Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.35.0-wmf.5 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria Modulo Discussioni modulo Accessorio Discussioni accessorio Definizione accessorio Discussioni definizione accessorio Algebra 0 1 351166 331373 2015-07-16T10:34:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Algebra''' (in arabu جبر) hè un ramu di a [[matematica]] chi studia l'insemuli di uggetti qualsiasi annant'a quale sò definite furmalamente uperazione. Si distingue un'algebra classica da un'algebra muderna. A prima indicheghja essenzialmente a scienza di l'equazione chi si ottenenu, uguagliendu a zeru unu o più pulinomii cu una o più incognite (indeterminate). A u contrariu di a [[geometria]], è una scienza rilativamente recente: li antichi [[Grecia|grechi]], infatti, traduconu ogni prublemi in linguaghju geometricu. I grechi svilupponu l'algebra geometrica, riuscendu da risolve tutti i prublemi traducibili in equazione di secondu gradu. A parte da u IX sec. l'arabi comincionu a cunsidera l'equazione da u puntu di vista numericu, truvendu a soluzione cu quelle regule (furmale) di calculu, e quale, messe inseme, noi chjamemu l'algebra elementaria. Dopu l'Arabi, u più grande sviluppu di l'algebra fu in [[Italia]], indè u Cinquecentu, cu a scuperta di formule ginerale pè calcula e soluzione di un'equazione di terzu e di quartu gradu. A tal' puntu chi l'algebristi taliani introduconu numari imaginarii e numari cumplessi. U teoremu fundamentale di l'algebra, dimostratu rigurosamente da [[Carl Friedrich Gauss|C. F. Gauss]], accerta chi un'equazione algebrica di gradu n ha esattamente n radiche, o soluzione, indè u campu di i numari cumplessi. A nascita di l'algebra muderna pode esse ligata a [[Evariste Galois|E. Galois]] chi ridusse u studiu di l'equazione algebriche a quellu di i gruppi di permutazione e apprufundì in un modu determinante a teoria ginerale dei gruppi. [[Categoria:Matematica]] p08095gpcwym9qzpgbg09a443j75f40 Analisa 0 2 351230 331455 2015-07-16T12:12:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''L'Analisa''' hè u ramu di a [[matematica]] chì cuntene u calculu differenziale è integrale. Hè basata nant'à u cuncettu di passaggiu à a limita. U calculu cu li infinitesimi, digià cunsideratu da i geometri [[Grecia|ellenisti]] è da [[Archimede]], fù riscupertu ind'è u 1600 da u [[Italia|talianu]] [[Bonaventura Cavalieri]], ma i veri fondatori di l'Analisa muderna sò [[Newton]] è [[Leibniz]]. Ind'è u XVIII seculu fù applicata à a [[meccanica]] è a l'[[astronomia]]. Ind'è u XIX seculu, hè stata sviluppata prima da Cauchy, po da Weierstrass è infine da Dedekind, Jordan, Peano è l'altri. L'Analisa cumprende principalmente i prucedimenti di l'integrazione, di a derivazione, di a determinazione di a derivata è di l'integrale di una funzione. I prublemi fundamentali da risolve ind'è l'ambiu di l'Analisa funu u calculu di l'area di una superficia qualsiasi è a determinazione di a vitezza istantanea per un qualunque motu. Mentre chì Archimede avia digià datu una risposta à u primu problemu, funu Leibniz è Newton i primi à determinà un metodu di calculu pè risolve u secondu problemu ghjunghjendu cusì à definisce a derivata. A parolla Analisa hè utilizata, sempre in [[matematica]], cù i significati : Analisa cumbinatoria, studiu di i diversi riggruppamenti (disposizioni, cumbinazioni, permutazioni) chì si podenu furmà cù un numaru finitu di uggetti. L'Analisa funziunale, hè un importante gineralizazione di l'Analisa Classica chì s'occupa di u studiu di e funzione. L'Analisa indeterminata o Analisa diofantea hè u studiu di l'equazione è di i sistemi à cuefficienti interi da u puntu di vista aritmeticu. L'Analisa numerica hè u studiu di i metodi pè ottene soluzione quantitative di problemi relativi principalmente à i calculatori elettronichi. [[Categoria:Matematica]] cr1u3wykg3olf2f7dcooqpuc3ab3w0i Arti 0 3 12832 10349 2006-03-10T14:31:50Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arte]] h34nmadznsy8l0zejvbisaanmayq5y2 Biulugia 0 4 12749 11708 2006-03-05T21:14:03Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Biologia]] 19a0f12atcslkivbev5lpsifu23qfyg Botanica 0 5 343773 331727 2015-05-17T00:21:07Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki [[File:Ophrys apifera botteroni wiki mg-k01.jpg|300px|right]] A '''botanica''' (o '''butanica''') chi provene etimologicamente di u [[grecu]] βοτάνη (chi significa «erba, pianta»), hè a [[scienza]] consacrata à u studiu di e [[piante]]. {{c}} [[Categoria:Botanica| ]] [[Categoria:Scienze di a Vita]] [[Categoria:Scienzi di a Vita]] t2hog4iwnz0d4b1dizem46tozxu4rh8 Main Page 0 8 98019 98016 2007-10-08T08:24:08Z Az1568 187 hà reindirizzatu [[Az1568 is an emo bitch.]] à [[Main Page]]: revert wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pagina maestra]] rbfe2dwutzm9ot8o9g6i7y32xfpld4b Matematica 0 10 352424 352423 2015-12-27T12:02:55Z 176.126.237.217 Annullata la modifica 352423 di [[Special:Contributions/105.168.0.149|105.168.0.149]] ([[User talk:105.168.0.149|discussione]]) vandalisimu wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Ellipsoide.png|300px|right]] A '''matematica''' hè a [[scienza]] (scenza) chì hà per oggettu u studiu di i [[numeru|numeri]], di e [[figure geometriche]] è di i sò rapporti, ch'ella sia à traversu l'[[aritmetica]], basata à nantu à u studiu di u [[calculu]] è di e [[misure]], ch'ella sia cù a [[geometria]], chì invece si occupa di anguli e righe. A parolla '''matematica''' vene da u [[grecu]] μάθημα, chì significheghja [[scienza]], cunniscenza. E discipline principale di a '''Matematica''' si spartenu à longu e seguente sezione : # [[Algebra]] # [[Aritmetica]] # [[Analisa]] # [[Geometria]] # [[Tupulugia]] # [[Trigunumetria]] # [[Logica]] == Storia == ==Da vede dinò== *[[Lewis Carroll]] *[[Infinitu]] *[[Cungittura di Goldbach]] *[[Intarsizzioni]] == Ligami == {{Scienze}} [[Categoria:Matematica]] 96926fmz0yfx3iv5k4flpyh0b6vnvhr Musica 0 11 358918 349001 2018-03-22T14:21:23Z Frassetu 5765 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Baschenis - Musical Instruments.jpg|thumb|250px|[[Evaristo Baschenis]]: strumenti musicali]] [[File:Moodswinger.jpg|thumb|Moodswinger, 2006, Yuri Landman]] U sensu di u termini '''musica''' hè l'ughjettu di un dibbattitu à l'epica moderna. Parechji sensi ponu esse considerati. * a ''Musica com'è sonu'' * a ''Musica com'è sperienza suggettiva'' * a ''Musica com'è una categoria di a percezzioni'' * a ''Musica com'è fenominu storicu è antropologicu'' * a ''Musica com'è custruzzioni sociali'' * a ''Musica com'è cura di u corpu è du u spiritu: a [[Musicoterapia]] == Storia == == Generi musicali == == Teoria di a musica == == Rapporti incù altre discipline == * [[Rapportu trà musica è informatica|Musica è informatica]] * [[Rapportu trà musica è matematica|Musica è matematica]] * [[Rapportu trà musica è religione|Musica è religione]] * [[Rapportu trà musica è ballu|Musica è ballu]] * [[Rapportu trà musica è medicina|Musica è medicina]] * [http://musicmp3direct.com/letters/c/ Musica] == In Corsica == * [[Cantadori corsi]] * [[Gruppi corsi|Gruppi Corsi]] * [[Strumenti musicali di Corsica]] == Strumenti musicali == ==Da vede dinò== *[[Maurice Ravel]] *[[Joseph Haydn]] *[[Lady Gaga]] *[[Johann Sebastian Bach]] *[[Ludwig van Beethoven]] *[[Johannes Brahms]] *[[Johnny Cash]] *[[Lila Downs]] *[[Limpia]] [[Categoria:Musica]] 1f3vwt079zobgv5ou4al3nla90py7rj Miculugia 0 13 354955 328531 2016-09-03T17:23:00Z Chenspec 10883 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Edith Wolfson Park 2016 (50).jpg|miniatura|Miculugia]] A '''miculugia''' (o '''micologia''') hè a scenza chi hà par uggettu u studiu di i [[funzi]]. d3basde7is89e6gypleh7ncqwsdv6hx Urnitulugia 0 14 7699 7697 2005-07-08T12:57:18Z Img 21 wikitext text/x-wiki L''''urnitulugia''' (o '''ornitologia''') hè u studiu di l'[[aceddi]]. {{c}} 9aym9jx1r0qevoqt1bj1k7997s98eec Storia 0 15 363213 359390 2019-08-11T17:20:57Z Rama 15443 better (?) image of the same object wikitext text/x-wiki [[File:Stele of Tchia-E 7717-IMG 2594-gradient.jpg|300px|right]] A '''storia''' hè a disciplina chì hà per oggettu u studiu di i fatti è di l'evenimenti di u passatu, per via di l'analisa di i documenti scritti (o eventualemente trascritti) lacati da e varie [[cumunità]] è [[civilazione]] umane. U termine hè spessu usatu per indicà una raccolta d'[[informazione]] chì concerna ciò chì hè accadutu à tempi antichi, com'è per esempiu a "storia geologica di a Terra". U termine "storia" vene da a parolla [[greca]] "ιστορία" (in [[latinu]] ''historia''), chì significa ''"l'informazione restituita da una persona"''. E principale discipline di a storia sò: * [[Archeologia]] * [[Antropologia]] * [[Etnologia]] * [[Epigrafia]] * [[Filosofia di a storia]] * [[Muvimenti culturali]] * [[Numismatica]] * [[Araldica]] * [[Paleontologia]] * [[Diplomatica]] * [[Archivistica]] * [[Paleografia]] * [[Genealogia]] {{Scienze}} [[Categoria:Scienze sociale]] [[Categoria:Storia| ]] dicfem43iy3i0vu5yrvn7nc9w2m8jrr Wikipedia 0 16 363059 363015 2019-07-17T11:30:18Z Jun Misugi 295 ligame wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Wikipedia''' hè un'[[enciclupedìa]] lìbera nantu à [[Internet]] fundata da Jimmy ''Jimbo'' Wales, in u 2001. [[File:Wikipedia-logo-v2.svg|right]] ==Da vede dinò== *[[wiki]] *[[enciclupedìa]] == Ligame == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Vichipedìa Leghje st'artìculu in a Wikipedia sassaresa] [[Categoria:Wikipedia|!]] [[Categoria:Informatica]] [[Categoria:Littiratura]] ahr9cv0sz3l2xto7uw49zqh0g2nzwhx HomePage 0 18 167971 5203 2009-04-25T00:09:20Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pagina maestra]] rbfe2dwutzm9ot8o9g6i7y32xfpld4b Astronomia 0 589 352344 352343 2015-12-19T17:13:16Z Batti 4372 wikitext text/x-wiki [[File:Eagle nebula pillars.jpg|300px|right]] L''''Astronomia''', chì etimologicamente significa ''legge di e stelle'' (da u grecu: αστρονομία = άστρον + νόμος), hè una scienza naturale chi studia l’oghjetti celesti (planete, stelle, comete, nebulose, galassie) è i fenomeni chi accadenu fora di l’atmosfera terrestre. Si tratta di l’evoluzione, a fisica, a chimica, a meteorolugia è i muvimenti di l’oghjetti celesti, è di a furmazione è di l’evoluzione di l’universu. L’astronomia hè una di e scienze e più antiche. Culture preistoriche ci hannu lasciatu oghjetti astronomichi, cum’è certi monumenti egiziani ò u situ di Stonehenge. Civilisazioni antiche cum’è i Babiloniani, i Grechi, i Chinesi ò i Maià hannu osservatu metodolugicamente u celu. Ma chjè l’invenzione di u telescopiu chi ha trasformatu l’astronomia in una scienza muderna. C’eranu diverse discipline astronomiche, cum’è l’astrometria, a navigazione celeste, l’astronomia d’osservazione, a cuncezione di calendarii, è ancu l’atrologia. Ma l’astronomia d’oghje sarà piuttostu sinonima d’astrofisica. In lu 20u seculu, l’atronomia si hè divisa tra u campu d’osservazione è i campi teorichi. L’astronomia d’osservazione prova à acquistà infurmazioni osservandu l’oghjetti celesti. L’astronomia teorica prova à sviluppà l’ordinatori è i sò mudeli analitichi pè descrive l’oghjetti è i fenomeni astronomichi. Sti dui campi sò cumplementarii : a teoria prova à spiegà l’osservazioni, è l’osservazione prova à verificà i resulti teorichi. L’astronomi dilettanti hannu partecipatu à parechje scuperte impurtante, è l’astronomia hè una di e scienze duve i dilettanti pudenu ghjucà un rolu assai impurtante, specialmente in l’osservazione di fenomeni di poca durata. L'astronomia ùn deve micca esse confusa cù l'[[astrologia]], una [[pseudoscienza]] chì sostene chè i fenomeni celesti hanu un influenza annantu à l'evenimenti chì accadenu annantu à a [[Terra]] ed in particolare annantu à l'[[omu]]. Ancu sè e due discipline hanu un origine cumuna, sò totalmente sfarente : l'[[astronomu|astronomi]] hanu abbracciatu a [[metoda scientifica]], à a differenza di l'astrologhi. {{c}} ==Da vede dinò== *[[Titania]] *[[Naiade]] *[[Juno]] *[[Binaria à eclissa]] *[[Cerere (astrunumia)]] *[[Âryabhatà]] *[[Callistu (astrunumia)]] *[[Nibulosa diffusa]] == Ligami == * [http://www.iasa.ir/ IASA] {{Scienze}} [[Categoria:Astrunumia]] quxkwvywqa714oqtqgom8zdyvi3h6el Scenzi naturale 0 596 343647 343296 2015-05-15T09:33:25Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki * [[Biologia]] ** [[Anatomia]] ** [[Antropologia]] ** [[Biologia marina]] ** [[Botanica]] ** [[Zoologia]] ** [[Ecologia]] ** [[Genetica]] *** [[Genetica formale]] *** [[Citogenetica]] *** [[Genetica molecolare]] *** [[Genetica delle popolazioni]] ** [[Sistematica (Biologia)|Sistematica]] ** [[Neuroscienza]] ** [[Biologia Molecolare]] ** [[Bioetica]] ** [[Biotecnologia]] ** [[Biologia forense]] * [[Geologia]] ** [[Geologia tettonica]] *** [[Sismologia]] *** [[Vulcanologia]] ** [[Geologia stratigrafica]] *** [[Geofisica]] ** [[Geologia litologica]] o [[geologia petrografica|petrografica]] *** [[Mineralogia]] ** [[Paleontologia]] ** [[Speleologia]] {{Scienze}} [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] 0yz3mhvqk017s0bjnkdml8jocrlqqgh Lingua corsa 0 621 363595 363572 2019-09-29T20:08:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} {{Lingua |nomu=Corsu |numinativu= |criatori = |annu = |cuntestu = |altri nomi = |culori=#FD9191 |stati=[[Francia]], [[Italia]] |righjoni=[[File:Flag_of_Corsica.svg|30px]] [[Corsica]]<br />, {{IT-SAR}}, ([[Gaddura]]) |piriudu= |parsoni=~225.000 |tipulugia=SVO |scrittura= |fam1=[[Lingui indoauropeani|Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue italiche|Lingue italiche]] |fam3=[[Lingue rumaniche|lingue rumaniche]] |fam4=[[Lingua corsa|Corsu]] |aghjinzia= |iso1=co |estrattu= Nascinu tutti l'omi libari è pari di dignità è di diritti. Pussedinu a raghjone è a cuscenza è li tocca ad agisce trà elli di modu fraternu.| |mappa=[[File:Dialetti_corsi.png|290px|Diffusione giugrafica di u Corsu]] |didascalia=Distribuzione giugrafica di u a Lingua Corsa }} A '''lingua corsa''' hè un idioma parlato in [[Corsica]]<ref>In [[Gallura]], una pruvincia di Sardegna, hè parlata lingua gallurese, un dia-sistemu cumpostu di 80% vucabulariu corsu è di 20% vucabulariu sputicamente sardu.</ref>. Cum'è una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] hè dirivata da u [[lingua latina|latinu]]. Appartene à u gruppu [[italorumanicu]] è à u sottugruppu [[tuscanu]], per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u [[lingua taliana|talianu]] (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a [[lingua siciliana]] o [[Gallurese|galluresa]]. A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u [[lingua francese|francese]] – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di [[Francia]] è in [[Sardegna]]). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni è diffati, a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione. Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Per esempiu, u [[corsu supranu]] parlatu in u nordu è centru di [[Corsica]] si distingue di u [[corsu suttanu|corsu pumuntincu]] in u sudu di l'isula. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a [[lingua sarda]]; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gallurese s'assumiglia à u [[sartinesu]], ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gallurese hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu. == Aghja di diffusione di u corsu == Oghje ghjornu, u corsu hè parlatu in diverse varianti in l'isula di [[Corsica]], cù l'eccezzione di [[Bunifaziu]], induv'ellu hè parlatu (da un numaru sempre scriscente di lucutori) una [[lingua ligure|variante ligure]] [[dialettu bunifazincu|bunifazinca]]. Ancu in [[Calvi]], un tempu cum'è [[Bunifaziu]] sguasgi tutta abitata da pupulazione d'origine ghjinuvese, si parlava una [[lingua ligure|variante ligure]] chì pare in traccia di spegne si, mentre ch'in [[Carghjese]] (Καργκέζε) - dighjà culunia d'esiliati grechi prima impiantati in Paomia (siconda mità di u 16u seculu) - si parla un corsu ch'hà assimilatu uni pochi di tarmini grechi è a lingua greca hè oramai in usu solu cù fini liturgichi. Fora di l'isula, in seguita à finomini d'emigrazione è scambiu iniziati à parte da u [[Medievu]], si parla una lingua chì hà assai in cumunu cù a lingua corsa in u nordu di a [[Sardegna]]: u [[gallurese]] parlatu in la zona di [[Tempiu]] in [[Gallura]] è in l'isula di [[La Maddalena]] – particularmente sumigliante à u corsu sartinese. U [[sassarese]] parlatu in [[Sassari]] è in la zona di [[Castelsardu]], hè cunsidaratu cum'è un idioma di transizione trà corsu è [[lingua sarda|sardu]] essendu datu ch'ellu hà cose in cummunu in a struttura è in a grammatica cù u gallurese è cù u corsu pumuntincu è hà subitu forte influenze di u [[sardu lugudurese]] in u lessicu è in a prununcia. Soprappiù, u dialettu in via d'istinzione di l'isula vicina di [[Capraia Isula|Capraia]] in l'arcipelagu tuscanu prisenta diversi punti di cuntattu cù u corsu par via di a forte vicinanza giugrafica, storica è culturale frà e duie isule. Si stima chì u corsu sia parlatu in [[Corsica]] da circa 90/100.000 lucutori frà i 275.000 abitanti di l'isola, puru ch'elli sianu parechji frà quessi à esse di lingua materna francese (dati da una ricerca di l'INSEE di u 2004 [http://www.insee.fr/fr/insee_regions/corse/rfc/docs/ecoc1053.htm]), à quelli ci hè quantunque da aghjustà e pupulazione emigrate in [[Francia]] (par un tutale di 133.000 individui in Francia) è in altre nazione. U numaru di i lucutori stimati pà u [[gallurese]] hè invece circa 80.000 (frà i circa 120.000 abitanti di a [[Gallura]]). == Carte == <gallery> File:Parlers_de_Corse.jpg#/media/File:Parlers_de_Corse.jpg|vignette|Lingue è dialetti di Corsica. </gallery> == Toponimia == [[File:Corse_signalisation.jpg|thumbnail|200px|right|Toponimi in corsu nant'à signali stradali]] {| class="wikitable" border=1 |-bgcolor=#c0c0c0 ! Corsu || Francese (Talianu) |-- | [[Aiacciu]] || ''Ajaccio'' |-- | [[Bastia]] || ''Bastia'' |-- | [[Bunifaziu]] || ''Bonifacio'' |-- | [[Calvi]] || ''Calvi'' |-- | [[Corti]] || ''Corte'' |-- | [[Isula Rossa]] || ''L'Île-Rousse''/Isola Rossa |-- | [[Portivechju]] || ''Porto-Vecchio''/Portovecchio |-- | [[Prupià]] || ''Propriano'' |-- | [[San Fiurenzu]] || ''Saint-Florent''/San Fiorenzo |-- | [[Sartè]] || ''Sartène''/Sartena |} == Classifica di u corsu == U corsu hè classificatu cum'è una lingua autonuma in u gruppu di e lingue neulatine (sottugruppu: lingue italurumanze, codice ISO: co) ed hè ricunnisciutu cum'è lingua righjunale di u Statu francese. <br /> Certe varietà di u corsu supranu sò imparintate à i dialetti italiani di u gruppu [[dialettu tuscanu|tuscanu]] (in particulare anu cunsirvatu parechje carattaristiche di i dialetti medievali). Difatti, [[Niccolò Tommaseo]] cunsiderava 'sse varietà di corsu, podarse incù una certa esagerazione, ''Lingua possente, e de' più italiani dialetti d'Italia''. Ma e variante suttane di u corsu, vene à dì u taravese è u sartinese, sò più vicinu à u gallurese è a u sicilianu. Anu in cumunu incù 'ss'ultime lingue, un sustrattu prelatinu. == Vucabulariu == Tavulone di cumparazione di e lingue neulatine: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[lingua latina|Latinu]] || [[lingua francese|Francese]] || [[lingua taliana|Talianu]] || [[lingua spagnola|Spagnolu]] || [[lingua occitanica|Occitanicu]] || [[lingua catalana|Catalanu]] || [[lingua siciliana|Sicilianu]] || [[lingua portughese|Portughese]] || [[lingua rumena|Rumenu]] || [[lingua sarda|Sardu]] || Corsu |----- ||'''clave''' ||''clef'' ||'''chiave''' ||''llave'' ||''clau'' ||''clau'' ||''chiavi'' ||''chave'' ||''cheie'' ||''crae/crai'' ||'''chjave/chjavi''' |----- ||'''noctem''' ||''nuit'' ||'''notte''' ||''noche'' ||''nuèit/nuèch'' ||''nit'' ||''notti'' ||''noite'' ||''noapte'' ||''notte/notti'' ||'''notte/notti''' |----- ||'''cantare''' ||''chanter'' ||'''cantare''' ||''cantar'' ||''cantar'' ||''cantar'' ||''cantari'' ||''cantar'' ||''cânta'' ||''cantare/cantai'' ||'''cantà''' |----- ||'''capra''' ||''chèvre'' ||'''capra''' ||''cabra'' ||''cabra'' craba ||''cabra'' ||''crapa'' ||''cabra'' ||''capră'' ||''craba'' ||'''capra, sgiotta/sciucca''' |----- ||'''lingua''' ||''langue'' ||'''lingua''' ||''lengua'' ||''lenga''' ||''llengua'' ||''lingua'' ||''língua'' ||''limbă'' ||''limba/lìngua'' ||'''lingua''' |----- ||'''platea''' ||''place'' ||'''piazza''' ||''plaza'' ||''plaça'' ||''plaça'' ||''chiazza'' ||''praça'' ||''piaţă'' ||''pratha/pratza'' ||'''piazza''' |----- ||'''pons''' ||''pont'' ||'''ponte''' ||''puente'' ||''pònt'' ||''pont'' ||''ponti'' ||''ponte'' ||''pod'' ||''ponte/ponti'' ||'''ponte/ponti''' |----- ||'''ecclesia''' ||''église'' ||'''chiesa''' ||''iglesia'' ||''glèisa'' ||''església'' ||''cresia'' ||''igreja'' ||''biserică'' ||''cheja/cresia'' ||'''ghjesgia/chjesa''' |----- ||'''hospitalis''' ||''hôpital'' ||'''ospedale''' ||''hospital'' ||''espital'' ||''hospital'' ||''spitali'' ||''hospital'' ||''spital'' ||''ispidale/spidali'' ||'''spidale/spedale/uspidali/ospidale''' |----- ||'''caseus''', '''formaticum''' ||''fromage'' ||'''formaggio''', '''cacio''' ||''queso'' ||''formatge'' ||''formatge'' ||''caciu'' ||''queijo'' ||''brânză/caş'' ||''casu'' ||'''furmagliu''', '''casgiu''' |} == Varietà == [[File:Dialetti_corsi.png|300px|thumbnail|A diffusione di u corsu è i so varietà principali]] Si cunnosce circa 6 o 9 varietà principali di a lingua corsa, è in ogni varietà ci sò piccule variazione da un paese à l'altru. U corsu prupiamente dettu prisenta una certa omugeneità ma u più si sottudivide in duie variante chì smezanu a Corsica. A "linia" passa appena di sopra à Aiacciu (trà Casaglione è Calcatoghju), di sopra à Bucugnanu è da sottu à Ghisoni. L'elementi chì fondanu issa siparazione sò vucalichi (sistema di vucale sfarente, l'unu cù l'assenza di -e atona par esempiu, ciò chì cagiona e -i o e -a finale), lissicali (uni pochi di tarmini cambianu sicondu un limitu pocu difinitu nealmente), funetichi. === Esempii in i principali varianti è in talianu === {| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:center" !bgcolor="#EFEFEF" width="50%"| I passatempi <ref> Tina Santini Lolli, ''Capraia d’altri tempi. Aspetti di vita, parlata locale'', Ed. La Fortezza, Livorno 1982.</ref> |- | '''Cismuntincu''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu i più belli anni di a mo giuventù. Mi ricordu quand'eramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè còtule è ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u fretu, ci n'andavamu à vultulacci in quella rena bullente da u sole. Po l'ultima capiciuttata per cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era digià chjinatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. Ne cugliavamu à mandilate piene po in casa i puniamu n'un sacchettu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti è chì facia sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu, èra viotu è i granchi giràvanu per tutte e càmere è c'hè vulsuta più d'una mez'ora à ricoglieli tutti.'' ---- '''Pumuntincu''', '''una variante di transizione : rughjone d'Evisa''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu l'anni più belli di a me giuventù. M'arricordu quandì no éramu zitelli ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre mamme. Tandu era pien'à rena a marina, senza scogli nè còtule è si stava ore in mare, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa rena bullente da u sole. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era dighjà chjinatu, à l'ora di a cena. Quand'ellu c'era u bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà i ganci, cù u lume, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a pesca. Ne cuglìamu à brancate eppo' in casa i punìamu ind'un sacchettu sarratu in cucina. Una mane chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre bughju, quandì no semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i ganci giràvanu par tutte e cammare è ci hè vugliuta più d'una mez'ora par accoglieli tutti.'' ---- '''Taravesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i megliu anni di a me ghjuvantù. Mi rammentu quand'erami ziteddi chì i nosci mammi ci mandaiani da par no à fà ci u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè rocchi è si staia in mari ori fin'à quandu, viola da u fretu andaiami à vultuglià ci in quidda rena buddenti da u soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà livà ci a rena attaccata à a peddi è turraiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandaiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìami à mandigli pieni è dopu in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matina chì ci n'erami pisati chì era sempri bughju, quandu semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i granci ghjiraiani pà tutti i cammari e ci hè vulsuta più d'una mez'ora pà ricapizzulà li tutti.'' ---- '''Sartinesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i meddu anni di a me ghjuvintù. M'ammentu quand'érami ziteddi chì i nosci mammi ci mandàiani da par no à facci u bagnu. Tandu a piaghja ghjera piena di rena, senza scoddi nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à quandu, viola da u fritu andaìami à vultulacci in quidda rena buddenti da u soli. Dapo', l'ultima capuzzina pà livacci a rena attaccata à a peddi e turràiami in casa chi u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìàmi à mandili pieni è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matìna chi ci n'érami pisati chì ghjera sempri bughju, quandu semu andati à piddà u sacchettu iddu era biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmmari è c'hè vugliuta più d'una mez'ora pà ricapizzulalli tutti.'' ---- '''Gadduresu''' '''''Li passatempi''''' ''Socu natu in Gaddura e v'agghju passatu li mèddhu anni di la mè ciuintù. M'ammentu cand'érami steddhi chi li nostri mammi ci mandaiani da pal no a facci lu bagnu. Tandu la piaghja era piena di rena, senza scoddhi e nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à candu, biaìtti da lu fritu andaìami a vultulàcci in chiddha rena buddenti da lu soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà bucacci la rena attaccata à la péddhi è turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Candu facìa bugghju à noi stéddhi ci mandaiani à fà granci, cu la luci, chi ci vulia pa' inniscà l'ami pà piscà. N'accapitàami à mandili pieni è dapoi in casa li mittìami in drent'a un saccheddhu chjusu in cucina. Una matina chi ci n'erami pisati chi era sempri lu bugghju, candu semu andati à piddhà lu saccheddhu iddhu era boitu è li granci ghjràani pà tutti li càmbari è c'è vuluta più d'una mez'ora pà accapitàlli tutti.'' ---- '''Agghjesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu inn Agghju e v'agghju passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bagnu.Tandu la piagghja era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si staghjìa i lu mari ori finz' à candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chiddha rena chi buddhìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddi e turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa bugghju à noi steddhi zi mandaìani a fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu à un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri bugghju,candu semu andati a piddh lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci ghjràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Bultiggiatesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu in Bultiggiata e v'aggiu passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bangiu.Tandu la piaggia era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si stazìa i lu mari ori finz' a candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chidda rena chi buddìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddhi e turràami in casa chi lu soli era già calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa buggiu à noi steddi zi mandaìani à fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu a un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri buggiu,candu semu andati a piddà lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci giràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Sassaresu''' '''''L’apenti,li passatempi''''' ''Soggu naddu in Sassari è inchìbi aggiu passaddu li megli’anni di la mé pizzinìa. M’ammentu, cand’erami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani à fazzi lu bagnu à la sora. Tandu l'ippiaggia era piena di rena, senza ischògliu è rocca è si isthazzìa à mogliu ori finz’a candu, biatti da lu freddu andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori. A dabboi l’usthimu cabuzzoni pà bugganni la rena appizzigadda à la peddhi è turrabami à casa chi lu sori era già caraddu, à l’ora di zinà. Candu si fazzia buggiu à noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cù la luzi chi vi vurìa pà innischà l'amu pà pischà. Ni pigliàbami umbè è à dabboi in casa li punìami à drentu à un sacchettu sarraddu i’ la cuzina. Un manzanu chi zi n’erami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era bioddu è li granchi giràbani pà tutti li càmmari è v'hè vurudda più di mezz'ora pà accuglìnniri tutti.'' ---- '''Casthiddanesu''' '''''Li passatempi''''' ''Soggu naddu in Castheddu Saldhu e v'aghju passaddu li megliu anni di la mè ghjiuintù. M'ammentu cand'èrami minori chi li mammi nosthri ci mandavani da pal noi a fàcci lu bagnu. Tandu la lppiagghja era piena di rena, senza schogli né rocchi e s'isthaggia ori finz'a candu, biàtti da lu freddu andagiami a busthulacci in chidda rena buddendi da lu soli. Dabboi l'ulthimu cabucioni pà buggani la rena attaccadda a la pèddi e turragiami in casa chi lu soli era ghjà caladdu, a l'ora di cena. Candu fagia bughju à noi piccinni ci mandavani a fà ganci, cùn la lugi chi vi vulia pà innischà l'àmu pà pischà. N'accugliami umbè é daboi in casa li mittiami drent'a un saccheddu sarraddu i' la cucina. Un mangianu chi ci n'erami pisaddi chi era ancora bughju), candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era boiddu é li ganci giràvani pàl tutti li càmmari è v'é vuludda più di mezz'ora pà accuglinnili tutti.'' ---- '''Capraiese''' '''''I passatempi''''' ''Sigghi natu a Capraia e g'hagghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli a fa' u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce e ci stève in mare dill'òre finu a quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami a rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata a la pella e riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, a l'ora di cena. Quandu fève bugghiu a no'zitèlli ci mandèvani a fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami a mandilate piene po' in casa li mettivami in de un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati a pigghie u sacchéttu ère vòtu e li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare e c'è vulutu più di mezz'ora a ricugghiàli tutti.'' ---- '''Talianu''' '''I passatempi''' ''Sono nato in Toscana e vi ho passato gli anni migliori della mia giovinezza. Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno. Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole. Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena. Quando faceva buio noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare. Ne raccoglievamo in quantità poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina. Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.'' ---- |} === Esempii di parolle in pumuntincu è in cismuntincu (Taravesu è Sartinesu) === U [[gadduresu]], u [[sassaresu]] è u [[casthiddanu]] sò lingue indipindente, ma sò mintuvate quì à titulu di cumparazione. {| class="wikitable" border=1 |-bgcolor=#c0c0c0 ! Cismunticu || Taravesu|| Sartinesu|| Gadduresu|| Sassaresu|| casthiddanu |-- | a giuventù || a ghjuvantù || a ghjuvantù|| la ciuintù|| la giuvintù|| la ghjuintù |-- | ghjunghje, ghjugne || ghjugna || ghjugna|| ghjunghjì|| giugnì|| ghjughjì |-- | manghjà, magnà ||magnà ||magnà|| magnà|| magnà|| magnà |-- | zitellu || ziteddu || ziteddu|| steddu|| pizzinnu|| piccinnu |-- | cavallu ||cavaddu ||cavaddu|| caaddu|| cabaddu|| cavaddu |-- | collu || coddu ||coddu|| coddu|| coddu|| coddu |-- | stella || stedda ||stidda|| stella|| istella|| stedda |-- | pelle || peddi|| peddi|| peddi|| peddi|| peddi |-- | ellu/ella || eddu/edda || iddu/idda|| iddu/idda|| eddu/edda|| eddu\edda |-- | piglià || piglià || piddà|| piddà|| piglià|| piglià |-- | famiglia ||famiglia ||famidda|| famidda|| familia|| famiglia |-- | paglia||paglia||padda|| padda|| paglia|| paglia |-- | fornu ||forru||furru|| furru|| forru|| forru |-- | carne ||carri ||carri|| carri|| carri|| carri |-- | parlate ||parleti ||parleti|| faiddeti|| fabideddi|| faideddi |-- | pàrlanu ||pàrlani||pàrlani|| faèddani|| fabeddani|| faèddani |-- | simu/semu ||semi/semu||semi/semu|| semi|| semmu|| semmu |-- | cane ||ghjàcaru ||ghjàcaru|| cani, ghjacaru|| cani|| cani |-- | sì ||s'è||s'è|| sì|| emmu|| emmu\è\eni |-- | esse||essa||essa|| esse|| asse|| esse |-- | accende||accenda||accinda|| accindì|| azzindì/allummà|| accindì\allummà |-- | corre||corra||curra|| currì|| currì|| currì |-- | cunnosce||cunnoscia||cunnoscia|| cunniscì|| cunniscì|| cunniscì |-- | induve||induva||induva|| undi|| undì|| undi |-- | u mare||u mari||u mari|| lu mari|| ru mari|| lu mari |-- | u pane ||u pani||u pani|| lu pani|| ru pani|| lu pani |-- | a volpe||a volpi||a vulpi|| la vulpi/ lu maccioni|| lu mazzoni|| lu maccioni |} ==Note== <references/> == Bibliografia == ===Imparera di u corsu=== * Marchetti, Pasquale. ''Intricciate è cambiarine''. Éd. Beaulieu, 1971 * Marchetti, Pasquale. ''U corsu senza straziu - Le corse sans peine''. Chennevières sur Marne: Assimil, 1974 * Mellilo, A.M. ''Profilo dei dialetti italiani: Corsica''. Pisa: Pacini Editore, 1977 * Agostini, Paulu Marìa. ''L'usu di a nostra lingua''. 1984 * Fusina, Ghjacumu. ''Les racines de la vie, La Corse naturelle''. Paris: Éditions CRITT/DRAE/DRT, 1991 * Saint-Blancat, C. (a cura di). ''La Corsica. Identità Etnico-Linguistica e Sviluppo''. Padova, CEDAM, 1993 * Fusina, Ghjacumu. ''Parlons Corse''. Paris: Éditions L'Harmattan, 1999 * Durand, Olivier. ''La lingua còrsa''. Brescia: Paideia Editrice, 2003 ===Dizzunarii=== * Falcucci, Francesco Domenico. ''Vocabolario dei dialetti della Corsica''. 1915 * Ceccaldi, Matteiu. ''Dictionnaire corse-français''. Éditions Klincksieck, 1974 * Marchetti, Pasquale. ''L'usu còrsu (diziunariu corsu-talianu-francese)''. Éditions Stamperia Sammarcelli, 2001 == Ligami == ===Dizziunarii=== * [http://infcor.adecec.net Infcor:banca di dati di a lingua corsa] * [http://www.parlamicorsu.com/ Parlami corsu] * [http://www.curagiu.com/dictionnaire.htm Curagiu] ===Traduzzione=== * [http://www.okchakko.com/co okchakko: Traduzzione da u francese o u talianu à u corsu] ===Imparera di u corsu=== * [http://www.adecec.net/home.html Adecec] A cultura corsa nant'à u Web * [http://www.linguacorsa.net/ linguacorsa.net]: a lingua corsa adatta à e nove tecnulugie * [http://nuticiel.ac-corse.fr/lcc Lingua è cultura corsa] * [http://perso.wanadoo.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/lex-ci.htm Lessicu corsu/talianu ] * [http://perso.wanadoo.fr/gbatti-alinguacorsa/ A lingua corsa] * ''Trama'' [http://www.webzinemaker.net/cddp-2b/index.php3?action=page&id rubr=1&sel rub=1] * [http://www.accademiacorsa.org/ Accademia Corsa] * [http://www.interromania.com/ InterRomania: Centru Culturale Università di Corsica] * [http://nuticiel.ac-corse.fr/lcc/ Lingua è cultura corsa] * [http://www.lexilogos.com/corse_dictionnaire.htm Lexilogos] * [http://www.linguanostra.com/sommaire.html Linguanostra] ===Ghjurnali, riviste=== * [http://www.apiazzetta.com: A Piazzetta, u blog in lingua corsa chì parla di tuttu è à tutti] * [http://www.anazione.com: U giurnale A Nazione ] * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/ Tonu è Timpesta] ===Fori=== * [http://www.pasqualepaoli.com/phorum/ Forum in lingua corsa] * [http://estricuntrasti.xooit.fr/index.php Estri è cuntrsati nustrali] * [http://isula.forumactif.com/ Isula: Foru in lingua corsa] ===Blogghi=== * [http://linguacorsa.over-blog.com/ Blogu annantu à a lingua corsa] * [http://bloggu-corsu.over-blog.com/ Bloggu corsu] * [http://masgera-corsa.over-blog.com/ Masgera corsa] ===Lingue minacciate di sparizione=== * [http://www.endangeredlanguages.com/lang/cos?hl=en A pagina di u corsu in u prugettu di Google annantu à i lingui in priculu di sparizioni] * [http://www.limbasarda.org/LIMBASARDA/DOCUMENTOS/CartaEUR.html Carta europea di e lingue regionale o minuritarie] == Vede ancu == * [[sprissione corse]] * [[pruverbii corsi]] * [[galluresu]] * [[corsu supranu]] * [[corsu suttanu]] * [[sassarese]] * [[francorsu]] * [[Nomi di l'abitanti di e cumune corse]] * [[Template:Cor-gadd]] * [[Template:Cor-sass]] [[Categoria:Lingua rumanza|Corsu]] [[Categoria:Italurumanzu|Corsu]] [[Categoria:Litteratura corsa]] ace62q9rzrmgz900dv4v36wd3hv3gvo Etimologia 0 815 359951 359932 2018-08-16T16:15:44Z 95.216.146.235 publicità - Annullata la modifica 359932 di [[Special:Contributions/Ki902|Ki902]] ([[User talk:Ki902|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c}} L''''etimologia''' hè a [[Scienzi di l'Universu|scienza]] chì hà per oggettu u studiu di l'origine di e parole di e diffarente [[linguistica|lingue]]. [[Categoria:Linguistica]] 20f1tkrf6nvkqm10dv9s4lvbomoltra Canti corsi 0 841 361962 350537 2019-04-14T08:43:30Z Frassetu 5765 wikitext text/x-wiki In [[Corsica]], ci sò parechji canti in [[lingua corsa]]. == Dio vi salvi Regina == Dio vi salvi Regina E Madre Universale Per cui favor si sale Al Paradiso. Voi siete gioia e riso Di tutti i sconsolati, Di tutti i tribolati, Unica speme. A voi sospira e geme Il nostro afflitto cuore, In un mar' di dolore E d'amarezza. Maria, mar' di dulcezza I vostri occhji pietosi, Materni ed amorosi A noi volgete. Noi miseri accogliete Nel vostro santo Velo Il vostro Figlio in Cielo A noi mostrate. Gradite ed ascoltate, O Vergine Maria, Dolce, clemente e pia, Gli affetti nostri. Voi da i nemici nostri A noi date vittoria; E poi l'Eterna gloria In Paradiso. == O Ciucciarella == (Tradiziunali) O ciucciarella Un sai quantu t’adoru Le to bellezze Le to cullane d’[[oru]] Ciucciarella inzuccherata Quantu hè longa sta nuttata Fà la ninna fà la [[nanna]] Lu to babbu hè à la campagna So statu à l’ortu Sta mane di bon’ora Ciucciu nun c’era Chi era andatu à la [[scola]] Tuttu era per vede à tene O màzzulu di [[viola]] Fà la ninna fà la nanna Lu to babbu hè à la campagna Cullà ne vogliu Quassù per le cullette Ci sò le [[capra|capre]] Le muvre e le cervette Quassù sò li trè [[cunigliulu|cunigliuli]] Corri tù, s’è tu ti pigli Fà la ninna fà la ninna Lu to babbu hè à la campagna Trovu aghju un nidu Nentru c’era duie ove So statu à vede L’acellu chi le cova Era un nidu di [[culomba]] E trè volte l’aghju trova O culomba cullerata Cusi longa sta nuttata Zifula puru E mughja o [[tramuntana]] Filgu lu linu E carmingu la [[lana]] Fattu t’aghju lu mantellu E guarnitu la suttana Lu to mantellu fatatu Tutt’intornu riccamatu. == Altri canti tradiziunali corsi == *[[U Merre Pastore]] *[[Sirinatu à i sposi]] *[[Palatina]] *[[Dà mi un colpu à bia]] *[[Furtunatu]] *[[Piscaia]] *[[A Morra Cantata]] *[[A Tribbiera]] *[[Seri sera]] *[[Adeste Fideles]] *[[Cun voi o madamicella]] *[[A morte di Filicone]] *[[Quandu serò per Corti]] *[[Culombu (cantu)]] *[[Lisa Bedda]] *[[Maria muvrella]] *[[Per le strade è li cammini]] *[[À la Fiera di San'Francè]] ==Da vede dinò== *[[À cappella]] [[Categoria:Musica]] jsgv4c216u23cctvbe0ppzsa4ko4j7c Paghjelle 0 849 7702 6034 2005-07-08T12:59:41Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paghjella]] et37ojish3p37015ptnfej8odiemkua Terzetti 0 856 346662 334618 2015-07-01T20:26:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki * [[Terzetti rusinchi]] * [[Terzetti di Rusiu]] * [[Terzetti di u Piuvanu]] ==Referenze== * [http://olmu.blog.club-corsica.com/?pn=4 Olmu di Casacconi] * [http://www.l-invitu.net/cantideri.htm#terzetti%20di%20sermanu Canti corsi d'eri è d'oghje] {{c-supranu}} [[Categoria:Terzetti]] k784w7dr9sir0hj125l5e7dab9vz553 Nanna 0 858 244884 62561 2011-01-07T20:05:29Z 212.198.161.211 /* Da veda dinò */ wikitext text/x-wiki A '''nanna''' hè un cantu tradiziunali di [[Corsica]]. == Da veda dinò == * a [[nanna di u Cuscionu]] * a [[nanna di Cuscionu]] * a [[nanna di Palleca]] * [[O Ciucciarella]] {{c}} k6gpko3uoe6iq6swoh10yvhgqeed0sz Piana 0 865 333879 320898 2014-03-23T14:48:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Piana ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna suprana|cumuna=Piana [[Image:Piana Vil1JPG.jpg|300px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantone= | insee= | cp=20115 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=279 | densità= }} [[Image:piana.jpg|Piana|thumb|350 px|none|Piana]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 47d5u52kdv2deoz7usecxmaekpopp94 Corti 0 866 360462 360457 2018-11-10T12:32:56Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki '''Corti ''' hè una [[cumuna]] è una [[cità]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. L'abitanti di Corti si chjamanu i curtinesi. {{cumuna suprana|cumuna=Corti [[Image:Corti.JPG|300 px]] | statu= Francia | regione= Corsica | dipartimentu= Corsica suprana | circundariu= Corti | cantone=Cantone di Corti | insee=2B096 | cp=20250 | merre=Antone Sindali | pieve=Talcini | lungitudine= 9.15139 | latitudine= 42.30639 | alt med =486 | alt min =299 | alt max =2626 | sup ett= 14 927 | sup km²=149,27 | Nome di l'abitanti = curtinesi | pupulazione= 7335 | annu=2015 | densità=42 }} == Geografia == == Storia == Corti acquistò impurtenza quandu u conte [[Vincentellu d'Istria]] in 1419 dopu avè scunfittu i ghjinuvesi pressu Merusaglia, fece ricustruì raffurzendula a furtezza preesistente di uXI seculu. Pè trè seculi fù di volta in volta guvernata da i corsi in 1419-1441, 1464-1484, 1553-1556 è in 1755-1769 o da i ghjinuvesi. Da 1755 à 1769 diventa capitale di a Repubblica Corsa di [[Pasquale Paoli]], che vi insediò u guvernu, u tribunale, a zecca è l'Università, poi chjusa da i francesi in 1769 è riaperta solu in 1983. In 1769 venne uccupata definitivamente da i francesi. == Cultura == ;[[Università di Corsica]] === A Muresca === A muresca (o moresca) ghjè un'antica danza corsa di urighjine araba di carattere gruttescu in ritimu binariu o ternariu. Esiste principalmente ind'i ruhjoni d'a [[Castagniccia]], l'Ellerata, u [[Fiumorbu]], u [[Curtinese]] e l'[[Alta Rocca]]. L'urighjini di questa danza sarìa ligata à e cruciate in quantu simulìa a lutta trà cristiani è mori. Infine altri studiosi ritenenu chì averìa urighjini assai più antiche è sarìa ligata à rituali cuntadini arcaichi, cumu prupiziazione di u bonu raccoltu rapprisintata da a lutta contru à i spiriti maligni. A muresca hè una di e danze da l'urighjini assai antiche chì esistenu ancu oghje ind'a forma di danza tradiziunale di alcuni rughjoni taliani: celebri, ad esempiu, hè a muresca di Contigliano, paese di a Sabina. == Citazione == Corti hè stata mintuvata qualchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Per esempiu: * in a [[paghjella]] (racolta da a Ricuccata - Cervioni): :''In [[Moita]], curtinesi Pudianu falà di core'' :''N'eranu ben ricevuti Da le mamme è le figliole'' :''Parianu tantu cipressi Cunturnati da viole.'' * in u pruverbiu: ''S'è Corti avissi un portu, d'Aiacciu è di Bastia ni farebbe un ortu.'' * in u pruverbiu: ''Sfida ti di a lingua curtinese è di a penna calvese.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. * [http://www.paghjella.com Inventariu di e paghjelle di Corsica] == Ligami == * [http://fst.univ-corse.fr Universita di Corsica in Corti] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] m2csbhcdsl5nr99xndbawufj18cwxxd Lamentu di u castagnu 0 868 352570 352569 2016-01-15T17:30:11Z 86.210.188.142 /* Ligami */ wikitext text/x-wiki [[File:Castanea sativa Zicavu Corsica.JPG|thumb|250px|Vechju castagnu in Zicavu]] U '''Lamentu di u castagnu''' hè statu cumpostu da Antone Battisti Paoli ([[1858]]-[[1931]]), dettu [[Paoli di Tagliu]]. U [[lamentu]] hè statu publicatu in [[A Tramuntana]] in u [[1905]] è in [[A Muvra]], in u [[1926]]. == U lamentu di u castagnu == :Or chì l'averaghju fattu :À lu corsu cusì ingratu :Chì m'hà fattu la sintenza :À morte m'hà cundannatu. :Senza sente tistimonii :Nè cunsultà lu ghjuratu. :M'hà dichjaratu la guerra :Cum'è à un veru malfattore. :M'hà messu li sbirri appressu :Chì m'attacanu terrore. :O Corsu, rifletti un pocu :Versu mè si senza core. :Cum'è à un banditu da forca :Tù m'hai messu lu taglione. :Di tutta la me famiglia :Voli tù la distruzzione. :O Corsu, s'ella ti piace :Da mi una spiegazione. :M'hai chjappu à l'arma bianca :Tù per esse più sicuru, :Quandu impronti lu mio fiori :Quandu lu fruttu hè sicuru. :Ùn mi porti alcun' rispettu :O Corsu, sì cusì duru! :Ne voli vede la fine :Tù ùn guardi la staghjone :Cù l'arme sempre in campagna :A mazzola è u sigone :Da la matina à la sera :Batti senza cumpassione. :Subitu tagliatu à pezzi :È per mette mi in pappina :Chjami li to mulateri :Per cunduce mi à l'usina. :O Corsu, rifletti è pensa :Chi faci la to ruvina! :À un suppliziu senza nome :O Corsu, m'hai cundannatu. :À passà sottu à le seghe :È coce cum'è un dannatu. :In botte chjirchjate in farru :Sò subitu imprighjunatu. :Un sentu in tutte le borghe :Ch'è tintenne è tintennoni :Bistemmie di mulateri :Lu fiscu di li sigoni :È di mule, carri è trenni :N'hè pienu strade è stradoni. :Hè una guerra dichjarata :Ùn hè micca guerra finta. :Ùn si pensa ad altre cose :Ùn si pensa ch'è à la tinta. :La mio povera famiglia :S'ella dura hè prestu spinta. :Ùn ti ne ricordi più :Corsu di li tempi andati? :Di Sampieru è Sambucucciu :Di tutti li to antenati. :Quandu da tanti nemici :Eranu sempre assaltati? :Qual'hè chì li siccuria :Chì si dava tanta pena? :Qual'hè chì li mantenia :Ben' purtanti, à panza piena? :Li mio frutti inzucarrati. :O Corsu, rifletti appena! :Ùn ti ne ricordi più :Una sera, à lu fucone :Tutta la to famigliola :Cantava lu lazarone. :Eramu un vennari sera :Di pane manc'un buccone. :Qual'hè chì ti succurrì :O Corsu, in quella sirata? :Chì mittiste la paghjola :E feste una pulindata :È cusì passaste alegra :U restu di la nuttata. :Un annu nun ci fù granu :È d'orzu manc'un granellu. :Fiore tandu ùn ne sbarcava :Trimavi da lu tardellu :Chì ti dava Mamma Piera. :È avale un sì più quellu? :Qual'hè chì ti rilevò :O Corsu in quella stagione? :Chì t'empiia di pisticcine :Ogni sabatu in curbone? :Eppo avale ti sì messu :O Corsu, à fà lu briccone! :Guarda quante impasculate :Quanti colpi aghju paratu! :Da la fame quante volte :O Corsu, t'aghju salvatu! :Ed avà da gran nemicu :Versu me sì dichjaratu. :Ti vindii li me frutti :È impattavi li to affari. :Vistii li to figlioli :Rigulavi li scarpari. :Ingrassavi lu purcellu :Tutti l'anni avii danari. Cantava lu mulinaru Chì avia pienu lu mulinu U cavallu galuppava Sottu à lu so carruzzinu Chì per tuttu lu mio fruttu Era, ò Corsu,un gran festinu. Facii porte è purtelli Sulaghji, casce è cascioni Intempiavi la to casa Tù cù travi è cantilloni Grazia, ò Corsu, eppur' la sai À li mio gran figliuloni. Ancu sin'à la to cascia Quandu parti à l'altru mondu Ti furniscu e sta sicuru O Corsu, ch'io non cunfondu. Bastardu di Sambucucciu Almenu rifletti à fondu! Quandu la guerra hè finita Chì sarà di tè, mischinu? Zappa puru lu to fornu È chjodi lu to mulinu. Parterai per lu mondu Errente senza un quattrinu. Ne farai lu tenistaffa È lustrarai le botte Durmerai cum'è i cani. Quandu vinerà la notte Perchè vindetta dumanda L'alberu di le ballotte. Sempre cù li stracci à collu Passerai piani e muntagne. Camperai à erbiglie crude Racolte nu le campagne Perchè vindetta dumanda L'alberu di le castagne. La to cumpagna di strada Sarà sempre Mamma Piera. Per tuttu la truverai Sempre ti sarà sincera. Ti farà di la so scorta Corsu, lu portabandera. È famitu cume un braccu Criparai dentru à un fossu. Li padroni di l'usine Diceranu : "Tarra addossu Chì lu nostru affare hè fattu." Pensa bè, rifletti, o Corsu. Chì ti poi sempre rimette Di tutti l'errori e sbagli. Manda li à fà le sighere À sa mansa di canagli. Cusì abanduneranu L'usine cù li travagli. È lu to caru Castagnu Risterà duv'ellu hè natu À lampà ti lu so fruttu Tantu dolce è inzuccaratu. È cusì sarai, ò Corsu Cum'è nanzu invidiatu. == Ligami == * [http://ochju.blogspot.com/2007/01/lamentu-di-u-castagnu.html U lamentu di u castagnu] * [https://www.youtube.com/watch?v=iijCj33pkG0 Videu: Vitalba interpreteghja U Lamentu di u Castagnu] [[Categoria:Lamentu]] lsdznpmjlqi9oayiftnuqantvix2ao7 Riventosa 0 871 363409 360383 2019-09-19T04:48:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Eraldica di Riventosa.jpg|miniatura|Eraldica di Riventosa]] '''Riventosa''' (A Riventòsa in [[dialettu venachese]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Riventosa | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee= | cp=20250 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione= | densità= }} [[Image:Riventosa.jpg|thumb|350 px|none|Riventosa]] == Geografia == == Storia == === Persunnalità ligate === * [[Austinu Casanova]] dettu "Maroccu", militante cumunista di a [[Seconda Guerra Mundiale]] è autore. == Merri == ==Lingua== ===[[Dialettu venachese]]=== U [[dialettu venachese]] face parte di u [[corsu supranu]] o [[Corsu supranu|supranacciu]], ancu chjamatu [[corsu cismuntincu]], hè una variante principale di a [[lingua corsa]] rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò [[Corsu cismuntincu|cismontincu]], cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. ===Cugnomi=== (Riventosa, Poghju, San Petru, Casanova) Acula, Andrione, Anima Nera, Antognasca, Antonaccione, Azima, Bacinu, Ballinu, Ballonchja, Barone, Biancone, Bocchilargu, Bocchineru, "Bougie", Bruscu, Cacazzone, Cacciatore, Caìnu, Calabbia, Calamaghjone, Canistrò, Cannellu, Carabinu, Caravone, Casgione, Catellu, Catellone, Catasciu, Catena, Cavallacciu, Ceppu, "Charpentier", Chjappinu, Chjodu, Chjirillu, Ciaccherone, Ciafone, Ciamara, Ciamarolu, Ciambàttulu, Ciavaglione, Cicca, Ciccinetti, Ciccone, Cìfera, Cipolla, Ciuppa, Cochju, Collittolu, Cortanu, Cuntentu, Cuntrolla, Crudele, Cuccagnone, Cuchjarone, Cumpassu, Cutrata, Culomba, Culombu, Facciandine(e), Falcone, Falcu, Falcione, Fanciullina, Felicetu, Ferrione, Ficchettu, Figliu, Filufì, Flacchi, Francescucciu, Frazatu, Fisciulone, Fitrì, Furchetta, Gallò, Ghjallone, Ghjallucciu, Ghjamba rotta, Ghjustrone, Ghjuvanola, Ghjisippacciu, Ghjisippinellu, Ghjisippinu, Ignazolu, Incagna farina, "In ciuà", "Ingreu", Innoratu, Intingulone, "Jaurès", Lampanone, Leccia, Lenza, Levrinu, Maccarone, Maggiorinu, Malizia, Mancinone, Manicatore, Manicatrice, "Manque nez", Maria Ciò, Maroccu, Masgiolu, Matazzu, Mazzaru, Merezu, Merla, Mezanotte, Meziornu, Meziurnaghji(i), Michelanu, Minchjali, Miscerolu, Moretta, Mozza, Mulendina, Murandi, Murellu, Murtellaru, Muscellu, Mùsciu, Muscone, Mustiola, Muvrone, Muzza secca, Negrottu, Ochjone, Omu, Pagliacciu, Paiana, Paisanu, Palatinu, Panchinu, Paracquinu, Parapassinu, Paroda, Pasqualone, Pattone, Pattunellu, Pecche, Pede gialli, Peghju, Penciulone, "Pencè", Perucciu, Peterola, Petrò, Petti biancone, Pichjatu, Piantolu, Pichjone, Pichjicolli, Pingone, Pinza, Pinzutu, Pirripì, Pistellu, Pitittinellu, Piverellu, Pizzicu di cera, Pullò, Ragazzu, Ramosu, Ranchjinu, Rasciola, Ricci, Riccinu, Rossu, Ruzzicone, Sacchetta, Salta machja, Saleru, Sannone, Santachjolu, Sbaccuncellu, "Sceffu", Schifinaghji(i), Sciabulone, Scianchetta, Sippone, Sipponaghji(i), Sticcachja, Stoccu, Stretta(a), "u Sultan", Tacca mò (Attacca morsi), Tàfanu, Talìppa, Tarbanu, Tazzone, Tenente, Terquillu, Torru, Tortulu, Trafescolu, Truittolu, Truppinu, Turriglione, Tuttunellu, Vechjettu, Zacchina, Zinzì, Zirighinu, Zurinu, Zugliatu. == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1ey9boxi4bchhltl5rvzjdx495bglau Paulu Matteiu Della Foata 0 872 363885 363091 2019-10-03T11:13:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Azilone-Ampaza_Statue_Paul_de_la_Foata.JPG|thumb|A statua di Monsignori Paulu Matteu di la Fuata, in u so paesi d'Azilonu]] __TOC__ ==Biugrafia== Natu in [[Azilonu]], in a pievi d'Urnanu, u 14 austu 1817, Paulu Matteu Di A Fuata fù urdinatu preti in u 1843. Dopu à una bedda carriera chì u purtò da u picculu siminariu d'[[Aiacciu]], dund'eddu fù prufissori in [[1843]], sin'à [[Bucugnà]], [[Corti]] in [[1855]], po torra [[Aiacciu]] dund'eddu esercitò intantu ch'è preti è vicariu in [[1876]]. Fù numinatu vescu di Corsica u 21 aostu 1877, è tensi 'ssa funzioni sin'à a so morti. Fù numinatu dinò prelatu di u [[Papa]] Leone XIII in 1879. Cunnuscendu u corsu, u talianu, u francesu è u latinu, è scrivendu in ugnuna di 'ssi lingui, Monsignori Della Foata hè intrutu sopratuttu in u chjirchju u più altu di i scrittori corsi par via di i so puemi scritti in a parlata di l'Urnanu da 1856 à 1877 è arriuniti suttu à l'appillazioni di '''Poesie giocose''', pupularizati à u longu di u XIXimu seculu, è publicati parechji volti à parta da 1873. Paulu Matteiu di la Fuata morsi in [[Aiacciu]] u 3 ghjinnaghju 1899. == Bibliugrafia == Paulu Matteiu di la Foata scrissi in corsu, talianu, francesu è latinu: === In corsu=== * Poesie Giocose, in lingua vernacula di a pieve d'Ornanu (1856-1877) * [[Predica di a rustaghja]] * Invucazioni à a musa campagnola * Marducheiu * [[Preti Santu]] * [[Nanna di u Bambinu]] * [[U Duttori]] * Discrizzioni di a pievi d'Urnanu ===In francesu=== * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k480060s Recherches et notes diverses sur l'histoire de l'Église en Corse (1895), Bastia, Stamparia è libraria Ollagnier] == Stratti == Eccu un strattu di ''A nanna di lu Bambinu'': :Si spanna l'aria, lu tempu s'assirena, :Luci la stedda, la luna hè ghjà ripiena : :Ninna, nanna u me figliolu, :Addurmenta ti parpena ! :Ninna nanna, biu bia ! :Lu me rè, lu me Missia. :Tù cun trè dita susteni terra è celi :È s'tù li chjami, sò pronti è sò fideli. :O spiranza di la mamma. :Dolci dolci com'è meli, :Sapuritu com'è manna, :Dormi, dormi è fà la nanna. == Riferimenti == * [http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm Rinatu Coti, Cunfarenza fatta in Azilonu u 7 aostu 1999 da cilibrà u cintinariu di a morti di Mgri Paulu Matteu di la Fuata, U Taravu] * [https://www.youtube.com/watch?v=tBPKtc_OdzE A canzona "A rustaghja" intarpritata da Regina è Bruno] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Di la Fuata, Paulu Matteiu]] [[Categoria:Littiratura|Di la Fuata, Paulu Matteiu]] akxytthp5b2tj8d4p0x8snb51tg1wha Salvatore Viale 0 873 363893 363093 2019-10-03T11:13:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Salvatore Viale''' ([[Bastia]], [[6 di settembre]] [[1787]] – [[23 di nuvembre]] [[1861]]) hè statu un scrittore, puetu è magistratu [[Corsica|corsu]]. Hè cunsideratu cum'è l'autore di u prima testu litterariu in [[lingua corsa]]. U ''Sirinatu di Scappinu'', chì si trova in u ''Cantu quartu'' di a [[Dionomachia]] di Salvatore Viale hè cunsideratu cum'è u prima testu di a litteratura corsa. ==Biugrafia== Salvatore Viale nasce in Bastia u 6 di settembre di u 1787 è more u 23 di nuvembre di u 1861. Hè u figliolu di Maria Nicolaia Prelà è di Paulu Agustinu Viale. À l'età di setti à dodici anni, hè educatu in e Ville di Petrabugnu, induve ellu ampara u latinu. Versu a fine di u 1803, cuntinueghja i so studii in Roma. Studieghja u dirittu, a lingua greca classica è a litteratura. U so babbu more in u 1805. In u 1808 si ne rientra in Corsica per sustene a so famiglia. In u 1809, riceve u so diploma d'avucatu in Pisa. In u 1812, cumencia à scrive u so puema A Dionomachia, ch'ellu finisce in u 1813. Participeghja dinù à a vita pulitica. L'11 d'aprile di u 1814, hè elettu da l'assemblea dopu à a rivolta pupulare, cum'è membru è sicritariu di u Cumitatu Superiore creatu in Bastia. In u 1815, ritorna à Roma. Participeghja quallà à a vita litteraria, fendu parte di l'[[accademia Tiberina]]. Lisandru Colonna d'Istria, u procuratore generale di Bastia, u face numinà in 1816 à a Corte prevotale di Bastia. Vultendu in Bastia, Viale face publicà a Dionommachia in Livornu in u 1817. Dopu esse elettu cum'è ghjudice d'istanza à u tribunale di Bastia in u 1823, face stampà a Dionommachia in Parigi. Tandu, participeghja dinù à a Sucietà centrale di struzzione publica di Corsica, in Bastia. Salvatore Viale pò esse cunsideratu cum'è un di i primi autori d'un' antologia di a litteratura corsa. Hà cuntribuitu in particulare à a redazzione di I Canti Popolari Corsi di [[Niccolò Tommaseo]]. È hà scrittu a so propia racolta : Canti Popolari di Corsica, un' antologia di a litteratura corsa di l'epica chì cuntene numerosi nanni, voceri, sirinati è puesie di i primi autori corsi cum'è [[Guglielmu Guglielmi]]. U Serenatu di Scappinu ; in u Cantu quartu di a Dionomachia ; hè cunsideratu cum'è u primu testu di a litteratura in lingua corsa. == Bibliografia == [[Image:Serenata di Scappinu1.jpg|right|300px|thumb|Prima strufetta di u Sirinatu di Scappinu]] * ''Dei Principi delle Belle Lettere'', Bastia, 1813 (II edizione 1843). * ''[[Dionomachia]]'', Bastia, 1817. * ''[[Serenatu di Scappinu]]'', in a Dionomachia: u prima testu litterariu in [[lingua corsa]]. * ''Poesie Giocose'', Bastia, 1817. * ''Prose Giocose'', Bastia è Parigi, 1828. * ''Prose serie'', Bastia è Parigi, 1828. * ''Poesie serie'', Bastia è Parigi, 1828. * ''Canzoni contadinesche in dialetto corso'', Bastia * ''L'ultima vendetta'', Bastia, 1837 * ''Canti popolari corsi'', Bastia, 1843. * ''La sposa d'Abido, saggio di versi italiani e di canti popolari corsi'', Bastia e Bruxelles, 1843. * [http://www.google.fr/books/pdf/archivio_storico_italiano.pdf?vid=0406WFNWg3shY8o2&id=nTgFAAAAQAAJ&output=pdf&sig=mcRAugpWG32zQRvcBGtEu7duYic ''Dell'uso della lingua patria in Corsica'' (p. 25-37) in Archivio storico italiano] * ''Novelle corse'', Bastia è Trieste, 1846. * ''Sopra lo stile della versione poetica dell'Iliade di Melchiorre Cesarotti'' * ''Delle cagioni e degli effetti della moderna letteratura romanzesca'', 1835 * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k ''Canti popolari corsi'', Fabiani, Bastia, 1855] * ''Componimenti in versi e in prosa'', Vieusseux, Firenze è Bastia, 1857 * ''Dell'uso della lingua patria in Corsica'', Vieusseux, Firenze, 1858 (sulla lingua italiana). * ''Dell'uso dei costumi corsi'', Vieusseux, Firenze è Bastia, 1860. == Referenze == * Santu Casanova e Autori vari, ''Almanaccu di a Muvra'', Bastia, 1933. * [[Sabino Acquaviva]] ''La Corsica: Storia di un genocidio'', Franco Angeli, Milano, 1987. * [http://www.google.fr/books/pdf/Scritti_in_verso_e_in_prosa.pdf?vid=OCLC07372832&id=6NAOhRvvO4MC&output=pdf&sig=om4vkDv3P2CG9oqno1fA17oDPFs Francesco Silvio Orlandini, ''Scritti in verso e in prosa di Salvatore Viale'', 1861, Firenze, Delice le Monnier] * [http://www.google.fr/books/pdf/Biografie_autografe_ed_inedite_di_illust.pdf?vid=OCLC24638385&id=0GzbOp8bkloC&output=pdf&sig=R6_a6f15yCB6-4lHauJ2tevVmz4 D. Diamilla Müller, ''Biografie Autografe ed Inedite'', 1853, Torino, p. 352-356 (pdf: p. 357-360))] ==Ligami== * [http://www.salvatore-viale.fr/pages/salvatore-viale.php?menu=centre Salvatore Viale] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Viale, Salvatore]] [[Categoria:Littiratura|Viale, Salvatore]] ca4czffzi8ry87u25oqpua3ublio7of Antone Leonardu Massiani 0 874 364102 363085 2019-10-03T11:17:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Novella-Village-2.jpg|thumb|Nuvella, u paese nativu d'Antone Leonardu Massiani]] '''Antone Leonardu Massiani''' (1816-1888) hè statu un [[littiratura|autore]] in [[lingua corsa]]. ==Biugrafia== Antone Leonardu Massiani hè natu in [[Nuvella]] in u [[1816]]. Hà studiatu a [[medicina]] in [[Pisa]]. S'hè stallatu dopu in u so [[paese]] di Nuvella, cum'è medicu. L'opara principale di Anton'Leonardu Massiani hè stata u [[Viaghju in Ascu]]. Hè una [[puesia]] [[cumedia|comica]], cumposta da 114 terzine. U ''Viaghju in Ascu'' hè più cunnisciutu per via di u so sottutitulu: ''[[A cuccagna di Bazzicone]]''. U ''Viaghju in Ascu'' hè statu publicatu per a prima volta in [[L'Almanacco del Pescatore di Chiaravalle]], un [[ghjurnalisimu|ghjurnale]] [[Bastia|bastiacciu]]. Hè statu stampatu dopu in a rivista "[[U Fucone]]", in u [[1926]]. Infine, u ''Viaghju in Ascu'' fù publicatu in a rivista [[A Muvra]], in u [[1936]].<ref>P. 117-121.</ref> U pueta di Nuvella ci conta in u ''Viaghju in Ascu'' u so viaghju in u paese d'[[Ascu]], accumpagnatu di u so [[sumere]] Bazzicone. L'usi di l'abitanti d'[[Ascu]] di l'epica sò discritti di manera ridicula, ma senza gattivezza. U puema hà avutu moltu successu in [[Niolu]], in [[Balagna]] è in u [[Ghjunsani]]. Anton'Leonardu Massiani morsi in [[Nuvella]] u 24 [[ferraghju]] di u [[1888]]. ==Opere== [[File:Viaghju In Ascu.jpg|right|thumb|300px|U Viaghju in Ascu, in l'edizione di A Muvra di u 1936]] * ''Puesie Corse è Taliane'' * ''Canti religiosi è puemi satirichi'': cuntene u [[Viaghju in Ascu]] ([[A cuccagna di Bazzicone]]), publicatu prima in [[L'Almanacco del Pescatore di Chiaravalle]] == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://corsicanostra.free.fr/Almanaccu-di-A-Muvra-per-1936.pdf L'Almanaccu di A Muvra per 1936] ==Da vede dinù== * [[Nuvella]] * u [[Viaghju in Ascu]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Massiani, Antone Leonardu]] [[Categoria:Littiratura|Massiani, Antone Leonardu]] jix95vbcb0u3v21a1zaqpgodflekoi0 Petru Lucciana 0 875 363895 363092 2019-10-03T11:13:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Petru Lucciana''' (1832-1909), dettu [[Vattelapesca]], hè statu un autore corsu. A so produzzione litteraria hè rimarchevule, in particulare per e so numerose cummediole. ==Biugrafia== [[File:Bastia-le-vieux-port.jpg|thumb|Bastia, a cità nativa di Petru Lucciana]] Petru Lucciana hè natu in Bastia u 28 di maghju di u 1832. Hè statu prufissore di [[talianu]] è di [[tedescu]] à u liceu di [[Bastia]]. Hà scrittu puesie è opere di teatru. Petru Lucciana publicava e so cummediole in a stampa lucale. In u 1904, hà fundatu a sucietà litteraria ''Cirnea'', cum'ellu dice, « par difende a lingua corsa contru l’invasione d’ogni elementu stranieru ». Petru Lucciana hè mortu in [[Bastia]] u 2 di ghjennaghju di u 1909. ==Opere== === Puesie=== * ''Versi Italiani è Francesi'', (1887) : [[À u lettore]], [[L'odori di Bastia]], [[I gridi di Bastia]], [[Bastia (Petru Lucciana)|Bastia]], [[À Bastia]], [[Antone (Petru Lucciana)|Antone]], [[Fiffina (Petru Lucciana)|Fiffina]], [[Cunfessione (Petru Lucciana)|Cunfessione]], [[L'avvucatu B.]], [[L'annu novu]], [[À a funtana]], [[U lebecciu (Petru Lucciana)|U lebecciu]], [[U zitellu]], [[Bellu è bruttu]], [[U viaghjatore]] * [[A Vechjaia]], [[L'annu novu]], [[Un muntagnolu]], [[Lamentu d'una viduvella]] : puesie publicate in [[L'Annu Corsu]] in u 1923<ref>Ceccaldi (1963).</ref> * [[U zitellu]], [[Ziu Mattè]] : puesie publicate in [[L'Annu Corsu]] in u 1925<ref>Ceccaldi (1963).</ref> * ''Cunversione'' * ''U matrimoniu di Fiffina'': (1888) * ''Dece anni dopu'': (1889) * ''Cunversione'' (1890): una cummediola in 2 atti. * ''A civittola'': (1892) * ''E tribulazione di u sgiò Filippu'': (1892) ===Traduzione in talianu=== * W. Goethe (1872) ''Arminio e Dorotea: poema, traduzione di Petru Lucciana'', Bastia: Fabiani ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Matteu Ceccaldi (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa'', Parigi : Klincksieck * Ghjacumu Fusina (2006) ''Petru Lucciana'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana * Petru Lucciana (1887) ''Versi italiani è francesi'', Bastia :Ollagnier * Petru Lucciana (1890) ''Cunversione : cummediola in 2 atti'', Bastia : Ollagnier * Petru Lucciana (1891) ''E tribulazione di u sgiò Filippu: cummediola in 3 atti'', Bastia, Ollagnier * Petru Lucciana (1906) ''[http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k3148415 Maria Gentile, dramma lirico in 4 quadri]'', Bastia : stamperia C. Piaggi è Cl Bastia * Petru Lucciana (1999) ''A civittola'', Aiacciu: CRDP di Corsica {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Lucciana, Petru]] [[Categoria:Littiratura|Lucciana, Petru]] rqrcusc79sexjpjykajcxe50hlr2n3s Pratu di Ghjuvellina 0 877 84944 6062 2007-07-23T20:06:42Z Ale Mister 249 Redirecting to [[U Pratu di Ghjuvellina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Pratu di Ghjuvellina]] r1nchyaikpviwjd9yh55d7p84gmj3ug Ghjunchetu 0 878 344697 344696 2015-06-30T14:26:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Ghjunchetu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=2A127 | cp=20100 | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=69 | dinsità= }} '''Ghjunchetu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. [[File:Giuncheto.Troghiu comunu a.png|thumb|350 px|none|Troghiu comunu di Ghjunchetu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Linguistica== ===Tuponimi=== * A Bocca di u Vichjetu * A Chjusaredda * A Funtanedda * A Ghjesia San Petru è San Polu * A Petra Tafunata * A Piana * A Prugnuliccia * A Punta * A Punta Maiora o a Punta di Chjichjonu * A Purcareccia * A Ribichina * A Susina * A Tighjaccia * A Torra * Acqua di Farrata * Balà * U Cantunacciu * A Carri Purcina o a Capedda * Casalta * U Casteddu di Bavoghja * A Ciddara * A Costa di Battista * Damianu * A Funtana di Sittimbrinu * Funtana di u Valdu * A Funtanna d’Ulmacciu * Ghjuncaghji * Ghjunchetu * I Canapili * I Niculetti * I Partusi * Iddastriccia o Ghjastriccia * L’Acquedda * L’Oriu * Milottu * Monti Cuccu * Musgiulera * Paccial’Vechju * Peru Largu * Pian’ di Suara * Piana à li Sbira * Bocca à li Sbira * I Civineddi * Calca Mustaccia * U Nivalonu * I Purcileddi * A Tozza di Barba Ventu * U Tarramutu * Paccial’ di a Sarra * Pintonu * I Campuri * L’Altanaghja * A Bocca di a Cracciata * Piavonu * Piavunceddu * Piazza di Forru * Piazza di Scola * Ribòlzulu * San Gavinu * San Polu * San Vincentu * Scaffaccia * Scavalcatoghja * Tighjaccia * Torra Mozza * U Chjosu di l’Oriu * U Corsu * U Pioppu * U Ponti di u Zelu * U Spunitoghju * U Strambu * U Valdachjolu * U Vichjetu * U Zelu * L’Ulmacciu * Valdu Nieddu * Zì Babbà == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3nr53vm1z6s6k8kmdai3efq6mijhjle Ghjacumu Santu Versini 0 881 364787 364069 2019-11-03T12:19:08Z 176.141.119.218 /* Opere */ wikitext text/x-wiki [[File:Marignana_pano.jpg|thumb|300px|U paese di Marignana, chì Ghjacumu Santu Versini n'era uriginariu.]] '''Ghjacumu Santu Versini''' (1867-1922) hè statu un autore è pueta in [[lingua corsa]]. ==Biugrafia== [[File:A Cispra - cover.jpg|thumb|200px|A cuprendula di A Cispra]] Ghjacumu Santu Versini hè natu in [[Marignana]] u 10 aprile di u 1867. Era u figliolu di Ghjuvan' Dumenicu Versini (1838-1927) è di Livia Maria Antonini (1845-1892). S'hè maritatu in [[Aiacciu]] u 28 d'aprile di u 1885 incù Maria Nunzia Orsini detta Clementina. Incun ella ebbi un figliolu: Ghjuvan' Dumenicu (1885-1887). Si rimaritò dopu, u 28 di dicembre di u 1894, in [[Marignana]] incù Saveria Furtunata Versini (1869-1956). Hà fundatu a [[Cyrnos-revue]] in u 1911 è ni fù u direttore durante parechji anni. Ghjacumu Santu Versini hè statu dinù u fundatore incù Saveriu Paoli di a rivista [[A Cispra]] di marzu [[1914]]. Ùn hè statu publicatu cà un solu numeru di a rivista, chì subitu dopu hè vinuta a guerra. Ma [[A Cispra]] publicò puesie di prima trinca cum'è quelle di l'autore (in particulare [[M'innamoru]] o [[Neve (Ghjacumu Santu Versini)|Neve]]) è ebbi dopu un'influenza prufonda annantu à [[U Riacquistu]], prumuvendu in particulare u cuncettu di soluzione pulitica à u prublemu corsu è quellu d'autonomia par a [[Corsica]]. Ghjacumu Santu Versini hà cullaburatu dopu à u ghjurnale aiaccinu "L'Eveil" da dicembre di u 1921 à ottobre di u 1922. U cugnome di Ghjacumu Santu Versini era "[[Buscagliolu]]". Di prufissione, hè statu [[stitutore]] in Marignana. Hè cunsideratu cum'è un pueta corsu di prima trinca. Com'ellu a dice Julian Mattei<ref>Intrata entitulata "Ghjacumu Santu Versini" in a ''Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi''.</ref>: "Trova omu in a so opera una scrittura delicata assai capace à dì u mondu cù una sensibilità ricercata cum’è ind’è a so puesia "[[M'innamoru]]". Ghjacumu Santu Versini morsi in [[Aiacciu]] u 21 dicembri di u 1922. ==Opere== [[File:Neve - Ghjacumu Santu Versini - A Cispra 1914.jpg|thumb|''Neve'' di Ghjacumu Santu Versini in [[A Cispra]], incù l'ortugrafia di l'epica]] * [[Sirinatu (Sirinatu)|Sirinatu]]: un sirinatu publicatu di marzu 1914 in [[A Cispra]]. * [[U Pastore]]: una puesia publicata di marzu 1914 in [[A Cispra]]. Hè dedicata à u missiavu di l'autore. * [[Dialogu (Ghjacumu Santu Versini)|Dialogu]]: un dialogu in versi trà a Corsica è a Francia publicatu di marzu 1914 in [[A Cispra]]. * [[M'innamoru]]: una puesia scritta in [[A Soccia]] in u 1888 è publicata di marzu 1914 in [[A Cispra]]. * [[Neve (Ghjacumu Santu Versini)|Neve]]: una puesia publicata di marzu 1914 in [[A Cispra]]. * [[Vindetta]]: una puesia publicata di marzu 1914 in [[A Cispra]] * [[Ave Maria (Ghjacumu Santu Versini)|Ave Maria]] * [[À i me Sculari]]: una puesia creata in u 1921. * [[Fiore è Fritelle]]: una puesia publicata u 4 maghju di u 1922 in [[L'Èveil]]. * [[À mezanotte in puntu]]: una puesia publicata in un'articulu entitualtu ''Versini Ghjacumu Santu'', in Rigiru n°7, Edizione Ambrosini Niculaiu, 1977<ref>P. 13.</ref>. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Matteu Ceccaldi (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa'', Klincksieck: Parighji * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6564542c/f1.zoom Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini, ''A Cispra - Antologia Annuale'', Marseglia, marzu 1914] ==Ligami== * [https://www.youtube.com/watch?v=hR0KvJ48pZg Videu: Dumenicantone Geronimi parla di Ghjacumu Santu Versini] * Julian Mattei, "Ghjacumu Santu Versini", Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi, consultatu u 2 mai di u 2015, http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/1047. * [http://enciclopediadiacorsica.over-blog.org/ Ghjuvan' Guidu Talamoni, Versini Ghjacumu Santu (1867-1922), L'Enciclopedia di a Corsica] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Versini, Ghjacumu Santu]] [[Categoria:Littiratura|Versini, Ghjacumu Santu]] d3p2e7msf4flr4hu1wmxirsfrdfygg5 Bastìa 0 885 360442 359452 2018-11-10T11:37:23Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Bastìa [[File:Citadelle Bastia.jpg|350px]] | Cumuna=Bastìa | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=capilocu di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]] | insee=2B033 | cp=20200 è 20600 | merre=Petru Savelli | latitudine=42° 42' 2" | lungitudine=9° 27' 1" | alt med=30 | alt min=0 | alt max=963 | sup ett=1 938 | sup km²=19.38 | pupulazione=44 355 | annu=2015 | densità=2.249}} '''Bastia''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u [[circundariu di Bastia|circundariu]] è di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]]. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana. L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci. [[File:VP-Bastia.jpg|thumb|350px|none|Bastia, u vechju portu]] == Geografia == [[File:Pano rade bastia.jpg|thumb|center|upright=2.4|Bastìa]] Bastia hè situata à nordu-levante di a [[Corsica]], sottu à u [[Capicorsu]]. A timperatura media hè di 15,3&nbsp;°C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu. == Storia == Nanzu à l'occupazione di a [[Corsica]] per i [[Genuva|genuvesi]], Cardo era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori di Cardo. Stu picculu portu si chjamava Porto Cardo. In u [[1378]] u guvernatore genuvese Leonello Lomellino funda Bastia. Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u [[Trattatu di Versailles (1768)|Trattatu di Versailles]] di u [[1768]] a Corsica passa à a Francia è in u [[1791]] Bastia ùn hè micca più capitale: per i francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'[[Italia]]. == Merri == L'attuale merre di Bastia hè Ghjilliu Simeoni chi hè statu deputatu di Corsica Suprana (2014-2020). == Demugrafia == <center>'''Evoluzione di a pupulazione bastiaccia<br />(Fonte: Cassini<ref>[http://cassini.ehess.fr/cassini/fr/html/6_index.htm Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)]</ref> et [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/pages2008/pdf/dep2B.pdf Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse]</ref> - [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ffc/docs_ffc/psdc.htm INSEE : Population depuis le recensement de 1962]</ref>''' <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:750 height:400 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:55000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:5000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:500 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1793 bar:1800 text:1800 bar:1806 bar:1821 bar:1831 bar:1836 bar:1841 bar:1846 bar:1851 text:1851 bar:1856 bar:1861 bar:1866 bar:1872 bar:1876 bar:1881 bar:1886 bar:1891 bar:1896 bar:1901 text:1901 bar:1906 bar:1911 bar:1921 bar:1926 bar:1931 bar:1936 bar:1946 bar:1954 text:1954 bar:1962 bar:1968 bar:1975 bar:1982 bar:1990 bar:1999 bar:2006 bar:2007 text:2007 bar:2009 PlotData= color:barra width:15 align:left bar:1793 from:0 till: 0 bar:1800 from:0 till: 11336 bar:1806 from:0 till: 7922 bar:1821 from:0 till: 9316 bar:1831 from:0 till: 9531 bar:1836 from:0 till: 13610 bar:1841 from:0 till: 14568 bar:1846 from:0 till: 15004 bar:1851 from:0 till: 15984 bar:1856 from:0 till: 16002 bar:1861 from:0 till: 19304 bar:1866 from:0 till: 21535 bar:1872 from:0 till: 17850 bar:1876 from:0 till: 17572 bar:1881 from:0 till: 20100 bar:1886 from:0 till: 20765 bar:1891 from:0 till: 23397 bar:1896 from:0 till: 22552 bar:1901 from:0 till: 25425 bar:1906 from:0 till: 27338 bar:1911 from:0 till: 29412 bar:1921 from:0 till: 33094 bar:1926 from:0 till: 36376 bar:1931 from:0 till: 44628 bar:1936 from:0 till: 52208 bar:1946 from:0 till: 49327 bar:1954 from:0 till: 42729 bar:1962 from:0 till: 31375 bar:1968 from:0 till: 38746 bar:1975 from:0 till: 42810 bar:1982 from:0 till: 44020 bar:1990 from:0 till: 37845 bar:1999 from:0 till: 37884 bar:2006 from:0 till: 43577 bar:2007 from:0 till: 43315 bar:2009 from:0 till: 43577 </timeline> </center> ==Lingua== ===Toponimi=== * TERRA NOVA * TERRA VECHJA * CARRUGHJU DIRITTU * U GUADÈ(LLU) * A MARINA * SANTA MARÌ(A) * SAN'GHJUVÀ(NNI) * SANTA CRÒ(CE) * CARRUGHJU SUMERÀ * MONTE SACRU * U GIARDINÈ(LLU) * SAN'GHJISÈ(PPU) * SANTA CHJARA * U FOR'LUIGI * SAN GAITANU * A TRAVERSA * PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU) * U PALAZZU DI GHJUSTÌ * TOGA * SANT'ANTÒ(NE) * A LINGUA * U MOLU * U SITU * MONSERÀ(TU) * I GHJESUÌ(TI) * SAN CARLU * U MERCATU VECHJU * U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI) * U MERCÀ(TU) * A VECHJU PÒ(RTU) * A NUNZIATA * U FANGU * FICAGHJOLA * PORTU CARDU * CARDU * CAMPU VENTOSU * L'ARINELLA * LUPINU * MONTESORU * U MACHJÒ(NE) * PIAZZA D'À(RME) * A CITADÈ(LLA) * A RICCIATA * U PIGNU * TEGHJIME * SUERTA * A RAZETA * SUBIGNA * CAPANELLE * A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU) * ROMIEUX * SANTA LUCI(a) == Omi cunnisciuti == * [[Salvatore Viale]] (1787-1861) * [[Petru Lucciana]], dettu ''Vattelapesca'' (1832-1909) * [[Vincenzu di Moro Giafferi]] (Saveriu Stefanu dettu Vincenzu) (1878-1956) * [[Cesare Campinchi]] (1882-1941) * [[Cesare Vezzani]] (1888-1951) * [[Iviu Simonpaoli]], dettu [[Paoli]] (1928-) == Citazione == Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia''. * in u pruverbiu: ''Spachja borse, Bastiacci.'' * in u pruverbiu: ''Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.'' * in u pruverbiu: ''Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.'' == Referenze == <references/> * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * [http://www.bastia.fr/ U situ ufficiali] * [http://pesciu.ifrance.com/ Scuparta di a Corsica: Bastìa è l'ingiru] * [http://ultrasbastiacci.online.fr/ Sustenitori di u Sporting Club di Bastìa] * [http://bastia78.free.fr/ L'epupea di u SEC Bastìa in cuppa di l'UEFA 1978] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] h8ofn7vrizbvy30ovqhrdlq99tfgppl Canzone corse 0 1113 347414 347110 2015-07-02T09:31:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki == Canzona di u trenu == ''Tradiziunale, ma micca quella che vo cuniscite tutti.'' seria statu un canzona fatta da parechje picculi pezzi! in fattu, ci ne era unu per ciaschi gare. u mo ziu mi n'ha dattu, tempi fà un pezzu sannu e un pezzu mozzu ch'aghju cumpletu da per me !) ''''''a gara di Corti :'''''' eccu a [[Corti]] cità nustrale di Sambucucciu e di Pasquale U palazzu naziunale - (pezzu aghjuntu da me) e l'antica citadella - (pezzu aghjuntu da me) orgogliu di [[Corsica|Cursighella]] - (pezzu aghjuntu da me) ''''''a gara di [[U Borgu]] :'''''' (pezzu cumplettu d'origine) eccu a Borgu la vittoria rinfriscate la memoria qui si cuproni di gloria i miliziani cirnesi Paoli contra i [[Francia|francesi]] [[categoria:Cantu corsu]] ci voleria a pruvà di ritruvalla tutta .. ci averia a esse un pezzu per ogni gara.. alora ...fate ricerche !! m0xtqyo8k8h9fllmvnx1erjwct36594 Campile 0 1114 360450 360449 2018-11-10T12:12:16Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Campile | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B054 | cp=20290 | merre=Ghjuvan'Maria Vecchioni | pieve=Casacconi | latitudine=42° 29' 36" | lungitudine=9° 21' 14" | alt med=660 | alt min=76 | alt max=1.011 | sup ett=979 | sup km²=9,79 | pupulazione=192 | annu=2015 | densità=20 }} '''Campile''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Corse-Campile-EgliseStPierreStPaul.jpg|thumb|300 px|none|]] I paesani di Campile si chjamanu i Campilacci. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 16ey44i5jrx9lth7rcdhc8odicek532 Tarratufula 0 1118 364832 364831 2019-11-06T18:02:16Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:80EB:5F40:5FA8:2A89 /* Riferimenti */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A tarratufula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pisolithus_01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pisolithus arhizus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisioni | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Agaricomycetes]]'' |----- | Ordini | ''[[Boletales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sclerodermataceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pisolithus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pisolithus arhizus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:2009-07-01_Pisolithus_arrhizus_cropped.jpg|250px]] |----- |} A '''Tarratufula''' (''Pisolithus arhizus'') hè un tipu di funzu chì faci parti di a famiglia di i ''Sclerodermataceae''.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu è in inglesu.</ref> U nomu latinu ''arhizus'' veni da l'epitetu "arhizon", chì significheghja senza radica ("a" : senza, in grecu "rhiza" : radica). ==Discrizzioni== A tarratufula pò essa cunfusa incù ''Pisolithus albus'', chì pussedi un peridium di culori biancastru è una gleba giadda virdiccia à maturità è si scontra dinò in a machja corsa. A tarratufula hè un funzu abbastanza cosmupolitu (si trova in Auropa, Africa, Asia, America Cintrali,...) bench'è abbastanza raru. Nasci piuttostu di vaghjimu è masimu in i terri povari, secchi, à spessu rinosi. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Pisolithus albus'' sò: * Lycoperdon tuberosum * Lycoperdon arrhizon * Scleroderma tinctorium * Lycoperdodes arhizus * Pisolithus tuberosus * Pisolithus turgidus * Pisolithus tinctorius ==Usi== A tarratufula hè un cumpunenti maghjori in i mischii di funzi chì sò apradati in u giardinaghju com'è putenti stimulatori di radichi. ==In Corsica== A tarratufula hè mori cumuna in [[Corsica]]. Si trova in i loca tufosi. Nasci piuttostu di vaghjimu. Si faci usu di a tarratufula in a gastrunumia corsa: si taglia à fetti fini, si faci sfrighja è si metti in a frittata. ==Lessiculugia== In corsu, a tarratufula hè ancu chjamata ''u tarra trovulu'', ''a terratruffia'' o ''u terratrufulu''. ==Noti== <references/> ==Riferimenti== * Petru Treanton, A miculogia [http://www.adecec.net/parutions/pdf/a-miculogia.pdf], Adecec, 2000 == Liami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] [[Categoria:Sclerodermataceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] kexd6cik7wyamiau6ihv7fgipggz8m1 Ricciu 0 1120 363467 336227 2019-09-19T04:49:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Ricciu}} {{Taxobox_image | image = [[File:Erinaceus europaeus (Linnaeus, 1758).jpg|250px|U ricciu]] | caption = U ricciu (Corsica)}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Insectivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Erinaceidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Erinaceinae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Erinaceus]]}} {{Taxobox_species_entry | taxon = [[E. europaeus]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Erinaceus europaeus| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image = [[File:Erinaceus europaeus5.JPG|250px|U ricciu]] | caption = U ricciu}} {{Taxobox_end}} U '''ricciu''' (''Erinaceus europaeus'') hè un [[mammiferu]]. U nomu veni da a parolla latina ''ericius''. U '''ricciu''' hè cumunu in [[Auropa]]. Si trova dapartuttu, fora di a muntagna. A punta di u so capu è di u so spinu sò cuparti di spini longhi di 2 o 3 centimetri. Sò numarosi : più di 15 000. U restu di u corpu porta grossi pela. I pedi hani cinqui cuscinetti ancu cinqui sgrinfii. U pesu d'un '''ricciu''' varieghja trà 500 è 800 grammi. U '''ricciu''' mangna [[varmu|varma]], [[sammartinu|sammartini]], [[lumaca|lumachi]] è [[insettu|insetti]]. Ma pò ancu mangnà animali più maiori com'è l'[[aciartula]] o a [[ranochja]]. U ricciu hè un animali chi vivi di notti. Dormi tutta a ghjurnata. A so vista hè debuli mà u so odoratu è a so audita sò bunissimi. U so carataru hè asuciali è agressivu : vivi solu fora di l'epica di ripruduzzioni, da [[maghju]] à [[luddu]]. U ricciu femina catiddeghja da unu à setti chjuchi chì misurani da 6 à 8 centimetri. Ghjunti i primi freti, si meti in letargià, durmendu d'[[uttrovi]] fin'à [[marzu]]. U ricciu hà poghi numichi parchì i so spini facini una vera armatura. Ma ferma quantunqua a volpi è l'omini ancù i vitturi è l'incendii. [[File:Igel.JPG|200px|left|thumb|U ghjovanu di u ricciu]] == In Corsica == In [[Corsica]] u ricciu si trova dignalocu, ma micca in altu ed hè raru di truvà lu sopra à 500 metri. In a cultura pupulari, si dici suventi chì ci hè dui spezii di ricci, incù dui tipi di grugnuli: u grugnulu di porcu è u grugnulu di ghjacaru. Di fatti, ùn ci hè ca una sola spezia di ricciu. Ci hè un solu animali ma hè esattu chì u so aspettu cambia da una staghjona à l'altra. Di [[branu]], u ricciu hè magru è t'hà un grugnulu chì pari quiddu d'un [[ghjacaru]] (com'è quiddu chì hè annant'à u ritrattu). Inveci di [[vaghjimu]], u ricciu hè grassu è t'hà un grugnulu chì s'assumiglia à quiddu d'un [[porcu]]. U ricciu corsu hè di culori più scuru ch'è quiddu di u ricciu cuntinintali (grisgiu neru). In certi rigioni di Corsica si manghjava u ricciu ; cottu annant'à brusta o in tianu. == Prutizzioni == U ricciu hè una spezia prutetta. == Rifarenzi == * Parcu Naturali Rigiunali di a Corsica, I mammiferi in Corsica - Les mammifères en Corse, 1987 == Da veda dinò == * [[Mammiferi di Corsica]] {{C}} [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Erinaceus]] 9pga7lnahb7su0h7fswfosclrqslhgo Rinatu Coti 0 1122 363993 363096 2019-10-03T11:15:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right|Rinatu Coti]] '''Rinatu Coti''' hè un [[scrittori in lingua corsa]], pueta è autori di tiatru. ==Biugrafia== Rinatu Coti hè natu u 20 [[dicembri]] [[1944]] in [[Aiacciu]]. Hà cullaburatu à parechji rivisti, frà i quali si pò mintuvà: Terra Corsa, [[U Muntese]], [[Le Petit Bastiais]], Populu Corsu, Kyrn, A Chjamata, A Fiara, U Ribombu, A Rivista. Hè statu u cufundadori è ridattori di a rivista litteraria trimisinca [[Rigiru]], chì fù celebra in l'anni 1970 è 1980, è carattaristica di a "leva di u sittanta". Rinatu Coti hà scrittu dinò i testi par parechji gruppi di cantu corsi, com'è [[Cinqui Sò]], [[A Filetta]] è [[Petru Dieghi]]. Faci parti di [[Locu Teatrale]]. Hè dirittori avali di a cullizzioni "Parolli scelti" in l'edizioni "Cismonte è Pumonti". A lingua aduprata da Rinatu Coti hè a parlata taravesa, quidda di u so paesi nativu: [[Pila è Canali]]. == Opari == === Prosa === * ''U vangonu neru'': rumanzu publicatu in a rivista [[Rigiru]] n° 1 à 16, da 1974 à 1981 * ''[http://www.filudamparera.com/pdf/Rinatu_Coti_Una_spasimata.pdf Una Spasimata]'': rumanzu publicatu in 1985 * ''Guai di a Signora'', raconti corti publicati in 1985 * ''Raconti'', raconti corti publicati in 1986 * ''Un omu'': rumanzu publicatu in 1987 * ''A Signora'': rumanzu publicatu in 1987 * ''U Crucivia'': rumanzu publicatu in 1989 * ''I Ghjorna persi'': raconti * ''[http://www.interromania.com/sites/default/files/corse.pdf A Travisagna]'': rumanzu cortu, publicatu da l'autori annantu à a Reta in 2001 * In u me Filu: cronachi publicati in 2002 === Tiatru === * ''U maceddu'' (1988) * ''U sonniu di Raffaedda'' (1992) * ''I cummari'' (1990-1992) * ''Babbu Guidu'' (1996) * ''U seminariu'' (1993) * ''L'Acula bianca'' (1997) * ''A mazzera di a luna'' (1998) * ''A stanza di u spichju'' (1999) * ''Barbottu è Zupponu'' (2000) * ''L'arburi lacrimaghju'' (2003) === Puisia === * ''Par viaghju'' * [http://www.filudamparera.com/pdf/RinatuCoti_ULabirintu.pdf U labirintu] * ''Aligria'' ===Filusufia=== * [http://www.filudamparera.com/pdf/RinatuCoti_Intornu_a_lessezza.pdf Intornu à l'essezza] === Testi diversi=== * [http://www.matinalatina.com/festi/festi_pdf.php?num=1 Sant'Andria]: un testu annantu à a festa di Sant'Andria, publicatu annantu à u situ di [[Matina latina]] == Stratti corti == Eccu unu strattu di ''In vindemia'' (1990): :Dumenicu spiega à u ziteddu chì zi Simonu ùn strappava mai una caspa o un grafogliulu di mani. Apradava sempri a so cultedda. Cusì ùn vastava nemmenu un graneddu. Era un omu à l’usu anticu, rispittosu di l’altri d’ogni cosa. :Era quissa un’attitudina bedda chì si miritava propiu unu rispettu maiò. :A so vigna a tinia com’è una parsona. A curava. L’amava. Ùn ingannava a vigna, a vigna mai l’ingannava. Ùn faltava una volta nè zi Simonu à a vigna nè a vigna à zi Simonu. Faci chì, a vindemia era una circunstanza di primura. Sulenna ancu si pò dì. :À participacci, andavani chjamati sempri i listessi parsoni. Erani parsoni cunnisciuti. Chì ùn ci vulia chì l’uva fussi coltra à l’allera. È zi Simonu era d’ochji. Abbadava ogni particulari. Sì calchì sgarzunottu tarucconu fessi unu sguvernu strappaccendu una caspa, era subitu crastunatu. Di sicuru, ùn andaia à risicundà. Passava è vinia in i canneddi, dicendu : « Ùn si strappa l’uva, si cogli ! ». :Fighjulava in i bigonzuli i caspi chì spimpinnavani. Capizzava. Era cuntenti. A vindemia era bedda. D’altrondi, a so uva era di numata in i dintorni. È a soia a vindemia era sempri bedda. :À meziornu si spustava chì a cuddazioni era pronta. Tuttugnunu si trimbava in fantasia, a roba era bona. Tianu di carri vaccina, pasta asciutta. I vindimiadori ùn erani presi in risa. È a vindemia di zi Simonu era corsa. :Dopumeziornu, si calcicava l’uva è pò a ghjenti si ni cunturrava. Ogni parsona si lucinziava cù a so sporta piena in bocca. Ogni faccia ridia. :Zi Simonu salutava cunchjudendu : « À custannu chì veni, sì Diu voli, sì Diu voli ». Bisogna à dilla, Diu avia vulsutu tanti tanti anni. Eccu dinò una puisia corta ricacciata da ''U Labirintu'', ma ricca di sensu chì hè un simbulu putenti di a [[diversità]]. Hè stata scritta u 29 uttrovi di u 1985 ed hè intitulata 'Una scaglia': :''Mancava una scaglia :''Ùn si feci a petra :''Mancava una petra :''Ùn si feci a casa :''Mancava una casa :''Ùn si feci a cità :''Mancava una cità :''Ùn si feci a ghjenti :''Mancava una ghjenti :''Ùn si feci a terra :''Mancava una terra :''Ùn si feci u mondu :''Mancava una scaglia :''Ùn si feci u mondu ==Lessicu== A lingua aduprata da Rinatu Coti in i so opari hè ricchissima. A variità taravesa di a lingua corsa chì hè a soia cumporta mori parolli, sprissioni, dirivati di u bassu latinu. Eccu uni pochi di 'ssi parolli è buccati, utuli par capiscia megliu a so opara: * ''di leva in purleva'': da una generazioni à l'altra * ''aramazzè à ...'': ringraziendu à * ''u branconu'': una branca maiori d'un arburi * ''ancu di grazia'': par furtuna * ''aduchjà'': indulciscia, divintà più dolci * ''intaccà u focu'': accenda u focu * ''à l'abrugata'': à a trabucinata, quand'è u soli tramonta * ''abbadà'': essa attentu à * ''essa in aliconu'': essa in gioa, cuntintissimu (u nomu veni da l'anticu monti grecu [[Aliconu]]) * ''lucinzià si'': dì "à veda ci" == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Rinatu Coti, ''I Nomi di i paesi'', Nucariu : Cismonte è Pumonti Edizione, 1984 * Rinatu Coti, ''U Labirintu'', Nucariu : Cismonte è Pumonti Edizione, 1988 * [http://www.filudamparera.com/pdf/RinatuCoti_Intornu_a_lessezza.pdf Rinatu Coti, ''Intornu à l'Essezza'', Nucariu : Cismonte È Pumonti Edizione, 1989] * Rinatu Coti, ''In u me filu'', Edizioni Matina latina, 2002 == Liami == * http://www.rinatucoti.org/ U situ di l'autori] * [http://www.dailymotion.com/video/x19b6p6_palisa-avec-rinatu-coti_creation Rinatu Coti in l'emissioni Palisà d'[[Alta Frequenza]]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Coti, Rinatu]] [[Categoria:Littiratura|Coti, Rinatu]] 68t9pe23i17mkjqfsq671a7hga6uixd Brandonu 0 1123 331730 320908 2014-03-23T14:05:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Brandona (Corsica).JPG|left|250px|thumb|Brandona in a muntagna corsa]] [[File:Brandonu.jpg|right|250px|thumb|I brandona]] U '''Brandonu''' (o [[brandone]]) hè una furmazioni di [[ghjacciu]] chì hè ussirvata à spessu d'[[inguernu]] annantu à i tetti o annantu à i chjappona. I brandona si formani quand'è a [[nevi]] sdrughji eppò subitu dopu ci hè una calata di temperaturi chì faci chì cotra dinò. U brandonu hè ancu chjamatu u [[scanciolu]]. == Citazioni == Accadi à volti chì u brandonu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''Hè ghjacciatu chì pari un brandonu'' (Dizziunariu ''U Muntesu'') * in u rumanzu cortu [[Un pezzu di petra nera]] d'[[Anghjulu Canarelli]]: ''L’inguernu vistia a muntagna da [[Cintu]] à [[Cagna]]. Stracciona di [[nivi]] è brandona di ghjacciu si puniani è s’appiccaiani da par tuttu.'' == Rifarenzi == * Ciavatti, Petru (dir. redazzioni) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana [[Categoria:Geologia]] 5udx5de2wmo4lvmy73et6uopp62fypz Limone 0 1128 69644 6311 2007-03-29T19:07:35Z 86.209.121.114 Redirecting to [[Limonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Limonu]] 193frl88lvktzrv9wlj90jyzz8rtg4n Ferula (genaru) 0 1129 348984 332438 2015-07-06T12:26:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ferula}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ferula communis.jpg|250px]] | caption = ''A ferula''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Apiales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Apiaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ferula]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ferula communis03.jpg|250px]] | caption = ''Ferula''}} {{Taxobox_end}} A '''Ferula''' (latinu: Ferula) hè un genaru di pianti chì faci partita di a famiglia di l'[[Apiaciae]]. U gennaru '''Ferula''' si cumponi di circa 170 spezii di pianti. Sò urighjinarii di una area chì si stendi da u rughjonu di u [[Maritarraniu]] à l'[[Asia]] cintrali. I fiori di a '''ferula''' sò giaddi. == Spezii == U gennaru '''Ferula''' cumprendi in particulari: *''[[Ferula arrigonii]]'' Bocchieri : a spezia di ferula di Corsica *''Ferula assa-foetida'' L. *''Ferula caspica'' *''[[Ferula communis]]'': a ferula cumuna *''Ferula conocaula'' *''Ferula gummosa'' *''Ferula karelinii'' *''Ferula longifolia'' *''Ferula marmarica'' *''Ferula moschata'' *''Ferula narthex'' *''Ferula persica'' *''Ferula schair'' *''Ferula szowitziana'' *''Ferula tingitiana'' ==In Corsica== Ci sò dui spezii di ferula in [[Corsica]]: * a ferula cumuna: [[ferula communis]] * a ferula d'Arrigoni: [[ferula arrigonii]], una spezia di ferula endmeica di a Corsica è a [[sardegna]], chì hè prisenti in i circondi di [[Bonifaziu]] ==Da vede dinò== *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] [[Categoria:Apiaceae]] 9mqfq084orq5iqjgx8mvmkmxlw4156i Listincu 0 1136 347736 344497 2015-07-02T18:15:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U listincu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Listincu.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pistacia lentiscus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Sapindales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rosaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pistacia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Pistacia lentiscus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pistacia lentiscus g3.jpg|300px|U listincu]] |----- |} U '''listincu''' (o [[lustincu]]) ([[Pistacia lentiscus]]) hè un [[arburettu]] chì faci parti di a famiglia di l'[[Anacardiaceae]]. ==Discrizzioni== U listincu hè altu trè o quattru metri. Fiurisci da [[marzu]] à [[aprili]]. === In Corsica === [[File:Pistacia lentiscus Sardinia LM.jpg|left|thumb|250px]] U listincu, com'è a [[scopa]], l'[[arbitru]] o a [[ghjinestra]], hè una pianta cumuna è tipica di a [[machja]] corsa. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di [[Pistacia lentiscus]] sò: * ''Pistacia brevifolia'' * ''Pistacia chia'' * ''Pistacia gummifera'' * ''Pistacia narbonensis'' ==Usi== ===L'oliu=== L'oliu hè sempri statu ottinutu in i rigioni di u Mediterraniu, à parta da l'[[ugliastru]], eppo dopu, à parta da a variità cultivata: l'[[alivu]]. Ma in i tempi, si facia dinò, in [[Corsica]] com'è in [[Sardegna]], un oliu di listincu. Si cugliia i picculi bachi di u listincu è si mittiani in una sporta. Dopu à a racolta, 'ssi bacareddi sò missi, beddi sparti, in un locu apartu duranti trè o quattru ghjorna. À u capu di qualchì ghjornu, i baghi perdini un pocu di a so acqua è diventani vizzi. Dopu si cacciani i vetti è i casci. Si caccia dinò a pula chì hè attaccata à i bachi. Dopu i bachi chì fermani si mettini in acqua è si facini bodda in una paghjola duranti una meza ora. Tandu si pò veda un dipositu niricciu annantu à i lati di a paghjola. È i graneddi diventani giaddi chjari. Si caccia dopu a sciuma da i graneddi chì sò diventati gonfii. Eppo i graneddi sò sfracicati.À la fini, s'otteni un oliu di culori verdi. 'Ssu oliu si pò cunsirvà duranti parechji anni, è ancu sin'à un dicenniu. In u Maroccu, 'ssu oliu di listincu s'usava contra i brusgiaturi o par calmà u mal' di spinu. In casa, 'ssu oliu ghjuvava dinò par fà si u lumu. In parechji paesi di l'Africa di u Nordu è di l'urienti, l'oliu di listincu era mischiatu incù a pasta d'[[amandual|amanduli]] è a farina, par fabbricà speziu di [[buttirulu]]. In Sardegna, l'oliu di listincu si manghjava annantu à u [[pani biscottu]]. ===L'oliu escinziali=== À i ghjorna d'oghji, incù u listincu, si faci un oliu escinziali. Hà un' azzioni annantu à a circulazione sanguigna è linfatica. === Legnu === U lignamu di u listincu hè apprizziatu par travagli d'[[intarsiatura]] grazia à u beddu culori rossu vinatu. In i tempi era imprudatu par pruducia [[carbonu]] vigitali è ancu oghji hè apprizziatu par alimintà i forra à legna di i pizzarii chì a so cumbustioni parmetti di righjunghja in tempi rapiti alti tampiraturi. U listincu era usatu à spessu in Corsica par fà i sporti, com'è a [[murta]] o a [[vetriccia]]. Si taglia à luna nova.<ref>Simonpoli (1982).</ref> === Resina === [[File:Mastic.jpg|thumb|U masticu, vali à dì a resina di u listincu.]] A resina di u listincu hè ditta ''masticu di Chio'' è in parechji lingui hè disignata incù u terminu di [[masticu]]. Di culori giaddu, era usata in i tempi com'è ''[[Gomma da masticà|chewing gum]]'' ancu par a so azzioni benefica annantu à u cavu urali (purificanti di l'alitu). In [[Chio (isula)|Chio]], chì hè u locu di pruduzzioni di a resina d'ottima qualità, hè pruduttu un licori arumaticu dirivatu da a resina, incù funzioni dighjistivi, moltu apprizziatu: u "[[Mastika (licore)|Mastika]]". A resina si pò ottena pratichendu incisioni annantu à u fustu è annantu à i rami in cori d'istatina. Dopu si lava par eliminà l'impurità è si cunserva dopu à assiccamentu in cuntinidori di legnu. ==Lessicu== U listincu hè ancu chjamatu u ''lustincu'' o a ''lustinca''.<ref>Simonpoli (1982).</ref> ==Noti== <references/> == Bibliugrafia == * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] * Mai, B.T., Girard M., De Lanfranchi, F. (2005), ''U listincu: un "alivu" sminticatu ?'', Stantari, pagine 41-46 (in francesu) ==Da veda dinò== * l'[[arburetti di Corsica]] *[[Amandulu]] *[[Amarascu]] *[[Baracucca]] == Liami == * [http://www.senzamete.com/schede/lentisco.htm U listincu (in talianu)] * [http://www.corsicamessageri.org/mimoriavvene/pharma/nomen/histo.htm?d=ph_lent_c U listincu] [[Categoria:Rosaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 29cxhoyy2u5dyys5ob9xwl9m3z4gzke Ghjinestra 0 1140 363677 363676 2019-10-02T19:03:59Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:C44A:2753:9B02:ADA5 /* Citazioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjinestra''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ghjinestra.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Calycotome spinosa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Calycotome]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Calicotome spinosa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Calicotome spinosa (flowers).jpg|250px|A ghjinestra]] |----- |} A '''Ghjinestra''' (''[[Calicotome spinosa]]'' hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di i [[Fabaceae]]. Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u [[Mari mediterraniu]]. A ghjinestra hè alta sin'à dui metri. I fiori di a ghjinestra sò giaddi. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Calicotome spinosa'' sò: * ''Spartium spinosum'' L. * ''Calicotome fontanesii'' Rothm. == In Corsica == A ghjinestra hè cumuna in [[Corsica]]. Hè tipica di a machja corsa, com'è a [[scopa (arbustu)|scopa]] o l'[[arbitru]]. == Citazioni == Accadi chì a ghjinestra fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a [[paghjella]]<ref>www.paghjella.com</ref>: :A mio ghjinestra fiurita :O quant'ella spampilleghja :Ghjunghjenu li giuvanotti :È ti facenu la veghja :Chì t'ùn mi teni più caru :Credi ch'eo nùn mi n'avvega. * o in a canzona ''L'odori di i nostri mesi'', cumposta da [[Ghjacumu Fusina]] è [[Ghjuvan Paulu Poletti]], è intarpritata da [[Canta u Populu Corsu]]: :Maghju sente la ghjinestra :Chì sbuccia per lu pughjale :Inzeppisce fiuminale :Verdiceghja la campestra :L'acelli sparghjenu l'ale :Si spalanca la finestra. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[genista corsica]] * l'[[arburetti di Corsica]] == Rifarenzi == * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com Inventariu di e paghjelle] == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Ginestraspinosa.jpeg|I spini Image:Ginestraspinosa_fog.jpg|I fogli Image:Calycotome spinosa4.jpg|I fiori File:Calicotome spinosa MHNT.BOT.2007.52.36.jpg|Calicotome spinosa - Museum specimen </gallery> [[Categoria:Fabaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] r0vcmub0ez8xpey5lkr64as0n5vq867 Varadicciu 0 1156 334964 218306 2014-03-23T15:10:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Varadicciu''' (in Francesu Gualdariccio) hè un [[paisolu]] di a [[cumuna]] di [[San Gavinu di Carbini]], in [[Alta Rocca]], chi com'è tutti i paisoli di muntagna si ni mori à picculu focu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] 80bkxbyrt6pyjpvrgn9z4cafcmxibgh Wikipedia:Per aiutà Wikipedia 4 1157 162586 162585 2009-03-12T17:46:45Z 90.14.115.85 wikitext text/x-wiki == Par aiutà Wikipedia in lingua corsa == Pudeti participà à u [[travagliu da fà]] è fà ni una parti: * ricuparà l'illustrazioni di u libru di Gaston Vuillier (in u duminiu publicu), à l'adrizzu http://openlibrary.org/b/OL18068999M è incaricà li annantu à [http://commons.wikimedia.org wiki commons]. * ricuparà l'illustrazioni di u libru d'Ernest Young "Corsica" (in u duminiu publicu), à l'adrizzu http://openlibrary.org/b/OL7229089M è incaricà li annantu à [http://commons.wikimedia.org wiki commons]. Eccu dinò com'è vo pudeti aiutà Wikipedia in lingua corsa. Par asempiu: * scriva un articulu * metta l'adrizzu di Wikipedia in lingua corsa (http://co.wikipedia.org) annantu u vosciu situ * metta l'adrizzu di una pagina di Wikipedia in lingua corsa annantu u vosciu situ, par asempiu, a pagina di i toponimi (http://co.wikipedia.org/Toponimi), di i pruverbii (http://co.wikipedia.org/Pruverbii), di i sprissioni (http://co.wikipedia.org/Sprissioni) o di n'importa chi pagina chi vi piaci * metta issi adrizzi annantu u vosciu currieru elettronicu * parlà di Wikipedia in lingua corsa in u vosciu foru * parlà di Wikipedia in lingua corsa (http://co.wikipedia.org) in a vostra pagina d'utilizatore di Wikipedia in un'altra lingua. * mette l'adirizzu di Wikipedia in lingua corsa in u vostru "blog" * mette forse l'adirizzu di Wikipedia in u vostru pseudo MSN. * ben' sicuru, parlà ni à i vosci amichi ... * sè vo t'aveti altri idei, marcheti li puri quì fwlcsmeoprr5za11r6cz7ba4zeqp3ge Aliva 0 1161 351179 320912 2015-07-16T10:50:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen| name = Aliva}} {{Taxobox_image | image = [[File:Aliva.jpg|240px]]| caption = ''Olea europaea'' (Aliva), [[Lisboa]], [[Portugal]]}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Lamiales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Oleaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''Olea''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen| plural_taxon = Species}} About 20, including:<br /> ''Olea brachiata''<br /> ''Olea capensis''<br /> ''Olea caudatilimba''<br /> ''Olea europaea''<br /> ''Olea exasperata''<br /> ''Olea guangxiensis''<br /> ''Olea hainanensis''<br /> ''Olea laxiflora''<br /> ''Olea neriifolia''<br /> ''Olea paniculata''<br /> ''Olea parvilimba''<br /> ''Olea rosea''<br /> ''Olea salicifolia''<br /> ''Olea tetragonoclada''<br /> ''Olea tsoongii''<br /> ''Olea undulata'' {{Taxobox_end}} L''''aliva''' hè una pianta di a famiglia ''Olea''. {{c}} tubf3dpf6pg8rtgf84uph0zrzbkcksx Abba 0 1163 62528 62525 2007-02-20T20:34:58Z 83.201.133.247 Redirecting to [[Apa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Apa]] tg0esklhum7rxknalg8joxboa1sv4eu Piumbonu 0 1164 344617 344616 2015-06-24T18:28:28Z 92.158.13.24 /* Medicinali */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U piumbonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lavandula stoechas JPG1a.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lavandula stoechas |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lamiaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Lavandula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Lavandula stoechas''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lavandula-stoechas-flower-close.JPG|250px|U piumbonu]] |----- |} U '''Piumbonu''' (o [[Piumbone]]) (''[[Lavandula stoechas]]'') hè un fiori chì faci partita di a famiglia di i [[Lamiaceae]]. Hè urighjinariu di i rigioni di u [[Mediterraniu]], d'Africa di u Nordu, d'India è d'Asia. == Discrizzioni == [[File:Topped lavendar flowerhead.jpg|thumb|left|150px|L'infiuriscenza]] A pianta hè alta 40-60 cm, eccizziunalamenti finu à 120 cm, di culori grisgicciu, incù un purtamentu erettu. A pianta hè arumatica. I [[foglia|fogli]] sò pirsistenti, opposti, liniari, longhi 1-3 cm, larghi pochi millimitri. À l'[[ascella (butanica)|ascella]] di i fogli sò insiriti ciuffa di fogli più chjuchi. I fiora sò riuniti in un'[[infiuriscenza]] à [[spiga]], ovatu-cilindrica è appena angulosa, longa 2-3 cm è surmuntata da un gruppu di 2-3 brattei beddi sviluppati, di culori viulinu, turchinu o malvu. U piumbonu fiurisci da [[maghju]] à [[aostu]]. I fiora ani un caliciu longu circa un mezu millimitru o appena di più. A curolla hè di culori turchinu-viulaceu è longa circa un mezu centimu. In l'ariali i più caldi a pianta entri in vegetazioni versu a fini di u vaghjimu o in pienu inguernu, in quiddi più freti di branu. L'ebbica di fiuritura principia, sicondu a ripresa vegetativa, da ghjinnaghju à maghju è cuntinueghja duranti parechji mesa. A pianta hè buttinata da l'[[abba|abbi]]. === Distribuzioni === U piumbonu hè una pianta meditarrania, ma ùn hè micca prisenti in tutti i rigioni di u bacinu. Si trova in tutti i rigioni custieri di u [[Mari Tarraniu]] eccituatu in [[Libia]], in [[Egittu]] è in u virsanti [[adriaticu]] di a [[Penisula taliana]]. === In Corsica=== U piumbonu hè cumunu in [[Corsica]]. Quand’eddu brusgia sciapitteghja ed hè par quissa ch’eddu hè chjamatu ''piumbonu''.<ref>[http://infcor.adecec.net/recherche.php?recherche=piumbone&langue=0&type=1&x=-144&y=-250 Infcor: 'piumbone'], cunsultatu u 26 ghjugnu 2015.</ref> Hè ancu chjamatu u ''piubone'' o l'[[arba dritta]]. == Usi == ===Ghjardinaghju=== In u giardinaghju u piumbonu pò essa imprudatu par a rialisazioni d'orti meditarranii in cumpusizioni misti à i quali pò cunferiscia una certa biddezza par via di a so abbundanti fiuritura è l'intensità di i culori di i so infiuriscenzi. ===Apicultura=== U piumbonu hè un' intarissanti pianta mellifera. U [[meli]] monuflora ottinutu da 'ssa pianta differisci in tuttu da u meli di lavanda di cultura: t'hà un gustu più fini ed hè pocu arumaticu. 'Ssu meli monuflora hè pocu prisenti annantu à u marcatu ed hè pruduttu soprattuttu in [[Sardegna]] è in l'[[isula d'Elba]]. ===Medicinali=== {{Disclaimer|medicu}} U piumbonu pruduci un [[oliu essinziali]] chì cunteni linalolu, linalil acitatu è cineolu. Com'è altri lamiacei hà prubità antisettichi, espetturanti è antispasmodichi. In Corsica, si faciani i fumenti incù i fiora di u piumbonu par luttà contru a sinusita.<ref>Simonpoli (1982), p. 181.</ref> == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Lavandula-stoechas-habitat1.JPG Image:Lavandula-stoechas-habitat2.JPG</gallery> ==Noti== <references/> == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] ==Bibliugrafia== * Gamisans, Jacques (1996), ''A flora endemica di Corsica'', Edisud (in francese) * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, ''I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi'', [[1981]], [[Adecec]]] * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] == Liami == * [http://pecita.com/plantes/pla_018.html I pianti di Pecita: l'arba dritta] [[Categoria:Lamiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] lsu78txr0g2r1lazufxy91jtdmq5eks Fiori di spusedda 0 1165 354069 351496 2016-05-18T13:56:35Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox begin | color = lightgreen | name = U fiori di spusedda}} {{Taxobox image | image = [[Image:Papaver_rhoeas.jpg|250px|Fiori di spusedda]] | caption = }} {{Taxobox begin placement | color = lightgreen}} {{Taxobox regnum entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox divisio entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox classis entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox ordo entry | taxon = [[Papaverales]]}} {{Taxobox familia entry | taxon = [[Papaveraceae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = ''[[Papaver]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''P. rhoeas'''''}} {{Taxobox end placement}} {{Taxobox section binomial botany | color = lightgreen | binomial_name = Papaver rhoeas | author = [[Linnaeus]]}} {{Taxobox image | image = [[Image:Grote klaproos zwarte vlekken Papaver rhoeas.jpg|250px|Fiori di spusedda]] | caption = Papaver rhoeas: u fiori}} {{Taxobox end}} U fiori di spusedda (''Papaver rhoeas'') (o '''paparonu''') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Papaveraceae]]. Hè una pianta chì hè cumuna in [[Auropa]], in [[Asia]] è in [[America di u Nordu]]. Si trova da u liturali sin'à l'altezza di 1700 metri. Fiurisci da [[maghju]] à [[lugliu]]. I fiori di a spusedda sò rossi rossi incù quattru pitali appena vizzi. U picciolu di ''Papaver rhoeas'' hè finu finu, longu è pilosu. ''Papaver rhoeas'' hè cumunu è si torva in i chjosa, in i prata, à u cantu di i stradona, o ancu à mezu à i culturi di [[biada]]. U fiori di spusedda pò essa cunfusu incù dui pianti chì facini partita dinò di a famiglia di i [[Papaveraceae]]: [[Papaver dubium]] o [[Papaver hybridum]]. == In Corsica == U fiori du spusedda hè cumunu in [[Corsica]]. Altri nomi di u fiori di spusedda sò: u [[paparonu]], u [[rusulacciu]], u [[baldacchinu]], a [[vedulella]]. == Da veda dinò == * u [[papavaru]] * i [[fiori di Corsica]] == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è i pianti salvatichi, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] == Liami == * [http://perso.wanadoo.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/lex-ci.htm Lessicu corsu/talianu ] {{c}} [[Categoria:Papaveraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] gslxp7mi08q5hqxe9g62pzcfrw4gbl6 Malma 0 1166 333344 320914 2014-03-23T14:37:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Malva sylvestris}} {{Taxobox_image | image = [[File:Malba.jpg|250px|Malva sylvestris]] | caption = ''A malma (in Corsica)''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Malvales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Malvaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Malva]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''M. sylvestris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Malva sylvestris| author = [[Carl von Linné|L.]] | date= }} {{Taxobox_image | image = [[File:Malva sylvestris - flower.JPG|250px|Malva sylvestris]] | caption = ''U fiori di a malma ''}} {{Taxobox_end}} A '''Malma''' (o [[Malba]]) (''[[Malva sylvestris]]'') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Malvaceae]]. Hè cumuna in [[Auropa]]. A '''malma''' si trova suventi in i chjosa o à u cantu di i stradona. Pò ghjugna sin'à un altezza d'un metru. A malma fiurisci da [[ghjugnu]] à [[sittembri]]. U fiori di a '''malma''' si cumponi di cinqui pitali di culori malvu o rusulinu. == In Corsica == A '''malma''' hè prisenti è cumuna in [[Corsica]]. Altri nomi di a malma sò: a [[malba]], a [[malva]], a [[nalva]], a [[nalba]]. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] [[Categoria:Malvaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] bi1aueqvckwow29oly6sg7kjwjwop8s Filetta 0 1167 320915 320318 2013-03-06T23:41:49Z Addbot 7246 Bot: Migrating 63 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q80005]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki A '''filetta''' hè una [[pianta]]. == Citazioni == A filetta hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in a sprissioni: ''ùn cunnoscia più a filetta'' chì significheghja : avè sminticatu a Corsica è a so cultura ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 == Da veda dinò == * a [[filicaghja]] * a [[filetta sarpina]] * a [[filetta sischese]] {{c}} rpr3irambtwhmmo9xbkzwxw1zpflnce Template:Ghjennaghju 10 1170 148460 148264 2008-11-22T14:30:52Z Ale Mister 249 Hà sprutettu [[Template:Ghjennaghju]] wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="200px" |'''[[Ghjennaghju]]''' |- style="text-align:center;" | [[1u di ghjennaghju|1]] | [[2 di ghjennaghju|2]] | [[3 di ghjennaghju|3]] | [[4 di ghjennaghju|4]] | [[5 di ghjennaghju|5]] | [[6 di ghjennaghju|6]] | [[7 di ghjennaghju|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di ghjennaghju|8]] | [[9 di ghjennaghju|9]] | [[10 di ghjennaghju|10]] | [[11 di ghjennaghju|11]] | [[12 di ghjennaghju|12]] | [[13 di ghjennaghju|13]] | [[14 di ghjennaghju|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di ghjennaghju|15]] | [[16 di ghjennaghju|16]] | [[17 di ghjennaghju|17]] | [[18 di ghjennaghju|18]] | [[19 di ghjennaghju|19]] | [[20 di ghjennaghju|20]] | [[21 di ghjennaghju|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di ghjennaghju|22]] | [[23 di ghjennaghju|23]] | [[24 di ghjennaghju|24]] | [[25 di ghjennaghju|25]] | [[26 di ghjennaghju|26]] | [[27 di ghjennaghju|27]] | [[28 di ghjennaghju|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di ghjennaghju|29]] | [[30 di ghjennaghju|30]] | [[31 di ghjennaghju|31]] |} 5ukz3a7bh438ulp0swgg7lszx9estgn Ghjennaghju 0 1171 350724 342506 2015-07-09T12:46:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_Janvier.jpg|thumb|Ghjennaghju, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Ghjennaghju}} '''Ghjennaghju''' (o '''ghjinnaghju''') hè u prima mese di l'annata è di u calendariu gregurianu. U nome vene di a parolla [[lingua latina|latina]] ''ianuarius'', derivata di Ghjanu, diu anticu romanu di e porte. == Citazione == U mese di ghjennaghju hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]: * ''[[Diu]] ti vardi di un bon' ghjinnaghju''. * ''Intrutu ghjinnaghju, porta u [[boiu]] à u scupaghju''. * ''Matinati di [[maghju]] è sirintini di ghjinnaghju''. * ''Un bellu [[agliaghju]] si pone à [[luna]] di ghjinnaghju.'' * ''L’[[acqua]] di ghjinnaghju alloca u [[vinu]] à [[maghju]].'' * ''Ùn hà paura di ghjennaghju, chì hà bon' panni, [[cantina]] è [[grataghju]].'' * ''Di ghjinnaghju, vai puru à u [[ghjallinaghju]].'' * ''In [[Sant'Antone]] di mezu ghjinnaghju, ghjugne u [[sole]] in ogni [[ghjallinaghju]].'' * ''Da ghjinnaghju, i [[ghjornu|ghjorna]] allongani di una zampata di [[ghjaddu]].'' * ''Ghjinnaghju uvaghju.'' == Referenze == * [http://ernestpapi.free.fr/Manghj%C3%A0%20%C3%A8%20%20bia.%20Manger%20et%20boire.htm Arnestu Papi, Manghjà è bia] * Ceccaldi, Matteiu, Dizziunariu corsu-francese, Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 01]] flqza3sfmf075zlxhenv03s5b8dzw6a 1u di ghjennaghju 0 1172 350725 350643 2015-07-09T12:47:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''primu di ghjennaghju''' hè u 1<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 364 ghjorni à a fine di l'annu (365 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === * [[1765]] - Apre l'[[Università di Corsica]] in [[Corti]]. == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == * [[Capu d'annu]] === Santi === == Ligami esterni == {{commons|Category:1 January}} * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 01]] 5ia386einwuzlh5zafofafmfjri9sjh Porcu 0 1175 350098 333966 2015-07-07T21:17:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Porcu}} {{Taxobox_image | image = [[File:Cochon_2A_Corse-du-Sud.jpg|200px|Porcu]] | caption = Porcu, [[Corsica suttana]]}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Suidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Sus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''scrofa''''' (or '''''domesticus''''')}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Sus scrofa | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} U '''porcu''' hè un [[mammiferu]] .U porcu e u [[cignale]] so di a stessa razza e mischiandu ponu avé u [[razzinu]]. == Citazioni == Accadi chì u porcu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Quand'è u porcu hè techju, si volta a [[trova]]''. ==Da vede dinò== *[[ragnoli]] [[Categoria:Mammalia]] 2nvmndwz7aygn0bvoxeficavhg6tufb Template:Taxobox end 10 1180 6363 2005-02-15T10:52:32Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |} 14h6gj11h39pn3zk4kr6r3ghszdczjo Template:Taxobox begin 10 1181 6364 2005-02-15T10:53:07Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki {| style="margin: 0 0 0.5em 1em; border-collapse:collapse; float:right;" border="1" cellpadding="0" |- style="text-align:center;" ! style="background: {{{color}}};" | '''{{{name}}}''' quxr88rgvccmpx4klv26fy6r3yzxoo5 Template:Taxobox image 10 1182 6365 2005-02-15T10:53:51Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- | style="text-align:center;" | {{{image}}}<br><small>{{{caption}}}</small> 3q7cfg6gf2epakel7s8vj2mp38p86y9 Template:Taxobox begin placement 10 1183 28160 6366 2006-07-16T19:04:15Z 86.206.250.107 wikitext text/x-wiki |- style="text-align:center;" ! style="background: {{{color}}};" | '''[[Classificazioni/e scentifica]]''' |- style="text-align:center;" | {| style="margin:0 auto; text-align:left; background:none;" cellpadding="2" m341qfh9eswf4lftreg3sdlqmidtpnz Template:Taxobox regnum entry 10 1184 6367 2005-02-15T10:55:32Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{regnum}}:||{{{taxon}}} 8ilaosa0x06ya0uochvbhl2h1c4tl1c Template:Taxobox phylum entry 10 1185 6368 2005-02-15T10:56:25Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{phylum}}:||{{{taxon}}} 2vfneyb7rr053cymhhb1sczhqzzp1ly Template:Taxobox classis entry 10 1186 6369 2005-02-15T10:56:49Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{classis}}:||{{{taxon}}} 9xb3mwtgk6cx58nfrk4oqz085k3j6h8 Template:Taxobox ordo entry 10 1187 6370 2005-02-15T10:57:19Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{ordo}}:||{{{taxon}}} 9h78aw1fimcjat7fdl895nx5v188x87 Template:Taxobox subordo entry 10 1188 6371 2005-02-15T10:58:00Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subordo}}:||{{{taxon}}} 8nfeotlnnzrc26gvokzrczrqrfh126n Template:Taxobox superfamilia entry 10 1189 6372 2005-02-15T10:59:11Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{superfamilia}}:||{{{taxon}}} l537javf3p89mt1rd7fv44t6ox2hp26 Template:Taxobox end placement 10 1190 6373 2005-02-15T10:59:17Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |} 14h6gj11h39pn3zk4kr6r3ghszdczjo Template:Taxobox section subdivision 10 1191 6374 2005-02-15T10:59:41Z 158.109.9.54 wikitext text/x-wiki |- style="text-align:center; background:{{{color}}};" !'''{{{plural_taxon}}}''' |- | d0epbkk0sijwsa08dps8aqajrtzrm4g Template:Regnum 10 1192 6375 3724 2005-02-15T18:53:48Z 82.255.55.102 wikitext text/x-wiki Regnu 22mepreovmyj4fhdgm1m0mlk7q8qwz4 Mammalia 0 1193 6376 2005-02-15T12:40:20Z 158.109.9.85 redirecting from Latin name to Corsican name wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[mammiferu]] 7pol6bd339dlycpg6ms1vjyjifhw8sy Template:Taxobox familia entry 10 1194 6377 2005-02-15T12:41:00Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{familia}}:||{{{taxon}}} soy5qpzgq2j83cvy96oqj6laxbylgwi Template:Taxobox genus entry 10 1195 6378 2005-02-15T12:41:29Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{genus}}:||{{{taxon}}} 3adjklxwm3md68rmkf8scz43p9x2umu Template:Taxobox species entry 10 1196 6379 2005-02-15T12:42:04Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{species}}:||{{{taxon}}} b39dnz9hriwg57jsklmaw4p86hk31k7 Template:Taxobox section binomial 10 1197 26922 6380 2006-06-02T18:48:28Z 81.251.121.108 wikitext text/x-wiki |- style="text-align:center;" ! style="background: {{{color}}};" | '''[[Nome/u binominale/i]]''' |- style="text-align:center;" |'''''{{{binomial_name}}}'''''<br /><small>{{{author}}}, {{{date}}}</small> a088sm6urzbkcp560x43p2lm3z9iwfn Template:Taxobox divisio entry 10 1199 6382 2005-02-15T12:53:58Z 158.109.9.85 one more wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{divisio}}:||{{{taxon}}} 1pislnjoum7p0nqd67a1b8hxya0kxci Amandula 0 1200 363602 351214 2019-09-29T20:09:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color=lightgreen | name=Amandula}} {{Taxobox_image | image = [[File:Almond 1.JPG|250px|Amàndula]] | caption = Amandula }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Rosales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Rosaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Prunus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Species}} '''''Prunus dulcis''''' ([[Philip Miller|Mill.]]) D. A. Webb {{Taxobox_image | image = [[File:Almond 2.JPG|250px|Amàndula]] | caption = L'amandula }} {{Taxobox_end}} L'amandula hè u fruttu di l'[[amandulu]]. Hè longa da 4 à 6 centimetri. Hè di culori [[verde|verdi]] è u so aspettu hè viddutosu. Cunteni una naciola o dui. L'amandula di l'amandulu bastardu hà un gustu amaru mentri chì l'amandula di l'amandulu insitutu hè più dolci. [[File:Unripe almond on tree.jpg|left|thumb|200px|Un amandula annantu à l'arburu]] L'amandula si manghja com'è dolci (biscotti, [[canistreddi]], pasta d'amandula, amanduli inzuccarati) L'oliu di l'amandula indulcisci a [[pelle|peddi]] di u corpu. Hè ancù lassativa par purgà i bestii. == In Corsica == A [[Corsica]] hè un impurtanti pruduttori d'amanduli ancù i Bocchi di u Rodanu è l'Alpi di l'Alta Pruvinzia. In [[Corsica]], t'hà a so fiera in u [[mese|mesi]] d'[[aostu]] in [[Aregnu]]: a "fiera di l'amandulu". "Amandula" hè dinò u dolci nomi chì si dà à una parsona cara. == Da veda dinò == * l'[[amandulu]] == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/afrutta3.html A frutta - Lessicu, [[Adecec]]] == Liami == [[Categoria:Fruttu]] 91qxxwv06wpwdnsfw7pdn11fkli6in5 Bambù 0 1201 347898 7626 2015-07-03T09:52:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Bambù }} {{Taxobox_image | image =[[Image:BambooKyoto.jpg|200px|Bambù]] | caption = Bambù }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]] }} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]] }} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]] }} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Poales]] }} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Poaceae]] }} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = '''Bambusoideae'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Genera }} :''Many, see text'' {{Taxobox_end}} {{c}} U '''bambù''' hè una [[pianta]] di a famiglia di e Bambuseae chì sò piante perenni. [[Categoria:Flora]] a1xary6gko5x9osulre4oky514wvdme Template:Taxobox subfamilia entry 10 1202 6385 2005-02-15T13:10:11Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subfamilia}}:||{{{taxon}}} dzot91x34w4gs5jwapqkfl6kslqg5py Template:Subfamilia 10 1203 6386 3768 2005-02-19T14:42:16Z 82.255.44.15 wikitext text/x-wiki Sottufamiglia 6deg44xbu8xlxiuyxq49po88l326cch Template:Familia 10 1204 6387 2005-02-15T13:11:51Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki Famiglia jjvu9y2moh2oomblds0j07evj17g9io Banana 0 1205 343297 330980 2015-05-08T20:03:03Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen| name = Banana}} {{Taxobox_image | image = [[File:Musa-sp3.1.jpg|250px|Banana]]| caption = Banana}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Zingiberales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Musaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Musa]]''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen| plural_taxon = Species}} Hybrid origin; see text {{Taxobox_end}} {{c}} 4xjdchia0f8fll1jjiug3i5a941uo13 Baracucca 0 1206 347735 331630 2015-07-02T18:15:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Baracucca}} {{Taxobox_image | image = [[File:Apricot tree.jpg|180px|Baracucche]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Rosales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Rosaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Prunus'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''armeniaca'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_simple | color = lightgreen | binomial_name = Prunus armeniaca}} {{Taxobox_end}} A '''baracucca''' hè una [[pianta]]. ==Da vede dinù== *[[Amandulu]] *[[Amarascu]] *[[Listincu]] [[Categoria:Flora]] 6ccglbje48fbhllk3bblrl5xnbnnkcm Template:Taxobox section binomial simple 10 1207 9099 6390 2005-10-22T06:39:23Z 81.251.120.71 wikitext text/x-wiki |- style="text-align:center;" ! style="background: {{{color}}};" | '''[[Binomial nomenclature|Nomu binom.]]''' |- style="text-align:center;" |'''''{{{binomial_name}}}''''' 1huhrtfkbb9gphhgmr9v804uz77sc1b Cammellu 0 1208 343298 331818 2015-05-08T20:03:05Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki <table border="1" cellspacing="0" align="right" cellpadding="2" style = "margin-left: 0.5em;"> <tr><th align="center" bgcolor=pink>'''Cammellu'''<br />{{StatusCritical}}</th></tr> <tr><td align="center">[[File:Camelus ferus prague zoo.jpg|220px|Cammellus]]</td></tr> <tr><td></td></tr> <tr><th align="center" bgcolor=pink>{{taxonomy}}</th></tr> <tr><td><table align="center"> <tr><td>{{Regnum}}:</td><td>[[Animalia]]</td></tr> <tr><td>{{Phylum}}:</td><td>[[Chordata]]</td></tr> <tr><td>{{Classis}}:</td><td>[[Mammalia]]</td></tr> <tr><td>{{Ordo}}:</td><td>[[Artiodactyla]]</td></tr> <tr><td>{{Familia}}:</td><td>[[Camelidae]]</td></tr> <tr><td>{{Genus}}:</td><td>''[[Camelus]]''</td></tr> <tr><td>{{Species}}:</td><td>''bactrianus''</td></tr> </table></td></tr> <tr><th align="center" bgcolor="pink">'''[[Binomial name]]'''</th></tr> <tr><td align="center">'''''Camelus bactrianus'''''<br /><small>[[Carolus Linnaeus|Linnaeus]], [[1758]]</small></td></tr> </table> {{c}} [[Categoria:Fauna]] e7y18n7pdtjq4f8xj7ldybk2fgseajr Cigogna 0 1209 348207 348206 2015-07-03T13:17:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Cigogna}} {{Taxobox_image | image = [[File:Stork.jpg|200px]] | caption = Cigogna}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Ciconiiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Ciconiidae'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = Genera}} ''Mycteria''<br /> ''Anastomus''<br /> ''Ciconia''<br /> ''Ephippiorhynchus''<br /> ''Jabiru''<br /> ''Leptoptilos''<br /> {{Taxobox_end}} A '''cigogna''' hè un'[[acellu]] [[viaghju|migratore]], di culore [[biancu]] è [[neru]]. ==Da vede dinò== *[[Avifauna di Corsica|Acelli di Corsica]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] se8ol5hmtpzpv6yyi9rp86nabcqpa6l Elefante 0 1210 348468 332335 2015-07-03T16:21:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Elefante}} {{Taxobox_image | image = [[File:Lightmatter elephanttrunk.jpg|250px|Elefante]] | caption = Elefante}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Proboscidea'''}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Elephantidae'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = [[Genera]] and [[Species]]}} * [[Loxodonta]] ** [[Loxodonta cyclotis]] ** [[Loxodonta africana]] * [[Elephas]] ** [[Elephas maximus]] {{Taxobox_end}} L''''elefante''' hè un mammiferu chì appartene à a famiglia d i l''''Elefantidi''' ('''''Elephantidae''''' - John Edward Gray, 1821). Campanu nurmalmente frà i 50 è i 70 anni, ma l'elefante più vechju di u quale si hà nutizia ha ragghjuntu l'82 anni. L'esemplare più grossu mai truvatu fubbe tumbatu in [[Angola]] in u 1956: era un masciu di 12&nbsp;000&nbsp;kg di pesu, per un'altezza à a spalla di 4,2 metri (un metru più altu di a media di l'elefante [[Africa|africanu]]). Tradiziunalmente a famiglia si cunsiderava custituita da duie spezie, l'elefante [[india]]nu o [[asia]]ticu (''Elephas maximus'') è l'elefante [[africa]]nu (''Loxodonta africana''). Ricentemente hè stata idintificata una terza spezia (pricidentemente cunsiderata una sottuspezia di ''L. africana''), l'elefante africanu di e fureste (''Loxodonta cyclotis''). {{c}} [[Categoria:Fauna]] [[Categoria:Mammalia]] 8dy2uw3kagt950xnu3rhp6m7cm7mz5v Filangrocca 0 1211 348506 332454 2015-07-03T16:51:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color=pink | name=Filangrocca}} {{Taxobox_image | image = [[File:LibelleOpWisteria.JPG|250px|Filangrocca]] | caption = Filangrocca}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Arthropoda]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Hexapoda]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Odonata]]}} {{Taxobox_subordo_entry | taxon = '''Anisoptera'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = Famiglies}} [[Aeshnidae]]<br /> [[Austropetaliidae]]<br /> [[Cordulegastridae]]<br /> [[Corduliidae]]<br /> [[Gomphidae]]<br /> [[Libellulidae]]<br /> [[Neopetaliidae]]<br /> [[Petaluridae]] {{Taxobox_end}} U termine [[Corsica|corsu]] '''filangrocca''' hè usatu per duie tipi di [[insetti]] (''Odonata'' è ''Libellula'') legati à l'elementu [[acqua|acquaticu]]. I stadi giuvanili campanu infatti in l'acqua mentre l'adulti sò abili vulatori è pridatori di [[ghjornu]] chì campanu pressu di i stagni, pozze o corsi d'acqua calmi. Sò frà l'insetti chì ragghjungenu e taglie maiò è i culori più vivi. L'apertura alare hè suvente maiò di a lunghezza di u so corpu.<br /> [[Categoria:Insettu]] sotqibfv0c4yw7ryqcohkt5dnlwex83 Ghjacaru 0 1212 332596 326307 2014-03-23T14:22:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Ghjacaru}}<br />{{StatusSecure}} {{Taxobox_image | image = [[File:Husky03.jpg|249px|Ghjàcaru]] | caption = '''[[Husky]]'''<br />U ghjacaru}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Canidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Canis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = ''[[wolf|C. lupus]]''}} {{Taxobox_subspecies_entry | taxon = '''''C. l. familiaris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_trinomial_simple | color = pink| trinomial_name = Canis lupus familiaris}} {{Taxobox_end}} U '''ghjacaru''' (o [[cane]]) hè un [[mammiferu]]. === Lingua === U ghjacaru hè mintuvatu à spessu in a cultura corsa. Par esempiu in i pruverbii: * ''U ghjacaru chì suvita, ùn ha bisognu di dà li u bucconu.'' * ''À un bon' cani li si dà un bon ossu.'' * ''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.'' * ''Omi, cani è cavalli, piglia li di razza.'' * ''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.'' * ''Cane abbaghja è porcu manghja.'' * ''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.'' * ''I ghjacari traghjosi facini i cateddi orbi'' * ''L'anchi di i ghjacari ùn si poni addirizzà'' * ''À cane chì abbaghja, o pane o bastone.'' o in a sprissioni: * ''una risa ghjacarina'' === Razzi tradiziunali corsi === A razza di ghjacaru "[[Cursinu]]" hè stata ricunnisciuta ufficialmenti da a sucietà canina francese (SCC) dapoi pochi anni. I so particularità (altura, pesu, culori è qualità di u pelu...) so micca bè stabilizzati quantunqua, mà calchi allevatori provani à sceglia i ghjacari chì s'assumigliani megliu à ciò chì sariani idealementi i cursini. Par avà, si pò prisintà li cum'è ghjacari di 20-30 chilò, cù capu graioidu (musu longu), pelu cortu è bringhjatu. Servini generalmenti par a caccia à u cignali. Certi pensani chì a razza taliana "Cane Corso" saria d'urigina corsa, mà u so nomu veni piutostu di parchì serviani in Italia per à caccia à corra. == Da veda dinò == * u [[cane pasturecciu]] * u [[Cursinu]] * u [[cane umarecciu]] == Riferimenti == == Liami == {{c}} [[Categoria:Mammalia]] 6h9kg62n5uyhle8vw4qylt08ffbcx7p Template:Taxobox subspecies entry 10 1213 6396 2005-02-15T13:33:13Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subspecies}}:||{{{taxon}}} 0eaco97rr34ig6hgpfwnzabi8zdh897 Template:Taxobox section trinomial simple 10 1214 6397 2005-02-15T13:33:58Z 158.109.9.85 '''Trinomial nomenclature''' must be translated wikitext text/x-wiki |- style="text-align:center;" ! style="background: {{{color}}};" | '''[[Trinomial nomenclature|Trinomial name]]''' |- style="text-align:center;" |'''''{{{trinomial_name}}}''''' lpaki7gcuzieitabn1dbcjuf51xtbhj Lupu 0 1215 343299 326503 2015-05-08T20:03:07Z Magioladitis 2824 /* Citazione */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} (5) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Lupu}}<br />{{StatusConcern}} {{Taxobox_image | image = [[File:Canis lupus portrait.jpg|230px|Lupu]] | caption =}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Canidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Canis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''C. lupus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Canis lupus | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} U '''lupu''' (o '''lubbu''') hè ... == Citazione == * ''A fami faci escia u lubbu di a tana.'' * ''I lupi ùn facenu agnelli.'' {{c}} 758l18qkxgj2t7bsq3x42p3cam3xxae Milanzana 0 1216 358651 358643 2018-02-15T18:24:15Z 2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451 Annullata la modifica 358643 di [[Special:Contributions/Tingtangtong~zhwiki|Tingtangtong~zhwiki]] ([[User talk:Tingtangtong~zhwiki|discussione]]) wikitext text/x-wiki <table border="1" cellspacing="0" align="right" cellpadding="2"> <tr><th align="center" bgcolor=lightgreen>'''Milanzana'''</th></tr> <tr><td>[[File:Solanum melongena0.jpg|thumb|Milanzana]]<br/> [[File:Solanum melongena1.jpg|thumb|Milanzana]]</td></tr> <tr><th align="center" bgcolor=lightgreen>'''[[Scientific classification]]'''</th></tr> <tr><td> <table align="center"><tr> <td>[[Kingdom (biology)|Kingdom]]:</td><td>[[Plantae]]</td></tr> <tr><td>[[Division (biology)|Division]]:</td><td>[[Magnoliophyta]]</td></tr> <tr><td>[[Class (biology)|Class]]:</td><td>[[Magnoliopsida]]</td></tr> <tr><td>[[Order (biology)|Order]]:</td><td>[[Solanales]]</td></tr> <tr><td>[[Family (biology)|Family]]:</td><td>[[Solanaceae]]</td></tr> <tr><td>[[Genus]]:</td><td>[[Solanum]]</td></tr> <tr><td valign="top">{{Species}}:</td><td>'''''melongena'''''<br/>'''''esculentum'''''</td></tr> </table> <tr><th align="center" bgcolor="lightgreen">'''[[binomial nomenclature|Binomial name]]'''</th></tr> <tr><td align="center">'''''Solanum melongena'''''<br/> '''''Solanum esculentum'''''</td></tr> </table> A '''milanzana''' hè una pianta. A verdura si pò manghjà. {{c-supranu}} [[Categoria:Flora]] dj240cyox36zzcqj6pk8zl8lxfanawl Pomu 0 1217 320928 311207 2013-03-06T23:44:18Z Addbot 7246 Bot: Migrating 154 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q10998]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Pomu }} {{Taxobox_image | image = [[File:Potatoes.jpg|200px|Pomu]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae }} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Tracheobionta]] }} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]] }} {{Taxobox_subclassis_entry | taxon = [[Asteridae]] }} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Solanales]] }} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Solanaceae]] }} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Solanum]]''''' }} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''S. tuberosum''''' }} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany| color = lightgreen | binomial_name = Solanum tuberosum| author = [[Carolus Linnaeus|L.]] }} {{Taxobox_end}} {{c}} 8clmhy29tpbmzf7dvgj1tltxhqt7gfd Template:Taxobox section binomial botany 10 1218 9153 6401 2005-10-26T16:08:55Z 81.251.110.184 wikitext text/x-wiki |- style="text-align:center;" ! style="background: {{{color}}};" | '''[[Nomu binom.]]''' |- style="text-align:center;" |'''''{{{binomial_name}}}'''''<br /><small>{{{author}}}</small> s8lbju4giy1ck712vsz6r5p0c9k9ug6 Template:Taxobox subclassis entry 10 1219 6402 2005-02-15T13:44:11Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subclassis}}:||{{{taxon}}} n0gsdweacdknx245hv5xod04q9xy5h0 Pescialfinu 0 1220 349954 349952 2015-07-07T17:49:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Pescialfinu}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Tursiops truncatus head.jpg|250px|Pescialfinu]] | caption = ''[[Tursiops truncatus]]''}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Cetacea]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Delphinidae'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = [[Genera]]}} See article below. {{Taxobox_end}} U '''pescialfinu''' hè un [[mammiferu]] [[mare|marinu]] ==Da vede dinò== *[[Capodogliu]] *[[Delfinu]] == Ligami esterni == {{c-supranu}} [[Categoria:Cetacei]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] pr5lbeg3zx5ryrmekgpov9xv74avl3n Pesciucane 0 1221 362550 362549 2019-06-28T16:27:30Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:1D82:955D:7ADF:9B89 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pesciucane''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Blueshark_300.jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Prionace glauca |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Carcharhiniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Carcharhinidaee]]'' |----- | Generu | ''[[Prionace]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Prionace glauca''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Blue_shark.jpg|240px]] |----- |} U '''pesciucane''' <ref>Casanova (2010), p. 482.</ref> hè un tipu di squalu di a famiglia di i Carcharhinidae. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Hè assai prisente in l'oceani timperati è trupicali da 350 metri di prufundità à a superficia. 'Ssu cagnacciu hè caratterizatu da a so forma assai lungarina è da a tinta turchina di a parte superiore di u so corpu. Hè a sola spezia di u generu ''Prionace''. ==Caratteristiche== ===Descrizzione=== U pesciucane hà un corpu chjaru è longhe nutaghjole pettorale. Cum'è altri assai cagnacci, i pesciucani sò cuntrastati : u sopra di u corpu hè turchinu scuru, più chjaru annantu à i lati è u sottu hè biancu. U pesciucane masciu aghjunghje generalmente da 1,82 à 2,82 m à maturità, mentre e femine più grosse aghjunghjenu generalmente 2,2 à 3,3 metri à maturità. I grossi esimplari ponu aghjunghje 3,8 metri di longu. U pesciucane hè abbastanza lungarinu è smilzu di taglia è pesa di solitu da 27 à 55 kilò ind'è i masci è da 93 à 182 kilò ind'è e grande femine. Qualchì volta, una femina chì a so lunghezza varca 3 metri pesa più di 204 kilò. U più pesu grevu mintuvatu per a spezia era di 391 kilò. U pesciucane hè dinù ectotermicu è hà unu odoratu assai sviluppatu. <gallery> Prionace glauca eye.jpg|L'ochju Prionace glauca jaw.jpg|A canteghja Prionace glauca upper teeth.jpg|I denti suprani Prionace glauca lower teeth.jpg|I denti suttani </gallery> U pesciucane si nutrisce di totani, di pesci, di picculi cagnacci, di crustacei è in modu più eccezziunale d'acelli è di cadaveri di mammiferi marini. ===Riproduzzione=== I pesciucani sò vivipari è danu nascita à quattru à 135 chjuchi per catellata. U periodu di gistazione hè cumpresa trà 9 è 12 mesi. E femine ghjunghjenu à maturità à l'età di cinque o sei anni è i masci à l'età di quattru o cinque anni. Omu pensa ch'è a parata nuzziale implicheghja u morsu da u masciu, chì i campioni maturi ponu esse sessuati incù accuratezza in funzione di a prisenza o di l'assenza di venice di morsu. I pesciucani femini si sò adattati à u rituale rigurosu di l'accupiamentu sviluppendu una pelle trè volte più spessa ch'è quella di i masci. ===Cibu=== I totani sò prede impurtante per i pesciucani, ma u so rigimu alimintare cumprende altri invertebrati, cum'è a seppia è i polpi pelagichi, cum'è u luccapante, u gamberettu, u granciu, un grande numeru di pesci ossacuti, picculi cagnacci, a carogna di i mammiferi è uni pochi di acelli marini. U lardu è a carne di balena è di marsuinu sò stati prilivati in u stomacu di esemplari catturati è omu sà ch'elli prilevanu u baccalà in e sciabiche. I cagnacci sò stati ossirvati è documintati travagliendu inseme cum'è " caneghju " per cuncoglie e so prede in un gruppu cuncintratu chì ne ponu faciule nutrisce si. I pesciucani ponu manghjà u tonnu, chì sò statu ossirvati prufittendu di u cumpurtamentu d'accolta per nutrisce si opportunamente di prede chì scappanu. U cumpurtamentu d'accolta ossirvatu ùn hè micca statu disturbatu da differente spezie di cagnacci in i circondi, chì perseguiteghjanu nurmalmente a preda cumuna. U pesciucane pò nutà lestru, ciò chì li permette di chjappà faciule a so preda. In particulare, i so denti triangulari li permettenu di chjappà faciule e prede sculisciante. ===Ecolugia=== U pesciucane stà in tutti l'oceani è mari di u mondu in e latitudine cumprese trà 66° Nordu à 55° Sudu. 'Ssu cagnacciu hè pelagicu ma pò occasiunalmente stà in a vicinanza di a cinta cuntinentale. I ghjovani pesciucani sò stati qualchì volta ossirvati vicinu à e coste. Priferisce l'acque trà 7 °C è 16 °C ma supporta bè l'acque appena sopra à 20 °C. ===Relazione incù l'omu=== Si stima ch'è 10 à 20 milioni di 'ssi cagnacci sò tumbati ogni annu à a seguita di a pesca. A carne hè manghjareccia, ma poca ricircata. Hè cunsumata fresca, siccata, fumata è salita. A pelle hè imprudata per u coghju, e nutaghjole per a suppa à l'alettoni di cagnacciu è u fecatu per l'oliu. I pesciucaini sò qualchì volta ricircati cum'è pesci di caccia per a so bellezza è a so lestrezza. U pesciucane pizzica raramente l'omu. Da u 1580 à u 2013, u pesciucane ùn hè statu implicatu ch'è in 13 incidenti di morsi, frà i quali quattru murtali. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010 ==Ligami== * [http://voce.pro/actus.php?id=43063 Un secondu pesciucane vistu in Corsica, Voce nustrale, Adecec] * [https://corsicasquali.wordpress.com/squali-e-razza-di-mediterraniu/ Squali è Raze di u Mediterraniu, Corsicasquali] ==Da vede dinù== * u [[gattubardu]] [[Categoria:Carcharhinidaee]] [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] 6t2apx8is2ofmxs04kn2n798iq28t5a Template:Taxobox subphylum entry 10 1222 6405 2005-02-15T13:50:25Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subphylum}}:||{{{taxon}}} a40w7mxped6qr5eudz93l8sxlgp89qx Template:Taxobox superordo entry 10 1223 6406 2005-02-15T13:50:58Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{superordo}}:||{{{taxon}}} glo0fnows40hjamsh5hegydbvaa5rg9 Pumata 0 1224 350074 334026 2015-07-07T20:56:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Pumata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Tomato.jpg|250px|Pumata]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_subregnum_entry | taxon = [[Tracheobionta]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_subclassis_entry | taxon = [[Asteridae]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Solanales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Solanaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Solanum]]'''''*'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''lycopersicum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen | binomial_name = Solanumlycopersicum | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]]}} *ref. [http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 ITIS 521671] {{Taxobox_end}} A '''pumata''' (''Solanum lycopersicum'') hè un ligume di a famiglia di e Solanaceae. Hè una [[pianta]] annuale. I sò [[fruttu|frutti]] hanu un caratteristicu [[culore]] [[rossu]], è sò utilizati in l'[[alimentazione]] in mori paesi di u [[mondu]]. [[Categoria:Flora di Corsica]] 9obdasm6d8qbl4j2zqj08h8queml3pj Template:Taxobox subregnum entry 10 1225 6408 2005-02-15T13:53:19Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subregnum}}:||{{{taxon}}} t5a23a4dtd2wu600pt6n8qcyqjwmgme Sumere 0 1226 360347 360336 2018-10-27T21:57:08Z XXBlackburnXx 14452 Annullata la modifica 360336 di [[Special:Contributions/84.210.66.167|84.210.66.167]] ([[User talk:84.210.66.167|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sumere''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Equus asinus2.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Equus asinus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Perissodactyla]]'' |----- | Famidda | ''[[Equidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Equus]]'' |----- | Spezia | '''''asinus''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Equus asinus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Equus asinus1.JPG|250px]] |----- |} U '''sumere''' (''Equus asinus''), ancu u '''samere''', u '''sumeru''', u '''sameri''' o l''''asinu''', hè un [[mammiferu]] chì faci parti di a famidda di l'[[Equidae]]. Altri nomi per ssu animale sò: u '''prisoghju'''/'''prisoghiu''', u '''micciu''', (in [[Portivechju]]) u '''cicciu'''. A femina di l'asinu si chjama ''asina'', ''sumera'', ''miccia'' o ''fera''. == Storia == == In Corsica == U sumere hè mintuvatu à spessu in a cultura corsa. Per esempiu in i pruverbii:: * ''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.'' * ''À chì nasce sumere un diventa cavallu.'' * ''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna.'' * ''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà.'' * ''Ronchi samirini ùn còddani in celi.'' * ''À fà a barba à i sumeri, si perdi savonu è tempu.'' è in e sprissione: * ''U sumere chì chjama pitone u cavallu'' * ''À chì nasce sumere un diventa [[cavallu]].'' * ''tontu com'un sameri'' == Ligami == * [http://www.fuives.com FUIVES - Catalan donkey's worldwide center] 2saeoi3tdeqgkulelnzhfe142u5kz2r Vacca 0 1227 354132 341388 2016-05-18T14:33:46Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Vacca}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Lightmatter wild cow.jpg|200px|Vacca]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Bovinae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Bos]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''taurus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Bos taurus | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} [[Categoria:Fauna]] sc03kmnqvg4302oktasnma2re8qfy52 Template:Ordo 10 1228 6411 3741 2005-02-18T11:22:33Z Img 21 wikitext text/x-wiki Ordini/e tamwzmg47c78g9sqoiduwg531ku3f5g Template:Classis 10 1229 6412 3729 2005-02-16T15:49:50Z 82.255.43.104 wikitext text/x-wiki Classa 5sgheq4w5e84eo6112iuqauj2nxc5jj Template:Phylum 10 1230 6413 2005-02-15T17:23:51Z 158.109.9.115 wikitext text/x-wiki Phylum tmiop68u8jeqk0hb02rn2r6ot97po7d Template:Subordo 10 1231 6414 3730 2005-02-16T19:17:39Z 82.255.43.104 wikitext text/x-wiki Suttordini dto8vn0hwd5dcqmb8sy2zfixv0rnkrq Template:Subclassis 10 1232 6415 3727 2005-02-16T15:46:46Z 82.255.43.104 wikitext text/x-wiki Sotticlassa 99tjz969wlr7vsxeb85spegx45csyav Template:Superordo 10 1233 6416 3743 2005-02-18T11:23:48Z Img 21 wikitext text/x-wiki Superordini/e 045lywwrigo1arar1kg5bm5njqkqxxr Template:Subphylum 10 1234 6417 2005-02-16T13:28:04Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki Subphylum l2aa3ninrpnyf68dfjrid3r4k1yyjr9 J 0 1235 332853 326516 2014-03-23T14:27:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''J''' hè a decesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_J.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] lygrxcg7e0rg2hpc5xc5rc4inp0a32m Patata 0 1236 6419 2005-02-16T19:24:38Z Img 21 Patata moved to Pomu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pomu]] mpruvbfnsa6h9pa4w5lsmsw98703qql Template:Divisio 10 1237 6420 3742 2005-02-18T11:23:17Z Img 21 wikitext text/x-wiki Divisioni/e on0ghvlqkv5ibjliwwvwzn55qrdddxx Template:Genus 10 1238 9461 6421 2005-11-04T14:57:54Z Img 21 wikitext text/x-wiki Genaru tt7pkq6nosthsdnjvgib19y3uu94z4h Template:Species 10 1239 6422 3734 2005-02-17T11:36:06Z 82.255.45.70 wikitext text/x-wiki Spezia a36aerczr8weyuelq8r6xkoba7tl2ml Cavaddu 0 1241 326313 320932 2013-03-09T04:08:31Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q726]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Cavaddu}}<br />{{StatusVulnerable}} {{Taxobox_image | image = [[File:Cavaddu.JPG|220px|Cavaddu]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Perissodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Equidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Equus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''caballus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_simple | color = pink | binomial_name = Equus caballus}} {{Taxobox_end}} U '''cavaddu''' (o [[cavallu]]) hè un [[mammiferu]]. [[File:Cavaddu_testa.JPG|220px|left|Cavaddu]] == Storia == == Miti == == Vucabulariu == == Citazioni == U cavaddu hè mintuvatu à spessu in i pruverbii è i sprissioni corsi. Par asempiu in i pruverbii: * ''Cavaddu di trenta, mai più ch'eddi ci n'entri.'' * ''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.'' * ''Cavaddu vechju, [[zecca|zecchi]] è [[mosca|moschi]].'' * ''U cavaddu cì ùn vò bia hè un gattivu zifulà.'' * ''Hè l'[[ochji]] di u patronu chì ingrassa u cavaddu.'' * ''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.'' * ''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu ùn sè mancu à pedi.'' * ''[[sorinu|Sproni]] mei è cavaddu di l'altri.'' * ''U cavaddu ghjastimatu, u [[pelu]] li luci.'' * ''U peghju [[calciu]] hè quiddu di u cavaddu mansu.'' * ''À cavaddu dunatu, ùn fidià denti.'' * ''À chì nasce [[sumere]] un diventa cavallu.'' * ''[[Ciamannaccia]], a forca di l'omini è u paradisu di i cavaddi.'' o in a sprissioni: * ''creda si annantu à un cavaddu di [[bronzu]]'' == Rifarenzi == == Liami == {{c}} p67o2e55nno1s9dnkuv11sbiop5k3s1 Template:StatusVulnerable 10 1242 6425 3753 2005-02-18T17:20:00Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki <small>'''[[Statu di cunsirvazioni|Statu di cunsirvazioni:]] <font color="brown">Vulnerable</font>'''</small> ngnuefycpnpxlzai20fz0qc685n9bg7 Cavallu 0 1243 6426 2005-02-17T21:39:02Z 80.58.36.42 redirection from '''cavallu''' to '''cavaddu''' wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cavaddu]] o345kgb6khpy20o5n7djdsc1t3ieze1 Mulu 0 1247 320933 319914 2013-03-06T23:45:13Z Addbot 7246 Bot: Migrating 71 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q41692]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U mulu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Juancito2.png|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Equus mulus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scintifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Perissodactyla]]'' |----- | Famidda | ''[[Equidae]]'' |----- | Ghjenaru | ''[[Equus]]'' |----- | Spezia | '''''mulus''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Equus mulus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Castrillo de Villavega Festival of La Trilla Plowing 004.jpg|250px]] |----- |} U '''mulu''' (''Equus mulus'') hè un [[mammiferu]] inghjennatu da una ghjumenta (una cavadda) è un [[sumere]]. Lu cuntrariu, veni à dì u mammiferu inghjennatu da una sumera è un [[cavaddu]], si chjama [[arcimulu]] (''Equus hinny''). A femina di u mulu hè chjamata ''mula''. 3jeu6z22luzxwdexm0f1h3g743pklpo Categoria:Matematica 14 1248 335643 328357 2014-03-23T18:12:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Template:StatusSecure 10 1249 6432 3752 2005-02-18T17:19:53Z 158.109.9.85 wikitext text/x-wiki <small>'''[[Statu di cunsirvazioni|Statu di cunsirvazioni:]] <font color="forestgreen">Sicuru</font>'''</small> 449mtn5oa9nxammju72bj4070s56pmk Malinzana 0 1251 6434 2005-02-18T20:12:16Z Img 21 Malinzana moved to Milanzana wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Milanzana]] l3pxl8h4smlvahfh9qy2w1dhyg0ba7v Orchidea abba 0 1253 159217 133548 2009-02-09T05:39:24Z Santista1982 151 Reindirizzamentu à [[Urchidea abba]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Urchidea abba]] e5szlg4jiys2iyxbwvqwwwzp80hhvbx Ofride spichju 0 1257 348344 333657 2015-07-03T14:44:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'ofride spichju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Ophrys speculum Mallorca 01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Ophrys speculum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ophrys]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ophrys speculum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Ophrys_speculum_fiori.jpg|250px|A suvara]] |----- |} L' '''Ofride spichju''' (o [[Ufridi spichju]]) (''[[Ophrys speculum]]'') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. L' ofride spichju si trova in Europa suttana è in i paesi di u Mediterraniu: [[Creta]], [[Croazia]], [[Portugallu]], [[Italia]], [[Francia]], [[Turchia]], [[Libanu]] è u Nordu di l'Africa. Hè dinù prisente in [[Corsica]]. Un sinonimu di ''ophrys speculum'' hè ''[[ophrys ciliata]]''. == Prutezzione== Cum'è tutte l'urchidee, l' ofride spichju hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì intardisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Ophrys_speculum_d.JPG|U fiore di l'ofride spichju in u [[Portugallu]] Image:Ophrys_regis-ferdinandii_Rhodos_02.jpg|U fiore di l'ofride spichju in [[Grecia]] Image:Ophrys_speculum_Mallorca_02.jpg|U fiore di l'ofride spichju in [[Mallorca]] </gallery> == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Ophrys]] [[Categoria:Neulugisimu]] [[Categoria:Flora di Corsica]] cqsunztrao709nhs91ewu7wlizxotnw Ofride gialla 0 1259 354347 349922 2016-06-23T02:18:27Z 91.9.113.129 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'ofride gialla''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Ophrys lutea (flower).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">ophrys lutea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ophrys]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ophrys lutea''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Ophrys_lutea8.jpg|250px|L'ofride gialla]] |----- |} L''''Ofride gialla''' (o [[Ufridi giadda]]) ([[ophrys lutea]]) hè una orchidea Europea. He diffusa in i paesi di l'area Mediterranea ma ancu in e rigione atlantiche di l'Europa meridionale (Italia, Spagna, Portugallu). L'ofride gialla fiurisce da marzu à maghju. Hè alta 10-30 cm. E foglie inferiore sò corte. Esistenu parechje sottuspezie d'ofride gialla: * ''Ophyrs lutea'' subsp. ''lutea'' * ''Ophyrs lutea'' subsp. ''minor'' * ''Ophyrs lutea'' subsp. ''melena'' * ''Ophrys lutea'' subsp. ''phryganae'' == In Corsica == L'''ofride gialla'' hè rarissima è esiste solamente in qualchì lucalità di Corsica. Si trova à u pianu sottumediterraniu (0-100 metri) o ancu à u pianu mezumediterraniu inferiore (100-600 metri). == Prutezzione== Com'è tutte l'urchidee, l'ofride gialla hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Ophrys lutea (flower spike).jpg Image:Ophrys lutea Zingaro 180307.jpg Image:Ophrys lutea zingaro 163.jpg </gallery> ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] == Riferenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9jqifhoum31oqeiamrmatksjobgmtw8 Ufridi niriccia 0 1261 168532 168409 2009-04-29T17:43:43Z 90.9.230.150 Reindirizzamentu à [[Ufridi neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Template:Taxobox alliance entry 10 1262 6445 2005-02-18T22:27:11Z 80.58.36.44 introducing the new templates wikitext text/x-wiki <tr><td>{{Alliance}}:</td><td>{{{taxon}}}</td></tr> ccnfglikw67c42vuls6ifliw60ia6d5 Template:Taxobox subtribus entry 10 1263 6446 2005-02-18T22:27:29Z 80.58.36.44 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{subtribus}}:||{{{taxon}}} jv7lmxy202ls1zqglrlpvboe0hf63wz Template:Taxobox tribus entry 10 1264 6447 2005-02-18T22:29:00Z 80.58.36.44 wikitext text/x-wiki |- valign=top |{{tribus}}:||{{{taxon}}} fm0bk0cikran9f3tpvuhot3ofv8a1qu Template:Tribus 10 1265 6448 3775 2005-02-19T19:50:24Z 82.255.44.15 wikitext text/x-wiki Gruppu 5ghe1fc1yzigi5i7uv9peh95xwgbhfk Wikipedia:Puntu di vista neutru 4 1266 362793 328300 2019-07-03T19:09:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Wikipedia scale of justice.png|thumb|right|250px|" The Wikipedia is governed by the impartiality "]] A pulitica di [[Wikipedia]] hè chì tutti l'articuli devini essa trattati di un '''puntu di vista neutru'''. D'apressu l'idei di u so fundatori, Jimbo Wales, hè una regula assuluta è fundamentali chì guarantisci a qualità di l'enciclopedia. Par via di cunsequenza, i punti di vista parsonali è unilaterali devini assolutamenti essa evitati. Issu puntu di vista neutru hè un cuncettu fundamentali in Wikipedia in lingua corsa: una enciclopedia ùn assume '''alcuna''' posizioni. Devi dinò discriva i fatti è micca intarprità li. A sola posizioni di un'enciclopedia hè un puntu di vista neutru, annantu à quali tutti i parti interessati poni essa d'accordu. Ben' sicuru, ùn hè micca sempri pussibuli d'avè un accordu cumpletu annantu à tutti i temi chi sò trattati, ma ci voli sempri à circà di ghjugna à issu ideali d'uggetività. Issu spaziu ùn pò micca essa utilizatu par sprimà posizioni parsonali (ideologichi, pulitichi, filusofichi, riligiosi ...) d'un versu o di l'altru. Femu cunfidenza à tutti par u rispettu d'issu puntu di vista neutru. [[Categoria:Wikipedia|P]] tk2sfeiyuu3owrf479hbsvwgj1lqv1m Template:Alliance 10 1267 6450 2005-02-18T22:33:35Z 80.58.36.44 it can be translated wikitext text/x-wiki Alliance ixj4ohfhhnfmfdnhmqpzvnkvuzhrh3p Template:Subtribus 10 1268 6451 3776 2005-02-19T19:52:39Z 82.255.44.15 wikitext text/x-wiki Sottugruppu 49mbuin564ze6mqaszuxskhqbssunem Orchidea giadda 0 1269 167975 6452 2009-04-25T00:10:24Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride gialla]] q7tuh7xka6g10gf9x8zvwsh3p6o756z Paparonu 0 1271 6454 2005-02-19T10:22:06Z Img 21 redirected wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiori di spusedda]] lnol2utzwhzugtm6srpfydggtjsrgro Limonu 0 1273 69643 6456 2007-03-29T19:06:49Z 86.209.121.114 wikitext text/x-wiki {{disambig}} * u [[limonu (arburu)|Limonu]]: l'arburu * u [[limonu (fruttu)|Limonu]]: l'agrumu glxkkcrkz8pygwvv9n33g1sfokec94z Aceras anthropophorum 0 1279 347651 331288 2015-07-02T17:05:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Aceras anthropophorum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Aceras anthropophorum2.jpg|250px|Aceras anthropophorum]] | caption = ''Aceras anthropophorum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Orchidoideae]]}} {{taxobox tribus entry | taxon = [[Orchidae]]}} {{taxobox subtribus entry | taxon = [[Orchidinae]]}} {{taxobox_alliance_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Aceras]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''A. anthropophorum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Aceras anthropophorum''''' {{Taxobox_end}} '''Aceras anthropophorum''' hè una [[pianta]] di [[Corsica]]. [[Categoria:Flora di Corsica]] p4gcm5w6m4ro57odo1fnpwtaajvqbon Barlia robertiana 0 1281 331643 320940 2014-03-23T14:03:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}}{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Barlia robertiana''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Robertianum1.jpg|250px|Aceras anthropophorum]] | caption = ''Barlia robertiana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Orchidoideae]]}} {{taxobox tribus entry | taxon = [[Orchidae]]}} {{taxobox subtribus entry | taxon = [[Orchidinae]]}} {{taxobox_alliance_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Barlia]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''B. robertiana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Barlia robertiana| author = (Loisel.) Greuter (1967)}} {{Taxobox_end}} [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] qfgc9q2dex5qaujzgjjoa9nb8w4aa8a Orchis mascula 0 1282 167976 6465 2009-04-25T00:10:40Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Orchidea maschili]] smvc8q90y76f44ywfu30pmr530epty3 Orchidea maschili 0 1283 333707 320941 2014-03-23T14:44:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidea maschili}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_mascula.jpg|250px|Orchis_mascula]] | caption = ''Orchidea maschili''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Orchidoideae]]}} {{taxobox tribus entry | taxon = [[Orchidae]]}} {{taxobox subtribus entry | taxon = [[Orchidinae]]}} {{taxobox_alliance_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''O. mascula'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Orchis mascula''''' {{Taxobox_end}} L''''orchidea maschili''' (o '''orchidea maschile''') hè ... [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mr6dy1m3sc4kbdxbiuijxxk798b4ecx Orchidea maschile 0 1284 6467 2005-02-19T16:17:09Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Orchidea maschili]] smvc8q90y76f44ywfu30pmr530epty3 Serapias cordigera 0 1285 294368 135214 2012-05-20T09:24:40Z 90.14.114.34 Reindirizzamentu à [[Lingua di diavulu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua di diavulu]] hfwyi8o0o7m9uy2lujwxkhfmj21qtdo Serapias vomeracea 0 1286 334378 135220 2014-03-23T14:58:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Serapias vomeracea}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Serapias_vomeracea.jpg|250px|Serapias vomeracea]] | caption = ''Serapias vomeracea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Orchidoideae]]}} {{taxobox tribus entry | taxon = [[Orchidae]]}} {{taxobox subtribus entry | taxon = [[Orchidinae]]}} {{taxobox_alliance_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Serapias]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''S. vomeracea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Serapias vomeracea''''' {{Taxobox_end}} [[Categoria:Orchidea di Corsica]] rge0z4dpvn9gunheu0pg86n571xlbdc Orchis lutea 0 1287 124631 6470 2008-04-20T16:08:20Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride gialla]] q7tuh7xka6g10gf9x8zvwsh3p6o756z Ophrys incubacea 0 1288 168519 167977 2009-04-29T16:32:17Z 90.9.230.150 Reindirizzamentu à [[Ufridi neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Ophrys lutea 0 1289 21449 6472 2006-05-13T08:56:18Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride gialla]] q7tuh7xka6g10gf9x8zvwsh3p6o756z Ophrys speculum 0 1290 21470 6473 2006-05-13T08:59:09Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride spichju]] ghkii3bntd7nvlln5934loxcrr07i29 Ophrys 0 1291 333683 84871 2014-03-23T14:44:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_ciliata_zingaro_038.jpg|200px|Ophrys speculum]] | caption = ''[[Ophrys speculum]]''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Orchidoideae]]}} {{taxobox tribus entry | taxon = [[Orchideae]]}} {{taxobox subtribus entry | taxon = [[Orchidinae]]}} {{taxobox_alliance_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Ophrys'''''}}<br /> {{taxobox authority| author = [[Carolus Linnaeus|L.]]| date = [[1753]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Species}} About 40 {{Taxobox_end}} Species: *''[[Ophrys speculum]]'' [[Categoria:Ophrys]] m4qm8ulz2wreoq4ada84738yrsazodf Template:Taxobox authority 10 1292 6475 2005-02-19T16:59:28Z 80.58.36.107 wikitext text/x-wiki <small>{{{author}}}, {{{date}}}</small> om3w01tet5rynvh5n1y3b70aix5sdp2 Mandarina 0 1293 350085 350079 2015-07-07T21:04:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox begin | color = lightgreen | name = Mandarina}} {{Taxobox image | image = [[Image:Mandarina.jpg|200px|Limone]] | caption = }} {{Taxobox begin placement | color = lightgreen}} {{Taxobox regnum entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox divisio entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox classis entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox subclassis entry | taxon = [[Rosidae]]}} {{Taxobox ordo entry | taxon = [[Sapindales]]}} {{Taxobox familia entry | taxon = [[Rutaceae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = [[Citrus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''C. reticulata'''''}} {{Taxobox end placement}} {{Taxobox section binomial botany | color = lightgreen| binomial_name =Citrus reticulata}} {{Taxobox end}} A '''mandarina''' hè un agrumu. ==Da vede dinò== *[[citronu]] *[[clementina]] *[[limea]] *[[limonu (arburu)|limonu]] *[[pumelu]] *[[pumpelmu]] [[Categoria:Agrumu]] [[Categoria:Agrumi]] k9vr6se7gjh45nx7w0oeqjmm4d8ya5l Citronu 0 1294 350081 350080 2015-07-07T21:02:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox begin | color = lightgreen | name = Citronu}} {{Taxobox image | image = [[Image:Orange-fruit-2.jpg|200px|Citronu]] | caption = }} {{Taxobox begin placement | color = lightgreen}} {{Taxobox regnum entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox divisio entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox classis entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox subclassis entry | taxon = [[Rosidae]]}} {{Taxobox ordo entry | taxon = [[Sapindales]]}} {{Taxobox familia entry | taxon = [[Rutaceae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = [[Citrus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''C. aurantium'''''}} {{Taxobox end placement}} {{Taxobox section binomial botany | color = lightgreen| binomial_name =Citrus aurantium}} {{Taxobox end}} U '''citronu''' hè un agrumu. ==Da vede dinò== *[[clementina]] *[[limea]] *[[limonu (arburu)|Limonu]] *[[mandarina]] *[[pumelu]] *[[pumpelmu]] [[Categoria:Agrumu]] [[Categoria:Agrumi]] [[Categoria:Fruttu]] rl21y16fzsk57bc8qqeek4fw3sf6wln Fraula 0 1295 343300 320942 2015-05-08T20:03:18Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|nds-nl}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Taxobox begin | color = lightgreen | name = Fraula}} {{Taxobox image | image = [[File:FraiseFruitPhoto.jpg|250px]] | caption = 'a fraula}} {{Taxobox begin placement | color = lightgreen}} {{Taxobox regnum entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox divisio entry | taxon = [[Flowering plant|Magnoliophyta]]}} {{Taxobox classis entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox ordo entry | taxon = [[Rosales]]}} {{Taxobox familia entry | taxon = [[Rosaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Rosoideae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = ''Fragaria''}} {{Taxobox end placement}} {{Taxobox section subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = [[Species]]}} see text {{Taxobox end}} A '''fraula''' hè ... {{c}} ck1dih6mybouqi36j210v3fidy5g6cz Noce 0 1296 7696 6479 2005-07-08T12:55:21Z Img 21 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Noce}} {{Taxobox_image | image = [[Image:W_Nuss_Gr_99.jpg|240px]] | caption = a noce}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[flowering plant|Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[dicotyledon|Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Juglandales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Juglandaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Juglans'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Species}} ''See text'' {{Taxobox_end}} A '''noce''' (o a '''noci''') hè ... {{c}} 6kks96es4jpwylyz4l3xg1azme47n8a Noci 0 1297 6480 2005-02-20T13:21:26Z 82.255.66.30 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[noce]] ta2429af5sf19567mhav6bwwfwgucnx Categoria:Agrumu 14 1300 343780 335389 2015-05-17T00:31:09Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki {{Principali}} [[Categoria:Fruttu]] fl71oodrncffd7v0wwlqr1fp7jqpt3u Template:Principali 10 1301 6484 3789 2005-02-21T11:38:12Z 82.255.62.92 wikitext text/x-wiki '''&#8594;''' ''[[{{PAGENAME}}|Si po leghja l'articulu principali à: '''{{PAGENAME}}'''...]]'' tpt9k5covf630bkfqtyxibwu2qsyqnp Wikipedia:Diversità 4 1302 158519 146554 2009-02-04T17:51:10Z 90.28.197.86 wikitext text/x-wiki U principiu hè a ricerca di l''''equilibriu trà i diversi varietà di a lingua corsa'''. * I varietà principali di a lingua corsa poni essa usati senza priferenza nantu à a "Corsipedia", a virsione in corsu di Wikipedia. I diversi varietà di a lingua corsa devini essa riprisentati in issa enciclopedia. * cum'è lingua pulinomica, u corsu hà parechji varietà, ma ci hè dinò una unità impurtanta, chì ci voli à prisirvà. Ci voli à rispittà l'ortografia di u corsu mudernu in a scrittura d'ogni variità. * A pagina maestra di Corsipedia hè u riflettu di issa diversità. In particulari, l'indici di l'enciclopedia cambia tutti i ghjorni: à quandu in [[corsu supranu]], à quandu in [[corsu suttanu]]. * Ùn hè micca cunsideratu currettu di mudificà un articulu par cambià solamenti a varietà (suprana, suttana) di a lingua di l'articulu. * S'è u tema d'un articulu cuncerna solamenti a Corsica suprana, hè megliu chè l'articulu currispundenti fussi scrittu in corsu supranu; in a stessa manera, s'è u tema d'un articulu cuncerna a Corsica suttana, hè megliu ch'eddu fussi scrittu in corsu suttanu. Par esempiu, un articulu annantu à a cumuna di [[Lama]] devi essa scrittu in corsu supranu. * Si devi rispittà u stilu (supranu o suttanu) di u primu scrittori di l'articulu. * D'una manera generali, u megliu hè ch'un articulu sanu fussi scrittu in una stessa varietà di u corsu. * Si pò rimarcà chè issu prublemu ùn cuncerna micca solamenti a lingua corsa, ma si trova praticamenti in tutti i lingui. Par esempiu, si pò leghja a pagina currispundenti in u Wikipedia inglesu (Wikipedia:Tutorial (Keep in mind)): "U.S. English vs. British English" 7tgjp90o9aaswz2pqw5tl78hhdoetjc Template:C 10 1304 335156 142052 2014-03-23T17:58:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div class="toccolours itwiki_template_avviso"> [[Image:WikiLettera.png|left|WikiLettera]] '''Ssu articulu hè in custruzzioni. Pudeti cuntribuiscia à a so redazzioni.''<br /> </div> [[Categoria:In custruzzioni]] peevqdf2pzfyzfp0b6umf94xjbxb7cz Vespa 0 1307 334995 218308 2014-03-23T15:10:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki __TOC__ A '''vespa''' hè un [[insettu]]. == Riferenzi esterni == [[Categoria:Fauna di Corsica]] q965vpuxpxesxxy0r35ynfffb23ks9v Chjarasgia 0 1308 347113 332043 2015-07-01T22:48:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''chjarasgia''' hè u fruttu di u chjarasgiu. == A chjarasgia in Corsica == In [[Corsica]] ci sò chjarasgie. == Riferenzi esterni == [[Categoria:Fruttu]] 47ipaao8r8992v9sxo0apslkdguw6vy Fisica 0 1320 350512 350449 2015-07-09T09:02:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:BubbleChamber-fnal.jpg|200px|right]] A '''fisica''' (da u [[grecu]] φυσικη) hè u studiu di a [[natura]] in u so sensu più largu. A fisica hà par uggettu a misura, l'ussirvazioni è a mudilisazioni di u cumpurtamentu è di l'interazzioni di a [[materia]] à traversu u [[spaziu]] è u [[tempu]], chi sò difiniti com'è finomini fisichi. A '''fisica''' po esse anche un'occasione di fortuna o di giudiziu quand'omu gioca a carte. Si dice: Chi fisica! == Storia == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[James Prescott Joule]] *[[Trasfurmadore]] *[[Wilhelm Rentgen]] == Liami == {{Scienze}} [[Categoria:Fisica]] g2liqbvypf5lcfcnwyx6xkn39h9qie0 Eculugia 0 1321 343659 332319 2015-05-15T09:35:35Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki [[File:PeritoMoreno012.jpg|200px|thumb|right]] L''''eculugia''' (o '''ecologia''') hè a [[scenza]] chi studieghja l'[[essari viventi]] in i so mezi e i so intirazzioni. I principalli disciplini di l'eculugia sò: * l'[[ecufisiulugia]] * l'[[eculugia di i pupulazioni]] * a [[sineculugia]] * u studiu di l'[[ecusistemi]] ; * l'[[eculugia glubala]] * l'[[ecunumia di l'ambienti]] {{commonscat|Ecology}} {{c}} {{Scienze}} [[Categoria:Eculugia]] [[Categoria:Ambiente]] hd3wou491ievos2v05pmy41jiqebhbj Antropologia 0 1322 351260 343656 2015-07-16T13:31:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:SphinxChephren.jpg|200px|right]] L''''Antropologia''' o '''antrupulugia''' (da u grecu Ανθρωπολογία, compostu da άνθρωπος, ''ànthropos'' = "omu" e λόγος, ''lògos'' = studiu) hè una [[scenza sociale]] chi studieghja l'[[omu]] in tutti i so aspetti, ch'ellu fussinu sociali e culturali o ancu fisichi.<br /> Hè differente da l'[[etnologia]], che si occupa di u studiu di una populazione precisa; invece l'antropologia si occupa di u studiu in generale di a spezia umana. U concettu centrale di l'antropologia è quellu di [[cultura]] e a capacità universale di l'esseri umani di concepisce u mondu à traversu [[simboli]], d'insegnà e amparà issi simboli e di trasformà u mondu esternu e noi stessi. Una caratteristica chi distingue l'antropologia di l'altre scienze umane hè l'impurtanza di i paragoni socio-culturali, in relazione cù i metodi antropologici utilizati in u studiu di gruppi isolati o di società. L'antropologia si compone tradizionalmente di parechje discipline: * l'[[antropologia fisica]] (o "antropologia biologica"), che studieghja l'evoluzione di e caratteristiche fisiche di l'esseri umani, a [[genetica]] di e populazione e e base biologiche di i comportamenti di a spezia umana e di i so parenti i più stretti, e grande scimie ([[primatologia]]); * l'[[antropologia culturale]] (o "[[antropologia suciale]]" o ancu "antropologia socio-culturale"), chi si occupa di e rete sociali, di i comportamenti, di l'usi, di e leghje e di l'[[pulitica|istituzione politiche]], di l'ideologia, di a [[cristianesimu|religione]] e di e [[fede|credenze]]. {{c}} {{Scienze}} [[Categoria:Antropologia]] ckgq8qtxm354m7634m29f371kqxncc8 Archeologia 0 1323 8169 8168 2005-09-02T13:38:00Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Archiulugia]] b1bdkptjjkqeqrpbf1yq4okspwfkvpp Educazioni 0 1324 332325 326317 2014-03-23T14:17:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Codex_Manesse_Schulmeister_von_Esslingen.jpg|thumb|right|200px]] L''''educazioni''' (o '''[[educazione]]''') hè l'insemu di i mezi chì parmettini u sviluppu di i facultà fisichi, murali è intellectuali d'un essaru umanu. == Storia == == In Corsica == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Educazione]] [[Categoria:Cultura]] e3z89ekvjvjnqs9qswew8yepctrq4rw Linguistica 0 1325 348822 348714 2015-07-06T10:01:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Egypte louvre 144 hieroglyphes.jpg|300px|right]] A '''linguistica''' hè u studiu di a [[lingua]] d'appressu i metodi di a [[scienza]] moderna. A linguistica si sparte in queste discipline : a [[fonologia]], a [[morfologia]], [[sintassa]] (inseme formanu ciò chì hè tradizionalmente chjamatu a [[grammatica]]), a [[metrica]] (chì studieghja a struttura ritmica è u cumpunimentu di i versi), a [[semantica]], a [[lessicografia]] (chi comprende dinù l'[[etimologia]]). Altre sottudiscipline sò dinù a [[dialettologia]], a [[sociolinguistica]], l'etnolinguistica e a [[psicolinguistica]]. I dui principali metodi usati da a linguistica sò: * a [[linguistica diacronica]] * a [[linguistica sincronica]], chì suvita oghje generalmente e teorie di [[Noam Chomsky]] hè in particulare a ''[[grammatica generativa]]'', chì hè massimamente basata annantu à a ricerca di e leghje chì regulanu a produzione o a ''generazione'' di i fatti linguistici. == Nascita di a linguistica sincronica == A linguistica sincronica hè nata incù i corsi di linguistica generale da [[Ferdinand di Saussure]] à [[Geneva]]. [[Ferdinand di Saussure]] considera chè l'oggettu di a linguistica hè di custruisce i teoremi chì si rapportanu à a lingua e di dimustrà li. Per Saussure, a [[lingua]] è un sistema ''strintu''. U so modellu di scienza hè a [[geometria]]. Per ghjungne à questu scopu scientificu, Saussure si propone di definisce di manera precisa ciò ch'hè una lingua. A a differenza di l'altre scienze, a linguistica usa com'è strumentu d'analisa u so oggettu propriu. == E principale discipline è scole linguistiche == * [[Etimologia]] * [[Etnolinguistica]] * [[Geolinguistica]] (o geografia linguistica) * [[Glossematica]] * [[Glottologia]] * [[Linguistica strutturalista]] * [[Psicolinguistica]] * [[Sociolinguistica]] * [[Trasformaziunalismu]] ==Da vede dinò== *[[Interlingua]] *[[Lingua lydnevi]] {{Scienze}} [[Categoria:Linguistica| ]] 61je2xpkbaib6bkizclzykrpzv18rfv Wikipedia:Par incaricà una imagina 4 1327 6510 4007 2005-04-30T13:48:14Z Img 21 wikitext text/x-wiki Par incaricà una imagina * ci voli à identificà si prima par pudè trasferiscia l'imagini in Wikipedia: "create an account or login" (dopu sarà traduttu in corsu) * dopu feti "upload image" Hè compiu ! * Par cambià i diminsioni d'una imagina o d'una fotò, vi pudeti serva d'un produttu com'è The Gimp o Photofiltre. Basta à fà incù Photofiltre: Image/Taille de l'image/Nouvelle taille-Largeur:250 e finalmenti ok. Dopu arrighjistreti a voscia imagina. Hè fatta ! 5ly464rawiyul4yc4y4207o0du0tvwv Marculella 0 1329 348381 333365 2015-07-03T14:56:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = A marculella}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis papilionacea 5.jpg|250px|Orchis papilionacea]] | caption = ''Orchis papilionacea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''O. papilionacea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis papilionacea| author = (Cav.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis papilionacea''' (a '''marculella''') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == A marculella in Corsica == == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] e52vgd3x4o61km1y1iunvljd3nqao1t Orchis papilionacea 0 1330 6513 2005-04-30T15:36:54Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marculella]] pqjwco8ka2i9zijyfquw89ghutfqdd6 Wikipedia:Chi sarà issu funzu 4 1331 6514 2005-05-02T17:54:41Z Img 21 wikitext text/x-wiki '''Chi sarà issu funzu?''' [[Image:Funzu1.jpg|thumb|chi sarà issu funzu?]] '''Funzu 1''' * nomu corsu: * nomu francesu: * nomu scientificu: [[Image:Funzu2.jpg|thumb|chi sarà issu funzu?]] '''Funzu 2''' * nomu corsu: * nomu francesu: * nomu scientificu: lhhidumq7a7l0863zznt6i0b3r82y0u Wikipedia:Chi serà issu fiore 4 1332 213506 213505 2010-04-27T18:56:04Z 90.14.112.135 wikitext text/x-wiki ==Fiori da identificà== Qual'hè chì cunnosce u nome d'issi fiori? <gallery> File:Echium plantagineum1.jpg|come si chjamerà 'ssu fiore in corsu? '''Nome corsu''': ??, Nomu scentificu: [[Echium plantagineum]] </gallery> <gallery> Image:Orchis-mascula.jpg|comu si chjamerà issu fiore? '''Nomu corsu''': ??, Nomu francesu: Satyrion mâle, Orchis mâle, Nomu scentificu: orchis mascula Image:Aceras anthropophorum 02.jpg|comu si chjamerà issu fiore? '''Nomu corsu''': ??, Nomu francesu: Homme pendu, Nomu scentificu: Aceras anthropophorum Image:Ophrys scolopax5.jpg|comu si chjama issu fiore? '''Nomu corsu''':?? , Nomu francesu: Ophrys bécasse, Nomu scentificu: Ophrys scolopax Image:Orchis provincialis2.jpg|comu si chjama issu fiore? '''Nomu corsu''':?? , Nomu francesu: Orchis de Provence, Nomu scentificu: Orchis provincialis Image:Orchis tridentata 05 mg-k.jpg|comu si chjama issu fiore? '''Nomu corsu''':?? , Nomu francesu: Orchis tridenté, Orchis dentelé, Orchis à trois dents, Nomu scentificu: Orchis tridentata Image:Pinguicula corsica.jpg|comu si chjama issu fiore? '''Nomu corsu''':?? , Nomu francesu: Grassette corse, Nomu scentificu: Pinguicula corsica </gallery> 0a4yx9a819nrlqsodgkkgrtme3yrqfk Wikipedia:Chi serà issa pianta 4 1333 155150 6516 2009-01-13T18:57:59Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki [[Image:Pianta2.jpg|thumb|chì pianta serà?]] '''Pianta 1''' * nopmu corsu * nomu francesu: * nomu scientificu: cfkzxrdf8d8rwhujvo2jr9jycjdeom2 Cuppulata d'Hermann 0 1336 360557 345991 2018-11-25T06:52:21Z Jumpy01 11155 better image wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cuppulata d'Hermann''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Testudo hermani 2.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">testudo hermanni |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordini | ''[[Testudines]]'' |----- | Famiglia | ''[[Testudinidae]]'' |----- | Genaru | ''[[testudo]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Testudo hermanni''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Guancia gialla2.jpg|250px]] |----- |} A '''cuppulata d'Hermann''' (''testudo hermanni'') (in [[Castagniccia]] a chjamanu a''' testughjine''') (o '''cuperchjata d'Hermann''') hè un [[rettili|rettile]] di u generu ''testudo''. Hè una testughjine di terra, chì si trova in particulare in [[Italia]], nu u Sud di a [[Francia]], in [[Corsica]], in [[Catalogna]], i [[Baleari]], in [[Sardegna]] è in [[Cicilia]]. Si trova da u liturale sin'à 700 metri, ma raramente più sopra. U so culore hè neru è giallicciu. A testughjine d'Hermann pò campà sin'à 80 anni. U so pesu pò andà da 1 à 3 chilò. Una particularità: u mascu hè più chjucu chè a femina. A testughjine d'Hermann s'accoppia di veranu (di [[marzu]] o d'[[aprili|aprile]]) o à a fine di l'estate (di settembre o d'ottobre). A testughjine d'Hermann hè unu di i rettili più miniacciati à u liveddu europeu. E pupulazioni sò assai diminuite in i[[Spagna]], in [[Italia]] è in [[Francia]] [[cuntinente|cuntinentale]]. In [[Corsica]] è in [[Sardegna]], a pupulazione si mantene più o menu. In Francia, a testughjine d'Hermann hè sparita da i [[Pirenei]] in 1960. Ne fermanu pochei nu u [[Var]]. A sparizione di a testughjine d'Hermann hè stata causata da l'[[focu|incendii]], e presi illecite, e custruzzioni smisurate nantu à u liturale è a calata di l'agricultura tradiziunale. == In Corsica == [[File:Testudo hermanni5.JPG|left|200px]] A sottuspezia di testughjine d'Hermann chì hè prisente in [[Corsica]] hè: [[testudo hermanni hermanni]]. Si trova da vicinu à u mare sin'à 600 metri. À spessu, a testughjine d'Hermann hè ligata à i suvereti. A '''testughjine d'Hermann''' hè minacciata di sparizione in [[Europa]]. In [[Corsica]], a pupulazione hè più impurtante in [[Pumonti|Pumonte]] (in particulare nu u [[Vallincu]] è nu e parti di [[Portivechju|Portuvechju]]) chè in [[Cismonti]]. Si trova in piaghja, à spessu vicinu à u litturale. A pupulazione di testughjine d'Hermann in [[Corsica]] si trova in parechji lochi: u Vallincu, [[Portu Vechju]] è [[Bonifaziu]], a Piaghja, a [[Castagniccia]], u golfu d'[[Aiacciu]]... In [[Corsica]], a minaccia pè a pupulazione di testughjini d'Hermann pò vene da a calata di l'agricultura è da l'[[focu|incendii]]. I predatori di a testughjine d'Hermann adulta sò i cani, i cignali è i topi. Trà i predatori di i giovanii, ci hè dinò a volpe, u [[ricciu]], u [[corbu]], a curnachja è a [[ghjandaghja]]. A testughjine d'Hermann ghjughje à a maturità sessuale à l'età di 9 anni pè u mascu è à 10 anni pè a femina. L'accuppiamentu si face durante tuttu l'annu, ma più suvente di veranu o à a fine di a statina. L'[[ovu|ove]] sò poste nu un tufone chì dopu hè cupertu di terra. ==Revisioni di a classifica== Fin'à calchì annu fà, e duie sottuspezie ricunnisciute eranu classificate cum'è: * ''Testudo hermanni'' ssp. ''robertmertensi'' (Wermuth, 1952): a forma uccidentale * ''Testudo hermanni'' ssp. ''hermanni'' ([[Johann Friedrich Gmelin|Gmelin]], 1789): a forma orientale Per mutivi di priurità tassunomica attualmente sò state rinuminate in: * ''Testudo hermanni'' ssp. '' hermanni'' ([[Johann Friedrich Gmelin|Gmelin]], 1789): a sottuspezia occidentale di testughjine d'Hermann, chì hè prisente in Corsica * ''Testudo hermanni'' ssp. '' boettgeri'' (Mojsisovics, 1889): a sottuspezia orientale di testughjine d'Hermann == Prutezzione == A testughjine d'Hermann hè prutetta da: * a cunvenzione internaziunale di Washington ([[CITES]]) di 1973 chì pruibisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. * a cunvenzione di Berna, à u livellu europeu * a direttiva Habitat, à u livellu europeu * l'arrestatu ministeriale di u 22 lugliu 1993 in [[Francia]] == À vede dinù == * a [[ranedda|raganella]] ([[Emys orbicularis]]) * a testughjine marina ([[Caretta caretta]]) == Rifarenzi == * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/especes/1217.html Testudo hermanni, Natura 2000] * [http://www.amis-du-parc-naturel-corse.org/parc-naturel-corse/hermann.htm A cuppulata d'Hermann - Tortue d'Hermann, Associu di l'amichi di u Parcu Naturali Rigiunali di Corsica] * [http://inpn.mnhn.fr/docs/cahab/fiches/1217.pdf Testudo hermanni, INPN] == Liami == * [http://www.terracorsa.info/fauna.html A fauna di Corsica, Terra corsa (in inglese)] {{C}} [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Rettili di Corsica]] evyoacubc0gdi7aqbadp7cvypnkpmci Testudo hermanni 0 1337 167967 6520 2009-04-25T00:08:16Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cuppulata d'Hermann]] 3m4mvpwo7gskmz59my6p1z6o0evo36n Cuperchjata 0 1338 167968 6521 2009-04-25T00:08:34Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cuppulata d'Hermann]] 3m4mvpwo7gskmz59my6p1z6o0evo36n Cignali 0 1339 363626 343092 2019-09-30T05:50:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cignali''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wild Boar rubbing.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sus scrofa |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Artiodactyla]]'' |----- | Famiglia | ''[[Suidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sus scrofa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wild Boar frontal.jpg|300px]] |----- |} U '''cignali''', o '''cignale''' o '''singhjar''' ('''''Sus scrofa''''') hè un [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Suidae]]. Si trova in tutti i cuntinenti: in [[Auropa]], in [[Asia]], in u nordu di l'[[Africa]], in America suttana è suprana. U cignali stà piuttostu in i furesti è in i machji, ind'eddi ci sò l'ochji d'acqua. [[File:Sus scrofa 1 - Otter, Owl, and Wildlife Park.jpg|left|thumbnail|250px|Una lovia incù quattru purcastri]] L'adultu hè longu (da u capu à a coda) 90 à 170 cm. U masciu hè altu 60 à 110 cm, inveci a femina hè appena menu alta : da 55 à 90 cm. U pesu mizanu di u cignali hè 130 kilò. Ma u cignali masciu pesa da 30 à 300 kilò. A lovia, u cignali femina, pesa da 30 à 90 kilò. A coda varieghja da 15 à 30 cm. U cignali pò campà sin'à deci anni. U pilamu di i ghjovani cignali, i purcastri, hè sainatu giaddu. À u capu di cinqui o sei mesa, diventa russicciu, eppo finalmenti brunu. U pelu hè niricciu ind'è l'adultu, spessu è duru, abbastanza longu. U pelu di u cignali vechju diventa grisgiu. Ind'è u masciu, i [[denti di l'ochji]] sò più longhi è sò chjamati i [[sanna|sanni]]. Hè raru di veda u cignali di ghjornu, chì ùn esci da a i rimmissi cà à l'abrugata è di notti. Ci vedi pocu u cignali. Si servi dinò di u so grugnulu par tuccà. Corri lestu u cignali: insin'à 70 km à l'ora. U cignali hè unnivoru, ma parti è più di u so cibu sò pianti. Li piacini mori i castagni, i noci, i fica, a [[ghjandi]], ma dinò i [[funzu|funzi]], i [[pomu|poma]] è a [[biada]]. Ma manghja ancu i radichi, i graneddi. Manghja ancu i varma, i mignoculi, l'aciartuli, i picculi aceddi, l'insetti, i ranochji, o i cadavari di bestii, et cetara. Accadi à spessu chì u cignali fessi i disguasti. Chì u cignali ruma, è vultulieghju a terra, circhendu radichi o mignoculi. Ci sò i disguasti quandu 'ssi rumati sò fatti in ortu o in i loca cultivati. U cignali adultu è vechju si ni stà solu. Ma i lovii si ni stani incù i purcastri è i ghjovani. I cignalotti inveci si ni stani in picculi bandi. I cignala s'accuppiani quandu a lovia hè imburrita, d'[[uttrovi]] à [[ghjinnaghju]], ma u più suventi di [[nuvembri]] o di [[dicembri]]. A gestazioni dura quindici sittimani. Ci hè una curpata à l'annu ind'è u cignali. A lovia purciddeghja in un agrottu fattu di frascona. Nascini i purcasti da [[frivaghju]] à [[ghjunghju]], ma piuttostu da [[marzu]] à [[maghju]]. I purcastri sò sainati giaddi. A curpata di a lovia hè in generali di 3 à 6 [[purcastru|purcastri]], u massimu essendu 10. == In Corsica == [[File:Wild Boar Habbitat 2.jpg|left|250px|thumbnail|U cignali in a pantaniccia]] [[File:Sus.scrofa.tracks.on.snow.jpg|thumbnail|right|200px|A zampata di u cignali in a nevi]] U cignali hè mori cumunu in [[Corsica]]. Hè chjamatu ''singhjari'' in u sartinesu è à Portivechju. A sottuspezia di cignali prisenti in Corsica hè: ''[[Sus scrofa sardous]]'', una sottuspezia di cignali chì hè specifica di a Corsica è di a [[Sardegna]]. U cignali corsu t'hà u grugnu è u capu menu grossi cà u cignali cumunu in [[Auropa]]. Sò schersi in [[Corsica]] i cignali di più di nuvanta kilò. Ci hè dinò menu purcastri (1 à 5) ind'è u cignali corsu. Ci hè ancu una diffarenza genetica, chì u cignali corsu t'hà 38 crumusomi, com'è u [[porcu]] è u cignali d'[[Asia]]. U cignali cumunu in [[Auropa]] inveci, t'hà 36 crumusomi (Franceschi & Dubray 1987). A caccia di u cignali hè mori pupulari in [[Corsica]]. A cacciamossa o battuta si faci da l'apartura da a caccia insin'à a sarratura, da mezu [[aostu]] à [[ghjinnaghju]]. Si stima chì si tomba circa 10000 cignali à l'annu in i battuti. U cignali hè prisenti in l'isula sana, ma hè più abbundanti in i machjona cà in i furesti. In a [[Costa uriintali]], ci hè menu cignala cà in altrò. À spessu, i cignali sò cruciati incù i porchi mansi. Difatti, i [[sionu|sioni]] (ancu chjamati razzoni) sò abbastanza numarosi. In 1982, si stimava chì ci era circa 60% di sioni in a pupulazioni tutali cignalina in Corsica (Franceschi & Dubray 1987). I sioni sò più maiori cà i cignali. Sò dinò menu salvatichi cà i cignali è accadi ch'eddi s'avvicinessini di i paesi è ch'eddi andessini ancu in i ruminzulaghji par manghjà. == Rifarenzi == * Franceschi, Paulu & Dubray ''U cignale'' in ''I mammiferi di Corsica'', [[Parcu Naturale di Corsica]], 1987 (in francesu) * Salotti, Michela & Pergola Pasqualina, [http://www.crdp-corse.fr/index.php/ressources-documentation/ressources-numeriques/ouvrages-a-telecharger/animali-salvatichi-di-corsica Animali salvatichi di Corsica, U cignale] == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html A caccia in Corsica, [[Arnestu Papi]], 1987, [[Adecec]]] == Da veda dinò == * u [[porcu]] * u [[sionu]] [[Categoria:Mammiferi di Corsica]] eu43e7i9h9u69ibmsfzd5o32y6xjrtf Categoria:Africa 14 1340 342715 335387 2015-04-21T18:28:43Z Phyrexian 1389 -categuria wikitext text/x-wiki [[File:Africa_satellite_plane.jpg|200px|right|Una imagine di satellitu di l'Africa.]] {{i}} l'[[Africa]]. [[Categoria:Cuntinenti]] l1ur2dwpqr8jade328jj93nrovojgcj Categoria:America 14 1341 342716 335399 2015-04-21T18:29:01Z Phyrexian 1389 -categuria wikitext text/x-wiki {{i}} l'[[America]]. [[Categoria:Cuntinenti]] s1e5uxdvjh5bxnhqknv0vlhwtr6zohb Categoria:Asia 14 1342 342717 335445 2015-04-21T18:29:31Z Phyrexian 1389 -categuria wikitext text/x-wiki [[File:Asia_satellite_plane.jpg|right|200px]] {{i}} l'[[Asia]]. [[Categoria:Cuntinenti]] hfj170765kw11e4kxxh3bm1v9vx0knf Categoria:Australia 14 1343 340487 335453 2015-01-28T17:19:03Z SurdusVII 6524 +ort +fix +cat +img +portwiki wikitext text/x-wiki {{i}} l'[[Australia]]. [[Categoria:Uceania]] kv5sxzniy3j2pixt9t5zn676rgl6cqu Template:I 10 1344 360313 360291 2018-10-15T21:50:13Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki ''Videte l'articulu principale cuncernendu'' 0jgn11uw1cwz0pu627tx83qer6okq9h Categoria:Europa 14 1345 342718 335541 2015-04-21T18:29:41Z Phyrexian 1389 -categuria wikitext text/x-wiki [[File:Europe_satellite_globe.jpg|right|200px]] {{i}} l'[[Europa]]. [[Categoria:Cuntinenti]] rv2s8mu78471phk8ns3zxgb97xuco65 Categoria:Lauraceae 14 1363 335607 326323 2014-03-23T18:11:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:lauraceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Laurales]] 4txjrr0semgb74hd49c4ec3jtqilfjp Categoria:Magnoliaceae 14 1364 335635 326324 2014-03-23T18:11:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:magnoliaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliales]] 30a8psls5qvgkc9xjhxlik1ilkb8c51 Categoria:Piperaceae 14 1365 335689 328082 2014-03-23T18:12:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:piperaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Piperales]] o3xdh2b47vf1mirs0s2323x0ouaemyi Categoria:Araceae 14 1366 335435 327846 2014-03-23T18:08:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:araceae ''' {{principale}} [[Categoria:Alismatales]] {{c}} d5c40pnekw4gg6ks7mvxtcugph8rfx6 Categoria:Butomaceae 14 1367 335466 6550 2014-03-23T18:08:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:butomaceae''' {{principale}} [[Categoria:Alismatales]] {{c}} t1erk04017ps7ho8khopzcivb0runqs Categoria:Agavaceae 14 1368 335388 326410 2014-03-23T18:07:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:agavaceae''' {{principale}} [[Categoria:Asparagales]] {{c}} rpqz9anjp1unch0zav351s37efwu9k0 Categoria:Alliaceae 14 1369 335393 328001 2014-03-23T18:07:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:alliaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Asparagales]] {{c}} g0kt871ggxzae8lcnsnd9w2q010crei Categoria:Amaryllidaceae 14 1370 335397 327739 2014-03-23T18:07:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:amaryllidaceae''' {{principale}} [[Categoria:Asparagales]] {{c}} c1bpz9ec9j5jipewspkjewxb25i6n1p Categoria:Asparagaceae 14 1371 356058 335446 2016-12-18T04:55:09Z YiFeiBot 9044 Retrait de 1 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q8882382]] wikitext text/x-wiki '''Category:asparagaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Asparagales]] [[de:Kategorie:Spargelgewächse]] lsgb44f38iddtax7k20w3sbyvusg6vk Categoria:Convallariaceae 14 1372 335490 328117 2014-03-23T18:09:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:convallariaceae''' {{principale}} [[Categoria:Asparagales]] {{c}} peqr909xepwkqjlvxgpxzfb4twr8mz4 Categoria:Iridaceae 14 1373 335598 326326 2014-03-23T18:11:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:iridaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Asparagales]] {{c}} 71de6e6x0czuu3are0ddd0vjw6y2tf3 Categoria:Hyacinthaceae 14 1374 335593 326523 2014-03-23T18:11:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:hyacinthaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Asparagales]] 2lp6n7puj4x53tzgpegu9ui632xcvrz Categoria:Orchidaceae 14 1375 335674 326327 2014-03-23T18:12:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Orchidaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Asparagales]] {{c}} 1zusoy9341sowx3nkiqzqthvhazu16q Categoria:Alstroemeriaceae 14 1376 335395 328002 2014-03-23T18:07:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:alstroemeriaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Liliales]] 3n003nhza6jvkf2j47w3fn27cimozah Categoria:Liliaceae 14 1377 335613 328070 2014-03-23T18:11:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:liliaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Liliales]] lmm6q2q60kvutfdeg6gxyjn3lndtbd6 Categoria:Colchicaceae 14 1378 335487 328088 2014-03-23T18:09:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:colchicaceae''' {{principale}} [[Categoria:Liliales]] {{c}} 7f7lpyk2b2flc1xc2kyf2bfd5fwin2e Categoria:Arecaceae 14 1379 335441 6562 2014-03-23T18:08:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:arecaceae''' {{principale}} [[Categoria:Arecales]] {{c}} ljwp1b63qggxfmpsb578fpmdgm1ujjq Categoria:Commelinaceae 14 1380 335488 328071 2014-03-23T18:09:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:commelinaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Commelinales]] {{c}} dvatg29rer1a8hxq85r85dqwctm7g0e Categoria:Juncaceae 14 1381 335603 328048 2014-03-23T18:11:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:juncaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Poales]] {{c}} n53wteaab7fw2cer36ne6oexgrolmyv Categoria:Poaceae 14 1382 335695 326328 2014-03-23T18:13:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:poaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Poales]] {{c}} dxxkbonc9ujtxr498jk98usd2uycur6 Categoria:Cyperaceae 14 1383 335522 327898 2014-03-23T18:09:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:cyperaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Poales]] {{c}} gvgtb8vaeovn4ed2p4lp3gf8dqmdch0 Categoria:Typhaceae 14 1384 335769 327899 2014-03-23T18:14:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:typhaceae ''' {{principale}} {{c}} {{Commonscat|Typhaceae}} [[Categoria:Poales]] exxcmodpw6zf8nzd7qfqqy4cadhm8pf Categoria:Bromeliaceae 14 1385 335465 328023 2014-03-23T18:08:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:bromeliaceae''' {{principale}} [[Categoria:Zingiberales]] {{c}} fr8esqhvgxvy23q7eyoj2c4ntyqkxk1 Categoria:Platanaceae 14 1386 335693 327847 2014-03-23T18:13:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:platanaceae''' {{principale}} [[Categoria:Proteales]] {{c}} fbu44vnsbi68gda8rosy92jcloli69n Categoria:Papaveraceae 14 1387 335684 328110 2014-03-23T18:12:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:papaveraceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Ranunculales]] 2z8gq61i6u15wvaizx4334k5z52rcep Categoria:Ranunculaceae 14 1388 335711 327743 2014-03-23T18:13:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:ranunculaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Ranunculales]] er92r0dsy3rfj6h4a40g7kz3xfi95c9 Categoria:Fumariaceae 14 1389 335573 328041 2014-03-23T18:10:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:fumariaceae''' {{principale}} [[Categoria:Ranunculales]] {{c}} tt7mcidz9w3vsc7lu030xtaoyq5vkwz Categoria:Berberidaceae 14 1390 335458 328020 2014-03-23T18:08:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:berberidaceae''' {{principale}} [[Categoria:Ranunculales]] {{c}} jnh49n458amoxbmzozyldxko96622bh Categoria:Crassulaceae 14 1391 335495 328072 2014-03-23T18:09:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:crassulaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Saxifragales]] 6xhkvusfie0nu4czxo77vgs1srdmmh6 Categoria:Grossulariaceae 14 1392 335590 326329 2014-03-23T18:11:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:grossulariaceae''' {{principale}} [[Categoria:Saxifragales]] {{c}} in03a78hjnjj4z375r3cnjaw2zqa37c Categoria:Paeoniaceae 14 1393 335680 328065 2014-03-23T18:12:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:paeoniaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Saxifragales]] {{c}} 8hmf57la7sx68ilf3x9hcklh53jv81d Categoria:Saxifragaceae 14 1394 335730 327848 2014-03-23T18:13:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:saxifragaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Saxifragales]] {{c}} cxnxkwoureph9iafwx1jrjmtcwk72oh Categoria:Aizoaceae 14 1395 335390 328003 2014-03-23T18:07:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:aizoaceae''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} plud8uns5ei31m82mymed4lhf1t9x1i Categoria:Caryophyllaceae 14 1396 335475 326330 2014-03-23T18:09:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:caryophyllaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Caryophyllales]] hjndvevd1kkqgkmelxj4ky1fo64i5bg Categoria:Droseraceae 14 1397 335531 328029 2014-03-23T18:10:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:droseraceae ''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} t4yvbycxlsylutfo2wen3xgk3n04l7m Categoria:Cactaceae 14 1398 335467 320972 2014-03-23T18:08:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:cactaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} [[de:Kategorie:Cactaceae]] c7nq9h0yr9cynwah4gcfma7w52jv43u Categoria:Amaranthaceae 14 1399 335396 327990 2014-03-23T18:07:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:amaranthaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} 2bjawjc12z3t188zxnj1k079zdqebky Categoria:Nepenthaceae 14 1400 335668 329137 2014-03-23T18:12:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:nepenthaceae''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} todhb62spzurhwqd2vmawle8u64snw5 Categoria:Nyctaginaceae 14 1401 335670 327700 2014-03-23T18:12:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:nyctaginaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} 9b0s76qlofjwv28v31rwgv436smwt3g Categoria:Plumbaginaceae 14 1402 335694 327701 2014-03-23T18:13:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:plumbaginaceae''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} b5ro4h46hx4bwqakccmfi1vaduygo6q Categoria:Polygonaceae 14 1403 335699 327849 2014-03-23T18:13:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:polygonaceae''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} 7fvhojigpg15nfss2ebq14ft7cfalh4 Categoria:Portulacaeae 14 1404 335700 6587 2014-03-23T18:13:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:portulacaeae''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} n1zr0hbp8kr10oxj6uanp2joexpytl4 Categoria:Tamaricaceae 14 1405 335761 327850 2014-03-23T18:14:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:tamaricaceae''' {{principale}} [[Categoria:Caryophyllales]] {{c}} d6hy10vhcfpv98yk2hgl7m7bt073bx3 Categoria:Loranthaceae 14 1406 335631 328073 2014-03-23T18:11:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:loranthaceae''' {{principale}} [[Categoria:Santalales]] {{c}} muocodien96a6szcl8loacpj7qimku6 Categoria:Geraniaceae 14 1407 335579 328017 2014-03-23T18:10:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:geraniaceae''' {{principale}} [[Categoria:Geraniales]] {{c}} g9ikzko2l2bfs5v1qn28nep89adi1gj Categoria:Begoniaceae 14 1408 335456 328021 2014-03-23T18:08:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:begoniaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Cucurbitales]] {{c}} 4y2m19sgwe31amh45tayx6pz8zc80fl Categoria:Cucurbitaceae 14 1409 335499 327738 2014-03-23T18:09:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:cucurbitaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Cucurbitales]] {{c}} 5o80yimbim88nd2mm5jfsdv5l67g75f Categoria:Fabaceae 14 1410 335542 6593 2014-03-23T18:10:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:fabaceae''' {{principale}} [[Categoria:Fabales]] {{c}} asesfgw977swibzjbnv8ocqgbw3kf09 Categoria:Betulaceae 14 1411 335459 328086 2014-03-23T18:08:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:betulaceae''' {{principale}} [[Categoria:Fagales]] {{c}} rklr80lls116a9f5ap3nvzlxqtnjmsm Categoria:Fagaceae 14 1412 335544 328038 2014-03-23T18:10:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:fagaceae''' {{principale}} [[Categoria:Fagales]] {{c}} 206q12l43zv4xwqvqm1m06kqiiepqwn Categoria:Juglandaceae 14 1413 335602 328006 2014-03-23T18:11:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:juglandaceae''' {{principale}} [[Categoria:Fagales]] {{c}} dv71yjcokgxyf22hngr9p0pzctmpxki Categoria:Euphorbiaceae 14 1414 335540 328007 2014-03-23T18:10:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:euphorbiaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Malpighjales]] 4xj3fd9bxqvutl8mzmqkcxj4rjbion4 Categoria:Hypericaceae 14 1415 335595 6598 2014-03-23T18:11:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:hypericaceae''' {{principale}} [[Categoria:Malpighjales]] {{c}} dzanad791hiwtmjr8n7g48f63ykl8qt Categoria:Linaceae 14 1416 335616 328051 2014-03-23T18:11:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:linaceae''' {{principale}} [[Categoria:Malpighjales]] {{c}} 7ra5htwx6p3l2x8u2oaxmcjxrv898yk Categoria:Passifloraceae 14 1417 335685 328112 2014-03-23T18:12:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:passifloraceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Malpighjales]] hngrok5splgecrmm3tmy955oi2vspue Categoria:Salicaceae 14 1418 335726 326331 2014-03-23T18:13:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:salicaceae''' {{principale}} [[Categoria:Malpighjales]] {{c}} b76dbwq5hrrmc6hkzxy45sup8nalrb5 Categoria:Violaceae 14 1419 335900 328396 2014-03-23T18:16:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:violaceae''' {{principale}} [[Categoria:Malpighjales]] {{c}} 9mgj9yp132hkpd5t647stim5rcxi06z Categoria:Oxalidaceae 14 1420 335678 328061 2014-03-23T18:12:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:oxalidaceae''' {{principale}} [[Categoria:Oxalidales]] {{c}} srilbqpn2fsyrqld4ef27nmgoqwo62y Categoria:Cannabaceae 14 1421 335472 328008 2014-03-23T18:09:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:cannabaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Rosales]] ka8r2yblrkicc2flc4g4smvecilt5f0 Categoria:Eleagnaceae 14 1422 335536 6605 2014-03-23T18:10:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:eleagnaceae''' {{principale}} [[Categoria:Rosales ]] {{c}} 8zod8invov4vesirenb4l20t6hz76bh Categoria:Rosaceae 14 1423 335721 320973 2014-03-23T18:13:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:rosaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Rosales]] 0pcagryooszue76nrmmfr26vv93wxzy Categoria:Moraceae 14 1424 335650 328111 2014-03-23T18:12:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:moraceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Rosales]] qxcs3t6trl44z6wwxrptrbht0ne78ms Categoria:Rhamnaceae 14 1425 335719 328013 2014-03-23T18:13:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:rhamnaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Rosales]] b2lbgs15aty6v0mn8fmvcodaosa0sqq Categoria:Ulmaceae 14 1426 335770 327704 2014-03-23T18:14:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:ulmaceae''' {{principale}} [[Categoria:Rosales ]] {{c}} 6zyl9nn2wgu2c2r1tk0satoyu13m85d Categoria:Urticaceae 14 1427 335777 328012 2014-03-23T18:14:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:urticaceae''' {{principale}} [[Categoria:Rosales ]] {{c}} 2edlmdza86os50z9yqx2rhh4mdptgjm Categoria:Brassicaceae 14 1428 335462 320974 2014-03-23T18:08:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:brassicaceae''' {{principale}} [[Categoria:Brassicales]] 3oew0itsifyxhfycfpfq44uim58rik9 Categoria:Resedaceae 14 1429 335718 328055 2014-03-23T18:13:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:resedaceae''' {{principale}} [[Categoria:Brassicales ]] {{c}} f5qf5uvyw1zmtib1yi8o5l2403cyai6 Categoria:Tropaeolaceae 14 1430 335767 328074 2014-03-23T18:14:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:tropaeolaceae''' {{principale}} [[Categoria:Brassicales ]] {{c}} 0454vyvktoff6jo7cjjdzau54eqluh8 Categoria:Malvaceae 14 1431 335640 320975 2014-03-23T18:12:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:malvaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Malvales]] {{c}} agfsel2xagypljk3j5rbt3a3g9b2872 Categoria:Cistaceae 14 1432 335482 328009 2014-03-23T18:09:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:cistaceae''' {{principale}} [[Categoria:Malvales]] {{c}} 0ng1vgor3wjw4q37ns2gzsgystdogrg Categoria:Lythraceae 14 1433 335633 326332 2014-03-23T18:11:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:lythraceae''' {{principale}} [[Categoria:Myrtales]] {{c}} j0sx2qzovryp82b2ew09mwbvcargwxa Categoria:Myrtaceae 14 1434 335666 328056 2014-03-23T18:12:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:myrtaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Myrtales]] kv9upft30vd5gk9ul49e2i2l47t5vtx Categoria:Onagraceae 14 1435 335673 328010 2014-03-23T18:12:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:onagraceae''' {{principale}} [[Categoria:Myrtales]] {{c}} 6n99y16cfmjbw9oq6xox0wvwxlaxlsn Categoria:Rutaceae 14 1436 335725 326333 2014-03-23T18:13:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:rutaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Sapindales]] n7ukf1w5nzirraun5w4vv0kasjxksdb Categoria:Hydrangeaceae 14 1437 335594 328114 2014-03-23T18:11:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:hydrangeaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Cornales]] {{c}} 67t60nknmazkgw9wwd7mjatmlohdco7 Categoria:Cornaceae 14 1438 335492 327703 2014-03-23T18:09:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:cornaceae''' {{principale}} [[Categoria:Cornales]] {{c}} qqffzl9a4hxb4s84676f4jtrr123rvx Categoria:Balsaminaceae 14 1439 335455 328018 2014-03-23T18:08:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:balsaminaceae''' {{principale}} [[Categoria:Ericales]] {{c}} 9d41wza3ekggvswbycg73bk8u0ov81o Categoria:Ericaceae 14 1440 335538 328035 2014-03-23T18:10:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:ericaceae''' {{principale}} [[Categoria:Ericales]] {{c}} 4ty4mluzdkqmae64vk8q6ce6mj8p3ml Categoria:Polemoniaceae 14 1441 335697 328075 2014-03-23T18:13:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:polemoniaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Ericales]] ihbxo7x3wg9rdlevm97vufbj8iisliy Categoria:Primulaceae 14 1442 335702 328084 2014-03-23T18:13:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:primulaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Ericales]] {{c}} ow971xoo26ihf9egle4r0mfk0dzrzyy Categoria:Apocynaceae 14 1443 335434 327744 2014-03-23T18:08:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:apocynaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Gentianales]] r4sojodnw566fkhvdnpokbdbwqxcesl Categoria:Gentianaceae 14 1444 335575 328351 2014-03-23T18:10:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:gentianaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Gentianales]] {{c}} 816oe0dp1baqqrfe6a0w46dehaqvgwu Categoria:Rubiaceae 14 1445 335723 327702 2014-03-23T18:13:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:rubiaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Gentianales]] jwuvmivjnxh5tr9krwbp9f4wgskq8kk Categoria:Acanthaceae 14 1446 335383 327745 2014-03-23T18:07:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:acanthaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Lamiales]] 3mg8sva99qex2n2fnuaadlvliyth25o Categoria:Gesneriaceae 14 1447 335582 328043 2014-03-23T18:11:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:gesneriaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Lamiales]] ob61dg3tnj0u7ptcpk6xke42tiy7kch Categoria:Lamiaceae 14 1448 335605 328050 2014-03-23T18:11:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:lamiaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Lamiales]] mo18uchqgufqq24jum2zpj6dex7984x Categoria:Oleaceae 14 1449 335672 328011 2014-03-23T18:12:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:oleaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Lamiales]] 305rg4ik6qznqn2se2dnw3o8azg78g5 Categoria:Plantaginaceae 14 1450 335692 328113 2014-03-23T18:13:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:plantaginaceae''' {{principale}} [[Categoria:Lamiales]] {{c}} r6ahtmcye6w9ja92xzu4d8a7hrhwrnx Categoria:Scrophulariaceae 14 1451 335738 328014 2014-03-23T18:13:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:scrophulariaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Lamiales]] cv72dhdykwbopy74q1w92c4x3emm1xj Categoria:Verbenaceae 14 1452 335899 327991 2014-03-23T18:16:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:verbenaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Lamiales]] i1r7bvt1frqc12qrkig1ioyg5onb25g Categoria:Solanaceae 14 1453 335747 326334 2014-03-23T18:14:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:solanaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Solanales]] {{c}} dm8c5b0orr4226618fqxtorgovbtj11 Categoria:Convolvulaceae 14 1454 335491 328015 2014-03-23T18:09:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:convolvulaceae''' {{principale}} [[Categoria:Solanales]] {{c}} emqb57p5930jphrpeg7yrdab6badxwp Categoria:Araliaceae 14 1455 335436 328005 2014-03-23T18:08:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:araliaceae ''' {{principale}} [[Categoria:Apiales]] {{c}} 765mrwzzvcrwbapa4fmc9013blmnz2q Categoria:Apiaceae 14 1456 335432 328004 2014-03-23T18:08:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:apiaceae''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Apiales]] grds61l7shh9x9m8xhotoucr0ddduxy Categoria:Asteraceae 14 1457 335448 326335 2014-03-23T18:08:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:asteraceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Asterales]] 3wvmcgwn9ogcxtrnaimm5qiynakcwq8 Categoria:Campanulaceae 14 1458 335468 327860 2014-03-23T18:08:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:campanulaceae ''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Asterales]] exii4ktcyr1cougtbkgdd048429x2gt Categoria:Lobeliaceae 14 1459 335629 6642 2014-03-23T18:11:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:lobeliaceae''' {{principale}} [[Categoria:Asterales]] {{c}} kw9vsn25bnlfos35mxwbqv0nq6q0b3a Categoria:Caprifoliaceae 14 1460 356766 335474 2017-03-28T05:03:20Z YiFeiBot 9044 Retrait de 1 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q6469016]] wikitext text/x-wiki '''Category:caprifoliaceae''' {{principale}} [[Categoria:Dipsacales]] powg10u1gmse9dmtdl1cdqsevfs63bv Categoria:Dipsacaceae 14 1461 335526 320976 2014-03-23T18:10:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:dipsacaceae''' {{principale}} [[Categoria:Dipsacales]] {{c}} scii1ztacvla3sonxixugrml8ylpxkw Template:Principale 10 1463 6646 2005-05-16T11:37:01Z Img 21 wikitext text/x-wiki '''&#8594;''' ''[[{{PAGENAME}}|Si po leghje l'articulu principale à: '''{{PAGENAME}}'''...]]'' 3v78uk39fc7qrt01p4gh8fhi8opllgu Alsazia 0 1465 351190 331418 2015-07-16T11:01:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{regione francese | regione=Alsazia | nomeUfficiale=Alsace | nomeLucale=Elsass | bandera=Flag of Alsace.svg | capilocu=Strasburgu | superficia=8 280 | pupulazione=1 817 000 | densita=219,4 | dipartimenti=[[Bassu Renu]] (67), [[Altu Renu]] (68) | circundarii=13 | cantoni=75 | cumune=904 | situ=http://www.region-alsace.eu/ | carta=Alsace map.png }} L''''Alsazia''' (''Elsass'' in alsazianu) hè una [[regioni francesi|regione]] [[Francia|francese]]. Cumporta dui dipartimenti: u [[Bassu Renu]] (''Unterelsass'') à u [[nordu]] è l'[[Altu Renu]] (''Oberelsass'') à u [[sudu]]. U capilocu hè [[Strasburgu]] (''Straßburg''), chì hè a più grande cità di a [[regione]]. L'altre cità impurtanti sò [[Mulhouse]] (''Mülhausen'') è [[Colmar]], prefettura di l'Altu Renu, chì si trova à u pede di e [[muntagne]] di i Vosgii. L'Alsazia cunfina à u [[nordu]] è à [[levante]] cù a [[Germania]], à u [[sudu]] cù a [[Svizzera]], in [[libecciu]] cù a [[regione]] di a [[Franca Cuntea]] è in maestrale cù a [[Lorena]]. == Riferimenti == * [[Sundgau]] == Ligami == * [http://www.tourisme-alsace.com Turismu in Alsazia] * [http://www.alsannuaire.com/ Alsannuaire: mutore di ricerca alsazianu] * [http://www.dailymotion.com/elsaesser/video/x872c_Alsace-Moselle-Free/ Elsass-Lothringen video] [[Categoria:Alsazia]] 4iiggeu8l4ty8t01nnk5pt4nqmyf6f9 Categoria:Laurales 14 1467 335608 326337 2014-03-23T18:11:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Laurales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} slutmwjyfzfj4tmgkhbwxephxdxhlsv Categoria:Magnoliales 14 1468 335636 326338 2014-03-23T18:12:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Magnoliales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] mih7mba0rdn9c616v18a2r3knu5jpz7 Categoria:Piperales 14 1469 335690 327909 2014-03-23T18:12:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Piperales ''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 76rbwlw9iowbxhhbfk980rub7la95ds Categoria:Alismatales 14 1470 335392 327992 2014-03-23T18:07:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Alismatales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Liliopsida]] 5c0how23jbra0n3o841xiyy3pfaiiou Categoria:Asparagales 14 1471 335447 326339 2014-03-23T18:08:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Asparagales''' {{principale}} [[Categoria:Liliopsida]] {{c}} 7tn403azs08xte9735yosknljaam0b6 Categoria:Liliales 14 1472 335614 320978 2014-03-23T18:11:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Liliales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Liliopsida]] ldv14290i7ed2ufiedcmthtvbgm55iy Categoria:Arecales 14 1473 335442 6656 2014-03-23T18:08:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Arecales''' {{principale}} [[Categoria:Liliopsida]] {{c}} rbrtx04p7vb4l3w7ib3sfadyy18an91 Categoria:Commelinales 14 1474 335489 328032 2014-03-23T18:09:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Commelinales''' {{principale}} [[Categoria:Liliopsida]] {{c}} dmxl69p5ig3gqtjz5eeovlc4fuuzf6x Categoria:Poales 14 1475 335696 327866 2014-03-23T18:13:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Poales''' {{principale}} [[Categoria:Liliopsida]] soaoiycvs3kpnzoi10r6g6fx1w3eis1 Categoria:Zingiberales 14 1476 335904 327905 2014-03-23T18:16:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Zingiberales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Liliopsida]] j72u9cqceap049f3znsl241o1lw5epc Categoria:Proteales 14 1477 335704 328076 2014-03-23T18:13:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Proteales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] 1u0e4cijca9zx861fgpinlnut4dy1tn Categoria:Ranunculales 14 1478 335712 328052 2014-03-23T18:13:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Ranunculales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] g9e662gy173cv7dnhl474cxuzjaonls Categoria:Saxifragales 14 1479 335731 326340 2014-03-23T18:13:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Saxifragales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 6tz6l4t3lvqo68rvnhby0wlhvs9aep6 Categoria:Caryophyllales 14 1480 335476 328106 2014-03-23T18:09:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Caryophyllales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} tg487lu004mwiwzplflc36a40i11vkl Categoria:Santalales 14 1481 335727 328064 2014-03-23T18:13:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Santalales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} r9mt6hh8be8owrztcdsgimmxwxmynbk Categoria:Geraniales 14 1482 335580 328044 2014-03-23T18:10:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Geraniales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 0ditrwa3dgt5gn8v83u0ekchvk953nz Categoria:Cucurbitales 14 1483 335500 327861 2014-03-23T18:09:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Cucurbitales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} ej93wmmj7ijscc4z316gvdzy4oox6zo Categoria:Fabales 14 1484 335543 320979 2014-03-23T18:10:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Fabales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} d47g3ifh4cdgxqz0uj5nwie7any4fob Categoria:Malpighjales 14 1485 335639 6668 2014-03-23T18:12:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Malpighjales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} at02571vuthk02w15s8zgfglqgsxgbl Categoria:Oxalidales 14 1486 335679 328068 2014-03-23T18:12:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Oxalidales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 8elpicjne390vna0tjqklblo8a3mpa2 Categoria:Rosales 14 1487 335722 328120 2014-03-23T18:13:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Magnoliopsida]] nb2jyya3xjwmqu7gxgkjvwzbyh9dv74 Categoria:Brassicales 14 1488 335463 327862 2014-03-23T18:08:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Brassicales ''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] 35azqbndoqhghfma6sjegz0jo8op6ns Categoria:Malvales 14 1489 335641 327863 2014-03-23T18:12:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Malvales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] 4aeq1go9ayyj0zim4sk7z9pjfvq0s21 Categoria:Myrtales 14 1490 335667 328078 2014-03-23T18:12:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Myrtales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] cq01ymjgwbzg6111nxgaqy9pgc0bsw3 Categoria:Sapindales 14 1491 335728 326341 2014-03-23T18:13:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Sapindales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] 41gndd9faibaa34tdl69m7r2lvdoj52 Categoria:Cornales 14 1492 335493 320980 2014-03-23T18:09:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Cornales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 9txgay4tvajdax8tngh7rx7kahf44r3 Categoria:Ericales 14 1493 335539 328049 2014-03-23T18:10:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Ericales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 1139pm1q44obe26ohasc84vg2pq19n5 Categoria:Gentianales 14 1494 335576 327789 2014-03-23T18:10:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Gentianales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] rz6e21e1c4adxj261gah6j8spax2p99 Categoria:Lamiales 14 1495 335606 320981 2014-03-23T18:11:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Lamiales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] 8zuofgw5f4qpitpas398cc15rqcqszc Categoria:Solanales 14 1496 335748 326342 2014-03-23T18:14:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Solanales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} 0vux3fr8vqawbi0ds8rcjbe4suy8ibr Categoria:Apiales 14 1497 335433 327864 2014-03-23T18:08:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Apiales''' {{principale}} {{c}} [[Categoria:Magnoliopsida]] 8kaoi1vvjuvy0icfv7z9ue2l52r56g3 Categoria:Asterales 14 1498 335449 6681 2014-03-23T18:08:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Asterales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} lg29v70in2ryc3pk5hsl5vpfx6wq98d Categoria:Dipsacales 14 1499 335527 328030 2014-03-23T18:10:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Dipsacales''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliopsida]] {{c}} ivk5rav93arcyronn0xlfrayp1v51pf Categoria:Magnoliopsida 14 1500 335638 327740 2014-03-23T18:12:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Magnoliopsida''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliophyta]] {{c}} leelzhgbkm1v3ecz9neg3d77rmmcviq Categoria:Liliopsida 14 1501 335615 133772 2014-03-23T18:11:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Liliopsida''' {{principale}} [[Categoria:Magnoliophyta]] r1md9d1f59z4isp0pphx06lroa1kqjk Categoria:Magnoliophyta 14 1502 335637 133773 2014-03-23T18:12:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Category:Magnoliophyta''' {{principale}} [[Categoria:Plantae]] 1z5eo621uvibuqd3t65e75s7jzm4p2t Sundgau 0 1503 336004 334538 2014-04-09T16:29:47Z Lotje 4662 /* Ligami */ [[:commons:Category:Sunday]] wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" |----- ! colspan="2" bgcolor="#66CCFF" | Paesu di u Sundgau |----- | colspan="2" align="center" | |----- ! colspan="2" bgcolor="#66CCFF" | Infurmazioni |----- | Capitale : || Altkirch |----- | Spaziu : || 663 Km² |----- | Cantoni || 4 |----- | Cumune || 112 |} [[Image:2720.jpg|thumb|left|200px|Un Paesagiu di Sundgau, trà Elbach e Brechaumont]] [[Image:Canal_1.jpg|thumb|right|170px|Canal di u Renu in Sundgau]] U '''Sundgau''' hè a parte sudda di l'[[Alsazia]] trà Mulhouse e a Svizzera. Pudemu traduce Sundgau per 'Cuntea di meziornu'. A Capitale hè [[Altkirch]]. ''(5386 abitanti)'' U principale fiume hè l'Ill e a surgente hè in Winkel, vicinu à a Svizzera. E principale cità sò Dannemarie, Hirsingue, Ferrette (Cità medievale chì avìa a so cuntea - ''Cuntea di Ferrette''). Pudemu vede in questa cità u castellu di Ferrette, altu di 612 m. ==Organizazione== U Paesu cumporta 112 cumune scumparte in 8 cumunità di cumune pè prumove u turismu e l'ecunumìa: [[Image:CartaSundgau.jpg|thumb|left|200px|Carta di Sundgau]] a cumunità di cumune di A Porta d'[[Alsazia]] (Capitale Dannemarie) a cumunità di cumune di Giura alsazianu (Capitale Ferrette) a cumunità di cumune d'[[Altkirch]] e u so paesu (Capitale [[Altkirch]]) a cumunità di cumune di a Largue (Capitale Seppois-le-Bas) a cumunità di cumune di Hirsingue (Capitale Hirsingue) a cumunità di cumune di l'Ill e Gersbach (Capitale Waldighofen) a cumunità di cumune di u settore d'Illfurth (Capitale Illfurth) a cumunità di cumune di a valle di Hundsbach (ùn ci hè micca capitale) == Ligami == * [http://www.promsundgau.com/ Promsundgau Situ nantu à u Sundgau] * [http://www.altkirch.net/ Situ nantu à a cìta di Altkirch] [[:commons:Category:Sunday]] [[Categoria:Alsazia]] 87ulqkd7pq901j5yxrcw9nejirqvgoy Categoria:In custruzzioni 14 1505 361754 361742 2019-02-24T18:40:39Z Jumpy01 11155 index with template wikitext text/x-wiki {{Summariu categurie}} [[Categoria:Radica|_]] 0axzdd10f40zs1msf6o5x92xf7r2dfy India 0 1507 352042 352041 2015-10-29T10:46:43Z 122.90.103.144 Annullata la modifica 352041 di [[Special:Contributions/92.12.203.53|92.12.203.53]] ([[User talk:92.12.203.53|discussione]]) wikitext text/x-wiki [[File:Emblem of India.svg|frame|185px]] [[File:India flag.png|thumb]] [[File:India (orthographic projection).svg|thumb|]] L’'''India''', ufficialmente '''Republica d’India''' (Bharat Ganarajya) hè un paese d’[[Asia]] meridiunale. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’Oceanu Indianu à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a Repubblica populare di China è u Nepal à u nord, u Bangladesh à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u Sri Lanka è di e Maldive. L’isule Andaman è Nicobar spartenu a fruntiera maritima di a Thailanda è di l’isula indunesiana di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri. Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni – Induismu, Buddismu, Jainismu è Sicchismu – ci sò nate, è u Zoroatrismu, u Ghjudaismu, u Cristianismu è l’Islam,ci sò ghjunte in lu primu milleniu. Culunizata da u Regnu Unitu in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da Mahatma Gandhi. L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue. L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC (Bresile, Russia, India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale. L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth. == Etimologia == U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù. Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata. == Storia == L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u periodu Vedicu chi ha vistu nasce e fundazione di l’Hinduismu è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è Mahajanapadas naqueru in tuttu u paese. In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India. Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia... Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha. Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a [http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company]. Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone. In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu ([http://en.wikipedia.org/wiki/Indian_National_Congress INC]) è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « Quit India » (Andatevi da l’India). In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu. Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aerian è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u Pachistan. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule. U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale portughese. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u Kashmir ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u Bangladesh. Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste. Diventò una putenza nucleare in 1974, quandu ha riuscitu u sò primu testu nucleare, seguitatu da cinque altri in 1998. Da l’anni 50 à 80, l’India ha cundottu pulitiche d’ispirazione sucialista. L’ecunumia era assai regulata, protezionista incù diverse intraprese pubbliche. E riforme di u 1991 hannu trasformatu l’India in una ecunumia chi si sviluppa ad alta vitezza. U sviluppu ecunomicu si face senza regulamentu, è i danni suciali sò assai impurtanti. == Clima == U clima indianu hè assai influenzatu da l’Himalaya è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine. U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane. Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu. == Divisioni amministrative == L’india hè cumposta da 28 stati è 7 territori di l’unione. In 1956, i stati sò stati formati nantu à base linguistiche. Dipoi, sta struttura hè stata guasgi incambiata. Cadu statu hè divisu in distritti, cadu distrittu hè divisu in ''tehsils''. I stati : * 1. Andhra Pradesh * 2. Arunachal Pradesh * 3. Assam * 4. Bihar * 5. Chhattisgarh * 6. Goa * 7. Gujarat * 8. Haryana * 9. Himachal Pradesh * 10. Jammu and Kashmir * 11. Jharkhand * 12. Karnataka * 13. Kerala * 14. Madhya Pradesh * 15. Maharashtra * 16. Manipur * 17. Meghalaya * 18. Mizoram * 19. Nagaland * 20. Orissa * 21. Punjab * 22. Rajasthan * 23. Sikkim * 24. Tamil Nadu * 25. Tripura * 26. Uttar Pradesh * 27. Uttarakhand * 28. West Bengal I territori di l'unione : * 1. Isule Andaman è Nicobar * 2. Chandigarh * 3. Dadra è Nagar Haveli * 4. Daman è Diu * 5. Lakshadweep * 6. National Capital Territory of Delhi * 7. Puducherry A Capitale hè [[New Delhi]] e e principale cità sò [[Kolkata]] e [[Mumbai]]. == Lighendu Internet == * [http://www.tourindia.com Turismu in India] ==Da vede dinù== *[[Taj Mahal]] *[[Jawaharlal Nehru]] *[[Achal Prabhala]] *[[Brahmagupta]] *[[Pran]] [[Categoria:Asia]] e7sgbgg4ojy7g1mnaxd1sofxbdsl16e Asparagales 0 1508 331570 320988 2014-03-23T14:02:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asparagales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Asparagales'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Famiglie/i}} [[Agapanthaceae]]<br /> [[Agavaceae]]<br /> [[Alliaceae]]<br /> [[Amaryllidaceae]]<br /> [[Aphyllanthaceae]]<br /> [[Asparagaceae]]<br /> [[Asphodelaceae]]<br /><small>(sinonimu di i Xanthorrhoeaceae)</small> <br /> [[Asteliaceae]]<br /> [[Blandfordiaceae]]<br /> [[Boryaceae]]<br /> [[Doryanthaceae]]<br /> [[Hemerocallidaceae]]<br /> [[Hyacinthaceae]]<br /> [[Hypoxidaceae]]<br /> [[Iridaceae]]<br /> [[Ixioliriaceae]]<br /> [[Lanariaceae]]<br /> [[Laxmanniaceae]]<br /> [[Orchidaceae]]<br /> [[Ruscaceae]]<br /> [[Tecophilaeaceae]]<br /> [[Themidaceae]]<br /> [[Xanthorrhoeaceae]]<br /> {{Taxobox_end}} L' '''Asparagales''' hè un [[ordine (biology)|ordine]] di a classa di i [[Liliopsida]] chi cumprende isse famiglie: * [[Alliaceae]] ** [[Agapanthaceae]] ** [[Amaryllidaceae]] * [[Asparagaceae]] ** [[Agavaceae]] ** [[Aphyllanthaceae]] ** [[Hesperocallidaceae]] ** [[Hyacinthaceae]] ** [[Laxmanniaceae]] ** [[Ruscaceae]] ** [[Themidaceae]] * [[Asteliaceae]] * [[Blandfordiaceae]] * [[Boryaceae]] * [[Doryanthaceae]] * [[Hypoxidaceae]] * [[Iridaceae]] * [[Ixioliriaceae]] * [[Lanariaceae]] * [[Orchidaceae]] * [[Tecophilaeaceae]] * [[Xanthorrhoeaceae]] ** [[Asphodelaceae]] ** [[Hemerocallidaceae]] [[Categoria:Asparagales]] 0ljzq931u38x6803aqdyx6enjv5cjfz Laurales 0 1512 332997 320989 2014-03-23T14:30:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Laurales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Laurales'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Famiglie/i}} [[lauraceae]] <br /> {{Taxobox_end}} I '''Laurales''' sò un [[ordine]] di a classa di i [[Magnoliopsida]] chi cumprende isse famiglie: * [[lauraceae]] <br /> {{c}} [[Categoria:Laurales]] 9iw9yibs2zb8r4zgfhwft48hm78r15z Magnoliales 0 1513 333334 218210 2014-03-23T14:37:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Magnoliales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Magnoliales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Magnoliales'''}} [[Categoria:Flora]] fjk3j9v59prancl6suyq6b50ovozu2q Piperales 0 1514 333921 218241 2014-03-23T14:49:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Piperales ''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Piperales }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Piperales '''}} [[Categoria:Flora]] ebcjlh8p5eouwjq9rf3p3w02o6r5ruq Alismatales 0 1515 351177 351176 2015-07-16T10:47:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Alismatali''' (o '''Alismatales''' in [[latinu]]) sò un'ordine di piante di a classe di e Liliopsida. L'ordine cumprende incirca 165 ghjeneri in 14 famiglie, incù distribuzione cusmupulita. Ste piante si trovanu abitualmente in ambienti [[acqua|acquatichi]]. {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Alismatales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Alismatales'''}} |}} [[Categoria:Flora di Corsica]] stx391zk0aboyok01gv4pyl1luaksir Liliales 0 1516 333065 320991 2014-03-23T14:31:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Liliales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liliales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Liliales'''}} [[Categoria:Flora]] 6bd4z9neq90lb3z0upxds036oarbg11 Arecales 0 1517 354046 351298 2016-05-18T13:21:24Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki '''Arecales''' hè un'ordine di piante chì cumprende un'unica famiglia: l'Arecaceae, cumunamente chjamate "palme".<br> {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Arecales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Arecales'''}} [[Categoria:Flora di Corsica]] 7p7pqwz0k1aiwwvmh4gzpc9l2vb1k8h Commelinales 0 1518 332124 218138 2014-03-23T14:13:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Commelinales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Commelinales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Commelinales'''}} [[Categoria:Flora]] b3ug5zgmzbto1a7l4raiydiz9hnkz9e Poales 0 1519 333945 218243 2014-03-23T14:49:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Poales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Poales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Poales'''}} [[Categoria:Flora]] jabvle2330a0m5xxkedyylv1qv8x55w Zingiberales 0 1520 335119 218315 2014-03-23T15:13:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Zingiberales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Zingiberales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Zingiberales'''}} [[Categoria:Flora]] ham3yddoovsb8nf0q9tyepdsbb1idav Proteales 0 1521 334003 218250 2014-03-23T14:51:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Proteales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Proteales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Proteales'''}} [[Categoria:Flora]] 6cs0shwzv72n756gv9ebnz81l5gi2je Ranunculales 0 1522 334101 218255 2014-03-23T14:53:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Ranunculales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ranunculales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Ranunculales'''}} [[Categoria:Flora]] lhjvzkuuz9spinietpgqm5p42m1r9bf Caryophyllales 0 1524 331937 320993 2014-03-23T14:09:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Caryophyllales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Caryophyllales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Caryophyllales'''}} [[Categoria:Flora di Corsica]] 7vvzv1b77qyew4ib0ud47n4k1hw9n40 Santalales 0 1525 334290 320994 2014-03-23T14:56:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Santalales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Santalales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Santalales'''}} [[Categoria:Flora]] 9dj6p3v7roqg4cihkh1plv51tncgk05 Geraniales 0 1526 332588 218169 2014-03-23T14:22:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Geraniales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Geraniales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Geraniales'''}} [[Categoria:Flora]] rid0e3eybo3nj24aninkkauha3a29rj Cucurbitales 0 1527 332177 320995 2014-03-23T14:14:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Cucurbitales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cucurbitales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Cucurbitales'''}} [[Categoria:Flora]] lf0nv1j9b3g04z5kzezrlmp0086jhu1 Fagales 0 1528 336213 336212 2014-05-01T13:11:42Z 92.153.46.8 micca in corsu wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Fagales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Fagales'''}} [[Categoria:Flora]] mnow55ihbzpxvidg91xyxdi48ci55ti Malpighjales 0 1529 333346 218211 2014-03-23T14:37:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Malpighjales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Malpighjales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Malpighjales'''}} [[Categoria:Flora]] grvmh1szkxgg5gxadtmqf5y3qtdsrx5 Oxalidales 0 1530 333771 218233 2014-03-23T14:46:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Oxalidales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Oxalidales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Oxalidales'''}} [[Categoria:Flora]] jow9ixduxz6suuy6cnwarpfc8rwr6w7 Malvales 0 1533 354894 333348 2016-08-29T20:17:41Z Chenspec 10883 wikitext text/x-wiki [[File:Shablolim סביון (7).JPG|miniatura|Malvales]] '''Malvales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Malvales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Malvales'''}} [[Categoria:Flora]] hqtheomsj7042zh1wm81q1ncy5pldem Myrtales 0 1534 333562 320999 2014-03-23T14:42:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Myrtales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Myrtales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Myrtales'''}} [[Categoria:Flora]] ay52oerbghxjt5wnwtuux5dwyhwd4g2 Sapindales 0 1535 344988 344987 2015-07-01T07:35:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki E '''Sapindales''' sò un ordine di piante [[Magnoliopsida|Dicotiledoni]] di e Angiosperme.<br /> E famiglie incluse in questu ordine da a nova classificazione filugenetica AGP sò: * [[Anacardiaceae]] * [[Burseraceae]] * [[Kirkiaceae]] * [[Meliaceae]] * [[Nitrariaceae]] * [[Rutaceae]] * [[Sapindaceae]] * [[Simaroubaceae]] In a classificazione classica di u Sistemu Cronquist, qualchì generi di e Sapindaceae sò cullucate frà e Aceraceae è frà e Hippocastanaceae, è sò incluse in e Sapindales ancu e seguenti famiglie: * [[Akaniaceae]] * [[Bretschneideraceae]] * [[Cneoraceae]] * [[Julianiaceae]] * [[Melianthaceae]] * [[Staphyleaceae]] * [[Zygophyllaceae]] {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Sapindales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Sapindales'''}} [[Categoria:Flora]] 3ux0d9w2t1s65yiir6alyab3139wpvh Cornales 0 1536 332142 218139 2014-03-23T14:13:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Cornales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cornales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Cornales'''}} [[Categoria:Flora]] bwzs74hrvfqbgx5rst698meh1zk1tso Ericales 0 1537 332382 321001 2014-03-23T14:18:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Ericales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ericales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Ericales'''}} [[Categoria:Flora]] extx3w30wuxhg2yhhb2b5u4ibo11tub Gentianales 0 1538 345199 332576 2015-07-01T08:37:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Gentianales''' <small></small> hè un ordine di piante di a classe Magnoliopsida, sottuclasse Asteridae. ==Discrizzione== Hanu fiori attinomorfi, incù curolla gamupetala, androceu cumpostu da un numaru di stami uguali à quellu di i lobi curullini, uvariu superu cumpostu da duie carpelli saldati. == Sistimatica == Secondu u Sistemu Cronquist l'ordine Gentianales cumprende e seguenti 5 famiglie: * [[Apocynaceae]] * [[Asclepiadaceae]] * [[Gelsemiaceae]] * [[Gentianaceae]] * [[Saccifoliaceae]] U Sistemu APG II include l'Asclepiadaceae cume sottufamiglia di l'Apocynaceae è aghjunge à l'ordine a famiglia di e Rubiaceae. [[Categoria:Flora]] 8ehbfs03yqdjjxg33e10gehu60gj9ia Lamiales 0 1539 354079 332981 2016-05-18T13:58:15Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki '''Lamiales'''. {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Lamiales}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ridleyandra chuana flower - PhytoKeys-025-015-g001-B.jpeg|250px|Ridleyandra chuana]] | caption = Ridleyandra chuana}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Lamiales'''}} [[Categoria:Flora]] 13ydhtn0c923j77okxileltztosm2g1 Solanales 0 1540 334430 218276 2014-03-23T14:59:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Solanales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Solanales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Solanales'''}} [[Categoria:Flora]] cf0nxbdegu4nfx6rnhel6k35xphg8n0 Asterales 0 1542 331583 321003 2014-03-23T14:02:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Asterales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asterales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Asterales'''}} [[Categoria:Flora di Corsica]] hha1vs2p7krffvem1vqm4ecs03swb1y Dipsacales 0 1543 332272 321004 2014-03-23T14:15:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Dipsacales''' {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dipsacales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Dipsacales'''}} [[Categoria:Flora]] p0375kibpzbgyiqhz3xio505foini9v Wikipedia:Neologisimi 4 1544 6727 2005-05-30T17:36:05Z Img 21 wikitext text/x-wiki Uni pochi di proposizione di neologisimi chì sò necessarii per wikipedia in lingua corsa: ordini di pianti '''ordine''' '''supranu ''' '''suttanu''' Laurales Laurale Laurali Magnoliales Magnoliale Magnuliali Piperales Piperale Piperali Alismatales Alismatale Alismatali Asparagales Asparagale Asparagali Liliales Liliale Liliali Arecales Arecale Aricali Commelinales Commelinale Commilinali Poales Poale Poali Zingiberales Zingiberale Zingibirali Proteales Proteale Protiali Ranunculales Ranunculale Ranunculali Saxifragales Saxifragale Saxifragali Caryophyllales Caryophyllale Caryuphyllali Santalales Santalale Santalali Geraniales Geraniale Giraniali Cucurbitales Cucurbitale Cucurbitali Fabales Fabale Fabali Fagales Fagale Fagali Malpighjales Malpighjale Malpighjali Oxalidales Oxalidale Oxalidali Rosales Rosale Rusali Brassicales Brassicale Brassicali Malvales Malvale Malvali Myrtales Myrtale Myrtali Sapindales Sapindale Sapindali Cornales Cornale Curnali Ericales Ericale Ericali Gentianales Gentianale Gintianali Lamiales Lamiale Lamiali Solanales Solanale Sulanali Apiales Apiale Apiali Asterales Asterale Astirali Dipsacales Dipsacale Dipsacali {{c}} kv9p5sbbih7w3glmxmpz6z5mj5ilq2q 2 di ghjennaghju 0 1547 350726 321005 2015-07-09T12:47:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''2 di ghjennaghju''' hè u 2<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 363 ghjorni à a fine di l'annu (364 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 02]] hao14smwepc5sqc826mavxyguktjf6s 3 di ghjennaghju 0 1548 350727 350657 2015-07-09T12:47:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''3 di ghjennaghju''' hè u 3<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 362 ghjorni à a fine di l'annu (363 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[106 n. à C.]] - [[Marcu Tulliu Cicerone]], [[filusufia|filosofu]] è [[drittu|avucatu]] [[Roma|latinu]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 03]] hz0ugzva4fb63ag0hwsf54m7ydgua4v 4 di ghjennaghju 0 1549 350728 321007 2015-07-09T12:47:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''4 di ghjennaghju''' hè u 4<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 361 ghjorni à a fine di l'annu (362 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 04]] mzt8gd7vwbws4elg48lpanh79gd36xo 5 di ghjennaghju 0 1550 350729 336028 2015-07-09T12:48:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''5 di ghjennaghju''' hè u 5<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 360 ghjorni à a fine di l'annu (361 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1910]] : [[Léon Walras]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 05]] 2jo144i3burid1mxcjiqp1may52ywsf 6 di ghjennaghju 0 1551 350730 321009 2015-07-09T12:48:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''6 di ghjennaghju''' hè u 6<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 359 ghjorni à a fine di l'annu (360 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 06]] qnbgpovkvudpfi1n35mf9wnope3frwq 7 di ghjennaghju 0 1552 350731 326538 2015-07-09T12:48:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''7 di ghjennaghju''' hè u 7<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 358 ghjorni à a fine di l'annu (359 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 07]] 3fonh0z7lxl9gw4xkecqhw9sq0sntll 8 di ghjennaghju 0 1553 350732 321011 2015-07-09T12:49:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} L''''8 di ghjennaghju''' hè l'8<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 357 ghjorni à a fine di l'annu (358 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 08]] 0yeocqgcnqzlnjbkc37s6eaq7unu3kp 9 di ghjennaghju 0 1554 358276 350733 2018-01-09T03:42:55Z 42.106.5.39 ચાર ચાર બગઙી wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''9 di ghjennaghju''' hè u 9<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 356 ghjorni à a fine di l'annu (357 sì hè bisestile). == Avenimenti == ચારચાર બગઙી == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 09]] 26got36t73l11urkyc4j06edfwqdgex 10 di ghjennaghju 0 1555 351063 351062 2015-07-12T19:13:12Z 90.37.79.142 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''10 di ghjennaghju''' hè u 10u [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 355 ghjorni à a fine di l'annu (356 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Categoria:Ghjornu di ghjennaghju| 10]] dzintw5y5a3n0jcihmqwyqi6ey3x8ma 11 di ghjennaghju 0 1556 350735 321014 2015-07-09T12:50:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} L''''11 di ghjennaghju''' hè l'11<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 354 ghjorni à a fine di l'annu (355 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 11]] 2g40fzqnue5kjlncw1qe27hm82uycuc 12 di ghjennaghju 0 1557 350736 321015 2015-07-09T12:50:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''12 di ghjennaghju''' hè u 12<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 353 ghjorni à a fine di l'annu (354 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 12]] 7wn17dbuhdkgobf2nw7yt6y5w2yibyt 13 di ghjennaghju 0 1558 350737 321017 2015-07-09T12:50:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''13 di ghjennaghju''' hè u 13<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 352 ghjorni à a fine di l'annu (353 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 13]] ny9e1c9lzvv06o12enzorp7oipijywd Strasburgu 0 1559 357534 357531 2017-08-07T11:34:14Z 95.210.221.109 wikitext text/x-wiki [[File:Tramway Strasbourg Broglie.jpg|thumb|left|200px|Tramway di Strasburgu, nantu a piazza Broglie]] {{cumuna suprana|cumuna=Strasburgu | statu=[[Francia]] | regione=[[Alsazia]] | dipartimentu=[[Bassu Renu]] | circundariu= | cantone=[[Strasburgu]] | insee= | cp=67000 | merre= | intercomunalità=Communità urbana di Strasburgu (CUS) | longitudine= | latitudine= | altitudine=180 | superficia=7826 | populazione=275 115 | densità= }} Strasburgu (Strasbourg in francese, Strossburi in alsazianu) hè a capitale di l'[[Alsazia]] e di u Bassu [[Renu]]. Hè a più grande cìta di a regione, cu u nùmeru di u populu (275 115) e u spaziu (7826 èttari). Pudemu visità u parlamentu europeu, vicinu à u [[Renu]]. ==Da vede dinò== *[[Saint-Dié-des-Vosges]] [[Categoria:Alsazia]] [[Categoria:Cumuna di Francia cuntinentale]] 35lvpccnxh8mnn9tp6zjq0hvwbomzwo Reta 0 1560 334130 330940 2014-03-23T14:53:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A '''Reta''' ([[lingua inglese|inglesu]]: ''Web'', [[lingua francese|francesu]]: ''la Toile'') hè un sistemu chi parmetti, incù l'aiutu d'[[Internet]] e di un [[navigatore web|navigatori]] adattatu, di cunsultà pagini chi cuntenini testi, imagini o infurmazioni. == Liami == * http://www.linguacorsa.net/ : un situ dedicatu à e nove tecnulugie e à la Lingua Corsa [[Categoria:Informatica]] cdkkbkblm2pqec6pca01447ldrcvlxu 30 di dicembre 0 1561 350714 350615 2015-07-09T12:33:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''30 di dicembre''' hè u 364esimu [[ghjornu]] (u 365esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] naqvrwuqw1ibm9xk371468fixn5e7ca 31 di dicembre 0 1562 350715 350617 2015-07-09T12:33:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''31 di dicembre''' hè u 365esimu [[ghjornu]] (u 366esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] kll6z3m3lh4wsmi2glso56v1ev0ukbd 14 di ghjennaghju 0 1564 350738 350630 2015-07-09T12:51:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''14 di ghjennaghju''' hè u 14<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 351 ghjorni à a fine di l'annu (352 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1969]] - [[Dave Grohl]], [[musicante]] [[americanu]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 14]] fvomp6b10df8k792l7gfp9sli9vq0tj 15 di ghjennaghju 0 1565 350739 321028 2015-07-09T12:51:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''15 di ghjennaghju''' hè u 15<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 350 ghjorni à a fine di l'annu (351 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 15]] sqt1dot3vdrwmfyldg57do0gp6sieg0 16 di ghjennaghju 0 1566 350740 321030 2015-07-09T12:51:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''16 di ghjennaghju''' hè u 16<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 349 ghjorni à a fine di l'annu (350 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 16]] ozikyjvtyq6nop6cdazwpmo2opdx4r3 17 di ghjennaghju 0 1567 350741 350634 2015-07-09T12:51:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''17 di ghjennaghju''' hè u 17<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 348 ghjorni à a fine di l'annu (349 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1567]] - [[Sampieru Corsu]], cunduttieru è patriottu [[Corsica|corsu]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 17]] kcpee7ffao1ujqbhu2ht62b8bmblvpg 18 di ghjennaghju 0 1568 350742 321034 2015-07-09T12:52:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''18 di ghjennaghju''' hè u 18<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 347 ghjorni à a fine di l'annu (348 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 18]] a40cib6nwza1prqcxfuj4xsjs0sf248 19 di ghjennaghju 0 1569 350743 321035 2015-07-09T12:52:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''19 di ghjennaghju''' hè u 19<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 346 ghjorni à a fine di l'annu (347 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 19]] 009h9aot29bejla8sb19el84s28y00a 20 di ghjennaghju 0 1570 350744 346540 2015-07-09T12:52:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''20 di ghjennaghju''' hè u 20<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 345 ghjorni à a fine di l'annu (346 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1993]] - [[Audrey Hepburn]], [[cinemà|attrice]] [[Regnu Unitu|britannica]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 20]] 13lxhps6cqlqicmqvnpeamufd8dk5ux 21 di ghjennaghju 0 1571 350745 321040 2015-07-09T12:52:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''21 di ghjennaghju''' hè u 21<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 344 ghjorni à a fine di l'annu (345 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 21]] tcyfmalsewnew6519fgwx5e8a75pkhy 22 di ghjennaghju 0 1572 350746 321043 2015-07-09T12:53:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''22 di ghjennaghju''' hè u 22<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 343 ghjorni à a fine di l'annu (344 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 22]] oqu7gxr5mnbwnaqh8ppherlge15k1tb 23 di ghjennaghju 0 1573 350747 326522 2015-07-09T12:53:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''23 di ghjennaghju''' hè u 23<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 342 ghjorni à a fine di l'annu (343 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 23]] oakqfsbho0ydizm60rqg1rgyamzvsup 24 di ghjennaghju 0 1574 350748 321047 2015-07-09T12:53:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''24 di ghjennaghju''' hè u 24<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 341 ghjorni à a fine di l'annu (342 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 24]] prvwdi5psdwgsgzrjidws33kitovy57 25 di ghjennaghju 0 1575 350749 321049 2015-07-09T12:54:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''25 di ghjennaghju''' hè u 25<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 340 ghjorni à a fine di l'annu (341 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1982]] - [[Noemi]], cantante, musicante [[Italia|taliana]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 25]] n8heqsw00mrpammekqxf2cgfp3u876d 26 di ghjennaghju 0 1576 350750 321051 2015-07-09T12:54:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''26 di ghjennaghju''' hè u 26<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 339 ghjorni à a fine di l'annu (340 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 26]] 6uvoxdui1zkitf3jpifx103fpt1xv7k 27 di ghjennaghju 0 1577 350751 321055 2015-07-09T12:54:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''27 di ghjennaghju''' hè u 27<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 338 ghjorni à a fine di l'annu (339 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 27]] 9etwdsmk9rhi3ei5mry8b1672s5kow9 28 di ghjennaghju 0 1578 350752 326532 2015-07-09T12:54:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''28 di ghjennaghju''' hè u 28<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 337 ghjorni à a fine di l'annu (338 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 28]] lpqd8wvlbaxuqnyiyqdk7cf836nbf1w 29 di ghjennaghju 0 1579 350753 326531 2015-07-09T12:55:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''29 di ghjennaghju''' hè u 29<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 336 ghjorni à a fine di l'annu (337 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 29]] 43aubcl0r54m6cwkh1q3q3pge5btmrk 30 di ghjennaghju 0 1580 350754 321018 2015-07-09T12:55:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''30 di ghjennaghju''' hè u 30<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 335 ghjorni à a fine di l'annu (336 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 30]] qbyvod06bb3zuy9etekl7f79kbdmgzl 1u di ferraghju 0 1581 350755 321020 2015-07-09T12:55:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''primu di ferraghju''' hè u 32<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 333 ghjorni à a fine di l'annu (334 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 01]] q27extpm66rk6vnh05gnaw0ox6xtx3p 2 di ferraghju 0 1582 350756 350653 2015-07-09T12:55:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''2 di ferraghju''' hè u 33<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 332 ghjorni à a fine di l'annu (333 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1896]] - [[Kazimierz Kuratowski]], [[matematicu]] [[Polonia|polaccu]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 02]] 74h1y13qy2613tnlkvqo8foxof7uv34 3 di ferraghju 0 1583 350757 321023 2015-07-09T12:56:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''3 di ferraghju''' hè u 34<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 331 ghjorni à a fine di l'annu (332 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 03]] nmakav2me6ah9cy2jypx80n4d03l9y3 4 di ferraghju 0 1584 350758 321024 2015-07-09T12:56:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''4 di ferraghju''' hè u 35<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 330 ghjorni à a fine di l'annu (331 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 04]] sxpqfibhpcdmr3xcj5mbn19wzmri8hx 5 di ferraghju 0 1585 352005 352004 2015-10-22T16:39:13Z 86.21.31.158 /* Nascite */ wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''5 di ferraghju''' hè u 36<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 329 ghjorni à a fine di l'annu (330 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1946]] - [[Charlotte Rampling]], attrice britannica * [[1969]] - [[Michael Sheen]], attore gallese == Morti == * [[1807]] - [[Pasquale Paoli]], rivuluziunariu, patriottu è [[forze armate|cumandante]] [[Corsica|corsu]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 05]] szzdncprhp66wfvhk0pxvi58j3yy7cs 6 di ferraghju 0 1586 350760 350663 2015-07-09T12:57:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''6 di ferraghju''' hè u 37<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 328 ghjorni à a fine di l'annu (329 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === * [[1998]] - [[Claude Erignac]], [[Ripublica Francesa|prefettu]] di [[Corsica]], hè assassinatu in [[Aiacciu]]. == Nascite == * [[1945]] - [[Bob Marley]], [[musicante]] [[Ghjamaica|ghjamaicanu]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 06]] 06u4xk819eaoqp3m3ronetu4sg7mts8 7 di ferraghju 0 1587 350761 321031 2015-07-09T12:57:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''7 di ferraghju''' hè u 38<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 327 ghjorni à a fine di l'annu (328 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 07]] bh55azuvuyartlcc94eint9w1wgpme3 8 di frivaghju 0 1588 148832 84943 2008-11-26T16:39:28Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[8 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[8 di ferraghju]] e8ybnorj5mnieys5q6sbrersfaih2iw 9 di ferraghju 0 1589 350762 321033 2015-07-09T12:57:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''9 di ferraghju''' hè u 40<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 325 ghjorni à a fine di l'annu (326 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 09]] pd2wvm7baovn77jd3tud12e3ybkw78u 10 di ferraghju 0 1590 351083 350763 2015-07-14T10:38:28Z 90.37.79.142 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''10 di ferraghju''' hè u 41esimu [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 324 ghjorni à a fine di l'annu (325 sì hè bisestile). == Avenimenti == === Iőőpúőú === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 10]] 9uiuho6z3rhcn9qav7u5x8ri2166spx 11 di ferraghju 0 1591 350764 321038 2015-07-09T12:58:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} L''''11 di ferraghju''' hè u 42<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 323 ghjorni à a fine di l'annu (324 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 11]] inu1uadf2qhng9odcybuss93r55cwne 12 di ferraghju 0 1592 350765 350628 2015-07-09T12:58:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''12 di ferraghju''' hè u 43<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 322 ghjorni à a fine di l'annu (323 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1809]] : [[Charles Darwin]] * [[1809]] : [[Abraham Lincoln]], [[puliticante]] [[americanu]] * [[1971]] : [[Pascual Candel Palazón]], [[Littiratura|scrivanu]] [[lingua spagnola|spagnolu]]. == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 12]] 0xoevw2vssqh9dz6k3h1lxh3wvuzo2m 13 di ferraghju 0 1593 350766 321041 2015-07-09T12:58:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''13 di ferraghju''' hè u 44<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 321 ghjorni à a fine di l'annu (322 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 13]] 2hbodqvrl60xwio47f3husl5byzynvt 14 di ferraghju 0 1594 350767 321042 2015-07-09T12:59:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''14 di ferraghju''' hè u 45<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 320 ghjorni à a fine di l'annu (321 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 14]] 744cco4rtbh57gab6he7pbadzy8efz1 15 di ferraghju 0 1595 350768 321044 2015-07-09T12:59:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''15 di ferraghju''' hè u 46<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 319 ghjorni à a fine di l'annu (320 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 15]] kv9yi0krrg4cveu0bc80z2imy7mqh1s 16 di ferraghju 0 1596 350769 321045 2015-07-09T12:59:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''16 di ferraghju''' hè u 47<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 318 ghjorni à a fine di l'annu (319 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == {{commons|Category:16 February}} * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 16]] n3fcdzxjj55s0q2osnvayqrxgv161qg 17 di ferraghju 0 1597 350770 321048 2015-07-09T13:00:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''17 di ferraghju''' hè u 48<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 317 ghjorni à a fine di l'annu (318 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 17]] 2oajgh2d30c2eoldrwnm8jmtep0nh4d 18 di ferraghju 0 1598 350771 321050 2015-07-09T13:00:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''18 di ferraghju''' hè u 49<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 316 ghjorni à a fine di l'annu (317 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 18]] h897f1xi5vuzdiauzdpedlpe3pg7wkw 19 di ferraghju 0 1599 350772 321052 2015-07-09T13:00:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''19 di ferraghju''' hè u 50<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 315 ghjorni à a fine di l'annu (316 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 19]] 0yb4eu2jo6e0xqercqfodgazp3bkxr3 20 di ferraghju 0 1600 350773 321053 2015-07-09T13:00:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''20 di ferraghju''' hè u 51<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 314 ghjorni à a fine di l'annu (315 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 20]] 2slm2deo3tqcx1b0u7d59fi04o9njht 21 di ferraghju 0 1601 350774 321054 2015-07-09T13:01:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''21 di ferraghju''' hè u 52<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 313 ghjorni à a fine di l'annu (314 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 21]] lvsbcfh6v2akjncu2xfy7fukpq1gqiu 22 di ferraghju 0 1602 350775 321056 2015-07-09T13:01:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''22 di ferraghju''' hè u 53<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 312 ghjorni à a fine di l'annu (313 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 22]] t28hkhj5wvrqqp142codjc6v6czw2v8 23 di ferraghju 0 1603 350776 321058 2015-07-09T13:01:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''23 di ferraghju''' hè u 54<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 311 ghjorni à a fine di l'annu (312 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 23]] enz43pzx1l9voy9ru7h9el2rs4amvgq 24 di ferraghju 0 1604 350777 321059 2015-07-09T13:02:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''24 di ferraghju''' hè u 55<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 310 ghjorni à a fine di l'annu (311 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 24]] bg5qq74aa8y68am7ewtgi914cy63zow 25 di ferraghju 0 1605 350778 321060 2015-07-09T13:02:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''25 di ferraghju''' hè u 56<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 309 ghjorni à a fine di l'annu (310 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 25]] 2tbf0ca1o8h718zk76yev4at82qokps 26 di ferraghju 0 1606 350779 336019 2015-07-09T13:02:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''26 di ferraghju''' hè u 57<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 308 ghjorni à a fine di l'annu (309 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1786]] : [[François Arago]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 26]] 6pz4hzwbokmb8y0qhf3lvj0w9edtcfj 27 di ferraghju 0 1607 350780 321062 2015-07-09T13:02:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''27 di ferraghju''' hè u 58<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 307 ghjorni à a fine di l'annu (308 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 27]] demaegxnjdktx70qdwqb84tho9ctrtr 28 di ferraghju 0 1608 350781 321063 2015-07-09T13:03:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''28 di ferraghju''' hè u 59<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 306 ghjorni à a fine di l'annu (307 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 28]] 07lou41o1oia6sx5r8mrds7itizpcu0 29 di ferraghju 0 1609 350782 321064 2015-07-09T13:05:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''29 di ferraghju''' hè u 60<sup>u</sup> [[ghjornu]] di un annu bisestile in u calendariu gregurianu. Restanu 306 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 29]] a89r6ekpp3woxjt7h7w8tc4wa86uxuo 1u di marzu 0 1610 350783 321065 2015-07-09T13:05:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''primu di marzu''' hè u 60<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 61<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 305 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 01]] 8phlkdcepzxbgwqgcv5bao9vuz3zbz5 2 di marzu 0 1611 350784 321066 2015-07-09T13:06:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''2 di marzu''' hè u 61<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 62<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 304 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 02]] 1k2lisiaj8wa06cfu50rmnf0gpzorgv 3 di marzu 0 1612 350785 321067 2015-07-09T13:06:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''3 di marzu''' hè u 62<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 63<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 303 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 03]] ee16wuh3c6tek6mipe07rbz7dbszn51 4 di marzu 0 1613 350786 321068 2015-07-09T13:07:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''4 di marzu''' hè u 63<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 64<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 302 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 04]] bmvg4o05dr8qztd5faoapu198yxr0bz 5 di marzu 0 1614 350787 321069 2015-07-09T13:07:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''5 di marzu''' hè u 64<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 65<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 301 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 05]] qd3z5zw04n8hhl527l4wt52vsx6xydp 6 di marzu 0 1615 350788 321070 2015-07-09T13:07:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''6 di marzu''' hè u 65<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 66<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 300 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 06]] lhymawxazks55zlu8vrtt7a7a3ssret 7 di marzu 0 1616 350789 321071 2015-07-09T13:07:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''7 di marzu''' hè u 66<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 67<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 299 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 07]] 409wa8xusm5v5oqisheb98nc11jocu4 8 di marzu 0 1617 350790 321072 2015-07-09T13:08:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} L''''8 di marzu''' hè u 67<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 68<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 298 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 08]] lqvq5qi1x4k6zaoc70e5lj20s80lsx9 9 di marzu 0 1618 350791 321073 2015-07-09T13:08:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''9 di marzu''' hè u 68<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 69<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 297 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 09]] cvz10dcszm8zz07s6mr1kc46bz2aymt 10 di marzu 0 1619 351084 350792 2015-07-14T10:39:17Z 90.37.79.142 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''10 di marzu''' hè u 69esimu [[ghjornu]] di l'annu (u 70<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 296 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 10]] bl7jngqy0vmdino30ihz2dosl4krjxo 11 di marzu 0 1620 350793 321075 2015-07-09T13:08:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} L''''11 di marzu''' hè u 70<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 71<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 295 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 11]] neayxhaxcnboat0bhfdbqa5bvmy87k5 12 di marzu 0 1621 350794 321076 2015-07-09T13:09:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''12 di marzu''' hè u 71<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 72<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 294 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 12]] qpz850r9usb05rdt45i8up8jki7tef8 13 di marzu 0 1622 350795 321077 2015-07-09T13:09:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''13 di marzu''' hè u 72<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 73<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 293 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 13]] 26vczie3j9d85gy2xwkptttnw17e1cv 14 di marzu 0 1623 350796 336009 2015-07-09T13:09:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''14 di marzu''' hè u 73<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 74<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 292 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1879]] : [[Albert Einstein]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 14]] 7vx3k8n9ehz1qb703294clztniybqh7 15 di marzu 0 1624 350797 321079 2015-07-09T13:10:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''15 di marzu''' hè u 74<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 75<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 291 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 15]] exlk1it34mrfwiobysbgnpz22nkohkh 16 di marzu 0 1625 350798 321080 2015-07-09T13:10:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''16 di marzu''' hè u 75<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 76<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 290 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 16]] 9j5w29qiuoh0ooagp0hfl6gzb1j77tf 17 di marzu 0 1626 350799 321081 2015-07-09T13:10:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''17 di marzu''' hè u 76<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 77<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 289 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 17]] s76lc4uzt8yk8al0fcas9qzi3wl0mxk 18 di marzu 0 1627 350800 321082 2015-07-09T13:11:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''18 di marzu''' hè u 77<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 78<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 288 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 18]] hsg4f05ui2aiqxkqve00lrjys24tp44 19 di marzu 0 1628 350801 321083 2015-07-09T13:11:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''19 di marzu''' hè u 78<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 79<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 287 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 19]] fu3o7kcrhrsyh0h23wmm37thbb07vec 20 di marzu 0 1629 350802 321084 2015-07-09T13:11:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''20 di marzu''' hè u 79<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'80<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 286 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 20]] tqvkro4468bta0bx1e0osspx8twztpj 21 di marzu 0 1630 350803 321085 2015-07-09T13:11:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''21 di marzu''' hè l'80<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'81<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 285 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 21]] gwsi1j4246izugbv1nzf6qghewz4xav 22 di marzu 0 1631 350804 321086 2015-07-09T13:12:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''22 di marzu''' hè l'81<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'82<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 284 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 22]] 8t04tmvedcj0ojadtsno3nbtey59yxx 23 di marzu 0 1632 350805 321087 2015-07-09T13:12:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''23 di marzu''' hè l'82<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'83<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 283 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 23]] 4vpkcrplejofzhrfdwjznpoychhztna 24 di marzu 0 1633 350806 321088 2015-07-09T13:12:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''24 di marzu''' hè l'83<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'84<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 282 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 24]] 9bkio7zvf0r7kzw4v1yhv6uvsio53ti 25 di marzu 0 1634 350807 321089 2015-07-09T13:12:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''25 di marzu''' hè l'84<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'85<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 281 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 25]] kdmjn2qtf88cz1q7n16472hgwjomm6f 26 di marzu 0 1635 350808 321090 2015-07-09T13:13:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''26 di marzu''' hè l'85<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'86<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 280 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 26]] 1fuhcwuilq5jo33afjxp2mb66lkct7b 27 di marzu 0 1636 350809 321091 2015-07-09T13:13:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''27 di marzu''' hè l'86<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'87<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 279 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 27]] 0uz672m14p4ihph6oaipqyo0yj87hec 28 di marzu 0 1637 350810 321092 2015-07-09T13:13:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''28 di marzu''' hè l'87<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'88<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 278 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 28]] ioxdfacd1elepbzfa0sbvmyjd2vtp7b 29 di marzu 0 1638 350811 321093 2015-07-09T13:14:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''29 di marzu''' hè l'88<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'89<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 277 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 29]] 48m3t8x1if411ciytl7v9b5mg1zhbbg 30 di marzu 0 1639 350812 321094 2015-07-09T13:14:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''30 di marzu''' hè l'89<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 90<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 276 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 30]] hd3vqckq6egv4d6bnadmobrq5eok7p1 31 di marzu 0 1640 350813 321095 2015-07-09T13:14:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''31 di marzu''' hè u 90<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 91<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 275 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di marzu| 31]] etnmlrhkgehpgu5yq16cn5pcnuvpm6a 1u d'aprile 0 1641 350814 321096 2015-07-09T13:14:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''primu d'aprile''' hè u 91<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 92<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 274 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 01]] r61jf0btwxlanhzbymbuzxclfyv1c01 2 d'aprile 0 1642 350815 350652 2015-07-09T13:15:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''2 d'aprile''' hè u 92<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 93<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 273 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === * [[1793]] - A Cunvenzione [[Francia|francese]] ordina l'[[ghjustizia|arrestu]] di [[Pasquale Paoli]]. == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 02]] a5hse50j1gp3znpvtzdue6bl5ec8a08 3 d'aprile 0 1643 350816 321098 2015-07-09T13:15:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''3 d'aprile''' hè u 93<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 94<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 272 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 03]] 1cwfszn91l04zuykgtwm68773mi0oqe 4 d'aprile 0 1644 350817 346278 2015-07-09T13:15:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''4 d'aprile''' hè u 94<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 95<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 271 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1932]] - [[Anthony Perkins]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 04]] m6basjk2wxsx0wxtxr2rupi5mmhd8q6 5 d'aprile 0 1645 350818 321100 2015-07-09T13:16:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''5 d'aprile''' hè u 95<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 96<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 270 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 05]] 80owrmgbh2sizqorpu7hq3h9jdz7qkt 6 d'aprile 0 1646 350819 350662 2015-07-09T13:16:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''6 d'aprile''' hè u 96<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 97<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 269 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[1725]] - [[Pasquale Paoli]], rivuluziunariu, patriottu è [[forze armate|cumandante]] [[Corsica|corsu]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 06]] 0gywwqk2zp5e8s3zpdu57b0gy90wv0k 7 d'aprile 0 1647 350820 321102 2015-07-09T13:16:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''7 d'aprile''' hè u 97<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 98<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 268 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 07]] ea180a9e4gt11ohpo27ax9sy5flri4k 8 d'aprile 0 1648 350821 321103 2015-07-09T13:17:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} L''''8 d'aprile''' hè u 98<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 99<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 267 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 08]] cc1oklma0u9rprfnxa6o1u6zoebqpmi 9 d'aprile 0 1649 350822 321104 2015-07-09T13:17:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''9 d'aprile''' hè u 99<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 100<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 266 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 09]] 5p27xc7uqki89qdosqnnfewy5yvexsy 10 d'aprile 0 1650 355138 351082 2016-09-20T18:00:55Z 177.112.66.207 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''10 d'aprile''' hè u 100esimu [[ghjornu]] di l'annu (u 101<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 265 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == * [[Steven Seagal]] == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 10]] 0lghxg0ajhzcupzd5q4jvh1o4a71cjo 11 d'aprile 0 1651 351085 350824 2015-07-14T10:40:03Z 90.37.79.142 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} L''''11 d'aprile''' hè u 101esimu [[ghjornu]] di l'annu (u 102<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 264 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1511]] - [[Rinucciu di la Rocca]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 11]] 6zegl1s6n46eeq6039hncwa482vojo2 12 d'aprile 0 1652 350825 321107 2015-07-09T13:18:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''12 d'aprile''' hè u 102<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 103<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 263 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 12]] b8b06hca1xr59c221you6nrlhkh5cu1 13 d'aprile 0 1653 350826 321108 2015-07-09T13:19:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''13 d'aprile''' hè u 103<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 104<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 262 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 13]] ilq17wng8e13m01oer2ezv4dn9oswoz 14 d'aprile 0 1654 350827 321109 2015-07-09T13:19:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''14 d'aprile''' hè u 104<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 105<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 261 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 14]] 9rbvef0s7f8x7aoouh6srzfduzdwpro 15 d'aprile 0 1655 350828 350632 2015-07-09T13:19:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''15 d'aprile''' hè u 105<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 106<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 260 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1865]] - [[Abraham Lincoln]], [[puliticante]] [[americanu]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 15]] 1qtu76w4r1b4uablufuu5ecat9n6tos 16 d'aprile 0 1656 350829 321111 2015-07-09T13:19:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''16 d'aprile''' hè u 106<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 107<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 259 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 16]] fng1m41bbzi0ut9tf3p678hobp3ndpp 17 d'aprile 0 1657 350830 321112 2015-07-09T13:20:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''17 d'aprile''' hè u 107<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 108<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 258 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == {{commons|Category:17 April}} * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 17]] rio1igi8t5inccm6trttdm88ldz8jj2 18 d'aprile 0 1658 350831 336011 2015-07-09T13:20:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''18 d'aprile''' hè u 108<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 109<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 257 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1955]] : [[Albert Einstein]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 18]] kcid3vkxrtfa3uyas7kpbho4qno2ub5 19 d'aprile 0 1659 350832 336015 2015-07-09T13:20:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''19 d'aprile''' hè u 109<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 110<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 256 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == * [[1882]] : [[Charles Darwin]] == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 19]] smzgzksyfngfbrl9riz3kvap7shqgmm 20 d'aprile 0 1660 350833 321115 2015-07-09T13:21:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''20 d'aprile''' hè u 110<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 111<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 255 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 20]] 699ai441nozg3ktefoyntcasg3cxk4i 21 d'aprile 0 1661 350834 321116 2015-07-09T13:21:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''21 d'aprile''' hè u 111<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 112<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 254 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 21]] 0opheuywvp02m8dtk83hsywfnc547sx 22 d'aprile 0 1662 350835 321117 2015-07-09T13:21:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''22 d'aprile''' hè u 112<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 113<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 253 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 22]] h2ff1r41srk23jnuhnommqd2uj9rce6 23 d'aprile 0 1663 350836 321118 2015-07-09T13:21:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''23 d'aprile''' hè u 113<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 114<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 252 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 23]] kk850mv2ii44tiay4llxa9efbia8xkr 24 d'aprile 0 1664 350837 321119 2015-07-09T13:22:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''24 d'aprile''' hè u 114<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 115<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 251 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 24]] rkprdx12kosfzvfchjks4fprvedmbo2 25 d'aprile 0 1665 350838 321120 2015-07-09T13:22:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''25 d'aprile''' hè u 115<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 116<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 250 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 25]] hnv5h3i4mfhw4ksx2js1oig8hdaoqib 26 d'aprile 0 1666 350839 321121 2015-07-09T13:22:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''26 d'aprile''' hè u 116<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 117<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 249 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 26]] 5sfj1e5y8ac546ux5d8ey9m4bmtqbme 27 d'aprile 0 1667 350840 321122 2015-07-09T13:23:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''27 d'aprile''' hè u 117<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 118<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 248 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 27]] pym5fea32jwy8u8v545ah29snuvhn7v 28 d'aprile 0 1668 350841 321123 2015-07-09T13:23:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''28 d'aprile''' hè u 118<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 119<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 247 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 28]] qbnlpc0i9zpf96u1v7fokiguu70td99 29 d'aprile 0 1669 350842 321124 2015-07-09T13:23:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''29 d'aprile''' hè u 119<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 120<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 246 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 29]] dlmvlmolorgo05pspthuaexs4b91o7w 30 d'aprile 0 1670 350843 321125 2015-07-09T13:23:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''30 d'aprile''' hè u 120<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 121<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 245 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu d'aprile| 30]] oaji2ivp1v03qhmfl1hsoshsyrs1ag0 1 di maghju 0 1671 345205 321126 2015-07-01T08:40:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''1 di maghju''' hè u 121esimu ghjornu (u 122esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] diec6x98z3vu30c5svfqnn0v3sv9lj0 2 di maghju 0 1672 345293 321127 2015-07-01T09:00:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''2 di maghju''' hè u 122esimu ghjornu (u 123esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] 7moimf7kopv6u6qjtdkzsnye84xvjrr 3 di maghju 0 1673 345318 321128 2015-07-01T09:07:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''3 di maghju''' hè u 123esimu ghjornu (u 124esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] 44wt48ywq0ler9fqlz8teo5p5d4okpo 4 di maghju 0 1674 350658 345401 2015-07-09T11:58:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''4 di maghju''' hè u 124esimu ghjornu (u 125esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1929]]: [[Audrey Hepburn]], [[cinemà|attrice]] [[Gran Britagna|britannica]]-[[Olanda|neerlandese]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] oyw6v06dkn4v5bbi2vp3srshafpzeri 5 di maghju 0 1675 350660 345409 2015-07-09T12:01:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''5 di maghju''' hè u 125esimu ghjornu (u 126esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == 1821 : [[Napulione Buonaparte]] == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] p2w0mdc5t2arw2whvzi756qpa9ommij 6 di maghju 0 1676 345417 321131 2015-07-01T09:31:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''6 di maghju''' hè u 126esimu ghjornu (u 127esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] hzcpyo0nsgvhizlt92y2olyyxla2n3i 7 di maghju 0 1677 345425 338359 2015-07-01T09:33:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''7 di maghju''' hè u 127esimu ghjornu (u 128esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == [[File:News. V.E. Day BAnQ P48S1P12270.jpg|thumb|''Montreal Daily Star'': "Germany Quit", 7 di maghju 1945]] == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] 0t0rnevlo6yf1n64x3iit51r83oeasm 8 di maghju 0 1678 350665 345433 2015-07-09T12:07:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} L' '''8 di maghju''' hè u 128esimu ghjornu (u 129esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * [[1945]]: Fine di a [[Seconda Guerra Mundiale]] cun a [[Germania]] == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] idvywoyeotsgddkgq8rtf5i4njubwvv 9 di maghju 0 1679 345441 321134 2015-07-01T09:37:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''9 di maghju''' hè u 129esimu ghjornu (u 130esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] kvmtenmsephf6f508hcsb63c6u6xy8v 10 di maghju 0 1680 345213 344976 2015-07-01T08:42:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''10 di maghju''' hè u 130esimu ghjornu (u 131esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] 2vnrsdpfqgsrn982o2b3etmzgaoo4fe 11 di maghju 0 1681 350627 345221 2015-07-09T11:02:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} L' '''11 di maghju''' hè u 131esimu ghjornu (u 132esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == * [[1981]]: [[Bob Marley]], [[musicante]] [[Giamaica|giamaicanu]] == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] e6gctuby4sw5zw093h5qq1w631clu54 12 di maghju 0 1682 345229 321137 2015-07-01T08:46:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''12 di maghju''' hè u 132esimu ghjornu (u 133esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === * [[San Pancraziu]] == In Corsica == == Ligami == * [http://www.santamariapoghju.fr/la-commune-le-patrimoine-la-chapelle-san-pancraziu_22.html A capella di San Pancraziu] * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] jg69u9ov5y3bs6gyueomigyw8yz7nnt 13 di maghju 0 1683 345237 321138 2015-07-01T08:47:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''13 di maghju''' hè u 133esimu ghjornu (u 134esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] n17pejskbm2ch1zwux3izh3qjtv0p4p 14 di maghju 0 1684 345245 321139 2015-07-01T08:49:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''14 di maghju''' hè u 134esimu ghjornu (u 135esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] tswjvp3h6np0xlvtqzryp0g08fmu3r0 15 di maghju 0 1685 350633 345253 2015-07-09T11:11:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''15 di maghju''' hè u 135esimu ghjornu (u 136esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == * [[1768]]: a [[pace]] di [[Versailles]] == Referenze == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] 25aib0surocibxa7wapp63jq09lim9w 16 di maghju 0 1686 345261 321141 2015-07-01T08:52:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''16 di maghju''' hè u 136esimu ghjornu (u 137esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] 1piqj49xd4hyuofbtohug52l0h75z1y 17 di maghju 0 1687 345269 321142 2015-07-01T08:54:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''17 di maghju''' hè u 137esimu ghjornu (u 138esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] a123hl3q9mvnrbf7rh411pvz8zxhvqs 18 di maghju 0 1688 346551 345277 2015-07-01T19:15:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''18 di maghju''' hè u 138esimu ghjornu (u 139esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1872]]: u [[filosofia|filosofu]] [[Bertrand Russell]] * [[1920]]: [[Karol Wojtyla]]: u [[papa|papa]] [[Ghjuvan Paulu II]] == Morte == * [[1995]]: l'[[cinemà|attrice]] [[Elizabeth Montgomery]] == Celebrazione == === Feste === === I Santi === * [[San Stefanu]] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] 6c9qlx07nkmxvk6kkt8kt7eqoqtds74 19 di maghju 0 1689 350639 345285 2015-07-09T11:20:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''19 di maghju''' hè u 139esimu ghjornu (u 140esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * [[1342]]: u [[papa]] [[Clemente VI]] hè cunsacratu. == Nascite == * [[1945]]: [[Pete Townsend]], [[musica|sunadore]] di [[ghitarra]] di u gruppu [[Who]]. == Morte == * [[1296]]: l'anzianu [[papa]] [[Celestinu V]]. == Celebrazione == === Feste === === I Santi === * [[Santu Adolfu]] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] ix9k1p7d9wurv3szs7r2xd7yckhthz6 20 di maghju 0 1690 350644 345330 2015-07-09T11:29:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''20 di maghju''' hè u 140esimu ghjornu (u 141esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1915]]: u [[puliticante]] [[israelianu]] [[Moshe Dayan]]. == Morte == * [[1277]]: u [[papa]] [[Ghjuvanni XXI]]. == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] o48zuu0borbxh9if8q1zv0dk7bh1696 21 di maghju 0 1691 350647 345338 2015-07-09T11:32:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''21 di maghju''' hè u 141esimu ghjornu (u 142esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1471]]: u [[pittore]] [[Albrecht Dürer]] * [[1941]]: u [[cantu|cantadore]] [[Bob Dylan]] == Morte == * [[1991]]: l'anzianu primu [[pulitica|ministru]] d'[[India]] [[Rajiv Gandhi]] == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] dm8j78ruc3lcm18gvlcwnb2eoa61ajb 22 di maghju 0 1692 345346 321147 2015-07-01T09:13:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''22 di maghju''' hè u 142esimu ghjornu (u 143esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] jq5k4vaoeb0gir476a2i1gwjbghpium 23 di maghju 0 1693 345355 321148 2015-07-01T09:15:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''23 di maghju''' hè u 143esimu ghjornu (u 144esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] emagplqfunywtpyglhkma9gzlyuncrr 24 di maghju 0 1694 345364 321149 2015-07-01T09:17:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''24 di maghju''' hè u 144esimu ghjornu (u 145esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] ecawxgiofg03su1ll6io28yem6lq8zf 25 di maghju 0 1695 345371 321150 2015-07-01T09:18:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''25 di maghju''' hè u 145esimu ghjornu (u 146esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] 4pxny47xvsgiea0iu0qs0q9z65rgny6 26 di maghju 0 1696 345378 321151 2015-07-01T09:20:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''26 di maghju''' hè u 146esimu ghjornu (u 147esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] d2useigmvs8de3j4723wxeacjn9jd1b 27 di maghju 0 1697 345386 321152 2015-07-01T09:22:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''27 di maghju''' hè u 147esimu ghjornu (u 148esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] c8emrrc8ua4xljoxv6vyr3j0snzsvns 28 di maghju 0 1698 345394 321153 2015-07-01T09:23:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''28 di maghju''' hè u 148esimu ghjornu (u 149esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] k63p7zsg9bz46k93ukmb69vynos1lqh 29 di maghju 0 1699 345302 321154 2015-07-01T09:03:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''29 di maghju''' hè u 149esimu ghjornu (u 150esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1917]]: [[John F. Kennedy]], u 35esimu presidente di i [[Stati Uniti d'America]]. == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:maghju]] 67itri5rt3aff2owx1yo93mdjpnol5h 30 di maghju 0 1700 350656 345326 2015-07-09T11:53:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''30 di maghju''' hè u 150esimu ghjornu (u 151esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == * [[1744]]: u [[scrivanu]] [[Alexander Pope]]. == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] o5g8ia75zoi5zkcr578k1de0s7m8vr3 31 di maghju 0 1701 345312 321156 2015-07-01T09:05:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''31 di maghju''' hè u 151esimu ghjornu (u 152esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Maghju]] mcv7b8x4cai7klv70f5dl96ysdwj5c0 1 di ghjugnu 0 1702 359950 359937 2018-08-16T16:15:03Z 95.216.146.235 publicità - Annullata la modifica 359937 di [[Special:Contributions/Ki902|Ki902]] ([[User talk:Ki902|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''1 di ghjugnu''' hè u 152esimu ghjornu (u 153esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 2q024rsktyr0n8kwtjyzce49h59res5 2 di ghjugnu 0 1703 345291 321158 2015-07-01T09:00:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''2 di ghjugnu''' hè u 153esimu ghjornu (u 154esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] ql6g0am52qe6tb74tu8qhpmv2osoo9j 3 di ghjugnu 0 1704 345316 321159 2015-07-01T09:06:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''3 di ghjugnu''' hè u 154esimu ghjornu (u 155esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] g2o221ud9xp59qrq9oi04j3ycaklggx 4 di ghjugnu 0 1705 345308 321160 2015-07-01T09:04:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''4 di ghjugnu''' hè u 155esimu ghjornu (u 156esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] fdqpsduhnsmcqvfnzjdd2rows46qh59 5 di ghjugnu 0 1706 345407 321161 2015-07-01T09:29:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''5 di ghjugnu''' hè u 156esimu ghjornu (u 157esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] m81itcg8eqld34qbr5wzdymk0uv9arl 6 di ghjugnu 0 1707 345415 321162 2015-07-01T09:31:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''6 di ghjugnu''' hè u 157esimu ghjornu (u 158esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] 7kl83am1v1t08mfk7d2gfuawf9f2i5w 7 di ghjugnu 0 1708 345423 321163 2015-07-01T09:32:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''7 di ghjugnu''' hè u 158esimu ghjornu (u 159esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] le2zddemsr4n559nlw4lok3qdcbcnfz 8 di ghjugnu 0 1709 345431 321164 2015-07-01T09:34:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} L' '''8 di ghjugnu''' hè u 159esimu ghjornu (u 160esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] tkmaexivimihkh29rl1sy3x56v9hdsu 9 di ghjugnu 0 1710 346285 345439 2015-07-01T17:18:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''9 di ghjugnu''' hè u 160esimu ghjornu (u 161esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1961]]: [[Michael J. Fox]], [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]-[[Stati Uniti d'America|americanu]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 245vy0ff34k8nc68r2k8pvxoqnclt7t 10 di ghjugnu 0 1711 350625 350624 2015-07-09T10:59:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''10 di ghjugnu''' hè u 161esimu ghjornu (u 162esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * [[1940]]: L'abitanti d'[[Oradour]] sò massacrati da i [[Adolf Hitler|SS]]. == Nascite == == Morte == * [[-323]]: [[Lisandru Magnu]]. * [[2000]]: Hafez Al-Hassad, [[politicu|dirigente]] [[Siria|sirianu]]. == Celebrazione == === Feste === === I Santi === * [[Santu Massimu|Massimu]] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] 9f5v0h7llpc78btysjh0k6j46cwz8aj 11 di ghjugnu 0 1712 354780 345219 2016-08-20T22:14:36Z 179.169.124.4 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} L' '''11 di ghjugnu''' hè u 162esimu ghjornu (u 163esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[Alex Kendrick]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] qhwcf31zzv8hkae7qgza0eqp6gzir84 12 di ghjugnu 0 1713 345227 321168 2015-07-01T08:45:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''12 di ghjugnu''' hè u 163esimu ghjornu (u 164esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == * 1564: [[Samperu Corsu]] ripiglia u [[castellu d'Istria]]. == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] fasmruqhptk1ktom3hrtb6btg6jo0gd 13 di ghjugnu 0 1714 361528 361527 2019-01-15T21:54:44Z Gilles2014 11271 /* Nascite */ wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''13 di ghjugnu''' hè u 164esimu ghjornu (u 165esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1970]] : [[Julián Gil]], attore, mudellu, animatore è direttore argentinu == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == * [[1769]]: [[Pasquale Paoli]] parte in esigliu in [[Inghilterra]]. == Ligami == * [http://www.curagiu.com/independante.htm Storia corsa] * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] hwqxkq63j4k25jgsxpkwgl77vhztive 14 di ghjugnu 0 1715 345243 321170 2015-07-01T08:48:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''14 di ghjugnu''' hè u 165esimu ghjornu (u 166esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 7itpfw3hcaayah82atznywvq4oq20xd 15 di ghjugnu 0 1716 345251 321171 2015-07-01T08:50:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''15 di ghjugnu''' hè u 166esimu ghjornu (u 167esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] 3i7prvt1rc2l0eupawdrykdlwreg2f9 16 di ghjugnu 0 1717 345259 321172 2015-07-01T08:52:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''16 di ghjugnu''' hè u 167esimu ghjornu (u 168esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 43m8jsfob0yedyu5n5mivv2se6mrzae 17 di ghjugnu 0 1718 345267 321173 2015-07-01T08:54:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''17 di ghjugnu''' hè u 168esimu ghjornu (u 169esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 2c9asitjq1l0fpqqhocjtln7sk7scw9 18 di ghjugnu 0 1719 345275 321174 2015-07-01T08:56:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''18 di ghjugnu''' hè u 169esimu ghjornu (u 170esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] 7cz0pdzh0wbzqhsuoq8y256hsi0wn2i 19 di ghjugnu 0 1720 345283 321175 2015-07-01T08:58:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''19 di ghjugnu''' hè u 170esimu ghjornu (u 171esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] 7qk6gsswqp01wjrt2rsk6s1po2usotj 20 di ghjugnu 0 1721 345299 321176 2015-07-01T09:02:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''20 di ghjugnu''' hè u 171esimu ghjornu (u 172esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:ghjugnu]] d51gxj71kcizh3vi6ozpkjm07zrvqz3 21 di ghjugnu 0 1722 345336 321177 2015-07-01T09:11:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''21 di ghjugnu''' hè u 172esimu ghjornu (u 173esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] cs1rg9w395yxhn6oij0kwhz58odzydu 22 di ghjugnu 0 1723 345344 321178 2015-07-01T09:13:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''22 di ghjugnu''' hè u 173esimu ghjornu (u 174esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] fbadryluzhq308srghpya5olek7d8gn 23 di ghjugnu 0 1724 345353 321179 2015-07-01T09:14:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''23 di ghjugnu''' hè u 174esimu ghjornu (u 175esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] qavnrj25al53s1i25e2a6n8c2igjmo8 24 di ghjugnu 0 1725 345362 321180 2015-07-01T09:17:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''24 di ghjugnu''' hè u 175esimu ghjornu (u 176esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 6ntwntcuevhxg01egtzu8m9idxbg87k 25 di ghjugnu 0 1726 345369 321181 2015-07-01T09:18:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''25 di ghjugnu''' hè u 176esimu ghjornu (u 177esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] kwuukargd7khyy0zx9qh6d4hrqivgqk 26 di ghjugnu 0 1727 345376 321182 2015-07-01T09:20:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''26 di ghjugnu''' hè u 177esimu ghjornu (u 178esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 2u2sj6cklqlelm6xr86po6r7z9v166s 27 di ghjugnu 0 1728 345384 321183 2015-07-01T09:21:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''27 di ghjugnu''' hè u 178esimu ghjornu (u 179esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] hzwxy1gnnyg6b7fqdgl8noh6voxran1 28 di ghjugnu 0 1729 345392 321184 2015-07-01T09:23:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''28 di ghjugnu''' hè u 179esimu ghjornu (u 180esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] dm2ukh22cng8dah1mjakqks9t7np7hm 29 di ghjugnu 0 1730 354034 345400 2016-05-18T13:19:24Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''29 di ghjugnu''' hè u 180esimu ghjornu (u 181esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 60b7kugrpvy3o5xl1a0k6tgyd8hjb9c 30 di ghjugnu 0 1731 345324 321186 2015-07-01T09:08:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''30 di ghjugnu''' hè u 181esimu ghjornu (u 182esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Ghjugnu]] 7b8hnozfy3kyg9ppb6svwdkpap4xm3e 1 di lugliu 0 1732 345204 321187 2015-07-01T08:40:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''1 di lugliu''' hè u 182esimu ghjornu (u 183esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] dqfnl48ckyltxdqbq1xt0e7qzkbih78 2 di lugliu 0 1733 345292 321188 2015-07-01T09:00:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''2 di lugliu''' hè u 183esimu ghjornu (u 184esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 7fmrixg8mxogwikiunfx7n1oiescapo 3 di lugliu 0 1734 345317 321189 2015-07-01T09:06:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''3 di lugliu''' hè u 184esimu ghjornu (u 185esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] qu6oplt0fgupxgws1eg6lplu0s3u817 4 di lugliu 0 1735 345309 321190 2015-07-01T09:04:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''4 di lugliu''' hè u 185esimu ghjornu (u 186esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] c0hnmxbg4qxf09szggohsfiyt67q6kh 5 di lugliu 0 1736 345408 321191 2015-07-01T09:29:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''5 di lugliu''' hè u 186esimu ghjornu (u 187esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] e0zffr7t1s23t8a7rq450ovpb3kamj0 6 di lugliu 0 1737 345416 321192 2015-07-01T09:31:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''6 di lugliu''' hè u 187esimu ghjornu (u 188esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] h7uzsgq5r1raqqfvf5ar7zo0mlwbewh 7 di lugliu 0 1738 345424 326560 2015-07-01T09:33:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''7 di lugliu''' hè u 188esimu ghjornu (u 189esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 7by0t88is8hw6yicnteetcwkakzub5o 8 di lugliu 0 1739 345432 321194 2015-07-01T09:34:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} L' '''8 di lugliu''' hè u 189esimu ghjornu (u 190esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 27bf9yt95fcsyip91p0v64bdcxmnkl1 9 di lugliu 0 1740 345440 321195 2015-07-01T09:36:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''9 di lugliu''' hè u 190esimu ghjornu (u 191esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 9otfgmqi0lp993ycjswi2xtjgi1gia3 10 di lugliu 0 1741 345212 321196 2015-07-01T08:42:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''10 di lugliu''' hè u 191esimu ghjornu (u 192esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] dy5kl9arf0lu6t5e6m49rmbij61hivz 11 di lugliu 0 1742 345220 321197 2015-07-01T08:44:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} L' '''11 di lugliu''' hè u 192esimu ghjornu (u 193esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] rv2xek80wh072dj7i7umym3e0uzzlpw 12 di lugliu 0 1743 345228 321198 2015-07-01T08:45:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''12 di lugliu''' hè u 193esimu ghjornu (u 194esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] dfx2o6s2k5iikamtzq2b3mw3jyex35b 13 di lugliu 0 1744 345236 321199 2015-07-01T08:47:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''13 di lugliu''' hè u 194esimu ghjornu (u 195esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] qnhg4ezzpmz8sfc22plfs9pz4av9eyz 14 di lugliu 0 1745 345244 321200 2015-07-01T08:49:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''14 di lugliu''' hè u 195esimu ghjornu (u 196esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 1431cmyeupn9fi82hy2gx7adq0dsf85 15 di lugliu 0 1746 345252 321201 2015-07-01T08:50:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''15 di lugliu''' hè u 196esimu ghjornu (u 197esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] lwitsry0iz786l95a1lemr0aq3a0be6 16 di lugliu 0 1747 345260 321202 2015-07-01T08:52:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''16 di lugliu''' hè u 197esimu ghjornu (u 198esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 9l773nflg70wcdlrty87peq7xof4vcl 17 di lugliu 0 1748 345268 321203 2015-07-01T08:54:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''17 di lugliu''' hè u 198esimu ghjornu (u 199esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] lmk2nuge3ri48h3zzmfuziqj5pifg6c 18 di lugliu 0 1749 345276 321204 2015-07-01T08:56:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''18 di lugliu''' hè u 199esimu ghjornu (u 200esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] ldt2h9u1gfz2qe10js8ps7f33mezcm9 19 di lugliu 0 1750 345284 321205 2015-07-01T08:58:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''19 di lugliu''' hè u 200esimu ghjornu (u 201esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 7tufcacfzoould1eafdlwjqfpw4dvuo 20 di lugliu 0 1751 345300 321206 2015-07-01T09:02:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''20 di lugliu''' hè u 201esimu ghjornu (u 202esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] f1z27nukip8ff4sac79w8gmxrnl4mf4 21 di lugliu 0 1752 345337 321207 2015-07-01T09:11:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''21 di lugliu''' hè u 202esimu ghjornu (u 203esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] r0n6z0xvnlb6144pwnszack80v5dstg 22 di lugliu 0 1753 345345 321208 2015-07-01T09:13:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] jssrde6c8kdnawqu6qli544svhyjz51 23 di lugliu 0 1754 345354 321209 2015-07-01T09:15:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''23 di lugliu''' hè u 204esimu ghjornu (u 205esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] swi96pc18d6lm18j7lr1wdxvoxafl9s 24 di lugliu 0 1755 345363 321210 2015-07-01T09:17:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''24 di lugliu''' hè u 205esimu ghjornu (u 206esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 5cce4vchiyplpehu123sl9hha95phen 25 di lugliu 0 1756 345370 321211 2015-07-01T09:18:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''25 di lugliu''' hè u 206esimu ghjornu (u 207esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] f1bc0cpogbbxruk13uaj67jtgl383fc 26 di lugliu 0 1757 345377 321212 2015-07-01T09:20:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''26 di lugliu''' hè u 207esimu ghjornu (u 208esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] 9fn38g2jtzy9ya0moil99vuiqvx3zoz 27 di lugliu 0 1758 345385 321213 2015-07-01T09:21:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''27 di lugliu''' hè u 208esimu ghjornu (u 209esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:lugliu]] [[Category:luddu]] ck8g6v2by0720p0gz0qsujqfc27my3l 28 di lugliu 0 1759 345393 321214 2015-07-01T09:23:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''28 di lugliu''' hè u 209esimu ghjornu (u 210esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] kjbl1esu0amyvlhh7dbuleps6qn5eo3 29 di lugliu 0 1760 345301 344978 2015-07-01T09:02:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''29 di lugliu''' hè u 210esimu ghjornu (u 211esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] ampdffo2wpd76jf4i88i1pnzsy556qc 30 di lugliu 0 1761 345325 321216 2015-07-01T09:08:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''30 di lugliu''' hè u 211esimu ghjornu (u 212esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] qjxfec0za3xumd46rrgoizq5oi6f6yz 31 di lugliu 0 1762 346281 345311 2015-07-01T17:13:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''31 di lugliu''' hè u 212esimu ghjornu (u 213esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1956]]: [[Michael Biehn]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Lugliu]] [[Category:Luddu]] eztefd2ud1w9xo99lgadm6u7tspx2mw 1 d'aostu 0 1763 345201 321218 2015-07-01T08:39:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''1 d'aostu''' hè u 213esimu ghjornu (u 214esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] j4rg8c74j556i5hfwae7myzhjmv1ywo 2 d'aostu 0 1764 345289 321219 2015-07-01T08:59:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''2 d'aostu''' hè u 214esimu ghjornu (u 215esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 9cwtbj4ctg8h0s0z8xsi7ril5jqstzk 3 d'aostu 0 1765 345314 321220 2015-07-01T09:06:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''3 d'aostu''' hè u 215esimu ghjornu (u 216esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] fgm9irr3cf7vuhqd5k3whyxs8sq118l 4 d'aostu 0 1766 345306 321221 2015-07-01T09:04:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''4 d'aostu''' hè u 216esimu ghjornu (u 217esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] e3fpvp752qm98s9ei3rzubeqw154x2n 5 d'aostu 0 1767 345405 321222 2015-07-01T09:28:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''5 d'aostu''' hè u 217esimu ghjornu (u 218esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] fk13v7zsyobaeoybaxwvkpxu4qqfpk9 6 d'aostu 0 1768 345413 321223 2015-07-01T09:30:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''6 d'aostu''' hè u 218esimu ghjornu (u 219esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 1rqtr71q19k8c9tele29drylax5dz23 7 d'aostu 0 1769 345421 321224 2015-07-01T09:32:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''7 d'aostu''' hè u 219esimu ghjornu (u 220esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] s9cv7ndfx9jt8av7huotw8bl0dgbgld 8 d'aostu 0 1770 345429 321225 2015-07-01T09:34:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} L' '''8 d'aostu''' hè u 220esimu ghjornu (u 221esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] sjyo6y93gw26wdu0fjozpcdh7texr75 9 d'aostu 0 1771 345437 321226 2015-07-01T09:36:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''9 d'aostu''' hè u 221esimu ghjornu (u 222esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] sqx5evinx756fkouqho4476uttsl520 10 d'aostu 0 1772 350623 345209 2015-07-09T10:57:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''10 d'aostu''' hè u 222esimu ghjornu (u 223esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. U 10 aostu hè dinò u ghjornu di a [[San Larenzu]]. Hè mintuvatu in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]]: * ''I calori di San Larenzu.'' == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === * u 10 aostu hè u ghjornu di a festa di [[Campu]] è dinò di u [[paesi]] di [[I Peri]] ind'a [[Gravona]]. Ci si trova una [[Cristianesimu|cunfraternita]] didicata à San Larenzu (Sà Darenti, [[linguistica|prununcia]] lucali). === I Santi === * [[San Lurenzu]] (o [[San Larenzu]]) == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 0sh2ybsw9f6x4efonv70ololsst9wq6 11 d'aostu 0 1773 350626 345217 2015-07-09T11:01:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} L' '''11 d'aostu''' hè u 223esimu ghjornu (u 224esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 6ahzjn6pdd3allskl8ywu4dwobs60p2 12 d'aostu 0 1774 345225 321229 2015-07-01T08:45:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''12 d'aostu''' hè u 224esimu ghjornu (u 225esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] qpwn3qslsrqtmehu0urcwx9oc7v6jww 13 d'aostu 0 1775 345233 321230 2015-07-01T08:46:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''13 d'aostu''' hè u 225esimu ghjornu (u 226esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] irpf3xyft7tky5dnk7eu07h3ilkm8ui 14 d'aostu 0 1776 350629 345241 2015-07-09T11:06:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''14 d'aostu''' hè u 226esimu ghjornu (u 227esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * [[1945]]: Fine di a [[Seconda Guerra Mundiale]] in [[Asia]] == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] gfycz4vygv8f0ry3u1sd7f923sftyd3 15 d'aostu 0 1777 350631 345249 2015-07-09T11:10:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''15 d'aostu''' hè u 227esimu ghjornu (u 228esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1769]]: [[Napulione Buonaparte]], [[forze armate|militare]] è [[puliticante]] [[Corsica|corsu]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === A [[Vergine Maria]] sullevata in [[celu]] da l'[[anghjulu|anghjuli]]. Si festighja l'[[Assunzione]] u 15 d'aostu. === I Santi === == In Corsica == * [[1769]]: [[nascita]] di [[Nabulionu Bonaparte]] in [[Aiacciu]]. == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] hoei9gz506rjnrx82fi9i8zbhiskm2i 16 d'aostu 0 1778 345257 321233 2015-07-01T08:51:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''16 d'aostu''' hè u 228esimu ghjornu (u 229esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == * [[1756]]: a prima pace di Compiègne. == Referenze == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] btz3lb10n41ttmueygvpo7uxblhpcpr 17 d'aostu 0 1779 345265 321234 2015-07-01T08:53:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''17 d'aostu''' hè u 229esimu ghjornu (u 230esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] cccss8hwqc17nmy3i2inihgs5yx2i4n 18 d'aostu 0 1780 346280 345273 2015-07-01T17:13:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''18 d'aostu''' hè u 230esimu ghjornu (u 231esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1969]]: [[Edward Norton]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 4yqzdop8t7neb268trsombrm0b0f8ec 19 d'aostu 0 1781 345281 321236 2015-07-01T08:57:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''19 d'aostu''' hè u 231esimu ghjornu (u 232esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 5vh05m0qojaqikkt050gjnrafbk7tq8 20 d'aostu 0 1782 345297 321237 2015-07-01T09:01:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''20 d'aostu''' hè u 232esimu ghjornu (u 233esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] b56ax9rbfnyqj58yawdu9ax3oxo2del 21 d'aostu 0 1783 345334 321238 2015-07-01T09:10:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''21 d'aostu''' hè u 233esimu ghjornu (u 234esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] g49xb7pva2ty4mls2ktxnmiuy0eppep 22 d'aostu 0 1784 345342 321239 2015-07-01T09:12:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''22 d'aostu''' hè u 234esimu ghjornu (u 235esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 7f4w7fidmbgnv5m0qbzteu8dq5b70x4 23 d'aostu 0 1785 350648 345351 2015-07-09T11:35:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''23 d'aostu''' hè u 235esimu ghjornu (u 236esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == * [[1553]]: e milizie [[Francia|francese]] scalanu in [[Corsica]]. == Referenze == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] 38b71td5iz0qj5srvomkll4ijxqmqqq 24 d'aostu 0 1786 345359 321241 2015-07-01T09:16:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''24 d'aostu''' hè u 236esimu ghjornu (u 237esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] gs16pvz1pddgoh8faicqf3a04gx3py2 25 d'aostu 0 1787 345367 321242 2015-07-01T09:18:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''25 d'aostu''' hè u 237esimu ghjornu (u 238esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] 4xa9zgqp7e7dj4h2ott8so1ikyhkyl7 26 d'aostu 0 1788 345374 321243 2015-07-01T09:19:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''26 d'aostu''' hè u 238esimu ghjornu (u 239esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] fnwbbu7sq93sm9pkqtfcjc18xsstxkf 27 d'aostu 0 1789 345382 321244 2015-07-01T09:21:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''27 d'aostu''' hè u 239esimu ghjornu (u 240esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] g8d4lfzl46ce6untbtcdj44oa1fa7my 28 d'aostu 0 1790 345390 321245 2015-07-01T09:22:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''28 d'aostu''' hè u 240esimu ghjornu (u 241esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] tt8ln7fwileh5mk7cckmvyecgkp2obt 29 d'aostu 0 1791 345398 321246 2015-07-01T09:24:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''29 d'aostu''' hè u 241esimu ghjornu (u 242esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:aostu]] [[Category:austu]] e5fjrmgqydvdazumtj0djf8xj35pube 30 d'aostu 0 1792 345322 321247 2015-07-01T09:07:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''30 d'aostu''' hè u 242esimu ghjornu (u 243esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] ghvpztvdfuzuwo3z1i30ybvw9p8qmoi 31 d'aostu 0 1793 345200 321248 2015-07-01T08:39:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''31 d'aostu''' hè u 243esimu ghjornu (u 244esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Aostu]] [[Category:Austu]] qsb5ggwgv91wkj8wpzrdgt4f29xie5f 1 di settembre 0 1794 350641 346284 2015-07-09T11:23:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''1 di settembre''' hè u 244esimu ghjornu (u 245esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1653]] - [[Johann Pachelbel]], [[musica|compositore]] [[Germania|tedescu]] († [[1706]]) * [[1846]] - [[Carlo Cafiero]], pensadore [[politicu|anarchicu]] († [[1892]]) * [[1854]] - [[Engelbert Humperdinck (compositore)|Engelbert Humperdinck]], [[musica|compositore]] († [[1921]]) * [[1875]] - [[Edgar Rice Burroughs]], [[littiratura|scrittore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]], creatore di [[Tarzan]] († [[1950]]) * [[1887]] - [[Blaise Cendrars]], [[littiratura|scrittore]] († [[1961]]) * [[1888]] - [[Andrija Stampar]], [[medicina|medicu]], [[pulitica|diplomaticu]] († [[1958]]) * [[1906]] - [[Joaquin Balaguer]], [[pulitica|politicante]] è presidente di a [[Mari di i Caraibi|Republica Dominicana]] († [[2002]]) * [[1907]] - [[Walter Reuther]], [[pulitica|sindicalistu]] († [[1970]]) * [[1920]] - [[Richard Farnsworth]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] († [[2000]]) * [[1921]] - [[Willem Frederik Hermans]], [[littiratura|scrittore]] [[Olanda|olandese]] († [[1995]]) * [[1922]] ** [[Yvonne De Carlo]], [[cinemà|attrice]] [[Canadà|canadiana]] ** [[Vittorio Gassman]], [[cinemà|attore]] [[Italia|talianu]] († [[2000]]) * [[1926]] - [[Stanley Cavell]], [[filusufia|filosofu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] * [[1928]] - [[George Maharis]], [[cinemà|attore]] * [[1653]] - [[Johann Pachelbel]], compositore [[Germania|tedescu]] († [[1706]]) == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] hpe7k2bdoyp35jz59yb2rw29br0303o 2 di settembre 0 1795 350654 346619 2015-07-09T11:51:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''2 di settembre''' hè u 245esimu ghjornu (u 246esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1243]] - [[Gilbert de Clare]], settimu conte di Hertford, [[pulitica|politicante]] [[Regnu Unitu|inglese]] († [[1295]]) * [[1548]] - [[Vincenzo Scamozzi]], [[architittura|architettu]] [[Italia|talianu]] († [[1616]]) * [[1675]] - [[William Somervile]], [[puesie|poeta]] [[Regnu Unitu|inglese]] († [[1742]]) * [[1840]] - [[Giovanni Verga]], [[littiratura|scrittore]] [[Italia|talianu]] († [[1922]]) * [[1853]] - [[Wilhelm Ostwald]], [[chimica|chimicu]] [[Germania|tedescu]] († [[1932]]) * [[1866]] - [[Hiram Johnson]], exi [[pulitica|Guvernadore]] di a [[California]] è [[attivistu puliticu]] († [[1945]]} * [[1877]] - [[Frederick Soddy]], [[chimicu]] [[Regnu Unitu|inglese]] († [[1956]]) * [[1884]] - [[Frank Laubach]], [[riligione cristiana|missionariu]] [[cristianesimu|cristianu]] * [[1917]] - [[Cleveland Amory]], [[littiratura|scrittore]] († [[1998]]) * [[1926]] - [[Armando Cossutta]], [[pulitica|puliticante]] * [[1934]] - [[Dominic Chianese]], [[cinemà|attore]] * [[1936]] - [[Andrew Grove]], cofundadore è presidente di [[Intel]] * [[1948]] - [[Terry Bradshaw]], ghjucadore di football [[Stati Uniti d'America|americanu]] * [[1951]] - [[Mark Harmon]], [[cinemà|attore]] * [[1964]] - [[Keanu Reeves]], [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]] * [[1968]] - [[Salma Hayek]], [[cinemà|attrice]] [[Messicu|messicana]] * [[1972]] - [[Mefin Davies]], ghjucadore di [[rugby]] [[Galles|gallese]] * [[1978]] - [[Matthew Watkins]], ghjucadore di [[rugby]] [[Galles|gallese]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] nw0afr03kzsstlh9lqeetdlht3npew1 3 di settembre 0 1796 345319 321251 2015-07-01T09:07:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''3 di settembre''' hè u 246esimu ghjornu (u 247esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] 0d15vjpicmcknribjo2y97ojknfgm3h 4 di settembre 0 1797 345402 321252 2015-07-01T09:28:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''4 di settembre''' hè u 247esimu ghjornu (u 248esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] kx6wmqf0d289wkq7fiqwg5d187w1fqf 5 di settembre 0 1798 345410 321253 2015-07-01T09:30:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''5 di settembre''' hè u 248esimu ghjornu (u 249esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] j2q0cmp3t4me2n7ofe2q4iyet1s6xbl 6 di settembre 0 1799 350664 345418 2015-07-09T12:04:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''6 di settembre''' hè u 249esimu ghjornu (u 250esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1787]] : [[Salvatore Viale]], [[scrivanu|scrittore]] [[Corsica|corsu]] († [[23 di nuvembre]] [[1861]]). == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] owo26fyjnsuqyugy0o6cerqxprebmdy 7 di settembre 0 1800 354875 354873 2016-08-27T08:27:03Z MoiraMoira 836 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Bolisky|Bolisky]] ([[User talk:Bolisky|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''7 di settembre''' hè u 250esimu ghjornu (u 251esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] o0xtqeouneyct13bfilvrb6dgf5aj56 8 di settembre 0 1801 345434 321256 2015-07-01T09:35:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} L' '''8 di settembre''' hè u 251esimu ghjornu (u 252esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 3irt66nhdjeva5otgy310qfplnckg2x 9 di settembre 0 1802 350666 346316 2015-07-09T12:11:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''9 di settembre''' hè u 252esimu ghjornu (u 253esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[214]] - [[Aureliano]], [[pulitica|imperatore]] [[Roma|rumanu]] († [[275]]) * [[1578]] - [[Ferdinando II]], [[pulitica|imperatore]] di u [[Roma|Sacru Rumanu Imperu]] * [[1585]] - [[Cardinale Armand-Jean du Plessis, duca di Richelieu]], [[pulitica|omu di statu]] [[Francia|francese]] († [[1642]]) * [[1737]] - [[Luigi Galvani]], fisiulogu ed anatomistu [[Italia|talianu]] († [[1798]]) * [[1754]] - [[William Bligh]], ufficiale di a marina [[Regnu unitu|britannica]] († [[1817]]) * [[1755]] - [[Benjamin Bourne]], [[pulitica|puliticante]] († [[1808]]) * [[1820]] - [[Giacomo Zanella]], [[puisia|poeta]] [[Italia|talianu]] († [[1889]]) * [[1824]] - [[Anton Bruckner]], [[musicante]] [[Austria|austriacu]] († [[1896]]) * [[1828]] - [[Lev Nikolaevic Tolstoj]], [[littiratura|scrittore]] [[Russia|russiu]] († [[1910]]) * [[1849]] - [[Lucy Rider Meyer]], [[medicina|medicu]], educatrice * [[1855]] - [[Antony Lucich-Lucas]] inventore [[Croazia|croatu]]-[[Stati Uniti d'America|americanu]] († [[1921]]) * [[1857]] - [[Pompeo Mariani]], [[arte|pittore]] [[Italia|talianu]] * [[1868]] - [[Mary Hunter Austin]], [[littiratura|scrittrice]] * [[1873]] - [[Max Reinhardt]], [[cinemà|attore]] [[Germania|tedescu]] († [[1943]]) * [[1878]] - [[Adelaide Crapsey]], [[puisii|poetessa]] * [[1887]] - [[Alf Landon]], [[pulitica|puliticante]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] († [[1987]]) * [[1894]] - [[Arthur Freed]], [[cantu|cantadore]] è [[Cinemà|produttore cinematograficu]] († [[1973]]) * [[1899]] - [[Billy Rose]], [[compositore]] († [[1966]]) * [[1903]] - [[Phyllis Whitney]], [[littiratura|scrittore]] * [[1905]] - [[Joseph Levine]], [[Cinemà|produttore cinematograficu]] * [[1908]] - [[Cesare Pavese]], [[littiratura|scrittore]] († [[1950]]) * [[1911]] - [[John Gorton]], diciennuvesimu [[pulitica|Primu Ministru]] d'[[Australia]] († [[2002]]) * [[1918]] - [[Oscar Luigi Scalfaro]], IX [[pulitica|Presidente]] di a [[Republica Taliana]] * [[1923]] - [[Daniel Carleton Gajdusek]], [[medicina|virulogu]], [[Premiu Nobel]] per a [[medicina]] [[1976]] * [[1924]] - [[Jane Greer]], [[Cinemà|attrice]] * [[1925]] - [[Cliff Robertson]], [[cinemà|attore]], [[Premiu Oscar]] * [[1935]] - [[Chaim Topol]], [[cinemà|attore]] [[Israele|israelianu]] * [[1946]] - [[Billy Preston]], [[musicante]] * [[1949]] - [[Joe Theismann]], ghjucadore di football [[Stati Uniti d'America|americanu]] è commentatore [[sport|sportivu]] * [[1951]] ** [[Tom Wopat]], [[cinemà|attore]] è [[cantu|cantante]] ** [[Michael Keaton]], [[cinemà|attore]] * [[1952]] - [[David A. Stewart]], [[musicante]] ([[Eurythmics]]) * [[1953]] - [[Giovanni Lindo Ferretti]], [[musicante]] è [[littiratura|scrittore]] [[Republica Taliana|talianu]] * [[1960]] - [[Hugh Grant]], [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|inglese]] * [[1966]] - [[Adam Sandler]] [[cinemà|attore]] [[cumedia|comicu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] * [[1970]] - [[Macy Gray]], [[cantu|cantadore]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] j2egnqlhurgewgizl43gu2wubd9mpbp 10 di settembre 0 1803 345214 321258 2015-07-01T08:42:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''10 di settembre''' hè u 253esimu ghjornu (u 254esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] qt0kehk3u1e0vmnr97yn2i7ghl4eo7x 11 di settembre 0 1804 345222 321259 2015-07-01T08:44:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} L' '''11 di settembre''' hè u 254esimu ghjornu (u 255esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] p17eptj48tvk6tys6fczu656glznb9c 12 di settembre 0 1805 346279 345230 2015-07-01T17:13:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''12 di settembre''' hè u 255esimu ghjornu (u 256esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1986]]: [[Emmy Rossum]], [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]] == Morte == * [[1992]]: [[Anthony Perkins]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] nzsrobm6bgqm8zpo07dai1nh6tcxc45 13 di settembre 0 1806 345238 321261 2015-07-01T08:47:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''13 di settembre''' hè u 256esimu ghjornu (u 257esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 3o7xkz1w2jn1u3q2uajlay9nvjpkpoq 14 di settembre 0 1807 345246 321262 2015-07-01T08:49:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''14 di settembre''' hè u 257esimu ghjornu (u 258esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] 1gcwyk9rxszr7l9uw26xeicepof6hp5 15 di settembre 0 1808 345254 321263 2015-07-01T08:51:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''15 di settembre''' hè u 258esimu ghjornu (u 259esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] a4tdkfzzoha6v5u8g94dmp1meywu7lt 16 di settembre 0 1809 345262 321264 2015-07-01T08:52:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''16 di settembre''' hè u 259esimu ghjornu (u 260esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] sudhuv8ckyi755ia69f7i739q6600e3 17 di settembre 0 1810 345271 321265 2015-07-01T08:55:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''17 di settembre''' hè u 260esimu ghjornu (u 261esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] 1atom1fubi1irit506w9fdee7m1n7n5 18 di settembre 0 1811 345278 321266 2015-07-01T08:57:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''18 di settembre''' hè u 261esimu ghjornu (u 262esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 8205bqp16bo97ltgdx49du1snahk25o 19 di settembre 0 1812 350640 345286 2015-07-09T11:21:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''19 di settembre''' hè u 262esimu ghjornu (u 263esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == 1982: Nascita di u primu [[infurmatica|emoticonu]] == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] nskwjpneutqck10r76rmkrqna7mun9q 20 di settembre 0 1813 345331 321268 2015-07-01T09:09:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''20 di settembre''' hè u 263esimu ghjornu (u 264esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] fy1l5egs3g6wd10l23v11ruura6gybf 21 di settembre 0 1814 345339 321269 2015-07-01T09:12:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''21 di settembre''' hè u 264esimu ghjornu (u 265esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:settembre]] [[Category:sittembri]] 1m94ml2lxq0ci8jenqaoblqfoont1ir 22 di settembre 0 1815 345348 345347 2015-07-01T09:13:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''22 di settembre''' hè u 265esimu ghjornu (u 266esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 2delbvv8zv4oed6tkc03zfzdvla33m1 23 di settembre 0 1816 345357 321271 2015-07-01T09:16:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''23 di settembre''' hè u 266esimu ghjornu (u 267esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] s4ge83kufwjc1vvln58qa03ch3z6gtz 24 di settembre 0 1817 345365 321272 2015-07-01T09:17:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''24 di settembre''' hè u 267esimu ghjornu (u 268esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 8sb9sshq64y1xyve9ybn68q8pf2v00y 25 di settembre 0 1818 350651 321273 2015-07-09T11:41:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''25 di settembre''' hè u 268esimu ghjornu (u 269esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. {{settembre}} == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 7d60lz3udwu1n8yk9k96c1ty4gslw0l 26 di settembre 0 1819 345379 321274 2015-07-01T09:20:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''26 di settembre''' hè u 269esimu ghjornu (u 270esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] jqfzhlxcexbjeh7uyfk5367rhzv8eo5 27 di settembre 0 1820 345387 321275 2015-07-01T09:22:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''27 di settembre''' hè u 270esimu ghjornu (u 271esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] thmshx6bcuz36904gr3jwsozuh58772 28 di settembre 0 1821 345395 321276 2015-07-01T09:23:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''28 di settembre''' hè u 271esimu ghjornu (u 272esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] hdqqusv2lofjopbddri8sg7wcbi8jvm 29 di settembre 0 1822 345303 321277 2015-07-01T09:03:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''29 di settembre''' hè u 272esimu ghjornu (u 273esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] tjw04nserq9onqm6bv2m7xnjhi9s3hy 30 di settembre 0 1823 345327 321278 2015-07-01T09:09:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''30 di settembre''' hè u 273esimu ghjornu (u 274esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Settembre]] [[Category:Sittembri]] 23470tu8aahdyg5rjjk9zwtccke86d7 1 uttrovi 0 1824 345208 321279 2015-07-01T08:41:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''1 uttrovi''' hè u 274esimu ghjornu (u 275esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] lvz6uwmzwqdxpooto1rtm2424q4ufj0 2 uttrovi 0 1825 346282 345296 2015-07-01T17:14:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''2 uttrovi''' hè u 275esimu ghjornu (u 276esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == * [[1853]] : [[François Arago]] * [[1985]] : [[Rock Hudson]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == * [[1753]]: [[Ghuvan' Petru Gaffori]] hè assassinatu == Referenze == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 62sn58cninuoizg0ibopnz5nfbwemop 3 uttrovi 0 1826 345321 321281 2015-07-01T09:07:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''3 uttrovi''' hè u 276esimu ghjornu (u 277esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 823g3s5h2458wc6zjm3gmvq5yfjkjc1 4 uttrovi 0 1827 345404 321282 2015-07-01T09:28:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''4 uttrovi''' hè u 277esimu ghjornu (u 278esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] cnan1y2xt4t3v62cu8ef5rmve10mwns 5 uttrovi 0 1828 345412 321283 2015-07-01T09:30:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''5 uttrovi''' hè u 278esimu ghjornu (u 279esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 7l1g9o62256zfb3wrfh0rrvm0hhy4hp 6 uttrovi 0 1829 345420 321284 2015-07-01T09:32:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''6 uttrovi''' hè u 279esimu ghjornu (u 280esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 0jsthglfwdhnhrqx9fie1ihq4qv26e0 7 uttrovi 0 1830 345428 326549 2015-07-01T09:33:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''7 uttrovi''' hè u 280esimu ghjornu (u 281esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] c1d1v3sqy6efacnymv5kaz01vtkuo7f 8 uttrovi 0 1831 345436 326550 2015-07-01T09:35:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} L' '''8 uttrovi''' hè u 281esimu ghjornu (u 282esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 4f8956jw542ernzwpbmddp62cmz832v 9 uttrovi 0 1832 345445 321287 2015-07-01T09:37:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''9 uttrovi''' hè u 282esimu ghjornu (u 283esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] p2g31r6dzpd02jv8cdgb2d4s06yilva 10 uttrovi 0 1833 345216 321288 2015-07-01T08:43:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''10 uttrovi''' hè u 283esimu ghjornu (u 284esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 6mf965qn1j3dqfwhyus712d12aunt60 11 uttrovi 0 1834 345224 321289 2015-07-01T08:45:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} L' '''11 uttrovi''' hè u 284esimu ghjornu (u 285esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 91sv1usmhhgt1ghes9jc9q3wabe90r3 12 uttrovi 0 1835 345232 321290 2015-07-01T08:46:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''12 uttrovi''' hè u 285esimu ghjornu (u 286esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 1xiumc0ug9awzjwsndifbwylh70br13 13 uttrovi 0 1836 345240 321291 2015-07-01T08:48:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''13 uttrovi''' hè u 286esimu ghjornu (u 287esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 0y4akj9kr6f6t69l6geaxcf7dhpx1i1 14 uttrovi 0 1837 345248 321292 2015-07-01T08:49:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''14 uttrovi''' hè u 287esimu ghjornu (u 288esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 3ckh5ooxcwxs3724gxzd8j0fg0p9n91 15 uttrovi 0 1838 345256 321293 2015-07-01T08:51:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''15 uttrovi''' hè u 288esimu ghjornu (u 289esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] po5kdaw0zj5o2k8qbiha3o80etjyc6h 16 uttrovi 0 1839 345264 321294 2015-07-01T08:53:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''16 uttrovi''' hè u 289esimu ghjornu (u 290esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] imu7jxild0pozz0wpswxec5kiunq57d 17 uttrovi 0 1840 345272 321295 2015-07-01T08:55:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''17 uttrovi''' hè u 290esimu ghjornu (u 291esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 8b5rrc4pay7x36zpgzkqyq7sxgpfb4i 18 uttrovi 0 1841 360704 356273 2018-12-19T20:25:15Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 Rimosso il reindirizzamento a [[18 d'ottobre]] wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''18 d'uttrovi''' (o d'ottobre) hè u 291èsimu ghjornu (u 292èsimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nàsciti == == Morti == == Celebrazioni == === Festi === === I Santi === == In Còrsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 6qhaqp14n7k0wt0w5ggkjfpn2deh7d0 19 uttrovi 0 1842 345288 321297 2015-07-01T08:59:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''19 uttrovi''' hè u 292esimu ghjornu (u 293esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 544jgqyii42ho2xgk08nsm48jk4qi9p 20 uttrovi 0 1843 345333 321298 2015-07-01T09:10:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''20 uttrovi''' hè u 293esimu ghjornu (u 294esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] s650ao7rvd5gogqv74a11wxk1py6dkj 21 uttrovi 0 1844 345341 321299 2015-07-01T09:12:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''21 uttrovi''' hè u 294esimu ghjornu (u 295esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] je1u5bu2vq7l2vg0rc6zhroqzydjv0z 22 uttrovi 0 1845 345350 321300 2015-07-01T09:14:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''22 uttrovi''' hè u 295esimu ghjornu (u 296esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 5xfvd9ed0tvtmjlgaaopblo0hi2so8a 23 uttrovi 0 1846 345358 321301 2015-07-01T09:16:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''23 uttrovi''' hè u 296esimu ghjornu (u 297esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 57d69l5npge762ox47uy7tbwzjy7xun 24 uttrovi 0 1847 360700 330014 2018-12-19T20:24:04Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 Rimosso il reindirizzamento a [[24 d'ottobre]] wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''24 d'uttrovi''' (o d'ottobre) hè u 297èsimu ghjornu (u 298èsimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nàsciti == == Morti == == Celebrazioni == === Festi === === I Santi === == In Còrsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] o9ubrp1t7gk3hf8qk8sjjyldw03d8gt 25 uttrovi 0 1848 345373 321303 2015-07-01T09:19:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''25 uttrovi''' hè u 297esimu ghjornu (u 298esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] hudtlyizw727hmm2unwvcf8kfaelruz 26 uttrovi 0 1849 345381 321304 2015-07-01T09:21:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''26 uttrovi''' hè u 299esimu ghjornu (u 300esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] ba82vya32km5ur0krocai3a2pn3ltxf 27 uttrovi 0 1850 345389 321305 2015-07-01T09:22:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''27 uttrovi''' hè u 300esimu ghjornu (u 301esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] h738s3841os92w1xk41inwqs7609fdx 28 uttrovi 0 1851 345397 321306 2015-07-01T09:24:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''28 uttrovi''' hè u 301esimu ghjornu (u 302esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] aez96yt7av78lms7limxsxs55vktnir 29 uttrovi 0 1852 345305 321307 2015-07-01T09:03:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''29 uttrovi''' hè u 302esimu ghjornu (u 303esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] tohw486mk69d9d6c5l9b0h4j3h5ddwc 30 uttrovi 0 1853 345329 321308 2015-07-01T09:09:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''30 uttrovi''' hè u 303esimu ghjornu (u 304esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 1yvua2eirl9b8h384ql6m9dotk64jk3 1 nuvembri 0 1854 354032 350642 2016-05-18T13:19:04Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''1 nuvembri''' hè u 305esimu ghjornu (u 306esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == * World [[Vegan]] Day === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] h1dw5212j4mwlkqj667kvrele5cafa8 2 nuvembri 0 1855 345295 321310 2015-07-01T09:01:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''2 nuvembri''' hè u 306esimu ghjornu (u 307esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 1mqoi42ba0mypbbqnfk5hf4f7w5qa7k 3 nuvembri 0 1856 345320 321311 2015-07-01T09:07:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''3 nuvembri''' hè u 307esimu ghjornu (u 308esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 8qrr88ycs1jd1t1791dn9pb3m7akrve 4 nuvembri 0 1857 345403 321312 2015-07-01T09:28:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''4 nuvembri''' hè u 308esimu ghjornu (u 309esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] ee5cvd9gjlxsj9mroqi1qorrp3b1c1d 5 nuvembri 0 1858 350661 345411 2015-07-09T12:02:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''5 nuvembri''' hè u 309esimu ghjornu (u 310esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] afseb1xbm0ubt9eprlz7qkrvkysfa9u 6 nuvembri 0 1859 345419 321314 2015-07-01T09:31:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''6 nuvembri''' hè u 310esimu ghjornu (u 311esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 0ugq91jq23b6kmdb7gpoetytnjc4gsn 7 nuvembri 0 1860 345427 321315 2015-07-01T09:33:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''7 nuvembri''' hè u 311esimu ghjornu (u 312esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] sc12gceixhaa6f0hzdw0wo7c3e3ge8c 8 nuvembri 0 1861 345435 321316 2015-07-01T09:35:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} L' '''8 nuvembri''' hè u 312esimu ghjornu (u 313esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] eiwkrpr65aqij8twwzyubu864j9emvn 9 nuvembri 0 1862 345444 321317 2015-07-01T09:37:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''9 nuvembri''' hè u 313esimu ghjornu (u 314esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] f7ojvpkxs2qjuvcfh2s7yzohb1eeh2t 10 nuvembri 0 1863 345215 321318 2015-07-01T08:43:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''10 nuvembri''' hè u 314esimu ghjornu (u 315esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] l5hxivynfsio80bt87f8hry7h5z1vc1 11 nuvembri 0 1864 345223 321319 2015-07-01T08:44:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} L' '''11 nuvembri''' hè u 315esimu ghjornu (u 316esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] hrxyfty8pj8frcu91id8n2tk1e6rm9d 12 nuvembri 0 1865 345231 321320 2015-07-01T08:46:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''12 nuvembri''' hè u 316esimu ghjornu (u 317esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] dyhsohw2pbyuorug5u9bnbmdpfuw845 13 nuvembri 0 1866 345239 321321 2015-07-01T08:48:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''13 nuvembri''' hè u 317esimu ghjornu (u 318esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] e4wj1s6b0wlgmyhwcvsp3gu4dj76er8 14 nuvembri 0 1867 345247 321322 2015-07-01T08:49:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''14 nuvembri''' hè u 318esimu ghjornu (u 319esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] p173napmp7fi8utzwaao4rkee31g89b 15 nuvembri 0 1868 345255 321323 2015-07-01T08:51:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''15 nuvembri''' hè u 319esimu ghjornu (u 320esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 4pgmdbnqf3fmzigl7juv8cown9y8vl2 16 nuvembri 0 1869 345263 321324 2015-07-01T08:53:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''16 nuvembri''' hè u 320esimu ghjornu (u 321esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] qt8r5ruu4ee7mew6cb76wj7wvm6vgim 17 di nuvembre 0 1870 346283 345270 2015-07-01T17:14:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''17 nuvembri''' hè u 321esimu ghjornu (u 322esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1925]]: [[Rock Hudson]], [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] hm0gh1yj5g0zut4hmy1vq5bsvyzqn29 18 nuvembri 0 1871 345279 321326 2015-07-01T08:57:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''18 nuvembri''' hè u 322esimu ghjornu (u 323esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] b27wor5f7isfx7hvrkcc2fv023l6lun 19 nuvembri 0 1872 345287 321327 2015-07-01T08:59:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''19 nuvembri''' hè u 323esimu ghjornu (u 324esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] avia6l3hshnltuq9ixii0jweyupdno0 20 nuvembri 0 1873 345332 321328 2015-07-01T09:10:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''20 nuvembri''' hè u 324esimu di l'annu == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 19gla9obxzzhjeueeqcd8mbquh1zec2 21 nuvembri 0 1874 345340 321329 2015-07-01T09:12:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''21 nuvembri''' hè u 325esimu ghjornu (u 326esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] hai145r43qf9vk1ykheag3a5opl05kk 22 nuvembri 0 1875 345349 321330 2015-07-01T09:14:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''22 nuvembri''' hè u 326esimu ghjornu (u 327esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 0wgf5dquw4uxeis8ig0z318y8295n72 23 di nuvembri 0 1876 350649 345356 2015-07-09T11:37:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembre}} U '''23 di nuvembre''' hè u 327esimu ghjornu (u 328esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == * [[1861]] : [[Salvatore Viale]], [[scrivanu|scrittore]] [[Corsica|corsu]] (° [[6 di settembre]] [[1787]]). == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembre]] o0q0uo7cfwxl0rm6z1ftdj7uldu6gu1 24 nuvembri 0 1877 345366 321332 2015-07-01T09:17:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''24 nuvembri''' hè u 328esimu ghjornu (u 329esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 7a1v0qtr9zoyc65qvxjo2etbut8gqnh 25 nuvembri 0 1878 345372 321333 2015-07-01T09:19:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''25 nuvembri''' hè u 329esimu ghjornu (u 330esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] s2apulkeen3216134zoq822vpzqk9c9 26 nuvembri 0 1879 345380 321334 2015-07-01T09:20:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''26 nuvembri''' hè u 330esimu ghjornu (u 331esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 7hvjz3sebc7s85wvtft24n641frdln8 27 nuvembri 0 1880 345388 321335 2015-07-01T09:22:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''27 nuvembri''' hè u 331esimu ghjornu (u 332esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] t1xsxflndzwmdlcxq2iigte4gkc2rvs 28 nuvembri 0 1881 345396 321336 2015-07-01T09:24:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''28 nuvembri''' hè u 332esimu ghjornu (u 333esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] j9inagpwoqlun06sf2dnlrhab8y8412 29 nuvembri 0 1882 345304 321337 2015-07-01T09:03:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''29 nuvembri''' hè u 333esimu ghjornu (u 334esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] p0i6ql1e5z1ebzllb59b3ogjq2czp7i 30 nuvembri 0 1883 345328 321338 2015-07-01T09:09:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''30 nuvembri''' hè u 334esimu ghjornu (u 335esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * * * == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Nuvembri]] [[Category:Novembre]] 02b2kgn23mrpiqh1vw6kvb6lfzg59sp 1 di dicembre 0 1884 354033 350685 2016-05-18T13:19:14Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''1 di dicembre''' hè u 335esimu [[ghjornu]] (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] daif6t64pmw65shrar8mp7kyyvor9dq 2 di dicembre 0 1885 350686 350579 2015-07-09T12:24:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''2 di dicembre''' hè u 336esimu [[ghjornu]] (u 337esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] phs7mkbfnj73o6dvnpurwwdhmw16k58 3 di dicembre 0 1886 350687 350581 2015-07-09T12:24:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''3 di dicembre''' hè u 337esimu [[ghjornu]] (u 338esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] f78qzy0w96sq5lqgpt5z72zqpu6ucsi 4 di dicembre 0 1887 350688 350583 2015-07-09T12:25:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''4 di dicembre''' hè u 338esimu [[ghjornu]] (u 339esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 3pj9vpn4fvhx13e9u8wn489osfa3oz8 5 di dicembre 0 1888 350689 350585 2015-07-09T12:25:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''5 di dicembre''' hè u 339esimu [[ghjornu]] (u 340esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 4m7xsnr8gnzrh55b6bmtkpwq3mv6us7 6 di dicembre 0 1889 350690 350667 2015-07-09T12:26:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''6 di dicembre''' hè u 340esimu [[ghjornu]] (u 341esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 814s3igwxubvzma992v47jdai8ohl6q 7 di dicembre 0 1890 350691 350587 2015-07-09T12:26:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''7 di dicembre''' hè u 341esimu [[ghjornu]] (u 342esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 1ntzu8925q7pkbbvq3dic6lto4nmvz3 8 di dicembre 0 1891 350692 350589 2015-07-09T12:27:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} L' '''8 di dicembre''' hè u 342esimu [[ghjornu]] (u 343esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] 72z7ct3o06zpnyn69ddguiydvh2dy1y 9 di dicembre 0 1892 362561 350693 2019-06-29T10:37:01Z Jun Misugi 295 /* In Corsica */2003: cowiki wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''9 di dicembre''' hè u 343esimu [[ghjornu]] (u 344esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == [[2003]]: A [[Corsipedia|Wikipedia in lingua córsa]] hè creata. == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] ehllvzet8oy38q7qj8wcre66kdrc3uo 10 di dicembre 0 1893 350694 350591 2015-07-09T12:27:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''10 di dicembre''' hè u 344esimu [[ghjornu]] (u 345esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] 4svv74c2f826pqb805x5xni2yu5djw1 11 di dicembre 0 1894 350695 350593 2015-07-09T12:27:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} L' '''11 di dicembre''' hè u 345esimu [[ghjornu]] (u 346esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] swc3fpf3l2z4rd8kt9u7dsfwifqf4fs 12 di dicembre 0 1895 350696 350595 2015-07-09T12:28:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''12 di dicembre''' hè u 346esimu [[ghjornu]] (u 347esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 4bnp43vfhvoh2mx1sx7gfb1zy8mb1ol 13 di dicembre 0 1896 350697 350597 2015-07-09T12:28:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''13 di dicembre''' hè u 347esimu [[ghjornu]] (u 348esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] b6a1iyl7sfnl751xpuv63bmxbuz6jna 14 di dicembre 0 1897 350698 350671 2015-07-09T12:29:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''14 di dicembre''' hè u 348esimu [[ghjornu]] (u 349esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] feq10dh7kwjl07uwcfz3vx4l5svg3p4 15 di dicembre 0 1898 350699 350599 2015-07-09T12:29:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''15 di dicembre''' hè u 349esimu [[ghjornu]] (u 350esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] 4xmh7kapy6ycrk2spwa54d4cjp3450n 16 di dicembre 0 1899 350700 350673 2015-07-09T12:29:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''16 di dicembre''' hè u 350esimu [[ghjornu]] (u 351esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1834]] : [[Léon Walras]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 10gw0q6t0ec8grlzzzcmwj18c1l1a4l 17 di dicembre 0 1900 350701 350675 2015-07-09T12:29:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''17 di dicembre''' hè u 351esimu [[ghjornu]] (u 352esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 7gbphu79fjees9e2ff0a4ydqye21o8e 18 di dicembre 0 1901 350702 350635 2015-07-09T12:29:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''18 di dicembre''' hè u 352esimu [[ghjornu]] (u 353esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] kfn7tagnipfxqo2sanxuyrtd0h84bfx 19 di dicembre 0 1902 350703 350601 2015-07-09T12:30:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''19 di dicembre''' hè u 353esimu [[ghjornu]] (u 354esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] cn6q812gh85zmtq0e0hg2hpp7hvg7gs 20 di dicembre 0 1903 350704 350603 2015-07-09T12:30:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''20 di dicembre''' hè u 354esimu [[ghjornu]] (u 355esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] i0m222ht177a0q5zlojmp5lgy9hy46t 21 di dicembre 0 1904 350705 350677 2015-07-09T12:30:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''21 di dicembre''' hè u 355esimu [[ghjornu]] (u 356esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] lyz4prty9upb9jwtjbeozhwx2rf77ty 22 di dicembre 0 1905 350706 350679 2015-07-09T12:31:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''22 di dicembre''' hè u 356esimu [[ghjornu]] (u 357esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:decembre]] [[Category:dicembri]] o4dxcfc8g2067lhxnytewt2e6wlrci0 23 di dicembre 0 1906 350707 350605 2015-07-09T12:31:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''23 di dicembre''' hè u 357esimu [[ghjornu]] (u 358esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 8gnz3t0o9ez9av0cskh3umuf2xoniq3 24 di dicembre 0 1907 350708 350650 2015-07-09T12:31:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''24 di dicembre''' hè u 358esimu [[ghjornu]] (u 359esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == * a [[Veghja]] di [[Natale]] === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] c1i84x456v1cok3yow8m4wm7fk9kyhs 25 di dicembre 0 1908 350709 350681 2015-07-09T12:31:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''25 di dicembre''' hè u 359esimu [[ghjornu]] (u 360esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === * [[Natale]] === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 1kf8apsq2cigs34xpvt68sglw45c0ec 26 di dicembre 0 1909 350710 350683 2015-07-09T12:32:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''26 di dicembre''' hè u 360esimu [[ghjornu]] (u 361esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 808m4ws4risr6ifbj9d3ykgk306qluu 27 di dicembre 0 1910 350711 350609 2015-07-09T12:32:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''27 di dicembre''' hè u 361esimu [[ghjornu]] (u 362esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] s7mtz1q3xyf0wdbf8o6sbfn6z2mizp9 28 di dicembre 0 1911 350712 350611 2015-07-09T12:32:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''28 di dicembre''' hè u 362esimu [[ghjornu]] (u 363esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 9yd1gha2fz88p281wyp37bsk5tm4117 29 di dicembre 0 1912 355387 350713 2016-10-09T03:13:13Z 177.79.43.94 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''29 di dicembre''' hè u 363esimu [[ghjornu]] (u 364esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[Jon Voight]] == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Decembre]] [[Category:Dicembri]] 8zyad6yj9p248eek5mrh24r4rfuunrx Template:Nuvembri 10 1914 16310 7097 2006-04-22T18:21:30Z Img 21 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff"|[[Uttrovi|Uttrovi]] - '''[[Nuvembri]]''' - [[Dicembri|Dicembri]] |- style="text-align:center;" | [[1 di nuvembri|1]] | [[2 di nuvembri|2]] | [[3 di nuvembri|3]] | [[4 di nuvembri|4]] | [[5 di nuvembri|5]] | [[6 di nuvembri|6]] | [[7 di nuvembri|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di nuvembri|8]] | [[9 di nuvembri|9]] | [[10 di nuvembri|10]] | [[11 di nuvembri|11]] | [[12 di nuvembri|12]] | [[13 di nuvembri|13]] | [[14 di nuvembri|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di nuvembri|15]] | [[16 di nuvembri|16]] | [[17 di nuvembri|17]] | [[18 di nuvembri|18]] | [[19 di nuvembri|19]] | [[20 di nuvembri|20]] | [[21 di nuvembri|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di nuvembri|22]] | [[23 di nuvembri|23]] | [[24 di nuvembri|24]] | [[25 di nuvembri|25]] | [[26 di nuvembri|26]] | [[27 di nuvembri|27]] | [[28 di nuvembri|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di nuvembri|29]] | [[30 di nuvembri|30]] |- style="background: lightblue" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff"| |} minqjzmys2h2ki89i15httwmi0etfbd Corsica 0 1919 360151 359451 2018-09-12T16:45:29Z Frassetu 5765 /* Musica */ wikitext text/x-wiki {{regione francese | regione=Corsica | nomeUfficiale=Corsica | bandera=Flag of Corsica.svg | capilocu=Aiacciu | superficia=8 680 | pupulazione=340 000 | densita=32,4 | dipartimenti=[[Corsica suttana]] (2A), [[Corsica suprana]] (2B) | circundarii=5 | Lingui Officiali= [[Francesu]], [[Corsu]] | Altri Lingui= [[Inglesu]] (Cummerciale e turisticu) | cantoni=52 | cumune=360 | situ=http://www.corse.fr/ | carta=Map of Corsica.svg }} A '''Corsica''' hè un'isula di u [[Mare Terraniu]], a quarta più grande dopu à [[Sicilia]], [[Sardegna]] è [[Cipru]]. Hè una cullettività territuriale è una [[Regioni francesi|regione]] [[Francia|francese]]. Cumporta dui dipartimenti: a [[Corsica suprana]] (2B, ''Haute-Corse ''in francese') in nordu è a [[Corsica suttana]] (2A, ''Corse-du-sud'' in francese) in meziornu. A lingua di a populazione hè u [[Lingua francese|francese]], poi a lingua regiunale hè u [[corsu]]. A capitale amministrativa di l'isula hè [[Aiacciu]] (''Ajaccio'' in francese, ''Aiaccio'' in talianu, ''[[Aghjacciu]]'' in [[dialettu aghjaccinu]]) è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò [[Portivechju]] è [[Sartè]]. A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di [[Bastia]] è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di [[Furiani]], [[U Borgu]], [[Lucciana]], [[Biguglia]] è Pietranera. Dinù, a cità di [[Bastia]] hè vicinu à u [[Capicorsu]]. E principale cità di Corsica suprana sò [[Corti]] è [[Calvi]]. A Corsica teni 8.680 km<sup>2</sup> di superficia. === Rilievu === A principale muntagna di a Corsica hè u [[monte Cintu]] incù 2 706 metri di altitudine. === Idrografia === U [[Golu]] hè u fiume più lungu di a Corsica. Qui hè una lista di i fiumi di Corsica : {{Fiumi di Corsica}} ==A Sardegna, isola vicina== A [[Sardegna]] (o Sardigna) hè una isula di u Mare Terraniu, pocu distante da a Corsica è una regione taliana. == Storia == [[File:Bandera di u populu corsu à l'epica preistorica.jpg|miniatura|Bandera di u populu corsu à l'epica preistorica]] A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu [[Omeru]] indu l'''[[Udissea]]'' parla di a Còrsica, prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune: <blockquote> "Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra [...]" </blockquote> [[File:Iron Age italy-fr.svg|thumbnail|left]] [[File:Roman conquest of Italy.PNG|thumbnail|center]] [[File:Justinian555AD.png|thumbnail|right|VI ème siècle]] * [[725]] : invasione di a Corsica da i [[Lombardi]] * [[754]] : [[Carulu Magnu]], diventatu rè di i [[Lombardi]], cede a Corsica à u [[Pappa]] [[File:Aistulf's Italy-it.svg|thumbnail|right|VIII ème siècle]] * [[1077]] : u Pappa [[Gregoriu VII]] cunfida l'amministrazione di a Corsica à u vescu di [[Pisa]] * [[1133]] : i vescuvati sò spiccati in dui gruppi (unu per Genuva è une per Pisa) * [[1195]] : istallazione di [[Genuva]] in [[Bonifaziu]] * [[1268]] : istallazione di [[Genuva]] in [[Calvi]] * [[1284]] : a Corsica diventa a proprietà di [[Genuva]] * [[1383]] : fondazione di [[Bastia]] da [[Genuva]] [[File:Italia 1494-es.svg|thumbnail|right|XV ème siècle]] * [[1551]] : [[Samperu Corsu]] occupa a Corsica incù i [[Turcu|Turchi]], per a [[Francia]] * [[1559]] : [[trattatu di Cateau-Cambrésis]], a Corsica hè resa à [[Genuva]] * [[1594]] : escita di a prima storia di Corsica * [[1725]] : nascita di [[Pasquale Paoli]] * [[1730]] : di decembre, a Corsica dichara a so independenza * [[1731]] : e truppe imperiale scalanu in Corsica, dopu à dumanda di [[Genuva]] * [[1732]] : pace di [[Corti]], chì ùn serà micca respettata * [[1735]] : [[30 di ghjennaghju]], dichjarazione d'independenza da a consulta d'[[Orezza]] * [[1735]] : prima [[Custituzione corsa]] * [[1736]] : [[Tiadoru di Neuhoff|Teodoru di Neuhoff]] diventa "rè di i Corsi" * [[1737]] : convenzione di [[Versailles]] trà a [[Francia]] è [[Genuva]] * [[1738]] : primu interventu francese * [[1747]] : secondu interventu francese * [[1755]] : u [[14 di lugliu]], [[Pasquale Paoli]] hè proclamatu "generale di a Nazione" da a consulta d'[[Orezza]] * [[1755]] : seconda [[Custituzione corsa]] * [[1765]] : apertura di l'[[Università di Corti]] * [[1768]] : [[15 di maghju]], per via di u [[trattatu di Versaglia]] Genuva cede a Corsica à a Francia. A Corsica dichjara a guerra à a [[Francia]] * [[1768]] : [[9 d'ottobre]], vittoria di e truppe di [[Pasquale Paoli]] annantu l'armata francese, durante a [[battaglia di U Borgu]] * [[1769]] : [[9 di maghju]], disfatta di e truppe di [[Pasquale Paoli]] contra à l'armata francese, durante à [[battaglia di Ponte Novu]] * [[1769]] : [[13 di ghjugnu]], [[Pasquale Paoli]] lascia a Corsica per a [[Grande Brittania]] * [[1769]] : [[15 d'aostu]], nascita di [[Napulione Buonaparte]] in [[Aiacciu]] * [[1789]] : l'Assemblea naziunale francese decreta ch'è « a Corsica face parte di l'Imperiu francese » * [[1790]] : creazione di u dipartimentu di Corsica, avendu [[Bastia]] cum'è capitale * [[1793]] : separazione di Corsica in dui dipartimenti, u [[Liamone]] è u [[Golu]] * [[1807]] : morte di [[Pasquale Paoli]] * [[1821]] : morte di [[Napulione Buonaparte]] annanta à l'isula di [[Santa Elena]] * [[1840]] : viaghju di [[Prosper Mérimée]] in Corsica * [[1858]] : [[4 d'aostu]] : a lingua francese diventa a lingua officiale in Corsica [[File:Ethnic map (1914).jpg|miniatura|400px|Etnograficu di l'Europa in u 1914.]] * [[1942]] : interventu talianu ==Econumia== ===PIB per abitante=== U PIB per abitante in l'isule di u Mediterraniu in 2013, sicondu una statistica publicata da Eurostat (Unione Europea) di maghju 2015, si stabilisce di a siguente manera:<ref>Eurostat (2015).</ref> {| class="wikitable sortable" |- bgcolor="#C5C9E6" | align="Center" |'''Corsica''' | align="Center" |'''Sardegna''' | align="Center" |'''Sicilia''' | align="Center" |'''Baleare''' | align="Center" |'''Malta''' | align="Center" |'''Creta''' | align="Center" |'''Cipru''' |- || 23600 || 19300 || 16600 || 26200 || 22400 || 16100|| 24800 |- |} ===Tassu di disimpiegu=== Eccu una cumparazione incù l'altre isule di u [[Mare Terraniu]]<ref>Sicondu: http://www.statistiques-mondiales.com/ue_chomage.htm, per [[Malta]] è [[Cipru]], l'INSEE per a Corsica, è EURES (https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?countryId=IT&acro=lmi&showRegion=true&lang=fr&mode=text&regionId=ITG&nuts2Code=ITG2&nuts3Code=null&catId=403), per a [[Siclia]] è a [[Sardegna]]. </ref>: {| class="wikitable sortable" |- bgcolor="#C5C9E6" | align="Center" |'''Corsica''' | align="Center" |'''Sardegna''' | align="Center" |'''Sicilia''' | align="Center" |'''Baleare''' | align="Center" |'''Malta''' | align="Center" |'''Creta''' | align="Center" |'''Cipru''' |- || 11% || 17,7%|| 22,5% || 15,8% || 5,6% || 25%|| 16% |- |} === Aeroporti === In l'isula ci sò sette aeroporti civili è unu militaru: * [[Aeroportu di Bastia Puretta]] * [[Aeroportu d'Aiacciu Campu di l'Oru]] * [[Aeroportu di Corti]] * [[Aeroportu di Calvi Santa Catalina]] * [[Aeroportu di Figari]] * [[Aeroportu di Prupià]] * [[Aeroportu di Ghisunaccia]] * [[Aeroportu di Sulinzara]] (militaru) == Lingua corsa == [[File:Dialetti_corsi.png|350px|thumbnail|A diffusione di u corsu è i so varietà.]] A '''[[lingua corsa]]''' hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una [[lingua rumanica]] hè dirivata da u [[latinu]]. Appartene à u gruppu [[italorumanicu]] è à u sottugruppu [[tuscanu]], per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u [[Lingua taliana | talianu]] (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà [[cismuntiche]]. E varietà [[pumuntiche]] (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a [[lingua sarda]] o [[gadduresu | lingua gadduresa]].<br> A [[lingua corsa]] ùn hè micca a lingua ufficiale di [[Corsica]] – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u [[corsu]] (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in [[Sardegna]]). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni, è diffati a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione. Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a [[gadduresu | lingua galluresa]] hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a [[lingua sarda]]; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u [[sicilianu]], u gadduresu s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gadduresu hà e so regule proprie è hè differente di quella di u [[corsu]]. ==== Corsu Supranu ==== U corsu supranu hè parlatu in u nordu è centru di Corsica. * '''I dialetti di u corsu supranu''' u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, u buzincu. ==== Corsu Suttanu ==== U corsu suttanu (''pumuntincu'') hè parlatu in u sudu di l'isula. * '''I dialetti di u corsu suttanu''' u taravesu, u sartinesu, u portivechjacciu. ==== Corsu Ligure ==== * '''I dialetti mischjati cù u Ligure''': [[Dialettu aghjaccinu|l'aghjaccinu]], u calvese, u [[Dialettu bunifazincu|bunifazincu]]. == Musica == Pulifunie è Balli raprisentanu a musica [[Corsa]], cume a [[Pizzica]], un ballu chi esiste da luntanu. ===Strumenti Musicali Di Corsica=== * A [[Caramusa]] * A [[Cetera]] * A [[Chitarra]] * A [[Tammorra]] [[File:Tammurriata monte coppola.jpg|thumb|Tammurriata in un paese]] * A [[Cialamella]] * U [[Mandulinu]] * A [[Tammuriata]] [[File:Tammurriata monte coppola 2.jpg|thumb| Tammurriata corsa]] * A [[Pirula]] * A [[Pifana]] * A [[Riberbula]] * I [[Sunaglieri]] * U [[Timpanu]] * L'[[Urganettu]] ==Artisti== ====[[Musica]]==== * [[Muvrini]] * [[Diana Di L'Alba]] * [[L'Arscusgi]] * [[Caramusa]] * [[Battista Acquaviva]] * [[Tavagna]] * [[Voce Ventu]] * [[i Chjami aghjalesi]] * [[Canta u Populu Corsu]] ====Litteratura In Lingua Corsa==== * Marco Angeli, * Ghjuvan Maria Arrighi, * Ghjacumu Biancarelli, * [[Marcu Biancarelli]], * Dumenicu Austinu Casanova, * Ghjaseppu Maria Bonavita, * Dumenicu Carlotti (Martinu Appinzapalu), * Santu Casanova, * Ghjuvan Maria Comiti, * Rinatu Coti, * Sebastianu Dalzeto, * Bartulumeu Dolovici, * Paulu Matteiu Della Foata, * Paulu Desanti, * Alain Di Meglio, * Anton Francescu Filippini, * [[Jean-Joseph Flori]] * Ghjuvan Ghjaseppu Franchi, * Ghjacumu Fusina, * Prete Gentili (Anghjulu-Stefanu), * Dumenicu Antonu Geronimi, * [[Don-Joseph Giansily]] * Ghjacumu Gregorj, * Ghjuvan' Petru Lucciardi, * Anton Liunardu Massiani, * Ange-Mathieu Mezzadri, * Ghjuvan Luigi Moracchini, * Norbert Paganelli, * Ugo Peretti, * Bertino Poli, * Michel Poli (A umbria è à sulia), * Petru Rocca, * Ghjuvan Teramu Rocchi, * Ghjacumu Thiers. * Ghjuvan Petru Ristori ==Università di Corsica== Antone Aiello hè presidente di l'[[Università di Corsica]]. ; Cullegamenti esterni * [http://www.univ-corse.fr Università di Corsica] * [http://www.ghjuventupaolina.com Ghjuventù Paolina] ==Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino== [[Image:Aleria, Rhyton, tête de chien.jpg|200px|right|thumb]] U [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] hè situatu annantu à a cumuna d'[[Aleria]]. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u [[Forte Matra]] d'Aleria, à circa 70 kilomitri da [[Bastia]] è 120 kilomitri d'[[Aiacciu]]. == Fiori == * U [[fiori di spusedda]] * A [[falcinedda]] * A [[malma]] * U [[purrionu]] * L'[[arba strega]] * U [[rundonu]] * A [[sammula]] * U [[zafranu corsu]] * A [[mosca cavaddina]] * U [[cardu marinu]] * L'[[arba bicchina]] * A [[pecita]] * L'[[arba pughjola]] * U [[lattaghjolu]] * L'[[ochjigrisgiu]] * U [[piumbonu]] * U [[balculu]] * L'[[arba fratesca]] * U [[muchju biancu]] * A [[lattaredda]] * L'[[arba di l'Ascinzioni]] * U [[cinnaronu]] * U [[sciuppuleddu]] ==I Grandi Venti di Corsica== [[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|250px|I venti di Corsica]] A Corsica hè esposta à mori [[Ventu in Corsica|venti]], u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu. * U [[libecciu]] * A [[lambata]] * U [[gricali]] * U [[livantu]] * U [[maistrali]] * U [[muntesu]] * U [[punenti]] * U [[sciroccu]] * U [[sirenu]] * U [[tarranu]] * A [[tramuntana]] ==Note== <references/> == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Wanderings_in_Corsica__its_history_and_i.pdf?vid=0jvhyGZkW8ZQfuNH&id=G1sBAAAAQAAJ&output=pdf&sig=qx8miNtd3zP3CGlpZ5Wc7hQOJTg ''Wanderings in Corsica; its history and its heroes'', Ferdinand Adolf Gregorovius (trad.), 1855] * [http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/6839735/1-21052015-AP-FR.pdf/b94edcd9-024f-4433-b261-8b06d38d9987 Eurostat: U PIB per abitante in e rigione di l'Unione Europea, maghju 2015] == Da vede dinù == * [[Lingua corsa]] * [[Fiori di Corsica]] * [[Acelli di Corsica]] * [[Ventu in Corsica]] * [[Torre genuvese di Corsica]] * [[Corsica (Santu Casanova)|Corsica]]: una puesia di [[Santu Casanova]] * [[Luiggi Giafferi]] * [[Elezzione territoriale]] * [[Jérôme Ferrari]] *[[Morra]] *[[Nomi di l'abitanti di e cumune corse]] == Ligami annantu à a reta == * [http://perso.wanadoo.fr/gbatti-alinguacorsa/ A lingua corsa] * [http://www.corse.pref.gouv.fr/ Situ di a prefettura di Corsica] * [http://fst.univ-corse.fr Università di Corsica] * [http://www.adecec.net/ A cultura corsa] * [http://cursichella.eu/ Ingurdizie in lingua corsa] [[Categoria:Regione francese]] [[Categoria:Corsica| ]] i202rvvgs3lwrjz1cealj34fttqhedj Panicala 0 1922 343575 333794 2015-05-10T15:47:54Z 90.37.202.93 wikitext text/x-wiki [[File:Ampaza street.JPG|thumb|Ampaza]] [[File:Azilone-Ampaza View of Azilone from Ampaza.JPG|thumb|Azilonu, vistu da Ampaza]] [[Image:Furciolu.jpg|thumb|100px|Furciolu]] [[Image:Zigliara.jpg|thumb|100px|Zigliara]] A '''Panicala''' si cumponi di quattru paesi: [[Ampaza]], [[Azilonu]], [[Furciolu]] è [[Zigliara]]. == Citazioni == * A Panicala hè mintuvata à spessu da [[Monsignori di la Fuata]] in i so Poesie Giocose. Par asempiu: : ''O cara musa, chì stà in Ceppunieddu'' (...) : ''Di quandu in quandu, tù sopra a Panicala'' : ''Stendi lu bulu, è quì raccogli l'ala;'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{c}} [[Categoria:Corsica]] lddt0tv7tqeyrgn7zhxazmkegrz4nxd Template:Indice taravesu 10 2354 365087 361842 2019-11-16T00:03:18Z Jumpy01 11155 pagine nuvelle wikitext text/x-wiki {| |- | width="50%" valign="middle" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola apps kcoloredit.svg|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%; " | '''Arti è cultura'''<br/> [[Architittura]]&nbsp;- [[Arti]]&nbsp;- [[Arti di u spittaculu]]&nbsp;- [[Disegnu]]&nbsp;- [[Sinemà]]&nbsp;- [[Cultura pupulari]]&nbsp;- [[Baddu]]&nbsp;- [[Littiratura]]&nbsp;- [[Musica]]&nbsp;- [[Pintura]]&nbsp;- [[Futugrafia]]&nbsp;- [[Scultura]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps edu languages.svg|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Pulitica, drittu è sucità'''<br/> [[Cummerciu]]&nbsp;- [[Difesa è sicurità]]&nbsp;- [[Drittu]]&nbsp;- [[Educazioni]]&nbsp;- [[Ecunumia]]&nbsp;- [[Ambienti]]&nbsp;- [[Pulitica]]&nbsp;- [[Urbanisimu]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps bookcase.svg|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Riligioni è cridenzi'''<br/> [[Agnosticisimu|Agnusticisimu]]&nbsp;- [[Ateisimu]]&nbsp;- [[Buddisimu]]&nbsp;- [[Cristianisimu]]&nbsp;- [[Esoterisimu|Esuterisimu]]&nbsp;- [[Induisimu]]&nbsp;- [[Islamu]]&nbsp;- [[Ghjudaisimu]]&nbsp;- [[Misticisimu]]&nbsp;- [[Mitulugia]]&nbsp;- [[Riligioni]]&nbsp;- <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps kuser.svg|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Scenzi umani'''<br/> [[Antrupulugia]]&nbsp;- [[Archiulugia]]&nbsp;- [[Eculugia]]&nbsp;- [[Giugrafia]]&nbsp;- [[Giupulitica]]&nbsp;- [[Storia]]&nbsp;- [[Linguistica]]&nbsp;- [[Musiculugia]]&nbsp;- [[Filusufia]]&nbsp;- [[Psiculugia]]&nbsp;- [[Scenzi cugnitivi]]&nbsp;- [[Scenzi di l'infurmazioni è di i bibliutechi]]&nbsp;- [[Suciulugia]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |} | width="50%" valign="top" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" |- <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola apps kalzium.svg|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%;" | '''Scenzi esatti è naturali'''<br/> [[Astrunumia]]&nbsp;- [[Biulugia]]&nbsp;- [[Chimica]]&nbsp;- [[Giulugia]]&nbsp;- [[Logica]]&nbsp;- [[Matematica]]&nbsp;- [[Medicina]]&nbsp;- [[Fisica]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_display.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA; " | '''Tennulugii è scenzi applicati'''<br/> [[Aerospaziali]]&nbsp;- [[Agrunumia]]&nbsp;- [[Cumunicazioni]]&nbsp;- [[Design]]&nbsp;- [[Elettronica]]&nbsp;- [[Infurmatica]]&nbsp;- [[Inginieria]]&nbsp;- [[Management]]&nbsp;- [[Farmacia]]&nbsp;- [[Rubotica]]&nbsp;- [[Telecumunicazioni]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_atlantik.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Vita quutidiana è distrazzioni '''<br/> [[Vittura|Automobili]]&nbsp;- [[Bricolage]]&nbsp;- [[Cucina]]&nbsp;- [[Divirtimentu]]&nbsp;- [[Giardinu]]&nbsp;- [[Ghjocu]]&nbsp;- [[Nutrizioni]]&nbsp;- [[Saluta]]&nbsp;- [[Sissualità]]&nbsp;- [[Sport]]&nbsp;- [[Televisione|Televisioni]]&nbsp;- [[Turisimu]]&nbsp;- [[Trasportu]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Searchtool.svg|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Ricerca è navigazioni'''<br/> [[Articuli di qualità]]&nbsp;- [[Wikipedia:Indice rapidu|Indici alfabeticu]]&nbsp;- [[Indici tematicu]]&nbsp;- [[Speciale:PaginePiùRecenti|Pagini nuvelli]]&nbsp; <br><u>[[:Category:Radica|Radica di i catigurii]]</u> <!----------------------------------------------> |} |} 65epj9v29dui2ljvioalcy7prbne3yo Biologia 0 2355 343775 343649 2015-05-17T00:22:39Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[File:Larus_portrait.jpg|250px|right]] A '''Biologia''' (o '''biulugia''') chì etimologicamente vene da e parolle greche ''bios'' (βιος) è ''logos'' (λογος), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[vita]]. == Storia == == Riferimenti == == Ligami == == == <gallery> File:Guriezo Adino vaca toro terneras.jpg|Animalia - Bos primigenius taurus File:Zboże.jpg|Planta - Triticum File:Morchella esculenta 08.jpg|Fungi - Morchella esculenta File:Fucus serratus2.jpg|Stramenopila/Chromista - Fucus serratus File:Gemmatimonas aurantiaca.jpg|Bacteria - Gemmatimonas aurantiaca (- = 1 Micrometer) File:Halobacteria.jpg|Archaea - Halobacteria File:Gamma phage.png|Virus - Gamma phage </gallery> {{Scienze}} [[Categoria:Biologia| ]] 6u4fwcpeejyhx8p3vwhvomb0yghmc2k Chimica 0 2356 361967 361966 2019-04-15T12:23:46Z Urhixidur 11938 /* Ligami */ spam -- wikitext text/x-wiki [[File:Sodium chloride crystal.png|250px|right]] A '''Chimica''' (da u [[grecu]] χημεία) hè a [[scenza]] chì hà par oggettu u studiu di a cumpusizioni è di i riazzioni di a [[materia]]. Ùn esisti micca una fruntiera esatta trà a [[fisica]] è a chimica, ma sò giniralmenti cunsidirati comu riliventi di a chimica, i finomini pruvucati da i [[riazzioni chimichi]] trà i diversi custituenti di a materia è pruvuchendu una mudificazioni di i cuncatinamenti chimichi di l'[[atomi]]. Sicondu a natura di issi cuncatinamenti, issi finomini implicheghjani trà l'[[atomi]] un scambiamentu o una missa in cumunu d'[[elittroni]], o di [[forzi elittrustatichi]]. I disciplini principali di a chimica sò: * a [[chimica fisica]] (o chimica ginirali) * a [[chimica analitica]] * a [[chimica urganica]] * a [[chimica minirali]] == Storia == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Lavighju Sformo]] *[[Humphry Davy]] *[[Fulminente]] == Ligami == [[:Categoria:Elementu_chimicu|Elementi chimici]] {{c}} {{Scienze}} [[Categoria:Chimica]] 5hudl5mdqt4z5mu61bdotdwnv2qexr4 Musiculugia 0 2357 343663 333554 2015-05-15T09:36:09Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:PalacioReal Stradivarius1.jpg|300px|right]] [[File:Mongolian_Musician.jpg|250px|right|thumb|Un musicanti mungulianu]] A '''musiculugia''' hè una [[disciplina scentifica]] chì studieghja i finomini chì sò in rilazioni incù a [[musica]], è s'intaressa in particulari à i so evuluzioni è i so rapporti incù l'essaru umanu è a sucità. A '''musiculugia''' hè una disciplina universitaria, distinta da a [[musicugrafia]]. I sottudisciplini di a musiculugia sò: * a [[musiculugia sistematica]]: cumprendi i disciplini chì studieghani a musica in un sensu tioricu, com'è l'[[acustica]], o l'[[estetica musicali]]; * a [[musiculugia storica]]; * l'[[etnumusiculugia]]: hè nata com'è "musiculugia cumparata" ed hè di fatti u studiu di a musica pupulari; si pruponi di raccoglia è di classificà i tistimunianzi musicali, insirendu li in u cuntestu di i diversi culturi è civilizazioni; * a [[musiculugia applicata]]: hè l’applicazioni di a musica ad altri duminii, com'è par asempiu a [[musicuterapia]], o a [[didattica di a musica]]. == Storia == A disciplina s'hè sviluppata in a siconda mità di u [[XIX seculu]] in particulari in un cuntestu [[tedescu]] è [[francesu]], sottu à l'influenza di u [[pusitivisimu]]. S'agisci di un cumplessu custituiti da parechji disciplini chì s'accupani di i diversi aspetti di i finomini musicali. In pratica, i musiculogi hani aduttatu i criterii è i metudulugii dirivati da i [[scienzi]] naturali. == I strumenti di i populi primitivi == Un studiu apprufunditu di i sturmenti di i populi primitivi è a so classificazioni hè statu rializatu da u musiculogu [[tedescu]] [[Curt Sachs]]. I strumenti sò stati classificati d'appressu u so corpu vibranti è a so distribuzioni giugrafica è culturali. == Musica è mitulugia == L'impurtanza di a [[musica]] in a [[cultura]] pò essa didutta da u studiu di i [[mitulugii]], di i [[riti]] è di i [[filusufii]] di i diversi populi. == Musiculoghi == * [[Guido Adler]] * [[Theodor Ludwig Wiesengrund-Adorno]] * [[Jacques Chailley]] * [[Carl Dahlhaus]] * [[Leopoldo Gamberini]] * [[Charles Rosen]] == Da veda dinò == * [[Storia di a Musica]] * [[Tiuria di a Musica]] * [[Psicuacustica]] * [[Musica preistorica]] or [[Archiulugia musicali]] {{Scienze}} [[Categoria:Musiculugia]] g2c4hmrpfhnu0g0zg42agiarwxfrg2g Sociologia 0 2358 359465 343664 2018-06-05T14:51:44Z Jumpy01 11155 w wikitext text/x-wiki A sociologia hè a [[scenza]] chi ha per oggettu l'osservazione e a spiegazione di a [[società]]. <div align="center"> <gallery perrow="5" widths="92" heights="85"> image:Emile Durkheim.jpg|<br /><center>[[Émile Durkheim]] image:Karl Marx.jpg|<br /><center>[[Karl Marx]] image:Vilfredo pareto.jpg|<br /><center>[[Vilfredo Pareto]] image:Simmel 01.JPG|<br /><center>[[Georg Simmel]] image:Max Weber 1894.jpg|<br /><center>[[Max Weber]] </gallery></div> {{c}} {{Scienze}} [[Categoria:Sociologia]] tiym901urnczdcrrhrtvt7nkzz0zryb Lubbu 0 2361 7682 2005-07-08T12:41:09Z 81.251.227.66 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lupu]] 27f0cm9kbeff4m5lfhdpovzc912pajs Paghjella 0 2364 331012 326555 2014-02-27T11:19:31Z 85.69.228.185 /* Barbara Furtuna */ wikitext text/x-wiki [[File:L´Alba.jpg|thumb|300px|right|U coru '''L'Alba''']] A '''paghjella''' hè una [[canzone]] pulifunica cantata da trè [[voce]] : a [[seconda]], u [[bassu]], a [[terza]]. {{c}} == Paghjella == :Què sò voce muntagnole :Spurgulate di cannella :Beienu tutte le mane :L'acqua di la funtanella :À lu frescu di lu faiu :Facenu a so paghjella. == Barbara Furtuna == :O Bàrbara Furtuna sorte ingrata :À tutti ci ammulisce il core nel' pettu :Pensendu à quella libertà passata. :Hè pur' ghjuntu quel' ghjornu, di funestu :D'abbandunà i piacè per li turmenti :O Diu ! Chì tristu ghjornu, hè per mè questu. :Addiu Corsica, mamma tantu amata :Nel' separà di tè senza ritornu :O chì dulore nell'ànima, scunsulata, scunsulata. == Addiu o Soccia == :Addiu addiu o Soccia :L'umbriccia è lu paese :Addiu donne succese :Mi n'aghju da andà. :Quandu partu da A Soccia :Passu per San Marcellu :Faccia ti à lu purtellu :Per vede mi passà. :Quandu partu da A Soccia :Passu per U Pighjolu :Un ci hè chè Diu solu :Per pudè mi parà. :Quandu serò luntanu :Davanti à i bastimenti :Mi crepu da lu pientu :Sempre pinsendu à tè. == Paghjella (Sermanu) == :Quandè tu sì in altu mare :Volta ti versu Sermanu :E petre di la Pighjola :Per tè caru pienghjeranu :Ma nun ti scurdà di mè :Chi ti ne vai luntanu. == Paghjella (Niolu) == :Sta mane le trè culombe :Si sò pisate à bon’ora :Anu pigliatu la teppa :Senza avè nisun' paura :Soca ùn ne bula più :Falchetti per a Mazzola. == Paghjella (Tagliu) == :Nun ti scurdà di Tagliu :Solu chì ci hai una matre :Cù li to cinque fratelli :È le to surelle amate :E duve sonu defunte :Le cennere del to patre. == Lu primu fiore (Sermanu) == :Lu primu fiore chi spunta :Hè quellu di la viola :Ma lu più chì mi dispiace :Hè d'avè da coglie lu solu. :Chi le pene di l'amore :Nun le sà ca chì le prova. :Sta mane u mio culombu :E tarre corse abbandona. == Paghjella (Pedicorti) == :Da qui vecu lu pancone :A cima di lu paese :Ci si sò le ghjuvanotte :Cusi amabil' e curtese :Quand'omu li parla corsu :Vi risponden' in francese. == Ligami == * [http:///www.paghjella.com paghjella.com] qqgv217eqpxeagkt6t3a2df6105z5dz Ornitulugia 0 2365 7698 2005-07-08T12:56:21Z Img 21 [[Ornitulugia]] moved to [[Urnitulugia]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Urnitulugia]] 46i8ssxdo7h3cuk9gpjxh20q3ktvjbw Ornitologia 0 2366 7700 2005-07-08T12:58:02Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Urnitulugia]] fwosyxcf37g9veynxqehuhwk05iun3o Sameri 0 2368 7724 2005-07-08T13:50:43Z 81.251.227.66 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Entomologia 0 2372 332351 321374 2014-03-23T14:17:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Iphiclides podalirius.jpg|300px|right]] L''''entomologia''' (o '''entumulugia''') hè a [[scienza]] chi ha per oggettu u studiu di l'[[insetti]]. Hè una parte importante di a [[biologia]], perchè l'[[insetti]] hanu parechje forme d'interazzione incù l'essari umani e altre forme di vita annantu à a [[Terra]]. [[Categoria:Zoologia]] [[Categoria:Zuulugia]] [[Categoria:Entomologia]] [[Categoria:Entumulugia]] 56r1sfpt353etndarws9w7gyb68eytb Scienze di a Terra 0 2373 334333 326551 2014-03-23T14:57:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:The Earth seen from Apollo 17.jpg|300px|right]] E '''scienze di a Terra''' (o '''scienzi di a terra''') sò e scienze chi hanu per oggettu u studiu di a [[Terra]] , di a so [[atmosfera]] e di i so [[oceani]]. E discipline principale concernate da e scienze di a Terre sò: * a [[geologia]] * a [[geografia]] * a [[meteorologia]] * l'[[oceanografia]] * a [[ghjaciologia]] {{c}} [[Categoria:Scienze di a Terra]] [[Categoria:Scienzi di a Terra]] 81x8ln63dha7ea9thuuv3cb1gmq44vx Scienze di l'Universu 0 2374 7894 7752 2005-07-23T10:32:44Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scienzi di l'Universu]] dgiz1lindq9bcow38r2s7ymxjovgp4w Antrupulugia 0 2377 8541 7755 2005-09-17T18:31:06Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Antropologia]] gees7cw2oa5snkzq976z1hx6yfn1gd4 Filosofia 0 2381 363599 350291 2019-09-29T20:09:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:David - The Death of Socrates.jpg|thumb|right|250px|A morte di Socrate]] A parolla '''filosofia''' vene da u [[lingua greca|grecu]] φίλος (filos) = ''amore'' è σοφία (sofìa) = ''sapienza'' è significheghja l'''amore di a sapienza''. Ma a definizione di a filosofia ferma in sè stessu un prublema filosoficu. Esistenu dunque parechje definizione di a filosofia. == Storia == I filosofi dividenu a longa storia di a filosofia occidentale in [[filosofia antica]], [[filosofia medievale]], [[filosofia moderna]] è [[filosofia contemporanea]]. A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: [[Socrate]], [[Platone]] è [[Aristotele]]. A [[Filosofia medievale]] custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: [[Avicenna]] è [[Averroè]] in u mondu islamicu, [[Mosè Maimonide]] in u mondu ebraicu, [[Petru Abelardu|Abelardu]], [[Tumasgiu d'Aquinu]] è [[Duns Scotus]] in u mondu cristianu. A [[Filosofia moderna]] si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu [[René Descartes]], [[Baruch Spinoza]], [[Thomas Hobbes]], [[John Locke]], [[David Hume]] è [[Immanuel Kant]]. A [[Filosofia di u XIX seculu]] hè stata dominata da a filosofia post-kantiana di l'[[idealisimu tedescu]] è da filosofi idealisti cum'è [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]], [[F. H. Bradley]], o da filosofi cum'è [[Karl Marx]]. Altri importanti pensatori d'issa perioda sò stati [[John Stuart Mill]], [[Ralph Waldo Emerson]], [[Søren Kierkegaard]] è [[Friedrich Nietzsche]]. In a [[Filosofia di u XX seculu]] i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade. A [[Filosofia analitica]], incù [[Bertrand Russell]], [[G. E. Moore]], è [[Ludwig Wittgenstein]], si sviluppa soprattuttu à [[Oxford]] è [[Cambridge]], induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu [[Rudolf Carnap]]) è altri americani (cum'è [[Willard Van Orman Quine|W. V. O. Quine]], [[Donald Davidson]], è [[Saul Kripke]]), o filosofi di lingua inglese (per esempiu [[A. J. Ayer]]). In [[Europa]] (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica [[Edmund Husserl]] è u so discepulu [[Martin Heidegger]] aprenu a strada, prestu suvitati da [[Jean-Paul Sartre]] è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche. == Discipline filosofiche == [[File:SeptemArtes-Philosophia-Detail.jpg|right|250px|thumb|A filosofia]] Cum'è ogni campu di studiu accademicu, a filosofia si sparte in numerose sottudiscipline. Pare chì a filosofia cimmporti un numeru particularmente impurtantu di discipline, in maiò parte à causa di u fattu ch'ellu esiste una tendenza à sviluppà una "filosofia di", per guasi tuttu ciò chì pò esse studiatu. Frà mezu à e sottudiscipline di a filosofia, si pò mintuvà particularmente: a [[logica]], a [[metafisica]], a [[filosofia di a mente]], a [[filosofia di u linguaghju]], l'[[epistemologia]], a [[filosofia di a scenza]], l'[[etica]] è a [[filosofia pulitica]], chì ponu esse cunsiderate cum'è sottudiscipline centrale di a filosofia. * l'[[Epistemologia]]: u concettu di epistemologia pussede dui significati differenti. Da un latu, soprattuttu in u mondu anglusassone,hè usatu per riferisce si à a disciplina filosofica chì si occupa di a natura, di e limite è di a validità di a [[cunniscenza]]. Da l'altru latu, in u mondu europeu, hè usatu per riferisce si à a riflessione filosofica annantu à a scenza è in issu casu hè sinonimu di [[filosofia di a scenza]]. * l'[[Estetica]]: u studiu di e questione filosofiche cuncernendu l'[[arte]] è a [[bellezza]]. * l'[[Etica]]: u studiu di ciò che rende una azzione ghjusta o mala, in rapportu incù i problemi morali. * a [[Logica]]: u studiu di e convenzione per furmà una argumentazione curretta. Include a [[logica furmale]], cum'è i [[sillogisimi aristotelici]] è a [[logica proposizionale]]. * a [[Filosofia di u linguaghju]]: u studiu di i concetti di [[significatu]] è di [[verità]]. * a [[Filosofia di a mente]]: u studiu filosoficu di a natura di a [[mente]], è a so relazione incù u restu di u corpu è u restu di u mondu. * a [[Filosofia di a religione]]: u studiu di u sensu di u concettu di Diu è a raziunalità di a credenza in l'esistenza di Diu. * a [[Filosofia di a scenza]]: include, oltre e "filosofie di" parechje scenze particulare (fisica, biologia, ecc.), e questione relative à l'induzione, a [[metodologia scentifica]], u progressu scentificu, ecc. ** a [[Filosofia di a biologia]]: u studiu filosoficu di parechji concetti impurtanti di a [[biologia]], cum'è a nozione di [[spezia]]. ** a [[Filosofia di a fisica]]: u studiu filosoficu di parechji concetti fondamentali di a fisica, trà i quali si pò mintuvà: u [[spaziu]], u [[tempu]] è a [[forza]]. ** a [[Filosofia di a matematica]]: u studiu di e questione filosofiche in relazione incù a [[matematica]]. ** a [[Filosofia di a psicologia]]: u studiu di parechje questione fundamentale cuncernendu i metodi è i concetti di a [[psicologia]] e di a [[psichiatria]]. ** a [[Filosofia di e scenze sociale]]: u studiu filosoficu di parechji cuncetti è metodi di e scenze sociale cum'è a [[sociologia]] è l'[[economia]]. * a [[Filosofia di a storia]]: u studiu di i metodi cù i quali a storia hè interpretata è accettata. * a [[Filosofia pulitica]]: u studiu di ciò chì cuncerna u guvernu, u scopu di u statu, a ghjustizia pulitica, a libertà pulitica, a natura di u drittu è a ghjustificazione di a punizione. * a [[Filosofia di a tennica]]: u studiu di l'origine, di u sensu è di e conseguenze di l'arte, di e tenniche è di a tennologia cuncernendu l'essere umanu. * a [[Metafisica]] (chì cumprende l'[[ontologia]]): u studiu di e categurie fondamentale di e cose, cum'è l'[[esistenza]], e proprietà di l'ogetti, a [[causalità]]. * a [[Storia di a filosofia]]: u studiu di i scritti di i filosofi di u passatu, è a so interpretazione. * a [[Teoria di a cunniscenza]]. == Filosofia applicata == A filosofia hà dinù applicazione pratiche. Frà quessi, si pò mintuvà: l'[[etica]] è a [[filosofia politica]]. E filosofie politiche di [[John Locke]], [[Jean-Jacques Rousseau]], [[Karl Marx]], [[John Stuart Mill]], è [[John Rawls]] hanu datu forma (o sò state usate per ghjustificà) à i guverni e à e so azzione. A filosofia di l'educazione merita ancu ella attenzione; l'[[educazione progressiva]] prumossa da [[John Dewey]] hà avutu un impattu prufondu annatu à e pratiche educative di u [[XX seculu]]. Altre applicazione importante, ma menu immediate, si ponu truvà in epistemologia, chì aiuta à definisce e nozione di cunniscenza, di prova è di credenza ghjustificata. A filosofia di a scenza discute i fundamenti di a metodologia scientifica. L'estetica pò aiutà à interpretà l'arte. Ancu l'ontologia, sicuramente a più astratta è prima facie a menu pratica trà e branche di a filosofia, hà avutu consequenze importante per a [[logica]] è l'[[informatica]]. In generale, e varie "filosofie di", come la [[filosofia di u drittu]], ponu furnisce à i specialisti di i campi rispettivi una cunniscenza più prufonda di e base teoriche è concettuali di a so propria disciplina. ==Da vede dinò== *[[Confuciu]] *[[Asinu di Buridanu]] *[[Tommasu Moru]] {{Scienze}} [[Categoria:Filosofia]] pmm48zydswglf36z4tqnrg4q3eh3owh Drittu 0 2390 355449 343311 2016-10-13T00:34:34Z Jbribeiro1 11341 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Injustitia - Capella dei Scrovegni - Padua 2016.jpg|300px|right]] U '''Drittu''' hè l'inseme di e regule è di e norme (contenute in e [[leghje]]) formulate di manera generale chì arreguleghjanu e relazione di un gruppu organizatu di persone. A regula cusì definita hè chjamata, di manera tennica, a [[norma]]. U scopu di e regule di drittu hè a regulazione di i rapporti sociali. Secondu un'altra definizione, u '''drittu''' hè u complessu di e regule chì sò in vigore in una società organizata in a forma di unu [[statu]], elaborate da l'organisimi chì secondu a so custituzione hanu u putere d'appruvà e [[leghje]], è fatte rispettà obbligatoriamente, per via di [[sanzione]]. U drittu custituisce dunque un principiu di coesione per una società civile. == Principale sottudiscipline == E principale sottudiscipline di u drittu sò: * [[Drittu publicu]] ** [[Drittu aerospaziale]] ** [[Drittu di l'ambiente]] ** [[Drittu amministrativu]] ** [[Drittu canonicu]] ** [[Drittu costituzionale]] ** [[Drittu cumparatu]] ** [[Drittu comunitariu]] ** [[Drittu ecclesiasticu]] ** [[Drittu di a navigazione]] ** [[Drittu finanziariu]] ** [[Drittu internazionale]] ** [[Drittu penale]] ** [[Drittu di procedura penale]] ** [[Drittu di procedura civile]] ** [[Drittu publicu internazionale]] ** [[Drittu tributariu]] ** [[Dritti umani]] ** [[Legislazione di i bè culturali]] * [[Drittu privatu]] ** [[Drittu civile]] ** [[Drittu commerciale]] *** [[Drittu industriale]] ** [[Drittu di u travagliu]] ** [[Drittu privatu internazionale]] * [[Storia di u drittu]] ** [[Drittu babilonese]] ** [[Drittu biblicu]] ** [[Drittu grecu anticu]] ** [[Drittu rumanzu]] ** [[Drittu medievale]] * [[Filosofia di u drittu]] [[Categoria:Drittu]] cedl25ymv2lncaneldt8ts5j023rre1 Economia 0 2391 10562 10532 2006-02-17T17:24:00Z 81.251.253.48 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ecunumia]] 7wr6xxd0u0qjmzr9e0uawu7ck8h7gt0 Pulitica 0 2397 350183 348697 2015-07-07T22:08:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:UN_General_Assembly.jpg|thumb|right|200px]] Sient'è una definizione scolastica, a '''pulitica''' hè ''l'Arte di guvernà e società''. U termine '''pulitica''' hè di derivazione greca (da ''[[polis]]'' "πολις", cità) == Definizione == Per pruvà una [[definizione]] pudemu dì chè a '''pulitica''' hè quell'attività umana, in una collettività, chì hà per scopu a conquista è u mantenimentu di u [[putere]], è ancu a distribuzione di e risorze materiali è immateriali. == Storia == == Termini correlati == * [[Imelda Marcos]] prima donna prisidente, in e [[Filippine]] * [[Centrisimu]] * [[Liberalisimu]] * [[Naziunalisimu]] * [[Socialisimu]] * [[Pace]] * [[Parlamentu]] * [[Partitu politicu]] * [[Puliticanti]] ==Da vede dinò== *[[Silvio Berlusconi]] [[Categoria:Pulitica]] bhj1jf66nriz0u4sjzyn8p5h1hy1ak2 Mitologia 0 2407 12786 7785 2006-03-08T17:13:44Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mitulugia]] svyst7x1a04s8ad0w9cu95w7nm8505n Religione 0 2408 12787 7786 2006-03-08T17:14:07Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riligioni]] o10jco7ck12vhqa9hxwgu7bj65qgk0f Architittura 0 2412 363616 350528 2019-09-30T05:50:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:RomeForumRomanumArchofSeptimiusSeverus01.jpg|300px|right]] L''''architittura''' hè a [[scenza]] - o, suvent'è certi, l'[[arti]] - d'urganizà u [[spaziu]] ind'eddu vivi l'[[essaru umanu]]. Di manera più simplici, si po dì chè l'archittitura cuncerna principalmenti u cuncipimentu è a [[custruzzioni]] di l'[[immobuli]] è di i zoni custruiti. == Difinizioni == In u [[1780]] - [[Etienne-Louis Boullée]]: ''Chì hè l'Architittura? Forsi l'aghju da difiniscia, incù Vitruvio, com'è l'arti di custruiscia? Certamenti micca.'' In u [[1781]] - Suvent'è [[Francescu Milizia]]: ''L'Architittura hè l'arti di fabbricà.'' In u [[1923]] - D'appressu à [[Le Corbusier]]: ''L'Architittura hè u ghjocu sapienti di i volumi sottu à a luci.'' == Storia == * [[Architittura egizziana]] * [[Architittura assiru-babilunesa]] * [[Architittura di l'estremu urienti]] * [[Architittura greca]] * [[Architittura rumana]] * [[Architittura bizantina]] * [[Architittura rumania]] * [[Architittura islamica classica]] * [[Architittura gotica]] * [[Architittura barocca]] * [[Architittura di u Seculu 18]] * [[Architittura di u Seculu 19]] * [[Architittura di u Seculu 20]] == In Corsica == In [[Corsica]], esisti un tipu particulari d'archittitura, chì si chjama l'[[orriu]]. L'orrii i più cunnisciuti sò l'[[orriu di Chera]] è l'[[orriu di i Canni]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Walter Gropius]] *[[Frank Lloyd Wright]] *[[Ignazio Bertola]] *[[Ziqqurat]] == Liami == [[Categoria:Architittura| ]] blhqe8pmqls48imbx7b4rbibl8q1h1s Litteratura 0 2418 9758 9757 2005-12-01T16:50:14Z Img 21 CACCIATU U SPAM wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Littiratura]] n2xb220tir7ug9fa8cvnfyl9gwaua1y Fotografia 0 2420 348946 347139 2015-07-06T10:38:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Large_format_camera_lens.jpg|thumb|250px|right]] A '''Fotugrafia''' (o '''futugrafia''') hè l'[[arte]] è u prucessu chì permette di creà imagine statiche, per via di l'azzione di a [[luce]], dopu à un [[Tempus Fugit|tempu]] d'esposizione. Stu prucessu hè pussibile incù un tipu particulare di sturmentu, dittu fotograficu. A parola "fotografia" vene da u [[Grecia|grecu]] φως, phos ("luci"), è γραφις, graphis ("disegnu"), è significhechja "disegnu per via di a luce". == Storia == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i fotografi]] == Riferimenti == * [http://www.korayerkaya.com Koray Erkaya] == Ligami == [[Categoria:Fotografia]] 8tajb8gfz4svg88pvv505kpj2bsa6xf Scultura 0 2421 354636 354115 2016-07-29T20:49:57Z Chenspec 10883 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:כיכר המייסדים - אתרי מורשת במרכז הארץ - פתח תקווה 2015 (40).JPG|miniatura|Scultura]] A scultura hè una forma d'espressione artistica in trè dimensione. == Storia == == Materiale == === Materiali tradizionali === I materiali tradizionalmente usati in a scultura sò: * a [[petra]] ** u [[marmaru]] ** u [[calcariu]] ** u [[granitu]] ** u [[basaltu]] * u [[metallu]] ** u [[bronzu]] ** u [[farru]] ** l'[[alluminiu]] * u [[legnu]] == In Corsica == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Scultura]] 1i7q84taxai4vly4fm3caksjbhzkgzh Infurmatica 0 2428 62372 7806 2007-02-19T19:16:29Z 83.201.66.213 Redirecting to [[Informatica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Informatica]] qzp9ahgy6mwu590sxg8n0t9cp53nsqq 31 di ghjennaghju 0 2445 350844 321382 2015-07-09T13:24:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''31 di ghjennaghju''' hè u 31<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 334 ghjorni à a fine di l'annu (335 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ghjennaghju| 31]] 93jffu1wmqfbyfllb7uq6ef9p08iynp Ecologia 0 2447 7866 2005-07-17T18:35:16Z Img 21 [[Ecologia]] moved to [[Eculugia]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Eculugia]] r2c6mx9jbs6iqrxecggbsnj6ab4i26z Entumulugia 0 2448 7875 2005-07-19T19:43:29Z 81.251.120.34 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Entomologia]] ezq4at0gpqa5b6oxydlijvjhg62i0w6 Scienzi di a Terra 0 2449 7887 7886 2005-07-22T13:55:09Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scienze di a Terra]] qwalul3g4pqg3oe3ls928hm6lcrdpwj Triangulu 0 2450 350446 339860 2015-07-09T08:25:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Triangle illustration.svg|thumb|Un triangulu]] In [[giumitria]], u '''triangulu ''' hè un [[poligunu]] furmatu da trè ''[[angulu|anguli]]'' o [[vertici (giumitria)|vertici]] è da trè [[latu (giumitria)|lati]]. Ripprisenta a [[figura giumetrica|figura]] incù u più picculu numaru di lati, chì trè hè u numaru minimu di [[sigmentu|sigmenti]] nicissarii par dilimità una [[superficia (matematica)|superficia]] chjusa. == Carattaristichi di u triangulu == [[File:Triangle sommeangles.svg|upright=1.4|thumb| A somma di l'anguli interni d'un triangulu hè uguali à 180°.]] U triangulu hè carattarizatu da i siguenti prubità: # hè una figura indifurmevuli, à a diffarenza di i poliguni incù un grandi numaru di lati; assignati i lunghezzi di i lati, sò ditarminati univucamenti ancu l'anguli; # hè l'unicu poligunu par u quali ùn hè micca richiestu ch'eddu sii [[Poligunu rigulari|rigulari]] parch'eddu si pudissi [[Poligunu rigulari|circuscriva]] è iscriva una [[circumfarenza]], parchì par trè punti passa sempri una è una sola circumfarenza; # a somma di l'anguli interni hè uguali à un [[angulu paru]], veni à dì 180°, essendu quantunqua pricisatu chì 'ss'ugualità vali sultantu in a [[giumitria euclidea]] è micca in altri tipi di giumitria com'è a [[giumitria sferica]] è quidda [[giumitria iperbolica|iperbolica]], induva inveci 'ssa somma hè, rispittivamenti, più maiori è minori ch'è 180°; # a somma di dui lati devi essa sempri più grandi ch'è u terzu latu, è à a diffarenza di dui lati devi essa sempri più minori ch'è u terzu latu. Dui trianguli sò [[Cungruenza (giumitria)|cungruenti]] s'eddi suddisfani alminu un di i [[criterii di cungruenza di i trianguli|criterii di cungruenza]]. Dui trianguli si dicini [[similitudine (giumitria)|simili]] s'eddi suddisfani alminu un di i [[Criterii di similitudine#Trianguli simili|criterii di similitudina]]. == Classificazioni di i trianguli == I trianguli poni essa classificati siont'è a lunghezza rilativa di i lati: * In un '''[[triangulu equilateru]]''' tutti i lati ani una lunghezza uguali. Un triangulu equilateru si pò difiniscia di manera equivalenti com'è triangulu equiangulu, vali à dì un triangulu chì t'hà i so anguli interni di uguali ampiezza, para à 60°. * In un '''[[triangulu isusceli]]''' dui lati ani una lunghezza uguali. Un triangulu isusceli si pò difiniscia di manera equivalenti com'è un triangulu chì t'hà dui anguli interni di uguali ampiezza. * In un '''[[triangulu scalenu]]''' tutti i lati ani lunghezzi diffarenti. Un triangulu scalenu si pò difiniscia di manera equivalenti com'è un triangulu avendu i trè anguli interni d'ampiezzi diffarenti. {| align="center" |- align="center" |[[File:Triangle.Equilateral.svg|300x100px|Triangulu equilateru]] |[[File:Triangle.Isosceles.svg|300x100px|Triangulu isusceli]] |[[File:Triangle.Scalene.svg|300x100px|Triangulu scalenu]] |- align="center" |Equilateru || Isusceli || Scalenu |} I trianguli poni essa classificati ancu siont'è i diminsioni di u so angulu internu più ampiu; sò discritti di seguitu usendu i gradi d'arcu. * Un '''[[triangulu rettu]]''' (o '''triangulu rittangulu''') hà un angulu internu di 90°, veni à dì un [[angulu rettu]]. U latu oppostu à l'angulu rettu hè dittu ''[[iputenusa]]''; hè u latu più longu di u [[triangulu rettu]]. L'altri dui lati di u triangulu sò ditti ''[[Catetu|cateti]]''. Par stu triangulu vali u [[tiurema di Pitagora]]. * Un '''[[triangulu ottusu]]''' hà un angulu internu di più di 90°, veni à dì un [[angulu ottusu]]. * Un '''[[triangulu acutu]]''' hà tutti l'anguli interni di più di 90°, veni à dì t'hà trè [[Angulu acutu|anguli acuti]]. * Un triangulu equiangulu, veni à dì s'è hà tutti l'anguli interni uguali, veni à dì di 60°. Par i trianguli chì ùn sò micca rittanguli vali una generalisazioni di u [[tiurema di Pitagora]] cunnisciuta in trigunumitria com'è [[Tiurema di u cusinu|tiurema di Carnot]]. {| align="center" |- align="center" |[[File:Triangolo-Rettangolo.svg|100px|Triangulu rittangulu]] |[[File:Triangle.Obtuse.svg|100px|Triangulu angulu ottusu]] |[[File:Triangle.Acute.svg|100px|Triangulu angulu acutu]] |- align="center" |Rittangulu || Angulu ottusu || Angulu acutu |} == Punti nutevuli == À ogni triangulu sò assuciati parechji punti, ciascunu di i quali assumi un rollu chì, in calchì manera, u qualificheghja com'è cintrali par u triangulu stessu. Si poni definiscia sti punti di manera cuncisa riferendu si à un triangulu <math>T</math> di u quali dinutemu cù <math>A</math>, <math>B</math> è <math>C</math> i vertici è i lati opposti rispittivamenti cù <math>a</math>, <math>b</math> è <math>c</math>. * l'[[ortucentru]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i so [[Altezza (giumitria)|altezzi]]; * u [[baricentru (giumitria)|baricentru]] o ''cintroidi'' di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i so [[Mediana (giumitria)|midiani]]; * l'[[incentru]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i so trè [[bisettrici|bisettrici]], vali à dì u centru di l'[[inchjerchju]] di <math>T</math>; * u [[circucentru]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i so trè assi, vali à dì u centru di a so circumfarenza circuscritta (vedi [[circumchjerchju]]); * l'[[excentru]] di <math>T</math> oppostu à un di i so vertici <math>A</math> hè l'intersizzioni di a so bisettrici in <math>A</math> è di i dui bisettrici esterni rilativi à i dui vertici rimanenti <math>B</math> è <math>C</math>; * u [[puntu di Bevan]] di <math>T</math> hè u circucentru di u [[triangulu excintrali]] di <math>T</math>; * u [[puntu d'Apolloniu]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i trè sigmenti chì rispittivamenti uniscini un vertici <math>A</math> di <math>T</math> incù u puntu in u quali l'exchjerchju di <math>T</math> oppostu à <math>A</math> hè tangenti à u chjerchju tangenti à i trè exchjerchji di <math>T</math>; * u [[puntu di Gergonne]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i trè sigmenti chì rispittivamenti uniscini un vertici <math>A</math> di <math>T</math> incù u puntu in u quali u latu di <math>T</math> oppostu à <math>A</math> hè tangenti di l'[[inchjerchju]] di <math>T</math>; * u [[puntu di Nagel]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i trè sigmenti ciascunu di i quali unisci un vertici di <math>T</math> incù u puntu in u quali u so latu oppostu hè tangenti di u currispundenti [[exchjerchju]]; * u [[puntu di Nabulionu]] di <math>T</math> hè l'intersizzioni di i trè sigmenti chì cullegani ognunu di i so vertici <math>A</math> incù u centru di u triangulu equilateru custruitu, esternamenti à <math>T</math>, nantu à u latu <math>a</math> oppostu à <math>A</math>; * u [[centru di i novi punti]] di <math>T</math> hè u centru di u cusiddittu [[chjerchju di i novi punti]] (o [[chjerchju di Feuerbach]]) di <math>T</math>; sti novi punti cumprendini i trè punti medii di i lati di <math>T</math>, i trè peda di l'[[altezza d'un triangulu|altezzi]] di <math>T</math>, i punti medii di i trè sigmenti ciascunu di i quali unisci un vertici di <math>T</math> incù l'[[ortucentru]] di <math>T</math>. == Formuli == === Formuli trigunumetrichi === [[File:Triangle.TrigArea.svg|frame|right|S'appiega a trigunumitria par truvà l'altezza <math>h</math>]] L'aria d'un triangulu pò essa truvata par via [[Trigunumitria|trigunumetrica]]. Usendu i lettari di a figura à dritta, l'altezza <math>h=a\sin\gamma</math>. Sustituiscendu quissa in a formula truvata innanzi (par via giumetrica), <math>S=\frac{1}{2}ab\sin\gamma</math>. L'aria d'un triangulu hè dunqua ancu uguali à u mezu pruduttu di dui lati par u [[Sinu (trigunumitria)|sinu]] di l'angulu cumpresu. Par via di cunsiquenza, par l'idantità <math>\sin x=\sin(\pi-x)</math>, l'aria d'un qualsiasi triangulu incù i dui lati <math>a</math> è <math>b</math> è l'angulu cumpresu <math>\gamma</math>, hè uguali à l'aria di u triangulu incù i stessi lati <math>a</math> è <math>b</math> ma incù l'angulu cumpresu supplimintariu <math>(\pi-\gamma)</math> L'aria d'un [[parallelugramma]] incù dui lati aghjacenti <math>a</math> è <math>b</math> è angulu cumpresu <math>\gamma</math> hè u doppiu di quidda di u triangulu chì hà i stessi dati, veni à dì <math>ab\sin\gamma</math>. Par risolva u triangulu, veni à dì ditarminà a misura di tutti i lati è anguli, dati dui lati è l'angulu cumpresu frà eddi, o un latu è i dui anguli aghjacenti, s'usani u [[tiurema di i sini]] è u [[tiurema di u cusinu]], quist'ultimu essendu megliu cunnisciutu cù u nomu di tiurema di Carnot. L'[[aria]] <math>A</math> di u triangulu pò essa misurata incù a formula matematica: :<math>A = \frac{bh}{2},</math> induva <math>b</math> hè a basa è <math>h</math> l'altezza à edda rilativa, parchì u triangulu hè cunsidaratu com'è a mità d'un parallelugramma di basa <math>b</math> è altezza <math>h</math>. Di manera altirnativa l'aria di u triangulu pò essa calculata incù :<math>A = \sqrt{p(p - a)(p - b)(p - c)},</math> induva <math>a</math>, <math>b</math> è <math>c</math> sò i lati è <math>p</math> u [[mezu perimetru]] ([[Formula d'Erone]]). === Formuli analitichi === Cunsidarendu un triangulu <math>ABC</math> in u [[pianu cartesianu]] individuatu par via di i coppii di [[Cuurdinati cartesiani|cuurdinati]] di i vertici <math>(x_A,y_A), (x_B,y_B), (x_C,y_C)</math>. A so aria <math>A</math> hè datu da l'esprissioni :<math>A=\frac{1}{2} \left| \det\begin{pmatrix}x_A & x_B & x_C \\ y_A & y_B & y_C \\ 1 & 1 & 1\end{pmatrix} \right| = \frac{1}{2} \big| x_A (y_B - y_C) - x_B(y_A - y_C) + x_C (y_A - y_B) \big|,</math> oppuri incù un'esprissioni chì ùn improda micca u cuncettu di matrici :<math>A = \frac{ \big| (y_B-y_A)(x_C-x_B)+(y_B-y_C)(x_B-x_A) \big|}{2},</math> oppuri :<math>A = ( x_M - x_m )( y_M - y_m ) - \left( \frac{1}{2}\big|x_A - x_B \big| \big|y_A - y_B \big| + \frac{1}{2}\big|x_A - x_C \big| \big|y_A - y_C \big| + \frac{1}{2}\big|x_B - x_C \big| \big|y_B - y_C \big|\right),</math> induva :<math>x_M = \mathrm{max} \{ x_A , x_B , x_C \} </math> :<math>x_m = \mathrm{min} \{ x_A , x_B , x_C \} </math> :<math>y_M = \mathrm{max} \{ y_A , y_B , y_C \} </math> :<math>y_m = \mathrm{min} \{ y_A , y_B , y_C \} </math> è u so perimetru <math>P</math> hè datu da :<math>P = \sqrt{(x_A - x_B)^2 + (y_A - y_B)^2} + \sqrt{(x_A - x_C)^2 + (y_A - y_C)^2} + \sqrt{(x_B - x_C)^2 + (y_B - y_C)^2}.</math> == Giumitrii non euclidei == U cuncettu di triangulu si stendi ed hè ampiamenti usatu in tutti i [[giumitrii non euclidei]]. Un triangulu in una giumitria non euclidea si distingui in generali par u fattu ch'è a somma di i so anguli interni ùn hè micca 180°: sta somma hè infiriori à 180° par ogni triangulu in u casu d'una [[giumitria iperbolica]], mentri edda hè supiriori par ogni triangulu in u casu d'una [[giumitria ellittica]] == Liami esterni == * {{it}} [http://www.cnuto.it/lizioni/scenzi/matematica/trigo_primoes/studiu_di i_casi_par_a_risuluzioni_d'_un_triangulu.html Studiu di i casi par a risuluzioni d'un triangulu] * {{en}} [http://mathworld.wolfram.com/Triangle.html Triangle] in [[MacTutor]] ==Da vede dinò== *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Uttaedru]] [[Category:Trianguli]] [[Category:Poliguni]] [[Category:Matematica di basa]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 4ptq2zfzhgr0cxsyc8mga93pmlf6zgz Scienzi di l'Universu 0 2452 334334 7895 2014-03-23T14:57:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Galaxy.m74.arp.750pix.jpg|300px|right]] I '''scienzi di l'universi''' (o '''scienze di l'universu''') sò i scienzi chi ani par uggettu u studiu di l'[[universu]] e di a so evuluzioni. I [[scienzi]] chi facini partita di i scienzi di l'universi sò: l'[[astrunumia]], l'[[astrufisica]] e a [[cusmulugia]]. [[Categoria:Scienzi di l'universu]] [[Categoria:Scienze di l'universu]] 2zzdsmcdxqjdm9l4nifjnq0sf06v269 Ecunumia 0 2458 348186 343658 2015-07-03T12:56:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} Un esisti micca una difinizioni unica di l''''ecunumia'''. Parechji difinizioni poni essa mintuvati: * a scenza chì studieghja a crescita o a calata di l'offerta è di a dumanda. * u studiu di i mezi matiriali d'esistenza di l'esseru umanu * u studiu di a pruduzzione, di a distribuzione è di a consummazione di i bè è di i sirvizii * u studiu di i sistemi di scambiu E discipline principale di l'ecunumia sò: *l'[[Ecunumetria]] *l'[[Ecunumia bancaria]] *l'[[Ecunumia di a cultura]] *l'[[Ecunumia di u travagliu]] *l'[[Ecunumia di u sviluppu]] *l'[[Ecunumia industriale]] *l'[[Ecunumia internaziunale]] *l'[[Ecunumia munitaria]] *l'[[Ecunumia pulitica]] *a [[Macroecunumia]] *u [[Marketing]] *a [[Microeconumia]] *a [[Scenza finanzaria]] *a [[Storia ecunomica]] == Storia == [[File:AdamSmith.jpg|right|200px|thumb|[[Adam Smith]]]] I Grechi funu i primi à svilupà un pinsamentu economicu ([[Platone]] è [[Aristotele]]). Ma ci volse dopu aspettà fin'à a [[Rinascita]] pè avè e prime teorie economiche chì ùn sianu ghjustu una parte d'un pinsamentu filosoficu, cù i [[mercantilisimu|mercantilisti]]. Stu mercantilisimu hà avutu una grande influenza annant'à e politiche economiche è culuniale di l'[[Imperiu Spagnolu]]. In u seculu 17 si svilupò a prima teoria nant'à u [[capitalisimu]] nascente : u [[fisiocratisimu]], di quale a grande figura fù [[François Quesnay]]. I fisiocrati funu i primi à pinsà l'economia naziunale cume un circuitu, basatu nant'à a produzzione agricola. [[Adam Smith]], professore di filosofia à l'[[università di Glasgow]], è chi scuntrò François Quesnay durante un viaghju in [[Auropa]], hè cunsideratu cume u «babbu» di l'economia classica. Fù u primu à parlà d'accumulazione di [[capitale]], di [[crescenza economica]], o ancu di [[divisione di u travagliu]]. Ghjè unu di i teorichi di u [[liberalisimu]]. [[Adam Smith]] hè ancu quellu chi parlò pè a prima vulta di a [[Manu Invisibile]] di u [[mercatu]]. Astri economisti classichi funu : [[Thomas Robert Malthus]], [[Jean Baptiste Say]] è [[David Ricardo]]. L'economisti classichi pinsavanu chì u più importante in un produttu hè u [[valore di scambiu]] è micca u [[valore d'impiegu]]. Hè ciò ch'elli criticheghjanu l'economisti [[economia neo-classica|neo-classichi]], cume [[Léon Walras]] è [[Thomas Friedmann]]. Quessi neu-classichi anu svilupattu una economia matematica, assai furmale (cume ind'a [[microeconomia]]). I classichi cume i neu-classichi vedenu l'omu cume un [[homo economicus]], raziunale. I liberali cume [[Adam Smith]] o ancu [[Milton Friedman]] pensanu chì u [[mercatu]] ghjè un sistemu naturale. Quessa hè criticatu da a [[socioeconomia]]. [[Károly Polányi]] scrivò cusì chì l'economia di mercatu discritta da i classichi hè u fruttu di decisione suciale hè pulitiche pè «disincastrà» u mercatu da a [[sucità]]. Astri autori assai importante sò [[John Maynard Keynes]], u fundatore di unu di i grande currenti di a [[macroeconomia]], è [[Friedrich von Hayek]]. == Riferimenti == <references/> == Da vede dinò == *[[Cecil Rhodes]] {{Economisti_Cunnisciuti}} Développer une filière vitale à l'économie corse, in Corse Matin du 20 juin 2008 == Ligami == {{Commonscat|Economics}} {{Scienze}} [[category:economia]] crsy6h4oaf0vfcl8d7q3c2nrmt0ja1k Altkirch 0 2460 357522 357521 2017-08-06T11:38:45Z Culex 7926 corr. image wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Altkirch | statu=[[Francia]] | regione=[[Alsazia]] | dipartimentu=[[Altu Renu]] | circundariu= | cantone=[[Altkirch]] | insee= | cp=68130 | merre= Jean-Luc Reitzer | intercomunalità=Communità di cumune d'Altkirch | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=5100 | densità= }} [[File:Altkirch, Église Saint-Morand.jpg|thumb|left|120px|Chjesa di Altkirch]] Altkirch hè una cìtta in [[Alsazia]] in u [[Sundgau]] di 5386 abitanti. Hè situata trà Belfort (''Territoriu di Belfort - 90'') e Basilea in [[Svizzera]]. Questa cìttà hè a capitale di u [[Sundgau]], a parte [[sudu|sudda]] di l'[[Alsazia]]. Dinù, pudemu traduce Altkirch par "Vechja chjesa" (''Alt'' significa Vechja e ''Kirch'' significa Chjesa) L'attuale meru di a cìtta hè Jean-Luc Reitzer da 1983. == Ligami == * [http://www.ot-altkirch.com/ L'ufficia di turismu d'Altkirch] * [http://www.altkirch.net/ Situ nantu à a cìta di Altkirch] * [http://www.promsundgau.com/ Promsundgau Situ nantu à u Sundgau] [[Categoria:Alsazia]] [[Categoria:Cumuna di Francia]] 3394ugdjej0qk39ecod44xrwzw8wwwr Categoria:Alsazia 14 2463 335394 326505 2014-03-23T18:07:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione francese]] 2nzmxgvpgbmkrq8v0u9atqfsuu9uezd Renu 0 2464 356408 334126 2017-02-01T15:55:10Z CommonsDelinker 173 Replacing RheinBeiRüdesheim2008Video.ogg with [[File:RheinBeiRüdesheim2008Video.ogv]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: Wrong extension (img_media_type=VIDEO/ogv)). wikitext text/x-wiki [[File:Rinul_la_Koln6.jpg|thumb|280px|U Renu in Colonia]] U '''Renu''' (in [[lingua tedesca|tedescu]] ''Rhein'', in [[lingua francesa|francesu]] ''Rhin'', in [[lingua nidirlandesa|nidirlandesu]] ''Rijn'', in [[Lingua rumancia|rumanciu]] ''Rain'') hè, incù 1 326 km, unu di i [[fiumu|fiuma]] più longhi d'[[Auropa]]. U so nomu diriveghja da una radica [[lingui celtichi|celtica]], ma sempri prima [[lingui induauropei|induaurupea]], chì significheghja "scorra". L'urighjina induaurupea di u terminu trova cunferma in u Grecu anticu, in u quali u verbu ρέω (traslitteratu ''rheō'') hà probbiu u suddettu significatu. Incù à u [[Danubiu]], u Renu furmava a maiò parti di u cunfini sittintriunali di l'[[Imperu rumanu]] ed hè statu, finu da quiddi tempi, un corsu d'acqua navighevuli, imprudatu par u cummerciu è u trasportu di a ropa finu à u cori di u cuntinenti. A navigazioni annantu à u fiumu hè arrigulata da a Cunvinzioni par a navigazioni annantu à u Renu, firmata à [[Mannheim]] u 17 uttrovi 1868, trà u [[Granducatu di Baden]], u [[Regnu di Baviera]], a [[Francia]], u [[Granducatu di Hessen]], i [[Paesi Bassi]] è a [[Prussia]]. == Parcorsu == === Svizzara === [[File:RheinBeiRüdesheim2008Video.ogv|280px|thumb|Renu (Assmannshausen / Rüdesheim 2008)]] Sorghji da l'Alpi [[Svizzara|svizzari]], in u [[Canton Grigioni]], induva i so dui principali tributarii iniziali sò chjamati [[Renu Antiriori]] è [[Renu Pustiriori]]. U Renu Antiriori sgorga da u [[lavu Tuma]], vicinu à u [[passu di l'Oberalp]] è attraversa i travi di u [[Ruinaulta]]. U Renu Pustiriori nasci da i ghjacciali di u gruppu di l'[[Adula]] annantu à u cunfini miridiunali di u Grigioni incù u [[Canton Ticino|Ticino]]. I dui tributarii si scontrani vicinu à [[Reichenau GR|Reichenau]], sempri in i Grigioni. Unu di i rami sicundarii hè custituitu da u turrenti [[Renu di Edda]], chì nasci in [[Italia]] da u Pizzu Stedda (in a cumuna di [[Piuro]]) è hè talianu par circa 15&nbsp;km, par cunfluiscia, dopu, in u Renu Pustiriori. Da quì u fiumu, chjamatu ''Alpenrhein'' (Renu alpinu), scorri versu u nordu travirsendu [[Coira]] par dopu lascià i Grigioni è ghjentra in u [[cantonu di San Ghjaddu]] di u quali custituisci a fruntiera uriintali incù u [[Liechtenstein]] è l'[[Austria]] prima di ghjittà si in u [[lavu di Custanza]]. À l'isciuta di u lavu si dirighji à punenti è dopu u saltu di i [[cascati di u Renu]] ricevi l'acqui di u fiumu [[Aar (fiumu)|Aar]] chì ni aumentani a purtata di oltri a mità, incù una media di 1.000 metri cubi à a siconda. U Renu segna u cunfini trà Svizzara è [[Alimagna]] prima di svultà à nordu incù l'ansi (''Rheinknie'') vicinu à [[Basilea]]. === Alimagna è Francia === [[File:Chutes du rhin.jpg|thumb|280px|Un pisciali annantu à u Renu]] Varcata Basilea u Renu custituisci a parti miridiunali di u cunfini trà [[Alimagna]] è [[Francia]] scurrendu in una larga vaddi prima di entra intiriamenti in tarritoriu tedescu à [[Rheinstetten]], vicinu à [[Karlsruhe]]. L'ampia vaddi di u Renu finisci à a cunfluenza incù u [[Menu (fiumu)|Menu]] à [[Magonza]]. A parti frà [[Bingen am Rhein|Bingen]] è [[Coblenza]], induva u Renu entri in una vaddi più stretta, hè nota com'è [[Gola di u Renu]], una furmazioni criata da l'[[erusioni]] è da un sullivamentu tettonicu. Stu trattu di u fiumu hè notu par i [[Casteddu|casteddi]] [[Medievu|mediivali]] è i vignali chì ricoprini l'alturi circustanti; in u [[2002]] hè statu numinatu [[Patrimoniu di l'umanità]] da l'[[UNESCO]]. U fiumu s'allarga di novu à sudu di [[Culonia (cità)|Culonia]]. Ancu s'è molti industrii si trovani longu u Renu, sinu da u so corsu svizzaru, hè in 'ssu puntu, a [[rigioni di a Ruhr]] in a quali traversa Culonia, [[Düsseldorf]] è [[Duisburg]] chì si cuncentrani a maiò parti di eddi. À Duisburg si trova u più grandi portu fluviali d'Auropa. À i ghjorna d'oghji molti industrii longu u Renu è i so affluenti ani chjusu o ani riduttu l'emissioni di inquinanti in u corsu d'acqua ancu s'eddu ferma un certu gradu di inguinamentu, spicialamenti à a cunfluenza incù l'[[Emscher]] in passatu impiigatu com'è veru è probbiu canali di scolu industriali. === Paesi Bassi === U Renu à stu puntu ghjira à punenti in i [[Paesi Bassi]], induva incù a [[Mosa (fiumu)|Mosa]] forma un enorma delta. Oltripassatu u cunfinu ulandesi, u Renu righjunghji a so massima ampiezza, ma si dividi dopu in trè rami principali: l'[[IJssel]], u [[Waal]] è u Bassu Renu. Da quì a situazioni diventa più cumplicata, in quantu u nomu "Renu" ùn cuincidi più incù u corsu principali. Gran' parti di l'acqua di u Renu scorri sempri più à punenti à traversu u Waal, u [[Nieuwe Waterweg]] è, uniscendu si à a Mosa, l'[[Hollands Diep]] è l'[[Haringvliet]], finu à sfucià in u [[Mari di u Nordu]]. U ramu di l'IJssel porta a so parti d'acqua à u nordu in l'[[IJsselmeer]], mentri u Bassu Renu scorri à punenti, parallelu à u Waal. Ad ogni modu, oltri [[Wijk bij Duurstede]] stu corsu d'acqua cambia nomu par divintà u [[Lek (fiumu)|Lek]] è scorri à punenti par riuniscia si à u ramu principali in u Nieuwe Waterweg. U nomu "Renu" à parta da quì fù usatu solu par fiuma più chjughi chì scorrini versu u nordu è chì un tempu furmavani l'ultimu trattu di u Renu di l'ebbica rumana. Ancu s'è mantenini u nomu, sti vadini ùn portani micca acqua di u Renu, ma sò usati par drenà i terri è i ''[[polder]]'' di i circonda. Da Wijk bij Duurstede, ci sò u [[Kromme Rijn]] ("Renu stortu") è dopu [[Utrecht]] l'''[[Oude Rijn (Utrecht è Olanda Miridiunali)|Oude Rijn]]'' ("Vechju Renu") chì scorri à traversu [[Leida]] è in un cumplessu di [[chjusa|chjusi]] induva i so acqui poni essa scaricati in u Mari di u Nordu. == Affluenti == [[File:Loreley von Spitznack.jpg|thumb|280px|Lorelei]] [[Affluenti|Affluenti]] da a [[surghjenti (idrulugia)|surghjenti]] à a foci: {| class="prettytable sortable" |- class="hintergrundfarbe5" ! <small>Km da a surghjenti<br />di u Renu</small> ! align="left" |<small> dritta/manca</small> ! affluenti ! width="50" align="left" | <small> lunghezza in km </small> ! width="50" align="left" | <small> [[purtata]] in m³/s </small> ! sizzioni di u Renu |- | | D | [[Ill (Austria)]] | align="right"|72 | align="right"|66 | Alpenrhein |- | | D | [[Bregenzer Ach]] | align="right"|80 | align="right"|46 | Obersee |- | | D | [[Argen]] | align="right"|78 | align="right"|20 | Obersee |- | | D | [[Schussen]] | align="right"|62 | align="right"|12 | Obersee |- | | S | [[Thur (Svizzara)|Thur]] | align="right"|130 | align="right"|47 | Hochrhein |- | | D | [[Wutach (fiumu)]] | align="right"|90 | align="right"|16 | Hochrhein |- | | S | [[Aar (fiumu)|Aar]] | align="right"|291 | align="right"|560 | Hochrhein |- |164,4 | S | [[Birs]] | align="right"|73 | align="right"|15 | Hochrhein |- | | S | [[Elz (Furesta Nera)|Elz]] | align="right"|90 | align="right"|22 | Oberrhein |- |289,1 | S | [[Kinzig (Furesta Nera)|Kinzig]] | align="right"|90 | align="right"|28 | Oberrhein |- |311,3 | S | [[Ill (Francia)]] | align="right"|208 | align="right"|54 | Oberrhein |- |334,3 | S | [[Moder (fiumu)|Moder]] | align="right"|93 | align="right"|17 | Oberrhein |- |344,0 | S | [[Sauer (Francia)|Sauer]] | align="right"|70 | align="right"|4 | Oberrhein |- |344,5 | D | [[Murg (Baden-Württemberg)|Murg]] | align="right"|79 | align="right"|18 | Oberrhein |- |370 | D | [[Pfinz]] | align="right"|60 | align="right"|2 | Oberrhein |- | 400,2 | S | [[Speyerbach]] | align="right"|60 | align="right"|3 | Oberrhein |- | 428,2 | D | [[Neckar]] | align="right"|384 | align="right"|145 | Oberrhein |- | 496,6 | D | [[Menu (fiumu)|Menu]] | align="right"|524 | align="right"|225 | Oberrhein |- | 512 | S | [[Selz]] | align="right"|63 | align="right"|0,77 | Oberrhein |- | 529,1 | S | [[Nahe (Renu)|Nahe]] | align="right"|116 | align="right"|30 | Oberrhein |- | 585,7 | D | [[Lahn]] | align="right"|242 | align="right"|52 | Mittelrhein |- | 592,3 | S | [[Mosella]] | align="right"|544 | align="right"|325 | Mittelrhein |- | 610,2 | D | [[Wied]] | align="right"|102 | align="right"|12 | Mittelrhein |- | 639 | S | [[Ahr (Germania/Alimagna)|Ahr]] | align="right"|89 | align="right"|9 | Mittelrhein |- | 659,3 | D | [[Sieg]] | align="right"|155 | align="right"|53 | Niederrhein |- | 703,3 | D | [[Wupper]] | align="right"|113 | align="right"|17 | Niederrhein |- | 735,6 | S | [[Erft]] | align="right"|103 | align="right"|16 | Niederrhein |- | 780,1 | D | [[Ruhr (fiumu)|Ruhr]] | align="right"|221 | align="right"|80 | Niederrhein |- | 797,7 | D | [[Emscher]] | align="right"|84 | align="right"|16 | Niederrhein |- | 814,4 | D | [[Lippe (fiumu)|Lippe]] | align="right"|255 | align="right"|45 | Niederrhein |- | | S | [[Mosa (fiumu)|Mosa]] ''(da u 1904)'' | align="right"|920 | align="right"|357 | Delta (Waal) |- | 1013 | S | [[Oude Maas]] | | | Delta (Nieuwe Maas) |- | |D | [[Oude IJssel]] | align="right"|80 | align="right"|9 | Delta (IJssel) |- | | D | [[Berkel]] | align="right"|115 | align="right"|9 | Delta (IJssel) |- | | D | [[Schipbeek]] | align="right"|86 | align="right"|4 | Delta (IJssel) |- |} == Ponti farruviari == [[Ponti|Ponti]] farruviari annantu à u Renu (incù i stazioni più prossimi à a riva sinistra è dritta): * [[Austria]] è [[Svizzara]]: ** trà [[Lustenau]] è [[Sankt Margrethen]] * [[Svizzara]] è [[Liechtenstein]]: ** trà [[Buchs (San Ghjaddu)|Buchs]] è [[Schaan]] * in [[Svizzara]]: ** trà [[Flurlingen]] è [[Sciaffusa]] ** à [[Basilea]] * trà [[Francia]] è [[Alimagna]] ** trà [[Bantzenheim]] è [[Neuenburg am Rhein]] ** trà [[Neuf-Brisach]] è [[Breisach]] ** trà [[Strasburgu]] è [[Kehl]] * in i [[Paesi Bassi]]: **vicinu à [[Culemborg]]. == Da veda dinò == * [[Cascati di u Renu]] * [[Deutsches Eck (Coblenza)]] * [[Burg Pfalzgrafenstein]] * [[Fiuma di l'Alimagna]] * [[Lista di i fiuma più longhi d'Auropa]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Alsazia]] 7pi1ajksfstcldcnqhr17mfx6wjvtr1 Categoria:Regione francese 14 2466 335713 326506 2014-03-23T18:13:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Francia]] owe7o37l84e455eioficm0kamwtmubl Regioni francesi 0 2468 358241 334116 2017-12-29T14:51:11Z Azaiphy 13115 https://fr.wikipedia.org/wiki/Loi_relative_%C3%A0_la_d%C3%A9limitation_des_r%C3%A9gions,_aux_%C3%A9lections_r%C3%A9gionales_et_d%C3%A9partementales_et_modifiant_le_calendrier_%C3%A9lectoral wikitext text/x-wiki A [[Francia]] hè divisa in 18 '''regioni''', 13 metropulitane è 5 d'oltremare. == Listinu == === Regioni metropulitane === {| | valign="top" | 1. [[Alsazia]]<br /> 2. [[Aquitania]]<br /> 3. [[Alvernia]]<br /> 4. [[Bassa Nurmandia]]<br /> 5. [[Burgogna]]<br /> 6. [[Brettagna]]<br /> 7. [[Centru]]<br /> 8. [[Sciampagna è Ardenne]]<br /> 9. [[Corsica]] *<br /> 10. [[Franca Cuntea]]<br /> 11. [[Alta Nurmandia]]<br /> | 12. [[Isula di Francia]]<br /> 13. [[Linguadoca è Russiglione]]<br /> 14. [[Limusinu]]<br /> 15. [[Lorena]]<br /> 16. [[Meziornu è Pirenei]]<br /> 17. [[Nordu è Passu di Calais]]<br /> 18. [[Paesi di a Loira]]<br /> 19. [[Piccardia]]<br /> 20. [[Poitou è Charentes]]<br /> 21. [[Pruvenza, Alpi è Costa Azzurra]]<br /> 22. [[Rodanu è Alpi]]<br /> | [[File:FranceRegionsNumbered.png|left]] |} <nowiki>*</nowiki> Dapoi u [[1991]] a Corsica hè una regione cù u statutu di ''cullettività territuriale''. === Regioni d'oltremare === {| | valign="top" | 1. [[Guadalupa]]<br /> 2. [[Guiana francese|Guiana]]<br /> 3. [[Martinica]]<br /> 4. [[Riunione]]<br /> |} [[Categoria:Regione francese| ]] rllkxm1yoatrls6zrs17vllbkxcff6d Educazione 0 2490 218468 218467 2010-05-26T01:22:08Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Educazioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Educazioni]] pht3wgunmry2pb5cfrrki3p7rrns79v Francia 0 2491 359506 357560 2018-06-07T10:31:28Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Francese |nomeUfficiale = République Française |linkBandiera = Flag of France.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Armoiries république française.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-France.svg |motto = Liberté, égalité, fraternité |mottoTraduzione = Libertà, uguaglianza, fratellanza |lingua = [[lingua francese|francese]] |capitale = [[Parighji]] |capitaleAbitanti = 2 249 975 |capitaleAbitantiAnno = 2011 |governo = [[Republica semipresidenziale]] |presidente = [[Emmanuel Macron]] |primoMinistro = [[Edouard Philippe]] |indipendenza= [[843]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]] <sup>1</sup>. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza |ingressoUE = [[25 di marzu]] [[1957]]. Membru fundatore |superficieTotale = 547.030 |superficieOrdine = 47 |superficieAcqua = 0,26 |popolazioneTotale = 60.180.529 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 20 |popolazioneDensita = 110 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |PIL= 1.830.110 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 7 |PILprocapite= 29.187 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 20 |HDI= 0,942 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 16 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .fr |telefono = +33 |targa = F |inno = [[A Marsigliese]] |festa = [[14 di lugliu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} A '''Francia''' (in [[lingua francese|francese]]: ''France'') hè un' paese di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in [[Europa]] occidentale. Hè membra di l'[[Unione Europea]], di a zona [[euro]] e di u spaziu Schengen. Hè dinù membra permanente di u consigliu di securità di l'[[ONU]]. Cunfina con a [[Belgica]], [[Lussemburgu]], [[Germania]], [[Svizzera]], [[Italia]], [[Monaco]], [[Andorra]] e [[Spagna]]. E sò valore sò fundate nantu à a [[Dichjarazione di Dritti di l'Omu e di u Citadinu]]. Da u puntu di vista militare, hè membra di l'[[OTAN]] e pusseda di a dissuasione nucleare. A lingua uffiziale di stu paesu hè u [[lingua francese|francese]], ma ci sò assai lingue reghjunali 77<ref>Rapporto dell'aprile [[1999]] del professore Bernard Cerquiglini, preparato in via di una ratifica della [[Charte européenne des langues régionales ou minoritaires]].</ref>, per esempio l'[[lingua uccitanica|uccitanicu]], u [[lingua basca|bascu]], u [[lingua catalana|catalanu]], u [[lingua corsa|corsu]], u alsazianu. A più grande cità è a capitale hè [[Parigi]], cù un' numeru di 9 milione d'abitanti. A Francia hè cumposta di [[regioni francesi|27 regione]]. [[File:Satellite image of France in August 2002.jpg|thumb|left|250px|Carta di a Francia vista di u Spaziu.]] == Demografia == === Cità (2012) === [[File:Lyon 20060705.JPG|thumb|right|200px|Lione.]] {| class="wikitable sortable" style="text-align:right; font-size:95%;" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| !width="30px"| # !! Cità !! Regioni !! Area urbana !! Comuna |----- |align="center"| 1 |align="center"| [[Parigi]] | style="text-align:left;"| [[Île-de-France]] | 12.340.000 | 2.240.000 |- style=“background:#D2D2D2” |align="center"| 2 |align="center"| [[Lione]] | style="text-align:left;"| [[Rodanu è Alpi]] | 2.215.000 | 500.000 |----- |align="center"| 3 |align="center"| [[Marsiglia]] | style="text-align:left;"| [[Provenza-Alpi-Costa Azzurra]] | 1.730.000 | 850.000 |- style=“background:#D2D2D2” |align="center"| 4 |align="center"| [[Lille]] | style="text-align:left;"| [[Nordu è Passu di Calais]] | 1.165.000 | 230.000 |----- |align="center"| 5 |align="center"| [[Tolosa]] | style="text-align:left;"| [[Midi-Pyrénées]] | 1.270.000 | 450.000 |- style=“background:#D2D2D2” |align="center"| 6 |align="center"| [[Nizza]] | style="text-align:left;"| [[Provenza-Alpi-Costa Azzurra]] | 1.005.000 | 345.000 |----- |align="center"| 7 |align="center"| [[Bordeaux]] | style="text-align:left;"| [[Aquitania]] | 1.160.000 | 240.000 |- style=“background:#D2D2D2” |align="center"| 8 |align="center"| [[Nantes]] | style="text-align:left;"| [[Loira (regione francese)|Loira]] | 900.000 | 290.000 |----- |align="center"| 9 |align="center"| [[Strasburgo]] | style="text-align:left;"| [[Alsazia]] | 770.000 | 275.000 |- style=“background:#D2D2D2” |align="center"| 10 |align="center"| [[Rennes]] | style="text-align:left;"| [[Bretana]] | 690.000 | 210.000 |} Le altre principali cità di a Francia sono: :[[Aix-en-Provence]], [[Aiacciu]], [[Albi (Francia)|Albi]], [[Amiens]], [[Angers]], [[Angouleme]], [[Arras]], [[Bastia]], [[Belfort]], [[Besançon]], [[Brest (Francia)|Brest]], [[Brive-la-Gaillarde]], [[Caen]], [[Calais]], [[Cannes]], [[Carcassonne]], [[Charleville-Mézières]], [[Cherbourg]], [[Clermont-Ferrand]], [[Colmar]], [[Digione]], [[Dunkerque]], [[Evreux]], [[Grenoble]], [[La Rochelle (Charente-Maritime)|La Rochelle]], [[Le Havre]], [[Le Mans]], [[Limoges]], [[Metz]], [[Montpellier]], [[Mulhouse]], [[Nancy]], [[Nîmes]], [[Orléans]], [[Perpinyà]], [[Planoise]], [[Poitiers]], [[Quimper]], [[Reims]], [[Roubaix]], [[Rouen]], [[Saint-Étienne]], [[Saint-Nazaire]], [[Tarbes]], [[Tolone]], [[Tourcoing]], [[Tours]] e [[Valence (Drôme)|Valence]]. [[File:france cities.png|thumb|left|230px|E cità di Francia di piu di 100 000 abitanti.]] [[File:Population of France.svg|thumb|150px|right|none|Evoluzione di a demografia entre [[1960]] è [[2010]].]] == Ecunumia == == Storia == 486 : Clovis conquista a Gallia romana 800 : Carlu u Grande hè fattu imperatore di l'Imperiu Francu in [[Roma]] 987 : Hugues Capet hè elettu rè di Francia 1337 - 1453 : Guerra di Centu Anni 1643-1715 : Luigi XIV, u rè Sole, hè u rè di Francia 1789 : principia a Revoluzione Francesa 1804 : un corsu, [[Napulione Buonaparte]], hè curonatu Imporatore di i Francesi. 1870 : sconfitta di a Francia contru à a Prussia, chi perde l'Alsassia è a Lorena. 1914 - 1918 : [[Prima Guerra Mundiale]] 1936 : Frente Populariu 1939 - 1945 : Secunda Guerra Mundiale == Pulitica == A Francia hè una ripublica. U capu di statu hè u Presidente di a Ripublica, elettu pè cinque anni da tutti i citadini. U potere legislativu attene a u Parlamentu (Assemblea Naziunale è Senatu). [[File:Declaration of Human Rights.jpg|thumb|right|Dichjarazione di Dritti di l'Omu e di u Citadinu.]] ==Da vede dinò== *[[Georges Pompidou]] *[[Amaury Vassili]] *[[Pierre Bach]] *[[Luigi XIV di Francia]] *[[Brigitte Bardot]] *[[Camargue]] *[[Michiel de Swaen]] *[[Theillay]] *[[Tuvone di u Visu]] *[[Évariste Galois]] == Referenze == <references/> {{Unione europea}} [[Categoria:Francia|*]] [[Categoria:Unioni Auropea]] be17zn7eax7yagvj16349uoo8058exg Europa 0 2494 361848 361701 2019-03-25T09:52:14Z 151.38.241.60 /* I stati */ Azerbaijan is not a country located in the European continent wikitext text/x-wiki [[File:Europe satellite orthographic.jpg|thumb|250px|L'Europa vista da u spaziu]] In termini scientifichi ([[geolugia|geologichi]] è [[geografia|geografichi]]) l''''Europa''' (o '''Auropa''') hè una [[penisula]], a parte occidentale di l'[[Eurasia]], ma in un sensu generale hè cunsideratu cum'è un [[cuntinente]]. == I stati == Ci sò 49 stati indipendenti in Europa: [[Albania]], [[Andorra]], [[Armenia]], [[Austria]], [[Belgica]], [[Bielorussia]], [[Bosnia è Erzegovina]], [[Bulgaria]], [[Cechia]], [[Cipru]], [[Cità di u Vaticanu]], [[Croazia]], [[Danimarca]], [[Estonia]], [[Finlandia]], [[Francia]], [[Georgia]], [[Germania]], [[Grecia]], [[Irlanda]], [[Islanda]], [[Italia]], [[Kosovo]]*, [[Lettonia]], [[Liechtenstein]], [[Lituania]], [[Lussemburgu]], [[Macedonia di u Nordu]], [[Malta]], [[Moldova]], [[Monacu]], [[Montenegru]], [[Nurvegia]], [[Paesi Bassi]], [[Polonia]], [[Portugallu]], [[Regnu Unitu]], [[Romania]], [[Russia]], [[San Marinu]], [[Serbia]], [[Sluvacchia]], [[Sluvenia]], [[Spagna]], [[Svezia]], [[Svizzera]], [[Turchia]], [[Ucraina]], [[Ungheria]]. [[File:Rectified Languages of Europe map.png|thumb|250px|E lingue ufficiale in Auropa]] [[File:Grossgliederung Europas.png|thumb|250px|E regione auropee]] [[File:First.Crusade.Map.jpg|thumb|250px|Europa in u Mezzu Età]] * U Kosovo ùn hè torna ricunnisciutu da ogni altru Statu. Pè una lista di i stati ind'è una situazione simile : [[Elencu di i Stati chi ùn sò ricunnisciuti da e Nazione Unite]] ==Da vede dinò== *[[Pianu Marshall]] {{Cuntinenti di a Terra}} [[Categoria:Europa| ]] r5h5mc7ocf39xnxppe9qs5ih4w9yipf Diu vi salvi Regina 0 2495 356860 356859 2017-04-13T18:20:37Z 86.219.64.3 wikitext text/x-wiki [[File:San_Francesco_de_Geronimo_e_la_profezia_su_Sant%27Alfonso_Maria_de_Liguori.jpg|thumb|250px|San Francesco de Geronimo è a prufezia annantu à Sant'Alfonsu Maria de Liguori, quatru cunsirvatu in a Cappella di Famiglia in Marianella]] U '''Diu vi salvi Regina''' (in talianu ''Dio vi salvi Regina'') hè l'innu corsu. Hè statu creatu in [[lingua taliana]] in u [[1676]] in [[Italia]] da [[Francesco de Geronimo]]. ==Origine== U [[Diu vi salvi Regina]] provene di u [[Salve Regina]], chi fù scrittu in latinu in u [[1097]] da [[Adhemar di Monteil]]. ==Cambiamenti== U Diu vi salvi Regina hè statu aduttatu com'è innu naziunale di a [[Corsica]] durante una cunsulta chì s'hè tinuta in [[Orezza]] u [[30 di ghjennaghju]] di u [[1735]]. In 'ssa cunsulta, a nazione corsa s'hè spiccata da [[Genua]], hà proclamatu a so indipendenza è s'hè piazzata sottu à protezzione di a [[Vergine Maria]]. Dui cambiamenti sò stati fatti riguardu à u cantu originale: ''disperati'' fù rimpiazzatu da ''tribulati'', è ''nemici vostri'' da ''nemici nostri''. Eccu e parolle di l'''innu corsu'': Dìo (o Diu) vi salvi Regina. == L'innu corsu == :Diu vi salvi Regina :È madre universale :Per cui favor si sale :Al paradisu. <br> :Voi siete gioa è risu :Di tutti i scunsulati :Di tutti i tribulati :Unica speme. <br> :À voi sospira è geme :Il nostru afflitu core :In un mar' di dolore :È d'amarezza. <br> :Maria, mar' di dolcezza :I vostri ochji pietosi :Materni ed amorosi :À noi volgete. <br> :Noi miseri accogliete :Nel vostru santu velu :Il vostru figliu in celu :À noi mostrate. <br> :Gradite ed ascultate :Ô vergine Maria :Dolce è clemente è pia :Gli affleti nostri accogliete. <br> :Voi da i nemici nostri :À noi date vitoria :E poi l'eterna gloria :In paradisu. == Referenze == * [http://accademiacorsa.org/?page_id=101 Antonini, Paulu, L'origine di u Dio vi Salvi Regina - les origines du Dio vi Salvi Regina, Accademia corsa] * [http://www.polyhymnion.org/lieder/images/diuvisalvi.mid Midi di "Diu vi salvi Regina"] * [http://www.polyhymnion.org/lieder/images/diuvisalvi.pdf Partitura-PDF di "Diu vi salvi Regina"] ==Ligami== * [https://www.youtube.com/watch?v=pXfHKyOR5NU Cunferenza d'Alanu Di Meglio, Direttore di u Centru Culturale Universitariu è Prufissore di l'Università à l'Università di Corsica, organizata in u quatru di a Festa di a Nazione, cilibrata u 8 di dicembre in tutta a Corsica.] [[Categoria:Musica Corsa]] sj5xvwlaux4v104zfaknvh7hli3ulfm Dio vi salvi Regina 0 2505 8125 2005-08-20T11:35:55Z Img 21 Dio vi salvi Regina moved to Diu vi salvi Regina wikitext text/x-wiki #redirect [[Diu vi salvi Regina]] 1wd1x15xerfn5l4bxiqie45dkmgtqzw Villeneuve-d'Ascq 0 2506 335024 329760 2014-03-23T15:11:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Villeneuve-d'Ascq | statu=Francia | regione=Nordu è Passu di Calais | dipartimentu=Nordu (dipartimentu francese){{!}}Nordu | circundariu=Lilla | cantone=capilocu di 2 cantoni | insee=59009 | cp=59491, 59493, 59650 | merre=Jean-Michel Stievenard | latitudine=50° 37' 24" | lungitudine=3° 8' 42" | alt min=19 | alt med=29 | alt max=46 | sup ett=2.746 | sup km²=27,46 | pupulazione=62.400 | annu=2004 | densità=2.868 }} '''Villeneuve-d'Ascq''' hè una grande cità di a regione di u [[Nordu è Passu di Calais]], cù 62400 di ghjente è una superficia di 2746 ettari. [[Categoria:Cità di a Francia]] dldckgkp8en2p3keu5uoh6nvldyzr38 Prugettu Rosetta 0 2507 334007 321392 2014-03-23T14:51:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Rosetta Stone.jpg|250px|right]] U prugettu Rosetta custituisci una versioni muderna di a [[Petra di Rosetta]]. U prugettu hè distinatu à parmetta a criazioni d'un archiviu chi cuncerna tutti i lingui di u mondu. L'origini di u prugettu hè a custatazioni fatta da l'[[Unesco]] chi annantu i 6000 [[lingui]] chi sò parlati in a pianeta, nuvanta par centu devini spariscia da qui à a fini di u seculu. Attualmenti, certi lingui ùn sò più parlati ca pa menu di centu parsoni. U prugettu Rosetta cerca à riuniscia annantu u so situ, par via d'un accessu libaru, mori infurmazioni annantu à tutti i lingui, par pruvà à impidiscia issa catastrofa linguistica e culturali. Attualmenti, u prugettu ha pussutu riuniscia infurmazioni è dati chì cuncernani più d'un millaiu di [[lingui]]. === Rifarenzi esterni === * http://www.rosettaproject.org/ * [http://www.rosettaproject.org/live/search/detailedlanguagerecord?ethnocode=COI a lingua corsa annantu u prugettu Rosetta ] [[Categoria:Linguistica]] 0rh7njlrat2ro10ee5e4m111v4e77k8 Lettonia 0 2509 351797 351796 2015-09-12T07:41:24Z Pirags 10113 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Lettonia |nomeUfficiale = Latvijas Republika |linkBandiera = Flag of Latvia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Latvia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Latvia.svg |motto = Tēvzemei un Brīvībai |mottoTraduzione = Pè a patria è a libertà |lingua = [[lingua lettone|lettone]] |capitale = [[File:Riga coa.gif|20px]] [[Riga]] |capitaleAbitanti = 739.232 |capitaleAbitantiAnno = 2003 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Raimonds Vējonis]] |primoMinistro = [[Laimdota Straujuma]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica di a Lettonia|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Lettonia|Prima Ministru]] |indipendenza = Da Russia Sovietica u 18 novembre di u 1918 |ingressoONU = [[17 settembre]] [[1991]] |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 64.589 |superficieOrdine = 123 |superficieAcqua = 1,5 |popolazioneTotale = 2,286,700 |popolazioneAnno = 2006 |popolazioneOrdine = 138 |popolazioneDensita = 35 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Euro]] |PIL= 29.214 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 95 |PILprocapite= 12.666 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 53 |HDI= 0,845 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 45 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .lv |telefono = +371 |targa = LV |inno = [[Dievs, svētī Latviju]] |festa = [[18 nuvembre]] |note = <!-- note libere --> }} A '''Lettonia''', '''Latvijas Republika''', '''Latvija''', '''Letonia''' (LV), Stati [[Europa|europei]]. Hè membra di l'[[Unione Europea]] dipoi u [[2004]], di a zona [[euro]] è di u spaziu Schengen dipoi u [[2008]]. Hè dinù membra di l'[[ONU]] è ancu di l'[[OTAN]]. U presidente di a Lettonia hè : [[Raimonds Vējonis]]. == Cità == * [[Daugavpils]] * [[Liepāja]] * [[Jūrmala]] [[File:carte de Lettonie.png|400px|thumb|left|Lettonia]]<br style="clear:both" /> == Ligami == * [http://www.lv Lettonia] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] assx6jc5lsca5leh6phbkzr71qose63 Lituania 0 2510 346222 343316 2015-07-01T16:25:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Lituania |nomeUfficiale = Lietuvos Respublika |linkBandiera = Flag of Lithuania.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Lithuania.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Lithuania.svg |motto = Tautos jėga vienybėje |mottoTraduzione = A forza di a nazione hè in l'unità |lingua = [[Lingua lituana|lituanu]] |capitale = [[Vilnius]] |capitaleAbitanti = 553.232 |capitaleAbitantiAnno = 2003 |governo = [[Republica (forma statale)|Republica]] |presidente = [[Dalia Grybauskaitė]] |primoMinistro = [[Andrius Kubilius]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica di a Lituania|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Lituania|Prima Ministru]] |indipendenza = Da l'[[Unione Sovietica]], in u [[1990]] |ingressoONU = [[17 settembre]] [[1991]] |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 65.300 |superficieOrdine = 128 |superficieAcqua = trascurabile |popolazioneTotale = 3.436.561 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 125 |popolazioneDensita = 52,71 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Euru]] |PIL= 48.493 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 75 |PILprocapite= 14.158 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 49 |HDI= 0,857 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 41 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .lt |telefono = +370 |targa = LT |inno = [[Tautiška Giesmė]] |festa = [[16 frivaghju]] |note = <!-- note libere --> }} A '''Lituania''' (bằng [[tiếng Litva]]: '''Lietuvos Respublika''', '''Lietuva''', Stati [[Europa|europei]]) hè membra di l'[[Unione Europea]] 2004, di a zona [[euro]] e di u spaziu Schengen 2008. Hè dinù membra di l'[[ONU]], hè membra di l'[[OTAN]]. Una regione hè una divisione amministrativa di a Lituania. A Lituania hè divisa in 10 regione. == Membra == * [[Batic Consil]] * [[Europa Consil]] * [[NATO]] * [[UN]] == Lituanian == * Dalia Grybauskaitė, [[Unione Europea]] Kommission, 2004-2009. * Vytautas Landsbergis, Sing Revoliution SAJUDIS, Vilnius, 1989-1993; [[Unione Europea]] Parlament, 2004-2009. == Cìtte == A più grande cità e a capitale hè [[Vilnius]], cù un'numeru di 0,6 milione d'abitanti. * [[Kaunas]] * [[Klaipėda]] * [[Šiauliai]] * [[Panevėzys]] * Palanga * Nida * Šventoji * Druskininkai == Sport == * Arvydas Sabonis, Basket, [[Kaunas]] Žalgiris. * Šarūnas Jasikevičius, New Orlean, USA. == Ligamu == * http://www.lietuva.lt {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] 6ckb0lhbopnaqv3j503pkx8isdasrq8 Stantari 0 2512 363987 334509 2019-10-03T11:15:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Stantari.jpg|thumb|350 px|Stantari]] '''Stantari''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. L'infilarata di Stantari si cumponi d'ondici [[stantara|stantari]] o stantari tronchi ritti. I più cunnisciuti sò i più maiori, i stantari di [[Cauria II]] è [[Cauria IV]]. Vicinu à u situ di Stantari, ci hè a [[stazzona di a Funtanaccia]] è l'[[infilarata di Rinaghju]]. == Da veda dinò == * [[Cauria]] * a [[stazzona di a Funtanaccia]] * l'[[infilarata di u Rinaghju]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] cce03ozb7494lljicev8pm22u6hfh04 Archiulugia 0 2514 345960 343657 2015-07-01T14:14:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Selinonte Temple E2.jpg|200px|right]] L''''archiulugia''' (o '''archeologia''') hè una [[scienze di a Terra|scenza]] umana chi ha par oggettu u studiu di i scavi è i tracci matiriali chi sò stati lasciati da l'[[omu|omini]]: uggetti, bastimenti, siti... Par issu travagliu, l'archiulogu ha à a so disposizioni parechji mezi com'è i travagli rializati annantu u tarrenu: i [[scavi]]), i travagli fatti in u laburatoriu ([[Carbone 14|C14]], dendrucrunulugia, etc.) e evintualmenti, i testi cuntimpuranei di i vestighi studiati. Incù l'aiutu di issi mezi, l'archiulogu analyzeghja u matiriali pruduttu da l'omu in u scopu di diterminà i rilazioni di l'omu incù u so ambienti. Vede anche [[Epigrafia]]. == L'archiulugia in Corsica == A Corsica hè ricca di numerosi siti archiulogichi. Si po mintuvà particularmenti: [[Filitosa]] , [[Cauria]], u [[Monti Revincu]], induva si poni truvà parechji [[stantari]] e [[toli]]. Per i tempi piu vicini a noi, [[Aleria]], anziana citta romana, e un logu spezialmente riccu . == Rifarenzi == == Liami == {{c}} {{Scienze}} [[Categoria:Archiulugia]] qso1x5i4vk580n5xxliajn51c16vkwl Orchidea apa 0 2540 8242 8241 2005-09-08T15:41:20Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Urchidea abba]] e5szlg4jiys2iyxbwvqwwwzp80hhvbx Urchidea abba 0 2541 334917 321396 2014-03-23T15:09:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidea abba}} {{Taxobox_image | image = [[Image:OphrysApifera.jpg|250px|Ophrys apifera]] | caption = ''Ophrys apifera''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = [[Orchidoideae]]}} {{taxobox tribus entry | taxon = [[Orchidae]]}} {{taxobox subtribus entry | taxon = [[Orchidinae]]}} {{taxobox_alliance_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''O. apifera'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Ophrys apifera''''' {{Taxobox_end}} L''''urchidea abba''' (o '''orchidea apa''') (''orchis apifera'') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]], hè una [[urchidea]] Europea. Hè bè riprisintata in i paesi di u Mediterraniu e ancu in parechji rigioni atlantichi di l'Europa suttana. L'urchidea abba fiurisci da marzu à maghju. == L'urchidea abba in Corsica == L'urchidea abba hè rarissima e esisti solamenti in qualchì lucalità di [[Corsica]]. == Statutu == L'urchidea abba hè prutetta da: * a [[cunvinzioni di Washington]] chi intardisci u so [[cummerciu]]. == Prutezzione == Com'è tutte l'urchidee, Ophrys incubacea hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 3zdjrpiunv11xt9mr7tdlvktzb88arf Ophrys apifera 0 2542 8245 2005-09-08T16:31:42Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Urchidea abba]] e5szlg4jiys2iyxbwvqwwwzp80hhvbx Wikipedia:Pruvà à scrive un articulu 4 2543 363182 363177 2019-07-28T13:50:33Z Jun Misugi 295 - inghjulia wikitext text/x-wiki {{Template:Statu |portale = Italia |nomeCorrente = Italia |nomeCompleto = Repubblica Italiana |nomeUfficiale = [[Repubblica Italiana]] |linkBandiera = Flag of Italy.svg |paginaBandiera = Bandiera italiana | |linkStemma = Italia-Stemma.png |paginaStemma = Stemma italiano |linkLocalizzazione = Europe location ITA.png |motto = <!-- il motto dello stato (se esiste) --> |lingua = [[lingua italiana|italiano]] <small>([[#Lingue|Nota]])</small> |capitale = [[Immagine:Roma-Stemma.png|15px]] [[Roma]] |capitaleAbitanti = 2.823.804 |capitaleAbitantiAnno = 2004 |governo = [[Repubblica parlamentare]] |presidente = [[Giorgio Napolitano]] |elenco capi di stato = [[Presidenti della Repubblica Italiana|Presidente della Repubblica]] |elenco capi di governo = [[Elenco dei Governi Italiani|Presidente del Consiglio]] |primoMinistro = [[Romano Prodi]] |indipendenza = [[17 marzo]] [[1861]] |ingressoONU = [[14 dicembre]] [[1955]] |superficieTotale = 301.336 |superficieOrdine = 69 |superficieAcqua = 2.4 |popolazioneTotale = 58.795.613 |popolazioneAnno = 2006 |popolazioneOrdine = 22 |popolazioneDensita = 195 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |energia = 0.63kW/H |tld = [[.it]] |telefono = +39 |targa = I |inno = [[Il Canto degli Italiani]]<br />''noto come''<br />[[Inno di Mameli|Fratelli d' Italia]] |festa = [[2 giugno]] |note = <references/> }} 52dm4s7jowkmyufln22faxnqrnxb9n1 Template:Indice-supranu 10 2544 362257 361853 2019-05-31T18:00:50Z Jumpy01 11155 pagine nuvelle wikitext text/x-wiki {| | width="50%" valign="middle" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola_apps_kcoloredit.png|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%; " | '''Arti è cultura'''<br/> [[Architettura]]&nbsp;- [[Arte]]&nbsp;- [[Ballu]]&nbsp;- [[Cinemà]]&nbsp;- [[Disegnu]]&nbsp;- [[Fotografia]]&nbsp;- [[Litteratura]]&nbsp;- [[Musica]]&nbsp;- [[Pintura]]&nbsp;- [[Scultura]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps edu languages.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Pulitica, drittu è società'''<br/> [[Cummerciu]]&nbsp;- [[Difesa è sicurità]]&nbsp;- [[Drittu]]&nbsp;- [[Educazione]]&nbsp;- [[Economia]]&nbsp;- [[Ambiente]]&nbsp;- [[Pulitica]]&nbsp;- [[Urbanisimu]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps bookcase.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Religione è credenze'''<br/> [[Agnosticisimu]]&nbsp;- [[Ateisimu]]&nbsp;- [[Buddisimu]]&nbsp;- [[Cristianisimu]]&nbsp;- [[Esoterisimu]]&nbsp;- [[Induisimu]]&nbsp;- [[Islamu]]&nbsp;- [[Ghjudaisimu]]&nbsp;- [[Misticisimu]]&nbsp;- [[Mitologia]]&nbsp;- [[Religione]]&nbsp;- <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_kdmconfig.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Scenze umane'''<br/> [[Antropologia]]&nbsp;- [[Archeologia]]&nbsp;- [[Ecologia]]&nbsp;- [[Geografia]]&nbsp;- [[Geopulitica]]&nbsp;- [[Storia]]&nbsp;- [[Linguistica]]&nbsp;- [[Musicologia]]&nbsp;- [[Filosofia]]&nbsp;- [[Psicologia]]&nbsp;- [[Scenze cognitive]]&nbsp;- [[Scenze di l'informazione è di e biblioteche]]&nbsp;- [[Sociologia]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |} | width="50%" valign="top" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" |- <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola apps kalzium.png|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%;" | '''Scenze esatte è naturale'''<br/> [[Astronomia]]&nbsp;- [[Biologia]]&nbsp;- [[Chimica]]&nbsp;- [[Geologia]]&nbsp;- [[Logica]]&nbsp;- [[Matematica]]&nbsp;- [[Medicina]]&nbsp;- [[Fisica]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps display.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA; " | '''Tennologie è scenze applicate'''<br/> [[Aerospaziale]]&nbsp;- [[Agrunumia|Agronomia]]&nbsp;- [[Communicazione]]&nbsp;- [[Design]]&nbsp;- [[Elettronica]]&nbsp;- [[Informatica]]&nbsp;- [[Ingenieria]]&nbsp;- [[Management]]&nbsp;- [[Farmacia]]&nbsp;- [[Robotica]]&nbsp;- [[Telecommunicazione]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps atlantik.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Vita quotidiana è distrazzione '''<br/> [[Automobile]]&nbsp;- [[Bricolage]]&nbsp;- [[Cucina]]&nbsp;- [[Divertimentu]]&nbsp;- [[Giardinu]]&nbsp;- [[Ghjocu]]&nbsp;- [[Nutrizione]]&nbsp;- [[Salute]]&nbsp;- [[Sessualità]]&nbsp;- [[Sport]]&nbsp;- [[Televisione]]&nbsp;- [[Turisimu]]&nbsp;- [[Trasportu]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps xmag.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Ricerca è navigazione'''<br/> [[Articuli di qualità]]&nbsp;- [[Wikipedia:Indice rapidu|Indice alfabeticu]]&nbsp;- [[Indice tematicu]]&nbsp;- [[Speciale:PaginePiùRecenti|Pagine nuvelle]]&nbsp; <br><u>[[:Category:Radica|Radica di e categurie]]</u> <!----------------------------------------------> |} |} jg7rxwc6rqnog4c0cxop2maaydwvhmg Template:Indice15 10 2545 8423 2005-09-14T18:38:10Z 86.194.238.11 wikitext text/x-wiki {{indice taravesu}} taa4h1gklh9qqf5faazz7arzp2wtnit Template:Indice16 10 2546 8424 2005-09-14T18:39:18Z 86.194.238.11 wikitext text/x-wiki {{indice-supranu}} ep6sxyhi5mrlhad48z4fhzbl0502apl Template:Indice14 10 2547 8426 2005-09-14T18:41:24Z 86.194.238.11 wikitext text/x-wiki {{indice-supranu}} ep6sxyhi5mrlhad48z4fhzbl0502apl Template:Indice1 10 2552 8506 8479 2005-09-16T14:09:29Z Botu 31 rimpiazzamentu wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} 3h0c4485lb2ntmzpiwc06ydblpi5p6s Template:Indice2 10 2553 8507 8478 2005-09-16T14:11:58Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice2''' +) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} t467lomvbshhp34ek5jo6pfen4rq9rl Template:Indice3 10 2554 8508 8480 2005-09-16T14:36:45Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice4 10 2555 8509 8481 2005-09-16T14:47:21Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice5 10 2556 8510 8482 2005-09-16T15:13:07Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice6 10 2557 8511 8483 2005-09-16T15:16:08Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice7 10 2558 8512 8484 2005-09-16T15:17:07Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice8 10 2559 8513 8485 2005-09-16T15:17:31Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice9 10 2560 8514 8486 2005-09-16T15:19:36Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice10 10 2561 8515 8487 2005-09-16T15:20:45Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice11 10 2562 8516 8488 2005-09-16T15:22:13Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice12 10 2563 8517 8489 2005-09-16T15:25:00Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice13 10 2564 8518 8490 2005-09-16T15:25:57Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice17 10 2565 8519 8491 2005-09-16T15:26:44Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice18 10 2566 8520 8492 2005-09-16T15:27:17Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice19 10 2567 8521 8493 2005-09-16T15:28:34Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice20 10 2568 8522 8494 2005-09-16T15:30:07Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice21 10 2569 8523 8495 2005-09-16T15:32:26Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice22 10 2570 8524 8496 2005-09-16T15:33:14Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice23 10 2571 8525 8497 2005-09-16T15:34:21Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice24 10 2572 8526 8498 2005-09-16T15:35:12Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice25 10 2573 8527 8499 2005-09-16T15:36:35Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice26 10 2574 8528 8500 2005-09-16T15:37:15Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice27 10 2575 8529 8501 2005-09-16T15:38:25Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice28 10 2576 8530 8502 2005-09-16T15:39:29Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice29 10 2577 8531 8503 2005-09-16T15:40:00Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice30 10 2578 8532 8504 2005-09-16T15:41:13Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice-supranu}} exsbyhvsnoj38dhx7wn9578mcbwkbpy Template:Indice31 10 2579 8533 8505 2005-09-16T15:41:44Z Botu 31 Bot : Remplacement de texte automatisé (-'''Template:Indice(.*?)''' + ) wikitext text/x-wiki {{Indice taravesu}} dufv1jbhp7qpcvyh3g6ohr99rgy8nb3 Template:Indice sartinesu 10 2580 218826 9158 2010-05-30T07:05:26Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki {| |- | width="50%" valign="middle" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola_apps_kcoloredit.png|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%; " | '''Arti è cultura'''<br/> [[Architittura]]&nbsp;- [[Arti]]&nbsp;- [[Arti di u spittaculu]]&nbsp;- [[Disegnu]]&nbsp;- [[Sinemà]]&nbsp;- [[Cultura pupulari]]&nbsp;- [[Baddu]]&nbsp;- [[Littiratura]]&nbsp;- [[Musica]]&nbsp;- [[Pintura]]&nbsp;- [[Futugrafia]]&nbsp;- [[Scultura]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps edu languages.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Pulitica, drittu è sucità'''<br/> [[Cummerciu]]&nbsp;- [[Difesa è sicurità]]&nbsp;- [[Drittu]]&nbsp;- [[Educazioni]]&nbsp;- [[Ecunumia]]&nbsp;- [[Ambienti]]&nbsp;- [[Pulitica]]&nbsp;- [[Urbanisimu]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_bookcase.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Riligioni è cridenzi'''<br/> [[Agnusticisimu]]&nbsp;- [[Ateisimu]]&nbsp;- [[Buddisimu]]&nbsp;- [[Cristianisimu]]&nbsp;- [[Esuterisimu]]&nbsp;- [[Induisimu]]&nbsp;- [[Islamu]]&nbsp;- [[Ghjudaisimu]]&nbsp;- [[Misticisimu]]&nbsp;- [[Mitulugia]]&nbsp;- [[Riligioni]]&nbsp;- <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_kdmconfig.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Scienzi umani'''<br/> [[Antrupulugia]]&nbsp;- [[Archeulugia]]&nbsp;- [[Eculugia]]&nbsp;- [[Geugrafia]]&nbsp;- [[Geupulitica]]&nbsp;- [[Storia]]&nbsp;- [[Linguistica]]&nbsp;- [[Musiculugia]]&nbsp;- [[Filusufia]]&nbsp;- [[Psiculugia]]&nbsp;- [[Scienzi cugnitivi]]&nbsp;- [[Scienzi di l'infurmazioni è di i bibliutechi]]&nbsp;- [[Suciulugia]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |} | width="50%" valign="top" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" |- <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola_apps_kalzium.png|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%;" | '''Scienzi esatti è naturali'''<br/> [[Astrunumia]]&nbsp;- [[Biulugia]]&nbsp;- [[Chimica]]&nbsp;- [[Geulugia]]&nbsp;- [[Logica]]&nbsp;- [[Matematica]]&nbsp;- [[Medicina]]&nbsp;- [[Fisica]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps display.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA; " | '''Tennulugii è scienzi applicati'''<br/> [[Aeruspaziali]]&nbsp;- [[Agrunumia]]&nbsp;- [[Cummunicazioni]]&nbsp;- [[Design]]&nbsp;- [[Elettronica]]&nbsp;- [[Infurmatica]]&nbsp;- [[Inginieria]]&nbsp;- [[Management]]&nbsp;- [[Farmacia]]&nbsp;- [[Rubotica]]&nbsp;- [[Telecommunicazioni]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_atlantik.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Vita quutidiana è distrazzioni '''<br/> [[Automobili]]&nbsp;- [[Bricolage]]&nbsp;- [[Cucina]]&nbsp;- [[Divirtimentu]]&nbsp;- [[Giardinu]]&nbsp;- [[Ghjocu]]&nbsp;- [[Nutrizioni]]&nbsp;- [[Saluta]]&nbsp;- [[Sissualità]]&nbsp;- [[Sport]]&nbsp;- [[Televisioni]]&nbsp;- [[Turisimu]]&nbsp;- [[Trasportu]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_xmag.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Ricerca è navigazioni'''<br/> [[Articuli di qualità]]&nbsp;- [[Indici alfabeticu]]&nbsp;- [[Indici tematicu]]&nbsp;- [[Pagini nuvelli]]&nbsp;- [[:Category:Principale|Radica di i catigurii]] <!----------------------------------------------> |} |} q623h3u8o50d4xuv2hgnjxa49itgn5n Astrunumia 0 2581 8542 2005-09-17T18:32:03Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Astronomia]] 680v2xxobtx0ujdw4r7eadez6r1l9ik Architettura 0 2582 8549 2005-09-20T16:10:16Z 81.251.226.186 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Architittura]] saz94l80367f0t6svdj4gw8hwymp90h I Muvrini 0 2583 15361 9693 2006-04-14T12:01:08Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muvrini]] 9g2wr5423cizcy80bndn2h5rdmyn1ez Antropologia culturale 0 2587 8567 2005-09-30T11:43:40Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Antropologia suciale]] 64c2378ihedmef6kemy9p7wcrsu9xw6 Antropologia suciale 0 2588 351261 331502 2015-07-16T13:32:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Sti cinquanta anni passati, l'antropologia suciale, l'[[etnologia]] è a [[suciulugia]] si sò assai avvicinate l'une di l'altra. Moltu più quandu a [[deculunisazione]] hà purtatu l'etnologhi à vultà indè i so paesi è à primurassi per esempiu cù u so metudu è e so tecniche di e piccule cumunità custituite in le zone rurale d'[[Europa]]. À tempu i sociologhi ùn si sò più cuntentati di studià i i fenomeni macrosociologighi è aduprendu u sguardu di vicinenza di l'[[etnologia]],si sò primurati di e trasfurmazioni è di e strutture indè gruppi ristretti cum'è l'organisazione di travagliu o i carrughji di e [[cità]]. [[Categoria:Antropologia]] 1rtkhnb9b2609bhvuznp4g448v5qcqb Musicologia 0 2589 8574 2005-09-30T13:19:19Z Img 21 Musicologia moved to Musiculugia: testu suttanu wikitext text/x-wiki #redirect [[Musiculugia]] pxeil2g05urd9d8smmytvnm6f3gubiq Template:Cumuna 10 2594 55956 55954 2007-01-07T14:15:45Z 81.251.237.26 wikitext text/x-wiki <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''{{{cumuna}}}''' </font> |- | valign="top"| Statu || align="center" | {{{statu}}} |- | valign="top"| Rigioni || align="center" | {{{rigioni}}} |- | valign="top"| Dipartimentu || align="center" | {{{dipartimentu}}} |- | valign="top"| Circundariu || align="center" | {{{circundariu}}} |- | valign="top"| Cantonu || align="center" | {{{cantonu}}} |- | valign="top"| Codici INSEE || align="center" | {{{insee}}} |- | valign="top"| Codici pustali || align="center" | {{{cp}}} |- | valign="top"| Merri || align="center" | {{{merri}}} |- | valign="top"| Intercumunalità || align="center" | {{{intercomm}}} |- | valign="top"| Longitudina || style="text-align: center" | {{{longitudina}}} |- | valign="top"| Latitudina || style="text-align: center" | {{{latitudina}}} |- | valign=top| Altitudina || align="center" | {{{alt}}} |- | valign="top"| Superficia || align="center" | {{{superficia}}} ettari |- | valign="top"| Pupulazioni || align="center" | {{{pop}}} |- | Dinsità || align="center" | {{{dinsità}}} ab./km² |} </div> qe8fjb9nok6oweccwawj4rhr7p35laf Afà 0 2596 350953 350952 2015-07-09T17:20:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Afà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Afà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A001]] | cp=[[20167]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[2055]] | dinsità= }} [[Image:Afa Kirche.jpg|thumb|350 px|none|A chjesa di Afà]] == Storia == À l'urighjini u [[paesu]] di Afà era un [[paisolu]] chjucu di a cumuna di [[Bucugnà]]. In [[1852]] a cumuna di Afà fubbi criata grazia à a cissioni di [[geografia|tarritoria]] di i [[cumuna|cumuni]] di [[Sarrula è Carcupinu]], di [[U Poghju è Mezzana]] è di [[Alata]]. U primu merri di Afà si chjamava Carlu Calvelli, in carica, da [[1852]] à [[1858]]. Carlu Calvelli hè mortu à 48 anni in [[1858]]. U [[paesu]] hè statu pupulatu da i [[pastore|pastori]] di [[Bucugnà]] a l'uccasioni di i transumanzi di i [[pecura|pecuri]] hè par quistu chì i vechji famiddi di Afà sò urighjinarii di [[Bucugnà]]. D'[[astati]] tanti abitenti di Afà vani in u [[paesu]] di [[Bucugnà]]. == Giugrafia == [[File:Rocher des Gozzi (Afa).jpg|left|300px|thumb|U monti Gozi]] Situata à una duzina di chilometri à l'[[Estu]] di [[Aiacciu]], a cumuna di Afà cumprendi, oltri à u [[paesu]] principali, i lucalità di Piscia Russa, Pastriccialè è una parti di Balionu. Da Afà sorghji u "supportu Gozzi", una roccia alta di 708 metri. Afà hà una [[scola]] elementari. Ci sò [[setti]] classi elementari è dui classi par a [[scola]] materna, par un tutali di quasgi [[duicentu]] elevi. A [[scola]] di Afà fubbi inaugurata in [[1988]] da [[Lionel Jospin]] chì era à l'epica ministru di l'istruzzioni [[Francia|naziunali]]. A mirria di Afà hè stata ristaurata à a fini di l'[[annu|anni]] nuvanta. Nanzu à issu sorghji un [[munumentu]] à i caduti rializatu da unu [[scultura|scultori]] urighjinariu di Afà, Natali Bonardi, di u quali truvami i [[statua|statui]] in i [[quattru]] agnona di a [[Corsica]] è chì hà ancu u so atelier à Afà. U merri di Afà si chjama Pasquali Miniconi. À u centru di u [[paesu]] si trova una [[Cristianesimu|chjesa]] chì hà quasgi [[centu]] [[annu|anni]]. In u [[paesu]] ci sò una [[farmacia]] è un [[medicina|centru midicali]] apertu 8 [[annu|anni]] fa. Si pò acceda à Afà da 2 [[strada|stradi]]: quidda di Balionu è quidda di Mezzavia. == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fql2pjf7wwj10qukcdjqmk1kqxf1wpx Aiacciu 0 2597 361558 360441 2019-01-22T22:22:47Z 86.211.7.106 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Aiacciu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A004]] | cp=[[20000]] | merri=Larenzu Marcangelli | intercomm= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_d%27agglom%C3%A9ration_du_Pays_Ajaccien Comunità di Agglumerazione di u Paese Aiaccinu]| longitudina=8.73694 | latitudina=41.92667 | alt=38 | superficia=8203 | pop=68 462 (2015) | dinsità=835 }} '''Aiacciu''' ([[Liguria|Ajaccio]] in [[Liguria|liguru ghjinuvesu]] o [[Aghjacciu]] in [[dialettu aghjaccinu]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. A ''cità di u curallu'' hè u capilocu amministrativu di a Corsica sana, è ancu di a Corsica suttana. Ci sò 52 880 abitanti (1999) ingrentu à a cità stessa, ma si sò sviluppati dinò i cumuni in lu circondu : [[Afà]], [[Alata]], [[Bastilicaccia]], [[Appiettu]] par u più. D'altrondi hè addunita Aghjacciu cù parechji artri cumuni di u rughjun par fundà a [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_d%27agglom%C3%A9ration_du_Pays_Ajaccien "CAPA"] (Cumunità d'Agglumerazziun di u Paese Aiaccinu). Si faci chì circa 65 000 parsoni si ne stanu in lu rughjun, è cusì hè u rughjun più pupulatu di [[Corsica]] cù quellu di [[Bastia]]. Si ci trova a "[[Cullittività Tarrituriale di Corsica|Cullittività Tarrituriali di Corsica]]" ([[CTC]]), induv'elli seghjanu l'[[pulitica|aletti tarrituriali]]. [[File:Porto Ajacio.JPG|thumbnail|350 px|none|Aiacciu, u portu]] [[File:DSCN1226.JPG|thumbnail|350 px|none|Vista aerea d'Aiacciu]] == Giugrafia == == Storia == U sò nomi veni dà u gregu "Agation" (bonu portu) pà a favurevuri pusizziun geugrafica. Effittivaméinti u logu duva sorghji a cità fubbi sceltu dà quarchi culuni greghi fucesi. Succissivaméinti, sottu l'uccupazziun rumana pigliò u nomi di "Adiacium" è pò "Ajax". Cunchista prima da i Vandali, è pò dà i Longobardi, intornu à l'annu milli hè stata uccupata dà i pisani è dopu passò à i ghjinuvesi (sottu l'aùturità di u Bancu di San Ghjorghju), chì in 1492 custrusini una citatella furtificata, cuncepita dà l'architettu milanesi Cristoforo de Gandino, è a pupuloni di centu famighji di a Lunigiana, trà elli i [[Bonaparte]], chì ghjunsini à Aghjacciu in 1510. Dopu si ingrandì artantu grazia à l'afflussu di abitanti pruvinenti da i zoni interni di l'isura. Fubbi uccupata una prima vorta dà i francesi da 1553 à 1559 è ristituita à i ghjinuvesi ancu a paci di Cateu-Cambrésis. In u settesimu securu diventò un bastiuni di l'indipindintisti di Pasquale Paoli, mà in 1768 fubbi uccupata dà i francesi dopu à u trattatu di Versailles. In 1769 nascì u so cittatinu più illustru: [[Nabulionu]] Bonaparte. Dà 1793 à 1796 fubbi parti di u regnu anglo-corsu di [[Pasquale Paoli]], pà vurtà definittivaméinti à a Francia in 1796. == Monumenti == * a [[Catedrale Santa-Maria-Assunta|Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta]] (1582-1893 - Giacomo Della Porta). [[File:Ajaccio_cathedrale_barque.jpg|thumbnail|left|a Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta.|335px]] [[File:Ajaccio La Parata JPG1.jpg|thumbnail|375 px|none|A [[Torra di a Parata]] è l'[[Isuli Sanguinari]]]] * a [[Citatella d'Aiacciu]] * u [[Museu Fesch]] * a [[Torra di a Parata]] == Merri == U merri attuali ghjè Larenzu Marcangeli. == [[Dialettu aghjaccinu|Lingua Aghjaccina]] == A lingua d'Aiacciu hè u [[lingua corsa|corsu]] di tipu [[corsu pumuntincu|pumuntincu]] : [[Dialettu aghjaccinu|a parlata aghjaccina]]. ===Tuponimi=== {{Div col|cols=3}} * '' A Cunfina '' * '' Alzo di Leva '' * '' A Madonuccia '' * '' A Parata '' * '' A Piazzetta '' * '' Arzuta '' * '' Asprettu '' * '' A Spusata '' * '' Barbicaghja '' * '' Budiccioni '' * '' Campu di l'oru '' * '' Castellucciu '' * '' Canicciu '' * '' Forcone '' * '' I Milelli '' * '' I Salini '' * '' I Sanguinari '' * '' Lurettu '' * '' Marinella '' * '' Padula '' * '' Pasci Pecura '' * '' Pietralba '' * '' Ricantu '' * '' San' Ghjaseppu '' * '' San' Ghjuvà '' * '' Santa Lucia '' * '' Sant'Antone '' * '' Scudu '' * '' Suartellu '' * '' Timizzolu '' * '' U Borgu '' * '' U Carrughju Drittu '' * '' U Casone '' * '' U Finusellu '' * '' U Salariu '' * '' U Vazziu '' * '' U Vittulu '' * '' Vignola '' {{div col end}} ===Sprissioni=== {{Div col|cols=2}} * '''ùn hè nè [[pesciu]] nè margaghjò''' * '''essa un veru groncu''' * '''dormi [[ganciu]] chì [[patella]] veghja''' * '''[[Baccalà]] per [[Corsica]]!''' * '''ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà''' * '''laca corra u [[pesciu]]''' * '''pari un popu cuntrariatu''' * '''[[Cristu]] l'hà cacciatu a [[mani]] da capu''' * '''hè quant'è à dì "o [[Diu|Signori]], pareti mi issi [[vacchi]]"''' * '''s'attacca à [[Cristu]] annantu à a [[croci]]''' * '''pighjà à [[Cristu]] per a [[barba]]''' * '''dì li tutti i grazii di [[Diu]]''' * '''spigni [[candelu]], chì a prucissiò hè longa''' * '''si cunsuma com'è un [[candelu]]''' * '''dopu mortu, cumunicò''' * '''mittaraghju u crespu à u catucciu''' * '''da tempu ch'una [[mosca]] si rorghi un [[chjodu]]''' * '''spela [[pidochju]]''' * '''hè una picciulata''' * '''polza a [[pulgia]] per pighjà li u [[sangui]]''' * '''hà bisognu di un ziu [[Cristianesimu|preti]]''' * '''u [[Cristianesimu|preti]] dici "fati com'è dicu, è micca com'è [[focu]]"''' * '''a [[volpi]], chì si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"''' * '''essa techju com'è un [[porcu]]''' * '''ci capisci quant'è i [[porchi]] in a [[musica]]''' * '''li va com'è a [[sella]] à u [[porcu]]''' * '''avvigna quant'è i [[porcu|porchi]] magri''' * '''hè natu incù i sanni''' * '''ùn senti nè à mi nè à ti, nè à u [[porcu]] futtutu''' * '''u [[boiu]] chjama l'[[asinu]] curnutu''' * '''hà incettatu [[vacca]] è [[vitellu]]''' * '''comu vanu i to [[boiu|boii]] o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà.''' * '''metta u carrulu avanti i [[boiu|boii]]''' * '''a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia''' * '''cunnoscu i mè [[pecura|pecuri]] à l'andatura''' * '''pari un [[beccu]] siranti''' * '''hè com'è a [[capra]] à a frasca''' * '''hè un [[Culombu (cantu)|culombu]] mutu''' * '''avè un [[ciarbellu]] di [[cardalina]]''' * '''com'è ha fattu a [[cardalina]], pò fà u tuturù''' * '''allevà u [[corbu]] da caccià ti l'[[ochju|ochji]]''' * '''hè [[famiglia|fighjolu]] di a [[gallina]] [[biancu|bianca]]''' * '''hè pienu com'è l'[[ovu]]''' * '''cerca u [[pelu]] ind'è l'[[ovu]]''' * '''pari una [[mula]] insummata''' * '''basta à un perda a [[strada]]''' * '''corri dui [[cavalli]] in un [[tempu]]''' * '''tena u [[cavallu]] à à [[stalla]]''' * '''ghjucà un pezzu di [[cavallu]] mortu''' * '''[[razza]] nobili è [[sterpa]] [[ghjacaru|ghjacarina]]''' * '''pari un [[ghjattu]] scurticatu''' * '''avè a [[scianza]] com'è i [[ghjacari]] in [[ghjesa]]''' * '''chè ti fissi prò com'è a [[pulenta]] à i [[ghjatti]]''' * '''una [[ghjatta]] tupaghja''' * '''[[culori]] di [[cani]] chì scappa''' * '''[[cani]] è [[cagnoli]]''' * '''mancu l'[[acqua|aqua]] di u [[mari]], un u lava''' * '''[[acqua|aqua]] in [[bocca]] è [[sanguetti]] à i [[pedi]]''' * '''[[acqua|aqua]] [[puttana]]''' * '''adoranu i [[santi]] chì lucinu''' * '''un mi voli micca tumbà à [[Natali]]''' * '''vera à San Roccu ind'è u stagnalò''' * '''biatu à chì ti veri è [[santu]] à chì ti tocca!''' * '''vò amparà l'[[ave maria]] à u [[vescu]]''' * '''à prigà si va in [[ghjesa]]''' * '''ci vò à prigà si la bona''' * '''ha duratu da [[Natali]] à Santu Stefanu''' * '''mangna [[patrenostru]] è caca [[diavuli]]''' * '''t'ha u [[pelu]] ind'u [[cori]]''' * '''essa a mezu à [[forbici]] è [[rasoghju]]''' * '''fà u tontu par un pagà a [[gamella]]''' * '''fà i [[matematica|conti]] senza l'ostariariu''' * '''U [[travaghju]] di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja.''' * '''l'[[arti]] di Michelassu: mangna è bii è va à spassu''' * '''avè i [[mani]] tavunati''' * '''uniti com'è i [[diti]] di a [[mani]]''' * '''pichju cherchju parchè a [[botta]] rispondi''' * '''dà un colpu à a [[botta]] è l'altru à u chjerchju''' * '''ghjetta i [[butteghji]] è coghji i tappi''' * '''voli a [[botta]] piena è a [[moglia]] briaca''' * '''u [[bacinu]] hè colmu''' * '''t'hà assai [[pampana]] è micca [[uva]]''' * '''[[vesta]] da [[capu]] à [[pedi]]''' * '''mi s'arrizzani i [[capelli]]''' * '''avè a [[barretta]] in traversu'''* essa di [[capu]] ind'a [[nassa]] * '''t'ha u [[capellu]] più maiò ca u [[capu]]''' * '''essa di [[capu]] è di [[cora]]''' * '''t'ha a [[frebba]] mangnarina''' * '''a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru''' * '''mangnà si [[fruttu]], fondu è caviali''' * '''sò chjachjari di dopu [[cena]]''' * '''trà paghja è [[fenu]], u [[corpu]] hè pienu''' * '''hè meghju à [[vesta]] lu ca à mantena lu''' * '''parla com'è un [[libru]] apartu''' * '''in brama di [[fichi]] si magna turzò''' * '''ha [[pani]] è cumani è un sà magnà''' * '''quissu un hè [[farina]] da fà [[ostia]]''' * '''astutu ind'u brennu è scemu ind'a [[farina]]''' * '''avè u [[pani]] in [[tola]]''' * '''mangna più cumpani ca [[pani]]''' * '''largu ind'u brennu è strettu ind'a [[farina]]''' * '''hè una vera consula''' * '''un si sà da corra à andà pianu''' * '''va à fà ti trè [[salti]] à a [[mare|marina]] di Gigi''' * '''un si sà s'ellu colla o s'ellu fala''' * '''saltà da u [[peru]] à a [[fica]]''' * '''com'è va a [[barca]], va Bacchichja''' * '''un si sa s'ellu passa o s'ellu veni''' * '''si puraria truvà incù dui [[pedi]] ind'un [[scarpu]]''' * '''[[ventu]] in [[puppa]]''' * '''metta [[focu]] in [[arba]] [[verdi]]''' * '''balla ind'a zighja calda''' * '''sò quant'è a [[ghjustizia]] [[Sardegna|sarda]]''' * '''sticchitu com'è a [[ghjustizia]]''' * '''un [[pesu]] è dui misuri''' * '''và à bia o troghju''' * '''dà un colpu à a [[zucca]]''' * '''t'ha una [[scimia]]''' * '''una [[zucca]] biitoghja''' * '''Chè tù bii tù a Burgogna!''' * '''dinò un [[bollu]] eppo hè cottu''' * '''fà la trè [[libri]] ancù u [[saccu]]''' * '''s'hè fattu un [[saccu]] di [[famiglia|nori]]''' * '''metta a so [[camisgia]] in [[collu]] à l'altri''' * '''s'hè missu ind'i belli [[panni]]''' * '''avè i [[scarpi]] strinti''' * '''vultà a [[vesta]]''' * '''ci hè da fà un [[ghjileccu]] à un [[paisanu]]''' * '''senti nascia l'[[arba]]''' * '''spazzà davanti a so [[porta]]''' * '''casa fatta è [[maestru]] fora''' * '''focu spintu è catena ghjilata''' * '''ha fattu a [[casa]] peghju ch'un [[fornu]]''' * '''sò [[dui]] pa u paghju''' * '''pari una [[ghjatta]] inguantata''' * '''a mera è u [[cuparchju]]''' * '''hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti''' * '''u [[spechju]] di a conca [[gialla]]''' * '''hè [[culu]] bassu com'è a [[ghjallina]]''' * '''essa buttaragata''' * '''pighja ti issa facciata''' * '''dicciu à a mè [[fighja]], ch'intendi a mè [[nora]]''' * '''un fà micca u [[venachesu]]''' * '''ci hè da pighjà si i [[paesi]]''' * '''l'astutu di [[Quenza]]''' * '''pità più altu ca u [[culu]]''' * '''indù ellu casca si lascia u [[pantalò]]''' * '''essa porgu''' * '''quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu''' * '''ha cacatu in barracca''' * '''ha cacatu ind'u spazzatu''' * '''merda o [[barretta]] [[rossu|rossa]]''' * '''ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a [merda]].''' * '''cortu è mal' taghjatu''' * '''và à fà ti caccià l'[[ochju|ochji]]''' * '''amà com'è u [[fumu]] à l'[[ochju|ochji]]''' * '''t'ha i [[pelli]] di [[salamu]] in [[ochju|ochji]]''' * '''un veri micca più luntanu ca u so [[nasu]]''' * '''l'arresta l'[[ochju|ochji]] par piegna''' * '''avè a [[peci]] à l'[[ochju|ochji]]''' * '''privà si di tuttu par un mancà di nulla''' * '''falsu com'è a [[lisciva]]''' * '''pari un [[batellu]] prontu à parta''' * '''ùn essa di [[sittimana]]''' * '''pighjà si la di [[pettu]]''' * '''faccia à [[cazzu]]''' * '''t'hà u [[latti]] annantu à i [[labbri]]''' * '''s'ùn hè vera hè ben' truvata''' {{Div col end}} === Pruverbii === {{Div col|cols=2}} Eccu uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] chì sò tipichi d'[[aiaccinu|Aiacciu]]: * ''À a figa zemba, tuttu u mondu s'arremba.'' * ''A bucia hà i [[ghjamba|ghjambi]] corti.'' * ''À chì campa spirendu, mori caghendu.'' * ''À chì disprezza vò cumprà.'' * ''À chì faci u passu più maiò ch'è a [[ghjamba]], casca.'' * ''À chì fussi [[induvinu]], ùn saria mai mischinu.'' * ''A chi mori, à chì s'allarga.'' * ''À chì pesa a petra, pighja l'[[anguilla]].'' * ''À chì pighja in prima [[mani]] si ni va à [[culu]] in [[manu]].'' * ''A chì ha magngnatu u [[meli]] t'ha l'[[abba]] in [[capu]].'' * ''À chì hè causa di u so [[mali]], piegni à sè stessu.'' * ''A chì pesa a [[petra]], pighja l'[[anguilla]].'' * ''À chì si chjina ancu i zitelli si sveghja bruttu.'' * ''À chì stanta, à chì scurnichjuleghja.'' * ''À chì ùn hà ca un [[ochju]], suventi u si tocca.'' * ''A chì ùn pò batta u [[cavallu]], batti a [[sella]].'' * ''À chì vivi incù u zoppu, à u [[capu]] di l'[[annu]] hè zoppu è mezu.'' * ''À chì vò bè [[famiglia|fighjoli]], cumencia per una [[famiglia|femina]].'' * ''A [[lingua corsa|lingua]] [[ossu]] ùn hà è [[ossi]] tronca.'' * ''A [[manu]] dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a [[manu]] manca.'' * ''A paura faci truttà a [[mula]].'' * ''A pratica batti a [[grammatica]].'' * ''A [[leghje|regula]] sta bè ancu in [[casa]] di u [[rè]].'' * ''A risa sta in [[bocca]] à i pazzi.'' * ''A [[ropa]] pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta [[omu]] micca.'' * ''A [[strada]] dritta ùn hè mai longa.'' * ''A vita hè fatta à [[scala|scali]], à chì colla è à chì fala.'' * ''A [[volpi]] perdi u [[pelu]] ma micca u viziu.'' * ''[[Appiettu]], calci è pugni à mezu [[pettu]].'' * ''[[acqua|Aqua]] corri è [[sangui]] strigni.'' * ''[[acqua|Aqua]] minuta entri à l'[[ossu|ossi]], è ùn hè criduta.'' * ''[[acqua|Aqua]] muta sfonda i ribbi.'' * ''Balaninu, untu è finu.'' * ''Boccapanzula di sera, o hè sonnu o hè pinseru. Boccapanzula di matina, o hè [[fami]] o hè sciagrinu.'' * ''Calcataoghju, pocu [[cena]] è micca [[alloghju]].'' * ''[[cani|Cani]] chì abbaghja ùn mordi micca.'' * ''[[cantu|Cantà]] è purtà a [[croci]], ùn si pò.'' * ''Chì ha bisognu di u [[focu]], u pighja in [[manu]].'' * ''Chì di [[gallina]] nasci in tarra ruspa.'' * ''Chì [[mali]] ùn faci [[mali]] ùn aspetta.'' * ''Chì muta, muga.'' * ''Chì prima ghjugni prima macina.'' * ''Ci vò à batta u [[farru]] quand'hè caldu.'' * ''Ci vò a pighjà a [[muneta]] cum'ella passa.'' * ''Ci vò a pighjà a [[vita]] cum'ella veni.'' * ''Ci vò à nascia par pascia.'' * ''Ci vò à spulà quandu ci hè [[ventu]].'' * ''Ciò ch'ùn tomba ingrassa.'' * ''Corpilonghi [[auccianesi|Auccianesi]].'' * ''D'appressu a [[matina]], si veri a sirata.'' * ''Di dui liticanti, un terzu ni prufitta.'' * ''Fora u [[denti]], fora a pena.'' * ''Hè l'[[ochju]] di u patronu chì ingrassa u [[cavallu]].'' * ''Hè meghju à essa solu ch'è mali accumpagnatu.'' * ''Hè meghju à travaghjà indarnu cà pasà indarnu.'' * ''Hè meghju dui ferti chè un mortu.'' * ''Hè meghju una [[donna]] di [[casa]] ca una [[casa]] di [[donni]].'' * ''I cosi allungati diventanu [[sarpi]].'' * ''I guai di a [[pignatta]], ùn li sà cà u [[cuchjarò]].'' * ''I [[famiglia|parenti]] sò [[denti]].'' * ''In a matinata, si veri a [[ghjornu|ghjurnata]].'' * ''In [[bocca]] chjusa ùn ghjentri mosca.'' * ''In cumpagnia, u [[Cristianesimu|pretu]] pighjò [[moghja]].'' * ''Ind'a [[cora]] ci stà u [[vilenu]].'' * ''L'[[acellu]] ch'hè in [[gabbia]], un cantu d'[[amori]] chì canta di [[rabbia]].'' * ''L'[[acqua|aqua]] và à u [[mari]].'' * ''L'[[ochju|ochji]] sò d'[[acqua]].'' * ''L'[[oru]] casca ind'a [[fanga]] è luci sempri.'' * ''Mai [[dui]] senza [[trè]].'' * ''[[famiglia|Mamma]] incagna è [[ghjatta]] mangna.'' * ''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.' * ''[[Mani]] ch'ùn prendi, a [[casa]] u rendi.'' * ''Mortu pinzutu, si n'appinza un antru.'' * ''[[Natali]] à balcò, [[Pasqua]] à fucò.'' * ''Natu l'[[omu]], natu u distinu.'' * ''Nè catelli nè zitelli ùn avè à to spurtellu.'' * ''Nè per [[maghju]] nè per maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.'' * ''Ni mori più grassi chè passi.'' * ''[[Ochju]] chì ùn veri, ùn pò ghjudicà.'' * ''Ogni mattu t'hà a so fini.'' * ''Ognunu tira l'[[acqua|aqua]] à u so [[mulinu]].'' * ''Ognunu veri [[meziornu]] à a so [[porta]].'' * ''Per [[rispettu]] di u patronu, ci vò à rispittà u [[cani]].'' * ''Pighja u mondu cum'ellu veni, è a [[muneta]] cum'ella và.'' * ''Più hè [[famiglia|parenti]] è più ghjentri.'' * ''Più pendi, più rendi.'' * ''Quandu u [[cani]] invechja, a [[volpi]] li piscia addossu.'' * ''Ronchi di [[sumeri]], in [[celu]] ùn ni colla.'' * ''Russura à a [[mare|marina]], [[soli]] caldu a matina.'' * ''[[Saccu]] biotu ùn pò stà rittu.'' * ''Scornaboi sò [[Peracci]].'' * ''Sè l'inguia fussi tigna, tuttu u mondu l'avaria.'' * ''S'è li mettanu tutti i [[croci]] accantu, ognunu si pighja a soia.'' * ''[[Setti]], u schiffru di i buciardi.'' * ''S'è tù n'ai, ùn ni mangni.'' * ''S'hà più bisognu di [[soldi]] cà di cunsighji.'' * ''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la [[figa]].'' * ''Si sbaghja u [[Cristianisimu|pretu]] à l'altaru.'' * ''[[Strada]] facendu s'arragna a somma.'' * ''Tali babbu, tali [[famiglia|fighjolu]]. Tali [[calzu]], tali [[maghjolu]].'' * ''Tinta a panca induv'ùn posa più [[barba]] [[bianca]].'' * ''Traditori sò [[Veracci]].'' * ''Travaghja à chì t'hà [[fami]].'' * ''Tuttu lasciatu hè persu.'' * ''U [[cavallu]] ghjastimatu, li luci u [[pelu]].'' * ''U [[fenu]] accantu à u [[focu]], ci sta [[mali]].'' * ''U peghju [[calciu]] hè quellu di u [[cavallu]] mansu.'' * ''U [[porcu]] techju rivercia a trova.'' * ''U [[Diu|Signori]] ùn paga micca tutti i [[sabati]], ma quandu paga, paga bè.'' * ''U [[soli]] luci per tutti.'' * ''Ùn ci hè [[scianza]] ca per canaghja.'' * ''Ùn fà [[mali]] chì hè [[Cristianesimu|piccatu]] è un fà [[bè]] chì hè ghjittatu.'' * ''Un [[sumeru]] un sarà mai un [[cavallu]] di [[corsa]].'' * ''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.'' * ''Un vali à zifulà quandu l'[[asinu]] ùn vò bia.'' * ''Una [[manu]] lava l'altra.'' * ''Verbi volen, scritti manen. '' * ''Vesti un bastonu, pari un [[baronu]]. Vesti una tama, pari una [[dama]].'' {{div col end}} === Toponimi === Uni pochi di toponimi d'Aiacciu sò: A Cunfina, Alzu di Leva, A Madunnuccia, A Parata, A Piazzetta, rzuta, Asprettu, A Spusata, Barbicaghja, Budiccioni, Campu di l'oru, Castellucciu, Cannicciu, U Furcone, I Milelli, I Salini, I Sanguinari, Lurettu, Marinella, Padula, Pasci Pecura, Pietralba, U Ricantu, San' Ghjaseppu, San' Ghjuvà, Santa Lucia, Sant'Antone, U Scudu, Suartellu, Timizzolu, U Borgu, U Carrughju Drittu, U Casonu, U Finusellu, I canni, U Salariu, U Vazziu, U Vittulu, Vignola. == Citazioni == Eccu uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] annantu à [[aiaccinu|Aiacciu]]: * ''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.'' * ''Aiacciu, [[Bastia]], à chì ùn hà [[soldi]] ùn ci stia.'' * ''Grande [[Bastia]], buffonu Aiacciu, riccu [[Sartè]].'' * ''[[suciulugia|Chjachjare]] [[Bastiacce]], orgogliu [[Sartinese]], fatti [[Aiaccini]].'' == Lighjenda == A cità d'Aghjacciu hè stata risparmiata da a pesta, a [[Madunuccia]] ghjè fistighjata ugni annu. [[Nostra Signora di a Misericordia]] hà, sicondu à a lighjenda aghjaccina, trasfurmatu battelli turchi enemichi in petra chjamati "I setti navi" chì pudemu attualmenti veda. == Da veda dinò == * l'[[Isuli Sanguinari]] * [[Nabulionu]] voc. Napughjò * l'[[Aiacciu (flora)|Aiacciu]]: l'arburettu * a ghjesgia di [[Sant'Eramu d'Aiacciu|Sant'Eramu]] *[[U Scatinatu]] *[[Dialettu aghjaccinu|U Dialettu Aghjaccinu]] == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == * [http://www.ajaccio-tourisme.com/fr/ Offiziu Municipale di Turismu d'Aiacciu] * [http://pesciu.ifrance.com Scuparta di a Corsica] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bscnb3vz67lhavs4m6frtqv0fc8gifg Alata 0 2598 359230 351139 2018-05-11T18:52:12Z 90.37.130.248 /* Merri */ wikitext text/x-wiki '''Alata''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Alata | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A006]] | cp=[[20167]] | merri=Stefanu Ferrandi | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[2459]] | dinsità= }} [[File:Alata.jpg|thumb|450 px|none|Vista ghjenerale di Alata]] == Giugrafia == I [[giugrafia|limiti giugraffichi]] di a cumuna sò cumpresi trà u monti Gozzi, u golfu di Lava, Punta Pozzu di Borgu, [[Aiacciu]], [[Villanova (Corsica)|Villanova]], [[Appiettu]] è [[Afà]]. Da signalà i so 3.250 ettari di grandi ''[[machja]]'' è di furesti di [[Querciu (Quercus)|quercii]] [[verde|verdi]]. == Storia == == Ecunumia == A Alata ci sò addivatori di [[pecura|pecuri]] è [[capra|capri]] chì pruducenu spicialità [[Corsica|corsi]] (u [[brocciu]], [[figateddu|figateddi]], ecc.); Inoltri in l'ultimi anni si sviloppa un [[turisimu|sittori turisticu]] grazia à a vicinanza cù [[Aiacciu]]. ==Lingua== ===Tuponimi=== * Marchesi * A castagnola * San Benedettu * Cardiglione * Marcanettu * I Ghjunchelli * U loru * A cunfina * Pasteri * Monte * Alzetta * Vecchiale * Matoni == Loca turistichi == === Casteddu di a Punta === Situatu a 600 m di altezza, offri una vista nantu à [[Aiacciu]], chì và finu à l'intrata di u golfu di Portu, nantu à i muntagni vicini è nantu à u [[monti Cintu]], a più alta muntagna di a [[Corsica]] (2706 m). U Casteddu di a Punta hè a ricustituzioni di unu di i pavigliona di u [[Palazu di i Tuileries]] à [[Parighji]] chì brusgiò in [[1871]] è fubbi distruttu in [[1882]]. [[Jérôme Pozzo di Borgo]], grandi numicu di [[Napulionu]] uttensi grandi parti di i petri par custruì un casteddu in un tarritoriu di i ''Pozu di Borgu'' situatu nantu à i cuddini di [[Aiacciu]] par mustrà a so suprimazia. A ricustruzzioni di u casteddu ebbi locu da [[1886]] à [[1894]], ma u casteddu brusgiò u [[7 d'aostu|7 d'austu]] [[1978]] un incendiu di a vighjitazioni di a [[machja]] si prupagò à u tettu chì purtò danni in a struttura. In [[1991]] u cunsigliu ginarali di a [[Corsica di u Sudu|Corsica Suttana]] hà dicisu l'acquisizioni di u Casteddu di a Punta è di u so tarrenu di 40 ettari da a famidda ''Pozzu di Borgu''. A riparazioni di u tettu fubbi rializata in [[1996]], chì metti cusì u casteddu à u riparu da antri danni duvuti à l'acqua piuvana. === Golfu di Lava === Golfo magnificu cù un paesu di vacanzi situata nantu à a cumuna di Alata induva in [[1985]] fubbini scuparti trè muneti d'oru rumani. == Cultura corsa == U paesi d''''Alata''' hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani corsi. Par asempiu, da [[Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Nùn tema à dì in Alata :'' :''Pesci fritti cù l'agliata !'' == Merri == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom: 2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Lista i merri successifs |-style="background: #ddffdd" ! Periodu !! Identità !! Parti !! Qualità |- | align=center| 2006-2015 || align=center|Stefanu Ferrandi || align=center| [[Parti radical de gauche|PRG]] || align=center|Merri |- | align=center| 1989-2006 || align=center|Francescu Dominici|| align=center| [[Parti radical de gauche|PRG]] || align=center|Merri |- | align=center| ????-1989 || align=center|Ghjirolmu Casalonga|| align=center| [[???]] || align=center|Merri |- |} == Parsunalità ligati à Alata == * [[Carlu Andrea Pozu di Borgu]], diplumaticu russiu è grandi numicu di [[Napulionu]] == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Di a Fuata|Di a Fuata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] r9yqeyjqkudoul2bbkui0f59v76wb2p Albitreccia 0 2599 344701 344700 2015-06-30T14:33:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Albitreccia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Albitreccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A008]] | cp=[[20128]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[867]] | dinsità= }} [[Image:Albitreccia_Church.JPG|thumb|350 px|none|A Chjesa di Albitreccia]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1b8mbgpamjq223uqakmhcxwzycf9q9i Altaghjè 0 2600 351198 344702 2015-07-16T11:10:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Altaghjè''' ('''Altagène''' in [[lingua francesa|francesu]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Altaghjè | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A011]] | cp=[[20112]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[41]] | dinsità= }} [[Image:Altagene_Church.JPG|thumb|350 px|none|A Chjesa di Altaghjè]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Pruverbii=== * ''Si cunnosci u mali quand'iddu ghjugni. Ùn si cunnosci u bè ch'è quand'iddu si ni và.'' == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rjkl0yrsudqs4liij6kp40q4d6ebecc Ambiegna 0 2601 344704 344703 2015-06-30T14:35:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ambiegna''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Ambiegna | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A014]] | cp=[[20151]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[43]] | dinsità= }} [[Image:Ambiegna_Church.JPG|thumb|350 px|none|A chjesa di Ambiegna]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] s8fpfrfnk7ddjtp7e5wnximcj6pxqh3 Appiettu 0 2602 363613 359231 2019-09-30T05:50:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Appiettu''' (l'anticu [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] '''Appietto''' hè adupratu in [[lingua francese|francesu]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Appiettu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Aiacciu | cantonu= Gravona-Prunelli | insee=[[2A017]] | cp=[[20167]] | merri= Francescu Faggianelli | intercomm= Paese Aiaccinu | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= 3441 | pop=[[1758]] | dinsità= 51 }} [[Image:Anciennechapelleappietto.jpg|thumb|350 px|none|E ruvine di San Chirgu]] == Giugrafia == Hè situatu à 17 chilometri da [[Aiacciu]]. I frazzioni più antichi sò Teppa, Piuvanaccia è Marchisacciu, l'altitudina massima hè di 480 metri, mentri u restu di a cumuna si cumponi di parechji vechji paisoli (Vulpaghja, Lava, Listinconu, Pichju, Piscia Russa) è di assignazioni ricenti (Monti Nebbiu, Chjosu Vechju, Vangonu, Filletta). U [[giugrafia|tarritoriu cumunali]] si estendi nantu à 34.41 km². == Storia == == Merri == ==Citazioni== Accadi chì Appiettu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]]: ''Appiettu, Appiettu, Camici è pugni à mezu pettu.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8f3sqrfhtkusm4oztcs38zxyygenc1r Arbiddali 0 2603 344886 331527 2015-06-30T18:56:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Arbiddali''' (o '''Arbiddara''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Arbiddali | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Sartè]] | cantonu=[[Ulmetu]] | insee=[[2A018]] | cp=[[20110]] | merri=Marie Antoinette Carrier | intercomm=[[Sartinesi-Valincu]] | longitudina=8.99083333333 | latitudina=41.6827777778 | alt=350 m | superficia=1129 | pop=141 | dinsità=12,5 |ima = Arbellara 02.JPG}} [[File:Arbellara 02.JPG|thumb|350 px|none|Arbiddali]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 24e107f7m2fkff0lja1uyg2qdt6u87q Arburi 0 2604 360807 351284 2018-12-21T15:06:54Z Lotje 4662 <ref></ref> wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Àrburi | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Aiacciu | cantonu= Dui-Sorru | insee=[[2A019]] | cp=[[20160]] | merri= Jean-Pierre Giafferri | intercomm= | longitudina= 08°47’51Levante | latitudina= 42°08’34’’Nordu | alt= 345 metri | superficia= 2005 | pop=[[64]] | dinsità= }} [[File:Arbori - Leca Maria anghjula.JPG|thumb|350 px|none|Àrburi]] == Geografia == '''Àrburi''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. À 345m d’altitudine, u [[paese]] d’Àrburi si trova ind’a [[regione]] di [[Vicu]] (I dui Sorru), vale à dì à mezupunente. Hè cumpostu di dui paisoli : inghjò Merculaccia è Parapoghju insù (duve a chjamata di «poghju» PODIUM lat. ''(hauteur)''). Ma ancu s’ellu hè cumpostu in duie parte, ferma ch’ellu ùn hè cusì tamantu. Di fatti, sparghjendusi nantu à 2005 etari à pocu pressu, u paese campa intornu à una sessantina abitanti. == Storia == Sicond’à a cronica di Giovanni della Grossa, Guidu della Catena face custruisce un castellu à a fine di u XIIIesimu è u cunfideghje à u so nipote Ristorucciu, fundatore di a signuria di i Leca, una di e signurie e più maiò di u Medievu. Issu castellu si custruisce annantu à un spaziu supranendu a valle alta di u Liamone chì face parte di a "Tarra di i Signori"<ref>sottu à a direzzione di A-L. SERPENTINI, 2006, Dictionnaire historique de la Corse, ed. Albiana</ref>. U nome di a signuria piglia tandu u nome di u locu : Leca. In u 1456, dopu à trè anni di sottumissione à l’Uffiziu di San Giorgiu, Raffè di Leca s’oppone à u [[Ghjenuva|pudere genuvese]]. In cunsequenza di a so risistenza, u signore hè chjappu è tombu, cù vinti dui di a so ghjente ciò chì per P.Arrighi ghjè una urigina pussibile di u [[pruverbii corsi|pruverbiu]] "Arburi, Arburi vinti dui !"<ref>in P.ARRIGHI, 1976, « Le livre des dictons corses », ed. Privat</ref>. Dopu à ellu, tocc’à u Contu Ghjuvan'Paulu di Leca à entre in cunflittu cù a Banca di San Giorgiu. In u 1487, Genuva mande in Corsica una squadra tamanta di mille è cinque centu suldati armati chì varcanu in Savone u primu d’[[aprile]] cù a so artiglieria, una bumbarda è una vintina di [[cavalli]]. A issa squadra, l’Uffiziu aghjunghje dui centu cavallieri sottu à l’ordini di Rinucciu della Rocca, cuginu traditore di u contu di Leca. Dopu à tante lotte arrabbiate, u contu si ritrove chjosu in lu so castellu di Cinarca, lasciatu da parechji di i so partigiani. Dopu à a capitulazione di a piazza di maghju 1487, Ghjuvan’Paulu di Leca si ritira in lu so castellu di Leca induv’ellu risisterà torna durante l’istate. L’egemunia di Ghjuvan’Paulu di Leca s’avvicinò di a so fine chì, di [[sittembre]], cù a so famiglia, parte in isiliu in [[Sardegna]]. Vultarà è ripigliarà l’arme contru à [[Ghjenuva|Genuva]] parechje volte cum’è in u 1488, quand’ellu volte à u capu di trè centu suldati [[Sardegna|sardi]] (poi in u 1498 è u 1501). Ma isse rivolte saranu sanziunate da altre disfatte ; i castelli di Foce d’Orto, di Cinarca è di Leca saranu rasgiati per marcà di manera simbolica a disfatta è a ruvina di i Signori di Leca. Tandu, l’avvene di quelli chì funu partigiani o sottu à a prutezzione di u signore Ghjuvan’Paulu di Leca firmarà cumprumessu per un pezzu ! L’istate di l’annu 1489 marca e vindette. In lu rughjone, parechji paisani sò stati impiccati, imprigiunati, pigliati cum’è ustaggi, mandati in esiliu, è e pieve di Chiumi, Filosorma è Sia sò viutate. A pupulazione di Sorru In Sù hè scurriata<ref>DOAZAN R.P "Le couvent Saint françois de Vico", Ajaccio, Ed.Piazzola, 2002, 94p</ref>. Pocu à pocu, è dopu à u focu di a duminazione [[Ghjenuva|genuvesa]], u paese s’hè custruitu torna. I lochi brusgiati da i nemichi sò stati arburati torna, invignati, si ponenu l’[[aliva|alivi]] è l’arburi à frutti chì sò stati sradicati. U locu duv'ellu ci ferma e ruvine di u castellu, à [[levante]] di u [[paese]], sopr’à u ponte à Truggia, si chjama sempre "u Castaldu". == Letteratura == Ciò chì t’hà dinò a so piazza ind’a [[storia]] di u paese - più recente - ghjè ch’ellu hè statu u veculu di dui [[puesia|pueti]] [[Corsica|corsi]] maiò : *[[Petru Santu Leca]] (1879-1951) *[[Santu Casanova]] (1850-1936). Uriginarii tramindui di issu paese, anu lasciatu parechji scritti assai pupulari è cunnisciuti, certi messi in canzona, altri uniti in racolte, altri ri-publicati, senza sminticassi di u pesu di certe creazione cum'è a famosa "Tramuntana" (1896) di Santu Casanova! == Merre == *Jean-Pierre Giafferri == Rifarenzi == {{reflist}} *Ci si pò trove un altare di u rusariu et l’altare di Sant’ Antone di u Porcu. == Liami == *[http://www.ent-montecristo.org/20030290/index.php?action=article&numero=5 ent-montecristo.org] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] l93cheviqzzsax2oy9dr3ywiqn5avzr Arghjusta è Muricciu 0 2605 362500 344706 2019-06-27T15:07:37Z Casalonga MH 14859 inserzione di u nomu di u merre wikitext text/x-wiki '''Arghjusta è Muricciu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui paesi: [[Arghjusta]] è [[Muricciu]]. {{cumuna|cumuna=Arghjusta-Muricciu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A021]] | cp=[[20140]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[77]] | dinsità= }} [[Image:Argiusta-Moriccio Mairie.JPG|thumb|350 px|none|A Merria di Arghjusta-Muricciu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == Paul-Jo Caïtucoli <ref>[https://www.corsenetinfos.corsica/Paul-Jo-Caitucoli-Le-travail-de-revitalisation-de-l-interieur-est-un-combat-qu-il-faudra-mener-sur-20-ou-30-ans_a26046.html}} <nowiki><ref> https://www.corsenetinfos.corsica/Paul-Jo-Caitucoli-Le-travail-de-revitalisation-de-l-interieur-est-un-combat-qu-il-faudra-mener-sur-20-ou-30-ans_a26046.html}}</nowiki>]<nowiki><ref></nowiki></ref> == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] c5jyo4h6dh61eyknyv0oib9oe0m8c2x Arru 0 2606 351311 344888 2015-07-16T14:59:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Arru | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Cruzinu-Cinarca]] | insee=[[2A022]] | cp=[[20151]] | merri=[[ANGELINI Christianu]] | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[51]] | dinsità=6 }} '''Arru''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. [[File:Arro Village.JPG|thumb|350 px|none|Arru]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == Cristianu Angelini (2001-2008) == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] do1cdveenqu76lfey80d37h20ge7die Auddè 0 2607 347318 331591 2015-07-02T01:31:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Auddè''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Auddè | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A024]] | cp=[[20116]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[138]] | dinsità= }} [[Image:Eglise Saint Nicolas d Aullene 02.JPG|thumb|none|Auddè]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Citazioni== Accadi chì Auddè fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Auddaninchi, capi tusi.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 58ptg030oc3403qamfjwbagpmip0ngp Azilonu è Ampaza 0 2608 344707 331610 2015-06-30T14:39:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Azilonu-Ampaza''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui paesi: [[Azilonu]] è [[Ampaza]]. {{cumuna|cumuna=Azilonu è Ampaza | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A026]] | cp=[[20190]] | merri= Anto Peretti (senza partitu) | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[93]] | dinsità= }} [[Image:Azilone_Church.JPG|thumb|350 px|none|A Chjesa di Azilonu è Ampaza]] == Giugrafia == Azilone è Ampaza so paesi di u valle Panicale (cù dui altri paesi : Furciolu è Zigliara), chi ghjera nanzu parte di a pieve d'Ornanu, in lu mezu Taravu. so separati da quatru chilometri, cù una vadina ("a viura") trà elli. fussenu cunstruiti dopu chi l'invasori mori destruiscenu u paese di Calcinaghju, ch'ùn esiste più oghje. == Storia == quelli paesi fussenu cunstruiti dopu chi l'invasori mori destruiscenu u paese di Calcinaghju, ch'ùn esiste più oghje. per avà, a cumuna hè sopr'a tuttu cunnisciuta parchi hè un locu importantu di u Giru a Corsica (Tour de Corse Automobile), parte di u WRC. == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] h11phlo528qqhdkfmwds1sbz6zihs5v Azzana 0 2609 344708 331613 2015-06-30T14:40:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Azzana''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Azzana | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A027]] | cp=[[20121]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[56]] | dinsità= }} [[Image:Azzana.jpg|thumb|350 px|none|Vista annantu à a chjesa di a cumuna]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] n4tsni26on4islj98pwe0pjhs5hfeo1 Balogna 0 2610 344709 331626 2015-06-30T14:42:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Balogna''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Balogna | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A028]] | cp=[[20160]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[170]] | dinsità= }} [[Image:Balogna_aout_2011.jpg|thumb|350 px|none|Balogna]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Cultura corsa == U paesi di '''Balogna''' hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani corsi. Par asempiu, da [[Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''À Balogna, ùn vi dì mai :'' : ''È l'affari comu vani ?'' == Merri == == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Liami == * [http://www.balogna.sitew.com/mois_de_mai.H.htm#mois_de_mai.H A flora di Balogna] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] a4qdshfbfax5d7dq819iin0ssiukehe Bastelica 0 2611 363257 363256 2019-08-22T11:45:43Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki '''Bastelica''' (ò '''Basterga''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Bastelica [[Image:Bastelica Vi1aJPG.jpg|300 px|Santo]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=Aiacciu | cantonu=Gravona-Prunelli | insee=[[2A031]] | cp=[[20119]] | merri=Ghjuvan'Battista Giffon | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=460 | dinsità=4,2 }} [[Image:Bastelica E1JPG.jpg|thumb|left|Bastelica a chjesa di Santo|125px]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Samperu Corsu.jpg|A statua di [[Samperu Corsu]] Image:Samperu_Corsu3.jpg Image:Bastelica.jpg </gallery> == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * [[Val d'Ese]] * [[Samperu Corsu]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 5yx2d3k2g2b5i3ha76bccbrj65fe8jf Bastilicaccia 0 2612 360496 360495 2018-11-12T10:50:16Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki '''Bastilicaccia''' (ò '''A Bastirgaccia''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Bastilicaccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A032]] | cp=[[20129]] | merri= Antone Ottavi | intercomm= | longitudina= 8.829 | latitudina= 41.923 | alt= min:7m max:888m | superficia= 1821 | pop=3873 | dinsità=313 }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Bastilicaccia]] Uni pochi di toponimi di Bastilicaccia sò: A Colombina, Alivella, Bottacina, Capparona, Cuara, Forcola, Funtanaccia, Furcone, Lavu di Petra, Mascardaccia, Mascarone, Mela, Pedi Mozzu, Piticu, Petri Bianchi, Suaralta Vechja, U Pozzu. == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Tuponimi=== * A Colombina * Alivella * Bottacina * Capparona * Cuara * Forcola * Fontanaccia * Furcone * Lavu di Pietra * Mascardaccia * Mascarone * Mela * Pedi Mozzo * Piticu * Petri Bianchi * Suaralta Vecchia * U Pozzu == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 75nmpwqpxwnbammo33iat2v6t4y9nch Belvideri è Campumoru 0 2613 349104 344710 2015-07-07T06:42:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Belvideri è Campumoru''' (ò '''Bilvidè è Campumoru''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui paesi: [[Belvideri]] è [[Campumoru]]. {{cumuna|cumuna=Belvideri-Campumoru | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A035]] | cp=[[20110]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[135]] | dinsità= }} [[File:Marine_de_Campomoro.JPG|thumb|350 px|none|Marina di Belvideri-Campumoru]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] nwnq4qnkqot0ga17128euoppzomvwhq Bilia 0 2614 331696 321416 2014-03-23T14:04:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Bilia''' '''Bilia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Bilia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A038]] | cp=[[20100]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[40]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Bilia]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rx7o5o93pnngwjtwlz6kqmzcaw9pbhm Bucugnà 0 2615 359232 347256 2018-05-11T19:02:17Z 90.37.130.248 wikitext text/x-wiki '''Bucugnà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Bucugnà [[image:Bocognano village.jpg|250 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Aiacciu | cantonu= Gravona-Prunelli | insee=[[2A040]] | cp=[[20136]] | merri= Achillu Martinetti | intercomm= Cummunità di cumune di u Celavu-Prunelli | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= 7112 | pop=[[435]] | dinsità= 6,1 }} == Giugrafia == == Storia == [[Image:Bocognano vallée Gravona.jpg|thumb|right|A canalata di a Gravona]] == Merri == == Feste è passatempi == [[Image:Bocognano panorama.jpg|thumb|left|Castagne]] * A Fiera di a Castagna == Citazioni == Accadi chì Bucugnà fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Pa u bia è u mangnà, ci voli à vena in Bucugnà.'' == Galleria == <gallery> image:Bocognano Monte d'Oru.jpg|U Monte d'Oru image:Bocognano Sainte-Lucie.jpg|Chiesa Santa Lucia image:Bocognano Travaux déviations RN193.jpg|Cantieru di custruzzione della cansa di RN 193 </gallery> == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1ntcr2v754ers4jfnvz7bhsvkyhv4e9 Bunifaziu 0 2616 360489 360488 2018-11-12T10:42:00Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Bunifazziu [[File:Bonifaccio Fal3JPG.jpg|300 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Sartè | cantonu= Bunifazziu | insee=2A041 | cp=20169 | merri=Ghjuvan Carlu Orsucci (LREM) | intercomm= | longitudina= 9° 09′ Est | latitudina= 41° 23′ Nord | alt= media : 70 m, minima : 0 m, massima : 340 m | superficia=138,36 km² = 13.836 | pop=2977 abitenti | dinsità=22 }} {{quote|''A Bunifaziu aria de Roma è mare d'u Laziu'' (Pruverbiu corsu)|lingua=co}} '''Bunifaziu''' (in liguru bunifazincu ''Bunifazziu'', in talianu è in francese ''Bonifacio'', à l'epica rumana ''Marianum'') hè una [[cumuna]] di quasgi 2.700 abitenti, situata in u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana, nantu à u strittu di i [[Bucchi di Bunifaziu]] chì a sipara da a [[Sardigna]]. Hè a più cumuna [[Sudu|miridiunali]] di a [[Corsica]]. U paesu hè custruitu attornu à una prufonda baia simuli à un picculu [[fiordu]] circundatu da pareti in [[calcari]] biancu, à l'internu di i quali fubbini ancu scavati in u tempu vani di vechji casi è magazini. == Giugrafia == À l'internu di u fiordu si trova u [[portu (struttura)|portu]], principalmenti turisticu, da u quali partini ancu i [[traghettu|traghetti]] chì cullegani rigularmenti a cità à a vicina [[Sardigna]] cù [[Santa Tiresa di Gaddura]] ([[pruvincia di Olbia-Tempiu|OT]]) da à quali si trova à 12 km chì sò parcorsi in un'ora di traghettu. ==Storia== [[Image:Corsica Bonifacio Torre campanaria Pisana Santa Maria Maggiore XII sec..jpg|thumb|left|250px|Torra campanaria in stilu rumanicu-pisanu di a più antica chjesa di Bunifaziu, Santa Maria Maiò (XII seculu).]] U locu induva sorghji avali a cità di Bunifaziu era dighjà abitatu 6.500 anni fà, data sughjirita da u ritruvamentu di riperti in una sàpara longu i so alti scudderi. In seguitu à l'internu di a baia, l'insidiamentu fù uccupatu da mircanti [[Grecia|grechi]] è militari [[Roma|rumani]]; dopu à iddi, a cità fù à longu in manu di i [[pirata|pirati]] di u [[Mari Meditarraniu]]. A tradizioni afferma chì u nomi vensi attribuitu solamenti in seguitu, grazia à [[Bunifaziu II di Tuscana]] chì in [[833]] rifundò quici un paesu à difesa da l'incursioni di i [[Saraceni]]. Par dui seculi ristò sottu u cuntrollu di a [[Ripublichi marinari|Ripublica marinara]] di [[Pisa]] finu à quandu passò sottu u cuntrollu di a [[Ripublica di Ghjenuva]]; un'antucula conta chì i Ghjinuvesi intronu in a cità apprufittindu di un matrimoniu è di u statu di briachezza di a pupulazioni. Grazia à a so pusizioni strategica sia da u puntu di vista giugrafficu (pussibilità di cuntrollu nantu à i ''bocchi di Bunifaziu''), sia da quiddu [[tupugrafia|tupugrafficu]] (a cità vechja hè edificata nantu à l'alti scudderi à piccu nantu à u mari è hè accissibuli solu da l'internu di u fiordu), i Ghjinuvesi a fecini divena una [[furtezza]] impurtanti. Trà l'assalti maiò si pò ricurdà quiddu purtatu da u [[rè]] d'[[regnu d'Aragona|Aragona]] in [[1420]], duratu cinqui mesi, duranti u quali vensi custruita una scala longu a pareti di a scuddera pà cunsenta l'appruvigiunamentu di l'acqua, chjamata [[scalinata di u rè d'Aragona]]. Un seculu dopu, a cità di Bunifaziu fubbi u tiatru di un novu assaltu, sta volta da parti di i francesi è di i turchi, i quali riescini à massacrà a pupulazioni ancu aiutati da un'epidemia di pesta chì dilagò in cità propiu in quiddi anni. A cità fubbi cunquistata grazia à l'ingannu di un emissariu ghjinuvesu u quali pirmisi chì a guarnigioni riturnessi sottu u duminiu di [[Ghjenuva]]. Ghjenuva però a deti à a [[Francia]] cù u [[Trattatu di Versaglia (1768)|Trattatu di Versaglia]] di [[1768]]. In [[1793]] [[Napulionu]] quandu era dinò un ghjovanu ufficiali, cumandò pà qualchì mesi a guarnigioni di u forti. Ghjunghjendu à i ghjorna nostri, Bunifaziu divensi un locu di rifughju di ricircati in fuga da i costi [[Sardigna|sardi]]; oghji hè inveci una vivaci citatina turistica ricca di storia. == Lingua == À Bunifaziu si cunserva l'usu di una varietà di a lingua ligura [[Dialettu bunifazincu|bunifazinca]], un dialettu ghjinuvesu arcaicu chì currispondi à a parlata impurtata da i culoni à a fini di u XIIIimu seculu. U dialettu '''bunifazin''', malgradu i nutevuli influssi corsi, si ricunnosci cum'è liguru par a prisenza di i principali tratti distintivi di sta lingua. A basi di a parlata pari chì pruveni da i varietà dialittali parlati in particulari in a [[Riviera di Punenti]]. Oghji u bunifazincu hè in nettu rigressu in l'usu ughjincu, ancu s'è ci sò qualchi iniziativi par u so mantinimentu è a so rivitalizazioni; trà sti iniziativi c'hè quidda prumossa in particulari da l'associu culturali '''Di ghi di scé'''. == Merri == Ghjuvan Carlu Orsucci == Rifarenzi == == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Bonifacio_falaises_Grain_de_Sable.jpg Image:Bonifacio 03.jpg| Image:Bonifacio 04.jpg| </gallery> <gallery> Image:Bonifacio 05.jpg| Image:Bonifacio 01.jpg| </gallery> == Liami == == Da veda dinò == * u [[Ditonu (Bonifaziu)|Ditonu]] * i [[Scali di u rè d'Aragona]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4z4a0cgybykl4x02dvj0cxwtqtow5cr Calcatoghju 0 2617 363614 358735 2019-09-30T05:50:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Calcatoghju''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Calcatoghju [[Image:Tiuccia JPG.jpg|thumb|350 px|none|Calcatoghju]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Cinarca]] | insee=[[2A048]] | cp=[[20111]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt=300 metri | superficia= | pop=533 abitanti | dinsità=24 }} == Giugrafia == [[Image:Calcatoggio Liscia1 JPG.jpg|thumb|300 px|none|Calcatoghju]] == Storia == === Capizzoni di u paese === ===='''A Dinastia [[De Gentile]], urighjinaria da [[Gènuva|Genuva]], è stabilita in u [[Capicorsu]] '''==== Avogari De Gentile hè a casata d'una dinastia corsa chì si stende da u [[Capicorsu]] à a [[Cinarca]]. Prima si chjamavanu Avogari de Gentile, una famiglia di sgiò di [[Genuva]], stabiliti à [[Canari]] è [[Brandu]] ([[Capicorsu]]). Più tardi altri si sò stabiliti in [[Cinarca]] è in [[Aiacciu]]: *Gentile (de) ([[Aiacciu]]), u 22 di ghjungnu 1787. *Gentile (de) ([[Nonza]]), u 27 di marzu 1776. ([[Capicorsu]]) *Gentile (de) ([[Ruglianu]]), u 28 di marzu 1774. ([[Capicorsu]]) *Gentile ([[Calcatoghju]]), u 16 di dicembre 1774. ([[Cinarca]]) == Merri == == Persunaghji ligati à a cumuna == *'''Niculaiu Leca''' hè natu u 29 di marzu 1908 à Montélimar induve u so babbu, d'una vechja famiglia corsa. *'''Tiadoru Poli''', celebru banditu di u Liamone, natu à [[Guagnu]] in 1799. Diventatu pastore, si stabilisce in Calcatoghju. *'''Nunziu Romanetti''' hè senza dubbiu u più celebru banditu corsu. Hè natu in Calcatoghju. *'''Cesare Campinchi''' *'''Francescu Bracci''': Ghjucadoru di football. ==Citazione== Accade chì Calcatoghju u fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Calcatoghju, Calcatoghju. Pocu cena è mal' alloghju.'' == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lxefhmuwt3ip1ow63ot4wx8hwd9r8dd Campu 0 2619 331828 321420 2014-03-23T14:07:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Campu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Campu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A056]] | cp=[[20142]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[77]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Campu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == I merri di Campu sò stati: {| |- bgcolor="#abcdef" | [[1881]]-[[1888]] || Antonu Dumenicu Canavaggio |- bgcolor="#abcdef" | [[1888]]-[[1896]] || Antonu Prunetti |- bgcolor="#abcdef" | [[1900]]-[[1904]] || Ghjuvanni Santu Santi |- bgcolor="#abcdef" | [[1904]]-[[1912]] || Francescu Prunetti |- bgcolor="#abcdef" | [[1912]]-[[1925]] || Ghjuliu Canavaggio (Tinenti) |- bgcolor="#abcdef" | [[1925]]-[[1929]] || Ghjuliu Canavaggio |- bgcolor="#abcdef" | [[1929]]-[[1935]] || Francescu Antonu Santi |- bgcolor="#abcdef" | [[1935]]-[[1943]] || Lavisu Santi |- bgcolor="#abcdef" | [[1943]]-[[1953]] || Petru Bianchi |- bgcolor="#abcdef" | [[1953]]-[[1965]] || Ghjuvanni Campi |- bgcolor="#abcdef" | [[1965]] || Antonu Prunetti De la Vadina |} == Rifarenzi == * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] cxu5yejoo07ysgthvsvao9lffons565 Cannelle 0 2620 349101 331847 2015-07-07T06:40:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cannelle''' (ò '''E Cannelle''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Cannelle | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A060]] | cp=[[20151]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[32]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Cannelle]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] o5tluvtbqh6bnd85zo0vdpxl1xbm47n Càrbini 0 2621 351980 344711 2015-10-16T10:14:19Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Carbini]] a [[Càrbini]] tramite redirect wikitext text/x-wiki '''Carbini''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Carbini | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A061]] | cp=[[20170]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[100]] | dinsità= }} [[Image:Entre Carbini et Orone.jpg|thumb|350 px|none|Frà Carbini è Orone]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rxv6fjg22cnxx3v6ryprrcmerdibvgt Carbuccia 0 2622 363615 363596 2019-09-30T05:50:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Carbuccia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Carbuccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= AGHJACCIU | cantonu= CELAVU - MIZANA | insee=[[2A062]] | cp=[[20133]] | merri= Paulu GIUDICELLI | intercomm= Communauté de communes de la Haute-vallée de la Gravona | longitudina= | latitudina= | alt= 600 | superficia=1435 | pop=[[329]] | dinsità=4,3 }} [[http://www.casafuntana.com/images/carbuccia/accueil/eglise.jpg]] == Giugrafia == Paisolu di a muntagna di u Celavu, muntuosu e cupartu di macchj e di furesti di lecci. Postu a l'umbarcia, un mancani micca l'occhj e i funtani. Ci si so ancu beddi castagnicci, e, ind'i parti bassi, quarci e suari di bedda vinuta. U puntu u piu altu hè u monti Cacchjonu chi t'a in circa 1285 metri. Ci si so dino curiusità giologichi com'a una vena di petri rossi fiammanti chi ani datu u nomi di certi monti: u Monti Rossu, a Piscia Rossa, u Cigliu Rossu, ecc... == Storia == A vaddi e i muntagni di Carbuccia so sempri stati abitati da i tempi i piu antichi: u locu hè muntuosu e ci so macchjoni e furesti di lecci majori, ghjargali, occhj e acqua in quantità, monti e scogli cu aggrotti da piattassi...Ci si so trovi parecchj segni di a prisenza di l'omu, petri alzati, furtezzi antichi, muraglii e muraglioni chi formani casteddi ind'i punti i piu rinculati di a cummuna...A certitudina hè chi ci so stati parecchj lochi di vita, spicialmenti a l'ità di u ramu u piu anticu (cultura di Bonnanaro) ind'i lochi detti Capu Retu, a Bocca, i Capiteddi, a Pitraghja, ecc... Carbuccia hè di Corsica u locu u piu sittentriunali dund'e sta cultura s'hè sparta. Cummuna ind'a l'Alta Rocca e u Taravu, hè prisenta propriu sin'a Carbuccia ma un si ni trovani micca tistimunianzi piu a u Nordu.... A u Mediuèvu,u paesi eddu stessu hè statu cumminciatu versu l'annu Middi a u locu dettu "u Pulacciu", ma prima éra postu ind'un locu dettu "u Marchesu".Stu primu paesi hè statu distruttu durenti i guerri feudali, tra i signori Piracci di a sterpa di i Salaschi(di u paesi di I Peri) e i Signori di u Marchesu, parvia di rivalita pà i pussessi di i tarreni, e dino parchi sti famiglii pritindiani tutt'a dui a a signuria di u Celavu e a u titulu di Contu. Dopu a battaglii firoci quiddi di u Marchesu so stati quasgi sterpi, ma a figliola di u vecchju signori, chjamata Bianca di u Marchesu, fu salvata da u conti Arrighu u Bel Misseri e ebbi di u so salvatori un figliolu bastardu, chi fu chjamatu Paulu o Polu, e sopranummata da i Piracci "Pulacciu". Fu eddu stessu chi, dopu a morti di u Contu Arrighu a a Bocca a i Croci di Bastirgaccia, dilascio u paesi arruinatu di u Marchesu e feci una torra a u locu chi si chjama avà "u Pulacciu". Fu cui a prima casa di Carbuccia e ci si hè trovu u so Stemma chi hè sempri quiddu di sta famiglia. Polu dettu Pulacciu a avutu parecchj figlioli, sopr'a tuttu tre masci :Pulacciu (dettu "u sicondu" parchi purtava u nomi di u so babbu), Marconi (dettu "Carbuccia" parchi era u nomi di a so tarra) e Stifanacciu (dettu "Pifaneddu"), e i tre fratteddi so a l'urigini di i vecchj famiglii di u paesi. Dopu anni e anni di difficultà pa u so campà, sempri in bisbiglia cu i Piracci e dino cu l'Auccianesi, i Pulacci si furticherini annant'a Rocca di Capu Retu, u casteddu preistoricu altieru chi predumineghja a vaddi di Carbuccia. E camperini cui parecchj tempi ...Ci si so stati guerri e assalti cu i corsi i so vicini e dino cu invasori stranieri, Ghjnuvesi, i crudeli Turchi di Barbaria, e po cu i francesi...ma l'annati passendu, so rifalati in paesi e ci si so sempri l'eredi anc'avà di sti tre famiglii ind'i vecchj casi di u paesi... Hani scrittu a storia di u paesi D-M. Polacci e po Pierre Cosson. == Citazioni == Eccu parechji pruverbii chì cuncernani u paesi di Carbuccia (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn sò micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti): *''Stramunchjati carbuccesi.'' è dinò: *''Fior'di l'omu carbuccesu'' è ancu: *''Carbuccia! Carbuccia! a fami s'incuccia !'' E anche une parola di Monsignore [[Paulu Matteiu Della Foata]], poeta corsu e vescu d'Ajacciu circa lu 1880. L'autore di un librettu di versi in lingua italiana dice a u vescu: -L'Ho composto in lingua toscana- Mgre Della Foata leghje i versi una stondetta e risponde: - ''Ie, mà e toscanu di Carbuccia''- -Ind'u so libru di "poesie giocose", Munsignori della Foata dici dino, parlendu di un duttori di Carbuccia: "parla in Crusca ma incapuccia, chi è un tuscanu di Carbuccia !": vo di ch'eddu pruvava di parlà com'a quiddu chi t'avaria sapiutu a lingua di Dante, mà traditu da u so accentu carbuccesu ! (stu duttori saria un avu meu, u sgio Francescu Orsoni, chi t'avia fattu i so storii in Pisa circa u 1845", e chi forsi "stracciava" u talianu com'eddu pulia, fendu rida u vescu schirzosu)... == Merri == Paulu GIUDICELLI == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] to9zhg1kqfx240cnkpctj7i7bdloop0 Cardu è Turghjà 0 2623 344712 331913 2015-06-30T14:48:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cardu-Turghjà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Cardu è Turghjà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=2A064 | cp=[[20190]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[32]] | dinsità= }} [[Image:Cardo-Torgia.jpeg|thumb|350 px|none|Merria di Cardu è Turghjà]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] b3rnz53v9p37mw2nbz5cfp4ln4xuiwh Carghjese 0 2624 344150 331916 2015-06-02T17:40:13Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Carghjesi]] a [[Carghjese]] tramite redirect wikitext text/x-wiki '''Carghjesi''' (o '''Carghjese'''), ''Καργκέζε'' in [[lingua greca|grecu]], hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. In a cumuna esistenu ancora parechji famiddi di urighjini [[Grecia|greca]]. {{cumuna|cumuna=Carghjesi [[Image:Cargèse Port1 JPG.jpg|350 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu=Dui Sevi | insee=[[2A065]] | cp=[[20130]] | merri= François Garidacci (2008-2014) | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[982]] | dinsità= }} ==Storia== In u [[1676]], 730 famiddi grechi urighjinarii di Itilo, in u sudu di u [[Pilupunnesu]] in a zona di a [[Mani (pinisula)|pinisula di Mani]] pà fughja a duminazioni [[Imperu Uttumanu|turca]] sbarconu in [[Corsica]], avendu uttinutu da a [[Ripublica di Ghjenuva]] u pirmessu di trasfirisciasi. I Grechi ebbini in cuncissioni grandi tarreni chì ùn erani micca abitati in a zona di [[Paomia]], in a zona interna di [[Vicu (Corsica)|Sangonu]], è ci custitusini una prima culonia: accolti di manera ustili da a pupulazioni lucali, i fughjiti fubbini à più ripresi attaccati duranti i rivolti antighjinuvesi di [[1715]] è di [[1729]], truvandu rifughju in a piazzaforti di [[Aiacciu]] in u [[1735]] (quici esisti ancora una cappedda di ritu grecu). À parta da [[1769]] si trasfirisini infini, sottu à a prutizzioni francesa, à Carghjesi. U paesu fubbi ancora attaccatu da i Corsi in [[1793]], duranti a Rivuluzioni, è a pupulazioni ebbi à fughja dinò à Aiacciu. Ridotti di un terzu di l'effettivi, i Carghjisini pobbini riturnà à i so casi solamenti quattru anni dopu. ==Tradizioni linguistichi== Oghji u dialettu neugrecu di Carghjese hè cumpletamente spentu. L'ultimi fasi di questa parlata fubbini usservati da u linguistu O. Parlangèli, chì in [[1952]] parla di un numaru assai limitatu di individui, distribuiti in dui nuclei familiari, dinò capaci di praticalla. U spenghjimentu di u [[lingua greca|dialettu neuellenicu]] ùn hà impiditu u mantinimentu di i casati urighjinari, di un certu numaru di prestiti lissicali passati à u [[lingua corsa|dialettu corsu]] lucali chì si affirmò dopu, è soprattuttu di l'usi liturgici grecu-catolichi in una di i dui chjesi di l'abitatu. Quisti mimorii custituiscenu oghji u principali elementu di spicificità culturali di a cumunità carghjisana [Nicholas 2006]. ==Ambienti== Da Carghjesi, o più pricisamenti da [[Revinda]], inizia un sintieru escursiunisticu par u [[Monti Cintu]]. == Merri == Dipoi 2002 : François Garidacci ==Lingua== ===Sopranomi=== *Scarpò *Ciarbillì *Diavulè *Flaccà *Bamballò *Pestasale == Rifarenzi == == Liami == [[Image:Cargèse E1b JPG.jpg|thumb|left|Navata è coru di a chjesa latina. |250px]] [[Image:Cargèse EO1f JPG.jpg|thumb|left|A chjesa ortodossa Santu-Spiridon.|250px]] ==Bibliografia== :''Negotiating a Greco-Corsican Identity, N. Nicholas'', in "Journal of Modern Greek Studies", [[2006]], n. 24, pp. 91-133. :''Dialetto neogreco parlato a Cargese (Corsica)'', Parlangèli, O. [[1952]], in "Orbis", n. 1, pp. 53-54. {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] m219jf737i5ph779meehhq6m7lwoeg6 Carghjaca 0 2625 356806 356805 2017-03-31T17:09:50Z 92.150.11.208 /* Cultura lucali è patrimoniu */ wikitext text/x-wiki '''Carghjaca''' hè una [[cumuna]] di [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> U paesu si trova in a rigioni di [[Tallà]], à punenti di l'[[Alta Rocca]]. L'abitanti di u paesu si chjamani ''Carghjacanesi''. {{cumuna|cumuna=Carghjaca | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Sartè | cantonu= Tallà è Scupamè | insee=[[2A066]] | cp=[[20164]] | merri= Don Ghjacumu di Rocca Serra | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[49]] | dinsità= }} [[File:Villagecargiaca.jpg|thumb|U paesu di Carghjaca, suttu à a nivi|left]] == Giugrafia == [[File:Paesecargiaca.jpg|thumb|300px|A vaddi di Carghjaca]] A cumuna di Carghjaca hè situata in [[Alta Rocca]]. Custituisci una di i dodici cumuni di u cantonu di Tallà è Scupamè, natu da u raggruppamentu, in u 1973, di i cantoni di Santa Lucia di Tallà è di Sarra di Scupamè. I cumuni i più prossimi sò [[Laretu di Tallà]] à 4.9 km, [[Zirubia]] à 8.1 km è [[Auddè]] à 10 km. Carghjaca si trova à circa 30 minuti di Prupià è Sartè, i dui cumuni i più impurtanti in u circondu. U tarritoriu cumunali si sparghji annantu à una superficia di 787 ettari, annantu à a sponda dritta di u [[Chjuvonu]] o Scupamè, affluenti di u [[Rizzanesi]]. Carattarizatu da un paisaghju graniticu monda intaddatu da a vadina chì si stringhji in vola è da una agglumerazioni principali impiantata à circa 400 metri d'altitudina, custudiscia dinò l'impronta di i culturi di frutteti disposti in masgeri chì custituini da u seculu XIX à u lindumani di a Prima Guerra mundiali, una di l'attività principali di l'abitanti di 'ssa cumuna. À u nordu di a cumuna, u culminu chjamatu "Punta di u Carboniu" varca di pocu i middi metri d'altitudina. U paisolu di "Zizzi" ùn conta più ch'è una sola casa abitata di tantu in tantu. == Storia == [[File:Cargiacavillage.jpg|thumb|Carghjaca, di frivaghju di 2013.|left|300px]] Carghjaca inquant'è lucalità dipindia à u Medievu di a signuria di a Rocca è di a circuscrizzioni ecclesiastica o pievi di Tallà. Hè minziunata da [[monsignori Giustiniani]], vescu di u Nebbiu, in a so opara "Dialoguo nominato Corsica", parsu in u 1531, frà i sedici loca abitati di Tallà. Cuntendu 147 abitanti in u 1770, Carghjaca cunnosci dopu, da u seculu XIX à u lindumani di a Prima Guerra mundiali, un'espansioni dimugrafica à tempu à un sviluppu ecunomicu liatu, in particulari, à u sviluppu di l'addevu è di l'oleicultura (a cumuna cuntaia in u corsu di 'ssu periodu setti mulina à oliu). I casona di u paesu tistimuniighjani oghji di 'ssa vitalità ecunomica passata. In tutali 206 abitanti sò ricinsati in u 1806, 292 in u 1851, 529 in 1891 è 539 in u 1926. A pupulazioni ùn cissarà dopu di calà par tuccà u so zoddu u più bassu in u 1999 incù 49 abitanti. Siont'è a lighjenda, u paisolu di "Zizzi" tinaria u so nomu di u ghjinerali Zizzoli chì, à u mumentu di una battaglia, ci avaria intanatu un tisoru. In a notti di u 6 à u 7 di sittembri di u 1994 u paesu hà subitu un terramutu di magnitudina 2 annantu à a scala di Richter<ref>http://sismalp.obs.ujf-grenoble.fr/taddaturi/Carghjaca/Carghjaca.html</ref>. == Cultura lucali è patrimoniu == [[File:Clochercargiaca.jpg|thumb|U campanili di u paesu|left|200px]] === Loca è munimenta === I munimenti è i palazza di u paesu ani a carattaristica d'essa par a maiò parti zuccati in u [[granitu]]. * A ghjesia San Paulu è u so campanili erettu à u seculu XIX si trovani à u cori di u paesu. [[File:Fresque_de_l%27Eglise_de_Cargiaca.jpg|thumb|Affrescu di a ghjesia di Carghjaca]] * "A funtana di A Capedda" hè una funtana chì si trova à l'iscuta di u paesu. A fonti hè cuparta da una volta di granitu. * A "Rocca" hè un scoddu chì si drizza sopra à u paesu. Siont'è a lighjenda un casteddu chjamatu "Casteddu Della Rocca" ci s'inalzaia. Hè annantu à 'ssu scoddu ch'iddu duminighja u calvariu di u paesu stallatu da i so abitanti. [[File:A_Rocca.jpg|thumb|A Rocca chì strapiomba u paesu|300px]] === Manifistazioni culturali è fistività === A festa patrunali di ''San Paulu'' hè cilibrata ogni 30 di ghjugnu. Cattolicisimu, tradizioni è spartera si mischiani par parpituà stu avvinimentu chì riunisci tutti l'abitanti di u paesu. In seguitu à una missa in a ghjesia San Paulu, i trè campani sunati à l'arrubata accumpagnani a prucissioni di u santu, purtatu à bracciu, chì s'avvia in tutti i carrughji è vii di u paesu. Infini, l'abitanti si riuniscini tradiziunalmenti annantu à a piazza di u munimentu par sparta un attimu di cunvivenza. === Parsunalità liati à a cumuna === * Dumenicu Lucchini (1919-2002) dittu "Ribeddu", grandi risisenti chì s'illustreti mentri a Siconda Guerra mundiali, hè natu in u 1919 in Carghjaca<ref>http://www.nuvellaghju.com/Ils-ont-fait-notre-Histoire/dominique-luchini.html</ref> ==Ecunumia== ==== Attività ==== * Ghjirandulata : U paesu hè circundatu da numarosi stradeddi parmittindu in particulari di righjunghja i paesi di a vaddi. * Vadina : U [[Chjuvonu]] passa da suttu à u paesu. === Turismu === * Affitti di vacanzi annantu à a cumuna. A cumuna hè membru di a [[cumunità di cumuni di l'Alta Rocca]]. == Merri == U merri attuali hè Don Ghjacumu di Rocca Serra. ==Citazioni== Accadi chì Carghjaca fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Carghjacanesi, mani mozzi.''<ref>Saravelli-Retali (1976).</ref> == Noti == <references/> == Bibliugrafia== * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ecw30uw51qsj0n5imjuu4x4lk2k0swo Casaglionu 0 2626 360532 349107 2018-11-20T17:40:37Z Apdency 13604 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Casaglione Tiucccia JPG0864.jpg]] → [[File:Casaglione Tiuccia JPG0864.jpg]] #3 - typo wikitext text/x-wiki '''Casaglionu''' (ò '''Casagliò''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Casaglionu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A070]] | cp=[[20111]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[292]] | dinsità= }} [[Image:Casaglione Tiuccia JPG0864.jpg|thumb|350 px|none|Casaglionu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Citazioni== Accade chì Casaglionu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Casaglionu, Casaglionu, ùn si vali un milionu.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kxy33yged2i4x491x8gvut7sm1cyg87 Casalabriva 0 2627 356873 356872 2017-04-15T14:25:32Z 86.219.64.3 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Casalabriva | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Sartè]] | cantonu=[[Pitretu è Bicchisgià]] | insee=[[2A071]] | cp=[[20140]] | merri= V.Micheletti | intercomm= | longitudina= 41° 45’ 14’’ Nordu | latitudina= 8° 56’ 16’’ Est | alt= 600 metri | superficia = 1.592 | pop= 184 ab. | dinsità= 11 }} [[File:CASALABRIVA HPIM1510.JPG|thumb|350 px|none|U paesi di Casalabriva]] '''Casalabriva''' hè un paesi corsu è una [[cumuna]] di Corsica, in l'attuali [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Giugrafia == U paesi di Casalabriva hè attravirsatu da a u stradonu [[Strada naziunali 196|RN 196]]. Hè situatu à u 8.5 km da [[Pitretu è Bicchisgià]] à 5.7 km d'[[Ulmetu]] è à 3 km da [[Suddacarò]]. == Storia == À u [[Medievu]], u paesi di Casalabriva dipindia di a signuria d'Istria è di a pievi di Vaddi d'Istria. À l'ebbica muderna, furmava una di i dodici cumunità di a pievi d'Istria chì divintò in 1793 " cantonu di u [[Taravu]] " po' " [[cantonu di Pitretu è Bicchisgià]] " à parta da u 1828. In seguitu à a leghji di u 29 di aprili di u 1854, chì valida un scambiu di terra incù a cumuna d'[[Ulmetu]], i nuveddi limiti di a cumuna sò fissati. U nomu di u paesi veni di " Casa di l'abrei " chì significheghja " a casa di i ghjudei ", segnu di a prisenza storica di cumunità ghjudei in Corsica. Difatti, à u principiu di u [[Medievu]] numarosi ghjudei parsiguitati in iSpagna sottu à u regnu di [[Sabedda a cattolica]] ani immigratu in Corsica. == Merri == == Dimugrafia == == Noti == <references/> == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.domaine-comte-abbatucci.com Duminiu Conti Abbatucci] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ob8jre8mgwhfnsd5gl6o4p3a8herkt3 Cavru 0 2628 363110 331986 2019-07-18T16:12:02Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''Cavru''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Cavru [[File:Korsika - Eglise de Cauro - panoramio.jpg|300px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= [[Bastelica]] | cantonu= [[Aiacciu]] | insee=[[2A085]] | cp=[[20117]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1060]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] o95ohffbz0gu0xariwwec45yxcvj2cz Ciamannaccia 0 2629 349407 332060 2015-07-07T08:56:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ciamannaccia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Ciamannaccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A089]] | cp=[[20134]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[134]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Ciamannaccia]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4e05ens83okubl9mqgqonz2k0m5aqmi Coghja 0 2630 356049 340531 2016-12-16T06:49:28Z DARIO SEVERI 10718 Removing file not open wikitext text/x-wiki '''Coghja''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Coggia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= [[Aiacciu]] | cantonu=[http://fr.wikipedia.org/wiki/Canton_des_Deux-Sorru Dui Sorru]| insee=[[2A090]] | cp=[[20160]] | merri=Matteu Rubini | intercomm= Senza | longitudina= 8° 44′ 58″ Livanti | latitudina= 42° 07′ 27″ Nordu | alt= minima. 0 m — massima. 917 m | superficia= 3133 | pop=[[699]] | dinsità= 26 }} == Giugrafia == E comune vicine a Coghja sò: -[[Casaglionu]] a u Mezziornu -[[Ambiegna]] a u Mezziornu-Oriente -[[Arburi]] a l'Oriente -[[Vicu]] a u Nordu == Storia == == Demografia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |-style="background: #ddffdd" ! [[1962]] !! [[1968]] !! [[1975]] !! [[1982]] !! [[1990]] !! [[1999]] !! [[2006]] |- | align=center| 204 || align=center| 225 || align=center| 284 || align=center| 447|| align=center| 538|| align=center| 699 || align=center| 828 |- | colspan=7 align=center| <small>Numaru ritenutu da poi à [[1962]] : [[Populazione senza i conti dopii]] |} == Merri == U merre attuale hè Tumasgiu Coggia dipò 1984. == Rifarenzi == == Liami == [[Saone]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8zrlesgfynwqz6mg81k4rzzbnp9pn4q Cugnòculu 0 2631 363612 348255 2019-09-30T05:50:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cugnoculu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di 3 paesi: ci hè Cugnoculu, Maratu è pratavonu assai cunisciutu pè u so vinu. [[Muntichji]] si trova dà sottu à u paese, hè abandunatu. {{cumuna|cumuna=Cugnoculu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= Santa Maria Sicchè | insee=[[2A091]] | cp=[[20123]] | merri= Anghjulu Allioti | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= 300 | superficia= | pop=[[164]] | dinsità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Cugnoculu]] == Giugrafia == U paese si trovà à mezz' a stradda trà Aiacciu è Prupià == Storia == == Merri == U merri hè Anghjulu Allioti dàpoi 2001 == Rifarenzi == == Paesi accanti == I paesi vicinu à Cugnoculu, sò Pila-canali, Gurgualè, Urbalaconu, Bisinà, Grosseto... {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] qtkxtf92wg0ynf5otjx5863q3y61lyh Conca 0 2632 344714 332125 2015-06-30T14:53:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Conca''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Conca | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A092]] | cp=[[20135]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[770]] | dinsità= }} [[Image:Conca-warly.jpg|thumb|350 px|none|Conca, presa da u GR20 in maghju 2005.]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lzvp6kwri80g6irqzen8rw11b2wfsny Currà 0 2633 344715 332199 2015-06-30T14:54:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Currà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Currà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A094]] | cp=[[20168]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[71]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Currà]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] n4dok90dcu1nwe2daj3kgvvfkp8fxw3 Cuzzà 0 2635 344716 332208 2015-06-30T14:55:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Cuzzà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Cuzzà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A099]] | cp=[[20148]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[242]] | dinsità= }} [[Image:Village de Cozzano (Corse).jpg|thumb|350 px|none|Cuzzà, in lugliu 2012]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == * [http://www.accademiacorsa.org/cozzano.html Ciccolini, Carulu, Piccula stori di Cuzzà - petite histoire de Cozzano, Accademia corsa] == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] or5tlkpwnp0dneh5mgvvp8sv8s4u6f7 Cristinacce 0 2636 349119 332165 2015-07-07T06:50:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cristinacce''' (ò '''E Cristinacce''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Hè posta a cumuna in lu cantone di i "Dui Sevi", à una altura apprussimativa di 800 metri. Si ci conta una cinquantina d'abitanti parmanenti. {{cumuna|cumuna=Cristinacce [[Image:Cristinacce Chp1JPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A100]] | cp=[[20126]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[52]] | dinsità= }} [[Image:DSCN1889.JPG|thumb|350 px|none|Cristinacce]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == * [http://cristinacce.over-blog.net/ U blog Corsu: Paese Di Cristinacce] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] eoyx1wkbfbylo9kuo7l9qqrbp7lozuh Cuttuli è Curtichjatu 0 2637 332206 321437 2014-03-23T14:14:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Cuttuli-Curtichjatu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui pâesi: [[Cuttuli]] è [[Curtichjatu]]. {{cumuna|cumuna=Cuttuli è Curtichjatu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A103]] | cp=[[20167]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1473]] | dinsità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Cuttuli è Curtichjatu]] == Giugrafia == entre peri è aiacciu == Storia == == Merri == merri so mr Scarbonchi == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1bp7unokedc8zj48oiphdkx4hk4htrd Eccica è Suaredda 0 2638 332317 321438 2014-03-23T14:16:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Eccica-Suaredda''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui paesi: [[Eccica]] è [[Suaredda]]. {{cumuna|cumuna=Eccica è Suaredda | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A104]] | cp=[[20117]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[684]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Eccica è Suaredda]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ebniyz5cczz1ibzdvszleid9y36jjtw Fìgari 0 2640 344717 344152 2015-06-30T14:58:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Figari''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Figari | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A114]] | cp=[[20114]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1006]] | dinsità= }} [[Image:Chapelle Sainte Barbe de Pruno 01.jpg|thumb|350 px|none|Cappella San Ghjambattista di Prunu]] == Giugrafia == Si trova in a zona interna à u nordu-uvestu di [[Bunifaziu (Corsica)|Bunifaziu]] è à u sudu-uvestu di [[Prupià]]. Vicinu Figari si trova l'[[Aéroport di Figari Sud Corse|aeruportu]] di a [[Corsica]] miridiunali, induva hè situata a [[stazioni meteurulogica di Figari]], ufficialmenti ricunnisciuta da l'[[Urganizazioni meteurulogica mundiali]]. == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6pvtj1hrw7gt1eshskg7rmlchknzvk5 Foci è Bilzesi 0 2641 360630 349136 2018-12-11T15:58:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Foce]] a [[Foci è Bilzesi]] tramite redirect wikitext text/x-wiki '''Foce''' (ò '''Foci è Bilzesi''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Foce | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A115]] | cp=[[20100]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[110]] | dinsità= }} [[Image:Bilzese.JPG|thumb|350 px|none|Bilzesi]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] e8sxbdbs8fq43riw5t3kebd3e6kbukl U Furciolu 0 2642 344719 344158 2015-06-30T15:01:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Furciolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A117]] | cp=[[20190]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[69]] | dinsità= }} [[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]] == Giugrafia == == Storia == == Pruverbii == Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu: * '''Furciolu, forca.''' == Merri == == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * a [[canzona di Manetta]] == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] c1jjwrxockeija9a1rd8q21kio1eqnp Fuzzà 0 2643 344901 344900 2015-06-30T19:13:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Fuzzà''' (o [[Fuzà]], o ancu [[Fozzà]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Fuzzà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A118]] | cp=[[20143]] | merri=Mireille Istria | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt=350 | superficia= | pop=[[195]] | dinsità=10 }} [[File:Fozzano - Les tours des deux familles autrefois rivales Carabelli (Tour de Colomba) et Durazzo.jpg|thumb|350 px|none|A Torra di Culomba è a Torra Durazzu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Linguistica== ===Tuponimi=== *a ghjesgia di l'Anunziata *San Ghjuvanni *a concia *piazza di a funtanedda *piazza nova *a crucedda *a torra nova o d'insù (di i Paoli è di i Durazzo) *a torra vechja o d'inghò (di i Carabelli) *a casa di Culomba == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[Vociaru di Culomba]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] t2a9xfshct44ryl76z6mrir3w75dnyq Frassetu 0 2644 363412 359929 2019-09-19T04:48:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Frassetu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Facia parti di l'antica [[Urnanu (pievi)|pievi d'Urnanu]], com'è [[Campu]], [[Quasquara]], [[Santa Maria è Sichè]], [[Azilonu]], [[Ampaza]]. {{cumuna|cumuna=Frassetu [[Image:Frassetu.jpg|300 px|none]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Taravu-Ornanu]] | insee=[[2A119]] | cp=[[20157]] | merri=Paulu Antona | intercomm= [[Ornanu (pieve)|Pieve di l'Ornanu]] | longitudina= 41° 53′ 49″ nordu | latitudina= 9° 01′ 22″ levente | alt= 720 m (Dà 529m à 1680m) | superficia= 1661 | pop=82 | dinsità= 7,1 }} U nomu "Frassetu" veni prubabilmenti da u [[frassu]], chì hè abundanti annantu à a cumuna, u nomu di u paesi essendu statu furmatu com'è quiddu d'[[Ulmetu]] o d'[[Alzetu]]. I poghji di u paesi sò: a Vaddi, a Cuddetta, Casamattonu (chì in i tempi era Calabrà), Casanova, u Piazzili, Busgiulacciu, Riccineddu, a Vignaccia. ===A Cuddetta=== U nomu "Cuddetta" veni da u fattu chì 'ssu poghju hè annantu à una cuddicciola. Si cumponi di dui [[currintina|currintini]]. In i tempi, era u poghju u più pupulatu. Ci sò parechji casi antichi in a Cuddetta: a Casa di i Maestri, a Casa di i Lavichi. In a Casa di i Maestri, ci hè a [[carciara]] sottu, si poni veda i branchetti, parechji [[archera|archeri]], è daretu ci hè sempri l'[[acquaghjolu]]. Annantu à a Casa di i Lavichi, ci hè zuccatu: "1751 LF" (ciò chì significheghja: "Lavicu Fecit", a feci Lavicu in 1751). Ci hè dinò u so forru in a Cuddetta. Hè statu custruitu in 1868. È da sottu, ci hè a so funtana: a funtana di l'Arbaghju. <gallery> File:Frassety - Casa di i Maestri.JPG|A Casa di I Maestri File:Frassetu Forru di A Cudetta.JPG|U forru di A Cuddetta File:Frassetu - Archera.JPG|Un'archera annantu à a facciata di a Casa di I Maestri File:Frassetu - Acquaghjolu.JPG|Un acquaghjolu daretu una casa antica </gallery> ===Casamattonu=== Casamattonu si trova faccia à A Cuddetta, da quand'è u stradonu. 'Ssu poghju hè statu chjamatu cusì parchì hè statu u prima poghju di u paesi ind'eddu ci hè statu una casa incù i [[mattonu|mattona]], una "casa à mattonu". Ma in i tempi, u poghju si chjamava "Calabrà". Ci hè sempri una rangata di casi custruiti da u XVIimu à u XIXimu seculu. ===Riccineddu=== <gallery> File:Frassetu 6 Casa di Lari.JPG|U purtonu di a Casa di Lari </gallery> ===U Piazzili=== U Piazzili hè un poghju anticu di u paesi, i casi i più vechji essendu da a fini di u seculu XVI. Annantu à u sopraporta d'un vechju muru, si vedi: "1557 A 8 IHS M F R". [[IHS]] vol'dì: "Iesus Hominum Salvator" è "M F R" significheghja: "Maestru Fecit Aedificare" (u Maestru - di muru - feci edificà). In u Piazzili, ci era dino in i tempi, una casa incu una petra induva ci era zuccatu: 1710. Sient'è Petru Paulu Peretti (1966), a Leccia di Mal'Cunsigliu era situata à una trintina di metri di a funtana di Centuliri. 'Ssa leccia era in u Piazzili, ma hè stata tagliata in 1947. Era una leccia maiori ind'eddi s'erani riuniti quiddi chì ani dicisu di brusgià u casteddu di [[Campu]] in 1615. <gallery> File:U Piazzili - facciata 2.JPG|Facciata d'una casa antica in u Piazzili File:U Piazzili - facciata.JPG|Facciata incù u sopraporta è l'acquaghjolu File:Acquaghjolu - U Piazzili - Frassetu.JPG|L'acquaghjolu File:Casa di i Sampieri.JPG|A casa di i Bozi, in u Piazzili </gallery> I [[casata|casati]] più cumuni in u Frassetu sò: Antona, Casanova, Franceschi, Giuliani, Lanfranchi, Leonardi, Mariani, Miliani, Murzi, Pierlovisi, Pietrini, Sanviti, Stefani, Susini, Tramini, Vincenti. Altri casati, urighjinarii d'altri paesi, sò: Bartoli, Buresi, Canavaggio, Ceccaldi, Coti, Ferracci, Geronimi, Lovichi, Mondoloni, Nivaggioni, Picchetti, Quilichini, Quilici, Tomi. ==Archittitura== Ci hè mori acqua in u Frassetu è difatti, si poni veda bon' parechji funtani. <gallery> File:Funtana di u Pozzu (Frassetu).jpg|A funtana di u Pozzu File:IMAG0093.jpg|A funtana di u Pozzu, da vicinu File:Frassetu - Funtana di Centuliri.JPG|A Funtana di Centuliri </gallery> == Giugrafia == == Storia == == Merri == U merri attuali hè Paulu Antona. ==Lingua== A lingua parlata in Frassetu faci parti di a variità taravesa di a lingua corsa. === Grammatica === * '''Articuli ditarminativi''' (singulari/plurali): u/i, a/i. Più raramenti, s'usa lu/li, la/li, ma solu in certi casi: par asempiu, in puisia; o in i formi: "Oh lu bruttu !", "Oh lu latru!"; o ancu in certi casi particulari: "la ghjenti" * '''Articuli inditarminativi''': unu, una * '''Prunomi parsunali sughjettu''': eiu/ié, tù, eddu/ieddu edda/iedda, no, vo, eddi/ieddi * '''Prunomi parsunali cumplementu''': mi, ti, li, ci, vi, li * '''Prunomi è aghjettivi pussessivi''': meiu/me, toiu/to, soiu/so, nosciu, vosciu, soiu/so * '''Prunomi è aghjettivi dimustrativi''': quistu-quisti, quissu-quissi, quiddu-quiddi * '''Verbi:''' I verbi ani trè formi di cunghjugazioni principali ('''-à''', '''-a''', '''-iscia'''). Verbu '''essa''': * ''Indicativu prisenti'': socu, sè, hè, semu, seti, sò; * ''Indicativu imparfettu'': era/eru, eri, era, èrami, èrati, èrani; * ''Indicativu passatu rimotu'': futi, fusti, fù, fumi, futi, funi; * ''Indicativu futuru'': saraghju, sarè, sarà, saremu, sareti, sarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'è sii, ch'è tù sii, ch'eddu (edda) sii, ch'è noi siimi, ch'è vo siiti, ch'eddi siini; * ''Cunghjuntivu imparfettu'': ch'è fussi, ch'è tù fussi, ch'eddu (edda) fussi, ch'è no fùssimi, ch'è vo fùssiti, ch'eddi fùssini; * ''Cundiziunali'': saria/sariu, saristi, saria, sariami, sariati, sariani; * ''Ghjerundiu prisenti'': essendu; * ''Ghjerundiu passatu'': essendu statu; Verbu '''avè''': * ''Indicativu prisenti'': aghju, ha, hà, avemu/emu, aveti/eti, ani; * ''Indicativu imparfettu'': avia/aviu/aia/aiu, avii/aii, avia/aia, avìami/àiami, avìiati/àiati, avìani/àiani; * ''Indicativu passatu rimotu'': ebbi, avisti, ebbi, èbbimi, avisti, èbbini; * ''Indicativu futuru'': avaraghju, avarè, avarà, avaremu, avareti, avarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e aghji, ch'è tù aghji, ch'eddu aghji, ch'è no àghjimi, ch'è vo àghjiti, ch'eddi àghjini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e avissi, ch'è tù avissi, ch'eddu (edda) avissi, ch'è no avìssimi, ch'è vo avìssiti, ch''eddi avìssini; * ''Cundiziunali'': eu avarìa, tu avarìsti/avarii, iddu avarìa, noi avarìami, voi avarìati, iddi avarìani; * ''Ghjirundiu prisenti'': avendu; * ''Ghjirundiu passatu'': avendu avutu; '''Cunghjugazioni in -à''' - Verbu '''amà''': * ''Indicativu prisenti'': amu, ami, ama, amemu, ameti, amani; * ''Indicativu imparfettu'': amava/amaia, amavi/amaii, amava/amaia, amavami/amaiami, amavati/amaiati, amavani/amaiani; * ''Indicativu passatu rimotu'': ameti, amesti, ameti, ametimi, amesti, ametini; * ''Indicativu futuru'': amaraghju, amarè, amarà, amaremu, amareti, amarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e ami, ch'è tù ami, ch'eddu (edda) ami, ch'è no amimi, chi voi amiti, ch'eddi amini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e amessi, ch'è tù amessi, ch'eddu (edda) amessi, ch'è no amessimi, ch'è vo amessiti, ch'eddi amessini; * ''Cundiziunali'': amaria, amaristi, amaria, amariami, amariati, amariani; * ''Ghjirundiu prisenti'': amendu; * ''Ghjirundiu passatu'': avendu amatu; '''Cunghjugazioni in -a''' - Verbu '''veda''': * ''Indicativu prisenti'': vecu, vedi, vedi, vidimu, viditi, vedini; * ''Indicativu imparfettu'': vidia, vidii, vidia, vidiami, vidiati, vidiani; * ''Indicativu passatu rimotu'': vidisi, vidisti, vidisi, vidìsimi, vidisti, vidìsini; * ''Indicativu futuru'': vidaraghju, vidarè, vidarà, vidaremu, vidareti, vidarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e veghi, ch'è tù veghi, ch'eddu (edda)veghi, ch'è no veghimi, ch'è vo veghiti, ch'eddi veghini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e vidissi, ch'è tù vidissi, ch'eddu (edda) vidissi, ch'è no vidissimi, ch'è vo vidissiti, ch'eddi vidissini; * ''Cundiziunali'': vidarìa, vidarìsti, vidarìa, vidarìami, vidarìati, vidarìani; * ''Ghjirundiu prisenti'': videndu; * ''Ghjirundiu passatu'': avendu vistu; '''Cunghjugazioni in -iscia''' o '''ì''' - Verbu '''finiscia''' o '''finì''': * ''Indicativu prisenti'': finiscu, finisci, finisci, finiscimu, finisciti, finiscini; * ''Indicativu imparfettu'': finiscia, finiscii, finiscia, finisciami, finisciati, finisciani; * ''Indicativu passatu rimotu'': finiti, finisti, finiti, finitimi, finisti, finitini; * ''Indicativu futuru'': finisciaraghju, finisciarè, finisciarà, finisciaremu, finisciareti, finisciarani; * ''Conghjuntivu prisenti'': ch'e finischi, ch'è tù finischi, ch'eddu (edda) finischi, ch'è no finischimi, ch'è vo finischiti, ch'eddi finischini; * ''Conghjuntivu inparfettu'': ch'e finissi, ch'è tù finissi, ch'eddu (edda) finissi, ch'è no finissimi, ch'è vo finissiti, ch'eddi finissini; * ''Cundiziunali'': finisciaria, finisciaristi/finisciarii, finisciaria, finisciariami, finisciariati, finisciariani; * ''Ghjirundiu prisenti'': finiscendu; * ''Ghjirundiu passatu'': avendu finitu; * '''Numari''' : unu, dui, trè, quattru, cinqui, sei, setti, ottu, novi, deci, ondici, dodici, tredici, quattordici, quindici, sedici, dicessetti/diciossetti, diciottu, dicennovi, vinti, ..., trenta, quaranta, cinquanta, ..., centu, dui centu, ..., middi, dui milla, ...; * '''Ghjorna''' : luni, marti, marcuri, ghjovi, vennari, sabatu, dumenica; * '''Mesa''' : ghjinnaghju, frivaghju, marzu, aprili, maghju, ghjugnu, sittembri, uttrovi, nuvembri, dicembri; * '''Staghjoni''' : branu, istati, vaghjimu, inguernu; * '''Culori''' : biancu, neru, rossu, giaddu, turchinu, verdi, grisgiu, purpurinu, aranciu, castagnu. === Sopranomi === [[Image:Frassetu8.JPG|300 px|right]] Eccu uni pochi di sopranomi frassitani: :Armuracci, Bachjolu, Baffetta, Balanzinu, Balisgionu, Ballò, Ballunceddu, Bambineddu, Barbinu, Bavetta, Berrarè, Bibì, Bicorsu, Biduvà, Biondu, Bisèculu, Buggiani, Bula, Bulapani, Burgumanu, Bussi, Canfarrà, Capata, Capurali, Carbù, Carghjaca, Càrsini, Casetta, Casgiola, Cecconu, Chjalà, Chjalameddu, Chjè, Chjirchjolu, Ciolla, Coda d'Agneddu, Cudonu, Culinu, Culumbonu, Cùpidu, Curcineddu, Currintinu, Custì, Farrandi, Femineddu, Framassonu, Frisgionu, Furchetta, Furtunedda, Gallonu, Geppi, Ghjattinu, Ghjisè, Grisgionu, Grisgiu, Lamaghjonu, Lucciafocu, Macanettu, Maccareddu, Macconu, Macheddu, Maffronu, Manzolu, Masgera, Mescia, Muvronu, Muzzolu, Nasini, Pachjineddu, Paladini, Pantalinu, Piccatu, Pichjonu, Pidiolu, Pilinu, Pilucca, Pinciuleddu, Pinzutu, Pironu, Pulvareddu, Pumpò, Purrinu, Rampinu, Rarrà, Rè, Ribugliu, Rinchjolu, Sannicà, Scaglinu, Scalonu, Sciambagliò, Sciambrì, Sfratatu, Sgribbu, Sparapetu, Sticchitu, Strinchettu, Suppironu, Tartarolu, Tinenti, Tiruddu, Tunduleddu. ===Nomi=== Eccu dinò i nomi cumuni in u Frassetu: :Agata, Andria, Angnula (Angnuledda), Angnula Francesca, Angnula Maria, Angnulinu, Angnulu, Angnul'Antonu, Angnulu Felici, Angnulu Francescu, Angnulu Maria, Anna Maria, Anton'Dumenicu, Anton'Ghjirolmu, Anton'Maria, Anton'Niculau, Anton'Paulu, Anton'Santu, Antonu (Antuneddu, Antunareddu), Antonu Ghjuvanni, Antonia (Antunietta, Antuniola), Austinu, Bartolu, Bastiana, Bastianu, Battisti, Battistina, Bianca, Bianca Maria, Cameddu, Chjara, Cristina, Carulu, Catalina, Cesaru, Cosima, Culomba, Dariu, Diana (Dianedda), Dumenicu (Duminiconu), Dumenicu Antonu Faustina, Felici, Felici Ghjuvanni (Felicianu), Filici (Filiciola), Filippu, Francesca (Cicchetta, Francischina), Francescu (Ceccu, Cicconu, Ciccaglionu), Francescu Antonu, Francesu Maria, Ghjacintu, Ghjacumu, Ghjacumina (Ghjacuminetta), Ghjaseppu, Ghjasepp'Antonu, Ghjaseppu Maria, Ghjasippina, Ghjirolma (Ghjirulmina), Ghjirolmu, Ghjudita, Ghjulia, Ghjuliu, Ghjuvanna, Ghjuvanni (Ghjuvanneddu), Ghjuvan'Antonu, Ghjuvan'Battisti, Ghjuvan'Francescu, Ghjuvan'Ghjacumu, Ghjuvan'Ghjaseppu, Ghjuvan'Lucca, Ghjuvan'Maria, Ghjuvan'Natali, Ghjuvan'Paulu, Ghjuvan'Petru, Ghjuvan'Santu, Graziosa, Larenzu, Laura, Lavisa, Lavisu, Lisandru, Livia, Lola, Lucca, Lucia, Lucianu, Lunardu, Marcu (Marcareddu, Marcateddu, Marcaghjolu), Marc'Antonu, Maria (Mariola), Maria Angnula, Maria Antonia, Maria Dumenica (Mineca, Minichedda), Maria Francesca (Mancecca), Maria Santa, Mariana (Marianina), Marianu (Marianeddu), Marta, Martinu, Matalena, Matteiu, Micheli, Natali, Nicolu, Niculau, Niculina, Nunzia, Nunziu, Pancrazia, Pancraziu, Paduva (Padivedda), Paduv'Antonu, Pasquali, Paula, Paula Maria, Paulina, Paulu (Pulareddu, Pulanchjinu), Paul'Andria, Paul'Antonu, Paulu Austinu, Paulu Battisti, Petru (Petranchjinu, Pitrareddu), Petru Antonu, Petru Paulu, Petru Santu, Pitrunedda, Pitrina, Polu, Pumpeiu, Rosa, Rusina, Sabatina, Sabedda, Sabetta, Sagra, Santa, Santu, Sarrafinu, Saveria, Saveriu (Savirionu), Scenziu, Silvestru, Simonu, Sanvitu, Stefanu, Tavia, Taviu, Tiresa, Tumasgiu, Vintura, Vittoria. === Tuponimi === Uni pochi di tuponimi frassitani sò: :l'Angnuli Filici, l'Arbaghju, Arghja Cillata, Arghja di Suppa, Arghja Vechja, Arusula, a Barrabedda, a Barrunciasca, Beddafiora, a Bocca di l'Era, a Bocca di u Manganu, i Botti, Busgiulacciu, a Caduta, a Cunsora, a Cuddetta, a Cuntegna, a Curia, a Fraulaccia, a Fuatedda, a Ghjalghetta Bughjosa, a Lama, a Muntagnola, a Saloppa, Caldaramodda, Campucavu, Casamattonu, Casanova, Centuliri, Chjudinu, Dossu Maiori, Forca d'Olmu, Funtana Secca, i Botti, i Cadiceddi, i Carabona, i Cruciati, i Cuddeddi, Malvezza, Mattacugnà, Peru, u Canapaghjolu, u Carponu, u Ciocciu, u Coddu di Furciolu, u Coddu di Vacchi, u Cucinaghju, u Cusaracciu, u Farraghjinali, u Forciu, u Frassu, u Griddu, u Lavunieddu, u Manganu, u Nivalonu, Petra di Cuccu, a Petra Affaccatoghja, a Petra Quatrata, Petri Caldani, u Piazzili, u Pintali, u Pisinaghjolu, u Pozzu, u Razu Tagliatu, a Ribba, a Rissalmaccia, u Riccineddu, u Rinàghjulu, i Sceniglietti, u Schincu, i Surbeddi, Taddonu, i Tardivi, Tassu, a Trifugliccia, l'Urbala, a Vaddi, i Vagantivi, a Valchera, Valeriu, a Vetta. ===Pruverbii=== [[File:Frassetu - Campanili.JPG|right|300px|thumb|U campanili; in u fondu: Forca d'Olmu]] Eccu una manata di pruverbii frassitani: *''À bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. '' *''A casa piglia, a casa rendi. '' *''A cavaddu dunatu, ùn fidià denti. '' *''A chì campa n'hà da veda. '' *''À chì cummanda, fà la leghji.'' *''À chì l'attempa a perdi. '' *''À chì l'hà in culu l'hà in casa. '' *''À chì t'hà dui casi, in una ci piovi. '' *''À chì troppu si cala, u culu vi mostra. '' *''À chì ùn arrisica, ùn arrùzzica. '' *''À chì ùn sà piantà, pianta di nuvembri. '' *''A forza d'impittà, s'impara à marchjà. '' *''A ghjara cresci ma a forza manca. '' *''A ghjastema s'arrivolta. '' *''A ghjatta magra, a donna grassa, sò a vargogna di a casa. '' *''A lingua ossu ùn hà è ossu tronca. '' *''A machja, ochji ùn hà ma ochji teni. '' *''A tola è à lettu, alcunu rispettu. '' *''À un bon' cani li si dà un bon ossu. '' *''A vita hè una affaccata di balconu. '' *''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. '' *''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. '' *''Aceddu in cabbia, s'eddu ùn canta d'amori, canta di rabbia. '' *''Ancu l'anori sò castighi. '' *''Andendu videndu.'' *''Aprili, desfa purcili. '' *''Acqua minuta, ghjugni à l'ossu, è ùn hè criduta. '' *''Carti ghjocani è ghjucadori si vanta. '' *''Casi frà li casi è vigni frà li vigni. '' *''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. '' *''Cavaddu vechju, zecchi è moschi. '' *''Ch'è lu mal' vicinu ùn durghi ch'è quant'è a nevi marzulina. '' *''Chì campa spirendu mori caghendu. '' *''Chi causa hà la gatta si a patrona hè matta. '' *''Chì di piombu tomba di piombu mori. '' *''Chì disprezza, compra. '' *''Chì muta, muga. '' *''Chì si chjina incù i ziteddi, s'arrizza camisgimerdosu. '' *''Chì ùn invechja, hè pena di vita. '' *''Chì va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu. '' *''Chì và forti và à la morti.'' *''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. '' *''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. '' *''Cosa fatta, loda la ! '' *''Fatti di notti, risa di ghjornu. '' *''Fora u denti Fora a pena. '' *''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. '' *''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. '' *''Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. '' *''Hè megliu pocu chè micca. '' *''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. '' *''I parenti Sò i denti. '' *''I più beddi peri i màngnani i porchi. '' *''I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi. '' *''In cumpagnia, u frati presi moglia. '' *''In ogni lettu, ci hè pulgi. '' *''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. '' *''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. '' *''Laga u buddenti E succorri l'appartenti. '' *''L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi. '' *''L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire. '' *''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. '' *''Matrimonii e viduvali So dal celi distinati. '' *''Mori più capretti chè capri vechji. '' *''Innanzi chè micca, maritu vechju. '' *''Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori. '' *''Natu a parsona, natu u distinu. '' *''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. '' *''Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu. '' *''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. '' *''Ogni cecu piegni i so ochji. '' *''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.'' *''Ogni tontu t'hà u so filu. '' *''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. '' *''Ora vivu ora mortu. '' *''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. '' *''Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu. '' *''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. '' *''Par viaghju s'acconcia a somma. '' *''Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa. '' *''Più hè parenti E più ghjentri. '' *''Poni in terra e spera in Diu. '' *''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. '' *''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. '' *''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. '' *''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. '' *''Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta. '' *''Ronchi samirini un còddani in celi. '' *''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. '' *''Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna. '' *''Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu. '' *''Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. '' *''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru. '' *''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. '' *''Spezza u tempu in San' Bartolu. '' *''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. '' *''Tuttu lacatu hè persu. '' *''U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà. '' *''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. '' *''U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani. '' *''U celi ùn si pò appuntiddà.'' *''U discorsu porta l'omu à a forca. '' *''U fretu di marzu ghjentri in u [[corru]] di u boiu. '' *''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. '' *''U megliu oru hè quiddu chi piega. '' *''U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala. '' *''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. '' *''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. '' *''U Signori dà u fretu sicondu i panni. '' *''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. '' *''U troppu bè s'arrivolta. '' *''Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori. '' *''Un disòrdini Faci un òrdini. '' *''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. '' Variante * ...chi hè mancatu.) *''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. '' *''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. '' *''Un merci un techja à nimu *''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. '' *''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. '' *''Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. '' *''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. '' ===Esprissioni=== * ''à pedi è senza zucca * ''acqua in bocca ! * ''allora ti daremu à bia in un scambaronu! * ''amparà à babbu à futta * ''amparà à u [[preti]] à dì a messa * ''amparà l'ave maria à u [[vescu]] * ''andà à [[Roma]] è ùn veda micca u [[Pappa]] : hè andatu à Roma è ùn hà micca vistu u Pappa * ''andà com'è u furmagliu annantu à i maccarona : và com'è u furmagliu annantu à i maccarona ! * ''Angnula si chjamava * ''annantu una anca ! : andaria annantu una anca ! * ''acqua in [[bocca]] è ditu in culu ! * ''arba tabacca è chjoda ! * ''arranghjà a paglietta * ''arranghjà u zucchinu * ''ascultà quant'è i topa à veghja * ''attaccà a coda à u [[sameri]] : attacca a coda à u sameri * ''avè a ghjatta sottu teddu : t'hà a ghjatta sottu teddu * ''avè a so lenza in [[Taravu]] : t'ha a so lenza in Taravu * ''avè bisognu d'un ziu preti : t'hà bisognu d'un ziu preti * ''avè [[pani]] è culteddu : hà pani è culteddu * ''avè trè facci : t'hà trè facci * ''avè un cantara biota : t'hà una cantara biota ! * ''avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi ! * ''baddà in a ziglia calda : l'aghju da fà baddà in a ziglia calda! * ''batta a campagna' : batti a campagna'' * ''beddu com'è un fiori * ''bocca chjusa è [[acqua]] in bocca * ''boccalà par [[Corsica]] ! * ''briacu à tappu * ''briacu zuffu * ''briunà com'è un verciu: briona com'è un verciu * ''bruttu puzzinosu * ''bughju com'è in culu * ''calca com'è un [[falchettu]] * ''cantani l'anghjuli * ''capiscia ci com'è i [[porcu|porchi]] in a musica : ci capisci com'è i porchi in a musica * ''carcu imbardatu * ''carcu inzimpinatu * ''cascà à tiru : m'hè cascatu à tiru * ''castrà i cucchi * ''castrà i falchetti * ''chjachjari dopu pranzu: sò chjachjari dopu pranzu * ''essa ci da bia è da manghjà : ci hè da bia è da manghjà * ''ciò ch'eddu hà in capu ùn hà in i pedi ! * ''cioncu com'è una campana * ''cioncu comu un [[biccazzu]] * ''circà a luna in u pozzu * ''circà a rogna à grattà : cerca a rogna à grattà * ''circà i cinqui peda di u [[muntonu]] * ''cocini l'ovi à u [[soli]] * ''cordu comu un viulinu * ''cosi di l'altru mondu : sò cosi di l'altru mondu * ''cripà com'è buttacci * ''cuddà à i steddi : u coddani à i steddi * ''cuntenti com'è un [[cuccu]] * ''cuntenti com'è un pichju * ''custà l'ochji di [[boiu]] : costa l'ochji di boiu * ''dà à bia in un scambaronu : allora ti daremu à bia in un scambaronu! * ''dà tempu chì a mosca si rodi u chjodu! * ''dà si à Santa Nega : s'hè datu à Santa Nega * ''dà un copu à u cherchju è l'altru à a botti * ''dannu è risa ! * ''dì in tarmini corsi : a d'aghju ditta in tarmini corsi ! * ''di prima trinca * ''di sottu scala: vinu di sottu scala, furmagliu di sottu scala * ''dumani hà da fà ghjornu ! * ''duru com'è petra * ''essa à taglia cannedda: sò à taglia cannedda ! * ''essa bè è megliu : erami bè è megliu * ''essa ci da perda a parola : ci hè da perda a parola ! * ''essa ci trè ghjatti : ci hè trè ghjatti * ''essa di a camisgia : quissu hè di a camisgia ! * ''essa di capu è di coda : hè di capu è di coda * ''essa figliolu di a [[ghjaddina]] bianca * ''essa in teppa : hè in teppa * ''essa quant'è à attaccà si à a croci : hè quant'è à attaccà si à a croci ! * ''essa quant'è à zappà in acqua : hè quant'è à zappà in acqua ! * ''essa quant'è i cunigliuli : sò quant'è i cunigliuli ! * ''essa quant'è i sturneddi : sò quant'è i sturneddi ! * ''essa statu à senta quant'è i topa à veghja : li stani à senta quant'è i topa à veghja * ''essa un beddu piuleddu : quissu hè un beddu piuleddu! * ''essa un sacchittaghju : hè un sacchittaghju * ''è Cristu è Madonna...'' * ''è tira ti l'usciu! * ''fà à calci è à pugni : hè statu fattu à calci è à pugni * ''fà affacca Grussedda'' * ''fà l'arti di Ghjaccettu : faci l'arti di Ghjaccettu * ''fà ni à pedi è à cavaddu : ni faci à pedi è à cavaddu * ''fà si a barba à l'[[ovu]] : hè avaru * ''fà u passu più longu ch'è l'infurcatura * ''faci un caldu chì si mori ! * ''faci un fretu chì si secca ! * ''falà a mannara à calchissia : l'hè falata a mannara * ''falà à ciarbeddu in bocca : semu falati à ciarbeddu in bocca ! * ''falsu com'è a cicuta * ''falsu com'è u ramu * ''fattu à pezzi è à buccona * ''fattu è lestru * ''finu chì pari ostia * ''goffu com'è u piccatu * ''hè lavatu com'è u ventri à a vadina * ''hè longa a cumpagnia di i... * ''impiccia è imbroglia * ''in casa di [[Cristu]] * ''in quartu, in quinta è in culu * ''in quattru è trè setti * ''in sù li forchi * ''incun eddu, ùn si sà da corra à andà pianu * ''l'accellu chi à bichattu, un becha più * ''l'affari sò in francesu * ''l'hà tagliatu u capu * ''l'hè cuddata è l'hè falata * ''largu in brenna è schersu in farina * ''li trema u barbazzali ! * ''listessu stampatu * ''lisu com'è San Paulu * ''longu com'è a fami * ''longu com'è maghju * ''longu com'è un palu di fasgiolu * ''manghjà à dui canteghji : mangna à dui canteghji ! * ''manghjà a suppa in capu à calchissia : li mangna a suppa in capu! * ''manghjà in a sacchetta : manghja in a sacchetta! * ''manghjà in capu à un tignosu : maghjaria in capu à un tignosu ! * ''manghjà paternostru è cacà diauli : mangna paternostru è caca diauli ! * ''manghja quant'è setti manger énormément * ''manghjà si u viteddu in corpu à a vacca : si mangna u viteddu in corpu à a vacca * ''mansu tontu * ''metta si à a zanca : s'hè missu à a zanca * ''metta si in frusta : s'hè missu in frusta * ''metta u sali in zucca * ''metti u capu in a sacchetta è manghja * ''morini i sarpi * ''mortu un [[ghjacaru]] in a vigna ! * ''neru chì pari un catinacciu * ''neru com'è a catrana * ''neru com'è u carbonu * ''neru com'è u culu di a paghjola * ''novu framanti * ''nudu in [[Cristu]] * ''o galera o calescia! * ''par un puntu, Martinu persi i capri * ''parè a sedda à i porchi : pari a sedda à i porchi! * ''parè fattu à u pinneddu : pari fattu à u pinneddu ! * ''parè puntu da i vespi : pari puntu da i vespi * ''parè un papachjonu : pari un papachjonu * ''parè un tappu : pari un tappu ! * ''parè un tappu di barrì : pari un tappu di barrì ! * ''parè una sciappa di boccalà : pari una sciappa di boccalà * ''pari un diauli scatinatu ! * ''parlà com'è una sporta sfundata : parla com'è una sporta sfundata * ''parta boiu è vultà viteddu : hè partitu boiu è volta viteddu * ''passà pa a cruna di l'acu : sé passatu pa a cruna di l'acu ! * ''passà par machja scannata : semu passati par machja scannata ! * ''perda à calchissia senza ghjucà lu à carti: l'emu persu senza ghjucà lu à carti ! * ''pidda, stidda è tira in a zidda ! * ''pidda, tadda è metti in tuvadda ! * ''piglia tempu è camperò! * ''piglià à so pacenzia à dui mani : ci voli à piglià à so pacenzia à dui mani * ''piglià i paesi: * ''piglià si fruttu è fondu è caviali * ''piglià si l'ossu in gola : si piglia l'ossu in gola * ''piglià si la in Zinefrica : Piglia ti la in Zinèfrica ! * ''piglià si un lavativu * ''piova à bidò * ''piova à bidunati : piuvia à bidunati * ''piova à ribocchi : piovi à ribocchi * ''prigà si la bona : ci vò à prigà si la bona ! * ''prummetta à bocca basgiata : m'hà prummissu à bocca basgiata * ''purtà di foli in canzoni : ci porta di foli in canzona! * ''purtà in bocca * ''purtà la in faccia : a porta in faccia * ''purtà pa u nasu : i porta pa u nasu * ''quant'edda ni guverna a spica ! * ''riccu mezzu * ''riceva com'è un [[ghjacaru]] * ''ridini ancu i sporti * ''risa ghjacarina * ''roda l'aglia : rodi l'aglia ! * ''rompa i stifali * ''rossu chì pari un bagu * ''rossu imbagatu * ''s'è tù li metti un graneddu d'oliu in culu, faci un litru d'oliu * ''sali è sapienza * ''salvaticu chì pari un [[sionu]] : hè salvaticu chì pari un sionu * ''scalzu è spugliatu * ''seccu incastulatu complètement desséché * ''sempri festa in [[Ampaza]] ! * ''senta si u culu merdosu * ''si sdrughjini i baddini in istacca * ''sinceru com'è l'acqua di u maccaronu * ''sò chjachjari dopu pranzu * ''sò magri i fiulanci! * ''spazza davanti à a to porta ! * ''stà à senta quant'è i topa à veghja : i stocu à senta quant'è i topa à veghja ! * ''stà solu com'è l'arimitu * ''sticchitu chì pari u sgiò Ghjerra : hè sticchitu chì pari u sgiò Ghjerra ! * ''sticchitu com'è a ghjustizia * ''tacca, tacca, in bracciu à minnana * ''tamant'è trè solda : hè tamant'è trè solda! * ''tamant'è u mondu * ''tamant'è un summessu : hè tamant'è un summessu! [è] * ''tamant'è una mastarucula * ''techju com'è un [[porcu]] * ''tena in palma di mani à calchissia : u teni in palma di mani * ''tena in paparia : era tinutu in paparia * ''tontu com'è un sameri * ''tontu com'è un [[viteddu]] * ''tontu com'è una [[narpia]] * ''tontu di baddi complètement fou * ''torna à Vignali chì hè u beddu paesi ! * ''tortu com'è un anca di ghjacaru * ''tranquillu com'è Battisti * ''trosciu battulu * ''truvà focu spintu è catena ghjilata : emu truvatu focu spintu è catena ghjilata * ''un à sà ch'à cughjara ciò chi si passa in à pignata * ''u so culu taglia l'aghi * ''u viaghju di u sali : hè statu u viaghju di u sali * ''un annu hè cuccu, un annu hè falcu * ''un mezu mondu * ''un volta barretta * ''ùn avè dui franchi par fà cantà un cecu : ùn hà dui franchi par fà cantà un cecu ! * ''ùn avè ni figlii nè fanti : ùn hà nè figlii nè fanti * ''ùn ci capisci un ghjenuvesi * ''ùn essa micca di sittimana : ùn sò micca di sittimana * ''ùn essa nè di u diauli nè di a croci : ùn hè nè di u diauli nè di a croci ! * ''ùn fà nè unu nè dui : ùn hà fattu nè unu nè dui * ''ùn fighjulà in faccia à nimu : ùn fighjula in faccia à nimu ! * ''ùn firmà nè cottu nè crudu : ùn hè firmatu nè cottu nè crudu ! * ''ùn hè arba chì poni i fiora ! * ''ùn hè farina da fà ostia * ''ùn hè mancu una fraula in bocca à l'[[orsu]] * ''ùn li manca cà a parola * ''ùn li sortini micca i peda fora di u lettu * ''ùn n'ha nè pà u capu nè pà a coda * ''ùn ni sorti mancu in calzunettu * ''ùn ni sorti mancu in flacchina * ''ùn possu micca piglià à Cristu pà a barba * ''ùn sapè fà un o di canna : ùn sà fà un ò di canna * ''ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala * ''ùn sapè indù cacà l'ovu : ùn sà indù cacà l'ovu * ''ùn valè u pani da cani'' : ''ùn vali u pani da cani!'' * ''ùn veda mancu u [[corbu]] in u latti : ùn vedi mancu u corbu in u latti ! * ''va à circà u [[ruspu]] in a tana * ''vani com'è u cuparchjulu à a meda * ''vechju zerricu * ''veda à [[Ghjobba]] : aghju vistu à Ghjobba! * ''vogli di corpu : sò vogli di corpu ! * ''voglii, voglii, voglii, è torra ti com'è tù sè ! * ''vultà i spaddi : m'hà vultatu i spaddi ! * ''vultà i stacchetti à u soli * ''zittu è bassu * ''zuccà annantu à i so ghjambi : zucca annantu à i so ghjambi == Citazioni == U Frassetu hè mintuvatu qualchì volta in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''I [[muntonu|muntona]] frassitani.'' * in u pruverbiu: ''Aqua ruza di [[Cuzzà]], fala in Frassetu è si ni và.'' (si dici cusì in [[Pila]]). * in a ''Discrizzioni di a pievi d'Urnanu'' di i ''Poesie giocose'' di Monsignori di la Foata: :''Eccu à Frassetu, lu rè di la muntagna !'' :''La tramuntana, oh ! Com'edda lu tagna !'' :''Chì funtana à Centuliri !'' :''S'hè allargatu in piaghja è monti'' :''Ed hà buscu lu stradonu ;'' :''Ghjà divisu po da Coti'' :''Oghji hà persu molti voti.'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Franceschi, R. [http://www.scribd.com/doc/25018429/Combats-et-souffrances-d-un-village-corse Combats et souffrances d'un village corse: Frasseto - Cumbatti è suffrenzi d'un paesi corsu: Frassetu - 1770-1850], 2nda edizioni, 2010, CC * Poncin, L. ''Vida di u Taravu - Guide du Taravo'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 ==Liami== * [http://www.cg2b.fr/cg2b/cgi-bin/pages/index.pl?idarbo=806&lang=fr U vechju cadastru di u Frassetu] == Da veda dinò == * a [[lighjenda di a torra di Capiteddu]] * a [[lighjenda di u limitu trà Frassetu è Bastelica]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] e2wlpums7qxxmz5f0lqclmnr2gtfeoh Granaccia 0 2645 349142 344973 2015-07-07T07:06:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Granaccia''' (ò '''Granacia''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Granaccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A128]] | cp=[[20100]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[61]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Granaccia]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] e65isku24eebdtl053wfvmzqqprs3ia A Grossa 0 2646 344720 344144 2015-06-30T15:02:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Grossa''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Grossa | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A129]] | cp=[[20100]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[38]] | dinsità= }} [[Image:Grossa.jpg|thumb|350 px|none|U campanile di A Grossa]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] qq3r8wyspry2a6dzir9x9di59xmh3f6 U Grussetu 0 2647 344721 336501 2015-06-30T15:04:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Grussetu è a Prugna''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Grussetu è a Prugna | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A130]] | cp=[[20128]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[2152]] | dinsità= }} [[Image:Porticcio.JPG|thumb|350 px|none|Stazione balneare di Purticciu, vista da u mare]] == Giugrafia == == Storia == == Munimenti == * a [[Torra di Capiteddu]] == Merri == == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * [[Vignali (Grussetu è a Prugna)|Vignali]] * [[A Prugna]] * a [[Torra di Capiteddu]] * a [[Bocca di San Ghjorghju]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 18d0qmys1meq1whwu7vqg61t5x0ltdp Guagnu 0 2648 347272 332670 2015-07-02T01:02:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Guagnu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Guagnu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= dui sorru | insee=[[2A131]] | cp=[[20160]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= 750m | superficia= | pop=[[139]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Guagnu]] == Giugrafia == Guagnu si trova a 750m d'altitudine. A l'este ci sò muntagne di più di 2000m è listessu à u nordu. Guagnu si trova dinò ind'è ciò chì si po chjamà u rughjone di i lavi chì ùn so cà une pocche d'ore di marchja di u paese : Ninu, Crena, l'Oriente, l'Onda. U clima hè secu, l'aria pura è d'invernu a neve hè assai prisente ( menu ch'in li tempi ), d'istate u sole hè caldu assai. A strada chì ghjunghje in Guagnu pianta quà. == Storia == Si pensa chì Guagnu vene sicuramente di a parolla "gualdagnu", sprissione chì sprimava un cuntratu trà un pruprietariu d'animali è un pastore. Cio chì hè di sicuru ghjè chì u nostru paese fù pà a maiò parte un locu di pastore è di purcaghji è chì u nome di Guagnu si trova nant'à e carte di u 15emu seculu. Guagnu fù creatu versu u mezzu di u quindecesimu seculu innanzu chì Genuva cedessi a Corsica à l'uffiziu di San Ghjorghju, una banca ricca è putenta ch'invadisce l'isula. I Guagnesi impauriti fughjenu i so lochi pà stalassi in a valle di u Cruzzinu: "Guagnesi è Pastricciulesi sò cum'è babbi è figlioli". == Merri == ==Citazione== Accade chì Guagnu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Guagnu, Guagnu. Odiu, sangue è lagnu''. * in u pruverbiu: ''Guagnese, Guagnese, amichi d'un mese. È s'è più dura, hè contr'à natura''. * in u pruverbiu: ''Guagnesi è Pastricciulesi sò cum'è babbi è figlioli''. == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == ==da vede dinù== * [[Tiadoru Poli]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4rnykfk2nhfecdil3hb63iivg0xw7et Vargualè 0 2649 354174 354173 2016-05-27T21:30:03Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Vargualè''' (prununziatu [βarβa'lɛ]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Vargualè | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A132]] | cp=[[20128]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[109]] | dinsità= }} [[File:Guargualé.JPG|thumb|350 px|none|Vargualè]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kq4www298lcx75pyv9b3tyhx9yy482n Vuttera 0 2650 352043 344857 2015-10-30T09:47:25Z Vulpachjinu 8656 Ci vole à piantà cù i Bagni ! U nome di u paese hè Vuttera, solu. "I Bagni" in u nome di a cumuna sò una aghjunta taliana. wikitext text/x-wiki '''Vuttera''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Vuttera | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A133]] | cp=[[20153]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[97]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Vuttera]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4u5we0l10l1212ey2l8ogipaxqdfkvh I Licci 0 2651 362807 353956 2019-07-04T13:29:46Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki '''I Licci''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=I Licci | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A139]] | cp=[[20137]] | merri= Ghjorghju Gianni | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[706]] | dinsità= }} [[Image:Lecci.jpg|thumb|350 px|none|Spiaghja di San Ciprià]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] j9ttz27j5tv120cittm88ncothvtafm Letia 0 2652 344725 333048 2015-06-30T15:08:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Letia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Letia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A141]] | cp=[[20160]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[96]] | dinsità= }} [[Image:Letia et le fort de la Zurlina qui domine la vallée du Liamone.jpg|thumb|350 px|none|Letia]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] d1i06izaqnxedxgwhv4i4m7bxbbu53y Livìa 0 2653 354989 344908 2016-09-09T13:31:14Z TeletubAstyanax 7971 Rimpiazamenti in Storia wikitext text/x-wiki '''Livìa''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Livìa [[Image:Levie VI1JPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A142]] | cp=[[20170]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[696]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == [[Image:Cucuruzzu Capula JPG1.jpg|thumb|300 px|none|Castellu di [[Capula]].]] == Merri == ==Linguistica== ===Tuponimi=== * alzettu * a purcaricciola * a murmuntagna * locu longu * i pirateddi * baccinu * bazzagonu * ciniccia * u pantanu * tirolo * carpulitanu * radicci * a lamarza == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7lmyl5prcn37t6cpamlxeyblleisxej Lopigna 0 2654 363109 349147 2019-07-18T16:02:55Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Lopigna''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Lopigna | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A144]] | cp=[[20139]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[112]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Lopigna]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] c33z1zeqb8rc002jdo9ylkg1pknyz51 Laretu di Taddà 0 2655 351986 238782 2015-10-18T16:05:11Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Laretu d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Laretu d'Attallà]] q33xq45vabgu11z42slzp694jz9jbfn Marignana 0 2656 342931 333380 2015-05-01T12:50:10Z 92.150.164.74 wikitext text/x-wiki '''Marignana''' hè una [[cummuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Hè appesu u paese à a muntagna à un'altura media di 730 metri. Hè postu à circa 65 chilometri da Aiacciu, ind'un cantone chjamatu ufficialmente "Dui Sevi", ma u rughjone vene suvente chjamatu "Pumonte" da i so propii abitanti, puru chì u nome "Pumonte" possa insignà a Corsica suttana sana. Si trovanu dui paisoli annant'à i listessi tarreni cumunali : Chidazzu à 1,5 chilometri da Marignana, è Revinda luntanu circa 15 chilometri è chì suprania à Carghjese. Ci hè circa 70 abitanti d'invernu, chjamati i Marignanesi. A pupulazione cresce di solitu in fin'di sittimana, ma masimu durante e vacanze. Durante i mesi istatini, sì pò alzà a pupulazione à 500 parsone mentre uni pochi di ghjorni ma si mantene piuttostu intorn'à 300 abitanti di regula. U santu patrone di u paese hè San Ghjacumu, è a festa patrunale accade a prima duminicata dopu u 25 di lugliu, ghjornu di a San Ghjacumu. Ci hè dui caffè, un ustaria è una buttighella induv'ellu si pò truvà calchì roba da manghjà è a stampa più sparta. Hè u paese di Versini Dumenicantone (Marignana 1872- Aiacciu 1950) dettu Maistrale, ch'hà cullaburatu à u ghjurnale [[A Muvra]] di Petru Rocca. Hè dinò quellu di u scrittore è pueta [[Ghjacumu Santu Versini]] (Marignana 1867 - Aiacciu 1922), fundadore incù Saveriu Paoli di a rivista [[A Cispra]], è stututore di prufissione. Ci hè ancu natu Coppolani Savieru (Marignana 1866 - Mauritania 1905), cunquistadore pacificu di a Mauritania, è dopu u so amministratore. {{cumuna|cumuna=Marignana | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Aiaciu | cantonu= Dui Sevi | insee=[[2A154]] | cp=[[20141]] | merri= Massoni Martinu | intercomm= alcuna | longitudina= 08°47'59'' | latitudina= 42°14'01'' | alt= 730 m | superficia= 55,7 km² | pop=[[101]] | dinsità= 2 ab/km² }} [[Image:marignana.jpg|thumb|350 px|none|Marignana]] == Giugrafia == == Storia == Si cunnosce poche cose à prupositu di u stabulimentu di a ghjente in Marignana, ma hè cunsidaratu u paese cum'è un locu di trasforu di i pastori niulinchi trà a piaghja è a muntagna. Magaru si saranu prima stallati in Chidazzu innanzu di cullà appena insù ver'di Marignana. == Merri == Massoni Martinu hè u merri attuale di Marignana dipoi l'alizzione di u 09/03/2008. Succede à Versini Salvadore ch'hè statu merri da u 1983 fin'à u 2008. == Rifarenzi == == Liami == * [http://pesciu.ifrance.com Scuparta di a Corsica] : aspetti storichi è culturali di a Corsica, futtò di paesi. Situ in cuncipimentu. * [http://www.marignana.net1.fr Marignana è u so circondu] * [http://www.paese-di-marignana.fr Paese di Marignana] : u paese di Marignana in futtografie è fatti storichi è geugrafichi. ==Da vede dinù== * [[Ghjacumu Santu Versini]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7ih4zm86l0myrgz83la29x0b2zantp7 Mela 0 2657 344726 333418 2015-06-30T15:10:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Mela''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Mela | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A158]] | cp=[[20112]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[40]] | dinsità= }} [[Image:VillagedeMela.jpg|thumb|350 px|none|Mela]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] iazcjsyum37a9xlbjj61z5i0725qtgh Macà è Croci 0 2658 363187 363185 2019-07-31T15:34:16Z Vulpachjinu 8656 Reindirizzamentu à [[Macà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Macà]] 3m1z27gmdl771qzuiyobpekgq2lv3ec A Munacìa d'Avretu 0 2659 353908 353907 2016-05-01T10:06:12Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''A Munacìa d'Avretu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=A Munacìa d'Avretu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A163]] | cp=[[20171]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[396]] | dinsità= }} [[File:Corse tour genoise Olmeto.jpg|thumb|350 px|none|A torra ghjinuvese di Olmetu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * a [[torra d'Ulmetu]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] pfw1672g006zyzr1jyszqpct6pyhu92 Murzu 0 2660 344906 333547 2015-06-30T19:15:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Murzu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Murzu [[File:Murzo Vil2JPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A174]] | cp=[[20160]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[77]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] i00pxukkf2j9p3mvvr7g7jv9lltt3y1 Òcana 0 2661 344907 344156 2015-06-30T19:16:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Òcana''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Òcana | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A181]] | cp=[[20117]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[394]] | dinsità= }} [[File:Ocana village.JPG|thumb|350 px|none|Òcana]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kqeilxlqwoetxnr95i1klmw4ww9eei8 Livesi 0 2662 363108 349145 2019-07-18T15:58:42Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Livesi''' (ò '''U Livesi''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Livesi | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A186]] | cp=[[20140]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[282]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Livesi]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bwvasw1u7iu8dhxjq6hjy07yjkpessf Ulmetu 0 2663 334890 321461 2014-03-23T15:08:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Ulmetu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Ulmetu [[Image:Ulmetu.jpg|300 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A189]] | cp=[[20113]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1115]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Munimenta == Uni pochi di munumenta si trovani annantu a cumuna d'Ulmetu. Si pò mintuvà: * a [[turra di a Calanca]] * a [[turra di Micalona]] * u [[cunventu di Sant'Antonu]] == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Tuponimi=== * L'Ortali * U San Micheli * A Canneddla * U Maggesi * I Ghini * Vigna Maggiori * U Campiteddu * U Casteddu di a Rocca * A Petra Sarracina * A Funtanaccia == Rifarenzi == * [http://www.valincoweb.com/laregion/olmeto/olmeto.html Ulmetu, Valincoweb] == Liami == * [http://www.google.fr/books/pdf/Colomba_suivi_de_La_Mosa__que_et_autres_.pdf?vid=OCLC20787938&id=4zNTg-bYzW8C&output=pdf&sig=UcALdNYWtkcoYBJH19na80uBBuA Prosper Mérimée, ''Colomba'', 1862, Paris, Charpentier (in francesu)] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1z4uw45rmcf9htdh3yibyb7gsh5qas6 Ulmiccia 0 2664 351195 344728 2015-07-16T11:05:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ulmiccia''' (ò '''Olmiccia''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Ulmiccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A191]] | cp=[[20112]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[82]] | dinsità= }} [[Image:Olmiccia Ste-Lucie de Tallano.jpg|thumb|350 px|none|Ulmiccia]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2hbodne7xats94a4eaxixqdxz1yg2rx Ortu 0 2665 344729 333750 2015-06-30T15:15:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ortu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Ortu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A196]] | cp=[[20125]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[54]] | dinsità= }} [[Image:Orto.jpg|thumb|350 px|none|Ortu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0f40beiptbsh679awz0yuntkaqvmvu7 Osani 0 2666 344910 333753 2015-06-30T19:17:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Osani''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Osani [[Image:Girolata Osani 2 JPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A197]] | cp=[[20147]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[90]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == [[Image:Girolata Osani 1 JPG.jpg|thumb|350 px|none|Osani, u portu di Ghjirulata da croce]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gkvz9bre3rdnrglr5r6x2s52j92mu2y Otta 0 2667 358740 358739 2018-02-22T15:13:22Z Gcapadovani 11182 /* Storia */ wikitext text/x-wiki '''Otta''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suttana]]. Tocca u mare è u situ di Portu cunnisciutu in lu mondu sanu hè postu annant'à i so tarreni cumunali. Ci stanu à pocu pressu 400 abitanti parmanenti (Portu inclusu). U paese storicu hè à una altura di circa 350 metri, à circa 5 chilometri da u [[mare]]. {{cumuna|cumuna=Otta [[File:Ota Vi1aJPG.jpg|350 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu=[[Sevinfora (pieve)]] | insee=[[2A198]] | cp=[[20150]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[452]] | dinsità= }} == Geografia == === Situazione === Otta hè una cumuna di u liturale di a [[Corsica suttana]], era situata prima ind'a vechja pieve di [[Sia]] diventata più tardi Sevinfora, in l'anticu diocesi di [[Saone]] è a vechja ghjurisdizione di [[Vicu]]. === Cumune limitrofi === *Golfu di [[Portu]] *[[Serriera]] *[[Evisa]] *Golfu di [[Portu]] *[[Piana]] *[[Evisa]] *[[Marignana]] == Storia == A cumuna di Otta era lucalizata ind'a vechja pieve di Sia diventata tardi poi più Siasalogna [[Sevinfora (pieve)]], in l'anticu diocesi di [[Saone]], ind'a vechja giurisdizione di [[Vicu]]. === Mediuevu === Durante i seculi, a pieve di [[Sevinfora (pieve)]] hà fattu parte di un feudu duminatu da i Signori di Leca da cui u campu si distendìa di u sudu di [[Calvi]] finu à u nordu di [[Pruprià]]. I Signori di Leca si sò rivultati contru à u duminiu ghjinuvese, durante un periudu dettu "guerre di i Cinarchesi", ma funu vinti è massacrati. Di tuttu questu territoriu, i guvernatori ghjinuvesi ùn avìanu lasciatu à i signori di Leca chì a pieve di [[Vicu]] è u [[Niolu]]. == Demugrafia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Evuluzione demugrafica |-style="background: #ddffdd" ! [[1962]] !! [[1968]] !! [[1975]] !! [[1982]] !! [[1990]] !! [[1999]] |- |364 ||444 ||367 ||408 ||460 ||452 |- |} == Citazione == Accade chì Otta fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu in i pruverbii: * ''Guagnu, Guagnu. Odiu, sangue è lagnu.'' * ''Guagnese, Guagnese, amichi d'un mese. È s'è più dura, hè contr'à natura.'' * ''Otta, Otta, attenti à a cotta'' : Face rifarenza issu dettu à u scogliu chì s'avvede in lu ritrattu è chì minaccia da sempre di cascà. * ''Otta, paese maladettu : ''Nè stacciu nè cantarettu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8wra255jbgwk00dbyh14z1me0q5o3sn Palleca 0 2668 364543 347271 2019-10-15T03:52:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Palleca''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna | cumuna = Palleca |Statu=[[Francia]] |Rigioni=[[Corse]] |Dipartimentu=[[suttana Corse]] |Circundariu= |Cantonu=Zicavu |Insee=[[2A200]] |Cp=[[20134]] |Merri= |Intercomm= |Longitudina= |Latitudina= |Alt= |Superficia= |Pop=[[156]] |Dinsità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg | thumb | 350 px | none | Palleca]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Da veda dinò == * A [[Nanna di Palleca]] * A [[Canzona di Manetta]] == Lingua == === Tuponimi === *u Scrivanu *Accioni *a Bucchetta *a Fidulacci *Sardegna *i Naceddi *u Pianu *i Tanchiccioli *a Nocca *Valdu à a noci == Citazioni == Accadi chì Palleca Fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * In u pruverbiu:''Palleca, Palleca, in 'ssu paesi, ùn si laga à nimu fora.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F.''A vita en Corse une traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] i5njg54f1ifq7enlpbbvpq2t9ooqxeg Partinellu 0 2669 344730 333814 2015-06-30T15:17:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Partinellu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Partinellu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A203]] | cp=[[20147]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[89]] | dinsità= }} [[Image:Partinello-village.jpg|thumb|350 px|none|Partinellu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3m6ryf7ro1k8p09oqpnm5ne2pzii29b Pastricciola 0 2670 344814 333824 2015-06-30T17:02:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pastricciola''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Pastricciola | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A204]] | cp=[[20121]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[81]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Pastricciola]] == Giugrafia == == Storia == Brusgiatu da i pisani in lu dodicesimu seculu, sarà ricustruitu à pocu à pocu da i pastori guagnesi par a maiò parte. == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ops6vrevl9y9e1byhx7n9092oi9tf31 Peri 0 2671 353874 349180 2016-04-26T22:02:16Z 87.91.225.77 wikitext text/x-wiki '''i Peri''' (ò '''Peri''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Peri (i) | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A209]] | cp=[[20167]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= 2300 | pop=[[1700]] | dinsità= }} [[Image:Peri corse vue du village et ses abords au printemps.jpg|thumb|350 px|none|I Peri, di branu]] == Giugrafia == == Storia == == Citazioni == Eccu parechji pruverbii chì cuncernani i Peri (pigliendu in contu ch'eddu è di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn sò micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti): * ''Traditori sò Piracci.'' * ''Galant'omi sò Piracci.'' == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] hdqaivjsyr07cn9l9l1zzlan3r6dof9 Pitretu è Bicchisgià 0 2672 333931 329533 2014-03-23T14:49:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pitretu è Bicchisgià''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui paesi: [[Pitretu]] è [[Bicchisgià]]. {{cumuna|cumuna=Pitretu è Bicchisgià | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A211]] | cp=[[20140]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[549]] | dinsità= }} <gallery mode="packed">Couvent Saint François d Istria 02.jpg|Pitretu è Bicchisgià</gallery> == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] imgx2jkebv72kcnx6gem4cfmofng11e Pianottuli è Caldareddu 0 2673 347959 344732 2015-07-03T10:43:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pianottuli-Caldareddu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Pianottuli è Caldareddu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A215]] | cp=[[20131]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[729]] | dinsità= }} [[File:Pianottoli-Caldarello 1031 la-mairie.jpeg|thumb|350 px|none|A Merria di Pianottuli è Caldareddu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == ==Da vede dinò== *[[Pianottuli]] *[[Caldareddu]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dumrgflaka77pd7xb1q334blx1ugz5t Pitrusedda 0 2674 344733 333932 2015-06-30T15:20:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pitrusedda''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Pitrusedda | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A228]] | cp=[[20166]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1028]] | dinsità= }} [[Image:Pietrosella Sainte-Monique.jpg|thumb|350 px|none|A Chjesa Santa Monica]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6wsgif0t1yxc27o9c4lluc2t5e85kme Pila è Canali 0 2675 333903 321474 2014-03-23T14:49:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pila è Canali''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Si cumponi di dui paesi: [[Pila]] è [[Canali]]. {{cumuna|cumuna=Pila-Canali | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A232]] | cp=[[20123]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[278]] | dinsità= }} [[Image:Pila Canale 02.JPG|thumb|none|upright=1.5|Pila-Canali]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Pruverbii=== * À bocca chjusa, ùn ghjentri mosca. * A botta vechja faci u bon' vinu. * A chì campa n'hà da veda. * À chi dormi ùn piglia pesci. * À chì l'hà in culu l'hà in casa. * À chi un arrisica ùn arrùzzica. * A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia. * À forza di tirà a corda strappa. * A règula ci sta bè ancu in casa di lu rè * Aceddu in cabbia ùn canta di cori, ma canta di rabbia * Aiuta ti, Diu t'aiutarà. * Aprili, Aprili, desfa purcili. * Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va. * Centu casi, centu milla miserii. * Chì disprezza compra. * Chi posa mal' pensa. * Chì un invechja hè pena di vita. * Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina. * Ci vò à mangnà un bacinu di sali par cunnoscia una parsona. * Di ciè chè tù senti ùn ni creda micca, di ciè chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà. * Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia e quidda altra la metti. * L'aqua si ni va sempri à u mari. * Nè par maghju nè par maghjonu ùn ti caccià u to pilonu. * Più pendi è più rendi. * San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò. * Prima ghjugna, prima tigna. * Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu. * U boiu chi ùn vo bia hè un gattivu zifulà. * U celi fattu à pani, s'eddu ùn piovi oghji piovi dumani. * U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la. * U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu. * U techju ùn credi u famitu. * U troppu stroppia. * Ùn fà mali chi hè piccatu. Ma ùn fà bè chi hè qhjittatu. * Una donna faci è sfaci una casa. == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9fdb5bcczho5fgvh3p1a58m3gz97fx8 U Pighjolu 0 2676 349185 344477 2015-07-07T07:29:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=U Pighjolu |dipartimentu=Pumonti |cp=20125 |pruvincia=Vicu |pieve=Sorru insù |nomab=Pighjulacci }} '''U Pighjolu''' (ò solamente '''Pighjolu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * a chjusa * u fragnu * a costa ghjesgia * e case suprane * i vignali * a techja * e bazine == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ja9n6rk3y0svo8ywcizspvdztnaunb1 Prupià 0 2678 358199 357128 2017-12-22T16:47:17Z 90.37.165.239 /* Storia */ wikitext text/x-wiki '''Prupià''' (o [[Prubià]], o ancu [[Pruprià]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Prupià [[Image:Propriano Vi1aJPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Sartè | cantonu= Ulmetu | insee=[[2A249]] | cp=[[20110]] | merri= Paulumaria Bartoli (2008-2014) | intercomm= Valincu-Sartinesi | longitudina= | latitudina= | alt= da 0 à 609 metri | superficia= 18,73 chm2 | pop= 3243 a | dinsità= 173 }} == Giugrafia == Prupià hè una cumuna di Corsica suttana impustata in u golfu di u valincu. Si trova à 13 chilometri di Sartè, sottiprifittura di a Corsica suttana è à 9 chilometri d'Ulmetu, capilocu di a pievi. == Storia == Prupià era un paisolu di a cumuna di Fuzzà. A parta si di u 1838, sottu à a Munarchia di Luddu, si custruisci una prima calata di 150 metri in Scoddu longu. A custruzzioni chì si finisci in u 1845, hè accumpagnata di a rializazzioni di u stradonu chì rilega Aiacciu è Prupià. A l'ebica, uni pochi di casi circondani a dugana è u paesi cumencia à crescia.In u 1840, Prupià duventa una parrocchja. Prupià hè duvintatu una cumuna in u 1860. A prima casa cumuna era in u carrughju di i Greghi.U prima merri, Gustaviu Casanova d'Aracciani, era natu in Sartè. U so primu aghjuntu era l'ulmisgianu Ghjancosimu Pianelli. I cunsiglieri erani Ghjaseppu Martinetti, Ghjansantu Ottaviani, Ghjanbattista Peretti, Ghjantumasgiu Pietri, Tumasgiu Rutali, Francescu Santoni, Ghjaseppu è Paulu Tomasi. In u 1881, a cumuna cuntaia 894 abitanti, sicondu u ricensu di l'amministrazioni. In u 1974, a cumuna di Tivulaghju hè intigrata à quidda di Prupià pà furmà una cumuna sola. == Merri == Gustaviu Casanova d'Aracciani (1860-1865) Antonu Leonetti (1865-1870) Ghjaseppu Tomasi (1870-1871) Antonu Leonetti (1871-1876) Tumasgiu Rutali (1876-1878) Antonu Leonetti (1878-1881) Francescu Casabianca (1881-1884) Ghjaseppu Fieschi (1884-1887) Ghjaseppu Bucchini (1887-1892) Paulu Tafani (1892-1896) Francescu Begliomini (1896-1900) Paris Peron (1900-1904) Carulu Bartoli (1904-1919) Paulu Leonetti (1919-1925) Dumenicu Lovichi (1925-1929) Ghjacumu De Peretti (1929-1935) Dumenicu Lovichi (1935-1940) Lisandru Bartoli (1940-1943) Carulu Cavalli (1943-1945) Francescu Sorba (1945-1965) Amadeu Brancaleoni (1965-1971) Emiliu Mocchi (1971-2001) Paulumaria Bartoli (2001) == Gallaria d'imagine == <gallery> Image:Notre-Dame de la Miséricorde de Propriano.jpg|A ghjesgia di Prupià Image:DSCF8414.JPG|u portu di notti </gallery> == Rifarenzi == * [http://www.valincoweb.com/laregion/propriano/propriano.html Prupià, Valincoweb] Sartene et le Valinco, CRDP de Corse Géographie de la Corse, Adolphe Joanne, Hachette 1884. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] mitfkmigyxp4m32s1su8385ptujcsgl Quàsquara 0 2679 336375 336374 2014-05-11T17:12:47Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Quasquara]] à [[Quàsquara]] wikitext text/x-wiki '''Quàsquara''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Quàsquara | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A253]] | cp=[[20142]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[50]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ae3nxktsltejpc5yr9pzu8ieakm2qbt Quenza 0 2680 344912 334082 2015-06-30T19:19:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Quenza''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Quenza | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A254]] | cp=[[20122]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[215]] | dinsità= }} [[Image:Chapelle Sainte Marie de Quenza 06.JPG|thumb|none|Quenza]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Pruverbii=== *'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6jmzzew5pg40mmur6swvf8toy736aj0 Rennu 0 2681 349410 334125 2015-07-07T09:22:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Rennu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Rennu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A258]] | cp=[[20160]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[77]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none rennu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9yp5ru559vlda74ngfpilv3ojf8ugvd Scanafaghjaccia 0 2682 360041 360039 2018-08-26T12:07:22Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Scanafaghjaccia''' (o '''a Reza''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Scanafaghjaccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A259]] | cp=[[20121]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[49]] | dinsità= }} [[Image:Village de Rezza vu depuis le sentier montant à la Salincaccia (photographie prise vers le Sud).jpg|thumb|350 px|none|Scanafaghjaccia.]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bagtw2as1o72fwwd2ep66rg2zejemta Rusazia 0 2683 344914 344913 2015-06-30T19:20:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Rusazia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Rusazia [[Image:Rosazia Vi1aJPG.jpg|thumb|350 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A262]] | cp=[[20121]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[81]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1z3rq6dmfp6uwp2qmw6pdm15jhjq8tn Santa Lucìa d'Attallà 0 2684 344916 336333 2015-06-30T19:22:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Santa Lucìa d'Attallà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Santa Lucìa d'Attallà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A308]] | cp=[[20112]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[392]] | dinsità= }} [[File:Santa Lucìa d'Attallà.jpg|thumb|350 px|none|Santa Lucìa d'Attallà]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] s7i4azfub0kgeqslj8ltrwmhf4mjsip U Salge 0 2685 344470 336307 2015-06-14T20:21:56Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=U Salge [[Image:Salice Vi1aJPG.jpg|300px]] |dipartimentu=Pumonti |cp=20121 |pruvincia=Vicu |pieve=Crùzinu |nomab=Salginchi }} '''U Salge''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7yy09eotket4iowb36aour6vedda3s3 Sampolu 0 2686 344735 334234 2015-06-30T15:23:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sampolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Face parte di l'[[Altu Taravu]]. {{cumuna|cumuna=Sampolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= Zicavu (Altu Talavu) | insee=[[2A268]] | cp=[[20134]] | merri= Ghjuvan-Battistu Leccia | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= 850m | superficia= | pop=[[52]] | dinsità= }} [[Image:Sampolu.JPG|thumb|350 px|none|Case à Sampolu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] sgas4so5v3r2hbzi1wtn875z7pio4nf San Gavinu di Càrbini 0 2687 351974 348659 2015-10-16T10:03:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[San Gavinu di Carbini]] à [[San Gavinu di Càrbini]] wikitext text/x-wiki '''San Gavinu di Carbini''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=San Gavinu di Carbini | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A300]] | cp=[[20170]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[738]] | dinsità= }} [[Image:San-Gavino-di-Carbini dolmen.jpg|thumb|350 px|none|U dolmen]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == ==Da vede dinò== *[[Ghjuvanni Nicoli]] == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bmusi3cx7u7s96w3vhw03j4ywqsw5cz Santa Marìa di Vighjanu 0 2688 344737 334284 2015-06-30T15:26:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Santa Marìa di Vighjanu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Santa Marìa di Vighjanu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A310]] | cp=[[20143]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[72]] | dinsità= }} [[Image:Eglise de Santa Maria Figaniella (Corse-du-Sud).jpg|thumb|350 px|none|A chjesa]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] pw3550bizeufxgmz9mx22l3l7yh3idu Santa Marìa d'Urnanu 0 2689 344917 334283 2015-06-30T19:23:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Santa Marìa d'Urnanu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Santa Marìa d'Urnanu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A312]] | cp=[[20190]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[357]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Santa Marìa d'Urnanu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Citazioni == ''Santa Maria'' hè stata mintuvata calchì volta in a a litteratura corsa. Par asempiu: * in i ''Poesie Giocose'' di [[Monsignori di la Fuata]]: : ''Santa Maria, cun Vicu è cun Sichè'' : ''Spichju d'Urnanu, famosi tutti è trè!'' (...) : ''Vi hè la casa di [[Samperu Corsu|Samperu]]'' : ''Chi hà un aspettu sempri fieru.'' == Da veda dinò == * u paisolu di [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]] * Santa Maria è Sichè * [[Samperu Corsu]] * [[Vannina d'Urnanu]] == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 371l7bp8c8tajtzj8h8d1zivu3kzeu5 Sant' Andrea d'Urcinu 0 2690 360460 360459 2018-11-10T12:29:02Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki '''Sant'Andrea d'Urcinu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Sant' Andrea d'Urcinu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A295]] | cp=[[20151]] | merri=Rejane Leca | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=92 | dinsità= }} [[Image:Sant'Andréa_d'Orcino_vue_gen.jpg|thumb|350 px|none|Sant' Andrea d'Urcinu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kpuq63iqixmzzwux8szx2rrdbctkjl1 Sari di Cinarca 0 2691 353178 353176 2016-02-26T23:55:58Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Sari di Cinarca''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Sari di Cinarca [[Image:Sari-d'Orcino VI1aJPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A270]] | cp=[[20151]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[259]] | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bmtwvfqmyvjhsgcj262ql0ghzvyx4nt Sari di Portivechju 0 2692 357592 357590 2017-08-24T17:58:21Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Sari di Portivechju''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Sari di Portivechju | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A269]] | cp=[[20145]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1102]] | dinsità= }} [[Image:Sari-Solenzara_-_%C3%89glise.JPG|thumb|350 px|none|Sari di Portivechju]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Da vede dinò== == Rifarenzi == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] f0kimt1dw5j8mqgub35lq4jotw6gb9p Sarrula è Carcupinu 0 2693 344740 334315 2015-06-30T15:31:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sarrula-Carcupinu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Hè cumposta di dui paesi: [[Sarrula]] è [[Carcupinu]]. {{cumuna|cumuna=Sarrula-Carcupinu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A271]] | cp=[[20167]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1801]] | dinsità= }} [[Image:Aqueduc de mezzana.jpg|thumb|350 px|none|L'Acquedottu di Mezzana]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] egb69i6l1wcf02jyuplnu9h5exgfbd4 Sartè 0 2694 360473 347301 2018-11-10T13:47:13Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Sartè [[File:Sartene Vi1aJPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=Sartè | cantonu=Sartè | insee=2A272 | cp=20100 | merri=Paulu Quilichini | intercomm= | longitudina=8° 58' 27" | latitudina=41° 37' 18" | alt med=300 | alt min=0 | alt max=1 340 | sup ett=20 040 | sup km²=200,4 | pop=3 033 | annu=2008 | dinsità=15,1 }} '''Sartè''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Hè a sottu prifittura di u dipartimentu. A cità, incù 200 kilometri quatrati, hè l'ottesima cumuna di [[Francia]] è a prima di [[Corsica]] pa a so stesa. In [[1999]] a so populazioni era di 3400 abitanti. A cità fù custruita annantu à un pitraghju sopra u golfu di u [[Vallincu]] par scappà à parechji invasioni barbari. Sartè hè situata à 15 kilomitri di [[Prupià]]. A rigioni hè travirsata par u [[Rizzanesu]] chì fala da u [[Monti Alcudina]]. A tarra hè ricca di duminii viticuli (Fiumiciculu). L'alti casi di [[granitu]] siparati da stretti pitrosi è liati da l'una à l'altra incù picculi volti li dani un aspettu siveru. A cità hè chjamata "a più corsa di i cità corsi". Sartè hè dinò un locu di tradizioni riligiosi ancù i cunfraterni (cunventu di San Damianu) è a cirimonia di u Catenacciu. Par u [[venaressantu]] un omu capuchjutu è incatinatu faci u camminu di croci di [[Ghjesù]]. Hè una cirimonia chì attira monda parsoni in a cità. S'hè ancu criatu un centru pulifonicu di musica corsa. Si po ascultà u gruppu di "[[Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè|u coru di l'omini è Ghjuvan Paulu Poletti]]" chì sò attori impurtanti di u "riacquistu". [[File:Sartène Paoli JPG1.jpg|thumb|left|'''Sartè''', piazza di la Liberazzione.|225px]] == Storia == In i primi annati di u seculu XVI, i quartieri di u Pitraghju è di Manichedda (a vechja cità) funi cinti di rampali par parà l'invasioni di i barbari. In u [[midievu]], Sartè era u feudu di i putenti signori di a Rocca. Erani affidati à a Republica di Genuva. Dopu a cità cascò sottu a duminazioni di qualchì famidda putenti chjamata "sgiò". Si vedi à issa epica lotti arrabbiati par a pulitica. A cità hè marcata dinò par a numicizia trà dui famiddi di sgiò in [[1830]]. Tandu Sartè fù insanguinata. Un trattatu di paci fù firmatu in dicembri [[1834]] incù un generali di [[Nabulionu]]. <gallery mode=packed> Sartene1.jpg| Sartene-panorama.jpg| Echauguette de Sartene 01.JPG| </gallery> == Munimenta == Ci hè parichji siti archiulogichi annantu à a cumuna di Sartè. In particulari: * u situ di [[Stantari]] * u situ di [[Rinaghju]] * u situ di [[Cauria]] * u [[Frati è a Sora]] Sartè hè un locu induv'è l'omini preistorichi ci ani lasciatu monda [[stantara|stantari]] è [[stazzona|stazzoni]]. U più chì si ni trova hè in [[Paddaghju]] è in [[Filitosa]] (rigioni di Sartè). A cità t'hà u so museu preistoricu riccu di i testimonii passati. Si vedi u [[ponti di Spin'à Cavaddu]] chì hè unu di u più beddi ponti di [[Corsica]]. Difatti, hè d'urighjina pisana, è micca ghjinuvesa. Annantu à a cumuna, ci sò parichji turri ghjinuvesi: a [[Turra di Roccapina]], a [[Turra di Tizzà]], a [[Turra di Senetosa]]. == Merri == == Citazioni == Accadi chì Sartè fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in i pruverbii: * ''Sartinesi, carchi à fresi. Annantu una coppula stani trè mesi.'' * ''Grande Bastia, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.'' * ''Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.'' o in a canzona ''Sartè'' di [[Diana di l'Alba]]: :''Ci hè chì Sartè hà un distinu, pà certi, ùn vali un cinquinu :''Par Edda, ùn ci sarà mai bè, ma sò ghjilosi di Sartè :''Ci hè chì trà Borgu è Sant’Anna, ci sò nati pienti è affanni :''Ci era vindetta da lu bisbigliu, danni, sciaguri è parapiglia.'' == Da veda dinò == * u [[Catenacciu]] * [[Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè]] == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1xhteuay9uor6brbwgs081jt17opg3q Sarra di Farru 0 2695 350571 334310 2015-07-09T10:20:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Sarra di Farru''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=A Sarra di Farru | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A276]] | cp=[[20140]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[352]] | dinsità= }} [[Image:Serra di Ferro 01.jpg|thumb|none|upright=1.5|A Sarra di Farru]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * a [[Sarra di Fiumorbu]] * a [[Sarra di Scupamè]] * [[Basi]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ttr18jyqzahc4mdx4gl96uuxu0lkwfa A Sarra di Scupamena 0 2696 356324 356322 2017-01-23T22:26:56Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''A Sarra di Scupamena''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=A Sarra di Scupamena | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A278]] | cp=[[20127]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[120]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|A Sarra di Scupamena]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * a [[Sarra di Fiumorbu]] * a [[Sarra di Farru]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] auhe9xjxepz52k069w3ebqez8a06ryq A Sarrera 0 2697 349383 344919 2015-07-07T08:41:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Sarrera''' (ò '''A Sarreda''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=A Sarrera | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A279]] | cp=[[20147]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[106]] | dinsità= }} [[Image:Serriera vue du village.jpg|thumb|350 px|none|A Sarrera]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] b8h8s7df8bea7kfg6vzlksfz5x6lakm A Soccia 0 2698 344742 331266 2015-06-30T15:34:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Soccia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=A Soccia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A282]] | cp=[[20125]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[121]] | dinsità= }} [[Image:Soccia depuis Favarone.jpg|thumb|350 px|none|A Soccia, da U Favarone]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == ==Da vede dinù== * u [[Lavu di Crena]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] th3hohlu05owg69tnyuurxv74hdvnja Suddacarò 0 2699 360492 360491 2018-11-12T10:47:02Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki '''Suddacarò''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Suddacarò [[Image:Sollacaro.jpg|300 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A284]] | cp=[[20140]] | merri=Ghjuvan'Ghjacumu Bartoli | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=352 | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] pqae1124z3bk899vhg52i8qw0fomzeu Surbuddà 0 2700 347257 334542 2015-07-02T00:56:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Surbuddà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Surbuddà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A285]] | cp=[[20152]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[69]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Surbuddà]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Citazioni== Accadi chì Surbuddà fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''A ghjenti di Surbuddà, tocca li a mani è lascia li andà.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] qozzgv8ptile921xd6o2j7w0bmn6hy7 San Martinu d'Avretu 0 2701 358105 358104 2017-12-10T20:12:07Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{c}} '''San Martinu d'Avretu''' hè una [[cumuna]] d'[[Avretu]], in [[Pumonti]]. U so capilocu hè u paesu di Sotta. {{cumuna|cumuna=San Martinu d'Avretu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A288]] | cp=[[20146]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[808]] | dinsità= }} [[Image:Sotta vu de la Punta.JPG|thumb|350 px|none|Sotta, da a Punta]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == * [http://www.accademiacorsa.org/sotta.html Pacini, Guidu, 2000, Sotta, Accademia corsa] == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] i98oaei1d8pt9soio2xe4mfdrhilvrh Tassu 0 2702 344744 334586 2015-06-30T15:36:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Tassu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=U Tassu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A322]] | cp=[[20134]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[97]] | dinsità= }} [[Image:U Tassu.JPG|thumb|350 px|none|U Tassu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * u [[Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 03r1in5aprphrb43lh1qbll5033nt26 Tàvacu 0 2703 351972 349412 2015-10-16T10:02:17Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tavacu]] à [[Tàvacu]] wikitext text/x-wiki '''Tavacu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Tavacu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A323]] | cp=[[20167]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[226]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Tavacu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] k7wo3rcmij86awwt2iizt0r3uiob2zp Tavera 0 2704 347275 344745 2015-07-02T01:03:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Tavera''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Tavera | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A324]] | cp=[[20163]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[336]] | dinsità= }} [[Image:Tavera_anthropomorphe.jpg|thumb|350 px|none|Statua à Tavera]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== I Strambeddacci A Casaracca I Casevechje U Corsu (suttanu è supranu) U Poghju / U Pintonu Sant'Andria I Gruteddi L'afaccatoghju A Prunicia A Parte Vaddi longa Vitricio Bocca vacca Granatu ==Citazione== Accade chì Tavera fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu:, in i pruverbii: * ''Cosa cuntata in Tavera, hè ben truvata s'ùn hè vera.'' * ''Vai ! Ghjunghjarè in Tavera; spusarè a peghju chì ci era.'' * ''Cum'è e donne di Tavera, senza garbu nè manera.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ql76crkb6i1dnxen0gdifnjqswpixey Todda 0 2705 334666 321503 2014-03-23T15:04:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Todda''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Todda | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A326]] | cp=[[20117]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[98]] | dinsità= }} [[Image:Tolla Lac1 JPG.jpg|thumb|350 px|none|Todda]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Cultura corsa == U paesi di '''Todda''' hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani corsi. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''À Todda mai, Diu vardi, ùn dì : Truh Todda !'' == Merri == == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] sbyc9k0e7n1op003cf1qlcls9cxsiqv Auccià 0 2706 344746 331590 2015-06-30T15:38:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Auccià''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Auccià | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A330]] | cp=[[20133]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[389]] | dinsità= }} [[Image:Ucciani wiki.png|thumb|350 px|none|Auccià]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Linguistica== ===Pruverbii=== * ''Quì ci spampa lu granone è s'empie più d'un saccone.'' * ''Nè bè à cantu à u fiumi, nè donna d'ustaria, nè cumpà in cità, ùn ti venga a fantasìa.'' * ''Auccianesi, civuddaghji !'' == Citazioni == U paesi d''''Auccià''' hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani corsi. Par asempiu, da [[Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Ùn dì burlendu : macennula in Ucciani ;'' Auccià hè mintuvatu calchì volta in i pruverbii corsi (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn fussini micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti): * ''Corpi longhi Auccianesi.'' == Merri == == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Liami == * [http://www.ucciani.fr/ u situ di u paesi d'Auccià] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3l7myybbubhsg58ay2ykplkbqt6qxwc Urbalacò 0 2707 344747 341901 2015-06-30T15:43:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Urbalacò''' (o '''Urbalaconu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Urbalacò | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A331]] | cp=[[20128]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[68]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Urbalacò]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] d65l26qkjv3qmfodknyzrlekfr8132m Valli di Mezana 0 2708 349196 349194 2015-07-07T07:37:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Valli di Mezana''' (o '''I Vaddi di Mizana''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Valli di Mezana | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A336]] | cp=[[20167]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[217]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Valli di Mezana]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] eu1iq9bfglqb9yyvc916v1s9ufgn3ur Veru 0 2709 334992 321507 2014-03-23T15:10:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Veru''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Veru | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A345]] | cp=[[20172]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[351]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Veru]] == Giugrafia == == Storia == == Citazioni == '''Veru''' hè mintuvatu calchì volta in i pruverbii corsi (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn sò micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti): * ''Machjaghjoli sò verracci.'' == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] m6yeqa9h5hhjnow7qess8mgcwg7wv7j Vicu 0 2710 336555 326553 2014-06-01T12:31:08Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Vicu antica prifèttura hè assai più importante chè Vicu paisolu d'Urnanu wikitext text/x-wiki '''Vicu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Vicu [[File:Vico Vi1aJPG.jpg|300px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Aiacciu | cantonu= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Canton_des_Deux-Sorru Dui Sorru]| insee=[[2A348]] | cp=[[20160]] | merri= Francescu Colonna | intercomm= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_de_communes_des_Deux_Sorru Comunità di e commune di i Dui Sorru]| longitudina= 8° 47′ 58″ Livanti | latitudina= 42° 10′ 02″ Nordu || alt= minima. 0 m — massima. 1120 m | superficia= 5213 | pop=[[898]] | dinsità= 17 }} == Giugrafia == Vicu hè a u centru di u cantonu di i [http://fr.wikipedia.org/wiki/Canton_des_Deux-Sorru Dui Sorru]. A cumuna hè a 50 km a nordu d'[[Aiacciu]] (un' ora per strada). U paese hè attraversatu per u fiume [http://fr.wikipedia.org/wiki/Sagone_(rivi%C3%A8re) Saone]. == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bw5p3le1o942g90wsnwsvh0cmfj66cc Vighjaneddu 0 2711 344751 335010 2015-06-30T15:53:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Vighjaneddu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Vighjaneddu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A349]] | cp=[[20110]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[417]] | dinsità= }} [[Image:Viggianello église 1.jpg|thumb|350 px|none|A Chjesa di Vighjaneddu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9obauda4aonexs866dnk7dau57ur91h Beddanova 0 2712 360494 360493 2018-11-12T10:48:44Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki '''Beddanova''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Beddanova (Villanova) | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= Aiacciu | cantonu= Aiacciu-5 | insee=[[2A351]] | cp=[[20167]] | merri= Antone Matteu Vincileoni (UDI) | intercomm= Paese Aiaccinu | longitudina= 8.66944 | latitudina= 41.96000 | alt= min:0m max:787 m | superficia= 1125 | pop=358 | dinsità= 32 }} == Giugrafia == == Storia ==  STORIA DI BEDDANOVA Hè abitata Beddanova da l'antichità più landana è ancu da a preistoria posta ch'elli ci so parechji « tafoni », ascunditoghji sottu à i scogli. Ci avarianu campatu i Celtiberi, i Cartaginesi è i Rumani. U paesi anticu di u IXu seculu, Vichjoni, si saria chjamatu à u principiu « Ve-ghione », nomi d'urighjini celtibera (abitazioni di l'omu). U nomi di locu Campudunicu saria una sfurmazioni di Campu Punicu chì ramintaria l'uccupazioni cartaginesa. U nomi d'una culletta, a Punta d'Aquiloni, pudaria avè cum'è urighjini un campu rumanu, u campu di l'aculi (aquilae...). À u XIXu seculu è in l'anni 1980, funu trovi dicini di pezzi d'oru rumani in a sponda di u golfu di Lava nantu à Beddanova... u famosu « tisoru di Lava ». À parta si da u IXu seculu, Vichjoni, cum'è tuttu u golfu di Lava è u liturali corsu in ginirali, patì l'assalti di i Mori. Una parti di l'abitanti di Vhcjoni è Campudunicu funu purtati cum'è schiavi. I casi eranu arruvinati è qulli chì firmavanu andedinu à stà in la sarra di Lisa (790 metri) sopra à u paesi d'oghji. A stretta trà dui muri chì da u mari par l'anzianu paesi di Vichjoni ghjugni à u campanili di Beddanova, si chjama « A Stretta di i Mori ». Issa strada duv'elli passavanu i invasori mori hè rifatta oghji è signalata pà a spassighjata à pedi. À u XIVu seculu, sicondu a lighjenda, guidati da a vediva d'un signori di Lisa, chjamata Bianca Maria, quilli chì s'eranu stabuliti in Lisa fecinu à Beddanova in tornu à una surghjenti, a Murgana, chì hè a funtana di u paesi oghji. Villa Nova si vedi nantu à i carti di Corsica da u1506. Beddanova è u paisolu di San Fideli eranu una parti di a strada di i cappelli, da Santu Antoni in Aiacciu finu àl'uratoriu di a bocca à San Bastianu passendu pà u Binadettu (cumuna d'Alata). Finu à u XVIu seculu, pà A stretta di i mori, cuntinueghjanu l'assalti sarracini è saranu stati distrutti parechji volti Beddanoda è i so paisoli. Hè mintuvata Beddanova in lu Dialogo nominato Corsica di Monsignore Agostino Giustiniani (1470-1536) . Si tratta di una discrizzioni di a Corsica scritta da u vescu di u Nebbiu è 1522 et 1531. Quand'ellu ni hè à discriva a pievi d'Aiacciu, dopu à quilla d'Appiettu, dici cusì : dopu veni a pievi d'Aiacciu, duv'elli sò prima Villanova, sopra à Portu Pruvenzali, è po i paesi di Linare, Poggio, Petra, Pozzo di Borgo, à trè miglie da Ajaccio, l'Aghia di Giovanni, Montichi et in fini quillu d'Alataancu ellu à trè miglie da Ajaccio. S'assumiglia issa discrizzioni à u rigistru di i taglii di u 1537, for di i divisioni di Beddanova chì ùn sò mintuvati (Latta 36 fochi, Pozzo di Borgo 36 fochi, Lagia di Zoani 17 fochi, li Montici 39 fochi, le Case Soprane 17 fochi, Pietra 31 fochi, lo Poggio d'Ajaccio 7 fochi, Villanova 16 fochi). Par Beddanova si tratta di un abitatu à paisoli, chì una parti à l'epica hè disbitata par via di l'assalti turchi. Nantu à issu puntu a pupulazioni di a cappella di Santo Felle (San Fideli) a prudutta una richiesda davanti à l'Uffiziu di San Ghjorghju. In lu 1541 a municipalità ghjinuvesa d'Aiacciu faci fà a torra di Pagliaghjolu (ditta di Capu di Fenu) è quilla di Lava. À pocu à pocu si stabulisci a paci ghjinuvesa. I Biddanuvacci, i Biancamaria in Beddanova è i Scaglioli, i Casasoprana in San Fideli, curanu i so bandi di capri, i so orti, i so alivi è i so campi di granu (si trovanu à dicini l'aghji da tribbià in a cumuna). Veninu à campà cun elli pastori di Bicugnanu (Martinetti, Marcaggi, Mufraggi, Giacomoni...), di Vaddi di Mizana (Vincileoni, Casile) è di Bastelica (Capigriggi, Lozzi, Chiozza...). A ghjesgia di a cappella di Santi Feli (San Fideli) si pò veda in un ducumentu di u 1730, fattu da indicà à u guvernu ghjinuvesi quali elli sò i prupiitarii è u valori di i tarri ch'ella cuntava d'acquistà a Sirinissima da stabuliscia si i culoni grechi. U prughjetti piantedi quì. Finu à u 1862 Beddanova è i paisoli dipindianu d'Aiacciu è d'Alata. In lu 1862, cù 1 134 ettari è 325 abitanti, formanu una cumuna da sè, cumposta cù i paisoli di Beddanova, Saliccia, Vichjoni, San Fideli, Aghja d'Antunettu, u Poghju è i Scaglioli. Oghji i paisoli di Vichjoni è Aghja d'Antunettu sò bioti è i so casi arruvinati. Cù a prima Guerra mundiali, u paesi perdi gran parti di i so forzi (24 nomi scritti nantu à u munimentu à i morti !). Dopu u 18, parechji lascianu u paesi par andà in cuntinenti o in i culunii francesi. In lu 42 hè uccupatu u paesi da i Taliani, chì stanu in Beddanova, Capu di Fenu è Lava. Si sviluppa un gruppu di risistenti. Vinarà à l'appiattu dui volti u sottumarinu Casabianca in li marini di u paesi. Una volta par sbarcà ci l'armi, à siconda volta, in la nuttata da u 4 à u 5 di sittembri di u 43, quattru ghjorni nanzi à l'insurrizzioni di a risistenza corsa, par purtà in Algeri à Arthur Giovoni, capu di a risistenza. Ci sò li Biddanuvacci chì participeghjanu à issi uparazioni. Dopu u 45 cuntinueghja à spupulà si Beddanova, a ghjenti andendu à spessu in Aiacciu. In lu 78 sarranu a scola. À parta si da l'anni 90, cù un paisolu novu à a marina, I Costi di Beddanova, è cù i ritorni di paisani, à a ritirata o stanchi di a vita citatina, ci hè un certu rinnovu pà a cumuna. Oghji ci stanu guasi 400 abitanti à l'annata è una millaia d'istatina. Sò stati rifatti a ghjesgia è u campanili, si sò aparti stradi pà i spassighjati à pedi, l'alberghi campagnoli è una casa di l'ospiti. Una ustaria, cù una cucina corsa tradiziunali d'alta qualità, hè dinò un locu d'animazioni. Cumuna campagnola, dà i prudutti bunissimi fatti da i pastori di u paesi. Beddanova, chì voli pruteghja i so siti, u so ambienti u so tarritoriu agriculu è u so liturali, hè u « pulmoni verdi » di u circondu d'Aiacciu. Paesi corsu cù un carattaru forti, entri in lu XXIu seculu scigliendu una qualità di vita strasurdinaria è aprendu si à pocu à pocu à l'agroturisimu. == Merri == == Rifarenzi == * [http://www.villanova-mairie.fr/histoire-du-village.html Cumuna di Beddanova, ''Storia di Beddanova'', annantu à u situ di a mirria] == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] l9yqo6hou2jyj1dzzngu39k3pngsouz Zirubia 0 2713 335122 321511 2014-03-23T15:13:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Zirubia''' '''Zirubia''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Zirubia | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A357]] | cp=[[20116]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[29]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Zirubia]] == Giugrafia == Zirubia hè una cumuna di u dipartamentu di Corsica Suttana è di u Cantonu di Tallà Scupamena. == Storia == == Merri == L'attuali merri di Zirubia hè Ghjuvanclaudiu Lucchini. == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3fkdsvr7aujuzv5jqw7wscofoba11rs Zèvacu 0 2714 344921 344142 2015-06-30T19:26:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Zèvacu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Zèvacu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A358]] | cp=[[20173]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[56]] | dinsità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Zèvacu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== Eccu uni pochi dui pruverbii chì sò tipicamenti di Zèvacu: * ''À chì mali vivi, mali mori. '' * ''A strada bedda ùn hè mai longa. '' * ''Frivaghju, t'hà setti barretti. '' * ''Frivaghju ùn lacà di fà u to viaghju. '' * ''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu m'ha presu tutti i me agneddi è ùn m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì ùn l'aghju da par mè'' * ''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.'' == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.zevaco.net/ U situ di a cumuna di Zèvacu] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1u88wbcoqmwahablb49mzpn0sk5y10i Zìcavu 0 2715 344922 344757 2015-06-30T19:26:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Zìcavu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Zìcavu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A359]] | cp=[[20132]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[237]] | dinsità= }} [[Image:Zicavo1.jpg|thumb|350 px|none|Zìcavu]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Parsunalità == * u Ginirali [[Ghjacumu Petru Abbatucci]] hè natu in Zìcavu u 7 sittembri [[1723]] == Da veda dinò == * a [[nanna di u Cuscionu]] * [[Sirinata par un pastori di Zicavu]] == Rifarenzi == * [http://www.accademiacorsa.org/abbatucci.html Leccia, Antonu, 1998, U Ginirali Ghjacumu Petru Abbatucci - Le général Jacques-Pierre Abatucci, Accademia corsa] == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] t2gt86vq5e5alm1l99yr4vefhyfzlc0 Zigliara 0 2716 344758 335118 2015-06-30T15:58:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Zigliara''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Zigliara | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A360]] | cp=[[20190]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[125]] | dinsità= }} [[Image:Eglise_de_Zigliara_01.JPG|thumb|350 px|none|A Chjesa di Zigliara]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Da veda dinò == * a [[Panicala]] == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3bc4j4hgm38l3sq3i5gur3mhlphv73e Zonza 0 2717 335127 321515 2014-03-23T15:13:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Zonza''' hè una [[cumuna francesa]] situata in u [[dipartamentu francesu|dipartamentu]] di a [[Corsica Suttana]] è a [[Cullittività tarrituriala di Corsica|rigiò Corsica]]. {{cumuna|cumuna=Zonza [[File:Zonza Bavelle 1JPG.jpg|350px]] |statu=[[Francia]] |rigioni=[[Corsica]] |dipartimentu=[[Corsica Suttana]] |circundariu=[[Arrundissamentu de Sartè|Sartè]] |cantonu=[[Cantò de Livia|Livia]] |insee=2A362 |cp=20124 |merri=[[Henri-Paul Agostini]] [[Ilizziò municipali francesi di 2008|2008]]-[[Ilizziò municipali francesi di 2014|2014]] |intercomm=[[Cumunutà di cumuni di l'Alta Rocca]] |longitudina=9.17111111111 |latitudina=41.7502777778 |alt= mezana : 762 mini : 0 maxi : 1 480 |superficia=134,46 chm2 ; 13446 |pop=[[2179]] ab. |dinsità=16 }} == Giugrafìa == [[Image:Zonza_-_Aiguilles_Bavella.jpg|thumb|250px|left|U paesu di Zonza sottu i [[Pinzi di Bavedda]]]] == Administratiò == == Dimugrafià == == Storia == == Munumenti è lochi == === Munumenti === [[Image:Zonza Monument aux Morts.jpg|thumb|left|200px|Munumentu di morti]] === Lochi === ==== Santa Lucia di Portivechju ==== Santa-Lucia hè situata nantu à a RN198, frà Sulinzara è Portivechju. [[Image:Pinarellu-page.jpg|thumb|250px|rigth|Golfu di Pinarellu]] [[Image:Rivière-Cavo.jpg|thumb|250px|left|[[Cavu]]]] ==== Altri paesi ==== == Veda dinò == === Liani isterni === * {{Site de l'Insee |url=http://www.recensement.insee.fr/searchResults.action?zoneSearchField=&codeZone=2A362-COM |nom=Zonza}} * [http://www.conservatoire-du-littoral.fr/front/process/Content.asp?rub=8&rubec=219 Site du Conservatoire du littoral – Sainte-Lucie] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3o95wmonrwrtv41m1a1ifs5qc7pt0fu Zoza 0 2718 344140 335128 2015-06-02T17:37:44Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Zozza]] à [[Zoza]] wikitext text/x-wiki '''Zozza''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Zozza [[Image:Zoza.JPG|300 px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=2A363 | cp=20112 | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=51 | dinsità= }} == Giugrafia == == Storia == == Merri == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] hwszkft3gacc23gqg493w0162zvn4zn Aghjone 0 2719 363404 331327 2019-09-19T04:48:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Aghjone ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Aghjone | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Vezzani | insee=2B002 | cp=20270 | merre= | lungitudine=9° 24' 05" | latitudine=42° 06' 45" | alt med=66 | alt min=17 | alt max=459 | sup ett=3388 | sup km²=33,88 | pupulazione=245 | annu=1999 | densità=7 }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Aghjone]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == == Da vede dinù == * l'[[aghjone (Apis)|aghjone]] : un tipu d'[[apa]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7w5z2mm9w48g2w86k410147xfaq9qs3 Template:Infobox Cumuna di Cismonte 10 2720 336147 307283 2014-04-19T12:43:08Z Ruglianincu-esiliatu 6541 wikitext text/x-wiki <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''{{{cumuna}}}''' </font> |- | align="center" | Dipartimentu || align="center" | [[{{{dipartimentu}}}]] |- | align="center" | Còdice pustale || align="center" | {{{cp}}} |- | align="center" | Circundariu || align="center" | [[Circundariu di {{{circundariu}}}|{{{circundariu}}}]] |- | align="center" | Cantone || align="center" | {{{cantone}}} |- | align="center" | Merre || align="center" | {{{merre}}} |- | align="center" | Pieve || align="center" | {{{pieve}}} |- | align="center" | Latitùdine || style="text-align: center" | {{{lat}}} N |- | align="center" | Longitùdine || style="text-align: center" | {{{long}}} E |- | align="center" | Altitùdine || align="center" | <small>media<big> {{{alt med}}} m <br /><small>massimale<big> {{{alt max}}} m <br /><small>minimale<big> {{{alt min}}} m |- | align="center" | Pupulazione || align="center" | {{{pupulazione}}} ab. <small>({{{annu}}}) |- | align="center" | Nome di l'abitanti || align="center" | {{{nomab}}} |- | align="center" | Àrea || align="center" | {{{sup}}} km² |} </div> an7nmegawj5oz5sgmssf738nhfdccc6 Àiti 0 2721 363398 352567 2019-09-19T04:47:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Àiti ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Àiti | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B003 | cp=20244 | merre=Gérard Orsoni | lungitudine=9° 14' 41" | latitudine=42° 24' 00" | alt med=735 | alt min=240 | alt max=1120 | sup ett=1217 | sup km²=12,17 | pupulazione=34 | annu=2013 | densità=2,8 }} [[Image:Aiti Corse 1.jpg|thumb|350 px|none|Àiti]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ngthkld0ylmidhccr15vvrfvpjyz3vy Àlandu 0 2722 344759 336341 2015-06-30T16:00:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Àlandu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Àlandu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B005 | cp=20212 | lungitudine=9° 17' 28" | latitudine=42° 18' 26" | alt med=660 | alt min=480 | alt max=1040 | sup ett=305 | sup km²=3,05 | pupulazione=23 | annu=1999 | densità=7 }} [[Image:Alando ancien couvent.jpg|thumb|350 px|none|U Cunventu di Àlandu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bixhtq6qk2bf1huthqspj36gfktqn4l Albertacce 0 2723 331351 321520 2014-03-23T13:57:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Albertacce [[Image:Albertacce-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=2B007 | cp=20224 | merre= | lungitudine=8° 59' 04" | latitudine=42° 19' 41" | alt med=867 | alt min=785 | alt max=2558 | sup ett=9712 | sup km²=97,12 | pupulazione=200 | annu=1999 | densità=2 }} '''Albertacce ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * a furmiguccia * a grotta di l'anghjuli * a paglia orba * a parata * a pietra * a valle di u porcu * bocca e sponde * calasima * capu castellu * capu celu * capu d'ozzu * capu rossu * capu tafunatu * casa tafona * casarundella * chjosu maìo * colga * e canne * e cannelle * e cannelle * e radule * fer'a cavallu * fond'uscuru * funtana carulina * fusgiale * ghjucatoghju * i custolli * i spilonchi * i tirasgioli * l'accellu * l'alzanese * l'arinciasca * l'arinuccia * lemidu * limelli * montarale * montarola * monte albanu * piazza cumuna * pont'altu * ponte muricciole * popaghja * punta licciola * punta scubbiccia * san rocchu * teghinu * tilarba * tilerga * tula * u palmentu * u scalone * u valdu * u vallone * valduniellu * valle longa * verghju * zitembuli == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1uq4wu8hftpkzk38psyl6yn85jrk0m5 Aleria 0 2724 360466 353373 2018-11-10T12:48:56Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Aleria [[Image:Aléria.jpg|thumb|300 px|none]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=2B009 | cp=20270 | merre=Anghjulu Fraticelli | lungitudine=9° 30' 48" | latitudine=42° 06' 53" | alt med=10 | alt min=0 | alt max=102 | sup ett=5833 | sup km²=58,33 | pupulazione=2245 | annu=2015 | densità=34,4 }} '''Aleria ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == [[image:Aléria Caterragio.jpg|thumb|right|''U Caterraghju'']] Aleria hè situata in u centru maiore di a parte centrale di a costa [[estu|urientale]] di l'[[Corsica|isula]]. Si trova circa à metà strada trà [[Bastia]] è [[Portivechju]], in una zona di pianura à a foce di u [[fiume]] [[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]], secondu di a [[Corsica]]. == Storia == In u 565 a.C. i coloni [[Grecia|grechi]] [[Focea|focei]] fundonu quì un ''emporiu'' cù lu nome di ''Alalia'' (Ἀλαλίη in [[grecu anticu]]) . A parte da u 546 a.C., dopu à a cunquista di a Lidia è di a Ionia da parte di Ciru u Grande, l'emporiu fù incrementatu da a ghjunta di i Focei profughi da à cità ionica. Siguendu [[Erodotu]], a cità vene subitu in cuntrastu cù l'[[Etruschi]] è i [[Cartaghjinesi]] chì si cunfederonu per attaccà la. A guerra si cumpiì cù à [[Battaglia di Alalia]] avvenuta, trà u 540 a.C. è u 535 a.C., in l'[[mare|acque]] di a cità è duve a [[flotta]] focea, cù e so 60 [[Pentecontera|pentecontere]], frunteghjaronu una [[flotta]] di dimensione doppie.<br/> In a battaglia navale i Focei riuscinu à respinghje i nemichi subendu però grave perdite: quaranta di e so navi eranu distrutte. E rimanente, danneghjate in i rostri, ùn eranu micca utilizabile per à guerra. <br/> L'esitu di a guerra li cunvinse à abbandunà a cità per dirighje si versu l'[[Italia]] [[sudu|meridiunale]], duve fundonu [[Elea-Velia|Elea]].<ref>[[Erodotu]], [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Hdt.+1.166.1 1.166.1], [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Hdt.+1.167.2 1.167.2]</ref> <br/> Da 'ssu mumentu à [[Corsica]] passò sottu u cuntrollu [[Cartaghjine|cartaghjinese]] è [[Etruschi|etruscu]]<ref>Alalia fù in particulare sottu u duminiu di a cità etrusca di [[Tarquinia]] (M. Torelli, ''Storia degli Etruschi'', Bari, 1981, 222 e 252</ref>. In u 259 a. C., durante à [[prima guerra punica]], vene uccupata da i [[Repubblica Rumana|Rumani]] è cambiò u nome in ''Aleria''.<br/> Sottu [[Augustu]] diventa capilocu di l'[[Corsica|isula]] ghjugnendu à avè circa 20.000 abitanti. U [[cristianesimu]] arrivò intornu à u 60 d.C. Vi fu martirizata [[Santa Devota]], patrona di u [[Principatu di Monacu]] versu u IIIu seculu. L'uccupazione [[Vandali|vandala]] fù l'iniziu di u decadimentu di Aleria finch'è i [[Saraceni]] ùn la distrussenu cumpletamente. U colpu di grazia arrivò cù l'impadulamentu di u [[mare|portu]] è a ghjunta di a [[malaria]] chì custrinse l'abitanti à migrà versu l'internu. Intornu à u [[1240]] Aleria fu assughjettata à a Repubblica Marinara di [[Pisa]], finch'è ùn divente [[Ghjenuva|ghjenuvese]] dopu à a scunfitta pisana à a [[Meloria]] in u [[1284]]. In u [[1572]] i [[Repubblica di Ghjenuva|ghjenuvesi]] custruirunu u forte di Mantra à presidiu di a foce di u [[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]] è ci mandarunu abitanti di u locu. In u [[1840]] fù u [[littiratura|scrittore]] [[Francia|francese]] [[Prosper Mérimée]] à scopre i resti di l'antica cità. In u [[1920]] cuminciònu i primi scavi veri è propri. == Avvenimenti recenti == U [[21 d'aostu]] [[1975]], una decina di [[omu|omi]], cù l'aiutu di u duttore naziunalista di [[Corti]] [[Edmond Simeoni]] entronu è occuponu a casa colonica ''Depeille'' di un viticultore di '''Aleria''' di urighjine [[pedi neru]], suspettatu d'esse mischjatu in unu scandalu finanziariu. U capu di l'[[Azione reghjunalista Corsa]] (ARC) fece cunnosce e raghjoni di l'uccupazione: ''<<Quici vene svelatu lu scandalu di i vini chì mette in causa u pruprietariu di a cantina è parechji i so amichi neguzianti. Dopu à avè beneficiatu di prezzi esurbitanti, i respunsabili di a cantina hanu messu in pedi un'enorme truffa di parechji miliardi di vechji franchi, che hanu distruttu i picculi viticultori.>>'' U cumunicatu di l'indipendentisti di u 21 [[aostu]] 1975 in [[lingua francse|francese]]: ''<<Il s'agit de dévoiler le scandale des vins mettant en cause le propriétaire de la cave et plusieurs de ses amis négociants. Après avoir bénéficié de prêts exorbitants, les responsables des caves vinicoles ont mis sur pied une énorme escroquerie de plusieurs milliards d'anciens francs, au préjudice de petits viticulteurs.>>'' U CRS (Compagnie républicaine de sécurité) è 1200 [[Gendarmeria Naziunale francese|gendarmi]] circundarunu l'edificiu, cù l'appoghju di blindati è di elicotteri fermandu in attesa di riceve l'ordine d'assale la. Venneri [[22 aostu]] fù dumandatu à l'uccupanti di a casa colonica ''Depeille'' d'arrende si ma, dopu à una sparatoria chì fece due morti trà i gendarmi è un feritu grave trà li manifestanti fora da à casa colonica, venne datu l'ordine. Ghjunsenu novi rinforzi cù l'elicotteri è a folla pruvò di furzà i blocchi di a pulizia, cantandu l'[[Dio vi salvi Regina|innu corsu]] è incindandu i resti di a casa colonica è di e cantine cunfinanti. Per tutta a notte [[Bastia]] fù teatru di feroci scontri trà manifestanti indipendentisti è gendarmi. L'ARC si dissolse u [[27 aostu]] è questu pruvocò novi scontri à [[Bastia]], chì si cunclusenu cù un mortu è parechji feriti trà i giandarmi mandati da a [[Francia]] [[cuntinente|cuntinentale]]. U dramma di Aleria purtò à a luce u prublema di a ghjestione di e [[ecunumia|finanze]] è di a [[pulitica]] lucale, è purtò à un [[boicuttaghju]] di i [[vinu|vini]] [[Corsica|corsi]]. Si parla di questu mumentu di a [[storia]] [[Corsica|corsa]] come ''"I tre minuti chì sveglionu a [[Corsica]]"'' fendu ne risorghje u [[naziunalismu]]. == Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino == [[image:Aleria Fort.jpg|thumb|right|U forte di Matra]] [[U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] stà in forte di Matra. Uni pochi d'ogetti esposti : <gallery> image:Aléria musée pièce 1.jpg image:Aléria musée pièce 2.jpg image:Aléria musée pièce 3.jpg image:Aléria musée pièce 4.jpg </gallery> == Altri monumenti == [[image:Aléria Saint-Marcel.jpg|thumb|right|San'Marcellu]] * '''Chjesa di San'marcellu''' chjesa custruita in u [[1462]] di i [[Genuva|ghjenuvesi]] nantu i resti di u [[domu]] custruitu da i [[Pisa|pisani]] nantu à i resti di un edificiu di u IVu seculu. * '''Forte di Matra''' di fronte à a chjesa, custruitu in u [[1572]] da i [[Genuva|ghjenuvesi]]. In u forte hè allestitu u [[Museu dipartimentale d'archeologia Jérôme Carcopino]] duve si trovanu i resti di a [[necropuli]] prerumana è di a cità [[Roma|rumana]], cuntene e iputese di l'insediamentu, ceramiche [[Attica|attiche]] è [[Etruschi|etrusche]], utensili. * '''Santa Laurina''' in un'ansa di u [[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]], si trova un edificiu à pianta [[Basilica|basilicale]] in mattone è [[petra]] grezza di u IIIu sec., forse un edificiu [[Terme|termale]]. == Merri == * 2008 - 2014 : Anghjulu Fraticelli, UMP == Citazione == Accade chì Aleria fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu in i [[pruverbii corsi|pruverbii]]: * ''Aleria, Aleria, chì nun ammazza, vituperia.'' * ''Aleria, di punta à [[Roma]], i vechji tomba è i zitelli doma.'' <ref>Arnestu Papi, Pruverbii, detti è [[sprissioni corsi|sprissioni]] di Corsica è d'altrò</ref> * ''Tana ricca, Aleria bella.'' == Referenze == {{referenze}} == Bibliografia == * Erodotu, ''Storie'' (1.163.1) è seguenti. * Stillwell, Richard, ''The Princeton Encyclopedia of Classical Sites'', (Editors: Richard Stillwell, William L. MacDonald and Marian Holland McAllister) (1976) ISBN 0-691-03542-3 [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0006;layout=;query=toc &nbsp;] * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * Arnestu Papi, [http://ernestpapi.free.fr/Paesi,%20cit%C3%A0,%20loca%20citati%20in%20i%20pruverbii.%20Villages,%20villes,%20lieux%20dits%20cit%C3%A9s%20dans%20les%20proverbes.htm Paesi, cità, paisola, loca citati in i pruverbii|] == Da vede dinù == * [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] * [[Forte Matra]] * a [[Battaglia d'Alalia]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] t7e3ob9iliiae0sv1qthc6jiyumef2g Algaghjola 0 2725 351165 344125 2015-07-16T10:32:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Algajola [[Image:Algajola-Vue generale.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=2B010 | cp=20220 | merre= | lungitudine=8° 51' 46" | latitudine=42° 36' 31" | alt med=14 | alt min=0 | alt max=269 | sup ett=172 | sup km²=1,72 | pupulazione=216 | annu=1999 | densità=125 }} '''Algaghjola''' ('''Algajola''' in [[lingua francese|francesu]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fjf0umdb2rpoecn16lybe03499hi8mj Altiani 0 2726 351201 351200 2015-07-16T11:11:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Altiani ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Altiani [[Image:Altiani Pont Génois1 JPG.jpg|350px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B012 | cp=20270 | merre= | lungitudine=9° 17' 31" | latitudine=42° 14' 17" | alt med=618 | alt min=159 | alt max=1192 | sup ett=1829 | sup km²=18,29 | pupulazione=95 | annu=1999 | densità=5 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Cultura corsa == '''Altiani''' hè statu mintuvatu qualchì volta da i [[scrivanu|scrivani]] [[Corsica|corsi]]. Par asempiu, da [[Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Ùn parlà mai di l'[[ogliu]] ad Altiani ;'' == Merri == == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] sgfcl7ustpaarp7ylkjcw14zj82amsw Alzi 0 2727 362808 349096 2019-07-04T14:01:01Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''Alzi''' (ò '''L'Alzi''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. Face parte di l'antica pieve di [[Boziu (pieve)]] {{cumuna suprana|cumuna=Alzi [[File:Alzi village.jpg|280px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B013 | cp=20212 | merre= | lungitudine=9° 18' 09" | latitudine=42° 18' 15" | alt med=736 | alt min=577 | alt max=1616 | sup ett=274 | sup km²=2,74 | pupulazione=17 | annu=1999 | densità=6 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3zekxkc82w9kv8darqdqljpk8m18yoh Ampriani 0 2728 344761 331451 2015-06-30T16:01:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ampriani ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Ampriani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=2B015 | cp=20272 | merre= | lungitudine=9° 21’ 28" | latitudine=42° 15’ 18" | alt med=600 | alt min=320 | alt max=749 | sup ett=229 | sup km²=2,29 | populazione=14 | annu=1999 | densità=6 }} [[Image:Ampriani_Village_Plaine.jpg|thumb|350 px|none|Ampriani è a Piana di Tallone]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] angq5ore91ffj2ylmizc5xb7gtn69dn Antisanti 0 2729 351254 336832 2015-07-16T13:02:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Antisanti ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Antisanti | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Vezzani | insee=2B016 | cp=20270 | merre= | lungitudine=9° 20' 48" | latitudine=42° 10' 04" | alt med=750 | alt min=5 | alt max=780 | sup ett=4795 | sup km²=47,95 | pupulazione=418 | annu=1999 | densità=8 }} [[Image:Antisanti Village.jpg|thumb|350 px|none|Antisanti]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Antisanti hè statu mintuvatu qualchì volta in a [[litteratura]] è u [[cantu]] [[Corsica|corsu]]. Per esempiu : * in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]] : ''Ci sò in [[Corsica]] trè giuelli : [[U Borgu|Borgu]], Antisanti è [[I Prunelli di Fiumorbu|Prunelli]].'' == Riferimenti == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * [http://perso.orange.fr/antisanti.ecole/ Antisanti] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] nevqqtontdxj9ym5bxbqzj9y9o1vxn6 Aregnu 0 2730 363387 351299 2019-09-19T04:47:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Aregnu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Aregnu [[Image:Aregno E1aJPG.jpg|200 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=2B020 | cp=20220 | merre= | lungitudine=8° 53' 42" | latitudine=42° 34' 55" | alt med=210 | alt min=0 | alt max=326 | sup ett=930 | sup km²=9,3 | pupulazione=567 | annu=1999 | densità=60 }} [[Image:Aregnu.jpg|thumb|350 px|none|Aregnu]] == Geografia == == Storia == == Merre == Claudiu Imperiali == Monumenti == A Chjesa di a Trinità == Citazione == Aregnu hè statu mintuvatu qualchì volta in a [[cultura]] è a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]]: ''Chì và in Aregnu resta pregna.'' == Referenze == == Ligami == == Da vede dinù == * a [[festa di Sant'Antone Abbate]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4rtyksfobgm7exw13bsqfu0lght47sl Ascu 0 2731 351327 347278 2015-07-16T15:27:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=Ascu [[File:Asco-village.jpg|300px]] | dipartimentu=Cismonte | pruvincia=Lìsula | pieve=Caccia | cp=20276 | merre= Bernard Franceschetti | long=9° 01' 59" | lat=42° 27' 16" | alt med=620 | alt min=383 | alt max=2706 | sup =122,81 | pupulazione=134 | annu=1999 | nomab=Aschesi | densità=1,1 }} '''Ascu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì Ascu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]]: ''Parnice è Aschesi ùn si ponu ammansà.'' * in a [[sprissioni corsi|spressione]]: ''Parè un saviu d'Ascu''. * in i ''Puisii ghjucosi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): ''Ùn chera ad Ascu : l'arnesi hè sempri bonu ?'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lnv9g7pxiectz174qw4272mxqglg5qg Avapessa 0 2732 363056 331601 2019-07-15T23:03:55Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''Avapessa ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Avapessa [[File:Avapessa-village-1.jpg|280px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=2B025 | cp=20225 | merre= | lungitudine=8° 53' 43" | latitudine=42° 33' 44" | alt med=150 | alt min=173 | alt max=800 | sup ett=329 | sup km²=3,29 | pupulazione=65 | annu=1999 | densità=19 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Pruverbii== Eccu uni pochi di pruverbii: * '''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 048myuhijazv2kievdzd7qhzc1o8ly8 Barbaghju 0 2733 344764 331633 2015-06-30T16:02:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Barbaghju | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B029 | cp=20253 | merre=Ulivieru Mei | latitudine=42° 41' 26" | lungitudine=9° 22' 42" | alt med=300 | alt min=7 | alt max=940 | sup ett=1.086 | sup km²=10,86 | pupulazione=164 | annu=1999 | densità=15 }} '''Barbaghju''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Barbaggio_village.jpg|thumb|350 px|none|Barbaghju]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] alwxpzxq77r7p9tyictm0xs1th0s2yg Barettali 0 2734 363580 363579 2019-09-28T20:43:20Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Barettali | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B030 | cp=20228 | merre=Antone Hottier | latitudine=42° 52' 41" | lungitudine=9° 21' 21" | alt med=300 | alt min=0 | alt max=1.160 | sup ett=1.807 | sup km²=18,07 | pupulazione=131 | annu=2015 | densità=7 }} '''Barettali ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Barrettali-Miverviu-2.jpg|thumb|350 px|none|Minerviu.]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 28fs6zv68f5zvqc3h8t2uz29chi2mgs Bargudè 0 2735 356050 353482 2016-12-16T10:03:12Z Cycn 6351 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Belgodere | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Cismonte ( Haute Corse ) | circundariu=Calvi | cantone=Belgodere | insee=2B034 | cp=20226 | merre=Lionel Mortini | lungitudine=09° 01' 07" | latitudine=45° 35' 11" | alt med=310 | alt min=0 | alt max=811 | sup ett=1301 | sup km²=13,01 | pupulazione=552 ( in 2013 ) | annu=2016 | densità=42 }}Nome di l'abitanti {{{Belguderacci}}} == BELGODERE hè una cumuna di u Cismonte in Corsica == [[Image:Belgodere.jpg|thumb|350 px|none|BELGODERE]] == Geografia == == Storia == == Merri == Da lu [[1800]] à oghje: * 1800-1815-Ghjuvanni Andria MALASPINA * 1815-1821-Anghjulu Francescu LEONI * 1821-1830-Tumasgiu AMICI (Generale d'Imperiu in ritirata) * 1830-1848-Antone Leonardu Buonfiglu BELGODERE dè BAGNAJA * 1848-1906-Ghjuvanni Andria MALASPINA * 1906-1907-Tumasgiu MALASPINA * 1907-1911-Antone COLOMBANI * 1911-1920-Antone Martinu LEONI * 1920-1925-Austinu GALETTI * 1925-1946-Ghjiseppu COLOMBANI-MALASPINA * 1946-1947-Francescu Maria COLOMBANI * 1947-1950-Mariu ALDOBRANDI * 1950-1959-Ghjuvanni Battista SIMON * 1959-1965-Luiggi ORSINI * 1965-1979-Ambroise COLOMBANI MALASPINA * 1979-1989-Antone CANIONI * 1989-2001-Ghjaseppu FIRROLONI * 2001-2008 -Lionel MORTINI * 2008-2014 -Lionel MORTINI * 2014- -Lionel MORTINI == Referenze == == Ligami : Cumune di u Cismonte == {{Cumune di u Cismonte}} [[Categoria:Cumune di u Cismonde]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana‎ ]] ilqbavglmhnkaxslazbo49yhgclc5c3 Bigornu 0 2736 331693 321533 2014-03-23T14:04:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Bigornu [[Image:Bigorno-Ste-Marie-Assomption-2.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B036 | cp=20252 | merre=Rinatu Graziani | latitudine=42° 31' 49" | lungitudine=9° 18' 5" | alt med=650 | alt min=132 | alt max=1.107 | sup ett=894 | sup km²=8,94 | pupulazione=78 | annu=1999 | densità=8 }} '''Bigornu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Monumenti == * A [[Bigornu (pieve)|pieve di Bigornu]]. == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] jqjsoybps1hl8xpx8jdugc97ra4tsx4 Biguglia 0 2737 347280 331695 2015-07-02T01:06:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Biguglia & Marana (5742159689).jpg|300px]] {{cumuna suprana|cumuna=Biguglia | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di U Borgu|U Borgu]] | insee=2B037 | cp=20600 | merre=Saveriu Gandolfi Scheit | latitudine=42° 37' 41" | lungitudine=9° 25' 14" | alt med=270 | alt min=0 | alt max=665 | sup ett=2.227 | sup km²=22,27 | pupulazione=5.018 | annu=1999 | densità=225 }} '''Biguglia ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Biguglia fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Biguglia, Biguglia, Quand'eiu a vecu, mi santavugliu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Da vede dinù == * u [[Stagnu di Chjurlinu]] o [[Stagnu di Biguglia]] === Ligami === * [http://www.biguglia.fr U situ ufficiale di a cumuna] * [http://www.campuvallone.com U situ di u cullegiu di Biguglia Campu Vallone] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0gawa1sc4dlwa51qxymyq8sxpd798wb Bisinchi 0 2738 344864 331703 2015-06-30T18:13:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Bisinchi ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Bisinchi | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Castifau è Merusaglia | insee=2B039 | cp=20235 | merre=Paulu-Antone Paolantoni | lungitudine=9° 19' 27" | latitudine=42° 28' 45" | alt med=500 | alt min=113 | alt max=1067 | sup ett=1266 | sup km²=12,66 | pupulazione=202 | annu=2009 | densità=16 }} [[File:Bisinchi village.jpg|thumb|U paese di Bisinchi]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Tuponimi=== * a Curtalina * a Quercitana * a Sinaghja * Acquita * Belle Piane (spessu dettu Belle Piani) * e Chjose * Frappisoghju * i Mitali * u Capannale * u Chjusellu * u Janu (origine : u Pianu, trascrittu funeticamente è tuscanizatu da u Cadastru, in Obbiano) * u Maghjatu * u Mucale * u Nucetu * u Pinzu * u Pullunetu * u Quercitellu * u Vadellu (è a so funtana) * u Vadone E pò dinù, d'altri lochi : * Aghja à e Piazze (L’) * Aghja à i Meli (L’) * Aghja à i Mori (L’) * Aghjola (L’) * Almulente (L’) * Almulente (L’) (è a so vergalella) * Alzelli (L’) * Alzi (L’) * Anghjone (L’) (è a so pozza nanta u Vergalu) * Baghi (i) * Balchera (a) * Balurdu (Balordu) * Veculi (i) * Bella Raninca * Belle Donighe * Bughjulinu (u) * Busca (a) * Caldane (e) * Campaghjinacciu (u) * Campiglioni * Campunica (Camponica) * Canale (u) * Cap' Urnetu (u) * Cappiaghja (a) * Capu le Vigne * Capu Ritondu * Carancione (u) * Casa Murella * Casarsa (a) * Caselle (e) * Castagnetu (u) * Cateru (u) * Cavone (u) * Cheriolu * Chjarasgi (i) * Chjarasgiu (u) * Chjusella (a) * Chjusella (a) * Chjustrone (u) * Costa (a) * Culonna (a) * Curbaghja (a) * Curtalina (a), pè u Fornu * Curtaline (e), pè Bisinchi * Dicceppu (u) * Ernaghju (L’) * Espagu o Espacu o l’Espagu o l’Espacu (paisolu) * Ficaghjola (a) * Figa Amara * Figa di Landru * Filettellu (u) (è a so pozza nanta u Vergalu) * Filicaghju (u) * Filicone (u) * Forni Vechju * Fornu (u) (paisolu) * Funtana (a) * Funtana di l'Olmu (a) * Furmiculosa * Fussatu (u) * Giardinu (u) * Graticce (e) * Grotta a e Pergule (a) * Langordia (L’Angordia) * Liccetu (u) * Licciaghje (e) * L'Olmelli (L’) * L'Orzella (L’) * L'Orzella (L’) * Maltempu (è a so vergalella) * Mandriole (e) * Mari (i) * Marsola (a) * Meli (i) * Miletru * Mitale Landanu (u) * Mitale Supranu (u) * Mitale Suttanu (u) * Mitali (i) * Monacu (u) * Monte Rossu (u) (è a so vergalella) * Monticellu (u) * Mucchiete (e) * Mùlaghja (sic) * Muracelle (e) * Muratellu (u) * Muscaghjola (a) * Nespulu (u) * Nivincu (u) * Olmelli (L’) * Olmeta (L’) * Padula (a) * Paduli (i) * Palmentu (u) * Pasculacciu (u) * Passellaccia (a) * Pasticciola (a) * Pasticciolu (u) * Pastinu (u) * Pedansu (u) * Peri (i) * Petra Filicaghja (a) * Petra in Collu * Petra Pinzuta (a) * Petraculu (u) * Petre Longhe (e) * Petrichiccia (a) * Pettini (i) * Picchignolu (u) * Pini (i) * Pinnachjone (u) * Piopu (u) * Pirellu (u) * Pirossu (u) * Poghju (u) * Pozza à l'Anghjone (a) * Pozzu Vignalincu (u) * Pratale (u) * Prunitolu (u) * Purette (e) * Pusatoghiu (u) * Quercetu (u) * Querci' ammaghjatu (Querciu Ammaghjatu, di maghju, cf. u Maghjatu) * Querci Lanciatu (u) * Racconi (i) * Rampuninche (e) * Rappoli (i) * Roti (e, sic) * Rutone (u) * San Michele * Sant Andrìa * Sant Ilariu (scrittu pessu, Santu Lariu) * Santa Lucia * Santu Lariu (Sant Ilariu) * Selve (e) * Stagnolu (u) * Stretta (a) * Suara Vechja * Suarella (a) * Teghje (e) * Teppa (a) * Teppa Ondinella (a) * Tighjaghjolu (u) * Torra (a) * Traghjettu (u) * Trovali (i) (o Truvali ?) * Vaglinacce (e) (cf. vaglina, vaglinu ; pò dassi Vadinacce – vadina, vadellu, vadone) * Valdu à a Jesgia (u) (piu currente : u Vall’a Jesgia - a jesgia : balaninisimu pè a chjesa) * Valli Insemi (i) * Vechjali (i) * Vergalella (a) (le ruisseau, cf. ghjargalella o ghjergalellu – ghjé a vergalella di U Nivincu) * Vergalu (u) (cf. ghjargalu, ghjergalu, in altrò, fiumicellu maestru di Bisinchi) * Vignaccia (a) * Vignale (paisolu) * Vignale (u) (u locu) * Vittulaghjola (a) * Zuccarellu (u) E tant'altri dinò... == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gc0epuez0l75krjewuu1c3x3cixolu7 U Borgu 0 2739 334832 321536 2014-03-23T15:07:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Borgu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di U Borgu|U Borgu]] | insee=2B042 | cp=20290 | merre=Anna Maria Natali | latitudine=42° 33' 17" | lungitudine=9° 25' 41" | alt med=320 | alt min=0 | alt max=1.117 | sup ett=3.778 | sup km²=37,78 | pupulazione=5.002 | annu=1999 | densità=132 }} '''U Borgu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di U Borgu]]. [[Image:Borgu paese.jpg|thumb|350 px|none|U Borgu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == U Borgu hè statu mintuvatu qualchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Per esempiu : * in u pruverbiu : ''Ci sò in [[Corsica]] trè giuelli : Borgu, [[Antisanti]] è [[I Prunelli di Fiumorbu|Prunelli]].'' == Riferimenti == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Da vede dinù== * A [[battaglia di U Borgu]]. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] t41g3t4h0dd8mjy0jxpl5pi4wugb7gu Brandu 0 2740 360988 336790 2018-12-31T12:04:35Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Brandu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B043 | cp=20222 | merre=Dumenicu Ricci | latitudine=42° 46' 34" | lungitudine=9° 28' 34" | alt med=300 | alt min=0 | alt max=1.306 | sup ett=2.222 | sup km²=22,22 | pupulazione=1.527 | annu=1999 | densità=68 |Nome di l'abitanti = Ì Brandinchì}} '''Brandu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di Sagru di Santa Ghjulia]]. U paese pricipale hè Erbalonga. L'altri paesoli sò : [[Lavasina]], u Pozzu, Purettu, u Castellu e Silgaghja. [[Image:Erbalonga_01.JPG|thumb|350 px|none|Erbalunga, paese di Brandu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rcbula2tvys8mdm9351u349sxr0f6t0 Bustànicu 0 2741 336373 336372 2014-05-11T17:11:46Z Ruglianincu-esiliatu 6541 wikitext text/x-wiki '''Bustànicu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. [[File:Bustanicu suttanu.jpg|Bustànicu suttanu]] {{cumuna suprana|cumuna=Bustànicu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B045 | cp=20212 | merre= Taddei | lungitudine=9° 18' 03" | latitudine=42° 19' 24" | alt med=800 | alt min=617 | alt max=1727 | sup ett=1152 | sup km²=11,52 | pupulazione=77 | annu=1999 | densità=6 }} == Geografia == == Storia == In Bustànicu, in u 1729, principia a rivoluzione. I genuvesi volenu ricoltà un impusitu novu u 27 dicembre è maltrattanu un vechju omu chajamatu Antone Francescu Defranchi (Cardone)che ùn pudia micca pagà st'impositu de ottu danari ... si rivoltanu i paisani è a rivolta tocca u norte di l'isula. == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 224axl83vy0kj6atsdjm69btp6i1c44 Cagnanu 0 2742 347284 344765 2015-07-02T01:07:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Cagnanu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B046 | cp=20228 | merre=Isabella Marcadier | latitudine=42° 52' 34" | lungitudine=9° 25' 50" | alt med=300 | alt min=0 | alt max=1.068 | sup ett=1.472 | sup km²=14,72 | pupulazione=179 | annu=1999 | densità=12 }} '''Cagnanu ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Cagnano - Marine de Porticciolo.jpg|thumb|350 px|none|Marina di Purticciolu]] == Geografia == U paesu di Cagnanu truvassi in u [[Capicorsu]], tra [[Macinaghju]] e [[Erbalunga]]. Ci sò qualchi ghjuci paesi chi cumpustà a cumuna: * [[Porticciolu]], chì hè a marina di u paesu nantu à a strada D80 tra [[Santa Severa]] è Erbalunga * [[Piazze]], chì hè u locu u più importante di u paesu == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Cagnanu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Cagnanu, Cagnanu, ùn ci hè un omu ch'ùn sia sanu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0a0p0zjmpk0fqnvp8v5lmg5oikkrpz9 Calacuccia 0 2743 363382 347263 2019-09-19T04:47:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Calacuccia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Calacuccia | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=2B047 | cp=20224 | merre= | lungitudine=9° 01' 05" | latitudine=42° 20' 12" | alt med=847 | alt min=705 | alt max=1760 | sup ett=1877 | sup km²=18,77 | pupulazione=340 | annu=1999 | densità=18 }} [[File:Calacuccia_Panorama.jpg|thumb|350 px|none|Calacuccia]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì Calacuccia fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Calacuccia, caghja è imbruccia.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == == Da vede dinù == * u [[voceru di Maria Felice di Calacuccia]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] g68vomohj4czxofgygn1pgaqy41jb2c Calinzana 0 2744 356941 356939 2017-04-30T16:23:51Z Gael13011 5257 wikitext text/x-wiki '''Calinzana ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Calinzana [[File:Calenzana E1aJPG.jpg|350 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Calinzana | insee=2B049 | cp=20214 | merre= | lungitudine=8° 51' 21" | latitudine=42° 30' 31" | alt med=250 | alt min=0 | alt max=2144 | sup ett=18277 | sup km²=182,77 | pupulazione=1722 | annu=1999 | densità=9 }} [[File:Calenzana E2aJPG.jpg|thumb|left|A chjesa San Blasiu (1691-1701) - Architettu: Domenico Baïna.|200 px]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rycnoth2nqwdogmgq7a34qtbx579p2c Calvi 0 2745 362905 362607 2019-07-08T22:03:08Z Jun Misugi 295 a wikitext text/x-wiki '''Calvi ''' hè una [[cumuna]] è una [[cità]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Calvi [[Image:0 Calvi - Punta San Francesco - Quartiers de la Citadelle.JPG|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Calvi | insee=2B050 | cp=20260 | merre=Anghjulu Santini (LR) | lungitudine=8° 45' 25" | latitudine=42° 34' 07" | alt med=81 | alt min=0 | alt max=700 | sup ett=3120 | sup km²=31,2 | pupulazione=5376 | annu=2015 | densità=172 }} == Geografia == == Storia == ===Lingua=== A lingua ch'elli parlanu i Calvesi hè una forma di corsu, nata da l'imbulichimi di u latinu, u tuscanu, u genuvese è e varie parlate di a vicina Balagna. == Monumenti== ===Oratoriu Sant Antone Abbate=== L'Oratoriu Sant Antone Abbate hè a cappella di a cunfraternita. S'è a cunfraternita Sant Antone Abbate hè nata versi a midità di u XIVmu seculu, a so casazza hè stata fatta à l'entre di u XVImu seculu. Oghje cum'è nanzu, l'oratoriu, chì hè sempre cunsacratu, hè adupratu da i cunfratelli di Sant Antone pà e so ceremonie è e so riunione (uffizi di i morti, messe, festa patrunale, uffiziu di e Tenebre, Simana Santa, ecc.). Sicura chì, cum'è parechje ghjesge, a cunfraternita vole apre e so porte à e manifestazione culturale. Quelli chì entranu inde l'oratoriu di Calvi saranu maravigliati da i trè affreschi fatti inde l'anni 1510 è 1513, da un tritticu chì raprisente una crucifissione è a Beata Nunziata, un Cristu in croce di a fine di u XVIImu seculu sempre adupratu oghje pà e prucissiò di a Simana Santa, una statua di Sant Antone Abbate (XVmu s.) è un'antra di u listessu santu fatta in 2006 da Toni Casalonga. Ci vole à sapè chì a cunfraternita Sant Antone di Calvi hè una di e più attive è dinamiche di Corsica: un travagliu maiò nant'à a tradizione hè statu fattu da vint'anni in quà pà fà rinvivisce i canti, l'usi, u lessicu, l'uffizi è e prucissiò. A cunfraternita hè dinò assai impignata inde a sparghjera di a liturgia in lingua nustrale è à u missale rumanu in lingua corsa chì hà da esce da quì à pocu, ci anu participatu assai i cunfratelli di Sant Antone di Calvi. == Merri == [[Image:Calvi Port 1.jpg|thumb|right|'''Calvi''', u portu è a citatella. .|325px]] == Citazione == Calvi hè stata mintuvata qualchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Sfida ti di a lingua curtinese è di a penna calvese.'' ò "Un cerde mai una penna calvese" == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Calvi Santa Catalina]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] d47apeyom3h6hf1jkkd4t6tyw4d4t1h Cambia 0 2746 331815 321543 2014-03-23T14:06:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Cambia [[File:San Pedrone cambia castagniccia corsica.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B051 | cp=20244 | merre= | lungitudine=9° 17' 38" | latitudine=42° 21' 51" | alt med=765 | alt min=510 | alt max=1421 | sup ett=828 | sup km²=8,28 | pupulazione=79 | annu=1999 | densità=9 }} '''Cambia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Monumenti == * a [[Stantara di Santa Maria]] == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0mu7bx20h6prwslzz50s1jebtr34gcv Campana 0 2747 344767 331820 2015-06-30T16:06:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Campana''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. L'abitanti si chjamanu campanesi {{cumuna suprana|cumuna=Campana | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B052 | cp=20229 | merre=Marie-Josée Grimaldi pieve=Orezza | lungitudine=9° 21' 06" | latitudine=42° 23' 19" | alt med=750 | alt min=640 | alt max=1766 | sup ett=237 | sup km²=2,37 | pupulazione=24 | annu=1999 | densità=10 }} [[File:Campana village.jpg|thumb|350 px|none|A Campana]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Lingua == Nel paese di Campana si parla corso, ovviamente (purtroppo sempre più raramente), nella variante della pieve di Orezza. Vanno notate alcune particolarità di questa parlata: -prima di tutto, perché si parla di un tratto linguistico molto discusso che tra l'altro non si riscontra solo a Orezza bensì in ampie zone della Corsica Settentrionale, rammentiamo che la -o finale atona si è mantenuta in alcune condizioni, nel caso cioè in cui è direttamente preceduta da -i oppure -e tonica; facciamo alcuni esempi: Dio, Matteo, u meo, eo (pronome personale), u galateo, Bartulumeo... -un altro tratto particolare è l'esistenza di plurali in -i di sostantivi femminili; sono due le categorie di parole in cui si riscontrano questi plurali; la prima quella più "logica" riguarda i sostantivi di seconda classe: a prigone / e prigioni, a stagione / e stagioni. Si noti che in questo caso si tratta di una regola senza eccezioni; la seconda categoria, invece, riguarda alcuni sostantivi femminili della prima classe che fanno il plurale con la -i; solo l'uso permette di conoscerli e sono abbastanza frequenti; possiamo fare alcuni esempi: a casa / e casi, una volta / duie volti, a scopa / e scopi, a carta / e carti... -si noti che la parlata d'Orezza ha mantenuto molte strutture, pronunce, espressioni congelate, vocaboli...ereditati dal toscano, talora usati ancora nella loro forma originaria: a scala al di fora, hé di bel tempu, d'aprile hé dolce durmire, pensu é ripensu e nel pensar mi vene, in casa del diavule, cum'é Limpia sullu scogliu, s'hà vulsutu piglià tuttu l'applausu... -in materia fonologica si può notare una persistenza della -o e della -e abbastanza frequente quando si sposta l'accento tonico: l'orechja/l'orechjoni, u spechju/i spechjetti, l'ocellu/l'ocellucciu... -la preposizione di quando precede l'articolo determinativo l' raddoppia la pronuncia della -l: a strada di l'omu (pronuncia dill'omu) -in materia di coniugazioni, i tratti particolari di questa parlata sono: 1°) all'imperfetto, la seconda persona in -e, la quinta in -ete: ESSE: tù ere, voi erete; MANGHJÀ: manghjave, manghjavete; FINÌ: finie, finiete... 2°) lo stesso al congiuntivo presente: chì tù sie, chì vo siete, chì tù manghje, chì vo manghjete, chì tù finische, chì vo finischete... 3°) lo stesso al congiuntivo imperfetto: chì tu fusse, chì vo fussete, chì tù manghjasse/ manghjesse, chì vo manghjassete/manghjessete, chì tù finisse, chì vo finissete 4°) lo stesso al condizionale: sereste, serestete, manghjereste, manghjerestete, finiscereste, finiscerestete... 5°) lo stesso al passato remoto: fuste, fustete, manghjaste, manghjastete, finiste, finistete... 6°) si nota che al congiuntivo presente i verbi in -ì, -e, -è fanno le prime desinenze in -i oppure in -a: ch'o finischi/finisca, ch'o senti/senta... 7°) si nota che al congiuntivo imperfetto i verbi in -à fanno la desinenza in -ess oppure in -ass: ch'o parlassi/parlessi 8°) alcuni verbi hanno diverse forme di congiuntivi: AVÈ: ch'o appii/appia/abbia/aghja/aghji; ESSE:ch'o sia/sippii; FÀ: ch'o facci/faccia/fia 9°) al condizionale esistono forme di desinenza per tutti i verbi; quella più usata a Orezza è quella in -ebb: FÀ: ferebbi, fereste, ferebbe, ferebbimu, ferestete, ferebbenu; molto usata usata comunque la forma in -ia: feria, fereste, feria, feriamu, ferestete, ferianu; non ci sono deifferenze lessicali nell'uso dell'una o dell'altra forma. ===Toponimi== * A Funtanichja * Crucetta * Borgu * Casa Suttana * Piazza à a Croce * Piazza à a Chjesa * Pullona * U Ghjentinellu * Spinzamerone * Quattru Talli * U Maiò * Sant'Andria * I Dui Stradò * Scanna Prete * Castagnu à a Cetera * I Querci * Casone Suttanu * Casone Supranu * A Tigliola * U Pughjale * Caracutella * Vignola * Vignaccia * Mulinacciu * A Crucione * E Presi * A Piana * U Pianu * U Capizzale * U Ribagnu * E Ripi * Funtana à u prete * A Pierbalinca * U Tiratoghju * L'Aghja à l'amaru * L'Aghja à u monte * U Tufone Calvariu * U Piandilebuffe * Guilu * A Lenza == Fora di a Corsica == Campana hé dinù una cumuna di 1.936 abitanti di a provincia di Cosenza. Custì dinù, l' abitanti si chjamanu campanesi. == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] skamwyyvi497as4yxuojtjcwwg99lpr Campi 0 2748 357129 344768 2017-05-31T17:28:56Z Steinsplitter 6341 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Campi chapelle San Cervone.jpg]] → [[File:Campi église Sainte-Marie.jpg]] [[c:COM:FR#reasons|File renaming criterion #3]]: To correct obvious errors in file names, including misspelled [[c::en:Noun#Pro... wikitext text/x-wiki '''Campi ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Campi | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=2B053 | cp=20252 | merre= | lungitudine=9° 25' 25" | latitudine=42° 16' 21" | alt med=550 | alt min=199 | alt max=1093 | sup ett=490 | sup km²=4,9 | pupulazione=28 | annu=1999 | densità=5 }} [[File:Campi église Sainte-Marie.jpg|thumb|350 px|none|A Cappedda San Cervonu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rsyqr9g7bpkt0jsgblvmm8qzs8mdjxb Campitellu 0 2749 344769 331827 2015-06-30T16:08:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Campitellu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B055 | cp=20252 | merre=Bernardu Graziani | latitudine=42° 31' 46" | lungitudine=9° 19' 2" | alt med=500 | alt min=112 | alt max=1.231 | sup ett=822 | sup km²=8,22 | pupulazione=103 | annu=1999 | densità=12 }} '''Campitellu ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di l'Altu di Casacconi]]. [[File:Campitello-Panicale.jpg|thumb|350 px|none|Campitellu]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Sopranomi=== *A volpa *L' ochju merlinu *Testa nera == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] k01vig656ajo46cxscqc3xtwl0ln1fq Canale di Verde 0 2750 363609 363410 2019-09-29T22:51:01Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''Canale di Verde ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Canale di Verde [[File:Tour d'Alistro - Corsica.jpg|250px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=2B057 | cp=20230 | merre= | lungitudine=9° 28' 35" | latitudine=42° 16' 40" | alt med=460 | alt min=0 | alt max=1093 | sup ett=1461 | sup km²=14,61 | pupulazione=335 | annu=1999 | densità=22 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3zxo4vdmtfdrq9lnpkf42czy9xjmgvm Cànari 0 2751 344770 336317 2015-06-30T16:11:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Canari | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B058 | cp=20217 | merre=Mauriziu Bertoni | latitudine=42° 50' 47" | lungitudine=9° 19' 51" | alt med=360 | alt min=0 | alt max=1.268 | sup ett=1.667 | sup km²=16,67 | pupulazione=328 | annu=1999 | densità=19 }} '''Canari''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Canari-clocher.jpg|thumb|350 px|none|U Campanile di Canari]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] i16gsjdclpbu803kkluhpfle3teoa24 Canavaghja 0 2752 344771 331837 2015-06-30T16:12:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Canavaghja | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B059 | cp=20235 | merre=Niculaiu Ricci | latitudine=42° 30' 15" | lungitudine=9° 15' 45" | alt med=698 | alt min=151 | alt max=1.323 | sup ett=3.493 | sup km²=34,93 | pupulazione=98 | annu=1999 | densità=2 }} '''Canavaghja ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Canavaggia-Pont de Pontare.jpg|thumb|350 px|none|U Ponte di Pontare]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gwu2rh17s66weza1lxmel82zyj8q8hd Carchetu è Brusticu 0 2753 347925 344772 2015-07-03T10:19:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Carchetu è Brusticu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Carchetu è Brusticu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B063 | cp=20229 | merre= | lungitudine=9° 22' 00" | latitudine=42° 21' 57" | alt med=630 | alt min=436 | alt max=1697 | sup ett=519 | sup km²=5,19 | pupulazione=18 | annu=1999 | densità=3 }} [[File:Carchetu_et_en_fond_Carpinetu.jpg|thumb|350 px|none|Carchetu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Carchetu]] *[[Brusticu]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] f592kqwc29ixnbq465d90vbia9fvf6n Carpinetu 0 2754 344773 331925 2015-06-30T16:14:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Carpinetu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Carpinetu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B067 | cp=20229 | merre= | lungitudine=9° 22' 49" | latitudine=42° 21' 21" | alt med=700 | alt min=477 | alt max=922 | sup ett=244 | sup km²=2,44 | pupulazione=11 | annu=1999 | densità=4 }} [[File:Carpineto San Petrone.jpg|thumb|350 px|none|U Carpinetu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 166ktwd11fjowln1kj30t6y0u7ywy19 Carticasi 0 2755 363405 331933 2019-09-19T04:48:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Carticasi ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Carticasi | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B068 | cp=20244 | merre= | lungitudine=9° 17' 28" | latitudine=42° 21' 28" | alt med=886 | alt min=652 | alt max=1697 | sup ett=1280 | sup km²=12,8 | pupulazione=26 | annu=1999 | densità=2 }} [[File:Carticasi.jpg|thumb|250 px|none|Carticasi]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fpm1npqww0k4vjxuenwd1y207o2dibb A Casabianca 0 2756 363330 331941 2019-09-05T12:47:07Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Casabianca]] a [[A Casabianca]] tramite redirect wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Casabianca [[File:A_casabianca.JPG|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B069 | cp=20237 | merre=Ferdinandu Vincentelli | latitudine=42° 26' 50" | lungitudine=9° 21' 50" | alt med=630 | alt min=388 | alt max=1.000 | sup ett=368 | sup km²=3,68 | pupulazione=68 | annu=1999 | densità=18 }} '''A Casabianca''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Face parte di a pieve d'[[Ampugnani]], in [[Castagniccia]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] t75dra6ah1g2z16ut7y2j0dtjafyap4 A Casalta 0 2757 364999 364998 2019-11-13T08:21:29Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Casalta [[File:Santa Maria di A Casalta 2.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B072 | cp=20215 | merre=Anghjulu Petru Giafferi | latitudine=42° 26' 34" | lungitudine=9° 24' 38" | alt med=400 | alt min=111 | alt max=600 | sup ett=491 | sup km²=4,91 | pupulazione=37 | annu=1999 | densità=7 }} '''A Casalta''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]] ind'a pieve d'[[Ampugnani]]. == Geografia == == Storia == Si chjama "a Casalta" perchè in lu [[mediuevu]] u [[paese]] ùn era micca piazziatu in istu locu. U [[paese]] era più inghjò, accant'à a [[chjesa]] procatedrale di Santa [[Maria]]. Oghje sta [[chjesa]] hè in ruvina, i muri chì ne restanu mostranu ch'ella era una chjesa [[Roma|rumanica]] [[Pisa|pisana]]. Dop'à u [[mediuevu]], l'abitanti hanu cuminciatu à custruce e so [[casa|case]] più insù, accant'à una casa [[torra]] chì ghjà esistia. Issa casa [[torra]] si chjamava "a Casa Alta". In tutta a [[valle]] di u [[Fiumaltu]], à l'epica di u [[mediuevu]] ci hè statu listessu [[fenomenu]] di ricustruzzione di i [[paesi]] più insù. Dicenu chì a causa ne fubbe l'incursione di i [[Sarracini]] o forse l'aumentu di a pressione di a [[malaria]]. == Merri == ==Linguistica== ==Toponimi== * Nepitaghju * Pieve * Santa Maria * Finosa * Ernella * Purettone * Ficaghjola * Granetula * Lungaghjola * Penta Ceca * Pentalisei * Vecchju * Silivelle * Pighignuli === Pruverbii === * ''A Casalta bellu [[paese]] quandu l'[[aliva]] stà appesa. Sè l'[[aliva]] si ne casca, disgraziata a [[Casalta]]''. == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana|Casalta]] [[Categoria:Cumuna di Corsica|Casalta]] aocmgpyz8qatxi8gqm8mw6pj3f98pqj Casamàcciuli 0 2758 363610 336377 2019-09-29T23:00:50Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''Casamacciuli ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Casamacciuli [[File:Casamaccioli-village-1.jpg|280px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=2B073 | cp=20224 | merre= | lungitudine=9° 00' 07" | latitudine=42° 19' 06" | alt med=868 | alt min=785 | alt max=2320 | sup ett=3617 | sup km²=36,17 | pupulazione=100 | annu=1999 | densità=2 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lmqeb7ixyy1smuf8m8xjdjyt046vq8b Casanova 0 2759 360381 360380 2018-10-30T19:16:57Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki '''Casanova''' (ò '''A Casanòva''' in [[dialettu venachese]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Casanova | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Venacu | insee=2B074 | cp=20250 | merre= | lungitudine=9° 10' 30" | latitudine=42° 15' 19" | alt med=650 | alt min=537 | alt max=2378 | sup ett=989 | sup km²=9,89 | pupulazione=264 | annu=1999 | densità=26,69 }} [[File:Casanova (Venaco).jpg|thumb|350 px|none|Casanova]] == Geografia == == Storia == ==[[Dialettu venachese]]== U [[dialettu venachese]] face parte di u [[corsu supranu]] o [[Corsu supranu|supranacciu]], ancu chjamatu [[corsu cismuntincu]], hè una variante principale di a [[lingua corsa]] rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò [[Corsu cismuntincu|cismontincu]], cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] mws7bypk8kcz99f1g9cvkfqc5bnxy7h Casevechje 0 2760 344785 331950 2015-06-30T16:29:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''E Casevechje''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=E Casevechje | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Vezzani | insee=2B075 | cp=20270 | merre= | lungitudine=9° 21' 39" | latitudine=42° 08' 37" | alt med=420 | alt min=106 | alt max=729 | sup ett=906 | sup km²=9,06 | pupulazione=68 | annu=1999 | densità=7 }} [[File:Casevecchie.png|thumb|350 px|none|E Casevechje]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Sopranomi == Uni pochi di sopranomi di Casvechje sò: * Aspirante * Bucchinu * Capi biancu * Capurale * Calzetta * Ciavatta * Fumaghjolu * Lisbroni * Levra (A) * Mambrinu * Marachellu * Micchettone * Ponchji (I) * Precuratore * Pumpone * Saverione * Tintenna * Turicciu * Vitturaghji (I) == Referenze == * ''U Muntese'', Lugliu-settembri, 1971 == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] quyunzs1q7inzz6ozsxk7trk0j60dwf U Castellà di Casinca 0 2761 363259 363258 2019-08-22T11:52:14Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki '''U Castellà di Casinca ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Castellà di Casinca | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu=Corti | cantone=Casinca-Fium'Altu | insee=202077 | cp=20213 | merre= Eugeniu Bettelani (LR) | pieve= [[Casinca]] | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione=630 | annu= 2015 | densità= }} [[File:Castellare-Casinca_San_Pancraziu.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa San Pancraziu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4qk4ml9cr90mzh84uxsbpmdoybwjqf5 U Castellà di Mercuriu 0 2762 360463 360461 2018-11-10T12:33:51Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki '''U Castellà di Mercuriu''' (ò '''U Castellà di Mercoriu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Castellà di Mercuriu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[Bustanicu]] | insee=2B078 | cp=20250 | merre=Matteu Giudicelli | pieve=Mercuriu | intercomunalità= | lungitudine=9° 14' 52" | latitudine=42° 18' 41" | alt med=630 | alt min=331 | alt max=1 416 | sup ett=612 | sup km²=6.12 | pupulazione=32 | annu=2015 | densità=5.6}} [[File:Castellare-3.jpg|thumb|350 px|none|U Castellà di Mercuriu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == U Castellà hè mintuvatu qualchì volta in a litteratura corsa. Per esempiu in a [[paghjella]]: :''Bona notte amici cari Mi ne vogliu rientrà'' :''Cu u lume di a Madonna Finu à lu Castellà'' :''È si eiu vogliu fà viaghju Mi porta da mare indà.'' == Referenze == == Ligami == * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm Inventariu di e paghjelle] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] adyv74yikvvcudmwodrl0k2h83q1s16 Castellu di Rustinu 0 2763 331961 321560 2014-03-23T14:09:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Castellu di Rustinu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Castellu di Rustinu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Castifau è Merusaglia | insee=2B079 | cp=20235 | merre= | lungitudine=9° 18' 56" | latitudine=42° 27' 52" | alt med=400 | alt min=134 | alt max=1200 | sup ett=1240 | sup km²=12,4 | pupulazione=277 | annu=1999 | densità=22 }} [[File:Ponte-novu1.jpg|thumb|240px|left|Ponte Novu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] jp0hclbb8ai1bw122v5w0bb0wlptdxx Castifau 0 2764 331964 321561 2014-03-23T14:09:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Castifau [[File:Castifao-12-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu= Corti | cantone= Castifau è Merusaglia | insee=202080 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= 9.1125 | latitudine= 42.5052777778 | altitudine= 506 | superficia= 42,15 | populazione=152 | densità= }} '''Castifau ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == Castifau hè l'unu di i trè paesi di l'anziana pieve di Caccia, cù Ascu e Moltifau. Fin'à pocu, Castifau ghjera a capitale di a pieve. U Cunventu San Francescu di Caccia chì si vede ghjunghjendu in Castifau hè statu erettu à parte di u 1510, in listessu tempu chì quellu di u listessu nomu, di Bastia. Hè diventatu, à u filu di l'anni, un locu storicu impurtantissimu. Pasquale Paoli hà tenutu a famosa Cunsulta di Caccia, chì hà lampatu e fundazione di a Costituzione di a Corsica Independenta. Ma u paese, chì ghjera sempre statu un paese favurabule à U Babbu di A patria l'hà accoltu più d'una volta, è une poche di i Ragguagli di l'Isula di Corsica, u ghjurnale ufficiale di a Corsica indipendente sò stati fatti in Castifau. In u 1744, un missiunariu, San Leonardo di Porto Maurizio, ghjunse in Castifau è ci fù una grande manifestazione indè u cunventu di Caccia. In u 1774, l'ultimi partisgiani di Paoli attaconu u cunventu è ne caccionu i suldati francesi. == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fike5yfzv8cli54savxkqcfiync5b9p I Castiglioni 0 2765 344865 336323 2015-06-30T18:15:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''I Castiglioni ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=I Castiglioni | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202081 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=25 | densità= }} [[File:Village_de_Castiglione.jpg|thumb|350 px|none|I Castiglioni]] == Geografia == I Castiglioni hè nella pieve di Ghjuvellina, nantu u cantu di Niolu-Omessa. == Storia == == Merri == Marzu 2001 - Marzu 2008 = Lucette Beveraggi À parte da Marzu 2008 = Jean-Marcel Bertini == Referenze == == Ligami == [http://alain.beveraggi.free.fr/ Castiglione] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4nfntihakjmb5n2u9xarnte2hhk6yo0 Castineta 0 2766 363391 356989 2019-09-19T04:47:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Castineta ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. Castineta hè u paese di [[Lisandru Ambrosi]], un [[pueta]] è impruvisatore (1798-1842). {{cumuna suprana | cumuna=Castineta [[File:Castineta village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[Cantone di Castifau-Merusaglia|Castifau-Merusaglia]] | insee=202082 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | lungitudine=9.29972222222 | latitudine=42.4233333333 | alt med=800 | alt min=255 | alt max=1563 | sup ett=91.5 | sup km²=9.15 | pupulazione=53 | annu=2008 | densità=5,79 }} [[Image:Castineta église St-Sébastien.jpg|thumb|350 px|none|Castineta]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dfy1qrtb0mdrl1vuve38kku7yvfbfy8 Castirla 0 2767 347265 344866 2015-07-02T01:00:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Castirla [[File:Castirla.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=202083 | cp=20236 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=145 | densità= }} '''Castirla ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì Castirla fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''In canale di Castirla, a tramuntana ci zirla.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 5j7tekncxq7bmx8vhve321fwdz41st4 I Càtari 0 2768 349118 344876 2015-07-07T06:50:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=I Càtari [[File:Cateri Pays1JPG.jpg|350px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202084 | cp=20225 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= 42.5725 | altitudine= | superficia= | populazione=210 | densità= }} '''I Càtari''' (ò '''I Càteri''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gosk7pa8ka3w177jnf5qow1t0bp4d8e Cinturi 0 2769 363588 363587 2019-09-29T08:16:53Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Centuri]] à [[Cinturi]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Cinturi | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B086 | cp=20238 | merre=Ghjiseppu Micheli | latitudine=42° 57' 40" | lungitudine=9° 22' 11" | alt med=150 | alt min=0 | alt max=562 | sup ett=830 | sup km²=8,3 | pupulazione=229 | annu=1999 | densità=27 }} '''Cinturi ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Centuri port.JPG|thumb|350 px|none|U portu di Cinturi]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] l7r3ixepx6b0sfdatxdfhq1y7mlcrdq Cervioni 0 2770 354232 347282 2016-06-07T07:22:17Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Cervioni | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B087 | cp=20221 | merre=Marcu Antone Nicolai | latitudine=42° 19' 57" | lungitudine=9° 29' 32" | alt med=380 | alt min=0 | alt max=934 | sup ett=1.145 | sup km²=11,45 | pupulazione=1.452 | annu=1999 | densità=126 }} '''Cervioni''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di Campoloru di Moriani]]. [[File:Cervioni2.jpg|thumb|350 px|none|Cervioni]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì Cervioni fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Quandu u suleone piccia, Cervione in a Scupiccia.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lwl62d01tavn2mnyoufzdzp24pwhvd9 Chjatra 0 2771 332044 321568 2014-03-23T14:11:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Chjatra [[Image:Chiatra70.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=202088 | cp=20230 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=162 | densità= }} '''Chjatra ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. Teni 190 abitanti<ref>[http://www.recensement.insee.fr/RP99/rp99/co_navigation.co_page?nivgeo=C&codgeo=2B088&theme=ALL&typeprod=ALL&lang=FR&quelcas=LISTE Chiatra sur le site de l'Insee]</ref>. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == <references/> == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] g40xq65v73xx8y5i66mmdzwxu8t6q08 Chisà 0 2772 360434 360433 2018-11-10T11:25:34Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki '''Chisà ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Chisà [[File:Chisà.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202366 | cp=20240 | merre= Michele Andria Galinier | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione= 99 (2015) | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] tomjvri96mbkumaemcat3chj1ad0yna A Curbaghja 0 2773 358924 354153 2018-03-22T15:48:10Z Frassetu 5765 /* Merri */ wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Curbaghja [[Image:Corbara-village-1.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Isula Rossa | insee=202093 | cp=20256 | merre= | intercomunalità= | longitudine=8° 54′ 26″ Levante | latitudine= 42° 36′ 55″ Nordu | altitudine=170m | superficia=10,19 Chm2 | populazione=957 ab. (2015) | densità=94 ab./chm2 }} '''A Curbaghja''' (ò '''Curbara''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == {| class="wikitable" |+LISTA DI I MERRI !Periuda !Identità !Partitu !Qualità |- |1978 - Marzu 2001 |Michel Luigi |PCF | - |- |dà Mars 2001 à oghje |Paul Lions |PS |Inzianu Prisidenti di a Cumunità di e cumune |} == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 29xdl8qle7p77i42wse0n4omz2ury6n Corscia 0 2774 332144 321571 2014-03-23T14:13:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Corscia [[Image:Corscia-Village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[Niolu]] è [[Omessa]] | insee=2B095 | cp=20224 | merre=Marie-Josée Costa | intercomunalità= | lungitudine=9° 02' 36" | latitudine=42° 21' 20" | alt med=860 | alt min=436 | alt max=2 583 | sup ett=5 899 | sup km²=58.99 | pupulazione=165 | annu=2008 | densità=2.8}} '''Corscia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dry3b9qvohbghkck84cqs1g9wc2swvy A Costa 0 2775 331237 321572 2014-03-23T13:55:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Costa [[Image:Costa-village-WS.jpg|275px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=[[cantone di Belgudè|Belgudè]] | insee=2B097 | cp=20226 | merre=Petru Maria Mancini | latitudine=42° 34' 34" | lungitudine=9° 0' 8" | alt med=350 | alt min=160 | alt max=604 | sup ett=109 | sup km²=1,09 | pupulazione=48 | annu=1999 | densità=44 }} '''A Costa ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] arfrzy9g8kj3iz7lgapd2xwfeppj2jr A Croce d'Ampugnani 0 2776 344775 344774 2015-06-30T16:21:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Croce | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B101 | cp=20237 | merre=Maria Anghjula Stra | latitudine=42° 24' 51" | lungitudine=9° 21' 43" | alt med=800 | alt min=259 | alt max=1.655 | sup ett=643 | sup km²=6,43 | pupulazione=85 | annu=1999 | densità=13 }} '''A Croce ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Croce_panorama_du_village.jpg|thumb|350 px|none|A Croce]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dpgci68xuxpletc6x9qrq9fw6zelg1x A Crucichja 0 2777 364625 349127 2019-10-22T14:25:18Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Crucichja [[Image:Crocicchia-St-Andre.jpg|275 px|A Crucichja]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B102 | cp=20290 | merre=Anghjulu Felice Pasqualini | latitudine=42° 28' 9" | lungitudine=9° 21' 10" | alt med=650 | alt min=195 | alt max=1.041 | sup ett=432 | sup km²=4,32 | pupulazione=50 | annu=1999 | densità=11 }} '''A Crucichja''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] j9urlh8q56w9whx6w8nucmfaqr27x1a Erbaghjolu 0 2778 344787 332378 2015-06-30T16:31:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Erbaghjolu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Erbaghjolu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[Bustanicu]] | insee=2B105 | cp=20212 | merre=Jean-Marie Venturini | intercomunalità= | lungitudine=9° 17' 02" | latitudine=42° 15' 54" | alt med=730 | alt min=180 | alt max=931 | sup ett=1 545 | sup km²=15.45 | pupulazione=109 | annu=2008 | densità=7.1}} [[Image:Erbajolo village.jpg|thumb|350 px|none|Erbaghjolu (centru)]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fse0b346ua09qihf91a8rihpvxfwa5h Erone 0 2779 359229 359228 2018-05-10T21:15:13Z DARIO SEVERI 10718 Added image wikitext text/x-wiki '''Erone ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Erone | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= Bustanico | insee=202106 | cp=20244 | merre= Stéphane Leschi (2008-2014) | intercomunalità= SIVC (Syndicat Intercommunal de la Vallée de Casaluna) | longitudine= | latitudine= | altitudine= 780m (min. 429m), (max. 982m) | superficia= | populazione= 10 (2015) | densità= }} [[Image:Érone vue du village.jpg|thumb|350 px|none|Erone]] == Geografia == == a storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] d4agkdjk8w5gggt8mq88a15crur0x1i Ersa 0 2780 344789 332387 2015-06-30T16:33:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ersa | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B107 | cp=20275 | merre=Tumasgiu Micheli | latitudine=42° 58' 34" | lungitudine=9° 22' 51" | alt med=260 | alt min=0 | alt max=562 | sup ett=2.045 | sup km²=20,45 | pupulazione=135 | annu=2005 | densità=6 }} '''Ersa ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Ersa_Botticella_Conventu.jpg|thumb|350 px|none|Botticella]] == Geografia == [[Image:Giraglia Barcaggio.JPG|thumb|300 px|right|L'Isula di a Giraglia vista da u Barcaghju]] Ersa hè a cumuna più a u nordu di [[Corsica]]. In u sò territoriu ci hè l'[[Isula di a Giraglia]]. == Storia == == Merri == == Cultura corsa == Ersa hè stata mintuvata qualchì volta da i scrivani corsi. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Ùn dì à Ersinchi, ci hè più lu sturrionu ? '' == Merri == == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kqccrr6stxq33uq6piwdswtk26ybhc7 Ferringule 0 2781 344872 332435 2015-06-30T18:24:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Cumuna di Cismonte|cumuna=Ferrìngule [[Image:Farinole-pano-1.jpg|300 px]] | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B109 | cp=20253 | merre=Anghjulu Cherubini | lat=42° 43' 58" | lung=9° 21' 58" | alt med=200 | alt min=0 | alt max=1 120 | sup km²=14,76 | pupulazione=224 | nomab=Ferringulesi | annu=2009 | densità=15 }} '''Ferrìngule''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Farinole-pano-1.jpg|thumb|350 px|none|Ferrìngule]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Linguistica== ===Toponimi=== * Sparagaghju * Bracculaccia * U Poghju * San Daniellu * I Pinzelli * U Pinzalone * A Petra Pighjola * E Ribbe * U Casumarì * A Ciucciaghja * A Rininca * A Casella * A Piscatoghja * U Castellu * A Grotta * L'Alpa * A Leccia * A Vallechja * Anghja * Cannetu * A Muchjeta * U Ponte di a Casella * A Custella * A Funtana Vechja * San Leunardu * A Guaita * Piazza Cullè * A Rininca * L'Acquatella * L'Aripusatoghju == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 5gu1j22no62udypdeskb6dg4u38dd1f U Favalellu 0 2782 363402 344834 2019-09-19T04:47:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Favalellu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Favalellu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202110 | cp=20212 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=33 | densità= }} [[Image:Vue_de_Favalello.jpg|thumb|350 px|none|U Favalellu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] eaf1qtoc4rwo1uqain7trckty7zie21 Felge 0 2783 349130 349128 2015-07-07T06:58:27Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Felce]] à [[Felge]] wikitext text/x-wiki '''Felge''' (ò '''Felce''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Felge | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202111 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=33 | densità= }} [[Image:Felce et le hameau de Volgheracciu.jpg|thumb|350 px|none|Felge è Volgheracciu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] h5ln0f8j18o6nx09l2ssfwcx66i6e7a U Fulgetu 0 2784 349133 347286 2015-07-07T07:00:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Fulgetu''' (ò '''Filicetu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Fulgetu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202112 | cp=20225 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=145 | densità= }} [[Image:Feliceto.jpg|thumb|350 px|none|U Fulgetu]] == Geografia == == Storia == ==Citazione== Accade chì u Fulgetu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Fulgetu, Fulgetu, assai ogliu e micca acetu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lkn1101ksyf3y4g2y1d7jygj4i70ynd Ficaghja 0 2785 332443 321582 2014-03-23T14:19:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ficaghja [[Image:Ficaja-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B113 | cp=20237 | merre=Lisandru Gambotti | latitudine=42° 25' 23" | lungitudine=9° 22' 4" | alt med=570 | alt min=220 | alt max=725 | sup ett=505 | sup km²=5,05 | pupulazione=34 | annu=1999 | densità=6 }} '''Ficaghja''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == * [http://ficaghja.blogspot.com/ Situ incu ritratti di Ficaghja] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2v9uhsra3i0vrk137lh8snkv2fwl6g2 Fucichja 0 2786 363217 363216 2019-08-14T13:48:34Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Fughjuchja]] à [[Fucichja]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Fucichja [[File:Focicchia-pano.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=202116 | cp=20212 | merre=Georges Fede | intercomunalità=''senza'' | lungitudine=09° 29' 50" | latitudine=42° 25' 14" | alt med=654 | alt min=179 | alt max=1192 | sup ett=711 | sup km²=7.11 | pupulazione=40 | annu=2006 | densità=4 }} '''Fucichja''' (in francese ''Focicchia'') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di u [[Cismonte]]. == Geografia == Fucichja hè una [[cumuna]] di a pieve di [[Rogna]], ind'u Centru di Corsica. == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fkzx7l2usikctzdwys23eigy3imdj1k Furiani 0 2787 344792 344791 2015-06-30T16:35:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Furiani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantoni di Bastia|Furiani è Montesoru]] | insee=2B120 | cp=20600 | merre=Francescu Vendasi | latitudine=42° 39' 32" | lungitudine=9° 24' 54" | alt med=150 | alt min=0 | alt max=720 | sup ett=1.849 | sup km²=18,49 | pupulazione=4.829 | annu=2006 | densità=211 }} '''Furiani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Furiani_village_piano.jpg|thumb|350 px|none|Furiani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9brqghnih94lw7pmjpy3ky8ubefc2s5 Galeria 0 2788 360455 360454 2018-11-10T12:17:33Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Galeria [[File:Galeria village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Calenzana | insee=202121 | cp=20245 | merre=Ghjuvan'Maria Seïté | pieve=Falasorma | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione=341 | annu=2015 | densità= }} '''Galeria ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Cismonte}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8anjgrmkd4c3twdw6o7c20jrdppoqh8 Gavignanu 0 2789 344793 332565 2015-06-30T16:36:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Gavignanu''' (o '''Gavignani''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Gavignanu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202122 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=51 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Gavignani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] efmp9q72ew766edds22cf5utfds2m6m Ghisunaccia 0 2790 344794 332594 2015-06-30T16:37:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Ghisunaccia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=A Ghisunaccia | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= [[Corti]] | cantone=[[Ghisoni]] | insee=20123 | cp=20240 | merre= Guidici Francis | intercomunalità= Castellu Fiumorbu | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=3550 | densità= }} [[Image:Ghisonaccia-mairie-34.JPG|thumb|350 px|none|A Merria di A Ghisunaccia]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bwhf655tzdpirga4hfzz1c2v2db05nw Ghisoni 0 2791 363389 344875 2019-09-19T04:47:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ghisoni ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Ghisoni | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=capilocu di [[cantoni di Ghisoni]] | insee=2B124 | cp=20227 | merre= Albertini Don Marc | intercomunalità= Castellu Fiumorbu | latitudine=42° 06' 15" | lungitudine=9° 12' 42" | altitudine= | sup ett=12460 | sup km²=124,6 | pupulazione=269 | annu=1999 | densità=2 }} [[Image:Ghisoni Corse.jpg|thumb|350 px|none|Ghisoni]] == Geografia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2mqzn3ej626wjxkun2mkpvzuwrup509 Ghjucatoghju 0 2792 332613 321589 2014-03-23T14:22:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ghjucatoghju [[Image:Giocatojo-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B125 | cp=20237 | merre=Maria Teresa Faraut | latitudine=42° 26' 39" | lungitudine=9° 21' 2" | alt med=550 | alt min=464 | alt max=1.231 | sup ett=247 | sup km²=2,47 | pupulazione=49 | annu=1999 | densità=19 }} '''Ghjucatoghju''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3f914medkz2nubk4cwzpd5x6d8q87xy Ghjuncaghju 0 2793 344795 332618 2015-06-30T16:39:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ghjuncaghju ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Ghjuncaghju | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202126 | cp=20251 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=76 | densità= }} [[Image:Giuncaggio_village.jpg|thumb|350 px|none|Ghjuncaghju]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] t562l15dledp4ui8rw3vik6kber3juh L'Isulacciu di Fiumorbu 0 2795 344878 344877 2015-06-30T18:31:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=L'Isulacciu di Fiumorbu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[]] | cp=[[20243]] | merri= Ghjacumu BARTOLI | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[346]] | dinsità= 8 }} '''L'Isulacciu di Fiumorbu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. [[File:Monument entrée village d' Isolaccio di Fiumorbo.JPG|thumb|350 px|none|Monumentu in memoria di l'omi arrestati in ghjugnu 1808]] == Geografia == - Punta di a Cappedda (2042m). == Storia == - U 6 di ghjunghju di u 1808, da ordini di u generali Morand, 167 omi di 15 à 80 anni funu arristati in la ghjesgia di L'Isulacciu di Fiumorbu. Novi funu fucilati u 4 d'Aostu in Bastia, è l'altri dipurtati in li prigiò francesi induv'eddi morsinu tutti. - Punta di u Prati: D'aostu 1943, annantu à sta muntagna, funu lampati l'armi chì ghjovonu à caccià d'a Corsica l'occupanti facisti è nazisti. == Merri == Ghjacumu BARTOLI, (PCF), dipoi 1995. == Lochi è munumenti == - Ghjesgi è cappeddi di u paesi: * Ghjesgia di l'Annunziata, d'architettura barocca, incù u so campanili in petra (in paesi). * Cappedda San Roccu, d'architettura barocca (in paesi). * Cappedda Santa Lucia, d'architettura rumanica (in lu cimiteriu). * Cappeddi di i Bagni, di l'Acciani è di l'Aghjola. - Stabilimentu termali di i Bagni (Petrapola). - Piazza di a Funtana Bartoli (duv'eddu si faci a festa patrunali di San Roccu, u d'aostu) == Festi è evenimenti == - Festa patrunali di San Roccu, u 16 d'Aostu. == Rifarenzi == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] s34b9xj6o9vpxzibp1jsy2vazr1x8cm Lama 0 2796 332971 321592 2014-03-23T14:30:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lama | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B136 | cp=20218 | merre=Simone Baccelli | latitudine=42° 34' 39" | lungitudine=9° 10' 22" | alt med=480 | alt min=120 | alt max=1.535 | sup ett=1.992 | sup km²=19,92 | pupulazione=130 | annu=1999 | densità=6 }} '''Lama''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Corse Lama 20040924.jpg|thumb|350 px|none|Lama]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Pruverbii == * ''Pane d'Antisanti è oliu di Lama sò affissati à e porte di Roma''. == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2jxzxwm4r04t4bcvwn6kxwxfouo35ip Lanu 0 2797 332987 321593 2014-03-23T14:30:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lanu [[Image:Lano-San Petrone.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=202137 | cp=20244 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= 42.3836111111 | altitudine= | superficia= | populazione=20 | densità= }} '''Lanu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4if2rqnpu9h2ajtu84r1qqz95qbx82f Lavatoghju 0 2798 360486 333001 2018-11-11T19:00:12Z 90.37.4.242 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lavatoghju [[Image:Lavatoggio-village.jpg|300 px]] | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=2B138 | cp=20225 | merre= Rodolfu Santelli | intercomunalità= | latitudine= 42.5747222222 | longitudine= 8.87833333333 | altitudine= 450m | superficia= 686 ha | pupulazione= 149 | annu= 2015 | densità= }} '''Lavatoghju''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana. == Geugrafia == Lavatoghju si trova a 16Chm di Calvi è a 18Chm di L'isula Rossa .A cumuna di Lavtoghju si trova trà I Cattari u Lumiu. Lavatoghju à una superficia di 6,86Chm quatratti (ò 686 ha) è ci stà a pocu pressu 130 parsonne a l'annu U paese hè sopra a bocca di Salvi == Storia == A penna dopu a l'annu 100 Malafede-Savelli si mulista incu u so fratellu Pinascu è si face Indipendente è Sgiò di Bracaghju.Faccia hè sò lege nant'a i 7 chilometri chi s'assummigliava à a cummuna d'oghje. == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}}(Cismonte) [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ev97ya56s17jdq1vl5ety99kr4l1tmj Lentu 0 2799 333039 321595 2014-03-23T14:31:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lentu [[Image:Lento-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B140 | cp=20252 | merre=Adamu Orsini | latitudine=42° 31' 22" | lungitudine=9° 16' 57" | alt med=550 | alt min=131 | alt max=1.469 | sup ett=2.372 | sup km²=23,72 | pupulazione=91 | annu=1999 | densità=3 }} '''Lentu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0mtw7w433dyjf1fmrrtde9pgzh9q0pl Linguizzetta 0 2800 344799 333128 2015-06-30T16:45:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Linguizzetta ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Linguizzetta | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202143 | cp=20230 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=755 | densità= }} [[Image:Linguizzetta ancien couvent de Verde.jpg|thumb|350 px|none|U vechju conventu di Verde]] == Geografia == == Storia == == Sopranomi == Uni pochi di sopranomi di u paese di Linguizzetta sò: Capitanu, Chicchecca, Fera, Filicone, Impà, Impilisì, Intellu, Intranchjula, Mantuntìglia, Mingone,Palasgiò, Pantone, Patattella, Pimpì, Pititone, Pitteo, Vaccinella, Zampe rottu, Zirone == Merri == == Referenze == * U Muntese, lugliu-sittembri, 1971 == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kqhumtnkf9wp2xtomm25qfns2lk9048 Loretu di Casinca 0 2801 363403 344800 2019-09-19T04:47:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Loretu di Casinca ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Loretu di Casinca | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202145 | cp=20215 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=225 | densità= }} [[Image:Loreto-di-Casinca.jpg|thumb|350 px|none|Loretu di Casinca]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] nka3dkhf2y02d6yk4x5wj07u7wkk7m9 Lozzi 0 2802 333174 328522 2014-03-23T14:34:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lozzi [[Image:Lozzi-Village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=202147 | cp=20224 | merre= Ghjuvan-Felice Acquaviva | intercomunalità= Niolu | longitudine= | latitudine= | altitudine= 1044 | superficia= 30.74 | populazione= 136 | densità= 3 }} '''Lozzi ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. L'abitanti si chjamanu i Luzzinchi. U paese hè cumpostu da tre paisoli : Lozzi, l'Acquale (Acqualacci) e U Poghju (pughjulani) == Geografia == U paese hè arrampicatu à u pede di u Monte Cintu (Altitudine : 1043 metri) indu e valle di Niolu. A cumuna hè travarcata da u fiume Ercu chi piglia nascita indu u lagu di u Monte Cintu, puntu culminante di a Corsica (2710 metri). == Storia == U paese attuale sarebbe statu fundatu circa l'annate 1540 dopu chi e valle di u Niolu fussinu arruinate da i suldati genovesi. U nome di Lozzi hè dighjà menziunatu nant'à a mappa di a Corsica (annata 1580) indu a galleria delle carte al vaticanu (Roma). == Dettu == Luzzinchi magna schinchi, acqualacci magna stracci. == Merri == U merru attuale hè Ghjuvan-Felice Acquaviva (Autunumistu). == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] jd9tjbw0ldq8zjxdratcokp7mwq4233 Lucciana 0 2803 362920 354466 2019-07-10T16:51:59Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lucciana | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di U Borgu|U Borgu]] | insee=2B148 | cp=20290 | merre=Ghjiseppu Galletti | latitudine=42° 32' 48" | lungitudine=9° 25' 05" | alt med=250 | alt min=0 | alt max=687 | sup ett=2.916 | sup km²=29,16 | pupulazione=3.794 | annu=1999 | densità=130 }} '''Lucciana''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. L'abitanti di Lucciana si chjamanu i Luccianinchi. [[Image:Lucciana, u paese.jpg|thumb|350px|none|Lucciana]] == Geografia == Cumuna di a costa orientale di a [[Corsica]] à 20 chilometri di [[Bastia]], si spanna trà a muntagna e a [[Marana]] in bordu di u [[Mari Tirrenianu]]. Lucciana accoglie dinù l'aeroportu internaziunale di [[aeroportu di Bastia-Poretta|Bastia-Poretta]]. == Storia == A cità rumana di [[Mariana]]: A l'antichità, Mariana hè stata una cità di primu piannu fundata da u generale [[Mariu]] in 93 prima GC. Dipendia di a capitale [[Aleria]] ([[Alalia]] fundata da i grechi di [[Focea]]). Per i Catholichi, ghjè nantu à issu locu, à u Vsimu secculu, chi hè statu fundatu u diocesu di Mariana. Unu di i primi di Corsica, chi fù creatu dirrettamente cu u Pappa Urbano II chi a cuncessu a lu vescu di [[Pisa]] in [[1091]] la vicaria de la Corsica. In [[1130]] passarà a lu vescu di [[Genuva]]. A cattedrala di Santa Maria Assunta detta ''A Canonica'' ci hè fundata à u XIImu secculu. == Merri == U merre attuale hè Ghjiseppu Galletti (dinù cunsigliere tarrituriale à l'[[Assemblea di Corsica]]). == Monumenti e Ghjese == * [[Cattedrala di Santa Maria Assunta]]: detta "La Canonica" (annu 1119) hè una di i monumenti di i più importanti di Corsica. * La ghjesa di San Parteo, XIImu sec., vicinu a la Cattedrala de a Canonica e a la necropoli. * Ghjesa di San Michele: in paese, hè una ghjesa romana. Hè sotta prutezzione di u Ministeru di a Cultura francese dapoi 1994. * Cunventu di San Francescu: in paese, in pienu mezzu à u campu santu. Anant'à stu locu storicu, i frati è i suldati di [[Pasquale Paoli]] hanu cumbattutu l'armata francese di u rè Luigi XV (vedi [[Battaglia di U Borgu]]). * E Funtane: ci ne parechje (è anc'una d'acqua acitosa!), in Punticellu, anant'à piazz'à ghjesa (a stantara hè numata Cecca, 1885). == Referenze == * U gruppu puliticu culturale l'[[Arcusgi]] hè à l'origine statu criatu da qualchi Luccianinchi in [[1984]]. Cume l'ha dice L. Franceschi natu "Parechj'anni fà, ind'un rughjone di Marana-Casinca..." * [[Jean Guidoni]], cantadore francese, natu in Tulò è dinù Luccianincu. * [[Santa Divota]] a santa pradrona di a Corsica ma supratuttu quella di u [[Principatu di Monacu]]. Parechje celebrazione so state fatte à a catedrala di a Canonica incù i dui veschi, di Corsica è di Monacu. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:cità rumane di Corsica]] [[Categoria:Lucciana| ]] 9keseb0tpm0tabrjaf3mq6vgzf7d3ck U Lugu di Nazza 0 2804 363383 355277 2019-09-19T04:47:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Lugu di Nazza ''' (ò '''U Lucu di Nazza''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Lugu di Nazza [[File:Lugo-di-Nazza-99.JPG|350px|U Lugu di Nazza]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Ghisoni | insee=202149 | cp=20240 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=105 | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Lingua == Uni pochi di pruverbii di u Lugu sò: *''À chì dormi ùn piglia pesci. '' *''A donna faci l'omu. '' *''A vita hè una affaccata à u purtellu. '' *''Ancu a pulgia t'hà a tossa. '' *''L'imbroglii sò in a sacchetta. '' *''Piu pècuri, piu mocci. '' *''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. '' *''Tantu da casa meia cà da casa toia. '' *''U mondu hè fattu à scala, à chì codda è à chì fala. '' == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 28jk4vnz3mlnq0cro9m4po7onfuyp04 Lumiu 0 2805 333191 321601 2014-03-23T14:34:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Lumiu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Lumiu [[Image:Lumiu.JPG|300 px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202150 | cp=20260 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=895 | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Ligami == [[CRAB XV]] : Squadra di rugby (omi e donne) e scola di rugby di Lumiu : http://www.crab-xv.com {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9ulpyhd65bgi6as64by4gbevzj23c11 Luri 0 2806 344801 333197 2015-06-30T16:48:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Luri | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | pieve=Luri | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B152 | cp=20228 | merre=Petru-Dumè Tomasi | latitudine=42° 53' 51" | lungitudine=9° 24' 21" | alt med=600 | alt min=0 | alt max=1.136 | sup ett=2.753 | sup km²=27,53 | pupulazione=750 | annu=1999 | densità=27 }} '''Luri ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Luri_panorama.jpg|thumb|350 px|none|Luri]] == Geografia == == Storia == == Merri == * ? - ? DI MARCO Antonetta * 2002 - ? SANTUCCI Antone * 1983 - 2002 CERVONI Dumenicu * 1947 - 1983 LEANDRI Saveriu * 1945 - 1947 DOMINICI Stefanu * 1900 - 1945 FRANCESCHI Ghjuvanni * 1899 - 1900 MORELLI Filippu * 1893 - 1899 DE TOMEI Albertu * 1872 - 1893 GIUSEPPI Felice * 1871 - 1872 TOMEI Dumenicu * 1867 - 1871 TOMEI Ghjuvan Battista * 1852 - 1867 GIUSEPPI Felice * 1848 - 1852 GIUSEPPI Antone Ghjacumu * 1844 - 1848 TOMEI Francescu Antone * 1843 - 1844 VECCHINI Marcu * 1841 - 1843 BERNARDI Ghjiseppu Antone * 1839 - 1841 VECCHINI Dumenicu * 1836 - 1839 DOMINICI Annibale * 1834 - 1836 VECCHINI Dumenicu * 1832 - 1834 ESTELA Ghjiseppu * 1830 - 1832 DOMINICI Annibale * 1824 - 1830 GIUSEPPI Antone Ghjacumu * 1819 - 1824 ESTELA Ghjiseppu * ? - 1819 DEMARI Ghjuvan Stefanu * 1814 - ? DOMINICI Antone * 1813 - 1814 VECCHINI Francescu * 1809 - 1813 GIUSEPPI Antone Ghjacumu * 1804 - 1809 CERVONI Petru * 1801 - 1804 VECCHINI Francescu == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] crhewthksewpj1069phe98lskoy2vio Barghjana 0 2807 360472 360471 2018-11-10T13:33:18Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Barghjana(Mansu) [[Image:Manso-Montestremu.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Calenzana | insee=202153 | cp=20245 | merre=Pasquale Simeoni | pieve=Falasorma | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione=113 | annu=2015 | densità=0,93 }} '''Barghjana''' (ò '''U Mansu''') hè una [[cumuna]] di u [[Cismonte]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Cismonte}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] r1ndrttnwkgpfzziwffyrixbb8n72dm Matra 0 2808 345941 344802 2015-07-01T13:50:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Matra''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Matra | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202155 | cp=20270 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=63 | densità= }} [[Image:Maison_Matra,_Aléria,_Corse.jpg|thumb|350 px|none|Una casa in Matra]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 5zky3hgo8fo0a7b9eckycirqokooh3d U Musuleu 0 2809 344837 334848 2015-06-30T17:31:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Musuleu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Musuleu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202156 | cp=20259 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=14 | densità= }} [[Image:Mausoleo-village.jpg|thumb|350 px|none|U Musuleu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0rzkzcxhjkujx62f0j5cq95g863ewua A Mazzola 0 2810 362921 344776 2019-07-10T16:54:41Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''A Mazzola ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. {{cumuna suprana|cumuna=A Mazzola | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B157 | cp=20250 | merre= | intercumunalità= | latitudine=42° 18' 5" | lungitudine=9° 18' 40" | alt med=800 | alt min=673 | alt max=1692 | sup ett=659 | sup km²=6,59 | pupulazione=22 | annu=1999 | densità=3 }} [[Image:Sant'Andréa-di-Bozio.jpg|thumb|350 px|none|A Mazzola]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] na9tzyaob8ulvy9lgp97q0pk9ljh28z Meria 0 2811 347266 344803 2015-07-02T01:00:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Meria | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B159 | cp=20287 | merre=Lurenzu Napulione Piazza | latitudine=42° 55' 40" | lungitudine=9° 27' 12" | alt med=200 | alt min=0 | alt max=604 | sup ett=2.043 | sup km²=20,43 | pupulazione=85 | annu=1999 | densità=4 }} '''Meria''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Meria Tour génoise.jpg|thumb|350 px|none|A Torra ghjenuvese di Meria]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì Meria fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Meria, miseria.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] myzsiewefas2fi4bq3gca5u8jzxdz5d Mòita 0 2812 363386 344805 2019-09-19T04:47:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Mòita ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Mòita | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202161 | cp=20270 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=121 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Mòita]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Mòita hè stata mintuvata qualchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Per esempiu: * In a paghjella (racolta da a Ricuccata - Cervioni): :''In [[Moita]], curtinesi Pudianu falà di core'' :''N'eranu ben ricevuti Da le mamme è le figliole'' :''Parianu tantu cipressi Cunturnati da viole.'' * in u pruverbiu: ''Moitinchi, cori tinti.'' == Referenze == * [http://www.paghjella.com Inventariu di e paghjelle di Corsica] * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] nuuss9mtjdst63f9qigu6a9bdpwqj5c Moltifau 0 2813 353233 333482 2016-03-07T19:46:35Z 90.37.136.193 /* Referenze */ wikitext text/x-wiki '''Moltifau''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Moltifau | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Pieve di Caccia | cantone=capu locu di u cantone di [[Castifau-Merusaglia]] | insee=202162 | cp=20218 | merre=Jacques Costa | intercomunalità=Ascu Castifau | latitudine=42° 29' 15" Nordu | lungitudine=9° 06' 52" Levante | alt med=325 | alt min=200 | alt max=2064 | sup ett=5 519 | sup km²=55,19 | pupulazione=560 | annu=2004 | densità=10 }} [[Image:Moltifau.jpg|thumb|350 px|none|Moltifau]] == Geografia == 560 abitanti. Nantu 5 519 ettari, ci n'hè 800 di licceti. Capu cummunale di u cantone di Castifau-Merusaglia, si trova a 20 chilometri a punente nordu-punente di Merusaglia. Sta a 400 metri a u nordu di a sbuccata di e valle di l'Ascu dettu dinò u stranciacone chi franca a cummuna da levante a punente. A limita nordu levante hè u Tartaghjine chi righjunghje l'Ascu. Restanu 4 pastori : capraghji e pecuraghji che facenu casgii é furmaglii. Uni pochi cuntadini alevanu vaccine pè u macellu. Un apicultore face u mele. Ci sò dinò maestri è inprese di travagli pubblichi St'ultimi anni, u turismu s'hè svillupatu : spelunche di u Petralbellu, canoë-kayak nant'a l'Ascu, via ferrata di a Manicella (350 m), ponti genuvesi è rumani, u paese di e cuppulate. A a limita di a communa si trovanu e ruvine di u cunventu di Caccia chi fu distruttu in 1510, rifattu in 1553 è torna arruvinatu a a rivoluzione francesa. Indè stu cunventu hè stalbata a prima Cunsulta Naziunale corsa in 1755 induvé sò stati cuncipiti i principi di a prima costitizione corsa. In più di una Posta, c'hè una scola è un cullegiu pubblicu (110 alevi). A cummuna ha cresciutu di 110 abitanti tra 1999 è 2004, ciò hè 20%. == Storia == == Merri == 2001 - 2007 : Serge Grisoni - Merre é Cunsigliere Ginerale 2007 - Avà : Jacques Costa - Merre é Cunsigliere Ginerale ==Lingua== ===Casate=== * benedetti * capirossi * colombani * costa * colle * guidoni * mari * polidori * vesperini *Falconetti *Grisoni ===Sopranomi=== *capricciu *pizzicatu *tupizzone *casgione *zingone *macicone *caghjinu *milonga *mancinu *merendone == Referenze == ==Da vede dinù== * [[Paese di e Cuppulate]] == Ligami == * [http://moltifau.capirossi.org blog in lingua Corsa] * [http://www.cultellidicaccia.com/ I cultelli di Caccia] * [http://fr.wikipedia.org/wiki/Moltifao fr wikipedia] * [http://moltifincu.free.fr Nutizie è foto di paese] * [http://moltifau.skyblog.com Blog Moltifincu] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6lefnv7r6c5xs8snk7hkf9kktpat47s A Munacia d'Orezza 0 2814 362923 360436 2019-07-10T16:58:02Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Munacia d'Orezza [[Image:Monacia d'Orezza.JPG|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B164 | cp=20229 | merre= Antone Ghjiseppu Fantini | latitudine=42° 22' 58" | lungitudine=9° 23' 56" | alt med=590 | alt min=307 | alt max=1200 | sup ett=452 | sup km²=4,52 | pupulazione=27 | annu=2015 | densità=6 }} '''A Munacia d'Orezza''' (ò '''A Monacìa d'Orezza''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] 4txyz9h5yyy7nw5iya0lon7jf5h70og U Mucale 0 2815 334845 321611 2014-03-23T15:07:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Mucale [[Image:Moncale.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Calenzana | insee=202165 | cp=20214 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=170 | densità= }} '''U Mucale ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2nhsmuyegdquwuaj2yj6rs23877tz1b U Monte 0 2816 344836 344132 2015-06-30T17:30:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Monte | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B166 | cp=20290 | merre=Francescu Pancrazi | latitudine=42° 28' 11" | lungitudine=9° 23' 31" | alt med=680 | alt min=18 | alt max=1.218 | sup ett=1.491 | sup km²=14,91 | pupulazione=444 | annu=1999 | densità=29 }} '''U Monte''' ('''Monte''' in francese) hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:DIVINA VUE GENERALE.png|thumb|350 px|none|U Monte]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dofshlg1hhp732a28n20asfesp5jle2 Montegrossu 0 2817 357639 344576 2017-09-03T15:52:13Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Montegrossu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. Cumporta trè paesoli : Montemaiò (u più altu : a so altitudine hè 381 metri), Lunghignani è Cassani. {{cumuna suprana|cumuna=Montegrossu [[Image:Montegrosso (Montemaggiore) Vil3 JPG.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Calinzana | insee=202167 | cp=20214 | merre=Ghjaseppu Emmanuelli | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=333 | densità=20,18 }} == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== *Cima (a) *San Ghjisè; *san Ghjuvà, *Funtanella (a) *Piazzetta (a) == Referenze == Paese di Lunghignani Chjesa di San Vitu Capela di San Antone a Piazzeta a Piazza di a chjesa a piazza di l'Olmu == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] b61g63dm6h1hx76cm13yobugayy1g4b U Munticellu 0 2818 349159 334846 2015-07-07T07:14:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Munticellu [[File:Monticello-2.jpg|275 px|none|]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone= Isula Rossa | insee=202168 | cp=20220 | merre= | intercomunalità= | longitudine= 8.95444444444 | latitudine= 42.6180555556 | altitudine= 120 m | superficia= 1064 | populazione=1253 | densità= 117 }} '''U Munticellu''' (ò solamente '''Munticellu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] f5o7qx3dkhamyfu63ydvef9va5t13v7 Merusaglia 0 2819 363384 360464 2019-09-19T04:47:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Merusaglia [[File:Morosaglia-Eglise-3.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Castifau è Merusaglia | insee=202169 | cp=20218 | merre=Vincentu Cognetti | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione=1125 | annu=2015 | densità= }} '''Merusaglia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == [[Pasquale Paoli]] hè natu in A Stretta, paesolu di Merusaglia, u [[6 aprile]] di lu [[1725]]. [[File:Corsica Pasquale Paoli Tomba Morosaglia.jpg|thumb|200 px|none|A tomba di Pasquale Paoli in Merusaglia]] == Merri == == Lingua == Eccu uni pochi di pruverbii tipichi di Merusaglia: *''À forza di pichjà, a petra rompe.'' *''A chì la fuma, à chì la pippa.'' *''Amu à chì mi ama è chjamu à chì mi chjama.'' *''Donna chi posa mal'pensa. '' *''In u pratu un cacà, In u boscu un parlà. '' *''L'aqua va à u mare. '' * ''Ogni acqua torna à so riva.'' * ''Paglia o fenu, si manghja sempre.'' *''U sole, ind'ellu un luce un scalda. '' * ''Ùn sò pari i diti, ùn sò pare mancu e persone.'' == Referenze == == Ligami == Epica cuntempuraneu 1954: U cantone di Merusaglia hè cumpusta di Bisinchi, Castellu Di Rustinu Castineta, Guvignanu, Merusaglia, Salicetu. {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 5961abrab3s07ij28ckk8behn7nxoax Mursiglia 0 2820 344804 333544 2015-06-30T16:51:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Mursiglia | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B170 | cp=20238 | merre=Iviu Stella | latitudine=42° 56' 47" | lungitudine=9° 21' 54" | alt med=200 | alt min=0 | alt max=604 | sup ett=1.334 | sup km²=13,34 | pupulazione=123 | annu=1999 | densità=9 }} '''Mursiglia''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Morsiglia-pano.jpg|thumb|350 px|none|Mursiglia]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] iwpc1k0n2kb44vky818za8crxg0rt3k I Muraccioli 0 2821 360507 360505 2018-11-14T17:24:27Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=I Muraccioli [[Image:Monte-Cardo-3.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Venacu | insee=202171 | cp=20219 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=40 | densità= }} '''I Muraccioli ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lk3qeft353ze5cm2v2g7q858iau13gm Muratu 0 2822 347300 333539 2015-07-02T01:20:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Muratu [[File:Murato-pano.jpg|300 px|none]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B172 | cp=20239 | merre=Ferdinandu Ugolini | latitudine=42° 34' 41" | lungitudine=9° 19' 36" | alt med=497 | alt min=239 | alt max=1.112 | sup ett=2.038 | sup km²=20,38 | pupulazione=555 | annu=1999 | densità=27 }} '''Muratu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di l'Altu Nebbiu]]. [[Image:San Michele de Murato.jpg|thumb|250 px|none|A chjesa di San Michele]] Muratu si trova incù parechji paesi chì forma un mezzu chjerchju, guardendu a piana di à Conca d'oru. A sapè : [[Rutali]], Muratu, [[Rapale]], [[A Pieve|Pieve]], [[Soriu|Soriu di Tenda]], [[San Gavinu di Tenda]] è [[Santu Petru di Tenda]]. Solu Muratu gira u dossu à u mare. A so pupulazione hè di più di 600 l'inguernu. U massimu di a so pupulazione hè stata fatta in 1876 incù 1086 abitenti. Hè situatu à 24km di [[Bastia]]. A Muratu si ponu truvà parechji cummerci è servizi :farmacia, spezieria, scola, medicu, posta, "bar", risturante, panatteria, artisgiani muratore, eletricità, piumberia, capraghji è pastore. [[File:Murato-A Nunziata.jpg|thumb|left|200px|A Nunziata]] U locu di castagne hè impurtante, si pò fà farina, chì si chjama avà " farina pisticcina " . Dopu a sparizzione di u paesolu di l'Arette, u paese s'hè divisatu in due partite : u supranu e u suttanu. Ma dopu a criazione di u cuventu di san' Ghjuvà, un quartieru s'hè fatt'accantu. Stu quartieru si chjama " u mucale ". L'abitenti di Muratu sò chjamati "Muratinchi ò pulentoni" perchè hè l'una di a più famosa pulenta di Corsica che no' truvemu in paese. Mà "pulentoni" pò avè un altru sensu : i vicini ( Rutali, Rapale ) chjamenu i muratinchi " pulentoni " perchè so longhi a riasgisce. Si dice in paese : " In Muratu, anc'u prete addisperatu". == Geografia == == Storia == E tracce di civilisazione ricollanu à a fine di u neoliticu. Puvemu truvà trè stantari. Ghjuvanninellu di Loretu, dettu Cortinchi, signore di u [[Nebbiu]], s'installa a u castellu di Petra à l'Aretta (anticu paesolu), sopr'à u panculu di Campucassu, cuntrolla 13 castelli in Nebbiu. Hè cunisciutu pè avè custruì a prima citadella di [[Calvi]]. A fiera di San'Michele serà sempre festata l'ottu di maghju dipoi u XII seculu (data di a criazione di a chjesa) perchè era u tribunale di Ghjuvanninellu. In 1755, [[Pasquale Paoli]] s'installa à Muratu (Tempu di l'indipendenza di a corsica, 1755 - 1769), u cuventu diventa u so "Q.G." . Achille Murati e u nipote di Paoli, Barbaggi, l'accoglianu e stampanu a munetta di Paoli. A "zecca" fabbricherà a munetta naziunale: L'ottu denari de billon un bulleghju di ramu ( melange de cuivre ); 1,2,4 soldi di billon e sopratuttu 10 e 20 soldi in argentu. A zecca serà smuntata e traspurtata in ottobre 1767 da i mulateri d'Orezza in 37 viaghji a Corti ( Detta: "la frappe de corte" ). == Merri == 2001 - Avà : Ferdinandu Ugolini == Monumenti == * Chjesa di [[San Michele di Muratu|San Michele]]. Chjesa rumanica [[Pisa|pisana]] di u XII seculu. * Chjesa di San'Ghjuvanni l’Evangelista di u XVI seculu. * Chjesa di l'Annunziata di u XVIII seculu. ==Citazione== Accade chì Muratu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Muratinchi, pulintoni.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Da vede dinù== * [[San Michele di Muratu]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] g09r0qxmycwsadru6fiuqv5qaj15e9q Muru 0 2823 348169 333546 2015-07-03T12:38:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Muru''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Muru | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202173 | cp=20225 | merre=Petru Oberti | intercomunalità=E cinque pieve | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=276 | densità= }} [[Image:Muru,u capu Avazeri.jpg|thumb|350 px|none|Muru]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Da vede dinù == *u [[Voceru per Larione]] *[[Carte pustale antiche]] * Cartuline antiche di u paese di Muru [[http://co.wikipedia.org/wiki/Carte_pustale_antiche]] [[Image: a ghjesgia.jpg|thumb|250px|a ghjesgia di l'Annunziata]] == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bcj5n824277hunqz18zp4e6gajo5slg Nesce 0 2824 344806 344164 2015-06-30T16:54:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Nesce''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Nesce | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202175 | cp=20225 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=91 | densità= }} [[Image:Nessa village.jpg|thumb|350 px|none|Nesce, Chjesa di Felicetu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ccbprh3n5kljfsk5n5i07qk93sgc3lz Nucariu 0 2825 344807 333634 2015-06-30T16:56:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Nucariu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Nucariu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202176 | cp=20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=33 | densità= }} [[Image:Nocario église saint-Michel.jpg|thumb|350 px|none|Nucariu, Chjesa San Michele]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] g2lzi1p5b26by93im0b5t788hzpkjp5 Nuceta 0 2826 344808 333635 2015-06-30T16:57:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Nuceta ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Nuceta | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202177 | cp=20219 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=53 | densità= }} [[File:Noceta panorama.jpg|thumb|350 px|none|Nuceta]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6xu44iq1okcsdr6mjafhe35k73bkuw1 Nonza 0 2827 350137 333621 2015-07-07T21:41:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Nonza | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B178 | cp=20217 | merre=Carlu Burini | latitudine=42° 47' 7" | lungitudine=9° 20' 42" | alt med=120 | alt min=0 | alt max=841 | sup ett=804 | sup km²=8,04 | pupulazione=68 | annu=2006 | densità=8 }} '''Nonza''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Nonza-pano.jpg|thumb|upright=2|none|Nonza]] == Geografia == == Storia == [[File:Nonza-tour-6.jpg|thumb|left|[[Torra di Nonza]]]] == Merri == == Lochi è munumenti == [[File:Nonza-Église Santa-Giulia.jpg|thumb|right|Santa Ghjulia]] * '''[[Chjesa Santa Ghjulia]]''' (17e seculu, 18e seculu è 19 seculu). Arregistratu munumentu [[storia|storicu]] le 6 [[dicembre]] 1984 pruprietà di a cumuna. <gallery> image:Nonza-Ste-Julie-interieur..jpg|Interiore di chjesa image:Nonza-orgue Sta-Giulia.jpg|Organu image:Nonza-maitre-autel-Sta-Giulia.jpg|Altare image:Nonza-Ste-Julie-plafond choeur..jpg|Suffitu di u coru </gallery> [[File:Nonza-tour-2.jpg|thumb|right|Tour Paoline]] * '''Torra paolina''' furtificatu (15e è 16e seculu). Arregistratu munumentu storicu le 5 lugliu 1926 pruprièta di u Statu ==Da vede dinò== *[[Santa Ghjulia di Nonza]] == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2nleiua03zthmyn98m9syqygl7ni60n A Nuvale 0 2828 362924 349163 2019-07-10T16:59:11Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Nuvale | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B179 | cp=20234 | merre= | intercumunalità= | latitudine=42° 18' 39" | lungitudine=9° 24' 57" | alt med=600 | alt min=320 | alt max=1267 | sup ett=488 | sup km²=4,88 | pupulazione=69 | annu=1999 | densità=14 }} '''A Nuvale''' (o solamente '''Nuvale''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. [[File:A_Nuvale_(_Novale).jpg|thumb|350 px|none|A Nuvale]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] hdjrgxsi598mtbwmz34zsz75f9vpiej Nuvella 0 2829 356685 356684 2017-03-13T19:55:41Z DARIO SEVERI 10718 Annullata la modifica 356660 di [[Special:Contributions/103.43.35.89|103.43.35.89]] ([[User talk:103.43.35.89|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Nuvella [[File:Novella-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202180 | cp=20226 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= 27,5 | populazione=91 | densità= }} '''Nuvella''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] icsv6h2qdcvk30khfvsthicle6lxfc2 Ochjatana 0 2830 333647 321626 2014-03-23T14:43:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ochjatana [[File:Occhiatana-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202182 | cp=20226 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=165 | densità= }} '''Ochjatana ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] l1viwck30o69igzbkjul90vu1ddddm0 Ogliastru 0 2831 333658 321627 2014-03-23T14:43:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ogliastru [[File:Ogliastro-village-2.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B183 | cp=20217 | merre=Ghjuvan Santu Morganti | latitudine=42° 49' 9" | lungitudine=9° 21' 2" | alt med=130 | alt min=0 | alt max=1.324 | sup ett=949 | sup km²=9,49 | pupulazione=96 | annu=1999 | densità=10 }} '''Ogliastru''' (o '''Ugliastru''') hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == == Da vede dinù == * l'[[Ugliastru (arburu)|ugliastru]], l'arburu. {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] khxjbqhf8cshve27uiqy3mtur9fhc3r Olchini 0 2832 363586 363584 2019-09-29T08:05:14Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Olchini [[File:Olcani-Ferragini.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B184 | cp=20217 | merre=Andriu Giorgietti | latitudine=42° 48' 39" | lungitudine=9° 22' 15" | alt med=350 | alt min=120 | alt max=1.324 | sup ett=1.425 | sup km²=14,25 | pupulazione=55 | annu=1999 | densità=3 }} '''Olchini''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== Eccu uni pochi di pruverbii tipichi d'Olchini: * ''I nostri pruverbi sò santi è ghjusti.'' * ''L’acqua fà fanga,u vinu fà bon sangue. '' * ''U duttore passa è vene, à chì hà u male u si tene.'' * ''Una lingua si cheta, un populu si more. '' * ''Olchinesi arubaselle. '' * ''Ogliastrinchi cipullaghji. '' == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] d2pejr3v5ehnsuekoryfdhp4qjw23tr Oletta 0 2833 347283 333665 2015-07-02T01:06:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Oletta [[File:Oletta-panorama.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B185 | cp=20232 | merre=Ghjuvan Petru Leccia | latitudine=42° 38' 0" | lungitudine=9° 21' 22" | alt med=250 | alt min=0 | alt max=959 | sup ett=2.661 | sup km²=26,61 | pupulazione=830 | annu=1999 | densità=31 }} '''Oletta''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di A Conca d'Oru]]. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Oletta fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Olittesi, sette bunelle.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * [http://www.oletta.corse.fr/ U situ ufficiale] * [http://www.cristianellu.free.fr/ Situ di Cristianellu nantu Oletta] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 771jwbwrp6skyr391kxfxiax93ae35d Olmeta di Capicorsu 0 2834 333667 321630 2014-03-23T14:44:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Olmeta di Capicorsu [[File:Olmeta-Capocorso-Piazze.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B187 | cp=20217 | merre=Ghjuvan Battista Boncompagni | latitudine=42° 46' 10" | lungitudine=9° 22' 19" | alt med=200 | alt min=0 | alt max=1.306 | sup ett=2.157 | sup km²=21,57 | pupulazione=112 | annu=1999 | densità=5 }} '''Olmeta di Capicorsu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ptxrqwjpf1uriv7819vhh8l0s26l7bq Olmeta di Tuda 0 2835 344809 333668 2015-06-30T16:58:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Olmeta di Tuda | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B188 | cp=20232 | merre=Luigi Sabini | latitudine=42° 36' 44" | lungitudine=9° 21' 16" | alt med=300 | alt min=26 | alt max=804 | sup ett=1.740 | sup km²=17,4 | pupulazione=291 | annu=1999 | densità=16 }} '''Olmeta di Tuda''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Olmeta-di-Tuda_village.jpg|thumb|350 px|none|Olmeta di Tuda]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] p9wffokxytmoq02o5vkm7ci97jl0guh Olmi è Cappella 0 2836 348032 333670 2015-07-03T11:23:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Olmi è Cappella [[Image:Olmi-Cappella-village d'Olmi.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202190 | cp=20259 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=147 | densità= }} '''Olmi è Cappella ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. Si cumponi di dui paesi: [[Olmi]] è [[Capella]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Olmi]] *[[Cappella]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] pqg33ri867pnmyxg1zvn55xn7smok5f L'Olmu 0 2837 332955 321633 2014-03-23T14:29:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=L'Olmu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B192 | cp=20290 | merre=Ghjuvan Antoniu Pagani | latitudine=42° 29' 48" | lungitudine=9° 24' 29" | alt med=540 | alt min=19 | alt max=696 | sup ett=447 | sup km²=4,47 | pupulazione=168 | annu=1999 | densità=37 }} '''L'Olmu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|L'Olmu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lzby2zv4wkf5725nfkbd3gjopxenbem Omessa 0 2838 363396 344810 2019-09-19T04:47:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Omessa ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Omessa | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202193 | cp=20236 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=517 | densità= }} [[File:Omessa.jpg|thumb|350 px|none|Omessa]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] iu5qv05pnco4f4b48kl8z2g1dkc8nyd L'Ortale 0 2839 363390 349167 2019-09-19T04:47:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''L'Ortale''' (ò solamente '''Ortale''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=L'Ortale | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202194 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=17 | densità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|L'Ortale]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì l'Ortale fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Ortale, trè case è un fornu. Hà vulsutu la so chjesa attornu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gfmy9bd46rnnoxntx4bqudrxv2kgd14 Ortiporiu 0 2840 360452 360451 2018-11-10T12:14:05Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ortiporiu [[File:Ortiporio-St-Augustin-Monte Sant Angelo.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Gólu-Merusaglia|Gólu-Merusaglia]] | insee=2B195 | cp=20290 | merre=Pasquale Sarti | pieve=Casacconi | latitudine=42.4580555556 | lungitudine=9.34388888889 | alt med=650 | alt min=313 | alt max=1.236 | sup ett=506 | sup =5,06 | pupulazione=132 | annu=2015 | densità=26 }} '''Ortiporiu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == * [http://ortiporio.free.fr/ Situ annantu a cumuna d'Ortiporiu] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 21l6vmawbesiwlbodye384edfwroj0z Palasca 0 2841 363395 344811 2019-09-19T04:47:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Palasca ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Palasca | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202199 | cp=20226 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=115 | densità= }} [[File:Palasca-village.jpg|thumb|350 px|none|Palasca]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] njm8wwa2ix66eryeg7b41fqorbxy859 Pancheraccia 0 2842 344813 333789 2015-06-30T17:02:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pancheraccia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Pancheraccia | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202201 | cp=20251 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=187 | densità= }} [[File:Notre-Dame de PANCHERACCIA3.JPG|thumb|350 px|none|A Cappedda]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dnz8nu4isp9thmx0ilt9fw6qj0kjbmm A Parata 0 2843 362933 362805 2019-07-10T17:18:44Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''A Parata''' (ò solamente '''Parata''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. {{cumuna suprana|cumuna=A Parata [[File:Mairie de Parata.jpg|280px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B202 | cp=20229 | merre= | intercumunalità= | latitudine=42° 22' 15" | lungitudine=9° 24' 34" | alt med=550 | alt min=417 | alt max=1248 | sup ett=283 | sup km²=2,83 | pupulazione=27 | annu=1999 | densità=9 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] n5m6l6q9lo5n2zc3bchcrzbvlll5vmc Patrimoniu 0 2844 354782 354779 2016-08-21T09:42:38Z 92.150.96.18 vandalisimu wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Patrimoniu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B205 | cp=20253 | merre=Guidu Maestracci | latitudine=42° 41' 54" | lungitudine=9° 21' 44" | alt med=100 | alt min=0 | alt max=1.025 | sup ett=1.746 | sup km²=17,46 | pupulazione=645 | annu=1999 | densità=36 }} '''Patrimoniu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Patrimonio.JPG|thumb|350 px|none|Patrimoniu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] joco4hrqpsgj203vwvr6yaa3inifgl5 A Penta è Acquatella 0 2845 350870 344779 2015-07-09T14:33:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Penta Acquatella | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B206 | cp=20290 | merre=Marcu Lurenzu Gattacceca | intercumunalità= | latitudine=42° 27' 55" | lungitudine=9° 21' 49" | alt med=450 | alt min=237 | alt max=920 | sup ett=310 | sup km²=3,1 | pupulazione=40 | annu=1999 | densità=12 }} '''A Penta Acquatella ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]] cunstituatu di duii paisoli : A [[Penta]] è l'[[Acquatella]]. [[Image:Penta-Acquatella village d'Acquatella.jpg|thumb|350 px|none|A Penta è Acquatella]] == Geografia == Si trova à e porte di u nordu di a Castagniccia. == Storia == == Merri == == Referenze == * [[A Penta]] * [[Acquatella]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] tt3mx27aeqmztklfp9ydbiz7umydlm4 A Penta di Casinca 0 2846 362932 344778 2019-07-10T17:18:41Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''A Penta di Casinca ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. {{cumuna suprana|cumuna=A Penta di Casinca | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Bastia | cantone=U Vescuvatu | insee=2B207 | cp=20213 | merre= | intercumunalità= | latitudine=42° 28' 7" | lungitudine=9° 27' 37" | alt med=400 | alt min=0 | alt max=640 | sup ett=1853 | sup km²=18,53 | pupulazione=2438 | annu=1999 | densità=131 }} [[Image:Penta di Casinca.jpg|thumb|350 px|none|A Penta di Casinca]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] sv4kl9urq3sw3nb0pvyqx3zbvu7yz2e I Perelli 0 2847 364536 363392 2019-10-11T17:31:57Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=I Perelli [[File:20234 Perelli, France - panoramio.jpg|280px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu= | cantone= | insee=202208 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=102 | densità= }} '''I Perelli''' (ò '''I Pirelli''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8q2xs8mkwhadb6at56j7ud8emdj0fhh U Pianellu 0 2849 363472 344841 2019-09-19T04:49:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Pianellu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Pianellu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202213 | cp=20272 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=83 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|U Pianellu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] njltoji8o42sx3v45e47bgnvhhdy3gt U Pianu 0 2850 363328 344816 2019-09-05T12:45:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Pianu]] à [[U Pianu]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Pianu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B214 | cp=20131 | merre=Ghjuvan Niculaiu Imperinetti | latitudine=42° 26' 53" | lungitudine=9° 24' 14" | alt med=680 | alt min=192 | alt max=1.016 | sup ett=341 | sup km²=3,41 | pupulazione=36 | annu=1999 | densità=10 }} '''U Pianu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:U PIANU le village de Piano.JPG|thumb|350 px|none|U Pianu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 29av0pyziqjjkev40jripu95q7svwnd I Piazzali 0 2851 344796 332753 2015-06-30T16:41:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''I Piazzali ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=I Piazzali | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202216 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=11 | densità= }} [[File:Couvent d'Alisgiani - vue de loin.jpg|thumb|350 px|none|Conventu di Alisgiani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] n8mqttyh75rn2uyteotwpxr8nwxy8bm E Piazzole 0 2852 363488 344786 2019-09-19T04:49:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''E Piazzole ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Aghjone | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202217 | cp=20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=31 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|E Piazzole]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3gxsfacx3qrd373858adrwd5mkq85qn Pedicorti 0 2853 362466 336412 2019-06-20T13:10:09Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Pedicorti [[Image:Piedicorte-vu-col.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=202218 | cp=20251 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=129 | densità= }} '''Pedicorti''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Linguistica== ===Toponimi=== * L'Abignata * L'Accintu * L'Acherone * L'Agniata * L'Aghja rossa * L'Aghja a lossita * L'Aghja Vittoria * L'Albitrone * L'Alzelli * L'Alzone * L'Ambarcia * Aqua Fredola * Arrotta * Bajoli * Ba aghjola * I Baracoli * Bernellu * Bistulacciu * Bonacciu * Branche * Broccioli * Broncheli * Bugliarmaccie * Bunellacciu * E Cabannacce * E Cabanne * U Caferanu * U Caffaranu * U Cafone * U Calacaghju * E Calanche * U Calancone * A Calcinaghja * Calcinaghje * E Camarelle * U Campu * U Campu Rotondu * U Campu Salgincu * Camprisolu * U Canapale * Cannella * Cannemaio * U Cannetu * Caperone * Cappone * U Caragutu * Carcicaoli * U Cardicciu * U Carpinellu * A Casa Rosina * A Casa Marchjoni * A Casa Palmesani * A Casa Pilera * A Casa Suttana * A Casalonga * A Casaloria * A Casalta * A Casanova * E Casce * U Caselle * U Casellu * U Casile * U Castagnetu * U Castagnettu * Castagnone * U Castellare * U Castellu * U Castellucciu * U Cateraggiu * I Caterelli * U Cateru * A Cava à u Prete * A Cavacciola * E Cave * E Cave Mezane * E Cavelle * I Cavelli * U Cavellu * U Cavone * U Ceriu * Cherchjemine * U Chjaccone * E Chjalze * E Chjappinaccie * Chjasse * Chjersu * Chjesa * Chjose * Chjosellu Mozzu * U Chjosu à a funtana * U Chjosu à l'aghja * U Chjosu à u cunventu * U Chjosu à a funtana * Cialamelane * Cicialellu * Cicilianu * Cicilione * Ciote * Cisterna * Codalu * A Colletta * E Colonne * A Colontra * Corcipiani * Corritoghju * Corsu * Costia * Croce * Crociatu * Cugniulaccia * Cugnulacciu * Culletole * Diceppu * Emmericce * Erbaghjolu * Favole * Favule * Favale * Filetta * Figamellara * Figarelle * Figa amara * Fighe * Figone * Figuccia * U Filicaghju * U Filicaghjone * A Finicaghjola * U Finicaghjolu * U Finucchjole * Finusascha * Finosu * A Foata * A Foce * Fogatelle * A Funtana * A Funtana à u Pughjolu * A Funtana à u Campu * Funtana bona * A Funtana di i Santi * A Funtana di u Sorbu * Funtanaccia * E Funtanelle * Forcale * Forcali * Forcha à u Peru * Forchella * Forchelle * Franceschitaccie * A Frigione * Fucinu * Furcalellu * Furnellacciu * Giannalle * Ghjesa * Ghjodola * Ghjovansantu * Giumenta Morta * Giuncu * Grati * Grotta * Grottatagliata * Grotte * Isola Bonese * Isole * U Lavu Biancu * A Leccia à a Valle * A Lenza Longa * Liogniu * Lionaccie * A Londe Bone * Lucu Bughju * Luna * U Lunellu * Loghibughju * Maccheraccia * Macchione * Macheraccia * Maggieratoghju * Malafede * Malarsu * Malasaltu * Malmelu * Mandriale * E Martinacce * Merchjanacce * I Micheloni * Miliarini * U Mocalellu * Mulinacciu * Mulinellu * Mulinu à rutone * Mulinu di Tavignanu * Mulinu Mezanu * Mulinu Sopranu * Mulinu Sopranu à Corsigliese * Mulinu Suttanu * U Monte Rossu * U Monticellu * E Moriccie * U Morlu * E Mortellucce * A Mucchjeta * U Mulinacciu * Murone * Nari * Nari e Costia * U Niziu * E Nove Piane * Occhju di Sole * L'Ogheriani * L'Oghjani * L'Olivella * L'Olivetu * L'Olivetu Brusgiatu * L'Olmu * L'Ombarcia * L'Ombria à Caragutu * L'Ombria à Costia * L'Ombrone * L'Ondriacce * L'Orgiarecciu * L'Orsaghja * L'Orsilione * L'Orte à a Funtana * L'Orte à a Serra * L'Ortia * L'Orticellu * L'Ortu Palmesani * L'Ortu à Casanova * L'Osse * L'Ossita * E Padule * A Padulella * Pagliacce * Pagliaghjacce * Paghjana * Paldacciu * Pancone * Panecaldu * Panicale * Paradisu * Parata * Paratella * Pascialone * Pastininca * Pastinu Michelanu * Pastureccia * Pastricciola * Pastricume * Paturnella * Pecoraghje * Pedali * Peducchinu * Penta à u Vadu * Penta Ferrata * Pentarelle * Perdina * Perellu * Peri * Perj * Pernicaghju * Perugine * Perugliolu * Petine * Petra Mala * Petrafitta * Petraghju * Pezzola * Pian' di u Querciu * Pian di u Vescu * Pianella * Pianelle * Pianellu * Pianiccia * Pianu * Pianu à Maria * Pianu à u Mulinu Sopranu * Pianu à u Valdu * Pianottolu * Piantale * Piazza * Piazza à l'Olmu * Piazze * Piazzetta * Piazzile * Picitosa * Picitosa * Pedarcalu * Pedimalu * Pedimezzanu * Petra Uzza (urra ?) * Petra à u Pianu * Petra Marza * Petraghje * Petralata * Petralivera * Petramarza * Petraobellu * Pilera * Pinente * Pinu * Pinzale * Pinzalone * Pinzutaghja * Poggiu * Poggiu à u Vadu * Poggiu Orsini * Poggiu Orsinu * Poghjola * Poghjolu * Polverosa * Polverosu * Ponte di Pedicorti * Pornetru * Porra * Pozzu à u Cavellu * Pozzole * Pratu * Primestoghju * Prunu * Pughjale * Pughjolellu * Pullonettu * Pulverosu * Punta Suale * Punta à u Fenu * Punta Grati * Punta Pianu * Purnetru * Querci * Querciagrossa * Quercicavoli * Querciole * Quercioli * Quercipiani * Quercitellu * Quielza * Radicale * Rasine * Rebbia * Regione * Ripe * Ristalu * Ristoracciu * Rosolu * Ruda * Salvaniellu * Sant'Andrea * Sant'Antoniu * Sant'Elie * Santa Maria * Santa Croce * Santu Polu * Santodine * Santuarie * Sanzari * Sartine * Sbroccu * Scarafaghjola * Scarzolatu * Scarzzolata * Sciolu * Scompolelli * Sconginu * Scubaciola * Scubaciole * Scudelluccia * Sculiscivu * Scupone * Segalare * Sela * Serra * Sighinei * Sola (sela ?) * Solva * Solvella * Sorbu * Sortipiani * Sottu u Cunventu * Sottu Santa Croce * San Marcellu * San Martinu * Stazzalella * Stazzali * Stazzone * Stortiglione * Strascinalia * Suale * Suarella * Suartellu * Sulaghjolu * Taglianu * Tegliaghju * Tempiu * Teppe (toppe ?) * Teppe di nari * Teppe rosse * Terzuvecchju * Tiferi * Tigliaghju * Tintucciu (ou Lintucciu) * Tofolacciu * Tozzani * Traghjessu * Traghjessone * Trapentata * Traverse * Treture * Tuffu * Tumbone * Tumuzzolu * Vaccaghja * Vaccili * Vacile * Vadina * Vadone * Valdu à a Foce à a Mela * Valdu di Petine * Valdole * Valle * Valle à e Suare * Vallerincolu * Venestriccia * Vetrice * Vigna Piana * Vignale * Vignola * Zinola == Referenze == == Ligami == * [http://co.wikipedia.org/wiki/Toponimi#Pedicorti_.28di_Gaggiu.29 I toponimi di Pedicorti] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] haozyxvqq0lrgc2mmnnz2hl9jl2lna9 Pedicroce 0 2854 333843 321649 2014-03-23T14:47:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pedicroce ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Pedicroce | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202219 | cp=20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=91 | densità= }} [[File:Couvent d'Orezza.JPG|thumb|350 px|none|U cunventu d'Orezza]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8zh6662y97aphrz8nh8qb3hnu45r7t5 Pedigrisgiu 0 2855 333844 321650 2014-03-23T14:47:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Pedigrisgiu [[File:Piedigriggio-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=202220 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=99 | densità= }} '''Pedigrisgiu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] hao5wz5aor7ga0f6bxv2p1sqialwk8l Pedipartinu 0 2856 344815 333845 2015-06-30T17:03:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pedipartinu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Pedipartinu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202221 | cp=20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=12 | densità= }} [[File:L'église_de_Piedipartinu.jpg|thumb|350 px|none|A Chjesa di Pedipartinu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] c9zaeotl22opuvqgdgzb393c7wbkej1 U Ped'Orezza 0 2857 360439 360438 2018-11-10T11:32:05Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki '''U Ped'Orezza ''' (ancu scrittu '''U Pedorezza''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Ped'Orezza | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202222 | cp=20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione= 35 | annu= 2015 | densità= }} [[File:Pied Orezza village.jpg|thumb|350 px|none|U Ped'Orezza]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] rc5mlx2x26msvsmjhw58eq5fgtyy6wa A Petra Curbara 0 2858 362931 349183 2019-07-10T17:17:38Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Petra Curbara [[File:Pietracorbara Marine.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B224 | cp=20233 | merre=Ghjuvan Claudiu Galetti | latitudine=42° 50' 50" | lungitudine=9° 25' 48" | alt med=350 | alt min=0 | alt max=1.264 | sup ett=2.615 | sup km²=26,15 | pupulazione=433 | annu=1999 | densità=16 }} '''A Petra Curbara''' (ò solamente '''Petracurbara''') hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Monumenti == * A [[Torra d'Ampuglia]]. == Merri == Ghjuvan Claudiu Galetti ==Citazione== Accade chì Curbara fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Pigna è Curbara, tutti sciocchi à una para.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] jls37v45lyqmwfzxx0y57qa30sn57yh A Petra di Verde 0 2859 362930 331260 2019-07-10T17:17:34Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Petra di Verde [[File:Pietra-di-Verde96.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=2B225 | cp=20230 | merre= | latitudine=42° 17' 57" | lungitudine=9° 27' 3" | alt med=480 | alt min=146 | alt max=1093 | sup ett=879 | sup km²=8,79 | pupulazione=115 | annu=1999 | densità=13 }} '''A Petra di Verde ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] 4dnosqti7tap7w36fgul7nzrbbxs7go Petralba 0 2860 360432 333864 2018-11-10T11:23:19Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Petralba | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B223 | cp=20218 | merre=Ghjuvanni Casta | latitudine=42° 32' 51" | lungitudine=9° 11' 11" | alt med=450 | alt min=251 | alt max=1.520 | sup ett=3.898 | sup km²=38,98 | pupulazione=467 | annu=2015 | densità=12 }} '''Petralba''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Petralba]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lgc57y7juphkif9wy2iil4ad1xj7ltw A Petra Serena 0 2861 362929 344781 2019-07-10T17:17:29Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''A Petra Serena ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. {{cumuna suprana|cumuna=A Petra Serena | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=2B226 | cp=20251 | merre= | latitudine=42° 14' 10" | lungitudine=9° 20' 47" | alt med=700 | alt min=231 | alt max=770 | sup ett=672 | sup km²=6,72 | pupulazione=80 | annu=1999 | densità=11 }} [[Image:Pietraserena panorama.jpg|thumb|350 px|none|A Petra Serena]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] 9j3yhrcf7hckeiym1pqconwdff0xamt U Petricaghju d'Alisgiani 0 2862 344839 336313 2015-06-30T17:33:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Petricaghju''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Petricaghju | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202227 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=75 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|U Petricaghju]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3l4smtd6nttgw6bn2wmtmlki2iohtnl U Petrosu 0 2863 359550 359549 2018-06-09T13:17:43Z Gcapadovani 11182 /* Lighjenda */ wikitext text/x-wiki '''U Petrosu''' hè una [[cumuna]] d'u rughjone di [[Castellu (pieve)|Castellu]] di u [[dipartimentu]] d'a [[Corsica]]. {{cumuna suprana|cumuna=U Petrosu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202229 | cp=20242 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=309 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|U Petrosu]] == Geografia == == Storia == == Lighjenda == *[[A Magunella di Petrosu]] hè una lighjenda d'[[U Petrosu]] chì conta a storia di a strega d'u sangue è di l'anima. == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] hxkn90uakvzzii4bo091wyjpddsd9mu A Pieve 0 2864 349187 344783 2015-07-07T07:30:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Pieve | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B230 | cp=20246 | merre=Ghjacumu Linale | latitudine=42° 34' 51" | lungitudine=9° 17' 18" | alt med=450 | alt min=16 | alt max=1.427 | sup ett=1.970 | sup km²=19,7 | pupulazione=85 | annu=1999 | densità=4 }} '''A Pieve''' (ò solamente '''Pieve''') hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Pieve village.jpg|thumb|350 px|none|A Pieve]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 864xl8ds9chpktli9mvubuo2g1q217f Pigna 0 2865 363611 363408 2019-09-30T05:50:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pigna ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna|cumuna=Pigna [[Image:Pigna Vi1a JPG.jpg|300px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= [[ Circundariu di l'isula rossa]] | insee=202231 | cp=20220 | merre=José MARTELLI | populazione=105 }} [[Image:Pigna.jpg|thumb|350 px|none|Pigna]] == Giugraffia == Pigna hè un paese di Balagna cunstruitù annant' un sprone scugliosu à 224 metri d'altitudine, sott'à una muntagna (u monte sant'Anghulu) culminante à 562 metri, in contrabassu di l'attuale strada D151, a sola via purtante hè e lucalità vicine di Curbara è d'Aregnu. Pigna si trova inde un stuciu di paesi di bellezza sott'à Sant'Antonino, è hè atturniatu d'Aregnu parte interna è di Curbara parte mare. Ellu dumineghja Algaiola nantà u litturale ch'ellu distante hè à 3 chm. A municipalita hè membra di a Cumunita di e cummune di u bacinu di vita di l'Isula Rossa. == Storia == U paese hè statu fattu dà Consalvo Romano in l'annata 816. In u 862, Consalvo, tenente di u conte Savelli, custruì a so torra, è li dà u nome di Pigna, nome di u so quartiere natale di Roma. Romano hà avutu dui figlioli chì, dopu à a so morte, si sò sparti trà elli i fatti paterni: l'unu campava indè a casa paterna, a Torra, l'altru indè una casa vicina. Sin’ à u XVIIe seculu, isse duie famigli campavanu indè l'upplenza, malgratu qualchè persecuzione datti da i Genoesi. Mà in u 1680, una rivalità trà isse duie famiglie hà da fà chì una parsonna di a siconda famiglia tumbò una parsonna di a prima famiglia. Pè issu uccisione, elli devenu soffre di a parte di u guvernametu Genovesi: a cunfiscazione di i soi fatti. Elli ottenu in fina e scuzze contu a pertida di i so fatti(biens). Di issa famiglia fallenu i Consalvi cù u primu purtatore d'issu nome Piétro Giovanni. U paese di Pigna n'avia piu chi 50 abitenti in 1960 alora chi oghje conte 105 abitenti. ==Feste è attività== Pigna hè un locu di turismu. In estate, ci hè Festivoce chì fà vene piu di 200 personne! Ci sò dinò cuncerti à l’udituriumu. In inguernu, ci sò atelli di cantu ò di musicà pè tutti categurie d’età...Ci hè tutta l’annata artigiani: puttieri, scatta musicale...Chì facenu a rinumata di u paese. Ci hè dà nota principalamente l’attività artisgianale di u paese stessu è un agricultura d’alevatori indè a piaghja di Pigna. == Merri == Lista di i merri successifi: marzu 2001~marzu 2008 :Bibiane Consalvi;manca MRG marzu 2008~marzu 2013 :Joséphine MARTELLI;manca MRG ==Bastimenti impurtanti== - A ghjesa di l’Immaculata cuncezzione, datta di u XVII seculu pè a sacrestià è u principiu di u XVIII seculu pè u restu di l’edifice. - U Palazzu, casa di a famiglia di sgiò Franceschini è a pepinera reale chì à u XVIII seculu hè ba sola pepinera di Corsica. Ella pruduce è distribuisce indè a Corsica sana fiore, piante è arburi fruterri (pè esempiu, 30 000 arburi di limone) - A vaccaghjia, teatru di verdura, chì era à l’origine una chjostra, fù ristorata è classificaghja à u patrimoniu storicu. - L’auditorium, custruzzione cuntempuranea mà cù una technica antica cù tarra bastuta. ==Citazione== Accade chì Pigna fussi mintulatu inde a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Pigna è Curbara, tutti sciocchi à una para.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. * Traduzione Corsa da a merria di Pigna == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] d887xwjr966x3y2ch3lbsfoeceg5rae Pinu 0 2866 347279 344817 2015-07-02T01:05:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Pinu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B233 | cp=20228 | merre=Francè Mazotti | latitudine=42° 54' 32" | lungitudine=9° 21' 06" | alt med=250 | alt min=0 | alt max=836 | sup ett=704 | sup km²=7,04 | pupulazione=182 estimazione | annu=2008 | densità=24,5 }} '''Pinu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Pino-village.jpg|thumb|350 px|none|Pinu]] == Geografia == Pinu hè un paese di u Capicorsu è si trova in u cantone di Capubiancu. == Storia di i monumenti == *U paese di Pinu ha una torra genuvese di u XVe seculu *U cuventu di san Francè que data di 1495 *U Mausoléu di a fiola di G.Eiffel. *U magnificu campanile datante di u XVIII seculu == Merri == *u nuovu merre he Francè Mazotti *u précédente he Lucianu Orsatelli ==Citazione== Accade chì Pinu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Amicizia pinese nun dura più d'un mese.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] op8pg46igaovvu6uxnevvjk79k9jv7i Piubbeta 0 2867 363388 353294 2019-09-19T04:47:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Piupetta ''' (o Piobetta o Piobbeta o Pioppeta) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Piupetta | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202234 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=30 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Piupetta]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == Vede [[Tumasgiu Pasquale Peretti]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9ggc3awkgct3j6wewe2bmdame076uw6 Pioghjola 0 2868 333918 321663 2014-03-23T14:49:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna= Pioghjola [[Image:Pioggiola.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202235 | cp=20259 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=49 | densità= }} '''Pioghjola ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3kagch12m5x9noi2bu5l7wcz1hlfb1n U Poghju di Nazza 0 2869 363393 349161 2019-09-19T04:47:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Poghju di Nazza''' (ò solamente '''Nazza''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Poghju di Nazza [[Image:Poggio-di-Nazza33.JPG|350 px|U Poghju di Nazza]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu= | cantone= | insee=202236 | cp=20240 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=149 | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4bm8icchegdgqco9prhvgcmnortvnp7 U Poghju di Vènacu 0 2870 363487 360382 2019-09-19T04:49:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Poghju di Vènacu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Poghju di Vènacu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202238 | cp=20250 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=137 | densità= }} [[Image:Poggio-di-Venaco panorama.jpg|thumb|350 px|none|U Poghju di Vènacu]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===[[Dialettu venachese]]=== U [[dialettu venachese]] face parte di u [[corsu supranu]] o [[Corsu supranu|supranacciu]], ancu chjamatu [[corsu cismuntincu]], hè una variante principale di a [[lingua corsa]] rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò [[Corsu cismuntincu|cismontincu]], cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. ===Toponimi=== * a fuata * serraghju * u valdu * petra paula * tusani * e capi corne == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] r5ln6rzy247asxvkaiz6j2mju6i4xhy U Poghju d'Oletta 0 2871 344842 334855 2015-06-30T17:35:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Poghju d'Oletta | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B239 | cp=20232 | merre=Luigi Meria | latitudine=42° 38' 25" | lungitudine=9° 21' 47" | alt med=350 | alt min=0 | alt max=852 | sup ett=1.616 | sup km²=16,16 | pupulazione=140 | annu=1999 | densità=8 }} '''U Poghju d'Oletta''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Poggio-d'Oletta_village.jpg|thumb|350 px|none|U Poghju d'Oletta]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1on3vlv71ldo60wdp159hucxmszy0al U Poghju-Marinacciu 0 2872 361672 58014 2019-02-11T17:14:26Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[U Poghju d'Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju d'Ampugnani]] pmp3vbqw6tqghfthx79s2oioua5ubz6 U Poghju-Mezana 0 2873 357644 58013 2017-09-03T22:00:43Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Poghju di Tavagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju di Tavagna]] hddv0j60jmm6d8bbsjtw613nva1v2n4 Pulverosu 0 2874 363338 334862 2019-09-05T12:48:24Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Pulverosu]] à [[Pulverosu]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Pulverosu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B243 | cp=20229 | merre=Ghjulia Giudici | latitudine=42° 24' 6" | lungitudine=9° 21' 56" | alt med=600 | alt min=315 | alt max=1.048 | sup ett=196 | sup km²=1,96 | pupulazione=34 | annu=2005 | densità=11 }} '''U Pulverosu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|U Pulverosu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9bl4l935byxlujqolipyi30jwy9ahnw Upulasca 0 2875 363466 344850 2019-09-19T04:49:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Upulasca ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Upulasca | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202244 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=36 | densità= }} [[Image:Popolasca-village.jpg|thumb|350 px|none|Upulasca]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lztcd2a2cwfya1t7l8w6wby9ec623sr Porri 0 2876 363397 344819 2019-09-19T04:47:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Porri ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Porri | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202245 | cp=20215 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=47 | densità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Porri]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0td0tzls23ulzz791rvlqegmjutxrby A Porta 0 2877 363336 336309 2019-09-05T12:47:57Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Porta d'Ampugnani]] a [[A Porta]] tramite redirect wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Porta | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B246 | cp=20237 | merre=Stefania Grimaldi | latitudine=42° 25' 25" | lungitudine=9° 21' 12" | alt med=520 | alt min=220 | alt max=1.373 | sup ett=516 | sup km²=5,16 | pupulazione=196 | annu=1999 | densità=37 }} '''A Porta''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani]]. [[File:La Porta Church.JPG|thumb|350 px|none|A chjesa di A Porta]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] czx75groeneqc7pn60j1id4vkdg4vkj U Pratu di Ghjuvellina 0 2878 363468 334860 2019-09-19T04:49:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Pratu di Ghjuvellina''' (o '''U Pratu di Ghjuvillina''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Aghjone | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202248 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=40 | densità= }} [[File:Prato-di-Giovellina village-2.jpg|thumb|350 px|none|U Pratu di Ghjuvellina]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Cultura corsa == U Pratu di Ghjuvellina hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani corsi. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Ùn dì (...) Chì [[cirottu|cirotti]] in Ghjuvillina !'' == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * Pratu Supranu * U Cimone * I Piani * Sant' Anghjulu * Capinetu * L'Alzurimmi * I Casanili * Valle maiò * A Seccia * Bocca à Pedra Lisciana * Culettula di Serra Piana * L'oghje * Pratu mezzu * Crocce d'Arbitru * A Teghja * Piduchjosa * U Rinaghju * A Mazzola * U Mazzone di a Savetta * U Castagnu à Cucchjara * U Vallu * U Pinzu à u vallu * A Crucetta * E Cabanelle * A Tomba * E Capule Vinghje * A Chjusella * U Licciaghju * San Pedru * A Pighjola * U Cullettulu * Piazza Cummuna * Funtana Vecchja * Casanova * A Filetta * L'Aghja alla Piana * A Costa * Riviseccu * A Padula * Sant' Antone * E Pagliaghjole * A Vignola * U Calanellu * L'Ombrione * E Cadarelle * I Pinzi * A Pieve * Serravalle * Bocca à Foatellu * Dezza * Canavaghjolu * I Chjustroni * A Tribuna * Cima di Pendicu * E Line * Chjosu Andreaghju * Monte Albanu * A Torra * L'Aghja di Lucia * Cima Tonda * Alberghi * U Pian' di Pulettu * U Pian' di a Grotta * Campiani * San Mertinu * Valle d'Ostia * Sualellu * Rastella * Scalzica * Bocca à Ghjuvanetta * Valle Noce * Aquita * Bocca à Croce * Pere allacorte * Maestraccia * Santa Maria * Favale * Pedre Rosse == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] bzyp40dn2a0k6kxi174jq248vaq6rx8 I Prunelli di Casàccuni 0 2879 344798 332754 2015-06-30T16:43:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=I Prunelli di Casàccuni | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casàccuni|Altu di Casàccuni]] | insee=2B250 | cp=20290 | merre=Maria Luisa Agostini Ogliastro | latitudine=42° 30' 18" | lungitudine=9° 24' 8" | alt med=269 | alt min=24 | alt max=464 | sup ett=602 | sup km²=6,02 | pupulazione=162 | annu=1999 | densità=26 }} '''I Prunelli di Casàccuni ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Prunelli-di-Casacconi.jpg|thumb|350 px|none|I Prunelli di Casàccuni]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana|Prunelli di Casaccuni]] [[Categoria:Cumuna di Corsica|Prunelli di Casaccuni]] 439pk4fp5dtusb3la7rabzfxgkjouns I Pruneddi di Fiumorbu 0 2880 352014 352013 2015-10-27T08:52:15Z 90.37.30.209 /* Storia */ wikitext text/x-wiki '''I Pruneddi di Fiumorbu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=I Pruneddi di Fiumorbu | statu= Francia | regione= Corsica | dipartimentu= Corsica suprana | circundariu= Corti | cantone= Fium'orbu | insee=202251 | cp=20243 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione={{{2814}}} | densità= }} [[File:Prunelli-maison-74.JPG|thumb|350 px|none|Una casa in I Pruneddi di Fiumorbu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == I Prunelli sò stati mintuvati qualchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Per esempiu : * in u pruverbiu : ''Ci sò in [[Corsica]] trè giuelli : [[U Borgu|Borgu]], [[Antisanti]] è Prunelli.'' == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] o3bzzg1wyxbyf6ho6omk331ib69uoz5 U Prunu 0 2881 347287 344844 2015-07-02T01:08:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Prunu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B252 | cp=20264 | merre=Carlu Poli | latitudine=42° 25' 1" | lungitudine=9° 26' 25" | alt med=429 | alt min=64 | alt max=973 | sup ett=644 | sup km²=6,44 | pupulazione=182 | annu=1999 | densità=28 }} '''U Prunu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Le_village_de_Pruno_(1).jpg|thumb|350 px|none|U Prunu è u Monte Sant'Anghjelu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì u Prunu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Tagliu, Peru è Prunu, Diu ni liberi ad ognunu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ob25vvpggv8v5sfs4f96krhpup93ovr U Quarcitellu 0 2882 344845 334863 2015-06-30T17:41:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Quercitellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Quercitellu]] pd9aw9jqcdspvo7k0pbfgk5iryya6b3 Rapaghju 0 2883 362802 344186 2019-07-03T21:15:34Z Pierre-Félix Vautrin 14668 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Rapaghju | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu=Corte | cantone=Castagniccia | insee=202256 | cp=20229 | merre=Stella Pieri | intercomunalità=Castagniccia-Casinca | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=10 | densità= }} '''Rapaghju''' ('''Rapaggio''' in francese) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3zlohnhv5tay2j9h308a867ivyts6n4 Rapale 0 2884 347269 334103 2015-07-02T01:01:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Rapale [[File:Rapale-Santa-Maria-Assumpta.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B257 | cp=20258 | merre=Ghjuvan Claudiu Fondacci De Paoli | latitudine=42° 35' 30" | lungitudine=9° 18' 15" | alt med=400 | alt min=16 | alt max=687 | sup ett=1.016 | sup km²=10,16 | pupulazione=131 | annu=1999 | densità=12 }} '''Rapale''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì Rapale fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Rapalinchi, fumigoni.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] a6btb4y2nxaitqkoxigmomh8evlxmeo A Riventosa 0 2885 331265 321677 2014-03-23T13:55:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Riventosa [[File:Riventosa-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=Venacu | insee=2B260 | cp=20250 | merre= | latitudine=42° 15' 7" | lungitudine=9° 10' 57" | alt med=710 | alt min=216 | alt max=761 | sup ett=603 | sup km²=6,03 | pupulazione=188 | annu=1999 | densità=31 }} '''A Riventosa ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] r838ao28ecktdq72sfj8g4bxmpehk7x Ruglianu 0 2886 334191 321678 2014-03-23T14:54:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Ruglianu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B261 | cp=20247 | merre=Petra Tomasi | latitudine=42° 57' 25" | lungitudine=9° 25' 8" | alt med=200 | alt min=0 | alt max=602 | sup ett=2.670 | sup km²=26,7 | pupulazione=458 | annu=1999 | densità=17 }} '''Ruglianu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Hè u capilocu di u [[cantone di Capibiancu]]. [[File:Rogliano.JPG|thumb|350 px|none|Ruglianu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] nlovmiyegirz80n0ja4yutfkjcgvb5b Respughjani 0 2887 344473 339915 2015-06-14T20:43:37Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=Respughjani [[Image:Rospigliani village.jpg|300px]] |dipartimentu=Cismonte |cp=20224 |pruvincia=Corti |pieve=Rogna indà |nomab=Respughjaninchi }} '''Respughjani ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] mo3ohmsggzgq8b6xj0l08mok25azhgo Rusiu 0 2888 344880 334195 2015-06-30T18:40:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Rusiu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Rusiu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202264 | cp=20244 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=66 | densità= }} [[File:Rusio Fb.jpg|thumb|350 px|none|Rusiu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 31b0p4klnal0r8ca9b3ouvvyokon06b Rùtali 0 2889 352059 344820 2015-10-31T07:13:56Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Rutali]] à [[Rùtali]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Rùtali | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B265 | cp=20239 | merre=Francescu Maroselli | latitudine=42° 34' 51" | lungitudine=9° 21' 50" | alt med=525 | alt min=35 | alt max=1.151 | sup ett=1.711 | sup km²=17,11 | pupulazione=247 | annu=1999 | densità=14 }} '''Rùtali''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Rutali village.jpg|thumb|350 px|none|Rùtali]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ln5mruzc63f6nwejyfhzp7bkzh9fn88 San Fiurenzu 0 2890 360458 347277 2018-11-10T12:21:44Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Fiurenzu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B298 | cp=20217 | merre=Claudiu Olmeta | latitudine=42° 40' 54" | lungitudine=9° 18' 11" | alt med=10 | alt min=0 | alt max=356 | sup ett=1.798 | sup km²=17,98 | pupulazione=1 604 | annu=2015 | densità=81 }} '''San Fiurenzu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Saint-Florent (Haute-Corse).JPG|thumb|350 px|none|San Fiurenzu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == Accade chì San Fiurenzu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''San Fiurenzinchi, ranuchjaghji.'' * in ''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''À San Fiurenzu di Malcu un fà minzioni;'' :''Sinnò lu ciaffu ti veni à discrizioni.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Cultura corsa == == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano". == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 9oyj5s0y0wkbnfsuhpmntfzoi0uy1hv U Salgetu 0 2891 344847 334866 2015-06-30T17:43:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Salgetu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Salgetu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202267 | cp=20218 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=32 | densità= }} [[File:U_Salgettu.jpg|thumb|350 px|none|U Salgetu]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * Vicinatu * E Sevinacce * U Poghju * Mastuncellu * A Teppa == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] c9ae5tlp41xpid4w7kj1wuozlknly36 San Damianu 0 2892 334238 321684 2014-03-23T14:55:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Damianu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B297 | cp=20213 | merre=Maria Ghjacinta Paoli | latitudine=42° 24' 45" | lungitudine=9° 24' 48" | alt med=700 | alt min=242 | alt max=1.185 | sup ett=572 | sup km²=5,72 | pupulazione=38 | annu=1999 | densità=6 }} '''San Damianu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. L'abitanti di San Damianu si chjamanu i Sandamianacci. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|San Damianu]] == Geografia == Issa cumuna si cumpone di quattru paisoli : * Garanza: in a valle di u Fium'altu * Alzi * Bonifaziu: era chjamatu Cocovellu à u Xesimu seculu * Monte d'Olmu == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == * [http://sandamianu.blog.club-corsica.com/ U bloggu di San Damianu] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 35bc1d8eywtlckcuzt0rpnm72qjx03l San Gavinu d'Ampugnani 0 2893 360468 360467 2018-11-10T13:24:59Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Gavinu d'Ampugnani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B299 | cp=20213 | merre=Felice Tambini | pieve=Ampugnani | latitudine=42° 24' 47" | lungitudine=9° 25' 24" | alt med=400 | alt min=138 | alt max=600 | sup ett=322 | sup km²=3,22 | pupulazione=104 | annu=2015 | densità=24 }} '''San Gavinu d'Ampugnani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|San Gavinu d'Ampugnani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] eyx3rhqwnvhte9nzr6oushbj9skhl5d San Gavinu di Fiumorbu 0 2894 345940 344821 2015-07-01T13:50:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''San Gavinu di Fiumorbu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=San Gavinu di Fiumorbu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202365 | cp=20243 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=205 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|San Gavinu di Fiumorbu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 99wai6f1ptzj0z4py9o4wxw8onxd7sx San Ghjuvanni di Moriani 0 2895 334248 321687 2014-03-23T14:56:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Ghjuvanni di Moriani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B302 | cp=20230 | merre=Marcellu Tristani | latitudine=42° 22' 31" | lungitudine=9° 28' 44" | alt med=560 | alt min=94 | alt max=934 | sup ett=1.019 | sup km²=10,19 | pupulazione=85 | annu=1999 | densità=8 }} '''San Ghjuvanni di Moriani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|San Ghjuvanni di Moriani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] g1211lcga3xgzdejcoy3mihj69e89cz San Ghjulianu 0 2896 344822 334247 2015-06-30T17:13:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Ghjulianu di Campulori | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B303 | cp=20230 | merre=Andria Micheli | latitudine=42° 18' 55" | lungitudine=9° 29' 29" | alt med=150 | alt min=0 | alt max=295 | sup ett=2.393 | sup km²=23,93 | pupulazione=608 | annu=1999 | densità=25 }} '''San Ghjulianu di Campulori''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Alistro,_Leuchtturm.jpg|thumb|350 px|none|U Faru di Alistru]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] c6v0tmvhdqj9tyua4g9z6vgiib0ntgr San Lurenzu 0 2897 334253 321689 2014-03-23T14:56:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Lurenzu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=San Lurenzu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202304 | cp=20244 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=716 | densità= }} [[Image:San-Lorenzo Tribbio Coibiti Aiti.jpg|thumb|left|San Lurenzu]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * '''A CASANOVA''' * '''A SCORTULA * '''CORSOLI * '''L'ALZI * '''ZERRAMOLLE * '''U BORGU * '''E CASI SUTTANE * '''U TRIBBIU * '''CAMPU PIANU * '''U PINZU * '''A PETRA PINZUTA * '''U SCUGLIALE * '''FUNTANA VECCHJA * '''E VIGNOLE * '''L'OLIVA * '''CASA MAIO * '''CALERUCCIU * '''SAN PETRU O SAN PETRONE * '''E VALLE ROSSE * '''A FUNTANA A U MELU * '''A FUNTANA A U PERSICHU *''' A MINERA * '''PONT'A GOLU * '''PONT'A SAN LURENZU * '''E CAVACCIOLE * '''PRIONZU * '''E CHIUSELLE * '''A VIGNARELLA * '''L'AGHJA * '''I FORCI * '''A PENTA * '''L'ORNELLA * '''SAN MIGHELE *''' A GROTTA A U BANDITU *''' LANU *''' SAN ANTONE * '''MASTUNCELLU * '''SAN QUILICU * '''A PETRA FRIGIATA * '''U CEPPONE * '''U MURAGLIONE *''' U SANTUCCIU * '''L'OLIVELLE * '''A CARCINAGHJA * '''FIUMINALE * '''E VALLERUSTIE * '''CASALUNA * '''A CROCE A U BORGU * '''COIBITI * '''U LUGU * '''A POZZA A I GENDARMI * '''A TORRA * '''ERONE * '''LORIANI * '''L'OLIVELLA ===Pruverbii=== * '''Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.''' * '''hé contu a fa un cunventu a morianinchi''' * '''O signore fate voi chi site u piu supranu é metite u ghjudiziu anch'a quelli ch'un ne hannu''' * ''' Un ti ride micca di u mio dolu chi quandu u meiu he vecchiu u toiu he novu''' * ''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.''' * ''' chi di ghjalina nace in terra ruspa''' * ''' U vinu face parlà.''' * ''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' * ''' piu pecure piu mocichi''' * ''' astri miraculi a fatu u tonnu''' * ''' pane é pernice affari di casa un si ne dice''' * ''' da Monte Cristu si vede Capraia''' * ''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' * ''' Hè megliu ricumandassi à Diu chè à i so santi.''' * ''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' * ''' hé cume magumettu un'ha ne casa ne tettu''' * ''' un'he bella a sporta chi sempre piglia e mai un porta''' * ''' Balaninu untu e finu.''' * ''' so di castineta mi ritirghu''' * ''' so di castineta miru e tiru''' * ''' pidochiu rifattu''' * ''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' * ''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' * ''' Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' * ''' a chi face duie case in una ci piove''' * ''' Quandu si sente tunà in qualchi locu piove.''' * ''' À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' * ''' hé u boie chi tratta u cavallu di curnutu''' * ''' he sgalabatu cume u veneri''' * '''u tennenu cume a coppa u veneri santu''' * '''so piu parenti che amighi''' * '''a chi dorme un piglia pesci''' * '''Pecura nera pecura bianca à chì more more à chì campa campa.''' * '''Pecura bianca pecura nera parti a mane e volti a sera.''' * '''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' * '''ghjalina ch'un pipa ha pipatu''' * '''fa a veghja di san gallu''' * '''fassi vene i fantiglioli''' * '''a chi a culu peta''' *'''una manu lava l'altra e tutte duie lavanu a faccia *'''bastia bastia a ch'un ha solu un ci stia *'''fa l'arte di mighelassu manghja beie e anda a spassu *'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' *'''fughje cume u diavule a a croce *'''mortu christu spenti i lumi *'''a cavalu datu un si feghja i denti *'''cusi ch'ella durghi pane biancu e fighi maturi *'''hé bugiardu cume scopa *'''hé falzu cume a liciva *'''O manghja issa minestra O salta issa finestra *'''U signore un paga micca tutti veneri ma quand'ellu paga paga tuttu à tempu.''' *'''S'ochju un vede core un vole.''' *'''L'amore hè cume u fume ;ch'accega l'oghjii e un vede lume *'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' *'''Donne, fucili e cavalli un cunvene d'imprestà li.''' *'''Megliu morti chè storti.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' *'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' *'''Pigna e Curbara tutti sciocchi e una para.''' *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' *'''Moitinchi cori finti.''' *'''tantu a tene che a scurtica *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' *'''A matina leone, a sera cuglione.''' *'''agliu he andatu e cipolla he vultatu *'''hé andatu beccu he turnatu capra *'''Donne, cavalli e noce volenu mane atroce.''' *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' *'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' *'''va a piglia l'acqua cu u spurtellu *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' *'''Chi vole campa solu piglii a machja.''' *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' *'''Cane chì abbaghja un piglia caccia.''' *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' *'''Chì male fonda male accima.''' *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' *'''Amore e signuria ùn volenu cumpagnia.''' *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' *'''Serate di ghjennaghju e ghjurnate di maghju.''' *'''stocafissu e baccala apri a bocca e fa fala *'''Sangue, da e petre un si ne pò caccià.''' *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] hiydnzadhiueo55enor1c8hkuuxr4c8 San Martinu di Lota 0 2898 344881 334255 2015-06-30T18:43:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Martinu di Lota |statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=San Martinu di Lota | insee=202305 | cp=20200 | merre=Ghjuvanni-Ghjacumu Padovani | intercomunalità= | lung=9° 27′ 21″ | lat=42° 43′ 26″ | alt max=980 | alt med=260 | alt min=0 | superficia=9,54 | pupulazione=2764 | annu=2010 | densità=290 | nomab=Sammartinaghji | sup km²=9,54 }} '''San Martinu di Lota''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. [[File:San-Martino-di-Lota village.jpg|thumb|350 px|none|San Martinu di Lota]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] i3gw7lup983nuivz22i9l2s4zk3po7u Santu Niculaiu di Moriani 0 2899 351964 351945 2015-10-16T08:18:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[San Niculaiu]] à [[Santu Niculaiu di Moriani]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Niculaiu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B313 | cp=20230 | merre=Claudiu Olivesi | latitudine=42° 22' 30" | lungitudine=9° 31' 15" | alt med=250 | alt min=0 | alt max=922 | sup ett=773 | sup km²=7,73 | pupulazione=1.316 | annu=1999 | densità=170 | pieve=Moriani }} '''San Niculaiu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Kirche San Nicolao, San Nicolao, Haute Corse, Korsika.jpg|thumb|350 px|none|San Niculaiu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2qp67fn8mo4byc3xh91rijs7xjagn9c Santa Lucia di Mercuriu 0 2900 344823 334277 2015-06-30T17:15:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Santa Lucìa di Mercoriu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Santa Lucìa di Mercoriu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202306 | cp=20250 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=194 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Santa Lucìa di Mercoriu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2oc30vde2jm2xpbw7q1ix7s1lpu4c2z Santa Lucia di Moriani 0 2901 334278 321693 2014-03-23T14:56:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Santa Lucia di Moriani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B307 | cp=20230 | merre=Pasquinu Poli | latitudine=42° 23' 11" | lungitudine=9° 31' 49" | alt med=240 | alt min=0 | alt max=413 | sup ett=622 | sup km²=6,22 | pupulazione=1.003 | annu=1999 | densità=161 }} '''Santa Lucia di Moriani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Santa Lucia di Moriani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] e6i34t0uznqjvih1ujue2i3jedvl7ed Santa Maria di Lota 0 2902 363381 344825 2019-09-19T04:47:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Santa Maria di Lota ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Santa Maria di Lota | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202309 | cp=20200 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=63 | densità= }} [[Image:Santa-Maria-di-Lota_Figarella.jpg|thumb|350 px|none|Santa Maria di Lota]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ni4s7yk7i1kzy0r7ew3zmyze6d0ifm4 U Poghju di Moriani 0 2903 353347 353345 2016-03-12T13:55:10Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Poghju di Moriani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B311 | cp=20221 | merre=Ghjuvan Claudiu Dominici | latitudine=42° 20' 49" | lungitudine=9° 29' 45" | alt med=300 | alt min=0 | alt max=1.131 | sup ett=1.028 | sup km²=10,28 | pupulazione=629 | annu=1999 | densità=61 }} '''U Poghju di Moriani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. L'abitanti di u Poghju di Moriani si chjamanu i Poghjulacci. [[Image:Santamatiapoghju.jpg|thumb|350 px|none|U Poghju di Moriani]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * a madona * petra spafata * a croce == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ng2nih96mtv8bmgkvsig709w18xwg3s Sant'Andrìa di Boziu 0 2904 361320 361319 2019-01-06T00:41:15Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Sant'Andrìa di Boziu [[Image:Sant_Andrea_di_Bozio.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Bustanicu | insee=202292 | cp=20212 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=60 | densità= }} '''Sant'Andrìa di Boziu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. Si cumpone di quattru paisoli : * A Rebbia * U Poghju * U Pedilacorte * Àrbitru Sant'Andria facia parte di l'antica pieve di [[Boziu (pieve)|Boziu]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0o66davcijfst6lfzkdjs2rkmr6r6om Sant' Andria di u Cutone 0 2905 334272 321697 2014-03-23T14:56:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Sant' Andria di u Cutone | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B293 | cp=20221 | merre=Dumenicu Domarchi | latitudine=42° 18' 51" | lungitudine=9° 28' 48" | alt med=480 | alt min=56 | alt max=1.046 | sup ett=891 | sup km²=8,91 | pupulazione=167 | annu=1999 | densità=18 }} '''Sant' Andria di u Cutone''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Sant' Andria di u Cutone]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] b11hw80jsrmkjgjlu3n5agziurblua9 Sant'Antulinu di Balagna 0 2906 343933 343932 2015-05-24T16:26:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sant'Antulinu]] à [[Sant'Antulinu di Balagna]] wikitext text/x-wiki '''Sant'Antulinu di Balagna''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Sant'Antulinu di Balagna [[Image:Sant'Antonino Vi1JPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202296 | cp=20220 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=1501 | densità= }} [[Image:Corse-04810-SantAntonino.jpg|thumb|350 px|none|Sant'Antulinu di Balagna]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] thu8chuugk6ctifyba68tt5lxga7ctr Santa Riparata di Balagna 0 2907 363411 344882 2019-09-19T04:48:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Santa Riparata di Balagna ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Santa Riparata di Balagna | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202316 | cp=20220 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=56 | densità= }} [[Image:Sta-Reparata-village-1.jpg|thumb|350 px|none|Santa Riparata di Balagna]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Pruverbii=== Parechji pruverbii specifichi di Santa Reparata di Balagna sò: * ''Cacciù, piscù, debiti in casa è pezze à u culu.'' * ''Lega mi mane e pedi è lampa mi à mezu à i mei.'' * ''Più pecure, più mocce.'' * ''Quandu u boie ùn vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.'' A [[lingua]] parlata hè u [[corsu]] cismuntincu. ===Toponimi=== * '''alzia'' * ''palmentu'' * ''acciglioni'' * ''torru'' * ''a crucetta'' * ''i fundali'' * ''a chjalza'' * ''e pitrunelle'' * ''e vaccaghjole'' * ''u pozzu à u mulinu'' * ''u ponte à u nociu'' * ''e ramice'' * ''u cunventu vechju'' * ''e canne'' * ''scorna fiadone'' * ''cavallu mortu'' * ''aghja vintosa''... == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1ke1pzb7pokssjq2rfwcdhzs6ctzrei Santa Riparata di Moriani 0 2908 334288 321700 2014-03-23T14:56:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Santa Riparata di Moriani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B317 | cp=20230 | merre=Rinatu Dumenicu Silvagnoli | latitudine=42° 21' 14" | lungitudine=9° 27' 26" | alt med=625 | alt min=489 | alt max=1.280 | sup ett=912 | sup km²=9,12 | pupulazione=43 | annu=1999 | densità=4 }} '''Santa Riparata di Moriani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Santa Riparata di Moriani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] tsa3utg79u461ojbobzcixwzyqpr2j4 Santu Petru di Venacu 0 2909 360379 360378 2018-10-30T19:14:38Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Santu Petru di Venacu [[Image:St-Pierre_Venaco-Village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[Venacu]] | insee=202315 | cp=20250 | merre= [[Agustinu Viola]] | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine=860 metri | superficia=7,96 kilometri | populazione=280 | densità=35 }} '''Santu Petru di Venacu ''' ('''''Santo Pietro di Venaco''''' in [[Lingua taliana|talianu]] '''''San Petru di Vènacu''''' in [[dialettu venachese]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == Santu Petru hè una cumuna di u [[Venachese]], facce parte di u [[Venacu|cantone di Venacu]]. Facce parte di u "territoriu di vita" di u '''Centru di Corsica ind'u P.N.R.C. == Storia == ===Antiquità=== U paese di San Petru di Venacu hè situatu annantà l'antica pieve di [[Venacu]], chjamata ''Venicium'' da i [[Roma|romani]]. ===Mediuevu=== Versu 1520 ind'a pieve di [[Venacu]], c'eranu quasi 1200 abitanti chi vivianu inseme ind'i questi lochi: ''Serraghju'', ''Lugu'', ''Campuveghju'', ''A Maistrachja'', ''A Riventosa'', ''Poghju''. L'abitanti si chjamanu ''I Sanpedracci'' o ''Σιμοι'' (''Simbroi'') (grecu). ==[[Dialettu venachese]]== U [[dialettu venachese]] face parte di u [[corsu supranu]] o supranacciu, ancu chjamatu corsu cismuntincu, hè una variante principale di a lingua corsa rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò cismontincu, cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. == Cultura == [[File:Santo-Pietro-di-Venaco blason.jpg|thumb|Blasone di Santu Petru di Venacu]] === Blasone === U blasone di San Petru di Venacu rapprisenta : * a muntagna innivata d'u [[Monte Cardu]], chì veghja nantu à u paese. * u [[Cervus elaphus corsicanus|cervu]], ancu chjamatu "u rè di a furesta", o "u rè mezu bestia, mezu furesta". * a [[Bandera corsa|testa mora]], simbolu di a [[Corsica]]. === Detti sanpetracci === *''Ùn aghju micca peli nantu à a lingua'' (Sò sinceru) *''Evviva noi, chì simu à cavall'à voi'' (Simu megliu di voi) *''Avà, mazze, corne è bastunate'' (avà, avemu da soffre / qualchissia hà da strazzià) *''E più belle perre sò per i porci'' (e più bone donne sò per l'omi cattivi) *''Più porca face, più diventa piore'' (più sì cattivu, più sì superiore è cunsideratu) ==Feste== *20 Ghjinnaghju: San Bastianu *13 Dicembre: Santa Lucia *29 Aostu: Sant'Eliseu == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] jts3onr0nq3480rdwfvovcbvb89m1h1 Scata 0 2910 363282 360447 2019-08-26T22:51:26Z DannyS712 14835 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:IMGP1005 Scata village.JPG]] → [[File:Scata village, France, 2010.jpg]] [[c:COM:FR#FR2|Criterion 2]] (meaningless or ambiguous name) wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Scata [[File:Scata village, France, 2010.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B273 | cp=20213 | merre=Ghjiseppu Pastini | pieve=Ampugnani | latitudine=42° 25' 2" | lungitudine=9° 24' 7" | alt med=250 | alt min=160 | alt max=640 | sup ett=280 | sup km²=2,8 | pupulazione=48 | annu=2015 | densità=15 }} '''Scata''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Evoluzione di a demugrafia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |-style="background: #ddffdd" ! [[1800]] !! [[1821]] !! [[1962]] !! [[1968]] !! [[1975]] !! [[1982]] !! [[1990]] !! [[1999]] !! [[2006]] !! [[2007]] |- | align=center| 141 || align=center| 320 || align=center| 103 || align=center| 116 || align=center| 59 || align=center| 45 || align=center| 32|| align=center| 44|| align=center| 44|| align=center| 44 |- | colspan=6 align=center| <small>Numaru ritenutu da poi à [[1962]] : [[Populazione senza i conti dopii]] |} == Lingua == === Toponimi === *Leccia Ghjelata == Referenze == == Ligami == * {{fr}} [http://villagescata.free.fr/ U situ ufficiali] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gdc6zkct3zufy323x9y4e6yg79gv96c A Scolca 0 2911 363314 363312 2019-09-05T09:43:25Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Scolca [[Image:Scolca-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B274 | cp=20290 | merre=Cicilia Culioli | latitudine=42° 31' 55" | lungitudine=9° 21' 46" | alt med=600 | alt min=231 | alt max=1.234 | sup ett=682 | sup km²=6,82 | pupulazione=62 | annu=1999 | densità=9 }} '''A Scolca''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] h60cqr4raqsh5e9lgqdba3f2q70v2zn Sermanu 0 2912 360465 344883 2018-11-10T12:43:47Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Sermanu [[Image:Sermanu.jpg|300 px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | pieve= Boziu | insee=202275 | cp=20212 | merre= Matteu Strina | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione=59 | annu=2015 | densità= }} '''Sermanu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana, innù a pieve di Boziu. [[File:Sermanu da paratella.jpg|thumb|350 px|none|Sermanu, da Paratella]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Citazione == * Paghjella tradiziunale di a Tintenna: :Aghju una tintenna eiu Chì si sente da luntanu :A m'hanu data in Orezza Hè fatta tutta á la manu :È quand'ella pichja in Corti A sentenu da [[Sermanu]]. == Referenze == * [http://www.paghjella.com Inventariu di e paghjelle di Corsica] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] sr74l0zc7qq6iywxab1f09x0p1j9800 U Silvarecciu 0 2914 334873 321705 2014-03-23T15:08:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Silvarecciu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B280 | cp=20215 | merre=Antone Ciavaldini | latitudine=42° 27' 5" | lungitudine=9° 24' 36" | alt med=640 | alt min=394 | alt max=1.218 | sup ett=482 | sup km²=4,82 | pupulazione=97 | annu=1999 | densità=20 }} '''U Silvarecciu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|U Silvarecciu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7gt6stzw5l79z5fbdwnh4byq2evqxex Siscu 0 2915 344827 334421 2015-06-30T17:20:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Siscu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Sagru di Santa Ghjulia|Sagru di Santa Ghjulia]] | insee=2B281 | cp=20233 | merre=Anghjulu Petru Vivoni | latitudine=42° 49' 1" | lungitudine=9° 26' 12" | alt med=500 | alt min=0 | alt max=1.324 | sup ett=2.496 | sup km²=24,96 | pupulazione=743 | annu=1999 | densità=29 }} '''Siscu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Sisco_Saint-Martin_église.jpg|thumb|350 px|none|Siscu, Chjesa San Martinu]] == Geografia == Siscu hè ricintu di u Pinzalone, di u Monte Stellu e di e Cime di Folicce. In Siscu sò 18 paisoli. Mancunu si chjama Siscu. * A Marina di Sisco * l'Assalaccia * Balba * Barisgioni * Busseto * Casella * Chjosu * Cipurnascu * Crosciano * Ficaghja * Monacaghja * Moline * Partine * a Petra Piana * u Poghju * Poraghja * Sant'Antone * Teghje == Fauna è flora == In Siscu si trovà una spezia di filetta chi si chjama a filetta sischesa. == Storia == == Merri == == Cultura corsa == Siscu hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani in lingua corsa. Par esempiu, da [[Paulu Matteiu Della Foata|Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''(...) à Siscu ùn dì: [[ciuvodda]]!'' == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == [http://www.sisco-cap-corse.com/ U situ uffiziale di a cummuna di Siscu] '''[Ligame rottu]''' ==Da vede dinù== * a [[filetta sischese]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1xc3zgiql3a9tdybk7xyvh1e8zs0qd8 U Sulaghju 0 2916 363462 344848 2019-09-19T04:49:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Sulaghju ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Sulaghju | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202283 | cp=20240 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=600 | densità= }} [[Image:Solaro-village-65.JPG|thumb|350 px|none|U Sulaghju]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 51daatv6nega2refm83i6078xlf634v Sorbu è Occagnanu 0 2917 349904 334439 2015-07-07T17:14:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sorbu è Occagnanu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Sorbu è Occagnanu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202286 | cp=20213 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=1061 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Sorbu è Occagnanu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Sorbu]] *[[Occagnanu]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lcbiojtl2d6ro6zrlyg6khieb78ov8r Soriu 0 2918 347268 344828 2015-07-02T01:01:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Soriu di Tenda | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B287 | cp=20246 | merre=Ghjiseppu Chiarelli | latitudine=42° 35' 2" | lungitudine=9° 16' 28" | alt med=400 | alt min=119 | alt max=1.535 | sup ett=1.556 | sup km²=15,56 | pupulazione=148 | annu=1999 | densità=9 }} '''Soriu di Tenda''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Soriu village.jpg|thumb|350 px|none|Soriu di Tenda]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Soriu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Suriacci, capi tonti.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] mdy1qnh2x5u1dfgk7pjfft69ngkvfzj Suveria 0 2919 360484 360483 2018-11-11T18:18:03Z 90.37.4.242 wikitext text/x-wiki '''Suveria''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. {{cumuna suprana|cumuna=Suveria [[Image:Suveria.JPG|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Niolu è Omessa | insee=202289 | cp=20250 | merre=Alessandru Rossi | pieve=Talcini | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | pupulazione=118 | annu=2015 | densità=10 }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7cmn6elqfx7111dv28y2ls71faoxwq0 U Spuncatu 0 2920 340281 340280 2014-12-23T08:29:47Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Speloncatu]] à [[U Spuncatu]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Spuncatu [[Image:Speloncato general view.jpg|300px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202290 | cp=20226 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=784 | densità= }} '''U Spuncatu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 73tgqx037r88amp4wb916i7zmp3ad69 A Stazzona 0 2921 350877 331268 2015-07-09T14:53:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Stazzona [[Image:Stazzona.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Orezza è Alisgiani | insee=2B291 | cp=20229 | merre= | lungitudine=9° 22' 20" | latitudine=42° 22' 20" | alt med=546 | alt min=309 | alt max=581 | sup ett=139 | sup km²=1,39 | pupulazione=37 | annu=1999 | densità=23 }} '''A Stazzona ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == Carta di a [[Castagniccia]], è di a [[Pieve d'Orezza]], induve si trovi Stazzona. [[Image:Castagniccia.jpg|350 px]] == Storietta di Stazzona == Stazzona, picculu [[paese]] di [[Castagniccia]], ind'è a [[pieve d'Orezza]], era a l'epica, cunnisciutu sopratuttu cum'è un locu d'accoltu, per a ghjente chi venia ind'è a [[surghjente]] d'Orezza pè accurassi. A un mumentu datu c'eranu trè usterie. Quella di a famiglia Alitti, quella di i Casanova, è quella di i Villa. C'eranu ancu [[risturente]], [[buttega|butteghe]], sicuru una [[scola]], è fattu impurtante un [[Cristianesimu|prete]] ind'è a [[ghjesia]], chi ghj'era sempre aperta. A stu mumentu c'eranu centinaie è centinaie di ghjente, in stu [[paese]]. A una mezz'uretta di i Fulelli, quaranta cinque minute, à pocu prezu di Ponte Leccia, Stazzona è i [[stazzuninchi]], si trovanu ind'è un ribassu, cù u [[paese]] di [[Carchettu|Carchetu]] insù, a surghjente d'Orezza sottu, è u [[paese]] di [[Piedicroce]] di sopra. S. D. (Seguita dopu) == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] gw2nu448jy5qb7r6r73h0urj12n9ryg Tagliu è Isolacciu 0 2922 348716 344829 2015-07-06T09:00:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Tagliu Isulaccia | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B318 | cp=20230 | merre=Ghjuliu Stefanu Mari | latitudine=42° 26' 9" | lungitudine=9° 28' 14" | alt med=340 | alt min=0 | alt max=525 | sup ett=1.147 | sup km²=11,47 | pupulazione=535 | annu=1999 | densità=46 }} '''Tagliu Isulaccia''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Tagliu.jpg|thumb|350 px|none|Tagliu Isulaccia]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Tagliu]] *[[Isolacciu]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] n53tl6qx6d8nnzlmpxn04xg8repyxma Talasani 0 2923 357718 357717 2017-09-22T16:23:53Z 88.127.228.103 /* Ligami */ Site de Talasani wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Talasani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B319 | cp=20230 | merre=Luigi Carlu Semidei | latitudine=42° 24' 32" | lungitudine=9° 28' 50" | alt med=392 | alt min=0 | alt max=487 | sup ett=1.009 | sup km²=10,09 | pupulazione=516 | annu=1999 | densità=51 }} '''Talasani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Talasani]] == Geografia == == Storia == == Merri == {| class="wikitable" |- |Sr Simone Franescu GUASGO  |1786 |? |- |L. CORSI  |Sittembre 1804 /1805 |1815 |- |Don Cosimu POLI-MARCHETTI  |1848 |1862 |- |  Antone Ghjiseppu ROMANI  |1896 |1902 |- |Patriziu CORSI (de)  |1912 |1928 |- |Francescu Eleazar INNOCENZI  |1929 |1935 |- |  Antone Ghjiseppu ROMANI  |maghju 1935 |  maghju 1966  |- |  Anghjulu Luigi BRACCONI  |aostu 1966 |  1969  |- |  Francescu Ghjuvanni FRANCHI  |1969 |  1971  |- |Francescu BRANCA |1971 |  1995  |- |  Luigi Carulu SEMIDEI  |ghjunghju 1995 | |} == Referenze == == Ligami == <nowiki>http://www.la-corse.org/talasani</nowiki> {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] pb2h02d04obs2q1y7dre7gtvfyeinra Tallone 0 2924 334572 321715 2014-03-23T15:02:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Tallone [[Image:Tallone-église58.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=202320 | cp=20270 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=469 | densità= }} '''Tallone ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] r6y1j15w1krtjkirwgz4pzimsjzvbcw Tàrranu 0 2925 363385 344832 2019-09-19T04:47:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Tàrranu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Tàrranu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202321 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=23 | densità= }} [[Image:Taranu.jpg|thumb|350 px|none|Tàrranu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2tjjwhv5marwv2tvs71tzfgwds25onw Tuminu 0 2926 347264 344831 2015-07-02T01:00:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Tuminu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Capibiancu|Capibiancu]] | insee=2B327 | cp=20248 | merre=Francescu Orlandi | latitudine=42° 56' 48" | lungitudine=9° 26' 36" | alt med=200 | alt min=0 | alt max=414 | sup ett=580 | sup km²=5,8 | pupulazione=186 | annu=1999 | densità=32 }} '''Tuminu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Vue_de_Tomino.JPG|thumb|350 px|none|Tuminu è u portu Macinaghju]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Tuminu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Tominu, mischinu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ij8kjlgtn39bua1bkinbv5070ud5697 Tòcchisu 0 2927 361124 336319 2019-01-02T18:15:54Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Tocchisi [[Image:Tox18.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Moita è Verde | insee=202328 | cp=20270 | merre= Alfonsu Raffalli | pieve= Verde | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=169 | densità= }} '''Tocchisi ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7bemzv419nqgk7fx82gxgx8b54kvrgi Tralonca 0 2928 363400 344830 2019-09-19T04:47:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Tralonca ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Tralonca | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202329 | cp=20250 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=48 | densità= }} [[Image:Tralonca.jpg|thumb|350 px|none|Tralonca]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8rfhn389vkzmxb93m9a0t6d3tiwp3x7 Ùrtaca 0 2929 360431 360430 2018-11-10T11:21:03Z 86.219.204.83 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Urtaca | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B332 | cp=20218 | merre=Paulu Vincentu Ferrandi | latitudine=42° 35' 43" | lungitudine=9° 9' 59" | alt med=360 | alt min=37 | alt max=1.367 | sup ett=3.126 | sup km²=31,26 | pupulazione=223 | annu=2015 | densità=5 }} '''Urtaca''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Urtaca.jpg|thumb|350 px|none|Urtaca]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * San Niculaiu, * Guardiola, * Funtana Suprana, * Castellucciu, * Stretta (a), * Sott'à a Torra, * Pè i Muchji, * Funtana Vechja, * Croce di e Sale (a), * Chjarasgiu (u), * Tumbinu (u), * Petra Urtaca, * Pughjola, * Bocca Minanda, * San Pancraziu ==Lingua== Parechji pruverbii specifichi d'Urtaca sò: * ''A furia hè per i latri.'' * ''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.'' == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 3fjnl54rmmbbwue7ad5ctr941dsvoke Vallecalle 0 2930 347267 334952 2015-07-02T01:01:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Vallecalle [[Image:Vallecalle-Village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di A Conca d'Oru|A Conca d'Oru]] | insee=2B333 | cp=20232 | merre=Carlu Bellini | latitudine=42° 35' 48" | lungitudine=9° 20' 21" | alt med=150 | alt min=59 | alt max=519 | sup ett=691 | sup km²=6,91 | pupulazione=109 | annu=1999 | densità=15 }} '''Vallecalle''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Vallecalle fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Vallecallesi, arruba campane.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] pdefe55eb1uel6jjoylcscn8gcgcm8t E Valli d'Alisgiani 0 2931 364535 363401 2019-10-11T17:25:56Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''E Valli d'Alisgiani''' (ò '''E Valle''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=E Valli d'Alisgiani [[File:20234 Valle-d'Alesani, France - panoramio.jpg|280px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202334 | cp=20234 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=142 | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Alisgiani fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Alisgià, quale t'hà ruvinatu i denti? - Acqua cutrata è fasgioli bullenti.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] jp3ecog854kjosmkzhson3bv1zyv52z E Valle di Campoloru 0 2932 364534 344871 2019-10-11T17:20:11Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=E Valle di Campulori [[File:Santa Cristina (3).jpg|280px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Campoloru di Moriani|Campoloru di Moriani]] | insee=2B335 | cp=20221 | merre=Simone Ghjuvanni Riolacci | latitudine=42° 20' 12" | lungitudine=9° 29' 41" | alt med=250 | alt min=0 | alt max=976 | sup ett=560 | sup km²=5,6 | pupulazione=263 | annu=1999 | densità=46 }} '''E Valle di Campulori''' (o '''E Valle di Campoloru''') hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] s315ut7n47s2osliokqkfb1vcbu6ct0 A Valle di Rustinu 0 2933 363406 340243 2019-09-19T04:48:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''A Valle di Rustinu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=A Valle di Rustinu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202337 | cp=20235 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=83 | densità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|A Valle di Rustinu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] q5a4j7mjziqra8pmkbgvccrplz67z2e A Valle d'Orezza 0 2934 362827 360437 2019-07-04T23:47:58Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki '''A Valle d'Orezza ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=A Valle d'Orezza [[File:Foto del comune di Valle d'Orezza.jpg|280px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202338 | cp=20229 | merre= Michele Sorbara | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=49 | densità= }} == Geografia == A [[Valle d'Orezza]] hè cumposta di parechji paisoli : U più in su : '''E Poghje''' dopu (da u più in altu à u più 'n bassu): '''E Palaghjacce-''' '''U Pedipetru-''' '''Tràmica-''' è '''U Poghju'''. == Storia == == Merri == *Adolfu Giovannetti Merre prima di u 45 di u XXesimu seculu *Francescu Vinciguerra : Merre da [[1945]] à u 77. *Leopoldu Giovannoni Merre da [[1977]] à u [[2003]]. *Michele Sorbara : Merre attuale. == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] lvhm65hr3zvj9nygl5py4gbdojhjkmx A Vallica 0 2935 349199 331270 2015-07-07T07:38:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Vallica [[Image:Vallica-Monte_Padro-3.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgodè | insee=2B339 | cp=20259 | merre=Michèle Antoniotti | lungitudine=9° 03' 07" | latitudine=42° 31' 19" | alt med=800 | alt min=388 | alt max=1.117 | sup ett=1.207 | sup km²=12,07 | pupulazione=27 | annu=1999 | densità=2 }} '''A Vallica''' (ò solamente '''Vàllica''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] qzhgolbiwwr59h2iwwgyq568dkllbol Velone-Ornetu 0 2936 58320 8956 2007-01-12T20:49:47Z 151.72.95.198 Redirecting to [[Velone è Ornetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Velone è Ornetu]] ae9h9azl6z0kovn08775s3ytwjz6bk3 U Serraghju 0 2937 360372 360370 2018-10-30T15:20:31Z 193.248.218.211 /* Sopranomi */ wikitext text/x-wiki '''U Serraghju''' (ò solamente '''Vènacu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana, in a pieve di Vènacu. U Serraghju hè u capilocu d'issa pieve. {{cumuna suprana|Cumuna=U Serraghju | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=Vènacu | insee=202341 | cp=20231 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=614 | densità= }} [[Image:venacu.jpg|thumb|350 px|none|U Serraghju è u Lucu di Vènacu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Sopranomi == Uni pochi di cugnomuli venachesi sò: Agliastru, Agnellone, l'Americanu, Ancinu, Antone, Pombu(Pomu), Antunachjinu, Baccalà, Bachjichja, Balisgiu, Ballinu, Banolu, Barramina, Bassola, Batarchjoni, "Bazaine", Biancherinu, Biancone, Bilancinu, Biiececu, Buchjichja, Bullore, Bunaghjone, Busgiacca, Cacasecca, Cacatu, Cacherone, Cafone, Cagna, Cagnone, Caifassu, Caìnu, , Caitòculu, Calavechja, Calzerone, "Canibal", Caninu, Cannatu, Cannettu, Capichjone, Capigrisgiu, Capilone, Capineru, Capu a sella, Cappone, Caranchjone, Cardellina, Casgiolu, Casgione, Casittanu, Castagnu, Castagnone, Castana, Cavaglieru, Cavichjolu, Cazzochju, Cennerella, Chjerchjone, Chjocculone, Chjudinu, Chjichjinu, Chjirbellu, Chjirghettu, Chjiricassu, "Chouchou", Ciaccone, Ciacchettu, Ciafone, Ciaffu, Ciambasta, Ciànfara, Cianfarina, Ciapperone, Cicerone, Cimoscu, Citatinu, Ciuccetta, Ciucciola, Ciuccione, Ciucciu, Coga, Cogljneru, Collilongu, Colliminutu, Conzaga, Cornachja, Créova, Cruchjone, Cucchettu, Cuccu, Cudrè, Culiferru, Culombu, Currighjolu, Cuscrittu, Cuttura, Debbo, Dicutena, Faccibellu, Fantulinu, Ferrinacciu, Figliulone, Fiscu, Foscu, Frambaglia, Frisgione, Frisgiulone, Froce, Fumicone, Furchetta, Furmosu, Galoppa, Gambad'oru, Gambetta, Ghjadru, Ghjambalesta, Ghjarchjettu, Grassone, Grisgione, Imbìttolu, l'Imbuffata, "joie", "joli", "Kruger", Lazerinu, Lentichja, Lucchettu, Mabella, Macinellu, Maccò, 'MacMahon), "Maccus", Magettu, Maghjera, Magone, Malizia, Mannacciu, Mannella, Maranghellu, Marìa Camè, Maroccu, Maiòccica, "Marin", Marmittò, Artin di donne, Masginu, Masgiolu, Masippaghj, Matalò, Mazzone, Mémeu, e Merresse, Merlatu, Mezanca, Michelettu, Midaglione, "Millerand", Millettu, Minchjone, Minghinu, Ministru, Mininone, Moca, Mocciu, "Montreuil", Moru, Mosca, Mozzu, Murandinu, Murone, Muscatu, Musulinu, Muzzolu, Nasinu, Nasone, Nassa, u Neru, "N'est-ce-pas", Nighinu, Nù, Orsachjolu, Paccicè, Paccitella, Paghjulella, Pagliaccia, Paglietta, Paisanellu, Palmentu, Pampagljnu, Pappaìna, Pappusgella, Pastasciuta, Pascioscia, Patattola, Peccabotta, Penciulella, Pecurone, Pendiculella, "Pépéléllé", "Pernod", Perperia, Pesciagatta, Pesciucane, Petrupistellu, Petru u boia, Piantolu, Piccè, Pichjarinu, Pichjone, Pichjichjina, Pichjichju, Pichjichjola, Pichjicolu, Picione, Piduchjina, Pignattone, Pilachja, Pilinu, Pilunellu, Pinnerolu, Pinnutu, Pinnone, Piottulu, Pippinu, Pirone, Piscetta, Piscinetta, Piscittone, Pisticciolu, Pititu, Pitittolu, Pillicciu, Prefettu, ziu Pretone, Pucetta, Pughjettu, Pullastrone, Puntura, Puppulone, Purrinu, Ragone, Rampu, Rappettu, Rattu, Rè, zia Rossa, Rossu u Rùssiu, Rustaghja, "Rumba", Runzinu, Sannellu, San Piuvì, Sarrachina, Sbarbatu, Sbuchjaserpu, Scannatopu, Scherpachjina, Schigneri, Sciacciatu, Scialbata, "Siamborru", "Sciamporò, "Sciassore", Sciccone, Scilenziu, Sciora, Serratrecina, Senzapaura, Sergente, Serpellu, "Soleil", Spinzunellu, Stacchetta, Tamburu, Tappinu, Tardivu, Tassu, Terragnola, "Tietieur", i Topi, Tristanu, Tupì, Tumasginu, Tupachjolu, Turbinu, Turricciurossu, Tutturu, Vevu, Zampone, Zampu, Zighinu, Zimbrata, Zinzinu, Zorzò, Zuccone, Zuzu. (raccolti da E. Tuffelli in lu Muntese di nuvembri-dicembri 1970) == Dialettu venachese == U dialettu venachese face parte di u [[corsu supranu]] o supranacciu, ancu chjamatu corsu cismuntincu, hè una variante principale di a lingua corsa rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò cismontincu, cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. == Pruverbii è spressione== Eccu uni pochi di pruverbii è spressione annantu à Venacu {{Template:Pruverbii nota}}: * '''fà u venachese''' == Referenze == * ''U Muntese'', 1970 ==Da vede dinò== *[[Anzianu ponte di U Vechju]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1hmnrm0hi99rkp3axgkg92kzzrzd84t Vintìsari 0 2938 344854 336479 2015-06-30T17:56:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Vintìsari''' (o '''Ventìsari''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Vintìsari | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202342 | cp=20240 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=2005 | densità= }} [[Image:Coasina89.jpg|thumb|350 px|none|U Castellu di Coasina, Vintìsari]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * A Contra * A Vignarella * Barazzola * Funtana d'a vacca * Funtan Ghjacumu * Funtana d'u boii * Piazzola * Supranaccia * Suttanaccia * U ponti d'u vadellu * U pughjolu fora à paesi(ma micca luntanu): * Arbaghju * I Cattarelli * A Treghja certi casi: * a casetta * a casa nova * a casa vechja * u casoni * a torra ===Cugnomi=== * A sintinella * A volpi * Bebè * Bellochju * Bibina * Braghicciu * Cagnetta * Ciarbellu * Ginioni * Giniuchju * Ivinanzi * Muvrinu * Nicci * Niolu * Paccucciu * Pobè * Radicciu * Rullò * Suffiettu * Truppulella * U bevaru * U Bisgiù * U Cuccu * U culinellu * U Muvru * U Pincioni * U Ricciu * U Tisgiu == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] aqp83tvhofgobeasylh5yc5adm2moau A Venzulà 0 2939 344861 331272 2015-06-30T18:07:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Venzulà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=A Venzulà | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone= U Vescovatu | insee=2B343 | cp=20215 | merre= | lungitudine=9° 27' 26" | latitudine=42° 29' 06" | alt med=350 | alt min=0 | alt max=310 | sup ett=1615 | sup km²=16,15 | pupulazione=1333 | annu=1999 | densità=82 }} [[Image:2001-02-28 Venzo 02.jpg|thumb|350 px|none|A Venzulà]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] qxxkf7nrnv8vq3hqh80jujbyrmvl1k7 Verdese 0 2940 363478 344852 2019-09-19T04:49:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''A Verdese ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=A Verdese | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202344 | cp=20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=11 | densità= }} [[Image:Verdese-village.jpg|thumb|350 px|none|A Verdese]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6ly9q1gjg5tkl5bgq7bfsu7wmqr8vfa U Viscuvatu 0 2941 363399 344849 2019-09-19T04:47:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U Viscuvatu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=U Viscuvatu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202346 | cp=20215 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=2316 | densità= }} [[Image:Vescovato village.jpg|thumb|350 px|none|U Viscuvatu]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== * A Piazza di a Chjesa * U chjassu * E Padule * E Candelle == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 379i4gct1u36mqhofgw4jpvuk45zw5m Vizzani 0 2942 363469 357579 2019-09-19T04:49:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Vizzani ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Vizzani | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202347 | cp=20242 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=336 | densità= }} [[File:Vezzani.png|thumb|350 px|none|Vizzani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Cultura corsa == '''Vizzani''' hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani in lingua corsa. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Un dì la [[lefra]] sè tù capiti in Vizzani ;'' == Merri == == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kqdlddgbgeqtcrwfxcu58qzcdmtye9t Vignale 0 2943 335011 321733 2014-03-23T15:11:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Vignale | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di U Borgu|U Borgu]] | insee=2B350 | cp=20290 | merre=Carlotta Terrighi | latitudine=42° 32' 20" | lungitudine=9° 22' 56" | alt med=400 | alt min=27 | alt max=1.151 | sup ett=1.069 | sup km²=10,69 | pupulazione=165 | annu=1999 | densità=15 }} '''Vignale''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Vignale]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8gchdsp9c31kr5dqpn0ra6gac44ytvy E Ville di Balagna 0 2944 364627 364626 2019-10-22T14:42:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[E Ville di Parasu]] à [[E Ville di Balagna]] wikitext text/x-wiki '''E Ville di Balagna''' (ò '''E Ville di Parasu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=E Ville di Balagna | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202352 | cp=20279 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=168 | densità= }} [[Image:Ville-di-Paraso_Speloncato.jpg|thumb|350 px|none|E Ville di Balagna]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] av6trd0tyd1yvvvnhty6e6tv6ep86wa E Ville di Petrabugnu 0 2945 363407 349169 2019-09-19T04:48:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''E Ville di Petrabugnu''' (ò solamente '''Petrabugnu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=E Ville di Petrabugnu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202353 | cp=20200 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=2950 | densità= }} [[Image:Ville-di-Pietrabugno village.jpg|thumb|350 px|none|E Ville di Petrabugnu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] cuozigb62fsk89p9uc7blumocjrpyvy Vivariu 0 2946 347767 347765 2015-07-03T08:48:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Vivariu ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Vivariu [[Image:Vivariu.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu= | cantone= | insee=202354 | cp=20219 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=493 | densità= }} == Geografia == == Storia == ==Linguistica== === Sopranomi === Uni pochi di sopranomi di Vivariu sò: Agnellone, Anton Bombu, Bullore, Biancone, Cagnone, Capi grisgiu, Capi rossu, Ferrinacciu, Funtanellu, Merlatu, Martin di le donne, Murone, Magone, Muscatu, Manella, Alizia, Nigninu, Pecurone, Pecca Botta, Piantolu, Pinerolu, Pillaccia, Pilone, Prefettu, Petru Pistellu, Pitittu, Pitittolu, Petru U Boia, Pinnutu, Pichjone, Frigiulone, Runchjinu, Zuccone. == Merri == == Referenze == * ''U Muntese'', Maghju-Ghjungnu, 1970 ==Da vede dinò== *[[Anzianu ponte di U Vechju]] == Ligami == * [http://co.wikibooks.org/wiki/Sopranomi_di_Corsica Sopranomi di Corsica ] {{cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] j92jin8mw7pze9g9lx7em23yqyaklck A Vulpaiola 0 2947 363310 336321 2019-09-05T09:42:40Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Vulpaghjola]] a [[A Vulpaiola]] tramite redirect wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=A Vulpaiola [[Image:Volpajola-village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casacconi|Altu di Casacconi]] | insee=2B355 | cp=20290 | merre=Baby Niellini | latitudine=42° 31' 37" | lungitudine=9° 21' 16" | alt med=400 | alt min=45 | alt max=1.231 | sup ett=1.303 | sup km²=13,03 | pupulazione=366 | annu=1999 | densità=28 }} '''A Vulpaiola ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Toponimi=== *U quercetu * Case l'aghja * Costa sorbu * Fundale * U cannetu * A torra * I fondi * Piazza di u corsu * Piazza di a ghjesa * Trave * U centru * Canniccia * San Petru * San Martinu * U macellu * San Cisariu == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] m4szn4f74fj4eu5k0lz9f8tuutfon1k Zàlana 0 2948 344860 336339 2015-06-30T18:04:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Zàlana ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Zàlana | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202356 | cp=20272 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=172 | densità= }} [[Image:Zalana-70.JPG|thumb|350 px|none|A Belfasca è a Chjesa di l'Annunziata]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] mlat1becef12v9jpfqrapsbqeu55fy5 Ziglia 0 2949 363470 344859 2019-09-19T04:49:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ziglia ''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Ziglia | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu= | cantone= | insee=202361 | cp=20214 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=179 | densità= }} [[File:Zilia Panorama.jpg|thumb|350 px|none|Ziglia]] [[File:Zilia.jpg|thumb|350 px|none|Ziglia]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] cewd5wb5wmlnmhq47kie1x20r1mpwmr Zùani 0 2950 344923 336337 2015-06-30T19:41:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Zùani''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Zùani | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | circundariu=Corti | cantone=[[Moita è Verde]] | insee=202364 | cp=20272 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=40 | densità= }} [[File:Zuani village.jpg|thumb|350 px|none|Zùani]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == Ritratti di u paese di Zùani e fiure pigliate a u seculu scorsu [http://www.zuani.net www.zuani.net] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 7yojmwdtpk4irbyjieba1hh88cmwf0v Arghjusta 0 2952 344962 344924 2015-07-01T07:18:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Arghjusta''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna d'[[Arghjusta-Muricciu]]. {{paese|paese=Arghjusta | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Arghjusta-Muricciu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Arghjusta]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] nfexwcmtfrhqe6i8sbedy0n3fl3ejju Template:Paese 10 2953 8991 8989 2005-10-15T13:09:17Z 83.201.5.199 wikitext text/x-wiki <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''{{{paese}}}''' </font> |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | {{{statu}}} |- | valign="top"| [[Regione]] || align="center" | {{{regione}}} |- | valign="top"| [[Dipartimentu]] || align="center" | {{{dipartimentu}}} |- | valign="top"| [[Cumuna]] || align="center" | {{{cumuna}}} |- | valign="top"| [[Pieve]] || align="center" | {{{pieve}}} |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | {{{longitudine}}} |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | {{{latitudine}}} |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | {{{altitudine}}} |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | {{{populazione}}} |} </div> 7yvobulayhn4qvodfhmgalohbkk6brf Azilonu 0 2954 336624 331609 2014-06-07T17:56:15Z 46.23.68.180 wikitext text/x-wiki '''Azilonu''' hè un [[paesi]] chì faci parti di a cumuna d'[[Azilonu è Ampaza]]. {{paese|paese=Azilonu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Azilonu è Ampaza]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Azilonu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Parsunalità == Azilonu hè u paesi di [[Paulu Matteiu Della Foata|Monsignori di la Fuata]]. ==Lingua== ===Pruverbii=== Eccu uni pochi di pruverbii chì sò tipichi di u paesi d'Azilonu: *''A bacia t'hà l'anchi corti. '' *''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. '' *''A casa ind'eddu un ghjugni u soli Ci ghjugni u duttori. '' *''A chì campa n'ha da veda. '' *''A chi dormi un piglia pesci. '' *''A chì l'hà in culu l'ha in casa. '' *''A chi mori, à chi s'allarga. '' *''A chì stughji un perdi tempu. '' *''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. '' *''A chi un arrisica Un arrùzzica. ''' *''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. '' *''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. '' *''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. '' *''A festa d'Àmpaza passa. '' *''A forza di tirà a corda strappa. '' *''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. '' *''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. '' *''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. '' *''A lingua ossu un hà e ossu tronca. '' *''A lu lumu di la deda Cannavacciu pari tela. '' *''A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia. '' *''A raghjoni hè verbali. '' *''A un bon' cani li si dà un bon ossu. '' *''A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu. '' *''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. '' *''Aghji fedi E Diu pruvvèdi. '' *''Ampaza, niccia niccia Par un soldu edda si piccia. '' *''Azilonu Fiori di cantonu. '' *''Azilonu Pocu hè bonu. '' *''Babbi e mammi tonti, figlioli astuti. '' *''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. '' *''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. '' *''Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri. '' *''Chì campa spirendu Mori caghendu. '' *''Chì cerca trova. '' *''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. '' *''Chi ci hè di più neru chè a paredda. '' *''Chi hà da fà a ghjatta Si a patrona hè matta. '' *''Chì cù la spada ferisci Per la spada perisci. '' *'' Chì disprezza vol' cumprà. '' *''Chi muta Muga. '' *''Chi posa Mal pensa. '' *''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. '' *''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. '' *''Chì un invechja Hè pena di vita. '' *''Chi va e volta, bon' viaghju faci. '' *''Ci voli à nascia Par pascia. '' *''Ciò chi hè scrittu in celi suviti in terra. '' *''Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda. '' *''Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca. '' *''Corciu à chi un ha à nimu. '' *''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. '' *''Cunsigliu di topa e dannu di farina. '' *''Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà. '' *''Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa. '' *''Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu. '' *''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. '' *''Ciriola, Ciriola S'eddu venta o s'eddu piovi Di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu Par trenta semu drentu. '' *''Com'hè corcia quidda sporta Chi nun faci arrega e porta. '' *''Di dà ciò ch'un s'hà Hè sempri carità. '' *''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. '' *''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. '' *''Fà à parera e tèniti à tè. '' *''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. '' *''Fiori di mintucciu Più dicu torra da Più mi s'incuccia. '' *''Focu d'alzu Focu falsu. '' *''Furciolu, forca. '' *''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. '' *''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. '' *''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. '' *''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. '' *''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. '' *''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. '' *''Hè megliu ghjenti Ca arghjentu. '' *''Hè megliu pocu chè micca. '' *''I funi longhi diventani sarpi. '' *''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. '' *''I parenti Sò i denti. '' *''I solda un vènini micca cantendu. '' *''In cumpagnia, u frati presi moglia. '' *''Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri. '' *''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. '' *''L'aqua sfonda i ricci. '' *''L'acqua va à u mari. '' *''L'arti di Micalassu Mangnà, bia e andà à spassu. '' *'' L'ottu d'aprili U [[cuccu]] devi venire S'eddu un veni lu diciottu U cuccu hè mutu o hè mortu. '' *''Matrimonii e viduvali So dal celi distinati. '' *''Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu. '' *''Miseria e puvertà Son dui sureddi E scuncertina hè la cucin' carna. '' *''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. '' *''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. '' *''Mortu u Cristu, spintu u lumu. '' *''Nè essa nè fà si E quant'e à ghjittà si. '' *'' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. '' *''I solda sò tondi e capùlani. '' *''Innanzi chè micca, maritu vechju. '' *''Mamma scagna E ghjatta mangna. '' *'' Mègliu solu ché mali accumpagnatu. '' *''Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori. '' *''Natali à u balconu Pasqua à u fuconu. '' *''Natali à u ghjocu Pasqua à u focu. '' *''Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. '' *''O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata. '' *''Oghji eiu, dumani tù. '' *''Ogni cecu piegni i so ochji. '' *''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. '' *''Ogni sèculi e centunari L'aqua volta à li so canali. '' *''Ogni tontu t'hà u so filu. '' *''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. '' *''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. '' *''Omu dormi e carta veghja. '' *''Ora vivu ora mortu. '' *''Pàghani i chjughi par i maiori. '' *''Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu. '' *''Par un colpu un casca l'àrburi. '' *''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu. '' *''Par viaghju s'acconcia a somma. '' *''Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa. '' *''Piu pècuri, piu mocci. '' *''Più si campa e più si n'impara. '' *''Poni in terra e spera in Diu. '' *''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. '' *''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. '' *''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. '' *''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. '' *''Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu. '' *''Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta. '' *''Ronchi samirini un ni codda in celi. '' *''Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna. '' *''Saccu biotu un pò stà rittu. '' *''Saccu pienu un pò piigà. '' *''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Mur Mettilu à u sicuru. '' *''Sapiutu la trè Sapiutu lu rè. '' *''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. '' *'' Sé Bastèlica avia un portu Aiacciu accantu era un ortu. '' *''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. '' *''Sia mali o sia bè Cristu un dici par quistu hè. '' *''Sparti ricchezza e torra puvertà. '' *''Sproni mei e cavaddu di l'altri. '' *''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. '' *''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa Sempri tocca e mai n'arresta. '' *''Tràmula di ghjugnu Alivi in pugnu. '' *''Tutti i ghjorna si n'impara. '' *''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. '' *''U candidatu prummetti piu casgiu chè pani. '' *''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. '' *''U discorsu porta l'omu à a forca. '' *''U mari accoglii i vadini. '' *''U mittiticciu va da a porta à u balconu. '' *''U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala. '' *''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. '' *''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . '' *''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. '' *''U Signori à qual' eddu ama, tocca. '' *''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. '' *''U Signori dà u fretu sicondu i panni. '' *''U techju un credi u famitu. '' *''U troppu bè s'arrivolta. '' *''U troppu stroppia. '' *''Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori. '' *''Un disòrdini Faci un òrdini. '' *''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè mancatu. '' *''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. '' *''Un hè micca tutti i ghjorni festa. '' *''Un si mori chè una volta. '' *''Un si po fà "prrù" senza labbri. '' *''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. '' *''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. '' *''Un ti fidà di u pidochju rifattu. '' * ''Un ti fidà di u viddanu rifattu. '' *''Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. '' *''Un trema una foglia Chi Diu nun voglia. '' *''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. '' *''Una donna faci e sfaci una casa. '' *''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. '' *''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. '' *''Vargualè, Vargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. '' *''Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama. '' *''Vistu l'omu Vistu a raghjoni. '' *''Zigliara Focu e fiara. '' ===Sprissioni=== * '''Ampaza, a trava''' * '''aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja'''. * '''castrà i falchetti''' * '''èti truvatu a fica cuddatoghju''' * '''hà sasciatu à Cicciaronu''' : hè mori struitu * '''hè compia a festa d'Ampaza''' * '''hè statu u viaghju di u sali''' * '''pari un gricciulu bocca aparta!''' : di calchissia chì parla mori * '''pari una sporta sfundata''' : di calchissia chì parla mori * '''quissu sà quantu u granu vali a loghja''' * '''u so acu un hè cascatu in u lamaghjonu''' == Citazioni == Eccu uni pochi di pruverbii chì cuncernani Azilonu {{Template:Pruverbii nota}}: * ''Azilonu, fiori di cantonu.'' * ''Azilonu, pocu hè bonu.'' == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * [[Paulu Matteiu di la Fuata]] == Riferimenti == * [http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm Rinatu Coti, Cunfarenza fatta in Azilonu u 7 aostu 1999 da cilibrà u cintinariu di a morti di Mgri Paulu Matteu di la Fuata, U Taravu] == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] rw36n2lg6aut7f3umv264cj2eqrlx0a Belvideri 0 2955 344964 331677 2015-07-01T07:19:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{paese|paese=Belvideri | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Belvideri è Campumoru]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} '''Belvideri''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Belvideri è Campumoru]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Belvideri]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] tgi7uxjdqhrmh4pioa8d4jxh3j3t9hz Carchetu 0 2956 363465 348989 2019-09-19T04:49:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Carchetu''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Carchetu-Brusticu]]. {{paese|paese=Carchetu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Carchetu-Brusticu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Carchetu]] == Geografia == == Storia == ==Da vede dinò== *[[Mal'Cunciliu]] == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 9o9i0r205hyjq5tb3q172v9eva08t6u Cardu 0 2957 344932 331911 2015-07-01T07:11:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cardu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Cardu-Turghjà]]. {{paese|paese=Cardu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Cardu-Turghjà]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Cardu]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] t14xw4qyw3i2wy77s8xyocsnnpop3ot Coti 0 2958 344961 344933 2015-07-01T07:18:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Coti''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Coti-Chjavari]]. {{paese|paese=Coti | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Coti-Chjavari]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Coti]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 8bvnil6uw1iiqhk34v0etr4acjs6spj Cugnocolu 0 2959 348254 344967 2015-07-03T13:51:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cugnòculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cugnòculu]] 5nnqhgbqj2z4kh005entmqzuvlx10q5 Cuttuli 0 2960 344965 344936 2015-07-01T07:19:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cuttuli''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Cuttuli-Curtichjatu]]. {{paese|paese=Cuttuli | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Cuttuli-Curtichjatu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Cuttuli]] == Geografia == == Storia == == Citazioni == Eccu parechji pruverbii chì cuncernani u paesi di Cuttuli (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn sò micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti): * ''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.'' == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] e5pl6ysqz6dixm02llidha3xp8hnivo Eccica 0 2961 344963 344937 2015-07-01T07:18:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Eccica''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Eccica-Suaredda]]. {{paese|paese=Eccica | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Eccica-Suaredda]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Eccica]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] bxybb37hodbq1vesqbq2je8y6agb4or Grussetu (Grussetu è a Prugna) 0 2962 344966 344938 2015-07-01T07:19:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Grussetu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Grussetu-A Prugna]]. {{paese|paese=Grussetu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Grussetu-A Prugna]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Grussetu]] == Geografia == == Storia == == Da veda diò == * [[Grossetu (Tuscana)]] == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] se22pwilycxh6m6uv4kbfhsfkacf7tt Macà 0 2963 363191 363190 2019-07-31T15:42:28Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Macà''' (o '''Macà è Croci''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Macà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A160]] | cp=[[20140]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[221]] | dinsità= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Macà.]] == Giugrafia == == Storia == == Cultura == Croci hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani in lingua corsa. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): ''Ùn dì à Croci ch'eddu hè sottu à Macà.'' == Merri == == Rifarenzi == ==Da vede dinò== == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1m2nxoascbqwgmelcj3w26p9fdtxqq5 Olmi 0 2964 363526 344948 2019-09-19T04:50:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Olmi''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Olmi-Cappella]]. {{paese|paese=Olmi | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Olmi-Cappella]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Olmi]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 30u8ox86wuifm8cslgxp4u1g4nqh6cz Penta 0 2965 33006 9004 2006-10-07T16:23:14Z 151.52.115.177 Redirecting to [[A Penta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Penta]] nwlw4ahmql7pe5nrpy8rhz58uaoc324 Pianottuli 0 2966 344949 333881 2015-07-01T07:15:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pianottuli''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pianottuli-Caldareddu]]. {{paese|paese=Pianottuli | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pianottuli-Caldareddu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Pianottuli]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 08nxlyx6goae7m8txlbmf81ncj9s9kx Pila 0 2967 344950 333902 2015-07-01T07:15:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pila''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pila-Canali]]. {{paese|paese=Pila | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pila-Canali]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Pila]] == Geografia == == Storia == ==Lingua== Uni pochi di pruverbii specifichi di Pila sò: * ''À bocca chjusa, ùn ghjentri mosca.'' * ''A botta vechja faci u bon' vinu.'' * ''A chì campa n'hà da veda.'' * ''À chi dormi ùn piglia pesci.'' * ''À chì l'hà in culu l'hà in casa.'' * ''À chi un arrisica ùn arrùzzica.'' * ''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.'' * ''À forza di tirà a corda strappa.'' * ''A règula ci sta bè ancu in casa di lu rè.'' * ''Aceddu in cabbia ùn canta di cori, ma canta di rabbia.'' * ''Aiuta ti, Diu t'aiutarà.'' * ''Aprili, Aprili, desfa purcili.'' * ''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'' * ''Centu casi, centu milla miserii.'' * ''Chì disprezza compra.'' * ''Chi posa mal' pensa.'' * ''Chì ùn invechja hè pena di vita.'' * ''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.'' * ''Ci vò à mangnà un bacinu di sali par cunnoscia una parsona.'' * ''Di ciè chè tù senti ùn ni creda micca, di ciè chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.'' * ''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.'' * ''L'acqua si ni va sempri à u mari.'' * ''Nè par maghju nè par maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.'' * ''Più pendi è più rendi.'' * ''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.'' * ''Prima ghjugna, prima tigna.'' * ''Tintu à chì hè ziteddu, chì ùn hà barba à u baveddu.'' * ''U boiu chi ùn vo bia hè un gattivu zifulà.'' * ''U celi fattu à pani, s'eddu ùn piovi oghji piovi dumani.'' * ''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.'' * ''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.'' * ''U techju ùn credi u famitu.'' * ''U troppu stroppia.'' * ''Ùn fà mali chi hè piccatu. Ma ùn fà bè chì hè qhjittatu.'' * ''Una donna faci è sfaci una casa.'' == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] iz39qge07rn6p5t0jcr9ney48u5e39i Pitretu 0 2968 344951 333930 2015-07-01T07:16:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Pitretu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pitretu-Bicchisgià]]. {{paese|paese=Pitretu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pitretu-Bicchisgià]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Pitretu]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] nvk7ha4dtjnkam31hv6aax6asejfrom Poghju 0 2969 363484 344952 2019-09-19T04:49:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Poghju''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Poghju-Marinacciu]]. {{paese|paese=Poghju | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Poghju-Marinacciu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Poghju]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 7kg8dmcyd8mdifqz4nv197ft8getvfs Sari 0 2970 344955 344954 2015-07-01T07:16:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sari''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Sari-Sulinzara]]. {{paese|paese=Sari | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Sari-Sulinzara]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Sari]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 4jzzc6b53rohii4vxb34d37u45anpcz Sarrula 0 2971 344956 334314 2015-07-01T07:17:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sarrula''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Sarrula-Carcupinu]]. {{paese|paese=Sarrula | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Sarrula-Carcupinu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Sarrula]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 1frx540wtg1s94wpsgrpxsv68tvg3iq Sorbu 0 2972 344957 334438 2015-07-01T07:17:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sorbu''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Sorbu-Occagnanu]]. {{paese|paese=Sorbu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Sorbu-Occagnanu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Sorbu]] == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] niwkprxcj6y6obn6dmhdxx3u9uurvqz Tagliu 0 2973 344960 334557 2015-07-01T07:17:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Tagliu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Tagliu-Isolacciu]]. {{paese|paese=Tagliu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Tagliu-Isolacciu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Tagliu]] == Geografia == == Storia == ==Citazione== Accade chì Tagliu fussi mintuvatu in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Tagliu, Peru è Prunu, Diu ni liberi ad ognunu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 3wkzmwbq0cwynqieqku5yk6bcbsdzua Velone 0 2974 344851 334975 2015-06-30T17:51:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Velone''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Velone-Ornetu]]. [[Categoria:Paese di Corsica]] dk757bccik23nr0elv6uk6c2a9yetgi Vutera 0 2975 344855 335069 2015-06-30T17:57:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Vutera''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Vutera-I Bagni]]. [[Categoria:Paese di Corsica]] lcbi1b95kzkkaeinb1mr695ttlcc7an A Prugna 0 2977 350874 331264 2015-07-09T14:45:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Prugna''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]]. U [[paesi]] cumporta parechji [[torre di Corsica|torri]] chì sò stati custruiti trà [[1575]] è [[1580]]. {{paese|paese=A Prugna | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Grussetu è a Prugna]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|A Prugna]] == Storia == == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Torra - A Prugna.JPG|Una torra in a Prugna Image:Torra - A Prugna1.JPG| </gallery> == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in [[lingua francese|francesu]]) == Liami == * [http://fr.calameo.com/read/0000045260e3574b8ceb0 Taravu, A Prugna] [[Categoria:Paese di Corsica]] aoqe4qu4iqrolymlyhm1lfz91vhxij8 Acquatella 0 2978 331292 258132 2014-03-23T13:56:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{paese|paese=Acquatella | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[A Penta è Acquatella]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} '''Acquatella ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[A Penta è Acquatella]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|300 px|Acquatella]] == Geografia == U paese d'acquatella si trova à un'altezza di 430 metri. == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 90zir2svkgk499be0ue5tiabeih3d1f Àmpaza 0 2979 352063 351228 2015-10-31T07:21:42Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Ampaza]] à [[Àmpaza]] wikitext text/x-wiki '''Ampaza''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Azilonu è Ampaza]]. {{paese|paese=Ampaza | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Azilonu è Ampaza]] | pieve= [[Ornanu]] | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Ampaza]] == Geografia == == Storia == == Merri == Antonu Peretti == Cultura corsa == '''Ampaza''' hè stata mintuvata qualchì volta da i [[scrivani]] in [[lingua corsa]]. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Un dì mai : Ampaza antica'' :''Sinnò pugni com'è urtica.'' Eccu dinò uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] annantu à Ampaza {{Template:Pruverbii nota}}: * ''Ampaza, a trava.'' * ''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. '' == Merri == == Da veda dinò == * a [[Panicala]] == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Liami == [[Categoria:Paese di Corsica]] h0vgfywnlrlaktz9y9hjcaqwuo09a4t Bicchisgià 0 2980 344925 331690 2015-07-01T07:10:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Bicchisgià''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pitretu-Bicchisgià]]. {{paese|paese=Bicchisgià | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pitretu-Bicchisgià]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Bicchisgià]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] rcy676wlfs98dnc9rq9kajh9zmd16wh Brusticu 0 2981 363476 344926 2019-09-19T04:49:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Brusticu ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Carchetu-Brusticu]]. {{paese|paese=Brusticu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Carchetu-Brusticu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Brusticu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] f5mrx5cha8tdsykx6vnwuu0xjd7rlw1 Caldareddu 0 2982 344927 331802 2015-07-01T07:10:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Caldareddu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pianottuli-Caldareddu]]. {{paese|paese=Caldareddu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pianottuli-Caldareddu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Caldareddu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 5td9o31k8p3pz5dwzwnt70u5rkal3ja Campumoru 0 2983 331830 328559 2014-03-23T14:07:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{paese|paese=Campumoru | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Belvidè è Campumoru]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} '''Campumoru''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Belvideri è Campumoru]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Campumoru]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazioni== Accadi chì Campumoru fussi mintuvatu in a litteratura è a culture corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Campumoru, campu tristu. Tana di volpi è numichi di Cristu.'' * in u pruverbiu: ''I bilvidiracci pieni à stracci, i campumuresi pieni à seta.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. [[Categoria:Paese di Corsica]] 9u0k0be8wzgszvb5nnp23t3s5s3czi3 Canali 0 2984 344928 331833 2015-07-01T07:11:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Canali''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pila-Canali]]. {{paese|paese=Canali | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pila-Canali]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Canali]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] j9eknf64jlu0a69ua7tbcq4bqcpsrqh Cappella 0 2985 363525 344929 2019-09-19T04:50:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cappella ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Olmi-Cappella]]. {{paese|paese=Cappella | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Olmi-Cappella]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Cappella]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 78ksc3gvda6cjz60zpyd9idvcr0nb8s Carcupinu 0 2986 344931 331908 2015-07-01T07:11:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Carcupinu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Sarrula-Carcupinu]]. {{paese|paese=Carcupinu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Sarrula-Carcupinu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Carcupinu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] ear0obvl3zmpd47ufvnsdajdw65ig5u Chjavari 0 2987 332045 45495 2014-03-23T14:11:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Chjavari''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Coti-Chjavari]]. {{paese|paese=Chjavari | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Coti-Chjavari]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Chjavari]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] q1cx2dwz6cqomx8q1e9qviu2od5dhna Croci 0 2988 363189 332168 2019-07-31T15:41:33Z Vulpachjinu 8656 Reindirizzamentu à [[Macà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Macà]] 3m1z27gmdl771qzuiyobpekgq2lv3ec Curtichjatu 0 2989 347324 344935 2015-07-02T01:33:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''[[Curtichjatu]]''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Cuttuli-Curtichjatu]]. {{paese|paese=Curtichjatu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Cuttuli-Curtichjatu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Curtichjatu]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Citazione== Accade chì Curtichjatu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Pannu sfinazzatu si tesse in Curtichjatu.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == [[File:Curtichjatu.jpg|thumb|95x95px]] [[Categoria:Paese di Corsica]] 48del2uvk7ppq3opb5z2iwn10zz3lm4 I Bagni di Vutera 0 2990 344939 332750 2015-07-01T07:13:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''I Bagni di Vutera''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Vutera-I Bagni di Vutera]]. {{paese|paese=I Bagni di Vutera | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Vutera-I Bagni di Vutera]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|I Bagni di Vutera]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 3zw6cke5242uorf6oi5v8hr9kkcau10 L'Isolacciu di Tavagna 0 2991 352045 344940 2015-10-30T10:36:44Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Isolacciu]] à [[L'Isolacciu di Tavagna]] wikitext text/x-wiki '''Isolacciu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Tagliu-Isolacciu]]. {{paese|paese=Isolacciu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Tagliu-Isolacciu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Isolacciu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 0krvtkmglydrqb93mck9aw68oe54iiq Marinacciu 0 2992 363475 344942 2019-09-19T04:49:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Marinacciu ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Poghju-Marinacciu]]. {{paese|paese=Marinacciu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Poghju-Marinacciu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Marinacciu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 8gb673oty5qyz59swrcpi01szobf2hb Mezzana 0 2993 363524 344943 2019-09-19T04:50:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Mezzana ''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Poghju-Mezzana]] . {{paese|paese=Mezzana | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Poghju-Mezzana]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Mezzana]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] ox6d21jgnlch5kicyrwvgyt4f9g06re Muntichji 0 2994 344944 333537 2015-07-01T07:14:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Muntichji''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Cugnocolu-Muntichji]]. {{paese|paese=Muntichji | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Cugnocolu-Muntichji]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Muntichji]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 9mudmshb7l7ddm0hzjv5gubyc4ciraj Muricciu 0 2995 344945 333540 2015-07-01T07:14:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Muricciu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Arghjusta-Muricciu]]. {{paese|paese=Muricciu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Arghjusta-Muricciu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Muricciu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] fz8af91yvs6fql8gmss7dt0vfz76bx1 Occagnanu 0 2996 344946 333645 2015-07-01T07:14:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Occagnanu''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Sorbu-Occagnanu]]. {{paese|paese=Occagnanu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Sorbu-Occagnanu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Occagnanu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 6276clsqd5kiixoh1881yr8wzy6glm3 Ornetu 0 2997 363504 333733 2019-09-19T04:49:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ornetu ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[Velone-Ornetu]]. {{paese|paese=Ornetu | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[Velone-Ornetu]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Hameau_Orneto.JPG|thumb|350 px|Ornetu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] dc6fa5mjbumsdqseg1sbm6p5kodraej Suaredda 0 2998 344958 334530 2015-07-01T07:17:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Suaredda''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Eccica-Suaredda]]. {{paese|paese=Suaredda | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Eccica-Suaredda]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Suaredda]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] bmpzzzp03fem2l09fbfcwt6a6r36le4 Sulinzara 0 2999 344959 334537 2015-07-01T07:17:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sulinzara''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Sari-Sulinzara]]. {{paese|paese=Sulinzara | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Sari-Sulinzara]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Sulinzara]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] jm8igeuce4qjuiukq7hoxlq3l7t6rdo Turghjà 0 3000 334825 176322 2014-03-23T15:07:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{paese|paese=Turghjà | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Cardu è Turghjà]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} '''Turghjà''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Cardu è Turghjà]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Turghjà]] == Geografia == == Storia == Ci hè in Turghjà una cappedda antica, hè una ghjisgiuledda di u [[medievu]]: a [[cappedda di San'Frittuosu]]. == Citazioni == Turghjà hè statu mintuvatu qualchì volta da i scrivani in lingua corsa. Par asempiu, da Monsignori Di La Fuata: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''Un fà minzioni di lu [[forru]] di Turghjà;'' == Merri == == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Liami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 1xkepzpnb3thkwkjvwch1gt3p40llys Presa-Tusiu 0 3001 364095 346183 2019-10-03T11:17:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Presa-Tusiu''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] d'[[Altaghjè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Presa-Tusiu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 88etd40pdc71q1n53rxze75c0en8uu5 Ciuttulaghja 0 3002 364086 346176 2019-10-03T11:17:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ciuttulaghja''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] d'[[Appiettu]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Ciutulaghja]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] f078dhzob71eqdbnr8bvuospert94tt Foci 0 3003 364090 346180 2019-10-03T11:17:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Foci''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] d'[[Arghjusta-Muricciu]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Foci]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 2o25x6meae00eofjd9h4gbnf9kz3img Monte Grossu 0 3004 364028 354951 2019-10-03T11:16:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''monte Grossu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 937 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Grossu]] ckwndsq6esv7sfwuz8t1wcd3otnkciw Capu di Bonu 0 3005 364092 346173 2019-10-03T11:17:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Capu di Bonu''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Bisinchi]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Capu di Bonu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 7xw7k2umom2xgfjt30op4ixf612m35u Araguina-Sennola 0 3006 364071 346171 2019-10-03T11:17:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Araguina-Sennola''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Bunifaziu]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Araguina-Sennola]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] t9mqpsf2q7hws14pizj53v6sp1yzl2x Tremeca 0 3007 364078 346188 2019-10-03T11:17:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Tremeca''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Casaglione]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Tremeca]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] pltgyrvbylribplb1jjnzr06ws2rtr4 Rusumini 0 3008 364072 346185 2019-10-03T11:17:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Rusumini''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Castineta]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Rusumini]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] c00if4uqnjiyuef5zu7qvnsq18jguqj Bizzicu Rossu 0 3009 364081 346172 2019-10-03T11:17:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Bizzicu Rossu''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Grossa]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Bizzicu Rossu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] abvdg6wisftj4g9x8casfaqfmh5zm23 Cuccuruzzu 0 3010 364058 346177 2019-10-03T11:17:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Cucuruzzu JPG2.jpg|thumb|right|350 px|Cuccuruzzu]] '''Cuccuruzzu''' hè un [[situ archiulogicu]] di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Livia]]. Si trova annantu à u Pianu di Livia, un locu ind'iddi si trovani parichji siti archiulogichi è preistorichi. U casteddu di Cuccuruzzu è statu idantificatu à l'ebbica muderna da l'archiolocu Roger Grosjean, in l'annati 60. U casteddu hè statu classatu com'è munimentu storicu, in 1982. Uni pochi di travagli di prisirvazioni sò stati intrapresi in 1991. In u locu ind'iddu ci hè mori licci, u casteddu hè furmatu da cantona di [[granitu]] chì t'ani un diamitru di parichji metri. 'Ssi cantona facini parti di a custruzzioni. L'intrata maestra hè custituita di dui cantona, frà i quali ci hè una stetta chì parmetti l'accessu à u casteddu. I mura sò alti 3 à 5 metri. A superficia drintu à u casteddu hè di circa 400 metri quatrati. In a custruzzioni, ci hè una turra alta 5 metri, incù un diamitru di 8 metri. 'Ssa torra hè custituita da una pezza maestra, un curridori è una pezza sicundaria. Si pò pinsà chì 'ssa turra t'avia un pianu di più. [[File:Cucuruzzu JPG0.jpg|thumb|left|350 px|L'intrata di u casteddu]] L'accupazioni principali di u casteddu di Cuccuruzzu pò essa datata à l'ità di Bronzu, ma ci hè stata a friquenza in u situ à u Niuliticu finali insin'à l'ità di Farru. Accantu à u casteddu di Cuccuruzzu, ci hè dinò u situ archiulogicu di [[Capula]]. <gallery> File:Cucuruzzu JPG1.jpg File:Cucuruzzu JPG3.jpg </gallery> == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix (in francesu), pagini 220-221 == Liami == * [http://www.villes-en-france.fr/villes/photos/ville-carbini-20170/7.html Cuccuruzzu] {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] cvl2n09ejff6ucikqbybl653b4iye8u Currachjaghju 0 3011 364074 346179 2019-10-03T11:17:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Currachjaghju''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Livia]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Currachjaghju]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] of0nhkcka5b20fhwstymxibn54xdw0w Gritulu 0 3012 364093 346181 2019-10-03T11:17:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Gritulu''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Luri]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Gritulu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] g2okilew9h0728p8gj6j2cbgct10qyx Settiva 0 3013 364079 346186 2019-10-03T11:17:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Settiva''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Pitretu-Bicchisgià]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Settiva]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 0jp686rs3sey6aheuayjaxmslqagzx3 Ceccia 0 3014 364073 346175 2019-10-03T11:17:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ceccia''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Portivechju]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Ceccia]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 1gofpibjn16lced3b1pen1a49qgpf3k Tivulaghju 0 3015 364082 346187 2019-10-03T11:17:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Tivulaghju''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Portivechju]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Tivulaghju]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] cqmhrpo6oct1u4xig1d6tlzi8252v9r Tappa 0 3016 45390 45383 2006-11-24T17:15:49Z 83.201.65.99 Replacing page with '#REDIRECT [[Casteddu di Tappa]]' wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Casteddu di Tappa]] 1v097pf4hx39i6uwnpmldevslrv0hb5 Basi 0 3017 364070 331648 2019-10-03T11:17:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} '''Basi''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sarra di Farru]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Basi]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] n0wv6i1io8wnitovuzmnf9dh5wmttqv Fontanaccia 0 3018 63467 10376 2007-03-03T15:46:09Z Santista1982 151 Redirecting to [[Funtanaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Funtanaccia]] hdh5fqknuejmfn2d9v9rqoi5seffxia A Figa 0 3019 364075 350862 2019-10-03T11:17:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} '''A Figa''' hè un situ [[archiulugia|archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|A Figa]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] njuua6r50qx8c4clxbb3jzfeqdr3ywt Funtanaccia 0 3020 364067 332533 2019-10-03T11:17:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Funtanaccia''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|A Funtanaccia]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 20elmxp1v4wwwwtcek5bdo3n6s01ftn Cardiccia 0 3022 364083 346174 2019-10-03T11:17:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cardiccia''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Cardiccia]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] e4ibpf2f6jvphq7dhlt33nnj9ero9vu Rinaghju 0 3023 364060 334155 2019-10-03T11:17:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Rinaghju.jpg|thumb|350 px|Rinaghju]] U '''Rinaghju''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. Ci si trova l'infilarata di u Rinaghju, chì si cumponi di numarosi [[stantara|stantari]]. L'infilarata di u Rinaghju hè stata mintuvata pa a prima volta in a litteratura scentifica da [[Prosper Mérimée]] in [[1840]]. U situ di Rinaghju hè statu acquistatu da a [[CTC]]. Vicinu à u situ di Rinaghju, ci hè a [[stazzona di a Funtanaccia]] è l'[[infilarata di Stantari]]. [[Image:Corsica_Prehistory_Palaghju_megaliths.jpg|thumb|350 px|L'infilarata di u Rinaghju]] == Da veda dinò == * [[Cauria]] * l'[[infilarata di Stantari]] * a [[stazzona di a Funtanaccia]] == Rifarenzi == == Liami == * [http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20031015.html U patrimoniu archeologicu sartinese, 2003, [[Adecec]]] * [http://www.corse.fr/documents/culture/patrimoine/CAURIA.pdf Cauria] * [http://books.google.fr/books?id=M8cBAAAAYAAJ&pg=RA2-PA42&lpg=RA2-PA42&dq=m%C3%A9rim%C3%A9e+%22notes+d%27un+voyage+en+corse%22&source=web&ots=3S_ULwS0fM&sig=j6YKvaa_uns4uGqmXJ6xetC03Yc&hl=fr&sa=X&oi=book_result&resnum=1&ct=result#PPP9,M1 Mérimée, Prosper, ''Note di un viaghju in Corsica - Notes d'un voyage en Corse'', 1840] {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] hn05avib81k0wxwgzaaf7d0lbqa6onh Paddaghju 0 3024 364068 333773 2019-10-03T11:17:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Paddaghju''' (o '''Palaghju''') hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Paddaghju]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 0vq2c3n23h4i8dqo4r49j8toss1bnjc Cauria 0 3025 364056 331982 2019-10-03T11:17:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Cauria]] '''Cauria''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]], à un altezza di 146 metri. U situ si cumponi di: * a [[stazzona di a Funtanaccia]], ancu chjamata a [[stazzona di u Diavuli]] * l'[[infilarata di Stantari]] * l'[[infilarata di Rinaghju]] == Da veda dinò == * a [[stazzona di a Funtanaccia]] * l'[[infilarata di Stantari]] * l'[[infilarata di u Rinaghju]] == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.corse.fr/documents/culture/patrimoine/CAURIA.pdf Cauria] * [http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20031015.html U patrimoniu archeologicu sartinese, 2003, [[Adecec]]] {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 85xc4bchcv4pkovuf7vy23jwfp02pz9 Apazzu 0 3026 364089 346170 2019-10-03T11:17:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Apazzu''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Apazzu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 8nw5s8pm4fg0e3lo9rzpl2v1qhpbn83 Vasculaghju 0 3027 364091 346189 2019-10-03T11:17:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Vasculaghju''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sotta]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Vasculaghju]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] t9j9t8ejop8lx38oj0pi5ix3w6g0akz Pughjaredda 0 3028 364085 346184 2019-10-03T11:17:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pughjaredda''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sotta]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Pughjaredda]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] m2gqrs0mmbrzkcr20zzv9ljjea1qdbp Filitosa 0 3029 364059 357215 2019-10-03T11:17:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Filitosa.jpg|right|Filitosa]] '''Filitosa''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Suddacarò]]. U situ hè rimarchèvuli in particulari pa a prisenza di parechji [[stantara|stantari]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Filitosa VI tiarescott 2004.jpg|Filitosa VI da daretu Image:Megalithfigur_in_Filitosa.jpg| Image:Filitosa JPG2.jpg|Filitosa IV, I è Tapa I </gallery> == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] ey9h8gkc52njtc10da1865qwwvbp5vd Monte Lazzu 0 3030 364087 346182 2019-10-03T11:17:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Monte Lazzu''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Tiuccia]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Monte Lazzu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 93x43ev5srbq9gao8738vzpohmisgqd Figa la Sarra 0 3031 364080 346169 2019-10-03T11:17:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Figa la Sarra''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] d'[[Ulmetu]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Figa la Sarra]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 8uxrjfw566hyq9bv3u60jcls9u593zx Cuntorba 0 3032 364084 346178 2019-10-03T11:17:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cuntorba''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] d'[[Ulmetu]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Cuntorba]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 4r5m6kkgvnwxeyuq5fr99ckn14ow1mg Araghju 0 3033 364076 331516 2019-10-03T11:17:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Araghju''' hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[San Gavinu di Carbini]]. [[Image:Corsica Prehistory Casteddu d'Araghju.jpg|thumb|350 px|U casteddu d'Araghju]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} {{c}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 4db0of7fos09344ejszr1poj1n78v02 Casteddu di Puzzonu 0 3034 364061 331955 2019-10-03T11:17:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Casteddu di Puzzonu''' (o [[Castellu di Puzzone]]) hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Sartè]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Casteddu di Puzzonu]] == Rifarenzi == == Liami == {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] 3p5gzw2sju83500ypmydxq6nk9gdivo Delfinu 0 3036 354062 349947 2016-05-18T13:36:11Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Delfinu}}<br /> {{Taxobox_image | image = [[File:Bottlenose_Dolphin_KSC04pd0178.jpg|220px|Tursiope truncatu]] | caption = Tursiope truncatu}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Cetacea]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Delphinidae]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} I '''delfini''' sò [[odontoceti]], [[mammiferi]] aquatici imparintati incù e [[balena|balene]] è e [[focena|focene]]. U nome di delfinu si riferisce in particulare à l'appartenenza à a famiglia di i [[Delphinidae|Delfinidi]] (delfini oceanici) o di i [[Platanistidae|Platanistidi]] (delfini d'aqua dolce), ma di e volte issu nome hè utilizatu per riferì si di manera specifica à parechje spezie chì sò più cunnisciute, com'è u [[Tursiops truncatus|tursiope]] è u [[Delphinus delphis|delfinu cumunu]]. == [[Anatomia]] di u delfinu == I delfini hanu un corpu affusulatu, particularmente adattatu per nutà di manera veloce. A [[testa]] contene un organu specificu è voluminosu, utilizatu per l'[[ecolocazione]]. In molte [[spezie]] e [[mandibule]] sò elongate è formanu un beccu distintivu; per certe specie com'è u tursiope a bocca face una curva cù una spressione simile à un sorrisu permanente. In molte spezie i denti ponu esse moltu numerosi (finu à 250). U [[cerbellu]] di u delfinu hè largu è possede una corteccia molta strutturata. A colorazione di basa consiste in gradazione di [[grisgiu]] cù u latu ventrale [[biancu]], spessu combinatu incù linie è tacche incù tonalità differenti. == Nutrizione di u delfinu == I delfini sò predatori è caccigheghjanu e so prede incù velocità. A dentitura hè adattata à l'animali chì caccigheghjanu: spezie incù molti denti sò associati incù una dieta prevalentemente di [[pesci]], invece becchi più corti è [[denti]] menu numerosi sò associati incù a caccia di i [[cefalopodi]]. Uni pochi di delfini catturanu ancu i [[crustacei]]. ==Da vede dinò== *[[Capodogliu]] *[[Pescialfinu]] == Ligami esterni == {{c-supranu}} [[Categoria:Cetacei]] 73hsg4vt6ei32hlvzh83cm4jtap9xge Lionu 0 3038 350073 350070 2015-07-07T20:51:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Lionu}} {{StatusVulnerable}} {{Taxobox_image | image =[[File:Lion_in_Kenya.jpg|250px|]] | caption = ''Panthera leo}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Felidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Panthera]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''P. leo'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_simple | color = pink | binomial_name = Panthera leo}} {{Taxobox_end}} U '''lionu''' (o '''lione''') (''Panthera leo'') hè un [[mammiferu]] di a famiglia di i [[Felidae]]. {{c}} ==Da vede dinò== *[[puma]] *[[gattu]] [[Categoria:Felidae]] 29p5cao1yvbo1pp0phxcsqyemr0zpfo Lione 0 3039 9097 2005-10-21T18:08:41Z 83.201.5.134 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lionu]] 4cuy40rbc43glmhn87utg2xgx2teb8s Tigru 0 3040 9123 9103 2005-10-22T09:08:54Z 81.251.120.71 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = pink | name = Tigru}}<br />{{StatusEndangered}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Panthera tigris tigris.jpg|300px|Tigru di u Bengalu(Panthera tigris tigris)]] | caption = [[Tigru di u Bengalu]] (''Panthera tigris tigris'')}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Felidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Panthera]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''P. tigris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Panthera tigris | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} a1jsy76ftwiusan322y9ib85b4vdrgt Giraffa 0 3041 9122 9106 2005-10-22T09:08:30Z 81.251.120.71 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Taxobox_begin | color=pink | name=Giraffa}}<br />{{StatusConcern}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Giraffe.jpg|100px]] | caption =}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Giraffidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Giraffa'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''G. camelopardalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Giraffa camelopardalis | author=[[Linnaeus (taxonomy) | Linnaeus]] | date=[[1758]]}} {{Taxobox_end}} grf3bhqmphswy63v59rvtq6xatjx3yx Orsu 0 3042 158220 151188 2009-02-01T06:05:16Z Santista1982 151 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color=pink | name=orsu}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Kodiak_Brown_Bear.jpg|200px]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Ursidae'''}}<br/>{{Taxobox authority | author = [[Johann Fischer von Waldheim|G. Fischer de Waldheim]] | date = 1817}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = Genera}} ''[[Ailuropoda]]''<br /> ''[[Ursus (biology)|Ursus]]''<br /> ''[[Tremarctos]]''<br /> ''[[Arctodus]]'' (spintu) {{Taxobox_end}} hiw2u9ut5jy0g3xi9go6juydhydjuz5 Puma 0 3043 355589 355585 2016-10-25T18:01:53Z 92.158.133.103 Annullata la modifica 355585 di [[Special:Contributions/119.160.99.197|119.160.99.197]] ([[User talk:119.160.99.197|discussione]]) vandalisimu wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Taxobox_begin | color = pink | name = Puma}} {{Taxobox_image | image = [[File:Puma face.jpg|200px|Felis concolor]] | caption =}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[mammal|Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Felidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Puma'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''P. concolor'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Puma concolor | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1771]]}} {{Taxobox_end}} U '''puma''' (''Puma concolor''), hè un [[mammiferu]] carnivoru chì appartene à a famiglia di e Felidae. U puma hè prisente in [[America di u Nordu]], [[America Centrale|Centrale]] è [[America di u Sudu|Suttana]]. ==Da vede dinò== *[[lionu]] *[[gattu]] [[categoria:Felidae]] [[categoria:Mammalia]] ahsco1r8wbr7u64myl71l3mgnol13ob Lutra 0 3044 348969 10529 2015-07-06T12:10:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Taxobox_begin | color = pink | name = Lutra europea}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Fischotter%2C_Lutra_Lutra.JPG|250px|European otter]] | caption = Lutra europea}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Mustelidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Lutrinae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = [[Lutra]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''L. lutra''''' }} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = Nomu binom.}} ''Lutra lutra'' <br /> <small>([[Carolus Linnaeus|Linnaeus]], [[1758]])</small> {{Taxobox_end}} A '''lutra''' hè un mammiferu di a famiglia di e Lutrinae (sottufamiglia di carnivori) di a famiglia di e Mustelidae. Esistenu 13 spezie di lutre suddivise in 6 ghjenari, incù un'area di distribuzione guasi glubale. [[categoria:Mammalia]] 5s75yoatfq9kmkh1tlxr7awf3tr1xx5 Mammiferu 0 3045 356946 348970 2017-05-01T06:13:59Z MArilena 3198 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Taxobox_begin | color = pink | name = Mammiferi}} {{Taxobox_image | image = [[File:Lion_in_Kenya.jpg|250px|]] | caption = [[Lionu]] (''Panthera leo'')}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_subphylum_entry | taxon = [[Vertebrate|Vertabrata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = '''Mammalia'''}}<br />{{Taxobox authority | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = 1758}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = Orders}} * sottuclassa&nbsp;[[Multituberculata]]&nbsp;(spintu) ** [[Plagiaulacida]] ** [[Cimolodonta]] * sottuclassa&nbsp;[[Palaeoryctoid]]es&nbsp;(spintu) * sottuclassa&nbsp;[[Triconodonta]]&nbsp;(spintu) * sottuclassa [[Placentalia]] ** [[Afrosoricida]] ** [[Artiodactyla]] ** [[Carnivora]] ** [[Cetacea]] ** [[Chiroptera]] ** [[Creodonta]] (spintu) ** [[Dermoptera]] ** [[Desmostylia]] (spintu) ** [[Embrithopoda]] (spintu) ** [[Hyracoidea]] ** [[Insectivora]] ** [[Lagomorpha]] ** [[Litopterna]] (spintu) ** [[Macroscelidea]] ** [[Notoungulata]] (spintu) ** [[Perissodactyla]] ** [[Pholidota]] ** [[Primates]] ** [[Proboscidea]] ** [[Rodentia]] ** [[Scandentia]] ** [[Sirenia]] ** [[Tubulidentata]] ** [[Xenarthra]] * sottuclassa [[Marsupialia]] ** [[Dasyuromorphia]] ** [[Didelphimorphia]] ** [[Diprotodontia]] ** [[Microbiotheria]] ** [[Notoryctemorphia]] ** [[Paucituberculata]] ** [[Peramelemorphia]] * sottuclassa [[Monotremata]] ** [[Monotremata]] {{Taxobox_end}} Un '''mammiferu''' hè un animale di a famiglia Mammalia. Sò animali vertebrati diffusi in u mondu sanu. A famiglia hè suddivisa in trè sottuclassi. Sò cuperti di pelle spessa è incù peli (in ghjinarale). E femine hanu ghjandule mammarie chì cuntenenu u latte per nutrì i ciucci. ==Da vede dinò== *[[lutra]] [[Categoria:Mammalia| ]] irrvefcly3vx4h04p4i777fkl148xpw Ghjattu 0 3046 350072 343320 2015-07-07T20:50:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink| name = Ghjattu}}<br />{{StatusDomesticated}} {{Taxobox_image | image = [[File:Gatto_Garfield.jpg|thumb|centre|Ghjattu|250px]]}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Felidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Felis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = ''[[F. silvestris]]''}} {{Taxobox_subspecies_entry | taxon = '''''F. s. catus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_trinomial | color = pink | trinomial_name = Felis silvestris catus | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} U '''ghjattu''' (o '''gattu''') (Felis silvestris catus) hè un animali chì faci partita di a famiglia di i [[Felidae]] [[File:Cat on a Book.jpg|thumb|left|]] [[File:Oczy kota domowego -Aw58-.JPG|thumb|left|]] == Citazioni == U ghjattu hè mintuvatu aspessu in a cultura corsa. Par esempiu in i pruverbii: * ''A ghjatta magra, a donna grassa, sò a vargogna di a casa.'' * ''Chì hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta.'' * ''Mamma scagna è ghjatta mangna.'' * ''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.'' * ''I ghjatti t'ani setti fiati.'' o in a sprissioni: * ''avè setti fiati com'è i ghjatti.'' == Rifarenzi == == Da veda dinò == * a [[ghjatta]] *[[puma]] *[[lionu]] {{c}} [[Categoria:Felidae]] kp7ujkhthpkhjcz8gmjzyt8nwzsn92l Template:C-supranu 10 3047 335158 119449 2014-03-23T17:58:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div class="toccolours itwiki_template_avviso"> [[Image:WikiLettera.png|left|WikiLettera]] '''Ssu articulu hè in custruzzione. Pudete cuntribuisce à a so redazzione.''<br /> </div> [[Categoria:In custruzzioni]] phdlqsza5y7btv7lby8iazj69mihuqh Cipressu 0 3051 321769 309777 2013-03-08T01:18:27Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 42 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q146911]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen| name = ''Cipressu''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Med Cypress.jpg|300px]] | caption = [[Cipressu Mediterraneu| ''Cupressus sempervirens'']]}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Pinophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Pinophyta|Pinopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Pinales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Cupressaceae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = '''''Cupressus'''''}}<br/> {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen| plural_taxon = Species}} {{Taxobox_end}} {{c}} [[category:Flora]] 2z7xhx2o9osvr2ao3xtu87hzzg6tnav Tassu (arburu) 0 3052 350229 334587 2015-07-07T22:35:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen| name = ''Tassu''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Taxus bacata01.jpg|300px]] | caption = ''Taxus baccata'' (Tassu Europeu) }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Pinophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Pinophyta|Pinopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Pinales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Taxaceae]]}} {{Taxobox genus entry | taxon = '''''Taxus'''''}}<br/> {{Taxobox authority new | authority = [[Carolus Linnaeus|L.]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen| plural_taxon = Spezie}} ''[[Taxus baccata]]'' - Tassu Europeu<br> ''[[Taxus brevifolia]]'' - Tassu Pacificu<br> ''[[Taxus canadensis]]'' - Tassu Canadianu<br> ''[[Taxus chinensis]]'' - Tassu Chinesu<br> ''[[Taxus cuspidata]]'' - Tassu sgiapunesu<br> ''[[Taxus floridana]]'' - tassu di Florida<br> ''[[Taxus globosa]]'' - Tassu Messicanu<br> ''[[Taxus sumatrana]]'' - Tassu di Sumatra<br> ''[[Taxus wallichiana]]'' - Tassu di l'Himalaya {{Taxobox_end}} U '''tassu''' hè un'arburu di a di e Taxaceae (Conifere), sottudivisione di e Conipherophitynam, chì cumprende spezie di arburi è arburetti sempre verdi da i 5 à i 25 m, originarie di l'emisferu bureale. [[Categoria:Flora di Corsica]] 2tybkv6idwmesg8brn7c636d8jn9n9h Frassu (genaru) 0 3053 332509 321770 2014-03-23T14:20:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U frassu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fraxinus ornus JPG2.jpg|200px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Fraxinus xanthoxyloides |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" |[[Classificazioni scentifica]] |----- |Regnu |''[[Plantae]]'' |----- |Divisioni |''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa |''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordini |''[[Lamiales]]'' |----- |Famiglia |''[[Oleaceae]]'' |----- |Genaru |''[[Fraxinus]]'' |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fraxinus ornus JPG2c.jpg|200px]] |----- |} U '''Frassu''' (''Fraxinus'') hè un genaru d'[[arburu]] chì faci partita di a famiglia di l' ''[[Oleaceae]]''. U genaru ''Fraxinus'' cumprendi circa sissanta spezii: * ''Fraxinus americana'' L. — frassu biancu o frassu d'America * ''[[Fraxinus angustifolia]]'' * ''Fraxinus anomala'' Torr. ex S. Wats. * ''Fraxinus berlandierana'' De Candolle * ''Fraxinus berlandieriana'' DC. * ''Fraxinus caroliniana'' P. Mill. * ''Fraxinus chinensis'' Roxb. * ''Fraxinus cuspidata'' Torr. * ''Fraxinus dipetala'' Hook. & Arn. * ''[[Fraxinus excelsior]]'' L. — [[frassu cumunu]], [[frassu auropeu]] * ''[[Fraxinus formosana]]'' Hayata — frassu di Formosa * ''Fraxinus gooddingii'' Little * ''Fraxinus greggii'' Gray * ''Fraxinus longicuspis'' — frassu sgiappunesu * ''Fraxinus mariesii'' Hook. f. * ''Fraxinus nigra'' Marsh. * ''[[Fraxinus ornus]]'' L. * ''Fraxinus pallisiae'' * ''Fraxinus papillosa'' Lingelsh. * ''Fraxinus pennsylvanica'' Marsh. — frassu rossu di Pennsylvania * ''Fraxinus profunda'' (Bush) Bush * ''Fraxinus quadrangulata'' Michx. * ''Fraxinus sieboldiana'' — frassu à fiori sgiappunesu * ''Fraxinus texensis'' (Gray) Sarg. * ''Fraxinus uhdei'' (Wenzig) Lingelsh. * ''Fraxinus velutina'' Torr. — frassu viddutosu == In Corsica == Esistini in [[Corsica]] dui tipi di frassi: * [[Fraxinus angustifolia oxycarpa]] * [[Fraxinus ornus]] == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève [[Categoria:Oleaceae]] bp7zuyj3hu9udwsjfklj6i5to7t7knk Platanu 0 3054 350007 350004 2015-07-07T18:21:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Platanu''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Platanus xhispanica in Lucenec12.jpg|300px]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Flowering plant|Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Proteales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Platanaceae'''}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Platanus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Spezie}} {{Taxobox_end}} [[File:Platanus x hispanica MHNT.BOT.2007.40.35.jpg|thumb|''Platanus x hispanica'']] {{c}} U '''platanu cumunu''' (''Platanus'' x ''acerifolia'') hè una spezia ibrida d'[[arburu]] di a famiglia di e ''Platanaceae''. Hè un'ibridu di platanu d'Occidente ([[America di u Nordu]]) è u platanu d'Oriente ([[uvestu]] di l'[[Asia]], [[sudu]] [[estu]] di l'[[Europa]]). == Da veda dinò == * l'[[arburi di Corsica]] *[[Faiu]] *[[Alzu]] [[categoria:Flora di Corsica]] 4fz5ke95cx4dnu2tddbzomp3k3zojmk Castagnu 0 3055 364661 364660 2019-10-26T15:35:25Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:C839:1AB7:B121:74BE /* Frutti */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U castagnu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Edelkastanie_(Castanea_sativa)_1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Castanea sativa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fagaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Castanea]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Robinia pseudoacacia''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Chataigne.JPG|250px]] |----- |} U castagnu cumunu (''Castanea sativa'') hè un arburi à frundame cadenti di a famiglia di i fagacee.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu è in francese.</ref> Pruduce frutti : e castagne. Quandu i castagni sò numerosi in un certu locu, si tratta di una castagneta. ==Etimologia == U nome ''castagnu'' vene da u latinu ''castanea'', ellu stessu derivatu da u grecu ''kastanon''. 'Ssu nome feria riferimentu à Kastanon, una cità di Tessaglia rinumata in Antichità per a qualità di e castagne ch'omu ci racuglìa. ''Castanea'' era l'anzianu nome di a leccia prima di designà u castagnu. ''Sativus'' significheghja "cultivatu" in latinu. U castagnu hè statu cugnumatu "arburu à pane" per via di e qualità nutritive di i so frutti. ==Descrizzione== U castagnu hè un arburu maistosu à cima larga è à crescita rapida. Pò misurà 25 à 35 m di altu è 4 metri di diamitru. Hà una grande lungevità chì pò ancu varcà u millenniu. A curteccia ghjovana hè liscia è di culore brunu verdicciu, po' diventa bruna scura incù u ritidome chì si spacca longitudinalmente. E so grande casce cadente verde lucichente sò di forma lungarina è acuta, anu i bordi in denti di sega è un picciolu cortu. Sò disposte in spirale è ponu misurà sinu à 25 cm di longu annantu à 4 à 8 cm di largu). Sò ricche in tannini. [[File:Castanea_sativa_01_ies.jpg|thumb|left|I ghicci in accrescimentu]] Stu arburu monoicu à crescita sympodiale fiurisce da mezu ghjugnu sin'à a mezu lugliu (i fiori essendu tramule cilindrichei di culore giallu pallidu), e tramule masci, dritte mentre a fiuritura è disposte à u basamentu di i rami, appariscenu i primi è sparghjenu tandu un forte odore di mele. E tramule femine invece si riuniscenu per trè è sò disposti più in cima. U ghicciu, verde è zimbrunutu, ingutuppa i frutti è dissuade certi predatori di attaccà si à e castagne. Currisponde à una trasfurmazione di e brattee. À l'internu di u ghicciu si trovanu e castagne, di solitu da 1 à 4, chì sò, à u sensu butanicu, i frutti secchi di tipu achenii ingutuppati da una pillicula astringente è da un tegumentu. Si coglienu e castagne à parte si da u mese d'uttrove. ==Area di ripartizione == L'area d'origine di u castagnu si situeghja annantu à i rilievi innacquati di u nordu di a mare Terraniu : à u sudu di i Balcani (in particulare in Grecia), in Italia, in Corsica, in u sudestu di a Francia, ma dinù à u nordupunente di a penisula Iberica (nordu di a Spagna), à u sudu di u mare Neru in Turchia, po' ver' di u livante in u Caucasiu, in Georgia, Armenia, Azerbaidjan, è cetera. A so aria di distribuzione hè stata assai stesa da l'omu in Europa meridiunale è soprattuttu in Europa occidentale, ver' di u nordu insin'à Scozia, è dinù lucalmente in Africa Suprana. ==Usu == ===U legnu === [[File:Edelkastanie.jpg|thumb|150px|left|Aspettu internu di u legnu castagninu]] U legnu di castagnu ùn hè micca un legnu duru, in cuntrariu à certe idee sparte. E so pruprietà meccaniche ne facenu un legnu tenneru frà l'arburi frunduti europei currenti, bench'è ellu sia abbastanza densu. Frà e so principale carte maestre, hè un legnu faciule à travaglià è à spaffà, è u so legnu di core hè assai riccu in tannini (più riccu ch'è a leccia), ciò chì ne face un legnu durevule. Di più hà una crescita rapida, incausendu un spissore assai debule di l'albicciu è un rindimentu assai bonu di u legnu di core chì occupa guasi tutta a larghezza di u picciolu. Hè cusì messu à cuntributu per multiplici usi in l'artigianatu, a custruzzione è l'agricultura dapoi i seculi in Europa. I so principali usi sò : * in u scaldamentu cum'è cumbustibile ; * in l'agricultura cum'è pali per a vigna, picchetti in a custruzzione di sarrendule, è cetera ; * in a tonnelleria per e dove (è in tempi di una volta ancu per e chjerchjature) * in u sfruttamentu minerariu ; * in u bastimentu, in particulare in intempiamentu di tettu è cum'è elementu di cupertura (scandule, tavulette), ma hè tradiziunalmente menu imprudatu ch'è a leccia per l'ossatura di i bastimenti ; * in l'ebenisteria ; * per a scultura di i picculi ogetti ===Frutti=== [[File:Castañas_asadas_en_Murcia_por_aabrilru.jpg|thumb|E castagne arrustite]] U fruttu di u castagnu, a castagna, hè imprudatu dapoi l'antichità, per a produzzione di farina castagnina. Da l'altra parte, a destinazione di i frutti di bona qualità destinati à u cunsumu direttu, cuncintrati di vaghjimu, è à a produzzione industriale di cunfitture è marroni ghjacciati hè dinù assai sparta. L'usu di frutti cum'è cibu per l'animali, cum'è i porchi, occorre dinù. ===Tannini=== A curteccia è u legnu castagninu sò particularmente ricchi in tannini (à l'incirca 7%) è ponu esse imprudati per a so estrazione. In Italia, 'ssu usu era particularmente interessante in i prima dicennii di u XXe seculu, quandu l'industria naziunale di u tanninu usava assai u legnu di castagnu, ma dopu u 1940, hà persu di a so impurtanza per causa di a cuntrazzione di 'ssu sittore è di l'usu di i rumenzuli di legnu cum'è materia prima. == Note == <references/> ==Da vede dinù== * a [[castagna]] * u [[lamentu di u castagnu]] * a [[Castagniccia]] [[category:Flora di Corsica]] [[category:Arburi di Corsica]] sgfthk03ps4nz5wb3jmhhpuxuh6tswh Orchis coriophora 0 3059 348370 333711 2015-07-03T14:51:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis coriophora}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Anacamptis_coriophora1.jpg|350px|Orchis coriophora]] | caption = ''Orchis coriophora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''coriophora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis coriophora| author = (Pollini)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis coriophora''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 8xv0ssnectgdgawdzzsf10ubaowwjjt Orchis ustulata 0 3060 357131 349923 2017-06-01T10:05:51Z Cote d'Azur 8280 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Orchis ustulata''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:421px-Orchis_ustulata_02_Saarland.jpg|250px|Orchis ustulata]] |caption = ''Orchis ustulata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Orchis]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ustulata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis ustulata| author = (Kumpel)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Neotinea ustulata (spike).jpg|250px|Orchis ustulata]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''''Orchis ustulata''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Ufridi neru]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Orchidaceae]] pb82x27jhth50z7sl112qpgan2802iq Dactylorhiza majalis 0 3061 354061 348299 2016-05-18T13:36:01Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza majalis}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza_majalis.jpg |350px|Dactylorhiza majalis]] |caption = ''Dactylorhiza majalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''majalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza majalis| author = (Pugsley)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza majalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 8o7qdwaq5kwdrltorwp6626zftfcp0y Ophrys fuciflora 0 3062 67346 9169 2007-03-23T20:26:30Z 83.201.1.97 Redirecting to [[Mosca cavallina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mosca cavallina]] 8mtvhmzfyhdmovw6tktosfqo0hqzsd8 Dactylorhiza maculata 0 3063 360397 348298 2018-11-01T15:50:04Z Iifar 9165 correct id wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza maculata}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza maculata LC0233.jpg|230px|Dactylorhiza maculata]] |caption = ''Dactylorhiza maculata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''maculata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza maculata| author = (Grisebach)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza maculata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 8l3x94311rrs79regvqcfxyzhfklb36 Dactylorhiza fuchsii 0 3064 348294 345523 2015-07-03T14:29:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza fuchsii}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza fuchsii - vööthuul-sõrmkäpp Pakri.jpg|200px|Dactylorhiza fuchsii]] |caption = ''Dactylorhiza fuchsii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''fuchsii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza fuchsii| author = (Druce)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza fuchsii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] c92e8vfpaet49kkxweixbw9p9kjsqz1 Epipactis helleborine 0 3065 348311 332358 2015-07-03T14:34:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis helleborine}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_helleborine_plant_110703.jpg|350px|Epipactis helleborine]] |caption = ''Epipactis helleborine''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''helleborine'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis helleborine| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_helleborine_flowers2_220703.jpg|350px|Epipactis helleborine]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis helleborine''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] pks41h863s3ha0h735l0ic5rtvntpv3 Dactylorhiza incarnata 0 3066 348295 332218 2015-07-03T14:29:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Dactylorhiza incarnata''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza incarnata - kahkjaspunane sõrmkäpp Pakri.jpg |250px|Dactylorhiza incarnata]] |caption = ''Dactylorhiza incarnata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Dactylorhiza]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = ''Dactylorhiza incarnata''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza incarnata| author = (L.) Soó 1962}} {{Taxobox_end}} '''''Dactylorhiza incarnata''''' (L.) Soó 1962 hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] cq4267nij8iqb92dq18gjo9f1tpljyi Dactylorhiza praetermissa 0 3067 348302 345527 2015-07-03T14:31:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza praetermissa}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_praetermissa.jpg |350px|Dactylorhiza praetermissa]] |caption = ''Dactylorhiza praetermissa''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''praetermissa'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza praetermissa| author = (Camus ex Fourcy)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza praetermissa''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] qxh76boq8hf9d538bx81nbypyfzrj80 Orchis morio 0 3068 348376 344008 2015-07-03T14:53:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U giglione''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Orchis_morio_plants.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">U giglione |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Anacamptis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Anacamptis morio''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anacamptis Fleur global.jpg|250px|U giglione]] |----- |} U '''giglione''' (o ''giglionu'') (''Anacamptis morio'') hè una [[pianta]] chì face parte di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Note == <references/> ==Bibliugrafia== == Ligami == * [http://www.balogna.sitew.com/Mois_de_mai_.H.htm#Mois_de_mai_.H E piante di Balogna] {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 0craz7l34tni1c88qe3dmq5jt6vx6f7 Ophrys panormitana 0 3069 348359 333698 2015-07-03T14:48:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Ophrys panormitana''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys panormitana C. Sentiero Diga Fanaco - Pizzo Lupo, Sicani. 16 Marzo 2007.jpg |250px|Ophrys panormitana]] |caption = ''Ophrys panormitana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''O. panormitana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys panormitana| author = ([[Agostino Todaro|Tod.]]) [[Rezső Soó|Soó]]}} {{Taxobox_end}} '''''Ophrys panormitana''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == * Sandro Pignatti, ''Flora d'Italia'', Edagricole, Bologna 1982. ISBN 88-506-2449-2 * T.G. Tutin, V.H. Heywood et Alii, ''Flora Europea'', Cambrige University Press 1976. ISBN 0-521-08489-X == Ligami == * [http://www.ipni.org/ipni/idPlantNameSearch.do?id=51000924-1 ''Ophrys panormitana'' (Tod.) Soó] - IPNI Database * [http://spazioinwind.libero.it/orchideecavagrande/Ophrys%20sphegodes%20panormitana.htm ''Ophrys panormitana'' ] - orchidee di Cava Grande del Cassibile * [http://www.pharmanatur.com/Sicile/Ophrys%20panormitana%20v.htm Foto] - www.pharmanatur.com * [http://www.meditflora.com/orch/ophryspanorm.htm Foto 2] - www.meditflora.com {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] l2b7jcmnucripsef5itoypqqrl0lb9u Dactylorhiza elata 0 3070 348293 332216 2015-07-03T14:29:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza elata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_elata.jpg |350px|Dactylorhiza elata]] |caption = ''Dactylorhiza elata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''elata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza elata| author = (Willdenow)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza elata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] bmxmsxrud9fu4pffgovu2mygxoy1z0z Ophrys arachnitiformis 0 3071 348345 333684 2015-07-03T14:44:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Ophrys × arachnitiformis''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys exaltata arachnitiformis DIS01.jpg |350px|Ophrys × arachnitiformis|]] |caption = ''Ophrys arachnitiformis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ophrys]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''arachnitiformis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys arachnitiformis| author = Gren. & Philippe (1860)}} {{Taxobox_end}} '''''Ophrys arachnitiformis''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] rn2l3eodffs171kg5mwcz40gh0vwhz8 Ophrys scopolax 0 3072 329247 321782 2013-08-04T09:15:29Z Otourly 902 Reindirizzamentu à [[Ofride biccazzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride biccazzu]] 14ewog90b38aaqfksaag930lxpg89zp Ophrys santonica 0 3073 348362 345554 2015-07-03T14:49:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys santonica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_santonica.jpg |350px|Ophrys santonica]] |caption = ''Ophrys santonica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''santonica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys santonica| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys santonica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] o7arh6szz6kfqguonsjz1md4l38pjma Ophrys aurelia 0 3074 348347 345546 2015-07-03T14:45:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys aurelia}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_aurelia.jpg |350px|Ophrys aurelia]] |caption = ''Ophrys aurelia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aurelia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys aurelia| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys aurelia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] jis2yizb97mmasuzog4tqyqsmskc4p0 Ophrys drumana 0 3075 348351 345548 2015-07-03T14:46:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys drumana}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_drumana.jpg |350px|Ophrys drumana]] |caption = ''Ophrys drumana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''drumana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys drumana| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys drumana''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] dn0xy12cfml8q0nti80ynqdotnmbd4x Orchis spitzelii 0 3076 348386 345566 2015-07-03T14:57:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis spitzelii}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis_spitzelii.jpg |350px|Orchis spitzelii]] |caption = ''Orchis spitzelii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''spitzelii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis spitzelii| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis spitzelii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] inax2tpbmdpdym1v699lkw8u9cr7jqk Ophrys funerea 0 3077 364545 348352 2019-10-15T03:52:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys funerea}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_funerea.jpg |350px|Ophrys funerea]] |caption = ''Ophrys funerea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''funerea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys funerea| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} [[File:Ophrys sulcata MHNT.jpg |thumb|''Ophrys sulcata'']] '''Ophrys funerea''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ai27vzzugmnyxydonu0wat7rk6y6195 Ofride di Conrad 0 3078 348342 333654 2015-07-03T14:43:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys conradiae}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_conradiae.jpg |350px|Ophrys conradiae]] |caption = ''Ophrys conradiae''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''conradiae'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys conradiae| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} L' '''Ofride di Conrad''' (o '''Ufridi di Conrad''') ('''Ophrys conradiae''') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. Hè stata scuparta da a botanista [[Marcella Conrad]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Prutezzione == Com'è tutte l'urchidee, l' '''Ofride di Conrad''' hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di e piante vascularie di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Ophrys]] [[Categoria:Neulugisimu]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 20smo3bxf3h0pxmdn3ghij3xhcm2nz4 Ophrys sicula 0 3079 348363 345555 2015-07-03T14:49:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys sicula}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys_sicula.jpg |350px|Ophrys sicula]] |caption = ''Ophrys sicula''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''sicula'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys sicula| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys sicula''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 6juhu3mn3o3ve4y3go7ixwh5930dkpr Anacamptis collina 0 3080 356485 356484 2017-02-11T16:41:04Z Orchi 297 Orchi hà spustatu a pagina [[Orchis collina]] à [[Anacamptis collina]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis collina}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis_collina.jpg |350px|Orchis collina]] |caption = ''Orchis collina''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Anacamptis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''collina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis collina| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Anacamptis collina''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] pi3vo69vfvkkkn0cgfp99g5j77d0rs7 Ophrys sphegodes 0 3081 166643 160899 2009-04-19T10:46:28Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ofride ragnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride ragnu]] s7jyaa6z61tt4ds2aregutwqmq6bgtt Ophrys splendida 0 3082 348364 345556 2015-07-03T14:49:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys splendida}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys splendida DIS01.jpg|250px|Ophrys splendida]] |caption = ''Ophrys splendida''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''splendida'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys splendida| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys splendida''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] m6pw8jpu08iosbn3rc8h6gspjzdh70c Ophrys aveyronensis 0 3084 348348 345547 2015-07-03T14:45:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys aveyronensis}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys_aveyronensis.jpg |350px|Ophrys aveyronensis]] |caption = ''Ophrys aveyronensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aveyronensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys aveyronensis| author = (J.J. Wood)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys aveyronensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ojk4xjlen1e0h53z1vt79buyhh8xgt8 Ophrys provincialis 0 3085 348361 345517 2015-07-03T14:49:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys provincialis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_provincialis.jpg |350px|Ophrys provincialis]] |caption = ''Ophrys provincialis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''provincialis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys provincialis| author = (H. Baumann & Kunkele)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys provincialis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] fyyuwvt5hy675n1ks33quq5j5qbpbqs Ophrys araneola 0 3086 348346 333685 2015-07-03T14:45:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Ophrys araneola''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_araneola_flowers.jpg|350px|Ophrys araneola]] |caption = ''Ophrys araneola''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ophrys]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''araneola'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys araneola| author = Rchb. (1831)}} {{Taxobox_end}} '''''Ophrys araneola''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] k5l6w29s4uwakcg2yvldzpsvk48n3jk Ophrys morisii 0 3087 348276 333697 2015-07-03T14:13:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ufridi di Moris]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ufridi di Moris]] bphkkdmeks4k8d6koo9jan1dt3jsx3w Ophrys passionis 0 3088 348360 345553 2015-07-03T14:48:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys passionis}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys_passionis.jpg |350px|Ophrys passionis]] |caption = ''Ophrys passionis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''passionis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys passionis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys passionis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 37jr1gns1gwhux4qm4z5h0lozgrmywq Ophrys magniflora 0 3089 348356 333695 2015-07-03T14:47:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys magniflora}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_magniflora.jpg |350px|Ophrys magniflora]] |caption = ''Ophrys magniflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''magniflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys magniflora| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys magniflora''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] tqxvx4qwok67uryzdg2h4y1hykefqin Ophrys catalaunica 0 3090 348350 333689 2015-07-03T14:46:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys catalaunica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_catalaunica.jpg |350px|Ophrys catalaunica]] |caption = ''Ophrys catalaunica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''catalaunica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys catalaunica| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys catalaunica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ohg64suwlzxsh6sc18lghnlhadhcmcw Serapias lingua 0 3091 348391 345570 2015-07-03T14:58:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Serapias lingua}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Serapias_lingua.jpg |350px|Serapias lingua]] |caption = ''Serapias lingua''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Serapias]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lingua'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Serapias lingua| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Serapias lingua''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 7trh0t5t8f4mzjzs4gggbmxtcn7acgq Serapias neglecta 0 3092 294367 294349 2012-05-20T09:23:59Z 90.14.114.34 Reindirizzamentu à [[Lingua di ghjallu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua di ghjallu]] gjp49exgeuc1wn8vid5s3uj7hypdfva Orchis olbiensis 0 3093 348378 345563 2015-07-03T14:55:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis olbiensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_olbiensis.jpg |350px|Orchis olbiensis]] |caption = ''Orchis olbiensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''olbiensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis olbiensis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis olbiensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] e596crm6efwbciwvr3h0284gofuzp8z Platanthera bifolia 0 3094 348388 345567 2015-07-03T14:58:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Platanthera bifolia}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Platanthera bifolia - kahelehine käokeel.jpg |220px|Platanthera bifolia]] |caption = ''Platanthera bifolia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Platanthera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''bifolia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Platanthera bifolia| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Platanthera bifolia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 6l28tmwfw6sd8o6sssafk903xtw67dy Platanthera chlorantha 0 3095 348389 345568 2015-07-03T14:58:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Platanthera chlorantha}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Platanthera_chlorantha_Luxemburg_03.jpg |350px|Platanthera chlorantha]] |caption = ''Platanthera chlorantha''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Platanthera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''chlorantha'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Platanthera chlorantha| author = (Custer)}} {{Taxobox_end}} '''Platanthera chlorantha''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 9mef2u6h35apwy0n8jac6ql37b2o217 Pseudorchis albida 0 3096 348390 345569 2015-07-03T14:58:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Pseudorchis albida}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Pseudorchis_albida.jpg |350px|Pseudorchis albida]] |caption = ''Pseudorchis albida''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Pseudorchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''albida'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Pseudorchis albida| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Pseudorchis albida''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 3a4gxdtjn6s6yjxjpb8mf9b11zlm56z Spiranthes aestivalis 0 3097 349915 348396 2015-07-07T17:25:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Spiranthes aestivalis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Spiranthes_aestivalis.jpg |350px|Spiranthes aestivalis]] |caption = ''Spiranthes aestivalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Spiranthes]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aestivalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Spiranthes aestivalis| author = (Poiret)}} {{Taxobox_end}} '''Spiranthes aestivalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Liparis loeselii]] == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] edumzc1prfdt6gp0ktlik34p1f9hyep Spiranthes spiralis 0 3098 348397 345573 2015-07-03T15:00:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Spiranthes spiralis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Spiranthes_spiralis_120807.jpg |350px|Spiranthes spiralis]] |caption = ''Spiranthes spiralis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Spiranthes]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''spiralis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Spiranthes spiralis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Spiranthes spiralis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] lmeqau8ejamm0qu89ohv8gaycjcqron Traunsteinera globosa 0 3099 348398 345543 2015-07-03T15:00:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Traunsteinera globosa}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Traunsteinera_globosa_250704.jpg |350px|Traunsteinera globosa]] |caption = ''Traunsteinera globosa''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Traunsteinera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''globosa'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Traunsteinera globosa| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Traunsteinera globosa''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] qewmr4rq69fg8pqth6egixzhavgiemb Serapias nurrica 0 3100 348392 334374 2015-07-03T14:59:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Serapias nurrica''}} {{Taxobox_image | image =[[File:Serapias nurrica Corrias 1982.jpg|200px]] |caption = ''Serapias nurrica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Serapias]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''nurrica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Serapias nurrica| author = Corrias (1982)}} {{Taxobox_end}} '''''Serapias nurrica''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] nx6b003240wgk3glkik1u6a2hcc2ld8 Serapias olbia 0 3101 348393 334375 2015-07-03T14:59:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Serapias olbia}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Serapias_olbia.jpg |350px|Serapias olbia]] |caption = ''Serapias olbia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Serapias]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''olbia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Serapias olbia| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Serapias olbia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] pckmb9rz6cnpblu18dwmfi6rd4xjqws Serapias parviflora 0 3102 348394 345571 2015-07-03T14:59:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Serapias parviflora}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Serapias_parviflora.jpg |350px|Serapias parviflora]] |caption = ''Serapias parviflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Serapias]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''parviflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Serapias parviflora| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Serapias parviflora''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] i2bftpdu4pvbie7frdyztl3u3wo2a4h Serapias strictiflora 0 3103 348395 334377 2015-07-03T14:59:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Serapias strictiflora''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Serapias strictiflora 002.JPG|350px|Serapias strictiflora]] |caption = ''Serapias strictiflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Serapias]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''strictiflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Serapias strictiflora| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''''Serapias strictiflora''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 8ak8jxoz5shrgkd3ai3e1rgw0uhx285 Orchis langei 0 3104 348372 345561 2015-07-03T14:52:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis langei}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_langei.jpg |350px|Orchis langei]] |caption = ''Orchis langei''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''langei'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis langei| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis langei''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 2f9yi24l3r49am9wfnj5dop039t9q6s Orchis pallens 0 3105 348379 333719 2015-07-03T14:55:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis pallens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_pallens_plant.jpg|350px|Orchis pallens]] |caption = ''Orchis pallens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pallens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis pallens| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_pallens_flowers.jpg|350px|Orchis pallens]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis pallens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 5qr0q5kmcocq5ste7rj3lr6n8fq3c2z Orchis militaris 0 3106 348375 344405 2015-07-03T14:53:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis militaris}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hall käpp (Orchis militaris) - Keila looniit.jpg|300px|Orchis militaris]] |caption = ''Orchis militaris''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''militaris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis militaris| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_militaris_flowers.jpg|300px|Orchis militaris]] |caption = ''Orchis militaris''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis militaris''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] q93pl7nx0w3nz5w55qa70qo9h8029u3 Orchis champagneuxii 0 3107 348367 345558 2015-07-03T14:50:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis champagneuxii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_champagneuxii.jpg |350px|Orchis champagneuxii]] |caption = ''Orchis champagneuxii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''champagneuxii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis champagneuxii| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis champagneuxii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 6bifsxd7luqps5q6s14jj5rgt3z0ufp Orchis longicornu 0 3108 348374 345562 2015-07-03T14:52:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis longicornu}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis_longicornu.jpg |350px|Orchis longicornu]] |caption = ''Orchis longicornu''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''longicornu'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis longicornu| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis_longicornu_Mallorca_01.jpg|350px|Orchis longicornu]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis longicornu''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] t4k5fwp6hnxceconrpiz2wirwlcromd Orchis laxiflora 0 3109 351824 348373 2015-09-16T06:22:03Z YiFeiBot 9044 Retrait de 3 liens interlangues, désormais fournis par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q266732]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis laxiflora}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_laxiflora2.jpg|350px|Orchis laxiflora]] |caption = ''Orchis laxiflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''laxiflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis laxiflora| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis laxiflora''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] pg14fw8rtrzdpvoi1mwt18t82lv82hm Orchis palustris 0 3110 348380 345564 2015-07-03T14:55:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis palustris}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Anacamptis_palustris.jpg|350px|Orchis palustris]] |caption = ''Orchis palustris''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''palustris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis palustris| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis palustris''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 1nuednlbkdaodfsa7op0z11osqqd2g2 Orchis purpurea 0 3111 348384 333723 2015-07-03T14:57:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis purpurea}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_purpurea_plant.jpg|350px|Orchis purpurea]] |caption = ''Orchis purpurea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''purpurea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis purpurea| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_purpurea_flowers1.jpg|350px|Orchis purpurea]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''''Orchis purpurea''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] m09ptcf97f78fcc2flptyvz4etj8o5c Orchis simia 0 3112 348385 333724 2015-07-03T14:57:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis simia}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_simia_wiki_mg-k02.jpg|350px|Orchis simia]] |caption = ''Orchis simia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''simia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis simia| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_simia_Saarland_01.jpg|350px|Orchis simia]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis simia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] p6qafy4cuuv5c724mck06ji292vnbu9 Orchis tridentata 0 3113 348387 333726 2015-07-03T14:57:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis tridentata}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis_tridentata_02_mg-k.jpg|350px|Orchis tridentata]] |caption = ''Orchis tridentata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''tridentata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis tridentata| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis_tridentata_03_mg-k.jpg|350px|Orchis tridentata]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis tridentata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 3dnqu2b6ocyphxa67yns6sf9megwff0 Orchis pauciflora 0 3114 348382 333721 2015-07-03T14:56:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Orchis pauciflora''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_pauciflora_1.jpg |250px|Orchis pauciflora]] |caption = ''Orchis pauciflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pauciflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis pauciflora| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''''Orchis pauciflora''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 40djadjldenlwkyrmdtw0kthb8vwgdq Orchis provincialis 0 3115 348383 345565 2015-07-03T14:56:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis provincialis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_provincialis1.jpg|350px|Orchis provincialis]] |caption = ''Orchis provincialis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''provincialis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis provincialis| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_provincialis2.jpg|350px|Orchis provincialis]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis provincialis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 6j30va4rsksby3cbaxcpfi0fod7iubu Orchis lactea 0 3116 348371 345560 2015-07-03T14:51:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Orchis lactea''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis lactea Rhodos 03.jpg|240px|Orchis lactea]] |caption = ''Orchis lactea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lactea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis lactea| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Orchis lactea''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] cfgws4ux3otz221i0zk6brfvaxe9skg Orchis conica 0 3117 348369 333710 2015-07-03T14:51:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchis conica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis conica Mallorca 01.jpg|350px|Orchis conica]] |caption = ''Orchis conica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Orchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''conica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Orchis conica| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis_conica_Mallorca_02.jpg|350px|Orchis conica]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Orchis conica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ec9jf6n8c78nwmbl7hvmlr0lr4axj03 Epipactis phyllanthes 0 3118 348317 345532 2015-07-03T14:36:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis phyllanthes}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_phyllanthes.jpg |350px|Epipactis phyllanthes]] |caption = ''Epipactis phyllanthes''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''phyllanthes'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis phyllanthes| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis phyllanthes''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] g9rk9an16a4svdsf5j7ggk7ri7kv0gg Dactylorhiza occitanica 0 3119 348300 332223 2015-07-03T14:31:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza occitanica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_occitanica.jpg |350px|Dactylorhiza occitanica]] |caption = ''Dactylorhiza occitanica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''occitanica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza occitanica| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza occitanica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] j88cbe8d0wjkzt5j4fupat4cigpptua Dactylorhiza sphagnicola 0 3120 348305 332228 2015-07-03T14:32:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Dactylorhiza sphagnicola''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza sphagnicola Belgien 01.jpg |250px|Dactylorhiza sphagnicola]] |caption = ''Dactylorhiza sphagnicola''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''sphagnicola'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza sphagnicola| author = (Hoppner)}} {{Taxobox_end}} '''''Dactylorhiza sphagnicola''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] t81v0mfxg4l9opcaakowz9ntwk79hcv Dactylorhiza insularis 0 3121 351475 348296 2015-07-29T06:37:00Z Iifar 9165 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Dactylorhiza insularis''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza insularis Orchi 014.jpg |300px|Dactylorhiza insularis]] |caption = ''Dactylorhiza insularis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''insularis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza insularis| author = (Sommier ex Martelli)}} {{Taxobox_end}} '''''Dactylorhiza insularis''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] s8cvwwdvssiubcce0owslctjhvle3a9 Dactylorhiza sambucina 0 3122 348304 345528 2015-07-03T14:32:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza sambucina}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza_sambucina.jpg |350px|Dactylorhiza sambucina]] |caption = ''Dactylorhiza sambucina''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''sambucina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza sambucina| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza sambucina''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 3nnv5bny1xzmndco4rxju9hyr2mfk9c Dactylorhiza traunsteineri 0 3123 348307 345529 2015-07-03T14:33:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza traunsteineri}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_traunsteineri.jpg |350px|Dactylorhiza traunsteineri]] |caption = ''Dactylorhiza traunsteineri''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''traunsteineri'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza traunsteineri| author = (Sauter)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza traunsteineri''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] c20vcke3wn082la7pfnqr1xzt0i6vjr Dactylorhiza angustata 0 3124 348290 332213 2015-07-03T14:28:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza angustata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_angustata.jpg |350px|Dactylorhiza angustata]] |caption = ''Dactylorhiza angustata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''angustata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza angustata| author = (Arvet-Touvet)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza angustata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ji35hrdk0mtqheo1yi2101spucv61u9 Dactylorhiza brennensis 0 3125 348291 345522 2015-07-03T14:28:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza brennensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_brennensis.jpg |350px|Dactylorhiza brennensis]] |caption = ''Dactylorhiza brennensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''brennensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza brennensis| author = (Nelson)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza brennensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] twime5ul6gkxiqr1spdiu7lr0gvknk6 Dactylorhiza lapponica 0 3126 348297 332220 2015-07-03T14:30:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Dactylorhiza lapponica''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza lapponica D39 132 M.jpg|350px|Dactylorhiza lapponica]] |caption = ''Dactylorhiza lapponica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lapponica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza lapponica| author = (Laestad ex Rchb.f.)}} {{Taxobox_end}} '''''Dactylorhiza lapponica''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} {{DISPLAYTITLE:''{{FULLPAGENAME}}''}} [[Categoria:Orchidee]] 1lm781xxutfytw12gkm10bivh75drx0 Epipactis muelleri 0 3127 348314 332361 2015-07-03T14:35:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis muelleri}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_muelleri_plant.jpg|350px|Epipactis muelleri]] |caption = ''Epipactis muelleri''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''muelleri'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis muelleri| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_muelleri_flowers.jpg|350px|Epipactis muelleri]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis muelleri''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] mm1vvac994ql8w83embenrelsf2oss3 Epipactis microphylla 0 3129 348313 332360 2015-07-03T14:35:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis microphylla}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_microphylla_Saarland_02.jpg |350px|Epipactis microphylla]] |caption = ''Epipactis microphylla''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''microphylla'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis microphylla| author = (Ehrhart)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis microphylla''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] exnnp697b44nm6etnhnkbp9szi1apwn Epipactis parviflora 0 3130 348316 332363 2015-07-03T14:35:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis parviflora}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_parviflora.jpg |350px|Epipactis parviflora]] |caption = ''Epipactis parviflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''parviflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis parviflora| author = (Nieschalk)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis parviflora''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] i36rptsahmne5evf0bf6b24325roosr Epipactis palustris 0 3131 348315 332362 2015-07-03T14:35:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Epipactis palustris''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_palustris.jpg |350px|Epipactis palustris]] |caption = ''Epipactis palustris''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''palustris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis palustris| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} [[File:Epipactis palustris - soo-neiuvaip.jpg|thumb|]] '''''Epipactis palustris''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 4z5s7at0jd9aigc4j7g4ek0pld8kf1d Epipactis distans 0 3132 348309 345530 2015-07-03T14:34:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis distans}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_helleborine_distans_150705.jpg|300px|Epipactis distans]] |caption = ''Epipactis distans''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''distans'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis distans| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis distans''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 43ovd7b2itj58kiq9zhjxf1gce9ec0q Epipactis atrorubens 0 3133 348308 332355 2015-07-03T14:33:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Epipactis atrorubens''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Epipactis_atrorubens_100705b.jpg |350px|Epipactis atrorubens]] |caption = ''Epipactis atrorubens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Epipactis]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''atrorubens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis atrorubens| author = (Hoffm.) Besser (1809)}} {{Taxobox_end}} '''''Epipactis atrorubens''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ontns95zpg1nu2bfhtljikxwr9bups2 Epipactis leptochila 0 3134 348312 345531 2015-07-03T14:34:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis leptochila}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis leptochila 280705.jpg |350px|Epipactis leptochila]] |caption = ''Epipactis leptochila''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''leptochila'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis leptochila| author = (Godfery)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis leptochila''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] c2x445rfqy9n19wl0nzh5ni8rnu2qym Epipactis fibri 0 3135 348310 332357 2015-07-03T14:34:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis fibri}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_fibri.jpg |350px|Epipactis fibri]] |caption = ''Epipactis fibri''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''fibri'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis fibri| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis fibri''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] dzxuv5ktilu2endc98yqlx9i1k9cl52 Cephalanthera longifolia 0 3136 348283 332004 2015-07-03T14:26:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cephalanthera longifolia}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Cephalanthera_longifolia_plant100604.jpg|350px|Cephalanthera longifolia]] |caption = ''Cephalanthera longifolia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Cephalanthera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''longifolia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cephalanthera longifolia| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Cephalanthera_longifolia_flowers100604.jpg|350px|Cephalanthera longifolia]] |caption = ''u fiore''}} {{Taxobox_end}} '''Cephalanthera longifolia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] bh0xh0qgezhhp8phz0dnykvvpq53hnp Cephalanthera damasonium 0 3137 348282 332003 2015-07-03T14:26:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Cephalanthera damasonium''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Cephalanthera_damasonium_110606.jpg |300px|''Cephalanthera damasonium'']] |caption = ''Cephalanthera damasonium''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Cephalanthera]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''damasonium'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cephalanthera damasonium| author = (Mill.) Druce (1906)}} {{Taxobox_end}} '''''Cephalanthera damasonium''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 5dgha0xuh7et41xcxl1b0ytmhz7qkcg Chamorchis alpina 0 3138 348285 332022 2015-07-03T14:27:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Chamorchis alpina''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Chamorchis alpina 230705b.jpg |250px|Chamorchis alpina]] |caption = ''Chamorchis alpina'' ''Chamorchis alpina''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Chamorchis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''alpina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Chamorchis alpina| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''''Chamorchis alpina''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] fbgs08erj99fr0jrpcb1s426i64y6j2 Cephalanthera rubra 0 3139 348284 345519 2015-07-03T14:26:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cephalanthera rubra}} {{Taxobox_image | image = [[Image:CEPHALANTHERA RUBRA - SANT JUST - IB-974 (Curraià_vermell).JPG |350px|Cephalanthera rubra]] |caption = ''Cephalanthera rubra''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Cephalanthera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''rubra'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cephalanthera rubra| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Cephalanthera rubra''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] g3t1uekydmnqgtrvpph5o0nhewyso3x Anacamptis laxiflora 0 3140 348281 348280 2015-07-03T14:25:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Anacamptis laxiflora''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Orchis laxiflora2.jpg|250px|''Anacamptis laxiflora'']] |caption = ''Anacamptis laxiflora''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Anacamptis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''laxiflora'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Anacamptis laxiflora| author = (Lam.)}} {{Taxobox_end}} '''Anacamptis laxiflora''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 1x5xu4lrs0ykww5mqzx7nb8t7k7j48r Anacamptis pyramidalis 0 3141 349917 331454 2015-07-07T17:32:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Anacamptis pyramidalis''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Anacamptis_pyramidalis.jpg |350px|Anacamptis pyramidalis]] |caption = ''Anacamptis pyramidalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Anacamptis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pyramidalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Anacamptis pyramidalis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''''Anacamptis pyramidalis''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 3cincnpllgjnp07nikbiuhmy1pzu443 Dactylorhiza cruenta 0 3142 348292 344519 2015-07-03T14:29:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Dactylorhiza cruenta''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Täpiline sõrmkäpp (Dactylorhiza incarnata cruenta) - Niitvälja soo.jpg |250px|Dactylorhiza cruenta]] |caption = ''Dactylorhiza cruenta''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Dactylorhiza]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''cruenta'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza cruenta| author = (Muller)}} {{Taxobox_end}} '''''Dactylorhiza cruenta''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] npy3r2yeluau93xvwapcvcgd8xt5f4h Dactylorhiza ochroleuca 0 3143 348549 348301 2015-07-03T18:49:24Z Iifar 9165 better image wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza ochroleuca}} {{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza incarnata ochroleuca - Niitvälja bog.jpg|250px|Dactylorhiza ochroleuca]] |caption = ''Dactylorhiza ochroleuca''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ochroleuca'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza ochroleuca| author = (Wustnei ex Boll)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza ochroleuca''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 27q35foytrlzrk8z2k203jox5ltxbzs Dactylorhiza saccifera 0 3144 348303 332226 2015-07-03T14:31:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza saccifera}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_saccifera.jpg |350px|Dactylorhiza saccifera]] |caption = ''Dactylorhiza saccifera''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''saccifera'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza saccifera| author = (Brongniart)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza saccifera''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 10itv6qb5ziqf85ssbc16hif30qncv2 Dactylorhiza sudetica 0 3145 348306 332229 2015-07-03T14:33:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza sudetica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dactylorhiza_sudetica.jpg |350px|Dactylorhiza sudetica]] |caption = ''Dactylorhiza sudetica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''sudetica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza sudetica| author = (Poch ex Reichenbach fil.)}} {{Taxobox_end}} '''Dactylorhiza sudetica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] sit2sxx7kphkux2ei5qsha4igjfv22n Corallorhiza trifida 0 3146 348287 332134 2015-07-03T14:27:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Corallorhiza trifida''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Corallorrhiza trifida 05 mg-k.jpg |300px|Corallorhiza trifida]] |caption = ''Corallorhiza trifida''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Corallorhiza]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''trifida'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Corallorhiza trifida| author = Châtel. (1760)}} {{Taxobox_end}} '''''Corallorhiza trifida''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 636fbeg4sfypjhcewt7kl4palmwqm4u Coeloglossum viride 0 3147 348286 345520 2015-07-03T14:27:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Coeloglossum viride}} {{Taxobox_image | image = [[File:Coeloglossum_viride.jpg |350px|Coeloglossum viride]] |caption = ''Coeloglossum viride''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Coeloglossum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''viride'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Coeloglossum viride| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Coeloglossum viride''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] jm8cdhpy0jmcmzaa3hon1w33vsc3yyb Cypripedium acaule 0 3149 348288 332210 2015-07-03T14:28:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Cypripedium acaule''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Pink Lady's Slipper 3.jpg|250px|Cypripedium acaule]] |caption = ''Cypripedium acaule''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Cypripedium]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''acaule'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cypripedium acaule| author = [[William Aiton|Aiton]], [[1789]]}} {{Taxobox_end}} '' '''''Cypripedium acaule''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] pxenahnaa1y4f0mr5zissp3wu5kkb1c Cypripedium calceolus 0 3150 348289 345521 2015-07-03T14:28:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cypripedium calceolus}} {{Taxobox_image | image = [[File:Cypripedium_calceolus.jpg |350px|Cypripedium calceolus]] |caption = ''Cypripedium calceolus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Cypripedium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''calceolus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cypripedium calceolus| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Cypripedium calceolus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ht797g7pb8qko34wtk2pwbpm8ce50xj Ophrys marmorata 0 3151 348357 333696 2015-07-03T14:48:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys marmorata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_marmorata.jpg |350px|Ophrys marmorata]] |caption = ''Ophrys marmorata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''marmorata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys marmorata| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys marmorata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 5j7c005aitmfkspr794m5ep8r8pn999 Nigritella austriaca 0 3152 348337 333609 2015-07-03T14:42:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Nigritella austriaca}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Nigritella_austriaca_060707.jpg |350px|Nigritella austriaca]] |caption = ''Nigritella austriaca''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Nigritella]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''austriaca'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Nigritella austriaca| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Nigritella austriaca''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] rksq428ooe53v3pxn0iwb8jd0oa7t37 Nigritella gabasiana 0 3153 348339 333611 2015-07-03T14:42:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Nigritella gabasiana}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Nigritella_gabasiana.jpg |350px|Nigritella gabasiana]] |caption = ''Nigritella gabasiana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Nigritella]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''gabasiana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Nigritella gabasiana| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Nigritella gabasiana''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 0hexgf9ebkjvufkee5y6d11fnwlkz6t Nigritella corneliana 0 3154 348338 345544 2015-07-03T14:42:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Nigritella corneliana}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Nigritella_corneliana.jpg |350px|Nigritella corneliana]] |caption = ''Nigritella corneliana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Nigritella]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''corneliana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Nigritella corneliana| author = (Beauverd)}} {{Taxobox_end}} '''Nigritella corneliana''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] i0qgseu7zvqlno7nn2fot80sguglwxe Neotinea maculata 0 3155 348335 333587 2015-07-03T14:41:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Neotinea maculata''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Neotinea maculata (Sardinia).jpg |350px|Neotinea maculata]] |caption = ''Neotinea maculata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Neotinea]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''maculata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Neotinea maculata| author = (Desf.)}} {{Taxobox_end}} '''''Neotinea maculata''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] na5vmap3yu2lpqbijbe4zie1q0b4hec Listera ovata 0 3156 348334 345542 2015-07-03T14:41:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Listera ovata}} {{Taxobox_image | image = [[File:Listera ovata - suur käopõll Pakri.jpg |240px|Listera ovata]] |caption = ''Listera ovata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Listera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ovata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Listera ovata| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Listera ovata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 8xzgxxr56qkoqpyykxados3aboqs6wp Nigritella rhellicani 0 3157 354095 348340 2016-05-18T14:10:13Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Nigritella rhellicani}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Nigritella_rhellicani_070707b.jpg |350px|Nigritella rhellicani]] |caption = ''Nigritella rhellicani''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Nigritella]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''rhellicani'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Nigritella rhellicani| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Nigritella rhellicani''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] alon71nrn049qo9vov1bk051d82yn6q Neottia nidus-avis 0 3158 348336 333588 2015-07-03T14:42:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Neottia nidus-avis''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Neottia_nidus-avis_flowers.jpg |350px|Neottia nidus-avis]] |caption = ''Neottia nidus-avis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Neottia]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''N. nidus-avis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Neottia nidus-avis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''''Neottia nidus-avis''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] jv87fs23btyefhbjttfsizgefhoe1bl Ophrys iricolor 0 3159 348354 345551 2015-07-03T14:47:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys iricolor}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_iricolor.jpg |350px|Ophrys iricolor]] |caption = ''Ophrys iricolor''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''iricolor'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys iricolor| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys iricolor''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] jdbm7t5657d0j8kadr1h34u93fqihkc Ophrys ciliata 0 3160 64170 64169 2007-03-11T16:08:15Z 86.200.97.243 Redirecting to [[Ofride spichju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride spichju]] ghkii3bntd7nvlln5934loxcrr07i29 Ophrys lupercalis 0 3161 348355 345552 2015-07-03T14:47:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys lupercalis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_lupercalis.jpg |350px|Ophrys lupercalis]] |caption = ''Ophrys lupercalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lupercalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys lupercalis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys lupercalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 52qzq3frhszv7vtdd1eyi7ehy6boeei Ophrys vasconica 0 3162 348366 345557 2015-07-03T14:50:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys vasconica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_vasconica.jpg |350px|Ophrys vasconica]] |caption = ''Ophrys vasconica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''vasconica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys vasconica| author = (O. & E. Danesch)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys vasconica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] avmjm1kzu64doq9tttjj0dp4qo0fv3h Ophrys aymoninii 0 3163 348349 333688 2015-07-03T14:45:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys aymoninii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_aymoninii.jpg |350px|Ophrys aymoninii]] |caption = ''Ophrys aymoninii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aymoninii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys aymoninii| author = (Breistroffer)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys aymoninii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] axhqmi0mc9twr4ne7mnzqrmtbzb2so0 Ophrys insectifera 0 3164 348353 345550 2015-07-03T14:46:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys insectifera}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys insectifera - Kärbesõis Niitvälja 1.jpg |275px|Ophrys insectifera]] |caption = ''Ophrys insectifera''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''insectifera'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys insectifera| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys insectifera''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] hcouk65l917f7hg41ecs3gy5ojdlorf Ophrys tenthredinifera 0 3165 348365 333704 2015-07-03T14:50:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ophrys tenthredinifera}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ophrys_tenthredinifera_Mallorca_02.jpg|350px|Ophrys tenthredinifera]] |caption = ''Ophrys tenthredinifera''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''tenthredinifera'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys tenthredinifera| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Ophrys tenthredinifera''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 956nwdyjqjdpzzth74iuad63tohd7re Gennaria diphylla 0 3168 348323 345534 2015-07-03T14:38:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Gennaria diphylla}} {{Taxobox_image | image = [[File:Gennaria diphylla (as Herminium cordatum) - Edwards vol 18 pl 1499 (1832).jpg |200px]] |caption = ''Gennaria diphylla''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Gennaria]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''diphylla'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Gennaria diphylla| author = (Link) [[Filippo Parlatore|Parl.]]}} {{Taxobox_end}} '''Gennaria diphylla''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] mzklemvod830fyzabyq7xwld0sg9ec6 Epipogium aphyllum 0 3169 348322 345533 2015-07-03T14:37:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipogium aphyllum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipogium_aphyllum_010804.jpg |350px|Epipogium aphyllum]] |caption = ''Epipogium aphyllum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipogium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aphyllum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipogium aphyllum| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipogium aphyllum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] q8u4dbeqav7yrix20pb9tt7fhvk0fki Gymnadenia conopsea 0 3170 348325 336830 2015-07-03T14:38:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Gymnadenia conopsea''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Gymnadenia conopsea 6(loz).jpg|275px|''Gymnadenia conopsea']] |caption = ''Gymnadenia conopsea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Gymnadenia]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''conopsea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Gymnadenia conopsea| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Gymnadenia conopsea''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] ffkblcx4dro225cgd9lz9tnh3vhwa2h Goodyera repens 0 3171 348324 345535 2015-07-03T14:38:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Goodyera repens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Goodyera_repens.jpg |350px|Goodyera repens]] |caption = ''Goodyera repens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Goodyera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''repens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Goodyera repens| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Goodyera repens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] c2wqi4op4b98gea2vhzk0yr1bwrhsu3 Epipactis provincialis 0 3172 348319 332366 2015-07-03T14:36:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis provincialis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_provincialis.jpg |350px|Epipactis provincialis]] |caption = ''Epipactis provincialis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''provincialis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis provincialis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis provincialis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] gg6sz2ljeogyiwc6zqaf5i1ww5qvh7b Epipactis placentina 0 3173 348318 332365 2015-07-03T14:36:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis placentina}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_placentina.jpg |350px|Epipactis placentina]] |caption = ''Epipactis placentina''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''placentina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis placentina| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis placentina''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] due5yqyth5pn7q0jwocsv2axd1nij3x Epipactis rhodanensis 0 3174 348321 332368 2015-07-03T14:37:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis rhodanensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_rhodanensis.jpg |350px|Epipactis rhodanensis]] |caption = ''Epipactis rhodanensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''rhodanensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis rhodanensis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis rhodanensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] slj9edy0i8dpcw9e7vory4m78da1ifd Epipactis purpurata 0 3175 348320 332367 2015-07-03T14:37:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Epipactis purpurata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_purpurata_plant.jpg|350px|Epipactis purpurata]] |caption = ''Epipactis purpurata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Epipactis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''purpurata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Epipactis purpurata| author = (L.)}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Epipactis_purpurata_300705b.jpg|350px|Epipactis purpurata]] |caption = ''Epipactis purpurata''}} {{Taxobox_end}} '''Epipactis purpurata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] rgtnge7hfya7cxjpbr9styihdzk1dxt Limodorum trabutianum 0 3176 348331 345539 2015-07-03T14:40:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Limodorum trabutianum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Limodorum_trabutianum.jpg |350px|Limodorum trabutianum]] |caption = ''Limodorum trabutianum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Limodorum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''trabutianum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Limodorum trabutianum| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Limodorum trabutianum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] 93xmjpnl7xhe89wly9b58nbkqd16hct Limodorum abortivum 0 3177 348330 344990 2015-07-03T14:40:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Limodorum abortivum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Limodorum_abortivum.jpg |350px|Limodorum abortivum]] |caption = ''Limodorum abortivum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Limodorum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''abortivum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Limodorum abortivum| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Limodorum abortivum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] qls6id9hx1xptj5qjxb11jw7pbbezwl Listera cordata 0 3178 348333 345541 2015-07-03T14:41:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Listera cordata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Listera_cordata.jpg |350px|Listera cordata]] |caption = ''Listera cordata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Listera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''cordata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Listera cordata| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Listera cordata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] ogbibyaz1karmx5fxc8x5afqy4dqrwg Liparis loeselii 0 3179 349914 348332 2015-07-07T17:25:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liparis loeselii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Liparis_loeselii.jpg |350px|Liparis loeselii]] |caption = ''Liparis loeselii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Liparis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''loeselii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Liparis loeselii| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Liparis loeselii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Spiranthes aestivalis]] == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] j9x4a5i2nrmw3r9scavksl67siyzd2l Hammarbya paludosa 0 3180 348327 332683 2015-07-03T14:39:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Hammarbya paludosa''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Hammarbya paludosa Niedersachsen 01.jpg|250px|Hammarbya paludosa]]|caption = ''Hammarbya paludosa''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hammarbya]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''paludosa'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hammarbya paludosa| author = Kuntze (1891)}} {{Taxobox_end}} '''''Hammarbya paludosa''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ajps9bxo6r4tstowtri9szzrz7wku9q Gymnadenia odoratissima 0 3181 363198 348326 2019-08-04T15:43:35Z Iifar 9165 better image wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Gymnadenia odoratissima}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Gymnadenia odoratissima - Niitvälja2.jpg|350px|Gymnadenia odoratissima]] |caption = ''Gymnadenia odoratissima''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Gymnadenia]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''odoratissima'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Gymnadenia odoratissima| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Gymnadenia odoratissima''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] ttz30y4i75ip9yzzxug627osuv9j45w Himantoglossum hircinum 0 3182 348329 345538 2015-07-03T14:39:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Himantoglossum hircinum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Himantoglossum_hircinum.jpg |350px|Himantoglossum hircinum]] |caption = ''Himantoglossum hircinum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Himantoglossum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''hircinum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Himantoglossum hircinum| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} [[File:Himantoglossum hircinum MHNT.jpg|thumb|''Himantoglossum hircinum '']] '''Himantoglossum hircinum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] c68fmf1kpngj5bjhwyinq8kd2b3yhoo Herminium monorchis 0 3183 348328 345537 2015-07-03T14:39:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Herminium monorchis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Herminium_monorchis_230705.jpg|250px|Herminium monorchis]] |caption = ''Herminium monorchis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Herminium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''monorchis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Herminium monorchis| author = (L.)}} {{Taxobox_end}} '''Herminium monorchis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] rvw9khrq9vpsgal4br9yelvt4qjjp3u Orchidaceae 0 3184 350001 343322 2015-07-07T18:14:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidaceae}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis papilionacea 5.jpg|350px|Orchis papilionacea]] | caption = ''Orchis papilionacea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} L' '''Orchidaceae''' sò una famiglia di piante chì facenu partita di l'[[ordine]] di l'[[Asparagales]]. == I generi d'orchidacee == <table><tr valign="top"><td> ''[[Anacamptis]]''<br /> ''[[Arethusa]]''<br /> ''[[Barlia]]''<br /> ''[[Bletilla]]''<br /> ''[[Calypso]]''<br /> ''[[Cattleya]]''<br /> ''[[Cephalanthera]]''<br /> ''[[Chamorchis]]''<br /> ''[[Coeloglossum]]''<br /> ''[[Corallorrhiza]]''<br /> ''[[Cymbidium]]''<br /> ''[[Cypripedium]]''<br /> </td><td> ''[[Dactylorhiza]]''<br /> ''[[Dendrobium]]''<br /> ''[[Epidendrum]]''<br /> ''[[Epipactis]]''<br /> ''[[Epipogium]]''<br /> ''[[Gennaria]]''<br /> ''[[Goodyera]]''<br /> ''[[Gymnadenia]]''<br /> ''[[Habenaria]]''<br /> ''[[Hammarbya]]''<br /> ''[[Herminium]]''<br /> ''[[Himantoglossum]]''<br /> </td><td> ''[[Limodorum]]''<br /> ''[[Liparis]]''<br /> ''[[Listera]]''<br /> ''[[Malaxis]]''<br /> ''[[Masdevallia]]''<br /> ''[[Miltonia]]''<br /> ''[[Neotinea]]''<br /> ''[[Neottia]]''<br /> ''[[Nigritella]]''<br /> ''[[Odontoglossum]]''<br /> ''[[Oncidium]]''<br /> ''[[Ophrys]]''<br /> </td><td> ''[[Orchis]]''<br /> ''[[Phalaenopsis]]''<br /> ''[[Platanthera]]''<br /> ''[[Pleione]]''<br /> ''[[Polystachya]]''<br /> ''[[Polycycnis]]''<br /> ''[[Pseudorchis]]''<br /> ''[[Serapias]]''<br /> ''[[Spiranthes]]''<br /> ''[[Traunsteinera]]''<br /> ''[[Vanda]]''<br /> ''[[Vanilla]]''<br /> </td></tr></table> ==Da vede dinò== *[[Aceras anthropophorum]] == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Ligami == rfranvec2adnkjq924hhti0xunxq9sq I Chjami Aghjalesi 0 3185 15386 13409 2006-04-14T16:47:30Z 83.201.132.171 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Chjami Aghjalesi]] fk0lzvp2cl5fs9uel0cbglh32hy7ofh L'Arcusgi 0 3186 15363 13410 2006-04-14T12:16:28Z 83.201.132.171 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arcusgi]] ncn73dbkk5grl290fegcyx0ctzrftwk Canta U Populu Corsu 0 3187 361954 360331 2019-04-13T22:42:55Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Canta_U_Populu_Corsu.jpg|Canta_U_Populu_Corsu.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Moheen|Moheen]] because: Copyright violation, see [[:c:Commons:Licensing|]]. wikitext text/x-wiki '''Canta U Populu Corsu''' hè un gruppu di [[cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1973]]. ==Storia== Issu gruppu, fundatu da [[Ghjuvan'Paulu Poletti]] è [[Natale Luciani]], hè cù [[I Muvrini]] à l'origine di u riaquistu di i canti in [[lingua corsa]] à pàrtesi da l'anni 1970. E canzone sò riprese di canti tradiziunnali ([[paghjella|paghjelle]], [[lamentu|lamenti]]) è dinò creazione di u gruppu, qualchì volta cù un missaghju [[pulitica|pulìticu]] testimuniendu di u so impegnu regionalistu, è po naziunalista specialmente in l'anni 70 è 80, ma sempre cù l'ambizione di salvà, di difende è di prumove e valore di a [[lingua corsa|lingua]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. [[Petru Guelfucci]] hà dinò participatu à u gruppu nanzu di cantà solu, listessu cà [[Ghjuvan'Marìa Pesce]], fundatore di u gruppu [[I Chjami Aghjalesi]] o ancu [[Ghjuvan'Francescu Bernardini]] ([[I Muvrini]]). In quantu à [[Ghjuvan'Paulu Poletti]] chì hà scrittu assai testi pà u gruppu, raghjunghje u [[Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè|Coru Di L'Omi Di Sartè]]. = Discugrafia = ==== Dischetti ==== ===== 1970 ===== * 1975 : ''Eri, oghje, dumane'' * 1976 : ''Libertà'' * 1977 : ''Canti di a terra è di l'omi'' * 1978 : ''A strada di l'avvene'' * 1979 : ''Chjamu a puesia'' * 1979 : ''Festa zitellina'' ===== 1980 ===== * 1981 : ''Théâtre de la ville'' * 1982 : ''Ci hè dinù'' * 1989 : ''In Cantu'' ===== 1990 ===== * 1995 : ''Sintineddi'' * 1998 : ''Memoria'' ===== 2000 ===== * 2001 : ''Rinvivisce'' * 2003 : ''30 anni - Giru 2003'' * 2005 : ''Bataclan'' * 2009 : ''Sparte'' ===== 2010 ===== * 2013 : ''Altrimenti'' * 2016 : ''Best Of (ammudernatu)'' ==== Cullaburazione ==== * 2018 : ''Ch'ellu Canti U Populu Corsu'' (cù [[Felì]]) {{c}} [[category:musica]] [[category:cantu corsu]] 4bv69k9bbum8wbnnrdkppiuhsvu2zmy Liliaceae 0 3189 352032 333064 2015-10-27T21:05:42Z Romanm 25 -interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liliaceae}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Lilium davidii1.jpg|200px|Lirio naranja]] | caption = Lilium davidii}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Liliaceae'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Generi}} ''[[Calochortus]]''<br /> ''[[Cardiocrinum]]''<br /> ''[[Clintonia]]''<br /> ''[[Erythronium]]''<br /> ''[[Fritillaria]]''<br /> ''[[Gagea]]''<br /> ''[[Korolkowia]]''<br /> ''[[Lilium]]''<br /> ''[[Lloydia]]''<br /> ''[[Nomocharis]]''<br /> ''[[Notholirion]]''<br /> ''[[Scoliopus]]''<br /> ''[[Streptopus]]''<br /> ''[[Tricyrtis]]''<br /> ''[[Tulipa]]'' {{Taxobox_end}} E '''Liliaceae''' sò una famiglia di [[piante]] chì facenu partita di l'[[ordine]] di e [[liliales]]. *'''[[Agapanthus]]''' **''[[Agapanthus africanus]]'' (L.) Hoffm. *'''[[Allium]]''' **''[[Allium ampeloprasum]]'' L. **''[[Allium ascalonicum]]'' L. **''[[Allium cepa]]'' L. **''[[Allium sativum]]'' L. **''[[Allium acutiflorum]]'' Loisel. **''[[Allium carinatum]]'' L. **''[[Allium chamaemolys]]'' L. **''[[Allium guttatum]]'' Steven **''[[Allium massaessylum]]'' Batt. et Trabut **''[[Allium moly]]'' L. **''[[Allium moschatum]]'' L. **''[[Allium neapolitanum]]'' Cyr. **''[[Allium nigrum]]'' L. **''[[Allium pallens]]'' L. **''[[Allium paniculatum]]'' L. **''[[Allium polyanthum]]'' Schultes et Schultes fil. **''[[Allium pruinatum]]'' Link ex Sprengel **''[[Allium roseum]]'' L. **''[[Allium schoenoprasum]]'' L. **''[[Allium scorodoprasum]]'' L. **''[[Allium scorzonerifolium]]'' Desf. ex DC. **''[[Allium senescens]]'' L. **''[[Allium sphaerocephalon]]'' L. **''[[Allium subvillosum]]'' Salz. ex Schultes et Schultes fil. **''[[Allium triquetrum]]'' L. **''[[Allium ursinum]]'' L. **''[[Allium victorialis]]'' L. **''[[Allium vineale]]'' L. *'''[[Aloe]]''': áloe **''[[Aloe arborescens]]'' Miller **''[[Aloe vera]]'' (L.) Burm. fil. *'''[[Anthericum]]''' **''[[Anthericum baeticum]]'' (Boiss.) Boiss. **''[[Anthericum liliago]]'' L. **''[[Anthericum ramosum]]'' L. *'''[[Aphyllanthes]]''' **''[[Aphyllanthes monspeliensis]]'' L. *'''[[Asparagus]]''': **''[[Asparagus acutifolius]]'' L. **''[[Asparagus albus]] L. **''[[Asparagus aphyllus]] L. **''[[Asparagus officinalis]] L. **''[[Asparagus stipularis]] Forskál *'''[[Asphodelus]]''': asfódelo **''[[Asphodelus albus]]'' **''[[Asphodelus fistulosus]]'' L. **''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot., A. albus Miller **''[[Asphodelus ramosus]]'' L. *'''[[Aspidistra]]''' **''[[Aspidistra elatior]]'' Blume *'''[[Bellevalia]]''' **''[[Bellevalia hackelii]]'' Freyn *'''[[Brimeura]]''' **''[[Brimeura amethystina]]'' (L.) Salisb. *'''[[Bulbocodium]]''' **''[[Bulbocodium vernum]]'' L. *'''[[Chlorophytum]]''' **''[[Chlorophytum capense]]'' (L.) Kuntze *'''[[ConvaIaria]]''' **''[[Convallaria majalis]]'' L. *'''[[Cordyline]]''' **''[[Cordyline australis]]'' (J. R. Forster) Hooker *'''[[Dipcadi]]''' **''[[Dipcadi serotinum]]'' (L.) Medicus *'''[[Endymion]]''' **''[[Endymion hispanicus]]'' (Miller) Chouard **''[[Endymion non-scriptus]]'' (L.) Garcke *'''[[Erythronium]]''' **''[[Erythronium dens-canis]]'' L. *'''[[Fritillaria]]''' **''[[Fritillaria imperialis]]'' L. **''[[Fritillaria lusitanica]]'' Wikström **''[[Fritillaria pyrenaica]]'' L. *'''[[Gagea]]''' **''[[Gagea arvensis]]'' (Pers.) Dumort. **''[[Gagea lutea]]'' (L.) Ker-Gawler **''[[Gagea nevadensis]]'' Boiss. *'''[[Hemerocallis]]''' **''[[Hemerocallis fulva]]'' (L.) L. *'''[[Jacinto (planta)|Hyacinthus]]''' **''[[Hyacinthus orientalis]]'' L. *'''[[Lilium]]''' **''[[Lilium candidum]]'' L. **''[[Lilium martagon]]'' L. **''[[Lilium bulbiferum]]'' L. **''[[Lilium pyrenaicum]]'' Gouan *'''[[Maianthemum]]''' **''[[Maianthemum bifolium]]'' (L.) F. W. Schmidt *'''[[Merendera]]''' **''[[Merendera bulbocodium]]'' Ramond **''[[Merendera filifolia]]'' Camb. *'''[[Muscari]]''' **''[[Muscari comosum]]'' (L.) Miller **''[[Muscari neglectum]]'' Guss. **''[[Muscari parviflorum]]'' Desf. *'''[[Narthecium]]''' **''[[Narthecium ossifragum]]'' (L.) Hudson *'''[[Nothoscordum]]''' **''[[Nothoscordum inodorum]]'' (Aiton) Nicholson *'''[[Ornithogalum]]''' **''[[Ornithogalum umbellatum]]'' L. **''[[Ornithogalum arabicum]]'' L. **''[[Ornithogalum concinnum]]'' (Salisb.) **''[[Ornithogalum divergens]]'' Boreau **''[[Ornithogalum exscapum]]'' Ten. **''[[Ornithogalum flavescens]]'' Lam. **''[[Ornithogalum gussonei]]'' Ten. **''[[Ornithogalum kochii]]'' Parl. **''[[Ornithogalum nutans]]'' L. **''[[Ornithogalum unifolium]]'' (L.) Ker-Gawler *'''[[Paradisea]]''' **''[[Paradisea liliastrum]]'' (L.) Bertol. *'''[[Paris (botánica)]]''' **''[[Paris quadrifolia]]'' L. *'''[[Polygonatum]]''' **''[[Polygonatum odoratum]]'' (Miller) **''[[Polygonatum multiflorum]]'' (L.) All. **''[[Polygonatum verticillatum]]'' (L.) All. *'''[[Ruscus]]''' **''[[Ruscus aculeatus]]'' L. **''[[Ruscus hypophyllum]]'' L. *'''[[Scilla]]''': [[Image:Scilla bifolia flowers 150303.jpg|thumb|right|150px|[[Scilla bifolia]].]] **''[[Scilla autumnalis]]'' L. **''[[Scilla bifolia]]'' L. **''[[Scilla hyacinthoides]]'' L. **''[[Scilla italica]]'' L. **''[[Scilla liliohyacinthus]]'' L. **''[[Scilla monophyllos]]'' Link **''[[Scilla odorata]]'' Link **''[[Scilla peruviana]]'' L. **''[[Scilla ramburei]]'' Boiss. **''[[Scilla verna]]'' Hudson *'''[[Simethis]]''' **''[[Simethis mattiazzii]]'' (Vandelli) Saccardo *'''[[Smilax]]''' **''[[Smilax aspera]]'' L. *'''[[Streptopus]]''' **''[[Streptopus amplexifolius]]'' (L.) DC. *'''[[Tofieldia]]''' **''[[Tolieldia calyculata]]'' (L.) Wahlenb. *'''[[Tulipán|Tulipa]]''' **''[[Tulipa gesnerana]]'' L. **''[[Tulipa sylvestris]]'' L. *'''[[Urginea]]''' **''[[Urginea maritima]]'' (L.) Baker: *'''[[Veratrum]]''' **''[[Veratrum album]]'' L. [[Categoria:Liliaceae]] 708k9d9n02vjwc9iti2pfqj2c0ygnx3 Agapanthus africanus 0 3190 363773 347771 2019-10-03T11:11:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Agapanthus africanus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Agapanthus_africanus.jpg |350px|Agapanthus africanus]] |caption = ''Agapanthus africanus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Agapanthus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''africanus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Agapanthus africanus| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Agapanthus africanus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 9z6jd1ve6ir82hqy5f42qim2qqvm6jj Allium ampeloprasum 0 3191 363713 347773 2019-10-03T11:10:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium ampeloprasum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_ampeloprasum.jpg |350px|Allium ampeloprasum]] |caption = ''Allium ampeloprasum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ampeloprasum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium ampeloprasum| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Allium ampeloprasum MHNT.BOT.2006.46.12.jpg|thumb|''Allium ampeloprasum'']] '''Allium ampeloprasum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 28rtwei99on4j0e3kja6aumr1f6ojez Allium ascalonicum 0 3192 363710 351872 2019-10-03T11:10:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium ascalonicum}} {{Taxobox_image | image = [[File:YosriBawangMerah.jpg|thumb|right]] |caption = ''Allium ascalonicum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ascalonicum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium ascalonicum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium ascalonicum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] hj03m0mqqbh5ik1c705pgvapznrxbq8 Cipolla 0 3193 363679 347776 2019-10-03T11:10:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cipolla''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Allium_cepa.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Allium cepa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | {{Regnum}} | ''[[Plantae]]'' |----- | {{divisio}} | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | {{classis}} | ''[[Liliopsida]]'' |----- | {{ordo}} | ''[[Liliales]]'' |----- | {{familia}} | ''[[Liliaceae]]'' |----- | {{genus}} | ''[[Allium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binominale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Allium cepa''<br /><font color=black size=1> Linnaeus, 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Onions_700x530.jpg|250px]] |----- |} A '''cipolla''' (o [[ciuvodda]], o [[ciudda]]) (''[[Allium cepa]]'') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Citazione == A cipolla hè stata mintuvata calchì volta da i scrivani in lingua corsa. Par asempiu, da [[Monsignori Di La Fuata]]: (''Preti Santu'', ''Girendu a Corsica''): :''(...) à [[Siscu]] ùn dì : ciuvodda !'' == Lessicu == A cipolla hè ancu chjamata in corsu: a [[civolla]], a [[civodda]], a [[ciuvodda]], a [[ciudda]]. == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Ligami == == Da vede dinù == * l'[[inciuvullata]] * a [[cipolla canina]] {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 5o3vnvt6hlyxwdmmebry91v7ruykbws Allium sativum 0 3194 39588 9343 2006-10-27T16:11:57Z 83.201.135.246 Redirecting to [[Aglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aglia]] alhgnde84eszd63nncs9l15um3ghi9t Allium acutiflorum 0 3195 363751 347772 2019-10-03T11:11:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium acutiflorum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_acutiflorum.jpg |350px|Allium acutiflorum]] |caption = ''Allium acutiflorum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''acutiflorum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium acutiflorum| author = Loisel}} {{Taxobox_end}} '''Allium acutiflorum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 43st7fpe86yb5xltpgpqfzmzbqh8cxu Allium carinatum 0 3196 363711 347775 2019-10-03T11:10:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium carinatum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_carinatum.jpg |350px|Allium carinatum]] |caption = ''Allium carinatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''carinatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium carinatum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium carinatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] k7c6fzba2tgvaxcoq3rp3x11sivfq2c Allium chamaemolys 0 3197 363714 347777 2019-10-03T11:10:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium chamaemolys}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_chamaemolys.jpg |350px|Allium chamaemolys]] |caption = ''Allium chamaemolys''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''chamaemolys'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium chamaemolys| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium chamaemolys''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] qe4bnopiat12y3wkyllb72mn339wsvd Allium guttatum 0 3198 363701 358219 2019-10-03T11:10:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium guttatum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium guttatum subsp. sardoum Enfoque 2011-6-25 SierraMadrona.jpg |300px|Allium guttatum]] |caption = ''Allium guttatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''guttatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium guttatum| author = Steven}} {{Taxobox_end}} '''Allium guttatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0z1gauepwfk30elm87l3gpsg3uaflhh Allium massaessylum 0 3199 363731 347779 2019-10-03T11:11:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium massaessylum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_massaessylum.jpg |350px|Allium massaessylum]] |caption = ''Allium massaessylum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''massaessylum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium massaessylum| author = Batt. et Trabut}} {{Taxobox_end}} '''Allium massaessylum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 6jcdkt3tmlzv1bwjgo95ug1fdrko6xk Allium moly 0 3200 363721 347780 2019-10-03T11:10:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium moly}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_umbellatum_Jardin_des_Plantes.jpg |350px|Allium moly]] |caption = ''Allium moly''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''moly'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium moly| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium moly''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] dlfpavy6x0ybc2u0gjlpsrwov438aun Allium moschatum 0 3201 363752 347781 2019-10-03T11:11:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium moschatum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_moschatum.jpg |350px|Allium moschatum]] |caption = ''Allium moschatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''moschatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium moschatum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium moschatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8tgoh4dt8h99qivb05enw5woqeujchw Allium neapolitanum 0 3202 363739 347782 2019-10-03T11:11:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium neapolitanum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium neapolitanum.png |250px|Allium neapolitanum]] |caption = ''Allium neapolitanum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''neapolitanum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium neapolitanum| author = Cyr.}} {{Taxobox_end}} '''Allium neapolitanum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 5alp6o6k36y1a4nmidtqx199b7tbzq9 Allium nigrum 0 3203 363715 347783 2019-10-03T11:10:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium nigrum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium nigrum (Allium magicum) Bot. Mag. 29. 1148. 1809.jpg |350px|Allium nigrum]] |caption = ''Allium nigrum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''nigrum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium nigrum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium nigrum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] bddhpp9ck1qhzo9bf7zc58hzti70xtu Allium pallens 0 3204 363702 347784 2019-10-03T11:10:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium pallens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_pallens.jpg |350px|Allium pallens]] |caption = ''Allium pallens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pallens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium pallens| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium pallens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] g2axod6ttrersgwa65xj8pcdwrxd8k1 Allium paniculatum 0 3205 363775 347785 2019-10-03T11:11:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium paniculatum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_paniculatum.jpg |350px|Allium paniculatum]] |caption = ''Allium paniculatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''paniculatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium paniculatum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium paniculatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] juazxxy7t4lofa1wwtbl6whmc6ohpc2 Allium polyanthum 0 3206 363722 347786 2019-10-03T11:10:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium polyanthum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_polyanthum.jpg |350px|Allium polyanthum]] |caption = ''Allium polyanthum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''polyanthum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium polyanthum| author = Schultes è Schultes figl.}} {{Taxobox_end}} '''Allium polyanthum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] pmlzkjqe4m2gtvj8axtexohgah8kv35 Allium pruinatum 0 3207 363770 347788 2019-10-03T11:11:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium pruinatum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_pruinatum.jpg |350px|Allium pruinatum]] |caption = ''Allium pruinatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pruinatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium pruinatum| author = Link ex Sprengel}} {{Taxobox_end}} '''Allium pruinatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] eu6oiig998au24oixuy68s7pgeaxvlg Allium roseum 0 3208 363703 347789 2019-10-03T11:10:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium roseum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_roseum.jpg |350px|Allium roseum]] |caption = ''Allium roseum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''roseum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium roseum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium roseum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{Liliaceae}} {{c}} [[Categoria:Liliaceae]] 2xsxo9jcsmy9xyaasgga72jtyad3iuk Allium schoenoprasum 0 3209 347791 345460 2015-07-03T09:12:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium schoenoprasum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Allium_schoenoprasum.jpg |350px|Allium schoenoprasum]] |caption = ''Allium schoenoprasum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''schoenoprasum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium schoenoprasum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium schoenoprasum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0b2esbn5bcvt7qv0dkj46p6s261ak47 Allium scorodoprasum 0 3210 363764 347792 2019-10-03T11:11:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium scorodoprasum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_scorodoprasum.jpg |350px|Allium scorodoprasum]] |caption = ''Allium scorodoprasum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''scorodoprasum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium scorodoprasum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium scorodoprasum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 7eozakrlwrj2a7z18bxrycxnraot0gx Allium scorzonerifolium 0 3211 363699 347793 2019-10-03T11:10:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium scorzonerifolium}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_scorzonerifolium.jpg |350px|Allium scorzonerifolium]] |caption = ''Allium scorzonerifolium''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''scorzonerifolium'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium scorzonerifolium| author = Desf. ex DC}} {{Taxobox_end}} '''Allium scorzonerifolium''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] c76iyb070186ip6q4xoepmzuij0o24l Allium senescens 0 3212 363723 347794 2019-10-03T11:10:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium senescens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_senescens.jpg |350px|Allium senescens]] |caption = ''Allium senescens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''senescens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium senescens| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium senescens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] sy2t7dkda19va2e1k8vc97bmlkxkldt Allium sphaerocephalon 0 3213 363743 347795 2019-10-03T11:11:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium sphaerocephalon}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_sphaerocephalon.jpg |350px|Allium sphaerocephalon]] |caption = ''Allium sphaerocephalon''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''sphaerocephalon'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium sphaerocephalon| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium sphaerocephalon''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0zp8ukwvut1j43y1fnxtsxbow9ozdwj Allium subvillosum 0 3214 363746 347796 2019-10-03T11:11:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium subvillosum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_subvillosum.jpg |350px|Allium subvillosum]] |caption = ''Allium subvillosum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''subvillosum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium subvillosum| author = Salz. ex Schultes}} {{Taxobox_end}} '''Allium subvillosum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] jch4a66tn1iwo0ottvzo4ainq6a20r3 Allium triquetrum 0 3215 67003 9364 2007-03-22T20:16:31Z 86.206.121.235 Redirecting to [[Sambula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambula]] oq8kqfjhnfogzxhbqjxibo8vn5zznpe Allium ursinum 0 3216 347798 345465 2015-07-03T09:14:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium ursinum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Allium_ursinum.jpg |350px|Allium ursinum]] |caption = ''Allium ursinum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ursinum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium ursinum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium ursinum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 2xi8bf5k63r614ne13rncqh6xznidp1 Allium victorialis 0 3217 363776 347799 2019-10-03T11:11:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium victorialis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_victorialis.jpg |350px|Allium victorialis]] |caption = ''Allium victorialis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''victorialis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium victorialis| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Allium victorialis MHNT.BOT.2007.43.35.jpg|thumb|''Allium victorialis'']] '''Allium victorialis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8jjnydzzy22xwp0qtg6ql1vvo79u8oo Aloe arborescens 0 3219 363685 347801 2019-10-03T11:10:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Aloe arborescens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Aloe_arborescens.jpg |350px|Aloe arborescens]] |caption = ''Aloe arborescens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Aloe]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''arborescens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Aloe arborescens| author = Miller}} {{Taxobox_end}} '''Aloe arborescens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] mrovxxp7jr6tnn7g23llf8ofbktt7nb Aloe vera 0 3220 347802 345469 2015-07-03T09:15:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Aloe vera}} {{Taxobox_image | image = [[File:Aloe_vera.jpg |350px|Aloe vera]] |caption = ''Aloe vera''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Aloe]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''vera'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Aloe vera| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Aloe vera MHNT.BOT.2011.3.95.jpg|thumb|''Aloe vera'']] '''Aloe vera''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] pa6s8edd7s0jnrgwtkwsrcyj0wvxaaq Anthericum baeticum 0 3221 363694 347803 2019-10-03T11:10:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Anthericum baeticum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Anthericum_baeticum.jpg |350px|Anthericum baeticum]] |caption = ''Anthericum baeticum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Anthericum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''baeticum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Anthericum baeticum| author = Boiss.}} {{Taxobox_end}} '''Anthericum baeticum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] mkpn7to12wbadg2bd38fksfvp9gjm4n Anthericum liliago 0 3222 363765 347804 2019-10-03T11:11:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Anthericum liliago}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Anthericum_liliago.jpg |350px|Anthericum liliago]] |caption = ''Anthericum liliago''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Anthericum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''liliago'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Anthericum liliago| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Anthericum liliago''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] m2k8za3sw2ecxtd247gzyeh38snfzve Anthericum ramosum 0 3223 363777 347805 2019-10-03T11:11:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Anthericum ramosum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Anthericum ramosum Prague 2011 1.jpg|350px|Anthericum ramosum]] |caption = ''Anthericum ramosum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Anthericum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ramosum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Anthericum ramosum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Anthericum ramosum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] bi63crdqq6dri0bjeaagzcuuomvybp3 Aphyllanthes monspeliensis 0 3224 363724 357805 2019-10-03T11:10:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Aphyllanthes monspeliensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Aphyllanthes_monspeliensis.jpg |350px|Aphyllanthes monspeliensis]] |caption = ''Aphyllanthes monspeliensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Aphyllanthes]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''monspeliensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Aphyllanthes monspeliensis| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Aphyllanthes monspeliensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] lg99i01y8zo8gvsnczuk6z0a8x9p9k8 Asparagus acutifolius 0 3225 363763 347807 2019-10-03T11:11:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asparagus acutifolius}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asparagus_acutifolius.jpg |350px|Asparagus acutifolius]] |caption = ''Asparagus acutifolius''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asparagus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''acutifolius'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asparagus acutifolius| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Asparagus acutifolius''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] qqh1ptmwjr1b3vklbi4aqkbcegriybb Asparagus albus 0 3226 363747 347808 2019-10-03T11:11:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asparagus albus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asparagus_albus]].jpg |350px|Asparagus albus]]]] |caption = ''Asparagus albus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asparagus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''albus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asparagus albus]]| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Asparagus albus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] bz3anqmg7le9zsvj91mb8876rua69d6 Asparagus aphyllus 0 3227 363706 347809 2019-10-03T11:10:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asparagus aphyllus]]}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asparagus_aphyllus]].jpg |350px|Asparagus aphyllus]] |caption = ''Asparagus aphyllus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asparagus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aphyllus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asparagus aphyllus]]| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Asparagus aphyllus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] dsi4772wsu2bxfdv6hn8ea9773x2hy3 Asparagus officinalis 0 3228 354047 347810 2016-05-18T13:21:34Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asparagus officinalis]]}} {{Taxobox_image | image = [[File:Asparagus_officinalis]].jpg |350px|Asparagus officinalis]] |caption = ''Asparagus officinalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asparagus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''officinalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asparagus officinalis]]| author = L;}} {{Taxobox_end}} '''Asparagus officinalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] agsowybixbow7eb62ou63hqitt6jrkg Asparagus stipularis 0 3229 363697 347811 2019-10-03T11:10:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asparagus stipularis]]}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asparagus_stipularis]].jpg |350px|Asparagus stipularis]] |caption = ''Asparagus stipularis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asparagus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''stipularis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asparagus stipularis]]| author = Forsk l}} {{Taxobox_end}} '''Asparagus stipularis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] nq7pu4dkp9zsdk0sdcd1opp6ybajp8s Asphodelus albus 0 3230 364546 363684 2019-10-15T03:52:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asphodelus albus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asphodelus albus JPG1.jpg|200px|Asphodelus albus]] |caption = ''Asphodelus albus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asphodelus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''albus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asphodelus albus| author = }} {{Taxobox_end}} [[File:Asphodèle blanc MHNT.BOT.2004.0.398.jpg|thumb|'' Asphodelus albus'']] '''Asphodelus albus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 43rawhlk7tcs5org5h7iijhdy2f5yaq Asphodelus fistulosus 0 3231 363690 347814 2019-10-03T11:10:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asphodelus fistulosus}} {{Taxobox_image | image =|caption = ''Asphodelus fistulosus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asphodelus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''fistulosus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asphodelus fistulosus| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Asphodelus fistulosus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0499f19719l7lnk9d5zih3q8hsw2up9 Asphodelus aestivus 0 3232 363689 347812 2019-10-03T11:10:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asphodelus aestivus}} {{Taxobox_image | image =|caption = ''Asphodelus aestivus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asphodelus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''aestivus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asphodelus aestivus| author = Brot.}} {{Taxobox_end}} '''Asphodelus aestivus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] cxhxvnskbabjkjwj5alcrsdh9y9wwdn Asphodelus ramosus 0 3233 363686 347816 2019-10-03T11:10:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Asphodelus ramosus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asphodelus_ramosus.jpg |350px|Asphodelus ramosus]] |caption = ''Asphodelus ramosus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asphodelus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ramosus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asphodelus ramosus| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Asphodelus ramosus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8pif8df3y8i58xhlty5a82scqdwjfoj Aspidistra elatior 0 3234 363766 347817 2019-10-03T11:11:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Aspidistra elatior}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Aspidistra_elatior.jpg |350px|Aspidistra elatior]] |caption = ''Aspidistra elatior''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Aspidistra]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''elatior'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Aspidistra elatior| author = Blume}} {{Taxobox_end}} '''''Aspidistra elatior''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 5xb3zd6y1it43h16lay6p2e1jwl60p6 Bellevalia hackelii 0 3235 363778 347818 2019-10-03T11:11:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Bellevalia hackelii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Bellevalia_hackelii.jpg |350px|Bellevalia hackelii]] |caption = ''Bellevalia hackelii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Bellevalia]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''hackelii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Bellevalia hackelii| author = Freyn}} {{Taxobox_end}} '''Bellevalia hackelii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] idqeostof4s3y5ybs7qdq3dlz3tvks8 Brimeura amethystina 0 3236 363769 347819 2019-10-03T11:11:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Brimeura amethystina}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Brimeura_amethystina05.jpg |300px|Brimeura amethystina]] |caption = ''Brimeura amethystina''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Brimeura]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''amethystina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Brimeura amethystina| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Brimeura amethystina''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] pd3pt8sqjoob5fbqx8r13b3pwpcosgi Bulbocodium vernum 0 3237 363692 347820 2019-10-03T11:10:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Bulbocodium vernum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Bulbocodium_vernum.jpg |350px|Bulbocodium vernum]] |caption = ''Bulbocodium vernum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Bulbocodium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''vernum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Bulbocodium vernum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Bulbocodium vernum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 73btooh2tabqdc78oe93bed8avrpo3l Chlorophytum capense 0 3238 363758 347821 2019-10-03T11:11:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Chlorophytum capense}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Chlorophytum_capense.jpg |350px|Chlorophytum capense]] |caption = ''Chlorophytum capense''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Chlorophytum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''capense'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Chlorophytum capense| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Chlorophytum capense''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] izhohkmjrcblnuqo5xh4j0t2jgqc2mc Convallaria majalis 0 3239 347822 345478 2015-07-03T09:20:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Convallaria majalis}} {{Taxobox_image | image = [[File:Convallaria_majalis.jpg |350px|Convallaria majalis]] |caption = ''Convallaria majalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Convallaria]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''majalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Convallaria majalis| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Convallaria majalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 4546e9a70sg0x98djn69dake20kyxe1 Cordyline australis 0 3240 363730 347823 2019-10-03T11:11:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cordyline australis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Cordyline_australis.jpg |350px|Cordyline australis]] |caption = ''Cordyline australis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Cordyline]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''australis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cordyline australis| author = J.}} {{Taxobox_end}} '''Cordyline australis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == [[File:Cordyline australis 14.JPG|thumb|left]] {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] rkwu5rp1qxep1ci9cdzufqcooabhpgu Dipcadi serotinum 0 3241 363779 347824 2019-10-03T11:11:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dipcadi serotinum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Dipcadi_serotinum.jpg |350px|Dipcadi serotinum]] |caption = ''Dipcadi serotinum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dipcadi]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''serotinum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dipcadi serotinum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Dipcadi serotinum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] auf1dw5ce9xektmpnyx7i9mr6xmtpiw Endymion hispanicus 0 3242 363725 347825 2019-10-03T11:10:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Endymion hispanicus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Endymion_hispanicus.jpg |350px|Endymion hispanicus]] |caption = ''Endymion hispanicus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Endymion]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''hispanicus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Endymion hispanicus| author = Miller}} {{Taxobox_end}} '''Endymion hispanicus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0wwciwwshwrqfwvjjg5030kudu5w0o7 Endymion non-scriptus 0 3243 347826 345480 2015-07-03T09:21:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Endymion non-scriptus}} {{Taxobox_image | image = [[File:Endymion_non-scriptus.jpg |350px|Endymion non-scriptus]] |caption = ''Endymion non-scriptus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Endymion]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''non-scriptus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Endymion non-scriptus| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Endymion non-scriptus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] h98flodbtz45jurr1rr0qvlggkyfndi Erythronium dens-canis 0 3244 363759 347827 2019-10-03T11:11:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Erythronium dens-canis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Erythronium_dens-canis.jpg |350px|Erythronium dens-canis]] |caption = ''Erythronium dens-canis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Erythronium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''dens-canis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Erythronium dens-canis| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Erythronium dens-canis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] j6qgme6givb81kppxb69sob0yjb674p Fritillaria imperialis 0 3245 347828 332516 2015-07-03T09:21:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Fritillaria imperialis''}} {{Taxobox_image | image = [[File:Berlin 20080423 Bluete orange Schlosspark Charlottenburg.jpg |250px|Fritillaria imperialis]] |caption = ''Fritillaria imperialis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Fritillaria]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''imperialis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Fritillaria imperialis| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''''Fritillaria imperialis''''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] shz8xhrej5xvprax2hfzicv2tqopvwj Fritillaria lusitanica 0 3246 363756 347829 2019-10-03T11:11:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Fritillaria lusitanica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Fritillaria_lusitanica.jpg |350px|Fritillaria lusitanica]] |caption = ''Fritillaria lusitanica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Fritillaria]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lusitanica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Fritillaria lusitanica| author = Wikstr”m,}} {{Taxobox_end}} '''Fritillaria lusitanica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 4cz5smmb6rrxdyr0ajzo70lkly9m8vt Fritillaria pyrenaica 0 3247 363698 347830 2019-10-03T11:10:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Fritillaria pyrenaica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Fritillaria_pyrenaica.jpg |350px|Fritillaria pyrenaica]] |caption = ''Fritillaria pyrenaica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Fritillaria]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pyrenaica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Fritillaria pyrenaica| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Fritillaria pyrenaica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] ggxemtt5ppwf2mstaugtt0a9r85qmja Gagea arvensis 0 3248 363704 347831 2019-10-03T11:10:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Gagea arvensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Gagea_arvensis.jpg |350px|Gagea arvensis]] |caption = ''Gagea arvensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Gagea]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''arvensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Gagea arvensis| author = Pers.}} {{Taxobox_end}} '''Gagea arvensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 6pqlpnjizdtfvf02tmxs3agi31gra5l Gagea lutea 0 3249 363728 353634 2019-10-03T11:10:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Gagea lutea}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Gagea minima Kiev.jpg |350px|Gagea lutea]] |caption = ''Gagea lutea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Gagea]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lutea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Gagea lutea| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Gagea lutea''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] pnwahukxnztov52fta3dkl4qdrwduyo Gagea nevadensis 0 3250 363767 347833 2019-10-03T11:11:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Gagea nevadensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Gagea_nevadensis.jpg |350px|Gagea nevadensis]] |caption = ''Gagea nevadensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Gagea]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''nevadensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Gagea nevadensis| author = Boiss.}} {{Taxobox_end}} '''Gagea nevadensis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] jezniwpnn4w7afogm09trhsi98012nd Hemerocallis fulva 0 3251 363741 347834 2019-10-03T11:11:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hemerocallis fulva}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hemerocallis_fulva.jpg |350px|Hemerocallis fulva]] |caption = ''Hemerocallis fulva''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hemerocallis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''fulva'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hemerocallis fulva| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Hemerocallis fulva''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] tac5y1rvbi8zjl5lez2ejq5makoo2uc Hyacinthus orientalis 0 3252 363745 347835 2019-10-03T11:11:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hyacinthus orientalis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hyacinthus_orientalis.jpg |350px|Hyacinthus orientalis]] |caption = ''Hyacinthus orientalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hyacinthus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''orientalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hyacinthus orientalis| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Hyacinthus orientalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 5znlebeixu6ipjqglbec4m1af8h6xz7 Lilium candidum 0 3253 347837 333067 2015-07-03T09:24:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Lilium candidum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Lil candidum 01Hab Griechenland Konitsa 04 06 00.jpg|350px|Lilium candidum]] |caption = ''Lilium candidum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Lilium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''candidum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Lilium candidum| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Lilium candidum MHNT.BOT.2011.18.27.jpg|thumb|''Lilium candidum'']] '''Lilium candidum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 348zcjaarxt1f4f35adqcon1584r1ho Lilium martagon 0 3254 347838 345489 2015-07-03T09:24:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Lilium martagon}} {{Taxobox_image | image = [[File:Lilium_martagon.jpg |350px|Lilium martagon]] |caption = ''Lilium martagon''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Lilium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''martagon'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Lilium martagon| author = [[Carl von Linné|L.]], 1753 }} {{Taxobox_end}} '''Lilium martagon''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0m9z802s0bmyvyw2375ziorkdp2vwis Lilium bulbiferum 0 3255 347836 345488 2015-07-03T09:23:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Lilium bulbiferum}} {{Taxobox_image | image = [[File:0 Lilium bulbiferum - Samoëns (1).JPG|350px|Lilium bulbiferum]] |caption = ''Lilium bulbiferum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Lilium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''bulbiferum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Lilium bulbiferum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Lilium bulbiferum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] kyu2vnv0rprcwlakmal64bx2gefixkz Lilium pyrenaicum 0 3256 347839 333069 2015-07-03T09:24:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Lilium pyrenaicum}} {{Taxobox_image | image = [[File:0 Lilium pyrenaicum - Samoëns 1.JPG|250px|Lilium pyrenaicum]] |caption = ''Lilium pyrenaicum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Lilium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''pyrenaicum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Lilium pyrenaicum| author = Gouan}} {{Taxobox_end}} [[File:Lilium pyrenaicum MHNT.BOT.2004.0.786.jpg‎ |thumb|'' Lilium pyrenaicum '']] '''Lilium pyrenaicum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 0z509b77pki3is5yqt87glvlwbj3qh3 Maianthemum bifolium 0 3257 363726 347840 2019-10-03T11:10:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Maianthemum bifolium}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Maianthemum_bifolium.jpg |350px|Maianthemum bifolium]] |caption = ''Maianthemum bifolium''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Maianthemum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''bifolium'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Maianthemum bifolium| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Maianthemum bifolium''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] p6x6egexn37r8ewvrbtgrtr127rvc37 Merendera bulbocodium 0 3258 363771 347841 2019-10-03T11:11:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Merendera bulbocodium}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Merendera_bulbocodium.jpg |350px|Merendera bulbocodium]] |caption = ''Merendera bulbocodium''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Merendera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''bulbocodium'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Merendera bulbocodium| author = Ramond}} {{Taxobox_end}} '''Merendera bulbocodium''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] l8dp9dbesprkqhmgluzrv1evm2jreg0 Merendera filifolia 0 3259 347842 333426 2015-07-03T09:25:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Merendera filifolia}} {{Taxobox_image | image = [[File:Merendera_filifolia.jpg |350px|Merendera filifolia]] |caption = ''Merendera filifolia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Merendera]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''filifolia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Merendera filifolia| author = Camb.}} {{Taxobox_end}} '''Merendera filifolia''' (= ''Colchicum filifolium'') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] owwaeaktezf3e1gna0yd8j2a9jp9jbg Purrione 0 3260 363681 347843 2019-10-03T11:10:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = U purrione}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Muscari_comosum.jpg |250px|Muscari comosum]] |caption = ''Muscari comosum'' (Corsica)}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Muscari]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''comosum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Muscari comosum| author = L. (P. Mill)}} {{Taxobox_end}} U '''purrione''' (''Muscari comosum'') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. Si trova in [[Africa]], in [[Asia]] è in [[Europa]]. U purrione hè altu sin'à 60 cm. U purrione fiurisce di [[veranu]], da [[aprile]] à [[lugliu]]. U fiore di u purrione hè viulinu. Sinonimi di ''Muscari comosum'' sò: * ''Hyacinthus comosus'' L. * ''Leopoldia comosa'' (L.) Parl. == In Corsica == U purrione hè cumunu in [[Corsica]]. == Da vede dinò == * u [[purriolu]] * i [[fiori di Corsica]] == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève (in francesu) * [http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/taxon.pl?24755 Muscari comosum (L. Mill.) (in inglesu)] == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] q6rsks00196mwdkpgptr6zmtw0awaij Muscari neglectum 0 3261 363753 347844 2019-10-03T11:11:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Muscari neglectum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Muscari_neglectum.jpg |350px|Muscari neglectum]] |caption = ''Muscari neglectum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Muscari]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''neglectum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Muscari neglectum| author = Guss.}} {{Taxobox_end}} '''Muscari neglectum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] iluqounwjtwabij0prbsykls6cuh1ci Muscari parviflorum 0 3262 363696 347845 2019-10-03T11:10:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Muscari parviflorum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Muscari_parviflorum.jpg |350px|Muscari parviflorum]] |caption = ''Muscari parviflorum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Muscari]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''parviflorum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Muscari parviflorum| author = Desf.}} {{Taxobox_end}} '''Muscari parviflorum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] dgo74vge3f9skz375sy97q3rvp3pr0m Narthecium ossifragum 0 3263 363716 347846 2019-10-03T11:10:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Narthecium ossifragum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Narthecium_ossifragum.jpg |350px|Narthecium ossifragum]] |caption = ''Narthecium ossifragum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Narthecium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ossifragum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Narthecium ossifragum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Narthecium ossifragum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 7tmgaxqj8t5yys4qcwl7dm04oi8dqt3 Nothoscordum inodorum 0 3264 347847 345494 2015-07-03T09:26:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Nothoscordum inodorum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Nothoscordum_inodorum.jpg |350px|Nothoscordum inodorum]] |caption = ''Nothoscordum inodorum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Nothoscordum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''inodorum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Nothoscordum inodorum| author = Aiton}} {{Taxobox_end}} '''Nothoscordum inodorum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8jfvduwn2fco66ewjwtj2yf8dqfuacy Ornithogalum umbellatum 0 3265 347856 345498 2015-07-03T09:28:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum umbellatum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Ornithogalum_umbellatum.jpg |350px|Ornithogalum umbellatum]] |caption = ''Ornithogalum umbellatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''umbellatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum umbellatum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum umbellatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] svkbwwuna9qaq8x2mm70x6x39gcw1xc Ornithogalum arabicum 0 3266 347848 333734 2015-07-03T09:27:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4"> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ornithogalum arabicum JPG1a.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Ornithogalum arabicum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Liliaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ornithogalum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ornithogalum arabicum''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ornithogalum arabicum JPG1b.jpg|250px|]] |----- |} ''Ornithogalum arabicum'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Geneva {{c-supranu}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] d6uq1y4k04638x476psdhshpokoihu0 Ornithogalum concinnum 0 3267 363709 347849 2019-10-03T11:10:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum concinnum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_concinnum.jpg |350px|Ornithogalum concinnum]] |caption = ''Ornithogalum concinnum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''concinnum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum concinnum| author = Salisb.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum concinnum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8md305y3rleu4p0pxi354tqv1wj8sun Ornithogalum divergens 0 3268 363740 347850 2019-10-03T11:11:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum divergens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_divergens.jpg |350px|Ornithogalum divergens]] |caption = ''Ornithogalum divergens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''divergens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum divergens| author = Boreau}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum divergens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] djvjqv2j6pq2arlym5y6u641mq8zk0c Ornithogalum exscapum 0 3269 363742 347851 2019-10-03T11:11:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum exscapum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_exscapum.jpg |350px|Ornithogalum exscapum]] |caption = ''Ornithogalum exscapum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''exscapum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum exscapum| author = Ten.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum exscapum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] jsc537y1lw5gtj759q2lsat0wqsnugg Ornithogalum flavescens 0 3270 363738 347852 2019-10-03T11:11:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum flavescens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_flavescens.jpg |350px|Ornithogalum flavescens]] |caption = ''Ornithogalum flavescens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''flavescens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum flavescens| author = Lam.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum flavescens''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 24dgx14aaa28m90fctq54vit5n4auw3 Ornithogalum gussonei 0 3271 363732 347853 2019-10-03T11:11:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum gussonei}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_gussonei.jpg |350px|Ornithogalum gussonei]] |caption = ''Ornithogalum gussonei''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''gussonei'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum gussonei| author = Ten.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum gussonei''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] nz5h3gtx5n0jvybpz2yketsghp9qzn5 Ornithogalum kochii 0 3272 363705 347854 2019-10-03T11:10:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum kochii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_kochii.jpg |350px|Ornithogalum kochii]] |caption = ''Ornithogalum kochii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''kochii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum kochii| author = Parl.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum kochii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] ozda42k1umvzmmegffld80xsb99tg0e Ornithogalum nutans 0 3273 363691 347855 2019-10-03T11:10:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum nutans}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_nutans.jpg |350px|Ornithogalum nutans]] |caption = ''Ornithogalum nutans''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''nutans'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum nutans| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum nutans''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 2qejom4vyn5sccpl2wxfxb60sndni51 Ornithogalum unifolium 0 3274 363748 347857 2019-10-03T11:11:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ornithogalum unifolium}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ornithogalum_unifolium.jpg |350px|Ornithogalum unifolium]] |caption = ''Ornithogalum unifolium''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ornithogalum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''unifolium'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ornithogalum unifolium| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Ornithogalum unifolium''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] pbw3xg599kn72m852aqytzeyy2a9ett Paradisea liliastrum 0 3275 363707 347858 2019-10-03T11:10:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Paradisea liliastrum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Paradisea_liliastrum.jpg |350px|Paradisea liliastrum]] |caption = ''Paradisea liliastrum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Paradisea]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''liliastrum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Paradisea liliastrum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Paradisea liliastrum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] if0ded2woqagfz58rpza0webd4chsop Paris quadrifolia 0 3276 347859 345500 2015-07-03T09:29:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Paris quadrifolia}} {{Taxobox_image | image = [[File:Paris_quadrifolia.jpg |350px|Paris quadrifolia]] |caption = ''Paris quadrifolia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Paris]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''quadrifolia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Paris quadrifolia| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Paris quadrifolia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8c9mrp5yvqrqrbcyzw1xp9tbswjrv2f Polygonatum odoratum 0 3277 363733 347861 2019-10-03T11:11:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Polygonatum odoratum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Polygonatum_odoratum.jpg |350px|Polygonatum odoratum]] |caption = ''Polygonatum odoratum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Polygonatum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''odoratum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Polygonatum odoratum| author = Miller}} {{Taxobox_end}} '''Polygonatum odoratum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] b0ruyzlu4570rxedeoj3yyjp2ylkfjo Polygonatum multiflorum 0 3278 363718 353757 2019-10-03T11:10:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Polygonatum multiflorum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Polygonatum_multiflorum2.jpg |350px|Polygonatum multiflorum]] |caption = ''Polygonatum multiflorum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Polygonatum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''multiflorum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Polygonatum multiflorum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Polygonatum multiflorum''' è una [[pianta]] che fa parte della famiglia delle [[Liliaceae]]. == Descrizione == E' una pianta erbacea perenne. E' dotato di un rizoma orizzontale nodoso per le cicatrici circolari lasciate dai fusti degli anni precedenti. Dal rizoma diparte un fusto alto fino a 80 cm, arcuato alla cima. Le foglie sono inserite nella parte superiore del fusto, alterne e rivolte verso l'alto, hanno forma ovale; da giovani hanno la superficie pieghettata longitudinalmente. I fiori, bianchi e soffusi di verde all'estremitá, stanno in gruppi di 2-5 inseriti su un unico peduncolo. I frutti sono bacche nere bluastre. Il Sigillo di Salomone appare in primavera dapprima sotto forma di germoglio, senza mostrare le foglie ancora arrotolate attorno al tenero stelo, e può essere confuso con quello del Luppolo (Humulus lupulus L.) con tragiche conseguenze in quanto la pianta contiene veleni mortali, gli stessi del Mughetto e della Digitale. Pericolo ancora maggiore possono rappresentare le bacche che, con il loro aspetto invitante, potrebbero essere ingerite dai bambini == Localizzazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 500hlxnlx5tpy2y86933wvb9yii4ac5 Polygonatum verticillatum 0 3279 363754 347862 2019-10-03T11:11:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Polygonatum verticillatum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Polygonatum_verticillatum.jpg |350px|Polygonatum verticillatum]] |caption = ''Polygonatum verticillatum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Polygonatum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''verticillatum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Polygonatum verticillatum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Polygonatum verticillatum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 93lgik2wtpts8xqsushdkvq6bl2gz1o Ruscus aculeatus 0 3280 72245 9430 2007-04-19T18:56:23Z Paulu 58 Redirecting to [[Caracutellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caracutellu]] 5oath869q985nhv5duypnzpvvcavbui Ruscus hypophyllum 0 3281 363761 347863 2019-10-03T11:11:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Ruscus hypophyllum}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ruscus_hypophyllum.jpg |350px|Ruscus hypophyllum]] |caption = ''Ruscus hypophyllum''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ruscus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''hypophyllum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ruscus hypophyllum| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Ruscus hypophyllum''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 8scwz5gnbho3cwook2ztxqkrpo5yi0t Scilla autumnalis 0 3282 363772 359690 2019-10-03T11:11:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla autumnalis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla_autumnalis.jpg |350px|Scilla autumnalis]] |caption = ''Scilla autumnalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''autumnalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla autumnalis| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Prospero autumnale MHNT.BOT.2018.6.21.jpg|thumb|''Prospero autumnale'']] '''Scilla autumnalis''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 5ysy9038udnvax80jr89zuzauytyslb Scilla bifolia 0 3283 363734 360570 2019-10-03T11:11:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla bifolia}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla bifolia RF.jpg |350px|Scilla bifolia]] |caption = ''Scilla bifolia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''bifolia'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla bifolia| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Scilla bifolia''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] jpqpaoa7tyronrgfirevt1117wq6975 Scilla hyacinthoides 0 3284 363750 347866 2019-10-03T11:11:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla hyacinthoides}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla_hyacinthoides.jpg |350px|Scilla hyacinthoides]] |caption = ''Scilla hyacinthoides''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''hyacinthoides'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla hyacinthoides| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Scilla hyacinthoides''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] nj0pwclq72biz9zvxfnrko9lfyg5uhz Scilla italica 0 3285 363755 347867 2019-10-03T11:11:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla italica}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla_italica.jpg |350px|Scilla italica]] |caption = ''Scilla italica''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''italica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla italica| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Scilla italica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] ra4d7maywnq3jev9074yzrwuqbxzcyf Scilla liliohyacinthus 0 3286 363749 352775 2019-10-03T11:11:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla liliohyacinthus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla lilio-hyacinthus.jpg |350px|Scilla liliohyacinthus]] |caption = ''Scilla liliohyacinthus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''liliohyacinthus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla liliohyacinthus| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Tractema lilio-hyacinthus MHNT.BOT.2015.34.67.jpg|thumb|''Tractema lilio-hyacinthus'']] '''Scilla liliohyacinthus''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 1ycgmnb1r3ydze56uovot9kmcsuk1ui Scilla monophyllos 0 3287 363717 347869 2019-10-03T11:10:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla monophyllos}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla_monophyllos.jpg |350px|Scilla monophyllos]] |caption = ''Scilla monophyllos''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''monophyllos'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla monophyllos| author = Link}} {{Taxobox_end}} '''Scilla monophyllos''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] lz84x0yfv6s7z4z55e3tomi04dquur9 Scilla odorata 0 3288 363757 347870 2019-10-03T11:11:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla odorata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla_odorata.jpg |350px|Scilla odorata]] |caption = ''Scilla odorata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''odorata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla odorata| author = Link}} {{Taxobox_end}} '''Scilla odorata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] p9p6ucai6bdqhrv7qbzbgpqbj7uun9r Scilla peruviana 0 3289 363735 347871 2019-10-03T11:11:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla peruviana}} {{Taxobox_image | image = [[File:Scilla_peruviana.jpg |350px|Scilla peruviana]] |caption = ''Scilla peruviana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''peruviana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla peruviana| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Scilla peruviana''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] gaxthxcbz363vi5q21p3xryzh40d60z Scilla ramburei 0 3290 363762 353152 2019-10-03T11:11:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla ramburei}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla ramburei 001 GotBot 2016.jpg |350px|Scilla ramburei]] |caption = ''Scilla ramburei''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ramburei'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla ramburei| author = Boiss.}} {{Taxobox_end}} '''Scilla ramburei''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 80jnftlb0khfb0phev59iifa0omx63t Scilla verna 0 3291 363688 354112 2019-10-03T11:10:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Scilla verna}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Scilla_verna.jpg |350px|Scilla verna]] |caption = ''Scilla verna''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Scilla]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''verna'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Scilla verna| author = Hudson}} {{Taxobox_end}} '''Scilla verna''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 99yrm12j1cwnpp0ilbn1m2fdb2ymiqt Simethis mattiazzii 0 3292 363712 347874 2019-10-03T11:10:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Simethis mattiazzii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Simethis_mattiazzii.jpg |350px|Simethis mattiazzii]] |caption = ''Simethis mattiazzii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Simethis]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''mattiazzii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Simethis mattiazzii| author = Vandelli}} {{Taxobox_end}} '''Simethis mattiazzii''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] asclv4vlduof5v8t8h3p7ny71nvxgo2 Smilax aspera 0 3293 80377 77863 2007-06-02T19:54:01Z 90.36.82.121 Redirecting to [[Raza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Raza]] ges3sq9nqxmiec3g3z3i3jd8pxr6w8j Streptopus amplexifolius 0 3294 364662 347875 2019-10-26T19:13:25Z Robert Flogaus-Faust 13983 image added to taxobox (broken image link removed) wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Streptopus amplexifolius}} {{Taxobox_image | image = [[File:Streptopus amplexifolius RF.jpg |350px|Streptopus amplexifolius]] |caption = ''Streptopus amplexifolius''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Streptopus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''amplexifolius'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Streptopus amplexifolius| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Streptopus amplexifolius MHNT.BOT.2009.17.27.jpg|thumb|''Streptopus amplexifolius'']] '''Streptopus amplexifolius''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] pknvcz70vm2m3g4rlx0z8329egb1b38 Tolieldia calyculata 0 3295 363727 347876 2019-10-03T11:10:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Tolieldia calyculata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Tolieldia_calyculata.jpg |350px|Tolieldia calyculata]] |caption = ''Tolieldia calyculata''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Tolieldia]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''calyculata'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Tolieldia calyculata| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Tolieldia calyculata''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 6cqobrs0kttmriifbb2d4790iqrcdy7 Tulipa gesnerana 0 3296 363719 347877 2019-10-03T11:10:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Tulipa gesnerana}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Tulipa_gesnerana.jpg |350px|Tulipa gesnerana]] |caption = ''Tulipa gesnerana''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Tulipa]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''gesnerana'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Tulipa gesnerana| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Tulipa gesnerana''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] cn8sar8so51o9uflfz0n2ufxil8jhha Tulipa sylvestris 0 3297 352776 347878 2016-02-04T09:24:20Z Ercé 6825 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Tulipa sylvestris}} {{Taxobox_image | image = [[File:Tulipa_sylvestris.jpg |350px|Tulipa sylvestris]] |caption = ''Tulipa sylvestris'' subsp. ''australis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Tulipa]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''sylvestris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Tulipa sylvestris| author = L.}} {{Taxobox_end}} [[File:Tulipa sylvestris MHNT.BOT.2015.34.30.jpg|thumb|''Tulipa sylvestris'']] '''Tulipa sylvestris''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] qvp6r3xq4p5rdt52re3gljallw9lq3v Urginea maritima 0 3298 347879 345515 2015-07-03T09:33:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Urginea maritima}} {{Taxobox_image | image = [[File:Drimia_maritima_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-277.jpg|350px|Urginea maritima]] |caption = ''Urginea maritima''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Urginea]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''maritima'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Urginea maritima| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Urginea maritima''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 88r7g8wt0euamuffm5c02do741akdir Veratrum album 0 3299 363708 347880 2019-10-03T11:10:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Veratrum album}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Veratrum_album.jpg |350px|Veratrum album]] |caption = ''Veratrum album''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Veratrum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''album'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Veratrum album| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Veratrum album''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] tnkp4jj00wfuzjwwgv60grz47m3n0uh Allium cepa 0 3300 9457 2005-11-04T14:39:23Z Img 21 Allium cepa moved to Cipolla wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cipolla]] 8nnyf8qed1e767pfe1lqflgxgmujqbx Muscari comosum 0 3301 9463 2005-11-04T15:49:09Z Img 21 Muscari comosum moved to Purrione wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Purrione]] dz2tzhki8qkxejrxdl9qwi19jv7gsch Asphodelus microcarpus 0 3302 363786 347815 2019-10-03T11:12:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = U talavellu}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Asphodelus_microcarpus.jpg |350px|Asphodelus microcarpus]] |caption = ''Asphodelus microcarpus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Asphodelus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''microcarpus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Asphodelus microcarpus| author = L.}} {{Taxobox_end}} U '''talavellu''' (o '''talabeddu''') ('''Asphodelus microcarpus''') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] ntjwktmfb6c5cb06q9o3qzgqb2bofhb Hippocampus 0 3305 363457 354075 2019-09-19T04:48:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cavaddu di mari}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus.jpg|300px|Cavaddu di mari]] | caption = ''Cavaddu di mari''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cavaddu di mari| author = [[Rafinesque]], [[1810]]}} {{Taxobox_end}} U '''cavaddu di mari''' (o '''cavallu di mare''') ('''Hippocampus''') hè un genaru d'animali di a fauna marina chì faci partita di a famiglia di i [[Syngnathidae]]. == Listinu di i spezii == * ''[[Hippocampus abdominalis]]'' Lesson, 1827. * ''[[Hippocampus alatus]]'' Kuiter, 2001. Alutu * ''[[Hippocampus algiricus]]'' Kaup, 1856. * ''[[Hippocampus angustus]]'' Günther, 1870. * ''[[Hippocampus barbouri]]'' Jordan & Richardson, 1908. Barbour * ''[[Hippocampus bargibanti]]'' Whitley 1970. * ''[[Hippocampus biocellatus]]'' Kuiter, 2001. Ochjifalsu * ''[[Hippocampus borboniensis]]'' Duméril, 1870. Reunioni * ''[[Hippocampus breviceps]]'' Peters, 1869. Capicortu * ''[[Hippocampus camelopardalis]]'' Bianconi, 1854. Giraffa * ''[[Hippocampus capensis]]'' Boulenger, 1900. * ''[[Hippocampus colemani]]'' Kuiter, 2003. * ''[[Hippocampus comes]]'' Cantor, 1850. * ''[[Hippocampus coronatus]]'' Temminck & Schlegel, 1850. * ''[[Hippocampus denise]]'' Lourie & Randall, 2003. * ''[[Hippocampus erectus]]'' Perry, 1810-11. * ''[[Hippocampus fisheri]]'' Jordan & Evermann 1903. Fisher * ''[[Hippocampus fuscus]]'' Rüppell, 1838. * ''[[Hippocampus grandiceps]]'' Kuiter, 2001. Caponu * ''[[Hippocampus guttulatus]]'' Cuvier 1829. * ''[[Hippocampus hendriki]]'' Kuiter, 2001. * ''[[Hippocampus hippocampus]]'' (Linnaeus, 1758). * ''[[Hippocampus histrix]]'' Kaup, 1856. * ''[[Hippocampus ingens]]'' Girard, 1858. Pacificu * ''[[Hippocampus jayakari]]'' Boulenger 1900. Jayakar * ''[[Hippocampus jugumus]]'' Kuiter, 2001. Cuddaratu * ''[[Hippocampus kelloggi]]'' Jordan & Snyder, 1901. Grande * ''[[Hippocampus kuda]]'' Bleeker, 1852. * ''[[Hippocampus lichtensteinii]]'' Kaup, 1856. Lichtenstein * ''[[Hippocampus minotaur]]'' Gomon, 1997. * ''[[Hippocampus mohnikei]]'' Bleeker, 1854. Sgiapunesu * ''[[Hippocampus montebelloensis]]'' Kuiter, 2001. Monti Beddu * ''[[Hippocampus multispinus]]'' Kuiter, 2001. * ''[[Hippocampus procerus]]'' Kuiter, 2001. * ''[[Hippocampus queenslandicus]]'' Horne, 2001. Queensland. * ''[[Hippocampus ramulosus]]'' Leach, 1877. * ''[[Hippocampus reidi]]'' Ginsburg, 1933. * ''[[Hippocampus semispinosus]]'' Kuiter, 2001. * ''[[Hippocampus sindonis]]'' Jordan & Snyder, 1901. * ''[[Hippocampus spinosissimus]]'' Weber, 1913. Ricciu * ''[[Hippocampus subelongatus]]'' Castelnau, 1873. * ''[[Hippocampus trimaculatus]]'' Leach, 1814. Nasilongu * ''[[Hippocampus whitei]]'' Bleeker, 1855. Biancu * ''[[Hippocampus zebra]]'' Whitley, 1964. Zebra * ''[[Hippocampus zosterae]]'' Jordan & Gilbert, 1882. Nannaru == In Corsica == I dui spezii prisenti in Corsica sò: * [[Hippocampus hippocampus]] * [[Hippocampus ramulosus]] == Prutizzioni== U genaru Hippocampus hè prutettu da a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. ==Rifarenzi== ==Liami== {{c}} [[Categoria:Syngnathidae]] cuzppose6msfelow9etstew26b8t5nx Template:Babel-3 10 3346 326574 320429 2013-03-11T08:49:09Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 80 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5461594]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px; clear: right" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babele|Babele]]''' |- | {{Utilizatore {{{1}}}}} |- | {{Utilizatore {{{2}}}}} |- | {{Utilizatore {{{3}}}}} |- | style="text-align: center" | |}<noinclude> </noinclude> l89cjpllpnmb3fql7l3xkdmtix29wec Template:Utilizatore co 10 3363 335312 327996 2014-03-23T18:01:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua corsa|co]] | text=Stu utilizatore parla u '''[[:Category:Utilizatore co|corsu]]''' cum'è '''[[:Category:Utilizatore co-M|lingua materna]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore co-M|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> fvakkkcq2aacu6evod76ya9xns1wq1z Template:Utilizatore co-3 10 3364 335316 327993 2014-03-23T18:01:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua corsa|co]] | text=Stu utilizatore pò cuntribuì cù un livellu '''[[:Category:Utilizatore co-3|avanzatu]]''' di '''[[:Category:Utilizatore co|corsu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore co-3|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> ez0jobvit75qesiv8fs0342wu9pl6fs Template:Utilizatore co-2 10 3365 335315 327994 2014-03-23T18:01:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua corsa|co]] | text=Stu utilizatore pò cuntribuì cù un livellu '''[[:Category:Utilizatore co-2|mediu]]''' di '''[[:Category:Utilizatore co|corsu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore co-2|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> hobclzqs7b3903kp20wwhfragmys8f8 Template:Utilizatore co-1 10 3366 335314 327995 2014-03-23T18:01:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua corsa|co]] | text=Stu participante pò cuntribuì cù un livellu '''[[:Category:Utilizatore co-1|elementare]]''' di '''[[:Category:Utilizatore co|corsu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore co-1|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> g3nb4246d15wd144orxi9d9rmkd4bau Wikipedia:Babele 4 3374 362878 362750 2019-07-07T23:56:16Z Jun Misugi 295 /* S */ + sdn: Gadduresu wikitext text/x-wiki __NOTOC__ ==A== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|af|Afrikaans|Afrikaans}} {{babels|ast|Asturianu|[[Lingua asturiana|Asturianu]]}} |} ==C== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|ca|Català|[[Lingua catalana|Catalanu]]}} {{babels|co|Corsu|[[Lingua corsa|Corsu]]}} |} ==D== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|da|Dansk|[[Lingua danese|Danese]]}} {{babels|de|Deutsch|[[Lingua tedesca|Tedescu]]}} |} ==E== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|en|English|[[Lingua inglese|Inglese]]}} {{babels|eo|Esperanto|Esperanto}} {{babels|es|Español|[[Lingua spagnola|Spagnolu]]}} {{babels|eu|Euskara|[[Lingua basca|Bascu]]}} |} ==F== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|fr|Français|[[Lingua francese|Francese]]}} |} ==G== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|gl|Galego|[[Lingua galiziana|Galizianu]]}} |} ==I== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|it|Italiano|[[Lingua taliana|Talianu]]}} |} ==J== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|ja|&#26085;&#26412;&#35486;|Giappunese}} |} ==K== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|ksh|Ripoarisch|Ripuariu}} |} ==L== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|la|Latina|[[Lingua latina|Latinu]]}} {{babels|lb|Lëtzebuergesch|[[Lingua lussemburghese|Lussemburghese]]}} |} ==N== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|nl|Nederlands|[[Lingua neerlandese|Neerlandese]]}} {{babels|no|Norsk (bokmål)|Nurvegese (bokmål)}} |} ==O== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|oc|Occitan|[[Lingua occitanica|Occitanicu]]}} |} ==P== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|pt|Português|[[Lingua portughese|Portughese]]}} {{babels|pt-Uru|Portuñol/Português uruguaio|[[Portugnol riverense|Portugnol/Portughese uruguaianu]]}} |} ==R== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|ro|Român&#259;|[[Lingua rumena|Rumenu]]}} |} ==S== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|sc|Sardu|[[Lingua sarda|Sardu]]}} {{babels|sdc|Sassaresu|[[Sassaresu]]}} {{babels|sdn|Gadduresu|[[Gadduresu]]}} {{babels|scn|Sicilianu|[[Lingua siciliana|Sicilianu]]}} {{babels|sv|Svenska|[[Lingua svedese|Svedese]]}} |} ==T== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|tr|Türkçe|Turcu}} |} ==Z== {|width=90% class="toccolours" !align="center" bgcolor=#eeeeff|Lingua ! !align="center" bgcolor=#eeeedd colspan="4" |Mudelli ! !align="center" bgcolor=#eeeeff colspan="4"|Categurie di utilizatori |- {{babels|zh|&#20013;&#25991;|Chinese}} |} [[be-x-old:Вікіпэдыя:Бабілёнская вежа]] 3974080rlbobqlhhxd8y15tl6ipckk5 Template:Babels 10 3375 328424 113046 2013-04-15T03:54:14Z Addbot 7246 wikitext text/x-wiki |-style="text-align:center;" |style="text-align:left" bgcolor=#eeeeff|<span class="plainlinks">'''[http://{{{1}}}.wikipedia.org/ {{{1}}}]'''</span> - [[:category:Utilizatore {{{1}}}|{{{2}}}]] - {{{3}}} | &nbsp; |bgcolor=#ffffe8| [[Template:Utilizatore {{{1}}}-1|{{{1}}}-1]] |bgcolor=#ffffd8| [[Template:Utilizatore {{{1}}}-2|{{{1}}}-2]] |bgcolor=#ffffc8| [[Template:Utilizatore {{{1}}}-3|{{{1}}}-3]] |bgcolor=#ffffb8| [[Template:Utilizatore {{{1}}}|{{{1}}}]] | &nbsp; |bgcolor=#fff4d8| [[:Category:Utilizatore {{{1}}}-1|{{{1}}}-1]] |bgcolor=#ffeec8| [[:Category:Utilizatore {{{1}}}-2|{{{1}}}-2]] |bgcolor=#ffe4b8| [[:Category:Utilizatore {{{1}}}-3|{{{1}}}-3]] |bgcolor=#ffdda8| [[:Category:Utilizatore {{{1}}}-M|{{{1}}}-M]] <noinclude> </noinclude> 2j7uhal1eec18rsymfd886iff7v7poi Hippocampus hippocampus 0 3386 9601 9598 2005-11-11T21:09:11Z 81.251.104.33 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cavaddu di mari]] fsozv5ftaupyxt77ur7e83r2qb1miwi Cavaddu di mari 0 3387 331984 321931 2014-03-23T14:10:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = U Cavaddu di mari}} {{Taxobox_image | image = [[File:Hippocampus.jpg|200px|Cavaddu di mari]] | caption = ''Cavaddu di mari''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]] }} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]] }} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]] }} {{Taxobox_species_entry | taxon = [[hippocampus]] }} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cavaddu di mari| author = [[Linnaeus]], [[1758]]}} {{Taxobox_end}} U '''cavaddu di mari''' (o '''cavallu di mare''') ('''Hippocampus hippocampus''') hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == In Corsica == Altri nomi di u '''cavaddu di mari''' sò: u cavaddu marinu, u pesciu cavaddu ([[Carghjesi]]), u cavallucciu ([[Bastia]]) o u cavadducciu marinu. == Prutizzioni == U '''cavaddu di mari''' (Hippocampus hippocampus) hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington (CITES) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == * Dalbera Stefanaggi M.J., Miniconi R., Nesi A., Bertelli C., [http://www.ac-corse.fr/expos_autres/webdlc2/mare/572.htm BDLC Mare è pesca - Hippocampus hippocampus] == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] e7uovamlv2gpnelhnxw258ilx39rt6x Cavallu di mari 0 3388 9600 2005-11-11T21:08:40Z 81.251.104.33 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cavaddu di mari]] fsozv5ftaupyxt77ur7e83r2qb1miwi Hippocampus abdominalis 0 3389 363499 345575 2019-09-19T04:49:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus abdominalis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_abdominalis.jpg |300px|Hippocampus abdominalis]] |caption = ''Hippocampus abdominalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''abdominalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus abdominalis| author = [[Lesson]], [[1827]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus abdominalis''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus abdominalis''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] pfsi81gqhofks3o94udv4sqizj9q6cf Hippocampus alatus 0 3390 363509 345576 2019-09-19T04:49:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus alatus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_alatus.jpg |300px|Hippocampus alatus]] |caption = ''Hippocampus alatus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''alatus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus alatus| author = [[Kuiter]], [[2001]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus alatus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus alatus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] q91j6mnwt0wpzsb85e72216xygsog1b Hippocampus algiricus 0 3391 363502 345577 2019-09-19T04:49:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus algiricus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_algiricus.jpg |300px|Hippocampus algiricus]] |caption = ''Hippocampus algiricus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''algiricus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus algiricus| author = [[Kaup]], [[1856]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus algiricus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus algiricus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] dea8mpi97d26u8k17rix31bd2d9cc62 Hippocampus barbouri 0 3392 363519 345574 2019-09-19T04:50:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus barbouri}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_barbouri.jpg |300px|Hippocampus barbouri]] |caption = ''Hippocampus barbouri''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''barbouri'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus barbouri| author = [[Jordan & Richardson]], [[1908]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus barbouri''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== [[Image: Hippocampus_barbouri_01.JPG|thumb|right|''Hippocampus barbouri'' ]] Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus barbouri''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] mayf3mgt6g11t63bwy63wwc9zg32v59 Hippocampus bargibanti 0 3393 363508 345578 2019-09-19T04:49:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus bargibanti}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_bargibanti.jpg |300px|Hippocampus bargibanti]] |caption = ''Hippocampus bargibanti''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''bargibanti'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus bargibanti| author = [[Whitley]], [[1970]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus bargibanti''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. [[Image:Pygmy seahorse.jpg|thumb|center|400px]] == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus bargibanti''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 03vvv6t4xhzca45m8zenh6lt7ofh67n Hippocampus biocellatus 0 3394 363510 332716 2019-09-19T04:49:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus biocellatus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_biocellatus.jpg |300px|Hippocampus biocellatus]] |caption = ''Hippocampus biocellatus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''biocellatus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus biocellatus| author = [[Kuiter]], [[2001]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus biocellatus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus biocellatus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] t0fp3p9vwist8mk5tpfhqoxx9jaru06 Hippocampus borboniensis 0 3395 363500 345579 2019-09-19T04:49:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus borboniensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_borboniensis.jpg |300px|Hippocampus borboniensis]] |caption = ''Hippocampus borboniensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''borboniensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus borboniensis| author = [[Duméril]], [[1870]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus borboniensis''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus borboniensis''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] ny3ki9k22vh1fcefgix710wl5kj4y9i Hippocampus breviceps 0 3396 363497 345580 2019-09-19T04:49:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus breviceps}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_breviceps.jpg |300px|Hippocampus breviceps]] |caption = ''Hippocampus breviceps''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''breviceps'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus breviceps| author = [[Peters]], [[1869]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus breviceps''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus breviceps''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] flaofg3lhfkeq3rk3ym2vi0vv141d4y Hippocampus camelopardalis 0 3397 363503 345581 2019-09-19T04:49:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus camelopardalis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_camelopardalis.jpg |300px|Hippocampus camelopardalis]] |caption = ''Hippocampus camelopardalis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''camelopardalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus camelopardalis| author = [[Bianconi]], [[1854]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus camelopardalis''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus camelopardalis''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] dwshnc4pmwmubopo0ei44ebfepj5wm1 Hippocampus capensis 0 3398 363492 345582 2019-09-19T04:49:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus capensis}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_capensis.jpg |300px|Hippocampus capensis]] |caption = ''Hippocampus capensis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''capensis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus capensis| author = [[Boulenger]], [[1900]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus capensis''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus capensis''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] bqxvjr68b5s2rwdehxfi8pkhqhpp9jl Hippocampus colemani 0 3399 363489 332721 2019-09-19T04:49:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus colemani}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_colemani.jpg |300px|Hippocampus colemani]] |caption = ''Hippocampus colemani''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''colemani'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus colemani| author = [[Kuiter]], [[2003]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus colemani''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus colemani''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 0joqptccjaww2zcg4qvy3fx4n48lysb Hippocampus comes 0 3400 363522 358260 2019-09-19T04:50:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus comes}} {{Taxobox_image | image = [[Image:FMIB 32893 Hippocampus Comes.jpeg |300px|Hippocampus comes]] |caption = ''Hippocampus comes''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''comes'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus comes| author = [[Cantor]], [[1850]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus comes''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus comes''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] ancf1i9n7wciahgwvu1l4kjwl7l5owv Hippocampus coronatus 0 3401 363505 345584 2019-09-19T04:49:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus coronatus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_coronatus.jpg |300px|Hippocampus coronatus]] |caption = ''Hippocampus coronatus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''coronatus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus coronatus| author = [[Temminck & Schlegel]], [[1850]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus coronatus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus coronatus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 9hzkfeyxqrb8a4oigaeo083aedzn1kv Hippocampus denise 0 3402 363515 345585 2019-09-19T04:49:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus denise}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_denise.jpg |300px|Hippocampus denise]] |caption = ''Hippocampus denise''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''denise'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus denise| author = [[Lourie & Randall]], [[2003]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus denise''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus denise''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] s3k5eclzopmmdvkp04i02i93a6co209 Hippocampus erectus 0 3403 345586 332725 2015-07-01T10:15:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus erectus}} {{Taxobox_image | image = [[File:Hippocampus_erectus.jpg |300px|Hippocampus erectus]] |caption = ''Hippocampus erectus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]] }} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]] }} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]] }} {{Taxobox species entry | taxon = '''''erectus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus erectus| author = [[Perry]], [[1810-11]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus erectus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni == Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus erectus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] ffd5ijib22xoqatr3x69ysl0mefawsa Hippocampus fuscus 0 3404 363520 344974 2019-09-19T04:50:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus fuscus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_fuscus.jpg |300px|Hippocampus fuscus]] |caption = ''Hippocampus fuscus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''fuscus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus fuscus| author = [[Rüppell]], [[1838]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus fuscus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus fuscus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 07kvw4q9re3g1s17ajs6q94p9mfpylv Hippocampus grandiceps 0 3405 363495 332727 2019-09-19T04:49:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus grandiceps}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_grandiceps.jpg |300px|Hippocampus grandiceps]] |caption = ''Hippocampus grandiceps''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''grandiceps'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus grandiceps| author = [[Kuiter]], [[2001]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus grandiceps''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus grandiceps''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] rk2hws2qwh5m7iuw7finz6o4i76bxbi Hippocampus guttulatus 0 3406 363516 345587 2019-09-19T04:49:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus guttulatus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_guttulatus.jpg |300px|Hippocampus guttulatus]] |caption = ''Hippocampus guttulatus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''guttulatus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus guttulatus| author = [[Cuvier]], [[1829]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus guttulatus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus guttulatus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 9fu3j1smc7a85dv4pdlobocnvoqevqw Hippocampus hendriki 0 3407 363506 345588 2019-09-19T04:49:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus hendriki}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_hendriki.jpg |300px|Hippocampus hendriki]] |caption = ''Hippocampus hendriki''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''hendriki'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus hendriki| author = [[Kuiter]], [[2001]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus hendriki''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus hendriki''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 9k03ze7gsfbxtqwv6b43bp1eghxm4jh Hippocampus histrix 0 3408 363498 345782 2019-09-19T04:49:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus histrix}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_histrix.jpg |300px|Hippocampus histrix]] |caption = ''Hippocampus histrix''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''histrix'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus histrix| author = [[Kaup]], [[1856]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus histrix''' hè una spezia d'animali di a fauna [[mare|marina]] chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus histrix''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 2kg2rde3ld9xl3js3yscdrgz94qd2pm Hippocampus ingens 0 3409 363507 345590 2019-09-19T04:49:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus ingens}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_ingens.jpg |300px|Hippocampus ingens]] |caption = ''Hippocampus ingens''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''ingens'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus ingens| author = [[Girard]], [[1858]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus ingens''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus ingens''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] 10e502lh5cesotwtc49o86s1200vgt2 Hippocampus jayakari 0 3410 363512 345591 2019-09-19T04:49:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus jayakari}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_jayakari.jpg |300px|Hippocampus jayakari]] |caption = ''Hippocampus jayakari''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''jayakari'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus jayakari| author = [[Boulenger]], [[1900]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus jayakari''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus jayakari''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] jn0f4qrhgnsl5n2l73itdbz4lc0hfsq Hippocampus jugumus 0 3411 363496 332733 2019-09-19T04:49:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus jugumus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_jugumus.jpg |300px|Hippocampus jugumus]] |caption = ''Hippocampus jugumus''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''jugumus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus jugumus| author = [[Kuiter]], [[2001]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus jugumus''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus jugumus''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] fuzjq8izhhyx2k9yxpt50u1o9otihw7 Hippocampus kelloggi 0 3412 363494 345592 2019-09-19T04:49:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus kelloggi}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_kelloggi.jpg |300px|Hippocampus kelloggi]] |caption = ''Hippocampus kelloggi''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''kelloggi'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus kelloggi| author = [[Jordan & Snyder]], [[1899]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus kelloggi''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus kelloggi''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] g40v38q7f9o2e5h8j27aeenjspd3uiy Hippocampus kuda 0 3413 363493 345593 2019-09-19T04:49:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus kuda}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_kuda.jpg |300px|Hippocampus kuda]] |caption = ''Hippocampus kuda''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''kuda'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus kuda| author = [[Bleeker]], [[1852]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus kuda''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus kuda''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] odgumc5cxeza5hgl035e0yqy1ed80qi Hippocampus lichtensteinii 0 3414 363491 345594 2019-09-19T04:49:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Hippocampus lichtensteinii}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus_lichtensteinii.jpg |300px|Hippocampus lichtensteinii]] |caption = ''Hippocampus lichtensteinii''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''lichtensteinii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Hippocampus lichtensteinii| author = [[Kaup]], [[1856]]}} {{Taxobox_end}} '''Hippocampus lichtensteinii''' hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == Descrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni== Com'è tutti i spezii di u genaru di l'[[hippocampus]], '''Hippocampus lichtensteinii''' hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] au5ophp7o0sdbqigdr0yw02xv6hs2ld Hippocampus ramulosus 0 3415 363513 345595 2019-09-19T04:49:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Cavaddu di mari}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Hippocampus ramulosus .jpg|300px|Cavaddu di mari]] | caption = ''Cavaddu di mari''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Gasterosteiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Syngnathidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Hippocampus]]}} {{Taxobox_species_entry | taxon = [[ramulosus]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Cavaddu di mari| author = [[Linnaeus]], [[1758]]}} {{Taxobox_end}} U '''cavaddu di mari''' (o '''cavallu di mare''') ('''Hippocampus ramulosus''') hè una spezia d'animali di a fauna marina chì faci partita di u genaru di l'[[Hippocampus]]. == In Corsica == I dui spezii d'[[hippocampus]] chì sò prisenti in Corsica sò: * [[Hippocampus hippocampus]] * [[Hippocampus ramulosus]] == Prutizzioni== U '''cavaddu di mari''' (Hippocampus ramulosus ) hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. ==Rifarenzi== ==Liami== {{c}} [[Categoria:Hippocampus]] tq3iandqc7akp0sdqycrdshszfnrfg8 Idrografia 0 3416 362665 348689 2019-07-01T20:49:00Z Jumpy01 11155 /* Vede dinù */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L''''idrografia''' hè a studia di a morfologia di i [[fiume|fiumi]]. ==Vede dinù== * [[Geografia litorale]] * [[Oceanografia]] [[Categoria:Giugrafia]] iotdp2w723oac2ibtokcncreehy4l6f Oceanografia 0 3417 362685 348691 2019-07-01T20:50:30Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L''''oceanografia''' hè u studiu di i [[mare|mari]] è [[uceanu|uceani]] di u [[mondu]]. ==Da vede dinò== *[[Idrografia]] [[Categoria:Giugrafia]] rqkw119dr6elyo27w76n49lrvd7not3 Geografia umana 0 3418 362660 332578 2019-07-01T20:48:21Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''geografia umana''' hè u studiu spaziale di l'attività umane in u mondu. Sta parte di a geografia hè dunque una scienza umana. A geografia umana studia a [[demugrafia]], a [[sociologia]], l'[[ecunumia]], a storia umana, u [[drittu]] di populi, è a [[pulitica]]. [[Categoria:Giugrafia]] knnm0a6z0rf6nu8m1s2gsd2tyvlhhc6 Porticciolu 0 3419 333969 218246 2014-03-23T14:50:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Porticciolu hè una marina (un'ghjucu paesu vicinu à u mare) chì truvassi in a cumuna di [[Cagnanu]] in u [[Capicorsu]]. Sta marina hè situata tra [[Santa Severa]] è a marina di [[A Petra Curbara]] nantu à strada D80 chì fa u giru di u capu. ==Vede dinù== *[[Cagnanu]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] f9xslt7brq6qvwd95xs9wepxvrwe6m6 Finlandia 0 3420 362221 359543 2019-05-23T19:12:59Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Finlandia |nomeUfficiale = Suomen tasavalta<br />Republiken Finland |linkBandiera = Flag of Finland.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Finland.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Finland.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua finlandese|finlandese]], [[lingua svedese|svedese]], [[lingua sami|sami]] |capitale = [[File:Helsinki.vaakuna.svg|15px]] [[Helsinki]] |capitaleAbitanti = 606.165 |capitaleAbitantiAnno = 2013 |governo = [[Ripublica semipresidenziale]] |presidente = [[Sauli Niinistö]] |primoMinistro = [[Juha Sipilä]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = Da a [[Russia]],<br />[[6 di decembre]] [[1917]] (dichjarata)<br />[[4 di ghjennaghju]] [[1918]] (ricunnisciuta) |ingressoONU = [[14 di decembre]] [[1955]] |ingressoUE = [[1 di ghjennaghju]] [[1995]] |superficieTotale = 338.432,07 |superficieOrdine = 63simu |superficieAcqua = 9,4 |popolazioneTotale = 5.426.674 |popolazioneAnno = 2012 |popolazioneOrdine = 109simu |popolazioneDensita = 17,9 |densitaOrdine = 163simu |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Cuurdinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Euro]] |energia = |tld = .fi |telefono = +358 |targa = FIN |inno = [[Maamme]] |festa = [[6 di decembre]] |note = <sup>1</sup> A leghje finlandese ùn parla micca di lingue ufficiale, ma definisce solamente u finlandese è u svedese com'è lingue naziunale. }} [[File:Koli National Park in Northern Karelia.jpg|thumb|Pielinen]] A '''Finlandia''' hè unu [[statu]] di l'[[Europa]] settentriunale. [[File:Finland-CIA_WFB_Map.png|none|thumb|Carta di a Finlandia]] ==Da vede dinò== *[[Alvar Aalto]] *[[Lordi]] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea‎]] [[Categoria:Finlandia]] 9lzzqrh56x3d6mud94oluk2aok0uaba Papaver rhoeas 0 3421 9648 2005-11-18T14:56:12Z 81.251.255.95 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiori di spusedda]] lnol2utzwhzugtm6srpfydggtjsrgro Template:Babel-4 10 3423 326643 320437 2013-03-11T08:55:57Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 83 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5659603]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px; clear: right" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babele|Babele]]''' |- | {{Utilizatore {{{1}}}}} |- | {{Utilizatore {{{2}}}}} |- | {{Utilizatore {{{3}}}}} |- | {{Utilizatore {{{4}}}}} |- | style="text-align: center" | |}<noinclude> </noinclude> j4k0im8gahbx1f0ikatj3hbs5p9lo5a Template:Utilizatore co-0 10 3427 335313 112480 2014-03-23T18:01:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 0 | letter code=[[Lingua corsa|co]] | text=Stu utilizatore [[:Category:Utilizatore co-0|''' ùn capisce micca''']] u '''[[:Category:Utilizatore co|corsu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore co-0|{{PAGENAME}}]] cpsoz0asb5yos2dgxuxuhkzo4kylcjv Muvra 0 3428 333557 326355 2014-03-23T14:41:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A Muvra}} {{Taxobox_image | image = [[File:Mouflon_corse.jpg|250px|A Muvra corsa]] | caption = A Muvra}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Caprinae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ovis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''O. gmelini musimon'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_trinomial | color = pink | trinomial_name = Ovis gmelini musimon| author = | date = [[]]}} {{Taxobox_image | image = [[File:Mouflon,_Ovis_musimon_Pengo.jpg|250px|A Muvra corsa]] | caption = L'incurratura di u muvronu, Ovis musimon}} {{Taxobox_end}} A '''Muvra''' ([[Ovis gmelini musimon]]) hè un animali chì faci partita di a famiglia di i [[Bovidae]]. Tutti i muvri chì si trovani in [[Auropa]] uccidentali sò di sterpa corsa o sarda. A muvra hè un animali emblematicu di a Corsica. U masciu si chjama u [[muvronu]], a femina si chjama a muvra, i chjuchi sò u muvreddu è a muvredda. U masciu ghjovanu hè l'[[arghjetu]]. == Discrizzioni == A muvra corsa hè più chjuca cà l'altri muvri d'[[Auropa]] (da 60 a 75 centimetri). Pesa da 25 à 35 chilò par a muvra femina è da 35 à 50 chilò par u muvronu. U corpu hè cortu ma eliganti. A coda hè corta corta. U muvronu hà i corra inturchjulati (da 80 à 90 centimetri). A muvra t'hà i corra fini è pochi incurvati ; coprani à mità di i muvri femini. U pilamu hè brunu scuru ma più chjaru d'istati. Masciu è femina sò facciati è portani tremindù una tacca bianca, carattaristica di a razza, annantu à a "sedda". I sterchi s'assumigliani à quiddi di i capri salvatichi. U vaghjimu hè a staghjoni di "l'amori". Si vedi tandu lotti viulenti trà i masci, di radu murtali. U muvronu t'hà un carrataru suciali. D'inguernu ancu a nivi u gruppu di muvri impiaghja. Di branu, i femini catiddighjani d'un solu chjucu par annu. D'istati i muvri coddani in alta muntagna. A muvra hè vegetariana : "l'[[arba muvredda]]" ([[Armeria multiceps]]) custituisci l'escinziali di a so alimentazioni. I muvri t'hani pochi numichi : l'[[acula]], a [[vulpi]], u [[ghjacaru]]. == Prutizzioni == A '''muvra''' hè prutettu da : * a cunvinzioni internaziunali di Washington ([[CITES]]) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. * a cunvinzioni di Berna * a dirittiva Habitat == In Corsica == [[File:Ovis gmelini musimon1.jpg|thumb|left|200px|A muvra di Corsica, una illustrazione di u libru di Sir William Jardine, in 1836]] [[Ovis gmelini musimon]] hè a sottuspezia particulari di muvra chì hè prisenti in Corsica. A muvra hè una parti maiò di u patrimoniu naturali è culturali di l'isula. In Corsica, i muvri si trovani in trè loca : [[Bavedda]], u [[Monti Cintu]] è Lonca-Lindisoni. Stani da 300 à 2500 metri, in i scodda. Oghji a pupulazioni in [[Corsica]] hè stimata à 1000 animali. A muvra hè mintuvata à spissu in a tupunimia corsa: Muvrella, a Punta Muvrareccia. == Da veda dinò == * i [[Mammiferi di Corsica]] * u gruppu di cantu [[i Muvrini]] * u [[fiori di muvredda]] (o [[erba muvrella]]) ([[armeria multiceps]]) * a rivista [[A Muvra]] == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/The_Natural_History_of_the_Ruminating_An.pdf?vid=OCLC27252352&id=4hAAAAAAQAAJ&output=pdf&sig=vwN7g9f4yAZ__7sRkYSMSatW2Nk Sir William Jardine, ''The Natural History of the Ruminating Animals'', 1836, p. 132-137] * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/especes/1373.html Ovis gmelini musimon, Natura 2000] * [http://www.ecologie.gouv.fr/IMG/natura2000/habitats/pdf/tome7/1373.pdf Ovis gmelini musimon var. corsicana] * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html A caccia in Corsica, Papi, Arnestu, 1987, [[Adecec]]] == Liami == * [http://membres.lycos.fr/ntacorsica/ Situ annantu à a muvra] {{c}} [[Categoria:Bovidae]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] 23a7cfaf5tb6ctwidjdls3kpsnbskk3 Ovis musimon 0 3429 364371 354098 2019-10-03T11:23:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Muvra}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Mufflon-03.jpg|240px|A Mouflon in Tarbes, France]] | caption = A Muvra}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Caprinae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ovis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''O. musimon'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Ovis musimon| author = [[Peter Simon Pallas|Pallas]] | date = [[1762]]}} {{Taxobox_end}} A '''Muvra''' (''Ovis musimon'') hè un animali chì faci partita di a famiglia di i [[Caprinae]]. == Discrizzioni == == Lucalisazioni == == Prutizzioni == == In Corsica == A sottuspezia particulari di muvra chì hè prisenti in Corsica hè [[Ovis gmelini musimon]]. {{c}} [[Categoria:Ovis]] spdrenjrgkgkmnrtx1hs2axwte9hd6b Ovis gmelini musimon 0 3430 62193 62189 2007-02-16T11:39:09Z 81.251.99.48 Redirecting to [[Muvra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muvra]] 24p9bck3v07twc94mez8tu1wg529sp3 Template:Babel-5 10 3432 326626 320439 2013-03-11T08:55:09Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 73 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5660121]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px; clear: right" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babele|Babele]]''' |- | {{Utilizatore {{{1}}}}} |- | {{Utilizatore {{{2}}}}} |- | {{Utilizatore {{{3}}}}} |- | {{Utilizatore {{{4}}}}} |- | {{Utilizatore {{{5}}}}} |- | style="text-align: center" | |}<noinclude> </noinclude> o94y4pz6bq1lntm4issuqrznzwcpc6n Wikipedia:Articuli da cumplittà 4 3447 219809 16064 2010-06-12T03:38:44Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki Eccu uni pochi d'articuli da cumplittà. S'è t'aveti bisognu di un [[dizziunariu]], ci hè par asempiu a basa di dati [http://infcor.adecec.net/ Infcor] di l'[[Adecec]]. {{cumuna di Corsica Suprana}} {{cumuna di Corsica Suttana}} {{Stantara di Corsica}} {{Situ archeologicu di Corsica}} {{Listinu di custellazione}} {{gruppu di cantu di Corsica}} {{stagni di Corsica}} {{pievi di Corsica}} {{Elementi chimichi}} {{fiumi di Corsica}} {{lavi di Corsica}} {{Gastrunumia corsa}} [[category:Wikipedia]] 7le4qtgzve3zaygi222f8k4ds8vq9jj Littiratura 0 3449 350102 350089 2015-07-07T21:19:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Old book bindings.jpg|right|250px]] A '''littiratura''' (o '''litteratura''') hè un cumplessu di scritti, sia in prosa sia in versi, chì sò assuciati à una lingua specifica o à un periudu storicu-culturali, chì t'hani un valori artisticu o esteticu. À spessu incù a parolla littiratura si difinisci un complessu d'opari chì trattani un sughjettu particulari. Cusì si pò parlà di [[littiratura scentifica]], [[littiratura riligiosa]], [[littiratura militanti]], [[littiratura musicale]], [[littiratura erotica]], ecc. U carattaru distintivu chì ci parmetti di parlà di una littiratura (latina, taliana, americana, inglesa, spagnola, ecc.) hè a [[lingua]]. == Storia == U primu testu stampatu in lingua corsa hè u serinatu di Scappinu (opera sana hè a [[Dionomachia]] scritta in talianu da Salvatore Viale) in [[1817]]. == In Corsica == *[[Quandu serò per Corti]] == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Nodu gurdianu]] *[[Lewis Carroll]] *[[Ghjuvan' Ambrosi]] *[[Charlotte's Web]] *[[Jack Vance]] *[[Ray Bradbury]] == Liami == [[Categoria:Littiratura| ]] loqcp9scqz5vfleif27xk5l7gndtpj0 A 0 3457 354035 350854 2016-05-18T13:19:34Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki '''A''' hè a prima lettera di l'[[alfabetu funeticu internaziunali|alfabetu]] [[latinu]]. Hè una vucale. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_A.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] n5ly61guze1u87v8tmr5csxqnklm5g5 B 0 3458 356582 354051 2017-02-26T01:04:59Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki '''B''' hè a seconda lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_B.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] 6njnqz13cjfp83oca2j7hnnxyk25u0v Template:Modellu alfabetu latinu 10 3459 351497 328613 2015-08-04T08:55:55Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5639809]] wikitext text/x-wiki {| border=0 cellpadding=1 cellspacing=0 style="font-family:Lucida Grande, Arial Unicode MS, Lucida Sans Unicode, sans-serif; font-family /**/:inherit;margin:0 0 1.5em 1.5em; float:right; border:1px solid #aaa;background-color:#f9f9f9; font-size: 95%;" |- ! colspan="7" style="font-family:inherit; background:#f0f0f0; border-bottom: 1px solid #aaa;" | alfabetu latinu |- ! colspan="7" style="background:#ffffff; padding:0px;" | {{{image}}} |- ! colspan="7" style="font-family:inherit; background:#f0f0f0;" | [[Alfabetu latinu]] |- align="center" | width=14% | [[A]] || width=14% | [[B]] || width=14% | [[C]] || width=14% | [[D]] || width=14% | [[E]] || width=14% | [[F]] || width=14% | [[G]] |- align="center" | [[H]] || [[I]] || [[J]] || [[K]] || [[L]] || [[M]] || [[N]] |- align="center" | [[O]] || [[P]] || [[Q]] || [[R]] || [[S]] || [[T]] || [[U]] |- align="center" | [[V]] || [[W]] || [[X]] || [[Y]] || [[Z]] || |- ! colspan=14 style="font-family:inherit; font-weight:normal; background:#f0f0f0;" | [[Diacritiche di l'alfabetu latinu|Diacritiche]] |- align="center" | [[Å (lettre)|Å]] || [[Ħ]] || [[Ø]] || || || || |- ! colspan=14 style="font-family:inherit; font-weight:normal; background:#f0f0f0;" | [[Digrammi]] |- align="center" | [[Ch (digramme)|Ch]] || [[DZ]] || [[DŽ]] || [[IJ]] || [[LJ]] || [[LL]] || [[NJ]] |- ! colspan=14 style="font-family:inherit; font-weight:normal; background:#f0f0f0;" | [[Lettare supplementarie di l'alfabetu latinu|Lettare supplementarie]] |- align="center" | [[Æ]] || [[Ɓ]] || [[Ɗ]] || [[Ð]] || [[Ɛ]] || [[Ʒ]] || [[Ə]] |- align="center" | [[Ƒ]] || [[Ɣ]] || [[Ȝ]] || [[Ƴ]] || [[Ƣ]] || [[Hwair|Ƕ]] || [[ĸ]] |- align="center" | [[Ŋ]] || [[Œ]] || [[Ɔ]] || [[Ȣ]] || [[S long|ſ]] || [[ß]] || [[Ʃ]] |- align="center" | [[Ʋ]] || [[Þ]] || [[Ƿ]] |}<noinclude> [[en:Template:Latin alphabet]] [[fa:الگو:حروف لاتین یونیکد]] [[id:Templat:Huruf Latin]] [[ja:Template:ラテン文字]] [[ko:틀:로마자]] [[pt:Predefinição:Alfabeto Latino]] [[sk:Šablóna:Latinka]] [[sl:Predloga:Latinska abeceda]] [[su:Citakan:Hurup Latin]] [[sv:Mall:Latinska alfabetet]] [[th:แม่แบบ:อักษรละตินทั้งหมด]] [[zh:Template:Latin alphabet]] </noinclude> e12z8xtajaww7ii80fdnemy4mlf5ym2 C 0 3460 331778 326640 2014-03-23T14:06:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''C''' hè a terza lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_C.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] rhm0f3pjsm9ld6f136psjek64vd8ze0 D 0 3461 332212 326639 2014-03-23T14:14:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''D''' hè a quarta lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_D.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] treogwu4o2j7uamxrd4gdnniq7pkrni E 0 3462 332305 326638 2014-03-23T14:16:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''E''' hè a quinta lettera di l'alfabetu latinu. Hè una vucale. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_E.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] pb93pj2ezmiueflyvt31zkv2f6tr52w F 0 3463 332411 321964 2014-03-23T14:18:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''F''' hè a sesta lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_F.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] ioltuvr9vpi0doj1o4lcuck1pk52qg1 G 0 3464 364132 332539 2019-10-03T11:18:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''G''' hè a settima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_G.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] ruj2d9elnl3pfr1vxos8xxfgl5u6r8l H 0 3465 364119 332681 2019-10-03T11:18:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''H''' ('''acca''') hè l'ottesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_H.png|50px]]}} == Linguistica == == Citazione == A parola '''Acca''' hè mintuvata qualchì volta in a cultura è a litterature corsa. Per esempiu: * in a sprissione ''ùn ci si capisce un' acca'' chì significheghja: ùn ci si capisce nulla. == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] j8ajk89soct1aa1nr0zt0zzykfi7xuj I 0 3466 364124 332748 2019-10-03T11:18:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''I''' hè a novesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una vucale. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_I.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] kvgg4wp0htqjrp1yt3083k17f2scku6 K 0 3467 332920 326634 2014-03-23T14:29:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''K''' hè l'ondecesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_K.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] 36rc87fkfnmu7f4jbozhsgguxsn1829 L 0 3468 332949 326642 2014-03-23T14:29:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''L''' hè a dodecesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_L.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] 335a9e6uxcjnhhfxmli757upsqgpd5f M 0 3469 333211 326641 2014-03-23T14:34:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''M''' hè a tredecesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_M.png|50px]]}} == Linguistica == erfan == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] inu5z2gihmsckx924tfpyj55y8hqs6l N 0 3470 333563 326620 2014-03-23T14:42:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''N''' hè a quattordecesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_N.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] 6qobvytxub2qkczdrhxducmmxt8yjm1 O 0 3471 333641 326621 2014-03-23T14:43:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''O''' hè a quindecesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una vucale. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_O.png|50px]]}} == Citazione == A parola '''Ò''' hè mintuvata qualchì volta in a cultura è a litterature corsa. Per esempiu: * in a sprissione ''ùn sapè fà un ò di canna'' chì significheghja: ùn essa micca struitu (ùn sapè micca scrive). == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] nk856uky915u29p1k9vn4dkcmjamg4u P 0 3472 333772 326622 2014-03-23T14:46:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''P''' hè a sedecesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_P.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] s4a70bwppnmg0hun2gusknn19y6jyjb Q 0 3473 334072 326623 2014-03-23T14:52:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Q''' hè a dicessetesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_Q.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] 9g905d6f9b6z2zd3xl3v1fe3e6le7cx R 0 3474 334087 326616 2014-03-23T14:52:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''R''' hè a diciottesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_R.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] bnancuwoklaxpt2brpmoetnxg9jllg7 S 0 3475 364118 334208 2019-10-03T11:18:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''S''' ([[essa (lettera)|essa]]) hè a dicennovesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_S.png|50px]]}} == Citazione == A parola '''essa''' hè mintuvata qualchì volta in a cultura è a litterature corsa. Per esempiu: * in a sprissione ''fà l'essa'' chì significheghja: marchjà di traversu. * in e Poesie Giocose di [[Monsignori di la Fuata]]: :''Altrimenti ancu à la messa'' :''Vinaristi fendu l'essa.'' == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] nkgjpfy8tti0m2obgqaciigogoxtdbg T 0 3476 334553 326618 2014-03-23T15:02:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''T''' hè a vintesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_T.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] 6kvgz3znxbnnt5a5mv46qpzvy7igqfp U 0 3477 364135 334829 2019-10-03T11:18:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U''' hè a vintunesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una vucale. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_U.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] c1cegluk5d7b0uptfbwhg7pu14fkepi V 0 3478 334930 326624 2014-03-23T15:09:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''V''' hè a vintiduesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_V.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] e3q1ixnpt0oqtwv1f1jpak662zz8f5w W 0 3479 364133 335072 2019-10-03T11:18:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''W''' hè a vintitrèesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_W.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] trghaloj7600cqzmsnjjulegb2qys70 X 0 3480 364131 335096 2019-10-03T11:18:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''X''' hè a vintiquattresima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_X.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] rytoogcajcuv2fmjqdnqfdqnwx9gnzq Y 0 3481 364134 335098 2019-10-03T11:18:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Y''' hè a vinticinquesima lettera di l'[[alfabetu latinu]]. Hè una [[vucale]]. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_Y.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] mnq3qr96wvgaou2w3tyh14ne3mcqiic Z 0 3482 335106 326632 2014-03-23T15:12:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Z''' hè a vintiseiesima lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_Z.png|50px]]}} == Linguistica == == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Alfabetu latinu]] rms164qa8v1fso7tffd4bkunzkqqm4q Andromeda 0 3488 331467 321985 2014-03-23T13:59:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Andromeda | abbreviazione = And | genitivu = Andromedae | symbologia = [[Andromeda (mitologia)|Andromeda]] | RA = 1 | dec= +40 | areatotale = 722 | arearangu = 19emu | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Alpha Andromedae]] (Alpheratz) | stellamagnitude = 2.1 | meteore = * [[Andromedids]]<br />(Bielids) | vicinanza = * [[Perseus (Custellazione)|Perseus]] * [[Cassiopeia (Custellazione)|Cassiopeia]] * [[Lacerta]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] * [[Pisces]] * [[Triangulum]] | latmax = 90 | latmin = 40 | mese = Novembre | note=}} '''Andromeda''' hè una [[custellazione]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[M31]], a [[Galassia d’Andromeda]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 2z40r5s0qpr54xa7jwqms1v5tkp62ze Template:Infobox Custellazione 10 3489 64129 64128 2007-03-11T12:23:48Z 86.200.97.243 wikitext text/x-wiki {| border=0 cellpadding=1 cellspacing=0 style="font-family:Lucida Grande, Arial Unicode MS, Lucida Sans Unicode, sans-serif; font-family /**/; float:right; border:1px solid #aaa;background-color:#f9f9f9; font-size: 95%;" |- ! colspan="2" style="background: silver;" | {{{nome}}} |- | align="center" colspan="2" | [[Image:{{{nome}}} constellation map.png|none|250px|{{{nome}}}]] <small>imagine più maiore</small> |- ! Abbreviazione | {{{abbreviazione}}} |- ! [[Genitivu]] | {{{genitivu}}} |- ! Symbologia | {{{symbologia}}} |- ! [[Ascenzione dritta]] | {{{RA}}} h |- ! [[Declinazione]] | {{{dec}}}&deg; |- ! Area | {{{areatotale}}} sq. deg.<br>[[Listinu di custellazione per area|Ranked {{{arearank}}}]] |- ! style="white-space: nowrap;" | Numeru di stelle<br>([[apparent magnitude|magnitude]] < 3) | {{{numerustelle}}} |- ! Brightest star | {{{stellanome}}} <br>([[Apparent magnitude|App. magnitude]] {{{stellamagnitude}}}) |- valign=top ! [[Meteor shower]]s | {{{meteore}}} |- valign=top ! <br>custellazione vicine | {{{vicinanza}}} |- | align="center" colspan=2 | Videvule à e latitude trà +{{{latmax}}}&deg; è &minus;{{{latmin}}}&deg;<br>Megliu videvule à 21:00 (9 p.m.) pendante u mese di [[{{{mese}}}]] |- | align="left" colspan=2 | <small>{{{note}}}</small> |} l63iczc9rsov15ik40ivwtsbjf2dd94 Andromeda (Custellazione) 0 3490 9883 9881 2005-12-09T12:43:38Z 83.201.5.77 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Andromeda]] t0dg5q3nlmcfua07e7lvwqdauujez22 Antlia 0 3491 331492 321986 2014-03-23T14:00:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Antlia | abbreviazione = Ant | genitivu = Antliae | symbologia = a [[pompa]] | RA = 10 | dec= −30 | areatotale = 239 | arearangu = 62nd | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Antliae|α Ant]] | stellamagnitude = 4.25 | meteore = None | vicinanza = * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Pyxis]] * [[Vela (Custellazione)|Vela]] * [[Centaurus]] | latmax = 45 | latmin = 90 | mese = Aprile | note=}} '''Antlia''' hè una [[custellazione]]. U nome hè derivatu da a parolla latina per [[pompa]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 2997]] * [[NGC 3132]] * [[PGC 29194]] == Storia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 21e97zmkzhznq9zfleg89ewd6a5g3oo Apus 0 3492 351269 331512 2015-07-16T13:44:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Apus | abbreviazione = Aps | genitivu = Apodis | symbologia = l’[[acellu di paradisu]] | RA = 16 | dec= −75 | areatotale = 206 | arearangu = 67emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Apodis|α Aps]] | stellamagnitude = 3.83 | meteore = None | vicinanza = * [[Triangulum Australe]] * [[Circinus]] * [[Musca]] * [[Chamaeleon]] * [[Octans]] * [[Pavo (Custellazione)|Pavo]] * [[Ara]] | latmax = 5 | latmin = 90 | mese = Lugliu | note=}} '''Apus''' hè una di e dodici [[custellazione]] create da [[Pieter Dirkszoon Keyser]] è [[Frederick di Houtman]] trà u [[1595]] è u [[1597]]. == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] cs5lgmor9bneeo94xu6lc756mx2px80 Acquariu 0 3493 345993 331291 2015-07-01T14:37:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Aquarius | abbreviazione = Aqr | genitivu = Aquarii | symbologia = | RA = 23 | dec= −15 | areatotale = 980 | arearangu = 10emu | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Beta Aquarii|β Aqr]] (Sadalsuud) | stellamagnitude = 2.9 | meteore = *[[Marzu Aquarids]] *[[Eta Aquarids]] (Maghju&nbsp;4) *[[Delta Aquarids]] (Ghjugnu&nbsp;28) *[[Iota Aquarids]] | vicinanza = *[[Pisces]] *[[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] *[[Equuleus]] *[[Delphinus]] *[[Aquila (Custellazione)|Aquila]] *[[Capricornus]] *[[Piscis Austrinus]] *[[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] *[[Cetus]] | latmax = 65 | latmin = 90 | mese = Ottobre | note=}} '''Aquarius''' [[File:Aquarius.svg|20px]] ('''L'Aquariu''') hè una [[custellazione]]. == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[M2]] * [[M72]] * [[M73]] * [[NGC 7009]] * [[NGC 7293]] == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Referenze == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] lia4n2imylw6x7uhpwomqcegcumnx6b Aquila (Custellazione) 0 3494 351270 331513 2015-07-16T13:45:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Aquila | abbreviazione = Aql | genitivu = Aquilae | symbologia = l’[[Acula]] | RA = 20 | dec= +5 | areatotale = 652 | arearangu = 22nd | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Altair]] (α Aql) | stellamagnitude = 0.77 | meteore = * [[Ghjugnu Aquilids]] * [[Epsilon Aquilids]] | vicinanza = * [[Sagitta]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Ophiuchus]] * [[Serpens|Serpens Cauda]] * [[Scutum]] * [[Sagittarius]] * [[Capricornus]] * [[Aquarius]] * [[Delphinus (Custellazione)|Delphinus]] | latmax = 85 | latmin = 75 | mese = Aostu | note=}} '''Aquila''' ('''L'acula''') hè una [[custellazione]]. U nome hè derivatu da a [[latinu|parolla latina]] per [[acula]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 6803]] * [[NGC 6781]] * [[NGC 6709]] * [[NGC 6755]] * [[NGC 6760]] == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Referenze == * {{1911}} {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 6l3018yl6r6y41nexxn0lknixeba0dm Ara 0 3495 331515 326693 2014-03-23T14:00:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Ara | abbreviazione = Ara | genitivu = Arae | symbologia = l’Altare | RA = 17.39 | dec= −53.58 | areatotale = 237 | arearangu = 63rd | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Beta Arae|β Ara]] | stellamagnitude = 2.9 | meteore = None | vicinanza = * [[Corona Australis]] * [[Scorpius]] * [[Norma (Custellazione)|Norma]] * [[Triangulum Australe]] * [[Apus]] * [[Pavo (Custellazione)|Pavo]] * [[Telescopium]] | latmax = 25 | latmin = 90 | mese = Lugliu | note=}} '''Ara''' hè una [[custellazione]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 6397]] == Storia == Issa Custellazione era una di i 48 Custellazione originale mintuvate da [[Ptolemea]]. == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] ea0r1vne5dpccl0exvkybb7gg747hjc Arghjetu 0 3496 345994 331547 2015-07-01T14:38:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Aries | abbreviazione = Ari | genitivu = Arietis | symbologia = u [[muntone]] | RA = 3 | dec= +20 | areatotale = 441 | arearangu = 39emu | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Alpha Arietis|α Ari]] (Hamal) | stellamagnitude = 2.0 | meteore = *[[Maghju Arietids]] *[[Autumn Arietids]] *[[Delta Arietids]] *[[Epsilon Arietids]] *[[Daytime-Arietids]] *[[Aries-Triangulids]] | vicinanza = *[[Perseus (Custellazione)|Perseus]] *[[Triangulum]] *[[Pisces]] *[[Cetus]] *[[Taurus (Custellazione)|Taurus]] | latmax = 90 | latmin = 60 | mese = Decembre | note=}} '''Aries''' [[File:Aries_symbol.png|20px]] hè una [[custellazione]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 697]] * [[NGC 772]] * [[NGC 972]] * [[NGC 1156]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] ay1owi3u6ddd6y6xoatj4ehpdv497dy Auriga (Custellazione) 0 3497 331596 321992 2014-03-23T14:02:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Auriga | abbreviazione = Aur | genitivu = Aurigae | symbologia = | RA = 6 | dec= +40 | areatotale = 657 | arearangu = 21st | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Capella (star)|Capella]] (α Aur) | stellamagnitude = 0.08 | meteore = *[[Alpha Aurigids]] *[[Delta Aurigids]] | vicinanza = *[[Camelopardalis]] *[[Perseus (Custellazione)|Perseus]] *[[Taurus (Custellazione)|Taurus]] *[[Gemini]] *[[Lynx (Custellazione)|Lynx]] | latmax = 90 | latmin = 40 | mese = Frivaghju | note=}} '''Auriga''' hè una [[custellazione]]. Era una di e 48 custellazione originale mintuvate da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M36]] * [[M37]] * [[M38]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 1ssfsplgav6yupdigpzsmi2pfrkde3s Buiaghju 0 3498 331762 331054 2014-03-23T14:05:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Boötes | abbreviazione = Boo | genitivu = Bootis | RA = 15 | dec= +30 | areatotale = 907 | arearangu = 13emu | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Arcturus]] (α Boo) | stellamagnitude = −0.04 | meteore = * [[Ghjennaghju Bootids]] * [[Ghjugnu Bootids]] * [[Quadrantids]] | vicinanza = * [[Canes Venatici]] * [[Coma Berenices]] * [[Corona Borealis]] * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Serpens|Serpens Caput]] * [[Virgo]] * [[Ursa Major]] | latmax = 90 | latmin = 50 | mese = Ghjugnu | note=}} U '''Buiaghju''' hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 5466]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] ffjf5f3zm6ozo9238w6342k9laipxjn Caelum 0 3499 363931 331791 2019-10-03T11:14:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Caelum | abbreviazione = Cae | genitivu = Caeli | symbologia = | RA = 5 | dec= &minus;40 | areatotale = 125 | arearangu = 81st | nomerustelle = 0 | stellanome = &alpha; Cae | stellamagnitude = 4.45 | meteore = None | vicinanza = *[[Columba (Custellazione)|Columba]] *[[Lepus (Custellazione)|Lepus]] *[[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] *[[Horologium]] *[[Dorado]] *[[Pictor]] | latmax = 40 | latmin = 90 | mese = Ghjennaghju | note=}} '''Caelum''' hè una [[custellazione]]. == Storia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] dmv8blmey7prc0c0vh2b195s5t9v4b2 Camelopardalis 0 3500 331816 326723 2014-03-23T14:06:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Camelopardalis | abbreviazione = Cam | genitivu = Camelopardalis | symbologia = a [[Giraffa]] | RA = 6 | dec= +70 | areatotale = 757 | arearangu = 18emu | nomerustelle = 0 | stellanome = β Cam | stellamagnitude = 4.03 | meteore = None | vicinanza = *[[Draco (Custellazione)|Draco]] *[[Ursa Minor]] *[[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] *[[Cassiopeia (Custellazione)|Cassiopeia]] *[[Perseus (Custellazione)|Perseus]] *[[Auriga (Custellazione)|Auriga]] *[[Lynx (Custellazione)|Lynx]] *[[Ursa Major]] | latmax = 90 | latmin = 10 | mese = Frivaghju | note=}} '''Camelopardalis''' hè una [[custellazione]]. U nome hè derivatu da u nome latinu per [[giraffa]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 2403]] * [[NGC 1502]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} hihi lol fiere detre bleuu, ♥ [[Categoria:Custellazione]] p6iofy5sz3ct72gs9yvp6o0x2b3fxtl Cancer (Custellazione) 0 3501 331838 326724 2014-03-23T14:07:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Cancer | abbreviazione = Cnc | genitivu = Cancri | symbologia = | RA = 9 | dec= +20 | areatotale = 506 | arearangu = 31st | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Beta Cancri|β Cnc]] (Altarf) | stellamagnitude = 3.5 | meteore = *[[Delta Cancrids]] | vicinanza = *[[Lynx (Custellazione)|Lynx]] *[[Gemini]] *[[Canis Minor]] *[[Hydra (Custellazione)|Hydra]] *[[Leo]] *[[Leo Minor]] (corner) | latmax = 90 | latmin = 60 | mese = Marzu | note=}} '''Cancer''' (U Cancaru) hè una [[custellazione]]. == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[M44]]) == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Referenze == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] guthbk155ctqfrdbsrkkzj80ecr75aa Canes Venatici 0 3502 331840 321997 2014-03-23T14:07:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Canes Venatici | abbreviazione = CVn | genitivu = Canum Venaticorum | symbologia = | RA = 13 | dec= +40 | areatotale = 465 | arearangu = 38emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Cor Caroli]] (α CVn) | stellamagnitude = 2.90 | meteore = * [[Canes Venaticids]] | vicinanza = * [[Ursa Major]] * [[Boötes]] * [[Coma Berenices]] | latmax = 90 | latmin = 40 | mese = Maghju | note=}} '''Canes Venatici''' hè una [[custellazione]]. == Caratteristiche == [[File:Bootes & Coma Berenices.gif]] [[File:CVn_bode.jpg|right|250px|thumb|]] == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M51]] * [[M63]] * [[M94]] * [[M106]] * [[M3]] == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] pn4einbrhjo1ap3ze3qp6qlvhn1f424 Canis Major 0 3503 331843 321998 2014-03-23T14:07:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Canis major | abbreviazione = CMa | genitivu = Canis Majoris | symbologia = | RA = 7 | dec= −20 | areatotale = 380 | arearangu = 43rd | nomerustelle = 5 | stellanome = [[Sirius]] (α CMa) | stellamagnitude = −1.46 | meteore = None | vicinanza = * [[Monoceros]] * [[Lepus (Custellazione)|Lepus]] * [[Columba (Custellazione)|Columba]] * [[Puppis]] | latmax = 60 | latmin = 90 | mese = Frivaghju | note=}} '''Canis Major''' ('''U cane maiore''') hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[M41]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 1xckn4idg1kqd53uw39qd85jxs7y4hs Canis Minor 0 3504 331844 321999 2014-03-23T14:07:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Canis minor | abbreviazione = CMi | genitivu = Canis Minoris | symbologia = | RA = 8 | dec= +5 | areatotale = 183 | arearangu = 71st | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Procyon]] (α CMi) | stellamagnitude = 0.38 | meteore = * [[Canis-Minorids]] | vicinanza = * [[Monoceros]] * [[Gemini]] * [[Cancer (Custellazione)|Cancer]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] | latmax = 85 | latmin = 75 | mese = Marzu | note=}} '''Canis Minor''' ('''U cane minore''') hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] oyrn5hiorfy6j6eg2hofs5logbvebi7 Capricornus 0 3505 346023 331874 2015-07-01T14:57:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Capricornus | abbreviazione = Cap | genitivu = Capricorni | symbologia = | RA = 21 | dec= −20 | areatotale = 414 | arearangu = 40emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Delta Capricorni|δ Cap]] (Deneb Algedi) | stellamagnitude = 3.0 | meteore = *[[Alpha Capricornids]] *[[Chi Capricornids]] *[[Sigma Capricornids]] *[[Tau Capricornids]] *[[Capricorniden-Sagittariids]] | vicinanza = *[[Aquarius]] *[[Aquila (Custellazione)|Aquila]] *[[Sagittarius]] *[[Microscopium]] *[[Piscis Austrinus]] | latmax = 60 | latmin = 90 | mese = Settembre | note=}} '''Capricornus''' [[File:Capricorn_symbol.png|20px]] hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Pianete == *[[HD 202206 b]] *[[HD 202206 c]] {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] p437y2bf834aivfbd3ss55ootkauqng Carina (Custellazione) 0 3506 331917 326726 2014-03-23T14:08:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Carina | abbreviazione = Car | genitivu = Carinae | symbologia = | RA = 9 | dec= −60 | areatotale = 494 | arearangu = 34emu | nomerustelle = 5 | stellanome = [[Canopus (star)|Canopus]] (α Car)<br /> | stellamagnitude = −0.7 | meteore = * [[Alpha Carinids]] * [[Eta Carinids]] | vicinanza = * [[Vela (Custellazione)|Vela]] * [[Puppis]] * [[Pictor]] * [[Volans]] * [[Chamaeleon]] * [[Musca]] * [[Centaurus]] | latmax = 20 | latmin = 90 | mese = Marzu | note=}} '''Carina''' hè una [[custellazione]]. == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 0zc5ttz7zmeamn1ixogeral3ir21dmz Cassiopeia (Custellazione) 0 3507 331953 322002 2014-03-23T14:09:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Cassiopeia | abbreviazione = Cas | genitivu = Cassiopeiae | symbologia = | RA = 1 | dec= +60 | areatotale = 598 | arearangu = 25emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Alpha Cassiopeiae|α Cas]] (Schedar) | stellamagnitude = 2.23 | meteore = * [[Perseids]] | vicinanza = * [[Camelopardalis]] * [[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] * [[Lacerta]] * [[Andromeda (Custellazione)|Andromeda]] * [[Perseus (Custellazione)|Perseus]] | latmax = 90 | latmin = 20 | mese = Novembre | note=}} '''Cassiopeia''' hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Mitologia == == Stelle == == Referenze == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 0ajqp6ej82e7hgpk41c980a9knll45f Centaurus 0 3508 331998 326356 2014-03-23T14:10:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Centaurus | abbreviazione = Cen | genitivu = Centauri | symbologia = u [[Centauru]] | RA = 13 | dec= −50 | areatotale = 1060 | arearangu = 9emu | nomerustelle = 10 | stellanome = [[Alpha Centauri]] (α Cen) | stellamagnitude = −0.01 | meteore = * [[Alpha Centaurids]] * [[Omicron Centaurids]] * [[Theta Centaurids]] | vicinanza = * [[Antlia]] * [[Carina (Custellazione)|Carina]] * [[Circinus]] * [[Crux]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Libra]] (corner) * [[Lupus]] * [[Musca]] * [[Vela (Custellazione)|Vela]] | latmax = 30 | latmin = 90 | mese = Maghju | note=}} '''Centaurus''' hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] rbjq5ceivs2t3lqm5khjznxbuat74wx Cepheus (Custellazione) 0 3509 363934 332006 2019-10-03T11:14:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Cepheus | abbreviazione = Cep | genitivu = Cephei | symbologia = | RA = 22 | dec= +70 | areatotale = 588 | arearangu = 27emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Alpha Cephei|α Cep]] (Alderamin) | stellamagnitude = 2.44 | meteore = None | vicinanza = * [[Ursa Minor]] * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] * [[Lacerta]] * [[Cassiopeia (Custellazione)|Cassiopeia]] * [[Camelopardalis]] | latmax = 90 | latmin = 10 | mese = Novembre | note=}} '''Cepheus''' hè una [[custellazione]]. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 188]] * [[NGC 6946]] == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 7mcerd8611iiy0yf7ihnub75en33cs0 Cetus 0 3510 332020 322005 2014-03-23T14:10:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Cetus | abbreviazione = Cet | genitivu = Ceti | symbologia = | RA = 1.42 | dec= −11.35 | areatotale = 1231 | arearangu = 4emu | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Beta Ceti|β Cet]] (Deneb Kaitos)† | stellamagnitude = 2.04 | meteore = * [[Ottobre Cetids]] * [[Eta Cetids]] * [[Omicron Cetids]] | vicinanza = * [[Aries]] * [[Pisces]] * [[Aquarius]] * [[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] * [[Fornax]] * [[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] * [[Taurus (Custellazione)|Taurus]] | latmax = 70 | latmin = 90 | mese = Novembre | notes = '''Note:''' †[[Mira]] (ο Cet) is magnitude 2.0 at its brightest. }} '''Cetus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M77]] == Storia == == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 065rxymf19j654n7uq5ma2fvrurixz3 Chamaeleon 0 3511 363938 346024 2019-10-03T11:14:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Chamaeleon | abbreviazione = Cha | genitivu = Chamaeleontis | symbologia = | RA = 11 | dec= &minus;80 | areatotale = 132 | arearangu = 79emu | nomerustelle = 0 | stellanome = &gamma; Cha | stellamagnitude = 4.1 | meteore = None | vicinanza = *[[Musca]] *[[Carina (Custellazione)|Carina]] *[[Volans]] *[[Mensa (Custellazione)|Mensa]] *[[Octans]] *[[Apus]] | latmax = 0 | latmin = 90 | mese = Aprile | note=}} '''Chamaeleon''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Stelle == == Oggetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Mitologia == == Referenze == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] l3tze2fnqxu5itved98jtrm6sf6enbd Circinus 0 3512 332083 322007 2014-03-23T14:12:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Circinus | abbreviazione = Cir | genitivu = Circini | symbologia = a [[bussula]] | RA = 15 | dec= −60 | areatotale = 93 | arearangu = 85emu | nomerustelle = 0 | stellanome = α Cir | stellamagnitude = 3.2 | meteore = None | vicinanza = * [[Centaurus]] * [[Musca]] * [[Apus]] * [[Triangulum Australe]] * [[Norma]] * [[Lupus]] | latmax = 10 | latmin = 90 | mese = Ghjugnu | note=}} '''Circinus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] al0saeip17i9y536tsexjsffmborwaz Columba (Custellazione) 0 3513 332120 326358 2014-03-23T14:13:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Columba | abbreviazione = Col | genitivu = Columbae | symbologia = a [[culombula]] | RA = 6 | dec= −35 | areatotale = 270 | arearangu = 54emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Alpha Columbae|α Col]] (Phact) | stellamagnitude = 2.6 | meteore = None | vicinanza = * [[Lepus (Custellazione)|Lepus]] * [[Caelum]] * [[Pictor]] * [[Puppis]] * [[Canis Major]] | latmax = 45 | latmin = 90 | mese = Frivaghju | note=}} '''Columba''' ('''A Culombula''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 962xg6tz4ym28lfg2m77hchcnyd8u5a Coma Berenices 0 3514 332122 326658 2014-03-23T14:13:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Coma Berenices | abbreviazione = Com | genitivu = Comae Berenices | symbologia = capillera di [[Berenice]] | RA = 12.76 | dec= +21.83 | areatotale = 386 | arearangu = 42nd | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Beta Comae Berenices|β Com]]| stellamagnitude = 4.26 | meteore = * [[Coma Berenicids]] | vicinanza = * [[Canes Venatici]] * [[Ursa Major]] * [[Leo]] * [[Virgo]] * [[Boötes]] | latmax = 90 | latmin = 70 | mese = Maghju | note=}} '''Coma Berenices''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M100]] * [[M85]] * [[M88]] [[File:Spiral Galaxy M88.jpg|thumb|right|100px|M88 (NGC 4501)]] * [[M91]] [[File:Blackeyegalaxy.jpg|thumb|200px|M64, the Black Eye Galaxy]] * [[M64]] * [[M53]] (NGC 5024) == Storia == == Stelle == == Referenze == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] f71pvnkw4218hf7gufolbirpz2gl4fc Corona Borealis 0 3515 346025 332143 2015-07-01T14:58:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Corona borealis | abbreviazione = CrB | genitivu = Coronae Borealis | symbologia = | RA = 16 | dec= +30 | areatotale = 179 | arearangu = 73rd | nomerustelle = 1 | stellanome = ([[Alpha Coronae Borealis|α CrB]]) (Alphecca or Gemma) | stellamagnitude = 2.2 | meteore = None | vicinanza = *[[Hercules (Custellazione)|Hercules]] *[[Boötes]] *[[Serpens|Serpens Caput]] | latmax = 90 | latmin = 50 | mese = Lugliu | note=}} '''Corona Borealis''' ('''A curona boreale''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Corona Borealis}} [[Categoria:Custellazione]] lq7k6vaukkmev33396qjba1mtzkuz2p Corvus (Custellazione) 0 3516 346026 332151 2015-07-01T14:58:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Corvus | abbreviazione = Crv | genitivu = Corvi | symbologia = u [[Corbu]] | RA = 12 | dec= −20 | areatotale = 184 | arearangu = 70emu | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Gamma Corvi|γ Crv]] (Gienah) | stellamagnitude = 2.59 | meteore = * [[Corvids]] ([[Ghjugnu 26]]) | vicinanza = * [[Virgo]] * [[Crater (Custellazione)|Crater]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] | latmax = 60 | latmin = 90 | mese = Maghju | note=}} '''Corvus''' ('''U corbu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == δ, γ, ε, and β form the 'sail' [[asterism (astronomy)|asterism]]; and γ and δ serve as pointers toward [[Spica]]. == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Corvus (Custellazione)}} [[Categoria:Custellazione]] gy32n186005u48dazk6o3o5z3xmmbor Crater (Custellazione) 0 3517 332160 322012 2014-03-23T14:13:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Crater (Custellazione)''' {{Infobox Custellazione| nome = Crater | abbreviazione = Crt | genitivu = Crateris | symbologia = a [[Cuppa]] | RA = 11 | dec= −15 | areatotale = 282 | arearangu = 53rd | nomerustelle = None | stellanome = [[Delta Crateris|δ Crt]] | stellamagnitude = 3.57 | meteore = * [[Eta Craterids]] | vicinanza = * [[Leo]] * [[Sextans]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Corvus (Custellazione)|Corvus]] * [[Virgo]] | latmax = 65 | latmin = 90 | mese = Aprile | note=}} '''Crater''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Stelle == == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 3511]] * [[NGC 3887]] * [[NGC 3981]] == Mitologia == == Ligami == {{Commons|Crater}} [[Categoria:Custellazione di Crater]] m6iy2rdi8usb1hehbn27p5ye8plsl1j Crux 0 3518 363970 346027 2019-10-03T11:15:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Crux | abbreviazione = Cru | genitivu = Crucis | symbologia = a [[croce]] | RA = 12 | dec= &minus;60 | areatotale = 68 | arearangu = 88emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Beta Crucis|&beta; Cru]] (Becrux or Mimosa) | stellamagnitude = 1.25 | meteore = *[[Crucids]] | vicinanza = *[[Centaurus]] *[[Musca]] | latmax = 20 | latmin = 90 | mese = Maghju | note=}} '''Crux''' ('''A croce''' o '''A Croci''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 4755]] == Storia == [[Image:Southern cross appearing on a number of flags.PNG|thumb]] == Stelle == == Ligami == * [http://www.allthesky.com/Custellazione/crux/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Crux] {{Commons|Crux}} [[Categoria:Custellazione]] ozu1kdo0segiv3d28rqf3assbtdchi2 Cygnus (Custellazione) 0 3519 346028 332209 2015-07-01T14:59:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Cygnus | abbreviazione = Cyg | genitivu = Cygni | symbologia = | RA = 20.62 | dec= +42.03 | areatotale = 804 | arearangu = 16emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Deneb]] (α Cyg) | stellamagnitude = 1.25 | meteore = * [[Ottobre Cygnids]] * [[Kappa Cygnids]] | vicinanza = * [[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Lyra]] * [[Vulpecula]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] * [[Lacerta]] | latmax = 90 | latmin = 40 | mese = Settembre | note=}} '''Cygnus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 7000]] == Storia == [[File:Cygnus Custellazione drawing.jpg|thumb|250px|right|Drawing of Cygnus by Hevelius, 1690]] [http://borghetto.astrofili.org/costellazioni/cygnus.JPG] == Stelle == == Ligami == {{Commons|Andromeda}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/cygnus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Cygnus] [[Categoria:Custellazione]] aimuq48k62p7724v0ie5zi95qpe38ne Delphinus (Custellazione) 0 3520 346029 332251 2015-07-01T14:59:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Delphinus | abbreviazione = Del | genitivu = Delphini | symbologia = u [[Delfinu]] | RA = 20.7 | dec= +13.8 | areatotale = 189 | arearangu = 69emu | nomerustelle = 0 | stellanome = Rotanev (β Del) | stellamagnitude = 3.63 | meteore = None | vicinanza = * [[Vulpecula]] * [[Sagitta]] * [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] * [[Aquarius]] * [[Equuleus]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] | latmax = 90 | latmin = 70 | mese = Settembre | note=}} '''Delphinus''' ('''U delfinu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 6891]] * [[NGC 6934]] * [[NGC 7006]] == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Delphinus (Custellazione)}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/delphinus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Delphinus] [[Categoria:Custellazione]] 1k5e6t5x7u07lgyqpwz6fm4c5wnsagg Dorado 0 3521 346030 332284 2015-07-01T15:00:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Dorado | abbreviazione = Dor | genitivu = Doradus | symbologia = | RA = 5 | dec= -60 | areatotale = 179 | arearangu = 72nd | nomerustelle = None | stellanome = α Dor | stellamagnitude = 3.27 | meteore = None | vicinanza = * [[Caelum]] * [[Horologium]] * [[Reticulum]] * [[Hydrus]] * [[Mensa (Custellazione)|Mensa]] * [[Volans]] * [[Pictor]] | latmax = 20 | latmin = 90 | mese = Frivaghju | note=}} '''Dorado''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Stelle == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 1566]] * [[NGC 1755]] * [[NGC 1763]] * [[NGC 1820]] * [[NGC 1850]] * [[NGC 1854]] * [[NGC 1869]] * [[NGC 1901]] * [[NGC 1910]] * [[NGC 1936]] * [[NGC 1978]] * [[NGC 2002]] * [[NGC 2027]] * [[NGC 2032]] * [[NGC 2070]] * [[NGC 2164]] == Referenze == == Ligami == {{Commons|Dorado}} [[Categoria:Custellazione]] r7vtjesrhtnnhdch8wkzxfzcws3znhy Draco (Custellazione) 0 3522 346031 332291 2015-07-01T15:00:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Draco | abbreviazione = Dra | genitivu = Draconis | symbologia = u [[Dragone]] | RA = 15 | dec= +75 | areatotale = 1083 | arearangu = 8emu | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Gamma Draconis|γ Dra]] (Etamin) | stellamagnitude = 2.23 | meteore = * [[Draconids]] | vicinanza = * [[Boötes]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Lyra]] * [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] * [[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] * [[Ursa Minor]] * [[Camelopardalis]] * [[Ursa Major]] | latmax = 90 | latmin = 15 | mese = Lugliu | note=}} '''Draco''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 6543]] * [[NGC 5866]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Draco}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/draco/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Draco] [[Categoria:Custellazione]] m6oqwdwrvaimlqky2r27wmo3icyycl4 Equuleus 0 3523 332370 326691 2014-03-23T14:17:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Equuleus | abbreviazione = Equ | genitivu = Equulei | symbologia = | RA = 21 | dec= 10 | areatotale = 72 | arearangu = 87emu | nomerustelle = None | stellanome = [[Alpha Equulei|α Equ]] (Kitalpha) | stellamagnitude = 3.92 | meteore = None | vicinanza = * [[Aquarius]] * [[Delphinus (Custellazione)|Delphinus]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] | latmax = 90 | latmin = 80 | mese = Settembre | note=}} '''Equuleus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 7015]] * [[NGC 7040]] * [[NGC 7045]] * [[NGC 7046]]. == Mitologia == == Stelle == == References == == Ligami == {{Commons|Equuleus}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/delphinus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Equuleus] [[Categoria:Custellazione]] odcpp2pxml2550blvu0ogwg04tndr4o Eridanus (Custellazione) 0 3524 346032 332383 2015-07-01T15:00:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Eridanus | abbreviazione = Eri | genitivu = Eridani | symbologia = u [[fiume]] | RA = 3.25 | dec= −29 | areatotale = 1138 | arearangu = 6emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Achernar]] (α Eri) | stellamagnitude = 0.46 | meteore = None | vicinanza = * [[Cetus]] * [[Fornax]] * [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] * [[Hydrus]] * [[Tucana (Custellazione)|Tucana]] (corner) * [[Horologium]] * [[Caelum]] * [[Lepus (Custellazione)|Lepus]] * [[Orion (Custellazione)|Orion]] * [[Taurus (Custellazione)|Taurus]] | latmax = 32 | latmin = 90 | mese = Decembre | note=}} '''Eridanus''' ('''Eridanu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Eridanus}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/eridanus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Eridanus] [[Categoria:Custellazione]] qusps46jrewgs05bftpthvn80m1eiab Fornax 0 3525 346033 332481 2015-07-01T15:00:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Fornax | abbreviazione = For | genitivu = Fornacis | symbologia = | RA = ? | dec= ? | areatotale = 398 | arearangu = 41st | nomerustelle = None | stellanome = α For | stellamagnitude = 3.87 | meteore = None | vicinanza = * [[Cetus]] * [[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] * [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] * [[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] | latmax = 50 | latmin = 90 | mese = Decembre | note=}} '''Fornax''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Fornax}} [[Categoria:Custellazione]] d6cl1v9uicytyxdce6d7xoocjh4n9k2 Gemini 0 3526 346034 332572 2015-07-01T15:01:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Gemini | abbreviazione = Gem | genitivu = Geminorum | symbologia = | RA = 7 | dec= 20 | areatotale = 514 | arearangu = 30emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Pollux (star)|Pollux]] (β Gem) | stellamagnitude = 1.1 | meteore = * [[Geminids]] * [[Rho Geminids]] | vicinanza = * [[Lynx (Custellazione)|Lynx]] * [[Auriga (Custellazione)|Auriga]] * [[Taurus (Custellazione)|Taurus]] * [[Orion (Custellazione)|Orion]] * [[Monoceros]] * [[Canis Minor]] * [[Cancer (Custellazione)|Cancer]] | latmax = 90 | latmin = 60 | mese = Frivaghju | note=}} '''Gemini''' [[File:Gemini_symbol.png|18px]] hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Gemini}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/gemini/ The Deep Photogr aphic Guide to the Custellazione: Gemini] [[Categoria:Custellazione]] kdb1ghxyoxta6kskatsaoon4eeicvyq Grus (Custellazione) 0 3527 346035 332666 2015-07-01T15:01:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Grus | abbreviazione = Gru | genitivu = Gruis | symbologia = | RA = ?????? | dec= −?????? | areatotale = 366 | arearangu = 45emu | nomerustelle = ?????? | stellanome = [[Alpha Gruis|α Gru]] (Al Na'ir) | stellamagnitude = +1.73 | meteore = * [[??????]] * [[??????]] | vicinanza = * [[Piscis Austrinus]] * [[Microscopium]] * [[Indus (Custellazione)|Indus]] * [[Tucana]] * [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] * [[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] | latmax = 34 | latmin = 90 | mese = Ottobre | note=}} '''Grus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == * [http://160.114.99.91/astrojan/grus.htm The clickable Grus] [[Categoria:Custellazione]] srulvscdzd1md3t3axhsqnq21tdxv7q Hercules (Custellazione) 0 3528 363919 346036 2019-10-03T11:14:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Hercules | abbreviazione = Her | genitivu = Herculis | symbologia = [[Erculu]] | RA = 17 | dec= 30 | areatotale = 1225 | arearangu = 5emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Herculis|α Her]] | stellamagnitude = 3.1 | meteore = * [[Tau Herculids]] | vicinanza = * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Boötes]] * [[Corona Borealis]] * [[Serpens|Serpens Caput]] * [[Ophiuchus]] * [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] * [[Sagitta]] * [[Vulpecula]] * [[Lyra]] | latmax = 90 | latmin = 50 | mese = Lugliu | note=}} '''Hercules''' ('''Erculu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M13]] * [[M92]]. == Mitologia == == Stelle == == Referenze == * H. A. Rey, ''The Stars — A New Way To See Them''. Enlarged World-Wide Edition. Houghton Mifflin, Boston, 1997. [[ISBN]] 0-395-24830-2. == Ligami == {{Commons|Hercules (Custellazione)}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/hercules/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Hercules] [[Categoria:Custellazione]] imvs2h3xkhwvx11rvafurb26srqdqqn Horologium 0 3529 346037 332742 2015-07-01T15:02:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Horologium | abbreviazione = Hor | genitivu = Horologii | symbologia = | RA = ?????? | dec= −60 | areatotale = 249 | arearangu = 58emu | nomerustelle = 0 | stellanome = α Horologii | stellamagnitude = 3.85 | meteore = *[[??????]] *[[??????]] | vicinanza = *[[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] *[[Hydrus]] *[[Reticulum]] *[[Dorado (Custellazione)|Dorado]] *[[Caelum]] | latmax = ?????? | latmin = ?????? | mese = Decembre | note=}} '''Horologium''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Pianete == * [[Iota Horologii b]] == Ligami == {{Commons|Horologium}} [[Categoria:Custellazione]] pm1qo15a3hl33shbs3ljdkvf5s1w3yu Idra (custellazione) 0 3530 346039 332759 2015-07-01T15:02:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Hydra | abbreviazione = Hya | genitivu = Hydrae | symbologia = | RA = ?????? | dec= −?????? | areatotale = 1303 | arearangu = 1st | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Alphard]] (α Hya) | stellamagnitude = 1.98 | meteore = * [[??????]] * [[??????]] | vicinanza = * [[Antlia]] * [[Cancer (Custellazione)|Cancer]] * [[Canis Minor]] * [[Centaurus]] * [[Corvus]] * [[Crater (Custellazione)|Crater]] * [[Leo]] * [[Libra]] * [[Lupus]] (corner) * [[Monoceros]] * [[Puppis]] * [[Pyxis]] * [[Sextans]] * [[Virgo]] | latmax = 54 | latmin = 83 | mese = Aprile | note=}} '''Hydra''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Stelle == == Mitologia == [[File:Hydrasnake.JPG|right|300px|The snake of the Hydra Custellazione]] * [[Felis (Custellazione)|Felis]] == Ligami == {{Commons|Hydra (Custellazione)}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/hydra/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Hydra] [[Categoria:Custellazione]] nsw2zzvodetdi28eab33glol2r91xn3 Hydrus 0 3531 346038 332747 2015-07-01T15:02:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Hydrus | abbreviazione = Hyi | genitivu = Hydri | symbologia = a [[Sarpe di mare]] | RA = ?????? | dec= −?????? | areatotale = 243 | arearangu = 61st | nomerustelle = ?????? | stellanome = &??????; ?????? | stellamagnitude = ?????? | meteore = * [[??????]] * [[??????]] | vicinanza = * [[Dorado]] * [[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] * [[Horologium]] * [[Mensa]] * [[Octans]] * [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] (corner) * [[Reticulum]] * [[Tucana]] | latmax = ?????? | latmin = 90 | mese = Decembre | note=}} '''Hydrus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Stelle == == Oggetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Mitologia == == Referenze == == Ligami == {{Commons|Hydrus}} [[Categoria:Custellazione]] 3dmvxoyqyayqdu1bf0uk9vkzrh6oori Indus (Custellazione) 0 3532 357691 346040 2017-09-15T18:41:34Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Indus | abbreviazione = Ind | genitivu = Indi | symbologia = | RA = ?????? | dec= −?????? | areatotale = 294 | arearangu = 49emu | nomerustelle = ?????? | stellanome = &??????; ?????? | stellamagnitude = ?????? | meteore = * [[??????]] * [[??????]] | vicinanza = * [[Microscopium]] * [[Sagittarius]] (corner) * [[Telescopium]] * [[Pavo (Custellazione)|Pavo]] * [[Octans]] * [[Tucana (Custellazione)|Tucana]] * [[Grus (Custellazione)|Grus]] | latmax = ?????? | latmin = 90 | mese = Settembre | note=}} '''Indus''' (abbreviatu in '''Ind''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Indus hè una [[custellazione]] chjuca di u celu meridiunale; a so intruduzzione riculla à [[Johann Bayer]]. A custellazione hè figurativamente riprisentata incù e sembianze di un [[indianu d'America]] incù una lancia in manu. == Storia == === Mitologia === == Stelle == == Oggetti celesti rimarchevuli == == Ligami == == Referenze == {{Commons|Indus (Custellazione)}} [[Categoria:Custellazione]] qkfxwdiq1vunm02kvrw6g3pxmoevtt0 Lacerta 0 3533 346017 332968 2015-07-01T14:48:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Lacerta | abbreviazione = Lac | genitivu = Lacertae | symbologia = l’[[acertula]] | RA = 22.5 | dec= 45 | areatotale = 201 | arearangu = 68emu | nomerustelle = 0 | stellanome = α Lacertae | stellamagnitude = 3.8 | meteore = | vicinanza = * [[Andromeda (Custellazione)|Andromeda]] * [[Cassiopeia (Custellazione)|Cassiopeia]] * [[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] * [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] | latmax = 90 | latmin = 35 | mese = Ottobre | note=}} '''Lacerta''' ('''L'Acertula''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 7243]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Lacerta (Custellazione)}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/lacerta/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Lacerta] [[Categoria:Custellazione]] 3gslymp57ynj7pb79vc15jcaa2wllst Lione (custellazione) 0 3534 333132 331061 2014-03-23T14:33:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Leo | abbreviazione = Leo | genitivu = Leonis | symbologia = u [[Lione]] | RA = 11 | dec= 15 | areatotale = 947 | arearangu = 12emu | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Regulus]] (α Leo) | stellamagnitude = 1.4 | meteore = * [[Leonids]] | vicinanza = * [[Ursa Major]] * [[Leo Minor]] * [[Lynx (Custellazione)|Lynx]] (corner) * [[Cancer (Custellazione)|Cancer]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Sextans]] * [[Crater (Custellazione)|Crater]] * [[Virgo]] * [[Coma Berenices]] | latmax = 90 | latmin = 65 | mese = Aprile | note=}} '''Leo''' [[File:LeoLion_symbol.png|20px]] ('''U Lione''' o '''U Lionu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == Leo cuntene parechje [[galassia|galassie]]: e più famose sò e galassie coppie [[Messier 65|M65]], [[M66]] è [[M95]], [[M96]]. == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Referenze == == Ligami == {{Commons|Leo}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/leo/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Leo] {{Listinu_di_custellazione}} {{c}} [[Categoria:Custellazione]] nz0d10bluba5182m0yobpjf2xvc90cf Leo Minor 0 3535 344969 333041 2015-07-01T07:20:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Leo Minor | abbreviazione = LMi | genitivu = Leonis Minoris | symbologia = u [[Lione]] minore | RA = 10 | dec= 35 | areatotale = 232 | arearangu = 64emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[46 Leonis Minoris|46 LMi]] (Praecipua) | stellamagnitude = 3.83 | meteore = | vicinanza = * [[Ursa Major]] * [[Lynx (Custellazione)|Lynx]] * [[Cancer (Custellazione)|Cancer]] (corner) * [[Leo]] | latmax = 90 | latmin = 45 | mese = Aprile | note=}} '''Leo Minor''' ('''U Lione minore''' o '''U Lionu minori''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Leo Minor}} [http://www.allthesky.com/Custellazione/leominor/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Leo Minor] [[Categoria:Custellazione]] 04mng8ip1tdyx68oewpqa5xkpyaadjn Lepus (Custellazione) 0 3536 346018 333046 2015-07-01T14:55:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Lepus | abbreviazione = Lep | genitivu = Leporis | symbologia = | RA = 6 | dec= −20 | areatotale = 290 | arearangu = 51st | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Alpha Leporis|α Lep]] (Arneb) | stellamagnitude = ?????? | meteore = *[[??????]] *[[??????]] | vicinanza = *[[Orion (Custellazione)|Orion]] *[[Monoceros]] *[[Canis Major]] *[[Columba (Custellazione)|Columba]] *[[Caelum]] *[[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]]| latmax = 63 | latmin = 90 | mese = Ghjennaghju | note=}} '''Lepus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Lepus (Custellazione)}} [http://www.allthesky.com/Custellazione/lepus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Lepus] [[Categoria:Custellazione]] n00dt5kt8whm9yqmxtykrxd95q30hxf Libra 0 3537 346019 333053 2015-07-01T14:55:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Libra | abbreviazione = Lib | genitivu = Librae | symbologia = | RA = 15 | dec= −15 | areatotale = 538 | arearangu = 29emu | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Zubeneschamali]] (β Lib) | stellamagnitude = 2.6 | meteore = *[[Maghju Librids]] | vicinanza = *[[Serpens|Serpens Caput]] *[[Virgo]] *[[Hydra (Custellazione)|Hydra]] *[[Centaurus (Custellazione)|Centaurus]] (corner) *[[Lupus]] *[[Scorpius]] *[[Ophiuchus]] | latmax = 65 | latmin = 90 | mese = Ghjugnu | note=}} '''Libra''' [[File:Libra_symbol.png|20px]] hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Libra}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/libra/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Libra] [[Categoria:Custellazione]] tcm5b5ti1essc2brkavlqc6r1uzg7u3 Lupus 0 3538 346020 333196 2015-07-01T14:56:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Lupus | abbreviazione = Lup | genitivu = Lupi | symbologia = u [[Lupu]] | RA = 15 | dec= −43 | areatotale = 334 | arearangu = 46emu | nomerustelle = 3 | stellanome = α Lupi | stellamagnitude = 2.3 | meteore = | vicinanza = * [[Norma (Custellazione)|Norma]] * [[Scorpius]] * [[Circinus]] * [[Centaurus]] * [[Libra]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] (corner) | latmax = 35 | latmin = 90 | mese = Ghjugnu | note=}} '''Lupus''' ('''U Lupu''' o '''U Lubbu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Stelle == [[Categoria:Custellazione]] d853q0448zok2rvuzqtw9f7c9lhi36b Lynx (Custellazione) 0 3539 346021 333205 2015-07-01T14:56:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Lynx | abbreviazione = Lyn | genitivu = Lyncis | symbologia = | RA = ?????? | dec= &minus;?????? | areatotale = 545 | arearangu = 28emu | nomerustelle = 0 | stellanome = &alpha; Lyn | stellamagnitude = ?????? | meteore = *[[??????]] *[[??????]] | vicinanza = *[[Ursa Major]] *[[Camelopardalis]] *[[Auriga (Custellazione)|Auriga]] *[[Gemini]] *[[Cancer (Custellazione)|Cancer]] *[[Leo]] (corner) *[[Leo Minor]] | latmax = 90 | latmin = ?????? | mese = Marzu | note=}} '''Lynx''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Lynx (Custellazione)}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/lynx/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Lynx] [[Categoria:Custellazione]] n450kyxe9318p2cbwdvbx1g7d979bej Lyra 0 3540 346022 333206 2015-07-01T14:56:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Lyra | abbreviazione = Lyr | genitivu = Lyrae | symbologia = | RA = 19 | dec= 40 | areatotale = 286 | arearangu = 52nd | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Vega]] (α Lyrae) | stellamagnitude = 0.03 | meteore = * [[Lyrids]] * [[Ghjugnu Lyrids]] * [[Alpha Lyrids]] | vicinanza = * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Vulpecula]] * [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] | latmax = 90 | latmin = 40 | mese = Aostu | note=}} '''Lyra''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M56]] * [[M57]] == Mitologia == == Stelle == == Pianete == * [[HD 177830|HD 177830 b]] * [[HD 178911|HD 178911 Bb]] * [[TrES-1]] * [[Vega|Vega Proplyd]] == Ligami == {{Commons|Lyra}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/lyra/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Lyra] [[Categoria:Custellazione]] p18hy3if7pqzd07dhwhy0ktn1sj85l6 Mensa (Custellazione) 0 3541 363939 345997 2019-10-03T11:14:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Mensa | abbreviazione = Men | genitivu = Mensae | symbologia = a [[Tavula]] | RA = ?????? | dec= &minus;?????? | areatotale = 153 | arearangu = 75emu | nomerustelle = 0 | stellanome = &alpha; Mensae | stellamagnitude = 5.09 | meteore = *[[??????]] *[[??????]] | vicinanza = *[[Chamaeleon]] *[[Dorado]] *[[Hydrus]] *[[Octans]] *[[Volans]] | latmax = ?????? | latmin = 90 | mese = Ghjennaghju | note=}} '''Mensa''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Mensa}} [[Categoria:Custellazione]] dq8j7onodiqu70v0kdiyj1te9e8lt82 Microscopium 0 3542 345992 333449 2015-07-01T14:36:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Microscopium | abbreviazione = Mic | genitivu = Microscopii | symbologia = | RA = ?????? | dec= −?????? | areatotale = 210 | arearangu = 66emu | nomerustelle = 0 | stellanome = &??????; ?????? | stellamagnitude = 4.7 | meteore = * [[??????]] * [[??????]] | vicinanza = * [[Capricornus]] * [[Sagittarius]] * [[Telescopium]] (corner) * [[Indus (Custellazione)|Indus]] * [[Grus (Custellazione)|Grus]] * [[Piscis Austrinus]] | latmax = ?????? | latmin = 90 | mese = Settembre | note=}} '''Microscopium''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Microscopium}} [[Categoria:Custellazione]] klms0wgjvib74tgo37wdqr6vfgb6t26 Monoceros 0 3543 345995 333484 2015-07-01T14:38:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Monoceros | abbreviazione = Mon | genitivu = Monocerotis | symbologia = | RA = 7.15 | dec= −5.74 | areatotale = 482 | arearangu = 35emu | nomerustelle = 0 | stellanome = α Monocerotis | stellamagnitude = 3.93 | meteore = * [[Decembre Monocerids]] * [[Alpha Monocerids]] | vicinanza = * [[Canis Major]] * [[Canis Minor]] * [[Gemini]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Lepus (Custellazione)|Lepus]] * [[Orion (Custellazione)|Orion]] * [[Puppis]] | latmax = 75 | latmin = 85 | mese = Frivaghju | note=}} '''Monoceros''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M50]] * [[NGC 2244]] * [[NGC 2261]] == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == * [http://www.allthesky.com/Custellazione/monoceros/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Monoceros] [[Categoria:Custellazione]] hkjy5av28rbf9758c3pmp2t0l0qaazn Musca 0 3544 345996 333548 2015-07-01T14:39:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Musca | abbreviazione = Mus | genitivu = Muscae | symbologia = a [[Mosca]] | RA = 12h 27m 36s | dec= −70° 20' 24''| areatotale = 138 | arearangu = 77emu | nomerustelle = ? | stellanome = [[Alpha Muscae|α Mus]] | stellamagnitude = 2.69 | meteore = *[[??????]] *[[??????]] | vicinanza = *[[Apus]] *[[Carina]] *[[Centaurus]] *[[Chamaeleon]] *[[Circinus]] *[[Crux]] | latmax = 10 | latmin = 90 | mese = Maghju | note=}} '''Musca''' ('''A Mosca''' o '''A Musca''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Musca}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/chamaeleon/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Musca] [[Categoria:Custellazione]] 0sqlf0j7vg5gl7nl0i4nurjolbmlhfe Norma (Custellazione) 0 3545 345998 333626 2015-07-01T14:39:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Norma | abbreviazione = Nor | genitivu = Normae | symbologia = | RA = 16.05 | dec= −52.01 | areatotale = 165 | arearangu = 74emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Gamma Normae|γ Nor]] | stellamagnitude = 4.0 | meteore = * [[Gamma Normids]] | vicinanza = * [[Scorpius]] * [[Lupus (Custellazione)|Lupus]] * [[Circinus]] * [[Triangulum Australe]] * [[Ara]] | latmax = 30 | latmin = 90 | mese = Lugliu | note=}} '''Norma''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Stelle == == Referenze == == Ligami == {{Commons|Norma}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/norma/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Norma] [[Categoria:Custellazione]] p4nbts97o706ed6xs3x1xx23pqjdjed Octans 0 3546 357670 345999 2017-09-13T16:16:52Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Octans | abbreviazione = Oct | genitivu = Octantis | symbologia = | RA = 22 | dec= −90 | areatotale = 291 | arearangu = 50emu | nomerustelle = ?????? | stellanome = | stellamagnitude = ?????? | meteore = * [[??????]] | vicinanza = * [[Tucana]] * [[Indus (Custellazione)|Indus]] * [[Pavo (Custellazione)|Pavo]] * [[Apus]] * [[Chamaeleon]] * [[Mensa (Custellazione)|Mensa]] * [[Hydrus]] | latmax = 0 | latmin = 90 | mese = Ottobre | notes=Circumpolar.}} '''Octans''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Si tratta di una custellazione meridiunale pocu vistosa, intrudutta da [[Nicolas Louis de Lacaille]] è nota soprattuttu pè cuntene u polu sudu celincu. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Octans}} [[Categoria:Custellazione]] 7fa2fplcred22ayxuyp4xzpb4exzj2e Ophiuchus 0 3547 346000 333682 2015-07-01T14:40:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Ophiuchus | abbreviazione = Oph | genitivu = Ophiuchi | symbologia = | RA = 17 | dec= 0 | areatotale = 948 | arearangu = 11emu | nomerustelle = 5 | stellanome = [[Alpha Ophiuchi|α Oph]] (Ras Alhague) | stellamagnitude = 2.1 | meteore = * [[Ophiuchids]] * Northern [[Maghju Ophiuchids]] * Southern Maghju Ophiuchids * [[Theta Ophiuchids]] | vicinanza = * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Serpens|Serpens Caput]] * [[Libra]] * [[Scorpius]] * [[Sagittarius]] * [[Serpens|Serpens Cauda]] * [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] | latmax = 80 | latmin = 80 | mese = Lugliu | note=}} '''Ophiuchus''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[NGC 6633]] * [[M9]] * [[M10]] * [[M12]] * [[M14]] * [[M19]] * [[M62]] * [[M107]] * [[NGC 6240]] == Mitologia == == Storia == [[File:Kepler_Drawing_of_SN_1604.png|thumb|200px|left]] == Stelle == == Ligami == * [http://www.allthesky.com/Custellazione/ophiuchus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Ophiuchus] == Ligami == {{Commons|Ophiuchus}} [[Categoria:Custellazione]] 48cid3ypqwtqmk38pkn14habeva9qlr Orion (Custellazione) 0 3548 124632 10181 2008-04-20T16:08:36Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[I Signali]] 8ew7savrt3gbb6v560dorv2t64h3v9o Pavo (Custellazione) 0 3549 346001 333836 2015-07-01T14:40:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Pavo | abbreviazione = Pav | genitivu = Pavonis | symbologia = | RA = 20 | dec= −65 | areatotale = 378 | arearangu = 44emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Alpha Pavonis|α Pav]] (Joo Tseo, Peacock) | stellamagnitude = 1.94 | meteore = [[Delta Pavonids]] | vicinanza = *[[Octans]] *[[Apus]] *[[Ara]] *[[Telescopium]] *[[Indus (Custellazione)|Indus]]| latmax = 30 | latmin = 90 | mese = Aostu | note=}} '''Pavo''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Pavo (Custellazione)}} [[Categoria:Custellazione]] 5479tesoskqb7iun67u7bscw9oeghyf Pegasus (Custellazione) 0 3550 346002 333846 2015-07-01T14:40:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Pegasus | abbreviazione = Peg | genitivu = Pegasi | symbologia = u [[Cavallu]] alutu [[Pegasus]] | RA = 23 | dec= 15 | areatotale = 1121 | arearangu = 7emu | nomerustelle = 5 | stellanome = [[Epsilon Pegasi|ε Peg]] (Enif) | stellamagnitude = 2.39 | meteore = * [[Lugliu Pegasids]] | vicinanza = * [[Andromeda (Custellazione)|Andromeda]] * [[Lacerta]] * [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] * [[Vulpecula]] * [[Delphinus]] * [[Equuleus]] * [[Aquarius]] * [[Pisces]] | latmax = 90 | latmin = 65 | mese = Ottobre | note=}} '''Pegasus''' ('''Pegasu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M15]] * [[NGC 7742]] == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Pegasus}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/pegasus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Pegasus] [[Categoria:Custellazione]] gjquikm1vp49ef8yy647hdzehq2kf4o Perseus (Custellazione) 0 3551 363985 346003 2019-10-03T11:15:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Perseus | abbreviazione = Per | genitivu = Persei | symbologia = [[Perseus (mitologia)|Perseus]] | RA = 3 | dec= 45 | areatotale = 615 | arearangu = 24emu | nomerustelle = 5 | stellanome = [[Alpha Persei|α Per]] (Mirfak) | stellamagnitude = 1.79 | meteore = * [[Perseids]] * [[Settembre Perseids]] | vicinanza = * [[Cassiopeia (Custellazione)|Cassiopeia]] * [[Andromeda (Custellazione)|Andromeda]] * [[Triangulum]] * [[Aries]] * [[Taurus (Custellazione)|Taurus]] * [[Auriga (Custellazione)|Auriga]] * [[Camelopardalis]] | latmax = 90 | latmin = 35 | mese = Decembre | note=}} '''Perseus''' ('''Perseu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Stelle == == Ligami == * [http://www.allthesky.com/Custellazione/perseus/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Perseus] == Ligami == {{Commons|Perseus}} [[Categoria:Custellazione]] 0pqph5i56zf16lr6zzf7pl479r4pmy4 Phoenix (Custellazione) 0 3552 363911 344982 2019-10-03T11:14:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Phoenix | abbreviazione = Phe | genitivu = Phoenicis | symbologia = [[Phoenix]] | RA = 0 | dec= −50 | areatotale = 469 | arearangu = 37emu | nomerustelle = ?????? | stellanome = [[Alpha Phoenicis|α Phoenicis]] (Ankaa) | stellamagnitude = 2.39 | meteore = *[[Phoenicids]] | vicinanza = *[[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] *[[Grus (Custellazione)|Grus]] *[[Tucana (Custellazione)|Tucana]] *[[Hydrus]] (corner) *[[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] *[[Fornax]] | latmax = 32 | latmin = 90 | mese = Novembre | note=}} '''Phoenix''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Phoenix (Custellazione)}} [[Categoria:Custellazione]] ioee9k7v56tnnomu9v3yid3xi1p7ln3 Template:Listinu di custellazione 10 3553 9994 9966 2005-12-10T13:10:04Z 81.251.235.148 wikitext text/x-wiki <br clear="all" /> {| style="margin:0 auto;" align=center class="toccolours" |align=center bgcolor=#BFE8FF | '''[[Custellazione|E 88 Custellazione moderne]]''' |- |align=center| [[Andromeda|Andromeda]] | [[Antlia]] | [[Apus]] | [[Aquarius]] | [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] | [[Ara|Ara]] | [[Aries]] | [[Auriga (Custellazione)|Auriga]] | [[Boötes]] | [[Caelum]] | [[Camelopardalis]] | [[Cancer (Custellazione)|Cancer]] | [[Canes Venatici|Canes&nbsp;Venatici]] | [[Canis Major|Canis&nbsp;Major]] | [[Canis Minor|Canis&nbsp;Minor]] | [[Capricornus]] | [[Carina (Custellazione)|Carina]] | [[Cassiopeia (Custellazione) |Cassiopeia]] | [[Centaurus]] | [[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] | [[Cetus]] | [[Chamaeleon]] | [[Circinus]] | [[Columba (Custellazione) |Columba]] | [[Coma Berenices|Coma&nbsp;Berenices]] | [[Corona Australis|Corona&nbsp;Australis]] | [[Corona Borealis|Corona&nbsp;Borealis]] | [[Corvus (Custellazione)|Corvus]] | [[Crater (Custellazione)|Crater]] | [[Crux]] | [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] | [[Delphinus (Custellazione)|Delphinus]] | [[Dorado]] | [[Draco (Custellazione)|Draco]] | [[Equuleus]] | [[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] | [[Fornax]] | [[Gemini]] | [[Grus (Custellazione)|Grus]] | [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] | [[Horologium]] | [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] | [[Hydrus]] | [[Indus (Custellazione)|Indus]] | [[Lacerta]] | [[Leo]] | [[Leo Minor|Leo&nbsp;Minor]] | [[Lepus (Custellazione)|Lepus]] | [[Libra]] | [[Lupus|Lupus]] | [[Lynx (Custellazione)|Lynx]] | [[Lyra]] | [[Mensa (Custellazione)|Mensa]] | [[Microscopium]] | [[Monoceros]] | [[Musca]] | [[Norma (Custellazione)|Norma]] | [[Octans]] | [[Ophiuchus]] | [[Orion (Custellazione)|Orion]] | [[Pavo (Custellazione) |Pavo]] | [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] | [[Perseus (Custellazione)|Perseus]] | [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] | [[Pictor]] | [[Pisces]] | [[Piscis Austrinus|Piscis&nbsp;Austrinus]] | [[Puppis]] | [[Pyxis]] | [[Reticulum]] | [[Sagitta]] | [[Sagittarius]] | [[Scorpius]] | [[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] | [[Scutum]] | [[Serpens]] | [[Sextans]] | [[Taurus (Custellazione)|Taurus]] | [[Telescopium]] | [[Triangulum]] | [[Triangulum Australe|Triangulum&nbsp;Australe]] | [[Tucana]] | [[Ursa Major|Ursa&nbsp;Major]] | [[Ursa Minor|Ursa&nbsp;Minor]] | [[Vela (Custellazione)|Vela]] | [[Virgo]] | [[Volans]] | [[Vulpecula]] |- |} j49hlqnhec4dc96zrfpmm4sjrv2a5j2 Pictor 0 3554 346005 333890 2015-07-01T14:44:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Pictor | abbreviazione = Pic | genitivu = Pictoris | symbologia = | RA = ?????? | dec= −?????? | areatotale = 247 | arearangu = 59emu | nomerustelle = ?????? | stellanome = &Barnard's Star; Kaptyrn's Star | stellamagnitude = ?????? | meteore = *[[??????]] *[[??????]] | vicinanza = *[[Caelum]] *[[Carina]] *[[Columba]] *[[Dorado]] *[[Puppis]] *[[Volans]] | latmax = 26 | latmin = 90 | mese = Ghjennaghju | note=}} {{c}} '''Pictor''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Storia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] b3qco69fxtp8ud7ev1c3qvpolpb9tpb Pesci 0 3555 346004 333857 2015-07-01T14:43:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Pisces | abbreviazione = Psc | genitivu = Piscium | symbologia = i pesci | RA = 1 | dec= 15 | areatotale = 889 | arearangu = 14emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Eta Piscium|η Psc]] | stellamagnitude = 3.6 | meteore = * [[Piscids]] | vicinanza = * [[Triangulum]] * [[Andromeda (Custellazione)|Andromeda]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] * [[Aquarius]] * [[Cetus]] * [[Aries]] | latmax = 90 | latmin = 65 | mese = Novembre | note=}} '''Pisces''' [[File:Pisces_symbol.png|20px]] hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M 74]]. == Stelle == == Ligami == {{Commons|Pisces}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/pisces/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Pisces] [[Categoria:Custellazione]] dxw7yxibonpg6148zs1gh4rp6alfwwu Piscis Austrinus 0 3556 344985 333926 2015-07-01T07:30:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Piscis austrinus | abbreviazione = PsA | genitivu = Piscis Austrini | symbologia = | RA = 22 | dec= −30 | areatotale = 245 | arearangu = 60emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Fomalhaut]] (α Piscis Austrini) | stellamagnitude = 1.16 | meteore = *[[?]] | vicinanza = * [[Capricornus]] * [[Microscopium]] * [[Grus (Custellazione)|Grus]] * [[Sculptor (Custellazione)|Sculptor]] * [[Aquarius]] | latmax = 55 | latmin = 90 | mese = Ottobre | note=}} '''Piscis Austrinus''' o '''Piscis Australis''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Mitologia == == Stelle == [[Categoria:Custellazione]] obrtj18zzl45md123hvyrhafmd5syj9 Puppis 0 3557 346006 334067 2015-07-01T14:44:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Puppis | abbreviazione = Pup | genitivu = Puppis | symbologia = a [[Puppa]] | RA = 7.5 | dec= −30 | areatotale = 673 | arearangu = 20emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Zeta Puppis|ζ Pup]] (Naos) | stellamagnitude = 2.25 | meteore = * [[Pi Puppids]] * [[Zeta Puppids]] * [[Puppid-Velids]] <!-- Not sure about radiant --> | vicinanza = * [[Monoceros]] * [[Pyxis]] * [[Vela (Custellazione)|Vela]] * [[Carina (Custellazione)|Carina]] * [[Pictor]] * [[Columba (Custellazione)|Columba]] * [[Canis Major]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] | latmax = 40 | latmin = 90 | mese = Frivaghju | note=}} '''Puppis''' ('''A Puppa''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M46]] * [[M 47]] * [[M93]] * [[NGC 2451]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Puppis}} [[Categoria:Custellazione]] et5q3kqprha80w3d7yidjamuoc9pw3r Pyxis 0 3558 346007 334071 2015-07-01T14:44:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Pyxis | abbreviazione = Pyx | genitivu = Pyxidis | symbologia = | RA = 9 | dec= −30 | areatotale = 221 | arearangu = 65emu | nomerustelle = 0 | stellanome = α Pyx | stellamagnitude = 3.68 | meteore = None | vicinanza = * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Puppis]] * [[Vela (Custellazione)|Vela]] * [[Antlia]] | latmax = 50 | latmin = 90 | mese = Marzu | note=}} '''Pyxis''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Pyxis}} [[Categoria:Custellazione]] k8jz0ql27gw4ru6hrz75bovoc2v3u0a Reticulum 0 3559 346008 334132 2015-07-01T14:44:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Reticulum | abbreviazione = Ret | genitivu = Reticuli | symbologia = | RA = 4 | dec= −60 | areatotale = 114 | arearangu = 82nd | nomerustelle = ?????? | stellanome = α Reticuli | stellamagnitude = 3.4 | meteore = * [[??????]] * [[??????]] | vicinanza = * [[Horologium]] * [[Dorado]] * [[Hydrus]] | latmax = 23 | latmin = 90 | mese = Ghjennaghju | note=}} '''Reticulum''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Reticulum}} [[Categoria:Custellazione]] tiu3990fms8ey24c695mg4a6uqdx92q Sagitta 0 3560 346009 334212 2015-07-01T14:45:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Sagitta | abbreviazione = Sge | genitivu = Sagittae | symbologia = | RA = 19.8333 | dec= 18.66 | areatotale = 80 | arearangu = 86emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Gamma Sagittae|γ Sge]] | stellamagnitude = 3.47 | meteore = | vicinanza = * [[Vulpecula]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] * [[Delphinus (Custellazione)|Delphinus]] | latmax = 90 | latmin = 70 | mese = Aostu | note=}} '''Sagitta''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M71]] == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Sagitta}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/vulpecula/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Sagitta] [[Categoria:Custellazione]] 8fuecm7bxiethddjz14xpz8mkh3x4uv Sagittariu 0 3561 346010 334213 2015-07-01T14:45:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Sagittarius | abbreviazione = Sgr | genitivu = Sagittarii | symbologia = | RA = 19 | dec= −25 | areatotale = 867 | arearangu = 15emu | nomerustelle = 7 | stellanome = [[Epsilon Sagittarii|ε Sgr]] (Kaus Australis) | stellamagnitude = 1.9 | meteore = | vicinanza = * [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] * [[Scutum]] * [[Serpens|Serpens Cauda]] * [[Ophiuchus]] * [[Scorpius]] * [[Corona Australis]] * [[Telescopium]] * [[Indus (Custellazione)|Indus]] (corner) * [[Microscopium]] * [[Capricornus]] | latmax = 55 | latmin = 90 | mese = Aostu | note=}} '''Sagittarius''' [[File:Saggitarius_symbol.png|20px]] hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Oggetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == === Astrology === == Stelle == == Ligami == {{Commons|Sagittarius}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/sagittarius/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Sagittarius] [[Categoria:Custellazione]] nwgwe3hs5gwgizavr21zib8mkfqt0w6 Scorpius 0 3562 346011 334352 2015-07-01T14:45:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Scorpius | abbreviazione = Sco | genitivu = Scorpii | symbologia = u [[Scorpione]] | RA = 17 | dec= −40 | areatotale = 497 | arearangu = 33rd | nomerustelle = 9 | stellanome = [[Antares]] (α Sco) | stellamagnitude = 0.96 | meteore = *[[Alpha Scorpiids]] *[[Omega Scorpiids]] | vicinanza = *[[Sagittarius]] *[[Ophiuchus]] *[[Libra]] *[[Lupus]] *[[Norma (Custellazione)|Norma]] *[[Ara]] *[[Corona Australis]] | latmax = 40 | latmin = 90 | mese = Lugliu | note=}} '''Scorpius''' [[File:Scorpio_symbol.png|20px]] ('''U Scorpione''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M6]] * [[M7]] * [[M4]] * [[M80]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Scorpius}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/scorpius/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Scorpius] [[Categoria:Custellazione]] 6favbm226sj7j1msa2vzk2h4hvm3517 Sculptor (Custellazione) 0 3563 363922 346012 2019-10-03T11:14:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Sculptor | abbreviazione = Scl | genitivu = Sculptoris | symbologia = | RA = 0 | dec= &minus;30 | areatotale = 475 | arearangu = 36emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Sculptoris|&alpha; Scl]] | stellamagnitude = 4.31 | meteore = | vicinanza = * [[Cetus]] * [[Aquarius]] * [[Piscis Austrinus]] * [[Grus (Custellazione)|Grus]] * [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] * [[Fornax]]| latmax = 50 | latmin = 90 | mese = Novembre | note=}} '''Sculptor''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Sculptor}} [[Categoria:Custellazione]] 5wvdvr27xlzll9erswiifx8w4itw32z Scutum 0 3564 346013 334359 2015-07-01T14:46:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Scutum | abbreviazione = Sct | genitivu = Scuti | symbologia = u [[Scudu]] | RA = 19 | dec= −10 | areatotale = 109 | arearangu = 84emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Scuti|α Scuti]] | stellamagnitude = 3.85 | meteore = *[[Ghjugnu Scutids]] | vicinanza = *[[Aquila (Custellazione)|Aquila]] *[[Sagittarius]] *[[Serpens|Serpens Cauda]] | latmax = 80 | latmin = 90 | mese = Aostu | note=}} {{c}} '''Scutum''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M26]] * [[NGC 6712]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Commons|Scutum}} * [http://www.allthesky.com/Custellazione/scutum/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Scutum] [[Categoria:Custellazione]] d29zcbfa37827vsmedka8y0re7eapfo Serpens 0 3565 334382 326674 2014-03-23T14:58:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Serpens | abbreviazione = Ser | genitivu = Serpentis | symbologia = a [[Sarpe]] | RA = ''Serpens Caput'': 16 h<br />''Serpens Cauda'': 18 | dec= ''Serpens Caput'': +10°<br />''Serpens Cauda'': −5 | areatotale = 637 | arearangu = 23rd | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Alpha Serpentis|α Ser]] (Unukalhai) | stellamagnitude = 2.63 | meteore = | vicinanza = ''Serpens Caput:''<br /> * [[Corona Borealis]] * [[Boötes]] * [[Virgo]] * [[Libra]] * [[Ophiuchus]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] ''Serpens Cauda:''<br /> * [[Aquila (Custellazione)|Aquila]] * [[Ophiuchus]] * [[Sagittarius]] * [[Scutum]] | latmax = 80 | latmin = 80 | mese = Lugliu | note=}} '''Serpens''' ('''A Sarpe''' o '''A Sarpi''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. Serpens hè particulare trà e custellazione moderne, perchè hè certe volte spiccata in duie parti: '''Serpens Caput''' (u capu di a sarpe) à punente è '''Serpens Cauda''' (a coda di a sarpe) à livente. Da mezu à isse duie parti si trova a custellazione d'[[Ophiuchus]]. == Caratteristiche == E stelle situate in u capu cumprendenu [[Alpha Serpentis|α]], [[Beta Serpentis|β]], [[Gamma Serpentis|γ]], [[Delta Serpentis|δ]], [[Epsilon Serpentis|ε]], [[Iota Serpentis|ι]], [[Kappa Serpentis|κ]], [[Lambda Serpentis|λ]], [[Mu Serpentis|μ]], [[Pi Serpentis|π]], [[Rho Serpentis|ρ]], [[Sigma Serpentis|σ]], [[Tau Serpentis|τ]], [[Chi Serpentis|χ]] è[[Omega Serpentis|ω Serpentis]]. E stelle situate in a coda cumprendenu [[Zeta Serpentis|ζ]], [[Eta Serpentis|η]], [[Theta Serpentis|θ]], [[Nu Serpentis|ν]], [[Xi Serpentis|ξ]], è[[Omicron Serpentis|ο Serpentis]]. == Oggetti celesti rimarchevuli == * [[M5]] * [[M16]] == Mitologia == Serpens hè a sarpe chì hè chjappa da [[Ophiuchus]], quellu chì tene a sarpe. Per via di quessa, Serpens hè associatu di manera stretta incù [[Ophiuchus]]. == Stelle == == Ligami == {{Commons|Serpens}} {{Listinu_di_custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 7fke190agia6gfxotc7oq3gs637wpo7 Sextans 0 3566 363947 334392 2019-10-03T11:15:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Sextans | abbreviazione = Sex | genitivu = Sextantis | symbologia = | RA = 10 | dec= 0 | areatotale = 314 | arearangu = 47emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Sextantis|? Sex]] | stellamagnitude = 4.49 | meteore = * [[Sextantids]] | vicinanza = * [[Leo]] * [[Hydra (Custellazione)|Hydra]] * [[Crater (Custellazione)|Crater]] | latmax = 80 | latmin = 80 | mese = Aprile | note=}} '''Sextans''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 49i0saan3q8dp1mbmgmdfbgy3lx3ipa Taurus 0 3567 346014 334589 2015-07-01T14:46:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Taurus | abbreviazione = Tau | genitivu = Tauri | symbologia = u [[Toru]] | RA = 4 | dec= 15 | areatotale = 797 | arearangu = 17emu | nomerustelle = 4 | stellanome = [[Aldebaran]] (&alpha; Tau) | stellamagnitude = 0.9 | meteore = *[[Taurids]] *[[Beta Taurids]] | vicinanza = *[[Auriga (Custellazione)|Auriga]] *[[Perseus (Custellazione)|Perseus]] *[[Aries]] *[[Cetus]] *[[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] *[[Orion (Custellazione)|Orion]] *[[Gemini]] | latmax = 90 | latmin = 65 | mese = Ghjennaghju | note=}} '''Taurus''' [[File:Taurus_symbol.png|20px]] ('''U Toru''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 9lseotwa4mj5oechb00gi52amdsfz6l Telescopium 0 3568 334604 322066 2014-03-23T15:03:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Telescopium | abbreviazione = Tel | genitivu = Telescopii | symbologia = | RA = 19 | dec= −50 | areatotale = 252 | arearangu = 57emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Telescopii|? Tel]] | stellamagnitude = 3.49 | meteore = | vicinanza = * [[Ara]] * [[Corona Australis]] * [[Indus (Custellazione)|Indus]] * [[Microscopium]] (corner) * [[Pavo (Custellazione)|Pavo]] * [[Sagittarius]] | latmax = 40 | latmin = 90 | mese = Aostu | note=}} '''Telescopium''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] hceuyi2uwi0dxaip7ak28vkxxgdzrz8 Triangulum 0 3569 334802 326675 2014-03-23T15:07:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Triangulum | abbreviazione = Tri | genitivu = Trianguli | symbologia = [[Sicilia]] | RA = 2 | dec= 30 | areatotale = 132 | arearangu = 78emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Beta Trianguli|β Tri]] | stellamagnitude = 3.00 | meteore = None | vicinanza = * [[Andromeda (Custellazione)|Andromeda]] * [[Pisces]] * [[Aries]] * [[Perseus (Custellazione)|Perseus]] | latmax = 90 | latmin = 60 | mese = Decembre | note=}} '''Triangulum''' ('''U Triangulu''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Hè una di e 48 [[custellazione]] discritte da [[Ptolemea]]. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Stelle == == Ligami == * [http://www.allthesky.com/Custellazione/aries/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Triangulum] {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] jvx1iv12qh48ep4tx3c5mlf1pnh4aq3 Triangulum Australe 0 3570 64124 64122 2007-03-11T12:15:51Z 86.200.97.243 Redirecting to [[Triangulu Australe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Triangulu Australe]] f8gs4ize8y0idutvl9n7wg97qc63bgh Tucana 0 3571 357671 334818 2017-09-13T20:14:11Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Tucana | abbreviazione = Tuc| genitivu = Tucanae| symbologia = u [[Tuccanu]] | RA = 0| dec= −65 | areatotale = 295| arearangu = 48emu | nomerustelle = 1 | stellanome = [[Alpha Tucanae|α Tuc]] | stellamagnitude = 2.87 | meteore = | vicinanza = * [[Grus (Custellazione)|Grus]] * [[Indus (Custellazione)|Indus]] * [[Octans]] * [[Hydrus]] * [[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] (corner) * [[Phoenix (Custellazione)|Phoenix]] | latmax = 25| latmin = 90| mese = Novembre | note=}} '''Tucana''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. Si tratta di una custellazione meridiunale intrudutta da [[Johann Bayer]] in u 1603, in u so travagliu ''Uranumetria''; a u so estremu meridiunale si trova a [[Piccula Nube di Magellanu]], una galassia irregulare chjuca, satellite di a [[Via Lattea]]. == Ogetti celesti rimarchevuli == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 0amo251b1jvscqflq8t73982eb9ta92 Orsa Maiò 0 3572 333745 331065 2014-03-23T14:45:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Ursa major | abbreviazione = UMa | genitivu = Ursae Majoris | symbologia = l’[[Orsu]] maiore | RA = 10.67 | dec= 55.38 | areatotale = 1280 | arearangu = 3rd | nomerustelle = 6 | stellanome = [[Epsilon Ursae Majoris|ε UMa]] (Alioth) | stellamagnitude = 1.7 | meteore = * [[Alpha Ursa Majorids]] * [[Leonids-Ursids]] | vicinanza = * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Camelopardalis]] * [[Lynx (Custellazione)|Lynx]] * [[Leo Minor]] * [[Leo]] * [[Coma Berenices]] * [[Canes Venatici]] * [[Boötes]] | latmax = 90 | latmin = 30 | mese = Aprile | note=[[File:big dipper.triddle.jpg||center||300px]]}} '''Ursa Major''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[M108]] * [[M109]] * [[M97]] * [[M40]] == Storia == [[File:Ursa Major Custellazione Hevelius.jpg|thumb|350px]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 587trb9ojde94dg4fqdlakyaoqxfw39 Ursa Minor 0 3573 334921 326698 2014-03-23T15:09:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Ursa Minor | abbreviazione = UMi | genitivu = Ursae Minoris | symbologia = l’[[Orsu]] minore | RA = 15 | dec= 70 | areatotale = 256 | arearangu = 56emu | nomerustelle = 2 | stellanome = [[Polaris]] | stellamagnitude = 2.02 | meteore = * [[Ursids]] | vicinanza = * [[Draco (Custellazione)|Draco]] * [[Camelopardalis]] * [[Cepheus (Custellazione)|Cepheus]] | latmax = 90 | latmin = 10 | mese = Ghjugnu | note=}} '''Ursa Minor''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] eyevl75qlt0f54n2gw2wy1cf5tm8ykj Vele (custellazione) 0 3574 334972 331071 2014-03-23T15:10:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Vela | abbreviazione = Vel | genitivu = Velorum | symbologia = | RA = 9 | dec= −50 | areatotale = 500 | arearangu = 32nd | nomerustelle = 5 | stellanome = [[Gamma Velorum|γ&nbsp;Vel]] | stellamagnitude = 1.6 | meteore = * [[Delta Velids]] * [[Gamma Velids]] * [[Puppid-velids]] | vicinanza = * [[Antlia]] * [[Pyxis]] * [[Puppis]] * [[Carina (Custellazione)|Carina]] * [[Centaurus]] | latmax = 30 | latmin = 90 | mese = Marzu | note=}} E '''Vele''' sò una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] b09k5tvmrmlng7bh53egsk5unycjn4y Virgo 0 3575 363890 346015 2019-10-03T11:13:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Virgo | abbreviazione = Vir | genitivu = Virginis | symbologia = a [[Vergine]] | RA = 13 | dec= 0 | areatotale = 1294 | arearangu = 2nd | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Spica]] (&alpha; Vir) | stellamagnitude = 1.0 | meteore = *[[Virginids]] *[[Mu Virginids]] | vicinanza = *[[Boötes]] *[[Coma Berenices]] *[[Leo]] *[[Crater (Custellazione)|Crater]] *[[Corvus (Custellazione)|Corvus]] *[[Hydra (Custellazione)|Hydra]] *[[Libra]] *[[Serpens|Serpens Caput]] | latmax = 80 | latmin = 80 | mese = Maghju | note=}} '''Virgo''' [[Image:Virgo_symbol.png|20px]] ('''A Vergine''' o '''A Verghjini)''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == * [[49]] * [[M58]] * [[M59]] * [[M60]] * [[M61]] * [[M84]] == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] ngoy1fxbs0ay268p7u5dn2ogg6pkxdc Volans 0 3576 346016 335063 2015-07-01T14:47:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Volans | abbreviazione = Vol | genitivu = Volantis | symbologia = | RA = 8 | dec= −70 | areatotale = 141 | arearangu = 76emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Beta Volantis|β Vol]] | stellamagnitude = 3.77 | meteore = | vicinanza = * [[Carina (Custellazione)|Carina]] * [[Pictor]] * [[Dorado]] * [[Mensa (Custellazione)|Mensa]] * [[Chamaeleon]] | latmax = 15 | latmin = 90 | mese = Marzu | note=}} '''Volans''' hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] c6g4chnfit1oddfshxvdpb7qzw6hbsy Vulpecula 0 3577 335068 326697 2014-03-23T15:12:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Vulpecula | abbreviazione = Vul | genitivu = Vulpeculae | symbologia = a [[Volpe]] | RA = 20 | dec= 25 | areatotale = 268 | arearangu = 55emu | nomerustelle = 0 | stellanome = [[Alpha Vulpeculae|α Vul]] (Anser) | stellamagnitude = 4.44 | meteore = | vicinanza = * [[Cygnus (Custellazione)|Cygnus]] * [[Lyra]] * [[Hercules (Custellazione)|Hercules]] * [[Sagitta]] * [[Delphinus]] * [[Pegasus (Custellazione)|Pegasus]] | latmax = 90 | latmin = 55 | mese = Settembre | note=}} '''Vulpecula''' ('''A Volpe''' o '''A Volpi''') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Caratteristiche == == Ogetti celesti rimarchevuli == == Storia == == Mitologia == == Stelle == == Ligami == {{c}} {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] 5t99du704nm3r203hndhnknrjjce50t Portu 0 3578 347260 344953 2015-07-02T00:57:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Portu''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Ota]]. {{paese|paese=Portu [[Image:Porto Ham1JPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Ota]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} == Geografia == == Storia == ==Citazione== Accade chì Portu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Portu, Portu, o trammanatu o mortu'': Mentre parechji seculi, e piaghje di Corsica è in particulare quella d'Ota ùn eranu micca salubre, è eranu ancu piriculose par via di e zinzale chì sparghjianu u padulisimu. * in u pruverbiu: ''Portu, Portu, Petricaghje senza un ortu.'' [[Image:Porto Port JPG.jpg|thumb|none|350 px|Portu]] == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 9bi5bypw47d0h92e4n3rhw6ksis8tlr Wikipedia:Site support 4 3589 52207 52206 2006-12-18T11:31:33Z 81.251.101.160 wikitext text/x-wiki <div name="fundraising" id="fundraising" class="plainlinks" style="margin-top:5px; text-align: center; font-size: 90%;">'''''Pudete [[Wikimedia:Give the gift of knowledge|trasmette a cunniscenza]], [[Wikimedia:Fundraising|per via di un donu à a Fundazione Wikimedia]]!'''<br/> [http://fundraising.wikimedia.org/ <fundraising/>]<br /> [[Wikimedia:Deductibility of donations|Tax-deductibility of donations]] | [[Wikimedia:Fundraising FAQ|FAQ]] | [http://upload.wikimedia.org/wikipedia/foundation/2/28/Wikimedia_2006_fs.pdf Financial statements]</div> 3kt3szg03b1r523nsr5dipkfdt6kzst Caracutu 0 3592 364231 335958 2019-10-03T11:20:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color=lightgreen | name=U caracutu}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Acebo.jpg|200px]] | caption = ''Ilex aquifolium''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Flowering plant|Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Dicotyledon|Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Aquifoliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Aquifoliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Holly|Ilex]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''I. aquifolium'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen | binomial_name = Ilex aquifolium| author = [[Linnaeus]]}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ilex-aquifolium (Europaeische Stechpalme)-2.jpg|200px]] | caption = ''Ilex aquifolium''}} {{Taxobox end}} U '''caracutu''' (''[[Ilex aquifolium]]'') hè un [[arburettu]] o un [[arburu]], chì faci partita di a famiglia di l'[[Aquifoliacea|Aquifoliacei]]. U caracutu hè altu sin'à 20 metri. U diamitru di u [[fustu]] hè di circa 40-80 cm. A lunghezza di i foglii di u caracutu varieghja trà 5 è 8 cm è a so larghezza hè di circa 2-4 cm. U caracutu fiurisci di [[maghju]] o di [[ghjugnu]]. I fiori t'hani un culori biancu, incù quattru pitali. [[Image:Hulst getand blad Ilex aquifolium.jpg|thumb|100px|left|A foglia di u caracutu]] == In Corsica == U '''caracutu''' hè mintuvatu à spessu in a tupunimia corsa. Par asempiu: * ''Caracutella'': [[Campana]], [[Tralonca]], [[Pedicroci]] * ''Caracutellu'': [[Musuleu]] * ''Caracuticcia'': [[Omessa]] * ''Caracutu'': [[Corscia]], [[Guagnu]], [[U Pianu]], [[U Castellà di Casinca]], [[Pianellu]], [[Velone è Ornetu]], [[Casabianca]], [[Loretu di Casinca]], [[Porri]], [[Vivariu]], [[Urbalaconu]], [[Ascu]], [[Pedicorti di Gaghju]] * Caracutuccia: [[Rutali]] * ''l'Ombria à Caracutu'': [[Pedicorti di Gaghju]] == Citazioni == U caracutu hè mintuvatu qualchì volta in a litteratura corsa: * in a canzona ''Hanu lasciatu'' di [[I Muvrini]]: :''Hanu chjosu e case quand'elli sò partuti'' :''Ma u sole hè vultatu mezu à i caracuti'' :''Sò firmati l'amori in li paesi muti.'' ==Rifarenzi== ==Liami== {{c}} [[Categoria:Aquifoliaceae]] burjg58lr31pb1hfc5g3wq02k5wffdy U Cintu 0 3600 304957 304694 2012-09-25T21:04:43Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Reindirizzamentu à [[Monte Cintu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monte Cintu]] qn0wmhwkqflyb9ahe0vvdwzp4pgw38y Monti Cintu 0 3601 305122 304729 2012-09-29T18:49:40Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Monte Cintu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monte Cintu]] qn0wmhwkqflyb9ahe0vvdwzp4pgw38y Ghjinnaghju 0 3615 10171 2005-12-30T08:40:44Z 83.201.128.98 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjennaghju]] k19fk94k50izvyqdqsnnxgf5sxnja2q I Signali 0 3616 332756 322077 2014-03-23T14:25:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Orione | abbreviazione = Ori | genitivu = Orionis | symbologia = [[Orion]] | RA = 5 | dec= 5 | areatotale = 594 | arearangu = 26emu | nomerustelle = 8 | stellanome = [[Rigel]] (β Orionis) | stellamagnitude = 0.12 | meteore = * [[Orionids]] * [[Chi Orionids]] | vicinanza = * [[Gemini]] * [[Taurus (Custellazione)|Taurus]] * [[Eridanus (Custellazione)|Eridanus]] * [[Lepus (Custellazione)|Lepus]] * [[Monoceros]] | latmax = 85 | latmin = 75 | mese = Ghjennaghju | note=[[File:Orion_3008_huge.jpg|center|200px|click to see large image]]Futografia di I Signali da [[User:Mouser|Mouser Williams]]}} '''I Signali''' sò una di e 88 [[custellazione]] moderne. Ghjè una custellazione assai famosa è visibile in u mondu sanu. Hè assai faciule à ricunnosce. U nome Orione riferisce à u cacciadore di a mitulogia greca. == Caratteristiche == In I Signali si trova u famosu asterismu chjamatu Cinta d’Orione : trè stelle allineate è assai luccicante. À l’intornu di ste quatru stelle, à distanza guasgi iguale, ci sò quatru stelle chi rapresentanu u cuntornu di u caccadore. Sottu à a « cinta », ci hè una chjuca linea di trè stelle (quella di u mezzu un hè micca una stella ma a nebulosa di Orione) chjamata a Spada di Orione. Nantu à e rappresentazioni artistiche, certe volte, Orione tene un lione in a sò manu. Orion si vede assai bè in lu celu d’inguernu. In estate, hè in lu celu di ghjornu, dunque invisibile. == Ogetti celesti rimarchevuli == * '''Betelgeuse''' : anche chjamata Alpha Orionis, hè una massiva è supergigante rossa di tipu M. Hè una stella in fin’di vita. A sò esplusione si videra ancu di ghjornu. Hè a spalla dritta di u cacciadore (s’ellu ci guarda). * '''Rigel''' : anche chjamata Beta Orionis, hè una supergigante turchina di tipu B. Cum’è Betelgeuse, a sò fine s’avvicina, ma ùn si sa si ella ha da diventà una supernovà ò una nana bianca. Hè u pede mancu di Orion. Hè a sesta stella più luccicante in lu celu. * '''Bellatrix''' : ò « stella amazona », a spalla manca di Orion. * '''Mintaka''' : ò Delta Orionis, hè un sistemu stellare compostu da gigante turchina di tipu B è una massiva stella bianca di tipu O. * '''Alnilam''' : ò Epsilon Orionis, hè una supergigante turchina di tipu B. Hè due volte più luntana da noi cà Mintaka è Alnitak, ma luccica di più. * '''Alnitak''' : ò Zeta Orionis, hè una stella triple. * '''Saiph''' : ò Kappa Orionis, hè u pede drittu di Orion. Pare ch’ella luccica menu cà l’altre parchì emmette sopratuttu luce oltraviuletta. == Storia == == Mitologia == [[File:Uranometria_orion.jpg|right|thumb|200px]] == Stelle == == In Corsica == I Signali sò ancu chjamati l'[[Ordinati]] (dizz. ''U Muntese'') == Citazione == Dice u pruverbiu chì: ''Passatu Sant' Andria, capula [[A Cioccia|Cioccia]] è Pialaghini. Passatu [[Natali]], capula [[A Cioccia|Cioccia]] è Signali.'' == Referenze == * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana [[Categoria:Custellazione]] 51yjb223geswj3ilv18mp9z806emqiw Template:Pruverbii nota 10 3627 19840 15920 2006-05-08T17:37:06Z 86.206.249.156 wikitext text/x-wiki (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità ùn fussini micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti) g9h6alj2c52wt5kigsxrv5g6y87f5mh Cirru 0 3630 332088 322078 2014-03-23T14:12:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Cirrus (nuage).jpg|thumb|Cirru (nivulu)]] In [[meteurulugia]], u [[cirru]] (o '''nivulu cirru''') (latinu cirrus, abbriviazioni Ci) hè un [[nivulu]] di u pianu supranu di a [[trupusfera]] (à l'altitudina di 6000-12000 metri). Ci hè parechji spezii di cirri. Si pò mintuvà: [[cirrus castellanus]], [[cirrus duplicatus]], [[cirrus fibratus]], [[cirrus floccus]], [[cirrus intortus]], [[cirrus Kelvin-Helmholtz]], [[cirrus spissatus]], [[cirrus vertebratus]] {{c}} [[Categoria:Nivulu]] 92jre3hiwahaq1i3ii9m86w1tusef84 Cirrus 0 3631 10339 10338 2006-01-25T17:17:20Z 83.201.134.232 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[cirru]] dxml3c2usvk6cvs2n18z8m1wnu209bs Cumulu 0 3632 332185 322079 2014-03-23T14:14:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:GoldenMedows.jpg|thumb|right|Nivuli cumuli]] Un '''cumulu''' (o '''nivulu cumulu''') (latinu cumulus) hè un tipu di [[nivulu]] chì si trova in a [[trupusfera]] à un altitudina di 500-6000 metri. == Tipi di cumuli == Esistini parechji tipi di cumuli. Si po mintuvà: * [[Cumulus humilis]] * [[Cumulus mediocris]] * [[Cumulus congestus]] == Gallaria == <gallery> Image:Cumulus02lg.jpg|Nivuli cumuli annantu à i ruvini in Messicu Image:Moon over cumulus.jpg|A luna sopra à i nivuli cumuli Image:CumulusField-01.jpg|Nivuli cumuli sopra un chjosu </gallery> [[Categoria:Nivulu]] ebpxj7i3mkhqdizorwnxt0axdsfmls0 Cumulus 0 3633 10341 2006-01-25T18:36:56Z 83.201.134.232 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[cumulu]] tcxgypq5r3jpzmbft4evhofmjdze4rp Pila-Canali 0 3635 10431 2006-01-29T16:38:35Z Img 21 [[Pila-Canali]] moved to [[Pila è Canali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pila è Canali]] ceedgcntovw8gqro9knp2ma6up2c5jz Olmi-Cappella 0 3639 10449 2006-01-29T18:13:16Z Img 21 [[Olmi-Cappella]] moved to [[Olmi è Cappella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Olmi è Cappella]] rqt9w29e3xqeh5emjcdfsu4ab3toeah Pitretu-Bicchisgià 0 3643 10462 2006-01-29T18:20:37Z Img 21 [[Pitretu-Bicchisgià]] moved to [[Pitretu è Bicchisgià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pitretu è Bicchisgià]] lzprffnrflqjp51b0i5xjg54wsu2708 Riberbula 0 3647 363459 350535 2019-09-19T04:48:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Jew's harp.jpg|left|250px|thumb|Una riberbula muderna]] [[File:marranzano.jpg|right|200px|thumb|A riberbula]] A '''riberbula''' (o [[riverbula]]) hè un [[strumentu musicale]] tipicu di a musica folclorica. Issu strumentu hè statu in usu in parechji [[paesi]], in particulari in [[Europa]] meridiunale in [[Asia]], in [[Indunesia]] è in [[Melanesia]]. In [[Sicilia]] in particulare, a riberbula si chjama "marranzanu". Di fatti, a riberbula hè antica antica, è hè cunsiderata cum'è unu di i sturmenti più antichi di u mondu. Si cumpone di un arcu metallicu curvu è rigidu, guasi cumpletamente chjusu, è di diamitru variabile, tra 4 è 7 centimetri, di una linguetta metallica fina, azziunata incu u [[ditu]], vicinu à a [[bocca]], chì serve da cascia sunora. == In Corsica == A '''riberbula''' hè unu di i [[Strumenti musicali di Corsica]]. In i tempi, a riberbula era fabbricata da i [[stazzunaghju|stazzunaghji]]. A riberbula era pupulare è usata in tutta a [[Corsica]], in particulare da i [[mulatteru|mulatteri]] è da i [[pastore|pastori]]. Era l'usu di fabbricà dinù una scatula per pruteghje la. 'Ssa scatula era fatta di [[scopa]]. Si vindia anche in l'annu 1960. À i tempi d'oghje, a riberbula hè fabricata di manera industriale. A riberbula hè ancu chjamata in corsu [[riebula]], [[rivergula]] o [[riberbera]]. == Ligami == * [http://www.danmoi.de/shop/index.php?main_page=index&language=en The world's most complete Jew's Harp Collection] * [http://monticello.online.fr/musique/riberbula.html A Riberbula, Scola di [[Monticellu]]] * [http://masterjmc.free.fr/Musicorsica/index.php?page=instruments I strumenti musicali tradiziunali di Corsica - Musicorsica] [[File:Munniharppu ääninäyte.ogg]] {{c}} ==Da vede dinò== *[[Cialamella]] *[[Mandulinu]] *[[Vuvuzela]] *[[À cappella]] {{Strumenti musicali di Corsica}} [[Categoria:Strumenti musicali]] [[Categoria:Strumenti musicali di Corsica]] jlc5e8gv8ip4njueugth6w3vggec1kb Categoria:Situ archiulogicu 14 3649 335743 331017 2014-03-23T18:13:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Archiulugia]] b07v2eaxtfr5ubt1xohk1q3p5atnufa Categoria:Archiulugia 14 3650 335440 10485 2014-03-23T18:08:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Categoria:Archeologia 14 3651 331016 327791 2014-02-27T18:09:53Z Epìdosis 6943 Reindirizzamentu à [[Categoria:Archiulugia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[:Categoria:Archiulugia]] aw0pj267df6hs7hzfdbbn369sd8b5o7 Categoria:Scienze umane 14 3652 359113 335735 2018-05-03T16:45:28Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Storia 14 3653 335756 322081 2014-03-23T18:14:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Remu 0 3655 342711 334121 2015-04-21T18:15:29Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Image:She-wolf suckles Romulus and Remus.jpg|right|200px|Romulu è Remu]] '''Remu''' era u fratellu gemellu di [[Romulu]], chi era u fundatore è u prima rè di [[Roma]]. == Ligami== [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia]] 7d2awk3i3q4zqrqm0w2x83kkieygcmz Romulu 0 3656 342710 334181 2015-04-21T18:15:15Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Image:She-wolf suckles Romulus and Remus.jpg|right|200px|Romulu è Remu]] '''Ròmulu''', secondu a legenda, era u fundatore è u prima rè di [[Roma]]. Romulu è [[Remu]] eranu coppii. == Ligami== [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia]] n3jtckk7uwgi160lm2shauk4690yx3m Taj Mahal 0 3657 343325 334559 2015-05-08T20:04:27Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ca}} (4) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki [[File:Taj Mahal, Agra, India.jpg|thumb|upright=1.3|Taj Mahal]] U '''Taj Mahal''' hè u più [[munimentu]] celebre di l'[[India]] è sicuramente unu di i più cunnisciuti in u mondu. Fù custruitu trà u [[1631]] è u [[1653]]. == Ligami == {{c}} [[Categoria:Architittura]] ofa18t50p93nh0io7m8xt365bulib9u Geologia 0 3658 343652 332579 2015-05-15T09:34:22Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''geologia''' (o '''geulugia''') (vene da u [[grecu]] γη- (ge-, "a terra") è λογος (''logos'', "a parola", "a raghjone ") hè a [[scenza]] chì tratta di a [[composizione]], di a [[struttura]], di a [[storia]] è di l'evoluzione di a [[Terra]] è di e so proprietà fisiche. == Storia == == Differente discipline == A geologia comporta parechje discipline : * a [[geochimica]], chì studieghja a chimica di a Terra ; * a [[geofisica]] ; * a [[mineralogia]] ; * a [[paleontologìa]], chì studieghja i fussili ; * a [[micropaleontologia]] ; * a [[sedimentologia]] ; [[Image:Volcano.jpeg|thumb|right|300px|<small>eruzzione di u [[Monte Sant' Elena]] in u 1980</small>]] * a [[sismologia]] ; * a [[volcanologia]] ; * a [[geologia strutturale]] ; * a [[geoarcheologia]] ; * l'[[astrogeologia]] ; * a [[geodesia]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Scienze}} [[Categoria:Geologia]] 6038okskiy8ce560y7szr8n2xs1dcvl Patri Nostru 0 3660 329424 266032 2013-09-04T09:54:56Z Vargenau 100 Reindirizzamentu à [[Patre nostru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Patre nostru]] if6276l3hlziwq27fplwhv3qjvuq1p2 Logica 0 3661 343653 333159 2015-05-15T09:34:28Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki [[File:Logic-gate-xnor-us.png|200px|right]] A '''logica''' hè a [[scenza]] chì hà per oggettu u studiu di a validità è l'articulazione di un discorsu per ciò chì cuncerna e so inferenze - in particulare deduttivi. == Temi correlati == * [[Logica matematica]] ** [[George Boole]] ** [[Gottlob Frege]] ** [[Logica furmale]] ** [[Operatore logicu]] ** [[Logica booleana]] ** [[Logica trascendentale]] ** [[Logica intuizionista]] ** [[Logica predicativa]] * [[Logica descrittiva]] * [[Fuzzy logic|Logica fuzzy]] {{c}} {{Scienze}} [[Categoria:Logica]] mq8a2n5lyat7xplcz4nh81qgbcjqrgi Acca 0 3662 10570 2006-02-19T12:57:30Z 81.251.239.130 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[h]] mf8vnm81e2bypi2iwjm1o0w3uqpiuqy Capra 0 3663 354056 351498 2016-05-18T13:35:11Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Capra}}<br/>{{StatusVulnerable}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Goat.jpg|220px|Capra]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Capra]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''Capra aegagrus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_simple | color = pink | binomial_name = Capra aegagrus}} {{Taxobox_end}} A '''capra''' hè un [[mammiferu]] chì faci parti di u [[genaru]] '''''Capra''''', chì cumprendi novi spezii. == Spezii è sottuspezii == {| border="1" | [[Image:Gorges du Verdon Goat-Rove-black 0253.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus'' || [[Capra salvatica]] |- bgcolor="#CCCCCC" | [[Image:Goat face.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus hircus'' || [[Capra domestica]] |- bgcolor="#CCCCCC" | [[Image:Kri kri.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus creticus'' || [[Capra di Creta]] |- | || ''Capra caucasia'' || |- | || ''Capra cylindricornis'' || |- | || ''Capra hircus'' || [[Capra di u Cashmiru]] |- | || ''Capra falconeri'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri heptneri'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri chialtanensis'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri megaceros'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri jerdoni'' || |- | [[Image:Steinbock ibex 2.JPG|120px]] || ''Capra alpina'' |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra ibex ibex'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra ibex nubiana'' || [[Capra nubiana]] |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra ibex sibirica'' || [[Capra asiatica]], o ''Capra sibirica'' |- | || ''Capra pyrenaica'' || [[Capra spagnola]] |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra pyrenaica pyrenaica'' || [[Capra pireniana]]; |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra pyrenaica lusitanica'' || [[Capra purtughesa]]; |- | || ''Capra walie'' || |} ==Gallaria== <gallery> Image:Gorge_du_Verdon_Goat_0254.jpg| Image:Brown female goat.jpg| Image:Goats in mountains.jpg|Capri domestici in i muntagni </gallery> == Citazioni == Accadi chì a capra fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in i sprissioni: ''Parè una capra [[cocia]]'' * ''par un puntu, Martinu persi i capri'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Mammalia]] irgw6av2vycyrt8hfv4tycc0v078zt1 Lamentu 0 3664 332974 218191 2014-03-23T14:30:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U lamentu hè un [[cantu]] tradiziunali corsu. Si pò mintuvà uni pochi di lamenti chì sò mori cunnisciuti: * U [[lamentu di u castagnu]] * U [[lamentu di Ghjuvan' Cameddu]] * [[Lamentu di u duttore Battesti]] {{c}} == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Lamentu]] lz8hfc19b6we9y34crn48ibluntkn6o Ferraghju 0 3665 350850 342507 2015-07-09T13:33:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_f%C3%A9vrier.jpg|thumb|Ferraghju, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Ferraghju}} '''Ferraghju''' (o '''frivaghju''' o ancu '''farraghju''') hè u secondu mese di l'annata è di u calendariu gregurianu. == Citazioni == U mese di ferraghju hè mintuvatu à spessu in i [[pruverbii corsi]]: * ''Frivaghju, t'hà setti [[barretta|barretti]]''. Si dici dinò: * ''Frivaghju, frivaghju di [[setti]] [[barretta|barretti]]. Una a caccia è quidda altra la metti''. * ''Frivaghju, ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''. * ''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu è maladettu''. * ''Ferraghju, ferraghju, ciò ch'ùn aghju fattu, faraghju.'' * ''Sì ferraghju passa seccu, hè grassu u [[bugnu]] è magru u [[beccu]]. * ''Farraghju, secca a [[manu]] à u [[capraghju]].'' * ''Sì frivaghju ùn fussi trà i [[mese|mesa]] ùn ci saria mai [[fami]] in li [[paese|paesi]].'' * ''Frivaghju, fribaghju, [[cosa]] fatta ùn aghju, faraghju.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Ceccaldi, Matteiu, Dizziunariu corsu-francese, Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 02]] f11nrn4fc8d5824dj5zxiipkt8efqin Marzu 0 3666 350720 342505 2015-07-09T12:42:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_mars.jpg|thumb|Marzu, da [[L'ori ricchissimi di u duca di Berry]]]] {{Marzu}} '''Marzu''' hè u terzu mese di l'annata è di u calendariu gregorianu. == Citazioni == ===Pruverbii=== U mesi di marzu hè mintuvatu suventi in i [[pruverbii corsi|pruverbii]] è in i [[sprissioni corsi|sprissioni]]. Par asempiu: * ''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu, quant'edda dura a [[nevi]] marzulina.'' Si dici dinò: ''Chè lu mal' vicinu ùn durghi chè quant'è a nevi marzulina.'' * ''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu.'' * ''Marzu [[acqua|piuviosu]], bugnu varmicosu è beccu muccicosu.'' * ''U fretu di marzu ghjentri in u [[corru]] di u boiu.'' * ''U [[soli]] marzulinu, di i [[donni]] fà strascinu.'' * ''[[Neve]] marzulìna, strughje da a sera à a matina.'' * ''Marzu tinghje, [[Aprile]] dipinghje.'' * ''À u [[sole]] marzulinu, ùn dà [[capu]] nè [[spinu]].'' * ''Marzu di sette barrette, una a [[caccia]] è l’altra a mette.'' * ''Di marzu, ch'ùn ne hà, si ne và scalzu.'' * ''Marzu asciuttu, [[aprile]] bagnatu, beatu in [[terra]] chì hà suminatu.'' * ''Di sera marzulina, appudda ti com'è i [[ghjaddina|ghjaddini]].'' ===Puisia=== Hè citatu dinò aostu in a [[puisia]] ''I mesi'' di [[Paulu Zarzelli]]: :''[[Dicembri]], [[Ghjinnaghju]] è [[Farraghju]] :''Di [[nevi]] sò suminati :''[[Marzu]], [[Aprile]] è [[Maghju]] :''Di [[fiore|fiori]] sò parfumati :''[[Ghjunghju]], [[Lugliu]] è [[Aostu]] :''Di [[soli]] sò bagnati :''[[Sittembri]], [[Uttrovi]] è [[Nuvembri]] :''D'[[uva]] sò vindimiati. == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nizza: Don Bosco * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 03]] hvjsk071bu1xvfr7vv53hutu7cwwe9g Aprile 0 3667 350849 342652 2015-07-09T13:31:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_avril.jpg|thumb|Aprile, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Aprile}} '''Aprile''' (o '''aprili''') hè u quartu mese di l'annata è di u calendariu gregurianu. == Citazioni == U mesi d'aprile hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] è [[sprissioni corsi]]. Par asempiu: * ''Aprili, desfa [[purcili]].'' * ''Aprili, dolci dormire.'' * ''L'[[ottu]] d'aprili, u [[cuccu]] si devi sentire. S'eddu un si senti, hè mortu o per murire.'' * ''[[Marzu]] tinghje, Aprile dipinghje.'' * ''[[Marzu]] asciuttu, aprile bagnatu, beatu in [[terra]] chì hà suminatu.'' * ''Aprile, una [[goccia]] per dì.'' * ''Aprile hè [[trenta]], è s'ellu piuvissi trent'unu, ùn farebbe male à nisunu.'' * ''Aprile è [[maghju]] lumagaghju.'' * ''Sì aprile ùn era frà li [[mesi]], ùn ci saria [[miseria]] in i [[paesi]].'' * ''Veni d'aprili è ti farò murire, veni di [[maghju]] è ti cuntintaraghju.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Ceccaldi, Matteiu, Dizziunariu corsu-francese, Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 04]] lopkwahwrof9ydbmnkq9gdvsg5jloe3 Maghju 0 3668 350848 342658 2015-07-09T13:30:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Fr%C3%A8res_Limbourg_-_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_-_mois_de_mai_-_Google_Art_Project.jpg|thumb|Maghju, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Maghju}} '''Maghju''' hè u quintu mese di l'annata è di u calendariu gregurianu. == Citazione == ===Pruverbi=== U mese di maghju hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] è [[sprissioni corsi|spressione corse]]. Per esempiu: * ''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to [[pilonu]].'' * ''Serate di [[ghjennaghju]] è [[ghjurnata|ghjurnate]] di maghju.'' * ''U piu beddu [[ceppu]], teni lu à maghju.'' * ''Maghju [[urtulanu]] assai [[paglia]] è pocu [[granu]].'' * ''Matinati di maghju è [[sirintina|sirintini]] di [[ghjinnaghju]].'' * ''Per ogni [[runzinu]] vène u so Maghju''. * ''U [[fasgiulaghju]], fà lu di Maghju.'' * ''L’[[acqua]] di [[ghjinnaghju]] alloca u [[vinu]] à maghju.'' * ''[[Aprile]] è maghju lumagaghju.'' * ''Veni d'[[aprili]] è ti farò murire, veni di maghju è ti cuntintaraghju.'' ===Sprissione=== Hè ancu citatu in a sprissione: * ''longu quant'è maghju''. ===Paghjelle=== Maghju hè mintuvatu dinù in a [[paghjella]]<ref>www.paghjella.com</ref>: :''U primu [[fiore]] di maghju :''Hè quellu di la [[viola]]'' :''Ma lu più chì mi dispiace :''Hè d'avè l'à coglie sola'' :''Chì le pene di l'[[amore]] :''Ùn le sà chè chì le prova.'' == Note == <references/> == Referenze == * [http://ernestpapi.free.fr/Manghj%C3%A0%20%C3%A8%20%20bia.%20Manger%20et%20boire.htm Arnestu Papi, Manghjà è bia] * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com Inventariu di e paghjelle] {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 05]] 4c9xf0yidbasm4iisgll874inc5gtfv Ghjugnu 0 3669 350722 342656 2015-07-09T12:44:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_juin.jpg|thumb|Ghjugnu, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Ghjugnu}} '''Ghjugnu''' hè u sestu mese di l'annata è di u calendariu gregorianu. == Citazioni == ===Pruverbii=== U mesi di ghjugnu hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Par asempiu in i pruverbii: * ''Tramula di ghjugnu, [[aliva|alivi]] in [[pugnu]].'' ===Sprissioni=== Hè ancu citatu in a [[sprissioni corsi|sprissioni]]: * ''dì quant'è i [[griddu|griddi]] di ghjugnu.'' == Rifarenzi == * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 06]] dqyo084gxxc1oqm4v02y1yfjfhox7i9 Lugliu 0 3670 350847 342657 2015-07-09T13:28:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_juillet.jpg|thumb|Lugliu, da l'[[Ori ricchissimi di u duca di Berry]]]] {{Lugliu}} '''Lugliu''' (o [[luddu]]) hè u settimu mesi di l'annata è di u calendariu gregurianu. == Citazioni == U mesi di lugliu hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Par asempiu: * ''[[acqua|Aqua]] di luddu, ùn faci bè à nudda.'' * ''Di lugliu canta u [[muscone]] è si cambia di [[rughjone]]''<ref>''U Muntese'' (p. 818).</ref> (hè una [[staghjone]] chì face assai [[caldu]]). == Noti == <references/> ==Riferimenti== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 07]] [[Categoria:Lugliu]] stgkl4muinnxp91qr0ky1t7wrzos7mb Aostu 0 3671 350717 350716 2015-07-09T12:37:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_aout.jpg|thumb|Aostu, da [[L'ori ricchissimi di u duca di Berry]]]] {{Aostu}} '''Aostu''' (o [[austu]]) hè l'uttesimu [[mesi]] di l'annata è di u calindariu grigurianu. == Citazioni == ===Pruverbii=== U mesi d'aostu hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Par asempiu: * ''Aostu seccu, [[castagna]] par ogni [[ceppu]]''. * ''[[Acqua]] d'aostu, [[oliu]] è [[mostu]]''. * ''Buriana d’aostu è tempara di [[sittembri]]''. * ''Entratu aostu, entratu l'[[inguernu]].'' * ''D'aostu, u [[mare]] bolle cum'è [[mostu]].'' * ''Aostu, aostu, tutta l'[[acqua]] torna in [[mostu]].'' * ''À chì vole mostu zappi d'aostu.''<ref>''U Muntese'' (p. 100).</ref> * ''Debbiu d'aostu, [[erba]] di [[maghju]], cusì vole [[Diu|Domineddiu]].''<ref>''U Muntese'' (p. 100).</ref> ===Puisia=== Hè citatu dinò aostu in a [[puisia]] ''I mesi'' di [[Paulu Zarzelli]]: :''[[Dicembri]], [[Ghjinnaghju]] è [[Farraghju]] :''Di [[nevi]] sò suminati :''[[Marzu]], [[Aprile]] è [[Maghju]] :''Di [[fiore|fiori]] sò parfumati :''[[Ghjunghju]], [[Lugliu]] è [[Aostu]] :''Di soli sò bagnati :''[[Sittembri]], [[Uttrovi]] è [[Nuvembri]] :''D'[[uva]] sò vindimiati. == Noti == <references/> == Rifarenzi == * Ceccaldi, Matteiu, Dizziunariu corsu-francese, Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica frà pruverbii è detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nizza: Don Bosco * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 08]] hw09ny7xd0ow2myboob3iid7n2cu61d Settembre 0 3672 357364 350846 2017-07-10T17:54:11Z 86.219.203.30 wikitext text/x-wiki [[File:Les Très Riches Heures du duc de Berry septembre.jpg|thumb|Sittembre, da l'''[[Ore ricchissime di u duca di Berry]]'']] {{Settembre}} '''Settembre''' (o [[sittembri]]) hè u nuvesimu mese di l'annata è di u calendariu gregurianu. == Citazione == U mese di settembre hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Per asempiu: * ''[[Matrimoniu]] sittimbrinu o veduvu o mischinu''. * ''[[Buriana]] d’aostu è tempara di sittembri''. * ''Settembre coglie u [[fruttu]], [[ottobre]] ogni [[cosa]] rode.'' * ''Sittembre e culpisce, [[ottobre]] e sepellisce.'': parlendu di l'[[aliva|alive]]. * ''À la [[luna]] sittimbrina, [[sette]] [[luna|lune]] ci s'inchjina''.<ref>''U Muntese'' (p. 1314).</ref> * ''In [[bughju]] sittimbrinu, ùn fate [[camminu]]''.<ref>''U Muntese'' (p. 1314).</ref> * ''[[Aostu]] matura, settembre [[vindemia]]''.<ref>''U Muntese'' (p. 1291).</ref> == Note == <references/> ==Riferimenti== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nizza: Don Bosco {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 09]] [[Categoria:Settembre]] gfxo3s85d7pkc9ygk73dfk1716rh26o Ottobre 0 3673 350851 350718 2015-07-09T13:36:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_octobre.jpg|thumb|Ottobre, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Ottobre}} '''Ottobre''' (o '''uttrovi''') hè u dicesimu mese di l'annu sicondu u calindariu gregurianu è u sicondu mese di u [[vaghjimu]] in l'[[emisferu boreale]], è di u [[veranu]] in l'[[emisferu australe]]. Conta 31 [[ghjornu|ghjorni]] è si culloca in a siconda mità di un annu civile. U nome deriveghja da u latinu ''october'', perchè era l'ottesimu mese di u [[calindariu rumanu]], chì principiava incù u mese di [[marzu]]. L'imperatore [[Commodo]] uparò una riforma sicondu a quale u mese assumia un di i so tituli, ''Invictus'', ma dopu à a so morte a riforma fù abbandunata. In u [[calindariu persianu]] ottobre currispundia à u mese di ''Mehr'' (finu à u 22) è eppo à quellu di ''Aban''. In u [[calindariu rivuluziunariu francese]] uttrove currispundia à dui mesi: à [[Vindemiaiu]] finu à u 22/24 uttrove, è dopu à [[Brumariu]]. == Citazione == ===Pruverbi=== U mesi d'ottobre hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Per esempiu: * ''[[Sittembre]] coglie u [[fruttu]], ottobre ogni [[cosa]] rode.'' * ''[[Sittembre]] e culpisce, ottobre e sepellisce.'': parlendu di l'[[aliva|alive]]. == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 10]] tk93cl307s6rtmhscvfi5s68lwyxnga Nuvembre 0 3674 360514 360503 2018-11-16T00:46:30Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Nuvembri}} '''Nuvembre''' (o '''nuvembri''') hè l'undicesimu mese di l'annu sicondu u calindariu gregurianu è u terzu è ultimu mese di u vaghjimu in l'emisferu boreale, di u veranu in l'emisferu australe. Conta 30 [[ghjornu|ghjorni]] è si culloca in a siconda mità di l'annu civile. In stu mese si ricordanu i defunti, u prima di nuvembre infatti occorre a sulennità di i [[Santi]] è u ghjornu siguente a [[Cummemurazione di i defunti]]. == Etimulugia == [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_novembre.jpg|thumb|Nuvembre, da ''L'ore ricchissime di u duca di Berry'']] U nome pruvene da u [[lingua latina|latinu]] ''novem'', "novi", perchè era u nuvesimu mese di u [[calindariu rumanu]], chì principiava incù u mese di [[marzu]]. == Citazione == ===Pruverbi=== U mese di nuvembre hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Par esempiu: * ''À chì ùn sa piantà, [[pianta]] di nuvembri''. * ''À chì poni nanzi à i Santi lavora pa i [[cantanti]]''. * ''U primu nuvembre, [[San Martinu]] risplende.'' == Referenze == * Ceccaldi, Matteiu, ''Dizziunariu corsu-francese'', Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 == Ligami == * [http://www.ac-corse.fr/colleges/collegefino/med/almanaccu/imesi.htm I mesi], puesia di Paulu Zarzelli. {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 11]] pj9xg8c5a7l2n9k0c5r6jp6nl2r2ie7 Dicembre 0 3675 350853 342516 2015-07-09T13:37:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_d%C3%A9cembre.jpg|thumb|Dicembre, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Dicembre}} '''Dicembre''' (o ''Dicembri'') hè u dodicesimu è ultimu mese di l'annu sicondu u calindariu gregurianu. Conta 31 ghjorni è si culloca in a siconda mità d'un annu civile. Era u dicesimu mese di u calindariu rumanu (u nome pruvene da quì), chì principiava incù u mese di marzu. A Ghjesgia cristiana cilibreghja a Natività di [[Ghjesù Cristu|Ghjesù]] u 25 dicembre, mentre 17 ghjorni prima, l' 8 dicembre occorre a sulennità di l'Immaculata Cuncezzione. U 21 dicembre o 22 dicembre principia l'[[inguernu]] in a parte boreale, mentre in a parte australe principia l'[[istate]]. U 26 dicembre si festighjeghja [[Santu Stefanu]], è u ghjornu dopu a Natività. U 31 dicembre si festighjeghja [[San Silvestru]], ultimu ghjornu di l'annu. == Citazione == ===Pruverbi=== U mese di dicembre hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Per esempiu: * ''Di dicembre, cascanu i [[membru|membri]]''. * ''Dicembre, dicembre, daretu mi cotru, davanti m'incendu.'' * ''Ùn ci hè [[Natale]] senza [[gregale]].'' == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 == Ligami == * [http://www.ac-corse.fr/colleges/collegefino/med/almanaccu/imesi.htm I mesi], puesia di Paulu Zarzelli. ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 12]] 5n9ztm71f4cma9ju188pmbz0crl8ufk Template:Annu 10 4690 93231 11621 2007-09-17T19:43:18Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=center border=0 cellpadding=2 cellspacing=2 style="margin-bottom: 0.5em; border: 1px solid gray; background-color: #f7f8ff" width=100% |- | align=left|&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; | align=center |[[{{{1}}}]] - '''[[{{{2}}}]]''' - [[{{{3}}}]] | align=right | <div style="float:left; margin-left:0.4em; margin-top:0.4em;"> </div> |- | align=left|&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; | align=center |[[anni {{{4}}}]] - [[anni {{{5}}}]] - '''[[anni {{{6}}}]]''' - [[anni {{{7}}}]] - [[anni {{{8}}}]] |- | align=left|&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; | align=center |[[{{{9}}}]] - [[{{{10}}}]] - [[{{{11}}}]] - [[{{{12}}}]] - [[{{{13}}}]] - [[{{{14}}}]] - [[{{{15}}}]] - [[{{{16}}}]] - [[{{{17}}}]] |} d29wyas5va8noq1niak1up3zssh9nus Italia 0 4691 363380 362261 2019-09-19T04:47:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Taliana |nomeUfficiale = Repubblica Italiana |linkBandiera = Flag of Italy.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Italy-Emblem.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Italy.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua taliana|Talianu]]<ref>U [[lingua francese|francese]] hè cuufficiale in [[Valle d'Aosta]], u [[lingua tedesca|tedescu]] in [[Pruvincia di Bolzanu|Altu Adige]].</ref> |capitale = [[Roma]] |capitaleAbitanti = 2.711.476 |capitaleAbitantiAnno = 2007 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Sergio Mattarella]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Presidente di u Cunsigliu di i Ministri |primoMinistro = [[Giuseppe Conte]] |indipendenza = u [[17 di marzu]] [[1861]] |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |ingressoUE = u [[25 di marzu]] [[1957]]<ref>Membru fundadore.</ref> |superficieTotale = 301.338 |superficieAcqua = 2,4 |popolazioneTotale = 60.589.445 <small>(2016)</small> |popolazioneDensita = 201 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu cuurdinatu universale|UTC]] +1 |PIL=2.104.666 |PILValuta= $ |PILAnno= 2007 |PILOrdine= 7 |PILprocapite=35.872 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2007 |PILprocapiteOrdine= 21 |HDI= 0,941 (alto) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 20 |valuta = [[Euro]]<ref>Francu svizzeru in [[Campione d'Italia]].</ref> |energia = |tld = .it |telefono = +39 |targa = I |inno = [[U Cantu di i Taliani]] |festa = [[2 di ghjugnu]] |note = <references/> }} L''''Italia''', officialmente a '''Repubblica Italiana''' ("Republica Taliana"), hè unu [[statu]] di l'[[Europa]] meridiunale. Cunfina à l'uvestu cù a [[Francia]], à u nordu cù a [[Svizzera]] è l'[[Austria]] è à l'estu cù a [[Sluvenia]]. In u sò territoriu ci sò dui stati indipendenti: [[San Marinu]] è a [[Cità di u Vaticanu]]. Hè dinù taliana a cumuna di [[Campione d'Italia]] in Svizzera. A capitale hè [[Roma]]. L'Italia muderna hè unu statu dapoi u [[1861]] è una republica dapoi u [[1946]]. U territoriu hè furmatu da u versante sudu di l'[[Alpi]], da a pianura padana è veneta, da a penisula taliana prutesa in u [[Mare Terraniu]], da dui isule principali ([[Sicilia]] è [[Sardegna]]) è da altre isule minori. I Taliani adupranu qualchì nome per chjamà a sò patria: ''la Penisola'' ("a Penisula", per antonomasia), ''lo Stivale'' ("u Stivale", per a sò forma speciale) è ''il Belpaese'' ("u Bellu Paese", per a bellezza è a varietà di i paisagi è di l'opere artistiche). L'abitanti sò à pocu pressu 60 milioni, cù una densità di 196 abitanti per km². L'arricata di l'Italia à a civilisazione di l'Occidente hè immensa: l'[[Imperu Rumanu]] è u [[Rinascimentu]] ne sò esempii. Oghje l'Italia hè una democrazia soda, hè a sesta putenza ecunomica in u mondu è participeghja attivamente à e relazioni internaziunali: difatti hè membru fundadore di l'[[Unione Europea]], di a [[NATO]], di u [[Cunsigliu di l'Europa]] è di l'[[Unione Europea Occidentale]], aderisce à e [[Nazioni Unite]] (in u biennu [[2007]]-[[2008]] ne hè membru di u Cunsigliu di Sicurezza) è face parte di u [[G8]]. == Etimolugia di u nome == L'etimulogia di u nome, siconda una tesi, deriva da u grecu italós, che significa toru come forma impuculisca di l'Umbru ''vitlu'' (vitellu). Tale etimulogia di urighjine greca significa "terra di u vitellu". == Storia == == Geografia == == Geografia pulitica == D'un puntu di vista amministrativu a Republica Taliana hè divisa in 20 regioni (''regioni''). E regione sò divise in pruvincie (''province''), chì sò 110, è e pruvincie sò divise in cumune (''comuni''), chì sò 8101. Lista di e regione taliane, incù u nome di u capilocu: * {{IT-VAO}}, [[Aosta]] * {{IT-PMN}}, [[Torinu]] * {{IT-LIG}}, [[Genuva]] * {{IT-LOM}}, [[Milanu]] * {{IT-TAA}}, [[Trentu]] * {{IT-VEN}}, [[Venezia]] * {{IT-FVG}}, [[Trieste]] * {{IT-EMR}}, [[Bologna]] * {{IT-TOS}}, [[Firenze]] * {{IT-UMB}}, [[Perugia]] * {{IT-MAR}}, [[Ancona]] * {{IT-LAZ}}, [[Roma]] * {{IT-ABR}}, [[L'Aquila]] * {{IT-MOL}}, [[Campubassu]] * {{IT-CAM}}, [[Napuli]] * {{IT-PUG}}, [[Bari]] * {{IT-BAS}}, [[Putenza]] * {{IT-CAL}}, [[Catanzaru]] * {{IT-SIC}}, [[Palermu]] * {{IT-SAR}}, [[Cagliari]] == Pulitica == == Ecunumia == == Demografia == == Referenze == * [[Regioni taliane]] * [[Pruvincie taliane]] ==Da vede dinò== *[[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] *[[Niccolò Ammaniti]] *[[Iva Zanicchi]] *[[Giorgio Faletti]] *[[Nichi Vendola]] *[[Antonio Tabucchi]] *[[Marianna Madia]] *[[Nutella]] *[[Silvio Berlusconi]] *[[Tuvone di u Visu]] == Ligami == * [http://www.quirinale.it/ Presidenza di a Republica] * [http://www.governo.it/ Guvernu] * [http://www.parlamento.it/ Parlamentu] * [http://www.italia.it/ Purtone naziunale di u turismu] {{Unione europea}} [[Categoria:Italia|*]] [[Categoria:Unioni Auropea]] scwps67j7c0au0lol8t6wofpvwnb3l7 Mari mediterraniu 0 4692 195176 43933 2009-12-17T22:50:51Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tarraniu]] 5pwm1v866vqqtybh72td96bha57rtf9 Sicilia 0 4721 350428 350048 2015-07-09T08:04:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Sicilia | nomeUfficiale=Sicilia | blasone=Coat of arms of Sicily.svg | bandera=Sicilia-Bandiera.png | capilocu=Palermu | linguiUfficiali=[[Lingua taliana|Talianu]], [[Lingua siciliana|Sicilianu]] | altrilingui=[[Lingua inglesa|Inglesu]] (Cummerciale e Turisticu | superficia=25.708 | pupulazioni=5.040.301 | densità=196 | pruvincie= <li>{{IT-AG}}</li> <li>{{IT-CL}}</li> <li>{{IT-CT}}</li> <li>{{IT-EN}}</li> <li>{{IT-ME}}</li> <li>{{IT-PA}}</li> <li>{{IT-RG}}</li> <li>{{IT-SR}}</li> <li>{{IT-TP}}</li> | cumune=390 | situ=http://www.regione.sicilia.it/ | carta=Sicily in Italy.svg }} [[File:Sicily-EO.JPG|thumb|left|250px|A Sicilia vista da u spaziu]] A '''Sicilia''' (o '''Cicilia''') ([[Salteriu funeticu internaziunale|IPA]]: {{IPA|[siˈʧiːlja]}}, ''Sicìlia'' in [[Lingua siciliana|sicilianu]]<ref>Scrittu ancu ''Sixilia''; in lingua siciliana antica si contra inoltri a forma ''Sichilia''.</ref>, ''Siçillja'' in [[Lingua arbëreshë|arbëreshë]], Σικελία in [[Lingua greca|grecu]]), ufficialamenti '''Regione Siciliana''', hè una [[Regione di'Italia|rigioni taliana]] [[Autonumia speciale|autonoma]] à [[statutu spiciali]] di {{formatnum:5089386}} abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, u capilocu essendu [[Palermu]]. U territoriu di a rigioni hè custituitu guasi cumplittamenti da l'[[Isula di Sicilia|isula umonima]], a più isula maiori di l'Italia è di u [[Isule di u mare Mediterraniu|Mediterraniu]], è ancu a [[Lista di isule per aria|45ª isula più stesa in u mondu]]. A parti rimanenti hè custituita da l'arcipelaghi di l'[[Isuli Eolii]], di l' [[Isule Egadi|Egadi]] è di l'[[Isuli Pelagii]] è da l'isuli di l'[[Isula d'Ustica]] è [[Isula di Pantelleria|Pantellaria]]. Hè a rigioni più stesa di Italia<ref>Misura chì cumprendi a superficia di l'arcipelaghi è di l'isuli minori.</ref> è u so tarritoriu hè ripartitu in [[Cumuni di a Sicilia|390 cumuni]] chi sò custituiti in novi pruvinci. Hè l'unica rigioni taliana à cumpurtà dui cità frà i deci più pupulati d'Italia: [[Palermu]] è [[Catania]]. Hè bagnata à u nordu da u [[Mar' Tirrenu]], à punenti da u [[Canali di Sicilia]], à u sudu da u [[Mari di Sicilia]], à livanti da u [[Mari Ioniu]] è à nordu-livanti da u [[strettu di Missina]] chì a sipara da a [[Calabria]]. I più antichi tracci umani in l'isula ricoddani à u 12.000 a.C. circa. Duranti l'era [[protustoria|protustorica]] si sò sviluppati i culturi ditti di [[Thapsos]], di [[Castelluccio di Cunnisciutu|Castelluccio]], di [[Stentinello]]. Populi pruvinenti da u cuntinenti talianu o da u Mediterraniu ci si stalletini dopu: trà eddi i [[Sicani]], i [[Siciliani]] è l'[[Elimi]]. L'[[VIII seculu a.C.]] vedi a Sicilia culunizata da i [[Fenici]] è da i [[Grechi]] è in i 600 anni successivi divintà campu di battaglia di i [[guerri grecu-punichi]] è [[guerre rumanu-puniche|rumanu-punichi]]. L'isula fù cusì cunquistata da i [[Ripublica rumana|Rumani]] è fù parti di l'[[Imperu rumanu|imperu]] finu à a so caduta in u [[V seculu d.C.]]. A Sicilia fù cusì terra di cunquista è, duranti l'[[Altu Medievu]], cunquistata da i [[Vandali]], da l'[[Ostrogoti]], da i [[Bizantini]], da l'[[Arabi]] è da i [[Nurmani]]. Sottu quist'ultimi nascì u [[Regnu di Sicilia]] chì durò da u 1130 à u 1816, chì fù suburdinatu dopu à l'[[Aragunesu]], à u Sacru Rumanu Imperu è, infini, à i Burboni sottu i quali si trasfurmò in [[Regnu di i Dui Sicilii]]. A Sicilia fù unita à u [[Regnu d'Italia]] in u 1860 incù un referendu, in seguitu à a [[spidizioni di i Milla]] vidata da [[Ghjaseppu Garibaldi]] duranti u [[Risurgimentu]]. In u 1946 a Sicilia, custituita in rigioni autonoma à statutu spiciali, hà di novu un parlamentu probbiu, sempri prima di a nascita di a [[Ripublica taliana]]. == Giugrafia fisica == [[File:Altimetria Sicilia.svg|thumb|Graficu incù l'altimitrìi di a Sicilia]] A [[Isula di Sicilia|Sicilia]] hè a più isula grandi di u [[mari tarraniu]]. S'affaccia à u nordu annantu à u [[mar' Tirrenu]]. À nordu-livanti hè divisa da a [[penisula taliana|penisula]] da u [[strettu di Missina]] ed hè bagnata à livanti da u [[mari Ioniu]], à sudu-punenti hè divisa da l'[[Africa]] da u [[canali di Sicilia]]. L'isula hà una forma chì ricorda apprussimativamenti quidda d'un triangulu incù i trè siguenti vertici: * [[Capu Peloro]] (o Punta di u faru) à Missina, à u vertici nordu-uriintali * [[Capu Lilibeo|Capu Boeo]] (o Lilibeo) à Marsala, à u vertici nordu-uccidintali * [[Capu Passero]] à [[Portopalo]], à u vertici sudu-uriintali. Capu Peloro, inoltri, rapprisenta l'estremità uriintali di a rigioni; l'isuli di [[Strombolicchio]], [[Isula di Pantelleria|Pantellaria]] è [[Isula di Lampedusa|Lampedusa]], inveci, rapprisentani rispittivamenti l'estremità sittintriunali, uccidintali è miridiunali. === Giulugia === [[File:Stromboli animiert 800x600.gif|thumb|left|Eruzione di u Strombuli]]A Sicilia apparteni à a placca Siciliana Iblea, chì faci parti di a [[placca africana]]<ref>[http://www.curriere.it/scenze_è_tecnulugie/12_maghju_11/placca-sicilia-furesta-martin_ecf3b14à-9b72-11è1-81bc-34fceaba092f.shtml Trà Auropa è Africa spunta a micro-placca siciliana-iblea - Curriere.it<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>, eccituatu a parti [[Sicilia orientale|nordu-uriintali]] chì apparteni à a [[placca euruasiatica]]. U muvimentu di a placca africana chì par subduzioni s'immerghji sottu à quidda euruasiatica hà ditarminatu a criazioni di i rilievi muntosi di a rigioni, è ancu a prisenza di friquenti [[sisma|attività sismichi]] tantu d'urigini tettonica ch'è vulcanica. Trà 5,96 è 5,3 milioni d'anni, duranti u [[Messinianu]] (ultima fasa di u periodu [[Miocenu]]), u Mediterraniu firmò isulatu da l'[[uceanu Atlanticu]] prubabilamenti par via d'una crescita di l'attività tettonica. Quissa purtò à a [[crisa di salinità di u Messinianu|crisa di salinità]]: u mari Tarraniu cuminciò à svapurà più lestru è a cuncintrazioni di u [[sali]] aumintò. [[Carbunati]] è [[sulfati]] funi dipusitati in grandi quantità annantu à i fundali è n'hè firmatu sempri traccia in i [[miniera|minieri]] di [[sali gemma]] è di [[ghjessu (minerali)|ghjessu]] chì si poni truvà sempri in i pruvinci d'Agrigentu, Caltanissetta è Enna<ref>Stefanu Zanoli. [http://www.villasmunta.it/oceanugrafia/Non_pubblicabili/inaridimentu_adriaticu.htm ''Quandu si inaridì u Mediterraniu''] in ''TuttuScenze'', 29 sittembre 1999.</ref>. Un finominu giulogicu particulari hè u [[vulcanesimu sidimintariu]], chì si scontra in i siti di i [[Riserva naturale integrale Macalube d'Aragona|macalubi d'Aragona]], in a pruvincia d'Agrigentu, è di i [[maccalubi di Terrapelata]], à Caltanissetta. Stu raru finominu rendi l'aria vicina torbida, di culori bianchicciu è pupulata da una seria di [[vulcani di fanga|vulcaneddi di fanga]], alti circa un metru. U finominu hè liatu à a prisenza di tarreni [[arzilla|arzillosi]] pocu cunsistenti, intercalati da liveddi d'acqua salmastra, chì stani sopra à boddi di gasu [[metanu]] sottupostu à una certa prissioni. U gasu, à traversu i discuntinuità di u terrenu, affiora in suparficia, trascinendu incun eddu sedimenti arzillosi è acqua, chì danu locu à un conu di fanga, chì a so summità hè tuttu à fattu simuli à un [[crateru vulcanicu]]. U finominu assumi un caratteru splusivu, incù spulsioni di materiali arzillosu mischiatu incèu gasu è acqua chi zirla à una certa altezza.<ref>[http://web.tiscalinet.it/legambientesicilia/riserve/riserva_naturale_macalube_di_ara.htm ''Riserva naturali Macalube d'Aragona]</ref> === Vulcani === Par via di a so pusizioni, a rigioni è l'isuli circustanti sò tocchi da un'intensa attività vulcanica. I vulcani più impurtanti sò: [[Etna]], [[Strombuli]] è [[Vulcanu (vulcanu)|Vulcanu]]. Ani a singularità d'appartena à trè tipulugii diffarenti: eruzioni di lavi basaltichi altirnendu incù periodi di calma par u prima; eruzioni cuntinui è funtani di lava, par u sicondu, chì i so carattaristichi sò stati presi com'è mudeddu tipulogicu da i scentifichi di u sittori, chì ani criatu u terminu ''tipu strumbulianu'' par disignà l'attività similari di i vulcani terrestri; infini di tipu splusivu o ''plinianu'' par u terzu, carattarizatu da longhi periodi d'apparenti calma è eruzioni viulenti. Infini si ricorda l'attività eruttiva chì in u [[seculu XIX]], in l'ariali di u canali di Sicilia oghji dinuminata bancu di Graham, hà inghjinaratu a nascita di l'effimera [[isula Ferdinandea]]. === Isuli minori === [[File:MyBlue.jpg|thumb|Una via tipica di l'[[isula di Panarea]], incù abitazioni in stilu meditarraniu]] A Sicilia hè una rigioni cumplittamenti insulari: hè custituita, più ch'è da un'isula principali, da un insemu d'[[Arcipelagu|arcipelaghi]] è d'[[Isuli di a Sicilia|isuli minori]] chì formani circa 1,11% di tutta a superficia rigiunali (circa 285,4&nbsp;km<sup>2</sup> annantu à 25.711&nbsp;km<sup>2</sup> tutali). Cumpresa l'[[isula di Sicilia]], ci sò 19 isuli abitati (33.172 abitanti in i soli isuli minori)<ref>{{cita web|url=http://www.demo.istat.it/bilmens2011gen/query1.php?lingua=ita&Pro=84&allrp=2&periodu=5&submit=Tavola|titulu=Datu Istat à u 31/08/2011|accessu=24 ghjinnaghju 2012}}</ref>. I principali gruppi d'isuli di u grandi arcipelagu di a Sicilia sò l'[[Isuli Eolie|Eolii]], l'[[Isuli Egadi|Egadi]] è i [[Isuli Pelagie|Pelagii]]; l'[[isuli di u Stagnonu]] è l'[[isuli Ciclopi]], inveci, custituiscini dui picculi arcipelaghi rispittivamenti à punenti è à livanti di l'isula siciliana, di fronti à i costi di [[Marsala]], in u [[Pruvincia di Trapani|trapanesu]], è di [[Aci Casteddu]], in u [[Pruvincia di Catania|catanesu]]. [[Ustica]] è [[Pantillaria]], in u [[mar' Tirrenu]] è in u [[canali di Sicilia]], formani dui cumuni distinti di i [[Pruvincia di Palermu|pruvinci di Palermu]] è Trapani. I centri storichi di [[Siracusa]] è [[Augusta (Italia)|Augusta]], in u [[Pruvincia di Siracusa|siracusanu]], sò situati annantu à dui isuli culligati à a terraferma. === Monti di Sicilia=== [[File:Roccasalvatesta.JPG|thumb|[[Rocca Novara]] ditta ancu Rocca Salvatesta, [[monti Peloritani]]]] A Sicilia hè una rigione per u più cullinare (per u 61,4% di u territoriu), mentre per u 24,5% hè [[muntagna|muntosa]] è per u ristante 14,1% hè [[pianura|para]] (a pianura più grande hè quella di [[piana di Catania|Catania]]). U rilievu hè variu è, mentre in a Sicilia orientale si pò ricunnosce in l'[[Appinninu sicilianu]], a cuntinuazione di l'[[Appinninu calabru]], a Sicilia cintrale è occidentale ospiteghjanu parechji massicci isulati. Si trova in e [[Madonie]] a siconda vetta più alta di l'isula: u [[pizzu Carbunara]] (1979 metri). À u [[Sicilia cintrale|centru di a Sicilia]] ci sò i [[Monti Erei]] annantu à i quali si trova, à 948 metri d'altezza, a cità d'[[Enna]]; mentre in a fascia sudu-orientale trà a pruvincia ragusana è quella siracusana si trovanu i [[monti Iblei]] di i quali a cima più alta, u [[monte Lauro]], ghjunghje à un'altezza di 986 m. À punente sorghjenu altri monti d'altezza variabile, com'è i [[monti Sicani|Sicani]], di i quali a cima più alta hè u [[monte Cammarata]] (1578 metri), è i monti chì circondanu a [[Conca d'Oru]], a pianura induve, affacciata annantu à u mare, si stende [[Palermu]], a cità chì hè u capilocu di 'ssa rigione. À livante cumparisce, visibule da u [[Strettu di Missina]], è ancu da a cima calabresa di l'[[Aspromonte]], a cima annivata di l'[[Etna]], altu 3.343 metri. Incù e so frequente eruzione, l'Etna hà cupertu u territoriu di u circondu di a so lava nera. Cuntrariamente à ciò chì si pudaria pinsà, però, a piana vicina di [[Catania]] ùn hè micca d'origine vulcanica, bensì d'origine alluviunale, essendu stata criata da i l'alluvioni traspurtati in i seculi da i fiumi Dittaino, Gornalunga è Simeto. [[File:Sicily-mountains-map-bjs.jpg|thumb|I gruppi muntosi in Sicilia.]] {|class="wikitable" |+ |- bgcolor=lightgrey ! Gruppu muntosu || Cima più alta || Altezza |- | [[Madonie]] || [[Pizzo Carbonara]] || 1.979 m |- | [[Nebrodi]] || [[Monte Soro]] || 1.847 m |- | [[Monti Sicani]] || [[Rocca Busambra]] || 1.613 m |- | [[Peloritani]] || [[Muntagna Grande]] || 1.347 m |- | [[Monti di Palermu]] || [[Monte Cuccio]] || 1.050 m |- | [[Monti Erei]] || [[Monte Altesina]] || 1.142 m |- | [[Monti di Trapani]] || [[Monte Sparagio]] || 1.110 m |- | [[Monti Iblei]] || [[Monte Lauro]] || 986 m |- |} === Fiuma è lava === [[File:Papiro-Ciane.jpg|thumb|U papiru di u fiumu Ciane]] I [[fiumu|fiuma]] siciliani sò tutti di purtata è estinsioni limitata. Quiddi di l'Appinninu à u nordu sò chjamati ''[[fiumara (idrugrafia)|fiumare]]'', è ani una natura di [[turrenti]] chi d'istati sò guasi sempri secchi. L'unichi corsi d'acqua chì t'ani diminsioni impurtanti sò l'[[Imera Miridiunali]], u più longu di l'isula, è u [[Simeto]], quiddu incù u [[bacinu idrugraficu]] u più ampiu. Sfocianu in u [[Mari Ioniu]] u [[Simeto]], l'[[Alcantara (fiumu)|Alcantara]], l'[[Agrò (turrenti)|Agrò]], u [[Ciane]] è l'[[Anapo]], in u [[Mari Tirrenu]] l'[[Imera Sittintriunali]] è u [[Torto (fiumu)|Torto]], mentri in u canali di Sicilia u [[Platani]], l'[[Imera Miridiunali]] (o Salso) è u [[Belice]]. Par ciò chì riguarda i [[lavu|lava]] naturali, eccituatu u [[Lavu Pergusa|Lavu di Pergusa]] è quiddu mezu artificiali di u [[Lavu di Lentini|Lavu Biviere di Lentini]], a Sicilia ni hè guasi priva. U lavu di Pergusa, d'urighjini paleuvulcanica, hè celebru par l'antichissimi miti è lighjendi chì u cuncernani è par a [[fauna]] è par a [[flora]] chì u circonda. Tuttu intornu ad eddu corri un [[autodromu di Pergusa|autudromu]], chì era in i tempi sediu d'un Gran'Premiu di [[formula 3000]]. U lavu hè oramai à risicu d'assiccamentu, chì ùn hà micca [[immissariu|immissarii]], par via di u custanti prilivamentu d'acqua par usu civili. A custruzzioni di [[diga|dighi]] hà criatu grandi lava artificiali, com'è u [[lavu di l'Ancipa]] è u [[lavu Pozzillo]] (u più maiò di l'isula). Da mintuvà sò dinò u [[lavu Aranciu]], u [[lavu di Piana di l'Albanesi]] è u [[lavu d'Ogliastro]]. {|class="wikitable" |+ |- bgcolor=lightgrey ! Fiumu || Lungh. || Prov. |- | [[Imera miridiunali]] || 144&nbsp;km || AG - CL - EN - PA |- | [[Simeto]] || 113&nbsp;km || CT - ME |- | [[Belice]] || 107&nbsp;km || AG - PA - TP |- | [[Dittaino (fiumu)|Dittaino]] || 105&nbsp;km || EN - CT |- | [[Platani]] || 103&nbsp;km || AG - CL - PA |- | [[Gornalunga]] || 81&nbsp;km || CT - EN - SR |- | [[Gela (fiumu)|Gela]] || 74&nbsp;km || CL - EN |- | [[Salso Cimarosa]] || 72&nbsp;km || EN |- | [[Torto (fiumu)|Torto]] || 58&nbsp;km || PA |- | [[Irminio]] || 57&nbsp;km || RG |- |} == Cultura == === Scrittori siciliani === * [[Giuseppi Tomasi di Lampedusa]] * [[Liunardu Sciascia]] * [[Gesualdo Bufalino]] * [[Giuvanni Verga]] * [[Lucio Piccolo]] * [[Luiggi Pirandellu]] * [[Eliu Vittorini]] * [[Vitalianu Brancati]] * [[Andrea Camilleri]] * [[Salvaturi Quasimodo]] === Cucina è Gastrunumìa === ''Viditi puri [[Cucina siciliana]].'' * Alici crudi a lumìa * Nvultini di pisci spata * Capunata * Parmiggiana Siciliana * Pasta chî sardi * Maccu di favi * Macchiruna à a Siciliana * Paneddi di cici * Purpetti di nannatu * Salmurigghiu * [[Arancina|Arancini]] * Piscistoccu à a Missinisi * Pizza fritta à a Siciliana * Mustazzuli Siciliani * [[Cannolu|Cannoli]] * Pasta riali * Zeppuli di risu * [[Granita]] * [[Cassata]] * Frutta Marturana * Sfinciuna di risu * Torta di mennuli * Torta di pistacchiu * Pignuccata ==Noti== <references/> === Da veda dinò === * [[Munarchi di Sicilia]] * [[Rigioni d'Italia]]. * [[Vulcanulugia]] * [[Trisceli]] * [[Folklori]] * [[lingua siciliana]] * [[pruverbii siciliani]] * [[Agrigentu]] * [[Caltanissetta]] * [[Catania]] * [[Enna]] * [[Messina]] * [[Palermu]] * [[Ragusa]] * [[Siracusa]] * [[Tràpani]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] [[Categoria:Sicilia]] gsiegnsbooiyqvoxllwbmxmuquv7d70 Palermu 0 4722 350045 350029 2015-07-07T20:28:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Palermu | blasone= | nomeUfficiale=Palermo | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=PA | latitudineGradi=38 | latitudineMinute=6 | latitudineSeconde=56 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=21 | lungitudineSeconde=43 | altitudine=14 | superficia=158,88 | pupulazione=686.722 | densita=4.322 | merre= Leoluca Orlando | posta=da 90121 à 90151 | telefunu=091 | istat=082053 | abitanti=Palermitani | patrone=Santa Rosalia | festa=u [[15 di lugliu]] | situ=http://www.comune.palermo.it/ }} '''Palermu''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a regione [[Sicilia]] è di a [[pruvincia di Palermu|pruvincia omonima]]. Hè a quinta cità taliana per pupulazione, cù un'agglumerazione urbana chì raghjunghje à pocu pressu un milione d'abitanti. [[File:Palermo02 flickr.jpg|thumb|none|300px|Palermu]] === Cumune cuntigue === [[File:Palermo.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Palermu in a pruvincia]] [[Altofonte]], [[Belmonte Mezzagno]], [[Ficarazzi]], [[Isola delle Femmine]], [[Misilmeri]], [[Monreale]], [[Torretta]], [[Villabate]]. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] *[[pruverbii siciliani]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Palermu]] [[Categoria:Sicilia]] 98gfl91kvkencytvanx2jrlwz3u35r7 Mare mediterraniu 0 4723 195177 43935 2009-12-17T22:51:22Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tarraniu]] 5pwm1v866vqqtybh72td96bha57rtf9 Wikipedia:Cunsigli par scriva un articulu 4 4724 359971 344137 2018-08-19T11:42:04Z Paulu 58 wikitext text/x-wiki Eccu uni pochi di cunsigli par scriva un articulu. Si ricerca avà una certa qualità è l'articuli bioti ùn sò più accittati. L'articuli incù un un'infrasata o una linia ùn sò micca intarissanti nemmenu. Viditi par asempiu l'articuli annantu à a [[Sicilia]] o a cità di [[Palermu]]. Quissi cunvenini parfittamenti. Quì ùn si cerca micca a quantità ma a qualità. Scriviti in [[corsu supranacciu]] (cismuntincu respettivamente) o [[corsu suttanacciu|suttanacciu]] (o pumuntincu), com'è vo vuleti. 'Ssa manera di fà rispetta a diversità chì caratterizeghja a lingua corsa: * in a varietà cismuntinca di a lingua corsa: '''A Sicilia hè a più grande isula di u Mare mediterraniu è hè una regione taliana; a capitale amministrativa di l'isula hè [[Palermu]].''' * in a [[variità taravesa di a lingua corsa]] (chì faci parti di i dialetti suttanacci): '''A Sicilia hè a più isula grandi di u Mari mediterraniu ed hè una rigioni taliana; a capitali amministrativa di l'isula hè [[Palermu]].''' Ci hè quantunqua una eccezzioni: hè megliu ch'un articulu annantu à [[Bastia]] o u [[Capicorsu]] fussi scrittu in a variità cismontica currispundenti di a lingua corsa. Inveci cunveni megliu par asempiu ch'è l'articulu annantu à u [[Taravu]] fussi scrittu in a variità taravesa, è ch'è l'articulu annantu à u [[Casteddu di Tappa]] fussi scritti in a variità sartinesa. Infini: s'è vo ùn cunnisciti micca a lingua corsa, hè megliu à ùn scriva micca quì. Ùn sò micca accittati l'articuli fatti incù i traduttori automatichi chì producini testi di bassa qualità. 1943yeu7rch5tnquhaux9h45du4os46 Unioni Auropea 0 4725 343328 334898 2015-05-08T20:04:35Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|pt}} (4) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Unioni Auropea''' (o '''Unione Europea''') hè un unioni di stati [[Auropa|aurupei]] indipindenti, dal [[1u di ghjennaghju]] di [[2013]] con 28 stati, basata sopra una cuncurdanza di reguli dicisi in u [[Parlamentu aurupeu]] chi si trova à [[Strasbourg]], è in a [[Commissione Auropea]], in [[Bruxelles]]. Uriginalmenti era un unioni economica, è si chjamava [[Cumunità Ecunomica Aurupea]]. Hà cambiatu di nomu ed hè diventata [[Cumunità Aurupea]] prima di piglià u so nomu attuali di Unioni Auropea in u [[1993]], dopu u [[Trattatu di Maastricht]]. [[File:Flag_of_Europe.svg|thumbnail|right|250px|Bandera di l'Unioni Auropea.]] [[File:European Union main map.svg|thumbnail|right|300px|Carta di l'Unioni Auropea.]] Oghji l'Unioni Aurupea conta 28 stati: * [[Austria]] * [[Belgica]] * [[Bulgaria]] * [[Cechia]] * [[Cipru]] * [[Croazia]] * [[Danimarca]] * [[Estonia]] * [[Finlandia]] * [[Francia]] * [[Germania]] * [[Grecia]] * [[Irlanda]] * [[Italia]] * [[Lettonia]] * [[Lituania]] * [[Lussemburgu]] * [[Malta]] * [[Paesi Bassi]] * [[Polonia]] * [[Portugallu]] * [[Regnu Unitu]] * [[Romania]] * [[Slovacchia]] * [[Slovenia]] * [[Spagna]] * [[Svezia]] * [[Ungheria]] {{Template:Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea| ]] 0adbwb6htagu8sagkfgmjmwwm2b6cn5 Oslu 0 4726 359608 341607 2018-06-13T08:14:53Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:14-09-02-oslo-RalfR-393.jpg|thumb|Oslo]] [[File:Oslo_kart.png|thumb|right|200px|In rossu: a cità di Oslu in [[Norvegia]]]] '''Oslu''' (in lingua nurvigiana: Oslo) hè una cità sittintriunali di l'[[Auropa]] ed hè a capitali di a [[Norvegia]]. Incù una pupulazioni di circa 548.000 abitanti, accogli circa 11,5% di a pupulazioni nurvigiana. Insemu incù a zona urbana di i circondi, a cità hà una pupulazioni tutali di 1.090.012 abitanti. À tempi antichi, da u [[1624]] à u [[1925]], era chjamata ''Christiania'' è ''Kristiania''. [[File:Oslo komm.svg|thumb|left|100px|Stemma di a cità di Oslu, [[Norvegia]]]] == Riferimenti == * wikipedia siciliana: [http://scn.wikipedia.org/wiki/Oslu Oslu] == Liami == * [http://www.oslo.kommune.no Situ ufficiali di a cumuna di Oslu] [[Categoria:Nurvegia]] q3yct71uxvnukpcgxra4dbq2nnjrrbf Auropa 0 4727 11720 11714 2006-02-28T19:07:31Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Europa]] 0varsnl67rajp6227udtz25gspv9f2y Kurów 0 5731 343329 332947 2015-05-08T20:04:36Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|lmo}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} '''Kurów''' hè una cumuna di a [[Polonia]] orientale. Hè situata in u sudestu di a [[Pulonia]], trà Puławy è Lublin, annantu u fiume Kurówka. <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Kurów''' </font> |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Herb Kurowa.png|100px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Polonia]] |- | valign="top"| [[Voivodato]] || align="center" | [[Voivodato di Lublino]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 24-170 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 21° 11' E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 51° 24' N |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | 156 m |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 11,32 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 2811 (2005) |- | [[Densità]] || align="center" | 248 ab./km² |} [[Categoria:Polonia]] rrg35pbxt8813aleew8wr30ax0cqqc5 Mitulugia 0 5732 350448 349048 2015-07-09T08:25:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Egypt.Edfu.Temple.01.jpg|200px|right]] A '''Mitulugia ''' (da u [[Grecia|grecu]] ''mythos'' è ''logein'') hè a [[Scienzi di l'Universu|scenza]] chì hà par oggettu u studiu di i [[mitu|miti]]. == Storia == == I mitulugii == I mitulugii esistini in ogni cuntinenti: [[Mitulugia africana|Africa]], [[Mitulugia di l'America|America]], [[Mitulugia asiatica|Asia]], [[Mitulugia di l'Auropa|Auropa]] è [[Mitulugia di l'Oceania|Oceania]]. * [[Mitulugia abburigena australiana]] * [[Mitulugia babilunesi]] * [[Mitulugia celtica]] * [[Mitulugia classica]] * [[Mitulugia eggizziana]] * [[Mitulugia etrusca]] * [[Kalevalia|Mituluga finnica]] * [[Mitulugia greca]] * [[Mitulugia lettoni]] * [[Mitulugia mesopotamica]] * [[Mitulugia nordica]] * [[Mitulugia norvigiana]] * [[Mitulugia urintali]] * [[Mitulugia rumana]] * [[Mitulugia siciliana]] * [[Mitulugia slava]] * [[Mitulugia americana]] == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Narcissu]] *[[Cassandra]] *[[Danaide]] *[[Mercuriu (mitolugia)]] *[[Toru di Creta]] == Liami == [[Categoria:Mitulugia]] 5m88ad2g7n6gvg0tq3zf8yjv51x2xk9 Baddu 0 5733 356586 331619 2017-02-26T01:05:39Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Sfakia-dance.jpg|thumb|right|Baddu pupulari tradiziunali di l'isula di Creta]] U termini '''baddu''' (o '''ballu''') si riferisci giniralmenti à l'arti di mova u corpu accumpagnatu di a [[musica]]. U baddu si pò divida in parechji stili: * [[Baddu pupulari]]: tipicu baddu di a [[Sardegna]] o di altri [[paesi]] * [[Baddu accademicu]]: stili di baddu di u ballettu classicu * [[Badu mudernu]] Eppo u baddu mudernu si dividi cusì: * [[Baddu cuntempuraniu]] * [[Badu neuclassicu]] * [[Modern-jazz]] * [[Hip-hop]] * [[Breakdance]] Ci sò dinò altri tipi di baddu: * [[Tip-tap]] * [[Boogie-Woogie]] * [[Rock acrubaticu]] * [[Baddu latinu americanu]] * [[Tangu]] == Storia == == In Corsica == corsica pa ti == Riferimenti == == Liami == {{commons|Category:Dance}} [[Categoria:Baddu]] syaj8o6nci8bmoiut8bai676zz5t720 Ballu 0 5734 12738 2006-03-03T19:24:30Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baddu]] tsjfk526rcm3vr94dq2euz3bd7308n8 Futugrafia 0 5736 12748 2006-03-05T14:16:27Z 86.194.237.237 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fotografia]] egn81hhpbit20cpjfymvmprtvn263z4 Giulugia 0 5737 12750 2006-03-05T21:16:45Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Geologia]] gjwpi7c1trck94hny082zaszs5agrg6 Medicina 0 5738 350498 343655 2015-07-09T08:53:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Guillaume_Duchenne_de_Boulogne_performing_facial_electrostimulus_experiments.jpg|thumbnail|right|200px|]] A '''medicina''' hè una [[scenza]], è una [[tennica]] chì ha per oggettu u studiu di u [[corpu umanu]], di u so funzionamentu, è di a cunservazione di a [[salute]]. Applicata à l'animali, a medicina hè detta [[veterinaria|medicina veterinaria]]. == E discipline == E discipline principale di a medicina sò: * l'[[Allergologia]] * l'[[Andrologia]] * l'[[Angiologia]] * l'[[Anatomia]] * a [[Biologia medicale]] * a [[Cardiologia]] * a [[Chirurgia]] * a [[Dermatologia]] è a [[venerologia]] * a [[Genetica]] * a [[Geriatria]] * a [[Ginecologia]] * l'[[Ematologia]] * a [[Medicina di u travagliu]] * a [[Medicina generale]] * a [[Medicina d'urgenza]] * a [[Medicina interna]] * a [[Neurochirurgia]] * a [[Neurologia]] * l'[[Oncologia]] == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Virologia]] *[[Malatìa di Parkinson]] == Ligami == {{Scienze}} [[Categoria:Medicina| ]] l8qp4v8dory2vlmw3gozxk9qdsb0lrp Disegnu 0 5739 354063 346267 2016-05-18T13:36:21Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Da Vinci Vitruve Luc Viatour.jpg|thumb|right|200px]] Creà un '''disegnu''' si referisce à l'attu di traccià marche annantu à una superficia (per esempiu un fogliu di carta) incù una pressione o per via di u dispiazzamentu di un urdignu annantu à issa superficia. == Storia == == Temi correlati == *[[disegnu tennicu]] *[[arte]] *[[arti visuali]] *[[pintura]] == Riferimenti == == Ligami == [[category:Disegnu]] j3ncf5djwh8b0b0e2mw7h9yh5dgefjb Sinemà 0 5740 334413 323888 2014-03-23T14:59:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Ciak.jpg|right]] U '''sinemà''' (o '''cinemà''', più raramente '''cinema''' (''cìnema'')), abbreviazione di ''cinematografia'', hè l'[[arte]] è a [[tecnica]] chì consiste à progettà una seria d'imagini di manera rapida (24 imagini per seconda), di manera à creà l'impressione di u muvimentu. == Storia == == Festivali è premii cinematografichi == * [[Oscar]] * [[Golden Globe]] (ancu un premiu di televisione) * [[Festivale Internaziunale di Cannes]] * [[Festivale di Berlinu]] * [[Mostra di u Sinemà di Venezia]] * [[Sportfilmfestival di Palermu]] == In Corsica == A Corsica hè spessu scelta cume locu di turnitura. Un esempiu famosu di quessa hè u filmu [[The Longest Day (sinema)|U ghjornu lu piu longu]]<ref>http://www.imdb.com/title/tt0056197/trivia</ref>. Ci sò ancu qualchi produzzione corse è in [[lingua corsa]], cume [[Sempre Vivu (sinema)|Sempre Vivu]], da [[Robin Renucci]], o u [[Calasone (TV)|Casalone]], una seria televisata di [[Via Stella]]. Astre produzzione esistanu in lingua francese, cume [[U Rigalu d'Elena (sinema)|U Rigalu d'Elena]], da [[Frédéric Graziani]]. Dopu, ci sò i filmi a prupositu di a Corsica, induve participeghjanu attori corsi ma ch'ùn sò inveru produzzione corse, cume l'[[Inchiesta Corsa (sinema)|Inchiesta Corsa]]. Infine, ci vol'à parlà di u [[festivale di Lama]], chi ogni annu prisenta una vintina di corte metrature. == Riferimenti == <references/> == Ligami == [http://www.festilama.org/festival-de-lama-mainmenu-50 A prisentazione in francese d'u festivale di Lama] [[Categoria:Sinemà| ]] fbpbx4gwr5eumse6fuxwpkwz1fxfqev Pintura 0 5741 350494 350132 2015-07-09T08:51:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Leonardo_da_Vinci_-_presumed_self-portrait_-_WGA12798.jpg|thumb|right|200px|Autoritrattu di [[Leonardu da Vinci]]]] A '''pintura''' (o '''pittura''') hè l'[[arte]] chì consiste à applicà [[pigmentu|pigmenti]] annantu à un supportu com'è a [[carta]], a [[tela]], a [[ceramica]], u [[legnu]] o un [[muru]]. U prucessu in pratica consiste à sparghje u [[colore]] annantu à una superficia. Quellu chì pigne hè un [[pittore]]. Attualmente a [[pittura]] hè una di e forme d'arte e più preziate è cunnisciute. ==Da vede dinò== *[[Vincent van Gogh]] *[[Joan Miró]] *[[Henri Matisse]] *[[Jan Vermeer]] *[[Donato Bramante]] *[[Pierre Laffillé]] *[[Hans Clemer]] *[[Salvador Dalí]] [[Categoria:Pintura]] [[Categoria:Arte]] edpuoadcbsp4muog8bai9v13i0djlx5 Informatica 0 5747 362559 352188 2019-06-29T06:20:13Z 46.96.50.253 wikitext text/x-wiki [[File:Desktop computer clipart - Yellow theme.svg|right|200px]] <!-- ****************************** ALTU DI U PURTONI ****************************** --> <div> <font color="#ff3300">Benvinuti annant'à u purtoni Informatica di Wikipedia. Truvareti nant'à 'ssa pagina, ligami è articuli in raportu incù l'informatica </font> </div> == Storia == Quandu si parla d'informatica, si pensa spessu à un ordinatori. Inveci, l'informatica esisti dipò parechji tempi. Hè soprattuttu, un mettudu tecnicu pà migliurà u calculu. sò vinuti dopu, i mettudi di manipulazioni di dati senza calculi, è a ricerca di l'intelligenza artificiali. == Sistemi di sfruttamentu == Un sistemu di sfruttamentu hè un prugrammu di chì un ordinatoru hà bisognu pè funzionà. Senza sistemu di sfruttamentu, un ordinatoru ùn pò micca funzionà. Sò numerosi sistemi di sfruttamentu. U più celebre hè [[Windows]], di [[Microsoft]], ma sò dinò altri sistemi, cum'è [[MacOS]] o [[Linux]] chì ponu marchjà sopr'à ordinatori ricenti. == Lingue di prugrammazione == Una lingua di prugrammazione hè un codice chì conta à l'ordinatore ciò chì deve fà. Lista di e lingue di prugrammazione maiò: * [[C (linguagiu di prugrammazione)|C]] * [[C++]] * [[Java]] * [[HTML]] * [[PHP]] * [[ASP]] * [[Python]] * [[Perl]] * [[BASIC]] == Imprese celebre == * [[Apple]] * [[Commodore]] * [[Intel]] * [[Microsoft]] * [[IBM]] * [[Google]] * [[Yahoo]] == Giochi populari == * [http://www.freddygiochi.com/ FNAF] == In Corsica == * In l'[[Università di Corsica]] (in Corti) l'informatica hè imparata da i studienti : ** da a FST (Licenza è Master ISI) ** da l'IUT (DUT SRC è Licenza Pruf.) * Ci sò parechje imprese corse chì facenu prugrammi o siti annantu à l'internet [[Categoria:Informatica]] i7gbt2seh7j2bmwbgbgug7qj1ze8oph Riligioni 0 5753 347178 339837 2015-07-01T23:51:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} == Storia == Apparizione di a [[vergine]] in u [[paese]] di [[Campitellu]]. In effettu ci so fatti incredibile chi so stati rilevati in Campitellu. Un seculu passatu una zitelletta hà fattu un scontru straurdinariu. == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Religione]] aqnd5kcbltfnof8yo1t3u4kmp6fngku Filusufia 0 5756 63153 48364 2007-02-28T19:54:50Z 83.201.65.150 Redirecting to [[Filosofia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filosofia]] p7ae34y6xkcpbk47xxo55m278m5kku1 Cuntinente 0 5764 342737 342736 2015-04-21T18:57:03Z Phyrexian 1389 link wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Whole world - land and oceans_12000.jpg|thumb|right|300px|A Terra]] Un '''cuntinente''' hè una di e sfarente masse di terra di a pianetta. Sò spessu definite di manera cunvenzionale, micca basandusi nantu à criteri obiettivi. Sette regioni sò tradiziunalmente cunsiderate cum’è cuntinenti : l’[[Asia]], l’[[Africa]], l’[[America settentriunale]], l’[[America meridiunale|America suttana]], l’[[Antartide]], l’[[Europa]] è l’[[Oceania]]. L’espressione « u Cuntinente » riferisce spessu à l’Europa cuntinentale, vale à dì a terra principale d’Europa, escludendu l’isule (ch’elle sianu britanniche, latine ò altre). {{Cuntinenti di a Terra}} [[Categoria:Cuntinenti| ]] 5q9zudt3z1nsnmsqpvxu6udd317tqk8 Arte 0 5766 353819 351313 2016-04-21T22:19:30Z 90.201.46.35 wikitext text/x-wiki [[File:MonaLisa sfumato.jpeg|thumb|upright=1|Ditagliu di a ''[[Gioconda]]'' di [[Leunardu da Vinci]]]] L''''arte''' (o '''art'''), in u so significatu più ampiu, cumprende ogni [[omu|attività umana]] - esercitata individualmente o cullittivamenti - chì cunduce à forme [[criatività|criativi]] d'esprissione [[estetica]], basate annantu à mezi tecnichi, abilità innate è norme cumpurtamentale derivante da u studiu è da a [[sperienza]]. In a so accizione oghjinca, l'arte hè strittamente cunnessu à a capacità di trasmette [[emuzione]] è "[[missaghju|missaghji]]" sugettivi. Eppuri ùn esiste micca un unicu [[linguaghju]] artisticu è neppuru un unicu [[Codice (semiotica)|codice]] d'interpretazione. In u so significatu più sublimu, l'arte hè l'esprissione estetica di l'intiriurità umana. Rifletta l'upinione di l'artistu in u duminiu suciale, murale, culturale, eticu o riligiosu di u so periodu storicu. Parechji [[filusufia|filosufi]] è [[linguistica|autori di semantica]], invece, sustenenu ch'ellu esiste un linguaghju ughjittivu chì, aldilà di l'ebbiche è di i stili, duvaria essa cudificatu par pudè esse capitu da tutti, ancu s'è i sforzi par dimustrà st'affirmazione sò stati insin' ad avà infruttuosi. L'arte pò esse cunsideratu ancu una [[prufissione]] d'antica [[tradizione]] svolta in l'ussirvanza di parechji [[canone (arti)|canoni]] cudificati in u tempu. In stu sensu, e prufissione artigianale - quelli vene à dì chì afferiscenu à l'[[artisgianatu]] - discendenu à spessu da u [[Medievu]], quandu si svilupponu attività spicializate è ch'è l'arte è mistieri funi riuniti in e [[curpurazione]]. Ogni ''arte'' avia una propria [[tradizione]], chì i so cuncetti fundamintali erani cuntenuti in a ''[[regula di l'arte]]'', à a quale ogni ''artiere'' duvia cunfurmà si. [[File:Telaio del meriggio, Maria Lai, 1970.JPG|thumb|upright=1|Tilaghju di u [[meziornu]], Maria Lai 1970, l'opera face parte di parechji appartinente à u ciclu di i ''Tilaghji'', è opera di a cullizzione di a Stazione di l'arte]] == Evuluzione storica di u cuncettu d'arte == Analizendu a storia di u cuncettu d'arte si vede chì in u corsu di u tempu, subisce una trasfurmazione graduale ma radicale. Antichità: [[Sanscritu]] ''Are'' (urdinà) [[Lingua latina|Latinu]]: ''Ars'', [[Grecia|Grecu]]: ''Τέχνη'' significava dunque a capacità di fà calchì ughjettu. A capacità cunsistia in a cunniscenza di e regule, per via di e quale era pussibule di pruduce un ughjettu. L'arte inchjudia cusì ciò ch'è oghje chjamemu artisgianatu, è dinù una parte di e [[Scienze di a Terra|scenze]] ([[Astrunumia]], [[Storia]]). Inoltre, i [[Grecia|Grechi]] ùn si sirvianu micca di termini com'è: [[Musica]], [[Architittura]], arti visivi, per disignà una disciplina artistica; sti termini ùn esistianu micca oppuru aviani un significatu diffarente da quellu attuale. Si sirvianu invece di cuncetti di minore estinsione, com'è per esempiu: "mimica", "cummedia", "tragedia", cuncetti chì oghje sò inclusi in u duminiu di u [[Teatru]], sempre siguendu l'asempiu. Da u cuncettu d'arte ni firmava fora a [[Puisia]], chì sicondu elli era priva di e carattaristiche tipiche di l'arte: innanzi tuttu, da u mumentu ch'ella era per u più recitata è cantata, ùn era micca una pruduzzione materiale, è dunque ùn si basava micca annantu à regule specifiche ma annantu à l'invinzione individuale; in sicondu locu a [[puisia]] era vista com'è irraziunale, capace d'incantà, d'affascinà è di siduce i menti. Era quantunque cumpresa in u campu di u sapè. A puisia infine si cridia inspirata da e Muse, è per quessa era cunsiderata superiore. In u [[Ellenisimu|periodu ellinisticu]] principionu e prime classificazione è l'arti funu divisi in ''cumuni'' è ''[[arte liberale|liberali]]'', sicondu ch'elli dumandavanu un sforzu fisicu o intillettuale. In u [[Medievu]] si cuminciò à rivalutà l'arti ''cumuni'', chì sò chjamati tandu ''miccanichi'', ma cuntinuarani à avè un rollu subalternu rispettu à l' ''arti liberali''. Da l'arti "miccanichi" funu esclusi parechji di quelli chì no oghje chjamemu "belli arti", com'è a pittura è a scultura; l'arti liberali è miccanichi erani stati ridutti à u numaru di setti, è frà quelli chì dumandavanu u sforzu fisicu, s'includeranu sultantu l'arti chì migliuravanu a vita di l'omu, chì u nutriscìanu, u paravanu da l'intemperie, vale à dì quelli arti di i quali u puntu particulari era l'utilità quant'è a piacivulezza. Si cunnoscinu, di st'arti miccanichi mediivali, dui elenchi di rifirimentu: quelli di [[Ugu di San Vittore]] è [[Rodolfo di Longo Campu]]. A [[puisia]] ùn rientra ancora in u duminiu cuncettuale di l'arte sin' ad avà indicatu, in quantu u ''pueta'' era cunsideratu un [[prufeta]] chì cumpunia i [[versu|versi]] inspiratu da u [[Diu]], o da e Muse in l'Antica [[Grecia]]. Ùn esistia micca tandu a regula in e cumpusizione puetiche, almenu per quantu riguarda u cuntenutu. À furnisce u cuntributu essenziale affinch'è a [[puisia]] fussi cunsiderata un'arte fù [[Bernardu Segni]] chì in u [[1549]] tradusse in [[lingua vulgare|vulgare]] a ''[[Puetica]]'' di [[Aristotele]], opera in a quale u Stagirita dighjà includia a [[puisia]] trà l'altri arti. A cundizione suciale di l'artisti, chì migliurò nutevulamente in u corsu di u [[Rinascimentu]], cuntribuì à siparà li da i scentifichi è da l'artigiani. In u [[1735]] [[Alexander Gottlieb Baumgarten|Baumgarten]] inventò u termine [[estetica]] imprudendu lu per a prima volta in a so [[tesa di laurea]]. In u [[1750]] pubblicò un [[assaghju]] intitulatu ''Æsthetica''. [[Charles Batteux]] in u [[1746]] definisce, in u so libru ''I belli arti ridutti à un unicu principiu''<ref>Les Beaux-Arts réduits à un même principe, 1746</ref>, u sistemu di i ''[[belli arti]]'', disignendu cinqui arti in sensu propriu - a [[pittura]], a [[scultura]], a [[puisia]], a [[musica]], a [[danza]] - à i quali assuciava dui arti cunnessi - l'[[eluquenza]] è l'[[architittura]] - chì u so carattaru cumunu risidia in l'imitazione di a [[rialità]] per u fine di creà ughjetti belli. Da a fine di u [[XVIII seculu]] cumincetinu e prime crise di u cuncettu di ''[[bellu]]'' è d'arte. Nascinu nove forme d'esprissione com'è a [[futugrafia]], l'[[architittura industriale]], l'[[ughjettistica]] par a casa, è bisugnava fà li rientrà in u cuncettu d'arte.<br /> Per 'ssu mutivu in u [[XX seculu]] s'hè abbandunata l'idea di una difinizione unnicumprensiva d'arte è d' ''[[opera d'arte]]''. U termine 'arte' diventa un ''cuncettu apertu'', in u quale tutte e pussibule difinizione di l'arte cunfluiscenu. U XX seculu si face portaboce di a crescita intimista purtata dopu da i pinsadori di u seculu pricidente, ma rinnova e nicissità più interiore di l'artistu è si face portaboce di l'innuvazione tecnica, di a quale i novi matiriali (u [[farru]] è l'elementi prefabbricati) sò l'elementi fundamintali.<br /> A nova [[architittura]] deve essa u segnu di u rinnovu culturale è suciale, è per quessa si prucede à un'umugeneità di i carattari di a nova [[architittura|custruzzione architettonica]], si stabilisce un carattaru novu, un "[[Architettura mudernista|stile mudernu]]". À l'internu di u "Mudernisimu" interagiscenu i currenti artistichi chì in e pricidente dui dicennie intarpriteghjanu è affiancanu u sforzu prugressivu di a civiltà [[industria|industriale]]. Quandu à l'entusiasmu par u prugressu industriale suvita a cuscenza di a trasfurmazioni chì opereghja in e strutture di a vita è di a sucità, intornu à u 1910, à l'internu di u "Mudernisimu", si formanu l' "avanguardie" artistiche incù l'obiettivu di mutà e mudalità è e finalità di l'arte. == Discipline artistiche == * [[arte perfurmativi]] ** [[Tiatru]] ** [[Mimu]] ** [[Danza]] ** [[Musica]] ** [[Happening]] * [[arti visivi]] ** [[Pittura]] ** [[Futugrafia]] ** [[Disegnu]] ** [[Incisioni]] ** [[Tissutu|arte tessile]], [[arazzu]], [[ricamu]] ** [[Videuarte]] * [[arte plastichi]] ** [[Architittura]] ** [[Land Art]] ** [[Origami]] ** [[Scultura]] * [[Cinema]] * [[Litteratura]] * [[arti cuncittuali|arti cuncittuali]] ** [[arti pustali]] * [[arti di rilazioni]] * [[Videughjocu|arte videuludicu]] Una suddivisione pussibule di l'arti, bench'è ùn l'inchjude micca tutti, hè quella di i "novi arti". Cuncipita à l'origine in u 1923 da u [[puesia|pueta]] [[Italia|talianu]] [[Ricciotto Canudo]], fù ampliata incù l'ultimi dui boce da u criticu [[Francia|francesu]] Claude Beylie in u 1964<ref>{{Cita pubblicazione|annu=2009|mesi=dicembre|titulu=Chì hè u nuvesimu arte? Perchè si chjama cusì?|rivista=Focus|numaru=206|pagini=133}}</ref>: # [[Architittura]] # [[Pittura]] # [[Scultura]] # [[Musica]] # [[Puisia]] # [[Danza]] # [[Cinemà]] # [[Radiu]]-[[televisione]] # [[Fumettu]] Un'antra pussibule suddivisione di l'arti, basata annantu à i sensi umani, hè a siguente: * arti visivi-[[tattu|tattili]] ** [[Pittura]] ** [[Scultura]] ** [[Architittura|Custruzzione architittonica]] ** Capu d'[[abbigliamentu]] ** Grafica & Design ** [[Tissitura|arti tessili]] ([[arazzu]], [[Fiber art]], [[Ricamu]]) * arti [[sonu|fonichi]] ** Per via di [[corpu umanu]] *** [[Cantu]] (musica) ** Per via di [[strumentu musicali|strumenti musicali]] *** [[Musica]] * [[Audiuvisivu|arti audiuvisivi]] * arti figurali ** [[Scrittura]] *** [[Prosa]] *** [[Puisia]] ** [[Fotupueti]] *** [[Futugrafia]] *** [[Cinematugrafia]] *** [[Multivisione]] ** [[Disegnu]] *** [[Architittura|Disegnu architittonicu]] *** [[Disegnu industriale]] ** [[arti siquenziali]] *** [[foturumanzu]] ** [[arte drammatica]] *** [[Tiatru]] *** [[prugramma televisivu|Televisione]] ** Per via di [[corpu umanu]] *** [[Danza]] * arti [[gustu|gustativi]] ** [[Cucina]] ** Priparazione di [[cocktail]] * arti [[olfattu|olfattivi]] ** [[Profumeria]] * arti spirimintati ** Applicazione di a [[Scenza]] ([[Tecnulugia]]) * arti interattivi ** [[Videughjocu|arte videuludica]] L'opere d'arte (in u sensu fisicu-matiriale) chì diriveghjanu da parechje catigurie artistiche pudarianu esse raggruppate di manera diffarente sicondu a so staticità o evuluzione rilativa in u tempu, per esempiu: * arti 'statichi' ** Scultura ** Pittura ** Architittura ** Prosa ** Puisia ** Futugrafia ** Fumettu ** Design * arti 'dinamichi' ** Musica ** Cantu ** Dramaturgia ** Danza ** Cinematugrafia ** Pirutecnica == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Bè culturali]] * [[Criatività]] * [[Filusufia di l'arte]] * [[Ghjuvelleria]] * [[Opera lirica]] * [[Moda (cultura)]] == Ligami esterni == * {{Thesaurus BNCF}} * [http://www.wikiartpedia.org/index.php?title=Wikiartpedia ''Wikiartpedia''], l'Enciclupedia libera di l'arte è e Culture di e rete Telematiche" * [http://www.artit.it ''Artit.it''], "Artisti Mostre è Gallarie d'arte in Italia è in u mondu" ==Fonti== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Arte]] ttzukpdtz4cbzj1lz9sb49u5lpryuis Villeneuve d'Ascq 0 5768 12838 2006-03-10T17:28:58Z Vargenau 100 [[Villeneuve d'Ascq]] moved to [[Villeneuve-d'Ascq]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Villeneuve-d'Ascq]] 3gu3n99qsp4bl1gk51w5603lkmtxi2p Strettu di Messina 0 5770 351047 351046 2015-07-11T11:26:55Z 90.37.79.142 /* L'organismi migratori */ wikitext text/x-wiki [[File:Reggio_calabria_panorama_dal_fortino.jpg|upright=2.3|thumb|U strettu vistu da a bocca di "Pentimele", vicinu à Reggio. In u fondu l'Etna annivatu]] U '''strettu di Messina''', chjamatu in antichità '''strettu di [[Scilla]] è [[Cariddi]]''', '''strettu di Scilla''' è '''Fretum Siculum''', in l'[[epica tarda-medievale]] è [[epica muderna|muderna]] '''[[fanale di Messina]]''', cullega u [[mare Tirrenu]] incù u [[mare Ioniu]] è, siparendu e duie cità di [[Messina]] è [[Reggio Calabria|Reggio]] incù l'arie urbane rispettive, divide a [[Sicilia]] da a [[Calabria]], dunque da l'[[Italia peninsulare]] è da u [[cuntinente talianu]]. In a parte a più stretta (à u nordu) hè largu circa 3,2&nbsp;km, è hè cumpresu trà e cuurdinate[http://kvaleberg.com/extensions/mapsources/index.php?params=38_09_N_15_36_E_ 38°00' - 38°20' Nordu è 15°30' - 15°40' Livante]. == Geugrafia di u strettu == === Morfulugia è batimetria === [[File:Strait_of_Messina_from_Dinnammare.jpg|upright=1.6|thumb|U strettu vistu da Messina, vicinu à "Dinnammare" ([[monti Peloritani]]). I culori mostranu chjaramente e differenti masse d'acqua prisenti.]] U strettu di Messina, riguardu à l'aspettu morfulogicu, pò esse ripprisintatu com'è un imbutu incù a parte menu ampia versu u nordu, à pettu à a linea chi và da [[capu Peloro]] ([[Sicilia]]) à Torra Cavallu ([[Calabria]]). Versu u sudu, invece, st' ''imbutu'' s'apre à pocu à pocu finu à [[capu di l'Armi]] ([[Calabria]]). A limita sittentriunale hè faciule da identificà, mentre quella meridiunale pò avè un significatu geugraficu (per esempiu a carta nautica n° 138 di l'Istitutu idrugraficu di a Marina ([[I.I.M.]]) si ferma pocu prima di [[punta Pellaro]] in Calabria), o idrologicu. Quest'ultimu pò esse cunsideratu a linia ideale chì cunghjunghje [[capu Taormina]] ([[Sicilia]]) incù [[capu d'Armi]] ([[Calabria]]). Com'è aria idrologica, ancu u cunfine sittentriunale hè bellu più ampiu ch'è quellu geugraficu è cumprende l'aria di u [[mare Tirrenu]] cumpresa trà [[capu Milazzo]], l'arcu di l'[[isule Eolie]] è e coste di u [[golfu di Gioia]] in [[Calabria]]. Riguardu à u prufilu sottumarinu di u strettu, pò esse paragunatu à un monte, di u quale a vetta a più alta hè a "sella" (longa a linea chì cunghjunghje [[Ganzirri]] à [[punta Pezzu]]). In u [[mare Tirrenu]], infatti, u fondu marinu cala pianamente finu à righjunghje i 1.000&nbsp;m in l'aria di [[Milazzo]]. Per truvà a batimetrica di i 2.000&nbsp;m, si deve oltripassà l'isula di [[Strombuli]]. In a parte meridiunala (mare [[Ioniu]]), invece, a pendita hè assai rapida è à pochi chilomitri da a "sella" hè pussibule di rigistrà a prufundezza di 500&nbsp;m trà e cità di [[Messina]] è [[Reggio Calabria|Reggio]], oltripassà largamente i 1.200&nbsp;m pocu più in u sudu (punta Pellaro), per righjunghje i 2.000&nbsp;m à u centru di a linea ideale chì cunghjunghje [[capu Taormina]] à [[capu d'Armi]]. [[File:Batimetry Messina.jpg|upright=1.4|thumb|Fig. 2: Batimetria di l'aria idrologica di u strettu di Messina<ref>(Figura sviluppata incù software Ocean Data View. Schlitzer, R., http://www.awi-bremerhaven.de/GEO/ODV, 2004)</ref>]] L'ampiezza a più minore (3.150 metri in u puntu u più strettu) si scontra longu a linea chì cunghjunghje Ganzirri à punta Pezzu chì currisponde à u livellu di u fondu à una "sella" sottumarina induv'elle si scontranu e prufundità (80-120&nbsp;m) più minore. In questu trattu i fundali marini (Fig. 4) prisentanu un solcu medianu irregulare, incù una prufundezza massima di 115&nbsp;m, chì divide una zona occidentale (in prussimità di Ganzirri) caratterizata da prufonde incisione, da quella orientale di Punta Pezzu, più prufonda è para. Hè caratteristica di u sittore sittentriunale di u strettu l'ampia valle di [[Scilla (Italia)|Scilla]], incù una parte più prufonda è ripida (circa 200&nbsp;m). A valle cumencia dopu à diventà più para è à esse menu inclinata versu u mare Tirrenu induv'ella piglia u nome di bacinu di [[Palmi]]. E parete laterale di a valle, prufonde, collanu bruscamente, cunferendu à a sezzione trasversale una forma à "U". Un'ampia è irregulare dipressione, menu incisa (valle di Messina), avendu anch'ella una sezzione à "U", si scontra in a parte meridiunale. A prufundità superiore à i 500&nbsp;m, a valle di Messina si stringhje, diventendu più prufonda è dendu origine à un [[canyon]] sottumarinu ripidu (canyon di Messina). ==Faune è flora== === L'organismi migratori === Senza dubbitu u strettu di Messina, truvendu si longu una di e principali line migratorie di u mare Terraniu, hè un puntu fundamentale di transitu per a migrazione di numerose spezie. per sicuru e più cunnisciute è impurtante, da un puntu di vista ecunomicu è ambientale, sò i grandi pesci pelagichi, vene à dì u [[tonnu rossu]] (''[[Thunnus thynnus]]''), ''[[Thunnus alalunga]]''), ''[[Sarda sarda]]'', ''[[Tetrapturus belone]]'') è u [[pesciu spada]] (''[[Xiphias gladius]]''). E caratteristiche idrodinamiche è a ricchezza di u strettu ditermineghjanu u transitu in acque superficiale di sti pesci chì ponu esse catturati incù e barche spiciale chjamate feluche o passerelle, attive solu in sta parte di u mare terraniu. Inoltre, solu in u strettu, eppuru s'ellu hè incù parechji attrazzi, hè pussibule à catturà u tonnu durente l'annu sanu è di tutte e classe d'età (da e forme ghjuvanile à l'organismi adulti) perchè saria prisente una pupulazione chì periudicamente si move trà i dui mari limitrofi: u [[Mare Tirrenu]] è u [[Mare Ioniu]]. === L'organismi batiali === Un' antra peculiarità di u strettu di Messina hè a prisenza d'una varia è numerosa fauna batipelagica (cumunamente chjamata ancu fauna abissale) chì, traspurtata in superficia da u currente pruvinente da Sudu, pò esse catturata faciule sempre in cundizione vitale in i punti di turbulenza maiore (vortici o scale di marea), o truvata in e spiaghje longu a ribba in particulare cundizione meteo-marine. Esempii classichi da minziunà sò ''[[Chauliodus sloani]]'' (pesciu vipara), ''[[Argyropelecus hemigymnus]]'' (pesciu accetta o accetta d'argentu) è ''[[Myctophum punctatum]]'' (pesciu diavule). <gallery> Image:Messina Straits Chauliodus sloani.jpg|Esimplare di ''Chauliodus sloani'' catturatu in u strettu File:Messina_Straits_Argyropelecus_hemigymnus.jpg|Esimplare di ''Argyropelecus hemigymnus'' catturatu in u strettu Image:Messina Straits Myctophum punctatum.jpg|Esimplare di ''Myctophum punctatum'' catturatu in u strettu </gallery><ref>Fotografia F. Costa: http://www.professorecosta.com.</ref>. Ci vole à cunsiderà dinù chì u strettu di Messina hè un puntu di passaghju obligatu per e migrazione di i cetacei, prubabilmente u più impurtante in u mare Terraniu in termini di diversità di spezie. Ci vole à mintuvà dinù ch'è oltre tutte e spezie di delfini prisenti in u Mediterraniu, ci sò dinù e [[balena|balene]] è in particulare i [[capidogliu|capidogli]] chì traversanu u strettu per andà in l'aria di l'Isule Eolie prubabilmente à fini riproduttivi. == Galleria == <gallery> Image:Stretto di messina satellitare.jpg|U strettu di Messina vistu da u satellitu. Image:Lo stretto di Messina.jpg|U strettu di Messina. File:Capo_Peloro.JPG|Vista di u Capu Peloro è di u strettu di Messina. Image:Archi RC.jpg|A Sicilia vista da a periferia nordu di Reggio. Image:Stretto di Messina.jpg|A Calabria vista da Messina. File:Strait of Messina - 9 Aug. 2009.jpg|Vista da sera annantu à u strettu </gallery> ==Note== <references/> == Da vede dinù == * [[Mare Tirrenu]], [[Mare Ioniu]] * [[Scilla (mitulugia)|Scilla]], [[Cariddi]] * [[Messina]], [[Reggio Calabria]] * [[Portu di Messina]] * [[Portu di Villa San Ghjuvanni]] * [[Portu di Reggio Calabria]] * [[Fanale di Messina]] * [[Terramutu di u 1783]], [[Terramutu di a 1908]] * [[Aria metrupulitana di Messina]] * [[Aria metrupulitana di Reggio Calabria]] * [[Ponte annantu à u Strettu di Messina]] * [[Scilla (Italia)]] * [[lingua siciliana]] == Ligami esterni == * [http://www.strettodimessina.it U situ di a sucità ''Stretto di Messina''] in talianu [[Categoria:Sicilia]] [[Categoria:Calabria]] 4ifmw9hdqebco0dxbebnilsrobhum56 Luna 0 5771 347964 343330 2015-07-03T10:49:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Luna''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | <br /> <small><font color="white">Immagine pigliata da a sonda sovietica Luna 3 (1959)</font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | <br /> |- | Scupertu u | |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | 384.000 [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.0549 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | 27gg 7h 43m 11s |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 5.1454° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Saturnu (astronomia)|a Terra]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 3478.4 km |- | [[Area]] superficiale | 38.000.000 km<sup>2</sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 7.349×10<sup>22</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 3.4 g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | 1.62 [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | |- | [[Periodu di rotazione]] 27g 7h 43m | |- | [[Albedu]] | 1.62 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | ? [[Kelvin|K]] | 250 K | ? K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | 3X10<sup>-13</sup> [[Pascal|Pa]] |- |} A '''Luna''' hè u [[satellitu]] naturali di a [[Terra]]. Si dispiazza intornu à a nostra [[pianeta]] à una distanza chì varieghja trà 360 è 400 milla chilomitri. A Luna hè stata visitata da l'omini par via di u programma [[Apollo]]. I primi omini à sbarcà ci funi [[Neil Armstrong]] è [[Buzz Aldrin]] u [[19 lugliu]] di u [[1969]]. A luna, chì ùn pussedi micca atmosfera, prisenta sempri u stessu latu à a Terra. U so periodu di rivoluzioni hè uguali à u so periodu di rutazioni. [[File:Moon_by_Adam_Cebula.jpg|thumb|left|300px|none|A luna vista da a Terra]] == Citazioni == A Luna hè mintuvata à spessu in a cultura corsa. Par asempiu in i pruverbii: * ''Ciò chì teni à luna vechja, ciò chì sfronda à luna tonda.'' * ''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.'' * ''Chì veghja à a luna dorme à u sole.'' o in i sprissioni: * ''mandà a luna'' : dumandà calcosa d'impussibuli * ''essa natu à bona luna'' : avè a scianza * ''prumetta a luna'' : fà prumesse chì ùn poni essa tinuti == Imagini di a Luna == <gallery> Image:Lunar crater Daedalus.jpg|Crateru lunariu Daedalus Image:Lunar Surface (AS16-121-19449).jpg|Superficia di a Luna Image:moon-apollo17-schmitt_boulder.jpg|Ritrattu fattu da l'astronauta Harrison Schmitt, di a missioni [[Apollo 17]] Image:AS8-13-2344.jpg|Mari di a tranquillità futografiatu da a missioni [[Apollo 8]] </gallery> == Rifarenzi == * Casanova, Petru (di a Casanova di Venacu), 1992, [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/ucontudisalomone.pdf U contu di Salomone U fà è l'infà di a Luna], [[Adecec]] ==Da vede dinò== *[[Calenda]] == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] sto4ycgu5pqgaw4bmycvr9h1g6qw6kt Marcu Tulliu Cicerone 0 5772 358018 337199 2017-11-13T15:34:51Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Opere */ +img wikitext text/x-wiki [[File:CiceroBust.jpg|thumb|Marcu Tulliu Cicerone]] Marcu Tùllio Cicerone (in latinu Marcus Tullius Cicero, prununciatu /'markus 'tulljus 'ʧiʧero/ sicondu a prununcia tradiziunali di u latinu; in grecu anticu Κικέρων, Kikérōn; Arpino, 3 ghjinnaghju 106 à.C. - Formia, 7 dicembre 43 a.C.) hè statu un avvucatu, puliticanti, scrittori, filosofu è uratori rumanu. Membru di un'asgiata famiglia di l'[[equites|ordini equestru]], Ciciaronu fù una di i figuri più impurtanti di tutta l'[[Storia rumana|antichità rumana]]. A so vastissima pruduzzioni litteraria, chì và da l'[[oratoria|orazioni pulitichi]] à i scritti di filusufia è [[ritorica]], in più d'offra un priziosu ritrattu di a sucità rumana in l'ultimi anni di a [[Ripublica Rumana|ripublica]], firmeti com'è un asempiu par tutti l'autori di u [[I seculu a.C.]], tantu da pudè essa cunsidarata u mudeddu di a litteratura latina classica. À traversu l'opara di Ciciaronu, grandi ammiratori di a cultura greca, i Rumani potini ancu acquistà una migliori cunniscenza di a [[filusufia greca|filusufia]]. Trà i so cuntributi maiò à a cultura latina ci fù senza dubbitu a criazioni di un lessicu filusoficu latinu: Ciciaronu s'impignò, infatti, à truvà u vucabulu in latinu par tutti i tarmini spicifichi di u linguaghju filusoficu grecu.<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 40,2</ref> Trà l'opari fundamintali par a cumprinsioni di u mondu latinu si cullocani inveci i ''Lettari'' (''Epistulae'', in modu specificu quiddi à l'amicu [[Titu Pomponio Atticu]]), chì offrini numarusissimi riflessioni annantu à ogni avvinimentu, parmittendu di capiscia ciò ch'eddi erani i linii pulitichi riali di l'[[aristucrazia]] rumana. Ciciaronu accupò par molti anni ancu un rollu d'impurtanza maiò in u mondu di a pulitica: dopu à avè salvatu a ripublica da u tentativu suvversivu di [[Lucio Sergio Catilina]] è avè cusì ottinutu l'appiddativu di ''pater patriae'' (patri di a patria), ricuprì un rollu di primissima impurtanza à l'internu di a fazzioni di l'''[[Optimates]]''. Fù infatti Ciciaronu chì, in l'anni di i [[guerra civili rumana|guerri civili]], difesi curaghjusamenti finu à a morti una ripublica ghjunta ormai à l'ultimu rispiru è distinata à trasfurmà si in u ''[[Principato (storia rumana)|principatus]]'' [[Augustu (imperatori rumanu)|augusteu]]. == Biugrafia == === Ghjuvantù === ==== A zitiddina è a famiglia ==== Marcu Tulliu Ciciaronu nascì u 3 ghjinnaghju di u [[106 a.C.]]<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'',2,1</ref> in a lucalità Ponti Olmu,<ref>Dionigi Antonelli, Abbazie, pripusituri è priurati benedittini in u diocesi di Sora in u Medievu, [[Pontificia Università Lateranense]], Roma, 1986, pp.212-213</ref> oghji in u tarritoriu di [[Sora]] ma à l'ebbica in u municipiu di [[Arpino|Arpinum]], antica cità di [[cuddina]] fundata da i [[Volsci]] 100 [[chilomitru|chilomitri]] à sudu-livanti di [[Roma]].<ref name="Narducci_19">{{cita|Narducci 2009|p. 19|Narducci}}.</ref> L'Arpinati aviani dighjà ricivutu a ''[[cittatinanza rumana|civitas sine suffraghju]]'' in u [[IV seculu a.C.]], è i pieni dritti di cittatinanza in u [[188 a.C.]]; in seguitu a cità avia ottinutu ancu u ''status'' di ''municipium''.<ref name="Narducci_19" /> A [[lingua latina]] ci era dighjà in usu da longu tempu.<ref name="Rawson_1">{{cita|Rawson|p. 1.|Rawson}}</ref> À Arpino, eppuri, era diffusu ancu l'insignamentu di a lingua greca, chì l'elita sinaturiali rumana priferia spessu à quidda latina, ricunniscendu ni a grandi raffinatezza è pricisioni.<ref name="Rawson_7">{{cita|Rawson|pp. 7-8.|Rawson}}</ref> L'assimilazioni da parti di i Rumani di i cumunità italichi in i circondi di [[Roma]], avvinuta trà u [[II seculu a.C.|II]] è u [[I seculu a.C.]], resi pussibuli u futuru di Ciciaronu com'è scrittori, omu di statu è uratori. Ciciaronu appartinia à a classa equestra, a piccula [[nubiltà]] lucali, è, ancu s'eddu era parenti alluntanatu incù [[Caio Mario]], u capimaestru di i ''[[Populares]]'' duranti a [[Guerra civili trà Mario è Silla|guerra civili]] contru i ''[[optimates]]'' di [[Lucio Cornelio Silla]],<ref name="Rawson_2">{{cita|Rawson|pp. 2-3.|Rawson}}</ref> ùn avia alcunu liamu incù l'uligarchia sinaturiali rumana; era dunqua un ''[[homo novus]]''. A famiglia era cumposta da u babbu [[Marcu Tullio Ciciaronu u Vechju]], omu cultu ma d'urighjina scunnisciuta, da a mamma Elvia, di nobili famiglia,<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 1,1</ref> è da u frateddu [[Quintu Tullio Ciciaronu|Quintu]]. U ''[[Cunvinzioni di i noma rumani|cugnomu]]'' ''Cicero'' era u sopranomu di un so antinatu abbastanza cunnisciutu, chì avia un'escriscenza carnosa nantu à u nasu (prisumibilamenti una [[varruca]]), chì ricurdava in a forma un [[ceciu]] (''cicer, ciceris'' hè u terminu latinu par [[Cicer arietinum|ceciu]]). Quandu Marcu prisintò par a prima volta a so candidatura à un ufficiu pubblicu, parechji amichi li cunsiglietini l'usu di u so ''cugnomu'', ma eddu risposi ch'eddu l' "avaria fattu s'eddu era divintatu più cunnisciutu ch'è quiddu di i Scauri è di i Catuli."<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'' 1,3-5</ref> ==== Studii ==== [[File:The Young Cicero Reading.jpg|thumb|upright=1.4|''[[Ziteddu chì leghji Ciciaronu|Ghjovanu Ciciaronu chì leghji]]'' o ''[[Ziteddu chì leghji Ciciaronu]]'' affrescu staccatu di [[Vincenzu Foppa]] (1464 circa), [[Cullizzioni Wallace]] di [[Londra]]]] Ciciaronu si svilò subitu un ziteddu dutatu di straurdinaria intellighjenza, distinguendu si trà i so cuetanii à scola è accumulendu fama è onori.<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 2,2</ref> U babbu, augurendu par i figlioli una brillanti carriera ghjuridica è pulitica, i cundussi à [[Roma]] induva Marcu fù intruduttu in u chjerchju di i migliori uratori di u so tempu, prutittori di a so famiglia, [[Luciu Licinio Crasso]] è [[Marcu Antonio Uratori|Marcu Antonio]]. Una particulari influenza ebbi u prima annantu à Ciciaronu, par u quali firmeti sempri un mudeddu d'uratori è d'omu di statu. À Roma Ciciaronu poti ancu furmà si in a [[ghjurisprudenza]], grazia à a vida di [[Quintu Mucio Scevola (consulu 117 a.C.)|Quintu Mucio Scevola]], eminenti ghjuristu.<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 3,2</ref> Trà i cumpagni di Ciciaronu ci erani [[Gaio Mariu u ghjovanu]], [[Servio Sulpicio Rufo]] (distinatu à divintà un celebru avvucatu, un di i pochi chì Ciciaronu cunsidarò supiriori à sè stessu), è [[Titu Pomponio Atticu|Titu Pomponio]], chì presi dopu u cugnomu di ''Atticu'' dopu à una longa pirmanenza à [[Atena]], è chì divintò amicu intimu di Ciciaronu. In una lettara, infatti, li scrissi: "Sè par me com'è un sicondu frateddu, un ''alter ego'' à u quali possu dì ogni cosa".<ref name="Rawson_14">{{cita|Rawson|pp. 14-15.|Rawson}}</ref> In stu periodu Ciciaronu s'avvicinò ancu à a puisia<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 2,3</ref> impignendu si in a traduzioni d'[[Omeru]] è di i ''Finomini'' di [[Arato di Soli|Arato]], chì influinzàni, più tardi, i ''[[Georgichi]]'' di [[Publio Virghjiliu Marone|Virghjiliu]]. Particularamenti attrattu da a [[filusufia]],<ref name="Rawson_18">{{cita|Rawson|p. 18.|Rawson}}</ref> à a quali avaria datu grandi cuntributi, trà i quali a criazioni di u prima vucabulariu filusoficu in lingua latina, in u [[91 a.C.]] incuntrò, incù l'amicu [[Titu Pumponiu Atticu|Titu Pumponiu]] (Atticu), u [[epicureisimu|filosofu epicureu]] Fedro in visita à Roma. I dui ni funi affascinati, ma solu Atticu firmeti par tutta a vita siguaci di a duttrina epicurea. In [[87 a.C.]] cunnobbi u maestru di ritorica [[Apollonio Molone]]<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'' 4,5</ref> (chì istruì, pochi anni dopu, ancu [[Gaio Ghjuliu Cesare]]), è l'accademicu [[Filone di Larissa]], chì asercitò un'influenza prufonda annant'ed eddu. Quiddi era infatti à capu di l'[[Accademia di Atena|Accademia]] chì [[Platonu]] avia fundatu à [[Atena]] circa trè centu anni prima è Ciciaronu, grazia à a so influenza, assimilò a [[platunisimu|filusufia platonica]] - puri righjittendu, par asempiu, a ''tiuria di l'idei'' - ghjunghjendu spessu à difiniscia [[Platonu]] com'è u so diu. Pocu tempu dopu, Ciciaronu scuntrò à Diodoto, espunenti di u [[stuicisimu]]. U stuicisimu era dighjà statu introduttu innanzi à Roma, ind'eddu avia ricivutu un largu cunsensu grazia à l'enfasi posta nantu à u cuntrollu di l'emuzioni è nantu à a forza di vulintà, chì spusava l'ideali rumani. Ciciaronu ùn aduttò micca cumplittamenti l'austera filusufia stoica, ma preferì un stuicisimu mudificatu. Diodoto divintò dopu un prutettu di Ciciaronu, da u quali fù uspitatu finu à a morti. U filosofu, dimustrendu a so piena aduzzioni di u stuicisimu, cuntinuò à insignà ancu dopu a perdita di a vista.<ref name="Rawson_18" /> === Cursus Honorum === ==== Primi spirienzi ==== U sognu di zitiddina di Ciciaronu era quiddu di "essa sempri u migliori è eccella annantu à l'altri", in linia incù l'ideali omerichi. Ciciaronu disidarava ''dignitas'' è ''auctoritas'', simbulizati da a toga pretesta è da a verga di i littori. Ci era un solu modu par ottena li: parcorra i gradini di u ''[[cursus honorum]]''. In [[90 a.C.]], eppuri, Ciciaronu era troppu ghjovanu par imprudà qualsiasi carica di u ''cursus honorum'', ma micca par acquistà a spirienza priliminari in guerra chì una carriera pulitica dumandava. Trà 90 a.C. è [[88 a.C.]], Ciciaronu sirvì sottu [[Gneo Pompeo Strabone]] è [[Luciu Cornelio Silla]] duranti i campagni di a [[Guerra suciali]], bench'è eddu ùn avissi alcuna attrazzioni par a vita militara. Era prima di tuttu un intillettuali. Infatti, molti anni dopu scrissi à u so amicu Atticu, chì raccugliava statui marmorei par i villi di Ciciaronu: "Parchì mi spedisci una statua di Marti? A sa chì eiu socu un pacifistu!"<ref> Ciciaronu, Lettari à Atticu</ref> L'intrata di Ciciaronu in a carriera d'avvucatu avviniti ufficialamenti in [[81 a.C.]] incù a so prima orazioni pubblica, a ''Pro Quinctio'', par una causa in a quali ebbi com'è avvirsariu u più celebru uratori di u tempu, [[Quintu Ortensio Ortalo]]. Ma u so veru principiu in l'oratoria à carattaru puliticu, alminu sicondu i tistimunianzi scritti à no dispunibili, succesi incù a ''Pro Roscio Amerino'', assà ciambastrata è enfatica, chì cunserva moltu aspettu sculasticu in u stilu esuberanti.<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 3,5</ref><ref name="Rawson_22">{{cita|Rawson|p. 22.|Rawson}}</ref> Quì Ciciaronu difesi incù successu un figliolu inghjustamenti accusatu di [[parricidiu]], dimustrendu grandi curaghju in u fattu d'assuma ni a difesa: u parricidiu era cunsidaratu trà i peghju crimini, è i veri culpevuli di l'umicidiu erani sustinuti da u libertu di [[Silla]], Crisogono. S'è Silla avia vulsutu, saria statu troppu faciuli à eliminà à Ciciaronu, probbiu à a so prima apparizioni in i tribunali. [[File:Sulla Glyptothek Munich 309.jpg|thumb|[[Luciu Curneliu Silla]].]] Ciciaronu divisi i so argumintazioni in trè parti: in a prima, difesi Roscio è tantò di pruvà chì ùn era micca statu eddu à cummetta l'assassiniu; in a siconda, attaccò quiddi chì aviani rialmenti cummissu u criminu - trà i quali ci era ancu un parenti di u stessu Roscio - è dimustrò ch'è l'assassiniu favuria più quiddi ch'è Roscio; in a terza, attaccò dirittamenti Crisogono, affirmendu chì u babbu di Roscio era statu assassinatu par ottena i so tarreni à un prezzu cunvinienti, una volta missi in vendita. Par via di sti argumintazioni, Roscio fù assoltu. Par sfughja una prubabili vindetta di [[Silla]],<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 3,6</ref> trà [[79 a.C.|79]] è [[77 a.C.]] Ciciaronu si cullucò, accumpagnatu da u frateddu Quintu, da u cucinu Luciu è prubabilamenti ancu da l'amicu [[Servio Sulpicio Rufo]], in [[Grecia antica|Grecia]] è in [[Asia Minori]].<ref name="Haskell_83">{{cita|Haskell|p. 83.|Haskell}}</ref> Particularamenti significativa fù a so pirmanenza à [[Atena]]. Quì incuntrò dinò l'amicu [[Titu Pomponio Atticu|Atticu]] chì, fughjitu da un'Italia scunvolta da i guerri, s'era rifughjatu in [[Grecia]]. Quiddu era divintatu dopu citatinu unurariu d'Atena è poti prisintà à Ciciaronu parechji trà i più impurtanti parsunalità atinesi di l'ebbica. In Atena, inoltri, Ciciaronu visitò quiddi chì erani i loca sacri di a [[filusufia]], à cumincià da l'Accademia di Platonu, di a quali era tandu u dirighjenti [[Antiocu di Ascalona]]. Di quist'ultimu Ciciaronu ammirò a faciulità di parola, senza puri cundivida ni l'idei filusofichi, beddi diffarenti di quiddi di Filone, di u quali era un ammiratori cunvintu.<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 4,1-2</ref><ref name="Rawson_27">{{cita|Rawson|p. 27.|Rawson}}</ref> Dopu à un brevi sughjornu à [[Rodi]], induva counnobbi u stoicu [[Posidoniu]], Ciciaronu turrò in Grecia, induva fù principiatu à i [[misteri eleusini]], chì l'imprissiunàni moltu, è induva poti visità l'[[Oraculu di Delfi]]. Quì dumandò à a [[Pizia]] in chì modu avaria pussutu righjunghja a gloria, è edda li risposi chì divaria suvità u so istintu, è micca i sughjirimenti ch'eddu ricivia.<ref>[[Plutarcu]], ''Ciciaronu'', 5,1</ref> == Opere == [[File:Marci Tullii Ciceronis Opera Omnia.tif|thumb|''Opera omnia'', 1566]] === Opere retoriche === ''De inventione'' (circa 84 AC); ''De oratore'' (55 AC); ''Brutus'' (46 AC); ''Orator'' (46 AC); === Opere politiche === ''De re publica'' (54 AC-51 AC); ''De legibus'' (52 AC circa). === Opere filosofiche === ''Paradoxa Stoicorum'' (46 AC); ''Hortensius'' (45 AC); ''Academica'' (45 AC); ''Tusculanae disputationes'' (45 AC); ''De natura deorum'' (45 AC); ''De fato'' (44 AC); ''De divinatione'' (44 AC) ''Cato maior de senectute'' (44 AC); ''Laelius de amicitia'' (44 AC); ''De officiis'' (44 AC).'' De finibus bonorum et malorum '' === Epistolariu === ''Ad familiares''; ''Ad Atticum''; ''Ad Quintum fratrem''; ''Ad Marcum Brutum'' === Opere poetiche === ''Juvenilia''; ''De consulatu suo''; ''Marius''; ''De temporibus suis'' === Opere in prosa perse === ''Consolatio'' (45 AC); ''Laus Catonis'' (45 AC); un'opera geografica è una di curiosità (''Admiranda'') == In Corsica == '''Cicerone''' hè mintuvatu in una spressione corsa. ''Avè sasciatu à Ciciaronu'' vol dì: esse struitu. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Cedant arma togae]] {{c}} 2k8z1l660mc2tngss8cqie8dgxscq1r Telescopiu 0 5774 354126 343331 2016-05-18T14:32:46Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Teodolito Museo Geominero de Madrid (España).jpg|thumb|right|Telescopiu di l'annu 800, cunsirvatu in u museu ''Geominero'' di Madrid]] U '''Telescopiu''' (parola cumposta di ''tele'' è ''scopiu'' chì voli dì "vida da luntanu") hè un strumentu chì parmetti di vida l'ugetti da luntanu. Si dici chì fù un fabricanti di lenti, Hans Lippershey, chì hà creatu u prima '''Telescopiu''' versu u [[1608]]. Inveci fù [[Galileu Galilei]] chì in u [[1609]] righjistrò u prima telescopiu ufficiali. Esistini parechji tipi di telescopii. [[File:ApoRef.png|thumb|left|Telescopiu]] == Riferimenti == * wikipedia siciliana: [http://scn.wikipedia.org/wiki/Telescopiu Telescopiu ] == Liami == {{Commons|Telescope}} [[Categoria:Astrunumia]] 0l6369lnhivj101fp8kcjpo19le4y4q Template:Mesi 10 5776 329138 323898 2013-07-30T03:03:07Z Addbot 7246 [[User:addbot|Bot]]: Migrating interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5612286]] wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''I mesi di l'annu''' |- |align="center"| [[Ghjennaghju]] - [[Ferraghju]] - [[Marzu]] - [[Aprile]] - [[Maghju]] - [[Ghjugnu]] - [[Lugliu]] - [[Aostu]] - [[Settembre]] - [[Ottobre]] - [[Nuvembre]] - [[Dicembre]] |} nefwx981hgrxift2vw5xri3hu1glbiw Decembre 0 5777 124629 12926 2008-04-20T16:07:35Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dicembre]] 07dfyc4493kfui7qlxmy4k16w7zxwwg Novembre 0 5778 103702 12927 2007-11-01T15:41:25Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Nuvembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nuvembre]] 9p3jaxvi7w6wyc57t8q3zqbbbzli30y M1 0 5783 363687 345086 2019-10-03T11:10:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Crab Nebula 1959.jpg|right|200px|M1]] '''M1''' (o '''NGC 1952''') hè un ogettu chì face parte di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Supernova]] chì hè situata in a [[custellazione]] di [[Taurus]]. Hè stata osservata per a prima volta in u [[1731]] da John Bevis. {{c}} == Riferimenti == * [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Messier_objects Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu] == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jnrx9yc3dfeer82355k6d571x9gpube M2 0 5784 363744 345109 2019-10-03T11:11:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier_002_2MASS.jpg|right|200px|M2]] '''M2''' (o '''NGC 7089''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Aquarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 2fnf229pdy3ys3ckfmcd8p7rj2qe5gr M3 0 5785 345120 333246 2015-07-01T08:08:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M3 3.6 4.5 8.0 microns spitzer.png|right|200px|M3]] '''M3''' (o '''NGC 5272''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Canes Venatici]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 3dk37rtg6h29g5rkqtme6rskuh05fet M4 0 5786 345131 333257 2015-07-01T08:11:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier4.jpg|right|200px|M4]] '''M4''' (o '''NGC 6121''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Scorpius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 7pp6cz34d63qkkwfwp1g56arykn77pp M5 0 5787 345142 333268 2015-07-01T08:15:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_005.jpg|right|200px|M5]] '''M5''' (o '''NGC 5904''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Serpens]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] qab2pea3tldhqbcyldzfrdfhob8puqe M6 0 5788 345153 333279 2015-07-01T08:19:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:NGC6405.jpg|right|200px|M6]] '''M6''' (o '''NGC 6405''') hè un ogettu chì face partita di u calatalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Scorpius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] bgnquratt6f3cmhqv9b0oeraxl5ygt2 M7 0 5789 345164 333290 2015-07-01T08:22:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Open-cluster-Messier-7.jpeg|right|200px|M7]] '''M7''' (o '''NGC 6475''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Scorpius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 5ypprhvzjny19mgl685u79eta655eur M8 0 5790 345175 333301 2015-07-01T08:25:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Lagoon nebula SALT.jpg|right|200px|M8]] '''M8''' (o '''NGC 6523''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu incù nebulosa]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 03zma6zmv0t7tm4qnglaqoys8vt4v0n M9 0 5791 345188 345187 2015-07-01T08:28:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_009.jpg|right|200px|M9]] '''M9''' (o '''NGC 6333''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] nhqpctz6zyzacbpfnk5pps7mnqwcxbq M10 0 5792 360948 345087 2018-12-30T19:45:06Z CommonsDelinker 173 Replacing Messier_object_010.jpg with [[File:M10.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:Duplicate|Duplicate]]: Exact or scaled-down duplicate: [[:c::File:M10.jpg|]]). wikitext text/x-wiki [[File:M10.jpg|right|200px|M10]] '''M10''' (o '''NGC 6254''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 2roy530erdtlpqv4re83y6ykpkzqvy6 M11 0 5793 345099 333225 2015-07-01T08:02:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier11.jpg|right|200px|M11]] '''M11''' (o '''NGC 6705''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Scutum]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] pw0scwz8y8llf0x9nqq80ako4fg7lyr M12 0 5794 345101 333227 2015-07-01T08:02:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier12.jpg|right|200px|M12]] '''M12''' (o '''NGC 6218''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] er5ubyv5f6cx89t2wjgj84pqpt301l5 M13 0 5795 363683 345102 2019-10-03T11:10:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier13.jpg|right|200px|M13]] '''M13''' (o '''NGC 6205''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Hercules]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 3fe1gkm7fpekypoc82vl431kih3ui9e M14 0 5796 345103 333229 2015-07-01T08:03:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_014.jpg|right|200px|M14]] '''M14''' (o '''NGC 6402''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 7c71dd1iod54jh25e16pkynamv94kjk M15 0 5797 345104 333230 2015-07-01T08:03:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M15 core lucky 10pc.gif|right|200px|M15]] '''M15''' (o '''NGC 7078''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Pegasus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] c15xs742xmfub98mdop9xlegj8uvtm1 M16 0 5798 345105 333231 2015-07-01T08:03:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Eagle nebula pillars.jpg|right|200px|M16]] '''M16''' (o '''NGC 6611''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu incù regione H II]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Serpens]]. http://co.wikipedia.org/wiki/File:Eagle_nebula_pillars.jpg {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 8asumwr1zy12vx08rlpgbmt56lruj0w M17 0 5799 345106 333232 2015-07-01T08:03:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier17.jpg|right|200px|M17]] '''M17''' (o '''NGC 6618''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu incù regione H II]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 7foz1fgfxsgoikzxyq9fonc5i98qi5l M18 0 5800 363789 345107 2019-10-03T11:12:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier18.jpg|right|200px|M18]] '''M18''' (o '''NGC 6613''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 1422giz477img7isrllofwhfaxefpxq M19 0 5801 345108 333234 2015-07-01T08:04:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_019.jpg|right|200px|M19]] '''M19''' (o '''NGC 6273''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 5tm234qvbdwqoaq5bxpew229t2tpf0z M20 0 5802 345110 333236 2015-07-01T08:04:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Trifid.nebula.arp.750pix.jpg|right|200px|M20]] '''M20''' (o '''NGC 6514''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu incù regione H II]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 4c271wkedfn3cs9mh50fgs265gkgxdo M21 0 5803 345111 333237 2015-07-01T08:05:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_021.jpg|right|200px|M21]] '''M21''' (o '''NGC 6531''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] auj3s39awekd651c3k02mj1baua90vy M22 0 5804 345112 333238 2015-07-01T08:05:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier22.jpg|right|200px|M22]] '''M22''' (o '''NGC 6656''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] pcz554dh8j0jx5znme1cnfayq2cu0sn M23 0 5805 345113 333239 2015-07-01T08:05:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_023.jpg|right|200px|M23]] '''M23''' (o '''NGC 6494''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] fqrrj0d6b78kuq1ibbv5g1x1cg7bvd2 M24 0 5806 345114 333240 2015-07-01T08:05:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_024_2MASS.jpg|right|200px|M24]] '''M24''' hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[nivulu di stelle]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] j58t3wmgip0izq593itci3wbcgj7ey5 M25 0 5807 363790 345115 2019-10-03T11:12:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier25.jpg|right|200px|M25]] '''M25''' hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] bns2b4hgc21y9v2iq1w8fvu395y26lg M26 0 5808 345116 333242 2015-07-01T08:06:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_026.jpg|right|200px|M26]] '''M26''' (o '''NGC 6694''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Scutum]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] n7avzbzczh47ntzj361b0tqcarq0667 M27 0 5809 345117 333243 2015-07-01T08:06:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier27.jpg|right|200px|M27]] '''M27''' (o '''NGC 6853''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Nebulosa planetaria]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Vulpecula]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] og7fobrm06xef3pkpe1ty64avdirg5o M28 0 5810 363782 345118 2019-10-03T11:11:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier28.jpg|right|200px|M28]] '''M28''' (o '''NGC 6626''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] iot1hqvdosajkq380h0a8rdg669s1o3 M29 0 5811 363787 345119 2019-10-03T11:12:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_029.jpg|right|200px|M29]] '''M29''' (o '''NGC 6913''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cygnus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] c42z0tjbiqwa58pe5fs15xjochq5dd3 M30 0 5812 363785 345121 2019-10-03T11:12:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier_object_030.jpg|right|200px|M30]] '''M30''' (o '''NGC 7099''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Capricornus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 34ihf46n8ndte7gv507s8a259fz8j5s M31 0 5813 345122 343333 2015-07-01T08:08:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M31-full.jpg|right|200px|M31]] '''M31''' (o '''NGC 224''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Andromeda]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 6mor3mebyrxxuyfa26dl03z4zezc8v9 M32 0 5814 345123 333249 2015-07-01T08:09:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M32.jpg|right|200px|M32]] '''M32''' (o '''NGC 221''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia nannara ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Andromeda]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 0udbv4wtywngjj8cxgvfhmh9a0cvlaa M33 0 5815 363682 345124 2019-10-03T11:10:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier33.jpg|right|200px|M33]] '''M33''' (o '''NGC 598''') hè un ogettu chì face parte di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situata in a [[custellazione]] di [[Triangulum]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] mzislf2c6xlq2fiqcyaz43o4i7s61f1 M34 0 5816 363791 345125 2019-10-03T11:12:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier_object_034.jpg|right|200px|M34]] '''M34''' (o '''NGC 1039''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Perseus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] gnj7ie15z8b5pcqb33ggqoo0uh9ba0z M35 0 5817 363788 345126 2019-10-03T11:12:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier35.jpg|right|200px|M35]] '''M35''' (o '''NGC 2168''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Gemini]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] avnryssrubc82okxqy9b8klchn4pfr0 M36 0 5818 363760 345127 2019-10-03T11:11:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier36.jpg|right|200px|M36]] '''M36''' (o '''NGC 1960''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Auriga]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 2m9ytecs1olmrurvim4xktiu697anes M37 0 5819 363774 345128 2019-10-03T11:11:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_037.jpg|right|200px|M37]] '''M37''' (o '''NGC 2099''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Auriga]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] gkgy2rz0jk7luffncht5p786167erou M38 0 5820 363737 345129 2019-10-03T11:11:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier38.jpg|right|200px|M38]] '''M38''' (o '''NGC 1912''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Auriga]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] n1980zedkj96kboqsfyc09vacz8aff6 M39 0 5821 363784 345130 2019-10-03T11:11:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''M39''' (o '''NGC 7092''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cygnus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 9ur23yngd569t6tqpsmbxr1zg6jbl0w M40 0 5822 363768 345132 2019-10-03T11:11:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier_object_40.jpg|right|200px|M40]] '''M40''' hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Stella doppia WNC4]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] izu24xkd28debilozen9qxoufund4wu M41 0 5823 363693 345133 2019-10-03T11:10:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier_041_2MASS.jpg|right|200px|M41]] '''M41''' (o '''NGC 2287''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Canis Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] mrv8pzes60h2ezdif0g8cjpx3k6udi1 M42 0 5824 345134 343334 2015-07-01T08:12:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Orion_Nebula_-_Hubble_2006_mosaic_18000.jpg|right|200px|M42]] '''M42''' (o '''NGC 1976''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Regione H II]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Orion]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] bd6hsscpz0teuw884stp470mdsu8702 M43 0 5825 345135 333261 2015-07-01T08:12:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier43.jpg|right|200px|M43]] '''M43''' (o '''NGC 1982''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Regione H II]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Orion]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] kilah9uaaat7q1wguuvbszf93wrd4sg M44 0 5826 345136 333262 2015-07-01T08:12:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier44.jpg|right|200px|M44]] '''M44''' (o '''NGC 2632''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cancer]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] m9msvqz4q48al9f8vs2aeoxcqgpoc2k M45 0 5827 345137 333263 2015-07-01T08:13:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M45''' (o '''A Cioccia''' in corsu) hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Taurus]]. == Citazioni == A '''cioccia''' hè stata mintuvata calchì volta in a cultura è u cantu corsu. Par asempiu: *in u pruverbiu: ''Passatu [[Sant' Andria]], capula Cioccia è Pialaghini. Passatu [[Natali]], capula Cioccia è [[I Signali|Signali]].'' == Rifarenzi == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{c}} {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 1m69aksb3dth3eafn0yio1kittnprxy M46 0 5828 345138 333264 2015-07-01T08:14:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier46.jpg|right|200px|M46]] '''M46''' (o '''NGC 2437''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Puppis]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] ron8w0c1riioq15gxxxga217cr766xa M47 0 5829 345139 344989 2015-07-01T08:14:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier47.jpg|right|200px|M47]] '''M47''' (o '''NGC 2422''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Puppis]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] qohx7a85y77rfhi0umahu7klve2d19n M48 0 5830 363780 345140 2019-10-03T11:11:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier48.jpg|right|200px|M48]] '''M48''' (o '''NGC 2548''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Hydra]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 8otmraltgrq8pryw8bkvrk4indnwdmb M49 0 5831 345141 333267 2015-07-01T08:15:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M49.jpg|right|200px|M49]] '''M49''' (o '''NGC 4472''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] lqt55s4bf6mke7ea43qa99ktd3thptd M50 0 5832 345143 333269 2015-07-01T08:15:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier50.jpg|right|200px|M50]] '''M50''' (o '''NGC 2323''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Monoceros]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] q8or7akpokzpximja47ppbbypi38o6l M51 0 5833 363736 345144 2019-10-03T11:11:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Whirlpool (M51).jpg|right|200px|M51]] '''M51''' (o '''NGC 5194''', '''NGC 5195''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Canes Venatici]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] ryrtd3m0q507t5j9vzwy9cf7z5awqm8 M52 0 5834 345145 333271 2015-07-01T08:16:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier52.jpg|right|200px|M52]] '''M52''' (o '''NGC 7654''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cassiopeia]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] n69qchefccvrrmqt7kxnyx6x3uz8207 M53 0 5835 345146 333272 2015-07-01T08:16:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Globular Cluster M53.jpg|right|200px|M53]] '''M53''' (o '''NGC 5024''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 7lr2b8dle9oqssbl6gt53co5b20z1vr M54 0 5836 345147 333273 2015-07-01T08:16:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier54.jpg|right|200px|M54]] '''M54''' (o '''NGC 6715''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 5ikh8ubah7d8gbdctnh3yeawnwqug9y M55 0 5837 345148 333274 2015-07-01T08:17:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier55.jpg|right|200px|M55]] '''M55''' (o '''NGC 6809''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 1slqqgmlw3uf0i7rgp8c1y47qv2uf7q M56 0 5838 345149 333275 2015-07-01T08:17:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier56.jpg|right|200px|M56]] '''M56''' (o '''NGC 6779''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Lyra]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] oqoqmzeeg208yctuyawufuxl2dgxbr6 M57 0 5839 345150 333276 2015-07-01T08:17:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M57 The Ring Nebula.JPG|right|200px|M57]] '''M57''' (o '''NGC 6720''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Nebulosa planetaria]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Lyra]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jqqjufjdpncxlwxc00bbr0rcx4q93tn M58 0 5840 345151 333277 2015-07-01T08:17:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M58.jpg|right|200px|M58]] '''M58''' (o '''NGC 4579''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] lsaim2nyl8k5d2zjnl3v394l0go8sh4 M59 0 5841 345152 333278 2015-07-01T08:18:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M59''' (o '''NGC 4621''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jmk5917imixigrwjrr8yviqkivwohb1 M60 0 5842 363700 345154 2019-10-03T11:10:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:GalaxyM60.jpg|right|200px|M60]] '''M60''' (o '''NGC 4649''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 8fuoln790do8gxr4ghneb8jj3yjrlni M61 0 5843 345155 333281 2015-07-01T08:19:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M61''' (o '''NGC 4303''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] mrfxphp4he4xoc5gliqpf1dljsfrmy1 M62 0 5844 345156 333282 2015-07-01T08:19:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_062.jpg|right|200px|M62]] '''M62''' (o '''NGC 6266''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] teya1rrnk75h65m1qb9g0i2apjqricl M63 0 5845 345157 333283 2015-07-01T08:20:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier63.jpg|right|200px|M63]] '''M63''' (o '''NGC 5055''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Canes Venatici]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] dyjzo1bqprjkc29o2zw4ngea6ifowog M64 0 5846 345158 333284 2015-07-01T08:20:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Blackeyegalaxy.jpg|right|200px|M64]] '''M64''' (o '''NGC 4826''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] s6ek764jkvq5v38mgjoilch2ru5al28 M65 0 5847 345159 333285 2015-07-01T08:20:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Galaxies-M65-M66-NGC3628.jpeg|right|200px|M65]] '''M65''' (o '''NGC 3623''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Leo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] h41zrdltjhw6ktw4n4xlre1jkk1t6zs M66 0 5848 363695 345160 2019-10-03T11:10:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Messier66.jpg|right|200px|M66]] '''M66''' (o '''NGC 3627''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Leo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] f4cizcaublnhtr9plpigcmcspyymxpf M67 0 5849 345161 333287 2015-07-01T08:21:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_067.jpg|right|200px|M67]] '''M67''' (o '''NGC 2682''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cancer]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] hzpyd7bjibwafm6fcb5ioii2yx4k39g M68 0 5850 345162 333288 2015-07-01T08:21:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_068.jpg|right|200px|M68]] '''M68''' (o '''NGC 4590''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Hydra]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] ggod36hicgsdb99a851ufwj8mp237o6 M69 0 5851 345163 333289 2015-07-01T08:21:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_069.jpg|right|200px|M69]] '''M69''' (o '''NGC 6637''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] tqt06wj63llwlyvg4ms3x3244owet4d M70 0 5852 345165 333291 2015-07-01T08:22:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier70.jpg|right|200px|M70]] '''M70''' (o '''NGC 6681''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 2ovxx81k1r4ex4eow90gbbjufy51eay M71 0 5853 345166 333292 2015-07-01T08:22:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier71.jpg|right|200px|M71]] '''M71''' (o '''NGC 6838''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagitta]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 34aqaokj4k1ofehpx27u1nykjtrfdiz M72 0 5854 345167 345082 2015-07-01T08:23:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier72.jpg|right|200px|M72]] '''M72''' (o '''NGC 6981''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Aquarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] cl0cff8axea7eq7hm7eygiyp13hpdxa M73 0 5855 345168 333294 2015-07-01T08:23:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M73''' (o '''NGC 6994''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[ ]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Aquarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] mmtlj55yvb8yk6cslfxi4fulknxyizx M74 0 5856 345169 333295 2015-07-01T08:23:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier 74 by HST.jpg|thumb|M74]] '''M74''' (o '''NGC 628''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Pisces]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] rzprejvwgp350rrmi8nwx2e42ws6f8r M75 0 5857 345170 333296 2015-07-01T08:23:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier75.jpg|right|200px|M75]] '''M75''' (o '''NGC 6864''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] ged3833ibk56specj6mv7lhgckkdoit M76 0 5858 345171 333297 2015-07-01T08:24:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier76.jpg|right|200px|M76]] '''M76''' (o '''NGC 650''', '''NGC 651''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Nebulosa planetaria]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Perseus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] n60aeboojgi2zffpmr485vtr6kxz7mv M77 0 5859 345172 333298 2015-07-01T08:24:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M77''' (o '''NGC 1068''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cetus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] m1a5rlmta6xr87ea3jcbprsl6syjfao M78 0 5860 345173 333299 2015-07-01T08:24:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M78''' (o '''NGC 2068''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Nebulosa diffusa]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Orion]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] nyfgpsshrv4jogbk65cubme3axlf7ao M79 0 5861 345174 333300 2015-07-01T08:24:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier79.jpg|right|200px|M79]] '''M79''' (o '''NGC 1904''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Lepus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] qn4dusyabxkksauxika7x1rn6y02hb7 M80 0 5862 345176 333302 2015-07-01T08:25:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:A_Swarm_of_Ancient_Stars_-_GPN-2000-000930.jpg|right|200px|M80]] '''M80''' (o '''NGC 6093''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Scorpius]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] omb028v6gkzx87fz6e45rie037iuiv2 M81 0 5863 345177 333303 2015-07-01T08:25:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier81_highres.jpg|right|200px|M81]] '''M81''' (o '''NGC 3031''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jh8dom9jzlanp3xvpj8o1ubmqy4v0vl M82 0 5864 345178 333304 2015-07-01T08:26:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier82.jpg|right|200px|M82]] '''M82''' (o '''NGC 3034''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia incerta]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] f42918v6shlslhtqzb6v4x5jv42oloc M83 0 5865 363783 345179 2019-10-03T11:11:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:NGC 5236.jpg|right|200px|M83]] '''M83''' (o '''NGC 5236''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Hydra]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] akojc3i5ihsypjkylpoy5zspl72ysbp M84 0 5866 345180 333306 2015-07-01T08:26:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M84.jpg|right|200px|M84]] '''M84''' (o '''NGC 4374''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia lenticularia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 4jlptbdo0rvkbtg7jrpqi8doso8bdpo M85 0 5867 345181 333307 2015-07-01T08:26:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M85.jpg|right|200px|M85]] '''M85''' (o '''NGC 4382''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia lenticularia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] cao9ltdl7pivvybpakhdv38srv2pefb M86 0 5868 345182 333308 2015-07-01T08:27:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M86''' (o '''NGC 4406''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia lenticularia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] o85lix6n7yakegm0jps4h6g8wshdra0 M87 0 5869 345183 333309 2015-07-01T08:27:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M87 jet.jpg|right|200px|M87]] '''M87''' (o '''NGC 4486''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 4thktroc0decskvnud2lydfzx217hrq M88 0 5870 363729 345185 2019-10-03T11:10:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Spiral Galaxy M88.jpg|right|200px|M88]] '''M88''' (o '''NGC 4501''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] tu4ihbt69h2sbj42syig6oquspzfd8m M89 0 5871 345186 333311 2015-07-01T08:28:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M89''' (o '''NGC 4552''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 1eak2v5iiqa6zpi359n0cer1wm3qheu M90 0 5872 363781 345189 2019-10-03T11:11:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!-- imagen non libara --> '''M90''' (o '''NGC 4569''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jhskds399ytvhu1gy8bduosg42acyh8 M91 0 5873 345190 333314 2015-07-01T08:29:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M91''' (o '''NGC 4548''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 8iiwpt125whuo08gxqeyrg3bxq1wiug M92 0 5874 345191 333315 2015-07-01T08:29:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Globular Cluster M92.JPG|right|200px|M92]] '''M92''' (o '''NGC 6341''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Hercules]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 62vntdr49awgrmlr9uyv9fcwz4sz7cy M93 0 5875 345192 344975 2015-07-01T08:29:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Messier_object_093.jpg|right|200px|M93]] '''M93''' (o '''NGC 2447''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Puppis]]. == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 33sc1ta1ekca78xc51kvezrtso5wa47 M94 0 5876 345193 333317 2015-07-01T08:30:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M94''' (o '''NGC 4736''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Canes Venatici]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] h467wtmdatmhllzzudid6qafhzpj8p0 M95 0 5877 345194 333318 2015-07-01T08:30:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''M95''' (o '''NGC 3351''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Leo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 1k5solylho3o52w1953s2w8n8igliix M96 0 5878 345195 333319 2015-07-01T08:30:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_096.jpg|right|200px|M96]] '''M96''' (o '''NGC 3368''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Leo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 5xhrwneozalbwt47ctyvsulgc5wo706 M97 0 5879 345196 333320 2015-07-01T08:30:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Owlnebula.jpg|right|200px|M97]] '''M97''' (o '''NGC 3587''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Nebulosa planetaria]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] b9bvcj723lrgs15u4tsusktts85k72r M98 0 5880 345197 333321 2015-07-01T08:31:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M98.jpg|right|200px|M98]] '''M98''' (o '''NGC 4192''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] r8xmntzzjx9ax9j7r6s6m1kvuywu0a0 M99 0 5881 345198 333322 2015-07-01T08:31:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_099.jpg|right|200px|M99]] '''M99''' (o '''NGC 4254''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] hp6130bkgb8guaxmprfkz93486fhvwc M100 0 5882 345089 345088 2015-07-01T07:59:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Galaxym100a.jpg|right|200px|M100]] '''M100''' (o '''NGC 4321''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Coma Berenices]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] p2x8kl9pnsaq4x2scro14zr1gosgmdy M101 0 5883 345090 345084 2015-07-01T07:59:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M101-PIA04630.jpg|right|200px|M101]] '''M101''' (o '''NGC 5457''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 8jgmkjw5ckn2ddyx8y3rox4jepc6zjv M102 0 5884 345091 333217 2015-07-01T08:00:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Galaxy M102.jpg|right|200px|M102]] '''M102''' (o '''NGC 5866'''?) hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Draco]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jw2i2igppyfifgtb1jeyjjv7hi56vwg M103 0 5885 345092 345085 2015-07-01T08:00:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_103.jpg|right|200px|M103]] '''M103''' (o '''NGC 581''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu apertu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Cassiopeia]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] ml2pch70ut92yfkzk35kzhv0p1qdkbh M104 0 5886 345093 333219 2015-07-01T08:00:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M104 ngc4594 sombrero galaxy hi-res.jpg|right|60px|M104]] '''M104''' (o '''NGC 4594''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Virgo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jk8ivwx6nm3wdhav2946fuqs7yvxowz M105 0 5887 345094 333220 2015-07-01T08:00:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_105.jpg|right|200px|M105]] '''M105''' (o '''NGC 3379''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Leo]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 592ue4fc3x5awcgxohu8whulqar23nf M106 0 5888 345095 333221 2015-07-01T08:01:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M106.jpg|right|200px|M106]] '''M106''' (o '''NGC 4258''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Canes Venatici]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] ekwpk1u7hpp3vrj63ji16ntwrg1mc51 M107 0 5889 345096 333222 2015-07-01T08:01:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_object_107.jpg|right|200px|M107]] '''M107''' (o '''NGC 6171''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ophiuchus]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] f85n0jsi8rfdn9ao1yzqrgts5ecjutt M108 0 5890 345097 333223 2015-07-01T08:01:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:M108.jpg|right|200px|M108]] '''M108''' (o '''NGC 3556''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 2buqf6r68ctpmauo8qkj14hg0ybe4pq M109 0 5891 345098 333224 2015-07-01T08:02:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Messierobject109.jpg|right|200px|M109]] '''M109''' (o '''NGC 3992''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia spirale]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Ursa Major]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 5y7a4rmqzzgoq2mwesr7y9svkiv1abw M110 0 5892 345100 333226 2015-07-01T08:02:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:NGC 205.jpg|right|200px|M110]] '''M110''' (o '''NGC 205''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Galassia nannara ellissica]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Andromeda]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] 69ywf4hqigmjy2u3lq8a3e2xtwivq4z Template:Ogetti di Messier 10 5894 328283 318306 2013-04-07T18:30:55Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 28 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q10628224]] wikitext text/x-wiki <noinclude> == Aspettu == </noinclude><br style="clear:both;line-height:0.5em;"/> {| class="WSerieH" id="WCatalogueMessier" style="margin:0 auto; background-color:#CEDAF2; padding:15px; border:1px solid #003399" | align=center bgcolor="#6295DA" | <font color="white"> '''Ogetti di u [[Catalogu di Messier]]''' |----- | align="center" | {| cellspacing=0 style="font-size:0.75em;background-color:#cedaf2" | [[Nebulosa di u Granciu|M1]] || [[M2]] || [[M3]] || [[M4]] || [[M5]] || [[Ammansu di a Farfalla|M6]] || [[M7]] || [[Nebulosa di a laguna|M8]] || [[M9]] || [[M10]] |- | [[M11]] || [[M12]] || [[Ammansu d'Ercule|M13]] || [[M14]] || [[M15]] || [[M16]] || [[M17]] || [[M18]] || [[M19]] || [[Nebulosa Trifide|M20]] |- | [[M21]] || [[M22]] || [[M23]] || [[M24]] || [[M25]] || [[M26]] || [[Nebulosa di Dumbbell|M27]] || [[M28]] || [[M29]] || [[M30]] |- | [[Galassia d'Andromeda|M31]] || [[M32]] || [[Galassia di u Triangulu|M33]] || [[M34]] || [[M35]] || [[M36]] || [[M37]] || [[M38]] || [[M39]] || [[M40]] |- | [[M41]] || [[Nebulosa d'Orione|M42]] || [[M43]] || [[M44]] || [[A Cioccia|M45]] || [[M46]] || [[M47]] || [[M48]] || [[M49]] || [[M50]] |- | [[M51]] || [[M52]] || [[M53]] || [[M54]] || [[M55]] || [[M56]] || [[Nebulosa di a Lira|M57]] || [[M58]] || [[M59]] || [[M60]] |- | [[M61]] || [[M62]] || [[M63]] || [[M64]] || [[M65]] || [[M66]] || [[M67]] || [[M68]] || [[M69]] || [[M70]] |- | [[M71]] || [[M72]] || [[M73]] || [[M74]] || [[M75]] || [[M76]] || [[M77]] || [[M78]] || [[M79]] || [[M80]] |- | [[M81]] || [[M82]] || [[M83]] || [[M84]] || [[M85]] || [[M86]] || [[M87]] || [[M88]] || [[M89]] || [[M90]] |- | [[M91]] || [[M92]] || [[M93]] || [[M94]] || [[M95]] || [[M96]] || [[M97]] || [[M98]] || [[M99]] || [[M100]] |- | [[M101]] || [[M102]] || [[M103]] || [[Galassia di u Sombreru|M104]] || [[M105]] || [[M106]] || [[M107]] || [[M108]] || [[M109]] || [[M110]] |} |}<noinclude> </noinclude> ibrv174nf14xrd6nk8nuo07bxns071z Nebulosa di u Granciu 0 5895 13270 2006-03-17T11:23:45Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M1]] l9tllhr2hzd16zxxg9r56cm2ztljwux Ammansu di a Farfalla 0 5896 13271 2006-03-17T11:24:04Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M6]] 3vhhgg1neswyrqy2a35b0e74yr5hvqs Nebulosa di a laguna 0 5897 13272 2006-03-17T11:24:21Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M8]] m0dmpl621kw42j5wnnri79kcrxo3xpw Ammansu d'Ercule 0 5898 13273 2006-03-17T11:24:38Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M13]] a65boxszl4uk2ppbzoul9lyr8c95lzy Nebulosa Trifide 0 5899 13274 2006-03-17T11:24:54Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M20]] brja49mx7p9ocsl4wokmg50lv52d4h0 Nebulosa di Dumbbell 0 5900 13275 2006-03-17T11:25:06Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M27]] ly73ph1pgl5jxu0r9qi1mssquof8f30 Galassia d'Andromeda 0 5901 13276 2006-03-17T11:25:20Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M31]] 8nl2pb5u5uc7k57308d74axrsalujom Galassia di u Triangulu 0 5902 13277 2006-03-17T11:25:31Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M33]] k7848p5dse13jj5zeawhl51btlc7ait Nebulosa d'Orione 0 5903 13278 2006-03-17T11:25:42Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M42]] fsphyqpex32a15c6lew3nqlh1ttjmn6 A Cioccia 0 5904 13279 2006-03-17T11:25:54Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M45]] lwoo4gyf47zmj1otbm3ghodjmomgy37 Nebulosa di a Lira 0 5905 13280 2006-03-17T11:26:10Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M57]] jwvxe383agf8z6r3w8acaifabhzzv7m Galassia di u Sombreru 0 5906 13281 2006-03-17T11:26:24Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M104]] toetjcrrmgze30z0jqsxf7x2fo5fsiw Taurus (Custellazione) 0 5907 13292 2006-03-17T16:59:06Z Img 21 [[Taurus (Custellazione)]] moved to [[Taurus]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Taurus]] l22cbsxldltk72mxt1h82ch0bs4o988 Orione (Custellazione) 0 5908 167978 13294 2009-04-25T00:11:12Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[I Signali]] 8ew7savrt3gbb6v560dorv2t64h3v9o Orione 0 5909 13297 2006-03-17T17:01:42Z Img 21 [[Orione]] moved to [[I Signali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[I Signali]] 8ew7savrt3gbb6v560dorv2t64h3v9o Template:Lavu 10 5910 173426 173425 2009-05-29T19:59:25Z Santista1982 151 Undo revision 173423 by [[Special:Contributions/Santista1982|Santista1982]] ([[User talk:Santista1982|Talk]]) wikitext text/x-wiki == Aspettu == {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #CEDAF2" ! colspan="2" style="background-color: #003399" | {| style="background: #003399" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: #003399" align="center" width="100%" |<font color=white size="4"> '''{{{nome}}}''' | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|{{{imagine}}} |- valign="top" | '''Paese''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{paese}}} |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{tipu}}} |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{superficia}}} km² |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{altitudine}}} m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{profondezza}}} m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{emissariu}}} |} 6s47w2sxke5plzcky7haqywpzq119yi Template:Lavu di Corsica 10 5911 360106 343765 2018-09-11T12:28:35Z Epìdosis 6943 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<font color=white size="4"> '''{{{nome}}}''' | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|{{{imagine}}} |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{tipu}}} |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{cumuna}}} |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{superficia}}} km² |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{altitudine}}} m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{profondezza}}} m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{emissariu}}} |} 63zx8gpnn17nv5lw6hoxoqkt2rzv3bj Template:Ghjorni di a sittimana 10 5912 351499 329140 2015-08-04T08:56:17Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6091158]] wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I ghjorni di a [[sittimana]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Luni]] - [[Marti]] - [[Marcuri]] - [[Ghjovi]] - [[Vennari]] - [[Sabatu]] - [[Dumenica]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center><noinclude> [[ml:ഫലകം:ആഴ്ചയിലെ ദിവസങ്ങള്‍]] </noinclude> tdm5me1jte5xly0p14hsl6d65slf8ca Presidenti di i Stati Uniti d'America 0 5913 362287 354120 2019-06-06T20:38:02Z Jun Misugi 295 attualizata wikitext text/x-wiki Issu listinu discrive i nomi di i presidenti di i [[Stati Uniti d'America]]. {| border="1" style="border-collapse: collapse;" !bgcolor=#cccccc|Nomu di u presidente !bgcolor=#cccccc|Anni |- valign=top |'''[[George Washington]]''' |1789-1797 |- valign=top |'''[[John Adams]]''' |1797-1801 |- valign=top |'''[[Thomas Jefferson]]''' |1801-1809 |- valign=top |'''[[James Madison]]''' |1809-1817 |- valign=top |'''[[James Monroe]]''' |1817-1825 |- valign=top |'''[[John Quincy Adams]]''' |1825-1829 |- valign=top |'''[[Andrew Jackson]]''' |1829-1837 |- valign=top |'''[[Martin Van Buren]]''' |1837-1841 |- valign=top |'''[[William H. Harrison]]''' |1841 |- valign=top |'''[[John Tyler]]''' |1841-1845 |- valign=top |'''[[James K. Polk]]''' |1845-1849 |- valign=top |'''[[Zachary Taylor]]''' |1849-1850 |- valign=top |'''[[Millard Fillmore]]''' |1850-1853 |- valign=top |'''[[Franklin Pierce]]''' |1853-1857 |- valign=top |'''[[James Buchanan]]''' |1857-1861 |- valign=top |'''[[Abraham Lincoln]]''' |1861-1865 |- valign=top |'''[[Andrew Johnson]]''' |1865-1869 |- valign=top |'''[[Ulysses S. Grant]]''' |1869-1877 |- valign=top |'''[[Rutherford B. Hayes]]''' |1877-1881 |- valign=top |'''[[James A. Garfield]]''' |1881 |- valign=top |'''[[Chester A. Arthur]]''' |1881-1885 |- valign=top |'''[[Grover Cleveland]]''' |1885-1889 |- valign=top |'''[[Benjamin Harrison]]''' |1889-1893 |- valign=top |'''[[Grover Cleveland]]''' |1893-1897 |- valign=top |'''[[William McKinley]]''' |1897-1901 |- valign=top |'''[[Theodore Roosevelt]]''' |1901-1909 |- valign=top |'''[[William H. Taft]]''' |1909-1913 |- valign=top |'''[[Woodrow Wilson]]''' |1913-1921 |- valign=top |'''[[Warren G. Harding]]''' |1921-1923 |- valign=top |'''[[Calvin Coolidge]]''' |1923-1929 |- valign=top |'''[[Herbert Hoover|Herbert C. Hoover]]''' |1929-1933 |- valign=top |'''[[Franklin D. Roosevelt]]''' |1933-1945 |- valign=top |'''[[Harry S. Truman]]''' |1945-1953 |- valign=top |'''[[Dwight D. Eisenhower]]''' |1953-1961 |- valign=top |'''[[John F. Kennedy]]''' |1961-1963 |- valign=top |'''[[Lyndon B. Johnson]]''' |1963-1969 |- valign=top |'''[[Richard M. Nixon]]''' |1969-1974 |- valign=top |'''[[Gerald Ford]]''' |1974-1977 |- valign=top |'''[[Jimmy Carter]]''' |1977-1981 |- valign=top |'''[[Ronald Reagan]]''' |1981-1989 |- valign=top |'''[[George Bush Sr.]]''' |1989-1993 |- valign=top |'''[[Bill Clinton]]''' |1993-2001 |- valign=top |'''[[George W. Bush]]''' |2001-2009 |- valign=top |'''[[Barack Obama]]''' |2009-2017 |- valign=top} |'''[[Donald Trump]]''' |2017- |- valign=top} == Riferimenti == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] [[Categoria:Listini di biografii]] fhvbv7tk3r1cbzrf21med7j9z3lo5pm Presidenti di l'America 0 5914 13357 2006-03-19T12:51:41Z Img 21 [[Presidenti di l'America]] moved to [[Presidenti di i Stati Uniti d'America]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Presidenti di i Stati Uniti d'America]] kejo5r8ta2w8i4img5fe3htajvx5pcm George Washington 0 5915 354712 354711 2016-08-11T17:03:24Z DARIO SEVERI 10718 corr. wikitext text/x-wiki [[File:George Washington 1795.jpg|thumb|right|George Washington]] '''George Washington''' (11 [[Ferraghju]] 1731 – 14 [[Dicembre]] 1799) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1789]] à u [[1797]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Washington]] 7klnxpeubxw87ml832327evq1ptw3vp John Adams 0 5916 354683 347973 2016-08-11T16:05:30Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Adamstrumbull.jpg|thumb|right|John Adams]] '''John Adams ''' ([[Ottobre]] 1735 – 4 [[Lugliu]] 1826) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1797]] à u [[1801]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Adams, John]] t1xueg5e35zsmoqpgc6vk6z0yeztmen Thomas Jefferson 0 5917 354695 347997 2016-08-11T16:30:11Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Thomas Jefferson.jpg|thumb|350px|Thomas Jefferson]] '''Thomas Jefferson''' ([[Aprile]] 1743 – 4 [[Lugliu]] 1826) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1801]] à u [[1809]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Jefferson]] 5dprp9piui8nhwii6k10f00k76yilu6 James Madison 0 5918 348007 343337 2015-07-03T11:10:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:James Madison.jpg|thumb|right|James Madison]] {{c}} '''James Madison''' hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1809]] à u [[1817]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Madison]] 1y9viwltdi1372au10kxij4mbea6tmm James Monroe 0 5919 348009 332870 2015-07-03T11:11:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:James Monroe 02.jpg|thumb|right|James Monroe]] {{c}} '''James Monroe''' hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1817]] à u [[1825]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Monroe]] 7fz95bpy71fl8udrsf7ew17naf92klo John Quincy Adams 0 5920 354682 347974 2016-08-11T16:02:50Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:John Quincy Adams.jpg|thumb|right|John Quincy Adams]] '''John Quincy Adams''' (11 [[Lugliu]] 1767 – 23 [[Ferraghju]] 1848) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1825]] à u [[1829]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Adams, John Quincy]] 284teo9sy7bki0mxegv9nvb9scwg2zg Andrew Jackson 0 5921 354694 351237 2016-08-11T16:28:11Z DARIO SEVERI 10718 + inf wikitext text/x-wiki [[File:Andrew Jackson.jpg|thumb|right|Andrew Jackson]] {{c}} '''Andrew Jackson'' (15 [[Marzu]] 1767 – 8 [[Ghjugnu]] 1845) hè statu [[pulitica|presidente]] di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1829]] à u [[1837]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Jackson]] 3421ahrp3vmtmq2058tkeqmmfvjejgt Martin Van Buren 0 5922 354710 348023 2016-08-11T17:00:26Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Martin Van Buren.jpg|thumb|right|Martin Van Buren]] {{c}} '''Martin Van Buren''' (5 [[Dicembre]] 1782 – 24 [[Lugliu]] 1862) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1837]] à u [[1841]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Van Buren]] nwobjbo9ffnl4jhq2sw5hrs0e3f9bll William H. Harrison 0 5923 359995 354691 2018-08-20T15:37:28Z 183.178.244.16 wikitext text/x-wiki [[File:William Henry Harrison.jpg|thumb|right|William H. Harrison]] {{c}} '''William Henry Harrison''' (9 [[Ferraghju]] 1773 – 4 [[Aprile]] 1841) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] in u [[1841]]. == Riferimenti == == Ligami == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Harrison, William]] bowgqv0qbvg4g87mtj6kg0hl15zh7fc John Tyler 0 5924 354709 348557 2016-08-11T16:58:14Z DARIO SEVERI 10718 + inf wikitext text/x-wiki [[File:Johntyler.jpg|thumb|right|John Tyler]] {{c}} '''John Tyler''' (29 [[Marzu]] 1790 – 18 [[Ghjennaghju]] 1862) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1841]] à u [[1845]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Tyler]] 99fgqvrm0tl2kq69nbizd2sfmztrp07 James K. Polk 0 5925 354701 348015 2016-08-11T16:42:36Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Polkpolk.jpg|thumb|right|James K. Polk]] '''James K. Polk''' (2 [[Nuvembre]] 1795 – 15 [[Ghjugnu]] 1849) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1845]] à u [[1849]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Polk]] r9yxn0fd69lx0fxue6vczmeahvr6q62 Zachary Taylor 0 5926 354707 354706 2016-08-11T16:54:27Z DARIO SEVERI 10718 Image wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Zachary Taylor restored and cropped.png|thumb|right|Zachary Taylor]] '''Zachary Taylor''' (24 [[Nuvembre]] 1784 – 9 [[Lugliu]] 1850) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1849]] à u [[1850]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Taylor]] inaesn6f4tgw613opva99yv1ds099cz Franklin Pierce 0 5928 354700 348014 2016-08-11T16:40:47Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Franklin Pierce.jpg|thumb|right|Franklin Pierce]] {{c}} '''Franklin Pierce''' (23 [[Nuvembre]] 1804 – 8 [[Ottobre]] 1869) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1853]] à u [[1857]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Pierce]] 8d0d73sitah77f5ro84r8dqhaqcho92 James Buchanan 0 5929 347981 347980 2015-07-03T11:00:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:James Buchanan.jpg|thumb|right|James Buchanan]] {{c}} '''James Buchanan''' hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1857]] à u [[1861]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Buchanan]] 2m468wr5ryo9awxoa850egacsvln23d Abraham Lincoln 0 5930 362286 362285 2019-06-06T20:27:28Z Jun Misugi 295 + cat: Americanu wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Abrahamlincoln.jpg|thumb|Abraham Lincoln]] '''Abraham Lincoln''' (*[[12 di frivaghju|12 di ferraghju]] [[1809]] [[Hodgenville]], [[Kentucky]], [[Stati Uniti d'America|USA]]; † [[15 d'aprile]] [[1865]] [[Washington DC|Washington]], [[DC]], [[Stati Uniti d'America|USA]]) hè statu, da u [[1861]] à u [[1865]], u 16imu [[pulitica|presidente]] di i [[Stati Uniti d'America]]. Oghje hè cunsideratu cum'è unu di i più impurtanti [[pulitica|presidenti]] in a [[storia]] di 'ssu [[Stati Uniti d'America|paese]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Puliticante|Lincoln]] [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Lincoln]] [[Categoria:Americanu|Lincoln]] lcevgks118uabuuutysvztpv3l8peiy Andrew Johnson 0 5931 364443 354696 2019-10-03T11:24:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:President Andrew Johnson standing.jpg|thumb|right|Andrew Johnson]] {{c}} '''Andrew Johnson''' (29 [[Dicembre]] 1808 – 31 [[Lugliu]] 1875) hè statu [[pulitica|presidente]] di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1865]] à u [[1869]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Johnson, Andrew]] qtuxd77rpn7fgpwslgq2vsrfdevfgw2 Ulysses S. Grant 0 5932 354688 347990 2016-08-11T16:15:39Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c}} '''Ulysses S. Grant''' (27 [[Aprile]] 1822 – 23 [[Lugliu]] [[1885]]) fù un militare è puliticante americanu. Hè cunsidaratu cum'è unu di i più grandi ghjinirali di a storia. Da u [[1869]] à u [[1877]] hè statu u 18esimu prisidente di i [[Stati Uniti d'America]]. In u [[1864]], dopu [[George Washington]] ([[1798]]) è [[Winfield Scott]] ([[1855]]), Grant hè statu u terzu ufficiale di l'armata americana chi hà pussutu diventà [[tenente ghjinirale]]. [[File:GenUSGrant.jpg|thumb|Ulysses S. Grant, qui cum'è ''Lieutenant-General'' (tenente ghjinirale)]] == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Militare|Grant]] [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Grant]] [[Categoria:Americanu|Grant, Ulysses]] qctv3scgjdtpy5isz9c7htudim5pplp Rutherford B. Hayes 0 5933 354692 347994 2016-08-11T16:24:03Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Rbhayes.jpg|right|thumb|290px|Rutherford B. Hayes]] {{c}} '''Rutherford B. Hayes''' (4 [[Ottobre]] 1822 – 17 [[Ghjennaghju]] 1893) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1877]] à u [[1881]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Hayes]] o9mzba1zi30ictazaz33hv46y54tenu James A. Garfield 0 5934 354687 347989 2016-08-11T16:13:21Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:James Abram Garfield, photo portrait seated.jpg|thumbnail|right|James A. Garfield]] {{c}} '''James A. Garfield''' (19 [[Nuvembre]] 1831 – 19 [[Settembre]] 1881) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] in u [[1881]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Garfield]] nkkz2ayqnijuj88grgx37phb4t2jyoh Chester A. Arthur 0 5935 364366 354681 2019-10-03T11:23:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Chester Alan Arthur.jpg|thumb|right|Chester A. Arthur]] '''Chester A. Arthur''' (5 [[Ottobre]] 1829 – 18 [[Nuvembre]] 1886) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1881]] à u [[1885]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Arthur]] 44gwq0rnf6vgd65nielfczinvi06fmb Grover Cleveland 0 5936 354678 347984 2016-08-11T15:53:19Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:President Grover Cleveland.jpg|thumb|right|Grover Cleveland]] '''Grover Cleveland''' (18 [[Marzu]] [[1837]]- 24 [[Ghjugnu]] [[1908]]) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1885]] à u [[1889]], è attorna un'altra volta da u [[1893]] à u [[1897]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Cleveland]] rkpa6w4rkv3ilgw12b5z10tusuvoppf Benjamin Harrison 0 5937 354690 347992 2016-08-11T16:19:54Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Pach Brothers - Benjamin Harrison.jpg|thumb|right|Benjamin Harrison]] {{c}} '''Benjamin Harrison''' (20 [[Aostu]] 1833 – 13 [[Marzu]] 1901) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1889]] à u [[1893]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Harrison, Benjamin]] 3rcu455kfcasfgvsjmslkjq8432zh1v William McKinley 0 5938 364437 348008 2019-10-03T11:24:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Mckinley.jpg|thumb|right|William McKinley]] {{c}} '''William McKinley''' hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1897]] à u [[1901]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|McKinley]] bbyaqkk11bxm66mv9k9yv70yds99ge3 Theodore Roosevelt 0 5939 354704 348019 2016-08-11T16:49:13Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:T Roosevelt.jpg|thumb|right|Theodore Roosevelt]] {{c}} '''Theodore Roosevelt''' (27 [[Ottobre]] 1858 – 6 [[Ghjennaghju]] 1919) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1901]] à u [[1909]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Roosevelt, Theodore]] dex4ogpj07uk27c4etdfjy6dtugoci1 William H. Taft 0 5940 354705 348018 2016-08-11T16:51:10Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:William Howard Taft 1909.jpg|thumb|right|William H. Taft]] {{c}} '''William H. Taft''' (15 [[Settembre]] 1857 – 8 [[Marzu]] 1930) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1909]] à u [[1913]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Taft]] lbtoakqmk8cblkyr316npvjgp84h19g Woodrow Wilson 0 5941 354713 348025 2016-08-11T17:06:00Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:President Woodrow Wilson portrait December 2 1912.jpg|thumb|right|Woodrow Wilson]] {{c}} '''Woodrow Wilson''' (28 [[Dicembre]] 1856 – 3 [[Ferraghju]] 1924) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1913]] à u [[1921]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Wilson]] ib1yo5x7tcqyoh97e54tb7zm0bqmrwv Warren G. Harding 0 5942 354689 347991 2016-08-11T16:18:01Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Warren G Harding-Harris & Ewing.jpg|thumb|right|Warren G. Harding]] {{c}} '''Warren G. Harding''' (2 [[Nuvembre]] 1865 – 2 [[Aostu]] 1923) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1921]] à u [[1923]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Harding]] tjsyhnegl2b0fetqeug4kxc14newkcx Calvin Coolidge 0 5943 354680 348560 2016-08-11T15:58:04Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Calvin Coolidge.jpg|thumb|right|Calvin Coolidge]] '''Calvin Coolidge''' (4 [[Lugliu]] 1872 – 5 [[Ghjennaghju]] 1933) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1923]] à u [[1929]]. == Riferimenti == == Ligami == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Coolidge]] 3zvivm51g6etn9bknrcbs6m4jhuozkg Herbert Hoover 0 5944 354693 348561 2016-08-11T16:25:59Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Herberthoover.jpg|thumb|right|Herbert Hoover]] '''Herbert Clark Hoover''' (10 [[Aostu]] 1874 – 20 [[Ottobre]] 1964) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1929]] à u [[1933]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Hoover]] a4ob1kraeihaquk2l1swmhxx7kh7fgj Franklin D. Roosevelt 0 5945 354703 348562 2016-08-11T16:47:12Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:FDRoosevelt.png|thumb|right|Franklin D. Roosevelt]] {{c}} '''Franklin D. Roosevelt''' (30 [[Ghjennaghju]] 1882 – 12 [[Aprile]] 1945) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1933]] à u [[1945]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Roosevelt, Franklin]] 91807on09iwendv2x875d0b3mi6jxn6 Harry S. Truman 0 5946 354708 348563 2016-08-11T16:56:22Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:HarryTruman.jpg|thumb|right|Harry S. Truman]] {{c}} '''Harry S. Truman''' (8 [[Maghju]] 1884 – 26 [[Dicembre]] 1972) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1945]] à u [[1953]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Truman]] sd0t3gxalddj7xajuwr7qw3gmqtg6nt Dwight D. Eisenhower 0 5947 354684 347986 2016-08-11T16:07:44Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Eisenhower official.jpg|thumb|right|Dwight D. Eisenhower]] {{c}} '''Dwight D. Eisenhower''' (14 [[Ottobre]] 1890 – 28 [[Marzu]] 1969) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1953]] à u [[1961]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Eisenhower]] g0et3pyzt0je67kgt5tfme642xjm614 John F. Kennedy 0 5948 354698 348564 2016-08-11T16:36:48Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:John Fitzgerald Kennedy.png|thumb|350px]] {{c}} '''John Fitzgerald Kennedy''' (29 [[Maghju]] 1917 – 22 [[Nuvembre]] 1963), hè statu u 35° [[pulitica|presidenti]] di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1961]] à u [[1963]]. Natu u 29 di Maghju di u 1917, JFK fù l'unicu presidenti [[chjesa|cattolicu]] ind'a [[storia]] di i [[Stati Uniti]], cunnisciutu pà u so carismu è i so qualità d'[[omu puliticu]]. Fù assassinatu in [[Dallas]], [[Texas]] mentri facìa una visita pà a so rielezzioni u 22 di [[nuvembri]] 1963. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Kennedy]] m9lw0vpnzoi0vburgv3g9vbjqpvu7rl Lyndon B. Johnson 0 5949 354697 348000 2016-08-11T16:34:37Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:37 Lyndon Johnson 3x4.jpg|thumb|right|Lyndon B. Johnson]] {{c}} '''Lyndon B. Johnson''' (27 [[Aostu]] 1908 – 22 [[Ghjennaghju]] 1973) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1963]] à u [[1969]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Johnson, Lyndon]] 1tik81qjqj6iue3fp5so6911954l507 Richard M. Nixon 0 5950 360978 354699 2018-12-31T04:02:21Z 2600:8800:3980:2550:C141:3DAD:8709:4746 wikitext text/x-wiki [[File:Richard M. Nixon, ca. 1935 - 1982 - NARA - 530679.jpg|thumb|Richard M. Nixon]] {{c}} '''Richard M. Nixon''' (9 [[Ghjennaghju]] 1913 – 22 [[Aprile]] 1994) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1969]] à u [[1974]]. ==Riferimenti== ==Da vede dinò== * [[Listinu di i presidenti americani]] ==Ligami== [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Nixon]] rg934xkgucc6o68g4rkig4swd6evp5i Gerald Ford 0 5951 354686 347988 2016-08-11T16:11:24Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Gerald Ford.jpg|thumb|right|Gerald Ford]] {{c}} '''Gerald Ford''' (14 [[Lugliu]] 1913 – 26 [[Dicembre]] 2006) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1974]] à u [[1977]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Ford]] 5nk14ruu1lj5vvuq9nwi14jwiabun1g Jimmy Carter 0 5952 354677 347983 2016-08-11T15:51:02Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:JimmyCarterPortrait2.jpg|thumb|right|Jimmy Carter]] {{c}} '''Jimmy Carter''' (1 [[Ottobre]] 1924) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1977]] à u [[1981]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Carter]] t3d3cg7ihuvouse3aklgf0cgvfslg5q Ronald Reagan 0 5953 354702 348565 2016-08-11T16:44:59Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki '''Ronald Reagan''' (6 [[Ferraghju]] 1911 – 5 [[Ghjugnu]] 2004) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1981]] à u [[1989]]. [[File:Reagan farewell salute.jpg|200px]] == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Reagan]] e1lb6sxhuofsi8gxqfhfy0g15vwnxpu George H. W. Bush 0 5954 361920 361637 2019-04-07T15:11:22Z CommonsDelinker 173 Replacing George_H._W._Bush_crop.jpg with [[File:George_H._W._Bush,_President_of_the_United_States,_1989_official_portrait_(cropped).jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR1|Criterion 1]] ( wikitext text/x-wiki [[File:George H. W. Bush, President of the United States, 1989 official portrait (cropped).jpg|thumb|right|George H. W. Bush]] {{c}} '''George Bush Sr.''' hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1989]] à u [[1993]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Bush, George H. W.]] 02oqremwemqpk9zehcm3be4jumv6nab Bill Clinton 0 5955 354679 347985 2016-08-11T15:55:19Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Bill Clinton.jpg|thumb|right|Bill Clinton]] {{c}} '''Bill Clinton''' (19 [[Aostu]] 1946) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1993]] à u [[2001]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Clinton]] qfbcj99rrlga9qebn833xi5ft8spt14 Categoria:Corsica 14 5956 335494 326990 2014-03-23T18:09:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione francese]] 2nzmxgvpgbmkrq8v0u9atqfsuu9uezd Categoria:Cantu corsu 14 5957 335473 132638 2014-03-23T18:09:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Musica Corsa]] ae6zeiefhjg96dz448mg7hgszmx8y2y Categoria:Giugrafia 14 5959 362116 146070 2019-05-08T12:58:27Z Jumpy01 11155 Rimosso il reindirizzamento a [[Categoria:Geografia]] wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Scienze umane]] 40b0ey9cpo2tl7ql0f8zz1iu45xzy55 Categoria:Geografia 14 5960 362642 343640 2019-07-01T14:24:28Z Jumpy01 11155 Reindirizzamentu à [[Categoria:Giugrafia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Giugrafia]] ss8kfys7d61y0rbykeo9psueen2cx9a Categoria:Scienze 14 5962 335732 324045 2014-03-23T18:13:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Sociologia 14 5963 335746 326467 2014-03-23T18:14:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Luni 0 5965 333195 324046 2014-03-23T14:34:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Luni''' hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à a [[Dumenica]] è innanzi à u [[Marti]]. == In Corsica == U luni hè mintuvatu calchì volta in i pruverbii è in i sprissioni corsi. Par asempiu: * ''Nè in [[vennari]] nè in luni ùn dà principiu à a to funi.'' == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] crkzdgrptekjlv2w1kt2z7tywark9ea Marti 0 5966 345912 333391 2015-07-01T12:45:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Marti''' hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[Luni]] è innanzi à u [[Marcuri]]. == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] 9b0hqsd8wavkriorq53owqojdwflgmh Marcuri 0 5967 363207 345911 2019-08-09T12:25:27Z Millars 800 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''marcuri''' (o '''mercuri''') hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[marti]] è innanzi à u [[ghjovi]]. == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] lex699vwmxce3knqw2ta9lth8aisjf7 Ghjovi 0 5968 345910 332612 2015-07-01T12:44:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Ghjovi''' hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[Marcuri]] è innanzi à u [[Vennari]]. == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] g4rrmkie9ddvlwn3ph0079gwwybk41w Vennari 0 5969 345914 334980 2015-07-01T12:46:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Vennari''' hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[Ghjovi]] è innanzi à u [[Sabatu]]. == In Corsica == U '''vennari''' hè mintuvatu calchì volta in i pruverbii è in i sprissioni corsi. Par asempiu: * ''Nè in vennari nè in luni ùn dà principiu à a to funi.'' * ''Cristu ùn paga micca tutti i vennari sera.'' == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] kjza1yl0nezdevfgigj6zdzgbsttpa9 Sabatu 0 5970 345913 334210 2015-07-01T12:45:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Sabatu''' hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[Vennari]] è innanzi à a [[Dumenica]]. == In Corsica == U luni hè mintuvatu calchì volta in i pruverbii è in i sprissioni corsi. Par asempiu: * ''Ùn ci hè sabatu senza soli comu donna senza amori.'' == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] 5ayce6g3jyznt8e8do3lj0bx1jdzd26 Dumenica 0 5971 345909 332297 2015-07-01T12:32:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''Dumenica''' (o '''Duminica''') hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[Sabatu]] è innanzi à u [[Luni]]. == Riferimenti == == Liami == {{Ghjorni di a sittimana}} [[Categoria:Ghjorni di a sittimana]] 99zu86fvrfzqrc0f8pogx61oz48s5py Mercuri 0 5972 13430 2006-03-20T17:07:02Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marcuri]] a237ly4zatzko9oyxaz9414axbi6url Duminica 0 5973 13431 2006-03-20T17:07:37Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dumenica]] mnokm5dopnuppone7utrg65ptnt8crw Venneri 0 5974 13432 2006-03-20T17:08:09Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vennari]] 95dcb64omjiy9z64dcav4m29t22mb0v Categoria:Antropologia 14 5975 335430 327748 2014-03-23T18:08:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Categoria:Situ archiulogicu di Corsica 14 5976 359480 335744 2018-06-06T17:38:15Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Archiulugia]] [[Categoria:Storia]] lf5wmyz5wv5zyt1llg4a6al2dcrbemc Categoria:Scienze sociale 14 5977 335734 13476 2014-03-23T18:13:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Categoria:Pintura 14 5979 335688 328361 2014-03-23T18:12:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Categoria:Arte 14 5980 335443 324054 2014-03-23T18:08:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Art}} [[Categoria:Radica]] 8k8mf35w4ep84127rgo9dfm4pguxjqx Categoria:Fotografia 14 5981 335570 324055 2014-03-23T18:10:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Gedun Drub 0 5983 345944 332569 2015-07-01T14:02:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Gedun Drub ''' (in traslitterazione Wylie "dGe-vdun grub-pa ") hè u prima [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1391]] ed hè mortu in u [[1474]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] op19hfd8id0z0rbp29cnm8fi29q8ger Gedun Gyatso 0 5984 345945 332570 2015-07-01T14:03:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Gedun Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "gGe-vdun rgya-mtsho ") hè u secondu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1476]] ed hè mortu in u [[1542]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] cycsgf8v4bdb2194jcobulvx749t05h Sonam Gyatso 0 5985 345950 334434 2015-07-01T14:04:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Sonam Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "bSod-nams rgya-mtsho ") hè u terzu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1543]] ed hè mortu in u [[1588]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] 89iugy04gku1gpsy5l0zayx3pnaxzjb Yonten Gyatso 0 5986 345954 335103 2015-07-01T14:05:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Yonten Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "Yon-tan rgya-mtsho ") hè u quartu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1589]] ed hè mortu in u [[1616]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] lq6ir02jevecmg0350u4n26j1nsk40i Lozang Gyatso 0 5987 345948 333173 2015-07-01T14:04:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Lozang Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "Nag-dbang blo-bzang rgya-mtsho ") hè u quintu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1617]] ed hè mortu in u [[1682]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] 5r1662zxd24l8aiy7ntp9h10uzifim7 Tsangyang Gyatso 0 5988 345952 334815 2015-07-01T14:05:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Tsangyang Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "tshang-dbyangs rgya-mtsho ") hè u sestu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1683]] ed hè mortu in u [[1705]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] ecy28knrbxnz7ugbxh28lpd2tsuasib Kelzang Gyatso 0 5989 345943 332932 2015-07-01T14:02:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Kelzang Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "bsKal-bzang rgya-mtsho ") hè u settimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1708]] ed hè mortu in u [[1757]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] 7nhtfhxvp1ktauh4ox0cu79pp7ggg13 Jamphel Gyatso 0 5990 345946 332873 2015-07-01T14:03:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Jamphel Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "vjam-dpal rgya-mtsho ") hè l' ottesimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1758]] ed hè mortu in u [[1804]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] hmmqxwt6718krzcetpe783da0ahjvvf Lungtok Gyatso 0 5991 345949 333194 2015-07-01T14:04:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Lungtok Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "Lung-rtogs rgya-mtsho ") hè u novesimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1805]] ed hè mortu in u [[1815]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] 5ciq25wxtgokacspuh7eggffhnxtmmb Tsultrim Gyatso 0 5992 345953 334816 2015-07-01T14:05:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Tsultrim Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "Tshul-khrims rgya-mtsho ") hè u decesimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1816]] ed hè mortu in u [[1837]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] 6pkehfhpj1lhbgpt95etef67kzwf21d Khendrup Gyatso 0 5993 345947 332940 2015-07-01T14:03:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Khendrup Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "mKhas-grub rgya-mtsho ") hè l' ondecesimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1838]] ed hè mortu in u [[1855]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] l6epvagxah6jq7n7fb5zoixf2n6v44y Trinley Gyatso 0 5994 345951 334805 2015-07-01T14:05:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Trinley Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "vPhrin-las rgya-mtsho ") hè u dodecesimu [[Dalai Lama]]. hè natu in u [[1856]] ed hè mortu in u [[1875]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] k4y80c5en2sjamj955mkmovcyz0xmjd Thubten Gyatso 0 5995 336819 334650 2014-07-12T19:36:51Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:BMR.86.1.23.3-O-1-.jpg]] has been replaced by [[:Image:Thirteenth_Dalai_Lama_Thubten_Gyatso.jpg]] by administrator [[:commons:User:Marcus Cyron]]: ''[[commons:COM:FR|File renamed]]: [[commons:COM:FR#reasons|File renaming criterion #2]... wikitext text/x-wiki [[File:Thirteenth_Dalai_Lama_Thubten_Gyatso.jpg|thumb|right|200px|Thubten Gyatso]] {{c}} '''Thubten Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "Thub-bstan rgya-mtsho ") hè u tredecesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1876]] ed hè mortu in u [[1933]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] rtsos4rmli5byrky1s0tbsvabdrylc9 Tenzin Gyatso 0 5996 343350 334614 2015-05-08T20:05:20Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|eo}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Tenzin Gyatso ''' (in traslitterazione Wylie "bsTan-vdzin rgya-mtsho ") hè u quatordecesimu [[Dalai Lama]]. Hè natu in u [[1935]]. Hà ricevutu u [[premiu Nobel per a pace]] in u [[1989]]. Hè dinù un difendidore di u pacifisimu è di a non-viulenza. == Riferimenti == == Ligami == {{c}} {{Dalai Lama}} [[Categoria:Dalai Lama]] tl49lp2zcnpajtf2abr1vsq0zbl6mb2 Template:Dalai Lama 10 5997 13511 13510 2006-03-22T17:34:52Z Img 21 wikitext text/x-wiki {| border="0" id="toc" align="center" style="width:100%; margin: 0 auto; float:center;clear:both;" !align="center" style="background:#dddddd;" | '''I [[Dalai Lama]]''' |- |align="center"| [[Gedun Drub]]&nbsp;&#124; [[Gedun Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Sonam Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Yonten Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Lozang Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Tsangyang Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Kelzang Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Jamphel Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Lungtok Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Tsultrim Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Khendrup Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Trinley Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Thubten Gyatso]]&nbsp;&#124; [[Tenzin Gyatso]] |} qlhdu3uuyiwew3pq5uzqjo6kpfddwco Idrogenu 0 5998 362207 343351 2019-05-21T12:16:37Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" align="right" style="margin: 10px;" |- | colspan="6" | {| border="0" align="center" |- | align="center" colspan="2" | '''idrogenu''' – [[eliu]] |- | rowspan="3" | <br />'''H'''<br />[[litio|Li]] <br /><br /> |- | align="center" | [[File:H-TableImage.svg|250px|tavula periodica, idrogenu]]<br /> <div style="text-align: right"><small>[[Tavola periodica]]</small></div> |} |- ! bgcolor="#a0ffa0" align="center" colspan="6" | <font color="green">'''Generale'''</font> |- | colspan="3" | Nome, Simbulu, Numeru Atomicu | colspan="3" | idrogenu, H, 1 |- | colspan="3" | [[Serie chimica]] | colspan="3" | [[nonmetalli]] |- | colspan="3" | Gruppu, Periodu, Bloccu | colspan="3" | 1 (IA), 1, s |- | colspan="3" | Densità , Durezza | colspan="3" | 0,0899 kg/m<sup>3</sup>, Nd |- | colspan="3" | Culore | colspan="3" align=center | incolore<br />[[File:H,1.jpg|125px|aspettu di l'idrogenu]] |- ! bgcolor="#a0ffa0" align="center" colspan="6" | <font color="green">'''Proprietà atomiche'''</font> |- | colspan="3" | [[Pesu atomicu]] | colspan="3" | 1,00794 amu |- | colspan="3" | [[Raghju atomicu]] | colspan="3" | 25 pm |- | colspan="3" | [[Raghju covalente]] | colspan="3" | 37 pm |- | colspan="3" | [[Raghju di van der Waals]] | colspan="3" | 120 pm |- | colspan="3" | [[Configurazione elettronica]] | colspan="3" | 1s<sup>1</sup> |- | colspan="3" | e<sup>-</sup> per livellu energeticu | colspan="3" | 1 |- | colspan="3" | Statu di ossidazione | colspan="3" | 1 ([[anfoteru]]) |- | colspan="3" | Struttura cristallina | colspan="3" | Esagonale |- ! bgcolor="#a0ffa0" align="center" colspan="6" | <font color="green">'''Proprietà fisiche'''</font> |- | colspan="3" | Statu di aggregazione | colspan="3" | gassosu |- | colspan="3" | [[Puntu di fusione]] | colspan="3" | 14,025 K, (-258,89&nbsp;°C) |- | colspan="3" | [[Puntu di ebollizione]] | colspan="3" | 20,268 K, (-252,78&nbsp;°C) |- | colspan="3" | [[Volume molare]] | colspan="3" | {{E|11,42|-3}} m<sup>3</sup>/mol |- | colspan="3" | [[Entalpia di vaporisazione]] | colspan="3" | 0,44936 kJ/mol |- | colspan="3" | [[Entalpia di fusione]] | colspan="3" | 0,05868 kJ/mol |- | colspan="3" | Pressione di u vapore | colspan="3" | 209 Pa a 23 K |- | colspan="3" | Velocità di u sonu | colspan="3" | 1270 m/s a 298,15 K |- ! bgcolor="#a0ffa0" align="center" colspan="6" | <font color="green">'''Varie'''</font> |- | colspan="3" | [[Elettronegatività]] | colspan="3" | 2,2 ([[Scala di Pauling]]) |- | colspan="3" | Capacità calorica specifica | colspan="3" | 14304 J/(kg*K) |- | colspan="3" | [[Conducibilità elettrica]] | colspan="3" | NA |- | colspan="3" | [[Conducibilità termica]] | colspan="3" | 0,1815 W/(m*K) |- | colspan="3" | [[Energia di ionisazione|Energia di prima ionisazione]] | colspan="3" | 1312,06 kJ/mol |- ! bgcolor="#a0ffa0" align="center" colspan="6" | <font color="green">'''Isotopi stabili'''</font> |- ! iso ! NA ! TD ! DM ! DE ! DP |- | <sup>1</sup>H | '''99,985%''' | colspan="4" | H hè stabile cun 0 neutroni |- | [[Deuteriu]] <sup>2</sup>H | 0,015% | colspan="4" | H hè stabile cun 1 neutrone |- | [[Triziu]] <sup>3</sup>H | sintetico | 12,33 anni | [[decadimentu beta|β]]<sup>-</sup> | 0,019 | <sup>3</sup>[[eliu|He]] |- | <sup>4</sup>H | sinteticu | sconosciutu | n | 2,910 | <sup>3</sup>H |- ! bgcolor="#a0ffa0" align="center" colspan="6" | <font color="green"><small> iso = [[isotopu]]<br /> NA = abbondanza in a natura<br /> TD = [[emivita|tempu di dimezzamentu]]<br /> DM = modalità di decadimentu<br /> DE = energia di decadimentu in MeV<br /> DP = prodottu di u decadimentu</small></font> |} {{c}} L''''Idrogenu''' (simbulu ''H'') hè u prima [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 1.00794 g/mol è a so [[densità]] hè 0.084 g/l . L' Idrogenu hè statu scupertu in u [[1766]] da [[Cavendish]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 39wupfbti7r4t2uga568olkztuvthrh Eliu 0 5999 345623 343352 2015-07-01T10:26:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Eliu''' (simbulu ''He'') hè u secondu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 4.002602 g/mol è a so [[densità]] hè 0.17 g/l . L' Eliu hè statu scupertu in u [[1895]] da [[Ramsay è Cleve]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 68hf4mhyzj30il8qgw2amrq5usms7pp Litiu 0 6000 352589 352588 2016-01-18T18:51:55Z 86.210.188.142 Annullata la modifica 352588 di [[Special:Contributions/80.174.36.148|80.174.36.148]] ([[User talk:80.174.36.148|discussione]]) vdlsmu wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Litiu''' (simbulu ''Li'') hè u terzu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 6.941 g/mol è a so [[densità]] hè 0.53 g/cm3 . U Litiu hè statu scupertu in u [[1817]] da [[Arfvedson]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] a7s154vmk8f41lp6e9em6qma0n68fmi Berilliu 0 6001 362209 345605 2019-05-22T11:51:45Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| border="0" align="center" |- | align="center" colspan="2" | [[litiu]] - '''berilliu''' - [[boru]] |- | rowspan="3" | <br />'''Be'''<br />[[magnesiu|Mg]] <br /><br /> |- | align="center" | [[File:Be-TableImage.svg|249px|tavula periodica, berilliu]]<br /> <div style="text-align: right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} U '''Berilliu''' (simbulu ''Be'') hè u quartu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 9.012182 g/mol è a so [[densità]] hè 1,85 g/cm3 . U Berilliu hè statu scupertu in u [[1797]] da [[Vauquelin]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 2i4ek6tl09c3dh44px1d5obbqofpmvn Boru 0 6002 362213 331724 2019-05-22T11:53:05Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="350" style="margin: 5px" |- |colspan="6" cellspacing="0" cellpadding="2"| {| align="center" border="0" |- |colspan="2" align="center"|[[berilliu]] - '''boru''' - [[carboniu]] |- |rowspan="3" valign="center"|&nbsp;<br />'''B'''<br />[[alluminiu|Al]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- |align="center"|[[File:B-TableImage.svg|249px|tavula periodica, boru]]<br /> <div style="text-align: right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} |- ! colspan="6" align=center bgcolor="#cccc99"|'''Generale''' |- | colspan="3"|Nome, Simbulu, Numeru Atomicu | colspan="3"|boru, B, 5 |- | colspan="3"|[[Serie chimica]] | colspan="3"|[[metalloidi]] |- | colspan="3"|Gruppu, Periodu, Bloccu | colspan="3"|13 (IIIA), 2, p |- | colspan="3"|Densità, Durezza | colspan="3"|2460 kg/m<sup>3</sup>, 9,3 |- | colspan="3"|Culore | colspan="3" align=center|nero<br />[[File:B,5.jpg|125px|aspettu di u boru]] |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#cccc99"|'''Proprietà atomiche''' |- | colspan="3"|[[Pesu atomicu]] | colspan="3"|10,811 amu |- | colspan="3"|[[Raghju atomicu]] | colspan="3"|85 pm |- | colspan="3"|[[Raghju covalente]] | colspan="3"|82 pm |- | colspan="3"|[[Raghju di van der Waals]] | colspan="3"|scunnosciutu |- | colspan="3"|[[Configurazione elettronica]] | colspan="3"|[[eliu|He]]2s<sup>2</sup>2p<sup>1</sup> |- | colspan="3"|e<sup>-</sup> per livellu energeticu | colspan="3"|2, 3 |- | colspan="3"|Statu di ussidazione | colspan="3"|3 (levemente acitu) |- | colspan="3"|Struttura cristallina | colspan="3"|Romboedrica |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#cccc99"|'''Proprietà fisiche''' |- | colspan="3"|Statu di aggregazione | colspan="3"|solidu (non magneticu) |- | colspan="3"|[[Puntu di fusione]] | colspan="3"|2349 K, (2075,85&nbsp;°C) |- | colspan="3"|[[Puntu di ebullizione]] | colspan="3"|4200 K, (3926,85&nbsp;°C) |- | colspan="3"|[[Volume molare]] | colspan="3"|{{E|4,39|-3}} m<sup>3</sup>/mol |- | colspan="3"|Calore di vaporisazione | colspan="3"|489,7 kJ/mol |- | colspan="3"|[[Calore di fusione]] | colspan="3"|50,2 kJ/mol |- | colspan="3"|Pressione di vapore | colspan="3"|0,348 Pa a 2573 K |- | colspan="3"|[[Velocità di u sonu]] | colspan="3"|16200 m/s a 293,15 K |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#cccc99"|'''Varie''' |- | colspan="3"|[[Elettrunegatività]] | colspan="3"|2,04 ([[Scala di Pauling]]) |- | colspan="3"|Capacità calorica specifica | colspan="3"|1026 J/(kg*K) |- | colspan="3"|[[Conducibilità elettrica]] | colspan="3"|{{E|1,0|-4}}/m ohm |- | colspan="3"|[[Conducibilità termica]] | colspan="3"|27,4 W/(m*K) |- | colspan="3"|[[Energia di ionizzazione|Energia di prima ionizzazione]] | colspan="3"|800,6 kJ/mol |- | colspan="3"|Energia di seconda ionizzazione | colspan="3"|2427,1 kJ/mol |- | colspan="3"|Energia di terza ionizzazione | colspan="3"|3659,7 kJ/mol |- | colspan="3"|Energia di quarta ionizzazione | colspan="3"|25025,8 kJ/mol |- | colspan="3"|Energia di quinta ionizzazione | colspan="3"|32826,7 kJ/mol |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#cccc99"|'''Isotopi stabili''' |- !iso||NA||TD||DM||DE||DP |- |<sup>10</sup>B||19,9% | colspan="4"|B hè stabile incù 5 neutroni |- |<sup>11</sup>B||80,1%</td> | colspan="4"|B hè stabile incù 6 neutroni |- ! bgcolor="#cccc99" align="center" colspan="6" | <small> iso = [[isotopu]]<br /> NA = abbundanza in a natura<br /> TD = [[emivita|tempu di dimezzamentu]]<br /> DM = modalità di decadimentu<br /> DE = energia di decadimentu in MeV<br /> DP = prodottu di u decadimentu</small></font> |} {{c}} U '''Boru''' (simbulu ''B'') hè u quintu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 10.811 g/mol è a so [[densità]] hè 2,46 g/cm3 . U Boru hè statu scupertu in u [[1808]] da [[Davy è Gay-Lussac]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] sfqjo7mqdb8li6a6qg8kv1eu3b1x07d Carboniu 0 6003 345611 343354 2015-07-01T10:23:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Carboniu''' (simbulu ''C'') hè u 6imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 12.011 g/mol è a so [[densità]] hè 3,51 g/cm3 . U Carboniu hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 60ahfssy4gwsgwz4o3jsrcylxwr3cb4 Azotu 0 6004 362211 343355 2019-05-22T11:52:20Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| border="0" align="center" |- | align="center" colspan="2" | [[carbone]] – '''azotu''' – [[ossigenu]] |- | rowspan="3" | <br />'''N'''<br />[[fosforu|P]] <br /><br /> |- | align="center" | [[File:N-TableImage.svg|249px|]]<br /> <div style="text-align: right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Azotu''' (simbulu ''N'') hè u 7imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 14.00674 g/mol è a so [[densità]] hè 1,17 g/l . L' Azotu hè statu scupertu in u [[1772]] da [[Rutherford]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] rajqiujfvk2udq1ei5zrmm5fh2l018u Ossigenu 0 6005 354096 345653 2016-05-18T14:10:23Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Ossigenu''' (simbulu ''O'') hè u 8imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 15.9994 g/mol è a so [[densità]] hè 1,33 g/l . L' Ossigenu hè statu scupertu in u [[1774]] da [[Priestley è Scheele]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] arpgsm7onvvwht1uvpn054fercap7i2 Fluoru 0 6006 345629 343357 2015-07-01T10:28:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Fluoru''' (simbulu ''F'') hè u 9imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 18.9984032 g/mol è a so [[densità]] hè 1,58 g/l . U Fluoru hè statu scupertu in u [[1886]] da [[Moissan]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] o3chv7kzk5aizpfvsg09uy8alzgb44p Neone 0 6007 333586 324079 2014-03-23T14:42:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Neone''' (o '''neonu''') (simbulu ''Ne'') hè u 10imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 20.1797 g/mol è a so [[densità]] hè 0.84 g/l . U Neone hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Ramsay è Travers]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] k4cqeo1ge8njhz4a7yz6d14lv0aktrf Sodiu 0 6008 345673 334428 2015-07-01T10:39:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Sodiu''' (simbulu ''Na'') hè u 11imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 22,989768 g/mol è a so [[densità]] hè 0,97 g/cm3 . U Sodiu hè statu scupertu in u [[1807]] da [[Davy]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 6qrkzrish768c78evb9ju8enfhi8ifi Magnesiu 0 6009 345643 333333 2015-07-01T10:32:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Magnesiu''' (simbulu ''Mg'') hè u 12imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 24,305 g/mol è a so [[densità]] hè 1,74 g/cm3 . U Magnesiu hè statu scupertu in u [[1755]] da [[Black]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] kfbflrwprkilgaeuwiv7j6xsrsgfxti Alluminiu 0 6010 362212 351181 2019-05-22T11:52:32Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="350" style="margin-left:0.5em; margin-bottom:0.5em" |- | colspan="6" | {| border="0" align="center" |- | align="center" colspan="2" | [[magnesiu]] – '''alluminiu''' – [[siliciu]] |- | rowspan="3" | [[boru|B]] <br />'''Al'''<br />[[galliu (elementu)|Ga]] <br /><br /> |- | align="center" | [[File:Al-TableImage.svg|249px|tavula periodica, alluminiu]]<br /> <div style="text-align: right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} |- !colspan="6" align=center bgcolor="#cccccc"|'''Generale''' |- |colspan="3"|Nome, Simbulu, N° Atomicu||colspan="3"|alluminiu, Al, 13 |- |colspan="3"|Serie chimica||colspan="3"|[[metalli di u bloccu p]] |- |colspan="3"|Gruppu, Periodu, Bloccu||colspan="3"|13 (IIIA), 3, p |- |colspan="3"|Densità, Durezza||colspan="3"|2700 kg/m³, 2,75 |- |colspan="3"|Culore||colspan="3" align=center|biancu argenteu<br />[[File:Al,13.jpg|125px|aspettu di l'alluminiu]] |- !colspan="6" align="center" bgcolor="#cccccc"|'''Proprietà atomiche''' |- |colspan="3"|[[Pesu atomicu]]||colspan="3"|26,981538 amu |- |colspan="3"|[[Raghju atomicu]]||colspan="3"|125 |- |colspan="3"|[[Raghju covalente]]||colspan="3"|118 pm |- |colspan="3"|[[Raghju di van der Waals]]||colspan="3"|n.d. |- |colspan="3"|[[Configurazione elettronica]]||colspan="3"|[[neon|Ne]]3s²3p¹ |- |colspan="3"|e<sup>-</sup> per livellu energeticu||colspan="3"|2, 8, 3 |- |colspan="3"|Statu di ossidazione||colspan="3"|3 (amfotericu) |- |colspan="3"|Struttura cristallina||colspan="3"|Cubica |- !colspan="6" align="center" bgcolor="#cccccc"|'''Proprietà fisiche''' |- |colspan="3"|Statu di aggregazione||colspan="3"|solido |- |colspan="3"|[[Puntu di fusione]]||colspan="3"|933,47 K, 660,32&nbsp;°C) |- |colspan="3"|[[Puntu di ebullizione]]||colspan="3"|2792 K, (2518,85&nbsp;°C) |- |colspan="3"|[[Volume molare]]||colspan="3"|{{E|10,00|-3}} m<sup>3</sup>/mol |- |colspan="3"|Calore di vaporisazione||colspan="3"|293,4 kJ/mol |- |colspan="3"|Calore di fusione||colspan="3"|10,79 kJ/mol |- |colspan="3"|Pressione di u vapore||colspan="3"|{{E|2,42|-6}} Pa |- |colspan="3"|Velocità di u sonu||colspan="3"|5100 m/s a 933 K |- !colspan="6" align="center" bgcolor="#cccccc"|'''Varie''' |- |colspan="3"|[[Elettronegatività]]||colspan="3"|1,61 |- |colspan="3"|Capacità calorica specifica||colspan="3"|900 J/(kg*K) |- |colspan="3"|[[Conducibilità elettrica]]||colspan="3"|{{E|37,7|6}}/m·ohm |- |colspan="3"|[[Conducibilità termica]]||colspan="3"|237 W/(m*K) |- |colspan="3"|Prima energia di ionisazione||colspan="3"|577,5 kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di seconda ionisazione||colspan="3"|1816,7 kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di terza ionisazione||colspan="3"|2744,8kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di quarta ionisazione||colspan="3"|11.577 kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di quinta ionisazione||colspan="3"|14.842 kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di sesta ionisazione||colspan="3"|18.379 kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di settima ionisazione||colspan="3"|23.326 kJ/mol |- |colspan="3"|Energia di ottava ionisazione||colspan="3"|27.465 kJ/mol |- |colspan="3"|Nona energia di ionisazione||colspan="3"|31.853 kJ/mol |- |colspan="3"|Decima energia di ionisazione||colspan="3"|38.473 kJ/mol |- !colspan="6" align="center" bgcolor="#cccccc"|'''Isotopi stabili''' |- !iso||NA||TD||DM||DE||DP |- |<sup>26</sup>Al||sint||{{E|7,17|5}} anni||Epsilon||4,004||<sup>26</sup>Mg |- |<sup>27</sup>Al||100%||colspan="4"|Al hè stabile cun 14 neutroni |- ! bgcolor="#cccccc" align="center" colspan="6" | <font color="black"><small> iso = [[isotopu]]<br /> NA = abbundanza in a natura<br /> TD = [[emivita|tempu di dimezzamentu]]<br /> DM = modalità di decadimentu<br /> DE = energia di decadimentu in MeV<br /> DP = prodottu del decadimentu</small></font> |} L''''Alluminiu''' (simbulu ''Al'') hè u 13imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 26,981539 g/mol è a so [[densità]] hè 2,70 g/cm3 . L' Alluminiu hè statu scupertu in u [[1825]] da [[Oersted]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimica|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francesa|francese]] == Ligami == {{c}} {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] jy9tm74o2yg2uowp7rpsqeekc1en938 Siliciu 0 6011 345672 343359 2015-07-01T10:39:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Siliciu''' (simbulu ''Si'') hè u 14imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 28,0855 g/mol è a so [[densità]] hè 2,33 g/cm3 . U Siliciu hè statu scupertu in u [[1824]] da [[Berzelius]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 64zmaectl00sdi5cdyuv9m3yc4degz2 Fosforu 0 6012 41293 34598 2006-11-04T10:22:06Z 83.201.128.89 Redirecting to [[Fosfaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fosfaru]] pz9graipwe9mmio8437zpy26b3akvr4 Zolfu 0 6013 343360 335126 2015-05-08T20:05:41Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|fa}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} U '''zolfu''' (o '''zolfaru''' o '''zolfanu''') (simbulu ''S'') hè u 16imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 32,066 g/mol è a so [[densità]] hè 2,06 g/cm3 . U Zolfu hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. [[File:Soufresicile3.jpg|thumb|Sulfur]] == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] i8mqxwyche2guyt5k8950tsynnd8edq Cloru 0 6014 345614 343361 2015-07-01T10:24:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Cloru''' (simbulu ''Cl'') hè u 17imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 35,4527 g/mol è a so [[densità]] hè 2,95 g/l . U Cloru hè statu scupertu in u [[1774]] da [[Scheele]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 7mqz9y5xa974naoxq3hrzcuyfy414rn Argone 0 6015 362210 351303 2019-05-22T11:51:57Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" |- | colspan="2" align="center" | [[cloru]] – '''argone''' – [[potassiu]] |- | rowspan="3" valign="middle" | [[Neone|Ne]]<br />'''Ar'''<br />[[Kriptone (elementu)|Kr]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:Ar-TableImage.svg|250px|tavula periodica, argone]]<br /> <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Argone''' (o '''argonu''') (simbulu ''Ar'') hè u 18imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 39,948 g/mol è a so [[densità]] hè 1,66 g/l . L' Argone hè statu scupertu in u [[1894]] da [[Ramsay è Rayleigh]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimica|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francese|francese]] == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] l7u3t4k6ulgsqzirj6wr3yrxbquaz95 Potassiu 0 6016 345659 333983 2015-07-01T10:36:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Potassiu''' (simbulu ''K'') hè u 19imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 39,0983 g/mol è a so [[densità]] hè 0,86 g/cm3. U Potassiu hè statu scupertu in u [[1807]] da [[Davy]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] o30gqng2c8tg2kjtgyok2ae6ht48mbt Calciu 0 6017 345609 331800 2015-07-01T10:23:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Calciu''' (simbulu ''Ca'') hè u 20imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 40,078 g/mol è a so [[densità]] hè 1,54 g/cm3 . U Calciu hè statu scupertu in u [[1808]] da [[Davy]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] mqinpgblamfkck4k2nn0i20sgzf7zia Scandiu 0 6018 345669 334327 2015-07-01T10:38:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Scandiu''' (simbulu ''Sc'') hè u 21imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 44,95591 g/mol è a so [[densità]] hè 2,99 g/cm3 . U Scandiu hè statu scupertu in u [[1879]] da [[Nilson]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 2r592o0iyvicb8r4f5eke9fuxh0dcb9 Titaniu 0 6019 345680 343362 2015-07-01T10:41:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Titaniu''' (simbulu ''Ti'') hè u 22imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 47,88 g/mol è a so [[densità]] hè 4,51 g/cm3 . U Titaniu hè statu scupertu in u [[1791]] da [[Gregor è Klaproth]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 14jlesi41obyzfm5xijhtitgcdctq46 Vanadiu 0 6020 345688 343363 2015-07-01T10:43:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Vanadiu''' (simbulu ''V'') hè u 23imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 50,9415 g/mol è a so [[densità]] hè 6,09 g/cm3 . U Vanadiu hè statu scupertu in u [[1801]] da [[del Rio]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] afh0dxsg90tpbm5soi9hco20fgs0j2u Cromu 0 6021 345617 332169 2015-07-01T10:25:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Cromu''' (simbulu ''Cr'') hè u 24imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 51,9961 g/mol è a so [[densità]] hè 7,14 g/cm3 . U Cromu hè statu scupertu in u [[1797]] da [[Vauquelin]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] olpxasfct631jztc19cpouvb1ir2j1j Manganese 0 6022 333354 324093 2014-03-23T14:37:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Manganese''' (o '''manganesi''') (simbulu ''Mn'') hè u 25imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 54,93805 g/mol è a so [[densità]] hè 7,44 g/cm3 . U Manganese hè statu scupertu in u [[1774]] da [[Gahn]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] o1jdvo88osxf9iplcxbuk3rzmvfzisi Ferru 0 6023 345627 343364 2015-07-01T10:28:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''ferru''' (o '''farru''') (simbulu ''Fe'') hè u 26imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 55,847 g/mol è a so [[densità]] hè 7,87 g/cm3. Ùn si sape micca quandu u ferru hè statu scupertu, nè da chì. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] ced8l7tis95x0qia8zp5oznsotaisvz Cobaltu 0 6024 345615 332106 2015-07-01T10:24:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Cobaltu''' (simbulu ''Co'') hè u 27imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 58,9332 g/mol è a so [[densità]] hè 8,89 g/cm3 . U Cobaltu hè statu scupertu in u [[1735]] da [[Brandt]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] ay72j7ack1y7lrutfx56btd3fql1145 Nichele 0 6025 333601 324096 2014-03-23T14:42:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Nichele''' (o '''nicheli''') (simbulu ''Ni'') hè u 28imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 58,69 g/mol è a so [[densità]] hè 8,91 g/cm3 . U Nichele hè statu scupertu in u [[1751]] da [[Cronstedt]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] ojfegeqtrcmvu33p5jf07e1bqbyh7a2 Ramu 0 6026 364544 343365 2019-10-15T03:52:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Cuivre Michigan.jpg|thumb|280px|alt=||<center>Ramu</center>|left]] U '''Ramu''' (simbulu ''Cu'') hè u 29imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 63,546 g/mol è a so [[densità]] hè 8,92 g/cm3 . == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 9sk019cujx6fw13nk7sxjoa70bk7aua Zingu 0 6027 345689 335120 2015-07-01T10:43:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Zingu''' (simbulu ''Zn'') hè u 30imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 65,39 g/mol è a so [[densità]] hè 7,14 g/cm3 . U Zingu hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] n6a89pmy9pvkerua00a8y4a90lsvmf8 Galliu 0 6028 345632 332552 2015-07-01T10:29:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Galliu''' (simbulu ''Ga'') hè u 31imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 69,723 g/mol è a so [[densità]] hè 5,91 g/cm3 . U Galliu hè statu scupertu in u [[1875]] da [[Lecoq de Boisbaudran]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 7swqxmb3838jt7ayednzuxufeo4netl Germaniu 0 6029 345604 343366 2015-07-01T10:20:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Germaniu''' (simbulu ''Ge'') hè u 32imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 72,61 g/mol è a so [[densità]] hè 5,32 g/cm3 . U Germaniu hè statu scupertu in u [[1886]] da [[Winkler]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] f27nvo9pz406y3szudk4ugh4xzas3it Arsenicu 0 6030 362220 351312 2019-05-23T14:31:42Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" |- | colspan="2" align="center" | [[germaniu]] - '''arsenicu''' - [[seleniu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[fosforu|P]]<br />'''As'''<br />[[antimoniu|Sb]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:As-TableImage.svg|250px|tavula periodica, arsenicu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Arsenicu''' (simbulu ''As'') hè u 33imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 74,92159 g/mol è a so [[densità]] hè 5,72 g/cm3 . L' Arsenicu hè statu scupertu in u [[ca. 1250]] da [[Albertus Magnus]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimica|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francese|francese]] == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 0821k3zue392welqmi4d72oiodbjack Seleniu 0 6031 345671 334369 2015-07-01T10:39:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Seleniu''' (simbulu ''Se'') hè u 34imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 78,96 g/mol è a so [[densità]] hè 4,82 g/cm3 . U Seleniu hè statu scupertu in u [[1817]] da [[Berzelius]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 6fcg08w1pwsrzjf0hhbhdl2jf5ryda0 Bromu 0 6032 345607 331750 2015-07-01T10:22:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Bromu''' (simbulu ''Br'') hè u 35imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 79,904 g/mol è a so [[densità]] hè 3,14 g/cm3 . U Bromu hè statu scupertu in u [[1826]] da [[Balard]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] ljv73bata1d9wv6f7cptr542hjloor2 Kriptone 0 6033 363597 332946 2019-09-29T20:09:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Kriptone''' (o '''kriptonu''') (simbulu ''Kr'') hè u 36imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 83,8 g/mol è a so [[densità]] hè 3,48 g/l. U Kriptone hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Ramsay è Travers]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] com7xpyuux2ulitkpr9akzzkn2wn72i Rubidiu 0 6034 345665 334189 2015-07-01T10:37:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Rubidiu''' (simbulu ''Rb'') hè u 37imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 85,4678 g/mol è a so [[densità]] hè 1,53 g/cm3 . U Rubidiu hè statu scupertu in u [[1861]] da [[Bunsen è Kirchhoff]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] rcxppxmllg1t92kh3y8b5xy0kpso5bw Stronziu 0 6035 345675 334526 2015-07-01T10:39:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Stronziu''' (simbulu ''Sr'') hè u 38imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 87,62 g/mol è a so [[densità]] hè 2,63 g/cm3 . U Stronziu hè statu scupertu in u [[1790]] da [[Crawford]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] sff67t9n7qc78fu6fealvpaqibr5lv4 Ittriu 0 6036 345638 343368 2015-07-01T10:31:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Ittriu''' (simbulu ''Y'') hè u 39imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 88,90585 g/mol è a so [[densità]] hè 4,47 g/cm3 . L' Ittriu hè statu scupertu in u [[1794]] da [[Gadolin]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 7c8iyz2eqv0t3woejodfclct7p9s6n7 Zirconiu 0 6037 345690 343369 2015-07-01T10:44:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Zirconiu''' (simbulu ''Zr'') hè u 40imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 91,224 g/mol è a so [[densità]] hè 6,51 g/cm3 . U Zirconiu hè statu scupertu in u [[1789]] da [[Klaproth]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] g71ffxba7akuwy49c2m79sytlazm7b7 Niobiu 0 6038 345649 333614 2015-07-01T10:34:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Niobiu''' (simbulu ''Nb'') hè u 41imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 92,90638 g/mol è a so [[densità]] hè 8,58 g/cm3 . U Niobiu hè statu scupertu in u [[1801]] da [[Hatchet]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 17s73vqhc991v93i1a066k9qxesw2ar Molibdenu 0 6039 345646 333479 2015-07-01T10:33:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Molibdenu''' (simbulu ''Mo'') hè u 42imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 95,94 g/mol è a so [[densità]] hè 10,28 g/cm3 . U Molibdenu hè statu scupertu in u [[1778]] da [[Scheele]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] pebzw7k0sqlqjygqys8m6m4hopdkv8a Tecneziu 0 6040 345678 343370 2015-07-01T10:40:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Tecneziu''' (simbulu ''Tc'') hè u 43imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 98,9063 g/mol è a so [[densità]] hè 11,49 g/cm3 . U Tecneziu hè statu scupertu in u [[1937]] da [[Perrier è Segrè]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 7mso4c3eoetntcrru5gj70tukyqn3ht Ruteniu 0 6041 345666 334202 2015-07-01T10:38:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Ruteniu''' (simbulu ''Ru'') hè u 44imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 101,07 g/mol è a so [[densità]] hè 12,45 g/cm3 . U Ruteniu hè statu scupertu in u [[1844]] da [[Claus]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 7d4dsykzty7rr15vx9h1byzav2d2j6k Rodiu 0 6042 345663 334170 2015-07-01T10:37:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Rodiu''' (simbulu ''Rh'') hè u 45imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 102,9055 g/mol è a so [[densità]] hè 12,41 g/cm3 . U Rodiu hè statu scupertu in u [[1803]] da [[Wollaston]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 6o7l6upm5khirmzihnvw3dcr1n4hxd2 Palladiu 0 6043 345654 333784 2015-07-01T10:35:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Palladiu''' (simbulu ''Pd'') hè u 46imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 106,42 g/mol è a so [[densità]] hè 12,02 g/cm3 . U Palladiu hè statu scupertu in u [[1803]] da [[Wollaston]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] a96se9kmuyl559l77zbfddtj1ydngrw Argentu 0 6044 351301 331545 2015-07-16T14:51:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[palladiu (elementu)|palladiu]] – '''argentu''' – [[cadmio]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[rame|Cu]]<br />'''Ag'''<br /> [[oro|Au]]<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:Ag-TableImage.svg|250px|tavula periodica, argentu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Argentu''' (o [[arghjentu]]) (simbulu ''Ag'') hè u 47imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 107,8682 g/mol è a so [[densità]] hè 10,49 g/cm3 . L''''Argentu''' hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. == In Corsica == L''''argentu''' hè mintuvatu parechje volte in i [[pruverbii corsi|pruverbii]] è in e buccate corsi. Per esempiu: * ''Hè megliu ghjenti ca arghjentu.'' == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimicu|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francesa|francese]] == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] smqrl0s1i6u6g7eqo5d7jqlw2k4aalh Cadmiu 0 6045 345608 331790 2015-07-01T10:23:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Cadmiu''' (simbulu ''Cd'') hè u 48imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 112,411 g/mol è a so [[densità]] hè 8,64 g/cm3 . U Cadmiu hè statu scupertu in u [[1817]] da [[Stromeyer è Hermann]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 69hmdgyvtdwudjo8aya6apxzwzny4if Indiu 0 6046 345634 343371 2015-07-01T10:30:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Indiu''' (simbulu ''In'') hè u 49imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 114,82 g/mol è a so [[densità]] hè 7,31 g/cm3 . L' Indiu hè statu scupertu in u [[1863]] da [[Reich è Richter]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 6e7uby4et9owz2lr4grybijabi6g61w Stagnu 0 6047 345674 334476 2015-07-01T10:39:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Stagnu''' (simbulu ''Sn'') hè u 50imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 118,71 g/mol è a so [[densità]] hè 7,29 g/cm3 . U Stagnu hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] eix1xkndhrms9rjdsnle4dtm6yp3mvq Antimoniu 0 6048 362235 351253 2019-05-25T02:55:15Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" |- | colspan="2" align="center" | [[stagnu (metallu)|stagnu]] – '''antimoniu''' – [[telluriu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[Arsenicu|As]]<br />'''Sb'''<br />[[Bismutu|Bi]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:Sb-TableImage.svg|250px|tavula periodica, antimoniu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Antimoniu''' (simbulu ''Sb'') hè u 51imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 121,75 g/mol è a so [[densità]] hè 6,69 g/cm3 . L' Antimoniu hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimica|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francese|francese]] == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 1tyig8j6jflgfmr3trl08ak8r4i0hw4 Telluriu 0 6049 344984 343372 2015-07-01T07:29:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Telluriu''' (simbulu ''Te'') hè u 52imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 127,6 g/mol è a so [[densità]] hè 6,25 g/cm3 . U Telluriu hè statu scupertu in u [[1782]] da [[von Reichenstein]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] kxdac1fm8d9p6swv5ghwsbm6ivwq59f Iodiu 0 6050 345635 332787 2015-07-01T10:30:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Iod kristall.jpg|thumb|Iodiu]] U '''Iodiu''' (simbulu ''I'') hè u 53imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 126,90447 g/mol è a so [[densità]] hè 4,94 g/cm3 . U Iodiu hè statu scupertu in u [[1811]] da [[Courtois]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 93a40z8dat9jwpwrjwwqirg7ga0h1eq Xenu 0 6051 343373 335097 2015-05-08T20:06:07Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Xenu''' (simbulu ''Xe'') hè u 54imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 131,29 g/mol è a so [[densità]] hè 4,49 g/l . U Xenu hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Ramsay è Travers]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 1u48x9qhfbyvj4beu9rzk668ljvc0y3 Cesiu 0 6052 345613 332017 2015-07-01T10:24:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Cesiu''' (simbulu ''Cs'') hè u 55imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 132,90543 g/mol è a so [[densità]] hè 1,90 g/cm3 . U Cesiu hè statu scupertu in u [[1860]] da [[Kirchhoff è Bunsen]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 92uobgmd9utvokv5yvn81lj99nh2zct Bariu 0 6053 362262 343374 2019-06-04T10:55:14Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" |- | colspan="2" align="center" | [[Cesiu (elementu)|cesiu]] - '''bariu''' - [[lantaniu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[Stronziu|Sr]]<br />'''Ba'''<br />[[Radio (elementu)|Ra]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:Ba-TableImage.svg|250px|tavula periodica, bariu]]<br /> <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} U '''Bariu''' (simbulu ''Ba'') hè u 56imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 137,327 g/mol è a so [[densità]] hè 3,65 g/cm3 . U Bariu hè statu scupertu in u [[1808]] da [[Davy]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 0xh6assdi8qyttfrsvofgxhw715an5l Lantaniu 0 6054 345639 332986 2015-07-01T10:31:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Lantaniu''' (simbulu ''La'') hè u 57imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 138,9055 g/mol è a so [[densità]] hè 6,16 g/cm3 . U Lantaniu hè statu scupertu in u [[1839]] da [[Mosander]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] popes0vgujucl4uxjbf4y87tsz72b6h Ceriu 0 6055 345612 332010 2015-07-01T10:23:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Ceriu''' (simbulu ''Ce'') hè u 58imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 140,115 g/mol è a so [[densità]] hè 6,77 g/cm3 . U Ceriu hè statu scupertu in u [[1803]] da [[von Hisinger è Berzelius]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] hj5na4p6m4yw59vnj8yv7ot83f5r7vk Praseodimiu 0 6056 362263 333988 2019-06-04T10:55:44Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[ceriu]] – '''praseodimiu''' – [[neudimiu]] |- | rowspan="3" valign="center" | '''Pr'''<br />[[protoattiniu|Pa]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:Pr-TableImage.svg|250px|tavola periodica, praseodimiu]] <div align="right"><small>[[Tavola periodica]]</small></div> |} U '''Praseodimiu''' (simbulu ''Pr'') hè u 59imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 140,90765 g/mol è a so [[densità]] hè 6,48 g/cm3 . U Praseodimiu hè statu scupertu in u [[1895]] da [[von Welsbach]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} {{c}} [[Categoria:Elementu chimicu]] iu42g9gsumh5fpkaj439zr9jy8tmn52 Neodimiu 0 6057 345647 333584 2015-07-01T10:33:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Neodimiu''' (simbulu ''Nd'') hè u 60imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 144,24 g/mol è a so [[densità]] hè 7,00 g/cm3 . U Neodimiu hè statu scupertu in u [[1895]] da [[von Welsbach]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] kiggridnx1wo6p75v8qzxcgo8112but Promeziu 0 6058 345660 334002 2015-07-01T10:36:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Promeziu''' (simbulu ''Pm'') hè u 61imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 146,9151 g/mol è a so [[densità]] hè 7,22 g/cm3 . U Promeziu hè statu scupertu in u [[1945]] da [[Marinsky è Glendenin]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] gmva0zgdk7hh77sk0x4l1z6q6hxzg2q Samariu 0 6059 345668 334226 2015-07-01T10:38:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Samariu''' (simbulu ''Sm'') hè u 62imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 150,36 g/mol è a so [[densità]] hè 7,54 g/cm3 . U Samariu hè statu scupertu in u [[1879]] da [[Lecoq de Boisbaudran]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] gm8s2tflwhgc1dltx8dg6hw3sn5ng2g Europiu 0 6060 345625 332407 2015-07-01T10:26:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Europiu''' (simbulu ''Eu'') hè u 63imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 151,965 g/mol è a so [[densità]] hè 5,25 g/cm3 . L' Europiu hè statu scupertu in u [[1901]] da [[Demarçay]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] bzg9b6v45y8m0sqpufpr9sgxr4mopmm Gadoliniu 0 6061 345631 332544 2015-07-01T10:29:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Gadoliniu''' (simbulu ''Gd'') hè u 64imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 157,25 g/mol è a so [[densità]] hè 7,89 g/cm3 . U Gadoliniu hè statu scupertu in u [[1880]] da [[de Marignac]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] j3pmzypm83y8tosf47592w55jffjg6q Terbiu 0 6063 345679 334615 2015-07-01T10:40:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Terbiu''' (simbulu ''Tb'') hè u 65imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 158,92534 g/mol è a so [[densità]] hè 8,25 g/cm3 . U Terbiu hè statu scupertu in u [[1843]] da [[Mosander]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 9n56ben2ykgacv6pxwgo6he2qanpohp Disprosiu 0 6064 345620 332274 2015-07-01T10:25:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Disprosiu''' (simbulu ''Dy'') hè u 66imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 162,5 g/mol è a so [[densità]] hè 8,56 g/cm3 . U Disprosiu hè statu scupertu in u [[1886]] da [[Lecoq de Boisbaudran]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] p1kiig46xg9g39tcp06udkuwm1a3sn8 Olmiu 0 6065 345651 333672 2015-07-01T10:34:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Olmiu''' (simbulu ''Ho'') hè u 67imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 164,93032 g/mol è a so [[densità]] hè 8,78 g/cm3 . L' Olmiu hè statu scupertu in u [[1879]] da [[Cleve]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] abh5at7gaa6gqz6ihxwiakgd3o16ryv Erbiu 0 6066 345624 332379 2015-07-01T10:26:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Erbiu''' (simbulu ''Er'') hè u 68imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 167,26 g/mol è a so [[densità]] hè 9,05 g/cm3 . L' Erbiu hè statu scupertu in u [[1842]] da [[Mosander]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 46q1kw0juiagz6tfy1p4q6cbvnzmxio Tuliu 0 6067 345682 334822 2015-07-01T10:41:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Tuliu''' (simbulu ''Tm'') hè u 69imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 168,93421 g/mol è a so [[densità]] hè 9,32 g/cm3 . U Tuliu hè statu scupertu in u [[1879]] da [[Cleve]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] t3ifrov38ksenl3gi71wrgpb8lmo4xm Itterbiu 0 6068 345637 332849 2015-07-01T10:30:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Itterbiu''' (simbulu ''Yb'') hè u 70imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 173,04 g/mol è a so [[densità]] hè 6,97 g/cm3 . L' Itterbiu hè statu scupertu in u [[1878]] da [[de Marignac]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] as964zyred9wvno2h1up89m8kek1558 Luteziu 0 6069 345642 333201 2015-07-01T10:32:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Luteziu''' (simbulu ''Lu'') hè u 71imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 174,967 g/mol è a so [[densità]] hè 9,84 g/cm3 . U Luteziu hè statu scupertu in u [[1907]] da [[Urbain è von Welsbach]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] hqz3b9adyv6aiy5ymkr7d4bymv0wvzv Afniu 0 6070 362205 331321 2019-05-19T14:49:03Z 大诺史 15175 png -> jpg wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" style="margin-left: 0.5em" | colspan="6" cellspacing="0" cellpadding="2" | {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[luteziu]] - '''afniu''' - [[tantaliu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[Zirconiu|Zr]]<br />'''Hf'''<br />[[Rutherfordiu|Rf]]&nbsp;&nbsp;<br />&nbsp;<br />&nbsp; |- | align="center" | [[File:Hf-TableImage.svg|250px|tavola periodica, afniu]]<br /><div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} |- ! colspan="6" align=center bgcolor="#ffc0c0" | '''Generalità''' |- |colspan="3"| [[Elementu chimicu|Nome]], Simbulu, Numeru atomicu |colspan="3"| afnio, Hf, 72 |- |colspan="3"| [[Serie chimica]] |colspan="3"| [[metalli di transizione]] |- |colspan="3"| [[Gruppu di a tavula periodica|Gruppu]], [[Periodu di a tavula periodica|Periodu]], [[bloccu di a tavula periodica|Bloccu]] |colspan="3"| [[elementi di u gruppu 4|4]], [[elementi di periodu 6|6]], [[orbitale|d]] |- |colspan="3"| [[Densità]], [[Scala di Mohs|Durezza]] |colspan="3"| 13310 kg/m<sup>3</sup>, 5,5 |- |colspan="3"| [[culore|Aspettu]] |colspan="3" align="center" | grisgiu metallicu<br />[[File:Hf,72.jpg|125px|aspettu di l'afniu]] |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#ffc0c0" | '''Proprietà atomiche''' |- |colspan="3"| [[Pesu atomicu]] |colspan="3"| 178,49 [[unità di massa atomica|amu;g/mol]] |- |colspan="3"| [[Raghju atomicu]] (calc.) |colspan="3"| 155 (208) [[picometru|pm]] |- |colspan="3"| [[Raghju covalente]] |colspan="3"| 150 pm |- |colspan="3"| [[Raghju di van der Waals]] |colspan="3"| nessun dato |- |colspan="3"| [[Configurazione elettronica]] |colspan="3"| <nowiki>[</nowiki>[[Xeno|Xe]]<nowiki>]</nowiki>4f<sup>14</sup>5d<sup>2</sup> 6s<sup>2</sup> |- |colspan="3"| elettroni ([[elettrone|e<sup>-</sup>]]) per [[livellu energeticu]] |colspan="3"| 2, 8, 18, 32, 10, 2 |- |colspan="3"| [[Numeru di ossidazione|Stati di ossidazione]] |colspan="3"| 4 ([[anfoteru]]) |- |colspan="3"| [[Struttura cristallina]] |colspan="3"| esagonale |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#ffc0c0" | '''Proprietà fisiche''' |- |colspan="3"| Statu à temperatura ambiente |colspan="3"| solido |- |colspan="3"| [[Puntu di fusione]] |colspan="3"| 2506 [[Kelvin|K]] (2233°[[Celsius|C]]) |- |colspan="3"| [[Puntu di ebollizione]] |colspan="3"| 4876 K (4603&nbsp;°C) |- |colspan="3"| [[Volume molare]] |colspan="3"| {{E|1,344|-5}} m<sup>3</sup>/mol |- |colspan="3"| [[Calore di evaporazione]] |colspan="3"| 575 [[kilojoule per mole|kJ/mol]] |- |colspan="3"| [[Calore di fusione]] |colspan="3"| 24,06 kJ/mol |- |colspan="3"| [[Tensione di vapore]] |colspan="3"| {{E|1,12|-3}} Pa a 2500 K |- |colspan="3"| [[Velocità di u sonu]] |colspan="3"| 3010 m/s a 293,15 K |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#ffc0c0" | '''Varie''' |- |colspan="3"| [[Elettrunegatività]] |colspan="3"| 1,3 ([[scala di Pauling]]) |- |colspan="3"| [[Calore specificu]] |colspan="3"| 140 [[joule per chilogrammo-kelvin|J/(kg*K)]] |- |colspan="3"| [[Conducibilità elettrica]] |colspan="3"| {{E|3,12|6}} /m [[ohm]] |- |colspan="3"| [[Conducibilità termica]] |colspan="3"| 23 [[watt per metro-kelvin|W/(m*K)]] |- |colspan="3"| [[Energia di ionisazione|Energia di prima ionisazione]] |colspan="3"| 658,5 kJ/mol |- |colspan="3"| Energia di seconda ionisazione |colspan="3"| 1440 kJ/mol |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#ffc0c0" | '''Isotopi più stabili''' |- ! iso||NA||TD||DM||DE||DP |- | <sup>172</sup>Hf | sinteticu | 1,87 anni | [[cattura elettronica|ε]] | 0,350 | [[luteziu|<sup>172</sup>Lu]] |- | <sup>174</sup>Hf | 0,162% | {{E|2|15}} anni | [[decadimentu alfa|α]] | 2,495 | [[itterbiu|<sup>170</sup>Yb]] |- | <sup>176</sup>Hf | 5,206% | colspan="4" | Hf hè stabile con 104 [[neutrone|neutroni]] |- | <sup>177</sup>Hf | 18,606% | colspan="4" | Hf hè stabile con 105 neutroni |- | <sup>178</sup>Hf | 27.297% | colspan="4" | Hf hè stabile con 106 neutroni |- | <sup>179</sup>Hf | 13.629% | colspan="4" | Hf hè stabile con 107 neutroni |- | <sup>180</sup>Hf | '''35,1%''' | colspan="4" | Hf hè stabile con 108 neutroni |- | <sup>182</sup>Hf | sinteticu | {{E|9|6}} anni | [[decadimentu beta|β]] | 0,373 | [[tantaliu|<sup>182</sup>Ta]] |- ! colspan="6" align="center" bgcolor="#ffc0c0" | <small> iso = [[isotopu]]<br /> NA = abbundanza in a natura<br /> TD = [[emivita|tempu di dimezzamentu]]<br /> DM = modalità di decadimentu<br /> DE = energia di decadimentu in MeV<br /> DP = prodottu del decadimentu</small> |} L''''Afniu''' (simbulu ''Hf'') hè u 72imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 178,49 g/mol è a so [[densità]] hè 13,31 g/cm3 . L' Afniu hè statu scupertu in u [[1923]] da [[Coster è vón Hevesy]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu == Ligami == {{c}} {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] j2tqz18shj54npsnopaozttex1qkiqx Tantaliu 0 6071 345677 334577 2015-07-01T10:40:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Tantaliu''' (simbulu ''Ta'') hè u 73imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 180,9479 g/mol è a so [[densità]] hè 16,68 g/cm3 . U Tantaliu hè statu scupertu in u [[1802]] da [[Ekeberg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 0e63kzhlpvckxx92q095n9pqz0o6u4b Tungstenu 0 6072 345683 334824 2015-07-01T10:41:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Tungstenu''' (simbulu ''W'') hè u 74imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 183,85 g/mol è a so [[densità]] hè 19,26 g/cm3 . U Tungstenu hè statu scupertu in u [[1783]] da [[Fausto è de Elhuyar]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 70kzbyqjmxmo23rr31uinr6cr2kiy89 Reniu 0 6073 344977 334124 2015-07-01T07:25:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Reniu''' (simbulu ''Re'') hè u 75imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 186,207 g/mol è a so [[densità]] hè 21,03 g/cm3 . U Reniu hè statu scupertu in u [[1925]] da [[Noddack, Tacke è Berg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] d1quteutk3zm4aigiqg2im0egwvf6uu Osmiu 0 6074 345652 343375 2015-07-01T10:34:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Osmiu''' (simbulu ''Os'') hè u 76imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 190,2 g/mol è a so [[densità]] hè 22,61 g/cm3 . L' Osmiu hè statu scupertu in u [[1803]] da [[Tennant]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] rt3f0znmx67lzraz11vw2eoccykilya Iridiu 0 6075 345636 343376 2015-07-01T10:30:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Iridiu''' (simbulu ''Ir'') hè u 77imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 192,22 g/mol è a so [[densità]] hè 22,65 g/cm3 . L' Iridiu hè statu scupertu in u [[1803]] da [[Tennant è Andere]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] jy4rur2yjvdjasl2eqqt0k6ym3ztw8m Platinu 0 6076 345656 333941 2015-07-01T10:35:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Platinu''' (simbulu ''Pt'') hè u 78imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 195,08 g/mol è a so [[densità]] hè 21,45 g/cm3 . U Platinu hè statu scupertu in u [[1557]] da [[Scaliger]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] ko48n40l53gzv20vt44q17gcw4wq3cb Oru 0 6077 333752 324147 2014-03-23T14:45:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Fr 1617-Schlegel 19var.jpg|thumb|150px|left]] L''''Oru''' (simbulu ''Au'') hè u 79imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 196,96654 g/mol è a so [[densità]] hè 19,32 g/cm3 . == In Corsica == L''''oru''' hè mintuvatu parechje volte in i pruverbii è in e buccate corsi. Per esempiu: * ''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.'' * ''U megliu oru hè quiddu chi piega.'' == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 0lfgzhzcey6k2987gcj9vmzu6dy7ccl Argentuvivu 0 6078 362237 351302 2019-05-25T02:56:16Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[oro]] - '''argentuvivu''' - [[talliu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[cadmiu|Cd]]<br /> '''Hg'''<br />[[ununbio|UUb]]&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[File:Hg-TableImage.svg|250px|tavula periodica, argentuvivu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L' '''Argentuvivu''' (o [[arghjentuvivu]]) (simbulu ''Hg'') hè u 80imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 200,59 g/mol è a so [[densità]] hè 13,55 g/cm3 . == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimica|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francese|francese]] == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] qev7iszpp48lp8v7lr9nz0lsfynsoyh Talliu 0 6079 345676 334571 2015-07-01T10:40:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Talliu''' (simbulu ''Tl'') hè u 81imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 204,3833 g/mol è a so [[densità]] hè 11,85 g/cm3 . U Talliu hè statu scupertu in u [[1861]] da [[Crookes]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 3rqlyjqhavtoa84bl1fqjjtcja49xs9 Piombu 0 6080 357666 345655 2017-09-11T18:36:00Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Piombu''' (simbulu ''Pb'') hè u 82imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 207,2 g/mol è a so [[densità]] hè 11,34 g/cm3 . U Piombu hè statu scupertu in epica assai antica: si ne parla ind’è [[papiru|papiri]] egizziani di u 1550 a.C. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] nuuohpa2c0fs3dfispcd9udrisjmy2f Bismutu 0 6081 362236 331705 2019-05-25T02:55:30Z 大诺史 15175 png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[piombu]] - '''bismutu''' - [[poloniu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[antimoniu|Sb]]<br /> '''Bi'''<br />[[ununpentiu|Uup]]&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[File:Bi-TableImage.svg|250px|tavula periodica, bismutu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} U '''Bismutu''' (simbulu ''Bi'') hè u 83imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 208,98037 g/mol è a so [[densità]] hè 9,80 g/cm3 . U Bismutu hè statu scupertu in u [[1540]] da [[Agricola]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] rob7mzwpakigxt28ny3izpj994zp6lt Poloniu 0 6082 345658 333954 2015-07-01T10:36:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Poloniu''' (simbulu ''Po'') hè u 84imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 208,9824 g/mol è a so [[densità]] hè 9,20 g/cm3 . U Poloniu hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Marie è Pierre Curie]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] j0nh63uzbk9paenmunsmy6j5kpnd3qz Astatu 0 6083 362609 331582 2019-06-30T16:29:16Z 大诺史 15175 ([[c:GR|GR]]) [[File:At-TableImage.png]] → [[File:At-TableImage.svg]] png -> sag wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[poloniu]] - '''astatu''' - [[radone]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[iodiu|I]]<br /> '''At'''<br />[[ununseptiu|Uus]]&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[File:At-TableImage.svg|250px|tavula periodica, astatu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Astatu''' (simbulu ''At'') hè u 85imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 209,9871 g/mol è a so [[densità]] hè . L' Astatu hè statu scupertu in u [[1940]] da [[Corson è MacKenzie]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] iwfo6bc9g36n4rybda7zmz98gxrbocb Radone 0 6084 334096 324154 2014-03-23T14:53:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Radone''' (o '''radonu''') (simbulu ''Rn'') hè u 86imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 222,0176 g/mol è a so [[densità]] hè 9,23 g/l . U Radone hè statu scupertu in u [[1900]] da [[Dorn]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 1qqpobba5pyhq59ju1n3dlzie8vv6mr Franciu 0 6085 345630 343378 2015-07-01T10:29:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Franciu''' (simbulu ''Fr'') hè u 87imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 223,0197 g/mol è a so [[densità]] hè . U Franciu hè statu scupertu in u [[1939]] da [[Perey]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] pp33c9k9v4c4paprr6m9ye8ylqo23bt Radiu 0 6086 345662 334095 2015-07-01T10:37:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Radiu''' (simbulu ''Ra'') hè u 88imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 226,0254 g/mol è a so [[densità]] hè 5,50 g/cm3 . U Radiu hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Marie è Pierre Curie]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] nynl5rzyo8zqadlpkw1nbkgpg8g1esn Attiniu 0 6087 362919 331589 2019-07-09T17:12:41Z 大诺史 15175 ([[c:GR|GR]]) [[File:Ac-TableImage.png]] → [[File:Ac-TableImage.svg]] [[c:COM:FR#FR6|Criterion 6]] (Non-controversial maintenance and bug fixes) - png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[radiu (elementu)|radiu]] - '''attiniu''' - [[toriu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[lantaniu|La]]<br /> '''Ac'''<br />&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[File:Ac-TableImage.svg|250px|tavula periodica, attiniu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} U '''Attiniu''' (simbulu ''Ac'') hè u 89imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 227,0278 g/mol è a so [[densità]] hè 10,07 g/cm3 . U Attiniu hè statu scupertu in u [[1899]] da [[Debierne]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] oy9dd2qyiv4swqv8z9txjy9p8lx15n8 Toriu 0 6088 345681 334686 2015-07-01T10:41:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Toriu''' (simbulu ''Th'') hè u 90imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 232,0381 g/mol è a so [[densità]] hè 11,72 g/cm3 . U Toriu hè statu scupertu in u [[1829]] da [[Berzelius]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 6akr7f4utr27751zhqhz3eg5l7cla6w Protoattiniu 0 6089 345661 334004 2015-07-01T10:36:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Protoattiniu''' (simbulu ''Pa'') hè u 91imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 231,0359 g/mol è a so [[densità]] hè 15,37 g/cm3 . U Protoattiniu hè statu scupertu in u [[1917]] da [[Soddy, Cranston è Hahn]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 1w4rv9mtelk3hn28h6e5f2x74tokfgz Uraniu 0 6090 345687 343379 2015-07-01T10:43:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Uraniu''' (simbulu ''U'') hè u 92imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 238,0289 g/mol è a so [[densità]] hè 18,97 g/cm3 . L' Uraniu hè statu scupertu in u [[1789]] da [[Klaproth]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 93ct9bryeu6wdqi1pld8ps2y8cxtx9j Nettuniu 0 6091 345648 333591 2015-07-01T10:33:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Nettuniu''' (simbulu ''Np'') hè u 93imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 237,0482 g/mol è a so [[densità]] hè 20,48 g/cm3 . U Nettuniu hè statu scupertu in u [[1940]] da [[McMillan è Abelson]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 4ea34baq1c3awzbp143nk026d9u3az7 Plutoniu 0 6092 345657 333943 2015-07-01T10:35:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Plutoniu''' (simbulu ''Pu'') hè u 94imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 244,0642 g/mol è a so [[densità]] hè 19,74 g/cm3 . U Plutoniu hè statu scupertu in u [[1940]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] sndbrlbzo7egzqg1vekskdr0vefa9fr Americiu 0 6093 362723 351226 2019-07-02T14:26:35Z 大诺史 15175 ([[c:GR|GR]]) [[File:Am-TableImage.png]] → [[File:Am-TableImage.svg]] png -> svg wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[plutoniu]] - '''americiu''' - [[curio]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[europiu|Eu]]<br /> '''Am'''<br />&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[File:Am-TableImage.svg|250px|tavula periodica, americiu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} L''''Americiu''' (simbulu ''Am'') hè u 95imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 243,0614 g/mol è a so [[densità]] hè 13,67 g/cm3 . L' Americiu hè statu scupertu in u [[1944]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi [[chimica|chimichi]] annantu à a [[wikipedia]] in [[lingua taliana|talianu]] è in [[lingua francese|francese]] == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] lol9inys3dejp26bzrqljfz4p3sbya4 Curiu 0 6094 345618 343380 2015-07-01T10:25:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Curiu''' (simbulu ''Cm'') hè u 96imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 247,0703 g/mol è a so [[densità]] hè 13,51 g/cm3 . U Curiu hè statu scupertu in u [[1944]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] qfb5vlhqeig7qrk9x77hcdenoc7r1c4 Berkeliu 0 6095 345606 331684 2015-07-01T10:21:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[curiu]] - '''berkeliu''' - [[californiu]] |- | rowspan="3" valign="center" | [[terbiu|Tb]]<br /> '''Bk'''<br />&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[File:Bk-TableImage.png|250px|tavula periodica, berkeliu]] <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} U '''Berkeliu''' (simbulu ''Bk'') hè u 97imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 247,0703 g/mol è a so [[densità]] hè 13,25 g/cm3 . U Berkeliu hè statu scupertu in u [[1949]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] b4zzq1zw19ezv6vynp2xd7ogkou5f4a Californiu 0 6096 345610 331807 2015-07-01T10:23:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Californiu''' (simbulu ''Cf'') hè u 98imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 251,0796 g/mol è o so [[densità]] hè 15,1 g/cm3 . U Californiu hè statu scupertu in u [[1950]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 3oy5l5wz9dw017xpquw4yt770qbbzi9 Einsteiniu 0 6097 363598 345622 2019-09-29T20:09:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Einsteiniu''' (simbulu ''Es'') hè u 99imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 252,0829 g/mol. L' Einsteiniu hè statu scupertu in u [[1952]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 5nvgldj9cdcubfic0e5lkpcrsz8qks4 Fermiu 0 6098 345626 332432 2015-07-01T10:27:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Fermiu''' (simbulu ''Fm'') hè u 100imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 257,0951 g/mol. U Fermiu hè statu scupertu in u [[1952]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] fbf1bg7l960zvkh48i2nsh2zq3frty7 Mendeleviu 0 6099 345645 333422 2015-07-01T10:32:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Mendeleviu''' (simbulu ''Md'') hè u 101imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 258,0986 g/mol. U Mendeleviu hè statu scupertu in u [[1955]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 8310r4c447que2soucrqqi2wmgjt9by Nobeliu 0 6100 345650 333617 2015-07-01T10:34:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Nobeliu''' (simbulu ''No'') hè u 102imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 259,1009 g/mol è a so [[densità]] hè . U Nobeliu hè statu scupertu in u [[1958]] da [[Seaborg]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] dyukc0tiddfuz1gf3lyg1dd2x7cicni Laurenziu 0 6101 345640 332998 2015-07-01T10:31:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Laurenziu''' (simbulu ''Lr'') hè u 103imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 260,1053 g/mol. U Laurenziu hè statu scupertu in u [[1961]] da [[Ghiorso]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] bajbgyvzr2idn4u5cj7i0rg8unq936z Rutherfordiu 0 6102 345667 334204 2015-07-01T10:38:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Rutherfordiu''' (simbulu ''Rf'') hè u 104imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 261,1087 g/mol. U Rutherfordiu hè statu scupertu in u [[1964/69]] da [[Flerow oder Ghiorso]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] swm6i3hw1cdrrakhcncrizf7kpev3bf Dubniu 0 6103 345621 332294 2015-07-01T10:25:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Dubniu''' (simbulu ''Db'') hè u 105imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 262,1138 g/mol è a so [[densità]] hè . U Dubniu hè statu scupertu in u [[1967/70]] da [[Flerow oder Ghiorso]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] shdmps5o6axee8c6xjjt6v73rsfw017 Seaborgiu 0 6104 345670 334360 2015-07-01T10:38:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Seaborgiu''' (simbulu ''Sg'') hè u 106imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 263,1182 g/mol. U Seaborgiu hè statu scupertu in u [[1974]] da [[Oganessian]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] f3oieknqs05gj1n9rcogo8a35pxm7ca Bohriu 0 6105 331715 324175 2014-03-23T14:04:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="center" border="0" | colspan="2" align="center" | [[seaborgiu]] - '''bohriu''' - [[hassiu]] <!--|- | rowspan="3" valign="center" | [[tantaliu|Ta]]<br> '''Rf'''<br>&nbsp;&nbsp; |- | align="center" | [[Image:Bh-TableImage.png|250px|tavula periodica, bohriu]]--> <div align="right"><small>[[Tavula periodica]]</small></div> |} {{c}} U '''Bohriu''' (simbulu ''Bh'') hè u 107imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 262,1229 g/mol. U Bohriu hè statu scupertu in u [[1976]] da [[Oganessian]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] dwh74w8w1ql5oeeicci6y9keb0fjr06 Hassiu 0 6106 345633 332690 2015-07-01T10:29:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Hassiu''' (simbulu ''Hs'') hè u 108imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 265 g/mol è a so [[densità]] hè . L' Hassiu hè statu scupertu in u [[1984]] da [[Armbruster è Munzenber]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] koda0v9d81bt101ff0j9s95ub0c1dzp Meitneriu 0 6107 345644 333417 2015-07-01T10:32:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Meitneriu''' (simbulu ''Mt'') hè u 109imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 266 g/mol. U Meitneriu hè statu scupertu in u [[1982]] da a [[Society for Heavy Ion Research]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] ocbefucjf0tdu1oi4ua4awzmuy9q9tj Darmstadtiu 0 6108 345619 332242 2015-07-01T10:25:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Darmstadtiu''' (simbulu ''Ds'') hè u 110imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 269 g/mol. U Darmstadtiu hè statu scupertu in u [[1994]] da a [[Society for Heavy Ion Research]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] a8jvrjiuwfc6my1bvk5pixf8zv6hrhv Roentgeniu 0 6109 345664 334171 2015-07-01T10:37:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Roentgeniu''' (simbulu ''Rg'') hè u 111imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 272 g/mol. U Roentgeniu hè statu scupertu in u [[1994]] da a [[Society for Heavy Ion Research]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] t5uot6t62bbnzq7i9ch11bs3bfwj7rk Coperniciu 0 6110 345616 332132 2015-07-01T10:24:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Coperniciu''' (simbulu ''Cn'') hè u 112imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 277 g/mol. L' Ununbiu hè statu scupertu in u [[1996]] da a [[Society for Heavy Ion Research]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 7l1ewqcwcqk7x77blypkxstixqumbq7 Nihoniu 0 6111 357659 345686 2017-09-09T00:50:12Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununtriu]] à [[Nihoniu]] wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Ununtriu''' (simbulu ''Uut'') hè u 113imu [[elementu chimicu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 2bu6sum53ea40jdkgce19iozhnk8r4e Fleroviu 0 6112 345628 332473 2015-07-01T10:28:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Fleroviu''' (simbulu ''Fl'') hè u 114imu [[elementu chimicu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 1tlzs4cohi2ajnxntuyumil4uit83o6 Moscoviu 0 6113 357655 344980 2017-09-09T00:48:20Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununpentiu]] à [[Moscoviu]] wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Ununpentiu''' (simbulu ''Uup'') hè u 115imu [[elementu chimicu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] he06tm20nt73wc6nwsgpoxsbzvw70nf Livermoriu 0 6114 357651 345684 2017-09-09T00:45:45Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununhexiu]] à [[Livermoriu]] wikitext text/x-wiki L''''Ununhexiu''' (simbulu ''Uuh'') hè u 116imu [[elementu chimicu]]. {{c}} == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 03exxy2ok7k05w3tz217fd0b35znkoi Tennessiu 0 6115 362075 357657 2019-04-27T04:19:53Z Born2bgratis 9412 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''tennessiu''' (simbulu ''Ts'') hè u 117imu [[elementu chimicu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] jzgpgnh1n8a12996kqxy6n4nifscigz Oganessiu 0 6116 362076 357653 2019-04-28T03:00:04Z Born2bgratis 9412 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''oganessiu''' (simbulu ''Og'') hè u 118imu [[elementu chimicu]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] gfr193gd96ico9bfljy2r94e0khr8kb Neonu 0 6117 13653 13634 2006-03-23T17:23:21Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Neone]] rr9z5fljyebbv158t38x9ik56c6in0g Arghjentu 0 6118 13652 13635 2006-03-23T17:22:44Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Argentu]] 19l8mnce9tiykrj63p8f2ft6cjbkmor Argonu 0 6119 13651 13636 2006-03-23T17:22:30Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Argone]] dfqdgk6v1mkaarkeg9nf182kfougyo5 Farru 0 6120 13650 13637 2006-03-23T17:22:11Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferru]] 26wi8skdo8tgyz4bg0371yrgzb3ns7f Kriptonu 0 6121 13649 13638 2006-03-23T17:21:49Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Kriptone]] 4xizksw19jph0ujtf6rppbln8pwyxpn Manganesi 0 6122 13648 13639 2006-03-23T17:21:26Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Manganese]] 47d6lio1enhqqa0s12lq58ipppp0i6t Marcuriu 0 6123 167972 13647 2009-04-25T00:09:36Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Argentuvivu]] 15v8filhbcn3qj65t5cvb15jvjydpf8 Nicheli 0 6124 13646 13641 2006-03-23T17:20:52Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nichele]] qrla8dsokgglzp0lp6pm94gsuiz16bw Radonu 0 6125 13645 13642 2006-03-23T17:20:37Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Radone]] 3wwa49c62l2th2z92lttyiahmsjkshk Zolfaru 0 6127 13644 13643 2006-03-23T17:20:14Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zolfu]] 71bx4ap0f1w1zpb13z0qqv92avrgq7a Template:Elementi chimichi 10 6128 357661 295520 2017-09-09T00:50:32Z Urhixidur 11938 ...Nihoniu wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''L'elementi chimichi''' |- | style="font-size:90%"| [[Afniu ]] - [[Alluminiu ]] - [[Americiu ]] - [[Antimoniu ]] - [[Argentu ]] - [[Argentuvivu]] - [[Argone]] - [[Arsenicu ]] - [[Astatu ]] - [[Attiniu ]] - [[Azotu ]] - [[Bariu ]] - [[Berilliu ]] - [[Berkeliu ]] - [[Bismutu ]] - [[Bohriu ]] - [[Boru ]] - [[Bromu ]] - [[Cadmiu ]] - [[Calciu ]] - [[Californiu ]] - [[Carboniu]] - [[Ceriu ]] - [[Cesiu ]] - [[Cloru ]] - [[Cobaltu ]] - [[Coperniciu ]] - [[Cromu ]] - [[Curiu ]] - [[Darmstadtiu ]] - [[Disprosiu ]] - [[Dubniu ]] - [[Einsteiniu ]] - [[Eliu ]] - [[Erbiu ]] - [[Europiu ]] - [[Fermiu ]] - [[Ferru ]] - [[Fleroviu ]] - [[Fluoru ]] - [[Fosforu ]] - [[Franciu ]] - [[Gadoliniu ]] - [[Galliu ]] - [[Germaniu ]] - [[Hassiu ]] - [[Idrogenu ]] - [[Indiu ]] - [[Iodiu ]] - [[Iridiu ]] - [[Itterbiu ]] - [[Ittriu ]] - [[Kriptone]] - [[Lantaniu ]] - [[Laurenziu ]] - [[Litiu ]] - [[Livermoriu ]] - [[Luteziu ]] - [[Magnesiu ]] - [[Manganese ]] - [[Meitneriu ]] - [[Mendeleviu ]] - [[Molibdenu ]] - [[Moscoviu ]] - [[Neodimiu ]] - [[Neone]] - [[Nettuniu ]] - [[Nichele]] - [[Nihoniu ]] - [[Niobiu ]] - [[Nobeliu ]] - [[Oganessiu ]] - [[Olmiu ]] - [[Oru ]] - [[Osmiu ]] - [[Ossigenu ]] - [[Palladiu ]] - [[Piombu ]] - [[Platinu ]] - [[Plutoniu ]] - [[Poloniu ]] - [[Potassiu ]] - [[Praseodimiu ]] - [[Promeziu ]] - [[Protoattiniu ]] - [[Radiu ]] - [[Radone ]] - [[Ramu ]] - [[Reniu ]] - [[Rodiu ]] - [[Roentgeniu ]] - [[Rubidiu ]] - [[Ruteniu ]] - [[Rutherfordiu ]] - [[Samariu ]] - [[Scandiu ]] - [[Seaborgiu ]] - [[Seleniu ]] - [[Siliciu ]] - [[Sodiu ]] - [[Stagnu ]] - [[Stronziu ]] - [[Talliu ]] - [[Tantaliu ]] - [[Tecneziu ]] - [[Telluriu ]] - [[Tennessiu ]] - [[Terbiu ]] - [[Titaniu ]] - [[Toriu ]] - [[Tuliu ]] - [[Tungstenu ]] - [[Uraniu ]] - [[Vanadiu ]] - [[Xenu ]] - [[Zingu ]] - [[Zirconiu ]] - [[Zolfu ]] |} 1pi83wy85wksp7kwtonjwsnxtv7tbn3 Template:Punti cardinali 10 6129 13692 13673 2006-03-25T11:38:52Z Img 21 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I [[punti cardinali]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Uvestu]] - [[Nordu]] - [[Estu]] - [[Sudu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> hzing9o97n99c0csjqq6cv3cf6e1aga Nordu 0 6130 333623 324187 2014-03-23T14:43:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Rosa dos Ventos dsfdfdsdsaljdl.jpg|thumb|right|I punti cardinali]] U '''Nordu''' hè unu di i quattru punti cardinali. == Liami == {{Punti cardinali}} [[Categoria:Punti cardinali]] [[da:Kompasretning#Nord]] 2r782vzhihcxbiaoy6h1mbnzd4g8uid Estu 0 6131 332398 324188 2014-03-23T14:18:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Rosa dos Ventos dsfdfdsdsaljdl.jpg|thumb|right|I punti cardinali]] L' '''Estu''' (o '''Este'''), hè unu di i quattru punti cardinali. L'Estu hè ancu chjamatu u [[Livanti]] o l'[[Orienti]]. == Liami == {{Punti cardinali}} [[Categoria:Punti cardinali]] 94gr13c3mi8gjtlyan2utnkzgdtscf2 Punenti 0 6132 336198 334027 2014-04-28T17:05:33Z 92.153.46.8 wikitext text/x-wiki [[File:Rosa dos Ventos dsfdfdsdsaljdl.jpg|thumb|right|I punti cardinali]] U '''Punenti''' (o [[Punente]]) hè unu di i quattru punti cardinali. Hè oppostu à u [[livanti]] è perpendiculari à u [[nordu]] è à u [[meziornu]]. U punenti hè a dirizzioni versu a quali u [[soli]] tramonta à l'[[equinoziu]]. U punenti hè ancu chjamatu l'[[uvestu]]. {{c}} {{Punti cardinali}} [[Categoria:Punti cardinali]] dn1c8a0669w54kamwa569nx0i69vaec Sudu 0 6133 334535 324190 2014-03-23T15:01:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Rosa dos Ventos dsfdfdsdsaljdl.jpg|thumb|right|I punti cardinali]] U '''Sudu''' (o '''Sude''') hè unu di i quattru punti cardinali. U Sudu hè ancu chjamatu u [[Meziornu]]. == Liami == {{Punti cardinali}} [[Categoria:Punti cardinali]] bo3bjiocp8fxi0s4s5p6xoju9iid1py Template:Lavi di Corsica 10 6134 203328 160835 2010-02-16T23:48:26Z Philippe rogez 1826 retrait doublan san ciprianu wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I [[lavi di Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Grande Lavu d'Oru]] - [[Lavu d'Alzeta]] - [[Lavu d'Argentu]] - [[Lavu di A Muvrella]] - [[Lavu di Bastani]] - [[Lavu di Bracca]] - [[Lavu di Capitellu]] - [[Lavu di Cavacciole]] - [[Lavu di Crenu]] - [[Lavu di Galeria]] - [[Lavu di Goria]] - [[Lavu di l'Oriente]] - [[Lavu di Lavigliolu]] - [[Lavu di Melu]] - [[Lavu di Niellucciu]] - [[Lavu di Ninu]] - [[Lavu di Pozzolu]] - [[Lavu di Rina]] - [[Lavu di Rinella]] - [[Lavu di San Ciprianu]] - [[Lavu di Scapucciole]] - [[Lavu di Sorbi]] - [[Lavu di U Ceppu]] - [[Lavu di u Cintu]] - [[Lavu di u Lancone]] - [[Lavu di U Rinosu]] - [[Lavu di U Rotondu]] - [[Lavu di Vitalaca]] - [[Lavu Maggiore]] - [[Picculu Lavu d'Oru]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> bfudq4jq6ahghl7neg3oz1u7kaemx6c Grande Lavu d'Oru 0 6135 332655 324191 2014-03-23T14:23:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Grande Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] r73ztnpk38tsnhdlijs8iupovroyxhg Lavu d'Alzeta 0 6136 364105 346192 2019-10-03T11:17:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu d'Alzeta''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] c4u7ojwg3yf9ftutwlyil9y2pgpto7v Lavu d'Argentu 0 6137 364113 333005 2019-10-03T11:18:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu d'Argentu''' (o '''Lavu d'Arghjentu''') hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] pwbg3x67ji16slmk7t0595thm2ee1sa Lavu di A Muvrella 0 6138 364103 333006 2019-10-03T11:17:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Photo_lac_muvrella.JPG|250px]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=U Lavu di A Muvrella |altitudine=1868 |profondezza= |alimentazione= |emissariu=[[Spasimata]] ([[Figarella (fiume)|Figarella]]) }} U '''Lavu di A Muvrella''' (o '''Lavu di A Muvredda''') hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] nf1itnlihbba2b6kx4q7t5xa3b98nvc Lavu di Bastani 0 6139 364101 342043 2019-10-03T11:17:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac_de_Bastiani_Panorama.jpg|250px]] |tipu= |cumuna=Verghju |superficia= |nome=Lavu di Bastani |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Bastani''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 4b0ek19gtaa7uy08howu5a1fzp9jn7y Lavu di Bracca 0 6140 364098 346193 2019-10-03T11:17:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Bracca''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] a2jz42k1pvbgdzhtfavc1nx3w4r47xa Lavu à u Capitellu 0 6141 364064 355045 2019-10-03T11:17:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Lac de Capitello.jpg|thumb|left|200px|U lavu à u Capitellu.]] {{lavu di Corsica|nome=U lavu à u Capitellu|imagine=[[Image:Lac de capitello.jpg|300px]]|cumuna=[[Corti]]|superficia=0,055 |altitudine=1930|profondezza=16,2 |emissariu=u [[Tavignanu]]}} U '''lavu à u Capitellu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Com'è u [[lavu di Melu]] vicinu, hè situatu in a valle di a [[Restonica]]. A superficia di u lavu hè 5,5 ettari. D'origine ghjacciaria, hè u più lavu prufondu di [[Corsica]]. Hè dinù unu di i più lavi prufondi di [[Corsica]] cunniscuti è visitati. == Riferimenti == * [http://www.parc-naturel-corse.com/patrimoine/capitellu.html U lavu à u Capitellu - Le lac de Capitellu, Parcu Naturale Regiunale di Corsica] == Ligami == {{c}} {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] nx5msmx9cr721kek5ihzh9m5zfqimd4 Lavu à e Cavacciole 0 6142 364088 355040 2019-10-03T11:17:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''lavu à e Cavacciole''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] pa7ob23fjlu5wmnsdy5c8ncmsvoi8nq Lavu à Crena 0 6143 364006 354912 2019-10-03T11:16:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<font color=white size="4"> '''Lavu à Crena''' | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Crena47.jpg|300px]] |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Ortu]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2,4 ettari |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 1310 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 6,5 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{emissariu}}} |} U '''lavu à Crena''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Hè situatu in a parti suda di u [[monte Ritondu]]. U lavu à Crena si trova à un altezza di 1310 metri, annantu à a cumuna d'[[Ortu]], sopra u paese di [[a Soccia]]. A superficia di u lavu hè 2,4 ettari. A prufondezza massima hè 6,5 metri. U lavu hè cutratu trè o quattru mesi l'annu. Ci hè una furesta di [[large|largi]] intornu à u lavu. L'acqua di u lavu hè acita (pH = 6,5). <gallery> File:Crena25.jpg|A pineta (di pini [[lariciu|larici]]) prima di ghjunghje à u lavu à Crena File:Crena32.jpg|U lavu File:Crena44.jpg| File:Crena45.jpg| </gallery> ==Itinerariu== Ci sò dui itinerarii, per andà in u lavu à Crena, u più cunnisciutu è u più cortu essendu quellu di a Soccia. ===Da a Soccia=== A partenza si face da u paese di a Soccia. Par andà in a Soccia, si piglia u stradone dipartimentale D23, dapoi [[Vicu]]. Dapoi [[Aiacciu]], si piglia u stadone dipartimentale D81 eppo u u stadone dipartimentale D70 à parte da [[Saone]]. Si parte versu u lavu da a cima di u paese di a Soccia. Si suvitanu i pannelli è si pò garà à u parcheghju à a fine di u stradone, ind'edda ci hè una grande croce. Si suvita dopu u stradellu chì và versu u lavu. 'Ssu stradellu righjunghje dopu quelle chì vene d'[[Ortu]]. Si cuntinueghja è si sbocca in una furesta di pini [[lariciu|larici]]. In a pineta, ci hè una funtana chì ni esce un' acqua fresca fresca. Dopu, si sbocca in u lavu. Per andà è vultà, ci vole una ora è mezu. Hè un stradellu senza difficultà. <gallery> File:Crena10.jpg|A croce sopra u paese di A Soccia File:Crena12.jpg|U pannellu à u principiu di u stradellu, da A Soccia File:Crena34.jpg|[[A Soccia]], vista da a partenza versu u lavu à Crena File:Crena39.jpg|A funtana, prima di ghjunghje à u lavu </gallery> ===Da Ortu=== Si pò dinù ghjunghje in u lavu à Crena da u paese d'Ortu. Hè più longu (circa trè ore per andà è vultà) ma hè più bellu. À u capu di circa una ora è quartu, ci si sbocca in u stradellu chì parte da a Soccia. ==Legenda== Accade à spessu ch'ellu ci fussi una legenda assuciata incù un lavu di [[Corsica]]. Difatti, ci hè una legenda chì face referenza à u [[lavu di Ninu]], u [[lavu di u Cintu]] è u [[grande lavu d'Oru]]. Ci hè dinò una legenda assuciatu incù u lavu à Crena. Siont'è 'ssa legenda, u [[Diavule]] vulia fà si un piattatoghju è avaria datu una martillata trimente. Saria cusì ch'ellu saria natu u lavu à Crena. U lavu hà una forma guasi ronda, è siont'è un antra legenda, saria a ghjumenta di u Diavule chì avaria erpiatu annantu à una cota di u fiume vicinu. Saria cusì chì u lavu hà una forma chì s'assumiglia à quella di l'unghjola di un [[cavallu]]. ==Da vede dinù== * [[Legenda di u lavu di Crenu]] == Referenze == * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/sites/FR9402008.html Natura 2000 - Ministeru di l'Eculugia] * Gauthier, Alain, ''Perule di a muntagne - Perles de la montagne'', [[Stantari]], [http://issuu.com/stantari/docs/stantari_n6 6], pagine 33-41 == Ligami == * [http://www.etendues-sauvages.com/corse/galerie_02.htm Terra corsa - Terre corse] {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] phz59yzbigdupdgh6ofzrujg0qp2sk3 Lavu à Goria 0 6145 364065 355033 2019-10-03T11:17:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''lavu à Goria''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 1nqafj9jq8hkz7s3cr08i6fjykxwjiy Lavu di l'Oriente 0 6146 364099 333028 2019-10-03T11:17:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Lac de l'Oriente.jpg|250px]] |tipu= |cumuna= |superficia=0,01 |nome=U Lavu di l'Oriente |altitudine=2061 |profondezza=1.8 |alimentazione=neve |emissariu= ''Lomentu'' → [[Restonica]] }} U '''Lavu di l'Oriente''' (o '''Lavu di l'Orienti''') hè un [[lavu]] di [[Corsica]] Suprana. A più di 2000 metri d'altitudine, hè cunsideratu cum'è unu di i più belli lavi di Corsica. Si trova à 3 ore di marchja dop'à una partenza in a valle di a Restonica. Hè vicinu à u monte Ritondu. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] jkcju2k539wkjlxl1fd4jsxr2iaw3ij Lavu di Lavigliolu 0 6147 364114 344983 2019-10-03T11:18:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Lavigliolu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] eys1h74o0zzd5ewg8fss9p1yqv6mw8r Lavu di Melu 0 6148 360107 346211 2018-09-11T12:29:38Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<font color=white size="4"> '''U lavu di Melu''' | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac de Melo.jpg|300px]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{tipu}}} |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Corti]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 6,2 |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 1710 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 16 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Restonica]] |} U '''lavu di Melu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Hè situatu à una altura di 1710 metri. A so prufondezza massima hè 16 metri. In a vicinanza, ci hè dinù u [[lavu di Capitellu]] (1930 metri). A so superficia hè 6,2 ettari. Hè cutratu 5 o 6 mesi per annu. Hè in u lavu di Melu ch'ella nasce a [[Restonica]]. U lavu di Melu hè u più friquentatu è u più visitatu di i lavi di [[Corsica]]. D'istate, ci sò 50000 visitadori. U lavu di Melu hè situatu annantu à a cumuna di [[Corti]], com'è u [[lavu di Capitellu]], un [[lavu di Ninu]], u [[lavu di Goria]] è u [[lavu di U Rinosu]]. == Itinerariu == Da [[Corti]], si esce in a dirizzione di a [[Restonica]], annantu à u stradone dipartimentale D623. Si và sin'à i Pacciali di e Gruttelle. Si suvita dopu, durante un'ora u stradellu chì và à u la vu di Melu. Si ghjugne prima à l'anziani pacciali di Melu. Si varca dopu una vadina eppò si ghjugne à un'alziccia. Dopu ci hè un bivviu è dui itinerarii sò pussibuli per andà sin'à u lavu. Per u prima itinerairu, si ghjugne à u lavu dopu à esse passatu per un locu induv'ellu ci hè dui scale metalliche. Incù u secondu itinerairu, si varca a Restonica. == Ligami == * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=110 U lavu di Melu, Uffiziu di l'Ambiente di Corsica] {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] jath4inxcsotk8n4pq9rjzu834nhto6 Lavu Niidducciu 0 6149 364063 346208 2019-10-03T11:17:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu Niidducciu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] d42y64v76abyxdc66ar3b7cbjelav61 Lavu à Ninu 0 6150 364057 346209 2019-10-03T11:17:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Lac_de_Nino.jpg|250px]] |tipu= |cumuna=Verghju |superficia=0,065 |nome=Lavu di Ninu |altitudine=1743 |profondezza=12 |alimentazione=neve |emissariu=[[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]] }} U '''Lavu di Ninu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 2vbin2y741lpzi30zu83vzhgshx38ts Lavu à u Puzzolu 0 6151 364094 355042 2019-10-03T11:17:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''lavu à u Puzzolu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] ns5qw9eivfggpcf56t3fi5vmb54a0ak Lavu di Rina 0 6152 346198 333020 2015-07-01T16:10:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Rina''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Ci sò dui lavi in Rina: Rina supranu è Rina suttanu. Si trovanu vicini à u monte Renosu, è à i Pozzi di Marmanu. Ci si pò cullà pè a bocca di verde, pè a stazione di schì di Ghisoni o pè e [[muntagna|muntagne]] d'Ese. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 0tblwun5oo2jswzgfvgctb0hj5ci1ds Lavu di Rinella 0 6153 364110 346199 2019-10-03T11:17:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Rinella''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Vicinu à u monte Ritondu, ci si pò ghjunghje partendu da i stazzi di e Gruttelle, terminus di a valle di a Restonica in vittura. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] nwz8l55g9hbqrbu3wyhx3bupk5v8a2l Lavu di San Ciprianu 0 6154 364112 346200 2019-10-03T11:18:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di San Ciprianu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 6kvis0eu8cf4uugfzznivdlb146vigl Lavu di Scapucciole 0 6155 364107 346201 2019-10-03T11:17:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Scapucciole''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] ggs0ekama7ltbr03zc4zt5g6eqcpaqe Lavu di Sorbi 0 6156 364111 346202 2019-10-03T11:18:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Sorbi''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 20zw5niku0abkizl8ub3uuy18lnn440 Lavu di U Ceppu 0 6157 364108 346203 2019-10-03T11:17:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di U Ceppu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] ho5g91nsx3pqhykp9rj6ttdvqg7dnww Lavu di u Cintu 0 6158 364096 346204 2019-10-03T11:17:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di u Cintu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] cxrrojuituzkd5opahfoq6z9kmrma5c Lavu di u Lancone 0 6159 364109 346205 2019-10-03T11:17:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di u Lancone''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] d49gwc0pp2pmhy6mfbgnqyaq68a06tl Lavu di U Renosu 0 6160 333026 324213 2014-03-23T14:31:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di U Renosu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] dp2kaxwa1wlwcfqrpuavs3qifys5z1e Lavu di u Ritondu 0 6161 354933 354870 2016-08-31T23:11:50Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Lavu à a Vetta Niella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à a Vetta Niella]] 5rrz9apqzerefpxkogd0329g9maawul Lavu di Vitalaca 0 6162 364100 346206 2019-10-03T11:17:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu di Vitalaca''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] pdgc95d0wilm2uh6ep5i0xq3m9355im Lavu Maiò 0 6163 364077 355537 2019-10-03T11:17:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Lavu Maiò''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] s2k31bpd82qp5h542c0wka435ong49k Picculu Lavu d'Oru 0 6164 364106 346191 2019-10-03T11:17:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {{lavu di Corsica}} U '''Picculu Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] he0w98htqcn8kqk0pcp1grp6mjd5t4h Aziminu 0 6198 331611 330592 2014-03-23T14:02:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] L' '''Aziminu''' (ò suppa di pescii) hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. Ci vollé almenu sette sorte de pescii di scoglii sfarenti. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] k6rkw4l21es48c25ar0io3c5qo64wdv Brocciu 0 6199 351772 331746 2015-09-05T15:31:56Z 86.219.186.236 wikitext text/x-wiki [[File:Brocciu2.jpg|250px|right|thumb|U brocciu]] U '''Brocciu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. U brocciu hè classatu com'è Appellazioni d'Origini Cuntrullata (AOC) dapoi un dicretu di u [[3 ghjugnu]] [[1998]]. U brocciu si pò fà incù u latti di [[pecura]] o di [[capra]]. U brocciu di [[pecura]] hè più grassu ca quiddu di [[capra]]. Ùn si pò micca cunsidarà lu cum'è un casgiu, parchì risulta solu di a coagulazione à caldu di u [[seru]] (allora chì u casgiu hè dighjà coagulatu), cum'è a "ricotta" taliana. U brocciu hè fabricatu incù un mischiu di [[seru]] (uttanta par centu) è di [[puricciu]] (vinti par centu). Si scalda prima u seru, insin'à una temperatura di circa cinquanta gradi. Dopu si salisci u seru è s'aghjusta tandu u puricciu. Si alza tandu a tempratura, par ghjugna fin à sittanta cinqui gradi. U focu devi survigliatu ch'eddu ùn sii micca troppu forti. Tandu u brocciu si forma à pocu à pocu, è si caccia par metta lu in i casgiaghji. Dopu, si lascia ghjilà u brocciu. Si pò mangnà dopu à circa trè ori. U brocciu frescu hè prisintatu in a [[casgiaghja]]. A pruduzzione di u brocciu si face da [[nuvembre]] à [[ghjugnu]]. == Gastrunumia == Parechji spicialità di a [[gastrunumia corsa]] sò fatti incù u brocciu. Par esempiu: * a [[frittata incù u brocciu]] * l'[[imbrucciata]] * u [[fiadone]] * a [[pulenta incù u brocciu]] * i [[cannelloni]] * a [[cocciula]] == Rifarenzi == * [http://www.inra.fr/sad/6_transfert/FaSADe/numeros/fasad04.pdf l'AOC Brocciu corsu (in francesu)] * [http://www.univ-lille1.fr/pfeda/iaal/docs/iaal2000/broc/anim/bruccio.pdf Brocciu corsu (in francesu)] == Liami == * [http://www.gietaravu.com/fromage/brocciu.htm U brocciu - GIE Taravu] == Da veda dinò == * a [[casgiaghja]] * u [[puricciu]] * u [[seru]] * a [[lighjenda di u brocciu]] {{c}} {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 9mlbyzp2lrs30bjx4t091t4sidai5sb Brocciu passu 0 6200 364017 345971 2019-10-03T11:16:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Brocciu_passu.jpg|250px|right]] U '''Brocciu passu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] t6fju5pp5bescfu8mpy91jiu1yua9sj Caccaveddu 0 6201 363997 331787 2019-10-03T11:15:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Caccaveddu.JPG|250px|right|thumb|U caccaveddu]] U '''Caccaveddu''' (o '''Caccavellu''') hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. Si faci duranti a [[sittimana santa]]. == Priparazioni == U Caccaveddu he una canestra incù un ovu anantu par Pasqua. == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] spzz6j3qe5jy6f9mt99tbeye8nfb37i Canestra 0 6203 364013 345972 2019-10-03T11:16:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Canestra''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 3im89pes5c8lsookqiaesla6cel27yk Canistreddi 0 6204 363998 354286 2019-10-03T11:15:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Canistrelli anis.jpg|250px|right|thumb]] I '''Canistrelli''' (o '''Canistreddi''') sò una specialità di a [[gastronomia corsa]]. == Preparazione == == Riferimenti == == Ligami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 5ztmobx13y441yvl6nn3i7fk8jdgblm Canistronu 0 6205 364014 345973 2019-10-03T11:16:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] U '''Canistronu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] nj07uqr6j2lgctb8j41arl9aygn98sx Cionciula 0 6206 364018 345974 2019-10-03T11:16:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Cionciula''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 58f9mj0v8caw9d8kjzxxg5kdzs7ifvz Cocciula 0 6207 364019 332108 2019-10-03T11:16:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Cocciula2.JPG|250px|right]] A '''Cocciula''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{c}} {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 5u00jpyxs2xyuin2he3rlpo73wm2wz0 Coppa 0 6208 364016 332133 2019-10-03T11:16:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Corse coppa.jpg|250px|right|Una coppa]] A '''Coppa''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{c}} {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] jjkfh5zlhtb1qy93ro8tv5ozldcrhar Fiadone 0 6209 361555 332440 2019-01-21T18:01:27Z Chaoborus 982 + picture wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Fiadone.jpg|miniatura|Fiadone.]] U '''Fiadone''' (o '''Fiadonu''') hè una specialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Preparazione == == Riferimenti == == Ligami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 9kqimxnh32hffg91x76li8jcttvzd11 Ficateddu 0 6210 363974 340352 2019-10-03T11:15:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Figatelli artisanaux 2.jpg|thumb|Figatelli]] [[Image:Corse figatelle 05159.jpg|thumb|right|200px|Figatellu industriale]] U '''Ficateddu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. Ghjè una sarciccia di fegatu purcinu chi si manghja arrustita a maiò parte di u tempu o cun' l'ovi fritti ma certi a manghjanu ancu cruda quand'ella hè secca. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 1qrrocz8nxadaibwc8kh99ducive0fy Fittonu 0 6211 363996 332467 2019-10-03T11:15:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] U '''Fittonu''' (o '''Fittone''') hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] geydayanrhk6qcwj2txm3ej2c2ifs3d Frappe 0 6212 363992 332507 2019-10-03T11:15:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] E '''Frappi''' (o '''Frappi''') sò una specialità di a [[gastronomia corsa]]. == Preparazione == == Riferimenti == == Ligami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] eu6ys4ddplfy43dfkzdq71odc2ilo6k Friteddi castagnini 0 6213 364010 345975 2019-10-03T11:16:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Friteddi castagnini.jpg|thumb|Friteddi castagnini]] I '''Friteddi castagnini''' sò una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] jenrablwshs4b7l8vulv1lkgtj2z2wt Gnoccari 0 6214 364007 345976 2019-10-03T11:16:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] I '''Gnoccari''' sò una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 0g2bl528g048jl1ww8fjza1qacffh9q Imbrucciata 0 6215 364011 345977 2019-10-03T11:16:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imbrucciata.jpg|250px|right]] L' '''Imbrucciata''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] qmrviu8xs3leuza0ji9x55zchevnp6z Inciuvuddata 0 6216 363956 332766 2019-10-03T11:15:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] L' '''Inciuvuddata''' (o [[Inciuvullata]], o ancu [[Inciullata]]) hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] cyocxjks8zuhk08hakyigf3af8b12r7 Ingeiata 0 6217 363995 332775 2019-10-03T11:15:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] L' '''Ingeiata''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{c}} {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 590pg711bw47hra97mjvty4zszos80g Lonzu 0 6218 364005 345978 2019-10-03T11:16:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] U '''Lonzu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == U lonzu hè un produttu di ciarcuteria di porcu. Hè fattu cù u musculu allevatore dursale ''(musculus psoas major),'' consirvatu quarantu ghjorni (sicondu e regione) in u sale nitritatu. Si manghja seccu è crudu, tradiziunalmente. == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] dhvw9ui64w0aynsezlikr6va6y1snee Misgiscia 0 6219 364009 345979 2019-10-03T11:16:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Misgiscia''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 13tvr6ybozehdkjvmpok87sybfc8h5c Panzarotti 0 6220 364012 345980 2019-10-03T11:16:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] I '''Panzarotti''' sò una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 98fao8zkl1zlgi6t8jrl60hgi5rn8ec Panzetta 0 6221 364008 345981 2019-10-03T11:16:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Panzetta''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] cebscnduo27lh5kd7h9m2imlif8ggx9 Panzetta rullata 0 6222 364020 345982 2019-10-03T11:16:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Panzetta rullata''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] gv3plrlsek4ojyv9bzatxifnfzih35b Pastasciutta 0 6223 364015 361581 2019-10-03T11:16:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Spaghetti au jambon de Parme.JPG|250px|right]] A '''Pastasciutta''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] dibib0u8ul74ovdsno9w50vfdvkbft5 Prisuttu 0 6224 363994 345983 2019-10-03T11:15:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] U '''Prisuttu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 3e1wl1omau1537iqraafx83vt8usdmb Pulenta 0 6225 363978 334023 2019-10-03T11:15:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Pulenda-2.jpg|thumb|right|300px]] [[File:Pulenda-1.jpg|thumb|right|300px]] A '''Pulenda''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. Ghjè una pasta di culore marrone fatta d'acqua è di farina castagnina. Di regula, si manghja incu u furmagliu frescu ò u brocciu. A pulenda si manghja dinù a spessu cu u figatellu ò e coste purcine. == Priparazioni == [[File:Pulenda-3.jpg|thumb|right|300px]] - 1 chilò di farina - 2 litri d'acqua - 1 cuchjarina di sale - Fà bolle l'acqua, mette una cuchjarina di sale, lampà a farina castagnina stacciata è girà cu u pulendaghju mentre una mez'ora (focu accesu). Quand'ella si stacca di a pignatta è ch'ella scambia appena di culore, hè pronta! Si ringira allora a pignatta nant'à un stracciu per fà falà a pulenda. Si mette appena di farina nantu prima di ringirà la è dopu avè la ringirata per ch'ella un s'appichessi micca à u stracciu. == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] gy527zbbzvqyd01ao9ae02ywqlit09b Salamu 0 6226 364003 345984 2019-10-03T11:16:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] U '''Salamu''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == ==Citazioni== Accadi chì u salamu fussi mintuvata in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema: * ''Ch'iddi t'appiccani cum'un salamu appesu !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Rifarenzi== {{reflist}} == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] nurctpmbffxblmc17kxr0u2i5lwsxv7 Suppa corsa 0 6227 364022 345985 2019-10-03T11:16:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Suppa corsa''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 6gmibdc5jguqgv7k2mukr1rh5owpk5h Suppa di fasgioli 0 6228 364023 345986 2019-10-03T11:16:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Suppa di fasgioli''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Preparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] g41bxy7ggmiioxdshuy3dgfwk38mwte Tagliarina 0 6229 364024 345987 2019-10-03T11:16:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Tagliarina''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] h4p27wwh0zxfziqj9h0e2525xlxebl5 Tianu di poma 0 6230 364021 345988 2019-10-03T11:16:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] U '''Tianu di poma''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] sp47tveuhp0wzrm6aire8ilghdzoaxo Trippetti 0 6231 364000 334806 2019-10-03T11:15:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] I '''Trippetti''' (o '''Trippette''') sò una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 8khbdiml2lxht1njgejtd65s5ypm19e Valetta 0 6232 364002 345989 2019-10-03T11:16:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Valetta''' (o '''vuletta''') hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 30zbm9x0s9sbtb8gme7iumo80uizkk4 Template:Gastrunumia corsa 10 6233 15391 13994 2006-04-15T10:55:32Z 86.209.250.99 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''[[Gastrunumia corsa]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Aziminu]] [[Brocciu]] [[Brocciu passu]] [[Caccaveddu]] [[Canestra]] [[Canistreddi]] [[Canistronu]] [[Cionciula]] [[Cocciula]] [[Coppa]] [[Falculedda]] [[Fiadonu]] [[Figateddu]] [[Fittonu]] [[Frappi]] [[Friteddi castagnini]] [[Gnoccari]] [[Imbrucciata]] [[Inciuvuddata]] [[Ingeiata]] [[Inuliata]] [[Lonzu]] [[Misgiscia]] [[Panzarotti]] [[Panzetta]] [[Panzetta rullata]] [[Pastasciutta]] [[Prisuttu]] [[Pulenta]] [[Salamu]] [[Suppa corsa]] [[Suppa di fasgioli]] [[Tagliarina]] [[Tianu di poma]] [[Trippetti]] [[Valetta]] [[Vastedda]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> rn0q99u4qolys5lfzdy5fbfg14ej3ta Falculedda 0 6234 13833 2006-03-28T16:48:43Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Falculella]] aa45baun5mzz7qdy4wzs5aivqb53zp1 Figatellu 0 6235 309491 13834 2012-11-28T10:23:21Z タチコマ robot 5376 Robot : répare double redirection à [[Ficateddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ficateddu]] cnwe8h2jxy75w6g3p580hqini7zpezt Inciuvullata 0 6236 13836 2006-03-29T16:38:21Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Inciuvuddata]] jgo8f9wnn6ylzjfnw10hjt14t8eb2no Inciullata 0 6237 13837 2006-03-29T16:38:37Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Inciuvuddata]] jgo8f9wnn6ylzjfnw10hjt14t8eb2no Trippette 0 6238 13839 2006-03-29T16:39:49Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Trippetti]] g11816dued4ch0dniwuofagir2dn2yo Caccavellu 0 6239 13840 2006-03-29T16:40:57Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caccaveddu]] 5w7w5reswr436ktorc8ofpkap5szpxl Falculella 0 6240 363990 332419 2019-10-03T11:15:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Falculella 6.JPG|250px|right|A falculella]] A '''Falculella''' hè una specialità di a [[gastronomia corsa]]. == Preparazione == == Riferimenti == == Ligami == {{c}} {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] r1itpz8nnkqr3xkck0s4usf6nwr6v1g Fittone 0 6241 13843 2006-03-29T16:43:10Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fittonu]] 3qkk2ax1hih98yswcfnzav2wkskjxhb Frappi 0 6242 13846 2006-03-29T16:43:46Z Img 21 [[Frappi]] moved to [[Frappe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Frappe]] 7xzvuzzo215pm743koi45wufsmpxc9q Vuletta 0 6243 13848 2006-03-29T16:44:58Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Valetta]] c4w2cnlxjq7kp4ox9jbtvqs9fikcelk Fiadonu 0 6244 13851 2006-03-29T16:52:01Z Img 21 [[Fiadonu]] moved to [[Fiadone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiadone]] 3mkidsza4zi18f98knfxb1sq8d3ng13 Aiacciu (pieve) 0 6247 363901 361467 2019-10-03T11:14:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'aiacciu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Aiacciu]] '''Aiacciu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve d'Aiacciu currisponde à e cumune attuale di : * [[Aiacciu]] ; * [[Alata]] ; * [[Beddanova|Villanova]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana d'Aiacciu era quella di San Ghjuvanni. Era dinù a cattedrale di u vescuvatu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] kitks37cdsbnfb4u41t5v2bfsmq77fp Algaiola (pieve) 0 6248 364473 345027 2019-10-03T11:25:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Algaiola]] '''Algaiola''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] qehlwdkuewp32ciemxr3ukoqv2l6or1 Alisgiani 0 6249 363907 361565 2019-10-03T11:14:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:20234 Valle-d'Alesani, France - panoramio.jpg|miniatura|Una vista di l'Alisgiani]] [[File:Pieve-d'alisgiani.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Alisgiani]] '''Alisgiani''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. L''''Alisgiani''' (in [[lingua corsa]]) o Alesani (in [[lingua francesa]] o [[lingua taliana|taliana]]) si tene in a [[Castagniccia]] a longu u Bussu dettu dinò Fium'Alisgianu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == L'Alisgiani si cumpone di 9 cummune: * [[Piupetta]] ; * [[U Petricaghju]] ; * [[I Pirelli]] ; * [[A Nuvale]] ; * [[L'Ortale]] ; * [[E Valle]] ; * [[Felge]] ; * [[Tarranu]] ; * [[I Piazzali]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana d'Alisgiani era a chjesa San Quilicu, situata nant'à a cumuna di U Petricaghju<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>.<br /> == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] pf6d5n7mp81f55xnruai2l1k4nwl4wj Ampugnani 0 6250 363925 363346 2019-10-03T11:14:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'ampugnani.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Ampugnani]] L''''Ampugnani''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu, situata in u rughjone di a Castagniccia. Hà fattu parte di u [[Diòcesi d'Accia|vescuvatu d'Accia]], è dinù di [[Diocese di Mariana|quellu di Mariana]]. == Paesi == U territoriu di l'Ampugnani currisponde à e cumune attuale di : *[[u Silvarecciu]] ; *[[a Casalta]] ; *[[u Pianu]] ; *[[a Casabianca]] ; *[[Ghjucatoghju]] ; *[[u Poghju d'Ampugnani]] ; *[[u Quercitellu]] ; *[[a Porta]] ; *[[Ficaghja]] ; *[[a Croce]] ; *[[Pulverosu]] ; *[[San Damianu]] ; *[[Scata]] ; *[[San Gavinu d'Ampugnani]] ; *[[u Prunu]].[[File:Paysage de castagniccia.JPG|450x450px|thumb|A valle di l'Ampugnani cù u [[San Petrone]].|alt=|centro]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana di l'Ampugnani era Santa Maria di a Natività, situata nant'à a cumuna di [[A Casalta d'Ampugnani|A Casalta]]. Si trova à u locu chjamatu A Costa à i Fiori<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Hè una chjesa rumànica. Oghje hè arruvinata. <gallery widths="350" mode="packed"> File:Santa Maria di A Casalta.jpg|alt=Santa Maria di A Casalta, pieve d'Ampugnani|Santa Maria di [[A Casalta d'Ampugnani|A Casalta]], pieve d'Ampugnani File:Santa Maria di A Casalta 2.jpg|L'internu di a chjesa pievana File:Santa Maria di A Casalta 3.jpg|L'asside File:Santa Maria di A Casalta 4.jpg|U celu di l'asside File:Santa Maria di A Casalta 5.jpg|Detagli di l'internu di a chjesa File:Santa Maria di A Casalta 6.jpg|U soprusciu </gallery> <br /> ==Da vede dinù== *[[Lista di e pieve di Corsica]] *[[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] *[[Diòcesi d'Accia]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 8tslmycpca8i3ksznfi2dk2h8m0kjpt Balagna Di Là (pieve) 0 6251 364558 356591 2019-10-15T03:52:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Balagna Di Là]] '''Balagna Di Là''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 9tc584biscgqtw0215o9ohfpq5catm9 San Chirgu 0 6252 364483 360628 2019-10-03T11:25:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Bevincu]] '''Bevincu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 2ghm5vmtyurxvbvz7zoy4hj14am5mn0 Bigornu (pieve) 0 6253 361352 361228 2019-01-06T23:00:10Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-bigornu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Bigornu]] A pieve di '''Bigornu''' era una pieve medievale chì facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Bigornu currisponde à u territoriu di e cumune attuale di : * [[Scolca]] ; * [[A Vulpaghjola|A Vulpaiola]] ; * [[Campitellu]] ; * [[Bigornu]] ; * [[Lentu]].[[File:Volpajola-Scolca-pano.jpg|miniatura|Vista di i paesi di A Vulpaiola è Scolca]] == Chjesa pievana == [[File:Bigorno-Ste-Marie-Assomption-3.jpg|miniatura|A chjesa di Santa Maria Assunta, in Bigornu]] A chjesa pievana di Bigornu ùn hè micca accertata. D'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref> era forse a chjesa attuale di Santa Maria Assunta, a chjesa paruchjale attuale di Bigornu. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == <references /> 752h3ik98fpjl76thphsy5bjnca38z5 Bunifaziu (pieve) 0 6254 363936 361569 2019-10-03T11:14:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Bonifaziu]] '''Bonifaziu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 8pjsodcetgpv31x6dlxe30ukxj64q4l Boziu (pieve) 0 6255 364181 361318 2019-10-03T11:19:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:U Boziu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Boziu]] [[Image: Monte pianu maio.jpg|thumb|[[U Monte Pianu Maiò]]|alt=]] U '''Boziu''' hè u nome di una [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. <br /> == Geugrafia == U territoriu di l'antica pieve di Boziu currisponde oghje à i paesi di : * [[Sermanu]] ; * [[Bustanicu]] ; * [[A Mazzola]] cù u paisolu di U Castellucciu ; * [[U Favalellu]] ; * [[Sant' Andria di Boziu]], cù i paisoli di A Rebbia, U Pedilacorte, Àrbitru è U Poghju ; * L'[[Alzi]] ; * [[Àlandu|Àlandu.]] U Mercòriu currisponde à e cumune di [[Santa Lucia di Mercuriu|Santa Lucia]] è [[U Castellà di Mercuriu|U Castellà]]. Duvia esse una pieve differente di u Boziu à l'altu medievu segondu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. Nant'à l'antica strada trà Sermanu è U Castellà si trova u locu chjamatu U Collu à Boziu, ciò chì face pensà ch'ella era a cunfine trà e duie pieve. <br /> == Storia == Pieve povera, u Boziu hà vistu e duie rivuluzioni maiò parte da ind'è ella. In 1358 [[Sambucucciu d'Alandu]] piglia u capu di a rivolta contr'à i signori. In u 1729, una rivolta parte da Bustanicu contr'à a racolta di l'impositu genuvese dettu "di i dui seini". I genuvesi sò messi fora da u paese, u campanile batte a ciccona è pocu à pocu d'altri paesi sò tocchi da a rivolta, chì sbuccerà nant'à a guerra d'indipendenza di a Corsica. == Chjesa pievana == A chjesa pievana hè stata cumplettamente distrutta. Ùn ferma guasi più nunda. Si ponu vede qualchì petra. Si truvava à u locu chjamatu U Collu di A Pieve, in Sermanu. Purtava i nomi di San Ghjuvanni è San Chirgu<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Si trova à 15 minuti di marchja di u paese. [[Geneviève Moracchini-Mazel]] sta chjesa à i seculi IX o X. [[File:U locu chjamatu "U Collu di a Pieve", Sermanu, Boziu, cù e ruvine di l'antica chjesa pievana.jpg|centro|miniatura|400x400px|U locu chjamatu "U Collu di a Pieve", situ di l'antica pieve di Boziu induve fermanu tracce di l'antica chjesa]] <br /> [[File:U Collu di a Pieve, Sermanu, Boziu, Corsica.jpg|centro|miniatura|640x640px|U locu chjamatu "U Collu di a Pieve"]] In u 1589, a descrizzione fatta da Munsignore Mascardi ci dice chì sta chjesa ci hè sempre. Si ponu vede i muri, ma hè abbandunata è hè in traccia di falassine. Oghje si pò vede à qualchì metru di l'antica chjesa un picculu oratoriu recente (fattu à u seculu XX da Lesiu Giacobbi) chì rammenta a presenza di a chjesa pievana. [[File:L'oratoriu San Ghjuvanni è San Chirgu, in Sermanu, pieve di Boziu.jpg|centro|miniatura|400x400px|L'oratoriu San Ghjuvanni è San Chirgu (fattu à u seculu XX) rammenta a presenza di l'antica pieve, à qualchì metru di stu locu]] Geneviève Moracchini-Mazel spiega chì e petre di l'antica chjesa pievana sò state riutilizate per custruisce una chjesa nova, quella di A Nunziata chì si trova in paese di Sermanu. Si pò vede nant'à sta chjesa un soprusciu chì rapresenta dui animali, forse cervi, chì beienu in un calice. Scrive : "''C'est un linteau dont le pourtour est souligné par une sorte de bordure irrégulière exécutée maladroitement. Les motifs sont déjà peu identifiables par eux-mêmes et, de surcroît, des traces de crépissage empêchent d'en saisir tous les détails. A gauche, deux quadrupèdes au museau fin et aux pattes graciles sont affrontés de part et d'autre d'un calice (?) où ils s'abreuvent. Bien que l'on ne voit pas de ramures et de bois sur leurs têtes, il s'agit vraisemblablement de cervidés. C'est là le vieux thème des cerfs s'abreuvant à la source de la Vie, thème qui remonte aux âges paléochrétiens. A droite, un animal nous paraît quasi impossible à décrire ; il semble avoir un bec de canard (?), une queue d'écureuil (?) et se détourner de la scène précédemment citée.''" [[File:Soprusciu di a chjesa di A Nunziata, in Sermanu, Boziu, Corsica.jpg|centro|miniatura|460x460px|Soprusciu chì si trova in a chjesa A Nunziata di Sermanu]] == Cultura == U Boziu hè a pieve induve a tradizione di u cantu è di a [[paghjella]] si sò mantenuti di manera assai forte. U paese di Sermanu hè statu u locu simbòlicu di u [[riacquistu]], quandu in l'anni 70 i futuri cantadori di u gruppu Canta u Populu Corsu anu racoltu parechji canti tradiziunali, arresgistrati dipoi. A Cappelluccia Santi Niculaiu situata sott'à u paese, tene a particularità d'avè bellissime pitture à l'affrescu di u XVu seculu. == Citazione == Accade chì u Boziu fussi citatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in a paghjella: :''Da Sant' Andria di Boziu'' :''Collanu e belle mule.'' :''Grasse tonde tutte in oziu'' :''Facenu trimà e nule.'' :''Pè fà le piantà ci vole'' :''Cavezza cù forte fune.'' ([[Pampasgiolu]], [[Santa di u Niolu]]) == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] * [http://www.paghjella.com Inventariu di e paghjelle di Corsica] == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 1c0et96mxmuuiygmxee27207dow8x6c Brandu (pieve) 0 6256 363904 361347 2019-10-03T11:14:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Brando-panorama.jpg|miniatura|A valle di Brandu]] [[File:Pieve-di-brandu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Brandu]] '''Brandu''' hè u nome d'un antica [[pieve]] di [[Corsica]]. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Brandu currisponde à quellu di a cumuna attuale di [[Brandu]] è forse quellu di [[A Petra Curbara|Petracurbara]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana, chjamata dinù "pieve" o "chjesa matrice" di Brandu era a chjesa di Santa Maria di e Neve, situata nant'à a cumuna di Brandu. <gallery widths="260" caption="Santa Maria di e Neve"> File:Brando-Silgaggia Sta-Maria delle Nevi-7.jpg File:Brando-Silgaggia Sta-Maria Assunta-2.jpg File:Brando-Silgaggia Sta-Maria linteau.jpg </gallery> D'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, Les Eglises romanes de Corse, Klincksieck, CNRS, 1967.</ref> a custruzzione di sta chjesa s'hè fatta in parechji tempi. Un primu edifiziu hè statu fattu à a fine di u seculu IX o à principiu di u seculu X. À u seculu XIV a nave hè stata ingrandata. U campanile hè più recente. Ci sò parechje petre chì turnate à esse impieghate in a muratura. <br /> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] ea9y9lf5qgvghycokvflxgym3kyc4za Caccia (pieve) 0 6257 361353 361229 2019-01-06T23:01:26Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-caccia.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Caccia]] A pieve di '''Caccia''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di u centru di [[Corsica]] chì facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Caccia currisponde à u territoriu di e cumune attuale di : * [[Canavaghja]] ; * [[Castifau]] ; * [[Moltifau]] ; * [[Ascu]] ; *[[Petralba]].[[File:Castifao-panorama.jpg|miniatura|U paese di Castifau, à u centru di a pieve di Caccia]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Caccia saria forse a chjesa di Santu Petru, in Canavaghja. In u so libru Les Eglises romanes de Corse, Geneviève Moracchini-Mazel spiega chì stu locu s'hè persu. Ma u locu chjamatu "Pieve" hè firmatu. Si pò vede nant'à e carte di l'IGN. Ci si ghjunghje dop'à 25 minuti di marchja à partesi da u Ponte Rossu. Una casetta vicina di stu locu pare esse fatta cun belle petre chì venianu di sta chjesa. Si pò vede dinù un soprusciu. Geneviève Moracchini-Mazel face ricullà sta custruzzione à a fine di u Xu seculu. == Riferenze == Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, 1967 == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] j67z1vzmplnyr1vyq5d06e868nf5wmm Calvi (pieve) 0 6258 363910 345034 2019-10-03T11:14:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Calvi]] '''Calvi''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 1obc2f8bc35gqoo7pg4uzayktwp0air Campulori 0 6259 363915 361979 2019-10-03T11:14:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-campulori.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Campulori]] '''Campuloru''' (o '''Campulori''') hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Campulori si cumpone di e cumune di : *[[E Valle di Campoloru|E Valle di Campulori]] ; * [[Cervioni]] ; * [[Sant' Andria di u Cutone|Sant'Andria di U Cotone]] ; * [[San Ghjulianu]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di u Campulori era a chjesa San Ghjulianu, nant'à a cumuna di u listessu nome. Oghje hè arruvinata è hè stata trasfurmata in sicchereccia. Ma hè firmatu u nome di A Pieve<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, ''Les Églises Romanes de Corse'', Paris, Klincksieck, CNRS, 1967, 451 p., p. 232</ref>. == Riferenze == Geneviève Moracchini-Mazel, ''Les Églises Romanes de Corse'', Paris, Klincksieck, CNRS, 1967, 451 p., p. 232 == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia|Diocesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diocesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 09po6fj5cfxs97poy07rx5nypxscvmw Canari (pieve) 0 6260 363902 361460 2019-10-03T11:14:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-canari.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Cànari]] [[File:Carte Cap Corse 1768.png|miniatura|Carta francese di u Capicorsu, 1768]] '''Cànari''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[diòcesi di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Lota currisponde à e cumune attuale di : *[[Cànari]] ; *[[Barrèttali]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era Santa Maria Assunta. Si trova in u paisolu di Cànari chjamatu ''A Pieve''. Hè di stile rumànicu pisanu. Hè stata custruita à u seculu XII<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. [[File:Canari-Sta-Maria Assunta-pano.jpg|centro|miniatura|450x450px|Santa Maria Assunta, pieve di Cànari]] [[File:Canari Santa Maria Assunta.jpg|miniatura|Facciata di Santa Maria Assunta, l'antica chjesa pievana di Cànari|alt=|centro|487x487px]]<br /> <gallery mode="packed" caption="Santa Maria Assunta di Cànari, detagli"> File:Canari-Sta-Maria Assunta pierre sculptée.jpg File:Canari-Sta-Maria Assunta linteau.jpg File:Canari-Sta-Maria Assunta-corniche-bas.jpg File:Canari-Sta-Maria Assunta-Inscrip1455.jpg </gallery> == Da vede dinù == == Riferenze == <references /> [[Categoria:Pievi di Corsica]] <br /> == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} kmeew6q05hibzmuxu7v39nbi2c3p1fq Capibiancu (pieve) 0 6261 364337 357487 2019-10-03T11:22:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Capu Biancu]] '''Capibiancu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] obvsyxf879hwreje3cmvd553s3qgdc8 Carbini (pieve) 0 6262 363900 361449 2019-10-03T11:14:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Zonza Alta Rocca JPG1.jpg|miniatura|A pieve di Càrbini, vista da Zonza]] [[File:Pieve-di-carbini.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Càrbini]] '''Carbini''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Càrbini currisponde à e cumune attuale di : *[[Càrbini]] ; *[[San Gavinu di Càrbini]] ; *[[Livìa]] ; *[[Zonza]] == Chjesa pievana == [[File:Carbini Eglise San Giovanni.JPG|miniatura|San Ghjuvanni di Càrbini]] A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni è San Quilicu, chì si trova nant'à a cumuna di Càrbini<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] ecksywgh6as93tago01q335v7xslkea Carghjese (pieve) 0 6263 364480 345039 2019-10-03T11:25:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Carghjese]] '''Carghjese''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] p9snyyq09uaom78057khojmf0ugl6ea Casaccuni 0 6264 361983 361359 2019-04-20T13:31:00Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Casacconi (pieve)]] à [[Casaccuni]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-casaccuni.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Casàccuni]] A pieve di '''Casàcconi''' o '''Casàccuni''' hè un'antica pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Casàcconi currisponde à e cumune attuale di : * [[I Prunelli di Casàccuni|Prunelli di Casàcconi]] ; * [[L'Olmu]] ; * [[U Monte]] ; * [[A Penta è Acquatella|A Penta è L'Acquatella]] ; * [[Ortiporiu]] ; *[[File:Crocicchia-St-Andre.jpg|miniatura|U paese di A Crucichja, in a pieve di Casàcconi]][[A Crucichja]] ; * [[Campile]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Casacconi era a chjesa di ''Santa Maria Assunta'', situata nant'à a cumuna di Penta Acquatella<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>.. Hè firmatu u nome di locu "Pieve". Ma l'antica chjesa pievana hè stata distrutta è rimpiazzata da una recente, di stile baroccu. == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == cq13htaig9k0xonoz6c7shvk84w783f Casinca (pieve) 0 6265 362108 362107 2019-05-07T13:43:31Z Vulpachjinu 8656 Modificata destinazione reindirizzamento da [[Cinarca]] a [[Casinca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casinca]] i3o1sg6j439t78vbkybzvob6xdknemg Castellu (pieve) 0 6266 363892 361463 2019-10-03T11:13:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-castellu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Castellu]] '''Castellu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Castellu currisponde à e cumune attuale di :[[File:Castello Fiumorbo Venaco Rogna 1737 Vogt.png|miniatura|A pieve di Castellu, à mezu à Rogna è Fiumorbu]] * [[Ghisoni]] ; * [[U Petrosu]] ; * [[Vizzani]] ; * [[U Lugu di Nazza]] ; * [[U Poghju di Nazza]] ; * [[Ghisunaccia|A Ghisunaccia]]. <br /> == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Castellu era quella di San Ghjuvanni Battista, chì si trova nant'à a cumuna di Ghisoni<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Oghje hè arruvinata. Si trova à ottu chilòmetri di u paese, vicina di u crucivia di e strade di Ghisoni è di U Petrosu. Hè firmata a memoria di u nome di u locu, chjamatu ''A Pieve'' nant'à e carte di l'IGN. == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] fo4qtxcd6y96ez6u07vqmmocqjs5biy Celavu 0 6267 363928 361985 2019-10-03T11:14:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-celavu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di u Celavu]] '''Celavu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == I paesi di a pieve di Celavu sò : * [[Veru]] ; * [[Carbuccia]] ; * [[Auccià]] ; * [[Tavera]] ; * [[Bucugnà]].<br /> == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni, chì si trova in Veru<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, ''Les églises piévanes de Corse de l'époque romaine au Moyen-Âge, volume I : La piévanie de Celavo'', Cahiers Corsica de la FAGEC, Bastia, 1972.</ref>. Fermanu e ruvine di a chjesa. Si trova à u locu chjamatu ''A Canònica''. Vicinu si trova ancu u nome di ''A Pieve''. Era digià distrutta à a fine di u seculu XVI. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 58ahg0vifyp2th77w9erz3oec5jxhd7 Cinarca (pieve) 0 6268 364270 361464 2019-10-03T11:21:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-cinarca.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Cinarca]] [[File:Cinarca pieve.png|miniatura|A pieve di Cinarca]] '''Cinarca''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu di Sagone. <br /> == Geografia == U territoriu di a pieve di Cinarca si cumpone di e cumune attuale di : * [[Sari di Cinarca|Sari d'Urcinu]] ; * [[Cannelle]] ; * [[Sant' Andrea d'Urcinu|Sant'Andria d'Urcinu]] ; * [[Casaglionu]] ; * [[Calcatoghju]] ; * [[Arru]] ; * [[Lopigna|Lòpigna]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era a chjesa di San Ghjuvanni Battista, in Sari<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 6ekk0j3vts2hbl0nyerc4q46tiu7rc3 Cruzinu 0 6269 363930 361987 2019-10-03T11:14:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-cruzinu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Crùzinu]] '''Crùzinu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu di Sagone. Certe volte hè scritta ancu ''Cruzini''. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Cruzinu si cumpone di e cumune attuale di :[[File:Le Cruzzini depuis le GR20.JPG|miniatura|A valle di u Cruzinu]][[U Salge]] ; [[Rusazia]] ; [[Azzana]] ; [[Scanafaghjaccia|Rezza]] ; [[Pastricciola]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana si truvava nant'à a cumuna di U Salge. U so nome era San Ghjuvanni. Hè stata distrutta è fermanu qualchì ruvine. U locu hè statu scavatu da Geneviève Moracchini-Mazel chì avia trovu u battisteru<ref>Les églises piévanes de Corse de l'époque romaine au Moyen-Âge, volume XIII : La piévanie de Cruzini, Cahiers Corsica de la Fagec n°131, Bastia, 1989.</ref> == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 17gxvy2gyt9t9gflzj58bjet8b30vp1 Cursa 0 6270 363912 361989 2019-10-03T11:14:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-cursa.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Cursa]] '''Cursa''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == I paesi di l'antica pieve di Cursa sò : * [[I Pruneddi di Fiumorbu|I Prunelli]] ; * [[L'Isulacciu di Fiumorbu|L'Isulacciu]] ; * [[San Gavinu di Fiumorbu|San Gavinu]]. == Chjesa pievana == [[File:Ruines de la Cursa-19.JPG|miniatura|E ruvine di a pieve di Cursa, in Prunelli di Fiumorbu]] A chjesa pievana di Cursa era San Ghjuvanni Battista, chì si trova nant'à a cumuna di I Prunelli. U locu hè ancu chjamatu "A Pieve"<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Si ponu sempre vede e ruvine di a chjesa, chì sò chjamate "A Cursa". == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] gxxhjbfw9w1egkg79ssf6qnvdcb3sum Cuvasina 0 6271 363916 361991 2019-10-03T11:14:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-cuvasina.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Cuvasina]] '''Cuvasina''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. Si trova scritta ancu ''Covasina'' o ''Coasina''.<br /> == Geografia == I paesi chì cumponenu a pieve di Cuvasina eranu : *[[File:Le village de Vintisari (Ventiseri).jpg|miniatura|U paese di Vintisari, in a pieve di Cuvasina]][[Urnasu|Serra di Fiumorbu]], cù i paisoli d'Ornasu, Pinellu è Ania ; * [[Vintìsari|Vintisari]] ; * [[Chisà]] ; * [[U Sulaghju]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Cuvasina era a chjesa Santa Maria, situata in piaghja, nant'à a cumuna di Serra. Oghje hè arruvinata è fermanu poche tracce<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 5ldc5518zo4l3uq4s7p14u2ikckvaa0 Ghjuvellina (pieve) 0 6272 364310 361429 2019-10-03T11:22:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Prato-di-Giovellina Serravalle.jpg|miniatura|U castellu di Serravalle, in a pieve di Ghjuvellina]] [[File:Pieve-di-ghjuvellina.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Ghjuvellina]] '''Ghjuvellina''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Aleria (diòcesi)|vescuvatu d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Ghjuvellina si cumpunia di u territoriu attuale di e cumune di : * [[Pedigrisgiu|U Pedigrisgiu ;]] * [[Upulasca]] ; * [[U Pratu di Ghjuvellina]] ; * [[I Castiglioni]]. <br /> == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Cervone, nant'à a cumuna di U Pratu di Ghjuvellina. Oghje hè arruvinata. Vicinu di sta chjesa si trova un altru bastimentu, chjamatu A Pieve o A Tribuna<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. <br /> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diòcesi d'Accia|Diocesi d'Accia]] [[Diocese di Mariana|Diocesi di Mariana]] [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] [[Diòcesi di Nebbiu]] <br /> == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] outd3qb3mxrc7cllz7c5nruh8ng07qz Ghjunsani (pieve) 0 6273 361358 361235 2019-01-06T23:06:29Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-ghjunsani.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Ghjunsani]] A pieve di '''Ghjunsani''' hè un'antica pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Ghjunsani currisponde à e cumune attuale di : *[[Pioghjola|Pioghjula]] ; *[[U Musuleu]] ; *[[Olmi è Cappella]] ; *[[A Vallica|A Vàllica]]. [[File:Olmi-Cappella-panorama.jpg|miniatura|U paese d'Olmi è Cappella, in u Ghjunsani]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana era a chjesa di San Ghjuvanni Battista, nant'à a cumuna d'Olmi Cappella. Oghje hè arruvinata. E petre anu servitu à custruisce case in paese. Un soprusciu hè statu adupratu è messu in a casa Colombani in Olmi-Cappella<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == qqfoj0y5cb6wrbdhsi6nb3r9qqc3j4j Istria 0 6274 363913 361993 2019-10-03T11:14:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Istria]] '''Istria''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 2hxgao9kot39ekjebs2l2nc74mvqf8d Canale (pieve) 0 6275 363942 361981 2019-10-03T11:14:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Lama]] '''Lama''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] b52qtsss3hplcijrmlllzx6tgpe5sqx Lota 0 6276 361995 361348 2019-04-20T13:32:40Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lota (pieve)]] à [[Lota]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-lota.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Lota]] [[File:Santa-Maria-di-Lota Santa Maria Assunta de Mandriale.jpg|miniatura|U paese di Santa Maria di Lota]] A pieve di '''Lota''' era una pieve di Corsica à u Medievu chì facìa parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Lota currisponde à e cumune attuale di : *[[E Ville di Petrabugnu]], cù i paisoli di Guaitella, Àstima è Alzetu ; *[[San Martinu di Lota]], cù i paisoli di L'Acqualtu, L'Oratoghju, Annetu, Mola, U Castagnetu, U Canale, E Muchjete *[[Santa Maria di Lota]], cù i paisoli di Mandriale, A Ficarella, E Partine. == E chjesa pievana == A chjesa pievana, o "pieve" era dedicata à San Ghjuvanni Battista, vicina di u paese di Santa Maria. Face parte oghje di i bastimenti di u cunventu di San Ghjacintu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse, Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. Disgraziatamente, e religiose di u cunventu anu trasfurmatu sta chjesa in bastimentu pè u so stabilimentu. L'asside hè stata distrutta, i muri sò stati cullati. G. Moracchini-Mazel data sta chjesa di a segonda medità di seculu IX. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Note è riferenze == === Note === === Riferenze === raj798sc1xsyezli05v92o050fo85p4 Marana 0 6277 363321 361997 2019-09-05T09:55:01Z Vulpachjinu 8656 /* Geografia */ wikitext text/x-wiki A pieve di '''Marana''' hè una pieve di u nordeste di a Corsica. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di u listessu nome]]. [[File:Pieve-di-mariana.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Mariana]] [[File:Lucciana-couvent St-Francois-1.jpg|miniatura|Una vista di Lucciana]] == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Mariana currisponde à i territorii di e cumune attuale di : * [[u Borgu]] ; * [[Lucciana]] ; * [[Vignale]]. == Chjesa pievana == [[File:Corsica - Lucciana - a canonica 01.jpg|miniatura|Santa Maria Assunta, detta A Canonica, in Lucciana]] D'appressu à [[Geneviève Moracchini-Mazel]]<ref name=":0">[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>, duie chjese anu purtatu u titulu di chjesa pievana : * '''Santa Maria Assunta''', detta ''A Canonica'' (in Lucciana) * '''Sant'Appianu''' (in U Borgu) == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Note è riferenze == ==== Riferenze ==== s3th82d9tabp7e7f1du23robszfab2n Mercuriu (pieve) 0 6278 361324 345054 2019-01-06T15:12:39Z Cosudibastia 13161 Reindirizzamentu à [[Mercoriu (pieve)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Mercoriu (pieve)]] la4qblkt7spbp8d8xrdofo8sksyshcj Moriani 0 6279 362003 362001 2019-04-20T13:34:33Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-moriani.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Moriani]] A pieve di '''Moriani''' era una pieve di Corsica. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Moriani currisponde à e cumune attuale di : *[[Santa Lucia di Moriani]], cù i paisoli di Venzulasca, A Cùccula, Bonaldu è E Piazze ; *[[Santu Niculaiu di Moriani|Santu Niculaiu]], cù i paisoli di A Castellana, Fanu, U Muchju, Padulella, Pedigradu è Ribbiola ; *[[San Ghjuvanni di Moriani]], cù i paisoli di U Casone, I Cioti, Reghjetu, A Serra, U Serrale è U Tribbiolu ; *[[Santa Riparata di Moriani]], cù i paisoli di I Forci è Penti ; *[[U Poghju di Moriani]].[[File:Korsisches Bergdorf - panoramio.jpg|miniatura|San Ghjuvanni di Moriani]] == A chjesa pievana == A chjesa pievana di a pieve di Moriani era a chjesa Santa Maria Assunta, situata nant'à a cumuna di u Poghju di Moriani, d'apressu à [[Geneviève Moracchini-Mazel]]<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. Oghje hè distrutta, ma si ponu sempre vede e ruvine. I scavi fatti da l'archeologa anu dimustratu a presenza d'una piscina battismale<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, ''Les églises piévanes de Corse de l'époque romaine au Moyen-Âge, volume XV : La piévanie de Moriani,'' Cahiers Corsica n°151, FAGEC, Bastia, 1992.</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == ajh66ys4b5twjx1jczyg527zeylcsny Niolu 0 6280 363888 361301 2019-10-03T11:13:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Niolu.jpg|miniatura|U Niolu]] '''Niolu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Niolu currisponde oghje à i paesi di : * [[Calacuccia]], cù i paisoli di E Namanacce, E Castellacce, Sidossi ; * [[Albertacce|E Lubertacce]] cù i paisoli di Calasima, A Petra è Zitàmbuli ; * [[Lozzi]], cù u paisolu di U Poghju ; * [[Corscia]] ; * [[Casamàcciuli]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Petru, chì si trova in Calacuccia. Ma ùn fermanu tracce. U Niolu hè a sola pieve di Corsica induve ùn ci hè nisuna tracce di cappella o di chjesa rumànica o prerumànica<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. ==Da vede dinò== * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] *[[Calasima]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] po3gyaajvpi4evaxp7g0q7lmv67hhjz Nonza (pieve) 0 6281 363906 361425 2019-10-03T11:14:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Carte Cap Corse 1768.png|miniatura|Carta francese di u Capicorsu, 1768]] [[File:Pieve-di-nonza.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Nonza]] '''Nonza''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Nonza currisponde à e cumune attuale di : * [[Nonza]] ; * [[Ogliastru]] ; * [[Òlcani]] ; * [[Olmeta di Capicorsu|Olmeta]]. == Chjesa pievana == [[File:Nonza-Église Santa-Giulia.jpg|miniatura|A chjesa di Santa Giulia, in Nonza]] A chjesa pievana era a chjesa di Santa Giulia, nant'à a cumuna di Nonza. Ùn ferma più nunda di a chjesa antica, cumplettamente ricustruita<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. == Riferenze == == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] bvwsjrzk6n6i5y1rduzd2i76c2llqtj Olmia 0 6282 363932 362036 2019-10-03T11:14:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'olmia.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Òlmia]] '''Òlmia''' (o Olmi) hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == U territoriu di a piave d'Olmia currisponde à e cumune attuale di * [[Calinzana]] ; * [[U Mucale]].[[File:Calenzana-Village.jpg|miniatura|U paese di Calinzana]] == Chjesa pievana == [[File:Calenzana-ste-restitude.jpg|miniatura|Santa Ristiduta, in Calinzana]] A chjesa pievana era a chjasa di Santa Ristidùta, chjamata dinù ''Santa Ristidù'', chì si trova in Calinzana<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] gcky07uy46fjn9v2g3lcsm7h21eugcl Orezza 0 6283 363889 362038 2019-10-03T11:13:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'orezza.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Orezza]] [[File:Sud_Province_de_Bastia_1764_Bellin.png||250 px|thumb|''Orezza'' annantu à a Carta di l'isula di Corsica di Bellin di u 1764]] A '''Pieve d'Orezza''' era una [[pieve]] di Castagniccia, in [[Corsica]]. Situata in u "Diquà da i Monti" chì, incù u [[Capicorsu]], equivalia à l'attuale dipartimentu di [[Cismonte]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'Orezza facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geugrafia == [[File:Piedicroce_merendella2010_%C3%A9glise.jpg|thumb|250px|Chjesa Santu Petru è Santu Paulu di Pedicroce]] ''Orezza'' (si scrivia ''Oresa'' in genuvese), era una pieve chì cuntava circa 5000 abitanti versu u 1520. Era una di e pieve chì cumponenu a [[Castagniccia]], rigione di a castagneta chì copre l'anziane pieve d'Orezza, [[Alisgiani]], [[Vallerustie]], [[Ampugnani]], [[Rustinu]], [[Casaccuni]], è parte da e pieve circunvicine<ref>http://www.adecec.nettu/adecec-net/parutions/nommi2.html ADECEC Elementi per unu dizziunariu di i nomi propii, Cervioni]</ref>. Orezza si situava trà e pieve di : * à u nordu : [[Ampugnani]] * à livante : [[Tavagna]] * à u sudestu : [[Muriani]] * à u sudu : [[Alisgiani]] * à u sudupunente : [[Boziu]] * à punente : [[Vallerustie]] * à u nordupunente : [[Rustinu]] == Cumpusizione == U territoriu di a pieve d'Orezza currisponde oghje à u territoriu di e quatordeci cumune di : *[[U Ped'Orezza|U Pedorezza]] ; *[[A Campana]] ; *[[Nucariu]] ; *[[Pedipartinu]] ; *[[Carchetu è Brusticu]] ; *[[Carpinetu|U Carpinetu]] ; *[[A Valle d'Orezza|E Valle]] ; *[[A Munacia d'Orezza|A Munacìa]] ; *[[E Piazzole]] ; *[[Rapaghju]] ; *[[Verdese|A Verdese]] ; *[[A Stazzona]] ; *[[Pedicroce]] ; *[[A Parata]]. Versu [[1520]], a pieve d' ''Oreza'' cuntava circa 5000 abitanti. Cuntava frà i lochi abitati : A Campana, A Ponticaghja, u Fussatu, u Bulianache, u Quella, u Pughjolu, Nucariu, Acqua Fredola, u Zuccarellu, l'Erbaghju, u Petricaghju, u Verallese, Campu Rotundu, Campu Donicu, Siliura, u Pigiale, u Pè d'Orezza, Pozolu, a Casalta, Pianuforte, u Pedelaciore, A Fontana, u Duchelagie, u Satoghju, Patrimoniu, Pastorechia, Stazzone, e Piazzole, u Ghjilardagie, e Francolachie, u Pastinu, Ostu, e Pichjaraghje, Casabona, Marmuriu, u Pogile, Casinegri, u Gallicu, a Casanova, a Penra bona, a Parata, u Poghju, u Pè di Petru, Tramica, u Poghje, Rapaghju, Granaghjole, l'Olmu, Carpinetu, Pusatoghju, Brostecu, l'Incolla, Carchetu, u Surbellu, u Castellu, u Pè d'Albertinu, e Maistragie<ref>Adecec.</ref>. == Storia == In u 1092 l'arcivescu Daibertus vescu di Pisa hè numinatu da u papa [[Urbanu II]], capu di e 6 diocese corse : Nebbiu, Mariana, Accia, Savone, Aiacciu è Aleria. In u 1133 Genuva ottene da u papa [[Innucente II]] e diocese di Nebbiu, Mariana è Accia, Pisa cunsirvendu Savone, Aiacciu è Aleria. Dopu à a battaglia navale di [[Meloria]] (1284) chì vede a disfatta di i [[Ripublica di Pisa|Pisani]], Genuva s'impatrunisce di a Corsica. Annantu à e carte di Corsica editate à u principiu di u seculu XVIII (a scrittura era genuvese), Orezza si scrivia ''Oresa''. <br />Annantu à quella di u cartugrafu è editore Seuter editata a prima volta in u 1700, omu leghje chì 'ssa rigione chjamata ''diquà da i monti'' era occupata da u populu di i ''Licmini'' (Licnini) è si truvava in a diocese d'Accia. Sturicamente, Orezza era a pieve a più ricca è a più pupulata di Corsica. === A pieve civile === [[File:Corse_provinces_et_pievi_1760.png|thumb|250px|Strattu di a Carta di l'Isula di Corsica da Dumenicu Policardi (1769)]]. À u seculu XVI, Orezza si truvava in a pruvincia di Bastia, in a cumpetenza di a so ghjuridizione civile. À u seculu XVI l'organisazione ghjudiziaria in Corsica cumprendia u "Sindicatu", una sorta di tribunale supremu à funzione diverse. Quellu di u Diquà da i monti, era cumpostu da "sindachi" : dui Genuvesi è in più sei membri Corsi eletti à raghjone di dui per terziere ; a so cumpitenza si stendia à e ghjuridizione di Bastia, Corti è Aleria. {{Citazione|Ma omu ùn tarda micca à cancellà i sindachi insulari, di sorta chì prestu i ripprisintanti di Genuva potinu soli fà parte di u Sindicatu.<ref>[http://www.archiviu.org/stream/histoiredecorse00colouoft#pagina/n5/modu/2up Colonna Di Cesari-Rocca è Luigi Villat in ''Storia di Corsica'' Anziana libraria Furne Boivin & Cie, Editori 5, carrughju Palatine Parigi VIu 1916]</ref>}} À u principiu di u seculu XVIII a pieve d'Orezza cumprendia i seguenti lochi abitati: {{citazione|''Tramica con 4 cità 299. Piazzale con 2. 275. Piè della Croce 374. Rapagio, e Grana : 156. Erbagio 163. Parata 115. Querrino 110. Pastorecchia 98. Fontana 57. Bustico, l'Incolla125. Carpinetu con 3 cità 319. Piè di Opartino 168. Uerdese, e Fossato 222. Nocaria 84. Campodenico 85. Stazzona 165. Piè d'Orezza 213. Carchetu, Castellu, e Sorbellu 441. Campana, è Casanova 163''}}[[Francescu Maria Accinelli]] in ''A storia di a Corsica vista da un Genuvese di u seculu XVIII'' - Trascrizzione d'un manuscrittu di Genuva - ADECEC Cervioni è l'Assuciazione FRANCISCORSA Bastia 1974.</ref> Annantu à a ''Carta di l'Isola di Corsica''<ref>Ligende : ''Carta di l'isula di Corsica, dedicata à a so eccelenza u signore Ghjaseppu Roccu Boyer di Fonscolombe cummendatore, è gran croce di l'ordine di San Michele di Baviera, guvernatore di a citta di Hieres in Pruvenza/Dumenicu Policardi capitanu ingegniere.''</ref>, di Dumenicu Policardi (1769), Orezza si situeghja in a pruvincia d'Accia. A pieve d'Orezza diventa in u 1789, u cantone di Pedicroce. In u 1954, u cantone di Pedicroce era cumpostu incù e cumune di [[Brusticu]], [[Campana]], [[Carchetu]], [[Carpinetu]], [[Monacia-d'Orezza]], [[Nucariu]], [[Parata]], [[Piazzole]], [[Pedicroce]], [[Pedipartinu]], [[Pie-d'Orezza|Pede'Orezza]], [[Rapaghju]], [[Stazzona]], [[Valle-d'Orezza]] è [[Verdèse]]. In u 1973, aduniscerà incù l'anzianu cantone di Valle di Alisgiani per furmà u nuvellu [[cantone di Orezza-Alesani]]. === A pieve riligiosa === [[File:Piedicroce-église Saints-Pierre-et-Paul.jpg|thumb|250px|Chjesa San Petru è San Paulu]] À u seculu XVI, Orezza rilivava di l'auturità di u vescu d'Aleria in residenza in [[Cervione]]. A pieve d'Orezza si situeghja in a diocese d'Aleria<ref>Annantu à a ''Carta di l'Isula di Corsica'' da Dumenicu Policardi editata in u 1769, omu scopre l'ortugrafia Aleria per ''Alleria'' più innanzu, sede d'unu tribunale in materia ecclesiastica. Ne esistia cinque à l'epica di Morati. U duttore Petru Morati di Muru hè l'autore di a ''Prattica manuale'', manuale à l'usu di l'omini di leghje - Stampa è Libraria Ollanier Bastia 1885.</ref>, Bastia, '''Aleria''', Aiacciu, Nebbiu, Savone. Per causa d'insicurezza annantu à a costa induve i [[Barbareschi]] effittuavanu frequente razzie, u vescu d'Aleria stava in [[Cervione]]<ref>Jean-Joseph-Marie di Guernes (Chambon, diocese di Limoges 1725 - Pisa 1798), vescu d'Aleria in residenza in Cervioni (1770-1791), hè statu u prima vescu francese numinatu in Corsica.</ref> induve a chjesa San Teramu hè stata una cattidrale da 1558 à 1789, sia sin'à a [[Rivoluzione francese]]. == A chjesa pievana == [[File:Piedicroce_entr%C3%A9e_%C3%A9glise.jpg|thumb|250px|Intrata di a chjesa è a so facciata]] A chjesa pievana, o pievania d'Orezza era dedicata à Santu Petru è Santu Paulu è situata in [[Pedicroce]] d'appressu à [[Geneviève Moracchini-Mazel|G. Moracchini-Mazel]] <ref>[[Ghjenuveva Moracchini-Mazel]] in ''E Chjese Rumaniche di Corsica'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. Ùn ferma più nunda di l'antica chjesa, chì hè stata distrutta è ricustruita nant'à u locu di a chjesa attuale di Pedicroce. A chjesa muderna hè datata di u 1691 è classificata [[Munimentu storica (Francia)|Munimentu storicu]] in u [[1976]] chì hè stata aggrandita è mudificata. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Jacques-Nicolas Bellin]] - ''Carta di l'isula di Corsica'' di (1703-1772), cartografu, editata in u 1764. * Dumenicu Policardi - ''Carta dell'Isola di Corsica'' 1769. * Vogt (capitanu)U capitanu Vogt facia parte di e truppe auusiliare di l'imperatore [[Carlu VI di u Sant' Imperiu|Carlu VI]] in Corsica< - ''Carta di l'Isula di Corsica apartinente à a Ripublica di Genuva, oghje divisa è pisata, sottu à l'ordini di u [[Teadoru di Neuhoff|barone di Neuhoff]], elettu rè sottu à u nome di Teadoru Prima'' (1737). * Matthaeum Seutter - ''Insula Corsica olim regni Tiulo insignis, nunc Genuensis reipublicae potestati subjecta'', Edizione 1700-1799. === Articuli cunnessi === * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] *[[Pedicroce]] [[Categoria:Pieve di Corsica]] [[Categoria:Pieve di Corsica]] 9zye39uar4pvowzp4a44ts8c7rvpkdr Ornanu (pieve) 0 6284 362058 45472 2019-04-20T17:18:36Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Urnanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Urnanu]] mvhwcpf6k0s79d7tg8i50d47phxv8j7 Ortu (pieve) 0 6285 361349 361226 2019-01-06T22:51:19Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'ortu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Ortu]] [[File:Etang de Biguglia1.JPG|miniatura|Vista di u paese di Biguglia]] '''Ortu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve d'Ortu currisponde à e cumune attuale di : * [[Furiani]] ; * [[Biguglia]] ; * [[Bastìa|Bastia]] cù i paisoli di A Curbaia, Suverta, Cardu, A Vètrice, Belgudè. == A chjesa pievana == [[File:Furiani-Sainte-Marie.jpg|miniatura|Santa Maria Assunta, a chjesa pievana d'Ortu]] A chjesa pievana, chjamata dinù "pieve" era a chjesa Santa Maria Assunta, situata in Furiani. Si trova à 287 metri d'altitutine in un locu chì si chjama Pianu à l'Olivu, trà Biguglia è Furiani<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. [[File:Furiani-Sainte-Marie-2.jpg|miniatura|Santa Maria Assunta, in Furiani]] == Da vede dinù == === Bibliografia === * [[Daniel Istria]] : ''Pouvoirs et fortifications dans le nord de la Corse : du {{s|XI|e}} au {{s|XIV|e}}'', Éditions Alain Piazzola, Ajaccio 2005. * [[Lucien Auguste Letteron|Abbé Letteron]] : ''Histoire de la Corse - Tome 1'', Bulletin de la Société des sciences naturelles et historiques de la Corse, Imprimerie et librairie V{{e}} Eugène Ollagnier Bastia 1888. * Marc Piazza : ''Le Siège de Furiani'', roman historique, Éditions Anima Corsa Bastia 2012 {{ISBN|978-2-919381-08-1}}. * [[Xavier Poli]] : ''La Corse dans l'Antiquité et dans le Haut Moyen Âge'', Paris : Librairie Albert Fontemoing, 1907 {{BNF|311304681}} - [https://archive.org/stream/lacorsedanslant00poligoog/lacorsedanslant00poligoog_djvu.txt Ouvrage ''La Corse dans l'Antiquité et dans le Haut Moyen Âge'' sur le Web] === Articuli ligati === * [[Bastia]] * [[Furiani]] * [[Biguglia]] * [[Lista di e pieve di Corsica]] *[[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Note è riferenze == ig490atdqnxo5j48hce32lusrtqxr2m Patrimoniu (pieve) 0 6286 363963 360970 2019-10-03T11:15:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Patrimoniu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. Geografia A pieve di Patrimoniu currisponde à e cumune attuale di : * [[Patrimoniu]] ; * [[Barbaghju]] ; * [[Ferringule]]. == Riferimenti == *[[Lista di e pieve di Corsica]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 5zslud562nhwpeqe5mmzqmg02rpf4f3 Rogna 0 6288 363898 362109 2019-10-03T11:14:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-rogna.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di A Rogna]] [[File:Castello Fiumorbo Venaco Rogna 1737 Vogt.png|miniatura|E pieve di Rogna, Castellu è Fiumorbu]] '''A Rogna''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Rogna hè unu di i più stesi di e pieve di l'isula. Oghje currisponde à e cunfine di i paesi attuali di : * [[Altiani]] ; * [[Fughjuchja|A Fucichja]] ; * [[Erbaghjolu]] ; * [[Pedicorti]] ; * [[A Petra Serena|Petraserena]] ; * [[Ghjuncaghju]] ; * [[Pancheraccia]] ; * [[Nuceta]] ; * [[Respughjani|Ruspigliani]] ; * [[Antisanti]] ; * [[Vivariu]] ; * [[I Muraccioli|E Muracciole]]. == Chjesa pievana == [[File:Altiani-San Giovanni.jpg|miniatura|San Ghjuvanni, pieve di Rogna]] A chjesa pievana di A Rogna era San Ghjuvanni Battista, in Altiani<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref> == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] <references /> 3qcbqv68lgicw9oaxlpb506bx7t9tvh Rustinu 0 6289 363891 362022 2019-10-03T11:13:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-rustinu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Rustinu]] '''Rustinu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Hà fattu parte di u [[Aleria (diòcesi)|vescuvatu d'Aleria]], è dinù [[Diòcesi d'Accia|di quellu d'Accia]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Rustinu currisponde à e cumune attuale di : * [[Bisinchi]], cù i paisoli d'Espacu, U Fornu è U Vignale ; * [[Castellu di Rustinu]], cù i paisoli di Ponte Novu, Pastureccia, U Pianu, Barinciasche, U Frassu, A Pughjola ; * [[E Valle di Rustinu]], cù i paisoli di Grate, Terlaia è Casa Pitti ; * [[Merusaglia]], cù i paisoli di U Cunventu, Rocca Suprana, Rocca Suttana, A Stretta, U Collu, U Quercetu, Terchini, Tabonzuli, Sevasi ; * [[Castineta]] ; * [[Gavignanu]] ; * [[U Salgetu]]. [[File:Morosaglia-Alpa et chapelle.jpg|miniatura|Merusaglia, in a pieve di Rustinu|alt=|centro|450x450px]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana di u Rustinu era a chjesa di ''Santa Maria di Riscamone'', situata nant'à a cumuna di E Valle di Rustinu. À cantu di a chjesa pievana Santa Maria, si ponu vede e vistighe di dui battisteri. U più anticu hè d'epica paleocristiana. L'altru, San Ghjuvanni Battista, hè rumanicu è di forma uttugunale. <br /> [[File:Riscamone 1.jpg|centro|miniatura|500x500px|Santa Maria Riscamone, pieve di Rustinu]] [[File:Riscamone 2.jpg|centro|miniatura|500x500px|A nave di a pieve]] == Battisteri == Si ponu vede e ruvine di dui battisteri in Riscamone. === U battisteru paleocristianu === U primu si truvava à cantu à a prima basilica paleocristiana, custruita à a fine di u seculu IV, o u principiu di u seculu V<ref name=":0">Annie Arnoux-Gabrielli, ''Eglises romanes de Corse : le guide'', Albiana, 2016</ref>. Si pò sempre vede a piscina battismale, in forma di [[Cruci greca|croce greca]]. [[File:Santa Maria di Riscamone, u battisteru paleocristianu.jpg|centro|miniatura|400x400px|U battisteru paleocristianu di Santa Maria Riscamone]] <br /> === U battisteru rumànicu === Saria statu custruitu in a prima metà di u seculu XII. U so pianu hè di forma ottogonale. Per disgrazia hà suffertu assai per via d'un terramotu. Si ponu sempre vede parechji decori. Cum'è nant'à dui tìmpani. Nant'à l'unu si pò vede un serpu. Nant'à un altru si ricunnoscenu à Adamu è Eva<ref name=":0" />. [[File:Santa Maria di Riscamone, u battisteru rumanicu.jpg|centro|miniatura|300x300px|U battisteru rumànicu di Santa Maria Riscamone]] [[File:Santa Maria di Riscamone, u battisteru rumanicu detagliu.jpg|centro|miniatura|300x300px|U battisteru rumànicu di Santa Maria Riscamone, detagliu]] <br /> == Riferimenti == Annie Arnoux-Gabrielli, ''Eglises romanes de Corse : le guide'', Albiana, 2016 == Ligami == [[Diòcesi d'Accia]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 3c288per337lvq7r1t8pl217e7fvnmi Sampieru (pieve) 0 6290 364474 345063 2019-10-03T11:25:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Sampieru]] '''Sampieru''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] s4lnl8hfz8uansjj3076rcxuqkiul1h Sant'Andria (pieve) 0 6291 362044 361357 2019-04-20T13:43:37Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Santu Andria (pieve)]] à [[Sant'Andria (pieve)]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-sant'andria.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Sant'Andria]] A pieve di '''Sant'Andria''' hè un'antica pieve di Corsica. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Tavagna currisponde à e cumune attuale di : [[U Fulgetu]] ; [[Nesce]] ; [[Muru]] ; [[Avapessa]].[[File:Feliceto village.jpg|miniatura|Vista di u paese di U Fulgetu, in a pieve di Sant'Andria]] == Chjesa pievana == Ùn fermanu più ch'è qualchì ruvine di l'antica chjesa pievana di Sant'Andria, in U Fulgetu. Hè firmatu u nome di locu ''A Pieve''<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == rcuxejdotbkgnwzeilyows7593doi5v Sartè (pieve) 0 6292 363905 361478 2019-10-03T11:14:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-sarte.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Sartè]] '''Sartè''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Sartè currisponde oghje à e cumune di : * [[Sartè]] ; * [[Ghjunchetu]] ; * [[Granaccia]] ; * [[Foci è Bilzesi]] ; * [[Bilia]] ; * [[Belvideri è Campumoru]]. == Chjesa pievana == Ùn si sà cun certezze qualessa era a chjesa pievana di a pieve di Sartè. Geneviève Moracchini-Mazel<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref> face l'ipotesi di a chjesa di San Cosimu è Damianu, à u locu induv'ellu si trova u cunventu franciscanu di Sartè, custruitu à a fine di u seculu XIX. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] fs3ep2b77shpanvhvd2o3ymo6syfqke Scupamena 0 6293 363920 362024 2019-10-03T11:14:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Scupamena''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. Facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Scupamena currisponde à e cumune attuale di : [[Surbuddà]] ; [[Quenza]] ; [[Auddè]] ; [[Zirubia]] ; [[A Sarra di Scupamena]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Scupamena saria stata quella di Sant'Antonu, nant'à a cumuna di Surbuddà. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica|Lista di e pieve di Corsica<br />]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] f7d9s4mz0adfrlen2gmed7d1q3mj5ne Seneca (pieve) 0 6294 364476 345066 2019-10-03T11:25:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Seneca]] '''Seneca''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 06inn320sc5853kah08sg3jnvjsvvrq Serra (pieve) 0 6295 363896 361432 2019-10-03T11:14:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve di Serra.png|miniatura|E pieve di A Serra, Verde, Opinu è Alisgiani nant'à una carta di u 1768]] [[File:Pieve-di-a-serra.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di A Serra]] '''Serra''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di A Serra currisponde à i paesi attuali di : * [[U Pianellu|Pianellu]] ; * [[Zùani|Zuani]] ; * [[Ampriani]] ; * [[Matra]] ; * [[Mòita|Moita]] ; * [[Zàlana|Zalana]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana si truvava in Matra. Oghje hè smarita. C'eranu duie chjese : Santa Maria è San Ghjuvanni<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 3h2v5qhr71rgwf78ry7j58tyf59n3nl Seve Ingrentu 0 6296 363918 362004 2019-10-03T11:14:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-sevindentru.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Sevindentru]] [[File:Marignana pano.jpg|miniatura|U paese di Marignana, in a pieve di Sevindentru]] '''Sevindentru''' o '''Sevingrentu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. A Bocca di Sevi face a cunfina cù a pieve di ''Sevinfora'', chjamata dinù [[Sia (pieve)|pieve di Sia]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Sevindentru currisponde à e cumune attuale di : * [[Marignana]] ; * [[Cristinacce]] ; * [[Èvisa|Evisa]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, in Marignana<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]]{{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] q5ow42zqomxe8ex4z6blq8lja4gyk5j Seve Infora 0 6297 363926 362006 2019-10-03T11:14:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Sevinfora]] '''Sevinfora''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 8cxoob48rcio6m65r1d6xk5nmn2tkxg Sorru Inghjò 0 6298 362050 362014 2019-04-20T13:50:14Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-vicu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Vicu]] '''Sorru Inghjò''' era u nome d'una pieve di [[Corsica]] à u Medievu, chì facia parte di u vescuvatu di Sagone. Si chjamava dinù ''Vicu''. == Geografia == U territoriu currisponde à e cumune attuale di : * [[Vicu]] ; * [[Arburi|Àrburi]] ; * [[Balogna]] ; * [[Coghja]] ; * [[Murzu]] ; * [[Letia]] ; * [[Rennu]].[[File:Murzo Vil2JPG.jpg|miniatura|U paese di Murzu, in a pieve di Vicu]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana era Santa Maria Assunta, in Vicu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. Hè stata distrutta è ricustruita. U locu currisponde à a chjesa parruchjale oghjinca. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == tg66k85znajpgkuwl8fk300pvdw0zl5 Sorru Insù 0 6299 363929 362012 2019-10-03T11:14:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-sorru-in-su.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Sorru in Sù]] '''Sorru In Sù''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. A bocca di Sorru separa Sorru in Sù da a [[Vicu (pieve)|pieve di Vicu]], chjamata dinù ''Sorru in Ghjò''. == Geografia == U territoriu di a pieve di Sorru in Sù currisponde à e cumune attuale di : * [[A Soccia]] ; * [[U Pighjolu]] ; *[[Ortu]] ; * [[Guagnu]]. == Chjesa pievana == D'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref> a chjesa pievana saria stata quella di San Simeone, à U Pighjolu. Ùn ferma più tracce di l'antica chjesa, chì s'hè persa. A chjesa paruchjale di U Pighjolu hè dedicata à San Simeone. Forse serà stata custruita nant'à u situ di l'antica ? == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] n2dgr7iog6eih6nxe4z4vw7h85g6zu2 Talavu 0 6300 363924 362016 2019-10-03T11:14:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-talavu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Tàlavu]] '''Tàlavu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]], chì facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. <br /> == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Tàlavu currisponde oghje à i paesi di : * [[Vuttera|A Vuttera]] ; * [[Currà]] ; * [[Zèvacu]] ; * [[Tassu]] ; * [[Sampolu]] ; * [[Ciamannaccia]] ; * [[Palleca]] ; * [[Cuzzà]] ; * [[Zìcavu]].[[File:Tàlavu Cappedda.JPG|miniatura|A pieve di Tàlavu dapoi a Punta Cappella]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, in Vuttera, à 20 minuti di marchja di I Bagni<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] abmwrho6hybw6s85ggvqch6ov2nvwqq Talcini 0 6301 363914 362021 2019-10-03T11:14:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Corte Talcini 1737 Vogt.png|miniatura|A pieve di Tàlcini]] [[File:Pieve-di-talcini.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Tàlcini]] '''Tàlcini''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Tàlcini si cumpone di e cumune attuale di : * [[Santa Lucia di Mercuriu]] ; * [[Tralonca]] ; * [[Corti]] ; * [[Suveria]] ; * [[Omessa]] ; * [[Castirla]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di Santa Marione, chì si trova nant'à a cumuna di Corti<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Oghje hè arruvinata. [[File:Santa Marione, a pieve di Tàlcini, Corti, Corsica.jpg|centro|460x460px|Santa Marione, pieve di Tàlcini, nant'à a cumuna di Corti|alt=|miniatura]] == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] eyuvbnhyqxcnkdtt3fc1xujnpgni3g5 Tallà 0 6302 363923 362112 2019-10-03T11:14:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'attalà.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Attalà]] '''Tallà, Attallà''' o '''Tallanu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Tallà currisponde à e cumune attuale di : * [[Ulmiccia]] ; * [[Laretu d'Attallà]] ; * [[Carghjaca|Càrghjaca]] ; * [[Zoza]] ; * [[Altaghjè]] ; * [[Santa Lucìa d'Attallà|Santa Lucia d'Attallà]] cù i paisoli di U Poghju è Sant'Andria ; * [[Mela]]. == Chjesa pievana == A pieve era a chjesa di San Ghjuvanni Battista, nant'à a cumuna di Santa Lucia<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Si pò sempre vede sta bella chjesa di stile rumànicu. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Ligami == {{pievi di Corsica}} == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] jel0qtjao2o24ln6zbhtm115fh9nqqz Tavagna 0 6303 362026 361360 2019-04-20T13:39:32Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tavagna (pieve)]] à [[Tavagna]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-tavagna.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Tavagna]] A '''Tavagna''' hè un'antica pieve di Corsica. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Tavagna currisponde à e cumune attuale di : *[[Tagliu è Isolacciu|U Tagliu è L'Isulaccia]] ; * [[Talasani]] ; *[[Peru è Casevechje|Peru è E Casevechje]] ; *[[U Poghju di Tavagna|U Poghju è A Mezana]] ; *[[Velone è Ornetu|Vilone è Ornetu]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Tavagna era a chjesa di ''San Ghjuvanni Battista'', situata nant'à a cumuna di Poghju Mezana. Oghje hè a chjesa paruchjale. Ma hè stata cumplettamente rifatta è ùn ferma più nunda di l'antica chjesa, dice [[Geneviève Moracchini-Mazel]]<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == 5jt89idnme5faq7impfyp81uvy64a42 Tavignanu (pieve) 0 6304 364475 345072 2019-10-03T11:25:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Tavignanu]] '''Tavignanu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] opoyyu36y2t4fclzdupbxebdxyhylzz Tenda (pieve) 0 6305 364211 345073 2019-10-03T11:19:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Tenda]] '''Tenda''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] sqbsrqepl2ippzbwk94x0198yyepr82 Tuani 0 6306 362028 361355 2019-04-20T13:39:58Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tuani (pieve)]] à [[Tuani]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-tuani.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Tuani]] A pieve di '''Tùani''' hè un'antica pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Tavagna currisponde à e cumune attuale di : *[[Bargudè]] ; *[[Ochjatana]] ; *[[A Costa]] ; *[[E Ville di Parasu|E Ville di Pàrasu]] ; *[[U Spuncatu]]. [[File:Ville-di-Paraso et Speloncato panorama.jpg|miniatura|E Ville di Pàrasu è U Spuncatu]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana si chjamava San Ghjuvanni Battista, situata nant'à a cumuna di [[E Ville di Parasu|E Ville di Pàrasu]]. Oghje a chjesa hè ruvinata. Si trova vicinu di l'anzianu cunventu franciscanu. Hè firmatu u nome di u locu, ''A Pieve''<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. <gallery widths="350"> File:Ville-di-Paraso-Ruines-St-Jean Tuani.jpg|E ruvine di a chjesa pievana di Tuani, San Ghjuvanni, nant'à a cumuna di E Ville di Pàrasu File:Ville-di-Paraso porte occidentale de l'église San Ghjuvanni.jpg|A chjesa pievana di Tuani, San Ghjuvanni </gallery> <br /> == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == 1nc60vrnhp0ifi2x2n0hjdk4rdyp98w Tuda (pieve) 0 6307 364469 345075 2019-10-03T11:24:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Tuda]] '''Tuda''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] ap0a0ztgj2w471m37b9xxsixosjjitl Urtolu (pieve) 0 6308 364439 361481 2019-10-03T11:24:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'urtolu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di l'Urtòlu]] '''L'Urtolu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a diòcesi d'Aiacciu. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Categoria:Pievi di Corsica]] e9w3cl9q1zv3ujlrspc3kkekv1rlacl Ustriconi (pieve) 0 6309 364470 345077 2019-10-03T11:24:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Ustriconi]] '''Ustriconi''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 6cgr9wbtl8gdce15qsn6tfnw6m6skv9 Valincu (pieve) 0 6310 364471 345078 2019-10-03T11:24:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Valincu]] '''Valincu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] e1hdnutcg8ntsvsk3irhib87c81jfyo Vallerustie 0 6311 363903 362034 2019-10-03T11:14:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-vallerustie.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di E Vallerustie]] [[File:Panorama castagniccia.jpg|miniatura|A pieve di Vallerustie vista da a cima di u San Petrone]] '''Vallerustie''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == I paesi chì cumponenu a pieve di Vallerustie sò : * [[San Lurenzu]], cù i paisoli di Prionzi, E Case Suttane, A Mazzola, L'Oliva, L'Alzi, A Penta, I Forci, Serramolle, U Borgu, A Casanova, U Tribbiu, Cùbiti ; * [[Àiti]] ; * [[Lanu]] ; * [[Erone]] ; * [[Rusiu]] ; * [[Carticasi]] ; * [[Cambia]], cù i paisoli di Còrsuli, San Chirgu è Loriani. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Vallerustie si chjamava San Ghjuvanni. Oghje hè smarita<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Duvia truvassi nant'à a cumuna di San Lurenzu. == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 8pxk8rjz7ktmju0qh04t5gmspvywc4p Vechju (pieve) 0 6312 364484 345080 2019-10-03T11:25:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Vechju]] '''Vechju''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 9xxzmjg3odhf2w5dxvwmbyxik1nyn8d Verde (pieve) 0 6313 363894 361441 2019-10-03T11:13:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve di Serra.png|miniatura|Carta di u 1768 cù e pieve d'Opinu, di Verde, di Cumpulori, d'Alisgiani è di A Serra]] [[File:Pieve-di-verde.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Verde]] '''Verde''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == I paesi di a pieve di Verde eranu :[[File:Tox plaine de Linguizzetta et Montecristo vus depuis ND des Graces.jpg|miniatura|A piaghja di Linguizzetta vista da a Madona di e Grazie di Tòcchisu]] * [[A Petra di Verde|A Petra]] ; * [[Linguizzetta]] ; * [[Chjatra]] ; * [[Canale di Verde|U Canale]]. == Chjesa pievana == Ci hè un dubbitu in quant'à a chjesa pievana di Verde. In u 1967 Geneviève Moracchini-Mazel scrive chì a chjesa pievane deve esse quella di San Paulu in Linguizzetta<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Sta chjesa arruvinata è trasfurmata in casa si trova in piaghja. U nome di locu vicinu di "A Pieve" cunferma chì San Paulu purtava u tìtulu di chjesa pievana. Era digià arruvinata à a fine di u XVIu seculu. [[File:Ruvine di a chjesa San Paulu di Linguizzetta, pieve di Verde.jpg|centro|miniatura|400x400px|E ruvine di a chjesa San Paulu in Linguizzetta, antica chjesa pievana di Verde]] Ma a scuperta d'un battisteru vicinu à a chjesa di Santa Maria, sempre in piaghja, face pensà à Mma Moracchini-Mazel chì duvia esse questa a chjesa pievana<ref>Les églises piévanes de Corse de l'époque romaine au Moyen-Âge volume XIV : La piévanie de Bravone à Linguizzetta, Cahiers Corsica 134-135, FAGEC, 1990.</ref>. Sta chjesa hè dinù chjamata ''Santa Maria di Bravone'' o ''Santa Maria di Bercaghju''. Ci sò dui stabilimenti : una chjesa è un battisteru chì sarianu stati custruiti à u seculu IV. Scrive Moracchini-Mazel : "''nous retiendrons d'abord que cette piévanie n'a pas été reconstituée au Moyen-Âge et que la plebania de Bravone a dû être confondue avec celle d'Opinu -moyenne vallée de la Bravone- (Opinu demeura plebania au Moyen-Âge) ; donc nous pensons qu'après tant de malheurs, la population résidant sur les ports de Bravone -qui furent si importants durant l'Antiquité et qui paraissent s'être déjà ensablés- étaient montés dans la vallée dès le début de l'occupation musulmane''." == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] islf2igudcuo7iahp7x8nmt9otm4itr Template:Pievi di Corsica 10 6315 362046 361978 2019-04-20T13:44:56Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E [[Pieve]] di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]] [[Aleria (pieve)|Aleria]] [[Alisgiani]] [[Ampugnani]] [[Aregnu (pieve)|Aregnu]] [[Avretu]] [[Boziu]] [[Brandu (pieve)|Brandu]] [[Bunifaziu (pieve)|Bunifaziu]] [[Caccia (pieve)|Caccia]] [[Calvi (pieve)|Calvi]] [[Campulori]] [[Canale (pieve)|Canale]] [[Canari (pieve)|Canari]] [[Carbini (pieve)|Carbini]] [[Casaccuni]] [[Casinca]] [[Castellu (pieve)|Castellu]] [[Cavru (pieve)|Cavru]] [[Celavu]] [[Cinarca]] [[Cruzinu]] [[Cursa]] [[Custera]] [[Cuvasina]] [[Falasorma]] [[Ghjunsani]] [[Ghjuvellina]] [[Istria]] [[Lota]] [[Luri (pieve)|Luri]] [[Marana]] [[Mizana]] [[Moriani]] [[Niolu]] [[Nonza (pieve)|Nonza]] [[Oletta (pieve)|Oletta]] [[Olmia]] [[Orezza]] [[Ortu (pieve)|Ortu]] [[Ostriconi (pieve)|Ostriconi]] [[Patrimoniu (pieve)|Patrimoniu]] [[Pinu (pieve)|Pinu]] [[Portivechju (pieve)|Portivechju]] [[Rogna (pieve)|Rogna]] [[Rosulu]] [[Rustinu]] [[Sant'Andria (pieve)|Sant'Andria]] [[Santu Petru (pieve)|Santu Petru]] [[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]] [[Sartè (pieve)|Sartè]] [[Scupamena]] [[Serra (pieve)|Serra]] [[Seve Infora]] [[Seve Ingrentu]] [[Sia]] [[Sorru Inghjò]] [[Sorru Insù]] [[Talavu]] [[Talcini]] [[Tallà (pieve)|Tallà]] [[Tavagna]] [[Tuani]] [[Urnanu]] [[Vallerustie]] [[Venacu (pieve)|Venacu]] [[Verde (pieve)|Verde]] [[Vighjanu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> <noinclude>[[Categoria:Mudellu]]</noinclude> 89z7203cj0jxsoxpwxams9iunbi95br Template:Situ archeologicu di Corsica 10 6321 45391 35035 2006-11-24T17:16:21Z 83.201.65.99 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I siti archeologichi di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[A Figa]] - [[Apazzu]] - [[Araghju]] - [[Araguina-Sennola]] - [[Basi]] - [[Bizzicu Rossu]] - [[Capu di Bonu]] - [[Cardiccia]] - [[Casteddu di Puzzonu]] - [[Cauria]] - [[Ceccia]] - [[Ciuttulaghja]] - [[Cuccuruzzu]] - [[Cuntorba]] - [[Currachjaghju]] - [[Figa la Sarra]] - [[Filitosa]] - [[Foci]] - [[Funtanaccia|A Funtanaccia]] - [[Gritulu]] - [[Monte Grossu]] - [[Monte Lazzu]] - [[Paddaghju]] - [[Presa-Tusiu]] - [[Pughjaredda]] - [[Rinaghju|U Rinaghju]] - [[Rusumini]] - [[Settiva]] - [[Stantari]] - [[Casteddu di Tappa]] - [[Tivulaghju]] - [[Tremeca]] - [[Vasculaghju]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> hok3i3wk4s8cr26bco5ocfguy935nt5 Bastella 0 6323 363986 331652 2019-10-03T11:15:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] A '''Bastella''' (o '''Vastedda''') hè una specialità di a [[gastronomia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Ligami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] sci1dinppz83ufq2cr8dv49lfbv6k2p Vastedda 0 6324 13992 2006-04-02T12:01:11Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bastella]] l4znc3uyfd7qo7uouu4itmmj2fpdrin Golu 0 6325 343618 343617 2015-05-13T18:24:15Z 92.150.231.102 /* I rampali è l'usine elettriche */ wikitext text/x-wiki [[File:Ponte-novu1.jpg|thumb|300px|right|U Golu in Ponte Novu, u paisolu celebre annantu à a cumuna di Castellu di Rostinu]] U '''Golu''' hè un [[fiume]] di a [[Corsica]] nordu-orientale, u più longu di l'isula incù più di 89&nbsp;km di percorsu, chì si svolghje tuttu in u territoriu di u [[Cismonte]]. ==Percorsu== [[File:Albertacce-Cascade_de_Radule.jpg|thumb|U Golu in Albertaccia, à un' altezza di 1346 metri: a Piscia di e Radule: ]] U Golu nasce da e pendite di u [[Paglia Orba]] à circa 2000 [[metri annantu à u livellu di u mare|metri d'altitudine]], è mantinendu per guasi tuttu u tracciatu una direzzione privalente Nordu-Punente/Sudu-Livante, sfocia dopu in u [[mar' Tirrenu]] vicinu à u [[Stagnu di Biguglia]], in i circondi di l'[[aeruportu di Bastia-Puretta]]. Ùn traversa micca impurtanti centri abitati. In i circondi di [[Calacuccia]] alimenteghja un [[lavu artificiale]]. I so [[affluenti]] principali sò l'[[Ascu (fiume)|Ascu]] è a [[Casaluna]]. U Golu hè un corsu d'acqua abbastanza breve ma riccu d'acqua, incù una purtata media di 14.1 [[metri cubi]] à a [[siconda]] in [[Volpaghjola]], ma incù fluttuazione staghjunale assai impurtante. U fiume hà datu u nome à l'anzianu dipartimentu di u Golu, criatu in u [[1796]] è suppressu in u [[1811]] incù a custituzione di u dipartimentu unicu di a Corsica. U dipartimentu di [[Cismonte]], criatu in u [[1976]], hà listesse limite geugrafiche ch'è u pricidente dipartimentu di u Golu. === Affluenti === L'affluenti di u Golu sò: * l'[[Ascu (fiume)|Ascu]] * a [[Casaluna]] === I rampali è l'usine elettriche === [[File:Calacuccia_le_barrage.jpg|thumb|U [[rampale]] di [[Calacuccia]]]] * u [[rampale]] di [[Calacuccia]], l'usina elettrica di Sovenzia * u rampale di Corscia, l'usina elettrica di Corscia * a [[centrale elettrica]] di [[Castirla]] (360 m) * u rampale à u nordu di Ponte à a Leccia (177 m) * u rampale di [[Prunelli di Casacconi]] (68 m) * l'anziana usina elettrica di Chjuselli (54 m) ([[Prunelli di Casacconi]]) * a riserva d'acqua di Gazza (51 m) (Prunelli di Casacconi) * u rampale di [[Lucciana]] (48 m) == Citazione == Accade chì u Golu fussi citatu in a cultura corsa. Per esempiu: * in a spressione ''beie si à Golu'' chì vole dì: avè assai sete * in a canzone ''Golu'' di Felì: :''Monte Cintu mi dà è friscura è purezza :''Falgu salti saltendu da teppa à cutalone :''Sò u fiume sò Golu di fole è di passione :''Ma pocu à tè ti preme o Senna à tè fiumone'' * in u pruverbiu: ''U pentone luteracciu imbriglia Golu è u Vescuvacciu'' <ref>Dizz. ''U Muntese''.</ref> == Note == <references/> == Riferimenti == * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana == Ligami == * [http://www.interromania.com/literatura/puesia/scritticorsi/thiers/golu.htm Golu, puesia di Ghjacumu Thiers, Interromania] == Da vede dinù == * [[Lista di fiumi di Corsica]] {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] q85nyc5u4i26avmik0peqt8rgqpq6lu Tavignanu (fiume) 0 6326 347586 343607 2015-07-02T15:36:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Corsica_ponte_genovese_tavignano_Altiani.jpg|thumb|250px|right|Ponte genuvese incù trè arcate annantu à u Tavignanu, vicinu à u paese d'Altiani]] U '''Tavignanu''' hè un [[fiume]] di a [[Corsica]] centru-orientale, u sicondu di l'isula dopu à u [[Golu]] tantu per via di a lunghezza ch'è per via di a purtata media. U so percorsu, di circa 89&nbsp;km, si svoglie tuttu in [[Cismonte]]. == Percorsu == [[Image:Tavignanu1.jpg|thumb|U Tavignanu]] Nasce da u [[Lavu di Ninu]], u sicondu lavu di Corsica per dimensione, chì n'hè l'[[emissariu]], à circa 1750 [[metri annantu à u livellu di u mare|metri d'altitudine]]. Scorre à l'iniziu in direzzione Nordu-livante finu à a cità di [[Corti]], induv'ellu riceve l'acque di u so affluente, a [[Restonica]]. Dopu à Corti u corsu di u fiume compie una diviazione principiendu à scorre in direzzione sudu-livante. In i circondi di [[Venacu]] riceve u so principale affluente, u [[Vechju (fiume)|Vechju]]. Dopu à avè travirsatu una valle assai incasciata (e cusiddette ''gole di u Tavignanu''), sfocia in u [[Mare Tirrenu]] à u nordu d'[[Aleria]] == Principali affluenti == U Tavignanu conta una sittantina d'affluenti, frà i quali: * a [[Restonica]] (dritta idrugrafica), di 18,1&nbsp;km di lunghezza; * u [[Vechju (fiume)|Vechju]] (dritta idrugrafica), longu 24,1&nbsp;km; * u [[Tagnone]] (dritta idrugrafica), di 35,1&nbsp;km di lunghezza; * u [[Corsigliese]] (sinistra idrugrafica), di 24,3&nbsp;km di lunghezza. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Tavignanu2.jpg| Image:Tavignanu4.jpg| </gallery> == Note == <references /> == Da vede dinù == * [[lista di fiumi di Corsica]] {{Fiumi di Corsica}} [[Category:Fiumi di Corsica]] aq7ui1x9yxvi8zqr4zrenmku5nx2fml Taravu (fiume) 0 6327 170613 71520 2009-05-13T20:10:19Z 90.14.240.4 Reindirizzamentu à [[Taravu (fiumu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Taravu (fiumu)]] hdv39jneped3z6gtfvtaucc8ch3eesj Rizzanesu 0 6328 364062 343667 2019-10-03T11:17:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Rizzanese2.JPG|thumb|U Rizzanesu]] U '''Rizzanesu''' (o '''Rizzanese''') hè un [[fiumu]] di [[Corsica]]. Hè longu 56 kilomitri. ==Parcorsu== A so surghjenti si trova in u massicciu di l'[[Monti Alcudina|Alcudina]], à un' altura di 2128 metri, vicinu à a furesta di [[Bavedda]]. U Rizzanesu si lampa finalmenti in u golfu di u [[Vallincu]]. Annantu à u Rizzanesu, ci si trova u famosu [[Ponti di Spin'à Cavaddu]]. ==Fauna è flora== [[File:Embouchure du Rizzanese.JPG|thumb|U Rizzanesu è u golfu di u Vallincu]] Ci si trovani parechji spezii rari è prutetti di fauna è di flora in i circondi di u Rizzanesu: ===Fauna=== * a [[ranedda]] (Emys orbicularis) * a [[trutta di Corsica]] ([[Salmo trutta macrostigma]]) ===Flora=== * a [[buglossa corsa]] ([[Anchusa crispa]]) ==Lighjenda== [[File:Rizzanesu.jpg|thumb|U Rizzanesu è u ponti di Spin'à cavaddu]] Ci hè dinò una lighjenda chì si rapporta à u Rizzanesu: a lighjenda di a Fata di u Lavu di u Rizzanesu. ==Citazioni== U ''Rizzanesu'' hè citatu in a canzona ''U Frati è A Sora'' di [[Svegliu d'Isula]]: :''Ma quali si n'inveni :''Di l'amori difesi :''Ch'ùn poni mancu tema :''Di u tempu l'offesi :''Sti dui petri ritti :''In pian' di Rizzanesi.'' == Noti == <references/> == Da veda dinò == * l' [[Alta Rocca]] * u [[Ponti di Spin'à Cavaddu]] == Liami == * [http://www.rizzanese.fr/ Rizzanesu: u situ di u fiumu] * [http://www.corsicanews.net/decouvrir/fleuves-corse.htm I fiumi di Corsica] * Olmiccia, [http://perso.wanadoo.fr/alta-rocca/olmiccia.htm Alta Rocca] * Marcellesi, Lisandru, [http://www.matinalatina.com/documents/marcellesi/infanfata.pdf A Infanfata - A Fola di I Martinelli], [[Matina Latina]] {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] oenwcyhxsxx81tunz0st4ut1n14k3i6 Liamone 0 6329 350203 333051 2015-07-07T22:16:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|200px|right|U Liamone]] U '''Liamone''' (o '''Liamonu''') hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 98u2ei48p24i897w7ddx2avdfcb8u2v Fiumorbu (fiume) 0 6330 360396 350202 2018-11-01T13:08:27Z Fr.Latreille 9008 + Imagina wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Fiumorbo-18.JPG|thumb|250px|right|U Fiumorbu]] U '''Fiumorbu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 1z3172w632e5tc6637cyqljwmvql0x6 Gravona 0 6331 364120 332657 2019-10-03T11:18:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Gravona.JPG|thumb|250px|right|A Gravona]] A '''Gravona''' hè un [[fiumu]] di [[Corsica]]. Hè longa di 45 kilomitri. A so surghjenti si trova in u [[Monti Rinosu]]. Si lampa finalmenti in u centru di u golfu d'[[Aiacciu]], ind'edda si trova a [[torra di Capiteddu]]. [[Image: Gravona2.JPG|thumb|250px|left|A Gravona]] == Da veda dinò == * u gruppu di cantu [[Voci di a Gravona]] == Riferimenti == * [http://www.corse.pref.gouv.fr/scripts/display.asp?P=COgeo Giugrafia è murfulugia di a Corsica] * [http://www.corsicanews.net/decouvrir/fleuves-corse.htm I fiumi di Corsica] == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] ir59jbanwfumt36s9nh2cuuxxi1knf8 Prunelli (fiume) 0 6332 364121 350207 2019-10-03T11:18:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Prunelli (Gorges) JPG2.jpg|thumb|275px|right|U Prunelli]] U '''Prunelli''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 9wzb9ng4aj5n5vktvuqz32y6k4y1vsh Bravone (fiume) 0 6333 364126 355133 2019-10-03T11:18:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Tallone la Bravona à l'ancien moulin de Granajo.jpg|thumb|200px|right|A Bravone]] A '''Bravone''' (o '''Bravona''') hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 03kehamb724x72s65mn9d8qkwcz0kzi Ortolu 0 6334 355128 350204 2016-09-20T16:06:45Z DARIO SEVERI 10718 + image wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:L'Ortolo (Urtolu) vue de son pont supérieur.JPG|thumb|250px|right|U Ortolu]] L' '''Ortolu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] seg7qejqsqh5sh37eo7wxznd61s75rj Travu (fiume) 0 6335 355163 355162 2016-09-20T19:30:42Z 90.37.128.116 /* Geugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Travo-fleuve-68.JPG|thumb|250px|U Travu]] U '''Travu''' hè un [[fiumu]] di [[Corsica]], chì nasci in [[Alcudina]], annantu à u tarritoriu di a cumuna di [[Zicavu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> ==Geugrafia== A lunghezza di u so corsu d'acqua hè 32,5 km. A so surghjenti hè situata à punenti di u [[Monti Alcudina]] (2134 m), vicinu à a Bocca di Chiralba, à 1743 metri d'altitudina, annantu à a cumuna di [[Zicavu]]. Si lampa finalmenti in u [[mar' Tirrenu]], trà i dui cumuni di [[Vintisari]] è [[U Sulaghju]]. I fiumi custieri vicinanti sò à u nordu l'Abatescu è à u sudu a Sulinzara. U Travu attraversa cinqui cumuni: [[Zicavu]], Cuzzà, Chisa, Vintisari, [[U Sulaghju]]. == Affluenti == [[Image:Travo-fleuve-embouchure2.JPG|250px|right|thumb|L'imbuccatura di u Travu]] U Travu conta 31 fiumiceddi chì sò i so affluenti. ==Liami== * [https://www.youtube.com/watch?v=O1dyrI-bokI U Travu, videu]] * [http://www.visit-corsica.com/it/Scelti-per-voi/Sport-Natura/Il-Travu-un-fiume-impetuoso-con-spiagge-e-vasche-giganti U Travu: un fiumu impetuosu incù piaghji è vaschi ghjiganti (in talianu)] ==Da veda dinò== * u paesi di [[Travu]] == Noti == <references/> {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] jygu23i9ue9otrfmk595p95h62gesq8 Figarella (fiume) 0 6336 355131 350200 2016-09-20T16:28:13Z DARIO SEVERI 10718 + image wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Moncale-pont Figarella.jpg|thumb|200px|right|A Figarella]] A '''Figarella''' (o '''Figaredda''') hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] f336cxco3czd4top3gmnygjk11ogaa2 Fiumaltu 0 6337 350201 332468 2015-07-07T22:16:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U Fiumaltu]] U '''Fiumaltu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] dm6ge4svwtga1kewmhu7rk5hy92iwp9 Fangu 0 6338 355132 350199 2016-09-20T16:31:05Z DARIO SEVERI 10718 + image wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Vallee Fango-Pont de Manso.jpg|thumb|250px |right|U Fangu]] U '''Fangu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] bj605xhckee3ju0ghj0f2sfo8ndgezv Portu (fiume) 0 6339 364390 354104 2019-10-03T11:23:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Portu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 4ndbjtbyec5jw6433r2lzvzb32vpz0s Ostriconi (fiume) 0 6340 355127 350205 2016-09-20T14:54:44Z DARIO SEVERI 10718 + image wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Ostriconi.jpg|250px |right|L' Ostriconi]] L' '''Ostriconi''' (o '''Ustriconi''') hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 7dv76mmr9xu8bryv3y62grnovchuee6 Abatescu 0 6341 364130 355135 2019-10-03T11:18:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Abatesco-pont RN198-5.JPG|thumb|250px|right|L' Abatescu]] L' '''Abatescu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 1t1oc77rbz8mjuzv586oth4hscyha9q Stabiacciu 0 6342 364548 344970 2019-10-15T03:52:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Stabiacciu.JPG|thumb|250px|right|U Stabiacciu]] U '''Stabiacciu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] e70yoi02kp0ukarrg2t4fac2s44um0l Bivincu 0 6343 357390 357388 2017-07-12T10:19:32Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Murato-Pont de Torreno-1.jpg|thumb|250px|right|U Bevincu]] U '''Bivincu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 3ujiwhs30z2l8f0nyui4hovmgd2hs8q Cavu 0 6344 350198 343821 2015-07-07T22:15:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Rivière-Cavo.jpg|thumb|250px|right|U Cavu]] U '''Cavu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] g61bgmbe29ox65u65fggx9g6xqj2yjq Osu 0 6345 354097 350206 2016-05-18T14:10:33Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L' Osu]] L' '''Osu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] plnsq0un2iwrlb2o51vhnrapf99m8cy Solenzara (fiume) 0 6346 364339 354116 2019-10-03T11:22:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|200px|right|A Solenzara]] A '''Solenzara''' (o '''Sulinzara''') hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] qmozj29ar42cyu3a2a791y90oj9lc7d Alisu (fiume) 0 6347 354810 350195 2016-08-23T10:03:31Z DARIO SEVERI 10718 Added image wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Aliso.jpg|thumb|L' Alisu]] L' '''Alisu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] dmxlwbvzaau7kskv1mk3u63avti76s2 Template:Fiumi di Corsica 10 6348 328410 240572 2013-04-15T01:57:48Z Addbot 7246 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I fiumi di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Abatescu]] [[Alisu (fiume)|Alisu]] [[Bevincu]] [[Bravone (fiume)|Bravona]] [[Cavu]] [[Fangu]] [[Figarella (fiume)|Figaredda]] [[Fiumaltu]] [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu]] [[Golu]] [[Gravona]] [[Liamone|Liamonu]] [[Ortolu]] [[Ostriconi (fiume)|Ustriconi]] [[Osu]] [[Portu]] [[Prunelli (fiume)|Prunelli]] [[Restonica]] [[Rizzanese|Rizzanesu]] [[Stabiacciu]] [[Sulinzara]] [[Taravu (fiume)|Taravu]] [[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]] [[Travu (fiume)|Travu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> <noinclude> </noinclude> ccbq91m21bbi48ac5zfh3f023khqbuw U Ritondu 0 6349 336281 336279 2014-05-09T17:05:11Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Reindirizzamentu à [[Monte Ritondu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monte Ritondu]] ezxq0bmyre81wk6emcerlmkzlmnyr0f Capu à u Verdatu 0 6350 336357 330881 2014-05-11T12:49:08Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Capu à u Pardatu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capu à u Pardatu]] 5eu0dvazqy8vdgohhsqsom5o6ck5p8p Punta Minuta 0 6351 364214 354941 2019-10-03T11:19:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta Minuta''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 556 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 556 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 22′ 60″ Nordu, 8° 54′ 00″ Este * '''Cumune :''' [[Albertacce]], [[Ascu]] è [[Mansu]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di Tighjettu (1 683 m), rifugiu d'Ascu Stagnu (1 422 m) == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Minuta]] 5iysq3988f90udfsfrwtjwo2zpv2xto Capu Falu 0 6352 364212 355052 2019-10-03T11:19:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu Falu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 540 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 540 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 22′ 07″ Nordu, 8° 55′ 47″ Este * '''Cumune :''' [[Albertacce]] è [[Lozzi]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di Tighjettu (1 683 m) == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Falu]] 89fmnpx74d0v06cg8rn4cglzg9cr0b3 Paglia Orba 0 6353 364182 348091 2019-10-03T11:19:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Paglia Orba.jpg|thumb|U Paglia Orba (2 525 m) è u Capu Tafunatu (2 335 m)]] U '''Paglia Orba''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2525 metri. U Paglia Orba hà un culore russicciu o malvu. Hè cunsideratu aspessu cum'è a più bella muntagna di Corsica, a righjina di i monti corsi. Hè statu chjamatu dinù u ''Cervinu corsu''. U Paglia Orba hè un pocu isulatu, incù u so vicinu, u [[Capu Tafunatu]] (2 335 m) è u so tafone (30 x 12 m). U significatu di u nome corsu hè incertu, appostu chì "orba" significheghja ''incurvata'', ma dinù ''ceca''. == Geugrafia == [[File:Albertacce.jpg|thumb|U Paglia Orba, vistu da u paese d'Albertaccia, in Niolu. Accantu: I Cinqui Frati]] [[File:Paglia Orba et Calasima.jpg|thumb|U Paglia Orba è u paese di Calasima]] * '''Altitudine :''' 2 525 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 20′ 33″ Nordu, 8° 52′ 43″ Este * '''Cumune :''' [[Albertacce]] è [[Mansu]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di Ciottulu à i Mori (1 998 m), rifugiu di Tighjettu (1 683 m) == Girandulate == Si ghjunghje in u Paglia Orba per u [[Niolu]]. Si parte da u rifugiu di Ciottulu à i Mori. Ma a cullata hè un pocu risicosa. Da a punta, ci hè una vista meravigliosa annantu tutte e punte di l'isula è u [[mare]]. In particulare, da u Paglia Orba, ci hè una vista splendida annantu a [[Punta Minuta]] (2556 metri), u [[Monte Cintu]] (2706 metri) è u golfu di Portu. == In a cultura corsa == == Note == <references/> ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] *[[Capu Tafunatu]] ==Ligami== {{Monti di Corsica}} [[Categoria:Monti di Corsica]] kzsg03fiifmtwh9gu84sn0egqz0rttn Monte Padru 0 6354 364195 355094 2019-10-03T11:19:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Monte-padru.jpg|thumb|U monte Padru vistu da Ghjunsani]] U '''monte Padru''' (si sente ancu u ''Padre'') hè una vetta muntosa di u massicciu di u [[monte Cintu]], in [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> S'inalza à 2390 metri d'altitudine, duminendu e valle di l'[[Ascu (fiume)|Ascu]] (in [[Caccia]]) è di a [[Tartaghjine]] (in [[Ghjunsani]]). Situatu annantu à un contraforte di a catena cintrale, à cavallu annantu à e cumune d'[[Ascu]] è d'[[Olmi è Cappella]], custituisce u culmine di Ghjunsani è u più alta vetta in a sponda sinistra di a [[valle d'Ascu]]. == Geugrafia == U monte Padru s'inalza trà a valle di a [[Tartaghjine]] è a valle di u fiume [[Ascu (fiume)|Ascu]], spicchendu [[Ghjunsani]] di a [[valle d'Ascu]]. Culminendu à 2390 metri d'altitudine, hè u u più puntu altu d'una piccula serra muntosa custituita da a cima di a Stattoghja, u capu à a Sellula è u monte Padru, fendu fronte à u virsante nordu di u massicciu di u [[monte Cintu]], culmine di a Corsica incù i so 2706 metri. Parechji cunsidereghjanu u monte Padru cum'è a vetta di a [[Balagna]]. Hè difatti a vetta di a regione di [[Ghjunsani]]. Vetta emblematica di u nordupunente di l'isula, hè visibile dapoi a cala di [[Calvi]], u massicciu di u Cintu ma ancu dapoi a costa occidentale di [[Capicorsu]] o da e muntagne di u centru di l'isula (u [[monte Ritondu]] per indettu). == Storia == E punte di frecce di l'[[età di a petra]] sò state ritruvate à a superficia di a terra annantu à u monte Padru. E punte di frecce sò classificate in duie grande categurie : certe di forma lungarina cum'è in l'isule situate trà l'Italia è a Corsica, sò di tipu talianu ; d'altri più triangulari, incù e dinticature più pronunciate è incù u picciolu megliu propurziunatu sò di forma francese. Omu ne trova simile in e [[tola (archeolugia)|tole]] di e [[Causses]], di a [[Lozère]] è di l'[[Hérault]]. Sò punte di frecce di 'ssu tipu chì sò state scuperte annantu à u monte Padru, ma ancu in di i lochi abbastanza prossimi : annantu à u piccu del Santu vicinu à [[Palasca]], sopra à [[Ochjatana]], è vicinu à a bocca di a Battaglia annantu à u territoriu attuale di [[Piogiula]]<ref>[http://www.archiviu.org/stream/lacorsedanslant00poligoog/lacorsedanslant00poligoog_djvu.txt A Corsica in l'Antichità è in l'altu Medievu - Saveriu Poli Lib. A. Fontemoing Parigi 1907 p. 9]</ref>. == Girandulata == [[Image:Monte-Padro.jpg|thumb|center|upright=3.2|U monte Padru vistu da a Balanina in Petralba]] Hè abbastanza difficiulmente accessibile tanta dapoi a [[valle d'Ascu]] ch'è dapoi u virsante [[Tartaghjine]]. U panorama in a punt hè eccezziunale: abbraccia u litturale di [[Lisula]], parte assai di a Balagna (frà altru u situ di [[Sant'Antuninu]]), l'[[Desertu di l'Agriate|Agriate]], a valle di l'[[Ostriconi]], e creste di a [[Castagniccia]], e [[Penne Rosse]] vicinissime, l'inseme di a valle d'[[Ascu]] è a guasi tutalità di e vette di a catena cintrale sin'à u [[monte Ritondu]] passendu in particulare da u [[monte Grossu]], u [[Paglia Orba]], u [[monte Cintu]] è u [[monte Cardu]] senza sminticà [[Capicorsu]]. Una scatula à lettere hè prisenta bè bè in a vetta per quellu chì vole marcà u so passaghju. == Note == <references/> [[Categoria:Monti di Corsica|Padru]] [[Categoria:Monte di u massicciu di u Monte Cintu|Padru]] 1n7vsisybcu5322csjet834gikm34kg Monte d'Oru 0 6355 364176 354966 2019-10-03T11:19:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Bocognano_Monte_d%27Oru.jpg|thumb|250px|right|U monte d'Oru]] U '''monte d'Oru''' (o '''monte Doru''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so [[altitudine]] hè 2 389 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 389 metri * '''Massicciu :''' Oru * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 08′ 14″ Nordu, 9° 05′ 55″ Este * '''Cumune :''' [[Vivariu]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di l'Onda (1 430 m) == In a cultura corsa == U monte d'Oru hè mintuvatu qualchì volta in a [[litteratura corsa]] è u [[cantu corsu]]. Per esempiu: * In una [[paghjella]] tradiziunale di [[Bustanicu]]: :''Averia ancu cridutu Chì u mare fussi tintu'' :''S'addunissi monte d'Oru, [[monte Ritondu]] è [[monte Cintu]].'' :''Nanzu ch'è d'abbandunà Un amore cusì distintu.'' == Riferimenti == * [http://www.paghjelle.com Paghjelle] ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Oru]] j4i26p0ndhqhgn4cvgyiggp7sqrxe21 U Renosu 0 6356 336282 334864 2014-05-09T17:07:03Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Reindirizzamentu à [[Monti Rinosu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monti Rinosu]] iossr9dr620ovvy39mi21vsfm3a38bm Alcùdina 0 6357 364143 355142 2019-10-03T11:18:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Alcudina.JPG|thumb|right|L'Alcudina vista da U Furnellu]] L''''Alcùdina''' hè un [[muntagna|monti]] di [[Corsica]]. A so altitudina hè 2 134 metri. Hè u culmine di un massicciu frà l'[[Alta Rocca]], u [[Tàravu]] è u [[Fiumorbu]]. U nome "alcùdina" vene da u fattu ch'ellu ci hè un pentone chì hà a forma d'un'alcùdina à 200 metri da a cima. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 134 metri * '''Massicciu :''' Alcùdina * '''Pusizione geugrafica :''' 41° 50′ 57″ Nordu, 9° 12′ 26″ Este * '''Cumune :''' [[Quenza]] è [[Zìcavu]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu d'Asinau (1 536 m), rifugiu di Matalza (1 466 m) == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == * [http://www.youtube.com/watch?v=VfbrUsyiMNU&feature=plcp&context=C3a80d02UDOEgsToPDskIRuLlINjIIH1k5BsgZ2vfI L'Alcudina, canzona cantata da Francescu Bianconi, in [[Zicavu]], di nuvembri 2011] ==Da veda dinò== *[[Alcudina (cantu)|L'Alcudina: un cantu tradiziunali di a rigioni di Zicavu]] *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Alcudina]] 42qi729d2wgopt0fxbnlf97gf0qxkir Punta di l’Uriente 0 6358 364219 348119 2019-10-03T11:19:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta di l’Uriente''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 112 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 112 metri * '''Massicciu :''' Rinosu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 05′ 28″ Nordu, 9° 08′ 02″ Este * '''Cumune :''' [[Bucugnà]], [[Ghisoni]] è [[Vivariu]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di Capannelle (1 586 m) == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Uriente]] o5gkqtbiunyetudw9o45l5cfbg88wt9 Monte Stellu 0 6359 364213 355037 2019-10-03T11:19:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Monte Stellu.jpg|thumbnail|upright|U monte Stellu (vistu dall'Este).]] U '''monte Stellu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1307 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 1 307 metri * '''Massicciu :''' Capicorsu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 47′ 19″ Nordu, 9° 25′ 07″ Este * '''Cumune :''' [[Brandu]], [[Olcani]] è [[Olmeta di Capicorsu]] * '''Rifugi vicini :''' alcunu == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Stellu]] dyrztjfwk055osye123ah28eztftkfd Template:Monti di Corsica 10 6360 14966 14061 2006-04-09T14:52:40Z Img 21 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I monti di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Capu à u Perdatu ]] [[Monte Cintu]] [[Monte d'Oru]] [[Monte Falu]] [[Monte Incudine]] [[Monte Padru]] [[Monte Renosu]] [[Monte Ritondu]] [[Monte Stellu]] [[Paglia Orba]] [[Punta di l’Oriente]] [[Punta Minuta]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> rhko0yrsbta8yzi3oxcsjdx8dfqrq56 Lavu di U Rinosu 0 6361 14078 2006-04-04T18:16:07Z Img 21 [[Lavu di U Rinosu]] moved to [[Lavu di U Renosu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lavu di U Renosu]] 6uhukqu5ped6pkdu2nr1yfk0fkkcts1 Stagnu d'Arasu 0 6362 364163 334477 2019-10-03T11:18:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu d'Arasu]] U [[stagnu]] d' '''Arasu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a cumuna di [[Zonza]]. A so superficia hè di 61 ettari. == Riferimenti == * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=38 Osservatoriu di l'ambienti di Corsica - Observatoire de l'Environnement de Corse] == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] rjb8k19faqig683aca11x9l1rjq0o3c Stagnu d'Arbitru 0 6363 364152 334478 2019-10-03T11:18:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu d'Arbitru]] U [[stagnu]] d' '''Arbitru''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] gmroms0hdtfelzcof8asvwlyamccs36 Stagnu di Balistra 0 6364 364168 334480 2019-10-03T11:19:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Balistra]] U [[stagnu]] di '''Balistra''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] qgs4pe4pxy752xwewoddrkn9hpfdu64 Stagnu di Biguglia 0 6365 364137 334481 2019-10-03T11:18:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Etang de Biguglia.jpg|thumb|240px|right|U stagnu di Chjurlinu]] U '''stagnu di Chjurlinu''' o '''stagnu di Biguglia''' hè una [[laguna]] liturania di a [[Corsica]] chì hè situata à u sudu di [[Bastia]], pocu luntanu da l'[[aeruportu di Puretta]]. Un curdone lituraniu rinosu a sipara da u [[mare Tirrenu]]. ==Giografia== [[File:Biguglia-Etang-3.jpg|240px|thumb|U stagnu di Chjurlinu, da vicinu]] U stagnu di Chjurlinu hè u più vastu [[stagnu]] di l'isula. Hè situatu à 5 kilomitri da [[Bastia]]. Si stende annantu à una superficia di 1450 [[ettari]] (14,5 km<sup>2</sup>), incù una lunghezza di 11 km da nordu à sudu è una larghezza massima di 2,5 km. Occupa a maiò parti di a ''piana di a Marana'' è un curdone lituraniu largu menu di un chilomitru a sipara [[mare Tirrenu]]. Da u sudu à u nordu, vicinu à u lavu si trovanu i cumuni di [[Lucciana]], [[Borgu]], [[Biguglia]] è [[Furiani]], induve un breve strettu cullega u stagnu à u mare. U bassu virsante di u stagnu si trova in una zona di [[sciste|scisti]] è inundazioni antichi. Riceve l'acque di u [[Bevincu]] chì sfocia in u stagnu. L'urigine di u stagnu hè da fà ricullà à l'inundazione ricente di u [[Golu]], escludendu l'isula San Damianu, chì hà a so urigine in inundazione antiche, è u lidu di a Marana cumplittamente di rene ricente. ==Impurtanza eculogica== [[File:Biguglia-Oiseaux.jpg|240px|thumb|Acelli marini in u stagnu]] A laguna hà dui zone di prutizzione [[Natura 2000]]: una zona di prutizzione spiciale è un [[situ d'impurtanza cumunitaria]]. A vasta estinsione ni face un'aria di vasta impurtanza eculogica di u [[mare Terraniu]] par via di a [[fauna]] è a [[flora]] acquatica è dinù per l'[[acelli]] chì ci stanu. U stagnu di Chjurlinu hè dunque un situ eccezziunale per a ricchezza di a fauna è di a flora in u [[Mediterraniu]]. Si pò mintuvà per esempiu a presenza di a [[cuppulata]] d'Hermann ([[Testudo hermanni]]). U stagnu di Chjurlinu hè una di e reserve naturale di [[Corsica]]. Ci vole à mintuvà a ricchezza biologica di u stagnu, cuncernendu piante [[fanerogame]] è [[invirtibrati]] è [[pesci]] (com'è a [[carpa di Corsica]]). Sta fauna acquatica permette à un grande numeru d'acelli di nidificà, di vive è di riproduce si nantu à u situ. E rive di u stagnu sò di grande impurtanza eculogica. I rose chì si poni truvà di u genaru [[kosteletzkya]] (''Kosteltzkya pentacarpos''), si trovani inoltre [[ontano|ontani]] è [[tamaricci]]. Sta flora, molta cumuna in [[Corsica]], hè moltu più rara in [[Auropa]] è in u [[Mare tarraniu]]. U lidu di a Marana hà dinù zone di spiaghje è di [[Duna|dune]] induve cresce a [[lavanda di mare]] [[endemismu|endemica]] (''Limonium strictisimum''). == Storia == Sicondu una carta antica, si pò vede trè isule à mezu à u stagnu di Chjurlinu: *'''Ischia Nova''' *'''Ischia Vechja''' *'''San Damianu''' == Ligami esterni== * [http://www.corsicatheque.com/Territoires/La-Corse-du-littoral/U-stagnu-di-Chjurlinu-un-espace-ecologique-de-premier-plan U stagnu di Chjurlinu - videu rializata da u CNDP di Corsica] * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/sites/FR9400571.html U stagnu di Biguglia, Natura 2000] * [http://www.ecologie.gouv.fr/article.php3?id_article=5113 Ministeru di l'Ecologia, Stagnu di Biguglia - Etang de Biguglia] * [http://www.bastia.fr/rubrique.php?id_rub=autour_marana A Marana, Situ di a cità di Bastia] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] 26hx90vcffj8pbq72aowdm26rff4v6c Stagnu di Canettu 0 6366 364164 334482 2019-10-03T11:18:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Canettu]] U [[stagnu]] di '''Canettu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] orr52utlpyebnbxns8o34igcg9ou5en Stagnu di Chevanu 0 6367 364162 334484 2019-10-03T11:18:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Chevanu]] U [[stagnu]] di '''Chevanu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] n6lb3l00umm2j1jov0fb7he8tq96grv Stagnu di Diana 0 6368 364161 354119 2019-10-03T11:18:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Aléria Etang de Diana 1.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Diana]] U [[stagnu]] di '''Diana''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] ia6mtm7c93vzjjd76f2geap10ss6p5v Stagnu di Padulatu 0 6369 364167 334486 2019-10-03T11:18:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Padulatu]] U [[stagnu]] di '''Padulatu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] cnzwhpqbl1h73aqu3bwmvwj91rz3gyw Stagnu di Padulatu Tortu 0 6370 364165 334487 2019-10-03T11:18:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Padulatu Tortu]] U '''stagnu di Padulatu Tortu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a cumuna di [[Zonza]]. U '''stagnu Padulatu Tortu''' hè un situ impurtantu par a ricchezza di a fauna lucali. Si pò mintuvà in particulari a prisenza di a [[cuppulata]] ([[Testudo hermanni]])è di a [[ranedda]] ([[Emys orbicularis]]). == Riferimenti == * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/sites/FR9400606.html Stagnu di Padulatu Tortu - Etang de Padulatu Tortu, Natura 2000] * [http://inpn.mnhn.fr/isb/servlet/NaturaServlet?action=Fsd&typeAction=1&pageReturn=fsdDescription.jsp&SITECODE_VS=200601FR9400606 INPN Inventariu Naziunali di u Patrimoniu Naturali - Inventaire National du Patrimoine Naturel] == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] 8hcbpipyjrcvhtkmigo15qab1qboiay Stagnu di Palu 0 6371 364144 334488 2019-10-03T11:18:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Palu]] U '''stagnu di Palu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. Hè situatu à u sudu di [[Ghisunaccia]]. U '''stagnu di Palu''' hè un situ impurtantu per a ricchezza di a fauna è di a flora lucale. Si pò mintuvà in particulare a presenza di a [[cuppulata]] ([[Testudo hermanni]]). == Riferimenti == * [http://sierm.eaurmc.fr/rlm/infos-generales/zones-homogenes/zone_37.html U stagnu di Palu - L'étang de Palu, Sierm] * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/sites/FR9400581.html Stagnu di Palu - Etang de Palu, natura 2000] == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] rne1il3q7c94ad3e0ezr19qle6cg29x Stagnu di Tanchiccia 0 6372 360111 334491 2018-09-11T12:36:21Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Tanchiccia]] U '''Stagnu di Tanchiccia''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a cumuna di [[Sarra di Farru]]. U nomu ''Tanchiccia'' significheghja ch'eddu hè un locu ind'eddu ci hè mori [[tancu|tanca]]. A superficia di u stagnu hè 14 ettari. A prufundezza media hè 1 metru. U stagnu di Tanchiccia hè un situ rimarchevuli da u puntu di vista di a flora è di a fauna, in particulari pà a prisenza di a [[ranedda]]. À tempi antichi, u stagnu cummunicava incù u mari è fù usatu com'è portu da i Rumani. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Sarra di Farru]] [[Categoria:Stagni di Corsica]] iko46e0eucrqvecfbfra29lzfr0ozbg Stagnu d'Urbinu 0 6373 364160 334479 2019-10-03T11:18:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Etang-d'Urbino-75.jpg|250px|right|U stagnu d'Urbinu]] U [[stagnu]] d' '''Urbinu''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. A so superficia hè di 750 ettari. Ci hè un isula annantu à u '''stagnu d'Urbinu''': l'[[isula d'Urbinu]]. Accantu à u stagnu, ci hè a furesta di Pinia. In u stagnu d'Urbinu, si face a cultura di l'ostrice è l'acquacultura. == Riferimenti == * [http://www.corsica-costaserena.com/rubrique.php3 A Costa Serena] == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] gbcboyionn41gkf0o5hdjrzduxqofyb Template:Stagni di Corsica 10 6374 45277 26609 2006-11-22T17:28:50Z 83.201.132.26 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I stagni di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Stagnu d'Arasu|Arasu]] [[Stagnu d'Arbitru|Arbitru]] [[Stagnu di Balistra|Balistra]] [[Stagnu di Biguglia|Biguglia]] [[Stagnu di Canettu|Canettu]] [[Stagnu di Casavona|Casavona]] [[Stagnu di Chevanu|Chevanu]] [[Stagnu di Diana|Diana]] [[Stagnu di Padulatu|Padulatu]] [[Stagnu di Padulatu Tortu|Padulatu Tortu]] [[Stagnu di Palu|Palu]] [[Stagnu di Pinareddu|Pinareddu]] [[Stagnu di Pozzu Neru|Pozzu Neru]] [[Stagnu di Tanchiccia|Tanchiccia]] [[Stagnu d'Urbinu|Urbinu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> bi9hxajz20ognrfn59ufbeuepawhkno Caltanissetta 0 6433 362160 350041 2019-05-15T15:13:59Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Caltanissetta | blasone=Caltanissetta-Stemma.png | nomeUfficiale=Caltanissetta | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=CL | latitudineGradi=37 | latitudineMinute=29 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=14 | lungitudineMinute=4 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=568 | superficia=416 | pupulazione=60.281 | densita=145 | merre=Roberto Gambino ([[Muvimentu 5 Stelle|M5S]]) | posta=93100 | telefunu=0934 | istat=085004 | abitanti=Nisseni | patrone=Arcanghjulu Michele | festa=u [[29 di sittembre]] | situ=http://www.comune.caltanissetta.it/ }} '''Caltanissetta''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Caltanissetta|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[File:Santo-Spirito-1.jpg|thumb|none|300px|Abbazia di Santu Spiritu]] === Cumune cuntigue === [[File:Caltanissetta.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Caltanissetta in a pruvincia]] [[Canicattì]] ([[Pruvincia d'Agrigentu|AG]]), [[Delia]], [[Enna]] ([[Pruvincia d'Enna|EN]]), [[Marianopoli]], [[Mazzarino]], [[Mussomeli]], [[Naro]] (AG), [[Petralia Sottana]] ([[Pruvincia di Palermu|PA]]), [[Pietraperzia]] (EN), [[San Cataldo]], [[Santa Caterina Villarmosa]], [[Serradifalco]], [[Sommatino]]. <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Caltanissetta]] [[Categoria:Sicilia]] ovfz0l1atfb5kjpt1abizhksx4n6g13 Catania 0 6469 350042 350030 2015-07-07T20:26:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Catania | blasone= | nomeUfficiale=Catania | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=CT | latitudineGradi=37 | latitudineMinute=31 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=15 | lungitudineMinute=4 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=7 | superficia=180,88 | pupulazione=296.453 | densita=1.639 | merre=Raffaele Stancanelli | posta=da 95121 à 95131 | telefunu=095 | istat=087015 | abitanti=Catanesi | patrone=Sant'Agata | festa=u [[5 di ferraghju]] | situ=http://www.comune.catania.it/ }} '''Catania''' hè una [[cumuna]] hè una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Catania|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. Hè a seconda cità siciliana per pupulazione. Hè situata in a costa orientale di a Sicilia, bagnata di u mari Joniu, in u centru di una ricca pianura cultivata cù agrumi, a mità strata tra [[Messina]] e [[Siracusa]], à i pedi di l'[[Etna]]. [[File:Catania BW 2012-10-06 11-32-08 2 fj.JPG|thumb|none|300px|Catedrale di Sant'Agata]] === Cumune cuntigue === [[File:Catania.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Catania in a pruvincia]] [[Aci Castello]], [[Belpasso]], [[Carlentini]] ([[Pruvincia di Siracusa|SR]]), [[Gravina di Catania]], [[Lentini]] (SR), [[Mascalucia]], [[Misterbianco]], [[Motta Sant'Anastasia]], [[San Gregorio di Catania]], [[San Pietro Clarenza]], [[Sant'Agata li Battiati]], [[Tremestieri Etneo]]. <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Catania]] [[Categoria:Sicilia]] bvggde0xp72m83nmadijuc37w0ypyzk Enna 0 6495 350043 350031 2015-07-07T20:26:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Enna | blasone= | nomeUfficiale=Enna | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=EN | latitudineGradi=37 | latitudineMinute=34 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=14 | lungitudineMinute=16 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=931 | superficia=357,18 | pupulazione=28.157 | densita=79 | merre=Rino Agnello | posta=94100 | telefunu=0935 | istat=086009 | abitanti=Ennesi | patrone=Maria Santissima di a Visitazione | festa=u [[2 di lugliu]] | situ=http://www.comune.enna.it/ }} '''Enna''' (dinù '''Castrogiovanni''', nome ufficiale sin'à u [[1926]]) hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia d'Enna|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[Image:Enna Pano.jpg|thumb|none|300px|Enna]] === Cumune cuntigue === [[File:Enna.svg|thumb|left|200px|A cumuna d'Enna in a pruvincia]] [[Agira]], [[Aidone]], [[Assoro]], [[Calascibetta]], [[Caltanissetta]] ([[Pruvincia di Caltanissetta|CL]]), [[Gangi]] ([[Pruvincia di Palermu|PA]]), [[Leonforte]], [[Nissoria]], [[Piazza Armerina]], [[Pietraperzia]], [[Santa Caterina Villarmosa]] (CL), [[Valguarnera Caropepe]], [[Villarosa]]. <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia d'Enna]] [[Categoria:Sicilia]] lum0kq8b8af4lbemxmwhn2vsuq6t0cl Girgenti 0 6523 138125 131453 2008-08-03T20:38:17Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Agrigentu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Agrigentu]] aj5ww3f95bzyjhupcus2nx2awcq0jor Rizzanese 0 6766 14905 2006-04-08T12:48:41Z Img 21 [[Rizzanese]] moved to [[Rizzanesu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rizzanesu]] huqoa7m5ijxh5k54acjnknv5jtpwf63 Lisandru Magnu 0 6767 361674 343382 2019-02-12T23:12:58Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:AlexanderTheGreat Bust.jpg|thumb|left|Lisandru Magnu in una copia di un bustu grecu in u ''British Museum'' di Londra]] [[Image:0 Alexander-Helios Capitolini (1).JPG|thumb|left|Lisandru Magnu in una copia di un bustu grecu in u [[Musei Capitolini]] ([[Roma]])]] '''Lisandru Magnu''' (grecu: Μέγας Αλέξανδρος) hè natu u 20 o u [[26 di lugliu]] di u [[356 AC]] ed hè mortu u [[10 di ghjugnu]] di u [[323 AC]]. Era un imperatori [[Grecia|grecu]] di [[Macedonia|Macidonia]]. Hè cunnisciutu sopratuttu com'è un geniu in l'affari militari. Quandu murì, ùn n'avia ca 33 anni, ma avia dighjà cunquistatu guasgi tuttu in u mondu chì era cunnisciutu à quiddi tempi. [[File:Map-alexander-empire.png|thumb|450px|left|I cunquisti di Lisandru Magnu.]] [[Categoria:Storia]] khf50gytsn4m7e4o2cgnycgcgpso2gl Carulu Magnu 0 6768 324250 319036 2013-03-08T20:28:36Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 115 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q3044]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] '''Carulu Magnu''' era u soprannome di ''Carulu u Prima'' (in [[lingua latina|latinu]] ''Carolus Magnus'', in [[lingua francesa|francese]] '''Charlemagne''', in [[lingua tedesca|tedescu]] ''Karl der Große''). Hè natu versu u [[742]]. Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == fd3f1drv5bgxwx4ubcw10j97u6sx86j Monte Rotondu 0 6785 336286 304732 2014-05-09T17:08:41Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Monte Ritondu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte Ritondu]] h0t61dwca10o0m0pbiw8420g2edq1oz Turra di a Calanca 0 6786 363794 334827 2019-10-03T11:12:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Torra_di_a_Calanca.JPG|thumb|250px|right|A torra di a Calanca]] A '''turra di a Calanca''' (o [[torra di a Calanca]]') hè una [[turra di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna d' [[Ulmetu]], à ottu chilomitri di [[Pruprià]]. Par andà à a turra di a Calanca à parta da Pruprià, ci voli à piddà a strada dipartimintali D57 in dirizzioni di [[Portu Poddu]]. Ghjuntu à l'imbrancamentu di a piaghja di Campiteddu, ci voli à piddà à manca. Si ghjugni prestu à a turra, chì si vidi à manca di u stradonu. [[Image: Torra_di_a_Calanca4.JPG|thumb|250px|left|A torra di a Calanca]] <!-----> == Storia == == Rifarenzi == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == * [http://sgc.chez-alice.fr/ Corsica Isula Bella] {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 3l9w8az42d0nol49xnv1reb8ely4alv Torra di a Parata 0 6787 363795 334777 2019-10-03T11:12:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Ajaccio TG2 JPG.jpg|thumb|250px|right|A torra di A Parata]] A '''[[torra]] di A Parata''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna d'Aiacciu. U prubitariu era prima u Ministeru di a guerra, ma a so prubità fù trasferrita dopu à a cità d'[[Aiacciu]], dopu à un'urdinanza di u Rè di Francia Louis-Philippe di l'ottu marzu 1838. A forma di a torra hè ronda. Hè alta 12 metri è u so diamitru misura 7,30 metri. A torra di A Parata hè una di i più torri cunnisciuti di l'isula postu ch'hè vicinu à Aiacciu è l'[[Isuli Sanguinari]], un locu mori friquintatu da i turisti, è chì ci si pò ghjugna faciuli. Hè un fattu stranu ch'eddi ci fussini dui torri cusì vicini: una in cima di a [[Punta di A Parata]] è quidd'altra annantu à l'isulottu di [[Mezu Mari]]. Ma ùn sò micca stati custruiti à listessa ebbica, postu chì quidda di l'isulottu di [[Mezu Mari]] hè stata eretta in circa [[1550]] quandu quidda di a Punta di A Parata hè stata custruita più dopu, in 1608. ==Itinerariu== A torra hè situata à 14 kilomitri di u centru d'[[Aiacciu]]. Da [[Aiacciu]], si piglia a dirizzioni di l'[[Isuli Sanguinari]], annantu à u stradonu dipartimentali D111. Si ghjugni in a Punta di [[A Parata]]. Si cuntinueghja drittu è si codda pà u stradeddu, cù i so ricciati è i scalinati in [[diurita nera]], è si ghjugni insin'à a torra, in cima, in deci minuti. Da a torra, ci hè una vista magnifica annantu à l'[[Isuli Sanguinari]] è u golfu d'Aiacciu. U spittaculu annantu à l'Isuli Sanguinari hè splendidu à u tramontu di u [[soli]]. == Storia == [[File:Torra di A Parata.jpg|thumb|left|250px|A torra vista da in ghjò]] A torra di A Parata hè stata custruita da [[Dumenicu d’Urnanu]] è [[Girolamo da Levante]] in [[1608]]. Era chjamata tandu a "Torra di a Sanguinara di Terra", in cuntrastu incù a "Torra di a Sanguinara di Mari" (ancu chjamata a "Torra Castellucciu"), custruita annantu à l'isula [[Mezu Mari]]. == Rifarenzi == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] * [http://www.ajaccio.fr/ situ di a cumuna d'Aiacciu] ==Liami== * [http://www.corsicanews.net/decouvrir/article-373.php Corsicanews: A Torra di A Parata] {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] m4ucy71niofk25tfearx73kekurcmla Torra di a Castagna 0 6788 363844 363425 2019-10-03T11:13:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di a Castagna]] A '''[[torra]] di a Castagna''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] ps0a52zr7w4v7p2nxtq62h3sd032v1o Torra d'Albu 0 6789 363813 345712 2019-10-03T11:12:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d' Albu]] A '''[[torra|Torra]] d'Albu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 944mmta9o28gm3vzwyvyqvmkgha8ydd Torra d'Ampuglia 0 6790 363806 334693 2019-10-03T11:12:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Ampuglia]] A '''[[torra]] d'Ampuglia''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di a [[Petra Curbara]]. <!-----> == Storia == Hè stata custruita da [[Marcu de Gentile]], in u [[1550]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] frmqdclqstm1c54iryz7u10gnii6m6p Torra d'Ancone 0 6792 363809 345714 2019-10-03T11:12:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Ancone]] A '''[[torra]] d'Ancone''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] r6v48dwt2i7tpnp01b0sxvjyt44nwgk Torra d'Agnellu 0 6793 363800 363417 2019-10-03T11:12:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Agnellu]] A '''[[torra]] d'Agnellu''' (o '''Torra d’Agneddu''') hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[Ruglianu]]. <!-----> == Storia == A '''torra d'Agnellu''' hè stata custruita à a fine di u XVIesimu seculu. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] d0q4fqfi6c0jg6x46ji9zkqhblto60v Torra d'Allistru 0 6794 363860 363442 2019-10-03T11:13:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d' Allistru]] A '''[[torra]] d'Allistru''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] p5qkt01vt4utarwvbo4bbspirc4w5ur Torra d'Appiettu 0 6795 363864 363427 2019-10-03T11:13:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Appiettu]] A '''[[torra]] d'Appiettu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 2dcyxb7pt405eyhuhmlwqsqhmafnnd1 Torra d'Asprettu 0 6796 363877 363418 2019-10-03T11:13:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Asprettu]] A '''[[torra]] d'Asprettu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] eai0zw4wqi7l626mojzw5n2clr8rw96 Torra di Benedettu 0 6797 363881 345721 2019-10-03T11:13:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Benedettu]] A '''[[torra]] di Benedettu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] dadu83qhvpe80qwgonw71k9ooqudafb Torra di Bravone 0 6798 363815 363433 2019-10-03T11:12:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Bravone]] A '''[[torra]] di Bravone''' (o '''Torra di Bravona''') hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a [[costa orientale]]. <!-----> == Storia == A Torra di Bravone hè stata custruita da l'architettu genuvesi [[Tobia Lomellino]] durante l'annu [[1541]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] nqykwdy4ze9betjrery6rjbwuqx7a5r Torra di Calanca 0 6799 124633 44589 2008-04-20T16:08:50Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Turra di a Calanca]] nimi3zhhirhlkf2mmsqndag5j8zscnp Torra di Caldanu 0 6800 363861 363421 2019-10-03T11:13:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Caldanu]] A '''[[torra]] di Caldanu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 474gu73lzx12mzctsfh5363eyii0pus Torra di Caldarellu 0 6801 363865 346253 2019-10-03T11:13:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Caldarellu]] A '''[[torra]] di Caldarellu''' (o '''Torra di Caldareddu''') hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 9ujib7dntsquwaf4l0kq6mdw0ha5e9u Torra di Calvi 0 6802 363840 362585 2019-10-03T11:13:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image:Calvi Port 1.jpg|thumb|250px|right|A torra di Calvi]] A '''[[torra]] di Calvi''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] sav4o1m58wx9ast176rcwc42s6kam5p Torra di Campumoru 0 6803 363798 363415 2019-10-03T11:12:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Corse_Campomoro_tour_genoise.jpg|thumb|250px|right|A torra di Campumoru]] A '''[[torra]] di Campumoru''' hè una [[torra di Corsica]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 7zavvmd9g7tb7o7mrc2cnqzznr140mm Torra di Canari 0 6804 363867 334709 2019-10-03T11:13:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Canari]] A '''[[torra]] di Canari''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]]. <!-----> == Storia == Hè stata custruita da [[Parigi de Gentile]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 4yqug8prp8lz5o4jsen3pe9qxiq950w Torra di Capannelle 0 6805 363832 363424 2019-10-03T11:12:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Capannelle]] A '''[[torra]] di Capannelle''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] hxx2h8x0bl6awdo196l9s0vwnwfw3in Torra di Capigliolu 0 6806 363845 345727 2019-10-03T11:13:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Capigliolu]] A '''[[torra]] di Capigliolu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] evvq0oulpcpo7tfc8zqdfd4y1a4xf6i Torra di Capiteddu 0 6807 363792 334713 2019-10-03T11:12:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Torra di Capiteddu.JPG|thumb|250px|right|A torra di Capiteddu. In u fondu, Aiacciu]] A '''torra di Capiteddu''' (o [[Torra di Capitellu]]) hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu àa cumuna di [[Grussetu è a Prugna]]. A so custruzzioni hà cuminciatu in [[1552]] ed hè stata compia in [[1553]]. A torra di Capiteddu hè più larga (13,50 metri di diamitru) ch'è alta (11 metri). A circunfarenza di a torra hè di 42 metri. À u pianu superiori, ci hè una rangata di 17 [[piumbatopghju|piumbatoghji]]. Ci sò dinò l'[[archera|archeri]] in parechji loca. A torra di Capiteddu hè scritta com'è munimentu storicu dipoi [[1991]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Torra di Capiteddu 1.JPG|Un piumbatoghju Image:Torra di Capiteddu 2.JPG| Image:Torra di Capiteddu 3.JPG|A rangata di pumbatoghji in cima Image:Torra di Capiteddu 4.JPG|Una archera </gallery> == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Munimenti di Corsica Edisud. Aix-en-Provence (in francesu) * [http://www.google.fr/books/pdf/The_Complete_Works_of_Sir_Walter_Scott.pdf?vid=OCLC04646725&id=R2EeAAAAMAAJ&output=pdf&sig=OuvYD-oy2lde_LAoVH2pA_7QeJQ The Complete Works of Sir Walter Scott, 1833, New York, p. 146-147 (in inglesu)] == Liami == * [http://www.capitello.com/capitello_txt.htm A torra di Capiteddu (in francesu)] * [http://fr.calameo.com/read/0000045260e3574b8ceb0 Taravi, A torra di Capiteddu, CRDP] == Da veda dinò == * a [[Lighjenda di a torra di Capiteddu]] {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] r65zt0ptdhx2jvw6g6hmmm7hp0ag2pm Torra di Capriona 0 6808 363810 345728 2019-10-03T11:12:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Capriona]] A '''[[torra]] di Capriona''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] fo5xs88oyx18yyc1zgbf8s3lx692zpz Torra di Capu di Fenu 0 6809 363869 345729 2019-10-03T11:13:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Capu di Fenu]] A '''[[torra]] di Capu di Fenu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 1kyhe3fuesgl20qkzm9hgf4ekdjggly Torra di Capu di Muru 0 6810 363816 363445 2019-10-03T11:12:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Corse tour genoise Capu di Muru.jpg|thumb|250px|right|A torra di Capu di Muru]] A '''torra di Capu di Muru''' hè una [[Torre genuvese di Corsica|torra ghjenuvesa di Corsica]]. Facia parti di u sistemu di torri urganizati par a difesa di a [[Corsica]] è custruiti, in seguitu à a dumanda di a populazioni, par pruteghja l'isula da i [[piratu|pirati]]. Quandu ci era u priculu, i turrighjani avvirtiani l'abitanti, à sonu di [[culombu]] o intacchendu u focu in a parti più subrana di a torra. Da a torra di Capu di Muru, si vedini a [[torra di A Castagna]], a [[torra di Capu Neru]], a [[torra di A Parata]] è a [[torra di Castidducciu]]. A torra di Capu di Muru hè situata annantu à a cumuna di [[Coti è Chjavari]]. U prubitariu è a [[Cullettività tarrituriali di Corsica]]. Hè scritta com'è munimentu storicu dapoi u 1954. == Storia == A torra di Capu di Fenu hè stata custruita da u 1597 à u 1598. L'architettu era Britio Tramallo. ==Archittitura== [[File:Genoise_tower_in_corsica.jpg|thumb|250px|A torra di Capu di muru è in u fondu, l'[[Isuli Sanguinari]]]] A torra hè tonda, circundata di piumbatoghji in a parti supiriori. Hè alta quindici metri. Hè cumposta, com'è a maiò parti di i torri ghjinuvesi di Corsica, di dui piani è di una tarrazza. U prima pianu cumporta un cistarra chì ghjov da racoglia l'acqui piuvani. U sicondu pianu hè u spaziu chì era risirvatu à i vardiani di a torra. Ci hè infini una scala interna chì parmetti di righjunghja a tarrazza di a torra, circundata da numarosi [[piumbatoghju|piumbatoghji]]. ==Ghjirandulata== [[File:Corse Capu di Muru phare.jpg|thumb|250px|Capu di muru è u fanali]] Partendu da [[Aiacciu]], si và versu [[Purtichju]] è si piglia i stradona N196, D55 è D155 par andà in [[Acqua Doria]]. À l'uscita di u paesi, si piglia a dirizzioni di [[Capu di Muru]]. À quandu compia a strada, ci voli à andà à pedi. Si suvita dopu u stradeddu insin'à a torra. Da a torra, si vedini i golfi d'[[Aiacciu]] è di u [[Vallincu]]. == Noti == <references/> ==Liami== * [https://www.youtube.com/watch?v=EoWN_ReEtCo Squadra alpaliccia: Ghjirandulata in a torra di Capu di Muru] ==Da veda dinò== * i [[Torri ghjinuvesi di Corsica]] * [[Capu di Muru]] {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] b7qp93obimtc2ucdsh60twj4rsm4ux9 Torra di Capu Neru 0 6811 363833 363419 2019-10-03T11:12:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Tour génoise de Capu Neru (golfe de Valinco, Corse-du-Sud).jpg|thumb|250px|right|A torra di Capu Neru]] A '''torra di Capu Neru''' hè una [[torra di Corsica]]. Facia parti di u sistemu di torri urganizati par a difesa di a [[Corsica]] è custruiti, in seguitu à a dumanda di a populazioni, par pruteghja l'isula da i [[piratu|pirati]]. Quandu ci era u priculu, i turrighjani avvirtiani l'abitanti, à sonu di [[culombu]] o intacchendu u focu in a parti più subrana di a torra. A torra di Capu Neru hè situata annantu à a cumuna di [[Coti è Chjavari]]. == Storia == ==Archittitura== A torra hè tonda, circundata di una rangata di piumbatoghji in a parti subrana. ==Ghjirandulata== Da a torra, si vedini i golfi d'[[Aiacciu]] è di u [[Vallincu]]. == Noti == <references/> ==Liami== * [https://www.youtube.com/watch?v=1_YOfJXkeU0 Videu: Fora di Strada: Capu Neru] ==Da veda dinò== * i [[Torri ghjinuvesi di Corsica]] * [[Capu Neru]] {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 053fr31vx3kc5vlz6av67r2yrv1dcyb Torra di Cargali 0 6812 363862 363432 2019-10-03T11:13:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Cargali]] A '''[[torra]] di Cargali''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] js7qlus7hry6bsyi75aiimk2xlv8h1o Torra di Carghjesi 0 6813 363799 345733 2019-10-03T11:12:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Carghjesi]] A '''[[torra]] di Carghjesi''' (o ‘’’Torra di Cargese’’’) hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 4c3h4527vo203tz75dlktkyd1070s97 Torra di Castellare 0 6814 363878 363446 2019-10-03T11:13:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image:Pietracorbara torre di l'Aquila.jpg|thumb|250px|right|A torra di Castellare]] A '''[[torra]] di Castellare''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] pmxvnevo2yxg4pndvuly75hxeyic0re Torra di Castelluchju 0 6815 363818 363440 2019-10-03T11:12:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Castelluchju]] A '''[[torra]] di Castelluchju''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] fzkmkfkydlenbzuk17jzgglhr4tbmcq Torra di Centuri 0 6816 363812 334723 2019-10-03T11:12:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Centuri]] A '''[[torra]] di Centuri''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[Centuri]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 93y2jvjwdzfhc0yw8nvwnd2sv4v6d2o Torra di Diana 0 6817 363831 363435 2019-10-03T11:12:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Diana]] A '''[[torra]] di Diana''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] jqnxtp97nwwpa2ad4gsu0s8d1jn30z6 Torra d'Elbu 0 6818 363871 353462 2019-10-03T11:13:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Scandola_tour_g%C3%A9noise_d%27Elbu.jpg|thumb|A torra d'Elbu]] A '''Torra d'Elbu''' hè una torra di [[Corsica]] chì face parte d'un inseme di torre di u dispusitivu di difesa messu in piazza da i Genuvesi, trà u 1605 è u 1611, chì à quell'epica, tutte e coste di l'isula eranu abbuttate da i Barbareschi, in particulare quelli di u litturale di Corsica di punente.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè situata annantu à a cumuna d'[[Osani]]. In i tempi, a torra d'Elbu era chjamata ''Torra d'Imbutu''.<ref>''Imbutu'' si pò leghje annantu à parechje carte di u seculu XVIII cum'è a ''Carta militaresca di l'isula di Corsica induv'elle sò marcate tutte e parochje è tutti i principali paisoli d'ogni pieve, mudificata in l'annu 1740, sicondu l'ordini di u Sgiò marchese di Maillebois''.</ref> 'Ssa torra è quella vicinante, a [[torra di Gargalu]], si trovanu isulate da l'abitazione. Ci vole à sapè ch'è i Genuvesi avianu fattu evacuà tutte e pupulazione, dapoi [[Calvi]] sin'à [[Aiacciu]], eccetuatu qualchì rara piazza furtificata cum'è Girulata è [[Portu]] (o ''Portu di Sia''). A torra d'Elbu chì dumineghja a marina eponima, à livante di a penisula di [[Scandula]], si trova in u fondu di a cala d'Elbu. Hè situata fora di a [[Riserva naturale di Scandula]], ma in u situ dettu ''Scandula'' di u [[Cunsirvatoriu di u spaziu litturale è di e rive lacustre|Cunsirvatoriu di u litturale]], à cavallu annantu à e cumune d'[[Osani]] è [[Galeria]]. ==Storia== L'edificazione di 'ssi torre avia principiatu versu a mità di u seculu XVI, à i conti di e cumunità è [[pieve]], è servianu à l'agguattadori per signalà, per via di fochi, l'approcciu di i battelli di a flotta [[Imperu ottumanu|ottumana]]. ==Descrizzione== A forma di a torra hè ronda. ==Accessu== [[File:Scandola_tour_d%27Elbu.jpg|thumb|A torra è a cala d'Elbu]] L'accessu à a torra d'Elbu si face da u tracone di Canalette (si termineghja à a piccula spiaghja di a marina d'Elbu) da induve parte un picculu stradellu di circa 500 metri. == Note == <references/> {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] en4wuws1u34kquocf92v6uuv0f9v011 Torra d'Erbalunga 0 6819 363797 363414 2019-10-03T11:12:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Corse-04599-Erbalunga-tour gnoise.jpg|thumb|300px|left]] [[Image:Erbalonga_01.JPG|thumb|300px|right|A torra d'Erbalunga]] A '''[[torra]] d'Erbalunga''' hè una [[torra di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Brandu]]. A torra d'Erbalunga hè situata à l'estremità d'un picculu pinzu davanti à a marina d'Erbalunga. == Storia == Hè stata edificata à u seculu XVI. À tempi antichi, vene à dì à i seculi XVI, XII è XVIII, a torra dipendia di l'abitanti di e cumune di a cumunità di Brandu, cum'è a [[torra di Lavasina]] o a [[torra di Sagru]] à u nordu. Durenti a guerra trà Genuva è a Francia, da 1550 à 1560, ci eranu à spessu e battaglie in i circondi d'[[Erbalunga]]. I signori d'Erbalunga eranu favurevuli à Genua, invece quelli di Brandu eranu in favore di a Francia. Hè accadutu cusì chì a torra ricevissi 77 cannunate tirate da e truppe francese è turche, chì anu dannificatu tandu a torra d'Erbalunga, chì era tenuta à l'epica da Alessandro Gentile. ==Prutezzione== [[File:Corse-04590-Erbalunga-tour génoise.jpg|left|150px]] A torra d'Erbalunga hè classata cum'è munimentu storicu. Hè scritta à l'inventariu di i munimenti storichi dipoi u 24 ghjennaghju di u [[1995]]. Hè a Cullettività Territuriale di Corsica chì s'accapa di a gestione di a torra d'Erbalunga, dopu à u trasferrimentu chì hè statu fattu da u dicretu 2003-1111 di u 18 di nuvembre 2003. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] {{c-supranu}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] jkyht9a2vj5fjlh95pzpun60kp9yo7m Torra di Ferringule 0 6820 363879 363447 2019-10-03T11:13:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Ferringule]] A '''[[torra]] di Ferringule''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] rh1m3vcdjb4y4oez8mlgscjwztann6d Torra di Fautea 0 6821 363855 352596 2019-10-03T11:13:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image:Tour de Fautea 01.jpg|thumb||250px|right|A torra di Fautea]] A '''[[torra]] di Fautea''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] ibeez2p390nb57edg6dxk699quckmjf Torra di Finochjarola 0 6822 363839 363437 2019-10-03T11:12:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Finochjarola]] A '''[[torra]] di Finochjarola''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] a7fb2poe7cahxig8ho3gv2zwzhkxs44 Torra di Fiurentina 0 6823 363884 363436 2019-10-03T11:13:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Fiurentina]] A '''[[torra]] di Fiurentina''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] nfnsnuf7hjwf0b9u3yzaypb6k2dcidj Torra di Fornali 0 6824 363872 345741 2019-10-03T11:13:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Fornali]] A '''[[torra]] di Fornali''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Nebbiu]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 94bfa5eonw5705xlulpgoap4a7g903w Torra di Galeria 0 6825 363857 363430 2019-10-03T11:13:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Galeria]] A '''[[torra]] di Galeria''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 969wtgykpk96h6ejm9qhx9alt8srrag Torra di Giraglia 0 6826 363859 353563 2019-10-03T11:13:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Giraglia_phare_et_tour_g%C3%A9noise.jpg|thumb|A torra è u fanale di a Giraglia]] A '''torra di a Giraglia''' hè una [[torra genuvese]] di [[Corsica]], situata annantu à l'isulottu di a [[Giraglia]], annantu à a cumuna d'[[Ersa]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'isulottu di a [[Giraglia]], hè longu 800 metri è largu 50 metri. Hè situatu à 2,5 kilomitri di e coste di u [[Capicorsu]]. A torra si trova in a punta di l'isula, davanti à u [[fanale di a Giraglia|fanale]]. ==Storia== [[File:Tour_de_la_Giraglia_ASG_Corsica_886.jpg|thumb|Pianu di a torra, à l'epica di a custruzzione]] Una [[torra genuvese]] ci fubbe architettata à u seculu XVI. Da [[1573]], un torra à a Giraglia hè listata frà e torre litturale à custruisce da [[Genuva]] per difende a [[Corsica]]. A decisione di custruzzione hè finalmente pigliata in [[1582]] da u signore capicursinu Don [[Cristofaro Tagliacarne]] è u [[guvernadore]] genuvese [[Stefanu Passano]], incù l'accordu di a pupulazione. U [[6 uttrove]] di u [[1583]], l'accordu di custruzzione hè validatu da l'Offiziu di Custruzzione di e Torre, incù lugliu di u [[1584]] cum'è data iniziale di cumpiimentu privistu. I travagli smarranu sottu à a direzzione di l'architettu [[Dumenicu Pelo]]. Eppuru, i prublemi lugistichi ligati à u fattu di custruisce annantu à unu isulottu ritardanu u cantieru. In una lettera di u [[29 lugliu]] di u [[1584]], Don Tagliacarne informa u nuvellu guvernadore genuvese, [[Cattaneo di Marini]], di e difficultà di trasportu di u nutrimentu è di u materiale da [[Bastia]] à a [[Giraglia]], ***affinch'è riclamà di i ***cumporti supplementarii. Ma u guvernadore addirizza à u [[Senatu di Genuva]] una lettera designendu Bartolomeo di Sarzana cum'è futuru capu di u torra. Malgradu i prublemi d'appruvvisiunamentu, a siconda volta di l'edifiziu hè ultimata u [[16 nuvembre]] di u [[1584]] è a torra hè guasi compia u [[10 dicembre]]. U ***surintendant Don Tagliacarne manda l'avvisu di fine di travagli à u guvernadore à a fine dicembre di u [[1584]]. Hà spesu tandu 9311 [[Lira|lire]] per a custruzzione, somma chì li hè rimbursata, in seguitu à a so assignazione di l'agenti di u Tisoru u [[6 frivaghju]] di u [[1585]]. U prilevamentu d'un drittu d'armeghju deve permette di ***recouvrer 'ssi soldi. Da u seculu XVI à u seculu XVIII, a guarnigione di a torra hè cumposta d'un capu, di trè suldati chì almenu unu hè [[bumbardieru]], è d'un omu incaricatu di u ***ravitaillement è di u trasportu in barca sin'à a [[Corsica]]. U persunale hè capicursinu o [[Bastia|bastiacciu]]. Parechji capi s'imponenu in dinastia, cum'è i Di Urbanis, à parte di u [[1720]]. ==Descrizzione== [[File:Ersa_Giraglia_phare_et_tour.jpg|thumb|A torra è u fanale, da luntanu]] A torra hè un edifiziu in petra di forma quatrata, chì cumporta parechji piani. A torra hè oghje pruprietà di u [[Cunsirvatoriu di u Litturale]] in bonu statu di cunsirvazione. Annantu à trè livelli, cum'è tutte e [[torra genuvese|torre genuvese litturale]], a torra hè incimata d'una terrazza circundata di [[merlu|merli]] è fianchighjata d'una [[guardiola]]. == Note == <references/> == Ligami == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torra genuvese di Corsica]] l6fh9rzmvjrcy4lxc51ioujfs5vqsg0 Torra di Girolata 0 6827 363819 363441 2019-10-03T11:12:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Girolata]] A '''[[torra]] di Girolata''' hè una [[torra di Corsica]]. A Torra di Girolata hè stata custruita da l'architettu genuvese [[Geronimo da Levante]] durante l'annu [[1551]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] * Orsu Ghjuvanni Caporossi, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 2iir9qn9u5sgqnw939l5ylmub765q9l Torra di Grisgione 0 6828 363868 363438 2019-10-03T11:13:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Grisgione]] A '''[[torra]] di Grisgione''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[San Martinu di Lota]]. <!-----> == Storia == Hè stata custruita in u [[1542]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] mtz0vl1k2xmr1e12zev0btg59oi2u7u Torra di l'Isula di Gargali 0 6829 363823 345746 2019-10-03T11:12:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di l'Isula di Gargali]] A '''[[torra]] di l'Isula di Gargali''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 2bd36ypfroqoq9av469h1zqpcuq4fu4 Torra di l'Isuledda 0 6830 363802 334780 2019-10-03T11:12:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Torra di l'Isuledda.JPG|thumb|250px|right|A torra di l'Isuledda]] A '''[[torra]] di l'Isuledda''' (o '''Torra di l'Isulella''') hè una [[torra di Corsica]]. Hè ancu chjamata a Torra di i Setti Navi, apposta ch'edda hè situata accantu à a Punta di i Setti Navi. A torra hè stata custruita in [[1608]]. A torra hè situata annantu à a cumuna di [[Pitrusedda]]. U prubitariu di u situ hè a cumuna di [[Pitrusedda]]. Par andà ci à parta d'[[Aiacciu]], ci voli à piglià u stradonu naziunali N196 in dirizzioni di [[Purtichju]]. Ghjuntu à l'altezza di Pisciatedda, ci voli à piglià à dritta versu [[Purtichju]]. Dopu, passatu Purticchju, ci voli à andà à dritta versu [[l'Isuledda]]. Ci voli à piglià dinò à manca par andà versu a Torra di l'Isuledda. Si ghjugni dopu davanti à una stretta. Cuddendu à pedi pa issa stretta, si ghjugni à a torra in deci minuti. A Torra di l'isuledda hè scritta annantu à l'invintariu di i munumenti storichi dipoi u [[4 aostu]] [[1992]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Torra di l'Isuledda3.JPG|A rangata di piumbatoghji, in cima Image:Torra di l'Isuledda4.JPG| </gallery> <gallery> Image:Torra di l'Isuledda 5.JPG|Un piumbatoghju Image:Torra di l'Isuledda 1.JPG| </gallery> == Rifarenzi == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] fqxaztw4bsp3fwrrmpr6u43hkarog80 Torra di Lozari 0 6831 363835 345747 2019-10-03T11:12:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Lozari]] A '''[[torra]] di Lozari''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] r1hbq988gj7pnmjfxe43hg4apzz2gzx Torra di Meria 0 6832 363817 363448 2019-10-03T11:12:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Meria]] A '''[[torra]] di Meria''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 7figfjrbdhpqjgaoxg3zcqcppyv313x Torra di Micalona 0 6833 363796 363413 2019-10-03T11:12:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Torra di Micalona3.JPG|thumb|250px|right|A torra di Micalona]] A '''torra di Micalona''' (o [[Turra di Micalona]]) hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna d'[[Ulmetu]], à a surtita d'Abbartedda. A torra di Micalona si vedi da a [[torra di Campumoru]] è da a [[torra di Capriona]]. U prubitariu di a torra hè privatu. Da a torra di Micalona, si vedi a bocca di u [[Taravu]]. A torra di Micalona hè stata custruita in [[1589]]. Saria stata incindiata da [[Stefanu Doria]] in [[1564]]. A struttura di a torra hè ronda. Hè fatta di [[granitu]] russicciu. == Gallaria d'imaghjini== <gallery> Image:Torra di Micalona1.JPG| Image:Torra di Micalona2.JPG|I [[piumbatoghju|piumbatoghja]] in cima Image:Torra di Micalona4.JPG| </gallery> <gallery> Image:Taravu.JPG|A bocca di u [[Taravu]], da a torra di Micalona Image:Torra di Micalona5.JPG| </gallery> == Rifarenzi == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] * [http://www.studiosdolla.net/CV/site/tours.htm Torre di Corsica (in francesu)] * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) == Liami == * [http://paglia.orba.free.fr/reve/reve2.htm Torri ghjinuvesi (in francesu)] {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] eloer4bedbg0bb8uoa4baq1ycvd93uz Torra di Miomu 0 6834 363850 363439 2019-10-03T11:13:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Miomu]] A '''[[torra]] di Miomu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[San Martinu di Lota]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] abumcgj6a0iimwnqwskz8jc09hqaapg Torra di Mortella 0 6835 363825 363420 2019-10-03T11:12:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Mortella]] A '''[[torra]] di Mortella''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] d911vtpuixpvpgupqz8sskal8ykesae Torra di Munticellu 0 6836 363873 363426 2019-10-03T11:13:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Munticellu]] A '''[[torra]] di Munticellu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] fk9lcx0prll448h1dt9jvc02h255z8j Torra di Negru 0 6837 363848 345751 2019-10-03T11:13:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Negru]] A '''[[torra]] di Negru''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] l8zd6blomqaohc768dpwhlph4czd8ol Torra di Nonza 0 6838 363803 334741 2019-10-03T11:12:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Corse-04654-Nonza-tour paoline.jpg|300px|left]] [[Image:Corse-04650-Nonza-tour paoline.jpg|thumb|300px|right|A torra di Nonza]] A '''[[torra]] di Nonza''' hè una [[torra di Corsica]]. == Storia == Inde l'annu 1757, Nunza si rallegia à Pasquale Paoli. Mentre a guerra contra a Francia, Nunza era un locu strategicu di l'armata paolina ind'u Capicorsu. U paese fu bombardatu da u mare mentre a ghjurnata sana di u 24 d'aostu 1768 pè asicurà a marchja di e tre colonne d'infanteria di u generale francese Grandmaison. I 1200 suldati francesi funu prigiunati e troppe corse, à u nordu i u paese. Ma u commandante corsu Ghjacumu Casella firmava ind'a torra. Gridendu cumandi, è incu un sistemu di curdelle ligate à i fucili pè tirà da parechji loci in stessu tempu, facia credè à i francesi à una forta resistenza. Solu accitava a redizzione cu l'onori militari è u dirittu di portà l'arme cu ellu à l'atre troppe paoliste. A legenda dice chi videndu Casella sorte solu di a torra cu e crochje, Grandmaison dimandava induv'era a troppa, è chi u vechju suldatu rispondia : "Eccu a troppa, so eiu!" Fu cundottu cu l'onore ind'u Nebbiu, accant'à Paoli, da Grandmaison stessu. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] {{c-supranu}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 59ncqgp6t2vkovuno1dt3h3f8bnjefg Torra d'Olmettu 0 6839 363856 345718 2019-10-03T11:13:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Olmettu]] A '''[[torra]] d'Olmettu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 3phiyb51xvffjt0fhnpy1yzsz31tseh Torra d'Omigna 0 6840 363851 345719 2019-10-03T11:13:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image:Corse-Cargese-Tour Omigna.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Omigna]] A '''[[torra]] d'Omigna''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] no0qzt65hqfuihgxt4y91llxzh0xiw0 Torra d'Orchinu 0 6841 363826 363444 2019-10-03T11:12:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra d'Orchinu]] A '''[[torra]] d'Orchinu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 1yn2konz4o4ty00ptyskh0v0znw2czt Torra di Padulella 0 6842 363822 363451 2019-10-03T11:12:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Padulella]] A '''[[torra]] di Padulella''' hè una [[torra di Corsica]].Hè situata annantu à a cumun di [[Moriani]]. <!-----> == Storia == A '''Torra di Padulella''' hè stata custruita in u [[1548]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 7gwjqgqyd4z3fltnro8nliagp3pvx7w Torra di Petranera 0 6843 363875 363452 2019-10-03T11:13:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Petranera]] A '''[[torra]] di Petranera''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[San Martinu di Lota]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] az11k4ootx1quori3tihxn1yrbjeubt Torra di Pinareddu 0 6844 363853 334745 2019-10-03T11:13:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Pinareddu]] A '''[[torra]] di Pinareddu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu a cumuna di [[Portivechju]]. <!-----> == Storia == A '''[[torra]] di Pinareddu''' hè stata custruita à a fini di u XVIesimu seculu. == Rifarenzi == * Dirizzioni Rigiunali di l'Affari Culturali di Corsica, [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] duq1nfs9ce5ig1coba1s31nb4bof2fm Torra di Poghju 0 6845 363842 363453 2019-10-03T11:13:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Poghju]] A '''[[torra]] di Poghju''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna d' [[Ersa]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] qawel8jxr3h9s2x70zk0javd7n8h3mc Torra di Portu 0 6846 363852 363428 2019-10-03T11:13:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Corse_Porto_tour_genoise.jpg|thumb|300px|left|Torra di Portu]] [[Image:Korsika_Porto.jpg|thumb|300px|right|A torra di Portu]] A '''[[torra]] di Portu''' hè una [[torra di Corsica]] in [[Portu]]. Hè una torra quatrata. == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] g0sox4u4u402fhpy95l6c9lg88hl54a Torra di Portu di Sia 0 6847 363827 363456 2019-10-03T11:12:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Portu di Sia]] A '''[[torra]] di Portu di Sia''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] lzldujr4j4hppbob7n3tqr95a6n0elg Torra di Punta Caldanu 0 6848 363821 345755 2019-10-03T11:12:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Punta Caldanu]] A '''[[torra]] di Punta Caldanu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] gckipovl4rcostlajf9r8rkzpuyd9a4 Torra di Punta d'Arcu 0 6849 363866 363422 2019-10-03T11:13:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Punta d'Arcu]] A '''[[torra]] di Punta d'Arcu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] dwo04yfpm59f5pqopqz61lunvf97mj4 Torra di Punta Mortella 0 6850 363854 345757 2019-10-03T11:13:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Punta Mortella]] A '''[[torra]] di Punta Mortella''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] mza2u9ejvajmvpw1zo6mzelmwe5jlg3 Torra di Porrata 0 6851 363882 363423 2019-10-03T11:13:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Porrata]] A '''[[torra]] di Porrata''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] gxccwzg32sbl6tv5derae0demsq7eo2 Torra di Roccapina 0 6852 363805 353608 2019-10-03T11:12:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Corse_Roccapina_tour_genoise.jpg|thumb|A turra di Roccapina]] A '''turra di Roccapina''' (o ''Torra di Roccapina'') hè una [[turra di Corsica]], di u [[seculu XVII]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè una [[turra ghjinuvesa]], situata annantu à a cumuna di [[Sartè]], à un'altezza di 134 metri. Faci parti d'un insemu di turri di u dispusitivu di difesa missu in piazza da i Ghjinuvesi, trà u 1605 è u 1611, chì à quidd'ebbica, tutti i costi di l'isula erani abbuttati da i Barbareschi, in particulari quiddi di u litturali di a Corsica di punenti. Accantu à a [[turra]], ci si trova un munimentu naturali di [[Corsica]]: u [[Lionu di Roccapina]]. Da a turra, ci hè a vista annantu a piaghja d'Arbaghju, annantu à l'[[Omu di Cagna]], annantu à [[I Monachi]] è annantu à a [[Turra d'Ulmetu]]. ==Storia== [[File:Tour de Roccapina.jpg|thumb|L'apartura in a volta]] L'edificazioni di a turra di Roccapina fù prugittata in un ducumentu di 1573, chì discrivi u prugramma di l'ultima fitta di custruzzioni di i turri di u litturali. Quidda di Roccapina hè stata custruita in circa 1610-1612, da Giovanni de Cauro, chì custruì dinò a [[turra di Sinetosa]]. A turra era vardata da un capu è dui suldati pagati da u Tinenti di Sartè. Ma a turra ùn fù più vardata à u principiu di u seculu XVIII. ==Discrizzioni== 'Ssa turra circulari s'inalza annantu à trè liveddi tradiziunali : basamentu cecu, pianu partusgiatu incù una porta, è tarrazza. I [[piumbatoghju|piumbatoghji]] di a curona sò rimpiazzati da di i [[brittisca|brittischi]]. À l'internu, a pezza di u prima pianu hè cuparta d'una cupula. Unu pozzu fala in a cistarra. Annantu à a tarrazza, a varghjola di scali hè sparita. Ci sò parichji [[archera|archeri]], ma a volta hè aparta, à u liveddu di u sicondu pianu. ==Prutizzioni== A turra di Roccapina hè classata com'è munimentu storicu dipoi [[1994]]. ==Accessu== [[File:Roccapina Torra.JPG|thumb|A turra, vista da u stradonu]] Annantu à u stradonu d'[[Aiacciu]] à [[Sartè]], si pidda a strada chì và in [[Roccapina]], insin'à à piaghja. À quandu ghjuntu à a piaghja, ci hè un grossu chjapponu. Da quì, ci hè un stradeddu chì codda insinamenti à a turra, in circa una meza ora. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). ''Munimenti di Corsica'', Edisud. Aix-en-Provence (in francesu) == Liami == * [https://www.youtube.com/watch?v=31cKBDABYX8 Videu: Roccapina - A piaghja, u Lionu è a turra] == Da veda dinò == * u [[Lionu di Roccapina]] * [[Roccapina]] {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] j06w9zhw8lsiv4m267pd1lfsf5yp7p4 Torra di Roglianu 0 6853 363828 334754 2019-10-03T11:12:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Roglianu]] A '''[[torra]] di Roglianu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè ancu chjamata a torra "Barbara da mare". Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[Roglianu]]. <!-----> == Storia == Hè stata custruita in u [[1524]] da [[Francesco de Negroni]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] nxxki36fooel3citn2plo2tzdcf3fwr Torra di Sacru 0 6854 363846 363429 2019-10-03T11:13:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Sacru]] A '''[[torra]] di Sacru''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[Siscu]]. <!-----> == Storia == A '''torra di Sacru''' hè stata custruita in u [[1570]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] dd0ou7pv214nme7lc6lsdrzru81x4wd Torra di Sagone 0 6855 363814 352878 2019-10-03T11:12:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Vico - Tour de Sagone.jpg|thumb|250px|A torra di Savona]] A '''[[torra]] di Savona''' hè una [[torra di Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè situata annantu à a cumuna di [[Vicu]]. 'Ssa torra d'agguattu litturali hè situata à punenti di a [[cala di Savona]]. A torra ùn hè micca in bonu statu di cunsirvazioni, chì hè in parti arruvinata. Hè classata com'è munimentu storicu. == Storia == [[File:Vico tour de Sagone.jpg|thumb|250px|A torra di Savona, da vicinu]] A torra ghjenuvesa di Savona hè stata custruita à u principiu di u seculu XVII, à listessa epica ch'è i torri d'[[Torra d'Omigna|Omigna]], [[Torra d'Orchinu|Orchinu]], [[Torra di Carghjesi|Carghjesi]] è [[Torra di Capu Rossu|Capu Rossu]]. Faci parti di l'insemu di torri custruiti à l'ebbica longu i costi di Corsica da i ghjenuvesi, chì a Corsica era tandu sottu à a so duminazioni, par pruteghja l'abitanti da l'incursioni di i pirati barbareschi, chì abbuttavani tandu i casi è i paesi è rapìani la ghjenti. U 21 aprili 1763, a torra di Sagona chì strapiomba a cala di Savona, vardata da i Ghjinuvesi par pruteghja u trasportu di legnu di a furesta d'Aitona, hè attaccata da i Corsi. Dopu à un prima faddimentu, 'ssa mossa hè incurunata di successu calchì ghjornu dopu. U 1a maghju 1811, un gruppu di navi di guerra inglesi attacca i trè navi francesi posti in u fondu di a cala di Sagona. L'artigliaria hè stallata annantu à a piattaforma suprana di a torra è una battaria hè custruita à u so pedi. Dopu menu di dui ori di cumbattu, i spararii inglesi hani raghjoni di a risistenza francesa. A torra hà subitu calchì disguastu par via di 'ssa battaglia.<ref>[http://www.corsematin.com/article/corse-du-sud/quand-les-anglais-canardaient-la-tour-de-sagone.163853.html Corse-matin: Quandu l'inglesi sparavani annantu à a torra di savona]</ref> == Noti == <references/> == Bibliugrafia== [[File:Blason ville fr Sagone 20.svg|250px|thumb|I torri annantu à a stemma di Savona]] == Liami == * [http://www.histoire-image.org/pleincadre/index.php?i=544&id_sel=undefined Archivi Dipartimentali di u Pumonti: Lettara di Nabulionu à u ministru di guerra, Clarke, duca di feltre, 3 nuvembri 1811] * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] shyknxqp6uf5ojupd300noukyudmzhn Torra di Saleccia 0 6856 363824 363449 2019-10-03T11:12:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Saleccia]] A '''[[torra]] di Saleccia''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 6tb41rdy5omlfa4htnm0nwnxpujaugs Torra di San Benedettu 0 6857 363883 363450 2019-10-03T11:13:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di San Benedettu]] A '''[[torra]] di San Benedettu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] jjsg63x2dt4ibrff1p2pf019xuvkvee Torra di San Ciprianu 0 6858 363838 345761 2019-10-03T11:12:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di San Ciprianu]] A '''[[torra]] di San Ciprianu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] cxhqlgrbq2y8wl4xy1i5b1jdwifhk7o Torra di San Fiurenzu 0 6859 363811 345762 2019-10-03T11:12:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di San Fiurenzu]] A '''[[torra]] di San Fiurenzu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] a23rd0mr4f1n9sf1hlnerejpacs1yw4 Torra di San Pellegrinu 0 6860 363874 363455 2019-10-03T11:13:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di San Pellegrinu]] A '''[[torra]] di San Pellegrinu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a [[Costa orientale]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] ea7x722zu1l0xhh10pagmpg1jnn3dd8 Torra di San Vincenzu 0 6861 363836 334762 2019-10-03T11:12:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di San Vincenzu]] A '''[[torra]] di San Vincenzu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in [[Balagna]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] s3rd56lz1f8gzmncxazq39ihfo8ru81 Torra di Sant' Amanza 0 6862 363841 345763 2019-10-03T11:13:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image:Tour_de_Sant%27Amanza.jpg|thumb|250px|right|A torra di Sant' Amanza]] A '''[[torra]] di Sant' Amanza''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] giby4akexzcicqzkr6a91tdpq6hzzv3 Torra di Santa Maria Chjapella 0 6863 363870 363434 2019-10-03T11:13:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Santa Maria Chjapella]] A '''[[torra]] di Santa Maria Chjapella''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]]. <!-----> == Storia == A '''[[torra]] di Santa Maria Chjapella''' hè stata custruita in u [[1549]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] gpw1v3omx5kabk7baxetogbermh39xi Torra di Scalu 0 6864 363876 345764 2019-10-03T11:13:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Scalu]] A '''[[torra]] di Scalu''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] lfuhurk1utqjcgp8nqvb9s8fgesvfgg Torra di Solenzara 0 6865 363829 345765 2019-10-03T11:12:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Solenzara]] A '''[[torra]] di Solenzara''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] ie2fkm5ty1h50bogi7z251bfk61031s Torra di Spanu 0 6866 363863 363443 2019-10-03T11:13:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Spanu]] A '''[[torra]] di Spanu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in [[Balagna]]. <!-----> == Storia == A '''[[torra]] di Spanu''' hè stata custruita in u [[1530]] è u [[1531]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] ctro93pzehpbiznep17na1a3z085ik0 Torra di Sponsaglia 0 6867 363837 345766 2019-10-03T11:12:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Sponsaglia]] A '''[[torra]] di Sponsaglia''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 5oprwra6aeahnoupz29i3wwahazrnsy Torra di Tizzà 0 6868 363880 345767 2019-10-03T11:13:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Tizzà]] A '''[[torra]] di Tizzà''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] mbxry3gsu3cu6z8lxe080ginqkxaawi Torra di Toga 0 6869 363820 363454 2019-10-03T11:12:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Toga]] A '''[[torra]] di Toga''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata in u [[Capicorsu]], annantu à a cumuna di [[Bastia]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 1lvhg7amiapl0d5zwywzbqv4jt0dlla Torra di Turghju 0 6870 363849 363431 2019-10-03T11:13:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Turghju]] A '''[[torra]] di Turghju''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] rng518psq06jawwda459qrkwigrbqb6 Torra di Vallitone 0 6871 363830 345769 2019-10-03T11:12:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Vallitone]] A '''[[torra]] di Vallitone''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 46eb8g71s8temsblvck68nu9xkl1nah Torra di Vignale 0 6872 363847 345770 2019-10-03T11:13:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Vignale]] A '''[[torra]] di Vignale''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] rja5z1ktc9dw0tecvy1prexnr3o7mfw Template:Torre di Corsica 10 6873 350432 162931 2015-07-09T08:12:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E [[torre di Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Torra di a Calanca]] - [[Torra di a Castagna]] - [[Torra di a Parata]] - [[Torra d'Agnellu]] - [[Torra d'Albu]] - [[Torra d'Allistru]] - [[Torra d'Ampuglia]] - [[Torra d'Ancone]] - [[Torra d'Appiettu]] - [[Torra d'Asprettu]] - [[Torra di Benedettu]] - [[Torra di Bravone]] - [[Torra di Caldanu]] - [[Torra di Caldarellu]] - [[Torra di Calvi]] - [[Torra di Campomoru]] - [[Torra di Canari]] - [[Torra di Cantone Grossu]] - [[Torra di Capannelle]] - [[Torra di Capigliolu]] - [[Torra di Capitellu]] - [[Torra di Capriona]] - [[Torra di Capu di Fenu]] - [[Torra di Capu di Muru]] - [[Torra di Capu Neru]] - [[Torra di Capu Rossu]] - [[Torra di Cargali]] - [[Torra di Cargese]] - [[Torra di Castellare]] - [[Torra di Castelluchju]] - [[Torra di Centuri]] - [[Torra di Diana]] - [[Torra d'Elbu]] - [[Torra d'Erbalunga]] - [[Torra di Ferringule]] - [[Torra di Fautea]] - [[Torra di Finochjarola]] - [[Torra di Fiurentina]] - [[Torra di Fornali]] - [[Torra di Galeria]] - [[Torra di Giraglia]] - [[Torra di Girolata]] - [[Torra di Grisgione]] - [[Torra di l'Isula di Gargali]] - [[Torra di l'Isula Rossa]] - [[Torra di l'Isulella]] - [[Torra di l'Osse]] - [[Torra di Lozari]] - [[Torra di Meria]] - [[Torra di Micalona]] - [[Torra di Miomu]] - [[Torra di Mortella]] - [[Torra di Munticellu ]] - [[Torra di Negru]] - [[Torra di Nonza]] - [[Torra d'Olmettu]] - [[Torra d'Ulmetu]] - [[Torra d'Omigna]] - [[Torra d'Orchinu]] - [[Torra di Padulella]] - [[Torra di Pelusella]] - [[Torra di Petranera]] - [[Torra di Pinareddu]] - [[Torra di Poghju]] - [[Torra di Portu]] - [[Torra di Portu di Sia]] - [[Torra di Punta Caldanu]] - [[Torra di Punta d'Arcu]] - [[Torra di Punta Mortella]] - [[Torra di Porrata]] - [[Torra di Roccapina]] - [[Torra di Roglianu]] - [[Torra di Sacru]] - [[Torra di Sagone]] - [[Torra di Saleccia]] - [[Torra di San Benedettu]] - [[Torra di San Ciprianu]] - [[Torra di San Fiurenzu]] - [[Torra di San Pellegrinu]] - [[Torra di San Vincenzu]] - [[Torra di Sant' Amanza]] - [[Torra di Santa Maria Chjapella]] - [[Torra di Scalu]] - [[Torra di Seneca]] - [[Torra di Senetosa]] - [[Torra di Solenzara]] - [[Torra di Spanu]] - [[Torra di Sponsaglia]] - [[Torra di Tizzà]] - [[Torra di Toga]] - [[Torra di Turghju]] - [[Torra di Vallitone]] - [[Torra di Vignale]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> 60ogadxsqsddkpcbxbdupanrzap8qfd Torra di Capitellu 0 6875 17768 15064 2006-04-28T17:44:55Z 81.251.226.108 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torra di Capiteddu]] 1m94u216bkhryhkzjuc4a9ol04ulwdc Torra di Campomoru 0 6876 72462 15065 2007-04-22T11:27:33Z 90.37.213.34 Redirecting to [[Torra di Campumoru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torra di Campumoru]] gwyozya4rqsn64dg7xnkwredu56lb5d Torra di Cargese 0 6877 72463 15066 2007-04-22T11:28:08Z 90.37.213.34 Redirecting to [[Torra di Carghjesi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torra di Carghjesi]] sl7vv2e6gr2oscjzdv0cd6dtep6lj33 Torra di l'Isulella 0 6878 18869 15067 2006-04-29T18:17:04Z 81.251.98.164 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torra di l'Isuledda]] kdg0iy4ia8wi3ed95r9qbvwonkepxx8 Torra di l'Osse 0 6879 363808 334781 2019-10-03T11:12:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Tour-de-Losse.jpg|thumb|250px|right|A torra di l'Osse]] A '''[[torra]] di l'Osse''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata trà Pietracurbara è a marina di Cagnanu: Porticciolu. A torra di l'Osse hè dinù vicinu à a strada D80. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Tour de l'Osse.JPG|A torra di l'Osse </gallery> == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] cjcms4s61gu3srbk2rmj6tq3zp1q6b6 Isula d'Oga 0 6880 363949 347214 2019-10-03T11:15:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula d'Oga]] L' '''[[Isula d'Oga]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] i8by8rf5hi8w4hizg6lz9101dfe4jrj Isula d'Orchinu 0 6881 363960 347215 2019-10-03T11:15:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula d'Orchinu]] L' '''[[Isula d'Orchinu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] malpi4a7irqegv0z3k9u8rd5b3lk7tm Isula d'Eccica 0 6882 363957 347213 2019-10-03T11:15:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula d'Eccica]] L' '''[[Isula d'Eccica]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 9fw3a99gy2kx90i8vygiubw86bpd7n7 Isula d'Urbinu 0 6883 363940 347216 2019-10-03T11:14:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula d'Urbinu]] L' '''[[Isula d'Urbinu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. Hè situata annantu à u [[stagnu d'Urbinu]]. A so altitudine hè di 22 metri. <!-----> == Riferimenti == * [http://splaf.free.fr/20.html Splaf] == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] ebzyfsceaa0oajm4uo6um1we3wcfpnj Isula di Porri 0 6884 363975 347228 2019-10-03T11:15:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Porri]] L' '''[[Isula di Porri]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 8zwh24vrwrfan1fe8gpeeuzstxmuell Isula di Capu di Fenu 0 6885 363982 347219 2019-10-03T11:15:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Capu di Fenu]] L' '''[[Isula di Capu di Fenu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 8jbhfnamygalbaz6p9n2mjdsixkedm9 Isula di Garganellu 0 6886 363935 347223 2019-10-03T11:14:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Garganellu]] L' '''[[Isula di Garganellu]]''' (o '''Isula di Garganeddu''') hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 67n7gyyvy3pfhtc48m352ihbyr7ljjs Isula di Capu Rossu 0 6887 363955 347221 2019-10-03T11:15:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Capu Rossu]] L' '''[[Isula di Capu Rossu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] e0tcald0pny3sd72j5afnelaeldqx6j Isula di Capu Morsetta 0 6888 363951 347220 2019-10-03T11:15:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Capu Morsetta]] L' '''[[Isula di Capu Morsetta]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] n9s4q52qeicufn6ik2m9awy575d2y1m Isula di Punta d'Arasu 0 6889 363965 347229 2019-10-03T11:15:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Punta d'Arasu]] L' '''[[Isula di Punta d'Arasu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 9r0eom99hbmrabixsel3f7jocduf1az Isula di Pinareddu 0 6890 363943 347227 2019-10-03T11:14:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Pinareddu]] L' '''[[Isula di Pinareddu]]''' (o '''Isula di Pinarellu''') hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] ttllsgkcjgtkghqegwjoip3t2qkqwoh Isula di San Damianu 0 6891 363959 347231 2019-10-03T11:15:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di San Damianu]] L' '''[[Isula di San Damianu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 4d2rx2jfe0fe76mgbgwbcs51adybzay Isula di Gavetti 0 6892 363962 347224 2019-10-03T11:15:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Gavetti]] L' '''[[Isula di Gavetti]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] hak692gb1f1m99m7gc9qzbyj153t7k3 Isula di Maestru Maria 0 6893 363961 347225 2019-10-03T11:15:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Maestru Maria]] L' '''[[Isula di Maestru Maria]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] k3g2lbedwy5ay4hoqscoun2b3fe9e37 Isula di San Ciprianu 0 6894 363969 347230 2019-10-03T11:15:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di San Ciprianu]] L' '''[[Isula di San Ciprianu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] opojajujgcbxupshw7qyrzp1mwyx1ow Isula di Mezu Mare 0 6895 363946 347226 2019-10-03T11:14:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Mezu Mare]] L' '''[[Isula di Mezu Mare]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] l1zopdt3mj7a3z50f40mc2ssvm6byj9 Isulottu di i Porri 0 6896 363937 347249 2019-10-03T11:14:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isulottu di i Porri]] L' '''Isulottu di i Porri''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]] chì faci partita di l'[[Isuli Sanguinari]]. == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/documents/tema/pescavucabulariu.pdf Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] o7o093xs9mgg4ut77zc5ummocfjqi9f Ìsuli Sanguinarii 0 6897 363897 347210 2019-10-03T11:14:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image:Ajaccio San1JPG.jpg|thumb|250px|right|L'isuli Sanguinari]] L' '''Isuli Sanguinari''' sò un gruppu d'[[isulottu|isulotti]] di [[Corsica]] in u Golfu d'[[Aiacciu]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 5asvxm7p5ql1rnxv9ovqwcpybdshn1x Isula di Centuri 0 6898 363952 347222 2019-10-03T11:15:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Centuri]] L' '''[[Isula di Centuri]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] n1zy42d5ymfd2dqmvdctg9ets36qt6m Isula di Gargali 0 6899 189466 120368 2009-10-07T17:39:00Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Isulottu di Gargalu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isulottu di Gargalu]] qq6dxpqz4xstz8mfa8uk0ad8jv7aaxh Isula di Spanu 0 6900 363976 347232 2019-10-03T11:15:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Spanu]] L' '''[[Isula di Spanu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] cmtz1s7wt2jb3u6kde05vy6wvvzjbx7 Isula di Brocciu 0 6901 363966 347218 2019-10-03T11:15:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di Brocciu]] L' '''[[Isula di Brocciu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 4u06ngjh40ydodsxcxw4z8v9sbix13g Isula di a Giraglia 0 6902 363944 347217 2019-10-03T11:14:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Giraglia.JPG|right|600px|thumb|L'Isula di a Giraglia]] L''''[[Isula di a Giraglia]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]], à u [[nordu]]-[[estu]] di u [[Capicorsu]], in a cumuna di [[Ersa]]. == Referenze == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 7fdd2asg28hjw9wmck0y7iep62mjr5u Isula di u Toru 0 6903 363953 347233 2019-10-03T11:15:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula di uToru]] L' '''Isula di u Toru''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 6i7jc4wu7sork4f8pybqoi6b6depark Isuli di a Tunnara 0 6904 363984 347245 2019-10-03T11:15:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isuli di a Tunnara]] L' '''[[Isuli di a Tunnara]]''' (o '''Isule di a Tonnara''') sò un gruppu d'[[isulottu|isulotti]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] mn3dnmktscmvhvkcromx1j5nhv7p1zx Isula Piana 0 6905 363979 347238 2019-10-03T11:15:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Isula Piana.jpg|thumb|250px|right|thumb|L'isulottu di Piana]] L' '''[[Isula Piana]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. {{c}} {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 8wuzycfycnw5fms70p6l6ke9jlkzt0l Isula Cerbicale 0 6907 363967 359923 2019-10-03T11:15:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Îles Cerbicale.png|thumb|250px|right|L'isuli Ciarbicali]] L' '''isuli Ciarbicali''' (o ''Isule Cerbicale'') sò un arcipelagu di [[Corsica]]. Sò situati in u [[mar' Tirrenu]], in u Pumonti di a Corsica, annantu à u tarritoriu di a cumuna di Portivechju, à a larga di a Punta Ciarbicali. Facini parti dapoi 1999 di a Riserva 'lli Bucchi di Bonifaziu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Giugrafia == Situati trà 1700 è 2300 metri da a costa, si cumponini, da u nordu à u sudu, di : * l'[[isula Furana]] * l'[[isula di Maestru Maria]] * l'[[isula Piana (Cerbicale)|isula Piana]] * l'[[isula Pitricaghjosa]] Ci s'aghjunghjini dinò dui isulotti rucciosi più alluntanati : * l'[[isula 'llu Toru]], situata à 7 km in mari * u [[Scoddu 'lla Vacca]], situata 1 km aldilà di Furana Tutti sò di piccula tadda (ma a più maiò, Piana, hè lunga 700 metri) è pochi alti : rispittivamenti 34, 35 è 29 metri par Furana, Piana è Pitricaghjosa, 5 metri par Maestru Maria. ==Flora== [[File:Pancratium_maritimum_sardinia.JPG|thumb|250px|U pancraziu]] L'isuli, granitichi, sò cuparti à una machja abbastanza pagna, chì pò aghjunghja 2 à 3 metri d'altezza annantu à l'isuli di Piana è Furana. L'Isula di Maestru Maria si prisenta cù un tarrenu rinosu cupartu à pianti arbacei è à [[pancratium maritimum|pancrazii]]. ==Eculugia== Par prisirvà a ricchezza di a fauna aviaria è sottumarina, hè stata criata in u 1981 a [[Riserva naturali di l'isuli Ciarbicali]]. Hè l'[[Uffiziu di l'Ambienti]] di Corsica chì hè incaricatu di a so gistioni. == Noti == <references/> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] bfer4h325yswf8mxwpb9qupynoe0ato Isule Finuchjarole 0 6908 363941 347246 2019-10-03T11:14:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isule Finuchjarole]] L' '''[[Isule Finuchjarole]]''' sò un gruppu d'[[isulottu|isulotti]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] ek6gw1bu7gm4t7hmi45rv9xt0wleqba Isula Petricaghjosa 0 6909 363954 347237 2019-10-03T11:15:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Petricaghjosa]] L' '''[[Isula Petricaghjosa]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] oh7y1nw928chwrc4elx5v92422mhs1h Isula Mare 0 6910 363964 347235 2019-10-03T11:15:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Mare]] L' '''[[Isula Mare]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] ruopmn2vzsamhahfn81xiizehc5nf9r Isula Mezu 0 6911 363980 347236 2019-10-03T11:15:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Mezu]] L' '''[[Isula Mezu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 63npndpsvykect3w3p432v932kkfkba Isula Terra 0 6912 363972 347243 2019-10-03T11:15:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Terra]] L' '''[[Isula Terra]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 17hps2ea556ma7a8f4a6xfw8xtpaczy Isula Lavezzu 0 6913 363948 354090 2019-10-03T11:15:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Lavezzu_1.JPG|thumb|250px|right|L'isula Lavezzu]] L''''[[Isula Lavezzu]]''' hè un [[isula]] di [[Corsica]]. == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] d8o7sgakny4wr9mxkencalukfda7o2b Isula San Bainzu 0 6914 363977 347241 2019-10-03T11:15:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula San Bainzu]] L' '''[[Isula San Bainzu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] mmies97dr1abot69ywb1pzmi2jcimio Isula Bruzzi 0 6915 363958 347211 2019-10-03T11:15:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Bruzzi]] L' '''Isule Bruzzi''' sò un gruppu d'[[isulottu|isulotti]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] t1dti4ylx04ze5kousr0xyvekjdpgj9 Isuli Lavezzi 0 6916 363945 354091 2019-10-03T11:14:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L''''isuli Lavezzi''' sò un arcipelagu di [[Corsica]], fattu d'isulotti è di scoddi [[Granitu|granitichi]]. Hè situatu à 10 chilomitri à u sudestu di [[Bonifaziu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articuli currispundenti di i wikipedii in talianu è in francesu.</ref> == Giugrafia == [[Image:Lavezzu 1.JPG|thumb|[[U fanali di l'isuli Lavezzi]] è i tozzi granitichi annantu à l'isula Lavezzu]] L'arcipelagu di i Lavezzi, d'una superficia emersa di circa 200 ettari è d'un'altitudina massima di 39 metri, hè situatu in i [[bucchi di Bonifaziu]]. Hè unu di i posti i più priculosu di u [[Mari Tarraniu]] par a navigazioni, par via di i scoddi chì sò numarosi in un strittonu di poca larghezza parcorsa da forti currenti, venti putenti è friquenti marighjati. L'arcipelagu cumprendi, da u nordu à u sudu, i siguenti isulotti : * l'[[isula Purraghja]] ; * l'[[isula Ratinu]] ; * l'[[isula Piana]] ; * l'[[isula Spirdutu]] è u scoddu di Spirdutu, u più à livanti di l'arcipelagu ; * l'[[isula di Cavaddu]], a sola chì hè abitata, incù i so dui isulotti : [[San Bainzu]] è [[Camaru Cantu]] ; * l'[[isula Lavezzu]], annantu à a quali hè situatu u [[Fanali di l'isuli Lavezzi|fanali]] custruitu in u [[1874]]<ref>[http://fanali.du.mondu.free.fr/lum20/fanali/faru/pag635.html Fanali di i Lavezzi].</ref>. == Storia == [[Image:Lavezzi.jpg|thumb|U cimiteriu di A ''Sémillante'']] Sò stati scuparti in l'isuli Lavezzi i tracci umani datendu di l'ebbica preistorica, in particulari parichji sapari ricuddendu à u [[Niuliticu]]. I vistighi d'un portu [[Roma antica|rumanu]] è d'una cappedda di u seculu VII sò stati dinò ritruvati. L'isuli Lavezzi funi in u [[1855]] u tiatru di u naufraghju di a [[Fregata (navi)|fregata]] ''[[Sémillante|A Sémillante]]''<ref>[http://pagesperso-orange.fr/bludimare/semillante.htm A Sémillante].</ref>. Quiddu fù unu di i più grevi in perditi umani in a storia di a [[marina naziunali (Francia)|marina]] francesa. Quandu a fregata chittò u portu di [[Tulò]], u 14 frivaghju di u 1855, ci era à bordu 380 marinari è 393 suldati in partenza par a [[guerra di Crimea]]. Hè in i circondi di i [[bucchi di Bonifaziu]] ch'è a navi di guerra fù piddata in una timpesta trimenti. Sciappata annantu à unu scoddu, affundò in a notti di u 15 à u 16 frivaghju. Tuttu l'equipaghju, ma dinò tutti i fantaccini, perìni in 'ssa tragedia. Solu 560 corpi funi vultati annantu à i costi da i currenti. L'affundati riposani in dui cimiterii marini di l'isula Lavezzu. Un altari l'hè dinò didicatu. == L'isuli Lavezzi è u casu Savoia == U 18 austu di u [[1978]], à trè ori di mattina, in u trattu di mari chì sipara l'Isula di Cavaddu da l'isula Lavezzu, [[Vittoriu Emanuele di Savoia]] si rendi prutagunistu d'una tragedia<ref>[http://www.ripublica.it/2006/06/sizzioni/cronaca/arristata-vittorio-emanuele/isula-di-cavaddu/isula-di-cavaddu.html A spararia di l'isula di Cavaddu:U principi assoltu da l'accusa d'umicidiu]</ref>: u principi, suttu l'effettu di l'[[alcollu]], hè annantu à u yacht di u miliardariu Nicky Pende. Hà in manu una [[carabina]] [[Winchester Repeating Arms Company|Winchester]] [[M1 Carbine|M1]] par a [[caccia]] à l'[[elefanti]] incù 31 baddi in u carcadori. Par spavintà à Pende, Vittoriu Emanuele spara dui colpi in a dirizzioni di u miliardariu. Daretu, à poca distanza, in a cabina d'una barca ancurata, stà durmindu Dirk Geerd Hamer, studianti tedescu di 19 anni, fiddolu di [[Ryke Geerd Hamer]] (medicu è tiolugu tedescu, fundatori di a "nova medicina germanica"). Unu di i colpa sparati tocca u ghjovanu à una coscia dopu à avè trapassatu a fiancata di a barca, è u ghjuvanottu si ni murarà dopu à una agunia di 111 ghjorna mentri u mesi di dicembri succissivu. A battaglia legali trà i dui famiddi finisci in u [[1991]]. A curti francesa assolvi Vittoriu Emanuele da l'accusi d'umicidiu è d'omissione di succorsu, ma u cundanna à sei mesa attimpati par portu abusivu d'arma da focu. == Eculugia == L'isuli Lavezzi sò stati istituiti in [[Riserva naturali]] à parta di u 1982. Dapoi 1999, facini parti di a [[Riserva naturali di i Bucchi di Bonifaziu]] è sarani intigrati in u futuru [[Parcu Marinu Internaziunali Corsu-Sardu]]. Eppuri, l'isula Cavaddu, chì hè abitata, hè sempri firmata fora di l'ariali di riserva. [[File:Îles Lavezzi.jpg|thumb|center|upright=3|Paisaghju di l'isuli Lavezzi]] == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Fanali di l'isuli Lavezzi]] * [[Riservi naturali di Corsica]] == Liamu esternu == * [http://www.oec.fr/moduli.php?name=Sizzioni&sop=viewarticle&artid=93 Uffiziu di l'ambienti di Corsica] [[Categoria:Arcipelagu di Corsica]] [[Categoria:Arcipelagu di u mari Tarraniu]] [[Categoria:Isulotti di Corsica]] {{Isulotti di Corsica}} gt6ys1d8kzp05mbe0z8tjf8heab5601 Isula Purraghja 0 6917 363981 347239 2019-10-03T11:15:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Purraghja]] L' '''[[Isula Purraghja]]''' (o '''Isula Porraghja''') hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] rgzbexnmw1jvbae33zj1n8bksczj6q0 Isula Spirdutu 0 6918 363973 347242 2019-10-03T11:15:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Spirdutu]] L' '''[[Isula Spirdutu]]''' (o '''Isula Sperdutu''') hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 38m123moxwzx4lhisbr8j2blyxawcjc Isula Forana 0 6919 363950 347234 2019-10-03T11:15:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Forana]] L' '''[[Isula Forana]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Riferimenti == == Ligami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] qqbaask9yxi2rqmkj0kgh3wuip1ug85 Isula Cavaddu 0 6920 363927 363287 2019-10-03T11:14:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L' '''isula di Cavaddu''' (o ''Isula di Cavallu'') hè un'[[isula]] di l'arcipelagu di i [[Isuli Lavezzi|Lavezzi]] in [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> D'una superficia di 120 ettari, hè a più grandi isula di l'arcipelagu è a sola abitata. == Situazioni == [[File:Ile de Cavallo, bay view.jpg|thumb|L'isula di Cavaddu]] L'isula di Cavaddu faci parti di l'arcipelagu di l'[[Isuli Lavezzi]], in i [[bucchi di Bonifaziu]] (u strittonu trà a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]). Hè situata à 2.3 km di a costa, à livanti di u [[capu Spironu]] è di u portu di [[Piantaredda]], annantu à u tarritoriu di a cumuna di [[Bonifaziu]]. Hè l'ariali d'abitazioni u più suttanu di [[Corsica]]. == Storia == === Preistoria === À u [[Paleuliticu]], à l'ebbica di l'ultima ghjaciazioni, u liveddu di u mari era infiriori di 100 m riguardu à u liveddu attuali. L'isuli Cavaddu, [[Isula Lavezzu|Lavezzu]] è [[Isula Ratinu|Ratinu]] erani tandu emersi è furmaiani unu passaghju à siccu trà a Corsica è a Sardegna. À u [[Niuliticu]], 'ssi trè isuli furmaiani sempri un'isula sola, distanti di a costa d'una cintunara di metri. Hè prubabili ch'è 'ssu locu fussi statu d'una grandi impurtanza par a circulazioni trà Corsica è Sardegna mentri a Preistoria<ref name="pianu"> [http://www.medpan.org/_upload/1168.pdf Pianu di gistioni di a riserva naturali di i Bucchi di Bonifaziu, 2007-2011].</ref>. I sapari datendu di l'ebbica preistorica sò stati scuparti annantu à l'isula di Cavaddu. === Cava rumana === 'Ss'isula, è ancu l'isulottu aghjacenti di [[Isula di San Bainzu|San Bainzu]], fù sfruttata da i [[Rumani]] intornu di u seculu II. Sinu à u seculu XIX, i tistimunianzi raportani ch'è i tracci di 'ssu sfruttamentu erani sempri parfittamenti visibuli, in ottimu statu di cunsirvazioni. Ma a ripiddata pruvisoria di l'estrazioni di granitu in u [[1872]] par edificà u [[Fanali di l'Isuli Lavezzi|fanali di i Lavezzi]] caghjunò a distruzzioni di a maiò parti di i vistighi rumani<ref>CDRP di Corsica, [http://www.crdp-corse.fr/imaghjini/stories/pdf/Extreme-Sud.pdf L'Estremu Sudu], p. 36.</ref>. Di 'ssi vistighi, sola una culonna di petra firmò intatta è fù traspurtata in Bonifaziu di nuvembri 1932 par ghjuvà da munimentu cummemurativu. À i ghjorna d'oghji, i tracci di taddera in a rocca sò sempri apparenti annantu à l'isulottu di San Bainzu. U situ di l'anziana cava hè iscrittu dapoi [[1992]] à u titulu di i munimenti storichi. Dopu à a partenza di i Rumani, l'isula fù abbandunata sinu à u [[1800]], data à a quali un pastori vinì à stà ci solu incù a so mandria. ==Ebbica ughjinca== === "L'isula di i miliardarii" === [[File:Ile de Cavallo, Porticciolo harbour.jpg|thumb|400px|A parti custruita di l'isula di Cavaddu]] Dapoi u [[1970]], lussuosi risidenzi sicundarii si ci sò custruiti, à tempu cù un picculu aerudromu, unu portu è una cala. A furtuna o a nuturietà di parichji prubitarii di villi annantu à l'isula ani cuntribuitu à dà à Cavaddu u so sopranomu d' "isula di i miliardarii". Eppuri, a custruzzioni d'abitazioni novi hè bluccata dipoi parichji anni da l'auturità à a seguita di prublemi di [[sanificazioni]], è si poni truvà unu pocu dignalocu annantu à l'isula i cantieri à l'abbandonu<ref>[http://www.bonifacio-mairie.fr/userfiles/files/Cavaddu2.pdf Corse-Matin], 15 austu di u 2011.</ref>. ===Parsunalità avindu risidutu à Cavaddu=== * [[Carulina di Monacu]] * [[Bill Gates]] * [[Rumanu Abramovitch]] * [[Catalina Deneuve]] * Vittoriu Emmanuel di Savoia * [[Bianca]] è [[Mick Jagger]] == Turismu == Si trova annantu à a piaghja calchì magazenu, calchì risturanti è un albergu. A maiò parti di l'isula hè custituita di prubità privati. Una navicedda rigulari parmetti di righjunghja à Cavaddu dapoi l'imbarcatoghju di [[Piantaredda]] in circa 15 minuti. == Prutizzioni == L'isula di Cavaddu è l'isulottu di [[Isula San Bainzu|San Bainzu]] ùn sò micca stati resi à a cumuna di Bonifaziu in u [[1981]]. 'Ssa parti di l'arcipelagu hè dunqua esclusa di a [[riserva naturali di l'isuli Lavezzi]] è di a [[riserva naturali di i Bucchi di Bonifaziu]]<ref> [http://www.parcmarin.com/RNBB.pdf Dicretu di a Riserva Naturali di i Bucchi di Bonifaziu], capitulu I, articulu 1, p. 3-4.</ref>. I vitturi ùn essendu micca auturizati annantu à l'isula, ùn ci si trova ch'è picculi veiculi elettrichi (simili à i vitturini di golfu o bicicletti). == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * l'[[Isuli Lavezzi]] {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] [[Category:Isula di u Mari Tirrenu]] dp51qpg0anv486jj2xifrrkzykg3rt6 Isula Ratinu 0 6921 363971 347240 2019-10-03T11:15:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isula Ratinu]] L' '''[[Isula Ratinu]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] nlbcp0ctnm86l9wqp1fy0s8qkngx3z2 Isula Cavallu 0 6924 15287 15285 2006-04-12T16:32:33Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isula Cavaddu]] rt1hklbwdykfcnxr61wyx4c98i2q0h9 Isula di Garganeddu 0 6925 15288 15283 2006-04-12T16:32:47Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isula di Garganellu]] 0pqg0b2kp5g0i3k15jmrnlk9h6v76hh Isula di Pinarellu 0 6926 15290 15281 2006-04-12T16:33:16Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isula di Pinareddu]] 08c1x63hjdgr388s3r8qs419nhy37ky Isule Lavezze 0 6929 15292 15279 2006-04-12T16:33:44Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isuli Lavezzi]] 0934f96hk65poed4vtkizeq81pvt3z4 Isule Sanguinare 0 6930 330565 15293 2014-01-13T18:16:21Z タチコマ robot 5376 Robot : répare double redirection à [[Ìsuli Sanguinarii]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ìsuli Sanguinarii]] hlm5pbvuc4vpxtbhtlabqdova9x7hr8 Stantara di a Sora 0 6931 364151 334500 2019-10-03T11:18:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:U Frati è a Sora.jpg|thumb|250px|right|U Frati è a Sora (à dritta, in terra)]] A [[stantara]] di a Sora hè una [[stantara di Corsica]]. Faci partita d'un paghju di stantari situati annantu à a cumuna di [[Sartè]]: u [[Frati è a Sora]]. == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence. == Da veda dinò == * a [[Stantara di u Frati]] * u [[Frati è a Sora]] {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] thrmkghgonxowohldg4thggq7f3cent Stantara di Buccentone 0 6932 364157 334495 2019-10-03T11:18:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di Buccentone]] A [[stantara]] di Buccentone hè una [[stantara di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna di [[Pieve]]. A so discrizzione scentifica hè stata fatta per a prima volta in u [[1956]]. Hè stata truvata in a direzzione di a bocca di Tenda, à un'altezza di 1000 metri. Annantu à 'ssa cumuna di [[Pieve]], ci so dui altre stantare: quella di [[Stantara di Murellu|Murellu]] è quelle di [[Stantara di Murtola|Murtola]]. Avale, 'sse trè stantare si trovanu inseme in paese, davantu à a chjesa. L'aspettu generale di a stantara di Buccentone hè quellu di e stantare di u [[Nebbiu]]. Difatti, a stantara di Buccentone s'assumglia à quella di Capu Castincu. U visu hà una forma ovale è impurtanta. Annantu à a stantara, u visu ùn si vedi più tantu, ma si ponu distingue i sopracigli, u nasu è u bavellu. == Referenze == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence (in francesu) * Leandri, Franck, (2000) Ed. Jean-Paul Gisserot == Ligami == * [http://www.prehistoire-corse.org/sites/10-buc.html A stantara di Buccentone (in francesu)] * [http://www.stonepages.com/corsica/buccentone.html A stantara di Buccentone (in inglesu)] {{c-supranu}} {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] 50m09edhur0rjesas6kr69tlcnaqo6x Stantara di Castaldu 0 6933 36901 36897 2006-10-20T13:40:18Z 86.209.120.92 Redirecting to [[Stantara di u Castaldu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantara di u Castaldu]] miierxrgirdvcdffuzq3fm29kt0mbk2 Stantara di e Collule 0 6934 364159 345598 2019-10-03T11:18:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di e Collule]] A [[stantara]] di e Collule hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Muratu]]. <!-----> == Referenze == == Ligami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] tjorlpc2s6vvw1aholo4rwzoa12v6nm Stantara di l’Inzecca 0 6935 364155 345599 2019-10-03T11:18:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di l’Inzecca]] A [[stantara]] di l’Inzecca hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Pietrosu]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] 4z6jtq8s0tlhcs8nk4zgvgv7i5o7x72 Stantara di Nuvallela 0 6936 364153 345600 2019-10-03T11:18:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di Nuvallela]] A [[stantara]] di Nuvallela hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Santa Lucia di Mercuriu]]. <!-----> == Referenze == == Ligami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] eib5d2llqx7w0k660cumu6kc6cu54gb Stantara di Santa Maria 0 6937 364140 334497 2019-10-03T11:18:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di Buccentone]] A [[stantara]] di [[Cambia]] hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Cambia]], accantu à a cappella romana di Santa Maria. A testa di a stantara hè tronca à u livellu di l'arechje. Oghje, ùn si vede guasi più nemmenu a ripresentazione di u visu. Vicinu à a stantara di cambia si trova dinù u situ di [[Petra Frisgiata]]. == Referenze == * Dorothy Carrington è Leslie Grinsell, The Folklore of Some Archaeological Sites in Corsica, Folklore, Vol. 93, No. 1 (1982), pp. 61-69 (in inglese) * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence (in francese) == Ligami == * [http://www.prehistoire-corse.org/sites/46-stma.html A stantara di Santa Maria - Statue-menhir Santa Maria (Cambia) (in francese)] {{c}} {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] 9zy8xgrdpsxix48kqomr2dg7qdccyvd Stantara di Santa Naria 0 6938 364158 345596 2019-10-03T11:18:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di Santa Naria]] A [[stantara]] di Santa Naria hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna d' [[Ulmetu]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] t5uwjug2oqvu9phawmtblzah3h9dw1b Stantara di Tavera 0 6939 364154 345601 2019-10-03T11:18:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di Tavera]] A [[stantara]] di Tavera hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Tavera]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] l39glnpjm1w02bqds2ng0ansotb5vtd Stantara di u Frati 0 6940 364149 334505 2019-10-03T11:18:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: U_Frati.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Frati]] A [[stantara]] di u Frati hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Sartè]]. Faci partita d'un paghju di stantari: u [[Frati è a Sora]]. == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence. == Da veda dinò == * a [[Stantara di a Sora]] * u [[Frati è a Sora]] {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] alzu4xualwo68xetec7jvs7atabvz9w Stantara di u Nativu 0 6941 364156 345602 2019-10-03T11:18:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Nativu]] A [[stantara]] di u Nativu hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Barbaghju]]. <!-----> == Referenze == == Ligami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] orqnoyonms51o2v8xvh038rb7tab5eb Stantara di u Paladinu 0 6942 364139 334507 2019-10-03T11:18:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Paladinu]] A [[stantara]] di u Paladinu hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Sarra di Farru]]. U [[Paladinu]] hè statu scupartu sopra u situ di Suara, à 750 metri di a [[Tola di u Turmentu]]. A stantara di u Paladinu hè alta trè metri è pesa una tonna. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) == Liami == * [http://www.prehistoire-corse.org/sites/58-upala.html Preistoria corsa U Paladinu] {{c}} {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] dwo432f3tv3k17jr5x7fovaw82ga8ox Stantara di u Scumunicatu 0 6943 364146 345603 2019-10-03T11:18:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} <!----> [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Scumunicatu]] A [[stantara]] di u Scumunicatu hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Carghjesi]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] fp3ovbsx2vvj7zh8c5nejw60a6rxaus Template:Stantara di Corsica 10 6944 36903 34659 2006-10-20T13:40:35Z 86.209.120.92 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I [[stantari di Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Stantara di a Sora]] - [[Stantara di Buccentone]] - [[Stantara di u Castaldu]] - [[Stantara di e Collule]] - [[Stantara di l’Inzecca]] - [[Stantara di Nuvallela]] - [[Stantara di Santa Maria]] - [[Stantara di Santa Naria]] - [[Stantara di Tavera]] - [[Stantara di u Frati]] - [[Stantara di u Nativu]] - [[Stantara di u Paladinu]] - [[Stantara di u Scumunicatu]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> n8xjmldved5lt8pflg604hfcfw61pev Frati è a Sora 0 6945 364173 343629 2019-10-03T11:19:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:U Frati è a Sora.jpg|thumb|right|U Frati è a Sora]] '''U Frati è a Sora''' (o u [[Frate è a Sora]]) sò un paghju di [[stantara di Corsica|stantari di Corsica]]. Sò stati discritti pà a prima volta da [[Mérimée]] in [[1836]]. Si trovani accantu u stradonu naziunali N196, trà [[Prupià]] è [[Sartè]], in Ghjumenta Russa, à 5 chilomitri da [[Sartè]]. Sicondu [[Prosperu Mérimée|Mérimée]], u locu era chjamata ''I Stantari'', à l'ebbica. Ci hè dinò una [[lighjenda]] assuciata incù u Frati è a Sora: a [[lighjenda di u Frati è a Sora]]. Dici a lighjenda chì u Frati è a Sora erani un omu è una donna chì s'erani ingaghjati prima in a rilighjoni. Ma hè successu chì a Sora è stata sidutta da u Frati è ch'iddi sò scappati insemu. Tandu, sient'è a lighjenda, sò stati puniti da u Distinu è sò stati pitrificati. Hè cussì chì sò firmati stantari. ==Crunulugia== [[Image:U Frati è a Sora1.jpg|thumb|U Frati è a Sora, disegnu da Mérimée]] U Frati è a Sora sò dui stantari chì sò stati discritti da [[Prosperu Mérimée]], in i so ''Noti d'un viaghju in Corsica'', publicatu in [[1840]]. In a sizioni intitulata "Stantari di u Rizzanesu", Mérimée discrivi a so visita di u Frati è a Sora: "''Dui altri stantari, ma ritti, si vedini à circa una lega di [[Sartè]], annantu à a riva manca di u [[Rizzanesu]] è à u cantu di a strada di [[Prupià]]. U locu si chjama "I Stantari". I dui cantona sò inchjinati, unu versu quidd'altru. U più maiori, altu trè metri, hè un pocu più largu in fondu cà in testa, a quali par appuntu m'hè parsa sciappata par via di un accidenti. Hè à pocu pressu quatratu, u latu misurendu circa 0,85 m. Quidd'altra stantara, grossa listessa, un dipassa micca 1,60 m. Sò alluntanati da 0,50 m. Trà i dui cantona ritti, ci n'hè un terzu, chì hè guasi più maiori cà i dui pricidenti, ma sdragatu in terra. Pò ancu essa un frammentu di una di i dui Stantari." ==Citazioni== U ''Frati è A Sora'' sò mintuvati calchì volta in a cultura corsa. Par asempiu in a canzona ''U Frati è A Sora'' di [[Svegliu d'Isula]]: :''Ma quali si n'inveni :''Di l'amori difesi :''Ch'ùn poni mancu tema :''Di u tempu l'offesi :''Sti dui petri ritti :''In pian' di Rizzanesi.'' == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books?id=M8cBAAAAYAAJ&printsec=titlepage&dq=corse&as_brr=1 Prosperu Mérimée, ''Note d'un viaghju in Corsica'', p. 23] * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence. ==Liami== * [http://museeniolu.spaces.live.com/?_c11_BlogPart_BlogPart=blogview&_c=BlogPart&partqs=cat%3Dm%25c3%25a9galithisme U megalitisimu corsu, Ghjuvan'Filippu Antolini] {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] 06d2129tzu07t46xuhl7wu010dp0gzw Isula di Cavallu 0 6946 167970 15286 2009-04-25T00:09:05Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isula Cavaddu]] rt1hklbwdykfcnxr61wyx4c98i2q0h9 Gruppi corsi 0 6948 361929 358927 2019-04-12T16:28:55Z Frassetu 5765 wikitext text/x-wiki Parechji gruppi sò stati creati à partesi di l'anni 70 e u riacquistu. St'attori culturali sò dinù militanti attempu culturali ma dinù [[pulitica|pulitichi]]. I primi sò [[Canta U Populu Corsu|Canta u populu corsu]], [[Chjami Aghjalesi|I Chjami Aghjalesi]], ecc. In l'anni 80 unepochi di [[Bastia|bastiacci]] creanu un gruppu, [[l'Arcusgi]] chì cerca à purtà un messaghju di speranza à tutti i populi chì cunnoscenu listessa situazione che quella di a [[Corsica]]. A cantu a sti gruppi, s'hè svillupata a ricerca musicale nant'u cantu nustrale. Se ha cuntribuitu a u riacquistu, ghjera menu pulitizata. A a seguita, uni pochi gruppi di stu muvimentu : * Granitu maggiore * A casa musicale (Pigna) * E voce di e cummune * [[A Murella]] <big>'''Lista di Gruppi Corsi'''</big> '''A''' * A Cumpagnia * A Filetta * A Primavera * A Riccucata * A Stantara * Alba * Aldilà * Altagna * Alte Voce * Ange Lanzalavi Trio * Arapà * Attallà '''B''' * Barbara Furtuna * Bastia Blue Band * Bande À Part '''C''' * Caliente * [[Canta U Populu Corsu]] * Canti D'Aiacciu * Cantu Indà * Caramusa * Casablanca Drivers * Chjar'Di Luna * Cinqui Sò * Cinqui Voci * Cirnese * Confrèrie St Jean Baptiste De Furiani * Cor' Di Rustinu * Cortex Sumus * Culore Nostru * Cuscenza '''D''' * Di Maghju * Diana Di L'Alba * Donni di l'esiliu * Donnisulana * Dopu Cena '''E''' * E Cardelline * Ellmanita * Erin * Esse '''F''' * Fedeltà * Fiume '''G''' * Ghostone * Giramondu * Girasolu * Granitu Maggiore '''H''' * High Angle Shot '''I''' * I Campagnoli * I Cantelli * [[I Chjami Aghjalesi]] * I Fratelli * I Mantini * [[I Messageri]] * [[I Muvrini]] * I Sumeri Castrati * I Vagabondi * I Voce Di A Gravona * Isula Bella * Isulatina '''J''' * Jazz Band de Corse '''K''' * Kalliste '''L''' * L'Abbrivu * L'Albinu * L'Altru Latu * L'Anfarti * [[L'Arcusgi]] * L'Argentella * L'Attrachju * L'Eredi * Les frères Vincenti * Les Pères Verts Pépères * Les Varans * Les Voix de l'Emotion * Lunajuke '''M''' * Madame Witch * Madricale * Manât * Melodjeen * Meridianu * Mimoria Tramadanta * Missaghju '''N''' * N9vi * Noï '''O''' * Orféo Isulanu * Oriente * Orizonte '''P''' * Pee Zee Cats * Piazzola * Pietra '''Q''' * Qui '''R''' * Raise * Rustinu In Cantu '''S''' * Santavuglia * Sarrochi * Serinatu * Slump * Soledonna * Spartera * Sperenza * Sumente * [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]] * Svegliu D'Isula * Synthologie '''T''' * Tavagna * Tempus Fugit * Terra * The Conquistador * Tonton (Pietri) * Toxic Twins * Tramuntana * Turchin'Nozzi Trio '''U''' * U Celu * U Fiatu Muntese * U Vaghjimu * Ultim'Attu '''V''' * Viaghju * Vindetta * Vitalba * Voce di l’Esse * Voce Ventu '''X''' * Xinarca '''Z''' * Zamballarana * Zia Devota == Da vede dinù == * i [[Strumenti musicali di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Musica]] dj5ktxv30q0bqnisgkdwkfcgghl7lgt Tangsudu 0 6949 348625 334575 2015-07-06T08:01:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" ! colspan="2" bgcolor="#FFCCCC" | Tangsudo |- ! colspan="2" | Nome coreanu |- | width="150" | [[Rumanizzazione rivista da u Coreanu]] | width="150" | Dangsudu |- | width="150" | [[McCune-Reischauer]] | width="150" | Tangsudu |- | width="150" | [[Hangul]] | width="150" | &#45817;&#49688;&#46020; |- | width="150" | [[Hanja]] | width="150" | &#21776;&#25163;&#36947; |} U '''tangsudu''' hè un'[[arte marziale]] originariu di a [[Corea]] chì hè stata incorporata in u [[taekwondo]]. U Tangsudu pò esse consideratu abbastanza simile à u taekwondo, ma hè praticatu secondu una spirazione più tradizionale. Hé un [[arte marziale]] di codificazione recente, è si pò cuntà à mezu à i so praticanti ghjente com'è [[Chuck Norris]]. ==Da vede dinù== *[[Adriano Emperado]] *[[Arti marziali]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Francombat]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Pugilatu tailandese]] ==Ligami esterni== *[http://www.tangsudo.it/ Accademia Taliana di Tangsudu] [[Categoria:Arti marziali]] lg4u23987qwdu726z7dahsbm32947n2 Hangul 0 6950 343383 332684 2015-05-08T20:06:27Z Magioladitis 2824 /* Riferimenti */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|it}} (3) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki L' '''hangul''' hè l'[[alfabetu]] di a [[lingua coreana]].<ref>http://www.wdl.org/en/item/4166/</ref> Fù creatu da u rè [[Sejong u Grande]] in u [[XV seculu]] è ha rimpiazzatu u sistema di scrittura chinese, basatu annantu à l'[[hanja]], chì era usatu prima in [[Corea]]. == Riferimenti== <references/> [[Categoria:Asia]] [[Categoria:Linguistica]] ad92jrzzvsyf40bsvnfllv6mefwkxop Tangsudo 0 6952 15314 2006-04-13T15:21:48Z Img 21 [[Tangsudo]] moved to [[Tangsudu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tangsudu]] 4prt3fflma59ci6ymqiwitgffsnm6ch Template:Isulotti di Corsica 10 6953 328415 307018 2013-04-15T02:39:14Z Addbot 7246 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''Isule è l'isulotti di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Isula Bruzzi]] - [[Isula Cavaddu]] - [[Isula Cerbicale]] - [[Isula d'Eccica]] - [[Isula d'Oga]] - [[Isula d'Orchinu]] - [[Isula d'Urbinu]] - [[Isula di a Giraglia]] - [[Isula di Brocciu]] - [[Isula di Capu di Fenu]] - [[Isula di Capu Morsetta]] - [[Isula di Capu Rossu]] - [[Isula di Centuri]] - [[Isulottu di Gargalu]] - [[Isula di Garganellu]] - [[Isula di Gavetti]] - [[Isulottu di i Porri]] - [[Isulottu di l'Oga]] - [[Isula di Maestru Maria]] - [[Isula di Mezu Mare]] - [[Isula di Pinareddu]] - [[Isula di Porri]] - [[Isula di Punta d'Arasu]] - [[Isula di San Ciprianu]] - [[Isula di San Damianu]] - [[Isula di Spanu]] - [[Isula di u Toru]] - [[Isula Forana]] - [[Isula Lavezzu]] - [[Isula Mare]] - [[Isula Mezu]] - [[Isula Petricaghjosa]] - [[Isula Piana]] - [[Isula Purraghja]] - [[Isula Ratinu]] - [[Isula San Bainzu]] - [[Isula Spirdutu]] - [[Isula Terra]] - [[Isule Finuchjarole]] - [[Isuli di a Tunnara]] - [[Isuli di i Monachi]] - [[Isuli Lavezzi]] - [[Isuli Sanguinari]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> <noinclude> </noinclude> rfj65hcgzbadh084gpzgvfonuwzv1lb Alte Voce 0 6955 364033 351199 2019-10-03T11:16:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L' Alte Voce]] '''L' Alte Voce''' sò un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] rjrhuyu34lkhv8wv3is61fmx64cruw9 Altru Latu 0 6956 364047 351205 2019-10-03T11:16:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L' Altru Latu]] '''L'Altru Latu''' hè un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 6urp9f94b6w1e59p6jzk9dt8jq1goqk Arcusgi 0 6957 364001 351297 2019-10-03T11:16:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L' Arcusgi]] '''L' Arcusgi''' hè un gruppu di [[cantu]] in [[lingua corsa]]. == Storia == U gruppu l'Arcusgi hè natu in l'annu [[1984]] da qualch'amichi passiunati di cantu. Anu sceltu u nome l'Arcusgi in memoria di l'arme ch'avìanu e milizie di [[Pasquale Paoli]] per difende a [[Corsica|nazione corsa]]. Dapoi a so creazione, l'Arcusgi militeghja per difende a [[lingua corsa|lingua]] è a cultura [[Corsica|corsa]] è dinò i diritti di tutti i [[populu|populi]] chì lottanu per a so emancipazione. L'Arcusgi si difinisce da par ellu cum'è un gruppu [[puliticu]]-culturale. Parechji [[cantu|cantadori]] è [[musica|musicanti]] sò stati à fiancu à l'Arcusgi, certi menu d'un mese è d'altri assai di più tempu. L'Arcusgi hà principiatu cù una ghitarra è cinque [[cantu|cantadori]]. Oghje per u giru [[2004]], 6 [[musica|musicanti]] è 7 [[cantu|cantadori]] circanu à purtà u missaghju in tutti lochi di a [[Corsica]] è d'altrò, in li paisoli cum'in cità. == Discografia == * 1989 - ''Resistenza'' * 1993 - ''Sò Elli'' * 1995 - ''Scrittori'' * 1998 - ''Testimonii à l'eternu'' * 2002 - Cumpilazioni di i quattru primi dischetti * 2002 - ''In vivu à fianc'à voi...'' * 2005 - ''L'arcusgi di Pasquale'' == '''''Giru 2007''''' == '''Giru in Paese Bascu da u 21 a u 26 di ghjunghju :''' BEHOBIE / HASPARREN/ DONIBANE GARAZI '''Giru isulanu :''' * 29 di ghjunghju BIGUGLIA (salle St Sebastien) * 05 di lugliu CASATORRA ( hippodrome ) * 06 di lugliu AIACCIU ( L'appel du large ) * 07 di lugliu PONTE LECCIA * 20 di lugliu LUCCIANA * 27 di lugliu POGHJU DI NAZZA * 28 di lugliu TALLONE * 04 d'aostu ASCU ( station/ Hotel le Chalet ) * 05 d'aostu CORTI ( ghjurnate internaziunale ) * 10 d'aostu PAESE DI I PERI ( Auberge a saliva ) * 11 d'aostu MACÀ - CROCI * 25 d'aostu BARACCI ( ULMETU ) * 31 d'aostu CAVRU * 07 di sittembre BASTIA ( Piazza di u mercà ) * 14 di sittembre BUNIFAZIU * 21 di sittembre LUPINU D'altre serate so in ballù è aspettemu e cunfirmazione .... == Ligami == * [http://www.arcusgi.com/ U situ ufficiale di u gruppu] {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 30kmdyqfbkklja6pydfwwa6uunyixql Barbara Furtuna (cantu) 0 6958 363175 324279 2019-07-26T22:10:24Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki [[Image:Barbara_Furtuna.jpg|thumb|250px|right| Barbara Furtuna]] ''' Barbara Furtuna''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == U primu discu : Adasgiu hè surtitu in u [[2004]]. == Referenze == == Ligami == * [http://www.barbara-furtuna.fr U situ officiale di u gruppu] {{c}} {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] jt6lnjsbz2j9kkirxvsn47gt5057vuh Campagnoli (cantu) 0 6959 364045 345694 2019-10-03T11:16:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|I Campagnoli (cantu)]] '''I Campagnoli (cantu)''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] n2w5o6740eblkoi462yg7zbk4l2phz9 Canta u Populu Corsu 0 6960 170034 170033 2009-05-07T20:24:46Z Hercule 514 Reindirizzamentu à [[Canta U Populu Corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canta U Populu Corsu]] 49xf7o6dye4qzck9unn9aasbqxuo0os Cantu Indà 0 6961 363180 346164 2019-07-27T15:43:12Z Jumpy01 11155 W wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Cantu Indà|link=Special:FilePath/Imagina_benvinuta.jpg]] '''Cantu Indà''' hè statu un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. Hè statu creatu in u 2001 è dopu ave enregistratu un cd intitulatu "''Per tè''" u gruppu s'he discoltu in u 2004. ==E canzone di Cantu Indà== *''U novu campa'' *''Ponte Novu'' *''Per tè'' *''Aiò ch'hè festa'' *''Sognu'' *''Vogliu'' *''Solu'' *''Santa Brigidda'' *''A la toia'' E canzone di Cantu Indà parlanu di a Corsica, di a so storia cumè [[Battaglia di Ponte Novu|''Ponte Novu'']], ma ancu canzone d'amore cume ''Sognu'' o ''Per tè''. [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] sgu7a9p0ndcy0g7uyfbw77egbzf2afe Caramusa (cantu) 0 6962 364048 331901 2019-10-03T11:16:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Caramusa (cantu)]] ''' Caramusa (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == * ''Viaghju'' * ''Canti è musica di l'isula di Corsica'' * ''Nanni è Natali di l'isula di Corsica'' == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] rcf8ed07vlm4ha7nvy640p1r6ddq9tj Cetera Incantu 0 6963 362645 346669 2019-07-01T20:16:04Z Jumpy01 11155 categuria wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Cetera Incantu|link=Special:FilePath/Imagina_benvinuta.jpg]] ''' Cetera Incantu''' hè un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] f8ygqw67sesokk9axn6tvnxilhl3k4y Chjami Aghjalesi 0 6964 363991 332042 2019-10-03T11:15:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|I Chjami Aghjalesi]] '''I Chjami Aghjalesi''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. U gruppu hè statu creatu in u [[1977]] da parechji liceani. I Chjami Aghjalesi, gruppu di musica corsa,hè statu creatu in u 1977 da liceani è studienti chì stavanu tutti à l'epica in lu quartieru San Ghjiseppu in Bastia. U nome di u gruppu l'hà datu u sgiò Antoine Amadei u prufessore di storia è giugrafia in San Ghjisè cullegiu di i sgaiuffi Bastiacci. A funetica di u nome di u gruppu hè |tjami adjalɛzi|, face rifarenza à u travagliu di tribbiere, d'operate è di u granu in l'aghje, à u pricipiu c'era Alain Nicoli (oghje smaritu), Mai Pesce, Saveriu Luciani, Camellu Albertini, Patriziu Croce, Petru Fondacci, Tonì Pesce è Francescu Pesce. Esce di maghju 1979 u so primu dischettu "Nant'à u solcu di a Storia" (Dans le sillon de l'Histoire), testimuneghja d'una vuluntà forte da sti giovani cantadori di perpetuà a memoria di e tradizione isulane è participà cusì à u riacquistu culturale principiatu in l'annate settanta in Corsica da intellettuali è militanti culturali. À partesi da l'annate 1980 u gruppu s'impone cume u porta bandiera di e rivendicazione identiarie corse.Porta d'altronde u messagiu di a Corsica al di là di l'isule, in l'Europa sana. In 1986 face digià a sperienza di creazione di a so casa d'edizione è di pruduzzione " Casa aperta" cù l'arregistramentu di u dischettu " U mio cantu " realizatu in Sardegna, natu di a vuluntà di sparghje u scambiu culturale in lu Mareterraniu. = Discugrafia = * Nant'à u solcu di a storia (1978) * Esse (1981) * L'altu pratu di a Memoria (1983) * U mio cantu (1986) * Guerrieri di l'Eternu (1989) * Cuntrasti è ricuccate (1990) * Cantu sacru (1991) * Populu vivu (1993) * Credu (1998) * I vinti cinque baroni (2001) * Canti per u presepiu (2002) * Teatru di Bastia DVD (2007) * Sventulerà (2010) == Referenze == * [http://www.chjami-aghjalesi.com U situ ufficiale di I Chjami Aghjalesi] == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] qyf16437ip9y9ui9ps9yp42wuvc7dcn Cumpagnia (cantu) 0 6965 364031 345695 2019-10-03T11:16:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A Cumpagnia (cantu)]] '''A Cumpagnia (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] hchfuyufsx4j1jfoy3mme8rp4srkrms Diana di l'Alba 0 6966 363988 358846 2019-10-03T11:15:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Diana di l'Alba]] ''' Diana di l'Alba''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. Hè statu criatu in u [[1978]] da Antonu Marielli, Ghjuvan Francescu Sicurani è i frateddi Ghjuvan Ghjacumu è Cristanu Andreani. == Discugrafia == '''Diana Di L'Alba 1996 : Pueta 1998 : Sumenti d'acqua 2001 : Punt'è Taccu 2004 : Donna dea 2008 : Da musica la vita 2013 : Indiature 2018 : A ghjanna di l'incanti ''' == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.dianadilalba.com/ U situ ufficiale di u gruppu] {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] dwbygocagnfauh8dr8oxkbdst86h6ls Eredi (cantu) 0 6967 364034 345696 2019-10-03T11:16:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L' Eredi (cantu)]] '''L' Eredi (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] gprya0covfqw4f1q4p1ch8rnib58m1g Esse (cantu) 0 6968 364049 345697 2019-10-03T11:16:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Esse (cantu)]] ''' Esse (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == * ''Esse'' (solu discu) == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] t1vbhvkdzsr405067dm0s5l65opk769 Filetta (cantu) 0 6969 364547 345698 2019-10-15T03:52:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A Filetta (cantu)]] '''A Filetta (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 7973c85yi1iwkj9hzl2vyz3hyel65yw Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè 0 6970 363999 332625 2019-10-03T11:15:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè]] ''' Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] esunmxa6eynmrasz20ej5ksf274ulgb Giramondu 0 6971 364041 358271 2019-10-03T11:16:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Giramondu]] ''' Giramondu''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == * 1998 : ''Mediterraniu'' * 2003 : ''A nostra accolta'' == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] q4ttex4dsmg0t1wl5ht69c2mq594q1a Mantini 0 6972 364030 333356 2019-10-03T11:16:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|I Mantini]] '''I Mantini''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == * [http://imantini.com I Mantini: u situ ufficiale di u gruppu] {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 5hsngdwccve3qkwsfrc0rgncyoxz8xh Messageri 0 6973 364035 345700 2019-10-03T11:16:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|I Messageri]] '''I Messageri''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] fyy47izjre2qxaz2kz458geb50wlkka Missaghju (cantu) 0 6974 364050 345893 2019-10-03T11:16:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Missaghju (cantu)]] ''' Missaghju (cantu)''' hè un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 9z5ba4v7d72egquebzo0sn8aq9yagaj Muvrini 0 6975 363921 356166 2019-10-03T11:14:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:imuvrini.png|thumb|300px|right|I Muvrini]] '''I Muvrini''' hè un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. S'hè furmatu versu a fine di l'annate [[1970]] intornu à i dui fratelli [[Ghjuvan'Francescu Bernardini|Ghjuvan' Francescu]] è [[Alanu Bernardini]]. A so musica hè ricca d'una spirazione tradiziunale [[Corsica|corsa]], ch'elli tenenu in particulare di u so babbu [[Ghjuliu Bernardini]] è d'una apertura à l'influenze più muderne di a musica cuntemporanea. I so testi traducenu incù maturità a necessità di a preservazione di a diversità culturale, di l'apertura à l'altri è di a fratellanza [[omu|umana]]. == Discografia == * 1979 - ''Ti ringrazianu'' * 1980 - ''Anu da vultà'' * 1980 - ''Campemuci'' (cantu di zitelli) * 1981 - ''Rundinella'' (Presente nant'u 4 canzoni) * 1981 - ''È campa quì'' * 1984 - ''Lacrime'' * 1985 - ''85'' * 1986 - ''À l'encre rouge'' * 1988 - ''Pè l'amore di tè'' * 1989 - ''Quorum'' * 1990 - ''In core'' (live à u teatru di Bastia) * 1991 - ''À voce rivolta'' * 1993 - ''Noi'' * 1995 - ''Curagiu'' * 1996 - ''Bercy 96'' (live) * 1998 - ''Leia'' * 2002 - ''Umani'' * 2003 - ''Terra'' * 2005 - ''Alma'' * 2007 - ''I Muvrini et les 500 choristes'' * 2010 - ''Gioia'' * 2012 - ''Imaginà'' * 2015 - ''Invicta'' * 2016 - ''Pianetta'' == Referenze == == Ligami == * [http://www.muvrini.com/ U situ ufficiale di u gruppu] * [http://www.curagiu.com/muvrini.htm I Muvrini, Curagiu] * [http://www.terracorsa.info/ TerraCorsa Situ in anglese] * [http://www.imuvrini.eu Situ in inglese, alemanu, francese è ollandese] {{gruppu di cantu di Corsica}} {{c}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] cv2gg8g3zo05xfn471kq9eiyf6t6v4e Notte di Corsica 0 6976 364043 333630 2019-10-03T11:16:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Notte di Corsica]] ''' Notte di Corsica''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. Hè statu creatu durante l'istatina di l'annu [[2000]]. == Discografia == * ''Sole Di Notte'': u primu dischettu di Notte di Corsica. Pè u più riprese di tituli corsi cantati dà a squadra Notte di Corsica. Si pò parlà d'un discu "beta" * ''Aldilà... ...Beyond'': un veru travagliu di creazione è di scrittura. Si scopre 10 tituli originali cù una voluntà di dà un'antra dimensione à a cansona corsa. "Aldilà... Beyond" hè disponibule dà carcà nantu à iTunes Store o VirginMega.com. si pò di sicura comprà u dischettu in tutti magazini di musica. == Ligami == * [http://www.bynotte.com Notte di Corsica] {{c-supranu}} {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 217g2bas1zh0cn2easpxfblc7sbska1 Oriente (cantu) 0 6977 364046 345702 2019-10-03T11:16:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Oriente (cantu)]] ''' Oriente (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] d2vvckk34iqtc35j4zr7ve5x21k2gtk Orizonte (cantu) 0 6978 364052 345703 2019-10-03T11:16:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Orizonte (cantu)]] ''' Orizonte (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] qr5iz949m68db0qq5lgvdsmhf7vb856 Petri d’Avvena 0 6979 364036 345704 2019-10-03T11:16:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Petri d’Avvena]] ''' Petri d’Avvena''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] mj5dj751s6agiuuy4p3kc9z069glbzj Ricuccata 0 6980 364051 345705 2019-10-03T11:16:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A Ricuccata (pulifunia)]] '''A Ricuccata''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == '''- A Ricuccata (2000)''' [http://www.aricuccata.net/index.php?option=com_content&view=article&id=46&Itemid=80 Prisentazione] '''- Mediterradiche (2008)''' [http://www.aricuccata.net/index.php?option=com_content&view=article&id=47&Itemid=81 Prisentazione] == Referenze == == Ligami == [http://www.aricuccata.net A Ricuccata] {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] fdqon53r6cld0d1j8fa43c06k4vb9ry Stà à sente 0 6981 364038 345707 2019-10-03T11:16:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Stà à sente]] ''' Stà à sente''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] ltrw0z6bfn5kz51z2aadcpeh1xsqudi Stantara (cantu) 0 6982 364044 345706 2019-10-03T11:16:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A Stantara (cantu)]] '''A Stantara (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 63v18v0cc6tttj5vni7h9pfutw6qd5z Surghjenti (cantu) 0 6983 364004 342080 2019-10-03T11:16:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|I Surghjenti (cantu)]] '''I Surghjenti''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. U gruppu hè cumpostu attualmente di: * Guidu Canarelli * Ghjuvan' Paulu Mangion * Pasquale Morandini * Ghjuvan' Natale Profizi * Natali Valli == Discografia == * ''A Me Patria'' * ''Dumani'' * ''Grana Di Vita'' * ''Anima Divina'' * ''Sott'à U Turchinu'' * ''Dà Petra E Dà Ventu'' * ''La Source'' * ''Ramenti'' * ''Orma'' * Oghji più che mai * Oghji...in scena (live) * Surghjenti (2015) == Referenze == == Ligami == * [http://www.surghjenti.com/ U situ ufficiale di u gruppu] * [http://www.musicorsica.net/SURGHJENTI.htm Musicacorsa] * [http://www.digamusic.com/surghjenti.html Digamusic] {{c}} {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 1cioqrlpu70m29s009tjp3yqrdre654 Tavagna (cantu) 0 6984 364053 345691 2019-10-03T11:16:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Tavagna (cantu)]] ''' Tavagna (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] kt32zjtqhuvkj32n1ukrk77k87ybf1h Tempus Fugit 0 6985 362646 346668 2019-07-01T20:17:21Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Tempus Fugit|link=Special:FilePath/Imagina_benvinuta.jpg]] ''' Tempus Fugit''' hè un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] bb5pw427dbmiplmddtf86rn5pyb8h5z U Fiatu Muntese 0 6986 364032 345708 2019-10-03T11:16:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U U Fiatu Muntese]] '''U Fiatu Muntese''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 8fxkp2rhujtmb1yvgnajf87j57sr48j Vagabondi 0 6987 364039 345709 2019-10-03T11:16:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|I Vagabondi]] '''I Vagabondi''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] rlqpzscb5t8jj6ggvub21gqd02zofx0 Voce di Corsica 0 6988 364040 345710 2019-10-03T11:16:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|E Voce di Corsica]] '''E Voce di Corsica''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] a25c5koh19hxr1qbe4b7nft4du1i8c3 Voce Isulane 0 6989 364055 335044 2019-10-03T11:16:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|E Voce Isulane]] '''E Voce Isulane''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == * Tempus fugit (2003) * Una vita (2004) == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 9io1hgbj36euimtc1qe0c0d2nw6soju Voci di a Gravona 0 6990 364027 335057 2019-10-03T11:16:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''I Voci di a Gravona''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discugrafia == * 1980- ''Spaventu'' * 1998- ''Terra'' == Rifarenzi == == Liami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] 9gpj7r6pie8wyq0h4ti71r8czw0cfkp Zamballarana 0 6991 364037 335111 2019-10-03T11:16:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Zamballarana]] ''' Zamballarana''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] cw8zxa03ob06312aaog8fdzfnnh25m7 Template:Gruppu di cantu di Corsica 10 6992 363181 123035 2019-07-27T15:53:23Z Jumpy01 11155 salmon colour wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#fa8072" align="center" | '''I gruppi di cantu di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Alte Voce]] - [[Altru Latu]] - [[A Murella]] - [[Anghjula Potentini]] - [[Arcusgi]] - [[Barbara Furtuna (cantu)|Barbara Furtuna]] - [[Campagnoli (cantu)|I Campagnoli]] - [[Canta u Populu Corsu]] - [[Cantu Indà]] - [[Caramusa (cantu)|Caramusa]] - [[Cetera Incantu]] - [[Chjami Aghjalesi]] - [[Cumpagnia (cantu)|Cumpagnia]] - [[Diana di l'Alba]] - [[Eredi (cantu)|Eredi]] - [[Esse (cantu)|Esse]] - [[Filetta (cantu)|A Filetta]] - [[Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè]] - [[Giramondu]] - [[Mantini]] - [[Messageri]] - [[Missaghju (cantu)|Missaghju]] - [[Muvrini]] - [[Notte di Corsica]] - [[Oriente (cantu)|Oriente]] - [[Orizonte (cantu)|Orizonte]] - [[Petri d’Avvena]] - [[Ricuccata]] - [[Stà à sente]] - [[Stantara (cantu)|Stantara]] - [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]] - [[Tavagna (cantu)|Tavagna]] - [[Tempus Fugit]] - [[U Fiatu Muntese]] - [[Vagabondi]] - [[Voce di Corsica]] - [[Voce Isulane]] - [[Voce Latine]] - [[Voci di a Gravona]] - [[Zamballarana]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> qy3jsyqcgtgegv133n5ubq2evasck2q Arbori 0 6993 15382 2006-04-14T16:05:16Z Img 21 [[Arbori]] moved to [[Arburi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arburi]] mdziwbsi5hs9f1mfc7upblvz569uicx Inuliata 0 6994 363989 340201 2019-10-03T11:15:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Inuliata.jpg|250px|right]] L' '''Inuliata''' (o [[iniulata]]) hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]] è in particulari, di a rigioni d'[[Aiacciu]]. Si faci duranti a [[sittimana santa]]. A forma di l'inuliata hè ronda. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Inuliata2.jpg| </gallery> {{c}} {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] i9pg75p34xozifiq6yfpr56qj3ka8v7 Aghjacciu 0 6995 15395 2006-04-15T10:58:43Z 86.209.250.99 a wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aiacciu]] 8p8mf7dxjhtq8z4jneyzs26k1018go3 Template:Cumuna di Pumonti 10 6996 352044 349193 2015-10-30T10:03:16Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Flag of Corsica.svg|40px|Bandera di a Corsica]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''E cumune di [[Pumonti]]''' | [[Image:Flag of Corsica.svg|40px|Bandera di a Corsica]] |- | colspan="3" style="font-size:90%"| [[Afà]] - [[Aiacciu]] - [[Alata]] - [[Albitreccia]] - [[Altaghjè]] - [[Ambiegna]] - [[Appiettu]] - [[Arbiddara]] - [[Arburi]] - [[Arghjusta è Muricciu]] - [[Arru]] - [[Auccià]] - [[Auddè]] - [[Azilonu è Ampaza]] - [[Azzana]] - [[Balogna]] - [[Bastelica]] - [[Bastilicaccia]] - [[Belvideri è Campumoru]] - [[Bilia]] - [[Bucugnà]] - [[Bunifaziu]] - [[Calcatoghju]] - [[Campu]] - [[Cannelle]] - [[Carbini]] - [[Carbuccia]] - [[Cardu è Turghjà]] - [[Carghjaca]] - [[Carghjesi]] - [[Casaglionu]] - [[Casalabriva]] - [[Cavru]] - [[Ciamannaccia]] - [[Coggia]] - [[Conca]] - [[Coti è Chjavari]] - [[Cristinacce]] - [[Cugnocolu è Muntichji]] - [[Currà]] - [[Cuttuli è Curtichjatu]] - [[Cuzzà]] - [[Eccica è Suaredda]] - [[Evisa]] - [[Figari]] - [[Foce]] - [[Fuzzà]] - [[Frassetu]] - [[Furciolu]] - [[Ghjunchetu]] - [[Granaccia]] - [[Grossa]] - [[Grussetu è a Prugna]] - [[Guagnu]] - [[Guargualè]] - [[Laretu di Taddà]] - [[Lecci]] - [[Letia]] - [[Livesi]] - [[Livia]] - [[Lopigna]] - [[Macà è Croci]] - [[Marignana]] - [[Mela]] - [[Munacia d'Auddè]] - [[Murzu]] - [[Ocana]] - [[Ortu]] - [[Osani]] - [[Otta]] - [[Palleca]] - [[Partinellu]] - [[Pastricciola]] - [[Peri]] - [[Pianottuli è Caldareddu]] - [[Pila è Canali]] - [[Pitretu è Bicchisgià]] - [[Pitrusedda]] - [[Poghjolu]] - [[Portivechju]] - [[Prupià]] - [[Quasquara]] - [[Quenza]] - [[Rennu]] - [[Rezza]] - [[Rosazia]] - [[U Salge]] - [[Sampolu]] - [[San Gavinu di Carbini]] - [[Sant' Andrea d'Urcinu]] - [[Santa Lucia di Tallà]] - [[Santa Maria è Figaniedda]] - [[Santa Maria è Sichè]] - [[Sari d'Urcinu]] - [[Sarra di Farru|A Sarra di Farru]] - [[Sarra di Scupamè|A Sarra di Scupamè]] - [[Sarrula è Carcupinu]] - [[Sartè]] - [[Serriera]] - [[Soccia]] - [[Sotta]] - [[Suddacarò]] - [[Surbuddà]] - [[Tassu]] - [[Tavacu]] - [[Tavera]] - [[Todda]] - [[Ulmetu]] - [[Ulmiccia]] - [[Urbalaconu]] - [[Valli di Mezana]] - [[Veru]] - [[Vicu]] - [[Vighjaneddu]] - [[Villanova]] - [[Vuttera]] - [[Zevacu]] - [[Zicavu]] - [[Zigliara]] - [[Zirubia]] - [[Zonza]] - [[Zozza]] |} 9d20vod6lzx6pkulvg2nfasuadl8lj5 Santa Maria-Sichè 0 6998 331079 15652 2014-03-02T08:36:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Marìa d'Urnanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Marìa d'Urnanu]] 3qx2slc5g1nas0evgjtzrrpbu533wbb Sari-Sulinzara 0 6999 357595 15655 2017-08-24T18:04:09Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sari di Portivechju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Portivechju]] 3jsohzwim3evyqbvmflhebdok57f1ib Sarrula-Carcupinu 0 7000 15658 2006-04-16T08:39:16Z Img 21 [[Sarrula-Carcupinu]] moved to [[Sarrula è Carcupinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sarrula è Carcupinu]] sgz7pn8rabm8o5o5wzn21l173bb3jw6 Pianottuli-Caldareddu 0 7001 15661 2006-04-16T08:40:44Z Img 21 [[Pianottuli-Caldareddu]] moved to [[Pianottuli è Caldareddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pianottuli è Caldareddu]] c0o31a621vhvc3sv61s80bah7blycca Santa Maria-Figaniedda 0 7003 331080 15667 2014-03-02T08:36:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Marìa di Vighjanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Marìa di Vighjanu]] bitc59ch5mslhcufz3xgvewyavjhecx Laretu d'Attallà 0 7004 351970 344903 2015-10-16T10:01:06Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Laretu di Tallà]] à [[Laretu d'Attallà]] wikitext text/x-wiki '''Laretu di Tallà''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Laretu di Tallà | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A146]] | cp=[[20165]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[35]] | dinsità= }} [[Image:Loretoditallano.jpg|thumb|350 px|none|Laretu di Tallà]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Tuponimi=== * A Bucca d'Arghja Vecchja * A Caraminuticcia * A Chjusa * A Filicaghja di U Frassu * A Foci * A Funtana d'Arghja Vecchja * A Funtana di A Murcigona * A Funtana di A Piuvanaccia * A Funtana di I Purcileddi * A Funtana di L'Ochji Biancu * A Funtana di Santonu * A Funtana di Zilavu * A Matalena * A Punta di Càrruli * A Punta di U Zibbu * A Teghja Liscia * A Teghja Niedda * A Tighjaccia * A Tighjaccia Suprana * A Tighjaccia Suttana * A Vadina di L'Ochji Biancu * A Vadina di Sarchjatu * A Vigna Suttana * A Vignola * Arbaghjolu * Arghja di Preti * Arghja Vecchja * Caldi * Cinnaronu * Coddipianu * Ghjacumoni * Ghjuvan'Filici * I Chjuseddi * I Chjustreddi * I Funtaneddi * I Ghjerbi * I Peda Russi * I Piancona * I Sappareddi * I Vittriccioli * L'Arbitronu * L'Ochji di I Chjuseddi * L'Ochji di Scrìzzula * L'Ortu di i Fichi * L'Ortu di i Prugni * L'Ortu di Sarchjatu * L'Ortu di U Fossu * Pacciaredda * Piccionu * Santonu * Sarchjatu * U Bughjonu * U Canali * U Canali Metti in Fiumu * U Chjosu di Mezu * U Frassu Supranu * U Frassu Suttanu * U Furconu Carraghju * U Lavu di I Chjustreddi * U Lavu di u Mònacu * U Maratu * U Pianu di Levu * U Ponti di Piumbatu * U Rizzanesu * U Taddu di A Razza * U Vangonu * Ulmàghjina * Zippè ===Pruverbii=== *'''A chi para fritu, para caldu. ''' *'''À chì ùn hà capu, aghi bon' gambi. ''' *'''À chì ùn sà chì arti fà, vochi à caccia o à piscà. ''' *'''À chì ùn si misura ùn dura. ''' *'''A chi va forti, va à la morti. ''' *'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' *'''A forza di tirà a corda strappa. ''' * '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' *'''A pratica vinci a grammatica.''' *'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' *'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var* À forza...)''' *'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' *'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni ùn vi ni caccia. ''' *'''Annata d'erba Annata di merda. ''' *'''Aprili, scalza purcili.''' *'''Acqua d'austu Oliu e mustu. ''' *'''Acqua di luddu ùn faci bè à nudda. ''' *'''Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli. ''' *'''Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu. ''' *'''Cavaddu vechju, zicchi e muschi. ''' *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntinuu. ''' *'''Cuccu, cuccheddu D'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. E ti docu pinna e calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.''' *'''U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu. ''' *'''Farina di granonu è acqua del fossu travadda tù patronu chì eiu ùn possu.''' *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' *'''In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa. ''' *'''Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju. ''' *'''L'omu pruponi E Diu disponi. ''' * '''Maghju, cudaghju.''' *'''Marzu, catarzu, figliolu di mangnonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu. - Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima e lu dui. - Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui e u trè. *'''Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu. ''' *'''Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu. ''' *'''Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju. ''' *'''Mori più agnedda ca muntona. ''' *'''Mossu la verra Bucia quant'é terra. ''' *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' *'''O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu. ''' *'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.''' *'''Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu. ''' *'''Par un nivulu di frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' *'''Pecura nera e pecura bianca A chi mori mori, à chi campa campa. ''' *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' *'''Quandu ellu canta lu cuccu Muta pelu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.''' *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori. ''' * '''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' *'''Quandu u porcu hè ticchju si volta a trova. ''' *'''Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta. ''' *'''Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju. ''' *'''Quattru è quattru ottu. Sedici è diciottu, caccia ni unu è metti ni ottu.''' *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' *'''Saccu biotu un teni rittu. ''' *'''Saccu pienu un si pò torcia. ''' * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' * '''Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i zitelli Chì l'arrusti a so curella.''' (a curella = a curata) *'''U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà. ''' *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' *'''U tichju un credi u famitu. ''' *'''Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta. ''' *'''Un si mori chè una volta. ''' *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' *'''Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna. ''' === Tupunimi === Uni pochi di tupunimi di Laretu sò: A Bucca d'Arghja Vecchja, A Caraminuticcia, A Chjusa, A Filicaghja di U Frassu, A Foci, A Funtana d'Arghja Vecchja, A Funtana di A Murcigona, A Funtana di A Piuvanaccia, A Funtana di I Purcileddi, A Funtana di L'Ochji Biancu, A Funtana di Santonu, A Funtana di Zilavu, A Matalena, A Punta di Càrruli, A Punta di U Zibbu, A Teghja Liscia, A Teghja Niedda, A Tighjaccia, A Tighjaccia Suprana, A Tighjaccia Suttana, A Vadina di L'Ochji Biancu, A Vadina di Sarchjatu, A Vigna Suttana, A Vignola, Arbaghjolu, Arghja di Preti, Arghja Vecchja, Caldi, Cinnaronu, Coddipianu, Ghjacumoni, Ghjuvan'Filici, I Chjuseddi, I Chjustreddi, I Funtaneddi, I Ghjerbi, I Peda Russi, I Piancona, I Sappareddi, I Vittriccioli, L'Arbitronu, L'Ochji di I Chjuseddi, L'Ochji di Scrìzzula, L'Ortu di i Fichi, L'Ortu di i Prugni, L'Ortu di Sarchjatu, L'Ortu di U Fossu, Pacciaredda, Piccionu, Santonu, Sarchjatu, U Bughjonu, U Canali, U Canali Metti in Fiumu, U Chjosu di Mezu, U Frassu Supranu, U Frassu Suttanu, U Furconu Carraghju, U Lavu di I Chjustreddi, U Lavu di u Mònacu, U Maratu, U Pianu di Levu, U Ponti di Piumbatu, U Rizzanesu, U Taddu di A Razza, U Vangonu, Ulmàghjina, Zippè ==Citazioni== Accadi chì Laretu fussi mintuvatu in a litteratura è a culture corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Laritani, pedi scalzi.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 0t3t89baayst8slpaxtouxtjzgyoed6 Dionomachia 0 7006 147747 89566 2008-11-14T08:33:50Z 77.196.136.229 /* Strattu */ wikitext text/x-wiki A '''Dionomachia''' hè stata scritta da [[Salvatore Viale]]. A [[serenata di Scappinu]], chì face parte di a Dionomachia, hè cunsideratu com'è u prima testu litterariu scrittu in [[lingua corsa]]. == Strattu == Eccu unu strattu di ''U [[serenatu di Scappinu]]'' (incù una scrittura più muderna): :O Spechju di e zitelle di la pieve, :O la miò chjara stella matuttina :Più bianca di lu brocciu è di la neve, :Più rossa di una rosa damaschina, :Più aspra di a cipolla, è di u stuppone :Più dura di una teppa, è di un pentone. :Tù m'hai strigatu: eu strughju à pocu à pocu, :Sò spitittatu, è à u core aghju gran' pena. :A notte ùn dormu, è nun ni trovu locu, :Cum'è manghjassi a nepitella à cena; :Lasciu andà le mio sciotte à gueru intornu :È ùn tessu mancu trè fattoghje à u ghjornu. ... :Vulentiere lascierie d'esse Scappinu, :Per esse u casacchinu, ch'eu ti dunai, :È stringhje lu to senu alabastrinu; :E or chi durmendu in lettu ti ne stai, :Oh fussi u cavizzale, o u cuscinettu, :O u lenzolu supranu d'u to lettu! == Ligami == * [http://www.google.fr/books/pdf/Scritti_in_verso_e_in_prosa.pdf?vid=OCLC07372832&id=6NAOhRvvO4MC&output=pdf&sig=om4vkDv3P2CG9oqno1fA17oDPFs Francesco Silvio Orlandini, ''Scritti in verso e in prosa di Salvatore Viale'', 1861, Firenze, Delice le Monnier] * [http://dante.di.unipi.it/ricerca/html/dionomachia.html#dionomachia-div2-d0e1705 E. Bonerandi, G. Chiorboli, G.M Comiti, A. Di Meglio, G. Thiers, M. A. Versini (revisione Emanuela Frasca), Testi Interreg, Dionomachia (E Guerre Sumerine)] {{c}} [[category:littiratura]] 7nkiqa9ssvdbwvv5bnievbaexoq9596 Torra di Senetosa 0 7007 363843 334767 2019-10-03T11:13:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Senetosa]] A '''[[torra]] di Senetosa''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 5j2djtw9a63d7va3h0kqffybomaygdz Torra di Pelusella 0 7008 363858 334743 2019-10-03T11:13:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Pelusella]] A '''[[torra]] di Pelusella''' hè una [[torra di Corsica]]. <!-----> == Storia == == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 1t8a3f8fxnaytdainjl8sjwgpbjnuyq Sorbu-Occagnanu 0 7010 15692 2006-04-18T11:08:32Z Img 21 [[Sorbu-Occagnanu]] moved to [[Sorbu è Occagnanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sorbu è Occagnanu]] j53s4o73gocbr79qnast8s3uuzx2vr9 Tagliu-Isolacciu 0 7011 15695 2006-04-18T11:09:28Z Img 21 [[Tagliu-Isolacciu]] moved to [[Tagliu è Isolacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tagliu è Isolacciu]] s4lhm3cd3lc869rhrb1a1k1810x4vit Template:Cumuna di Cismonte 10 7014 357801 349129 2017-10-10T03:16:56Z 88.191.227.24 wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Flag of Corsica.svg|40px|Bandera di a Corsica]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''E cumune di [[Cismonte]]''' | [[Image:Flag of Corsica.svg|40px|Bandera di a Corsica]] |- | colspan="3" style="font-size:90%"| [[A Casalta d'Ampugnani]] - [[A Costa]] - [[A Croce]] - [[A Crucichja]] - [[A Mazzola]] - [[A Munacia d'Orezza]] - [[A Nuvale]] - [[A Parata]] - [[A Penta di Casinca]] - [[A Penta è Acquatella]] - [[A Petra Curbara]] - [[A Petra Serena]] - [[A Petra di Verde]] - [[A Pieve]] - [[A Porta]] - [[A Riventosa]] - [[Sarra di Fiumorbu|A Sarra di Fiumorbu]] - [[A Stazzona]] - [[A Vallica]] - [[A Venzulà]] - [[A Vulpaiola]] - [[Aghjone]] - [[Aiti]] - [[Alandu]] - [[Albertacce]] - [[Aleria]] - [[Algaghjola]] - [[Altiani]] - [[Alzi]] - [[Ampriani]] - [[Antisanti]] - [[Aregnu]] - [[Ascu]] - [[Avapessa]] - [[Barbaghju]] - [[Barghjana]] - [[Bargudè]] - [[Barrettali]] - [[Bastìa]] - [[Bigornu]] - [[Biguglia]] - [[Bisinchi]] - [[Brandu]] - [[Bustanicu]] - [[Cagnanu]] - [[Calacuccia]] - [[Calenzana]] - [[Calvi]] - [[Cambia]] - [[Campana]] - [[Campi]] - [[Campile]] - [[Campitellu]] - [[Canale di Verde]] - [[Canari]] - [[Canavaghja]] - [[Carchetu è Brusticu]] - [[Carpinetu]] - [[Carticasi]] - [[Casabianca]] - [[Casamacciuli]] - [[Casanova]] - [[Casevechje]] - [[Castellu di Rustinu]] - [[Castifau]] - [[Castiglione]] - [[Castineta]] - [[Castirla]] - [[Centuri]] - [[Cervioni]] - [[Chisà]] - [[Chjatra]] - [[Corbara]] - [[Corscia]] - [[Corti]] - [[E Muracciole]] - [[E Valle d'Alisgiani]] - [[E Valle d'Orezza]] - [[E Valle di Campoloru]] - [[E Valle di Rostinu]] - [[E Ville di Parasu]] - [[E Ville di Petrabugnu]] - [[Erbaghjolu]] - [[Erone]] - [[Ersa]] - [[Felge]] - [[Ferringule]] - [[Ficaghja]] - [[Fughjuchja]] - [[Furiani]] - [[Galeria]] - [[Gavignanu]] - [[Ghisoni]] - [[Ghisunaccia]] - [[Ghjucatoghju]] - [[Ghjuncaghju]] - [[I Cateri]] - [[I Perelli]] - [[I Piazzali]] - [[I Prunelli di Casacconi]] - [[I Prunelli di Fiumorbu]] - [[L'Isulacciu di Fiumorbu]] - [[L'Olmu]] - [[L'Ortale]] - [[Lama]] - [[Lanu]] - [[Lavatoghju]] - [[Lentu]] - [[Linguizzetta]] - [[Lìsula]] - [[Loretu di Casinca]] - [[Lozzi]] - [[Lucciana]] - [[Lumiu]] - [[Luri]] - [[Matra]] - [[Meria]] - [[Merusaglia]] - [[Moita]] - [[Moltifau]] - [[Montegrossu]] - [[Muratu]] - [[Mursiglia]] - [[Muru]] - [[Nessa]] - [[Nonza]] - [[Nucariu]] - [[Nuceta]] - [[Nuvella]] - [[Ochjatana]] - [[Ogliastru]] - [[Olcani]] - [[Oletta]] - [[Olmeta di Capicorsu]] - [[Olmeta di Tuda]] - [[Olmi è Cappella]] - [[Omessa]] - [[Ortiporiu]] - [[Palasca]] - [[Pancheraccia]] - [[Patrimoniu]] - [[Pedicorti di Gaghju]] - [[Pedicroce]] - [[Pedigrisgiu]] - [[Pedipartinu]] - [[Peru è Casevechje]] - [[Petralba]] - [[Pianu]] - [[Pigna]] - [[Pinu]] - [[Pioghjola]] - [[Piupetta]] - [[Porri]] - [[Quercitellu]] - [[Rapaghju]] - [[Rapale]] - [[Riventosa]] - [[Ruglianu]] - [[Rusiu]] - [[Ruspigliani]] - [[Rutali]] - [[San Damianu]] - [[San Fiurenzu]] - [[San Gavinu d'Ampugnani]] - [[San Gavinu di Fiumorbu]] - [[San Gavinu di Tenda]] - [[San Ghjulianu]] - [[San Ghjuvanni di Moriani]] - [[San Lurenzu]] - [[San Martinu di Lota]] - [[San Niculaiu]] - [[Sant' Andria di Boziu]] - [[Sant' Andria di u Cutone]] - [[Sant' Antoninu]] - [[Santa Lucia di Mercuriu]] - [[Santa Lucia di Moriani]] - [[Santa Maria di Lota]] - [[Santa Maria di u Poghju]] - [[Santa Riparata di Balagna]] - [[Santa Riparata di Moriani]] - [[Santu Petru di Tenda]] - [[Santu Petru di Venacu]] - [[Sari è Sulinzara]] - [[Scata]] - [[Scolca]] - [[Sermanu]] - [[Siscu]] - [[Sorbu è Occagnanu]] - [[Soriu]] - [[Soveria]] - [[Speloncatu]] - [[Tagliu è Isolacciu]] - [[Talasani]] - [[Tallone]] - [[Tarranu]] - [[Tocchisi]] - [[Tominu]] - [[Tralonca]] - [[U Borgu]] - [[U Castellà di Casinca]] - [[U Castellà di Mercuriu]] - [[U Favalellu]] - [[U Felicetu]] - [[U Lugu di Nazza]] - [[U Monte]] - [[U Mucale]] - [[U Munticellu]] - [[U Poghju di Nazza]] - [[U Poghju d'Oletta]] - [[U Poghju è Marinacciu]] - [[U Poghju è Mezzana]] - [[U Prunu]] - [[U Pulverosu]] - [[U Silvarecciu]] - [[U Vescuvatu]] - [[Urtaca]] - [[Vallecalle]] - [[Velone è Ornetu]] - [[Vignale]] - [[Vivariu]] |} 5e5oqxlqmhwmizhnum3jrs80auhdh6g Monsignori Di La Fuata 0 7017 15925 2006-04-18T13:25:45Z 81.251.109.6 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paulu Matteiu Della Foata]] ij09vhsltvwpmkthsqds7heg16rbiw0 Template:Ferraghju 10 7018 148461 148270 2008-11-22T14:30:54Z Ale Mister 249 Hà sprutettu [[Template:Ferraghju]] wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="200px" |'''[[Ferraghju]]''' |- style="text-align:center;" | [[1u di ferraghju|1]] | [[2 di ferraghju|2]] | [[3 di ferraghju|3]] | [[4 di ferraghju|4]] | [[5 di ferraghju|5]] | [[6 di ferraghju|6]] | [[7 di ferraghju|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di ferraghju|8]] | [[9 di ferraghju|9]] | [[10 di ferraghju|10]] | [[11 di ferraghju|11]] | [[12 di ferraghju|12]] | [[13 di ferraghju|13]] | [[14 di ferraghju|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di ferraghju|15]] | [[16 di ferraghju|16]] | [[17 di ferraghju|17]] | [[18 di ferraghju|18]] | [[19 di ferraghju|19]] | [[20 di ferraghju|20]] | [[21 di ferraghju|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di ferraghju|22]] | [[23 di ferraghju|23]] | [[24 di ferraghju|24]] | [[25 di ferraghju|25]] | [[26 di ferraghju|26]] | [[27 di ferraghju|27]] | [[28 di ferraghju|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di ferraghju|29]] |} t7n7za3vjs0r13rak9zk0euj8u7hgkg Template:Marzu 10 7019 152136 103076 2008-12-31T13:59:50Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="200px" |'''[[Marzu]]''' |- style="text-align:center;" | [[1u di marzu|1]] | [[2 di marzu|2]] | [[3 di marzu|3]] | [[4 di marzu|4]] | [[5 di marzu|5]] | [[6 di marzu|6]] | [[7 di marzu|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di marzu|8]] | [[9 di marzu|9]] | [[10 di marzu|10]] | [[11 di marzu|11]] | [[12 di marzu|12]] | [[13 di marzu|13]] | [[14 di marzu|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di marzu|15]] | [[16 di marzu|16]] | [[17 di marzu|17]] | [[18 di marzu|18]] | [[19 di marzu|19]] | [[20 di marzu|20]] | [[21 di marzu|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di marzu|22]] | [[23 di marzu|23]] | [[24 di marzu|24]] | [[25 di marzu|25]] | [[26 di marzu|26]] | [[27 di marzu|27]] | [[28 di marzu|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di marzu|29]] | [[30 di marzu|30]] | [[31 di marzu|31]] |} p6j91li9t2foxve4u1vvoo0yl334auu Template:Aprile 10 7020 152228 103503 2009-01-01T14:03:54Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="200px" |'''[[Aprile]]''' |- style="text-align:center;" | [[1u d'aprile|1]] | [[2 d'aprile|2]] | [[3 d'aprile|3]] | [[4 d'aprile|4]] | [[5 d'aprile|5]] | [[6 d'aprile|6]] | [[7 d'aprile|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 d'aprile|8]] | [[9 d'aprile|9]] | [[10 d'aprile|10]] | [[11 d'aprile|11]] | [[12 d'aprile|12]] | [[13 d'aprile|13]] | [[14 d'aprile|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 d'aprile|15]] | [[16 d'aprile|16]] | [[17 d'aprile|17]] | [[18 d'aprile|18]] | [[19 d'aprile|19]] | [[20 d'aprile|20]] | [[21 d'aprile|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 d'aprile|22]] | [[23 d'aprile|23]] | [[24 d'aprile|24]] | [[25 d'aprile|25]] | [[26 d'aprile|26]] | [[27 d'aprile|27]] | [[28 d'aprile|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 d'aprile|29]] | [[30 d'aprile|30]] |} 0pd5h3yljo507v849kbua63myzr2bub Template:Maghju 10 7021 103508 16010 2007-10-30T21:26:31Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Maghju]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 di maghju|1]] | [[2 di maghju|2]] | [[3 di maghju|3]] | [[4 di maghju|4]] | [[5 di maghju|5]] | [[6 di maghju|6]] | [[7 di maghju|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di maghju|8]] | [[9 di maghju|9]] | [[10 di maghju|10]] | [[11 di maghju|11]] | [[12 di maghju|12]] | [[13 di maghju|13]] | [[14 di maghju|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di maghju|15]] | [[16 di maghju|16]] | [[17 di maghju|17]] | [[18 di maghju|18]] | [[19 di maghju|19]] | [[20 di maghju|20]] | [[21 di maghju|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di maghju|22]] | [[23 di maghju|23]] | [[24 di maghju|24]] | [[25 di maghju|25]] | [[26 di maghju|26]] | [[27 di maghju|27]] | [[28 di maghju|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di maghju|29]] | [[30 di maghju|30]] | [[31 di maghju|31]] |} 7pp744aj7e1j6ovqqv2m8yrtgoi7n86 Template:Ghjugnu 10 7022 103570 16011 2007-10-31T16:43:45Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Ghjugnu]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 di ghjugnu|1]] | [[2 di ghjugnu|2]] | [[3 di ghjugnu|3]] | [[4 di ghjugnu|4]] | [[5 di ghjugnu|5]] | [[6 di ghjugnu|6]] | [[7 di ghjugnu|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di ghjugnu|8]] | [[9 di ghjugnu|9]] | [[10 di ghjugnu|10]] | [[11 di ghjugnu|11]] | [[12 di ghjugnu|12]] | [[13 di ghjugnu|13]] | [[14 di ghjugnu|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di ghjugnu|15]] | [[16 di ghjugnu|16]] | [[17 di ghjugnu|17]] | [[18 di ghjugnu|18]] | [[19 di ghjugnu|19]] | [[20 di ghjugnu|20]] | [[21 di ghjugnu|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di ghjugnu|22]] | [[23 di ghjugnu|23]] | [[24 di ghjugnu|24]] | [[25 di ghjugnu|25]] | [[26 di ghjugnu|26]] | [[27 di ghjugnu|27]] | [[28 di ghjugnu|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di ghjugnu|29]] | [[30 di ghjugnu|30]] |} fb3dtzf5v613pgzopklt912xt17rnd8 Template:Lugliu 10 7023 103572 16012 2007-10-31T16:45:55Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Lugliu]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 di lugliu|1]] | [[2 di lugliu|2]] | [[3 di lugliu|3]] | [[4 di lugliu|4]] | [[5 di lugliu|5]] | [[6 di lugliu|6]] | [[7 di lugliu|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di lugliu|8]] | [[9 di lugliu|9]] | [[10 di lugliu|10]] | [[11 di lugliu|11]] | [[12 di lugliu|12]] | [[13 di lugliu|13]] | [[14 di lugliu|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di lugliu|15]] | [[16 di lugliu|16]] | [[17 di lugliu|17]] | [[18 di lugliu|18]] | [[19 di lugliu|19]] | [[20 di lugliu|20]] | [[21 di lugliu|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di lugliu|22]] | [[23 di lugliu|23]] | [[24 di lugliu|24]] | [[25 di lugliu|25]] | [[26 di lugliu|26]] | [[27 di lugliu|27]] | [[28 di lugliu|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di lugliu|29]] | [[30 di lugliu|30]] | [[31 di lugliu|31]] |} rjsbt5kv8n8yquma3epa33plp2cn3pc Template:Aostu 10 7024 103575 16153 2007-10-31T16:52:46Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Aostu]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 d'aostu|1]] | [[2 d'aostu|2]] | [[3 d'aostu|3]] | [[4 d'aostu|4]] | [[5 d'aostu|5]] | [[6 d'aostu|6]] | [[7 d'aostu|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 d'aostu|8]] | [[9 d'aostu|9]] | [[10 d'aostu|10]] | [[11 d'aostu|11]] | [[12 d'aostu|12]] | [[13 d'aostu|13]] | [[14 d'aostu|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 d'aostu|15]] | [[16 d'aostu|16]] | [[17 d'aostu|17]] | [[18 d'aostu|18]] | [[19 d'aostu|19]] | [[20 d'aostu|20]] | [[21 d'aostu|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 d'aostu|22]] | [[23 d'aostu|23]] | [[24 d'aostu|24]] | [[25 d'aostu|25]] | [[26 d'aostu|26]] | [[27 d'aostu|27]] | [[28 d'aostu|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 d'aostu|29]] | [[30 d'aostu|30]] | [[31 d'aostu|31]] |} cu5vs1of9ispje458m67szuqi2p5uvi Template:Settembre 10 7025 103682 16047 2007-11-01T15:21:46Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Settembre]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 di settembre|1]] | [[2 di settembre|2]] | [[3 di settembre|3]] | [[4 di settembre|4]] | [[5 di settembre|5]] | [[6 di settembre|6]] | [[7 di settembre|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di settembre|8]] | [[9 di settembre|9]] | [[10 di settembre|10]] | [[11 di settembre|11]] | [[12 di settembre|12]] | [[13 di settembre|13]] | [[14 di settembre|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di settembre|15]] | [[16 di settembre|16]] | [[17 di settembre|17]] | [[18 di settembre|18]] | [[19 di settembre|19]] | [[20 di settembre|20]] | [[21 di settembre|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di settembre|22]] | [[23 di settembre|23]] | [[24 di settembre|24]] | [[25 di settembre|25]] | [[26 di settembre|26]] | [[27 di settembre|27]] | [[28 di settembre|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di settembre|29]] | [[30 di settembre|30]] |} 6aof9qki7dfzt9sji8kgpw7xgzxm4g1 Template:Ottobre 10 7026 363570 103691 2019-09-27T23:23:51Z Jumpy01 11155 ottobre => uttrovi wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Ottobre]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 d'uttrovi|1]] | [[2 d'ottobre|2]] | [[3 d'uttrovi|3]] | [[4 d'uttrovi|4]] | [[5 d'ottobre|5]] | [[6 d'uttrovi|6]] | [[7 d'uttrovi|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 d'uttrovi|8]] | [[9 d'uttrovi|9]] | [[10 d'uttrovi|10]] | [[11 d'uttrovi|11]] | [[12 d'uttrovi|12]] | [[13 d'uttrovi|13]] | [[14 d'uttrovi|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 d'uttrovi|15]] | [[16 d'uttrovi|16]] | [[17 d'uttrovi|17]] | [[18 d'ottobre|18]] | [[19 d'uttrovi|19]] | [[20 d'uttrovi|20]] | [[21 d'uttrovi|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 d'uttrovi|22]] | [[23 d'uttrovi|23]] | [[24 d'ottobre|24]] | [[25 d'uttrovi|25]] | [[26 d'uttrovi|26]] | [[27 d'uttrovi|27]] | [[28 d'uttrovi|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 d'uttrovi|29]] | [[30 d'uttrovi|30]] | [[31 d'ottobre|31]] |} k39oezs05qw8yeq2ek0419t7hmtpz6y Template:Nuvembre 10 7027 103696 103695 2007-11-01T15:36:30Z Ale Mister 249 hà mossu [[Template:Novembre]] à [[Template:Nuvembre]] wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Nuvembre]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 di nuvembre|1]] | [[2 di nuvembre|2]] | [[3 di nuvembre|3]] | [[4 di nuvembre|4]] | [[5 di nuvembre|5]] | [[6 di nuvembre|6]] | [[7 di nuvembre|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di nuvembre|8]] | [[9 di nuvembre|9]] | [[10 di nuvembre|10]] | [[11 di nuvembre|11]] | [[12 di nuvembre|12]] | [[13 di nuvembre|13]] | [[14 di nuvembre|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di nuvembre|15]] | [[16 di nuvembre|16]] | [[17 di nuvembre|17]] | [[18 di nuvembre|18]] | [[19 di nuvembre|19]] | [[20 di nuvembre|20]] | [[21 di nuvembre|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di nuvembre|22]] | [[23 di nuvembre|23]] | [[24 di nuvembre|24]] | [[25 di nuvembre|25]] | [[26 di nuvembre|26]] | [[27 di nuvembre|27]] | [[28 di nuvembre|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di nuvembre|29]] | [[30 di nuvembre|30]] |} 3bzeelzwbmnmdg6vss9j7q8tb5qggt9 Template:Dicembre 10 7028 103704 103703 2007-11-01T15:44:56Z Ale Mister 249 hà mossu [[Template:Decembre]] à [[Template:Dicembre]] wikitext text/x-wiki {| align=right id=toc style="margin-left: 15px;" |colspan="7" align="center" bgcolor="#ccccff" width="180px" |'''[[Dicembre]]''' |- style="text-align:center;" | [[1 di dicembre|1]] | [[2 di dicembre|2]] | [[3 di dicembre|3]] | [[4 di dicembre|4]] | [[5 di dicembre|5]] | [[6 di dicembre|6]] | [[7 di dicembre|7]] |- style="text-align:center;" | [[8 di dicembre|8]] | [[9 di dicembre|9]] | [[10 di dicembre|10]] | [[11 di dicembre|11]] | [[12 di dicembre|12]] | [[13 di dicembre|13]] | [[14 di dicembre|14]] |- style="text-align:center;" | [[15 di dicembre|15]] | [[16 di dicembre|16]] | [[17 di dicembre|17]] | [[18 di dicembre|18]] | [[19 di dicembre|19]] | [[20 di dicembre|20]] | [[21 di dicembre|21]] |- style="text-align:center;" | [[22 di dicembre|22]] | [[23 di dicembre|23]] | [[24 di dicembre|24]] | [[25 di dicembre|25]] | [[26 di dicembre|26]] | [[27 di dicembre|27]] | [[28 di dicembre|28]] |- style="text-align:center;" | [[29 di dicembre|29]] | [[30 di dicembre|30]] | [[31 di dicembre|31]] |} gjy6hryt3y2amgbnnjqvgsprtoofntz 1 di frivaghju 0 7029 148272 16069 2008-11-20T21:30:03Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[1u di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u di ferraghju]] 8a564j6vpxcpc74ly4mtn9e5l71h8n9 2 di frivaghju 0 7030 148825 16071 2008-11-26T16:36:30Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[2 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[2 di ferraghju]] 6hawhif3mopvs21ajkn759yo103ga44 3 di frivaghju 0 7031 148826 16073 2008-11-26T16:36:56Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[3 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[3 di ferraghju]] qf31k6nmpvmhjk6y8mubrphkko8vp55 4 di frivaghju 0 7032 148828 16075 2008-11-26T16:37:17Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[4 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[4 di ferraghju]] bm2xrdtb33reoqiidmhouo6qn4etm1g 5 di frivaghju 0 7033 148829 16077 2008-11-26T16:38:10Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[5 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[5 di ferraghju]] comukhlmvyhb3uspijc8opjdwd2zkwa 6 di frivaghju 0 7034 148830 16079 2008-11-26T16:38:12Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[6 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[6 di ferraghju]] bnwz2q85okhg328l7l02urug5bidphy 7 di frivaghju 0 7035 148831 16081 2008-11-26T16:38:14Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[7 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[7 di ferraghju]] 7chd2eckmuje7juhcmwn7gxguj3a2dl 9 di frivaghju 0 7036 148833 16083 2008-11-26T16:39:37Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[9 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[9 di ferraghju]] sh63hd50kbuefu95vs143k2jpwlklm2 10 di frivaghju 0 7037 148834 16085 2008-11-26T16:39:43Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[10 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[10 di ferraghju]] 71030x7uh15xlkhlszrbu2xqcrm6a7k 11 di frivaghju 0 7038 148835 16087 2008-11-26T16:39:50Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[11 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[11 di ferraghju]] tmcid6jt7c09b6dk2hmg4bdnxey5355 12 di frivaghju 0 7039 148836 16089 2008-11-26T16:39:57Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[12 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[12 di ferraghju]] 3jku48bcgvxtdcmni20x6x6mmgzq5x1 13 di frivaghju 0 7040 148837 16091 2008-11-26T16:40:06Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[13 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[13 di ferraghju]] rl6ali1m09w949ojmnhvwdrxgfsabks 14 di frivaghju 0 7041 148838 16093 2008-11-26T16:40:28Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[14 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[14 di ferraghju]] jm1crvdwncr6vaxs6kvvpbmgvmuqm6v 15 di frivaghju 0 7042 148839 16095 2008-11-26T16:42:36Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[15 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[15 di ferraghju]] bwwrrw8rghtcdykgfyql52zj0aoz5c6 16 di frivaghju 0 7043 148840 16097 2008-11-26T16:42:38Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[16 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[16 di ferraghju]] s3z8qap24y39ua4foh3s9coh6yid451 17 di frivaghju 0 7044 148841 16099 2008-11-26T16:42:40Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[17 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[17 di ferraghju]] p06af2428rg0rari2ykb86rkehh718h 18 di frivaghju 0 7045 148842 16101 2008-11-26T16:42:42Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[18 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[18 di ferraghju]] 9bfuplvax9k620nfegonz0q2py4sc5w 19 di frivaghju 0 7046 148843 16103 2008-11-26T16:42:44Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[19 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[19 di ferraghju]] 0zz7iu26t0ugtmtjc7yf5vifxp2g7vu 20 di frivaghju 0 7047 148844 16105 2008-11-26T16:42:46Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[20 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[20 di ferraghju]] h3wcc3mk1qtir6lscla6esafcyrs5ab 21 di frivaghju 0 7048 148845 16107 2008-11-26T16:42:48Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[21 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[21 di ferraghju]] nrbqvziougnci2kup4w7s5em7g0jv5n 22 di frivaghju 0 7049 148846 16109 2008-11-26T16:44:36Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[22 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[22 di ferraghju]] su1cq6eg0ul1xcn0fa8q6smxp6tlosn 23 di frivaghju 0 7050 148847 16111 2008-11-26T16:44:38Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[23 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[23 di ferraghju]] fhs34kaauafoirh4muh66m3f1bxcoj6 24 di frivaghju 0 7051 148848 16113 2008-11-26T16:44:40Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[24 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[24 di ferraghju]] 7tvl2jzntfqnfvggtob9s6h5tdr19lv 25 di frivaghju 0 7052 148849 16115 2008-11-26T16:44:42Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[25 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[25 di ferraghju]] 0xa390oav4lltm07973xj59xu92z0af 26 di frivaghju 0 7053 148850 16117 2008-11-26T16:44:43Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[26 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[26 di ferraghju]] tezcqi647d11jsa8eftslb3f5ghu2oj 27 di frivaghju 0 7054 148851 16119 2008-11-26T16:44:45Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[27 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[27 di ferraghju]] pztcfyjbs7ofpdis33183me9o7lzfhe 28 di frivaghju 0 7055 148852 16121 2008-11-26T16:44:47Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[28 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[28 di ferraghju]] 97w1tu7lfk1w4qsxolupp0b01eoio2p 29 di frivaghju 0 7056 148853 16123 2008-11-26T16:44:49Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[29 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[29 di ferraghju]] h4v8ioty88anr6qzfwh2uw5t6ggiega 8 di ferraghju 0 7057 350845 324287 2015-07-09T13:24:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} L''''8 di ferraghju''' hè u 39<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 326 ghjorni à a fine di l'annu (327 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == == Celebrazioni == === Santi === == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] [[Category:Ghjornu di ferraghju| 08]] eew3u5wdaozq9ar3kj7v4fzljtkm3tv 1 d'uttrovi 0 7058 16157 2006-04-22T16:16:34Z Img 21 [[1 d'uttrovi]] moved to [[1 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1 uttrovi]] 98uttzhx17pied8auw38r6xlt4b9c2w 2 d'uttrovi 0 7059 16159 2006-04-22T16:16:51Z Img 21 [[2 d'uttrovi]] moved to [[2 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[2 uttrovi]] bdq62u3an4kwlufqfd9wbly0ytlsdwe 3 d'uttrovi 0 7060 16161 2006-04-22T16:17:05Z Img 21 [[3 d'uttrovi]] moved to [[3 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[3 uttrovi]] 5pyocmix3asfjo7g2p869ofnw8i68e9 4 d'uttrovi 0 7061 16163 2006-04-22T16:17:19Z Img 21 [[4 d'uttrovi]] moved to [[4 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[4 uttrovi]] oikz3ghn427qgibjrnqa1nt509dghbl 5 d'uttrovi 0 7062 16165 2006-04-22T16:17:34Z Img 21 [[5 d'uttrovi]] moved to [[5 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[5 uttrovi]] 6qo4409ogp7vkx4iedivyy320wfxhj3 6 d'uttrovi 0 7063 16167 2006-04-22T16:17:51Z Img 21 [[6 d'uttrovi]] moved to [[6 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[6 uttrovi]] 9y9w06tayqokohhezrdp9vy5byc5zj8 7 d'uttrovi 0 7064 16169 2006-04-22T16:18:06Z Img 21 [[7 d'uttrovi]] moved to [[7 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[7 uttrovi]] g6zbysvelw98mmlpe8sywpgk288twu8 8 d'uttrovi 0 7065 16171 2006-04-22T16:18:21Z Img 21 [[8 d'uttrovi]] moved to [[8 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[8 uttrovi]] bmi302yvof9xleikbwq2yk68hr35hvm 9 d'uttrovi 0 7066 16173 2006-04-22T16:18:46Z Img 21 [[9 d'uttrovi]] moved to [[9 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[9 uttrovi]] gjei78cd7rq8qu8go6avejohumfcfrh 10 d'uttrovi 0 7067 16175 2006-04-22T16:19:00Z Img 21 [[10 d'uttrovi]] moved to [[10 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[10 uttrovi]] 3y13qu5i1o9yljfe83ars5kflyh2jhh 11 d'uttrovi 0 7068 16177 2006-04-22T16:19:13Z Img 21 [[11 d'uttrovi]] moved to [[11 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[11 uttrovi]] 8xbu2oi15a53u6m02h2cktpgpgyjqqe 12 d'uttrovi 0 7069 16179 2006-04-22T16:19:27Z Img 21 [[12 d'uttrovi]] moved to [[12 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[12 uttrovi]] 5dbt3l35nvp6u7d00iwyzlsx5lij8jj 13 d'uttrovi 0 7070 16181 2006-04-22T16:19:47Z Img 21 [[13 d'uttrovi]] moved to [[13 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[13 uttrovi]] 2nctzptklg70znfcaa2lh2qb3ugk6aq 14 d'uttrovi 0 7071 16183 2006-04-22T16:19:59Z Img 21 [[14 d'uttrovi]] moved to [[14 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[14 uttrovi]] rhtmnwg68zmgpu9i3tru57ea2i730yh 15 d'uttrovi 0 7072 16185 2006-04-22T16:20:15Z Img 21 [[15 d'uttrovi]] moved to [[15 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[15 uttrovi]] 36wnt6a8fk163nupr2v439b70xqcqvt 16 d'uttrovi 0 7073 16187 2006-04-22T16:20:41Z Img 21 [[16 d'uttrovi]] moved to [[16 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[16 uttrovi]] 4ahzt288amr2gqb02qaaqsi3agsdj43 17 d'uttrovi 0 7074 16189 2006-04-22T16:20:56Z Img 21 [[17 d'uttrovi]] moved to [[17 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[17 uttrovi]] a66rrypwkprcgv6kghdmwt64jdugr0y 18 d'uttrovi 0 7075 360817 356277 2018-12-22T17:11:50Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[18 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[18 uttrovi]] t0vnij38oaz8hc78ss960g19tgemrsy 19 d'uttrovi 0 7076 16193 2006-04-22T16:21:20Z Img 21 [[19 d'uttrovi]] moved to [[19 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[19 uttrovi]] mrybq0ih75of0dp7fvpkl1bcpwwje2o 20 d'uttrovi 0 7077 16195 2006-04-22T16:21:34Z Img 21 [[20 d'uttrovi]] moved to [[20 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[20 uttrovi]] 45j3lz850cz2aba1r2pwc1bcia6q6hg 21 d'uttrovi 0 7078 16197 2006-04-22T16:21:48Z Img 21 [[21 d'uttrovi]] moved to [[21 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[21 uttrovi]] dgxb7012x5ng8sx1qam859zc3848rfd 22 d'uttrovi 0 7079 16199 2006-04-22T16:22:03Z Img 21 [[22 d'uttrovi]] moved to [[22 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[22 uttrovi]] 1qsoxhmc7zu5hm21b5yfcwjyb584q8v 23 d'uttrovi 0 7080 16201 2006-04-22T16:22:26Z Img 21 [[23 d'uttrovi]] moved to [[23 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[23 uttrovi]] o8e41u6wzac85e6tqawt3q5guw8z40g 24 d'uttrovi 0 7081 360818 330081 2018-12-22T17:12:00Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[24 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[24 uttrovi]] 49bqna2ezpzw2y5lgoyn1glcw1sdcvv 25 d'uttrovi 0 7082 16205 2006-04-22T16:22:54Z Img 21 [[25 d'uttrovi]] moved to [[25 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[25 uttrovi]] m85h7hhh3o17wjxwpkzobgpce5kky7k 26 d'uttrovi 0 7083 16207 2006-04-22T16:23:06Z Img 21 [[26 d'uttrovi]] moved to [[26 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[26 uttrovi]] 4haa5in0elmoq8vgkefeu54g4d5l0uh 27 d'uttrovi 0 7084 16209 2006-04-22T16:23:22Z Img 21 [[27 d'uttrovi]] moved to [[27 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[27 uttrovi]] 4slhdeqj9aad7gm3rbq9j5o5595ghb6 28 d'uttrovi 0 7085 16211 2006-04-22T16:23:34Z Img 21 [[28 d'uttrovi]] moved to [[28 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[28 uttrovi]] s7niocbv4nunnnigo6kjixtukj827t9 29 d'uttrovi 0 7086 16213 2006-04-22T16:23:46Z Img 21 [[29 d'uttrovi]] moved to [[29 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[29 uttrovi]] tgovw5axugoqngrem283d24kz77kfo6 30 d'uttrovi 0 7087 16215 2006-04-22T16:23:58Z Img 21 [[30 d'uttrovi]] moved to [[30 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[30 uttrovi]] b55wrh86dm32ko9ddlssgslmjnj97jj 1 di nuvembri 0 7088 16247 2006-04-22T18:07:09Z Img 21 [[1 di nuvembri]] moved to [[1 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1 nuvembri]] l6s4lyo2129nrrovd5bxle6lnnxsl4t 2 di nuvembri 0 7089 16249 2006-04-22T18:07:33Z Img 21 [[2 di nuvembri]] moved to [[2 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[2 nuvembri]] rekvmbb3th17g8wnm54mfq99j032ca8 3 di nuvembri 0 7090 16251 2006-04-22T18:07:54Z Img 21 [[3 di nuvembri]] moved to [[3 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[3 nuvembri]] i5t0mzv1utkbw0261toukrj4h30lzbp 4 di nuvembri 0 7091 16253 2006-04-22T18:08:23Z Img 21 [[4 di nuvembri]] moved to [[4 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[4 nuvembri]] t8tllhzudidy16xzagh5pu45b5znh04 5 di nuvembri 0 7092 16259 16255 2006-04-22T18:10:31Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[5 nuvembri]] 74ff9dvxoosc2c77e42gqfqw5bfa4uf 6 di nuvembri 0 7094 16261 2006-04-22T18:10:54Z Img 21 [[6 di nuvembri]] moved to [[6 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[6 nuvembri]] i8h60817le8ov1dcujlwol8acan321g 7 di nuvembri 0 7095 16263 2006-04-22T18:11:12Z Img 21 [[7 di nuvembri]] moved to [[7 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[7 nuvembri]] 8rffemrj3j31h6z08qzdvugzrmnlx95 8 di nuvembri 0 7096 16265 2006-04-22T18:11:30Z Img 21 [[8 di nuvembri]] moved to [[8 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[8 nuvembri]] e1avma36zy47ci6l5ij1i2q5bl90rb3 9 di nuvembri 0 7097 16267 2006-04-22T18:11:53Z Img 21 [[9 di nuvembri]] moved to [[9 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[9 nuvembri]] 72nxs871lt6sgq6695a1dfrq1hnwntk 10 di nuvembri 0 7098 16269 2006-04-22T18:12:16Z Img 21 [[10 di nuvembri]] moved to [[10 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[10 nuvembri]] bsb0le0dsv435sbi09why709fr378cp 11 di nuvembri 0 7099 16271 2006-04-22T18:12:31Z Img 21 [[11 di nuvembri]] moved to [[11 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[11 nuvembri]] r1cqdfwtj077p9vullo4sghur8hcmaa 12 di nuvembri 0 7100 16273 2006-04-22T18:12:46Z Img 21 [[12 di nuvembri]] moved to [[12 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[12 nuvembri]] rvwkos66nhbk3e4zy83z296k5mxmmih 13 di nuvembri 0 7101 16275 2006-04-22T18:13:13Z Img 21 [[13 di nuvembri]] moved to [[13 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[13 nuvembri]] dwqn8uma83sz48a2c7wxpkjvomubzak 14 di nuvembri 0 7102 16277 2006-04-22T18:13:50Z Img 21 [[14 di nuvembri]] moved to [[14 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[14 nuvembri]] os5m2wq59s8ncico7qz6vm00g864g27 15 di nuvembri 0 7103 16279 2006-04-22T18:14:25Z Img 21 [[15 di nuvembri]] moved to [[15 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[15 nuvembri]] ga4ndznjx27h9lgiisobibdqg1pm1kq 16 di nuvembri 0 7104 16281 2006-04-22T18:14:57Z Img 21 [[16 di nuvembri]] moved to [[16 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[16 nuvembri]] 2hd50nbr3l4mkp6yjo3b077n0vym1ox 17 di nuvembri 0 7105 167965 16283 2009-04-25T00:07:43Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[17 di nuvembre]] 1pn2nc3hx6pd3ekrmavqhh71b7svlfq 18 di nuvembri 0 7106 16285 2006-04-22T18:16:00Z Img 21 [[18 di nuvembri]] moved to [[18 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[18 nuvembri]] okfo3hzeingvpa0ve7rd76s1aufsafp 19 di nuvembri 0 7107 16287 2006-04-22T18:16:25Z Img 21 [[19 di nuvembri]] moved to [[19 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[19 nuvembri]] 5vik83hyv2bbtk20a9ed8lp8q4qyp5d 20 di nuvembri 0 7108 16289 2006-04-22T18:18:15Z Img 21 [[20 di nuvembri]] moved to [[20 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[20 nuvembri]] 1guciw9yzw5a5p55oy6yi3thjlyvhdn 21 di nuvembri 0 7109 16291 2006-04-22T18:18:33Z Img 21 [[21 di nuvembri]] moved to [[21 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[21 nuvembri]] kzngr2zho52l1zbqw4a56kdyjg5ggzk 22 di nuvembri 0 7110 16293 2006-04-22T18:18:47Z Img 21 [[22 di nuvembri]] moved to [[22 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[22 nuvembri]] 3p9cx7xksv9hv7ncmtxngntxjrcdy8o 24 di nuvembri 0 7112 16297 2006-04-22T18:19:16Z Img 21 [[24 di nuvembri]] moved to [[24 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[24 nuvembri]] qk9w6sga6k1t310wwrzziqbcr28qdgq 25 di nuvembri 0 7113 16299 2006-04-22T18:19:34Z Img 21 [[25 di nuvembri]] moved to [[25 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[25 nuvembri]] 0oesynu43nqsxndhfbiq7b0ks93dq5y 26 di nuvembri 0 7114 16301 2006-04-22T18:19:48Z Img 21 [[26 di nuvembri]] moved to [[26 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[26 nuvembri]] l8q6xwjaw67cu2p31rzqpk89znmhvzx 27 di nuvembri 0 7115 16303 2006-04-22T18:20:01Z Img 21 [[27 di nuvembri]] moved to [[27 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[27 nuvembri]] ro911728h8pc7vknr4mze8txot0h8da 28 di nuvembri 0 7116 16305 2006-04-22T18:20:12Z Img 21 [[28 di nuvembri]] moved to [[28 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[28 nuvembri]] 3iac3snshcnc2182cgn4z0xzhc9r19q 29 di nuvembri 0 7117 16307 2006-04-22T18:20:25Z Img 21 [[29 di nuvembri]] moved to [[29 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[29 nuvembri]] mzasr330ewfh72kuohgzlbpm2dnvpmd 30 di nuvembri 0 7118 16309 2006-04-22T18:20:39Z Img 21 [[30 di nuvembri]] moved to [[30 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[30 nuvembri]] tdh5txxrghocekt04ixfbnkpw8makkh 31 uttrovi 0 7119 345313 324288 2015-07-01T09:05:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''31 uttrovi''' hè u 304esimu ghjornu (u 305esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} {{c}} [[Category:Ghjornu di l'annu]] [[Category:Uttrovi]] [[Category:Ottobre]] 5i8dz8ocn2njo33mzbeui70eg5eaecq Voce Latine 0 7120 364054 335045 2019-10-03T11:16:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right| Voce Latine]] '''Voce Latine''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == == Referenze == == Ligami == * [http://www.vocelatine.ca.cx/ U gruppu di cantu Voce Latine (direttu da Antone Marielli)] {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] jah4fg09ey8ax6x2cqrosx36z2mkrat Sambuca Pistoiese 0 7122 334227 324289 2014-03-23T14:55:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Sambuca Pistoiese''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Sambuca_Pistoiese-Stemma.png|100px|right|none| Europa]]<br /> |- | cumuna | Sambuca Pistoiese / Sambuga |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Sambuca Pistoiese |- | codice postale | 51020 |- | lungitudine | 11° 0′ 2′′ E |- | latitudine | 44° 6′ 19′′ N |- | altitudine | 504 metri |- | superficia | 77 km² |- | populazione | 1604 |- | dinsità | 21 ab./km² |- | nome abitanti | sambucani |- |} '''Sambuca Pistoiese''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 1604 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.sambuca.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] crxog1bwvyy715oja95966uhmdoootx Fiurenza 0 7123 362124 344581 2019-05-09T21:52:22Z Risto hot sir 15123 Image wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Fiurenza | blasone=Firenze-Stemma.png | nomeOfficiale=Firenze | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=FI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=47 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=11 | lungitudineMinute=15 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=50 | superficia=102 | pupulazione=366.488 | annu=01-01-2005 | densita=3.593 | merre=Dario Nardella | posta=da 50121 à 50145 | telefunu=055 | istat=048017 | abitanti=Fiorentini | patrone=San Ghjuvanni Battista | festa=[[24 ghjugnu]] | situ=http://www.comune.firenze.it/ }} [[File:Dante Domenico di Michelino Duomo Florence.jpg|thumb|]] '''Firenze''' o Fiurenza in corsu, hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a righjone [[Tuscana]] è di a [[pruvincia di Fiorenza |pruvincia omonima]]. O sindaco hè Dario Nardella. Tene 380.226 abitanti. == Cumune in cunfina == [[Bagno a Ripoli]], [[Campi Bisenzio]], [[Fiesole]], [[Impruneta]], [[Scandicci]], [[Sesto Fiorentino]]. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 9syfdowc2mgcx0z1ktraeu2jx7em613 Torra di Cantonu Grossu 0 7125 363801 363416 2019-10-03T11:12:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A torra di Cantonu Grossu]] A '''[[torra]] di Cantonu Grossu''' hè una [[torra di Corsica]]. A Torra di Cantonu Grossu hè stata custruita da l'architettu genuvesi [[Pasquale Lagomaggiore]] durante l'annu [[1569]]. <!-----> == Storia == == Rifarenzi == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] qqt328lgytt0psryi0tenrydol7nri4 Torra di Cantone Grossu 0 7126 17489 2006-04-27T15:48:00Z Img 21 [[Torra di Cantone Grossu]] moved to [[Torra di Cantonu Grossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torra di Cantonu Grossu]] 4furg86dys5vvd5ecr04q79l4ikylqx Virologia 0 7127 345959 335035 2015-07-01T14:11:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''Virologia''' chì etimologicamente vene di e parolle [[Latinu|latine]] è [[Grecia|greche]] ''virus'' è ''logos'' (λογος), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[virus]]. == Storia == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Biologia]] bytxcbhzlimv6apeeitjtkwz4cyjck4 Phobos 0 7128 333876 324292 2014-03-23T14:48:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Phobos-viking1.jpg|200px|right|thumb|Phobos (Viking 1, 1978).]] '''Phobos''' (grecu Φόβος) hè un [[satellitu]] di a [[Marte]] scupertu in u 1877 (scupritore Asaph Hall). Phobos ùn pussedi micca atmosfera. [[File:Phobos taken by Phobos-2 spacecraft.jpg|200px|right|thumb|A Phobos vistu da a sonda sovietica Phobos 2 (URSS, 1989).]] == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] auid0qtz2a1uhpjlnyhqx92aqukn4uz Abetone 0 7130 355945 355944 2016-12-05T02:59:01Z DARIO SEVERI 10718 + wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Abetone''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:]]<br> |- | cumuna | Abetone / Abeton |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Carrara |- | codice postale | 51 020 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 1 388 metri |- | superficia | 31 km² |- | populazione | 707 |- | dinsità | 23 ab./km² |- | nome abitanti | Abetonesi |- |} '''Abetone''' hè una [[cumuna]] [[toscana]] di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 707 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.abetone.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ie5i3gi20o8266qbuy90nj08274reip Agliana 0 7131 331329 324294 2014-03-23T13:57:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Agliana''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 15405 abitanti cumuna di Toscana | cumuna=Agliana | pruvincia= Pistoia | nomuff= Agliana | cp= 51031 | lungitudina= | latitudina= | alt= 42 m | superficia= 11 km² | pop= 15405 | dinsità= 1329 ab./km² | nomab= Aglianesi == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.agliana.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] c2sdtkrqt7u4bxgozw68zig3o09euw5 Buggiano 0 7132 331761 324295 2014-03-23T14:05:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Buggiano''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 8462 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Buggiano | pruvincia= Pistoia | nomuff= Buggiano | cp= 51011 | lungitudina= | latitudina= | alt= 41 m | superficia= 16 km² | pop= 8462 | dinsità= 502 ab./km² | nomab= buggianesi == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.buggiano.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 06y16tu0c8nysx7q6frr01s4bi8ns5v Chiesina Uzzanese 0 7133 332034 324296 2014-03-23T14:11:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Chiesina Uzzanese''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 3983 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Chiesina Uzzanese | pruvincia= Pistoia | nomuff= Chiesina Uzzanese | cp= 51013 | lungitudina= | latitudina= | alt= 20 | superficia= 7km² | pop= 3983 | dinsità= 569b./km² | nomab= chiesinesi == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.chiesinuzzanese.pt.it U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 0niyu9zeyy8xyyofoaeksfa61z35ke2 Pistoia 0 7134 333929 326401 2014-03-23T14:49:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Pistoia''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Pistoia-Stemma.png|100px|right|none| Europa]]<br> |- | cumuna | Pistoia |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Pistoia |- | codice postale | 51100 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 65 metri |- | superficia | 236 km² |- | populazione | 92.267 |- | dinsità | 391 ab./km² |- | nome abitanti | pistoiesi |- |} '''Pistoia''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Pistoia]]. Teni 92.267 abitanti. == Riferimenti == [[Image:Pistoia0001.jpg|200px|right|thumb|Pistoia]] == Liami == *[http://www.comune.pistoia.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] mre35cziv8aqey2k9a59i8c2jno63xk Pisa 0 7135 363016 360194 2019-07-14T21:17:11Z Jumpy01 11155 immagine wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Pisa [[File:Leaning_Tower_of_Pisa.jpg|280px|none|A Torra di Pisa]] | blasone=Pisa-Stemma.svg | nomeUfficiale=Pisa | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=43 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=24 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=4 | superficia=185,27 | pupulazione=87.506 | densita=472 | merre=Marco Filippeschi | posta=da 56121 à 56128 | telefunu=050 | istat=050026 | abitanti=Pisani | patrone=San Ranieri | festa=u [[17 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.pisa.it/ }} '''Pisa''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Pisa|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. Hè cunnisciuta in u mondu sanu per a [[Campanili tortu di Pisa|Torra Pendente]]. == Paisoli == Calambrone, Coltano, Marina di Pisa, Oratoio, Ospedaletto, Putignano, Riglione, San Piero a Grado, San Rossore, Sant'Ermete, Tirrenia, La Vettola. == Cumune in cunfina == [[Cascina]], [[Collesalvetti]] ([[Pruvincia di Livornu|LI]]), [[Livornu]] (LI), [[San Giuliano Terme]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] pusmb0g9nqjo8puvd49nkv5j505ywv6 Gattu 0 7136 18147 18146 2006-04-29T06:46:47Z 81.251.98.164 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjattu]] 5aen8vawmkqxyebm3oinpkm9i3cdngp Cicilia 0 7137 18418 2006-04-29T11:18:14Z 81.251.98.164 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sicilia]] q3458wo1iu0dbzg5b57s62htq0cmnb5 Petra Curbara 0 7139 18849 2006-04-29T15:02:15Z 81.251.98.164 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Petra Curbara]] 4ipdw16oxjlbtq04dul5g5zmx58v9wk Capodogliu 0 7143 349949 348031 2015-07-07T17:48:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink| name = Capodogliu}}<br />{{}} {{Taxobox_image | image = [[]] | caption = ]]}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Cetacea]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Physeteridae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '' [[Physeter]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = ''[[Physeter macrocephalus]]''}} {{Taxobox_subspecies_entry | taxon = }} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_trinomial | color = pink | trinomial_name = Physeter macrocephalus| author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} I '''capodogli''' sò [[odontoceti]], [[mammiferi]] [[acqua|aquatici]] imparintati incù u [[delfini|delfinu]] è u [[beluga]] === Citazioni === == Rifarenzi == ==Da vede dinò== *[[Delfinu]] *[[Pescialfinu]] == Liami == {{c}} {{c-supranu}} [[Categoria:Cetacei]] edo3ax4ka2or2hbm7b0hydobvkuig1v Siena 0 7144 355129 334399 2016-09-20T16:17:57Z DARIO SEVERI 10718 Visual wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Siena''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Siena-Stemma.png|150px|right|none| Europa]]<br> |- | cumuna || Siena |- |statu || Italia |- | pruvincia || Siena |- | nome officiale || Siena |- | codice postale || 53100 |- | lungitudine || |- | latitudine || |- | altitudine || 322 metri |- | superficia || 118 km² |- | populazione || 54498 |- | densità || 447 ab./km² |- | nome abitanti || senesi |- |} '''Siena''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 54.498 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.siena.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 9d1pi96x3iypmijlnds0hxpxa0nbcyj Lucca 0 7145 361315 337115 2019-01-05T13:07:57Z 95.247.206.157 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Lucca | blasone= | nomeOfficiale=Lucca | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=LU | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=51 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=31 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=19 | superficia=185 | pupulazione=82.245 | annu=2006 | densita=445 | merre= Alessandro Tambellini | posta=55100 | telefunu=0583 | istat=046017 | abitanti=Lucchesi | patrone=San Paulinu | festa=[[12 di lugliu]] | situ=http://www.comune.lucca.it/ }} '''Lucca''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Lucca|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:02 Lucca seen from Torre Guinigi.jpg|Panorama di Lucca, vista dalla torre Guinigi Image:Anfiteatro_Lucca.png|Piazza dell'Anfiteatro Image:Dome Lucques Duomo San Martino Lucca.jpg|Catedrale di San Martinu Image:San Michele Lucca.jpg|Chjesa di San Michele Image:Lucca.city walls01.jpg|I muri </gallery> == Paisoli == Antraccoli, Aquileia, Arancio, Arliano, Arsina, Balbano, Cappella, Carignano, Castagnori, Castiglioncello, Cerasomma, Chiatri, Ciciana, Deccio di Brancoli, Fagnano, Farneta, Gattaiola, Gignano di Brancoli, Maggiano, Massa Pisana, Mastiano, Meati, Monte San Quirico, Montuolo, Mutigliano, Mugnano, Nave, Nozzano, Nozzano San Pietro, Nozzano Vecchia, Ombreglio di Brancoli, Palmata, Piaggione, Piazza di Brancoli, Piazzano, Picciorana, Pieve di Brancoli, Pieve Santo Stefano, Ponte a Moriano, Ponte del Giglio, Ponte San Pietro, Pontetetto, Saltocchio, San Cassiano a Vico, San Cassano di Moriano, San Concordio di Moriano, San Donato, San Filippo, San Gemegnano, San Giusto di Brancoli, San Lorenzo a Vaccoli, San Lorenzo di Moriano, San Macario in Monte, San Macario in Piano, San Michele di Moriano, San Michele in Escheto, San Pancazio, San Pietro a Vico, San Quirico in Moriano, San Vito, Sant'Alessio, Sant'Angelo in Campo, Sant'Ilario di Brancoli, Santa Maria a Colle, Santa Maria del Giudice, Santissima Annunziata, Santo Stefano di Moriano, Sesto di Moriano, Sorbano del Giudice, Sorbano del Vescovo, Stabbiano, Tempagnano di Lunata, Torre, Torre alla Maddalena, Torre Alta, Tramonte, Tramonte di Brancoli, Vallebuia, Vecoli, Vicopelago, Vinchiana. == Cumune in cunfina == [[Borgo a Mozzano]], [[Camaiore]], [[Capannori]], [[Massarosa]], [[Pescaglia]], [[San Giuliano Terme]] ([[Pruvincia di Pisa|PI]]), [[Vecchiano]] (PI). == Lingua corsa == Isse parolle chì cuncernanu Lucca eranu sprezzante tempi fà perchè i Lucchesi venianu in [[Corsica]] à travaglià à a ghjurnata. In seguita per estensione funu rapurtate à u cuntinente sanu (l'Italia): * ''inlucchisì'' o ''inlucchesì'': rende talianu, dà forma taliana (''inlucchisì una parulla''), diventà talianu pigliandune l'usi, i modi; * ''lucchese'': Italianu in generale; * ''lucchiseria'' o ''lucheseria'': ghjente o roba chì vene da l'Italia. == Liami == * [http://www.luccatourist.it/ LuccaTourist.it] * [http://www.luccacomicsandgames.com/ Lucca Comics & Games] * [http://infcor.adecec.net/ Infcor: banca di dati di a lingua corsa] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] t8aiad7ayr111ughwr9z8501fg3penl Carrara 0 7146 355943 331927 2016-12-05T02:47:15Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Carrara''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Carrara-Stemma.png|100px|right|none| Carrara]]<br> |- | cumuna | Carrara |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Carrara |- | codice postale | 54033 |- | lungitudine | 44° 05' N |- | latitudine | 10° 06' E |- | altitudine | 100 metri |- | superficia | 71 km² |- | populazione | 65560 |- | dinsità | 923 ab./km² |- | nome abitanti | carrarini |- |} '''Carrara''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 65.560 abitanti == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.carrara.ms.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] deb4g0fzfubx2ebvandb9ozl1xcz31c Cantagallo 0 7147 354464 346045 2016-06-27T22:41:48Z 91.9.96.80 [[wmf:Resolution:Licensing policy]] wikitext text/x-wiki {{c}} '''Cantagallo''' (in [[lingua corsa|corsu]] Cantagallu) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 2.813 abitanti. {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Cantagallo''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br /> |- | cumuna || Cantagallu |- |statu || Italia |- | pruvincia || Pratu |- | nome officiale || Cantagallo |- | codice postale || 59025 |- | lungitudine || |- | latitudine || |- | altitudine || 423 metri |- | superficia || 95 km² |- | populazione || 2813 |- | densità || 30 ab./km² |- | nome abitanti || |- |} == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.cantagallo.po.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 8gns093p8bglnb8bhntenfnmxgun8pa Pani biscottu 0 7148 363651 347168 2019-09-30T05:50:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''pani biscottu''' hè [[pani]] chì hè statu [[cucina|cottu]] dui volti. U pani biscottu hè par metta in u [[caffè]], in a [[tisana]] o in u [[latti]]. In u [[Sartè|Sartinesu]], hè ancu chjamatu u '''ruzzicheddu'''. == Liami == * Ferrandi, Saveriu, [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf L'acqua], Matina latina [[Categoria:Cucina]] k7348qxlrx52tk044d1dkculekth2n0 Pane biscottu 0 7149 18897 2006-05-01T15:45:50Z 83.201.195.5 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pani biscottu]] hvl4mg0i1kcy852y24f3bwe98h33j9a Ruzzicheddu 0 7150 18898 2006-05-01T15:46:10Z 83.201.195.5 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pani biscottu]] hvl4mg0i1kcy852y24f3bwe98h33j9a Deimos 0 7151 332248 324305 2014-03-23T14:15:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Deimos-viking1.jpg|200px|right|thumb|Deimos (Viking)]] '''Deimos''' (grecu Δείμος) hè un [[satellitu]] di a [[Marte]] scupertu in u 1877 (scupridore Asaph Hall). Deimos ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] s983a2wie92r9oxp0g21pvijk25t612 Ananke 0 7153 331456 324306 2014-03-23T13:59:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Ananke''' |- <tr><td bgcolor="#000000" align=center colspan="2"> <font color="white"><small>''Nessuna immagine''</small></font> </td></tr> ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scuperta da | [[Seth Barnes Nicholson|Seth B. Nicholson]] |- | Scuperta u | [[28 settembre]] [[1951]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita (astronomia)|orbitale]] |- | [[Semiasse maiore]] | 21.276.000 [[chilometru|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0,2435 |- | [[Periodu orbitale]] | 629,77 gg |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 148,889° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Giove (astronomia)]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] à l'[[equatore]] | ~28 km |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 3×10<sup>16</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 2,6?×10<sup>3</sup> kg/m³ |- | [[Gravità]] superficiale | ~0,010 [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | [[Periodu di rotazione]] | |- | [[Albedu]] | 0,04 |- | [[Temperatura]] superficiale | ~124 [[Kelvin|K]] |- | [[Pressione atmosferica]] | 0 [[Pascal|kPa]] |} {{c}} '''Ananke''' (grecu Ανάγκη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1951 (scupridore Seth Barnes Nicholson). Ananke ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 2zryxcwwq8z3x91gy849zzbn2ml7e63 Pescia 0 7155 333858 324307 2014-03-23T14:47:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pescia''' {{c}} [[File:Pescia-Stemma.png|200px|right|thumb|Pescia]] '''Pescia''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 17.421 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Pescia | pruvincia= Pistoia | nomuff= Pescia | cp= | lungitudina= | latitudina= | alt= 62 m | superficia= 79 km² | pop= 17421 | dinsità= 221 ab./km² | nomab= pesciatini == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.pescia.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] spu2wsbv7rgv9eei876mbcdxs49g83a Elara 0 7156 332332 324308 2014-03-23T14:17:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Elara''' (grecu Ελάρη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1905 (scupridore Charles Dillon Perrine). Elara ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] lzh2d1g2rdjkdf0ohd6aq7g2yybxhjt Harpalyke 0 7158 332686 326452 2014-03-23T14:24:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Harpalyje''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 2000 (scupridore Scott S. Sheppard). Harpalyke ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == * [http://jestraddons.250free.com/moons/harpalyke.jpg Harpalyke] {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 9njg7q7dayxg9ar1xxoimunug1tkpoe Carpo 0 7159 331926 326363 2014-03-23T14:09:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Carpo''' o '''Carpu''' (grecu Καρπώ) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 2003 (scupridore Scott S. Sheppard). Carpo ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] sgfw9f1ybbams5xelbi8glr8l9n17at Kale 0 7160 332921 324311 2014-03-23T14:29:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-astrunumia}} '''Kale''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 2001 (scupridore [[Scott S. Sheppard]]). Kale ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] il59en8tayhq7w6c4c1isjrysa0lmph Venera 0 7161 343386 342722 2015-05-08T20:06:34Z Magioladitis 2824 /* Fonti */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|bg}} (10) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki [[File:Venus-real color.jpg|240px|right|thumb|Vènera]] '''Venera''' (o ''Venere'') hè a siconda pianeta di u [[Sistemu sulariu]] in ordini di distanza da u [[Soli]] incù un' [[orbita]] guasi circulari chì a porta à compia una [[Periodu di rivuluzioni|rivuluzioni]] in 224,7 [[ghjornu|ghjorni terrestri]]. Piglia u nomu di a dea [[Mitulugia rumana|rumana]] di l'amori è di a biddezza è u so simbulu astrunomicu hè a ripprisintazioni stilizata di a mani di [[Venera (divinità)|Venera]] chì teni un [[spichju (imaginariu)|spichju]] ([[File:Venus symbol.svg|18px]]; [[Unicode]]: ♀). Hè l'ughjettu naturali più luminosu in u celi nutturnu, dopu a [[Luna]], incù una [[magnitudina apparenti]] di -4,6, è par 'ssu mutivu hè cunnisciuta dipoi l'antichità. Venera righjunghji a so massima brillantezza pocu prima di l'[[alba (ghjornu)|alba]] o pocu dopu u [[tramontu]] è par sta raghjoni hè spessu stata chjamatu da populi antichi a "Stedda Matttutina" o a "Stedda Visparina", finu à quandu [[Pitagora]] idantificò in Venera u rispunsevuli di i dui apparizioni, quidda di a matina è quidda di a sera.<ref>{{cita web|autori=Claudiu Elidoro|url=http://www.bo.astru.it/sait/spigolature/spigo213.pdf|titulu=Vespero è Lucifero|editori=[[Osservatoriu astrunomicu di Bologna]]|annu=2013}}</ref> Classificatu com'è un [[pianeta terrestra]], calchì volti hè difinita com'è a "pianeta coppiu" di a [[Terra]] postu ch'è i dui astri sò assà simili par quantu riguarda diminsioni è [[Massa (fisica)|massa]]. Eppuri, hè statu dimustratu chì par altri aspetti hè piuttostu diffarenti da a noscia pianeta. A so atmusfera hè custituita principalamenti da [[anidridi carbonica]] è hè moltu più densa di quidda terrestra, incù una prissioni in superficia uguali à 92 [[Atmusfera (unità di misura)|atmusferi]]. A dinsità è a cumpusizioni di l'atmusfera creani un impunenti [[effettu serra]] nantu à a so superficia, chì ni faci a pianeta più calda di u sistemu sulariu. Venera hè circundata da un spessu stratu di nivuli altamenti riflittenti, cumposti principalamenti di [[acitu sulfuricu]], chì impidiscini a visioni in [[luci visibuli]] di a superficia da u spaziu. A pianeta ùn hè micca dutata di [[satellitu naturali|satelliti]] o [[aneddu planitariu|aneddi]] è hà un [[campu magneticu]] debuli, rispettu à quiddu terrestru. == Ussirvazioni == Apposta ch'è a pianeta si trova vicinu à u [[Soli]] pò essa vista di solitu sultantu par pochi ori è in a vicinanza di u [[Soli]]: duranti u ghjornu a luminusità sularia a rendi difficiulamenti visibuli. Hè inveci molta luccicanti subitu dopu u [[tramontu]] nantu à l'orizonti à [[punenti]] oppuri pocu prima di l'[[alba (ghjornu)|alba]] (''[[Lucifaru (astrunumia)|Lucifaru]]'') versu [[livanti]], di manera cumpatibuli incù a so pusizioni.<br /> Hà l'aspettu di una stedda lucentissima di culori giaddu-biancastru, bedda più luccicanti ch'è qualsiasi altra stedda in u [[Sfera cilesta|firmamentu]]. L'ussirvazioni à u telescopiu hè migliori quandu ùn hè micca cumplittamenti immersa in l'oscurità ma piuttostu in i luci di a trabucinata o in pienu ghjornu, chì u cuntrastu cù u fondu celi hè minori tandu è accunsenti una migliori parcizzioni di i picculi dittagli è di l'umbratura di l'atmusfera, inoltri a pianeta in quiddi casi hè più alta nantu à l'[[orizonti]] è a stabilità di l'imaghjini hè più impurtanti, chì hè menu disturbata da u riverbaru di l'atmusfera terrestra. Particularamenti utuli in l'ussirvazioni telescopica di Venera hè l'usu di [[Filtru_(ottica)#Filtri_passa-bassu.2C_passa-altu.2C_passa-banda|filtri culurati]] par selezziunà a luci à diversi lunghezzi d'onda, o di [[Filtru_(ottica)#Filtri_neutri|filtri neutri]] è pularizadori par uttimizà a quantità di luci in l'ussirvazioni crepusculari, parmittendu di metta in evidenza maghjuramenti i carattaristichi tenui di l'atmusfera di Vènera.<ref>{{cita web|url=http://pianeti.uai.it/index.php/Venera:_L%27ussirvazioni|titulu=Ussirvazioni di Venera|editori=pianeti.uai.it}}</ref> L'orbita di a pianeta hè interna rispettu à quidda di a [[Terra]], è dunqua a vidimu mova si altirnativamenti à livanti è à punenti di u Soli. A so [[elungazioni]] (a distanza angulari trà un pianeta è u Soli) pò varià trà un valori massimu à punenti è un valori massimu à livanti, è pò ghjunghja finu à 47°. I variazioni di a so elungazioni massima sò duvuti più à a variazioni di a distanza trà Terra è Soli ch'è à a forma di l'orbita di Venera è quandu l'elungazioni hè ampia Venera pò firmà visibuli duranti parechji ori. Periudicamenti Venera passa davanti o daretu à u Soli intrendu cusì in [[cunghjunzioni (astrunumia)|cunghjunzioni]]: quandu u passaghju avveni daretu ni risulta una [[cunghjunzioni supiriori]], mentri quand'eddu avveni davanti si otteni una [[cunghjunzioni infiriori]] è a faccia alluminata di a pianeta ùn hè micca visibuli da a Terra in nissunu mumentu di u ghjornu. U [[diamitru apparenti]] di Venera duranti una cunghjunzioni infiriori hè di circa 64 sicondi d'arcu.<ref>{{cita web|url=http://archive.oapd.inaf.it/othersites/venere/ESO/d3.htm|titulu=L'orbita è a visibilità di Venera - u ghjornu, a notti è i staghjoni|editori=[[INAF]]|accessu=7 maghju 2014}}</ref> L'[[eclittica]] nantu à l'orizonti hè u fattori più impurtanti par a visibilità di Venera. In l'emisferu buriali l'inclinazioni hè massima dopu à u tramontu in u periodu di l'[[equinoziu di branu]] oppuri prima di l'alba in u periodu di l'[[equinoziu di vaghjimu]]. Hè impurtanti ancu l'angulu furmatu da a so orbita è l'eclittica: infatti Venera pò avvicinà si à a Terra finu à {{M|40|è=6|k|m}} è righjunghja un'inclinazioni di circa 8° nantu à l'eclittica avendu un forti effettu nantu à a so visibilità. À parti u [[Soli]], a [[Luna]] è (incù difficultà) [[Ghjovi (astrunumia)|Ghjovi]],<ref>Ghjovi hè visibuli à u tramontu o à u sorghja di u Soli, quandu hè prossimu à a [[cunghjunzioni (astrunumia)|cunghjunzioni]] incù a stedda, ma incù difficultà maiò rispettu à Venera chì hè più luminosa.<br />Cfr. {{cita libru |lingua=inglesu |titulu=Telescopic Work for Starlight Evenings |autori=William Frederick Denning |editori=Cambridge University Press |annu=2010 |annooriginale=1891 |cità=New York |pagini=pp. 170-171 |capitulu=Jupiter |url_capitulu=http://books.google.it/books?id=_K79V79WVicC&pg=PA170&lpg=#v=onepage&q&f=falsi |accessu=31 aostu 2012|isbn=978-1-108-01413-7 }}</ref> Venera hè l'unicu corpu cilestu chì hè visibuli à [[ochji nudu]] ancu di ghjornu, sii puri à cundizioni chì a so [[elungazioni]] da u Soli ùn sii micca troppu chjuca è ch'è u celi sii abbastanza chjaru. ==Storia di l'ussirvazioni== [[File:Fontana Venus Satellites.png|thumb|left|Disegnu di un' ussirvazioni di [[Francescu Funtana (scentificu)|Francescu Funtana]], chì ripprisintò ancu un' iputetica luna di Venera.]] Cunnisciuta prubabilamenti dighjà in a preistoria, Venera fù ussirvata dopu da tutti i culturi antichi, com'è i [[babilunesi]] chì a chjamàni [[Ištar]], in onori di a dea di l'amori, di l'erutisimu è di a guerra in a [[mitulugia babilunesa]]. [[Egiziani]], [[Grechi]] è [[Civiltà rumana|Rumani]] distinguiani inveci l'apparizioni mattutini è serali in dui corpi distinti, chjamendu la "stedda di a mattina" o "stedda di a sera", è par quissa era chjamata [[Lucifaru (astrunumia)|Lucifaru]] quandu apparia prima di l'alba, è [[Vesparu]] quandu apparia à punenti à u calà di u Soli. Par via di u so splindori, in molti culturi, trà i quali quidda [[Maya]], Venera ripprisintava una divinità è era l'astru più studiatu in i so muvimenti in celi. Fù [[Galileo Galilei]] u prima chì studiò Venera, ussirvendu la incù u so cannuchjali. Riiscì à ussirvà i fasi, è à custattà chì quiddi erani simili à quiddi di a Luna, dimustrendu a currittezza di a [[Eliucentrismu|tiuria eliucentrica]] pridita calchì dicenniu prima da l'astrunomu polaccu [[Niccolò Copernicu]], chì sustinia chì Venera era posta trà a Terra è u Soli è vuglìa intornu à quist'ultimu. À maiò sustegnu di a tiuria ci era ancu l'ussirvazioni di Galileo di u [[diamitru apparenti]] di Venera duranti i so diversi fasi, sicondu a so distanza da a Terra.<ref name=Inaf2>{{cita web|url=http://steddi.bo.astru.it/archiviu/2004.06.08-transitu-venere/Soli-Pianeti/planets/vensto0.htm|titulu=Venera - Cenni storichi|editori=[[Osservatorio astrunomicu di Bologna]]}}</ref> Eppuri, par ùn essa micca accusatu d'eresia da l'[[inquisizioni]] par cuntradiscia a [[Sistemu giucentricu|tiuria tulemaica]], Galileo cuprì a so scuparta in una frasa criptica in [[Lingua latina|latinu]]: "''Mater Amorum aemulatur Cinthyae figuras''", chì voli dì "A mamma di l'amori (Venera) imita i formi di Cinzia (a Luna)".<ref>Francu Furesta, [http://www.corriere.currieri/speciali/spiciali/steddi.shtml I metamurfosi di Venera] Currieri della sera, 2002</ref> In 1677, [[Edmund Halley]] sughjirì di misurà a distanza Terra-Soli incù ussirvazioni pruvinendu da parechji loca di a Terra, in particulari in l'uccasioni di i [[Transitu di Venera|transiti di Venera]]. Parechji spidizioni succissivi in varii loca di u mondu parmittini di misurà a parallassi di u Soli in 8.85 [[sicondi d'arcu]]. I transiti storichi di Venera funi particularamenti impurtanti di 'ssu puntu di vista. Difatti unu di quissi, in 1761, parmissi à l'astrunomu russiu [[Mikhail Lomonosov]] di fà l'iputesa di a prisenza di un' atmusfera annantu à Venera.<ref name="ML">{{Cita pubblicazioni|rivista=Proceedings of the International Astronomical Union|titulu=Mikhail Lomonosov and the discovery of the atmosphere of Venus during the 1761 transit|autori = Mikhail Ya. Marov |data=2004|pagini=209-219|editori= Cambridge University Press}}</ref> [[File:Vénus par Hubble.jpg|thumb|Venera vistu da u [[Telescopiu spaziali Hubble]] in 2010.]] U stratu spessu di nivuli è l'alta luminusità di a pianeta funi in passatu un ostacolu seriu par circà d'individuà u so periodu di rutazioni incù i strumenti dispunibili à quiddu tempu. [[Ghjuvanni Cassini|Cassini]] è [[Francescu Bianchini]] ussirvàni Venera, è mentri u prima iputizò un periodu di 24 ori, Bianchini tiurizò un periodu di 24 ghjorni.<ref name=Treccani>{{treccani|venere/#astrunumia-1|Venera}}</ref> Eppuri [[William Herschel]] s'accorsi chì a pianeta era cuparta da un spessu stratu di nivuli, è u periodu di rutazioni firmeti un enimma, ancu s'è in u [[XVIII seculu]], molti astrunomi pinsavani ch'eddu era di 24 ori, cunfurmendu si à a tiuria pricidenti di Cassini.<ref>{{cita web|url=http://archive.oapd.inaf.it/othersites/venere/ESO/di5.htm|titulu=U passaghju di Venera in u 2004|editori= oapd.inaf.it}}</ref> [[Ghjuvanni Schiaparelli]] fù u prima chì iputizò un periodu diffarenti, tiurizendu ch'è, com'è [[Mercuriu]], ancu Venera era in [[rutazioni sincrona]], "bluccata" da u Soli. Schiapparelli infatti cunclusi i so studii l'11 aostu 1878, scrivendu: "Addiu bedda Afrudita, ormai a to rutazioni ùnsarà più un sicretu"</ref>{{cita web|autore=autori Raffaeddu|url=http://pianeti.uai.it/images/Venere_Venera.pdf|titolo=titulu L'ussirvazioni di Venera di Giovanni Schiapparelli|editore=[[editori Unioni italiani|UAI]]|taliani=2003}} In 1932 W.Adams è T.Dunham par via d'ussirvazioni spettruscopichi in l'[[infrarossu]], scuprarani linii di assurbimentu di u carboniu, chì permisero di fà l'iputesa chì l'[[anidridi carbonica]] era priduminanti in l'atmusfera di Venera.<ref name=Inaf2/> In 1961, duranti una [[Cunghjunzioni (astrunumia)|cunghjunzioni]], fù ussirvatu u periodu di rutazioni di Venera incù u [[Goldstone Deep Space Communications Complex|radiutelescopiu di Goldstone]], in [[California]], ancu s'è solu in u 1964 fù cunfirmata difinitivamenti a so [[rutazioni ritrugrada]]. Intantu, in 1962, u [[Mariner 2]] avia raghjuntu incù successu a pianeta, inviendu i primi dati annantu à tampiratura supirficiali è a cumpusizioni atmusferica di Venera. ==In Corsica== ''Venera'' hè chjamata à spessu a ''Stedda Diana'' (o ''Stella Diana''). == Noti == <references/> ==Liami esterni== * [http://marcubiancarelli.blogspot.fr/2012/06/langhjuli-di-venera.html L'anghjuli di Venera, testu di [[Marcu Biancarelli]] ] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. {{c}} [[Categoria:Pianeta]] n6bnjnt22zd5tsith404m3yj5cohfme Stella Diana 0 7162 336658 19334 2014-06-14T15:40:02Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Venera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Venera]] 6fredxsod82bqt6dx1g90ybr1jvfb34 Marte 0 7163 349973 348422 2015-07-07T18:01:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Mars animated sim.gif|left]] '''Marte''' hè a quartu [[pianeta]] di u [[sistemu]] [[sole|sulari]]. A durata di a so rivuluzioni hè di 686,98 ghjorna. [[File:Mars Valles Marineris.jpeg|200px|right|thumb|Marte.]] <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Deimos]] *[[Phobos]] [[Categoria:Pianeta]] o8s1kvnzdhp3scwwc6p1hxnmjzrt8t9 Cutugliano 0 7164 45244 19343 2006-11-22T11:38:11Z Santista1982 151 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cutigliano]] g9glcsizu0x2s0m5q33k02dtd3apg2a Cutigliano 0 7165 332203 324314 2014-03-23T14:14:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Cutigliano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Cutigliano-Stemma.png|100px|right|none| Europa]]<br> |- | cumuna | Cutigliano |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Cutigliano |- | codice postale | 51024 |- | lungitudine | 11° 0′ 23′′ E |- | latitudine | 44° 6′ 1′′ N |- | altitudine | 678 metri |- | superficia | 43 km² |- | populazione | 1.699 |- | dinsità | 40 ab./km² |- | nome abitanti | cutigliani |- |} '''Cutigliano''' (corsu: Cutiglianu) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Pistoia]]. Teni 1.699 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.cutigliano.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] q2pgchyo0wxc8633sy91l9faju70z1h Empoli 0 7166 332344 324315 2014-03-23T14:17:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Empoli''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Firenze]]. Teni 46.017 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Empoli''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Empoli-Stemma.png|200px|right|none| Empoli]]<br> |- | cumuna | Empoli |- |statu |Italia |- | pruvincia | Firenze |- | nome officiale | Empoli |- | codice postale | 50053 |- | lungitudine | 10° 57' 0'' |- | latitudine | 43° 43' 0'' |- | altitudine | 28 metri |- | superficia | 62 km² |- | populazione | 46017 |- | densità | 710 ab./km² |- | nome abitanti | empolesi |- |} == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.empoli.fi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] jhmg9r9a8b1v1zy80apbplguvfjpxx3 Monti Rinosu 0 7167 364180 356838 2019-10-03T11:19:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monti Rinosu''' (o ''Monte Renosu'') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 352 metri. Hè u culmine di un massicciu frà a [[Bocca di Vizzavona]] (1 163 m) è a [[Bocca di Verde]] (1 289 m). In stu massicciu, ci sò parechji lavi : * u [[lavu di Bastani]] (2 092 m) * u [[lavu di Bracca]] (2 085 m) * u [[lavu di Niedducciu]] (1 919 m) * u [[lavu di Rina supranu]] (1 882 m) * u [[lavu di Rina suttanu]] (1 806 m) * u [[lavu di Vitalaca]] (1 777 m) U nomu "Rinosu" veni da u fattu ch'è u monti hè fattu di rena. Da u Rinosu, si vedi u [[lavu di Bastani]] (2 092 m), u [[Monti d'Oru]] (2 389 m), u [[Monti Ritondu]] (2 622 m), u [[Monti Cintu]] (2 706 m), u [[Paglia Orba]] (2 525 m) è l'[[Alcudina]] (2 134 m). == Giugrafia == [[File:Rinosu da Bastani.JPG|thumb|250px|U Rinosu da u [[lavu di Bastani]]]] * '''Altitudina :''' 2 352 metri * '''Massicciu :''' Renosu * '''Pusizioni geugrafica :''' 42° 03′ 30″ Nordu, 9° 08′ 01″ Este * '''Cumuni :''' [[Bastelica]] è [[Ghisoni]] * '''Rifughji vicini :''' rifughju di Capanneddi (1 586 m) == Catastrofa di u Rinosu == [[File:Lac_de_Bastiani_Panorama.jpg|thumb|250px|U Rinosu da u [[lavu di Bastani]]]] U 29 di dicembri di u 1962, l'avviò Boeing 307 F-BELZ, di a cumpagnia Air-Nautic chì traspurtava 22 ghjucadori masci è femini di u club di basket di Bastia (più i so 3 membri d'equipaghju) pichjò annantu à a pareta Sudu di u Monta Rinosu à 2300 metri d'altezza, sopra à [[Ghisò]]. Era un pocu più di 13 ori, i cundizioni atmusferichi essendu assà gattivi, i culonni di succorsu ùn parvensini à aghjunghja u relittu ch'è dui ghjorna più tardi, u 31 di dicembri di u 1962. Ùn ci era nisciunu sopravviventi. Tutti i corpi ùn funi micca idantificti. Una stela in mimoriu di i 25 spariti si trova in u cimiteriu di Bastia è un'antra à u stiriori di a ghjesgia di Ghisò<ref>''Almanaccu Bastiacciu'', dicembri di u 2005</ref>. 'Ssa sciagura feci una vittima supplemintaria, un ligiunariu di a squatra di succorsu chì feci una caduta murtali quand'eddu si cullucava annantu à u locu di l'impattu annantu à a pareta rucciosa<ref>''U trattu d'unioni'' ghjurnali di a Ligioni estara, numaru 40, uttrovi di u 2000, pagini 18 à 20</ref>. == Noti == <references/> == Riferimenti == ==Da veda dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Liami == [[Categoria:Monti di Corsica|Rinosu]] 5q8ngych4ax0c1xz2qbyg3mp9rr645d Ucciani 0 7168 19690 2006-05-04T16:43:59Z Img 21 [[Ucciani]] moved to [[Auccià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Auccià]] 7qn6tlrqfmlkqn3u8pl68qgkz9aw2gl Impruneta 0 7170 332764 324316 2014-03-23T14:25:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Impruneta''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Firenze]]. Teni 14.682 abitanti | cumuna= Impruneta | pruvincia= Firenze | nomuff= Impruneta | cp= 50023 | lungitudina= | latitudina= | alt= 275 m | superficia= 48 km² | pop= 14682 | dinsità= 304 ab./km² | nomab= imprunetini == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.impruneta.fi.it/ U situ ufficiali] *http://www.fabbricaimpruneta.it *http://www.chiantimusei.it [[Categoria:Cumuna di Toscana]] epdfirnawv1myah0ir0p1zzad3iazbw Reggello 0 7171 334112 324317 2014-03-23T14:53:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Reggello''' {{c}} '''Reggello''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 14.138 abitanti | cumuna= Reggello | pruvincia= Firenze | nomuff= Reggello | cp= 50066 | lungitudina= | latitudina= | alt= 390 m | superficia= 121 km² | pop= 14138 | dinsità= 117 ab./km² | nomab= reggellesi == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.reggello.fi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] lbjhadw6qgg6mwfux5c8sdsywo6kcqg Pratu 0 7172 333990 324318 2014-03-23T14:50:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Pratu | blasone=Prato-Stemma.png | nomeOfficiale=Prato | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PO | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=52 | latitudineSeconde=48 | lungitudineGradi=11 | lungitudineMinute=5 | lungitudineSeconde=54 | altitudine=65 | superficia=97,45 | pupulazione=185.538 | annu=2006 | densita=1.904 | merre=Marco Romagnoli | posta=59100 | telefunu=0574 | istat=100005 | abitanti=Pratesi | patrone=San Stefanu | festa=[[26 di decembre]] | situ=http://www.comune.prato.it/ }} '''Pratu''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Pratu|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. == Paisoli == Borgonuovo, Cafaggio, Canneto, Capezzana, Carteano, Casale, Castelnuovo, Cerreto, Chiesanuova, Coiano, Figline, Filettole, Fontanelle, Galcetello, Galceti, Galciana, Gonfienti, Grignano, I Ciliani, I Lecci, Il Cantiere, Il Guado, Il Pino, Il Soccorso, Iolo, La Castellina, La Conca, La Dogaia, La Macine, La Pietà, La Querce, Le Badie, Le Caserane, Le Fonti, Le Fornaci, Maliseti, Mazzone, Mezzana, Narnali, Paperino, Pizzidimonte, Reggiana, San Giorgio a Colonica, San Giusto, San Paolo, Santa Cristina a Pimonte, Santa Lucia, Santa Maria a Colonica, Sant'Andrea, Sant'Ippolito, Tavola, Tobbiana, Vergaio, Viaccia, Villa Fiorita. == Cumune in cunfina == [[Agliana]] ([[Pruvincia di Pistoia|PT]]), [[Calenzano]] ([[Pruvincia di Firenze|FI]]), [[Campi Bisenzio]] (FI), [[Carmignano]], [[Montemurlo]], [[Poggio a Caiano]], [[Quarrata]] (PT), [[Vaiano]]. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 4i82350hc0gch102dmmd7l7b85gm60n Callistu (astrunumia) 0 7175 364560 343388 2019-10-15T03:53:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Callisto.jpg|200px|right|thumb|Callistu (NASA)]] '''Callistu''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1610 (scupritore [[Galileu Galilei]]). Callistu pussedi una atmosfera di anidride carbonica. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] hbj6hu9o0ka6g18lyh3gpfhbgp4wfhz Ganimede 0 7178 343389 332555 2015-05-08T20:06:41Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (4) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Ganymede%2C_moon_of_Jupiter%2C_NASA.jpg|200px|right|thumb|Ganimede (NASA)]] '''Ganimede''' (grecu Γανυμήδης) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1610 (scupritore [[Galileu Galilei]]). Ganimede pussedi tracce di atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 0x388dhejtcuwrhh5r3uofgwidq6aa7 Torra di a Calanca 0 7179 19740 2006-05-06T10:56:07Z Img 21 [[Torra di a Calanca]] moved to [[Turra di a Calanca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Turra di a Calanca]] nimi3zhhirhlkf2mmsqndag5j8zscnp Monte Incudine 0 7181 336268 304726 2014-05-08T15:39:50Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Alcùdina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alcùdina]] s79cy8ispkw3u875hntkm0zhqnaemdj Himalia 0 7182 332707 327008 2014-03-23T14:24:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Himalia.png|200px|right|thumb|Himalia (sonda Cassini NASA)]] '''Himalia''' (grecu ‘Ιμαλíα) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1904 (scupridore [[Charles Dillon Perrine]]). Himalia ùn pussedi micca atmosfera. . == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 8cnc1zxul0egh9ubcfaiwypv94iq51k Tebe 0 7184 334598 324322 2014-03-23T15:02:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-astrunumia}} [[File:Thebe.jpg|200px|right|thumb|Tebe (Voyager I - NASA)]] '''Tebe''' o '''Thebe''' (grecu Θήβη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1979 (scupritore [[Stephen Synnott]]). Tebe ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 22jhbcllaxcy4hrlxwzcfkyb9ch41wo Adrastea 0 7185 350931 331306 2015-07-09T16:54:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{C-astrunumia}} [[File:Adrastea.jpg|200px|right|thumb|Adrastea (Voyager II - NASA)]] '''Adrastea''' ([[Grecia|grecu]] Αδράστεια) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u [[1979]] (scupridore [[David Jewitt]]). Adrastea ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] ttxqrjk3xfz4khhwpqe5njq79k7f8p1 Amaltea 0 7186 331438 324324 2014-03-23T13:59:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-astrunumia}} [[File:Amalthea_PIA02532.png|200px|right|thumb| Amaltea]] '''Adrastea''' (grecu Αμάλθεια) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1892 (scupridore [[Edward Barnard]]). Amaltea ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 7peu5plynz46n5x3a9xjdltrzz6dt8p Europa (astrunumia) 0 7187 343390 332406 2015-05-08T20:06:43Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} (3) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Europa''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | [[Image:Europa-moon.jpg|200px|right|none| Europa]]<br> <small><font color="white">Immagine in falsi colori pigliata da a sonda Galileo</font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | [[Simon Marius]] <br> [[Galileu Galilei]] |- | Scupertu u | [[7 ghjinnaghju]] di u [[1610]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | 670,900 [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.0101 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | 3gg 13h 14.6m |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 0.470° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Ghjove (astronomia)|a Ghjove]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 3121.6 km |- | [[Area]] superficiale | [[1 E13 m2|3.1]] [[notazione scentifica|&times;]] 10<sup>7</sup> km<sup>2</sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 4.8&times;10<sup>22</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 3.01 g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | 1.32 [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | 0.1347 |- | [[Periodu di rotazione]] | 3gg 13h 14.6m |- | [[Albedu]] | 0.64 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | 85 [[Kelvin|K]] | 103 K | 125 K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | 10<sup>-6</sup> [[Pascal|Pa]] |- | [[Ossigenu]] | 100% |} '''Europa''' (o '''Auropa''') (da u grecu Ευρώπη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu u [[7 ghjinnaghju]] di u [[1610]] da [[Galileu Galilei]]). Hè u più chjucu di i quattru satelliti galileiani. Europa pussedi una atmosfera di [[ossigenu]]. == Liami == {{c}} {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] c0lx2bpff71ibhgfx677m99tmg2iu06 Vernio 0 7189 345969 334989 2015-07-01T14:25:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Vernio''' (corsu: Verniu) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 5.861 abitanti. cumuna di Toscana | cumuna= Vernio | pruvincia= Pratu | nomuff= Vernio | cp= 59024 | lungitudina= | latitudina= | alt= 278 m | superficia= 63 km² | pop= 5861 | dinsità= 88 ab./km² | nomab= verniatti == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.vernio.po.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 1jatfch1baytu50p0eapob134d6mlm2 Enceladu 0 7190 343391 332346 2015-05-08T20:06:44Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Enceladus from Voyager.jpg|200px|right|thumb| (NASA)]] '''Enceladu''' (grecu Εγκέλαδος) hè un [[satellitu]] di a [[Saturnu]] scupertu in u 1789 (scupridore [[Wilhelm Herschel]]). Enceladu pussedi tracce di atmosfera e [[geyser]] di acqua. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] cvupjizxt7yqdlztbmr2zw72j5hxzl6 Cinodapistoia 0 7192 348219 332075 2015-07-03T13:28:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Cinodapistoia''' hè un [[asteroide]] scupertu in u [[2000]] (scupridori Andrea Boattini, Luciano Tesi). Cinodapistoia, che ùn pussedi micca atmosfera, si dispiazza intornu à u [[Sole]] à una [[geografia|distanza]] chì varieghja trà i 296.000.000 è i 431.000.000 chilomitri. == Liami == * {it}[http://web.archive.org/20060103051704/it.geocities.com/kenoms3/altorenotoscano/asteroide.html 36446 Cinodapistoia] * {it}[http://www.gamp-pt.net/ GAMP] * {en} [http://neo.jpl.nasa.gov/cgi-bin/db_shm?sstr=36446&group=all&search=Search NASA] [[Categoria:Astrunumia]] mb5q7savtmn9yxqbdjq7avw0ep4kryn Metis (astrunumia) 0 7193 333435 324329 2014-03-23T14:39:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Metis.jpg|200px|right|thumb|Metis (NASA)]] '''Metis''' (grecu Μήτις) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1979 (scupritore [[Stephen Synnott]]). Metis ùn pussedi micca atmosfera . == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] g3wlaereeekln0y8d4911d65tz113ho Temistu 0 7194 334608 326364 2014-03-23T15:03:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Temistu''' (grecu Θεμιστώ) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1975 (scupritori [[Charles Thomas Kowal]], [[Elizabeth Roemer]]). Temistu ùn pussedi micca atmosfera . == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] 4a6s3mbg60a9fhymtkmajill5sr1sxw Leda 0 7195 333037 327015 2014-03-23T14:31:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Leda''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1974 (scupridore [[Charles Thomas Kowal]]). Leda ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] tuwt21czz1k5l1qoi6l13xqla22vjdr Lisitea 0 7196 333141 324332 2014-03-23T14:33:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Lisitea''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1938 (scupritore [[S. B. Nicholson]]). Lisitea ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] np3k4069bhau8k7bd293uzcctf10f7u Euporia 0 7197 332403 324333 2014-03-23T14:18:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Euporia''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 2001 (scupridori [[Scott S. Sheppard]], [[David C. Jewitt]], [[Jan Kleyna]]). Euporia ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] hharin1uaz0hpzdn8bzi2mcq2dz4ybq Auropa (astrunumia) 0 7198 19812 2006-05-07T14:42:56Z 86.200.99.111 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Europa (astrunumia)]] ria07rxx7hfuuw1xgijyw2uiq0ks4vn Iperione 0 7199 332789 324334 2014-03-23T14:26:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Hyperion_PIA07740.jpg|200px|right|thumb| A Iperion vistu da a sonda europea - americana Cassini]] '''Iperione''' hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]] scupertu in u 1848 (scupridori [[William Lassel]], [[William Bond]], [[George Bond]]) . Iperione ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] gpunx6he8lw4h428bfrrfw705mv935j Epimeteu 0 7200 345905 332354 2015-07-01T12:28:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Epimetheus.jpg|200px|right|thumb| Epimeteu (sonda Cassini)]] '''Epimeteu''' ([[Grecia|grecu]] Επιμηθεύς) hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]] scupertu in u 1966 (scupridore [[Richard L. Walker]]) . Epimeteu ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] t179wkiljpdu5opxgb22juu1labwwsv Rea 0 7201 334108 324336 2014-03-23T14:53:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Rhea_%28moon%29_thumb.jpg|200px|right|thumb| Rea)]] '''Rea''' (grecu ‘Ρέα) hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]] scupertu in u 1672 (scupridore [[Gian Domenicu Cassini]]) . Rea ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] 0z33hib2xzum6r0vmmmrkeppudatkyi Mimas 0 7202 333459 327020 2014-03-23T14:40:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Mimas_PIA06258.jpg|200px|right|thumb| Mimas (sonda Cassini)]] '''Mimas''' (grecu Μίμας) hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]] scupertu in u 1789 (scupridore [[Wilhelm Herschel]]) . Mimas ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] b5sosctnnzux1xcvd32ee2j0jial18n Wikipedia:Articuli da traduce 4 7204 259650 72061 2011-05-11T15:31:24Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki Eccu uni pochi d'articuli da traducia: * [[Wikipedia:Emozione]] (da u talianu) * [[Wikipedia:Scolopi]] * [[Wikipedia:Stefan Banach]] Cunsigli par traducia da u talianu: * allo, alla, alle = à u, à a, à e * agli: à i * dalla: da a * nell': in l' * lui: ellu * sciolto, finito, antico: scioltu, finitu, anticu Issi articuli sarani trasferriti annantu à l'enciclupedia quandu a traduzzioni sarà compia. 4wbvkvqx9ogpc7trp43w4o24i1102pq Titanu (astrunumia) 0 7205 343392 334662 2015-05-08T20:06:47Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (4) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Titanu''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | [[File:Titan multi spectral overlay.jpg|200px|right|none| Europa]]<br /> <small><font color="white">Immagine pigliata da a sonda ''Cassini''</font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | <br /> [[Christian Huygens]] |- | Scupertu u | [[1655]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | 1.221.870 [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.0292 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | 15gg 22h 41m |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 0.33° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Saturnu (astronomia)|a Saturnu]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 5150 km |- | [[Area]] superficiale | 8.3 [[notazione scentifica|×]] 10<sup>7</sup> km<sup>2</sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 1.35×10<sup>23</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 1.88 g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | 1.35 [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | |- | [[Periodu di rotazione]] | |- | [[Albedu]] | 0.21 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | ? [[Kelvin|K]] | 94 K | ? K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | 146<sup></sup> [[Pascal|kPa]] |- | [[azotu]] | 98.4% |- | [[Metanu]] | 1.6% |} '''Titanu''' (da u grecu Τιτάνας) hè un [[satellitu]] di a [[Saturnu]]. Hè statu scupertu in u [[1655]] da [[Christian Huygens]]). Titanu pussedi una atmosfera di [[azotu]] e [[metanu]]. == Liami == {{c}} [[Categoria:Astrunumia]] ki93aa1zluoyyd0h33ddzsizwcqq4nl Calenda 0 7207 347960 324339 2015-07-03T10:46:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''calenda''' hè un [[numaru]] trà 1 è 12, chì corrisponde à l'ordine di i [[mese|mesi]] di l'annu. A calenda hè utule per calculà l'età di a [[Luna]] senza sforzu. Eccu u valore di a calenda per ogni [[mese]]: {| |- bgcolor="#abcdef" | '''[[marzu]]''' || 1 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[aprile]]''' || 2 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[maghju]]''' || 3 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[ghjugnu]]''' || 4 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[lugliu]]''' || 5 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[aostu]]''' || 6 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[sittembre]]''' || 7 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[uttrove]]''' || 8 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[nuvembre]]''' || 9 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[dicembre]]''' || 10 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[ghjinnaghju]]''' || 11 |- bgcolor="#abcdef" | '''[[ferraghju]]''' || 12 |} == Riferimenti == * Casanova, Petru (di a Casanova di Venacu), 1992, [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/ucontudisalomone.pdf U contu di Salomone U fà è l'infà di a Luna], [[Adecec]] [[Categoria:Astrunumia]] [[Categoria:Tempu]] [[cs:Římská datace#Kalendy]] 3s6mc7kn3l1vzrvp1i8pjnuo7m2vshq Palatina 0 7208 346154 333779 2015-07-01T15:49:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Palatina''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==A Palatina== :I battaglioni maiori :Sò falati à corri corri, :Lu cuntrastu scuppierà, :Da l'imbrogliu furesteru, :Oghje o mai s'escerà, :Da l'imbrogliu furesteru, :Oghje o mai s'escerà. :Or fate sventulà sta chjoma, :Chì tantu sott'à la somma, :Per cent'anni ùn ci hà da stà, :Da lu pughjale à la marina :Cantate la palatina, :È lu piombu salterà. :À li furdani in Bastia :Li trema la curatella :Si sò chjosi in citadella :Ma l'avemu da caccià :Ste vulpacce codimozze :Ùn la si ponu francà, :Ste vulpacce codi mozze :Ùn la si ponu francà. :Per lu capu naziunale :Appruntate li trufei :I furdani à sei à sei, :Anderanu à tumbulà :È dumane à lu cunventu :U vulemu incurunà, :È dumane à lu cunventu :U vulemu incurunà. :Avanti la nostra ghjente :Spunta è l'alba s'avvicina, :À la Corsica Regina, :Gloria per l'eternità, :À la Corsica Regina, :Gloria per l'eternità. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] sgr7tfkhmrqmxzoy4x24p7268ldqrar Rufina 0 7209 334190 324340 2014-03-23T14:54:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Rufina''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 7.122 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Rufina | pruvincia= Firenze | nomuff= Rufina | cp= 50068 | lungitudina= | latitudina= | alt= 115 m | superficia= 45 km² | pop= 7122 | dinsità= 148 ab./km² | nomab= rufinesi == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.rufina.fi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] qtdj10ghi8eh9dk8ouudq797ty9fd2l Vinci 0 7210 335028 326365 2014-03-23T15:11:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Vinci-mura.jpg|200px|right|thumb|Vinci: mura]] '''Vinci''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Firenze]]. Teni 14.308 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Vinci | pruvincia= Firenze | nomuff= Vinci | cp= 50069 | lungitudina= | latitudina= | alt= 975 m | superficia= 54 km² | pop= 14308 | dinsità= 255 ab./km² | nomab= == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.vinci.fi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] bz6hcqsiiy1t6acdh18hx7b6ycx8wwd Fiesole 0 7211 332446 324343 2014-03-23T14:19:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Fiesole''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Firenze]]. Teni 14.142 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Fiesole | pruvincia= Firenze | nomuff= Fiesole | cp= 50014 | lungitudina= 11° 18′ 0′′ E | latitudina= 43° 48′ 0′′ N | alt= 295 m | superficia= 42 km² | pop= 14.142 | dinsità= 337 ab./km² | nomab= fiesolani == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.fiesole.fi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] p5vghby7lua11zjytscg8l30c6dc9im Quarrata 0 7212 334077 324345 2014-03-23T14:52:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Quarrata''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 23.900 abitanti cumuna di Toscana | cumuna= Quarrata / Quarata | pruvincia= Quarrata | nomuff= Quarrata | cp= 51039 | lungitudina= | latitudina= | alt= 48 m | superficia= 46 km² | pop= 23.890 | dinsità= 493 ab./km² | nomab= == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.quarrata.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] m0plnw8tzupii0g4iorf3k56ugpfxap Titania 0 7215 350287 343393 2015-07-07T23:04:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Titania''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | [[File:Titania.jpg|250px]] <br /> <small><font color="white">Immagine in falsi colori pigliata da a sonda Voyager II</font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | [[Wilhelm Herschel]] |- | Scupertu u | [[11 ghjinnaghju]] di u [[1787]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | 463,300 [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.0017 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | 8,71gg |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 0.08° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Uranu (astronomia)|a Uranu]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 1577.8 km |- | [[Area]] superficiale | 7.800.000 km<sup>2</sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 3.526×10<sup>21</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 1.71 g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | 0.378 |- | [[Periodu di rotazione]] | 8,71 gg |- | [[Albedu]] | 0.28 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | ? [[Kelvin|K]] | ? K | ? K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | ---- |- | | |} '''Titania''' hè un [[satellitu]] di [[Uranu]]. Hè statu scupertu u 11 [[ghjinnaghju]] di u [[1787]] da [[Wilhelm Herschel]]. Titania ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{c}} [[Categoria:Astrunumia]] 1272vo5eeew12gvaxybf716cbytzich Helix ceratina 0 7216 142072 142070 2008-09-14T16:07:55Z 90.14.119.87 Reindirizzamentu à [[Lumaca d'Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lumaca d'Aiacciu]] 3n36bkyo6r69gp7cp9rjh4645v7pwcl Naiade 0 7217 349058 349055 2015-07-06T13:10:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Simulated view of Naiad.jpg|200px|right|thumb|Naiade.]] '''Naiade''' (grecu Nαϊάδ-ες) hè un [[satellitu]] di [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] scupertu in u [[1989]] (scupritore [[Richard Terrile]]. Naiade ùn pussede micca atmusfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] eobb2mbris0vzhrvq78zeo0zrrqsq1z Psamate 0 7219 349059 349056 2015-07-06T13:10:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Psamate''' (latinu Psamathē) hè un [[satellitu]] di [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] scupertu in u 2003. Psamate ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] jppdywu7398cz6y06kexpbturlxzf0b Ofride biccazzu 0 7220 348341 333653 2015-07-03T14:43:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Ophrys scolopax''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys_scolopax.jpg|250px|Ophrys scolopax]] |caption = Ofride biccazzu (''Ophrys scolopax'')}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ophrys]]''}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''scolopax'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys scolopax| author = Cav. (1793)}} {{Taxobox_end}} L''''Ofride biccazzu''' o '''Ufridi biccazzu''' ('''''Ophrys scolopax''''' ) hè una [[pianta]] chì faci partita di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. U nome vene da u fiore, chì face pensà à a testa è u bizzicu d'un [[biccazzu]]. L''''Ofride biccazzu''' fiurisci da u mesi di marzu à u mese di maghju. == Descrizzione == [[Image:Ophrys scolopax5.jpg|left|thumb|250px|Ofride biccazzu: u fiore]] == Prutezzione== Com'è tutte l'urchidee, ''Ophrys scolopax'' hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Lucalisazione == Hè prisenti in i paesi di u [[Mariterraniu]]: [[Spagna]], Africa di u Nordu, [[Portugallu]]. == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Ligami == {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Ophrys]] hh2ex68qe81uien4lpom34wtsu160f9 Ufridi biccazzu 0 7221 21312 2006-05-13T08:35:30Z 83.201.195.192 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride biccazzu]] 14ewog90b38aaqfksaag930lxpg89zp Ophrys scolopax 0 7222 21315 2006-05-13T08:35:50Z 83.201.195.192 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride biccazzu]] 14ewog90b38aaqfksaag930lxpg89zp Orchidea gialla 0 7223 21432 2006-05-13T08:54:14Z Img 21 [[Orchidea gialla]] moved to [[Ofride gialla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride gialla]] q7tuh7xka6g10gf9x8zvwsh3p6o756z Ufridi giadda 0 7224 21445 2006-05-13T08:55:52Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride gialla]] q7tuh7xka6g10gf9x8zvwsh3p6o756z Orchidea spichju 0 7225 21465 2006-05-13T08:58:30Z Img 21 [[Orchidea spichju]] moved to [[Ofride spichju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride spichju]] ghkii3bntd7nvlln5934loxcrr07i29 Ufridi spichju 0 7226 21475 2006-05-13T08:59:50Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride spichju]] ghkii3bntd7nvlln5934loxcrr07i29 Orchidea niriccia 0 7227 168814 124630 2009-04-30T08:46:55Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Ofride niriccia 0 7228 168815 21491 2009-04-30T08:47:03Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Monsignori di la Fuata 0 7229 21993 2006-05-13T11:11:39Z 83.201.195.192 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paulu Matteiu Della Foata]] ij09vhsltvwpmkthsqds7heg16rbiw0 Livornu 0 7231 363009 351641 2019-07-14T16:57:06Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Livornu [[Image:Livorno Duomo.JPG|320px|Catedrale di San Francescu]] | blasone=Livorno-Stemma.png | nomeUfficiale=Livorno | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=LI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=33 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=19 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=3 | superficia=104 | pupulazione=159.431 | annu=2015 | densita=1.543 | merre=Filippo Nogarin | posta=da 57121 à 57128 | telefunu=0586 | istat=049009 | abitanti=Livornesi o Labronici | patrone=[[Santa Ghjulia]] | festa=[[22 di maghju]] | situ=http://www.comune.livorno.it/ }} '''Livornu''' (''Livorno'') hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Livornu|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. U portu di Livornu hè trà i più impurtanti di l'Italia è di u [[Mari Mediterraniu|Mediterraniu]] sanu, è hè sia cummerciale sia turisticu. Di statina parechji battelli culleganu Livornu cù [[Bastia]]. Appettu à l'altre cità toscane, Livornu hè a più recente. In u Settencentu è in a prima mità di l'Ottocentu, Livornu era un locu d'impurtanza per a pulitica è a guerra. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Livorno, Monumento dei quattro mori a Ferdinando II (1626) - Foto Giovanni Dall'Orto, 13-4-2006 01.jpg|Statua di I Quattru Mori Image:Livornoveneziavecchia0001.jpg|Quartieru Venezia Nuova Image:Costa livorno.jpg|A costa trà Livornu è Quercianella </gallery> == Paisoli == Antignano, Ardenza, Castellaccio, [[Gorgona]], Montenero, Quercianella, Valle Benedetta. == Cumune in cunfina == [[Collesalvetti]], [[Pisa]] ([[Pruvincia di Pisa|PI]]), [[Rosignano Marittimo]]. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] jnnzjx2euby1krpxyikd5b7d53bz16h Tritone 0 7232 349060 349057 2015-07-06T13:10:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Tritone''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | [[File:Triton_moon_mosaic_Voyager_2_%28large%29.jpg|200px|right|none| Europa]]<br /> <small><font color="white">Tritone: Immagine pigliata da a sonda Voyager II</font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | [[William Lassell]] |- | Scupertu u | [[1846]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | 354,800 [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.0000 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | -5,877 giorni |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Nettunu|a Nettunu]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 2707 km |- | [[Area]] superficiale | </sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 2.147×10<sup>22</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 2.05 g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | 0.78 [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | |- | [[Periodu di rotazione]] | sincrona |- | [[Albedu]] | 0.76 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | [[Kelvin|K]] | 34,5 K | K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | 0,01 h[[Pascal|Pa]] |- | | |} '''Tritone''' (da u grecu Τρίτων) hè u maggiore [[satellitu]] di u [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]], hè piu grande di [[Plutone]]. Hè statu scupertu in u [[1846]] da [[William Lassell]]. == Liami == {{c}} [[Categoria:Astrunumia]] 8nmvgvdhj2fsq7sv6rot232mnxu0u38 Ophrys conradiae 0 7234 22404 2006-05-15T10:08:52Z Img 21 [[Ophrys conradiae]] moved to [[Ofride di Conrad]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride di Conrad]] 7e1mspmimszzzqefrtaw993t9qblxj2 Ufridi di Conrad 0 7235 22406 2006-05-15T10:12:08Z Img 21 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride di Conrad]] 7e1mspmimszzzqefrtaw993t9qblxj2 Ufridi di Moris 0 7236 354131 348358 2016-05-18T14:33:36Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = ''Ufridi di Moris''}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Ophrys morisii (flower spike).jpg|250px|Ophrys morisii]] |caption = Ufridi di Moris (''Ophrys morisii'')}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Ophrys]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''morisii'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Ophrys morisii| author = }} {{Taxobox_end}} L' '''Ufridi di Moris''' (o '''Ofride di Moris'''), in [[latinu]] ''Ophrys morisii'', hè una [[pianta]] chì faci partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. == Discrizzioni == == Prutizzioni== Com'è tutti l'urchidei, l''''Ufridi di Moris''' hè prutetta da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington (CITES) chì intardisci u [[cummerciu]] di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Lucalisazioni == Hè un urchidea chì hè prisenti in [[Corsica]] è in [[Sardegna]]. == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Liami == * [http://www.progettoscila.com/lab_botanico/orchidee/morisi/morisi.htm Ophrys morisii] {{c}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[Categoria:Ophrys]] [[Categoria:Neulugisimu]] 2xhtl00733384tiym5mglbu3wirophw Isuli di i Monachi 0 7237 363968 347247 2019-10-03T11:15:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki <!----> {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isuli di i Monachi]] L' '''[[Isuli di i Monachi]]''' (o '''Isule di i Monachi''') sò un gruppu d'[[isulottu|isulotti]] di [[Corsica]]. <!-----> == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] gvfpwmfzhxmwxm8yclovdfphetqekmf Allium vineale 0 7238 363720 347800 2019-10-03T11:10:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Allium vineale}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Allium_vineale.jpg |350px|Allium vineale]] |caption = ''Allium vineale''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Liliaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Allium]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''vineale'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Allium vineale| author = L.}} {{Taxobox_end}} '''Allium vineale''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Liliaceae]]. == Descrizzione == == Lucalisazione == == Referenze == == Ligami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] g35bhq34yo4npdp3d8fpjbyy36xqaf9 Perdono Mio Dio 0 7239 333851 296334 2014-03-23T14:47:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U cantu di u '''Perdono''' hè un vechju [[cantu]] [[Italia|talianu]], chì hè cantatu in [[Corsica]] pa' i cirimonii di a [[Sittimana Santa]]. In particulari, u '''Perdono Mio Dio''' hè cantatu u [[Vennari Santu]] in [[Sartè]] duranti u [[Catinacciu]]. == U cantu == :Purtroppo vi offesi :Confesso Signore :Con sommo rossore :La mia iniquità. :Io son quell'ingrato :Che voi redentore :Scacciai dal mio cuore :Con tanta empietà. :Io son quel superbo :Che voi oltraggiai :E nulla curai :Sì grande maestà. :A l’oro anelando :Con somma ingiustizia :Bramo mia avarizia :L'altre facoltà. :Se vidi un mendico :Ahi fiero rimorso :Negai dar soccorso :A sua povertà. :Per corpo ribelle :Lasciai il mio Dio :Or piangi cuor mio :La tua cecità. ''Ripigliu'' :Perdono mio Dio :Mio Dio perdono :Perdono mio Dio :Mio Dio pietà. == Liami == * [http://olmu.blog.club-corsica.com/rub--vennari-santu_165.html U bloggu olmisgianu] * [http://www.curagiu.com/catenacciu.htm U Catenacciu] * [http://www.adecec.net/adecec-net/feste/pasqua/2003/cervioni.html Settimana Santa - Venneri Santu in Ped'Orezza è in Cervioni - Adecec] [[Categoria:Musica]] 1vc6p26zmb7cyo2zg453yywokw5g0kb Grussetu (Toscana) 0 7241 332668 324365 2014-03-23T14:24:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Grussetu | blasone=Grosseto-Stemma.png | nomeOfficiale=Grosseto | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=GR | latitudineGradi=42 | latitudineMinute=46 | latitudineSeconde=20 | lungitudineGradi=11 | lungitudineMinute=6 | lungitudineSeconde=32 | altitudine=10 | superficia=474,3 | pupulazione=81.308 | annu=2010 | densita=163,2 | merre=Emilio Bonifazi | posta=58100 | telefunu=0564 | istat=053011 | abitanti=Grossetani | patrone=San Lurenzu | festa=[[10 d'aostu]] | situ=http://www.comune.grosseto.it/ }} '''Grussetu''' (o '''Grossetu''') hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Grussetu|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. == Paisoli == Alberese, Batignano, Braccagni, Istia d'Ombrone, Marina di Grosseto, Montepescali, Principina a Mare, Principina Terra, Rispescia. == Cumune in cunfina == [[Campagnatico]], [[Castiglione della Pescaia]], [[Gavorrano]], [[Magliano in Toscana]], [[Roccastrada]], [[Scansano]]. [[Categoria:Cumuna di Toscana|Grussetu]] asj56ougs9hl66voocad4wmn4esd3en Arezzu 0 7243 331543 324367 2014-03-23T14:01:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Arezzu | blasone=Arezzo-Stemma.png | nomeOfficiale=Arezzo | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=AR | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=28 | latitudineSeconde=24 | lungitudineGradi=11 | lungitudineMinute=52 | lungitudineSeconde=12 | altitudine=296 | superficia=386,26 | pupulazione=95.853 | annu=31-12-2006 | densita=248,15 | merre=Giuseppe Fanfani | posta=52100 | telefunu=0575 | istat=051002 | abitanti=Aretini | patrone=San Dunatu | festa=[[7 aostu]] | situ=http://www.comune.arezzo.it/ }} '''Arezzu''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Arezzu|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. == Paisoli == Agazzi, Antria, Badia San Veriano, Bagnaia, Bagnoro, Battifolle, Campoluci, Campriano, Ceciliano, Chiani, Chiassa Superiore, Cincelli, Frassineto, Gaville, Giovi, Gragnone, Il Matto, Indicatore, La Pace, Le Poggiola, Meliciano, Misciano, Molinelli, Molin Nuovo, Monte Sopra Rondine, Montione, Mugliano, Olmo, Ottavo, Palazzo del Pero, Patrignone, Pieve a Ranco, Poggio Ciliegio, Policiano, Pomaio, Ponte a Chiani, Ponte alla Chiassa, Pieve a Quarto, Pieve Santo Stefano, Ponte Buriano, Poti, Pratantico, Puglia, Policiano, Quarata, Rigutino, Ripa di Olmo, Rondine, Ruscello, Sant'Anastasio, San Firenze, San Giuliano, San Leo, San Marco Vill'Alba, San Polo, Santa Firmina, Santa Maria alla Rassinata, Sant'Andrea a Pigli, San Zeno, Sargiano, Staggiano, Stoppe d'Arca, Torrino, Tregozzano, Venere, Vitiano. == Cumune in cunfina == [[Anghiari]], [[Capolona]], [[Castiglion Fibocchi]], [[Castiglion Fiorentino]], [[Città di Castello]] ([[Pruvincia di Perugia|PG]]), [[Civitella in Val di Chiana]], [[Cortona]], [[Laterina]], [[Marciano della Chiana]], [[Monte San Savino]], [[Monte Santa Maria Tiberina]] (PG), [[Monterchi]], [[Subbiano]]. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 9x9jmovao741v0dabzkldphic6izsvg Talassa 0 7246 349062 334564 2015-07-06T13:11:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Simulated_view_of_Thalassa.jpg|200px|right|thumb| Talassa]] '''Talassa''' (grecu Θάλασσα) hè un [[satellitu]] di a [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] scupertu in u 1989 (scupritore [[Richard Terrile]]. Talassa ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] 7bz1rryoi4glsben7t0u9zpoml167yj Flying Spaghetti Monsterism 0 7250 347137 330828 2015-07-01T23:07:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Flying Spaghetti Monsterism''' hè una parodia di a [[riligione cristiana|religione]] creata da Bobby Henderson in u [[2005]]. == Liami == * [http://www.venganza.org/index.htm U situ ufficiali] [[Categoria:Religione è credenze]] e2z1gtm8pjr4vgwn5iix1o1orix5dd7 Pruvincia 0 7251 362688 344369 2019-07-01T20:50:38Z Jumpy01 11155 /* Referenze */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''pruvincia''' hè in generale una divisione territuriale o amministrativa di unu [[statu]]. U rollu di a pruvincia in pettu à u guvernu centrale hè differente secondu u statu. A parolla vene da u termine [[lingua latina|latinu]] ''provincia'', cumpostu di ''pro'' + ''victa'', "vinta nanzu". Difatti e pruvincie rumane eranu i territorii conquistati chì ùn avenu micca dirittu à a ''civitas'' (a citatinanza rumana). == Referenze == * [[Pruvincie di l'Italia]] [[Categoria:Giugrafia]] 8s3gx9nkdywgy7swdkxz93j7pfb1jju Cerere (astrunumia) 0 7252 343395 332009 2015-05-08T20:06:53Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (3) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{C-astrunumia}} '''Cerere''' hè un [[asteroide]] scupertu in u [[1801]] (scupridore Giuseppe Piazzi). Cerere, ch'è ùn pussedi micca atmosfera, si dispiazza intornu à u [[Sole]] à una distanza chì varieghja trà i 380.000.000 è i 447.000.000 chilomitri. [[File:Confronto_Ceres_Luna.jpg|210px|thumb|left|Ceres è a Luna.]] == Liami == * {en} [http://hubblesite.org/newscenter/newsdesk/archive/releases/2005/27/video/a Ceres] [[Categoria:Astrunumia]] nm32wrbsubjpstn7put0jxneroar0ib Template:Satelliti di Ghjove 10 7254 270694 79399 2011-08-31T09:44:21Z MerlIwBot 4458 robot Removing: [[en:Template:Jupiter Footer]] (deleted) wikitext text/x-wiki <br clear="all"/> {| width="85%" align="center" style="margin-top:.5em; background:#CEDAF2; padding:5px; border:1px solid #003399; text-align:center" |- bgcolor="#039" ! style="color:white" | I satelliti naturali di Ghjove |- style="font-size:90%; line-height:130%" | [[Metis (astrunumia)|Metis]]&nbsp;· [[Adrastea]]&nbsp;· [[Amaltea]]&nbsp;· [[Tebe]]&nbsp;· '''[[Io]]'''&nbsp;· '''[[Europa (astrunumia)|Europa]]'''&nbsp;· '''[[Ganimede]]'''&nbsp;· '''[[Callistu]]'''&nbsp;· [[Temistu]]&nbsp;· [[Leda]]&nbsp;· [[Himalia]]&nbsp;· [[Lisitea]]&nbsp;· [[Elara]]&nbsp;· [[S/2000 J 11]]&nbsp;· [[Carpu]]&nbsp;· [[S/2003 J 12]]&nbsp;· [[Euporia]]&nbsp;· [[S/2003 J 3]]&nbsp;· [[S/2003 J 18]]&nbsp;· [[S/2003 J 16]]&nbsp;· [[Mneme]]&nbsp;· [[Euanthe]]&nbsp;· [[Ortosia]]&nbsp;· [[Harpalyke]]&nbsp;· [[Praxidice]]&nbsp;· [[Thyone]]&nbsp;· [[Thelxinoe]]&nbsp;· [[Ananke]]&nbsp;· [[Giocasta]]&nbsp;· [[Hermippe]]&nbsp;· [[Helice]]&nbsp;· [[S/2003 J 15]]&nbsp;· [[S/2003 J 17]]&nbsp;· [[S/2003 J 10]]&nbsp;· [[Eurydome]]&nbsp;· [[Pasitea]]&nbsp;· [[Chaldene]]&nbsp;· [[Arche]]&nbsp;· [[Isonoe]]&nbsp;· [[Erinome]]&nbsp;· [[Kale]]&nbsp;· [[Aitne]]&nbsp;· [[Taygete]]&nbsp;· [[S/2003 J 23]]&nbsp;· [[S/2003 J 9]]&nbsp;· [[Carme]]&nbsp;· [[S/2003 J 5]]&nbsp;· [[Egemone]]&nbsp;· [[S/2003 J 19]]&nbsp;· [[Kalyke]]&nbsp;· [[Pasife]]&nbsp;· [[Eukelade]]&nbsp;· [[Sponde (astrunumia)|Sponde]]&nbsp;· [[Cyllene]]&nbsp;· [[Megaclite]]&nbsp;· [[S/2003 J 4]]&nbsp;· [[Callirrhoe]]&nbsp;· [[Sinope]]&nbsp;· [[Autonoe]]&nbsp;· [[Aoede]]&nbsp;· [[Kallichore]]&nbsp;· [[S/2003 J 14]]&nbsp;· [[S/2003 J 2]] |- style="font-size: 90%" | [[Gruppu di Amaltea]]&nbsp;· '''[[Satelliti medicei]]'''&nbsp;· [[Gruppu di Himalia]]&nbsp;· [[Gruppu di Ananke]]&nbsp;· [[Gruppu di Carme]]&nbsp;· [[Gruppu di Pasifae]] |}<noinclude> == Entrate currelate == * [[Template:Satelliti di Saturnu]] * [[Template:Satelliti di Uranu]] * [[Template:Satelliti di Nettunu]] * [[Template:Satelliti di Plutone]] </noinclude> n66whio0q9ouw5rv00977ccmgbcbifn Template:C-astrunumia 10 7255 347046 335157 2015-07-01T21:47:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki <div class="toccolours itwiki_template_avviso"> [[Image:Saturn_false_color_Voyager-1.jpg|40px|left|WikiLettera]] ''Issu articulu cuncirnendu l'astrunumia hè in custruzzioni. Pudeti cuntribuiscia à a so redazzioni.''<br /> </div> [[Categoria:Astrunumia]] 6vwrk9ky9ksevhjb430ejls9o933ztq Sciroccu 0 7256 343863 343706 2015-05-22T17:53:29Z 86.210.187.90 /* Citazioni */ wikitext text/x-wiki [[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|240px|U ventu in Corsica]] U '''Sciroccu''' (o '''Sciloccu''') hè un ventu caldu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. U sciroccu t'hà u nomu di "jugo" in [[Croazia]] è "ghibli" in [[Libia]]. ==Etimulugia== U nomu "sciroccu" veni da a parola araba ''shoruq'' chì significheghja "u ventu di l'estu"<ref name="Online Etymology Dictionary">[http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=sirocco&searchmode=none Online Etymology Dictionary], ''Sirocco''.</ref>. ==Discrizzioni== [[File:Canarydust tmo 2006315 lrg.jpg|thumb|240px|A pulvariccia incausata da u sciroccu annantu à l'isuli Canarii.]] U sciroccu soffia più à spessu di [[branu]] è di [[vaghjimu]], righjunghjendu un massimu in i mesa di marzu è nuvembri. Nasci da massi d'aria trupicali caldi è asciuti strascinati versu u nordu da arii di bassa prissioni in muvimentu versu livanti sopra u [[Mari Tarraniu]]. L'aria calda è secca si mischia incù quidda umita di u muvimentu ciclonicu prisenti nantu à u mari è u muvimentu in sensu urariu spinghji sta massa d'aria nantu versu i costi di i rigioni di u sudu di l'[[Auropa]]. U sciroccu secca l'aria è alza a polvara annantu à i costi di u Nordafrica, pruvucheghja timpesti nantu à u [[Mari Tarraniu]] è tempu fretu è umitu nantu à l'Auropa. U ventu soffia par un tempu varievuli da una meza ghjurnata à parechji ghjorna. Molti parsoni attribuiscini à 'ssu ventu effetti negativi nantu à a saluta è nantu à l'umori par via di u caldu umitu è di a polvara purtata da i costi di l'Africa è di a crescita di a tampiratura in Auropa. A polvara pò incausà danni à i dispusitivi miccanichi. L'umidità chì si dipusiteghja à u tarrenu rendi inoltri moltu sculiscianti u mantu stradali. ==In Corsica== U sciroccu hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u ''ventu sardu''. Soffia da u sudu o da u sudu-livanti. U sciroccu si porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Sahara. Cusì faci un dipositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Ci stà in [[Barcilona]] un Centru di Predizioni di Pulvariccia, chì parmetti di priveda l'evuluzioni di a pulvariccia atmusferica criata da u sciroccu è d'uttena i misuri par ogni ghjornu. Una stazioni di 'ssu centru hè situata in a punta di u [[Capicorsu]], in [[Ersa]]. == Citazioni == U sciroccu hè mintuvatu in uni pochi di pruverbii corsi: * Diu ti guardi da [[gregale]] torbu, è da sciroccu chjaru. * Sciroccu à terza, è [[maestrale]] à vesperu. è ancu in a ghjastema: * Ventu sardu è [[partimala]] ! (una ghjastema pà u granu di u numicu)<ref name="Pruverbii, detti è sprissioni">[http://www.ernestpapi.free.fr Arnestu Papi], ''Pruverbii, detti è sprissioni''.</ref>. ''Sciroccu'' hè dinò una canzona di i [[Chjami Aghjalesi]] in u so dischettu "I vinti cinque baroni": :''Si pesa lu Sciroccu da l'Orienti inzuccheratu :''È scimiscenu l'odori da l'urbe à e marine :''Melarance è sanguine frutti è suleoni. == Noti == <references/> == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html U tempu ch'ellu face, 1985, [[Adecec]]] * [http://sarratufora.blogspot.fr/2014/04/arbetta.html ''Ventu sardu'', Bloggu in lingua corsa di Sarratu fora] * [http://dust.aemet.es/forecast Centru di Predizioni di Pulvariccia - Barcelona Dust Forecast Center] {{venti}} [[Categoria:Ventu]] 76dcunja4xezxm5j2l45jx8e1s6i70d Stagnu di Chjurlinu 0 7257 23471 2006-05-25T11:22:18Z 81.251.251.23 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stagnu di Biguglia]] 2ljsfwai4gz03do2ypamu9xrfinbgnt Io 0 7258 343396 332786 2015-05-08T20:06:54Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Io''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | [[File:Io_highest_resolution_true_color.jpg|200px|right|none|Io]]<br /> <small><font color="white">Immagine in falsi colori pigliata da a sonda Galileo</font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | [[Simon Marius]] <br /> [[Galileu Galilei]] |- | Scupertu u | [[7 ghjinnaghju]] di u [[1610]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | 421,700 [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.0041 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | 1gg 18h 27' 33,5'' |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 2.21° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Ghjove (astronomia)|a Ghjove]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 3643 km |- | [[Area]] superficiale | 41.910.000</sup> km<sup>2</sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 8.9319×10<sup>22</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 3.528 g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | 1.79 [[Accelerazione|m/s<sup>2</sup>]] |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | |- | [[Periodu di rotazione]] | sincrona |- | [[Albedu]] | 0.63 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | 90 [[Kelvin|K]] | 130 K | 200 K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | tracce |- | | |} '''Io''' (o '''Iu''') (da u grecu Ῑώ) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu u [[7 ghjinnaghju]] di u [[1610]] da [[Galileu Galilei]]). Io pussedi tracce di una atmosfera. == Liami == * {{en}} [http://web.archive.org/web/20000303160938/http://seds.lpl.arizona.edu/nineplanets/nineplanets/io.html Bill Arnett's IO webpage] * {{en}} [http://www.martiana.org/mars/jupiter/jupifrm.htm The Calendars of Jupiter] {{c}} {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 3obedi81y3iofa3li2cjq0isrx052sy Massa (Toscana) 0 7259 333400 324344 2014-03-23T14:38:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Massa''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 66000 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Massa''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br /> |- | cumuna | Massa |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Massa |- | codice postale | 54100 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 65 metri |- | superficia | 94 km² |- | populazione | 66097 |- | dinsità | 703 ab./km² |- | nome abitanti | massesi |- |} == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.massa.ms.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] kg1j9dkoapoiuoyonbdwjb7lvm9t1hd Pasife 0 7263 333817 326453 2014-03-23T14:47:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pasife''' (da u grecu Πασιφάη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu u [[27 ghjinnaghju]] di u [[1908]] da [[Philibert Jacques Melotte]]). Paisfe ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{c}} {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] ga1ywwdwpyye3k2p2pid3en856915dd Stagnu di Pozzu Neru 0 7264 364166 334490 2019-10-03T11:18:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Pozzu Neru]] U '''stagnu di Pozzu Neru''' hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a cumuna di [[Zonza]]. A so superficia hè di 1,8 ettari. == Riferimenti == * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=38 Osservatoriu di l'ambienti di Corsica - Observatoire de l'Environnement de Corse] == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] ny7tbh5091omgettaoxj4rsv91xgurz Stagnu di Pinareddu 0 7265 364150 334489 2019-10-03T11:18:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U stagnu di Pinareddu]] U '''stagnu di Pinareddu''' (o '''stagnu di Pinarellu''') hè un [[stagnu]] di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a cumuna di [[Zonza]]. A so superficia hè di 5 ettari. == Riferimenti == * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=38 Osservatoriu di l'ambienti di Corsica - Observatoire de l'Environnement de Corse] == Ligami == {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] 3d6hzbykc0g9pglww8ny5wcgtjylk5u Stagnu di Pinarellu 0 7266 26608 2006-05-27T20:36:56Z 81.251.236.185 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stagnu di Pinareddu]] 91or2x7yf8xaalkb9ylu5ew4k5rd6oo Firenzuola 0 7269 332465 324348 2014-03-23T14:19:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Firenzuola''' {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Firenzuola''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Firenzuola-Stemma.png|200px|right|none| Europa]]<br> |- | cumuna | Firenzuola |- |statu |Italia |- | pruvincia | Firenze |- | nome officiale | Firenzuola |- | codice postale | 50033 |- | lungitudine | 11° 23′ 0′′ E |- | latitudine | 44° 7′ 0′′ N |- | altitudine | 422 metri |- | superficia | 271 km² |- | populazione | 4809 |- | densità | 18 ab./km² |- | nome abitanti | firenzuolini |- |} '''Firenzuola''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 4809 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.firenzuola.fi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] q1v7xn5h15ycmcyig2fprrsvvilf1bx Libecciu 0 7270 364172 354082 2019-10-03T11:19:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Template:Rosa di i venti}} U '''libecciu''' hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", sient'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. ==In Corsica== [[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|left|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u libecciu]] U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana, ma hè più cumunu in u Nordu di a Corsica cà in a parti suttana. In ginirali, soffia da u [[mezupunenti]] in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. U [[maistrali]] dinò soffia da u [[punenti]] in [[Corsica]], ma u maistrali inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Inveci u libecciu porta un tempu dolci. == Citazioni == Accadi chì u libecciu fussi citatu in a littaratura è a cultura corsa. Par esempiu: * in u pruverbiu: ''U libecciu lascia u tempu cum'ellu hè''. * o in a canzona ''A voce rivolta'' di i [[Muvrini]]: :''Golu ci conta :''L'ore candelle :''D'eternità :''Libecciu alliscia :''L'ore zitelle :''Di libertà'' == Rifarenzi == * [http://membres.lycos.fr/offthelip/vent.html U libecciu - Le libecciu] * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]] ==Da vede dinù== * [[U lebecciu (Petru Lucciana)|U lebecciu]]: una puesie di [[Petru Lucciana]] {{c}} {{venti}} [[Categoria:Ventu]] a1477moxfuvnkjjkprlsvgpn4l7kpl8 Template:Venti 10 7271 194641 114341 2009-12-10T17:11:28Z 90.14.240.54 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I venti''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[gricali]] - [[lambata]] - [[libecciu]] - [[maistrali]] - [[sciroccu]] - [[tramuntana]] - [[livantu]] - [[punente (ventu)|punenti]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> exyliscd2lxrpe2u8e5k56y2ww7be6l Ranedda 0 7274 334100 324352 2014-03-23T14:53:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A Ranedda}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Emys_orbicularis_2009_G1.jpg|250px|]] | caption = ''Emys orbicularis''}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Reptile|Reptilia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Testudines]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Emydidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Emys]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''orbicularis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Emys orbicularis| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Emys_orbicularis_Tajba.jpg|250px|]] | caption = ''Emys orbicularis''}} {{Taxobox_end}} A '''Ranedda''' (o '''ranella''') (''Emys orbicularis'') hè una cuppulata d'acqua d'[[Auropa]]. Si trova in i [[stagnu|stagna]], in i paduli, è in i lava d'[[Auropa]], d'[[Asia]] è di u Norduvestu di l'[[Africa]]. A ranedda pò campà sin'à sissanta anni. == Classificazioni == Esistini parechji (13) sottuspezii di '''ranedda''', chì sò divisi in 5 gruppi: # '''Emys orbicularis occidentalis''' #* Emys orbicularis occidentalis (Fritz, 1994) #* Emys orbicularis hispanica (Fritz, Keller & Budde, 1996) #* Emys orbicularis fritzjuergenobsti (Fritz, 1993) # '''Emys orbicularis galloitalica''' #* Emys orbicularis galloitalica (Fritz, 1995) #* Emys orbicularis lanzai (Fritz, 1995) #* Emys orbicularis capolongoi (Fritz, 1995) # '''Emys orbicularis hellenica''' #* Emys orbicularis hellenica (Valenciennes, 1832) #* Emys orbicularis kurae (Fritz, 1994) #* Emys orbicularis orientalis (Fritz, 1994) # '''Emys orbicularis orbicularis''' #* Emys orbicularis orbicularis (L., 1758) #* Emys orbicularis colchica (Fritz, 1994) #* Emys orbicularis eiselti (Fritz et al., 1998) # '''Emys orbicularis luteofusca''' #* Emys orbicularis luteofusca (Fritz, 1989) == In Corsica == A '''ranedda''' hè prisenti in [[Corsica]]. == Prutizzioni == A '''ranedda''' hè cunsiderata com'è un di i rettili auropei i più intarissanti è par quissa hè prutetta à parechji liveddi: * a dirittiva Habitat 92/43/CEE. * a [[Cunvinzioni di Berna]] chì intardisci a so ditenzioni è a so vendita. == Da veda dinò == * a [[cuppulata]] ([[Testudo hermanni]]) == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf L'acqua, [[Matina latina]]] * [http://www.ecologie.gouv.fr/IMG/natura2000/habitats/pdf/tome7/1220.pdf Emys orbicularis, Natura 2000 (in francesu)] * [http://www.amis-du-parc-naturel-corse.org/parc-naturel-corse/cistude.htm Emys orbicularis - Cistude d'Europe (in francesu)] == Liami == {{C}} [[Categoria:Emys]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Rettili di Corsica]] e6v36dexu28cm88j9loy80tjohu2dsx Ranella 0 7275 26763 2006-05-31T20:00:31Z 83.201.192.237 Redirecting to [[Ranedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ranedda]] 4s9kcrl9feyshryae3netglnh5wc2pv Emys orbicularis 0 7276 26764 2006-05-31T20:00:51Z 83.201.192.237 Redirecting to [[Ranedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ranedda]] 4s9kcrl9feyshryae3netglnh5wc2pv Arche 0 7279 331531 324353 2014-03-23T14:01:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Arche''' (da u grecu Αρχη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu in u [[2002]]. Arche ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{c}} {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] q50dnt6zqjcr3zxmqhyh9b2lgwy8pc3 Erinaceus europaeus 0 7281 26921 2006-06-02T18:45:08Z 81.251.121.108 Redirecting to [[Ricciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ricciu]] 1t36106k9ml8km6nqgc2a2s8sy2kfxl Juno 0 7282 348769 332919 2015-07-06T09:29:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Juno''' (in [[lingua corsa|corsu]] '''Ghjunone''') hè un [[asteroide]] scupertu in u 1804 (scupridore Karl Ludwig Harding). U nome Juno vene da [[Ghjunone]], una figura di a [[mitulugia]] [[Roma|rumana]], chì era una [[Diu|Dea]] è a [[moglia]] di [[Ghjove]]. Juno ùn pussede micca [[atmosfera]]. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] 6k62fevzvdr0slz04m6ahng27qwqa6u Lophius piscatorius 0 7284 26939 26937 2006-06-03T11:16:07Z 81.251.236.211 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rospu (pesciu)]] td9y1a2aprp7g3zsxzd62gs4h5xlpl0 Rospu (pesciu) 0 7285 363471 334184 2019-09-19T04:49:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U rospu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Seeteufel.jpg|250px|]] | caption = ''Lophius piscatorius''}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Actinopterygii]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Lophiiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Lophiidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Lophius]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''piscatorius'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Lophius piscatorius| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Lopis_u0.gif|250px|]] | caption = ''Lophius piscatorius''}} {{Taxobox_end}} [[file:Lophius piscatorius MHNT.jpg|thumb | ''Lophius piscatorius'']] U '''Rospu''' (''Lophius piscatorius'') hè un pesciu di a famiglia di i [[Lophiidae]]. Si trova vicinu à i costi di l'[[Oceanu Atlanticu]], di u [[Maritarraniu]] è di u [[Mari Neru]]. == In Corsica == U '''Rospu''' hè prisenti annanti i costi di a [[Corsica]]. Altri noma di u Rospu sò: u [[pesciu rospu]], a piscatrici rossa (o pescatrice rossa), u buticu (o [[butecu]]). == Da veda dinò == * i [[pesci di Corsica]] == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/documents/tema/pescavucabulariu.pdf Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] * [http://www.ac-corse.fr/expos_autres/webdlc2/mare/buticu.htm BDLC Mari] [[Categoria:Fauna di Corsica]] 8j9mptzdx7s4tmjl1a43z1jcldx89x7 Pesciu rospu 0 7286 26945 2006-06-03T12:10:16Z 81.251.236.211 Redirecting to [[Rospu (pesciu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rospu (pesciu)]] td9y1a2aprp7g3zsxzd62gs4h5xlpl0 Butecu 0 7287 26948 2006-06-03T12:11:51Z 81.251.236.211 Redirecting to [[Rospu (pesciu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rospu (pesciu)]] td9y1a2aprp7g3zsxzd62gs4h5xlpl0 Papilio hospiton 0 7288 131699 128218 2008-06-07T12:40:49Z 83.201.37.216 Reindirizzamentu à [[Farfalla ferulaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Farfalla ferulaghja]] 3du7sdq8qfz8nxg3rb066g0jlqoy40g Isula di I Porri 0 7289 26970 2006-06-04T13:08:56Z Img 21 [[Isula di I Porri]] moved to [[Isulottu di i Porri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isulottu di i Porri]] hy2n164qdytwu2kma8d47dmov3ib8fu Isulottu di l'Oga 0 7290 363983 347250 2019-10-03T11:15:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'isulottu di l'Oga]] L' '''Isulottu di l'Oga''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]] chì faci partita di l'[[Isuli Sanguinari]]. == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/documents/tema/pescavucabulariu.pdf Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] 9ay4wzmeor8jutyzchl5jd5vc16rweu Barga 0 7291 345024 331640 2015-07-01T07:44:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Sambuca Pistoiese''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Barga-Stemma.png|100px|right|none| Barga]]<br> |- | cumuna | Barga |- |statu |Italia |- | pruvincia | Lucca |- | nome officiale | Barga |- | codice postale | 55051 |- | lungitudine | 10° 29′ 0′′ E |- | latitudine | 44° 4′ 0′′ N |- | altitudine | 410 metri |- | superficia | 66 km² |- | populazione | 10038 |- | dinsità | 152 ab./km² |- | nome abitanti | barghigiani |- |} '''Barga''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Lucca]]. Teni 10038 abitanti == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.barga.lu.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] bpmqr2f0bqrs87fl92bhho2baszxhqc Falcinedda 0 7292 332416 324359 2014-03-23T14:18:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A falcinedda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Vicia_cracca_2.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Vicia dasycarpa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Vicia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Vicia dasycarpa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Vicia_cracca.jpg|300px|A falcinedda]] |----- |} A '''Falcinedda''' (o [[Falcinella]]) ([[Vicia dasycarpa]]) hè una spezia di pianta chì faci partita di u gennaru ''Vicia''. Si trova in [[Africa]], in [[Asia]] è in [[Auropa]]. Parechji sinonimi di ''Vicia dasycarpa'' sò: * ''Viccia villosa varia'' * ''Vicia villosa dasycarpa''. A falcinedda si trova in i prata o à u cantu di i stradona. Fiurisci da [[maghju]] à [[uttrovi]]. U fiori di a falcinedda hè viulinu, o più raramenti biancu. U nomu corsu veni da u fattu cà a forma di u fiori hè quidda d'un falcinu. == In Corsica == A falcinedda hè prisenti in [[Corsica]]. U so fiori hè viulinu. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] == Rifarenzi == * [http://www.missouriplants.com/Bluealt/Vicia_dasycarpa_page.html Vicia dasycarpa (in inglesu)] * [http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/taxon.pl?100245 GRIN (in inglesu)] [[Categoria:Vicia]] [[Categoria:Flora di Corsica]] {{c}} ojor3807wa1ahiqbpch6bp7cs8yue62 Template:Subspecies 10 7293 26990 2006-06-05T11:45:26Z 86.194.238.3 wikitext text/x-wiki Sottuspezia 7rj7qq0bl52zma08k2m3xmdjk4x608h Altopascio 0 7296 351203 331426 2015-07-16T11:13:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Altopascio''' (in [[lingua corsa|corsu]] ''Altopasciu'') hè una [[cumuna]] [[toscana]] di a [[pruvincia]] di [[Lucca]]. Teni 11.152 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Altopascio''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Altopascio-Stemma.png|200px|right|none| Lucca]]<br> |- | cumuna | Altopascio |- |statu |Italia |- | pruvincia | Lucca |- | nome officiale | Altopascio |- | codice postale | 55011 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 19 metri |- | superficia | 28 km² |- | populazione | 11152 |- | densità | ab./km² |- | nome abitanti | altopascesi |- |} == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.altopascio.lu.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] i4a52db7ivrzczuqvsl0ufz9y6k5a2x Caronte (astrunumia) 0 7297 336232 331924 2014-05-05T19:14:40Z 92.153.8.134 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Caronte''' (grecu Χάρον) hè un [[satellitu]] di a [[Plutone]] scupertu in u 1978 (scupritore James W. Christy). Caronte ùn pussedi micca atmosfera. == Da vede dinù== * [[Caronte]] [[Categoria:Astrunumia]] b04xterebbj9qt8fdo2d4k3au0cuwic Saint-Dié-des-Vosges 0 7298 334214 329756 2014-03-23T14:55:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Saint-Dié-des-Vosges | statu=Francia | regione=Lorena | dipartimentu=Vosgi | circundariu=Saint-Dié-des-Vosges | cantone=capilocu di 2 cantoni | insee=88413 | cp=88100 | merre=Christian Pierret | latitudine=48° 17' 6" | lungitudine=6° 57' 0" | alt min=310 | alt med=343 | alt max=901 | sup ett=4.615 | sup km²=46,15 | pupulazione=22.569 | annu=1999 | densità=489 }} '''Saint-Dié-des-Vosges''' hè una cità in [[Lorena]] di 22 569 abitanti ([[1999]]). L'abitanti di Saint-Dié-des-Vosges si chjamanu i ''Déodatiens''. == Giugrafia == [[File:Saint-Dié-des-Vosges-Location.png|80 px]] Saint-Dié-des-Vosges hè situata trà [[Strasburgu]] ([[Alsazia]]) è [[Nancy]] ([[Lorena]]). == Storia == [[1507]]: ''Cosmographiae Introductio '' (cartografu [[Martin Waldseemüller]]) == Monumenti == [[File:CampCeltiqueMurStèles.jpg|thumb|290 px|U situ archiologicu celticu]] * Situ archiologicu celticu * Chjostru goticu * Chjesa San Martinu * Fabbrica Claude è Duval (architettu [[Le Corbusier]]) * Torra di Libertà == Ammaistramentu == Istitutu universitariu di tecnulugia : * [[Elettrotecnica]] * [[Elettronica]] * [[Infurmatica]] * [[Cumunicazione]] == Evenimenti == Festivale Internaziunale di Giugrafia == Ligami Internet == * [http://www.ville-saintdie.fr Situ municipale] * [http://www.iutsd.uhp-nancy.fr Istitutu universitariu di tecnulugia] [[Categoria:Cità di a Francia]] 65zribzw28b3i4q67uvh1acpdjizs1u Torra di a Petra 0 7301 363804 357101 2019-10-03T11:12:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Torra di l'Isula Rossa.JPG|thumb|240px|right|A torra di a Petra.]] A '''torra di a Petra''' hè una [[torra di Corsica]] in a cumuna di [[Lìsula]] in [[Cismonte]]. == Storia == A torra di a Petra hè stata custruita in u seculu XV. Hè stata creata per difende l'anzianu portu di a cità. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] nt6a1x2w8p4wmv0z63hp7id16rlotwp Cavriglia 0 7305 331985 327749 2014-03-23T14:10:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Cavriglia''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] d' [[Arezzu]]. Teni 8.000 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Cavriglia''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Cavriglia-Stemma.png|200px|right|none|Cavriglia]]<br> |- | cumuna | Cavriglia |- |statu |Italia |- | pruvincia | Arezzu |- | nome officiale | Cavriglia |- | codice postale | 52022 |- | lungitudine | 11° 29′ 0′′ E |- | latitudine | 43° 31′ 0′′ N |- | altitudine | 308 metri |- | superficia | 60 km² |- | populazione | 11152 |- | densità | ca 130 ab./km² |- | nome di l'abitanti | cavrigliesi |- |} == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.cavriglia.ar.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] bp4v8hp1ek7up6nbzoajd1gjxci1449 Viareggiu 0 7306 353357 335001 2016-03-12T18:32:56Z CommonsDelinker 173 Removing "Viareggio-Stemma.png", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Ronhjones|Ronhjones]] because: Per [[:c:Commons:Deletion requests/File:Viareggio-Stemma.png|]]. wikitext text/x-wiki {{c}} '''Viareggiu''' (talianu Viareggio) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Lucca]]. Teni 63.000 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Viareggiu''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" |<br> |- | cumuna | Viareggiu |- |statu |Italia |- | pruvincia | Lucca |- | nome officiale | Viareggio |- | codice postale | 555049 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 2 metri |- | superficia | 31,88 km² |- | populazione | 63000 |- | densità | ca 1985 ab./km² |- | nome di l'abitanti | viareggini |- |} == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.viareggio.lu.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] gdoo74za03kjk7ckuhx15gmefjo7in1 Èvisa 0 7310 360393 344154 2018-10-31T09:10:14Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki '''Evisa''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Postu à circa 850 metri d'altura, hè cunsidaratu un ghjuvellu par via di a so situazione favurita : puntu di partenza di u cunnisciutu è prizzatu andatu di a "Spilunca", hè situatu à 20 chilometri da u golfu di Portu è da e Calanche di Piana vale à dì da u mare, à l'inghjò di a celebre Furesta d'Aitone chì si stende annant'à i so tarreni cumunali è ìnduv'elle si trovanu numarose vasche, à 12 chilometri da a [[Bocca di Verghju]] (a bocca stradale più alta di Corsica), è dinò vicin'à i monti più alti di a Corsica (frà quelli a Paglia Orba è u Capu Tafunatu). Si trova in lu camminu d'un di i "Mare è Monti", è micca luntanu da u GR20. A cumuna tocca u dipartimentu di a Corsica Suprana. Hè carattirizata da i numarosi castagni è castagneti chì intondanu u paese, à paru à Marignana è Cristinacce, è si face chì u rughjone hè à volte chjamatu "a piccula castagniccia". "La journée du marron" hè dinò urganizata ogni annata di nuvembre. {{cumuna|cumuna=Evisa | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu=Cantonu di i Dui Sevi | insee=[[]] | cp=[[]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= media : 850 m minima 239 m massima : 2103 m | superficia= | pop=[[]] 196 | dinsità= }} [[Image:evisa_ortu.jpg|thumb|300 px|none|Evisa]] == Geografia == == Storia == ==Personnalità legate a Evisa== * [[Catello Padovani]] (o Catello Padovan in [[Venetu|dialettu paduvanu]]) hè un grande cummerciante natu a [[Venetu|Padua]] in [[Venetu]] in 1570, mortu in 1608 à [[Evisa]], in [[Corsica suttana]]. Sarìa figliolu di una famiglia [[Ebrei di Corsica|ebrea]] di [[Venetu|Padua]]. Spusò Catarina Battini da [[Ota|Otta]] in [[Pumonti]]. Era una figura impurtante ind'u rughjone di i [[Evisa|Dui Sevi]], è era un grande cummerciante sottu à a [[Gènuva|Reppublica di Genua]] in [[Corsica]]. == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 2sspb3ilx1bt0x80hqt5nfh2tne296x Amandulu 0 7311 363642 354039 2019-09-30T05:50:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color=lightgreen | name=Amandulu}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Urue%C3%B1a_almendro1_lou.jpg|250px|Amàndulu]] | caption = L'amandulu }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Rosales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Rosaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Prunus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Species}} '''''Prunus dulcis''''' ([[Philip Miller|Mill.]]) D. A. Webb {{Taxobox_image | image = [[Image:Urueña almendro2 lou.jpg|250px|Amàndulu]] | caption = L'amandulu, i fiori}} {{Taxobox_end}} Hè un [[arburu]] di a famidda di i [[Rosaceae]] (chi cumprendi i rusulaghji, i parsichi, i [[chjarasgia|chjarasgi]]). Natu in u [[nordu]] di l'[[Africa]] è di l'[[Asia]] uccidentali ghjunghji in [[Auropa]] à u midievu. Hè un arburu chjucu, misura circa 9 metri. Vivi da 50 à 80 anni. I so ràdichi sò putenti è t'hani pochi ramificazioni. L'amandulu bastardu si vedi in piaghja : i so amanduli sò sempri àmari. L'amandulu insitutu hè listessu mà i so frutti sò più dolci. Temi u fritu è hà bisognu di [[lumu]], di [[soli]] è d'[[aria]] sicca. Par quissa a [[Corsica]] è a [[Mare Terraniu|costa meditarrania]] sò siti parfetti par a so cultura. Li cunveni bè una [[terra|tarra]] povara, pitrosa, sicca o ancù salita è calcària. I so [[foglia|fogli]] sò ovali, lunghi. [[Image:Almond tree leaf.JPG|left|thumb|150px|A foglia di l'amàndulu]] I fiori sò parechji ma solamenti una sopra trè darà un fruttu. Sò bianchi o rosulini è sbucciani da [[marzu]] à [[aprili]]. L'amandulu hè u prima [[arburu fruttevulu]] à fiurisci à a fini di l'[[inguernu]]. U [[muscu]] di i so fiori svighja l'[[abbi]] adurmintati. I frutti da 4 à 6 centimetri di longu sò d'aspettu viddutosi, di culori [[verde|verdi]] è cuntenini una naciola o dui. A medda epica par piantà l'amandulu hè da a fini di [[nuvembri]] à i primi [[ghjorna]] di [[dicembri]]. Un amandulu cumincia à dà i frutti versu a so terza annata. Un locu piantatu à amanduli hè un [[amanduletu]]. U [[legnu]] di l'amandulu piaci monda à i bancalari. L'amandulu hè u simbulu di a virghjinità cun i so fiori bianchi chi vestini l'arburu com'è una spusata. == In Corsica == [[File:Prunus dulcis flower Corsica 2.jpg|thumb|left|150px|U fiori di l'amandulu]] In [[Corsica]], l'amandulu t'hà a so fiera d'[[aostu]] in [[Aregnu]]: a "fiera di l'amandulu". == Rifarenzi == == Da veda dinò == * l'[[amandula]] *[[Amarascu]] *[[Baracucca]] *[[Listincu]] == Liami == * [http://www.interromania.com/literatura/puesia/sicilia_2004/puesie_sicilia_2004.htm Thiers, Ghjacumu, Amandulu fiuritu, puisia, Interromania] {{c}} [[Categoria:Rosaceae]] 6eu4o9v2mvzcs303947fyo0cb6esms2 Samperu Corsu 0 7312 334232 330326 2014-03-23T14:55:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Samperu Corsu.JPG|250px|right|thumb|U bustu di Samperu Corsu in a so casa di Vicu, un paisolu di a cumuna di Santa Maria è Sichè]] '''Samperu Corsu''' (o [[Sampieru Corsu]]) hè un parsunaghju celebru di [[Corsica]]. Fiddolu di capraghju è purcaghju, hè natu u 23 di [[maghju]] [[1498]] in [[Bastelica]] (in u poghju di Duminicacci). Ghjuvanottu, diventa cunduttieru ; si missi tandu à u sirviziu di [[Ghjuvanni di Medici]] in [[Firenza]] è dopu à u sirviziu di i rè di [[Francia]], Francescu u prima è [[Arrigu II]]. U corsu scumbatti ancù curaghju è lotta accantu [[Bayard]]. Diventa culuneddu di l'infantaria corsa. In [[1547]] Samperu Corsu rientra in [[Corsica]] è spusa a so cucinedda Ghjuvannina, chjamata dopu [[Vannina d'Urnanu]], ricca è più ghjovana di 32 anni. I genuvesi si misfidani d'issu vecchju suldatu : u facini ancu imprighjunà. Libaratu da u rè francesu [[Arrigu II]], vedi a so casa di [[Bastelica]] strisciata da i genuvesi. Era un'offesa murtali ! Samperu Corsu circò à vindicà si d'eddi duranti tutta a so vita. Par fà a guerra contra a Republica genuvesa s'adunisci ancu à u rè di [[Francia]] è à i Turchi. In [[1553]] a cunquista di l'isula hè dicisa. I suldati francesi, a marina turca è Samperu Corsu sbarcani in [[Bastia]]. In [[1557]] a Corsica diventa una pussissioni francesa in [[Viscuvatu]]. Ma dui anni dopu à u trattatu di Cateau-Cambresis a Francia dà torna a Corsica à i genuvesi. Samperu hè numinatu imbasciadori straudinariu in [[Turchia]] par u rè di Francia. Lascia a so sposa è i so ziteddi in [[Marsiglia]]. Ma Vannina, sola è influinzata par una spia genuvesa, vindi tutta a robba di u so maritu è si ne va à Genuva. Samperu Corsu faci tumbà a so moglia culpevuli sicondu eddu di tradimentu. L'uccidiu faci scandalu à a corti di [[Francia]]. Eppuru u vechju "lionu" cuntinuighja a so vindetta contra i genuvesi. Da [[Marsiglia]] incuraghjisci a rivolta generali è in [[1564]] sbarca ancu 200 suldati in u [[Vallincu]] "pà libara a so tarra". I genuvesi so sfatti è a guerra divasta l'isula. Samperu cunduci a lotta. Ma i frateddi di Vannina volini vindicà a morti di a suredda. In [[1567]] Samperu Corsu morsi di un colpu d'archibusgia annantu à u spinu : avia 69 anni. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Samperu Corsu.jpg|A statua di Samperu Corsu, in [[Bastelica]] Image:Samperu Corsu3.jpg Image:Bastelica (Santo) 1 JPG.jpg </gallery> == Citazioni == ''Samperu Corsu'' hè statu mintuvatu à spessu in a a litteratura corsa. Par asempiu: * in i ''Poesie Giocose'' di [[Monsignori di la Fuata]]: : ''Santa Maria, cun [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]] è cun Sichè'' : ''Spichju d'Urnanu, famosi tutti è trè!'' (...) : ''Vi hè la casa di Samperu'' : ''Chi hà un aspettu sempri fieru.'' == Da veda dinò == * u paisolu di [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]] * [[Santa Maria è Sichè]] * [[Vannina d'Urnanu]] == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * [http://www.salaisonssampiero.com/sampiero.html Samperu Corsu] * [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire/RepertoireS.html Samperu Corsu, Cronica di a Corsica, Orsu Ghjuvanni Caporossi] {{Template:Persunalità storica di Corsica}} {{c}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Nati in 1498]] [[Categoria:Morti in 1567]] g1cyfm1qcvbr84zim6cy89gctp60chv Sampieru Corsu 0 7313 27114 2006-06-17T09:27:34Z Teresa 137 Redirecting to [[Samperu Corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Samperu Corsu]] qmed2sv65d1pr90livjura7nnwe0q1m Orbetellu 0 7315 333706 324377 2014-03-23T14:44:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Orbetello''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Orbetello-Stemma.png|100px|right|none|Orbetello]]<br /> |- | cumuna | Orbetellu |- |statu |Italia |- | pruvincia | Grossetu |- | nome officiale | Orbetello |- | codice postale | 58015 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 3 metri |- | superficia | 227 km² |- | populazione | 15.000 |- | dinsità | 63 ab./km² |- | nome abitanti | orbetellani |- |} '''Orbetellu''' (talianu Orbetello) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Grossetu]] ([[Toscana]]) . Teni 15.000 abitanti == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.orbetello.gr.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 96yhx59u1k4jk3945o763pv131xz9fo Albiorix 0 7316 351146 331353 2015-07-16T10:06:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| style="margin:2 auto; align=right colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="1" align=right style="margin-left:0 width="10% class="toccolours itwiki_template_toc" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Albiorix''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="#000000" | [[File:|200px|right|none| Albiorix]]<br /> <small><font color="white"></font></small> |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Scuperta |- | Scupertu da | <br /> [[Matthew Holman]] |- | Scupertu u | [[2000]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Orbita|orbitale]] |- | [[Raghju (geometria)|Raghju]] | [[Chilometri|km]] |- | [[Eccentricità (orbita)|Eccentricità]] | 0.4791 |- | [[Periodu di rivoluzione]] | 783,47gg |- | [[Inclinazione (orbita)|Inclinazione]] | 33,979° |- | [[Satellitu naturale]] di | [[Saturnu]] |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche fisiche |- | [[Diametru]] | 26 km |- | [[Area]] superficiale | </sup> |- | [[Massa (fisica)|Massa]] | 2.1×10<sup>15</sup> [[Chilogrammu|kg]] |- | [[Densità]] media | 2.3g/cm<sup>3</sup> |- | [[Gravità]] superficiale | |- | Gravità superficiale (Terra = 1) | |- | [[Periodu di rotazione]] | |- | [[Albedu]] | 0.06 |- | [[Temperatura]] superficiale | {| cellspacing="0" cellpadding="2" border="0" |- ! min !! mean !! max |- | ? [[Kelvin|K]] | ? K | ? K |} |- ! bgcolor="#abcdef" colspan="2" | Caratteristiche [[Atmosfera|atmosferiche]] |- | [[Pressione atmosferica]] | 0,0<sup></sup> [[Pascal|Pa]] | | |} '''Albiorix''' hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]]. Hè statu scupertu in u [[2000]] da [[Matthew Holman]]). Albiorix ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{c}} [[Categoria:Astrunumia]] b6gi5p4sf21371l6xelz6j9ykr0h0os Cuppulata di mari 0 7317 332195 326366 2014-03-23T14:14:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A cuppulata di mari }}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Caretta caretta01.jpg|250px|]] | caption = ''U capu di Caretta caretta''}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Reptilia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Testudines]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Cheloniidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Caretta]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''C. caretta'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Caretta caretta| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Caretta_caretta_060417w2.jpg|250px|]] | caption = ''Caretta caretta''}} {{Taxobox_end}} A '''Cuppulata di mari''' (o '''Cuppulata di mare''') (''caretta caretta'') hè un rettili chì faci partita di a famiglia di i [[Cheloniidae]]. Hè a spezia di cuppulata marina chì hè a più cumuna. U pesu di a cuppulata di mari pò ghjugna sin'à centu chilò. I siti i più impurtanti pa a cuppulata di mari in u [[Maritarraniu]] sò situati in [[Grecia]], in [[Turchia]], in [[Cicilia]], in [[Calabria]], in [[Tunisia]] o in [[Libia]]. Di i volti, a cuppulata di mari pò essa cunfusa incù un antra cuppulata marina: a cuppulata di Kemp (''Dermochelys kempii''), chì friquenta u [[golfu di u Messicu]], ma chì hè prisenta di manera eccezziunali in u [[Maritarraniu]]. == Sottuspezii == Esistini dui sottospezii di '''Caretta caretta''': * a ''Caretta caretta gigas'', chì si trova in l'[[Oceanu Pacificu]] è in l'[[Oceanu Indianu]] * a ''Caretta caretta caretta'', chì si scontra in l'[[Oceanu Atlanticu]] è in u [[Mari Mediterraniu]]. == In Corsica == A '''Cuppulata di mari''' hè a cuppulata marina a più ossirvata in [[Corsica]]. L'ossirvazioni sò più cumuni duranti i mesi più caldi: da [[ghjugnu]] à [[aostu]]. A cuppulata di mari si vedi più suventi annantu à a [[Costa uriintali]], in particulari versi l'[[Isuli Cerbicali]], a rigioni di [[Portivechju]], in u sittori situatu trà [[Favona]] è [[Aleria]] o ancu à u liveddu di [[Bastia]] è di u [[Capicorsu]]. == Prutizzioni == A '''Cuppulata''' hè prutetta da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington ([[CITES]]) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. * a cunvinzioni di Berna * a dirittiva Habitat == Rifarenzi == * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/especes/1224.html Caretta caretta Natura 2000] * Delaugerre, M. & Ceylan, M. Batraciens et reptiles de Corse, 1992, PNRC & EPHE (in francesu) == Liami == * [http://www.progettocarettacaretta.it/ Prugettu par a cunsirvazioni di a cuppulata di mari in l'Isuli Pelagii in Cicilia (in talianu)] == Da veda dinò == * a [[cuppulata]] {{c}} [[Categoria:Cheloniidae]] lip5wnfvj17gn0t77ydy8zdeoyzgl8v Caretta caretta 0 7318 27224 2006-06-19T20:06:49Z 81.251.122.64 Redirecting to [[Cuppulata di mari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cuppulata di mari]] s8k0m4ncxoe095prca5bphr9qlejdr7 Vicia dasycarpa 0 7320 27230 2006-06-20T15:51:14Z Img 21 Redirecting to [[Falcinedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Falcinedda]] 7y09bsfg3pe5jcttanpibxmu9o5dbza Falcinella 0 7321 27231 2006-06-20T15:51:45Z Img 21 Redirecting to [[Falcinedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Falcinedda]] 7y09bsfg3pe5jcttanpibxmu9o5dbza Topu pinnutu 0 7322 334684 324380 2014-03-23T15:04:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {{Taxobox_begin | color = pink | name = Topu pinnutu}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Haeckel Chiroptera.jpg|thumb]] | caption = Topi pinnuti}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordate|Chordata]]}} {{Taxobox_subphylum_entry | taxon = [[Vertebrate|Vertabrata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}}<br />{{Taxobox authority | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = 1758}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Chiroptera'''}}<br />{{Taxobox authority | author = [[Johann Friedrich Blumenbach|Blumenbach]] | date = 1779}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} I '''Topi pinnuti''' (''Chiroptera'') sò animali chì facini partita di a sottuclassa di i Placentalia. == In Corsica == Altri nomi di u '''topu pinnutu''' in corsu sò: a '''sora pinnuta'''. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Mammalia]] lhtqrjucvdgd5v37vf13c0dmrsk7043 Chiroptera 0 7323 167979 27251 2009-04-25T00:11:29Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Topu pinnutu]] 9nw8do15k5ds4jt21fj2n6vwxji3mxx Albitru 0 7324 354037 351500 2016-05-18T13:19:54Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'albitru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Arbutus_sp._fruit.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Arbutus unedo |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Ericales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ericaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Arbutus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Arbutus unedo''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Arbutus unedo5.JPG|250px|A pecita]] |----- |} L' '''Albitru''' (o [[Arbitru]]) (''[[Arbutus unedo]]'') hè un arburettu o un picculu [[arburu]] chì faci parti di a famiglia di l' [[Ericaceae]]. L'àlbitru pò ghjugna à un altezza di 7 o 8 metri. T'hà i [[foglia|foglii]] ovali è lungarini, di 2-4 x 10-12 centimetri. U so culori hè verdi scuru. U fiori di l'albitru si chjama a [[bruma]]. I [[fiori]] di l'albitru sò riuniti è a so corolla hè bianca-giaddiccia o ancu rosulina. U [[fruttu]] di l'arbitru hè u [[bagu]]. U so culori hè rossu à l'ebbica di a maturità è a forma hè sferica di circa 2 cm. L'albitru fiurisci d'[[uttrovi]] o di [[nuvembri]]. L'albitru hè cumunu è tuttu à fattu tipicu di a [[machja]] mediterrania. Hè nativu di i paesi di l'[[Auropa]] miridiunali ma è moltu diffusu anch'è in [[California]]. Si trova dinò annantu à a costa atlantica, sin'à l'[[Irlanda]]. == In Corsica == L'albitru hè cumunu in [[Corsica]]. Parechji toponimi facini minzioni di l'albitru: par asempiu a ''Bocca Albitrina'' (vicinu à [[Sartè]]), u ''[[Stagnu d'Arbitru]]'', ''Arbitru'' (vicinu à i Monachi). ===Gastrunumia=== Incù u [[bagu]], si faci tradiziunalementi l'[[acquavita]]. Si faci dinò a cunfittura di baghi. Par quissa si coglini i baghi rossi rossi, beddi maturi. Si lavani è si asciuvani. Dopu i baghi si lagani à mogliu in un [[cunconu]] incù u zuccaru (1 kilò di zuccaru par un kilò di baghi) in polvara, duranti alminu dodici ori. U lindumani, s'aghjusta un bichjirinu d'acqua. Dopu si faci cocia tuttu durenti dui ori, à focu dolci. Di quandu in quandu, si caccia a sciuma. == Citazioni == L'albitru hè mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par esempiu: * in a sprissioni: ''rossu com'è un bagu'' * in a buccata: ''rossu imbagatu'', ''rossu imbagarellatu'' == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/arburatura.pdf L'arburatura è u focu, [[Matina latina]]] == Da veda dinò == * u [[bagu]] * a [[bruma]] * l'[[albitru muntaninu]] {{c}} [[Categoria:Ericaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 4scapuroqrteu5ubm3udyxttf59ffq1 Discoglossus 0 7325 327012 324382 2013-03-11T09:13:09Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 2 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q1303355]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U discuglossu }}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Discoglossus montalenti.jpg|250px|]] | caption = ''U discoglossu corsu}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Amphibia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Anura]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Discoglossidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Discoglossus]]'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Discoglossus| author = [[Otth.]] | date= [[1837]]}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Discoglossus galganoi Ruecken.jpg|250px|]] | caption = ''Discoglossus galganoi''}} {{Taxobox_end}} '''Discoglossus''' hè un gennaru d'anfibiu chì faci partita di a famiglia di i ''[[Discoglossidae]]''. Parechji spezii di discuglossa si trovani in u meziornu di l'[[Auropa]], u norduvestu di l'[[Africa]], in [[Israeli]] è podarsi in [[Siria]]. [[Image:Discoglossus_galganoi_rechts.jpg|thumb|200px|left|Discoglossus galganoi]] == In Corsica == Dui spezii di discuglossa sò prisenti in [[Corsica]]: u [[discuglossu corsu]] ([[Discoglossus montalenti]]) è u [[discuglossu sardu]] ([[Discoglossus sardus]]). U [[discuglossu corsu]] in particulari hè una spezia endemica di a [[Corsica]].U [[discuglossu sardu]] inveci hè endemicu di a [[Sardegna]] è di a [[Corsica]]. == Lista di i spezii == Esistini parechji spezii di discuglossa: * ''[[Discoglossus galganoi]]'' Capula, Nascetti, Lanza, Bullini et Crespo, 1985. * ''[[Discoglossus jeanneae]]'' Busack, 1986. * ''[[Discoglossus montalenti]]'' u [[discuglossu corsu]] o [[discuglossu di Montalent]], Lanza, Nascetti, Capula et Bullini, 1984. * ''[[Discoglossus nigriventer]]'' Mendelssohn et Steinitz, 1943. * ''[[Discoglossus pictus]]'' Otth, 1837. * ''[[Discoglossus sardus]]'' u [[discuglossu sardu]], Tschudi ''In'' Otth, 1837. == Distribuzioni giugrafica == <gallery> Image:Discoglossus galganoi dis.png|''[[Discoglossus galganoi]]''<br/> (+ ''[[Discoglossus jeanneae|D. jeanneae]]'') Image:Discoglossus montalentii dis.png|''[[Discoglossus montalenti]]'' </gallery> <gallery> Image:Discoglossus pictus dis.png|''[[Discoglossus pictus]]'' Image:Discoglossus sardus dis.png|''[[Discoglossus sardus]]'' </gallery> == Rifarenzi == * Delaugerre, M. & Ceylan, M. Batrachi è rettili di Corsica - Batraciens et reptiles de Corse, 1992, PNRC & EPHE (in francesu) == Liami == {{c}} [[category:Discoglossidae]] g57gwkhvt9yf8bst1k30egmy27jn79s Sora pinnuta 0 7326 27299 2006-06-22T18:37:14Z Teresa 137 [[Sora pinnuta]] moved to [[Topu pinnutu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Topu pinnutu]] 9nw8do15k5ds4jt21fj2n6vwxji3mxx Malba 0 7327 27302 2006-06-23T11:49:51Z Img 21 [[Malba]] moved to [[Malma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malma]] 7b1o347vx1dycnp5ez8yfgsgvdv6fz8 Malva sylvestris 0 7328 27308 2006-06-23T18:38:19Z 86.206.120.242 Redirecting to [[Malma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malma]] 7b1o347vx1dycnp5ez8yfgsgvdv6fz8 Malva 0 7329 27310 2006-06-23T18:44:26Z 86.206.120.242 Redirecting to [[Malma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malma]] 7b1o347vx1dycnp5ez8yfgsgvdv6fz8 Nalva 0 7330 27311 2006-06-23T18:44:44Z 86.206.120.242 Redirecting to [[Malma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malma]] 7b1o347vx1dycnp5ez8yfgsgvdv6fz8 Nalba 0 7331 27312 2006-06-23T18:44:55Z 86.206.120.242 Redirecting to [[Malma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malma]] 7b1o347vx1dycnp5ez8yfgsgvdv6fz8 Tarantedda 0 7332 364184 344578 2019-10-03T11:19:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A tarantedda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Korsischer Gebirgsmolch.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Euproctus montanus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Amphibia]]'' |----- | Ordini | ''[[Urodela]]'' |----- | Famiglia | ''[[Salamandridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Euproctus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Euproctus montanus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Euproctus_montanus_m_ad.jpg|250px]] |----- |} A '''tarantedda''' ([[Euproctus montanus]]) (o '''[[tarentella]]''') hè un anfibiu chì faci partita di a famiglia di i [[Salamandridae]]. Hè longa 9 à 12 cm. Si scontra da u litturali insin'à 2000 metri. A tarantedda mangna insetti, varmi. U so culori hè giaddu o brunu. A tarantedda hè un animal endemicu di a [[Corsica]]. Si trova in i fiumi è in i fiumiceddi pochi fondi, induva l'acqua hè pura è linda. A tarantedda un pussedi micca pulmona. Rispira par via di a peddi è di a bocca. A tarantedda si trova guasi guasi dignalocu in [[Corsica]], fora podarsi di a rigioni di [[Bonifaziu]]. A so prisenza hè stata mintuvata ancu à u liveddu di u mari, in particulari versu [[Galeria]]. Esistini solamenti dui altri spezii chì facini parti di u genaru ''Euproctus'': ''[[Euproctus platycephalus]]'' è ''[[Euproctus asper]]''. Issi dui spezii sò ancu eddi endemichi. ''[[Euproctus platycephalus]]'' (a tarantedda sarda) hè endemica di a [[Sardegna]] è ''[[Euproctus asper]]'' (a tarantedda di i Pirenei) hè endemica di i [[Pirenei]]. Altri nomi corsi di a tarantedda sò: u [[vechju (anfibiu)|vechju]], u [[vichjottu (anfibiu)|vichjottu]], u vichjettu, a [[buciartula acquaghjola]]. [[Image:Salamandra corsica dis.png|left|thumb|A distribuzioni di a tarantedda]] == Rifarenzi == * [http://www.amphibiaweb.org/cgi-bin/amphib_query?query_src=aw_lists_genera_&table=amphib&where-genus=Euproctus&where-species=montanus Euproctus montanus, Amphibiaweb (in inglesu)] * [http://www.amis-du-parc-naturel-corse.org/parc-naturel-corse/euprocte.htm A tarentella - Euprocte de Corse, Associu di l'Amichi di u Parcu Naturale di Corsica (in francesu)] * Michel Delaugerre, Marc Cheylan: ''Atlas de Repartition des Batraciens et Reptiles de Corse''. Parc Naturel Regional de Corse/École Pratique des Hautes Études, o. O. 1992, ISBN 2-905468-09-2. (in francesu) == Liami == * [http://www.herp.it/indexjs.htm?SpeciesPages/EuproMonta.htm Euproctus montanus (in inglesu)] == Da veda dinò == * u [[Cateddu muntaninu]] {{c}} [[Categoria:Salamandridae]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Fauna endemica di Corsica]] 4nsvi9mugwdvqafbx8p1mc887k6pl1a Tarentella 0 7333 27326 2006-06-24T08:50:52Z 86.206.120.242 Redirecting to [[Tarantedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tarantedda]] 6nhi0tzgs1bey2dk8kplf8gjihsk7ih Euproctus montanus 0 7334 27327 2006-06-24T08:51:13Z 86.206.120.242 Redirecting to [[Tarantedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tarantedda]] 6nhi0tzgs1bey2dk8kplf8gjihsk7ih Erba strega 0 7335 364183 363634 2019-10-03T11:19:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'erba strega''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Stachys glutinosa.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Stachys glutinosa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lamiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Stachys]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Stachys glutinosa''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Stachys glutinosa flower.JPG|250px|A pecita]] |----- |} L' '''erba strega''' (o [[arba strega]]) ([[Stachys glutinosa]]) hè una pianta chì face partita di a famiglia di i [[Lamiaceae]]. L'erba strega hè ancu chjamatu l'[[erba puzzinosa]]. Hè picciosa è musca forte. == In Corsica == L'erba strega hè cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjmata u [[nizzu]]. Hè endemica da a Corsica è di a [[Sardegna]]. ==Citazione== Accade chì l'erba strega fussi citata in a cultura corsa. Per esempiu in ''I buciuleddi'' d'[[Anghjulu Canarelli]] : :''- O Margari fighjolacci !.. pa essaci buliati ci presinu à pitrati !.. i nosci carnali stessi ... quiddi di l’Arbi Puzzinosi ... l’Arbi Streghi ... si dicivani più puliti ... è chi bianchi com’e iddi ùn ci n’era !'' == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * [http://www.interromania.com/literatura/biennale/biennale01/canarelli.htm I buciuleddi, [[Anghjulu Canarelli]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) == Ligami == * [http://crdp.ac-besancon.fr/flore/flore/Lamiaceae/especes/stachys_glutinosa.htm Stachys glutinosa] * [http://www.interromania.com/literatura/biennale/biennale01/canarelli.htm Anghjulu Canarelli, I buciuleddi, Interromania] {{c-supranu}} [[Categoria:Lamiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] e0pa9okyieedsgd9f5968cnuf8yvr3d Megaclite 0 7336 333415 326445 2014-03-23T14:39:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-astrunumia}} '''Megaclite''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 2000 (scupridore [[Scott S. Sheppard]]). Megaclite ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] 8u7e0tnxbgcg216mhnvyzfv8ifw6067 Callisto 0 7337 27349 2006-06-25T22:01:18Z 62.10.56.232 Redirecting to [[Callistu]] wikitext text/x-wiki #Redirect[[Callistu]] dgr0ube6g2d432mmf5299s71q4putxg Buciartula acquaghjola 0 7342 27360 2006-06-26T17:10:40Z Img 21 Redirecting to [[Tarantedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tarantedda]] 6nhi0tzgs1bey2dk8kplf8gjihsk7ih Vechju (anfibiu) 0 7343 27366 2006-06-26T17:18:41Z Img 21 Redirecting to [[Tarantedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tarantedda]] 6nhi0tzgs1bey2dk8kplf8gjihsk7ih Vichjottu (anfibiu) 0 7344 27367 2006-06-26T17:18:53Z Img 21 Redirecting to [[Tarantedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tarantedda]] 6nhi0tzgs1bey2dk8kplf8gjihsk7ih Helleborus 0 7345 332696 326402 2014-03-23T14:24:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Helleborus}} {{Taxobox_image | image = [[Image:HelleborusFoetidus-plant.jpg|250px|Helleborus foetidus]] | caption = ''''Helleborus foetidus''''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Ranunculales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Ranunculaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Helleborus]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Helleborus''''' {{Taxobox_image | image = [[Image:Helleborus lividus corsicus0.jpg|250px|Helleborus]] | caption = ''A nocca di Corsica: Helleborus argutifolius''}} {{Taxobox_end}} [[Image:Illustration Helleborus niger0.jpg|thumb|Illustrazioni in u seculu XIX di ''Helleborus niger'']] A '''Nocca''' (''Helleborus'') hè un genaru di pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Ranunculaceae]]. Si cumponi di 15 spezii di pianti. U genaru '''Helleborus''' hè in maiò parti nativu di u punenti di l'[[Auropa]] ([[Britannia]], [[Spagna]] è [[Portugallu]]), di a rigioni di u [[Maritarraniu]] è di l'Auropa cintrali ([[Turchia]]). Si pò mintuvà dinò una spezia atipica (''Helleborus thibetanus'') à l'uvestu di a [[China]]; un antra spezia atipica (''(''Helleborus vesicarius'') si trova in una piccula rigioni trà a [[Turchia]] è a [[Siria]]. [[Image:Helleborus foetidus0.jpg|thumb|left|150px|I picculi fiori verdi d' ''Helleborus foetidus'']] U fiori di a nocca t'hà cinqui pitali. == In Corsica == Esisti in [[Corsica]] una spezia particulari di nocca: a [[nocca]] di Corsica (''Helleborus argutifolius''). Era classata innanzi com'è ''Helleborus lividus'' subsp. ''corsicus'' or ''Helleborus corsicus'' == Spezii è sottuspezii == Parechji spezii di pianti facini partita di u genaru '''Helleborus''': *''[[Helleborus argutifolius]]'' – a '''[[nocca]] di Corsica''' *''[[Helleborus foetidus]]'' *''[[Helleborus lividus]]'' *''[[Helleborus vesicarius]]'' *''[[Helleborus atrorubens]]'' *''[[Helleborus croaticus]]'' *''[[Helleborus cyclophyllus]]'' *''[[Helleborus dumetorum]]'' *''[[Helleborus multifidus]]'' **''Helleborus multifidus'' subsp. ''bocconei'' (synonimu ''H. bocconei'') **''Helleborus multifidus'' subsp. ''hercegovinus'' **''Helleborus multifidus'' subsp. ''istriacus'' **''Helleborus multifidus'' subsp. ''multifidus'' **''Helleborus multifidus'' subsp. ''serbicus'' (synonimu ''H. serbicus'') *''[[Helleborus niger]]'' – '''nocca nera''' **''Helleborus niger'' subsp. ''macranthus'' (synonimu ''H. niger major'') **''Helleborus niger'' subsp. ''niger'' *''[[Helleborus odorus]]'' **''Helleborus odorus'' subsp. ''laxus'' **''Helleborus odorus'' subsp. ''odorus'' *''[[Helleborus orientalis]]'' – '''nocca uriintali''' **''Helleborus orientalis'' subsp. ''abchasicus'' (synonimu ''H. abchasicus'') **''Helleborus orientalis'' subsp. ''guttatus'' **''Helleborus orientalis'' subsp. ''orientalis'' (synonimu ''H. caucasicus, H. kochii'') *''[[Helleborus purpurascens]]'' *''[[Helleborus thibetanus]]'' (synonimu ''H. chinensis'') *''[[Helleborus torquatus]]'' *''[[Helleborus viridis]]'' – a '''nocca verdi''' **''Helleborus viridis'' subsp. ''occidentalis'' **''Helleborus viridis'' subsp. ''viridis'' == Rifarenzi == == Liami== == Da veda dinò == * a [[nocca]]: a nocca di Corsica ([[Helleborus argutifolius]]) {{c}} [[Categoria:Ranunculaceae]] 3ugx7xjnems7lvnc8ukyhhztjnz5qz6 Nocca (genaru) 0 7346 27380 2006-06-27T18:57:22Z 86.200.97.161 Redirecting to [[Helleborus]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Helleborus]] 7vxz2xzfxd0t6qim0ec7nays9p7nd0q Volpe 0 7347 330606 329229 2014-01-15T17:58:27Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q8332]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Vulpes vulpes}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Vulpes_vulpes_sitting.jpg|250px|]] | caption = ''Vulpes vulpes''}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Canidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Vulpes]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''V. vulpes'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Vulpes vulpes| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Vulpes_vulpes_at_Cape_Newenham.jpg|250px|]] | caption = ''Vulpes vulpes''}} {{Taxobox_end}} A '''Volpe''' (o [[Volpi]], o ancu [[Vulpi]]) (''[[Vulpes vulpes]]'', [[Linnaeus]] [[1758]]), ancu chjamata '''Volpe cumuna''' hè una spezia di [[mammiferu]] chì face partita di a famiglia di i [[Canidae]]. ==Caratteristiche fisiche== A volpe hè codilonga (a coda pò misurà sin'à 50 cm). U culore di l'animale hè russicciu, ma varieghja secondu e spezie è e staghjone. U pesu di a volpe varieghja trà 5 è 8 kilò. [[Image:Vulpes vulpes pups.jpg|left|200px|thumb|I vulpachjoni]] ==Distribuzione== [[Image:Red fox distibution.png|thumb|200px|left|[[Areale]] di distribuzione]] A '''volpe''' hè cumuna in a maiò parte di l' [[Europa]]. U più suvente, si trova in e fureste muntagnole o in e pinete piaghjinche. == Altre spezie== Altre spezie di volpe sò: * a Volpe bianca (''[[Alopex lagopus]]'') * a Volpe grisgia (''[[Urocyon cinereoargenteus]]'') * (''[[Vulpes chama]]'') * a Volpe pigmea (''[[Vulpes velox]]'') * a Volpe americana (''[[Vulpes velox]]'') * a Volpe cama (''[[Vulpes chama]]'') * a Volpe di u Bengala (''[[Vulpes bengalensis]]'') == In Corsica == Esiste in [[Corsica]] una sottu spezia di volpe, diffarente di a volpe cumuna: [[Vulpes vulpes ichnusae]]. Issa sottuspezia di volpe hè endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. == Citazione == A volpe hè mintuvata à spessu in i pruverbii è in e buccate corse. Per esempiu: * ''A volpe perde u pelu ma micca u viziu.'' * ''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci.'' * ''Quandu u ghjacaru invechja, a volpi li piscia addossu.'' == Da vede dinò == * u [[Lupu]] * u [[Lupu Grisgiu]] * u [[Lycaon pictus|Licaone]] * [[Vulpes vulpes ichnusae]]: a sottuspezia di volpe di [[Corsica]] è [[Sardegna]] == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Vulpes vulpes laying in snow.jpg Image:Rød ræv (Vulpes vulpes).jpg </gallery> {{c}} [[category:Canidae]] 3d0aqj5yyvoywzapdr7fbx9bgeed1rm Cervus elaphus corsicanus 0 7348 354307 332014 2016-06-15T09:07:59Z 90.8.138.81 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cervu di Corsica''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Cervus_elaphus_corsicanus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cervus elaphus corsicanus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Artiodactyla]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cervidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Cervus]]'' |----- | Spezia | ''[[Cervus elaphus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cervus elaphus corsicanus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:CervoMontevecchio.jpg|250px]] |----- |} U [[Cervu di Corsica]] ([[Cervus elaphus corsicanus]]) hè un [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Cervidae]]. U cervu di Corsica hè una sottuspezia di [[cervu]] (''Cervus elaphus''). U nomu veni da u fattu ch'eddu hè statu ussirvatu pa a prima volta in [[Corsica]]. Ma ''Cervus elaphus corsicanus'' hè una spezia endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. Difatti, u cervu di Corsica era sparitu di Corsica à a fini di u sissanta. In [[Sardegna]], ùn ni firmava più ca centu. A spezia era minacciata d'estinzioni. ma in u sittanta, a pupulazioni di Sardegna ghjugnia à 250-300 cerva. Avali, u risicu d'estinzioni s'hè alluntanatu, chì ci sò circa 6000 cerva in [[Sardegna]] è u cervu hè statu riintroduttu in Corsica. U cervu masciu di Corsica pesa circa 100 kilò. U cervu femina, a [[ronca]], pesa circa 80 kilò. I nasciti si pruducini da [[maghju]] à [[lugliu]]. U cervu pò campà sin'à 14 anni. Ci sò uni pochi di diffarenzi trà u cervu di Corsica è di Sardegna, è u cervu cumunu d'Auropa uccidintali (''cervus elaphus''). U cervu di Corsica hè più chjucu. I so ghjambi sò più corti. U so pelu dinò hè appena più scuru. È l'incurratura di ''Cervus elaphus corsicanus'' hè menu sviluppata è impurtanta ca quidda di u cervu cumunu (''[[cervus elaphus]]''). == In Corsica == [[Image:Gourde1 theodore.jpg|left|thumb|250px|Un cervu, annantu à a faccia da daretu di a zucca di [[Tiadoru Poli]]]] ''Cervus elaphus corsicanus'' era sparitu di [[Corsica]] versu à fini di u sissanta. L'ultimu animali hè statu tombu in [[Pinia]], accantu à [[Ghisunaccia]]. U cervu di Corsica hè statu riintroduttu in [[1985]] da u [[Parcu Naturali Rigiunali di Corsica]], in associu incù a Rigioni sarda. I prima cervi sò stati lintati in [[1998]] in a rigioni di [[Quenza]] (Corse-du-Sud), in a vaddi di l'[[Asinau]]. In [[1999]], 24 cervi sò stati lintati annantu à a cumuna di [[Chisa]]. U cervu di Corsica mangna a [[lamaghja]], a [[scopa]], l'[[arbitru]], u [[listincu]], i frondi è a ghjandi di a [[leccia]], è ancu i castagni. A pupulazioni corsa hè stimata oghji à circa 1300 cervi. In Corsica, u cervu ùn pò micca essa cunfusu incù un antru animali, parchì hè u solu riprisintanti di a famiglia di i [[Cervidae]]. Uni pochi di toponimi sò tistimonii di a prisenza anziana di u cervu in Corsica: par asempiu u paesi di [[Cervioni]]. == In Sardegna== Attualmenti, u risicu d'estinzioni di a spezia s'hè alluntanatu in [[Sardegna]], induva ci sò più di 6000 cerva. A maiò parti di i cerva sò arrighjunati in a Sardegna miridiunali: in [[Sulcis]] (guasi 2.600 esemplari, frà mezu à i quali 1.000 in a Riserva di Monti Arcosu è 1.500 in i territori contigui di i furesti duminiali di Gutturu Mannu, Monte Nieddu è Is Cannoneris); in [[Sarrabus]] (più di 2.000 esemplari); in Monti di l'Iglesienti è di l'Arburesi (guasi 1.500 esemplari, frà i quali 1.250 in Arburesi è quissi altri in u Monti Linas è in u Monti Lerno. == Citazioni == U cervu hè mintuvatu qualchi volta in a cultura è a litteratura corsa. Par esempiu: * in u pruverbiu: ''À chì cervu ùn hè è cervu si crede, à u saltu di u fossu si n’avvede'' * ''U cervu corsu'' hè dinò una canzona di u gruppu [[Diana di l'Alba]] * in ''A nanna dlu bambinu'' di [[Monsignori di la Fuata]]: ''Par quisti punti, par sopra issi cuddetti Vi sò li mufri, li ronchi è li cirvetti.'' * in a tupunumia corsa: [[Cervioni]], a ''Grotta di u Cervu'' in u [[Lugu di Nazza]], ''Pedicervu'' in [[Ventisari]] == Prutizzioni == U cervu di Corsica hè statu scrittu in [[2000]] annantu à a lista rossa di i spezii minacciati di l'[[IUCN]]. In [[Italia]], u cervu di Corsica hè scrittu dinò annantu à u righjistru di i spezii particularmenti prutetti, à u liveddu naziunali (art. 2 L. 157/92) è rigiunali (art 5 L.R. 23/98). == Da veda dinò== * i [[Mammiferi di Corsica]] * a [[Ronca]] == Rifarenzi == * [http://www.ecologie.gouv.fr/IMG/natura2000/habitats/pdf/tome7/1367.pdf Cervus elaphus corsicanus, Natura 2000 (in francesu)] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/pruverbiicorsi.pdf Bellagamba, Ghjambattista, Una scelta di pruverbii corsi, 1988, [[Adecec]]] * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" ==Liami== * [http://www.parc-naturel-corse.com/patrimoine/maquis/cerf.html U cervu parcu naturali di Corsica] [[Categoria:Cervidae]] [[Categoria:Mammiferi di Corsica]] 4tzy5xv32zu914qsg06lg5pd8ukpqvh Cervu 0 7349 27399 2006-06-29T16:39:36Z 81.251.231.142 Redirecting to [[Cervus elaphus corsicanus]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cervus elaphus corsicanus]] lbytbg1wcq2t3gal2wkac61xzqeypnv Milvu 0 7352 343397 342670 2015-05-08T20:06:57Z Magioladitis 2824 /* Fonti */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U milvu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rotmilan.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Milvus milvus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Falconiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Milvus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Milvus milvus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Milvus milvus6.jpg|250px]] |----- |} U '''Milvu '''(o Filanciu) (''[[Milvus milvus]]'') hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. Hè un tipu d'aceddu chì hè cumunu in [[Auropa]]. == Discrizzioni == U [[dimurfismu sissuali]] hè guasi inesistenti ind'è u milvu, ma a femina hè appena più chjara cà u masciu. Par taglia (masciu 60&nbsp;cm, femina 66&nbsp;cm) è [[apartura alari]] (masciu 150&nbsp;cm, femina 160&nbsp;cm), supareghja u [[milvu brunu]], incù u quali à spessu si cunfondi. U so [[piumaghju]] hè moltu più chjaru cà quiddu di u milvu brunu, da u quali si distingui par a coda russiccia caratteristica è assà furcata. S'eddu hè ussirvatu in bulu, si distingui par via di u so culori russicciu è di a tacca bianchiccia annantu à u latu infiriori di i penni remiganti primarii. Hè un animali chì a so coda mori larga li parmetti d'arià più faciuli. U capu di u milvu hè grisgiu. U milvu pò campà sin'à 25 anni. Hè longu 60 à 70 cm. U pesu di u milvu masciu varieghja trà 700 è 1000 grammi, è quiddu di a femina varieghja trà 900 è 1300 grammi. U milvu mangna [[topu|topa]], [[aciartula|aciartuli]], [[ruspu|ruspa]], [[ranochja|ranochji]], è [[mignoculu|mignoculi]]. S'accoppia à a fini di [[marzu]] o à u principiu d'[[aprili]]. U milvu si cunnosci da u [[buzaiu]] chì u milvu hè codisfurcatu, inveci u [[buzaiu]] t'hà a coda ronda. == Tassunumia == Sò cunnisciuti dui [[sottuspezii]] di milvu: *''M. m. milvus'' <span style="font-variant: small-caps">(Linnaeus, 1758)</span> *''M. m. fasciicauda'' <span style="font-variant: small-caps">Hartert, 1914</span>, incù un ariali ristrettu à [[Capu Verdi]] == In Corsica == [[File:Milvus migrans primary.jpg|left|50px|thumb|A piuma di u milvu]] In [[Corsica]] ci si trova a più impurtanta pupulazioni di milvi d'[[Auropa]]. Ma hè più piaghjincu cà muntagnolu ed hè raru d'ussirvà lu sopra à 1400 metri. U milvu hè più cumunu in [[Pumonti]] ca in [[Cismonti]]. Fraquenta piuttostu i rigioni piaghjinchi è a machja bassa. Par quissa, ùn si scontra micca in i furesti di l'interiori di l'isula nè menu in i machjona. A più impurtanta pupulazioni di milvi in Corsica stà in [[Balagna]], par via di a prisenza di u [[cunigliulu]]. A pupulazioni di milvi in [[Corsica]] pò essa stimata à 300 coppii arrighjunati. U milvu hè calatu mori in [[Italia]] dipoi u principiu di u [[XXimu seculu]]. Hè ancu sparitu da certi rigioni d'italia. In [[1980]], ùn ci firmava più ca circa 150 coppii. In [[Tuscana]] in particulari ind'eddu era cumunu, hè sparitu in u sittanta. Furtunatamenti, ci hè statu un programmu di riintruduzzioni di u milvu in Tuscana, elaburatu da l'Associu di l'Amichi di u Parcu Naturali di Corsica<ref>Da: ''I milvi di Corsica in Tuscana''.</ref>. Hè privistu cusì di prilivà uni pochi di puilacona in [[Corsica]] è in [[Svizzara]] è di purtà li in Tuscana. Cinqui piulacona di Corsica sò stati turrati à introducia in Tuscana in [[2007]]. == Prutizzioni == U milvu hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington ([[CITES]]) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Milvus milvus R(ThKraft).jpg| Image:Flying Falcon.jpg| Image:Milvus milvus L(ThKraft).jpg| </gallery> == Noti == <references/> == Da veda dinò == * u [[buzaiu]] * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) * [http://www.oiseaux.net/oiseaux/accipitriformes/milan.royal.html Le milan royal - U milvu (in francesu)] * [http://www.cen-corse.org/travaux/292.pdf I milvi di Corsica in Tuscana - Associu di l'Amichi di u Parcu Naturali di Corsica (in francesu] == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - L'aceddi, [[Adecec]]] * [http://www.arkive.org/species/ARK/birds/Milvus_milvus/ Imagini di u milvu (in inglesu)] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Accipitridae]] 9syuknstjda4wmgm7jsfeh7fon8ozma Milvus milvus 0 7353 27420 2006-06-30T12:00:18Z 86.194.238.253 Redirecting to [[Milvu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Milvu]] 5dk4re1txqvhfyjigmidq5gu9lr7piq Rusulacciu 0 7465 27629 2006-07-02T10:58:14Z 83.201.67.118 Redirecting to [[Fiori di spusedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiori di spusedda]] lnol2utzwhzugtm6srpfydggtjsrgro Ilex aquifolium 0 7466 27657 2006-07-02T19:40:09Z Img 21 [[Ilex aquifolium]] moved to [[Caracutu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caracutu]] l7sfrjwflszmsnnkuxrp75wepqv34w1 Spagna 0 7467 359686 359512 2018-06-26T17:12:56Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Regnu di Spagna |nomeUfficiale = Reino de España |linkBandiera = Flag of Spain.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Escudo de España (mazonado).svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Spain.svg |motto = Plus ultra |mottoTraduzione = Più oltre |lingua = [[Lingua spagnola|spagnolu]] |capitale = [[Madridi]] |capitaleAbitanti = 3.228.359 |capitaleAbitantiAnno = 2005 |governo = Munarchia parlamentare |presidente = Felipe VI |primoMinistro = Mariano Rajoy Brey |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |indipendenza = |ingressoONU = |ingressoUE = |superficieTotale = 504.030 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 1,04 |popolazioneTotale = 45.200.737 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 90 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = .es |telefono = +34 |targa = |inno = Marcha Real (Marchja Reale) |festa = Ùn hà micca feste |note = }} [[File:Spain.png|200px|thumb|Carta di a Spagna (senza l'isule Canarie)]] [[File:Espagne carte.png|thumb|250px|Un' altra carta di a Spagna]] A '''Spagna''' hè un paesu di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in [[Europa]] occidentale. Hè membra di l'[[Unione Europea]], di a zona [[euro]] è di u spaziu Schengen. Da u puntu di vista militare, hè membra di l'[[OTAN]]. A lingua uffiziale di stu paesu hè u [[lingua spagnola|spagnolu]], ma si parla navvarroaragonese, [[lingua catalana|catalanu]], [[lingua galiziana|galizianu]], [[lingua asturiana|asturianullionesa]] è [[lingua basca|bascu]] dinò. L'[[lingua occitanica|occitanicu]] hè parlatu in u nordu di a [[Catalunia]]. [[File:A Black and White Photo of the the Gran Vía in Madrid Spain.jpeg|thumb|right|'''Madridi''' (Gran Vía).]] A più grande cità è a capitale hè [[Madridi]], cù un numeru di 3 milioni d'abitanti. A Spagna hè cumposta di [[regione spagnole|17 regione autonome]]. ==Da vede dinò== *[[Montehermoso]] *[[Joseba Sarrionandia]] *[[Villarrobledo]] *[[Monzón]] *[[Entrena]] *[[Villanueva de la Jara]] *[[Láchar]] *[[Riello (León)]] * [http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Spain Commons] {{Unione europea}} [[Categoria:Spagna| ]] [[Categoria:Unioni Auropea]] lows511izwq4je0cng6u5307khuu1wh Beddula 0 7468 364200 354053 2019-10-03T11:19:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Mustela nivalis}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:WEASEL.JPG|250px|]] | caption = ''A beddula}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Mustelidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Mustela]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''M. nivalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Mustela nivalis| author = [[Linnaeus]] | date= [[1766]]}} {{Taxobox_end}} A '''beddula''' (o '''[[bellula]]''') (''[[Mustela nivalis]]'') hè un [[animali]] chì faci partita di a famiglia di i [[mustelidae]]. A beddula pò campà sin'à 8 anni. A so coda hè longa da 3 à 13 cm. Pesa da 30 à 250 grammi. U masciu di a beddula hè più maiò ca a femina. A beddula s'accoppia trà [[marzu]] è [[aostu]]. I predatori di a beddula sò: i ghjatti salvatichi, a [[volpi]], u [[malaceddu]] o u [[ciocciu]], u [[falcu]] è a [[currachja]]. A beddula si nutrisci d'[[insetti]], d'[[anfibii]], di [[topu|topa]] o tupanchjini, d'ova è d'aceddi. == In Corsica == A beddula hè prisenti in [[Corsica]]. Hè u solu animali in [[Corsica]] chì faci partita di a famiglia di i [[mustelidae]]. == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/lafaune.pdf Franceschi, Paul, A fauna di vertebrati di Corsica - la faune de vertébrés de Corse (in francesu), 1984, [[Adecec]]] * [http://gemi.mpl.ird.fr/cepm/SiteWebESS/OPM/Lebarbenchon/Lebarbenchon%202006a.pdf C. Lebarbenchon, Françoise Poitevin & Claudine Montgelard, Genetic variation of the weasel (Mustela nivalis) in Corsica... - Variazione genetiche di a bellula in Corsica...(in inglesu)] * [http://biocenosi.dipbsf.uninsubria.it/atit/PDF/Volume7(1-2)/7(1-2)_2.pdf Masseti, Marco (in inglesu] == Liami == * [http://www.ac-corse.fr/expos_autres/webdlc2/webdlc/belette.html BDLC - A bellula] {{c}} [[Categoria:mustelidae]] 90ewv6kn3uxcm6zulw498q2wthmfexj Bellula 0 7469 27682 2006-07-04T18:08:48Z 83.201.134.55 Redirecting to [[Beddula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[beddula]] 1s9u8x53qrtj6uolsx9tgnb0vve7djq Mustela nivalis 0 7470 27689 2006-07-04T18:17:19Z 83.201.134.55 Redirecting to [[Beddula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[beddula]] 1s9u8x53qrtj6uolsx9tgnb0vve7djq Spagnolu 0 7471 112064 27717 2007-12-28T03:27:38Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua spagnola]] 5rv73j6hw2inq2cy0tlm9c2fdh9orj7 Saturnu 0 7472 362948 362947 2019-07-11T03:33:28Z BRPever 10575 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/2607:FB90:46BB:9048:E51B:5F75:3635:1540|2607:FB90:46BB:9048:E51B:5F75:3635:1540]] ([[User talk:2607:FB90:46BB:9048:E51B:5F75:3635:1540|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:90.37.67.77|90.37.67.77]] wikitext text/x-wiki [[File:Saturn_during_Equinox.jpg|thumb|250px|Saturnu vista da a sonda Cassini in u 2008.]] Saturnu hè a sesta pianeta di u Sistemu sulariu per ordine di distanza à u Sole è a siconda dopu à Ghjove tantu per via di a so taglia ch'è per via di a so massa.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Saturnu hè una pianeta gigante, à listessu titulu ch'è Ghjove, [[Uranu]] è Nettuniu, è più precisamente una gigante gasosa di tipu Ghjove. Di un diamitru di circa novi volte è mezu quellu di a Terra, hè per u più cumposta d'idrogenu è d'eliu. A so massa vale 95 volte quella di a Terra è u so vulumu 900 volte quellu di a nostra pianeta. U so periodu di rivoluzione hè di circa 29 anni. Era à u perieliu u 26 di lugliu 2003 è à l'afeliu u 17 di aprile 2018. Saturnu hà un spampillime bellu più debule ch'è quellu di l'altre pianete osservevule à ochju nudu. A so magnitudine apparente pò aghjunghje à u mumentu di l'oppusizione un massimu di 0,439, mentre chì u so diamitru apparente varieghja da 14,5 à 20,5 siconde d'arcu è chì a so distanza à a Terra varieghja da 1,66 à 1,20 miliardi di chilomitri. Saturnu pussede un sistemu d'anelli, cumposti per u più di particule di ghjacciu è di polvara. Saturnu pussede numerosi satelliti, frà i quali cinquanta trè sò stati cunfirmati è numinati. Titanu hè u più satellitu miò di Saturnu è a siconda più luna maiò di u Sistemu sulariu dopu à Ganimedu intornu à Ghjove. Titanu hè più maiò ch'è a pianeta Mercuriu è hè a sola luna di u Sistemu sulariu à pussede un'atmusfera significativa. Essendu a più landana di e pianete di u Sistemu sulariu osservevule à ochju nudu in u celu nutturnu da a Terra, Saturnu hè cunnisciutu dapoi a Preistoria. == Caratteristiche fisiche == === Massa è dimensione === Saturnu hà a forma di un [[sfiroidu]] sciacciatu : a pianeta hè sciacciata à i [[polu geugraficu|poli]] è imbuffata à l'[[equatore]]. I so diamitri equatoriali è pularii differiscenu di circa 10 % (20536 km) per u prima, è di 110449 km per u sicondu, vene à dì un diamitru mediu volumetricu di 116464 km), cunsequenza di a so rapida rutazione annantu à ella stessa è di una cumpusizione interna fluidissima. L'altre gigante gazose di u [[Sistemu sulariu]] ([[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], [[Uranu (pianeta)|Uranu]] è [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]]) sò dinù sciacciate, ma di manera menu marcata. Saturnu hè a siconda pianeta a più massiccia di u Sistemu sulariu, 3,3 volte menu ch'è [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], ma 5,5 volte più ch'è [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] è 6,5 volte più ch'è [[Uranu (pianeta)|Uranu]]. Paragunatu à a [[Terra]], Saturnu hè 95 volte più massicciu. U so diamitru essendu circa 9.5 volte più maiò ch'è quellu di a Terra, u so vulumu hè 900 volte superiore. Saturnu hè a sola pianeta di u Sistemu sulariu chì a so [[massa volumica]] media hè inferiore à quella di l'[[acqua]] : 0.6873 g/cm cubi. Quessa vene à dì chì s'è omu truvava un oceanu abbastanza grande per cuntene Saturnu, quellu gallighjeria<ref>Gaétan Morrissette, Astronumia Prima Cuntattu, p. 186, Plume</ref>. Salvu chì a so cuesione ùn seria micca mantenuta, chì hè gasosa. 'Ssu cifru piatta enorme disparità in a ripartizione di a massa à l'internu di a pianeta : s'è a so atmusfera, per u più cumposta d'idrogenu (u gasu u più lebbiu), hè menu densa ch'è l'acqua, u so nucleu invece hè bellu più densu. === Cumpusizione === L'alta atmusfera di Saturnu hè custituita à 93,20 % d'idrogenu è à 6,7 % d'[[eliu]] in termini di molecule di gasu (96,5 % d'[[idrogenu]] è 3,5 % d'eliu in termini d'atomi). E tracce di [[metanu]] {CH4, d'[[etanu]] (C2H6), d'[[ammoniacu]] (NH3), di [[acetilenu]] (C2H2) è di [[fosfina]] (PH3) sò dinù state trove. I nivuli i più in altitudine sò cumposti di cristalli d'ammoniacu, mentre chì i nivuli più bassi parenu esse custituiti sia di [[hidrosulfuru d'ammoniu]] (NH4SH), sia d'[[acqua]] (H2O). Rispettu à l'abbundanza di l'elementi di u Sole, l'atmusfera di Saturnu hè più povara in eliu. A quantità d'elementi più grevi ch'è l'eliu ùn hè ancora cunnisciuta incù accuratezza, ma omu suppone chì e so prupurzione currispondenu à l'abbundanze iniziale à u mumentu di a furmazione di u Sistemu sulariu. A massa tutale di 'ssi elementi hè stimata à 19 à 31 volte quella di a Terra, una frazzione significativa essendu situata in a rigione di u nucleu di Saturnu. === Struttura interna === [[File:Saturno-Interno.jpg|dritta|retta|thumb|upright=2.5|Diagramma di a struttura di Saturnu.]] A struttura interna di Saturnu seria simile à quella di [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], incù un nucleu rucciosu di silicati è di [[ferru]], circundatu di un stratu d'[[idrogenu metallicu]], po' d'idrogenu [[liquidu]], è' infine d' idrogenu gasosu. E tracce di ghjacci diversi serianu dinù prisenti. E transizione trà 'ssi differenti strati serianu prugrissive è a pianeta ùn cumpurteria micca una vera superficia. A rigione di u nucleu pussederia trà 9 è 22 volte a massa di a Terra. Saturnu hà una timperatura interna assai alta, aghjunghjendu prubabilmente 12000 kelvin in u nucleu, è sgaghja, cum'è Ghjove, più energia ch'ellu ne riceve u [[Sole]]. A forza parte di 'ssa energia pruvene di un effettu di cumprissione gravitaziunale ([[meccanismu di Kelvin-Helmholtz]]), ma 'ss'effettu ùn basta micca solu à spiigà a produzzione termica. Benchì Saturnu sia cumpostu per u più d'[[idrogenu]] è d'[[eliu]], i gasi ùn ripprisentanu chì una debule parte di a so massa chì l'idrogenu diventa liquidu quandu a densità varca 0.01 g/cm3. 'Ssa fruntiera hè aghjunta annantu à una sfera chì currisponde à 99,9 % di a massa di Saturnu. Avvicinendu si di u core di a pianeta, a densità cuntinueghja di cresce sin'à trasfurmà l'idrogenu in metallu. U nucleu rucciosu hè paragunevule à quellu di a Terra eccittuatu ch'ellu hè più densu. In u 2004, a massa di 'ssu nucleu hè stata stimata trà 9 è 22 volte a massa di a Terra da una squadra d'astrunomi francesi. 'Ssu estimu hè statu effittuatu à parte si da u [[campu gravitaziunale]] è di i mudelli geufisichi di e pianete gasose. Di più, omu stima chì u diamitru di u nucleu hè di 25000 km. 'Ssu nucleu hè circundatu di un mantellu zeppu d'idrogenu liquidu po', à misura chì omu si scarta u centru, d'eliu liquidu saturatu in idrogenu nanzu chì l'idrogenu è l'eliu diventanu gasosi annantu à circa 1000 km. === Atmusfera === Saturnu, bench'è calmu in apparenza, pussede un clima viulente. À u polu sudu di a pianeta si trova un uraganu chì a so taglia hè superiore à quella di i Stati Uniti incù vicinu à 8000 km di largu. Differentemente à a [[Grande machja rossa]] di Ghjove, stu uraganu pussede un ochju chì u rende prossimu da l'uragani terranei. A [[velucità]] di u [[ventu]] annantu à Saturnu pò aghjunghje 1800 [[chilomitri per ora]], un valore superiore à quelle rilivate annantu à [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]] ma minima ch'è annantu à [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]]. A cumpusizione di i nivuli di Saturnu varieghja incù l'altitudine. In e rigione e più alte, induve e timperature evolueghjanu trà 100 è 160 K è a prissione trà 0,5 è 2 bari, i nivuli sò cumposti di ghjacciu di [[ammoniacu]]. Trà 2,5 è 9 bari si trova u ghjacciu d'acqua à e timperature di 185 à 270 K. 'Ssi nivuli s'intreccianu à i nivuli di ghjacciu d'[[idrosulfuri di ammonium]] à parte da 3 bari. Quest'ultimi si mantenenu sin'à 6 bari. L'ultima stratu cuntene e gocce d'[[ammoniaca]] (ammoniacu in [[soluzione acquosa]]) per e prissione da 10 à 20 bari trà 270 è 330 K. Di manera simile à Ghjove, l'atmusfera di Saturnu hè organizata in fasce parallele, ancu s'è 'sse fasce sò menu visibile è più larghe vicinu à l'equatore. Difatti, u sistemu nivulosu di Saturnu ùn fubbe ossirvatu per a prima volta ch'è à u mumentu di e missione Voyager. Dapoi, i telescopii terranei anu fattu abbastanza prugressi per pudè suvità l'atmusfera saturniana è e caratteristiche currente ind'è Ghjove (cum'è i timpurali ovali à longa durata di vita) sò statu ritruvate ind'è Saturnu. In u 1990, u telescopiu spaziale Hubble hà ossirvatu un enormu nivulu biancu vicinu à l'equatore di Saturnu chì ùn era micca prisente à u mumentu di u passaghju di e sonde Voyager. In u 1994, un antru timpurale di taglia più mudesta hè statu ossirvatu. [[File:Rotatingsaturnhexagon.gif|thumb|left|180px|Animazione di u sistemu nivulosu pulariu esagunale.]] U nivulu di [[1990]] hè un esempiu di [[grande machja bianca]], un finominu saturnianu effemeru chì si riproduce circa ogni 30 anni (vene à dì circa ogni annu saturnianu). E grande machje bianche sò state ossirvate in u [[1876]], [[1903]], [[1933]] è [[1960]]. S'è a periudicità si mantene, un'antra timpesta duveria produce si ver' di u 2020. In l'imaghjine trasmesse da a sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', l'atmusfera di l'emisferu nordu apparisce turchina, di modu simile à quella d'[[Uraniu]]. 'Ssu culore hè prubabilmente cagiunatu da a [[diffusione Rayleigh]]. L'imageria [[infrarossa]] hà mustratu ch'è Saturnu pussede un vortice pulariu caldu, u solu finominu di 'ssu tipu cunnisciutu in u Sistemu sulariu. Un sistemu ondulatoriu [[Esagunu|esagunale]] esiste intornu à u polu nordu, ver' di 78° di latitudine. Hè statu rimarcata per a prima volta à u mumentu di u passaghju di e sonde ''Voyager''. I bordi di l'esagunu misuranu circa 13800 km. A struttura voglie annantu à ella stessa incù un periodu di 24 ore. U sistemu ùn si sposta micca in longitudine cum'è l'altre strutture nivulose di l'atmusfera visibile. A so origine ùn hè micca cunnisciuta. A maiò parte di l'astrunomi parenu pinsà ch'ellu si tratta quì di un inseme d'[[Onde staziunariu|onde staziunarie]]. Frà l'altre teurie, puderia agisce si di un tipu scunnisciutu d'[[aurora pularia]]. Da [[u 2004]] à [[u 2009]], a [[Cassini (sonda spaziale)|sonda Cassini]] hà dinù pussutu ossirvà a furmazione, u sviluppu è a fine di 9 viulenti timpurali. I timpurali di Saturnu sò particularmente longhi. Un timpurale si sparghjì di nuvembre di u 2007 à lugliu di u 2008. Di listessa manera, un timpurale assai viulente principiò di ghjinnaghju di u 2009 è durò più di 8 mesi. Sò i più longhi timpurali ossirvati insin'à quà in u Sistemu sulariu. Ponu stende si annantu à più di 3000 km di diamitru intornu à a rigione chjamata " Via di e timpeste " situata à 35° à u Sudu di l'equatore. E scariche elettriche pruvucate da i timpurali di Saturnu emettenu l'onde radiu deci milla volte più forte ch'è quelle di i timpurali terranei. === Magnetosfera === A magnetosfera di Saturnu hè una cavità criata in u [[ventu sulariu]] da u [[campu magneticu]] di a pianeta. Scuperta in u 1979 da a sonda ''[[Pioneer 11]]'', a magnetosfera di Saturnu hè a siconda più vasta in senu à u [[sistemu sulariu]], dopu à quella di Ghjove. A [[magnetopausa]], fruntiera trà a magnetosfera di Saturnu è u ventu sulariu, si trova à circa vinti volte u raghju di Saturnu dapoi u centru di a pianeta, mentre chì a coda magnetica si stende daretu annantu à parechje centinare di volte u raghju di a pianeta. A magnetosfera di Saturnu hè empiuta à plasma originariu di a pianeta è di i so satelliti, in particulare [[Encelade (luna)|Encelade]] chì sbiocca sin'à 600 kilò di vapore d'acqua da i so [[Geyser|geyser]] à u polu sudu. U campu magneticu si carca cusì di 100 kilò d'ioni per siconda. 'Ssu plasma si culloca da l'interiore di u campu ver' di a magnetocoda. L'interazzione di a magnetosfera è di i venti sularii crea l'[[Aurora pularia|aurore]] pularie annantu à i poli di a pianeta in u campu di u visibile, di l'[[infrarossu]] è di l'[[ultraviolettu]]. À l'internu di a magnetosfera si trova una [[cinta di radiazione]] chì cuntene e particule d'energia chì ponu aghjunghje a dicina di megaelettronivolti. 'Sse particule anu tandu una forte influenza annantu à a superficia di e lune ghjacciate di Saturnu. Saturnu ingenereghja un [[campu magneticu]] bipulare è simetricu di 0.2 gauss (20 µT) à l'equatore, ciò chì hè appena più debule ch'è u campu magneticu terraneu. U raghju di a magnetosfera hè 19 volte più maiò chì quellu di Saturnu, vene à dì 1100000 km, siont'è [[Voyager 2]]. L'origine di 'ssa magnetosfera hè prubabilmente l'[[Effettu dinamu]] di i currenti d'idrogenu metallicu liquidu. Hè a magnetosfera chì rispinghje e particule di i venti sularii. U [[campu magneticu]] di Saturnu hè più debule ch'è quellu di Ghjove è a so [[magnetosfera]] hè più chjuca. === Rutazione === L'atmusfera di Saturnu subiscendu una [[rutazione differenziale]], parechji sistemi sò stati definiti, incù i periodi di rutazione propii (un casu simile à quellu di Ghjove) : * u prima sistemu hà un periodu di 10 ore 14 min 00 s è cuncerna a zona equaturiale, chì si stende trà u bordu nordu di a cinta equaturiale meridiunale è u bordu sudu di a cinta equaturiale bureale ; * u sicondu sistemu cuncerna tutte l'altre latitudine è pussede un periodu di 10 ore 39 min 24 s ; * u terzu sistemu, basatu annantu à a rutazione di l'emissione radiu di Saturnu, pussede un periodu di 10 ore 39 min 22,3 s. Quest'ultimu sistemu, misuratu à u mumentu di u passaghju di e sonde ''[[Vohager]]'', era quellu generalmente imprudatu per parlà di a rutazione di a pianeta. Eppuru, à u mumentu di u so approcciu di Saturnu in u [[2004]], a sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' misurò chì u periodu di rutazione radiu era appena cresciutu, aghjunghjendu 10 ore 45 min 45 s (± 36 s). A causa esatta di u cambiamentu ùn hè micca cunnisciuta. Di marzu 2007, hè statu annunciatu chì a rutazione di l'emissione radiu ùn rende micca contu di a rutazione di a pianeta, ma hè cagiunata da i muvimenti di cunvezzione di u discu di plasma circundendu Saturnu, i quali sò indipindenti di a rutazione. E variazione di periodu puderianu esse cagiunate da i [[geyser]] di a luna [[Encelade (luna)|Encelade]]. U [[vapore d'acqua]] emessu in orbita saturniana s'incaricheria elettricamente è piseria annantu à u [[campu magneticu]] di a pianeta, ralentiscendu a so rutazione rispettu à quella di Saturnu. S'è 'ssu puntu hè virificatu omu ùn cunnosce nessunu metudu affidevule per diterminà u periodu di rutazione reale di u nucleu di Saturnu. === Timperatura === Essendu data a so distanza à u Sole, Saturnu hè una pianeta assai freta in superficia : a so timperatura massima hè di 134 K (-139&nbsp;°C), a so timperatura media aghjunghje 93 K (-180&nbsp;°C) è a so timperatura minima hè di circa 72 K (-201&nbsp;°C). == Anelli planitarii == L'anelli di Saturnu sò l'[[Anellu planitariu|anelli planitarii]] i più impurtanti di u [[Sistemu sulariu]]. Bench'elli parenu cuntinui visti dapoi a Terra, sò difatti custituiti da innumerevule particule di [[ghjacciu]] (95 à 99 % di ghjacciu d'acqua pura sient'è l'analise spettruscopiche) è di [[polvara]] chì a so taglia varieghja da uni pochi di [[Micrometru|micrometri]] à une poche di centinare di metri. Anu ognunu un'[[orbita]] differente. L'anelli formanu un discu chì u so diamitru hè largu 360000 <abbr>km</abbr> (l'anelli principali si stendenu da 7000 à 72000 km) cumpurtendu parechje divisione di larghezze varie chì u so spissore si stende da 2 à 10 metri. Differentemente à quelli di altre [[Pianeta gigante gasosa|gigante gasose]], sò estremamente lucichente ([[albedu]] da 0,2 à 0,6). === Litteratura === * ''[[Micromégas]]'' (1752) di [[Voltaire]]. Micromégas ghjunghje annantu à Saturnu à u principiu di u racontu. Uranu è Nettuniu ùn eranu ancora scuperte à l'epica. * ''[[Hector Servadac]]'' (1877) di [[Jules Verne]]. U libru attribuisce à Saturnu 8 satelliti è 3 anelli. * ''[[A Journey in other Worlds]]'' (1894) di [[John Jacob Astor IV|John Jacob Astor]]. L'espluratori aghjunghjenu una pianeta Saturnu discritta cum'è bughja è murente. Hè pupulata d'esseri fantomatichi cumunichendu per via di telepatia è previdendu l'avvene. * ''[[Cthulhu Mythos]]'' di [[Howard Phillips Lovecraft|H.P. Lovecraft]]. * ''[[A Via marziana]]'' (1952) d'[[Isaac Asimov|Asimov]]. L'umani di a culonia marziana si lancianu in una spedizione ver' di l'anelli di Saturnu. * ''Operazione Saturnu'' (1953) di [[Frank Hampson]]. * ''[[Saturn Rukr]]'' (1997) di [[Robert Forward|Robert L. Forward]]. Saturnu aggronda una forma di vita intelligente sottu à i nivuli. * ''[[The clouds of Saturn]]'' (1998) di [[Michael McCollum]]. * ''[[L'Alba di a notte]]'' (1996-1999) di [[Peter F. Hamilton]]. * ''[[Accelerando]]'' (2005) di [[Carlu Stross]]. L'umanità culunizeghja a pianeta Saturnu. * ''[[Larklight]]'' (2006) di [[Philip Reeve]]. * ''[[A Zona di u fora]]'' (2007) d'Alain Damasio. Rumanzu di fintascenzia in u quale un gruppu cuntestatariu prova à rompe a cultura orwelliana di una culonia umana chì campa annantu à un satellitu di Saturnu. * ''[[The Taking of Chelsea 426]]'' (2009) di [[David Llewellin|David Llewellyn]]. Rumanzu appartinendu à l'universu di [[Doctor Who]], l'umanità ci culunizeghja i nivuli di Saturnu. * ''[[2312 (rumanzu)|2312]]'' (2012) di [[Kim Stanley Robinson]]. * ''[[SaturnRun]]'' (2015) di [[John Sandford]]. * Varii [[comics]] frà i quali [[Superman]]. == Note == <references/> ==Da vede dinò== * [[Atmusfera di Saturnu]] * [[Cassini-Huygens (sonda spaziale)]] * [[Anelli di Saturnu]] * [[Satelliti naturali di Saturnu]] * [[Sistemu sulariu]] [[Categoria:Pianeta]] [[Categoria:Saturnu| ]] [[Categoria:Ghjove fretu]] [[Categoria:Ogettu celestu visitatu da un orbitore]] [[Categoria:Ogettu celestu numinatu siont'è un persunaghju di a mitulugia rumana]] [[Categoria:Ogettu celestu incù l'aurore pularie]] sf0zorpn0oaqzpdf8nkxe9use7h1d9z Madridi 0 7473 353319 352010 2016-03-10T05:43:46Z DARIO SEVERI 10718 piccula currezzione wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Madridi | blasone=Escudo de Madrid.svg | nomeOfficiale=Madrid | sigluCumunità=M | sigluPruvincia=M | altitudine=667 | superficia=607 | pupulazione=3.232.463 | annu=2007 | densita=5.325,31 | merre= | posta=da 28001 à 28080 | telefunu=91 | istat= | abitanti=''Madrileños'' in [[lingua spagnola|spagnolu]]. | patrone=[[San Isidro Labrador]] | festa=[[15 di maghju]] | situ=http://www.munimadrid.es/ | carta=España - Comunidad de Madrid - Madrid - Madrid.png }} '''Madridi''' hè a capitale di a [[Spagna]], cù un numeru di 3 milioni d'abitanti. [[File:Monumento a Alfonso XII de España en los Jardines del Retiro - 04.jpg|thumb|'''Madridi'''.]] [[Categoria:Spagna]] sxcapv72o3ljx4x4s0z341kb2wewscs Frassu 0 7476 27751 2006-07-08T14:50:57Z Img 21 [[Frassu]] moved to [[Frassu (genaru)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Frassu (genaru)]] 1gdhaeqf9wwf883v91yrt2kl7liqsrw Carulu Giovoni 0 7477 364116 363086 2019-10-03T11:18:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Carulu Giovoni''' era un autori corsu. ==Biugrafia== [[File:Guargualé.JPG|thumb|U paesi di Guargualè]] Carulu Giovoni nascì in [[Zonza]] u 5 aostu [[1879]]. A so famiglia era urighjinaria d'[[Azilonu]]. A so zitiddina si passò in u paesi di [[Guargualè]]. Carulu Giovoni hè statu [[spiziali]] in [[Marseglia]]. Hà cullaburatu à [[U Lariciu]], una rivista bislingua. Era cunnisciutu dinò cù u nomu di "Carulu Giovoni da Bozi". Hà cuminciatu in 1932 à publicà in [[L'Annu Corsu]] una traduzioni in virsetti di [[I Bucolichi]] di [[Virghjiliu]]. A virsioni finali ùn sarà stampata ch'è in 1960.<ref>Arrighi (2002), p. 120.</ref> A qualità di 'ss'opara di traduzzioni hè stata ludata da a critica, tantu corsa ch'è francesa.<ref>Desanti (1994).</ref> Incù [[Dumenicu Antonu Versini]], dittu Maistrali, hà fundatu l'effemeru ghjurnali ''Le Réveil Corse'' in 1914. Hà criatu dinò a rivista bislingua [[U Lariciu]] chì fù publicata insin'è 1939. Carulu Giovoni fù dinò l'autori di parechji canzoni corsi di prima trinca: a "Canzona di a vadina" {{Citazione|Sottu sottu à [[Guargualè]] :Corri corri una vadina :D’acqua fresca, lestra e fina, :È chì canta cusì bè.}} o "Ninni nanna" chì hè stata cantata da Marta Angelici è intarpritata da u gruppu [[Cantu di Cirnu]] in u 50: {{Citazione|O la ricchezza di la so mammuccia :U me figliolu tisoru di mè :A ninninanna dighjà t’abbiuccia :Chjudi i to ochji chì veghju per tè..}} o ancu "Lamentu Corsu", intarpritatu da [[Tino Rossi]]: {{Citazione|In casa à mè nasci un bell'amore :In casa à mè canta lu russignolu :Ma sò dighjà culore di dolu :U rossignolu ùn pò campà}} Carulu Giovoni morsi in [[Aiacciu]] in [[1963]]. == Opari == ===In francesu=== * ''La Corse druidique'' (1959) ===In corsu=== * ''U me paisolu'' (1927) * ''I Profumi di l'Isula'' (1930) * ''Favule Corse'' (1962): incù una traduzioni in francesu da Luisa Leonelli ===Tiatru=== * ''A Merria è Fiffina'': un' opara di tiatru in un attu * ''Ziu Carl'Andria di Carrughju in Paradisu'': opara di tiatru in un attu == Bibliugrafia == * Carulu Giovoni, ''I profumi di l'isula'' (1930), Marseglia, Edizioni di l'Annu Corsu * Carulu Giovoni, ''La Corse druidique'' (1959), Aiacciu, À l'ombra di u lariciu * Carulu Giovoni, ''Favule corse : da chjuchi è da maiò in dialettu taravesu'' (1962), Edizioni di u Lariciu * [https://archive.is/Ggv9H Desanti, Paulu, 1994, Un pueta taravesu : Carulu Giovoni, l’omu di a vadina, [[U Taravu]]], Archivi. * Ghjuvan' Maria Arrighi (2002) ''Storia di a lingua corsa'', Edizioni Gisserot. == Noti == <references/> == Liami == * [https://www.youtube.com/watch?v=gV-p5cRMTBA Videu: Lamentu Corsu, intarpritatu da Tino Rossi]] ==Da veda dinò== * [[U Lariciu]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Giovoni, Carulu]] [[Categoria:Littiratura|Giovoni, Carulu]] khymwyti4jv4grqz6e1uekuh7anemjf Stachys glutinosa 0 7478 27798 2006-07-09T10:36:56Z Img 21 [[Stachys glutinosa]] moved to [[Erba strega]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba strega]] kkcxl7gsdmanqrnid1atz5d3il7fb7j Erba puzzinosa 0 7479 27803 2006-07-09T10:39:37Z Img 21 Redirecting to [[Erba strega]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[erba strega]] arus3nluwki1o64q0ok1moy3bxya5mi Vetriccia 0 7480 364207 363531 2019-10-03T11:19:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Salix purpurea purpurea}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Salix purpurea purpurea.JPG|250px]] | caption = ''A vetriccia''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Malpighiales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Salicaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Salix]]}} {{Taxobox species entry | taxon = ''S. purpurea''}} {{Taxobox subspecies entry | taxon = '''''S. purpurea purpurea'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Salix purpurea''''' {{Taxobox_image | image = [[Image:Salix purpurea purpurea 1.JPG|250px]] | caption = ''A vetriccia''}} {{Taxobox_end}} A '''Vetriccia''' (o [[vetricce]]) (''[[Salix purpurea purpurea]]'') hè una sottuspezia d'[[arburu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Salicaceae]]. == In Corsica == A '''vetriccia''' hè prisenti in [[Corsica]]. A vètriccia hè mintuvata à spessu in a tupunimia corsa. Par asempiu: ''Vetricce'' ([[Pedicorti di Gaghju]]). A vetriccia sirvia dinò par fà i [[sporta|sporti]]. == Da veda dinò == * u [[saliciu]] * l'[[arburi di Corsica]] == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève == Liami == {{c}} [[Categoria:Salicaceae]] [[category:arburi di Corsica]] 99jv9czkfvncw75t5m5jcckxtutramz Salix purpurea purpurea 0 7481 27846 2006-07-10T17:50:05Z 81.251.229.23 Redirecting to [[Vetriccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vetriccia]] 52h1052fph1w63gvbf5omhmwfreyrtw Vetricce 0 7482 27852 2006-07-10T18:00:34Z 81.251.229.23 Redirecting to [[Vetriccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vetriccia]] 52h1052fph1w63gvbf5omhmwfreyrtw Arba barona 0 7483 351278 339905 2015-07-16T14:02:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arba barona''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Thymus herba barona.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Thymus herba-barona |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lamiaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Thymus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Thymus herba-barona''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} L' '''arba barona''' (o [[erba barona]]) (''[[thymus herba-barona]]'') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Lamiaceae]]. Hè una pianta endemica di a [[Corsica]], di a [[Sardegna]] è di [[Mallorca]]. I [[foglia|foglii]] di l'arba barona sò opposti. T'hani un culori [[verde|verdi]] scuru è a so lunghezza hè 4-10 mm. L'[[arba]] barona fiurisci da [[maghju]] à [[aostu]]. I fiori sò rusulini. == In Corsica == L''''arba barona''' hè prisenti in [[Corsica]]. Hè cumuna è abundanti da 800 à 2000 metri. In [[Corsica]], ci sò sui sottuspezii d'arba barona: * [[thymus herba-barona herba-barona]]: una sottuspezia endemica di a [[Corsica]], a [[Sardegna]] è [[Mallorca]] * [[thymus herba-barona mabilleanus]]: una sottuspezia endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]] == Citazioni == L'arba barona hè mintuvata à spessu in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a [[Dionomachia]] (LVI) di [[Salvatore Viale]]: :''Dopu li missiini u [[sali]] è l'impiinu :''U corpu d'arba barona da ùn infracicà si micca, :''Quant'è à fà carri purcina; :''Sè fussi statu u distinu più generosu :''Cun a ghjenti di a cumuna :''U ci avariamu tinutu imbalsamatu l'[[asinu]].'' o in a [[Nanna dlu Bambinu]] di [[Monsignori di la Fuata]]: :''Tù sè [[viola]], tù sè l'arba barona, :''Chì muscateghja, profuma li righjona, :''Tù la [[menta]] è lu [[ciminu]], :''La [[vaniglia]] cusì bona ! :''Lu me [[balsamu]] spigatu , :''La me [[vita]], lu me fiatu. '' == Rifarenzi == * [http://www.ibiblio.org/pfaf/cgi-bin/arr_html?Thymus+herba-barona ibiblio.org, Thymus herba-barona (in [[lingua inglese|inglesu]])] * Gamisans, Jacques, La flore endémique de Corse - A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu) * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/misgiccia2.html Casanova, Petru, A Misgiscia, 1995, [[Adecec]]] == Liami == * [http://www.nerium.net/plantaeuropa/Download/Procedings/Vicens_at_al.pdf Demography, population structure and dynamics of ''Thymus herba-barona'' subsp. ''bivalens'' (Lamiaceae)] (in [[lingua inglese|inglesu]])] {{c}} [[Categoria:Lamiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9ug9bmmxuxcebkpjwsggcne849azh9y Erba barona 0 7484 27888 2006-07-11T17:45:27Z 83.201.135.162 Redirecting to [[Arba barona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[arba barona]] jctzd67m9v4jig20rmabvz9gvoj9b5n Thymus herba-barona 0 7485 27889 2006-07-11T17:45:44Z 83.201.135.162 Redirecting to [[Arba barona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[arba barona]] jctzd67m9v4jig20rmabvz9gvoj9b5n Montale 0 7486 333487 324393 2014-03-23T14:40:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Montale''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Montale-Stemma.png|100px|right|none| Montale]]<br /> |- | cumuna | Montale |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Montale |- | codice postale | 51037 |- | lungitudine | 11° 1′ 0′′ E |- | latitudine | 43° 56′ 0′′ N |- | altitudine | 85 metri |- | superficia | 32 km² |- | populazione | 10400 |- | dinsità | 317 ab./km² |- | nome abitanti | montalesi |- |} '''Montale''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 10400 abitanti == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.montale.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 86gdo8zrjxgnx16h523oe4m183klne5 Cateddu muntaninu 0 7487 340009 327018 2014-11-15T18:38:13Z 90.37.78.214 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U cateddu muntaninu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Salamandra_corsica.jpg|250px|]] | caption = ''U cateddu muntaninu'' (Corsica)}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Amphibia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Urodela]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Salamandridae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[salamandra]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''S. corsica'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Salamandra corsica| author = [[Savi]] | date= [[1838]]}} {{Taxobox_end}} U '''cateddu muntaninu''' (o '''catellu muntaninu''') (o''' catellu lurcu''') (''Salamandra corsica'') hè una spezia d'[[anfibiu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Salamandridae]]. U catellu muntaninu hè un gènere di batracu endemicu di a [[Corsica]] chì, quand'ellu hè adultu, campa in terreni umidi; hè facilmente ricunnuscevule à u so pellame neru pecitu cun tacche gialle. In a litteratura scentifica, sinonimi di ''Salamandra corsica'' sò: * ''Salamandra moncherina'' (Bonaparte, 1839) * ''Salamandra maculosa var. corsica'' Bedriaga, 1883 * ''Salamandra moncheriana'' Schreiber, 1912 * ''Salamandra salamandra corsica'' Nikolsky, 1918 [[Image:Salamandra corsica dis.png|left|thumb|200px|A distribuzioni di ''salamandra corsica'']] == Citazioni == U catellu muntaninu hè mintulatu spessu in a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''S'ellu esce u catellu muntaninu, acqua vicinu.'' o in a [[ghjastema]]<ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>: ''Chì tù fussi natu cateddu muntaninu !'' == Rifarenzi == {{reflist}} == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html Le temps qu'il fait - U tempu ch'ellu face, 1985 [[Adecec]]] * [http://www.amphibiaweb.org/cgi-bin/amphib_query?query_src=aw_search_index&table=amphib&special=one_record&where-genus=Salamandra&where-species=corsica Amphibiaweb, salamandra corsica (in inglesu)] * [http://www.globalamphibians.org/servlet/GAA?searchName=Salamandra+corsica Salamandra corsica - Corsican Fire Salamander (in inglesu)] * [http://www.terracorsa.info/fauna.html Terra corsa, u cateddu muntaninu (in inglesu)] == Da veda dinò == * a [[tarantedda]] {{c}} [[category:Salamandridae]] 5hzn63e9kq33sxw5dftqzdebrv9f16g Catellu muntaninu 0 7488 27931 2006-07-13T17:42:01Z 81.251.252.196 Redirecting to [[Cateddu muntaninu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cateddu muntaninu]] rslo5aes7d5r0phjpkjjxdxv0ax8r61 Salamandra corsica 0 7489 27932 2006-07-13T17:42:14Z 81.251.252.196 Redirecting to [[Cateddu muntaninu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cateddu muntaninu]] rslo5aes7d5r0phjpkjjxdxv0ax8r61 Euproctus 0 7490 332404 327010 2014-03-23T14:18:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Euproctus}}<br /> {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Amphibia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Urodela]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Salamandridae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Euproctus]]'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} '''Euproctus''' hè un genaru d' [[anfibiu|anfibii]] chì faci parti di a famiglia di i [[Salamandridae]]. Ùn esisti ca trè spezii chì facini partita di u genaru ''euproctus'': * [[euproctus montanus]] (a [[tarantedda|tarantedda corsa]]): hè endemica di a [[Corsica]]. * [[euproctus platycephalus]] (a tarantedda sarda): hè endemica di a [[Sardegna]]. * [[euproctus asper]] (a tarantedda di i Pirenei): hè endemica di i [[Pirenei]]. [[File:Euproctus_dis.png|left|200px|thumb|A distribuzioni giugrafica di i trè spezii d'''euproctus'': a tarantedda corsa, a tarantedda sarda è a tarantedda di i Pirenei]] == Da veda dinò == * a [[tarantedda]] {{c}} [[Categoria:Salamandridae]] kgq44bg8mruu88tba12i4nu1ivqwpbf Large 0 7491 354913 336260 2016-08-30T23:05:42Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Large''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pin_laricio_Corse.jpg|250px|Un large.]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pinus nigra |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Pinophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Pinopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Pinales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Pinaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pinus]]'' |----- | Spezia | ''[[Pinus nigra]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pinus nigra laricio''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} U '''large''' (o làriciu) (''[[pinus nigra laricio]]'') hè una sottuspezia d'[[arburu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Pinaceae]]. U large hè altu sin'à 50 metri. U [[fustu]] di u large hè drittu drittu. In a litteratura scentifica, sinonimi di ''Pinus nigra laricio'' sò: * ''Pinus nigra corsicana'' * ''Pinus nigra maritima'' * ''Pinus nigra calabrica'' * ''Pinus nigra poiretiana'' * ''Pinus laricio calabrica'' * ''Pinus laricio corsicana'' == In Corsica == ''Pinus nigra'' subsp ''laricio'' var ''corsicana'' : u large, u làriciu == Rifarenzi == * [http://www.pfaf.org/database/plants.php?Pinus+nigra+laricio PFAF, Pinus nigra laricio (in inglesu)] * [http://www.ibiblio.org/pfaf/cgi-bin/arr_html?Pinus+nigra+laricio&CAN=LATIND Pinus nigra laricio (in inglesu)] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève (in francesu) == Liami == * [http://www.boisforet-info.com/bfi2/contenu.asp?art=299 Le pin laricio - U large (in francesu)] == Da veda dinò == * u [[pinu (arburu)|pinu]] * l'[[arburi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Arburi di Corsica]] m34qbawe0stq9w6r3qke1q9bi69xlzo Pinus nigra laricio 0 7492 336262 28037 2014-05-08T14:39:20Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Large]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Large]] gpjgmityz844tj2zn1u1ir64w7u7ubj Pinu larice 0 7493 336263 28038 2014-05-08T14:39:25Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Large]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Large]] gpjgmityz844tj2zn1u1ir64w7u7ubj Lariciu 0 7494 336264 28050 2014-05-08T14:39:30Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Large]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Large]] gpjgmityz844tj2zn1u1ir64w7u7ubj Pruvincie taliane 0 7495 344371 344370 2015-06-09T16:06:43Z Randykitty 8349 Reverted 1 edit by [[Special:Contributions/109.208.209.22|109.208.209.22]] ([[User talk:109.208.209.22|talk]]): Typo. ([[m:w:WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki [[File:Italian_regions_white.svg|thumb|right|200px|E pruvincie d'Italia]] == {{IT-ABR}} == # {{IT-AQ}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di l'Acula|108 cumune]]) AQ # {{IT-CH}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Chieti|104 cumune]]) CH # {{IT-PE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pescara|46 cumune]]) PE # {{IT-TE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Teramu|47 cumune]]) TE == {{IT-BAS}} == # {{IT-MT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Matera|31 cumune]]) MT # {{IT-PZ}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Putenza|100 cumune]]) PZ == {{IT-CAL}} == # {{IT-CZ}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Catanzaru|80 cumune]]) CZ # {{IT-CS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Cusenza|155 cumune]]) CS # {{IT-KR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Crutone|27 cumune]]) KR # {{IT-RC}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Reghju Calabria|97 cumune]]) RC # {{IT-VV}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Vibo Valentia|50 cumune]]) VV == {{IT-CAM}} == # {{IT-AV}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Avellino|119 cumune]]) AV # {{IT-BN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Benevento|78 cumune]]) BN # {{IT-CE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Caserta|104 cumune]]) CE # {{IT-NA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Napoli|92 cumune]]) NA # {{IT-SA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Salerno|158 cumune]]) SA == {{IT-EMR}} == # {{IT-BO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Bologna|60 cumune]]) BO # {{IT-FE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Ferrara|26 cumune]]) FE # {{IT-FC}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Forlì-Cesena|30 cumune]]) FC # {{IT-MO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Modena|47 cumune]]) MO # {{IT-PR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Parma|47 cumune]]) PR # {{IT-PC}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Piacenza|48 cumune]]) PC # {{IT-RA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Ravenna|18 cumune]]) RA # {{IT-RE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Reggio Emilia|45 cumune]]) RE # {{IT-RN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Rimini|20 cumune]]) RN == {{IT-FVG}} == # {{IT-GO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Gorizia|25 cumune]]) GO # {{IT-PN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pordenone|51 cumune]]) PN # {{IT-TS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Trieste|6 cumune]]) TS # {{IT-UD}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Udine|136 cumune]]) UD == {{IT-LAZ}} == # {{IT-FR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Frusinone|91 cumune]]) FR # {{IT-LT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Latina|33 cumune]]) LT # {{IT-RI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Rieti|73 cumune]]) RI # {{IT-RM}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Roma|121 cumune]]) RM # {{IT-VT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Viterbu|60 cumune]]) VT == {{IT-LIG}} == # {{IT-GE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Genuva|67 cumune]]) GE # {{IT-IM}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia d'Imperia|67 cumune]]) IM # {{IT-SV}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Savona|69 cumune]]) SV # {{IT-SP}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di a Spezia|32 cumune]]) SP == {{IT-LOM}} == # {{IT-BG}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Bergamu|244 cumune]]) BG # {{IT-BS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Brescia|206 cumune]]) BS # {{IT-CO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Comu|162 cumune]]) CO # {{IT-CR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Cremona|115 cumune]]) CR # {{IT-LC}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Leccu|90 cumune]]) LC # {{IT-LO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Lodi|61 cumune]]) LO # {{IT-MN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Mantuva|70 cumune]]) MN # {{IT-MI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Milanu|139 cumune]]) MI # {{IT-MB}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Monza e di a Brianza|50 cumune]]) MB # {{IT-PV}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pavia|190 cumune]]) PV # {{IT-SO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Sondriu|78 cumune]]) SO # {{IT-VA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Varese|141 cumune]]) VA == {{IT-MAR}} == # {{IT-AN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Ancona|49 cumune]]) AN # {{IT-AP}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Ascoli Piceno|73 cumune]]) AP # {{IT-FM}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Fermo|40 cumune]]) FM # {{IT-MC}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Macerata|57 cumune]]) MC # {{IT-PU}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pesaro e Urbino|67 cumune]]) PU == {{IT-MOL}} == # {{IT-CB}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Campobasso|84 cumune]]) CB # {{IT-IS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Isernia|52 cumune]]) IS == {{IT-PMN}} == # {{IT-AL}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Alessandria|190 cumune]]) AL # {{IT-AT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Asti|118 cumune]]) AT # {{IT-BI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Biella|82 cumune]]) BI # {{IT-CN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Cuneo|250 cumune]]) CN # {{IT-NO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Novara|88 cumune]]) NO # {{IT-TO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Torinu|315 cumune]]) TO # {{IT-VB}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia del Verbano Cusio Ossola|77 cumune]]) VB # {{IT-VC}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Vercelli|86 cumune]]) VC == {{IT-PUG}} == # {{IT-BA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Bari|48 cumune]]) BA # {{IT-BT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Barletta, Andria è Trani|10 cumune]]) BT # {{IT-BR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Brindisi|20 cumune]]) BR # {{IT-FG}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Foggia|61 cumune]]) FG # {{IT-LE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Lecce|97 cumune]]) LE # {{IT-TA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Tarantu|29 cumune]]) TA == {{IT-SAR}} == # {{IT-CA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Cagliari|71 cumune]]) CA # {{IT-CI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Carbonia-Iglesias|23 cumune]]) CI # {{IT-VS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia del Medio Campidano|28 cumune]]) VS (*) # {{IT-NU}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Nuoro|52 cumune]]) NU # {{IT-OG}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia dell'Ogliastra|23 cumune]]) OG # {{IT-OT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Tarranoa è Tempiu|26 cumune]]) OT # {{IT-OR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Oristano|88 cumune]]) OR # {{IT-SS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Sassari|66 cumune]]) SS == {{IT-SIC}} == # {{IT-AG}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia d'Agrigentu|43 cumune]]) AG # {{IT-CL}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Caltanissetta|22 cumune]]) CL # {{IT-CT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Catania|58 cumune]]) CT # {{IT-EN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia d'Enna|20 cumune]]) EN # {{IT-ME}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Messina|108 cumune]]) ME # {{IT-PA}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Palermu|82 cumune]]) PA # {{IT-RG}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Ragusa|12 cumune]]) RG # {{IT-SR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Siracusa|21 cumune]]) SR # {{IT-TP}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Trapani|24 cumune]]) TP == {{IT-TOS}} == # {{IT-AR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia d'Arezzu|39 cumune]]) AR # {{IT-FI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Firenze|44 cumune]]) FI # {{IT-GR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Grussetu|28 cumune]]) GR # {{IT-LI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Livornu|20 cumune]]) LI # {{IT-LU}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Lucca|35 cumune]]) LU # {{IT-MS}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Massa è Carrara|17 cumune]]) MS # {{IT-PI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pisa|39 cumune]]) PI # {{IT-PT}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pistoia|22 cumune]]) PT # {{IT-PO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Pratu|7 cumune]]) PO # {{IT-SI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Siena|36 cumune]]) SI == {{IT-TAA}} == # {{IT-BZ}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Bolzano|116 cumune]]) BZ # {{IT-TN}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Trento|223 cumune]]) TN == {{IT-UMB}} == # {{IT-PG}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Perugia|59 cumune]]) PG # {{IT-TR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Terni|33 cumune]]) TR == {{IT-VAO}} == # ([[:Category:Cumuna della Valle d'Aosta|74 cumune]]) AO == {{IT-VEN}} == # {{IT-BL}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Belluno|69 cumune]]) BL # {{IT-PD}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Padova|104 cumune]]) PD # {{IT-RO}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Rovigo|50 cumune]]) RO # {{IT-TV}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Treviso|95 cumune]]) TV # {{IT-VE}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Venezia|44 cumune]]) VE # {{IT-VR}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Verona|98 cumune]]) VR # {{IT-VI}} ([[:Category:Cumuna di a pruvincia di Vicenza|121 cumune]]) VI [[Categoria:Pruvincie taliane| ]] moxuzqrn5od5urse3xkvf1w538ya79g Pruvincia di Firenze 0 7496 347619 28097 2015-07-02T16:32:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki == Comuni (44): == · [[Bagno a Ripoli]] · [[Barberino Val d'Elsa]] · [[Barberino di Mugello]] · [[Borgo San Lorenzo]] · [[Calenzano]] · [[Campi Bisenzio]] · [[Capraia e Limite]] · [[Castelfiorentino]] · [[Cerreto Guidi]] · [[Certaldo]] · [[Dicomano]] · [[Empoli]] · [[Fiesole]] · [[Figline Valdarno]] · [[Firenze]] · [[Firenzuola]] · [[Fucecchio]] · [[Gambassi Terme]] · [[Greve in Chianti]] · [[Impruneta]] · [[Incisa in Val d'Arno]] · [[Lastra a Signa]] · [[Londa]] · [[Marradi]] · [[Montaione]] · [[Montelupo Fiorentino]] · [[Montespertoli]] · [[Palazzuolo sul Senio]] · [[Pelago]] · [[Pontassieve]] · [[Reggello]] · [[Rignano sull'Arno]] · [[Rufina]] · [[San Casciano in Val di Pesa]] · [[San Godenzo]] · [[San Piero a Sieve]] · [[Scandicci]] · [[Scarperia]] · [[Sesto Fiorentino]] · [[Signa]] · [[Tavarnelle Val di Pesa]] · [[Vaglia]] · [[Vicchio]] · [[Vinci]] [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Italia]] nye34a4py7qqm2vhtra3lylnanzer78 Bagno a Ripoli 0 7497 331621 324398 2014-03-23T14:03:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Bagno a Ripoli''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 25.228 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 42pvjd0icwjx6qt3k5crfabi78jhrot Barberino Val d'Elsa 0 7498 331634 324399 2014-03-23T14:03:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Barberino Val d'Elsa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 3.864 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2siniq5huen3taqtc1wlww77sth4086 Barberino di Mugello 0 7499 331635 324400 2014-03-23T14:03:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Barberino di Mugello''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 9.515 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] mnz4g1v2kv21pw0z8yg5ft28zda6hzv Borgo San Lorenzo 0 7500 346190 331721 2015-07-01T16:06:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Borgo San Lorenzo''' hè una cumuna [[Toscana|toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 15.779 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2grdz2obwe3dpmgeo3d74njrhi7mqke Calenzano 0 7501 331804 324402 2014-03-23T14:06:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Calenzano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 15.557 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] m3fjl5cehkgsu09a0r5o4v99qmljs84 Campi Bisenzio 0 7502 346269 331824 2015-07-01T17:02:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Campi di Bisenzio''' hè una cumuna [[tuscana|toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 41.098 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] b7dv0b9e3ybelu9braci4z9grmffj8d Capraia e Limite 0 7503 331873 324404 2014-03-23T14:08:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Capraia e Limite''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 5.918 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 1h0xym3qf7i4izg85xjx6es5tojp17l Castelfiorentino 0 7504 331958 324405 2014-03-23T14:09:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Castelfiorentino''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 17.006 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 1xcqsivbfayvie7ti7gcq9yse43ubvc Cerreto Guidi 0 7505 332011 324406 2014-03-23T14:10:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Cerreto Guidi''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 9.555 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] er3zkigsa6e6g2lxkg8ng4t3eg0gfnh Certaldo 0 7506 332012 324407 2014-03-23T14:10:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Certaldo''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 16.042 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ga084h7zzrxj0vxoxks48d8bt5uu0s1 Dicomano 0 7507 332266 324408 2014-03-23T14:15:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Dicomano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 4.945 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] rihm400qnwl1thv9g7l3u70cyt08oif Figline Valdarno 0 7508 332452 324409 2014-03-23T14:19:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Figline Valdarno''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 16.282 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] mwr37ndaatu8sbua6le2sm4ujs120tz Fucecchio 0 7509 332521 324410 2014-03-23T14:20:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Fucecchio''' hè una cumuna tuscana di a [[pruvincia di Firenze]]. Teni 21.912 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ni0vtgfmehrf13orin09non40gl1dr5 Gambassi Terme 0 7510 332553 214134 2014-03-23T14:21:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Gambassi Terme''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 4.697 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] lj9jiqwu38i56qe6v6fqbtf8q1o01h5 Greve in Chianti 0 7511 332661 214137 2014-03-23T14:23:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Grevi in Chianti''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 12.701 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 5alof3fruzsgt70tyo8eztttdy6bj0l Incisa in Val d'Arno 0 7512 332765 214146 2014-03-23T14:25:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Incisa in Val d'Arno''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 5.494 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2fpdqe8vi1yehvxr32kwbu83dioyr9x Lastra a Signa 0 7513 332992 324411 2014-03-23T14:30:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Lastra a Signa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 17.916 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] b6b9zq3vp3qkl6crd1explz6w6xpw63 Londa 0 7514 333161 214163 2014-03-23T14:33:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Londa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 1.670 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] hmom95pxm1a7b0hhshon2bqpy25txv8 Marradi 0 7515 333388 324412 2014-03-23T14:38:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Marradi''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 3.616 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] aby0zie621kdre1rmg6b4b6mhr7sjrb Montaione 0 7516 333485 324413 2014-03-23T14:40:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Montaione''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 3.431 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 93qlaca6zmx423tsy5m91uiw0imhdcl Montelupo Fiorentino 0 7517 333504 324414 2014-03-23T14:40:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Montelupo Fiorentino''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 11.212 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] h7r5ggwk16qc4wom6fe9welv9sl6c8p Montespertoli 0 7518 333511 324415 2014-03-23T14:40:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Montespertoli''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 11.354 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] mdtjwd12do8bs3vb31fbjhacg7ic7tw Palazzuolo sul Senio 0 7519 333780 214195 2014-03-23T14:46:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Palazzuolo sul Senio''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 1.300 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] mw7jev66p4tkmnvc0pp7zvs24yk61to Pelago 0 7520 333847 214199 2014-03-23T14:47:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pelago''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 7.396 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] m8i9g83izlavh1g0msdmaxjexkbq0i8 Pontassieve 0 7521 333960 214207 2014-03-23T14:50:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pontassieve''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 20.581 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] izirwdm36uaic7xdxdq4racb7n20aoz Rignano sull'Arno 0 7522 334150 214260 2014-03-23T14:54:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Rignano sull'Arno''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 7.542 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2q6ln0a7fuvkx6tturaz9nm7c35lbfv San Casciano in Val di Pesa 0 7523 334237 92943 2014-03-23T14:55:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Casciano in Val di Pesa''' hè una cumuna toscanu di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 16.169 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] nq38s2kf75j86c9fzyvrha8z68eivz8 San Godenzo 0 7524 334251 214265 2014-03-23T14:56:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Godenzo''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 1.188 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 6mxudfwtll5ku9r2mtvlmmgmewf7hdt San Piero a Sieve 0 7525 334264 214266 2014-03-23T14:56:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Piero a Sieve''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 3.758 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 66k2h0x8g0zcv6alg0459ab401g6wn9 Scandicci 0 7526 334326 214267 2014-03-23T14:57:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Scandicci''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 50.003 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 0kued101k8tl07fkdxfm1vbhnc0rwvn Scarperia 0 7527 334329 214268 2014-03-23T14:57:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Scarperia''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 7.273 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ieo80h4bw1dciun44hwtzl5qzbjc0jm Maredda 0 7528 350064 333367 2015-07-07T20:41:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Helichrysum italicum}} {{Taxobox_image | image = [[File:Helichrysum italicum (immortelle).JPG|250px|Helichrysum italicum]] | caption = A maredda}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asterales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Asteraceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Helichrysum]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''H. italicum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} '''''Helichrysum italicum''''' {{Taxobox_end}} A '''Maredda''' (o [[Murella]]) (''[[Helichrysum italicum]]'') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di l' [[Asteraceae]]. A maredda fiurisci da [[maghju]] à [[lugliu]]. I fiori di a maredda sò giaddi. À parta di a maredda, si produci un [[oliu escinziali]]. == In Corsica == Altri nomi di a maredda in corsu sò: a [[muredda]], a [[murza]]. Esistini in [[Corsica]] dui sottuspezii di maredda: * ''Helichrysum italicum subsp. italicum'': a maredda a più cumuna * ''Helicrysum italicum subsp. microphyllum'': a [[maredda di Bonifaziu]] Ci hè in [[Corsica]] una pruduzzioni d'[[oliu essinziali]] di maredda. Si coglii tandu a maredda da [[ghjugnu]] à mezu [[lugliu]]. Ùn si coglii cà u fiori è a parti supiriori di a pianta. == Rifarenzi == * David Burnie (1995) Wild Flowers of the Mediterranean. ISBN 0-7513-2761-1 (in inglesu) *[http://www.pfaf.org/database/plants.php?Helichrysum+italicum Helichrysum italicum] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève (in francesu) == Liami == * [http://web.tiscali.it/florasardoa/html/helicritali_sc.html Helichrysum italicum (in talianu)] * [http://www.fotodisardegna.it/flora/e/elicriso.htm Helichrysum italicum - Archivio Fotografico delle Immagini di Sardegna (in talianu)] == Da veda dinò == * a [[maredda di Bonifaziu]]: [[Helicrysum italicum microphyllum]] * i [[fiori di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] {{c}} [[Categoria:Asteraceae]] lm4mjq4qq86tjbqfltr9w5abf02ykkc Sesto Fiorentino 0 7529 334386 214274 2014-03-23T14:58:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Sesto Fiorentino''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 45.748 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] n2qnv2e72zi6b0cnxetov95vhorelyx Signa 0 7530 334401 214277 2014-03-23T14:59:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Signa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 16.809 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] el9n0yl5p3pdbf1trtr4yn6y5x3bxrd Helichrysum italicum 0 7531 28148 2006-07-16T18:47:42Z 86.206.250.107 Redirecting to [[Maredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Maredda]] 66u4sxvzdj28y9le0jbtpbjadelqhpc Tavarnelle Val di Pesa 0 7532 334593 324417 2014-03-23T15:02:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Tavernelle Val di Pesa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 7.148 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 71bp34cq3kt0ang8etqkajj7348qn2e Vaglia 0 7533 334934 214230 2014-03-23T15:09:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Vaglia''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 4.854 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 7sgo5sqzcymupidioyqvwoh9qzkbeej Vicchio 0 7534 335003 214235 2014-03-23T15:10:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Vicchio''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Firenze]].Teni 7.736 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] j4zdvmn9i4py6s5ej2f37l5dj3n5cx5 Muredda 0 7535 28154 2006-07-16T18:55:16Z 86.206.250.107 Redirecting to [[Maredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Maredda]] 66u4sxvzdj28y9le0jbtpbjadelqhpc Murella 0 7536 28158 2006-07-16T19:00:31Z 86.206.250.107 Redirecting to [[Maredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Maredda]] 66u4sxvzdj28y9le0jbtpbjadelqhpc Murza 0 7537 28159 2006-07-16T19:00:39Z 86.206.250.107 Redirecting to [[Maredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Maredda]] 66u4sxvzdj28y9le0jbtpbjadelqhpc Pruvincia di Pratu 0 7538 217922 28178 2010-05-23T21:40:02Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki == Comuni (7): == · [[Cantagallo]] · [[Carmignano]] · [[Montemurlo]] · [[Poggio a Caiano]] · [[Pratu]] · [[Vaiano]] · [[Vernio]] [[category:Giugrafia]] s6dkz3eoom4vzlqoui4dtdd9auh07ga Cantagallu 0 7539 28172 2006-07-16T19:23:40Z Santista1982 151 Redirecting to [[Cantagallo]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Cantagallo]] 7f26ivddo0r10qz20q3hlcnjhpw0k1k Carmignano 0 7540 331921 214100 2014-03-23T14:08:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Carmignano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 11.784 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] a0uitj25hbhlhh89x050yxsx6edbhej Montemurlo 0 7541 333505 324418 2014-03-23T14:40:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Montemurlo''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 18.097 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] obboeky2o1044asqymtfka621pev31h Poggio a Caiano 0 7542 333948 214206 2014-03-23T14:49:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Poggio a Caiano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 8.613 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] hx7xe54tvh7soipmdd4ajqzqk3s1rid Vaiano 0 7543 334935 214231 2014-03-23T15:09:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Vaiano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 9.048 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 0jiiumcjmf3hlt8wwaixf5auxmq0j96 Pruvincia di Siena 0 7544 347628 28185 2015-07-02T16:36:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki == Comuni (36): == · [[Abbadia San Salvatore]] · [[Asciano]] · [[Buonconvento]] · [[Casole d'Elsa]] · [[Castellina in Chianti]] · [[Castelnuovo Berardenga]] · [[Castiglione d'Orcia]] · [[Cetona]] · [[Chianciano Terme]] · [[Chiusdino]] · [[Chiusi]] · [[Colle di Val d'Elsa]] · [[Gaiole in Chianti]] · [[Montalcino]] · [[Montepulciano]] · [[Monteriggioni]] · [[Monteroni d'Arbia]] · [[Monticiano]] · [[Murlo]] · [[Piancastagnaio]] · [[Pienza]] · [[Poggibonsi]] · [[Radda in Chianti]] · [[Radicofani]] · [[Radicondoli]] · [[Rapolano Terme]] · [[San Casciano dei Bagni]] · [[San Gimignano]] · [[San Giovanni d'Asso]] · [[San Quirico d'Orcia]] · [[Sarteano]] · [[Siena]] · [[Sinalunga]] · [[Sovicille]] · [[Torrita di Siena]] · [[Trequanda]] [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Italia]] n6yi8i314dpte7vd7i8b4zl3010v7s8 Abbadia San Salvatore 0 7545 350895 331279 2015-07-09T15:24:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Abbadia San Salvatore''' hè una cumuna [[tuscana]] di a [[pruvincia di Siena]]. Teni 6.816 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] nnaj46qcunos9a1zyxfoha1c8jfbk1d Asciano 0 7546 351323 331568 2015-07-16T15:16:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Asciano''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].Teni 6.845 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] sigxk9vvvkhbnmajqvp32yj4zbcs3nl Buonconvento 0 7547 331768 324421 2014-03-23T14:06:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Buonconvento''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 3.153 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] lsdeqdl9t35s6whhzpzhussi29l15uh Trequanda 0 7548 334798 92959 2014-03-23T15:06:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Trequanda''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.417 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 8ertiblk1kvgei6qeno8tbrvcnrme6c Monticiano 0 7549 333516 324422 2014-03-23T14:41:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Monticiano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.412 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2ka7mel9tz6rlltrjzciua1xfsoltef Murlo 0 7550 333543 324423 2014-03-23T14:41:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Murlo''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.927 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] oo1ajzqu79vofiy9epw4x0deiw4u0nj Pienza 0 7551 333893 214201 2014-03-23T14:48:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Pienza''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.231 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 98rsw7ixi85oy0mox84zrlljp4y3hgp Casole d'Elsa 0 7553 331952 324424 2014-03-23T14:09:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Casole d'Elsa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.924 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 43cjxmwc8wlv69qov3d81udawqldq4l Castellina in Chianti 0 7554 331959 324425 2014-03-23T14:09:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Castellina in Chianti''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.820 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] b0rucgfhqwlnpdj52c91f2ejazgjb0o Castelnuovo Berardenga 0 7555 331962 324426 2014-03-23T14:09:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Castelnuovo Berardenga''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 7.417 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 3b2880eh5ybd4oy9kui592c6kxmfvl1 Castiglione d'Orcia 0 7556 331966 324427 2014-03-23T14:09:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Castiglione d'Orcia''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.505 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] f54lkvsb98g8ac7ixessrrwyevyhy3d Cetona 0 7557 332019 324428 2014-03-23T14:10:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Cetona''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.855 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] tl5vj816eq1cwseu7vho9doiyj5kfho Chianciano Terme 0 7558 332031 324429 2014-03-23T14:11:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Chianciano Terme''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 6.946 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] mqhog75ct0uccdp4yujvrdmd1yz9cpf Chiusdino 0 7559 332038 324430 2014-03-23T14:11:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Chiusdino''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.923 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 4rataa3uaw510yrhz3q8uhwiouqjwn0 Chiusi 0 7560 332039 324431 2014-03-23T14:11:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Chiusi''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 8.125 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] lwx93i669rdbo1uzbcfd7sir3ee2qq9 Colle di Val d'Elsa 0 7561 332117 324432 2014-03-23T14:12:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Colle di Val d'Elsa''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 19.473 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 5u81wxjcafd2reca480wxtmqg1uy42u Gaiole in Chianti 0 7562 332548 92891 2014-03-23T14:21:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Gaiole in Chianti''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.333 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] pnl7pv0l1zi4u8ivqrbjgpwae0xgudf Montalcino 0 7563 333486 324433 2014-03-23T14:40:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Montalcino''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 5.115 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] j0qud5ydvu74pdjmxr98n6a1pwgsyrh Montepulciano 0 7564 333508 324434 2014-03-23T14:40:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Montepulciano | blasone= | nomeOfficiale=Montepulciano | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=SI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=6 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=11 | lungitudineMinute=47 | lungitudineSeconde=0 | altitudine= | superficia= | pupulazione= | annu= | densita= | merre= | posta= | telefunu= | istat= | abitanti= | patrone= | festa= | situ= }} '''Montepulciano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]]. Teni 13.870 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] qsx9gy3fjs9wxsizs6wdn3oik6d7y1o Daucus carota 0 7565 28214 2006-07-18T16:17:15Z 81.251.249.244 Redirecting to [[Rundonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rundonu]] peru9gh9ffpe19jxp1lhrzxhxj4y1r7 Rundone 0 7566 28215 2006-07-18T16:17:40Z 81.251.249.244 Redirecting to [[Rundonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rundonu]] peru9gh9ffpe19jxp1lhrzxhxj4y1r7 Rundonu 0 7567 364169 348988 2019-10-03T11:19:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Daucus carota}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Daucus carota.jpg|250px]] | caption = ''U rundonu''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Apiales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Apiaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Daucus]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''D carota'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Binomial name}} [[File:Daucus carota subsp. maximus MHNT.BOT.2007.40.407.jpg|thumb|''Daucus carota subsp. maximus'']] '''''Daucus carota''''' {{Taxobox_image | image = [[Image:Daucus carota2.JPG|250px]] | caption = U fiori di u rundonu (Corsica)}} {{Taxobox_end}} U '''Rundonu''' (o '''[[Rundone]]''') (''[[daucus carota]]'') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di l'[[Apiaceae]] (o [[Umbelliferae]]). U nomu corsu "rundonu" veni da a forma ronda di u fiori. U rundonu hè altu sin'à un metru. U rundonu fiurisci da [[maghju]] à [[uttrovi]]. I so fiori sò bianchi o rusulini. U rundonu hè a varietà salvatica di a [[carotta]]. == In Corsica == Ci sò parechji sottuspezii di rundonu in [[Corsica]]: * [[daucus carota carota|daucus carota subsp. carota]] * [[daucus carota commutatus|daucus carota subsp. commutatus]] * [[daucus carota drepanensis|daucus carota subsp. drepanensis]] * [[daucus carota hispanicus|daucus carota subsp. hispanicus]] * [[daucus carota hispidus|daucus carota subsp. hispidus]] * [[daucus carota maritimus|daucus carota subsp. maritimus]] * [[daucus carota maximus|daucus carota subsp. maximus]] * [[daucus carota sativus|daucus carota subsp. sativus]] [[Image:Daucus carota4.JPG|thumb|left|150px]] == Da veda dinò == * a [[carotta]]: a varietà cultivata di u rundonu * i [[fiori di Corsica]] *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève (in francesu) == Liami == * [http://forum.funghiitaliani.it/index.php?showtopic=13920 Daucus carota] {{c}} [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:Umbelliferae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] rrml2phiqzb80utt3c8uicsnq2yxihe Monteriggioni 0 7570 333509 324435 2014-03-23T14:40:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Monteriggioni''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 7.877 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] k6tgjrfy6x5cajis1hzj5ser4i7qbf0 Monteroni d'Arbia 0 7571 333510 324436 2014-03-23T14:40:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Monteroni d'Arbia''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 7.161 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] c6aw37zdt67emh7ggck3s54wuhpjdy1 Piancastagnaio 0 7572 333880 92922 2014-03-23T14:48:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Piancastagnaio''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 4.189 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] l7ueu3k67och3bw98fzt2h5pdv0np0x Poggibonsi 0 7573 333947 324437 2014-03-23T14:49:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Poggibonsi''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 28.637 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] halbvbck0wshup6jx6krmubiw7kq84c Radda in Chianti 0 7574 334090 92934 2014-03-23T14:52:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Radda in Chianti''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.668 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 5oxr1pvr2tav8m9fpshigmudjdrcex3 Mentha suaveolens insularis 0 7575 28243 2006-07-20T17:37:31Z 86.206.251.165 Redirecting to [[Mintrastu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mintrastu]] e956dff279yxquhl1dlzw1yd7xrod59 Mintrastella 0 7576 28244 2006-07-20T17:40:10Z 86.206.251.165 Redirecting to [[Mintrastu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mintrastu]] e956dff279yxquhl1dlzw1yd7xrod59 Mintrastu 0 7577 364224 363479 2019-10-03T11:20:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = U mintrastu}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Lamiales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Lamiaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Mentha]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''Mentha suaveolens'''''}} {{Taxobox subspecies entry | taxon = '''''Mentha suaveolens insularis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Trinomial name}} '''''Mentha suaveolens insularis''''' {{Taxobox_end}} U '''mintrastu''' (o a [[mintrastella]]) (''[[Mentha suaveolens insularis]]'') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Lamiaceae]]. U mintrastu hè cumunu in parechji isuli di u [[Maritarraniu]] com'è a [[Sardegna]], a [[Sicilia]] è a [[Corsica]]. Si trova in i loca umiti, par asempiu accantu à i vadini. U mintrastu hè altu sin'à 80 cm. U mintrastu fiurisci da [[ghjugnu]] à [[sittembri]]. Un sinonimu di [[Mentha suaveolens insularis]] hè: ''Mentha rotundifolia subsp. insularis''. == In Corsica == U mintrastu hè cumunu in [[Corsica]]. == Citazioni == U '''mintrastu''' hè mintuvatu qualchì volta in a litteratura è in u cantu corsu. Par asempiu: * in a puisia di [[Carulu Giovoni]]: :''Addiu, dolci virdura'' :''U '''mintrastu''' è la filetta'' :''È la canzona quieta'' :''In i nidi di friscura.'' * in a canzona ''U francà di i staghjoni'' di [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]]: :''Spadanscia a me muntagna suttu à a vampa di lu soli.'' :''U '''mintrastu''' 'llu so adori incurunighja lu matticciu'' * in a ''Predica di a rustaghja'' di [[Monsignori di la Fuata]]: :''Li sgarzunotti ti coglini li fica ?'' :''Chì ci hè bisognu chì nimu la ti dica ?'' :''Pensi forsi di parà li'' :''Cù u '''mintrastu''' o cù l'urtica ?'' :''Ci vol pronta la lamaghja:'' :''Comu fà senza rustaghja ?'' == Rifarenzi == * [http://crdp.ac-besancon.fr/flore/flore/Lamiaceae/especes/mentha_suaveolens_insularis.htm Mentha suaveolens subsp. insularis (in francesu)] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève (in francesu) == Da veda dinò == * a [[menti]] {{c}} [[Categoria:Lamiaceae]] s5sjygu7ki926ccsygh21qy61sp9uqe Radicofani 0 7578 334092 92935 2014-03-23T14:52:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Radicofani''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.220 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] o7ouanpd6xyppd3xuflbm4k3ubxh7xs Radicondoli 0 7579 334093 92936 2014-03-23T14:52:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Radicondoli''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 978 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 0e1mbha665v2skel3zr0s67wdwnn9p5 Rapolano Terme 0 7580 334104 92937 2014-03-23T14:53:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Rapolano Terme''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 4.771 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] t6qz5594mq7b1wofokdr6eh8y393at1 San Casciano dei Bagni 0 7581 334236 92942 2014-03-23T14:55:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Casciano dei Bagni''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 1.745 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ih5qxza0sscmwkae9z82iuintve9rs0 San Gimignano 0 7582 334249 324438 2014-03-23T14:56:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Gimignano''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 7.105 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] == Ligami annantu à a Reta == * [http://www.sangimignano.net Sangimignano.net] jvwos3a63dxhl2e6kjo2tmhyizjgvca San Giovanni d'Asso 0 7583 334250 92945 2014-03-23T14:56:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Giovanni d'Asso''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 903 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] o662d2qz2z2bx3klp8klkb57hxag3ds San Quirico d'Orcia 0 7584 334265 92948 2014-03-23T14:56:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''San Quirico d'Orcia''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.460 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 9ipgp7urbv3uju09v9eo3u3oxy7vkrs Sinalunga 0 7585 334412 92954 2014-03-23T14:59:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Sinalunga''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 11.782 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] f91huxzi0q29hha4c6o6672m84klvss Sovicille 0 7586 334450 92956 2014-03-23T15:00:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Sovicille''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 8.346 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] h53ojxgglkz93qh8vm7ttlblawjcqv0 Torrita di Siena 0 7587 334783 327067 2014-03-23T15:06:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Torrita di Siena''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].Teni 7.090 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] h4qgbvnoa24tgrvptdisq36jonia8jh Pruvincia di Grussetu 0 7588 362368 347622 2019-06-12T16:32:46Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki == Comuni (28): == · [[Arcidosso]] · [[Campagnatico]] · [[Capalbio]] · [[Castel del Piano]] · [[Castell'Azzara]] · [[Castiglione della Pescaia]] · [[Cinigiano]] · [[Civitella Paganico]] · [[Follonica]] · [[Gavorrano]] · [[Grussetu (Toscana)|Grussetu]] · [[Isula di u Gigliu]] · [[Magliano in Toscana]] · [[Manciano]] · [[Massa Marittima]] · [[Monte Argentario]] · [[Monterotondo Marittimo]] · [[Montieri]] · [[Orbetello]] · [[Pitigliano]] · [[Roccalbegna]] · [[Roccastrada]] · [[Santa Fiora]] · [[Scansano]] · [[Scarlino]] · [[Seggiano]] · [[Semproniano]] · [[Sorano]] [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Italia]] 60uys16iwj2cbilq2p6kttivc7xr2zu Pruvincia d'Arezzu 0 7589 359122 347621 2018-05-03T17:29:24Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki == Comuni (39): == · [[Anghiari]] · [[Arezzo]] · [[Badia Tedalda]] · [[Bibbiena]] · [[Bucine]] · [[Capolona]] · [[Caprese Michelangelo]] · [[Castel Focognano]] · [[Castel San Niccolò]] · [[Castelfranco di Sopra]] · [[Castiglion Fibocchi]] · [[Castiglion Fiorentino]] · [[Cavriglia]] · [[Chitignano]] · [[Chiusi della Verna]] · [[Civitella in Val di Chiana]] · [[Cortona]] · [[Foiano della Chiana]] · [[Laterina]] · [[Loro Ciuffenna]] · [[Lucignano]] · [[Marciano della Chiana]] · [[Monte San Savino]] · [[Montemignaio]] · [[Monterchi]] · [[Montevarchi]] · [[Ortignano Raggiolo]] · [[Pergine Valdarno]] · [[Pian di Sco']] · [[Pieve Santo Stefano]] · [[Poppi]] · [[Pratovecchio]] · [[San Giovanni Valdarno]] · [[Sansepolcro]] · [[Sestino]] · [[Stia]] · [[Subbiano]] · [[Talla]] · [[Terranuova Bracciolini]] [[categoria:Tuscana]] rh57dcet389u771yoitswldk50sq7dm Pruvincia di Livornu 0 7590 363215 362367 2019-08-12T06:27:01Z 2.226.12.134 wikitext text/x-wiki == Comuni (20): == · [[Bibbona]] · [[Campiglia Marittima]] · [[Campo nell'Elba]] · [[Capoliveri]] · [[Capraia Isula]] · [[Castagneto Carducci]] · [[Cecina]] · [[Collesalvetti]] · [[Livorno]] · [[Marciana]] · [[Marciana Marina]] · [[Piumbinu]] · [[Porto Azzurro]] · [[Portoferraio]] · [[Rio Marina]] · [[Rio nell'Elba]] · [[Rosignano Marittimo]] · [[San Vincenzo]] · [[Sassetta]] · [[Suvereto]] [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Italia]] m2w2fnkndrl63x02a5vosqwd7ceh1zw Pruvincia di Lucca 0 7591 347624 32149 2015-07-02T16:35:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki == Comuni (35): == · [[Altopascio]] · [[Bagni di Lucca]] · [[Barga]] · [[Borgo a Mozzano]] · [[Camaiore]] · [[Camporgiano]] · [[Capannori]] · [[Careggine]] · [[Castelnuovo di Garfagnana]] · [[Castiglione di Garfagnana]] · [[Coreglia Antelminelli]] · [[Fabbriche di Vallico]] · [[Forte dei Marmi]] · [[Fosciandora]] · [[Gallicano]] · [[Giuncugnano]] · [[Lucca]] · [[Massarosa]] · [[Minucciano]] · [[Molazzana]] · [[Montecarlo]] · [[Pescaglia]] · [[Piazza al Serchio]] · [[Pietrasanta]] · [[Pieve Fosciana]] · [[Porcari]] · [[San Romano in Garfagnana]] · [[Seravezza]] · [[Sillano]] · [[Stazzema]] · [[Vagli Sotto]] · [[Vergemoli]] · [[Viareggio]] · [[Villa Basilica]] · [[Villa Collemandina]] [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Italia]] nbwyaek3s1iiwmkkt7dmg8pswhg1pgk Pruvincia di Pisa 0 7593 359132 347626 2018-05-03T17:51:33Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki == Cumuna (39): == · [[Bientina]] · [[Buti]] · [[Calci]] · [[Calcinaia]] · [[Capannoli]] · [[Casale Marittimo]] · [[Casciana Terme]] · [[Cascina]] · [[Castelfranco di Sotto]] · [[Castellina Marittima]] · [[Castelnuovo di Val di Cecina]] · [[Chianni]] · [[Crespina]] · [[Fauglia]] · [[Guardistallo]] · [[Lajatico]] · [[Lari]] · [[Lorenzana]] · [[Montecatini Val di Cecina]] · [[Montescudaio]] · [[Monteverdi Marittimo]] · [[Montopoli in Val d'Arno]] · [[Orciano Pisano]] · [[Palaia]] · [[Peccioli]] · [[Pisa]] · [[Pomarance]] · [[Ponsacco]] · [[Pontedera]] · [[Riparbella]] · [[San Giuliano Terme]] · [[San Miniato]] · [[Santa Croce sull'Arno]] · [[Santa Luce]] · [[Santa Maria a Monte]] · [[Terricciola]] · [[Vecchiano]] · [[Vicopisano]] · [[Volterra]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa‎|*]] [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Italia]] qqdkvg6fvzi3rom6fypgtfgftbalsqi Pruvincia di Pistoia 0 7594 359124 347627 2018-05-03T17:33:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki == Comuni (22): == · [[Abetone]] · [[Agliana]] · [[Buggiano]] · [[Chiesina Uzzanese]] · [[Cutigliano]] · [[Lamporecchio]] · [[Larciano]] · [[Marliana]] · [[Massa e Cozzile]] · [[Monsummano Terme]] · [[Montale]] · [[Montecatini Terme]] · [[Pescia]] · [[Pieve a Nievole]] · [[Pistoia]] · [[Piteglio]] · [[Ponte Buggianese]] · [[Quarrata]] · [[Sambuca Pistoiese]] · [[San Marcello Pistoiese]] · [[Serravalle Pistoiese]] · [[Uzzano]] [[categoria:Tuscana]] 1ygfrxoq1x7c34q34saria03mhrbqd1 Categoria:Cumuna di Corsica 14 7597 357517 335504 2017-08-06T11:30:57Z Culex 7926 + cat wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Francia|Corsica]] eon5f9956xucjcb4cg80b6nscmgpi9e Categoria:Torre di Corsica 14 7598 335766 328224 2014-03-23T18:14:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Categoria:Fiumi di Corsica 14 7600 335568 328059 2014-03-23T18:10:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Categoria:Paese di Corsica 14 7601 335681 28338 2014-03-23T18:12:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Categoria:Gruppu di cantu di Corsica 14 7602 335591 54305 2014-03-23T18:11:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Musica Corsa]] jp1kfr8ebez48qoza4c3ot8ugms1gyh Categoria:Isulotti di Corsica 14 7603 335599 28340 2014-03-23T18:11:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Categoria:Stagni di Corsica 14 7604 362119 335752 2019-05-08T15:47:48Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] <br /> [[Categoria:Giugrafia]] 63iy8f14fhsprm8vic06u30zd199v1h Categoria:Pievi di Corsica 14 7605 28342 2006-07-26T12:39:36Z 87.90.3.67 wikitext text/x-wiki [[category:corsica]] bik48xnqi4r3m45ma5tqa20jaytgj1u Tallinn 0 7606 343401 334570 2015-05-08T20:07:06Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|nn}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Tallinn''' hè a capitale di l'[[Estonia]]. <gallery> Old_town_of_Tallinn_06-03-2012.jpg| Tallinna hipodroomi vana tallihoone (1).jpg| Tallinn, Seewaldi vaimuhaigla valvurimaja Paldiski mnt 52-10, 19. saj (3).jpg| Tallinn, Seewaldi vaimuhaigla surnukuur-kabel Paldiski mnt 52-11 korval, 1903 (2).jpg| Tallinn, elamu Vaarika 6-Maasika 8, 1931-1932 (1).jpg| Tallinn, Seewaldi vaimuhaigla seltskondlik maja Paldiski mnt 52-7, 1912 (3).jpg| Tallinn, Seewaldi vaimuhaigla ravikorpus Paldiski mnt 52A, 1903 (2).jpg| Tallinn, Seewaldi vaimuhaigla ravikorpus Paldiski mnt 52-1, 1903 (1).jpg| Tallinn, elamu Vaarika 11-13, 1931-1932 (2).jpg| Tallinn, hoone, kus aastast 1880 asus Tallinna Raudtee-tehnikakool (3).jpg| Tallinn, elamu Tehnika 16, 1924 (2).jpg| Tallinn, elamu Tehnika 14, 1910.-1920 (1).jpg| Tallinn, elamu Tehnika 7, sajandivahetus (1).jpg| Tallinn, elamu Mulla 2 , 1927 (3).jpg| Tallinn, Rotermanni vabriku soolaladu, 1908 (3).jpg| </gallery> [[Categoria:Europa]] 4vrhg6j8c8i18gizuodi5d6kl89l35c Helsinki 0 7607 359542 358026 2018-06-09T11:28:09Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Helsinki''' (''Helsingfors'' im [[lingua svedese]]) hè a capitale di a [[Finlandia]]. Tene 642.045 abitanti (2017). == Ligami == [[File:Senate Square and Lutheran Cathedral in Helsinki.jpg|thumb|right|200px|U Domu]] * [http://www.hel.fi/ Situ istituzionale] [[Categoria:Finlandia]] 3is234mlzih2c3p5kgp95i1ztcpf61e Atene 0 7608 343403 331586 2015-05-08T20:07:09Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|mk}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Atene''' (in grecu ''Αθήνα'', traslitteratu ''Athína'') hè a capitale di a [[Grecia]]. [[File:Parthenon from west.jpg|thumb|350px|none|Atene, u Partenone]] [[Categoria:Europa]] b4xbu8fgccby4262nhcej49jbgxio0j Oslo 0 7609 126354 28354 2008-05-02T20:40:34Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Oslu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Oslu]] r447s8y5radpcrn8438zheuqd71ns0q Reykjavík 0 7610 361612 350180 2019-02-01T18:50:38Z Gerd Eichmann 13835 Image added wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Reykjavik-82-Seljavegur-2018-gje.jpg|thumb|upright=1.4|]] '''Reykjavík''' hè a capitale di l'[[Islanda]] è dinù a cità più grande. Tene 118.861 abitanti ([[2008]]). ==Da vede dinò== *[[Sigur Rós]] [[Categoria:Europa]] bxx3n9uepkz9v0g60e9tjsmak5htd8y Copenaghen 0 7611 332131 324447 2014-03-23T14:13:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nyhavn-Copenhagen.JPG|300px|right]] '''Copenaghen''' hè a capitale di a [[Danimarca]]. Tene 503.861 abitanti (2008). [[Categoria:Europa]] dj2ui8cz2geq8omkadr53huz0wzweyn Berlinu 0 7612 331686 324448 2014-03-23T14:04:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Berlinu''' </font><br />''Berlin'' |- |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Flag of Berlin.svg|130px]] |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " |[[File:Coat of arms of Berlin.svg|65px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Germania]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 10001–14199 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 13° 25' E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 52° 31' N |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 891,85 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 3 440 441 (31.03.2010) |- | [[Densità]] || align="center" | 3.820 ab./km² |} [[File:2005-10-26 Brandenburger-Tor.JPG|300px|right|Berlin]] '''Berlinu''' hè a capitale di a [[Germania]]. == Liami == * [http://www.berlin.de U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di a Germania|Berlinu]] mn77ht3bgzkv3h0vqlz275mlbe4l1me Stoccolma 0 7613 360084 355903 2018-09-06T10:11:34Z Eurohunter 3864 wikitext text/x-wiki '''Stoccolma''' hè a capitale di a [[Svezia]]. {{stub}} [[Categoria:Svezia]] 3vwqh03n4eh9kunsgrmhv35h5aupi4b Germania 0 7614 363022 359507 2019-07-15T15:47:38Z DraconicDark 15354 Updated president wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Federale di Germania |nomeUfficiale = Bundesrepublik Deutschland |linkBandiera = Flag of Germany.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Germany.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Germany.svg |motto = Einigkeit und Recht und Freiheit |mottoTraduzione = Unità è ghjustizia è libertà |lingua = [[lingua tedesca|tedescu]] |capitale = [[Berlinu]] |capitaleAbitanti = 3.431.700 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica federale]] |presidente = [[Frank-Walter Steinmeier]] |primoMinistro = [[Angela Merkel]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica tedeschi|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Elencu di i Cancellieri tedeschi|Cancellieru federale]] |indipendenza = [[18 ghjinnaghju]], [[1871]] |ingressoONU = [[18 settembre]], [[1973]] |ingressoUE = [[25 marzu]] [[1957]]. Membru fundatore |superficieTotale = 357.022,90 |superficieOrdine = 61 |superficieAcqua = 2,18 |popolazioneTotale = 82.438.000 |popolazioneAnno = 2005 |popolazioneOrdine = 13 |popolazioneDensita = 231 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 2.521.699 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 5 |PILprocapite= 30.579 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 17 |HDI= 0,932 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 21 |energia = 0,67 |tld =.de |telefono = +49 |targa = D |inno = [[Das Lied der Deutschen]] (''Il Canto dei Tedeschi''); hè cantata la terza strofa, chì comencia incù le parolle [[Einigkeit und Recht und Freiheit]] (''Unità, drittu è libertà''). |festa = [[3 uttrove]] |note = <!-- note libere --> }} A '''Ghjermania''' o '''Germania''' (influenzata da a lingua francese, talvolta ancu chjamata '''Allemagna'''/'''Alemagna''' o '''Alimagna''') hè un statu situatu in [[Europa]]. ==Da vede dinù== *[[Potsdam]] *[[Konrad Adenauer]] *[[Federicu I Barbarossa]] *[[Ernst Abbe]] *[[Adam Opel]] *[[Otto Sander]] *[[Carl von Ossietzky]] *[[Aquisgrana]] *[[Ustersbach]] {{Unione europea}} [[Categoria:Germania|!]] [[Categoria:Unioni Auropea]] 50yawbbl1aubnwwn808jxrgy6e4v4sb Grecia 0 7615 359488 351065 2018-06-06T18:27:21Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Greca |nomeUfficiale = Ελληνική Δημοκρατία |linkBandiera = Flag of Greece.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Greece.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Greece.svg |motto = Ελευθερία ή θάνατος |mottoTraduzione = Libertà o morte |lingua = [[lingua greca|grecu]] |capitale = [[Atene]] |capitaleAbitanti = 3.761.810 |capitaleAbitantiAnno = 2001 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Prokopis Pavlopoulos]] <!-- nome del presidente o capo dello stato - con o senza parentesi quadre --> |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Grecia|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Grecia|Prima Ministru]] |primoMinistro = [[Alexis Tsipras]] |indipendenza = [[25 marzu]] [[1821]] |ingressoONU = [[25 uttrove]] [[1945]] <sup>1</sup> |ingressoUE= [[1 ghjinnaghju|1° ghjinnaghju]] [[1981]] |superficieTotale = 131.940 |superficieOrdine = 94 |superficieAcqua = 0,86 |popolazioneTotale = 10.665.989 |popolazioneAnno = 2004 |popolazioneOrdine = 70 |popolazioneDensita = 82 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Euru]] |PIL= 248.509 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 37 |PILprocapite= 22.392 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 30 |HDI= 0,921 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 24 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .gr |telefono = +30 |targa = Gr |inno = [[Imnos pros tin Eleftherian]] |festa = [[25 marzu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} A '''Grecia''' hè un paese situatu in [[Europa]]. === Principale cità === [[File:Atene009.jpg|thumb|250px|right|A cità d'Atena]] E principale cità di Grecia sò: * [[Atena]] (grecu: Αθήνα, Athína) a Capitale. * [[Tessalonica]] (grecu Θεσσαλονίκη) * [[Pireu]] ([[grecu modernu]]: Πειραιάς Peiraiás o Pireás, [[grecu anticu]] / Katharevousa: Πειραιεύς Pireéfs). * [[Patrassu]] (grecu modernu: Πάτρα; grecu anticu: Πάτραι,Pátrai). * [[Peristeri]] (grecu, Περιστέρι) * [[Heraklion]] o Iraklion (grecu: Ηράκλειο). * [[Larissa]] (grecu: Λάρισα, Lárisa). * [[Kallithea]] (grecu: Καλλιθέα). * [[Calcide]] o Chalkida (grecu: Χαλκίδα, Chalkida) Tessalonica hè una cità incù guasi 1.400.000 abitanti à u Nordu di u paese. Prese u so nome da Kassandros (u ghjenneru di [[Lisandru Magnu]] è u so successore) in onore di a surella di Lisandru Thessaloniki. ==Da vede dinò== *[[Zoe Aggeliki]] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] tmyehuan35o4l0lbp1l417z2i8982r3 Islanda 0 7616 357686 357685 2017-09-15T15:54:00Z DARIO SEVERI 10718 Agg. da Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Islanda |nomeUfficiale = Lýðveldið Ísland |linkBandiera = Flag of Iceland.svg |paginaBandiera = Bandera Islandesa |linkStemma = Coat of arms of Iceland.svg |paginaStemma = Stemma Islandese |linkLocalizzazione = Europe location ISL.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua islandesa|Islandesa]] |capitale = [[Reykjavík]] |capitaleAbitanti = 119.900 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Guðni Th. Jóhannesson]] |primoMinistro = [[Johanna Siguroardottir]] |elenco capi di stato = [[Prsidenti di l'Islanda|Presidenti]] |elenco capi di governo = [[Primi ministri di l'Islanda|Primu ministru]] |indipendenza = 14 di [[ghjugnu]] 1944 da la [[Danimarca]] |ingressoONU = |ingressoUE = |superficieTotale = 102.775 |superficieOrdine = 106 |superficieAcqua = 2,7 |popolazioneTotale = 332.529 <small>(2016)</small> |popolazioneAnno = 2016 |popolazioneOrdine = 172 |popolazioneDensita = 3,2 |continente = [[Europa]] |orario = +0 UTC |valuta = Icelandic króna (ISK) |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = .is |telefono = +354 |targa = |inno = |festa = [[17 di ghjugnu]] |note = }} L' '''Islanda''' hè un paese situatu in [[Europa]]. ==Da vede dinò== *[[Sigur Rós]] {{Europa}} [[Categoria:Europa]] 8emr2c4td541mj9u2zwa5h73l9p2ea7 Norvegia 0 7617 137036 136618 2008-07-19T09:55:10Z Norrin strange 305 Reindirizzamentu à [[Nurvegia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nurvegia]] flb8sctdey6zn0xvzhqzxv7flddlyd5 Catalettu 0 7623 337356 331976 2014-09-02T04:41:23Z Rotlink 7905 fixing dead links wikitext text/x-wiki [[Image:Catalettu.JPG|thumb|right|200px|U catalettu]] U '''Catalettu''' (o '''Catralettu''') sirvia par purtà u mortu insin'à l'[[arca]] è lampà lu drentu. A parolla veni da u latinu ''catalectus''. U catalettu era fattu di legnu duru: [[castagnu]]. == Citazioni == U '''catalettu''' hè mintuvatu qualchì volta in a cultura corsa. Par asempiu: * in a canzona ''Un soffiu di libertà'' (paroli è musica di [[Ghjuvan-Paulu Poletti]]): :''Quandi u sognu d'oghje si mette in '''catalettu''''' :''Di tutte e schjavitù di tutte e to ruine.'' * in a sprissioni: ''essa in catalettu'', chì significheghja: senta si veramenti mali. Ci hè dinò un pruverbiu di [[Calabria]] chì dici: * ''U lettu hè '''catalettu'''.'' == Rifarenzi == * [http://web.archive.org/web/20060620001546/http://www.editions-dumane.com/images/T3-2.pdf Encyclopaedia Corsicae, p. 886] * [http://www.sbti.org/FRAGOMENI/proverbi%20informali.htm Proverbi bovalinesi Rachele è Michele Fragomeni] [[Categoria:Morte]] q1qhffy2uv44kcigdej4lxgorpgtbuo Template:Pagina maestra/Ultimi articuli 10 7624 362314 360272 2019-06-07T18:23:44Z Jun Misugi 295 quattru pàgine nove: Réganu, Finochju, Frìsgiula, Università di Sàssari wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Ultimi articuli'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> [[Discriminazione linguistica]] - [[Sambucu]] - [[Charles Aznavour]] - [[Ascensione]] - [[Aluetu di Sudafrica]] - [[Induisimu]] - [[India]] - [[Aleria]] - [[Scupinu]] - [[Tarrori è Fantasia]] - [[Ghjumenta di preti]] - [[Seppia]] - [[Ghjuncu marinu]] - [[San'Petru di Panicala]] - [[Scrizzula]] - [[Burra cascistretta]] - [[Scali di u rè d'Aragona]] - [[Ghjuvan Petru Gaffori]] - [[Léon Walras]] - [[Scurpionu neru]] - [[Nannara]] - [[Cardalina]] - [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] - [[Tafonu di u Cumpuleddu]] - [[Museu d'Aleria]] - [[Vechju marinu]] - [[Stella tramuntana]] - [[Torra di a Parata]] - [[Lepru corsu]] - [[Sempre Vivu (sinema)|Sempre vivu]] - [[Curu]] - [[Mari Tirrenu]] - [[Un pezzu di petra nera]] - [[Passerottu]] - [[Ventu in Corsica]] - [[Arburi di Ghjuda]] - [[Margonu]] - [[Munimentu di a Terra Sacra in Vignola]] - [[Cignali]] - [[Acula marina corsa]] - [[Acula marina]] - [[Pavonu corsu]] - [[Michael J. Fox]] - [[Isulottu di Gargalu]] - [[Acula codibianca]] - [[Filetta sischese]] - [[Ditonu (Bonifaziu)]] - [[Lavu di Crena]] - [[Wapedia]] - [[Sprissioni corsi]] - [[Ruzunu]] - [[Alpana]] - [[Carlu Bonaparte]] - [[Paulina Bonaparte]] - [[Meridiana]] - [[Pichjarina]] - [[Tiadoru di Neuhoff]] - [[Taravu (fiumu)]] - [[Altore barbutu]] - [[Ufridi neru]] - [[Ciuvodda (tipugrafia)]] - [[Sambula]] - [[Puppusgiula]] - [[Catinacciu di Sartè]] - [[Acertulone]] - [[Torra d'Erbalunga]] - [[Alchimia]] - [[Cuccuruzzu]] - [[Cuppulata d'Hermann]] - [[Ferula]] - [[Etruschi]] - [[Capraia Isula]] - [[Alzachena]] - [[Gadduresu]] - [[Pilonu]] - [[Cuccu]] - [[Paglia Orba]] - [[Viaghju in Ascu]] - [[Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina]] - [[Ponziu Pilatu]] - [[Fica fiurunaghja|a Fica fiurunaghja]] - [[Capitala (fenu)]] - [[Frati è a Sora|u Frati è a Sora]] - [[Ugu Francescu Peretti della Rocca]] - [[A Pian' d'Avretu]] - [[Marcu Biancarelli]] - [[Malmignattu]] - [[Farfalla ferulaghja]] - [[Farfalla finuchjaghja]] - [[Réganu]] - [[Finochju]] - [[Frìsgiula]] - [[Unibessiddài di Sàssari]] - </div> </div> 5oo0hf8ybnw9dvx68hrqyku25fnte41 Piobu (genaru) 0 7626 363650 360056 2019-09-30T05:50:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U piobbu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Poplar.jpg|250px|U [[piopu (spezia)|piopu]]]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Populus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Salicaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[populus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Alnus glutinosa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Populus_Tremula_20060604.jpg|250px|A [[tremula]]]] |----- |} U '''piobu''' (o [[piopu (generu)|piobbu o piopu]]) ([[populus]]) hè un tipu d'arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Salicaceae]]. U nomu latinu di u piobbu, ''Populus'' significheghja 'populu'' in latinu, parchì i piobi erani piantati da i Rumani in i loca publichi. U genaru ''populus'' cumprendi 35 spezii di i rigioni temperati è fretti di l'emisferu nordu. == Ecunumia == U legnu di u piobu hè biancu, lighjeru, tennaru, abbastanza resistenti. Hè faciuli da incuddà, da tigna è da pigna. Inveci, hè difficiuli da sigà. == Sistematica == U genaru ''populus'' hè divisu in cinqui sizioni : * ''Populus'' sizioni ''Populus'' ** ''Populus tremula'': in [[Auropa]] è in u Nordu di l'Asia. ** ''Populus tremuloides'': in America di u Nordu. ** ''Populus grandidentata'' ** ''Populus adenopoda'' : in Asia di l'Estu. ** ''Populus sieboldii'' : in Asia di l'Estu. ** ''Populus alba'' : l'[[Albaru]] o [[Piobu biancu]]. Da u Sudu di l'Auropa à l'Asia Cintrali. * ''Populus'' sizioni ''Aegiros'' - u piobu neru. America di u Nordu, [[Auropa]], Asia di l'Uvestu ** ''Populus nigra'' : u [[Piobu neru]], in [[Auropa]]. ** ''Populus deltoides'' ** ''Populus fremontii'' * ''Populus'' sizioni ''Tacamahaca'' : in America di u Nordu, [[Asia]] ** ''Populus angustifolia'' ** ''Populus balsamifera'' : in America di u Nordu. ** ''Populus trichocarpa'' ** ''Populus laurifolia'' : in Asia Cintrali. ** ''Populus simonii'' : in u piobu di Simon. ** ''Populus maximowiczii'' : u piobu di Maximowicz. * ''Populus'' sizioni ''Leucoides'' ** ''Populus heterophylla'' ** ''Populus lasiocarpa'' : in Asia di l'Estu. ** ''Populus wilsonii'' : u piobu di Wilson, in Asia di l'Estu. * ''Populus'' sizioni ''Turanga'' ** ''Populus euphratica'' : u piobu di l'Euphrates, in u Suduvestu di l'Asia. ** ''Populus ilicifolia'' : u piobu di u fiumu Tana, in Africa di l'Estu. == In Corsica == Esistini in [[Corsica]] parechji spezii di [[piobu]]: * a [[tremula]] * l'[[albaru]] * u [[piopu (spezia)]] == Tuponimia == U piobbu o piopu è un' tuponimu assai in l'usanza corsa; Per esempiu u nome di i paese di Piubetta o Piubbeta signifighegjja logu alberatu di piopi. Ci o parechje fiume o vadelli di i piobbi. Per veru u piopu isulanu e cummunu pare esse a tremula.. == Da veda dinò == * u [[piobu (spezia)]]: [[Populus nigra]] * u piopu biancu o [[albaru]]: [[Populus alba]] * a [[tremula]]: [[Populus tremula]] == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francesu) [[Categoria:Salicaceae]] aagvtt53bjkr9mwll6hzuog5mirat80 Populus 0 7629 74849 28443 2007-05-01T09:53:56Z Img 21 Redirecting to [[Piobu (genaru)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piobu (genaru)]] 8nfqpnej0vbzzb1ht2v7reqix5d0mi9 Stachys 0 7635 334472 328040 2014-03-23T15:00:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Stachys}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Stachys glutinosa.JPG|250px|Ophrys lutea]] | caption = ''Stachys glutinosa''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plant]]ae}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Lamiales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Lamiaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Stachys]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Stachys byzantinia2.jpg|250px]] | caption = ''Stachys byzantina''}} {{Taxobox_end}} '''Stachys''' hè un genaru di pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Lamiaceae]]. Esistini circa 300 spezii di ''Stachys'', chì si trovani in tutti i cuntinenti, fora di l' [[Oceania]]. == Spezii cumuni == I spezii più cumuni di ''stachys'' sò: * ''[[Stachys affinis]]'' Bunge * ''Stachys albereana'' Neyraut & Debeaux * ''Stachys alopecuros'' (L.) Benth. * ''Stachys alpina'' L. * ''Stachys annua'' (L.) L. * ''Stachys arvensis'' (L.) L. * ''Stachys atherocalyx'' K.Koch * ''Stachys brachyclada'' Noe ex Coss. * ''[[Stachys byzantina]]'' K.Koch * ''[[Stachys corsica]]'' Pers. * ''Stachys cretica'' L. * ''Stachys decumbens'' Benth. * ''Stachys germanica'' L. * ''Stachys glutinosa'' L. - [[Arba strega]] * ''Stachys heraclea'' All. * ''Stachys macrantha'' (K. Koch) Stearn * ''Stachys marrubiifolia'' Viv. * ''Stachys monieri'' (Gouan) P.W.Ball * ''Stachys ocymastrum'' (L.) Briq. * ''[[Stachys officinalis]]'' (L.) Trévis. * ''Stachys palustris'' L. - * ''Stachys pradica'' (Zanted.) Greuter & Pignatti * ''Stachys recta'' L. * ''[[Stachys riederi]]'' * ''[[Stachys sylvatica]]'' L. - * ''Stachys tenuifolia'' Willd. == Da veda dinò == * l'[[Arba strega]] [[Categoria:Lamiaceae]] 4xdqtqnhimqzf35xu31r24yybuvyg2m Arba strega 0 7636 28485 2006-08-16T15:32:26Z 83.201.134.132 Redirecting to [[Erba strega]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba strega]] kkcxl7gsdmanqrnid1atz5d3il7fb7j Wikipedia:Da traducia 4 7637 28516 28515 2006-08-19T15:09:27Z Img 21 wikitext text/x-wiki navigation: '''navigazione/i''' * Main Page: '''Pagine/a maestra''' * Community portal: '''Purtone/u di a cumunità''' * Current events: '''I nuvità''' * Recent changes: '''Ultimi cambiamenti''' * Random page: '''Una pagine/a à l'azardu''' * Help: '''Aiutu''' * Donations: '''Dunazione/i''' search: '''ricerca''' toolbox: '''strumenti''' * What links here: '''Ligami versu issa pagine/a''' * Related changes: '''Cambiamenti culligati''' * Upload file: '''Incaricà un schedariu''' * Special pages: '''Pagine/i spiciale/i''' * Printable version: '''Versione/i da stampà''' * Permanent link: '''Ligami permanenti''' in other languages: '''in altre/i lingue/i''' sd05sp58mvzr5c2exco8rg211w1s0km Montecatini Terme 0 7644 333500 324458 2014-03-23T14:40:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Montecatini Terme''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 20024 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Montecatini Terme''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Montecatini_Terme-Stemma.png|100px|right|none| Montecatini Terme]]<br /> |- | cumuna | Montecatini Terme |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Monecatini Terme |- | codice postale | 51016 |- | lungitudine | 46° 10' 0'' E |- | latitudine | 43° 56' 0'' N |- | altitudine | 29 metri |- | superficia | 17 km² |- | populazione | 20.024 |- | dinsità | 1178 ab./km² |- | nome abitanti | montecatinesi |- |} [[File:Montecatini terme01.jpg|200px|right|thumb|Borgu]] == Riferimenti == == Liami == * [http://www.montecatiniweb.com/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] s90fccha6jum8et8ni8yd6ofqw77kst Sinope 0 7645 334414 327965 2014-03-23T14:59:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Sinope''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1914 (scupridore Seth B. Nicholson). Sinope ùn pussedi micca atmosfera. {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] n7nlzz3ooi6u0i0w13z22pma0rzv12z Pistacia lentiscus 0 7648 28561 2006-08-22T17:19:33Z 86.194.110.68 Redirecting to [[Listincu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[listincu]] 40es2mn8oaw7ja2mbu95yizge4eh5je Lustincu 0 7649 28568 2006-08-22T17:46:24Z 86.194.110.68 Redirecting to [[Listincu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[listincu]] 40es2mn8oaw7ja2mbu95yizge4eh5je Ferula 0 7652 362078 362077 2019-04-29T19:21:31Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:1D49:169D:17EA:8340 /* Lessiculugia */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ferula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ferula communis.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Ferula communis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Apiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apiaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Ferula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ferula communis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ferula communis03.jpg|250px|A ferula]] |----- |} [[File:Ferula communis MHNT.BOT.2008.1.11.jpg|thumb|''Ferula communis'']] A '''ferula''' (''[[Ferula communis]]'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Apiaceae]]. Hè prisenti da u cantu di u mari insin'à 400 metri. Si scontra à spessu à u cantu di i stradona, o in i loca ind'eddu ci hè statu in incendiu. Hè una pianta chì teni i casci. I foglii sò simplici è triangulari. A ferula hè alta 2 à 4 metri. Fiurisci da [[aprili]] à [[ghjugnu]]. A ferula s'assumiglia à parechji pianti, com'è: * u [[finochju]], ma a ferula hè più maiori * accadi dinò chì a ferula fussi cunfusa incù a [[cicuta]], chì hè alta un metru o dui. * a ferula pò essa cunfusa dinò ancu a [[finochja]]: ''Peucedanum paniculatum'', una pianta endemica di Corsica è alta sin'à 1,20 metru. A ferula t'hà una [[radica]] mori longa è soda ed hè difficiuli à scalzà. Hè una pianta tossica, vilanosa. À tempi antichi, a ferula era usata da i stitutori o da i parenti par pichjà annantu à i diti o i mani di i sculari è di i ziteddi. == In Corsica == [[File:Riesenfenchel.JPG|left|200px]] A ferula cumuna hè prisenti in [[Corsica]]. Si trova in piaghja. Ma esisti dinò in i circondi di [[Bonifaziu]] un antra spezia di ferula: a [[ferula d'Arrigoni]]. A ferula hè ancu chjamata: a [[ferla]] (in u [[Fiumorbu]]) o a [[vezza]] (in [[Balagna]]). A ferula hè periculosa è vilanosa pà u bistiamu, chì faci scuncià i pecuri o i vacchi, è ancu i [[cavaddu|cavaddi]] è i [[porcu|porchi]]. I pò ancu fà more. U principiu attivu hè a ferulosida, ch'impedisce u sangue di coagulà. Si po curà cù a vitamina K in certi casi. Par quissa i pastori tagliani a ferula o a sradicheghjani in i pascuri. Hè à a fini di l'istatina chì a ferula hè più tossica, quandu edda secca è tandu, ci hè u risicu chì i bestii a manghjessini. === U legnu === U legnu di a ferula era usatu à spessu. U legnu di a ferula, quand'eddu hè seccu, diventa duru duru ma ferma lebbiu. 'Ssu legnu era adupratu par esempiu, una volta smizatu, par arrutà i forbici, i culteddi o i rasoghji. In [[Pasqua]], era di tradizioni d'usà a ferula secca par trascinà u focu sacru. U focu era biniditu da u preti in piazza di ghjesgia è dopu à a cirimonia, ognunu si purtava u focu sacru in casa soia par via di a ferula accesa. === A sbarabattula firulaghja === [[File:Papilio hospiton MHNT CUT 2013 3 10 Bigorno male Dorsal.jpg|left|150px]] A [[Sbarabattula firulaghja]] ([[Papilio hospiton]]) hè una sbarabattula endemica di a Corsica è a Sardegna. Hè una spezia d'impurtanza mundiali, ed hè prutettu da a cunvinzioni internaziunali di Washington pa i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. A sbarabattula firulaghja hè assuciata à spessu incù a ferula, apposta chì u brugu si nutrisci di ferula pà u più (ma dinò d'altri pianti com'è a [[ruta]], o a [[pastinaccia]]). A sbarabattula firulaghja s'assumiglia mori à un'antra spezia di sbarabattula: a [[sbarabattula finuchjaghja]], ma quidda hè assuciata incù u [[finochju]]. ==Lessiculugia== A ferula hè ancu chjamata in corsu a ''ferla'' o a ''finochja'' (per via di a sumiglianza incù u [[finochju]]). ==Da vede dinò== *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] == Liami == * [http://mimoriavvene.corsicamessageri.org/pharma/nomen/histo.htm?d=ph_ferul_c A ferula - Mimoria di l'avvene] == Da veda dinò == * a [[ferula (genaru)|ferula]]: u genaru * a [[ferula d'Arrigoni]] * a [[Farfalla ferulaghja]] * a [[flora di Corsica]] * a [[Sbarabattula firulaghja]] ([[Papilio hospiton]]) {{c}} [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 1kt31bcli568j377akr5oaa13lrtsxr Mela cutona 0 7653 364227 333419 2019-10-03T11:20:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Cydonia.jpg|thumb|250px|right|I meli cutoni annantu à l'arburu]] [[Image:Quince.jpg|thumb|250px|right|Una mela cutona]] A '''mela cutona''' (o [[mela cutogna]]) (o '''[[mela cutone]]''') hè u [[fruttu]] di a [[mela cutona (arburi)|mela cutona (l'arburu)]]. A mela cutona t'hà una forma chì s'assumiglia à quidda d'un [[peru]]. == Produzzioni == {| border="1" cellpadding="3" cellspacing="0" align="center" |----- | colspan="6" align="center" bgcolor=#DDFFDD | '''Produzzioni in tonni. Sciffri 2003-2004'''<br /> <small>Dati di a FAOSTAT ([[Organisazioni di i Nazioni Uniti pa l'alimantazioni è l'agricultura|FAO]])</small> |----- | [[Turchia]]||105000||27 %||105000||28 % |------ | [[China]]||90000||24 %||90000||24 % |------ | [[Maroccu]]||28000||7 %||28000||7 % |------ | [[Argintina]]||26000||7 %||26000||7 % |------ | [[Iranu]]||25000||7 %||25000||7 % |------ | [[Serbia è Montinegru]]||10400||3 %||10400||3 % |------ | [[Uruguay]]||9500||2 %||9500||2 % |------ | Altri stati ||87962||23 %||87485||23 % |----- | '''Tutali'''||'''381862'''||100 %||'''381385'''||100 % |} {{c}} [[Categoria:Fruttu]] evp5pay7399nj2hqf8kvw62c8154fu5 Mela cutone 0 7654 28692 2006-08-30T17:43:36Z 83.201.195.95 Redirecting to [[Mela cutona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mela cutona]] 0023f5p3ryaaq9j7jyq3kuz2dv11z55 Aghjone (Apis) 0 7728 350957 29033 2015-07-09T17:28:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''aghjone''' (o '''[[aghjonu (Apis)|aghjonu]]''') hè u masciu di l'[[abba]]. Hè più maiori chè l'abba femina. L'aghjone ùn pugne micca. More dopu à l'accupiamentu o dopu à esse statu cacciatu fora di u [[bugnu]]. == Riferenze == == Ligami == == Da vede dinù == * [[Aghjone]]: u [[paese]] * u [[mele]] * u [[bugnu]] {{c}} 9hs3mlwpy1kqx3t1pib72jy8zqczx49 Aghjonu (Apis) 0 7729 29027 2006-09-02T18:38:43Z 86.200.226.91 Redirecting to [[Aghjone (Apis)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aghjone (Apis)]] 3ui2gamugrqkixrgmsrk2ussh3tp8pj Apa 0 7730 351265 347087 2015-07-16T13:37:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'apa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Weiselnaepfchen 29a-Detail.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Aquila chrysaetos |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Hymenoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apidae]]'' |----- | Generu | ''[[Apis]]'' |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Bee_mid_air.jpg|250px]] |----- |} L''''Apa''' (o [[abba]]) (''Apis'') hè un generu d'[[insettu]] suciale, chì face parte di a famiglia di l'[[Apidae]]. == Sistematica == U generu ''Apis'' cumprende quattru spezie : * [[Apis mellifera]] (1758), o [[Apis mellifica]] (1761) : originaria d'[[Europa]] è d'[[Africa]], hè stata introdutta in altri [[cuntinenti]] cum'è l'[[America]] è l'[[Australia]]. Hè a spezia principale chì hè allevata per a produzzione di [[mele]]. * Apis cerana : in [[Asia]] * Apis dorsata * Apis florea [[Categoria:Apidae]] == Citazione == Accade chì l'apa fussi mintuvata in a cultura è a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in a buccata: ''esse in apa''. * in u pruverbiu: ''À chì hà mangnatu u [[meli]] t'hà l'abba in capu''. {{c}} [[Categoria:Insettu]] 71jt5pz2dk8bruq4huf7y7exgsu7gdk Virdulina 0 7731 360268 335032 2018-10-01T20:03:20Z Binlou 14356 Carduelis→Chloris wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A virdulina}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Carduelis chloris 8 (Marek Szczepanek).jpg|250px|]] | caption = ''Chloris chloris}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Fringillidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Chloris]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''C. chloris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Chloris chloris| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Carduelis_chloris_6_%28Marek_Szczepanek%29.jpg|250px]] | caption = ''A virdulina (femina)}} {{Taxobox_end}} [[File:Chloris chloris chloris MHNT 223 Gouvieux.jpg|thumb|virdulina]] A '''virdulina''' (o [[virdone]]) ([[Carduelis chloris|Chloris chloris]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fringillidae]]. == In Corsica == Hè prisenti in tutta a [[Corsica]]. A virdulina stà piuttostu accantu à u litturali, ma hè stata ussirvata dinò in muntagna, in particulari versu u [[Cuscionu]] o a [[Ristonica]]. A '''virdulina''' hè ancu chjamata in corsu: u [[giallone]], u [[verdunchjinu]]. == Citazioni == A virdulina hè stata mintuvata calchì volta in a littreratura corsa. Par asempiu in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: *: ''La '''virdulina''' hè alegra è zimpineghja'' : ''Sfringuiddeghja lu [[pincionu]],'' : ''È la [[quaglia]] squacquareghja:'' : ''Tù la senti a [[capinera]] !'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Avifauna di Corsica]] kownmlknyr5xp4h4j66lja5cwx1fjba Carduelis chloris 0 7732 29039 2006-09-02T20:52:08Z 83.201.0.148 Redirecting to [[Virdulina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Virdulina]] focx0pbh4jk64ozym1bx8beo1wf25uw Virdone 0 7733 29046 2006-09-02T21:01:24Z 83.201.0.148 Redirecting to [[Virdulina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Virdulina]] focx0pbh4jk64ozym1bx8beo1wf25uw Giallone 0 7734 29075 2006-09-05T19:22:12Z 86.200.96.245 Redirecting to [[Virdulina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Virdulina]] focx0pbh4jk64ozym1bx8beo1wf25uw Verdunchjinu 0 7735 29076 2006-09-05T19:22:25Z 86.200.96.245 Redirecting to [[Virdulina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Virdulina]] focx0pbh4jk64ozym1bx8beo1wf25uw Roglianu 0 7736 29108 2006-09-06T09:40:34Z 150.237.47.3 Redirecting to [[Ruglianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ruglianu]] fmbd73kajgx813qj76o111sjugjozp6 Cervu di Corsica 0 7737 29133 2006-09-06T19:44:49Z 81.251.250.134 Redirecting to [[Cervus elaphus corsicanus]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cervus elaphus corsicanus]] lbytbg1wcq2t3gal2wkac61xzqeypnv Massarosa 0 7738 333402 324454 2014-03-23T14:38:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Massarosa''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Lucca]]. Teni 21.000 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Massarosa''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br> |- | cumuna | Massarosa |- |statu |Italia |- | pruvincia | Lucca |- | nome officiale | Massarosa |- | codice postale | 55054 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 10 metri |- | superficia | 68 km² |- | populazione | 21000 |- | densità | ab./km² |- | nome abitanti | massarosesi |- |} == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.massarosa.lu.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] jcj62guram0jggqywp7oxps7aeqkt5h Merula 0 7739 343406 333428 2015-05-08T20:07:14Z Magioladitis 2824 /* Da veda dinò */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Turdus merula}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Kos Turdus merulaRB.jpg|250px|]] | caption = ''U masciu di a merula}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Turdidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Turdus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''T. merula'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Turdus merula| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:turdus merula.jpg|250px]] | caption = ''A femina di a merula}} {{Taxobox_end}} A '''merula''' (o u [[merulu]]) (''[[Turdus merula]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Turdidae]]. U nomu veni da a parola latina ''merula''. A spezia si carattarizeghja pa un impurtantu dimurfisimu sissuali. In effettu, u masciu hè neru è bizzichigiaddu. Inveci a femina hè bruna scura è bizzichibruna. == In Corsica == A '''mèrula''' hè cumuna in [[Corsica]]. Nurmalamenti, a merula ùn hè ca di passaghju in Corsica. Ma suventi, ci hè calchiaduna chì si ferma: sò i meruli casani. == Citazioni == A merula hè mintuvata calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: * in a canzona ''Guai'' di [[Petru Rocca]]: :''Altagne è falchi trizinati'' :''Di '''merule''' ùn facenu restu.'' * ''A '''merula''''' hè una canzona di [[Canta u populu corsu]] * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''Friscia u fiulanciu, arieghja eppò fighjula:'' :''U tordu zirla è a '''merula''' zifula;'' == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html A caccia in Corsica, [[Arnestu Papi]], 1987, [[Adecec]]] * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Jajka.JPG|L'ova in u nidu Image:Sg fexx 19.JPG|I piulacona in u nidu Image:Amselkueken.jpg|I piulacona Image:Weiße Amsel Flug.jpg|Merle leucismo </gallery> == Liami == == Da veda dinò == * a [[merula turchina]] * a [[merula (pesciu)|merula]]: hè dinò u nomu d'un pesciu di mari ([[labrus merula]]) * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Turdidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 2tey0w2mva1sq2cdkoridleolthk3ls Turdus merula 0 7740 29196 2006-09-08T13:42:48Z 81.251.103.136 Redirecting to [[Merula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Merula]] 8c8umx42y1acvcxs3nbt1zzvges4tzw Moscù 0 7741 358854 350008 2018-03-08T22:47:17Z 86.198.235.52 Si deve cambià ancu u titulu in Moscova. "Moscù" un hè chè a parolla francese trascritta cun a grammatica corsa wikitext text/x-wiki '''Moscova''' (in [[Russia|russiu]] Москва, « moskva ») hé a capitala di a Federazione di [[Russia]] é, nanzu à quessa, di l'URSS. Ghjé una cità di 11 millioni d'abitanti ind'à piaghja di bordu di [[fiume]] [[Moskova]]. Moscù hé una di e tre piu grande ville d'[[Auropa]]. U centru storicu di a cità hé nant'una muntagna sopru à u latu mancu di a Moskova induve si trova dinò oghje u Kremlin é a famosa Piazza Rossa. [[File:St Basils Cathedral-500px.jpg|thumb|left|300px|none|Mosca.]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Podolsk]] [[Categoria:Russia]] d9eayfsbtw5b6g3vapi2hdsdso1wtbj Capannoli 0 7743 355165 343126 2016-09-21T14:15:32Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (it) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Capannoli | blasone=Capannoli-Stemma.png | nomeOfficiale=Capannoli | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=35 | latitudineSeconde=24 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=40 | lungitudineSeconde=11 | altitudine=51 | superficia=22,69 | pupulazione=6.145 | densita=270,8 | merre=Filippo Fatticcioni | posta=56033 | telefunu=0587 | istat=050005 | abitanti=Capannolesi | patrone= | festa=[[24 d'aostu]] | situ=http://www.comune.capannoli.pisa.it/ }} '''Capannoli''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. == Cumune in cunfina == [[Lari]], [[Palaia]], [[Peccioli]], [[Ponsacco]], [[Pontedera]], [[Terricciola]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] 1420mz37bjmw2v5d5v3fnfkc31a9xbi Aoede 0 7744 351263 331504 2015-07-16T13:35:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Aoede''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u [[2003]] (scupritore [[Scott S. Sheppard]]). Aoede ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] ewmd86f9cj84hu9fsgk0x0h1lp65v41 Arburi di Corsica 0 7746 89862 74925 2007-08-29T19:36:21Z 90.42.125.21 wikitext text/x-wiki == Rifarenzi == == Liami == == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Fraxinus_ornus2.JPG|U [[frassu]] Image:Salix purpurea purpurea.JPG|A [[vetriccia]] Image:Olea europaea syklvestirs (uddastru).JPG|L'[[Ugliastru (arburu)|ugliastru]] Image:Pinus_nigra_subsp._laricio.jpg|U [[lariciu]] Image:Rom_circo_maximo_01.jpg|U [[pinu granatu]] Image:Abies_alba1.jpg|U [[ghjallicu]] Image:Quercus_ilex_rotundifolia.jpg|A [[leccia]] Image:Quercus_suber3.JPG|A [[suvara]] Image:Alnus_glutinosa_007.jpg|L'[[alzu]] Image:Urueña almendro1 lou.jpg|L'[[amandulu]] Image:Alnus-cordata-habitat.JPG|U [[piralzu]] Image:Populus alba2.JPG|L'[[albaru]] </gallery> {{c-supranu}} crylmliivcx79vqyzvqie7jjmqaaeau Fiori di Corsica 0 7747 164363 111975 2009-04-03T08:00:35Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Reichardia_picroides.jpg]] has been replaced by [[:Image:Starr_050225-4554_Reichardia_picroides.jpg]] by administrator [[:commons:User:Finnrind]]: ''exact, or scaled-down duplicate''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki == Rifarenzi == == Liami == * [[User:Corneliae]] == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Grote klaproos zwarte vlekken Papaver rhoeas.jpg|U [[fiori di spusedda]] Image:Vicia_cracca_2.jpg|A [[falcinedda]] Image:Malva sylvestris - flower.JPG|A [[malma]] Image:Muscari_comosum.jpg|U [[purrionu]] Image:Stachys glutinosa flower.JPG|L'[[arba strega]] Image:Daucus carota2.JPG|U [[rundonu]] Image:Fiore 006.jpg|A [[sammula]] Image:Crocus corsicus.jpg|U [[zafranu corsu]] Image:Ophrys holserica 01.jpg|A [[mosca cavaddina]] Image:Eryngium-maritimum-close.JPG|U [[cardu marinu]] Image:Hypericum-hircinum-flowers.JPG|L'[[arba bicchina]] Image:Inula viscosa flowers.jpg|A [[pecita]] Image:Globularia alypum.jpg|L'[[arba pughjola]] Image:Sonchus oleraceus 2005-03-15.jpg|U [[lattaghjolu]] Image:Oenanthe crocata2.jpg|L'[[ochjigrisgiu]] Image:Lavandula stoechas.jpg|U [[piumbonu]] Image:Glebionis segetum01.jpg|U [[balculu]] Image:Portulaca oleracea g1.jpg|L'[[arba fratesca]] Image:Muchju fiori.jpg|U [[muchju biancu]] Image:Starr_050225-4554_Reichardia_picroides.jpg|A [[lattaredda]] Image:Sedum cepaea1.jpg|L'[[arba di l'Ascinzioni]] Image:Solanum nigrum fruit black.jpg|U [[cinnaronu]] Image:Saponaria-officinalis-flower.jpg|U [[sciuppuleddu]] </gallery> {{c}} qsb6hih8s5w2me0ga8x8d9p37cf5x8r Purrionu 0 7748 29381 2006-09-13T16:49:54Z 86.194.109.126 Redirecting to [[Purrione]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Purrione]] dz2tzhki8qkxejrxdl9qwi19jv7gsch Comano 0 7749 332123 324462 2014-03-23T14:13:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Comano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Comano-Stemma.png|200px|right|none| Europa]]<br /> |- | cumuna | Comano / Coman |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Comano |- | codice postale | 54015 |- | lungitudine | 10° 8′ 0′′ E |- | latitudine | 44° 17′ 0′′ N |- | altitudine | 530 metri |- | superficia | 54 km² |- | populazione | 793 |- | densità | 15 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} '''Comano''' (corsu Comanu) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. . Teni 793 abitanti == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] koxc6ib2y1yagkthmqpplz21a5cd4hu Pieve a Nievole 0 7750 333899 324464 2014-03-23T14:48:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Pieve a Nievole''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Pieve_a_Nievole-Stemma.png|100px|right|none| Europa]]<br> |- | cumuna | Pieve a Nievole |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Pieve a Nievole |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 28 metri |- | superficia | 12 km² |- | populazione | 9077 |- | dinsità | 756 ab./km² |- | nome abitanti | pievarini |- |} '''Pieve a Nievole''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 9077 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.pieve-a-nievole.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] lmf0nfp4lavg50w28c095xm808rjqgm Uzzano 0 7751 334929 324465 2014-03-23T15:09:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Uzzano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Uzzano-Stemma.svg|100px|right|none| Uzzano]]<br> |- | cumuna | Uzzano |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Uzzano |- | codice postale | 51010 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 50 metri |- | superficia | 7 km² |- | populazione | 5019 |- | dinsità | 717 ab./km² |- | nome abitanti | uzzanesi |- |} '''Uzzano''' (corsu 'Uzzanu') hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Pistoia]]. Teni 5.019 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.uzanto.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 0i8qo1ldvj5a8mcct0q46q3v2tg6q1e Zeri (Toscana) 0 7752 335113 324467 2014-03-23T15:13:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Massa''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 1382 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Zeri''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br> |- | cumuna | Zeri |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Zeri |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 708 metri |- | superficia | 73 km² |- | populazione | 1382 |- | dinsità | 19 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ceikwsa2168bwlkayciurrionuvp82k Template:Disambig 10 7754 353402 351502 2016-03-15T11:50:37Z Superchilum 9706 + magic word for disambiguation items wikitext text/x-wiki <div class="notice metadata" id="disambig"> {| |style="vertical-align:middle;"|[[Image:Disambig.svg|40px]] |style="vertical-align:middle;"|''Issa pàgina hè una pàgina di disambiguazioni. Una lista d'artìculi assuciati incù listessu tìtulu: '' |} </div><noinclude> </noinclude> <includeonly> [[Categoria:Disambiguazione]] __DISAMBIG__ </includeonly> 43zf7v2uy6okwy93hrtrgj2588oqmi6 Larciano 0 7756 332988 324469 2014-03-23T14:30:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Larciano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Larciano-Stemma.png|100px|right|none| Larciano]]<br> |- | cumuna | Larciano (corsu Larcianu) |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Larciano |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 50 metri |- | superficia | 24 km² |- | populazione | 6004 |- | dinsità | ab./km² |- | nome abitanti | larcianesi |- |} '''Larciano''' (corsu Larcianu) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Teni 6004 abitanti. == Liami == *[http://www.comune.larciano.pt.it U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] em8vlvalszhty9l8kwkd6uaz7q7njqk Pettirossu 0 7760 343408 333868 2015-05-08T20:07:19Z Magioladitis 2824 /* Da veda dinò */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|he}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U pettirossu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:ErithacusRubecula.jpg|250px|]] | caption = ''Erithacus rubecula}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Muscicapidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Erithacus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''E. rubecula'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Erithacus rubecula| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:European Robin aka.jpg|250px]] | caption = ''U pettirossu''}} {{Taxobox_end}} [[File:Erithacus rubecula whiterbyi Hartert, E, 1910 232 HdB Ouarsenis Algérie.jpg‎|thumb|'' Erithacus rubecula '']] U '''pettirossu''' (o [[pettirussu]]) ([[Erithacus rubecula]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Muscicapidae]]. U nomu corsu veni da u fattu ca u culori di u so pettu hè russicciu. U pettirossu pò campà sin'à 13 anni. Ùn ci hè guasi micca dismurfisimu sissuali, è u masciu è a femina sò guasi listessi. == In Corsica == U pettirossu hè cumunu è prisenti tuttu l'annu in [[Corsica]]. == Citazioni == U pettirossu hè statu mintuvatu calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''U pettirossu hà invidia dlu fringueddu :'' :''Annantu à l'olmu, vicinu à u Valdareddu :'' :''Unu canta è l'altru canta,'' :''Si sò dati lu dueddu:'' * in a canzona ''A morte di u pettirossu'' d'[[Antone Ciosi]] * in a canzona ''U pettirussu'' intarpritata da [[Surghjenti (cantu)|I Surghjenti]] * in a puisia ''L'ortu di ziu'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Cù l’inguernu, un pettirussu,'' :''Da ziu staia vicinu,'' :''Li saltaia guasgi addossu,'' :''Quandu vangaia un sulcinu,'' :''È sì ziu li parlaia,'' :''L’acidduchju chjuchjulaia…'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], ''U pettirussu'', ill. Lucia Thiers, Albiana, 2003 * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Literatura == Pettirossu era u cugnome di u scrivanu corsu [[Tomasu Peretti]]. == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Muscicapidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] m68hvvl4xojdwijuwwr4gvkk42bizj3 Pettirussu 0 7761 29561 2006-09-22T13:18:59Z 81.251.101.7 Redirecting to [[Pettirossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pettirossu]] h6rb3aay82nd9gbe5xjchfx80t4uwc5 Erithacus rubecula 0 7762 29562 2006-09-22T13:19:16Z 81.251.101.7 Redirecting to [[Pettirossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pettirossu]] h6rb3aay82nd9gbe5xjchfx80t4uwc5 Cardalina 0 7765 331909 324471 2014-03-23T14:08:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cardalina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Carduelishembrabebiendo.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Carduelis carduelis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fringillidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Carduelis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Carduelis carduelis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Carduelis carduelis1.jpg|300px]] |----- |} [[File:Stieglitzgelege.jpg|left|thumb|250px|U nidu di a cardalina incù l'ova]] A '''cardalina''' (o [[cardellina]]) ([[Carduelis carduelis]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fringillidae]]. A cardalina campa sin'à 14 anni. Si piaci in i loca ind'eddu ci hè u [[cardu]], chì li piaci à manghjà ni u fiori. U so nomu in corsu veni da quì. L'adultu hè facciatu rossu, biancu è neru. U spinu hè brunu. A coda hè nera. L'ali sò neri incù una striscia giadda. Ci hè pocu dismurfisimu sissuali ed hè difficiuli di fà a diffarenza trà u masciu è a femina. Ma ci hè più mori culori ind'è u masciu. A cardalina adulta hè longa 12 cm è pesa da 14 à 19 grammi. L'aparatura alara hè circa 20-25 cm. A cardalina t'hà dinò u bizzicu pinzutu è a coda furcata. A cardalina campa circa dodici anni. Si piaci in i loca cultivati. Ma toccu u [[vaghjimu]], cerca piuttostu i canti di i stradona. Si trova a cardalina in l'[[Auropa]] ma dinò in tuttu l'ariali di u [[Mari Tarraniu]], in u Mediu Urienti ma dinò in [[Asia]]. A cardalina hè ancu stata introdutta in parechji paesi, com'è l'[[Australia]], a [[Nuvella Zelanda]] è u [[Brasili]]. == In Corsica == A cardalina hè cumuna è prisenti tuttu l'annu in [[Corsica]]. Ci hè in Corsica una spezia endemica di cardalina, chì u so nomu scentificu hè: ''[[Carduelis carduelis tsuchii]]''. 'Ssa spezia di cardalina hà un bizzicu più finu. Hè endemica di a Corsica, di a [[Sardegna]], di a [[Cicilia]] è di l'Isula d'[[Elba]]. Quand'è l'[[inguernu]] s'avvicina, d'uttrovi o di nuvembri, certi cardalini chì sò arrighjunati si fermani in Corsica, inveci d'altri cardalini si tramutani in Africa di u Nordu i in iSpagna. == Citazioni == A cardalina hè mintuvata à spessu in a cultura è u cantu corsu. Par asempiu: * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''La cardalina tripudia è ghjubileghja;'' * in a canzona ''Corri corri o zittellina'' d'[[Antone Ciosi]]: :''Cum'elli sò belli l'anni'' :''Verdicenti è spenserati'' :''Hanu un nome hè zitellina'' :''Bellu cum'è cardellina'' * in a canzona ''A falata di Ficaghjola'' di [[Carlu Rocchi]]: :''In Cardu, Casevechjiè è Ville'' :''Funtane ne cantanu mille'' :''Bastia ind'i carrughji stretti'' :''Spazza u sole nant'à i tetti'' :''Cardelline è cinciriolle'' :''A falata di Ficaghjola'' :''Canta cardelline è cinciriolle'' :''A falata di Ficaghjola'' * in a puisia ''L'ortu di ziu'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Tutti l’anni à a branata, :''Ci era un nidu di [[pincionu]], :''Annant’à a [[mela granata]], :''Ziffa à l’orlu di u strittonu, :''In a [[baracocca]] vicina, :''Un antru di cardalina.'' * in a sprissioni: ''avè un ciarbellu di cardalina'' * in a sprissioni: ''comu hà fattu a cardalina, pò fà u tuturù'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] * [http://chardonneret.wifeo.com/ u cantu di a cardalina] * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=Cardalina Matina Latina, Dizziunariu, a Cardalina] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] [[Categoria:Fringillidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] cd25xr1e0kkh7x7bqzkvkgfv4bmltrg Cardellina 0 7766 29750 2006-09-22T20:25:41Z 86.209.122.184 Redirecting to [[Cardalina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cardalina]] nr1z41jccr5hmfhmludqysz1gf4v97y Carduelis carduelis 0 7767 29751 2006-09-22T20:25:52Z 86.209.122.184 Redirecting to [[Cardalina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cardalina]] nr1z41jccr5hmfhmludqysz1gf4v97y Acelli di Corsica 0 7769 81605 61852 2007-06-14T19:09:25Z Img 21 Redirecting to [[Avifauna di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Avifauna di Corsica]] t25lvgpii0qb1j7tw9hgpb5a259wkyp Aceddi di Corsica 0 7770 81606 29759 2007-06-14T19:10:00Z Img 21 Redirecting to [[Avifauna di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Avifauna di Corsica]] t25lvgpii0qb1j7tw9hgpb5a259wkyp Codizennula 0 7771 352234 352233 2015-12-06T18:10:37Z 92.150.125.150 /* Sistematica */ wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A codizennula}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:White-Wagtail.jpg|250px|]] | caption = ''Motacilla alba}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Motacillidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Motacilla]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''M. alba'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Motacilla alba| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Passer_chick01.jpg|250px]] | caption = ''A codizennula: u ghjovanu''}} {{Taxobox_end}} A '''codizennula''' ([[Motacilla alba]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Motacillidae]]. Misura trà 15 è 19 cm. Pesa circa 25 grammi. A codizennula hè codilonga. A codizènnula nichja in a miò parti di l'[[Auropa]] è di l'[[Asia]], è ancu in certi parti di l'[[Africa di u Nordu]]. A codizènnula hè insittivora è mangna sopratuttu [[mosca|moschi]], [[musculina|musculini]], [[furmicula|furmiculi]] è [[zinzala|zinzali]]. == Sistematica == Cumprendi i siguenti [[sottuspezii]]: * ''M. a. yarrellii '' <span style="font-variant: small-caps">Gould, 1837</span> ''monachella nera'' (sottuspezia endemica di a [[Gran'Britagna]] è di l'isula vicini) * ''M. a. alba'' <span style="font-variant: small-caps">Linnaeus, 1758</span> * ''M. a. subpersonata'' <span style="font-variant: small-caps">Meade-Waldo, 1901</span> * ''M. a. personata'' <span style="font-variant: small-caps">Gould, 1861</span> * ''M. a. baicalensis'' <span style="font-variant: small-caps">Swinhoe, 1871</span> * ''M. a. ocularis'' <span style="font-variant: small-caps">Swinhoe, 1860</span> * ''M. a. lugens'' <span style="font-variant: small-caps">Gloger, 1829</span> * ''M. a. leucopsis'' <span style="font-variant: small-caps">(Gould, 1838)</span> * ''M. a. alboides'' <span style="font-variant: small-caps">Hodgson, 1836</span> == In Corsica == A codizennula hè cumuna è prisenti tuttu l'annu in [[Corsica]]. A codizennula hè ancu chjamata in corsu: a [[codizingula]], a [[codibattula]], a [[coditremula]], a [[codipennula]]. == Citazioni == A codizennula hè stata mintuvata calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''Ziazì fà la [[civetta]]'' :''Codizennula vizzetta.'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Motacillidae]] qda3bjazwvyfri00ltti4pfqpweo0ks Motacilla alba 0 7772 29787 2006-09-23T14:14:08Z 86.209.122.184 Redirecting to [[Codizennula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codizennula]] lzyld5bz5ka4mxck1pqvkc9hrk6lsmp Codibattula 0 7773 29788 2006-09-23T14:14:20Z 86.209.122.184 Redirecting to [[Codizennula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codizennula]] lzyld5bz5ka4mxck1pqvkc9hrk6lsmp Coditremula 0 7774 29789 2006-09-23T14:14:30Z 86.209.122.184 Redirecting to [[Codizennula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codizennula]] lzyld5bz5ka4mxck1pqvkc9hrk6lsmp Codipennula 0 7775 29790 2006-09-23T14:14:40Z 86.209.122.184 Redirecting to [[Codizennula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codizennula]] lzyld5bz5ka4mxck1pqvkc9hrk6lsmp Cappelluccia 0 7776 354253 344402 2016-06-09T16:35:03Z 90.37.69.19 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cappelluccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Parus_major_small.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Parus major |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Paridae]]'' |----- | Generu | ''[[Parus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Parus major''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Parus_major_m.jpg|250px]] |----- |} A '''cappelluccia''' (o ''cappidduccia'') hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Paridae]]. ==Descrizzione== A cappelluccia hè longa circa 15 cm, incù un'[[apertura alare]] di 22-25 cm. Prisenta un [[piumaghju]] virdicciu annantu à u spinu, incù coda è ale grisgiu turchinicce. U capu è a gola sò di culore neru luccicu, incù i buccelli bianchi. U pettu giallu hè attravirsatu longitudinalmente da una striscia nera verticale da a gola à l'addome chì, ind'è i masci, hè appena più larga. A cappelluccia si scontra in [[Europa]] è in u Nordu di l'[[Africa]]. ===Ove=== [[File:Kj%C3%B8ttmeisegg.jpg|thumb|left|150px|L'ovi di a cappelluccia]] A cappelluccia face dui cuvate (da 5 à 12 ove) l'annu: d'[[aprile]] è di [[maghju]], è po di [[ghjugnu]] o di [[lugliu]]. L'ove di a cappelluccia sò lisce, d'aspettu biancu cun piccule tacche rosse. Sò cuvate da e femmine durente circa 15 ghjorni. ===Cantu=== U so cantu hè variu è meludiosu, audibile da mezu ghjinnaghju à ghjugnu. Si cumpone per u più da 2-3 sillabe ripetute. Ùn hè micca raru ch'è a cappelluccia imiti l'altri acelli in u so cantu. == In Corsica == A cappelluccia hè cumuna è presente tuttu l'annu in [[Corsica]]. U so nome vene da u fattu chì in capu pare ch'ella appii un cappellu. Hè ancu chjamata a '' scappelluccetta'', a ''scappelluccia''<ref>Battestini (1982).</ref> o a ''ciattola capiniella''. Per ùn fà micca cunfusione cù a ''[[cappellina]]'', basta à pensà chì a cappellina hè capiturchina. ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Jean-Claude Thibault, ''L'acelli di Corsica'', PNRC, 1983 (in francese) * Saveriu Versini, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Ligami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf Ghjuvan Petru Battestini, ''L'acelli'', [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[aceddi di Corsica]] [[Categoria:Paridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] ak4kl18bk5g23iscuppelcecguvv862 Parus major 0 7777 354252 29823 2016-06-09T16:34:33Z 90.37.69.19 Reindirizzamentu à [[Cappelluccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cappelluccia]] puiup0wjn23e21i423dv13or576ab4p Mercuriu 0 7779 29846 2006-09-24T08:13:31Z Img 21 [[Mercuriu]] moved to [[Argentuvivu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Argentuvivu]] 15v8filhbcn3qj65t5cvb15jvjydpf8 Torre di Corsica 0 7780 111025 89848 2007-12-23T16:30:58Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Torra_di_a_Calanca1.JPG]] has been replaced by [[:Image:Torra_di_a_Calanca.JPG]] by administrator [[:commons:User:ChristianBier]]: ''duplicates''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki E torre genuvese di Corsica sò stati custruite, dopu à a dumanda di a populazione, per pruteghje l'isula da i [[piratu|pirati]]. E torre eranu un sistema di difesa di a populazione corsa. Quandu ci era un periculu, i torreghjani avvertianu a populazione, à sonu di [[culombu]] o accidendu un focu à u pianu superiore di a torra. Cusì e torre chì eranu piazzate accantu pudianu dinù privene quesse altre. Cusì, in una ora o dui, tutta a Corsica era prevenuta. Ci era parechji piani in e torre. Cumportavanu dinù l'[[archera|archere]]. À u pianu superiore, ci era una rangata di [[piumbatoghji|piumbatoghji]]. Ci eranu e scale per passà da un livellu à l'altru di a torra. A maiò parte di e torre genuvesi sò ronde, ma una parte sò quatrate. == Storia == A custruzzione di e torre genuvese di Corsica hà cuminciatu à u [[XVIesimu seculu]], quandu à pupulazione di l'isula hà dumandatu à [[Genuva]] una prutezzione contra à i pirati è l'invasori chì vinianu da u mare. In u [[1531]], a custruzzione di nuvanta torre annantu à u litturale di a Corsica hè dicisa. I travaglia cumincionu sottu a direzzione di Sebastiano Doria è Pietro Filippo Grimaldi Podio. À u principiu du i [[XVIIIesimu seculu]], si pudia cuntà 85 torre annantu à u litturale di Corsica. == Prutezzione == Attualemente, fermanu 67 torre. Parechje sò sfundate, ma uni pochi sò bè cunservate. Bon' parechje sò classate cum'è munimenti storichi. == Galleria d'imagine == <gallery> Image: Torra_di_a_Calanca.JPG|A [[torra di a Calanca]] Image:Torra_di_a_Parata.jpg|A [[torra di a Parata]] Image:Erbalonga_01.JPG|A [[torra d'Erbalunga]] Image:Torra di l'Isula Rossa.JPG|A [[torra di l'Isula Rossa]] Image:Tour-de-Losse.jpg|A [[torra di l'Osse]] Image:Torra_di_Capiteddu.JPG|A [[torra di Capitellu]] </gallery> == Ligami == * [http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20040508.html Da e torre genuvese à i furtini Maginot, [[Adecec]]] {{c}} lf80njh928tahzak86sf55vpuloj3qy Puesia 0 7781 350470 350461 2015-07-09T08:38:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''puesia''' ghjè l'arte d'usà, per trasmette un messaghju propriu, u significatu semanticu di e parolle quante u sonu è u ritimu chì queste impremenu à e frase; a puesia si pò per questu paragunà à a [[musica]] in quantu ella riesce à trasmette emuzione di manera più evucative è putente ch'ella à face a prosa. Una puesia ùn hà un significatu necessariamentu compiu cume a prosa, ò, megliu, u significatu è solu una parte di a cumunicazione chì si face quandu omu leghje ò stà à sente una puesia; l'altra parte ùn hè verbale, ma emutiva. Postu chì a lingua in a puesia hà issa doppia funzione di vettore quantu di u significatu chè di u sonu, di cuntinutu quantu infurmativu chè emutivu, a sintassa è l'ortugraffia possonu patisce di variazione s'ellu hè utile à e fine di a cumunicazione cumplessiva. A questi duie aspetti di a puesia si ne aghjunghje un terzu quandu una puesia, invece d'esse letta direttamente hè ascultata: cù u so linguaghju curpurale è u so modu di leghje, u lettore interpreta u testu, dendu lu (inevitabilmente) una nova dimensione, teatrale. Issu fenomenu, apparentatu cù a musica, vene sfruttatu in i Lieder tedeschi, puesie cantate. Issu intimu mischiu di significatu è di sonu rende estremamente difficiule di traduce una puesia in altre lingue, perchè u sonu è u ritimu uriginali sò irremediabilmente persi è devinu esse sostittuiti à una addattazione in a lingua nova, chè in generale hè sola una approssimazione di l'uriginale. ==Da vede dinù== *[[Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi)]] *[[Lamentu di Togliaccia]] *[[Tuttu hè per sta maladetta trippa]] *[[Sara Teasdale]] *[[Publiu Virgiliu Marone]] *[[Acrosticu]] *[[Charles Marie René Leconte de Lisle]] *[[Christian Morgenstern]] *[[Germain Nouveau]] *[[Arthur Rimbaud]] [[Categoria:Littiratura]] tu4bjl0xvgrhovme6uikrzntgc1tc0k Puppusgiula 0 7782 343409 335976 2015-05-08T20:07:21Z Magioladitis 2824 /* Da veda dinò */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A puppusgiula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Upupa epops Madrid 01.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">A puppusgiula |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Upupiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Upupidae]]'' |----- | Genaru | ''[[upupa]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Upupa epops''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Upupa epops 1 Luc Viatour.jpg|300px]] |----- |} [[File:Huppe fasciée MHNT ZOO 2010 11 161 Ouzouer-sur-Trézée.jpg|thumb|''Upupa epops'']] A '''puppusgiula''' (o a [[puppusgia]]) ([[Upupa epops]]) hè un [[aceddu]] chì faci parti di a famiglia di l'[[Upupidae]]. A puppùsgiula hè longa 25-29 cm, incù un'apartura alaria di 44-48 cm. L'impiumatura hè carrataristica, bruna moltu chjara in a parti subrana è incù una striscia orizuntali biancu-nera in a parti suttana. U capu hè pruvistu di un ciuffu erettili di piumi, u bizzicu essendu abbastanza longu (5-6 cm) è appena incurvatu in ghjò. I patti sò corti ma forti. A puppusgiula pesa 60-80 g. Pò campà insin'à 11 anni. Da marzu à ghjugnu, a femina pone a cova, 5-7 ova biancu-virdicci, par circa 16 ghjorna, in un ciottulu. Dopu 3 o 4 sittimani, i piulacona chettani u nidu. Ci poni ancu essa dui cuvati l'annu. Ci hè pocu dismurfisimu sissuali ind'è a puppusgiula è u masciu è a femina sò guasi listessi. A puppusgiula si nutrisci di larvi d'invertebrati, d'insetti maiori, di [[mignoculu|mignoculi]], di molluschi, o di [[ragnu|ragni]]. A puppusgiula è diffusa in l'Auropa centru-meridiunali sana, in Asia è in Africa sittintriunali. Migra versu i tropichi in inguirnata. == Sistematica == I sottuspezii di ''Upupa epops'' sò: * ''Upupa epops africana'' Bechstein, 1811 * ''Upupa epops ceylonensis'' Reichenbach, 1853 * ''Upupa epops epops'' Linnaeus, 1758 * ''Upupa epops longirostris'' Jerdon, 1862 * ''Upupa epops major'' C.L. Brehm, 1855 * ''Upupa epops marginata'' Cabanis & Heine, 1859 * ''Upupa epops senegalensis'' Swainson, 1837 * ''Upupa epops waibeli'' Reichenow, 1913 Innanzi, a puppusgiula hè classificata in l'ordini di i coraciiformi, ma a classifica più ricenti di Sibley & Monroe l'hà integrata in l'ordini novu di l'upupiformi. == In Corsica == A puppusgiula hè prisenti in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata in corsu: a [[puppusgia]], a [[pappusgia]]. U s o nomu veni da u so gridu: "Pupupù, pupù". Hè un aceddu cumunu, ma ghjugniticciu. A puppusgiula affacca in Corsica à parta da u mesi di [[marzu]], ma à spessu, i puppusgiuli ghjugnini in Corsica in i trè primi sittimani d'[[Aprili]]. Accadi dinò calchì volta chì a puppusgiula passessi l'annata sana in l'isula, ma hè raru. A puppusgiula stà un pocu dignalocu in Corsica, da u litturali insin'à un'altezza di 1000 metri. Si scontra più suventi accantu à u litturali è priferisci a machja bassa, i prata è s'infatta ancu vicinu à i paesi è i paisoli. Difatti, a puppusgiula si vedi più pocu in a machja alta è spessa. == Citazioni == Accadi chì a puppusgiula fussi mintuvata in a cultura corsa. Par asempiu in i sprissioni: * ''Beddu chì pari una puppusgiula'' : biddissimu * ''Tena a so donna in puppusgia'' : tena mori à contu a so moglia * ''Andà si ni in puppusgia'' chì significheghja: svaniscia si ni. == Rifarenzi == * Foru corsu, [http://foru-corsu.forumactif.com/filu-d-amparera-f6/lessicu-paroli-novi-paroli-tecnichi-t1503-30.htm Lessicu] * Papi, Arnestu, [http://ernestpapi.free.fr/Donna.%20Femme.htm Donna] * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] * [http://www.scricciolo.com/eurosongs/Upupa.epops.wav U cantu di a puppusgiula] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Upupidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] ebbbzlw9j5fc1dhcdyx9veg4ogy46j8 Puppusgia 0 7783 29989 2006-09-24T18:55:19Z 86.206.250.13 Redirecting to [[Puppusgiula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puppusgiula]] nv1drc8l73cva4vhmnkpt34fnav2zn2 Upupa epops 0 7784 29990 2006-09-24T18:55:37Z 86.206.250.13 Redirecting to [[Puppusgiula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puppusgiula]] nv1drc8l73cva4vhmnkpt34fnav2zn2 Pappusgia 0 7785 29991 2006-09-24T18:55:52Z 86.206.250.13 Redirecting to [[Puppusgiula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puppusgiula]] nv1drc8l73cva4vhmnkpt34fnav2zn2 Ghjandaghja 0 7787 352531 332604 2016-01-10T13:00:18Z 92.150.38.63 /* Sistematica */ wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A ghjandaghja}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Garrulus glandarius 1 Luc Viatour.jpg|250px|]] | caption = ''Garrulus glandarius}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Corvidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Garrulus]] '''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''G. glandarius'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Garrulus glandarius| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Garrulus glandarius 2 (Marek Szczepanek).jpg|250px]] | caption = ''A ghjandaghja''}} {{Taxobox_end}} [[File:Garrulus glandarius rufitergum MHNT 232 Weymouth.jpg |thumb|'' Garrulus glandarius '']] A '''ghjandaghja''' ([[Garrulus glandarius]]) hè un [[aceddu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Corvidae]]. == Sistematica == Esistini parechji sottuspezii di ''Garrulus glandarius'': * ''Garrulus glandarius corsicanus'' - Corsica * ''Garrulus glandarius glandarius'' - Auropa di Punenti * ''Garrulus glandarius rufitergum'' - Grandi-Brittania * ''Garrulus glandarius hibernicus'' - Irlanda * ''Garrulus glandarius lusitanicus'' - Portugallu * ''Garrulus glandarius fasciatus'' - Spagna * ''Garrulus glandarius corsicanus'' - Corsica * ''Garrulus glandarius ichnusae'' - Sardegna * ''Garrulus glandarius albipectus'' - Alpi apennini * ''Garrulus glandarius jordansi'' - Sicilia * ''Garrulus glandarius graecus'' - Balcani * ''Garrulus glandarius cretorum'' - Creta * ''Garrulus glandarius ferdinandi'' - Turchia è Bulgaria == In Corsica == A ghjandaghja hè cumuna è prisenti tuttu l'annu in [[Corsica]]. == Citazioni == A '''ghjandaghja''' hè stata mintuvata calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''S'eddu hè a ghjandaghja, mi beffa quistu è quiddu ;'' * in a canzona ''Vergogna à tè'' di [[Canta U Populu Corsu]]: :''In quelle campagne brusgiate'' :''Più mancu un cane ùn abbaghja,'' :''Magra trista la ghjandaghja'' :''Canta è stagione malate.'' :''Vergogna à tè chì vende a terra !'' * in a puisia ''I pienta di a machja'' d' [[Achilli Bartuli]]: :''Andeti à l’affaccatoghju'' :''Ùn ci hè più fuculatoghju'' :''Più cantu di parnici'' :''Calchì raspu di ghjandaghja'' :''Bulendu in quà è ddà'' :''Ùn trovani più à magnà.'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Corvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] ie0lohp3evz547jg8iuzwygekjwdml0 Cantone di Altu di Casacconi 0 7788 303840 33002 2012-09-10T17:39:16Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Cantone di l'Altu di Casàccuni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cantone di l'Altu di Casàccuni]] dfvxkge51ojc7yhpzikm75o9h07zvxq Pontremoli 0 7790 333963 324477 2014-03-23T14:50:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Pontremoli''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Pontremoli-Stemma.png|100px|right|none|Pontremoli]]<br> |- | cumuna | Pontremoli |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Pontremoli |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 236 metri |- | superficia | 182 km² |- | populazione | 8.153 |- | dinsità | 45 ab./km² |- | nome abitanti | pontremolesi |- |} '''Pontremoli''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 8.153 abitanti. == Liami == *[http://www.comune.pontremoli.ms.it U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] kzav84njali9jbia09welna45co7gwe Massa 0 7791 30132 2006-09-26T17:42:30Z Santista1982 151 Redirecting to [[Massa (Toscana)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Massa (Toscana)]] b93ftgjppbo27yg0bdtd6qgzrf4rm6h Fivizzano 0 7792 332471 324478 2014-03-23T14:20:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Fivizzano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Fivizzano-Stemma.png|100px|right|none|Fivizzano]]<br> |- | cumuna | Fivizzano |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Fivizzano |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 326 metri |- | superficia | 180 km² |- | populazione | 8.980 |- | dinsità | 51 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} '''Fivizzano''' (corsu Fivizzanu) hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 8.980 abitanti. == Liami == *[http://www.comune.fivizzano.ms.it U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] lga4unu32sbjtypnt1lyf9rn8cve1dy Milvu neru 0 7793 364557 343410 2019-10-15T03:52:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U milvu neru}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Milvus migrans front(ThKraft).jpg|250px|]] | caption = ''Milvus migrans}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Falconiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Accipitridae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Milvus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''M. migrans'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Milvus migrans| author = [[Boddaert]] | date= [[1783]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Milvus migrans distr.png|250px]] | caption = ''A distribuzioni di Milvus migrans}} {{Taxobox_end}} [[File:Milvus migrans MHNT.ZOO.2006.11.86.jpg|thumb|'' Milvus migrans'']] U '''Milvu neru''' (''[[Milvus migrans]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. A coda di u milvu neru hè furcata, ma menu ca quidda di u [[milvu]]. Pesa trà 600 è 1000 grammi. U ò campà sin'à l'ità di 20 anni. U piumamu è moltu scuru è i punti di l'ali sò neri. Da [[marzu]] à [[uttrovi]] u milvu neru si pò scuntrà in guasi tutta l'[[Auropa]]. Priferisci i loca aparti. D'inguernu, u milvu neru stà in l'Africa sottusahariana. A nutritura di u milvu neru si cumponi di pesci morti, d'acidduchji, di picculi mammiferi, d'anfibii, di rettili, d'insetti. == Sistematica == Esistini parechji sottuspezzii di ''Milvus migrans'': * ''Milvus migrans milvus'' * ''Milvus migrans lineatus'' * ''Milvus migrans parasiticus'' : in [[Africa]] * ''Milvus migrans govinda'' in [[India]] * ''Milvus migrans affinis'' : in [[Australia]] == In Corsica == == Prutizzioni == U milvu neru hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington ([[CITES]]) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Da veda dinò == * u [[milvu]] * u [[buzaiu]] * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] * [http://www.oiseaux.net/oiseaux/accipitriformes/milan.noir.html Milvus migrans (in francesu)] {{c}} [[Categoria:Accipitridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] kw91xg4idzn58f3mfefvz2bw09ildkn Quaglia 0 7794 38275 30859 2006-10-22T12:02:38Z 86.209.249.236 wikitext text/x-wiki {{disambig}} * a [[Quaglia (famiglia)|Quaglia]]: a famiglia di i [[Phasianidae]] * a [[Quaglia (genaru)|Quaglia]]: u genaru [[coturnix]] * a [[Quaglia (spezia)|Quaglia]]: a spezia [[coturnix coturnix]] * a [[Quaglia (sottuspezia)|Quaglia]]: a sottuspezia [[coturnix coturnix corsicana]] 3dmajdum0wccm83xff6bx1tmcmm24g5 Quaglia (genaru) 0 7795 334074 324480 2014-03-23T14:52:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Coturnix adansonii}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Excalfactoria chinensis (aka).jpg|250px|]] | caption = ''A quaglia turchina (Coturnix adansonii)}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Galliformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Phasianidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Coturnix]]'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Weibliche_Wachtel_%28Coturnix_coturnix%29.jpg|250px]] | caption = ''Coturnix coturnix''}} {{Taxobox_end}} A '''Quaglia''' (o [[Quagliula]]) ([[coturnix]]) hè un genaru d' [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Phasianidae]]. Si cumponi di 9 spezii. == Sistematica == U genaru ''coturnix'' cumporta parechji spezii: * ''[[Coturnix adansonii]]'' — Quaglia turchina * ''[[Coturnix chinensis]]'' — [[Quaglia di China]] * ''[[Coturnix coromandelica]]'' * ''[[Coturnix coturnix]]'' — [[Quaglia (spezia)]] * ''[[Coturnix delegorguei]]'' — Quaglia arlichina * ''[[Coturnix japonica]]'' — [[Quaglia di u Sgiapponu]] * ''[[Coturnix novaezelandiae]]'' — Quaglia di Nuvella Zelanda * ''[[Coturnix pectoralis]]'' * ''[[Coturnix ypsilophora]]'' — Quaglia tasmania {{c}} [[Categoria:Phasianidae]] 22rcnbdc2p5f0t4ejzju18fab8aehzk Quaglia (famiglia) 0 7796 354106 334073 2016-05-18T14:12:03Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Phasianidae}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Excalfactoria chinensis (aka).jpg|250px|]] | caption = ''A quaglia turchina (Coturnix adansonii)}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Galliformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''[[Phasianidae]]'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Perdicula asiatica hm.jpg|250px]] | caption = ''Perdicula asiatica''}} {{Taxobox_end}} A '''quaglia''' (o [[Quagliula]]) ([[Phasianidae]]) hè un picculu [[aceddu]] chì faci partita di l'ordini di i [[Galliformes]]. A so nutritura si cumponi di graneddi, d'[[insetti]] è di picculi predi. == Sistematica == A famiglia di i [[Phasianidae]] si cumponi di quattru genari: *Genaru ''[[Anurophasis]]'' *Genaru ''[[Coturnix]]'' *Genaru ''[[Ophrysia]]'' *Genaru ''[[Perdicula]]'' A famiglia di i [[Phasianidae]] cumporta parechji spezii: *Genaru ''[[Anurophasis]]'' ** ''[[Anurophasis monorthonyx]]'' — Quaglia muntagnola *Genaru ''[[Coturnix]]'' ** ''[[Coturnix adansonii]]'' — [[Quaglia turchina]] ** ''[[Coturnix chinensis]]'' — [[Quaglia di China]] ** ''[[Coturnix coromandelica]]'' ** ''[[Coturnix coturnix]]'' — [[Quaglia (spezia)]] ** ''[[Coturnix delegorguei]]'' — [[Quaglia arlichina]] ** ''[[Coturnix japonica]]'' — [[Quaglia di u Sgiapponu]] ** ''[[Coturnix novaezelandiae]]'' — [[Quaglia di Nuvella Zelanda]] ** ''[[Coturnix pectoralis]]'' ** ''[[Coturnix ypsilophora]]'' — Quaglia tasmania *Genaru ''[[Ophrysia]]'' ** ''[[Ophrysia superciliosa]]'' *Genaru ''[[Perdicula]]'' ** ''[[Perdicula argoondah]]'' ** ''[[Perdicula asiatica]]'' ** ''[[Perdicula erythrorhyncha]]'' ** ''[[Perdicula manipurensis]]' {{c}} [[Categoria:Galliformes]] pjlev25tlsvrgziyip19uetzpw2t0i9 Coturnix 0 7797 30337 2006-09-28T19:22:57Z 83.201.66.44 Redirecting to [[Quaglia (genaru)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Quaglia (genaru)]] 13lqzww1dzahwr0kgy24bx3wtktpavz Quagliula (genaru) 0 7798 30338 2006-09-28T19:23:27Z 83.201.66.44 Redirecting to [[Quaglia (genaru)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Quaglia (genaru)]] 13lqzww1dzahwr0kgy24bx3wtktpavz Phasianidae 0 7799 30339 2006-09-28T19:24:15Z 83.201.66.44 Redirecting to [[Quaglia (famiglia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Quaglia (famiglia)]] np84d4k3la1bwt0d9lguvkzgtozak9a Quagliula (famiglia) 0 7800 30340 2006-09-28T19:24:38Z 83.201.66.44 Redirecting to [[Quaglia (famiglia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Quaglia (famiglia)]] np84d4k3la1bwt0d9lguvkzgtozak9a Quaglia (spezia) 0 7802 334075 324481 2014-03-23T14:52:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Coturnix coturnix}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Weibliche_Wachtel_%28Coturnix_coturnix%29.jpg|250px|]] | caption = ''Coturnix coturnix}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Galliformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Phasianidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Coturnix]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''C. coturnix'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Coturnix coturnix| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Caille des blés MHNT.jpg|250px]] | caption = '' Dui ova di quaglia''}} {{Taxobox_end}} A '''Quaglia''' (o [[Quagliula (spezia)|Quagliula]]) (''[[Coturnix coturnix]]'') hè un aceddu chì faci partita di u genaru [[Coturnix]]. == Sistematica == Esistini parechji sottuspezii di [[Coturnix coturnix]]: * ''[[Coturnix coturnix africana]]'' Temminck et Schlegel, 1849 * ''[[Coturnix coturnix conturbans]]'' Hartert, 1917 * ''[[Coturnix coturnix corsicana]]'' Tschusi, 1912 : a quaglia di Corsica * ''[[Coturnix coturnix coturnix]]'' Linné, 1758 * ''[[Coturnix coturnix erlangeri]]'' Zedlitz, 1912 * ''[[Coturnix coturnix inopinata]]'' Hartert, 1917 == In Corsica == Esisti in [[Corsica]] una sottuspezia endemica: [[Coturnix coturnix corsicana]]. == Citazioni == A virdulina hè stata mintuvata calchì volta in a litteratura corsa. Par asempiu in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: *: ''La virdulina hè alegra è zimpineghja'' : ''Sfringuiddeghja lu [[pincionu]]'' : ''È la [[quaglia]] squacquareghja:'' == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Coturnix]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] el0mfdp7sczeaei1knpff2d6wyv6uid Quagliula (spezia) 0 7803 30362 2006-09-29T12:04:53Z 81.251.253.36 Redirecting to [[Quaglia (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Quaglia (spezia)]] kzqdog30ibb2gtff9qh1jz5f9u8luz7 Coturnix coturnix 0 7804 30363 2006-09-29T12:05:08Z 81.251.253.36 Redirecting to [[Quaglia (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Quaglia (spezia)]] kzqdog30ibb2gtff9qh1jz5f9u8luz7 Merulu 0 7805 30373 2006-09-29T15:01:50Z 81.251.253.36 Redirecting to [[Merula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[merula]] nkwp2p3234ffc4uamqbboncb1t4tpyh Merula turchina 0 7806 364233 353650 2019-10-03T11:20:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A merula turchina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Monticola solitarius philippensis.JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Monticola solitarius |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muscicapidae]]'' |----- | Generu | ''[[Monticola]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Monticola solitarius''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Monticola solitarius -ground-8.jpg|300px]] |----- |} A '''merula turchina''' (o u [[merulu turchinu]]) (''[[Monticola solitarius]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Muscicapidae]]. A merula turchina hè l'acellu naziunale di [[Malta]]. == Descrizzione == === Apparenza === A merula turchina misura da 21 à 23 cm, è pesa da 37 à 54 grammi. U masciu hà unu piumaghju turchinu-grisgicciu, fora di l'ale è a coda chì sò più scure. A femina è u piugone sò marrone, frisgiati più chjaru sottu à u corpu. U bizzicu di a merula turchina hè longu è fine. === Cantu === U cantu di u masciu hè chjaru è meludiosu. S'assumiglia, ma più forte, à quellu di a [[merula]] cumuna. == Modu di vita == === Rigimu alimentare === Onnivoru, si ciba per u più d'insetti è d'altri invertebrti, è ancu di baghe è di frutti. === Riproduzione === U nidu si trova in un ciottulu rucciosu. A femina face 4 o 5 ovi, ch'ella cova mentre circa duie simane. Ci hè qualchì volta duie cuvate per istate. === Ambiente === A merula turchina stà in e muntagne, e culline è u cantu di u mare, in e cavità rucciose, in e custruzzione abbandunate è altre ruvine. == In Corsica == A merula turchina hè prisente in [[Corsica]], è più abundante in u [[Capicorsu]]. Hè abbastanza cumuna da u litturali insin'à l'altitudine di 1800 metri. Ùn si trova micca in i lochi cultivati nemmenu in i machjoni è in e fureste, ma frequenta piuttostu i lochi pitricosi. == Tassonumia == A merula turchina hè ripprisintata da cinque sottuspezie : * ''Monticola solitarius philmppensis'' ; * ''Monticola solitarius pandoo'' ; * ''Monticola solitarius madoci'' ; * ''Monticola solitarius longirostris'' ; ==Citazione== A merula turchina hè u titulu d'una puesia di [[Santu Casta]]:<ref>Casta (2010), p. 29.</ref> :Tù chì batti isse ghjarghje, :O merula turchina tippaghjola :È certe volte ancu a machja, :Cusì sgalabbata chì tù sè :Viaghjendu in li chjosi :O in li stradoni ! (...) == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html [[Arnestu Papi]], A caccia in Corsica, 1987, [[Adecec]]] * [http://www.cndp.fr/crdp-corse/images/stories/pdf/Acillaria.pdf Santu Casta, Acillaria, CRDP, 2010] == Ligami == * [http://www.parc-naturel-corse.com/patrimoine/montagne/merle.html A merula turchina, Parcu Rigiunali Naturali di Corsica] == Da vede dinù == * [[avifauna di Corsica]] * a [[merula]] [[Categoria:Muscicapidae]] [[Categoria:avifauna di Corsica]] lk3xmvrp9abcrvx4dmf8kve4s40qcf8 Merulu turchinu 0 7807 30381 2006-09-29T15:10:31Z 81.251.253.36 Redirecting to [[Merula turchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Merula turchina]] g7dr3layvpq8v310lzy1lkhzjhrwi1r Monticola solitarius 0 7808 30382 2006-09-29T15:10:49Z 81.251.253.36 Redirecting to [[Merula turchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Merula turchina]] g7dr3layvpq8v310lzy1lkhzjhrwi1r Fosdinovo 0 7810 332485 324483 2014-03-23T14:20:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Fosdinovo''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Fosdinovo-Stemma.png|100px|right|none|Fosdinovo]]<br> |- | cumuna | Fosdinovo |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Fosdinovo |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 550 metri |- | superficia | 48 km² |- | populazione | 4.339 |- | dinsità | 90 ab./km² |- | nome abitanti | fosdinovesi |- |} '''Fosdinovo''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 4.339 abitanti. == Liami == *[http://www.comune.fosdinovo.ms.it U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 62mur3tmueegeq5q7aiskzkdey2js7r Aulla 0 7811 331595 324484 2014-03-23T14:02:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Aulla''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Aulla-Stemma.png|100px|right|none|Aulla]]<br /> |- | cumuna | Aulla |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Aulla |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 64 metri |- | superficia | 59 km² |- | populazione | 10.456 |- | dinsità | 172 ab./km² |- | nome abitanti | aullesi |- |} '''Aulla''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 10.456 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 9shm25gjbqse214hbgv6rn09r7jxosa Montignoso 0 7812 333517 324485 2014-03-23T14:41:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Montignoso''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Montignoso-Stemma.png|100px|right|none|Montignoso]]<br /> |- | cumuna | Montignoso |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Montignoso |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 130 metri |- | superficia | 16 km² |- | populazione | 10.143 |- | dinsità | 627 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} '''Montignoso''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 10.143 abitanti. == Liami == * [http://www.comune.montignoso.ms.it U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 7ufw20mtqlvhdfdl7ghxs92c9hbsztg Tresana 0 7813 334799 324486 2014-03-23T15:06:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Tresana''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Tresana-stemma.png|100px|right|none|Tresana]]<br> |- | cumuna | Tresana |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Tresana |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 112 metri |- | superficia | 44 km² |- | populazione | 2055 |- | dinsità | 47 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} '''Tresana''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 2055 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] rosfzl2ybedufoersryis1oqtq46jqc Trizina 0 7815 334808 329925 2014-03-23T15:07:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = A trizina}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Mistle thrush.jpg|250px|]] | caption = ''Turdus viscivorus}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Muscicapidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Turdus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''T. viscivorus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Turdus viscivorus| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Turdus_viscivorus.jpg|250px]] | caption = ''Turdus viscivorus''}} {{Taxobox_end}} [[File:Turdus viscivorus deichleri MHNT 232 Aïn-Chénia, El Aouinet Algérie.jpg|thumb|'' Turdus viscivorus '']] A '''Trizina''' (''[[Turdus viscivorus]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Muscicapidae]]. Si trova in [[Auropa]], in [[Asia]] è in [[Africa di u Nordu]]. == Sistematica == Esistini parechji sottuspezii di [[Turdus viscivorus]]: * ''Turdus viscivorus bonapartei'' * ''Turdus viscivorus deichleri'' * ''Turdus viscivorus tauricus'' * ''Turdus viscivorus viscivorus'' == In Corsica == A trizina hè cumuna in tutta a [[Corsica]]. == Da veda dinò == * u [[tordulu]] * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Muscicapidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 4kxu7mudm9dy8kuehais58g5xmwbugq Turdus viscivorus 0 7816 30549 2006-09-30T10:40:03Z 83.201.194.87 Redirecting to [[Trizina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Trizina]] tmx05y0x95vwxdjoljyh5c76p4aw8g2 Livorno 0 7817 30568 2006-09-30T15:41:43Z 83.70.61.169 Redirecting to [[Livornu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Livornu]] rez67ht7s6vx4k763ubwonxc6jbsbr5 Prato 0 7818 30569 2006-09-30T15:42:22Z 83.70.61.169 Redirecting to [[Pratu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pratu]] 3pnr2dlvhba224ob712kslfaobcb6xc Viareggio 0 7819 30570 2006-09-30T15:45:01Z 83.70.61.169 Redirecting to [[Viareggiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Viareggiu]] h9jd05q8xj4l23jljp4os0a6shbhy0z Orbetello 0 7820 30572 2006-09-30T15:50:42Z 83.70.61.169 Redirecting to [[Orbetellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Orbetellu]] cq15wpi64vmhofg1dbxg5c0d8qd39u7 Grossetu 0 7821 105105 30575 2007-11-11T13:58:38Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Grussetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grussetu]] sq7ro59jz7y1c356hyusj46i2phk6bq Podenzana 0 7824 333946 324488 2014-03-23T14:49:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Podenzana''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Podenzana-Stemma.png|100px|right|none| Podenzana]]<br> |- | cumuna | Podenzana |- |statu |Italia |- | pruvincia | Massa e Carrara |- | nome officiale | Podenzana |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 312 metri |- | superficia | 17 km² |- | populazione | 1.818 |- | dinsità | 107 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} '''Podenzana''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 1.818 abitanti [[Categoria:Cumuna di Toscana]] qvxc9lwv7hfgy60xymtqtjjfgt676g4 Buzaiu 0 7825 331775 324489 2014-03-23T14:06:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U buzaiu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Buteo buteo 5 (Marek Szczepanek).jpg|250px|]] | caption = ''Buteo buteo}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Falconiformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Accipitridae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Buteo]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''B. buteo'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Buteo buteo| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Musv%C3%A5ge.jpg|250px]] | caption = ''Buteo buteo}} {{Taxobox_end}} U '''Buzaiu''' (o [[Buzzaiu]]) (''[[Buteo buteo]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. Hè un tipu d'aceddu chì hè cumunu in [[Auropa]]. A coda di u buzaiu hè ronda. U buzaiu si cunnosci da u [[milvu]] chì u buzaiu t'hà a coda ronda, inveci u [[milvu]] hè codisfurcatu. == In Corsica == Esisti in [[Corsica]] (è in [[Sardegna]]) una sottuspezia endemica di buzaiu: [[Buteo buteo arrigonii]]. == Prutizzioni == U buzaiu hè prutettu da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington ([[CITES]]) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Da veda dinò == * u [[Milvu]] * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) * [http://www.oiseaux.net/oiseaux/accipitriformes/milan.royal.html Le milan royal - U milvu (in francesu)] == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Accipitridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] d56fl634416snyg6kb61cz0jidrsoyn Crespina 0 7826 343131 332162 2015-05-05T02:00:26Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Crespina | blasone=Crespina-Stemma.png | nomeOfficiale=Crespina | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=35 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=34 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=86 | superficia=26 | pupulazione=3.996 | densita=144 | merre=Thomas D'Addona | posta=56042 | telefunu=050 | istat=050013 | abitanti=Crespinesi | patrone=Arcanghjulu Michele | festa=[[29 di settembre]] | situ=http://www.comune.crespina.pi.it/ }} '''Crespina''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. == Paisoli == Cenaia, Ceppaiano, Colle, Lavoria, Siberia, Tripalle. == Cumune in cunfina == [[Cascina]], [[Collesalvetti]] ([[Pruvincia di Livornu|LI]]), [[Fauglia]], [[Lari]], [[Lorenzana]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] 17ibtzrh7vshmh40v8b6s6ptdjkz101 Buzzaiu 0 7827 30591 2006-09-30T16:20:33Z 83.201.194.87 Redirecting to [[Buzaiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Buzaiu]] ibbpf8xdg88eqluu8uwvxdxpt2te8ta Buteo buteo 0 7828 30592 2006-09-30T16:20:49Z 83.201.194.87 Redirecting to [[Buzaiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Buzaiu]] ibbpf8xdg88eqluu8uwvxdxpt2te8ta Buti 0 7829 355167 343122 2016-09-21T14:23:45Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (it) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Buti | blasone=Buti-Stemma.png | nomeOfficiale=Buti | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=43 | latitudineSeconde=47 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=35 | lungitudineSeconde=12 | altitudine=85 | superficia=23,08 | pupulazione=5.791 <small>(1-1-2016)</small> | densita=251 | merre=Roberto Serafini | posta=56032 | telefunu=0587 | istat=050002 | abitanti=Butesi | patrone= | festa=[[11 di settembre]] | situ=http://www.comune.buti.pi.it/ }} '''Buti''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. ==Paisoli== Cascine di Buti. ==Cumune in cunfina== [[Bientina]], [[Calci]], [[Capannori]] ([[Pruvincia di Lucca|LU]]), [[Vicopisano]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] n4kjhazpca9lml2rsove5wh1p77pjxn Muraghjola 0 7833 230610 229117 2010-08-31T18:50:41Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Scrizzula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scrizzula]] c75cnja5ug2pm08tfya5dwpllta0mdy Acella muraghjola 0 7834 230626 30944 2010-08-31T21:08:00Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Scrizzula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scrizzula]] c75cnja5ug2pm08tfya5dwpllta0mdy Troglodytes troglodytes 0 7835 230627 30945 2010-08-31T21:08:04Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Scrizzula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scrizzula]] c75cnja5ug2pm08tfya5dwpllta0mdy Pincionu 0 7836 333907 328992 2014-03-23T14:49:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U pincionu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Fringilla_coelebs_%28Chaffinch-Buchfink%29.jpg|250px|]] | caption = ''Fringilla coelebs (u masciu)}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Fringillidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Fringilla]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''F. coelebs'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Fringilla coelebs| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Chaffinch.jpg|250px]] | caption = ''U pincionu}} {{Taxobox_end}} [[File:Pinson des arbres – Fringilla coelebs moreletti – Flamengos Fayal Açores 222.jpg|thumb|''Fringilla coelebs'']] U '''pincionu''' (o [[pincione]]) (''[[Fringilla coelebs]]'') hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fringillidae]]. == In Corsica == :U '''pincionu''' hè prisenti in tutta a [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u [[pincilione]] o [[pinciò]]. Esisti in [[Corsica]] una sottuspezia endemica di pincionu: [[Fringilla coelebs tyrrhenica]]. == Citazioni == U pincionu hè statu mintuvatu calchì volta in a littreratura corsa. Par asempiu in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: *: ''La virdulina hè alegra è zimpineghja'' : ''Sfringuiddeghja lu '''pincionu''','' : ''È la quaglia squacquareghja:'' : ''Tù la senti a capinera !'' * in a puisia ''L'ortu di ziu'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Tutti l’anni à a branata,'' :''Ci era un nidu di '''pincionu''','' :''Annant’à a mela granata,'' :''Ziffa à l’orlu di u strittonu,'' :''In a baracocca vicina,'' :''Un antru di cardalina'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[aceddi di Corsica]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] {{c}} lvikodyocrnfblpxrq4r44i9f8bni5n Pincione 0 7837 31210 2006-10-01T14:11:26Z 86.200.98.237 Redirecting to [[Pincionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pincionu]] 5p1cx5i5q644fd32b11ssh8gyagpcdb Fringilla coelebs 0 7838 31211 2006-10-01T14:11:35Z 86.200.98.237 Redirecting to [[Pincionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pincionu]] 5p1cx5i5q644fd32b11ssh8gyagpcdb Pincilione 0 7839 31214 2006-10-01T14:12:27Z 86.200.98.237 Redirecting to [[Pincionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pincionu]] 5p1cx5i5q644fd32b11ssh8gyagpcdb Pinciò 0 7840 31215 2006-10-01T14:12:36Z 86.200.98.237 Redirecting to [[Pincionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pincionu]] 5p1cx5i5q644fd32b11ssh8gyagpcdb Ghjuvannali 0 7841 356809 348656 2017-04-01T19:16:52Z Irdnael 9712 wikitext text/x-wiki [[File:Carbini Eglise San Giovanni.JPG|thumb|right|300px|A ghjesgia San'Ghjuvanni di Carbini]] Hè una cunfraternità [[cristianesimu|cristiana]] dissidente, nata in [[Carbini]] in [[Alta Rocca]] in principiu di u seculu XIV in [[Corsica]], è dura sin'à mezu di stu listessu seculu. I Ghjuvannali predicanu a nonviulenza è eranu sot'à direzione di u fratellu [[Ghjuvanni Martini]]. Serrebenu usciti da i Fraticelli di [[Toscana]]. A duttrina suciale è [[riligione cristiana|riligiosa]] tene nant'a puvertà è u datu di soiu. I Ghjuvannali dicìanu chì un ci vulìa micca avè affare soie è chì tutt'a roba divìa esse cummuna. S'impunìanu penitenza è altre murtificazione. Predicavanu umilità, simplicità, rispettu. Rinuncendu à u matrimoniu, nutrìscenu a so numata di straviziosu, è un rimore dice ch'elli furnicheghjanu e sera di sàbatu. Si sò sopr'à tuttu sviluppati in u libecciu di a tarra di i sgiò. Sì ne sò dunque fattu nemichi quand'ùn anu micca pagatu l'imposizione di tributi. In [[1352]], u vescuvu d'Aleria scumunicheghja sti "retichi" è à a fine di l'annu [[1352]], dumandanu è ottènenu a sciolta di a scumunicazione dumandendu a l'arcivescuvu di [[Pisa]]. Eranu contr'a ierarchìa chjesale, dicendu ch'ella era à l'oppostu di u missaghju cristicu. A so spiritualità, u so sensu suciale è riligiosu s'hè spartutu à a Corsica sana sana. Mà in [[1354]], un pocu prima à a so morte, [[Signoremeiu Raimondu]], vescuvu d'Aleria, s'indirizza a u [[Papa Innocentu VI]] è li parla di ghjuvannali, li dice ch'elli sò rètichi è chi ùn rispetanu micca l'autorità viscuvile. Innocentu VI, cufidente in lu sò raprisentente, i scumunicheghja dinò. U sò successore, [[Urbanu V]], mantene a scumunicazione è manda un legatu in Corsica. Stu legatu puntificale, chi t'a lu sustegnu di i sgiò lucali, fà una cruciata santa militaria in u rughjone di Carbini è in a Piaghja Urientale. In nome di a [[Chjesa]], di [[1363]] sin'à [[1364]], in [[Carbini]], [[Ghisoni]] è d'altri paesi, stirparanu 200 Ghjuvannali, donne è zitelli a listessu livellu ca l'omi. Certi, vulendu tene a sò cuscienza, cascaranu l'arme in manu. L'ultimi Ghjuvannali saranu brusgiati in Ghisoni, in pedìzzolu a i monti Kyrie Eleison è Cristie Eleison. In circa l'annu 1372 l'ultimi Ghjuvannali sò ammazati vicinu à u conventu San Francescu di i Piazzali in [[Alisgiani]]. U gruppu [[Canta U Populu Corsu]] a Scrittu è cantatu "Ghjuvannali" nant'u dischettu "Rinvivisce". ==Citazione== Accade chì i Ghuivannali fussini citati in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema: * ''Ch'iddi sfacini cum'è i Ghjuvannali !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Rifarenzi== {{reflist}} * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/grassi.pdf Lisandru Grassi, ''I Catari corsi'' - note d'Anton'Dumenicu Monti (in francese)] ==Ligami== * [http://www.anazione.com/caminu_ghjuvannali.htm , ''U caminu di croce di i Ghjuvannali'', Maria Ghjuvanni Vinciguerra & Lisabetta Studd, A Nazione] [[Categoria:Religione]] qiqm8ip8lb9v0ga75slir8e79gez9uk Sofia 0 7843 343411 334429 2015-05-08T20:07:25Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|bg}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Sofia4.jpg|thumb|right]] '''Sofia''' ghjè a capitale di a [[Bulgaria]]. [[File:Bulgaria-Sofia-01.JPG|left|thumb|National Palace of Culture]] [[Categoria:Europa]] f052e6359rx6c2dpmbkg9gi597w60he Circinellu 0 7844 332082 324495 2014-03-23T14:12:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Dumenicu Leca]] dettu '''Circinellu''' (o [[Circineddu]]) hè natu in lu 1701 (in Guagnu o in Ortu ) è mortu in lu [[1771]]. Un si sà tantu cose nant'à Circinellu s'ellu n'è chi a studiatu in [[Genoa]] è po in [[Roma]], durante a revoluzione corsa. Vultatu in a so pieva di Vicu, diventa prete di [[Guagnu]] è si mette à u serviziu di [[Pasquale Paoli]]. A so storia cumencia in [[Ponte Novu]]. Nant'à l'altare di a so ghjesgia, ghjura di mai spone l'arme aspittendu chi a patria sìa occupata è, cù l'omi ch'ellu infiarava, si rende in [[Vivariu]] à truvà à [[Abatucci]] è li dumanda d'attaccà i francesi. A partenza di u generale u porta in a pieva soia induva, cù parenti è amichi, dà forza à a resistenza. I so fatti ruvinati, ricercatu contra soldi, rispinghje e dumande di Marbeuf à quale avarìa rispostu:"un pudè micca ghjurà fideltà à a francia senza perghjurà" parchì avìa dighjà ghjuratu nant'à i vanghjeli di stà fedu à a patria. Visticatu, si stalla in lu [[Fium'orbu]] induva, un ghjornu di [[1771]], hè rintracciatu mortu drent'à una sàpara d'Ania, cù u so stilettu è u so crucifissu in manu. {{Template:Persunalità storica di Corsica}} {{c}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Morti in 1771]] 1n14qey5b5xop4bmrzjtwdb8tgep2g5 Francescu Caviglioli 0 7845 349911 332491 2015-07-07T17:23:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Natu in [[Lopigna]] in lu [[1898]] è mortu in [[Balogna]] in lu [[1931]]. Incantatu da u banditismu, ghjè un guidu di [[Spada]] in lu [[1924]]-[[1925]], chi u feriscie à a bocca d'un colpu di fucile. Sociu cù J-B [[Torre]], cumencia a parcittà è diventa un briacò. In lu [[1930]], drent'un'usterìa in paomia, tomba u mere di Rennu, chi avìa 10 figlioli. Di veranu [[1931]], manda una lettera à un ghjurnale nant'à chenne insulta Spada, mà un si passarà nula. In [[Aostu]], mette a parcittori l'usteriaghji di Guagnu i Bagni. Dopu vannu, ellu, Torre è unu di i sò nipoti, à parcittà u stabilimente termale mà u direttore rifiuta di pagà è caviglioli à da mette a paùra generale tirendu nant'à facciata di u palazzu è à tombatu un aiaccinu. L'affare di Guagnu, assai parlata in a stampa, forza a direzzione di statu a fà qualcosa contra Caviglioli. U [[2 di nuvembre]] [[1931]], caviglioli è i sò amichi si ritrovanu in Balogna è facenu festaccia. I giandarmi collanu è ghjunghjendu in Balogna, una fucilata cumencia, 2 giandarmi morenu, 3 sò feriti mà u banditu hè murendu. ==Da vede dinò== *[['Ndrangheta]] *[[Anonima Sequestra]] *[[Maffia Albanesa]] *[[Omertà]] *[[Stidda]] [[Categoria:Malavita]] 3ajjevgohfinch291qcsfad3edwzduf Ugo Colonna 0 7846 334888 324496 2014-03-23T15:08:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:CoA fam ITA colonna.png|right|250px|thumb|A stemma di i Colonna]] '''Ugo Colonna''' (o [[Ugo della Colonna]]) hè un persunaghju fundamentale in a storia di Corsica. Saria un principe rumanu, fundadore, sicondu e corniche è a tradizione isulana, di a dinastia di i suvrani è conti di Corsica è ancu un eroi di a ricunquista di l'isula contra i Sarracini è i Mori, in 816 (a data hè incerta). Ugo Colonna saria statu inviatu in l'isula da u pappa Stefanu III (768,772). Saria statu, dice a ligenda, u figliolu d'un Pappa. Un tinente di Colonna, Ganallone di Maganza, saria sbarcatu vicinu à u [[stagnu di Palu]], in u [[Fiumorbu]]. Dopu à avè liberatu a Corsica da i Mori, Colonna avaria spartutu a Corsica trà i so dui figlioli: Biancu - chì avaria avutu u [[Cismonte]] - è Cinarcu - chì avaria avutu u [[Pumonte]]. Fù cusì chì Cinarcu saria statu u prima di a sterpa di i Cinarchesi. Quell'omu storicu-legendariu hè mintuvatu drent'a crònica di Ghjuvanni [[Della Grossa]]. Ugo Colonna avarìa dirighjatu a rinconquista di l'isula contra i Sarracini in lu seculu IX è sarià dunque u denzanu, cù e famiglie romane suciate: Savelli è Nasica, di tutta nobilità di l'isula. Ruvinata cù raghjone da l'istoriani pusitivisti di lu seculu XIX, l'epopea d'Ugo Colonna presenta quantunque un interessu maiore pà l'istoriani di u principiu di u seculu XXI. Ghjè dighjà un palinsestu, una òpara ripitturata da u cronicatore nant'à e testimunianze anteriore, testimunianze che nò puvemu fà esce. Dopu, apre una porta nant'a l'universu pulìticu è culturale di Ghjuvanni [[Della Grossa]] è nant'e cundizzione di a scritura crònica, è appartene dunque à a storia di u seculu XV. Appartene finalmente à a storia di e raprisentazione muderne è cuntempuràneu, per via di a sparghjera considerevule di stu nomu in a sucietà corsa di poi a fine di 16esimu cumu marca di nubilità. Colonna avaria custruitu u castellu di Capraia, annantu à a cumuna di [[Casaglione]]. Ugo Colonna saria mortu à Roma in u [[834]]. [[Arrigo Bel Messere]] saria statu unu di i so discendenti. U nome ''Colonna'' vinaria da Trajanu in [[Roma]], a grande cità d'origine di Ugo Colonna. Difatti, una colonna hè rippresentata annantu à stemma di a famiglia Colonna. In Corsica, a casata Colonna ùn affaca micca nanzi u seculu XI. In a famiglia Colonna, ci hè trè Pappi, una quarantina di cardinali, vicarii, parechji generali di l'armata di Nabulione è ancu parechji parsunaghji impurtanti di a storia di Spagna è di francia. Parechje famiglie scendarianu da Ugo Colonna: i Colonna d'Ornano è i Colonna d'Istria, dui casate chi si scontranu in Corsica versu [[1580]]. ==Realità o legenda== ===Per a realità=== U persunaghju di Ugo Colonna hè mintuvatu in a Cronaca di [[Ghjuvanni Della Grossa]] (1388-1464). Un autore anzianu chì avaria mintuvatu à Ugo Colonna hè l’abbate ''Albinus Flaccus'' (Alcuin), unu di i maestri incaricati di a struzzione di [[Carulu Magnu]]. ===Per a legenda=== Ma in a so Storia di Corsica, chì fù pubblicata in u 1863, [[prete Galletti]] hà cuntestatu l'esistenza di Ugo Colonna. Parechji autori muderni neganu l'esistenza propria di Ugo Colonna. == Rifarenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Dizionario_di_erudizione_storico_ecclesi.pdf?vid=OCLC02066504&id=5mQAAAAAMAAJ&output=pdf&sig=yCHBxPqOtNFMl3T6ZGc-RQl_MJ0 Gaetanio Moroni, ''Dizionario di erudizione storico-ecclesiastica da S. Pietro sino ai nostri giorni'', 1842, Venezia, p. 266-267 (in talianu)] * [http://www.google.fr/books/pdf/Gli_Arabi_in_Italia.pdf?vid=OCLC34437723&id=tzp1DQAJHdIC&output=pdf&sig=h8qzShpfvDFaV48WWzWSRln2GWI Davide Bertolotti, Gli Arabi in Italia- esercitazione storica, 1838, Torino, p. 90-91 (in talianu)] {{Template:Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] t208oyj8wm1d4xciyn7q877cj43jdm1 A Cispra 0 7847 352174 352173 2015-11-25T15:35:57Z 92.150.39.65 wikitext text/x-wiki [[File:A Cispra - cover.jpg|thumb|200px|A cuprendula di A Cispra]] '''A Cispra''' hè una rivista [[littiratura|litteraria]] cursista in [[lingua corsa]]. Hè stata fundata da [[Saveriu Paoli]] è [[Ghjacumu Santu Versini]] in lu [[1914]]. Cunsiderata, ancu s'è ùn ci hè statu cà un [[numaru]], cumu una publicazione emblemàtica di u [[riacquistu]] [[littiratura|litterariu]] cuminciatu è chi si svilupparà qualch'anni più tardi cù [[A Muvra]] è [[L'Annu Corsu]]. L'intròitu d'"A Cispra", intestatu: "Autonomia ò Degenerazione di l'Individualisimu [[Corsica|Corsu]]" firmatu da Paoli è oghje sempre impressiunante par a durezza di e [[parolla|parolle]]. In drentu à u sicondu intròitu, in [[lingua corsa|corsu]], [[omu]] retene spessu a frasa: "A [[Corzica]] un n'è mic'un dipartimentu [[Francia|francese]]: è una Nazione vinta ch'hà da rinasce!" (scrittu cumu l'originale). Mà à so "longa" [[storia]] pianta à u principiu di a [[Prima Guerra Mundiale]]. Si pò dinù parlà di Lorenzo Vero (1865-1890), pueta d'essezione, chi hà scritu in a Cispra (era un amicu di u famosu pueta francese [[Leconte de Lisle]]). ==U cuntenutu di "A Cispra"== ===Una razza senza Litteratura=== [[Omeru]], [[Danta Alighieri|Dante]] hanu più fattu pà e so patrie cà tutti i guerrieri [[Italia|italiani]] è [[Grecia|grechi]]. [[Racine]] è [[Corneille]] hanu più fattu pà l’unità [[Francia|francese]] cà tutta a sterpa di [[Capet]]. A [[lingua]] hè ancu più mamma cà figliola di a razza, benchì 'sse duie cose siinu naturalemente unite. Perchè a razza [[Corsica|corsa]], a più bella sottu à l'[[ochju]] di u [[sole]], ùn averia micca a so [[litteratura]] ? Duve sò i nostri [[puesia|pueta]]? Duva hè u nostru [[Mistrale]] ? Attinzione ! Sì no lascemu more a nostra [[lingua corsa|lingua]], a nostra razza murarà cun ella. "A Cispra" si prupone di creà, in [[Corsica]], un "felibrige", una "pleiade" di [[puesia|pueta]], di [[scrivanu|scrivani]], d'[[arte|artisti]] [[Corsica|corsi]] di nome, d'ispirazione, di fatti. ===Una Tragedia senz'Epilogu=== ===À i nostri Cullaboratori, à i nostri Lettori, à i nostri Amichi=== ===Ballate di Spanettu=== ===[[U Pastore]]=== A [[puesia]] di [[Ghjacumu Santu Versini]], dedicata à u so [[famiglia|missiavu]]. ===Vindetta=== ===Sirinatu=== ===Dialogu=== ===[[M'innamoru]]=== A [[puesia]] celebre di [[Ghjacumu Santu Versini]]. ===Ancu à i Santi=== ===L'almanacu=== ===[[Neve_(Ghjacumu_Santu_Versini)|Neve]]=== Un'altra [[puesia]] celebre di [[Ghjacumu Santu Versini]]. ===A Bucata=== ===U mio Paese=== ===[[I Galli Rivali]]=== ===Canzona=== ===Amore Corsu=== ===Innu=== ===I Cantarini Vezzulesi=== ==Bibliugrafia== * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6564542c/f1.zoom Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini, ''A Cispra - Antologia Annuale'', Marseglia, marzu 1914] ==Ligami== * [http://www.apiazzetta.com/100-anni-fa-escia-A-Cispra_a2000.html Centu anni fà escìa A Cispra, articulu annantu à [[A Piazzetta]]] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} [[category:Rivista litteraria in lingua corsa]] n4oqzhufnarqw8eegsc46xknwsb3k5g Saveriu Paoli 0 7848 364129 363094 2019-10-03T11:18:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Natu in [[San Martinu di Letia]] in lu [[1886]] è mortu in lu listessu locu in lu [[1941]]. Cofundatore cù [[Ghjacumu Santu Versini]] di a celebra tantu ch'efimeru rivista cursista [[A Cispra]] in lu [[1914]]. Ferma oghje cunnisciuta sta rivista pulitica è literaria per via di u so motu famosu : «  A [[Corsica]] ùn hè micca un dipartimentu francese, hè una nazione vinta chì hà da rinasce ». Per i so respunsevuli, a literatura era un arnese da fà l’unità di a patria corsa : «  Anu più fattu [[Racine]] è [[Corneille]] per l’unità francese chè tutta a sterpa di [[Capet]] ». Durante a [[Prima Guerra Mundiale]], hè fattu prigiuneru da i tedeschi. In prigiò, hà scrittu a parte a più importante di i so testi dialettali, chì compie i versi di u so racoltu: "Poëmes Villageois" è quelli ch'ellu avia publicatu in la so rivista sottu à u nome di "Solitudes". {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Paoli, Saveriu]] [[Categoria:Littiratura|Paoli, Saveriu]] ixhe0dpx7hmpf67tjq8w9dyfw78wus8 Arezzo 0 7849 32220 2006-10-03T16:33:48Z 83.71.7.107 Redirecting to [[Arezzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arezzu]] 26qf7wfpyxn28a0bvusjsbz9casd4v5 Sambucucciu d'Alandu 0 7850 361328 334230 2019-01-06T17:58:53Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Sambucucciu d'Àlandu.jpg|miniatura|A statua di Sambucucciu, in u paese d'Àlandu]] Natu in ? mortu in ? Unu di nomi maiori di a storia di l'isula. Ghjuvanni [[Della Grossa]] a mostru u a parte eminente chi Sambucucciu s'appittò durante l'anni seguenti e [[Rivolte Populare di 1357]], mà ghjè Petru Cirneu chi hà datu Murusaglia cume u locu di l'assemblea chi l'a elettu à capu di e rivolte. Quellu a discritu dinò a bataglia chi l'à oppostu a [[Mutari]] d'Alesani induva u capumachja di i populare avìa stallatu u sò campu. D'altronde, avemu qualchi ducumenti attistava di a sò presenza a capu di e rivolte: ordunque, in lu [[1366]], stava, a cant'a guvernore, cù 5 altri membri di u cunsigliu di Corsica. Unu di i sò discendente, sicondu omu a purtà stu nome, s'appittava a carica di [[vicariu di u populu]] in lu [[1467]]-[[1468]]. {{Template:Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] sq29mj7wxerqbe1v5q2akk3o04nti5q Musuleu 0 7851 362922 336160 2019-07-10T16:56:25Z Holder 1485 Reindirizzamentu à [[U Musuleu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Musuleu]] 2iinwdwfsui1wbdwx2dyxh7s72t1xd4 S/2002 N 1 0 7852 349063 334209 2015-07-06T13:11:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''S/2002 N1''' hè un [[satellitu]] di [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] scupertu in u 2002. S/2002 N1 ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] 1q4dosq8co9hfhj6norahaapkyiol38 Battaglia di Ponte Novu 0 7853 352437 352436 2015-12-30T16:37:49Z 92.150.100.61 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; style="text-align: center; background-color: lightgray" ! colspan="3" style="background:gray" | {| style="background:gray" | padding=0px| ! style="background:gray" |<font color="white" size="4">'''Battaglia di Ponte Novu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 cellpadding="0" | [[Image:Ponte-novu1.jpg|200px]] |----- ! colspan=2 bgcolor="gray" |Infurmazione generale |----- | Data |8 è 9 maghju 1769 |----- | Locu | Ponte Novu, Castellu di Rustinu |----- | Isciuta | Vittoria francese |----- ! colspan=2 bgcolor="gray" |Oppunenti |----- | Regnu di Francia | Ripublica Corsa |----- ! colspan=2 bgcolor="gray" |Cummandanti |----- | Noël Jourda, Conte di Vaux | Pasquale Paoli |----- ! colspan=2 bgcolor="gray" |Forze in prisenza |----- | 5 000 omini | 1200 à 2500 omini |----- ! colspan=2 bgcolor="gray" |Perdite |----- | 400 omini | 500 à 1000 omini |----- |} Dopu à a disfatta à a [[Battaglia di U Borgu]], a Francia utilizò a coruzzione, affinchè di sottumette i Naziunali. Lavighju XV hà spesu assai soldi pà staccà parechji capimachji di a causa naziunale malgradu e tentative d'assassiniu contr'à Paoli. Ma fù in lu duminiu militariu chì i più impurtanti scambiamenti funu operati. U corpu espedizziunariu francese dispunìa d'un nuvellu cumandante, u [[conte di Vaux]], è d'un efettivu di 22 000 suladati cù u sustegnu d'una grossa artigliera I francesi anu fattu a scelta di passà in forza sopra u Golu in Ponte Novu, è di cullà in Corti pà strughje u guvernu corsu. L'armata naziunale, pà contu soiu, dispunìa d'appena di più di 20 000 suldati ma quasgi micca artigliera. Ghjè dunque in u duminiu lugìsticu è di u mudellu di guerra chì si vole utilizà. Dopu à avè messu in piazza e truppe d'Arcambal à a so dritta è quella di Marbeuf di l'altra parte (1 à 4 di maghju), di Vaux lampa 15 000 suldati à mezu è, cù una serìa d'uperazione fatte u 5 di Maghju, piglianu [[Muratu]] è [[San Niculau]] strughjendu e difese di u [[Nebbiu]]. Marbeuf ripiglia U Borgu è franca u [[Golu]]. U 6 di Maghju i Corsi perdenu [[Custera]]. U lindumane, San Petru è Lentu passanu à a putenza francese è di Vaux stalla u sò campu in quell'ultimu paese. Pà contu soiu, l'armata naziunale dispone di 2000 suladati, drent'à i quali ci eranu mercenarii Prussiani è Svizzeri, in [[Ponte Novu]], sottu a direzzione di [[Gentili]], affinchè di taglià a strada à i francesi. Mà i Corsi vulìanu ripiglà u vantaghju. [[Pasquale Paoli]] cuntava di caccià i nemichi di Lentu attachendu u paese in 3 direzzione sfarente cù una fruntale è duie da i canti. L'8 di Maghju, [[Petru Colle]] dirighje l'attaca principale di i Corsi versu [[Tenda]] è [[Lentu]], ghjunghjendu à scuzzulà seriu l'armata reale. Ma una cuntrattacca francese oblicava i Naziunali à rinculà versu [[Ponte Novu]], induva, cù a cunfusione, si facenu tirà à dossu da i Prussiani chi divìanu difende u ponte. ==Galleria== <gallery> Image:Bridge of Ponte Novu Corsica restaured.jpg Image:Bridge of Ponte Novu Corsica 2008 cobblestone.jpg Image:Bridge of Ponte Novu Corsica 2008 arches.jpg Image:Bridge of Ponte Novu Corsica 2008 corbels.jpg </gallery> ====Bibliugrafia==== *Dalisu Paoli - Roccu Multedo, ''Pontinovu : Campagna di u Comte de Vaux'', Cismonte è Pumonti Edizione, Nucariu, 1988. ==Da vede dinù== * a [[Battaglia di U Borgu]] * a [[Battaglia di u Vechju]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] evl2pqydz7p115uz6hglbsa0p1t8xw7 Ghjuvanni Nicoli 0 7856 348658 347475 2015-07-06T08:23:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ghjuvanni Nicoli''' hè natu in [[San Gavinu di Carbini]] in 1899 è mortu in [[Bastia]] in 1943. == Biugrafia == Dopu stughje à a scola nurmale d'[[Aiacciu]] è una mubilisazione corta in 1917-1918, Ghjuvanni Nicoli diventa prufissore in [[Corsica]] prima d'esse mandatu à u [[Mali]] in 1925. Pigliatu da u sò mistiere, riccu d'idee respublicane è laiche, inamuratu di a tarra [[Africa|africana]], quellu direttore di scola à da, vìa vìa di i sò cunttati cù a sucietà nera, s'interugà nant'à culunisazione. Nò pà criticà u principiu, hè sicuru chi a respublica hà u duvere di civilizà. Ordunque, dipoi 1933, prupone invanu à a sò ierarchìa un prughjetu di riforma puntendu essenzialmente à integrà e nutizie suciò-etnològicu di e sfarente sterpe di l'Africa occidentale francese, è piglia puttualmente a difesa di gruppi di nativi vìttime di u sistema culuniale. In 1935, volta in [[Corsica]]. L'annu seguente, s'affica à a SFIO. Scrive drentu parechji ghjurnali insulari parlendu di i sfarenti prublemi culturali cummu l'insegnamentu di u u corsu è di a storia insulare à a scola. In 1938, U respublicanu di manca palisa e smorfie [[irredentiste]] di u guvernu fascistu. Mubilisatu in 1939, resu à a vita civile in 1940. Oppostu a u guvernu di Vichy dicendu ch'ellu era autoritariu è contrarespublicanu. Ghjuvanni Nicoli s'affica a u [[Fronte Naziunale]] à a fine di l'annu 1942. A direzione cumunista trova in ellu un quadru cù idee revoluzionarie chi, dopu ch'ellu s'hè afficatu partitu cumunistu clandestinu, ottene durante 1943 a responzabilità dipartimentale di l'armamentu di u F.N preparendu una lotta armata. U 27 Ghjungnu 1943, hè arestatu pà l'OVRA in [[Aiacciu]]. Hè ghjudicatu è cundanatu à a morte. Hè esecutatu in Bastia u 30 d'Aostu 1943. 3 ghjorni piu tardu l'inzurezione libaratrizzia hè promulgata. [[categoria:Biugrafia]] gm68y6hfixxqrkyhh3900djgwbggv0t Santa di Niolu 0 7858 356321 356320 2017-01-23T17:47:44Z 90.8.111.39 /* Storia */ wikitext text/x-wiki [[File:Santa di u Niolu.JPG|thumb|250px|A Santa di u Niolu]] A '''Santa di Niolu''' hè un pilegrinaghju celebratu ogni annu in Casamàcciuli, chi accoglie assai ghjente.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Occorre l'8 di Sittembre, u ghjornu di a festa patrunale di u paese. A Vergine hè venerata da una folla numerosa di pilegrini. Casamacciuli hè un locu di pilegrinagiu anzianu. Ogni annu, l'[[8 di sittembre]] ci si cilibreghja a [[Natività]] di a Vergine: tutti l'anni, e centinare di pilegrini ci si rendenu per rende omagiu à A Santa di u Niolu. == Storia == [[File:Casamaccioli-église Nativité-stitch.jpg|thumb|250px|A Chjesa di a Natività]] 'Ssa cilibrazione hè ligata in particulare à a statua di a Vergine cunsirvata in a chjesa di u paese: ''A Santa di U Niolu''. L'origine di ''A Santa di U Niolu'' hè assuciata à u traslocu d'una stàtula di Nostra Donna di a Stella. A ligenda dice chì un capitanu di marina napulitanu in core di timpesta implurò a vergine Maria di mandà li un segnu affinch'è u so battellu ùn affundessi micca in l'onde. À a fine di a so prighera, una schjarita permessi di salvà i marinari. À usu ringraziamentu, u capitanu di a nave cumprò una statua di a Vergine à [[Napuli]] è a rimisse dopu à i Corsi chì fubbenu incaricati di traspurtà la. I mònachi cù i pastori avianu decisu di tramutà a stàtula in Niolu. I paesi si disputavanu l'onore d'avè a stàtula. U prete guardianu di u cunventu a misse annantu à una mula. I mònachi è i fideli suvitavanu, à un "tiru di fucile". Cullendu u chjassu di l'impiaghjera, pàssanu u Ciòttulu à i Mori à 2000 metri d'altezza è francanu u Golu pà ghjunghje in Casamàcciuli. À u passaghju di a statua, i paesi circonu à fà lu piantà ind'è elli. U solu paese chì ùn marcò nissuna invidia fubbe Casamacciuli. Hè dopu un periculosu viaghju, à traversu [[Scala di Santa Regina|e gole]] chì u sumere s'arristò in Casamacciuli annantu à u campu di fiera, davanti a piazza di a piccula capella chi tene sempre oghje u nome di Campu di a Santa. Niente ùn pote dicide lu à parte, è a statua si firmò in paese. A cilibrazione di l'8 di sittembre tene una particularità. A messa compie incù una prucissione purtata da a [[cunfraterna]] di u paese chì porta a statua annantu à u campu di fiera. A prucissione hè suvitata da una cirimonia specifica, [[Granitula|''a granitula'']]. Ci vole d'altronde à rimarcà chì, tradiziunalmente, a statua di a Vergine ùn ci participeghja micca, i so purtadori chittendu a prucissione tandu, bench'ella accade certe annate chì a cunfraterna a ci integresse. I membri di a cunfraterna avanzanu in una linia chì si abbuglia annantu à ella stessa in spirale, po', ghjunta à u centru, si svoglie cumplittamente. A prucissione riparte dopu daretu a statua di a Vergine per riturnà à u so puntu di partenza, a chjesa di u paese. Dopu à a messa cantata, a cunfraternità si mette in ordine di prucessione in direzzione di u chjosu di fiera. A "[[granitula]]", u nome di issa prucessione, s'avvinghje à forma di spirale sin'à u mumentu chi a stàtula di a Vergine ghjunghjissi u sò centru simbòlicu, a prucessione pianta è si svoglie a l'imbarciu per vultà à a ghjesgia. Di u tempu chi u palagrinaghju si faccìa nant'à piazza di u cunventu di a Selva, una fiera era fatta u lindumane. == A Fiera di u Niolu == [[File:Casamaccioli-village.jpg|thumb|250px|U paese di Casamacciuli]] Ùn si pò staccà ''A Santa di u Niolu'' da ''A Fiera di A Santa''. ''A Fiera di u Niolu'' hè a fiera di u Niolu chì si tene ogni annu mentre parechji ghjorni, inchjudendu u 8 di sittembre. Quellu ghjornu, è mentre parechji ghjorni, a tradiziunale fiera à u bestiame di l'ultimu seculu s'hè trasfurmata da longu in una fiera di l'artigianatu, accumpagnata da attività culturale varie. Tradiziunalmente, ci si sentenu [[Musica corsi|canti polifonichi]], paghjelle è ci si impruviseghja in e baracche custruite per l'occasione. ==Cantu di a Madonna== U ''Cantu di a Madonna'' hè intunatu mentre a granitula: :Sunate campane corse, :Sunate in allegria, :Cantate o chjese corse, :Per a Vergine Maria : :Sunate campane corse, :Ùn stanciate di cantà, :Sunate campane corse, :Per a nostra Umanità. : :Di a fede u rampale, :Chi fideghja la marina, :Bellu tempu o tempurale, :Ci prutegi o Regina. : :Cara Vergine Maria, :Mamma di sconsulati, :Vergine dolce è pia, :Succorri li spatriati. : :Prega l'Assunta in celu, :Corsu di Santa Maria, :Prega per noi fratellu, :Prega la nostra divina. : :È quandu la notte nasce :In la cima di li monti, :Versu stu locu di pace, :Calemu i nostri fronti. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [https://antropologiaeteatro.unibo.it/article/download/3144/3278 Davia Benedetti, ''A granitula di a Santa di u Niolu'', Antropologie e Teatro, 2010] [[Categoria:Religione]] ho3k1da9mpvbi3jq9b28fsrumd745ds Cantone di l'Altu di Casàccuni 0 7863 331860 327026 2014-03-23T14:07:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di l'Altu di Casacconi''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] in u [[circundariu di Bastia]]. Teni 1.974 abitanti è a sò superficia hè 143,33 km². Cumporta 13 cumune: * [[A Crucichja]] * [[A Penta è Acquatella]] * [[A Vulpaiola]] * [[Bigornu]] * [[Campile]] * [[Campitellu]] (capilocu) * [[Canavaghja]] * [[I Prunelli di Casacconi]] * [[L'Olmu]] * [[Lentu]] * [[Ortiporiu]] * [[Scolca]] * [[U Monte]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Altu di Casacconi]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Altu di Casacconi]] qt95iicojv7ahxp2vhkipj165lnzpo7 A Penta 0 7864 331255 258163 2014-03-23T13:55:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{paese|paese=Penta | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[A Penta è Acquatella]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} '''A Penta''' hè un [[paese]] chì faci partita di a cumuna di [[A Penta è Acquatella]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|300 px|Penta]] == Geografia == Si trova à una altezza di 520 metri. == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] lnbvnpnyy10d2zp34y1kjmxuwwrkj1y Cantoni di Bastia 0 7865 331861 324503 2014-03-23T14:07:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki I '''cantoni di Bastia''' sò [[cantone|divisione amministrative]] in u [[circundariu di Bastia]]. [[Bastia]] hè divisa di sta manera: * '''cantone di Bastia 1''': cumporta una parte di a cità di Bastia * '''cantone di Bastia 2''': cumporta una parte di a cità di Bastia * '''cantone di Bastia 3''': cumporta una parte di a cità di Bastia * '''cantone di Bastia 4''': cumporta una parte di a cità di Bastia * '''cantone di Bastia 5''' o '''cantone di Lupinu''': cumpurta una parte di a cità di Bastia * '''cantone di Bastia 6''' o '''cantone di Furiani è Montesoru''': cumpurta una parte di a cità di Bastia è a cumuna di [[Furiani]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Bastia]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Bastia]] tva1dupbd30uttvtihgqbimbai46u2j Cantone di u Borgu 0 7866 363323 363322 2019-09-05T09:56:30Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cantone di U Borgu]] à [[Cantone di u Borgu]] wikitext text/x-wiki U '''cantone di u Borgu''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] situata in u [[circundariu di Bastia]]. Tene 13.979 abitanti è a sò superficia hè 99,9 km². U capilocu hè [[u Borgu]]. == Cumpusizione == U cantone cumporta 4 cumune: * [[Biguglia]] * [[Lucciana]] * [[u Borgu]] * [[Vignale]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Borgu]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Borgu]] 68gc4kcczmvfzbl1pu8mjsyf6f4v1a6 Cuttesce 0 7869 348274 348272 2015-07-03T14:08:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina benvinuta.jpg|right|thumb|300 px|A cuttesce]] A '''cuttesce''' hè un capellu fattu in [[feltru]]. A l'èpica, a cuttesce era purtata da tutti è ancu puru c'era cuncorsi in ogni [[paese|paesi]] pà sapè qualle avìa a più bella. C'eranu 3 sorte di cuttesce: * cuttiscionu * cuttesce * cuttiscella Quellu capellu hè a l'origine di u [[ceppu]] "cuttisciò". == Da veda dinò == *[[camisgia]] *[[pilonu]] *a [[camisgetta]] [[Categoria:Vistiti di Corsica]] [[Categoria:Vistitu]] fnb9q2pvit4kfrnu91hg8pacrl2p7rs Archera 0 7872 354041 351288 2016-05-18T13:20:34Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Caen chato meurtrière.jpg|thumb|right|200px|Una archera in u Casteddu di [[Caen]]]] L' '''Archera''' hè una apartura in a facciata in [[petra]] d'un casteddu o d'una torra di difesa, par pudè tirà (par asempiu d'archibusgia) è ussirvà fora. Issa apartura t'hà a forma d'una sfetta o d'un tafonu quatratu. Issu tipu d'apartura hà cuminciatu à vede si - ma raramenti - in i bastimenti furtificati di u [[XIIesimu seculu]] eppò hè divintatu moltu più cumunu in u [[XIIIesimu seculu]]. == L'archera in Corsica == L'archera pò essa ussirvata in i [[Torre di Corsica|torri di difesa]] di [[Corsica]], com'è a casa di [[Samperu Corsu]] in [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]], annantu à a cumuna si [[Santa Maria è Sichè]]. Hè suventi assuciata à un [[piumbatoghju]]. <gallery> Image:Arrow slit - Archera (Vicu).JPG|Una archera annantu à casa di [[Samperu Corsu]] in [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]] Image:Arrow slit - Archera (Vicu)2.JPG|Una archera quatrata in [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]], annantu a facciata di una casa </gallery> == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence. (in francesu) == Liami == == Da veda dinò == * u [[piumbatoghju]] {{c}} 97e27znnpher201h57c9xceo9bxq4xz Elena (astrunumia) 0 7873 343160 332336 2015-05-05T10:17:43Z Wieralee 9476 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Helene moon.jpg]] → [[File:Helene - Voyager 2.jpg]] [[c:COM:FR#reasons|File renaming criterion #2]]: To change from a meaningless or ambiguous name to a name that describes what the image displays. wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Helene - Voyager 2.jpg|200px|right|thumb|Elena]] '''Elena''' hè un [[satellitu]] di a [[Saturnu]] scupertu in u 1980 (scupridori [[Pierre Laques]], [[Jean Lecacheux]]. Euporia ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] evevnnzvbcsdrutyr17q5fpzvl51ow8 Castellu di Puzzone 0 7875 34640 2006-10-13T14:00:09Z 86.194.237.138 Redirecting to [[Casteddu di Puzzonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Casteddu di Puzzonu]] irr94jmc6pluam5cjxpt3x9k5dl3j8w Eraclitu 0 7876 343412 332371 2015-05-08T20:07:27Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki [[File:Hendrik ter Brugghen - Heraclitus.jpg|thumb|right|200px|''Eraclitu'', di [[Hendrick ter Brugghen]], [[1628]], à u [[Rijksmuseum (Amsterdam)|Rijksmuseum]] ([[Amsterdam]])]] '''Eraclitu''' (natu in Efesu [[535 AC]] - [[475 AC]]) hè unu di i più importanti filosofi [[presocratichi]] di a [[Grecia]] antica. Di Eraclitu di [[Efesu]] avemu puchissime infurmazione cuncernendu a so vita, è di a so opera filosofica ci fermanu solu uni pochi di frammenti. Per quessa u so pensà hè particularmente difficile à capisce, ed è statu interpretatu in diversi modi. Eraclitu, inoltre, era digià in a so epica in certi rispetti cripticu. Per esempiu, [[Aristotele]], di u quale si pò pensà ch'ellu avia lettu integralmente l'opera di Eraclitu, u definisce com'è "Eraclitu u scuru". == A duttrina di i cuntrarii == A duttrina di l'unità di i cuntrarii hè forse l’aspettu più originale di u pensà filosoficu eracliteu. A leghje sicreta di u mondu risede in u rapportu di interdipendenza di dui concetti opposti, chì lottanu trà elli, ma in u stessu tempu, sò una manifestazione di l'unità, è facenu parte d'una stessa totalità. == Ligami == * [http://philoctetes.free.fr/heraclite.htm Philoctetes - situ annantu à Eraclitu (in francese)] {{c}} [[Categoria:Filosofu]] 1h8mgcudtmw8lpr5mpjjpyrix0uyfyi Stantara di Cambia 0 7877 34658 34656 2006-10-13T16:25:01Z 81.251.100.214 Redirecting to [[Stantara di Santa Maria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantara di Santa Maria]] t2p16gvoq5dznhxel8338f5b36nw9g5 Culostra 0 7879 348257 332182 2015-07-03T13:54:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''culostra''' hè a sustanza liquida emessa da e [[puppula|puppule]] durante l'ultimi mesi di gravidenza è in i primi ghjorni dopu à u [[partu]]. Hè un liquidu giallicciu, quant'è densu è viscosu. Durante a gravidenza hè emessu in picculissima quantità. A composizione di a culostra faciliteghja u [[neunatu]] in u so passaghju da l'alimentazione placentare à quella intestinale. In paragonu incù u [[latte]] hà un contenutu maggiore di [[Proteina|proteine]] è di [[Vitamina|vitamine]] (soprattuttu a [[Vitamina A|A]], a [[Vitamina B6|B<sub>6</sub>]] è a [[Vitamina C|C]]), mentre a culostra hà un contenutu più minore di zuccheri è di grassi. Contene anche certe sustanze chì permettenu di inizià a [[digestione]] di e proteine, di i grassi è di i [[zuccheru|zuccheri]]. In a culostra sò presenti anche l' [[Anticorpu|anticorpi]], chì sò transmesse da a mamma à u figliolu, contribuendu cusì à a protezzione di u neunatu. A quantità produtta hè variabile, da 70 à 200 cc. Dopu à i primi dui [[ghjorni]], a culostra si trasforma gradualmente in [[latte]]. == Citazione == A '''culostra''' hè stata mintuvata qualchì volta in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u dizziunariu corsu-francese di [[Matteiu Ceccaldi]]: ''A culostra hè andiva.'' == Rifarenze == * [[Matteiu Ceccaldi|Ceccaldi, Matteiu]]. Dizziunaruiu corsu-francese. Éditions Klincksieck, 1974 {{c}} [[Categoria:Fisiologia]] bfbegxwfdnym22uz96sxoyiitg8ut2z Pan (astrunumia) 0 7880 363530 333788 2019-09-19T04:50:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Pan Rev09.2x.jpg|200px|right|thumb|Pan]] '''Pan''' (grecu Πάν) hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]] scupertu in u 1990 (scupridore [[ Mark R. Showalter]]) . Pan ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] b1c8lwvzq743gf9ozrcckphgou40wsc Cantone di Campoloru di Moriani 0 7881 331852 324509 2014-03-23T14:07:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di Campoloru di Moriani''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] in u [[circundariu di Bastia]]. Teni 5.566 abitanti è a sò superficia hè 93,43 km². Cumporta 9 cumune: * [[Cervioni]] * [[E Valle di Campoloru]] * [[San Ghjulianu]] * [[San Ghjuvanni di Moriani]] * [[San Niculaiu]] * [[Sant' Andria di u Cutone]] * [[Santa Lucia di Moriani]] * [[Santa Maria di u Poghju]] * [[Santa Riparata di Moriani]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Campoloru di Moriani]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Campoloru di Moriani]] n0dq56zwir4ntnlc9ahies9awbczqgz Arghjentuvivu 0 7883 34941 2006-10-15T14:59:25Z Img 21 Redirecting to [[Argentuvivu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Argentuvivu]] 15v8filhbcn3qj65t5cvb15jvjydpf8 Francuforte nant'à u Menu 0 7884 354834 343413 2016-08-24T03:31:45Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from Wikipedia (de) wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Francuforte nant'à u Menu''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Wappen Frankfurt am Main.svg|200px|right|none| Europa]]<br /> |- | statu | Germania |- | land | Assia |- | nomi officiali | Frankfurt am Main |- | codici postali | 60001 - 60599 |- | lungitudini | 8°40′47″ |- | latitudini | 50°06′49″ |- | altitudini | 112 metri |- | superficia | 248 km² |- | populazioni | 732.688 (2015) |- | densità | 2954 ab./km² |- |} '''Francuforte nant'à u Menu''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Frankfurt (am Main)'') hè una cità [[Germania|tedesca]] di lu dettu land (statu federali) di [[Assia]]. Teni 732.688 abitanti. [[File:Flößerbrücke-mit-skyline001.jpg|200px|right|thumb|Francuforte]] == Riferimenti == [[Eintracht Frankfurt]] == Liami == * [http://www.frankfurt.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Assia|Francuforte nant'à u Menu]] dkmuzuodvg60m9dk64d6hrvpnaaj6li Sorano 0 7885 334437 324511 2014-03-23T14:59:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Sorano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Sorano-Stemma.png|100px|right|none|Sorano]]<br /> |- | cumuna | Sorano |- |statu |Italia |- | pruvincia | Grossetu |- | nome officiale | Sorano |- | codice postale | 58010 |- | lungitudine | 11° 42′ 54′′ E |- | latitudine | 42° 40′ 55′′ N |- | altitudine | 379 metri |- | superficia | 174,60 km² |- | populazione | 3.955 |- | dinsità | 22,65 ab./km² |- | nome abitanti | soranesi |- |} '''Sorano''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Grossetu]] (Toscana). Teni 3.955 abitanti. [[File:Sorano.JPG|thumb|300px|none|Sorano.]] == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.sorano.gr.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ov7mjr8v2deb35mfe24wd0vh0uqd3ha Manciano 0 7886 333351 324512 2014-03-23T14:37:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Manciano''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Manciano-Stemma.png|100px|right|none|Manciano]]<br /> |- | cumuna | Manciano |- |statu |Italia |- | pruvincia | Grossetu |- | nome officiale | Manciano |- | codice postale | 58014 |- | lungitudine | 11° 31′ 1′′ E |- | latitudine | 42° 35′ 20′′ N |- | altitudine | 444 metri |- | superficia | 372,04 km² |- | populazione | 7.207 |- | dinsità | 19 ab./km² |- | nome abitanti | mancianesi |- |} '''Manciano''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Grossetu]] (Toscana). Teni 7.207 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.manciano.gr.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] gj0sry34s6dn3ejr04gemfysp3491wh Ghjaddu 0 7889 347327 332600 2015-07-02T01:34:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Gallus gallus}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Rooster02.jpg|250px|]] | caption = ''U ghjaddu}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Galliformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Phasianidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Gallus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''G. gallus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Gallus gallus| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Gallus_gallus_male_big.jpg|250px]] | caption = ''Gallus gallus}} {{Taxobox_end}} U '''ghjaddu''' (o [[ghjallu]]) hè u masciu di a spezia dumestica ''[[Gallus gallus]]'' chì faci partita di a famiglia di i [[Phasianidae]]. A femina hè a [[ghjaddina]] Ci hè un dismurfisimu sissuali impurtantu ind'è ''Gallus gallus''. U ghjaddu hè più maiori ca a [[ghjaddina]] è t'hà una cresta rossa rossa. == Citazioni == U '''ghjaddu''' hè mintuvatu calchì volta in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a sprissioni: ''ancu u ghjallu li face l'ovu'' : si dice d'une persona chì t'hà mori scianza * in a puisia ''A morte di u campanile'' d'[[Anton' Filippu Tristani]]: :''Capu d'arte, da un ghjallu incappellatu,'' :''Chì quandu lu nebbione di u sciloccu'' :''À la croce annodava lu so fioccu,'' :''Cù l'agnuli, quassù, paria appollatu...'' * in a puisia ''Mistieri è prufissioni'' di [[Monsignori di la Fuata]]: :''O bona o mala la causa ùn pò scappà :'' :''Ùn si cerca altru ch’è ghjaddi da spiumà ;'' :''È piu hè grassu lu clienti,'' :''Più la causa durarà.'' * in a [[filastrocca]]: :''chì va pianu hà asgiu'' :''chì hà asgiu n'ùn cammina'' :''u ghjallu ùn hè ghjallina'' :''a ghjallina ùn hè ghjallu'' == Da veda dinò == * a [[ghjaddina]] * u [[ghjaddinacciu]] * a [[Piscia di Ghjaddu]]: in a furesta di l'[[Uspidali]] == Rifarenzi == * [http://zalana.online.fr/traditions.html Zalana] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/filastrocche2.html Filastrocche, [[Adecec]], 1978] {{c}} [[Categoria:Phasianidae]] 47qytnvo5zikkun4vqp2zep90ikg19t Ghjallu 0 7890 35061 2006-10-16T18:27:52Z 81.251.125.113 Redirecting to [[Ghjaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjaddu]] cf1vesjivcptz46ruewygk6nc366jez Stazzona di a Funtanaccia 0 7891 364185 334512 2019-10-03T11:19:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Dolmen de Funtanaccia.jpg|thumb|250px|right|A stazzona di a Funtanaccia]] A [[Stazzona di a Funtanaccia]] hè una [[stazzona di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Sartè]], in u situ archiulogicu di [[Cauria]]. Hè ancu chjamata a [[stazzona di u Diavuli]]. == Da veda dinò == * [[Cauria]] * l'[[infilarata di Stantari]] * l'[[infilarata di u Rinaghju]] == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica - Monuments de Corse Edisud. Aix-en-Provence (in francesu) == Liami == * [http://www.prehistoire-corse.org/sites/28-font.html A stazzona di a Funtanaccia (in francesu)] * [http://www.stonepages.com/corsica/fontanaccia_vr.html A stazzona di a Funtanaccia (in inglesu)] {{c}} {{Stazzona di Corsica}} [[Categoria:Stazzona di Corsica]] o8xgxtl69rc389e6erjn9kkavb7q5wd Template:Stazzona di Corsica 10 7892 35279 35278 2006-10-17T18:28:32Z 81.251.253.1 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I stazzoni di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Casa di l'Orca|A Casa di l'Orca]] - [[Casa di l'Orcu|A Casa di l'Orcu]] - [[Tola di u Turmentu|A Tola di u Turmentu]] - [[Stazzona di a Funtanaccia|A Stazzona di a Funtanaccia]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> 4yn8vl936fro1vyy2qogc4y3znjoxm6 Ghjaddina 0 7893 364148 354071 2019-10-03T11:18:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Gallus gallus}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Mother_hen_with_chicks02.jpg|250px|]] | caption = ''A ghjaddina}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Galliformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Phasianidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Gallus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''G. gallus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Gallus gallus| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[Image:Gali%C3%B1a_GDFL61.jpg|250px]] | caption = ''Gallus gallus}} {{Taxobox_end}} A '''ghjaddina''' (o '''ghjallina''', '''gallina''') hè a femina di a spezia dumestica ''[[Gallus gallus]]'' chì faci parti di a famiglia di i [[Phasianidae]]. U masciu hè u [[ghjaddu]]. Ci hè un dismurfisimu sissuali impurtantu ind'è ''Gallus gallus''. A ghjaddina hè più chjuca cu a [[ghjaddu]]. == Citazioni == A '''ghjaddina''' hè mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in i pruverbii: * ''Quandu ellu canta lu [[cuccu]], muta pèlu lu [[singhjari]].'' :''È la gallina faci l'[[ovu]], senza mancu nidicali.'' :''È lu [[beccu]] inchjirchja i [[corru|corra]], Chì ni pari un ginirali.'' * ''Ghjaddina ch'ùn becca biccattu hà.'' * ''Chì di ghjaddina nasci in [[terra]] ruspa.'' o in a [[sprissioni]]: ''essa figliolu di a ghjaddina bianca'' chì significheghja: riescia in tutti ciò chì si faci o ancu in a [[paghjella]] tradiziunali: :''Impresta mi le to ale la mio ghjallinuccia nera'' :''Chì n'aghju da fà un viaghju finu à u ponte d'Arena'' :''E ti turneraghju à rende quandu ritornu stasera.'' [[File:Găini Gallus gallus domesticus.jpg|250px|left|thumb|Ghjaddini.]] == Da veda dinò == * U [[ghjaddu]] * U [[ghjaddinacciu]] * A [[ghjaddina faraona]] == Rifarenzi == * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/liatafiumurbaccia2.html Liata fiumurbaccia di 500 buccati corsi, Carulu Santoni, [[Adecec]], 1986] [[Categoria:Phasianidae]] nyy6f963kpgir5yg0v6slkioab165q0 Ghjallina 0 7894 35353 2006-10-18T16:31:35Z 81.251.254.219 Redirecting to [[Ghjaddina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjaddina]] ejc6lrgaq28k565lj9hae2ew3wxse7l Puddonu 0 7895 363006 363005 2019-07-14T07:57:28Z 2A01:CB1C:C72:E600:EC94:5EF4:2339:35E4 /* Citazioni */ wikitext text/x-wiki U '''Puddonu''' (o [[Pullone]]) hè un [[castagnu]] ghjovanu. == Citazioni == U puddonu hè mintuvatu calchì volta in a litteratura è in u cantu corsu. Par asempiu: * in a canzona ''Maria'' di [[Surghjenti]]: :''"Nùn ci vogliu più cullà'' :''L'istati in Cartalavonu'' :''Parchi nùn ci hè più Maria'' :''A u friscu di u puddonu."'' * in l'''Ottave Giocose'' (principiu di u seculu XVIII) di u prete Guglielmo Andreani delle Piazzole d'Orezza: : ''"Or ghià che tu m’hai detto la cagione'' :''Di o to viaghio, eo ti diraghio a mea.'' :''M’accintolono l’altr’anno on pollone,'' :''Ch’era lo meglio di quanti n'avea:'' :''Era assatochio, e pieno on capparone'' :''Ogn’anno di castagne ci cogliea;'' :''E ne facea certe imbrostolate'' :''Che pareano frittelle inzoccherate."'' {{c}} t18ltc9s2id67bax8daddgmk7o9wcd4 Pullone 0 7896 35855 2006-10-19T17:01:00Z 86.209.120.215 Redirecting to [[Puddonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puddonu]] loss0u60nhj35u2qa0usg2w8vovo04j Stantara di u Castaldu 0 7898 364145 334504 2019-10-03T11:18:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|A stantara di Castaldu]] A [[stantara]] di Castaldu hè una [[stantara di Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Ciamannaccia]], accantu à u [[Taravu]], trà u ponti di u Pinu è u ponti di u Virgaghju. A stantara di u Castaldu hè stata discritta in [[1981]] da G. Peretti. Ùn ferma più oghji ca u [[bustu]] di a stantara. Hè suventi cunsidarata com'è una stantara feminiccia, ma ci voli à essa prudenti incù issa intarpritazioni. Si vedi dinò una spada annantu à a stantara. == Rifarenzi == * [http://www.prehistoire-corse.org/sites/23-cast.html A stantara di [[Ciamannaccia]] (in francesu)] * Peretti G., 1986, Scuparta d'una nova stantara in Corsica : Castaldu I - Découverte d’une nouvelle statue-menhir en Corse : Castaldu I (Ciamannacce, Corse-du-Sud), Bulletin de la Société Préhistorique Française 83, 6, p. 164-166 (in francesu). == Liami == * [http://membres.lycos.fr/palneca/menhir.htm A stantara di [[Ciamannaccia]]] {{c}} {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] tea3slr1r6w7p3qyo9tnd4b8ux9do8f Stantari di Corsica 0 7899 36927 36924 2006-10-20T13:52:24Z 86.209.120.92 Redirecting to [[Stantare di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantare di Corsica]] 3vwrm2zdhzx9tpsnlm3nkxu5bejx78j Stantara di Corsica 0 7900 167980 36914 2009-04-25T00:11:45Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantare di Corsica]] 3vwrm2zdhzx9tpsnlm3nkxu5bejx78j Stantare di Corsica 0 7901 36931 36929 2006-10-20T13:53:22Z 86.209.120.92 wikitext text/x-wiki == Galleria d'imagine == <gallery> Image:U Frati è a Sora.jpg|U Frate è a Sora Image: U_Frati.jpg|A stantara di u Frate </gallery> == Ligami == * [http://www.casciani.fr/Fiches/Fiche0001.php I sintineddi] {{c}} {{Stantara di Corsica}} ef7va4c7qik2xdpzgqqgyc3qa2onrlk Pandora (astrunumia) 0 7902 333792 324516 2014-03-23T14:46:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Pandora PIA07632.jpg|thumb|Pandora]] '''Pandora''' (da u grecu Πανδώρα) hè un [[satellitu]] di a [[Saturnu]]. Hè statu scupertu in u [[1980]] da [[Stewart A. Collins]]. == Liami == {{c}} [[Categoria:Astrunumia]] iw1a4wtpp48t5txair42xolutt76j85 Abbate 0 7903 350896 327027 2015-07-09T15:24:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L' '''abbate''' hè u [[Cristianesimu|monacu]] chì hè statu elettu da l'assemblea di i [[riligione cristiana|monachi]] per dirighje un'[[abbazia]]. A [[parolla]] vene da u [[Grecia|grecu]] anzianu ἀϐϐᾶ / ''abbã'', chì significheghja u « [[babbu]] ». == Da vede dinù == * l'[[abbazia]] * [[Sant'Antone Abbate]] * a [[festa di Sant'Antone Abbate]] in [[Aregnu]] {{c}} gwtirkyy1ptib8bd95omq26mynwxsc0 Abbazia 0 7904 350897 343414 2015-07-09T15:26:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Monte Cassino Opactwo 1.JPG|thumb|300px|L'[[Abbazia di Monte Cassino]] in [[Italia]] ]] L' '''Abbazia''' hè u [[cristianesimu|monasteru]] chì direttu da un [[abbate]] o da una [[abatessa]], è autonomu. (''sui juris''). U nome deriva da a parolla [[latinu|latina]] ''abbatia'' (da ''abbas'' o ''abbatti'' = abbate). [[storia|Storicamente]], trà l'abbazie chì so diventate dopu centri [[cultura|culturali]] [[Europa|europei]], si pò mintuvà: * in [[Italia]] ** [[Abbazia di Casamari]] ** [[Abbazia di Chiaravalle]] ** [[Abbazia di Cava]] ** [[Abbazia di Farfa]] ** [[Abbazia di Fossanova]] ** [[Abbazia di Monreale]] ** [[Abbazia di Montecassino]] ** [[Abbazia di a Novalesa]] ** [[Abbazia di Pomposa]] ** [[Abbazia di San Colombano]] ** [[Abbazia di San Galgano]] ** [[Abbazia di San Lorenzo ad Septimum ad Aversa]] ** [[Abbazia di Subiaco]] * in [[Francia]] ** [[Abbazia di Cluny]] ** [[Abbazia di Citeaux]] ** [[Abbazia di Clairvaux]] ** [[Abbazia di Lerins]] ** [[Abbazia di Mont-Saint-Michel]] ** [[Abbazia di Port-du-Salut]] ** [[Abbazia di Saint Denis]] * in [[Germania]] ** [[Abbazia di Lorsch]] ** [[Abbazia di Altenburg]] * in [[Sguizzera]] ** [[Abbazia di San Gallo]] * in [[Inghilterra]] ** [[Abbazia di Westminster]] ** [[Abbazia di Salisbury]] * in [[Spagna]] ** [[Abbazia di San Juan de la Peña]] == Da vede dinù == * [[Abbate]] [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Cristianisimu]] bwspcs7a6arg1qgrkzjhbfdzy3q2mq6 Petra battifocu 0 7905 363477 343136 2019-09-19T04:49:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:SilexEZ.jpg|thumb|A petra battifocu]] A '''petra battifocu''' hè una [[roccia sedimentaria]] cumposta guasi esclusivamente di [[silicia]]. Hè una varietà di [[quarzu]] minerale, assai dura. In generale, a petra battifocu hè grisgia scura, turchina, nera, o ancu bruna scura. ==Furmazione== Sta [[roccia]] si forma in dui modi: * per via d'un accumulu di resti d'organismi à [[cunchiglia]] o [[Scheletru (anatumia)|scheletru]] siliceu com'è [[radiulare]], [[diatomee]], è [[Porifera|spunghe]], pigliendu u nome di [[radiularite]] o [[diatumite]]. * per segregazione è accumulu di [[silicia]], pruvinente da [[rocce terrigene]] è [[rocce carbunatiche]]. A petra battifocu tende à cuncentrà si in strati estremamente compatte è guasi inattacchevule da l'agenti atmusferichi. Hè 'ssa specifichità chì, incù una certa abbundanza è a so durezza ne anu fattu u materiale essenziale di e prime industrie litiche. ==Usu== [[File:Hache_224.1_Global_Fond.jpg|thumb|150px|left|Ogetti preistorichi in petra battifocu]] E petre battifocu travagliate sò una tistimunianza fundamentale di i primi insidiamenti umani, e tecniche lavurative imprudate per creà le permessenu d'individuà parechji periodi di a [[preistoria]]. L'usu cuntinuò, dopu, finu à un'epica abbastanza recente. In u seculu XVII eranu sempre aduprate, in particulare ind'i populi di l'[[Americhe]], chì fabricavanu cultelli incù a lama di stu materiale, chì era usatu ancu per fà e punte di e [[frezza|frezze]]. Eppuru hè necessariu di distingue a petra battifocu travagliata da e so sgherze naturale, chjamate ''[[eolite]]''. A petra battifocu, in quantu [[petra fucaghja]], hè stata fundamentale ancu per u funziunamentu di l'[[acciarinu|acciarini]] manuali (in [[Europa]] è in u bacinu di u [[Mare Terraniu]] almenu dapoi l'ità altumedievale) è, da u seculu XVII à u seculu XIX, ancu per fà scintillà i meccanismi accenditivi di l'arme da focu, finu à l'avventu di l'arme "[[capsula à percussione|à percussione]]". == Citazione == A petra battifocu hè mintuvata in u Dizziunariu corsu-francese di [[Matteiu Ceccaldi]]<ref>Matteu Ceccaldi (1974).</ref>: ''cù l'[[acciarinu]] ci vole a petra battifocu è l'[[esca]]''. == Note == <references/> == Referenze == * [[Matteu Ceccaldi|Ceccaldi, Matteu]]. Dizziunariu corsu-francese - Dictionnaire corse-français. Edizione Klincksieck, 1974 == Da vede dinù == * [[acciarinu]] * [[ossidiana]] [[Categoria:Tennulugii è scenzi applicati]] cezxyx3az1sifl62tsfdl9ihuyqbcxe Ugliastru 0 7906 38270 38268 2006-10-22T10:43:49Z 86.209.249.236 Redirecting to [[Ogliastru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ogliastru]] ek5ph3qso9e9wv7k202n0adtv11ivov Uddastru 0 7907 167981 37831 2009-04-25T00:12:00Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ogliastru]] ek5ph3qso9e9wv7k202n0adtv11ivov Olea europaea sylvestris 0 7908 167982 37832 2009-04-25T00:12:16Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ogliastru]] ek5ph3qso9e9wv7k202n0adtv11ivov Ugliastru (arburu) 0 7910 364283 334887 2019-10-03T11:21:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'ugliastru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Olea_europaea_syklvestirs_%28uddastru%29.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Olea europaea sylvestris |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" |[[Classificazioni scentifica]] |----- |Regnu |''[[Plantae]]'' |----- |Divisioni |''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa |''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordini |''[[Scrophulariales]]'' |----- |Famiglia |''[[Oleaceae]]'' |----- |Genaru |''[[Olea]]'' |----- |Spezia |''[[Olea europaea]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Olea europaea sylvestris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Olea europaea sylvestris - fruit.JPG|250px]] |----- |} L' '''Ugliastru''' (o [[Uddastru]]) ([[Olea europaea sylvestris]]) hè un arburu chì faci partita di a famiglia di l' [[Oleaceae]]. U fruttu di l'ugliastru hè a [[ragnola]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Oleaceae]] [[category:arburi di Corsica]] b1a8zbyvgnvflullnkde1nmus5mo8k8 Battaglia di U Borgu 0 7967 360114 355507 2018-09-11T12:39:00Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[File:Borgu_paese.jpg|thumb|250px|U paese di U Borgu]] A '''battaglia di [[U Borgu]]''' occorse da l'[[ottu uttrove]] à u [[10 uttrove]] di u 1768, è oppunì e truppe reale francese à l'armate di a [[Ripublica corsa]] cummandate da [[Pasquale Paoli]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'affruntamentu si terminò per una vittoria di i corsi. == Preludiu == Dopu à esse sbarcati in [[San Fiurenzu]], u [[28 aostu]] di u [[1768]], è occupatu prestu u [[Capicorsu]] incù unu principiu di cunquista à l'avantaghju di e truppe francese, i naziunali ripiglianu l'ostilità è forzanu i Francesi à evacuà a [[Casinca]], ma quelli eppuru cunservanu una posta avanzata in [[Borgu]]. D'uttrove [[1768]], [[Pasquale Paoli]], à a testa di 4000 omini, intraprende di ripiglià U Borgu induve i Francesi, in aspittera di rinforzi, s'eranu messi à u riparu. L'ordine fubbe datu à tutti l'omini di marchjà annantu à U Borgu. ==E forze armate== L'armata corsa si cumpunia di 3 corpi: * Un prima corpu di 500 omini sottu à u cummandu di i capitani Incolla, Giocante Grimaldi, Carlu Raffaelli è Ferdinandu Agostini, fubbe incaricatu d'attaccà a pusizione Francese da u latu punenti * Un sicondu corpu dinù di 500 omini di listessa forza, sottu à u cummandu di Serpentini è di i capitani [[Francescu Gaffori]] è Petru Gavini, fubbe incaricatu d'assaltà i lochi di riparu à livante di u paese; * Un terzu corpu di circa 400 omini, sottu à l'ordini di [[Clemente Paoli]], duvia difende a strada di u [[Nebbiu]] è cuntene i Francesi chì accupavanu [[Oletta]], sottu à l'ordini di u generale [[Thomas Auguste Le Roy de Grandmaison]]<ref>[http://www.institut-strategie.fr/RIHM_81_PICAUD.html THOMAS-AUGUSTE LE ROY DE GRANDMAISON (1715-1801)]</ref>, <ref>[https://books.google.fr/books?id=2TdtAAAAMAAJ&pg=PA86&lpg=PA86&dq=Thomas+Auguste+U+Roy+di+Grandmaison&fonte/surghjente=bl&ots=xkN9yv9f-v&sig=TSNgDeePYDXnT-5Fd4R660mbnSU&hl=fr&a so=X&ei=wN6mVPTDHsWrU-OxhPAJ&ved=0CC4Q6AEwAg#v=onepage&q=Thomas%20Auguste%20U%20Roy%20di%20Grandmaison&f=false Famille Le Roy de la Grange P86]</ref>. L'altre truppe dispunibile fubbenu disposte più in daretu : * L'assi stradali trà [[Bastia]] è Borgu fubbenu survigliati da i Corsi. * Un quartu corpu di circa 200 omini, cummandate da Ghjuvan Carlu Saliceti prese pusizione in [[Strinse]] * Un quintu corpu ugualmente di circa 200 omini, cummandate da [[Achille Murati]] prese pusizione annantu à l'alture di [[Luciana]] *Un sestu gruppu, a riserva, di 500 à 600 omini sottu à u cummandu di [[Pasquale Paoli]] sicundatu da [[Carlu Bonaparte]] è [[Antone Gentili]], occupò [[Lucciana]], in u scopu di dirighje l'operazione è di pudè si cullucà annantu à i punti necessarii. Da u latu francese : * U culunellu de Ludre avia stabilitu i so posti avanzati à i duie estremità di u paese è i so 3 pezze d'artigliaria eranu piazzate annantu à i trè punti chì ne dumineghjanu i circondi. * U [[François Claude Chauvelin|marchese di Chauvelin]] cummandava a guarnigione di u forte di Bastia. == A battaglia == U cumbattimentu principiò l'8 uttrove di u 1768 in a matina è durò deci ore. Quandu u [[François Claude Chauvelin|marchese di Chauvelin]] imparò a sorte chì aspittava i so cumpatriotti, mandò [[Thomas Auguste Le Roy de Grandmaison]] versu U Borgu. [[Charles Louis de Marbeuf|Marbeuf]] è Chauvelin escinu da [[Bastia]] incù 3000 omini per dirighje siversu u locu di a battaglia. Ludre è i so 700 omini messi à u riparu in a cità di Borgu aspittavanu l'assaltu. Paoli azzizzò l'ardore di e so truppe incù 'ssa frasa : {{citazione|Patriotti, ramintate vi i [[vesperi]] corsi, quandu annantu à 'ssu listessu locu aviate distrutti i Francesi. L'onore di a patria è a libertà pubblica hanu bisognu oghje di tuttu u vostru valore. L'Europa ci fighjula.}} Cusì Borgu, chì avia vistu in u 1738 a scunfitta di u corpu spediziunariu francese dumandatu da i Genuvesi, visse dinù a nazione corsa triunfà. I Francesi lascionu annantu à u terrenu 600 morti, à tempu cù 1000 feriti. I 700 omini di u culunellu di Ludre è quest'ultimu sò fattu prigiuneri<ref>Di Pasquale, 2007, p. 193.</ref>. Novi cannoni (frà i quali trè di bronzu), unu murtaiu, 1700 fucili è munizione fubbenu ricuperati da i corsi. Fubbe cusì u bilanciu di a battaglia. == Cunsequenze == U Riame di Francia fubbe surpresu di 'ssa scunfitta è u rè [[Luigi XV di Francia|Luigi XV]] pinsò ancu à lascià a Corsica in pace<ref>Rivista di u prugressu puliticu, suciale è litterariu, 1840, p.256.</ref>. Ma u [[Etienne François de Choiseul|duca di Choiseul]], cuscente di u ridiculu in quale si lamperia a Francia s'è ella abbandunava a lotta<ref>Rivista prugressu puliticu, suciale è litterariu, 1840, p. 257.</ref>, organizò una siconda spedizione cummandata da u [[Noël de Jourda|conte de Vaux]] chì [[Battaglia di Ponte Novu|battì i Corsi in Ponte Novu]]. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjuvan Claudiu Di Pasquale, ''I figlioli di a libertà I figlioli di Pasquale Paoli'', 2007 (in francese) * [https://enciclopediacorsica.wordpress.com/2012/07/17/1768-a-battaglia-di-u-borgu-2/ Ghjuvan Filippu Antolini, A battaglia di U Borgu, Enciclopedia di a Corsica] ==Da vede dinù== * a [[Battaglia di u Vechju]] [[Categoria:Guerre d'indipendenza corsa]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] senyr9iviy7fzy1fn8j4fwev67h8yqs Papagallu 0 7968 354099 267219 2016-05-18T14:10:53Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U papagallu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[Image:Araraazul-14.jpg|250px|]] | caption = ''Carduelis chloris}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Psittaciformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Psittacidae]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Psittacidae| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image = | caption = U papagallu}} {{Taxobox_end}} U '''papagallu''' (o [[Papagaddu]]) hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Psittacidae]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[category: Psittacidae]] a0o6jzmsduy27f3melqgwqjpiboli3s Papagaddu 0 7969 39319 2006-10-26T16:30:26Z 83.201.132.132 Redirecting to [[Papagallu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[papagallu]] e00exvq9t2a8jnokiwmxpf69p77df22 Ciuvodda 0 7970 39328 2006-10-26T16:51:57Z 83.201.132.132 Redirecting to [[Cipolla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[cipolla]] gnudvlzadthn9o61yceq27ziavvzk9h Ciudda 0 7971 39329 2006-10-26T16:52:09Z 83.201.132.132 Redirecting to [[Cipolla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[cipolla]] gnudvlzadthn9o61yceq27ziavvzk9h Santos 0 7972 358198 347953 2017-12-22T16:19:24Z CommonsDelinker 173 Replacing Bandeira_Santos_SaoPaulo_Brasil.svg with [[File:Bandeira_de_Santos_(São_Paulo).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]] (harmonizing names of file set)). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Santos'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira de Santos (São Paulo).svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasao Santos SaoPaulo Brasil.svg|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 280,3 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 418 375 <small>([[2006]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 23º57'39" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 46º20'02" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 2 m |- | Situ ufficiali | http://www.santos.sp.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:SaoPaulo Municip Santos.svg|290px]] |} '''Santos''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 418.375 abitanti. [[File:Monte Serrat pic09.JPG|thumb|300px|left|Santos.]] [[File:Monte Serrat pic07.JPG|thumb|300px|left|U centru è u portu.]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Santos]] 4xoqs1o3zspvu3ljlub9fl559mmngc3 Zucchetta 0 7973 335130 328158 2014-03-23T15:13:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A zucchetta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Courgette_Cucurbita_pepo_2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Cucurbita pepo |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | {{Regnum}} | ''[[Plantae]]'' |----- | {{divisio}} | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | {{classis}} | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | {{ordo}} | ''[[Violales]]'' |----- | {{familia}} | ''[[Cucurbitaceae]]'' |----- | {{genus}} | ''[[Cucurbita]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binominale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cucurbita pepo''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Courgette_baby_Cucurbita_pepo.jpg|250px]] |----- |} A '''zucchetta''' (''[[Cucurbita pepo]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì face parte di a famiglia di e [[Cucurbitaceae]]. == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Cucurbita]] 4xbi7y3l7xw1v41nrgwu88w3aeqc2o3 Porru 0 7974 347787 343823 2015-07-03T09:11:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U porru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Allium_porrum_porrum_HabitusInflorescences_BotGardBln0906.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Liliales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Liliaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Allium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Allium porrum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Poireaux_artlibre_jnl.jpg|250px]] |----- |} U '''Porru''' (''[[Allium porrum]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Liliaceae]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] 3shmbqm4cdzhdb18brj6ndq6izftu23 Allium porrum 0 7975 39543 2006-10-27T13:02:45Z Img 21 Redirecting to [[Porru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Porru]] rgam2ztk6vcoq7fnq7xd179ib87un7t Artichjoccu 0 7976 351317 350058 2015-07-16T15:11:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'artichjoccu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:P8220094.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Cynara scolymus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- |Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- |Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordine | ''[[Asterales]]'' |----- |Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- |Generu | ''[[Cynara]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cynara scolymus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Artischocketoskana.jpg|250px]] |----- |} L' '''Artichjoccu''' (ancu chjamatau u [[carciofu]]) (''[[Cynara scolymus]]'') hè una spezia di [[pianta]] chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. A varietà cultivata, per usu alimentare, hè una varietà di a spezia [[Cynara scolymus]]. A pianta hè alta sin'à 1,5 m. U fustu hè robustu è cilindricu. I fiori sò riuniti à l'estremità, in una forma sferoidale, conica o cilindrica, di 5-15 cm di diamitru. U fruttu hè un acheniu allungatu è di sezione quadrangulare. A parola ''carciofu'' vene da l'arabu: ''al-kharshûf''. Parechji sinonimi di ''Cynara scolymus'' sò: * ''Cynara hortensis'' Mill., 1768 * ''Cynara esculenta'' Salisb 1796 * ''Cynara cardunculus var. sativa'' Moris 1840/43 * ''Cynara scolymus var. mutica'' Vis. 1847 * ''Cynara cardunculus var. scolymus'' (L.) Fiori 1904 Ci sò trè sottuspezie d'artichjoccu: * ''Cynara cardunculus var. sylvestris'' Lam. (una spezia di cardu salvaticu) abbundantemente diffusa in u bacinu [[uvestu|occidentale]] di u [[Mare Terraniu|Mediterraniu]]; * ''Cynara cardunculus var. altilis'' DC. (u cardu coltivatu); * ''Cynara cardunculus subsp. scolymus'' (L.) Hegi (l'artichjoccu). == Da vede dinò == * i [[fiori di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] {{c-supranu}} [[Categoria:Asteraceae]] gcn7zxa7pxpkdozw9mz39j4hlv1v6dt Cynara scolymus 0 7977 39546 2006-10-27T13:08:53Z Img 21 Redirecting to [[Artichjoccu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Artichjoccu]] 4gwbaapeg1a0tszb97vck349z13dajc Aglia 0 7978 354861 347790 2016-08-24T05:51:51Z Yurii-mr 11213 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'aglia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Allium_sativum_plant.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Allium sativum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Liliales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Liliaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Allium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Allium sativum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Garlic.jpg|250px]] |----- |} [[File:Knoblauch Allium sativum in a store.JPG|thumb|left|300 px]] L' '''aglia''' (o [[adda]] o [[agliu]]) (''[[Allium sativum]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Liliaceae]]. == Citazioni == L'aglia hè mintuvata calchì volta in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a buccata: ''roda l'aglia'' == Da veda dinò == * l'[[agliu salvaticu]] <gallery> File:Fest Opischmya 08.jpg </gallery> {{c}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] g7oeqmo995ypajdflirx6bfu4kqsuah Adda 0 7979 39586 2006-10-27T16:11:14Z 83.201.135.246 Redirecting to [[Aglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aglia]] alhgnde84eszd63nncs9l15um3ghi9t Agliu 0 7980 39587 2006-10-27T16:11:35Z 83.201.135.246 Redirecting to [[Aglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aglia]] alhgnde84eszd63nncs9l15um3ghi9t Cuccumaru 0 7981 39595 39593 2006-10-27T16:41:01Z 83.201.135.246 Redirecting to [[Cucumaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cucumaru]] 35pbhrh27olvr9v0zab27xeha1cv1ud Cucumaru 0 7982 332176 324524 2014-03-23T14:14:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cucumaru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Komkommer_Cucumis_sativus_%27Melita%27.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Cucumis sativus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- |Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- |Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordine | ''[[Violales]]'' |----- |Famiglia | ''[[Cucurbitaceae]]'' |----- |Generu | ''[[Cucurbita]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binominale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cucumis sativus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Komkommer_plant.jpg|250px]] |----- |} U '''cucumaru''' (o [[cuccumaru]]) (''[[Cucumis sativus]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì face partita di u genaru [[Cucurbita]]. == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Cucurbita]] nlyydwkpusmqenwi74eoh28kd9wyqn8 Cavulifiori 0 7983 364278 363486 2019-10-03T11:21:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cavulifiori''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Brassica_oleracea_var_botrytis_20041012_2591.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Brassica olearacea botrytis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- |Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- |Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordini | ''[[Capparales]]'' |----- |Famiglia | ''[[Brassicaceae]]'' |----- |Genaru | ''[[Brassica]]'' |----- |Spezia | ''[[Brassica olearacea]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Brassica olearacea botrytis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Bloemkool.jpg|250px]] |----- |} U '''Cavulifiori''' (o [[cavulifiore]]) (''[[Brassica olearacea botrytis]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Brassicaceae]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Brassicaceae]] 2kgxulcgxxs83xr0332k6s4632fojcj Cavulifiore 0 7984 39607 2006-10-28T09:42:34Z 83.201.135.246 Redirecting to [[Cavulifiori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cavulifiori]] ri7vcilcifjfrf10o8vkkxe06ubpw8o Geia 0 7985 364313 351066 2019-10-03T11:22:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A geia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Swiss_Chard.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Beta vulgaris |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Chenopodiaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Beta]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Beta vulgaris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bette_%C3%A0_c%C3%B4tes_rouges01.jpg|250px]] |----- |} A '''Geia''' (o Bietula) (''Beta vulgaris'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Chenopodiaceae]]. Cù e foglie di e bietule si facenu e frittelle ma ancu e bastelle o i cannelloni; si manghjanu ancu e costi; cù e bietule cotte spessu si manghjanu ancu l'ove bullite; tandu u piattu si chjama l'ove in trippa. == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * l' [[Ingeiata]] {{c}} [[Categoria:Chenopodiaceae]] j16y90qnoxdqt53ukcu4a1n6betw8lu Bruma 0 7986 44385 39620 2006-11-18T15:06:42Z 81.251.254.71 wikitext text/x-wiki [[Image:Arbutus_unedo_b.JPG|250px|right|thumb|A bruma]] A '''Bruma''' hè u fiori di l'[[arbitru]]. == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/arburatura.pdf L'arburatura è u focu, [[Matina latina]]] == Liami == == Da veda dinò == * u [[bagu]] * l'[[arbitru]] {{c}} 6jxhnnagdg9foo77zuqk7s1baz4325r Arbitru 0 7987 39621 2006-10-28T17:07:34Z 86.206.123.111 Redirecting to [[Albitru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Albitru]] mxbxjss0w2bhd0acz2r5v5n600y0pjl Arbutus unedo 0 7988 39623 2006-10-28T17:09:02Z 86.206.123.111 Redirecting to [[Albitru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Albitru]] mxbxjss0w2bhd0acz2r5v5n600y0pjl Piseddu 0 7989 364245 333927 2019-10-03T11:20:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U piseddu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Doperwt_rijserwt_peulen_Pisum_sativum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Pisum sativum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- |Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- |Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- |Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- |Genaru | ''[[Pisum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pisum sativum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pisum_sativum_green.jpg|250px]] |----- |} [[File:Pisum sativum MHNT.BOT.2010.12.9.jpg|thumb|''Pisum sativum'']] U '''Piseddu''' (o [[Pisellu]]) (''[[Pisum sativum]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Fabaceae]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Fabaceae]] hzux3c66d1pb12jjtl2ykyyih12c9fy Pisellu 0 7990 39828 2006-10-29T10:20:55Z 81.251.250.250 Redirecting to [[Piseddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piseddu]] 3qkn7t7w5n4uvbrfpewaw6u0unym5q3 Pisum sativum 0 7991 39829 2006-10-29T10:21:03Z 81.251.250.250 Redirecting to [[Piseddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piseddu]] 3qkn7t7w5n4uvbrfpewaw6u0unym5q3 Navonu 0 7994 364263 333579 2019-10-03T11:20:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U navonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Brassica_rapa_plant.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Brassica olearacea botrytis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- |Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- |Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordini | ''[[Capparales]]'' |----- |Famiglia | ''[[Brassicaceae]]'' |----- |Genaru | ''[[Brassica]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Brassica rapa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} U '''Navonu''' (o [[Navone]]) (''[[Brassica rapa]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Brassicaceae]]. I fiori di a pianta sò giaddi. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Brassicaceae]] jkrs8pjsa52ko3rjaoyg8gmv4srgg1z Navone 0 7995 39837 2006-10-29T10:28:17Z 81.251.250.250 Redirecting to [[Navonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Navonu]] t9v68f65lu3got58gxhqji3sx0z0v9r Brassica rapa 0 7996 39838 2006-10-29T10:28:25Z 81.251.250.250 Redirecting to [[Navonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Navonu]] t9v68f65lu3got58gxhqji3sx0z0v9r Radichju 0 8002 363211 353682 2019-08-11T07:45:34Z DannyS712 14835 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Radijs bloemen Raphanus sativus subsp. sativus. jpg.jpg]] → [[File:Radijs bloemen Raphanus sativus subsp. sativus.jpg]] [[c:COM:FR#FR6|Criterion 6]] (maintenance or bug fix) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U radichju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Raphanus_sativus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Brassica olearacea botrytis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" |[[Classificazioni scentifica]] |----- |Regnu |''[[Plantae]]'' |----- |Divisioni |''[[Magnoliophyta]]'' |----- |Classa |''[[Magnoliopsida]]'' |----- |Ordini |''[[Capparales]]'' |----- |Famiglia |''[[Brassicaceae]]'' |----- |Genaru |''[[Raphanus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Raphanus sativus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Radijs bloemen Raphanus sativus subsp. sativus.jpg|250px]] |----- |} U '''Radichju''' (''[[Raphanus sativus]]'') si chjama ancu a ravanetta è a ravanella; hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Brassicaceae]]. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Brassicaceae]] 476mjoaz752ov4h1cjufovm6j1d061s Raphanus sativus 0 8003 40028 2006-10-30T17:46:54Z Img 21 Redirecting to [[Radichju]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Radichju]] 21zl5r4jgexqwt92pneuycc2axgbdhl Pivaronu 0 8005 354102 333937 2016-05-18T14:11:23Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pivaronu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bell_pepper_cut_apart.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Capsicum annuum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu |''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni |''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa |''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini |''[[Solanales]]'' |----- | Famiglia |''[[Solanaceae]]'' |----- | Genaru |''[[Capsicum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Capsicum annuum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:P3240133.JPG|250px]] |----- |} U '''Pivaronu''' (o [[Pivarone]]) (''[[Capsicum annuum]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Liliaceae]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Solanaceae]] rgecsk7vxpwd7fxqzzgkf7bqtm156ff Pivarone 0 8006 40086 2006-10-31T17:26:09Z Img 21 Redirecting to [[Pivaronu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pivaronu]] lkegel66deajutsip5x5rzbwciqkd6d Capsicum annuum 0 8007 40087 2006-10-31T17:26:20Z Img 21 Redirecting to [[Pivaronu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pivaronu]] lkegel66deajutsip5x5rzbwciqkd6d Cucurbita pepo 0 8008 40094 2006-10-31T18:52:47Z Img 21 Redirecting to [[Zucchetta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zucchetta]] mrhlwm7lqht5y9w9xhqm2td2cavdubk Belgica 0 8010 364714 359505 2019-10-27T20:19:18Z 2A02:A03F:422C:1900:F58E:797E:6A90:8A1F Sophie Wilmès 2019. wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Regnu di Belgica |nomeUfficiale = Koninkrijk België<br />Royaume de Belgique<br />Königreich Belgien |linkBandiera = Flag of Belgium.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Great Coat of Arms of Belgium.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Belgium.svg |motto = Eendracht maakt macht<br />L'union fait la force<br />Einigkeit macht stark |mottoTraduzione = L'unione face a forza |lingua = [[lingua olandese|neerlandese]], [[lingua francese|francese]], [[lingua tedesca|tedescu]] |capitale = [[Bruxelles]] |capitaleAbitanti = 1.018.029 |capitaleAbitantiAnno = 2006 |governo = [[Monarchia parlamentare]] [[Federazione|federale]] |presidente = [[Filippu I di i Belgichi]] |primoMinistro = [[Sophie Wilmès]] |elenco capi di stato = [[Elencu di monarchi belgichi|Re]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Belgica|Prima Ministru]] |indipendenza = Da i [[Paesi Bassi]] in u [[1830]] |ingressoONU = [[27 dicembre]] [[1945]] <sup>1</sup> |ingressoUE = [[25 marzu]] [[1957]]. Membru fundatore |superficieTotale = 30.510 |superficieOrdine = 136 |superficieAcqua = 6,2 |popolazioneTotale = 11.204.000 |popolazioneAnno = 2014 |popolazioneOrdine = 77 |popolazioneDensita = 338 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 325.187 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 30 |PILprocapite= 31.244 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 12 |HDI= 0,945 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 13 |energia = 0,88 |tld = .be |telefono = +32 |targa = B |inno = [[A Brabançonne]] |festa = [[21 lugliu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l'[[ONU]] in u [[1945]]. }} A '''Belgica''' hè un paese federale. Hé divisa in trè regione : a [[Fiandra]], a [[Vallunnia]] e a regione di [[Bruxella]] Capitale. == Pruvince == Ci sò 10 pruvince: <br /> E 5 [[Fiandra|fiaminghe]] : <br /> *Anversa (Antwerpen) Capu logu Antwerpen,<br /> *Fiandra orientale (Oost-Vlaanderen) Capu logu Gent,<br /> *Fiandra occidentale (West-Vlaanderen) Capu logu Brugge,<br /> *Limburgu (Limburg) Capu logu Hasselt,<br /> *Brabante Fiamingu (Vlaams-Brabant) Capu logu Leuven.<br /> <br /> E 5 [[Vallunnia|vallonne]] : <br /> *[[Liegi]] (Liège, Lìdje) Capu logu Liège,<br /> *Namur Capu logu Namur,<br /> *Lussemburgu Capu Logu Arlon,<br /> *Brabante Wallonne (Brabant Wallon) Capu logu Wavre,<br /> *Hainaut Capu logu Mons. <br /> == Cummunità == Ci sò ancu trè «cummunità» : a Cummunità [[Lingua francese|Francofona]], a Cummunità [[lingua ulandesa|Flaminga]], è a Cummunità [[lingua tedesca|Tedesca]]. ==Da vede dinò== *[[Albertu II di i Belgichi]] *[[Sint-Truiden]] {{Unione europea}} [[Categoria:Belgica]] [[Categoria:Unioni Auropea]] oc1ckpc4gw18o4azey7volljh6oa82w Bruxelles 0 8011 364537 363553 2019-10-12T10:21:37Z 37.173.45.181 wikitext text/x-wiki '''Bruxelles''' (in [[Lingua neerlandese|neerlandesu]] : ''Brussel'', in [[Lingua inglese|inglesu]] : ''Brussels'') hé a capitale di a [[Belgica]], ma dinù di l'[[Unione Europea]]. [[Categoria:Belgica]] 5syla2obr3qz6xrqc97c3cl5pwg3vqf Template:Box 10 8012 335150 147609 2014-03-23T17:58:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki |- {{#if:{{{2|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} |valign="top" width="105px" style="font-size:90%; border-left:1px solid #808080;"| {{{1}}} |style="border-right: solid 1px #808080;" | {{{2}}}<noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Box]]</noinclude> 1zx0fvaxe9tf14wnifi3oxgm4er029x Template:Box titolo 10 8013 335155 119193 2014-03-23T17:58:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:.5em; margin-bottom:.5em" width="300px" |- ! style="font-size=100%; background:#{{{1}}}; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="2" | {{{2}}}<noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Box titolo]]</noinclude> 8ep57pixdzpc9jx7wbdgxfs0ih7mnes Pastecca 0 8014 41488 41484 2006-11-04T18:42:29Z 83.201.128.89 Redirecting to [[Patecca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Patecca]] j5rp1a1u40275p7jc9goil25nh8k4z5 Citrullus lanatus 0 8015 119344 40573 2008-02-24T14:13:32Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Patecca]] j5rp1a1u40275p7jc9goil25nh8k4z5 Strumenti musicali di Corsica 0 8017 334527 182523 2014-03-23T15:01:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki I strumenti musicali tradiziunali di Corsica sò: * a [[Caramusa]] * a [[Cetera]] * a [[Chitarra]] * a [[Cialamella]] * u [[Mandulinu]] * a [[Pirula]] * a [[Pifana]] * a [[Riberbula]] * i [[Sunaglieri]] * u [[Timpanu]] * l' [[Urganettu]] == Referenze == == Ligami == {{c}} [[Categoria:Strumenti musicali di Corsica|*]] trefq4grxyk298xtt7hlt50z6w2zuhn Template:Strumenti musicali di Corsica 10 8018 40587 40586 2006-11-02T21:10:16Z Img 21 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I strumenti musicali di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Caramusa]] - [[Cetera]]- [[Cialamella]] - [[Mandulina]] - [[Pirula]] - [[Pifana]] - [[Riberbula]] - [[Sunaglieri]] - [[Timpanu]] - [[Urganettu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> fdp33rq9aalpn9ieyv8zfo0whdqwong Lattaghja 0 8019 40952 40951 2006-11-03T13:16:20Z 81.251.248.249 wikitext text/x-wiki {{Disambig}} * a [[Lattaghja (mistieri)|Lattaghja]]: una parsona chì vendi u latti * a [[Lattaghja (petra)|Lattaghja]]: una petra platta annantu à certi casi antichi 9aon3riqzk88hfadhexk7r0qfkivj51 Lattaghja (petra) 0 8020 347504 347503 2015-07-02T12:58:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:A Caddustra 8.JPG|thumb|250px|right|A lattaghja annantu à una casa antica, in u paisolu anticu di [[A Caddustra]], in a cumuna di [[Coti è Chjavari]]]] A '''lattaghja''' hè una petra platta chì si trova annantu à certi casi antichi. A lattaghja era piazzata à l'altezza di u capu. Cusì i donni chì purtavani in capu una cerra di latti o d'oliu a pudiani pona senza sforzu annantu a lattaghja. [[categoria:Cultura]] [[categoria:Corsica]] o4x3cfi6vkmhezmeidsn7u6oco5xbel Fosfaru 0 8021 332486 324530 2014-03-23T14:20:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Fosfaru''' (o [[Fosforu]]) (simbulu ''P'') hè u 15imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 30,973762 g/mol è a so [[densità]] hè 1,82 g/cm3 . U Fosfaru hè statu scupertu in u [[1669]] da [[Brandt]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 9cq1oiibhoow1dhowouey4sdxzqfyoy Ghjalletta 0 8022 364190 354072 2019-10-03T11:19:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjalletta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Chanterelle_Cantharellus_cibarius.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cantharellus cibarius |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Homobasidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Cantharellales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cantharellaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Cantharellus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cantharellus cibarius''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Chanterelle.jpg|250px]] |----- |} A '''Ghjalletta''' (o [[Ghjaddetta]]) (''[[Cantharellus cibarius]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì faci parte di a famiglia di e [[Cantharellaceae]]. == A ghjalletta in Corsica == A ghjalletta in cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata u [[ghjallisturzu]] o u [[ghjallusturzu]]. == Referenze == == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] {{Commons|Cantharellus cibarius}} {{c-supranu}} [[Categoria:Cantharellaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] n8qpabfwhfybuxatcwvszgw3pkdqqzx Ghjaddetta 0 8023 41300 2006-11-04T10:42:41Z 83.201.128.89 Redirecting to [[Ghjalletta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjalletta]] rv7zq5jmm9dabjtnqlzsd1jqdni87vu Cantharellus cibarius 0 8024 41301 2006-11-04T10:42:53Z 83.201.128.89 Redirecting to [[Ghjalletta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjalletta]] rv7zq5jmm9dabjtnqlzsd1jqdni87vu Ghjallisturzu 0 8025 41461 2006-11-04T16:56:20Z 83.201.128.89 Redirecting to [[Ghjalletta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjalletta]] rv7zq5jmm9dabjtnqlzsd1jqdni87vu Ghjallusturzu 0 8026 41462 2006-11-04T16:56:30Z 83.201.128.89 Redirecting to [[Ghjalletta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjalletta]] rv7zq5jmm9dabjtnqlzsd1jqdni87vu Patecca 0 8027 364272 333825 2019-10-03T11:21:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A patecca''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Watermelon-garden.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Citrullus lanatus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Violales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cucurbitaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Citrullus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Citrullus lanatus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Watermelons.jpg|250px]] |----- |} A '''Patecca''' (o [[Pastecca]]) (''[[Citrullus lanatus]]'') hè una [[pianta]] cultivata chì faci partita di a famiglia di i [[Cucurbitaceae]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Cucurbitaceae]] sznan6fvj8etdb0vj3v6vq795x4o2sx Bietula 0 8028 41779 2006-11-05T18:42:58Z 81.251.121.33 Redirecting to [[Geia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Geia]] 9x6aeiryhbicnzgoobew1hv4e6mkepk Beta vulgaris 0 8029 41781 2006-11-05T18:43:36Z 81.251.121.33 Redirecting to [[Geia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Geia]] 9x6aeiryhbicnzgoobew1hv4e6mkepk Cocca 0 8030 332107 327039 2014-03-23T14:12:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cocca''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Amanita caesarea.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Amanita caesarea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Homobasidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Amanitales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amanitaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Cantharellus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Amanita caesarea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Amanita_caesarea_1.JPG|250px]] |----- |} A '''Cocca''' (o u [[Coccu]]) (''[[Amanita caesarea]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì face parte di a famiglia di l' [[Amanitaceae]]. Parechji sinonimi di ''Amanaita caesarea'' sò: * ''Agaricus aurantius'' Bull. * ''Agaricus aureus'' Batsch * ''Agaricus caesareus'' Schaeff. * ''Agaricus caesareus'' Scop. * ''Amanita aurantia'' (Bull.) Lamark * ''Venenarius caesareus'' (Scop.) Murrill * ''Volvoamanita caesarea'' (Scop.) Beck == In Corsica == A cocca hè cumuna in [[Corsica]]. Hè di tradizione di mangnà la in Corsica, per esempiu cotta in a [[frittata]]. I minori si poni ancu arruste à u focu, annantu à a punta di u broccu. == Referenze == * [[U Scoddu]], misincu ci cultura è d'infurmazioni, nuvembri 2007 == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Amanitaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] kfhe1hyyje2susmvissakdqld3kg037 Amanita caesarea 0 8031 42198 2006-11-08T16:49:30Z Img 21 Redirecting to [[Cocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cocca]] 0bzxqakvbcsy4tuu7yi6vi6r0xvirlq Paracquella 0 8032 364716 362313 2019-10-30T21:28:33Z George Chernilevsky 2811 /* Galleria d'imagine */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A paracquella''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Macrolepiota-procera.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Macrolepiota procera |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Agaricales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Agaricaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Macrolepiota]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Macrolepiota procera''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Macrolepiota procera 2005-10-22.JPG|250px]] |----- |} A '''Paracquella''' (''[[Macrolepiota procera]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì face parte di a famiglia di l' [[Agaricaceae]]. U cappellu hè largu, u so diamitru variendu da 15 à 40 cm. À l'iniziu, u cappellu hè sferuidale ind'è a paracquella ghjovana. Dopu, u cappellu diventa mezu-ellitticu eppo hè finalmente pianu à maturità, ind'è a paracquella adulta. U pede hè bùfulu è fibrosu. Hè longu sin'à 40 cm. [[File:Lepiota procera Jplm.jpg|thumb|left|150px|A paracquella ghjovana]] Parechji sinonimi di ''Macrolepiota procera'' sò: * ''Agaricus procerus'' Scop. * ''Lepiota procera'' (Scop.) Gray * ''Lepiotophyllum procerum'' (Scop.) Locq. A paracquella hè un fungu manghjarecciu. U pede hè appena più duru, sopratuttu ind'è u fungu adultu, è si caccia d'abitudine. Uni pochi di funghi chì s'assumiglianu à a paracquella sò: * ''Macrolepiota gracilenta * ''Macrolepiota excoriata * ''Macrolepiota Konradii ma sò tutti manghjarecci. == In Corsica == A paracquella hè assai cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata u [[paracquellu]] (in [[Corti]], Dizz. ''U Muntese''), a [[cappusgiula]], a cappelllina o u [[cappellu di mortu]]. U nome corsu ''paracquella'' vene da u fatu ch'è 'ssu fungu pare un picculu [[paracqua]]. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:MacrolepiotaProcera0.JPG|A paracquella Image:MacrolepiotaProcera.JPG|Stadi di crescita Image:MacrolepiotaProcera2.JPG|''Macrolepiota procera'' Image:Czubajka procera w panierce.jpg Image:RNK 0930 Macrolepiota.jpg Image:RNK 0932 Macrolepiota.jpg Image:Macrolepiota proc.JPG Image:Edible fungi in basket 2019 G2.jpg Image:Macrolepiota procera (1).jpg Image:Parasol 1.JPG </gallery> == Referenze == * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] [[Categoria:Agaricaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] m2829elcrz5ko2wzhdt8fc8emvmw2hf Macrolepiota procera 0 8033 42201 2006-11-08T16:51:25Z Img 21 Redirecting to [[Paracquella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paracquella]] 52v6hhqe9r21whokkxoveej4h4f77kb Capineru 0 8034 331866 324534 2014-03-23T14:07:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U capineru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Boletus aereus IT.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Boletus aereus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Boletales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Boletaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Boletus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Boletus aereus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Boletus aereus Italy.jpg|250px]] |----- |} U '''Capineru''' (''[[Boletus aereus]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì face parte di a famiglia di l' [[Boletaceae]]. U nome vene da u fattu chè u capu di issu tipu di [[buletru]] hè scuru, guasi [[neru]]. == In Corsica == U buletru capineru hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Boletaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] g18beo99fu8yb18deslv5ctwqqwg1p7 Pratarolu 0 8035 333989 327038 2014-03-23T14:50:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pratarolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Agaricus campestris garden 050830B.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Agaricus campestris |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Agaricales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Agaricaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Agaricus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Agaricus campestris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wiesenchampignon-1.jpg|250px]] |----- |} U '''Capineru''' (''[[Agaricus campestris]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì face parte di a famiglia di l' [[Agaricaceae]]. U pede di u pratarolu hè Cilindricu, lisciu, di culore biancu, affusulatu à u livellu di a basa. L'anellu di u pratarolu hè biancu. U pratarolu esce d'istate o d'auturnu, di preferenza in i prati. == In Corsica == U pratarolu hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Agaricaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] n8un0cxuuvkfg2nxhz1jvfu02rzwpwl Essa (lettera) 0 8036 42210 2006-11-08T19:30:26Z 81.251.235.209 Redirecting to [[S]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[S]] bfeopsw1fqw5agychr6w0o8yz4sojmj Scupinu 0 8037 334357 324536 2014-03-23T14:58:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U scupinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hedgehog_fungi.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Hydnum repandum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Homobasidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Thelephorales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Hydnaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Hydnum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Hydnum repandum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], [[1821]] |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hydnum_repandum_JPG1.jpg|250px]] |----- |} U '''Scupinu''' (''[[Hydnum repandum]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì faci parte di a famiglia di l' [[Hydnaceae]]. Si scontra à spessu in e [[licceta|liccete]], in e [[faieta|faiete]] o in i [[pineta|pinete]]. [[File:Semmelstoppelpilz Okt 07.jpg|250px|left]] U pede hè maiore, cilindricu è bianchicciu. Hè largu da 1,5 à 3 cm. U cappellu hè largu da 3 à 17 cm. U sottu di u cappellu hè cupertu à ache. Hè per via di quessa chì 'ssu tipu di fungu hè chjamatu "fungu [[ricciu]]" in parechje lingue, è in particulare in [[inglese]]. Ci hè una spezia di fungu chì s'assumiglia assai à u scupinu, è chì hè cunsiderata certe volte cum'è una varietà di scupinu: u [[scupinu russicciu]]. Ma u scupinu russicciu (Hydnum rufescens) hè russicciu o arancinu, a so forma hè più regulare, più tonda. Hè dinù più chjucu, più mollu. Un sinonimu di ''Hydnum repandum'' hè: ''Dentinum repandum ''. Accade qualchì volta ch'è u scupinu fussi cunfusu incù a [[ghjalletta]], chì anu u culore chì s'assumiglia. ma in cunfrontu di a ghjalletta, u scupinu hà l'ache sottu u cappellu. U scupinu hè un fungu manghjarecciu. Hè appena amaru quand'ellu hè vechju, è ci vole à fà lu coce bè. == In Corsica == U scupinu hè cumunu in [[Corsica]]. U nome corsu vene da u fattu chì 'ssu fungu si trova à spessu vicinu à a [[scopa]]. Ma si scontra dinò à spessu à mezu à e [[leccia|leccie]]. Altri nomi corsi di u scupinu sò: u [[scupignu]], u [[scupaghjolu]]. == Referenze == == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] * u [[scupinu russicciu]] [[Categoria:Hydnaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] 8sy71d5az0omzgcx1euqbczkbj2ido3 Hydnum repandum 0 8038 42260 2006-11-09T17:58:23Z 81.251.255.178 Redirecting to [[Scupinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scupinu]] ibvttxibrwlfumjg78s7kduuvpxo2km Template:Pezza (Scacchi) 10 8039 169922 42277 2009-05-06T21:40:28Z 91.13.51.247 wikitext text/x-wiki {| align=right class="toccolours" style="margin-left: 15px;" ! colspan="2" bgcolor=#ccccff | [[Pezze (Scacchi)|Pezze<br>di u ghjocu<br>di scacchi]] |- |[[Image:Chess tile kl.svg|21px]] [[Image:Chess tile kd.svg|21px]] || [[Rè (Scacchi)|Rè]] |- |[[Image:Chess tile ql.svg|21px]] [[Image:Chess tile qd.svg|21px]] || [[Regina (Scacchi)|Donna]] |- |[[Image:Chess tile bl.svg|21px]] [[Image:Chess tile bd.svg|21px]] || [[Scemu (Scacchi)|Scemu]] |- |[[Image:Chess tile nl.svg|21px]] [[Image:Chess tile nd.svg|21px]] || [[Cavallu (Scacchi)|Cavallu]] |- |[[Image:Chess tile rl.svg|21px]] [[Image:Chess tile rd.svg|21px]] || [[Torra (Scacchi)|Torra]] |- |[[Image:Chess tile pl.svg|21px]] [[Image:Chess tile pd.svg|21px]] || [[Pione (Scacchi)|Pione]] |- |} bkqncwkuv4vn5jx7h2tbgfm297h2b9n Torra (Scacchi) 0 8040 334689 324537 2014-03-23T15:04:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Template:Diagrammu di scacchi|= |tleft | |= 8 | | | |xx| | | | |= 7 | | | |xx| | | | |= 6 | | | |xx| | | | |= 5 | | | |xx| | | | |= 4 |xx|xx|xx|rl|xx|xx|xx|xx|= 3 | | | |xx| | | | |= 2 | | | |xx| | | | |= 1 | | | |xx| | | | |= | I pussibilità di dispiazzamentu di a torra bianca. |}} {{Template:Pezza (Scacchi)}} A '''torra''' hè una pezza di u ghjocu di [[scacchi]]. Si pò move orizontalmente o verticalmente. A torra ùn pò micca saltà annantu à quell'altre pezze. Ogni campu pussede due torre. À l'iniziu di a partita, a torra hè piazzata annantu à e cantarelle A1 è H1 per i bianchi è A8 è H8 per i neri. U valore di a torra hè: cinque punti (o 5 [[Pione (Scacchi)|pioni]]). Due torre inseme sò cunsiderate appena più putenti chè a [[Regina (Scacchi)|Regina]] (valore = 9). Un muvimentu particulare di a Torra, chì si effettueghja incù u [[Rè (Scacchi)|Rè]], si chjama [[arruccamentu]] (maiore o minore). Issu muvimentu particulare serve per mette u [[Rè (Scacchi)|Rè]] in una pusizione più sicura (più laterale, cupertu da pioni è affiancatu da una Torra in pusizione più centrale). == Ligami == * [http://www.corse-echecs.com/Pages/sommaire.htm U situ di a liga corsa di scacchi] * [http://www.corse-echecs.com/Manuel%20PDF/lecon40-fin.pdf Lessicu francese-corsu di i scacchi] == Da vede dinù == * u ghjocu di [[Scacchi]] {{c-supranu}} [[Categoria:Scacchi]] 3mur9pnkihv0xqxsl0eo2obrx6fd3w7 Template:Diagrammu di scacchi 10 8041 329185 42278 2013-07-30T19:21:21Z Addbot 7246 [[User:addbot|Bot]]: Migrating interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q3919843]] wikitext text/x-wiki <!-- version 1.02 0.90 2005-08-05 beta 1.01 2005-08-10 inauguration 1.02 2005-08-24 removing thumb class --> <div class="{{{1}}}" style="clear: right; width: 268px; padding-top: 6px; padding-bottom: 10px"> <div class="{{{1}}}" style="width: 252px; text-align: center">{{{2}}} {| style="border:1px solid #b0b0b0; background-color:#f9f9f9" |- | {| cellpadding="0" cellspacing="0" style="border: 1px solid #b0b0b0" | colspan=3 | [[Image:chess_zhor_26.png]] |- | [[Image:chess_zver_26.png]] | {| cellspacing="0" cellpadding="0" style="border: 1px solid #b0b0b0; background-color: #ffce9e" |- | [[Image:chess_{{{3}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{4}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{5}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{6}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{7}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{8}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{9}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{10}}}d44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{11}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{12}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{13}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{14}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{15}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{16}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{17}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{18}}}l44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{19}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{20}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{21}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{22}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{23}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{24}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{25}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{26}}}d44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{27}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{28}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{29}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{30}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{31}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{32}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{33}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{34}}}l44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{35}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{36}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{37}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{38}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{39}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{40}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{41}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{42}}}d44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{43}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{44}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{45}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{46}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{47}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{48}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{49}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{50}}}l44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{51}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{52}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{53}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{54}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{55}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{56}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{57}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{58}}}d44.png|26px]] |- | [[Image:chess_{{{59}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{60}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{61}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{62}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{63}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{64}}}l44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{65}}}d44.png|26px]] | [[Image:chess_{{{66}}}l44.png|26px]] |} | [[Image:chess_zver_26.png]] |- | colspan=3 | [[Image:chess_zhor_26.png]] |} |- | style="line-height: 1.4; text-align: left; font-size: 90%; padding: 2px" | {{{67}}} |} </div> </div> 9di0oa0b6tteapxrpjvj4qqsrciuz50 Muchjinu 0 8042 364255 358049 2019-10-03T11:20:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U muchjinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Leccinum corsicum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Boletus aereus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisioni | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordini | ''[[Boletales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Boletaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Boletus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Leccinum corsicum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Muchjinu''' (''[[Leccinum corsicum]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Boletaceae]]. U nomu veni da u fattu ch'è issu tipu di [[funzu]] si trova suventi à vicinu à i [[muchju|muchji]]. Parechji sinonimi di ''Leccinum corsicum'' sò: * ''Boletus corsicus'' (Rolland 1986) * ''Leccinum hispanicum'' (Moreno 1977) * ''Leccinum crocipodium'' var. ''corsicum'' (Rolland) Bertrand 1979) * ''Boletus sardus'' (Belli è Saccardo 1903) == In Corsica == U muchjinu hè cumunu in [[Corsica]]. == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] {{c-supranu}} [[Categoria:Boletaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] 43ra2h7umyq670n9en799jxou18kg8o Leccinum corsicum 0 8043 42295 2006-11-10T17:07:59Z 83.201.3.148 Redirecting to [[Muchjinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muchjinu]] 79j5dgy9f2qdlx4843ip6b18ciig62c Torra di Seneca 0 8045 363793 334766 2019-10-03T11:12:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Tour-de-Seneque.jpg|thumb|250px|right|A torra di Seneca]] A '''[[torra]] di Seneca''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna di [[Luri]], sopra à a bocca di Santa Lucia. Hè stata custruita à u XVesimu seculu da a famiglia da Mare. [[Seneca]], u filosofu è puliticante rumanu, ci saria statu durante u so esiliu in [[Corsica]] da u [[41]] à u [[49]]. L'esiliu di Seneca finì quandu [[Agrippina]], a moglia di l'imperatore Claudiu, riescì à ottene u so ritornu da l'esiliu è u scelsi com'è tutore di u so figlolu di prima lettu, u futuru imperatore [[Nerone]]. Ma issa passata di u sughjornu di Seneca in a torra ferma incerta è più probabilmente, [[Seneca]] serà statu in [[Mariana]] o in [[Aleria]]. U pruprietariu di a torra hè a cumuna di [[Luri]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * [http://www.interromania.com/media/pdf/benigni/ptolomeu.pdf A Corsica in la carta geografica di Ptolomeu, [[Guidu Benigni]], Interromania, 2002] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == * [http://www.google.fr/books/pdf/The_island_of_Sardinia__the_preface_to_t.pdf?vid=0rkLcK34Pp1pq95Z&id=w4ABAAAAQAAJ&output=pdf&sig=qlAF0LHKHaZ-8CvMSeZQTAMcIq0 Thomas Forester, ''Rambles in the islands of Sardinia and Corsica'', 1858, Londra, P. 34-35 (in inglesu)] * [http://www.google.fr/books/pdf/Voyages_en_Corse_____l___le_d_Elbe__et_e.pdf?vid=OCLC62007660&id=C426BPCSfIwC&output=pdf&sig=1yZePOTsFPe_-MH2frjNPMTZOOE M. Valery, ''Viaghji in Corsica, à l'isula d'Elba è in Sardegna - Voyages en Corse, à l'île d'Elbe, et en Sardaigne'', 1838, Bruxelles, p. 54-56 (in francesu)] {{c-supranu}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] jdci4zvoq8sa1yt9gmf5ii64q8zq3ss RMS Titanic 0 8046 347175 343416 2015-07-01T23:47:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Titanic''' era un batellu [[Regnu Unitu|brittannicu]] di a White Star Line. Sprufundò in u 1912. [[File:Stöwer Titanic.jpg|thumb|300px|Disegnu di Willy Stöwer]] [[Categoria:Storia]] mlki3o5j0bsu2b5pwtsqt1mmrn1ukwf Taubaté 0 8047 358274 347957 2018-01-08T05:22:04Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Taubaté'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[Image:Bandeirataubate.png|140px]] | align="center" width="140px" | [[Image:Brasaotaubate.png|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 625,916 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 307.953 <small>([[2017]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 23º 02' S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 45º 33' O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | |- | Situ ufficiali | http://www.taubate.sp.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[Image:SaoPaulo Municip Taubate.svg|290px]] |} '''Taubaté''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 273.426 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] [[category:Cità di u Brasile|Taubaté]] 1rj4xtlu3ph4lsy39j7zq10epwxcbfi São Paulo 0 8048 350500 350471 2015-07-09T08:54:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''São Paulo'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:São_Paulo_City_flag.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasão_de_São_Paulo.png|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 1.522,986 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 10.927.985 <small>([[2005]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 23°32' S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 46°38' O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 760 m |- | Situ ufficiali | http://www.prefeitura.sp.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:SaoPaulo Municip SaoPaulo.svg|290px]] |} '''São Paulo''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 10.927.985 abitanti. == Urbanisimu è infrastrutture == Ci hè l'[[Avenida Paulista]]. ==Da vede dinò== *[[Vivianne Pasmanter]] *[[Universidade de São Paulo]] *[[São Paulo Futebol Clube]] *[[Corinthians]] *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|São Paulo]] knq5nsq4cxk8t4oljlpq7mceayof62n Campinas 0 8049 358250 355833 2018-01-01T08:59:07Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Campinas'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Flag of Campinas.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasão da Cidade de Campinas.png|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 795,697 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 1 164 098 <small>([[2015]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 22º 54' 09" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 47º 3' 35" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 685 m |- | Situ ufficiali | http://www.campinas.sp.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:SaoPaulo Municip Campinas.svg|290px]] |} '''Campinas''' (IPA: [[k]][[ɐ|ɐ̃]][[ː]][[ˈ]][[p]][[i]][[n]][[ɐ]][[s]]) hè una cità di u [[Brasile]]. 1.164.098 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Campinas]] aa9skajbdxfvx8x8ckeix58kum7805e Pinaghjolu 0 8050 364271 333906 2019-10-03T11:21:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U Pinaghjolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Suillus_luteus_2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Suillus luteus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisioni | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordini | ''[[Boletales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Suillaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Suillus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Suillus luteus''<br /><font color=black size=1> S.F. Gray, 1821 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Suillus_luteus.JPG|250px]] |----- |} U '''Pinaghjolu''' (''[[Suillus luteus]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Suillaceae]]. U nomu veni da u fattu ch'è issu tipu di [[funzu]] si trova suventi à vicinu à i [[pinu|pina]]. Parechji sinonimi di ''Suillus luteus'' sò: * ''Boletus luteus'' (L. ex Fr.) Kummer * ''Ixocomus luteus'' Quél. == In Corsica == U pinaghjolu hè cumunu in [[Corsica]]. == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Suillaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] soo1vgxmswsadr0lcj49i3p1aws8v6r Suillus luteus 0 8051 42614 2006-11-13T17:28:14Z Img 21 Redirecting to [[Pinaghjolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pinaghjolu]] f9xjwwaxd9zk1kqepf5mmjw6pfbyrrd Rio de Janeiro 0 8052 361868 349927 2019-03-29T22:01:43Z Milenioscuro 10590 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Escudo Rio de Janeiro.gif]] → [[File:Brasão da cidade do Rio de Janeiro.gif]] corrected name wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Rio de Janeiro'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira_do_Município_do_Rio_de_Janeiro.png|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasão da cidade do Rio de Janeiro.gif|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Rio de Janeiro (statu)|Rio de Janeiro]] |- | [[Superficia]] | 1.182,296 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 6.136.652 <small>([[2006]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 22° 54' 10'' S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 43° 12' 28'' O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 0 m |- | Situ ufficiali | http://www.rio.rj.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:RiodeJaneiro Municip RiodeJaneiro.svg|290px]] |} '''Rio de Janeiro''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 6.136.652 abitanti. == Tecnulugie == Ci sò parechji urganismi tecnulogichi in a cità muderna di Rio de Janeiro. Unu di quessi hè: *u [[Centro Federal de Educação Tecnológica Celso Suckow da Fonseca]] ==Da vede dinò== *[[Oscar Niemeyer]] *[[Clube de Regatas do Flamengo]] *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Rio de Janeiro]] 8xqgfvm86phqt5zmtk5gw47d3ftreww Curitiba 0 8053 364833 358253 2019-11-06T18:15:37Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Curitiba_-_2.jpg|Curitiba_-_2.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Gbawden|Gbawden]] because: per [[:c:Commons:Deletion requests/File:Curitiba - 2.jpg|]]. wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Curitiba'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | | align="center" width="140px" | [[File:Brasão de Armas do Município de Curitiba.jpg|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Paraná]] |- | [[Superficia]] | 434,967 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 1 893 997 <small>([[2016]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 25º 25' 04" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 49º 14' 30" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 934 m |- | Situ ufficiali | http://www.curitiba.pr.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:Parana Municip Curitiba.svg|290px]] |} '''Curitiba''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 1.893.997 abitanti. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Curitiba]] rxn8t8afhzfuvav6vkzlghm39bpj1db Categoria:Cità di u Brasile 14 8054 335486 328157 2014-03-23T18:09:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Cità di u Brasile. [[Categoria:Brasile]] i5292nvatbb6f82yxobkvq7x5dwps4q Voceru 0 8055 335047 324545 2014-03-23T15:11:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Voceru1.jpg|thumb|300px|right|U vòceru, illustrazionie di u libru di [[prete Galletti]]]] U voceru (o [[vociaru]]) face parte di i canti funebri corsi. Hè un cantu prufanu. Hè un tipu specificu di [[lamentu]] chì hè cantatu da una donna, in presenza di a persona morta chì si trova annantu à a tola o u lettu. A donna chì canta hè a [[voceratrice]]. U voceru caratterizeghja a manera di i corsi pà pienghje i morti. U vòceru hè fundatu nant'à zerga, a tristezza è u dolu. L'usu di u voceru in Corsica hè statu mintuvatu da [[Petru Cirneu]] di Felce d'Alesani in u [[1506]] in u so [[De Rebus Corsicis]]. Sicondu Petru Cirneu, l'usu vinia da i Rumani. Ma si facia tandu in a chjesa (Thiers 1999). I ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]] (1855) cumportanu bon'parechji voceri. Uni pochi di voceri celebri sò: * u [[voceru di una ghjovana veduva]] * u [[voceru di Maria Felice di Calacuccia]] * u [[voceru d'una talavese]]. In certi casi, quandu u mortu hà persa a vita di manera viulente, essendu statu assassinatu, u voceru finisce incù una chjama à a [[vindetta]]. Per esempiu, in u [[voceru di Maria Felice di Calacuccia]]: :''D'una razza cusì grande'' :''Lasci solu una surella'' :''Senza cugini carnali'' :''Povera, orfana, è zitella.'' :''Ma per fà la to vindetta'' :''Stà sicuru, basta anch'ella.'' è in [[voceru per Caninu]]: :''Cani cor' di la suredda'' :''Vogliu fà la tò vindetta.'' Ma in certi voceri, u mortu hè statu tombu per accidente, da un animale, cum'è in u [[voceru di una talavese]]. In u [[sartinese]], u fattu di cantà u voceru hè chjamatu l'[[abaddatera]] (u fattu di cantà a [[baddata]]). ==Parechji voceri celebri== [[Image:Voceru2.jpg|thumb|250px|left|U vòceru, in A storia illustrata di Corsica, di [[prete Galletti]]]] Eccu uni pochi di voceri celebri, parte è più sò mintuvati in Viale (1855) è Tommaseo (1841). * u [[voceru di Maria Felice di Calacuccia]] * u [[voceru per Pieru è Oraziu]] * u [[voceru di una Zuccarelli]] * u [[voceru di una ghjovana veduva]] * u [[voceru di a mamma d'un banditu]] * u [[voceru di una ghjuvanetta di Tassu]] * u [[voceru per Caninu]] * u [[voceru per Larione]] * u [[vociaru di Nunziola]] * u [[voceru per Matteiu]] * u [[voceru di Cesariu è di Cappatu]] ==Referenze== * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1841, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] * Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863 == Ligami == * [http://www.lecyrnaute.com/Les-Chants-de-la-Mort_a39.html I canti di a morte www.lecyrnaute.com] * [http://www.interromania.com/studii/sunta/thiers/voceru.htm Thiers, Ghjacumu, 1999, U gestu è a parola in u voceru corsu - Le geste et la parole dans le voceru corse] == Da vede dinù == * l'[[abaddatera]] [[Categoria:Musica Corsa]] [[Categoria:Voceru]] b0qkkqgwayhtilamm8733yckkgzwajc Necromanzia 0 8056 354093 341380 2016-05-18T14:09:53Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Endor.jpg|thumb|right|250px|A maga d'Endor hè a più famosa necromante in a Bibbia]] A '''necromanzia''' (da u [[Lingua greca|grecu]] ''nekromantía'', cumpostu di ''nekrós'' "mortu" è ''manteía'' "divinazione") hè un ghjènaru di [[divinazione]] induva u praticatore cerca à chjamà u spìritu di i morti pà ch'elli permetteni di cunnosce avvinamenti futuri ò pà acquistà putteri màgichi. Quellu chi pràtica a necromanzia ghjè un negramante (si vede quì chè u prefissu a muttatu di l'orìgine greca "nekros" in "negru":neru in latinu, facendu capisce chì a necromanzia appartene à l'[[arte màgicu neru]]. == A necromanzia in a storia == Si po che a necromanzìa sia in rilazione cù u [[shamanisimu]] chi chjama i spìriti cummu i fantasmi è l'antinati. U storianu [[Strabone]] rapporta chea necromanzìa era a forma a più impurtante di i [[Persianni]]è dinò in i populi di [[Caldea]] (particularmente ind'i [[Sabeani]] ò aduratore di e stelle), d'Etrurìa è di Babilonìa. [[Categoria:Morte]] gqm6uregf0twpy77vbdrsrd0drrcmpl Oimiachoni 0 8057 349905 333660 2015-07-07T17:16:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Situatu longu à u [[fiume]] [[Indigirka]] à u nordeste di a respùblica di [[Sakha]], in Siberia [[estu|orientale]], in [[Russia]], ci hè un [[paese]] chì si chjama Oimiachon (ò Oimechon) induva càmpanu 800 parsoni è una particularità: ghjè u locu induva face u più fretu (-90 gradi). Iachuta hè l'origine di u sò nome chi vole dì "acqua micca cuttrata" parchì si trova in u circondu di u paese una surghjente d'[[acqua]] calda. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Russia]] slhu1kifhqmiebwh3jmljrjbiiperse Morra 0 8058 349025 344190 2015-07-06T12:54:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Morra Players.jpg|thumb| ]] A morra hè un ghjochu di strategìa. Nanzu era cunnisciutu dapertuttu è avà ùn si ghjoca ch'è in [[Corsica]], in [[Sardegna]], in parechje [[regione|rigione]] d'[[Italia]] è in u suttanacciu [[Francia|francese]]. Hè statu inventatu in l'[[Antichità]]. L'origine di u nome hè di u [[Italia|talianu]] dialetticu "morra" chì vole dì "ritardu". == E regule == U ghjocu hè d'induvinà a somma di i numeri chì sò mustrati incù i diti da i ghjucadori. I dui ghjucadori tendenu à tempu u bracciu mustrendu u pugnu oppuru stindendu un numeru di diti à scelta, mentre elli gridanu (guasi à vulè intimurisce l'avversariu) un numeru da 2 à 10 (a morra) generalmente in lingua lucale, à spessu incù sprissione moltu colurite chì varieghjanu da un paese à l'altru. Accade dinù à spessu ch'è u nome di u numeru fussi mudificatu per rende lu monusillabicu. U ghjucadore chì induvineghja a somma cunquista u puntu è, in u casu di ghjocu à squatre, mantene a manu è duverà cumbatte incù l'altru ghjucadore di a squatra cuncurrente, è cusì via. S'è tremindui i ghjucadori induvineghjanu a somma u ghjocu cuntinueghja è nissunu guadagna u puntu. U ghjocu finisce quand'ellu si righjunghje u tutale dicisu à l'iniziu. Si pò ghjucà unu contr'à unu (a forma di basa di u ghjocu) oppuru dui contr'à dui, vale à dì quattru ghjucadori divisi in squatre induve e squatre sò poste à l'accasu. A cumpetizione à squatre hè quella più diffusa è ancu quella induve u fattore furtuna hè missu da parte è hè rimpiazzatu da l'abilità è a strategia. == Storia == [[File:Gioco morra Bartolomeo Pinelli.jpg|right|thumb|U ghjocu di a morra à [[Roma]] in un dipintu di l'iniziu di u [[seculu XIX]] rializatu da [[Bartolomeo Pinelli]]]] A morra (''murra'' in [[Sardegna]], ''more'' o ''mora'' in [[Friuli]], ''mórre'' in [[Molise]], ''mora'' in [[Trentino]] è in u veronese, ''mourra'' in [[Valle d'Aosta]] è in [[Pruvenza]], ''mura'' in Bergamasco, ''murra'' in [[Calabria]]) hè un ghjocu antichissimu, com'è rapportanu numerose storie cunnisciute. E prime nutizie chì s'anu di u ghjocu di a morra ricollanu à l'[[anticu Egittu]]: in una tomba d'un altu dignitariu di corte di a [[XXV dinastia (Egittu)|XXV dinastia]], si vede chjaramente u defuntu intentu à stende u bracciu incù un numeru, contrappostu à un antru ghjucadore. Parechji seculi dopu, in una [[pittura vasculare greca]], apparisce chjaramente u ghjocu trà [[Elena (mitulugia)|Elena]] è [[Paride]], incù e mane prutese in l'attu tipicu di u ghjocu di a morra. Hè puru à l'epica latina chì s'anu e più chjare manifestazione ancu scritte: [[Marcu Tulliu Cicerone|Cicerone]], in un scrittu do soiu, ci dice ch'è "dignus est quicum in tenebris mices", vene à dì "hè persona degna quella incù a quale si pò ghjucà à a morra in u bughju". In latinu a morra era designata incù a parolla ''"micatio"'', da u verbu ''"micare"'', chì in un sensu stesu era ''"micare digites"'', vene à dì stende i diti in u ghjocu. In l'epiche pusteriore ci fubbenu diverse tistimunianze, ancu figurative, di u ghjocu di a morra: numerosi pittori anu ripprisintatu ghjucadori di morra durente e differente fase di u ghjocu. ==Varietà corsa di a morra== Si ghjoca cù e mane: duie parsone si mettenu di punta l'una à l'altra hè facenu un numeru di diti cù una mane è dicenu mughjendu (varietà corsa) a somma di i diti di a mane di i dui ghjucatori. In a varietà corsa, u ghjucatore mughja per dì i numeri è insulta à listessu tempu quell'altru ghjucatore, tuttu què in lingua corsa. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== ==Ligami== * [https://www.youtube.com/watch?v=2EiUjauzH5k Campiunatu di morra 2012 in Corsica] [[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]] ly239i6cy0i85a0xpk271vd0zo8l2kh Alchimia 0 8059 351147 343419 2015-07-16T10:13:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Alchemist's Laboratory, Heinrich Khunrath, Amphitheatrum sapientiae aeternae, 1595.jpg|thumb|right|200px|''U laburatoriu di l'alchimistu'' (1595) di Hans Vredeman di Vries]] L''''alchimia''' hè un [[arte]] [[esuterismu|esotericu]] chì vene di l'antichità di tutti i lochi di a [[terra|tarra]] è si sparchje sin'à l'[[Auropa]] quandu sò ghjunti i testi arabi. I scritti alchimisti fanu l'usu di un [[simbulisimu]] speciale distintu a piattà u sensu a l'altre parsonne. U nome vene di l'arabu ''al-kimiya'' o ''al-khimiya'' (الكيمياء o الخيمياء): quantità. Si ritrovanu pratiche alchimiste in tutte e civilisazione anziane: [[uvestu|occidentale]], [[estu|orientale]], [[India|indiane]] è [[China|chinese]]. == Descrizione == U scopu di l''''alchimìa''' hè a studia di a materia è a trasfurmazione di quessa. Unu di i scopi hè l'[[Òpera Maiò]], ci vole à dì l'elaborazione di a [[Petra Filosofale]] chì permette a trasmutazione di i mittali vili ([[piombu]], [[stagnu]]...) in mittali nòbili ([[oru]], [[arghjentu]]...). Un altru scopu maiò di l'alchimìa hè a ricerca di a [[Panacea]] ([[medicina|medicìna]] universale) ò a prulongazione di a vita cù un [[Elisiru di Longa Vita]]. A pràtica di l'alchimìa è e teurìa di a materia sò qualchivolte accumpagnate di speculazione [[filusufia|filosòfiche]], mìstiche ò spirituale. == Storia == L'origine di l'alchimia si perde n'i tempi d'i tempi, è pare ghjunghje di cuasgi tutti i [[cuntinenti]]. === Antichità === L'alchimia pare piglià una parte di più in più inpurtante in revoluzione neulitica, quandu l'[[omu]] vulendu capisce è avè u cuntrollu di a [[natura]], vede quessa qui sottu una forma metafòrica pà pude trasmettesi i sicretti. Cumu l'usu di [[mitulugia|creature legendarie]] cumposte di parechje partite d'animali sfarenti, par esempiu e [[chimere]], pà raprisentà l'elementi fundamentali pà a fabricazione di l'atrazzi è di l'arme pà avè u vantaghju drentu e battaglie. Ind'a [[China]] àntinca, l'alchimia ci hè di sicura a u [[IV seculu nanz'à u Cristu]]. A ricerca di [[medicina|rimedii]] d'immurtalità hè u progetu maiò di l'èpica. U primu imperatore di a dinastìa [[Qin]] organizeghja una spedizzione nant'a l'isula legendaria di [[Penglai]] (vidaremu chi quellu racontu hè cuasgi listessu a d'altri par esempiu quellu di l'[[argonoti]]. In [[India]], e pràtiche Shivàiche è Tàntriche seguenu dinò i principii alchimisti. [[Shiva]] (Principiu attivu di u [[zolfanu]] feconda [[Çakti]] ( principiu di u [[mercuriu]]), pà dà à u discèpulu u corpu di [[diamente fùlmine]], diventatu in [[Auropa]] a [[petra filosofale]]. A [[l'Oriente Mediu]], a [[Babilona]] maiò cunnosce dinò l'alchimia. L'[[Iranu]] ànticu cunnosce dighjà l'[[omu]] primurdiale è u sò sbrenbamentu. in [[Egipta]] anzianna, si trova dighjà l'[[uroboros]], simbolu di u principiu primu di l'alchimia, "solve e coagula", e dinò u principiu di a prima tappa, a dissoluzionne, ricunnisciuta dà tutti l'alchimisti cummu l'allegorìa di u sbrembamentu (vede [[Fulcanelli]]), quì quellu d'[[Osiris]] (chi a mitulugìa greca ripigliarà cummu u sbrembamentu di [[Dionysos-Zagreus]]). A scola di [[Lisandrìa]], prubabilmente u centru u più sviluppatu di tutta l'antichità, avutu dinò i sò maestri a pinsà in alchimia ([[Zozimu]], [[Sinesius]], [[Olimpiodore]]). In [[Auropa]], sò i [[Cèltichi]] chi pratìcanu l'alchimia. [[File:Alchimia.gif|thumb|right|200px|L'alchimia]] === Medievu === A u [[XII seculu]], disfatta di e [[Cristianesimu|cruciate]], i testi arabi, chi cunnòscenu dighjà una teulugìa è una metafìsica assai sviluppata ([[Avicennu]], [[Averroesse]], [[Maimonidu]]...) collanu in [[Auropa]] passendu pà a [[Spagna]] è a [[Turchia]]. [[Aristotele]], incunnisciutu sin'a quì in [[Auropa]], diventa l'ideologìa principale di a [[Filosofia Scolàstica Midievale]], cù tuttu u materiale alchimista. Pà micca esse ghjudicatu cummu unu erèticu, nascenu storie([[Arturu]], [[I Cavaglieri di a Tavula Ronda]]...) chi parlanu tuttu di u Graalu. Ghjè a 'ssu mumentu chi ghjunghje u scrittu di a [[Tavula Smirallina]], fundamentale pà l'alchimisti di u midievu, chè a ghjente attribuisce a [[Hermes]], mà chi hè in fattu a fine d'un trattu "u livru sicretu di a creazione è tènnica di a natura", scrittu sottu u regnu di u chaliffu Ma'Mun in 833. === XIV-XVI seculu: l'epica d'oru === L'alchimia cummencia à aluntanassi di a [[Ghjesgia]], a Riforma si pripara è e duttrine teosofiche nascenu, l'[[Illuminismu]] si sviluppa. U discorsu scambia è piglia parechje significazione, teosòfiche, mettafìsiche è fìsiche. L'alchimia hè accusatu d'eresìa, è diventa una duttrina sicreta. Ghjè a st'èpica chi apparisce un onda di scritti, a più impurtanta di tutt'a storia uccidantale, mà dinò u più scurru. L'autori i più impurtanti sò [[Flamel]], [[De Loris]] ([[Romanu di a Rosula]]), [[Ripley]], [[Isaac l'Ollandese]], [[Paracelsiu]] è tutti quanti... A st'èpica a capitale di l'alchimia hè [[Praga]], è tutti i sapienti si stallanu cullà. [[Categoria:Chimica]] [[Categoria:Storia]] mzp29wrj1xtc4h2oatckqsnz4nbdinh Adriano Emperado 0 8060 350932 348620 2015-07-09T16:55:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Adriano Emperado''' hè u principale di cinque [[arti marziali|artisti marziali]] chi hanu elaboratu u [[kajukenbo]] (sistema di [[arti marziali|autodifesa]]). ==Da vede dinù== *[[Arti marziali]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Francombat]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Pugilatu tailandese]] *[[Tangsudu]] [[Categoria:Artisti marziali|Emperado, Adriano]] k76i9tlerka3zdnnf28x0w2o0ptxy2r San Petru 0 8061 354111 324552 2016-05-18T14:12:53Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{disambig}} * [[San Petru (santu)|San Petru]]: u santu * u [[San Petru (pesciu)|San Petru]]: u pesciu * [[Santu Petru di Venacu]] do30suyba9w5yc1houyofvrrua5lagt San Petru (pesciu) 0 8062 334262 324554 2014-03-23T14:56:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U San Petru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Zeus.faber_2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Zeus fabero |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Teleostei]]'' |----- | Famiglia | ''[[Zeidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Zeus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Zeus faber''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Zeus.faber.jpg|250px]] |----- |} U '''San Petru''' (''[[Zeus faber]]'') hè un [[pesciu]] di mari chì faci partita di a famiglia di i [[Zeidae]]. == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da veda dinò == * [[San Petru (santu)|San Petru]]: u santu * [[Santu Petru di Venacu]] * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Zeidae]] 415wxglm5l58bxe3nynlyt47f92fsbp Zeus faber 0 8063 43931 2006-11-16T17:44:25Z 83.201.0.41 Redirecting to [[San Petru (pesciu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[San Petru (pesciu)]] ddj7gbmdyrbteftxzo4pz4g33lr8poe Unione Europea 0 8064 43932 2006-11-16T18:05:45Z 151.52.101.98 Redirecting to [[Unioni Auropea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Unioni Auropea]] 58mc4j7w0551zp1vr76o32a5x7tsg8m Mari Tarraniu 0 8065 347079 346486 2015-07-01T22:09:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Mediterranean Sea 16.61811E 38.99124N.jpg|thumb|400px|U Mari Tarraniu vistu da u satellitu]] U '''Mari Tarraniu''' (o ''Mare Terraniu'') hè un [[mari]] intercuntinintali situatu trà [[Auropa]], [[Africa]] è [[Asia]]. A so superficia apprussimativa hè di {{M|2,51 milioni di|k|m2}} ed hà un sviluppu massimu longu i [[parallela (giugrafia)|paralleli]] di circa {{M|3 700|k|m}}. A lunghezza tutali di i so costi hè di {{TA|46 000|k|m}} km, a [[Prufundità (liquidi)|prufundità]] media essendu di circa {{TA|1 500|m}} m, mentri quidda massima hè di {{TA|5 270|m}} m vicinu à i costi di u [[Pelupunnesu]]. A [[salinità]] media ammonta da 36,2 à 39 ‰. A [[pupulazioni]] prisenti in i Stati bagnati da i so acqui ammonta à circa 450 milioni di parsoni. Sicondu a [[sturiugrafia]] hè tradiziunalamenti cunsidaratu, à tempu cù u [[Prossimu Urienti]] è à u [[Mediu Urienti]], com'è a culla di a [[civiltà uccidintali]] à parta da u [[mondu anticu]]. Ci sfocia [[Nilu|u fiumu più longu di u mondu]]: u [[Nilu]]. == Generalità == [[File:Diogo Homem 1563.jpg|thumb|Manuali par a navigazioni di Diego Homem (1563). Bibbiuteca Naziunali, Firenza]] U Mari tarraniu hè culligatu à [[punenti]] à l'[[uceanu Atlanticu]], à traversu u [[strettu di Gibilterra]]. À [[livanti]] à traversu u [[mari di Marmara]], par via di i [[Dardaneddi]] è u [[Bosforu]], hè culligatu à u [[Mari Neru]]. U mari di Marmara hè à spessu cunsidaratu parti di u Mari tarraniu, mentri u Mari Neru hè in generali cunsidaratu un mari distintu. U [[canali di Suez]] à [[sudu]]-[[livanti]] cullega u Mari tarraniu à u [[Mari Rossu]]. I [[marea|marei]] sò assà limitati par via di u schersu culligamentu incù l'[[uceanu (giugrafia)|uceanu]], chì limiteghja a massa d'acqua tutali cuncirnata da u finominu. I tampiraturi di u Meditarraniu ani estremi cumpresi frà i 10&nbsp;°C è i 32&nbsp;°C. In generali s'oscilla frà i 12&nbsp;°C&nbsp;- 18&nbsp;°C in i mesa invirnali finu à i 23&nbsp;°C&nbsp;- 30&nbsp;°C in i mesa estivi, sicondu i zoni. À l'azzioni di u mari Meditarraniu com'è cistarra termica hè in bona parti divutu u [[clima meditarraniu]], carattarizatu generalamenti da [[inguernu|inguerni]] umiti è [[istati|istati]] caldi è secchi. I culturi carattaristichi di a rigioni sò: [[olea europaea|alivu]], [[uva]], [[agrumi]], è [[leccia suvarina|lecci suvarini]]. [[File:Olive niche.jpg|thumb|Putinziali distribuzioni d'alivi in u bacinu di u Meditarraniu. Indicatori biulogicu di u bacinu di u Meditarraniu. (Oteros, 2014)<ref name="Oteros (2014)">Oteros Jose (2014) Modelización di u ciclu fenológico reproductor di l'alivu (Tesis Doctoral). Universidad de Córdoba, Córdoba, Españà [https://www.researchgate.net/publication/261005349_Modelizacin_di u_ciclu_fenolgico_reproductor_di u_alivu_%28Olea_europaea_L.%29?ev=prf_pub ''Link'']</ref>]] == Etimulugia == [[File:Roman Empire 120-es.svg|thumb|left|L'Imperu rumanu in u 120 d.C.]] U terminu Meditarraniu diriveghja da a parola [[lingua latina|latina]] ''Mediterraneus'', chì significheghja ''à mezu à i terri''. U mari Meditarraniu à traversu a storia di l'umanità hè statu cunnisciutu incù parechji noma. L'[[Storia umana|antichi Rumani]] u chjamavani, par asempiu, "''[[Mari nostrum]]''", veni à dì u nosciu mari (è infatti a cunquista rumana tuccò tutti i rigioni affacciati annantu à u Meditarraniu). A dinuminazioni البحر الأبيض المتوسط in arabu, ''à u-Biiḥr à u-Abyaḍ à u-Mutawassiṭ'', veni à dì "Mari Biancu di Mezu", hà inspiratu a dizioni [[lingua turca|turca]] di ''Akdeniz'', "Mari Biancu". In l'altri lingui di u mondu, di solitu si hà sia un [[prestitu linguisticu|prestitu]] da u latinu o da [[lingui niulatini]] (par asempiu [[lingua inglesa|inglesa]] ''Mediterranean Sea''), sia, più spessu, un [[calcu linguisticu|calcu]] da u sensu di "mari mediu, à mezu (à i terri)" (par asempiu [[lingua tedesca|tedescu]] ''Mittelmeer'', [[lingua ebraica|ebraicu]] ''Hayam Hatikhon'' (הַיָּם הַתִּיכוֹן), "u mari di mezu", [[Lingua berbera|berberu]] ''ilel Agrakal'', "mari trà-terri", [[lingua giappunesa|giappunesa]] ''Chichūkai'' (地中海), "mari à mezu à i terri", [[Lingua albanesa|albanesa]] ''deti mesdhe'', U mari à mezu à i terri). == Storia == [[File:Battle of Lepanto 1571.jpg|thumb|right|H. Letter, riprisintazioni di a Battaglia di Lepanto (Londra, Museiu marittimu naziunali)]] Vera è probbiu ponti trà tarritorii, a rigioni di u Mari tarraniu hè cunsidarata com'è a culla di parechji trà i più antichi [[civiltà]] di a [[Terra|Pianeta]], è ancu u tiatru principali di a storia è di a cultura di a [[civiltà uccidintali]]. L'[[agricultura]] à tempu cù l'addivamentu si diffusi annantu à i so costi intornu à u 6000 a.C. Più dopu, in a so parti uriintali, una più accintuata dinamicità culturali purtò à a nascita d'arii urbani carattarizati da floridi attività artisgianali è da un certu dinamisimu in i cummerci. Grazia à l'azzioni mediatrici di i Critesi, da l'isula di [[Creta]], centru di a [[Civiltà minoica|civiltà minoica]] - [[Civiltà micenia|micenia]] - trà u III è u II millenniu a.C. - si svilupponi intensi flussi cummirciali chì cuncirnàni i [[Anatulia|costi anatolichi]], a [[Grecia]], l'[[Egittu]], i costi di u [[Libanu]], di l'[[Italia Miridiunali]], di a [[Sicilia]] è di a [[Sardegna]], cuntribuendu à intinsificà i rapporti culturali trà i numarosi populi custieri. Dopu à a crisa di u [[1200 a.C.]], quandu u sistemu intreiu di i cummerci fù sconvoltu da l'invasioni distruttivi di i [[Populi di u mari]] caghjunendu l'affundamentu di l'[[Imperu ittitu]] è di a Civiltà micenia, i mutamenti pulitichi successivi criàni in a zona [[Siria|siru]]-[[Palestina|palistinesa]] i cundizioni par u sviluppu di i [[Fenici|centri fenici]] è a nascita di a [[Storia di l'Abrei|statu ebraicu]]. Abili navigatori è altrettantu abili in i cummerci i Fenici (nomu [[Lingua greca antica|grecu]] par riferiscia si à i ''[[Cananei]]'')<ref name=Atlanti-Storicu/> navigàni in longu è in largu par tuttu u Meditarraniu spurtendu i prudutti di u so floridu artisgianatu in i centri è porti cummirciali, dendu impulsu à a criazioni di cità custieri com'è [[Cartaghjina]]. In u VII seculu longu i stradi cummirciali trà urienti è uccidenti, à i Fenici s'affiancàni i [[Grechi]] chì impiantàni culonii in u bacinu ionicu, in u Mari Tirrenu, in u Mari Egeiu finu à u [[Mari Neru]]. A custanti crescita di novi insidiamenti criàni forti tinsioni frà i populi custieri par via di a cuncurrenza in i marcati è l'espansioni greca in Uccidenti fù bluccata in u [[541 a.C.]] da l'allianza trà [[Etruschi]] è [[Cartaghjinesi]] in a [[Battaglia d'Alalia|Battaglia di u Mari sardu]]. In u seculu dopu i Grechi funi prutagunisti in l'epicu scontru chì in u [[480 a.C.]] l'opposi à i miri di [[Serse I di Persia|Sersi]] in a [[Battaglia di Salamina]], salvendu i so terri da l'accupazioni pirsiana. I nascenti putenzi di [[Storia di Roma|Roma]] è Cartaghjina svaccaghjàni di novu u Meditarraniu è [[Guerri punichi|longhi guerri]] si cunclusini incù a cunsacrazioni di a putenza rumana è a distruzzioni di i Punichi. Da tandu u Meditarraniu divintò par i Rumani u ''[[Mari nostrum]]'' è annantu à tuttu u so bacinu si irradiò a civiltà è a putenza di a [[Ripublica rumana|Roma ripublicana]] è [[Imperu rumanu|imperiali]]. Dopu à a [[caduta di l'Imperu rumanu d'Uccidenti]] è a stagnazioni di i cummerci in u bacinu uccidintali, in l'[[Imperu rumanu d'Urienti]] i [[Bisanziu|Bizantini]] mantensini intensi i traffichi marittimi finch'è in u VII è in u VIII seculu l'[[espansioni islamica]] scambiò di novu l'intreiu bacinu, oltripassendu u [[Strettu di Gibilterra]] è ghjunghjendu finu à a [[Spagna]] incù a so [[Arabi|civiltà]]. I [[Ripublichi marinari]] d'[[Ripublica d'Amalfi|Amalfi]], [[Ripublica di Vinezia|Vinezia]], [[Ripublica di Pisa|Pisa]] è [[Ripublica di Ghjenuva|Ghjenuva]] l'intaressi cummirciali in Urienti erani minacciati da i [[pirati saraceni]], s'opposini efficaciamenti à st'espansioni, ma sii i cuntrasti incù i [[Curona d'Aragona|marinarii aragunesi]], in aspra cuncurrenza annantu à i stradi versu Livanti, sii a caduta di [[Bisanziu]] in u [[1453]], purtàni à u diclinu di i traffichi meditarranii, diclinu chì s'accintuò sempri di più dopu à u [[1492]] incù a [[scuparta di l'America]] è chì mancu a vittoria in a [[Battaglia di Lepanto]] in u [[1571]] riiscì à firmà, ghjunghjendu in u [[seculu XVII]] à a drastica riduzioni di a putenza navali viniziana. In u [[XVIII seculu|Setticentu]] i dibulezzi di l'[[Imperu ottumanu]] favuritini i scopi espansiunisti di l'[[Imperu inglesa|Inglesi]] in u bacinu uccidintali, di l'[[Imperu austriacu|Austriachi]] versu l'Adriaticu è di i [[Imperu russiu|Russii]] in u bacinu uriintali. In u [[seculu XIX]], duranti i [[guerri nabulionichi]] [[Francia]] è [[Gran'Britagna]] si scuntràni viulintamenti in u Meditarraniu cumbattendu una guerra chì vidi l'inglesi privalè è assicurà si cusì u duminiu incuntrastatu di i mari. Sempri in l'Ottucentu, a custruzzioni di u [[canali di Suez]] resi pussibuli u culligamentu di u Mari tarraniu à l'[[Uceanu Indianu]] è custituì un avvinimentu di grandi impurtanza par i cummerci marittimi chì s'evitava in 'ssa menra a circunnavigazioni di l'Africa par righjunghja via mari i ricchi marcati asiatichi. == Murfulugia == Riguardu à a tupugrafia di u fundali u mari tarraniu hè divisu in dui parti principali: * u [[mari tarraniu uccidintali]], dilimitatu da u [[canali di Sicilia]] è carattarizatu da ampii piani abissali; * u [[mari tarraniu uriintali]], moltu più accidintatu è duminatu da u sistemu di a [[dursali Meditarrania]]. === Mari tarraniu uccidintali === [[File:Med.Occidentale.jpg|thumb|left|Mari tarraniu: bacinu uccidintali]] U mari tarraniu uccidintali cumprendi dui bacini principali, quiddu algerianu-pruvinzali è u bacinu tirrenicu. U prima accupa un'aria più o menu triangulari chì cumprendi u [[mari d'Alborán]], u [[mari di i Baliari]], u [[canali di Sardegna]], u [[mari di Sardegna]], u [[mari di Corsica]] è u [[mari Liguru]]. Hà una superficia di circa {{M|240 000|k|m2}} è una prufundezza massima di circa {{TA|2 800 m.}} In parechji zoni custieri, tipicamenti à i foci di l'[[Ebru]] è di u [[Rodanu (fiumu)|Rodanu]] a piattaforma cuntinintali righjunghji ancu i 60&nbsp;km di larghezza, incù un massimu di 72&nbsp;km vicinu à u [[Golfu di u Lionu]]. A larghezza minima occorri inveci trà [[Ghjenuva]] è [[Tulonu]], induva u fundali hè carattarizatu da ampii è prufondi canyon. L'isuli di [[Maiorca]] è [[Minorca]] ani una piattaforma cumunu mentri [[Ibiza (isula)|Ibiza]] hè siparata da un [[Strettu|bracciu di mari]] prufondu 800&nbsp;m. À u centru di u bacinu si trova a piana abissali di i Baliari, prufonda da i 2600 à i 2800 metri. U bacinu tirrenicu hè a parti più prufonda di u mari tarraniu uccidintali, è righjunghji infatti i 3800&nbsp;m di prufundità (Fossa di u Tirrenu). U fundali hè carattarizatu da a prisenza di numarosi dursali è di rilievi di tipu vulcanicu. Ci sò [[seamount|muntagni sottumarini]] chì in parechji casi coddani insin'à -500&nbsp;m com'è u [[Monti Marsili]] è u [[Vavilov (seamount)|Monti Vavilov]]. Pochi è di mudesti diminsioni sò i piani abissali frà li quali si trovani a piana di Corsica, a piana d'[[Orosei]], a piana d'[[Olbia]], a piana abissali tirrenica è u rialzu plinianu. U bacinu hè praticamenti chjusu, hè missu in cumunicazioni incù i bacini aghjacenti da pochi stretti passaghji. À u nordu un canali prufondu circa 3/400&nbsp;m u metti in cumunicazioni incù u Mari Liguru, u [[Bocchi di Bonifaziu|strettu di Bonifaziu]], micca prufondu più di i 50&nbsp;m, u metti in cumunicazioni incù u bacinu algerianu à tempu cù u prufondu [[canali di Sardegna]], carattarizatu da a prisenza di a fossa algerianu-tirrenica, metti in cumunicazioni i dui bacini à sudu di a [[Sardegna]]. U [[canali di Sicilia]], incù un fundali bassu è carattarizatu da a prisenza di banchi chì poni riducia a prufundezza à pochi dicini di metri, u metti in cumunicazioni incù u Meditarraniu Uriintali. === Meditarraniu uriintali === [[File:Med.Orientale.jpg|thumb|left|Mari Meditarraniu: u bacinu uriintali]] Facini parti di u Meditarraniu uriintali u bacinu di u mari Adriaticu, u mari Ioniu, u mari Egeiu, u mari Libicu è u bacinu di u mari di Livanti. L'Adriaticu hà una superficia di circa {{M|135 000|k|m2}} è una prufundezza massima di {{TA|1 230 m.}}[[File:Bm adria.jpg|thumb|U mari Adriaticu]]Da un puntu di vista murfulogicu pò essa divisu in trè arii: a parti sittintriunali cumplittamenti duminata da u [[delta di u Pocu]] hè un lentu declivu in u quali a prufundezza ùn supareghja micca i {{TA|75 m}}. A parti cintrali, trà [[Ancona]] è u [[Gargano]], hè carattarizata da a prisenza d'una diprissioni ditta "fossa di u mediu Adriaticu" {{TA|(266 m)}}. A zona miridiunali hà una piattaforma cuntinintali chì si ristringhji in currispundenza di a [[Puglia]] finu à circa {{TA|20 km}}. Frà a Puglia è l'[[Albania]] si trova a piana adriatica incù una prufundezza media di circa {{TA|1 000 m}} è a massima di {{TA|1 200 m.}} Da quì a prufundezza ricodda à circa {{TA|800 m}} in currispundenza di u [[canali d'Otranto]] chì sipara u Mari Adriaticu da u Mari Ioniu. U mari Ioniu si stendi annantu à una superficia di circa {{M|616 000|k|m2}} da i costi di a [[Libia]] è di a [[Tunisia]] fina à l'Albania, [[Grecia]] è à l'Italia miridiunali. Righjunghji una massima prufundità {{TA|(5 270 m)}} in a [[fossa Calypso]] (ditta ancu fossa ellenica), à u largu di a costa miridiunali di u [[Peluponnesu]]. In u Mari Ioniu si trova a più stesa piana abissali di u mari tarraniu. U mari Egeiu hà una superficia di circa {{M|80 000|k|m2}} è conta più di 200 isuli. U cullega à u Mari Ioniu u [[Golfu di Corintu]] {{TA|(56 m)}} è numarosi canali prufondi frà i {{TA|300 m}} è i {{TA|800 m}} frà l'isuli di [[Rodi]] è [[Creta]]. Righjunghji a so massima prufundità {{TA|(2 500 m)}} in currispundenza di a fossa di Creta chì si stendi da u [[Golfu di Argolide]] à Rodi. U Mari Libicu si stendi da a costa sudu di [[Creta]] fina à i spondi di a [[Libia]]. U Mari di Livanti hè a parti più uriintali d u mari tarraniu, ed hà una superficia di circa {{TA|320 000 km<sup>2</sup>}}. Hè dilimitatu à punenti da a linia chì cunghjunghji [[Capu Ra's à u-Hilal]], in Libia incù l'[[isula di Gavdos]] vicinu à Creta. A piattaforma cuntinintali hè assà stesa sii vicinu à u [[delta di u Nilu]] sii in u [[golfu di Iskenderun]]. A massima prufundezza hè di {{TA|4 384 m}} in currispundenza di a fossa di Pliniu. == Mari interni == * [[Mari Adriaticu|Mari Adriaticu]] * [[Mari Ioniu]] * [[Mari Liguru]] * [[Mari Tirrenu]] * [[Mari Egeiu]] * [[Mari Libicu]] * [[Golfu di u Lionu]] * [[Golfu di Tarantu]] * [[Mari di Marmara]] * [[Mari di Sardegna]] * [[Canali di Sardegna]] * [[Mari di Corsica]] * [[Canali di Sicilia]] * [[Canali di Malta]] * [[Mari di i Baliari]] * [[Mari d'Alborán]] * [[Canali d'Otrantu]] * [[Mari di Livanti]] == Clima == U clima di gran'parti di i paesa chì s'affacciani annantu à u bacinu di u Meditarraniu hè carattarizatu da istati caldi è asciutti incù piuviusità cuncintrata in u periodu vaghjimali è inguirnali. Sti carattaristichi climatichi sò riscuntrati ancu in altri parti di a pianeta è pricisamenti in a [[California]] centru-miridiunali, in [[Australia]] uccidintali, in [[Sudafrica]] è in a parti centru sittintriunali di u [[Cili]]. L'influenza di i [[currenti marini]] ni custituisci unu di i fattori fundamintali chì quiddi carrieghjani acqui incu una tampiratura più alta rispettu à a [[latitudina]]. Inoltri a vicinanza di u [[tropicu]] parmetti in i periodi estivi a pirmanenza di massi d'aria calda è asciutta, com'è in i [[Clima subtrupicali|climi sub-trupicali]]. Di seguitu hè ripurtatu un graficu chì discrivi a tampiratura di u Meditarraniu sicondu parechji cità marittimi chì ci s'affacciani. {|class="wikitable" |+Tampiratura marina (°C) |- ! !Ghj !Fri !Mar !Apr !Mag !Ghj !Lug !Aos !Sit !Utt !Nuv !Dic |- |[[Marseglia]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/france/marseille.php Marseille Climate and Weather Averages, France<!-- Bot generated title -->]</ref> |13 |12 |11 |13 |16 |18 |21 |22 |21 |18 |16 |14 |- |[[Barcilona]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/spain/barcelona.php Barcelona Climate and Weather Averages, Spain<!-- Bot generated title -->]</ref> |13 |13 |12 |14 |17 |20 |23 |25 |23 |20 |17 |15 |- |[[Valencia]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/spain/valencia.php Valencia Climate and Weather Averages, Spain<!-- Bot generated title -->]</ref> |14 |13 |14 |15 |17 |21 |24 |26 |24 |21 |18 |15 |- |[[Napuli]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/italy/neapolitan-riviera/naples.php Naples Climate and Weather Averages, Neapolitan Riviera<!-- Bot generated title -->]</ref> |15 |14 |14 |15 |18 |22 |25 |27 |25 |22 |19 |16 |- |[[Vinezia]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/italy/venetian-riviera/venice.php Venice Climate and Weather Averages, Venetian Riviera<!-- Bot generated title -->]</ref> |11 |10 |11 |13 |18 |22 |25 |26 |23 |20 |16 |14 |- |[[Málaga]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/spain/costa-di u-sol/malaga.php Malaga Climate and Weather Averages, Costa di u Sol<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |15 |16 |17 |20 |22 |23 |22 |20 |18 |16 |- |[[Gibilterra]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/gibraltar/gibraltar.php Gibraltar Climate and Weather Averages<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |16 |16 |17 |20 |22 |22 |22 |20 |18 |17 |- |[[Atena]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/greece/athens.php Athens Climate and Weather Averages, Greece<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |15 |16 |18 |21 |24 |24 |24 |21 |19 |18 |- |[[Heraklion]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/greece/crete/iraklion.php Iraklion Climate and Weather Averages, Crete<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |15 |16 |19 |22 |24 |25 |24 |22 |20 |18 |- |[[Malta]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/malta/valletta.php Valletta Climate and Weather Averages, Malta<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |16 |15 |16 |18 |21 |24 |26 |25 |23 |21 |18 |- |[[Larnaca]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/cyprus/larnaca.php Larnaca Climate and Weather Averages, Cyprus<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |20 |24 |26 |27 |27 |25 |22 |19 |- |[[Limassol]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/cyprus/limassol.php Limassol Climate and Weather Averages, Cyprus<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |20 |24 |26 |27 |27 |25 |22 |19 |- |[[Antalya]] |17 |17 |17 |18 |21 |24 |27 |28 |27 |25 |22 |19 |- |[[Alissandria d'Egittu]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/egypt/alexandria.php Alexandria Climate and Weather Averages, Egypt<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |20 |23 |25 |26 |26 |25 |22 |20 |- |[[Tel Aviv]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/israel/tel-aviv.php Tel Aviv Climate and Weather Averages, Israel<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |21 |24 |26 |28 |27 |26 |23 |20 |} ==Noti== <references/> [[Categoria:Africa]] [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Mare Tarraniu]] emsxf5i7kpc1bd1n3yng353sj2qno9m Mediterraniu 0 8066 195178 43989 2009-12-17T22:51:54Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tarraniu]] 5pwm1v866vqqtybh72td96bha57rtf9 Vulpes vulpes 0 8067 43998 2006-11-17T12:33:13Z Img 21 [[Vulpes vulpes]] moved to [[Volpe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Volpe]] 666fkzmgkwdcdtqotl72b1rssaoo9hm Volpi 0 8068 43999 2006-11-17T12:33:33Z Img 21 Redirecting to [[Volpe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Volpe]] 666fkzmgkwdcdtqotl72b1rssaoo9hm Uchjata 0 8069 364273 334882 2019-10-03T11:21:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'uchjata''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Oblada melanura.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Oblada melanura |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sparidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Oblada]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Oblada melanura''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina benvinuta.jpg|250px]] |----- |} L' '''Uchjata''' (''[[Oblada melanura]]'') hè un [[pesciu]] di mari chì faci partita di a famiglia di i [[Zeidae]]. L'uchjata hè longa sin'à 25-30 cm è pesa da 700 grammi à un kilò. == In Corsica == L'uchjata hè un pesciu cumunu in [[Corsica]]. Si pesca incù i [[tremaglini]] o incù l'[[uchjatara]], una reta spiciali par l'uchjati. == Rifarenzi == == Liami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da veda dinò == * a [[Petra uchjata]] * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Zeidae]] ttgmphh5mkr7byeqvgb8ld1t9wxm5u5 Oblada melanura 0 8070 44016 2006-11-17T18:37:26Z Img 21 Redirecting to [[Uchjata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Uchjata]] 4cdlss4ur3vfh7xmwhepx5g4414cllk Perugia 0 8073 333855 324560 2014-03-23T14:47:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Perugia''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="white" | [[File:Perugia-Stemma.png|100px|right|none|Perugia.]]<br /> |- | cumuna | Perugia |- |statu |Italia |- | pruvincia | Perugia |- | nome officiale | Perugia |- | codice postale | 06100 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 493 metri |- | superficia | 449 km² |- | populazione | 157.489 |- | dinsità | 352,58 ab./km² |- | nome abitanti | perugini |- |} '''Perugia''' hè capitale di a rigione di l'[[Umbria]] è di a [[pruvincia di Perugia]]. Teni 157.489 abitanti. Hè u capilocu di a [[pruvincia di Perugia]]. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.perugia.it/ U situ ufficiali] {{Pruvincia di Perugia}} [[Categoria:Cumuna d'Umbria]] 39upf2fk6pzjc1mnf7c9m8nc70ktzx2 Bagu 0 8076 356588 354052 2017-02-26T01:05:59Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki [[File:Arbutus_sp._fruit.jpg|250px|right|thumb|U bagu]] U '''bagu''' hè u fruttu di l'[[arbitru]]. == Citazioni == U bagu hè mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par esempiu: * in a sprissioni: ''rossu com'è un bagu'' * in a buccata: ''rossu imbagatu'', ''rossu imbagarellatu'' == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * l' [[arbitru]] {{c}} [[Categoria:Fruttu]] 9l1hk5ztma5v5qkmq2y10f4ipbjneo9 Rio Branco 0 8077 347951 337190 2015-07-03T10:38:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Rio Branco'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[Image:Bandeira_de_Rio_Branco.gif|140px]] | align="center" width="140px" | [[Image:Brasão_do_Rio_Branco.png|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Acre]] |- | [[Superficia]] | 9.223 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 314.127 <small>([[2006]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] |09º58'30" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 67º48'36" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 136 m |- | Situ ufficiali | http://www.pmrb.ac.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[Image:Acre_Municip_RioBranco.svg|290px]] |} '''Rio Branco''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 314.127 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[category:Cità di u Brasile|Rio Branco]] oukyw8hbfmvkfq0230qo8iunjwttnqn Porto Velho 0 8078 347950 337189 2015-07-03T10:38:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Porto Velho'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:flag porto velho.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasão_Porto_Velho.png|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Rondônia]] |- | [[Superficia]] | 34.082 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 380.988 <small>([[2006]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] |8º45'43" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 63º54'14"O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 85 m |- | Situ ufficiali | http://www.portovelho.ro.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:Rondonia_Municip_PortoVelho.svg|290px]] |} '''Porto Velho''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 380.988 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Porto Velho]] kzyjflacv7937ivgz6ta9i87dael9dh Toscana 0 8079 334786 324553 2014-03-23T15:06:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Toscana | nomeUfficiale=Toscana | blasone=Coat of arms of Tuscany.svg | bandera=Flag of Tuscany.svg | capilocu=Firenze | superficia=22.990 | pupulazione=3.730.010 | densita=162 | pruvincie= <li>{{IT-AR}}</li> <li>{{IT-FI}}</li> <li>{{IT-GR}}</li> <li>{{IT-LI}}</li> <li>{{IT-LU}}</li> <li>{{IT-MS}}</li> <li>{{IT-PI}}</li> <li>{{IT-PT}}</li> <li>{{IT-PO}}</li> <li>{{IT-SI}}</li> | cumune=287 | situ=http://www.regione.toscana.it/ | carta=Tuscany in Italy.svg }} A '''Toscana''' (o '''Tuscana''') hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] 50d5zqbp94qijsl0hjyekf0ct8ht9zo Umbria 0 8080 334894 324555 2014-03-23T15:08:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Umbria | nomeUfficiale=Umbria | blasone=Regione-Umbria-Stemma.svg | bandera=Flag of Umbria.svg | capilocu=Perugia | superficia=8.456 | pupulazione=900.291 | densita=106 | pruvincie= <li>{{IT-PG}}</li> <li>{{IT-TR}}</li> | cumune=92 | situ=http://www.regione.umbria.it/ | carta=Umbria in Italy.svg }} L''''Umbria''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] iaqq5gs8s68necu07kuirryikk4i1gy Prubià 0 8082 44594 2006-11-19T12:43:02Z 86.209.248.95 Redirecting to [[Prupià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Prupià]] j4bid3vv6v26lslnqjzwcteujfn2n7v Pruprià 0 8083 44595 2006-11-19T12:43:10Z 86.209.248.95 Redirecting to [[Prupià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Prupià]] j4bid3vv6v26lslnqjzwcteujfn2n7v Lombardia 0 8085 45286 44742 2006-11-22T21:27:20Z 151.52.3.23 Replacing page with '#REDIRECT [[Lumbardia]]' wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lumbardia]] 1a6uaptwmrap3oj3opjocj8zokrwg14 Piemonte 0 8086 350469 348421 2015-07-09T08:37:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Piemonte | nomeUfficiale=Piemonte | blasone=Regione-Piemonte-Stemma.svg | bandera=Bandiera della regione Piemonte.svg | capilocu=Torinu | superficia=25.399 | pupulazione=4.441.946 | densita=175 | pruvincie= <li>{{IT-AT}}</li> <li>{{IT-BI}}</li> <li>{{IT-CN}}</li> <li>{{IT-AL}}</li> <li>{{IT-NO}}</li> <li>{{IT-TO}}</li> <li>{{IT-VB}}</li> <li>{{IT-VC}}</li> | cumune=1206 | situ=http://www.regione.piemonte.it/ | carta=Piedmont in Italy.svg }} U '''Piemonte''' (Piémont in piemuntese) hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. Ha statu una nazione è unu Statu indipendente (A festa naziunale hè u 19 di lugliu: battaglia di l'Assietta) finu à u 17 marzu 1861, quandu hè diventatu una regione amministrativa à statutu ordinariu di a Republica taliana. U so capilocu hè [[Torinu]]. U Piemonte hè a seconda regione più grande di l'Italia, incù una superficia di 25.399 km². Hà 4.352.828 abitanti. == Geografìa == U Piemonte cunfina à punente incù a [[Francia]] (regione Pruvenza-Alpi-Costa Azzura è Ronu-Alpi), a nordu-uvestu incù a [[Valle d'Aosta]], a nòrdu incù a [[Sguizzera]] (cantone Vallese è Ticinu), à livente incù a [[Lombardia]], à sudu-estu pè un picculu pezzu incù l'[[Emilia è Romagna]] à u meziornu incù a [[Liguria]]. Hè bagnata per u Pò, per u Tanaru, per u Ticinu, per u Sesia, per a Dora Riparia, per à Dora Bàltea è per altri fiumi più chjuchi. U 30,3% di a superficia di a regione hè fatta da culline, u 43,3% da monti è u 26,4% sò pianure. I monti principali sò nant'à l'Alpi: Monte Rosa, Grande Paradisu passanu i 4000 metri, u Monte Visu ùn arriva pè 160 metri. E culline sò nant'u Canavese (à nordu-uvestu), è Langhe è u Roero (a sudu-uvestu) u Monferratu (à u meziornu). Ci sò dinù sfarenti lavi alpini. U più impurtante è pìu grande hè u Lagu Maggiore, chì cù u Ticinu marca a fruntiera incù a Lombardia. == Clima == U clima di u Piemonte hè cuntinentale. == Economia == U Piemonte hè una regione incù tradizione industriale. A fabrica pìù impurtante hè [[FIAT]]. Impurtante hè dinù l'agricultura (risu, granone, granu). Grande impurtanza à a cultivazione di a vigna nant'e culline di e Langhe, di u Roero, di u Monferratu è di l'altu Novarese pè a produzione di vinu. ==Da vede dinò== *[[Umberto Eco]] *[[Defendente Ferrari]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] an0yqd167c0k6w78rv7pdmwebp504vm Puglia 0 8087 348804 348611 2015-07-06T09:44:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Puglia | nomeUfficiale=Puglia | blasone=Coat of Arms of Apulia.svg | bandera=Flag of Apulia.svg | capilocu=Bari | superficia=19.358 | pupulazione=4.083.050 | densita=211 | pruvincie= <li>{{IT-BA}}</li> <li>{{IT-BT}}</li> <li>{{IT-BR}}</li> <li>{{IT-FG}}</li> <li>{{IT-LE}}</li> <li>{{IT-TA}}</li> | cumune=258 | situ=http://www.regione.puglia.it/ | carta=Apulia in Italy.svg }} A '''Puglia''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. ==Da vede dinò== *[[Lecce]] *[[Foggia]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] lm1w9boivar83p7ou4jjck54theb1k2 Liguria 0 8088 343421 333062 2015-05-08T20:07:45Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|it}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Liguria | nomeUfficiale=Liguria | blasone=Coat of arms of Liguria.svg | bandera=Flag of Liguria.svg | capilocu=Genuva | superficia=5.421 | pupulazione=1.615.441 | densita=298 | pruvincie= <li>{{IT-GE}}</li> <li>{{IT-IM}}</li> <li>{{IT-SV}}</li> <li>{{IT-SP}}</li> | cumune=235 | situ=http://www.regione.liguria.it/ | carta=Liguria in Italy.svg }} A '''Liguria''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] 0y7jg40csn1gcfkv33z8cl87ksehf75 Sardegna 0 8089 363235 363234 2019-08-19T00:29:36Z 2A01:E34:ECBB:1340:959A:1CCE:B550:27E4 /* Corsu (varietà settentriunale) */ wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Sardegna | nomeUfficiale=Sardegna | blasone=Sardegna-Stemma.svg | bandera=Flag_of_Sardinia.svg | capilocu=Cagliari | superficia=24.090 | pupulazione=1.671.937 | densita=70 | pruvincie= <li>{{IT-CA}}</li> <li>{{IT-SU}}</li> <li>{{IT-NU}}</li> <li>{{IT-OR}}</li> <li>{{IT-SS}}</li> | cumune=377 | situ=http://www.regione.sardegna.it/ | carta=Sardinia in Italy.svg }} A '''Sardegna''', ancu '''Sardigna''' (in [[sassaresu]] '''Sardhigna''', in [[gadduresu]] '''Saldigna''', in [[lingua sarda|sardu]]: ''Sardinia'', ''Sardigna'', ''Sardingia'' o dinù ''Sardìnnia''), hè a siconda più grande isula di u Mediterraniu Occidentale dopu a [[Sicilia]] è dananzu a [[Corsica]] di a quale hè distante di solu 12 kilometri. Per una superficia di 24.090 km² a so demugrafia era in 2008 di 1.668.128 abitanti sia una densità di circa 70 abitanti/km². L'isula hè sopratuttu cumposta di culline è di pianure, u monte u più altu "Punta La Marmora" (Pedras Carpìdas, in Sardu) culmina à 1834m in u massicciu di u Gennargentu. Ghjè una pruvincia Taliana à statutu speciale, a so denuminazione esatta essendu "Regione Autonoma di a Sardegna". == Lingue : == Fora di u Talianu chì hè a lingua ufficiale, sò parlate assai lingue Rumanze in parechje varietà lucale. ===Sardu=== Si distingue principalamente in 2 varietà : ====Campidanese==== Diffusu in tutta a medità suttana di l'isula hè u più adupratu di i dialetti Sardi, hè cunnisciutu cum'è essendu u più nuvattivu è u più omogeneu. ====Logudorese==== Diffusu in u Nordu hè più vicinu da u Latinu, hà lasciatu un impurtanta tradizione literaria è puetica ciò chì li vale d'esse à spessu cunsideratu cum'è u più prestigiosu, a riferenza. U Nuorese bench'è fendu parte di e parlate Logudorese hè detta a più arcaica di e parlate Sarde. Hè stata un elemente centrale per cuncepì un mudellu di lingua Sarda Cumunu (Limba Sarda Comuna) sperimentalamente adupratu in 2006 per a scrittura di ducumenti à caratteri di coufficialità cù u Talianu. [[File:Sardinia Language Map.png|thumbnail|right|Repartizione di e lingue in Sardegna]] ===Corsu=== U Gadduresu è u Sassaresu assai vicini dà u Sartinesu sò cunsiderati cume varietà di a lingua Corsa. Si parla certe volte di "Corsu-Gallurese" o di "Diasistema Corsu-Sardu", u vucabulariu Gadduresu essendu cumpostu à 80% di Corsu Sartinese è à 20% di Sardu Logudorese. [[File:Dialetti_corsi.png|thumbnail|right|Repartizione di e lingue in Corsica]] ===Isulotti Linguistichi=== ====Catalanu==== Parlatu à l'ingiru di a cità d'Algheru, detta a piccula Barcelona. ====Ligure==== Parlatu in u circondu di a cumuna di Carloforte, dettu "U Pàize" (u paese, in Tabarchinu) [[File:Romance 20c en-2009-15-02.png|thumbnail|right|Repartizione di e lingue Rumanze in Europa]] === Cumparazione di u Patre Nostru : === ====Latinu==== Pater noster, qui est in caelis, sanctificetur nomen tuum. Adveniat regnum tuum, fiat voluntas tua sicut in caelo et in terra. Panem nostrum cottidianum da nobis hodie et dimitte nobis dedita nostra, sicut nos dimittimus debitoribus nostris. Et ne nos inducas in temptationem, sed libera nos a malo. Amen. ====Talianu==== Padre nostro che sei nei cieli, sia santificato il tuo nome; venga il tuo regno, sia fatta la tua volontà, come in cielo così in terra. Dacci oggi il nostro pane quotidiano, rimetti a noi i nostri debiti, come noi li rimettiamo ai nostri debitori e non ci indurre in tentazione, ma liberaci dal male. Amen. ====Sardu Campidanese==== Babbu nostu ki ses in is Celus, santificau siat su nòmini tuu, bengat a nosu su reinu tuu, fatta siat sa voluntadi tua comenti in su celu aici in sa terra. Su pani nostu de dogna di donanosidd' oi, e perdonanosì is peccaus nostus, comenti nosaturus perdonaus is depidoris nostus, no nosi lessis arrui in sa tentatzione, ma lìberanosì de su mali. Amen. ====Sardu Logudorese==== Babbu nostru ki istas in sos kelos, santificadu siat su nòmene tou, benzat a nois su regnu tou e fatta siat sa voluntade tua comente in su kelu gai in sa terra. Su pane nostru de dogni die dànnolu oe, perdona a nois sos peccados nostros comente nois perdonamus sos inimigos nostros, e non nos lesses ruer in tentatzione, ma lìberanos dae su male. Amen. ====Sardu Nuorese==== Babbu nostru, ki istas in sos chelos, santificau siat su lùmene Tuo; benzat a nois su regnu Tuo, fatta siat sa voluntade Tua comente in su kelu gai in sa terra. Dàe nos oje su pane nostru cotidianu, perdona a nois sos peccados nostros comente nois los perdonamus, e non nos lesses rugher in tentassione, ma lìberanos dae su male. Amen. ====Corsu (varietà settentriunale)==== Patre nostru chì sì in celu, ch'ellu sia santificatu u to nome; ch'ellu venghi u to regnu; ch'ella sia fatta a to vulintà, in terra cum'è in celu. Dacci oghjeghjornu u nostru pane cutidianu; è rimettici i nostri debbiti, cum'è nò i rimettimu à i nostri debbitori; ùn ci induce micca in tentazione, ma francaci da u male. Amè (è cusì sia) ====Corsu (variità miridiunali)==== Patri nosciu chì sè in celu, ch'eddu sighi santificatu u to nomu; ch'eddu venghi u to regnu; ch'edda sighi fatta a to vulintà, in tarra com'è in celu. Dacci oghjighjornu u nosciu pani cutidianu; è rimettici i nosci debbiti, com'è nò i rimittimu à i nosci dibbitori; ùn ci inducia micca in tintazioni, ma francaci da u mali. Amè (è cusì sighi) ====Francese==== Notre Père, qui es aux Cieux, que ton nom soit sanctifié, que ton règne vienne, que ta volonté soit faite sur la terre comme au ciel. Donne-nous aujourd’hui notre pain de ce jour, pardonne-nous nos offenses comme nous pardonnons aussi à ceux qui nous ont offensés, et ne nous soumets pas à la tentation, mais délivre-nous du mal. Amen. == Geugrafia == Longa di 270km è larga di 145km si trova à 189km di a penisula Taliana è a 184km di a Tunisia. Hè custituita per a maiò parte di culline è di qualchì pianura, a sola piaghja veramente rimarchevule ghjè quella di urigina fluviale di u Campidanu. I dui fiumi principali sò u Tirsu (135km) è a Flumendosa (127km). "Pedras Carpìdas", u monte u più altu di l'isula, truvendusi in u massicciu di Gennargentu culmina à 1834m. Invece hè alluntanata solamente di 12km di e Bocche di Bunifaziu, di un puntu di vista Geulogicu a Corsica è a Sardegna formanu un microcuntinente chì deriva in un pezzu sanicciu. Si parla tandu di bloccu Corsu-Sardu Vede u situ di u CCSTI di Corsica : [http://www.ccsti-corse.asso.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=132:la-derive-corso-sarde&catid=35:les-news-du-ccsti-de-corse&Itemid=53 clicchendu quì] [[File:Gusana.jpg|thumbnail|right|Gennargentu è u lacu di Gusana]] == Fonte : == [http://it.wikipedia.org/wiki/Pagina_principale Wikipedia in Talianu] [http://fr.wikipedia.org/wiki/Wikip%C3%A9dia:Accueil_principal Wikipedia in Francese] http://www.orbilat.com/Languages/Italo-Romance_examples.html == Leia Interna : == *[http://sc.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0gina_printzipale Wikipedia in Sardu] *[[Patre nostru|Articulu nantu à u Patre Nostru]] *[[Anonima Sequestra]] *[[Morra]] *[[Sardi (populu)]] == Leia Esterna : == [http://www.ditzionariu.org/home.asp Dizziunariu di lingua Sarda] [http://www.acalisa.org/ Acadèmia Campidanesa de sa Lìngua Sarda] [http://www.sotziulimbasarda.net/ Sotziu Limba Sarda] [http://salimbasarda.net/ Limba Sarda 2.0] [http://limbasardacomuna.blogspot.fr/ Limba Sarda Comuna] [http://limbasnatziones.tempusnostru.it/home.page?docId=1949 Limbas & Natziones] [http://www.sardegnadigitallibrary.it/ Sardegna Digital Library] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] g2r5jgsepfag9uc460kg1nhctu0gxnp Calabria 0 8090 331794 324563 2014-03-23T14:06:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Calabria | nomeUfficiale=Calabria | blasone=Coat of arms of Calabria.svg | bandera=Flag of Calabria.svg | capilocu=Catanzaru | superficia=15.079 | pupulazione=2.009.227 | densita=133,25 | pruvincie= <li>{{IT-CZ}}</li> <li>{{IT-CS}}</li> <li>{{IT-KR}}</li> <li>{{IT-RC}}</li> <li>{{IT-VV}}</li> | cumune=409 | situ=http://www.regione.calabria.it/ | carta=Map Region of Calabria.svg }} A '''Calabria''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] fsdsvnsgvtlgumh81vzf2xjizg5unk9 Basilicata 0 8091 351628 350572 2015-08-11T09:49:02Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 4 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q1452]] wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Basilicata | nomeUfficiale=Basilicata | blasone=Regione-Basilicata-Stemma.svg | bandera=Flag of Basilicata.svg | capilocu=Putenza | superficia=9.992 | pupulazione=589.355 | densita=59 | pruvincie= <li>{{IT-MT}}</li> <li>{{IT-PZ}}</li> | cumune=131 | situ=http://www.basilicatanet.it/ | carta=Basilicata in Italy.svg }} A '''Basilicata''' (dinù '''Lucania''') hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] a5quivlu2xpgyxujw7y5rglhzq0x0nn Molise 0 8092 333481 324565 2014-03-23T14:40:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Molise | nomeUfficiale=Molise | blasone=Regione-Molise-Stemma.svg | bandera=Flag of Molise.svg | capilocu=Campibassu | superficia=4.438 | pupulazione=320.360 | densita=72 | pruvincie= <li>{{IT-CB}}</li> <li>{{IT-IS}}</li> | cumune=136 | situ=http://www.regione.molise.it/ | carta=Molise in Italy.svg }} U '''Molise''' (o '''Mulise''') hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] pil74f9zvaayul00thik0fv1qpex47v Terni 0 8093 334616 324566 2014-03-23T15:03:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Terni''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Terni-Stemma.png|100px|right|none|Terni.]]<br /> |- | cumuna | Terni |- |statu |Italia |- | pruvincia | Terni |- | nome officiale | Terni |- | codice postale | 05100 |- | lungitudine | 12° 39′ 0′′ E |- | latitudine | 42° 34′ 0′′ N |- | altitudine | 130 metri |- | superficia | 211 km² |- | populazione | 109.000 |- | dinsità | 493 ab./km² |- | nome abitanti | ternani |- |} '''Terni''' hè una [[cumuna]] umbra di a [[pruvincia di Terni]]. Teni 109.000 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.terni.it/ U situ ufficiali] {{Pruvincia di Terni}} [[Categoria:Cumuna d'Umbria]] su5qfco775vmul4ueedzmb6bztzgqhf Galera 0 8094 354070 44880 2016-05-18T13:56:45Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Galère - Pierre Puget 1655.png|thumb|right|250 px|Un disegnu d'una galera in portu]] A '''Galera''' hè un tipu di [[navi]] di [[guerra]] chì fù usata in u mari [[Mediterraniu]] duranti più di dui milla anni. U so declinu cuminciò à parta da u [[XVIIesimu seculu]]. U nomu "galera" deriva da a parolla [[lingua greca|greca]] ''galeas'', chì significheghja pesciu spada, parchì a forma di issa navi s'assumiglia à issu tipu di pesciu: era abbastanza longa, incù un [[rostru]] fissatu in a [[prua]] chì sirvia da sprunà i navi numichi. == Citazioni == Accadi chì a '''galera''' fussi mintuvata in a litteratura è in a cultura corsa. Par asempiu: * in a buccata: ''un assassinu di galera'' == Rifarenzi == == Liami == {{c}} er950evn2tqzk702g85zst1hdaer6db Strada 0 8095 362695 354277 2019-07-01T20:51:01Z Jumpy01 11155 /* Da veda dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Azriely Center 12.JPG|miniatura|Strada]] Una '''strada''' hè una purzioni di [[statu|tarritoriu]], utilizata da l'[[omu]] par facilità u passaghju è u trasportu di i parsoni è di i [[cummerciu|marcanzii]], trà dui [[giugrafia|lochi]]. == Citazioni == Accadi chì a '''strada''' fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a buccata: ''un assassinu di strada'' * in a canzona ''L'Alta strada'' di [[Canta u Populu Corsu]] == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * u [[stradonu]] * u [[stradeddu]] {{c}} [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Giugrafia]] acez9xr8t7bh6uiksh1m86e3zmwfyxd Affannu 0 8096 350948 347317 2015-07-09T17:09:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''affannu''' hè l'esse affannatu. == Citazioni == Accadi chì l''''affannu''' fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a buccata: ''ùn avè altru affannu'' * in a canzona ''Anniversariu'' di [[Petru Santu Leca]]: :Dighjà nove [[annu|anni]]! Mi ricordu quella [[sera]] :Piena d'affannu, di [[spaventu]] è di [[dulore]]. :À bassa [[voce]], tù dicii una [[Cristianesimu|prighera]], :È cù tecu prigava, o Mà, lu nostru [[amore]]... == Rifarenzi == == Liami == {{c}} [[Categoria:Società]] 9dipwllbs4v5grnj4jo2xi0x61zt691 Bari 0 8097 358011 343756 2017-11-10T09:39:28Z August Dominus 9400 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Bari''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Bari-Stemma.png|100px|right|none|Bari.]]<br /> |- | cumuna | Bari |- |statu |Italia |- | pruvincia | Bari |- | nome officiale | Bari |- | codice postale | |- | lungitudine | 16° 52′ 0′′ E |- | latitudine | 41° 8′ 0′′ N |- | altitudine | 1 metri |- | superficia | 116,20 km² |- | populazione | 328.458 |- | dinsità | 2.832 ab./km² |- | nome abitanti | baresi |- |} '''Bari''' hè una [[cumuna]] di [[Puglia]] di a [[pruvincia di Bari]]. Teni 328.458 abitanti. <gallery> File:Castello normanno-svevo (Bari) 2017.jpg File:Izlošci zbirke u Bariju.jpg File:Bari u rujnu.jpg File:Palazzo del Governo (Bari).jpg File:Spomenik u talijanskom gradu Bariju.jpg File:Palazzo delle Finanze (Bari).jpg File:Katedrala sv. Sabina.jpg File:Katedrala sv. Sabina, Bari, Apulija.jpg File:U Bazilici svetog Nikole u Bariju 2017.jpg File:Nadvratnik crkve u Bariju.jpg File:U Bariju u crkvi 2017.jpg File:Crkva, Bari 2017.jpg File:Muzej sv. Nikole.jpg File:U Bariju gradu.jpg </gallery> == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.bari.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Bari]] 79q60grdavvi55spwlgiqz8l3cionb0 Foggia 0 8098 343758 332479 2015-05-16T23:41:18Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Foggia''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Foggia-Stemma.png|100px|right|none|Foggia.]]<br /> |- | cumuna | Foggia |- |statu |Italia |- | pruvincia | Foggia |- | nome officiale | Foggia |- | codice postale | 71100 |- | lungitudine | 15° 34′ 0′′ E |- | latitudine | 41° 28′ 0′′ N |- | altitudine | 76 metri |- | superficia | 507 km² |- | populazione | 154.780 |- | dinsità | 288 ab./km² |- | nome abitanti | foggiani |- |} '''Foggia''' hè una [[cumuna]] di [[Puglia]] di a [[pruvincia di Foggia]]. Teni 154.780 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.foggia.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Foggia]] dmbbp2qzfzkexi9wsh977zgny1cisgq Brindisi 0 8099 351067 343757 2015-07-13T16:48:58Z Antonio1952 7810 update wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Brindisi''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br /> |- | cumuna | Brindisi |- |statu |Italia |- | pruvincia | Brindisi |- | nome officiale | Brindisi |- | codice postale | 72100 |- | lungitudine | 17° 56′ 0′′ E |- | latitudine | 40° 38′ 0′′ N |- | altitudine | 15 metri |- | superficia | 328 km² |- | populazione | 88.667 |- | dinsità | 266 ab./km² |- | nome abitanti | brindisini |- |} '''Brindisi''' hè una [[cumuna]] di [[Puglia]] di a [[pruvincia di Brindisi]]. Teni 88.667 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.brindisi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Brindisi]] sasktw6zth347kvgynob7eh9zlw37wm Taranto 0 8100 343760 343759 2015-05-16T23:42:25Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Taranto''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | |- | cumuna | Taranto |- |statu | Italia |- | pruvincia | Taranto |- | nome officiale | Taranto |- | codice postale | 74100 |- | lungitudine | 17° 14′ 0′′ E |- | latitudine | 40° 28′ 0′′ N |- | altitudine | 15 metri |- | superficia | 217 km² |- | populazione | 199.012 |- | dinsità | 973 ab./km² |- | nome abitanti | tarantini o tarentini |- |} '''Taranto''' hè una [[cumuna]] di [[Puglia]] di a [[pruvincia di Taranto]]. Teni 199.012 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.taranto.it/ U situ ufficiali] *[http://www.filonidetaranto.it/ Centro Culturale Filonide] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Taranto]] d7bdinm7fmavcygo93hqybraedusoud Lecce 0 8101 343116 333033 2015-05-05T01:49:32Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Lecce | blasone=LecceStemma.png | nomeUfficiale=Lecce | sigluRegione=PUG | sigluPruvincia=LE | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=21 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=18 | lungitudineMinute=10 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=49 | superficia=238 | pupulazione=94.178 | densita=396 | merre=Paolo Perrone | posta=73100 | telefunu=0832 | istat=075035 | abitanti=Leccesi | patrone=Sant'Uronzu | festa=u [[26 d'aostu]] | situ=http://www.comune.lecce.it/ }} '''Lecce''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Lecce|pruvincia omonima]] in [[Puglia]]. [[File:Piazza Duomo.jpg|thumb|none|300px|Piazza Duomo]] ===Cumune cuntigue=== [[Arnesano]], [[Cavallino]], [[Lequile]], [[Lizzanello]], [[Monteroni di Lecce]], [[Novoli]], [[San Cesario di Lecce]], [[San Pietro in Lama]], [[Squinzano]], [[Surbo]], [[Torchiarolo]] ([[Pruvincia di Brindisi|BR]]), [[Trepuzzi]], [[Vernole]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Lecce]] c990ru5afonhpy0p9zbswcsh900ax58 Bergamu 0 8102 347904 347903 2015-07-03T10:00:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Bergamu''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br /> |- | cumuna | Bergamu |- |statu | Italia |- | pruvincia | Bergamu |- | nome officiale | Bergamo |- | codice postale | 24100 |- | lungitudine | 9° 40′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 42′ 0′′ N |- | altitudine | 249 metri |- | superficia | 38,7 km² |- | populazione | 117.887 |- | dinsità | 3.046 ab./km² |- | nome abitanti | bergamaschi |- |} '''Bergamu''' (''Bèrghem'' in lumbardu, ''Bergamo'' in talianu) hè una [[cumuna]] [[Lumbardia|lumbarda]] di a [[pruvincia di Bergamu]]. Teni 117.887 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.bergamo.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] ezu40v43oih79ygbikit0cl5gt5xv5d Sondrio 0 8103 364336 350211 2019-10-03T11:22:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Sondrio''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Sondrio-Stemma.png|100px|right|none|Sondrio.]]<br> |- | cumuna | Sondrio |- |statu | Italia |- | pruvincia | Sondrio |- | nome officiale | Sondrio |- | codice postale | 23100 |- | lungitudine | 9° 52′ 0′′ E |- | latitudine | 46° 10′ 0′′ N |- | altitudine | |- | superficia | 20 km² |- | populazione | 21.790 |- | dinsità | 1.071 ab./km² |- | nome abitanti | sondriesi |- |} '''Sondrio''' hè una [[cumuna]] [[Lumbardia|lombarda]] di a [[pruvincia di Sondrio]]. Teni 21.790 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.sondrio.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] bjin3p0zsynwe5ov8hcew6046dnslu0 Mantova 0 8104 333357 330111 2014-03-23T14:37:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Mantova''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Mantova - Profilo di Mantova.jpg|300px]] |- | cumuna | Mantova |- |statu | Italia |- | pruvincia | Mantova |- | nome officiale | Mantova |- | codice postale | 46100 |- | lungitudine | 10° 48′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 10′ 0′′ N |- | altitudine | 19 metri |- | superficia | 63 km² |- | populazione | 48.103 |- | dinsità | 736 ab./km² |- | nome abitanti | mantovani |- |} '''Mantova''' hè una [[cumuna]] lombarda di a [[pruvincia di Mantova]]. Teni 48.103 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.mantova.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] 98wrh1b1bde7nrzkpskjbkk4we6yp7g Cremona 0 8105 332161 324576 2014-03-23T14:13:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Cremona''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Cremona-Stemma.png|100px|right|none|Cremona.]]<br /> |- | cumuna | Cremona |- |statu | Italia |- | pruvincia | Cremona |- | nome officiale | Cremona |- | codice postale | 26100 |- | lungitudine | 10° 2′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 8′ 0′′ N |- | altitudine | 47 metri |- | superficia | 70 km² |- | populazione | 71.533 |- | dinsità | 992 ab./km² |- | nome abitanti | cremonesi |- |} '''Cremona''' hè una [[cumuna]] lombarda di a [[pruvincia di Cremona]]. Teni 71.533 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.cremona.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] aw0d6yncivqumlsayhhbge7cc40229f Lodi 0 8106 364411 333158 2019-10-03T11:23:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Lodi''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Lodi-Stemma.png|100px|right|none|Lodi.]]<br> |- | cumuna | Lodi |- |statu | Italia |- | pruvincia | Lodi |- | nome officiale | Lodi |- | codice postale | 26900 |- | lungitudine | 9° 30′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 19′ 0′′ N |- | altitudine | 87 metri |- | superficia | 41 km² |- | populazione | 42.702 |- | dinsità | 984,9 ab./km² |- | nome abitanti | lodigiani o laudensi |- |} '''Lodi''' hè una [[cumuna]] lombarda di a [[pruvincia di Lodi]]. Teni 42.702 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.lodi.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] b5mytbglovkxmfa3qc661gjypwtau7t Porto Alegre 0 8107 358830 347949 2018-03-03T14:46:53Z CommonsDelinker 173 Replacing RioGrandedoSul_Municip_PortoAlegre.svg with [[File:Locator_map_of_Porto_Alegre_in_Rio_Grande_do_Sul.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: #2). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Porto Alegre'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira de Porto Alegre (RS).svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Porto Alegre (RS) - Brasao.svg|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Rio Grande do Sul]] |- | [[Superficia]] | 496,827 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 1.440.939 <small>([[2006]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 30º 01' S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 51º 13' O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 10 m |- | Situ ufficiali | http://www.portoalegre.rs.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:Locator map of Porto Alegre in Rio Grande do Sul.svg|290px]] |} '''Porto Alegre''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 1.440.939 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Porto Alegre]] mzrafroirn3nxditbzx0prjm1cc5jmo Categoria:Astrunumia 14 8110 335450 324579 2014-03-23T18:08:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Stagnu di Casavone 0 8111 364142 345895 2019-10-03T11:18:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Casavone pond.JPG|250px|right|thumb|U stagnu di Casavone]] U '''Stagnu di Casavone''' (o [[Stagnu di Casavona]]) hè un stagnu di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à u territoriu di a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]], à u cantu di u [[mare]], vicinu à a [[torra di Capitellu]]. == Riferimenti == == Ligami == {{c}} {{Stagni di Corsica}} [[Categoria:Stagni di Corsica]] 4r2i0buhsmimlosy1wdte8e93xvuu9r Stagnu di Casavona 0 8112 45279 45278 2006-11-22T17:29:16Z 83.201.132.26 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stagnu di Casavone]] oqiluukbsds7oo4h6cvuexu0vum7hia Lumbardia 0 8113 350490 350212 2015-07-09T08:49:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Lumbardia | nomeUfficiale=Lombardia | blasone=Flag of Lombardy square.svg | bandera=Flag of Lombardy.svg | capilocu=Milanu | superficia=23.865 | pupulazione=9.815.700 | densita=411 | pruvincie= <li>{{IT-BG}}</li> <li>{{IT-BS}}</li> <li>{{IT-CO}}</li> <li>{{IT-CR}}</li> <li>{{IT-LC}}</li> <li>{{IT-LO}}</li> <li>{{IT-MN}}</li> <li>{{IT-MI}}</li> <li>{{IT-MB}}</li> <li>{{IT-PV}}</li> <li>{{IT-SO}}</li> <li>{{IT-VA}}</li> | cumune=1546 | situ=http://www.regione.lombardia.it/ | carta=Lombardy in Italy.svg }} A '''Lumbardia''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. ==Da vede dinò== *[[Predore]] *[[Sondrio]] *[[Bergamu]] *[[Villa d'Adda]] *[[Castel Goffredo]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] dmokcnitufsrnwd69tgractmuo9zzqs Varese 0 8114 364404 334965 2019-10-03T11:23:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Varese''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Varese-Stemma.png|100px|right|none|Varese.]]<br> |- | cumuna | Varese |- |statu | Italia |- | pruvincia | Varese |- | nome officiale | Varese |- | codice postale | 21100 |- | lungitudine | 8° 50′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 49′ 0′′ N |- | altitudine | 382 metri |- | superficia | 54 km² |- | populazione | 96.917 |- | dinsità | 1.795 ab./km² |- | nome abitanti | varesini |- |} '''Varese''' hè una [[cumuna]] lombarda di a [[pruvincia di Varese]]. Teni 96.917 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.varese.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] rj91a0dnql0c4aiir6rjdsynj0b78c8 Template:Statu 10 8115 351620 351504 2015-08-07T13:53:13Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5621162]] wikitext text/x-wiki {{Box titolo|ABCDEF|{{{nomeCompleto}}}<br>''{{{nomeUfficiale}}}''}} {{Box bandiera|{{{linkBandiera}}}|{{{paginaBandiera}}}|{{{linkStemma}}}|{{{paginaStemma}}}}} |- {{#if:{{{motto|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | {{Box sezione|ffffff|Mottu: ''{{{motto}}}''{{#if:{{{mottoTraduzione|}}}|<br>({{{mottoTraduzione}}})}}}} |- {{#if:{{{linkLocalizzazione|}}}|{{Box mappa|{{{linkLocalizzazione}}}|250}}}} {{Box|Lingue ufficiali|{{{lingua}}}}} {{Box|Capitale|{{{capitale}}} {{#if:{{{capitaleAbitanti|}}}|&nbsp;<small>({{{capitaleAbitanti}}}&nbsp;ab.{{#if:{{{capitaleAbitantiAnno|}}} |&nbsp;/&nbsp;{{{capitaleAbitantiAnno}}}}})</small>}} }} {{Box sezione|ABCDEF|'''Pulitica'''}} {{Box|Forma di guvernu|{{{governo}}}}} {{#if:{{{elenco capi di stato|}}}|{{Box|{{{elenco capi di stato}}}|{{{presidente}}}}}|{{Box|Capo di stato|{{{presidente}}}}} }} {{#if:{{{elenco capi di governo|}}}|{{Box|{{{elenco capi di governo}}}|{{{primoMinistro}}}}}|{{Box|Capo di governo|{{{primoMinistro}}}}} }} {{#if:{{{indipendenza|}}}|{{Box|Indipendenza|{{{indipendenza}}}}} }} {{#if:{{{ingressoONU|}}}|{{Box|Entrata in l'[[ONU]]|{{{ingressoONU}}}}} }} {{#if:{{{ingressoUE|}}}|{{Box|Entrata in l'[[Unione europea|UE]]|{{{ingressoUE}}}}} }} {{Box sezione|ABCDEF|'''Superficia'''}} {{Box|Tutale|{{{superficieTotale}}} km&sup2;}} {{Box|Acque|{{#ifeq:{{{superficieAcqua}}}|trascurabile|trascurabile|{{{superficieAcqua}}}&nbsp;%}}}} {{Box sezione|ABCDEF|'''Pupulazione'''}} {{Box|Tutale|{{{popolazioneTotale}}}&nbsp;ab.}} {{Box|Densità|{{{popolazioneDensita}}}&nbsp;ab./km&sup2;}} {{Box sezione|ABCDEF|'''Geografia'''}} {{Box|Cuntinente|{{{continente}}}}} {{Box|Fusu orariu|{{{orario}}}}} {{Box sezione|ABCDEF|'''Ecunumia'''}} {{Box|Muneta|{{{valuta}}}}} {{#if:{{{PIL|}}}|{{Box|[[Prodotto Interno Lordo|PIL]]&nbsp;([[Parità dei poteri di acquisto|PPA]])&nbsp;&nbsp;<small>({{{PILAnno}}})</small>|{{{PIL}}}&nbsp;milioni di {{{PILValuta}}}&nbsp;&nbsp;([[Lista di stati per PIL (PPA)|{{{PILOrdine}}}°]])}}}} {{#if:{{{PILprocapite|}}}|{{Box|[[reddito procapite|PIL procapite]] ([[Parità dei poteri di acquisto|PPA]])&nbsp;&nbsp;<small>({{{PILprocapiteAnno}}})</small>|{{{PILprocapite}}}&nbsp;{{{PILprocapiteValuta}}}&nbsp;&nbsp;([[Lista di stati per PIL (PPA) procapite|{{{PILprocapiteOrdine}}}°]])}}}} {{#if:{{{HDI|}}}|{{Box|[[Indice di sviluppo umano|ISU]]&nbsp;&nbsp;<small>({{{HDIAnno}}})</small>|{{{HDI}}}&nbsp;&nbsp;([[Lista di stati per Indice di sviluppo umano|{{{HDIOrdine}}}°]])}}}} {{Box|Energia|{{{energia}}} {{#if:{{{energia}}}|&nbsp;kW/ab.}} }} {{Box sezione|ABCDEF|'''Varie'''}} {{Box|Duminiu internet|{{{tld}}}}} {{Box|Indicativu telefonicu|{{{telefono}}}}} {{Box|Siglu autom.|{{{targa}}}}} {{Box|Innu|{{{inno}}}}} {{Box|Festa naziunale|{{{festa}}}}} |- {{#if:{{{note|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | {{Box note|{{{note}}}}} |}<noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Statu]] [[rmy:Sikavno:MoxtonThema]] </noinclude> o2335z81xroy78geqywst7djl6xdd3s Template:Box bandiera 10 8116 335151 147649 2014-03-23T17:58:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki |- | align="center" colspan="2" style="border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080"| {| style="text-align: center; border-collapse:collapse" |- style="vertical-align: middle" | style="border: 0;" | <span style="display:table-cell; border-collapse:collapse; border: solid 1px #BBB">{{#if:{{{1|}}}|[[Image:{{{1}}}|125px|left]]}}</span> | | | style="border:1" | {{#if:{{{3|}}}|[[Image:{{{3}}}|80px|right]]}} |- style="font-size:smaller" | style="border:0" | {{#if:{{{2|}}}|[[{{{2}}}|Bandera]]}} | | | style="border:0" | {{#if:{{{4|}}}|[[{{{4}}}|Blasone]]}} |}<noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Box bandiera]]</noinclude> f03pxn7cdwoej05u0om0qpqmhv7rogn Template:Box sezione 10 8118 335154 147604 2014-03-23T17:58:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki |- |colspan=2 align=center bgcolor="#{{{1}}}" style="border:1px solid #808080;" | {{{2}}}<noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Box sezione]]</noinclude> 21aj1l1cchy9vvza2upbarw85phhzkw Template:Box mappa 10 8120 335152 119198 2014-03-23T17:58:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | {{#if:{{{2|}}} |[[Image:{{{1}}}|{{{2}}}px|]] |[[Image:{{{1}}}|295px|]]}}<noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Box mappa]]</noinclude> q5s5z8vscs4hebzgo55woz5t6oh74u8 Casteddu di Tappa 0 8122 364025 331956 2019-10-03T11:16:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Casteddu di Tappa5.JPG|thumb|300 px|U casteddu di Tappa]] U '''Casteddu di Tappa''' (o [[Castellu di Tappa]]) hè un [[situ archiulogicu]] situatu annantu à a [[cumuna]] di [[Porti-Vechju]]. U casteddu di Tappa hè un situ preistoricu di u neuliticu. Hè situatu trà [[Sotta]] è [[Porti-Vechju]]. Hè l'archiulogu [[Roger Grosjean]] chì hà fattu i primi ricerchi annantu à u casteddu di Tappa. U munimentu sarìa statu custruitu versu à fini di u sicondu milleniu nanzu à Cristu. U situ cumprendi un munimentu principali di forma ronda chì pudarìa essa una torra. U diamitru d'issa torra hè di 11 metri. U casteddu, d'appressu l'archiuloghi, era un picculu [[paesi]] à l'ebbica, ind'edda vivìa una cumunità. L'attività di issa cumunità era a pesca è a caccia, ma dinò l'agricultura. A stuttura di u munimentu faci pinsà ch'iddu era piuttostu par l'[[inguernu]], in cuntrastu incù un situ com'è [[Cuccuruzzu]], chì era piuttostu par l'[[istatina]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Casteddu di Tappa1.JPG| Image:Casteddu di Tappa2.JPG| </gallery> <gallery> Image:Casteddu di Tappa3.JPG| Image:Casteddu di Tappa4.JPG| </gallery> == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Monumenti di Corsica Edisud. Aix-en-Provence (in francesu) == Liami == * [http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20060622.html U situ di Tappa, [[Adecec]]] * [http://perso.orange.fr/bludimare/tappa.htm Tappa (in francesu)] {{c}} {{Template:Situ archeologicu di Corsica}} [[Categoria:Situ archiulogicu di Corsica]] nyzfr3gfxsfl74owz7ae50qqc36yf0g Castellu di Tappa 0 8123 45389 2006-11-24T17:15:23Z 83.201.65.99 Redirecting to [[Casteddu di Tappa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Casteddu di Tappa]] 1v097pf4hx39i6uwnpmldevslrv0hb5 Template:Unione europea 10 8124 359492 335299 2018-06-06T18:32:29Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {| class="toccolours itwiki_template_toc" style="margin-top:.5em; text-align:center" | [[Image:Flag of Europe.svg|border|30px|Bandera di l'Unioni Auropea]] ! width="100%" bgcolor="lightsteelblue"|I stati membri di l'[[Unioni Auropea]] | [[Image:Flag of Europe.svg|border|30px|Bandera di l'Unione europea]] |- | colspan="3" | {{AUT}} - {{BEL}} - {{BGR}} - {{CZE}} - {{CYP}} - {{HRV}} - {{DNK}} - {{EST}} - {{FIN}} - {{FRA}} - {{DEU}} - {{GRC}} - {{IRL}} - {{ITA}} - {{LVA}} - {{LTU}} - {{LUX}} - {{MLT}} - {{NLD}} - {{POL}} - {{PRT}} - {{GBR}} - {{ROU}} - {{SVK}} - {{SVN}} - {{ESP}} - {{SWE}} - {{HUN}} |}<noinclude>[[Categoria:Mudellu]] [[Categoria:Unioni Auropea|_]]</noinclude> ccrghjwj8wmqukx6jq91ntwmn8apuh9 Milanu 0 8126 350182 343426 2015-07-07T22:08:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Milanu''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br /> |- | cumuna | Milanu |- |statu | Italia |- | pruvincia | Milanu |- | nome officiale | Milano |- | codice postale | 20100 |- | lungitudine | 9° 10′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 28′ 0′′ N |- | altitudine | 120 metri |- | superficia | 182 km² |- | populazione | 1.308.311 |- | dinsità | 6.988 ab./km² |- | nome abitanti | milanesi o meneghini |- |} '''Milanu''' hè una [[cumuna]] lombarda di a [[pruvincia di Milanu]], hè a capitali amministrativa di a rigioni [[Lumbardia]]. Teni 1.308.311 abitanti. [[File:Milano Duomo 1.jpg|thumb|left|300px|none|Piazza Duomo.]] == Sporti == * [[Milan]] * [[Inter]] ==Da vede dinò== *[[Silvio Berlusconi]] == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.milano.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lumbardia]] 2uonwwcu7ppy5b53ohstqtzatleubs7 Template:Scrivanu in lingua corsa 10 8127 359204 359203 2018-05-09T23:35:17Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I scrivani in [[lingua corsa]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Ghjuvan Ghjacumu Albertini]] - [[Tomasu Alfonsi]] - [[Ghjuvanni Ambroggi]] - [[Lisandru Ambrosi]] - [[Dumenicu Andreotti]] - [[Guidu Benigni]] - [[Marcu Biancarelli]] - [[Petru Borghetti]] - [[Anghjulu Canarelli]] - [[Dumenicu Carlotti]] - [[Santu Casanova]] - [[Matteu Ceccaldi]] - [[Marcu Ceccarelli]] - [[Ghjuvan' Maria Comiti]] - [[Rinatu Coti]] - [[Simonu Dary]] - [[Paulu Matteiu Della Foata]] - [[Alanu di Meglio]] - [[Anton Francescu Filippini]] - [[Peppu Flori]] - [[Ghjuvan' Ghjiseppu Franchi]] - [[Ghjacumu Fusina]] - [[Carulu Giovoni]] - [[Ghjuvan'Vitu Grimaldi]] - [[Guglielmu Guglielmi]] - [[Marceddu Jureczek]] - [[Petru Santu Leca]] - [[Petru Matteu Lucciana]] - [[Anton Bastianu Lucciardi]] - [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] - [[Lisandru Marcellesi]] - [[Antone Leonardu Massiani]] - [[Ghjuvan' Luigi Moracchini]] - [[Roccu Multedo]] - [[Lisandru Muzy]] - [[Bastianu Nicolai]] - [[Ghjannettu Nottini]] - [[Saveriu Paoli]] - [[Anton' Battista Paoli]] - [[Arnestu Papi]] - [[Antone Marcu Peretti]] - [[Tumasgiu Pasquale Peretti]] - [[Ugu Francescu Peretti della Rocca]] - [[Lisandru Petrignani]] - [[Ghjuvan' Petru Ristori]] - [[Francescu Piazzoli]] - [[Petru Rocca]] - [[Ghjuvan' Teramu Rocchi]] - [[Natale Rocchiccioli]] - [[Simonu di San Ghjorghju]] - [[Ghjacumu Simonpoli]] - [[Ghjacumu Thiers]] - [[Dumenicu Antone Versini]] - [[Ghjacumu Santu Versini]] - [[Salvatore Viale]] - [[Paulu Zarzelli]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> <noinclude>[[Categoria:Mudellu]]</noinclude> rz5gr82qqswtirzmhftd7n47gvjf8fg Urnanu 0 8128 363908 362030 2019-10-03T11:14:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'urnanu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Urnanu]] L''''Urnanu''' (o [[Ornanu (pieve)|Ornanu]]) hè u nomu d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. Questa pieve si situeghjava in lu Mezu Taravu, è u so paese più importante ghjera Santa Maria Sichè, induve esistenu sempre e ruvine di l'anticu castellu di a famiglia d'Ornanu. == Geografia == U territoriu di a pieve d'Urnanu currisponde oghje à i paesi di : * [[Urbalacò|Urbalaconu]] ; * [[Zigliara]] ; * [[U Furciolu]] ; * [[Santa Marìa d'Urnanu|Santa Maria Sichè]] ; * [[Cardu è Turghjà]] ; * [[Vargualè]] ; * [[Campu]] ; * [[Quàsquara]] ; * [[Azilonu è Ampaza]] ; * [[Frassetu]] ; * [[Grussetu è Prugna]] ; * [[Albitreccia]] ; * [[Pitrusedda]] ; * [[Cugnòculu|Cugnoculi è Muntichji]] ; * [[Pila è Canali]] ; * [[Sarra di Farru]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era San Ghjuvanni Battista, in Urbalaconu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. == Liami == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] dn57nwx9j18ahmrmgw4bci4qtb33sh5 Penitenziariu di Chjavari 0 8129 119345 45477 2008-02-24T14:13:44Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pinitinziariu di Chjavari]] q3bsfgpoe0l1o9cgkchb71an7h3jz9k Pinitinziariu di Chjavari 0 8130 333910 71528 2014-03-23T14:49:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Pinitinziariu Chjavari.JPG|thumb|300 px|U Pinitinziariu di Chjavari]] U '''Pinitinziariu di Chjavari''' (o [[Penitenziariu di Chjavari]]) hè un anzianu stabilimentu penitinziariu, situatu in [[Chjavari]], annantu a cumuna di [[Coti è Chjavari]]. U pinitenziariu si trova trà Verghja è [[Coti]], à circa 30 kilomitri d'[[Aiacciu]]. U tarrenu hè statu cumpratu prima da u Statu à i cumuni di [[Frassetu]] è di [[Quasquara]]. I prubitarii sò stati sprupriati. Ma u pinitinziariu hà cissatu di funziunà à parta da u prima lugliu [[1906]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Pinitinziariu Chjavari1.JPG| Image:Pinitinziariu Chjavari2.JPG| </gallery> == Liami == * [http://www.taravu.com/aubin/coti-chiav.htm Coti Chjavari, U Taravu] == Da veda dinò == * [[Coti è Chjavari]] * [[Chjavari]] {{c}} [[Categoria:Munimentu di Corsica]] [[Categoria:Coti è Chjavari]] krk66kchkvrtbrqz29y0vasm60to8g1 Penitenziariu di Coti 0 8131 119346 45478 2008-02-24T14:13:56Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pinitinziariu di Chjavari]] q3bsfgpoe0l1o9cgkchb71an7h3jz9k Penitinziariu di Coti 0 8132 119347 45479 2008-02-24T14:14:10Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pinitinziariu di Chjavari]] q3bsfgpoe0l1o9cgkchb71an7h3jz9k Coti è Chjavari 0 8133 356928 344898 2017-04-28T15:20:25Z Milozero 5640 wikitext text/x-wiki '''Coti Chjavari''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Coti Chjavari | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A098]] | cp=[[20138]] | merri=Henri Antona | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[490]] | dinsità= }} [[Image:Castagna tour genoise rivage.jpg|thumb|350 px|none|A Torra ghjinuvese, Coti Chjavari]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Sprissioni=== * ''Hà filatu a barca di i Sardi !'': l'occasioni hè persa, ùn s'hà più da prisintà == Da veda dinò == * u [[Pinitinziariu di Chjavari]] == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fst8e7a4l6ol1526p0vuv6wpvua0zj6 Funzu 0 8134 364138 332534 2019-10-03T11:18:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Un funzu (o [[fungu]]) hè una forma di vita vegetali chì currispondi à u regnu di i [[Fungi]]. {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U funzu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Boletus aereus IT.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Boletus aereus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Amanita muscaria tyndrum.jpg|250px|Amanita muscaria]] |----- |} {{c}} [[Categoria:Fungi]] h990t0n87kivbs70svdk3lfhl88oyq6 Pruvincia di Varese 0 8135 359130 347637 2018-05-03T17:41:42Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki == Comuni (141): == · [[Agra]] · [[Albizzate]] · [[Angera]] · [[Arcisate]] · [[Arsago Seprio]] · [[Azzate]] · [[Azzio]] · [[Barasso]] · [[Bardello]] · [[Bedero Valcuvia]] · [[Besano]] · [[Besnate]] · [[Besozzo]] · [[Biandronno]] · [[Bisuschio]] · [[Bodio Lomnago]] · [[Brebbia]] · [[Bregano]] · [[Brenta]] · [[Brezzo di Bedero]] · [[Brinzio]] · [[Brissago-Valtravaglia]] · [[Brunello]] · [[Brusimpiano]] · [[Buguggiate]] · [[Busto Arsizio]] · [[Cadegliano-Viconago]] · [[Cadrezzate]] · [[Cairate]] · [[Cantello]] · [[Caravate]] · [[Cardano al Campo]] · [[Carnago]] · [[Caronno Pertusella]] · [[Caronno Varesino]] · [[Casale Litta]] · [[Casalzuigno]] · [[Casciago]] · [[Casorate Sempione]] · [[Cassano Magnago]] · [[Cassano Valcuvia]] · [[Castellanza]] · [[Castello Cabiaglio]] · [[Castelseprio]] · [[Castelveccana]] · [[Castiglione Olona]] · [[Castronno]] · [[Cavaria con Premezzo]] · [[Cazzago Brabbia]] · [[Cislago]] · [[Cittiglio]] · [[Clivio]] · [[Cocquio-Trevisago]] · [[Comabbio]] · [[Comerio]] · [[Cremenaga]] · [[Crosio della Valle]] · [[Cuasso al Monte]] · [[Cugliate-Fabiasco]] · [[Cunardo]] · [[Curiglia con Monteviasco]] · [[Cuveglio]] · [[Cuvio]] · [[Daverio]] · [[Dumenza]] · [[Duno]] · [[Fagnano Olona]] · [[Ferno]] · [[Ferrera di Varese]] · [[Gallarate]] · [[Galliate Lombardo]] · [[Gavirate]] · [[Gazzada Schianno]] · [[Gemonio]] · [[Gerenzano]] · [[Germignaga]] · [[Golasecca]] · [[Gorla Maggiore]] · [[Gorla Minore]] · [[Gornate-Olona]] · [[Grantola]] · [[Inarzo]] · [[Induno Olona]] · [[Ispra]] · [[Jerago con Orago]] · [[Lavena Ponte Tresa]] · [[Laveno-Mombello]] · [[Leggiuno]] · [[Lonate Ceppino]] · [[Lonate Pozzolo]] · [[Lozza]] · [[Luino]] · [[Luvinate]] · [[Maccagno]] · [[Malgesso]] · [[Malnate]] · [[Marchirolo]] · [[Marnate]] · [[Marzio]] · [[Masciago Primo]] · [[Mercallo]] · [[Mesenzana]] · [[Montegrino Valtravaglia]] · [[Monvalle]] · [[Morazzone]] · [[Mornago]] · [[Oggiona con Santo Stefano]] · [[Olgiate Olona]] · [[Origgio]] · [[Orino]] · [[Osmate]] · [[Pino sulla Sponda del Lago Maggiore]] · [[Porto Ceresio]] · [[Porto Valtravaglia]] · [[Rancio Valcuvia]] · [[Ranco]] · [[Saltrio]] · [[Samarate]] · [[Sangiano]] · [[Saronno]] · [[Sesto Calende]] · [[Solbiate Arno]] · [[Solbiate Olona]] · [[Somma Lombardo]] · [[Sumirago]] · [[Taino]] · [[Ternate]] · [[Tradate]] · [[Travedona-Monate]] · [[Tronzano Lago Maggiore]] · [[Uboldo]] · [[Valganna]] · [[Varano Borghi]] · [[Varese]] · [[Vedano Olona]] · [[Veddasca]] · [[Venegono Inferiore]] · [[Venegono Superiore]] · [[Vergiate]] · [[Viggiù]] · [[Vizzola Ticino]] [[categoria:Lumbardia]] bnfmzkr3viz9lzt8wdp9o4jacozrrsx Turinu 0 8136 358915 350220 2018-03-21T22:44:51Z 93.34.154.37 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Torinu | nomeUfficiale=Torino | blasone=Turin coat of arms.svg | bandera=Flag of Turin.svg | sigluRegione=PMN | sigluPruvincia=TO | latitudineGradi=45 | latitudineMinute=4 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=7 | lungitudineMinute=42 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=240 | superficia=130 | pupulazione=902.255 | annu=2006 | densita=6.940 | merre=Chiara Appendino | posta=da 10121 à 10156 | telefunu=011 | istat=001272 | abitanti=Torinesi | patrone=San Ghjuvanni Battista | festa=[[24 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.torino.it/ }} '''Torinu''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a regione [[Piemonte]] è di a [[pruvincia di Torinu|pruvincia omonima]]. Hè a quarta cità taliana per pupulazione, cù un'agglumerzione urbana chì raghjunghje 1.700.000 abitanti. Hè un centru industriale, universitariu, culturale è scientificu di i più impurtanti di u paese. Fù a prima capitale di l'Italia unificata, da u [[1861]] à u [[1865]]. [[File:Mg-k Torino n.jpg|thumb|left|350px|none|Torinu di notte]] == Cumune in cunfina == [[Baldissero Torinese]], [[Beinasco]], [[Borgaro Torinese]], [[Collegno]], [[Grugliasco]], [[Moncalieri]], [[Nichelino]], [[Orbassano]], [[Pecetto Torinese]], [[Pino Torinese]], [[Rivoli]], [[San Mauro Torinese]], [[Settimo Torinese]], [[Venaria Reale]]. ==Da vede dinò== *[[Subsonica]] *[[Ignazio Bertola]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Piemonte]] lj6wr7tb3vdsjamef5tcv3bdlwqx2sv Fungu 0 8137 45505 2006-11-26T19:43:06Z 83.201.195.66 Redirecting to [[Funzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Funzu]] 6k8ggqpzl3018ddbz2ixaeelmueyra1 Brescia 0 8138 331739 324589 2014-03-23T14:05:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Brescia''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Brescia-stemma.png|100px|right|none|Brescia.]]<br /> |- | cumuna | Brescia |- |statu | Italia |- | pruvincia | Brescia |- | nome officiale | Brescia |- | codice postale | 25100 |- | lungitudine | 10° 14′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 32′ 0′′ N |- | altitudine | 150 metri |- | superficia | 90 km² |- | populazione | 192.165 |- | dinsità | 2.087 ab./km² |- | nome abitanti | bresciani |- |} '''Brescia''' hè una [[cumuna]] lombarda di a [[pruvincia di Brescia]]. Teni 192.165 abitanti. == Riferimenti == == Bibliografia == * [[Danilo Fappani]]., Enciclopedia bresciana, Brescia 1975. * [[Danilo Fappani]], Enciclopedia Bresciana, Brescia, 1981. {{NoISBN}} * [[Antonio Fappani]], ''Giuseppe Zanardelli e Geremia Bonomelli: corrispondenza inedita'', Brescia, Società per la storia della Diocesi di Brescia, 1968 ("Fonti e documenti" 1). * [[Antonio Fappani]], ''La Campagna garibaldina del 1866 in Valle Sabbia e nelle Giudicarie'', Brescia 1970. * [[Antonio Fappani]], ''Mons. Pietro Capretti'', [[1972]] * [[Antonio Fappani]], Achille Grandi - vita e opere, Modena, Ed.Paoline, 1960, 262pp.+ 16pp.ills.out of text, (texte en Italien), dans la serie "Biografie di contemporanei" vol.17. * [[Antonio Fappani]], ''La Valle di Vestino. Appunti di Storia locale''", Fondazione Civiltà Bresciana, Brescia 1993. == Liami == * [http://www.comune.brescia.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] qa4x2w1dhqyo8l1yybw5ppje67jzq7u Torino 0 8140 336149 45530 2014-04-19T12:58:09Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Turinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Turinu]] r9n9oeqnucrbs7gu9quhoz1jy6jd6r7 Milano 0 8141 45532 45531 2006-11-27T08:13:40Z Santista1982 151 Redirecting to [[Milanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Milanu]] ohy6t3vqf88nwtwldn41afx2pf4guc1 Manaus 0 8143 347948 333350 2015-07-03T10:37:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Manaus'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira_de_Manaus.svg|140px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Amazonas]] |- | [[Superficia]] | 11.400 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 1.927.346 <small>([[2006]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 3º 6' S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 60º 1' O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 92 m |- | Situ ufficiali | http://www.manaus.am.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:Amazonas_Municip_Manaus.svg|290px]] |} '''Manaus''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 1.927.346 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Manaus]] 1tp2dlpe9kzkv2ljtoj8hdwgfifuuii Fortaleza 0 8144 358246 347947 2018-01-01T08:46:56Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Fortaleza'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira_de_Fortaleza.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasao Fortaleza Ceara Brasil.svg|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Ceará]] |- | [[Superficia]] | 313,140 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 2.627.482 <small>([[2017]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 03° 43' 01" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 38° 32' 34" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 21 m |- | Situ ufficiali | http://www.fortaleza.ce.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:Ceara_Municip_Fortaleza.svg|290px]] |} '''Fortaleza''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 2.627.482 abitanti. [[File:Praia_do_Mucuripe.jpg|thumb|300px|left|none|Fortaleza.]] [[File:Caminhada com Maria.JPG|thumb|300px|left|none|Catedrala di Fortaleza.]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Fortaleza]] tc2g4sy7n0lbiyis6kubb3oebutca8x Cumuna 0 8145 324592 308473 2013-03-08T21:51:28Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 80 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q15284]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c}} Una '''cumuna''' hè un centru abitatu è indipendenti incù una [[mirria]]. q3v0hagp4rnxm1sqroi6qugjd94vg2y Statu 0 8146 362694 340554 2019-07-01T20:50:59Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Statu''' hè un [[guvernu]] [[Naziune|naziunale]]. [[Categoria:Giugrafia]] b90ywil3nj0nso1gvwfs3513tcilhvs Cismonte 0 8147 363375 361696 2019-09-14T18:09:42Z Świętokrzyskie3 13553 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Cismonte''' hè un dipartimentu di a [[Francia]] in u nordu di a [[Corsica]]. U capilocu di Cismonte hè [[Bastia]]. ==Da vede dinò== *[[Bastia]] ==WWW== * http://www.haute-corse.gouv.fr/ <br />{{Cumuna di Cismonte}} [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] 2p3m20ju0gfxmd002fuqmbwb7szlb33 Pumonti 0 8148 363376 361697 2019-09-14T18:10:16Z Świętokrzyskie3 13553 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''Pumonti''' (in francesu ''Corse-du-Sud'') hè un dipartimentu di a [[Francia]] in u sudu di a [[Corsica]]. A capitali di Pumonti hè [[Aiacciu]]. ==WWW== * http://www.corse-du-sud.gouv.fr/ <br />{{Cumuna di Pumonti}} [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] snuqsssargi3chx0ka0ykbz6f4py25s Dipartimentu 0 8149 362658 332269 2019-07-01T20:48:11Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} Un '''dipartimentu''' hè una divisione territuriale, polìtica è amministrativa in parechji [[statu|stati]] di u mondu, particularamenti cunnisciutu di u statu [[Francia|francese]]: [[Dipartimentu (Francia)]]. U [[circondariu]] e a prima divisione di u dipartimentu. Ma ancu assai paesi di l'[[Amèrica Latina]] sò cumposti di dipartimenti, per esempiu: * [[Bolivia]]: [[Dipartimentu (Bolivia)]] * [[Paraguay]]: [[Dipartimentu (Paraguay)]] [[Categoria:Giugrafia|Dipartimentu]] [[it:Dipartimento#Voci correlate]] phjfvv22tmo60g21ni97pq3msk0xhq9 Corsica Suprana 0 8150 361710 361691 2019-02-16T17:07:48Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Cismonte]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cismonte]] h57wj8x0yeueecet79hcb29oew8yrfh Corsica Suttana 0 8151 336572 45559 2014-06-01T12:55:00Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pumonti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pumonti]] scauek4ccm1opoij8rr0pza3eayr06a Torra d'Ulmetu 0 8152 363807 334702 2019-10-03T11:12:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Tour d'Olmeto.jpg|thumb|upright|A torra d'Ulmetu.]] A '''torra d'Ulmetu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna di [[a Munacia d'Auddè]]. == Storia == [[File:Corse tour genoise Olmeto.jpg|thumbnail|left||A torra d'Ulmetu]] == Rifarenzi == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == [http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Tour_d%27Olmeto Commons] * [http://www.members.aol.com/gebo987/Tours.htm A torra d'Ulmetu (in francesu)] {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] k8vr1qeda5i21ypobh5lg2zvxcr14e5 A Munacia d'Auddè 0 8153 353909 45595 2016-05-01T13:38:13Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacìa d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacìa d'Avretu]] ixs26qt5dlikcw815b6h6lvvtnit0q5 Cultedda 0 8154 343429 324597 2015-05-08T20:07:59Z Magioladitis 2824 /* Da veda dinò */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki [[File:knife.jpg|right|thumb|250px|Una cultedda tradiziunali finlandesa]] A Cultedda (o [[Cultella]]) hè un attrazzu manuali chì servi par taglià. Si cumponi d'una lama fissata annantu à un [[manicu]]. == Citazioni == Accadi chì a cultedda fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''essa à a cultedda incù calchissia'' == Da veda dinò == * u [[culteddu]] {{c}} jsjof6x5i71s82eznybci3pc5n5g5jd Cultella 0 8155 45611 2006-11-28T19:53:12Z 81.251.110.236 Redirecting to [[Cultedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cultedda]] hjt9esl2s44szk2l7juqy1e3gsr8mmw Pruvincia di Torinu 0 8156 347634 324598 2015-07-02T16:40:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Torinu''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 315 cumune è cumporta 2.295.085 abitanti. - A superficia hè 6.829 km² cù una densità di 336 ab./km² - U so capilocu hè [[Torinu]]. == Comuni (315): == · [[Agliè]] · [[Airasca]] · [[Ala di Stura]] · [[Albiano d'Ivrea]] · [[Alice Superiore]] · [[Almese]] · [[Alpette]] · [[Alpignano]] · [[Andezeno]] · [[Andrate]] · [[Angrogna]] · [[Arignano]] · [[Avigliana]] · [[Azeglio]] · [[Bairo]] · [[Balangero]] · [[Baldissero Canavese]] · [[Baldissero Torinese]] · [[Balme]] · [[Banchette]] · [[Barbania]] · [[Bardonecchia]] · [[Barone Canavese]] · [[Beinasco]] · [[Bibiana (TO)|Bibiana]] · [[Bobbio Pellice]] · [[Bollengo]] · [[Borgaro Torinese]] · [[Borgiallo]] · [[Borgofranco d'Ivrea]] · [[Borgomasino]] · [[Borgone Susa]] · [[Bosconero]] · [[Brandizzo]] · [[Bricherasio]] · [[Brosso]] · [[Brozolo]] · [[Bruino]] · [[Brusasco]] · [[Bruzolo]] · [[Buriasco]] · [[Burolo]] · [[Busano]] · [[Bussoleno]] · [[Buttigliera Alta]] · [[Cafasse]] · [[Caluso]] · [[Cambiano]] · [[Campiglione-Fenile]] · [[Candia Canavese]] · [[Candiolo]] · [[Canischio]] · [[Cantalupa]] · [[Cantoira]] · [[Caprie]] · [[Caravino]] · [[Carema]] · [[Carignano]] · [[Carmagnola]] · [[Casalborgone]] · [[Cascinette d'Ivrea]] · [[Caselette]] · [[Caselle Torinese]] · [[Castagneto Po]] · [[Castagnole Piemonte]] · [[Castellamonte]] · [[Castelnuovo Nigra]] · [[Castiglione Torinese]] · [[Cavagnolo]] · [[Cavour]] · [[Cercenasco]] · [[Ceres (TO)|Ceres]] · [[Ceresole Reale]] · [[Cesana Torinese]] · [[Chialamberto]] · [[Chianocco]] · [[Chiaverano]] · [[Chieri]] · [[Chiesanuova]] · [[Chiomonte]] · [[Chiusa di San Michele]] · [[Chivasso]] · [[Ciconio]] · [[Cintano]] · [[Cinzano]] · [[Cirié]] · [[Claviere]] · [[Coassolo Torinese]] · [[Coazze]] · [[Collegno]] · [[Colleretto Castelnuovo]] · [[Colleretto Giacosa]] · [[Condove]] · [[Corio]] · [[Cossano Canavese]] · [[Cuceglio]] · [[Cumiana]] · [[Cuorgnè]] · [[Druento]] · [[Exilles]] · [[Favria]] · [[Feletto]] · [[Fenestrelle]] · [[Fiano (TO)|Fiano]] · [[Fiorano Canavese]] · [[Foglizzo]] · [[Forno Canavese]] · [[Frassinetto]] · [[Front]] · [[Frossasco]] · [[Garzigliana]] · [[Gassino Torinese]] · [[Germagnano]] · [[Giaglione]] · [[Giaveno]] · [[Givoletto]] · [[Gravere]] · [[Groscavallo]] · [[Grosso (TO)|Grosso]] · [[Grugliasco]] · [[Ingria]] · [[Inverso Pinasca]] · [[Isolabella]] · [[Issiglio]] · [[Ivrea]] · [[La Cassa]] · [[La Loggia]] · [[Lanzo Torinese]] · [[Lauriano]] · [[Leinì]] · [[Lemie]] · [[Lessolo]] · [[Levone]] · [[Locana]] · [[Lombardore]] · [[Lombriasco]] · [[Loranzè]] · [[Lugnacco]] · [[Luserna San Giovanni]] · [[Lusernetta]] · [[Lusigliè]] · [[Macello]] · [[Maglione]] · [[Marentino]] · [[Massello]] · [[Mathi]] · [[Mattie]] · [[Mazzè]] · [[Meana di Susa]] · [[Mercenasco]] · [[Meugliano]] · [[Mezzenile]] · [[Mombello di Torino]] · [[Mompantero]] · [[Monastero di Lanzo]] · [[Moncalieri]] · [[Moncenisio]] · [[Montaldo Torinese]] · [[Montalenghe]] · [[Montalto Dora]] · [[Montanaro]] · [[Monteu da Po]] · [[Moriondo Torinese]] · [[Nichelino]] · [[Noasca]] · [[Nole]] · [[Nomaglio]] · [[None]] · [[Novalesa]] · [[Oglianico]] · [[Orbassano]] · [[Orio Canavese]] · [[Osasco]] · [[Osasio]] · [[Oulx]] · [[Ozegna]] · [[Palazzo Canavese]] · [[Pancalieri]] · [[Parella]] · [[Pavarolo]] · [[Pavone Canavese]] · [[Pecco]] · [[Pecetto Torinese]] · [[Perosa Argentina]] · [[Perosa Canavese]] · [[Perrero]] · [[Pertusio]] · [[Pessinetto]] · [[Pianezza]] · [[Pinasca]] · [[Pinerolo]] · [[Pino Torinese]] · [[Piobesi Torinese]] · [[Piossasco]] · [[Piscina (TO)|Piscina]] · [[Piverone]] · [[Poirino]] · [[Pomaretto]] · [[Pont-Canavese]] · [[Porte]] · [[Pragelato]] · [[Prali]] · [[Pralormo]] · [[Pramollo]] · [[Prarostino]] · [[Prascorsano]] · [[Pratiglione]] · [[Quagliuzzo]] · [[Quassolo]] · [[Quincinetto]] · [[Reano]] · [[Ribordone]] · [[Riva presso Chieri]] · [[Rivalba]] · [[Rivalta di Torino]] · [[Rivara]] · [[Rivarolo Canavese]] · [[Rivarossa]] · [[Rivoli]] · [[Robassomero]] · [[Rocca Canavese]] · [[Roletto]] · [[Romano Canavese]] · [[Ronco Canavese]] · [[Rondissone]] · [[Rorà]] · [[Rosta]] · [[Roure]] · [[Rubiana]] · [[Rueglio]] · [[Salassa]] · [[Salbertrand]] · [[Salerano Canavese]] · [[Salza di Pinerolo]] · [[Samone (TO)|Samone]] · [[San Benigno Canavese]] · [[San Carlo Canavese]] · [[San Colombano Belmonte]] · [[San Didero]] · [[San Francesco al Campo]] · [[San Germano Chisone]] · [[San Gillio]] · [[San Giorgio Canavese]] · [[San Giorio di Susa]] · [[San Giusto Canavese]] · [[San Martino Canavese]] · [[San Maurizio Canavese]] · [[San Mauro Torinese]] · [[San Pietro Val Lemina]] · [[San Ponso]] · [[San Raffaele Cimena]] · [[San Sebastiano da Po]] · [[San Secondo di Pinerolo]] · [[Sangano]] · [[Sant'Ambrogio di Torino]] · [[Sant'Antonino di Susa]] · [[Santena]] · [[Sauze d'Oulx]] · [[Sauze di Cesana]] · [[Scalenghe]] · [[Scarmagno]] · [[Sciolze]] · [[Sestriere]] · [[Settimo Rottaro]] · [[Settimo Torinese]] · [[Settimo Vittone]] · [[Sparone]] · [[Strambinello]] · [[Strambino]] · [[Susa]] · [[Tavagnasco]] · [[Torino]] · [[Torrazza Piemonte]] · [[Torre Canavese]] · [[Torre Pellice]] · [[Trana]] · [[Trausella]] · [[Traversella]] · [[Traves (TO)|Traves]] · [[Trofarello]] · [[Usseaux]] · [[Usseglio]] · [[Vaie]] · [[Val della Torre]] · [[Valgioie]] · [[Vallo Torinese]] · [[Valperga]] · [[Valprato Soana]] · [[Varisella]] · [[Vauda Canavese]] · [[Venaria Reale]] · [[Venaus]] · [[Verolengo]] · [[Verrua Savoia]] · [[Vestignè]] · [[Vialfrè]] · [[Vico Canavese]] · [[Vidracco]] · [[Vigone]] · [[Villafranca Piemonte]] · [[Villanova Canavese]] · [[Villar Dora]] · [[Villar Focchiardo]] · [[Villar Pellice]] · [[Villar Perosa]] · [[Villarbasse]] · [[Villareggia]] · [[Villastellone]] · [[Vinovo]] · [[Virle Piemonte]] · [[Vische]] · [[Vistrorio]] · [[Viù]] · [[Volpiano]] · [[Volvera]] [[categoria:Piemonte]] [[categoria:Italia]] 1i18m2wnfyvdvf2hwywcdumfd7ua0ia 11 maghju 0 8157 45619 2006-11-28T20:58:48Z Santista1982 151 Redirecting to [[11 di maghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[11 di maghju]] hvbhmt158vylsqnthyrr12q74ixkepv Brasile 0 8158 350482 350474 2015-07-09T08:44:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Federale di u Brasile |nomeUfficiale = República Federativa do Brasil |linkBandiera = Flag of Brazil.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Brazil.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationBrazil.svg |motto = Ordem e Progresso |mottoTraduzione = Ordine è Prugressu |lingua = [[Lingua portughese|portughese]] |capitale = [[Brasília]] |capitaleAbitanti = 2.455.903 |capitaleAbitantiAnno = 2007 |governo = [[Republica presidenziale]] [[Republica federale|federale]] |presidente = [[Dilma Vana Rousseff]] |primoMinistro = |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = |indipendenza = da u [[Portogallu]] in u [[1822]] |ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]] <sup>1</sup> |superficieTotale = 8.514.876 |superficieOrdine = 5 |superficieAcqua = 0,65 |popolazioneTotale = 184.101.109 |popolazioneAnno = 2004 |popolazioneOrdine = 5 |popolazioneDensita = 22 |continente = [[America di u Sudu]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] da -2 a -5 |valuta = [[Real]] |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .br |telefono = +55 |targa = BR |inno = [[Hino Nacional Brasileiro]] |festa = [[7 di settembre]] |note = <sup>1</sup>È uno dei 51 Stati che hanno dato vita all’[[ONU]] nel [[1945]]. }} U '''Brasile''' ([[Lingua portughese|portughese]]: ''Brasil'') hè un' paese situatu in [[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Brasilia]] è e principale cità sò [[São Paulo]] è [[Rio de Janeiro]]. U Brasile teni 5.564 comuni, 189.612.814 abitanti (5° in u mondu) è teni 8.514.876,599 km² di superficia (5° in u mondu). U Brasile cunfina à u [[nordu]] cù a [[Colombia]], u [[Venezuela]], a [[Guyana]], u [[Suriname]] è a [[Guyana Francesa]] (territoriu di a [[Francia]]), à l'[[estu]] cù l'[[Oceanu Atlanticu]], à u [[sudu]] cù l'[[Uruguay]] è à [[punente]] incù l'[[Argentina]], u [[Paraguay]], a [[Bolivia]] è u [[Perù]]. == Storia == U Brasile hè statu scupertu in u [[1500]] da u navigatore portughese [[Pedro Álvares Cabral]]. Prima era abitatu da circa 2 o 5 milioni d'amerindi. Hè unu [[statu]] independente dapoi u [[1822]]. == Stati == U Brasile hà 26 stati è un distrettu federale duve si trova a capitale [[Brasilia]]. {|cellspacing="0" align="center" ! style="font-size:100%; background:#ccccff; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="5" | <big>'''Stati di u Brasile''' </big> <br /><small>(dati del 2000)</small> |---- !width="10px" style="background:#ccccff; border-left:1px solid #808080; border-bottom:1px solid #808080;"| &nbsp; !width="150px" style="background:#ccccff; border-left:1px solid #808080; border-bottom:1px solid #808080;"| Statu !width="100px" style="background:#ccccff; border-left:1px solid #808080; border-bottom:1px solid #808080;"| Capilocu !width="100px" style="background:#ccccff; border-left:1px solid #808080; border-bottom:1px solid #808080;"| Abitanti !width="120px" style="background:#ccccff; border-left:1px solid #808080; border-bottom:1px solid #808080;"| Superficie <small>km<sup>2</sup></small> |---- bgcolor=#FFFFFF |"bgcolor="#EFEFEF" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''1''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Acre]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Rio Branco]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|557.526 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|152.522 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''2''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Alagoas]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Maceió]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.822.621 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|27.819 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''3''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Amapá]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Macapá]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|477.032 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|142.816 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''4''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Amazonas]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Manaus]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.812.557 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|1.570.947 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''5''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Bahia]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Salvador]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|13.070.250 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|564.273 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''6''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Ceará]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Fortaleza]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|7.430.661 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|145.712 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''7''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Distrettu Federale]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Brasília]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.051.146 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|5.802 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''8''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Espírito Santo]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Vitória]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|3.097.232 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|46.047 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''9''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Goiás]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Goiânia]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|5.003.228 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|340.118 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''10''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Maranhão]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[São Luís]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|5.651.475 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|331.918 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''11''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Mato Grosso]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Cuiabá]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.504.353 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|903.386 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''12''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Mato Grosso do Sul]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Campo Grande]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.078.001 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|357.140 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''13''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Minas Gerais]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Belo Horizonte]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|17.891.494 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|586.552 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''14''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Pará]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Belém]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|6.192.307 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|1.247.703 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''15''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Paraíba]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[João Pessoa]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|3.443.825 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|56.341 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''16''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Paraná]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Curitiba]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|9.563.458 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|199.282 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''17''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Pernambuco]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Recife]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|7.918.344 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|98.527 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''18''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Piauí]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Teresina]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.843.278 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|251.312 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''19''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Rio de Janeiro (statu)|Rio de Janeiro]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Rio de Janeiro]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|14.391.282 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|43.797 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''20''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Rio Grande do Norte]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Natal]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|2.776.782 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|53.077 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''21''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Rio Grande do Sul]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Porto Alegre]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|10.978.587 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|281.734 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''22''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Rondônia]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Porto Velho]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|1.379.787 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|237.565 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''23''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Roraima]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Boa Vista]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|324.397 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|224.118 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''24''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Santa Catarina]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Florianópolis]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|5.356.360 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|95.285 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''25''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[São Paulo (statu)|São Paulo]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[São Paulo]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|37.032.403 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|248.177 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''26''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Sergipe]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Aracaju]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|1.784.475 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|21.962 |---- bgcolor=#FFFFFF |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''27''' |valign="top" " bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;"|'''[[Tocantins]]''' |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|[[Palmas]] |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" align="center"|1.157.098 |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right:1px solid #808080;" align="center"|277.298 |} == Immagine di u Brasile == <center> <gallery> Image:Praca da Liberdade BH.jpg|<center>[[Belo Horizonte]]</center> Image:Botanical_Garden_of_Curitiba.jpg|<center>[[Curitiba]]</center> |<center>[[Florianópolis]]</center> Image:Rio de Janeiro from Sugarloaf mountain, May 2004.jpg|<center>[[Rio de Janeiro]]</center> Image:Vila Olímpia.JPG|<center>[[São Paulo]]</center> Image:Por_do_sol.jpg|<center>[[Campo Grande]]</center> Image:P9241529.JPG|<center>[[Salvador]]</center> Image:Praia do Mucuripe.jpg|<center>[[Fortaleza]]</center> Image:Recife-Boa-Viagem-Orla.jpg|<center>[[Recife]]</center> Image:Genipabu-Natal.jpg|<center>[[Natal]]</center> Image:Belemcatedral.jpg|<center>[[Belém]]</center> Image:Manaus_downtown_teatro.JPG|<center>[[Manaus]]</center> </gallery> </center> ==Da vede dinò== *[[Ronaldo]] *[[Taurino Araújo]] *[[Rita Guedes]] *[[Nathalia Dill]] *[[Hebe Camargo]] *[[Gabriela Duarte Franco Goldfuss]] *[[Università di Recôncavo da Bahia]] *[[Danton Mello]] *[[Marjorie Estiano]] *[[Bárbara Paz]] *[[Carolina Dieckmann]] *[[Daniel Del Sarto]] *[[Tony Ramos]] *[[Regina Duarte]] *[[Vera Zimmerman]] == Liami == * [http://www.brasil.gov.br/ U situ ufficiali di u governu brasiliano.] [[Categoria:Brasile| ]] turfjb90idk1qd71c21chdbwggopfgm Sittimana 0 8160 347962 343431 2015-07-03T10:48:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''sittimana''' (o '''settimana''') hè un periodu di [[tempu]] ciclicu, rigulari è custanti di [[setti]] [[ghjornu|ghjorna]], indipindenti da a [[Luna]] è da u [[Soli]]. I ghjorna di a sittimana sò: [[luni]], [[marti]], [[marcuri]], [[ghjovi]], [[vennari]], [[sabatu]] è [[dumenica]]. == Citazioni == Accadi chì a '''sittimana''' fussi mintuva in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''ùn essa micca di sittimana'' == Da veda dinò == * u [[mesi]] * l'[[annata]] {{Ghjorni di a sittimana}} {{c}} [[categoria:Tempu]] 9nf0bbpvmxa63yhav7s171a2fkp75ru Settimana 0 8161 45748 2006-11-29T17:20:15Z 86.209.123.19 Redirecting to [[Sittimana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sittimana]] nqrljim1feoutjgpj2gorihavgxo5te Belo Horizonte 0 8163 358248 347938 2018-01-01T08:51:10Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Belo Horizonte'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira de Belo Horizonte.png|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasao-belorizonte.jpg|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Minas Gerais]] |- | [[Superficia]] | 330,954 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 2 523 794 <small>([[2017]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 19° 49' 01" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 43° 57' 21" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 858 m |- | Situ ufficiali | http://www.pbh.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:MinasGerais_Municip_BeloHorizonte.svg|290px]] |} '''Belo Horizonte''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 2.523.794 abitanti. [[File:Praca da Liberdade BH.jpg|thumb|300px|left|Belo Horizonte.]] ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Belo Horizonte]] dh8ws39fw14i0p191o3ixsgky03fjys Camisgia 0 8166 348273 331817 2015-07-03T14:08:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Shirt.jpg|250px|thumb|right|Una camisgia]] Una '''camisgia''' hè un [[vistitu]] chì copri u bustu è i [[bracciu|bracci]]. == Citazioni == Accadi chì a '''camisgia''' fussi mintuva in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''essa culu è camisgia'' * in a puisia ''Aostu'' di [[Dumenicu Antone Geronimi]] : :''Si cerca l'alti monti è la furesta,'' :''Da u caldu, si caccia a barretta misgia.'' :''A notte, si frumbula la camisgia'' :''È si brama lu tonu è la timpesta.'' * in a Nanna di u Cuscionu: :''Quand'è tù sarè maiori'' :''Ti faremu lu vistitu'' :''La camisgia, lu guneddu'' :''È l'imbustu ben varnitu'' :''Di stu pannu sfinazzatu'' :''Chì si tessi in Curtichjatu.'' == Da veda dinò == *[[cuttesce]] *[[pilonu]] *a [[camisgetta]] {{c}} [[Categoria:Vistitu]] tpeldzr16sktujieqb82ezvtqhp2rud Regione 0 8167 362689 334114 2019-07-01T20:50:41Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} * [[Regione (geografia)]] * [[Regioni francesi]] * [[Regioni taliane]] [[Categoria:Giugrafia|Regione]] bezwkxqao6pu9fpahuvd2fb3i3t457s Portugallu 0 8168 359491 348973 2018-06-06T18:31:06Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Portughese |nomeUfficiale = República Portuguesa |linkBandiera = Flag of Portugal.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Portugal.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Portugal with islands circled.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua portughese|portughese]] |capitale = [[File:LSB.png|15px|]] [[Lisbona]] |capitaleAbitanti = 564.657 |capitaleAbitantiAnno = 2001 |governo = [[Ripublica]] |presidente = [[Aníbal Cavaco Silva]] |primoMinistro = [[Pedro Passos Coelho]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di u Portugallu|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di u Portugallu|Primu Ministru]] |indipendenza = [[1179]] |ingressoONU = [[14 di decembre]] [[1955]] |superficieTotale = 92.391 |superficieOrdine = 109 |superficieAcqua = 0,5 |popolazioneTotale = 10.356.117 |popolazioneAnnu = 2001 |popolazioneOrdine = 79 |popolazioneDensita = 112 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +0 |valuta = [[Euro]] |energia = 0,45 |tld = .pt |telefono = +351 |targa = P |inno = [[A Portuguesa]] |festa = [[10 di ghjugnu]] |note = <!-- note libere --> }} U '''Portugallu''' (ancu chjamatu '''Purtugallu''' o '''Portogallu''') hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale hè [[Lisbona]]. Un' altra importante cità hè [[Oporto]] (Pt: Porto). Altre cità: [[Braga]],[[Coimbra]],[[Évora]], [[Faro]],[[Funchal]],[[Ponta Delgada]], [[Angra]],[[Horta]],[[Aveiro]],[[Viseu]], [[Guarda]],[[Covilhã]],[[Castelo Branco]], [[Figueira da Foz]],[[Setúbal]],[[Almada]], [[Amadora]],[[Odivelas]],[[Povoa de Varzim]], [[Agualva-Cacém]],[[Queluz]],[[Guimarães]], [[Viana]],[[Gaia]],[[Rio Tinto]],[[Ermesinde]], [[Matosinhos]],[[Tomar]],[[Seia]],[[Ovar]], [[Pombal]],[[Pinhel]],[[Mealhada]],[[Fátima]], [[Lamego]],[[Chaves]],[[Elvas]],[[Espinho]], [[Portimão]],[[Amadora]],[[Barreiro]],[[Peniche]]. ==Da vede dinò== *[[Luís Figo]] ==Ligami esterni== <br /> * [http://viajar.clix.pt/index.php?lg=en Portugal guide] | En | Pt | Es | Fr | * [http://viajar.clix.pt/chegar.php?lg=en 535 maps of Portugal (140 of cities)] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] 73hs7o0hqbae0mxrc1l0iejljvmdrsz Ciuvodda canina 0 8169 364179 344352 2019-10-03T11:19:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ciuvodda canina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:PancratiumIllyricum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pancratium illyricum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amaryllidaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pancratium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binominale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pancratium illyricum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pancratium_illyricum.jpg|250px|A ciuvodda canina]] |----- |} A '''Ciuvodda canina''' (o [[Cipolla canina]]) ([[Pancratium illyricum]]) hè una [[pianta]] chì faci parti di a famiglia di l'[[Amaryllidaceae]]. Hè endemica di a [[Corsica]], di a [[Sardegna]] è di [[Capraia]]. ==Discrizzioni== A ciuvodda canina hè alta da 40 à 70 cm. U fustu hè longu. Fiurisci di [[maghju]] o di [[ghjugnu]]. I so fiora sò bianchi è maiori. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Pancratium illyricum'' sò: * ''Pancratium stellare'', Salisb. * ''Halmyra stellaris'', Salisb. ex Parl. * ''Zouchia illyrica'' (L.) Raf. == Endemisimu == [[Image:Pancratium illyricum JPG1.jpg|thumb|left|Ciuvodda canina in Corsica|250px]] A ciuvodda canina hè endemica di a [[Corsica]], di a [[Sardegna]] è di [[Capraia]]. A ciuvodda canina hè cumuna in [[Corsica]]. Ci si trova dignalocu, da 0 à 1200 metri.<ref>Gamisans (1996).</ref> Si pò ussirvà in a [[machja]] aparta, in i [[pratu|prata]] o ancu in i [[muchjeta|muchjeti]]. À spessu si trova accantu à l'acqua. == Lessicu == A ciuvodda canina hè ancu chjamata in corsu: a [[civolla canina]], a [[cipolla canina]], a [[civodda canina]], a [[ciudda canina]]. ==Noti== <references/> == Bibliugrafia == * Jacques Gamisans (1996), ''A flora endemica di Corsica'', Edisud (in francesu) * [http://inpn.mnhn.fr/isb/servlet/ISBServlet?action=Espece&typeAction=10&pageReturn=ficheEspeceDescription.jsp&numero_taxon=112069 INPN, Pancratium illyricum] == Liami == == Da leghja dinò == * a [[ciuvodda]] [[Categoria:Amaryllidaceae]] ib4ro0vaczt37dykbk611lice5sd4fc Civolla 0 8170 47910 2006-12-01T14:21:36Z Img 21 Redirecting to [[Cipolla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cipolla]] 8nnyf8qed1e767pfe1lqflgxgmujqbx Civodda 0 8171 47911 2006-12-01T14:21:44Z Img 21 Redirecting to [[Cipolla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cipolla]] 8nnyf8qed1e767pfe1lqflgxgmujqbx Pancratium illyricum 0 8172 47922 2006-12-01T14:23:32Z Img 21 [[Pancratium illyricum]] moved to [[Ciuvodda canina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda canina]] 2ileovav2u9inl3b8rk1xn324lmuhd5 Cipolla canina 0 8173 47927 2006-12-01T14:24:43Z Img 21 Redirecting to [[Ciuvodda canina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda canina]] 2ileovav2u9inl3b8rk1xn324lmuhd5 Civolla canina 0 8174 47951 2006-12-01T14:31:33Z Img 21 Redirecting to [[Ciuvodda canina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda canina]] 2ileovav2u9inl3b8rk1xn324lmuhd5 Civodda canina 0 8175 47952 2006-12-01T14:31:44Z Img 21 Redirecting to [[Ciuvodda canina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda canina]] 2ileovav2u9inl3b8rk1xn324lmuhd5 Ciudda canina 0 8176 47953 2006-12-01T14:31:53Z Img 21 Redirecting to [[Ciuvodda canina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda canina]] 2ileovav2u9inl3b8rk1xn324lmuhd5 Minas Gerais 0 8177 336426 333460 2014-05-13T03:51:55Z 115.69.63.229 Brasão de Minas Gerais.svg wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Minas Gerais'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[Image:Bandeira_de_Minas_Gerais.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[Image:Brasão de Minas Gerais.svg|100px]] |- |} |- | Capilocu<br><small>abitanti</small> | [[Belo Horizonte]]<br><small> 2.399.920 ([[2006]])</small> |- | Altre cità importanti | [[Itabira]], [[Araguari]], [[Araxá]], [[Barbacena]], [[Betim]], [[Caratinga]], [[Conselheiro Lafaiete]], [[Contagem]], [[Coronel Fabriciano]], [[Curvelo]], [[Diamantina]], [[Divinópolis]], [[Governador Valadares]], [[Ibirité]], [[Ipatinga]], [[Itajubá]], [[Itaúna]], [[Ituiutaba]], [[João Monlevade]], [[Juiz de Fora]], [[Lavras]], [[Manhuaçu]], [[Montes Claros]], [[Muriaé]], [[Ouro Preto]], [[Paracatu]], [[Passos]], [[Patos de Minas]], [[Patrocínio]], [[Poços de Caldas]], [[Pouso Alegre]], [[Ribeirão das Neves]], [[São João Del Rei]], [[Sete Lagoas]], [[Teófilo Otoni]], [[Timóteo]], [[Tiradentes]], [[Ubá]], [[Uberaba]], [[Uberlândia]], [[Unaí]], [[Varginha]], [[Vespasiano]], [[Viçosa]]. |- | align=center colspan=2 | [[Image:Brazil State MinasGerais.svg|290px]] |- | Governatore | Aécio Neves da Cunha |- | [[Superficie]] | 588.383,6 Km<small><sup>2</small></sup> |- | Abitanti | 20.595.499 <small>([[2006]])</small> |- | [[Dinsità]] | 30,43/km<small><sup>2</sup></small> |- | Situ ufficiali | http://www.mg.gov.br |} '''Minas Gerais''' hè un statu di u [[Brasile]]. Teni com'è capilocu [[Belo Horizonte]]. Hà una superficia di 588 383,6 Km<small><sup>2</small></sup>. Teni 20.595.499 abitanti. [[Image:Ouro Preto 2 Minas-Gerais Brasil.jpg|thumb|left|300px|none|[[Ouro Preto]], antica capitali.]] [[Categoria:Stati di u Brasile]] jdpi756y5ydvm0v5g4y14a3wx52szmh Bevaru 0 8178 48168 2006-12-01T17:06:44Z Img 21 New page: U '''Bevaru''' hè un [[agneddu]] chì t'hà menu di trè mesa. {{c}} wikitext text/x-wiki U '''Bevaru''' hè un [[agneddu]] chì t'hà menu di trè mesa. {{c}} lijue9ougz2hudpyn8zrpt6hktw1mro Staghjone 0 8180 354118 351505 2016-05-18T14:14:03Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Earth-satellite-seasons.gif|300px|thumb|''Animazione incù e differente staghjone annantu à a Terra'']] A '''Staghjone''' (o [[Staghjona]]) hè una divisione ciclica di u [[tempu]], basata annantu l'annu sulariu è i cambiamenti di clima, chì dura trè mesi. L'[[annata]] hè divisa in quattru staghjone: u [[veranu]], l'[[istate]], l'[[auturnu]] è l'[[inguernu]]. == Citazione == Accade chì a '''staghjone''' fussi citata in a cultura è in a litteratura corsa. Per esempiu: * in a spressione: ''ùn esse micca di staghjone'' == Da vede dinò == * l'[[annata]] {{Staghjone}} {{c-supranu}} 7yklmk8fa1t3m4e56x0ld78ohyya8zd Staghjona 0 8181 48222 2006-12-02T10:45:04Z 86.209.248.200 Redirecting to [[Staghjone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Staghjone]] 7a1c895okiqpgr8608yvx57b5p67bbf Template:Staghjone 10 8182 48226 2006-12-02T12:04:05Z 86.209.248.200 New page: <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E staghjone''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Veranu]] - [[Istate]] -... wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E staghjone''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Veranu]] - [[Istate]] - [[Auturnu]] - [[Inguernu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> n7o71e72w7qb8oganjscwt0np0ty375 Nanna di u Cuscionu 0 8183 62556 62555 2007-02-21T19:18:07Z 81.251.229.64 wikitext text/x-wiki A '''Nanna di u Cuscionu''' (o [[Nanna di u Cuscione]]) hè una [[nanna]] tradiziunali di a rigioni di u [[Cuscionu]], un locu situatu annantu à l'attuali [[cumuna]] di [[Zicavu]]. A nanna di u Cuscionu hè mintuvata in i Canti populari di [[Niccolò Tommaseo]] ([[1842]]). == A nanna == :In li monti di [[Cuscionu]] :V'era natu una zitedda :È la so cara mammona :Li facia la nannaredda :È quand' edda l'annannava :Stu talentu li prigava. :Addurmenta ti parpena :Aligrezza di mammona :Ch'aghju da allestì la cena :È da cusgia li [[pilonu|pilona]] :Pa u to tintu babbareddu :È par li to fratiddoni. :Quand'è vò sareti grandi :Vi faremu lu vistitu :La [[camisgia]], lu [[guneddu]] :È l'[[imbustu]] ben' varnitu :Di stu pannu sfinazzatu :Chì si tessi scarticciatu. :Vi daremu lu maritu :Addivatu à li stazzali :Un biddissimu partitu :È sarà lu capurali :Di li nostri muntagnoli :Picuraghji è capraghjoli. :Quandu andareti spusata :Purtareti li frineri :N'andareti in cavalcata :Cun tutti li mugliacheri :Passareti insannicciata :À [[caramusa]] imbuffata. :Quandu arriveti à lu stazzu :Duva avareti po da stà ni :Surtarà la suciarona :È vi tuccharà la mani :È vi sara prisintatu :Un [[tineddu]] di [[caghjatu]]. == Da veda dinò == * a [[nanna di Palleca]] == Liami == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1842, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia (in talianu)] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux (in francesu)] * [http://www.google.fr/books/pdf/Tre_novelle_morali_tratte_dalla_storia_p.pdf?vid=06zcqgxn4o_gnfcuQIYeDME&id=C3UNAAAAIAAJ&output=pdf&sig=ad2m8aL9Rva1Brv_IfWtgTiMUOM Tre novelle morali tratte dalla storia patria ; Canzoni contadinesche in dialetto corso, 1835, Bastia: Fabiani, p. 49 (in talianu)] {{c}} sy4mfuc2fmbrws8ummwoxolb2hoybuf Nanna di u Cuscione 0 8184 48231 2006-12-02T12:32:51Z 86.209.248.200 Redirecting to [[Nanna di u Cuscionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nanna di u Cuscionu]] p245wwyn8ddfktekp04ctjbns1ekro8 Vescu 0 8185 355316 350566 2016-10-06T08:48:18Z Чръный человек 10903 wikitext text/x-wiki [[Image:Template-Bishop.svg|200px|right]] U '''Vescu''', in u [[cristianisimu]], hè u respunsevule di un [[diocesi]] ed hè consideratu com'è u successore di l' [[Apostulu|Apostuli]]. A parola vene da u grecu ''epìscopos'' (&epsilon;&pi;&iota;&sigma;&kappa;&omicron;&pi;&omicron;&sigmaf;), chì significheghja "supervisore". == Citazione == Accade chì u '''vescu''' fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Per esempiu: * in e spressioni: ''amparà l'[[Avè Maria]] à u vescu'' o '' A ogni morte di vescu'' {{c-supranu}} [[Categoria:Cristianisimu]] s0ky9j20mn3beookrcas2iclz8oscna Template:Regioni taliane 10 8186 351506 329193 2015-08-04T08:59:02Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 8 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5829742]] wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Flag of Italy.svg|30px|Bandera di l'Italia]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''E [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliane]]''' | [[Image:Flag of Italy.svg|30px|Bandera di l'Italia]] |- | colspan="3" style="font-size:100%"| {{IT-ABR}} - {{IT-BAS}} - {{IT-CAL}} - {{IT-CAM}} - {{IT-EMR}} - {{IT-FVG}} - {{IT-LAZ}} - {{IT-LIG}} - {{IT-LOM}} - {{IT-MAR}} - {{IT-MOL}} - {{IT-PMN}} - {{IT-PUG}} - {{IT-SAR}} - {{IT-SIC}} - {{IT-TOS}} - {{IT-TAA}} - {{IT-UMB}} - {{IT-VAO}} - {{IT-VEN}} |} <noinclude> [[mk:Шаблон:Италија]] </noinclude> m855b33xbgdg4pqzd2svx0tbor0ice1 Helleborus argutifolius 0 8187 48278 2006-12-03T10:32:29Z 81.251.227.144 Redirecting to [[Nocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nocca]] r4fegoiuqu1opx7tmkheum7ncrzq71m Nocca 0 8188 364215 356435 2019-10-03T11:19:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A nocca''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Helleborus argutifolius.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Helleborus argutifolius |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Ranunculales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ranunculaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Helleborus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Helleborus argutifolius''<br /><font color=black size=1> Linnaeus, 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Helleborus_lividus_corsicus1.jpg|250px]] |----- |} A '''nocca''' ([[Helleborus argutifolius]]) hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di i [[Ranunculaceae]]. A nocca hè endemica da a [[Corsica]] è da a [[Sardegna]]. Hè una pianta tossica. Sinonimi di ''Helleborus argutifolius'' sò: * ''Helleborus lividus'' subsp. ''corsicus'' * [[Helleborus corsicus]] == In Corsica == A nocca era usata da i [[pastori]] chì a mittani annantu à u [[casgiu]] par impidiscia i [[varmu|varma]] d' entra ci. == Citazioni == A nocca hè citata calchì volta in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a sprissioni: ''falsu com'è a nocca'' == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Helleborus-lividus-fruits.JPG Image:Helleborus-lividus-ssp-corsicus-habit.JPG|A nocca Image:Helleborus-lividus-flower.JPG|U fiori Helleborus lividus subsp. corsicus (flowers and fruits).jpg Helleborus argutifolius MHNT.BOT.2016.24.46.jpg|Helleborus argutifolius </gallery> == Da veda dinò == * u genaru [[Helleborus]] * [[Flora di Sardegna]] * [http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Helleborus_argutifolius_JPG1a.jpg Imagine di a Nocca] {{c}} [[Categoria:Ranunculaceae]] oslmll9jbim2rz1jqmpwla5f4lddj16 Âryabhatà 0 8191 335136 324608 2014-03-23T15:13:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Âryabhatà'''('''आर्यभट'''), hè u primu di l'[[astrònomi]] maiò di l'èpica clàssica di l'[[India]]. Nasce in l'annu 476 in Ashmaka mà passa una parte maiò di a sò vita in Pataliputra, L'attuale [[Patna]], induva ellu more in l'annu 550. Fussi dinò u più maiò matemàticu indianu. Hè cunnisciutu da l'[[Arabi]] sottu u nome di Aryabha è, in Auropa midieva, omu u chjama Ardibarius. U sò libru,si chjama l''''Âryabhatîya''' ò l''''Ârya-Siddhânta (आर्य सिद्धान्त)''', "siddhânta", essendu u nome di l'opare [[sanschrite]]. [[Categoria:Astrunumia]] owbml46tuxnxrdl3n9enee3a3kh75yt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu1 4 8192 50539 50530 2006-12-07T17:20:34Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ghjaddina ch'ùn becca biccattu hà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu1''' </noinclude> 1vb1z19nol965zbvm7q4kc5hwdmglvl Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu2 4 8193 50541 50489 2006-12-07T17:22:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cane chì abbaghja ùn piglia caccia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu2''' </noinclude> bmyqjgh2bgh4nygfgcvdvvpeae13qw5 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu3 4 8194 50542 48397 2006-12-07T17:22:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Una mani lava l'altra è i dui làvani a faccia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu3''' </noinclude> q374ws8dh6q6jeksj7kx2wwn6lfmbt5 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu4 4 8195 50543 48401 2006-12-07T17:22:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu4''' </noinclude> js4kihrnrw95qpw1m1pxsr3poji2pfk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu5 4 8196 50544 48402 2006-12-07T17:23:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi va è volta, bon' viaghju faci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu5''' </noinclude> 9d9ztshori17n2fdeucncb28sd2p5wp Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu6 4 8197 50545 48404 2006-12-07T17:23:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un hè bellu quel' chì hè bellu, quantu hè bellu quel' chì piaci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu6''' </noinclude> qhr6x3amymzieeedwa3cal890r0v83w Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu7 4 8198 50546 48405 2006-12-07T17:23:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A misura ancu indi l'acqua. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu7''' </noinclude> 9e05gmsj17136auhcihntclcsfqul0q Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu8 4 8199 50547 48406 2006-12-07T17:23:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'ochji sò d'acqua. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu8''' </noinclude> 3ni9g5362r31auedx3muc7vcowbh3l8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu9 4 8200 50548 48407 2006-12-07T17:23:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Par via di u patronu si rispetta u cavaddu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu9''' </noinclude> 3vmg0q7gj9kvnrxjwdfvgoc4z0knwo3 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu10 4 8201 50549 48409 2006-12-07T17:23:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu10''' </noinclude> g1uw79wziq45d1bzbntuba6dfegbipg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu11 4 8202 50550 48410 2006-12-07T17:24:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu11''' </noinclude> c3yf689am4rdk564fubujglmlmab0sz Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu12 4 8203 50551 48411 2006-12-07T17:24:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu12''' </noinclude> bozmvs146fmmfob264gsqg5s4xdckuc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu13 4 8204 50552 48412 2006-12-07T17:24:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mamma scagna è ghjatta manghja. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu13''' </noinclude> hr5ib7x5k5qq69am3axoogvdadkh0c8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu14 4 8205 50553 48414 2006-12-07T17:24:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cane abbaghja è porcu manghja. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu14''' </noinclude> 10qs3mbuiyd5ww4b3k55q9b3b4hsepn Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu15 4 8206 50554 48415 2006-12-07T17:24:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua è ventu à li calcagna. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu15''' </noinclude> i34mzke0c00zanucebwr6l9xetgfadz Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu16 4 8207 50555 48416 2006-12-07T17:24:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Bellezza ùn si ne manghja. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu16''' </noinclude> k78h8a98rchzjh0i580x4m4ul4lh6xa Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu17 4 8208 50556 48417 2006-12-07T17:25:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U diauli apri a caddi è si sminteca di sarrà la. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu17''' </noinclude> rt1qwgxqwewunv768ijztnjquez62q7 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu18 4 8209 50557 48418 2006-12-07T17:25:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì para fritu, para caldu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu18''' </noinclude> 5mj4ovjfl9by4agqyitrwoqotlfyl9o Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu19 4 8210 50558 48420 2006-12-07T17:25:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ogni sèculi è centunari, l'acqua volta à li so canali. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu19''' </noinclude> 84amlphlgybti858kwgglybaeblzb0c Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu20 4 8211 50559 48421 2006-12-07T17:25:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Prigheti par i beddi chì i mali a si stàntani. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu20''' </noinclude> riszpdvzk7xidv7csw1ts23vf7ph0z2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu21 4 8212 50560 48422 2006-12-07T17:25:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Agnellu pasquale, caprettu in Natale. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu21''' </noinclude> 54l2q9gz61moqnpuh5a47ffqnqfpo09 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu22 4 8213 50561 48423 2006-12-07T17:25:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Accantu u focu, a scopa ci stà mali. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu22''' </noinclude> kyf5wxc24mbg6eaq1kz5c02b5z6ezbx Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu23 4 8214 50562 48425 2006-12-07T17:26:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì manghja u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu23''' </noinclude> bhpz1mza9h2nb42bxgm8rkm71g8osvg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu24 4 8215 50563 48426 2006-12-07T17:26:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Focu d'alzu, focu falsu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu24''' </noinclude> qm1odnnjmk5x1nwhh4ebaw8oimz9wi3 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu25 4 8216 50564 48428 2006-12-07T17:26:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu25''' </noinclude> 9flqsl8esqca9swup0197wzixqwy9va Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu26 4 8217 50565 48429 2006-12-07T17:26:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Travaglia à chì t'hà fami. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu26''' </noinclude> e6lvehc6gndp1l1wyl7wxub8cmhf2z7 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu27 4 8218 50566 48430 2006-12-07T17:26:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A fami faci escia u lubbu di a tana. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu27''' </noinclude> czffr0vkl8h6t1r77kxc0h2xuy6q89x Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu28 4 8219 50567 48431 2006-12-07T17:26:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A ghjara cresci ma a forza manca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu28''' </noinclude> 6b2tk1sfqlthf47p2khc8f30uxfmeti Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu29 4 8220 50568 48432 2006-12-07T17:27:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tinta quidda panca dund'è ùn posa barba bianca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu29''' </noinclude> msvqjzwpmf06btwphvmsbt5haf5go0n Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu30 4 8221 50569 48434 2006-12-07T17:27:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ciò ch'edda faci a mani dritta,ùn devi veda a mani manca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu30''' </noinclude> mxob1iluwpafknt8xd469nr0pt9fx6v Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu31 4 8222 50570 48435 2006-12-07T17:27:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I porchi si basgiani, annata di ghjandi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu31''' </noinclude> q6101j8nybycfzhs2792hmkbdbsqnhg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu32 4 8223 50571 48436 2006-12-07T17:27:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L’acqua fa fanga, u vinu fa bon sangue. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu32''' </noinclude> cwds7nvmqqgecc6nevs37074s3mkg60 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu33 4 8224 50572 48438 2006-12-07T17:27:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U celi à volta di pani, s'eddu ùn piovi oghji, piovi dumani. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu33''' </noinclude> nttv1cx1cjjamuuo0tfq6h2xekzacm9 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu34 4 8225 50573 48439 2006-12-07T17:27:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu34''' </noinclude> rzaa8xg7ua34nq48ucd3uliq3za7hzi Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu35 4 8226 50574 48440 2006-12-07T17:28:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu35''' </noinclude> j3lc2krbj77klqaw5itht205n3xmqkq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu36 4 8227 50575 48442 2006-12-07T17:28:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Scherza cù i fanti è micca cù i santi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu36''' </noinclude> oocu7pmoasv7xl0zsnt2d7k80ghzh4h Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu37 4 8228 50576 48443 2006-12-07T17:28:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U bè di l'avaru u si manghja u furfanti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu37''' </noinclude> o7vzia4cta3nowk2ajmb588bqy50mox Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu38 4 8229 50577 48444 2006-12-07T17:28:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè megliu ricumandà si à Diu ch'è à i so santi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu38''' </noinclude> au7owo5s9d6iryjar9bbmhbdb2djt5v Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu39 4 8230 50578 48445 2006-12-07T17:28:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu39''' </noinclude> bi1rco3kjql1v2fl7daztk5ga1mo9nh Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu40 4 8231 50579 48446 2006-12-07T17:28:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi và pianu và sanu è chì và sanu và luntanu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu40''' </noinclude> 4ors3yzy1dcupwn0z7vxjsf3bi9ympp Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu41 4 8232 50580 48447 2006-12-07T17:29:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A forza di tirà a corda strappa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu41''' </noinclude> sunj6qzt1f5u9g5vyvz078oplgy8ezj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu42 4 8233 50581 48449 2006-12-07T17:29:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì hà manghjatu u meli t'hà l'abba in capu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu42''' </noinclude> dwovkz8z61bu0koyu0250gbgo64lu8g Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu43 4 8234 50582 48450 2006-12-07T17:29:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I guai di a pignatta ùn i sà ch'è a cuchjara <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu43''' </noinclude> tau7g97f65jndeoxaz8g8rgpv28gti5 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu44 4 8235 50583 48451 2006-12-07T17:29:37Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tutti i ghjorna si n'impara. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu44''' </noinclude> r1ibtywaqbkdc0c51z90xiqrevw1saa Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu45 4 8236 50584 48452 2006-12-07T17:29:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Setti, u sciffru di i buciardi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu45''' </noinclude> 7not7pya752bsjln496dmcaqswnumam Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu46 4 8237 50585 48454 2006-12-07T17:29:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì mori, à chì s'allarga. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu46''' </noinclude> kmxgly9srozcduhbslkmumrevzusd1c Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu47 4 8238 50586 48455 2006-12-07T17:30:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Patti chjari, amichi cari. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu47''' </noinclude> slo9ubqxsaigu9568syetfaii57j46z Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu48 4 8239 50587 48456 2006-12-07T17:30:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Si sbaglia ancu u preti à l'altari. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu48''' </noinclude> m458p6c4q3p10arzbk4p6b6f1e0jrk8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu49 4 8240 50588 48458 2006-12-07T17:30:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'acqua va à u mari. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu49''' </noinclude> a1eslffm9zbqtvaf3s49tr4qsqdjuyk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu50 4 8241 50589 48459 2006-12-07T17:30:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I funi longhi diventani sarpi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu50''' </noinclude> 9kwpy2eyyxwgq0cft2svvbhwt6hta6j Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu51 4 8242 50590 48461 2006-12-07T17:30:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ùn si pò tena i dui pedi in u scarpu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu51''' </noinclude> r5j4vt0w8cll0sdgcd3pkul5xiaddve Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu52 4 8243 50591 48462 2006-12-07T17:30:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Una donna faci è sfaci una casa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu52''' </noinclude> fpmz09wr76soecmm6mzx6tqirzhs4up Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu53 4 8244 50592 48463 2006-12-07T17:31:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu53''' </noinclude> 3hk37amy460tde1idzgtx9enx3lf8rc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu54 4 8245 50593 48465 2006-12-07T17:31:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì nasci, pasci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu54''' </noinclude> 3n742uept0sp3ujwi7brnoemx8si69l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu55 4 8246 50594 48466 2006-12-07T17:31:28Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ci voli à nascia par pascia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu55''' </noinclude> n3ulg1ggnsrmy5w2gt98x3owe6l5wqb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu56 4 8247 50595 48467 2006-12-07T17:31:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ciò chi ùn tomba ingrassa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu56''' </noinclude> 57kfskxu3cazd64gn5aqrfzws6if1i6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu57 4 8248 50596 48468 2006-12-07T17:31:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki D'appressu a matina, si vedi a sirata. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu57''' </noinclude> rp9rtc7jnjaaocrax0wz7jatqex1quk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu58 4 8249 50597 48469 2006-12-07T17:31:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In a matinata, si vedi a ghjurnata. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu58''' </noinclude> jwr90el4kv9vr518r7x802zp6bhfmho Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu59 4 8250 50598 48470 2006-12-07T17:32:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cosa fatta, loda la ! <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu59''' </noinclude> guii5x83ihzkh2v6gxzvqipfvq137ij Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu60 4 8251 50599 48472 2006-12-07T17:32:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì nasce bella, nasce maritata. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu60''' </noinclude> 88a9wjwct9mwh0n4hlnj9m1rf7l0zz8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu61 4 8252 50600 48473 2006-12-07T17:32:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi causa hà la gatta S'è a patrona hè matta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu61''' </noinclude> 9stjyiz5rd8g3h1djrisye3f2o8kc7p Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu62 4 8253 50601 48474 2006-12-07T17:32:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ognunu sà ciò chi boddi in a so pignatta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu62''' </noinclude> 96wjpn8q4hb6ldjlj8qpug2bbkd4vxb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu63 4 8254 50602 48475 2006-12-07T17:32:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ropa chi ùn hè vista, ùn pò essa stimata. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu63''' </noinclude> fx2yzqrhiw8rht2p8iaai01ok0lrdfr Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu64 4 8255 50603 48477 2006-12-07T17:32:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Furtuna male acquistata, prestu ruvinata. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu64''' </noinclude> m5gijzzxemtl35xvhikhq1zaoatb38r Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu65 4 8256 50604 48478 2006-12-07T17:33:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Nipoti allevati, soldi ghjittati! <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu65''' </noinclude> iu3bucv0duftyjmlze6ewaia0a0zofk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu66 4 8257 50605 48479 2006-12-07T17:33:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Matrimonii è viduvati sò dal celi distinati. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu66''' </noinclude> hsq4t447x9cijzbb4mec9lta9t3vd3j Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu67 4 8258 50606 48481 2006-12-07T17:33:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'atti ùn sò micca i fatti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu67''' </noinclude> k3g5waw9vox1a0cugpe02nrwin1ltei Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu68 4 8259 50607 48482 2006-12-07T17:33:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un ti fidà di u pidochju rifattu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu68''' </noinclude> fg7nt1t99j1dlvznquo97yfgy0ly67d Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu69 4 8260 50608 48483 2006-12-07T17:33:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu69''' </noinclude> 0exgfnmj0io79r4ywdy8gx9vusokkn3 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu70 4 8261 50609 48484 2006-12-07T17:33:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un fà mali chì hè piccatu. Ma un fà bè chì hè ghjittatu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu70''' </noinclude> b4w1umu479ecopm6mbnaw11h1fss7a1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu71 4 8262 50610 48486 2006-12-07T17:34:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A risa sta in bocca à i pazzi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu71''' </noinclude> 4wjs7jgdsvf7asabjsnj4j65loq6cmg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu72 4 8263 50611 48487 2006-12-07T17:34:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In u pratu ùn cacà, in u boscu ùn parlà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu72''' </noinclude> ph334pay7jxi8nommv4w3dj1duxhr5i Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu73 4 8264 50612 48489 2006-12-07T17:34:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A forza d'impittà S'impara à marchjà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu73''' </noinclude> 76wyezm473a80q1alaz69oggfv0lujt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu74 4 8265 50613 48490 2006-12-07T17:34:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Innanzi ch'è micca, maritu vechju. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu74''' </noinclude> n8gjz3ylquxrujpxutslsiq6lbtp9xb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu75 4 8266 50614 48491 2006-12-07T17:34:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'amori hè cecu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu75''' </noinclude> 4gsgx3gwvrtpzj33kgikl5qacw4v600 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu76 4 8267 50615 48492 2006-12-07T17:34:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì campa n'hà da veda. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu76''' </noinclude> 4v5rkx0o07wt8fp914c7c4abkgbgj8t Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu77 4 8268 50616 48493 2006-12-07T17:35:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu77''' </noinclude> gk26avgj8hc47kvl5sw9g6jph5mnr57 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu78 4 8269 50617 48494 2006-12-07T17:35:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn hà barba à u baveddu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu78''' </noinclude> 3rpffmes0knwl51s6btvbrqc90ijdin Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu79 4 8270 50618 48495 2006-12-07T17:35:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Quand'è tù credi d'essa à cavaddu ùn sè mancu à pedi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu79''' </noinclude> dc3s58wedawwej9qkidxb87bwevjebf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu80 4 8271 50619 48497 2006-12-07T17:35:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ind' eddu ùn ci n'hè, Diu purveddi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu80''' </noinclude> ifv53bqacj03g36e4wch1lcy4zmz6in Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu81 4 8272 50620 48498 2006-12-07T17:35:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À ch'ùn s'aiuta s'annega. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu81''' </noinclude> dnlhje2f7yjdng9xxwda5tojcv3mwdz Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu82 4 8273 50621 48499 2006-12-07T17:35:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Omu dormi è carta veghja. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu82''' </noinclude> kq5acwagezahgehwojh639bh286r2d0 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu83 4 8274 50622 48500 2006-12-07T17:36:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tra a menta è u puleghju, un hè male è l'altru peghju. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu83''' </noinclude> og8b9ez724yk4f8l0tki388ohcqhgs6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu84 4 8275 50623 48502 2006-12-07T17:36:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu84''' </noinclude> 3d7hq2761rslp619rcal9q1im8x5wpc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu85 4 8276 50624 48512 2006-12-07T17:36:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A lu lumu di la deda Cannavacciu pari tela. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu85''' </noinclude> pnn8zg9v0y1mz3q2n1phriggb16jsbo Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu86 4 8277 50625 48513 2006-12-07T17:36:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu86''' </noinclude> b41h1vc5kw6yq5jgpdww7vk6cze294j Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu87 4 8278 50626 48514 2006-12-07T17:36:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'oru casca ind'a fanga è luci sempri. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu87''' </noinclude> 1y6h6xaeicplx47sakqnjpszo0nrjv4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu88 4 8279 50627 48515 2006-12-07T17:36:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì stughji ùn perdi tempu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu88''' </noinclude> c7m31p9lxxczem3o7vgr7u7q7treimz Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu89 4 8280 50628 48516 2006-12-07T17:37:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Fora u denti, fora a pena. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu89''' </noinclude> ab4xhtv5hoj5yyiafstf72bpzt7bjm4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu90 4 8281 50629 48517 2006-12-07T17:37:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A casa piglia, a casa rendi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu90''' </noinclude> euci5ybxwherdygs1rfxsq85c40jimb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu91 4 8282 50630 48518 2006-12-07T17:37:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Più pendi è Più rendi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu91''' </noinclude> mhqqel826ant8nrdiujzmvbf2tqrvwq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu92 4 8283 50631 48519 2006-12-07T17:37:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu92''' </noinclude> qeavitbeybgshm7ra83vc29vj42dxsd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu93 4 8284 50632 48520 2006-12-07T17:37:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì pocu tene, caru tene. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu93''' </noinclude> ljo9l9wkoztgplqxhau55e17usnjc5x Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu94 4 8285 50633 48521 2006-12-07T17:37:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ci vò à piglià a vitaCum'ella veni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu94''' </noinclude> qapi87myyp9iv4widkgh4coki3wa7ey Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu95 4 8286 50634 48522 2006-12-07T17:38:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U duttore passa è vene, à chì hà u male u si tene. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu95''' </noinclude> heiwz4pzjgyyusfzmwpn1avg1v9pnal Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu96 4 8287 50635 48523 2006-12-07T17:38:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A machja, ochji ùn hà ma ochji teni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu96''' </noinclude> 5jxdg61hn7n1y8ev48ych3gaijofna3 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu97 4 8288 50636 48524 2006-12-07T17:38:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi posa mal' pensa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu97''' </noinclude> 4ik6f8snnsxb203tv3f8k1q68xpu05a Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu98 4 8289 50637 48525 2006-12-07T17:38:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U Signori dà u biscottu à quiddu chì t'hà i denti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu98''' </noinclude> geqjhm7a3enszudzb2qhxyo0kl2regk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu99 4 8290 50638 48526 2006-12-07T17:38:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I parenti Sò i denti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu99''' </noinclude> 9d4s3h2heepue2blppomm7u860pvbaw Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu100 4 8291 50639 48527 2006-12-07T17:38:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè megliu ghjenti ca arghjentu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu100''' </noinclude> njgq3smm8sgup6riowxzzog6imsfi7l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu101 4 8292 50640 48528 2006-12-07T17:39:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A cavaddu dunatu, ùn fidià denti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu101''' </noinclude> hl9wme0k2ocmafaixgbn0ose11o1vhb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu102 4 8293 50641 48529 2006-12-07T17:39:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U Signori dà a ropa à chi ùn ha denti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu102''' </noinclude> 436eofrwfd0o3wzzpod55rpf7zawm1s Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu103 4 8294 50642 48530 2006-12-07T17:39:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Laga u buddenti è succorri l'appartenti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu103''' </noinclude> j5mov560nupw5k7yt5q6kl31vpocq7i Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu104 4 8295 50643 48531 2006-12-07T17:39:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Più hè parenti è più ghjentri. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu104''' </noinclude> cx0vxn2982ffehu3sq1v4fbf0pvgivb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu105 4 8296 50644 48532 2006-12-07T17:39:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cavaddu di trenta, mai più ch'eddu ci n'entri. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu105''' </noinclude> 576j1d7wfbbijgrht3w59ve8u32f9kg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu106 4 8297 50645 48533 2006-12-07T17:39:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ind'a coda ci stà u vilenu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu106''' </noinclude> q57w2lwygl5uyt8oecj643wgmwdd2r6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu107 4 8298 50646 48534 2006-12-07T17:40:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu107''' </noinclude> hv9mezeh1dae1tcppkwvwu5glz92bba Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu108 4 8299 50647 48535 2006-12-07T17:40:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Arcu di sera, bel' tempu si spera. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu108''' </noinclude> jafhi22iqq3wb3jn6o7b4p1tkj1223j Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu109 4 8300 50648 48536 2006-12-07T17:40:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì ùn spera s'addispera. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu109''' </noinclude> 8ho605vwjyp30zzwoykkffzv1fi90ke Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu110 4 8301 50649 48537 2006-12-07T17:40:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cristu ùn paga micca tutti i vennari sera. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu110''' </noinclude> hmn3gvflj2ch5kvmjhlwme8dnkqeieq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu111 4 8302 50650 48538 2006-12-07T17:40:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Annata d'erba, annata di merda. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu111''' </noinclude> 8qszkaztxijhm4cesnec5iecc27x4ag Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu112 4 8303 50651 48539 2006-12-07T17:40:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì l'attempa a perdi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu112''' </noinclude> a95sllrcf63dt3oz6uigehb7m5eeqw4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu113 4 8304 50652 48540 2006-12-07T17:41:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Centu casi, centu milla miserii. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu113''' </noinclude> mwjao71i1kff21gslkwpc4ynhemf6va Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu114 4 8305 50653 48541 2006-12-07T17:41:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mossu la verra, bucia quant'è terra. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu114''' </noinclude> d9ccl7ahrpkmapwfjs0i7qknexl9l09 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu115 4 8306 50654 48542 2006-12-07T17:41:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu115''' </noinclude> f5rl8sxshmopy2qiheez8it4taog802 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu116 4 8307 50655 48543 2006-12-07T17:41:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tuttu lagatu hè persu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu116''' </noinclude> k4sv1oey3m1haj2wn4catco7b53djyq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu117 4 8308 50656 48544 2006-12-07T17:41:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì dormi ùn piglia pesci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu117''' </noinclude> jfedk8ta1qe1p1v9v191554791qv9ay Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu118 4 8309 50657 48545 2006-12-07T17:41:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Dund'è l'àsinu mori, u pelu ci resta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu118''' </noinclude> 11ihwiq15qqdpu1qems4xyogzknbic8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu119 4 8310 50658 48546 2006-12-07T17:42:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì t'hà culu, tira peta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu119''' </noinclude> nltl2w45g7ehohbb16qkkwsuszef6y0 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu120 4 8311 50659 48547 2006-12-07T17:42:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì mali ùn faci mali ùn aspetta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu120''' </noinclude> q7dva8i2yiqyq8yj61mhiwgvc87a9b1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu121 4 8312 50660 48548 2006-12-07T17:42:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mori più capretti ch'è capri vechji. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu121''' </noinclude> rvkej8alufvhd8gd1yzzfa37a0g5pyl Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu122 4 8313 50661 48549 2006-12-07T17:42:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Frivaghju, t'hà setti barretti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu122''' </noinclude> 2hle9iwxuc1z2nzhpdt0r45twhvgvvx Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu123 4 8314 50662 48550 2006-12-07T17:42:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In ghjesgia grandi ùn crepa preti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu123''' </noinclude> 7cmwidsdm7dmlzcklub9n2btfg5cg8t Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu124 4 8315 50663 48551 2006-12-07T17:42:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A tola è à lettu, alcunu rispettu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu124''' </noinclude> eb3596u9gu7n04pjjrpnm2vrqwpr0xg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu125 4 8316 50664 48552 2006-12-07T17:43:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'ànima à Diu, è a ropa à chì si devi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu125''' </noinclude> i8qgfm6iwao6itbhic3pl252zs8op23 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu126 4 8317 50665 48553 2006-12-07T17:43:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì t'abezza ti sbezza. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu126''' </noinclude> bowoucn6p18ymkfk4h7te1jq2a25pf0 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu127 4 8318 50666 48554 2006-12-07T17:43:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ochju ch'ùn vede un pò ghjudicà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu127''' </noinclude> 9ujewiium4xpmb8vobb8imhc7shy5sk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu128 4 8319 50667 48555 2006-12-07T17:43:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Saccu pienu ùn pò piigà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu128''' </noinclude> qujowl41udrr0ak6lv5an0un4ty8jun Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu129 4 8320 50668 48556 2006-12-07T17:43:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu129''' </noinclude> qs3a6mbe9ak7f1bvk3hukuu9tla0fqp Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu130 4 8321 50669 48557 2006-12-07T17:43:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Amori è signuria ùn volini cumpagnia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu130''' </noinclude> gv5cmnsbowgvuil54tlquw1dqlrpkda Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu131 4 8322 50670 48558 2006-12-07T17:44:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À u vescu ùn s'ampara micca l'Avè Maria. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu131''' </noinclude> hh6zqzj5pv8cg627h31rpp6dqq9dzwi Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu132 4 8323 50671 48559 2006-12-07T17:44:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè megliu pocu ch'è micca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu132''' </noinclude> 7nmvt9tpcv2dlaen049gb81613rsd82 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu133 4 8324 50672 48560 2006-12-07T17:44:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'acqua sfonda i ricci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu133''' </noinclude> b9k2xkl09uimmadoilec4jvomw29g5d Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu134 4 8325 50673 48561 2006-12-07T17:44:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu134''' </noinclude> jdp12b71zvhkj28o61noe7de1pv9eoj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu135 4 8326 50674 48562 2006-12-07T17:44:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ancu l'anori sò castighi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu135''' </noinclude> p8eu46cnex69m8jn5d9dan8runxymx8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu136 4 8327 50675 48563 2006-12-07T17:44:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu136''' </noinclude> elkxxfpizlotch4e6gjyos6qyz8j9p2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu137 4 8328 50676 48564 2006-12-07T17:45:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Prima ghjugna, Prima tigna. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu137''' </noinclude> qci7093y7rsxa85279e6jwwypiml3rt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu138 4 8329 50677 48565 2006-12-07T17:45:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Casi frà li casi è vigni frà li vigni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu138''' </noinclude> k5uu1q01h28sanfelmv8b3ot2y8w2es Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu139 4 8330 171956 50678 2009-05-20T18:06:08Z Paulu 58 wikitext text/x-wiki Acqua corri è sangui strigni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu139''' </noinclude> 4n3rsyvatxeu3cnneagmovm6pk03wcb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu140 4 8331 50679 48567 2006-12-07T17:45:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Aprili, desfa purcili. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu140''' </noinclude> q0g50i50d8yv81cdb3yj3ds3m6qrplx Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu141 4 8332 50680 48568 2006-12-07T17:45:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ogni tontu t'hà u so filu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu141''' </noinclude> 8q9ceey9mvj0zirn19zj4ih82hds28n Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu142 4 8333 50681 48569 2006-12-07T17:45:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì male fonda male accima. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu142''' </noinclude> pr40xq94y9mfyli6sgm883a79grylur Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu143 4 8334 50682 48570 2006-12-07T17:46:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Corciu à chì ùn hà à nimu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu143''' </noinclude> tjfv4is0qordtcn1dz3a8oc5nky149u Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu144 4 8335 50683 48571 2006-12-07T17:46:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì prima ghjugni prima macina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu144''' </noinclude> 83r04wv3064sb4b3wb3pm10x9in5vj8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu145 4 8336 50684 48572 2006-12-07T17:46:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Russura à a marina, soli caldu a matina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu145''' </noinclude> 9slagsgun4g0sx12kgm5ryd3aew810g Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu146 4 8337 50685 48573 2006-12-07T17:46:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu146''' </noinclude> itqfflhqrfxddlt9e43pf17epxms3hi Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu147 4 8338 50686 48574 2006-12-07T17:46:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu147''' </noinclude> nt35nl31cy01go6rm3h33nhdzhzfu1o Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu148 4 8339 50687 48575 2006-12-07T17:46:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ghjumenti pudditrata ùn bii mai acqua linda. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu148''' </noinclude> d1bhpn1inrt9tsydixu8sfk7o0cappj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu149 4 8340 50688 48576 2006-12-07T17:47:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U mari accoglii i vadini. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu149''' </noinclude> 607h9kkisu9z6jax07naw9olifrtcnq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu150 4 8341 50689 48577 2006-12-07T17:47:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A botta vechja faci u bon' vinu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu150''' </noinclude> eic1hjwbd9gc1stfmh96w1bryafp757 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu151 4 8342 50690 48578 2006-12-07T17:47:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ognunu tira l'acqua à u so mulinu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu151''' </noinclude> nhk6sit6z2w6kf6m3ln5clnt3aa4488 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu152 4 8343 50691 48579 2006-12-07T17:47:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Natu a parsona, natu u distinu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu152''' </noinclude> 2doe76yh9t98znbqz7ibsrog1y8xxlo Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu153 4 8344 50692 48580 2006-12-07T17:47:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu153''' </noinclude> 9mck1r4x0y8rluhsaifwc4qkam2i1n5 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu154 4 8345 50693 48581 2006-12-07T17:47:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U soli marzulinu Di i beddi donni ni faci u strascinu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu154''' </noinclude> k2o7h3ko4wy1lcnqnqm3tjco0fhy2x9 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu155 4 8346 50694 48582 2006-12-07T17:48:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì fussi induvinu Ùn saria mai mischinu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu155''' </noinclude> mh1mj84lz1nidmubjn2evn5pqidk5k6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu156 4 8347 50695 48583 2006-12-07T17:48:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì la fuma, à chì la pippa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu156''' </noinclude> owcbjssr731hx3dgwx9efb0qqrqz7ou Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu157 4 8348 50696 48584 2006-12-07T17:48:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A ghjastema volta è ghjira Volta in capu à chì la tira. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu157''' </noinclude> s13is7xp3zzkpdspbpnm4ynsz1b8847 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu158 4 8349 50697 48585 2006-12-07T17:48:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu158''' </noinclude> crhddx8drgpuc4jfl9esrp62tdqo6r4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu159 4 8350 50698 48586 2006-12-07T17:48:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu159''' </noinclude> rzw688gvi4vzrppsak2oc42rcz5rxl4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu160 4 8351 50699 48587 2006-12-07T17:48:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ùn ghjudicà a to vita Fin' à l'òpara finita. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu160''' </noinclude> f8ypsgupuk9zpoh3a69hguf3nouyf8q Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu161 4 8352 50700 48588 2006-12-07T17:49:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì ùn invechja Hè pena di vita. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu161''' </noinclude> ekfnzsabjwicerdvoilwpmaf9ext7yq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu162 4 8353 50701 48589 2006-12-07T17:49:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu162''' </noinclude> d27gperpsvuxrnaftjcmu3c0j99csra Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu163 4 8354 50702 48590 2006-12-07T17:49:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Di dui liticanti, un terzu ni prufita. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu163''' </noinclude> s9frgdzglbrsjf61zb5aal8batp7itu Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu164 4 8355 50703 48591 2006-12-07T17:49:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu164''' </noinclude> afqiw9gycw645mc4qqo16siwo14gifs Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu165 4 8356 50704 48592 2006-12-07T17:49:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Saccu biotu ùn pò stà rittu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu165''' </noinclude> ly33tnmu9n3mp3hpinj45pbfldzzcxj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu166 4 8357 50705 48593 2006-12-07T17:49:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U techju ùn credi u famitu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu166''' </noinclude> 91bepv1knmorgrd8j1r97tgaijgudo2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu167 4 8358 50706 48594 2006-12-07T17:50:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu167''' </noinclude> 28zi2u5236lrtg7kzsmqmqmy1bddruq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu168 4 8359 50707 48595 2006-12-07T17:50:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Poni in terra è spera in Diu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu168''' </noinclude> ifbtm10xuhn7gnvb5c6wdd44ruefdfg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu169 4 8360 50708 48596 2006-12-07T17:50:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I morti incù i morti è i vivi incu i vivi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu169''' </noinclude> nzq09hm49tc9ioymqczv0avodl15baa Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu170 4 8361 50709 48597 2006-12-07T17:50:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Lacrima di donna hè funtana di malizia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu170''' </noinclude> fb498lkypnaevtd5ecrthmyckyzsbaa Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu171 4 8362 50710 48598 2006-12-07T17:50:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi t'hà solda è amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu171''' </noinclude> 7y67yqke38vtw0oqznito248axohrld Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu172 4 8363 50711 48599 2006-12-07T17:50:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu172''' </noinclude> cp5tz102nnvby44jim5t3681hyvrvqh Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu173 4 8364 50712 48600 2006-12-07T17:51:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U vinu face parlà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu173''' </noinclude> lcwwn7pv8ctyv78gv1ujazogt4y8qin Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu174 4 8365 50713 48601 2006-12-07T17:51:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu174''' </noinclude> 4djxqyd01yzvxqoe5sm1duipnq5vyfy Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu175 4 8366 50714 48602 2006-12-07T17:51:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U sameri chì ùn vo bia hè un gattivu zifulà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu175''' </noinclude> hdrg6no1vceasr1sq18g2ywqmilfj7x Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu176 4 8367 50715 48603 2006-12-07T17:51:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì male ùn face paura ùn hà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu176''' </noinclude> aav72te4p76rqaidh1qedrct5e7e2mj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu177 4 8368 50716 48604 2006-12-07T17:51:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cantà è purtà a Croci, ùn si pò. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu177''' </noinclude> jw5zwlei3qtohaoqumj5glsdkl6dygf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu178 4 8369 50717 48605 2006-12-07T17:51:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ognunu bii incù a so bocca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu178''' </noinclude> s2dyvxsx172t3pb03eimifw9yut5lgr Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu179 4 8370 50718 48606 2006-12-07T17:52:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu179''' </noinclude> gnnoi6nnxpv6xdsv34z7fuq9gur5aah Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu180 4 8371 50719 48607 2006-12-07T17:52:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U Signori à qual' eddu ama, tocca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu180''' </noinclude> 1bhpf7wt42zhnyn10u454k9mihqi8g4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu181 4 8372 50720 48608 2006-12-07T17:52:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Più pècuri, piu mocci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu181''' </noinclude> on354l74snp4m17333euqfic0rabcul Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu182 4 8373 50721 48609 2006-12-07T17:52:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A chì stanta, à chì scurnochja. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu182''' </noinclude> ilmdafvb5lwrjccf9o34kskevsunjjl Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu183 4 8374 50722 48610 2006-12-07T17:52:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ogni cecu piegni i so ochji. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu183''' </noinclude> 41odrc64t47cez7et7tgbnlncdaeowd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu184 4 8375 50723 48611 2006-12-07T17:52:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ognunu piegni incù i so ochji. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu184''' </noinclude> dans7pybw25ikxoos9o2h98a3dtkyyb Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu185 4 8376 50724 48612 2006-12-07T17:53:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ùn si pò purtà a croce è fà dinù bella voce. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu185''' </noinclude> dbtfpld7nj5dknroroaqe1fo0dgiiw8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu186 4 8377 50725 48613 2006-12-07T17:53:17Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu186''' </noinclude> cy71fcejvexbtdaz62c812pjy2o0nsg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu187 4 8378 50726 48614 2006-12-07T17:53:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Una casa, si sà qual'hè chi a faci ; ùn si sà qual'hè chì a godi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu187''' </noinclude> orq5odo4r09fe9nuwsu15v3da5e6v6l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu188 4 8379 50727 48615 2006-12-07T17:53:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In cumpagnia, u frati presi moglia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu188''' </noinclude> 9mg5oixvhk0b72wiqgzw51rwtrlupg1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu189 4 8380 50728 48616 2006-12-07T17:53:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un trema una foglia ch'è Diu nùn voglia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu189''' </noinclude> afuchp0ogsr16hh6zctqsrjaq4imhc7 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu190 4 8381 50729 48617 2006-12-07T17:53:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tigliolu, ti vogliu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu190''' </noinclude> sm38nakfrooc9ppc6q2rq7exslzhrsd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu191 4 8382 50730 48618 2006-12-07T17:54:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu191''' </noinclude> hefgobyl1xk2xv7g39bb0m2ygj3s64f Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu192 4 8383 50731 48619 2006-12-07T17:54:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu192''' </noinclude> 0e043n1xo8vr5bzkezxkz7m4e2mpbp6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu193 4 8384 50732 48620 2006-12-07T17:54:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu193''' </noinclude> almft4gmzu9g376msdj9ro5s6rngycy Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu194 4 8385 50733 48621 2006-12-07T17:54:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Alliscia a mamma par avè a figliola. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu194''' </noinclude> nvxtut5fdbwznsagz5qam7t6mrg451l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu195 4 8386 50734 48622 2006-12-07T17:54:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki S'ochju un vede core ùn vole. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu195''' </noinclude> op1thbv2bn68lbfef2ulll3j5mxi2sk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu196 4 8387 50735 48623 2006-12-07T17:54:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì vò bè figlioli, cumencia per una femina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu196''' </noinclude> 87uwih8h2a8ialr8l7gdhs3w6npwwh0 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu197 4 8388 50736 48624 2006-12-07T17:55:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì veghja à a luna dorme à u sole. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu197''' </noinclude> 7oxu3z8an79c00lmv0d175ev7j546yk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu198 4 8389 50737 48625 2006-12-07T17:55:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ùn si mori ch'è una volta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu198''' </noinclude> ak18af3fd1m7liawkbk0nz0tf90a17p Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu199 4 8390 50738 48626 2006-12-07T17:55:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A ghjastema s'arrivolta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu199''' </noinclude> 7tknn943qnpog1fk64wrh9l1irr7asu Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu200 4 8391 50739 48627 2006-12-07T17:55:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U troppu bè s'arrivolta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu200''' </noinclude> 3uvzipu7fy093bmmfewpm9oy4ay2txr Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu201 4 8392 50740 48628 2006-12-07T17:55:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu201''' </noinclude> t5914v55ugvr6tftdqdaqtpyi7enc3v Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu202 4 8393 50741 48630 2006-12-07T17:55:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Spezza u tempu in San' Bartolu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu202''' </noinclude> a7skeig0zjd3yfk2d42a7wu1pi7n2hi Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu203 4 8394 50742 48631 2006-12-07T17:56:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Par viaghju s'acconcia a somma. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu203''' </noinclude> 5zpdrm1itfrhi8pefn8k1wubf2p0ncv Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu204 4 8395 50743 48632 2006-12-07T17:56:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A donna faci l'omu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu204''' </noinclude> 9zhj409r1mlqomu73wcx2af0jckq1x1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu205 4 8396 50744 48633 2006-12-07T17:56:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì s'aiuta hè galant' omu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu205''' </noinclude> qxbbjsepesigd1tw7xwx1ff5jp58syf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu206 4 8397 50745 48634 2006-12-07T17:56:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mori più agnedda ca muntona. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu206''' </noinclude> pcgr112nucczwrb4ik5tz4mc5dc852l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu207 4 8398 50746 48635 2006-12-07T17:56:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A lingua ossu ùn hà è ossu tronca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu207''' </noinclude> m8kl43rc9qggz5l7izj3cnzqdb36o62 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu208 4 8399 50747 48637 2006-12-07T17:56:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu208''' </noinclude> r36vrt3m0pzeqb6ip178bdq3yzmecjc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu209 4 8400 50748 48638 2006-12-07T17:57:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A strada bedda ùn hè mai longa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu209''' </noinclude> h2qr3l69sts3c7ivnwzfjs0zyh7pw45 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu210 4 8401 50749 48639 2006-12-07T17:57:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Pastasciuta è maccarona, più sò caldi più sò boni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu210''' </noinclude> dpfm7cae0vijaavihdqdbugb84vk83s Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu211 4 8402 50750 48640 2006-12-07T17:57:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu211''' </noinclude> lxrk1ysr9zqsbc0pbfcdoobdeolfs6s Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu212 4 8403 50751 48642 2006-12-07T17:57:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'omu pruponi è Diu disponi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu212''' </noinclude> 92eidr21fw3c7w0us83hm038nxop0rg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu213 4 8404 50752 48643 2006-12-07T17:57:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu213''' </noinclude> 4ord0darjmuab270c8r2dbn15nzs79p Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu214 4 8405 50753 48645 2006-12-07T17:57:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu214''' </noinclude> sk8he64xcoxwb8fgmhc774w2cioin4n Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu215 4 8406 50754 48646 2006-12-07T17:58:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U ghjacaru chì suvita, ùn hà bisognu di dà li u bucconu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu215''' </noinclude> jhmlik8i63a111duktyn2mvnafu1kw5 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu216 4 8407 50755 48647 2006-12-07T17:58:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu216''' </noinclude> ol7bjotyz4d2wlavz2zi5hi0etp771r Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu217 4 8408 50756 48648 2006-12-07T17:58:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A matina leone, a sera cuglione. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu217''' </noinclude> syn6z1az08y4svvqwfkare6z5c1pl3x Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu218 4 8409 50757 48649 2006-12-07T17:58:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu218''' </noinclude> ek4hjjytv0lb8kfkcx1hzxkg6nuxbga Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu219 4 8410 50758 48651 2006-12-07T17:58:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu219''' </noinclude> 0wrnkiwwdo7zeu7kl7q7hyvgfp0r8p2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu220 4 8411 50759 48652 2006-12-07T17:58:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu220''' </noinclude> 8nvklvf01e7bk1tbv2x1s0jyofrprwa Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu221 4 8412 50760 48653 2006-12-07T17:59:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Casa senza patrone, hè nave senza timone. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu221''' </noinclude> 3x2fl0910x58ulwgeq6yosjsy8rbal2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu222 4 8413 50761 48654 2006-12-07T17:59:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U troppu stroppia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu222''' </noinclude> 7963qke7qz3tiss079jrgv4zt8as4ls Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu223 4 8414 50762 48655 2006-12-07T17:59:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu223''' </noinclude> bvvdhsr3w0idyuamfj8vae7ytplf2tl Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu224 4 8415 50763 48657 2006-12-07T17:59:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U discorsu porta l'omu à a forca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu224''' </noinclude> 2skp04ujihjvotokli4h64r1a9ohh47 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu225 4 8416 50764 48658 2006-12-07T17:59:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I più beddi peri i manghjani i porchi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu225''' </noinclude> r1iicw6cm84s3vb4i0so8goh8tuluia Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu226 4 8417 50765 48660 2006-12-07T17:59:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Saccu piènu ùn si pò torcia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu226''' </noinclude> n8mxkm7xv3smz7b9y8l8y0aofl1fwnk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu227 4 8418 50766 48661 2006-12-07T18:00:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cani chì abbaghja ùn mordi micca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu227''' </noinclude> j47ux14q4yqvridyg6pj2ysvw8av5ao Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu228 4 8419 50767 48662 2006-12-07T18:00:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un disordini Faci un ordini. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu228''' </noinclude> rrewhnhyb1iiebuhdk5pqxl19wfkcm4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu229 4 8420 50768 48664 2006-12-07T18:00:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Una lingua si cheta, un populu si more. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu229''' </noinclude> ammj06b95362fxwtxdzwe6g0113gzzp Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu230 4 8421 50769 48665 2006-12-07T18:00:38Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu230''' </noinclude> 9a8t3zg3r4uumdvyetg13pxeqyve8es Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu231 4 8422 50770 48666 2006-12-07T18:00:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì mali vivi, mali mori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu231''' </noinclude> bhg9ui5vbdh8zccilit7pnpe67v7uoz Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu232 4 8423 50771 48667 2006-12-07T18:00:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì di piombu tomba, di piombu mori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu232''' </noinclude> l0yellf7lb3y37vsaldr4ufx0nxscfr Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu233 4 8424 50772 48668 2006-12-07T18:01:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Quandu ellu piovi è faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu233''' </noinclude> m5ytrt7q0gpcr0r6elbidmy2i03hisa Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu234 4 8425 50773 48670 2006-12-07T18:01:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu234''' </noinclude> 71ekrv92ob8dq20bch2kjjplontw77n Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu235 4 8426 50774 48671 2006-12-07T18:01:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Isciuta vindèmia, appicca a sporta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu235''' </noinclude> tp455ctekle14d41si2ykqp7kawmq58 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu236 4 8427 50775 48673 2006-12-07T18:01:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega è porta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu236''' </noinclude> qbrntsspusd82tncsed1v4fidjgzju6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu237 4 8428 50776 48674 2006-12-07T18:01:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ognunu vedi meziornu à a so porta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu237''' </noinclude> bq5ilci07mphjafr7uaaw9tyf6xvlgu Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu238 4 8429 50777 48675 2006-12-07T18:01:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Megliu morti ch'è storti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu238''' </noinclude> ja9b8s03zenw0zwwnnbveijrkmjnpbq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu239 4 8430 50778 48676 2006-12-07T18:02:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì và forti, và à la morti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu239''' </noinclude> qu27v9slvmoiqtim9f8tkqa4vn4rdr8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu240 4 8431 50779 48677 2006-12-07T18:02:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki E cose torte strappanu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu240''' </noinclude> d85wo40yq40az3dbqzt5djwsmbz8bh2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu241 4 8432 50780 48679 2006-12-07T18:02:26Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A bacia t'hà l'anchi corti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu241''' </noinclude> dqzb0b6gmvhqsfq4908kcu8rwezjux9 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu242 4 8433 50781 48680 2006-12-07T18:02:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè megliu dui ferti ch'è un mortu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu242''' </noinclude> 96735gmqz0boou7tcdrar8vxsenhmgu Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu243 4 8434 50782 48681 2006-12-07T18:02:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ora vivu ora mortu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu243''' </noinclude> pcilb81b6ukjqqe0oofze0k3yusunpd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu244 4 8435 50783 48682 2006-12-07T18:02:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In bucca chjusa ùn n'entri musca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu244''' </noinclude> 5g4mjdxz33d09m9v57ifiocvynteucs Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu245 4 8436 50784 48684 2006-12-07T18:03:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cavaddu vechju, zecchi è moschi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu245''' </noinclude> c4oescyu8cfgzcnv7j4hivku4ejwwyc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu246 4 8437 50785 48686 2006-12-07T18:03:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu246''' </noinclude> 9xg62kz24m93ah66by7g7e0v5cjpoiy Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu247 4 8438 50786 48687 2006-12-07T18:03:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À u pocu è à l'aspissu si sbiota u boscu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu247''' </noinclude> 3shtnj3udsw6qljdryp79t4l6ptrebk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu248 4 8439 50787 48688 2006-12-07T18:03:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ancu a pulgia t'hà a tossa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu248''' </noinclude> 30ow5yvxazwxexr5sjm6xn6efmdhjtx Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu249 4 8440 50788 48689 2006-12-07T18:03:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu249''' </noinclude> s6ed4m9kt1pff5a0nbghbn3uz2738lh Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu250 4 8441 50789 48690 2006-12-07T18:03:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu250''' </noinclude> c9lobvbqfxbewhmjaodmk7bpr1n7lal Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu251 4 8442 50790 48692 2006-12-07T18:04:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì troppu si cala, u culu vi mostra. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu251''' </noinclude> drj0g4zmwdlrtxk3kt3pj3fn2wpew44 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu252 4 8443 50791 48693 2006-12-07T18:04:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi si chjina incù i ziteddi s'arrizza culimerdosa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu252''' </noinclude> ozztxi7xn7dt8zzmb39k4t0w2g8wc5p Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu253 4 8444 50792 48694 2006-12-07T18:04:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Fatti di notti, risi di ghjornu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu253''' </noinclude> f4qocecve8r7qiln9mmdf5d2birov9d Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu254 4 8445 50793 48695 2006-12-07T18:04:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì cerca trova. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu254''' </noinclude> e1jwbnkc7gx9whf7uvyyr04qycw37n1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu255 4 8446 50794 48697 2006-12-07T18:04:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Quandu u porcu hè techju si volta a trova. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu255''' </noinclude> j3ib6zbxuhfkj2zg7rg9wmuzpchttks Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu256 4 8447 50795 48698 2006-12-07T18:05:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì t'hà dui casi in una ci piovi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu256''' </noinclude> t9evxquyqbe5sbyzhqso2i41d25i3ug Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu257 4 8448 50796 48699 2006-12-07T18:05:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu257''' </noinclude> gg0n8fmeg3mgi0lnnxdj5nkh3drlwvo Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu258 4 8449 50797 48701 2006-12-07T18:05:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì disprezza vol' cumprà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu258''' </noinclude> jm2z1w3hog57u5a5fuy90sod2koqckx Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu259 4 8450 50798 48702 2006-12-07T18:05:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu259''' </noinclude> rba0kvvg043hzf0b95dsr9gfsxqpbcq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu260 4 8451 50799 48703 2006-12-07T18:05:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Piglia muglieri, chì affrinarè. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu260''' </noinclude> koxwqmpuzyisk90j3pmu416b99xz5ab Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu261 4 8452 50800 48705 2006-12-07T18:05:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Fà à parera è tèni ti à tè. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu261''' </noinclude> j6e087hmjaubrrbrl9pgu2mqq1bu3h8 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu262 4 8453 50801 48706 2006-12-07T18:06:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Sparti ricchezza è torra puvertà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu262''' </noinclude> iei3po7ztudwr0jx2o1sjsaou4vglnj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu263 4 8454 50802 48707 2006-12-07T18:06:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu263''' </noinclude> nlzi0x6m9mus408spvqi994ob22dqxp Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu264 4 8455 50803 48708 2006-12-07T18:06:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Di dà ciò ch'ùn s'hà, hè sempri carità. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu264''' </noinclude> 28vus0b3j3rozcp57tdwlbajk4756rg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu265 4 8456 50804 48710 2006-12-07T18:06:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Oghji eiu, dumani tù. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu265''' </noinclude> l5d48rnuvusfmnvcrpg7zss0amuwh7o Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu266 4 8457 50805 48711 2006-12-07T18:06:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu266''' </noinclude> 7wftxurssxp6oaup1gj5a7p4aggnyf2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu267 4 8458 50806 48713 2006-12-07T18:06:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu267''' </noinclude> jm3sx4igbqnjflg3jdphh9guqxcbsqs Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu268 4 8459 50807 48714 2006-12-07T18:07:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì muta, muga. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu268''' </noinclude> hheopfm5ifabvewfn0bfsktxnmlj5tf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu269 4 8460 50808 48715 2006-12-07T18:07:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu269''' </noinclude> nufqpkvlrwpe3ekqay5vvgz3p7yaojt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu270 4 8461 50809 48717 2006-12-07T18:07:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In ogni lettu, ci hè pulgi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu270''' </noinclude> 910p7uyu2gvd58gpernfobukrk72v6k Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu271 4 8462 50810 48718 2006-12-07T18:07:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À gattivu marinare tutti i venti li vanu in culu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu271''' </noinclude> nn25e729069jvvydluk4sk0ot46hp96 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu272 4 8463 50811 48719 2006-12-07T18:07:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu272''' </noinclude> ldgdppe1g2kncxfw54r26wgxeukfc73 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu273 4 8464 50812 48720 2006-12-07T18:07:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mortu u Cristu, spintu u lumu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu273''' </noinclude> gtfbk1k0wvnnqolmebqy7ipv8o8a5em Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu274 4 8465 50813 48721 2006-12-07T18:08:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Nè vennari nè luni Un cumincià a to funi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu274''' </noinclude> i0n3k8n20c1p1c4evafzplbzzmhxezi Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu275 4 8466 50814 48722 2006-12-07T18:08:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un si pò fà u passu più longu ch'è l'infurcatura. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu275''' </noinclude> 9s3ml83adilsexvskyo6ma6c6w2mz0b Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu276 4 8467 50815 48723 2006-12-07T18:08:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì ùn hè beddu di natura Ùn vali lavatura. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu276''' </noinclude> en0a1wro6ko3itbc53dmthmqvloa0zw Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu277 4 8468 50816 48725 2006-12-07T18:08:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Par un colpu ùn casca l'arburi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu277''' </noinclude> oc196prdkb2bty3gur4nnx1wtw9a6cf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu278 4 8469 50817 48726 2006-12-07T18:08:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì di ghjaddina nasci in terra ruspa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu278''' </noinclude> jcy3eku8jwim78zhokrf6uz0n8ci7c7 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu279 4 8470 50818 48727 2006-12-07T18:08:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu279''' </noinclude> rrf8zzqsojzvsawh5vwm2odkzd6sk6c Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu280 4 8471 50819 48728 2006-12-07T18:09:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu280''' </noinclude> m0uoiugabuxuivuz2o0fw29njwipdmt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu281 4 8472 50820 48730 2006-12-07T18:09:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu281''' </noinclude> j3tl9ev5vvbtqg03d0yeg1nt4uq2ydq Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu282 4 8473 50821 48731 2006-12-07T18:09:27Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U soli sorti par tutti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu282''' </noinclude> 1hxelgqhhuw7e077n0d3dhip22yjru3 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu283 4 8474 50822 48732 2006-12-07T18:09:37Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U Signori dà u fretu sicondu i panni. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu283''' </noinclude> o7iz3895o609a8dx4fkpkvll32yfsfj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu284 4 8475 50823 48733 2006-12-07T18:09:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu284''' </noinclude> i87r1oiji5oueh45l1l70rfj6m7wbrf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu285 4 8476 50824 48735 2006-12-07T18:09:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Donne, cavalli è noce volenu mane atroce. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu285''' </noinclude> 8s4pj89lnt1pxylzx2htxfrcod1qetw Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu286 4 8477 50825 48736 2006-12-07T18:10:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu286''' </noinclude> 5zhpzu7h7dv5emagomx92qj100y5uti Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu287 4 8478 50826 48737 2006-12-07T18:10:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U mondu hè fattu à scala. À chì codda è à chì fala. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu287''' </noinclude> 9av53amnjwt1rt966l4yqvoqapc6ck2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu288 4 8479 50827 48738 2006-12-07T18:10:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un ci hè sabatu senza soli comu donna senza amori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu288''' </noinclude> 6kw4xjkq6ucmah9s6l98qazxxlu0x10 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu289 4 8480 50828 48740 2006-12-07T18:10:38Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu289''' </noinclude> 7lhapez5le5p3ofrmroslvlom220u22 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu290 4 8481 50829 48741 2006-12-07T18:10:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu290''' </noinclude> k8z0wfgvftipyc6atahvcgs9i7wmad1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu291 4 8482 50830 48742 2006-12-07T18:10:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Sò e mamme chì facenu e figliole. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu291''' </noinclude> 45wqihz9nrfnk62qs7b6abgivsfp449 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu292 4 8483 50831 48744 2006-12-07T18:11:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Lega mi mane è pedi è lampa mi à mezu à i mei. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu292''' </noinclude> 24bjnc57g6pp9eotecldvq57ek17ii6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu293 4 8484 50832 48745 2006-12-07T18:11:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un sumeru ùn sarà mai un cavallu di corsa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu293''' </noinclude> nomobcfx3u8lz1mygk8jqj1ct2qrtrc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu294 4 8485 50833 48746 2006-12-07T18:11:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Più si campa è più si ni vedi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu294''' </noinclude> o7jgo8axkb8novjq9q7wuwwa9qbm76t Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu295 4 8486 50834 48747 2006-12-07T18:11:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'imbroglii sò in a sacchetta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu295''' </noinclude> 0d603ev0bkgutgx49ysw0xfnml12e3k Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu296 4 8487 50835 48749 2006-12-07T18:11:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu un si senti, hè mortu o per murire. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu296''' </noinclude> sw3qhxd3ma0xj55pqz1w0xtqlpwd1dk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu297 4 8488 50836 48750 2006-12-07T18:11:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu297''' </noinclude> 4h8eauszwbayf95y6oelfjtikjnvrxk Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu298 4 8489 50837 48751 2006-12-07T18:12:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U megliu oru hè quiddu chì piega. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu298''' </noinclude> kracscn63hj77qrcaiu6nmxoxwae28c Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu299 4 8490 50838 48752 2006-12-07T18:12:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu299''' </noinclude> fk7x1stfg55uq4efyo4axm96t9nnb0j Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu300 4 8491 50839 48754 2006-12-07T18:12:27Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki L'arti di Micalassu: mangnà, bia è andà à spassu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu300''' </noinclude> 0b9xxou0ys5utmzzoc94gfdncfstpzu Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu301 4 8492 50840 48755 2006-12-07T18:12:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu301''' </noinclude> m11h8ldrrz171vuq935krgq95j7ka0r Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu302 4 8493 239008 50841 2010-11-01T08:52:11Z 90.28.195.193 wikitext text/x-wiki Chì vò fà anguìdia à u so vicinu Si chjinghi prestu è s'arrizzi matina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu302''' </noinclude> bdlcl2w7d3h6j0oyt2pnnve57g7p1ec Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu303 4 8494 50842 48758 2006-12-07T18:12:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu303''' </noinclude> 42kwecem4bts5mbpn9cr8ipnb24ni4x Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu304 4 8495 50843 48759 2006-12-07T18:13:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Figlioli chjughi, pinseri chjughi. Figlioli maiori, pinseri maiori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu304''' </noinclude> etr7q1xvibpvanqwkpcnp2ot54qlao1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu305 4 8496 50844 48760 2006-12-07T18:13:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì ùn sà piantà, pianta di nuvembri. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu305''' </noinclude> bf1ijtyl4pwjmg4w817rjy2phrx17ee Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu306 4 8497 50845 48761 2006-12-07T18:13:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Pècura nera è pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu306''' </noinclude> 4j6ngnu83fvfj70mmy2vhjaqs66q0ag Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu307 4 8498 50846 48763 2006-12-07T18:13:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu307''' </noinclude> rnafn80eysn3ghuztyi9zdaj945cq50 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu308 4 8499 50847 48764 2006-12-07T18:13:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu308''' </noinclude> 0q8l62jv2972zrriahed8pe5p5n8jqj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu309 4 8500 50848 48766 2006-12-07T18:13:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì hà bisognu di u focu, u piglia in manu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu309''' </noinclude> mb3b9qsvqka6avs0s9zbeoyhivn160a Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu310 4 8501 50849 48767 2006-12-07T18:14:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu310''' </noinclude> qmzpoo3s9z3p9ta8bwg8jkm3po81a6x Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu311 4 8502 50850 48768 2006-12-07T18:14:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Si piglia prima un bugiardu ch'è un zoppu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu311''' </noinclude> 74b6ecs30pxbhzm6utij6iv5x2xdzd4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu312 4 8503 50851 48770 2006-12-07T18:14:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu312''' </noinclude> 27drxwehznvrm19ubwm9rp60atjyawr Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu313 4 8504 50852 48771 2006-12-07T18:14:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu313''' </noinclude> orj3tjsn11do1rnz6td2xwaoup394jl Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu314 4 8505 50853 48772 2006-12-07T18:14:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu314''' </noinclude> sa14khf3z3jrptx0y1xrsdm86u8z3lt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu315 4 8506 50854 48773 2006-12-07T18:14:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu315''' </noinclude> 335i8rkfsnlyl40bd9p5zaqy4spoewf Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu316 4 8507 50855 48774 2006-12-07T18:15:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu à u focu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu316''' </noinclude> ht7sh9z4cumbdlpgfd60tolsmgk4fn7 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu317 4 8508 50856 48776 2006-12-07T18:15:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki In li paesi soii e vacche vincenu i boi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu317''' </noinclude> ctghm5bpe2glutq7tmsv0ky0wdctf79 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu318 4 8509 50857 48777 2006-12-07T18:15:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Aiuta ti, Diu t'aiuta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu318''' </noinclude> szf6bwg0js2ksjl84dkj9ryrt3c0l3p Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu319 4 8510 50858 48778 2006-12-07T18:15:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì campa spirendu mori caghendu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu319''' </noinclude> q6henzcikyz5m83q01mcwvu54bm9igx Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu320 4 8511 50859 48779 2006-12-07T18:15:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu320''' </noinclude> sceuyy0k0l1v3djgltgfvc6bkl49609 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu321 4 8512 50860 48781 2006-12-07T18:15:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Pé fà sente à a ghjente a vostra verità Sperate pocu aiutu s'è vò fate pietà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu321''' </noinclude> 8yu4ow71kq2tfmq3nnz1vu82de3nrd0 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu322 4 8513 50861 48782 2006-12-07T18:16:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda ùn n'hà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu322''' </noinclude> jg7aase8ruezxn7nw14npfcbergd4aj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu323 4 8514 50862 48783 2006-12-07T18:16:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu323''' </noinclude> 3j4g4k2kexpc39129urewck9scf0o42 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu324 4 8515 50863 48785 2006-12-07T18:16:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu324''' </noinclude> t2puepe90d5w8v0mbrs43frqr2jn7uc Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu325 4 8516 50864 48786 2006-12-07T18:16:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U bè di luntanu si ferma par istrada. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu325''' </noinclude> 4xzdts3aaltyh511wgbzvdyrkd1qjq1 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu326 4 8517 50865 48788 2006-12-07T18:16:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Aqua d'aostu, oliu è mostu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu326''' </noinclude> 7tnmnqhp228wpv9u9gsjtp2xzrvqgj6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu327 4 8518 50866 48789 2006-12-07T18:16:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ronchi samirini ùn ni codda in celi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu327''' </noinclude> 92vt2nhldidgyvvrfpcggfiqw8womzg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu328 4 8519 50867 48790 2006-12-07T18:17:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu328''' </noinclude> tdylr81k8nx566hx8esigv9owbdoyha Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu329 4 8520 50868 48792 2006-12-07T18:17:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ùn si po dorme è fà a guardia. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu329''' </noinclude> s3q0o6gyc17l9ii09k2cy32qm32u1ng Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu330 4 8521 50869 48793 2006-12-07T18:17:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu330''' </noinclude> m4mgwf18vwba74jwqweji6yuk7htdz4 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu331 4 8522 50870 48794 2006-12-07T18:17:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Figlioli di gatti ùn nascenu senza unghje. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu331''' </noinclude> 96lzmxjxrayz31xtcuzrn4pyuhgjm4l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu332 4 8523 50871 48795 2006-12-07T18:17:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki À chì pesa a petra, piglia l'anguilla. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu332''' </noinclude> ca97ks4zk48qy8jm83tlpv6qljugcc6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu333 4 8524 50872 48796 2006-12-07T18:17:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ci vò à batta u farru quand'hè caldu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu333''' </noinclude> 1pcc3qnlbr9dzvyfwb20n9fwqr7o34h Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu334 4 8525 50873 48798 2006-12-07T18:18:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Vale più un sumere vivu ch'è un duttore mortu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu334''' </noinclude> nnorgii6tb6m7uxkpchtuwo8tttac3s Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu335 4 8526 50874 48799 2006-12-07T18:18:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A casa ind'eddu ùn ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu335''' </noinclude> mt897g9szwgewctzl7ubq4o8d7kl442 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu336 4 8527 50875 48800 2006-12-07T18:18:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu336''' </noinclude> casda3f2o3ackrlvfp84e6tggapfuni Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu337 4 8528 50876 48801 2006-12-07T18:18:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cavallu vechju ùn muta andatura, è s'ellu a muta pocu dura. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu337''' </noinclude> jxfhgpq500m1tpt25cawv2wo9x6unyd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu338 4 8529 50877 48803 2006-12-07T18:18:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu338''' </noinclude> ci73sfyk3bf0g2hloggwh73hqrbfa6t Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu339 4 8530 50878 48804 2006-12-07T18:18:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A più bedda risa hè quidda chì esci da a bocca di l'addulurati. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu339''' </noinclude> 5ppbtsem4ca5ngyhwx1bl3q1vk06das Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu340 4 8531 50879 48805 2006-12-07T18:19:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu340''' </noinclude> byb8luaaj7helyx9p8jbxt11lb4y5q9 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu341 4 8532 50880 48806 2006-12-07T18:19:17Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Un babbu è una mamma addevani deci figlioli. È deci figlioli ùn poni tena un babbu è una mamma. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu341''' </noinclude> p3akf0duybcebnfeci4e0kejgkmlq54 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu342 4 8533 50881 48808 2006-12-07T18:19:27Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu342''' </noinclude> ihy5pxamqzsrj1o64f53am6sxo4tkwh Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu343 4 8534 50882 48809 2006-12-07T18:19:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Marzu siccu par u bugnu è par u beccu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu343''' </noinclude> le3076nybp7a2hbq3z30k2u2o8rjc2z Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu344 4 8535 50883 48810 2006-12-07T18:19:46Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A vita hè una affaccata di balconu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu344''' </noinclude> gtm5hfsexs3cpdoxh6rni49rgkb0mvj Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu345 4 8536 50884 48811 2006-12-07T18:19:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Carti ghjòcani è ghjucadori si vanta. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu345''' </noinclude> 9mk13sgji6inxs4wubao8xe7kvr682m Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu346 4 8537 50885 48813 2006-12-07T18:20:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Paghani i chjughi par i maiori. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu346''' </noinclude> 0cszcu1iiaeg3gxizh5dxo66ir0hkb3 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu347 4 8538 50886 48814 2006-12-07T18:20:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Soldu di povaru omu è cuglia di ghjàcaru, ùn si ni poti mai piattà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu347''' </noinclude> i8rl3xp8rf45g0oo4scy5vuqq2gyidd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu348 4 8539 50887 48815 2006-12-07T18:20:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu348''' </noinclude> cwpvzhvg1nqaovjer8zgj3e8wj49ujt Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu349 4 8540 50888 48816 2006-12-07T18:20:36Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I nostri pruverbi sò santi è ghusti. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu349''' </noinclude> k7kle58suedtno100q2mfzurchyqki7 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu350 4 8541 50889 48818 2006-12-07T18:20:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu350''' </noinclude> 2lrczgugnplzh8nk7vlogpddegl35cd Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu351 4 8542 330370 50890 2013-12-18T11:52:11Z Jun Misugi 295 ùn wikitext text/x-wiki L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu351''' </noinclude> aaaijxxgb9d8tjo0j8r7905fekbi3ol Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu352 4 8543 50891 48820 2006-12-07T18:21:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Quandu si sente tunà in qualchì locu piove. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu352''' </noinclude> fxlmu3ivghosm6rc2wkeymz6tcv4n6j Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu353 4 8544 50892 48822 2006-12-07T18:21:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Omi, cani è cavalli, piglia li di razza. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu353''' </noinclude> ed6v8enz9b89zgh5zxi0xrg63erygfg Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu354 4 8545 50893 48823 2006-12-07T18:21:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Morghi chì morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu354''' </noinclude> sljnhc96v6vj770l2dgeuaf1982mv3e Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu355 4 8546 50894 48824 2006-12-07T18:21:35Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu355''' </noinclude> 7ed39i2y6iwtjy22u3jixgskxsp096c Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu356 4 8547 50895 48825 2006-12-07T18:21:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Pani è parnici: affari di casa ùn si ni dici. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu356''' </noinclude> shrjyju4er12tad0tbk4fquzs2dtpj5 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu357 4 8548 50896 48826 2006-12-07T18:21:56Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu357''' </noinclude> a1kkg41c325n64barbd0j7hre77nfq6 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu358 4 8549 50897 48828 2006-12-07T18:22:05Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Ci vò à spulà quandu ci hè ventu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu358''' </noinclude> govb16mc09h5j919kx5xmptiap5bsub Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu359 4 8550 50898 48829 2006-12-07T18:22:15Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Cucini di terzu hè a più bella parintia: ùn hanu nulla à sparte. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu359''' </noinclude> 35ktzwu172e217rui7turlz87sa28as Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu360 4 8551 50899 48830 2006-12-07T18:22:27Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu360''' </noinclude> c1222oq2d07uoq9hxs6nmzhxv4qu47a Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu361 4 8552 54897 50900 2006-12-28T11:38:36Z 86.209.121.7 wikitext text/x-wiki Miseria è puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carnà. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu361''' </noinclude> fit5nlnbhc0j6yu67mr8cao931z0j1q Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu362 4 8553 50901 48833 2006-12-07T18:22:45Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A quandu Pasqua, à quandu tasca. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu362''' </noinclude> 4pn3v081t6tuytln347w5utjfz4ruvn Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu363 4 8554 50902 48834 2006-12-07T18:22:55Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki A cocciula di trè Ùn andò nè mali nè bè. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu363''' </noinclude> aqj45n4mkw9n51ygdk897tq7bcu6yo2 Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu364 4 8555 50903 48835 2006-12-07T18:23:06Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Tanti paesi, tante usanze. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu364''' </noinclude> 7rga9eriz6v484bln7dhqrre0z21c8h Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu365 4 8556 50904 48837 2006-12-07T18:23:16Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki I solda ùn vènini micca cantendu. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu365''' </noinclude> cy5bkjbgsihnwehwulr2n8c2cumxqus Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu366 4 8557 50905 48838 2006-12-07T18:23:25Z Botu 31 Importu automaticu *** soprascrittu u testu *** wikitext text/x-wiki Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più. <noinclude> '''Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu366''' </noinclude> chpl5igv16wdy5jb7lgj7jpbsbuf214 Omertà 0 8560 353236 349908 2016-03-08T00:19:11Z Dk1919 Franking 3789 Chista frasi è una valgogna wikitext text/x-wiki '''Omertà''' (sicilianu ''omertà'':conduncesi in omu) ghjè a lege di silenziu. Suciata a l'onore, u principiu di sta lege ghjè ch'un ci vole parlà di l'affare toie à d'altri. A [[Maffia]] a ripigliatu sta lege cumu principiu di i maffiosi: a sapè ch'un maffiosu un parla micca di l'affare di a "famiglia" a e parsonne micca mischiata drentu quelle è ancu menu a un pulizieru. ==Da vede dinò== *[['Ndrangheta]] *[[Anonima Sequestra]] *[[Francescu Caviglioli]] *[[Maffia Albanesa]] *[[Stidda]] [[Categoria:Malavita]] nt9pnmtry4xfxclqiyitrnuugr6raje Stidda 0 8561 349913 334520 2015-07-07T17:23:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Stidda''' (stella in sicilianu) hè una organisazione nata in u rughjone d'[[Agrigente]] in [[Sicilia]]. Malgradu e sò radiche assai anziane, l'affacata di a '''Stidda''' hè recente è hè l'organisazione a menu cunnisciuta. E sò truppe sò stimate a 5000 omi ricuniscèvule da un tatuasgiu fattu di 5 punti trà di u punu è l'index. ==Da vede dinò== *[['Ndrangheta]] *[[Anonima Sequestra]] *[[Francescu Caviglioli]] *[[Maffia Albanesa]] *[[Omertà]] [[Categoria:Malavita]] s9r0sr1byf8d1qp1eof0yd9qu8h0m3d Wiki 0 8562 350509 335081 2015-07-09T09:01:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''wiki''' hè un [[sistema di gestione di contenutu]] di [[situ web]] liberamente modifichèvule da tutti i visitanti autorizati. ==Da vede dinò== *[[wikipedia]] *[[enciclupedia]] [[Categoria:Informatica]] oyc83vzaltnf79t8gl6fu1it8qbv5qm Lavighju Sformo 0 8563 348801 333002 2015-07-06T09:43:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Lavighju Sformo''' era un [[chimica|alchimista]] di [[XV seculu]] chi fù brusgiatu in piazza di u Mistrale in [[Marseglia]]. Hà scrittu parechji manuscritti pà sguarisce e maladie. Nanzu d'esse arrestatu, averebbe piattatu i sò scritti; si dice dinù chì Lavighju Sformo un appie mai esistatu... [[Categoria:Chimica]] ct14a6m2jr9spy7lq25484n3p8jmg48 'Ndrangheta 0 8566 356949 356947 2017-05-01T06:20:43Z MArilena 3198 /* I gradi */ wikitext text/x-wiki A ''''Ndrangheta''' hè un'organisazione criminale nata in u [[XIXe seculu]] in [[Calabria]]. Hè cunstituata di 155 "famiglie" ò ''''ndrine''' è di 5000 ò 6000 suldati. A so struttura hè sopratuttu fundata cù i legami di [[sangue]]. L'"allianze" trà e "famiglie" si facenu sopratuttu cù u [[matrimoniu]]. I legami chì adunniscenu e famiglie sò assai forti, ciò chi face chì ùn ci sibbii micca traditore. == I gradi == * '''Vangelista''': u gradu u più altu di a "famiglia", hà ghjuratu fideltà nant'à u [[vangelu]]. * '''Santista''': membru chì a riciutu a "santa", ricunnusciutu da i sò merti. * '''Camorrista''': capimachja lucale di qualchi ''picciotti d'onore'' ind'un [[paese]] o un carrughju. * '''Picciotto d'onore''': primu "veru" gradu di l'organisazione. ==Da vede dinò== *[[Anonima Sequestra]] *[[Francescu Caviglioli]] *[[Maffia Albanesa]] *[[Omertà]] *[[Stidda]] [[Category:Malavita]] aqi3a56kyibc4mei2x8ba0ywewuwr65 Anonima Sequestra 0 8568 352426 351247 2015-12-28T21:30:00Z Dk1919 Franking 3789 Chista è un'invinzioni wikitext text/x-wiki L''''Anonima Sequestra''' hè u nome generale designendu i risponsèvuli di parechji fatti delittuosi in [[Sardinia]] à partesi di l'anni 60 sin'à pochi anni fà. Di règula, un hè micca un organisazione maffiosa propia mà un gruppu di parsonne specializate in u rapimentu (in [[lingua taliana|talianu]] : sequestro), mà suvettavanu quantunque u [[Còdice Barbaricino]]. == Descrizzione == 'Ssù tippu d'organisazione hè statu assai attivu in [[Sardigna|Sardinia]] in l'anni 80, eranu chjamate "Anonima Sarda". Ss'organisazione eranu sperte in u rapimentu è a dumanda di riscattu. [[Orgosolo]] hè u [[paese]] di parechje membri di ss'organisazione. Salvatore Contini, chì a participatu a u rapimentu è à a l'esecuzzione di Guidu Orsoni, era un membre d'una anonima sequestra. == Anonima Sarda == Un ci hè mai statu un organisazione vera è propia a una maffia, cume a [[Camorra]] [[Napoli|napuletana]] ò a [[Cosa Nostra]] [[Sicilia|siciliana]]. Anu un'organisazione prestabilita, messa in piazza a l'occasione, un si pò micca fà lei trà di elle, un ci hè dunque nisunnu rittu ò testimunianze pà entre. Sò bande isulate chì si formanu di volta in volta in sfarenti paesi ò rughjoni, chì s'organiseghjanu pà i listessi misfatti, qualchivolte di a listessa manera ciò chì cumplicheghja l'affare dighjà cumplicata. Un hà micca cuntatti cù l'altre organisazione cume a [[Cosa Nostra]] è a [[Stidda]] [[Sicilia|siciliane]], a [[Camorra]] [[Napoli|napuletana]] ò a [['Ndrangheta]] di [[Calabria|Calàbria]]. Opereghjanu in l'[[Italia]] sana, è ancu puru fora di e fruntiere, cume pà u rapimentu di [[Guidu Orsoni]] in [[Corsica]]. ==Da vede dinò== *[['Ndrangheta]] *[[Francescu Caviglioli]] *[[Maffia Albanesa]] *[[Omertà]] *[[Stidda]] [[Categoria:Malavita]] f7lvy30llk91zrqrz321p4yamclel89 Lionu di Roccapina 0 8569 353681 353680 2016-03-30T19:15:28Z 109.208.19.107 wikitext text/x-wiki [[Image:Corse_Lion_de_Roccapina.jpg|thumb|U Lionu di Roccapina]] U '''Lionu di Roccapina''' (o [[Lione di Roccapina]]) hè un munimentu naturali di [[Corsica]]. Hè situatu in u situ di [[Roccapina]], annantu à a cumuna di [[Sartè]]. U lionu di Roccapina hè custituitu da parechji chjappona chì t'ani a forma di un [[lionu]]. Accantu à u Lionu, ci si trova a [[torra di Roccapina]]. [[Image:Cala_di_Roccapina_plage.jpg|thumb|U situ di u Lionu: a Cala di Roccapina]] ==Lighjenda== Ci hè una lighjenda assuciata à u situ di u Lionu di Roccapina. Sicondu 'ssa lighjenda, ci era un signori rinumatu par a so grandi bravezza chì campava quì. Par via di u so curaghju, i so numichi barbareschi l'aiani cugnumatu: "u Lionu di Roccapina". Ma accaditi chì un ghjornu ch'eddu era mossu à caccia, scuntrò una donna di una grandi biddezza è ni fubbi subitu amurosu persu. Ma era impussibuli par u signori di spusà la. Tandu, eddu, à l'addisperu, ni chjamò à a morti è subitu subitu, fù pitrificatu sopra à locu è ebbi a sumiglianza di un lionu. == Citazioni == [[File:Le rocher de de Roccapina.JPG|thumb|A torra è u Lionu di Roccapina]] Accadi chì u lionu di Roccapina fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par indittu, in 'ssu strattu di a canzona tradiziunali ''[[U lionu di Roccapina]]'': :''U lionu di Roccapina'' :''Hà dittu à l'[[Omu di Cagna]]'' :''S'è tù vardi la muntagna'' :''Ié ti vardu la marina.'' == Liami == * [http://www.gustidicorsica.com/co/5/territoire/sud-corse.html U Lionu di Roccapina, Gusti di Corsica] * [http://perso.orange.fr/bludimare/rocapina.htm Roccapina U lionu, Bludimare] == Da veda dinò == * a [[Torra di Roccapina]] * l'[[Omu di Cagna]] {{Munimenti naturali di Corsica}} [[Categoria:Munimentu naturale di Corsica]] ba4ypln0yn8n0q7f7pjti265ysdyxb4 Lione di Roccapina 0 8570 50946 2006-12-08T12:20:55Z Img 21 Redirecting to [[Lionu di Roccapina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lionu di Roccapina]] jrtn6i7qfc5olwccncu7xmet0c476qp Template:Munimenti naturali di Corsica 10 8571 210937 210457 2010-04-17T09:56:14Z 90.9.230.227 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I munimenti naturali di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Arcu di l'Ursini]] - [[Arcu di u Scandulaghju]] - [[Lionu di Roccapina]] - [[Omu di Cagna]] - [[Tafonu di u Cumpuleddu]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> lggpkncbmgvudgx5u7jnffjlj944cfc Ponti di Spin'à Cavaddu 0 8572 342009 342008 2015-04-01T18:41:59Z 109.208.254.94 wikitext text/x-wiki [[Image:Ponti di Spin'à Cavaddu.JPG|right|300px|thumb|U Ponti di Spin'à Cavaddu]] U '''Ponti di Spin'à Cavaddu''' (o [[Ponte di Spin'à Cavallu]]) hè un [[ponti]] di [[Corsica]], annantu à u [[Rizzanesu]]. Hè situatu in [[Alta Rocca]], trà [[Prupià]] è [[Sartè]]. Hè longu 64 metri, è largu 2,60 metri. Hè unu di i più ponti cunnisciuti di [[Corsica]]. U ponti hè à spissu cunsidaratu com'è un ponti ghjinuvesi, ma difatti hè statu custruitu da i pisani duranti u [[seculu XIII]]. U ponti hè classatu com'è munimentu storicu dapoi [[1976]]. U nomu faci rifarenza à a forma arcata di u ponti, chì s'assumidda à quidda di un spinu di [[cavaddu]]. U ponti hè eccezziunali par via di a so arcata, chì s'inalza à 8 metri supra à u liveddu di l'acqua di u [[Rizzanesi]]. U ponti hè statu rimissu in istatu duranti u XVIIIesimu è u XIXesimu seculu. U ponti hà resistutu à a [[fiumara]] di [[1993]] di u [[Rizzanesu]] è di u [[Fiumiciculu]]. ==Storia== U ponti hè statu custruitu à u seculu XIII. Ùn hè micca un ponti ghjenuvesi<ref>I ponti ghjenuvesi sò stati edificati in Corsica trà u seculu XIV è u seculu XVI.</ref> chì difatti hè [[Pisa|pisanu]]. U ponti saria statu edificatu da l'architettu [[Masciu Maternatu]], urighjinariu di u cuntinenti talianu, chì stava in [[Surbuddà]] è avaria custruitu dinò u Campanili di Carbini. == Itinerariu == Da [[Prupià]], si pidda u stradonu naziunali N196 in dirizzioni di [[Sartè]]. Dopu si pidda à manca u stradonu dipartimentali D268, in dirizzioni di [[Santa Lucia di Tallà]]. U ponti si trova à trè kilomitri da a cansa. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Ponti di Spin'à Cavaddu1.JPG| Image:Rizzanesu.jpg|U Rizzanesu è u ponti di Spin'à cavaddu Image:Ponti di Spin'à Cavaddu7.JPG Image:Ponti di Spin'à Cavaddu8.JPG Image:Ponti di Spin'à Cavaddu9.JPG </gallery> ==Noti== <references/> == Rifarenzi == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003). Munimenti di Corsica Edisud. Aix-en-Provence (in francesu). == Liami == * [http://www.languedoc-roussillon.ecologie.gouv.fr/meteocdrom/Evenements_memorables/doc/19931031_corse.htm U ponti di Spin'à Cavaddu duranti a fiumara di u 31 uttrovi 1993] == Da veda dinò == * [[Sartè]] * u [[Rizzanesi]] [[Category:Ponte di Corsica]] 52baphvqsaa589xkt0qvsli1bz4tfhk Ponte di Spin'à Cavallu 0 8573 51043 2006-12-08T17:27:43Z 83.201.1.120 Redirecting to [[Ponti di Spin'à Cavaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ponti di Spin'à Cavaddu]] 185c3e74smtbborf5dm4p7gudaq7x88 Template:Ponti di Corsica 10 8574 51057 51056 2006-12-08T19:26:11Z 83.201.1.120 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I ponti di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Ponti d'Altiani]] - [[Ponti di a Trinità]] - [[Ponti di Spin'à Cavaddu]] - [[Ponti di Zippituli]] - [[Ponti Novu]] - [[Ponti Vechju]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> 9843wdimhmhrilcojpc5ybz72zufb6f Sciolze 0 8576 364405 336599 2019-10-03T11:23:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Sciolze''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br> [[Image:Sciolze-Stemma.png|100px|right|none|Sciolze.]]<br> |- | cumuna | Sciolze |- | statu | Italia |- | pruvincia | Torinu |- | nome officiale | Sciolze |- | codice pustale | 10090 |- | lungitudine | 7° 53′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 6′ 0′′ N |- | altitudine | 436 metri |- | superficia | 11 km² |- | pupulazione | 1.466 |- | dinsità | 133,27 ab./km² |- | nome abitanti | sciolzesi |- |} '''Sciolze''' hè una [[cumuna]] di a [[pruvincia di Torinu]] è di a rigioni [[Piemonti]]. Teni 1.466 abitanti. == Liami == *[http://www.comune.sciolze.to.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Piemonte]] ppallkl192lon6wgofapqqlt5r0pk5o Urnasu 0 8577 362965 362964 2019-07-12T14:39:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Sarra di Fiumorbu]] a [[Urnasu]] tramite redirect wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Urnasu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica Suprana | circundariu=Corti | cantone=I Prunelli di Fiumorbu | insee=2B277 | cp=20240 | merre= | latitudine=41° 59' 10" | lungitudine=9° 20' 12" | alt med=456 | alt min=0 | alt max=1560 | sup ett=4320 | sup km²=43,2 | pupulazione=256 | annu=1999 | densità=5 }} '''Urnasu''' (o ''a Sarra di Fiumorbu'') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. I so abitanti sò chjamati Urnasinchi. [[Image:Serra-mairie-90.JPG|thumb|350 px|none|A casa cumuna d'Urnasu.]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == == Da veda dinò == * [[Cuvasina]] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica]] [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] 34yn90jqkrdxthlpaui8avpadlfqvxv Caghjini 0 8578 51157 51156 2006-12-10T09:37:00Z 81.251.102.5 wikitext text/x-wiki A '''Caghjini''' (o [[Caghjine]]) hè un stuvigliu. Hè larga in fondu è strettu in cima. == Citazioni == Accadi chì a '''caghjini''' fussi mintuvata in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu: * in a buccata: ''piova à caghjini'' chì significheghja: piova mori, piova à bidunati. == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/liatafiumurbaccia2.html Liata fiumurbaccia di 500 buccati corsi, Carulu Santoni, [[Adecec]], 1986] {{c}} 0ubjouz3vvnl0qagp4001vgwxxs13pt Template:Pruvincia di Perugia 10 8579 335290 328287 2014-03-23T18:01:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| width=100% id="toc" style="clear:both; margin-top:.5em" ! bgcolor=#ccccff colspan="2" style="text-align:center;"|E cumune di a [[pruvincia di Perugia]] <br /> |- | width="8%" valign="center" align="center" | | width="92%" valign="center" align="center" style="font-size:90%" | [[Assisi]] - [[Bastia Umbra]] - [[Bettona]] - [[Bevagna]] - [[Campello sul Clitunno]] - [[Cannara]] - [[Cascia]] - [[Castel Ritaldi]] - [[Castiglione del Lago]] - [[Cerreto di Spoleto]] - [[Citerna]] - [[Città della Pieve]] - [[Città di Castello]] - [[Collazzone]] - [[Corciano]] - [[Costacciaro]] - [[Deruta]] - [[Foligno]] - [[Fossato di Vico]] - [[Fratta Todina]] - [[Giano dell'Umbria]] - [[Gualdo Cattaneo]] - [[Gualdo Tadino]] - [[Gubbio]] - [[Lisciano Niccone]] - [[Magione]] - [[Marsciano]] - [[Massa Martana]] - [[Monte Castello di Vibio]] - [[Monte Santa Maria Tiberina]] - [[Montefalco]] - [[Monteleone di Spoleto]] - [[Montone]] - [[Nocera Umbra]] - [[Norcia]] - [[Paciano]] - [[Panicale]] - [[Passignano sul Trasimeno]] - [[Perugia]] - [[Piegaro]] - [[Pietralunga]] - [[Poggiodomo]] - [[Preci]] - [[San Giustino]] - [[Sant'Anatolia di Narco]] - [[Scheggia è Pascelupo]] - [[Scheggino]] - [[Sellano]] - [[Sigillo]] - [[Spello]] - [[Spoleto]] - [[Todi]] - [[Torgiano]] - [[Trevi]] - [[Tuoro sul Trasimeno]] - [[Umbertide]] - [[Valfabbrica]] - [[Vallo di Nera]] - [[Valtopina]] |} <noinclude> [[Categoria:Mudellu pruvincia taliana|Perugia]] </noinclude> lb1jlu5l8luxr2a2mdxgwi5z3xmnvs6 Template:Pruvincia di Terni 10 8580 335293 329853 2014-03-23T18:01:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| width=100% id="toc" style="clear:both; margin-top:.5em" ! bgcolor=#ccccff colspan="2" style="text-align:center;"|E cumune di a [[pruvincia di Terni]] <br /> |- | width="8%" valign="center" align="center" | [[Image:Provincia di Terni-Stemma.svg|35px]] | width="92%" valign="center" align="center" style="font-size:90%" | [[Acquasparta]] - [[Allerona]] - [[Alviano]] - [[Amelia]] - [[Arrone]] - [[Attigliano]] - [[Avigliano Umbro]] - [[Baschi]] - [[Calvi dell'Umbria]] - [[Castel Giorgio]] - [[Castel Viscardo]] - [[Fabro]] - [[Ferentillo]] - [[Ficulle]] - [[Giove]] - [[Guardea]] - [[Lugnano in Teverina]] - [[Montecastrilli]] - [[Montecchio]] - [[Montefranco]] - [[Montegabbione]] - [[Monteleone d'Orvieto]] - [[Narni]] - [[Orvieto]] - [[Otricoli]] - [[Parrano]] - [[Penna in Teverina]] - [[Polino]] - [[Porano]] - [[San Gemini]] - [[San Venanzo]] - [[Stroncone]] - [[Terni]] |} <noinclude> [[Categoria:Mudellu pruvincia taliana|Terni]] </noinclude> rnatq1mu16aqenr1blo54o0vr5u88fd Spoleto 0 8581 334465 324616 2014-03-23T15:00:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Spoleto''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="white" | [[Image:Spoleto-Stemma.png|100px|right|none|Spoleto.]]<br> |- | cumuna | Spoleto |- |statu | Italia |- | pruvincia | Perugia |- | nome officiale | Spoleto |- | codice postale | 06049 |- | lungitudine | 12° 44′ 0′′ E |- | latitudine | 42° 44′ 0′′ N |- | altitudine | 396 metri |- | superficia | 349 km² |- | populazione | 38.563 |- | dinsità | 109 ab./km² |- | nome abitanti | spoletini |- |} '''Spoleto''' hè una cità di l'[[Umbria]] è di a [[pruvincia di Perugia]]. Teni 38.563 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.spoleto.pg.it/ U situ ufficiali] {{Pruvincia di Perugia}} [[Categoria:Cumuna d'Umbria]] b89g57oatgc71n5989gri6efnr0wjr5 Lisbona 0 8582 343433 333140 2015-05-08T20:08:20Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|es}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Lisbona''' hè a capitale di u [[Portugallu]]. Teni 564.477 abitanti. [[Categoria:Europa]] 18u1zzekijjw22fetobslozhjmvy4rn Maffia Albanesa 0 8583 349912 348978 2015-07-07T17:23:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''maffia albanesa''' hè un organisazione criminale. Hè cunsiderata cummu a più viulenta da i [[criminologhi]] [[mondu|internaziunali]]. A maffia [[Albania|albanesa]] genera parechji milliardi di [[dollaru|dòllari]] pà annu. Issa [[maffia]] cunstituata massimamente di ghjovani è si funda nantu a [[leghje|lege]] di u [[Kanun]] di u [[XVe seculu]]. Opara in u [[mondu]] sanu. ==Da vede dinò== *[['Ndrangheta]] *[[Anonima Sequestra]] *[[Francescu Caviglioli]] *[[Omertà]] *[[Stidda]] [[Categoria:Malavita]] 4x926uqdcfpefmc663feiu08vlnk7zm Ceará 0 8584 361546 357716 2019-01-19T01:51:11Z Alisson Edgel 14756 Municipal data wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Ceará'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira do Ceará.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasão do Ceará.svg|100px]] |- |} |- | Capilocu<br /><small>abitanti (yaro)</small> | [[Fortaleza]]<br /><small> 2.416.920 ([[2006]])</small> |- | Altre cità importanti | [[Caucaia]], [[Juazeiro do Norte]] |- | align=center colspan=2 | [[File:Brazil_State_Ceara.svg|290px]] |- | Governatore | Camilo Sobreira de Santana |- | [[Superficie]] | 146.348,3 Km<small><sup>2</small></sup> |- | Abitanti | 8.097.276 <small>([[2005]])</small> |- | [[Dinsità]] | 54,40/km<small><sup>2</sup></small> |- | Situ ufficiali | http://www.ceara.gov.br |} '''Ceará''' hè unu statu di u [[Brasile]], teni come capilocu [[Fortaleza]] è una superficie di 146.348,3 Km<small><sup>2</small></sup>. Teni 8.097.276 abitanti. [[File:Jericoacoara.jpg|thumb|left|300px|none|[[Jericoacoara]], litorale di u Ceará.]] [Canoa Quebrada, Ceará http://www.canoa-quebrada.it] [[Categoria:Stati di u Brasile]] hf5tzyb72a6s2mnnfl81pgdjybvqksq Londra 0 8585 350290 350275 2015-07-07T23:06:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Londra''' hè a capitale di u [[Regnu Unitu]]. Teni 7,5 milione di abitanti. [[File:050114 2495 london city.jpg|thumb|left|300px|none|Londra.]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[The Rolling Stones]] *[[The Who]] *[[The Police]] *[[Tommasu Moru]] [[Categoria:Regnu Unitu]] 5mk6xxbouvthrzdwet2oevnnk157jew Mosca (città) 0 8587 51239 51236 2006-12-11T16:52:28Z Santista1982 151 Redirecting to [[Moscù]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Moscù]] eiroxqkzgkw5ucwo81rcqsocicday20 Vienna 0 8588 361925 359541 2019-04-08T13:10:32Z Gerd Eichmann 13835 Gallery added wikitext text/x-wiki '''Vienna''' hè a capitale di l'[[Austria]]. Teni 1.631.082 abitanti. <br><gallery> Stadtteile von Wien entlang der Donau (gesehen von Nordwesten).jpg|View to Vienna Wien-Oberes Belvedere-102-2009-gje.jpg|Upper Belvedere Wien-Burgtheater-102-2007-gje.jpg|Burgtheater Wien-Staatsoper-110-2007-gje.jpg|Vienna State Opera Wien-Rathaus-116-2008-gje.jpg|Vienna City Hall Wien-Parlament-116-Mitte-2008-gje.jpg|Austrian Parliament Wien-Hofburg-112-Amalienburg-Franz I-2008-gje.jpg|Hofburg Wien-Schoenbrunn-118-2013-gje.jpg|Palace of Schönbrunn Wien-Stephansdom-112-2007-gje.jpg|St. Stephen's Cathedral </gallery> * [http://www.wienbilder.at/ Vienna] [[Categoria:Austria]] oytsii75u04qzwpzq6wsp5c1q66xuhz Template:! 10 8590 324622 320557 2013-03-08T21:57:50Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 257 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5400303]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki <includeonly>|</includeonly><noinclude> [[kg:Template:!-]] </noinclude> 1x2otl4liikf3eydra9ki1yp5p8jre4 Buenos Aires 0 8592 359062 343436 2018-04-19T16:41:00Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (es) wikitext text/x-wiki [[File:Buenos Aires Décembre 2007 - Avenida 5 de Mayo.jpg|thumb|Buenos Aires.]] '''Buenos Aires''' hè a capitale di l'[[Argentina]]. Teni 2.890.151 abitanti (2010). [[File:Puerto Madero Panorama.jpg|400px|center|thumb|]] * [http://www.buenos-aires.h80.org Buenos Aires] {{Commons|Buenos Aires}} [[Categoria:America di u Sudu]] lkrnr8l57pb8h2jg00lq6ascfwev0hn Caracas 0 8593 331895 329567 2014-03-23T14:08:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Caracas''' hè a capitale di u [[Venezuela]]. Teni 3.900.000 abitanti. [[File:PlazaFrancia2004-9.jpg|thumb|left|300px|none|Caracas.]] [[Categoria:America di u Sudu]] 86dvhggffs866sd3hiri5rtjgl6iget California 0 8595 359450 359449 2018-06-04T05:38:34Z 2600:8800:3981:78A0:840F:E991:5B03:C79C wikitext text/x-wiki [[File:Map of USA CA.svg|thumb]] A '''California''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni 39.144.818 abitanti (2015) sendu u statu u più populatu di i Stati Uniti. A capitale hè [[Sacramento (California)|Sacramento]]. ==Da vede dinò== * [[Marin County]] * [[Linkin Park]] * [[Tiburon]] * [[Paradise Cay]] [[Categoria:Stati di i SUA|California]] c9zuqzgig8pk51pxcnrdc57onjkb9v5 Nevada 0 8596 361655 361650 2019-02-09T07:59:51Z 2600:8800:3980:2550:701D:6087:29D4:A664 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA NV.svg|thumb]] U '''Nevada''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni 1.998.257 abitanti. ==Da vede dinò== * [[Las Vegas]] * [[Carson City]] [[Categoria:Stati di i SUA]] 6cv965ifc7ecsuw8yq7hhg6s21lvjoz Alaska 0 8597 331344 326480 2014-03-23T13:57:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''Alaska''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni 626.932 abitanti. A capitala hé [[Juneau]] [[File:Map of USA AK.svg|thumb|left|300px|none|Alaska.]] [[Categoria:Stati di i SUA]] pvkvxb9be9cnw0seg6e87z1a20lq9hp Arizona 0 8598 351309 349974 2015-07-16T14:57:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Arizona''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni 5.130.632 abitanti. [[File:Map of USA AZ.svg|thumb|left|300px|none|Arizona.]] [[File:Tree, Canyon de Chelly, Apache County AZ.jpg|thumb|right|300px]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Phoenix (Arizona)]] [[Categoria:Stati di i SUA]] ig5j0mddcao7e1sppmyaypouql5uc2r Alabama 0 8599 331342 324629 2014-03-23T13:57:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''Alabama''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni 4.447.100 abitanti. A capitale hè [[Montgomery (Alabama)|Montgomery]]. [[File:Map of USA AL.svg|thumb|left|300px|none|Alabama]] [[Categoria:Stati di i SUA|Alabama]] jrd2xmfdj1473361yb60tv363qudn7o Arkansas 0 8600 354829 331554 2016-08-24T03:16:59Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Arkansas''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni 2.978.204 abitanti (2015). A capitale hè [[Little Rock]]. [[File:Map of USA AR.svg|thumb|left|300px|none|Arkansas.]] [[Categoria:Stati di i SUA]] 4ec0uoydwkgzxg9y8n3ymgdeavkod27 Nebraska 0 8601 333580 324631 2014-03-23T14:42:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Nebraska''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Tene 1.711.263 abitanti. A capitale hè [[Lincoln (Nebraska)|Lincoln]]. [[File:Map of USA NE.svg|thumb|left|300px|none|Nebraska.]] [[Categoria:Stati di i SUA]] pj69v8khx5uy5uq8me9c176utfa023h Bugara 0 8602 218461 51394 2010-05-26T01:16:18Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki A Bugara hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. A bugara servi par piscà i [[buga|bughi]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] j79frbttwwq823zbx6a31te3irn1m96 Tunnara 0 8603 324632 253212 2013-03-08T21:59:46Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 8 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q957125]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[File:La pesca del tonno, acquaforte di Jean-Pierre Houël.jpg|thumb|250px|]] A Tunnara hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. A tunnara servi par piscà u [[tonnu]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] n94z1v5sp5y5cm4mwozn5dfcbbwdf6y Draga 0 8604 218452 51392 2010-05-26T01:14:17Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki A Draga hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. A tunnara servi par piscà picculi pesci. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] ga1thmqa3vw6xw6les4nkcxp9cd2chm Ganganu 0 8605 218459 51391 2010-05-26T01:15:58Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki U Ganganu hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. A tunnara servi par piscà i [[zinu|zini]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] 951nkgg5ug43u05ge70r6n583p3n590 Sciabica 0 8606 218458 214269 2010-05-26T01:15:47Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki A Sciabica hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]] è [[Italia]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] 303v9k4po0tm65fv2eqpz3dd5vkr68k Sciabicottu 0 8607 218456 51389 2010-05-26T01:15:21Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki U Sciabicottu hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) == Liami == * [http://corsicanostra.free.fr/travauxdelamer.htm Travagli di u mare] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/canniccioni.html Leone Carulu Canniccioni, [[Adecec]]] {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] 9xbtrftjmxi519tppb8lc2a6ex82dye Paratura 0 8608 219839 218455 2010-06-12T05:10:35Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki A paratura hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] nzqqgmxsckijvyqxuojxmetpa27cs1c Tremaglini 0 8609 218454 51386 2010-05-26T01:14:59Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki I Tremaglini sò un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]] è in u [[Mediterraniu|Meditterraniu]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] jxcxj1pz8z449j0e30mavr0nxzq758c Tremaglioni 0 8610 218453 51387 2010-05-26T01:14:38Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki I Tremaglioni sò un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) {{c}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] 6vyxulcnz8zxfqyqsmt2902mt6pe61y Template:Reta di Corsica 10 8611 51385 51378 2006-12-14T17:49:47Z 86.209.121.135 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''Reta di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Tremaglioni]] - [[Tremaglini]] - [[Paratura]] - [[Sciabicottu]] - [[Sciabicutellu]] - [[Sciabica]] - [[Ganganu]] - [[Draga]] - [[Tunnara]] - [[Bugara]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> egcrgxyrwisdx0ldxup7ysif5bslpt9 Sciabicutellu 0 8612 218457 51421 2010-05-26T01:15:34Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki U Sciabicutellu (o [[sciabicuteddu]]) hè un tipu di [[reta]] chì hè usata in [[Corsica]]. == Referenze == * Pesci di Corsica è di u Meditterraniu - Parcu Naturali di Corsica, Arpege, 1980 (in francesu) == Ligami == * [http://corsicanostra.free.fr/travauxdelamer.htm Travagli di u mare] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/canniccioni.html Leone Carulu Canniccioni, [[Adecec]]] {{c-supranu}} {{Reta di Corsica}} [[category:Reta]] edid48v86087trx7pvdjjum1exty6k8 Sciabicuteddu 0 8613 51384 2006-12-14T17:49:23Z 86.209.121.135 Redirecting to [[Sciabicutellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciabicutellu]] o2oggxwp3chajly9x6dt2tipn5hr2nc Paesi Bassi 0 8614 359509 350495 2018-06-07T10:36:53Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Regnu di i Paesi Bassi |nomeUfficiale = Koninkrijk der Nederlanden |linkBandiera = Flag of the Netherlands.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Royal Coat of Arms of the Netherlands.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Netherlands.svg |motto = Je maintiendrai |mottoTraduzione = Eiu mantenaraghju |lingua = [[lingua olandese]] (o nederlandese, o neerlandese), [[lingua frisona|frisone]] |capitale = [[Amsterdam]]<sup>1</sup> |capitaleAbitanti = 812.082 |capitaleAbitantiAnno = 2014 |governo = [[Monarchia parlamentare]] |presidente = [[Willem-Alexander]] |primoMinistro = [[Mark Rutte]] |elenco capi di stato = [[Elencu di monarchi olandesi|Re]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di i Paesi Bassi|Prima Ministru]] |indipendenza = Da a [[Spagna]]<br />[[26 lugliu]] [[1581]] (dichjarata)<br />[[30 ghjinnaghju]] [[1648]] (ricunnisciuta) |ingressoONU = [[10 dicembre]] [[1945]] <sup>2</sup> |ingressoUE = [[25 marzu]] [[1957]]. Membru fondatore |superficieTotale = 41.526 |superficieOrdine = 131 |superficieAcqua = 18,41 |popolazioneTotale = 16.805.037 |popolazioneAnno = 2014 |popolazioneOrdine = 59 |popolazioneDensita = 496 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 503.394 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 23 |PILprocapite= 30.862 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 15 |HDI= 0,947 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 10 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .nl |telefono = +31 |targa = NL |inno = [[Het Wilhelmus]] |festa = [[30 aprile]] |note = <sup>1</sup>[[L'Aia]] è a sede di u guvernu </br><sup>2</sup> Hè unu di i 51 Stati membri chì hanu datu vita all'[[ONU]] in u [[1945]]. }} [[File:Satellite image of the Netherlands in May 2000.jpg|thumb|left|200px|Carta di i Paesi Bassi vista di u Spaziu]] I '''Paesi Bassi''' sò un' paesu di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in [[Europa]] occidentale. Hè membra di l'[[Unione Europea]], di a zona [[euro]] e di u spaziu Schengen. Da u puntu di vista militare, hè membra di l'[[OTAN]]. A lingua uffiziale di stu paesu hè l'[[olandese]]. A più grande cità è a capitale hè Amsterdam, ma a sede di u guvernu, cu u Parlamentu chjamadu Stati Generali, sta in Den Haag, chi hè a capitale pulitica di u paese. In lu 1992 unu di trattati maiò di l'[[Unione Europea]] hè statu signatu in [[Maastricht]]. Da 1806 a 1815, u rè di i Paesi Bassi fù Luigi Bonaparte, un fratellu di [[Napoleone]]. ==Da vede dinò== *[[Vincent van Gogh]] *[[Jan Vermeer]] *[[Erasmu da Rotterdam]] {{Unione europea}} [[Categoria:Paesi Bassi]] [[Categoria:Unioni Auropea]] 85fkkkr48xqkqs30z0z6w8lcvtqe5lq Falcu columbaghju 0 8615 343438 341589 2015-05-08T20:08:31Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (3) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Falco peregrinus}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Falco peregrinus - 01.jpg|250px|]] | caption = ''U falcu columbaghju}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Accipitriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Falconidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Falco]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''F. peregrinus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Falco peregrinus| author = [[Tunstall]] | date= [[1771]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Falco_peregrinus.jpg|250px]] | caption = ''Falco peregrinus}} {{Taxobox_end}} U '''Falcu columbaghju''' (''[[Falco peregrinus]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Falconidae]]. Hè presente è diffusu in guasi tuttu u mondu: ([[Europa]], [[Asia]], [[Africa]], [[Nord'America]] è [[Sud'America]], [[Australia]], [[Tasmania]] è [[Oceania]]). == In Corsica == U falcu culombaghju hè presente in [[Corsica]]. == Prutezzione == U Falcu columbaghju hè prutettu da: * a cunvinzione internaziunale di Washington ([[CITES]]) chì intardisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Da vede dinù == * u [[buzaiu]] * u [[milvu]] * [[acelli di Corsica]] == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'acelli - les oiseaux, [[Adecec]]] * [http://www.falcoperegrinus.net European Peregrine Falcon Working Group] {{c}} [[Categoria:Falconidae]] 2gews8079vuyubbypn55fj9dl7kgzso Falco peregrinus 0 8616 51607 2006-12-15T13:12:12Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Falcu columbaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Falcu columbaghju]] 3nxis4coxmaw8wanu5oj0jiw39zfftm Fanellu 0 8617 364556 332421 2019-10-15T03:52:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U fanellu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Bluthaenfling.jpg|250px|]] | caption = ''Carduelis cannabina}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Fringillidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Carduelis]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''C. cannabina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Carduelis cannabina| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Carduelis_cannabina_01.jpg|250px]] | caption = ''U fanellu''}} {{Taxobox_end}} [[File:Carduelis cannabina cannabina MHNT 223 St Moré.jpg|thumb|'' Carduelis cannabina cannabina '']] U '''Fanellu''' ([[Carduelis cannabina]]) hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Fringillidae]]. == In Corsica == U fanellu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in [[Corsica]]. == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Fringillidae]] ld37u7byyps38f02zu8xok8qi5eti5g Carduelis cannabina 0 8618 51613 2006-12-15T15:18:24Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Fanellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fanellu]] sdw1p9zdmqrvujrec8o64m2g4918r6d Chjaccula 0 8619 364186 354721 2019-10-03T11:19:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A chjaccula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Alpendohle.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pyrrhocorax graculus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Corvidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pyrrhocorax]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pyrrhocorax graculus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Wieszczek.jpg|250px]] |----- |} A '''chjaccula''' (o [[taccula]]) (''[[Pyrrhocorax graculus]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Corvidae]]. Hè nera nera è bizzichigiadda. Pesa trà 190 è 240 grammi. Trà u masciu è a femina, un ci hè micca dismurfisimu sissuali. A chjaccula vivi in [[Auropa]], in [[Asia]] è in [[Africa di u Nordu]]. A chjaccula pò campà sin'à 16 anni. Hè un aceddu onnivoru: manga insetti, baga, graneddi, ova, ecc. Esistini très sottuspezii di chjacculi: * ''Pyrrhocorax graculus graculus'' * ''Pyrrhocorax graculus digitatus'' * ''Pyrrhocorax graculus forsythi'' == In Corsica == A chjaccula hè prisenti in [[Corsica]]. ==Lessiculugia== A chjaccula hè ancu chjamata a ''taccula''. ==Citazioni== Accadi chì a chjaccula fussi citata in a litteratura corsa. Par asempiu, in [[Un pezzu di petra nera]] d'[[Anghjulu Canarelli]]: ''Sò statu tant’anni in quiddu vangonu. Aghju vistu i [[muvra|muvri]] falà da a Muvrariccia è a Calanca Vechja, i corba, i [[taccula|tacculi]] è i coppii d’aculi andà da Puntaghjola, Punta Alta, Punta Longa.'' == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Da veda dinò == * a [[merula]] * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Corvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 8d90tqliomelqwai6hj8xzq5bnrlj7v Pyrrhocorax graculus 0 8621 51621 2006-12-15T15:49:27Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Chjaccula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Chjaccula]] pd5zzp5lb034mln5ni7tq7khq3gygk6 Cappellina 0 8622 344406 344404 2015-06-10T16:52:08Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Capellina]] à [[Cappellina]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cappellina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ekahau Sinitiainen.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cyanistes caeruleus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Paridae]]'' |----- | Generu | ''[[Cyanistes]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cyanistes caeruleus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Blue Tit aka.jpg|250px]] |----- |} A '''Cappellina''' (''[[Cyanistes caeruleus]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Paridae]]. ==Descrizzione== A cappellina hè longa circa 10,5-12 cm è pesa intornu à i 12 gr. U [[piumaghju]] hè moltu vivace, prisintendu per i dui sessi una culurazione turchina cobaltu annantu à u tupezzu, annantu à l'ale è annantu à a coda. Hè virdiccia annantu à u spinu, cù una maschera bianca in faccia, attravirsata da una linia nera à l'altezza di l'ochji, è u pettu hè giallu zolfaru. Hà un bizzicu neru, fattu à punta, è zampe corte è rubuste grisgiu-turchine. I ghjovani sò moltu più gialli ch'è l'esimplari adulti, è anu un caratteru assai ghjucarinu. === Riproduzzione === [[File:Sykora02.jpg|thumb|left|150px|I piuconi]] U periudu di l'accuppiamentu principia di frivaghju. A cappellina nidificheghja in qualsiasi cavità di l'arburi, ceppi, muri o in i nidi artificiali. U stessu nidu hè imprudatu annu dopu à annu. Hè prutettu di manera custante durente a cova. Hè rializatu imprudendu [[Bryophyta|murzu]], [[lana]], [[peli]] è [[piume]]. I piuconi sò curati da i dui parenti per 15-20 ghjorni. ===Ove=== [[File:Sykora01.jpg|thumb|left|150px|Ove di cappellina]] L'ove (di solitu da 7 à 10) sò diposte trà aprile è maghju è cuvate per circa 15 ghjorni. L'ove anu un chjaroppulu biancu frisgiulatu di punti scuri. === Distribuzione === A cappellina hè diffusa da l'[[Europa occidentale]] finu à l'[[Asia occidentale]] è [[Asia sittentriunale]]. Vive per u più in i boschi cullinari, ma hè ancu un friquentadore assiduu di [[frutteta|fruttete]] è [[ortu|orti]] induv'ellu hè pussibule à ammirà la in e so acrobazie trà i rami, à a ricerca di cibu. === Cantu === U cantu hè moltu elaburatu è pò esse intesu tuttu l'annu ma si sente per u più in u periudu da frivaghju à ghjugnu. Varieghja trà un vivace ''teerrrr, tee, tee, tee'' à un ''churr'' di spiritu rimpruverante. S'elle sò disturbate mentre sò in u nidu, e cappelline emettenu un zifulu simile à quellu di i serpi, è ponu circà di saltà in u tentativu d'intimurisce l'aggressore. == In Corsica == A cappellina hè cumuna in [[Corsica]]. Ci so dinò altri nomi corsi per a cappellina chì facenu referenza à u fattu chì li piace di tantu in tantu à stuzzicà i bugni: a ''scurzicabugnu'', a ''scurzicagna'', a ''stuzzicagna''<ref>Battestini (1982).</ref> o a ''scherzicabugna'' (in u [[Taravu]]). ==Citazione== ''A cappellina'' hè u titulu d'una canzone per i zitelli creata da Cristofanu Limongi:{{Citazione|In l’aria linda, a matina :Mentre chì u sole cammina :Vecu spuntà a cappellina.<ref>Foru in lingua corsa: Puesie per i zitelli.</ref>}} ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Jean-Claude Thibault, ''L'acelli di Corsica'', PNRC, 1983 (in francese) == Ligami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf Ghjuvan Petru Battestini, ''L'acelli'', [[Adecec]], 1982] * [http://isula.forumactif.com/t211-puesie-per-i-zitelli A cappellina: Puesie per i zitelli, Isula:foru in lingua corsa] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] [[Categoria:Paridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 5zpdq4ryx1xzngdtrg6umyh57dku9db Cyanistes caeruleus 0 8623 344416 51629 2015-06-11T04:56:46Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cappellina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cappellina]] 0mnabh3viy9zi5hmytzd3ro3opsftpn Malacedda 0 8624 360590 355375 2018-12-08T01:22:59Z MPF 9287 replace misidentified pic wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A malacedda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Tyto alba tylluan wen detail.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Tyto alba |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Strigiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Tytonidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Tyto]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Tyto alba''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Barn-owl_%28Racheeo%29.jpg|250px]] |----- |} A '''Malacedda''' (o [[malacella]] o ancu u [[malaceddu]]) (''[[Tyto alba]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Tytonidae]]. == In Corsica == A malacedda hè prisenti è cumuna in [[Corsica]]. [[File:Chouette crâne (2).jpg|thumb|]] [[File:Barn Owl (Tyto alba) (W TYTO ALBA R1 C16).ogg|thumb|<!--Barn Owl screams recorded in Cardiganshire, Wales-->]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Da veda dinò == * u [[ciocciu]] * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Tytonidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 2v8aate8p8z6dravv4liigwraldr9u9 Malacella 0 8625 51634 2006-12-15T17:55:11Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Malacedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malacedda]] mjbmgbty2ilgq5ue6uc72zi7iwpm5aq Malaceddu 0 8626 51635 2006-12-15T17:55:23Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Malacedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malacedda]] mjbmgbty2ilgq5ue6uc72zi7iwpm5aq Tyto alba 0 8627 51636 2006-12-15T17:55:31Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Malacedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malacedda]] mjbmgbty2ilgq5ue6uc72zi7iwpm5aq Ciocciu 0 8628 351729 351728 2015-08-28T16:55:14Z 86.219.184.242 /* Nutrimentu */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ciocciu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Otus_scops_1_(Bohu%C5%A1_%C4%8C%C3%AD%C4%8Del).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Otus scops |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Strigiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Strigidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Otus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Otus scops''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Autillo.jpg|250px]] |----- |} U '''Ciocciu''' (''[[Otus scops]]'') hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Strigidae]]. Hè u più chjucu frà i [[Strigidae|strigidi]] aurupei dopu à a [[civetta nannara]]. Righjunghji appena i diminsioni di a [[Turdus merula|merula]]. == Discrizzioni == U ciocciu hè longu 18-21&nbsp;cm. L'apartura di l'ali hè 47-55&nbsp;cm. A coda hè longa 6,7-7,5&nbsp;cm. U bizzicu hè longu 17-19&nbsp;mm. U ciocciu pesa 56-102 g. L'imprissioni di i prupurzioni è di i diminsioni di sta spezia dipendi assà da a pusizioni di i curnetti: minusculi, facini simbrà u ciocciu chjucu, chjattu è incù una testa maiori (in stu modu pudaria ancu essa cunfusu incù a [[Athene noctua|civetta]]). Incù l'arechji pilosi pienamenti rialzati è micca sempri evidenti, u ciocciu pari inveci magru, incù a testa chjuca è più grandi chì ciò ch'eddu hè in veru. Rispettu à a civetta hè più allungatu ed hà u capu più chjucu è più appiattitu. U ciocciu hà un piumaghju pichjulatu di brunu grisgicciu, chì và da u grisgiu à u marronu castagnu sottu l'ali incù parechji tacchi bianchi evidenti annantu à u dossu. U so purtamentu hè assà eleganti. L'ochji ani un'[[Iride (anatumia)|iridi]] di culori arancinu chì tendi à u giaddu. In a parti infiriori di u corpu si trovani dinò strisci neri beddi visibuli. == Biulugia == Stu rapaci vivi di solitu sulitariu, calchì volta in picculi gruppi. U ciocciu hè un aceddu attivu soprattuttu di notti incù un prufilu d'attività di dui fasi. U puntu principali di a so attività righjunghji u culminu prima di mezanotti. Trà mezanotti è dui ori hè attivata par u più una fasa di pausa. À u tramontu o pocu dopu u ciocciu compii a so fasa di pausa, è à i primi luci di l'alba si ritira in u so rifughju è trascorri la ghjurnata di solitu senza particulari muvimentu. Friquenti pause di pulizia intarrompini 'ssu periodu di riposu. Sò stati ussirvati, ancu puri raramenti, veri è probbii bagni di soli o di rena. === Boci === U cantu di u ciocciu ùn si pò cunfonda: hè un "djü" o "chjù" micca particularamenti forti, un pocu' nasali è guasi sempri monusillabicu guasi com'è s'eddu era una sonda, chì à spessu hè ripitutu duranti l'ori incù un intarvallu chì và da dui à 3,5 sicondi. Calchì volta a nota principali hè priceduta d'un sonu iniziali, tantu ch'è l'appeddu sembra bisillabicu. Apposta ch'è u ciocciu movi u capu duranti u cantu, hè difficiuli da lucalizà riguardu à i so richjami. L'attività di cantu cumencia pocu dopu à u tramontu è finisci à l'alba. Dopu à mezanotti l'attività di richjamu diminuisci chjaramenti par una o dui ori. I femini è i masci cantani à spessu in duettu, a femina chjama incù una intunazioni un pocu più alta è un pocu menu rigularamenti ch'è u masciu. === Ripruduzioni === I ciocci suvitani un matrimoniu staghjunali [[monugamia|monugamu]]. Ancu in casu di perdita prumaticcia di u cumpagnu un antru accuppiamentu avveni solu raramenti. L'aceddi sò dighjà maturi sissualmenti à l'ità di deci mesa. Apposta ch'eddi nidificheghjani in i sapari, i ciocci covani soprattuttu in i tafona di l'arburi. Uccasiunalamenti aprodani ancu cavità di scogli è edifizii. A cuvata di u ciocciu, chì hè cumposta da trè o cinqui [[Ovu (biulugia)|ova]], hè diposta solu da a femina. A femina i cova par 25 ghjorna è dopu à a sbucciata i piulacona escini fora dopu à circa 21-22 ghjorna è sò curati in generali da i dui genitori. Dighjà à 40 ghjorna sò capaci di caccià in modu autunomu i predi, ma sò curati da i genitori par dinò 20 ghjorna. I masci è i femini aprodani, ancu duranti a cura di a prughjinitura, solu piuttostu raramenti listessu arburi par dorma è u cuntattu curporeu in a fasa di calma ùn hè micca statu ussirvatu fora di a staghjoni di l'accuppiamenti. Duranti u periodu di cova è di nutrimentu hè soprattuttu u masciu chì surveglia u locu di cuvata. I piulacona riposani par u più stretti l'uni à l'altri annantu à un ramu in i circonda di u fustu. === Nutrimentu === [[File:Centro provinciale (2).jpg.JPG|thumb|left|Un ciocciu annantu à un arburi]] U ciocciu hè soprattuttu un cacciadori d'insetti. Ma si nutrisci ancu di [[lumbricus terrestris|mignoculi]]. Trà i predi ci sò solu aceddi minori è ruspi. Solu raramenti u ciocciu caccighjeghja i [[topu|topa]] è altri picculi mammiferi. A preda hè lucalizata da una pusizioni bassa è sbattuta dopu in terra. Solu raramenti caccighjeghja u ciocciu duranti u bulu o da terra. Ma ùn si sà sempri micca incù chì tecnica di caccia eddu attacca l'aceddi. A tecnica di cattura di i picculi aceddi si basa annantu à u "magnitisimu" (par u più l'ochji) incù u quali l'aceddu stendu in fermu induci picculi aceddi à avvicinà si d'eddu. == In Corsica == U ''ciocciu'' hè prisenti è cumunu in [[Corsica]]. == Citazioni == U ''ciocciu'' hè mintuvatu: * in a puisia ''U ciocciu è u corbu'' di [[Carulu Giovoni]]: :''À fà di ghjornu, quandu a notte si n'andava'' :''Capulendu a [[luna]], u [[sole]] s'annunciava'' :''In un' oscura furesta'' :''S'infattonu testa à testa'' :''Dui acelli di preda o di malincunia:'' :''Apria l'ochji u [[corbu]] è lu ciocciu i chjudia.'' * in a puisia ''I pienta di a machja'' d' [[Achilli Bartuli]]: :A notti sintiu cantà :È u [[malaceddu]], :I ghjacari abbaghjà, :A [[vulpi]] racanà. * in u pruverbiu: ''Ùn parlà di ciocciu in Ampriani.''<ref>Dizz. ''U Muntese'', p. 324.</ref> * in u pruverbiu: ''Ùn parlà di ciocciu in Poghju.'' (Poghju si riferisce quì à [[U Poghju di Nazza]])<ref>Dizz. ''U Muntese'', p. 324.</ref> * in a sprissioni: ''dorma com'è un ciocciu''<ref>Dizz. ''U Muntese'', p. 324.</ref> ==Noti== <references/> == Bibliugrafia == * Ciavatti, Petru (dir. ridazzioni) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) ==Liami== * [https://www.youtube.com/watch?v=wkGP2OP7wvc Videu di ciocciu vicinu à U Spiluncatu] == Da veda dinò == * a [[malacedda]] * [[aceddi di Corsica]] * a [[cioccia (M45)|cioccia]] [[Categoria:Strigidae]] obsdf6ojkpat20r803kbsrfut78vkyf Otus scops 0 8629 51642 2006-12-15T19:38:31Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Ciocciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciocciu]] fnupif382cqfmdkajqye78jlmt22239 Cioccia (M45) 0 8630 51673 2006-12-16T11:29:12Z 83.201.5.35 Redirecting to [[M45]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[M45]] lwoo4gyf47zmj1otbm3ghodjmomgy37 Vulpi 0 8631 51679 2006-12-16T11:44:43Z 83.201.5.35 Redirecting to [[Volpe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Volpe]] 666fkzmgkwdcdtqotl72b1rssaoo9hm Template:Delete 10 8632 362778 335166 2019-07-03T15:34:33Z Jumpy01 11155 tomato colour for speedy deletion wikitext text/x-wiki {| style="margin:0.5em auto; width:90%; background-color:#FF6347; border:2px solid #88A; padding:5px; text align:left" |'''Issa pagina hè stata selezziunata per [[Meta:Meta:Deletion policy#Criteria for speedy deletion|una suppressione rapida]]{{#if:{{{soon|}}}|&nbsp;after a short period of time.''' This delay is intended to give the contributor time to modify the page to make it relevant. If it is relevant, please remove this tag.}}{{#if:{{{1|}}}|.&nbsp;U cuntributore chì hà selezziunatu issa pagina hà datu issu mutivu:<div style="margin-left:2em" align="center">{{{1}}}</div>|.<br />}} |- |style="font-size:.9em;"|S'è ùn sete micca d'accunsentu incù issa suppressione rapida, cacciate u mudellu è discutite annantu à [[{{TALKPAGENAME}}|a so pagina di discussione]]. <div align="center"><small>'''[[Meta:Administrators|Administrators]]:''' Per piacè verificate [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=history}} page history], specialemente a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|diff=0}} last diff], nanzu di [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=delete}} supprimà].</small></div> |}<includeonly> [[Categoria:Da supprimà]] __NOINDEX__ </includeonly> <noinclude> [[Categoria:Mudellu]] [[eo:Ŝablono:Forigu]] </noinclude> n1ompwm9ztd3dm8n83d9mfb8d2az677 Vespaghju 0 8633 364210 354134 2019-10-03T11:19:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U vespaghju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Merops_apiaster_%28Marek_Szczepanek%29.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Merops apiaster |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Coraciiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Meropidae]]'' |----- | Generu | ''[[Merops]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Merops apiaster''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:European_bee_eater.jpg|250px]] |----- |} [[File:Merops apiaster MHNT ZOO 2010 11 160 Saintes-Maries-de-la-Mer.jpg|thumb|'' Merops apiaster '']] U '''Vespaghju''' (o [[Vispaghju]]) (''[[Merops apiaster]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Meropidae]]. == In Corsica == U vespaghju hè cumunu in [[Corsica]]. D'[[inguernu]] move versu u sudu di u [[Sahara]]. == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] * a [[vespa]] {{c}} [[Categoria:Meropidae]] ntdt8hrmr5x7erevwa8r4nhtgw902qg Vispaghju 0 8634 51712 2006-12-16T18:25:22Z 83.201.128.142 Redirecting to [[Vespaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vespaghju]] l8pay9wybzhojcxgsz4ouz1i8zkbqiz Merops apiaster 0 8635 51713 2006-12-16T18:25:30Z 83.201.128.142 Redirecting to [[Vespaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vespaghju]] l8pay9wybzhojcxgsz4ouz1i8zkbqiz Merula cecca 0 8636 51738 51735 2006-12-17T11:04:20Z 83.201.135.131 Redirecting to [[Merula ceca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Merula ceca]] lqvkndibprpg0xfxhwj3bzz9awzc0a4 Caprimulgus europaeus 0 8637 51739 51736 2006-12-17T11:04:37Z 83.201.135.131 Redirecting to [[Merula ceca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Merula ceca]] lqvkndibprpg0xfxhwj3bzz9awzc0a4 Merula ceca 0 8638 364229 347322 2019-10-03T11:20:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A merula ceca''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Paukstelis.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Caprimulgus europaeus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Strigiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caprimulgidae]]'' |----- | Generu | ''[[Otus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Caprimulgus europaeus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Caprimulgus_europaeus.jpg|250px]] |----- |} [[File:Caprimulgus europaeus MHNT ZOO 2010 11 159 RdN Monjoire.jpg|thumb|''Caprimulgus europaeus'']] A '''merula ceca''' ([[Caprimulgus europaeus]]) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Caprimulgidae]]. == In Corsica == A '''merula ceca''' hè prisente è cumuna in [[Corsica]]. == Citazione == A merula ceca hè stata mintuvata calchì volta in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: *in u pruverbiu: ''Merula ceca ruspa di notte''. == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Caprimulgidae]] cvnz7a4mr5kx010drfdlwib8zasy66d Arcu di u Scandulaghju 0 8640 331536 324642 2014-03-23T14:01:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Arche de corte.jpg|right|300px|thumb|L'Arcu di u Scandulaghju]] L' '''Arcu di u Scandulaghju''' hè un munimentu naturale di [[Corsica]]. Hè situatu vicinu à [[Corti]], sopra à u [[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]], à un' altezza di circa 1500 metri. == Ligami == * [http://paglia.orba.free.fr/gr/gr10arc.htm L'Arcu di u Scandulaghju (in francese)] {{Munimenti naturali di Corsica}} [[Categoria:Munimentu naturale di Corsica]] qghviod624qa5o3s4e6ukyqts2atm5a Danimarca 0 8642 359487 350978 2018-06-06T18:25:46Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Regnu di Danimarca |nomeUfficiale = Kongeriget Danmark |linkBandiera = Flag of Denmark.svg |paginaBandiera = |linkStemma = National Coat of arms of Denmark.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Denmark.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua danese|danese]] |capitale = [[Copenaghen]] |capitaleAbitanti = 503.699 |capitaleAbitantiAnno = 2007 |governo = [[monarchia parlamentare]] |presidente = [[Margherita II di Danimarca]] |primoMinistro = [[Lars Løkke Rasmussen]] |elenco capi di stato = [[Elencu di monarchi danesi|Regina]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Danimarca|Prima Ministru]] |indipendenza = <!-- anno dell'indipendenza del paese - con doppie parentesi quadre - nella forma [[giorno mese]], [[anno]] --> |ingressoONU = [[24 d'uttrovi]] [[1945]] <sup>1</sup> |ingressoUE = [[1 di ghjennaghju|1° ghjinnaghju]] [[1973]] |superficieTotale = 43.094 |superficieOrdine = 130 |superficieAcqua = 1,6 |popolazioneTotale = 5.447.084 |popolazioneAnno = 2007 |popolazioneOrdine = 104 |popolazioneDensita = 126 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Curona danese]] |PIL= 187.977 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 45 |PILprocapite= 34.740 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 6 |HDI= 0,943 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 15 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .dk |telefono = +45 |targa = DK |inno = [[Der er et yndigt land]] |festa = [[5 di ghjugnu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} A '''Danimarca''' hè un paese situatu in [[Europa]]. ==Da vede dinò== *[[Jacob Ellehammer]] *[[Nuuk]] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] 729sprmrbm16scn9hl7yh437fv4w99j Irlanda 0 8643 359860 359859 2018-07-28T16:33:40Z Lien Shan 13089 Aggiunte link wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Irlanda |nomeUfficiale = Éire<br />Ireland |linkBandiera = Flag of Ireland.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Ireland.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Ireland.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua irlandese|Irlandese]], [[lingua inglese|Inglese]] |capitale = [[File:Dublin city coa.gif|16px]] [[Dublinu]] |capitaleAbitanti = 495.781 |capitaleAbitantiAnno = 2002 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Michael D. Higgins]] |primoMinistro = [[Leo Varadkar]] |elenco capi di stato = [[Elencu di i Presidenti di a Republica d'Irlanda|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Capi di u guvernu di a Republica d'Irlanda|Capu di u Guvernu]] |indipendenza = [[6 dicembre]] [[1921]] |ingressoONU = [[14 dicembre]] [[1955]] |ingressoUE = [[1 ghjinnaghju|1° ghjinnaghju]] [[1973]] |superficieTotale = 70.273 |superficieOrdine = 117 |superficieAcqua = 2 |popolazioneTotale = 4.761.865 <small>(2016)</small> |popolazioneAnno = 2016 |popolazioneOrdine = 121 |popolazioneDensita = 67,7 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] GMT |valuta = [[Euru]] |PIL= 167.747 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 49 |PILprocapite= 40.610 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 4 |HDI= 0,956 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 4 |energia = n.d. |tld = [[.ie]] |telefono = +353 |targa = IRL |inno = [[Amhrán na bhFiann]] |festa = [[17 marzu]] |note = <!-- note libere --> }} L' '''Irlanda''' hè un paese situatu in [[Europa]]. ==Da vede dinò== *[[Peter O'Toole]] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] gqojswyqbbon02cabh61v9qns5ocud8 Lussemburgu 0 8644 362484 344328 2019-06-22T10:17:41Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Coat_of_Arms_of_Luxembourg.svg|Coat_of_Arms_of_Luxembourg.svg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Krd|Krd]] because: Broken redirect. wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Granducatu di Lussemburgu |nomeUfficiale = Großherzogtum Luxemburg<br />Grand-Duché de Luxembourg<br />Groussherzogtum Lëtzebuerg |linkBandiera = Flag of Luxembourg.svg |paginaBandiera = |linkStemma = |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Luxembourg.svg |motto = Mir wëlle bleiwe wat mir sinn |mottoTraduzione = Vulemu restà cum'è simu |lingua = [[lingua tedesca|tedescu]], [[lingua francese|francese]], [[lingua lussemburghese|lussemburghese]] |capitale = [[Lussemburgo (cità)|Lussemburgu]] |capitaleAbitanti = <!-- abitanti della capitale - usare il punto (e non la virgola) per i separatori delle migliaia --> |governo = [[Monarchia parlamentare]] |presidente = [[Henri Granduca di Lussemburgu|Granduca Henri di Nassau-Weilburg]] |primoMinistro = [[Xavier Bettel]] |elenco capi di stato = [[Granduchi di u Lussemburgu|Granduca]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di u Lussemburgu|Prima Ministru]] |indipendenza = da a Francia [[9 ghjugnu]] [[1815]]<br />da a Belgica [[19 aprile]] [[1839]]<br />ricunnosciuta in u [[1867]] |ingressoONU = [[24 uttrove]] [[1945]] <sup>1</sup> |ingressoUE = [[25 marzu]] [[1957]]. Membru fondatore |superficieTotale = 2.586 |superficieOrdine = 166 |superficieAcqua = trascurabile |popolazioneTotale = 465.000 |popolazioneAnno = 2005 |popolazioneOrdine = 168 |popolazioneDensita = 171 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 31.759 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 92 |PILprocapite= 69.800 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 1 |HDI= 0,945 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 12 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .lu |telefono = +352 |targa = L |inno = [[Ons Heemecht]] |festa = [[23 ghjugnu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} U '''Lussemburgu''' hè un paese situatu in [[Europa]]. {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] dyfsi9v85kbvf0n7dsr7kswtway3uh0 Regnu Unitu 0 8645 363179 359945 2019-07-27T11:40:26Z Wwikix 11999 update wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Regnu Unitu di Gran Brettagna è Irlanda di u Nordu |nomeUfficiale = United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland |linkBandiera = Flag of the United Kingdom.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Royal Coat of Arms of the United Kingdom.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-United Kingdom.svg |motto = Dieu et mon droit |mottoTraduzione = Diu è u mo drittu |lingua = nessuna: [[Lingua inglese|inglese]] (ancu scuzzese, gallese è altri) |capitale = [[Londra]] |capitaleAbitanti = 7.512.400 |capitaleAbitantiAnno = 2006 |governo = Munarchia parlamentare |presidente = [[Sabetta II di u Regnu Unitu]] |primoMinistro = [[Boris Johnson]] |elenco capi di stato = [[Elencu di monarchi britannici|Regina]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di u Regnu Unitu|Prima Ministru]] |indipendenza = [[1801]]<sup>1</sup> |ingressoONU = [[24 uttrove]] [[1945]] <sup>2</sup>. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza |ingressoUE = [[1 ghjinnaghju|1° ghjinnaghju]] [[1973]] |superficieTotale = 244.820 |superficieOrdine = 76 |superficieAcqua = 1,3 |popolazioneTotale = 60,609,155 |popolazioneAnno = 2006 |popolazioneOrdine = 22 |popolazioneDensita = 249 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] Estate [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = Pound Sterling - [[Sterlina inglese|Lira Sterlina]] |PIL= 1.832.792 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 6 |PILprocapite= 30.436 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 18 |HDI= 0,940 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 18 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .uk, .gb (micca usatu) |telefono = +44 |targa = GB |inno = [[God Save the Queen]] |festa = &nbsp; |note = }} U '''Regnu Unitu''' hè un paese situatu in [[Europa]]. Hè cumpostu di l'[[Inghilterra]], di a [[Scòzia]], di [[Galles]] è di u norte di l'Irlanda (Ulster). Anca sò parechje altre isule, cum'è l'[[isula di Man]] o quella di [[Santa Helena]], induvè [[Napoleone Bonaparte]] hè mortu. A capitale di u Regnu Unitu hè [[Londra]]. == Storia == U Regnu Unitu esista dapoi 1800, cuandu fù firmatu l'Attu di Unione. ==Da vede dinò== *[[The Beatles]] *[[Snow Patrol]] *[[Rupert Everett]] *[[Everton FC]] *[[Oasis]] *[[Enoch Powell]] *[[Bob Hoskins]] *[[Yes]] *[[Verve]] *[[David Bowie]] *[[Motorhead]] *[[Teletubbies]] *[[Cary Grant]] *[[Jennifer Saunders]] *[[Leigh Francis]] *[[Lenny Henry]] {{Unione europea}} [[Categoria:Regnu Unitu]] [[Categoria:Unioni Auropea]] 77ube0qbjlvkpzfkqam8wr486ueujrk Svezia 0 8646 360083 355234 2018-09-06T10:11:23Z Eurohunter 3864 wikitext text/x-wiki [[File:Great coat of arms of Sweden.svg|right|150px]] [[File:Flag of Sweden.svg|right|200px]] A '''Svezia''' hè un paese situatu in [[Europa]]. [[File:Carte de la Suède.png|290px|thumb|center|Svezia]] ==Da vede dinò== *[[Göteborg]] *[[Thin Shoes]] *[[Zoe Aggeliki]] {{Unione europea}} [[Categoria:Svezia]] [[Categoria:Unioni Auropea]] 7mpgpcnk7v30ta4l5supeelrm5tk224 Restonica 0 8647 350208 334129 2015-07-07T22:18:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Gorge de Restonica01.jpg|thumb|250px|right|A Restonica]] A '''Restonica''' (o [[Ristonica]]) hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} {{c}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] t0k9s43abn1qtjl7eq6m2baoavkh1ic Ristonica 0 8648 52329 2006-12-19T17:14:30Z 81.251.111.246 Redirecting to [[Restonica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Restonica]] d7kqcoicbc1iethbs4md7uo77n5skj5 Paesi 0 8649 349017 349004 2015-07-06T12:48:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''paesi''' (o [[paese]]) hè un gruppu d'abitazioni, abbastanza impurtantu par custituiscia un centru amministrativu, suventi una [[cumuna]]. Cumporta in ginirali una [[ghjesgia]]. == Citazioni == U '''paesi''' hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu in i sprissioni: * ''piglià i paesi'' chì significheghja : metta si in zerga * ''avè a barba à paesi'' chì voli dì: avè poca barba ==Da vede dinò== *[[Montemaiò]] *[[Mezzana]] *[[Marinacciu]] {{c}} [[categoria:Corsica]] mf0o7gbf4h6apdnck5lxkp4799vvtiu Paese 0 8650 52333 2006-12-19T17:28:01Z 81.251.111.246 Redirecting to [[Paesi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paesi]] 3xnd2kym6dvuqyrgxtwy14zlrydvubq Ghjatta 0 8651 332605 132968 2014-03-23T14:22:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A '''ghjatta''' hè a femina di u [[ghjattu]]. == Citazioni == Accadi chì a ghjatta fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu in i sprissioni: * ''ci hè ghjatta !'' * ''ghjatta ci hè ma [[coda]] ùn hà'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Litteratura corsa]] 3sh5ipqiud1wm5awlkqrmu6yqvg2kvz Altore barbutu 0 8652 351204 331428 2015-07-16T11:18:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'altore barbutu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bartgeier Gypaetus barbatus front Richard Bartz.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Gypaetus barbatus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Ciconiiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gypaetus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gypaetus barbatus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gypaetus_barbatus_closeup.jpg|250px]] |----- |} [[File:Lammergeier I IMG 7024.jpg|thumb|left|200px|In bulu]] [[File:Gypaetus-barbatus-bearded-vulture-0b.jpg|thumb|left|200px|A testa di u piulacone, più scura ch'è quella di l'adultu]] L' '''altore barbutu''' (o [[Altori barbutu]]) ([[Gypaetus barbatus]]) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femina hè appena più maiore ch'è u masciu. Pesa da 5 à 7 kilò. Hè longu un metru. A coda misura 42–44 cm. L'altore barbutu campa da 20 à 30 anni. A so apertura alare hè 3 metri. U so nome vene da u fattu chì e piume situate da una parte è di l'altra di u [[bizzicu]] li facenu una spezia di barba. Hè ochjigiallu ma i so ochji sò chirchjati di [[rossu]]. L'altore barbutu pò campà sin'à [[quaranta]] anni. Ind'è l'altore barbutu, u periodu di a riproduzzione hè abbastanza longu, apposta ch'elle dura sin'à dece [[mese|mesi]]. U piulacone hè cuvatu dui [[mese|mesi]] è allevatu [[quattru]] [[mese|mesi]] in u nidu. Ùn pò nasce ch'un piulacone per coppiu l'[[annu]] è per via di quessa, a pupulazione s'accresce pocu. U rughjone di l'altore barbutu hè largu 200 à 300 kilomitri. Difatti, l'altore barbutu scansa i boschi è e fureste, è prifesrisce e chiappunicce è i lochi aperti. Per riproduce si, cerca i tafoni è i ciottuli, ind'ellu pò fà u so nidu. Si nutrisce per u più di l'[[ossu|ossi]] ch'ellu trova, annantu à i cadaveri di [[pecura|pecure]], [[muntone]], [[muvra|muvre]] o [[capra|capre]]. Ùn hè micca un [[acellu]] di prede, ma accade qualchì volta ch'ellu manghjessi picculi [[rettile|rettili]], [[topu|topi]], o [[topuragnu|topuragni]] vivi. L'altore barbutu sarebbe respunsevule di a morte di u [[puesia|pueta]] [[Grecia|grecu]] [[Eschilu]], in l'annu 456 nanzi à [[Cristu]]. L'acellu averia lasciatu cascà in [[terra]] una [[cuppulata]] per rompe ni l'[[ossu|osse]]. L'altore barbutu averia credutu chì u capu scafulatu d'Eschilu fusse una [[petra]]. A cuppulata saria cascata annantu à u [[capu]] d'Eschilu, chì murì tandu subitamente. L'altore barbutu si trova dinù in [[Asia]], in [[Africa]], in [[Europa]] di l'[[Estu]], in [[Francia]] in i [[Pirenei]] è in l'[[Alpi]]. Esiste in [[Africa]] un antra spezia d'altore barbutu: l'altore barbutu d'[[Africa]] ([[Gypaetus barbatus meridionalis]]), chì hè appena più chjucu. == In Corsica == [[File:Bartgeier 0505262.jpg|left|200px|thumb|A testa di l'altore barbutu]] L' altore hè prisente in [[Corsica]]. A pupulazione isulana seria di 25-30 altori barbuti, frà i quali 10 coppii. Ma a pupulazione di [[Corsica]] ripprasenta un 71% di l'effettivu mundiale in l'isule, apposta chì l'altore barburu ùn si trova ch'è in due isule: a [[Corsica]] è a [[Creta]] (Seguin & Torre 2009). 'Ssa situazione hè incausata da u fattu chì l'altore barbutu hà bisogna d'un rughjone impurtantu per pudè campà, largu 200 o 300 kilomitri. È per via di cunsiquenza, ùn pò micca campà in e piccule isule. Inoltre, a pupulazione di [[Corsica]] ripprasenta 6% di a pupulazione tutale à u livellu [[Europa|europeu]] (Seguin & Torre 2009). L'altore barbutu si trova per u più in i circondi di u [[Monte Cintu|Cintu]]. A pupulazione d'altore barbutu di [[Corsica]] hè minacciata è in priculu. U risicu di sparizone hè cunsideratu da i spicialisti cum'è abbastanza altu. I difficultà per a populazione corsa d'altore barbutu venenu da u fattu chì ci hè più pochi animali morti (capre, pecure) ch'è innanzi. Ancu a populazione di muvre ùn basta micca: 600 à 1 000 muvre in u circondu di u [[Monte Cintu|Cintu]] è 200 à 300 in u circondu di e forche di Bavella. Inoltre, a superficia di l'isula essendu di circa 8750 kilomitri quatrati è u rughjone di l'altore barbutu essendu di 200-300 km quatrati, ùn pò stà in l'isula più di parechji decine di coppii. == Prutezzione == L' altore barbutu hè una spezia minacciata di sparizione à u livellu mundiale. Ferma sempre abbastanza cumunu in [[Asia]] o in [[Africa]], ma hè in priculu in [[Europa]]. Di fatti, hè diventatu rarissimu in certi lochi in [[Europa]] è hè dunque prutettu da a cunvinzione internaziunale di [[Washington]] ([[CITES]]) di 1975 chì interdisce u [[cummerciu]] di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. <gallery> Gypaète barbu MHNT.jpg|''Gypaetus barbatus aureus'' Gypaetus barbatus hemachalanus MHNT.jpg|''Gypaetus barbatus hemachalanus'' </gallery> == Referenze == * Seguin, J-F. & Torre, J. Minacce annantu à l'altore barbutu - Menaces sur le gypaête barbu, [[Stantari]], 17, 2009 * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Liami == * [http://www.corsicanews.net/decouvrir/article-19.php L'altore barbutu] == Da vede dinù == * l'[[altore]] * [[acelli di Corsica]] [[Categoria:Accipitridae]] 8kvk28hyzn3xyoejbe2zl4ws8mfjryu Gypaetus barbatus 0 8653 52519 2006-12-20T17:32:24Z 81.251.104.201 Redirecting to [[Altore barbutu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Altore barbutu]] s4nujtefbmyo8dhczz6khxnc22rl4ch Austria 0 8654 363034 363033 2019-07-15T18:19:27Z DraconicDark 15354 Fixed president, chancellor wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Austria |nomeUfficiale = Republik Österreich |linkBandiera = Flag of Austria.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Austria Bundesadler.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Austria.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua tedesca|tedescu]] |capitale = [[Vienna]] |capitaleAbitanti = 1.681.469 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica parlamentare]] [[Republica federale|federale]] |presidente = [[Alexander Van der Bellen]] |primoMinistro = [[Brigitte Bierlein]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Cancillieru |indipendenza = u [[27 di lugliu]] [[1955]] |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |ingressoUE = u [[1 di ghjennaghju]] [[1995]] |superficieTotale = 83.872 |superficieAcqua = 1,7 |popolazioneTotale = 8.316.487 |popolazioneDensita = 99 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu cuurdinatu universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 275.020 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 34 |PILprocapite= 33.432 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 9 |HDI= 0,944 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 14 |energia = 0,76 |tld = .at |telefono = +43 |targa = A |inno = [[Land der Berge, Land am Strome]] |festa = [[26 ottobre]] |note = <!-- note libere --> }} L' '''Austria''' hè un paese situatu in [[Europa]]. A so capitale hè [[Vienna]] (Wien). ==Da vede dinò== *[[Linz]] *[[Klaus Ebner]] *[[Mur (fiume)]] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea‎]] [[Categoria:Austria|!]] 4m42fvbp6etnw2sz2j38n91g7u7fdq4 Cipru 0 8655 361575 359538 2019-01-26T11:35:30Z Lazurŝtono 13686 Attualizzazione di u nome di u presidente di a republica. wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Cipru |nomeUfficiale = Κυπριακή Δημοκρατία<br />Kıbrıs Cumhuriyeti |linkBandiera = Flag of Cyprus.svg |paginaBandiera = |linkStemma =Coat of arms of Cyprus (old).svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Cyprus.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua greca|grecu]], [[Lingua turca|turcu]] |capitale = [[Nicosia (Cipru)|Nicosia]] |capitaleAbitanti = 232.702 di quale 195.000 ind'a partita greca |capitaleAbitantiAnno = 2004 |governo = [[Republica presidenziale]] |presidente = [[Níkos Anastasiádis]] |primoMinistro = |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica di Cipru|Presidente]] |elenco capi di governo = |indipendenza = [[16 aostu]] [[1960]] |ingressoONU = [[20 settembre]] [[1960]] |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 9.250 |superficieOrdine = 161 |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 715.100 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 155 |popolazioneDensita = 77,3 |continente = [[Asia]] (geograficamente), [[Europa]] (culturalmente) |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] 2 |valuta = [[Sterlina cipriota]] |PIL= 17.490 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 115 |PILprocapite= 21.177 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 33 |HDI= 0,903 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 29 |energia = 0,50 |tld = .cy |telefono = 357 |targa = CY |inno = Latta Eleftherian |festa = [[1 ottobre]] |note = <!-- note libere --> }} L''''isula di Cipru''' (grecu : Κύπρος , turcu : Kıbrıs) hè una isula di u [[Mare Mediterraniu]]. A so superficia hè di 9 251 km², è u so culmine misura 1 952 m. In 2006, ci campavanu 1 300 000 abitanti. A densità di a populazione di st'isula hè dunque di 140 abitanti/km². [[File:Cyprus lrg.jpg|250px|thumb|left|Imagine satellita]] L'isula è occupata per circa i dui terzi di a so superficia da a [[Republica di Cipru]], chì dapoi u 1a maghju di u 2004 face parte di l'Unione europea. A so capitale hè [[Nicosia]]. U restu di u territoriu, in a zona settentriunale di l'isula, è occupatu da a Republica Turca di Cipru Nordu (TRNC) chì hè stata autoproclamata dopu à l'interventu militare turcu di u 1974. == Pulitica == Face parte ''de jure'' di l'Unione Auropea ma in veru, a parte nordu di l'isula ùn ne face micca parte, postu ch'ella hè occupata da i Turchi. Difatti, l'isula hè divisa tra trè paesi : * in u nordu : a [[Ripublica turca di u Cipru settentriunale]] ; * in u meziornu: a [[Ripublica di Cipru]], chì entrò in u [[2004]] in l'UE ; * e base militare di u [[Regnu Unitu]] : Akrotiri è Dhekella == Populazione == A populazione di Cipru hè 970 milla abitanti è a densità hè di circa 105 ab./km². === Demugrafia === [[File:Cyprus-demography.png|thumb|left|250px|Demugrafia]] * Tassu di crescita di a populazione: 1,36 % (in u 2003) * Tassu di natalità: 13,08 ‰ (in u 2001) * Tassu di murtalità: 7,65 ‰ (in u 2001) * Tassu di murtalità infantile: 7,89 ‰ (in u 2001) * Tassu di fecundità: 1,9 criaturi/donna (in u 2001) * Tassu di migrazione: 0,44 ‰ (in u 2001) * Densità:82 abitanti/km² * Speranza di vita: 76,1 anni (Omini) 80 anni (Donne) === Lingue === U [[lingua greca|grecu]] hè parlatu soprattuttu in u meziornu di l'isula, mentre u [[lingua turca|turcu]] hè adupratu in u nordu. In realità, 'ssa divisione hè a cunsequenza di l'interventu militare turcu di Cipru di u 1974, chèi hà incausatu l'espulsione di i grechiciprioti di u nordu versu a parte sudu di l'isula. Storicamente, quantunque, a variante cipriota di u grecu era parlata da circa 82% di a populazione ed era ampiamente distribuita in l'isula sana. A parte restante di a populazione è di lingua materna turca. Difatti, ancu l'[[lingua inglese|inglese]] hè ampiamente usatu in Cipru. Hè in usu ancu in Cipru un dialettu arabu di tipu siripalestinese in via di estinzione, parlatu da a comunità [[Maroniti|maronita]] di Kormakiti, chì hè a cunsequenza di a stallazione di cristiani maroniti libanesi in u seculu XII. === Riligione === À i ghjorni d'oghje, i grechi di [[religione ortudossa]] rappresentanu più di 80% di a populazione di l'isula (un pocu più di 700.000 abitanti). L'altre minuranze sò custituite da i turchi (18% di a populazione, di religione [[musulmani|musulmana]]), cullucati per la maiò parte in l'areale di l'isula chì hè sottu u controllu di a Turchia. Si pò mintuvà dinù una piccula minuranza [[armena-cattolica]] è [[Chjesa Maronita|maronita]]. == Organisazione di u statu == A Republica di Cipru hè [[Republica presidenziale|di tipu presidenziale]]. U presidente hé elettu à u suffragiu universale è ferma in carica durante cinque anni. U Parlamentu comprende 59 deputati, eletti ogni 5 anni à u suffragiu universale. === Suddivisione amministrativa === Cipru hè divisa in sei distretti: * [[Distrettu di Famagusta]] * [[Distrettu di Kyrenia]] * [[Distrettu di Larnaca]] * [[Distrettu di Limassol]] * [[Distrettu di Nicosia]] * [[Distrettu di Paphos]] === Cità principale === A capitale cipriota, [[Nicosia]], hè a cità principale; vive una realtà simile à quella di l'isula sana: hè difatti divisa in dui parte, quella di prevalenza greca à u meziornu, è quella di prevalenza turca à nurdivu. A capitale hè u principale centru induve e più grande imprese anu a so sede, cum'è a banca naziunale cipriota, è qualchì industria di media impurtanza. Ci si trovanu inoltre parechji edifici culturali cume u museu naziunale, è u teatru. Altre cità impurtante sò: [[Limassol]] (a seconda cità per populazione dopu à a capitale, è u principale portu di a costa meridiunale, è dinù bellu centru turistichibalneare) è [[Pafo]] (antica cità portuale à l'estremità occidentale di Cipru, chì u nome mudernu hè Kouklia, signalata per a presenza di un santuariu dedicatu ad [[Afrodite]], cità oghje ufficialmente scritta à u [[patrimoniu di l'umanità]]); inoltre ùn ci vole micca à smenticà [[Larnaca]] (cità di a costa sud-orientale). ==Da vede dinò== *[[Angolemi]] {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] [[Categoria:Cipru]] 2ynl7odlh1lavon5uzl8aezmqgnzmww Estonia 0 8656 355398 354231 2016-10-11T04:06:39Z Jfblanc 706 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Estonia |nomeUfficiale = Eesti Vabariik |linkBandiera = Flag of Estonia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Estonia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Estonia.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua estone|estone]] |capitale = [[File:Tallinn greater coatofarms.png|17px|]] [[Tallinn]] |capitaleAbitanti = 559.000 |capitaleAbitantiAnno = 2004 |governo = [[Republica (forma statale)|Republica]] |presidente = [[Kersti Kaljulaid]] |primoMinistro = [[Taavi Rõivas]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica di l'Estonia|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di l'Estonia|Prima Ministru]] |indipendenza = 1918 e da l'[[Unione Sovietica]] in u [[1991]] |ingressoONU = [[17 settembre]] [[1991]] |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 45.226 |superficieOrdine = 129 |superficieAcqua = 4,56 |popolazioneTotale = 1.408.556 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 150 |popolazioneDensita = 31 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[EUR]] |PIL= 22.118 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 106 |PILprocapite= 16.414 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 43 |HDI= 0,858 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 40 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .ee |telefono = +372 |targa = EST |inno = [[Mu isamaa, mu õnn ja rõõm]] |festa = <!-- festa nazionale - con doppie parentesi quadre - nella forma [[giorno mese]]--> |note = <!-- note libere --> }} L''''Estonia''' hè un paese situatu in [[Europa]]. {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] lx1hmzj2ze7lf6x0uhswt2ndgxxup5d Malta 0 8657 359594 359490 2018-06-11T16:30:49Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Malta |nomeUfficiale = Repubblika ta' Malta<br />Republic of Malta |linkBandiera = Flag of Malta.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Malta.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Malta.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua maltese|Maltese]], [[lingua inglese|inglese]]<ref>[[Lingua taliana|Talianu]] ufficiale sin'à u 1934.</ref> |capitale = [[A Valetta]] |capitaleAbitanti = 7.084 |capitaleAbitantiAnno = 2000 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Marie Louise Coleiro Preca]] |primoMinistro = [[Joseph Muscat]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu ministru |indipendenza = [[21 settembre]] [[1964]] |ingressoONU = [[1 dicembre]] [[1964]] |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 316 |superficieOrdine = 184 |superficieAcqua = &nbsp; |popolazioneTotale = 400.000 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 165 |popolazioneDensita = 1.266 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 7.799 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 142 |PILprocapite= 19.739 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 36 |HDI= 0,875 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 32 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .mt |telefono = +356 |targa = M |inno = [[L-Innu Malti]] |festa = [[21 sittembre]] |note = <references/> }} '''Malta''', ufficialamenti '''Ripublica di Malta''' (in [[lingua maltesa|maltesu]] ''Repubblika ta' Malta'', in [[lingua inglesa|inglesu]] ''Republic of Malta''), hè un [[statu insulari]] di l'[[Auropa miridiunali]], membru di l'[[Unioni aurupea]]. Hè un [[arcipelagu]] situatu in u [[Mari Tarraniu]], in u [[canali di Malta]], à {{M|80|k|m}} da a [[Cicilia]], à 284&nbsp;km da a [[Tunisia]] è à 333&nbsp;km da a [[Libia]]. Incù un'estinsioni di {{M|316|k|m2}} hè un di i più stati chjuchi è dinsamenti pupulati à u mondu. A so capitali hè [[A Valletta]] è a cità più abitata hè [[Birkirkara]]. L'isula principali hè carattarizata da un grandi numaru di cità chì, incù a capitali, formani una cunurbazioni di {{TA|368 250}} abitanti. U Paesi hà dui lingui ufficiali, u [[Lingua maltesa|maltesu]] è l'[[Lingua inglesa|inglesu]]. U [[Lingua taliana|talianu]], lingua ufficiali finu à u [[1934]], hè moltu diffusu, parlatu currettamenti da più di u 66% di i maltesi<ref name= Eurobarometro >[http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf Eurobarometer - Europeans and their Languages, pag. 13 è tabella pag. 152]</ref> è in modu elemintari da u 17%, insignatu in tutti i scoli di Malta è diffusu in u duminiu cummirciali, turisticu è sculasticu. Duranti u corsu di a storia, a pusizioni giugrafica di Malta hà datu grandi impurtanza à l'arcipelagu, subiscendu l'influenza in altirnanza di [[Fenici]], [[Grechi]], [[Cartaghjinesi]], [[Ripublica rumana|Rumani]], [[Arabi]], [[Nurmani]], [[Aragunesi]], [[Cavalieri di Malta]], [[Francesi]] è [[Inglesi]]. Malta hè internaziunalmenti cunnisciuta com'è lucalità turistica, par u svagu è soprattuttu par a cultura, essendu datu chì in u Paesi si trovani trè siti dichjarati da l'[[UNESCO]] patrimoniu di l'umanità, chì sò: a cità [[A Valetta]], l'[[Ipogeu di Hal Saflieni]] è i [[Tempia megalitichi di Malta|tempia megalitichi]]. L'intrata in l'[[Unioni aurupea]] hè avvinuta u 1º maghju [[2004]] è da u 1º ghjinnaghju [[2008]] faci parti di l'[[euruzona]]. Malta hè inoltri membru di u [[Commonwealth di i nazioni|Commonwealth]]. == Etimulugia == I Grechi a chjamàni Μελίτη (Melitē) è l'[[Arabi]] ''Malita''. Fù cusì chjamata da i Grechi par a so quantità d'[[Apis|abbi]] autuctoni chì pruduciani in abbundanza [[meli]] (''μέλι'' hè u terminu grecu chì significheghja ''meli''). Sicondu un'altra iputesa, a parola "Malta" pudaria inveci dirivà da l'antica parola di a [[lingua fenicia]] "malit", chì littiralamenti significheghja "muntagna". Altri sò di l'upinioni inveci chì l'isula fù cusì chjamata in anori di a [[Ninfa (mitulugia)|ninfa]] [[Melite]], una di i [[Naiadi]], figlia di [[Nereo (mitulugia)|Nereo]] è di [[Doride (mitulugia)|Doride]], ancu s'è ùn si ni vedi micca u liamu logicu. Si susteni ancu chì u [[tuponimu]] possi dirivà da l'[[Lingua ebraica|ebraicu]] ''Maleti'', chì u so significatu hè ''rifughju'', ''ricovaru'', ''asiliu'', cosa pussibuli, vista a pusizioni giugrafica di l'isula,<ref>Vedi [http://books.google.com/books? id=Bs0NAAAAQAAJ&printsec=titlepage&hl=it Nutizii storichi nantu à l'etimulugia di i noma apprupriati à parechji lucalità di l'isula di Malta], Achilli Ferris, 1862</ref> ma - aldilà di u suspettu chì ci si trovi di fronti à una pura è simplicia [[paraetimulugia]], essendu datu ch'eddu manca qualsiasi ducumentu in prupositu chì sustenghi l'iputesa - ùn hè micca pocu significativu u fattu chì l'[[antichi Rumani]] assunsini u nomu grecu par riferiscia si à l'isula, chjamendu la anch'eddi ''Melita''. == Giugrafia == Malta hè un arcipelagu in u cori di u [[mari Tarraniu]]. Solu i trè isuli maiori, vali à dì [[Malta (isula)|Malta]], [[Gozu]] è [[Cominu (isula)|Cominu]] sò abitati. U tarritoriu di Malta emerghji da a piattaforma cuntinintali sottumarina ciciliana, chì faci parti di a placca africana. A purzioni summitali hè custituita da rocci sidimintarii. In a parti uccidintali è miridiunali di l'[[Malta (isula)|isula di Malta]] i costi sò alti è accidintati (i scuglieri di Dingli s'innalzani à più di 240&nbsp;m nantu à u liveddu di u mari). In a parti uriintali è sittintriunali a costa hè accessibili: si aprini ampii spiaghji rinosi o rucciosi è numarosi sò l'inziccaturi, solchi vaddivi simili à rías. A livanti i baii più ampii è prufondi sò quiddi di ''Mellieħà'', ''Saint Paul'si ', ''Saint Julian'si ', ''Marsamxetti ' è ''Grand Harbour'' (trà sti ultimi dui, siparati da u prumuntoriu di ''Ġebel Xiberrasi ', sorghji u portu di a Valletta), à u sudu ci hè a baia di [[Marsaxlokk]]. U solu hè rucciosu, ancu s'è cultivatu, grazia à u sistemu di i tarrazzamenti incù muretti à l'asseccu (''ħitan tas-sejjieħ''). U rilievu, custituitu da altipiani calcarii, hè pocu elevatu (Ta' Dmejrek, {{M|258||m}}), ed hè carattarizatu da furmazioni d'urighjina carsica, com'è campi carrighjati, caverni è sapari. Trà sti ultimi, i più cunnisciuti in l'isula di Malta sò a [[Sapara turchina]], u [[Għar Dalam]] (Caverna Oscura) ― in a quali funi scuparti resti di spezii chì ricoddani à {{TA|170 000}} anni faci è oramai estinti, com'è elefanti è ippopotami nannari&nbsp;― è in l'isula di Gozu a sapara di Calipsu. Ùn ci sò micca lava è fiuma pirmanenti, ancu s'è in i circonda di i paesi rurali di ''San Martin'', ''Mtaħleb'' è ''Biiħrija'' (Malta) è in ''Wied Lunzjata'' (Gozo) scorrini i corsi d'acqua tuttu l'annu. L'isuli minori chì facini parti di l'arcipelagu sò disabitati è sò: * Barbaġanni Rock; * [[Cominotto]], (Kemmunett); * Delimara Island; * [[Filfla]]; * Fessej Rock; * Fungus Rock, (U-Ġebla tal-Ġeneral); * Għallis Rock; * Ħalfa Rock; * Large Blue Lagoon Rocks; * [[Isuli di San Paulu|Islands of San Paul]]/Selmunett Island; * Manoel Island, cunnessa à a citatina di [[Gżira]] par via di un ponti; * Large Blue Lagoon Rocks (Comino); * Islands of St. Paul/Selmunett Island; * Mistra Rocks; * Taċ-Ċawl Rock; * Qawra Point/Ta` Fraben Island; * Small Blue Lagoon Rocks; * Sala Rock; * Xrobb l-Għàġin Rock; * Ta' taħt u-Mazz Rock. == Clima == U clima maltesu hè di tipu meditarraniu-subtrupicali (Köppen climate classification Csa), incù inguerni moltu umiti è piuviosi è istatini caldi è secchi, mitigati da u vintisgiolu marinu in prussimità di a costa. In Malta sò rari i grandi uscillazioni di tampiratura. A tampiratura media annua hè di {{M|19||°C}}, trà i più alti in Auropa. Trà tutti i capitali auropei, A Valletta hà l'inguerni più umiti, incù massimi attistati à 15-16&nbsp;°C è minimi chì guasi mai falani sottu i 10&nbsp;°C. A tampiratura minima mai righjistrata fù di 1,2&nbsp;°C in u 1895, è a tampiratura più elevata fù di 43,8&nbsp;°C righjistrata in u 1999. I pricipitazioni medii annui ùn righjunghjini micca i {{M|600|m|m}}, rindendu l'appruvvisiunamentu idricu un prublemu par l'isuli. I pricipitazioni nivosi sò nulli, eccituatu calchì finominu senza accumulu in 1895, in 1905 è in 1962<ref>[http://www.meteoweb.eu/2012/02/trà-dumani-è-lunedi-pudaria-nevicare-ancu-à-malta-ùn/non/micca-succedi-da u-31-ghjinnaghju-1962/115825/ Trà dumani è luni pudaria nivà ancu à Malta! ùn succedi micca da u 31 ghjinnaghju 1962 - Meteo Web<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>. A tampiratura media annua di u mari hè di {{M|20||°C}}, chì oscilla da i 16&nbsp;°C di ghjinnaghju à i 26&nbsp;°C di u mesi d'aostu. Malta godi di {{TA|3 000}} ori di soli à l'annu, rindendu l'arcipelagu un di i loca più assuliati d'Auropa. == Pupulazioni == A pupulazioni in 2012 hà raghjuntu i {{TA|415 565}} abitanti; eppuri l'esiguità di u tarritoriu hè tali chì a dinsità dimugrafica hè di più di {{TA|1 307}} abitanti par [[Chilomitru quatratu|km<sup>2</sup>]], una di i più alti d'Auropa. I maltesi formani a maiò parti di a pupulazioni, incù u 95%, ma sò prisenti parechji minuranzi, di i quali a più maiori hè quidda inglesa. === Riligioni === [[File:Duomo di Mosta.jpg|thumb|Domu di Mosta, "Ir-Rotunda"]] I maltesi sò par a maiò parti [[cattolichi]] è l'influenza di a Ghjesgia hè forti: l'[[eutanasia]] è l'[[abortu]] sò pruibiti. Par quantu riguarda u divorziu, inveci, da uttrovi 2011 hè intruta in vigori a leghji chì u cunsidareghja lecitu dopu à u referendum consultivu di u 29 maghju 2011, in u quali u 53% di i maltesi si hè prununciatu favurevulamenti à l'intruduzioni di u divorziu.<ref>[http://www.labussolaquotidiana.it/ita/articuli-divorzio-à-malta-vincini-i-sma-a-battaglia-ùn/non/micca--finita-1999.htm "Malta, isiè à u divorziu Ma a battaglia cuntinueghja" articulu di] [[Massimu Introvigne]]</ref><ref>[http://www.uaar.it/news/2011/05/29/malta-vinci-referendum-nantu à u-divorziu-impurtanti-par-siparà-statu-è-ghjesgia/ Malta, vinci referendum nantu à u divorziu: "impurtanti par siparà Statu è Ghjesgia"] [[Unioni di l'Atei è di l'Agnostichi Raziunalisti|uaar.it]]</ref> U Cattulicesimu hè a riligioni di Statu, ma hè quantunqua lasciata a [[libartà di cultu]]; si stima chì a pupulazioni sii cattolica à u 98%, fendu ni una di i nazioni à più alta parcentuali di Cattolichi di u mondu. Ci sò più di 360 ghjesgi à Malta, Gozo è Comino. A ghjesgia paruchjali hè u centru architittonicu è giugraficu di ogni cità è paesi maltesu. Spittaculari sò i tipichi festi in onori di u santu patronu, carattarizati da cuncerti musicali, prucissioni riligiosi, fochi pirutecnichi è altri. Malta hè una sedia apustolica; l'[[Atti di l'Apostuli]] contani comu [[San Paulu]], duranti u viaghju chì da [[Creta]] u purtava à [[Roma]], naufragò à l'isula di "Melite", prubabilamenti in i circonda di [[San Pawl u-Biiħar]], in u 60 d.C. Da u 17 à u 18 aprili 2010, si hè ricatu in Visita Apustolica à Malta [[Papa Benedetto XVI]], u quali hà cilibratu a Santa Messa in u Piazzali di i Granai&nbsp;- Floriana, in uccasioni di u 1950º annivirsariu di u naufraghju di [[San Paulu]]. Trà l'altri riligioni di Malta si righjistreghja particularamenti una prisenza significativa di a cumunità [[Ahmadiyya]] incù a sedia principali à [[Ta' Xbiex]].<ref name=>Ahmadiyya Muslim Jamaat Malta[http://www.ahmadija.org.mt/?mod=dhul]</ref> suvitata da a [[Ebraisimu|cumunità ebraica]] incù a sedia principali à [[Birkirkara]]<ref name=>The Jewish Community of Malta http://www.jewsofmalta.org/</ref> è da a [[Ghjesgia cristiana avventista di u settimu ghjornu]], anch'edda incù a sedia principali à [[Birkirkara]]<ref name=>Seventh-day Adventist Church in Malta http://www.adventist.org.mt/</ref>. === Lingui === U [[Lingua maltesa|maltesu]] (U-malti) hè una [[lingui semitichi|lingua semitica]], derivanti da a lingua siciliana-araba. U salteriu maltesu conta 30 lettari ed hè basatu annantu à quiddu latinu incù l'aghjunta di i lettari ċ, ġ, ħ, għ, ie è ż. Ancu s'è a maiò parti di i vucabuli hè d'urighjina [[Lingui semitiche|semitica]], più di u 40% di i paroli Maltesi ani una urighjina latina; quissa, hè u risultatu di i forti influenzi siciliani. Duranti l'accupazioni inglesa, soprattuttu da 1880 (Keenan Report), si pruvò à appurà u maltesu di l'abbundanti lessicu talianu è sicilianu, in favori di quiddu arabu. U maltesu, sicondu l'articulu 5 di a Custituzioni, hè a lingua ufficiali di a Ripublica di Malta è da [[2004]] una di i lingui ufficiali di l'[[Unioni aurupea]]. A leghji pò stabuliscia chì u maltesu, l'inglesu o un' antra lingua siini ufficiali è possini essa imprudati da è in i rilazioni incù l'amministrazioni. In i prucessi a lingua hè u maltesu, ma hè pussibuli di priveda in parechji casi l'usu di l'[[lingua inglesa|inglesu]]. Tocca dopu à a Camara di i Diputati à ditarminà qualessa ghjè a lingua da imprudà in i travagli parlamintari. A leghji nantu à i lingui appruvata in [[2005]] cunferma, infini, chì u maltesu hè un elementu fundamintali d'idantità naziunali. In [[1934]] i britannichi dicisini d'abuliscia u [[Lingua taliana|talianu]] com'è lingua ufficiali. Eppuri, u talianu hè attualmenti diffusu in u duminiu cummirciali, turisticu è sculasticu, è cumpresu da a grandi maiuranza di l'abitanti: infatti più di u 66% di a pupulazioni u parla currintamenti, è un antru 17% u cunnosci in modu elemintari (tutali 83%). Inveci in 1934, essendu datu l'altu analfabetisimu di l'ebbica, u talianu era diffusu solu frà i ricchi ed era parlatu solu da u 14% di a pupulazioni.<ref name=autogenerato1>[http://www.tù-chemnitz.de/phil/english/chairs/linguist/documents/angermann_malta.pdf Situazioni di u talianu à Malta.]</ref> Inoltri u talianu hè insignatu in tutti i scoli di Malta. == Storia == [[File:Mnajdra.jpg|thumb|Tempia megalitichi di Menaidra]] === Antichità === U prima approdu di l'essari umani nantu à l'isula ricodda, prubabilamenti, à u mumentu immediatamenti succissivu à l'estinzioni di l'ippopotami nannari è di l'elefanti nannari<ref>[http://www.webcitation.org/query?url=http://www.geocities.com/RainForest/3096/palaeol.html&dati=2009-10-25+09:39:06 Palaeolithic Man in the Maltesu/maltesa Islands], A. Mifsud, C. Savona-Ventura, S. Mifsud</ref>. Tracci di insidiamenti di u niuliticu anticu (6000-4000 a.C.), sò stati ritruvati tantu in arii aparti ch'è à l'internu di sapari, com'è [[Għar Dalam]]; sti primi allucamenti erani custituiti da culoni pruvinenti da a [[Cicilia]], cunsidarendu l'analugii di u matiriali ceramicu ritruvatu quici (ceramica impressa Ghar Dalam) incù quiddu di listessa ebbica di [[Stentinello]], paesi vicinu à Siracusa. I culoni cunsirvàni i rapporti incù a Cicilia, cuntinuendu à fabbricà ceramica impressa di u stili di Stentinello è principiendu, solu à u terminu di sta fasa (4500 a.C.), un mudestu sviluppu tipulogicu lucali.<ref name="Skeates2010">{{Cita libru|autori=Robin Skeates|titulu=An Archaeology of the Senses: Prehistoric Malta|url=http://books.google.com/books?id=HOjDB8M27wkC&pg=PA124|annu=2010|editori=Oxford University Press|isbn=978-0-19-921660-4|pagini=124-132}}</ref> Ancu a ceramica di [[Skorba]] (4500-4100 a.C.), paesi vicinu à [[Mgarr]], s'assumiglia moltu à quidda ritruvata in Cicilia è dimostra chì sò stati cuntinui i rapporti trà Malta è a suredda maiori. Sta fasa hè carattarizata da i primi evidenzi d'attività rituali, di i quali, u picculu tempiu di Skorba, pò essa cunsidaratu u pricursori di i custruzzioni megalitichi succissivi.<ref>Mark Patton, ''Islands in time: Island sociogeography and Mediterranean Prehistory''. London: Routledge, 2002</ref> À parta da u 3500 a.C. si assisti à un espansioni di i tempia megalitichi, prima frà tutti à [[Ggantija]], nantu à l'isuletta di Gozo;<ref>{{Cita web|url=http://www.otsf.org/ |titulu=Old Temples Study Foundation |editori=OTSF |accessu=31 marzu 2009}}</ref> altri impunenti strutturi sò prisenti à [[Hagar Qim]], [[Tempiu di Mnajdra|Mnajdra]], [[Ta Hagrat]], [[Tarxien]].<ref name=b1>Daniel Cilia, ''Malta Before History'' (2004: Miranda Publishers) ISBN 99909-85-08-1</ref><ref>{{Cita libru|casata=Sheehan|nomu=Sean|titulu=Malta|editori=Marshall Cavendish|url=http://books.google.com/books?id=LRGrRy7S750C&pg=PA87|isbn=0-7614-0993-9|annu=2000}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://users.aber.ac.uk/jpg/malta/arch.html|titulu=Archaeology and prehistory |editori=Aberystwyth, The University of Wales |accessu=31 marzu 2009}}</ref> À quistu periodu timpurali (3600-2500 a.C.) si leia un'intarissanti carattaristica archiulogica, scuparta in parechji lucalità di l'isula è cunsistenti in scanalaturi uniformi è equidistanti tr'è eddi chì sò chjamati '''"cart ruts"''' o '''"cart racks"''': a più nutevuli hè quidda cunnisciuta cù u nomu di "Clapham Junction". Prubabilamenti, i solchi pudariani essa stati incausati da u cuntinuu passaghju di i roti di i carruleddi affittati à u trasportu di a petra, chì, à longu andà, finitini par vastà u tennaru calcariu di u quali hè custituita l'isula.<ref>{{Cita web|url=http://www.port.ac.uk/aboutus/newsandevents/news/archive2009/april2009/title,94480,en.html |titulu=Ancient mystery solved by geographers |editori=Port.ac.uk |data=20 aprili 2009 |accessu=14 nuvembri 2010}}</ref><ref>{{Cita pubblicazioni|autori=Mottershead, Derek; Alastair Pearson & Martin Schaefer |titulu=The cart ruts of Malta: an applied geomorphology approach|rivista=Antiquity|vulumu=82|numaru=318|annu=2008|pagini=1065-1079 |url=http://antiquity.ac.uk/Ant/082/1065/ant0821065.pdf}}</ref> U "populu di i tempia" sparì intornu à 2500 a.C., si pensa à causa di una gravi epidemia. L'isuli maltesi firmetini cusì spupulati par calchì cintunara d'anni, finu à quandu l'arrivu di un novu flussu migratoriu intrudussi in l'isula una nova cultura: quidda di i "custruttori di i ''dolmen''".<ref>Daniel Cilia, [http://web.infinitu.it/utenti/m/malta_mega_temples/linetime.html "Malta Before Common Era", in ''The Megalithic Temples of Malta'']. Retrieved 28 January 2007.</ref> In a maiò parti di i casi si tratta di picculi camari incù a cupartura custituita da una grandi lastra posta sopra petri virticali, chì poni essa attribuiti à una pupulazioni di u bronzu anticu (2150 a.C.) diffarenti da quidda chì avia edificatu i pricidenti tempia megalitichi. Ancu una volta si sarà trattatu di ghjenti pruvinenti da a Cicilia, par a sumiglianza di i ''dolmen'' maltesi incù analoghi strutturi da pocu ritruvati ancu in l'isula più grandi di u Meditarraniu.<ref>Salvatore Picculu, ''Antichi Petri. A Cultura di i Dolmen in a Preistoria di a Sicilia sudu-uriintali'', Morrone è., Siracusa 2007.</ref> I [[Fenici]] culunizàni Malta solu intornu à [[Anni 1000 a.C.|1000 a.C.]], imprudendu la com'è avampostu par a so espansioni è i so cummerci in u [[Mari Tarraniu]]. In seguitu, in [[736 a.C.]] fù accupata da i [[Grechi]] chì a chjamàni ''Melita''. In [[400 a.C.]] finì sottu u cuntrollu di [[Cartaghjina]], è dopu sottu u duminiu [[Ripublica rumana|Rumanu]] ([[218 a.C.]]). In l'annu [[60]] d.C. l'isula fù visitata da [[San Paulu di Tarso|San Paulu]], chì si dici ch'eddu avaria attraccatu in a zona chì oghji porta u nomu di ''[[St. Paul's Bay (San Pawl u-Biiħar)|St. Paul Bay]]'' (nomu urighjinariu "Golfu di San Paulu"). Dopu un periodu di duminiu [[Imperu Bizantinu|bizantinu]], duratu da u [[IV seculu|IV]] à u [[IX seculu]] (duranti u quali subì u saccheghju da parti di i [[Vandali]]), l'isula fù cunquistata da l'[[Arabi]] in [[870]]. === Malta araba === L'Arabi, chì in generali tularàni a parti [[Cristiani|cristiana]] di a pupulazioni, introdussini a cultivazioni di a [[Citrus medica|limeia]] è di u [[Cutonu (butanica)|cutonu]], custruitini un sistemu d'irrigazioni è, in particulari, a [[lingua araba]], chì a maiò parti di a pupulazioni aduttò com'è lingua materna. A so influenza in u [[Lingua maltesa|maltesu]] mudernu hè faciulamenti custattevuli, nunustanti a prisenza di paroli d'urighjina [[Lingua latina|latina]] è di u [[salteriu latinu]]. A duminazioni araba durò par circa dui seculi, da 870 à 1091. === Ità medievali è muderna === [[File:Valletta skyline.jpg|thumb|left|[[A Valletta]]]] U periodu di duminazioni araba finì in [[1091]] quandu l'isula fù cunquistata da i [[Nurmani]] pruvinenti da u [[Regnu di Cicilia]]. In seguitu i [[Hohenstaufen]] (Svevi), l'[[Angioini]] è l'[[Aragunesi]] ([[1287]]) si succidettini in u duminiu di l'isula.<br /> Funi Signori di Malta i [[Conti di Modica]], [[Manfredi III Chjaramonti]] à a fini di u Trè centu, è [[Bernardu Cabrera]] in i primi dicennii di u Quattrucentu. A nubiltà maltesa fù istituita in st'ultimu periodu; circa 32 tituli nubiliari rimanini sempri, chì u più vechju hè u ''Barunatu di [[Ghjattu (famiglia nobili)|Djar u Bniet]] and Bucana''. In [[1530]] infatti Malta fù cuncessa in affittu perennu da u [[Regnu di Sicilia]] à i [[Cavalieri Uspitalieri]]; u prezzu simbolicu di l'affittu cunsistia in a furnitura annuali di un falcu di caccia ammaistratu (eppuri u [[Vicirè di Sicilia]] mantiniti u titulu unurificu di conti di Malta). Sti cavalieri, un ordini munasticu militaru cunnisciutu com'è "Cavalieri di Malta", resistiti à l'[[assediu di Malta]] in [[1565]] da parti di i [[Imperu ottumanu|Turchi]] ma, dopu st'assediu, i Cavalieri dicisini di furtificà l'isula è par a cuncizzioni si affidàni à l'architettu militaru [[Evangelista Menga]], mentri i furtificazioni di a cità di [[A Valletta]] funi opara di [[Francescu Laparelli]]. Ultiriori furtificazioni funi custruiti à parta da [[1723]], quandu u Gran' Maestru [[Antonio Manoel de Vilhena]] ni affidò a cuncizzioni à [[Ghjaseppu Merenda]]. U duminiu di i cavalieri finì quandu Malta fù cunquistata da [[Nabulionu Bonaparte|Nabulionu]], chì si priparava à parta in [[Egittu]] par principià a [[campagna di'Egittu|so campagna]] in [[1798]]. Nabulionu, auturizatu innanzi da u [[Dirittoriu]] à accupà Malta, scigliti un portu sicuru par rifurniscia i so navi è, dopu u rifiutu da parti di u guvernu lucali ch'è più di quattru navi francesi attracchessini à 'ssu scopu in u [[Portu Grandi (Malta)|Portu Grandi]],<ref>David G. Chandler, ''I Campagni di Nabulionu'', Milanu, R.C.S. Libri S.p.A., 1998, ISBN 88-17-11577-0, vol. I, p. 291</ref> sbarcò cù a so probbia armata. U Grandi Maestru di i [[Cavalieri Uspitalieri]] [[Ferdinand von Hompesch zu Bolheim]] capitulò dopu un solu ghjornu di cumbattimenti intornu à A Valletta (i Cavalieri funi pocu dicisi in u cunducimentu di a difesa, ùn pudendu micca par via di u so statutu piglià l'armi contr'è altri cristiani è ancu parchì circa 200 di i soi, annantu à 300, erani francesi) è Nabulionu si stabilì par pochi ghjorni annantu à l'isula, sacchighjendu i bè di l'Ordini è instaurendu un'amministrazioni ad eddu fideli. Infini partì à a volta di l'Egittu, lascendu una guarnigioni nantu à u postu, sottu u cummandu di u generali [[Charles Henri de Belgrand de Vaubois|Vaubois]]. L'occupanti francesi erani impupulari, soprattuttu par a so avvirsioni à a riligioni è i maltesi si rivultoni, custringhjendu i francesi à ritirà si in i so furtificazioni; a [[Gran' Britagna]] è u [[Regnu di Sicilia]] mandàni munizioni è aiuti à i ribeddi, incù à a ''[[Royal Navy]]'', chì istituì l'imbargu di l'isula, fendu chì in [[1800]] i francesi si rinditini. L'isula divintò dopu un pussidimentu inglesu, nonustanti i rimustranzi di i Borbone chì erani [[rè di Sicilia]] è [[rè di Napuli]], chì rivindicàni a suvranità nantu à l'isula. In u [[1814]] Malta divintò parti di l'[[Imperu Britannicu]] è fù imprudata com'è basa di scambiu è com'è quartieri generali par a flotta, soprattuttu par via di a so pusizioni giugrafica à mità strada trà [[Gibilterra]] è l'[[Istmu di Suez]] nantu à a strada par l'[[Indii Uriintali]]. [[File:Halfar-refugee-camp-595.jpg|thumb|Campu di rifughjati à Hal Fà: à causa di a so vicinanza incù a Tunisia è a Libia, Malta soffri in particulari à causa di l'immigrazioni ed hè distinazioni di rifughjati da u cuntinenti africanu.]] === Indipindenza === Dopu a guerra, suvitata da un brevi periodu d'instabilità pulitica, Malta ottensi l'indipindenza da a [[Gran' Britagna]] u 21 sittembri [[1964]], divintendu membru di u [[Commonwealth di i nazioni|Commonwealth]]. In a custituzioni mantensi u munarcu britannicu com'è probbiu capu di u Statu, incù u titulu di Righjina di Malta (Rèġina ta' Malta), incù un Guvarnadori chì ditinia i puteri esecutivi. U 13 dicembri [[1974]] divintò una ripublica, incù u [[Prisidenti di a Ripublica di Malta|Prisidenti]] à capu di u Statu. U 31 marzu [[1979]] ebbi terminu ancu l'accordu di difesa militara (rinnuvatu l'ultima volta in 1972) trà a ripublica è u Regnu Unitu. Da tandu a difesa di Malta, in l'imprubabili casu di attaccu, hè garantita da i Forzi Armati Maltesi è da a Ripublica Taliana. L'8 marzu [[2003]] un [[referendum]] appruvò, incù u 53,65% di i cunsensi, l'adesioni à l'[[Unioni Aurupea]]. Malta hè u più picculu Statu di l'[[Unioni Aurupea]] in tarmini di diminsioni. Di ghjinnaghju [[2008]] hà aduttatu l'[[euru]] com'è muneta naziunali. == Rilazioni incù l'[[Unioni aurupea]] == Eccu i tappi dighjà parcorsi di u prucessu d'intigrazioni: {| border="1" cellpadding="3" cellspacing="0" class="wikitable" |- style="background:#efefef;" ! Data o periodu ! Avvinimentu |- | style="background:#F0F0F0;" | 16 lugliu [[1990]] || Prisenta a dumanda d'adesioni. |- | style="background:#F0F0F0;" | 10 dicembri [[1999]]-13 dicembri [[2002]] || Si tenini i niguziati d'adesioni. |- | style="background:#F0F0F0;" | 8 marzu [[2003]] || Par via d'un [[referendum]] i maltesi approvani a ratifica di u Trattatu d'adesioni. |- | style="background:#F0F0F0;" | 14 aprili 2003 ||U [[Cunsigliu Auropeu]] approva l'adesioni di Malta. |- | style="background:#F0F0F0;" | 16 aprili 2003 || À [[Atena]] Malta firma u Trattatu d'adesioni. |- | style="background:#F0F0F0;" | 1º maghju [[2004]] || Entri in vigori u Trattatu d'adesioni. |- | style="background:#F0F0F0;" | 27 frivaghju [[2007]] || Malta prisenta a richiesta d'essa sottuposta à l'asamina nantu à a cunvirghjenza. |- | style="background:#F0F0F0;" | 16 maghju 2007 || A [[Banca cintrali aurupea]] è a [[Cummissioni aurupea]] publicheghjani i so rapporti nantu à u rispettu di i [[parametri di Maastricht]] da parti di Malta, in i quali pruponini l'adesioni di Malta à l'[[Zona euru|euruzona]] à parta da 2008. |- | style="background:#F0F0F0;" | 21 ghjugnu [[2007]] ||U [[Cunsigliu auropeu]] auturizeghja l'aduzzioni di l'[[euru]] da Malta. |- | style="background:#F0F0F0;" | 10 lugliu 2007 || Dopu a dicisioni di i Capi di Statu o di Guvernu, i Ministri di l'Ecunumia è di i Finanzi ([[Ecofin]]) abrogani a deroga di a quali Malta gudia par l'aduzzioni di a muneta fissendu u siguenti tassu irrevuchevuli di cunvirsioni: 1 [[euru]] = 0,4293 [[lira maltesa|liri maltesi]]. |- | style="background:#F0F0F0;" | 21 dicembri 2007 || Malta aderisci à l'[[Accordi di Schengen]]. |- | style="background:#F0F0F0;" | 1º ghjinnaghju [[2008]] || Malta adotta l'euru chì rimpiazza difinitivamenti a lira maltesa u 31 ghjinnaghju. |} == Urdinamentu di u statu == Malta hè una [[Ripublica (forma statuale)|ripublica]] parlamintari fundata nantu à a [[dimucrazia rapprisintativa]], u quali [[Parlamentu|sistemu parlamintari]] è di [[Publica amministrazioni|amministrazioni publica]] hè cuncipitu nantu à a basa di u [[sistemu Westminster]]. A [[Camara di i diputati]], assamblea lighjislativa monucamarali cumposta da 65 membri, cunnisciuta com'è ''Kamra tad-Diputati'', hè eletta à u suffraghju univirsali par via di [[votu singulu trasfiribili]] ogni 5 anni. Pò essa sciolta prima di a scadenza di a [[lighjislatura]] solu da u [[Prisidenti]], annantu à u cunsigliu di u [[Prima Ministru]]. S'è u partitu chì hà a maiuranza di i voti ùn otteni micca a maiuranza assuluta di i sedii, ricevi sedii supplimintarii attribuiti à i migliori pirdenti. U partitu chì cunquista a maiuranza forma u guvernu. Sicondu a [[Custituzioni]] maltesa u Prisidenti numineghja u Prima Ministru, chì hè in generali u leader di u partitu, chì forma u cabinettu. U [[Prisidenti di a Ripublica di Malta|Prisidenti di a Ripublica]] hè elettu ogni 5 anni da a Camara di i Diputati. A magistratura hè indipindenti, sicondu u mudeddu anglusassonu. === Suddivisioni amministrativi === Dapoi a riforma di u 30 ghjugnu [[1993]], Malta hè stata suddivisa in 68 "''Cunsigli lucali''" (in [[lingua maltesa|maltesu]]: ''Kunsilli Lokali''), gruppati in trè rigioni. === Cità principali === Dimugraficamenti l'isula si prisenta divisa trà un unicu grandi agglumeratu urbanu in a zona custiera uriintali è una zona più disabitata in a parti interna è uccidintali. In rialità, nonustanti a limitata pupulazioni, l'urdinamentu amministrativu ferma suddivisu in 91 cità. I più nutevuli sò: [[A Valletta]] fundata in 1566 hè a capitali di Malta bench'edda aghji solu {{TA|6 315}} abitanti. Hà u titulu di "Cità Umilissima". Sta cità pò essa chjamata simpliciamenti Valletta o ancu "U-Belt" (A Cità). A nova capitali barocca di Malta, cunsidarata patrimoniu Unesco, hè u centru nivralgicu di l'attività cummirciali è amministrativi di l'isula. A cità-furtezza nasci nantu à a roccia di a penisula di u Monti Sceberras, à piccu annantu à u mari, incù dui prufondi porti naturali, Marsamxett è Grand Harbour. U nomu u devi à u Gran' Maestru di l'Ordini di San Ghjuvanni, Jean Parisot de la Valette. [[Medina (Malta)|Medina]], cunnisciuta ancu com'è "Cità Silinziosa" fù l'antica capitali. Si tratta d'un furtinu incèu i mura arabi è incèu l'architittura mediivali chì cumporta palazzi in stili baroccu. Oghji ci stani solu 258 parsoni, par u più nobili è ecclesiastichi. Hà u titulu di "Cità Nutevuli"; infatti pò essa chjamata ancu simpliciamenti "Nutevuli" o "L-Imdina". ''[https://it.wikivoyage.org/wiki/Cottonera Cottonera]'' (Kottonera) hè in rialità l'unioni di ''Trè cità'' (Tliet Ibliet): [[Vitturiosa]] ancu ditta "Birgu" {{TA|(2 691}} abitanti); [[Cospicua]] ancu ditta ''Bormla'' {{TA|(5 642}} abitanti); [[Senglea]] ancu ditta "Invicta" o "Isla" {{TA|(3 500}} abitanti). Tutti è trè si poni visità via mari annantu à picculi barchetti (Luzzi è Dghajsa). [[Birkirkara]] incù {{TA|21 258}} abitanti hè a cità più pupulosa di Malta. Da [[Rabat (Malta)|Rabat]], situata accantu à Medina, hè pussibuli à ghjentra in i [[catacombi di San Paulu]]. Sliema zona di u shopping. Victoria è a Citatedda à Gozo. Ancu quissi sò asempii di custruzzioni mediivali. == Ecunumia == [[File:St. Peter's Pool, Marsaxlokk.jpg|thumb|U turisimu hè una di i fonti maiò di vadagnu par Malta. In l'imaghjini St. Peter's Pool, in i circonda di [[Marsaxlokk]].]] I risorzi maiori di Malta sò u [[calcariu]], una pusizioni giugrafica favurevuli è una forza travagliu moltu pruduttiva. Malta pruduci circa u 20% di i so probbii bisogni, hà risorzi idrichi d'acqua potabili limitati è nisciuna fonti di energia domestica. L'ecunumia dipendi di i scambii incù l'estaru, da u [[sittori manifatturieri]] (in particulari tessili è elettronicu) è da u turisimu. St'ultimu hè aumintatu in manera trimenda in l'anni è hà purtatu à a custruzzioni di numarosi strutturi turistichi nantu à l'isula. == Forzi armati == I [[Forzi armati maltesi]] ani a struttura è i diminsioni di una piccula [[brigata]] interforzi, incù un cummandu cintrali à u quali facini capu trè [[righjimentu|righjimenti]] di a cumpunenti terrestra, un [[Air Wing of Armed Forces of Malta|Air Wing]] è u [[Maritime Squadron of Armed Forces of Malta|Maritime Squadron]]. == Trasporti == Par un periodu piuttostu brevi Malta hà avutu ancu u [[Trasportu farruviariu à Malta|trasportu farruviariu è tranviariu]], dismessi u prima in u [[1931]] è u sicondu in u [[1929]]. A circulazioni stradali hè à sinistra com'è in u Regnu Unitu. I carattaristichi [[autobus di Malta]] sò stati sustituiti da autobus muderni, è fermani in usu annantu à sirvizii turistichi micca di linia. L'Aeruportu Internaziunali di Malta (IATA: MLA, ICAO: LMML) hè l'unicu aeruportu di l'arcipelagu maltesu, è servi par quissa tuttu u Paesi. Truvendu si in u tarritoriu di [[Luqa]], hè calchì volta chjamatu Aeruportu di Luqa o ancu Aeruportu di a Valletta, datu chì hè distanti solu 8&nbsp;km da a capitali [[A Valletta]]. I culligamenti marittimi sò uparati da a cumpagnia taliana [[Grimaldi Lines]] è da a cumpagnia maltesa [[Virtu Ferries Limited]] chì cullega à u [[portu di Pozzallo]] in Cicilia. I trasporti trà [[Gozo]] è Malta sò assicurati da a [[Gozo Channel Company Limited]] chì furnisci un sirviziu di traghetti trà i dui isuli mentri da l'[[eliportu di Gozo]] sò attivi buli charter in elicottaru. {{Unione europea}} == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Unioni Auropea]] [[Categoria:Europa]] aqiz5slqsph1dso0yylis4nddg2aut6 Olanda 0 8658 57127 52539 2007-01-09T21:49:01Z 151.72.88.138 Redirecting to [[Paesi Bassi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paesi Bassi]] svdm3ib7w0tj6h4e6grc3vaaluskolo Polonia 0 8659 362348 359845 2019-06-09T07:55:56Z Lien Shan 13089 Corretto Superficia wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Polonia |nomeUfficiale = Rzeczpospolita Polska |linkBandiera = Flag of Poland.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Herb Polski.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Poland.svg |motto = Bóg, Honor, Ojczyzna |mottoTraduzione = Diu, Onore, Paese |lingua = [[Lingua polacca|polaccu]] |capitale = [[File:Grand CoA Warsaw.png|16px]] [[Varsavia]] |capitaleAbitanti =1.726.581 |capitaleAbitantiAnno = 2014 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Andrzej Duda]] |primoMinistro = [[Mateusz Morawiecki]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Polonia|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Polonia|Prima Ministru]] |indipendenza = [[11 novembre]] [[1918]] |ingressoONU = [[24 uttrove]] [[1945]] <sup>3</sup> |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 312.696<ref>Główny Urząd Statystyczny, dane za rok 2018, stan na 01.01.2018. [https://stat.gov.pl/obszary-tematyczne/ludnosc/ludnosc/powierzchnia-i-ludnosc-w-przekroju-terytorialnym-w-2018-roku,7,15.html]</ref><ref>Bankier.pl, Powierzchnia Polski wzrosła o 1643 ha [https://m.bankier.pl/wiadomosc/Powierzchnia-Polski-wzrosla-o-1643-ha-7603883.html]</ref> |superficieOrdine = 70 |superficieAcqua = 2,6 |popolazioneTotale =38.422.346 |popolazioneAnno = 2017 |popolazioneOrdine = 30 |popolazioneDensita = 123 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Złoty]] |PIL= 495.885 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 24 |PILprocapite= 12.994 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 51 |HDI= 0,862 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 37 |energia = 0,35 |tld = .pl |telefono = +48 |targa = PL |inno = [[Mazurek Dąbrowskiego]] |festa = [[3 maghju]] è [[11 nuvembre]] |note = <small></small> }} A '''Polonia''' hè un paese situatu in [[Europa]]. [[File:FB Warszawa panorama.jpg|thumb|left|Varsavia (Warszawa)]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinù== *[[Stefan Banach]] *[[Padniewko]] *[[Lech Wałęsa]] *[[Tarnobrzeg]] *[[Kolonka]] *[[Piotrowice (dipartimentu Otwock)|Piotrowice]] *[[Dziecinów (dipartimentu Otwock)|Dziecinów]] *[[Adam Mickiewicz]] *[[Elbląg]] *[[Anna Maria Jopek]] *[[Violetta Villas]] *[[Nowy Dwór Królewski]] *[[Bochotnica]] *[[Końskowola]] *[[Międzyrzec Podlaski]] *[[Trojany (dipartimentu Wołomin)|Trojany]] *[[Stanislao Konarski]] *[[Łobez]] {{Unione europea}} [[Categoria:Polonia| ]] [[Categoria:Unioni Auropea]] ibe998lj0hvim5xrexlz9s5u8b9b0h1 Sluvacchia 0 8660 362403 359496 2019-06-16T10:08:54Z Gumruch 1766 2019 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Sluvacca |nomeUfficiale = Slovenská republika |linkBandiera = Flag of Slovakia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Slovakia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Slovakia.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua sluvacca|sluvaccu]] |capitale = [[Bratislava]] |capitaleAbitanti = 428,672 |capitaleAbitantiAnno = &nbsp; |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Zuzana Čaputová]] |primoMinistro = [[Peter Pellegrini]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica Sluvacca|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di Repubblica Sluvacca|Prima Ministru]] |indipendenza = Divisione dalla [[Cecoslovacchia]], <br />[[1 ghjennaghju]] [[1993]] |ingressoONU = [[19 ghjennaghju]] [[1993]]&nbsp; |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 49.035 |superficieOrdine = 126 |superficieAcqua = trascurabile |popolazioneTotale = 5.389.180 |popolazioneAnno = 2005 |popolazioneOrdine = 103 |popolazioneDensita = 109 |continente = [[Europa]] |orario = [[CET]] ([[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1), <br />[[CEST]] ([[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2, [[ora legale]]) |valuta = [[Curona sluvacca]] |PIL= 86.753 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 60 |PILprocapite= 16.041 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 45 |HDI= 0,856 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 42 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .sk |telefono = +421 |targa = SK |inno = [[Nad Tatrou sa blýska]] |festa = &nbsp; |note = <!-- note libere --> }} A '''Slovacchia''' hè un paese situatu in [[Europa]]. {{Unione europea}} [[Categoria:Europa]][[Categoria:Unioni Auropea]] 8s1vwj9eno808ie52iz7lh92vojgaho Sluvenia 0 8661 359497 355214 2018-06-06T23:19:48Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Sluvenia |nomeUfficiale = Republika Slovenija |linkBandiera = Flag of Slovenia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Slovenia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Slovenia.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[lingua sluvena|sluvenu]] [[Slovenia#Lingue|<small>(nota)</small>]] |capitale = [[Lubiana]] |capitaleAbitanti = 280.081 |capitaleAbitantiAnno = 2005 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Borut Pahor]] |primoMinistro = [[Miro Cerar]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Sluvenia|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri della Slovenia|Prima Ministru]] |indipendenza = Da a [[Republica Sucialista Federale di Ghjugoslavia|Ghjugoslavia]], [[25 ghjugnu]] [[1991]] |ingressoONU = Da u [[22 maghju]] [[1992]] |ingressoUE = [[1 maggio|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 20.273 |superficieOrdine = 150 |superficieAcqua = 0,6 |popolazioneTotale = 2.077.070 |popolazioneAnno = 2005 |popolazioneOrdine = 142 |popolazioneDensita = 98,3 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 43.690 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 81 |PILprocapite= 21.808 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 31 |HDI= 0,910 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 27 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .si |telefono = +386 |targa = SLO |inno = [[Zdravljica]] |festa = [[25 giugno]] |note = Membru [[UE]] da u [[1 maghju]] [[2004]]<br />Membru u[[NATO]] dal [[29 marzu]] [[2004]] }} A '''Slovenia''' hè un paese situatu in [[Europa]]. A sò capitale hè [[Ljubljana]]. Face partita di l'[[Unione Auropea]] dapoi u 1u maghju [[2004]]. Ha dichjaratu a so indipendeza da u [[Ghjucoslavia]] in u [[1991]]. == Links == * [http://www.slovenia.si/ Slovenia.si]. Your gateway to information on Slovenia. * [http://www.vlada.si/en/ Government of the Republic of Slovenia] {{Unione europea}} [[Categoria:Europa]][[Categoria:Unioni Auropea]] g70rbikgdweauwfcdfrw215atio6wo6 Ungheria 0 8662 359498 353989 2018-06-06T23:21:07Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Ungrese |nomeUfficiale = Magyar Köztársaság |linkBandiera = Civil Ensign of Hungary.svg |paginaBandiera = [[A bandera ungrese]] |linkStemma = Coat of Arms of Hungary.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Hungary.svg |motto = - ''nisunu'' - |mottoTraduzione = - ''nisunu'' - |lingua = [[lingua ungrese|ungrese]], [[lingua di segnii]] |capitale = [[Budapest]] |capitaleAbitanti = 1 712 210 |capitaleAbitantiAnno = 2009 |governo = [[Republica parlamentaria]] |presidente = [[Pál Schmitt]] |primoMinistro = [[Viktor Orbán]] |indipendenza= [[896]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]] |ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 93 030 |superficieOrdine = 109 |superficieAcqua = 0,74 |popolazioneTotale = 10 020 000 |popolazioneAnno = 2009 |popolazioneOrdine = 83 |popolazioneDensita = 107 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Forint]] |PIL= 196 417 000 |PILValuta= $ |PILAnno= 2008 |PILOrdine= 51 |PILprocapite= 19 553 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2008 |PILprocapiteOrdine= 44 |HDI= 0,879 (alto) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 43 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .hu |telefono = +36 |targa = HU |inno = [[Diu Benediga l'Ungrese!]] (Isten Áld meg a Magyart!) |festa = [[20 di aostu]], [[23 di ottubre]] è [[14 di marzu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} L' '''Ungheria''' hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale di stu paese hè [[Budapest]]. [[File:Budapest_Parlament-2.jpg|thumb|left|[[Parlamentu Ungrese]] in Budapest]] == Geografia == == Storia == == Economia == L'Ungheria hè stata culpita assai forte da a [[crisi financiaria di u 2008]]. A so muneta hè u [[HUF|Forint]]. I settori i più dinamichi di l'economia ungherese sò a farmacologia, ma ancu a raffinatura di petroliu è a banca. I servizii informatichi cunnoscenu una grande crescenza dapoi qualch'anni. == Politica == U presidente di l'Ungheria hè [[Pál Schmidt]] (di u Fidesz), ma ùn hà ch'è pocu putere. U primu ministru, ancu di u Fidesz (Alleanza di i Giuvani Democrati), hè [[Viktor Orbán]]. L'Ungheria hè una ripublica parlamentaria monocamerale. L'elezzione di u 2010 anu datu una vittoria senza lambariu à u partitu di centru-dirrita [[Fidesz]], di [[Viktor Orbán]], è i so aliati democrati-cristiani di u [[KDNP (Ungheria)|KDNP]]. Cù più di 2/3 (68%) di i sedi in u parlamentu, pudenu mudificà soli a costituzione, è scegliè u [[presidente di a Ripublica (Ungheria)|presidente di a Ripublica]]. Difatti, anu digià cambiatu a costituzione pè diminuisce u numaru di sedi in u Parlamentu. U partitu maiò di l'opposizione parlamentaria hè u [[Partitu Socialistu (Ungheria)|Partitu Socialistu]], cù 59 di i 386 sedi, seguitati da u partitu di strema-diritta [[Jobbik]] (47 sedi), è u partitu ecologistu [[LMP (Ungheria)]] (16 sedi), è un indipendente. U [[KDNP]] hè ancu un partitu chi ha u so gruppu in u Parlamentu, ma infatti, hè un partitu chi seguita sempre e posizione di u Fidesz, appena cumu u [[Nouveau Centre]] è l'[[UMP]] in Francia. == Cultura == [[Pécs]] hè stata eletta capitale di a cultura pè l'annu 2010 ==Da vede dinò== *[[Mattia Corvinu d'Ungheria]] == Ligami == [http://www.mo.hu situ ufficiale] [http://www.hungarytourism.hu offiziu di turisimu] [http://en.pecs2010.hu Pécs Capitale di a Cultura in 2010] {{Unione europea}} {{Europa}}[[Categoria:Unioni Auropea]] [[Categoria:Ungheria]] m83jcsvxlacyc20efvz78uw5pesykym Cecchìa 0 8663 361926 346781 2019-04-09T10:13:25Z 88.208.95.42 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Cecchìa |nomeUfficiale = Česká republika |linkBandiera = Flag of the Czech Republic.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of the Czech Republic.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Czechia.svg |motto = Pravda vítězí |mottoTraduzione = A verità prevale |lingua = [[lingua cecca|ceccu]] |capitale = [[Praga]] |capitaleAbitanti = 1.169.106 |capitaleAbitantiAnno = 2001 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Miloš Zeman]] |primoMinistro = [[Andrej Babiš]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica Cecca|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Republica Cecca|Prima Ministru]] |indipendenza = [[1993]] (suddivisione della [[Cecoslovacchia]]). |ingressoONU = [[19 ghjinnaghju]] [[1993]] |ingressoUE = [[1 maghju|1° maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 78.866 |superficieOrdine = 114 |superficieAcqua = 2 |popolazioneTotale = 10.264.212 |popolazioneAnno = 2000 |popolazioneOrdine = 76 |popolazioneDensita = 130 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Curona cecca]] |PIL= 187.611 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 46 |PILprocapite= 18.341 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 38 |HDI= 0,885 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 30 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .cz |telefono = +420 |targa = CZ |inno = [[Kde domov můj]] |festa = [[28 uttrove]] |note = <!-- note libere --> }} A '''Cecchìa''' ([[lingua cecca|ceccu]] ''Česko''), dinù '''Repùblica Cecca''' rispittivamente ([[lingua cecca|ceccu]] ''Česká republika''), hè un paese situatu in [[Auropa]]. {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea‎]] [[Categoria:Republica Cecca]] 8w009fwu32f94ys7g8thlttmshh5yaa Template:Rivista litteraria in lingua corsa 10 8919 360651 343786 2018-12-17T10:49:59Z Llydawr 9581 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''Rivista litteraria in lingua corsa''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[A Cispra]] - [[A Muvra]] - [[A Nazione]] - [[A Pian' d'Avretu]] - [[A Piazzetta]] - [[A Spannata]] - [[A Tramuntana]] - [[L'Annu Corsu]] - [[Avali]] - [[Bonanova]] - [[Rigiru]] - [[Tarrori è Fantasia]] - [[U Muntese]] - [[U Lariciu]] - [[U Scoddu]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> c5n0j2b4jtb24exdbdogntu8bpdo28a A Spannata 0 8920 350876 331267 2015-07-09T14:49:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Spannata''' era una [[ghjurnalisimu|rivista]] [[littiratura|litteraria]] in [[lingua corsa]]. Hà publicatu bon' parechji [[numaru|numari]], à parta da [[frivaghju]] [[1981]], malgradu i cundizioni difficiuli di [[ecunumia|finanzamentu]]. U scopu di a [[rivista]] era di prumova u parlà [[Pumonti|pumuntincu]]. A dirittrici di a publicazioni era Matalena Rotily-Forcioli. U capu redattori era Ghjacumu Biancarelli. Trà i participanti à a rivista, si pò mintuvà: Ghjuvanni Ambrogi, Paulu Bungelmi, [[Marcu Ceccarelli]], [[Rinatu Coti]], Petru Foata, Ghjaseppu Paganelli, Iviu Pajanacci. L'autori di ''A Spannata'' mettini l'accentu annantu à u fattu ch'è u [[lingua corsa|corsu]] hè una [[lingua pulinomica]], ricca di [[linguistica|parechji varietà]]. Ed infatti a divisa di a rivista era: ''Diversità faci ricchezza''. == Liami == I primi [[numaru|numari]] di ''A Spannata'' annantu u [[situ web]] di [[Matina latina]]: * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=10 Numaru 1] * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=11 Numaru 2] * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=14 Numaru 3] * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=15 Numaru 4] * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=16 Numaru 5] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} {{c}} [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] jh3v2p4afm6fovqzso5qttzz0fa8qjt A Murella 0 8924 364026 351429 2019-10-03T11:16:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: AMurella060210.JPG|thumb|250px|right|A Murella]] '''A Murella''' hè un gruppu di [[cantu|cantatrice]] [[Corsica|corse]] criatu in [[2002]], a a seguita di un travaglione di ricerca nant'a i [[canti corsi|canti tradiziunali]]. Di sta ricerca, n'hè esciutu un [[littiratura|libru]], "Vinu di Petra", chi ci porta a trascrizzione di qualchi famosi versi, [[paghjella|paghjelle]] è [[cantu|canti]] [[Cristianesimu|sacri]]. Di e studie di a tradizione, A Murella ha ripiazzatu indè una trama precisa e rivuccate é l'impruvisate [[musica|musicale]] chi fanu a bellezza di u [[cantu]] [[Corsica|nustrale]]. U gruppu hè cumpostu di : * Chantal LANDI-COSTÉRIAN - Terza - Capicursina * Maria COLONNA di PAOLI - Secunda - Balanina * Fiurenza DIONISI - Bassa - di Castagniccia == Discografia == Ci hè un discu in priparazione. == Prugetti == * Cuncerti : ** u 1 di [[lugliu]] 16h30 : Église Saint-Louis de la Salpêtrière (47, boulevard de l'Hôpital - 75013 PARIS) ** u 30 di [[settembre]] à 16h : Église Sainte Marie Madeleine de MASSY (Essonne). == Ligami == * [http://vocalia.net/ Scola di cantu vocalia] {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] [[category:cantu corsu]] bglm2l6u3c1gn9cj5p9zpka7ce16la6 Categoria:Musica Corsa 14 8926 335662 328162 2014-03-23T18:12:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Musica Corsa''' [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Musica]] mg7pl2yj9s2em1o1hbohydm67p5app4 Codizingula 0 8929 54744 2006-12-26T16:08:15Z 83.197.212.61 Redirecting to [[Codizennula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codizennula]] lzyld5bz5ka4mxck1pqvkc9hrk6lsmp Nivulu 0 8930 343446 324660 2015-05-08T20:08:46Z Magioladitis 2824 /* Da veda dinò */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|nn}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki [[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]] == Citazioni == Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]].'' * in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]: :Mi piglia è sbacca l'aria pura :Hè l'alibiondu arcanghjulatu, :U nivulu sfilaccicatu, :Focu in sennu chì piglia fiatu; :U piacè cù la strappatura, :Mi porta è sbacca l'aria azura. == Da veda dinò == * u [[cirru]] * u [[cumulu]] {{c}} lleyk9xguoozyfw5fszs523pjuazr4o Luddu 0 8936 54916 2006-12-28T13:47:36Z 86.209.121.7 Redirecting to [[Lugliu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lugliu]] 5bxic9h215bs8m8axem6zoj4ehc6i13 Austu 0 8937 54919 2006-12-28T13:48:12Z 86.209.121.7 Redirecting to [[Aostu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aostu]] 2hp5yg5luwrsprj1fm8469mihoy3qho Murta 0 8938 364177 354087 2019-10-03T11:19:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A murta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Myrtus_communis9.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Myrtus communis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Myrtales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cucurbitaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Myrtus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Myrtus communis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Myrta communis5.JPG|250px]] |----- |} A '''Murta''' (o [[Morta]], o ancu [[Mortula]]) (''[[Myrtus communis]]'') hè un [[arburettu]] o un picculu [[arburu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Myrtaceae]]. Hè tipica di a [[machja]] bassa mediterranea. Hè prisenti in [[Turchia]], à u [[Maroccu]], in [[Sicilia]], in [[Corsica]] è in [[Sardegna]]. A murta fiurisci d'istatina. I so [[fiori]] sò bianchi. I frutti sò graneddi di culori neru o turchinu scuru. Maturani da [[nuvembri]] à [[ghjinnaghju]]. I fogli sò opposti è di culori verdi scuru. Esistini dinò parechji varietà cultivati di murta, com'è ''Myrtus communis variegata''. == In Corsica == A murta hè cumuna in [[Corsica]]. U legnu di murta hè usatu da i [[piscadori]] par fabricà i [[nassa|nassi]] pa a [[pesca]]. Si faci dinò in Corsica l'[[oliu escinziali]] di murta. Issu oliu essinziali hà un culori specificu: verdi chjaru. [[Image:Myrtus_communis_flowerdiagram.png|left|100px|thumb|Diagramma di u fiori di murta]] == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Myrtus-communis-flower.JPG|U fiori di murta </gallery> == Da veda dinò == * u [[licori di murti]] * l'[[arburetti di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Myrtaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 4gslireee2ge7jywlebzbnq4ivzjuqh Morta 0 8939 54931 2006-12-28T16:18:26Z Img 21 Redirecting to [[Murta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Murta]] migcqn16vwk3xh3oojimuc68w689seu Myrtus communis 0 8940 54932 2006-12-28T16:18:36Z Img 21 Redirecting to [[Murta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Murta]] migcqn16vwk3xh3oojimuc68w689seu Mortula 0 8941 54938 2006-12-28T16:31:48Z Img 21 Redirecting to [[Murta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Murta]] migcqn16vwk3xh3oojimuc68w689seu Salve Regina 0 8942 324661 307869 2013-03-08T22:05:42Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 26 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q301934]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[Image:Salve Regina.png|right|thumb|250px|A partitura di u Salve Regina]] U '''Salve regina''' hè un cantu latinu creatu à u [[medievu]]. Saria statu cumpostu da [[Adhemar di Monteil]]. À l'epica, u latinu era a lingua chì era universalmente aduttata per e celebrazione catoliche. U Salve Regina hè à l'origine di l'innu corsu, u [[Diu vi salvi Regina]]. == U testu latinu== :Salve, Regina, mater misericordiae : vita, dulcedo et spes nostra, salve.<br /> :Ad te clamamus, exsules filii Evae. <br /> :Ad te suspiramus, gementes et flentes in hac lacrimarum valle. <br /> :Eia ergo, advocata nostra, illos tuos misericordes oculos ad nos converte.<br /> :Et Jesum, benedictum fructum ventris tui, nobis post hoc exsilium ostende.<br /> :O clemens, o pia, o dulcis Virgo Maria ! <br /> == Da vede dinù == * u [[Diu vi salvi Regina]] {{c-supranu}} 2rxaci05fy71uk9ym0g0fbfgky9p9zu Ceppu di Natali 0 8943 332007 55640 2014-03-23T14:10:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Ceppu di Natali''' (o [[Ceppu di Natale]] o ancu [[Cippu di Natali]]) hè una tradizioni di Corsica è più particularmenti di [[Natali]]. A veghja di [[Natali]], in a sirata, si sceglii un grossu [[ceppu]] di [[leccia]], abbastanza longu dinò, è si metti u sciaminè. U ceppu devi brusgià sin'à [[Capu d'annu]]. U ceppu di Natali hè ancu chjamatu a [[cippaghjola]] o u [[ceppu natalecciu]]. == Citazioni == Accadi chì u ceppu di Natali fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in u racontu ''Stasera era Natali'' (''Raconti'') di [[Rinatu Coti]]: ''U ceppu liccinu di Natali sfiarulava. U focu cantava...'' == Rifarenzi == * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Dicembri 2006 == Liami == * [http://adecec.net/natale2003/ U ceppu di Natale, da induve vene sta tradizione ?, [[Adecec]]] * [http://www.taravu.com/aubin/tasso.htm U ceppu di Natali - In [[Tassu]]] [[Categoria:Tradizione di Corsica]] 77b6kcmniexn6x1v5nrk125ac3xx48j Ceppu di Natale 0 8944 55527 2007-01-06T11:35:00Z 86.194.111.146 Redirecting to [[Ceppu di Natali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ceppu di Natali]] r76ykxazzzi1p77hboh40g2l16n5oc1 Cippu di Natali 0 8945 55528 2007-01-06T11:35:10Z 86.194.111.146 Redirecting to [[Ceppu di Natali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ceppu di Natali]] r76ykxazzzi1p77hboh40g2l16n5oc1 Cippaghjola 0 8946 55530 2007-01-06T11:35:32Z 86.194.111.146 Redirecting to [[Ceppu di Natali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ceppu di Natali]] r76ykxazzzi1p77hboh40g2l16n5oc1 Ceppu natalecciu 0 8947 55551 2007-01-06T12:39:10Z 83.201.131.240 Redirecting to [[Ceppu di Natali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ceppu di Natali]] r76ykxazzzi1p77hboh40g2l16n5oc1 Cantone di Capibiancu 0 8952 331853 324662 2014-03-23T14:07:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di Capibiancu''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] in u [[circundariu di Bastia]]. Teni 2.423 abitanti è a sò superficia hè 162,38 km². Cumporta 10 cumune: * [[Barrettali]] * [[Cagnanu]] * [[Centuri]] * [[Ersa]] * [[Luri]] * [[Meria]] * [[Mursiglia]] * [[Pinu]] * [[Ruglianu]] (capilocu) * [[Tominu]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Capibiancu]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Capibiancu]] 7ca13bvyaupft3yibl9t265296wax8r Riverbula 0 8956 57072 2007-01-09T18:55:11Z 86.209.123.174 Redirecting to [[Riberbula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riberbula]] n8ehk83q2myuv5oxas3weq0iobny218 Rivergula 0 8957 57074 2007-01-09T18:58:44Z 86.209.123.174 Redirecting to [[Riberbula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riberbula]] n8ehk83q2myuv5oxas3weq0iobny218 Riberbera 0 8958 57075 2007-01-09T18:59:11Z 86.209.123.174 Redirecting to [[Riberbula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riberbula]] n8ehk83q2myuv5oxas3weq0iobny218 Template:ITA 10 8961 351507 335278 2015-08-04T08:59:12Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5614159]] wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Italy.svg|border|20px|]] [[Italia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|ITA]] </noinclude> rurl2isbxys6p2bhf4efjsopjducrel Template:IT-TOS 10 8962 351508 335263 2015-08-04T08:59:22Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6852723]] wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of arms of Tuscany.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Toscana]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|TOS]] </noinclude> kfl22s6rd24985fdzmgynjq20azjv1p Voceru di Maria Felice di Calacuccia 0 8963 364274 335049 2019-10-03T11:21:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Voceru di Maria Felice di Calacuccia''' hè tipicu di i voceri di [[Corsica]]. Issu voceru, originariu di [[Calacuccia]], in [[Niolu]], hè statu cumpostu da una surella, Maria Felice, dopu à a morte di u so fratellu, chì si chjamava Lariu. == U voceru == :Eu filava la mio [[rocca]], :Quandu intesu un gran' rumore :Era un colpu di fucile, :Ch'è m'intrunò in lu core :Parse ch'unu mi dicissi : :Corri ; u to fratellu more. :Corsu in camera suprana, :È spalancaiu la porta. :Hò livatu ind'è lu core, :Disse, è eiu cascaiu morta :S'allora nun morsu anch'eiu :Una cosa mi cunforta. :Vogliu veste li calzoni, :Vogliu cumprà la [[terzetta]]. :Per mustrà la to camisgia :Tantu nimu nun aspetta, :À taglià si la so barba :Dopu fatta la [[vindetta]]. :À fà ne la to vindetta :Quale voli chì ci sia? :Mammata vicinu à more? :O la surella Maria? :Si Làriu ùn era mortu, :Senza strage nun finia ! :D'una razza cusì grande :Lasci solu una surella, :Senza cugini carnali :Povera, orfana, è zitella. :Ma per fà la to vindetta, :Sta sicuru, basta anch'ella. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] [[Categoria:Voceru]] 4sg3kfbfgsd114enas9gxijpggk03gk Peru è Casevechje 0 8964 344879 333854 2015-06-30T18:35:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Peru Casevechje | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B210 | cp=20230 | merre=Paulu Renucci | latitudine=42° 24' 55" | lungitudine=9° 27' 58" | alt med=490 | alt min=200 | alt max=1.000 | sup ett=471 | sup km²=4,71 | pupulazione=111 | annu=1999 | densità=23 }} '''Peru Casevechje''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Peru Casevechje]] == Geografia == == Storia == == Merri == ==Lingua== ===Cugnomi=== cugnomi tavaninchi "Alcazar", l'Arutinu, Baccalà, Barabassu, Batticoglia, Bianchinetta, "u Boer", Brusgia ferru, Cacarella, Caccavichjula, Cachjettu, Caffittera, Cagnetta, Canettinu, Cannetta, Cappellone, Caraciuti, Caraffone, Caratellu, Cardinale, Casginu, Cavallone, Cavichjolu, Cazzettu, Chjappatu, Chjarasgiolu, zia Chjichja, Ciambatta, Cisterone, Cucca, Cudinu, Cuglietta, Culibrusgiatu, Culilargu, Cuolilongu, Culò, Culunellu, Curnachjò, Currighjone, u Cusacciu, Farloccu, Fasgianu, Fiamone, Fulletti, Frascone, Grillettu, Grillu, "Inchialan", "Indolla", "Joli", Madametta, Mambrone, Marinare, Mascarone, a Matta, Merdaghjalata, u Merlu, u Merrucciu, Mezeta, Minutu, Mozzifieru, Mulettu, Murciolu, Ochjone, Paghjulone, Pagliaccinu, Panzò, "Papillon", Papone, Pappucciu, "Pavot", Pecirolu, Pediolu, Picciafocu, Pichjuchja, Pillucchinu, Pirichjichju, Pughjolu, Prefettu, Pulezza, Raganone, Rampacone, Rambuscia, Rampinu, Rampone, Ruzzà, Saettinu, Sargentolu, Scansone, Sciccone, Scioppu, Sciuppina, Sippone, zia Sisina, Spazzuletta, Stollu, Stranpunta, Sullatu, Techju, Tullettu, Turellu, "Villafranca", Vitalbone, Vitellu d'oru, Vitone, a Volpe, Zampone, Zinzì, Zirbanu, u Zoppu, u Zuavu, Zucchinu. (raccolti da E. Tuffelli, in Peru Casevechje.) (da U Muntese di sittembri-uttrovi 1970) == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] khqj6oee0zxpzjxwm8lzh5m5di5ivbe U Poghju di Tavagna 0 8966 357643 357641 2017-09-03T21:50:15Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Poghju di Tavagna | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B242 | cp=20230 | merre=Mauriziu Chiaramonti | latitudine=42° 23' 56" | lungitudine=9° 29' 44" | alt med=252 | alt min=0 | alt max=366 | sup ett=890 | sup km²=8,9 | pupulazione=403 | annu=1999 | densità=45 }} '''U Poghju di Tavagna''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|U Poghju di Tavagna]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8fvokrjx72ecgb6iy6wptpkov4r2795 U Poghju d'Ampugnani 0 8980 361670 361668 2019-02-11T16:43:38Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Poghju d'Ampugnani | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B241 | cp=20237 | merre=Austinu Pasqualini | latitudine=42° 26' 10" | lungitudine=9° 21' 14" | alt med=600 | alt min=340 | alt max=1.231 | sup ett=283 | sup km²=2,83 | pupulazione=16 | annu=1999 | densità=5 }} '''U Poghju d'Ampugnani''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[Image:Poggio-Marinaccio.jpg|thumb|350 px|none|U Poghju d'Ampugnani.]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Poghju]] *[[Marinacciu]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6jmd5wc3o3qcjmozc6n2pnc11uon18d U Quercitellu 0 9074 344846 344675 2015-06-30T17:41:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=U Quercitellu | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B255 | cp=20237 | merre=Ghjuliu Marcu Mattei | latitudine=42° 25' 37" | lungitudine=9° 21' 2" | alt med=650 | alt min=318 | alt max=1.240 | sup ett=300 | sup km²=3 | pupulazione=40 | annu=1999 | densità=13 }} '''U Quercitellu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Quercitello_village.jpg|thumb|350 px|none|U Quercitellu]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] fkwjtgbuqzf4jawhifzq81zyk9rrbab Cappusgiula 0 9219 58277 2007-01-12T14:50:56Z Img 21 Redirecting to [[Paracquella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paracquella]] 52v6hhqe9r21whokkxoveej4h4f77kb Cappellu di mortu 0 9220 58278 2007-01-12T14:51:06Z Img 21 Redirecting to [[Paracquella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paracquella]] 52v6hhqe9r21whokkxoveej4h4f77kb Template:Persunalità storica di Corsica 10 9221 359587 265427 2018-06-10T12:03:38Z Jumpy01 11155 mudellu wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''E persunalità storiche di Corsica''' |- | style="font-size:90%"| [[Ghjacumu Petru Abbatucci]] - [[Bartulumeu Arena]] - [[Ghjiseppu Maria Buonaparte]] - [[Lucianu Buonaparte]] - [[Napulione Buonaparte]] - [[Circinellu]] - [[Ugo Colonna]] - [[Matteu de Buttafuoco]] - [[Ghjacintu Paoli]] - [[Pasquale Paoli]] - [[Rinucciu di la Rocca]] [[Dumenicu Rivarola]] - [[Sambucucciu d'Alandu]] - [[Sampieru Corsu]] - [[Vannina d'Ornanu]] - [[Vincentellu d'Istria]] - [[Zampaglinu di Bucugnà]] |} <noinclude> [[categoria:mudellu]] </noinclude> m6hay1w9fa8kixf3s2pee4fnadq2ve4 Dumenicu Leca 0 9222 58297 2007-01-12T16:31:41Z 83.201.130.64 Redirecting to [[Circinellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Circinellu]] 1qbqu11lg6lg0njp37efedu9z1l26we Circineddu 0 9223 58298 2007-01-12T16:31:50Z 83.201.130.64 Redirecting to [[Circinellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Circinellu]] 1qbqu11lg6lg0njp37efedu9z1l26we Template:ISO 639 10 9224 328413 300508 2013-04-15T02:34:40Z Addbot 7246 wikitext text/x-wiki <div class="toccolours itwiki_template_avviso rad" style="margin-bottom:.5em; font-size:90%"> Tenutu contu di l'arbitrarietà di e definizioni, quì si usa u termine '''lingua''' cum'è in a cudifica internaziunale ISO 639-1, ISO 639-2 oppuru ISO 639-3, appruvata in u 2005. Per l'altri idiomi si usa u termine '''dialettu'''. </div><noinclude> </noinclude> a7ikegx071h0svpfsi6nldatghgn23n Velone è Ornetu 0 9225 349925 349584 2015-07-07T17:35:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Velone è Ornetu [[Image:Hameau Orneto.JPG|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani|Fiumaltu d'Ampugnani]] | insee=2B340 | cp=20230 | merre=Luigi Semidei | latitudine=42° 24' 6" | lungitudine=9° 28' 18" | alt med=300 | alt min=102 | alt max=1.247 | sup ett=1.234 | sup km²=12,34 | pupulazione=113 | annu=1999 | densità=9 }} '''Velone è Ornetu''' (ò '''Vilone è Ornetu''') hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == ==Da vede dinò== *[[Velone]] *[[Ornetu]] == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] jl6o5hexyjdh6ffquapw46sab6716we Cantone di Fiumaltu d'Ampugnani 0 9226 331855 324669 2014-03-23T14:07:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di Fiumaltu d'Ampugnani''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] in u [[circundariu di Bastia]]. Teni 2.701 abitanti è a sò superficia hè 109,41 km². Cumporta 20 cumune: * [[A Casalta d'Ampugnani]] * [[A Croce]] * [[A Porta]] (capilocu) * [[Casabianca]] * [[Ficaghja]] * [[Ghjucatoghju]] * [[Peru è Casevechje]] * [[Pianu]] * [[Quercitellu]] * [[San Damianu]] * [[San Gavinu d'Ampugnani]] * [[Scata]] * [[Tagliu è Isolacciu]] * [[Talasani]] * [[U Poghju è Marinacciu]] * [[U Poghju è Mezzana]] * [[U Prunu]] * [[U Pulverosu]] * [[U Silvarecciu]] * [[Velone è Ornetu]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Fiumaltu d'Ampugnani]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Fiumaltu d'Ampugnani]] 3dpb42tjopti419ai7nf69v4dr1pesi Turra di Micalona 0 9227 58332 2007-01-13T10:37:03Z 83.201.195.113 Redirecting to [[Torra di Micalona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torra di Micalona]] 3guno6zmakey2jqsnofa1a8c03gqv2l Mal'Cunciliu 0 9229 362671 347514 2019-07-01T20:49:49Z Jumpy01 11155 /* Ligami */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|U castagnu di Mal'Cunciliu]] '''Mal'Cunciliu''' hè un castagnu maiò chi si trova in u paese di [[Carchetu]], annatu à a cumuna di [[Carchetu è Brusticu]]. Hè assai cunnisciutu parchì si contanu assai folle nant'à iss'alburu, ghjè par quessa ch'ellu hè diventattu un "munumentu". Misteriosu, ùnicu cù a sò forma strana, ci hè cumm'una sàpara in u piantonu, quessu quì hè stortu è e branche vannu da par tuttu. Hè un alburu di legenda chì hè una spirazione per i pueti. == E Legende == Si conta chì in u sò tafone, s'arritruvavanu i [[mazzeri]], un cunciliu(d'induva l'origine Mal'Cunciliu=cunciliu malèficu) è dinò chi sott'à e sò branche ci era u cunciliu di e [[Figliole di a Morte]] è ci ne sò d'altre. == Oghje == Oghje un omu vole taglià [[Mal'Cunciliu]] parchì dice ch'ellu hè u sò pussessu mà un alburu tantu carricattu di storie, folle è legende un sarrebbe micca megliu di tene lu è di registralu in u patrimoniu naturale di [[Corsica]]? Attualemente, un inventariu di l'arburi rimarchevuli di Corsica hè statu fattu da l'[[uffiziu di l'Ambiente di Corsica]], chì cumprende Mal'Cunciliu. == Opare == * [[Ghjuvan'Claudiu Rogliano]] hà scrittu un libbru in francese chì parla di '''Mal'Cunciliu''' * [[Ghjuvan'Paulu Poletti]] hà cantatu una canzona cù u gruppu [[Canta u Populu Corsu]]: :''Tù si gioia o dulore'' :''Ma cun tè mi meravigliu'' :''Sò natu in lu to furore'' :''Mal'cunciliu.'' == Ligami == * [http://www.malconcilio.net/pages/mercuri.htm ''Mal’Cunciliu in periculu'' da Francescu Mercuri] [[Categoria:Cultura]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] ey6ui387uopmowm7pr7o4lzafgxtceb Pasquale Paoli 0 9231 357796 357150 2017-10-09T17:46:40Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[Image:Pasquale Paoli.jpg|right|200px|thumb|Ritrattu di Pasquale Paoli, in u libru di Edward Joy Morris]] == A ghjuventù == '''Pasquale Paoli''' (o [[Pasquali Paoli]]) hè natu u 6 aprile di u 1725 in [[Merusaglia]]. Era u figliolu di [[Ghjacintu Paoli]]. Pasquale cunnosce u so primu esiliu à 15 anni in [[Napoli]] per via di a disfatta di u so babbu contru à i [[Ghjenuvesi]]. Fece alti studii in Napoli : storia antica. Parla u corsu (a so lingua materna), u latinu, u talianu, l'inglese è u francese. Entre in l'armata per amparà un mistieru militare. Ma in u 1755, dopu l'assassiniu da i ghjenuvesi di [[Ghjuvan Petru Gaffori]], capu generale di a nazione corsa, hè chjamatu da u so fratellu [[Clemente Paoli]] per esse elettu novu Capu Generale di a Nazione u 13 di lugliu 1755 in a Cunsulta di Sant'Antone di Casabianca. == U Generale di a Nazione == Pasquale Paoli hà fattu di a Corsica una nazione mudella, bella demucraziata incù a so custituzione propria. Sta custituzione hà guvernatu a Corsica durante 14 anni : - Paoli mette fora di e cità di San Fiurenzu, Calvi è Aiacciu i ghjenuvesi in u 1756. Quelli si ne vanu in [[Bunifaziu]]. - U capu generale cumanda tutta l'armata è ripresenta a Nazione davanti à e nazione straniere. - Crea un tribunale contru à e [[vindette]] - U populu eleghje i delegati di e pieve (1 per 1000 abitanti) per riprisentà lu ind'una "cunsulta" chì si riunisce 1 o 2 volti l'annu. Quella cunsulta vota i leghji, fissa l'impositu, numineghja i funziunarii - A consulta eleghje u "cunsigliu di statu" chì sò magistrati di più di 35 anni, unu per pruvincia. 'Ssu cunsigliu hè scumpartutu in trè camere : ghjustizia, finanze, guerra. - In ogni pieve ci sò un cumissariu numinatu da u capu generale, un pudestà,un capitanu d'armi è i delegati di pieve. - Paoli incuragisce vigna è arburi, introduce a cultura di u pomu. Incuragisce dinù a produzzione di e minere di piombu, ramu, farru è fabriche d'arme è d'arnesi. - Crea a cità di [[Lisula]] - crea a marina di guerra è e milize paisane per a difesa naziunale. - dà a muneta à i corsi : una zecca marcata di a testa di u Moru. - crea u serviziu d'educazione naziunale, una scola in ogni capilocu, è l'università in Corti u 3 di ghjennaghju 1765. - crea una stamperia naziunale incù u ghjurnale di l'isula. [[Image:Pascal_Paoli01.jpg|left|thumb|U bustu di Pasquale Paoli in [[Lisula]].]] I ghjenuvesi chì s'aspettanu à esse pocu à pocu lampati fora di Corsica vendenu in sicretu l'isula à a [[Francia]]. U 25 di maghju 1768 in [[Corti]], u capu generale è i diputati di a Cunsulta dichjaranu a nazione corsa in guerra contra à a Francia. D'ogni paese di tutta l'isula i patriotti armati correnu per a difesa di a so terra. Ma contru à una armata francesa numerosa è putente l'armata corsa hè disfatta u 9 maghju 1769 in [[Ponte Novu]]. U capu naziunale s'imbarca per [[Livornu]] è dopu per [[Londra]], induve starà in esiliu per 20 anni. == Ultimi anni == Dopu a rivoluzione francesa in 1790 Pasquale Paoli rientra in Parigi incù l'accunsentu di l'assemblea Custituante, è volta in Corsica, elettu Direttore di Corsica. Ma dopu a morte di u rè di Francia in 1793 Pasquale Paoli ùn approva micca l'eccessi di a Rivuluzione francese è u regimu di u Terrore. U 2 aprile 1793 a Cunvenzione, accusendu Paoli d'agisce contra a rivuluzione, li caccia u cummandu di l'isula è dichjara ch'ellu fussi arrestatu. Paoli ricusa l'ordine. In a cunsulta in Corti u 26 di maghju 1793, i diputati pruclamanu Pasquale Paoli "[[Babbu di a Patria]]". A rivolta diventa generale in l'isula. Un omu sustene i francesi contra Pasquale Paoli : si chjama [[Napulione Buonaparte]]. A Francia dichjara Paoli tradittore di a patria. U 15 di ghjugnu 1794 a Corsica si stacca da a Francia è offre a suvranità di a Corsica à [[Ghjorghju III]], u rè d'Inguilterra. Ma u populu ùn hè micca d'accordu ancu l'azzione di u guvernu britannicu. Pasquale Paoli, per evità una guerra civile in Corsica hè custrettu in 1795 à imbarcà si per [[Londra]], suvitatu da l'inglesi u 14 d'uttobre 1796. Tandu l'armata francese rioccupa l'isula senza resistenza. A Corsica diventa un dipartimentu francese. Scuraghjitu, Pasquale Paoli si ne stà in [[Londra]], induve more novi anni più tardi. == Pasquale Paoli, Corsica e l'Italia == ''Simu italiani per nascita e sentimenti, ma prima di tutto ci sentiamo italiani per lingua, costumi e tradizioni... E l'italiani tutti sò fratelli e solidali davant'a Storia e davant'a Dio... Cume Còrsi 'un vulemu esse nè servi nè "ribelli" e cume italiani avemu i dirittu di trattà d'uguale a uguale cun l'altri italiani... O 'un saremu nulla... O vinceremu cun l'onure o succumberemu l'armi in manu... A nostra guerra di liberazione è santa e ghiusta, cume santu e ghiustu è u nome di Dio, e qui, in li nostri monti, spunterà per l'Italia u sole di a libertà.'' (Pasquale Paoli dopu esse arrivatu in Napoli in lu 1750) == Galleria d'imagini == <gallery> Image:Paoli.png|Ritrattu di Pasquale Paoli, da Cosway Image:Corsica Pasquale Paoli Tomba Morosaglia.jpg|A tomba di Pasquale Paoli, in [[Merusaglia]] Image:Pascal Paoli01.jpg|U bustu di Pasquale Paoli </gallery> == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Corsica__Picturesque__Historical__and_So.pdf?vid=OCLC02960761&id=0s_8wiPTiE0C&output=pdf&sig=eAKI4-JheLp56G9YRTQR4hTk1dM Edward Joy Morris, ''Picturesque, Historical, and Social: with a Sketch of the Early Life of Napoleon'', Philadelphia, 1855] * [http://www.google.fr/books/pdf/Vita_politica_de_Pasquale_Paoli.pdf?vid=OCLC23485973&id=GIXp1wscu6sC&output=pdf&sig=2Pj3DHF1aa61FODqNx7oFtOeh3o Francesco Maria Giamarchi, ''Vita politica de Pasquale Paoli'', 1858, Bastia] * Ghjiseppu Leoni, ''Corsica Storia nustrale'', 1984: Edizioni Cirnu è Meditarraniu ==Ligami== * [http://www.calameo.com/books/0000045263f7d0e0d1094 Nantu à i passi di Pasquale Paoli, Antone Marchini] == Da vede dinù == * [[Ghjacintu Paoli]] {{Template:Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Nati in 1725]] 1ud8tys58bziqp7d7jh0wwtffjbgyd2 Template:Pusizione 10 9232 307409 307371 2012-10-21T09:56:20Z Ale Mister 249 nova carta wikitext text/x-wiki <includeonly>|- |colspan="2" cellpadding="0" cellspacing="0" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; font-size: 85%;"|{{#ifexpr: {{#expr: ({{{1}}} > 0) and ({{{1}}} < 300) and ({{{2}}} > 0) and ({{{2}}} < 377) }}|<div style="position: relative;"><div style="position:absolute;top:5;left:5;"><div style="position: absolute;display: block; left:{{{1}}}px;top:{{{2}}}px;width:8px;height:8px;padding:0;">[[Image:Red pog.svg|top|8px|{{{3}}}]]</div></div>[[Image:Italy provincial location map.svg|300px|Pusizione di {{{3}}} in Italia]]</div>|<font color="red">'''Cuurdinate micca in a carta'''</font>}}</includeonly><noinclude>Mudellu per vede a pusizione di a cumuna nantu a carta di l'Italia.</noinclude> ddlgetyhc7l448mwqenvusq00j7q73m Template:IT-PI 10 9233 351509 335240 2015-08-04T08:59:32Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346196]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Pisa|Pisa]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PI]] </noinclude> di38jcxqj7y8usser99f8ql1ilswhza Template:Cumuna taliana 10 9234 307845 307844 2012-10-27T21:04:30Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300px" |- ! style="font-size=100%; background:#DEFFAD; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="2" | <big>{{{cumuna}}}</big> |- | width="30%" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Nome ufficiale:</small> | bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | {{{nomeUfficiale}}} |- |align=center bgcolor=#FFFFFF style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" | {{#if:{{{blasone|}}}|[[File:{{{blasone}}}|80px|Blasone]]}} |align=center bgcolor=#FFFFFF style="border-bottom: 1px solid #808080; border-right: 1px solid #808080;" | {{#if:{{{bandera|}}}|[[File:{{{bandera}}}|120px|Bandera|border]]}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Statu:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{ITA}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Regione:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{IT-{{{sigluRegione}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Pruvincia:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{IT-{{{sigluPruvincia}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Cuurdinate:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | [http://tools.wikimedia.de/~magnus/geo/geohack.php?params={{{latitudineGradi}}}_{{{latitudineMinute}}}_N_{{{lungitudineGradi}}}_{{{lungitudineMinute}}}_E_/ {{{latitudineGradi}}}°&nbsp;{{{latitudineMinute}}}'&nbsp;{{{latitudineSeconde}}}"&nbsp;N&nbsp;-&nbsp;{{{lungitudineGradi}}}°&nbsp;{{{lungitudineMinute}}}'&nbsp;{{{lungitudineSeconde}}}"&nbsp;E] |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Altitudine:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{altitudine}}} m |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Superificia:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{superficia}}} km² |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Pupulazione:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{pupulazione}}} ab. |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Densità:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{densita}}} ab./km² |- {{#if:{{{merre|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Merre:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{merre}}}}} |- {{#if:{{{posta|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Codice pustale:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{posta}}}}} |- {{#if:{{{istat|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Codice ISTAT:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{istat}}}}} |- {{#if:{{{telefunu|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Indicativu tel.:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{telefunu}}}}} |- {{#if:{{{abitanti|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Nome di l'abitanti:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{abitanti}}}}} |- {{#if:{{{patrone|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Santu patrone:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{patrone}}}}} |- {{#if:{{{festa|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Festa patrunale:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{festa}}}}} |- {{#if:{{{situ|}}}| {{!}} colspan=2 align=center bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} [{{{situ}}} Situ ufficiale]}} |- {{Pusizione|{{#expr: ((({{{lungitudineGradi}}} + ({{{lungitudineMinute}}} * 0.016667) - 6.2) * 300 * 0.078125) - 4)}}|{{#expr: (((47.4 - {{{latitudineGradi}}} - ({{{latitudineMinute}}} * 0.016667)) * 377 * 0.082645) - 4)}}|{{{cumuna}}}}} |} ic69y2jj12gwhqejy0pzbyd4gkthc76 Rinucciu di la Rocca 0 9235 343820 334157 2015-05-21T08:45:30Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki [[Image:Rinuccia di la Rocca.jpg|400px|right|thumb|Rinucciu di la Rocca vedi u capu di u so figliolu è di u so nipoti in terra (Galletti 1863)]] '''Rinucciu di la Rocca''' (o [[Rinucciu della Rocca]]) ([[1458]]-[[1511]]) hè una persunalità storica di a [[Corsica]]. Rinucciu di la Rocca hè natu in [[1458]] vicinu à [[Ulmetu]]. Facia parti di a famiglia di i Cinarchesi ed era u figliolu di [[Ghjudici di la Rocca]]. Hà fundatu in [[1492]] u [[cunventu di San Francescu]] in [[Ulmetu]]. Rinucciu hà sustinutu prima [[Genuva]] è l'Uffiziu di San Ghjorghju. Ma dopu s'hè rivultatu ed hà fattu quattru guerri contr'à Genuva: a prima in [[1502]], a siconda in [[1504]], a terza in [[1507]] è finalmenti a quarta in [[1510]] chì fù a più corta. Rinucciu hà vintu i trè primi guerri. Ma hà persu l'ultima. Genuva feci u starminiu di a so famiglia è di i so prubità. Rinucciu di la Rocca murì assassinatu l' [[11 aprili]] [[1511]] in [[Arbiddari]]. == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Biographie_universelle__ancienne_et_mode.pdf?vid=OCLC53731320&id=fEXDNzoW_IoC&output=pdf&sig=k6tz65bCMbjBlyv73Y7_0fJ66pM Louis Gabriel Michaud, John Boyd, 1846, Michaud, ''Biographie universelle, ancienne et moderne'', REV-ROS, Rinuccio della Rocca (p. 259)] * [http://www.google.fr/books/pdf/Storia_delle_rivoluzioni_dell__isola_di_.pdf?vid=OCLC69191552&id=26gBAAAAQAAJ&output=pdf&sig=id63AO1bY_GucpXeekKpnrIfM2o, ''Storia delle rivoluzioni dell' isola di Corsica'', 1739, p. 59-62] * Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1864 == Da veda dinò == * [[Ghjudici di la Rocca]] {{Template:Persunalità storica di Corsica}} {{c}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Nati in 1458]] [[Categoria:Morti in 1511]] g3i45kliihrsp4s7lf9au2ogjrnnyu2 Rinucciu della Rocca 0 9236 58882 2007-01-18T18:24:29Z 86.200.225.239 Redirecting to [[Rinucciu di la Rocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rinucciu di la Rocca]] l4bibgi0vv378trqxewdhkhiovj1zhl Template:IT-LOM 10 9237 335223 327757 2014-03-23T18:00:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Lombardia-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Lumbardia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|LOM]] </noinclude> cvjwquox50fbsdm4s8tz6hg21qtnvq4 Template:IT-ABR 10 9238 335186 327756 2014-03-23T17:59:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Abruzzo-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Abruzzu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|ABR]] </noinclude> m5bnrh75erw0z9muesgvl641t85ufvm Template:IT-BAS 10 9239 335193 327758 2014-03-23T17:59:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Basilicata-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Basilicata]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|BAS]] </noinclude> 7dx3cp0p8bb380anr3cvd1a14qvlgbj Template:IT-CAL 10 9240 335200 327760 2014-03-23T17:59:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of arms of Calabria.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Calabria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|CAL]] </noinclude> cufwd3f47p54a4c045mzg172o0wocfa Template:IT-CAM 10 9241 335201 327094 2014-03-23T17:59:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Campania-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Campania]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|CAM]] </noinclude> chxk1sue85te0wlotzzw705b9x9elws Template:IT-EMR 10 9242 335208 327075 2014-03-23T17:59:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Emilia è Romagna]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|EMR]] </noinclude> sftw4edrrrhnslirzgcja1ehtr6dpn2 Template:IT-FVG 10 9243 351510 335213 2015-08-04T08:59:42Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q7879151]] wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Blank.gif|link=]] [[Friuli è Venezia Ghjulia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|FVG]] </noinclude> dd655qv4wgzdcwsbuq5yjx1z5ddhu4w Template:IT-LAZ 10 9244 351511 335217 2015-08-04T08:59:52Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6954728]] wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Lazio Coat of Arms.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Laziu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|LAZ]] </noinclude> 9wiel8tvl8kg0pg022frc5g4qhdlbou Template:IT-LIG 10 9245 335221 327076 2014-03-23T18:00:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of arms of Liguria.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Liguria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|LIG]] </noinclude> c4evb5sj7knmc5a7uvsw5vg474yf29l Template:IT-MAR 10 9246 361542 335226 2019-01-18T01:01:06Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Coat_of_arms_of_Marche.svg|Coat_of_arms_of_Marche.svg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Jcb|Jcb]] because: No [[:c:COM:Source|source]] since 10 January 2019. wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Blank.gif|link=]] [[Marche]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|MAR]] </noinclude> 6bfndhiv09t1l1l5ry7vllzamjk58w4 Template:IT-MOL 10 9247 335231 327754 2014-03-23T18:00:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Molise-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Molise]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|MOL]] </noinclude> gg9l4jqy7eofjnpuss1y2kv2090wjlf Template:IT-PMN 10 9248 335241 327753 2014-03-23T18:00:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Piemonte-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Piemonte]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|PMN]] </noinclude> o0bd2cg9yuyihuyxco7g60s7y6iw5di Template:IT-PUG 10 9249 335244 327752 2014-03-23T18:00:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of Arms of Apulia.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Puglia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|PUG]] </noinclude> ihhcv6sq812a4z9jwc8gvtwm4brx190 Template:IT-SAR 10 9250 351512 335251 2015-08-04T09:00:03Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6868754]] wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Sardegna-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Sardegna]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|SAR]] </noinclude> lp9niemww6js2prtjknsi7kumpzbvgs Template:IT-SIC 10 9251 335253 327759 2014-03-23T18:00:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of arms of Sicily.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Sicilia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|SIC]] </noinclude> iwi7ox79oweyu55kma0h4t76nxnhnxk Template:IT-TAA 10 9252 351513 335260 2015-08-04T09:00:12Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6828001]] wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Trentinu è Altu Adige]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|TAA]] </noinclude> jsbo2ogiad6uo91od2thslz5so9vrnf Template:IT-UMB 10 9253 335268 327751 2014-03-23T18:01:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Regione-Umbria-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Umbria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|UMB]] </noinclude> ckjxoly8bmfpm7ygzsdqjtrislibice Template:IT-VAO 10 9254 351514 335270 2015-08-04T09:00:22Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q13422814]] wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Valle d'Aosta-Stemma.svg|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Valle d'Aosta]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|VAO]] </noinclude> f1ch37hcwhtihbr395hribm45a6vkhm Template:IT-VEN 10 9255 365089 351515 2019-11-17T11:56:44Z Jumpy01 11155 replaced image wikitext text/x-wiki [[File:Blank.gif|link=]][[File:Coat of Arms of Veneto.png|20px]][[File:Blank.gif|link=]] [[Venetu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di regione taliana|VEN]] </noinclude> ojukuvt11ute5fz6g63u2fbe9ftur1m 11 aprili 0 9256 59093 2007-01-20T21:18:46Z 86.209.121.116 Redirecting to [[11 d'aprile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[11 d'aprile]] osz3sp9eslcolwu8o5gyqyt5r337a8h Di quà da i monti 0 9257 332262 218146 2014-03-23T14:15:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U ''Di quà da i monti'' hè a parte da a [[Corsica]] chì situata à u nordestu. Hè ancu chjamatu u [[Cismonte]]. U di quà da i monti hè oppostu à u [[Di là da i monti]]. À u [[XVIesimu seculu]], ci era quattru divisione di l'isula: * u [[Di là da i monti]] * u [[Di quà da i monti]] * a Banda di drentu * a Banda di fora == Referenze == * [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire/RepertoireO.html Cronica di a Corsica: Ortelius Abraham] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] t1ns67o51ityb9bofkj935qoqwwpnef Di là da i monti 0 9258 332261 218145 2014-03-23T14:15:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U ''Di là da i monti'' hè a parti da a [[Corsica]] chì situata à u suduvestu. Hè ancu chjamatu u [[Pumonti]]. U di là da i monti hè oppostu à u [[Di quà da i monti]]. À u [[XVIesimu seculu]], ci era quattru divisioni di l'isula: * u [[Di là da i monti]] * u [[Di quà da i monti]] * a Banda di drentu * a Banda di fora == Rifarenzi == * [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire/RepertoireO.html Cronica di a Corsica: Ortelius Abraham] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] 92pdo6fhowpkf8uyi1r3is3uual88ys Voceru di una Zuccarelli 0 9259 335051 59402 2014-03-23T15:11:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U ''Voceru di una Zuccarelli'' per l'umicidiu di u babbu hè un voceru anticu di [[Corsica]]. Issu voceru hè mintuvatu in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]] (1855). Una figliola canta per u so babbu assassinatu, chì si chjamava Matteiu. == U voceru == :Eiu partu da le Calanche :Circa quattr'ore di notte, :Mi ne falgu cù la deda :A circà per tutte l'orte :Per truvà lu lu mio babbu: :Ma li avianu datu morte. Scontra una persona à la ricerca d'un cadaveru è li dice: :Cullate vi ne più in sù :Chi truvarete a Matteiu; :Perchè questu hè lu miò babbu :È l'aghju da pienghje eiu. :Via, pigliate mi u scuzzale :La cazzola è lu martellu. :Nun ci vulete andà, babbu :À travaglià à San Marcellu?... :Tombu m'hanu, lu mio babbu :È feritu u mio fratellu. :Or circate mi e trisore :È quì prestu ne venite: :Vogliu tonde mi i capelli :Per tuppà li le ferite; :Chì di lu sangue di babbu :N'aghju carcu le mio dite. :Di lu vostru sangue, o babbu :Vogliu tinghje mi un mandile; :Lu mi vogliu mette à collu :Quandu averaghju oziu di ride. :Eiu collu per le Calanche :Falgu per la Santa Croce :Sempre chjamendu vi, babbu: :Rispundite mi una voce. :Mi l'hanu crucifissatu :Cum'è Ghjesù Cristu in croce. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] [[Categoria:Voceru]] bfc1j1nokby73b72rcx51fs5kunpre2 Voceru di una ghjovana veduva 0 9260 335052 60304 2014-03-23T15:11:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U ''Voceru di una ghjovana veduva'' (o [[Vociaru di una ghjovana veduva]]) per l'umicidiu di u maritu hè un voceru anticu di [[Corsica]]. Issu voceru hè mintuvatu in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]] (1855). Una veduva canta per u so maritu assassinatu. == U voceru == :O caru di la surella, :Cosa vecu quì stamane? :Lu mio cervu pelibrunu :Lu mio falcu senza l'ale! :Vi vecu cù li me ochji :Vi toccu cù le mio mane; :O caru di la surella :Basgiu le vostre funtane. :Pussibile ch'ellu sia? :Non la credu mancu avà ne. :Lu mio marmaru piantatu :Lu vapore à mezu mare :Lu mio fattu à lu pinnellu :Ghjuntu quì da le cità ne! :Tantu vidi ch'è à Maria :Ella non pudia durà ne. :Lu mio scortu per fughji :Lu mio bravu per parà ne! :S'ellu si fusse truvatu :Cù le so arme à le mane :Non lasciava fà si tortu :Non l'avianu fattu male. :O più dolce di lu mele! :O più mansu di lu pane! :Paria Diu l'avesse fattu :O Maria, cù le so mane. :Quantu vi fecenu onore :Quandu cullaste à Livia! :Surtinu tutti i signori :Fecenu tanta allegria :La mattina di lu Vescu :Nun ci funu tante evvive. :S'ella l'avessi saputu :Vostra surella Maria!... :Perchè tuttu lu mio sangue :Per voi datu l'averia :E parsone quant'è mosche :Mandà quì eiu vulia :Eppoi mette mi à la testa :Vostra surella Maria. :Ghjunta sù la vostra porta :Voi cun mè trattaste male: :Non usciste mancu fora :À vulè mi scavalcà ne. :Ci sò entrata à trecce stese :O fratellu, in queste sale; :Eppoi ci aghju trovu à voi :Spanzatu cum' un maghjale. :È per me lu mio babbà :Quantu avia vulutu fanne :Da la cima di la pieve :Tesu avia lu cannuchjale; :E pò avia sceltu à voi :O pegnu particulare! :O altu quantu lu sole! :O largu quantu lu mare! :Bastava chì fuste statu :Man' di voi la medità ne. :Le richezze in questu locu :Fussin' elle state rare :È cun voi vostra surella :Ne fusse andata à zappare :Perchì nun avesse pientu :Fratellu, di questu male! :S'ella fussi per la robba :Per impegni o per dinari :O caru di la surella :Nun vi lasciavamu andari; :Perchì in sù ci era lu fiumi :Ed inghjò ci era lu mari. ''À a socera.'' :O Mamma, site la meia: :M'era infurmata di tuttu: :Era l'arburu frundutu :Era carcu d'ogni fruttu: :Ma per mè la sventurata :Nun ci hè statu altru ch'è luttu. :Eiu nun aghju fattu lettu :Nè impastatu mancu pane: :Eri sera ci sò entrata; :Devu andà mi ne stamane. :Cum'è mè la sventurata :Mai si ne possu truvà ne. :Stamattina mi sò messa :Tutta bisgiù, gioie è fiora :Ma mi l'aghju da levà, :Fratellu, s'appressa l'ora; :Aghju da pone mi indossu :La tinta di vitriola, :Fin' tantu ch'a vita dura :Vestita da capu à coda. :Fin' da mercuri mattina :Eiu v'aspettava quì ni :Sempre guardendu la strada :S'eiu vi vidia venini :Nun pensendu ch'è voi fuste :In bocca di l'assassini. :Ah chì mi l'avesse detta :La mattina di Natale :Quandu in chjesa di Levia :Voi muntaste cun babbà ne :Eppoi d'un occhjata sola :Voi ci vuleste cascà ne! :S'è nun vi fussi piaciuta, :Quantu ne daria stamane! :Bestemmià vogliu lu Rè :Maladì lu Tribunale! :Perchè lu disarmamentu :Nun l'avianu da fà ne; :Lu tempu di l'assassini :Appunt'è quistu d'avale! :Più temutu di lu focu :Più stimatu di lu mare! :S'ella avia le so arme :U me caru ùn t' avia male... :Ahi! ch'avà nun mi n'importa; :Fate pur' cum'è vi pare. :Ciò chì s'hè fattu in Tallanu :Nun l'hà fattu mai nissunu. :Perchè l'avete ammazzatu :Senz'er fattu male alcunu? :L'avete tombu innucente :Cum'è Cristu onniputente. == Ligami == * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] {{c-supranu}} [[Categoria:Voceru]] 1xdm7imuslb6bjlt9gnc3nl4xnro4di Vociaru 0 9261 59153 2007-01-21T18:23:10Z Img 21 Redirecting to [[Voceru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Voceru]] ff4i059umnjo2k7hk9efhb88lomne5v Vera Chjesa di Ghjesù 0 9263 353070 353069 2016-02-21T16:38:32Z 92.150.99.185 /* E cinque duttrine principale */ wikitext text/x-wiki A '''Vera Chjesa di Ghjesù''' hè una [[chjesa]] independente chì hè stata stabulita à [[Beijing]] in [[China]] in u [[1917]]. A chjesa aderisce à a duttrina in u nome di Ghjesù (cum'è a Chjesa unita pentecostale internaziunale è l'Assemblea apustolica di a fede in Cristu Ghjesù). Hè stata una di e trè chjese non ufficiale esistente prima di l'avventu di u cumunismu in China in u 1949 è osserva u riposu di u Sabatu biblicu, u Shabbat. A chjesa pridicheghja l'insignamenti di u vangelu à tutti e nazione prima di a siconda vinuta di Ghjesù. In u 1967, hè stata istituita à [[Los Angeles]] l'Assemblea Internaziunale di a Vera Chjesa di Ghjesù. ==E cinque duttrine principale== '''U Spiritu Santu''': "riceve u [[Spiritu Santu]], pruvatu da u fattu di parlà in lingue, hè a garanzia di a nostra eredità di u regnu di i celi". </br> '''U Battezimu''': "U [[battezimu]] incù l'acqua "hè u sacramentu per a remissione di i piccati per a rigenerazione. U battezimu deve avvene in acqua currente è naturale, com'è u fiume, u mare, o a fonte. U Battista, chì dighjà hà ricivutu u battezimu di l'acqua è u Spiritu Santu, conduce u battezimu à nome di u Signore Ghjesù Cristu. è a persona chì riceve u battezimu deve esse cumplittamente immersa in acqua incù a testa inchjinata è a faccia à l'inghjò".</br> '''U lavamentu di i pedi''': "U sacramentu di u lavamentu di i pedi permette di sparte una parte incù u Signore Ghjesù. Inoltre serve per ricurdà custantamente d'avè l'amore, a santità, l'umiltà, u perdone è u sirviziu. Ogni persona chì t'hà ricivutu u battezimu di l'acqua deve fà lavà i so pedi à nome di Ghjesù Cristu. Lavà si mutualmente i [[pedi]] pò esse praticatu ogni volta ch'ellu hè apprupriatu".</br> '''A Santa Cumunione''': "A [[Santa Cumunione]] hè u sacramentu per cummimurà a morte di u Signore Ghjesù Cristu. Ci permette d'esse parte di u corpu è di u sangue di u Nostru Signore è d'esse in cumunione incù ellu in modu chì pudemu avè a vita eterna è esse risuscitati l'ultimu ghjornu. Stu sacramentu duverà tene si u più à spessu pussibile. Si duverà usà solu un pane azimu è u suchju di l'uva".</br> '''U Sabatu''': "U [[Sabatu]], settimu ghjornu di a sittimana, hè un ghjornu santu, benedettu è santificatu da Diu. Deve esse ossirvatu, in a grazia di u Signore, per cummimurà a criazione è a salvezza di Diu, incù a spiranza di u riposu eternu in a vita à vene."</br> Più tardi, in l'anni 1980 sò stati aghjunti altri punti à ste cinque duttrine principale, ghjunghjendu à a definizione di e deci cridenze di basa di a vera chjesa di u Ghjesù: *6. "[[Ghjesù Cristu]], a parola chì s'hè trasfurmata in carne, mortu annantu à a croce per l'estinzione di i piccati, rinatu u terzu ghjornu è ascesu à u cele. Hè l'unicu salvatore di l'umanità, criatore di u cele è di a terra è unicu diu". *7. "A [[Bibbia|Santa Bibbia]], cumposta da u Vechju è da u [[Novu Testamentu|Novu Tistamentu]], hè inspirata da Diu, ed hè l'unica fonte scritta di rivelazione di a virità divina. Cuntene tutte e norme di cumpurtamentu à a quale deve confurmà si à chì vole campà da veru Cristianu". *8. "A salvezza s'ottene per grazia divina per via di a fede. I cridenti devinu fà affidamentu annantu à u Spiritu Santu per aspirà à a santità, onurà Diu, è amà u prossimu". *9. "A vera chjesa di Ghjesù, stabilita da u nostru signore Ghjesù Cristu, incù u spiritu santu durente u periodu 'di a piova pustiriore', sò a chjesa allinià ristabilita di u tempu apostolicu". *10. "A Siconda Vinuta di u Signore occurerà u Ghjornu di u Ghjudiziu Finale, quandu Ellu scenderà da u paradisu annantu à a terra per ghjudicà u mondu: i ghjusti averanu in ricumpensa a vita eterna, mentre i malvaghji è i peccatori seranu dannati per l'eternità". [[Category:Cristianisimu]] fvua268wy7khsodiqg0ekkm71yc83xa Nanna di Palleca 0 9264 364206 333567 2019-10-03T11:19:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Nanna di Palleca.jpg|right|200px]] A '''Nanna di Palleca''' hè una [[nanna]] di [[Corsica]]. Issa nanna hè tipica di u righjonu di u [[Taravu]]. [[Salvatore Viale]] è [[Niccolò Tommaseo]] ni facini minzioni in i so ''Canti pupulari corsi'' è ni svelani u testu. In u paesi di [[Palleca]], una minnana canta par addurmintà u so bisfigliolu. == A nanna == Eccu u testu di a nanna, incù una ortugrafia più muderna. :In Palleca di Pumonti :Un ziteddu s'addivaia :È la so cara mammona :Sempri à trinnichà du stava :Fendu li l'annannaredda :È stu fattu li prigaia. :Addurminteti vi o pegnu :Aligrezza di mammona :Ch'aghju da fà ni la cena :È da cusgia li [[pilonu|pilona]] :Da lu vostru babbareddu :È da i vostri fratiddoni. :Quandu sareti maiori :Currareti par li piani; :L'arbi turrarani fiori :L'oliu currarà à funtani; :Turrarà [[balsamu]] fini :Tutta l'acqua di lu mari. :Vi faremu lu [[ghjacchettu]] :Tuttu in rossu prufilatu :Cù li pennuli pinzi :È di bottuli scaccatu; :È un barrittonu pinzutu :Di trinnetta infiucchittatu. :Andareti à lu [[stazzali]] :Cù lu vosciu babbareddu; :Vi ni stareti in capanna :Calatu nantu un [[tineddu]]; :È vi sarà prisintatu :Un cuchjari di [[caghjatu]]. :Quandu sareti grandonu :Purtareti li voscii armi; :Ùn vi farani paura :Vultisgiori nè giandarmi; :È s'è vo seti inzirmitu :Sareti un fieru banditu. :Tutti li voscii antinati :Erani omini famosi; :Erani lesti è gagliardi :Sanguinarii è curaghjosi; :M'aviani sempri à l'apposta :Cutrachini è beddi cosi. :Cinqui di li più maneschi :Ni partini da [[Palleca]] :Ghjunti di notti in [[Aiacciu]] :Sbuttunoni una buttega :È prima ch'è fussi ghjornu :Funi sbrighi è di ritornu. :Ogni donna di la razza :Tredici anni nun francava :Parchì quiddu impartinenti :Chì la [[scuffia]] li tuccaia :S'eddu un li mittia l'[[aneddu]] :Dui sitimani ùn scampava. :À i ricconi è praputenti :Di [[Palleca]] è [[Ciamannaccia]] :S'ùn valia la distrezza :Li faciani li minacci; :Sicch'è aviani in cunclusioni :Tuttu à so dispusizioni. :Ma l'infamu di [[Murandi]] :Scurrunò la parintia; :L'arristò tutti in un ghjornu :È ni feci la stirpia; :È li latri pallichesi :L'aviani fattu la spia. :Quindici funi impiccati :Tutti quanti à meza piazza; :Omini di gran' valori :Lu fiori di la noscia razza; :Forsi saristi o Santonu :Par fà ni la vindicanza. == Da veda dinò == * a [[nanna di u Cuscionu]] == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1841, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] {{c}} [[Categoria:Nanna di Corsica]] mfk40af6a5fc889c4ktp5nk3xhq1dss Hooligan 0 9268 363656 332741 2019-09-30T05:51:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Un '''hooligan''' hè un omu chi sustene una squadra di pallò cù viulenza, minendu i sustenitori di l'altra squadra. L'hooliganisimu hè sopra tuttu sviluppatu in [[Ingliterra]].'''Hooligan''' un hè a sola categorìa di sustenitori chi fanu l'usu di a viulenza, ci sò l'[[Ultras]], l'[[Hools]], i [[Barra Bravas]]. L'origine di a parolla serebbe u cugnome d'un sbarazzinu irlandese di a capitale inglesa, [[Patrick Hooligan]]. Oghje l'hooligans anu purtatu a cultura [[casuals]]. == Storia == I storiani inglesi anu bè stughjatu u fattu, è u libru ''The roots of football hooliganism'' di u triò Eric Dunning, Patrick Murphy è John Williams, parla assai di u sughjettu è hè diventatu impurtante. Assai attivu nanz'à [[Prima Verra Mundiale]], l''''hooligan''' sò quasgi invisivule in u [[Trà-Duie-Verre]], mà riappariscenu dopu a u sicondu cunflittu mundiale. Diventa tra-attivu in l'[[anni 60]] è incuntrullèvule in l'[[anni 70]]. In u principiu di l'[[anni 80]], l'hooliganisimu scambia un poccu quandu a pulìtica entre in a mente di l''''hooligan'''. I partiti di [[diritta strema]] andavanu à arrulà i baraconi in i [[pub]] mà ghjè un paradossu parchì a mente di l''''hooligan''' hè di più anarchista chè fascista. In lu 1985, ci hè u [[dramu di u Heysel]] è ghjè u principiu di i prublema pà l''''hooligan''' è inpeghjuriscenu in 1989 cù a [[tragedìa di l'Hillsborough]] chi a da permette di fà una pulìtica di sicurezza pà luttà contra ssi sustenitori inzirmiti. == Hooliganisimu in u mondu == For dì l'[[Ingliterra]], l'hooliganisimu hè assai sviluppatu in i paesi germanichi è in [[Auropa di l'este]]. L'Allimagna, a Belgica è i Paesi-Bassi; dipò l'anni 80 sò tocchi da un'onda d'hooliganisimu cù l'apparizione di l''''hools'''. A [[Polonia]], l'[[Ungheria]], a [[Serbia]], a [[Grecia]], a [[Turchia]] sò dinò paesi chi anu ssu prublemu di sucietà. L'[[Argentina]], cù i '''Barra Bravas''', chi sumenanu u spaventu in i stadii. == Hooligans Famosi == Trà i gruppi i più viulenti d'Auropa, ci sò i ''Head Hunters'' di [[Chelsea]], l'''Inter City Firm'' di [[West Ham]], u ''S.C.F'' di [[Feyenoord]]. == Ligami Interni == * [[Football]] * [[ultras]] * [[hools]] * [[casuals]] * [[Hooligan Firm]] [[Categoria:Pallò]] 61901oekxl3yj4a31qyhiy1rmwoypab Piratu 0 9269 333923 324673 2014-03-23T14:49:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A parolla piratu vene di u greccu ''Peirates'' chi vole dì "pruvà di" ò "fà u sforzu dì". Un piratu hè un omu chi face l'usu di piraterìa. A piraterìa, tanta vechja che a navigazione, hà cumme principiu l'attacca d'imbarcazione pà furà u sò carricamentu, ò u batellu sanu. Tuttavìa, i pirati un attaccanu micca cà i batelli mà facenu dinò l'attache di i porti. A poralla piratu hè suciata a l'azzione in mare senza tutela d'una nazione, di cuntrariu cù u [[corsariu]], capità d'imbarcazione private travagliendu pà una nazione. [[Categoria:Storia]] cisw05x52wq71ocip2mj79nw5gp2xcc Marrunaghju 0 9270 347520 59218 2015-07-02T13:16:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''marrunaghju''' era u nome dattu quandu un [[schjavu]] scappava di prupietà di u sò maestru, in [[America]], in l'[[Antiglie]], ò in e [[Mascaregne]]. U schjavu chì scappava era chjamatu marronu. Omu prupone 2 etimulugìe pussivule pà sta parolla: *d'a parolla spagniola ''cimarròn'' "chi campa in e cime" *di l'[[Arawak]], avarebbe servutu à u principiu à indicà l'animali chì ritruvavanu a libertà. [[categoria:Cultura]] [[categoria:Società]] 4k6eb3o0ap797h6dg7v1fy4wn90lcai Template:IT-PA 10 9271 351516 335236 2015-08-04T09:00:43Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14396885]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Palermu|Palermu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PA]] </noinclude> ioy8gaw7alhjxojz94uklhjcxtq2igk Voceru di a mamma d'un banditu 0 9272 335050 219863 2014-03-23T15:11:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki == U voceru == :O Lucia la capivana :È di pocu sentimentu; :Ancu contru à lu to sangue :Ordi tantu tradimentu? :Lu mandasti à la campagna :Cun assediu è patimentu. :Quand'eu ti vidia piglià ne :La to zucca è lu pilone :La terzetta è lu fucile :Mi sentia ghjaccià lu [[core]]. :O Savè, caru di mamma :È nun crepu di dulore! :È lu nome di Lucia :Lu pudiamu chjamà :O Savè, caru di mamma :Lu pudiamu inquatrà. :Ella à tè levò lu fiatu :È à mè m'aiuta à invechjà. :O caru di la to mamma :Lu to babbu hè à collu tortu; :Rizza ti, lu me figliolu :È dà li qualche cunfortu... :Ah ! ch'io pienghju li to panni :È nun vedu lu to voltu. :Ti teniamu lu frenu :Perché tù nun fessi male; :Perch'aviamu la speranza :Di pudè ti liberà ne; :Ma e to paci, u mio figliolu, :Cuminciaranu eri mane. :O Savé, lu mio figliolu, :Eu ti vogliu dà un cunsigliu: :Pensu à te, caru di mamma :Dund'è passu, è dund'è eu pigliu :Diventàtu hè lu mio core :Cum' un grombulu di migliu. :O Savé, caru di mamma :Tù di nimu ùn ti fidà. :Finghjerebbenu d'amà ti :Ti putrebbenu ingannà; :Ancu l'altri ti faranu :Cum'è lu to ziu Don Ghjà. ''Entre una vicina è a mamma, salutendu la, li dice'': :Benvenuta in signuria :Voi, o signora Jacinta! :La causa di u mio figliolu :Istamane l'emu vinta; :È di tamanta famiglia :Oghje la candela hè spinta. ''Parlendu à l'assistenza'': :Eu à voi altre, Signore :Vi chjedu à tutte licenza :Vogliu scende à San Ghjuvanni :Chì ci aghju la mio speranza. :O Savè, caru di mamma :T'aghju da bramà abbastanza. :La to mamma scunsulata :T'hà nutritu, t'hà ingrandatu :Eri da le to ferite :Lu so sangue s'hà suchjatu: :Quest'hè u ben ch'è duvia avè :Da u so figliu tantu amatu. ''Quì interrompe una cugina di u defuntu'': :Mi tengu maravigliata :Ch'eu nun volti di cerbellu :Perchì vecu li nemici :Quì da nantu lu purtellu: :Nun ti vogliu pienghje cuginu; :Vogliu pienghje ti fratellu! ''Prosegue la Mamma'': :Dissi: o cumpare Taddeu :Fate voi quel' chì pudete; :Si ben ch'ellu abbia mancatu :Voi le compatiscerete :Quantu meritu da Diu :O cumpà, chì n'averete! :Rispose lu miò cumpare: :Eu feraghju quantu possu :Sò di li Paganellacci; :Persuade eu nun li possu. :Hanu a volpe in l'ascella :Cù lu so mantellu addossu. :Lu sapianu li Bunelli :Lu sapianu li Marcucci. :Si l'avianu capita :Ci vuliamu falà tutti :Carchi di munizione :È di polvera è cartucci. :Oh lu mio cane di posta! :Oh lu mio fieru leone! :Nun seria firmatu à quattru :S'ellu avia munizione: :L'averia lampatu in terra :À Taddeu lu gran latrone. :Duv'é lu mio curaghjosu? :Lu mio campione duv'hè? :Benchè tù fussi zitellu :Si battutu quant'è trè. :Quandu nun pudesti più ne :Ti tumbasti da per tè. :Per avè traditu à tè :Ci serà croce d'onore... :O Savè, lu mio figliolu :Mi sentu crepà lu core! :Mi so tumbata di piantu; :Ma tantu nun possu more! == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] [[Categoria:Voceru]] cqsit6337xglxxf7a6ho0z0cubp56w8 Template:IT-LI 10 9273 351517 335220 2015-08-04T09:00:52Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346166]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Livornu|Livornu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|LI]] </noinclude> gy2kpkc2vcrsfzd3uy9qy3l02mcd438 Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu 0 9274 335062 59398 2014-03-23T15:12:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu''' (o [[Voceru di una ghjuvanetta di Tassu]]) hè un [[vociaru]] di Corsica. Una ghuvanetta, di u paesi di [[Tassu]], piegni u so frateddu, chì si n'hè mortu luntanu da u so paesi. A causa di a so morti hè u fretu, duranti un inguernu moltu duru. U frateddu, fà chi, era maestru di scola. == U voceru == :Quandu ghjunsi la nuvedda :Chì par nostra mala sorti :O caru di la suredda :Ti dicia speditu a morti :Ghjà la [[nevi]] à la muntagna :Chjusu avia tutti li porti. :La suredda appassiunata :Nun pò mora di dulori: :Nun ti hà pudutu abbraccià :È si senti andà lu cori; :Scatinossi ancu stamani :Quist' invernu traditori. :È nun pudia almenu :Essa mortu à u to paesi :In bracciu à la to suredda? :Oh morti cusì scurtesi! :Tù l'onori di la pievi :Rispettu di li parenti :Sempri arrubavi lu [[cori]] :Di l'amichi è cunnuscenti. :Quista mani u me frateddu :Ci lasci tutti scuntenti. :Parchì stai cusì mutu :D'arricà ci dispiaceri? :Leva ti, lu me frateddu :Adempi à lu to duveri: :Nun ti mancani sprissioni :Lu me degnu [[cavaglieri]]. :Lu me fiori di primavera :Chì spuntava à la campagna :Lu fiori di li zitiddoni :Ch'adurnavi la muntagna :Di la to morti, o frateddu :Lu paesi hè tuttu in lagna. :Quiddu ghjornu chì spirasti :Adunisti i to sculari: :Andu allora l'ammunisti :Cù li to cunsigli rari: :Par la via di u Paradisu :Li sapisti indirizzàri. :Qual' sarà stata la frebba :Chì hà truncatu la to vita? :O caru di la suredda :La me [[amandula]] fiurita :Lu me impastatu di [[meli]] :Fattu cù la [[calamita]]. :T'avia fattu la natura :À lu tornu, à lu pinneddu; :È la latra di la morti :Ti pigliò cusì ziteddu. :Nun ci era coppia sì cara :Com'è eiu è lu me frateddu. :Ghjenti di quistu paesi :Or prigheti quì di cori :Par lu me caru frateddu :Par ch'à tutti stava à cori :Ch'eddu godi in l'altra vita :Cù li santi è lu signori. == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani: Bastia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] [[Categoria:Voceru]] tbjkfmxgij93j5m81f5t9kz211ej9l7 Voceru di una ghjuvanetta di Tassu 0 9275 59377 2007-01-25T16:57:37Z 81.251.123.238 Redirecting to [[Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu]] fcxq0ftd7kkgujt24bwbq5v7uaq214h Pub 0 9277 334018 324674 2014-03-23T14:51:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Un '''pub''' (parolla d'origine irlandesa chi vene di a spressione ''public house'') hè un loccu induva si riunnisce a ghjente chi si trova in numaru impurtante in [[Ingliterra]], [[Paese Gallu]], [[Scossa]] è l'[[Irlanda]], mà sè spurtatu in altri paesi. Ssu loccu face partita piena in a sucietà è ghjè un usu d'andà a u pub pà beie una bierra cù i sò amichi. == Storia == L'[[Ale]], bierra a [[fermantazione alta]], hè pruduta a partesi di l'antichità è, cù a ghjunta di i [[Rumani]], chi custruiscenu e vie, appariscenu l'ustarie chi servìanu u loghju è a bierra à i viaghjatori. Dopu, a pruduzione di a bierra si sviluppa è si specialisa ciò chi permette a spanzione di i primi pub. Una spanzione tantu forte chi, in [[965]], u rè deve fà una lege chi interdisce d'avè più d'un pub pà paesi. In [[1393]], a causa di a difficultà a truvà un pub in cità, u rè [[Ricardu II]] damanda l'ubligazione pà tutti i pub di mette un insegna davanti. A spanzione culuniale di u [[Regnu Unitu]] si face cù i pub, è si trovanu assai pub in l'anziane culunìe inglese. == L'ambiente == I pub sò sopra tuttu lochi pà arritruvassi trà amichi in giru a una bierra pà parlà ò fà a festa. I pub sò dinò QG di l'[[hooligan]], chì nanzu a e partite, beienu assais bierre pà esse prontu a l'azzuffu contra sustenitori di l'altra squadra. [[Categoria:Cucina]] 4grmh2xo31e1qn6cessp4pq67xg0vs7 Guglielmu Guglielmi 0 9278 364125 344322 2019-10-03T11:18:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Guglielmu Guglielmi''' ([[1644]]-[[1728]]) hè statu un scrivanu di [[Corsica]]. Fù unu di i primi autori chì anu adupratu a lingua corsa scritta. ==Biografia== Guglielmu Guglielmi hè natu in E Piazzole d'[[Orezza]] in u [[1644]]. I scritti è e puesie di prete Gglielmi sò firmati in a mimoria culletttiva. Ci conta Geniu Gherardi ch'ellu hè firmatu u siguente pruverbiu in E Piazzole:{{Citazione|In E Piazzole ci era un prete :Chì scrivia quant'è dece :Camperà a so rinumata :Finchì Orezza ùn hè interrata.}} Guglielmu Guglielmi morse in u [[1728]]. Fù sipellitu in l'arca di a chjesa di a Nunziata in E Piazzole.<ref>Gherardi (2015).</ref> == Opere == ===Puesia=== * ''[[Ottave giocose]]'': in i ''Canti populari corsi'' ([[1855]]) di [[Salvatore Viale]], pagine 58-74 * ''Terzine corse'' * ''Poesie scelte'': publicate in Bastia in u 1852 ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjacumu Fusina, ''Guglielmu Guglielmi'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 * Geniu Gherardi, "Guglielmo Guglielmi (1644-1728). Annunziu è nascita di una lingua literaria. Prifaziu di Ghjacumu Fusina", Corti, Centru culturale univrsitariu, 1995, 163 pagine. * [http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/879 Geniu Gherardi, "Guglielmo Guglielmi'', Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi, cunsultatu u 6 ghjugnu di u 2015] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] == Ligami == * [http://www.anazione.com/guglielmu.htm Ghjuvan' Guidu Talamoni, ''Guglielmu Guglielmi'', A Nazione, 2008] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] [[Categoria:Littiratura]] 4iiqcw7po8k5o2confagj9g7v4ven28 Altore (spezia) 0 9280 331427 324675 2014-03-23T13:59:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'altore''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Goshawkfem55.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Accipiter gentilis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Falconiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Generu | ''[[Accipiter]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Accipiter gentilis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Goshawkmale66.jpg|250px]] |----- |} L' '''altore''' (o [[astore (spezia)|astore]] o [[altori (spezia)|altori]]) (''[[Accipiter gentilis]]'') hè un acellu chì faci partita di a famiglia di l'[[Accipitridae]]. Esistenu parechje sottuspezie d'altore: * Accipiter gentilis albidus * Accipiter gentilis apache * [[Accipiter gentilis arrigonii]] (Kleinschmidt) * Accipiter gentilis buteoides * Accipiter gentilis fujiyamae * Accipiter gentilis gentilis (Linnaeus) * Accipiter gentilis laingi * Accipiter gentilis marginatus == In Corsica == Ci hè una sottuspezia d'altore chì hè endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]: [[Accipiter gentilis arrigonii]]. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] [[Categoria:Accipitridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] qxtlcww7y12fu025xr11awglwjum2uj Altore 0 9281 324676 218338 2013-03-08T22:08:57Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 2 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q2873051]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} * l'[[Altore (spezia)|Altore]]: a spezia [[Accipiter gentilis]] * l'[[Altore (sottuspezia)|Altore]]: a sottuspezia [[Accipiter gentilis arrigonii]] * l'[[Altore barbutu]]: a spezia [[Gypaetus barbatus]] 59bcylx8sn4rsyammwf6cwk8puahymx Accipiter gentilis 0 9282 59761 59760 2007-01-26T20:15:08Z 86.194.110.112 Redirecting to [[Altore (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Altore (spezia)]] r6jpqmydwwu93xv0wgdlou8389tbq2n Altori (spezia) 0 9283 59762 2007-01-26T20:15:33Z 86.194.110.112 Redirecting to [[Altore (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Altore (spezia)]] r6jpqmydwwu93xv0wgdlou8389tbq2n Astore (spezia) 0 9284 59767 2007-01-26T20:24:11Z 86.194.110.112 Redirecting to [[Altore (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Altore (spezia)]] r6jpqmydwwu93xv0wgdlou8389tbq2n Corbu 0 9285 343447 332137 2015-05-08T20:08:49Z Magioladitis 2824 /* Da veda dinò */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|en}} (3) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U corbu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Corvus corax (Pcb21).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Corvus corax |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Corvidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Corvus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pyrrhocorax graculus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Corvus corax along road.JPG|250px]] |----- |} U '''corbu''' (''[[Corvus corax]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Corvidae]]. Hè neru neru è ancu u [[bizzicu]] hè scuru. Pesa sin'à 1,5 kg, par una lunghezza di circa 60 cm. L'apartura di l'[[ala|ali]] và da 1 à 1,5 metri. L'adulti formani coppii stabuli, chì si riproducini da [[frivaghju]] à [[maghju]]. A femina sponi da 4 à 6 ova l'annu, tutti in una cuvata. U corbu hè difficiuli da avvicinà, ma pò essa ussirvatu in picculi bandi o in coppiu, in i loca salvatichi o in i furesti. == In Corsica == U corbu hè prisenti in [[Corsica]]. == Citazioni == U corbu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.'' * in u pruverbiu: ''Corbi cù corbi ùn si cacciani l'ochji.'' * in a sprissioni: ''Aghju addivatu i corba par caccià mi l'ochja.'' * in a sprissioni: ''Ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' (si dici dinò: ''Ùn vedi mancu a [[mosca]] in u latti !'' * in a sprissioni: ''fà u viaghju di u corbu'', chì significheghja: fà un viaghju par nudda * in a sprissioni: ''fà a caccia pa i corba'', chì vol dì: fà a caccia par nudda * in a puisia ''U ciocciu è u corbu'' di [[Carulu Giovoni]]: :''À fà di ghjornu, quandu a notte si n'andava'' :''Capulendu a luna, u sole s'annunciava'' :''In un' oscura furesta'' :''S'infattonu testa à testa'' :''Dui acelli di preda o di malincunia:'' :''Apria l'ochji u corbu è lu ciocciu i chjudia.'' == Gallaria d'imagini == <gallery> Corvus corax jouveniles.jpeg Corvus corax tingitanus MHNT 232 HdB Djebel Messaad Algerie.jpg Corvus_corax_1_(Marek_Szczepanek).jpg Corvus_corax_2_(Marek_Szczepanek).jpg Buberel blackbird over prey.jpg </gallery> == Rifarenzi == * Papi, Arnestu, [http://ernestpapi.free.fr/Animali.htm], ''Pruverbii, detti è sprissioni di Corsica è d'altrò: Animali citati in i pruverbii'' * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Da veda dinò == * a [[chjaccula]] * [[aceddi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Corvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] g7x7fetgivpeu2clwazy5cjomjlb5en Civetta 0 9286 351701 332097 2015-08-24T13:46:44Z 86.219.184.242 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A civetta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Athene_noctua.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Athene noctua |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Strigiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Tytonidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Athene]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Athene noctua''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Athene_noctua_(portrait).jpg|250px]] |----- |} A '''Civetta''' (''[[Athene noctua]]'') hè un aceddu nutturnu chì faci partita di a famiglia di i [[Strigidae]]. A civetta hè longa circa 21-23 cm, hà un'apartura alari di 53-59 cm è un pesu chì varieghja da 100 à pocu più di 200 grammi. Hà formi tozzi, u capu largu è sciacciatu senza i tipichi ciuffi auricolari di u [[gufu]] cumunu, ochji giaddi è zampi longhi parzialamenti rivistiti di seti. A parti supiriori hè grisgiu-brunu machjata di biancu mentri in quidda infiriori hè privalenti u biancu, machjatu di brunu. A civetta si trova in tuttu l'Emisferu nordu, in [[Auropa]], [[Asia]] è Africa di u nordu. In Corsica è in Sardegna hè un aceddu chì hè prisenti. Hè diffusu dinò in guasi tutta a penisula taliana fora di nantu à l'Alpi. I so ambienti priferiti sò in i vicinanzi di l'abitati civili, induva ci hè prisenza umana, in ariali cuddinari. Scansa i zoni oltri i 1000 m di altitudina postu ch'è a nevi limiteghja furtamenti i so fonti di cibu. ==Biulugia== Aceddu nutturnu par antunumasia, a civetta in rialità pò essa attiva ancu in u tardu dopu meziornu è di prima matina, ma hè moltu vigilenti ancu in u restu di a ghjurnata. === Boci === I civetti ani un ampiu repertoriu vucali. U masciu emetti un malinconicu "hu-u-ou" ripetutu à intarvalli variabili, dopu à 3-4 sicondi. Calchì volta, parò, i civette emettini versi striduli è fastidiosi com'è autudifesa. === Cibu è alimantazioni === A civetta hè carnivora. Com'è tutti i [[Strigiformi]], hè capaci à ingodda i predi intreii. Si ciba di picculi vertebrati è di grossi insetti. === Ripruduzioni === Nidificheghja trà marzu è ghjugnu. A femina poni 2-5 ova bianchi in picculi cavità trà i rocci, in l'arburi, in i mura di vechji edifizii, in tani abbandunati di mammiferi di media taglia è dopu i cova par circa 4 sittimani. In quiddu periodu hè aiutata da u masciu in a caccia. Dopu à un mesi o pocu più i piulacona lasciani u nidu ma sò cumplittamenti indipindenti solu à 2-3 mesa di vita. == Sistematica == [[File:Athene noctua ab.JPG|left|thumb|200px|Gruppu di civetti]] Si cunnosci 19 sottuspezii di civetta: {|cellpadding=4 |valign="top"| * ''[[Athene noctua bactriana|A.&nbsp;n.&nbsp;bactriana]]'' * ''[[Athene noctua cantabriensis|A.&nbsp;n.&nbsp;cantabriensis]]'' * ''[[Athene noctua daciae|A.&nbsp;n.&nbsp;daciae]]'' * ''[[Athene noctua glaux|A.&nbsp;n.&nbsp;glaux]]'' * ''[[Athene noctua grueni|A.&nbsp;n.&nbsp;grueni]]'' * ''[[Athene noctua impasta|A.&nbsp;n.&nbsp;impasta]]'' * ''[[Athene noctua indigena|A.&nbsp;n.&nbsp;indigena]]'' * ''[[Athene noctua lilith|A.&nbsp;n.&nbsp;lilith]]'' * ''[[Athene noctua ludlowi|A.&nbsp;n.&nbsp;ludlowi]]'' * ''[[Athene noctua noctua|A.&nbsp;n.&nbsp;noctua]]'' |valign="top"| * ''[[Athene noctua orientalis|A.&nbsp;n.&nbsp;orientalis]]'' * ''[[Athene noctua plumipes|A.&nbsp;n.&nbsp;plumipes]]'' * ''[[Athene noctua saharae|A.&nbsp;n.&nbsp;saharae]]'' * ''[[Athene noctua salentina|A.&nbsp;n.&nbsp;salentina]]'' * ''[[Athene noctua sarda|A.&nbsp;n.&nbsp;sarda]]'' * ''[[Athene noctua solitudinis|A.&nbsp;n.&nbsp;solitudinis]]'' * ''[[Athene noctua somaliensis|A.&nbsp;n.&nbsp;somaliensis]]'' * ''[[Athene noctua spilogastra|A.&nbsp;n.&nbsp;spilogastra]]'' * ''[[Athene noctua vidalii|A.&nbsp;n.&nbsp;vidalii]]'' |} == In Corsica == A civetta hè prisenti in [[Corsica]] ma piuttostu schersa (Mastrorilli 2001). == Citazioni == Accadi chì a civetta fussi mintuvata in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''Ziazì fà la [[civetta]]'' :''[[Codizennula]] vizzetta.'' == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, ''Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse'', 1983, PRNC (in francesu) * [http://www.gruppoitalianocivette.it/nuovo/articoli/Seconda%20nidificazione%20in%20Corsica.pdf Mastrorilli M., 2001, ''Seconda nidificazione di Civetta Athene noctua'', in Corsica. Riv. Ital. Orn. 70:89-91.] * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * {{IUCN|summ=143286|autore=BirdLife International 2004}} == Da veda dinò == * u [[ciocciu]] * u [[malaceddu]] * [[aceddi di Corsica]] [[Categoria:Strigidae]] et8tamw9wjd4ymm3widnbiz8cngdnek Athene noctua 0 9287 59854 2007-01-27T17:23:52Z 86.209.120.133 Redirecting to [[Civetta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Civetta]] aiftxz3ffln66oq6vv7ev4qxsy9ql8a Voceru per Caninu 0 9289 363377 335911 2019-09-15T02:25:12Z 2A01:E35:2EAB:C30:9946:6143:6C4E:DC7A wikitext text/x-wiki U '''Voceru per Caninu''' hè un [[voceru]] di [[Corsica]]. Hè uriginariu di u [[Fiumorbu]]. Una surella piegne u so fratellu, banditu, chì hè statu tombu cun i soii (8 patriotti). Saria statu dinunciatu da unu di i so cumpagni ch fù arristatu poi liberatu subitu. == U voceru == :Eu vurria ch'è la me voci :Fussi tamant'é lu tonu :ch'ella franchessi le foce :di san Petru e Vizzavona :Per chi soni in ogni locu :Le gran' prove di Gallonu. :Tutti à lu [[Lugu di Nazza]] :Tutti s'eranu aduniti :inCun la barbara razza :Li sullati è li banditi :cun a timpesta d'ari mani : Tutti insemi son' partiti. :Sonu subitu partiti : tutti i [[lupu|lupi]] cun l'[[agneddu|agneddi]] : e marchjavanu adduniti :À lu son' di [[cialamella|cialambeddi]] ; :quandu ghjunsenu in la sarra : ti taglionu i garganeddi :<nowiki>:</nowiki> : :Quandu n'intesi li brioni :M'affaccai à lu purteddu :dumandendu chì nova ci hè ? :Hannu tombu u to frateddu : :L'anu presu in la sarra ; :N'hanu fattu lu maceddu. :Nun ti valse lu curragju : nun ti valse la sciuppetta :Nun ti valse lu [[pugnali]] :Nun ti valse la terzetta ; :Nun fi valse ingermatura :Nè orazione binadetta. :À guardà le to ferite :Mi s'accresci lu dulori. :Perchè più nun mi rispondi ? :Forse ti manca lu cori ? :Cani cor di la suredda :hai cambiatu di culori. :Lu me largu di spaddera ! :Lu me minutu di vita ! :Cume tè ni nun ci n'era :Parii una mazza flurita. :solu u pinsere di te :or sustene la mio vita :À lu paese di Nazza :ci vogliu piantà un prunu :Perchè di la nostra razza :Ùn ci passi più nisunu : :Perchè ùn funu nè dui ne tre :Ma cinqu' omini contr'unu. :À lu ped' di stu puddonu :vogliu piantà lu me lettu :Parchi quì u me frateddonu :Ti tironu à mezu pettu. :Vogliu lacà lu bunetru :Vogliu armà schioppu è [[stilettu]] :Vogliu cinghje la [[carchera]] :Vogliu cinghje la tarzetta. :Cani cor' di la suredda :Vogliu fà la tò [[vindetta]]. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] [[Categoria:Voceru]] ka3q8nbz6bg1d22m6igox5c6bi6hfvi Stanislao Konarski 0 9291 346220 334492 2015-07-01T16:23:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Anonymous_Stanisław_Konarski.jpg|200px|right|thumb|Stanislau Konarski]] '''Stanislau Konarski''' (in [[Polonia|polaccu]]: '''Stanisław Konarski'''; u nome reale: '''Hieronim Franciszek Konarski'''; natu u [[30 settembre]] [[1700]] à Żarczyce; mortu [[3 agostu]] [[1773]] in [[Varsavia]], [[Polonia]]). Era un pedagogu polaccu, un riformatore educativu, un scrittore [[pulitica|politicu]], un [[puesie|poeta]], un drammaturgu, un monacu di Piari ([[Scolopi]]) è u precursore principale di l'[[Illuminismu]] in [[Polonia]]. [[Image:Medal Sampere auso.jpg|thumb|left|200px|Medaglia di 1765 incù u ritrattu di Stanislau Konarski è a scrizzione latina: ''Sapere auso''.]] Konarski studiò 1725-27 in u [[Collegium Nazarenum]] à [[Roma]], induve diventò un'insegnante di [[retorica]]. Fece dopu un viaghju à traversu a [[Francia]], a [[Germania]] è l'[[Austria]] per rinfurzà a so educazione. In u [[1730]], riturnò in Polonia è cominciò un travagliu annantu à una edizione nova di a leghje [[Polonia|polacca]] (''Volumina legum''). À parte da u [[1736]] Konarski insegnò à u [[Collegium Resoviense]] in [[Rzeszów]] è in u [[1740]] fundò u [[Collegium Nobilium]], una scola d'elite di Varsovia per i figli di a nobiltà minore ("szlachta"). Dopu, riformò l'educazione di Piari in [[Polonia]], conformemente à u so programma educativu (''Ordinationes Visitationis Apostolicae...'', [[1755]]). E so riforme diventonu un puntu importante in a lotta di u XVIII seculu per modernizà u sistema educativu polaccu. À l'iniziu, Konarski fù associatu politicamente incù u rè [[Stanislau Leszczynski]]. Più tardi, incù a "Famiglia" di Czartoryski ed u rè [[Stanislau Augustu Poniatowski]] participendu à i famosi "pranzi di giovedì". Stanislau Augustu Poniatowski volse chì una medaglia fusse creata in l'onore di Konarski, incù u so ritrattu è a scrizzione latina ''Sapere auso''. [[Categoria:Filosofu|Konarski]] ff2lg60ekmdjznkajlwiu663ut9jlxe Vociaru d'una talavesa 0 9295 335058 95000 2014-03-23T15:12:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U ''vociaru d'una talavesa'' (o [[voceru d'una talavese]]) hè un [[vociaru]] di [[Corsica]]. Issu vociaru hè mintuvatu in i ''Canti populari di Corsica'' di [[Niculò Tommaseo]] è in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]]. Una donna di a pievi di [[Talavu]] piegni u sa maritu, chì era vaccaghju (ma era dinò picuraghju, postu chì si faci ancu minzioni di i pecuri) ed hè statu tombu in piaghja da una di i so bestii. == U vociaru == :Fù la piaghja la so morti :Duva stani li currachji :Oh crudeli, oh iniqua sorti :Par Francescu di li vacchi ! :La corcia comu faraghju :À stà sola in quisti machji ? :Isfurcà vogliu lu palu :Quiddu di setti furcona :Ch'ùn ci s'appendi più zaniu :Nè cappucciu nè [[pilonu|pilona]] ; :È taglià vogliu la coda :À Cimoscu ed à Falconi. :Dì dì dih ! par mè sò lutti :Fati un gridu univirsali :Frateddi è sureddi tutti; :Ùn hè statu pocu mali. :Mortu hè u capu di a famiglia :Oh la me sorti fatali ! ''U defuntu sipidditu, a veduva volta à a so capanna è discrivi l'intarramentu à a famiglia ed à i vicini:'' :Quandu lu posini in bara :È u cuddoni à li Prunelli :Piensini par doglia amara :Li pecuri cù l'agneddi; :È l'[[eghju|eghji]] di lu [[sarconu]] :Bè bè bè faciani anch'eddi. :Ripustò in Santa Maria :In a ghjesgia paruchjali :Lu piuvanu, anima mia ! :Comu capi principali :Cantaia cù l'altri preta :Li cosi di lu missali. :Finiti li finzioni :Tutti pronti ad ubidì ni :Una folla di parsoni :Incumincioni à scrupì ni :Alzendu sopra una teghja :Par vulè lu sipiddì ni. :La corcia, da mè pinsaia :Chì ni farani avà d'eddu ? :Drentu à l'[[arca]] mi pinsaia :Ci fussi calchì purteddu :Ma vidì ch'è lu lamponi :Ind'u tafunacciu nieddu. == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1841, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] [[Categoria:Voceru]] aa4eap6s3oinma44g8czoi1wbimj5kw Voceru d'una talavesa 0 9296 60290 2007-01-30T17:06:29Z Img 21 [[Voceru d'una talavesa]] moved to [[Vociaru d'una talavesa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vociaru d'una talavesa]] 9aazucqb2tdvxg3hitdcuagb32hszdd Voceru d'una talavese 0 9297 60291 2007-01-30T17:07:16Z Img 21 Redirecting to [[Vociaru d'una talavesa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vociaru d'una talavesa]] 9aazucqb2tdvxg3hitdcuagb32hszdd Vociaru di una ghjovana veduva 0 9299 60305 2007-01-30T17:15:12Z Img 21 Redirecting to [[Voceru di una ghjovana veduva]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Voceru di una ghjovana veduva]] o5i4b74u9dhjusxltgwi9u0v0aim12i Template:IT-LU 10 9300 351518 335225 2015-08-04T09:01:02Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346170]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Lucca|Lucca]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|LU]] </noinclude> 0zp1eyphj0eaz254wy2innq0dx9dsxc Pichjarina 0 9301 229832 175404 2010-08-25T15:56:34Z 90.9.224.186 Reindirizzamentu à [[Zittula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zittula]] shf2k5twumrq1tlqr05utug3rzdct1h Casuals 0 9305 331972 326446 2014-03-23T14:09:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki In a [[cultura d'u pallò]], '''Casuals''' hè un muvimentu natu in l'[[anni 80]] chi hè statu adupratu da cuasgi tutti i sustenitori inzirmiti, cummu l'[[hooligan]], l'[[hools]] hè l'[[ultra]]. == Generalità == Di cuntrariu a l'idee generale, u casual hè una parsona chi hà una cultivatu, cù un centru d'interessu pà u pallò, a mùsica è a vistatura. Fan di [[soul muderna]] in l'anni 70 è 80, è scopre u primu u [[Hip Hop]]. Dipò què, casuals diventa hooligan hè quelli quì portanu u casual wear in i stadii. I '''casuals''' di l'anni 80 diventanu l'hooligans di u '''seculu XXI'''. == Orìgine == A cultura d'i [[casuals]] hè nata in l'anni 70, quandu l'hooligan vultavanu da u cuntinentu cù vestimenti Taliani ò Francesi di marche care, spessu eranu stati furati in i magazeni quandu l'hooligan s'azzufavanu cù l'altri sustenitori è cù i pulizieri. A u principiu, assai Hooligan è membri d'[[hooligan firm]], fatte pà purtà vestimenti surtivi cari pà passà inoservatu da e forze di l'ordine, è sanza culori di a squadra pà micca esse ricunisciutu da i nemichi. Quandu c'era assais pulizieri, quelli circavanu i [[Skinhead]] cù e [[Doc Martens]] mà un purtavanu l'ochji nantu i '''casuals'''. E marche di più purtate da i '''casuals''' in l'anni 80 sò [[Fila]], [[Stone Island]], [[Fiorucci]], [[Pepe]], [[Benetton]], Sergio Tacchini, [[Ralph Lauren]]. A cultura casuals era a sò apòghjeu in a fine di l'anni 80 è assai gruppi di mùsica dicìanu che a viulenza era sparita di 'ssa cultura. == A Rinnàscita di l'anni 90 == [[Categoria:Pallò]] fdwyo8289zyg4leri7szpp911mf6tyv Torre genuvese di Corsica 0 9306 357380 329457 2017-07-11T15:47:02Z 86.219.203.30 wikitext text/x-wiki E '''Torre genuvese di Corsica''' (o [[Torri ghjinuvesi di Corsica]]) sò stati custruite, dopu à a dumanda di a populazione, per pruteghje l'isula da i [[piratu|pirati]]. E torre eranu un sistema di difesa di a populazione corsa. Quandu ci era un periculu, i torreghjani avvertianu a populazione, à sonu di [[culombu]] o accindendu un focu à u pianu supranu di a torra. Cusì e torre chì eranu situate accantu pudianu dinù privene quell'altre. Cusì, in una ora o duie, a Corsica sana era prevenuta. Ci era parechji piani in e torre. Cumportavanu dinù l'[[archera|archere]]. À u pianu superiore, ci era una rangata di [[piumbatoghji|piumbatoghji]]. Ci eranu e scale per passà da un livellu à l'altru di a torra. A maiò parte di e torre genuvesi sò ronde, ma una parte sò quatrate. == Storia == A custruzzione di e torre genuvese di Corsica hà cuminciatu à u [[XVIesimu seculu]], quandu à pupulazione di l'isula hà dumandatu à [[Genuva]] una prutezzione contra à i pirati è l'invaditori chì vinianu da u mare. In u [[1531]], a custruzzione di nuvanta torre annantu à u litturale di a Corsica hè dicisa. I travaglia cumincionu sottu a direzzione di Sebastiano Doria è Pietro Filippo Grimaldi Podio. À u principiu du i [[XVIIIesimu seculu]], si pudia cuntà 85 torre annantu à u litturale di Corsica. == Prutezzione == Attualmente, fermanu 67 torre. Parechje sò sfundate, ma uni pochi sò bè cunservate. Bon' parechje sò classate cum'è munimenti storichi. == Galleria d'imagine == <gallery> Image: Torra_di_a_Calanca.JPG|A [[torra di a Calanca]] Image:Ajaccio TG1 JPG.jpg|A [[torra di a Parata]] Image:Erbalonga_01.JPG|A [[torra d'Erbalunga]] Image:Torra di l'Isula Rossa.JPG|A [[torra di l'Isula Rossa]] Image:Tour-de-Losse.jpg|A [[torra di l'Osse]] Image:Torra_di_Capiteddu.JPG|A [[torra di Capitellu]] Image:Corse_Roccapina_tour_genoise.jpg|A [[torra di Roccapina]] Image:Tour-de-Seneque.jpg|A [[torra di Seneca]] </gallery> == Ligami == * [http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20040508.html Da e torre genuvese à i furtini Maginot, [[Adecec]]] * [http://corsicanostra.free.fr/tours.htm Torre (in francese)] {{c-supranu}} {{Torre di Corsica}} 49psyv1gfequmtkd7uykiz6mx72hxe9 Acula 0 9307 350915 343448 2015-07-09T16:04:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:GoldenEagle-Nova.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Aquila chrysaetos |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Ciconiiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Generu | ''[[Athene]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Aquila chrysaetos''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} L''''Acula''' (''[[Aquila chrysaetos]]'') hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di l'[[Accipitridae]]. == In Corsica == L'acula hè prisente in [[Corsica]]. == Prutezzione == Com'è tutte i [[rapace|rapaci]], l'acula hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di [[Washington]] (CITES) chì interdisce u [[cummerciu]] di e spezie di [[fauna]] è di [[flora]] minacciate di sparizione. == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Da vede dinò == * [[acula marina]] * [[acelli di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Accipitridae]] 4bj0xob6meu5larmwg006zbm3n6xup9 Pruvincia di Massa è Carrara 0 9308 359123 347625 2018-05-03T17:32:36Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki == Comuni (17): == · [[Aulla]] · [[Bagnone]] · [[Carrara]] · [[Casola in Lunigiana]] · [[Comano]] · [[Filattiera]] · [[Fivizzano]] · [[Fosdinovo]] · [[Licciana Nardi]] · [[Massa]] · [[Montignoso]] · [[Mulazzo]] · [[Podenzana]] · [[Pontremoli]] · [[Tresana]] · [[Villafranca in Lunigiana]] · [[Zeri (Toscana)|Zeri]] [[categoria:Tuscana]] lwcke6iupj16shuwqquvw5k0n4kp3cc Torri ghjinuvesi di Corsica 0 9309 61135 2007-02-03T10:18:21Z 86.200.226.26 Redirecting to [[Torre genuvese di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torre genuvese di Corsica]] 4w1y6n0y8a5m3ta243fl8ay9cqzo34k Template:IT-TO 10 9310 351519 335262 2015-08-04T09:01:12Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346231]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Torinu|Torinu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TO]] </noinclude> 6i4qapyucy4abwg84qxnsgajzqln6ba Categoria:Mudellu banderina 14 9311 335653 324683 2014-03-23T18:12:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu|Banderina]] tlunwm4gqhf3s8goqoer65tn00ts8sq Voceru per Pieru è Oraziu 0 9312 335056 61267 2014-03-23T15:12:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U ''Voceru per Pieru è Oraziu'' hè un [[voceru]] anticu di [[Corsica]]. Issu voceru hè mintuvatu in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]] (1855). Una figliola canta per i so dui fratelli assassinati u stessu ghjornu. I dui fratelli si chjamavanu Pieru è Oraziu. == U voceru == :Oh le truncate di Pieru ! :Oh le sbaccate di Oraziu ! :N'hanu fattu un gran' flagellu :Ind'a piazza à San Brancaziu. :Di lu sangue di li nostri :Or Michele sarà saziu. :Morte ! O morte, tu scià tinta ! :Chì ci hai fattu tantu mali ! :Una casa cusì piena :L'hai ridotta à [[nidicali]]. :Or este tuccatu à me :À fà lu regicasali ? :Eiu di li feminelli :Era sola à lu [[fucone|fuconi]] ; :Eiu li me cinque fratelli :Li pudia tutti disponi. :Avale chì l'aghju persu :Lu dirittu di raghjoni. :Vogliu tinghje mi di neru :Mi vogliu poni li falletti :Nissun segnu d'alegria :Mai più mi vogliu metti :Pe' li me cinque fratelli :Babbu è mamma, chi sò setti. :È po vogliu mandà in [[Ascu]] :À cumprà lu negru fumi. :Vogliu tinghje mi di neru :Cum'è d'un [[corbu]] li piumi. :La me vita scendi è corri :Cum'è l'acqua di lu fiumi. :Nun videti li me occhji ? :Sò turnati dui [[funtana|funtani]] :Pe' li me dui fratelli :Appaghjati in una mani. :Or hanu lu sò da fà :À murtoriu li campani. :Lu me bottulu di l'oru :La me ghjemma di l'anellu :O Pieru lu me cuntentu ! :Ed Orà lu me fratellu ! :N'u la chiesa di Tallanu :Nun ci n'entria cumed' ellu. :È lu più ch'eiu mi lamentu :Hè di voi, Signor Curatu :Perchè contr'a me famiglia :Vi mustraste cusì ingratu :In trè anni funu setti :Ch'è voi m'aite levatu. :Or li vogliu accumpagnà :Fin'à u pedi di li chjassi :Mi ne vogliu riturnà :Lagrimandu à ochji bassi. :Pè li me cinque fratelli :Questi sò l'ultimi passi. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] [[Categoria:Voceru]] pi8lnndrbgzguxtpd6h741ilakk4fv0 Cantone di A Conca d'Oru 0 9315 331851 324684 2014-03-23T14:07:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di A Conca d'Oru''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] situata in u [[circundariu di Bastia]]. Tene 3.832 abitanti è a sò superficia hè 128,14 km². U capilocu hè [[Oletta]]. == Cumpusizione == U cantone cumporta 8 cumune: * [[Barbaghju]] * [[Ferringule]] * [[Oletta]] * [[Olmeta di Tuda]] * [[Patrimoniu]] * [[San Fiurenzu]] * [[U Poghju d'Oletta]] * [[Vallecalle]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|A Conca d'Oru]] [[Categoria:Cantone di Corsica|A Conca d'Oru]] sv1pgrslivvkpw8ifvnq4x0n2c26vyh Tempiu 0 9316 336814 336813 2014-07-11T18:34:08Z 92.153.145.185 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Tempiu [[File:Tempio from Monte Limbara.jpg|300px|<center></center>]] | blasone=Tempio Pausania-Stemma.png | nomeUfficiale=Tempio Pausania | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=OT |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 54 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 6 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 67 |mappaY = 204 | altitudine=566 | superficia=213,69 | pupulazione=14.158 | annu=2007 | densita=66,25 | merre=Romeo Frediani | posta=07029 | telefunu=[[079]] | istat=104025 | abitanti=Timpiesi | patronu=[[Santu Paulu Arimitu]] | festa=[[30 austu]] | situ = http://www.comune.tempiopausania.ss.it/ }} '''Tempiu''' (in [[lingua italiana|talianu]] hè ufficialmenti '''Tempio Pausania''') hè una cumuna [[Italia|taliana]], capilocu cun [[Tarranóa]] di a [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] in u rughjoni storicu di a [[Gaddura]], in a [[Sardigna]] sittintriunali. Hè u sediu di u [[vescu|vescamu]] (Diocesi di Tempiu è Ampurias). L'abitanti pàrlani una varianti di [[lingua gadduresa|gadduresu]] di tipu [[lingua corsa|corsu]] pumuntincu. == Paisoli == Nucchisi (''Nuchis''), Bassacutena, Santu Pascali. == Cumuni in cunfina == [[Agghju]], [[Alzachena]], [[Berchidda]], [[Bultigghjata]], [[Caragnani]], [[Erula]] ([[Pruvincia di Sassari|SS]]), [[Locusantu]], [[Palau|Lu Palau]], [[Santa Tiresa Gaddura|Lungoni]], [[Luras]], [[Oschiri]], [[Perfugas (SS)]], [[Aglientu|L'Aglientu]], [[Tula]] (SS). {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] hlfgryc3xlfohwm81odkz95tdd70a7u A Madalena 0 9317 361789 359305 2019-03-14T00:31:58Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=A Madalena | blasone=La Maddalena-Stemma.png | nomeUfficiale=La Maddalena | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=13 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=9 | lungitudineMinute=24 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=27 | superficia=49,37 | pupulazione=11.668 | densita=236 | merre=Luca Montella | posta=07024 | telefunu=0789 | istat=104012 | abitanti=Madalenini | patrone=Santa Maria Madalena | festa=u [[22 di lugliu]] | situ=http://www.lamaddalena.it/comune_di_la_maddalena.htm }} '''A Madalena''' (in [[lingua taliana|talianu]] hè ufficialmenti '''''La Maddalena''''') hè una cumuna è un'isula di a [[Pruvincia di Sassari]] in [[Sardegna]]. L'abitanti di A Madalena si chjamani "madalinini". In u 2006 a so populazioni era di 11.100 abitanti. L'abitanti parlani un dialettu [[gadduresu]] mischjatu cù lu [[lingua corsa|corsu]] suttanacciu. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] pocief3lzl4rmydgeopmokkxxa6vfar Gaddura 0 9318 359460 344193 2018-06-04T19:51:25Z CommonsDelinker 173 Replacing Flag_of_the_Italian_region_Sardinia.svg with [[File:Flag_of_Sardinia,_Italy.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]:). wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Gaddura | nomeUfficiale=Gallura | nomeLucale=Gaddura | blasone=Gallo_gallura.png‎ | bandera=Flag of Sardinia, Italy.svg | capilocu= Tempiu | superficia=~3.000 | pupulazione=~140.000 | densita=~50 | pruvincie={{IT-OT}}{{IT-SS}} | cumune=[[Tarranoa]], [[Tempiu]], [[Alzachena]], [[a Madalena]] , [[Caragnani]], [[Luras]], [[Agghju]], [[Bultigghjata]], [[Santa Tiresa Gaddura|Lungoni]], [[Locusantu]], [[Palau]], [[Aglientu]], [[Trinitài d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Golfu Aranci]], [[Badesi]], [[Viddalba]], [[Sant'Antoni di Gaddura]], [[Loiri Poltu Santu Paulu]], [[Santu Tiadoru (OT)|Santu Tiadoru]], [[Budoni]], [[Padru]] | situ=http://www.provincia.olbia-tempio.it/ | carta=SAR-Subregioni-Gallura.jpg }} [[File:Capo di testa.jpg|right|thumb|240px|Capu Testa, Santa Tiresa di Gaddura]] A '''Gaddura''' (o ''Gallura'') ('''''Gaddùra''''' /{{IPA|ga'ɖːura}}/ in [[lingua gadduresa|gadduresu]], ''Caddùra'' in [[lingua sarda|sardu]]) hè una rigioni storica è giugrafica di a [[Sardegna]]. Cumprendi a parti nordu-uriintali di l'isula, da u fiumu [[Coghinas]] chì a dilimiteghja à punenti, passendu dopu par u massicciu di u [[Limbara]], chì ni dilimiteghja a parti miridiunali, finu à u massicciu di u Monti Nieddu à sudestu, in a cumuna di [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]]. U tarritoriu gadduresu inchjudi ancu a rinumata [[Costa Smiralda]] annantu à a cumuna di [[Arzachena]], nantu à a costa uriintali. I centri principali sò: [[Olbia]], [[Tempiu Pausania]], [[Arzachena]], [[A Matalena]]. == U tarritoriu == [[File:Il_golfo_di_Cugnana.JPG|thumb|240px|left|Gaddura - u golfu di Cugnana, annantu à u fondu Capu Figari è u prufilu di l'isula di Tavulara]] U tarritoriu hè oghji cumpresu in a nova [[pruvincia di Olbia è Tempiu]] (di a quali custituisci a parti cintrali è più impurtanti) è in parti limitata in a [[pruvincia di Sassari]], mentri innanzi era cumpresu privalintamenti in a pruvincia di Sassari è in minima parti in a [[Pruvincia di Nuoru|quidda di Nuoru]]. U significatu di u tuponimu "Gaddura", chì apparisci in i primi tistimunianzi scritti incù a forma di "Gallul" è "Gallula", pudaria essa culligatu incù u terminu [[ebraicu]] ''galil'' o incù u terminu feniciu ''gallal'', "paesi d'altura", iputesa chì pari cunfirmata da a natura privalintamenti muntosa ([[Monti Puntaccia]], [[Abbalata|Monti Abbalata]]) di u tarritoriu gadduresu, in particulari s'edda hè paragunata à quidda para o cuddinari di [[Logudoru]] vicinu. Ricca di rocca [[granitu|granitica]] sculpita da u ventu, da a piova è da u mari, sopratuttu nantu à i costi, sculturi naturali di formi bizzarri com'è quidda di l'Orsu in i circonda di Palau, cunfiriscini à a Gaddura un aspettu assà uriginali, moltu simili à quiddu di u [[Corsica di u Sudu|sudu di a Corsica]] è chì lascia spaziu solu versu u nordu à fertili pianuri. A vegetazioni spuntania di a costa hè furmata da machja meditarrania ([[listincu]], [[muchju]], [[arbitru]], [[murta]] è cetara.). L'internu inveci hà un aspettu diffarenti, più riparatu da i venti hè carattarizatu da impunenti affiuramenti granitichi è boschi di [[quarciu|quarci]] è [[suvaru|suvari]] chì u so travagliu custituisci una di i principali attività produttivi. A Gaddura storica cumprendi 21 cumuni frà i quali 20 in a [[pruvincia di Olbia-Tempiu]] è 1 in a [[pruvincia di Sassari]]: [[Olbia]], [[Tempiu Pausania]], [[Arzachena]], [[A Matalena]], [[Calangianus]], [[Luras]], [[Aggius]], [[Bortigiadas]], [[Santa Tiresa Gaddura]], [[Logusantu]], [[Palau (Italia)|Palau]], [[Aglientu]], [[Trinità d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Golfu Aranci]], [[Badesi]], [[Viddalba]] (SS), [[Sant'Antoniu di Gaddura]], [[Loiri Portu San Paulu]], [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]] è [[Budoni]]. == Storia == === Urighjini è preistoria === L'omu mudernu hè ghjuntu in Sardegna circa 20.000 anni fà, parcurrendu u [[Bloccu Sardu Corsu|bloccu sardu-corsu]], dopu à avè travirsatu u strettu di mari chì si cunghjunghji à l'arcipelagu Tuscanu. Hè par quissa moltu prubabili a so prisenza ancu in Gaddura. A più antica prisenza accirtata di l'omu in Gaddura ricodda à u niuliticu incù a comparsa di a [[Cultura di a ceramica cardiali|ceramica cardiali]]<ref>Ghjuvanni Ugas - L'alba di i Nuraga (2005) - pg.13</ref>. à Aglientu in a lucalità ''Lu Littaroni'' è à Cala Corsara in l'isula di Spargi hè stata truvata una grandi quantità di ceramica è d'ussidiana pruvinenti da u Monti Arci. Quissa indicheghja, una volta di più, a Gaddura com'è passaghju ubligatu "di l'oru biancu è neru" in l'antichità. In i fasi succissivi di u niuliticu, u tarritoriu gadduresu si distingui par a prisenza di a [[cultura di Arzachena]]; in l'[[eneuliticu]] sò schersi l'attistazioni di a [[cultura di Monti Claru]], di [[cultura di Abealzu-Filigosa|Abealzu-Filigosa]] è di u [[Cultura di u vasu campaniformu]] (à forma di campana) generalamenti diffusi in l'isula.<ref>[http://www.fretumgallicum.com/uploads/13022011072114-i-urighjini-di i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - L'urighjini di i Gadduresi, 2010]</ref> I stradi da è par a Sardegna erani beddi cunnisciuti è i so risorzi richjamavani una massiccia affluenza di ghjenti è d'idei. L'attuali Gaddura hè stata pupulata da [[Corsi (etnia nuragica)|ghjenti còrsi]] finu da l'antichità prerumana. In ebbica nuragica a Gaddura hà custituitu una testa di ponti par a diffusioni di a cultura nuragica in u sudu di a Corsica è si pò mintuvà in particulari a diffusioni è tipicità di a tipulugia à "curridori" (imparintata incù i tipulugii ''[[Civiltà turriana|turriani]]'' di a vicina [[Corsica]]) è di quidda mista ''curridori-tholos'', à spessu mischiati par via di l'intigrazioni trà strutturi architittonichi è rocchi circustanti. === Periudu rumanu === Dopu à a cunquista di a Sardegna da parti di i rumani (238 a.C.) a cità di fundazioni punica di [[Olbia]] assumi una nutevuli impurtanza essendu u portu maghjuramenti vicinu à a penisula, culligatu à Caralis è Turris Lybissonis. === Periodu ghjudicali è pisanu: u Ghjudicatu di Gaddura === [[File:Tempio_san_pietro_apostolo.jpg|right|thumb|240px|A cattidrali di San Petru in u centru storicu di Tempiu]] [[File:Olbia_San_Simplicio.jpg|thumb|right|240px|A basilica rumanica di San Simpliciu à Olbia]] Dopu u dicadimentu d'Olbia dopu à l'incursioni di i [[vandali]] da u 594, a sedia di u viscuvatu fù cullucata, prubabilamenti in u stessu tarritoriu, à Phausiana par iniziativa di u papa Grigoriu Magnu, dopu sustituita in u periodu ghjudicali da quidda di Civita. In u medievu, da a mità di u IX seculu a Gaddura custituisci un di i quattru [[Ghjudicati]] (o Regni) autunomi in i quali era divisa l'isula. I stradi chì tuccavani a Sardegna ricumincioni à essa friquintati in occasioni di a crisa di u predominiu di i flotti arabi; i risorzi di l'isula ripresini à richjamà marcanti è navigatori pruvinenti soprattuttu da a Liguria è da a Tuscana<ref>[[Giuseppe Meloni]], ''Cuntributu à u studiu di i stradi è di i cummerci meditarranii in u Bassu Medievu'', in "Medievu. Saggi è Rassegne", 3, Cagliari, 1977. = ''Medievu Catalanu. Studii (1966-1985)'', Sassari, 2012, pp. 153 sgg</ref>. U Ghjudicatu cumprindia l'attuali rigioni storichi di a Gaddura, di i Barunii è parti di u Nuoresu, incù capitali Civita, ribattizata Terranova da i pisani in u tardu periodu ghjudicali. Infatti, in seguitu à l'aiutu pisanu datu à i sardi contru i provi di invasioni araba di [[Mujāhid à u-Āmirī]] versu l'iniziu di u seculu X, l'ingerenzi pisani annantu à l'Isula si sariani fatti sempri più forti. U stessu Ghjudicatu di Gaddura saristi passatu intigralamenti sottu u cuntrollu di Pisa incù a morti, in u 1296, di l'ultimu Ghjudici [[Nino Visconti]]. In [[1073]] in una epistula chì u [[Papa Grigoriu VII]] indirizza à i Ghjudici sardi par invità li à a sottumissioni à a ghjesgia di Roma cumparisci par a prima volta a dinuminazioni "Gaddura" in u rifirimentu ''Costantinus Gallurensis''. In ducumenti successivi cumparisciarà ancu in i formi ''Gallul'', ''Gallulu'', ''Gallula'' è dopu ''Gaddura''. Ci vurrà inveci à aspittà una Carta Pisana di a mità di u XIII seculu par veda mintuvatu u terminu ''Galorj'' (in i circonda di l'attuali Punta Nera à [[Palau (Italia)|Palau]]) annantu à una carta giugrafica. === Periodu aragunesu è ibericu === In periodu tardu medievali è aragunesu à l'abbandonu di Civita (chì diventa ''Terranoa'') è à u spupulamentu di i costi oppressi da l'incursioni pirateschi arabi currispondi un sviluppu maiò di i zoni interni è di a cità di Tempiu. Sò ducumintati cullucamenti, trà u [[XVI seculu|Cinquicentu]] è u [[XVIII seculu|Setticentu]], di famigli corsi in u tarritoriu, chì sicondu parechji tiurii sariani rispunsevuli di a nascita di a [[lingua gadduresu]]: infatti, si pensa chì prima di sti flussi migratori, duranti u periodu di u [[ghjudicatu di Gaddura]], era parlatu u [[Lingua sarda|sardu]] [[Sardu luguduresu|luguduresu]] chì sopravvivi à i ghjorna d'oghji in parechji centri trà i quali [[Olbia]], [[Luras]], [[Golfu Aranci]], [[Budoni]] è [[Padru]]. Ricuddà à a discindenza corsa di i nativi gadduresi hè pussibuli solu par via di analisi storichi di i casati. === Periodu sabaudu (di a Casa di Savoia) === In u 1839 a sedia di u viscuvatu fù trasfirita da Olbia à Tempiu chì in u stessu periodu era stata elevata à u rangu di cità (1836) è di capilocu di pruvincia (da u 1807 à u 1821 è da u 1833 à u 1859). [[File:Stazzo.JPG|right|thumb|240px|Un stazzu gadduresu tipicu ristauratu]] === U XX seculu è u periodu cuntimpuraneu === Incù a fini di l'Ottucentu è u XX seculu incù u migliuramentu di i culligamenti si hè invertita a tindenza insidiativa à favori di a fascia custiera è di a cità di Olbia chì hà ancu benefiziatu di a nascenti Costa Smiralda incù Arzachena, Santa Tiresa è San Tiadoru. A Gaddura prisenta u più elevatu rindimentu par omu di a Sardegna. == Lingua == In Gaddura si parlani escinzialamenti dui lingui: u [[Lingua gadduresa|gadduresu]], un diasistemu di [[corsu suttanu]] è di sardu (20% di u vucabulariu), è u [[sardu luguduresu]] in a variità sittintriunali, chì hà quantunqua assimilatu parti di u lessicu corsu è gadduresu adattendu lu à a struttura di a lingua sarda. In tarmini di distribuzioni giugrafica u gadduresu, urighjinariu di l'Alta Gaddura, hè parlatu in guasi tutta a Gaddura (da [[Viddalba]] à a fascia sittintriunali di [[Budoni]]) mentri u luguduresu - chì finu à u 1400 era diffusu in tutta a Gaddura è in a quali lingua erani ridatti i ducumenti di i guverni ghjudicali - hè sempri diffusu calchì volta: [[Olbia]], [[Luras]], parti di l'ariali di [[Golfu Aranci]], [[Padru]], Budoni miridiunali. In a [[A Maddalena|Matalena]] più prubbiamenti si parla l'''isulanu'', una varianti prossima à u [[corsu sartinesu]] (''cossu suttaninu''). In [[Aggius]] si parla un gadduresu particulari, chì hà assuntu influenzi sassaresi in a prununcia, mentri [[Bortigiadas]] hè à i ghorna d'oghji galluresofunu, ma finu à mità di u seculu scorsu u so idioma era un luguduresu furtamenti currottu da u gadduresu. == Architittura è munumenti principali == [[File:Tempio_Fonte_Silva.jpg|right|thumb|240px|Funtanedda in granitu, Tempiu-Pausania]] L'elementu custruttivu chì carattarizeghja l'architittura gadduresa hè u [[granitu]]: incù stu matiriali, difatti, erani custruiti i stazzi ma ancu i ghjesgi è i palazzi citatini. ==== Preistoria è periudu nuragicu ==== * [[Necropuli]] di ''I Mura'' à Arzachena * [[Stazzona]] ''Ladas'' à Luras * Stazzona ''Ciuledda'' à Luras * Stazzona ''Billella'' à Luras * [[Pozzo Sacru di Sà Testa|Pozzo sacru di ''Sà Testa'']] à Olbia * Pozzu sacru ''Milis'' à Golfu Aranci * [[Tomba di i ghjiganti]] di ''Annantu à Monti 'è s'Ape'' à Olbia * Tomba di i ghjigantii di ''Coddu Vecchju'' à Arzachena * Tomba di i ghjiganti ''I Lolghi'' à Arzachena * Tomba di i ghjiganti ''Pascaredda'' à Calangianus * [[Nuragu]] ''Albucciu'' à Arzachena * Nuragu ''Maiori'' à Tempiu Pausania * Nuragu ''Naracheddu'' (avali guasi cumplittamenti distruttu) à San Tiadoru * Nuragu ''Lu Naracu'' à u cunfini trà San Tiadoru è Budoni * Resti di mura punichi à Olbia * Nuragu di Tilzitta à urienti di u Golfu di Arzachena * Furtificazioni megalitichi di Tiana à Arzachena ==== Munimenti di u periodu rumanu ==== * Resti di a cità rumana è di l'acquidottu d'Olbia ==== Munimenti mediivali è d'ità ghjudicali ==== * [[Basilica di San Simpliciu]] à Olbia (XI-XII seculu) * [[Casteddu di Pedes|Casteddu di Pedres]] à Olbia (1296-1388) * Casteddu di Sà Paulazza, vicinu à Olbia (Telti) * Casteddu di Balaiana à Logusantu * ''Palazzu di Baldu'' à Logusantu * Frammenti mediivali in a casa attribuita par isbagliu à Nino di Gaddura à Tempiu Pausania * [[Basilica di Noscia Signora di Logusantu]] * Ghjesgia di San Ponzianu in l'isula di [[Molara (Olbia)|Molara]] (ruvini) ==== Munimenti da u quattrucentu à u setticentu in u periodu ibericu ==== * Facciata goticu-aragunesa di l'Oratoriu di u Rusariu à Tempiu Pausania * [[Stazzu|Stazzi]] in i campagni gadduresi * Ghjesgia di Santa Ghjusta à Calangianus (XVII seculu) * Oratoriu di Sant'Anna à Calangianus * Oratoriu di Santa Croci, di u Rusariu, di Sant'Anna è di a Madonna di Itria à Aggius * Ghjesgia incù campanili è oratorii di u Purgatoriu è di San Petru à Luras * Palazzu Pes-Villamarina à Tempiu Pausania * Palazzu di l' Scolopi incù corti **porticata à Tempiu Pausania * Cumplessu di u Santuariu, di a Parrocchiale è di u Cimiteriu di Nuchis * Santuariu di a Natività di Maria à Logusantu * Palazzetti in granitu di i centri storichi di Tempiu Pausania, Aggius è Calangianus * Ghjesgia primarziali di San Paulu Apostulu è oratoriu di Santa Croci (Olbia) * Palazzi di u centru storicu di Olbia (quartieri di "annantu à Casteddu") === Munimenti sabaudi è di u seculu 19 === * Ghjesgi campestri in i campagni gadduresi * Pianu di espansioni di A Maddalena (1777) * Pianu Regolatore di fundazioni **sabauda di Santa Teresa Gaddura di l'ing. Francescu Maria Magnon (1808) * Allargamentu di a cattidrali di San Petru à Tempiu Pausania (XIII seculu) è sopraelivazioni di u campanili quattrucintescu * Facciata è cupartura di a Ghjesgia medievali di Santa Croci (XIII seculu) à Tempiu Pausania * Santuariu di u Bon Camminu à Santa Teresa Gaddura * Ghjesgia di a Santissima Trinità à Trinità d'Agultu * Villa Tamponi à Olbia (1870) * Palazzu municipali à Tempiu Pausania (1882) * Villa Weber à A Maddalena ==== Munimenti di u seculu XX è cuntimpuranii ==== * Municipiu di Olbia (primi di u Novicentu) * Palazzu Culonna, à Olbia in corsu Umberto (primi di u Novicentu) * Scoli elementari "Vechju Caseggiato" o "Scolastico" à Tempiu Pausania (1910/1917) * Scoli elementari "Scolastico" à Olbia (1911) * Tiatru di u Carmine à Tempiu Pausania (1928-1929) * Stazioni è officine farruviarii di Tempiu Pausania (1930-33) incù dipinti di Giuseppe Biasi (1931-32) * Archititturi di a Costa Smiralda * Centru Cummirciali Terranova à Olbia, prugittatu da l'architettu [[Aldo Rossi]]; * Tiatru annantu à u Golfu di Olbia, prugittatu da u'arch. [[Ghjuvanni Michelucci]] * Museiu Archiulogicu Naziunali ("Museiu di u Mari"), prugittatu da u'arch. [[Ghjuvanni Maciocco]] * Allargamentu di l'aeruportu "Costa Smeralda" à Olbia == Da veda dinò == *[[Ghjudicatu di Gaddura]] *[[Pruvincia di Olbia-Tempiu]] *[[Costa Smiralda]] *[[Parcu naziunali Arcipelagu di A Matalena]] *[[Olbia]] *[[Tempiu Pausania]] *[[Lingua gadduresa]] ==Liami esterni== *[http://www.fretumgallicum.com/uploads/13022011072114-i-urighjini-di i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - I urighjini di i Gadduresi , 2010] *[http://www.sardegnacultura.it/ducumenti/7_93_20060731124616.pdf Francescu De Rosa - Tradizioni pupulari di Gaddura , à cura di Andrea Mulas - 2003] == Bibliugrafia == * Chessa S., ''I Dimori rurali in Sardegna, incù particulari rifirimentu à u Monteacuto, à u Goceano, à u Meilogu è à a Gaddura'', Cargeghe, Ducumenta, 2008. * Murineddu A. (à cura di), Gaddura, Cagliari 1962. ==Noti== <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. b2v73twht8crqu672wgkvcb7aar4qzi Pruvincia di Tarranoa è Tempiu 0 9319 347617 330344 2015-07-02T16:30:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''pruvincia di Olbia-Tempiu''' (''pruìncia di Tarranóà-Tèmpiu'' in [[lingua gadduresa|gadduresu]], ''provìntzia de Terranòa-Tèmpiu'' in [[lingua sarda|sardu]]) hè una [[pruvinci d'Italia|pruvincia taliana]] di a [[Sardegna]]. Affacciata à nordu nantu à i [[bocchi di Bonifaziu]], un strettu canali ch a sipara da a [[Corsica]], è à livanti annantu à u [[mari Tirrenu]], cunfina: *à punenti incù a [[pruvincia di Sassari]], *à sudu incù a [[pruvincia di Nuoru]]. Conta glubalamenti 26 cumuni incù una pupulazioni di 159.141 abitanti (u 9,5% di a pupulazioni sarda) è si stendi par 3.397&nbsp;km² (u 14,1% di u tarritoriu sardu). == Tarritoriu == [[File:Olbiatempio mappa.png|right|thumb|280px]] U tarritoriu pruvinciali cumprendi a rigioni storica di a [[Gaddura]] (eccittuatu i cumuni di [[Viddalba]] è [[Erula]], chì sò firmati in Pruvincia di Sassari), inclusa a costa nordu-uriintali di a Sardegna (trà a quali a [[Costa Smeralda]]), l'[[Parcu Naziunali Arcipelagu di A Maddalena|Arcipelagu di a Maddalena]]. Sò inoltri cumpresi in a Pruvincia a parti sittintriunali di a rigioni storica di u [[Montacutu (Sardegna)|Montacutu]], una piccula parti di i [[Baronii]] è u virsanti uriintali di u [[Lavu di u Coghinas]]. Di u tarritoriu pruvinciali facini parti 9 Sistemi Lucali di u Travagliu, sicondu a classificazioni uparata da l'[[ISTAT]] nantu à a basa di u [[Censimentu]] di l'annu [[2001]]: * Olbia (63.000 ab., inchjudi [[Olbia]], [[Golfu Aranci]], [[Loiri]]-[[Portu San Paolo]], [[Padru]], [[Telti]], [[Monti (Italia)|Monti]], [[Annantu à Canali]], [[Berchidda]], [[Oschiri]]); * Tempiu Pausania (21.500 ab., inchjudi [[Tempiu Pausania]], [[Aggius]] è [[Bortigiadas]], è ancu - in a Pruvincia di Sassari - [[Perfugas]], [[Erula]], [[Martis]] è [[Laerru]]); * Calangianus (7.300 ab., inchjudi [[Calangianus]] è [[Luras]]); * A Maddalena (14.800 ab., inchjudi [[A Maddalena]] è [[Palau (Italia)|Palau]]); * Santa Teresa Gaddura (5.400 ab., inchjudi [[Santa Teresa Gaddura]] è [[Aglientu]]); * Arzachena (16.000 ab., inchjudi [[Arzachena]], [[Luogosanto]] è [[Sant'Antoniu di Gaddura]]); * Valledoria (10.800 ab., inchjudi [[Trinità d'Agultu è Vignola]] è [[Badesi]], è ancu - in a Pruvincia di Sassari - [[Valledoria]], [[Viddalba]] è [[Santa Maria Coghinas]]); * San Tiadoru (9.800 ab., inchjudi [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]] è [[Budoni]], è ancu - in a Pruvincia di Nuoru - [[Torpè]]); * Buddusò (6.400 ab., inchjudi [[Buddusò]] è [[Alà di i Sardi]], è ancu - in a Pruvincia di Nuoru - [[Osidda]]). In u tarritoriu di a pruvincia sò stati inoltri dilimitati un' Unioni di Cumuni è una Cumunità Montana: * Unioni di i Cumuni "Alta Gaddura" (custituita da i cumuni di Tempiu Pausania, Aggius, Aglientu, Badesi, Bortigiadas, Calangianus, Luras, Luogosanto, Santa Teresa Gaddura è Trinità d'Agultu è Vignola) * Cumunità Montana di u "Monti Acutu" (custituita da i cumuni di Alà di i Sardi, Berchidda, Buddusò, Monti, Oschiri è Padru). Parti di u tarritoriu di a Cumuna di Monti ricadi in Gaddura ([[Annantu à Canali]]). == Istituzioni novi pruvinci sardi == In seguitu à a [http://www.rigioni.sardegna.it/j/v/86?v=9&c=72&s=1&file=2001009 leghji rigiunali n. 9] di u [[2001]] è succissivi intigrazioni, hè stata effittuata una nova ripartizioni di u tarritoriu di a [[Sardegna|Rigioni Autunoma di a Sardegna]], chì hà purtatu u numaru di i pruvinci da quattru à ottu. I mudifichi ani assuntu piena uparatività à parta da maghju [[2005]], quandu si sò svolti l'alizzioni par rinnuvà tutti i Cunsigli pruvinciali. A Pruvincia di Olbia-Tempiu hè una pruvincia nova, custituita da: *24 cumuni pruvinenti da a [[Pruvincia di Sassari]], *2 cumuni pruvinenti da a [[Pruvincia di Nuoru]]. == Cumuni == Appartenini à a pruvincia di Olbia-Tempiu i siguenti 26 cumuni: {{Div col|cols=3}} * [[Aggius]] * [[Aglientu]] * [[Alà dei Sardi]] * [[Arzachena]] * [[Badesi]] * [[Berchidda]] * [[Bortigiadas]] * [[Buddusò]] * [[Budoni]] * [[Calangianus]] * [[Golfo Aranci]] * [[La Maddalena]] * [[Loiri Porto San Paolo]] * [[Luogosanto]] * [[Luras]] * [[Monti (Italia)|Monti]] * [[Olbia]] * [[Oschiri]] * [[Padru]] * [[Palau (Italia)|Palau]] * [[San Teodoro (Sardegna)|San Teodoro]] * [[Sant'Antonio di Gallura]] * [[Santa Teresa Gallura]] * [[Telti]] * [[Tempio Pausania]] * [[Trinità d'Agultu e Vignola]] {{Div col end}} ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Sardegna]] [[categoria:Italia]] 2dvb17pbs9pr4oapboui2l7afxqh8to Olbia 0 9320 355902 352626 2016-11-28T01:28:29Z G.dallorto 7750 /* Periodu prinuragicu è nuragicu */ wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Olbia [[File:Olbia San Simplicio.jpg|300px|<center></center>]] | blasone= | nomeUfficiale=Olbia | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=OT |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 55 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 30 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 74 |mappaY = 204 | altitudine=10 | superficia=383,64 | pupulazione=59.124 | annu=2015 | densita=154,11 | merre=Giovanni Maria Enrico Giovannelli | posta=07026 | telefunu=[[0789]] | istat=104017 | abitanti=Tarranuesi | patronu=[[Santu Simpliciu]] | festa=[[15 maghju]] | situ = http://www.comune.olbia.ot.it }} '''Olbia''' ([[Alfabeto funeticu internaziunali|IPA]]: {{IPA|[ˈɔlbja]}}<ref>{{cita web|url=http://www.dipionline.it/dizziunariu/|titulu=DiPI Online - Dizziunariu di Prununcia Taliana|accessu=17 marzu 2013}}</ref> '''''Terranòa''''' in [[lingua sarda|sardu]] /{{IPA|terraˈnoa̩}}/, '''''Tarranóà''''' in [[lingua gadduresa|gadduresu]] /{{IPA|tarraˈnɔːà̩}}/) hè una [[cumuna taliana]] di 59.124 abitanti<ref name="template divisioni amministrativa-abitanti" />, [[capilocu]], incù [[Tempiu Pausania]], di a [[pruvincia di Olbia è Tempiu]] in [[Sardegna]]. Ni risulta ch'edda hè, in 2012, a quarta cumuna di a Sardegna par numaru di abitanti, dopu [[Cagliari]], [[Sassari]] è [[Quartu Sant'Elena]]<ref>{{cita web|http://www.tuttitalia.it/sardegna/97-cumuni/pupulazioni/|Cumuni sardi par pupulazioni|6 frivaghju 2013}}</ref>. Olbia hè stata l'antica "capitali" di u [[Ghjudicatu di Gaddura]] è u prima sediu viscuvali di a Gaddura (Diocesi di Civita - Ampurias sinu à 1839). A cità, una di i principali di a [[Sardegna]], hè una rialità industriali è cummirciali in piena espansioni. Hà cunnisciutu in l'ultimi dicennii un impurtantu aumentu dimugraficu è un sviluppu assà rapitu di a so ecunumia, incù u numaru di l'abitanti duppiatu trà l'anni [[1951]] è [[1981]]. Attualmenti si ni conta circa 56.000 (in u [[1964]] erani 18.800). Ricca di insidiamenti turistichi molti cunnisciuti, trà i quali [[Portu Rutondu]] è [[Portisco]], hè dutata di infrastrutturi chì ni facini un polu turisticu moltu impurtanti par l'Isula intreia. Olbia hè u mutori ecunomicu di a pruvincia è un di i più impurtanti di a rigioni. À parta da u nucleu storicu di u corsu Umberto I, a cità, incù u nutevuli incrementu dimugraficu di l'[[anni 1960|anni sissanta]], si hè nutevulamenti espansa in ogni dirizzioni. I prublemi di viabilità sò stati cuntrastati incù a criazioni di una circunvaddazioni, di un tuneddu situatu sottu l'ariali di u portu vechju è di numarosi ghjiratoghji à l'internu è fora di u centru urbanu. ==Giugrafia fisica== [[File:Olbia vista porto.jpg|thumb|left|600px|Vista annantu à Olbia è u so portu]] ===Tarritoriu=== A cità di Olbia s'affaccia annantu à l'[[Golfu di Olbia|umonimu golfu]] è si stendi in a pianura circustanti (chì piglia anch'edda u nomu da a cità), dilimitata da una catena muntosa. U [[tarritoriu]] cumunali, incù una superficia di 383,64&nbsp;km², [[Primi 100 cumuni taliani par superficia|si poni à u 23º postu trà i Cumuni taliani par estinsioni]]<ref>{{cita web|http://www.tuttitalia.it/cumuni/superficia/|Cumuni taliani par superficia|6 frivaghju 2013}}</ref>. ===Clima=== A cità hè carattarizata da un [[clima meditarraniu]] incù inguerni dolci cuntinintali è istati caldi è asciutti. I pricipitazioni si cuncentrani soprattuttu in i mesa invirnali è vaghjimali: {| class="wikitable" align="center" ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" height="17" | Olbia ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghji ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Fri ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mar ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Apr ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mag ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghju ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Lug ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Aos ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Sit ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Utt ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Nuv ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Dic ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Annu |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Tampiratura massima media (°C) | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 14 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 16 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 18 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 22 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 26 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 29 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 30 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 26 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 22 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 17 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 21 |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Tampiratura minima media (°C) | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 6 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 7 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 7 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 9 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 12 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 16 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 17 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 13 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 9 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 7 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 12 |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | Piuviti (mm) | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 55 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 65 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 58 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 48 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 31 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 21 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 5 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 18 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 30 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 71 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 66 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 90 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 558 |} == Storia == === Periodu prinuragicu è nuragicu === [[File:0669 - Phoenician glass necklace - Museo Archeologico, Cagliari - Photo by Giovanni Dall'Orto, November 11 2016.jpg|240px|thumb|left|Olbia, cuddana fenicia, IV seculu a.C. ([[Museiu archiulogicu naziunali di Cagliari]]).]] Frammenti di ceramica ritruvati à [[Portu Rutondu]] è una carattaristica statuetta feminiccia rapprisintanti a [[Dea Matri]] truvata in Santa Mariedda, facini ricuddà à u [[Niuliticu]] Mediu ([[4000 a.C.|4000]]{{-}}[[3500 a.C.]]) i primi tistimunianzi di l'omu in tarritoriu olbiensi. Più dopu, duranti u periodu [[Eniuliticu]], incù ocra rossa funi raffigurati in i pareti di a ''sapara di u Papa'' - annantu à l'isula di [[Tavulara]] - figuri umani schematizati, chì ricoddani à u [[2700 a.C.|2700]] - [[2500 a.C.]], mentri ricodda à l'[[Ità di u Bronzu]] anticu ([[1800 a.C.|1800]] - [[1600 a.C.]]) a [[Tomba di i ghjiganti]] chì si trova à ''Annantu à Monti de s'Abe''. Ma à parta da a media Ità di u Bronzu, à tempu cù a diffusioni in tuttu l'Isula di l'uriginali [[civiltà nuragica]], ancu in u tarritoriu di Olbia si scontrani insidiamenti nuragichi, chì à misura sò sempri più numarosi: sò più di 50 quiddi attualmenti cunnisciuti è vani da i [[Nuragu|nuraga monutorri]], à i paesa, à i [[pozzu sacru|pozzi sacri]], à i sipulturi megalitichi. Trà sti munumenti i più impurtanti sò: u nuragu ''Riu Mulinu'' à Cabu Abbas; u nuragu ''Putzolu'', in l'umonima lucalità, dittu ancu ''lu Naracu''; u paesi nuragicu ''Belveghile'', annantu à u prulungamentu di u stradonu nordu in dirizzioni [[Arzachena]]; u nuragu ''Mannazzu'' o ''Mannacciu'', nantu à a [[Strada statali 127 Sittintriunali Sarda|Statali 127]] in lucalità ''Maltana''; u Nuragu ''Siana'' o ''Zucchitta'', in i vicinanzi di a stazioni farruviaria di [[Enas]]; u nuragu ''Sà prescione 'è Siana'', annantu à un'altura chì dumineghja a piana di Olbia, ci s'accedi da a [[strada vicinali]] di ''Aratena''; u [[Pozzu sacru Sà Testa|pozzu sacru di ''Sà Testa'']], chì ricodda à u periodu cumpresu trà l'[[VIII seculu a.C.|VIII]] è u [[VI seculu a.C.]], strada par [[Golfu Aranci]]; a tomba di ghjiganti di ''Annantu à Monti 'è s'Abe'', sipultura megalitica cullittiva', urighjinaria di l'Ità di u bronzu anticu (1600 a.C.) ma rimanighjati in periodu nuragicu, chì li manca a stela cintrali, longu a strada di [[Loiri]]. === Periodu punicu === [[File:0 Buste de Néron exposé au Colisée - Rome 111001.JPG|thumb|left|240px|Bustu di [[Neronu]] di u 54/55-59 d.C. scupartu à Olbia, cunsirvatu à u [[Museiu archiulogicu naziunali (Cagliari)|museiu archiulogicu naziunali]] di [[Cagliari]].]] Da u [[VII seculu a.C.]] fù prubabilamenti friquintatu par un brevi periodu da i [[Grecia antica|grechi]] (sicondu a tradizioni greca citata da [[Diodoru Siculu|Diodoru]], [[Strabone]] è [[Pausania u Periegeta|Pausania]]) è pricidintamenti ancu da i [[Fenici]]. Ma, cuntrariamenti à quant'è pò lascià suppona l'urighjina di u so nomu (''Olbia'' dirivaria da u [[lingua greca|grecu]] ''Ολβιος''/''Olbiòs'' (''felici'')), i primi tracci di un veru insidiamentu urbanu, datevuli trà u [[V seculu a.C.|V]] è u [[IV seculu a.C.]], sariani, sicondu l'ultimi ritruvamenti, da attribuiscia à i [[punichi]]. I cartaghjinesi a cinsini di mura è di torri, edifichendu in a parti più alta un'[[acropuli]] incù un tempiu didicatu à [[Melqart]]. A cità punica accupava un'aria cumpresa tandu trà Via Asproni è Piazza Matteotti è parti di l'antichi mura sò sempri visibuli in Via Torino. In i scavi archiulogichi effittuati d'aprili 2007 hè emersu parti di l'abitatu punicu in a cintralissima Via Righjina Elena. Di lugliu 2001, in Via Nanni, era statu ripurtatu à a luci parti di u vechju insidiamentu di ebbica punica è rumana, imprudatu da u IV à u I seculu a.C. Dopu à quiddu periodu, in u [[535 a.C.]], in l'acqui cumpresi trà u [[Golfu di Olbia|Golfu]] è a [[Corsica]], una flotta di sissanta navi [[Focei|focesi]] di a culonia di [[Aleria|Alalia]] si scuntroni incù una flotta di navi [[etruschi|etruschi]] è punichi, cualizati si par sbarrà a strada à a pinitrazioni greca in u [[mari Tirrenu]]. U viulentu scontru, cunnisciutu com'è a ''battaglia di u Mari Sardu'' (o ''[[battaglia di Alalia]]''), hè ritinutu da molti a prima grandi battaglia navali in i mari di l'uccidenti. Trà i munumenti di stu periodu si poni ricurdà i resti di i mura punichi in Via Torinu è in Via Acquidottu, sti ultimi essendu visibuli à traversu dui piramidi di vetru in a piazzetta di un cumplessu risidenziali è i resti di un isulatu punicu in via Nanni è di l'acquidottu rumanu ([[I seculu]]); [[File:Olbia aqueduc.JPG|thumb|right|240px|Resti di l'acquidottu rumanu di Olbia]] == Note == <references/> {{c}} {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] c2ffdttvq9js4lf48zfcfk2oyu42l7n San Gavinu di Nebbiu 0 9321 364630 364629 2019-10-22T14:51:42Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[San Gavinu di Tenda]] à [[San Gavinu di Nebbiu]] wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=San Gavinu di Nebbiu [[Image:San-Gavino-di-Tenda.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B301 | cp=20246 | merre=Marcellu Mori | latitudine=42° 35' 59" | lungitudine=9° 16' 5" | alt med=340 | alt min=0 | alt max=1.426 | sup ett=5.044 | sup km²=50,44 | pupulazione=56 | annu=1999 | densità=1 }} '''San Gavinu di Nebbiu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] s7fv3iczjqh9no3wvta768hhxd4vfet Santu Petru di Nebbiu 0 9322 360510 360508 2018-11-14T19:07:58Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Santu Petru di Nebbiu [[Image:Santo-Pietro-di-Tenda.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu Nebbiu|Altu Nebbiu]] | insee=2B314 | cp=20246 | merre=Marcu Tomi | latitudine=42° 36' 22" | lungitudine=9° 15' 30" | alt med=360 | alt min=0 | alt max=869 | sup ett=12.566 | sup km²=125,66 | pupulazione=332 | annu=1999 | densità=2 }} '''Santu Petru di Nebbiu''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == *[http://www.santo-pietro-di-tenda.fr.st Santo-Pietro-di-Tenda Pictures ] {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] n722pnlsqs0ht9m1hwgu7zwq0dwok3m Cantone di l'Altu Nebbiu 0 9323 331859 324692 2014-03-23T14:07:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di l'Altu Nebbiu''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] in u [[circundariu di Bastia]]. Teni 2.170 abitanti è a sò superficia hè 349,17 km². Cumporta 10 cumune: * [[A Pieve]] * [[Lama]] * [[Muratu]] (capilocu) * [[Petralba]] * [[Rapale]] * [[Rutali]] * [[San Gavinu di Tenda]] * [[Santu Petru di Tenda]] * [[Soriu]] * [[Urtaca]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Altu Nebbiu]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Altu Nebbiu]] p4amurog7o1zbn1cew58kahwfhth9kw Serenata di Scappinu 0 9325 61750 61748 2007-02-10T15:48:09Z 81.251.109.213 Redirecting to [[Sirinatu di Scappinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sirinatu di Scappinu]] 84pzhbiext67xry6ppt45jjuuvrys95 Voceru per Larione 0 9327 335054 219836 2014-03-23T15:12:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Voceru per Larione''' (o [[vociaru par Larionu]]) hè un [[voceru]] di [[Corsica]]. Issu voceru hè niulincu. Una donna di u [[Niolu]] canta per un [[abbate]] chì si chjamava Larione è hè statu tombu in [[Balagna]] in u [[1740]]. == U voceru == :He falatu lu [[fiadone]] :Ed hè ghjunta la curtina; :Perched ellu m'avia dettu :Ch'eo saria la so matrina... :Or chi mai l'averia criduta :Oghje tamanta ruvina? ''Vultendu versu unu di i nemichi chì guarda ridendu à a so finestra:'' :Ridi puru à lu purtellu :Eppò nun purtà più fretu; :Passa puru per la Costa :È per [[Muru]] è [[Felicetu]]: :Ma lu sangue di Larione :T'hà da esse tantu [[acetu]]. :Eiu un gottu di u so sangue :Mi lu vogliu mette in sennu: :Ind'u paese di [[Muru]] :Ci vogliu sparghje lu velenu. :Un sangue cusì ghjentile :Si l'hà betu lu terrenu. :Oh lu mio grande di spiritu :Lu mio bellu di persone! :Oh lu mio attu à le poste! :Oh lu mio forte [[leone]]! :L'ete tombu à tradimentu :Lu mio caru Larione. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1841, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] [[Categoria:Voceru]] p3s2uzbxpkpbnj2nubf6rv5w5n2kr8d Vociaru par Larionu 0 9329 61536 2007-02-06T16:55:15Z 81.251.227.63 Redirecting to [[Voceru per Larione]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Voceru per Larione]] l03ea0r84gcoerbc1jitednx72rrqea Template:IT-PO 10 9330 351520 335242 2015-08-04T09:01:22Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346198]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Pratu|Pratu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PO]] </noinclude> bifccv0ppv1l0pvepbq2kgcnf57v7nf Groncu 0 9331 364284 352668 2019-10-03T11:21:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U Groncu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:European conger.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Conger conger |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Anguilliformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Congridae]]'' |----- | Generu | ''[[Conger conger]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Conger conger''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Conger_eel.jpg|250px]] |----- |} U '''Groncu''' (''[[Conger conger]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Congridae]]. U groncu hè longu sin'à dui metri è po pisà sin'à 30 kilò. Si scontra in u [[mare mediterraniu]], in u [[mare Atlanticu]] è più raramente in u [[mare Balticu]]. Cum'è a [[murena]], u groncu si piatta in i tafoni di i scogli. == In Corsica == U groncu hè cumunu in [[Corsica]]. == Citazione == Accade chì u groncu fussi mintuvatu in a cultura corsa. Per esempiu: * in a spressione: ''Chì groncu!'' == Referenzi == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Congridae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] p19ytrdx50xycbld09nkkj5dtpdquy6 Marena (spezia) 0 9332 333369 330600 2014-03-23T14:38:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A Marena''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Murenahelena.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Muraena helena |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Anguilliformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muraenidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Muraena]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Muraena helena''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Muraena helena - corsica - MF - 1.jpg|300px]] |----- |} A '''Marena''' (o [[Murena (spezia)|Murena]]) (''[[Muraena helena]]'') hè una spezia di [[pesciu]] di mari chì faci partita di a famiglia di i [[Muraenidae]]. A marena hè longa sin'à 1,5 metri. Stà di ghjornu in i tafona di i scogli, com'è u [[groncu]] è caccighjeghja pesci o cifalupodi com'è u [[polpu]] di notti. Si scontra in u [[Mari Tarraniu]] ma ancu in u [[mari Atlanticu]] uriintali. A marena hè un animali chì hè agrissivu s'eddu hè fertu eppò divintà tandu priculosu. == In Corsica == A marena hè prisenti è cumuna in [[Corsica]]. == Liami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da veda dinò == * a [[marena (genaru)|marena]]: u genaru [[muraena]] * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Muraenidae]] 921rtsf2iwetv7zz8kt2c2178qh23ik Murena (spezia) 0 9333 61664 2007-02-09T14:19:19Z 81.251.230.152 Redirecting to [[Marena (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marena (spezia)]] 2eh6rcl7xs5jvd8i5bz0wmtij5xbywa Muraena helena 0 9334 61665 2007-02-09T14:19:34Z 81.251.230.152 Redirecting to [[Marena (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marena (spezia)]] 2eh6rcl7xs5jvd8i5bz0wmtij5xbywa Marena (genaru) 0 9335 333368 329189 2014-03-23T14:38:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A Marena''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Muraena retifera.jpg|150px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Muraena |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Anguilliformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muraenidae]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Genaru]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Muraena''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} A '''Marena''' (o [[Murena (generu)|Murena]]) (''[[Muraena]]'') hè un genaru di [[pesciu]] di mari chì faci partita di a famiglia di i [[Muraenidae]]. == Sistematica == U genaru ''maraena'' cumprendi parechji sottuspezii: * Muraena appendiculata Guichenot, 1848. * Muraena argus (Franz Steindachner, 1870). * Muraena australiae John Richardson, 1848. * Muraena clepsydra Gilbert, 1898. * [[Muraena helena]] Linnaeus, 1758 a [[marena (spezia)|marena]] cumuna * Muraena insularum Jordan & Davis, 1891. * Muraena lentiginosa Jenyns, 1842. * Muraena melanotis (Kaup, 1860). * Muraena pavonina Richardson, 1845. * Muraena retifera Goode & Bean, 1882. * Muraena robusta Osório, 1911. == Liami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da veda dinò == * a [[marena (spezia)|marena]] cumuna * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Muraenidae]] cyys237twhd726fuebf62ehp6ec0xmm Murena (generu) 0 9336 61667 2007-02-09T14:26:09Z 81.251.230.152 Redirecting to [[Marena (genaru)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marena (genaru)]] luepny4o0xl27n9xvnep6bleki7mt4v Muraena 0 9337 61668 2007-02-09T14:26:19Z 81.251.230.152 Redirecting to [[Marena (genaru)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marena (genaru)]] luepny4o0xl27n9xvnep6bleki7mt4v Murena 0 9338 324694 317537 2013-03-08T22:12:26Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 2 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q1953647]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} * a [[Murena (generu)|Murena]]: u genaru [[muraena]] * a [[Murena (spezia)|Murena]]: a spezia [[muraena helena]] qzgfke0iyfblh6wz8xmxbi4wbr63f6i Marena 0 9339 61678 2007-02-09T14:43:56Z 81.251.230.152 Redirecting to [[Murena]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Murena]] 16476zax6dc8tsagv8lv7ow7woyorlc Pesci di Corsica 0 9342 352669 352074 2016-01-26T07:33:19Z Courcelles 4883 ([[c:GR|GR]]) [[File:Murina.jpg]] → [[File:European conger.jpg]] File renamed on Commons wikitext text/x-wiki == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Zeus.faber_2.jpg|U [[San Petru]] Image:European conger.jpg|U [[groncu]] Image:Muraena_retifera.jpg|A [[murena]] Image:Seeteufel.jpg|U [[pesciu rospu]] Image:Oblada_melanura.jpg|L'[[uchjata]] Image:Mugil_cephalus.jpg|U [[muzaru]] Image:Arnoglossus_laterna.jpg|U [[rombu bastardu]] Image:Diplodus_annularis.jpg|U [[spirlettu]] Image:Mullus surmuletus.jpg|A [[treglia di scogliu]] Image:Kleingefleckter_Katzenhai.jpg|U [[gattucciu]] Image:Mustelus_asterias_(Northsea).jpg|U [[nuciolu]] Image:Squalus_acanthias2.jpg|U [[spinarolu]] Image:Grosserdrachenkopf-02.jpg|U [[cappone]] Image:Katzenhai-01.jpg|U [[gattubardu]] Image:Raja_montagui.jpg|A [[razza stellina]] Image:Trachinus_draco.jpg|L'[[aragna]] Image:Symphodus roissali 1.jpg|U [[ciabattone]] Image:Epinephelus marginatus.jpg|A [[lucerna]] Image:Salmo cettii.jpg|A [[trutta tarrania]] </gallery> ==Da vede dinò== *[[Palmata]] *[[Ragnola]] *[[Pesciucane]] == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] * [http://www.ac-corse.fr/expos_autres/webdlc2/mare/q_poisson.htm BDLC mare] {{c-supranu}} [[Categoria:Animale de Corsica]] [[Categoria:Pesci]] f7t1g1fq5v0wepmii2kgp3gwpmbws4n Sirinata di Scappinu 0 9343 61751 61730 2007-02-10T15:48:36Z 81.251.109.213 Redirecting to [[Sirinatu di Scappinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sirinatu di Scappinu]] 84pzhbiext67xry6ppt45jjuuvrys95 Sirinatu di Scappinu 0 9344 334419 324695 2014-03-23T14:59:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Sirinatu di Scappinu''' (o [[Serenatu di Scappinu]]) hè cunsideratu cum'è u prima testu di a litteratura in [[lingua corsa]]. Si trova in u ''Cantu quartu'' di a [[Dionomachia]] di [[Salvatore Viale]] (1787-1861). == U testu classicu == Eccu u testu originale di u Sirinatu di Scappinu: [[Image:Serenata di Scappinu1.jpg|right|300px|thumb|Strofa 1]] :O specchiu d'e zitelle di la pieve :O la miò chiara stella matuttina :Più bianca di lu brocciu e di la neve :Più rossa d’una rosa damaschina :Più aspra d’a cipolla, e d'u stuppone :Più dura d’una teppa, e d'un pentone. [[Image:Serenata di Scappinu2.jpg|right|300px|thumb|Strofa 2]] :Tù m'hai strigatu : eo struchiu a pocu a pocu :Sò spitittattu, e au core achiu gran pena. :A notte un dromu, e nun ne trovu locu :Cume manghiassi a nepitella a cena ; :Lasciu andà le miò sciotte a gueru intornu :E un tessu mancu tre fattoghje a u ghiornu. [[Image:Serenata di Scappinu3.jpg|right|300px|thumb|Strofa 3]] :Duve fai trischie u sabatu pe u fornu :Eo vengu in nice di circà u vitellu ; :Ti facciu u cherchu, e ti vo sempre attornu :Cumme lu tò agnellettu e cagnulellu. :Ammi tant'u to cucchiu e u to mertinu ; :E pò tant' odiu porti a me mischinu. [[Image:Serenata di Scappinu4.jpg|right|300px|thumb|Strofa 4]] :Se in cherciula dai cena a u mannerinu :A sera, o cogli in l'ortu l'insalata :T'appostu, e tu ma' nun mi voi vicinu. :Eppuru eo t'ammu, e t'achiu sempre amata :Fin da quandu era tantu chiuculellu :C'un m'arrivava a coglie a u summerellu. [[Image:Serenata di Scappinu5.jpg|right|300px|thumb|Strofa 5]] :Lasciava spessu scumbià l'agnelle :Cullava a coglie e frutte sui chiarasci :Cun tecu e mi jucava alle piastrelle :E guagnandu bulea l'impatta in basci. :D'u morsu, chi per zerga a lu puchiale :Tù m'attaccasti, achiu ancu u mercu avale. [[Image:Serenata di Scappinu6.jpg|right|300px|thumb|Strofa 6]] :Un ghiornu, ch'era in tempu di sighere :E d'orzu novu si fecìa lu pane :Tu cantavi a diana ; eo cun piacere :Sottu un sepalu stava ad ascultane. :All' impruvisu ti venne la tossa ; :Eo dissi : lisca ! e tu ti festi rossa. [[Image:Serenata di Scappinu7.jpg|right|300px|thumb|Strofa 7]] :Ti ricordi in quest'ultima nivata ? :Tiravi e tolle, e a u tò valcon supranu :Fecìe tra mezzu a l’albe l'affaccata. :Eo fecìa a boccarisa un basgiamanu. :Quelle sere eo venìa da tè a vighjane :E ghjucavamu inseme à scallamane. [[Image:Serenata di Scappinu8.jpg|right|300px|thumb|Strofa 8]] :Vengu spessu cù a cetera à u to fucone :Mi arrembu a tè ne, e allor' sò tuttu in bena, :E sonu e cantu strunelli è canzone ; :Mi scordu di lu sonnu e di la cena; :U troppu, duv'eo sto, mi par di piume, :E nun mi curu d’acciecà di fume. [[Image:Serenata di Scappinu9.jpg|right|300px|thumb|Strofa 9]] :Ti dedi u core, o Filignocca ingrata :E tuttu u meo ti sarìe prontu a dane. :U casciu, ch’a mio vacca bracanata :Mi fa' gni jornu, eo lu vendu in citane :E a l'appiattu di mamma e d'e surelle :Ti ne accattu frisgetti, achi, è curdelle. [[Image:Serenata di Scappinu10.jpg|right|300px|thumb|Strofa 10]] :T'aghiu datu una reta crimisina :Cun quattru pendalucchi, infrisgiulata :Un cusacchinu à frange di stamina ; :Quandu lu porti pari una spusata. :In ghiescia la dumenica da mane :Sì l'inviglia di tutte e paesane. [[Image:Serenata di Scappinu11.jpg|right|300px|thumb|Strofa 11]] :Vulentier lascerie d'esse Scappinu :Per esse u casacchiu, ch'eo ti dunai :E stringhie lu to senu alabastrinu ; :E or chì durmendu in lettu ti ne stai :Oh fussi u cavizzale, o u cuscinettu :O u lenzolu supranu d'u to lettu ! == U testu in corsu mudernu== Eccu u testu di u ''Sirinatu di Scappinu'', adattatu in corsu mudernu: :O spechju d'e zitelle di la [[pieve]] :O la mio chjara stella matuttina :Più bianca di lu [[brocciu]] è di la neve :Più rossa d’una rosa damaschina :Più aspra di a [[cipolla]], è di u stuppone :Più dura d’una teppa, è di un pentone. :Tù m'hai strigatu : struchiu à pocu à pocu :Sò spitittattu, è à u core aghju gran pena. :A notte ùn dormu, è ùn ne trovu locu :Cume manghjà si u [[piverone]] à cena ; :Lasciu andà le mio sgiotte à gueru intornu :È un tessu mancu trè fattoghje à u ghjornu. :Duve fai trischie u [[sabatu]] pe u fornu :Eu vengu in nice di circà u [[vitellu]] ; :Ti facciu u cherchu, è ti vò sempre attornu :Cum'è lu to agnellettu è cagnulellu. :Ami tantu u to cuchju è u to mertinu ; :E pò tant'odiu porti à me mischinu. :Se in cherciula dai cena à u mannerinu :A sera, cogli in l'ortu l'[[insalata]] :T'appostu, è tu ma' nun mi voi vicinu. :Eppuru eo t'amu, è t'aghju sempre amata :Fin da quandu era tantu chjuculellu :Ch'ùn m'arrivava à coglie à u sumerellu. :Lasciava scumbià l'eghje è l'agnelle :Cullava à coglie e frutte sui chiarasgi :Cun tecu e mi ghjucava à le piastrelle :È guagnandu bulea l'impatta in basgi. :D'u morsu, chì per zerga à lu puhhjale :Tù m'attaccasti, aghju ancu u mercu avale. :Un giornu, ch'era in tempu di sighere :È d'[[orzu]] novu si fecìa lu pane :Tù cantavi a diana ; eo cun piacere :Sottu un sepalu stava ad ascultà ne. :À l'impruvisu ti vene la tossa ; :Eo dissi : lisca ! è tù ti festi rossa. :Ti ricordi in quest'ultima nivata :Tiravi e tolle, è à u to balcone supranu :Fecia tra mezu à l’albe l'affaccata. :Eo fecìa à boccarisa un basgiamanu. :Quelle sere eo venìa da tè a vighjà ne :È ghjucavamu inseme à scallamane. :Vengu spessu cù a [[cetera]] à u to [[fucone]] :Mi arrembu à tè ne, è allor' sò tuttu in bena, :E sonu è cantu strunelli è canzone ; :Mi scordu di lu sonnu è di la cena; :U troppu, duv'eo sto, mi par di piume, :È nun mi curu d’acciecà di fume. :Ti dedi u core, o Filignocca ingrata :E tuttu u meo ti sarìe prontu à dà ne. :U casciu, ch’a mio vacca bracanata :Mi fa' ogni jornu, eo lu vendu in cità ne :È à l'appiattu di mamma è d'e surelle :Ti ne accattu frisgetti, achi, è curdelle. :T'aghju datu una reta crimisina :Cun quattru pendalucchi, infrisgiulata :Un cusacchinu à frange di stamina ; :Quandu lu porti pari una spusata. :In ghjesgia la [[dumenica]] da mane :Sì l'inviglia di tutte e paesane. :Vulenteri lascerie d'esse Scappinu :Per esse u casacchiu, ch'eo ti dunai :È stringhje lu to senu alabastrinu ; :E or chì durmendu in lettu ti ne stai :Oh fussi u cavizzale, o u cuscinettu :O u lenzolu supranu d'u to lettu ! == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Scritti_in_verso_e_in_prosa.pdf?vid=OCLC07372832&id=6NAOhRvvO4MC&output=pdf&sig=om4vkDv3P2CG9oqno1fA17oDPFs Francesco Silvio Orlandini, ''Scritti in verso e in prosa di Salvatore Viale'', 1861, Firenze, Delice le Monnier] == Ligami == * [http://dante.di.unipi.it/ricerca/html/dionomachia.html#dionomachia-div2-d0e1705 E. Bonerandi, G. Chiorboli, G.M Comiti, A. Di Meglio, G. Thiers, M. A. Versini (revisione Emanuela Frasca), Testi Interreg, Dionomachia (E Guerre Sumerine)] [[Categoria:Litteratura corsa]] ixq5ngcwjtj0grphkhxrzeuqjelsfja Vociaru di Nunziola 0 9345 335061 61990 2014-03-23T15:12:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Vociaru di Nunziola''' (o [[Voceru di Nunziola]]) hè un [[vociaru]] di [[Corsica]]. Issu vòciaru hè urighjinariu di u [[Pumonti]]. Hè statu publicatu in i ''Canti populari corsi'' dui [[Salvatore Viale]] (1855). Canta Nunziola dopu à a morti di u so maritu, chì si chjamava Petru Francescu. == U vociaru == :O lu mè Petru Francescu :Capu di li me ruvini ! :Voi erati lu me fiori :La me rosa senza spini ; :Erati lu me gagliardu :Da li monti à li marini. :È v'avvingu incù li pedi :È v'allisciu incù li mani. :Erati lu me maritu :Erati lu me spirà ni. :O lu mè Petru Francescu :Principiu di li me mali! :La me navi in altu mari :Quilla chì stà per sbarcà ni; :Ma ni veni la burrasca :È nun pò portu piglià ni ; :Cù li so belli tisori :Si ni và à naufragà ni. :Lu me [[cipressu]] frundutu :La me [[uva muscatella]] :La me pasta inzuccherata :La me [[manna]] dolci è bella. :Oh li me colpi fatali :È di Grisciò la me stella ! :Erati la me colonna :Erati lu me puntellu: :Erati la me grandezza; :Erati lu me fratellu ! :La me perla orientali :Lu me tisoru più bellu ! :Lu me [[aranciu]] culuritu :Oh lu me raru decoru :Lu me bichjeri d'[[arghjentu]] :Ripiumatu tuttu in [[oru]] :Lu me piattu signurili :Ma colmu di lu me dolu. :Lu me oliu distillatu :Lu me spiritu di vinu :Lu me faccidillicatu :Mischiatu di latti è vinu :Lu me vetru rilucenti :Lu me spechju di cuntinu ! :Prima chì lu vostri nomi :Mi voglia dimenticà ni :Vogliu chì li me dui ochji :Tornini dui funtani: :Eo lu me Petru Francescu :Sempre lu vogliu chjamà ni. :Forsi allora lu mè cori :Di dolu si criparia :È la me alma mischina :Incù voi si n'anderia :Ed à quistu mondu è à quillu :Cuntenta si ne staria ! :Oh la me scatula d'oru :Piena à tabaccu muscatu :Oh lu me vistitu finu :Tuttu in oru riccamatu : :Erati la me grandezza :Quillu chì mi stava à latu.: :La me arma viulenti :La me [[spada]] sopraffina :Oh li me tristi talenti :La me ultima ruvina ! :Vò pariati à li me ochji :Una [[vela]] à la marina. :M'era attacata à li voti :Par francà vi da la morti ; :Ma lu me Petru Francescu :Eo nun ci aghju avutu sorti. :Lu mè grandi di curaghju :Rispettu di li mè torti ! :La me medicina rara :Lu me [[incensu]] tuttu odori ! :Oh li me danni fatali :Ma fatti da lu Signori ! :Oh li me piaghi murtali :Ch'è mi strappanu u mè cori ! :Oh lu me [[ghjallu]] pumposu :Lu mè [[fasgianu]] più bellu :Oh lu me presu à li voti :Oh lu me distintu uccellu :Nun m'ascunderaghju più :Sottu à lu vostru [[bavellu]]. :Oh lu me Petru Francescu :Prigà vogliu lu Signori :Ch'è vò siati ricevutu :In Paradisu, u me fiori. :Quista hè l'unica spiranza :Chì cunsola lu me cori. == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani: Bastia] [[Categoria:Voceru]] rr5dg80je16ym6rg9gkcut2elqhya4c Voceru di Nunziola 0 9346 61955 2007-02-12T17:08:31Z 86.200.97.118 Redirecting to [[Vociaru di Nunziola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vociaru di Nunziola]] dbu5l0bicxmp1hwzd7r3iu0x81hh4gp Barchetta 0 9349 364252 331638 2019-10-03T11:20:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A barchetta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Serran.JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Serranus scriba |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Serranidae]]'' |----- | Generu | ''[[Serranus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Serranus scriba''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Serranus scriba - corsica - MF - 1.jpg|300px]] |----- |} A '''Barchetta''' (''[[Serranus scriba]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Serranidae]]. A barchetta hè longa da 15 à 30 centimetri. Si scontra in u [[Mare Mediterraniu]] è in u [[mare Atlanticu]] orientale. Si riproduce d'[[aprile]] à [[lugliu]]. A coda hè gialla. A barchetta hà una tacca turchina annantu à u ventre. == In Corsica == A barchetta hè cumuna in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] * u paese di [[Barchetta]] {{c}} [[Categoria:Serranidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] q9wavlxmgxuouvjxujzmfgp4yjxu90o Serranus scriba 0 9350 61988 2007-02-13T17:21:44Z 83.201.1.135 Redirecting to [[Barchetta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Barchetta]] ihth133r5379miastn0q6ipmabjd4w8 Funghi di Corsica 0 9353 328791 108229 2013-06-10T07:09:14Z George Chernilevsky 2811 /* Galleria d'imagine */ wikitext text/x-wiki == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Amanita_caesarea.JPG|A [[cocca]] Image:Hedgehog_fungi.jpg|U [[scupinu]] Image:Chanterelle_Cantharellus_cibarius.jpg|A [[ghjalletta]] Image:Macrolepiota_procera5.JPG|A [[paracquella]] Image:Boletus_aereus_IT.JPG|U [[capineru]] Image:Agaricus_campestris_garden_050830B.JPG|U [[pratarolu]] Image:Suillus_luteus_2.jpg|U [[pinaghjolu]] Image:Lactarius deliciosus.jpg|U [[lattaghjolu (funzu)|lattaghjolu]] Image:Amanita pantherina 2013 G1.jpg|A [[panterina]] </gallery> == Referenze == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Ligami == {{c-supranu}} mc5qe41wsrv68x9r8d1tk9arkpibta3 Muzaru 0 9354 333559 327104 2014-03-23T14:41:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U muzaru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mugil_cephalus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Mugil cephalus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Mugiliformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Mugilidae]]'' |----- | Generu | ''[[Mugil]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mugil cephalus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Muzaru''' (o [[Mazzardu]]) (''[[Mugil cephalus]]'') hè un tipu di [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Mugilidae]]. == In Corsica == U muzaru hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Mugilidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] pwya2ksvfvrhyfpls8xrtz3645y6jct Mugil cephalus 0 9355 62063 2007-02-14T17:54:26Z 83.201.7.56 Redirecting to [[Muzaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muzaru]] d847zjv17564yatz7da5m1erz9yk7d7 Mazzardu 0 9356 62064 2007-02-14T17:54:35Z 83.201.7.56 Redirecting to [[Muzaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muzaru]] d847zjv17564yatz7da5m1erz9yk7d7 Alosa 0 9358 364253 351187 2019-10-03T11:20:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'alosa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Alosa_fallax.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1"> Alosa fallax |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Clupeiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Clupeidae]]'' |----- | Generu | ''[[Alosa]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Alosa fallax''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} L' '''Alosa''' (''[[Alosa fallax]]'') hè un [[pesciu]] di [[fiume]] chì face parte di a famiglia di i [[Clupeidae]]. == In Corsica == L'alosa hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata a [[laccia]]. == Riferenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Clupeidae]] [[Categoria:Pesci di fiume di Corsica]] 2zs4bpzly40pt9cv55yytrvdbvf5yp1 Alosa fallax 0 9359 62149 2007-02-15T16:55:05Z 81.251.232.98 Redirecting to [[Alosa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alosa]] liab7nghxe8huiroft5vbe2kfeh0cv0 Laccia 0 9360 62150 2007-02-15T16:55:19Z 81.251.232.98 Redirecting to [[Alosa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alosa]] liab7nghxe8huiroft5vbe2kfeh0cv0 Matrale di Calacuccia 0 9361 75601 75484 2007-05-06T15:55:04Z 90.15.238.174 wikitext text/x-wiki [[Image:Matrale di Calacuccia.jpg|right|250px|thumb|U lavu artificiale di Calacuccia, vistu da Verghju]] U '''Matrale di Calacuccia''' (o [[Matrali di Calacuccia]]) hè una ritinuta chì hè stata custruita trà u [[1965]] è u [[1968]], annantu à u [[Golu]], in a cumuna di [[Calacuccia]]. U rampale hè altu 72 metri. A ritinuta d'acqua hà creatu un lavu artificiale. ==Da vede dinù== * u [[matrale di Tolla]] {{Matrali di Corsica}} {{c-supranu}} hhgio9hqjjk81zqouz47708hnoe5tj6 Matrali di Calacuccia 0 9362 62156 2007-02-15T19:14:09Z 81.251.232.98 Redirecting to [[Matrale di Calacuccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Matrale di Calacuccia]] e0ocn18kq7a81iclzsef5lgnn5tv3w5 A Muvra 0 9363 324699 298298 2013-03-08T22:13:21Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 2 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q3602621]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[Image:Amuvra.jpg|200px|right|thumb|A Muvra]] '''A Muvra''' hè un ghjurnale autonomistu fundatu in lu [[1920]] da [[Petru Rocca]]. Diventa in lu [[1923]] l'òrganu di stampa di u [[Partitu Corsu d'Azzione]] (chì diventa u [[Partitu Corsu Autonomistu]] in lu [[1927]]) sin'à a [[Siconda Guerra Mundiale]] in lu [[1939]]. "A muvra" fù publicatu a prima volta u [[15 di maghju]] [[1920]] in [[Parigi]], si dicìa esse l'erede di [[Santu Casanova]] è d'[[A Tramuntana]]. "Rimpatriatu" l'annu dopu in [[Aiacciu]], u ghjurnale sarà publicatu senza interruzzione sin'à lu [[1939]]. I muvristi funu tanti numarosi ch'anu pulsutu fà a mità di l'anni 20, riviste culturale cume [[A baretta Misgia]], Ghjuventù o l'Almànaccu di a muvra, senza scurdassi di a truppa di teatru manighjata da i [[Notini]]. In giru à i fratelli Rocca, Petru è Matteu, si scontra -principalmente- Ghjacintu [[Yvia-Croce]], Orsini d'Ampugnani, u giòvanu [[Marcu Angeli]], è, un tempu, u pueta [[Maistrale]]. Tratava d'omi maturi, chì escenu di a burghese minore intellettuale, spessu talianufili, puliticamente cunservatori, è ancu riazziunarii è attaccati à una visione sclusivamente ètnica di a nazione. Finanzatu un tempu, di lu [[1921]] sin'à lu [[1923]], da l'industriale aiaccinu [[Francescu Coty]], u ghjurnale benefizieghja à poc'à pocu di u sustegnu di l'irredentisti taliani. E duttrine sviluppate dentru à "A Muvra", chì si dicianu cursiste, s'urganizavanu in giru a 4 punti principali: - u primu tuccava l'affirmazione di l'esistenza di a nazione corsa chì divìa rinasce è ci vulìa riabilità a cultura è l'azzione di i so omi maiori; par esempiu, trà d'altre cose, a dumanda di riapartura di l'università di Corti, inaugurazione d'a [[Croce di u Ricordu]] in [[Ponte Novu]] in lu [[1925]], o e publicazione numarose nant'à a vita di [[Pasquale Paoli]]. Ordunque, sta nazione si truvava sottumessa da un paese incapace di guarentisce u so sviluppu; - da quì spunta u sicondu puntu, chì mette in accusazione a Francia, "a matrigna", à l'urigine di tutti i guai di l'isula dipoi più d'un seculu: funziunarisazione, spopulamentu à u benefiziu di e culunie, francisazione è u so curullariu, u Corsu impinzutitu, pà quale i muvristi eranu senza pietà. - u terzu tratta di u clanisimu, dinunciatu cum'è un veru parasitu nant'à u corpu suciale corsu mantenutu è sviluppatu cù a cumplicità di a Francia. A soluzione chì permete di rimedià à sta situazione calamitosa ùn pudìa esse cà l'autonomia; - ultimu puntu chì u ghjurnale hà sviluppatu durante i so 20 anni d'esistenza: u prughjettu pulìticu autonomistu stava marcatu da una voglia di vultà à e "ierarchie naturale" eridiratu da u mondu primindustriale. "A Muvra" fù finalmente interdetta à u principiu di a siconda guerra mondiale, accusata d'esse irredentista. Dopu à a guerra, i rispunsevuli principali di u ghjurnale funu cundannati à a prighjò. ==Liami== * [http://tempifa.blog.club-corsica.com/rub-00084-u-librone-di-a-muvra-annata-1929-pierre-angeli-de-lano_4138.html?pn=0 L'almanaccu di A Muvra per 1929, [[Club Corsica]]] * [http://corsicanostra.free.fr/Almanaccu-di-A-Muvra-per-1936.pdf L'almanaccu di A Muvra per 1936, Corsica nostra] * [http://tempifa.blog.club-corsica.com/rub-00080-u-librone-di-a-muvra-annata-1938_4185.html L'almanaccu di A Muvra per 1938, Bloggu Tempi fà] == Da vede dinù == * a [[muvra]] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} [[category:Rivista litteraria in lingua corsa]] 9wxgzd3rzfb069y7njmh89t7dzowi44 Spirlettu 0 9364 364251 334464 2019-10-03T11:20:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U spirlettu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Diplodus annularis.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Diplodus annularis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sparidae]]'' |----- | Generu | ''[[Diplodus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Diplodus annularis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Spirlettu''' (''[[Diplodus annularis]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì face parte di a famiglia di i [[Sparidae]]. == In Corsica == U spirlettu hè prisente in [[Corsica]]. == Riferenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Sparidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] 2uyqrrkpubukaysiud8chedn4nuwzcm Diplodus annularis 0 9365 62196 2007-02-16T14:28:44Z 81.251.99.48 Redirecting to [[Spirlettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spirlettu]] 18z98x3ziiby84yblqdois8mtwdqt7c Międzyrzec Podlaski 0 9368 361977 333475 2019-04-18T13:16:42Z CommonsDelinker 173 Replacing POL_Międzyrzec_Podlaski_COA.svg with [[File:POL_Międzyrzec_Podlaski_COA_old.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: New version adopted). wikitext text/x-wiki <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Międzyrzec Podlaski''' </font> |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:POL Międzyrzec Podlaski COA old.svg|100px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Polonia]] |- | valign="top"| [[Voivodato]] || align="center" | [[Voivodato di Lublino]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 21-560 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 19,75 ettari |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 17.300 (2005) |- | [[Densità]] || align="center" | x ab./km² |} [[File:międzyrzec podlaski pomnik bohaterów miasta.jpg|thumb|200px|left|Międzyrzec Podlaski]] '''Międzyrzec Podlaski''' hè una cità di a [[Polonia]] orientale. Hè situata in u sudestu di a [[Polonia]], trà Biała Podlaska è Lublin, annantu u fiume Krzna. {{commons|Międzyrzec Podlaski}} [[Categoria:Polonia]] nsuyj477u8t2aztyqfuncta4filiym2 Brandone 0 9370 62235 2007-02-17T10:40:48Z Img 21 Redirecting to [[Brandonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Brandonu]] nm1fy6jfbymd71kjl7wzvi0kw3c8vl6 Scanciolu 0 9371 62236 2007-02-17T10:40:59Z Img 21 Redirecting to [[Brandonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Brandonu]] nm1fy6jfbymd71kjl7wzvi0kw3c8vl6 Voceru per Matteiu 0 9372 345900 335055 2015-07-01T12:24:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Voceru per Matteiu''' (o [[Vociaru par Matteiu]]) hè un [[voceru]] di [[Corsica]]. Hè statu publicatu in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]] (1855). Canta a surella dopu à a morte di Matteiu. == U voceru == :Ch'ella struca la so razza :È quantu li ne dipende. :Ammazzaste u me fratellu :Che facia le so faccende. :Dunde voglia ella venissi :Vo l'aviate messu e tende :Tuttu ciò ch'hè guaitatu :O tostu o tardi si prende. :Eu nun parlu qual' hè statu, :Nè quì dicu qual' ell'hè :Lasciu ognunu in casa soia :Lasciu ognunu in so tenè. :O altissimu Gesù :Lu rimettu tuttu à tè. :Or avà vogliu vultà ne :In versu à lu Fiuminale :Versu duve u me culombu :Si lasciò le piume è l'ale :Camminandu pe' la strada :Senz' avè mai fattu male. :La morte, hè veru, hè cumune ; :Ma questu hè particulare. :Nun ne possu più discore ; :Ch'è mi cresce troppu u dolu ; :Perchè di cinque fratelli :Ma ch'è dui nun mi ne trovu. :L'avete truvatu dolce :U sangue di Petrachjolu ! :Semu accinti di gendarmi :Di sullati è di sergenti : :Sgùttanu li me fratelli, :È ci sgrignanu li denti. :S'ella bè ne l'occasione :Si vedrà s'è siamu cuntenti. :Qual'hè statu ch'hà tiratu :Oh trista ! À la me candella ? :Oh s'è pudessi arivà lu :È passà lu di cultella ! :O Matteu di la surella :Sarai trivella di senu. :Ti l'avia ridetta tantu :Vinti volte eranu almenu :Ch'è' ind'u core di sti latri :Nun ci stava ch'è velenu. :O chì invidia maladetta ! :Una peste li divora : :Stanu sempre à la veletta :Nè ci lascianu esce fora :Tempu hè da fà ne vindetta :È mandà li à la malora. :O Mattè, chì strappa core :Mi punghje l'ochji la notte. :À siccà mi ni lu me fiore :Ci vulianu tante votte ? :Aiutate mi, o surelle : :Mi sentu le vene rotte. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani: Bastia] [[Categoria:Voceru]] 5uqesyia0rhkuldnjkxactzyg60z5cf Vociaru par Matteiu 0 9373 62244 2007-02-17T12:00:34Z Img 21 Redirecting to [[Voceru per Matteiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Voceru per Matteiu]] r3tsrvi45qy333d0lli7mzlbaqur5yu Vincinteddu d'Istria 0 9374 353687 350575 2016-03-31T18:46:40Z 109.208.19.107 wikitext text/x-wiki '''Vincinteddu d'Istria''' (o [[Vincentellu d'Istria]]) hè un parsunaghju celebru di a [[storia]] di [[Corsica]]. In u XVesimu seculu, in u [[Pumonti]] di a [[Corsica]], i casali erani a pruprietà di i Signori : era a [[tarra di i Signori]]. Vincinteddu d'Istria, u nipoti d'[[Arrigu di la Rocca]], signori corsu, hà passatu tutta a so ghjuvantù in a corti d'[[Aragona]]. Ma à a morti di u so ziu, Vincinteddu volsi rientrà in a so [[isula]], chì era una pussissioni di [[Ghjenuva]]. Divintò un cursaru, ancù l'aiutu è l'accunsentu di u [[rè]] d'Aragona Martinu u prima. Riiscì a cunquista di a [[Corsica]] in 1405. Fù numinatu vicirè mà u so autoritarismu è a crescita di l'impositi rivultoni a pupulazioni in tutta a [[Corsica]]. Vincinteddu divì scappà pà u mari. Si n'andò in [[Barcelona]] chirendu aiutu a u [[rè]]. Vultò prestu in Corsica ancù trè galeri pà ripiddà l'isula. In [[1420]] si stallò in [[Biguglia]], chì era divintata a nova capitala di a Corsica. Vincinteddu feci custruisca a citatedda di [[Corti]]. Lampò fora i [[Ghjenuva|ghjenuvesi]] chi si dispiazzoni tandu in [[Bunifaziu]] è in [[Calvi]]. Ma i Signori è i capurali, ghjilosi di u so puteri è fidi a [[Ghjenuva]] si rivoltoni. Tandu Vincinteddu divì scappà dinò è fughjì pà u mari. Fù fattu prighjuneru da i [[Ghjenuva|ghjinuvesi]] in [[mari]] è fù cundanatu à [[morti]]. Fù scapatu d'[[Aprili]] 1434. == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Corsica__Picturesque__Historical__and_So.pdf?vid=OCLC02960761&id=0s_8wiPTiE0C&output=pdf&sig=eAKI4-JheLp56G9YRTQR4hTk1dM Edward Joy Morris, ''Picturesque, Historical, and Social: with a Sketch of the Early Life of Napoleon'', Philadelphia, 1855 (in inglesu)] {{Template:Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Morti in 1434]] jdslrmtbjcze1dxedpttxaqin8hycoo Vincentellu d'Istria 0 9375 62251 2007-02-17T16:40:06Z Tiresa 211 Redirecting to [[Vincinteddu d'Istria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vincinteddu d'Istria]] 65klouen9psygrpbhn36ljjx6sa3o1b Template:IT-RM 10 9376 351521 335249 2015-08-04T09:01:33Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346214]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Roma|Roma]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|RM]] </noinclude> 3b5ss9qtvt2jgqsagc7iis81es2k7pe Ciandarmaria di Sarra 0 9378 332061 217762 2014-03-23T14:11:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A '''Ciandarmaria di Sarra''' (o A [[Gendermeria di Serra]]) hè una canzona tradiziunali di [[Corsica]]. Hè una canzona monda cunnisciuta in u sartinesu, ma ùn si sà qual'idda era a donna chì canta, nemmenu qual'iddu era esattamenti Dumenicu Branca. Ma quantunqua si sà ch'è i "Branca" mintuvati staghjiani in [[Quenza]] (U Scoddu, marzu 2010). == A canzona == :A ciandarmaria di [[Sarra di Scupamè|Sarra]] :Circa à Dumenicu Bianca :Pà rimetta li la foglia :Chì hè sciassori in Villafranca :U peghju sarà di mè :M'hà prumissu eppo mi manca. :S'è tù m'amaii di cori :Com'è tù mi figuraii :Oh lu bateddu di [[Nizza]] :O Dumè nun lu piddaii :Senza la to Margarita :U mari nun lu varcaii. :S'è tù ùn la vo fà par mè :Fà la pa u to ziteddu :S'è tù l'avissi da veda :Pari fattu à lu pinneddu. :S'è lu mari fussi [[inchjostru]] :È la [[rena]] carta bianca :Pà scriva lu nosciu amori :Ùn ci ni saria abbastanza. == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=12 Numaru 12 [[A Spannata]]] * U Scoddu numaru 51, marzu 2010 [[Categoria:Canzone tradiziunale di Corsica]] 45q3dfkmd14dadpu6pcis2kaxzzzh24 Gendermeria di Serra 0 9379 62269 2007-02-18T10:55:48Z 81.251.107.45 Redirecting to [[Ciandarmaria di Sarra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciandarmaria di Sarra]] b7pkwh1q1433zcyacrbqhqm3yfjdais Giandarmaria di Sarra 0 9380 62270 2007-02-18T10:56:04Z 81.251.107.45 Redirecting to [[Ciandarmaria di Sarra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciandarmaria di Sarra]] b7pkwh1q1433zcyacrbqhqm3yfjdais Babbu di a Patria 0 9381 62283 2007-02-18T14:14:53Z Tiresa 211 Redirecting to [[Pasquale Paoli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pasquale Paoli]] ce14jyrmksj2c0l4yb6dm7jt8fivz4j L'Ìsula 0 9382 341568 339833 2015-03-03T21:31:38Z Vulpachjinu 8656 Reindirizzamentu à [[Lìsula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lìsula]] 7h61q38yut684b2jlr0y8q647z0qcyg Treglia di scogliu 0 9383 364413 363518 2019-10-03T11:23:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A treglia di scogliu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mullus surmuletus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Mullus surmuletus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Mullidae]] '' |----- | Generu | ''[[Conger conger]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mullus surmuletus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- |} A '''Treglia di scogliu''' (''[[Mullus surmuletus]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Mullidae]]. == In Corsica == A treglia di scogliu hè cumuna in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] * a [[treglia di fanga]] {{c}} [[Categoria:Mullidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] kdenr9q9h1gytcfwnr18pp53vv8e21o Gattucciu 0 9385 364232 351942 2019-10-03T11:20:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U gattucciu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Kleingefleckter Katzenhai.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Scyliorhinus canicula |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Chondrichthyes]]'' |----- | Ordine | ''[[Carcharhiniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Scyliorhinidae]]'' |----- | Generu | ''[[Scyliorhinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Scyliorhinus canicula''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Scyliorhinus canicula.jpg|250px]] |----- |} U '''Gattucciu''' (''[[Scyliorhinus canicula]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Scyliorhinidae]]. U gattucciu hè longu da 40 à 80 cm. Pò pisà sin'à 5 kilò. Si scontra in u [[mare Mediterraniu]] è in u [[mare Atlanticu]], da a [[Norvegia]] sin'à u [[Senegale]]. U gattucciu dorme di ghjornu è caccighjeghja di notte. Si nutrisce di picculi pesci, di crustacei è di varmi. [[File:Scyliorhinus canicula-egg1.jpg|thumb|upright=1.05|<center>Egg</center>]] == In Corsica == U gattucciu hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Scyliorhinidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] m1z7z73q5i920t3urwns4s6y31kfn5e Scyliorhinus canicula 0 9386 62513 2007-02-20T19:49:04Z 83.201.133.247 Redirecting to [[Gattucciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gattucciu]] jdmvcap7nhp8y1co3tzqj00d13om9fg Capponu 0 9387 362902 362899 2019-07-08T19:18:02Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:B93C:B1B6:5ED5:D2DE /* Discrizzioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U capponu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grosserdrachenkopf-02.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Scorpaena scrofa |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Scorpaenidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Scorpaena]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Scorpaena scrofa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Scorpaena_scrofa_Capo_Figari_1.jpg|250px]] |----- |} U '''Capponu''' <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglesu.</ref> (o [[Cappone]]) (''[[Scorpaena scrofa]]'') hè un [[pesciu]] di mari chì faci parti di a famiglia di i [[Scorpaenidae]]. ==Discrizzioni== [[File:Scorpaena_scrofa_02.JPG|200px|left]] U capponu hè u più grossu pesciu di u genaru ''Scorpaena''. A culurazioni varieghja da u rossa scuru à u rusulinu pallidu, è t'hà i tacchi di culori scuru annantu à u so corpu. Hà i spini vilanosi, è pò aghjunghja un pesu massimu di circa 3 chilugrammi. Pò aghjunghja una lunghezza massima di 50 centimi (20 po), ma misura generalamenti circa 30 cm (12 po). Accerta Tito de Caraffa chì "Avemu vistu piglià, in Erbalunga, un capponu chì misurava 0,50 centimi è pisava circa sei chilò." <ref>De Caraffa (1902), p. 58.</ref>. U capponu t'hà 12 spini dursali, 9 raghji moddi dursali, 3 spini anali è 5 raghji moddi. T'hà à spessu una tacca bughja annantu à i so spini dursali zimbrunuti trà a 6a è l'11a spina. Hà dinò longhi tentaculi sopraurbitarii. ==Distribuzioni== 'Ssa spezia si trova in u mari Tarraniu. Si scontra dinò in l'uceanu Atlanticu uriintali intornu à l'isuli britannichi, induva eddu hè raru, à u sudu di u Senegalu, di l'isuli Canarii è di u Capu Verdi. ==Ambienti== U capponu hè dimersali è campa in i mezi marini è salmastri incù fondi rucciosi, rinosi o fangosi à i prufundità da 20 à 500 metri. Di ghjornu, si ni stà in i tani è in i sapari. Di notti, esci par caccighjà. A ci dici Tito de Caraffa <ref>De Caraffa (1902), p. 57.</ref>. chì "'Ssu pesciu stà i pratulini d'arba marina, i rocchi abbastanza fondi è ancu i rinona à curaddu di u largu in i prufundità variendu trà cinqui è vinti bracci (unità di misura)". ==Cumpurtamentu == 'Ssa spezia hè un pesciu sedintariu, sulitariu è micca migradori. Hè pridatori è si ciba d'altri pesci, è ancu di crustacei è di mulluschi. ==Gastrunumia== U capponu hè cunsidaratu unu di i pesci i più fini. Hè un ingridienti tradiziunali di l'aziminu. Hè dinò apradatu à spessu in a cucina giappunesa. == In Corsica == U capponu hè assà cumunu in [[Corsica]]. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Tito de Caraffa, ''Assaghju annantu à i pesci di u litturali di Corsica'', Bullitinu di a Sucità di scenzi storichi è naturali di Corsica, stamparia Ollagnier, Bastia, 1902 * Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010 * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu) ==Liami== * [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] ==Da veda dinò== * i [[pesci di Corsica]] [[Categoria:Scorpaenidae]] [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] pl9yawt5zn8oa01ibsgiqvor99hg7ug Cappone 0 9388 62519 2007-02-20T20:04:24Z 83.201.133.247 Redirecting to [[Capponu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capponu]] hnm0p89zqfl4kptli6nli49oy1p23mq Scorpaena scrofa 0 9389 62520 2007-02-20T20:04:40Z 83.201.133.247 Redirecting to [[Capponu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capponu]] hnm0p89zqfl4kptli6nli49oy1p23mq Ernest Hemingway 0 9390 359169 332384 2018-05-06T19:16:27Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Ernest Hemingway''' (21 lugliu [[1898]], [[Oak Park]] vicinu à [[Chicago]] - 2 lugliu [[1961]], [[Ketchum]], [[Idaho]]) era un scrittori americanu. Hà presu parti à a prima guerra mundiali annantu à u fronti talianu. Hà cuminciatu in u [[1926]] incù u rumanzu ''[[The Sun Also Rises]]'' (publicatu in Italia incù u titulu ''Fiesta''). U rumanzu ''A Farewell to Arms'' (in Italia cum'è ''Addio alle Armi'', in corsu: ''Addiu à l'Armi''), publicatu in [[1929]], li hà resu una fama mundiali. Più tardi, Hemingway hà scrittu u rumanzu ''To Have and Have Not'' (''Avè è micca avè''); in [[1940]] - u rumanzu ''For whom the bell tolls'' (''Par quali sona a campana''), chì discrivi a guerra civili in [[Spagna]]. Istu rumanzu hè divintatu ricunnisciutu com'è un caputravagliu. In u [[1952]], Hemingway hà ricivutu u premiu di Nobel par u racontu ''The Old Man and the Sea'' (''L'omu vechju è u mari''). == Opari principali == [[File:Hemingway on WWI.gif|thumb|200px|right|Hemingway à i tempi di a prima guerra mundiali]] [[File:Ernest Hemingway Signature.svg|border|180px|right]] === Rumanzi === * ([[1925]]) ''The Torrents of Spring'' * ([[1926]]) ''The Sun Also Rises'' * ([[1929]]) ''A Farewell to Arms'' * ([[1937]]) ''To Have and Have Not'' * ([[1940]]) ''For Whom the Bell Tolls'' * ([[1950]]) ''Across the River and Into the Trees'' * ([[1952]]) ''The Old Man and the Sea'' * ([[1962]]) ''Adventures of a Young Man'' * ([[1970]]) ''Islands in the Stream'' * ([[1986]]) ''The Garden of Eden'' * ([[1999]]) ''True at First Light'' === Libri di raconti === * ([[1923]]) ''Three Stories and Ten Poems'' * ([[1925]]) ''In Our Time (book)|In Our Time'' * ([[1927]]) ''Men Without Women'' * ([[1932]]) ''The Snows of Kilimanjaro'' * ([[1933]]) ''Winner Take Nothing'' * ([[1938]]) ''The Fifth Column and the First Forty-Nine Stories'' * ([[1947]]) ''The Essential Hemingway'' * ([[1953]]) ''The Hemingway Reader'' * ([[1972]]) ''The Nick Adams Stories'' * ([[1976]]) ''The Complete Short Stories of Ernest Hemingway'' [[Categoria:Americanu]] [[Categoria:Scrivanu]] 1c2yo7ogrnd4acnjvm0rzc9hiymsvmc Gattubardu 0 9391 364205 332562 2019-10-03T11:19:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U gattubardu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Katzenhai-01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Scyliorhinus stellaris |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Chondrichthyes]]'' |----- | Ordine | ''[[Carcharhiniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Scyliorhinidae]]'' |----- | Generu | ''[[Scyliorhinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Scyliorhinus stellaris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Gattubardu''' (''[[Scyliorhinus stellaris]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Scyliorhinidae]]. U gattubardu hè longu sin'à 2 metri. A lunghezza media hè 1,70 cm. U gattubardu hè pichjulatu. U ventre hè più chjaru. Si scontra in u Nordestu di u [[mare Atlanticu]] è dinù in u [[mare Mediterraniu]]. Si nutrisce di pesci è di crustacei. == In Corsica == U gattubardu hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u [[pesciu gattu]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * u [[gattucciu]] * i [[pesci di Corsica]] * u [[gattupardu]] {{c}} [[Categoria:Scyliorhinidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] 9zseqxbn7dfsv841z75z1navzjaf9sr Scyliorhinus stellaris 0 9392 215784 62546 2010-05-04T02:48:25Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Gattubardu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gattubardu]] fgut9014ypk982tdz7z2qelrfy8skbg Pesciu gattu 0 9393 215782 62547 2010-05-04T02:47:19Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Gattubardu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gattubardu]] fgut9014ypk982tdz7z2qelrfy8skbg Nanna di Cuscionu 0 9394 364243 333566 2019-10-03T11:20:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Nanna di Cuscionu''' (o [[Nanna di Cuscione]]) hè una [[nanna]] di [[Corsica]]. Issa nanna hè tipica di a rigioni di u [[Taravu]]. Hè mintuvata da [[Salvatore Viale]] è [[Niccolò Tommaseo]] in i so ''Canti pupulari corsi''. == A nanna == :Ninninà, la mia diletta; :Ninninà, la mia speranza. :Seti voi la mia barchetta :Chì cammina cun baldanza; :Quidda chì nun temi venti :Nè timpesti di lu mari. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Carica d'[[oru]] è di perli :Carica di merci è panni; :Li veli sò di bruccatu :Vinuti da mari in dà ni :Li timoni d’oru fini :Cun li lavuri più rari. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Quandu poi nascisti vui :Vi purtonu à battizà ni: :La [[cummari]] fù la [[luna]] :È lu [[soli]] lu [[cumpari]]: :I [[steddi]], chì erani in celi :D’oru aviani li [[cuddani]]. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :L'aria riturnò sirena :Tutta piena di splindori: :Ancu li setti pianetti :V’hani infusu li so doni. :Ottu dì fecini festa :Tutti quanti li [[pastori]]. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Nun s’intesi altru ch'è soni; :Nun si vidi altru ch'è danzi :Par la vaddi di [[Cuscionu]] :È in tutti li vicinanzi. :Boccanera cun Falconi :Feci festa à li so usanzi. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Quandu sareti majori :Passareti pa li piani :L’arbi turnarani fiori; :L'[[oliu]] sarani li [[funtana|funtani]]; :Turnarà [[balsamu]] fini :Tutta l'acqua di lu mari. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :È tutti quisti muntagni :Carcarani di picurini; :È sarani tondi è mansi :Tuttt i [[cervu|cervi]] è li muvrini :È li [[volpi]] cun l’[[astore|astori]] :Fughjarani da sti cunfini. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Seti voi l'[[arba cannedda]] :Seti voi l'[[arba barona]]; :Quidda chì nasci in [[Bavedda]] :Quidda chì nasci in Cuscionu: :Seti voi l’[[arba muvredda]] :Quidda chì pasci i muntona :Di babbonu è di la mamma :Seti voi lu strappacori. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. == Da veda dinò == * a [[nanna di u Cuscionu]] * a [[nanna di Palleca]] == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1841, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] {{c}} [[Categoria:Nanna di Corsica]] no7dbdd7g261tgifl39n862w1t0xk4h Nanna di Cuscione 0 9395 62560 2007-02-21T19:23:14Z 81.251.229.64 Redirecting to [[Nanna di Cuscionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nanna di Cuscionu]] 7mdqyquz9a3arazuypekvdsfys5dimi Bocca à Verghju 0 9397 336351 336350 2014-05-11T12:03:16Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Bocca di Verghju]] à [[Bocca à Verghju]] wikitext text/x-wiki [[Image:Bocca_di_Verghju.jpg|right|250px|thumb|A statua in a Bocca à Verghju]] A '''Bocca à Verghju''' hè una bocca di [[Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna d'[[Evisa]], à una altezza di 1404 metri. Si trova à mezu à a [[furesta d'Aitone]] è a [[furesta di Valdu Niellu]]. Si ghjugne in a bocca di Verghju per u stradone dipartementale D84. In a bocca, ci si trova una [[statua]]. {{c-supranu}} [[Categoria:Bocca di Corsica]] e7nftwcq81le1ixda5oziiudghhsr4j Razza stellina 0 9398 364230 334107 2019-10-03T11:20:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A razza stellina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Raja montagui.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Raja montagui |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Chondrichthyes]]'' |----- | Ordine | ''[[Rajiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rajidae]]'' |----- | Generu | ''[[Raja]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Raja montagui''<br /><font color=black size=1> [[Fowler]], 1910 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Raja montagui (Gefleckter Rochen).jpg|250px]] |----- |} A '''Razza stellina''' (o [[Razza stiddina]]) (''[[Raja montagui]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì face parte di a famiglia di i [[Scyliorhinidae]]. == In Corsica == A razza stellina hè presente in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Rajidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] ihebwliu0vaudbtxd49i2jun2xxvehl Razza stiddina 0 9399 62593 2007-02-22T20:04:01Z 81.251.96.230 Redirecting to [[Razza stellina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Razza stellina]] lsfzd7fgev381k6xvcpeebf4j1vb7mj Raja montagui 0 9400 62594 2007-02-22T20:04:15Z 81.251.96.230 Redirecting to [[Razza stellina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Razza stellina]] lsfzd7fgev381k6xvcpeebf4j1vb7mj Serenatu di Scappinu 0 9403 62714 2007-02-23T13:25:02Z Img 21 Redirecting to [[Sirinatu di Scappinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sirinatu di Scappinu]] 84pzhbiext67xry6ppt45jjuuvrys95 Aragna 0 9404 364256 351432 2019-10-03T11:20:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'aragna''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Trachinus draco.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Trachinus draco |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Trachinidae]]'' |----- | Generu | ''[[Trachinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Trachinus draco''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Trachinus draco (Großes Petermännchen).jpg|250px]] |----- |} L' '''Aragna''' (''[[Trachinus draco]]'') hè un [[pesciu]] di [[mare]] chì face parte di a famiglia di i [[Trachinidae]]. Hè longa da 12 à 35 cm. Pesa trà 500 è 600 grammi. == In Corsica == L'aragna hè cumuna in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Trachinidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] gbs0ojry1pld425y9sm5x9eiuwdl792 Trachinus draco 0 9405 62719 62718 2007-02-23T13:31:40Z Img 21 Redirecting to [[Aragna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aragna]] ap57cue6872ftf8uz728tq632in6xyd Ciabattonu 0 9406 364235 332058 2019-10-03T11:20:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ciabattonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Symphodus roissali 1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Crenilabrus tinca |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Labridae]]'' |----- | Generu | ''[[Crenilabrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Crenilabrus tinca''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''ciabattonu''' (o [[Ciabattone]]) (''[[Crenilabrus tinca]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Labridae]]. == In Corsica == U ciabattonu hè cumunu in [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Liami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da veda dinò == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Labridae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] sv1475hofyg2qqoomez1ouhscwqb06e Ciabattone 0 9407 62723 2007-02-23T13:39:32Z Img 21 Redirecting to [[Ciabattonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciabattonu]] 9io6yllgl2n9ql7if1xolalv11ve9mk Crenilabrus tinca 0 9408 62724 2007-02-23T13:39:47Z Img 21 Redirecting to [[Ciabattonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciabattonu]] 9io6yllgl2n9ql7if1xolalv11ve9mk Nuciolu 0 9409 364349 333637 2019-10-03T11:22:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U nuciolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Mustelus_asterias_(Northsea).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Mustelus mustelus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Carcharhiniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Triakidae]]'' |----- | Generu | ''[[Mustelus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mustelus mustelus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Nuciolu''' (''[[Mustelus mustelus]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì face parte di a famiglia di i [[Triakidae]]. == In Corsica == U nuciolu hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Triakidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] nqhgeb3h3uz5xdesvckouolg30pd0y4 Rombu bastardu 0 9410 364323 334179 2019-10-03T11:22:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U rombu bastardu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Arnoglossus laterna 2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Arnoglossus laterna |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Pleuronectiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Bothidae]]'' |----- | Generu | ''[[Arnoglossus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Arnoglossus laterna''<br /><font color=black size=1> [[Walbaum]], 1792 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Arnoglossus laterna.jpg|250px]] |----- |} U '''Rombu bastardu''' (''[[Arnoglossus laterna]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì face parte di a famiglia di i [[Bothidae]]. == In Corsica == U rombu bastardu hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Bothidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] sskuc170d4uq3zkt74k20x6nfhjsl0v Spinarolu 0 9411 364262 334459 2019-10-03T11:20:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U spinarolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Squalus acanthias2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Squalus acanthias |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Chondrichthyes]]'' |----- | Ordine | ''[[Squaliformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Squalidae]]'' |----- | Generu | ''[[Squalus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Squalus acanthias''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Spinarolu''' (''[[Squalus acanthias]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì face parte di a famiglia di i [[Squalidae]]. == In Corsica == U spinarolu hè prisente in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Squalidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] rj8cqb7qz6s324pbudsds1hce1qzn3s Squalus acanthias 0 9412 62739 2007-02-23T15:28:02Z Img 21 Redirecting to [[Spinarolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spinarolu]] 1rj8p63z18eucpaf1kwvx9nbsmorsa5 Tombulottu 0 9413 364254 334677 2019-10-03T11:20:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U tombulottu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Scomber japonicus (Matsuwasaba).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Scomber japonicus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Scombridae]]'' |----- | Generu | ''[[Scomber]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Scomber japonicus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Tombulottu''' (o [[tumbulottu]]) (''[[Scomber japonicus]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Scombridae]]. == In Corsica == U tombulottu hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Scombridae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] lchgbo6zl10su1assgfrd2uk3bg9x05 Tumbulottu 0 9414 62743 2007-02-23T15:37:11Z Img 21 Redirecting to [[Tombulottu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tombulottu]] 6je70vv1evip1ccivaeqnhkzswb0qnz Scomber japonicus 0 9415 62744 2007-02-23T15:37:37Z Img 21 Redirecting to [[Tombulottu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tombulottu]] 6je70vv1evip1ccivaeqnhkzswb0qnz Infilarata di u Rinaghju 0 9416 62886 2007-02-24T11:37:05Z 81.251.107.212 Redirecting to [[Rinaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rinaghju]] dmcmopw7a88mxe4vp7xj9vhmmvz1veb Stazzona di u Diavuli 0 9417 62888 2007-02-24T11:38:11Z 81.251.107.212 Redirecting to [[Stazzona di a Funtanaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stazzona di a Funtanaccia]] 3xz0295bd5f7375hwb5be1iqhtutivl Infilarata di Stantari 0 9418 62894 2007-02-24T11:41:36Z 81.251.107.212 Redirecting to [[Stantari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantari]] 6u7ikdm7c78ug4t5pr99tsh5zoays59 Leccia 0 9420 365086 365085 2019-11-15T17:05:27Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC /* Frutti */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A leccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Quercus ilex JPG1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Quercus ilex |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fagaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Quercus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Quercus ilex''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ghjandi.jpg|250px|A ghjandi]] |----- |} A '''Leccia''' (o [[Liccia]]) (''[[Quercus ilex]]'') hè un [[arburu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Fagaceae]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu è in francesu.</ref> Hè alta sin'à 20 metri. A leccia hè un arburi chì teni i casci. U fustu hè abbastanza cortu. ==Murfulugia== === Fustu === A leccia hè un arburi cascilargu è à frundamu parsistenti, incù u picciolu raramenti drittu, simpliciu o divisu in u basamentu, di un'altezza chì pò aghjunghja da 20 à 24 metri. Pò piglià l'apparenza di un machjonu si eddu cresci in un ambienti rucciosu. Hà un'assà longa durata di vita, chì pò invichjà parechji seculi, ma a so crescita hè assà lenta. A curteccia hè liscia è grisgia in a so ghjuvantù ; incù u tempu, diventa dura è bughja, guasgi niriccia, finamenti cripacciulata in picculi placchi parsistenti di forma guasgi quatrata. I ghjovani rami di l'annu sò grisgi, ma dopu pocu tempu divintani tisgi è virdicci. L'ochji sò chjuchi è attunduliti. ===Fiora=== [[File:Alzina_09.jpg|thumb|left|150px|A tramula di a leccia]] I fiora sò unisessuali, a pianta hè monoica. I fiora masci sò accolti in tramuli pindenti, cilindrichi. I fiora femini sò à forma di spica cumposta di 6 - 7 fiora. I tramuli maschili misurani 5 - 7 cm di longu è sò purtati à u basamentu di i rami di l'annu. A fiuritura hà locu à a fini di u branu, da aprili à ghjugnu. ===Frutti=== [[File:Quercus_ilex2.jpg|thumb|150px|left|A ghjandi]] I frutti di a leccia sò ghjandi, purtati soli o in gruppi di 2 à 5, annantu à un picciolu di circa 10 à 15 mm di longu (eccizziunalamenti, ancu 40 mm). I diminsioni varieghjani da 1,5 à 3 cm di lunghezza, da 1 à 1,5 cm di diamitru. Sò brunu scuru à maturità, incù i strisci più evidenti. À l'arici di ogni ghjandi hè prisenti un mucronu ribustu. I ghjandi sò ricuparti annantu à un terzuu o a mità di a so lunghezza da un domu munitu di scagli distinti, à l'estremità libari. Maturani in l'annu stessu di a so fiuritura, di vaghjimu. ===Radichi === U sistemu di radichi hè ribustu. Si sviluppa da i prima anni di vita è pò pinitrà annantu à parechji metri in a terra. Ni risulta una grandi risistenza à a sicchina (a pianta và circà l'acqua in prufundità), ma dinò i prublemi di traspiantazioni, ch'è 'ssa spezia supporta mali. I radichi latirali poni dinòessa assà forti è emettini à spessu i cacciaturi. ==Legnu== U legnu hà una certa purusità. U cori di u legnu hè di culori russicciu è l'albicciu hè di culori chjaru. Hè un legnu duru, cumpattu è grevu, sughjettu à l'imbarcu, difficiuli à travaglià. Hè par u più apradatu par u focu è par a pruduzzioni di carbonu di legnu. U legnu di a leccia hè unu di i più tannichi cunnisciuti. I tannini sò prudutti chimichi amari, di culori bughju. Quandu un chjodu di farru hè ficcatu in u legnu di leccia tagliatu di frescu, dopu à uni pochi di ori, si pò rimarcà una piccula tacca turchina circundendu u chjodu. Stu aneddu hè un cambiamentu di u legnu duvutu à a riazzioni di i tannini incù u farru ed hè un finominu tipicu di 'ssu arburi è altri pianti tannichi. == Sistematica == Esistini dui sottuspezii di lecci: * ''Quercus ilex'' subsp. ''ilex'': hè urighjinaria di l'aria chì si stendi da u nordu di a penisula iberica à l'estu di a Francia insin'à a Grecia. * ''Quercus ilex'' subsp. ''rotundifolia'' (sinonimi ''Q. rotundifolia, Q. ballota''). Hè nativa di l'aria chì si stendi da u sudu di a penisula iberica à u nordestu di l'Africa. == In Corsica == A leccia hè mori cumuna in Corsica. == Noti == <references/> == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * u [[quarciu]] * a [[leccia suvarina]] * l'[[arburi di Corsica]] [[Categoria:Fagaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] 4wpu1rng7l0n77rsw0dxmevfp3iwwv4 Quercus ilex 0 9421 62929 2007-02-24T20:39:35Z 81.251.125.51 Redirecting to [[Leccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Leccia]] qm3thcz3zn6u8scw3tj5p3wmhnqn0ks Liccia 0 9422 62930 2007-02-24T20:39:55Z 81.251.125.51 Redirecting to [[Leccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Leccia]] qm3thcz3zn6u8scw3tj5p3wmhnqn0ks Suvara 0 9423 341430 336095 2015-02-15T18:43:01Z 92.158.237.16 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A suvara''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Quercus suber JPG1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Quercus suber |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fagaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Quercus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Quercus suber''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Quercus suber6.JPG|250px|A ghjandi]] |----- |} A '''Suvara''' (''[[Quercus suber]]'') hè un [[arburi]] chì faci parti di a famiglia di i [[Fagaceae]]. Hè altu sin'à 25 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 10 è 15 metri. U fustu hè cortu. A suvara hè assuciata à spessu incù a [[leccia]] o u [[pinu marinu]]. Hè urighjinariu d'[[Africa]] di u Nordu. A suvara pò ghjugna sin'à l'ità di 200 anni. I fogli sò chjuchi, longhi da 3 à 5 cm. Una stesa di suvari hè una [[suvariccia]]. == Ecunumia == Ci sò quattru paesi chì riprisentani 87 % di a suvariccia mundiali: U [[Portugallu]], a [[Spagna]], l'[[Algeria]] è u [[Maroccu]]. A superficia di a suvariccia mundiali hè di : 2,3 millioni d'ettari. A pruduzzioni mundiali di [[suvaru]] hè di 340 000 tonni. U [[Portugallu]] ni pruduci 54%. == In Corsica == A suvara hè cumuna in Corsica. A suvara hè ancu chjamata a [[leccia suvarina]]. Ci sò 24800 ettari di suvari in [[Corsica]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Quercus suber1.JPG| Image:Quercus suber2.JPG| Image:Quercus suber4.JPG| </gallery> <gallery> Image:Quercus suber5.JPG|Una suvariccia Image:Quercus suber7.JPG| Image:Quercus suber3.JPG </gallery> == Da veda dinò == * u [[suvaru]] * l'[[arburi di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Fagaceae]] [[category:arburi di Corsica]] 9gdci3lb8bus9jzyy8kb7q4np2kj0df Quercus suber 0 9424 63025 2007-02-25T17:22:05Z 81.251.125.51 Redirecting to [[Suvara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Suvara]] qjucxfpkv5e61g5gfsywojabppd6n5x Leccia suvarina 0 9425 63027 2007-02-25T17:23:11Z 81.251.125.51 Redirecting to [[Suvara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Suvara]] qjucxfpkv5e61g5gfsywojabppd6n5x Wikipedia:Articulu14 4 9427 114254 63088 2008-01-14T06:29:47Z 90.28.188.222 wikitext text/x-wiki [[Salvatore Viale]] (1787-1861) hè un autore corsu. Hè cunsideratu cum'è l'autore di u prima testu litterariu in lingua corsa. U ''Sirinatu di Scappinu'', chì si trova in u ''Cantu quartu'' di a [[Dionomachia]] di Salvatore Viale hè cunsideratu cum'è u prima testu di a litteratura corsa. Salvatore Viale nasce in [[Bastia]] u 6 settembre di u [[1787]]. Hè u figliolu di Maria Nicolaia Prelà è di Paulu Agustinu Viale. Da l'età di setti à dodici anni, hè educatu in e [[Ville di Petrabugnu]], induve ellu impara u [[latinu]]. Versu a fine di u [[1803]], cuntinueghja e so studie in [[Roma]]. Studieghju u drittu, a lingua greca classica è a litteratura. U so babbu more in u [[1805]]. In u [[1808]],Salvatore Viale si ne volta in [[Corsica]] per sustene a sa famiglia. In u [[1809]], riceve u so diplomu d'avvucatu in [[Pisa]]. In u [[1812]], cumencia à scrive u so puema 'A Dionomachia'', ch'ellu finisce in u [[1813]]. Ma Viale participeghja dinù a a vita pulitica. L'11 aprile di u [[1814]], hè elettu da l'assemblea dopu à a rivolta populare, cum'è membru è sicritariu di u Cumitatu Superiore creatu in [[Bastia]]... kvggmvowi1nvaluryr56s0pbh3xulha Adam Mickiewicz 0 9431 359624 350922 2018-06-16T12:51:47Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Adam Mickiewicz.jpg|right|thumb|230px|Adam Mickiewicz]] '''Adam Mickiewicz''' ([[Zaosie]], [[24 di dicembre]] [[1798]] - [[Istanbul|Costantinopoli]], [[26 novembre]] [[1855]]) hè consideratu u più [[puesia|poeta]] illustre [[Polonia|polaccu]]. == Biografia == Adam Mickiewicz hè natu u [[24 di dicembre]] [[1798]] à [[Zaosie]], vicinu à [[Nowogródek]], l'anticu Gran Ducatu di [[Lituania]] da una famiglia di anticu lignaghju, ma arruvinata. A so furmazione [[cultura|culturale]], di tipu classicu, hè stata cumplittata à l'[[Università]] di [[Vilnius]] da u [[1815]] à u [[1819]]. Da u [[1819]] à u [[1823]] esercitò l'attività di prufessore à [[Kowno]]. Dopu esse si interessatu à i [[filusufia|filosofi]] [[Francia|francesi]] illuministi com'è [[Voltaire]], prestu cuminciò à passionà si à i capulavori di i grandi [[scrivanu|scrittori]] rumantichi [[Schiller]] è [[Byron]]. À [[Vilnius]] si affiliò à una sucietà secreta cunnisciuta incù u nome di "Filomati è Filareti". Fortemente [[critica|criticu]] per rapportu à u "paternu abbracciu" [[Russia|russiu]] annantu à u [[rè|regnu]] [[Pulonia|polaccu]], in u [[1823]] fù arrestatu da a [[leghje|pulizia]] [[Russia|russia]] incù altri acculiti di a setta. Fù imprighjunatu qualchì [[mese]] è ùn vultò mai più in i so [[terra|terre]]. Visse quindi à [[Odessa]], [[Mosca (città)|Mosca]] è [[San Petruburgu]], stringhjendu ligami incù [[numeru|numerosi]] [[littiratura|scrittori]] [[Russia|russii]], frà i quali [[Alexandr Pushkin]]. == E so opare == Com'è [[puesia|pueta]] cuminciò à raccoglie i primi successi incù l'opara ''Ballady i romanse'' (''Ballate è Rumanze'') di u [[1822]] chì apre l'età [[rumanticismo|rumantica]] in a [[littiratura|letteratura]] [[Pulonia|polacca]]. U prefaziu di l'opara hè una [[futugrafia|fotografia]] annantu à a [[litteratura]] di l'[[Europa]] [[uvestu|occidentale]]. Durante u so esiliu Mickiewicz hà [[littiratura|scrittu]] frà altru ''Konrad Wallenrod'' (1828), un puema [[filusufia|filosoficu]] chì hà ispiratu a ghjuvantù [[Polonia|polacca]] in a lotta contru l'oppressione. In issa opara un Maestru [[Lituania|Lituanu]] di l'Ordine Teutonicu dimolisce e so attività. In u 1825 Mickiewicz si trova in [[Crimea]] è publicheghja a so opara [[erutismu|erotica]] ''Sonety krymskie'' (''Sonetti di Crimea'', 1826). Hè stata ispirata da u [[panorama]] di a steppa, a so [[anima]] è a so [[mente]] sò sempre più assorbite da i so [[sentimentu|sentimenti]] naziunalisti. Ma l'opara, a più importante par i [[Polonia|polacchi]] hè ''Pan Tadeusz'' (''Signori Taddeo'') - un poema di 12 [[littiratura|libri]], chjamatu "epopeia naziunali". Adam Mickiewicz hà ancu fattu traduzione in [[Polonia|polaccu]] d'opare di [[littiratura|autori]] [[Italia|taliani]]: [[Francesco Petrarca]] è [[Dante Alighieri]]. [[Categoria:Letteratura polacca|Mickiewicz, Adam]] [[Categoria:Polaccu]] [[Categoria:Poeti polachji|Mickiewicz]] [[Categoria:Poeti rumantici|Mickiewicz, Adam]] 5gmgfuudtxpap3oyvgwwsgrcw0x60xk Pinu granatu 0 9432 333915 324717 2014-03-23T14:49:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pinu granatu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rom circo maximo 01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pinus pinea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Pinophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Pinopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Pinales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Pinaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pinus pinea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pine flowers.jpg|250px|A ghjandi]] |----- |} U '''Pinu granatu''' (''[[Pinus pinea]]'') hè un arburi chì faci partita di a famiglia di i [[Pinaceae]]. Hè un arburu tipicu di l'area mediterrania, in particulari di i zoni sittintriunali, ind'eddu forma boschi è [[pineta|pineti]]. U pinu granatu hè altu sin'à 25 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 12 è 20 metri. U so fustu hè cortu. 'Ssu arburu hè urighjinariu di [[Spagna]] è di u [[Portugallu]], ma hè statu cultivatu dapoi guasi 6000 anni. == In Corsica == U pinu granatu hè prisenti in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * u [[pinu lariciu]] * u [[pinu marittimu]] * l'[[arburi di Corsica]] == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=37 Saveriu Ferrandi, ''L’arburatura è u focu'', [[Matina latina]]] [[Categoria:Pinaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] rfrxi3nu7u3g2yl7lp5i6hz2u73jw2r Pinus pinea 0 9433 63240 2007-03-01T20:51:22Z 86.200.224.161 Redirecting to [[Pinu granatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pinu granatu]] ium6felnc74s0ykg6d2pw12odj97b8r Ghjaddicu 0 9435 354073 341536 2016-05-18T13:57:15Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ghjaddicu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Abies alba1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Abies alba |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Pinophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Pinopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Pinales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Pinaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Abies]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Abies alba''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Abies alba2.jpg|250px|A ghjandi]] |----- |} [[File:Abies alba MHNT.BOT.2007.40.127.jpg|thumb|''Abies alba'']] U '''Ghjaddicu''' (o [[Ghjallicu]] (''[[Abies alba]]'') hè un arburu chì faci partia di a famiglia di i [[Pinaceae]]. Hè altu sin'à 45 metri. U ghjaddicu pò ghjugna à l'ità di 300 anni. I fiori sò riuniti in coni maschili è feminicci. U ghjaddicu si trova in muntagna, trà 500 è 1800 metri. == Sinonimi == Un sinonimu di ''Abies alba'' hè: ''[[Abies pectinata]]''. == In Corsica == U ghjallicu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u [[ghjalgu]]. == Da veda dinò == * l'[[arburi di Corsica]] == Liami == * [http://adecec.net/natale2003/ U Natale d’oghje è e so urigine - Perchè un ghjallicu ?, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Pinaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] ju5gtnadv7b57v4m3foaqbic8f1mfl3 Ghjallicu 0 9436 63301 2007-03-02T13:25:48Z 86.200.224.161 Redirecting to [[Ghjaddicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddicu]] rs94x5jy4obfh5pqsizjku44grfhwwo Abies alba 0 9437 63302 2007-03-02T13:26:07Z 86.200.224.161 Redirecting to [[Ghjaddicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddicu]] rs94x5jy4obfh5pqsizjku44grfhwwo Ghjalgu 0 9438 63306 2007-03-02T13:28:57Z 86.200.224.161 Redirecting to [[Ghjaddicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddicu]] rs94x5jy4obfh5pqsizjku44grfhwwo Abies pectinata 0 9439 63317 2007-03-02T14:43:28Z 86.200.224.161 Redirecting to [[Ghjaddicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddicu]] rs94x5jy4obfh5pqsizjku44grfhwwo Gdańsk 0 9440 351449 332567 2015-07-27T04:36:56Z 83.11.66.37 redakcyjne wikitext text/x-wiki '''Gdańsk''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 461 489 abitanti (2014) {{cumuna|cumuna=Gdansk | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Pomorskie | dipartimentu=[[Gdansk]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=80-009 - 80958 | merri=Paweł Adamowicz | intercomm= | longitudina= 18° 38' | latitudina= 54° 22' | alt= 0 - 120 m | superficia= 262000 | pop=461489 | dinsità=1763 }} [[File:Pl gdansk zuraw dlugiepobrzeze2006.jpg|thumb|200 px|none|Gdansk]] [[File:POL Gdańsk COA.svg|thumb|200 px|none|Blasonu di Gdansk]] == Dimugrafia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Evuluzioni dimugrafica |-style="background: #ddffdd" ! [[1900]] !! [[1910]] !! [[1925]] !! [[1939]] !! [[1946]] !! [[1960]] !! [[1970]] !! [[1975]] !! [[1980]] !! [[1994]] !! [[2002]] |- |140 600 ||170 300 ||210 300 ||250 000 ||118 000 ||286 900 ||365 000 ||421 000 ||456 700 ||464 000 ||460 000 |- |} [[Categoria:Polonia]] 0pjej9qd6oibeim074g3a5majziod4q Categoria:Polonia 14 9441 359625 335698 2018-06-16T12:53:19Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Pulonia 0 9442 63419 2007-03-03T11:30:24Z 86.209.249.167 Redirecting to [[Polonia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Polonia]] kpgfzdx9u5zsrs9rb9t0qfgrhpvwm7d Faiu 0 9443 353187 350005 2016-02-28T00:27:54Z 86.219.51.30 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U faiu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Fagus_silvatica1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Fagus sylvatica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fagaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Fagus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Fagus sylvatica''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Rhoen Buchonia mg-k.jpg|250px|A ghjandi]] |----- |} [[File:Fagus sylvatica MHNT.BOT.2010.6.81.jpg|thumb|''Fagus sylvatica'']] [[File:Fagus sylvatica MHNT.BOT.2004.0.312.jpg|thumb|''Fagus sylvatica'']] U '''faiu, chjamatu u fogu (prununcia:['fɔu]) in Castagniccia''' (''[[Fagus sylvatica]]'') hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Fagaceae]], com'è a [[leccia]] è u [[castagnu]]. U faiu hè urighjinariu d'[[Auropa]]. U faiu hè altu sin'à 50 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 20 è 30 metri. Pò campà sin'à l'ità di 300 anni. Una furesta di faii hè una [[faieta|faieta (in Castagniccia: u fughetu; prununcia [fu'ɛdu])]] == In Corsica == U faiu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * l'[[arburi di Corsica]] *[[Platanu]] *[[Alzu]] == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=37 Saveriu Ferrandi, ''L’arburatura è u focu'', [[Matina latina]]] {{c}} [[Categoria:Fagaceae]] [[category:arburi di Corsica]] 9l80qutrgm0qdyacsc6f2fmg5fqx5oe Fagus sylvatica 0 9444 63436 2007-03-03T13:06:21Z 86.209.249.167 Redirecting to [[Faiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Faiu]] 6mwc57tzuyvrw109ipperl7yjbunxqb Gdynia 0 9452 351450 351448 2015-07-27T04:38:08Z 83.11.66.37 redakcyjne wikitext text/x-wiki '''Gdynia''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 247 821 abitanti (2014) {{cumuna|cumuna=Gdynia | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Pomorskie | dipartimentu=[[Gdynia]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=81-004 - 81-919 | merri=Wojciech Szczurek | intercomm= | longitudina= 18° 32' | latitudina= 54° 30' | alt= 0 - 205,7 m | superficia= 135000 | pop=247821 | dinsità=1841 }} [[File:POL Gdynia COA.svg|thumb|120 px|none|Blasonu di Gdynia]] == Dimugrafia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Evuluzioni dimugrafica |-style="background: #ddffdd" ! [[1900]] !! [[1910]] !! [[1926]] !! [[1939]] !! [[1945]] !! [[1950]] !! [[1960]] !! [[1970]] !! [[1975]] !! [[1980]] !! [[1994]] !! [[2002]] !! [[2007]] |- |1 000 ||1 100 ||12 000 ||120 000 ||74 400 ||103 500 ||147 600 ||190 100 ||221 100 ||230 000 ||250 600 ||253 500 ||254 000 |- |} [[File:Red Bull Air Race Gdynia - 2014.JPG|thumb|300px| Red Bull Air Race Gdynia - 2014]] [[Categoria:Polonia]] c0hmdcf28x3vve2aw1vnoa8te5xj763 Cunventu di Sant'Antonu 0 9453 360122 332193 2018-09-11T12:45:35Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[Image:Ulmetu - Cunventu di Sant'Antonu.JPG|250px|right|thumb|L'anticu cunventu di Sant'Antonu]] U '''Cunventu di Sant'Antonu''' (o [[Cunventu di Sant'Antone]]) hè un munimentu situatu annantu à a cumuna d'[[Ulmetu]]. Hè statu custruitu in [[1717]] da i [[Cappuccini]]. U prubitariu hè a cumuna d'Ulmetu. U cunventu di Sant'Antonu hè scrittu com'è munimentu storicu dipoi [[1991]]. {{c}} [[Categoria:Munimentu di Corsica]] [[Categoria:Ulmetu]] oziahn90gyom7og4br8f0wioy7drfso Cunventu di Sant'Antone 0 9454 63559 2007-03-04T12:03:45Z 83.201.67.93 Redirecting to [[Cunventu di Sant'Antonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cunventu di Sant'Antonu]] jhc5l6zv9xg9kje7h75bzvayf953h2p Elbląg 0 9455 351451 340390 2015-07-27T04:43:01Z 83.11.66.37 redakcyjne wikitext text/x-wiki '''Elbląg''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 122 568 abitanti (2014) {{cumuna|cumuna=Elbląg | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Warmińsko-mazurskie | dipartimentu=[[Elbląg]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=82-300 - 82-315 | merri=Witold Wróblewski | intercomm= | longitudina= 19° 24' | latitudina= 54° 05' | alt= | superficia= 83320 | pop=122568 | dinsità=1471 }} [[File:Elbląg,_Wigilijna_Street_No_1-5.jpg|thumb|200 px|none|Elbląg]] [[File:POL Elbląg COA.svg|thumb|180 px|none|Blasonu di Elbląg]] == Dimugrafia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Evuluzioni dimugrafica |-style="background: #ddffdd" ! [[1900]] !! [[1910]] !! [[1939]] !! [[1948]] !! [[1962]] !! [[1970]] !! [[1976]] !! [[1985]] !! [[1994]] !! [[2002]] !! [[2006]] |- |52 500 ||58 600 ||86 000 ||40 000 ||81 400 ||89 800 ||97 300 ||119 000 ||128 400 ||128 100 ||127 900 |- |} [[Categoria:Polonia]] ofo1evgoe3jd937lhax778k8rgwd9ua Template:Box note 10 9456 335153 119199 2014-03-23T17:58:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki |- |colspan=2 align=left bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | <small> {{{1}}} </small><noinclude> [[Categoria:Mudellu impurtatu da it.wiki|Box note]]</noinclude> 1sa411qtxuy2xkmk3w1nne4u7l6h015 Wikipedia:Articulu13 4 9458 62562 2007-02-21T19:24:55Z 81.251.229.64 New page: A [[Nanna di Cuscionu]] (o [[Nanna di Cuscione]]) hè una [[nanna]] di [[Corsica]]. Issa nanna hè tipica di a rigioni di u [[Taravu]]. Hè mintuvata da [[Salvatore Viale]] è [[Niccolò T... wikitext text/x-wiki A [[Nanna di Cuscionu]] (o [[Nanna di Cuscione]]) hè una [[nanna]] di [[Corsica]]. Issa nanna hè tipica di a rigioni di u [[Taravu]]. Hè mintuvata da [[Salvatore Viale]] è [[Niccolò Tommaseo]] in i so ''Canti pupulari corsi''. == A nanna == :Ninninà, la mia diletta; :Ninninà, la mia speranza. :Seti voi la mia barchetta :Chì cammina cun baldanza; :Quidda chì nun temi venti :Nè timpesti di lu mari. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Carica d'[[oru]] è di perli :Carica di merci è panni; :Li veli sò di bruccatu :Vinuti da mari in dà ni :Li timoni d’oru fini :Cun li lavuri più rari. :Addurmenta ti parpena :Feti voi la ninnani. :Quandu poi nascisti vui :Vi purtonu à battizà ni: :La [[cummari]] fù la [[luna]] :È lu [[soli]] lu [[cumpari]]: :I [[steddi]], chì erani in celi :D’oru aviani li [[cuddani]]. ... 9sj21j55sod92lp9a51roqnaqugb345 Wikipedia:Articulu12 4 9459 62201 2007-02-16T14:34:44Z 81.251.99.48 New page: [[A Muvra]] hè un ghjurnale autonomistu fundatu in lu [[1920]] da [[Petru Rocca]]. Diventa in lu [[1923]] l'òrganu di stampa di u [[Partitu Corsu d'Azzione]] (chi diventa u [[Partitu Cor... wikitext text/x-wiki [[A Muvra]] hè un ghjurnale autonomistu fundatu in lu [[1920]] da [[Petru Rocca]]. Diventa in lu [[1923]] l'òrganu di stampa di u [[Partitu Corsu d'Azzione]] (chi diventa u [[Partitu Corsu Autonomistu]] in lu [[1927]]) sin'à a [[Siconda Guerra Mundiale]] in lu [[1939]]. "A muvra" fù publicatu a prima volta u [[15 di maghju]] [[1920]] in [[Parigi]], si dicìa esse l'erede di [[Santu Casanova]] è d'[[A Tramuntana]]. "Rimpatriatu" l'annu dopu in [[Aiacciu]], u ghjurnale sarà publicatu senza interruzzione sin'à lu [[1939]]. I muvristi funu tanti numarosi ch'anu pulsutu fà a mità di l'anni 20, riviste culturale cume [[A baretta Misgia]], Ghjuventu ò l'Almànaccu di a muvra, senza scurdassi di a truppa di teatru manighjata da i [[Notini]]. In giru a i fratelli Rocca, Petru è Matteu, si scontra -principalmente- Ghjacintu [[Yvia-Croce]], Orsini d'Ampugnani, u giòvanu [[Marcu Angeli]], è, un tempu, u pueta [[Maistrale]]. Tratava d'omi maturi, chì escenu di a burghese minore intellettuale, spessu talianufili, puliticamente cunservatori, è ancu riazziunarii è attaccati à una visione sclusivamente ètnica di a nazione. Finanzatu un tempu, di lu [[1921]] sin'à lu [[1923]], da l'industriale aiaccinu [[Francescu Coty]], u ghjurnale benefizieghja poc'à pocu di u sustegnu di l'irredentisti taliani. E duttrine sviluppate dentru à "A Muvra", chi si dicianu cursiste, s'urganizzavanu in giru a 4 punti principali: - u primu tuccava l'affirmazione di l'esistenza di a nazione corsa chi divìa rinasce è ci vulìa rihabilità a cultura è l'azzione di sò omi maiori; par esmpiu, trà d'altre cose, a dumanda di riapartura di l'università di Corti, inaugurazione d'a [[Croce di u Ricordu]] in [[Ponte Novu]] in lu [[1925]], ò e publicazione numarose nant'à a vita di [[Pasquale Paoli]]. Ordunque, sta nazione si truvava sottumessa da un paese incapace di guarentisce u sò sviluppu; 0mnnh0qb32fzoscz0fnww9yqy1k0qqp Wikipedia:Articulu11 4 9460 61957 2007-02-12T17:09:56Z 86.200.97.118 New page: U [[Vociaru di Nunziola]] (o [[Voceru di Nunziola]]) hè un [[vociaru]] di [[Corsica]]. Issu vòciaru hè urighjinariu di u [[Pumonti]]. Hè statu publicatu in i ''Canti populari corsi'' d... wikitext text/x-wiki U [[Vociaru di Nunziola]] (o [[Voceru di Nunziola]]) hè un [[vociaru]] di [[Corsica]]. Issu vòciaru hè urighjinariu di u [[Pumonti]]. Hè statu publicatu in i ''Canti populari corsi'' dui [[Salvatore Viale]] (1855). Canta Nunziola dopu à a morti di u so maritu, chì si chjamava Petru Francescu. == U vociaru == :O lu mè Petru Francescu :Capu di li mè ruvini ! :Voi erati lu mè fiori :La me rosa senza spini ; :Erati lu mè gagliardu :Da li monti à li marini. :È v'avvingu incù li pedi :È v'allisciu incù li mani. :Erati lu mè maritu :Erati lu mè spirà ni. :O lu mè Petru Francescu :Principiu di li mè mali! :La me navi in altu mari :Quilla chì stà per sbarcà ni; :Ma ni veni la burrasca :È nun pò portu piglià ni ; :Cù li so belli tisori :Si ni và à naufragà ni. a8hhvq5tz67n1y4y21rbqclk7fc4gjk Wikipedia:Articulu6 4 9461 58012 58009 2007-01-12T14:01:18Z Img 21 wikitext text/x-wiki U [[Voceru di Maria Felice di Calacuccia]] hè tipicu di i voceri di [[Corsica]]. Issu voceru, originariu di [[Calacuccia]], in [[Niolu]], hè statu cumpostu da una surella, Maria Felice, dopu à a morte di u so fratellu, chì si chjamava Lariu. == U voceru == :Eu filava la mio [[rocca]], :Quandu intesu un gran' rumore :Era un colpu di fucile, :Ch'è m'intrunò in lu core :Parse ch'unu mi dicissi : :Corri ; u to fratellu more. :Corsu in camera suprana, :È spalancaiu la porta. :Hò livatu ind'è lu core, :Disse, è eiu cascaiu morta :S'allora nun morsu anch'eiu :Una cosa mi cunforta. :Vogliu veste li calzoni, :Vogliu cumprà la [[terzetta]]. :Per mustrà la to camisgia :Tantu nimu nun aspetta, :À taglià si la so barba :Dopu fatta la [[vindetta]]. :À fà ne la to vindetta :Quale voli chì ci sia? :Mammata vicinu à more? :O la surella Maria? :Si Làriu ùn era mortu, :Senza strage nun finia ! :D'una razza cusì grande :Lasci solu una surella, :Senza cugini carnali :Povera, orfana, è zitella. :Ma per fà la to vindetta, :Sta sicuru, basta anch'ella. sue5v3gphgpxbqnf9ugwiailo9777ry Wikipedia:Articulu5 4 9462 54840 2006-12-27T20:51:50Z 86.209.121.7 New page: {{Template:Diagrammu di scacchi|= |tleft | |= 8 | | | |xx| | | | |= 7 | | | |xx| | | | |= 6 | | | |xx| | | | |= 5 | | | |xx| | | | |= 4 |xx|xx|xx|rl|xx|xx|xx|xx... wikitext text/x-wiki {{Template:Diagrammu di scacchi|= |tleft | |= 8 | | | |xx| | | | |= 7 | | | |xx| | | | |= 6 | | | |xx| | | | |= 5 | | | |xx| | | | |= 4 |xx|xx|xx|rl|xx|xx|xx|xx|= 3 | | | |xx| | | | |= 2 | | | |xx| | | | |= 1 | | | |xx| | | | |= | I pussibilità di dispiazzamentu di a torra bianca. |}} A [[torra (Scacchi)|torra]] hè une pezza di u ghjocu di [[scacchi]]. Si pò move orizontalmente o verticalmente. A torra ùn pò micca saltà annantu à quell'altre pezze. Ogni campu pussede due torre. À l'iniziu di a partita, a torra hè piazzata annantu à e cantarelle A1 è H1 per i bianchi è A8 è H8 per i neri. {{Template:Pezza (Scacchi)}} U valore di a torra hè: cinque punti (o 5 [[Pione (Scacchi)|pioni]]). Due torre inseme sò cunsiderate appena più putenti chè a [[Regina (Scacchi)|Regina]] (valore = 9). Un muvimentu particulare di a Torra, chì si effettueghja incù u [[Rè (Scacchi)|Rè]], si chjama [[arruccamentu]] (maiore o minore). Issu muvimentu particulare serve per mette u [[Rè (Scacchi)|Rè]] in una pusizione più sicura (più laterale, cupertu da pioni è affiancatu da una Torra in pusizione più centrale). r0omgbvi4w062ffj250e250fnofu5x2 Wikipedia:Articulu4 4 9463 54839 2006-12-27T20:50:23Z 86.209.121.7 New page: [[Image:ErithacusRubecula.jpg|thumb|left|200px|U Pettirossu.]] U '''pettirossu''' (o [[pettirussu]]) ([[Erithacus rubecula]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Musc... wikitext text/x-wiki [[Image:ErithacusRubecula.jpg|thumb|left|200px|U Pettirossu.]] U '''pettirossu''' (o [[pettirussu]]) ([[Erithacus rubecula]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Muscicapidae]]. U nomu corsu veni da u fattu ca u culori di u so pettu hè russicciu. U pettirossu pò campà sin'à 13 anni. Ùn ci hè guasi micca dismurfisimu sissuali, è u masciu è a femina sò guasi listessi. U pettirossu hè cumunu è prisenti tuttu l'annu in [[Corsica]]. U '''pettirossu''' hè statu mintuvatu calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: *in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''U pettirossu hà invidia dlu fringueddu :'' :''Annantu à l'olmu, vicinu à u Valdareddu :'' :''Unu canta è l'altru canta,'' :''Si sò dati lu dueddu:'' * in a canzona ''A morte di u pettirossu'' d'[[Antone Ciosi]] * in a canzona ''U pettirussu'' intarpritata da [[Surghjenti (cantu)|I Surghjenti]] * in a puisia ''L'ortu di ziu'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Cù l’inguernu, un '''pettirussu''','' :''Da ziu staia vicinu,'' :''Li saltaia guasgi addossu,'' :''Quandu vangaia un sulcinu,'' :''È sì ziu li parlaia,'' :''L’acidduchju chjuchjulaia…'' tw5eydb9hyej11mc54btsdwp4bey2lo Wikipedia:Articulu3 4 9464 54838 2006-12-27T20:49:37Z 86.209.121.7 New page: [[Image:PancratiumIllyricum.jpg|thumb|left|150px|A ciuvodda canina]] __NOTOC__ A '''Ciuvodda canina''' (o [[Cipolla canina]]) ([[Pancratium illyricum]]) hè una [[pianta]] chì faci partit... wikitext text/x-wiki [[Image:PancratiumIllyricum.jpg|thumb|left|150px|A ciuvodda canina]] __NOTOC__ A '''Ciuvodda canina''' (o [[Cipolla canina]]) ([[Pancratium illyricum]]) hè una [[pianta]] chì faci partita di a famiglia di l'[[Amaryllidaceae]]. Hè endemica di a [[Corsica]], di a [[Sardegna]] è di [[Capraia]]. A ciuvodda canina hè alta da 40 à 70 cm. Fiurisci di [[maghju]] o di [[ghjugnu]]. I so fiori sò bianchi è maiori. Sinonimi di ''Pancratium illyricum'' sò: * ''Pancratium stellare'', Salisb. * ''Halmyra stellaris'', Salisb. ex Parl. * ''Zouchia illyrica'' (L.) Raf. == In Corsica == A ciuvodda canina hè cumuna in [[Corsica]]. Ci si trova dignalocu in [[Corsica]], da 0 à 1200 metri. Si pò ussirvà in a [[machja]] aparta, in i [[pratu|prata]] o ancu in i muchjeti. gaodcqveu8n67culv4hhb5wjc0kasce Wikipedia:Articulu2 4 9465 195522 176743 2009-12-22T10:35:18Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Anthony_Perkins_(morphing).jpg]] has been removed, as it has been deleted by [[:commons:User:Tryphon]]: ''Per [[commons:Commons:Deletion_requests/File:Anthony_Perkins_(morphing).jpg]]''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki [[Anthony Perkins]] (* [[4 d'aprile]] [[1932]] [[New York]], [[New York (Statu)|New York]], [[SUA]]; † [[12 di settembre]] [[1992]] [[Los Angeles]], [[California]], [[SUA]]) hè statu un attore americanu, chì hà ancu travagliatu in [[Francia]]. Hè diventatu famosu soprattuttu pè a parte di ''Norman Bates'' in u filmu ''[[Psycho]]'' (''Psicosi'') di [[Alfred Hitchcock]]. Hà ghjucatu un assassinu psicopaticu, tantu cunvincente ch'è 'ssa interpretazione hè cunsiderata cum'è unu di i migliori rendimenti in a storia di u filmu. U rollu hà incollatu à ellu è hà spèssu limitatu l'ufferta pè altri rolli. Torna oghje, u nome di Anthony Perkins si lega inseparabilmente cun u nome di ''Norman Bates''. Ma e soie altre interpretazioni ùn sò micca menu impressionanti, nè quelle prima nè quelle dopu à ''Psycho''. Ghjà in u [[1957]] Perkins hè statu nominatu pè un [[Oscar]] pè u megliu attore secundariu in u filmu ''[[Friendly Persuasion]]'' (''A lege di u Signore''). In u [[1961]] hà ricevutu u premiu di interpretazione maschile di u [[Festivale di Cannes]], pè ''[[Goodbye Again]]'' (''Tenite caru Brahms?''). L'annu dopu, Perkins hà avutu un rollu principale in ''[[Le Procès]]'' (''U prucessu'') di [[Orson Welles]]. lfpe1renlvfgaebzs5pf290j3pusj8j Wikipedia:Articulu1 4 9466 54836 2006-12-27T20:48:28Z 86.209.121.7 New page: [[Image:Lammergeier.jpg|150px|left]] L' [[altore barbutu]] (Gypaetus barbatus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' Accipitridae. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femin... wikitext text/x-wiki [[Image:Lammergeier.jpg|150px|left]] L' [[altore barbutu]] (Gypaetus barbatus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' Accipitridae. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femina hè appena più maiore ch'è u masciu. Pesa da 5 à 7 kilò. U so nome vene da u fattu chì i piumi situate da una parte è di l'altra di u bizzicu li facenu una spezia di barba. Hè ochjigiallu ma i so ochji sò chirchjati di rossu. L'altore barbutu pò campà sin'à quaranta anni. L'altore barbutu sarebbe respunsevule di a morte di u pueta grecu Eschilu, in l'annu 456 nanzi à Cristu. L'acellu averia lasciatu cascà in terra una cuppulata per rompe ni l'osse. L'altore barbutu averia credutu chì u capu scafulatu d'Eschilu fusse una petra. A cuppulata saria cascata annantu à u capu d'Eschilu, chì murì tandu subitamente. Esiste in Africa un antra spezia d'altore barbutu: l'altore barbutu d'Africa(Gypaetus barbatus meridionalis), chì hè appena più chjugu. L' altore barbutu hè prisente in Corsica. A pupulazione seria da 10 à 20 coppii. bsml5a73lrf77hz1niehi9t7a78iqiq Wikipedia:Articulu7 4 9467 59384 59382 2007-01-25T17:57:24Z 81.251.123.238 wikitext text/x-wiki U [[Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu]] (o [[Voceru di una ghjuvanetta di Tassu]]) hè un [[vociaru]] di Corsica. Una ghuvanetta, di u paesi di [[Tassu]], piegni u so frateddu, chì si n'hè mortu luntanu da u so paesi. A causa di a so morti hè u fretu, duranti un inguernu moltu duru. U frateddu, fà chi, era maestru di scola. == U voceru == :Quandu ghjunsi la nuvedda :Chì par nostra mala sorti :O caru di la suredda :Ti dicia speditu a morti :Ghjà la [[nevi]] à la muntagna :Chjusu avia tutti li porti. :La suredda appassiunata :Nun pò mora di dulori: :Nun ti hà pudutu abbraccià :È si senti andà lu cori; :Scatinossi ancu stamani :Quist' invernu traditori. :È nun pudia almenu :Essa mortu à u to paesi :In bracciu à la to suredda? :Oh morti cusì scurtesi! :Tù l'onori di la pievi :Rispettu di li parenti :Sempri arrubavi lu [[cori]] :Di l'amichi è cunnuscenti. :Quista mani u me frateddu :Ci lasci tutti scuntenti. :Parchì stai cusì mutu :D'arricà ci dispiaceri? :Leva ti, lu me frateddu :Adempi à lu to duveri: :Nun ti mancani sprissioni :Lu me degnu [[cavaglieri]]. :Lu me fiori di primavera :Chì spuntava à la campagna :Lu fiori di li zitiddoni :Ch'adurnavi la muntagna :Di la to morti, o frateddu :Lu paesi hè tuttu in lagna. :Quiddu ghjornu chì spirasti :Adunisti i to sculari: :Andu allora l'ammunisti :Cù li to cunsigli rari: :Par la via di u Paradisu :Li sapisti indirizzàri. :Qual' sarà stata la frebba :Chì hà truncatu la to vita? :O caru di la suredda :La me [[amandula]] fiurita :Lu me impastatu di [[meli]] :Fattu cù la [[calamita]]. :T'avia fattu la natura :À lu tornu, à lu pinneddu; :È la latra di la morti :Ti pigliò cusì ziteddu. :Nun ci era coppia sì cara :Com'è eiu è lu me frateddu. :Ghjenti di quistu paesi :Or prigheti quì di cori :Par lu me caru frateddu :Par ch'à tutti stava à cori :Ch'eddu godi in l'altra vita :Cù li santi è lu signori. 9tgm5ir3rb3mrls16jpznh9s5kzkzz9 Wikipedia:Articulu8 4 9468 60198 60196 2007-01-29T20:04:33Z 81.251.122.23 wikitext text/x-wiki A [[Nanna di Palleca]] hè una [[nanna]] di [[Corsica]]. Issa nanna hè tipica di a rigioni di u [[Taravu]]. [[Salvatore Viale]] ni faci minzioni in i so ''Canti pupulari corsi'' (1855) è ni svela u testu. In u paesi di [[Palleca]], una minnana canta par addurmintà u so bisfigliolu. == A nanna == Eccu u testu di a nanna, incù una ortugrafia più muderna. :In Palleca di Pumonti :Un ziteddu s'addivava :È la so cara mammona :Sempri à trinnichà du stava :Fendu li l'annannaredda :È stu fattu li prigava. :Addurminteti vi o pegnu :Aligrezza di mammona :Ch'aghju da fà ni la cena :È da cusgia li [[pilonu|pilona]] :Da lu vostru babbareddu :È da i vostri fratiddoni. :Quandu sareti maiori :Currareti par li piani; :L'arbi turrarani fiori :L'oliu currarà à funtani; :Turrarà [[balsamu]] fini :Tutta l'acqua di lu mari. as38vse5zbwytimej4vnchjf1rea7zk Wikipedia:Articulu9 4 9469 60298 2007-01-30T17:11:33Z Img 21 New page: [[Image:Lammergeier.jpg|150px|left]] L' [[altore barbutu]] (Gypaetus barbatus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' Accipitridae. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femin... wikitext text/x-wiki [[Image:Lammergeier.jpg|150px|left]] L' [[altore barbutu]] (Gypaetus barbatus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' Accipitridae. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femina hè appena più maiore ch'è u masciu. Pesa da 5 à 7 kilò. U so nome vene da u fattu chì i piumi situate da una parte è di l'altra di u bizzicu li facenu una spezia di barba. Hè ochjigiallu ma i so ochji sò chirchjati di rossu. L'altore barbutu pò campà sin'à quaranta anni. L'altore barbutu sarebbe respunsevule di a morte di u pueta grecu Eschilu, in l'annu 456 nanzi à Cristu. L'acellu averia lasciatu cascà in terra una cuppulata per rompe ni l'osse. L'altore barbutu averia credutu chì u capu scafulatu d'Eschilu fusse una petra. A cuppulata saria cascata annantu à u capu d'Eschilu, chì murì tandu subitamente. Esiste in Africa un antra spezia d'altore barbutu: l'altore barbutu d'Africa(Gypaetus barbatus meridionalis), chì hè appena più chjugu. L' altore barbutu hè prisente in Corsica. A pupulazione seria da 10 à 20 coppii. bsml5a73lrf77hz1niehi9t7a78iqiq Wikipedia:Articulu10 4 9470 61534 2007-02-06T16:54:22Z 81.251.227.63 New page: U '''[[Voceru per Larione]]''' (o [[vociaru par Larionu]]) hè un [[voceru]] di [[Corsica]]. Issu voceru hè niulincu. Una donna di u [[Niolu]] canta per un abbate chì si chjamava Larione... wikitext text/x-wiki U '''[[Voceru per Larione]]''' (o [[vociaru par Larionu]]) hè un [[voceru]] di [[Corsica]]. Issu voceru hè niulincu. Una donna di u [[Niolu]] canta per un abbate chì si chjamava Larione è hè statu tombu in [[Balagna]] in u [[1740]]. == U voceru == :He falatu lu [[fiadone]] :Ed hè ghjunta la curtina; :Perched ellu m'avia dettu :Ch'eo saria la so matrina... :Or chi mai l'averia criduta :Oghje tamanta ruvina? ''Vultendu versu unu di i nemichi chì guarda ridendu à a so finestra:'' :Ridi puru à lu purtellu :Eppò nun purtà più fretu; :Passa puru per la Costa :È per [[Muru]] è [[Felicetu]]: :Ma lu sangue di Larione :T'hà da esse tantu [[acetu]]. :Eiu un gottu di u so sangue :Mi lu vogliu mette in sennu: :Ind'u paese di [[Muru]] :Ci vogliu sparghje lu velenu. :Un sangue cusì ghjentile :Si l'hà betu lu terrenu. iksvosukdsd2j7gwkw1mq19s24xzsyq MediaWiki:Portal 8 9473 121937 114895 2008-03-24T13:32:39Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Purtone 002yw525tpfbet9h2i72caer58yp38g MediaWiki:Randompage 8 9474 121936 79001 2008-03-24T13:31:09Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Un articulu à casu h3o29datsgox3t5ldr91p3euosq6kyg MediaWiki:Sitesupport 8 9475 121938 63701 2008-03-24T13:33:04Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Dunazioni 49y2kyma4j940r8jetmzzcu6lgio223 MediaWiki:Importlogpage 8 9478 118802 63704 2008-02-16T17:01:44Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Impurtazioni 97o78i0q533dizix7xcth9g07oqwl29 MediaWiki:Wldone 8 9481 63707 2007-03-06T18:09:31Z Img 21 New page: Hè fatta. wikitext text/x-wiki Hè fatta. p6uhwvddzp2yzm3wn3v0eu5ye0rgec7 MediaWiki:1movedto2 8 9482 90062 63708 2007-09-01T12:26:09Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki hà mossu [[$1]] à [[$2]] qckugirkc4x87t7cyab10b9nr4nwyb5 MediaWiki:Byname 8 9489 63715 2007-03-06T18:13:44Z Img 21 New page: per nome wikitext text/x-wiki per nome fmt5s64bt20atqqpyy06mdb9txd87ia MediaWiki:Enotif newpagetext 8 9491 99893 63718 2007-10-14T13:11:31Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Ista hè una pagina nova. 70erwam5g26xl4f2x4xv9cyc95ty31f MediaWiki:Qbspecialpages 8 9492 152789 63719 2009-01-05T21:40:37Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Pagine speciali a1irblqogigceq4sfrlzwrodlhr283y Pagina maestra 0 9493 151611 121945 2008-12-23T12:01:14Z Ale Mister 249 Prugettu di u mese wikitext text/x-wiki {{Pagina maestra/Benvenutu}} {{Pagina maestra/Indice}} {|width="100%" cellspacing="0" cellpadding="0" |width="50%" valign="top"| {{Pagina maestra/Aiutate Wikipedia}} {{Pagina maestra/Ultimi articuli}} {{Pagina maestra/Da leghje}} |&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; |width="50%" valign="top"| {{Pagina maestra/Prugettu di u mese‎}} {{Pagina maestra/Pruverbiu}} {{Pagina maestra/Articulu di a settimana}} {{Pagina maestra/Prugetti Wikimedia}} |} {{Pagina maestra/Wikifratellanza}} [[en:]] [[de:]] [[fr:]] [[pl:]] [[ja:]] [[it:]] [[nl:]] [[pt:]] [[es:]] [[sv:]] 2mxd3mgx3tuxzo95k63gzq2w4x15kbz Padniewko 0 9497 343450 333774 2015-05-08T20:08:54Z Magioladitis 2824 /* Dimugrafia */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|pl}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Padniewko''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 399 abitanti (2005) {{cumuna|cumuna=Padniewko | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Kujawsko-Pomorskie | dipartimentu=[[Mogilno]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=88300 | merri=Jan Zieliński | intercomm= | longitudina= 17° 54' 31'' | latitudina= 52° 39' 49'' | alt= | superficia= 4930 | pop=399 | dinsità=81 }} [[File:Monis 047.jpg|thumb|200 px|none|Padniewko]] [[File:POL Mogilno COA.svg|thumb|200 px|none|Blasonu di Dipartimentu Mogilno]] == Dimugrafia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em"| Evuluzioni dimugrafica |-style="background: #ddffdd" ! [[1886]] !! [[1910]] !! [[2002]] !! [[2006]] |- |219 ||316 ||350 ||399 |- |} [[Categoria:Polonia]] mnw9g9ao1qg813mjwylmshbm6vcox2c Emuzione 0 9499 332345 324723 2014-03-23T14:17:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''emuzione''' pò definì si com'è una sequenza di cambiamenti di statu chì interviene in cinque sistemi organichi (cognitivu, neurofisiologicu, moture, motivazionali, consigliu), in modu interdipendente è sincronizzatu in risposta à a valutazione di a partinenza di unu stimolu esternu o internu rispettu à un interesse centrali par l'organismo. La definizione di ogni entità psiculogica rappresenta abitualmente di i difficultà di dimensione, ed u concettu di emuzione hè lontanu da fà eccezione à a regola. Un problema particulare in a questione di a definizione di l'emuzione viene par u fattu chì, spessu, i enunciatu si riferisconu solamente à un aspettu di l'emuzione. Infatti, u concettu di emuzione hè utilizzatu in modu differente da seconda chì hè consideratu in riferimentu à l'aspettu stimolu, à l'esparienza parsonali, à una fase di un processu, à una variabili intermedia o à una risposta. Un altru problema chì nuoce à i progressi versu una migliuri precisione in a definizione di l'emuzione riguarda a lingua par a quali a si esprime. Infatti, a lingua di ogni è a lingua scientifica non riguardanu i stessi obiettivi. Inoltre, attualmente i progressi scientifichi in istu setture non offronu di migliuri terminologia. Alcuni autori, tuttavia, hannu fattu osservà chì pò esse proficuo non ave definizioni troppu rigorose di "l'emuzione", tenutu contu di a fase di sviluppu di istu setture. Infatti, una definizione precisa avrebbe par conseguenza di alzare frontiere frà i fenomeni. Si prenderebbe cusì u rischiu di esclude dall'analisi di i aspetti chì potrebbero ancora rivelà si essenziali à a cumprensione di l'insieme di u processu. == L'emuzioni à traversu una prospettiva evoluzionista == A corrente evoluzionista, in psiculogia di l'emuzioni, hà a so origine in i lavori di [[Charles Darwin]] è di a publicazione di u so libru: ''The expression of the emotions in Man and Animals'' in 1872 (Darwin 2001). Va à discriverli com'è innate, universali è cumunicative. L'emuzioni sò un'eredità di i nostri antenati. Conviene allora chiede si parché è com'è si sò sviluppate progressivamente. Com'è u richiamu Orians è Heerwagen (1992), à l'epoca di i cacciatori-racoglitori, i omini dovevanu muove si costantemente par trovà di chì cosa nutrì si. Questi spostamenti li confrontavanu à i fenomeni inattesi (cambiamenti climatichi, predatori, è cusì via) chiedendu una risposta adattativa pronta. Conformemente à Tobby è Cosmides (1990), l'emuzioni vannu dunque à sviluppà si com'è risposta à differenti insiemi di situazioni ricorrenti. À ciò, si pò aghjunghje u primu principiu di Darwin, par spiegà com'è una reazione à l'iniziu volontaria va, col passà di i ghjenerazioni, divintà innatu è riflessu. Un'altra particularità di l'emuzioni hè a so espressione, facciali è vocali. In un libru dedicatu à Darwin (Ekman, 1973), i ricerche presentate, chì riguardanu i espressioni facciali, confermanu a so ipotesi annatu à a loru utilità cumunicativa. Ekman dirà ancu chì: "l'espressione facciali hè u parnu di a cumunicazione frà omini" (Rimé è Scherer, 1989). Infatti, sape lira annatu à u visu facilita i nostre relazioni sociali; d'altra parte un'interpretazione erronea di una mimica facciali pò farci adottà un cumportamentu non adeguatu à a situazione. Par esempiu, da i scimmie, quandu un maschiu dominante caccia un altru maschiu è chì istu ultimu fa una boccaccia (espressione di paura), u maschiu dominante smetterà di cacciarlu. À u contrariu, se u maschiu chì domina fa a stessa boccaccia, si attende chì u maschiu subordinatu venga à baciarlu. In istu sensu, l'espressione facciali parmette di informà l'autru di i nostre intenzioni ma ancu di u cumportamentu chì si attende da lui. Infine, l'ultimu principiu di Darwin va à stabilì u legame frà emuzione è sistema nervosi. Purtroppu, resterà soltantu moltu discrittivu in issu argomentu è bisognerà attende a teoria di u fisiologu [[Walter Canon]], in i anni 1920, par rimette u sistema nervosu à u centru di l'emuzioni (Canon, 1927). == Emuzioni == * [[affezione]] * [[amori]] * [[culpevolezza]] * [[fanatismo]] * [[felicità]] * [[frustrazione]] * [[ghjelosia]] * [[invidia]] * [[lussuria]] * [[noia]] * [[odiu]] * [[passione]] * [[paura panica]] * [[paura]] * [[repentanza]] * [[soddisfazione]] * [[solitudine]] * [[timidezza]] * [[umiliazione]] * [[vergogna]] [[Categoria:Scienze umane]] 8cq16o919hr7zbfa24sm160tpfk753u Zafranu corsu 0 9508 363623 349995 2019-09-30T05:50:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U zafranu corsu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Crocus_corsicus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Crocus corsicus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Iridaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Crocus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Crocus corsicus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Crocus_corsicus1.jpg|250px|A suvara]] |----- |} U '''zafranu corsu''' (''[[Crocus corsicus]]'') hè un fiori chì faci partita di a famiglia di l'[[Iridaceae]]. Hè una spezia endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. U zafranu corsu hè altu da 5 à 20 cm. Fiurisci da [[frivaghju]] à [[aostu]]. I fiori sò viuletti. U zafranu corsu si scontra dignalocu, à parta da 100 metri insin'à 2700 metri. U zafranu si scontra à spessu in i loca ind'eddu ci hè dinò ''Crocus minimus''. Ma u zafranu corsu hè più cumunu in i [[pineta|pineti]] è in i [[scupiccia|scupicci]]. Un sinonimu di ''Crocus corsicus'' hè: ''Crocus insularis'' Herb. == In Corsica == U zafranu corsu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] * u [[zafranu minutu]]: [[Crocus minimus]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] == Rifarenzi == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francesu) {{c}} [[Categoria:Iridaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] 0979frz3rkde8aocjwluze6n7rk0ov9 Crocus corsicus 0 9509 63800 2007-03-07T20:36:32Z 86.200.98.150 Redirecting to [[Zafranu corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zafranu corsu]] cc8mvg56av7wogeic5pu5xxe444v5qb MediaWiki:Currentevents 8 9511 114897 63919 2008-01-23T21:00:17Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Nuvità 7zhod0dg1l9hgz1n6gwjl4p46khxxyj MediaWiki:Searchbutton 8 9513 118814 63921 2008-02-16T18:46:38Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Circà g6gvnnei7w5cr0nymtnybjskmgj0kmj MediaWiki:Emailmessage 8 9516 118689 63925 2008-02-14T14:14:10Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Dispacciu 1affl335umrcaht5j1zk3bwyvsc9tgl MediaWiki:Confirmprotect 8 9517 63926 2007-03-08T20:56:41Z Img 21 New page: Cunfirmà a prutezzione wikitext text/x-wiki Cunfirmà a prutezzione 4u6ti3b3o2aw7ft19bgu76gf0fcq1nx MediaWiki:Protect 8 9518 118700 63927 2008-02-14T14:55:20Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Prutege 2597mguyjh9xlexpcd15nkn6ptyydib MediaWiki:Delete 8 9519 118956 63928 2008-02-18T07:54:41Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Supprime jnz3178a6cpjlbrgivrh6tuu2vxptrt MediaWiki:Emailto 8 9520 63929 2007-03-08T21:00:17Z Img 21 New page: À wikitext text/x-wiki À 1x6j7pj2rpwjhoxoo9z8rxoanc5q22m MediaWiki:Jumptonavigation 8 9521 121933 114899 2008-03-24T13:20:51Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Navigazione 2fy18s7g33hj7myqpmalex5cpn4o39n MediaWiki:Lastmodifiedat 8 9525 115291 85165 2008-01-31T14:05:14Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Ultima mudifica di a pagina: u $1, $2. lpphtdkme6vauldbvw8rwn3ocjh1b26 Circundariu di Bastia 0 9528 338387 338383 2014-09-11T12:12:19Z Cycn 6351 Annullata la modifica 338383 di [[Special:Contributions/Cycn|Cycn]] ([[User talk:Cycn|discussione]]) wikitext text/x-wiki U '''circundariu di Bastia''' hè una [[circundariu|divisione amministrativa]] situata in u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Tene 92.640 abitanti è a sò superficia hè 1.382 km². A sottuprefettura hè [[Bastia]]. == Cumpusizione == U circundariu cumporta 94 cumune gruppate in 16 cantoni: * [[cantone di A Conca d'Oru]] * [[cantone di Altu di Casacconi]] * [[cantone di l'Altu Nebbiu]] * [[cantoni di Bastia|cantone di Bastia 1]] * [[cantoni di Bastia|cantone di Bastia 2]] * [[cantoni di Bastia|cantone di Bastia 3]] * [[cantoni di Bastia|cantone di Bastia 4]] * [[cantoni di Bastia|cantone di Bastia 5]] (cantone di Lupinu) * [[cantoni di Bastia|cantone di Bastia 6]] (cantone di Furiani è Montesoru) * [[cantone di Campoloru di Moriani]] * [[cantone di Capibiancu]] * [[cantone di Fiumaltu d'Ampugnani]] * [[cantone di Sagru di Santa Ghjulia]] * [[cantone di San Martinu di Lota]] * [[cantone di U Borgu]] * [[cantone di U Vescuvatu]] [[Categoria:Circundariu di Corsica suprana|Bastia]] [[Categoria:Circundariu di Corsica|Bastia]] hbuw50c408gpqt21xft2v9pdeb56vf5 Circundariu di Calvi 0 9529 332085 327086 2014-03-23T14:12:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''circundariu di Calvi''' hè una [[circundariu|divisione amministrativa]] situata in u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Tene 17.875 abitanti è a sò superficia hè 861 km². A sottuprefettura hè [[Calvi]]. == Cumpusizione == U circundariu cumporta 33 cumune gruppate in 4 cantoni: * [[cantone di Belgudè]] * [[cantone di Calenzana]] * [[cantone di Calvi]] * [[cantone di Isula Rossa]] [[Categoria:Circundariu di Corsica suprana|Calvi]] [[Categoria:Circundariu di Corsica|Calvi]] lqxk07f8jt131vwj6z67m0c503r7zin Circundariu di Corti 0 9530 332086 327073 2014-03-23T14:12:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''circundariu di Corti''' hè una [[circundariu|divisione amministrativa]] situata in u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. Tene 31.088 abitanti è a sò superficia hè 2.423 km². A sottuprefettura hè [[Corti]]. == Cumpusizione == U circundariu cumporta 109 cumune gruppate in 10 cantoni: * [[cantone di Bustanicu]] * [[cantone di Castifau è Merusaglia]] * [[cantone di Corti]] * [[cantone di Ghisoni]] * [[cantone di I Prunelli di Fiumorbu]] * [[cantone di Moita è Verde]] * [[cantone di Niolu è Omessa]] * [[cantone di Orezza è Alisgiani]] * [[cantone di Venacu]] * [[cantone di Vezzani]] [[Categoria:Circundariu di Corsica suprana|Corti]] [[Categoria:Circundariu di Corsica|Corti]] fpq1ikyfplh0w3062gbg3bnhzg1ouc6 Categoria:Circundariu di Corsica suprana 14 9531 338385 338384 2014-09-11T12:11:24Z Cycn 6351 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Circundariu di Corsica|Suprana]] ksbdgwar3o54iv0qe3ku7z3rc143ld2 Wikipedia:Articulu15 4 9535 114312 64148 2008-01-15T06:17:31Z 90.28.188.222 wikitext text/x-wiki [[Image:Quercus suber3.JPG|left|150px]] A [[Suvara]] (''[[Quercus suber]]'') hè un [[arburu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fagaceae]]. Hè altu sin'à 25 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 10 è 15 metri. U fustu hè cortu. A suvara hè assuciata à spessu incù a [[leccia]] o u [[pinu marittimu]]. Hè urighjinariu d'[[Africa]] di u Nordu. A suvara pò ghjugna sin'à l'ità di 200 anni. I foglii sò chjughi, longi da 3 à 5 cm. Una stesa di suvari hè una [[suvariccia]]. Ci hè quattru paesi chì riprisentani 87 % de a suvariccia mundiali: U [[Portugallu]], a [[Spagna]], l'[[Algeria]] è u [[Maroccu]]. A superficia di a suvariccia mundiali hè: 2,3 millioni d'ettari. A pruduzzioni mundiali di [[suvaru]] hè di 340 000 tonni. U [[Portugallu]] ni pruduci 54%. A suvara hè cumuna in Corsica. A suvara hè ancu chjamata a [[leccia suvarina]]. Ci hè 24800 ettari di suvari in [[Corsica]]... 24qx7n9uiql00may8irumcl5feeh4ps Triangulu Australi 0 9536 64117 2007-03-11T11:46:29Z 86.200.97.243 Redirecting to [[Triangulu Australe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Triangulu Australe]] f8gs4ize8y0idutvl9n7wg97qc63bgh Triangulu Australe 0 9537 334801 327069 2014-03-23T15:07:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Infobox Custellazione| nome = Triangulum Australe | abbreviazione = TrA | genitivu = Trianguli Australis | symbologia = | RA = 16 | dec= -65 | areatotale = 110 | arearangu = 83rd | nomerustelle = 3 | stellanome = [[Alpha Trianguli Australis|α TrA]] (Atria) | stellamagnitude = 1.91 | meteore = None | vicinanza = * [[Norma]] * [[Ara]] * [[Circinus]] * [[Apus]] | latmax = 25 | latmin = 90 | mese = Lugliu | note=}} U '''Triangulu Australe''' (o [[Triangulu Australi]]) (''[[Triangulum Australe]]'') hè una di e 88 [[custellazione]] moderne. == Mitologia == == Stelle == == Ligami == * [http://www.allthesky.com/Custellazione/norma/ The Deep Photographic Guide to the Custellazione: Triangulum Australe] {{Listinu di custellazione}} [[Categoria:Custellazione]] p5l1463eyqhxd7zv0fk4ck89f9r0jwt Pasquali Paoli 0 9538 64152 2007-03-11T12:35:06Z 86.200.97.243 Redirecting to [[Pasquale Paoli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pasquale Paoli]] ce14jyrmksj2c0l4yb6dm7jt8fivz4j Ihs 0 9539 64166 64161 2007-03-11T15:20:01Z Jon Harald Søby 109 Redirecting to [[IHS]] wikitext text/x-wiki #redirect [[IHS]] 2z7fdaem4pd3sa6tk1rhyucnv1codfs IHS 0 9540 324728 254361 2013-03-08T22:20:43Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 16 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q1141808]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[Image:JHS-IHS-Monogram-Name-Jesus.svg|thumb|Monogramma di Ghjesù Cristu]] '''IHS''' hè un monogramma di [[Ghjesù Cristu]]. Cunsiste in una cumbinazione di lettere di l'[[alfabetu grecu]] o di quellu [[alfabetu latinu|latinu]] chì formanu un'abbreviazione di u nome di [[Ghjesù Cristu]]. Per quessa, si face usu tradiziunalemente di IHS cum'è simbulu cristianu. In a tradizione cattolica, IHS hè derivatu da e prime trè lettere di u nome [[lingua greca|grecu]] di [[Ghjesù Cristu|Ghjesù]]: [[iota (lettera)|iota]]-[[eta (lettera)|eta]]-[[sigma]]. Si pò rimarcà quì ch'è a lettera greca ''eta'' hè stata traslitterata cù a lettera latina [[H]], facilmente perchè hanu una grafia simile. "IHS" hè interpretatu à spessu cum'è l'abbreviazione di ''[[Iesus Hominum Salvator]]'' ("Ghjesù, salvatore di l'[[omu]]", in latinu) o cum'è l'abbreviazione di ''[[in hoc signo vinces]]'', assuciata tandu incù a visione di [[Custantinu u Grande]]. == In Corsica == ''IHS'' si trova à spessu annantu à i casi antichi. [[category: cristianisimu]] [[en:Christogram#Western Christianity]] pnqjew13zzmnn51lh299rbh3akxng27 Iesus Hominum Salvator 0 9541 64163 2007-03-11T15:19:21Z 86.200.97.243 Redirecting to [[IHS]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[IHS]] o9baba4iweg1lxsuwwtzzzkvjwpd5rs In hoc signo vinces 0 9542 64164 2007-03-11T15:19:31Z 86.200.97.243 Redirecting to [[IHS]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[IHS]] o9baba4iweg1lxsuwwtzzzkvjwpd5rs Tarratrufula 0 9544 64257 2007-03-12T16:58:44Z 81.251.254.20 Redirecting to [[Tarratufula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tarratufula]] enkskhjrj6m1boudl0z5dla5gpa49w9 Santu Casanova 0 9545 359107 356175 2018-04-30T15:19:42Z 95.216.146.235 /* Ligami */ wikitext text/x-wiki [[File:Santu Casanova - from L'Annu Corsu 1927.jpg|thumb|Ritrattu di Santu Casanova in [[L'Annu Corsu]] per u 1927]] '''Santu Casanova''' ([[Azzana]], 3 [[lugliu]] 1850 - [[Livornu]], 27 [[dicembre]] 1936) fù un scrittore in [[lingua corsa]], unu di i babbi di a literatura corsa muderna. == Biugrafia == [[File:Arbori_-_Leca_Maria_anghjula.JPG|thumb|U paese d'Arburi incù i so dui paisoli: Mercolaccia inghjò è Parapoghju insù]] Santu Casanova nascì u 3 di lugliu di u 1850 in [[Azzana]]. Santu Casanova cuminciò à scrive in talianu, è si staccanu l'opare ''Meraviglioso Testamento di Francesco, Morto in Cargese il 18 Maggio 1875'' in lu 1876, ''Contrasto Curioso fra un Guagnese e un Chiglianese'' in lu 1876 è ''La Morte e i Funerali di Spanetto'', in lu 1892. In soprapiù fundò in u 1889, u prima ghjurnale in lingua corsa : "A Tramuntanella, Fresca è Zitella". Divinterà in u 1896 ''[[A Tramuntana]]'' (u titulu longu essendu "A Tramuntana, Fresca è Sana"), un sittimanale sataricu in lingua corsa chì averà assai successu è chì serà publicatu sin'à u [[1914]]. A rivista tratta di tutti i sughjetti: ecunomichi, suciali, scentificichi, literarii, pulitichi. Fin'à a so morte, Santu Casanova hè statu u dirittore di ''[[A Tramuntana]]'', in chì avarà pruvatu à fissà l'ortograffia di u corsu. Firmava l'articuli è i testi cù unu di i pseudonimi: Ziu Santu, U Monacu, U Piligrinu, U Gobbu, U Paisanu. Ind'è sta rivista sò stati publicati tutti i vinturi autori in lingua corsa, frà quelli [[Petru Rocca]]. Dopu guerra, cuntinuò di prumove a lingua corsa, per via di l'associu ''A Lingua Corsa'' chì fù fundata in u 1921.<ref>Fusina (2006).</ref> Publicò dinù in [[Bastia]] in u 1927 una raccolta di raconti è testi in prosa intitulata ''[[Primavera Corsa]]'' è una raccolta di puesie di prima trinca: ''[[Fiori di Cirnu]]'', in u 1930. Hè statu suspittatu è ancu accusatu d'esse irridintistu à a fine di a so vita<ref>Vede u telegramma mandatu da Casanova à Mussolini, 29 di ottobre di u 1936: {{citazione|In questo giorno, 29 ottobre dell'anno XV, nel quale lascio per sempre la mia [[Corsica]] natìa, e proprio quando sbarco a [[Livorno]], patria amata di [[Costanzo Ciano|Costanzo]] e [[Galeazzo Ciano]] e di tanti eroi, mi pare di rinascere e di riprendere forze come [[Anteo]] al contatto con la Terra che fu la culla dei nostri antenati e rimane per noi [[Corsi (gruppo etnico)|còrsi]] la vera patria; io, dunque, in questo giorno di luce e di bellezza, Vi porgo con amore e rispetto, o [[Duce]] immortale, il mio saluto fraterno. Vogliate gradirlo come l'omaggio della nostra Corsica, sorella italiana purissima. A noi!}}</ref>. Santu Casanova morse in [[Livornu]] in u 1936. Ma e so cennere funu cullucate in u so paese d'[[Arburi]] in u 1962. == Opere== [[File:Santu Casanova - Primavera Corsa 1927.jpg|thumb|A cuprendula di ''Primavera Corsa'', publicata in Bastia in u 1927]] ===In talianu=== * ''Meraviglioso Testamento di Francesco, Morto in Cargese il 18 Maggio 1875'' (1876) * ''Dialetto Corso'' (1876) * ''Contrasto Curioso fra un Guagnese e un Chiglianese'' (1876) * ''La Morte e i Funerali di Spanetto'' (1892): cumpostu da 125 sistini ===In corsu=== ====Puesia==== * ''Fiori di Cirnu'': publicatu in u [[1930]], cumprende [[L'invernu in Corsica]], [[Cantu di malincunia]], [[Corsica Ponte Novu]] * ''[[A primavera in Arburi]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1923 * ''[[Corsica (Santu Casanova)|Corsica]]'' publicatu in u 1931 in l'[[Almanaccu populare di Corsica]] ====Prosa==== * ''[[L'urticellu]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1924 * ''[[A Lingua Corsa (Santu Casanova)|A Lingua Corsa]]'': publicatu in [[Primavera Corsa]] in u 1927 * ''[[Tiadoru Poli, banditu]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1932 ====Teatru==== * [[Dialogu di Petru è Martinu]]: una scenetta publicata u 12 ghjugnu di u 1892 cù u pseudonimu di Brandu, in u ghjurnale bunapartistu ''Le Drapeau'', chì era direttu tandu da l'avvucatu Francescu Nicoli == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Santu Casanova, ''Maraviglioso Testamento di Francesco, morto in Cargese, il 18 maggio 1875'' (1876), Aiacciu, stamp. di G. Pompeani * Santu Casanova, ''[http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/77296d162360d1ce09494adb53416c97.pdf La Morte è i Funerali di Spanetto]'' (1892), Bastia, Ollagnier * Santu Casanova, ''Primavera Corsa'' (1927), Bastia, Cordier * Santu Casanova, ''Fiori di Cirnu''(1930) Bastia, stamp. di A. Muvra, Da l'Autore * Santu Casanova, [http://www.accademiacorsa.org/invernu.html ''L'invernu in Corsica'', traduzzione da Dumenicu Poli, 2003, [[Accademia corsa]]] * Ghjacumu Fusina, ''Santu Casanova'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 ==Ligami== * [http://www.ent-montecristo.org/20030290/index.php?action=article&numero=5 ''I pueti d'Arburi, Santu Casanova è Petru Santu Leca''] * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/santucasanova.pdf Thiers, Ghjacumu, ''Santu Casanova è a lingua corsa'', 1992, [[Adecec]]] * [https://www.youtube.com/watch?v=46uryH6G9WY Videu: L'Urticellu, lettu da Antone Ciosi] * [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, articulu annantu à rivista in linea Tempi] ==Da vede dinù== * [[Arburi]] * [[Petru Santu Leca]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Litteratura corsa]] mdxiz5xprnwwbppi1c0rkshagsvqxs0 MediaWiki:Alphaindexline 8 9547 90355 64708 2007-09-06T21:15:41Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki da $1 à $2 1qkwqhe1n6b0qc99sd3mihx37ibfrqr MediaWiki:And 8 9548 64709 2007-03-13T20:52:30Z Img 21 New page: è wikitext text/x-wiki è 2godocnpamxgdv7kejspqar2rssa7pf MediaWiki:Bysize 8 9553 64715 2007-03-13T20:55:42Z Img 21 New page: per taglia wikitext text/x-wiki per taglia 7mvmm4s7me6tna93yoai8fcopiknexg MediaWiki:Categorytree-mode-pages 8 9559 113456 64722 2008-01-03T18:33:44Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki solu l'articuli, senza l'imagini 1rc1cqteqjzvgfgj2oxb0iwfod9frm4 MediaWiki:Citethispage-link 8 9562 339933 122432 2014-10-28T19:25:41Z Maintenance script 9635 Maintenance script ha spostato la pagina [[MediaWiki:Cite article link]] a [[MediaWiki:Citethispage-link]] senza lasciare redirect: Extension:CiteThisPage deployed wikitext text/x-wiki Cità l'articulu 1ipol6toap665e50xzkd000cp1t1owt MediaWiki:Columns 8 9564 64728 2007-03-13T21:01:15Z Img 21 New page: Culonne: wikitext text/x-wiki Culonne: toeclfmkr2ewy9ic9ahhyais7vsga53 MediaWiki:Contribslink 8 9566 85078 66339 2007-07-28T20:38:44Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki cuntribuzioni t199z4o781xmkxccwkuw1va6mc4wgdi MediaWiki:Contribsub 8 9567 64731 2007-03-13T21:02:41Z Img 21 New page: Per $1 wikitext text/x-wiki Per $1 59kfkflul5ctn3keynjqqzfy010wrm9 MediaWiki:Currentevents-url 8 9569 114898 64733 2008-01-23T21:01:03Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{ns:project}}:Nuvità 3st6v6t02gdtbcwggz7czwj1o8i4eu3 MediaWiki:Deletedrev 8 9574 142837 64739 2008-09-26T08:53:30Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki [suppressa] b8sn1l7pq2rerphxkdbaoniq5prmqo0 MediaWiki:Deletepage 8 9575 118962 64740 2008-02-18T08:07:41Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Supprime jnz3178a6cpjlbrgivrh6tuu2vxptrt MediaWiki:Emailsubject 8 9577 64744 2007-03-13T21:09:07Z Img 21 New page: Sughjettu wikitext text/x-wiki Sughjettu ek74otb48hxqwxvvlfzz1uwumss00rs MediaWiki:Exblank 8 9581 64748 2007-03-13T21:10:41Z Img 21 New page: a pagina era biota wikitext text/x-wiki a pagina era biota cajg0puqw1an1c5y9zy2wd9sdzlq72d MediaWiki:Hiderevision-continue 8 9594 64763 2007-03-13T21:17:52Z Img 21 New page: Cuntinuà wikitext text/x-wiki Cuntinuà rv5bcpeygggux0wc668hiruhi65mwyr MediaWiki:Imagelist date 8 9595 64764 2007-03-13T21:18:27Z Img 21 New page: Data wikitext text/x-wiki Data quqlvb9os7qpzvu3tnvtiwxyfddbn69 MediaWiki:Importing 8 9597 64767 2007-03-13T21:19:17Z Img 21 New page: Impurtendu $1 wikitext text/x-wiki Impurtendu $1 d5j7n72y2zyct7coqymkmuc9eqq9yhk MediaWiki:Info short 8 9598 64768 2007-03-13T21:19:47Z Img 21 New page: Infurmazione wikitext text/x-wiki Infurmazione pe2dlwl0qbjtpk5ew4xqqrusr43zeuu MediaWiki:Jumptosearch 8 9599 122435 64769 2008-03-30T11:02:35Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Ricerca fxvt5smm4s9a82ay08xalu52f62z29b MediaWiki:Makebot-comment 8 9606 64777 2007-03-13T21:23:29Z Img 21 New page: Cummentu: wikitext text/x-wiki Cummentu: 5ohgm29o6beh20j1wkjsh8e1xspaoyh MediaWiki:Movearticle 8 9611 118642 64783 2008-02-13T13:22:03Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Move a pagina: oeqlwxz5ptk74zd2tr3y5gpkmwxhqcx MediaWiki:Movedto 8 9612 64784 2007-03-13T21:26:07Z Img 21 New page: mossu à wikitext text/x-wiki mossu à t9vepoyy5jvzx68l2qzbr93jqyigcpa MediaWiki:Movepage 8 9613 118636 64785 2008-02-13T11:12:46Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mossa di a pagina bjeg2tdyk80tg6c7uk7ztc00f9donbr MediaWiki:Movepagebtn 8 9614 118201 64786 2008-02-10T18:55:36Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Move dvlcorzuvz218syka07u2iokxrek789 MediaWiki:Mycontris 8 9615 86961 64787 2007-08-16T19:36:48Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki E mo cuntribuzioni qy9i1ivbu3kdfir726suk7c5wsoblvm MediaWiki:Mypage 8 9616 86962 64788 2007-08-16T19:36:57Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki A mo pagina 7qs40straanvo8rg2vtztxo6z4u0vg1 Alzu 0 9619 364549 351211 2019-10-15T03:52:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'alzu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Alnus glutinosa 007.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Alnus glutinosa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Betulaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Alnus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Alnus glutinosa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Alnus glutinosa.jpg|250px]] |----- |} [[File:Alnus glutinosa MHNT.BOT.2004.0.10a.jpg|thumb|'' Alnus glutinosa'']] L' '''Alzu''' (''[[Alnus glutinosa]]'') hè un arburu chì faci partia di a famiglia di i [[Betulaceae]]. Si trova u più suventi vicinu à i [[fiumu|fiumi]] è i [[vadina|vadini]]. Esistini quattru sottuspezii d'alzu: * ''Alnus glutinosa'' subsp. ''glutinosa'': in [[Auropa]]. * ''Alnus glutinosa'' subsp. ''barbata'': à u [[nordu]] di l'[[Anatolia]]. * ''Alnus glutinosa'' subsp. ''antitaurica'': à u [[sudu]] di l'[[Anatolia]], raru. * ''Alnus glutinosa'' subsp. ''betuloides'': à l'[[estu]] di l'[[Anatolia]]. Una stesa d'alzi hè una [[alziccia]]. == In Corsica == L'alzu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè mintuvatu à spessu in a [[Giugrafia|tupunimia]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: [[Alzetu]], Alzu di Leva, Alzi, Alziccia. == Citazioni == Accadi chì l'alzu fussi mintuvatu in a cultura è a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]]: ''Focu d'alzu, focu falsu'' == Da veda dinò == * l'[[arburi di Corsica]] *[[Faiu]] *[[Platanu]] == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/toponymescamp.pdf Tupunimi di Campuloru, Anton' Dumenicu Monti, 1976, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Betulaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] tinfmqx4v7k68agzdet3pfru7mg01ug Cantone di Sagru di Santa Ghjulia 0 9620 331856 324731 2014-03-23T14:07:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di Sagru di Santa Ghjulia''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] situata in u [[circundariu di Bastia]]. Tene 3.356 abitanti è a sò superficia hè 143,35 km². U capilocu hè [[Brandu]]. == Cumpusizione == U cantone cumporta 8 cumune: * [[A Petra Curbara]] * [[Brandu]] * [[Canari]] * [[Nonza]] * [[Ogliastru]] * [[Olcani]] * [[Olmeta di Capicorsu]] * [[Siscu]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Sagru di Santa Ghjulia]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Sagru di Santa Ghjulia]] 4htoncyzrg6kjf73h7utoomy8bekn1c Cantone di San Martinu di Lota 0 9621 331857 324732 2014-03-23T14:07:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di San Martinu di Lota''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] situata in u [[circundariu di Bastia]]. Tene 7.271 abitanti è a sò superficia hè 30,27 km². U capilocu hè [[San Martinu di Lota]]. == Cumpusizione == U cantone cumporta 3 cumune: * [[E Ville di Petrabugnu]] * [[San Martinu di Lota]] * [[Santa Maria di Lota]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|San Martinu di Lota]] [[Categoria:Cantone di Corsica|San Martinu di Lota]] gmugq7ek9397m07lo1dxknzqkl1a6lo Alnus glutinosa 0 9622 65430 2007-03-15T11:34:53Z 83.201.65.186 Redirecting to [[Alzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alzu]] fibnpq0uluqm52u5uj5bg2kv344itd4 MediaWiki:Revnotfound 8 9624 65634 2007-03-15T19:13:39Z Img 21 New page: Revisione micca truvata wikitext text/x-wiki Revisione micca truvata 0djrp4ljg8h4wyxtk4ssrdfmf7z44l9 MediaWiki:Rights 8 9625 65635 2007-03-15T19:13:54Z Img 21 New page: Dritti wikitext text/x-wiki Dritti gqtco6pqsxsklvgdgna9y7f9na3gc2d MediaWiki:Searchfulltext 8 9627 65638 2007-03-15T19:14:40Z Img 21 New page: Ricerca testu cumplettu wikitext text/x-wiki Ricerca testu cumplettu govy7xao88qjxvq7umovvncf2woiw23 MediaWiki:September 8 9630 147970 83882 2008-11-16T20:51:35Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki sittembre kakg0j7jouw10oibfl6h46xhctdvwxt MediaWiki:September-gen 8 9631 147971 83883 2008-11-16T20:51:38Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki sittembre kakg0j7jouw10oibfl6h46xhctdvwxt MediaWiki:Sep 8 9632 147969 83881 2008-11-16T20:51:30Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki sit k2ptzo7mkec7e94eqmos34zrraxuaos MediaWiki:Specialpages 8 9636 152790 65648 2009-01-05T21:40:40Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Pagine speciali a1irblqogigceq4sfrlzwrodlhr283y MediaWiki:Tooltip-pt-mycontris 8 9653 100436 86967 2007-10-15T19:56:28Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki U listinu di e to cuntribuzioni db5gvpot1lmhbkw2aqoiu7lbuwcemdg MediaWiki:Tooltip-ca-protect 8 9655 134255 118698 2008-06-28T20:53:21Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Prutege a pagina. p0kskmq9oeislv7fh5voyagsg90co62 Funtana di a Currachjina 0 9660 332532 65933 2014-03-23T14:21:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right|thumb|A funtana di a Currachjina]] A '''Funtana di a Currachjina''' hè una [[funtana]] di [[Corsica]]. Si trova in a [[Bocca di San Ghjorghju]], annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]]. A funtana hè situata à u cantu di u stradonu, annantu à a dritta, subitu dopu à a bocca, falendu versu [[Aiacciu]]. U nomu ''currachjina'' significheghja: piccula [[currachja]]. L'acqua di a funtana hè apprizziata da l'amatori chì venini àd empia sia un fiascu, sia una damisgiana, sia una butteglia o dui. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} [[Categoria:Funtana di Corsica]] cwhnab6s60y55i0mkncum4ujjqi618b Piopu (spezia) 0 9661 333920 324733 2014-03-23T14:49:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U piopu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:PopulusNigra.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Populus nigra |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Salicales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Salicaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Abies]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Populus nigra''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Poplar.jpg|250px|U piopu]] |----- |} U '''[[Piopu (spezia)|Piopu]]''' (''[[Populus nigra]]'') hè un tipu d'arburu chì face parte di a famiglia di i [[Salicaceae]]. Hè altu sin'à 30 metri è pò campà sin'à 400 anni. Si scontra vicinu à i fiumi è e vadine. == In Corsica == U piopu hè cumunu in [[Corsica]]. U piopu hè mintuvatu à spessu in a toponimia corsa: per esempiu ''i Piubelli''. == Da vede dinù == * l'[[arburi di Corsica]] * a [[tremula]] * l'[[albaru]] {{c}} [[Categoria:Salicaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] h48ue1p0xqa4v2oo1oihwjti4fo9aig Populus nigra 0 9663 65941 2007-03-16T20:31:40Z 86.200.97.254 Redirecting to [[Piopu (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piopu (spezia)]] owxkg69pi1dz6q7ww4gbistep29brbx Bocca di San Ghjorghju 0 9664 331712 65973 2014-03-23T14:04:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right|thumb|A Bocca di San Ghjorghju]] A '''Bocca di San Ghjorghju''' hè una [[bocca]] di [[Corsica]]. Faci partita di a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]]. A bocca hè situata à una altezza di 757 metri. Ci si trova dui ustarii è parechji casi è casetti. Ci sò dinò i ruvini di l'antica cappedda di San Ghjorghju di u [[Medievu]]. Falendu versu [[Aiacciu]], subitu dopu à a bocca di San Ghjorghju, ci si trova a [[funtana di a Currachjina]]. A bocca limiteghja l'anziani pievi d'[[Urnanu]] è d'[[Istria]]. == Da veda dinò == * a [[funtana di a Currachjina]] == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} [[Categoria:Bocca di Corsica]] sczow8hjdrekmz8tns0d45rxtwjxumq Vicu (Santa Maria è Sichè) 0 9666 70203 70202 2007-03-31T12:30:00Z 83.201.194.147 /* Da veda dinò */ wikitext text/x-wiki '''Vicu''' hè un paisolu situata annantu à a cumuna di [[Santa Maria è Sichè]]. Ci si trova u [[palazzu di Samperu]], custruitu di ghjugnu [[1558]], ma chì hè statu sfattu da i ghjinuvesi in [[1560]]. Di punta à u palazzu, si pò veda una facciata arruvinata incù l'[[archera]]. À centu metri di u palazzu, ci sò dinò i ruvini di a cappedda di San Bastianu. == Gallaria d'imagini== <gallery> Image:Arrow slit - Archera (Vicu).JPG|Una archera annantu à casa di [[Samperu Corsu]] in Vicu Image:Arrow slit - Archera (Vicu)2.JPG|Una archera quatrata in Vicu, annantu a facciata di a casa Image:Samperu_Corsu.JPG|U bustu di [[Samperu Corsu]] in u so palazzu di Vicu </gallery> == Citazioni == ''Vicu'' hè statu mintuvatu calchì volta ina a litteratura corsa. Par asempiu: * in i ''Poesie Giocose'' di [[Monsignori di la Fuata]]: : ''Santa Maria, cun Vicu è cun Sichè'' : ''Spichju d'Urnanu, famosi tutti è trè!'' (...) : ''Vi hè la casa di [[Samperu Corsu|Samperu]]'' : ''Chi hà un aspettu sempri fieru.'' == Da veda dinò == * [[Santa Maria è Sichè]] * [[Samperu Corsu]] * [[Vannina d'Urnanu]] * a cumuna di [[Vicu (cumuna)|Vicu]] == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} 80q2gr314djsk304aimnhrzjq6a7ffk MediaWiki:Copyright 8 9667 285003 117236 2012-01-07T21:26:12Z Hoo man 3513 Bot: Security fix: [[WMFblog:2011/10/03/native-https-support-enabled-for-all-wikimedia-foundation-wikis/|protocol-relative URLs]] per https://meta.wikimedia.org/?oldid=3197161 ([[m:Stewards' noticeboard|questions?]]). wikitext text/x-wiki U cuntenutu hè dispunibile sottu à a <a class="internal" href="//co.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Licenza_di_documentazione_libera_GNU" title="Wikipedia:Licenza di documentazione libera GNU">licenza di documentazione libera GNU</a> (GFDL).<br/> p9ej6ux73va7yclgtkwnhmql75rlcl2 Monti Rutondu 0 9668 336287 304733 2014-05-09T17:08:46Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Monte Ritondu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte Ritondu]] h0t61dwca10o0m0pbiw8420g2edq1oz Vicu (cumuna) 0 9669 336556 335007 2014-06-01T12:31:35Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Reindirizzamentu à [[Vicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vicu]] kapxlh242ggndgpepmrimclhxxfaquq Palazzu di Samperu 0 9670 214561 66083 2010-05-01T00:01:43Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki [[Image:Arrow slit - Archera (Vicu).JPG|right|thumb|250px|L'archera annantu à u palazzu di [[Samperu Corsu]] in [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]]]] U '''Palazzu di Samperu''' hè una casa forti di [[Corsica]]. Si trova in u paisolu di [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]], annantu à a cumuna di [[Santa Maria è Sichè]]. U palazzu hè statu custruitu di ghjugnu [[1558]]. Era u lughjamentu furtifivatu di [[Samperu Corsu]] è di [[Vannina d'Urnanu]]. Annantu à a facciata di u palazzu, si pò veda una impurtanta [[archera]] virticali. U bustu di marmaru biancu chì si trova in una nichja hè un donu di u principi [[Ghjirolmu Bonaparte]] in [[1876]]. U palazzu di Samperu hè statu sfattu da i ghjinuvesi in [[1560]]. U palazzu era situatu à centu metri di l'antica cappedda di San Bastianu. == Gallaria d'imagini== <gallery> Image:Samperu_Corsu.JPG|U bustu di [[Samperu Corsu]] in u palazzu </gallery> == Da veda dinò == * [[Santa Maria è Sichè]] * [[Samperu Corsu]] * [[Vannina d'Urnanu]] * u paisolu di [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]] == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} 43t3fvdn73l2mwazjfnnw8z9vjrhg2d Alatri 0 9672 364505 343451 2019-10-06T19:32:20Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Alatri''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Teni 28.192 abitanti. [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] cc5rwdwww5eakwfklxftunfrt1up12u MediaWiki:Undeletecomment 8 9674 66187 2007-03-19T20:23:32Z Img 21 New page: Cummentu: wikitext text/x-wiki Cummentu: 5ohgm29o6beh20j1wkjsh8e1xspaoyh MediaWiki:Tooltip-ca-delete 8 9678 134252 118961 2008-06-28T20:52:08Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Supprime a pagina. 8a7czmd5t33h20koo1wf87crbhujt45 MediaWiki:Show-big-image 8 9684 66197 2007-03-19T20:29:48Z Img 21 New page: Imagine in alta resoluzione wikitext text/x-wiki Imagine in alta resoluzione o6xizbkpr4c4bb4ccpt8myjzyjna331 MediaWiki:Qbpageinfo 8 9691 66205 2007-03-19T20:33:49Z Img 21 New page: Cuntestu wikitext text/x-wiki Cuntestu rntwhbsh4qehfcwkmpan2ajyc8homah MediaWiki:Protectthispage 8 9693 118699 66207 2008-02-14T14:55:09Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Prutege a pagina gvug5wh582rqeujwd5ypizj0p6z9mt5 MediaWiki:Proxyblocksuccess 8 9694 66208 2007-03-19T20:34:48Z Img 21 New page: Hè fattu. wikitext text/x-wiki Hè fattu. ra4na91mvct7bppnsqd4p19jsh1jva4 MediaWiki:Powersearch 8 9700 66214 2007-03-19T20:37:12Z Img 21 New page: Ricerca wikitext text/x-wiki Ricerca fxvt5smm4s9a82ay08xalu52f62z29b MediaWiki:Popularpages 8 9701 66215 2007-03-19T20:37:35Z Img 21 New page: Pagine populare wikitext text/x-wiki Pagine populare bxso43ecut7a1xhdfkdfokp8pe4llm7 MediaWiki:Picturepopup no image 8 9702 66216 2007-03-19T20:37:59Z Img 21 New page: Issa imagine ùn esiste micca wikitext text/x-wiki Issa imagine ùn esiste micca 84hncytare20u57ij0dezgmrw8gwfpo MediaWiki:October 8 9704 125739 83885 2008-04-25T12:27:23Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki uttobre dthsfa2b7ja2ktgm9d01393ws99hi0p MediaWiki:October-gen 8 9705 125740 83886 2008-04-25T12:27:32Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki uttobre dthsfa2b7ja2ktgm9d01393ws99hi0p MediaWiki:Oct 8 9706 125738 83884 2008-04-25T12:27:13Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki utt 24m3s3tdfyl5tj7rozhjhatvvxg9ur1 MediaWiki:Nstab-help 8 9708 122436 66222 2008-03-30T11:14:17Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Aiutu jxbdrpmuysq8njf1w1dpv8522rej8xm MediaWiki:Move-watch 8 9713 118198 66227 2008-02-10T18:51:47Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Seguità a pagina p3qdy13irbnb4mkg1lu4x555pp33raa MediaWiki:Math 8 9715 66229 2007-03-19T20:44:00Z Img 21 New page: Matematica wikitext text/x-wiki Matematica 2y1ehaw15k93z3gxdj2ejc55fq0v7q5 MediaWiki:Ipaddress 8 9723 66237 2007-03-19T20:47:41Z Img 21 New page: Adrizzu IP wikitext text/x-wiki Adrizzu IP 4ytqwsn72shsjgs5gkx6udsflgx9wpx MediaWiki:Mytalk 8 9725 86964 66340 2007-08-16T19:37:18Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki E mo discussioni 76gkvolka7kc0achct36ppufc9g73jh MediaWiki:Show 8 9726 289567 87252 2012-03-20T18:07:49Z Ale Mister 249 Undo revision 87252 by [[Special:Contributions/Ale Mister|Ale Mister]] ([[User talk:Ale Mister|talk]]) wikitext text/x-wiki Mustrà pyiuqe5r8ae8lit7ji504m1mndocfgx MediaWiki:Noimage-linktext 8 9727 66347 2007-03-20T19:50:35Z Img 21 New page: incaricà lu wikitext text/x-wiki incaricà lu 9fyz1r02inf4rupwmw32q2d4ugi5ubl MediaWiki:Upload 8 9728 122430 66352 2008-03-30T10:47:39Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Caricà un schedariu sxp14am1ojsoceqq27vh1yqpvwd624r MediaWiki:Uploadbtn 8 9729 119638 66355 2008-02-27T09:46:24Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Caricà jnkia6c4n5yfo2q8qnjx1w1ddt4j3qz MediaWiki:Recentchangeslinked 8 9731 66354 2007-03-20T20:01:00Z Img 21 New page: Cambiamenti assuciati wikitext text/x-wiki Cambiamenti assuciati 0ztmyidc7ybats1wzoup9dry1lllwji MediaWiki:Blocklistline 8 9733 111005 66358 2007-12-23T14:24:29Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki $1, $2 hà bluccatu $3 sinu à $4 e27jzryck7tst4cpic0rbdp81cp1ntk MediaWiki:Createarticle 8 9734 66359 2007-03-20T20:18:47Z Img 21 New page: Creà l'articulu wikitext text/x-wiki Creà l'articulu 6bor327qaa7uckddvmr7v0ev2qwm913 MediaWiki:Tooltip-pt-logout 8 9737 85055 66366 2007-07-27T20:09:07Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Scunnessione dkgsmuxl3n4wu3ig3pxzfk1ed3p3auv MediaWiki:Userlogin 8 9738 85065 85056 2007-07-27T21:14:14Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Cunnessione / Registramentu swcf6jimfjzeug22gm04bct14x7b2c3 MediaWiki:Gotaccountlink 8 9739 149193 85051 2008-11-30T14:59:59Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Cunnettiti 677n90xmqahpfgms6olcjoy0lbnrn93 MediaWiki:Brokenredirects-edit 8 9742 66371 2007-03-20T20:38:51Z Img 21 New page: (mudificà) wikitext text/x-wiki (mudificà) 3j18455c20scz305rq2uizsq0k63uao Tramuntana 0 9746 350455 347656 2015-07-09T08:29:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Tramuntana''' (o [[Tramontana]]) hè un ventu chì soffia in u [[Mare Terraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì vene da u [[Nordu]]. == Citazione == Accade chì a tramuntana fussi citata in a cultura è in a litteratura corsa. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Tramuntana, fresca è sana.'' Ma si dice dinù in u sartinese: ''Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i ziteddi Chì l'arrusti i so nudeddi.'' == Da vede dinù == *[[a Tramuntana]]: a rivista creata da [[Santu Casanova]] *a [[stella tramuntana]] *[[Neve]] *[[Acqua nivosa]] *[[Saetta]] *[[Tromba marina]] {{Ventu di Corsica}} {{c}} [[category: Ventu di Corsica]] [[category: Meteorologia]] c8ek2jiojw405x7yfilikts6lz9qqge Tramontana 0 9747 66516 2007-03-21T19:50:43Z 81.251.234.78 Redirecting to [[Tramuntana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tramuntana]] j7zsr09mvldatl8njquh9vsue0bicwo Quandu serò per Corti 0 9748 347174 334076 2015-07-01T23:45:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki :Quandu serò per [[Corti]] :Piazza à la [[citadella]] :Addiu la mio zitella :Ti devu abbandunà. :A vita di u [[suldatu]] :Ghjè una [[vita]] [[riligione cristiana|santa]] :Si manghja si beie è si [[cantu|canta]] :D'altri pinseri ùn s'hà. :Quandu serò per [[mare]] :Di punta à la Turchina :Addiu [[culomba]] mia :Ti devu abbandunà. :Ma nun ti lasciu sola :Ti lasciu un zitellettu :Strigne lu forte in [[pettu]] :Abbraccia lu per mè. [[Categoria:Litteratura corsa]] olz63iwcsibjm6vxnhwq4wku0362zqh Template:Ventu di Corsica 10 9749 66522 2007-03-21T20:02:30Z 81.251.234.78 New page: <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I venti di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Tramuntana]]... wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I venti di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Tramuntana]] - [[Livantu]] - [[Maistrali]] - [[Grigali]] - [[Libecciu]] - [[Sciroccu]] - [[Lambata]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> 3mzpydsrrjyc33z7tof0ihkjbs44olv File:Ophrys scolopax5.jpg 6 9751 66533 2007-03-21T21:16:46Z 88.121.126.188 New page: da quale hè statu pigliatu issu ritrattu magnificu? Issu fiore hè di a famiglia di l'''ophrys'' in veru. Eiu aghju un ritrattu di ''l'ophrys bourdon'', mi pare, chì chjamanu in piaghja... wikitext text/x-wiki da quale hè statu pigliatu issu ritrattu magnificu? Issu fiore hè di a famiglia di l'''ophrys'' in veru. Eiu aghju un ritrattu di ''l'ophrys bourdon'', mi pare, chì chjamanu in piaghja urientale '''a mosca cavallina'''... hè vera chì pare un insettu! ncdu3flo2faxbjtbpwc7rz8uhwguc3r Vicara 0 9752 335002 324737 2014-03-23T15:10:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A vicara''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Arum italicum Sardinia LM.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Arum italicum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Alismatales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Araceae]]'' |----- | Generu | ''[[Arum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Arum italicum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Arum italicum5.jpg|250px|A ]] |----- |} A '''Vicara''' (''Arum italicum'') hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Araceae]]. Tutta a pianta hè velenosa. E foglie sò larghe è maiore. Fiurisce d'[[aprile]] o di [[maghju]]. I frutti sò granelli chi sò riuniti in una spiga. I frutti sò bianchi à l'iniziu, dopu gialli eppo finalmente rossi rossi. == In Corsica == A vicara hè cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata l'[[aluviu]]. In u Sartinese, hè chjamata a [[ghjadducula]], chì s'assumiglia tutta à u collu è u bizzicu d'un ghjallu. Per via di quessa, piace moltu à i zitelli per ghjucà. A vicara si scalza faciule. Si laca siccà è di tantu uin tantu si pò dà à l'animali: e ghjalline o i porchi. Esiste dinù in Corsica un antra spezia endemica d'''Araceae'': [[Arum pictum]]. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Arum italicum (aka).jpg Image:Aronbluete3683.jpg Image:Cuckoo Pint Arum italicum Fruit 2000px.jpg Image:Cuckoo Pint Arum italicum Leaves 2000px.jpg </gallery> == Referenze== * [[U Scoddu]], Ghjinnaghju 2008 {{c-supranu}} [[Categoria:Araceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 87a3ht9lat47jpvx28ofp1qs0hkmba9 Arum italicum 0 9753 66902 2007-03-22T16:05:41Z 86.206.121.235 Redirecting to [[Vicara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vicara]] cjiu7qlpbcvxxyfxd0pmqsovf8lteke Sambula 0 9754 363680 356750 2019-10-03T11:10:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A sambula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Fiore 006.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Allium triquetrum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Famiglia | ''[[Liliaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Allium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Allium triquetrum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Allium triquetrum.jpg|300px|A sambula]] |----- |} A '''Sambula''' (o [[Sammula]]) (''[[Allium triquetrum]]'') hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Liliaceae]]. Hè un fiore di l'area mediterranea, ma hè stata introdutta per esempiu in Brittania o in [[Inghilterra]]. A sàmbula hè alta da 20 à 40 cm. I fiori sò bianchi. Sò longhi 14 à 18 mm. Fiuriscenu d'[[aprile]] à [[ghjugnu]]. I fiori sò ermafruditi, avendu à tempu organi maschili è feminili. U bulbu hà un diamitru sin'à 20mm. E sambule hanu un odore d'[[aglia]]. E sambule si scontranu da 0 à 700 metri. Si piacenu piuttostu in i lochi adumbrati è in a terra umida. ==Cumposizione chimica== E sambule cuntenenu sulfussidi: [[allicina]], [[allistatina]], [[disulfuru di diallile]]. [[File:Allium triquetrum7.jpg|left|200px|thumb|U bulbu]] [[File:Allium triquetrum8.jpg|left|200px|thumb|U fiore]] == In Corsica == A sambula hè cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata [[agliu salvaticu]] o [[purriolu]]. U nome "agliu salvaticu" si riferisce à l'odore d'aglia di e sambule, è à u fattu ch'è i picculi bulbi ponu esse manghjate in insalata. Sò raccolti piuttostu à u principiu di l'estate. E sambule s'usanu dinù in a suppa, è si ni pò ancu fà frittate. In i tempi, a sambula era vinduta annantu à i marcati (Conrad 1981). ==Citazione== Accade chì a sambula fussi citata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in e ''Poesie Giocose'' di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: :''À li sammuli è à li [[bagu|baga]]'' :''Si ni và tuttu lu [[branu]]'' * in a sprissione: ''Esse ni à e sambule'' chì significheghja: firmà senza nulla o ''Manghjarà i sammuli !'' chì vole dì: hè senza nulla, senza rivinuti * in l'interghjezzione: ''Diu sambula !'' ==Referenze== * [http://foru-corsu.forumactif.com/filu-d-amparera-pieve-e-paesi-di-corsica-f6/pianti-fiori-arburi-arbigliuli-t1674-15.htm Foru corsu : Piante, fiori, arburi] * [http://foru-corsu.forumactif.com/filu-d-amparera-pieve-e-paesi-di-corsica-f6/lessicu-paroli-novi-paroli-tecnichi-t1503-285.htm Foru corsu : Lessicu] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] fy9nwdg1nd1mu3l1tsr7ib8ycmw80oi Agliu salvaticu 0 9755 67008 2007-03-22T20:20:32Z 86.206.121.235 Redirecting to [[Sambula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambula]] oq8kqfjhnfogzxhbqjxibo8vn5zznpe Purriolu 0 9756 67010 2007-03-22T20:20:53Z 86.206.121.235 Redirecting to [[Sambula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambula]] oq8kqfjhnfogzxhbqjxibo8vn5zznpe Roma 0 9757 357550 357549 2017-08-09T14:26:46Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Roma | nomeUfficiale=Roma | blasone= | bandera=Flag of Rome.svg | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=RM | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=54 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=12 | lungitudineMinute=30 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=20 | superficia=1.287 | pupulazione=2 875 472 <small>(2017)</small> | densita=2.233 | merre= Virginia Raggi | posta=da 00118 à 00199 | telefunu=06 | istat=058091 | abitanti=Rumani (''Romani'' in talianu) | patrone=[[San Petru]] è [[San Paulu]] | festa=u [[29 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.roma.it/ }} '''Roma''' hè a capitale d'[[Italia]] è dinù u capilocu di u [[Laziu]] è di a [[pruvincia di Roma]]. Incù i so 2.875.472 abitanti è una superficia di 1.287 km², ghjè u cumunu più appupulatu e più estesu d'Italia. Incù più di 26 milioni di visitadori ogni annu, Roma hè a terza città in [[Auropa]] e l'uttava in u mondu per u numaru di turisti. Inde i tempi di l'[[Imperu Rumanu]], era a più grande cità d'[[Auropa]]. U [[Vaticanu]], induve stà u [[Papa]], è chi hè u statu indipendente u più chjucu di u mondu, hè in Roma. [[File:Roma dall'aereo.JPG|300px|none|thumb|Centru di Roma]] == Cumune cunfinente == [[File:Map of comune of Rome (metropolitan city of Capital Rome, region Lazio, Italy).svg|200px|thumbnail|left|U territoriu di Roma Capitale in a pruvincia di Roma]] [[Albano Laziale]], [[Anguillara Sabazia]], [[Ardea]], [[Campagnano di Roma]], [[Castel Gandolfo]], [[Castel San Pietro Romano]], [[Ciampino]], [[Colonna]], [[Fiumicino]], [[Fonte Nuova]], [[Formello]], [[Frascati]], [[Gallicano nel Lazio]], [[Grottaferrata]], [[Guidonia Montecelio]], [[Marino]], [[Mentana]], [[Monte Porzio Catone]], [[Monte Compatri]], [[Monterotondo]], [[Palestrina]], [[Poli]], [[Pomezia]], [[Riano]], [[Sacrofano]], [[San Gregorio da Sassola]], [[Tivoli]], [[Trevignano Romano]], [[Zagarolo]] è a [[Cità di u Vaticanu]]. ==Da vede dinò== *[[Università Niccolò Cusano]] [[Categoria:Laziu]] <!-- --> i0rvphk687sfsthnk0ayadbd83pwvgb Sammula 0 9759 67324 2007-03-23T20:04:58Z 83.201.1.97 Redirecting to [[Sambula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambula]] oq8kqfjhnfogzxhbqjxibo8vn5zznpe Mosca cavallina 0 9760 349921 333525 2015-07-07T17:34:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A mosca cavallina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ophrys holserica 01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">''Ophrys fuciflora'' |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Orchidales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ophrys]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ophrys fuciflora''<br /><font color=black size=1> Greuter (1967) |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ophrys holoserica plants.jpg|250px|A sambula]] |----- |} A '''Mosca cavallina''' (o [[Mosca cavaddina]] o [[Musca cavaddina]]) (''[[Ophrys fuciflora]]'') hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di l' [[Orchidaceae]]. Hè una orchidea d'[[Europa]] ch`si pò truvà sin'à 1300 metri. A mosca cavallina hè alta da 20 à 40 cm. Fiurisce di [[ghjugnu]] o di [[lugliu]]. U nome corsu vene da u fattu chì u fiore di ''Ophrys fuciflora'' s'assumiglia à una mosca cavallina. Un sinonimu di ''Ophrys fuciflora'' hè: ''[[Ophrys holoserica]]''. == In Corsica == A mosca cavallina hè cumuna in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] {{c-supranu}} [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] qo3rpqwb1wml998bo5b9b8xxw7spngf Mosca cavaddina 0 9761 67345 2007-03-23T20:26:14Z 83.201.1.97 Redirecting to [[Mosca cavallina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mosca cavallina]] 8mtvhmzfyhdmovw6tktosfqo0hqzsd8 Ophrys holoserica 0 9762 67348 2007-03-23T20:26:58Z 83.201.1.97 Redirecting to [[Mosca cavallina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mosca cavallina]] 8mtvhmzfyhdmovw6tktosfqo0hqzsd8 Musca cavaddina 0 9763 67356 2007-03-23T20:32:48Z 83.201.1.97 Redirecting to [[Mosca cavallina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mosca cavallina]] 8mtvhmzfyhdmovw6tktosfqo0hqzsd8 MediaWiki:Spheading 8 9766 67915 2007-03-24T18:52:20Z Img 21 New page: Pagine spiciale per tutti i cuntributori wikitext text/x-wiki Pagine spiciale per tutti i cuntributori mdfuufjoh23ntgbqkg49z2cc7ji66ax MediaWiki:Watchlistall1 8 9767 67917 2007-03-24T18:54:05Z Img 21 New page: tutti wikitext text/x-wiki tutti 5c0i2sy8q6o5zkeat8f42aiihysmbut MediaWiki:Watchlistall2 8 9768 67918 2007-03-24T18:54:24Z Img 21 New page: tutti wikitext text/x-wiki tutti 5c0i2sy8q6o5zkeat8f42aiihysmbut MediaWiki:Files 8 9770 67921 2007-03-24T18:56:59Z Img 21 New page: Schedarii wikitext text/x-wiki Schedarii dfg3ee6syqeet6roo1rbllanga3yf7a MediaWiki:Protectedarticle 8 9772 118558 67923 2008-02-11T17:54:52Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki hà prutettu [[$1]] ourssep46proscr4tgv1t16wks41zjr MediaWiki:Protect-level-autoconfirmed 8 9773 118709 118707 2008-02-14T15:12:17Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki solu l'utilizatori registrati nj5s04sgfgknaenge5xi9mppt1btnud MediaWiki:Nstab-image 8 9774 138016 67927 2008-08-01T16:46:29Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Imagine 4rzm5csndajaun3er1njnxwwrz7t8vu MediaWiki:Already sysop 8 9776 115290 93442 2008-01-31T13:58:30Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Stu utilizatore hè digià amministratore dfrsyudaj679bxajl2sqvx24jizya2j MediaWiki:Listusers 8 9779 118657 118656 2008-02-13T19:05:27Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Elencu di l'utilizatori plcg0jrjvkvi51hv354ki9ow2a9hfe8 MediaWiki:Ipadressorusername 8 9780 67948 67947 2007-03-24T19:27:06Z Img 21 wikitext text/x-wiki Adrizzu IP o nome di cuntributore au6wgaslafl56nbb8lpqb3bfh7nwhxg Crocus minimus 0 9787 68268 2007-03-25T10:46:24Z 86.194.236.39 Redirecting to [[Zafranu minutu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zafranu minutu]] c5rn44hsas97pnjtinspmwxxutdvf75 Zafranu minutu 0 9788 363655 335109 2019-09-30T05:51:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U zafranu minutu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" |[[Image:Crocus minimus opening01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">''Crocus minimus'' |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Iridaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Crocus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Crocus minimus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} U '''zafranu minutu''' (''[[Crocus minimus]]'') hè un fiori chì faci parti di a famiglia di l'[[Iridaceae]]. Hè una spezia endemica di a [[Corsica]], di a [[Sardegna]] è di l'isula [[Capraia]]. U zafranu minutu hè altu 5 à 12 cm. Hè più chjucu cà u [[zafranu corsu]]. U diamitru di i fiori varieghja trà 28 è 45 mm. Fiurisci da [[ghjinnaghju]] à [[aprili]]. I fiori sò viuletti. U zafranu minutu si scontra à spessu in i loca ind'eddu ci hè dinò u zafranu corsu, ma u zafranu minutu hè menu cumunu cà u [[zafranu corsu]] in i [[pineta|pineti]] è in i [[scupiccia|scupicci]]. == In Corsica == U zafranu minutu hè cumunu in [[Corsica]], ma hè più raru in [[Cismonti]] cà in [[Pumonti]]. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] * u [[zafranu corsu]] == Rifarenzi == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francesu) {{c}} [[Categoria:Iridaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 6550igdd1gvp6j11try3zprkbo3zl6j Lighjenda di u Scuntumatu 0 9789 364238 333060 2019-10-03T11:20:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Lighjenda di u Scuntumatu''' (o [[Legenda di u Scuntumatu]]) hè una [[lighjenda]] di [[Corsica]]. Issa lighjenda hè urighjinaria di u paesi di [[Tassu]]. Ci era in Tassu, in un locu chì si chjama u Scuntumatu, un chjapponu ind'eddu ci era dui croci tracciati. Issu chjapponu di u Scuntumatu hè statu distruttu quand'eddu hè statu custruitu u stradonu da [[Ghjuvicaccia]] à [[Vutera]]. Una lighjenda ci dici l'urighjina di issu chjapponu. Issa lighjenda s'assumiglia mori à quidda di a [[Legenda di a Spusata|Spusata]]. Si dici cusì chì una figliola di [[Vutera]] chì avia sempri campatu incù a so mamma s'aia da marità incù un ghjuvanottu di [[Sampolu]]. A mamma era vediva è povara ma par u so matrimoniu, a figliola s'aia pigliatu guasi tuttu ciò chì ci era in casa. A mamma era ferma incù guasi nudda in a so casa. Quandu a figliola era partita incù u so spusatu, a mamma era tristissima. Ma subitamenti, vedi affaccà a figliola chì si ni volta in casa. Tandu pensa a mamma : "A me figliola t'avarà avutu u rimorsu, è veni à basgià mi". Ma ùn era micca quissa a spiigazioni. Chì a figliola dissi tandu à a mamma: "Voltu, chì mi so sminticata di piglià a consula di a meda. L'aghju da piglià la". È a figliola riparti tandu incù a consula di a meda par raghjugna u so spusatu. È i dui spusati fecini strada, à cavaddu, annantu à a strada da [[Vutera]] à [[Sampolu]]. Ma à quandu ghjunti i spusati in u Scunsumatu, a mamma dissi, in colara: "Ch'è tù ti tronchi u coddu in u Scunsumatu !". Ci fù tandu un rimori trimenti è di i dui spusati un firmò più ca un chjapponu incù dui croci annantu. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{Legenda di Corsica}} [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] q15kfqcxiqflal5q5r7bmx38x7d8wb7 Template:Legenda di Corsica 10 9790 89807 89806 2007-08-28T19:30:26Z 90.15.100.124 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E legende di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" |[[Pristaticci|I Pristaticci]] - [[Legenda di a Spusata|A Spusata]] - [[Legenda di u Scuntumatu|U Scuntumatu]] - [[Legenda di u Frate è a Sora|U Frate è a Sora]] - [[Lighjenda di a torra di Capiteddu|A torra di Capiteddu]] - [[Lighjenda di u limitu trà Frassetu è Bastelica|U limitu trà Frassetu è Bastelica]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> 1587aizn7zitkcwvvrgpw9sol6xobhv Legenda di u Scuntumatu 0 9791 68277 2007-03-25T11:22:08Z 86.194.236.39 Redirecting to [[Lighjenda di u Scuntumatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lighjenda di u Scuntumatu]] py5mzgudr5hyb2ns88d01n73h29k1i8 FFFFF 0 9794 355184 355183 2016-09-21T19:00:08Z 90.37.128.116 wikitext text/x-wiki [[File:Giuncheto.fffff.png|thumb|300px|right|A scrizzioni "FFFFF" (Furtuna Fà mi Fà Felici Fini) in [[Ghjunchetu]], in piazza di u paesi]] '''FFFFF''' hè una scrizzioni chì si trova calchì volta annantu à i casi antichi. Significheghja: ''Furtuna Fà mi Fà Felici Fini''. Hè una formula distinata à pruteghja a casa, à alluntanà a cattiva sorti.<ref>"I cinqui F chì si trovani à volta scalpillinati annant’à i supraporta di i casi par scungnurassi di a cattiva sorti." (Arnestu Papi, ''Furtuna, scianza, azardu, riescita'')</ref> À spessu, "FFFFF" hè zuccatu annantu à u [[sopraporta]] di i casi antichi. == Noti == <references/> == Rifarenzi == * [http://ernestpapi.free.fr/Furtuna,%20scianza,%20inciartu,%20azardu,%20riescita.%20Fortune,%20chance,%20hasard,%20r%C3%A9ussite.htm Furtuna, scianza, azardu, riescita, Arnestu Papi] * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) [[categoria:Cultura]] [[categoria:Corsica]] jypiavsxhx24p7gdc3er1hixvhi5bts Limonu (arburu) 0 9796 350084 350078 2015-07-07T21:04:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U limonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Citrus x Limon JPG1.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Citrus limon |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Sapindales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rutaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Citrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Citrus limon''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Lemon tree Berkeley closeup2.jpg|250px|U limonu]] |----- |} U '''Limonu''' (o [[Limone (arburu)|Limone]]) (''[[Citrus limon]]'') hè un arburu cultivatu chì faci partia di a famiglia di i [[Rutaceae]]. U limonu hè cultivatu in u Mediterraniu è in i rigioni sottutrupicali par u so fruttu, u [[limonu (fruttu)|limonu]]. U limonu pò campà sin'à 80 anni. I frutti, i limona, sò prima verdi eppò dopu giaddi. ==In Corsica== U limonu hè cultivatu in [[Corsica]]. ==Da vede dinò== *[[citronu]] *[[clementina]] *[[limea]] *[[mandarina]] *[[pumelu]] *[[pumpelmu]] [[Categoria:Arburu fruttevulu]] [[Categoria:Rutaceae]] [[Categoria:Agrumi]] ehyjd677o6z33bhfdnry1n2a6s9bvtd Windows 0 9797 358388 358016 2018-01-25T23:49:53Z 60.222.136.222 Annullata la modifica 358016 di [[Special:Contributions/151.49.119.153|151.49.119.153]] ([[User talk:151.49.119.153|discussione]]) wikitext text/x-wiki e4{{c}} [[Microsoft]] [[Windows]] hè un sistemu di sfruttamentu americanu, chi esista dapoi 1985. Hè u più u sistemu impiegatu. In inglese, "windows" significa "finestre". D'infatti, in Windows, i prugrammi funziunanu tutti in finestre, chi sò zone di u screnu dedicati da u sistemu a i prugrammi. == Storia == Primu, Windows un era un sistemu di sfruttamentu ma solu un GUI (Graphical User Interface) di [[MS-DOS]], l'anzianu sistemu sfruttamentu di Microsoft. A prima versione di Windows era Windows 1.0, in 1985. A prima versione di Windows chi un era un GUI era Windows NT. == Imagine == Windows 1.0 Windows 2.0 Windows 3.x Windows NT 4 Windows 95 Windows 98 Windows 2000 Windows Me Windows XP Windows Vista == Riferimenti == == Ligami == 7ai7wudhdfhsnvkl335155j0y4xgt3s Linux 0 9798 360640 358009 2018-12-14T01:53:58Z Lingua Corsa 14609 /* Storia */Ortugrafia è capiscitura wikitext text/x-wiki [[File:Tux.svg|right|150px|Tux]] [[File:Ubuntu_9.04_Jaunty_Jackalope.png|220px|thumb|right|[[ubuntu]]]] [[GNU]] [[Linux]] hè un sistemu di sfruttamentu libaru, sottu licenza GNU/GPL. == Storia == [[File:Linus Torvalds.jpeg|thumb|right|[[Linus Torvalds]]]] A prima verzione di Linux (Linux 0.1) fu prugrammata da Linus Torvalds in u 1991, è fu disponibile sopra l'[[Internet]]. Linux faci parte di u muvimentu di l'[[Open Source]], ciò chì vole dì chi u codice di Linux hè disponibile, hè chi si pò mudificà da tutti quelli chì u vulenu. Linux hè gratisi. == Imagine == [[File:Bash_screenshot.png|thumb|left|Una cunsola Linux]] [[File:Window maker freebsd screenshot.jpg|250px|thumb|left| U [[GUI]] [[Window Maker]] 0.91.0]] [[File:Gnome-2.16-screenshot.png|thumb|250px|left|[[GNOME]] 2.16]] [[File:Kde35.png|thumb|250px|left|[[KDE]] 3.5]] == Riferimenti == == Ligami == [http://www.kernel.org Situ a propositu di Linux] [http://www.distrowatch.com Situ a propositu di e distribuzione Linux] {{c}} lyfp0alzfuipc5nmhuvao5hsya2tv5a Viulaccia 0 9800 335040 324745 2014-03-23T15:11:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A viulaccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Syzygium_aromaticum_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-030.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Eugenia caryophyllata |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Myrtales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Myrtaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Eugenia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Eugenia caryophyllata''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cloves-spice.jpg|250px|I punti di viulaccia]] |----- |} A '''viulaccia''' (''[[Eugenia caryophyllata]]'') hè un arburettu chì faci partia di a famiglia di i [[Myrtaceae]]. Hè altu sin'à vinti metri. I [[punta di viulaccia|punti di viulaccia]] sò imprudati in gastrunumia. I punti sò colti è si lacani siccà. Dopu diventani bruni è si poni cunsumà è aghjustà, par asempiu in i [[tianu|tiana]]. Un sinonimu di ''Eugenia caryophyllata'' hè ''[[syzygium aromaticum]]''. A viulaccia hè urighjinaria di l'isula di [[Ternata]] in i [[Molucchi]]. In certi paesi com'è a [[Tunisia]], a viulaccia hè usata in infusioni incù u [[tè]]. == Ecunumia == {| border="1" cellpadding="3" cellspacing="0" align="center" |----- | colspan="6" align="center" bgcolor=#DDFFDD | '''Pruduzzioni mundiali (in tonni). Dati di 2003-2004'''<br /> <small>Dati di u [[FAOSTAT]] (Urganisazioni di i Nazioni Uniti par l'alimantazioni è l'agricultura)</small> |----- | [[Indunesia]]||87909||71 % |------ | [[Madagascar]]||15500||12 % |------ | [[Tanzania]]||12500||10 % |------ | [[Sri Lanka]]||4100||3 % |------ | [[Cumori]]||3013||2 % |------ | Altri paesi ||1370||1 % |----- | '''Tutali'''||'''124392'''||100 % |} == Rifarenzi == * ''U brodu di culumbuli'', Maria Leandri, [[Taravu (rivista)|U Taravu]], n° 154, marzu 2007 {{c}} [[Categoria:Myrtaceae]] 636g3xwhmfooaz3a32lyo6x6g8ekumq Eugenia caryophyllata 0 9801 69929 2007-03-30T19:01:13Z 81.251.238.32 Redirecting to [[Viulaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Viulaccia]] o87ca7omeaw0cri8pqidwdsqywx1bda Syzygium aromaticum 0 9802 69932 2007-03-30T19:02:17Z 81.251.238.32 Redirecting to [[Viulaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Viulaccia]] o87ca7omeaw0cri8pqidwdsqywx1bda Wikipedia:Articulu16 4 9803 69941 2007-03-30T19:10:47Z 81.251.238.32 New page: [[Image:Cloves-spice.jpg|left|thumb|250px|I punti di viulaccia]] A [[viulaccia]] (''[[Eugenia caryophyllata]]'') hè un arbustu chì faci partia di a famiglia di i [[Myrtaceae]]. Hè altu... wikitext text/x-wiki [[Image:Cloves-spice.jpg|left|thumb|250px|I punti di viulaccia]] A [[viulaccia]] (''[[Eugenia caryophyllata]]'') hè un arbustu chì faci partia di a famiglia di i [[Myrtaceae]]. Hè altu sin'à vinti metri. I [[punta di viulaccia|punti di viulaccia]] sò usati in gastrunumia. I punti sò colti è si lacani siccà. Dopu diventani bruni è si poni cunsumà è aghjustà, par asempiu in i [[tianu|tiana]]. Un sinonimu di ''Eugenia caryophyllata'' hè ''[[syzygium aromaticum]]''. A viulaccia hè urighjinaria di l'isula di [[Ternata]] in i [[Molucchi]]. In certi paesi com'è a [[Tunisia]], a viulaccia hè usata in infusioni incù u [[tè]]... lwpdgfx3vpbzti5vw36ag1csrtf3x9j MediaWiki:Cantcreateaccounttitle 8 9805 85062 69948 2007-07-27T21:10:01Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Registramentu micca pussibile iqe3whbc6kqxcb5pswnrfvsvzdu1818 MediaWiki:Aboutpage 8 9807 110980 69950 2007-12-23T12:07:53Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{ns:project}}:À prupositu di {{SITENAME}} 5ug4zmk8okyxyf9kpcu3tipq2e3smcu Vignali (Grussetu è a Prugna) 0 9810 70185 70184 2007-03-31T12:13:39Z 83.201.194.147 wikitext text/x-wiki '''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]]. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]]. == Da veda dinò == * [[Grussetu è a Prugna]] * [[A Prugna]] * [[Turghjà]] == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} 956xrfqy25hkwf4qov8ek3l7khi5bv4 MediaWiki:Hide 8 9811 289566 87251 2012-03-20T18:07:46Z Ale Mister 249 Undo revision 87251 by [[Special:Contributions/Ale Mister|Ale Mister]] ([[User talk:Ale Mister|talk]]) wikitext text/x-wiki Piattà k43fvkfv10qt7at2971fdgrh2rdsiow MediaWiki:Hideresults 8 9812 70262 2007-03-31T18:36:53Z Img 21 New page: Piattà i risultati wikitext text/x-wiki Piattà i risultati 8wpczff2w6pnkye2wr2uz62ywshq9sj MediaWiki:Savearticle 8 9814 111028 70266 2007-12-23T17:10:02Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Salvà a pagina 71izsqfg4zauayzk54wgaclln3i0up6 MediaWiki:Rclinks 8 9815 289564 70267 2012-03-20T18:04:14Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mustrà l'ultimi $1 cambiamenti in i $2 ghjorni scorsi<br />$3 9gc04szdty8eqo6bn8awzwo4m0ys0uf Paladinu 0 9816 70400 2007-04-01T08:41:19Z 81.251.239.193 Redirecting to [[Stantara di u Paladinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantara di u Paladinu]] pl28impiialae153vnxvuludhn1u0cs C (linguagiu di prugrammazione) 0 9819 347106 331783 2015-07-01T22:40:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} In [[infurmatica|informatica]] u '''C''' hè un linguagiu di prugrammazione. Hè a lingua a più impiegata per parechji ragioni: * esista dapoi l'anni 1970 * hè faciule di scrivè cumpilatore per C. == Storia == A lingua C fu sviluppata da i laburatorii Bell in 1972. == Hello World == <font color="blue">#include</font> <stdio.h> main() { printf(<font color="red">"hello, world\n"</font>); } U listessu codice, siente a norma ISO : <font color="blue">#include</font> <stdio.h> <font color="blue">int</font> main(<font color="blue">void</font>) { printf(<font color="red">"hello, world\n"</font>); <font color="blue">return</font> 0; } [[Categoria:Informatica]] al4ov0ph2t0t6i9ta1jsb06uj8knqqa Java 0 9820 343454 332878 2015-05-08T20:09:02Z Magioladitis 2824 /* E parole riservate pè u linguagiu */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ml}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} '''Java''' hè un linguagiu di prugrammazione urientatu ogettu, derivatu di u linguagiu C++ (e inderatamente di u langagiu C) hè creatu da [[Sun Microsystems]]. U linguagiu inizialmente si chjamava '''Oak'''. U nome fu scambiatu in Java a causa di un problemu di copyright. Java fu prisentatu a u SunWorld di 1995. Dopu l'achjappu di [[Sun Microsystems]] da a cumpania [[Oracle]], Java hè diventatu a prupretà di st'ultima. == U Lingagiu == Un'esempiu facile di un prugrammu in Java. A funzione ''main'' hè la primera funzione chjamava quandu u prugrammu hè eseguitu. class HelloWorld { public static void main(String[] args) { System.out.println("Hello World"); } } == E parole riservate pè u linguagiu == <source lang="java"> abstract else instanceof strictfp while boolean false assert (JDK 1.4) enum (JDK 1.5) interface super byte null break extends native switch char true case final new synchronized double catch finally package this float class for private throw int const (Un impiegatu) goto (Un impiegatu) protected throws long continue if public transient short default implements return try void do import static volatile </source> [[Categoria:Informatica]] 6kup67m9ttjc8vz4s7h2pftuqranok7 Casteddu d'Istria 0 9821 71804 71799 2007-04-12T19:30:02Z 81.251.231.92 wikitext text/x-wiki U '''Casteddu d'Istria''' (o [[Castellu d'Istria]]) hè un casteddu anticu di [[Corsica]], chì si trova annantu à a cumuna di [[Suddacarò]], à una altura di 780 metri. U casteddu hè situatu annantu à una cresta, sopra u paesi di [[Suddacarò]]. Hè statu custruitu da [[Luciano de Franchi]], un ghjinuvesi, à u [[XIIIimu]] seculu. U casteddu d'Istria hè statu sfattu prima da [[Ghjudici di la Rocca]]. Ma u casteddu hè statu rifattu da [[Vincinteddu d'Istria]], vicirè di Corsica. È u casteddu hè statu ripresu da [[Samperu Corsu]], u [[12 ghjugnu]] [[1564]]. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) * Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 (in francesu {{Casteddu di Corsica}} [[category:Casteddu di Corsica]] {{c}} qm94nsusinkwisxfxu1gdj9c3ju9wns Castellu d'Istria 0 9822 70865 2007-04-03T16:20:44Z 83.201.6.191 Redirecting to [[Casteddu d'Istria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Casteddu d'Istria]] 02thwumsfxddcturemh9xdjvf3kd053 MediaWiki:Filestatus 8 9829 154122 85085 2009-01-07T11:57:17Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Statu di i dritti d'autore: eo2161k3gibszyrkat4ftqsg79t7fhq MediaWiki:Hiderevision 8 9832 70894 2007-04-03T18:56:32Z Img 21 New page: Piattà e revisione di manera permanente wikitext text/x-wiki Piattà e revisione di manera permanente 477u3ay4ezdqcqj036i1qkva714i035 MediaWiki:Newmessagesdifflink 8 9834 70898 2007-04-03T18:57:55Z Img 21 New page: ultima mudifica wikitext text/x-wiki ultima mudifica gbfv3m1919m2o7ofo8zma5x9tjwfuy7 MediaWiki:Nocreatetitle 8 9835 70899 2007-04-03T18:58:32Z Img 21 New page: Creazione di pagina limitata wikitext text/x-wiki Creazione di pagina limitata 9ykmq0vftx7e67ierju59odhdd5xdvn MediaWiki:Nstab-user 8 9837 86948 83830 2007-08-16T12:08:41Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Utilizatore lyyi3jb3ae27s3q8y5ziru5mugwy57b MediaWiki:Tooltip-pt-userpage 8 9839 100432 86950 2007-10-15T19:43:36Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki A to pagina di utilizatore 3msi1fdig89lvdtjskznghs8ooz9tv0 MediaWiki:Tooltip-t-specialpages 8 9840 152791 70904 2009-01-05T21:40:43Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Elencu di tutte e pagine speciali aaupv5qvc07eo7d14bbb9pen3awwqjo MediaWiki:Viewdeletedpage 8 9842 142839 70906 2008-09-26T08:56:31Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Vede e pagine suppresse h778dd97s376wyh3a4zv050py3wegn8 Scopa 0 9843 71046 2007-04-04T18:28:57Z 81.251.239.6 New page: {{disambig}} A '''scopa''' hè: * un arbustu: a [[scopa (arbustu)|scopa]]: [[erica arborea]] * un ghjocu di carte: a [[scopa (ghjocu)|scopa]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} A '''scopa''' hè: * un arbustu: a [[scopa (arbustu)|scopa]]: [[erica arborea]] * un ghjocu di carte: a [[scopa (ghjocu)|scopa]] mmz7shec2w00x87whxyf3c8m6evlr3f Scopa (arbustu) 0 9844 356938 356937 2017-04-30T10:03:50Z 92.158.9.196 /* Citazioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A scopa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Erica arborea1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Erica arborea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Ericales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ericaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Erica]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Erica arborea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Erica arborea2.jpg|250px|U limonu]] |----- |} A '''Scopa''' (''[[Erica arborea]]'') hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'[[Ericaceae]]. Si trova in i paesi situati à l'intornu di u [[Mari Terraniu]]. A scopa hè alta sin'à 5 metri. I fogli sò verdi scuru. A scopa fiurisci da [[marzu]] à [[maghju]]. I fiori di a scopa sò bianchi. Sò chjucareddi è mori numarosi. [[Image:Erica arborea JPG1.jpg|thumb|left|Scopa (arbustu) - Borga da [[Prunelli (fiume)]].|300px]] A scopa hè ancu chjamata a [[scopa maschili]], in cuntrastu incù a [[scopa feminiccia]]. == Ecunumia== A [[tama]] di a scopa hè usata par fabricà i [[pippa|pippi]]. ==In Corsica== A scopa hè cumuna in [[Corsica]]. Com'è a [[ghjinestra]] o l'[[arbitru]], a scopa hè tipica di a machja corsa. == Citazioni== A scopa hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Accantu u focu, a scopa ci stà mali.'': chì a scopa si ni brusgia subitu subitu. Ma si dici dinò: ''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.'' o ''Accantu u focu, a paglia ci stà mali.'' * in a sprissioni: ''buciardu cum'è a scopa'': chì a scopa fiurisci è faci mori fiora, ma ùn dà micca frutti. * in a paghjella tradiziunali:<ref>http://paghjella.blogspot.fr/</ref> :''O cara lu nostru amore quantu pocu n'hè duratu :''Hè principiatu d'aprile di maghju s'hè terminatu :''Hà fattu cum'è la scopa hà fiuritu è ùn hè granatu == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * a [[scopa feminiccia]] * a [[scopa (ghjocu)|scopa]]: u ghjocu di carti * l'[[arburetti di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Ericaceae]] lsha7wd2rmttxi69m8nan7zng7ky6xz Erica arborea 0 9845 71048 2007-04-04T18:35:54Z 81.251.239.6 Redirecting to [[Scopa (arbustu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scopa (arbustu)]] q7bln0zp3wul7gs0ytsjfe0m03ajvmt Sporting Club Bastia 0 9848 360485 359252 2018-11-11T18:19:40Z 90.37.4.242 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Bastia | immagine = [[File:SC Bastia.png|100px|Logo]]| nomecompletu = Sporting Club di Bastia | nickname = ''I Turchini'' | fundatu = [[1905]] | stadiu = [[Stadiu Armand Cesari]] | capacità = 16,480 | presidente = [[Claudiu Ferrandi]] | allinatori = [[Stefanu Rossi]] | leca = [[Naziunale 3]] | stagione = [[Naziunale 3 stagione 2017/2018|2017-2018]]| pusizione = Naziunale 3, 2. | pattern_la1=|pattern_b1=|pattern_ra1=| leftarm1=5272d9|body1=5272d9|rightarm1=5272d9|shorts1=3f3e68|socks1=5272d9| pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=| leftarm2=FFFFFF|body2=FFFFFF|rightarm2=FFFFFF|shorts2=FFFFFF|socks2=FFFFFF| shirtsupplier=[[Kappa]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | stustagione = [[Stagione 2015-2016 di u Sporting Club Bastia|2015-2016]] | }} U '''Sporting Club Bastia''' cumunimenti abbreviate a SC Bastia o SCB, è una squadra di pallò corsu di a cità di [[Bastia]], fundata in u 1905 da Hans Ruesch. Dui tituli Leca in Francia Ligue 2, un Coupe de France, un Cup Intertoto, un titulu di Scacchi National, un Barabattule di pietà è na participazzioni a lu finale di Cup UEFA su Sei de la culture più successu è accanusciutu cchiù assai di u pallò corsa. A squadra ghjoca in sfarente tappe di a cità di i so criazioni finu à u 1932, quannu fu lu primu [[Stadiu Armand Cesari]] (Stadiu Dr. Luciani da a so inaugurazzioni). A squadra hè dapoi ghjennaghju di u 2010, sott'à a presidenza di Pierre-Marie Geronimi. A prima squadra, guidatu da [[François Ciccolini]], evolving in Ligue 1 di u prigiuneru 2015/2016. == Storicu == Esiste dipoi u [[1905]] è hè statu creatu da un svizzeru. A pocu à pocu a squadra bastiaccia hà da piglià a suprana nantu à l'altre squadre isulane. Cullatu in prima divisione francese in u 1968, u SCB hà da scrive e più belle pagine di a so storia in l'anni 70. Ghjunghje in finale di cuppa di Francia contr'à Marseglia è perde 2 à 1 in u 1972. L'annu dopu ghjoca a cuppa d'Auropa (eliminazione contr'à l'Atlético Madrid à u primu giru). Ma u Sporting Étoile Club de Bastia si face scopre da l'Auropa sanna quand'ellu riesce à andà in finale di a cuppa di l'UEFA innù a stagione 1977-78. Innù u so picculu [[Stadiu di Furiani]], i turchini riescenu à eliminà u Sporting di Lisbona, Newcastle, Torino, Iena è i Grasshoppers di Zurich. In finale serà battutu da u PSV Eindhoven. Cunduttu da u grande Claude Papi, s'hè fattu cunnosce è hà surpresu l'Auropa sana di u ballò cù u so ghjocu spetaculare è generosu. U SECB vince a cuppa di Francia in u 1981, battendu à Saint Etienne. ==Ghjucadori attuali (2017-2018)== * 2. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Romain Achilli]] * 4. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Florian Marange]] * 5. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Sébastien Squillaci]] * 6. [[image:flag of Cote d'Ivoire.svg|20px]] [[Romaric]] * 7. [[image:flag of Togo.svg|20px]] [[Floyd Ayite]] * 8. [[image:flag of France.svg|20px]] [[El-Hadji Ba]] (Presta da u [[Sunderland AFC|Sunderland]]) * 9. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Djibril Cissé]] * 10. [[image:flag of Algeria.svg|20px]] [[Ryad Boudebouz]] * 11. [[image:flag of Cote d'Ivoire.svg|20px]] [[Tallo Gadji|Junior Tallo]] (Presta da u [[AS Roma|Roma]]) * 12. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Christophe Vincent]] * 13. [[image:flag of Mali.svg|20px]] [[Abdoulaye Keita (ghjucadoru di pallo natu in 1994)|Abdoulaye Keita]] * 14. [[image:flag of Mali.svg|20px]] [[Famoussa Koné]] * 15. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Julian Palmieri]] * 16. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Jean-Louis Leca]] * 17. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Mathieu Peybernes]] * 18. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Yannick Cahuzac]] (capitanu) * 19. [[image:flag of Cote d'Ivoire.svg|20px]] [[Giovanni Sio]] (Presta da u [[FC Basel|Basel]]) * 20. [[image:flag of France.svg|20px]] [[François Modesto]] * 21. [[image:flag of Georgia.svg|20px]] [[Luka Kikabidze]] * 22. [[image:Flag of France.svg|20px]] [[Christopher Maboulou]] * 23. [[image:Flag of Mali.svg|20px]] [[Drissa Diakité]] * 24. [[image:Flag of France.svg|20px]] [[Lyes Houri]] * 25. [[image:flag of Guinea.svg|20px]] [[François Kamano]] * 26. [[image:flag of Brazil.svg|20px]] [[Brandão (ghjucadoru di pallo natu in 1994)|Brandão]] * 27. [[image:flag of Belgium.svg|20px]] [[Guillaume Gillet]] (Presta da u [[RSC Anderlecht|Anderlecht]]) * 28. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Gaël Danic]] * 29. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Gilles Cioni]] * 30. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Thomas Vincensini]] * 33. [[image:flag of France.svg|20px]] [[Alexander Djiku]] ==Da vede dinò== *[[Jérôme Rothen]] == Liami == * [http://www.sc-bastia.com Situ ufficiale] * [http://www.forzabastia.com/ Forza Bastia] * [http://ultrasbastiacci.online.fr Ultras Bastiacci, sustenitori di u SC Bastia] * [http://bastia78.free.fr L'epupea di u SECB in coppa uefa 1978] * [http://www.spiritu-turchinu.com/ Spiritu-Turchinu] [[Categoria:Pallò]] frm42c46s29hrvcw0qmfcvjskhbl388 Anghjula Potentini 0 9850 364042 351242 2019-10-03T11:16:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|Anghjula Potentini]] '''Anghjula Potentini''' hè una [[cantu|canterina]] di [[Poghju d'Oletta]] chì canta a [[Corsica]] d'eri è d'oghje, tra tradizione è passione. == Discugrafia == Pè u so primu discu ch'ella ha fattu sola, "A lettera d'amore", Anghjula ha sceltu di cantà e più belle canzone tradiziunale. Parla d'[[amore]], amore di a so terra tant'amata. L’amore di i soi è di u cantu, ab eternu. Anghjula ha sceltu d’arrigistrà i canti chi li piacenu u più. Truvemu canti tradiziunali, cume « A lettera d’Amore », chì ghjè un cantu anzianu, scrittu da una [[donna]]. Ha sceltu dinò di ripiglià « Dimmi Perchè », una creazione assai anziana di i fratelli Vincenti, è « Beata Funtanella » scritta da [[Ghjuliu Bernardini]]. « U tempu chì passa » da [[Ghjuvan Petru Ristori]], hè più mudernu, ancu se u so stilu hè tradiziunale. A creazione « Caccara Filipina », hè un bellu umagiu à a so [[famiglia|mammone]] chi l'ha allevata. Anghjula ha sceltu di travaglià cù trè [[musica|musicanti]] classichi, un viulunistu, un cuntrebassistu è un pianistu chi sona u Marimba è u Melodica. "A lettera d'amore" hè di sicuru un opera chi hà da piace à tutti quelli chi so innamurati di e belle voce [[Corsica|isulane]]. {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] bn6dd40iunrxjfy3weosyu5qy24mxwp Calycotome spinosa 0 9854 71347 2007-04-06T15:20:04Z 83.201.128.21 Redirecting to [[Ghjinestra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjinestra]] ovniprnbkr257f3rz57nqje2xx1h5c2 Stantara di u Cantonu 0 9855 364478 334503 2019-10-03T11:25:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Stantara di u Cantonu1.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Cantonu]] A '''Stantara di u Cantonu''' hè una [[stantara]] di [[Corsica]]. Si trova à l'isciuta di u paesi di [[Canali]], in a cumuna di [[Pila è Canali]]. Di fatti, ci hè dui stantari chì si trovani in issu locu chì si chjama u Cantonu: una chjuca è una maiori. I dui stantari sò stati trovi quì, di punta à u cimiteriu, in l'annati sissanti. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) {{c}} {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] bv7y3vtx6zhu2j5dptbl664yjp0u3ge Iniulata 0 9858 71419 2007-04-06T19:51:51Z Img 21 Redirecting to [[Inuliata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Inuliata]] rvywvvi4hjvwsy8svg2bnukjqpn4jzr Perdono 0 9859 71483 2007-04-07T11:02:39Z 81.251.109.113 Redirecting to [[Perdono Mio Dio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Perdono Mio Dio]] 0poyfjt5lovgipuclaj4x39aq9iq0oh Penitinziariu di Chjavari 0 9864 71522 2007-04-08T15:36:59Z Paulu 58 [[Penitinziariu di Chjavari]] mossu à [[Pinitinziariu di Chjavari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pinitinziariu di Chjavari]] q3bsfgpoe0l1o9cgkchb71an7h3jz9k Piralzu 0 9868 364236 333922 2019-10-03T11:20:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U piralzu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Alnus-cordata-leaves.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Alnus cordata |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Betulaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Alnus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Alnus cordata''<br /><font color=black size=1> Duby |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Alnus-cordata-habitat.JPG|250px|U piralzu]] |----- |} U '''Piralzu''' (o [[Peralzu]]) (''[[Alnus cordata]]'') hè un [[arburu]] chì face parte di a famiglia di i [[Fagaceae]]. Hè altu da 4 à 18 metri. U piralzu hè endemicu di a [[Corsica]] è di a [[Calabria]]. Si trova à spessu accantu à e vadine o i fiumi. E varietà uriginarie di [[Corsica]] è di [[Calabria]] sò state introdutte è cultivate in altre rigione d'[[Europa]]. == In Corsica == U piralzu hè cumunu in Corsica. Si scontra da 200 à 1400 metri. In [[Castagniccia]], ci sò e fureste intreie di piralzi, accantu à e faiete è i castagneti. == Rifarenzi == * Gamisans, Jacques, A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu) == Da vede dinò == * l'[[arburi di Corsica]] * l'[[alzu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Fagaceae]] [[category:arburi di Corsica]] 7b8o9op5sjeqhz8ei4buxtyswv0oii7 Peralzu 0 9875 71568 71567 2007-04-09T18:53:19Z Paulu 58 Redirecting to [[Piralzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piralzu]] q3awmtjuv16svag7tl9x0lynu5qe22a Alnus cordata 0 9876 71569 2007-04-09T18:53:31Z Paulu 58 Redirecting to [[Piralzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piralzu]] q3awmtjuv16svag7tl9x0lynu5qe22a Ghjuvan' Petru Lucciardi 0 9877 363090 359238 2019-07-17T14:53:56Z Jun Misugi 295 ligami wikitext text/x-wiki '''Ghjuvan Petru Lucciardi''' (1862-1928) hè statu un scrivanu è pueta corsu. ==Biugrafia== [[File:Santo-Pietro-di-Tenda_panoramique.jpg|thumb|300px|Santu Petru di Tenda: u paese nativu di Ghjuvan Petru Lucciardi]] Ghjuvan Petru Lucciardi hè natu in [[Santu Petru di Tenda]] (Nebbiu) lu 20 di dicembre di lu 1862. A so mamma si chjamava Laura Maria Querci, è u so babbu Carlone Lucciardi. Ghjera una vechja famiglia d’agricultori (vigni è alivetti). [[Anton Bastianu Lucciardi]] era u so arcibabbone è ghjera un pueta assai cunnisciutu « Prete Biasgiu ». Ùn era micca un prete ma vulìa diventà prete quand’ellu era ghjovanu, ghjè per quessa ch’era chjamatu cusì. Hè mortu in lu 1860. Quandu Ghjuvan Petru Lucciardi nasce, sente parlà di u so arcibabbone, è li si pare di cunnosce lu. Tene dui fratelli è trè surelle maiò. Ghjuvan Petru Lucciardi hè u terzu figliolu. Hè andatu in [[Aiacciu]] à fà a scola nurmale à 16 anni. Face parte di a prima generazione di i maestri di a terza republica. Ghjè unu di i primi à circà cù i mezi di nanzu à insegnà u corsu. Ghjè statu maestru in parechji lochi. S’hè maritatu è hà avutu trè figloli (Carlu, Petru Ghjuvanni è Bastianu). Perde u so figliolu Carlu u 25 di dicembre di u 1907, à l'età di 20 anni, di a malatia di a tisia. À parte di què un scrive ch'è in corsu, era una manera di sprime i so sintimi. Hà scrittu in a rivista “[[A Tramuntana]]”. Hà scrittu dinù parechji testi ; unu d'elli “Canti Corsi” pare impurtante chì hà un interessu socio-linguisticu, literariu ma dinù storicu pè a lingua corsa. Ghjuvan Petru Lucciardi hè mortu in [[Parigi]] u 5 d'aostu di u 1928. ==Opere== * ''[[I Galli Rivali]]'' (1909) * ''[[A Greva di e Giuvanotte]]'' (1909) ===Puesia=== * ''Canti Corsi'' (1921): l'opera hè cumposta da 5 parte: I. Cose viste ; II. Cose diverse ; III. Doli ; IV. Cose andate ; V. A lingua Corsa. Cumprende [[U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|U Mio Paese]], [[A Lingua Corsa (Ghjuvan’ Petru Lucciardi)|A Lingua Corsa]], U Ghjornu di i Morti, A Lumera, A Rocca, Cantu Corsu * ''[[Sunniendu]]'': publicata in [[L'Annu corsu]] (1927) ===Teatru=== * ''A Vindetta di Lilla'' (1911) * ''Maria Gentile'' (1912): un' opera di teatru annantu à listessu tema ch'è quella di [[Vattelapesca]] (Petru Lucciana)<ref>Arrighi (2002) p. 118.</ref> * ''[[U Martiriu di Santa Divota (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|U Martiriu di Santa Divota]]'' (1922): [[À i Corsi]] ==Bibliugrafia== * Geniu Gherardi (2011) ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf I Lucciardi - Una famiglia corsa di pueti è di maestri di scola]'', Edizione Albiana * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1909) ''[[I Galli Rivali]]'', Bastia, Stamperia C. Piaggi * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1912) ''Maria Ghjentile : dramu storicu in trè atti'', Bastia : Stamperia Ollagnier * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1921) ''[http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/d6047b99fe8edb3c70392fa6fc1e6dcd.pdf Canti Corsi]'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane. * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1922) ''U Martiriu di Santa Divota'', Parigi : Sucietà Parigina di Stamperia * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1924) ''Cose andate...'', Aiacciu : stamperia di A Muvra. * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] * Ghjuvan' Maria Arrighi (2002) Storia di a lingua corsa, Edizione Gisserot. == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Santu Petru di Tenda]] *[[Anton Bastianu Lucciardi]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[categoria:pueta in lingua corsa|Lucciardi, Ghjuvan' Petru]] [[category:littiratura|Lucciardi, Ghjuvan' Petru]] 8uiaa97dyovsksulnqpevpq9f1e2nea Kazimierz Kuratowski 0 9887 341426 332927 2015-02-14T20:27:11Z 92.158.237.16 /* A ricerca */ wikitext text/x-wiki [[Image:Kazimierz_Kuratowski.jpg|thumb|right|Kazimierz Kuratowski]] '''Kazimierz Kuratowski''' ([[Varsavia]], [[2 di frivaghju]] [[1896]] - [[18 di ghjugnu]] [[1980]]) hè statu unu di i maiò [[matematica|matematichi]] [[Polonia|polacchi]]. ==Biografia== Kuratowski hè statu da u [[1927]] prufessore di matematica à u [[Politechnika Lwowska]] (''Politecnicu di [[Lviv]]'', in Polonia) è da u [[1934]] à l'[[Università di Varsavia]]. In u [[1945]] hè diventatu membru di a [[Polska Akademia Umiejętności]] (l'''Accademia Polacca di l'Insignamentu''), è in u [[1952]] di l'[[Accademia Polacca di e Scenze]]. Da u [[1948]] à u [[1967]] hè statu direttore di l'istitutu di matematica d'issa accademia, è par tanti anni hè statu ancu presidente di l'[[International Mathematics Society]] è di a Sucetà Matematica Polacca. Kazimiertz Kuratowski hè statu un di i frequentatori di u celebre Kawiarnia Szkocka (''Caffè scuzzese''), induve i matematichi di a formidevule scola polacca di i primi decennii di u [[XX seculu]] eranu avvezzi à scuntrà si per confrontà i so idee. ==A ricerca== A ricerca di Kuratowski hè statu centrata principalmente annantu à u studiu di e strutture metriche è topologiche astratte. Frà i so numerosi contribuzione à la matematica, si pò mintuvà: * u studiu di i [[Spaziu polaccu|spazii polacchi]] (chì prendunni u so nome prupriu da i matematichi polacchi chì l'hanu studiati, com'è [[Wacław Sierpiński]], [[Alfred Tarski]], è dinù Kazimierz Kuratowski); * A [[caratterisazione]] di i [[Spaziu di Hausdorff|spazii di Hausdorff]] per mezu di i cusìdetti [[assiomi di chjusura di Kuratowski]]; * A dimostrazione di u [[Lemma di Kuratowski-Zorn]]; * In [[teoria di i grafi]], a celebre caratterisazione di i [[Grafu planare|grafi planari]], per mezu di u [[Teorema di Kuratowski per i grafi]]; * L'identificazione di i [[Coppiu (matematica)|coppii ordinati]] <math>(x,y)</math> incù l'inseme <math>\{\{x\}, \{x,y\}\}</math>. * L'introduzione di l'[[algoritmu di Tarski-Kuratowski]] relativu à a risoluzione di e formule aritmetiche. ==Da vede dinù== * [[Kawiarnia Szkocka]] * [[Alfred Tarski]] * [[Spaziu polaccu]] == Bibliografia == * (in inglesu) Kazimierz Kuratowski, 1980, ''A Half Century of Polish Mathematics: Remebrances and Reflections'', Pergamon Press, Oxford, ISBN 0-08-023046-6 * (in inglesu) Karol Borsuk, 1960, ''On the achievements of Prof Dr Kazimierz Kuratowski in the realm of topology'', in: Wiadomosci matematyczne, vol. 2, issue 3, pages 231-237 == Ligami esterni == * (in inglesu) [http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/Mathematicians/Kuratowski.html Una breve biografia di Kazimierz Kuratowski] [[Categoria:Matematicu|Kuratowski, Kazimierz]] 9pr0ueziuqjbv5u6ukr0zb9f7mousuu Pristaticci 0 9892 361921 356828 2019-04-08T04:12:16Z 2A01:CB1C:C45:3B00:14FF:9853:F75A:755C /* Variazioni */ wikitext text/x-wiki [[File:Shepherd_on_the_way_to_Hampta_Pass.jpg|thumb|250px|Un pastore]] I '''Pristaticci''' sò i primi ghjorna di u mesi d'[[aprili]], fora di u [[prima aprili]]. In generali, i pristaticci sò u [[2 aprili|dui]] è u [[3 aprili|trè aprili]]. Accadi à spessu chì u tempu fussi gattivu issi ghjorna quì è par dà una spiigazioni à issu gattivu tempu, ci hè a [[fola di i pristaticci]]. Issa fola hè una dialogu trà u mesi di [[marzu]] è un picuraghju, chì si littigani, è u mesi d'aprili. In certi varizazioni di a fola, u pastori si vantava è schirzava à Marzu, dicendu ch'eddu era passatu senza fà li danni è ch'eddu aia tinuti tutti i so agneddi. In altri varianti, u pastori rimpruvareghja à marzu d'avè li pigliatu, par via di u gattivu tempu è di i timpuralati, guasgi tutti i so agneddi. Si sà bè chì marzu, t'hà setti barretti. U tempu era impurtantissimu, à l'ebica, par quiddi chì t'aviani a ropa. Sienti à [[fola di i pristaticci]], i pristaticci sò dui ghjorna chì sò stati pristati da [[aprili]] à [[marzu]]. Ma u prima aprili ùn faci micca parti di i pristaticci. Quissa hè bedda chjara in certi variazioni di a fola, com'è quidda urighjinaria da [[Laretu di Tallà|Laretu]]: :- ''Marzu, catarzu, figliolu di manghjonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu.'' :- ''Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima è lu dui.'' :- ''Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui è u trè.'' Ed hè par quissa chi u tempu hè gattivu tandu. ==Variazioni== Ci hè parechji variazioni, da un paesi à l'altru, in u dialogu trà [[marzu]] è u picuraghju. Par asempiu, in [[Frassetu]], si dici: :- ''Marzu, Catarzu, figliolu di manghjonu M'ha pigliatu tutti i me agneddi è i mè agnona.'' :- ''O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.'' Si dici in [[Bonifaziu]]<ref>http://canonici.skyrock.com/1661827742-Que-signifie-I-Pristaticci.html</ref>: :- ''Marzu catarzu, fiddolu di Minchjò, aghju l'agneddi tamant'è muntò, aghju li casgi tamant'è cantò, aghju li brocci tamant'è spurtò''. :- ''Aprili gentili, presta mi dui di. Incu unu ch'e aghju, faraghju penta u falzu picuraghju''. È in [[Marignana]]<ref>http://lingua.corsa.free.fr/prosa/i_pristaticci.htm</ref>: :- ''Marzu, catarzu, figliolu d’un bugnone, facciu l’agnelli tamanti è muntoni, u brocciu tamantu è spurtoni.'' :- ''Aprile gintile, me fratellu, presta mi ne dui cù unu ch’e ne aghju, ch’e fia pente u falsu picaraghju.'' È dinò in [[Zevacu]]: :- ''Marzu, Catarzu, figliolu di manghjonu M'ha presu tutti i me agneddi è un m'ha lacatu cà un agnonu.'' :- ''O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè.'' L'imprestaticci.« L’ottu primi ghjorni d’aprile, in Bastia cum’è in tutta a Corsica, sò chjamati i Prestaticci o l’Imprestaticci. Èccune l’orìgine segondu a tradizione : Un annu, Marzu (u mese) fù indispettitu da un pastore chì u stuzzicava cantendu « Marzu, marzettu, ti ne vai cù tutti i to barzelletti è eiu mi ne stò cun tutti i mo agnelletti ». Per vindicassi di u pastore Marzu andò à truvà à Aprile è li disse : « Aprile, gentile Aprile, prèstami trè ghjorni, cun unu chì ne aghju faraghju pente u falsu pecuraghju ». È Aprile scioccu scioccu, invece di trè li ne imprestò ottu. Tandu Marzu si scatinò è stirpò a banda sana sana, salvu un agnellu aggruttàtusi sottu à un paghjolu. Ghjè cusì chì da tandu, l’ottu primi ghjorni d’aprile sò sempre gattivi asseme à l’ultimi di marzu ». (Fonte : Almanaccu di Bastia) == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://ernestpapi.free.fr/Mesi,%20santi.%20Mois,%20saints.htm Arnestu Papi, Pruverbii, detti è sprissioni di Corsica è d'altrò: Mesi è Santi]] ==Liami== * [http://www.apiazzetta.com/U-2-e-3-d-aprile-so-i-pristaticci--e-he-normale-d-ave-tempacciu_a2362.html A fola di i pristaticci annantu à A Piazzetta] ==Da veda dinò== * a [[fola di i pristaticci]] * [[marzu]] * [[aprili]] [[Categoria:Legenda di Corsica]] {{Legenda di Corsica}} mqa6az6hpqskjo36nw1mk9sb6sdl24b Pristaticciu 0 9893 71655 2007-04-10T18:54:06Z Paulu 58 Redirecting to [[Pristaticci]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pristaticci]] 9mvq59e6thnamna4wcjbcg4c2l7jt56 Serbia 0 9894 343455 336550 2015-05-08T20:09:06Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|sr}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki [[File:Coat of arms of Serbia.svg|right|120px]] [[File:Flag of Serbia.svg|right|200px|border]] A '''Serbia''' (Србија) hè un paese situatu in [[Europa]]. Capitale: [[Belgradu]] <!--Interwiki--> [[Categoria:Europa]] di4ysr6r963e3gethsce4zh2ux219mk Scopa maschili 0 9895 71714 2007-04-11T19:23:45Z Paulu 58 Redirecting to [[Scopa (arbustu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scopa (arbustu)]] q7bln0zp3wul7gs0ytsjfe0m03ajvmt MediaWiki:Showhidebots 8 9912 71783 2007-04-12T18:48:14Z Img 21 New page: ($1 boti) wikitext text/x-wiki ($1 boti) kdin41eg5cu6t9remjkd1wcbo209a1p MediaWiki:Watchlist-show-bots 8 9913 111038 71784 2007-12-23T17:51:02Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mustrà e mudifiche di i boti ssezyhssr4eozo81j3dhdmq370dhqqw MediaWiki:Hiderevision-status 8 9917 71789 2007-04-12T18:55:06Z Img 21 New page: Revisione $1: $2 wikitext text/x-wiki Revisione $1: $2 9aokxzt6lcg5xyqo679m88fsjrf74fn MediaWiki:Imagelinks 8 9919 71791 2007-04-12T18:55:48Z Img 21 New page: Ligami wikitext text/x-wiki Ligami p2nd7adtsjcg6bmu9ynmi5qo4f1w0rc MediaWiki:Imagelist name 8 9920 71792 2007-04-12T18:56:05Z Img 21 New page: Nome wikitext text/x-wiki Nome 27y5wgs39u9hw6w0dsn6qjz2o7ikid2 MediaWiki:Imagelistall 8 9921 71793 2007-04-12T18:56:16Z Img 21 New page: tutte wikitext text/x-wiki tutte mbxkhbi9xgdpufcqcph1m6ild0n9wn9 MediaWiki:Import-logentry-upload-detail 8 9924 71796 2007-04-12T18:57:52Z Img 21 New page: $1 revisione wikitext text/x-wiki $1 revisione ak6w8nvjgwlej74kcc9be7otlakkoy0 Casteddu di a Rocca 0 9926 71802 71798 2007-04-12T19:29:11Z 81.251.231.92 wikitext text/x-wiki U '''Casteddu di a Rocca''' (o [[Castellu di a Rocca]]) hè un [[casteddu]] di [[Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna d'[[Ulmetu]]. ==Par andà ci== Si parti da u paesi d'[[Ulmetu]]. Si suvita a stretta ''Mari è monti''. Si franca un alivetu eppo dopu una piccula verga annantu à a vadina. Dopu si codda è si ghjugni finalmenti à un pilonu alettricu. Da quì ci hè un stradeddu chì codda insin'à u casteddu di a Rocca. Cuddendu, prima di ghjugna à u casteddu si poni veda parechji [[sapara|sapari]]. U casteddu si trova in cima. In a punta, hè priculosu. {{c}} {{Casteddu di Corsica}} [[category:Casteddu di Corsica]] dp2cr64591d36m2cclvprhg1supok5w Castellu di a Rocca 0 9927 71800 2007-04-12T19:24:28Z 81.251.231.92 Redirecting to [[Casteddu di a Rocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Casteddu di a Rocca]] ahnotms6yz7mte5c2khcens83mn7hr5 Template:Casteddu di Corsica 10 9928 71805 71803 2007-04-12T19:30:44Z 81.251.231.92 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I casteddi di [[Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Casteddu di i Bozi]] [[Casteddu d'Istria]] [[Casteddu di a Rocca]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> 0eszeo06hbgj6bshwn39yupx9jsunpy Bussu 0 9929 347330 331772 2015-07-02T01:35:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U bussu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Buxus sempervirens foliage 1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Buxus sempervirens |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Buxales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Buxaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Abies]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Buxus sempervirens''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Buxus biotop.JPG|250px|U bussu]] |----- |} U '''Bussu''' (''[[Buxus sempervirens]]'') hè un arburettu chì faci partia di a famiglia di i [[Buxaceae]]. Hè un arburettu chì teni i casci. Si trova à spessu vicinu à i [[faieta|faieti]]. == In Corsica == U bussu hè cumunu in [[Corsica]]. == Citazioni == Accadi chì u bussu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a [[paghjella]] tradiziunali di Pianellu o [[Alisgiani]]: :''Mi ne falgu in Funtanella'' :''È à l’acqua di lu Bussu'' :''Culà mi riposu ùn pocu'' :''È poi mi manghju un morsu'' :''Quessa sì chì le mi caccia'' :''E macagne ch’aghju addossu.'' * in a canzona ''A pipa'': :''A mio pipa era di bussu'' :''D'ambru finu era u bucchinu'' :''Mi l'avia mandata ziu'' :''È da lu Pedipartinu.'' <center><gallery> BuisFeuille.jpg Buisfleurs.jpg </gallery></center> == Da veda dinò == * l'[[arburetti di Corsica]] == Liami == * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm Inventariu di i paghjelli www.paghjella.com] {{c}} [[Categoria:Buxaceae]] [[Categoria:Arburetti di Corsica]] 4pa85oxt6v7615bv9ctouh7veh8ike3 Buxus sempervirens 0 9930 71826 2007-04-13T18:56:49Z Paulu 58 Redirecting to [[Bussu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bussu]] g3tt52lhjs4qrkiwyfxehn2fwbh3lw2 Goiás 0 9931 332646 324753 2014-03-23T14:23:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Goiás''' hè un statu di u [[Brasile]], teni come capilocu [[Goiânia]] è una superficia di 341.289,5 km². Teni 5.619.917 abitanti (2005). Importanti cità sò [[Anápolis]], [[Rio Verde]] è [[Catalão]]. [[Categoria:Stati di u Brasile]] izxejckqactf9x0vhf3tyjcwmwujsv4 Catalão 0 9932 358252 347945 2018-01-01T09:02:42Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki '''Catalão''' hè una cità di u statu di [[Goiás]] in Brasile. Teni 102.393 abitanti (2017) è tene com'è superficia 3.777 km². <gallery> Image:Museu Catalão 2.jpg Image:Patio Mitsubishi.jpg Image:Catalão2.JPG Image:Represa Monsenhor Souza 1.jpg Image:Lazer em Catalão.jpg Image:Igreja Dom Bosco.jpg Image:Lazer em Catalão.jpg Image:Catalão cidade das flores.JPG </gallery> ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile]] 7rr68hblcl9glqyu888tblq6cbw6xvo Arburetti di Corsica 0 9933 194244 79309 2009-12-04T22:20:20Z Sten 1588 Better picture! wikitext text/x-wiki == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Buxus biotop.JPG|U [[bussu]] Image:Erica arborea2.jpg|A [[scopa]] Image:Ghjinestra.jpg|A [[ghjinestra]] Image:Myrta communis5.JPG|A [[murta]] Image:Listincu.jpg|U [[listincu]] Image:Ruscus_aculeatus12.jpg|U [[caracutellu]] Image:Figa de moro 01.JPG|A [[fica d'India]] Image:Spartium junceum ginesta.jpg|U [[ghjuncu]] Image:Daphne gnidium3.jpg|U [[patellu]] Image:Viscum album fruit.jpg|U [[vischju]] </gallery> {{c-supranu}} idddn5gh04lg6fnmvhfsafxpteqj7jz Stefan Banach 0 9937 350218 334515 2015-07-07T22:24:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:عالم الرياضيات البولندى ستيفان بناخ.jpg|thumb|Stefan Banach]] '''Stefan Banach''' ([[Cracuvia]], 30 [[marzu]] 1892 - [[Leopoli]], 31 [[aostu]] 1945) hè statu un [[matematica|matematicu]] [[Polonia|polaccu]], un di l'animatori di a Scola matematica di Leopoli in a [[Polonia]] trà i dui guerri. Era par u più un autudidattu in [[matematica]] è u so geniu fù scupartu à l'accasu da [[Hugo Steinhaus]]. Era figliolu di Stefan Greczek è Katarzyna Banach chì l'abbanduneghja à pochi ghjorni da a nascita. Cresci incù a minnana materna in u paesi di Ostrowsko, à una cinquantina di chilomitri da Cracuvia. À parta da [[1902]] friquenta un liceiu di Cracuvia, induv'eddu stringhji amicizia incù un antru futuru prufissori di matematica, Witold Wilkosz; incun eddu si passiuneghja in modu piuttostu esclusivu par i prublemi di a matematica. Ùn pinsendu micca à a pussibilità di una carriera in sta disciplina, in [[1910]] si scrivi à a facultà di ingegniria di l'Università Tecnica di Leopoli, una cità chì era tandu parti di l'[[Imperu austru-ungaricu]]. Duvendu si mantena à i studii incù lizioni privati, riesci à suparà incù fatica l'asamina parziali rilativu à u prima bienniu in u [[1914]]. Duranti a guerra, inabili à u sirviziu militaru à causa di a dibulezza di un ochji, travaglia à a custruzzioni di stradi è suvita lizioni di matematica à l'[[Università di Cracovia]], cunniscendu forsi à [[Stanisław Zaremba]]. In [[1916]] succedi un episodiu cruciali par a so vita è par u sviluppu di a matematica in Polonia. [[Hugo Steinhaus]] spassiendu in Cracuvia in i circonda di un parcu, senti prununcià i paroli ''[[misura di Lebesgue]]'' è faci cunniscenza di dui ghjovani matematichi, Stefan Banach è [[Ottu Nikodym]]; incun eddi faci amicizia è dicidini di fundà una sucità matematica: sarà a Sucità matematica di Cracuvia nata in u [[1919]] è divintarà in u [[1920]] a [[Sucità Matematica Polacca]]. In cullaburazioni incù Steinhaus, Banach scrivi i primi travagli di matematica, subitu d'altu liveddu. In u 1920 diventa assistenti di Lomnicki à l'Università Tecnica di Leopoli è incun eddu otteni, puri senza laurea, una qualifica matematica incù a tesa di dutturatu ''Uparazioni nantu à l'insemi astratti è i so applicazioni à l'equazioni intigrali'', travagliu chì molti cunsidareghjani com'è assuciatu à a nascita di l'[[analisi funziunali]]. In u [[1922]] vicinu à l'Università Jan Kazimierz di Leopoli otteni l'abilitazioni à l'insignamentu di a matematica incù una tesa nantu à a [[tiuria di a misura]] è incù un dicretu di u Capu di u statu hè numinatu prufissori straurdinariu di matematica. In u [[1924]] diventa prufissori universitariu è finu à u [[1939]] pò didicà si à a ricerca matematica incù impurtanti risultati. Hè tandu un periodu di sviluppu di a [[Scola matematica di Leopoli]]. Banach è Steinhaus fondani in u [[1929]] è dopu dirighjini l'impurtanti piriodicu ''[[Studia Mathematica]]''. In u [[1931]], Banach è Steinhaus da Leopoli è Knaster, [[Kazimierz Kuratowski]], [[Stefan Mazurkiewicz]] è [[Waclaw Sierpinski]] da [[Varsavia]] lanciani a cullizzioni Mathematical Monographs. U prima vulumu di a cullizzioni hè a ''Théorie des opérations linéaires'' di Banach, traduzioni di u [[1932]] di a ''Tiuria operacji liniowych'' scritta in u 1931. Trà l'opari di Banach quidda hè cunsidarata a più influenti. À u cumenciu di a [[sicondu guerra mundiali]] Banach hè Prisidenti di a [[Sucità Matematica Polacca]]. Leopoli hè accupata da i truppi suvietichi è ferma finu à u [[1941]] in un rigimu di accupazioni militara. Nonustanti quissa, à Banach, membru currispundenti di l'Accademia di i Scenzi di a [[RSS di l'Ucraina]] è in ottimi rapporti incù parechji matematichi di l'[[Unioni Suvietica]], in particulari incù [[Sobolev]] è Aleksandrov, l'hè cunsintitu di mantena a catedra è di fà ricerca. In u [[1941]] par Leopoli principia una brutali accupazioni di a Germania nazista; Banach riesci à sopravviva stantendu a so vita alimantendu si incù u probbiu sangui di i [[pidochju|pidochji]] imprudati par una ricerca nantu à a [[frebba tifoidi]] cundutta da [[Rudolf Weigl]]. In quidd'anni a so saluta declina è chjappa un [[cancaru à i pulmoni]]. In u 1944 i Suvietichi catturani Leopoli à i Tedeschi è l'incurpureghjani in l'[[Unioni Suvietica]]. Banach mori prima di pudè essa rimpatriatu in Polonia è hè sipoltu à u [[Cimiteriu Lyčakivs'kyj]]. Banach hè cunsidaratu com'è u fundatori di l'[[analisi funziunali]], avendu sviluppatu i risultati pricidenti sopra l'[[equazioni intigrali|equazioni intigrali]] di [[Vito Volterra]], [[Erik Ivar Fredholm]] è [[David Hilbert]]. Deti ancu impurtanti cuntributi à a tiuria di i [[spaziu vitturiali tupulogicu|spazii vitturiali tupulogichi]], à a [[tiuria di a misura]], à a [[tiuria di l'insemi]] è à a tiuria di i [[polinomi ortugunali]]. :"''I boni matematichi riescini à veda l'analugii. I grandi matematichi riescini à veda l'analugii trà l'analugii.''" (Afurisimu chì [[Stanislaw Ulam|Stanisław Marcin Ulam]], un antru matematicu di a [[Scola matematica di Leopoli]] attribuisci, in a so autubiugrafia, à Stefan Banach.) == Da veda dinò == * [[Spaziu di Banach]] * [[Algebra di Banach]] * [[Tiurema di Banach-Alaoglu]] * [[Paradossu di Banach-Tarski]] * [[Tiurema di Hahn-Banach]] * [[Tiurema di u puntu fissu di Banach]] == Liami esterni == * (in inglesu) [http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/mathematicians/Banach.html Biugrafia] in MacTutor * {{fr}} [http://matwbn.icm.edu.pl/kstresc.php?tom=1&wyd=10 Théorie des opérations linéaires] testu di 1932 ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Matematicu|Banach, Stefan]] 9q2sjfggkl6gxifx4v0bml2ajsc91v5 Castagna 0 9940 354057 351522 2016-05-18T13:35:21Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Frucht der Edelkastanie.jpg|thumb|right|250px|A castagna]] A castagna hè u fruttu di u [[castagnu]]. ==In Corsica== Ci sò parechje varietà di castagne: a tricciuta, l'insitina, a pitrina, a nucella. A castagna bastarda hè a castagna salvatica, micca insitata. A castagna hè usata, di manera tradiziunale, in a gastrunumia corsa. E castagne si manghjanu arrrustite, o bullite, o ancu secche: sò e castagne bianche. Incù a [[farina castagnina]], si face: a [[pulenta]], e fritelle castagnine, a tagliarina. ==Citazione== [[Image:Chestnut.jpg|right|250px]] A castagna hè mintuvata à spessu in a litteratura è u cantu corsu. Per esempiu: * In a paghjella tradiziunale: :''U mo paese nativu'' :''À pede di a muntagna'' :''Mi face tamantu frescu'' :''L'arburu di a castagna'' :''Ùn barattu stu suggiornu'' :''Per tuttu l'oru di Spagna.'' ==Da vede dinù== * u [[castagnu]] * a [[Fiera di a Castagna]] ==Referenze== * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com Inventariu di e paghjelle] == Ligami== * [http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20020130.html A castagna corsa si face bella!, [[Adecec]]] {{c-supranu}} lf9q3wmjiqef7pfgtkxwq4e4ookqlf0 Caracutellu 0 9943 357410 331897 2017-07-14T19:49:09Z Pasquale 1460 picculu errore wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U caracutellu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ruscus aculeatus2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Ruscus aculeatus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ruscaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ruscus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ruscus aculeatus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ruscus aculeatus12.jpg|250px|U bussu]] |----- |} U '''Caracutellu''' (''[[Ruscus aculeatus]]'') hè un arburettu chì face parte di a famiglia di i [[Ruscaceae]]. U caracutellu hè ancu chjamatu u [[pugnitopu]]. Hè altu da 30 à 80 cm. Nasce in i lochi freschi, à l'inverciu. U caracutellu tene e casce. E casce sò dure è punzicute. E so fiore sò verdicce. U fruttu hè un bagu rossu rossu. U nome corsu vene da u fattu chì u caracutellu s'assumiglia à u [[caracutu]], ma hè più chjucu. U caracutellu hè ancu cultivatu cum'è pianta d'urnamentu, in particulare pendente e feste di [[Natale]]. == In Corsica == U caracutellu hè cumunu in [[Corsica]]. S'usava u caracutellu per pruteghje a roba cum'è u casgiu o a roba purcina è impidisce i topi d'avvicinà si. Per quessa, s'usava dinò a [[raza]]. Difatti, u caracutellu hè ancu chjamatu u [[pugnitopu]] o u [[tancu tupinu]] (in u Sartinesu). == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Ruscus aculeatus13.jpg| Image:Ruscus aculeatus5.jpg| </gallery> == Referenze == * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Dicembri 2008 == Da vede dinù == * u [[caracutu]] * l'[[arburetti di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Ruscaceae]] [[Categoria:Arburetti di Corsica]] 0wc3mtgovnejhawovyaygceibxhxv9b Pugnitopu 0 9944 72246 2007-04-19T18:56:35Z Paulu 58 Redirecting to [[Caracutellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caracutellu]] 5oath869q985nhv5duypnzpvvcavbui Pomu di sodoma 0 9946 333959 324757 2014-03-23T14:50:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pomu di sodoma''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Starr_030628-0055_Solanum_linnaeanum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Solanum linnaeanum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Solanales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Iridaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Solanum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Solanum linnaeanum''<br /><font color=black size=1> Hepper & P.-M.L. Jaeger, 1986 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Solanum sodomeum ripe fruit.jpg|250px|U fruttu]] |----- |} U '''pomu di sodoma''' (''[[Solanum linnaeanum]]'') hè una pianta o un arburettu chì face parte di a famiglia di e [[Solanaceae]]. Hè altu sin'à trè metri. I frutti sò prima gialli, eppò dopu rossi, è finalmente neri. Sò velenosi. I sinonimi di ''Solanum linnaeanum'' sò: [[Solanum sodomaeum]] o [[Solanum sodomeum]]. U pomu di sodoma hè originariu d'[[Africa]], ma si trova in tutte e rigione di u [[Mediterraniu]]. Fiurisce da [[maghju]] à [[settembre]]. Si trova à spessu à u cantu di u mare o di e strade. == In Corsica == U pomu di sodoma hè cumunu in [[Corsica]], bench'ellu ùn fussi micca originariu di [[Corsica]]. == Da vede dinò == * i [[fiori di Corsica]] * u [[pomu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Solanaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] bviz2i5fuhj03uspc254l9bsa2t0emi Solanum sodomaeum 0 9947 72382 2007-04-21T16:05:08Z Paulu 58 Redirecting to [[Pomu di sodoma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[pomu di sodoma]] 5oq9fpo6mosai79z83smhiedaz6yk02 Solanum linnaeanum 0 9948 72383 2007-04-21T16:05:17Z Paulu 58 Redirecting to [[Pomu di sodoma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[pomu di sodoma]] 5oq9fpo6mosai79z83smhiedaz6yk02 Solanum sodomeum 0 9949 72384 2007-04-21T16:05:24Z Paulu 58 Redirecting to [[Pomu di sodoma]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[pomu di sodoma]] 5oq9fpo6mosai79z83smhiedaz6yk02 Cardu marinu 0 9955 364174 348982 2019-10-03T11:19:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cardu marinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Eryngium-maritimum-close.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Eryngium maritimum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Apiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Eryngium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Eryngium maritimum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Eryngium maritimum 2.jpg|250px|U cardu marinu]] |----- |} U '''Cardu marinu''' (''[[Eryngium maritimum]]'') hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Apiaceae]]. Si trova in e regione maritime d'[[Europa]] (in u litturale di u [[mare Atlanticu]], di u [[mare mediterraniu]] è ancu di u [[mare di u Nordu]]), u più suvente accantu à e piaghje, è ancu in a rena. U cardu marinu hè altu da 20 à 60 cm. I fiori, bianchi o turchini, sò chjuchi. U cardu marinu fiurisce da [[ghjugnu]] à [[sittembre]]. Hè una pianta spinosa. E so casce sò dure. À u seculu XVI, in [[Inghilterra]], u cardu marinu era cunsideratu cum'è un afrudisiacu putente. == In Corsica == U cardu marinu hè cumunu in [[Corsica]]. U nome corsu vene da u fattu chì 'ssa pianta s'assumiglia à un [[cardu]]. == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Blauwe zeedistel DSCF2091.JPG Image:Eryngium maritimum1.jpg Image:Blauwe zeedistel DSCF2088.JPG File:Eryngium maritimum MHNT.BOT.2008.1.8.jpg|Eryngium maritimum - Museum specimen </gallery> == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] * u [[cardu]] *[[Bassiccia]] *[[Ferula]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] ==Referenze== * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse'', Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] bs5gulm8ezodmjt62oh65zxldz0r5oe Eryngium maritimum 0 9956 72532 2007-04-23T19:05:12Z 90.37.206.63 Redirecting to [[Cardu marinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cardu marinu]] ri4zafqzfgs8ocv4hgmwv9iz7ps7t9e Sittembre 0 9957 103688 72536 2007-11-01T15:26:57Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Settembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Settembre]] 9ptehgd7pqguonbr3piufvwbur6aj8g Romania 0 9958 359495 355673 2018-06-06T23:17:54Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Romania |nomeUfficiale = România |linkBandiera = Flag of Romania.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Romania.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Romania.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua romena|Romenu]] |capitale = [[Bucarest]] |capitaleAbitanti = 2.628.426<ref>http://www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/documente/rez_recensamant_part_2011.pdf</ref><ref>http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5CRPL%5CInformare_1nov2011.pdf</ref> |capitaleAbitantiAnno = 2011 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Klaus Iohannis]] |primoMinistro = [[Victor Ponta]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Romania|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Romania|Prima Ministru]] |indipendenza = [[9 di maghju]] [[1877]] |ingressoONU = [[14 di dicembre]] [[1955]] |ingressoUE = [[1 di ghjennaghju|1° ghjinnaghju]] [[2007]] |superficieTotale = 237.500 |superficieOrdine = 78 |superficieAcqua = 3,0 |popolazioneTotale = 19.599.506<ref>http://www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/documente/rez_recensamant_part_2011.pdf</ref><ref>http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5CRPL%5CInformare_1nov2011.pdf</ref> |popolazioneAnno = 2011 |popolazioneOrdine = 49 |popolazioneDensita = 82 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2/[[Ora legale|Ora legale +3]] |valuta = [[Leu rumenu]] |PIL= 248.00 |PILValuta= $ |PILAnno= 2006 |PILOrdine= 44 |PILprocapite= 14.000 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2006 |PILprocapiteOrdine= 67 |HDI= 0,805 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 60 |energia = 0,24 |tld = .ro |telefono = +40 |targa = RO |inno = [[Deşteaptă-te, Române!]] |festa = [[1 di dicembre|1° dicembre]] |note = <!-- note libere --> }} A '''Romania''' (o '''Rumania''') hè un paese situatu in Europa. {{Unione europea}} [[Categoria:Europa]][[Categoria:Unioni Auropea]] r5ct14i6vx4w4czh706jardrf4bojlw Erba bicchina 0 9962 364178 351118 2019-10-03T11:19:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'erba bicchina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Hypericum-hircinum-flowers.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Hypericum hircinum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Malpighiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Hypericaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Eryngium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Hypericum hircinum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" |[[Image:Iperico - erba di san giovanni.JPG|250px]] |----- |} L' '''Erba bicchina''' (o [[Arba bicchina]]) (''[[Hypericum hircinum]]'') hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Hypericaceae]]. ==Discrizzione== Hè uriginaria d'[[Africa]], d'[[Europa]] è d'[[Asia]]. L'erba bicchina stà in i lochi freschi è umbrosi. I fiori sò gialli. Fiurisce da [[maghju]] à [[aostu]]. === In Corsica === L' erba bicchina hè cumuna in [[Corsica]]. U nome corsu vene da u fattu chì 'ssa pianta hà un odore chì s'assumiglia à quellu di u beccu. Hè ancu chjamata a [[bicchinella]], u [[fiori sanghjuvanninu]], l'[[erba sanghjuvannina]] o u [[pericu]]. ==Usi== {{Disclaimer|medicu}} ===Medicinali=== In Corsica, si ni fecia una tisana in i tempi per luttà contru à à pena di corpu.<ref>Simonpoli (1982), p. 31.</ref> Ci conta dinù [[Arnestu Papi]] ch'in San' Ghjuvanni era per appuntu u mumentu di coglie l'erbe salutifere: {{Citazione|U ghjornu o a vighjilia di San Ghjuvanni hè u mumentu santu par codda l’arbi è l’arbetti chì curani i malatii o chì pruteghjani da i malanni. Uni beddi pochi hani virtù straurdinarii. I chjamani « arbi di San Ghjuvanni ». I più cunnisciuti sò l’arba di San Ghjuvanni, « l’arba santa », « a matricaria », o « a matrunella », o « a camumiglia », « a calendula » o « baraculi », « a salvia », « l’eddara », « l’erba di taglia », o « l’artimisia (...).<ref>http://ernestpapi.free.fr/Mesi,%20santi.%20Mois,%20saints.htm Mesi è santi].</ref>}} ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, ''I corsi è e piante salvatiche innanzi è avà'', 1981, [[Adecec]] ] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse'', Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] [[Categoria:Hypericaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 30h1819eaotw813nhm0dutfdbgsz9sj Bicchinella 0 9963 72779 2007-04-24T19:07:42Z 90.37.219.83 Redirecting to [[Erba bicchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba bicchina]] 3u27o8ucbnb4inowv2kgg4rvj4jxxu4 Hypericum hircinum 0 9964 72781 2007-04-24T19:07:58Z 90.37.219.83 Redirecting to [[Erba bicchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba bicchina]] 3u27o8ucbnb4inowv2kgg4rvj4jxxu4 Arba bicchina 0 9965 72782 2007-04-24T19:08:05Z 90.37.219.83 Redirecting to [[Erba bicchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba bicchina]] 3u27o8ucbnb4inowv2kgg4rvj4jxxu4 Pericu 0 9966 72790 2007-04-24T19:23:39Z 90.37.219.83 Redirecting to [[Erba bicchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba bicchina]] 3u27o8ucbnb4inowv2kgg4rvj4jxxu4 Fica d'India 0 9968 343457 336007 2015-05-08T20:09:09Z Magioladitis 2824 /* Gallaria d'imagini */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|it}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A fica d'India''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Figa de moro 01.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Opuntia ficus-indica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cactaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Opuntia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Opuntia ficus-indica''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], [[Philip Miller|Mill.]], [[1758]] |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Opuntia_ficus-indica.jpg|250px|A fica d'India]] |----- |} A '''Fica d'India''' o '''fica muresca''' (''[[Opuntia ficus-indica]]'') hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i [[Cactaceae]]. Hè urighjinaria di u [[Messicu]] ma si trova avali intornu à u mari Mediterraniu è in Africa di u Sudu. Hè alta sin'à cinqui metri. A fica d'India dà un fruttu chì hè u [[ficu d'India]] o ficu murescu. A fica d'India hè cultivata in parechji paesi o rigioni, com'è u [[Messicu]], i [[Stati Uniti d'America]], [[Israeli]], a [[Turchia]], a [[Sicilia]]. == In Corsica == A fica d'India hè cumuna in [[Corsica]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Opuntia ficus-indica 2.jpg|U fiori Image:Opuntia ficus-indica fruit9.jpg|U ficu d'India Image:Opuntia compressa - close-up (aka).jpg| </gallery> {{c}} [[Categoria:Cactaceae]] ho0jetn76p4wrwlhdhv6ag0iw6jhki3 Opuntia ficus-indica 0 9969 73305 2007-04-26T18:58:18Z 90.37.210.10 Redirecting to [[Fica d'India]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fica d'India]] gc8gilrxarzpl0uosrclnaijskvjc2i Bulgaria 0 9970 343458 331765 2015-05-08T20:09:12Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|af}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Bulgaria |nomeUfficiale = Република България |linkBandiera = Flag of Bulgaria.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Bulgaria.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Bulgaria.svg |motto = Съединението прави силата |mottoTraduzione = L'unione face a forza |lingua = [[lingua bulgara|bulgaru]] |capitale = [[Sofia]] |capitaleAbitanti = 1.178.579 |capitaleAbitantiAnno = 2001 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Rosen Plevneliev]] |primoMinistro = [[Boyko Borisov]] |elenco capi di stato = [[Lista di i Presidenti di a Bulgaria|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Lista di i Primi Ministri di a Bulgaria|Prima Ministru]] |indipendenza = Da l'[[Imperu Ottomanu]] in u [[1878]] |ingressoONU = [[14 dicembre]] [[1955]] |ingressoUE = [[1 ghjinnaghju|1° ghjinnaghju]] [[2007]] |superficieTotale = 110.910 |superficieOrdine = 102 |superficieAcqua = 0,3 |popolazioneTotale = 7.707.495 |popolazioneAnno = 2001 |popolazioneOrdine = 88 |popolazioneDensita = 69,5 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Lev bulgaru]] |PIL= 71.235 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 66 |PILprocapite= 9.223 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 66 |HDI= 0,816 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 54 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .bg |telefono = +359 |targa = BG |inno = [[Mila Rodino]] |festa = <!-- festa nazionale - con doppie parentesi quadre - nella forma [[giorno mese]]--> |note = <!-- note libere --> }} A '''Bulgaria''' hè un paese situatu in [[Europa]]. A so capitale hè [[Sofia]]. Face parte di l'[[Unione Auropea]] dapoi u [[2007]]. {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] ngnv2nacb9suy9jy4983ipb5ea50n9h Piobu biancu 0 9974 74813 2007-05-01T08:43:18Z Img 21 Redirecting to [[Albaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Albaru]] 5v6gzavycffb01xnztmosyxa1cgna8p Albaru 0 9975 359133 351141 2018-05-03T18:34:51Z Comino 9332 /* Fogli */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'albaru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Populus alba2.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Populus alba |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Salicales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Salicaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Populus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Populus alba''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Populus alba4.JPG|250px]] |----- |} L' '''Albaru''' (o [[Alberu]]) (''[[Populus alba]]'') hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Salicaceae]]. U nomu [[lingua corsa|corsu]] ''albaru'' veni da a parola [[latinu|latina]] ''albus'', chì significheghja: biancu. Di fatti, u fustu di l'àlbaru hè biancu. L'albaru hè dunqua un [[piobu biancu]]. Hè urighjinariu di u [[Mediterraniu]] è di l'[[Africa]] di u [[Nordu]]. Si scontra in generali vicinu à i [[fiumi]] o i vadini. Ci hè una varietà cultivata chì hè avà cumuna in [[America]]. Una stesa d'albari hè una [[albariccia]]. ==Murfulugia== [[File:Populus alba trunk.jpg|thumb|left|240px|U fustu, incù i segni carattaristichi à forma di diamanti.]] U fustu di l'albaru hè altu finu à 30 metri (40), incù un'ampia chjoma attundulita. Trà i numarosi spezii è variità di piobbi quista hè a più sana è lungiva, ancu s'eddu righjunghji raramenti una cintunara d'anni d'ità; eppuri esistini provi ducumintati di parechji individui in fonti [[storia|storichi]] chì ani vissutu eccizziunalamenti più di 180 anni. A so curteccia grisgiu chjaru, simili à quidda di u [[piobu (genaru)|piobbu]], ferma par longu tempu liscia è puntighjata da picculi linticeddi subarosi à forma di rombu; invichjendu diventa più scura è sulcata lungitudinalamenti da a basa di l'arburi è prugrissivamenti diventa ruvida è mori scura. ===Fogli=== I [[foglia|fogli]], sustinuti da un picciolu longu finu à 5 centimetri, ani una forma uvali o attundulita, ma calchì volta irregularamenti lubata (4-8 centimetri). A pagina fugliari supiriori hè luccicanti, di [[culore|culori]] [[verde|verdi]] scuru, mentri quidda infiriori, com'è i buttaturi ghjovani, hè ricuparta da una fitta lanughjina bianchiccia, da a quali pruveni u nomu cumunu di a pianta. I casci sò longhi 4 à 15 cm. ===Fiori=== L'albaru fiurisci da [[marzu]] à [[aprili]]. Com'è tutti l'altri Salicaceae, l'albaru hè una pianta dioica incù i [[fiori]] unisessuali riuniti in amenti, chì spuntani prima di i [[foglia|fogli]]. Stu tipu d'infiuriscenza à amentu hè cumunu in i spezii arburei à impullinazioni anemofila. L'amenti maschili sò cilindrichi, quiddi feminicci inveci sò corti incù fiori asciddanti annantu à una brattea pilosa. Ancu a dispersioni di i semi, cuntinuti in capsuli, hè affidata à u ventu grazia à a prisenza annantu à quiddi di filamenti pilosi chì u so insemu hè dittu pappu. U pappu essendu custituitu di finissima cellulosa pruvucheghja suventi fastidiu à l'ochji è u nasu incù spessu riazzioni allergichi. == In Corsica == L'albaru hè prisenti in [[Corsica]], ma hè raru. Hè assuciatu à spessu incù u [[saliciu]]. L'albaru si scontra par asempiu vicinu à u [[stagnu di Biguglia]], à u [[stagnu di Tanchiccia]], in l'Agriati, in a furesta di [[U Spidali]], o in Campu di l'Oru in [[Aiacciu]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Populus alba1.JPG|U fustu di l'albaru Image:Populus alba3.JPG| Image:Populus alba5.JPG|A cascia di l'albaru </gallery> <gallery> Image:Populus alba6.JPG| Image:Populus alba7.JPG|Un' [[albariccia]] (Corsica) </gallery> == Da veda dinò == * u [[piobu (spezia)|piobu]]: [[populus nigra]] * a [[tremula]]: [[populus tremula]] * l'[[arburi di Corsica]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Salicaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] [[Categoria:Parole minacciate di sparizione]] 3vj4nks2bz39ktds9wk476ynb9j8e9d Populus alba 0 9976 74817 2007-05-01T08:48:38Z Img 21 Redirecting to [[Albaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Albaru]] 5v6gzavycffb01xnztmosyxa1cgna8p Alberu 0 9977 74819 2007-05-01T08:49:37Z Img 21 Redirecting to [[Albaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Albaru]] 5v6gzavycffb01xnztmosyxa1cgna8p Piobu (spezia) 0 9979 74852 2007-05-01T09:56:50Z Img 21 Redirecting to [[Piopu (spezia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piopu (spezia)]] owxkg69pi1dz6q7ww4gbistep29brbx Jacques Chirac 0 9984 363668 363566 2019-10-01T20:05:52Z 46.193.171.86 wikitext text/x-wiki '''Jacques René Chirac''' (1932-2019), hè statu u [[pulitica|presidente]] di a [[Ripublica Francesa]] è co-Principe di [[Andorra]] (1995-2007). [[File:Jacques Chirac.jpg|thumb|right]] ==Da vede dinò== *[[Georges Pompidou]] *[[Nicolas Sarkozy]] *[[François Hollande]] [[Categoria:Puliticante|Chirac]] [[Categoria:Francesu|Chirac]] s4cs1wzvgqoe4h65sdvdqvjumdpyd94 Jan Łukasiewicz 0 9985 332874 324765 2014-03-23T14:28:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Jan Łukasiewicz''' ([[Leopoli]], [[21 di decembre]] [[1878]] - [[Dublinu]], [[Irlanda]], [[13 di frivaghju]] [[1956]]) hè statu un filosofu è matematicu polaccu. I so principali travagli sò cintrati annantu à a [[logica matematica]]. In istu campu introdussi importanti nuvità in a [[logica prupusizionali]], in u [[principiu di ùn contradizioni]] è in u [[principiu di u terzu esclusu]]. Hè ancu cunnisciutu par l'invinzioni di una nutazioni senza l'usu di parentesi, a [[nutazioni polacca inversa]], utilisata in i sprissioni alghjebriche usati in ambitu infurmaticu. U nomu si pronuncia [jan wuka'ɕɛvitʃ]. == Liami esterni == * (in inglesu) [http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/Biographies/Lukasiewicz.html Biografia di Jan Lukasiewicz annantu à u situ di a Turnbull University] [[Categoria:Filosofu|Lukasiewicz]] [[Categoria:Matematicu|Lukasiewicz]] c8n2y7ho2d23i6frgriiae8k65zqx6a Cunventu d'Orezza 0 9989 363511 224413 2019-09-19T04:49:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Couvent d'Orezza.JPG|right|300px|thumb|U Cunventu d'Orezza]] U '''Cunventu d'Orezza''' hè un munimentu situatu annantu à a cumuna di [[Pedicroce]], in l'anziana [[Orezza (pieve)|pieve d'Orezza]]. Hè dinù un locu famosu in a storia di Corsica. U cunventu hè statu custruitu in circa [[1485]]. U cunventu hà avutu una impurtanza storica, chì ci si sò tenute parechje consulte impurtante. I delegati di a Terra di u Cumunu ci si sò riuniti, à l'iniziativa di [[Sambucucciu d'Alandu]] è hanu dicisu di luttà contr'à i genuvesi chì s'eranu impatruniti di a [[Corsica]]. [[Pasquale Paoli]] averia scrittu in u cunventu e consulte chì priparavanu a prima custituzione di a [[Corsica]]. In u [[1732]], una cunsulata hà proclamatu l'independenza di l'isula. In u [[1790]], [[Nabulione Bonaparte]] ci averia scontru [[Pasquale Paoli]]. Infine, à l'epica di a Rivuluzione francese, u cunventu hè statu abandunatu. Durante a guerra di 40, u cunventu hè statu trasfurmatu da i tedeschi in u dipositu di munizione. Fermanu avà e ruvine di u cunventu. == Da vede dinù== * [[Pedicroce]] ==Referenze== * [http://www.castagniccia.net/art.htm L'arte religiosu in Castagniccia - U cunventu d'Orezza] {{c-supranu}} [[category:Storia]] 8iougtb5qcx5mrrylwlkthrb63twlw6 Matrali di Todda 0 9990 75602 75480 2007-05-06T15:55:14Z 90.15.238.174 wikitext text/x-wiki [[Image:Barrage de Tolla.jpg|right|250px|thumb|U lavu artificiali di Todda]] U '''Matrali di Todda''' (o [[Matrale di Tolla]]) hè una ritinuta chì hè stata custruita trà [[1958]] è [[1960]], annantu à u [[Pruneddi]], in a cumuna di [[Todda]]. U rampali hè altu nuvanta metri. A ritinuta d'acqua hà criatu un lavu artificiali. == Da veda dinò== * [[Todda]] * u [[matrali di Calacuccia]] {{Matrali di Corsica}} {{c}} sno2vpr2bazogena56j0yuyhnkpw01f Matrale di Tolla 0 9991 75460 2007-05-06T11:43:55Z 90.15.238.174 Redirecting to [[Matrali di Todda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Matrali di Todda]] d1ji29m8g8p2mpqbqd7z8sw0detklqg Template:Matrali di Corsica 10 9992 75599 75598 2007-05-06T15:54:42Z 90.15.238.174 wikitext text/x-wiki <br clear=all> <center> {| id="toc" align="center" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''I matrali di Corsica''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[Matrale di l'Alesani|l'Alesani]] - [[Matrale d'Alzitone|Alzitone]] - [[Matrale di Calacuccia|Calacuccia]] - [[Matrale di Corscia|Corscia]] - [[Matrale di Padula|Padula]] - [[Matrale di Peri|Peri]] - [[Matrale di Sampolu|Sampolu]] - [[Matrale di Tolla|Tolla]] - |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} </center> lbbr7v9kjffowusqu1gqbgj82mdv47y Pecitella 0 9994 363625 350067 2019-09-30T05:50:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A pecitella''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Dittrichia graveolens flowersCloseup 12September2008 SierraMadrona.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Inula graveolens |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pulicaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Inula graveolens''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} A '''Pecitella''' (o [[Picitedda]]) (''[[Inula graveolens]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. U fiore di a pecitella hè giallu. == In Corsica == A pecitella hè cumuna in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * a [[pecita]] * i [[fiori di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pulicaria odora]] == Referenze == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] od3ias5e77v3ztrbqqywbc7v7psh677 Pulicaria odora 0 9995 363633 350068 2019-09-30T05:50:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">''Pulicaria odora'' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pulicaria odora.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pulicaria odora |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pulicaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Pulicaria odora''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|]] |----- |} ''Pulicaria odora'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. U fiore di ''Pulicaria odora'' hè giallu. Un sinonimu di ''Pulicaria odora'' hè: ''[[Inula odora]]''. == In Corsica == ''Pulicaria odora'' hè cumuna in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * a [[pecita]] * a [[pecitella]] * i [[fiori di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pulicaria odora]] == Referenze == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] e2wo6lya8xr8i2j4ygzi0vp3tuerogr Inula odora 0 9996 76245 2007-05-07T18:25:25Z 90.37.107.161 Redirecting to [[Pecitella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pecitella]] jqdebw289ftmnfh9vtbp0u1ihrntfld Picitedda 0 9997 76278 2007-05-07T19:32:38Z 90.37.107.161 Redirecting to [[Pecitella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pecitella]] jqdebw289ftmnfh9vtbp0u1ihrntfld Pecita 0 9998 351395 351394 2015-07-19T16:05:48Z 86.219.186.167 /* Usi */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A pecita''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Inula viscosa flowers.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Inula viscosa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Dittrichia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Inula viscosa''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Inula viscosa01.jpg|250px|A pecita]] |----- |} A '''Pecita''' (o [[pichita]]) (''[[Dittrichia viscosa]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. ==Descrizzione== A pecita fiurisce d'istate sin'à u principiu di u [[vaghjimu]]. Hè alta sin'à 120 cm. U so fiore hè giallu. E so casce sò piciose. A radica hè forte è longa sin'à 40 cm. A pecita pò esse cunfusa incù [[Dittrichia graveolens]], ma e foglie di e duie spezie ùn sò micca listesse. ==Distribuzione== L'ariale d'origine di a pecita hè custituitu da e rigione custiere di u [[mare terraniu]], ma per a so rusticità è capacità d'adattamentu, si sparghje à spessu versu l'internu è s'hè naturalizata ancu in altre rigione di l'[[Europa]] è in u Nordu di l'America. In [[Italia]] hè cumunissima in tutti e rigione di a penisula è di l'isule, mentre hè menu frequente in u nordu. A pecita hè assai cumuna in Corsica. Si vede à spessu à u cantu di i stradoni o in i chjosi. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di so''Dittrichya viscosa'' * Inula viscosa var. viscosa * Inula viscosa var. mideltiana Batt. * Erigeron viscosus L. * Cupularia viscosa (L.) Godr. & Gren. * Conyza major Bubani * Chrysocoma camphorata * Chrysocoma verticalis Lag. ==Usi== Ci conta Paulu Simonpoli ch'è a pecita era imprudata in i tempi per mette i fichi sopra è fà li siccà.<ref>Simonpoli (1982, p. 171).</ref> Inoltre, a pecita entria, à tempu cù l'alloru è u [[finochju]] in a cumposizione di u brodu chì si fecia per mette l'[[uva passa]] à mogliu, prima di fà la siccà dinù.<ref>''U Muntese'' (1984, p.1020).</ref> == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Inula viscosa.jpg| Image:Inula viscosa1.jpg|A cascia di a pecita Image:Inula viscosa2.jpg|E casce Image:Inula viscosa3.jpg| </gallery> == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] * a [[pecitella]] *[[Pulicaria odora]] ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica, Edisud (in francese) * [[U Scoddu]], misincu di cultura è d'infurmazione, ottobre 2007 * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] == Altri prugetti == * [[File:Commons-logo.svg|14px]] [http://commons.wikimedia.org/wiki/ Wikimedia Commons] cuntene imagine annantu à [https://commons.wikimedia.org/wiki/Dittrichia_viscosa A pecita] [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] plbkmocdcb7e3jsklmyxz20wozyxcvs Inula viscosa 0 9999 76287 2007-05-07T19:48:47Z 90.37.107.161 Redirecting to [[Pecita]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pecita]] 18lflq1451z7s3iy75jgmknitwdh90k Inula graveolens 0 10000 76296 2007-05-07T20:01:45Z 90.37.107.161 Redirecting to [[Pecitella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pecitella]] jqdebw289ftmnfh9vtbp0u1ihrntfld Ghjuncu 0 10001 363641 332620 2019-09-30T05:50:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ghjuncu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Spartium junceum (habitus).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Spartium junceum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Spartium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Spartium junceum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Spartium junceum flower.jpg|250px|A ghjinestra]] |----- |} U '''ghjuncu''' (''[[Spartium junceum]]'') hè un arburettu chì faci partita di a famiglia di i [[Fabaceae]]. Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u [[Mari mediterraniu]]. U ghjuncu hè alta sin'à dui metri. I fiori di u ghjuncu sò giaddi. ==In Corsica== U ghjuncu hè cumunu in [[Corsica]]. Accadi chì u ghjuncu fussi mintuvatu in a tupunimia corsa. Par asempiu: [[Ghjunchetu]]. U ghjuncu servi (com'è a [[murta]]) par fabbricà i nassi pa a pesca. U ghjuncu hè coltu di [[ghjugnu]] o di [[lugliu]] parchì tandu si scalza faciuli. ==Gallaria d'imagini== <gallery> Image:Spartium junceum.jpg Image:Spartium junceum a.jpg </gallery> ==Da veda dinò== * l'[[arburetti di Corsica]] * u [[ghjuncu marinu]] ==Rifarenzi== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Fabaceae]] 4eqc8nkkyv0b34hrro4zomazg4oc20y Spartium junceum 0 10002 76625 2007-05-08T11:40:14Z 90.15.106.42 Redirecting to [[Ghjuncu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuncu]] pcdjse6qczwhbeoltg095f3copfrvxs Gènuva 0 10006 343459 336136 2015-05-08T20:09:13Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|af}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Genova''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br /> |- | cumuna | Genuva |- |statu |Italia |- | pruvincia | Genova |- | nome officiale | Genova |- | codice postale | 16100 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 20 metri |- | superficia | 243 km² |- | populazione | 620.316 |- | densità | 2,553/km² |- | nome abitanti | Genovesi |- |} [[File:Genova Porta Soprana.jpg|200px|right|thumb|'''Purta Suprana''', duve si trova a casa di '''Cristofanu Culombu''']] '''Genuva''' hè a capitale di a [[Liguria]]. Tene 620.316 abitanti.Genova hè cunnisciuta per esse a cità di [[Cristofanu Columbu]]. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.genova.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna d'Italia]] oa5xdgu907e2wknhm0wy5hr3p9qdwbx Vignole Borbera 0 10008 335012 324770 2014-03-23T15:11:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Vignole Borbera''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | |- | cumuna | Vignole Borbera |- |statu |Italia |- | pruvincia | Alessandria |- | nome officiale | Vignole Borbera |- | codice postale | 15060 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 243 metri |- | superficia | 8,49 km² |- | populazione | 2.195 |- | densità | 258,54 ab./km² |- | nome abitanti | Vignolesi |- |} '''Vignole Borbera''' hè u paese di [[Piemonte]]. Tene 2.195 abitanti.Vignole Borbera hè u paese più grande di a val [[Borbera]], valle di u [[Piemonte]] hà cunfinu cu trè regioni:[[Emilia è Romagna]],[[Lumbardia]] hè [[Liguria]]. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.vignoleborbera.al.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Piemonte]] 6m44myyn0ew8k8n6qpuxujfhm9pqq6w Alta Nurmandia 0 10013 331419 324771 2014-03-23T13:59:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione francese | regione=Alta Nurmandia | nomeUfficiale=Haute-Normandie | nomeLucale=Ĥâote-Normaundie | bandera=Haute-Normandie flag.svg | capilocu=Rouen | superficia=12 317 | pupulazione=1 811 000 | densita=147 | dipartimenti=[[Eure]] (27), [[Senna Marittima]] (76) | circundarii=15 | cantoni=98 | cumune=1434 | situ=http://www.region-haute-normandie.com/ | carta=Haute-Normandie map.png }} L''''Alta Nurmandia''' hè una [[regioni francesi|regione]] [[Francia|francese]]. [[Categoria:Regione francese]] 53qtdbtsop4s47r6vygoaiwan95pegu Rouen 0 10014 334186 329754 2014-03-23T14:54:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Rouen hè a [[capitale]] di l'Alta Nurmandia. A so pupulazione è di circa 100000 abitanti. == Musei == * U ''[[Musée des beaux-arts]]'' é u museu d'arte di a citá * U ''[[Museu maritimu fiumarecciu è portuariu di Rouen]]'' hé un museu annantu à a storia di u portu è a navigazione maritima. [[Categoria:Cità di a Francia]] n3addt9y4selr4rwcy0qdhnobw8yulr Apuleiu 0 10015 351268 331511 2015-07-16T13:44:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Apuleius - Project Gutenberg eText 12788.png|right|250px|thumb|Apuleiu]] '''Apuleiu''' (Madaura, 125-180) hè statu un [[littiratura|scrittori]], [[filosofia|filosofu]] è alchimista latinu di a scola platonica. == Biugrafia == Apuleiu nascì in Madaura, una piccula cità [[Roma|rumana]] in [[Africa uccidintali]], in circa 125 AC. Feci i so primi studii, grammaticali è retorichi, in [[Cartaghjina]], ind'eddu fù dinò iniziatu à u cultu d'[[Esculapiu]]. Quà, poti amparà a [[puisia]], a [[giumitria]], a [[musica]], eppo soprattuttu a [[filusufia]] ad [[Atena]]. A vita d'Apuleiu fù carattarizzata da un grandi [[amore|amori]] par i viaghji: cunfarinzieri di prima trinca è curiosu d'ogni [[Scienze di a Terra|scenza]], [[filusufia]] o cultu. Apuleiu fisseti dopu a so dimora in [[Cartaghjina]], ind'eddu steti fin'à à a so morti. Carcu di gloria par via di molti libri scritti è par i statui eretti in u sò anori. == Bibliugrafia == Apuleiu scrissi multissimu: di tuttu, in versi è in prosa, in [[Grecia|grecu]] è in [[latinu]], ancu s'è moltu hè statu persu. Di i ''Carmina amatoria'' ci fermani 2 [[epigrammi]] cunsirvati in ''Apologia 9''; di i ''Ludicra'' ancu menu; di l'''Hymi in Aesculapium'' è di a so pruduzzioni in grecu, ùn ci hè firmatu nudda. ''I metamorfosi'' sò a so opara maestra. Di fatti, hè l'unicu rumanzu latinu chì hè parvinutu sputicu sin'à i nosci [[ghjorna]]. {{c}} [[Categoria:Filosofu]] [[Categoria:Chimica]] 5jlgpja1kwsb4k6cb5jtfmukg3btiag Wikipedia:Articulu17 4 10016 151813 77570 2008-12-26T17:18:37Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Apul4-1-.jpg]] has been removed, as it has been deleted by [[:commons:User:Maxim]]: ''Missing [[commons:Commons:Licensing#License_information|essential information]]: [[commons:Template:No license|license]], [[commons:Template:No pe wikitext text/x-wiki [[Apuleiu]] (125-180) hè un autori è filosofu di l'antichità. Apuleiu nascì in Madaura, una piccula cità rumana in [[Africa uccidintali]], in circa 125 AC. Feci i so primi studii, grammaticali è retorichi, à [[Cartaghjina]], ind'eddu dù dinò iniziatu à u cultu d'[[Esculapiu]]. Quà, poti amparà a puisia, a giumitria, a musica, eppo soprattuttu a filusufia ad [[Atena]]. A vita d'Apuleiu fù carattarizzata da un grandi amori par i viaghji: ottimu cunfarenzieri è curiosu d'ogni scenza, filusufia o cultu. Apuleiu fisseti dopu a so dimora à [[Cartaghjina]], ind'eddu steti fin'à à a so morti. Carcu di gloria par via di molti libri scritti è par i statui eretti in u sò anori... n33lhkcay6w7tczbk1yn2h9f8g9vv09 Template:Babel 10 10021 362394 362393 2019-06-15T19:24:17Z Jun Misugi 295 prova cancillata wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#Babel:{{{1|}}}|{{{2|}}}|{{{3|}}}|{{{4|}}}|{{{5|}}}|{{{6|}}}|{{{7|}}}|{{{8|}}}|{{{9|}}}|{{{10|}}}|{{{11|}}}|{{{12|}}}|{{{13|}}}|{{{14|}}}|{{{15|}}}|{{{16|}}}|{{{17|}}}|{{{18|}}}|{{{19|}}}|{{{20|}}}|{{{21|}}}|{{{22|}}}|{{{23|}}}|{{{24|}}}|{{{25|}}}|{{{26|}}}|{{{27|}}}|{{{28|}}}|{{{29|}}}|{{{30|}}}|{{{31|}}}|{{{32|}}}|{{{33|}}}}}</includeonly><noinclude> {{man}} [[Categoria:Template Babel| ]] </noinclude> lia6zwmr7wnftsayzh5by8rvm2rtoge Museu maritimu fiumarecciu è portuariu di Rouen 0 10031 333552 324775 2014-03-23T14:41:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Moteur-Sulzer-6kd31.jpg|thumb|Mutore Sulzer di 400 cv è 28 tonne per una nave di pesca (1937)]] [[File:Hangar13_1.jpg|thumb|U Hangar 13 duv'ellu stà u museu]] U '''Museu maritimu fiumarecciu è portuariu di Rouen''' hè un museu di storia di u portu di a cità di [[Rouen]], unu di i più grandi in [[Francia]]. U museu si trova vicinu à u novu ponte. == U museu == I temi principali di u museu sò : * A storia di u portu cù numerose fotografie è frà altru unu spaziu annantu à a seconda guerra mondiale * L'installazione di u portu è i travaglii annantu à a Sena è a valle di Rouen * I grandi barchi à vele di Rouen cù unu spaziu annantu à nave chì andavanu in Nuvella Caledonia per incaraicà [[nichele]] * A marina mercante cù numerosi buzzetti di navi, di quali ogni accostavaou à spessu vicinu à u hangar induve ellu stà u museu * A navigazione fiumareccia (vede a presentazione Pompon Rouge quì sottu) * L'ingenieria navale * A caccia à a balena, cù un scheletru di balena * A storia di i sottumarini, cù una reproduzione di l'internu di u [[Nautilus]] di [[Robert Fulton]] == Ligami annantu à a Reta == * [http://www.musee-maritime-rouen.asso.fr/présentation.htm Situ di u museu] [[Categoria:Regione francese]] g57lgp94q8gb1jvkq0006itbog1uubf Template:Pruvincia di Tarranoa è Tempiu 10 10032 336537 335292 2014-05-29T19:11:25Z 92.153.16.105 wikitext text/x-wiki {| width=100% id="toc" style="clear:both; margin-top:.5em" ! bgcolor=#ccccff colspan="2" style="text-align:center;"|I cumuni di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] <br /> |- | width="8%" valign="center" align="center" | [[Image:Provincia di Olbia-Tempio-Stemma.svg|35px]] | width="92%" valign="center" align="center" style="font-size:90%" | [[A Madalena]] - [[Agghju]] - [[Alà dei Sardi]] - [[Alzachena]] - [[Badesi]] - [[Bilchidda]] - [[Buddusò]] - [[Budoni]] - [[Bultigghjata]] - [[Caragnani]] - [[Figari (Sardegna)|Figari]] - [[Locusantu]] - [[Loiri è Poltu Santu Paolu]] - [[Lu Palau]] - [[Lungoni]] - [[Lurisi]] - [[Monti]] - [[Oscari]] - [[Patru]] - [[Sant'Antoni]] - [[Santu Franciscu d'Aglientu]] - [[Santu Tiadoru]] - [[Tarranoa]] - [[Telti]] - [[Tempiu]] - [[Trinitai è Vignola]] |} <noinclude> [[Categoria:Mudellu pruvincia taliana|Tarranoa è Tempiu]] </noinclude> nseew8enuuejl613mx02fxryuw1e674 Alzachena 0 10033 361791 359307 2019-03-14T00:34:19Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Alzachena | blasone=Arzachena-Stemma.png | nomeUfficiale=Arzachena | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 5 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 23 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 71 |mappaY = 199 | altitudine=83 | superficia=228,61 | pupulazione=12.670 | annu=2008 | densita=55,4 | merre=Pieru Filigheddu | posta=07020, 07021 | telefunu=[[0789]] | istat=058091 | abitanti=Alzachinesi | patronu=[[Madonna di a Nevi]] | festa=[[9 sittembri]] | situ = http://www.comunearzachena.it/ }} {{immagine grande|Vistarzachena rivista.JPG|1260px|Vista panoramica di Arzachena.}} '''Arzachena''' hè una [[Cumuni d'Italia|cumuna taliana]] di 11.571 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]] in [[Sardegna]]. Situata in a parti nordu-uriintali di a [[Sardegna]], in a rigioni storica di a [[Gaddura]], hè faciulamenti raghjunghjibuli parcurrendu l'ultimu trattu di l'Uriintali Sarda ([[Strada statali 125 Uriintali Sarda|S.S. 125]]), chì cunghjunghji [[Olbia]] à [[Palau (Italia)|Palau]]. Hè inoltri prisenti una circunvaddazioni longa circa 8&nbsp;km (raccordu urbanu di Arzachena) chì parmetti di righjunghja a cità passendu da l'esternu, chì cullega l'intrata di i dui parti di Arzachena, unu in dirizzioni Olbia è l'altra in dirizzioni Palau, ovviendu cusì u trafficu moltu intensu soprattuttu in u periodu estivu. U tarritoriu cumunali di Arzachena, incù una superficia di circa 228&nbsp;km², cumprendi 88&nbsp;km di costa, ricca di baii, inziccaturi è spiaghji di i quali faci parti ancu u famosu cumplessu di a [[Costa Smeralda]], natu in u [[1962]] par opara di u principi ismailita [[Karim Aga Khan IV]]. A costa alterna zoni bassi è rinosi à anfrattuusità, scogli granitichi di varii culori è zoni umiti particularamenti intarissanti da un puntu di vista naturalisticu com'è i [[stagni di Saloni]], posti à u terminu di u longu [[fiordu]] dinuminatu [[Golfu di Arzachena]]. == Storia == L'urighjina di un tuponimu com'è Arzachena, [[Ardali]], [[Bargasola]], [[Libisonis]], [[Scandariu]], [[Sindia]], [[Siniscola]], [[Tiana]] si riferisci à i tuponimi di l'[[Asia Minori]], locu da u quali s'iputizeghja ch'eddi poni essa ghjunti, in ebbichi antichissimi, ghjenti in cerca di novi terri. Un'altra affascinanti iputesa dà à u tuponimu ''Arseguen'' un'urighjina [[Grecia|greca]], vistu ch'è ghjà in l'[[Odissea]] fù mintuvata a cità di ''Αρτακια'' com'è capilocu di u populu di i [[lestrigoni]] i quali avariani abitatu sta purzioni di l'Isula. In ogni casu, a più antica ducumintazioni di u tuponimu di Arzachena, in a forma ''Arsaghene'', ricodda à u 1421 in a Carta d'infeudazioni cuncessa da [[Alfonso IV di Aragona]] à [[Ramboldo de Corbaria]]. A zona, in periodu rumanu, era nota cù u nomu di ''Turibulum'' par via di a grandi roccia à forma di funzu chì subraneghja l'attuali cità è cunsistia in dui centri vicini, ''Turibulum maior'' è ''Turibulum minor''. Mantensi una grandi impurtanza par tuttu u periodu [[Ghjudicatu|ghjudicali]], tant'hè ch'è cù u nomu di ''Arseguen'' custituiscìa u capilocu di a curatoria di ''Unale'' ma dopu a caduta di u Ghjudicatu di [[Gaddura]] è l'iniziu di a duminazioni [[Spagna|spagnola]] andò lintamenti spupulendu si, à causa di i friquenti incursioni [[saracini]] è murtali pistilenzi. In a siconda mità di u Cinquicentu a zona era praticamenti disabitata. L'attuali cità, chì poghja annantu à una cuddina granitica fù edificata à parta da u [[1716]] par vulintà di u rè di Sardegna [[Carlo Emanueli III di Savoia|Carlo Emanueli III]], u quali, vista l'incuntrollabilità di a zona nonustanti l'inviu di forzi militari, ritenne ch'è l'unica cosa da fà si fussi l'inviu di preta, chì cunvivendu incù i pastori l'avariani muralizati par via di a pratica di una vita civili è [[cristianesimu|cristiana]]. Fù cusì ch'è trà u [[1774]] è [[1776]] a piccula ghjesgia campestra intitulata à Santa Maria d'Arzaghena vinì/fù nutevulamenti ampliata è cambiò nomu divintendu Santa Maria Maiori/maiò è intornu à edda u paesi si sviluppò nutevulamenti, tantu ch'è in [[1909]], annu di a furmazioni di u cumitatu pro-autunumia, cuntava dighjà 853 abitanti. In [[1922]], dopu anni di duri lotti, ottensi l'autunumia da [[Tempiu Pausania]] è da tandu cunnisciti un cuntinuu sviluppu urbanisticu è dimugraficu, ultiriuramenti amplificatu in l'anni sissanta da u boom turisticu di a Costa Smeralda. U 18 nuvembri 2013 hè stata ughjettu di una viulenta fiumara, divuta à u passaghju in a Sardegna nordu-uriintali di u ciclonu Cleopatra, chì hà incausatu, in a sola Arzachena, a morti di i 4 cumpunenti di una famiglia brasiliana, à causa di l'inundazioni di a cantina in a quali eddi viviani. == Munumenti è loca d'intaressu == === Archititturi riligiosi === [[File:Chiesa Arzachena.jpg|thumb|left|240px|A ghjesgia di u seculu XVIII S.Maria di a Nevi]] In Arzachena sò prisenti quattru ghjesgi di i quali dui sò intitulati à [[Maria (matri di Ghjesù)|Santa Maria]] di a Nevi, una à [[Santa Lucia]] è una à [[San Petru]]. A ghjesgia più antica, intitulata à Santa Maria di a Nevi (Santa Maria Magiori) sorghji in u cori di u centru storicu, in ''Piazza Risorgimento'' è ricodda, almenu in a so struttura di basa, à u 1716. In u 1774 è in u 1864 subì nutevuli trasfurmazioni è solu in u 1922 righjunsi l'aspettu oghjincu. A so architittura hè quidda classica di i ghjesgi urbani gadduresi, u pruspettu principali si tarmineghja cù u prufilu di u timpanu à arcu ribassatu, incù campati difiniti da archi à tuttu sestu mentri annantu à u latu drittu s'innalza a [[torra campanaria]] à canna quatrata. In u [[presbiteriu]] hè cunsirvatu un raffinatu altari di legnu è un intagliu chì rapprisenta a [[Maria, matri di Ghjesù|Verghjina]] cù u Bambinu, chì si pò fà ricuddà à l'ebbica di allargamentu di a ghjesgia, in 1776. L'altra ghjesgia di umonima intitulazioni sorghji pocu distanti, di ricenti custruzzioni, chì hè stata tarminata in [[1993]]. Di diminsioni impunenti, hè rializata in cimentu armatu è rivistita incù blocchi di [[granitu]] à vista. Ci si cilibreghja a Festa a siconda dumenica di sittembri. A ghjesgia intitulata à Santa Lucia ricodda anch'edda à u XVIII seculu è sorghji inarpicata annantu à una cuddina chì subraneghja a cità è da induva si godi un panorama trimendu. A so pianta à trè navati hà un sviluppu di tipu [[basilica]], un tipu di architittura diffusa in i ghjesgi rurali gadduresi. Ci si cilibreghja a Festa u 13 dicembri. A ghjesgia intitulata à San Petru, chì sorghji in l'umonima è cintrali via, fù ricustruita dopu à essa stata abbattuta in u [[1934]] ma prubabilamenti ghjà in u Seculu XVIII era una piccula ghjesgia campestra. È stata riaparta à u cultu in [[1999]] dopu un prufondu restauru è à u so internu hè cunsirvata una statua pulicroma di San Petru chì stà pasendu in catedra, di u XVIII seculu. In u tarritoriu di Arzachena sò prisenti inoltri numarosi ghjesgi campestri, carattarizati da un'architittura spartana è da una dignitosa puvartà in l'ammubulamentu, prisentani tipicamenti una pianta rittangulari, incù archi à tuttu sestu, sustinuti da contrafforti. Sicondu a tradizioni lucali, l'intitulazioni di 'ssi ghjesgi porta u nomu di u Santu ma a casata di u prubitariu di u tarrenu in u quali hè stata custruita. === Siti archiulogichi === [[File:Nuraghe-albucciu-2.jpg|thumb|240px|U nuracu Albucciu]] [[File:Fungo Arzachena.jpg|thumb|right|240px|A rocca di u funzu, simbulu di Arzachena]] In i circonda sò prisenti numarosi munumenti di u periodu [[Sardegna prinuragica|prinuragicu]] è [[civiltà nuragica| nuragicu]], chjara tistimunianza ch'edda era vitali in sta zona quidda cultura. A cultura di i cherchji di Arzachena (fini di l'[[IV millenniu a.C.|IV]] - iniziu di u [[III millenniu a.C.]]), tipica è uriginali di stu locu, si carattarizeghja rispettu à a cuntimpuranea cultura di [[Ozieri]] par nutevuli diffarenzi architittonichi ussirvevuli in a custruzzioni di i necrupoli. Annantu à a strada statali 125 in dirizzioni d'Olbia, à a periferia di u centru statu, un carteddu turisticu indicheghja a prisenza di u [[cumplessu nuragicu di Albucciu|nuracu Albucciu]]. U [[nuracu]], edificatu à ridossu di un massicciu graniticu, hè un asemplari di tipu mistu. Pocu distanti da u [[nuracu]], hè stata ricintamenti purtata à a luci una [[tomba di i ghjiganti]] priva di a grandi stela monulitica è in a quali sò stati ritruvati drentu muneti è incisioni [[punichi]], prova evidenti ch'è a tomba fù imprudata ancu in ebbica succissiva à quidda nuragica. Pocu distanti da u nuracu Albucciu un antru impurtanti situ archiulogicu hè rapprisintatu da u [[cumplessu nuragicu di Malchittu]], in u quali spicca par intaressu u timpiettu umonimu. Datevuli trà u XVI è u XIV seculu a.C. (Bronzu Mediu), di struttura rittangulara prisenta un'absidi meza circulara induva hè sempri prisenti un banconu par i doni à i divinità. Di punta à l'intrata si trova u ''temenos'', una spezia di sagratu annantu à u quali i piligrini sustavani in l'attesa di entra in u Tempiu par assista à i cirimonii riligiosi. Prusiguendu da Arzachena nantu à a s.s. 427 par [[Calangianus]], dopu 3&nbsp;km, si ghjunghji in a lucalità "i Lolghi", induva in cima à una cuddina dumineghja l'umonima tomba di i Ghjiganti, custruzzioni nuragica datevuli intornu à u 1800 a.C. è in ottimu statu di cunsirvazioni. A struttura hè custituita da l'[[esedra]] è a stela, quist'ultima essendu carattarizata da dui lastri di granitu soprapposti, un'architittura ardita par quiddi tempi. Pocu distanti si trova un antru impurtanti situ nuragicu, a [[necrupola]] di I Muri, impurtantissima è tistimunianza di a [[Cultura di Arzachena|Cultura di i Cherchji di Arzachena]]. L'architittura hè moltu simplicia, ma unica: i sipolcri, di forma circulara, sò edificati un accantu à l'altru è intornu, picculi casetti in petra racoglini prubabilamenti l'offriti di i parenti à i so defunti. À ghjudicà da i numarosi ughjetti di valori ritruvati in l'aria i defunti sipolti à ''I Muri'' diviani essa parsunaghji impurtanti o appartinenti à una classa di spiccu, prubabilamenti di i pastori-cavalieri, guerrieri di valori o marinari. A [[tomba di i Ghjiganti di Coddu Vechju]], situata in l'umonima lucalità in i circonda di Arzachena hè u più grandi di u so genaru è righjunghji cù a so stela granitica un'altezza di 4,04 metri. A so custruzzioni hè avvinuta in almenu dui periodi distinti: a camara funeraria ricuddaria à u bronzu anticu (1800-1600 a.C.) mentri l'esedra fù rializata più dopu, prubabilamenti in u bronzu mediu (1600-1300 a.C.). À l'internu di a Tomba è in a vicinanza sò stati ritruvati ughjetti di pregiu com'è cuddani, vasi, cuppetti, frissoghji è dicurazioni varii, cunsirvati è visibuli in u [[museiu G. à. Sanna]] di [[Sassari]]. A tomba di Giganti di Coddu Vechju faci parti di u paesi di u [[Nuracu A Prisgiona]] chì si trova à soli 500 metri siguendu a strada chì da a tomba cuntinueghja versu a cuddina di Punta d'Acu. === Lucalità custieri === A cumuna di Arzachena hà un tarritoriu particularamenti vastu (dopu à [[Olbia]] hè u più stesu di a pruvincia) chì inchjudi in intreiu a famosa "Costa Smeralda". Quissa faci di a cumuna smiraldina a prima in Sardegna par numaru di ghjunghjenzi è prisenzi turistichi (u 10,66% di i prisenzi rigiunali in u 2005) parzialamenti cuntrastatu solu da [[Algheru]]. I lucalità custieri chì si succedini longu a costa di u tarritoriu cumunali sò: [[Portu Cervu]], Baja Sardinia è Cannigione. L'offrita turistica hè varievuli. Si và da u lussuusissimu [[Portu Cervu]], à u centru turisticu di pristigiu, ma più à a purtata di tutti, Baja Sardinia, finu à Cannigione lucalità marina di pregiu, dutata di tutti i sirvizii necissarii à u turistu è di spiaghji biddissimi ma, sicuramenti menu cunnisciuta è più abburdevuli ch'è i primi dui. A zona custiera cumunali hè particularamenti attrazzata da u puntu di vista turisticu ricittivu (oltri 13 milla posti lettu in alberghi è strutturi cumplimintarii), ricca di alberghi, agriturisimi, beddi casi, risturanti, discutechi è porti turistichi. In a cumuna smiraldina, sò prisenti novi alberghi à 5 steddi (sei di i quali essendu in Portu Cervu), numarosi 4 steddi è parechji, bench'è micca numarusissimi 3 steddi. In u tarritoriu sò prisenti quattru porti turistichi di i quali trè sò attrazzati: Portu Cervu, Poltu Quatu è Cannigione più u picculu molu di Cala Bitta (Baja Sardinia). === Arii naturali === [[File:Bristol.zoo.little.egret.2.arp.jpg|thumb|right|240px|Un esimplari di egretta (''Egretta garzetta)]] In i circonda di Cannigione, u ''Riu San Ghjuvanni'' sfocia in u [[golfu di Arzachena]] criendu una di i principali [[Zona umita|zoni umiti]] di a Sardegna sittintriunali, i stagni di ''Saloni'' in i quali trovani u so ambienti ideali varii [[Cygnus (zuulogia)|aceddi palustri]], com'è l'[[Egretta garzetta|egretta]], l'[[erone|eronu cinnarinu]], i [[fulaga|fulaghi]], i [[ghjaddinedda d'acqua|ghjaddineddi d'acqua]] è u rarissimu [[poddu sultanu]], ricunnuscibuli da u so piumaghju turchinu è i so longhi zampi rossi. Di quandu in quandu sceglini sti acqui ancu i [[fenicottero|fenicotteri rosa]]. [[File:Porphyrio porphyrio.jpg|thumb|left|200px|Un esimplari di Poddu Sultanu (''Porphyrio porphyrio)]] U Poddu Sultanu, in particulari hè un aceddu di a famiglia di i ''Rallidi'', misura circa 47&nbsp;cm, di piumaghju turchinu-purpuru, cù u bizzicu è zampi rossi incù lunghissimi dita incù i quali s'arrampicheghja faciuli trà i folti è aggruvigliati cannicci, ind'eddu custruisci u so nidu è si nascondi duranti a notti. Difficiulamenti s'alluntana da i cannicci ma quandu quissa accadi, principalamenti prima è dopu u tramontu, hè in cerca di molluschi è pianti acquatichi, a so dieta principali. U Poddu Sultanu hè una spezia rara ed hè prutetta, in [[Italia]], dipoi 1978. Spustendu si versu l'internu u paisaghju hè dissiminatu di [[stazzu|stazzi]], i vechji abitazioni gadduresi chì finu à 50 anni fà ani rapprisintatu u punteddu di a vita paisana, parfittamenti insiriti in u paisaghju custituitu da i boschi di [[Olea europaea|alivi]] è [[quarciu|quarci]]. Oghji sò ristrutturati par usu abitativu o ricunvirtiti à fini di turisimu rurali. == Cultura == === Lingui è dialetti === L'idioma parlatu hè quiddu [[Lingua gadduresu|gadduresu]], un diasistemu escinzialamenti [[lingua corsa|corsu]], è dunqua di ceppu tuscanu, moltu simili à quiddu parlatu in a rigioni di [[Sartè]], in u sudu di a [[Corsica]] ma incù parechji influssi derivanti da u substratu [[loguduresu]] chì era parlatu anticidentamenti duranti u periodu ghjudicali. U [[dialettu]] attuali, diffusu in tutta a [[Gaddura]], hè u risultatu di u ripupulamentu di u tarritoriu à opara di pastori [[Corsica|corsi]] è di i so famiglii à parta da u [[XVII seculu|1600]] finu à mità di l'[[XIX seculu|800]]. In i centri di [[Olbia]], [[Budoni]], [[Monti (Italia)|Monti]], [[Padru]], [[Golfu Aranci]] è [[Luras]], puri essendu sturicamenti di lingua loguduresa, hè parlatu ancu u gadduresu. Hà u so sediu à Arzachena a cunsulta par a difesa di sta lingua, a ''Cunsulta Intercumunali di u Gadduresu''. In l'ultimi anni, à seguitu di impurtanti afflussi di ghjenti non gadduresufoni è in particulari in i zoni custieri à maiori cuncintrazioni turistica, si pò nutà una tindenza maiò à l'usu di u talianu nonustanti trà ghjuvanotti u gadduresu sii sempri a lingua maiuramenti imprudata in a cumunicazioni cunfidinziali. === Museiu etnugraficu è mineralogicu === Apartu pochi anni fà, u Museiu etnugraficu è mineralogicu hè situatu in u centru urbanu è uspiteghja numarosi minirali è fussili cumprati da a Cumuna. Uspiteghja dinò un ''Centru di ducumintazioni tarrituriali di a scenza di a terra è di l'omu''. L'ogetti allucati in u museiu sò circa 15.000, trà minirali è fussili. === Cucina === A cucina Arzachenesa, com'è tutta quidda gadduresa hè carattarizata da piatti moltu simplici, liati escinzialamenti à a vita paisana, ultimamenti riscuparti è ricircati. *Primi piatti. ''A suppa gadduresa'' o più simpliciamenti ''suppa'' (da ùn confonda micca incù a ''suppa cuàta'' piattu simili ma tipicu di l'internu) hè senz'altru u piattu più rapprisintativu è notu ancu à u di fora di a Gaddura. Hè di tradizioni priparà la in occasioni impurtati com'è nozzi è fistività è s'otteni intinghjendu fetti di pani in u brodu di carri, altirnendu u pani incù strati di furmagliu è arbi arumatichi è cucendu à u forru. ''I chjiusòni'', i gnoccari gadduresi, si sfarinzieghjani da quiddi sardi par i diminsioni è a manera di priparà li: a tradizioni voli ch'eddi fussini rigurusamenti travagliati di mani è ch'eddi aghjini una diminsioni di circa 3&nbsp;cm. L'usu hè di priparà 'ssu piattu par u prima aostu. Altri piatti impurtanti sò i ''fascjoli è taddarini'', una suppa di fasgioli è tagliateddi è ''lu risu cu' i pulpeddi'' vali à dì u risu cunditu incù pulpetti di carri di maghjali spiziata è suchju di pumata. *Sicondi piatti. Un di i più impurtanti sicondi piatti hè rapprisintatu da a ''rivea'', [[curatedda]] di agneddu o caprettu à u broccu, à spessu priparata incù a frissoghja (''a cògghjia''). Ci hè dopu ''Lu casgiu furriatu'' veni à dì furmagliu, generalamenti vaccinu, fusu è cunditu incù meli o zuccaru. Un antru sicondu piattu impurtanti hè ''A mazza frissa'', un impastu di crema è farina cottu à focu lentu in a frissoghja, incù meli o zuccaru. *Dulciumu. ''Lu pani è sabba'', biscottu tipicu di [[Ognissanti]] hè priparatu mischiendu à un impastu di ova è farina u mostu d'uva cotta. I biscotti natalecci sò ''I cucciuleddi'', cunditi incù meli, ''i niuleddi'' è ''l'acciuleddi'', quisti ultimi essendu cumposti di pasta dolci fritta è ricuparta di meli. I biscotti di [[Carnivali]] par eccellenza sò parò i fritteddi (''i frisgioli''), fritti suventi in l'oliu di [[listincu]], u tuttu accumpagnatu da u [[Varmintinu]] di i vigni di u lucali. ==== Varmintinu di Gaddura ==== Arzachena hè una di i cumuni maiori pruduttori di [[Varmintinu di Gaddura DOCG]], un vinu biancu prigiatu carattaristicu di u nordu di a Sardegna, di u quali u vignali, urighjinariu di u [[Portugallu]] fù introduttu da i [[liguri]] in [[Corsica]], da induva si diffusi dopu in Gaddura. U vinu, di culori giaddu pagliarinu incù lighjeri riflessi virdicci, hà un sapori diddicatu è lighjiramenti amarognulu è hè pruduttu in diversi appiddazioni frà i quali: [[Varmintinu di Gaddura]] (biancu seccu) è [[Varmintinu di Gaddura supiriori]]. Quist'ultima pruduzzioni, cirtamenti di qualità supiriori righjunghji un gradu alcolicu di circa 14%. A pruduzzioni hè ammissa solu in i cumuni di a pruvincia di Olbia-Tempiu è di [[Sassari]]. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. {{Pruvincia di Olbia è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] tc18wfjkbq6eb2ljw34s3vvd8oxqdqm Musée maritime fluvial et portuaire de Rouen 0 10035 78106 2007-05-16T09:25:43Z 90.23.181.199 Redirecting to [[Museu maritimu fiumarecciu è portuariu di Rouen]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Museu maritimu fiumarecciu è portuariu di Rouen]] 93nofu3wpp2pb3lqxn027rsx3irscpk Parighji 0 10036 364523 361907 2019-10-09T20:30:59Z 37.170.91.50 /* Da vede dinò */ wikitext text/x-wiki '''Parighji''' (o puru '''Parigi''' ò '''Pariggi'''; in [[lingua francese|francese]]: ''Paris'') hè a capitale di [[Francia]], ma ancu un dipartamentu (75). [[File:Paris-von Montmartre-116-Panorama 01-05-2017-gje.jpg|thumb|upright=3|Parighji]] ==Da vede dinò== *[[Serge Gainsbourg]] *[[Claude Debussy]] *[[David Guetta]] *[[Brigitte Bardot]] *[[Jérôme Ferrari]] *[[Simone de Beauvoir]] *[[Nicolas Sarkozy]] {{c}} [[Categoria:Cumuna di Francia]] [[Categoria:Cità di a Francia]] 3p3p8233p9jae4jikdfme15tklqk798 Patellu 0 10037 362345 360543 2019-06-08T18:51:18Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:9150:782:FF19:F688 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U patellu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Daphne gnidium3.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Daphne gnidium |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Myrtales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Thymelaeaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Daphne]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Daphne gnidium''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Daphne gnidium (7030866499).jpg|250px|U patellu]] |----- |} U '''patellu''' (o [[Pateddu]]) (''[[Daphne gnidium]]'') hè un arburettu chì face parte di a famiglia di e [[Thymelaeaceae]]. ==Discrizzione== Carattarizata da i rami assai eretti (circa un metru è mezu d'altezza), da un fugliame densu è da picculi fiori bianchi u patellu hè una pianta chì cresce soprattuttu in a machja meditarrania. Hè alta sin'à dui metri. Hè abbastanza cumuna in e rigione di u [[Mediterraniu]]. U fiore di u patellu hè biancu. Face dinù i granelli rossi. Hè nota par u forte cuntinutu di vilenu in i so baghi è per a sustanza urticante prisente in e radiche. == In Corsica == U patellu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u luppatellu. A radica di u patellu hè tossica è era usata in i tempi per a pesca in fiume: a radica era pistata è u vilenu era lampatu in i fiumicelli o i pozzi per piscà e trutte<ref>[http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Parcu Naturale Rigiunale di Corsica, E piante salvatiche : usi è sapienze, 1982, U patellu, p. 167]</ref>. U patellu era ancu adupratu per avvilinà i topi è i volpi. Per tumbà i topi, si facia prima una tisana incù a radica di u patellu. S'aghjustava dopu una manata di [[farina castagnina]] è i topi chì manghjavanu quella farina muriani<ref>[http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Parcu Naturale Rigiunale di Corsica, E piante salvatiche : usi è sapienze, 1982, U patellu, p. 167]</ref>. E fronde di u patellu eranu usate dinù per alluntanà e mosche è disinfittà. == Note == <references/> == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica, Edisud (in francese) * [[U Scoddu]], n° 24, Luddu 2007 == Da vede dinù == * l'[[arburetti di Corsica]] * u [[patellu neru]] [[Categoria:Thymelaeaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 1cqlw8vticl4lz8225pz368hjvoewt9 Pateddu 0 10038 78141 2007-05-17T13:34:53Z 90.37.228.215 Redirecting to [[Patellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Patellu]] 3nbokrxibennnjxf6r1lbfpbxmi7u1m Daphne gnidium 0 10039 78142 2007-05-17T13:35:06Z 90.37.228.215 Redirecting to [[Patellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Patellu]] 3nbokrxibennnjxf6r1lbfpbxmi7u1m Erba pughjola 0 10040 363645 332376 2019-09-30T05:50:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'erba pughjola''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Globularia alypum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Globularia alypum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Scrophulariales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Globulariaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Globularia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Globularia alypum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Globularia alypum mata.jpg|250px|U patellu]] |----- |} L''''erba pughjola''' (o [[arba pughjola]]) (''[[Globularia alypum]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Globulariaceae]]. Hè alta sin'à un metru. Hè abbastanza cumuna in e regione di u [[Mediterraniu]]. Fiurisce da [[nuvembre]] à [[maghju]]. U fiore di l'erba pughjola hè turchinu. == In Corsica == L'erba pughjola hè cumuna in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Globulariaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 28yh4rggupgm511xziskzhqtobei78x Arba pughjola 0 10041 78148 2007-05-17T13:54:35Z 90.37.228.215 Redirecting to [[Erba pughjola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba pughjola]] akkjgugj6xnkw11krk4ly1a3jqjwpnp Globularia alypum 0 10042 78149 2007-05-17T13:54:43Z 90.37.228.215 Redirecting to [[Erba pughjola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba pughjola]] akkjgugj6xnkw11krk4ly1a3jqjwpnp Lattaghjolu 0 10043 363622 350062 2019-09-30T05:50:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Nota disambigua-supranu}} Issu articulu cuncerna u lattaghjolu: u fiore. Ma u lattaghjolu si pò referisce dinù à: * u [[lattaghjolu (funzu)|lattaghjolu]]: u fungu. ---- {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U lattaghjolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gewone melkdistel bladrozet (Sonchus oleraceus).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">''Sonchus oleraceus'' |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Sonchus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Sonchus oleraceus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sonchus oleraceus 2005-03-15.jpg|250px|U lattaghjolu]] |----- |} U '''lattaghjolu''' (''[[Sonchus oleraceus]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l' [[Asteraceae]]. Hè altu da 30 à 80 cm. Fiurisce da [[nuvembre]] à [[maghju]]. U fiore di u lattaghjolu hè giallu. U nome corsu vene da u fattu chì quandu si tronca u [[picciolu]] di u lattaghjolu, esce un speziu di latte. U lattaghjolu hè appreziatu da e vacche è i porchi. == In Corsica == U lattaghjolu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] * u [[lattaghjolu (funzu)|lattaghjolu]]: u fungu. *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{Autres projets |commons=Sonchus oleraceus |wikispecies=Sonchus oleraceus }} {{c-supranu}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] edu07fsn0p7zzhrj8y0wuhtl6l9bpv2 Sonchus oleraceus 0 10044 78159 2007-05-17T15:28:49Z 90.37.228.215 Redirecting to [[Lattaghjolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lattaghjolu]] 2g6lze3p070ug0jfdzt4mleo3r8r0ig Lattaghjolu (funzu) 0 10047 364244 332994 2019-10-03T11:20:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Nota disambigua-supranu}} Issu articulu cuncerna u lattaghjolu: u fungu. Ma u lattaghjolu si pò referisce dinù à: * u [[lattaghjolu]]: u fiore. ---- {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U lattaghjolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Lactarius deliciosus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lactarius deliciosu |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Ordine | ''[[Russulales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Russulaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lactarius]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Lactarius deliciosu''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Lactarius_deterrimus_a1.jpg|250px]] |----- |} U '''Lattaghjolu''' (''[[Lactarius deliciosus]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì face parte di a famiglia di e [[Russulaceae]]. == In Corsica == U lattaghjolu hè cumunu in [[Corsica]]. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html ''I funghi di Corsica'', Ghjuvacchinu Bruzi, 2001, [[Adecec]]] == Ligami == * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinù == * [[funghi di Corsica]] * u [[lattaghjolu]]: u fiore {{c-supranu}} [[Categoria:Russulaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] 7adhxthu4rx5mx17kv8s3xqlysn63zf Lactarius deliciosus 0 10048 78187 2007-05-18T07:38:26Z Paulu 58 Redirecting to [[Lattaghjolu (funzu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lattaghjolu (funzu)]] du8m0vx3fb5s4nxz5tib5rbseqy3rmj Template:Nota disambigua 10 10049 351413 335286 2015-07-22T18:47:23Z 86.219.186.167 wikitext text/x-wiki <div class="notice metadata" id="disambig"> {| |style="vertical-align:middle;"|[[Image:Disambig.svg|40px]] |style="vertical-align:middle;"|''Nota disambigua: Parechji pàgini sò assuciati incù u tìtulu di 'ssu artìculu. '' |} </div><noinclude> </noinclude> <includeonly> [[Categoria:Disambiguazione]] </includeonly> 89sabfdnl20pasvqvjd63flkj7iggfn Template:Nota disambigua-supranu 10 10050 335287 217473 2014-03-23T18:01:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div class="notice metadata" id="disambig"> {| |style="vertical-align:middle;"|[[Image:Disambig.svg|40px]] |style="vertical-align:middle;"|''Nota disambigua: Parechje pàgine sò assuciate incù u tìtulu d'issu artìculu. '' |} </div><noinclude> </noinclude> <includeonly> [[Categoria:Disambiguazione]] </includeonly> 0imqcmxcpq9omle1wf9v3uo21gf28kf Ochjigrisgiu 0 10051 363631 354535 2019-09-30T05:50:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'ochjigrisgiu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Oenanthe crocata 001.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Oenanthe crocata |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Apiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Oenanthe]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Oenanthe crocata''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Oenanthe crocata1.jpg|250px|L'ochjigrisgiu]] |----- |} L' '''Ochjigrisgiu''' (''[[Oenanthe crocata]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l' [[Apiaceae]]. Fiurisce di [[lugliu]] o d'[[aostu]]. I fiori di l'ochjigrisgiu sò bianchi. Hè una pianta tossica. Si trova in i lochi umiti. == In Corsica == L'ochjigrisgiu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] hrkxgc7eaa1k7u1q8z1uwhl26xklcak Oenanthe crocata 0 10052 78212 2007-05-18T11:34:18Z Paulu 58 Redirecting to [[Ochjigrisgiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ochjigrisgiu]] gns7lmz2euwy277kqj1texpvzkpty44 MediaWiki:Recentchanges-feed-description 8 10054 78291 2007-05-19T19:17:04Z Img 21 New page: Fighjulate quì l'ultimi cambiamenti in wikipedia in lingua corsa. wikitext text/x-wiki Fighjulate quì l'ultimi cambiamenti in wikipedia in lingua corsa. m46romnvhdn09ssrhs8f0ve0sgailr1 MediaWiki:Rcnotefrom 8 10055 78292 2007-05-19T19:19:02Z Img 21 New page: Quì sò discritti i cambiamenti dipoi <b>$2</b> (sin'à <b>$1</b>). wikitext text/x-wiki Quì sò discritti i cambiamenti dipoi <b>$2</b> (sin'à <b>$1</b>). h2ef62k0sslz9wfmkljghnyovgbc32n MediaWiki:Rclistfrom 8 10057 289565 78294 2012-03-20T18:04:22Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mustrà i cambiamenti dapoi $1 cud4kze2w8k9p7o3vjkbkg4h52pttvs Vischju 0 10062 363640 354135 2019-09-30T05:50:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U vischju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Viscum album fruit.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Viscum album |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Santalales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Viscaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Viscum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Viscum album''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Jemioła Viscum album 01.jpg|250px|U vischju]] |----- |} U '''Vischju''' (''[[Viscum album]]'') hè un arburettu chì face parte di a famiglia di e [[Viscaceae]]. U vischju si trova in mori lochi: l'[[Africa di u Nordu]], l'[[Europa]], l'[[Asia minore]], l'Estremu Oriente, l'[[Indochina]]. In [[Europa]], hè una pianta tradiziunale di e feste di [[Natale]] è di [[Capudannu]]. I frutti di u vischju sò picculi baghi bianchi incù un diamitru da ottu à dece mm. I fiori sò gialli. U vischju botta annantu à l'arburi cum'è a [[leccia]], u [[quarciu]] o u [[pinu]]. == In Corsica == U vischju hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u [[viscu]], u [[suprafrasca]] in u sartinesu o a [[biondulella]]. == Galleria d'imagini == <gallery> Image:Viscum-album på Pinus.JPG|U vischju annantu à un pinu </gallery> == Da vede dinù == * l'[[arburetti di Corsica]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Viscaceae]] [[Categoria:Arburetti di Corsica]] qi13u72mprcj83qgslac2sn6qlk3nna Viscum album 0 10063 79294 2007-05-24T19:32:06Z Img 21 Redirecting to [[Vischju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vischju]] dyig4gspzaba89s8epraa0bvpvtptxt Soprafrasca 0 10064 79296 2007-05-24T19:33:41Z Img 21 Redirecting to [[Vischju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vischju]] dyig4gspzaba89s8epraa0bvpvtptxt Biondulella 0 10065 79297 2007-05-24T19:34:01Z Img 21 Redirecting to [[Vischju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vischju]] dyig4gspzaba89s8epraa0bvpvtptxt Viscu 0 10066 79301 2007-05-24T19:39:06Z Img 21 Redirecting to [[Vischju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vischju]] dyig4gspzaba89s8epraa0bvpvtptxt Carpu 0 10067 79400 2007-05-25T18:42:21Z 128.43.63.254 Redirecting to [[Carpo]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Carpo]] b4x2rgvrareepwgyht7fpjgagn9t2ds Erba fratesca 0 10068 363646 332375 2019-09-30T05:50:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'erba fratesca''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Portulaca oleracea (Corsica).jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Portulaca oleracea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Plantaginaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Portulaca]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Portulaca oleracea''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Portulaca oleracea MHNT.jpg|300px|L'erba fratesca]] |----- |} L' '''Erba fratesca''' (o [[arba fratesca]]) (''[[Portulaca oleracea]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]]. U fiore di l'erba fratesca hè giallu. Fiurisce da [[ghjugnu]] à [[nuvembre]]. A pianta hè ermafrodita. ==Gastrunumia== Racolta à u statu spuntaniu o calchì volta cultivata, fù cunsumata da tempi rimoti com'è erba arumatica in i rughjoni meditirranei. E foglie crude (è e rame), carnose è da u sapore acidulu, si cunsumeghjanu in insalate, à e quale cunfiriscenu un supiriore murdente; sò imprudate per priparà minestre sapurite è rinfriscante è si ponu cunsirvà sottu [[acetu]]. Entrinu ancu com'è ingridienti di frittate è ripieni. == In Corsica == L'erba fratesca hè cumuna in [[Corsica]]. Si trova à spessu in ortu. U nome "erba fratesca" vene da u fattu ch'è i frati a cugliianu è a cunsumavanu. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Plantaginaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9k2n6rk1swzzv8fu81trri4mjus5qlo Arba fratesca 0 10069 79490 2007-05-26T15:09:14Z 90.37.96.37 Redirecting to [[Erba fratesca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba fratesca]] msj60d44vq6rmipiwtw8kyi3yg1al9x Portulaca oleracea 0 10070 79491 2007-05-26T15:09:28Z 90.37.96.37 Redirecting to [[Erba fratesca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba fratesca]] cshfindzi1v6hz5u1kn4byxo843162m Costa cavaddu 0 10071 345780 332155 2015-07-01T11:38:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A costa cavaddu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lathyrus venetus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Lathyrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Lathyrus venetus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|A costa cavaddu]] |----- |} A '''Costa cavaddu''' (o [[Costa cavallu]]) (''[[Lathyrus venetus]]'') hè un [[fiori]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fabaceae]]. Sinonimi di ''Lathyrus venetus'' sò: ''[[Orobus venetus]]'' o ''[[Lathyrus variegatus]]''. == In Corsica == A costa cavaddu corsu hè cumuna in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] == Rifarenzi == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica, Edisud (in francesu) * [http://pecita.com/plantes/pla_014.html I pianti di Pecita] {{c}} [[Categoria:Fabaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] oka11h9ekgzt4lcsvrq1m3djhwo4q7p Costa cavallu 0 10072 79500 2007-05-26T19:47:52Z Img 21 Redirecting to [[Costa cavaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Costa cavaddu]] t1phrtq703uqsvhwuv8wvpmnb33mwq8 Lathyrus venetus 0 10073 79501 2007-05-26T19:48:02Z Img 21 Redirecting to [[Costa cavaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Costa cavaddu]] t1phrtq703uqsvhwuv8wvpmnb33mwq8 Orobus venetus 0 10074 79503 2007-05-26T19:48:43Z Img 21 Redirecting to [[Costa cavaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Costa cavaddu]] t1phrtq703uqsvhwuv8wvpmnb33mwq8 Lathyrus variegatus 0 10075 79504 2007-05-26T19:48:53Z Img 21 Redirecting to [[Costa cavaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Costa cavaddu]] t1phrtq703uqsvhwuv8wvpmnb33mwq8 Piumbone 0 10076 79594 2007-05-27T19:24:22Z Img 21 Redirecting to [[Piumbonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piumbonu]] 7099sm5e31tg2qblxeod9eiww75cxxq Lavandula stoechas 0 10077 79595 2007-05-27T19:24:32Z Img 21 Redirecting to [[Piumbonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piumbonu]] 7099sm5e31tg2qblxeod9eiww75cxxq Arba dritta 0 10078 79596 2007-05-27T19:24:45Z Img 21 Redirecting to [[Piumbonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piumbonu]] 7099sm5e31tg2qblxeod9eiww75cxxq Balculu 0 10081 363621 356592 2019-09-30T05:50:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U balculu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Glebionis segetum01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Chrysanthemum segetum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Chrysanthemum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Chrysanthemum segetum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Glebionis segetum2.jpg|250px|U piumbonu]] |----- |} U '''Balculu''' (''[[Chrysanthemum segetum]]'') hè un fiori chì faci partita di a famiglia di l' [[Asteraceae]]. Hè urighjinariu d'[[Auropa]] è di i rigioni di u [[Mediterraniu]]. U fiori di u balculu hè giaddu giaddu. == In Corsica == U balculu hè cumunu in [[Corsica]]. == Citazioni == Accadi chì u balculu fussi citatu in a litteratura corsa. Par esempiu: * in [http://www.matinalatina.com/scritti/scritti_pdf.php?num=8 I disgraziati] di [[Lisandru Marcellesi]]: ''È po Cicchinu, giaddu com’è un balculu, principaia à venasi menu. U duttori l’avia visitatu calchì volta.'' == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] * [[Arba scagliola]] * [[Artichjoccu]] * [[Cioglu]] * [[Lattaghjolu]] * [[Lattaredda]] * [[Maredda]] * [[Muchju]] * [[Muchju biancu]] * [[Muchju rossu]] * [[Pecita]] * [[Pecitella]] * [[Pulicaria odora]] == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) * [http://philevr.club.fr/blocadonf/Maquis%20Corse/Pages_html/Maquis_corse_P1.php A machja corsa] {{c}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] t5layvl54rw1xhl75c24fkx1puoros1 Chrysanthemum segetum 0 10082 79907 2007-05-29T19:02:44Z Img 21 Redirecting to [[Balculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Balculu]] op6rd5k6i8oit38vrpu471y18ft1mf8 Aluviu 0 10083 79978 2007-05-30T19:22:26Z Img 21 Redirecting to [[Vicara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vicara]] cjiu7qlpbcvxxyfxd0pmqsovf8lteke Genova 0 10088 336150 80245 2014-04-19T12:58:14Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Gènuva]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gènuva]] bn8ph37rwwpmpy0r4tbwl3ar4uefejs Raza 0 10089 363636 334106 2019-09-30T05:50:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A raza''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Smilax aspera.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Smilax aspera |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Liliales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Smilacaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Smilax]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Smilax aspera''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Smilax aspera 1651.JPG|250px|A raza]] |----- |} [[File:Smilax aspera MHNT.BOT.2008.1.1.jpg|thumb|''Smilax aspera'']] A '''Raza''' (''[[Smilax aspera]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Smilacaceae]]. Hè ancu chjamata u [[razu]] (o u [[razzu]] in u sartinese). Hè longa sin'à 2 metri. Fiurisce d'[[aostu]] à [[uttrove]]. I frutti i a raza sò bagarelli rossi. Sò maturi da [[nuvembre]] à [[dicembre]]. A raza hè diffusa in u [[Messicu]], in l'isule Canarie, in Africa centrale, in Asia centrale è in e regione di l'area mediterranea. Si scontra da u livellu di u mare sin'à 1200 metri. A radica di a raza cuntene numerosi principi attivi frà i quali si pò mintuvà: a [[smilacina]], a [[salsasapunina]], l'[[acidu salsasapinicu]]. == In Corsica == A raza hè cumuna in [[Corsica]]. Si trova à spessu in a [[machja]]. Hè ancu chjamata a [[tirria|tìrria]]. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) * [http://pecita.com/plantes/pla_014.html I pianti di Pecita] {{c-supranu}} [[Categoria:Smilacaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 7b70qgm8dlehzehf7ily1unmy5qdq14 Razu 0 10090 80378 2007-06-02T19:54:11Z 90.36.82.121 Redirecting to [[Raza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Raza]] ges3sq9nqxmiec3g3z3i3jd8pxr6w8j Razzu 0 10091 80379 2007-06-02T19:54:22Z 90.36.82.121 Redirecting to [[Raza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Raza]] ges3sq9nqxmiec3g3z3i3jd8pxr6w8j Cachoeira do Sul 0 10092 358249 347941 2018-01-01T08:56:26Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Cachoeira do Sul'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="100px" | [[Image:Bandeira de cachoeira do sul.JPG|140px]] | align="center" width="100px" | [[Image:Brasão de Cachoeira do Sul.jpg]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Rio Grande do Sul]] |- | [[Superficia]] | 3.765 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 85 600 <small>([[2016]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 68 m |- | Situ ufficiali | http://www.cachoeiradosul.rs.gov.br/ |} '''Cachoeira do Sul''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 85.600 abitanti. [[Image:Catedral e Château d'Eau.jpg|230px|left|thumb|Cachoeira do Sul]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[category:Cità di u Brasile]] fv9d09cud4105lalia8mpg244h5709a Template:Football club infobox 10 10093 359887 353056 2018-08-07T05:51:22Z YiFeiBot 9044 Retrait de 30 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q5611964]] wikitext text/x-wiki {| class="infobox vcard" style="float: right; font-size: 90%; text-align: left;" |- | colspan="2" align=center style="font-size:1.3em" class="fn org"| '''{{{nomeclub}}}''' |- | colspan="2" style="text-align: center;"|{{{immagine|}}} |- |'''Nome completu'''||{{{nomecompletu}}} |- {{#if:{{{nickname|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Nickname(s) {{!}}<span class="nickname">{{{nickname}}}</span> {{!}}- }} {{#if:{{{nomecortu|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Nome cortu {{!}}{{{nomecortu}}} {{!}}- }} !Fundatu |{{{fundatu}}} |- {{#if:{{{scioltu|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Scioltu {{!}}{{{scioltu}}} {{!}}- }} {{#if:{{{stadiu|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Stadiu {{!}}<span class="label">{{{stadiu}}}</span> {{!}}- !Capacità {{!}}{{{capacità}}} }} |- {{#if:{{{presidente|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Presidente {{!}}{{{presidente}}} {{!}}- }} |- {{#if:{{{allinatori|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Allinatori {{!}}{{{allinatori}}} {{!}}- }} |- {{#if:{{{leca|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Leca {{!}}{{{leca}}} {{!}}- }} |- {{#if:{{{stagione|<noinclude>-</noinclude>}}}| !{{{stagione}}} {{!}}{{{pusizione}}} {{!}}- }} |- |class="toccolours" style="padding: 0; background: #ffffff; text-align: center;" colspan="2"| {| style="width:100%; text-align:center;" |{{Football kit | pattern_la = {{{pattern_la1|}}} | pattern_b = {{{pattern_b1|_unknown}}} | pattern_ra = {{{pattern_ra1|}}} | leftarm = {{{leftarm1|}}} | body = {{{body1|}}} | rightarm = {{{rightarm1|}}} | shorts = {{{shorts1|}}} | socks = {{{socks1|}}} | title = Domiciliu }} |{{Football kit | pattern_la = {{{pattern_la2|}}} | pattern_b = {{{pattern_b2|_unknown}}} | pattern_ra = {{{pattern_ra2|}}} | leftarm = {{{leftarm2|}}} | body = {{{body2|}}} | rightarm = {{{rightarm2|}}} | shorts = {{{shorts2|}}} | socks = {{{socks2|}}} | title = Esteriore }} |} |- {{#if:{{{stustagione|<noinclude>-</noinclude>}}}| !Stu stagione {{!}}{{{stustagione}}} {{!}}- }} |- |}<noinclude> [[ca:Plantilla:Equips]] [[no:Mal:Infoboks fotballag]] [[nn:Mal:Infoboks fotballag]] </noinclude> sqm1kgllb1vjt0kytkg6kjme8yb797i Template:Football kit 10 10094 335179 80425 2014-03-23T17:59:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| cellspacing="0" cellpadding="0" style="background:#FFF; width:90px; margin:0 auto; text-align: center;" |- |bgcolor="#{{{leftarm|ffffff}}}"|[[Image:kit left arm{{{pattern_la|}}}.png|31px|Team colours]] |bgcolor="#{{{body|ffffff}}}"|[[Image:kit body{{{pattern_b|_unknown}}}.png|38px|Team colours]] |bgcolor="#{{{rightarm|ffffff}}}"|[[Image:kit right arm{{{pattern_ra|}}}.png|31px|Team colours]] |- |bgcolor="#{{{shorts|ffffff}}}" colspan="3" height="36px" |[[Image:kit shorts.png|100x36px|Team colours]] |- |bgcolor="#{{{socks|ffffff}}}" colspan="3"|[[Image:kit socks.png|100x25px|Team colours]] |- |colspan="3"|&#12288; |- |colspan="3"|'''{{{title|title}}}''' |}<noinclude> {{/doc}} [[Categoria:Football kit templates|*]] </noinclude> 60n0j6y5cecmdjap0vjkewo1z9wvyc0 Flora di Sardegna 0 10096 363532 363481 2019-09-19T04:51:58Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki [[Image:Samugheo.jpg|thumb|500px|Paisaghju di a [[machja mediterrania|machja]] da u Casteddu di Medusa à Samugheu, in u centru di a Sardegna]] [[Image:Mediterranean Sea surface.jpg|thumb|230px|I rilievi sottumarini di u Bacinu Mediterraniu suggeriscini ciò ch'edda divia essa l'orografia in u Messinianu (Miocenu finali) quandu l'assiccamentu di u mari produssi ponti di terra chì hani riuniti parechji tarritorii chì erani oramai siparati.]] A '''Flora di [[Sardegna]]''' hè dirivata da un sustratu cumunu [[mediterraniu]], ma hè carattarizata da mori spicificità ed [[endemisimu]]. Quissa hè duvuta à un adattamentu cuntinuu d'issa flora à certi cundizioni climatichi particulari, à l'insularità è à a storia giulogica di l'isula.<br/>Di fatti, a flora attuali hè carattarizata da spezii chì in u [[Cenuzoicu]], 60 milioni d'anni fà, si sò diffusi, custituendu furesti primigenii di [[Taxus baccata|tassi]], [[Quercus ilex|lecci]] è [[Ilex aquifolium|caracuti]], spezii mesufili adattati à u clima caldu-umitu dipendenti da u pianu equaturiali passendu pa u Sudu di l'[[Auropa]]. Circa 25-28 milioni d'anni fà, a Sardegna appartinia à a placca corsu-sarda-calabra chì, staccata si da a placca auropea à pocu pressu à u liveddu di a [[Pruvenza]] attuali, subì tandu una rutazioni di 90 gradi, migrendu 400 km più à u sudu in u [[Mari Mediterraniu]]. In u [[Miucenu]], prima ch'è issu prucessu si fussi cumplittatu, a Sardegna divia essa cuparta à furesti impunenti, com'è ducumintatu da i resti fossili di furesta pitrificata ussirvati vicinu à u [[lavu Omodeu]] è a [[Perfugas]]. Dopu l'isulamentu fù intarrottu brevimenti da finomini liati à a chjusura di u [[strettu di Gibilterra]] (5,6 milioni d'anni fà) è à i [[glaciazioni]] (l'ultimu massimu glaciali intarvensi circa 15.000 anni fà) favurendu u sviluppu di evuluzioni autottoni di spezii ed interi biucinosi. Par via di cunsiquenza, a Sardegna hè oghji carattarizata da endemisimi tipicamenti sardi, altri essendu cundivisi incù a vicina [[Corsica]], o ancu incù [[Corsica]] è [[Baleari]], altri ancora tipichi di areali più ristretti di u bacinu di u [[Mari Mediterraniu]] soprattuttu uccidintali. ==Lista di i spezii botanichi urdinati par Famiglia== ===[[Acanthaceae]]=== *''[[Acanthus mollis]] ===[[Aceraceae]]=== *''[[Acer campestre]] *''[[Acer monspessulanum]] ===[[Aizoaceae]]=== *''[[Carpobrotus acinaciformis]] *''[[Carpobrotus edulis]] *''[[Mesembryanthemum crystallinum]] *''[[Mesembryanthemum nodiflorum]] ===[[Amaranthaceae]] === Spezii naturalizati: *''[[Achyranthes aspera]] *''[[Achyranthes sicula]] *''[[Amaranthus albus]] *''[[Amaranthus blitum]] ? *''[[Amaranthus cruentus]] *''[[Amaranthus deflexus]] *''[[Amaranthus graecizans]] ? *''[[Amaranthus hypochondriacus]] *''[[Amaranthus muricatus]] *''[[Amaranthus retroflexus]] ===[[Anacardiaceae]]=== *''[[Pistacia lentiscus]]: u [[listincu]] *''[[Pistacia terebinthus]] *''[[Pistacia x raportae]] ===[[Aquifoliaceae]]=== *''[[Ilex aquifolium]]: u [[caracutu]] ===[[Berberidaceae]]=== *''[[Berberis aetnensis]] *''[[Berberis vulgaris]] *''Berberis vulgaris'' [[Berberis vulgaris subsp. aetnensis|subsp. ''aetnensis'']] : Corsica, I, Sardegna, Sicilia ===[[Boraginaceae]]=== [[Image:Cerinthe major.jpg|thumb|100px|''[[Cerinthe major|C. major]]]] <table><tr valign="top"><td> *''[[Alkanna lutea]]'' : Ba, Corsica, F, E, I, Sardegna *''[[Alkanna tinctoria]] *''[[Alkanna tinctoria subsp. tinctoria]] *''[[Anchusa arvensis]] *''[[Anchusa arvensis]] *''[[Anchusa italica]] *''[[Anchusa italica]] *''[[Anchusa undulata]]'' : Med *''[[Anchusa capellii]]'' : Sardegna *''[[Anchusa crispa]]'' : a [[buglossa corsa]]: Corsica, Sardegna *''[[Anchusa hybrida]]'' : Med *''[[Anchusa littorea]]'' : Sardegna, ?Sicilia *''[[Anchusa undulata]]'' : Med *''[[Anchusa undulata subsp. undulata]]'' : W-Med *''[[Asperugo procumbens]] *''[[Borago officinalis]] *''[[Borago pygmaea]]'' : Corsica, I, Sardegna *''[[Cerinthe major]]'' : Med *''[[Cerinthe major subsp. gymnandra]]'' : W-Med *''[[Cerinthe major subsp. major]]'' : Med *''[[Cynoglossum cheirifolium]]'' : Med *''[[Cynoglossum clandestinum]]'' : Med *''[[Cynoglossum creticum]] *''[[Cynoglossum dioscoridis]]'' : W-Med *''[[Cynoglossum montanum]] *''[[Cynoglossum officinale]] *''[[Echium arenarium]]'' : Med *''[[Echium asperrimum]]'' : W-med *''[[Echium creticum]]'' :W-Med *''[[Echium creticum subsp. coincyanum]]'' : E, P, Sardegna *''[[Echium creticum subsp. creticum]]'' : Ag, Ba, Corsica, F, E, Sardegna *''[[Echium italicum]] *''[[Echium italicum subsp. italicum]] *''[[Echium parviflorum]]'' : Med </td><td> *''[[Echium plantagineum]] *''[[Echium sabulicola]]'' : Ag, Ba, Corsica, F, E, I, Sardegna, Si *''[[Echium vulgare]] *''[[Echium vulgare subsp. pustulatum]]'' : Corsica, F, G, I, J, Sardegna, Sicilia *''[[Heliotropium curassavicum]] *''[[Heliotropium europaeum]] *''[[Heliotropium supinum]] *''[[Lithospermum arvense]] *''[[Lithospermum arvense]] *''[[Lithospermum incrassatum]] *''[[Lithospermum minimum]]'' : I, Sardegna, Sicilia *''[[Lithospermum officinale]] *''[[Lithospermum purpurocaeruleum]] *''[[Myosotis arvensis]] *''[[Myosotis discolor]] *''[[Myosotis discolor]] *''[[Myosotis pusilla]]'' : Ag, Corsica, F, Sardegna *''[[Myosotis ramosissima]] *''[[Myosotis ramosissima subsp. ramosissima]] *''[[Myosotis scorpioides]] *''[[Myosotis nemorosa]] *''[[Myosotis scorpioides]] *''[[Myosotis sicula]] *''[[Myosotis sicula]] *''[[Myosotis sylvatica]] *''[[Myosotis soleirolii]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Neatostema apulum]] *''[[Symphytum bulbosum]] *''[[Symphytum officinale]] </td></tr></table> ===[[Capparaceae]]=== *''[[Capparis spinosa]]'' *''Capparis spinosa'' [[Capparis spinosa subsp. spinosa|subsp. ''spinosa'']] ===[[Caryophyllaceae]]=== [[Image:Arenaria .serpyllifolia2web.jpg|thumb|100px|Arenaria serpyllifolia|''[[A. serpyllifolia]]'']] <!-- [[Image:Petrorhagia prolifera eF.jpg|thumb|100px|Petrorhagia prolifera |''[[P. prolifera]]'']] --> [[Image:Silene alba 220407 008.jpg|thumb|100px|''[[Silene latifolia|S. latifolia]]'']] [[Image:Silene colorata a.jpg|thumb|100px|''[[Silene colorata|S. colorata]]'']] <table><tr valign="top"><td> *''[[Arenaria balearica]]'' : Ba, Corsica, I, Sardegna *''[[Arenaria bertolonii]]'' : Corsica, I, Sardegna *''[[Arenaria serpyllifolia]] *''[[Cerastium boissierianum]]'' : Co, E, Sardegna *''[[Cerastium diffusum]] *''[[Cerastium glomeratum]] *''[[Cerastium semidecandrum]] *''[[Cerastium semidecandrum subsp. semidecandrum]] *''[[Cerastium supramontanum]]'' : Sardegna *''[[Dianthus armeria]] *''[[Dianthus armeria subsp. armeria]] *''[[Dianthus arrostii]]'' : Sardegna, Sicilia *''[[Dianthus sylvestris]] *''[[Dianthus sylvestris subsp. siculus]]'' : Sardegna, Sicilia *''[[Dianthus]]'' sp. *''[[Minuartia geniculata]] *''[[Minuartia hybrida]] *''[[Minuartia mediterranea]] *''[[Petrorhagia prolifera]] *''[[Petrorhagia nanteuilii]] *''[[Petrorhagia saxifraga]] </td><td> *''[[Petrorhagia velutina]] *''[[Silene latifolia]]'' syn. ''[[Silene alba]]'' *''[[Silene latifolia subsp. alba]] *''[[Silene apetala]] *''[[Silene armeria]] *''[[Silene behen]] *''[[Silene bellidifolia]] *''[[Silene colorata]] *''[[Silene succulenta]]'' syn. ''[[Silene corsica]]'' : Corsica, Cr, Sardegna *''[[Silene velutina]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Silene vulgaris]] *''[[Silene]]'' sp. *''[[Saponaria ocymoides]] *''[[Saponaria ocymoides subsp. alsinoides]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Saponaria officinalis]] *''[[Saponaria sicula]] *''[[Saponaria sicula subsp. sicula]]'' : Sardegna, Sicilia *''[[Stellaria media]] *''[[Stellaria media subsp. media]] *''[[Stellaria neglecta]] *''[[Stellaria pallida]] </td></tr></table> ===[[Cistaceae]]=== [[Image:Ciste.jpg|thumb|100px|''[[Cistus albidus|C. albidus]]'']] [[Image:Elianthemum croceum Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Helianthemum croceum|H. croceum]]]] *''[[Cistus albidus]]'' : Ae, Corsica, F, E, I, Sardegna *''[[Cistus creticus]]'' *''[[Cistus creticus subsp. corsicus]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Cistus creticus subsp. creticus]]'' : Med *''[[Cistus creticus subsp. eriocephalus]]'' *''[[Cistus monspeliensis]]'' *''[[Cistus salviifolius]]'' *''[[Fumana ericoides]]'' *''[[Fumana laevipes]]'' : W-Med *''[[Fumana procumbens]]'' *''[[Fumana thymifolia]]'' : Med *''[[Halimium halimifolium]]'' : Med *''[[Halimium halimifolium subsp. halimifolium]]'' : W-Med *''[[Helianthemum aegyptiacum]]'' *''[[Helianthemum caput-felis]]'' : Ae, Ba, E, Sardegna *''[[Helianthemum croceum]]'' : Ae, F, E, I, P, Sardegna, Sicilia *''[[Helianthemum ledifolium]]'' *''[[Helianthemum morisianum]]'' : Sa *''[[Helianthemum oelandicum]]'' *''[[Helianthemum oelandicum subsp. allionii]]'' : Sardegna, Sicilia *''[[Helianthemum salicifolium]]'' *''[[Tuberaria guttata]]'' *''[[Tuberaria inconspicua]]'' : Ae, Corsica, G, E, I, P, Sardegna, Sicilia *''[[Tuberaria praecox]]'' : Ae, I, J, Sardegna, Sicilia *''[[Tuberaria lignosa]]'' ===[[Compositae]]=== [[Image:Bellium bellidioides.jpg|thumb|100px|''[[Bellium bellidioides|B. bellidioides]]]] [[Image:Centaurea aspera flor.jpg|thumb|100px|''[[Centaurea aspera|C. aspera]]]] [[Image:Centaurea napifolia2 Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Centaurea napifolia|C. napifolia]]]] <!--[[Image:Santolina chamaecyparissus flowers.jpg|thumb|100px|''[[Santolina chamaecyparissus|S. chamaecyparissus]]]]--> [[Image:Scolymus hispanicus flowers.jpg|thumb|100px|''[[Scolymus hispanicus|S. hispanicus]]]] [[Image:Urospermum dalechampii Sardinia LM.jpg|thumb|100px|[[Urospermum dalechampii|''U. dalechampii]]'']] <table><tr valign="top"><td> *''[[Achillea ageratum]] *''[[Achillea ligustica]]'' *''[[Achillea millefolium]] *''[[Achillea]]'' sp. *''[[Anthemis arvensis]] *''[[Anthemis arvensis subsp. arvensis]] *''[[Anthemis]]'' sp. *''[[Anthemis cotula]]'' *''[[Artemisia arborescens]]'' *''[[Artemisia caerulescens]] *''[[Artemisia caerulescens subsp. gallica]] *''[[Bellis annua]] *''[[Bellis annua subsp. annua]] *''[[Bellis perennis]]'' *''[[Bellis sylvestris]] *''[[Bellium bellidioides]]'' : Ba, Corsica, Sardegna *''[[Bellium crassifolium]]'' : Sardegna *''[[Carlina corymbosa]]'' *''[[Carlina corymbosa subsp. corymbosa]] *''[[Carlina lanata]] *''[[Carlina macrocephala]]'' : Corsica, I, Sardegna, Sicilia *''[[Carlina macrocephala subsp. macrocephala]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Carlina racemosa]] *''[[Centaurea aspera]]'' : Ba, F, E, I, P, Sardegna *''[[Centaurea calcitrapa]]'' *''[[Centaurea filiformis]]'' : Sardegna *''[[Centaurea horrida]]'' : Sardegna *''[[Centaurea napifolia]]'' *''[[Centaura]]'' sp. *''[[Chrysanthemum coronarium]]'' *''[[Chrysanthemum segetum]]'': u [[balculu]] *''[[Cichorium intybus]]'' *''[[Evax asterisciflora]] *''[[Evax pygmaea]]'' *''[[Evax rotundata]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Galactites tomentosa]]'' </td><td> *''[[Helichrysum frigidum]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Helichrysum italicum]]'': a [[maredda]] *''Helichrysum italicum'' [[Helichrysum italicum subsp. microphyllum|subsp. ''microphyllum'']] *''[[Helichrysum montelinasanum]]'' : Sardegna *''[[Helichrysum rupestre]]'' *''[[Helichrysum saxatile]]'' : Sardegna, Sicilia *''Helichrysum saxatile'' [[Helichrysum saxatile subsp. saxatile|subsp. ''saxatile'']] : Sardegna *''[[Helichrysum stoechas]]'' *''[[Hypochoeris achyrophorus]] *''[[Hypochoeris cretensis]] *''[[Hypochoeris glabra]] *''[[Hypochoeris radicata]] *''[[Hypochoeris robertia]]'' Corsica, I, Sardegna, Sicilia *''[[Lactuca longidentata]]'' : Sardegna *''[[Lactuca saligna]] *''[[Lactuca serriola]] *''[[Lactuca viminea]] *''[[Lactuca viminea subsp. viminea]] *''[[Lactuca viminea subsp. chondrilliflora]] *''[[Lactuca viminea subsp. ramosissima]] *''[[Lactuca virosa]] *''[[Onopordum argolicum]] *''[[Onopordum illyricum]]'' *''[[Onopordum illyricum subsp. illyricum]] *''Onopordum illyricum'' [[Onopordum illyricum sbsp. horridus|sbsp. ''horridus'']] : A, Corsica, I, J, Sardegna, Sicilia *''[[Otanthus maritimus]]'' *''[[Phagnalon rupestre]]'' *''[[Phagnalon saxatilis]]'' *''[[Phagnalon sordidum]] *''[[Ptilostemon casabonae]]'' : Corsica, F, I, Sardegna *''[[Santolina chamaecyparissus]]'' *''Santolina chamaecyparissus'' [[Santolina chamaecyparissus subsp. insularis|subsp. ''insularis'']] *''[[Scolymus hispanicus]]'' *''[[Silybum marianum]]'' *''[[Urospermum dalechampii]]'' *''[[Urospermum picroides]] <!--fino qui nota di servizio--> </td></tr></table> ===[[Cruciferae]]=== [[Image:Isola Piana a Primavera.jpg|Thumb|100px|]] ===[[Ericaceae]]=== [[Image:Erica terminalis0.jpg|thumb|100px|''[[Erica terminalis|''E. terminalis'']]]] *''[[Arbutus unedo]]: l'[[arbitru]] *''[[Erica arborea]]: a [[scopa]] *''[[Erica multiflora]] *''[[Erica scoparia]] *''[[Erica scoparia subsp. scoparia]] *''[[Erica terminalis]] ===[[Fagaceae]]=== *''[[Castanea sativa]] *''[[Quercus coccifera]] *''[[Quercus congesta]]'' : I, Sardegna, Sicilia *''[[Quercus ilex]]: a [[leccia]] *''[[Quercus pubescens]] *''[[Quercus suber]]: a [[suvara]] ===[[Lauraceae]]=== *''[[Laurus nobilis]] ===[[Leguminosae]]=== [[Image:Centaurea Horrida with Astragalus terracianoi.jpg|thumb|100px|''[[Astragalus terracianoi|A. terracianoi]]'' (a destra) e ''[[Centaurea horrida|C. horrida]]'' (a sinistra)]] [[Image:Lathyrus latifolius1.jpg|thumb|100px|''[[Lathyrus latifolius|L. latifolius]]]] [[Image:Medicago orbicularis2.jpg|thumb|100px|''[[Medicago orbicularis|M. orbicularis]]]] [[Image:Ononis natrix Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Ononis natrix |O. natrix]]]] [[Image:Tetragonolobus purpureus Sardinia LM.JPG|thumb|100px|''[[Tetragonolobus purpureus|T. purpureus]]'']] <table><tr valign="top"><td> *''[[Acacia cianophilla]] *''[[Acacia dealbata]] *''[[Anagyris foetida]] *''[[Anthyllis barba-jovis]]'' : Corsica, Cr, F, G, E, I, J, Sardegna, Sicilia *''[[Anthyllis gerardii]] *''[[Anthyllis hermanniae]] *''[[Anthyllis tetraphylla]] *''[[Anthyllis vulneraria]] *''[[Anthyllis vulneraria subsp. praepropera]] <!--riprendi da qui-->*''[[Astragalus massiliensis]]'' : Corsica, Sardegna *''[[Astragalus sirinicus]] *''Astragalus sirinicus'' [[Astragalus sirinicus subsp. genargenteus|subsp. ''genargenteus'']] : Corsica, Sardegna *''[[Astragalus terracianoi]] *''[[Calycotome spinosa]]: a [[ghjinestra]] *''[[Calycotome villosa]] *''[[Ceratonia siliqua]] *''[[Cercis siliquastrum]] *''[[Colutea arborescens]] *''[[Cytisus villosus]] *''[[Genista acanthoclada]] *''[[Genista corsica]] *''[[Genista ephedroides]] *''[[Lathyrus annuus]] *''[[Lathyrus aphaca]] *''[[Lathyrus cicera]] *''[[Lathyrus latifolius]] *''[[Lathyrus ochrus]] *''[[Lupinus angustifolius]] *''[[Lupinus luteus]] *''[[Lupinus micranthus]] *''[[Medicago aculeata]] *''[[Medicago arabica]] *''[[Medicago arborea]] *''[[Medicago ciliaris]] *''[[Medicago intertexta]] *''[[Medicago littoralis]] *''[[Medicago lupulina]] *''[[Medicago marina]] *''[[Medicago minima]] *''[[Medicago murex]] *''[[Medicago orbicularis]] *''[[Medicago polymorpha]] *''[[Medicago praecox]] *''[[Medicago rigidula]] *''[[Medicago rugosa]] *''[[Medicago sativa]] *''[[Medicago scutellata]] *''[[Medicago tenoreana]] *''[[Medicago tornata]] *''[[Medicago trunculata]] </td><td> *''[[Medicago turbinata]] *''[[Melilotus officinalis]] *''[[Melilotus sulcatus]] *''[[Ononis alba]] *''[[Ononis biflora]] *''[[Ononis diffusa]] *''[[Ononis mitissima]] *''[[Ononis minutissima]] *''[[Ononis natrix]] *''[[Ononis ornithopodioides]] *''[[Ononis pusilla]] *''[[Ononis reclinata]] *''[[Ononis spinosa]] *''[[Pisum sativum subsp. elatius]] *''[[Psoralea bituminosa]] *''[[Psoralea morisiana]]'' (nome provvisorio?) : Sardegna *''[[Robinia pseudoacacia]] *''[[Spartium junceum]]: u [[ghjuncu]] *''[[Teline monspessulana]] *''[[Tetragonolobus maritimus]] *''[[Tetragonolobus purpureus]] *''[[Trifolium angustifolium]] *''[[Trifolium arvense]] *''[[Trifolium bocconei]] *''[[Trifolium campestre]] *''[[Trifolium cherleri]] *''[[Trifolium diffusum]] *''[[Trifolium fragiferum]] *''[[Trifolium glomeratum]] *''[[Trifolium incarnatum]] *''[[Trifolium pratense]] *''[[Trifolium stellatum]] *''[[Vicia altissima]] *''[[Vicia articulata]] *''[[Vicia benghalensis]] *''[[Vicia bithynica]] *''[[Vicia cracca]] *''[[Vicia disperma]] *''[[Vicia glauca]] *''[[Vicia hirsuta]] *''[[Vicia hybrida]] *''[[Vicia lathyroides]] *''[[Vicia leucantha]] *''[[Vicia lutea]] *'' [[Vicia monantha]] *''[[Vicia narbonensis]] </td></tr></table> ===[[Myrtaceae]]=== [[Image:Myrtus-tarentina.jpg|thumb|100px|[[Myrtus communis subsp. tarentina|''M. communis'' subsp. ''tarentina'']]]] *''[[Eucalyptus botryoides]] *''[[Eucalyptus camaldulensis]] *''[[Eucalyptus globulus]] *''[[Eucalyptus maidenii]] *''[[Eucalyptus resinifer]] *''[[Eucalyptus robustus]] *''[[Eucalyptus rudis]] *''[[Myrtus communis]]: a [[murta]] *''Myrtus communis'' [[Myrtus communis subsp. tarentina|subsp. ''tarentina'']] ===[[Orchidaceae]]=== <!-- [[Image:Anthropophorum.jpg|thumb|100px|''[[Aceras anthropophorum|A. antropophorum]]]] --> [[Image:Ophrys fuciflora Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Ophrys fuciflora|O. fuciflora]]]] <!-- [[Image:Ophrys speculum Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Ophrys speculum|O. speculum]]]] --> [[Image:Orchis papilionacea subsp. papilionacea Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Orchis papilionacea subsp. papilionacea|O. papilionacea subsp. papilionacea]]]] *''[[Aceras antropophorum]] *''[[Anacamptis pyramidalis]] *''[[Barlia robertiana]] *''[[Cephalantera damasonium]] *''[[Cephalantera longifolia]] *''[[Cephalantera rubra]] *''[[Epipactis helleborine]] *''[[Gennaria diphilla]] *''[[Limodorum abortivum]] *''[[Ophrys annae]] <!-- J. Devillers-Terschuren & P. Devillers --> *''[[Ophrys apifera]] *''[[Ophrys bombyliflora]] *''[[Ophrys fuciflora]] *''[[Ophrys fusca]] *''[[Ophrys lutea]] *''[[Ophrys pallida]]'' : Sardegna, Sicilia *''[[Ophrys speculum]] *''[[Ophrys sphegodes]] *''[[Ophrys tenthredinifera]] *''[[Orchis coriophora]] *''[[Orchis lactea]] *''[[Orchis laxiflora]] *''[[Orchis longicornu]] *''[[Orchis mascula]] *''[[Orchis morio]] *''[[Orchis papilionacea]] *''[[Orchis papilionacea subsp. papilionacea]] *''[[Orchis provincialis]] *''[[Serapias cordigera]] *''[[Serapias lingua]] *''[[Serapias vomeracea]] ===[[Oxalidaceae]]=== *''[[Oxalis corniculata]] *''[[Oxalis pes-caprae]] ===[[Papaveraceae]]=== [[Image:Glaucium flavum03.jpg|thumb|100px|''[[Glaucium flavum|G. flavum]]'']] *''[[Papaver somniferum]] *''[[Papaver rhoeas]]: u [[fiori di spusedda]] *''[[Glauciun flavum]] *''[[Fumaria capreolata]] *''[[Fumaria officinalis]] ===[[Paeoniaceae]]=== *''[[Paeonia coriacea]] *''[[Paeonia mascula]] *''Paeonia mascula'' [[Paeonia mascula subsp. russoi|subsp. ''russoi'']] ===[[Ranunculaceae]]=== [[Image:Kalanit.JPG|thumb|100px|''[[Anemone coronaria|A. coronaria]]'']] [[Image:Ranunculus ficaria Flowers closeup 02.jpg|thumb|100px|''[[Ranunculus ficaria|R. ficaria]]'']] *''[[Adonis aestivalis]] *''[[Adonis annua]] *''[[Adonis microcarpa]] *''[[Anemone coronaria]] *''[[Anemone hortensis]] : Med *''[[Anemone palmata]] *''[[Aquilegia barbaricina]] : Sardegna *''[[Aquilegia nugorensis]] : Sardegna *''[[Aquilegia nuragica]] : Sardegna *''[[Clematis cirrhosa]] *''[[Clematis flammula]] *''[[Clematis vitalba]] *''[[Delphinium halteratum]] *''[[Delphinium pictum]] : Ba, Corsica, Sardegna *''[[Delphinium requienii]] : Corsica, Sardegna *''[[Delphinium staphisagria]] *''[[Helleborus lividus]] syn. [[Helleborus argutifolius]] : a [[nocca]] Ba, Corsica, Sardegna *''Helleborus lividus [[Helleborus lividus subsp corsicus|subsp ''corsicus'']]: Corsica, Sardegna *''[[Nigella arvensis]] *''[[Nigella arvensis subsp. arvensis]] *''[[Nigella damascena]] *''[[Ranunculus aquatilis]] *''[[Ranunculus arvensis]] *''[[Ranunculus batrachioides]] : E, Sardegna *''[[Ranunculus bulbosus]] *''[[Ranunculus bullatus]] *''[[Ranunculus ficaria]] *''[[Ranunculus sp.]] ===[[Rosaceae]]=== [[Image:Amelanchier ovalis fruits.jpg|thumb|100px|''[[Amelanchier ovalis|A. ovalis]]'']] [[Image:Sorbus-torminalis.JPG|thumb|100px|''[[Sorbus torminalis|S. torminalis]]'']] *''[[Amelanchier ovalis]] *''[[Crataegus azarolus]] *''[[Crataegus monogyna]] *''[[Prunus armeniaca]] *''[[Prunus avium]] *''[[Prunus communis]] *''[[Prunus dulcis]] *''[[Prunus persica]] *''[[Prunus prostrata]] *''[[Prunus spinosa]] *''[[Pyrus amygdaliformis]] *''[[Rosa canina]] *''[[Rubus ulmifolius]] *''[[Sorbus aria]] *''[[Sorbus torminalis]] ===[[Tamaricaceae]]=== [[Image:Tamarix gallica bloemen.jpg|thumb|100px|''[[Tamarix canariensis|T. canariensis]]'']] *''[[Tamarix africana]] *''[[Tamarix canariensis]] ===Archivi fotografichi=== *[http://www.montelinas.it/florasarda/index.htm www.montelinas.it: Flora Sarda (in talianu)] *[http://www.fotodisardegna.it/flora.htm www.fotodisardegna.it: Flora (in talianu)] {{c}} [[Categoria:Flora di Sardegna]] o7jz32sp0ti46oo3ahb04csx8o6zmen Castagniccia 0 10103 354267 354266 2016-06-09T19:10:35Z 90.37.69.19 /* Bibliugrafia = */ wikitext text/x-wiki [[Image:Paesi di castagniccia.jpg|thumb|250px|Paesi di Castagniccia: Stoppia Nova ([[paesi|paisolu]] di [[U Quercitellu]], daretu si vede à [[Ghjucatoghju]]]] A '''Castagniccia''' hè una rigione di [[Corsica]], situata in u nordestu di l'[[isula]], assai anziana. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Culmineghja à u [[Monte San Petrone]] (1767 metri). == Geugrafia == === Situazione === [[File:La Porta-pano-2.jpg|thumb|250px|Vista di [[A Porta]], capitale storica di a Castagniccia]] A Castagniccia hè una rigione senza facciata marittima situata annantu à a sponda orientale di a Corsica. Appiccata à i rilievi verdicanti di u [[San Petrone]] è di e [[Caldane]], hè custituita da i medie è alte valle di u [[Fiumaltu]] è di l'[[Alisgiani (fiume)|Alisgiani]] è conta trè regione minore : l'[[Ampugnani]], l'[[Orezza]] è l'[[Alisgiani]]. À u nordu è à u punente, e regione minore vicinante di u [[Casaccuni]], di u [[Rustinu]] è di u [[Vallerustie]] situate in u bacinu virsante di u [[Golu]] sò qualchì volta dinù inglubate in a Castagniccia. Formanu d'altronde incù l'[[Ampugnani]] è l'[[Orezza]] e ''cinque pieve'', ragruppate cusì chì anu sempre intrattenutu relazione assai strette è anu ghjucatu unu rollu fundamentale in a [[Storia di a Corsica]] à u seculu XVIII, ancu s'è omu ùn cunnosce micca l'origine esatta di 'ssa dinuminazione. A Castagniccia hè spiccata da u [[mar' Tirrenu]] da cinque regione minore chjamate ''pieve di marina'' (o ancu ''Castagniccia marittima'' chì assicureghjanu una sputica cuntinuità à u livellu di u paisaghju sin'à a piana : da u nordu à u sudu a [[Casinca]], a [[Tavagna]], u [[Moriani]], u [[Campuloru]] è u [[Verde]]. À u sudu di a Castagniccia, à u pede di l'altru virsante di e Caldane, si trovanu trè regione minore cuperte da machja è di castagni in masgere annantu à e valle di a [[Bravona]] è di u [[Tavignanu]] : u [[Boziu]], a [[Strinse]] è u [[Gaghju]]. === Territoriu === [[File:Poggio-Marinaccio chapelle St-Antoine et vallée.jpg|thumb|250px|A cappella Sant' Antone in [[Lutina]], in l'[[Ampugnani]]]] A Castagniccia hè cumposta di i territorii di trè regione minore per unu tutale di 38 cumune. 'Sse regione minore sò, da u nordu à u sudu : ''[[Ampugnani]] * [[A Casalta]] * [[A Casabianca]] * [[A Croce d'Ampugnani]] * [[Ezau]] * [[A Ficaghja]] * [[U Ghjucatoghju]] * [[Lutina]] * ''A Porta d'Ampugnani'' * [[U Pianu]] * [[U Poghju Marinacciu]] * [[U Pulverosu]] * [[U Prunu]] * [[U Quercetu]] * [[U Quercitellu]] * [[San Damianu d'Ampugnani]] * [[San Gavinu d'Ampugnani]] * [[Scata]] * [[U Silvarecciu]] * [[A Stoppia Nova]] ''[[Orezza]]'' * [[Brusticu]] * [[A Campana]] * [[Campidonicu]] * [[Carchetu]] * [[U Carpinetu]] * [[[[L'Erbaghju]] * [[A Monacìa d'Orezza]] * [[Nucariu]] * [[A Parata d'Orezza]] * [[A Pastureccia d'Orezza]] * [[E Piazzole d'Orezza]] * [[U Pedorezza]] * '''[[Pedicroce]]''' * [[Pedipartinu]] * [[U Petricaghju d'Orezza]] * [[Rapaghju]] * [[A Stazzona]] * [[A Valle d'Orezza]] * [[A Verdese]] ''[[Alisgiani]]'' * [[Felge]] * [[A Nuvale]] * [[L'Ortale]] * [[I Pirelli d'Alisgiani]] * [[I Piazzali]] * [[U Petricaghju d'Alisgiani]] * [[A Piupeta]] * [[Tàrranu]] * ''E Valle d'Alisgiani'' === Rilievu === A Castagniccia hè una rigione muntagnosa situata à un'altitudine media di 1000 metri, in u [[Diquà da i Monti]] è in a parte matticciosa di a [[Corsica]] per oppusizione à u [[Dilà da i Monti]] o ''Pumonte'' è a Corsica granitica, in u prulungamentu di a catena matticciosa di u [[Capicorsu]]. 'Ssu massicciu hè unu bloccu di matticci lustrati edificatu à u terziariu à u mumentu di l'inalzamentu di l'Alpe annantu à unu zocculu ercinianu, di a fine di l'epica primaria. U so culmine hè u [[Monte San Petrone|San Petrone]] (1767 metri), in tempi d'una volta chjamatu a muntagna d'Accia. Custituisce a linia di spartera di l'acque di i fiumi [[Golu]] à punente è à u nordu è [[Tavignanu]] à u sudu, i più longhi di l'isula. E so limite à livante sò a [[Piaghja orientale]] è u [[mar' Tirrenu]]. Dutata da una terra fertila è riccu in corti d'acqua, a Castagniccia hè una rigione assai verde è assai buscosa, chì cuntrasta incù e rigione più povari è più aridi di Corsica. === Accessu === A Castagniccia hè una rigione inchjuvata, accessibile per via di strade assai atturchjate imprudendu à spessu foce di muntagne. L'accessi principali si facenu dapoi : * [[Folelli]] à u nordestu annantu à u [[Stradone territuriale 10|RT 10]] (exi RN 198), à 19| km di [[A Porta]] è 23 km di [[Piedicroce]] * [[Cervione]] à livante, à 16 km di [[E Valle d'Alisgiani]] è 34 km di [[Pedicroce]] * [[Alistru]] à u sudestu annantu à u [[Stradone territuriale 10|RT 10]] (exi RN 198), à 23 km di [[E Valle d'Alisgiani]] per [[Sant'Andrea di Cutone]] è à 40 km di [[Pedicroce]] per [[A Petra di Verde]] * [[Ponte à a Leccia]] à u nordupunente annantu à u [[Stradone territuriale 20|RT 20]] (exi RN 193) per [[Merusaglia]] è a [[foce di Pratu]] (985 m), à 26 km di [[A Porta]], 30 km di [[Pedicroce]] è 49 km di [[E Valle d'Alisgiani]] * [[Barchetta]] à u nordu annantu à u [[Stradone territuriale 20|RT 20]] (exi RN 193) per [[Penta è Acquatella]] è a foce di Sant' Antone (687 m), à 22 km di [[A Porta]] è 35 km di [[Pedicroce]]. === Territoriu di vita di u Parcu naturale regiunale di Corsica === ''Castagniccia'' hè dinù u nome di unu di l'ondici "territorii di vita" di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica|PNRC]]. L'inseme di e 38 cumune di a rigione ci anu aderitu. E cumune vicinante di [[Porri]] (in [[Casinca]]), [[Peru è Casevechje]] (in [[Tavagna]]), [[Pianellu]], [[Zuani]], [[Moita]] è [[Matra]] (tutt'è quattru in a [[Strinse]]) cumplettanu l'effettivu di e 44 cumune di u territoriu di vita dettu ''Castagniccia''. == Etimolugia == A rigione tene u so nome da u [[castagnu]], arburu onniprisente in a rigione. Assai buscosa è ricchissimu in acqua, a Castagniccia, bench'è muntagnosa è difficiule d'accessu, hà cunnisciutu a densità di pupulazione rurale a più forte di Corsica à u seculu XIX. E so ricchezze è a so qualità anu attrattu numerose famiglie. A so econumia era basata annantu à a cultura di a castagna chì salvò bon parechji Corsi di a caristia in un'isula assai povara. L'abitanti di a Castagniccia sò chjamati i ''Castagnicciaii''. == Storia == A muntagna d'Accia chì si situava in a pieve di [[Ampugnani]], duminava a rigione. À u nordu di a so vetta si trovanu e ruvine d'una chjesa assai anziana chjamata [[San Petru d'Accia]]. {{Citazione|Hè u prima postu ch'omu sculonna vinendu da Roma per via di u mare è generalmente ghjunghjendu in costa interna. 'Ssa chjesa hè a cattidrale di u viscuvatu d'Accia<ref>[[Agostino Giustiniani]] in ''Dialogu numinatu Corsica'', traduzione di l'[[Lucianu Auguste Letteron|Abate Letteron]] in ''Storia di a Corsica, Descrizzione di a Corsica'' - Tomu I, p. 39.</ref>.}} Dopu à avè scunfitti i [[Mori]] chì s'eranu ritirati annantu à u monte d'Accia è avè li sottumessi, incù l'appoghju di l'altri veschi di l'isula, u conte [[Biancu Colonna]] ottense di fà di u monte d'Accia, u titulu d'unu viscuvatu, sottumessu à l'arcivescuvatu di Genuva è chèi cumprendia trè pieve : [[Orezza]], [[Ampugnani]] è [[Rustinu]]. Stu viscuvatu fubbe chjamatu viscuvatu d'[[Anziana diocese d'Accia|Accia]] ; ci architetta a chjesa Santa Petru<ref name="Grossa">[[Ghjuvanni di la Grossa]] in a so ''Cronaca'', traduzione di l'[[Lucianu Auguste Letteron|Abate Letteron]] in ''Storia di a Corsica, Descrizzione di a Corsica'' - Tomu I, p. 118.</ref>, à u locu dettu "San Petruculu", vene à dì "u picculu San Petru", per oppusizione à u "San Petrone". In a so bolla di u 20 di marzu di u 1133, u papa [[Innucente II]] istituisce u sediu viscuvale d'Accia, ''cujus sedem constituimus'', è aghjunghje chì u nuvella diocese serà furmata da duie pieve, una staccata da a diocese d'Aleria (Ampugnani), l'altra da a diocese di Mariana (Rustinu). Sient'è Gams, chì cita parechji veschi (Nicolaus, in u 909 ; Riccobonus, in u 930 ; Henricus, in u 1113), forse chì i veschi d'Accia ùn avianu sin'à u 1133 ch'è unu titulu senza ghjuridizione. U so nome s'impone à parte da u seculu XVII. A "rigione piantata di castagni" si caratterizeghja da e so alte culline à i virsanti operti d'immense castagnete, invece chì annantu à e creste, strinti annantu à elli stessi i picculi paesi parenu di surviglià le. Currisponde à una parte di l'anzianu paese [[Famiglia Cortinco|Cortinco]]. U castagnu, cugnumatu "l'arburu à pane", prisente in Corsica dapoi u [[Neuliticu]], hè statu assai sviluppatu da i [[Ripublica di Genuva|Genuvesi]] à parte di u seculu XIV. Un'ordinanza di [[1584]] obbligava ogni campagnolu à piantà quattru arburi fruttivi à l'annu. In u [[1770]], a castagna ripprisintava 70 % di e culture, addistrendu una certa prusperità è un forte cuncintramentu di pupulazione... A Castagniccia fubbe unu di i principali fuculaghji di rivolta à l'epica di a guerra d'indipendenza. Era tandu una rigione assai pupulata. Culla di persunaghji celebri cum'è [[Pasquale Paoli]], a Castagniccia rivendicheghja un'identità particularmente forte. À u principiu di u seculu XXI u sfundamentu demugraficu, principiatu versu 1900, hà addistratu a custituzione d'unu quasi desertu umanu. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Lucianu Augustu Letteron|Abate Letteron]] ''Storia di a Corsica - Tomu 1'', Bulletinu di a Sucità di e scenze naturale è storichi di a Corsica, Stampa è libraria Vv Eugène Ollagnier, Bastia 1888. == Da vede dinù == * [[Regione di Corsica]] * [[Lista di i territorii di vita di u Parcu naturale regiunale di Corsica]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Giugrafia]] mgu5hyj3ms6n3s2kgjd1s25zu7121ok Monte Pianu Maiò 0 10104 364264 348094 2019-10-03T11:20:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pianu Maio.JPG|thumb|Monte pianu Maio]] U '''Monte Pianu Maiò''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 1 581 metri * '''Massicciu :''' Boziu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 20′ 32″ Nordu, 9° 15′ 17″ Este * '''Cumune :''' [[Rusiu]] è [[Santa Lucia di Mercuriu]] * '''Rifugi vicini :''' alcunu [[File:Croce di u pianu maio.JPG|thumb|croce da u pianu maio]] == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Pianu Maio]] dyquqguan1gmkwcd9yteiyl9jvldqn0 Helleborus corsicus 0 10106 81114 2007-06-09T11:09:19Z 90.37.214.38 Redirecting to [[Nocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nocca]] r4fegoiuqu1opx7tmkheum7ncrzq71m Pruvincia di Sassari 0 10107 355766 355762 2016-11-05T03:21:41Z DARIO SEVERI 10718 /* Cumuni */ Ossi → Osso .... non in Sassari. Forse meglio cancellare il REDIRECT? wikitext text/x-wiki [[File:Sassari_-_Palazzo_della_Provincia_(05).JPG|thumb|250px|U Palazzu di a Pruvincia, attuali sedi di l'amministrazioni pruvinciali.]] A '''pruvincia di Sassari''' hè una di l'ottu [[Pruvincii d'Italia|pruvincii]] di [[Sardegna]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Giugrafia == [[File:Sassari,_historic_Old_Town.jpg|thumb|250px|A cità di Sassari]] A cità di [[Sassari]], capitala di 'ssa pruvincia, hè d'urighjini [[Nuraghe|nuragica]]. Hè a più cità impurtanti situata in a parti nordupunenti di l'isula. Cumprendi à u nordu a pianura di a Nurra, u prumuntoriu di Stintino è l'isula di l'[[Asinara]] chì chjudini u [[golfu d'Asinara]]. À u sudu, si pò rimarcà una vasta vigata di muntagni è l'altupiani d'urighjini vulcanica di u Logudoru. == Turismu == [[File:Alghero_Torre_Santa_Giacomo.jpg|thumb|250px|A turra di San Ghjacumu in Algheru]] In cità, parichji munimenti sò degni d'attinzioni : a [[Cattidrali di Sassari|cattidrali di stili goticu è baroccu spagnolu]], a ghjesia Santa Catalina, gotica incù influenzi di a [[Rinascita artistica|Rinascita]]. U centru di a cità hè a vasta Piazza d'Italia induva l'abitanti si scontrani par a so tradiziunali spassiata. Da quà, a parsona pò falà longu à u famosu Corsu Vittorio Emmanuele, à traversu à i picculi carrughji di a vechja cità. Oltri Sassari, si trova à [[Algheru]], anziana cità [[Catalogna|catalana]], attualmenti grandi centru turisticu chì ni ci voli à ramintà l'attività di pesca è l'attività agricula di i so circonda fertili. Più à livanti, sempri in bordu di mari, si drizza [[Castelsardu]] chì a so vechja cità medievali hè bedda cunsirvata. == Amministrazioni == U 9 maghju di u 2005, 25 cumuni di a pruvincia di Sassari ni sò stati staccati, dopu à l'alizzioni pruvinciali, par custituiscia l'escinziali di a [[pruvincia d'Olbia è Tempiu]] di pocu criata in a rigioni storica di a [[Gaddura]]. == Cumuni == [[Algheru]] · [[Anela]] · [[Ardara]] · [[Banari]] · [[Benetutti]] · [[Bessude]] · [[Bonnanaro]] · [[Bono]] · [[Bonorva]] · [[Borutta]] · [[Bottidda]] · [[Bultei]] · [[Bulzi]] · [[Burgos]] · [[Cargeghe]] · [[Castelsardo]] · [[Cheremule]] · [[Chjaramonti]] · [[Codrongianos]] · [[Cossoine]] · [[Erula]] · [[Esporlatu]] · [[Florinas]] · [[Giave]] · [[Illorai]] · [[Ittireddu]] · [[Ittiri]] · [[Laerru]] · [[Mara]] · [[Martis]] · [[Monteleone Rocca Doria]] · [[Mores]] · [[Muros]] · [[Nughedu San Nicolò]] · [[Nule]] · [[Nulvi]] · [[Olmedo]] · [[Osilo]] · [[Ossi (Sassari)|Ossi]] · [[Ozieri]] · [[Padria]] · [[Pattada]] · [[Perfugas]] · [[Ploaghe]] · [[Porto Torres]] · [[Pozzomaggiore]] · [[Putifigari]] · [[Romana]] · [[Santa Maria Coghinas]] · [[Sassari]] · [[Sedini]] · [[Semestene]] · [[Sennori]] · [[Siligo]] · [[Sorso]] · [[Stintino]] · [[Tergu]] · [[Thiesi]] · [[Tissi]] · [[Torralba]] · [[Tula]] · [[Uri]] · [[Usini]] · [[Valledoria]] · [[Viddalba]] · [[Villanova Monteleone]] == Noti == <references/> [[categoria:Sardegna]] [[categoria:Italia]] 2r8atseqjpsd1rt9f57onptfbzwxelx Réseau Sentinelles 0 10108 81564 81561 2007-06-12T17:38:54Z 90.37.220.232 Redirecting to [[Riticeddu Sintineddi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riticeddu Sintineddi]] 6jgiipx41arqic0fw29xaojuu85c50l Riticeddu Sintineddi 0 10109 347561 324790 2015-07-02T15:16:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U « riticeddu sintineddi » (o [[Riticellu Sintinelle]]) hè un riticeddu di 1260 medichi ghjiniralisti libarali (2% di a tutalità di i medichi ghjiniralisti libarali in [[Francia]] mitrupulitana) benivulenti è vuluntarii spartuti à nantu à u tarrittoriu mitrupulitanu francesu. I medichi membri sò ditti « medichi sintineddi ». Issu riticeddu, criatu in nuvembri [[1984]] da u prufissori Alain Jacques VALLERON, hè animatu da « l’Unité mixte de recherche en Santé INSERM – Université Pierre et Marie CURIE». U so scoppu hè di surviglià 14 indicatori di saluta. ==A surviglianza cuntinua di 14 indicatori di saluta== Issu sistema naziunali di surviglianza parmetti di racoglia, d’analizà, di priveda è di ridistribuiscia in tempu riali i dati ipidimiulogichi isciuti da l’attività di i medichi ghjiniralisti libarali. Hè intigratu à u dispusitivu di surviglianza missu in piazza da « l’Institut de veille sanitaire » (INVS). (Avvisu favurevuli di a CNIL n° 471393). I 14 malatii suvitati currispondini à 11 indicatori infizziosi : * Grippa dipo’ 1984 * Andà di corpu acutu (gastro entérite) dipo’ 1990 * Russitu dipo’ 1984 * Buccignoni dipo’ 1985 * Varicedda dipo’ 1990 * Zonà ([[focu di Sant'Antonu]]) dipò 2004 * Urétrite masculine dipo’ 1984 * Epatita A, B è C dipo’ 2000 <br>è à 3 indicatori non’ infizziosi : * Affanu dipo’ 2002 * Tintativi di succidu dipo’ 1999 * Ricorsu à l’uspitalisazioni dipo’ 1997 <br>Pà a grippa, a gastro entérite è a varicedda, issa surviglianza parmetti di priveda, d’avvedasi è di privena di l’affaccata d’ipidimii naziunali o righjunali. I dati chì ùn sò micca numinativii sò trasmissi par via d’internet da i « medichi sintineddi » è facini crescia una basa di dati (sistema d’infurmazioni ghjiugraffichi) Un bulittinu sittimanali (sentiwebhebdo) hè stampatu tutti i marti à nantu à u purtonu di u « riticeddu sintineddi » è trasmissu par via di ‘’mail’’ à più di 4000 abbunati è à i medià naziunali maiò. Un « bilanciu annuali » hè dinò stampatu incù tutti i dati è missu in ligna à nantu à u situ internet in a sizzioni : « documentation/bilans annuels ». U « riticeddu sintineddi » hè un centru chì cullabureghja incù l’Urganisazioni mundiali di a Saluta (OMS) pà a surviglianza ilittronica di i malatii infizziosi. ==A ricerca scientifica== I dati isciuti da u « riticeddu sintineddi » parmettini d’ilaburà * mudeli di dittizzioni è d’alerti à partasi di u mittudu dittu di « a sarpi di SERFLING » ([http://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?tool=pubmed&pubmedid=1983924 Costagliola D. et coll., Am. J. Public Health, 1991] * mudeli pà priveda l’ipidimii à scali ghjiugraffichi diffarenti (mittudu di l’analugii : [http://aje.oxfordjournals.org/cgi/content/full/158/10/996 Viboud C. et coll., Am J Epidemiol, 2003]) ==Ipidimiulugia di tarrenu== Inchiesti ipidimiulogichi puntuali sò rializati incù i « medichi sintineddi » . Sò fatti in u rispettu di i boni pratichi ipidimiulogichi stampati da « l’Associu di l’ipidimiulugisti di lingua francesa » (ADELF). T’ani tutti un numaru d’ordini nuttatu in un prutucolu scrittu. Facini l’ughjettu d’un rapportu finali di studdii. Sò sottumissi à prucidurii d’auditu internu pà assicurà a so qualità è ani ricivutu un avvisu favurevuli di a CNIL (n° 471 393) I risultati di iss’inchiesti sò missi in ligna à nantu à u situ di u « riticeddu sintineddi » in a sizzioni : « documentation/ enquête ponctuelles » == Liens externes == * {{fr}} [http://www.sentiweb.fr Réseau Sentinelles] * {{fr}} [http://www.who.int/fr/ Organisation Mondiale de la Santé (OMS)] * {{fr}} [http://www.invs.sante.fr/ Institut de Veille Sanitaire (InVS), Surveillance des maladies] * {{fr}} [http://www.espace-urml.org/ Unions Professionnelles des Médecins Libéraux] * {{fr}} [http://www.cegetel.rss.fr/ Réseau Santé sociale] * {{fr}} [http://www.u707.jussieu.fr/index_fr.htm Unité mixte de recherche 707 (UMR-S 707)] * {{en}} [http://www.cdc.gov/ Centers for Disease Control and Prevention] * {{en}} [http://www.eurosurveillance.org Centre d'Eurosurveillance des maladies transmissibles] [[categoria:Medicina]] 6ty3o7xm474ccgaxod7e4bnky41k6mk Riticellu Sintinelle 0 10110 81563 2007-06-12T17:38:15Z 90.37.220.232 Redirecting to [[Riticeddu Sintineddi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riticeddu Sintineddi]] 6jgiipx41arqic0fw29xaojuu85c50l Avifauna di Corsica 0 10112 360591 359976 2018-12-08T01:23:36Z MPF 9287 replace misidentified pic wikitext text/x-wiki Frà mezu à quiddi chì hani studiatu prima l'avifauna di [[Corsica]], si poni mintuvà: * E. H. Giglioli * John Whitehead (1860-1899) * F. C. R. Jourdain Frà mezu à i spezii d'aceddi prisenti in Corsica, si pò fà una distinzioni trà: * l'aceddi chì sò cumuni in [[Europa]] * l'aceddi chì sò endemichi di a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]: par esempiu u [[buzaiu]], l'[[altore]] * l'aceddi chì sò endemichi di a [[Corsica]]: a [[zittula]] == Prutizzioni == Esistini parechji liveddi di prutizzioni par l'avifauna di Corsica: * a cunvinzioni di Washington: parechji spezii d'aceddi sò prutetti da a cunvinzioni internaziunali di Washington, chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciate di sparizione. Frà mezu à i spezii prutetti à issu titulu, si pò mintuvà: tutti i rapaci o aceddi di preda (l'[[acula]], l'[[altori barbutu]], i diversi tipi di [[falcu|falca]], u [[falchettu]], u [[fiulanciu]], u [[ciocciu]], a [[malacedda]], ecc. * a cunvinzioni di [[Berna]] == Gallaria d'imagine == <gallery> Image:De Stieglitz lat Carduelis carduelis.jpg|A [[cardalina]] Image:Carduelis chloris 8 (Marek Szczepanek).jpg|A [[virdulina]] Image:Kos Turdus merulaRB.jpg|A [[merula]] Image:ErithacusRubecula.jpg|U [[pettirossu]] Image:Motacilla alba alba.JPG|A [[codizennula]] Image:Parus major m.jpg|A [[ciattola capiniella]] File:Sylvia_atricapilla_male_2.jpg|A capinera Image:Garrulus glandarius 2 (Marek Szczepanek).jpg|A [[ghjandaghja]] Image:Weibliche Wachtel (Coturnix coturnix).jpg|A [[Quaglia (spezia)|quaglia]] Image:Troglodyte-sylvain haye.jpg|A [[scrizzula]] Image:Ekahau Sinitiainen.jpg|A [[capellina]] Image:Carduelis_cannabina_01.jpg|U [[fanellu]] Image:Sturnus vulgaris.jpg|U [[sturnellu]] Image:Corvus corax (Pcb21).jpg|U [[corbu]] Image:Alpendohle.jpg|A [[chjaccula]] Pair of Merops apiaster feeding.jpg|U [[vispaghju]] Image:Paukstelis.jpg|A [[merula ceca]] Image:Goshawkmale66.jpg|L'[[altori (spezia)|altori]] Image:Lammergeier.jpg|L'[[altori barbutu]] Image:Fischadler Nest.jpg|L'[[alpana]] Image:Rotmilan.jpg|U [[milvu]] Image:Milvus_migrans_2005-new.jpg|U [[milvu neru]] Image:PeregrineFalcon.jpg|U [[falcu columbaghju]] Image:Common Kestrel 1.jpg|U [[falcu stantarolu]] Image:GoldenEagle-Nova.jpg|L'[[acula]] Image:Tyto alba tylluan wen detail.jpg|A [[malacedda]] Image:Athene_noctua.jpg|A [[civetta]] Image:Marmora%27s_Warbler_-_Sardinia_-_Italy_S4E1036.jpg|A [[capinera scupaghjola]] </gallery> ==Invintariu== ===ACCIPITRIDAE=== [[Image:GoldenEagle-Nova.jpg|thumb|200px|L'[[acula]]]] [[Image:Musvåge.jpg|thumb|200px|U [[buzaiu]]]] [[Image:Milvus milvus R(ThKraft).jpg|thumb|200px|U [[milvu]]]] * [[Aquila chrysaetos]]: l'[[acula]] * [[Accipiter gentilis]]: l'[[Altori (spezia)|altori]] * [[Accipiter nisus]] * [[Buteo buteo]]: u [[buzaiu]] * [[Circaetus gallicus]] * [[Circus aeruginosus]] * [[Circus cyaneus]] * [[Circus macrourus]] * [[Circus pygargus]] * [[Pernis apivorus]] * [[Milvus migrans]]: u [[milvu neru]] * [[Milvus milvus]]: u [[milvu]] * [[Gypaetus barbatus]]: l'[[altori barbutu]] * [[Hieraaetus fasciatus]] ===ALCIDAE=== * [[Alle alle]] * [[Fratercula arctica]] ===ANATIDAE=== * [[Anas penelope]] * [[Anas strepera]] * [[Anas crecca]] * [[Anas acuta]] * [[Anas querquedula]] * [[Anas clypeata]] * [[Anser fabalis]] * [[Anser anser]] * [[Aythya ferina]] * [[Aythya nyroca]] * [[Aythya fuligula]] * [[Melanitta nigra]] * [[Mergus albellus]] * [[Mergus serrator]] * [[Tadorna tadorna]] ===APODIDAE=== * [[Apus apus]] ===ARDEIDAE=== * [[Ardea cinerea]] * [[Ardea purpurea]] * [[Ardeola ralloides]] * [[Botaurus stellaris]] * [[Egretta garzetta]] * [[Egretta alba]] * [[Ixobrychus minutus]] * [[Nycticorax nycticorax]] ===CAPRIMULGIDAE=== * [[Caprimulgus europaeus]]: a [[merula ceca]] ===CERTHIIDAE=== * [[Certhia familiaris]] ===CHARADRIIDAE=== * [[Charadrius dubius]] * [[Charadrius hiaticula]] * [[Pluvialis apricaria]] * [[Pluvialis squatarola]] * [[Vanellus vanellus]] ===CICONIIDAE=== * [[Ciconia ciconia]]: a [[cigogna|ciconia]] * [[Ciconia nigra]]: a [[ciconia nera]] ===COLUMBIDAE=== * [[Columba livia]]: u [[pitricaghjolu]] * [[Columba oenas]] * [[Columba palombus]]: a [[culombula]] * [[Streptopelia decaecto]] * [[Streptopelia turtur]]: a [[turduledda]] ===CORVIDAE=== * [[Garrulus glandarius]]: a [[ghjandaghja]] * [[Pyrrhocorax graculus]]: a [[chjaccula]] * [[Pyrrhocorax pyrrhocorax]] * [[Corvus monedula]] * [[Corvus frugilegus]] * [[Corvus corone]] * [[Corvus corax]]: u [[corbu]] ===CUCULIDAE=== * [[Cuculus canorus]]: u [[cuccu]] ===EMBERIZIDAE=== * [[Emberiza citrinella]] * [[Emberiza cirlus]] * [[Emberiza cia]] * [[Emberiza hortulana]] * [[Emberiza schoeniclus]] * [[Miliaria calandra]] * [[Plectrophenax nivalis]] ===FALCONIDAE=== * [[Falco naumanni]] * [[Falco tinnunculus]] * [[Falco vespertinus]] * [[Falco subbuteo]] * [[Falco eleonorae]] * [[Falco peregrinus]]: u [[falcu columbaghju]] ===FRINGILLIDAE=== [[File:Coccothraustes_coccothraustes_1_(Marek_Szczepanek).jpg|thumb|200px|U tagliafarru]] * [[Carduelis chloris]]: a [[virdulina]] * [[Carduelis carduelis]]: a [[cardalina]] * [[Carduelis spinus]] * [[Carduelis cannabina]]: u [[fanellu]] * [[Coccothraustes coccothraustes]]: u [[tagliafarru]] * [[Fringilla coelebs]]: u [[pincionu]] * [[Fringilla montifringilla]] * [[Loxia curvirostra]] * [[Pyrrhula pyrrhula]] * [[Serinus serinus]] * [[Serinus corsicanus]] ===GRUIDAE=== * [[Grus grus]] ===LANIIDAE=== * [[Lanius collurio]] * [[Lanius excubitor]] * [[Lanius minor]] * [[Lanius senator]] ===LARIDAE=== [[File:Larus michahellis LC0046.jpg|thumb|200px|L'[[acula marina]]]] [[File:Korallenmöve vorn.jpg|thumb|200px|L'[[acula marina corsa]]]] * [[Larus audouinii]] * [[Larus melanocephalus]] * [[Larus ridibundus]] * [[Larus fuscus]] * [[Larus michahellis]] ===MEROPIDAE=== * [[Merops apiaster]]: u [[vispaghju]] ===MOTACILLIDAE=== * [[Motacilla alba]]: a [[codizennula]] ===MUSCICAPIDAE=== * [[Phoenicurus ochruros]]: u [[codirossu]] ===ORIOLIDAE=== * [[Oriolus oriolus]] ===PANDIONIDAE=== * [[Pandion haliaetus]] ===PARIDAE=== [[File:Parus_major_m.jpg|thumb|200px|A Capelluccia]] * [[parus major]]: a [[capelluccia]] * [[Cyanistes caeruleus]]: a [[capellina]] * [[Motacilla alba]]: a [[capinera]] ===PASSERIDAE=== * [[Montifringilla nivalis]] * [[Passer domesticus]] * [[Passer hispaniolensis]] * [[Passer montanus]] * [[Petronia petronia]] ===PHALACROCORACIDAE=== * [[Phalacrocorax aristotelis]] * [[Phalacrocorax carbo]] ===PHASIANIDAE=== * [[Alectoris rufa]]: a [[parnici]] * [[Coturnix coturnix]]: a [[quagliula (spezia)|quagliula]] ===PHOENICOPTERIDAE=== * [[Phoenicopter ruber]] ===PODICIPEDIDAE=== * [[Podiceps cristatus]] * [[Podiceps auritus]] * [[Podiceps nigricollis]] * [[Tachybaptus ruficollis]] ===PROCELLARIIDAE=== * [[Calonectris diomedea]] * [[Puffinus puffinus]] ===RALLIDAE=== * [[Fulica atra]] * [[Gallinula chloropus]] (Ghjallinetta) * [[Porzana porzana]] * [[Porzana parva]] ===RECURVIROSTRIDAE=== * [[Himantopus himmantopus]] * [[Recurvirostra avocetta]] ===REGULIDAE=== [[File:Regulus_regulus0.jpg|thumb|200px|U [[muschettu]]]] * [[Regulus regulus]] ===REMIZIDAE=== * [[Remiz pendulinus]] ===SCOLOPACIDAE=== * [[Arenaria interpres]] * [[Calidris alba]] * [[Calidris minuta]] * [[Calidris ferruginea]] * [[Calidris alpina]] * [[Gallinago gallinago]] * [[Gallinago media]] * [[Scolopax rusticola]] * [[Limosa limosa]] * [[Numenius phaeopus]] * [[Philomachus pugnax]] * [[Tringa totanus]] * [[Tringa stagnatilis]] * [[Tringa glareola]] ===STERCORARIIDAE=== * [[Stercorarius skua]] ===STERNIDAE=== * [[Chlidonias niger]] * [[Gelochelidon nilotica]] * [[Sterna sandvicensis]] * [[Sterna hirundo]] * [[Sterna albifrons]] ===STRIGIDAE=== * [[Asio otus]] * [[Asio flammeus]] * [[Athene noctua]]: a [[civetta]] * [[Otus scops]]: u [[ciocciu]] ===STURNIDAE=== * [[Sturnus vulgaris]]: u [[sturneddu]] * [[Sturnus unicolor]] ===SULIDAE=== * [[Sula bassana]] ===SYLVIIDAE=== * [[Capinera|Sylvia atricapilla]]: a [[capinera]] * [[Curruca Corsica|Sylvia sarda]]: a [[curruca Corsica]] ===THRESKIORNITHIDAE=== * [[Plegadis falcinellus]] ===TICHODROMADIDAE=== * [[Tichodroma muraria]] ===TROGLODYTAE=== [[File:Troglodyte mignon (1).JPG|thumb|200px|A scrizzula]] * [[Troglodytes troglodytes]]: a [[scrizzula]] ===TYTONIDAE=== * [[Tyto alba]]: a [[malacedda]] ===UPUPIDAE=== [[File:Upupa epops Madrid 01.jpg|thumb|200px|A puppusgiula]] * [[Upupa epops]]: a [[puppusgiula]] == Citazioni == L'aceddi di Corsica sò stati mintuvati à spessu in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: *in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''Ziazì fà la [[civetta]]'' :''[[Codizennula]] vizzetta.'' : (...) : ''La [[virdulina]] hè alegra è zimpineghja'' : ''Sfringuiddeghja lu [[pincionu]]'' : ''È la [[quaglia]] squacquareghja:'' :(...) :''U [[pettirossu]] hà invidia dlu [[fringueddu]]:'' :''Annantu à l'olmu, vicinu à u Valdareddu :'' :''Unu canta è l'altru canta,'' :''Si sò dati lu dueddu:'' * in a puisia ''L'ortu di ziu'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Cù l’inguernu, un [[pettirussu]]'' :''Da ziu staia vicinu,'' :''Li saltaia guasgi addossu,'' :''Quandu vangaia un sulcinu,'' :''È sì ziu li parlaia,'' :''L’acidduchju chjuchjulaia…'' == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) ==Da vede dinò== *[[Etaru]] [[Categoria:Animale de Corsica]] 5tdpi1dzga8iksktd2aiv9sb40whdbr Altori barbutu 0 10113 81610 2007-06-14T19:14:32Z Img 21 Redirecting to [[Altore barbutu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Altore barbutu]] s4nujtefbmyo8dhczz6khxnc22rl4ch Garrulus glandarius 0 10114 81612 2007-06-14T19:16:40Z Img 21 Redirecting to [[Ghjandaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjandaghja]] 37b64i1nnbyjjb0858uxlmw3j1bcauz Milvus migrans 0 10121 81673 2007-06-15T14:28:54Z 90.37.202.145 Redirecting to [[Milvu neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Milvu neru]] r8jh2aco8sgdemlviq4hpog81l0vz5d Aquila chrysaetos 0 10122 81676 2007-06-15T14:29:55Z 90.37.202.145 Redirecting to [[Acula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acula]] ascoh2kpm7r34r9ldpsknfmes1x08v9 Fauglia 0 10126 343118 332427 2015-05-05T01:55:17Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Fauglia | blasone=Fauglia-Stemma.png | nomeOfficiale=Fauglia | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=34 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=31 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=91 | superficia=42 | pupulazione=3.124 | densita=74 | merre=Riccardo Froli | posta=56043 | telefunu=050 | istat=050014 | abitanti=Faugliesi | patrone=San Lurenzu | festa=[[10 d'aostu]] | situ=http://www.comune.fauglia.pi.it/ }} '''Fauglia''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. ==Paisoli== Acciaiolo, Luciana, I Poggetti, Poggio Pallone, Santo Regolo, Vallicelle, Valtriano. ==Cumune in cunfina== [[Collesalvetti]] ([[Pruvincia di Livornu|LI]]), [[Crespina]], [[Lorenzana]], [[Orciano Pisano]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] 8ymn6f15jsha7vv2caxaoaw1231bdmh Cernia 0 10128 82407 82403 2007-06-19T15:46:07Z 90.37.87.104 Redirecting to [[Lucerna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lucerna]] nxa9vfxpn7rcecl10hrnjuixq4prlte Epinephelus marginatus 0 10129 119343 82401 2008-02-24T14:13:15Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lucerna]] nxa9vfxpn7rcecl10hrnjuixq4prlte Lucerna 0 10130 364226 333180 2019-10-03T11:20:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A lucerna''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Epinephelus marginatus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Epinephelus marginatus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Serranidae]]'' |----- | Generu | ''[[Epinephelus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Epinephelus marginatus''<br /><font color=black size=1> [[Lowe]], 1834 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Epinephelus marginatus 1 by Line1.jpg|250px]] |----- |} A '''Lucerna''' (''[[Epinephelus marginatus]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì face parte di a famiglia di i [[Serranidae]]. A lucerna pò campà sin'à 50 anni. Diventa masciu versu l'età da 9 à 12 anni. A lucerna si nutrisce di molluschi, di crustacei è d'altri pesci. A lucerna hà risicatu à sparisce da e coste di u nordu di u mare Mediterraniu, chì hè stata vittima di i fattu ch'ella hè una prede faciule per a caccia sottumarina. A lucerna diventa magaru più cumuna dipoi parechji anni, per via di a prutezzione incausata da l'interdizzione di a caccia sottumarina di a lucerna. == In Corsica == A lucerna hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata a [[cernia]]. Esistenu dinù in [[Corsica]] quattru altri spezie di lucerna: * [[epinephelus costae]] * [[epinephelus caninus]] * [[polyprion americanus]] * [[mycteroperca rubra]] ==Prutezzione== A caccia sottumarina di a lucerna in [[Corsica]] hè interditta da l'arristatu di u 13 decembre 2004, sin'à 2012. A prutezzione cuncerna cinqui spezie: [[epinephelus marginatus]], [[epinephelus costae]], [[epinephelus caninus]], [[polyprion americanus]] è [[mycteroperca rubra]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 Vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina latina]]] * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=61 I pesci di mare, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] * [[epinephelus costae]] * [[epinephelus caninus]] * [[polyprion americanus]] * [[mycteroperca rubra]] {{c-supranu}} [[Categoria:Serranidae]] [[Categoria:Pesci di Corsica]] 2exanyj76tp7nfbs6ai5vyfe7lvfe0h Catralettu 0 10131 82421 2007-06-19T17:17:22Z 90.37.87.104 Redirecting to [[Catalettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catalettu]] 0rbcrrn3ubp36gnqum1od3z869p9txm Anassimandru 0 10133 351232 343461 2015-07-16T12:16:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:anaximander.jpg|thumb|right|220px|Ditagliu di a ''[[Scola d'Atena]]'' di [[Raffaelo]], [[1510]]-[[1511]]]] '''Anassimandru di Miletu''' (in grecu anticu ''Ἀναξίμανδρος'' ([[-610|610 AC]] – versu [[-546|546 AC]]) hè un [[filosofu]] [[Grecia|grecu]] presocraticu. Hà succidutu à [[Tales]] com'è maestru di a scola milesiana, è hè avutu [[Anassimenu]] è [[Pitagoru]] frà i so allevi. Anassimandru hè cunsidaratu com'è u prima filosofu à avè nutatu i so travagli par iscrittu. Solu un frammentu hè statu cunsirvatu, ma cuncerna a [[filusufia]], l'[[astronomia]], a [[fisica]], a [[giumitria]] è ancu a [[giugrafia]]. U crateriu lunariu [[Anassimandru (crateriu)|Anassimandru]] fù numinatu in l'anori di u filosofu. == Biugrafia == Anassimandru era u figliolu di Praxiadès. Hè natu in [[Miletu]] duranti a terza annata di a 42esima ulimpiata (610 AC). Sionti [[Apollodoru d'Atene]], t'avia sissanta quattri anni in a siconda annata di a 58esima ulimpiata ([[-547|547]]-546 AC) è morsi pocu dopu. In i so ''Discorsi'', [[Temistiu]] mintuveghja chì Anassimandru saria statu « u prima di i Grechi cunnisciuti à publicà un opara scritta annantu à a natura ». I so documenti sariani dunqua stati frà i primi scritti [[Grecia|grechi]] publicati in prosa. À l'ebbica di [[Platone]], a so filusufia era stata sminticata, è i frammenti chì ci fermani avali si trovani ind'è [[Aristotele]] o [[Tiufrastu]]. In i ''Viti, duttrini è sintenzi di i filosofi illustri'' di [[Diogene Laërce]], hè mintuvatu un fattu ridiculu chì cuncerna Anassimandru : avendu amparatu chì i ziteddi u biffavani quand'eddu cantava, avaria rispostu tandu chì li ci vulia à amparà à cantà megliu par i ziteddi. === Cusmulugia === [[File:Anaximander cosmology-it.svg|thumb|left|200px|Schema di l’universu d’Anassimandru]] Anassimandru fù u prima à cuncipiscia un mudeddu [[miccanica|miccanicu]] di l'[[universu]]. À l’urighjina, dopu a siparazioni di u caldu è di u fretu, una sfera di [[focu]] s'hè furmata chì hà inturniatu a [[Terra]] com'è a scorza d'un arburu. Issa sfera di [[focu]] s'hè sdrisgiuta dopu par furmà u restu di l'universu. Di listessa taglia ch'è a Terra, u [[Soli]] era dunqua u focu chì si vidia à traversu un tafonu annantu à a rota a più luntana è una eclizza currispundia à a sarratura d'issu tafonu. === Prividimentu d’un terramutu === In a so opara [[filusufia|filusofica]] ''De a divinazioni'' (I, 50, 112), [[Ciciaronu]] conta chì Anassimandru avaria cunsigliatu à l'abitanti di Lacedemona d’abandunà a so cità è i so [[casa|casi]] par passà a nuttata in campagna incù i so armi, parchì un [[terramotu|terramutu]] si priparava. A cità s’hè sfundata dopu da veru. == Liami esterni == * [http://www.iep.utm.edu/a/anaximan.htm ''Internet Encyclopedia of Philosophy'' — Anassimandru (in inglesu)] * [http://www.dirkcouprie.nl/Anaximander-bibliography.htm Bibliugrafia d'Anassimandru (in inglesu)] {{c}} [[Categoria:Filosofu]] 3bsqs5tfcr8vids6lgglmuc6dgmxpv4 Panterina 0 10134 364225 333795 2019-10-03T11:20:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A panterina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Amanita pantherina 2013 G1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Amanita pantherina |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Homobasidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Amanitales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amanitaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Amanita]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Amanita pantherina''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Amanita pantherina 3.jpg|250px]] |----- |} A '''Panterina''' (o [[Pantirina]]) (''[[Amanita pantherina]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì face parte di a famiglia di l' [[Amanitaceae]]. Hè un fungu moltu cumunu, ma tossicu è vilenosu, chì pò ancu pruvucà a morte. U pede hè longu sin'à 10-12 cm. U culore hè brunu. A panterina hà un anellu più o menu ampiu, biancu, piuttostu bassu. Crece da l'estate à l'auturnu. == In Corsica == A panterina hè cumuna in [[Corsica]]. == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] == Da vede dinù == * [[funghi di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Amanitaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] 56k1cxrmf4jq9pkhd5a5dns0ndzs0jy Amanita pantherina 0 10135 82596 2007-06-22T16:06:28Z Img 21 Redirecting to [[Panterina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Panterina]] a3gxle3v19gmz0mqww1i9knmwurh3tf Template:Fr 10 10136 82606 2007-06-22T17:44:40Z Img 21 New page: (in francesu) wikitext text/x-wiki (in francesu) gq0luxgo2bdci6q9jld43l40flvw8bg Template:En 10 10137 347929 82608 2015-07-03T10:22:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki (in [[lingua inglese|inglesu]]) ayxkhl24kbv8tf6b1ykq7dvz80mn3ju Pantirina 0 10140 82620 2007-06-23T09:32:04Z 90.15.235.11 Redirecting to [[Panterina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Panterina]] a3gxle3v19gmz0mqww1i9knmwurh3tf Corvus corax 0 10141 82627 2007-06-23T11:34:14Z 90.15.235.11 Redirecting to [[Corbu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corbu]] 7ay1glhcnu6d5qju55avnfaui7ezikw Wikipedia:Articulu18 4 10142 82644 82643 2007-06-23T19:21:02Z Img 21 wikitext text/x-wiki [[Image:Anaximander.jpg|right|100px]] [[Anassimandru]] di Miletu (in [[grecu anticu]] ''Ἀναξίμανδρος'' ([[-610|610 AC]] – versu [[-546|546 AC]]) hè un [[filosofu]] grecu presocraticu. Hà succidutu à [[Tales]] com'è maestru di a scola milesiana, è hè avutu [[Anassimenu]] è [[Pitagoru]] frà i so allevi. Anassimandru hè cunsidaratu com'è u prima filosofu à avè nutatu i so travagli par iscrittu. Solu un frammentu hè statu cunsirvatu, ma cuncerna a [[filusufia]], l'[[astronomia]], a [[fisica]], a [[giumitria]] è ancu a [[giugrafia]]. U crateriu lunariu [[Anassimandru (crateriu)|Anassimandru]] fù numinatu in l'anori di u filosofu. Anassimandru era u figliolu di Praxiadès. Hè natu in [[Miletu]] durenti a terza annata di a 42esima ulimpiata (610 AC). Sionti [[Apollodoru d'Atene]], t'avia sissanta quattri anni in a siconda annata di a 58esima ulimpiata ([[-547|547]]-546 AC) è morsi pocu dopu. In i so ''Discorsi'', [[Temistiu]] mintuveghja chì Anassimandru saria statu « u prima di i Grechi cunnisciuti à publicà un opara scritta annantu à a natura ». I so documenti sariani dunqua stati frà i primi scritti grechi publicati in prosa. À l'ebbica di [[Platonu]], a so filusufia era stata sminticata, è i frammenti chì ci fermani avali si trovani ind'è [[Aristoteli]] o [[Tiufrastu]]. In i ''Viti, duttrini è sintenzi di i filosofi illustri'' di [[Diogene Laërce]], hè mintuvatu un fattu ridiculu chì cuncerna Anassimandru : avendu amparatu chì i ziteddi u biffavani quand'eddu cantava, è avaria rispostu tandu chì li ci vulia à amparà à cantà megliu par i ziteddi. eti7e77y2wlfe06j2lvhlr43psfta4l Alpana 0 10144 351188 331416 2015-07-16T11:00:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'alpana''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fischadler Nest.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pandion haliaetus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Ciconiiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Generu | ''[[Pandion]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pandion haliaetus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Osprey landing in the nest at Camp Echockotee.JPG|250px]] |----- |} [[File:Osprey001.JPG|thumb|200px|left|L'alpana, in bulu]] L' '''Alpana''' ([[Pandion haliaetus]]) hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. Hè l'unica spezia chì face parte di u generu ''Pandion''. Si stima chì ci hè circa 6000 copii d'alpane in [[Europa]]. L'alpana hè alta 50-60 cm. Hè più maiore ch'è u [[buzaiu]]. Pò campà sin'à 32 anni. A so apertura alare varighja da 1,45 m à 1,65 m. Pesa da 1 à 2 kilò. E so nare si ponu chjude, ciò chì permette à l'alpana si stà mori sottu à l'acqua per piscà. I diti sò putenti è e sgrinfie sò longhe. U sopra di l'alpana hè [[neru|niricciu]], invece u sottu hè [[biancu]]. 'Ssu cuntrastu hè caratteristicu di 'ssu [[acellu]]. L'alpana face ogni annu, da mezu [[aprile]] à u principiu di [[maghju]], una cuvata di trè ovi, in generale. L'[[ovu]] hè cuvatu da 35 à 40 [[ghjornu|ghjorni]]. U piulacone stà in i nidu da 8 à 10 simane. Per u più, l'alpana si nutrisce di [[pesce|pesci]], ma accade ch'ella manghjessi [[ranochja|ranochje]], accillucci di [[mare]] o d'[[acqua]], o picculi [[mammiferi]], cum'è a [[bellula]]. U nidu di l'alpana hè fattu di branche. Hè custruitu annantu à qualchì pinzu, qualchì arburu maiore o qualchì scogliu. Accade andu, ma raramente, ch'ellu fussi custruitu in [[terra]], quandu ùn ci hè micca predatori. L'alpana hè cumuna in [[Asia]], in [[Africa]], in America Centrale è in [[America settentriunale|Nord'America]], è in [[Europa]]. A maiò parte di l'alpane d'[[Europa]] passa l'[[inguernu|inguernata]] in [[Africa]] è ghjunghje dopu in [[Europa]], à l'eccezzione di l'alpane di u [[Mediterraniu]] è nutamente di l'alpane chì sò arrighjunate in [[Corsica]]. L'alapna ùn teme micca di travirsà i [[Sahara|grandi diserti]]. == In Corsica == [[File:Corse-04914-réserve de Scandola-nid balbuzard.jpg|thumb|250px|left|U nidu di l'alpana, in a Riserva di Scandula]] L'alpana hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata l'[[alpaghja]]. Dipoi sempre, ci hè statu dui tipi di pupulazione d'alpane in [[Corsica]] (Thibault 1983). Prima, une pupulazione arrighjunata, cullucata sopratuttu annantu à a [[mare|facciata marittima]] [[uvestu|uccidentale]] di l'[[Corsica|isula]]. Sicondu, una pupulazione d'alpane ghjunghjitticce, ghjunta in migrazione, d'[[aprile]] à [[sittembre]] è chì pò passà l'[[inguernu]] annantu à i [[stagnu|stagni]] di [[Corsica]]. Ùn firmava più ch'è [[quattru]] coppii arrighjunati versu [[1970]] in a riserva di Scandula. Ma sicondu e testimunianze, l'alpane arrighjunate in [[Corsica]] stavanu dinù, innanzi, in u [[Capicorsu]] è in u [[sudu|sud]][[estu]] di l'[[Corsica|isula]]. Da 1977 à 1980, ci era 6 à 10 coppii in [[Corsica]], posti annantu à 90 kilomitri di [[mare|coste]]. In [[1981]], ci eranu 20 coppi è l'alpana s'era arrighjunata dinù in u so rughjone anticu di u [[Capicorsu]]. Ma ci n'hè avà circa 40, a maiò parte essendu in a [[Riserva Naturale di Scandola]]. == Prutezzione == L'alpana hè cunsiderata cum'è rara in l'[[Unione Europea]] è hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di [[Washington]] ([[CITES]]) chì interdisce u [[cummerciu]] di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Ligami == * [http://www.kallistea.com/la_corse/balbuzard.php L'alpana, Kallistea] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] * a [[Riserva di Scandula]] [[Categoria:Accipitridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] hgeohjru9neab1f85ecqsc4giq00z5f Pandion haliaetus 0 10145 82789 2007-06-24T11:04:11Z 90.36.214.139 Redirecting to [[Alpana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alpana]] ott18j66kzrxcum52fi7vhtbz8z9vs9 Alpaghja 0 10146 82790 2007-06-24T11:04:20Z 90.36.214.139 Redirecting to [[Alpana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alpana]] ott18j66kzrxcum52fi7vhtbz8z9vs9 Mammiferi di Corsica 0 10152 230402 230401 2010-08-29T11:27:57Z 90.9.224.186 /* Referenze */ wikitext text/x-wiki ===Soricidae=== * [[Crocidura suaveolens]]: u [[topuragnu]] * [[Suncus etruscus]] ===Myoxidae=== [[Image:Loir gris.jpg|thumb|150px|''A ghjira'']] * [[Glis glis]]: a [[ghjira]] ===Mustelidae=== * [[Martes martes]] * [[Mustela nivalis]]: a [[bellula]] ===Muridae=== [[File:RatStanding.jpg|thumb|150px|''A pontica'']] * [[Eliomys quercinus]]: u [[topu mascaratu]] * [[Apodemus sylvaticus]]: u [[topu campagnolu]] * [[Rattus rattus]] * [[Rattus norvegicus]]: a [[pontica]] * [[Mus musculus]]: u [[tuparellu]] * [[Lepus capensis]]: a [[levra]] * [[Oryctolagus cuniculus]]: u [[cunigliulu]] * [[Sus scrofa]]: u [[cignale]] ===Emydidae=== [[Image:Emys orbicularis.jpg|thumb|150px|''A ranella'']] * [[Emys orbicularis]]: a [[ranella]] ===Testudinidae=== * [[Testudo hermanni]] ===Lacertidae=== [[File:Archaeolacerta bedriagae Corse.jpg|thumb|150px|''L'acertulone'']] * [[Algyroides fitzingeri]] * [[Archaeolacerta bedriagae]]: l'[[acertulone]] * [[Podarcis sicula]] * [[Podarcis tiliguerta]] ===Vespertilionidae=== * [[Myotis myotis]] * [[Myotis emarginatus]] * [[Myotis capaccinii]] ===Rhinolophidae=== * [[Rhinolophus ferrum-equinum]] * [[Miniopterus schreibersi]] * [[Rhinolophus hipposideros]] * [[Rhinolophus euryale]] ===Erinaceidae=== [[Image:Ricciu.jpg|thumb|150px|''U ricciu'']] * [[Erinaceus europaeus]]: u [[ricciu]] ===Bovidae=== * [[Ovis gmelini musimon]]: a [[muvra]] * [[Cervus elaphus corsicanus]]: u [[cervu]] ===Felidae=== * [[Felis silvestris]]: u [[ghjattuvolpe]] ===Delphinidae=== [[Image:Bottlenose Dolphin KSC04pd0178.jpg|thumb|150px|''U delfinu]] * [[Stenella coeruleoalba]] * [[Delphinus delphis]]: u [[delfinu]] * [[Tursiops truncatus]] * [[Grampus griseus]] * [[Globicephala melas]] ===Physeteridae=== * [[Physeter catodon]] ===Ziphiidae=== * [[Ziphius cavirostris]] ===Balenopteridae=== * [[Balaenoptera physalus]] * [[Balaenoptera acutorostrata]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/lafaune.pdf Franceschi, Paulu, A fauna di vertebrati di Corsica (in francesu), 1984, [[Adecec]]] * [[Parcu Naturale di Corsica]], I mammiferi di Corsica, 1987 {{c-supranu}} nxzaqzcnqblve5lortjh81ygrweiry7 MediaWiki:Disclaimers 8 10167 83811 2007-07-01T11:06:53Z Ale Mister 249 New page: Avertimenti wikitext text/x-wiki Avertimenti 1hzl45dpbs2ohsi34jx6q6k91trrd4o MediaWiki:Disclaimerpage 8 10168 118561 83812 2008-02-11T17:58:59Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{ns:project}}:Avertimenti generali lga30vps8o4skrhtm9n699fmgycuolx Muchju biancu 0 10170 333532 324796 2014-03-23T14:41:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U muchju biancu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Muchju.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cistus monspeliensis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Violales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cistaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Cistus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Cistus monspeliensis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Muchju fiori.jpg|250px]] |----- |} U '''Muchju biancu''' (''[[Cistus monspeliensis]]'') hè un arburettu chì face parte di a famiglia di e [[Cistaceae]]. Hè uriginariu di e regione di u Mare Mediterraniu. Hè altu da 30 à 120 cm. Fiurisce d'[[aprile]] à [[ghjugnu]]. U fiore di u muchju biancu hè biancu biancu. U calice hè cumpostu da cinque sepali liberi. E casce sò strette è piciose. U so culore hè verde scuru. == In Corsica == U muchju biancu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè tipicu dinù di a machja corsa. Accade chì u muchju biancu fussi mintuvatu in a toponimia corsa. Per esempiu: ''Muchju Biancu'', a ''Punta di Muchju Biancu''. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] * u [[muchju rossu]] * u [[muchju neru]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica : Geneva (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] abbdfgy3vyy4rsg10n2zakxp0u51o97 Cistus monspeliensis 0 10171 83850 2007-07-01T19:49:24Z Img 21 Redirecting to [[Muchju biancu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muchju biancu]] 42fd10x7k65no6u9perj9tivbere15m MediaWiki:Revhistory 8 10175 83911 2007-07-02T18:03:09Z Ale Mister 249 New page: Cronolugia di e revisione wikitext text/x-wiki Cronolugia di e revisione n8xjdr1ah6x81ggyx9ayp7qex1rstr4 Tola di u Turmentu 0 10179 364266 334667 2019-10-03T11:20:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Tola di u Turmentu''' hè una stazzona di [[Corsica]]. Hè situata annatu à a cumuna di [[Sarra di Farru]]. Si trova à 750 metri da a [[stantara di u Paladinu]]. == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) == Liami == * [http://www.prehistoire-corse.org/sites/51-tola.html A tola di u Turmentu (in francesu)] {{c}} {{Stazzona di Corsica}} [[Categoria:Stazzona di Corsica]] 991xe3fo544qx7wofgn58cfntb78imp Kolonka 0 10180 332944 324797 2014-03-23T14:29:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Kolonka''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Da [[1945]] à [[1975]] hà appartinutu à u voivudatu di Kielce, eppo hè passata sottu u voivudatu di Radom fin'à [[1998]]. {{cumuna|cumuna=Kolonka | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Mazowieckie | dipartimentu=[[Radom]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=26-670 | merri=Wiesława Nakoneczna | intercomm= | longitudina= 21° 19' 51'' | latitudina= 51° 26' 42'' | alt= | superficia= | pop=? | dinsità= }} ==Gallaria== <gallery> Image:SSiczek.jpg|Stanisław Siczek Image:Kolonka.JPG|Cappella in a furesta di Kolonka </gallery> <gallery> Image:Pomnik w Kolonce.JPG|Tomba 1939-1945 in a furesta di Kolonka Image:Kolonka stadion.jpg|Stadu in Kolonka </gallery> [[Categoria:Polonia]] j2m37e1pnxhb4cskhs3lrrv1i0wodwv Falcu stantarolu 0 10182 343462 332418 2015-05-08T20:09:20Z Magioladitis 2824 /* Ligami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|be-x-old}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U falcu stantarolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Common Kestrel 1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Falco tinnunculus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Accipitriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Falconidae]]'' |----- | Generu | ''[[Falco]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Falco tinnunculus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Falco tinnunculus.jpg|250px]] |----- |} [[File:Falco tinnunculus (Linnaeus, 1758).jpg|thumb|250px|''Falcu stantarolu'']] [[File:Faucon crécerelle MHNT.jpg|thumb|left|''Falco tinnunculus'']] U '''Falcu stantarolu''' (''[[Falco tinnunculus]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Falconidae]]. Hè presente è diffusu in tutta l'[[Europa]] centrale. Hè longu da 30 à 40 cm. Hè una spezia induve s'osserva un impurtante dismurfisimu sessuale. U masciu pesa da 190 à 240 g è a femina da 220 à 300 g. A coda di a femina hè russiccia, invece ind'è u masciu a fine di a coda hè nera. == In Corsica == U falcu stantarolu hè prisente in [[Corsica]]. == Prutezzione == U Falcu stantarolu hè prutettu da: * a cunvinzione internaziunale di Washington ([[CITES]]) chì intardisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == Da vede dinù == * u [[falcu columbaghju]] * [[avifauna di Corsica]] == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'acelli - les oiseaux, [[Adecec]]] {{c-supranu}} [[Categoria:Falconidae]] 0t6ehlvbxfzry6gdx5d8ssipm7ngemr Falco tinnunculus 0 10183 84168 2007-07-07T12:38:34Z Paulu 58 Redirecting to [[Falcu stantarolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Falcu stantarolu]] 9b1zrqfqfxjs5vmvg54bbgik17u2o8j Paoli di Tagliu 0 10187 333801 294406 2014-03-23T14:46:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Antone Battisti Paoli]] (1851-1931), dettu [[Paoli di Tagliu]] hè natu in u paese di Tagliu, in a cumuna di [[Tagliu è Isulacciu]], in u [[1851]]. Hè cunnisciutu sopratuttu cum'è l'autore di u [[Lamentu di u castagnu]], una canzona chì hè stata publicata in [[A Tramuntana]] in u [[1905]] è in [[A Muvra]] in u [[1926]]. Issa canzone hè diventata dopu una canzone classica di u cantu corsu. Paoli di Tagliu hà collaboratu à parechji ghjurnali è rivisti litterarie, frà e quale si pò mintuvà: [[L'Altagna]], [[Le Petit Bastiais]], [[L'Annu Corsu]], [[A Muvra]]. == Bibliografia== * ''Risa è Pianti'', [[Aiacciu]], [[1926]]: :* [[E calze in seta]] :* [[Lamentu di u castagnu]] * ''Nozze è Doli'', [[Cervioni]], [[1990]] == Referenze== * Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 (in francese) * Talamoni, Ghjuvan Guidu, [http://www.anazione.com/paoli_battista.htm Paoli Anton Battista (Paoli di Tagliu 1858-1931) : A « literatura di l’abandonu »], [[A Nazione]], 4, maghju 2007 [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] er4xbtry00oofmzfresy293fzcgvyh6 Antone Battisti Paoli 0 10188 84360 2007-07-10T05:14:02Z Img 21 Redirecting to [[Paoli di Tagliu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paoli di Tagliu]] hue7c3rhhiao5b6c9bvcokmpxe6kb3v Fronte di Liberazione Naziunale Corsu 0 10189 357758 357757 2017-10-05T14:33:44Z Samuele2002 11644 Annullata la modifica 357744 di [[Special:Contributions/46.193.1.30|46.193.1.30]] ([[User talk:46.193.1.30|discussione]]) wikitext text/x-wiki [[Image:Col de Teghime et D81.jpg|thumb|280px]] U '''Fronte di Liberazione Naziunale Corsu''' ('''FLNC''') hè un motu politicu chì invoca l'indipendenza di a [[Corsica]] da a [[Francia]]. A nascita di quistu motu data di 1976, precisamente u 5 maggiu. U motu FLNC hè cunsideratu cume un motu criminale parchè somiglia propriu à i sistemi mafiosi impiantati in u sudu di l'[[Italia]], asempii di a vinditta, riscatti, attentati, ecc. == Articuli currelati == *[[A Cuncota Naziunalista]] (ACN) ==Ligami annantu== *[http://flnc.unita-naziunale.org/ FLNC] [[Categoria:Pulitica]] q3yht1d0b537zuex1jjfoeanz9eodtk Citatella d'Aiacciu 0 10191 332090 329986 2014-03-23T14:12:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Ajaccio citadelle echauguette.jpg|thumbnail|Citadella d'Aiacciu]] A citatella d'[[Aiacciu]] hè un monumentu costruitu da i [[Genuva|genuvesi]] in u quattrucentu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] 8t2qnvt4nqufuijv22cwd14elwv7law Inno di Mameli 0 10195 126350 84641 2008-05-02T20:04:00Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[U Cantu di i Taliani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Cantu di i Taliani]] tayv0m0ac4x0uzh4uzu373rruhw4015 Predica di a rustaghja 0 10196 363665 333991 2019-09-30T05:51:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Predica di a rustaghja''' hè una puisia scritta da [[Monsignori di la Fuata]]. Hè stata publicata in [[A Muvra]] in [[1924]]. ==Predica di a rustaghja== :Simonu u cioncu circava in a flicaghja. :Ghjugni lu preti. O preti, ùn vò più in piaghja. :È parchì caru Simonu ? :Aghju persu la rustaghja. :Lascia fà, lu me cumpari, :Vogliu fà trimà l’altari. :Frateddi cari, s’hè pers’una rustaghja :Chì l’hà la rendi ; l’hà trova in a flicaghja :Rimittiti la dumani, :Sinnò boia ùn si n’impaghja ; :O sintiti ciò ch’e dicu :O sinnò, vi maladicu. :Una rustaghja si sà quant’edda costa ; :Ci vol carbonu è farru à bedda posta, :È ci vol meza ghjurnata, :Par avè la ben composta : :Dunqua deti la à u patronu : :La rustaghja hè di Simonu. :Veni lu branu, è ci hè la dibbiera ; :Veni l’istati è ci hè la dirraschera ; :Si tù ùn ha' la to rustaghja, :À nissunu la po' chera ; :S’edda veni d’andà in piaghja, :Comu fà senza rustaghja ? :S'tù va' in campagna par veda li to chjosa, :La caddi hè aparta, è boiu ùn si riposa ; :Tagliarè dui o trè machji, :Se' sicuru ; bedda cosa ! :Sì tù incontri la lamaghja, :Comu fà senza rustaghja ? :Ghjuntu in u pratu, ti fughjni li feri ; :Ha' la rustaghja, ùn tena pur pinseri : :Boia è vacchi tutti quanti :Vinarani vulinteri ; :Taglia a fronda, è hani da traghja ; :Comu fà senza rustaghja ? :Ha' una quistioni, lu stilu hè pruibitu, :È la pistola ùn hà chè lu banditu ; :Sì tù porti la rustaghja, :Qual s’accosta cusì arditu ? :Sì lu ghjacaru t’abbaghja, :Comu fà senza rustaghja ? :Ci vol a trava da l’eghji è da Nironu, :Da Bracacciola, da u mulu è da Baghjonu ? :Sbrumarè quattru lamaghji, :Ùn ni manca à u lamaghjonu ; :Chì ni vol trè o quattru paghja ? :Comu fà senza rustaghja ? :Li sgarzunotti ti coglini li fica ? :Chì ci hè bisognu chì nimu la ti dica ? :Pensi forsa di parà li :Cù u mintrastu o cù l’urtica ? :Ci vol pronta la lamaghja: :Comu fà senza rustaghja ? :Si la to vigna hè accantu à u mal vicinu, :È si tù brami di bia lu to vinu, :Chjudi bè lu to scaleghju, :Cun un tancu prugnulinu :Osinnò cù la lamaghja ; :Ma ci vol a to rustaghja. :Sensa rustaghja, nun servi à cinquantà la :Soffri la vigna, parch’ùn si pò fà pala, :Si ni casca lu fasgiolu :È u currochjulu s’ammala, :Sì la festa ùn hè carraghja, :Ci vol dunqua la rustaghja. :Ti si vol chjimpà la sarpi catiddata, :Sì tù vol fughja, ha' da impiità l’annata ; :Sì tù pari, vidaremu :S’edd’ùn nasci la frittata, :Or par quistu, tù ha' da raghja, :Sì tù ùn ha' la to rustaghja ! :Hè un usu anticu, lu sani ancu in Varchjaghja ; :Chì movi un pedi, bisogna ch’eddu l’aghja. :Ùn hè omu di Furciolu :Chì un porta la rustaghja : :È vurristi chì Simonu :Si n’andessi c'lu bastonu ! :Dunqua, figlioli, rinditi la rustaghja : :Dopu dumani Simonu hà da andà in piaghja, :Chì l’avissi è ùn a di rendi, :Pagarà li so viaghja ; :Eppo' hè fretu aval d’invernu ; :Ma chì caldu ch’hè in infernu ! :Sta sbradizata la feci preti Santu, :Ma com'ed’eddu ùn ci n’abbaghja tantu ; :Pridicheghja cusì bè ni, :Eppo' basta lu so cantu ! :Pa li funi è li rustaghji, :Ùn ci hè preti chì l’assaghji. :Tuttu u Furciolu ludava stu sirmonu ; :Ma u più cuntentu qual era po ? Simonu. :N’hà ma’intesu lu Furciolu ? :Oh ! lu latru ! ma chì tonu ! :È mort’eiu, dissi lu preti, :Ma da più ni sintareti. :Di sti sirmoni nissunu ni pò fà : :Ni sfidu tutti li preta d'lu di quà : :Venga quì u seminaristu , :Venga quì cù u sò rabà ! :S’è mi vogliu scuzzulà , :Tandu sì chì sintarà. == Rifarenzi == * [http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm Rinatu Coti, Cunfarenza fatta in Azilonu u 7 aostu 1999 da cilibrà u cintinariu di a morti di Mgri Paulu Matteu di la Fuata, U Taravu] [[Categoria:Litteratura corsa]] l4wppl1qhdfvbuo6d1du9t873kl80cu L'odori di Bastia 0 10200 364434 346237 2019-10-03T11:24:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L'odori di Bastia hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]]. ==L'odori di Bastia== :Un grand'omu, orgogliu è bantu :Di a nostra isula, dicia: :"S'è cun l'ochji ùn la vidissi :Eo cù u nasu a senteria." :Vere sò queste parolle :Sopratuttu per [[Bastia]]. :Quandu a notte da [[Livornu]] :U stranieru à u nostru portu :S'abbicina, sente cum'è :Un odor' di cane mortu : :È a cità che u so prufumu :Manda in guisa di cunfortu. :S'è sbarcate à u Molu Vechju :Duve sbocca ogni cunduttu, :Hè una pesta chì v'assale :È v'affoca dapertuttu. :Quì, ùn val'acqua di Culogna : :Tuppa u nasu, o resti bruttu ! :Poi muntendu pe Terazze, :Di biscotti è canistrelli :Scende, hè veru, una dulcezza; :Ma frà mezu à questi è quelli :Ghjunghje u sisu d'agliu è trippe, :Di cantine è di macelli. :À a Traversa, dicerete, :Si rispira ? - Nò, signore ! :Ch'è ad ogni passu ci hè un tufone :Chì vi manda u so fetore; :È un parlu di i purtoni :Ch'hanu tutti un trist'odore. :Visitaste forse mai, :Dite, e Scale di Serone, :Ghjesù, Cherughju drittu, :U Puntettu c'u Mughjone ? :Ne u mulizzu è frà i pidochji :Quante vivenu persone ! :Dapertuttu è un melingheghju :Di Lucchesi è criature, :Di furmagliu cù scappinu :È di trippe è di frittura, :È Burdelli! Chì ùn ci schiatta :Pò bè dì ch'è hà l'osse dure! :Terranova è San Ghjiseppu :È Sant'Anghjuli è S'u Collu, :Cosa sò ? - Stalle è purcili. :È a Punta ?... Quandu collu :Per i Zeffari à u Mercatu :Dò a mio vita per un sollu. :Un odor di stoccafissu, :Baccalà è anchjuve vechje, :Di cipolle è pesci merzi :U respiru toglie, è à sechje :Score fangu ed altra cosa, :Qui, per tutte e catapechje... :O Bastia, prega u Signore :Ch'è ùn ti mandi qualchì pesta ! :S'ella vene, tuttu strughje; :Mancu mosca viva resta... :No, speremu ch'è a spazzola :Piglierai...Ma spazza lesta ! [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] hbdscahnz933eghz2vfr2gygabyoka5 Vattelapesca 0 10201 84725 2007-07-15T16:18:29Z 90.36.87.47 Redirecting to [[Petru Lucciana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Petru Lucciana]] 4hdogdwyxwfgj72yrkzbw1gdyr57sbm L'invernu in Corsica 0 10203 332959 330847 2014-03-23T14:29:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''L'invernu in Corsica''' hè una puesia da u pueta è autore corsu [[Santu Casanova]]. Face parte di ''Fiori di Cirnu'', publicatu in u [[1930]]. Hè stata publicata dinò in l'''Almanaccu populare per l'annu 1931''. ==L'invernu in Corsica== :Tutte le nostre muntagne :Parenu tante spusate ; :I gigli si sò sfiurati :Par copre le so vallate, :È l'acque di li ruscelli :Lucenu cum'è vitrate. :Soffia in orrida timpesta :La più cruda [[tramuntana]] ; :Ogn'acellu infritulitu :Da i monti s'alluntana, :È la [[volpe]] di rapina :Porta carne in la so tana. :Cumu faranu li ricchi :Cundannati à lu [[fucone]] ? :Ùn piengu li puvarelli :Chì campanu di canzone ; :Cù a spiranza sempre in pettu :Spegnenu lu nivaghjone. :Furtuna chì u parcittore :Ùn si move di ghjinnaghju :Ma sorte quand'è lu [[cuccu]] :Versu li primi di maghju :È manda le carte gialle :Par fa scorn'à u rusulaghju ! :Si vo' un aveta cappotti, :Nè [[pilone|piloni]], nè mantelli, :Racumandate vi à un focu, :Stu babbu di l'urfanelli, :Ma un appiccate [[pignatta]] :Chì sò chjusi li macelli. :Cuminciate puru avà :À fà lu quarisimale ; :U dighjunu sara longu :È cortu lu carnavale ; :In Corsica ùn ci hè più [[Pasqua]] :Nè fistini di [[Natale]]. :Fussimu puru bugiardi :Cum'è certi diputati, :Turnassinu l'anni d'oru :Da noi tantu suspirati, :Chì saria u nostru dicoru :D'esse tutti furtunati. :Ma sò puri desiderii, :Illusione di ciarbellu ! :Qual'hè ch'ùn pensa ricchezze, :Qual'hè ch'ùn face un castellu, :Durmendu nantu le piume, :Ancu sottu lu mantellu ? :Oh ! sonnii ne femu tutti :A prò di li nostri cari ! :Li prighemu la furtuna :È l'incenzi di l'altari, :È curone di l'alloru :Cù li tituli più rari. :Ma li sonnii è le chimere :Chì l'omi facenu in lettu, :Prima chì venga lu ghjornu :Spariscenu senza effettu, :È li monti di ricchezze :Lascianu lu campu nettu. :State vi ne à lu fucone :Cusgendu li vostri stracci, :Parchì la furtuna ceca :Hà lasciatu li pagliacci, :È vive cù l'impustori :Chì guidanu i pupulacci. :Allivate li figlioli, :Fate ne corsi di core, :Par cunsirvà quella razza :Ch'era sempre pronta à more :Pa la Patria, pa la Croce, :Pa la vita è par l'onore. :Avà chi face lu fredu, :Aggruppati à lu fucone, :Cuntate le storie corse :È cantate le canzone :Di [[Sapieru Corsu|Sampieru]] è [[Sambucucciu]], :[[Pasquale Paoli|Paoli]] è Nabulione. :L'invernu sarà piu cortu :È lu fredu menu forte ; :I zitelli ascultaranu, :Starà à sente la cunsorte, :È impararanu ad apre :À i povari e so porte. ==Ligami== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf Almanaccu populare per l'annu 1931] [[Categoria:Litteratura corsa]] i45r1ixpisczo2u793m5hndtltmt8hb Bunifazziu 0 10206 84920 2007-07-23T04:19:51Z AiaciSmack 264 Redirecting to [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bunifaziu]] bi785kos9rnksfu0nygf0f3s4eturc6 Bonifaziu 0 10207 84921 2007-07-23T04:21:20Z AiaciSmack 264 Redirecting to [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bunifaziu]] bi785kos9rnksfu0nygf0f3s4eturc6 Calbi 0 10210 84924 2007-07-23T04:24:08Z AiaciSmack 264 Redirecting to [[Calvi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Calvi]] 7zqztt6fe9dv0bcrdmcakh89tc7h68o Carghiese 0 10212 344216 217912 2015-06-05T06:11:52Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Carghjese]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Carghjese]] sxyvb3b3h3m2nckv5rf2t9wi2vpdr75 A Piana 0 10214 84930 2007-07-23T04:39:26Z AiaciSmack 264 Redirecting to [[Piana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piana]] p1f0v4qwoyctpbmej6kyuvvc5artmyw Sarrera 0 10216 336598 84932 2014-06-03T09:52:58Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Sarrera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Sarrera]] o01fgc1hz2pdtjr4cf8wd6lljdye6jp Coti è Chiavari 0 10222 84939 2007-07-23T04:57:20Z AiaciSmack 264 Redirecting to [[Coti è Chjavari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Coti è Chjavari]] 63ka49pyy6jdzcouf5ee1uakovis40v Poesia 0 10225 84969 2007-07-24T12:37:52Z Ale Mister 249 [[Poesia]] mossu à [[Puesia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puesia]] 52taauuipoeim1ccp2krbi5m88e4lul Slovenia 0 10228 85005 2007-07-25T17:40:56Z Ale Mister 249 [[Slovenia]] mossu à [[Sluvenia]]: nome currettu in corsu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sluvenia]] 0xj9naimk93mrj5kcidcju6h1pbkv6h MediaWiki:Nologinlink 8 10231 149194 85064 2008-11-30T15:00:17Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Registrati 7qc39dan5688todqi80zpfgdb49mcdo MediaWiki:Contribsub2 8 10232 85079 2007-07-28T20:57:23Z Ale Mister 249 New page: Per $1 ($2) wikitext text/x-wiki Per $1 ($2) dfjwx2zu9b6qdd5pswdecly4jqfiw79 MediaWiki:Contributions 8 10233 85080 2007-07-28T20:57:48Z Ale Mister 249 New page: Cuntribuzioni di l'utilizatore wikitext text/x-wiki Cuntribuzioni di l'utilizatore 1cgaidp6ml76vu9brwnjecua4cb90jc MediaWiki:Filepath page 8 10234 85086 2007-07-28T21:34:59Z Ale Mister 249 New page: Schedariu: wikitext text/x-wiki Schedariu: jwnheb0d622mdx21sf9ysphimqi1h2u MediaWiki:Already bureaucrat 8 10239 115289 93441 2008-01-31T13:58:11Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Stu utilizatore hè digià burocratu lck02t1vdu35vlp634wjrqxbj8qzhyr MediaWiki:Group-all 8 10245 118660 85115 2008-02-13T19:08:48Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki tutti 5c0i2sy8q6o5zkeat8f42aiihysmbut MediaWiki:Sitestats 8 10246 113616 92374 2008-01-06T18:59:38Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Statistiche di {{SITENAME}} 4l9vey2hguzk8dzxjbiqf8a3jr4qi18 MediaWiki:Userstats 8 10247 92375 85117 2007-09-15T21:21:52Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Statistiche nant'à l'utilizatori 9c8jx9o4v4mws1gk5149fe3fuvctk0w MediaWiki:Group-boardvote 8 10248 85149 2007-07-30T12:22:05Z Ale Mister 249 New page: Cummissione eletturale wikitext text/x-wiki Cummissione eletturale fk5445r0ybgxqjy914z1nwrjrzzwkrq MediaWiki:Group-boardvote-member 8 10249 85150 2007-07-30T12:22:26Z Ale Mister 249 New page: Cummissariu eletturale wikitext text/x-wiki Cummissariu eletturale 5dmnyauh4wcaahj7ziugzx5p4rd3yxs MediaWiki:Grouppage-boardvote 8 10253 85159 85155 2007-07-30T12:37:42Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{ns:project}}:Cummissarii eletturali 95s6omd84y8u339t8ilxk5a95ux15o9 MediaWiki:Groups 8 10256 85158 2007-07-30T12:35:06Z Ale Mister 249 New page: Gruppi di utilizatori wikitext text/x-wiki Gruppi di utilizatori nhveg1i5teqpov17b6puc0dlszus4fe Wikipedia:Licenza di documentazione libera GNU 4 10257 351523 329197 2015-08-04T09:02:03Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 3 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5829664]] wikitext text/x-wiki Testu officiale (in inglese) di a '''licenza di documentazione libera GNU''' (o GFDL). Tutti i testi di Wikipedia sò dispunibili sottu à sta licenza. Traduzzioni micca officiali sò dispunibili: * in francese nant'à un [http://cesarx.free.fr/gfdlf.html situ esternu] * in talianu nant'à [[:it:Wikipedia:Testo della GNU Free Documentation License/traduzione|Wikipedia]]. <br clear="all" /> <pre> GNU Free Documentation License Version 1.2, November 2002 Copyright (C) 2000,2001,2002 Free Software Foundation, Inc. 59 Temple Place, Suite 330, Boston, MA 02111-1307 USA Everyone is permitted to copy and distribute verbatim copies of this license document, but changing it is not allowed. 0. PREAMBLE The purpose of this License is to make a manual, textbook, or other functional and useful document "free" in the sense of freedom: to assure everyone the effective freedom to copy and redistribute it, with or without modifying it, either commercially or noncommercially. Secondarily, this License preserves for the author and publisher a way to get credit for their work, while not being considered responsible for modifications made by others. This License is a kind of "copyleft", which means that derivative works of the document must themselves be free in the same sense. It complements the GNU General Public License, which is a copyleft license designed for free software. We have designed this License in order to use it for manuals for free software, because free software needs free documentation: a free program should come with manuals providing the same freedoms that the software does. But this License is not limited to software manuals; it can be used for any textual work, regardless of subject matter or whether it is published as a printed book. We recommend this License principally for works whose purpose is instruction or reference. 1. APPLICABILITY AND DEFINITIONS This License applies to any manual or other work, in any medium, that contains a notice placed by the copyright holder saying it can be distributed under the terms of this License. Such a notice grants a world-wide, royalty-free license, unlimited in duration, to use that work under the conditions stated herein. The "Document", below, refers to any such manual or work. Any member of the public is a licensee, and is addressed as "you". You accept the license if you copy, modify or distribute the work in a way requiring permission under copyright law. A "Modified Version" of the Document means any work containing the Document or a portion of it, either copied verbatim, or with modifications and/or translated into another language. A "Secondary Section" is a named appendix or a front-matter section of the Document that deals exclusively with the relationship of the publishers or authors of the Document to the Document's overall subject (or to related matters) and contains nothing that could fall directly within that overall subject. (Thus, if the Document is in part a textbook of mathematics, a Secondary Section may not explain any mathematics.) The relationship could be a matter of historical connection with the subject or with related matters, or of legal, commercial, philosophical, ethical or political position regarding them. The "Invariant Sections" are certain Secondary Sections whose titles are designated, as being those of Invariant Sections, in the notice that says that the Document is released under this License. If a section does not fit the above definition of Secondary then it is not allowed to be designated as Invariant. The Document may contain zero Invariant Sections. If the Document does not identify any Invariant Sections then there are none. The "Cover Texts" are certain short passages of text that are listed, as Front-Cover Texts or Back-Cover Texts, in the notice that says that the Document is released under this License. A Front-Cover Text may be at most 5 words, and a Back-Cover Text may be at most 25 words. A "Transparent" copy of the Document means a machine-readable copy, represented in a format whose specification is available to the general public, that is suitable for revising the document straightforwardly with generic text editors or (for images composed of pixels) generic paint programs or (for drawings) some widely available drawing editor, and that is suitable for input to text formatters or for automatic translation to a variety of formats suitable for input to text formatters. A copy made in an otherwise Transparent file format whose markup, or absence of markup, has been arranged to thwart or discourage subsequent modification by readers is not Transparent. An image format is not Transparent if used for any substantial amount of text. A copy that is not "Transparent" is called "Opaque". Examples of suitable formats for Transparent copies include plain ASCII without markup, Texinfo input format, LaTeX input format, SGML or XML using a publicly available DTD, and standard-conforming simple HTML, PostScript or PDF designed for human modification. Examples of transparent image formats include PNG, XCF and JPG. Opaque formats include proprietary formats that can be read and edited only by proprietary word processors, SGML or XML for which the DTD and/or processing tools are not generally available, and the machine-generated HTML, PostScript or PDF produced by some word processors for output purposes only. The "Title Page" means, for a printed book, the title page itself, plus such following pages as are needed to hold, legibly, the material this License requires to appear in the title page. For works in formats which do not have any title page as such, "Title Page" means the text near the most prominent appearance of the work's title, preceding the beginning of the body of the text. A section "Entitled XYZ" means a named subunit of the Document whose title either is precisely XYZ or contains XYZ in parentheses following text that translates XYZ in another language. (Here XYZ stands for a specific section name mentioned below, such as "Acknowledgements", "Dedications", "Endorsements", or "History".) To "Preserve the Title" of such a section when you modify the Document means that it remains a section "Entitled XYZ" according to this definition. The Document may include Warranty Disclaimers next to the notice which states that this License applies to the Document. These Warranty Disclaimers are considered to be included by reference in this License, but only as regards disclaiming warranties: any other implication that these Warranty Disclaimers may have is void and has no effect on the meaning of this License. 2. VERBATIM COPYING You may copy and distribute the Document in any medium, either commercially or noncommercially, provided that this License, the copyright notices, and the license notice saying this License applies to the Document are reproduced in all copies, and that you add no other conditions whatsoever to those of this License. You may not use technical measures to obstruct or control the reading or further copying of the copies you make or distribute. However, you may accept compensation in exchange for copies. If you distribute a large enough number of copies you must also follow the conditions in section 3. You may also lend copies, under the same conditions stated above, and you may publicly display copies. 3. COPYING IN QUANTITY If you publish printed copies (or copies in media that commonly have printed covers) of the Document, numbering more than 100, and the Document's license notice requires Cover Texts, you must enclose the copies in covers that carry, clearly and legibly, all these Cover Texts: Front-Cover Texts on the front cover, and Back-Cover Texts on the back cover. Both covers must also clearly and legibly identify you as the publisher of these copies. The front cover must present the full title with all words of the title equally prominent and visible. You may add other material on the covers in addition. Copying with changes limited to the covers, as long as they preserve the title of the Document and satisfy these conditions, can be treated as verbatim copying in other respects. If the required texts for either cover are too voluminous to fit legibly, you should put the first ones listed (as many as fit reasonably) on the actual cover, and continue the rest onto adjacent pages. If you publish or distribute Opaque copies of the Document numbering more than 100, you must either include a machine-readable Transparent copy along with each Opaque copy, or state in or with each Opaque copy a computer-network location from which the general network-using public has access to download using public-standard network protocols a complete Transparent copy of the Document, free of added material. If you use the latter option, you must take reasonably prudent steps, when you begin distribution of Opaque copies in quantity, to ensure that this Transparent copy will remain thus accessible at the stated location until at least one year after the last time you distribute an Opaque copy (directly or through your agents or retailers) of that edition to the public. It is requested, but not required, that you contact the authors of the Document well before redistributing any large number of copies, to give them a chance to provide you with an updated version of the Document. 4. MODIFICATIONS You may copy and distribute a Modified Version of the Document under the conditions of sections 2 and 3 above, provided that you release the Modified Version under precisely this License, with the Modified Version filling the role of the Document, thus licensing distribution and modification of the Modified Version to whoever possesses a copy of it. In addition, you must do these things in the Modified Version: A. Use in the Title Page (and on the covers, if any) a title distinct from that of the Document, and from those of previous versions (which should, if there were any, be listed in the History section of the Document). You may use the same title as a previous version if the original publisher of that version gives permission. B. List on the Title Page, as authors, one or more persons or entities responsible for authorship of the modifications in the Modified Version, together with at least five of the principal authors of the Document (all of its principal authors, if it has fewer than five), unless they release you from this requirement. C. State on the Title page the name of the publisher of the Modified Version, as the publisher. D. Preserve all the copyright notices of the Document. E. Add an appropriate copyright notice for your modifications adjacent to the other copyright notices. F. Include, immediately after the copyright notices, a license notice giving the public permission to use the Modified Version under the terms of this License, in the form shown in the Addendum below. G. Preserve in that license notice the full lists of Invariant Sections and required Cover Texts given in the Document's license notice. H. Include an unaltered copy of this License. I. Preserve the section Entitled "History", Preserve its Title, and add to it an item stating at least the title, year, new authors, and publisher of the Modified Version as given on the Title Page. If there is no section Entitled "History" in the Document, create one stating the title, year, authors, and publisher of the Document as given on its Title Page, then add an item describing the Modified Version as stated in the previous sentence. J. Preserve the network location, if any, given in the Document for public access to a Transparent copy of the Document, and likewise the network locations given in the Document for previous versions it was based on. These may be placed in the "History" section. You may omit a network location for a work that was published at least four years before the Document itself, or if the original publisher of the version it refers to gives permission. K. For any section Entitled "Acknowledgements" or "Dedications", Preserve the Title of the section, and preserve in the section all the substance and tone of each of the contributor acknowledgements and/or dedications given therein. L. Preserve all the Invariant Sections of the Document, unaltered in their text and in their titles. Section numbers or the equivalent are not considered part of the section titles. M. Delete any section Entitled "Endorsements". Such a section may not be included in the Modified Version. N. Do not retitle any existing section to be Entitled "Endorsements" or to conflict in title with any Invariant Section. O. Preserve any Warranty Disclaimers. If the Modified Version includes new front-matter sections or appendices that qualify as Secondary Sections and contain no material copied from the Document, you may at your option designate some or all of these sections as invariant. To do this, add their titles to the list of Invariant Sections in the Modified Version's license notice. These titles must be distinct from any other section titles. You may add a section Entitled "Endorsements", provided it contains nothing but endorsements of your Modified Version by various parties--for example, statements of peer review or that the text has been approved by an organization as the authoritative definition of a standard. You may add a passage of up to five words as a Front-Cover Text, and a passage of up to 25 words as a Back-Cover Text, to the end of the list of Cover Texts in the Modified Version. Only one passage of Front-Cover Text and one of Back-Cover Text may be added by (or through arrangements made by) any one entity. If the Document already includes a cover text for the same cover, previously added by you or by arrangement made by the same entity you are acting on behalf of, you may not add another; but you may replace the old one, on explicit permission from the previous publisher that added the old one. The author(s) and publisher(s) of the Document do not by this License give permission to use their names for publicity for or to assert or imply endorsement of any Modified Version. 5. COMBINING DOCUMENTS You may combine the Document with other documents released under this License, under the terms defined in section 4 above for modified versions, provided that you include in the combination all of the Invariant Sections of all of the original documents, unmodified, and list them all as Invariant Sections of your combined work in its license notice, and that you preserve all their Warranty Disclaimers. The combined work need only contain one copy of this License, and multiple identical Invariant Sections may be replaced with a single copy. If there are multiple Invariant Sections with the same name but different contents, make the title of each such section unique by adding at the end of it, in parentheses, the name of the original author or publisher of that section if known, or else a unique number. Make the same adjustment to the section titles in the list of Invariant Sections in the license notice of the combined work. In the combination, you must combine any sections Entitled "History" in the various original documents, forming one section Entitled "History"; likewise combine any sections Entitled "Acknowledgements", and any sections Entitled "Dedications". You must delete all sections Entitled "Endorsements". 6. COLLECTIONS OF DOCUMENTS You may make a collection consisting of the Document and other documents released under this License, and replace the individual copies of this License in the various documents with a single copy that is included in the collection, provided that you follow the rules of this License for verbatim copying of each of the documents in all other respects. You may extract a single document from such a collection, and distribute it individually under this License, provided you insert a copy of this License into the extracted document, and follow this License in all other respects regarding verbatim copying of that document. 7. AGGREGATION WITH INDEPENDENT WORKS A compilation of the Document or its derivatives with other separate and independent documents or works, in or on a volume of a storage or distribution medium, is called an "aggregate" if the copyright resulting from the compilation is not used to limit the legal rights of the compilation's users beyond what the individual works permit. When the Document is included in an aggregate, this License does not apply to the other works in the aggregate which are not themselves derivative works of the Document. If the Cover Text requirement of section 3 is applicable to these copies of the Document, then if the Document is less than one half of the entire aggregate, the Document's Cover Texts may be placed on covers that bracket the Document within the aggregate, or the electronic equivalent of covers if the Document is in electronic form. Otherwise they must appear on printed covers that bracket the whole aggregate. 8. TRANSLATION Translation is considered a kind of modification, so you may distribute translations of the Document under the terms of section 4. Replacing Invariant Sections with translations requires special permission from their copyright holders, but you may include translations of some or all Invariant Sections in addition to the original versions of these Invariant Sections. You may include a translation of this License, and all the license notices in the Document, and any Warranty Disclaimers, provided that you also include the original English version of this License and the original versions of those notices and disclaimers. In case of a disagreement between the translation and the original version of this License or a notice or disclaimer, the original version will prevail. If a section in the Document is Entitled "Acknowledgements", "Dedications", or "History", the requirement (section 4) to Preserve its Title (section 1) will typically require changing the actual title. 9. TERMINATION You may not copy, modify, sublicense, or distribute the Document except as expressly provided for under this License. Any other attempt to copy, modify, sublicense or distribute the Document is void, and will automatically terminate your rights under this License. However, parties who have received copies, or rights, from you under this License will not have their licenses terminated so long as such parties remain in full compliance. 10. FUTURE REVISIONS OF THIS LICENSE The Free Software Foundation may publish new, revised versions of the GNU Free Documentation License from time to time. Such new versions will be similar in spirit to the present version, but may differ in detail to address new problems or concerns. See http://www.gnu.org/copyleft/. Each version of the License is given a distinguishing version number. If the Document specifies that a particular numbered version of this License "or any later version" applies to it, you have the option of following the terms and conditions either of that specified version or of any later version that has been published (not as a draft) by the Free Software Foundation. If the Document does not specify a version number of this License, you may choose any version ever published (not as a draft) by the Free Software Foundation. ADDENDUM: How to use this License for your documents To use this License in a document you have written, include a copy of the License in the document and put the following copyright and license notices just after the title page: Copyright (c) YEAR YOUR NAME. Permission is granted to copy, distribute and/or modify this document under the terms of the GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts. A copy of the license is included in the section entitled "GNU Free Documentation License". If you have Invariant Sections, Front-Cover Texts and Back-Cover Texts, replace the "with...Texts." line with this: with the Invariant Sections being LIST THEIR TITLES, with the Front-Cover Texts being LIST, and with the Back-Cover Texts being LIST. If you have Invariant Sections without Cover Texts, or some other combination of the three, merge those two alternatives to suit the situation. If your document contains nontrivial examples of program code, we recommend releasing these examples in parallel under your choice of free software license, such as the GNU General Public License, to permit their use in free software. </pre> [[ro:GNU FDL]] p8w92jzci7umwftplr35d7za8t3uatp Francombat 0 10258 348622 344579 2015-07-06T08:00:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''francombat''' hè un'arte marziale francese, simule à u [[jiu-jitsu]]. Hè statu creatu in [[1988]] da Alain Basset e Dominique Dumolin. U francombat hè praticatu particularmente in u sud di a [[Francia]]. Ci sò scole di francombat, trà l'altru, à [[Parigi]], [[Bordeaux]] è [[Montpellier]]. Ista arte marziale si basa annantu à a strategia è annantu à a cunniscenza di u corpu umanu. Durante l'allenamenti, l'istruttori sò vestiti in rossu è i studenti sò vestiti in verde. Secondu i praticanti di ista disciplina, l'efficacità in a lotta dipende da trè fattori: * a bona forma fisica, * a cunniscenza di e tecniche è di a strategia, * u bon cuntrollu di u stress. L'allenamentu di francombat si basa nantu à: * a pratica spurtiva intensiva, * l'istruzzione cumpleta di a tecnica di lotta in i limiti di a strategia chì hà l'efficacità vera cum'è l'obiettivu principale, * l'allenamentu par cuntrullà u stress, * u rispettu di a leghje. ==Da vede dinù== *[[Adriano Emperado]] *[[Arti marziali]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Pugilatu tailandese]] *[[Tangsudu]] ==Liami esterni == * (in francese) [http://www.uffrancombat.fr/index.php Unione Francese di Francombat] * (in francese) [http://francombat.ales.free.fr/index.htm A pagina ufficiale di l'École Spéciale de Défense Française] Cuntene filmi incù tecniche di francombat. * (in francese) [http://www.francombat.net/ Francombat.net] * (in francese) [http://pompiers.fr/index.php?id=1004 Francombat et sapeurs-pompiers (Francombat è pumpieri)]. Un articulu di SPmag n°957 * (in francese) [http://hanakin.club.fr/francombat.htm Le francombat. L'art de la stratégie (Francombat. L'arte di a strategia)] Un articulu discrittivu in Francombat. * (in francese) [http://francombatlangonais.ifrance.com/index.html U club di francombat in Langonais] * (in francese) [http://francombat.gonesse.free.fr/ A scola di autodifesa francese in Gonesse] * (in francese) [http://membres.lycos.fr/francombatdep33/ U club di arte marziale in Bordeaux] [[Categoria:Arti marziali]] ie5jhedtcq3xa9s42jj5zgkvhjgv66h MediaWiki:Portal-url 8 10261 114896 85183 2008-01-23T20:59:02Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{ns:project}}:Purtone di a cumunità k77ewc3vhbzoxg5no11r6lawz5snzin Wikipedia:Purtone di a cumunità 4 10266 364717 364715 2019-10-31T16:57:18Z MediaWiki message delivery 8239 /* Wikipedia Asian Month 2019 */ nuova sezione wikitext text/x-wiki __NEWSECTIONLINK__ <div style="margin-bottom:.5em; padding:.5em; background:#F0F0FF; border:1px solid #c6c9ff;"> * '''co:''' Benvenutu nantu a pagina di a cumunità di co.wiki ([[Special:PrefixIndex/Wikipedia:Purtone di a cumunità|archivios]]) * '''en:''' This is the community discussion page; see also [[Wikipedia:Boti/Permessi|requests for bot flags]]. </div> {{Utente:MABot/config |algo = old(30d) |archive = Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/%(year)d |archiveheader = |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} <!-- Post below this line --> == Prototype for editing Wikidata infoboxes on Wikipedia == Hello, I’m sorry for writing in English. It’d be great if someone could translate this message if necessary. One of the most requested features for Wikidata is to enable editing of Wikidata’s data directly from Wikipedia, so the editors can continue their workflow without switching websites. The Wikidata development team has been working on a tool to achieve this goal: '''fill and edit the Wikipedia infoboxes with information from Wikidata, directly on Wikipedia''', via the Visual Editor. We already [[d:Wikidata:Client editing input|asked for feedback in 2015]], and collected some interesting ideas which we [[:File:Facilitating_the_use_of_Wikidata_in_Wikimedia_projects_with_a_user-centered_design_approach.pdf|shared with you in this thesis]]. Now we would like to present to you our first prototype and collect your feedback, in order to improve and continue the development of this feature. We present this work to you very early, so we can include your feedback before and all along the development. You are the core users of this feature, so we want to make sure that it fits your needs and editing processes. You will find the prototype, description of the features, and a demo video, '''[[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Client editing prototype|on this page]]'''. Feel free to add any comment or feedback on the talk page. The page is currently not translated in every languages, but you can add your contribution by helping to translate it. Unfortunately, I won’t be able to follow all the discussions on Wikipedia, so if you want to be sure that your feedback is read, please add it on the Wikidata page, in your favorite language. Thanks for your understanding. Thanks, [[user:Lea Lacroix (WMDE)|Lea Lacroix (WMDE)]] 00:00, 1 dic 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Lea Lacroix (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Lea_Lacroix_(WMDE)/List_Wikipedias&oldid=16766491 --> == New notification when a page is connected to Wikidata == Hello all, ''({{Int:Please-translate}})'' The Wikidata development team is about to deploy a new feature on all Wikipedias. It is a new type of notification (via Echo, the notification system you see at the top right of your wiki when you are logged in), that will inform the creator of a page, when this page is connected to a Wikidata item. You may know that [[d:Wikidata:Main page|Wikidata]] provides a centralized system for all the interwikilinks. When a new page is created, it should be connected to the corresponding Wikidata item, by modifying this Wikidata item. With this new notification, editors creating pages will be informed when another editor connects this page to Wikidata. [[File:Screenshot Echo Wikibase notification.png]] This feature will be deployed on May 30th on all the Wikipedias, excepting English, French and German. This feature will be disable by default for existing editors, and enabled by default for new editors. This is the first step of the deployments, the Wikipedias and other Wikimedia projects will follow in the next months. If you have any question, suggestion, please let me know by pinging me. You can also follow and leave a comment [[phab:T142102|on the Phabricator ticket]]. Thanks go to [[d:user:Matěj Suchánek|Matěj Suchánek]] who developed this feature! {{Int:Feedback-thanks-title}} [[:d:User:Lea Lacroix (WMDE)|Lea Lacroix (WMDE)]] ([[:d:User talk:Lea Lacroix (WMDE)|talk]]) 00:00, 1 dic 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Lea Lacroix (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Lea_Lacroix_(WMDE)/List_Wikipedias&oldid=16774958 --> == presenting the project Wikipedia Cultural Diversity Observatory and asking for a vounteer in Corsican Wikipedia == Hello everyone, My name is Marc Miquel and I am a researcher from Barcelona (Universitat Pompeu Fabra). While I was doing my PhD I studied whether an identity-based motivation could be important for editor participation and I analyzed content representing the editors' cultural context in 40 Wikipedia language editions. Few months later, I propose creating the '''Wikipedia Cultural Diversity Observatory''' in order to raise awareness on Wikipedia’s current state of cultural diversity, providing datasets, visualizations and statistics, and pointing out solutions to improve intercultural coverage. I am presenting this project to a grant and I expect that the site becomes a useful tool to help communities create more multicultural encyclopaedias and bridge the content culture gap that exists across language editions (one particular type of systemic bias). For instance, this would help spreading cultural content local to Corsican Wikipedia into the rest of Wikipedia language editions, and viceversa, make Corsican Wikipedia much more multicultural. Here is the link of the project proposal: https://meta.wikimedia.org/wiki/Grants:Project/Wikipedia_Cultural_Diversity_Observatory_(WCDO) I am searching for a volunteer in each language community: I still need one for the Corsican Wikipedia. If you feel like it, you can contact me at: marcmiquel *at* gmail.com I need a contact in your every community who can (1) check the quality of the cultural context article list I generate to be imported-exported to other language editions, (2) test the interface/data visualizations in their language, and (3) communicate the existance of the tool/site when ready to the language community and especially to those editors involved in projects which could use it or be aligned with it. Communicating it might not be a lot of work, but it will surely have a greater impact if done in native language! :). '''If you like the project, I'd ask you to endorse it in the page I provided.''' In any case, I will appreciate any feedback, comments,... Thanks in advance for your time! Best regards, --[[Utente:Marcmiquel|Marcmiquel]] ([[Discussioni utente:Marcmiquel|discussioni]]) 08:56, 11 utt 2017 (UTC) Universitat Pompeu Fabra, Barcelona == Changes to the global ban policy == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Hello. Some changes to the [[m:Global bans|community global ban policy]] have been proposed. Your comments are welcome at [[:m:Requests for comment/Improvement of global ban policy]]. Please translate this message to your language, if needed. Cordially. [[:m:User:Matiia|Matiia]] ([[:m:User talk:Matiia|Matiia]]) 00:34, 12 nuv 2017 (UTC)</div> <!-- Messaggio inviato da User:Matiia@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=17241561 --> == New print to pdf feature for mobile web readers == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> '''New print to pdf feature for mobile web readers''' The Readers web team will be deploying a new feature this week to make it [[mw:Reading/Web/Projects/Mobile_PDFs|easier to download PDF versions of articles on the mobile website]]. Providing better offline functionality was one of the highlighted areas from [[m:New_Readers/Offline|the research done by the New Readers team in Mexico, Nigeria, and India]]. The teams created a prototype for mobile PDFs which was evaluated by user research and community feedback. The [[m:New_Readers/Offline#Concept_testing_for_mobile_web|prototype evaluation]] received positive feedback and results, so development continued. For the initial deployment, the feature will be available to Google Chrome browsers on Android. Support for other mobile browsers to come in the future. For Chrome, the feature will use the native Android print functionality. Users can choose to download a webpage as a PDF. [[mw:Reading/Web/Projects/Print_Styles#Mobile_Printing|Mobile print styles]] will be used for these PDFs to ensure optimal readability for smaller screens. The feature is available starting Wednesday, Nov 15. For more information, see [[mw:Reading/Web/Projects/Mobile_PDFs|the project page on MediaWiki.org]]. {{Int:Feedback-thanks-title}} </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 22:07, 20 nuv 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:CKoerner_(WMF)/Mobile_PDF_distribution_list&oldid=17448927 --> == itWikiCon2018 == Vi segnalo che su Meta si sta decidendo dove fare la prossima itWikiCon, il raduno dei Wikipediani d'Italia, sia in italiano che nelle lingue parlate in Italia. [[:meta:Talk:ItWikiCon/2018|potete discutere qui]]. --[[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discussioni utente:Sciking|discussioni]]) 14:14, 1 dic 2017 (UTC) == Call for Wikimania 2018 Scholarships == Hi all, We wanted to inform you that scholarship applications for [[:wm2018:Wikimania 2018|Wikimania 2018]] which is being held in Cape Town, South Africa on July 18–22, 2018 are now being accepted. '''Applications are open until Monday, 22 January 2018 23:59 UTC.''' Applicants will be able to apply for a partial or full scholarship. A full scholarship will cover the cost of an individual's round-trip travel, shared accommodation, and conference registration fees as arranged by the Wikimedia Foundation. A partial scholarship will cover conference registration fees and shared accommodation. Applicants will be rated using a pre-determined selection process and selection criteria established by the Scholarship Committee and the Wikimedia Foundation, who will determine which applications are successful. To learn more about Wikimania 2018 scholarships, please visit: [[:wm2018:Scholarships]]. To apply for a scholarship, fill out the multi-language application form on: '''https://scholarships.wikimedia.org/apply''' It is highly recommended that applicants review all the material on the Scholarships page and [[:wm2018:Scholarships/FAQ|the associated FAQ]] before submitting an application. If you have any questions, please contact: wikimania-scholarships at wikimedia.org or leave a message at: [[:wm2018:Talk:Scholarships]]. Please help us spread the word and translate pages! Best regards, [[:m:User:Slashme|David Richfield]] and [[:m:DerHexer|Martin Rulsch]] for the [[:wm2018:Scholarship Committee|Scholarship Committee]] 19:24, 20 dic 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:DerHexer@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_Wikipedia_delivery&oldid=17300722 --> == User group for Military Historians == Greetings, "Military history" is one of the most important subjects when speak of sum of all human knowledge. To support contributors interested in the area over various language Wikipedias, we intend to form a user group. It also provides a platform to share the best practices between military historians, and various military related projects on Wikipedias. An initial discussion was has been done between the coordinators and members of WikiProject Military History on English Wikipedia. Now this discussion has been taken to Meta-Wiki. Contributors intrested in the area of military history are requested to share their feedback and give suggestions at [[:m:Talk:Discussion to incubate a user group for Wikipedia Military Historians|Talk:Discussion to incubate a user group for Wikipedia Military Historians]]. [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 10:46, 21 dic 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Krishna Chaitanya Velaga@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_Wikipedia_delivery&oldid=17565441 --> == Editing News #1—2018 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[m:VisualEditor/Newsletter/2018/February|Read this in another language]] • [[m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="float:right;width:270px;margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center]] '''Did you know?'''<div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> Did you know that you can now use the [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Diffs|visual diff tool]] on any page? [[File:Wikitext diff paragraph move correcting vandalism 2018.png|alt=Screenshot showing some changes, in the two-column wikitext diff display|center|frameless|250px]] Sometimes, it is hard to see important changes in a wikitext diff. This screenshot of a wikitext diff (click to enlarge) shows that the paragraphs have been rearranged, but it does not highlight the removal of a word or the addition of a new sentence. If you [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|enable the Beta Feature]] for "{{Int:visualeditor-preference-visualdiffpage-label}}", you will have a new option. It will give you a new box at the top of every diff page. This box will let you choose either diff system on any edit. [[File:VisualEditor visual diff tool - toggle button.png|alt=Toggle button showing visual and wikitext options; visual option is selected|center|frameless|200px]] Click the toggle button to switch between visual and wikitext diffs. In the visual diff, additions, removals, new links, and formatting changes will be highlighted. Other changes, such as changing the size of an image, are described in notes on the side. [[File:Visual diff paragraph move correcting vandalism 2018.png|alt=Screenshot showing the same changes to an article. Most changes are highlighted with text formatting.|center|frameless|250px]] This screenshot shows the same edit as the wikitext diff. The visual diff highlights the removal of one word and the addition of a new sentence. You can read and help translate [[mw:Special:MyLanguage/Help:VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor. </div></div> Since [[m:VisualEditor/Newsletter/2017/May|the last newsletter]], the [[mw:Editing|Editing Team]] has spent most of their time supporting [[mw:2017 wikitext editor|the 2017 wikitext editor mode]], which is available inside the visual editor as a Beta Feature, and improving [[mw:VisualEditor/Diffs|the visual diff tool]]. Their work board is available [[phab:project/view/3236/|in Phabricator]]. You can find links to the work finished each week at [[mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. Their [[mw:Editing team/Current priorities|current priorities]] are fixing bugs, supporting the 2017 wikitext editor, and improving the visual diff tool. ===Recent changes=== *The '''[[mw:2017 wikitext editor|2017 wikitext editor]]''' is [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|available as a Beta Feature]] on desktop devices. It has the same toolbar as the visual editor and can use the citoid service and other modern tools. The team have been comparing the performance of different editing environments. They have studied how long it takes to open the page and start typing. The study uses data for more than one million edits during December and January. Some changes have been made to improve the speed of the 2017 wikitext editor and the visual editor. Recently, the 2017 wikitext editor opened fastest for most edits, and the 2010 WikiEditor was fastest for some edits. More information will be posted at [[mw:Contributors/Projects/Editing performance]]. *The '''[[mw:VisualEditor/Diffs|visual diff tool]]''' was developed for the visual editor. It is now available to all users of the visual editor and the 2017 wikitext editor. When you review your changes, you can toggle between wikitext and visual diffs. You can also [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|enable the new Beta Feature]] for "Visual diffs". The Beta Feature lets you use the visual diff tool to view other people's edits on page histories and [[Special:RecentChanges]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T167508] *[[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|'''Wikitext syntax highlighting''']] is available as a Beta Feature for both [[mw:2017 wikitext editor|the 2017 wikitext editor]] and the 2010 wikitext editor. [https://phabricator.wikimedia.org/T101246] *The [[mw:Citoid|citoid service]] automatically translates URLs, DOIs, ISBNs, and PubMed id numbers into wikitext citation templates. It is very popular and useful to editors, although it can be a bit tricky to set up. <mark>Your wiki can have this service. Please [[mw:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling Citoid on your wiki|read the instructions]]. You can [[phab:T127354|ask the team to help you enable citoid at your wiki]]</mark>. ===Let's work together=== *The team will talk about editing tools at an upcoming [[m:Wikimedia Foundation metrics and activities meetings|Wikimedia Foundation metrics and activities meeting]]. *Wikibooks, Wikiversity, and other communities may have the visual editor made available by default to contributors. If your community wants this, then please contact [[mw:User talk:Deskana (WMF)|Dan Garry]]. *The <code><nowiki><references /></nowiki></code> block can [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Projects/Columns for references|automatically display long lists of references in columns]] on wide screens. This makes footnotes easier to read. You can [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/edit/form/1/?projects=Cite,VisualEditor,Wikimedia-Site-requests&title=Convert%20reference%20lists%20over%20to%20`responsive`%20on%20XXwiki&priority=10&parent=159895 '''request multi-column support'''] for your wiki. [https://phabricator.wikimedia.org/T33597] *If you aren't reading this in your preferred language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly. We will notify you when the next issue is ready for translation. {{Int:Feedback-thanks-title}} —[[mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] </div> 20:56, 2 mar 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=17790200 --> == Galicia 15 - 15 Challenge == <center>[[File:Mapa de Galiza con bandeira.svg|100px]]</center> '''[[:w:en:Wikipedia:Galicia 15 - 15 Challenge|Wikipedia:Galicia 15 - 15 Challenge]]''' is a public writing competition which will improve improve and translate this list of 15 really important articles into as many languages as possible. Everybody can help in any language to collaborate on writing and/or translating articles related to Galicia. To participate you just need to sign up [[:en:Wikipedia:Galicia 15 - 15 Challenge/Participants|here]]. Thank you very much.--[[Utente:Breogan2008|Breogan2008]] ([[Discussioni utente:Breogan2008|discussioni]]) 13:49, 12 mar 2018 (UTC) == Welcome to Wales! The Celtic Knot Conference... == :''I apologise that this invitation is in English; feel free to translate into your own language!'' [[File:Celtic Knot logo 2018.jpg|center|390px]]</br> I would like to invite you to the second Wikipedia language conference focusing on supporting Celtic and other small and Indigenous Languages. This year 'Celtic Knot' will be at held on the 5th and 6th of July at the National Library of Wales in Wales' most famous seaside resort of Aberystwyth. For more information on how you could be part of this great event, [https://wikimedia.org.uk/wiki/Celtic_Knot_Conference_2018 '''pop over to our website'''] where you can also contact Jason Evans, our National Wikimedian and conference organiser. We have many speakers who will talk about what works for them, how we can learn from each other... small is beautiful... '''Viva la diversity!''' [[Utente:Llywelyn2000|Llywelyn2000]] ([[Discussioni utente:Llywelyn2000|discussioni]]) 12:53, 4 apr 2018 (UTC) == Time to bring embedded maps (‘mapframe’) to most Wikipedias == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> '''Time to bring embedded maps (‘mapframe’) to most Wikipedias''' {{int:please-translate}} [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:Kartographer|Mapframe]] is a feature that enables users to easily display interactive maps right on wiki pages. Currently, most Wikipedias don’t have mapframe. But [[mw:Special:MyLanguage/Maps#Milestones_and_Updates|fifteen Wikipedias]], along with all the other Wikimedia projects, are using mapframe today to display maps on thousands of pages. A little background: over the last few months, the Foundation’s [[mw:Collaboration|Collaboration team]] has been working to improve the stability and user experience of the maps service. In addition, a question about long-term support for the maps service was recently settled, and a small team has been assigned for routine maintenance. Given these developments, bringing the benefits of mapframe to Wikipedias that lack the feature seems both safe and supportable. [[phab:T191583|Nine Wikipedias]] that use a stricter version of Flagged Revisions will not get mapframe in this release. Maps are a valuable form of visual data that can improve readers’ understanding across a wide range of topics. If you know of any reasons why mapframe shouldn’t be implemented on your Wikipedia, let us know [[mw:Talk:Map_improvements_2018|on the project talk page]]. Unless we hear from you, we plan to release mapframe to most Wikipedias in May, 2018. So, if you foresee an issue, please let us hear from you. Otherwise, happy mapping! </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 21:38, 24 apr 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:JMatazzoni_(WMF)/mapframe-to-all-wikipedias-notice/distribution_list&oldid=17969222 --> == AdvancedSearch == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> From May 8, [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:AdvancedSearch|AdvancedSearch]] will be available as a [[mw:Special:MyLanguage/Beta Features|beta feature]] in your wiki. The feature enhances the [[Special:Search|search page]] through an advanced parameters form and aims to make [[m:WMDE_Technical_Wishes/AdvancedSearch/Functional_scope|existing search options]] more visible and accessible for everyone. AdvancedSearch is a project by [[m:WMDE Technical Wishes/AdvancedSearch|WMDE Technical Wishes]]. Everyone is invited to test the feature and we hope that it will serve you well in your work! </div> [[m:User:Birgit Müller (WMDE)|Birgit Müller (WMDE)]] 14:45, 7 mag 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Birgit Müller (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_1&oldid=17995466 --> == New Wikipedia Library Accounts Available Now (May 2018) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access, accounts to research and tools as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials on the [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/ Library Card platform]: * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/69/ Rock's Backpages]''' – Music articles and interviews from the 1950s onwards - 50 accounts * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/68/ Invaluable]''' – Database of more than 50 million auctions and over 500,000 artists - 15 accounts * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/70/ Termsoup]''' – Translation tool '''Expansions''' * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/43/ Fold3]''' – Available content has more than doubled, now including new military collections from the UK, Australia, and New Zealand. * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/52/ Oxford University Press]''' – The Scholarship collection now includes [http://www.e-enlightenment.com/ Electronic Enlightenment] * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/60/ Alexander Street Press]''' – [https://alexanderstreet.com/products/women-and-social-movements-library Women and Social Movements Library] now available * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/58/ Cambridge University Press]''' – [http://orlando.cambridge.org/ Orlando Collection] now available Many other partnerships with accounts available are listed on [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/ our partners page], including [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/47/ Baylor University Press], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/41/ Loeb Classical Library], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/46/ Cairn], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/55/ Gale] and [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/61/ Bloomsbury]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 18:03, 30 mag 2018 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Samwalton9@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=18064061 --> == Update on page issues on mobile web == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> '''Update on page issues on mobile web''' {{int:please-translate}} Hi everyone. The [[mw:Reading/Web/Team|Readers web team]] has recently begun working on exposing issue templates on the mobile website. Currently, details about issues with page content are generally hidden on the mobile website. This leaves readers unaware of the reliability of the pages they are reading. The goal of this project is to improve awareness of particular issues within an article on the mobile web. We will do this by changing the visual styling of page issues. So far, we have [[mw:Reading/Web/Projects/Mobile Page Issues|drafted a proposal on the design and implementation]] of the project. We were also able to run [[mw:Reading/Web/Projects/Mobile Page Issues/Research Results|user testing on the proposed designs]]. The tests so far have positive results. Here is a quick summary of what we learned: * The new treatment increases awareness of page issues among participants. This is true particularly when they are in a more evaluative/critical mode. * Page issues make sense to readers and they understand how they work * Readers care about page issues and consider them important * Readers had overwhelmingly positive sentiments towards Wikipedia associated with learning about page issues Our next step would be to start implementing these changes. We wanted to reach out to you for any concerns, thoughts, and suggestions you might have before beginning development. Please [[mw:Reading/Web/Projects/Mobile Page Issues|visit the project page]] where we have more information and mockups of how this may look. Please [[mw:Talk:Reading/Web/Projects/Mobile Page Issues|leave feedback on the talk page]]. </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 20:58, 12 ghju 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:CKoerner_(WMF)/Sandbox&oldid=18120916 --> == Global preferences are available == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Global preferences are now available, you can set them by visiting your new [[Special:GlobalPreferences|global preferences page]]. Visit [[mw:Help:Extension:GlobalPreferences|mediawiki.org for information on how to use them]] and [[mw:Help talk:Extension:GlobalPreferences|leave feedback]]. -- [[User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) </div> 19:19, 10 lug 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=17968247 --> == Consultation on the creation of a separate user group for editing sitewide CSS/JS == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''({{int:please-translate}})'' Hi all, I'm preparing a change in who can edit sitewide CSS/JS pages. (These are pages like <code dir="ltr">MediaWiki:Common.css</code> and <code dir="ltr">MediaWiki:Vector.js</code> which are executed in the browser of all readers and editors.) Currently all administrators are able to edit these pages, which poses a serious and unnecessary security risk. Soon, a dedicated, smaller user group will take over this task. Your community will be able to decide who belongs in this group, so this should mean very little change for you. You can find out more and provide feedback at [[m:Special:MyLanguage/Creation of separate user group for editing sitewide CSS/JS|the consultation page on Meta]]. If you are involved in maintaining CSS/JS code, or policymaking around adminship requests, please give it a look! Thanks! <br/><span dir="ltr">[[m:User:Tgr|Tgr]] ([[m:User talk:Tgr|talk]]) 08:45, 12 lug 2018 (UTC) <small>(via [[m:Special:MyLanguage/Global_message_delivery|global message delivery]])</small></span> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Tgr@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Nonechnical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=18199925 --> == New user group for editing sitewide CSS/JS == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''({{int:please-translate}})'' Hi all! To improve the security of our readers and editors, permission handling for CSS/JS pages has changed. (These are pages like <code dir="ltr">MediaWiki:Common.css</code> and <code dir="ltr">MediaWiki:Vector.js</code> which contain code that is executed in the browsers of users of the site.) A new user group, <code dir="ltr">[[m:Special:MyLanguage/Interface administrators|interface-admin]]</code>, has been created. Starting four weeks from now, only members of this group will be able edit CSS/JS pages that they do not own (that is, any page ending with <code dir="ltr">.css</code> or <code dir="ltr">.js</code> that is either in the <code dir="ltr">MediaWiki:</code> namespace or is another user's user subpage). You can learn more about the motivation behind the change [[m:Special:MyLanguage/Creation of separate user group for editing sitewide CSS/JS|here]]. Please add users who need to edit CSS/JS to the new group (this can be done the same way new administrators are added, by stewards or local bureaucrats). This is a dangerous permission; a malicious user or a hacker taking over the account of a careless interface-admin can abuse it in far worse ways than admin permissions could be abused. Please only assign it to users who need it, who are trusted by the community, and who follow common basic password and computer security practices (use strong passwords, do not reuse passwords, use two-factor authentication if possible, do not install software of questionable origin on your machine, use antivirus software if that's a standard thing in your environment). Thanks! <br/><span dir="ltr">[[m:User:Tgr|Tgr]] ([[m:User talk:Tgr|talk]]) 13:08, 30 lug 2018 (UTC) <small>(via [[m:Special:MyLanguage/Global_message_delivery|global message delivery]])</small></span> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Tgr@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=17968247 --> == Enabling a helpful feature for Template editors == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hello. The team working on TemplateStyles at the Wikimedia Foundation would like to enable TemplateStyles on this wiki. TemplateStyles is a feature to allow non-administrators to write and manage CSS styles for templates. It allows contributors who edit templates to separate content and presentation. A good web practice that makes it easier to manage the layout of templates. If you don't edit templates, this will not have any impact on your contributions. TemplateStyles is useful for a few reasons. * It makes it possible for templates to work better on mobile. * It cuts out confusion on where to apply CSS rules. * Editing CSS is currently limited to administrators, which is a major barrier to participation. * All stylesheets must be loaded on all pages (whether they actually use the page or not), which wastes bandwidth and makes debugging style rules more difficult. You can [[mw:Help:TemplateStyles|learn more about TemplateStyles on MediaWiki.org]]. [[mw:Extension:TemplateStyles|Technical documentation is also available]]. This is an optional feature and no one must use it, but template contributors are encouraged to do so! Please discuss and let us know if there are any concerns. If there are no concerns we will proceed to deploy the feature on the 9th of August. Thank you. </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 21:28, 6 aos 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:CKoerner_(WMF)/Sandbox&oldid=18277775 --> == Editing of sitewide CSS/JS is only possible for interface administrators from now == ''({{int:please-translate}})'' <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hi all, as [[m:Special:MyLanguage/Creation of separate user group for editing sitewide CSS/JS/announcement 2|announced previously]], permission handling for CSS/JS pages has changed: only members of the <code>[[m:Special:MyLanguage/Interface administrators|interface-admin]]</code> ({{int:group-interface-admin}}) group, and a few highly privileged global groups such as stewards, can edit CSS/JS pages that they do not own (that is, any page ending with .css or .js that is either in the MediaWiki: namespace or is another user's user subpage). This is done to improve the security of readers and editors of Wikimedia projects. More information is available at [[m:Special:MyLanguage/Creation of separate user group for editing sitewide CSS/JS|Creation of separate user group for editing sitewide CSS/JS]]. If you encounter any unexpected problems, please contact me or file a bug. Thanks!<br /> [[m:User:Tgr|Tgr]] ([[m:User talk:Tgr|talk]]) 12:39, 27 aos 2018 (UTC) <small>(via [[m:Special:MyLanguage/Global_message_delivery|global message delivery]])</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Tgr@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18258712 --> == Read-only mode for up to an hour on 12 September and 10 October == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch 2018|Read this message in another language]] • {{int:please-translate}} The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will be testing its secondary data centre. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. To make sure everything is working, the Wikimedia Technology department needs to do a planned test. This test will show if they can reliably switch from one data centre to the other. It requires many teams to prepare for the test and to be available to fix any unexpected problems. They will switch all traffic to the secondary data center on '''Wednesday, 12 September 2018'''. On '''Wednesday, 10 October 2018''', they will switch back to the primary data center. Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop when we switch. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future. '''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.''' *You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday, 12 September and Wednesday, 10 October. The test will start at [https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20170503T14 14:00 UTC] (15:00 BST, 16:00 CEST, 10:00 EDT, 07:00 PDT, 23:00 JST, and in New Zealand at 02:00 NZST on Thursday 13 September and Thursday 11 October). *If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case. ''Other effects'': *Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped. *There will be code freezes for the weeks of 10 September 2018 and 8 October 2018. Non-essential code deployments will not happen. This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch Datacenter#Schedule for 2018 switch|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. '''Please share this information with your community.''' /<span dir=ltr>[[m:User:Johan (WMF)|User:Johan(WMF)]] ([[m:User talk:Johan (WMF)|talk]])</span> </div></div> 13:33, 6 sit 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18333489 --> == Reminder: No editing for up to an hour on 10 October == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch 2018 2|Read this message in another language]] • {{int:please-translate}} The [https://wikimediafoundation.org/ Wikimedia Foundation] are testing its secondary data center. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. They switched all traffic to the secondary data center 12 September 2018. On '''Wednesday, 10 October 2018''', they will switch back to the primary data center. Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while we switch. '''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.''' You will not be able to edit for up to an hour on Wednesday, 10 October. The test will start a bit after [https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20181010T14 14:00 UTC] (15:00 BST, 16:00 CEST, 10:00 EDT, 07:00 PDT, 23:00 JST). If you try to edit or save during these times, you will see an error message. This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch Datacenter#Schedule for 2018 switch|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. '''Please share this information with your community.''' /<span dir=ltr>[[m:User:Johan (WMF)|User:Johan(WMF)]] ([[m:User talk:Johan (WMF)|talk]])</span> </div></div> 12:03, 4 utt 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18363900 --> == The Community Wishlist Survey == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> The Community Wishlist Survey. {{Int:Please-translate}}. Hey everyone, The Community Wishlist Survey is the process when the Wikimedia communities decide what the Wikimedia Foundation [[m:Community Tech|Community Tech]] should work on over the next year. The Community Tech team is focused on tools for experienced Wikimedia editors. You can post technical proposals from now until 11 November. The communities will vote on the proposals between 16 November and 30 November. You can read more on the [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist Survey 2019|wishlist survey page]]. <span dir=ltr>/[[m:User:Johan (WMF)|User:Johan (WMF)]]</span></div></div> 11:05, 30 utt 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18458512 --> == Editing News #2—2018 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[metawiki:VisualEditor/Newsletter/2018/October|Read this in another language]] • [[m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="float:right;width:270px;margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> Did you know that you can use the visual editor on a mobile device? [[File:Mobile editing watchlist star editing pencil.png|alt=Screenshot showing the location of the pencil icon|center|frameless|250px]] Tap on the pencil icon to start editing. The page will probably open in the wikitext editor. You will see another pencil icon in the toolbar. Tap on that pencil icon to the switch between visual editing and wikitext editing. [[File:Visual editing mobile switch wikitext.png|alt=Toolbar with menu opened|center|frameless|250px]] Remember to publish your changes when you're done. You can read and help translate [[mw:Special:MyLanguage/Help:VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor.</div></div> Since the last newsletter, the [[mw:Editing|Editing Team]] has wrapped up most of their work on the [[mw:2017 wikitext editor|2017 wikitext editor]] and [[mw:VisualEditor/Diffs|the visual diff tool]]. The team has begun investigating the needs of editors who use mobile devices. Their work board is available [[phab:project/view/3236/|in Phabricator]]. Their [[mw:Wikimedia Audiences/2018-19 Q2 Goals#Contributors|current priorities]] are fixing bugs and improving mobile editing. === Recent changes === *The Editing team has published an [[mw:Mobile editing using the visual editor report|initial report about mobile editing]]. *The Editing team has begun a design study of visual editing on the mobile website. New editors have trouble doing basic tasks on a smartphone, such as adding links to Wikipedia articles. You can [[c:File:Visual Editor Heuristic - Results.pdf|read the report]]. *The Reading team is working on a [[mw:Reading/Web/Advanced mobile contributions|separate mobile-based contributions project]]. *The 2006 wikitext editor is [[mw:Contributors/Projects/Removal of the 2006 wikitext editor|no longer supported]]. If you used [[:File:Edit toolbar - 2.png|that toolbar]], then you will no longer see any toolbar. You may choose another editing tool in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing|editing preferences]], [[Special:Preferences#mw-prefsection-gadgets|local gadgets]], or [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta features]]. *The Editing team described the history and status of [[mw:Extension:VisualEditor|VisualEditor]] in [[m:Wikimedia monthly activities meetings/2018-03|this recorded public presentation]] (starting at 29 minutes, 30 seconds). *The Language team released [[mw:Content translation/V2|a new version of Content Translation]] (CX2) last month, on [[foundationsite:2018/09/30/international-translation-day/|International Translation Day]]. It integrates the visual editor to support templates, tables, and images. It also produces better wikitext when the translated article is published. [https://wikimediafoundation.org/2018/09/30/content-translation-version-two/] === Let's work together === * The Editing team wants to improve visual editing on the mobile website. <mark>Please read [[mw:Visual-based mobile editing/Ideas/October 2018|their ideas]] and tell the team what you think would help editors who use the mobile site.</mark> *The [[m:Community Wishlist Survey 2019|Community Wishlist Survey]] begins next week. *If you aren't reading this in your preferred language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly. We will notify you when the next issue is ready for translation. {{int:Feedback-thanks-title}} —[[mw:User:Whatamidoing (WMF)|Whatamidoing (WMF)]] ([[mw:User talk:Whatamidoing (WMF)|talk]]) </div> 14:16, 2 nuv 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=17790200 --> == Change coming to how certain templates will appear on the mobile web == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> '''Change coming to how certain templates will appear on the mobile web''' {{int:please-translate}} [[File:Page_issues_-_mobile_banner_example.jpg|thumb|Example of improvements]] Hello, In a few weeks the Readers web team will be changing how some templates look on the mobile web site. We will make these templates more noticeable when viewing the article. We ask for your help in updating any templates that don't look correct. What kind of templates? Specifically templates that notify readers and contributors about issues with the content of an article – the text and information in the article. Examples like [[wikidata:Q5962027|Template:Unreferenced]] or [[Wikidata:Q5619503|Template:More citations needed]]. Right now these notifications are hidden behind a link under the title of an article. We will format templates like these (mostly those that use Template:Ambox or message box templates in general) to show a short summary under the page title. You can tap on the "Learn more" link to get more information. For template editors we have [[mw:Recommendations_for_mobile_friendly_articles_on_Wikimedia_wikis#Making_page_issues_(ambox_templates)_mobile_friendly|some recommendations on how to make templates that are mobile-friendly]] and also further [[mw:Reading/Web/Projects/Mobile_Page_Issues|documentation on our work so far]]. If you have questions about formatting templates for mobile, [[mw:Talk:Reading/Web/Projects/Mobile_Page_Issues|please leave a note on the project talk page]] or [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/edit/form/1/?projects=Readers-Web-Backlog file a task in Phabricator] and we will help you. {{Int:Feedback-thanks-title}} </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 19:34, 13 nuv 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18543269 --> == Community Wishlist Survey vote == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> The Community Wishlist Survey. {{Int:Please-translate}}. Hey everyone, The Community Wishlist Survey is the process when the Wikimedia communities decide what the Wikimedia Foundation [[m:Community Tech|Community Tech]] should work on over the next year. The Community Tech team is focused on tools for experienced Wikimedia editors. The communities have now posted a long list of technical proposals. You can vote on the proposals from now until 30 November. You can read more on the [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist Survey 2019|wishlist survey page]]. <span dir=ltr>/[[m:User:Johan (WMF)|User:Johan (WMF)]]</span></div></div> 18:13, 22 nuv 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18543269 --> == Advanced Search == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[m:WMDE_Technical_Wishes/AdvancedSearch|Advanced Search]] will become a default feature on your wiki on November 28. This new interface allows you to perform specialized searches on the [[Special:Search|search page]], even if you don’t know any [[mw:Special:MyLanguage/Help:CirrusSearch|search syntax]]. Advanced Search originates from the [[m:WMDE_Technical_Wishes|German Community’s Technical Wishes project]]. It's already a default feature on German, Arabic, Farsi and Hungarian Wikipedia. Besides, more than 40.000 users across all wikis have tested the beta version. Feedback is welcome on the [[mw:Help talk:Extension:AdvancedSearch|central feedback page]].</div> [[m:User:Johanna Strodt (WMDE)|Johanna Strodt (WMDE)]] ([[m:User talk:Johanna Strodt (WMDE)|talk]]) 10:57, 26 nuv 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johanna Strodt (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_1&oldid=17995466 --> == New Wikimedia password policy and requirements == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> {{int:please-translate}} The Wikimedia Foundation security team is implementing a new [[m:Password policy|password policy and requirements]]. [[mw:Wikimedia_Security_Team/Password_strengthening_2019|You can learn more about the project on MediaWiki.org]]. These new requirements will apply to new accounts and privileged accounts. New accounts will be required to create a password with a minimum length of 8 characters. Privileged accounts will be prompted to update their password to one that is at least 10 characters in length. These changes are planned to be in effect on December 13th. If you think your work or tools will be affected by this change, please let us know on [[mw:Talk:Wikimedia_Security_Team/Password_strengthening_2019|the talk page]]. {{Int:Feedback-thanks-title}} </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 20:02, 6 dic 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18639017 --> == Invitation from Wiki Loves Love 2019 == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> {{int:please-translate}} [[File:WLL Subtitled Logo (transparent).svg|right|frameless]] Love is an important subject for humanity and it is expressed in different cultures and regions in different ways across the world through different gestures, ceremonies, festivals and to document expression of this rich and beautiful emotion, we need your help so we can share and spread the depth of cultures that each region has, the best of how people of that region, celebrate love. [[:c:Commons:Wiki Loves Love|Wiki Loves Love (WLL)]] is an international photography competition of Wikimedia Commons with the subject love testimonials happening in the month of February. The primary goal of the competition is to document love testimonials through human cultural diversity such as monuments, ceremonies, snapshot of tender gesture, and miscellaneous objects used as symbol of love; to illustrate articles in the worldwide free encyclopedia Wikipedia, and other Wikimedia Foundation (WMF) projects. The theme of 2019 iteration is '''''Celebrations, Festivals, Ceremonies and rituals of love.''''' Sign up your affiliate or individually at [[:c:Commons:Wiki Loves Love 2019/Participants|Participants]] page. To know more about the contest, check out our [[:c:Commons:Wiki Loves Love 2019|Commons Page]] and [[:c:Commons:Wiki Loves Love 2018/FAQ|FAQs]] There are several prizes to grab. Hope to see you spreading love this February with Wiki Loves Love! Kind regards, [[:c:Commons:Wiki Loves Love 2018/International Team|Wiki Loves Love Team]] Imagine... the sum of all love! </div> --[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 10:12, 27 dic 2018 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18639017 --> == Machine translation support enabled today for Content Translation == {{int:Please-translate}} <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello, machine translation support for [[:mw:Content_translation|Content Translation]] (beta feature) has now been extended and enabled for users of this Wikipedia, with the inclusion of [[:en:Google_Translate|Google Translate]]. It can be used when translating Wikipedia articles with Content Translation. To start using this service, please choose ''Google Translate'' from the ''Automatic Translation'' dropdown menu that you see on the sidebar after you start translating an article. Please note, machine translation is available from all the languages that are supported by Google Translate, but Content Translation can still be used in the usual manner for translating from all languages, with or without machine translation support. While machine translation exists to aid creation of content conveniently, we would like to emphasise that before publishing, the final content should always be reviewed to avoid errors and ambiguity. We hope that your wiki community will find this new service useful, and that it will help you create more articles in your language. Wikimedia Foundation and Google have collaborated to work out [[:mw:Content_translation/Machine_Translation/GT#Summary_of_our_agreement_with_Google|an agreement]] that allows the use of Google Translate without compromising Wikipedia’s policy of attribution of rights, privacy of our users and brand representation. For more information, we request you to kindly take a look at the details about [[:mw:Content_translation/Machine_Translation|machine translation services in Content Translation]] and about [[:mw:Content_translation/Machine_Translation/GT|Google Translate translation services]]. You can also read the [https://wikimediafoundation.org/2019/01/09/you-can-now-use-google-translate-to-translate-articles-on-wikipedia main announcement on Wikimedia news]. Please note, translations made using Content Translation are also used to improve machine translation services. We have tested the service for use, but there could be unknown problems that we are not aware of yet. Please do let us know on our [[:mw:Talk:Content_translation|Project Talk page]] if you face any problems using Content Translation. This message is only in English and we will be very grateful if it could be translated into for other users of this Wikipedia. Thank you. -- On behalf of WMF Language team: [[m:User:Runab_WMF|Runa Bhattacharjee (WMF)]] ([[m:User_talk:Runab_WMF|talk]]) 16:15, 9 ghje 2019 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Runab WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CX/9_January_2019&oldid=18768811 --> == FileExporter beta feature == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Logo for the beta feature FileExporter.svg|thumb|Coming soon: the beta feature [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons|FileExporter]]]] A new beta feature will soon be released on all wikis: The [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons|FileExporter]]. It allows exports of files from a local wiki to Wikimedia Commons, including their file history and page history. Which files can be exported is defined by each wiki's community: '''Please check your wiki's [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons/Configuration file documentation|configuration file]]''' if you want to use this feature. The FileExporter has already been a beta feature on [https://www.mediawiki.org mediawiki.org], [https://meta.wikimedia.org meta.wikimedia], deWP, faWP, arWP, koWP and on [https://wikisource.org wikisource.org]. After some functionality was added, it's now becoming a beta feature on all wikis. Deployment is planned for January 16. More information can be found [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons|on the project page]]. As always, feedback is highly appreciated. If you want to test the FileExporter, please activate it in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|user preferences]]. The best place for feedback is the [[mw:Help_talk:Extension:FileImporter|central talk page]]. Thank you from Wikimedia Deutschland's [[m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes project]]. </div> [[User:Johanna Strodt (WMDE)|Johanna Strodt (WMDE)]] 09:41, 14 ghje 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johanna Strodt (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=18782700 --> == No editing for 30 minutes 17 January == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">You will '''not be able to edit''' the wikis for up to 30 minutes on '''[https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20190117T07 17 January 07:00 UTC]'''. This is because of a database problem that has to be fixed immediately. You can still read the wikis. Some wikis are not affected. They don't get this message. You can see which wikis are '''not''' affected [[:m:User:Johan (WMF)/201901ReadOnlyPage|on this page]]. Most wikis are affected. The time you can't edit might be shorter than 30 minutes. /[[User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]</div> 14:47, 16 ghje 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/201901ReadOnly/Targets&oldid=18788945 --> == Talk to us about talking == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:OOjs_UI_icon_speechBubbles-rtl.svg|alt="icon depicting two speech Bubbles"|frameless|right|120px]] The Wikimedia Foundation is planning a [[mw:Talk pages consultation 2019|global consultation about communication]]. The goal is to bring Wikimedians and wiki-minded people together to improve tools for communication. We want all contributors to be able to talk to each other on the wikis, whatever their experience, their skills or their devices. We are looking for input from as many different parts of the Wikimedia community as possible. It will come from multiple projects, in multiple languages, and with multiple perspectives. We are currently planning the consultation. We need your help. '''We need volunteers to help talk to their communities or user groups.''' You can help by hosting a discussion at your wiki. Here's what to do: # First, [[mw:Talk pages consultation 2019/Participant group sign-up|sign up your group here.]] # Next, create a page (or a section on a Village pump, or an e-mail thread – whatever is natural for your group) to collect information from other people in your group. This is not a vote or decision-making discussion: we are just collecting feedback. # Then ask people what they think about communication processes. We want to hear stories and other information about how people communicate with each other on and off wiki. Please consider asking these five questions: ## When you want to discuss a topic with your community, what tools work for you, and what problems block you? ## What about talk pages works for newcomers, and what blocks them? ## What do others struggle with in your community about talk pages? ## What do you wish you could do on talk pages, but can't due to the technical limitations? ## What are the important aspects of a "wiki discussion"? # Finally, please go to [[mw:Talk:Talk pages consultation 2019|Talk pages consultation 2019 on Mediawiki.org]] and report what you learned from your group. Please include links if the discussion is available to the public. '''You can also help build the list of the many different ways people talk to each other.''' Not all groups active on wikis or around wikis use the same way to discuss things: it can happen on wiki, on social networks, through external tools... Tell us [[mw:Talk pages consultation 2019/Tools in use|how your group communicates]]. You can read more about [[mw:Talk pages consultation 2019|the overall process]] on mediawiki.org. If you have questions or ideas, you can [[mw:Talk:Talk pages consultation 2019|leave feedback about the consultation process]] in the language you prefer. Thank you! We're looking forward to talking with you. </div> [[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] 15:00, 21 fer 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18639017 --> == New Wikipedia Library Accounts Available Now (March 2019) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access, accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials on the [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/ Library Card platform]: * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/72/ Kinige]''' – Primarily Indian-language ebooks - 10 books per month * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/55/ Gale]''' – Times Digital Archive collection added (covering 1785-2013) * '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/54/ JSTOR]''' – New applications now being taken again Many other partnerships with accounts available are listed on [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/ our partners page], including [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/47/ Baylor University Press], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/10/ Taylor & Francis], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/46/ Cairn], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/32/ Annual Reviews] and [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/61/ Bloomsbury]. You can request new partnerships on our [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/suggest/ Suggestions page]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 17:40, 13 mar 2019 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Samwalton9@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=18873404 --> == Read-only mode for up to 30 minutes on 11 April == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">You will '''not be able to edit''' most Wikimedia wikis for up to 30 minutes on '''[https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20190411T05 11 April 05:00 UTC]'''. This is because of a hardware problem. You can still read the wikis. You [[phab:T220080|can see which wikis are affected]]. The time you can not edit might be shorter than 30 minutes. /[[User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]</div></div></div> 10:56, 8 apr 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18979889 --> == Wikimedia Foundation Medium-Term Plan feedback request == {{int:please-translate}} <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">The Wikimedia Foundation has published a [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Medium-term_plan_2019|Medium-Term Plan proposal]] covering the next 3–5 years. We want your feedback! Please leave all comments and questions, in any language, on [[m:Talk:Wikimedia_Foundation_Medium-term_plan_2019|the talk page]], by April 20. {{Int:Feedback-thanks-title}} [[m:User:Quiddity (WMF)|Quiddity (WMF)]] ([[m:User talk:Quiddity (WMF)|talk]]) 17:35, 12 apr 2019 (UTC)</div> <!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18998727 --> == Multilingual Shared Templates and Modules == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Hello co-wiki community! ({{int:please-translate}}) I recently organized a project to share templates and modules between wikis. It allows modules and templates to be “language-neutral”, and store all text translations on Commons. This means that it is enough to copy/paste a template without any changes, and update the translations separately. If someone fixes a bug or adds a new feature in the original module, you can copy/paste it again without any translation work. My bot ''DiBabelYurikBot'' can help with copying. This way users can spend more time on content, and less time on updating and copying templates. Please see [[mw:WP:TNT|project page]] for details and ask questions on talk page. P.S. I am [[meta:Affiliate-selected_Board_seats/2019/Nominations/Yuri_Astrakhan_(yurik)|currently running]] for the Wikimedia board, focusing on content and support of multi-language communities. If you liked my projects like maps, graphs, or this one, I will be happy to receive your support. (any [[meta:Affiliate-selected_Board_seats/2019/Eligible_entities|registered user group]] can vote). Thank you! --[[User:Yurik|Yurik]] ([[meta:User talk:Yurik|talk]]) 06:01, 11 mag 2019 (UTC)</div> == Wikidata Bridge: edit Wikidata’s data from Wikipedia infoboxes == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''Sorry for writing this message in English - feel free to help us translating it :)'' Hello all, Many language versions of Wikipedia use the content of [[Wikidata]], the centralized knowledge base, to fill out the content of infoboxes. The data is stored in Wikidata and displayed, partially or completely, in the Wikipedia’s language, on the articles. This feature is used by many template editors, but brought several issues that were raised by communities in various places: not being able to edit the data directly from Wikipedia was one of them. This is the reason why the '''[[mw:Wikidata Bridge|Wikidata Bridge]]''' project started, with the goal of offering a way to Wikipedia editors to edit Wikidata’s data more easily. This will be achieved by an interface, connected to the infobox, that users can access directly from their local wiki. The project is now at an early stage of development. A lot of [[mw:Wikidata_Bridge/Research|user research]] has been done, and will continue to be done through the different phases of the project. The next steps of [[mw:Wikidata_Bridge/Development|development]] will be achieved by the development team working at Wikimedia Deutschland, starting now until the end of 2019. In order to make sure that we’re building a tool that is answering editors’ needs, we’re using agile methods in our development process. We don’t start with a fixed idea of the tool we want to deliver: we will build it together with the editors, based on feedback loops that we will regularly organize. The first version will not necessarily have all of the features you want, but it will keep evolving. Here’s the planned timeline: * From June to August, we will build the setup and technical groundwork. * From September to November 2019, we will develop the first version of the feature and publish a test system so you can try it and give feedback. * Later on, we will test the feature on a few projects, in collaboration with the communities. ** We will first focus on early adopters communities who already implemented a shortcut from their infoboxes to edit Wikidata (for example Russian, Catalan, Basque Wikipedias) ** but we also welcome also communities who [[mw:Wikidata_Bridge/Get_involved|volunteer to be part of the first test round]]. ** Then we will reach some of the big Wikipedias (French, German, English) in order to see if the project scales and to address their potentially different needs. ** Even later, we can consider enabling the feature on all the other projects. In any case, no deployment or big change will be enforced on the projects without talking to the communities first, and helping the template builders to prepare for the changes they will have to do on the infoboxes’ code. If you want to get involved, there are several ways to help: * Read and help translating [[mw:Wikidata_Bridge|the documentation pages]] * Follow the [[mw:Wikidata_Bridge/Updates|updates]] and participate in [[mw:Topic:V1x2lxtu8rgi954a|the first feedback loop]] * Talk about it with your local community More ideas will be added [[mw:Wikidata_Bridge/Get_involved|on this page]] along the way If you have any questions for the development team, feel free to ask them [[mw:Talk:Wikidata_Bridge|on the main talk page]]. You can also ask under this message, but if you expect an answer from me, please make sure to ping me. Thanks for your attention, [[:d:User:Lea Lacroix (WMDE)|Lea Lacroix (WMDE)]] 13:03, 24 ghju 2019 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Lea Lacroix (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Lea_Lacroix_(WMDE)/List_Wikipedias&oldid=19168539 --> == Élection communautaire au Conseil d'administration de Wikimédia France == {{int:please-translate}} <small>''Ce message est déposé ici car Wikimédia France a identifié la langue de votre projet comme étant un des langues de France.''</small><br/> <small>''This message is posted here because Wikimedia France has identified the language of your project as being one of the languages ​​of France.''</small> Bonjour à toutes et tous, Le 23 février dernier l'association [[m:Wikimédia France|Wikimédia France]] s'est dotée de [https://www.wikimedia.fr/documents-officiels/statuts-de-lassociation/ nouveaux statuts]. Dorénavant, un siège du Conseil d'administration de Wikimédia France est réservé à une personne désignée par la communauté des contributeurs aux différents projets Wikimedia[1]. Wikimédia France est une association à but non lucratif, de type loi 1901, qui soutient et promeut les différents projets Wikimedia en France mais n'exerce aucun rôle éditorial ni aucun rôle d'hébergeur de ces projets. Elle est juridiquement indépendante des projets et de la Wikimedia Foundation. Néanmoins, il est sûr que la notoriété de l'association est entièrement issue de celle des différents projets, ce qui détermine en grande partie sa capacité à rencontrer les acteurs institutionnels et associatifs et à attirer la générosité du public. D'autre part, les marques, les logos et un peu moins de la moitié des ressources de Wikimédia France[2] sont issues d'un accord avec la Wikimedia Foundation, organe central du mouvement wikimédien. En bref, l'essentiel de la capacité d'action de Wikimédia France est rendu possible grâce à ''votre travail''. C'est pourquoi Wikimédia France a pensé qu'il est légitime qu'une personne désignée par la communauté des contributeurs puisse siéger à son Conseil d'administration. Une fois désignée, la personne sera formellement investie en novembre par un vote de l'Assemblée générale de l'association, seule instance souveraine en cette matière. En tant que membre du Conseil d'administration, la personne choisie pourra exercer les rôles de contrôle, de gestion et de conseil stratégique pour l'association[3]. '''Le dépôt des candidatures sera possible à partir du <sup>1er</sup> septembre 2019 et le vote sera ouvert du 20 au 30 septembre 2019.''' Toutes les informations utiles (calendrier détaillé, droit de vote, conditions d'éligibilité, etc.) sont à retrouver sur [[:m:Wikimédia France/Gouvernance/Siège_communautaire]]. Fin août / début septembre, une session « posez toutes les questions que vous voulez » (''ask me everything''), sera organisée en ligne pour répondre aux diverses interrogations. Enfin, Wikimédia France souhaite mettre en place une commission électorale recueillant et validant les candidatures et surveillant ce processus électoral. Si la fonction vous intéresse, vous pouvez vous signaler à election at wikimedia.fr [[Utente:Willie Robert|Willie Robert]] ([[Discussioni utente:Willie Robert|discussioni]]) 08:52, 15 lug 2019 (UTC) *[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikim%C3%A9dia_France/Gouvernance/Si%C3%A8ge_communautaire *[2] Ventilation ressources, d'après le budget prévisionnel 2019-2020 : 1 054 600 euros de recettes totates, dont 450 000 (43 %) de la Wikimedia Foundation, 435 000 de dons, 100 000 de mécénat, 10 000 d'adhésion, 1 500 de frais financier, 35 100 de reprises sur engagements restant à réaliser et 23 000 de transfert de charges. *[3] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikim%C3%A9dia_France/Guide_du_conseil_d%27administration == Editing News #1—July 2019 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[m:VisualEditor/Newsletter/2019/July|Read this in another language]] • [[m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="float:right;width:270px;margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center]] <big>'''Did you know?'''</big> <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> Did you know that you can use the visual editor on a mobile device? Every article has a pencil icon at the top. Tap on the pencil icon [[File:OOjs UI icon edit-ltr.svg|frameless|16x16px]] to start editing. '''<big>Edit Cards</big>''' [[File:EditCards-v.20.png|alt=Toolbar with menu opened|center|frameless|250px]] This is what the new '''Edit Cards for editing links''' in the mobile visual editor look like. You can try the prototype here: '''[[mw:Topic:V394zwrigth8ii7c|📲 Try Edit Cards]].''' </div></div> Welcome back to the [[mw:Editing|Editing]] newsletter. Since [[m:VisualEditor/Newsletter/2018/October|the last newsletter]], the team has released two new features for the [[mw:VisualEditor on mobile|mobile visual editor]] and has started developing three more. All of this work is part of the team's goal to [[m:Wikimedia Foundation Annual Plan/2018-2019/Audiences#Outcome 3: Mobile Contribution|make editing on mobile web simpler]]. Before talking about the team's recent releases, we have a question for you: <strong>Are you willing to try a new way to add and change links?</strong> If you are interested, we would value your input! You can try this new link tool in the mobile visual editor on a separate wiki. <em>Follow these instructions and share your experience:</em> <strong>[[mw:Topic:V394zwrigth8ii7c|📲 Try Edit Cards]].</strong> === Recent releases === The mobile visual editor is a simpler editing tool, for smartphones and tablets using the [[mw:Reading/Web/Mobile#About|mobile site]]. The Editing team recently launched two new features to improve the mobile visual editor: # [[mw:VisualEditor on mobile/Section editing|Section editing]] #* The purpose is to help contributors focus on their edits. #* The team studied this with an A/B test. [[mw:VisualEditor on mobile/Section editing#16 June 2019|This test showed]] that contributors who could use section editing were '''1% more likely to publish''' the edits they started than people with only full-page editing. # [[mw:VisualEditor on mobile#March 1, 2019|Loading overlay]] #* The purpose is to smooth the transition between reading and editing. Section editing and the new loading overlay are '''now available to everyone''' using the mobile visual editor. === New and active projects === This is a list of our most active projects. [[mw:Help:Watching pages|Watch]] these pages to learn about project updates and to share your input on new designs, prototypes and research findings. *[[mw:VisualEditor on mobile/Edit cards|Edit cards]]: This is a clearer way to add and edit links, citations, images, templates, etc. in articles. You can try this feature now. <em>Go here to see how:</em> [[mw:Topic:V394zwrigth8ii7c|📲 <em>Try Edit Cards</em>]]. *[[mw:VisualEditor on mobile/Toolbar refresh|Mobile toolbar refresh]]: This project will learn if contributors are more successful when the editing tools are easier to recognize. *[[mw:VisualEditor on mobile/VE mobile default|Mobile visual editor availability]]: This A/B test asks: ''Are newer contributors more successful if they use the mobile visual editor?'' We are collaborating with [[mw:VisualEditor on mobile/VE mobile default#26 June 2019 %E2%80%93 Participating wikis and test start date|20 Wikipedias]] to answer this question. *[[mw:VisualEditor on mobile/Usability improvements|Usability improvements]]: This project will make the mobile visual editor easier to use. The goal is to let contributors stay focused on editing and to feel more confident in the editing tools. === Looking ahead === * '''Wikimania:''' Several members of the Editing Team will be attending [[wmania:|Wikimania]] in August 2019. They will lead a session about mobile editing in the [[wmania:2019:Community Growth/Visual editing on mobile: An accessible editor for all|Community Growth space]]. Talk to the team about how editing can be improved. * '''Talk Pages:''' In the coming months, the Editing Team will begin [[mw:Talk pages consultation 2019|improving talk pages]] and communication on the wikis. === Learning more === The [[mw:VisualEditor on mobile|VisualEditor on mobile]] is a good place to learn more about the projects we are working on. The team wants to talk with you about anything related to editing. If you have something to say or ask, please leave a message at [[mw:Talk:VisualEditor on mobile|Talk:VisualEditor on mobile]]. [[user:PPelberg (WMF)|PPelberg (WMF)]] ([[mw:user_talk:PPelberg (WMF)|talk]]) & [[User:Whatamidoing (WMF)|Whatamidoing (WMF)]] ([[mw:user_talk:Whatamidoing (WMF)|talk]]) </div> 18:32, 23 lug 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=19175117 --> == Update on the consultation about office actions == Hello all, Last month, the Wikimedia Foundation's Trust & Safety team [[:en:Wikipedia:Village_pump_(policy)/Archive_152#Announcement_of_forthcoming_temporary_and_partial_ban_tool_consultation|announced]] a future consultation about partial and/or temporary [[m:Special:MyLanguage/office actions|office actions]]. We want to let you know that the '''draft version''' of this consultation has now been [[:m:Office_actions/Community_consultation_on_partial_and_temporary_office_actions/draft|posted on Meta]]. This is a '''draft'''. It is not intended to be the consultation itself, which will be posted on Meta likely in early September. Please do not treat this draft as a consultation. Instead, we ask your assistance in forming the final language for the consultation. For that end, we would like your input over the next couple of weeks about what questions the consultation should ask about partial and temporary Foundation office action bans and how it should be formatted. '''[[:m:Talk:Office_actions/Community_consultation_on_partial_and_temporary_office_actions/draft|Please post it on the draft talk page]]'''. Our goal is to provide space for the community to discuss all the aspects of these office actions that need to be discussed, and we want to ensure with your feedback that the consultation is presented in the best way to encourage frank and constructive conversation. Please visit [[:m:Office_actions/Community_consultation_on_partial_and_temporary_office_actions/draft|the consultation draft on Meta-wiki]] and leave your comments on the draft’s talk page about what the consultation should look like and what questions it should ask. Thank you for your input! -- The [[m:Special:MyLanguage/Trust and Safety|Trust & Safety team]] 08:02, 16 aos 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=19175143 --> == New tools and IP masking == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hey everyone, The Wikimedia Foundation wants to work on two things that affect how we patrol changes and handle vandalism and harassment. We want to make the tools that are used to handle bad edits better. We also want to get better privacy for unregistered users so their IP addresses are no longer shown to everyone in the world. We would not hide IP addresses until we have better tools for patrolling. We have an idea of what tools ''could'' be working better and how a more limited access to IP addresses would change things, but we need to hear from more wikis. You can read more about the project [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|on Meta]] and [[m:Talk:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|post comments and feedback]]. Now is when we need to hear from you to be able to give you better tools to handle vandalism, spam and harassment. You can post in your language if you can't write in English. [[User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]</div></div></div> 14:18, 21 aos 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Tools_and_IP_message/Distribution&oldid=19315232 --> == The consultation on partial and temporary Foundation bans just started == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div class="plainlinks"> Hello, In a [[:en:Wikipedia:Community_response_to_the_Wikimedia_Foundation%27s_ban_of_Fram/Official_statements#Board_statement|recent statement]], the Wikimedia Foundation Board of Trustees [[:en:Wikipedia:Community_response_to_the_Wikimedia_Foundation%27s_ban_of_Fram/Official_statements#Board_statement|requested that staff hold a consultation]] to "re-evaluat[e] or add community input to the two new office action policy tools (temporary and partial Foundation bans)". Accordingly, the Foundation's Trust & Safety team invites all Wikimedians [[:m:Office actions/Community consultation on partial and temporary office actions/09 2019|to join this consultation and give their feedback]] from 30 September to 30 October. How can you help? * Suggest how partial and temporary Foundation bans should be used, if they should (eg: On all projects, or only on a subset); * Give ideas about how partial and temporary Foundation bans should ideally implemented, if they should be; and/or * Propose changes to the existing Office Actions policy on partial and temporary bans. We offer our thanks in advance for your contributions, and we hope to get as much input as possible from community members during this consultation! </div> </div>-- [[user:Kbrown (WMF)|Kbrown (WMF)]] 17:14, 30 sit 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=19302497 --> == Feedback wanted on Desktop Improvements project == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> {{Int:Please-translate}} {{int:Hello}}. The Readers Web team at the WMF will work on some [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop Improvements|improvements to the desktop interface]] over the next couple of years. The goal is to increase usability without removing any functionality. We have been inspired by changes made by volunteers, but that currently only exist as local gadgets and user scripts, prototypes, and volunteer-led skins. We would like to begin the process of bringing some of these changes into the default experience on all Wikimedia projects. We are currently in the research stage of this project and are looking for ideas for improvements, as well as feedback on our current ideas and mockups. So far, we have performed interviews with community members at Wikimania. We have gathered lists of previous volunteer and WMF work in this area. We are examining possible technical approaches for such changes. We would like individual feedback on the following: * Identifying focus areas for the project we have not yet discovered * Expanding the list of existing gadgets and user scripts that are related to providing a better desktop experience. If you can think of some of these from your wiki, please let us know * Feedback on the ideas and mockups we have collected so far We would also like to gather a list of wikis that would be interested in being test wikis for this project - these wikis would be the first to receive the updates once we’re ready to start building. When giving feedback, please consider the following goals of the project: * Make it easier for readers to focus on the content * Provide easier access to everyday actions (e.g. search, language switching, editing) * Put things in logical and useful places * Increase consistency in the interface with other platforms - mobile web and the apps * Eliminate clutter * Plan for future growth As well as the following constraints: * Not touching the content - no work will be done in terms of styling templates or to the structure of page contents themselves * Not removing any functionality - things might move around, but all navigational items and other functionality currently available by default will remain * No drastic changes to the layout - we're taking an evolutionary approach to the changes and want the site to continue feeling familiar to readers and editors Please give all feedback (in any language) at [[mw:Talk:Reading/Web/Desktop Improvements|mw:Talk:Reading/Web/Desktop Improvements]] After this round of feedback, we plan on building a prototype of suggested changes based on the feedback we receive. You’ll hear from us again asking for feedback on this prototype. {{Int:Feedback-thanks-title}} [[mw:User:Quiddity (WMF)|Quiddity (WMF)]] ([[mw:User talk:Quiddity (WMF)|talk]]) </div> 07:18, 16 utt 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Quiddity_(WMF)/Global_message_delivery_split_4&oldid=19462890 --> == Beta feature "Reference Previews" == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> A new beta feature will soon be deployed to your wiki: [[m:WMDE_Technical_Wishes/ReferencePreviews|Reference Previews]]. As you might guess from the name, this feature gives you a preview of references in the article text. That means, you can look up a reference without jumping down to the bottom of the page. Reference Previews have already been a beta feature on German and Arabic Wikipedia since April. Now they will become available on more wikis. Deployment is planned for October 24. More information can be found [[m:WMDE_Technical_Wishes/ReferencePreviews|on the project page]]. As always, feedback is highly appreciated. If you want to test Reference Previews, please activate the beta feature in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|user preferences]] and let us know what you think. The best place for feedback is the [[mw:Help talk:Reference Previews|central talk page]]. We hope the feature will serve you well in your work. Thank you from Wikimedia Deutschland's [[m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes project]]. </div> -- [[User:Johanna Strodt (WMDE)|Johanna Strodt (WMDE)]] 09:47, 23 utt 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johanna Strodt (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=19478814 --> == Editing News #2 – Mobile editing and talk pages == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <em>[[m:VisualEditor/Newsletter/2019/October|Read this in another language]] • [[m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]</em> Inside this newsletter, the [[mw:Editing|Editing team]] talks about their work on the [[mw:Mobile visual editor|mobile visual editor]], on [[mw:Talk pages project|the new talk pages project]], and at [[wikimania:|Wikimania 2019]]. === Help === <strong>What talk page interactions do you remember?</strong> Is it a story about how someone helped you to learn something new? Is it a story about how someone helped you get involved in a group? Something else? Whatever your story is, we want to hear it! Please tell us a story about how you used a talk page. <mark>Please share a link to a memorable discussion, or describe it on the <strong>[[mw:Topic:V8d91yh8gcg404dj|talk page for this project]]</strong>.</mark> The team wants your examples. These examples will help everyone develop a shared understanding of what this project should support and encourage. === Talk pages project === The [[mw:Talk pages consultation 2019|Talk Pages Consultation]] was a global consultation to define better tools for wiki communication. From February through June 2019, more than 500 volunteers on 20 wikis, across 15 languages and multiple projects, came together with members of the Foundation to create a product direction for a set of discussion tools. The [[mw:Talk pages consultation 2019/Phase 2 report|Phase 2 Report]] of the Talk Page Consultation was published in August. It summarizes the product direction the team has started to work on, which you can read more about here: [[mw:Talk pages project|Talk Page Project project page]]. The team needs and wants your help at this early stage. They are starting to develop the first idea. Please add your name to the [[mw:Talk pages project#Getting involved|<strong>"Getting involved"</strong>]] section of the project page, if you would like to hear about opportunities to participate. === Mobile visual editor === The Editing team is trying to make it simpler to edit on mobile devices. The team is changing the [[mw:VisualEditor on mobile|visual editor on mobile]]. If you have something to say about editing on a mobile device, please leave a message at [[mw:Talk:VisualEditor on mobile|Talk:VisualEditor on mobile]]. ==== [[mw:VisualEditor on mobile/Edit cards|Edit Cards]] ==== [[File:Edit Cards-before-v3-comparison.png|thumb|486x486px|What happens when you click on a link. The new Edit Card is bigger and has more options for editing links.]] * On 3 September, the Editing team released [[:File:Edit Cards comparison v2 and v3.png|version 3 of Edit Cards]]. Anyone could use the new version in the mobile visual editor. * There is an [[:File:Edit Cards comparison v2 and v3.png|updated design]] on the Edit Card for adding and modifying links. There is also a new, [[mw:VisualEditor on mobile/Edit cards#2 September 2019 - v3 deployment timing|combined workflow for editing a link's display text and target]]. * Feedback: You can try the new Edit Cards by opening the mobile visual editor on a smartphone. Please post your feedback on the [[:mw:Topic:V5rg0cqmikpubmjj|Edit cards talk page]]. ==== [[mw:VisualEditor on mobile/Toolbar refresh|Toolbar]] ==== [[File:Toolbar-comparison-v1.png|thumb|486px|The editing toolbar is changing in the mobile visual editor. The old system had two different toolbars. Now, all the buttons are together. [[mw:Topic:V79x6zm8n6i4nb56|Tell the team what you think about the new toolbar]].]] * In September, the Editing team updated the mobile visual editor's editing toolbar. Anyone could see these changes in the mobile visual editor. ** <em>One toolbar:</em> All of the editing tools are located in one toolbar. Previously, the toolbar changed when you clicked on different things. **<em>New navigation:</em> The buttons for moving forward and backward in the edit flow have changed. **<em>Seamless switching:</em> an [[phab:T228159|improved workflow]] for switching between the visual and wikitext modes. * Feedback: You can try the refreshed toolbar by opening the mobile VisualEditor on a smartphone. Please post your feedback on the [[mw:Topic:V79x6zm8n6i4nb56|Toolbar feedback talk page]]. === Wikimania === The Editing Team attended [[wmania:2019:Program|Wikimania 2019]] in Sweden. They led a session on [[wmania:2019:Community Growth/Visual editing on mobile: An accessible editor for all|the mobile visual editor]] and a session on [[wmania:2019:Community Growth/After Flow: A new direction for improving talk pages|the new talk pages project]]. They tested [[mw:VisualEditor on mobile/Toolbar refresh#v1 prototype|two]] new [[mw:VisualEditor on mobile/Edit cards#v3 prototype|features]] in the mobile visual editor with contributors. You can read more about what the team did and learned in [[mw:VisualEditor on mobile#Wikimania Stockholm: Overview|the team's report on Wikimania 2019]]. === Looking ahead === * <strong>Talk Pages Project:</strong> The team is thinking about the first set of proposed changes. The team will be working with a few communities to pilot those changes. The best way to stay informed is by adding your username to the list on the project page: [[mw:Talk pages project#Getting involved|<strong>Getting involved</strong>]]. * <strong>Testing the mobile visual editor as the default:</strong> The Editing team plans to post results before the end of the calendar year. The best way to stay informed is by adding the project page to your watchlist: [[mw:VisualEditor on mobile/VE mobile default|<strong>VisualEditor as mobile default project page</strong>]]. * <strong>Measuring the impact of Edit Cards:</strong> This study asks whether the project helped editors add links and citations. The Editing team hopes to share results in November. The best way to stay informed is by adding the project page to your watchlist: [[mw:VisualEditor on mobile/Edit cards|<strong>Edit Cards project page</strong>]]. – [[User:PPelberg (WMF)|PPelberg (WMF)]] ([[mw:User talk:PPelberg (WMF)|talk]]) & [[User:Whatamidoing (WMF)|Whatamidoing (WMF)]] ([[mw:User talk:Whatamidoing (WMF)|talk]]) </div> 11:12, 29 utt 2019 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/VE_201910/3&oldid=19500848 --> == Wikipedia Asian Month 2019 == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> {{int:please-translate}} [[File:WAM logo without text.svg|right|frameless]] '''Wikipedia Asian Month''' is back! We wish you all the best of luck for the contest. The basic guidelines of the contest can be found on your local page of Wikipedia Asian Month. For more information, refer [[:m:Wikipedia Asian Month 2019|to our Meta page]] for organizers. Looking forward to meet the next ambassadors for Wikipedia Asian Month 2019! For additional support for organizing offline event, contact our international team [[:m:Talk:Wikipedia Asian Month 2019|on wiki]] or on email. We would appreciate the translation of this message in the local language by volunteer translators. Thank you! [[:m:Wikipedia Asian Month 2019/International Team|Wikipedia Asian Month International Team.]] [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 16:57, 31 utt 2019 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Tiven2240/WAM&oldid=19499019 --> g449uhwwo4p1tt6b9ogbmpb7zhi4lux Paraíba 0 10276 333811 324802 2014-03-23T14:46:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Paraíba'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira da Paraíba.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasao paraiba.PNG|100px]] |- |} |- | Capilocu<br /><small>abitanti (yaro)</small> | [[João Pessoa]]<br /><small> 672.081 ([[2006]])</small> |- | Altre cità importanti | [[Campina Grande]], [[Santa Rita]], [[Patos]] |- | align=center colspan=2 | [[File:brazil State Paraiba.svg|290px]] |- | Governatore | Cassio Cunha Lima |- | [[Superficie]] | 56.584,6 Km<small><sup>2</small></sup> |- | Abitanti | 3.623.215 <small>([[2006]])</small> |- | [[Dinsità]] | 63,71/km<small><sup>2</sup></small> |- | Situ ufficiali | http://www.pb.gov.br |} '''Paraíba''' hè unu statu di u [[Brasile]], teni come capilocu [[João Pessoa]] è una superficie di 56.584,6 Km<small><sup>2</small></sup>. Teni 3.623.215 abitanti. [[Categoria:Stati di u Brasile]] kuwh9tna6f5ut6hg22z97j9sq9yz8u6 Lighjenda di a torra di Capiteddu 0 10277 364208 333057 2019-10-03T11:19:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Torra di Capiteddu.JPG|thumb|250px|right|A torra di Capiteddu]] Esistini parechji variazioni di a lighjenda assuciata incù a [[torra di Capiteddu]]. Eccu a lighjenda chì si conta in [[Frassetu]]: A torra di Capiteddu era in littica incù Aiaccini è Bastelicacci. Ognunu dicia chì a torra era a soia. Aiaccini sò ghjunti incù i cateni par lià la. È Bastilicacci ùn sapiani comu fà. Sò vinuti in Frassetu à truvà un certu Sfratatu. Sfratatu era maliziosu è l'hà cunsigliatu cusì: - T'aveti i capri. - Isiè. - T'aveti i funi novi? - Isiè, l'avemu. - Allora hè bedda simplicia: faleti in Capiteddu è lieti a torra incù i funi eppo dopu tireti forti. Tandu i Bastilicacci sò falati in Capiteddu è ani liatu a torra incù i funi. C'erani dunqua Aiaccini chì tiravani incù i cateni è Bastilicacci chì tiravani incù i funi. Ma a funi hè laccia è à misura ch'eddi tiravani, i funi stinzavani è Bastilicacci rinculavani. Tandu videndu quissa, è di paura chì a torra si ni caschessi, Aiaccini si sò missi à briunà: - Arristeti chì a torra hè a vostra! Fù cusì chì a torra di Capiteddu hè diventata bastilicaccia. == Da veda dinò == * a [[torra di Capiteddu]] * [[Bastelica]] * [[Frassetu]] [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] g4rakvm391a1qwiob3wxvhlly0vc25b Legenda di a torra di Capitellu 0 10278 86497 2007-08-12T19:25:50Z 90.42.122.182 Redirecting to [[Lighjenda di a torra di Capiteddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lighjenda di a torra di Capiteddu]] jogals1a6lwaf9zvpktn4jx0l4x7fzy Lamentu di Ghjuvan' Cameddu 0 10279 332977 328619 2014-03-23T14:30:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki == U lamentu== :Dal mio palazzu, cupertu à verdi fronde :Sù la Tasciana, niente si nasconde :Vedu [[Carbini]] è [[Livia]], vedu [[Portivechju]] è l'onde :Meditandu il casu mio, la memoria si cunfonde. :Cusì pensosu, privu d'ogni contentu :Sfugar mi vogliu, cun lacrimosu accentu :Poveru Ghjuvan' Camellu, dà principiu al suo lamentu :Pregu voi che m'ascoltate, compatire al mio talentu. :Io son banditu, nel più bel fior di l'anni :Per mio fratellu, mortu cun tanti affanni :Dopu d'aver lu ammazzatu, fù brusgiatu in li so panni :Ma speru ch' ognunu dica, ch'o sò natu cù li sanni. :Napuleone, fratellu sventuratu :D'una donzella, si n'era innamuratu :Poi partì per la [[Bastia]], cun l'oggettu tantu amatu :Non hè questu un gran' delittu, quandu l'omu hè seguitatu. :Ma il padre invece, cun quel falsa ragione :Il mio fratellu, lu fà metta in prigione :Or considerate ognunu, quale fussi la cagione :Cunniscendu di sua figlia, tutta quanta l'opinione. :Quel' omu infame, mandò tuttu in ruvina :È la sua figlia, chjamata Caterina :La serrò dentru una stanza, corretta sera è matina :Poi uccise il mio fratellu, d'un colpu di carapina. :Subitamente, dopu aver lu ammazzatu :Si sottomesse, al perfidu giuratu :È cun mezi ed influenza, fù ben tostu giudicatu :Senza dubbiu in cunsequenza, vense assoltu è liberatu. :Ma per sua sorte, quel' uccisore ingratu :Da u pelegrinu, anch'ellu fù ammazzatu :Oggi davanti al Signore, confesserà il suo peccatu; :Dirà bè ch'è l'unu hè mortu, è l'altru disgraziatu. :Disgraziatu son io per la furesta :Tuttu l'invernu, espostu à la timpesta :Sempre errante è pelegrinu, dite mi chì vita hè questa: :Una petra per cuscinu, la notte sottu la testa. :Veloce assai, dir vogliu com'è lu ventu :Piantu u ghjinochju, poi batte u cor' misentu :U fosciò direttu à l'ombra, credu chì siamu u omentu :Di mustrà u mio curaggiu, ch'eu la morti ùn hò spaventu. :Sia maladettu, quel'die ch'è dast' el core :Al mio fratellu, presu cun tantu amore :Maladetti setti volti, sianu li toi genitori :Causa di tanti guai, senza alcun' puntu d'onore. :Ma s'io mi lagnu, tù o Caterina gemme :Perchè tuo padre, col, mio fratello inseme :Stanu messi in sepultura, quest' assai moltu ci preme :Quantu volte il ferru pugne, duve assai menu si teme. :Tale el passatu è l'avenire hè pienu :Io più nun vedu, per me giornu serenu :Vadu errante è pelegrinu, sempre lagnu è sempre penu :Bastarebbe ch'è di sangue, nun si bagni lu tarrenu. :Io pocu stimu la mio vita mischina :Nè mi spaventu s'è la morte hè vicina :Sonu un acellu di boscu, da lu monte à la marina :Maladettu sia quel' giornu ch'è nascisti o Caterina. :Suvente assai, mancanza di portore :Senza pruvista, m'endebulisce il core :Ho recorsu à la clemenza, di lu riccu è del pastore :Generosi à l'accuglienza, li cumensarà il Signore. :Poi cantu un fiume, vadu spigne la sete :Contemplu l'onde, ove tranquilli è lieti :Festegiandu sonu le pesce senza temere li reti :Anche voi lu dicu, o Diu, più di me cuntenti sieti. :O contentezza, o pace mia gradita :Dove ne andaste, dulcezza di mia vita :O [[Carbini]] u bel soggiornu, di stagion' bella hè fiorita :Di ritornu à l'alegrezza, la speranza oggi hè finita. :Poi sonnolente, cusì espostu alla crina :U cor' mi dice: prendi la capapina :Sei da fronti à li nemici è Delbos s'avvicina :Si tù ùn ti levi in piedi, fatta hè la to ruvina. :Mi svegliu invece, è più nun aspettu :Un arbucellu, à me servi di tettu :Sonu su la nuda terra, senza focu è senza lettu :El cantu del barbagiamu hè l'unico mio dilettu. :Il giornu avieni, frà segni d'allegria :Cantan' gli ocelli, ma che dolce armunia :Confortu della tristezza, mia solita cumpagnia :Tantu lieta hè la sua sorte, quant'hè torbida la mia. :Sonu i Lanfranchi, superbi ed orgogliosi :À sua manera, pratendinu li cosi :Furinu li sue nemice, compiacenti è generosi :Ma giammai i Nicolai, sorteranu vergognosi. :U porta vista, tandu versu Livia :Vegu i nemici, Delbos in cumpagnia :Vegu prendere u camminu, di [[Zonza]] è Santa Lucia :Ma quandu ci scontreremu, li surtarà la pazzia. :O quantu volti, vedu la forza armata :Da me vicinu, marcchiendu à la pedata :M'à porta l'armi di Francia, è l'hò sempri rispettata :Basta ch'è non mi costringa, di vena à la fucilata. :Mi luce assai, di voglia com'è el ventu :Pianta el ghinocchiu, poi batta el cuor mi sentu :È focu direttu à l'iombra, credu ch'è sia el mumentu :Di mostrare el mio curaggiu, di la morte ùn hò spaventu. :O madre cara, tù chjami li to figli :Unu hè sepoltu è l'altru nei perigli :La tua voce più non sentu, nè menu li to cunsigli :Prega l'angelu custode, chì la morte non lo pigli. :Voi caru padre, surelle del mio amore :Pur lo comprendu, quantu vi piange il core :La vostra trista esistenza hè una vita di dulore :Ma megliu hè star vi ne afflitti, h'è vive cun disonore. :Caru fratellu, io vendicar ti vogliu :Ti l'hò promessa, sopra di quellu scogliu :Quandu il tuo sangue gentile, bevette cun gran curdogliu :La tragedia di tua morte, tingerebbe più d'un fogliu. :Quì cessu il mio cantu, addiu miei genitori :Addiu parenti, sustegnu del mio core :Della mia trista sventura, mi raccomandu al Signore :Il vostru Ghjuvan'Camellu, nun vi farà disonore. ==Rifarenzi== * [http://aullenealbums01.free.fr/suzl/suzl_text001.html Auddè] * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 ==Da veda dinò== * u [[vociaru di Ghjuvan Cameddu]] [[Categoria:Lamentu]] g7vw4smle6ng36wgu9nu56ipou63usv MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-user 8 10284 86949 2007-08-16T12:21:13Z Ale Mister 249 New page: Vede a pagina di utilizatore wikitext text/x-wiki Vede a pagina di utilizatore j9dwrz1lsdy78rse4axwo0ee35dkkvs MediaWiki:Rcshowhideliu 8 10286 87250 2007-08-17T19:43:13Z Ale Mister 249 New page: $1 l'utilizatori registrati wikitext text/x-wiki $1 l'utilizatori registrati dtmvnmtramlist3iovma79us2f31q59 Wikipedia:Articulu19 4 10287 113610 113609 2008-01-06T17:35:34Z 90.28.65.14 wikitext text/x-wiki [[Image:Eliomys quercinus01.jpg|right|150px]] U [[topu mascaratu]] (''Elyomis quercinus'') hè un tipu di mammiferu chì faci parti di a famiglia di i Gliridae. U nomu "topu mascaratu" veni da u fattu chì 'ssu animali t'hà spezia di mascara in faccia. In fatti, hè una striscia di peli neri chì parti da u muccichili, veni intornu à l'ochji è forma dinò una tacca daretu à l'arechji. U topu mascaratu pò essa cunfusu incù a ghjira, parchì l'usservazioni di 'ssi dui spezii si faci à spessu di notti o à a trabucinata. Ma u topu mascaratu hè appena più chjucu ca a ghjira è u so culori hè più scuru. L'arechji dinò di u topu mascaratu sò beddi più maiori. U topu mascaratu hè cumunu in Corsica. 98721xp2qfs95uzb6aa0r4v3lmacyqu Portivechju 0 10290 363348 360490 2019-09-06T07:29:48Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Portivechju [[File:Porto-Vechio Port1aJPG.jpg|350px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=Sartè | cantonu=Portivechju | insee=2A247 | cp=20137 | merri=Giorgiu Mela | intercomm= | longitudina=9° 16’ 49" E | latitudina=41° 35’ 30" N | alt=40 m | superficia=16 865 | pop=11 826 | dinsità=70 }} '''Portivechju''' hè una [[cumuna]] llu [[dipartimentu]] lla [[Corsica suttana]]. Hè a terza [[cità]] ll'[[isula]] di [[Corsica]]. Si chjamaia ''Portus Syracusanus'' à l'epica rumana è ''Ventimiglia la nova'' à l'epica genovese. Hè cunnisciuta da i so [[salini]] (hè cugnumata "cità llu sali") è da a so impurtanta [[suariccia]]. Fù un locu di pastori vinuti di l'[[Alta Rocca]]. I so abitanti sò chjamati Purtivichjacci. == Giugrafia == == Storia == == Lingua == == Merri == == Munumenti è turisimu == == Rifarenzi == == Liami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 4x66iu47zf2l77pezjmbpto8qzy0csz Capicorsu 0 10291 363174 359455 2019-07-26T15:32:30Z 95.210.221.187 wikitext text/x-wiki '''Capicorsu''' hè un capu situatu à u nordu di [[Bastia]] è [[San Fiurenzu]] in [[Corsica]]. Hè u più grande capu di l'isula di [[Corsica]]. A strada, a departumentale D80 face u giru di Capicorsu. U Capicorsu hè ancu l'aperitivu u piu famosu di Corsica, u "Cap Corse Mattei" I principali paesi capicursini sò: *[[Ruglianu]], [[Macinaghju]] (marina di Ruglianu), [[Luri]], [[Siscu]] è [[Erbalunga]] (marina di Brandu). Capicorsu cumporta una cumunità di cumune, a [http://www.destination-cap-corse.com/ Cumunità di cumune di Capicorsu]. [[category:Corsica]] komf3u7sl4vyddlfzl66gb6j4tj43u8 Portivechju (pieve) 0 10292 363909 333972 2019-10-03T11:14:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image: Carta_benvinuta.jpg|right|200 px|thumb|A pieve di Portivechju]] '''Portivechju''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == * [http://www.crdp-corse.fr/documentalistes_professionnels/thesaurus.asp CRDP di Corsica U Thesaurus MOTBIS] == Ligami == {{pievi di Corsica}} [[Categoria:Pievi di Corsica]] 5ex998250f6ngmynmb080xdf2sniss5 Bratislava 0 10296 353714 353713 2016-04-07T19:47:50Z Peter1170 10801 wikitext text/x-wiki '''Bratislava''' hè a capitale di a [[Slovacchia]]. [[File:Bratislava Panorama R01.jpg|thumb|right]] [[Categoria:Europa]] c5dh4h5prv7embx02l109c90lhtolrp Michiel de Swaen 0 10300 349007 333447 2015-07-06T12:43:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Mdeswaen.jpg|thumb|right|400px|Michel de Swaen]] '''Michiel de Swaen''' ''(in [[lingua francese|francesu]] 'Michel de Swaen')'' hè un persunaghju importante di a [[littiratura]] [[Fiandria|fiamminga]]. Hè natu in [[Dunkerque]] ''(in [[Olanda|olendese]] 'Duinkerke', in fiamiandu 'Duynkercke', 'a chjesa di a duna')'' lu 20 di [[ghjennaghju]] di lu 1862. Hè mortu lu 3 [[maghju]] di lu 1707. Michiel de Swaen era un grande riprisentante di a [[cultura]] [[Paesi Bassi|nederlandese]] in [[Francia]]. ==Ghjuventù, educazione è carriera== Michiel de Swaen hè u figliolu di Pieter de Swaen è Catharina Sint Légier. Era un [[chirurgu]] è [[scrivanu|scrittore]]. Era un zitellu di ottu anni quandu a so cità hé occupata da l'armata [[Francia|francese]]. U francesu hé a lingua uffiziale di [[Dunkerque]] dapoi lu 1863 ma Michiel de Swaen hà scrittu tutta a sò vita in a [[Olanda|lingua olandese]]. ==Raghjoni litterariu è storicu== U Settencentu hè un seculu importante per a [[storia]] di i [[Paesi Bassi]]. I fatti importante d'istu seculu chì sò avvenutu in i [[Paesi Bassi]] avìani una influenza grande nant'à a vita di Michiel de Swaen. ==Referenze== * [http://www.dbnl.org/auteurs/auteur.php3?id=swae001 Bibliuteca di a littiratura nederlandese nant'à u Web] [[Categoria:Littiratura nederlandese]] [[Categoria:Paesi Bassi]] n80od39c61yilfs8s37sv1jr1jvj50l Categoria:Paesi Bassi 14 10301 359595 335682 2018-06-12T11:52:41Z Jumpy01 11155 UE---->Europa (category) wikitext text/x-wiki {{i}}: i [[Paesi Bassi]]. [[File:Satellite image of the Netherlands in May 2000.jpg|thumb|right|200px|Carta di i Paesi Bassi vista di u Spaziu]] [[Categoria:Europa]] ao3ibi8mzzhwq5r7wd9z0ysfehzb8wu Categoria:Littiratura 14 10302 359117 335627 2018-05-03T17:04:50Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{i}} A [[Littiratura]]. [[File:Old book bindings.jpg|right|250px]] [[Categoria:Arte]] [[Categoria:Linguistica]] 5313j3ttoe8j771xbkminjrktkkfwoa Categoria:Scrivanu in lingua corsa 14 10303 359192 335737 2018-05-08T20:46:00Z Jumpy01 11155 -littiratura, +scrivanu wikitext text/x-wiki {{i}}: [[Scrivanu in lingua corsa]]. [[category:Arte]] [[Categoria:Litteratura corsa]] [[Categoria:Scrivanu]] gtbe5fpxxqqws8s24lwsj8vt4h8h5x0 Immigrazione corsa in Puerto Rico 0 10307 348700 346611 2015-07-06T08:51:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Rico.png|300px|right|thumb|Puerto Rico]] [[Image:Steamship from Corsica.JPG|300px|right|thumb|Bastimentu à vapore chì hà traspurtatu a ghjente da a Corsica à Puerto Rico]] ==Storia== ===Casa Franceschi Antongiorgi=== ===Casa Antonio Mattei Lluberas=== ===Mansion Negroni=== ===Residencia Lluberas-Negroni=== ==Yauco== [[Image:Hiastorical Plaque.gif|200px|right|thumb|Memuriale in Yauco]] [[Image:Antoniopaolino2.jpg|200px|right|thumb|Antonio Paoli, [[cantu|cantarinu]]]] [[Image:Chayname.jpg|200px|right|thumb|Chay Santini, [[cinemà|attrice]]]] ==Ghjente famosa == E parsonne di Puerto Rico chì hanu un nome corsu è chì sò assai cunnisciute: * Ernesto Ramos Antonini - [[pulitica|omu politicu]] * Jaime Fuster Berlingeri - [[pulitica|omu politicu]] * Wilma Blasini - Miss Puerto Rico 2007 * Mariana Bracetti - [[pulitica|rivuluziunaria]] * Kristina Brandi - [[sport|spurtiva]] * Americo Boschetti - [[cantu|cantarinu]] * Mayra Calvani - [[littiratura|scrittrice]] * Luisa Capetillo - [[Scienze di a Terra|biologista]] * Vicente Carattini - [[cantu|cantarinu]] * Carmen Delia Dipini - [[cantu|cantarina]] * Carmen Dominicci - ghjurnalista * Fernando L. Ribas-Dominicci - major, U.S. Air Force * Jorge Jose Emmanuelli - musicante * Jorge Farinacci - [[pulitica|omu politicu]], capu di u Puerto Rican Socialist Party * Dr. Francisco Franceschi Caballero - [[medicina|medicu]] * Mihiel Gilormini - ghjenerale, U.S. Air Force * Enrique “Quique” Lucca Caraballo - [[cantu|cantarinu]] * Enrique “Papo” Lucca Jr. - [[cantu|cantarinu]] * Andrés Mignucci Giannoni - [[architittura|architettu]], urbanistu * Antonio Mignucci Giannoni - espertu di [[Scienze di a Terra|biolugia]] [[mare|marina]] * Héctor Andrés Negroni - U.S. Air Force - culunellu * Joe Negroni - [[cantu|cantarinu]] * Charlie Palmieri - [[cantu|cantarinu]] * Eddie Palmieri- [[cantu|cantarinu]] * Antonio Paoli - [[cantu|cantarinu]] * García Passalacqua - ghjurnalista * Pedro Pietri - [[littiratura|scrittore]] * Jorge A. Santini Padilla - [[pulitica|merru]] di San Juan * Chay Santini - [[cinemà|attrice]] * Félix A. Santoni - ghjenerale, U.S. Army * Gerardo Teissonniere - pianistu * Emma Rosa Vincenti - [[cinemà|attrice]] * Carlos Vivoni - [[pulitica|guvernamentu]] * Enrique Vivoni Farage - [[architittura|architettu]] * Pierre Vivoni - ghjudice == Da vede dinò == * [[Sistemu puliticu di i Stati Uniti d'America]] * [[Partido Independentista Puertorriqueño]] * [[Mari di i Caraibi]] ==Liami== * [http://www.corsicacorsica.homestead.com/PRSurnames.html Casate corse in Puerto Rico] * [http://www.atechja.com/pages/laplaque.htm Memuriale in Puerto Rico] * [http://www.rootsweb.com/~prsanjua/mis-022.htm Immigrazione corsa in Puerto Rico] * [http://www.elyunque.com/coffee.htm Storia di a piantazione di caffè in Puerto Rico] [[category:storia]] oj7g2juljhjdvul0nk8s86l6l68ol0l FC Metz 0 10311 359862 359847 2018-07-31T02:32:31Z Flix11 14068 fix template wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = FC Metz | immagine = | nomecompletu = Football Club de Metz | nickname = ''I Granata'' | fundatu = [[1919]] | stadiu = Stade Saint-Symphorien | capacità = 26,700 | presidente = Bernard Serin | allinatori = Philippe Hinschberger | leca = [[Leca 1]] | stagione = [[Leca 1 stagione 2017/2018|2017-2018]]| pusizione = Leca 1, 14u | | pattern_la1 = _metz1819h | pattern_b1 = _fcmetz1819h | pattern_ra1 = _metz1819h | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = 770000 | body1 = 770000 | rightarm1 = 770000 | shorts1 = 770000 | socks1 = 770000 | pattern_b2 = _coventryc1819a | pattern_la2 = _coventryc1819a | pattern_ra2 = _coventryc1819a | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_b3 = _estoril1819a | pattern_la3 = _estoril1819a | pattern_ra3 = _estoril1819a | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 79BBFB | body3 = 79BBFB | rightarm3 = 79BBFB | shorts3 = 79BBFB | socks3 = 79BBFB }} U '''Football Club de [[Metz]]''' ([[Francia]]) hè un club di [[pallò]]. Hè statu fundatu in u [[1919]]. == Liami == * [http://www.fcmetz.com Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò]] fz503tma1mo2fasn2d7z7tsbimc3tpb Lighjenda di u limitu trà Frassetu è Bastelica 0 10312 364228 333061 2019-10-03T11:20:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Aiani da sparta i cumuni da [[Frassetu]] à [[Bastelica]]. Ci vulia dunqua à fà u limitu trà i dui cumuni. Allora si sò riuniti è ani dicisu di fà cusì: un Bastilicacciu aia da vena in Frassetu è un Frassitanu aia da andà in Bastelica. Ani dicisu di parta à a prima cantata di u ghjaddu. Quand'eddi si scuntrariani, saria quì u limitu trà i dui cumuni. In Frassetu, ci era una vechja chì aia intesu ciò chì si priparava. In a nuttata, a vechja hè andata è hà lampatu l'acqua calda annantu à u ghjaddu chì s'hè missu subitu à cantà. À 'ssu mumentu, i Frassitani sò partiti à u riscontru di quiddi di Bastelica. À rombu di marchjà i Frassitani si sò trovi beddu luntanu, in i prugnoli à u fiumu di u Broncu. Era sempri notti è si sò arristati. I Frassitani ani aspittatu ch'eddi ghjugnini da Bastelica. In Bastelica sò partiti quand'eddu facia ghjornu. Quand'eddi sò ghjunti in u Broncu, ani avutu cusì u limitu di i cumuni. [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] ksw71oopzu8xd1iol2zirk2f4ke22dk Regioni taliane 0 10313 359461 343755 2018-06-04T19:53:30Z CommonsDelinker 173 Replacing Flag_of_the_Italian_region_Sardinia.svg with [[File:Flag_of_Sardinia,_Italy.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]:). wikitext text/x-wiki [[Europa]] > [[Italia]] > regione italiana ------ Una '''regione''' hè una divisione amministrativa di Italia. A Italia hè divisa in 20 regione: * [[File:Flag of Valle d'Aosta.svg|30px]] [[Valle d'Aosta]], [[Aosta]] * [[File:Bandiera della regione Piemonte.svg|30px]] [[Piemonte]], [[Torinu]] * [[File:Flag of Liguria.svg|30px]] [[Liguria]], [[Genuva]] * [[File:Flag of Lombardy.svg|30px]] [[Lumbardia]], [[Milanu]] * [[File:Flag of Trentino-South Tyrol.svg|30px]] [[Trentinu è Altu Adige]], [[Trentu]] * [[File:Flag_of_Veneto.svg|30px]] [[Venetu]], [[Venezia]] * [[Friuli è Venezia Ghjulia]], [[Trieste]] * [[File:Emilia-Romagna-Bandiera.png|30px]] [[Emilia è Romagna]], [[Bologna]] * [[File:Flag of Tuscany.svg|30px]] [[Toscana]], [[Firenze]] * [[File:Flag of Umbria.svg|30px]] [[Umbria]], [[Perugia]] * [[File:Flag of Marche.svg|30px]] [[Marche]], [[Ancona]] * [[File:Lazio-Bandiera.png|30px]] [[Laziu]], [[Roma]] * [[File:Abruzzo bandiera.svg|30px]] [[Abruzzu]], [[L'Aquila]] * [[File:Flag of Molise.svg|30px]] [[Molise]], [[Campubassu]] * [[File:Flag of Campania.svg|30px]] [[Campania]], [[Napuli]] * [[Puglia]], [[Bari]] * [[File:Flag of Basilicata.svg|30px]] [[Basilicata]], [[Putenza]] * [[File:Flag of Calabria.svg|30px]] [[Calabria]], [[Catanzaru]] * [[File:Flag of Sicily.svg|30px]] [[Sicilia]], [[Palermu]] * [[File:Flag of Sardinia, Italy.svg|30px]] [[Sardegna]], [[Cagliari]] '''Paesi e Territorii:''' * [[Campione d'Italia]] * [[Lampedusa]] * [[Territorii antartici Italiani]] == Voci == * [[Italia]] * [[Pruvincie taliane|Pruvincie di l'Italia]] [[Categoria:Regione taliana| ]] 7a5qft3uotdaa89cqa7t7p1yt27oc2z Template:IT-SS 10 10314 357812 335257 2017-10-13T14:21:54Z Neq00 337 wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Sassari|Sassari]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SS]]</noinclude> oby53kvnp1zfknp9c14422qkerugriz Sassari 0 10315 355765 334319 2016-11-05T03:18:30Z DARIO SEVERI 10718 /* Cumuni in cunfina */ Ossi → Osso .... non in Sassari wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Sassari/Sàssari/Sàsser/Thathari | blasone=Sassari-Stemma.png | nomeUfficiale=Sassari | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=44 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=8 | lungitudineMinute=33 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=225 | superficia=546,08 | pupulazione=128.675 | annu=30.06.2007 | densita=235,7 | merre=Gianfranco Ganau | posta=07100 | telefunu=079 | istat=090064 | abitanti=Sassaresi ò Turritani | patrone=[[San Nicola]] | festa=[[6 di decembre]] | situ=http://www.comune.sassari.it/ }} '''Sassari''' (in [[sassaresu]] e [[Lingua taliana|talianu]] ''Sassari'', in [[lingua sarda|sardu]] hè ''Tàtari'' ò ''Tàthari'', in [[Lingua catalana|catalanu]] ''Sàsser'') hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Sassari|pruvincia umonima]] in [[Sardegna]]. [[File:Piazza d' italia sassari 1030241.png|thumb|350x|none|U palazzu di a Pruvinzia di Sàssari]] == Cumuni in cunfina == [[Alghero]], [[Muros]], [[Olmedo]], [[Osilo]], [[Ossi (Sassari)|Ossi]], [[Porto Torres]], [[Sennori]], [[Sorso]], [[Stintino]], [[Tissi]], [[Uri]], [[Usini]]. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 6n2rgtf4xmjd2x2kakvlm31sxahxtes Sassari Torres 1903 0 10316 334320 328928 2014-03-23T14:57:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Sassari Torres 1903 | immagine = | nomecompletu = Sassari Torres 1903 S.r.l. | nickname = ''Rossoblù'' | nomecortu = Torres | fundatu = [[1903]] | stadiu = Stadio Vanni Sanna | capacità = 7,480 | presidente = Antonio Mascia | allinatori = Luciano Foschi | leca = [[Serie C2/A]] | stagione = [[Serie C2/A stagione 2006/2007|2006/07]]| pusizione = Serie C2/A, 12u | pattern_la1=|pattern_b1=_redhalf|pattern_ra1=| leftarm1=000066|body1=000066|rightarm1=FF0000|shorts1=000066|socks1=000066| pattern_la2=|pattern_b2=_red_&_navyhorizontal|pattern_ra2=| leftarm2=FFFFFF|body2=FFFFFF|rightarm2=FFFFFF|shorts2=000066|socks2=FFFFFF| shirtsupplier=[[Garman]] | shirtsponsors=[[]] (home)<br />[[]] (away) }} U '''Sassari Torres 1903''' hè un club di pallò di [[Sassari]]. == Liami == * [http://www.torrescalcio.it Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò]] had6hja88spw2g2gfeit1zumtx99iix MediaWiki:Viewsourcefor 8 10317 89982 2007-08-31T20:38:36Z Ale Mister 249 New page: di $1 wikitext text/x-wiki di $1 flx5ltgrvseyrae2rys898yt4bp20of MediaWiki:Watchlist-hide-own 8 10318 111037 89984 2007-12-23T17:50:23Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Piattà e mo mudifiche 8zu6uei5ms7kjj40d72mayfiu598wnk MediaWiki:Watchlist-show-own 8 10319 111040 89985 2007-12-23T17:51:55Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mustrà e mo mudifiche mnw3irpnxmrxjkx5a4ycs7psds87rko MediaWiki:1movedto2 redir 8 10320 90063 2007-09-01T12:26:15Z Ale Mister 249 New page: hà reindirizzatu [[$1]] à [[$2]] wikitext text/x-wiki hà reindirizzatu [[$1]] à [[$2]] 9xbhrxw1i2a18j9xava1mp09wjzxxyr MediaWiki:Accmailtext 8 10321 113526 90081 2008-01-04T21:55:22Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki A parulla secreta di l'utilizatore "$1" hè stata inviata à l'indirizzu $2. js15vka4u63x7wy0hw497lbhbiu5ytg MediaWiki:Yourpassword 8 10324 90073 2007-09-01T13:13:53Z Ale Mister 249 New page: Parulla secreta: wikitext text/x-wiki Parulla secreta: aeis7kihrr14qih4zsv6xrcocsczf4r MediaWiki:Acct creation throttle hit 8 10327 113544 113527 2008-01-05T11:57:28Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Desulatu, ai digià fattu {{PLURAL:$1|un registramentu|$1 registramenti}}. Ùn ne poi micca fà d'altri. 1nc4eqxpyk3qt7lkb9l4orwsgsoz8ww MediaWiki:Addedwatch 8 10330 113547 90181 2008-01-05T13:27:30Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Aghjuntu à l'elencu di l'articuli seguitati h9c01eseou8o0fe2og87gafd6uin0jh MediaWiki:Mywatchlist 8 10331 90182 2007-09-02T20:21:22Z Ale Mister 249 New page: Articuli seguitati wikitext text/x-wiki Articuli seguitati rpxibvt8ry5n968ji68ns6uuyflxpdq Boxe pieds-poings 0 10333 348621 331728 2015-07-06T08:00:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:boxe_femme.jpg|thumb|Femminili in [[pugilatu birmanu]] o in [[pugilatu thaïe]].]] In francese, si chjamanu '''boxe pieds-poings''' ("pugilatu piede-pugni"), à parte da l'anni 1980, i sport di cumbattimentu di parcussione incù guanti di pugilatu chì si svolgenu in un ring (o un praticevule di tappetu) è chì appartene à a categoria di i pugilati sportivi. Utiliseghjanu, secundu u regulamentu, e tecniche di gamba ([[calciu (pedata)|calci]] è colpi di ghjinochju), e tecniche di bracciu (colpi di pugnu è colpi di govitu) è e tecniche di pruiezione. Frà i più cunnisciuti avimu: * e discipline americane (pugilatu americanu) sottu trè forme principale: ** u [[full contact karate]] senza pedate sottu à a cintura, ** u [[kick-boxing]] incù pedate circulare in e cosce o [[kick-boxing americanu]], ** è u [[semi-cuntattu]] o cumbattimentu à i punti (''point-fighting''), un tipu di [[Karate]] incù guanti è pantofule in schiuma, * u pugilatu francese ([[savate]]), oghje soprannuminatu "Savate-BF" * u [[kick-boxing giapponese]]: kick-boxing incù colpi di ghjinochju diretti, cuniatura in pedate circulari in e cosce (''low-kick'') è prese di u troncu, * è infine, duie suparlativi di i pugilati, induve tuttu hè parmessu o quasgi, u pugilatu birmanu ([[lethwei]]), è u pugilatu thaï, [[muay thai]]. ==Da vede dinù== *[[Adriano Emperado]] *[[Arti marziali]] *[[Francombat]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Pugilatu tailandese]] *[[Tangsudu]] == Ligami esterni == * [http://boxepiedspoings.free.fr Pagina francesa di ''boxe pieds-poings''] (in francese) [[Categoria:Arti marziali]] [[en:Kickboxing#Terminology]] 1m8opgur9xn9ulfu89ldra7f1phg28g MediaWiki:Watchlist 8 10334 90224 2007-09-03T16:11:57Z Ale Mister 249 New page: Articuli seguitati wikitext text/x-wiki Articuli seguitati rpxibvt8ry5n968ji68ns6uuyflxpdq MediaWiki:Watchlistfor 8 10335 100440 92545 2007-10-15T20:30:40Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki (di l'ultizatore '''$1''') s411apzuioldzv6gskr2vydp8puy8lq MediaWiki:Watchlist-hide-minor 8 10336 111036 90226 2007-12-23T17:49:55Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Piattà e mudifiche minori 4vjj2crvn3gq37789mwylp8b41caxcj MediaWiki:Watchlist-show-minor 8 10337 111039 90227 2007-12-23T17:51:28Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mustrà e mudifiche minori feich6iz0fc1inhjpmxdqrca18pi5y2 MediaWiki:Addedwatchtext 8 10338 113548 92168 2008-01-05T13:28:01Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki A pagina "[[:$1]]" hè stata aghjunta à u to [[Special:Watchlist|elencu di l'articuli seguitati]]. frhawgxa6i2x2jsk6mbh862jzvhneck San Michele di Muratu 0 10339 337339 337094 2014-08-30T14:03:19Z Dnalor 01 8807 /* Galleria d'imagine */ 2 images added wikitext text/x-wiki [[Image:Kirche San Michele de Murato - Außenansicht 2.jpg|thumb|250px|right|San Michele di Muratu]] '''San Michele di Muratu''' (o [[San Micheli di Muratu]]) hè una chjesa di Corsica. Hè una chjesa rumanica di u seculu XIII. Hè una di i più belle è i più famose chjese di [[Corsica]]. Hè situata annantu a cumuna di [[Muratu]], à circa un kilomitru di u centru di u paese. Hè stata custruita à l'epica pisana, in circa [[1280]]. A chjesa hè classata cum'è munimentu storicu dipoi u [[1875]]. 'Ssa chjesa hè una tistimunianza di u talentu di i maestri muradori è zuccadori di l'epica. ==Cronologia== A chjesa di San Michele di Muratu hè stata discritta da [[Prosperu Mérimée]], in e so ''Note d'un viaghju in Corsica''. A cunsidereghja cum'è a più bella di [[Corsica]]. <gallery> Image:San Michele di Muratu.jpg|San Michele di Muratu, illustrazione da Mérimée Image:San Michele di Muratu1.jpg|Una finestra Image:San Michele di Muratu2.jpg|Un' apertura </gallery> == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Corse-04699-Murato-eglise San Michele.jpg Image:Corse-04700-Murato-eglise San Michele.jpg Image:Kirche San Michele de Murato, Korsika - Der Sündenfall (die Schlange reicht Eva die Frucht vom Baum der Erkenntnis).jpg Image:Corse-04703-Murato-eglise San Michele.jpg Image:Kirche San Michele de Murato - Innenansicht 1.jpg </gallery> ==Referenze== * [http://www.google.fr/books?id=M8cBAAAAYAAJ&printsec=titlepage&dq=corse&as_brr=1 Prosperu Mérimée, ''Note d'un viaghju in Corsica''] == Ligami== * [http://www.appuntamentu.com/ritratti/pages/recherche.php?cat=Muratu I ritratti corsi] * [http://www.bourlingueurs.com/corse/page_23.htm San Michele di Muratu] == Da deve dinù== * [[Muratu]] [[Categoria:Chjesa di Corsica]] 2aqsn1jyn30w6jc25ypg1g2kn0is2ov San Micheli di Muratu 0 10340 90462 2007-09-07T14:18:57Z 90.42.252.89 Redirecting to [[San Michele di Muratu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[San Michele di Muratu]] decd1dmu6m8cbfmi8f5jbrge4a8f0hf Anassagora 0 10344 351231 331457 2015-07-16T12:13:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Anassagora''' (in grecu Ἀναξαγόρας, Clazomene, 500/496 AC – Lampsaco, 428 AC circa) hè statu un [[filosofia|filosofu]] [[Grecia|grecu]]. [[Diogene Laerziu]], in a so opera ''Vite di i filosofi'' (II, 6), dice ch'è Anassagora era u figliolu di Egesibulu (o Eubulu) è dinù u discepulu di [[Anassimene di Miletu]]. U so cugnome era "spiritu" perchè Anassagora sustenia ch'è u spiritu era a causa prima di l'[[universu]]. Si sà dinù ch'ellu hà fattu parechji viaghji in [[Egittu]] è cusì hà pussutu accresce e so cunniscenze. Ma à la purfine fù cundannatu à morte da i so numichi, êr via di a so tiuria cosmica: ùn cunsiderava micca l'astri cum'è [[Diu|dii]], ma cum'è simplice masse. Di a so opera ''Sulla natura'' ùn fermanu ch'è 24 frammenti. [[Categoria:Filosofu]] doqymej59lmspmppnsqgs6ddl74g0sh Wikipedia:Nospam 4 10347 149152 105093 2008-11-30T12:02:59Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki == Pages locked from recreation == <small>1.3 : [en] '''Administrators:''' add a new line here to stop pages being created : [es] '''Administradores:''' añadan una nueva línea para evitar que una página vuelva a ser creada : [nl] '''Beheerders:''' voeg hier een nieuwe regel toe om het aanmaken van pagina's te voorkomen : [it] '''Amministratori:''' aggiungete una riga qui per impedire la creazione di altre pagine : [de] '''Administratoren:''' hier eine neue Zeile hinzufügen, um das Neueinstellen einer Seite zu verhindern :[ms] '''Penyelia:''' sila tambah baris baru untuk menghalang laman tersebut dicipta <small>(Jika sudah mempunyai laman ini dengan tajuk berbeza, sila alihkannya ke sini)</small> </small> ====bot entries ==== * {{:*}} * {{:Can not be against traditional law}} * {{:divergent money}} * {{:divergent money and power}} * {{:divergent moneyaction}} * {{:eu american japon language friendship}} * {{:english usa divergent friendship}} * {{:get europe and usa science kind}} * {{:Get power and money divergent}} * {{:get science kind}} * {{:survival of all human up to divergent}} * {{:National science2}} * {{:National science3}} * {{:National science4}} * {{:National science5}} * {{:National science6}} == index.php == * {{:Talk:Main page/}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock/}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock/index.php}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock/w/index.php}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki Talk:Ipb cant unblock/w/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/wiki/MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/wiki/MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:Main Page/}} * {{:Talk:Main Page/index.php}} * {{:Talk:Main Page/w/index.php}} * {{:Talk:Main Page/w/w/index.php}} * {{:Talk:Main Page/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:Main Page/w/w/w/w/index.php}} * {{:Main Page/index.php}} * {{:Main Page/w/index.php}} * {{:Main Page/w/w/index.php}} * {{:Main Page/w/w/w/index.php}} * {{:Main Page/w/w/w/w/index.php}} * {{:Main Page/w/w/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:Main Page/w/index.php?title=Main Page/w/index.php}} * {{:index.php}} * {{:W/index.php}} * {{:W/w/index.php}} * {{:W/w/w/index.php}} * {{:W/w/w/w/index.php}} * {{:W/w/w/w/w/index.php}} * {{:W/w/w/w/w/w/index.php}} <!-- wiktionaries are case sensitive, but it won't hurt on other wikis, so again: --> * {{:w/index.php}} * {{:w/w/index.php}} * {{:w/w/w/index.php}} * {{:w/w/w/w/index.php}} * {{:w/w/w/w/w/index.php}} * {{:w/w/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb already blocked/wiki/MediaWiki talk:Ipb already blocked/w/w/index.php}} * {{:Talk:index.php}} * {{:Talk:w/index.php}} * {{:Talk:w/w/index.php}} * {{:Talk:w/w/w/index.php}} * {{:Talk:w/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:w/w/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:W/index.php}} * {{:Talk:W/w/index.php}} * {{:Talk:W/w/w/index.php}} * {{:Talk:W/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:W/w/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:W/w/w/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/wiki/MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/wiki/MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/wiki/MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/w/index.php}} * {{:MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/wiki/MediaWiki talk:Ipb expiry invalid/w/w/w/w/index.php}} * {{:Talk:Pagina maestra/}} * {{:2A064}} agziuvgkfkt1y9hooqn253s5tfegxtc MediaWiki:Allmessagesfilter 8 10351 92185 2007-09-14T20:42:13Z Ale Mister 249 New page: Filtru nant'à i messaghji: wikitext text/x-wiki Filtru nant'à i messaghji: 0lzxq6fkefpdqnyhmwm0sx814edmpab MediaWiki:Allmessagesmodified 8 10352 92186 2007-09-14T20:47:06Z Ale Mister 249 New page: Mustrà solu i mudificati wikitext text/x-wiki Mustrà solu i mudificati nmx6kyx29r4upc8gnlzkwm5lhp9wu1u MediaWiki:Allnotinnamespace 8 10353 92190 2007-09-14T20:49:41Z Ale Mister 249 New page: Tutte e pagine micca di u spaziu $1 wikitext text/x-wiki Tutte e pagine micca di u spaziu $1 egg583cg0grvdrcajsk3ywwtspr6jfx Wikipedia:Boti/Richieste 4 10354 327177 324831 2013-03-11T09:21:54Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q4582561]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki * 146 articles in [[:Category:Cumuna di Corsica Suprana]] => [[:Category:Cumuna di Corsica suprana]]. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 14:23, 17 settembre 2007 (UTC) * 123 articles in [[:Category:Cumuna di Corsica Suttana]] => [[:Category:Cumuna di Corsica suttana]]. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 14:37, 17 settembre 2007 (UTC) * 127 articles in [[:Category:Cumuni di Toscana]] => [[:Category:Cumuna di Toscana]]. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 14:42, 17 settembre 2007 (UTC) * 199 articles in [[:Category:Numeri naturali]] => [[:Category:Numeru naturale]]. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 14:52, 17 settembre 2007 (UTC) * 386 articles in [[:Category:Cumuni di Sicilia]] => [[:Category:Cumuna di Sicilia]]. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 22:17, 18 settembre 2007 (UTC) * 118 articles in [[:Category:Elementi chimichi]] => [[:Category:Elementu chimicu]]. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 22:23, 18 settembre 2007 (UTC) * delete [[Template:Cumuna di Sicilia]] from all articles. {{done}}. [[User:Loveless|Loveless]] 22:43, 18 settembre 2007 (UTC) * delete [[Template:C-supranu]] from articles beloging to [[:Category:Numeru naturale]]. * delete [[Template:C]] from articles beloging to [[:Category:Elementu chimicu]]. ==One side Interwikis== Hi,at first excuse me that i wrote in english! I couldn't find related page for sending this message<br> I made some statics in fa.wiki that shows in your wiki you have many conflicts in interwikis [[:fa:ویکی‌پدیا:فهرست مقاله‌هایی دارای میان ویکی یکطرفه|this]] and most of them need to '''Merge''' or their interwiki has some problems (bots or users) and most of them have to correct with users in interwiki correction wikiprojects<br> I developed some codes but I don't know how and where can I put these daily data.If you have a user can localize and run [http://toolserver.org/~reza/onesideinterwiki.zip these] codes it is much better for me :) else please tell me in [[:fa:user:reza1615]] I will run it (after asking bot flag).[[User:Reza1615|Reza1615]] 15:33, 10 ghjennaghju 2012 (UTC) i8t5b4ykklhipqk4prs8xgh17o2mtzy MediaWiki:Allowemail 8 10356 117663 116451 2008-02-09T17:42:38Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Cunsente a ricezzione di dispacci da altri utilizatori 0xjl88f5x60j0s7epgqg8vtcea9ri68 MediaWiki:Allpages-bad-ns 8 10357 117665 92542 2008-02-09T17:43:44Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki U spaziu "$1" ùn esiste micca nant'à {{SITENAME}}. ap4q1pzjucg06zp8ryglwtx2mh1ux5y MediaWiki:Watch 8 10358 92544 2007-09-17T09:45:55Z Ale Mister 249 New page: Seguità wikitext text/x-wiki Seguità dfud73oxfhzcfdusmzzwa80a614oriv Categoria:Cumuna di Corsica suprana 14 10360 360120 353242 2018-09-11T12:43:50Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 33l2d9o3h2rjhggl23defl1jrxnchhv Categoria:Cumuna di Toscana 14 10361 335509 328343 2014-03-23T18:09:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna d'Italia|Toscana]] qkak3olt3h14esj3vaigpo8ysnpk5hq Categoria:Cumuna di Corsica suttana 14 10362 343077 335506 2015-05-04T23:50:07Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 33l2d9o3h2rjhggl23defl1jrxnchhv Categoria:Filosofu 14 10363 335566 324837 2014-03-23T18:10:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filosofia| Filosofu]] 4gr1kv3jcez7o10hzk17ri4x35s88pt Categoria:Filosofia 14 10364 335565 328350 2014-03-23T18:10:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Jan Lukasiewicz 0 10365 93338 2007-09-18T07:33:45Z Ale Mister 249 hà mossu [[Jan Lukasiewicz]] à [[Jan Łukasiewicz]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Jan Łukasiewicz]] r3oyrf4b9z6bg4mo9wjdrmaqv6qq8ra Categoria:Matematicu 14 10366 359661 335644 2018-06-22T10:55:47Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Mathematicians}} [[Categoria:Matematica]] [[Categoria:Biugrafia]] 19c6fc5d1hnzno4c9zlvkbyretdsyi1 MediaWiki:Allpagesnext 8 10369 93418 2007-09-18T15:30:10Z Ale Mister 249 New page: Seguenti wikitext text/x-wiki Seguenti poxxwbwrn7fduujmgnt6woh4lzslj2s MediaWiki:Allpagesprev 8 10371 93437 2007-09-18T17:23:39Z Ale Mister 249 New page: Precedenti wikitext text/x-wiki Precedenti mz2z1xvexzt1bhv8vhkj0vp6iu33i2e MediaWiki:Allpagessubmit 8 10372 118811 118635 2008-02-16T18:41:40Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Andà 4ausb17p59v9ibefjdum16tcmqp6kb7 MediaWiki:Ancientpages 8 10373 116720 93443 2008-02-06T11:59:02Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Pagine anziane hbonkagii1qbv0dzfa3fwhhlv31qmav MediaWiki:Anoneditwarning 8 10374 118185 94528 2008-02-10T18:28:54Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki '''Attenzione:''' ùn sè micca un utilizatore registratu, oppuru ùn ai fattu a [[Special:Userlogin|cunnessione]]. U to indirizzu IP serà registratu indu a <span class="plainlinks">[{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=history}} cronolugia]</span> di a pagina. 7tt0buoor87bgepght6hdj70dch0rle Canzona di Manetta 0 10375 331862 242136 2014-03-23T14:07:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Manetta''' hè una canzona tradiziunali di [[Corsica]]. ==A canzona== Eccu u testu di ''Manetta'', mintuvatu in u libru di Petru Paulu Peretti. :U me Ghjaseppu maritu tantu caru, :Chì in ogni cosa ci mittia riparu, :Quistu annu in alizzioni hà mostru un talentu raru, :A cascia municipali ci hà presu moltu dinaru ! :Cusì facia l'ignobili Gambetta, :Incu la Fabru è tutta l'impisetta, :Di li tisori di la Franca ni pigliò la miglior' fetta, :È cusì faci in [[Palleca]] lu nostru caru Manetta. :Ùn ti n'arricordi quand’ eri in u [[Furciolu]], :Cun quattru capri abandunatu è solu, :Par procurà ti la cena pigliavi l'acedda in bolu, :Par tè nun ni sbarcava farina sopra lu molu ! :Ùn ti n'inveni quand' eri in u caseddu, :Vindii [[acughja|acughji]], culteddi è zifuleddi, :Calchì pettinu di legnu è filu calchì ghjumeddu, :Tù di li capracci vechji ni facii lu maceddu, :Oghji ha fattu una casa chì hè più forti ch'è un casteddu. :Oh! quantu volti tù facii cena, :Cun quattru poma saliti mancu appena, :Tandu tù nun cunniscii nè à Ceccaldi nè ad' Arena, :Avà sì ch'è li cunnosci, t'hà la panza grossa è piena. :Ancu ad Arnestu pigliesti par Cumpari, :Mai ch'è l'avissi pensa di bulià si cun i to pari, :Li pigliesti la vittura, lu cavaddu è li dinari. :Eri sempri in benefiziu in tutti li to affari. ==Rifarenzi== * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 [[Categoria:Canzone tradiziunale di Corsica]] jdo4pp9ofvlgxhn64su7ycatqxht7xa Categoria:Cumuna di Sicilia 14 10376 335508 328342 2014-03-23T18:09:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna d'Italia|Sicilia]] 99hr42823mgkd4k0honw5udc997ivgd Categoria:Elementu chimicu 14 10377 335537 327763 2014-03-23T18:10:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Chimica| Elementu chimicu]] 8gzn29698t4tr6w43me8mrr64yn8aem Categoria:Chimica 14 10378 335478 324843 2014-03-23T18:09:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Template:Fattu 10 10379 157670 157668 2009-01-28T04:04:11Z Santista1982 151 wikitext text/x-wiki [[Image:Yes check.svg|15px]] '''Fattu''' t7ue31xhy0m8xu9rro048qemo6v2oa4 MediaWiki:Editinguser 8 10384 94673 2007-09-20T07:48:10Z Ale Mister 249 New page: Mudifica di $1 wikitext text/x-wiki Mudifica di $1 s7hd8u8y623gpwlzhb7q5i317fvy333 MediaWiki:Anontalk 8 10387 118188 94889 2008-02-10T18:31:05Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Discussione per stu indirizzu IP 893jtjf0o1chwpolue9obkn6lx5fq1r MediaWiki:Anonymous 8 10388 94890 2007-09-21T07:21:18Z Ale Mister 249 New page: Utilizatore(/i) anonimu(/i) di {{SITENAME}} wikitext text/x-wiki Utilizatore(/i) anonimu(/i) di {{SITENAME}} nojgd6ghalbylv8etozhnyk7zn4lrxg MediaWiki:Categoryarticlecount 8 10391 113378 113376 2008-01-02T19:04:00Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Ci {{PLURAL:$1|hè una pagina|sò $1 pagine}}. 220etyezu0yj97r001r3bk7lub3i5f3 Vociaru di Culomba 0 10392 335059 95070 2014-03-23T15:12:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''vociaru di Culomba''' (o [[voceru di Culomba]]) hè un [[vociaru]] di [[Corsica]]. Hè statu cantatu da Culomba, in [[Fuzzà]], a sera di l'intarru di u babbu. ==U vociaru== :Hani spintu li [[cironu|cirona]] :È sarratu hani la tomba :U rimori di la cascia :In lu cori mi ribomba :Babbu hè mortu, Orsu hè luntanu :È sò trista com'è l'ombra. :Stanghiddata stà la porta :È sò chjusi li purteddi :Micca lumu è micca luci :Duva stani l'urfaneddi :Ma la notti hè com'è mè :Nera è carca di flageddi. :Ch'eddu dormi lu paesi :Fin'à l'escia di lu [[soli]]; :Veghju eiu la disgraziata :Sola cù lu me dulori :Ma sò secchi li me ochji :È nun mi tremma lu [[cori]]. :U me babbu si n'hè andatu :Duv'eddu hè nostru Signori :L'hani tombu à tradimentu :Omini falsi è senza onori :Maladetta sia la razza :Chì mi dà tantu dulori. :Brutta razza di vigliacchi :Sia trè volti maladetta :Seti trè li Barraccini :Seti trè pa la [[vindetta]] :A vindetta sacra è santa :Chì Culomba devi fà. ==Rifarenzi== * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 ==Da veda dinò== * [[Fuzzà]] [[Categoria:Voceru]] h0ve8p371xdmvjrkbvn1rpt852pdyk8 Voceru di Culomba 0 10393 95003 2007-09-21T12:06:39Z Img 21 Redirecting to [[Vociaru di Culomba]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vociaru di Culomba]] g4au7eqgwhduhs7vq4qk9du1gn823bk Fuzà 0 10394 95016 2007-09-21T12:14:21Z Img 21 Redirecting to [[Fuzzà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fuzzà]] 2lqyp7ov5xsyxo05w22n5ffhk8xgjgn Fozzà 0 10395 95018 2007-09-21T12:14:45Z Img 21 hà mossu [[Fozzà]] à [[Fuzzà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fuzzà]] 2lqyp7ov5xsyxo05w22n5ffhk8xgjgn Template:IT-OT 10 10401 351524 335235 2015-08-04T09:02:14Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346189]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Olbia è Tempiu|Olbia è Tempiu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|OT]] </noinclude> qzrrytu93nx6zkw1etmztsbhj68cyqb Categoria:Mudellu pruvincia taliana 14 10402 335659 328724 2014-03-23T18:12:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu]] af2yh10d9aasca39zik1joqadlq5n7q Vociaru di Ghjuvan Cameddu 0 10403 335060 95654 2014-03-23T15:12:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''vociaru di Ghjuvan Cameddu''' (o [[voceru di Ghjuvan Camellu]]) hè un [[vociaru]] di [[Corsica]]. ==U vociaru== :Quel tonu trimenti è forti :Da partuttu ascoltu assai :Quiddu chì annunciò la morti :Di Cameddu Nicolai :Quiddu banditu d'onori :O [[Corsica]] più nun hai. :Cameddu ùn andava à stazzi :Nè capanni nè mulini :Chì abitava li palazzi :Frà nobuli cumpagnii :Era tinutu in istima :Sempri in festa è alligria. :In a cunfini di la Testa :Ci era matrimoniu è baddu :Ch'edda ci ghjunghi la pesta :Cun li [[spronu|sprona]] è da [[cavaddu]] :Eppo subarcà li tutti :Quiddi ch'anu cummissu u faddu. :Nun s'era mai intesu à lu mondu :Nè lettu in la scrittura :Chì ad omu furibondu :La donna facia paura :Di tirà li di pistola :Contru la matri natura. :Fusti traditori di [[Cristu]] :Più di [[Ghjuda]] sè ribeddu :Par un misiriosu acquistu :Vindisti à Ghjuvan Cameddu :Tirati lu coddu à la corda :Hè lu sicondu to frateddu. :O Camè lu me cucinu :O Camè lu me frateddu :Quali hè statu l'assassinu :Chì t'hà portu à lu maceddu :Par fani subir à teni :Quistu barbaru flageddu ? :Sonu in dolu li fiori dli prati :Più nun canta varunu aceddu :Dicini chì ani ammazzatu :L'eroi Ghjuvan Cameddu. :Eu lu bagnu dlu mio pientu :Ma nun credu chì sia eddu. ==Rifarenzi== * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 ==Da veda dinò== * u [[lamentu di Ghjuvan' Cameddu]] [[Categoria:Voceru]] 80jmuuiv0avpypkljb0g1i0cpdizyke Voceru di Ghjuvan Camellu 0 10404 95587 2007-09-22T10:55:27Z 90.37.228.168 Redirecting to [[Vociaru di Ghjuvan Cameddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vociaru di Ghjuvan Cameddu]] k01a5p9hkb7b58b8u8bahrblr30nmwt Template:Pagina maestra/Benvenutu 10 10405 354351 343848 2016-06-23T02:28:32Z 91.9.113.129 {{delete|[[wmf:Resolution:Licensing policy]] : "An EDP may not allow material where we can reasonably expect someone to upload a freely licensed file for the same purpose"}} wikitext text/x-wiki {{Finestra | culore=#D7FFC7 | imagine=Wikipedia-logo-v2.svg | titulu=Benvenutu nant'à Wikipedia | testu= <center>'''Salute! Sì benvenutu nantu à a versione di [[Wikipedia]] in lingua corsa,</br>l'enciclopedìa lìbera, gratisi è scritta cù a cuuperazione di tutti.''' U scopu di stu prugettu hè di cuntribuisce à mantene a [[lingua corsa|lingua]] è a cultura corsa. Oghje, u '''[[{{CURRENTDAY}} di {{CURRENTMONTHNAME}}]] [[{{CURRENTYEAR}}]]''', Wikipedia tene '''[[Special:Statistics|{{NUMBEROFARTICLES}}]]''' [[Special:AllPages|articuli]]. Ringraziemu à tutti quelli chì participèghjanu. }} 2x4kty5t7bafne7h2ir805i2ls3d8px Template:Pagina maestra/Prugetti Wikimedia 10 10406 353191 330371 2016-02-29T04:08:21Z Born2bgratis 9412 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#ffc9c9}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Wikimedia-logo.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''I prugetti Wikimedia in lingua corsa'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> A Fundazione di Wikimedia hè un associu à scopu nò lucrativu chì sustene Wikipedia é altri prugetti lìberi, multilingue é gratuiti. Sò quattru i prugetti Wikimedia in lingua corsa: partecipate! {| | width="10%" valign="top" | [[Image:Wikipedia-logo-v2.svg|35px|left]] | width="90%" valign="top" | '''Wikipedia''' <br/> L'enciclopedìa lìbera |- | valign="top" | [[Image:Wiktprintable without text.svg|35px|left]] | valign="top" | '''[[wikt:|Wikizziunariu]]''' <br/> Dizziunariu é lèssicu corsu |- | valign="top" | [[Image:Wikibooks-logo.svg|35px|left]] | valign="top" | '''[[b:|Wikilibri]]''' <br/> Parechji libri in lingua corsa |- | valign="top" | [[Image:Wikiquote-logo.svg|35px|left]] | valign="top" | '''[[q:|Wikiquote]]''' <br/> Citazioni é pruverbii corsi |} </div> </div> lvfc0k2g03ngyf99r28s17wat2xyvhp Template:Pagina maestra/Aiutate Wikipedia 10 10407 359434 359433 2018-06-03T10:47:31Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Finestra | culore=#ffc9c9 | imagine=Crystal Clear action edit.png | titulu=Aiutate Wikipedia in lingua corsa! | testu=[[Image:ISO 639 Icon co.svg|50px|right]] [[Wikipedia:Per aiutà Wikipedia|Per aiutà Wikipedia]] pudete: * fà una parti di u [[travagliu da fà]] * '''Scrive un articulu''', o ancu sè vo truvete un sbagliu, currighjite lu puru ! Scrivite in corsu cismuntincu, taravese o sartinese, cume vo vulete: [[Wikipedia:Diversità|diversità]] face ricchezza. Videte dinù i [[Wikipedia:cunsigli par scriva un articulu|cunsigli per scrive un articulu]]. U più simplice per cumincià hè di cumplittà un articulu. Videte l'[[Wikipedia:Articuli da cumplittà|articuli da cumplittà]]. Si pò dinù traduce un articulu, per esempiu da a wikipedia in [http://scn.wikipedia.org sicilianu], [http://it.wikipedia.org talianu] o [http://fr.wikipedia.org francese]. * '''Incaricà imagini''' o fotugrafii. U megliu hè d'incaricà li annantu à [http://commons.wikimedia.org WikiCommons], parchì pudarani serva dopu à tutti i prugetti Wikipedia,... T'avemu bisognu d'una fotugrafia d'ogni paesi, ogni paisolu, ogni munimentu di Corsica, ogni fiore, ogni animale, ogni ogettu anticu, è cetera. }} 8j0b4yrxemzf6gx3yvoz270gprmvqr4 Template:Pagina maestra/Pruverbiu 10 10410 96318 2007-09-24T17:21:10Z Ale Mister 249 New page: <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#C8D8FF}}}; position:relative; l... wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#C8D8FF}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Nuvola apps comic strip.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''U pruverbiu di u ghjornu'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> {{Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu{{#time:z}}}} </div> </div> myjycyqdfmb7jx5qcqjx1b6yyfs5i5z Template:Pagina maestra/Da leghje 10 10411 360528 205008 2018-11-18T23:05:38Z Jumpy01 11155 cursivu wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#C8D8FF}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Nuvola filesystems services.png|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Da leghje'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> Uni pochi di testi di a litteratura in lingua corsa (in u duminiu publicu): * u ''[[Serenatu di Scappinu]]'': [[Salvatore Viale]] (1787-1861) * i ''[[Versi di Sagra]]'': [[Ugu Peretti]] (1747-1838) * u ''[[Viaghju in Ascu]]'': [[Antone Leonardu Massiani]] (1816-1888) * ''[[L’angunia di un paisolu corsu]]'': [[Antone Bonifacio]] (1866-1933) * ''[[U Scupatu]]'': [[Antone Bonifacio]] (1866-1933) * ''[[Saremu soli... o pattunate]]'': [[Antone Bonifacio]] (1866-1933) --------------------------------------------------------- È i cummenti di i testi muderni: * ''[[Un pezzu di petra nera]]'': [[Anghjulu Canarelli]] </div> </div> 2204cwtlsrp14ug96zodtavh91rn7q8 Template:Pagina maestra/Articulu di a settimana 10 10412 114253 96353 2008-01-14T06:28:11Z 90.28.188.222 cusì cambia tutti i ghjorni wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[image:Vista-keditbookmarks.png|20px]] <big>'''L'articulu di a sittimana'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> {{Wikipedia:Articulu{{CURRENTDAY}}}} </div> </div> 6p8hgucdmambiqdhnqnbwk18wadrdxf Template:Pagina maestra/Indice 10 10413 96580 96354 2007-09-26T17:44:46Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{Finestra | culore=lavender | imagine=Nuvola apps kpdf.png | titulu=Indice | testu={{indice{{CURRENTDAY}}}} }} 98yed6grvfho7avd99of3wfas6sai9g Template:Pagina maestra/Wikifratellanza 10 10414 363017 361739 2019-07-14T23:14:58Z Jun Misugi 295 + sxu: Säggssch (dialettu tedescu, cum'è alemannu, p.es.) wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#f2f2ff}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gnome-globe.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Prugettu Wikifratillanza'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> '''E Wikipedia surelle''': [[:als:|Alemannisch]] - [[:frp:|Arpitan]] - [[:bar:|Boarish]] - [[:ca:|Català]] - Corsu - [[:eml:|Emiliàn e Rumagnòl]] - [[:fur:|Furlan]] - [[:gl:|Galego]] - [[:it:|Italiano]] - [[:la:|Latina]] - [[:lij:|Líguru]] - [[:lmo:|Lumbaart]] - [[:mt:|Malti]] - [[:nap:|Nnapulitano]] - [[:oc:|Occitan]] - [[:pms:|Piemontèis]] - [[:rm:|Rumantsch]] - [[:sc:|Sardu]] - [[:scn:|Sicilianu]] - [[:sl:|Slovenščina]] - [[:roa-tara:|Tarandíne]] - [[:vec:|Vèneto]] - [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc Sassaresu (''prugettu di prova'')] - [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sxu Säggssch (''incubatore'')] </div> </div> dihczsy407xdvkg6o3tx6ftl2o0hc3p U Scoddu 0 10416 334870 204025 2014-03-23T15:08:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''U Scoddu''' hè una rivista misinca corsa d'infurmazioni è di cultura. Hè stata creata in [[2005]]. U so scopu hè di sparghja è mantena l'usu di a lingua corsa. Parti è più di l'articuli sò scritti in u parlà sartinesu, taravesu o bonifazincu. A rivista cunteni testi in lingua corsa, stratti, raconti, stodii ridiculi, puisii, è picculi articuli cuncirnendu l'usi, a gastrunumia corsa, a fauna è a flora. Si tratta dinò di a vita ughjinca, di riflissioni è di cummenti annantu à l'attualità. A dirittrici di a publicazioni hè Ghjacumina Branca. Participeghjani à a ridazzioni: Maria-Claudia Branca, Marcu Ceccarelli, Guidu Cucchi, Micheli Giudicelli,Ghjaseppu Melani, Natali Valli, Austinu Tozzi. ==Liami== * [http://u-scoddu.over-blog.com/ U situ di a rivista] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} {{c}} [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] 99jelr3q1fxn8fljo8i9mth5vvo57ho Cruna 0 10417 347437 336878 2015-07-02T09:50:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''cruna''' hè u tafonu chì hè statu fattu in un [[acu]], par pudè fà passà u filu par cusgia. ==Citazioni== Accadi chi a cruna fussi mintuvata in a cultura è a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a sprissioni: ''passà pa a cruna di l'acu''. Asempiu: ''semu passati pa a cruna di l'acu!'' * in i ''Puisii Giocosi'' di [[Monsignori di la Fuata]]: ''u cameddu pò v'entra pa a cruna''. == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Di la Fuata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" [[Categoria:Cusgitura]] 9jpfw5nlromdvgxriivipiwm2ers51d Template:Finestra 10 10419 96578 2007-09-26T17:31:11Z Ale Mister 249 New page: <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|{{{culore}}}}}}; position:relati... wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|{{{culore}}}}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:{{{imagine}}}|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''{{{titulu}}}'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> {{{testu}}} </div> </div> hrcrtrg18584rg99drlyyy7j6gk8tf3 Low-kick 0 10420 109590 98215 2007-12-11T08:42:54Z 212.182.71.98 Reindirizzamentu à [[Calciu bassu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calciu bassu]] h3vfsagu6nr3pytk7uk3b6y0eg4v1jn Terzetti rusinchi 0 10422 346663 334619 2015-07-01T20:26:20Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Terzetti Rusinchi]] à [[Terzetti rusinchi]] wikitext text/x-wiki I '''Terzetti Rusinchi''' sò [[terzettu|terzetti]] tradiziunali chì sò uriginarii di u paese di [[Rusiu]]. Sò cumposti di trè strufette. ==I terzetti== :Nun ti scurdà di mè benchè luntanu :Abbia cumpassione d'un infelice :Ch'eu vocu pienghjendu dal collu al pianu. :Eu feci l'acquistu d'un sì bel terrenu :Per ripusà mi nella mia vechjezza :Ma oggi tortu mi guardi sò ridottu al menu. :Io vincere vorrei la mia avversaria :Cun quelli antichi gesti è belli modi :Ma temu d'ùn furmà castelli in aria. ==Referenze== * [http://canta.adecec.net/disco/1-p.htm#8 Canta u populu corsu, ''Eri, oghje, dumane''] * [http://olmu.blog.club-corsica.com/?pn=4 Olmu di Casacconi] * [http://www.l-invitu.net/cantideri.htm#terzetti%20di%20sermanu Canti corsi d'eri è d'oghje] [[Categoria:Terzetti]] hgmp6tpy9wot6a21yszd3n4uma9sbsi Terzetti di u Piuvanu 0 10423 334621 96797 2014-03-23T15:03:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki I '''Terzetti di Rusiu''' sò [[terzettu|terzetti]] tradiziunali chì sò uriginarii di u paese di [[Rusiu]]. Sò cumposti di cinque strufette. ==I terzetti== :Carissimu cucinu fidu è amatu :Questo picculu fogliu leggerai :E senterai il mio miseru statu. :Si passa malamente la ghjurnata :Moltu più quandu vene la sera :Ch'è la luce del sole vene oscurata :Si passa la notta oscurata è nera :Senza lume pechè non hè concessu :Come se fosse una selvaggia fera. :Sono statu rifotto in cosi bassa stima :Ch'eo mi vergogno dei miei propri panni :Come quell'animale chiamato scimia. :In ogni muraglia si forma una spiscina :Ogni parte produce un largu fiume :Per mio tormento la mio maggior ruvina. ==Referenze== * [http://canta.adecec.net/disco/4-p.htm Canta u populu corsu, ''A strada di l'avvene''] * [http://www.l-invitu.net/cantideri.htm#terzetti%20di%20sermanu Canti corsi d'eri è d'oghje] [[Categoria:Terzetti]] sxcdvf94mybwe22zwbwbubvpcy5zgzi Terzetti di Rusiu 0 10426 334620 97403 2014-03-23T15:03:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki I '''Terzetti di Rusiu''' sò [[terzettu|terzetti]] tradiziunali chì sò uriginarii di u paese di [[Rusiu]]. Sò cumposti di trè strufette. ==I terzetti== :Eccu pur ghjuntu, u ghjornu il dì funestu :D'abbandunà i piaceri à i mei turmenti :O Diu chì tristu ghjornu hè per mè questu. :Vecu le mie fatighe è li mei stanti :Percepire i frutti al mio rivale :Ed eu rimangu frà pene è turmenti. :Se più ci pensu è più mi cresce il male :Son quì per dì ti la mio passione :Ch'eu fui sempre sinceru è liberale :Restai privu di sensu è di ragione :Pensendu à i ghjorni camminati inseme :Sò diventatu servu da patrone. ==Referenze== * [http://olmu.blog.club-corsica.com/?pn=4 Olmu di Casacconi] * [http://www.l-invitu.net/cantideri.htm#terzetti%20di%20sermanu Canti corsi d'eri è d'oghje] [[Categoria:Terzetti]] 3oit8kdfzht2cdv28n7w8iipyhkn0z0 Terzettu 0 10427 97405 2007-10-01T20:02:24Z Img 21 hà mossu [[Terzettu]] à [[Terzetti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Terzetti]] 7c09phqvf359o2wcpzibl1q6adgrigm Muay Thai 0 10480 99114 98213 2007-10-12T09:41:34Z 212.182.71.98 Redirecting to [[Pugilatu tailandese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pugilatu tailandese]] 60e4nygg7h26pcniwqcmdun3etng129 Low kick 0 10481 109589 108307 2007-12-11T08:42:24Z 212.182.71.98 Reindirizzamentu à [[Calciu bassu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calciu bassu]] h3vfsagu6nr3pytk7uk3b6y0eg4v1jn Muay thai 0 10482 99117 98220 2007-10-12T09:42:48Z 212.182.71.98 Redirecting to [[Pugilatu tailandese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pugilatu tailandese]] 60e4nygg7h26pcniwqcmdun3etng129 Wikipedia:Boti 4 10483 98760 2007-10-11T13:32:55Z 193.251.178.252 see : [[Wikipedia:Boti/Richieste]] wikitext text/x-wiki see : [[Wikipedia:Boti/Richieste]] b1vfxlgdesmbwygayo39ghm2fbzk8ei Pugilatu tailandese 0 10485 349010 348739 2015-07-06T12:45:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Muay Thai Kids.jpg|thumb|280px|Un cumbattimentu di pugilatu tailandese frà ghjovani à [[Bangkok]].]] U '''pugilatu tailandese''' (o '''Muay Thai''') hè unu sport putente di cumbattimentu ([[arte marziale]]) chì fubbi sviluppatu in [[Thailandia]]. Hè cunnusciutu ancu cum'è "l'arte di tutti i membri", perché e mani, i pedi, i goviti è i ghjinochji sò tutti moltu usati. Ancu s'è l'alti [[calciu|calci]] à a testa ponu sembrà più impressiunevule in a cumpetizione, i sparti di quessu sport asseriscenu, chì i calci bassi (''[[low kick]]s''), i goviti è i ghjinochji sò più devastanti per i cumbattenti. Durante a cumpetizione, u partecipante face a cerimonia longa è u rituale prima di a lotta. Sò per raghjone religiose è ancu servinu cum'è un allungamentu è cum'è una preparazione. L'allenamentu per u pugilatu tailandese hè famosu per a so intensità è rigore. U so fine hè d'indurisce l'ottu arme anatomiche, cusì chì essendu culpitu da u schincu di u pugile tailandese hè spessu paragunatu à esse culpitu da un bastone di [[baseball]]. I pugili thailandesi calcianu incù u schincu invece di u pede. U pugilatu tailandese hà influenzatu moltu u sviluppu di u [[kick-boxing]] chì hè statu successivamente creatu in u [[Giappone]], in [[Auropa]] è in [[America di u Nord]]. Guasgi tutti i muvimenti in u pugilatu tailandese usanu u corpu interu, mentre ghjirendu l'anca à ogni calciu è ogni pugnu. Di cunsiguenza, l'attacche è e difese in u pugilatu tailandesi sò più lente ma più putente per esempiu di quelli di u [[pugilatu]] o di u [[karate]]. ==Da vede dinù== *[[Jet Li]] *[[Adriano Emperado]] *[[Arti marziali]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Francombat]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Tangsudu]] *[[Mike Tyson]] (pugilatu americanu) [[Categoria:Arti marziali]] q2exmpm15uebjhfexnn5dqjwadgbfpx Wikipedia:Boti/Permessi 4 10486 359853 356457 2018-07-24T05:42:30Z YiFeiBot 9044 Retrait de 34 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q4615128]] wikitext text/x-wiki * '''co:''' * '''en:''' Requests for the [[m:bot|bot]] flag should be made on this page (see also [[Wikipedia:Purtone di a cumunità|community discussion]]). This wiki uses the [[m:bot policy|standard bot policy]], and allows [[m:bot policy#Global_bots|global bots]] and [[m:bot policy#Automatic_approval|automatic approval of certain types of bots]]. Other bots should apply below, and then [[m:Steward requests/Bot status|request access]] from a steward if there is no objection. ==Bot flag requests== ===[[User:PipepBot|PipepBot]]=== Hello! I ask for permission to run my interwiki bot [[User:PipepBot|PipepBot]] at this wiki, and to get a bot flag for it. * Botmaster: [[:it:Utente:Pipep]] * List of botflags on others wikipedias: als, am, bat-smg, be-x-old, bn, cv, fo, et, simple * Purpose: Interwiki * Technical details: Interwiki using Pywikipediabot starting from it:. It mostly runs manually assisted and I try to solve found interwiki conflicts when I can. It is now running for testing. Thank you! -- [[:it:Utente:Pipep]] 13:23, 31 lugliu 2007 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' :I agree. --[[User:Ale Mister|Ale Mister]] 19:58, 1 aostu 2007 (UTC) :Isiè. --[[User:Img|Img]] 17:51, 15 aostu 2007 (UTC) [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' PipepBot has now bot status. Thank you! [[:it:Utente:Pipep]] 19:01, 22 aostu 2007 (UTC) ===[[User:SieBot|SieBot]]=== Please give a bot bit to [[User:SieBot]] so it will not flood your RC as it adds interwiki links. [[User:SieBot]] is active on about 120 Wikipedias at this moment. Cheers! [[User:Siebrand|Siebrand]] 12:16, 5 aostu 2007 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' :[[User:Ale Mister|Ale Mister]] 21:21, 13 aostu 2007 (UTC) :Isiè. --[[User:Img|Img]] 17:51, 15 aostu 2007 (UTC) [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 04:57:02, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Purbo T|Purbo T]]=== Asking for permission to run interwiki bot [[User:Purbo T|Purbo T]] here, and have the bot flag set for it. * Owner: [[:User:Purodha|Purodha Blissenbach]] aka [[:ksh:User:Purodha]] * Presence, and current flags on others Wikipedias: see [http://tools.wikimedia.de/~purodha/sample/dbswithuser.php?usr=Purbo_T here] * Purpose: Interwiki, starting at [[:ksh:|the Wikipedia of Ripuarian languages]] * Software: [[:m:pywikipedia|pywikipedia]]bot, updated daily from svn. * Operation: Manual assisted, most of the times. Automatic: rarely. --[[User:Purodha|Purodha]] 13:01, 5 aostu 2007 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' :[[User:Ale Mister|Ale Mister]] 21:21, 13 aostu 2007 (UTC) :Isiè. --[[User:Img|Img]] 17:51, 15 aostu 2007 (UTC) [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 04:57:20, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:AlleborgoBot|AlleborgoBot]]=== Hi, AlleborgoBot is an interwiki bot run by [[:it:Utente:Alleborgo|Alleborgo]] starting at the italian wikipedia. The bot uses the pywikipedia framework daily updated to the last SVN version. The Bot runs in autonomous, but sometimes, it will run in manual assisted mode to solve interwiki conflicts. Already has a bot flag in ar, am, an, az, bar, bg, br, bn, bpy, bs, ca, ceb, cs, da, de, el, en, eo, es, eu, fa, fi, fr, frp, gl, he, hr, ht, hu, hy, id, is, it, ja, jv, ka, ksh, ku, lb, li, lmo, ln, lt, mk, mi, ml, ms, nap, nds, nds-nl, nl, nn, no, pl, pt, ro, roa-tara, ru, sco, sh, sk, simple, sl, sq, sr, su, sv, ta, th, tr, tt, uk, ur, vec, vi, vo, zh, zh-yue. On it wiki has done more than 65000 edit. Now I'm requesting the flag here, thanks --[[User:AlleborgoBot|AlleborgoBot]] 14:20, 13 ottobre 2007 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' :--[[User:Ale Mister|Ale Mister]] 18:13, 13 ottobre 2007 (UTC) [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 04:57:39, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Idioma-bot|Idioma-bot]]=== Hi,I would like to ask a bot flag for [[User:Idioma-bot|Idioma-bot]]. *Operator: [[:lt:User:Hugo.arg]] *Purpose: interwiki *Mode: manual and autonomous with daily SVN update *Bot flags in other wikipedias: about 90 (en, es, fr, de, ru, es, pt, ja...) Thank you! [[:lt:User:Hugo.arg]] 16:10, 26 ferraghju 2008 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' No oppose votes, 7 days have passed since the start of this vote; the bot flag has been granted. --[[User:Dungodung|Dungodung]] 10:45, 4 marzu 2008 (UTC) ===[[User:Loveless|Loveless]]=== Hello, I'd like to request a flag for my bot, named [[User:Loveless|Loveless]] *'''Operator :''' [[:fr:User:Darkoneko]] *'''Automatic or Manually Assisted :''' Automatic *'''Programming Language(s) :''' python (pywikipedia framework) *'''Function Summary :''' interwikis *'''Edit period(s) :''' continuous (~16H / day) *'''Already has a bot flag : '''on 84 other wikipedias (see [[:fr:User:Loveless#Statut]] for detail) *'''Function Details:''' **I uses interwiki.py in autonomous mode for interwiki adding, with the japanese wikipedia article database as origin. thanks in advance [[User:Darkoneko|Darkoneko]] 13:00, 23 aprile 2008 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' :--[[User:Ale Mister|Ale Mister]] 20:48, 28 aprile 2008 (UTC) [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' Not done; a local bot flag is no longer needed. This is a [[m:bot policy|global bot]], and this wiki recently enabled global bots. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 04:58:13, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Alexbot|Alexbot]]=== I request the bot flag for Alexbot: :'''Operator''':[[:zh:User:Alexsh]] :'''Programming Language''':Pywikipedia SVN :'''Functions''':Interwiki(+autonomous), double redirect fix, featured article interwiki link. :'''Other languages''':[[:zh:User:Alexbot|All statistics in here]] Thank you--[[User:Alexsh|Alexsh]] 02:42, 1 maghju 2008 (UTC) : Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 04:58:26, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:SpBot|SpBot]]=== *'''Operator:''' [[:de:User:Euku]] *'''Purpose:''' Interwiki links: It adds/modifies/deletes interwiki links. *'''Software:''' pywikipediabot framework via SVN *'''Already has bot flag on:''' bn, da, nap, oc, ca, ro, hu, als, cs, be-x-old, ru, de: (since 2006, with [http://tools.wikimedia.de/~interiot/cgi-bin/count_edits?user=SpBot&dbname=dewiki_p >60.000 edits]), look at [[:de:Benutzer:SpBot/in other projects|details]] (or [http://tools.wikimedia.de/~vvv/sulutil.php?user=SpBot&rights=1 alternative page]) :Thank you! --[[User:SpBot|SpBot]] 09:41, 13 maghju 2008 (UTC) [[Image:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[Image:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' No opposition for a long time -> the bot flag has been set. --[[User:Dungodung|Dungodung]] 17:27, 2 ghjugnu 2008 (UTC) ===[[User:WikiDreamer Bot|WikiDreamer Bot]]=== *'''Operator:''' [[:fr:User:WikiDreamer|WikiDreamer]] *'''Purpose:''' Interwiki links: It adds/modifies/deletes interwiki links from French Wikipedia *'''Software:''' pywikipediabot framework via SVN *'''Already has bot flag on:''' [http://toolserver.org/~vvv/sulutil.php?user=WikiDreamer%20Bot&rights=1 81 Wikipedias] I start my bot now for 50 test edits. Thank you in advance! --[[User:WikiDreamer|WikiDreamer]] 20:10, 30 lugliu 2008 (UTC) : Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 05:12:41, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Ptbotgourou|Ptbotgourou]]=== *'''Operator:''' [[:fr:User:Gdgourou|Gdgourou]] *'''Purpose:''' Interwiki *'''Software:''' pywikipedia framework *'''Already has bot flag on:''' [http://toolserver.org/~purodha/sample/dbswithuser.php?usr=Ptbotgourou&uselang=en 26 wikis] I will start a test. --[[User:Gdgourou|Gdgourou]] 08:34, 17 settembre 2008 (UTC) : Not done; a local bot flag is no longer needed. This is a [[m:bot policy|global bot]], and this wiki recently enabled global bots. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 05:13:03, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Synthebot|Synthebot]]=== Dear all, this is to request a bot flag for [[User:Synthebot|Synthebot]]. Its technical information is summarized below. *'''Operator''': [[:en:User:Julian Mendez|Julian Mendez]] *'''Automatic or Manually Assisted''': mostly automatic in autonomous mode; sometimes manually assisted to solve interwiki conflicts *'''Programming Language(s)''': [[:m:Using the python wikipediabot|pywikipedia]] *'''Function Summary''': interwiki links *'''Already has a bot flag on''': more than 80 wikipedias, see [http://toolserver.org/~vvv/sulutil.php?user=Synthebot SUL table] Further technical information is available on its [[:ia:User:Synthebot|main page]]. Thank you in advance. Regards, --[[User:Julian Mendez|Julian]] 13:55, 18 settembre 2008 (UTC) : Not done; a local bot flag is no longer needed. This is a [[m:bot policy|global bot]], and this wiki recently enabled global bots. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 05:16:06, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Luckas-bot|Luckas-bot]]=== *'''Operator:''' [[:pt:User:Luckas Blade|Luckas Blade]] *'''Purpose:''' Interwiki *'''Software:''' pywikipedia framework *'''Already has bot flag on:''' [http://toolserver.org/~purodha/sample/dbswithuser.php?usr=Luckas-bot&uselang=en +/- 70 wikis] Thanks. [[User:Luckas Blade|Luckas Blade]] 22:13, 14 nuvembre 2008 (UTC) : Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 05:16:26, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[user:Kwjbot|Kwjbot]]=== * '''Bot name''' : [[User:Kwjbot]] * '''Operator''' : [[:ko:User:Kwj2772]] * '''Programming Language''' : Pywikipediabot * '''Function''' :Interwiki modification * '''Botstatus on other wiki''' : See [[m:User:Kwj2772/Bots#Wikipedia]] Thank you!--[[User:Kwj2772|Kwj2772]] 08:49, 29 nuvembre 2008 (UTC) : Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 05:17:54, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:Darkicebot|Darkicebot]]=== *'''Operator''': [[:simple:User:Razorflame]] *'''Function''': interwiki *'''Operation''': automatic as long as I am on, which is usually between 4 and 12 hours. *'''Software:''' standard [[:meta:pywikipedia|pywikipediabot]] updated daily. *'''Has bot flags on:'''simple, it, es, fr, az, en, de, pt, bs, vec, ca, sv. *'''Bot flags pending:'''cs, eo, bg, zh, hu, ja, id, ar, be, vo, ku, pl, nl, fa, da This bot will be making anywheres between 4 and 12 edits per minute. If you require any test edits, please contact me on my talk page over on Simple English Wikipedia: [[:simple:User talk:Razorflame]]. Thank you! [[User:Darkicebot|Darkicebot]] 03:34, 31 dicembre 2008 (UTC) : Already done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 05:22:34, 10 aprile 2009 (UTC)</small> ===[[User:NobelBot|NobelBot]]=== * '''Bot name''' : [[:ar:User:NobelBot]] * '''Operator''' : [[:ar:User:جمال بركات|جمال بركات]] * '''Programming Language''' : Python (Pywikipedia) * '''Function''' : interwiki * '''Botstatus on other wiki''' : ar, fr, en, pl, ru... [[User:NobelBot|NobelBot]] 14:39, 15 marzu 2009 (UTC) :'''Not done''' due to long inactivity. If the bot becomes active again, please make a request [[m:SRB|here]]. [[User:Jafeluv|Jafeluv]] 06:57, 20 ghjugnu 2011 (UTC) ===[[User:TobeBot|TobeBot]]=== * '''Bot name''' : [[User:TobeBot|TobeBot]] * '''Operator''' : [[:ja:User:Mymelo]] * '''Programming Language''' : Python (pywikipediabot) * '''Function Overview''' : interwiki links * '''Function Details''' : Automatic autonomous mode. * '''Botstatus on other wiki''' : ar, bpy, bs, ca, cs, cy, da, es, eu, fa, fr, ga, hu, id, it, ja, ml, mn, nap, nl, pdc, scn, sr, th, tr, uk, vi, zh, zh-classical, zh-yue : Hello, I request bot flag on cowiki. I will start test edits based on automatic approval policy. Best regards. --[[User:Mymelo|Mymelo]] 12:46, 11 aostu 2009 (UTC) [[File:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''' [[File:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''Contra''' [[File:Symbol neutral vote.svg|15px]] '''Neutru''' :Granted, per standard bot policy. --[[User:Mav|Mav]] 03:01, 20 aostu 2009 (UTC) ===[[User:EmausBot|EmausBot]]=== I'd like to get a bot flag for [[User:EmausBot|EmausBot]]. Bot's information: * '''Bot name''' : [[User:EmausBot]] * '''Operator''' : [[:ru:User:Emaus]] * '''Programming Language''' : Python, Pywikipedia * '''Function''' :Interwikis * '''Botstatus on other wiki''' : [http://toolserver.org/~vvv/sulutil.php?user=EmausBot ar, be-x-old, be, bg, bs, ca, cs, cv, da, de, en, es, fa, fi, fr, hr, hu, hy, it, ja, lt, nl, nn, no, os, pl, pt, ru, sh, simple, sk, sl, sr, sv, th, tt, tr, uk, war, zh] Thanks! --[[User:Emaus|Emaus]] 00:34, 26 ghjugnu 2010 (UTC) *[[File:Symbol support vote.svg|15px]] '''Prò''', EmmausBot works well in other projects. --[[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] 07:31, 1 lugliu 2010 (UTC) :[http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ALog&type=rights&user=&page=User%3AEmausBot%40cowiki&year=&month=-1&tagfilter= Granted] on Meta. --[[User:Mercy|Mercy]] 07:52, 1 lugliu 2010 (UTC) === [[User:HiW-Bot|HiW-Bot]] === * Operator : [[:de:Benutzer:Hedwig in Washington|Hedwig in Washington]] * Automatic or Manually Assisted : automatic * Programming Language(s) : Python (pywikipedia), daily update * Function Summary : Interwiki, Internationalization by removing chaos in Babel so it can be used properly and easy. Double redirects will be added shortly * Already has a bot flag (Y/N) : Yes, DE, EN, AR, NN, BAT-SMG, ARZ and LB, others pending [http://toolserver.org/~vvv/sulutil.php?user=HiW-Bot see here] * Function Details : just using the standard interwiki.py; parameters: -auto -all - log -catr *:Done from Meta --[[User:Bencmq|Bencmq]] 07:42, 21 uttobre 2011 (UTC) ==Bot policy== Hello. To facilitate [[m:steward|steward]] granting of bot access, I suggest implementing the [[m:Bot policy|standard bot policy]] on this wiki. In particular, this policy allows stewards to automatically flag known interlanguage linking bots (if this page says that is acceptable), which form the vast majority of such requests. The policy also enables [[m:Bot policy#Global_bots|global bots]] on this wiki (if this page says that is acceptable), which are trusted bots that will be given bot access on every wiki that allows global bots. This policy makes bot access requesting much easier for local users, operators, and stewards. To implement it we only need to create a redirect to this page from [[Project:Bot policy]], and add a line at the top noting that it is used here. Please read the text at [[m:Bot policy]] before commenting. If you object, please say so; I hope to implement in one week if there is no objection, since it is particularly written to streamline bot requests on wikis with little or no community interested in bot access requests. [[User:Djsasso|Djsasso]] 02:30, 8 marzu 2009 (UTC) : Done. —<small>[[m:User:Pathoschild|Pathoschild]] 04:53:03, 10 aprile 2009 (UTC)</small> === [[m:Bot policy]] approval === :[[Image:Symbol support vote.svg|20px]] '''Support''' --[[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] 07:35, 1 lugliu 2010 (UTC) [[de:Wikipedia:Bots]] [[fi:Keskustelu Wikipediasta:Botit]] [[is:Wikipedia:Vélmenni]] [[lt:Wikipedia:Botai]] [[to:Wikipedia:Bots]] [[uk:Вікіпедія:Боти]] [[vo:Vükiped:Bots]] [[zh:Wikipedia:机器人]] kx8useqftn5mdoc9vtm62l9oi9x6m70 MediaWiki:Articletitles 8 10490 100054 2007-10-14T20:06:58Z Ale Mister 249 Pagina nova: Articuli chì cumincianu cù ''$1'' wikitext text/x-wiki Articuli chì cumincianu cù ''$1'' bl37rtr9zlg7n4u4igqv3yjto7vtbu8 MediaWiki:Yourname 8 10495 100072 2007-10-14T20:34:20Z Ale Mister 249 Pagina nova: Nome di utilizatore: wikitext text/x-wiki Nome di utilizatore: qva6t4qda2cv7vas19knphvrms1owgh MediaWiki:Yourrealname 8 10497 100080 2007-10-14T20:46:38Z Ale Mister 249 Pagina nova: U to veru nome: wikitext text/x-wiki U to veru nome: opd2sdsakz8c82qi97sld4cbud8v1ah MediaWiki:Yourpasswordagain 8 10498 100082 2007-10-14T20:50:49Z Ale Mister 249 Pagina nova: Scrive torna a parulla secreta: wikitext text/x-wiki Scrive torna a parulla secreta: 91eyky4545ksg3ghxgskiwt9ccp6vfu MediaWiki:Tooltip-pt-watchlist 8 10500 100435 2007-10-15T19:55:43Z Ale Mister 249 Pagina nova: U listinu di e pagine chì seguiti wikitext text/x-wiki U listinu di e pagine chì seguiti sxjibef094nhs88r5pi3rjiz3vddgcb Template:Regione francese 10 10503 151905 142592 2008-12-28T11:41:03Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {|align="right" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300px" |- !style="font-size=100%; background:#CCCCFF; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="2" | <big>{{{regione}}}</big> |- |valign="top" width="100px" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Nome ufficiale: |bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | {{{nomeUfficiale}}} |- {{#if:{{{nomeLucale|}}}| {{!}}valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} Nome lucale: {{!}}style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{nomeLucale}}}}} |- |align=center bgcolor=#FFFFFF style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " colspan="2" | [[Image:{{{bandera}}}|120px|Bandera|border]] |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Statu: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | [[Francia]] |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Capilocu: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | [[{{{capilocu}}}]] |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Superficia: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{superficia}}} km² |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Pupulazione: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{pupulazione}}} ab. |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Densità: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{densita}}} ab./km² |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Dipartimenti: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{dipartimenti}}} |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Circundarii: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{circundarii}}} |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Cantoni: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{cantoni}}} |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Cumune: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{cumune}}} |- |colspan=2 align=center bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [{{{situ}}} Situ ufficiale] |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[Image:{{{carta}}}|200px|Carta]] |} et80kpqg3ulqfneht0mg16gur73di7q Template:Regione taliana 10 10505 288000 183502 2012-02-26T21:28:21Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {|align="right" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300px" |- !style="font-size=100%; background:#DEFFAD; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="2" | <big>{{{regione}}}</big> |- |valign="top" width="100px" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Nome ufficiale: |bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | {{{nomeUfficiale}}} |- |align=center bgcolor=#FFFFFF style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080;" | [[Image:{{{blasone}}}|80px|Blasone]] |align=center bgcolor=#FFFFFF style="border-bottom: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[Image:{{{bandera}}}|120px|Bandera|border]] |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Statu: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{ITA}} |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Capilocu: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | [[{{{capilocu}}}]] |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Superficia: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{superficia}}} km² |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Pupulazione: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{pupulazione}}} ab. |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Densità: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{densita}}} ab./km² |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Pruvincie: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{pruvincie}}} |- |valign="top" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | Cumune: |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{cumune}}} |- |colspan=2 align=center bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [{{{situ}}} Situ ufficiale] |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[Image:{{{carta}}}|300px|Carta]] |} nsknzsr2r4cuzxi9yidrni5dhls9mrv Frivaghju 0 10512 103071 2007-10-28T14:11:35Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[Frivaghju]] à [[Ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferraghju]] 27ta4k1tqtamq06ifxwz60tzvbt6g7z Pichita 0 10513 103104 2007-10-28T16:57:31Z 90.14.118.211 Reindirizzamentu à [[Pecita]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pecita]] 18lflq1451z7s3iy75jgmknitwdh90k Acu 0 10514 350914 331293 2015-07-09T16:03:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Needles_(for_sewing).jpg|right|thumb|Parechji achi]] Un '''acu''' hè un attrazzu usatu par cusgia. A forma di l'acu hè allungata. Un' estremità hè pinzuta è quissa altra estremità hà un picculu tafonu chì si chjama a [[cruna]], ind'eddu si faci passà u [[filu]]. Esistini parechji tipi d'achi, di diminsioni è di formi diffarenti. == Storia == I primi achi chì sò stati scuparti erani fatti d'[[ossu]] o di [[legnu]]. Duranti l'[[antichità]], l'achi erani in [[bronzu]]. L'achi muderni, rializati in [[acciaghju]], sò stati introdutti in [[Auropa]] da l'Arabi. == Citazioni == Accadi chi l'acu fussi mintuvatu in a [[cultura]] è a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a [[sprissioni corsi|sprissioni]]: ''passà pa a cruna di l'acu''. Asempiu: ''semu passati pa a cruna di l'acu!'' == Da veda dinò == * a [[cruna]] [[Categoria:Arte]] mrorrv8y9uau8ohmfmgumdwaa66qks3 Aprili 0 10515 103506 2007-10-30T21:21:19Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[Aprili]] à [[Aprile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aprile]] f8xbhz944tnmhf9nx914xjp0qm1orjl Essezza 0 10518 350573 332395 2015-07-09T10:25:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L' '''essezza''' hè una parola creata da u [[scrivanu]] [[Rinatu Coti]]. L'essezza hè mintuvata in u so [[littiratura|libracciolu]] ''Intornu à l'essezza''. Significheghja a manera o a facultà d'essa, assuciata à l'[[Corsica|idantità corsa]]. ==Citazioni== Eccu dui citazioni rilativi à l' ''essezza'': * ''Hè par via di tuttu quessu, chì tocca à u populu, unità fundata nantu a cultura, è micca nantu a purezza di u sangui, o u culori di a peddi, à mantena a so essezza, è à falla ogni ghjornu ch'edda un turressi vanochja, s'eddu vò firmà da populu.'' * ''Ed hè ghjustu appunti issu rapportu chì esisti trà u locu è u populu chì porta cun eddu l'essezza stessa di u populu.'' (p. 36) ==Rifarenzi== * [[Rinatu Coti]], ''Intornu à l'essezza'', Casa di u Populu Corsu, 2004 (ristampatu) [[Categoria:Filosofia]] g06s45jqq5y3x33gs6relytm17eds0p Sittembri 0 10520 103687 2007-11-01T15:26:05Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[Sittembri]] à [[Settembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Settembre]] 9ptehgd7pqguonbr3piufvwbur6aj8g Uttrovi 0 10521 360705 103694 2018-12-19T20:25:54Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ottobre]] izi3ntq0tnwubz3nb7cydf11kfawspl Nuvembri 0 10523 103701 2007-11-01T15:40:06Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[Nuvembri]] à [[Nuvembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nuvembre]] 9p3jaxvi7w6wyc57t8q3zqbbbzli30y Template:Decembre 10 10524 103705 2007-11-01T15:44:56Z Ale Mister 249 hà mossu [[Template:Decembre]] à [[Template:Dicembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Dicembre]] hmo7zgo1mmx4cw58e2az9t6b18v8ztt Dicembri 0 10525 103708 2007-11-01T15:46:05Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[Dicembri]] à [[Dicembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dicembre]] 07dfyc4493kfui7qlxmy4k16w7zxwwg Categoria:Mese di l'annu 14 10526 335646 324808 2014-03-23T18:12:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Months}} [[Categoria:Annu]] md3wjrjf9b62rl9a42ci0wwdu55lcp2 Categoria:Pallò 14 10527 335683 330654 2014-03-23T18:12:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sport]] keov8ln8yng3v7jsyqbtjdb28tptdzv Eintracht Frankfurt 0 10528 364713 363307 2019-10-27T12:00:55Z -Lemmy- 9308 /* Ghjucadori attuali (2019-2020) */ wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = SGE | immagine = [[File:Eintracht Frankfurt Logo.svg‎|150px|Logo]]| nomecompletu = Eintracht Frankfurt | nickname = ''SGE'', ''Die Adler'' (Acelli) | fundatu = [[1899]] | stadiu = [[Commerzbank-Arena]] | capacità = 51,500 | presidente = [[Peter Fischer]] | allinatori = [[Adi Hütter]] | leca = [[Bundesliga]] | stagione = [[Bundesliga stagione 2018/2019|2018-2019]]| pusizione = Bundesliga, 7u | | pattern_la1 = | pattern_b1 = _frankfurt1920h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = _sevilla1819H | leftarm1 = 000000 | body1 = | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _redborder | pattern_b2 = _frankfurt1920a | pattern_ra2 = _blackborder | pattern_sh2 = | pattern_so2 = _band_red | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _frankfurt1920t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = DAA520 | body3 = DAA520 | rightarm3 = DAA520 | shorts3 = DAA520 | socks3 = DAA520 shirtsupplier=[[Nike]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away) }} U '''Eintracht Frankfurt''' hè un club di [[pallò]] di [[Francuforte nant'à u Menu]]. Hè statu fundatu in u 1899. == Ghjucadori attuali (2019-2020) == * 1. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Kevin Trapp]] * 2. [[File:flag of France.svg|20px|Francia]] [[Evan N'Dicka]] * 3. [[File:flag of Guinea.svg|20px|Guinea]] [[Simon Falette]] <!-- * 4. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Ante Rebić]] On loan --> * 5. [[File:flag of Switzerland.svg|20px|Sguìzzera]] [[Gelson Fernandes]] * 6. [[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] [[Jonathan de Guzmán]] * 7. [[File:flag of Serbia.svg|20px|Serbia]] [[Dejan Joveljić]] * 8. [[File:flag of Switzerland.svg|20px|Sguìzzera]] [[Djibril Sow]] * 9. [[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] [[Bas Dost]] * 10. [[File:flag of Serbia.svg|20px|Serbia]] [[Filip Kostić]] * 11. [[File:flag of Serbia.svg|20px|Serbia]] [[Mijat Gaćinović]] * 13. [[File:flag of Austria.svg|20px|Austria]] [[Martin Hinteregger]] * 15. [[File:flag of Japan (bordered).svg|20px|Ghjappone]] [[Daichi Kamada]] <!-- * 15. [[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] [[Jetro Willems]] On loan --> * 16. [[File:flag of Spain.svg|20px|Spagna]] [[Lucas Torró]] * 17. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Sebastian Rode]] * 18. [[File:flag of France.svg|20px|Francia]] [[Almamy Touré]] * 19. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[David Abraham]] * 20. [[File:flag of Japan (bordered).svg|20px|Ghjappone]] [[Makoto Hasebe]] * 22. [[File:flag of the United States.svg|20px|Stati Uniti d'America]] [[Timothy Chandler]] * 23. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Marco Russ]] * 24. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Danny da Costa]] * 25. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Erik Durm]] * 26. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Nils Stendera]] * 28. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Dominik Kohr]] <!-- * 28. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Aymen Barkok]] On loan --> * 29. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Felix Wiedwald]] * 30. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Şahverdi Çetin]] * 32. [[File:flag of Denmark.svg|20px|Danimarca]] [[Frederik Rønnow]] * 33. [[File:flag of Portugal.svg|20px|Portugallu]] [[André Silva]] <!-- * 35. [[File:flag of Brazil.svg|20px|Brasile]] [[Tuta]] On loan --> * 37. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Jan Zimmermann]] * 38. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Patrick Finger]] * 39. [[File:flag of Portugal.svg|20px|Portugallu]] [[Gonçalo Paciência]] * 42. [[File:flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px|Bosnia è Erzegovina]] [[Marijan Ćavar]] == Liami == * [http://www.eintracht.de Situ ufficiale] * [http://www.sge4ever.de/ SGE4ever] * [http://www.uf97.de Ultras Frankfurt] [[Categoria:Pallò]] [[Categoria:Germania]] r0pkf27vd4w2d6znm4psiewuohdtyyy Almazán 0 10529 351185 331411 2015-07-16T10:53:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Almazán | blasone= | nomeOfficiale=Almazán | sigluCumunità=CL | sigluPruvincia=SO | altitudine=38 | superficia=165,90 | pupulazione=5755 | annu=2007 | densita=34,69 | merre= | posta=42200 | telefunu=975 | istat= | abitanti=''Adnamantino/a'' in spagnolu | patrone=[[Jesús Nazareno]] | festa= | situ=http://www.almazan.es/ | carta=Almazán (Soria) Mapa.svg }} '''Almazán''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] bgbtw8kg3s09zwov2ihq1va4idy5jgi Nordu è Passu di Calais 0 10536 333625 329351 2014-03-23T14:43:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione francese | regione=Nordu è Passu di Calais | nomeUfficiale=Nord-Pas-de-Calais | bandera=Flag of Flemish Region (De Vlaamse Leeuw).svg | capilocu=Lilla | superficia=12 414 | pupulazione=4 043 000 | densita=326 | dipartimenti=[[Nordu (dipartimentu francese)|Nordu]] (59), [[Passu di Calais]] (62) | circundarii=13 | cantoni=156 | cumune=1546 | situ=http://www.nordpasdecalais.fr/ | carta=Nord-Pas-de-Calais map.png }} U '''Nordu è Passu di Calais''' hè una [[regioni francesi|regione]] [[Francia|francese]]. [[Categoria:Regione francese]] nn3h4r9h3zafrkelh8pjah5dmv9rags Cinemà 0 10537 104773 2007-11-07T15:51:33Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Sinemà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sinemà]] c0bc03ojavyf1mn9tsolruiwa5xb2af Template:IT-CT 10 10538 351525 335207 2015-08-04T09:02:24Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346141]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Catania|Catania]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CT]] </noinclude> tf4lluicxfegdkk35h2tg0qt1oxkqli Template:IT-SI 10 10539 351526 335252 2015-08-04T09:02:34Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346218]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Siena|Siena]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SI]] </noinclude> hp4bjfzc23seffp5zladfxsykw5b9xo Template:IT-FI 10 10540 351527 335211 2015-08-04T09:02:44Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346151]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Firenze|Firenze]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|FI]] </noinclude> jdn076j7pgkonchfg1z80ln551g9p05 Latti 0 10541 354080 348264 2016-05-18T13:58:25Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Milk glass.jpg|thumb|Un bichjeri di latti]] U '''latti''' (o [[latte]]) hè u liquitu chì hè pruduttu da i ghjanduli mammarii da i femmini di i [[Mammiferu|mammiferi]]. U latti servi par nutriscia i chjuchi duranti i primi fasi di a so vita. ==U latti com'è alimentu == Dapoi l'antichità, l'essaru umanu consumma u latti di [[pecura]], di [[vacca]] è ancu di [[capra]]. 'Ssi tipi di latti di urigina animali sò chjamati à sustituiscia si à u latti maternu. U latti hè un'emulsioni di materii grassi è d'acqua chì cunteni zucchari, pruteini, sustanzi azutati non pruteichi, sali minerali, vitamini è numarosi enzimi. ===Compusizioni di u latti === {| align="right" border="1" cellspacing="0" ! colspan="7" | Compusizioni di u latti animali |- | Latti di ... ||% acqua||% proteini||% lattosiu||% grassi||% sali||Valori energeticu |- | vacca||87,47||3,51||4,92||3,68||0,74||729 kcal/kg |- | pecura||82,70||6,10||4,60||5,80||0,80||980 kcal/kg |- | capra||85,50||4,00||5,00||4,80||0,70||790 kcal/kg |} Quandu si parla di "latti", in generali si intendi quiddu vaccinu; ma quiddu di ogni animali t'hà a so compusizioni propria. ==Citazioni== Accadi chì u latti fussi mintuvatu in a cultur corsa. par esempiu in i sprissioni: *''Ùn veda mancu u corbu in u latti'': ''Ùn vedi mancu u corbu in u latti!''. * ''surviglià à calchissia com'è u latti annantu à u [[focu]]'' ==Da veda dinò== * [[Buttirulu]] * [[Casgiu]] * [[Brocciu]] * [[Culostra]] {{c}} [[Categoria:Anatumia]] 5whm2cmoonvxwlak73yus6d29dx1wz8 Latte 0 10542 104865 2007-11-08T18:37:17Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Latti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[latti]] 2fjxvz51nhd8wmqfygeeoeca0z5whux Grussetu 0 10544 105103 105102 2007-11-11T13:57:54Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {{disambig}} * '''[[Grussetu (Grussetu è a Prugna)|Grussetu]]''': paesi chì faci partita di a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] * '''[[Grussetu (Toscana)|Grussetu]]''': cumuna di a [[Toscana]] o8xdznzp3u3es6up41mur0gkywo2h4r Tuscana 0 10546 105109 2007-11-11T14:03:52Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Toscana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Toscana]] ds1ecu2dzddueqrmazw712p1nofzehl Pruvincia di Grossetu 0 10547 105112 2007-11-11T14:18:05Z Ale Mister 249 hà mossu [[Pruvincia di Grossetu]] à [[Pruvincia di Grussetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincia di Grussetu]] tkfzt9snaqy7962szxoecnwzfj33b79 Categoria:Regione taliana 14 10548 344357 335714 2015-06-08T22:21:28Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Italia]] 7xnk32ruhfmyjm4klj25qi86r386e9p Template:IT-GR 10 10549 351528 335215 2015-08-04T09:02:53Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346158]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Grussetu|Grussetu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|GR]] </noinclude> jwsvotmnrccuzl3l4m6v9v3tb3i0ivk Pignatta 0 10551 347294 324819 2015-07-02T01:15:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A pignatta hè un stuvigliu chì s'usa in cucina è in [[gastrunumia]] par fà cocia l'alimenti. ==Citazioni== Accadi chì a pignatta fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.'' * in u pruverbiu: ''I guai di a pignatta ùn i sà cà u [[cuchjaronu]].'' * in a sprissioni: ''truvà focu spintu è pignatta rotta'' * in a sprissioni: ''u pingu di a pignatta'', chì significheghja: ciò chì ci hè di megliu ==Rifarenzi== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/liatafiumurbaccia2.html Liata fiumurbaccia di 500 buccati corsi, Carulu Santoni, [[Adecec]], 1986] {{c}} [[Categoria:Cucina]] [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 49910le7aau6rqozyn5xflg5tv3otu0 Cuchjaronu 0 10552 347316 324821 2015-07-02T01:30:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Ladle silver 1876-7.JPG|right|260px|thumb|]] U cuchjaronu (o [[cuchjarone]]) hè un stuvigliu chì s'usa in [[cucina]] o in [[gastrunumia]]. Hè un tipu di [[cuchjara]] maiori, usatu u più suventi par serva a [[suppa]]. U manicu di u cuchjaronu hè longu. U cuchjaronu hè fattu di metallu com'è l'[[arghjentu]], l'[[acciaghju]], u [[ramu]], o l'[[aluminiu]], o ancu di [[legnu]] o di [[plasticu]]. == Citazioni == Accadi chì u cuchjaronu fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''I guai di a [[pignatta]] ùn i sà cà u cuchjaronu.'' == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Ladel aluminium 18j07.JPG|Un cuchjaronu d'aluminiu Image:Ladle melamine 18j07.JPG Image:Ladle steel 18j07.JPG|Un cuchjaronu d'acciaghju Image:Kepçe.JPG|Un cuchjaronu di ramu </gallery> {{c}} [[categoria:Cucina]] o0aegnan8ch98d7ijqvof8l5fym704p Cuchjarone 0 10553 105402 2007-11-13T18:33:18Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Cuchjaronu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cuchjaronu]] 8fhszcgcmnuspwz1bko3e36ybbh8dhl Saccu 0 10554 354109 340518 2016-05-18T14:12:33Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Burberry handbag.jpg|thumb|right|Un saccu di donna]] Un '''saccu''' hè un ogettu chì s'usa nurmalamenti par metta cosi drentu com'è par asempiu a [[farina]], u [[carbonu]], o ancu rumenzulu o altri ughjetti. I sacchi sò fatti di [[carta]], di [[plasticu]] o ancu di [[tela]]. Un picculu saccu hè un sacchittinu. ==Citazioni== Accadi chì u saccu fussi mintuvatu in a litteratura o in a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''Saccu biotu ùn pò stà rittu.'' * in u pruverbiu: ''Saccu biotu ùn pò stà rittu, troppu pienu ùn si pò torcia.'' {{c}} 9mklsec3niyqw0w38n5a3df80na6p45 Abbruzzu 0 10555 336132 336131 2014-04-19T12:16:21Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Abruzzu]] à [[Abbruzzu]] wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Abbruzzu | nomeUfficiale=Abruzzo | blasone=Regione-Abruzzo-Stemma.svg | bandera=Abruzzo bandiera.svg | capilocu=L'Acula | superficia=10.794 | pupulazione=1.337.890 | densita=124 | pruvincie= <li>{{IT-AQ}}</li> <li>{{IT-CH}}</li> <li>{{IT-PE}}</li> <li>{{IT-TE}}</li> | cumune=305 | situ=http://www.regione.abruzzo.it/ | carta=Abruzzo in Italy.svg }} L''''Abbruzzu''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] qdm8ywbpwkhs7s4d3rikvnvpkxi76nz Valle d'Aosta 0 10556 334951 324825 2014-03-23T15:10:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Valle d'Aosta | nomeUfficiale=Valle d'Aosta/Vallée d'Aoste | blasone=Valle d'Aosta-Stemma.svg | bandera=Flag of Valle d'Aosta.svg | capilocu=Aosta | superficia=3.263 | pupulazione=126.660 | densita=39 | pruvincie=micca | cumune=74 | situ=http://www.regione.vda.it/ | carta=Aosta Valley in Italy.svg }} A '''Valle d'Aosta''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] 0gn9t6rf0k2movx9amd4493y8ottwu8 Casa 0 10558 331938 329122 2014-03-23T14:09:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Country house at sunset.jpg|thumb|right|300 px|<center>Una casa à u tramontu di u soli</center>]] Una casa hè una bastimentu di diminsioni media, chì hè a dimora d'una o di parechji parsoni, d'una famiglia. In generali, a superficia d'una casa hè cumpresa trà 10 è 150 metri quatrati. Una casa maiori hè un [[casonu]]. == Citazioni == A casa hè mintuvata à spessu in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''A casa piglia, a casa rendi.'' : quandu si perdi calcosa in casa, si ritrova sempri dopu * in u pruverbiu: ''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori.'' * in u pruverbiu: ''Casi frà li casi è vigni frà li vigni.'' : ùn ci voli à fà i casi fora di paesi è scantati * in u pruverbiu: ''À chì l'hà in culu l'ha in casa.'' * in u pruverbiu: ''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.'' * in u pruverbiu: ''Casa senza patrone, hè nave senza timone.'' * in u pruverbiu: ''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.'' * in u pruverbiu: ''Pani è parnici: affari di casa un si ni dici.'' * in u pruverbiu: ''Tantu da casa meia cà da casa toia.'' * in u pruverbiu: ''Una casa, si sa qual'hè chì a faci ; ùn si sa quiddu chì l'hà da goda.'' * in u pruverbiu: ''Una donna faci è sfaci una casa.'' * in i [[casata|casati]]: ''Casanova'', ''Casasoprana''. * in i tuponimi: ''Casamattonu'', ''Casanova''. * in a sprissioni: ''in casa di Cristu'' : in celi, luntanu luntanu. == Da veda dinò == * una [[capanna]] * un [[casonu]] * a [[casa cumuna]] {{c}} [[Categoria:Antropologia]] 1tqc6iryda6bk6p0gts7awgwvf8r91z Campania 0 10559 331822 324828 2014-03-23T14:07:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Campania | nomeUfficiale=Campania | blasone=Regione-Campania-Stemma.svg | bandera=Flag of Campania.svg | capilocu=Napuli | superficia=13.595 | pupulazione=5.820.795 | densita=428 | pruvincie= <li>{{IT-AV}}</li> <li>{{IT-BN}}</li> <li>{{IT-CE}}</li> <li>{{IT-NA}}</li> <li>{{IT-SA}}</li> | cumune=551 | situ=http://www.regione.campania.it/ | carta=Campania in Italy.svg }} A '''Campania''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] 9adozucfmlq2d41imv8k2trjlh08zis Emilia è Romagna 0 10560 332341 324830 2014-03-23T14:17:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Emilia è Romagna | nomeUfficiale=Emilia-Romagna | blasone=Regione-Emilia-Romagna-Stemma.png | bandera=Emilia-Romagna-Bandiera.svg | capilocu=Bologna | superficia=22.451 | pupulazione=4.366.448 | densita=194 | pruvincie= <li>{{IT-BO}}</li> <li>{{IT-FE}}</li> <li>{{IT-FC}}</li> <li>{{IT-MO}}</li> <li>{{IT-PR}}</li> <li>{{IT-PC}}</li> <li>{{IT-RA}}</li> <li>{{IT-RE}}</li> <li>{{IT-RN}}</li> | cumune=348 | situ=http://www.regione.emilia-romagna.it/ | carta=Emilia-Romagna in Italy.svg }} L''''Emilia è Romagna''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] ixv3uirfyt2penpp3esju7llnd5tdv7 Pruvincie di l'Italia 0 10561 105488 2007-11-15T21:21:10Z Ale Mister 249 hà mossu [[Pruvincie di l'Italia]] à [[Pruvincie taliane]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincie taliane]] 3vhjdg0tvhpzcbsi38g1l8niye7g8sj Shalom 0 10562 334394 324832 2014-03-23T14:58:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Shalom.svg|right|200px]] '''Shalom''' (שלום) hè una parolla [[lingua ebraica|ebraica]] chì significheghja "[[pace]]". Cum'è in corsu, pò riguardà tantu a pace frà dui parte ch'è una pace interiore, calma o a tranquilità di un'individuu. Hè ancu usata cum'è formula di salutu, equivalente à "salutu", à "bonghjornu" o à "à vede ci". A radica linguistica di shalom pò esse legata incù ''le-shalem'', chì significheghja "cumplettà, retribuisce, pagà, cumpensà". Per quessa si pò dì chì hè più chì l'assenza di cunflittu o a disapparizione di l'ostilità. Ma u shalom significheghja ancu un ritornu à l'equilibriu, à a ghjustizia è à l'uguaglianza integrale. Generalmente, s'usa a parolla "shalom" cum'è a forma abreviata di a frasa "[[Shalom Aleichem]]" (litteralmente "a pace hè incù tecu") chì pò esse traduttu cum'è "bonghjornu" (una salutazione). [[Categoria:Ghjudaismu]] jidt7n7s5vsf657o43nw6evql2x8iua Anthony Perkins 0 10565 351250 351249 2015-07-16T12:59:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:The Tin Star Anthony Perkins 1.jpg|thumb|right|Anthony Perkins]] '''Anthony Perkins''' (* [[4 d'aprile]] [[1932]] [[New York]], [[New York (Statu)|New York]], [[SUA]]; † [[12 di settembre]] [[1992]] [[Los Angeles]], [[California]], [[SUA]]) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]], chì hà ancu travagliatu in [[Francia]]. Hè diventatu famosu soprattuttu pè a parte di ''Norman Bates'' in u filmu ''[[Psycho]]'' (''Psicosi'') di [[Alfred Hitchcock]]. Hà ghjucatu un assassinu psicopaticu, tantu cunvincente ch'è 'ssa interpretazione hè cunsiderata cum'è unu di i migliori rendimenti in a storia di u filmu. U rollu hà incollatu à ellu è hà spèssu limitatu l'ufferta pè altri rolli. Torna oghje, u nome di Anthony Perkins si lega inseparabilmente cun u nome di ''Norman Bates''. Ma e soie altre interpretazioni ùn sò micca menu impressionanti, nè quelle prima nè quelle dopu à ''Psycho''. Ghjà in u [[1957]] Perkins hè statu nominatu pè un [[Oscar]] pè u megliu attore secundariu in u filmu ''[[Friendly Persuasion]]'' (''A lege di u Signore''). In u [[1961]] hà ricevutu u premiu di interpretazione maschile di u [[Festivale di Cannes]], pè ''[[Goodbye Again]]'' (''Tenite caru Brahms?''). L'annu dopu, Perkins hà avutu un rollu principale in ''[[Le Procès]]'' (''U prucessu'') di [[Orson Welles]]. ==Filmugrafia di selezzione== *''[[The Actress]]'', cù [[Spencer Tracy]] (1953) *''[[Friendly Persuasion]]'', cù [[Gary Cooper]] (1956) *''[[Tall Story]]'', cù [[Jane Fonda]] (1960) *''[[Psycho]]'', di [[Alfred Hitchcock]] è incù [[Janet Leigh]] (1960) *''[[Goodbye Again]]'', di [[Anatole Litvak]], cun [[Ingrid Bergmann]] è [[Yves Montand]] (1961) *''[[Il coltello nella piaga]]'', cù [[Sophia Loren]] (1962) *''[[Le Procès]]'', di è cun [[Orson Welles]] è cù [[Romy Schneider]] (1962) *''[[Catch-22]]'', cun [[Alan Arkin]] (1970) *''[[Murder on the Orient Express]]'', incù [[Sean Connery]] (1974) ==Ligami== *{{en}} [http://web.archive.org/web/20090728152834/http://www.geocities.com/oldhiway/tonyhome/ Situ americanu micca officiale] *{{en}} [http://www.thepsychomovies.com/ U situ di ''Psicosi''] [[Categoria:Attore|Perkins, Anthony]] [[Categoria:Americanu|Perkins, Anthony]] ojc73aj83ir7gdz1ikb6huzvo6921yx Keane 0 10566 332928 324834 2014-03-23T14:29:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Keane''' hè un gruppu di rock britannicu (rispettivamente inglese), fundatu in [[1997]]. Cunsiste in [[Tom Chaplin]] (cantu, tastiera elettrica, pianuforte, organu, chitarra acustica), [[Richard David Hughes|Richard Hughes]] (batteria/percussione, cantu à fondu) è [[Tim Rice-Oxley]] (pianuforte, tastiere elettriche, sintetizzatore, chitarra bassu, cantu à fondu). ==Albumi== *''Hopes And Fears'' (2004) *''Under The Iron Sea'' (2006) *''Perfect Symmetry'' (2008) [[Categoria:Gruppu di rock]] 86cxe8fyvp7eauea4lll8t9nw6zckvz Rock Hudson 0 10567 346464 334169 2015-07-01T18:20:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Rock Hudson in Giant trailer.jpg|thumb|200px|Rock Hudson]] '''Rock Hudson''', à l'origine '''Roy Harold Scherer Jr.''', più tardi '''Roy Fitzgerald''' (* [[17 di nuvembre]] [[1925]] [[Winnetka]], [[Illinois]], [[USA]]; † [[2 d'ottobre]] [[1985]] [[Los Angeles]], [[California]], [[USA]]), hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hà ghjucatu molti rolli cumedianti è di carattere, per esempiu in ''[[Giant]]'' (''Gigante'', [[1956]]), ''[[Pillow Talk]]'' (''Cunfidenze nantu à u guanciale'', [[1959]]), ''[[Lover Come Back]]'' (''Un pisgiamà per dui'', [[1961]]) è ''[[Seconds]]'' (''Secondi'', [[1966]]). Pè u drama ''Giant'' hà ricevutu in u [[1957]] una numinazione di un [[Oscar]] cum'è u megliu attore in un rollu principale. Rock Hudson hè statu unu di i più pupulari attori di u so tempu è un amicu intimu di [[Doris Day]]. [[Categoria:Attore|Hudson, Rock]] [[Categoria:Americanu|Hudson, Rock]] ck9pr6vzdibpexye9dox88vi5m7mywp Arancón 0 10568 351274 331519 2015-07-16T13:49:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Iglesia de arancon.jpg|thumb|right|200px|Arancón]] '''Arancón''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] q5a2dpg3ixnohxyd3aa8rggs9ybpeq4 Bocca 0 10569 331711 324838 2014-03-23T14:04:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Mouth.jpg|thumb|right|200px|A bocca di una donna adulta]]A '''bocca''' hè l'apartura ind'eddu entri in u so corpu u cibu d'un [[essaru umanu]] o d'un [[animali]]. 'Ssu [[organu]] hè situatu nurmalamenti à u liveddu di a [[testa]]. Ma i [[planari]] sò un eccezzioni, parchì a so bocca si situeghja à mezu à u so ventri. Esistini parechji animali, com'è i [[cistodi]] chì ùn ani mancu bocca, chì vivini drentu u sistemu dighjistivu d'un ospiti è improntani dunqua a so bocca. Ind'è molti animali, a bocca pussedi i [[denti]] par mastaccià l'alimenti. == A bocca umana == [[File:Sagittalmouth.png|thumb|left|200px|I musculi di a bocca]] A bocca umana cumprendi i denti è a lingua. Si cumponi di 28 denti duranti a zitiddina eppò 32 à l'ità adulta. == Citazioni == A bocca hè citata à spessu in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu in i pruverbii: * ''U forru si scalda pa a bocca''. * ''À bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.'' o ''In bocca chjusa ùn entri mosca.'' * ''A più bedda risa esci da a bocca di l'addulurati.'' * ''Ognunu bii incu a so bocca.'' * ''Stocafissu è baccalà, apri a bocca è fà falà.'' * ''U troppu ride stà in bocca à i scemi.'' o in a sprissioni: ''Fà si purtà in bocca.'' == Da veda dinò == * [[Anatumia]] [[Categoria:Anatumia]] c7qd8r66dbfqo08ppwtpfi5177itpnx Categoria:Attore 14 10570 359136 335451 2018-05-03T23:54:12Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Biugrafia]] lln1fzmk1pvmz4uamw3r5mhkjt50atq Ágreda 0 10571 335135 324841 2014-03-23T15:13:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Vista general de Ágreda desde la carretera de Vozmediano.jpg|thumb|left]] [[File:Ágreda (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Ágreda]] '''Ágreda''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] hnjzcsh5tmln9g1sh9plxlgf44417x8 Santa María de las Hoyas 0 10572 334286 324842 2014-03-23T14:56:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Santa María de las Hoyas (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Ágreda]] '''Santa María de las Hoyas''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] g5nj2fs3mjz03e5ovtd48r0hceursmm Almarza 0 10573 351183 331409 2015-07-16T10:52:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Almarza (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Ágreda]] '''Almarza''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 7kjabl9m7fizue9eb2l6jwogq0df6gn Las Aldehuelas 0 10574 332990 324846 2014-03-23T14:30:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Las Aldehuelas (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Las Aldehuelas]] '''Las Aldehuelas''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] frrkymucz1d5tl9i0ol561buh96zmdq Fuentes de Magaña 0 10575 332528 327165 2014-03-23T14:21:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Fuentes de Magaña (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Fuentes de Magaña]] '''Fuentes de Magaña''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] ipuh6b5wlom911ezb0sixk71oef2hvj Arenillas 0 10576 351300 331542 2015-07-16T14:49:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Arenillas (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Arenillas]] '''Arenillas''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] ep89nrb3ogayjs6i9cic4g94law75fc Pruvincia di Soria 0 10577 354105 348209 2016-05-18T14:11:53Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[File:Flag Soria province.svg|160px|right|thumb|Bandera]] [[File:Escudo de la provicia de Soria.svg|160px|right|thumb|Blasone]] [[File:Localización de la provincia de Soria.svg|160px|right|thumb|A pruvincia di Soria in Spagna.]] A '''pruvincia di Soria''' hè una pruvincia di [[Castiglia è León]], [[Spagna]]. ==Da vede dinò== *[[Cihuela]] [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 007cbn4n117r11u91msz0b2c1lnkclf Alconaba 0 10578 351148 331358 2015-07-16T10:13:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] gxupjjv96ic2oqprzvmgp258owjvqde Abejar 0 10579 331281 324853 2014-03-23T13:56:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Abejar | blasone=Escudo de Abejar.svg | nomeOfficiale=Abejar | sigluCumunità=CL | sigluPruvincia=SO | altitudine=1138 | superficia=23,17 | pupulazione=406 | annu=2006 | densita=17,22 | merre= | posta=42146 | telefunu=975 | istat= | abitanti=''abejareño, abejarense'' in spagnolu | patrone=[[San Juan Bautista]], [[Virgen del Camino]] | festa= | situ=http://www.abejar.galeon.com | carta=Abejar (Soria) Mapa.svg }} '''Abejar''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] l1i1p0sxi71lk2aagenzrfwvw8va7in Adradas 0 10580 350930 331305 2015-07-09T16:54:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] gxupjjv96ic2oqprzvmgp258owjvqde Alcubilla de Avellaneda 0 10581 351149 331359 2015-07-16T10:13:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Alcubilla de las Peñas 0 10582 353352 351150 2016-03-12T17:19:41Z B25es 3363 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] [[File:Ayuntamiento, Alcubilla de las Peñas, Soria, España, 2015-12-29, DD 82.JPG|220px|miniatura]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] qwhulrjfzpys5317q30qxk2y3h21p1n Aldealafuente 0 10583 351152 331362 2015-07-16T10:16:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Aldealices 0 10584 353354 353353 2016-03-12T17:21:36Z B25es 3363 wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] [[File:Aldealices, Soria, España, 2016-01-03, DD 13.JPG|350x350px|miniatura|left]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 1rlw7c3z79r5im0rk32f4fpl34wpk4y Aldealpozo 0 10585 351154 331364 2015-07-16T10:17:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Aldealseñor 0 10586 351155 331365 2015-07-16T10:17:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Aldehuela de Periáñez 0 10587 353355 351156 2016-03-12T17:23:04Z B25es 3363 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] [[File:Aldehuela de Periáñez, Soria, España, 2016-01-03, DD 11.JPG|left|thumb|350x350px]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] bndfctkf1irjjpc05xr0x97pmp8kadq Alentisque 0 10588 351159 331367 2015-07-16T10:19:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Aliud 0 10589 351178 331379 2015-07-16T10:48:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Almajano 0 10590 351180 331407 2015-07-16T10:51:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Almaluez 0 10591 351182 331408 2015-07-16T10:52:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Almazul 0 10592 351184 331410 2015-07-16T10:52:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Almenar de Soria 0 10593 351186 331412 2015-07-16T10:53:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Alpanseque 0 10594 351189 331417 2015-07-16T11:00:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Arcos de Jalón 0 10595 351296 331535 2015-07-16T14:42:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Arévalo de la Sierra 0 10596 351318 331567 2015-07-16T15:12:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] n0g9m59xqkoz5yuztwk12yv1tljhdqu Ausejo de la Sierra 0 10597 331597 324871 2014-03-23T14:02:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Baraona 0 10598 331632 324872 2014-03-23T14:03:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Barca 0 10599 331636 327142 2014-03-23T14:03:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Barcones 0 10600 331639 324874 2014-03-23T14:03:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Bayubas de Abajo 0 10601 331667 324875 2014-03-23T14:04:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Bayubas de Arriba 0 10602 331668 324876 2014-03-23T14:04:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Beratón 0 10603 331681 324877 2014-03-23T14:04:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Berlanga de Duero 0 10604 331685 324878 2014-03-23T14:04:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Barca (Soria) 0 10605 106845 2007-11-21T16:42:54Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[Barca (Soria)]] à [[Barca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Barca]] odp55swauy1dls9soxhgaqomge7r471 Blacos 0 10606 331707 324879 2014-03-23T14:04:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Bliecos 0 10607 331708 324880 2014-03-23T14:04:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Borjabad 0 10608 331722 324881 2014-03-23T14:05:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Borobia 0 10609 331723 324882 2014-03-23T14:05:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Buberos 0 10610 331756 324883 2014-03-23T14:05:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Buitrago 0 10611 331763 324884 2014-03-23T14:05:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jpcno61pn130b0i84jrye5yso96du1w Uvestu 0 10612 106884 2007-11-21T20:01:48Z Img 21 hà mossu [[Uvestu]] à [[Punenti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punenti]] 0okw5k1z0govtwlfi5xlspzh5sx1o0e Punente 0 10613 106887 2007-11-21T20:03:52Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Punenti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punenti]] 0okw5k1z0govtwlfi5xlspzh5sx1o0e Cabrejas del Campo 0 10616 331785 324885 2014-03-23T14:06:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Caltojar 0 10617 331811 324886 2014-03-23T14:06:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Calatañazor 0 10618 331796 324887 2014-03-23T14:06:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cabrejas del Pinar 0 10619 331786 324888 2014-03-23T14:06:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Candilichera 0 10620 331839 324889 2014-03-23T14:07:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cañamaque 0 10621 331989 324890 2014-03-23T14:10:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Carabantes 0 10622 331894 324891 2014-03-23T14:08:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Caracena 0 10623 331896 324892 2014-03-23T14:08:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] [[File:Caracena panorámica.jpg|thumb|left|270px]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] bacin0flklw3ck8tk7o6d68nz434h5w Carrascosa de Abajo 0 10624 331928 324893 2014-03-23T14:09:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Carrascosa de la Sierra 0 10625 331929 324894 2014-03-23T14:09:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Casarejos 0 10626 331948 324895 2014-03-23T14:09:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Castilfrío de la Sierra 0 10627 331967 324896 2014-03-23T14:09:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Castillejo de Robledo 0 10628 331968 324897 2014-03-23T14:09:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Castilruiz 0 10629 331969 324898 2014-03-23T14:09:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Centenera de Andaluz 0 10630 331999 324899 2014-03-23T14:10:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cerbón 0 10631 332008 324900 2014-03-23T14:10:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cidones 0 10632 332063 324901 2014-03-23T14:11:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cigudosa 0 10633 332066 324902 2014-03-23T14:11:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cihuela 0 10634 332067 324903 2014-03-23T14:11:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Ciria 0 10635 332087 324904 2014-03-23T14:12:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cirujales del Río 0 10636 332089 324905 2014-03-23T14:12:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Coscurita 0 10637 332153 324906 2014-03-23T14:13:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Covaleda 0 10638 332159 324907 2014-03-23T14:13:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cubilla 0 10639 332172 324908 2014-03-23T14:14:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cubo de la Solana 0 10640 332173 324909 2014-03-23T14:14:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Cueva de Ágreda 0 10641 332178 324910 2014-03-23T14:14:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Dévanos 0 10642 332304 324911 2014-03-23T14:16:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Deza 0 10643 332260 324913 2014-03-23T14:15:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Deza (Soria) 0 10644 107534 2007-11-24T09:21:56Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[Deza (Soria)]] à [[Deza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Deza]] 64szlsrzecr83zci27ynfutsw0wt9ka Duruelo de la Sierra 0 10645 332299 324914 2014-03-23T14:16:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Escobosa de Almazán 0 10646 332390 324916 2014-03-23T14:18:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Espeja de San Marcelino 0 10647 332392 324918 2014-03-23T14:18:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Espejón 0 10648 332393 324919 2014-03-23T14:18:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Estepa de San Juan 0 10649 332396 324920 2014-03-23T14:18:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Frechilla de Almazán 0 10650 332511 324921 2014-03-23T14:20:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fresno de Caracena 0 10651 332513 324922 2014-03-23T14:20:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentearmegil 0 10652 332522 324924 2014-03-23T14:20:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentecambrón 0 10653 332523 324926 2014-03-23T14:21:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentecantos 0 10654 332524 324927 2014-03-23T14:21:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentelmonge 0 10655 332525 324928 2014-03-23T14:21:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentelsaz de Soria 0 10656 332526 324930 2014-03-23T14:21:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentepinilla 0 10657 332527 116787 2014-03-23T14:21:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Yelo 0 10658 335100 324932 2014-03-23T15:12:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Yanguas 0 10659 335099 324934 2014-03-23T15:12:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Vozmediano 0 10660 335067 327134 2014-03-23T15:12:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Vizmanos 0 10661 335043 324915 2014-03-23T15:11:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Vinuesa 0 10662 335030 327135 2014-03-23T15:11:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Villaseca de Arciel 0 10663 335023 324923 2014-03-23T15:11:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Villasayas 0 10664 335022 327133 2014-03-23T15:11:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Los Villares de Soria 0 10665 333170 324929 2014-03-23T14:34:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Villar del Río 0 10666 335020 324931 2014-03-23T15:11:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Villar del Campo 0 10667 335019 324933 2014-03-23T15:11:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Yelo (Soria) 0 10668 107560 2007-11-24T09:25:37Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[Yelo (Soria)]] à [[Yelo]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Yelo]] 533qkr830twttya9fbrxvlzmtrmjgcb Santa Cruz de Yanguas 0 10669 334274 324935 2014-03-23T14:56:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Santa María de Huerta 0 10670 334285 324936 2014-03-23T14:56:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 San Leonardo de Yagüe 0 10671 334252 324937 2014-03-23T14:56:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 San Pedro Manrique 0 10672 334259 324938 2014-03-23T14:56:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Pinilla del Campo 0 10673 333909 324939 2014-03-23T14:49:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Portillo de Soria 0 10674 333970 324940 2014-03-23T14:50:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 La Póveda de Soria 0 10675 332964 116905 2014-03-23T14:29:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Pozalmuro 0 10676 333985 324941 2014-03-23T14:50:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Matamala de Almazán 0 10677 333404 324942 2014-03-23T14:38:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Matalebreras 0 10678 333403 324943 2014-03-23T14:38:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Maján 0 10679 333340 328532 2014-03-23T14:37:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Magaña 0 10680 333331 324946 2014-03-23T14:37:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Fuentestrún 0 10681 332529 116786 2014-03-23T14:21:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Garray 0 10682 332557 327178 2014-03-23T14:21:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Golmayo 0 10683 332648 327179 2014-03-23T14:23:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Gómara 0 10684 332680 327180 2014-03-23T14:24:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Gormaz 0 10685 332653 116807 2014-03-23T14:23:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Herrera de Soria 0 10686 332704 116806 2014-03-23T14:24:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Hinojosa del Campo 0 10687 332709 116805 2014-03-23T14:24:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Langa de Duero 0 10688 332985 116902 2014-03-23T14:30:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Liceras 0 10689 333054 116910 2014-03-23T14:31:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 La Losilla 0 10690 332963 116906 2014-03-23T14:29:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Salduero 0 10691 334218 324950 2014-03-23T14:55:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 San Esteban de Gormaz 0 10692 334239 324951 2014-03-23T14:55:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 El Royo 0 10693 332331 327131 2014-03-23T14:17:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 San Felices 0 10694 334240 327132 2014-03-23T14:55:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Miño de Medinaceli 0 10695 333473 327184 2014-03-23T14:40:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 La Riba de Escalote 0 10696 332965 116903 2014-03-23T14:29:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Rollamienta 0 10697 334174 324955 2014-03-23T14:54:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Rioseco de Soria 0 10698 334159 324956 2014-03-23T14:54:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 San Felices (Soria) 0 10699 107592 2007-11-24T09:29:40Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[San Felices (Soria)]] à [[San Felices]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[San Felices]] fakx8y5ifqubn9xs3dbgudjt7putapg El Royo (Soria) 0 10700 107594 2007-11-24T09:29:43Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[El Royo (Soria)]] à [[El Royo]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[El Royo]] h3qk8d22jxxritt3riba8rl9qzfuyzy Miño de San Esteban 0 10701 333474 327109 2014-03-23T14:40:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Molinos de Duero 0 10702 333480 327108 2014-03-23T14:40:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Momblona 0 10703 333483 327107 2014-03-23T14:40:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Monteagudo de las Vicarías 0 10704 333499 324960 2014-03-23T14:40:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Montejo de Tiermes 0 10705 333503 324961 2014-03-23T14:40:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Montenegro de Cameros 0 10706 333506 324962 2014-03-23T14:40:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Ólvega 0 10707 335138 324963 2014-03-23T15:13:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Noviercas 0 10708 333631 324964 2014-03-23T14:43:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Nolay 0 10709 333620 324965 2014-03-23T14:43:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Nepas 0 10710 333589 324966 2014-03-23T14:42:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Oncala 0 10711 333680 324967 2014-03-23T14:44:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Navaleno 0 10712 333578 324968 2014-03-23T14:42:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Morón de Almazán 0 10713 333523 324969 2014-03-23T14:41:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Nafría de Ucero 0 10714 333564 326372 2014-03-23T14:42:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Muriel de la Fuente 0 10715 333542 324971 2014-03-23T14:41:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Muriel Viejo 0 10716 333541 324972 2014-03-23T14:41:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Narros 0 10717 333571 324973 2014-03-23T14:42:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Quintana Redonda 0 10718 334084 324974 2014-03-23T14:52:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Quintanas de Gormaz 0 10719 334085 324975 2014-03-23T14:52:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Quiñonería 0 10720 334086 324976 2014-03-23T14:52:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Los Rábanos 0 10721 333169 324977 2014-03-23T14:34:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Rebollar 0 10722 334109 324978 2014-03-23T14:53:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Reznos 0 10723 334135 324979 2014-03-23T14:53:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Recuerda 0 10724 334110 185481 2014-03-23T14:53:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Rello 0 10725 334120 324980 2014-03-23T14:53:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Renieblas 0 10726 334123 324981 2014-03-23T14:53:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Retortillo de Soria 0 10727 334133 324982 2014-03-23T14:53:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Rebollar (Soria) 0 10728 107623 2007-11-24T09:32:43Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[Rebollar (Soria)]] à [[Rebollar]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rebollar]] aqa65z5oa7gpicc2y2g61m1doooci76 Recuerda (Soria) 0 10729 107625 2007-11-24T09:32:58Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[Recuerda (Soria)]] à [[Recuerda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Recuerda]] kuk0gxha92e8h7z03tzidrho346wr7r Villar del Ala 0 10730 335018 324983 2014-03-23T15:11:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Villanueva de Gormaz 0 10731 335016 327226 2014-03-23T15:11:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Villaciervos 0 10732 335014 327225 2014-03-23T15:11:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Viana de Duero 0 10733 335000 326483 2014-03-23T15:10:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Velilla de los Ajos 0 10734 334974 326470 2014-03-23T15:10:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Velilla de la Sierra 0 10735 334973 327224 2014-03-23T15:10:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Velamazán 0 10736 334971 326469 2014-03-23T15:10:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Valtajeros 0 10737 334958 324997 2014-03-23T15:10:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Valderrodilla 0 10738 334943 327223 2014-03-23T15:09:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Valdeprado 0 10739 334942 325002 2014-03-23T15:09:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] mild88fi5tprse1vndtrrl7oppb9ufj Valdemaluque 0 10740 334940 327139 2014-03-23T15:09:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Valdelagua del Cerro 0 10741 334939 325004 2014-03-23T15:09:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Valdelagua del Cerro (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''Valdelagua del Cerro''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 9bhbccvq2rxs8kdmcdqlh901va7ra5l Valdegeña 0 10742 334938 325007 2014-03-23T15:09:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Valdeavellano de Tera 0 10743 334937 325009 2014-03-23T15:09:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Ucero 0 10744 334881 327138 2014-03-23T15:08:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Trévago 0 10745 334813 325012 2014-03-23T15:07:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Torrubia de Soria 0 10746 334784 325014 2014-03-23T15:06:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Torreblacos 0 10747 334782 327137 2014-03-23T15:06:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Valdenebro 0 10748 334941 327136 2014-03-23T15:09:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Valdeprado (Soria) 0 10749 107648 2007-11-24T09:36:22Z Jeneme~cowiki 293 hà mossu [[Valdeprado (Soria)]] à [[Valdeprado]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Valdeprado]] bi4le0ywnu4g7bv75013s9c74eva86h Serón de Nágima 0 10750 334385 325023 2014-03-23T14:58:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Soria 0 10751 334440 325025 2014-03-23T14:59:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Sotillo del Rincón 0 10752 334445 325027 2014-03-23T14:59:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Soliedra 0 10753 334433 327182 2014-03-23T14:59:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Suellacabras 0 10754 334536 325034 2014-03-23T15:01:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Tajueco 0 10755 334561 327183 2014-03-23T15:02:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Tajahuerce 0 10756 334560 325037 2014-03-23T15:02:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Torlengua 0 10757 334687 325039 2014-03-23T15:04:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Taroda 0 10758 334583 326471 2014-03-23T15:02:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Talveila 0 10759 334574 327144 2014-03-23T15:02:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Tardelcuende 0 10760 334581 327213 2014-03-23T15:02:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Tejado 0 10761 334602 325049 2014-03-23T15:02:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Burgo de Osma-Ciudad de Osma 0 10762 331769 327215 2014-03-23T14:06:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Burgo de Osma (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|Las Aldehuelas]] '''Las Aldehuelas''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] kw70gv59avmmmidj0885cbigrpzq7xy Vadillo 0 10763 334932 327214 2014-03-23T15:09:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Medinaceli 0 10764 333414 327216 2014-03-23T14:39:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Pruvincia di Soria]] th0m4waiy89rq994kamg1vk1hrh0zj8 Categoria:Pruvincia di Soria 14 10765 335706 325056 2014-03-23T18:13:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Castiglia è León]] bvlrefyntporjwez958ttnbjvl06gqp Cavaddu (Scacchi) 0 10766 337352 331983 2014-08-31T23:52:24Z Rotlink 7905 fixing dead links wikitext text/x-wiki U '''Cavaddu''' (o [[Cavallu (scacchi)|Cavallu]]) (valori = 3) hè una pezza di u ghjocu di [[scacchi]]. Hè riprisintatu à spessu incù una testa di cavaddu. Hè u simbulu di i suldati a cavaddu, i cavaglieri. Ogni ghjucadori cumencia a partita incù dui cavaddi. Unu si trova com'è pusizioni iniziali annantu à l'ala di à [[Donna (scacchi)|Donna]], trà a [[Torra (scacchi)|Torra]] è u [[Scemu (scacchi)|Scemu]], è l'altru annantu à u latu di u [[Re (scacchi)|Rè]]. In nutazioni algebrica, i Cavaddi bianchi iniziani a partita in pusizioni b1 è g1 mentri i Cavaddi neri principiani in pusizioni b8 è g8. {{Template:Diagrammu di scacchi|= | tleft | |=8 | | | | | | | | |= 7 | | | | | | | | |= 6 | | |xx| |xx| | | |= 5 | |xx| | | |xx| | |= 4 | | | |nd| | | | |= 3 | |xx| | | |xx| | |= 2 | | |xx| |xx| | | |= 1 | | | | | | | | |= |''Pussibuli mossi di u Cavaddu''}} == Ligami == * [http://www.corse-echecs.com/Pages/sommaire.htm U situ di a liga corsa di scacchi] * [http://web.archive.org/web/20070807141950/http://www.corse-echecs.com/Manuel%20PDF/lecon40-fin.pdf Lessicu francese-corsu di i scacchi] == Da vede dinù == * u ghjocu di [[Scacchi]] {{c}} [[Categoria:Scacchi]] sljloi2ulfkdme5ncskpwqq0krsi19b Cavallu (scacchi) 0 10767 107688 2007-11-24T14:49:49Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Cavaddu (Scacchi)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cavaddu (Scacchi)]] s57jlzpz2vz8o5t1wwtxqyusgjance8 Bando kick-boxing 0 10769 346048 346047 2015-07-01T15:13:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Lethwei6.jpg|thumb|300px|Bando kick-boxing (dilettanti)]] U '''Bando kick-boxing''' hè a forma modernizata è [[sport|sportiva]] di u ''[[lethwei]]''. Hè soprannominata "pugilatu birmanu à quattru armi" in Europa. Natu in America di u Nordu à l'iniziu di l'annati 1960, 'stu tipu di scherma di i pedi è di i pugni inguantati in un ring hà datu nascita, in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti d'America]] in l'anni 1970, à varie forme di ''[[full contact]]'' è di ''[[kick-boxing]]''. Esistenu, in cumpetizione, dui forme di cumbattimentu: u "bando kick-boxing controllatu" (''light contact'') induve i tecniche sò trattenute parfettamente è u "Bando kick-boxing di pienu contattu" induve i colpi sò portati à piena putenza, distinati à i sparti adulti. Secondu l'età ed u livellu tecnicu i regule è e condizione di cumpetizioni sò variabile: in particulare i tecniche auturisate è pruibite, a durata di cumbattimentu, u tipu di superficie di cumbattimentu (tappetu o ring), u portamentu de certe protezione (cascu, plastrone (petturina), gambali, pantufole, ecc.). ==Da vede dinù== *''Bando, philosophy, principles and practice'', M.Gyi, IST edizione, 2000 *''Burmese bando boxing'', M.Gyi, Ed. R.Maxwell, Baltimore, 1978 *''Comprehensive Asian Fighting arts'', D.F.Draeger and R.W.Smith, E. Kodansha, Tokyo, 1969 *''Traditional burmese boxing'', Z.Rebac, Ed. Paladin Press, Boulder, 2003 ==Liami esterni== * [http://www.bando.fr Federazioni (francese) di Bando Pugilatu Birmanu] (in francese) * [http://www.americanbandoassociation.com Federazioni di l'America di u Nord di Bando (USA)] (in inglese) |- |World amateur sport Kickboxing Organization (W.A.S.K.O.) |http://www.dovuscu.com/ |- [[Categoria:Arti marziali birmani]] [[Categoria:Kick-boxing]] ptzc7rnggckqe19s1yjhvl7b3d5pwpm Friuli è Venezia Ghjulia 0 10772 359774 359773 2018-07-07T05:31:09Z 90.37.66.81 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Friuli è Venezia Ghjulia | nomeUfficiale=Friuli-Venezia Giulia | blasone=Friuli-Venezia Giulia-coat-of-arms.png | bandera= | capilocu=Trieste | superficia=7.845 | pupulazione=1.233.815 | densita=157 | pruvincie= <li>{{IT-GO}}</li> <li>{{IT-PN}}</li> <li>{{IT-TS}}</li> <li>{{IT-UD}}</li> | cumune=218 | situ=http://www.regione.fvg.it/ | carta=Friuli-Venezia Giulia in Italy.svg }} U '''Friuli è Venezia Ghjulia''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|italiana]], in friulanu (''Friûl-Vignesie Julie); u nome deriveghja da u latinu Forum Iulii.'' U capilocu amministrativu hè Trieste. Com'è in Corsica, ancu in Friuli ci sò dui dipartimenti: u Friuli prupiamente dettu, induv'ellu si parla u friulanu in tutte e so varianti è a Venezia Giulia, induv'ellu si parlanu dialetti veneti. U capilocu culturale di u Friuli hè dunque Udine mentre quellu di a Venezia Giulia hè Trieste. In Friuli si trovanu ancu duie altre minuranze: quella slovena à l'Estu è quella Tedesca à u Nordu. A regione cumprende quattru province: Pordenone, Udine, Gorizia è Trieste. === ESEMPI LINGUISTICI === {| class="wikitable" |+ !CORSU !TALIANU !FRIULANU |- |chjave/chjavi |chiave |claaf |- |notte/notti |notte |gnot |- |cantà |cantare |cjantaa |- |capra/sgiotta/sciucca |capra |cjara/cjavra |- |lingua |lingua |lenga |- |piazza |piazza |placia |- |ponte/ponti |ponte |punt |- |ghjesgia/chjesa |chiesa |glesje |- |spirale/ospidale |ospedale |ospedaal |- |furmagliu/casgiu |formaggio |formadi |} {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] qmdzpuw6msl2ihz57q3xzgzzub96na2 Categoria:Kick-boxing 14 10774 335604 327551 2014-03-23T18:11:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki |- |World amateur sport Kickboxing Organization (W.A.S.K.O.) |http://www.dovuscu.com/ |- [[Categoria:Arti marziali]] go2qbby1hrtrl5q8o6vaf24tib14eyp Coccu 0 10775 108219 2007-11-28T18:41:39Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Cocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cocca]] 0bzxqakvbcsy4tuu7yi6vi6r0xvirlq Sprugnolu 0 10776 364247 354122 2019-10-03T11:20:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sprugnolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Boletus_aereus_IT.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Boletus aereus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisioni | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordini | ''[[Boletales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Boletaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Boletus]]'' |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Boletus_aereus_Italy.jpg|250px]] |----- |} U '''Sprugnolu''' (o [[Sprignolu]]) hè un tipu di [[funzu]] chì currispondi a u genaru ''boletus'' è a sezzioni ''edules''. Frà mezu à i spugnola, si pò mintuvà: u [[capineru]], u [[muchjinu]]. == In Corsica == I sprugnola sò cumuni in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * i [[funzi di Corsica]] == Rifarenzi == * [[U Scoddu]], misincu ci cultura è d'infurmazioni, nuvembri 2007 == Liami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] {{c}} [[Categoria:Boletaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] lajfc1ws2hk6yuduhan68co6l5yiw6v Sprignolu 0 10777 108223 2007-11-28T19:11:06Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Sprugnolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sprugnolu]] 9e9hmhtdojdb9q97urn209lperm3bg4 Boletus aereus 0 10778 108224 2007-11-28T19:11:18Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Sprugnolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sprugnolu]] 9e9hmhtdojdb9q97urn209lperm3bg4 Funzi di Corsica 0 10779 108227 2007-11-28T19:14:06Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Funghi di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[funghi di Corsica]] b2qy9zyd7hemq7iaobttbpz2rvyfvwv Laziu 0 10780 350488 350487 2015-07-09T08:48:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Laziu | nomeUfficiale=Lazio | blasone=Lazio-Stemma2.png | bandera=Flag_of_Lazio.svg | capilocu=Roma | superficia=17.203 | pupulazione=5.664.714 | densita=328 | pruvincie= <li>{{IT-FR}}</li> <li>{{IT-LT}}</li> <li>{{IT-RI}}</li> <li>{{IT-RM}}</li> <li>{{IT-VT}}</li> | cumune=378 | situ=http://www.regione.lazio.it/ | carta=Lazio in Italy.svg }} U '''Laziu''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. ==Da vede dinò== *[[San Biagio Saracinisco]] *[[Alvito (Italia)|Alvito]] *[[Picinisco]] *[[San Donato Val di Comino]] *[[Settefrati]] *[[Villa Latina]] *[[Atina]] *[[Gallinaro]] *[[Vicalvi]] *[[Alatri]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Laziu]] mbcza2nh7lk40v3rvbbxb5832a5z6tt Lucania 0 10781 108271 2007-11-29T18:22:09Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Basilicata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Basilicata]] pscq5dyvac83dp1t5dp0a7adclh4hfk Marche 0 10782 361543 333360 2019-01-18T01:02:11Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Coat_of_arms_of_Marche.svg|Coat_of_arms_of_Marche.svg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Jcb|Jcb]] because: No [[:c:COM:Source|source]] since 10 January 2019. wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Marche | nomeUfficiale=Marche | blasone= | bandera=Flag of Marche.svg | capilocu=Ancona | superficia=9.366 | pupulazione=1.552.968 | densita=166 | pruvincie= <li>{{IT-AN}}</li> <li>{{IT-AP}}</li> <li>{{IT-FM}}</li> <li>{{IT-MC}}</li> <li>{{IT-PU}}</li> | cumune=239 | situ=http://www.regione.marche.it/ | carta=Marches in Italy.svg }} E '''Marche''' sò una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] 9aekb7gdfa870g7c4jdy2eesdzlumuc Mulise 0 10783 108276 2007-11-29T18:56:46Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Molise]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Molise]] 2o0re7mfaenc4fax16a94de291sj83v Suciulugia 0 10784 354133 354124 2016-05-18T14:38:36Z Vargenau 100 wikitext text/x-wiki A '''suciulugia''' hè a scienza chi studia e strutture, e regule è i prucessi suciali chi uniscenu (e staccanu) e persone micca viste cume individui ma cume cumpunenti di associi, gruppi è istituzione. Un altra definizione più sculara pò esse : a suciulugia gjhè a studia di a vita suciale di omi, gruppi è sucietà. Cume scienza, ha u prugettu di spiegà i cumportamenti umani a partesi di l'analisa di e rilazione tra e personne qualsiasi brevi cuntatti o prucessi suciali glubali. == Storia == A parolla "suciulugia" hè stata criata da Auguste Comte, u filosofu francese, discipulu di Saint-Simon, in 1839<ref> (COMTE 1839, Philos. posit., t. 4, p. 252: la sociologie en note: je crois devoir hasarder, dès à présent, ce terme nouveau, exactement équivalent à mon expression déjà introduite, de physique sociale)</ref>. Hè menziunata cusì 'nè u diziunariu di u CNRS.<ref>[http://atilf.atilf.fr/ tesoru di a lingua francese CRNS]</ref> D'altrò, pè esse di punta di a ricerca, un articulu recente di u CNRS di Jacques GUILHAUMOU <ref>[http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=18253824 Rivista di Storia CNRS]</ref> ha scupertu chi a parolla suciulugia fu in fattu criata da l'omu puliticu francese Emmanuel-Joseph Sieyès 50 anni prim di A. Comte in 1780. == Discipline di a Suciulugia == == Esempii di parolle chjave == <div class="references-small" style="-moz-column-count: 3; column-count: 3;"> * [[Anumia]] * [[Ambiente suciale|Ambiente]] * [[Azione suciale]] * [[Classe suciale]] * [[Cumunità]] * [[Cumunicazione]] * [[Cultura]] * [[Identità (scienze suciale)|Identità]] * [[Istituzione]] * [[Muvimentu]] * [[Rete Suciale]] * [[Rituale]] * [[Rolu]] * [[Storie di vita]] * [[Turismu]] </div> ==Riferimenti e note== <div class="references-small"><references/></div> == Leia == [http://atilf.atilf.fr/ tesoru di a lingua francese CRNS] [[Categoria:Scienza]] 6pckv4jux3pu261rn3gemvv1806d64h Rete suciale 0 10785 354107 347177 2016-05-18T14:12:13Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki Una '''rete suciale''' ("social network" in [[lingua inglese|inglese]]) ghjè un gruppu di persone liati da diversi [[suciulugia|ligami suciali]]. L'analisa di e rete suciale hè una disciplina di a [[suciulugia]] chi studia i ligami suciali cu un furmalismu [[matematica|matematicu]] fundatu nantu a teuria de i grafi. == Storia == == E Rete suciale nant'a Internet == A versione di [[Internet]] di e rete suciale hè una di e forme e più evuluate di [[cumunicazione]] in reta, è hè ancu una prova di viulà a "regula di i 150" chi pone a limita di una reta suciale à circa 150 membri. Stu [[numaru]] raprisenta, secondu e studie di l'[[antrupulugia]], a dimensione massima di un [[paese]] (ecopaese). == Esempii di Rete suciale nant'à Internet == <div class="references-small" style="-moz-column-count: 3; column-count: 3;"> * [http://www.facebook.com/ Facebook] * [http://www.facebook.com/group.php?gid=2597866356 Gruppu di i Corsi Parigini Facebook] * [http://www.myspace.com/ My Space] * [http://www.myspace.com/ weebluz] </div> == Riferimenti e note == <div class="references-small"><references/></div> == Leia == [[Categoria:Sociologia]] nt2cmzteh2jylrnw472jc56rxfmvjna Ponte Buggianese 0 10788 333961 325068 2014-03-23T14:50:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Ponte Buggianese''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. Tene 7618 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Ponte Buggianese''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Ponte Buggianese-Stemma.png|100px|right|none|Ponte Buggianese]]<br /> |- | cumuna | Ponte Buggianese |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Ponte Buggianese |- | codice postale | 51019 |- | lungitudine | 10° 45' 0'' E |- | latitudine | 43° 51' 0'' N |- | altitudine | 18 metri |- | superficia | 29 km² |- | populazione | 7.618 |- | dinsità | 263 ab./km² |- | nome abitanti | pontigiani |- |} == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.ponte-buggianese.pt.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2ikls1g3vg3di06a2visl3ti9lu8ua6 Trentinu è Altu Adige 0 10789 334796 325069 2014-03-23T15:06:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Trentinu è Altu Adige | nomeUfficiale=Trentino-Alto Adige/Südtirol | blasone=Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg | bandera=Flag of Trentino-South Tyrol.svg | capilocu=Trentu | superficia=13.607 | pupulazione=1.021.857 | densita=75 | pruvincie= <li>{{IT-BZ}}</li> <li>{{IT-TN}}</li> | cumune=334 | situ=http://www.regione.taa.it/ | carta=Trentino-Alto Adige in Italy.svg }} U '''Trentinu è Altu Adige''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] ok5rrxm2zvln3k8dmsmsxj2tpuqzky1 Prublemu di Molyneux 0 10791 334006 325071 2014-03-23T14:51:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:John Locke.jpg|thumb|right|[[Ritrattu]] di [[John Locke]], [[filosofu]] [[inglesu]] à quali [[William Molyneux]] invieti u so prublemu in una lettara in [[1688]].]] U '''prublemu di Molyneux''' hè una [[sperienza di pinsamentu]] assuciata à a [[filusufia]] empirica, chì hè stata discritta da u scentificu è puliticanti irlandesu [[William Molyneux]] in risposta à à un strattu di l'''[[An Essay Concerning Human Understanding]]'' di [[John Locke]] publicatu in [[francesu]] à u principiu di l'annu [[1688]]. Espostu in una lettara inviata à u [[filosofu]] [[inglesu]] u [[7 lugliu]] di listessu annu, 'ssu prublemu poni a quistioni di sapè s'è una parsona ceca dipoi a so nascita chì t'avaria ritruvata a vista di colpu, pudaria distingua nienti cà fighjulendu li, dui ogetti ch'edda ricunniscia innanzi tucchendu li par via di i so formi diffarenti: u prima essendu cubicu è quissu altru sfericu. Malgradu u fattu chì i dui currispundanti cuncluditini ch'è l'exi-cecu ùn pudaria micca distingua u cubu da a sferula ch'eddu avia tuccata innanzi quand'eddu era cecu, u prublemu hà fattu nascia un impurtantu dibattimentu chì hà cuncirnatu frà altri [[George Berkeley]], [[Gottfried Wilhelm von Leibniz]], [[Voltaire]], [[Denis Diderot]] è ancu parechji grandi pinsadori europei di l'ebbica. 'Ssu prublemu ùn n'hà micca cissatu d'intarissà dopu à a prima sperimintazioni effettiva rializata in veru da u [[chirurgu]] è [[anatumistu]] [[William Cheselden]] annantu à una parsona uparata da a [[cataratta]] in [[1728]]. A quistioni hè ancu avà l'ogettu d'invistigazioni, nienti cà par a [[storia di a filusufia]], u prublemu di Molyneux essendu u più chì hà suscitatu riflissioni ind'è i filosofi di a [[parcizzioni]]. [[Categoria:Sperienza di pinsamentu]] qjtm5akavkumd4v4imwpbxye1u6er1m Venetu 0 10792 334977 325073 2014-03-23T15:10:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Venetu | nomeUfficiale=Veneto | blasone=Veneto-Stemma.svg | bandera=Flag of Veneto.svg | capilocu=Venezia | superficia=18.391 | pupulazione=4.910.170 | densita=266 | pruvincie= <li>{{IT-BL}}</li> <li>{{IT-PD}}</li> <li>{{IT-RO}}</li> <li>{{IT-TV}}</li> <li>{{IT-VE}}</li> <li>{{IT-VR}}</li> <li>{{IT-VI}}</li> | cumune=581 | situ=http://www.regione.veneto.it/ | carta=Veneto in Italy.svg }} U '''Venetu''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. Tene guasi 4,8 milioni di abitanti. {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] d6rj9jwh8fcyqioef1y3xy2pev11wxg Categoria:Italia 14 10793 359788 335600 2018-07-08T10:53:41Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Mike Tyson 0 10794 349009 337018 2015-07-06T12:45:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Mike Tyson Portrait.jpg|thumb|200px|Mike Tyson]] '''Mike Tyson''' hè un pugilistu [[americanu]] natu u [[30 di ghjugnu]] di u [[1966]]. Fubbe parechje volte campione di u [[mondu]]. [[Categoria:Americanu|Tyson]] j3bjws5rz8mfvwet4wtgv89s30ubuqc Oriental kick-boxing 0 10795 333730 325079 2014-03-23T14:45:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:absorb_low2.jpg|60px|left]]U '''kick-boxing giappunisi''' hè chjamatu in inglese ''oriental kick-boxing''. Pà varunque, u termini "[[kick-boxing]]" sarebbe statu invintatu, in [[Giappone]], in l'anni 1950 da esparti di [[karate]] chì hannu bisognu di cunfruntà si incù cuntattu tutali. [[File:devie_genou.jpg|thumb|right|150px|Kick-boxing incù prese è [[colpu di ghjinochjiu]] ]] In u 1958, un praticanti di kick-boxing di l'epuca hè lu di lingue urientali, u birmanu [[Maung Gyi]] allievu di esparti di [[bando]] in Birmania è ancu di u grandi espartu di [[karate]], [[Gogen Yamaguchi]] dettu "u gattu". Maung Gyi cumbatte in Giappone sottumente differenti nomi è face cunnisce u [[pugilatu birmanu]] (lethwei) in occasione di i turnei di kick-boxing giappunese. Pà altri, u kick-boxing giappunesi sarebbe statu invintatu dopu i giochi olimpici di 1964, da l'organisatori di cumbattimenti Osamu Noguchi, pà disignà una versione giappunese di u [[Muay Thai]] (u pugilatu tailandese). Quissu in viaghju di studiu in i paesii di u sud-est asiaticu si ispirò à ciò chì vedeva annantu à i ring tailandesii. Pocu durata dopu, grazie à l'entusiasmu di Kenji Kurosaki adeptu di [[Kyokushinkai]] (forma di Karate chì auturisa i cuntatti) nasceva u kick-boxing giappunesi (un pugilatu induve u regulamentu parmetteva di culpisce à [[calciu (pedata)|calci]], di pugnu, di ghjinochjiu è di ovitu, parmettu di varunque pruiezioni di [[judo]]). Noguchi cerca un nomu americanu pà ista nova disciplina facile di ricurdà e poi fù u successu immediatu di u kick-boxing. Dopu ave creatu u so solu stili di cumbattimentu, Kenji Kurosaki realizzò un celebri campu di allenamentu, in u 1969, u Mejiro-Gym di Tokiu. Quissu ultimu deviendre u pionner di u kick-boxing di l'anni 1970. Ebbe pà alunnii di i praticanti rinuminati cum'è Akio Fujihira, Toshio Tabata, Yoshiji Soeno, u francesi Patrick Brizon, l'olandesi Jan Plas (celebri allenatori olandese) è u brillanti Toshio Fujiwara (leghjenda di u kick-boxing giapponese, incù 129 vittorie). Duranti i primi anni, i kick-pugili giappunesii vinivanu direttamente da u [[Kyokushinkai]]. A forma di kick-boxing più mediatica di u mondu hè quella praticata in occassione di u turneu famosu di u "K-1" chì riunisce i migliuri cumbattenti di a pianeta. Hè Kazuyoshi Ishii, fondatori di unu stili di karate chì hà invintatu. In particulare, iste norme di kick-boxing chjamate "K-1 rules" o "oriental rules" hè statu decrecatu in Giappone di esparti di karate. == Vede ancu == === Ligami esterni === * [http://www.mikemiles.com/history1.html "A History of Kickboxing"] da Mikes Miles storicu di u [[kick-boxing americanu]] (in inglese) == Sources == * Alain Delmas, 1. ''Dictionnaire encyclopédique de la [[boxe]] et des autres boxes'', Amiens, 1981-2005 - 2. ''Lexique de [[combatique]] '', Ligue Midi-Pyrénées, Toulouse, 1975 (in francese) == Governing Bodies == {| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" valign="top" style="font-size:smaller;" !Governing Body !Website |- |World Association of Kickboxing Organizations (W.A.K.O) |http://www.wakoweb.com |- |- |World amateur sport Kickboxing Organization (W.A.S.K.O.) |http://www.dovuscu.com/ |- |- |International Kickboaxing Board of Control (IKBC) |http://www.ikbc.org/ |- |- |The World Kickboxing & Karate Association (W.K.A.) |http://www.kickboxing-wka.co.uk/ |- |- |World Kickboxing Network (W.K.N.) |http://www.worldkickboxingnetwork.com/ |- |- |World Kickboxing Union (W.K.U.) |http://www.wku-kickboxing.com/ |- |- |World Kickboxing Federation (W.K.F.) |http://www.wkfkickboxing.com |- |- |International Kickboxing Federation (IKF) - Prof & Amateur Kickboxing |http://www.ikfkickboxing.com |- |- |World Federation of Kickboxing (WFK) |http://www.wfk-gov.com |- |- |Professional Kickboxing Association (P.K.A) |http://www.pkakickboxing.com/ |- |} [[Categoria:Kick-boxing]] [[en:Kickboxing#Japanese]] k2weju8of6tpj2dm1lb2jgn5pi1r6do Morsu 0 10796 354088 351529 2016-05-18T14:00:28Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Vajco.jpg|thumb|right|200px|Un morsu]] U '''morsu''' hè un dispusitivu meccanicu chì parmetti di metta in pusizioni è di mantena dinò in pusizioni un ogettu, par asempiu una pezza di [[legnu]], di metallu o di plasticu. In generali, u morsu si cumponi di trè parti: una parti fissa, un antra parti muvibuli è un sistemu chì parmetti di strigna l'ogettu. {{c}} dzqssvazkqw0fb2mmkr8a1t04n3sngr Riello (León) 0 10798 362690 350549 2019-07-01T20:50:44Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Riello''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di León]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. [[Categoria:Spagna]] [[Categoria:Giugrafia]] 20louhxblagfq9vmbms5weuiw861wq1 Template:IT-AR 10 10799 351530 335190 2015-08-04T09:03:16Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346111]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia d'Arezzu|Arezzu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|AR]] </noinclude> 8xw5dxama9k6ez85izntynq18guiqz8 Cità di u Vaticanu 0 10800 358190 351531 2017-12-21T04:47:40Z Lien Shan 13089 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Statu di a Cità di u Vaticanu |nomeUfficiale = Status Civitatis Vaticanae<br />Stato della Città del Vaticano |linkBandiera = Flag of the Vatican City.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of the Vatican City.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationVaticanCity.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua latina|Latinu]], [[Lingua taliana|talianu]]<sup>1</sup> |capitale = micca |capitaleAbitanti = |capitaleAbitantiAnno = |governo = Munarchia assuluta elettiva vitalizia |presidente = [[Papa Franciscu|Franciscu I]] |primoMinistro = [[Tarcisio Bertone]] |elenco capi di stato = Puntefice |elenco capi di governo = Secretariu di Statu |indipendenza = l'[[11 di ferraghju]] [[1929]]<br />da l'[[Italia]] |ingressoONU = micca |superficieTotale = 0,44 |superficieOrdine = 261 |superficieAcqua = trascurabile |popolazioneTotale = 805 |popolazioneAnno = 2007 |popolazioneOrdine = 194 |popolazioneDensita = 1.830 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = [[.va]] |telefono = +39 <br />+379 (assegnato alla Città del Vaticano ma, al momento, non utilizzato) |targa = V |inno = [[Inno e Marcia Pontificale]] |festa = <!-- festa nazionale - con doppie parentesi quadre - nella forma [[giorno mese]]--> |note = <sup>1</sup> U latinu hè a lingua officiale di a Santa Sede, u talianu hè a lingua officiale di u Statu. }} U '''Vaticanu''' o a '''Cità di u Vaticanu''' o ancu a '''Santa Sedia''' hè u più picculu Statu indipendente di u mondu. A so superficia hè di 0,44 km². D'infatti, u territoriu di stu statu hè ind'è a cità di [[Roma]]. U capu di statu di u Vaticanu hè u [[Papa]], anche capu di a [[Chjesa cattolica]]. [[File:Vatican 5.jpg|thumb|left|240px|A cità di u Vaticanu]] [[Categoria:Europa]] gusb3u1ttbajd560f7ehspjy4b8z7ah Albania 0 10801 358182 354028 2017-12-19T05:37:39Z Lien Shan 13089 corretto informazioni wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Albania |nomeUfficiale = Republika e Shqipërisë |linkBandiera = Flag of Albania.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Albania state emblem.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Location Albania Europe.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua albanese|albanese]] |capitale = [[Tirana]] |capitaleAbitanti = 602.041 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Ilir Meta]] |primoMinistro = [[Edi Rama]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = 1912 |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |superficieTotale = 28.748 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 4,7 |popolazioneTotale = 3.600.523 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 125 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1 |valuta = |energia = |tld = .al |telefono = +355 |targa = AL |inno = |festa = |note = }} L''''Albania''' (in [[lingua albanese|albanese]] ''Shqipëria''), ghjè un Statu d'[[Europa]], ind'i Balchani. A capitala di stu paese hè [[Tirana]]. Cunfina à u [[nordu]]-[[uvestu]] incù u [[Montenegru]], à u [[nordu]]-[[estu]] incù u [[Kosovu]], à [[livente]] incù a [[Ripùblica di Macedonia|Macedonia]] è à u [[meziornu]] incù a [[Grecia]]. L'Albania hè una Ripùblica Parlamentare. L'attuale Primu ministru hè Sali Berisha (dipoi u 2005), u Presidente di a Ripùblica essendu invece Bamir Topi (dipoi u 2007). A [[linguistica|lingua]] ufficiale di u paese hè l'[[lingua albanese|albanese]]. === Storia === L'Albanesi scendenu da l'Illyriani, un [[populu]] [[India|indo]]-[[Auropa|auropeanu]]. * -168 : [[Roma]] conquista u Reame Illyrianu * 395 : l'Albania face partita di l'[[Imperiu Rumanu d'Oriente]] * 1190 : u Principu [[Progon]] riesce à crià un reame albanese independente, chi durò fin'à u mezzu di u seculu 1200 * 1443 : Skanderbeu (Ghjorghju Kastrioti)proclama a ristaurazione di u principatu libaru di Albania. * 1444 : Vittoria di Skanderbeu nant'à i [[Turchia|Turchi]] in Domosdova. * 1468 : Morte di Skanderbeu * 1478 : I [[Turchia|Turchi]] riprendonu Kruje, a capitale di u principatu libaru. * 25/01/1479 : [[Venezia]] cede ai [[Turchia|Turchi]] Skoder è Kruje. * da u seculu 1500 à 1700 : u paese si converte à l'[[Islamu]] * 1912 : l'Albania diventa independente * 1939 : occupazione da l'[[Italia]] * 1943 : u [[Partitu Communistu]] piglia u cuntrollu di u Fronte di Liberazione Naziunale albanese * novembre 1944 : l'Albania hè guvernata da un guvernu communistu * 1946 : fù pruclamata a Ripublica Populare d'Albania, cù [[Enver Hoxha]] cume capimachja * 1991 : caduta di u regime communistu === Pulitica === L'Albania hè una ripùblica. === Geografia === [[File:Albania map-fr.svg|230px]] === Economia === L'Albania hè unu di i paesi i più povari d'[[Auropa]], per via di u cascu communistu. L'isulamentu hà avutu assai cunsequenze nant'u [[ecunumia|pianu economicu]]. U so [[Produttu Internu Bruttu|PIB]] hè di 22,59 milliardi di dollari (in [[2009]]), ciò chì ne face u 117u paese (più o menu u livellu di u [[Senegal]]). U PIB per abitante hè di 6000$. U paese cunnosce un disimpiegu di 15%. L'inflazione era di 9% in lu [[2005]], ma fù ridutta à 4% in lu [[2008]]. L'agricultura riprisente un quartu di u Produttu Internu Bruttu, hè u transfarimentu di rivenuti 14%. Ma a crescita di u paese hè una di e più forte d'[[Auropa]], essendu circa 6%. U [[turisimu]] hè avale unu di i settori i più dinamichi di l'[[econumia]] albanesa. U settore di l'[[energia]] hè ancu prumessu à una crescenza maiò, dopu a scuperta di grande riserve di [[petrollu]] hè di [[gasu]]. A [[economia|muneta]] officiale hè u lek. L'Albania face partita di l'Organisazione Mondiale di u [[Cummerciu]] (OMC). == Demografia == L'Albania hè un paese assai omogeneu etnicamente, cù 94% di populazione albanese. U paese cunnosce una grande emigrazione. [[File:Albania demography.svg|thumb|350px|right| Evoluzione di a populazione tra [[1961]] è [[2003]] (cifri di u [[FAO]], [[2005]]). Populazione in millaii d'abitanti]] === Cultura === L'Albanesi si dividenu in dui gruppi : * i Geghi ([[nordu]]) * i Toschi ([[sudu]]) 70% di a populazione si dice [[Islamu|musulmana]]. Ci sò ancu qualchi [[Cristianesimu|catolichi]] è [[Cristianisimu|ortodossi]]. <ref>[http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71364.htm US Department of State International Religious Freedom Report 2006]</ref>. E divisione religiose ùn ghjocanu un role importante, cume lu mostra u dettu seguente : «''Feja e shqiptarit është shqiptaria''» (a [[fede]] di l'Albanese hè l'Albania). E a [[politica]] atea d'u [[pulitica|guvernu]] Hoxha hà riducitu u sintitu [[Islamu|religiosu]]. ==Da vede dinò== *[[Maffia Albanesa]] == Rifiramenti == <references/> * Infurmazione à propositu di l'[[economia]] : [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html CIA World Factbook] (in [[lingua inglese|inglese]]) === Ligami === * [http://www.president.al President i Republikës së Shqipërisë / Situ di u presidente di a Ripublica Albanesa] {{Europa}} [[Categoria:Europa]] 4hu5amideo2ng33ehxw966zlzbj18t3 Meziornu 0 10802 109488 2007-12-09T17:02:33Z 90.36.143.81 Reindirizzamentu à [[Sudu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sudu]] hdxeagw4og26djvu5yvlgy7aw4rhhmi Livanti 0 10803 109490 2007-12-09T17:03:30Z 90.36.143.81 Reindirizzamentu à [[Estu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Estu]] epa0v9gj8awaywdvxmwta7smmeev5pt Livente 0 10804 109491 2007-12-09T17:03:51Z 90.36.143.81 Reindirizzamentu à [[Estu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Estu]] epa0v9gj8awaywdvxmwta7smmeev5pt Lattaredda 0 10805 350063 344000 2015-07-07T20:41:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A lattaredda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Reichardia picroides8.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Reichardia picroides |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Reichardia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Reichardia picroides''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Reichardia picroides9.jpg|250px|A lattaredda]] |----- |} A '''lattaredda''' (o ''lattarella'') (''[[Reichardia picroides]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. Hè cumuna in u [[Mediterraniu]]. A lattaredda hè alta 20 à 50 cm. Fiurisci d'[[aprili]] à [[sittembri]]. I so fiori sò giaddi. Si scontra da u cantu di u mari insin'à 600 metri. ==Tassunumia== ===Sinonimi=== {{div col|cols=3}} Parechji sinonimi di ''Reichardia picroides'' sò: :*''Hypochaeris hirta'' <small> Ucria</small> :*''Picridium crassifolium'' <small> Willk.</small> :*''Picridium lesbiacum'' <small> P.Candargy</small> :*''Picridium lingulatum'' <small> Boiss.</small> :*''Picridium intermedium'' var. ''gracile'' <small> Sch.Bip.</small> :*''Picridium istriacum'' <small> Gand.</small> :*''Picridium maritimum'' <small> Rchb.f.</small> :*''Picridium mixtum'' <small> Gand.</small> :*''Picridium picroides'' <small> (L.) H.Karst.</small> :*''Picridium prenanthoides'' <small> B.D.Jacks.</small> :*''Picridium rupestre'' <small> Pomel</small> :*''Picridium sadleri'' <small> Gand.</small> :*''Picridium vulgare'' <small>Desf.</small> :*''Picridium vulgare'' <small>Desf.</small> subsp. ''vulgare'' :*''Picridium vulgare'' <small>Desf.</small> var. ''vulgare'' :*''Reichardia integrifolia'' <small> Moench</small> :*''Reichardia picroides'' var. ''maritima'' <small>(Batt.) Maire</small> :*''Reichardia picroides'' var. ''picroides'' :*''Scorzonera picroides'' <small>L.</small> :*''Scorzonera variifolia'' <small> Salisb.</small> :*''Sonchus bocconi'' <small> DC.</small> :*''Sonchus picroides'' <small> (L.) All.</small> :*''Sonchus squamosus'' <small> Lam.</small> {{div col end}} ==Gastrunumia== A lattaredda hè sempri stata imprudata in Corsica in a suppa è in l'insalati. A ci dici Paulu Simonpoli:{{Citazione|Hè a pianta principale per la suppa d'arbigliuli. Toccu marzu, e donne andavanu à coglie la quasi tutti i ghjorni. A tagliavanu sempre di cultella. Era megliu di taglià la innanzu ch'ella fiurisca, chì ghjera piu tennara. Si ni facia dinò insalate.<ref>Simonpoli (1982).</ref>}} == In Corsica == A lattaredda hè cumuna in [[Corsica]]. Si scontra à spessu à u cantu di i stradona. Hè ancu chjamata u ''lattarepulu''<ref>Conrad (1980).</ref>, u ''lattarellu'' o u ''nattarellu''.<ref>[http://infcor.adecec.net/ Infcor: banca di dati di a lingua corsa]: a [http://infcor.adecec.net/recherche.php?recherche=lattarella&langue=0&type=1&x=0&y=0 lattarella].</ref> ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] == Liami == * Conrad, Marcella, Piante è fiori scuntrate. Avà è innanzi, [[Parcu Naturale di Corsica]], [[1980]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica, Edisud (in francese) [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 7l6025fu35vuf7kuf7f07w6qi5umsod Lattarella 0 10806 109551 2007-12-10T19:28:09Z 90.28.68.217 Reindirizzamentu à [[Lattaredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lattaredda]] dt2x70ccc9nwof968cgcwmvv31qm0bs Reichardia picroides 0 10807 109552 2007-12-10T19:28:21Z 90.28.68.217 Reindirizzamentu à [[Lattaredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lattaredda]] dt2x70ccc9nwof968cgcwmvv31qm0bs Marcu Biancarelli 0 10808 351377 351122 2015-07-18T14:02:31Z 2.4.112.137 wikitext text/x-wiki '''Marcu Biancarelli''', di [[Portivechju]], hè natu in 1968, hè unu scrivanu in [[lingua corsa]]. A so prima racolta di puisii, ''in Viaghju Vivaldia'', hè stata publicata in u 1999. À tempu cù u so travaddu narrativu, hà dinò travaddatu com'è dramaturgu, pueta è scrivanu di canzoni. Molti di i so publicazioni sò stati tradutti in francesu. In u 2001 è in u 2002 hè statu primiatu incù u premiu litterariu ''Premiu Finzione di Ouessant di a Litteratura Isulana''. In u 2007 hà scrittu a so terza racolta di raconti, ''Stremu Miridianu'', chì hà ricivutu u premiu "Scelta di i littori di Corsica". ==Bibliugrafia== * ''Viaghju in Vivaldia'' - Puisii, Le Signet, 1999 * ''Prighjuneri'' - Nuvelli, Albiana, 2000 (traduttu in francesu da Ghjilormu Ferrari) * ''San Ghjuvanni in Patmos'' - Nuvelli, Albiana, 2001 (traduttu in francesu da Ghjilormu Ferrari, Didier Rey è l'autori) * ''Parichji dimonia'' - Puisii, Albiana, 2002 * ''51 Pegasi astru virtuali'' - Rumanzu, Albiana, 2003 (traduttu in francesu da Ghjilormu Ferrari) * ''Stremu miridianu'' - Nuvelli, Albiana, 2007 (traduttu in francesu da Ghjilormu Ferrari, Paulu Desanti, Bernardu Biancarelli è l'autori) * ''[[Murtoriu]]'' - Rumanzu, Albiana, 2009 * ''[[Vae Victis]]'' - Assaghju, Materia Scritta, 2010 * ''[[Cusmugrafia]]'' - Croniche litterarie, Colonna Edizione, 2011 * ''[[Cuntruversa di Valdu Nieddu]]'' - Teatru, Materia Scritta, 2012 * [http://marcubiancarelli.blogspot.fr/2012/10/dopu-i-muntaneri-nuvella.html ''Dopu à i muntaneri (nuvella)'', 2012] ==Noti== <references/> ==Liami== * [http://marcubiancarelli.blogspot.com/ U blogu di l'autori] * [http://fundazione.univ-corse.fr/Marcu-Biancarelli_a35.html Fundazione di l'Universtià di Corti: Marcu Biancarelli] ==Da veda dinò== * [[Portivechju]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] 0szhw6lv5mlll0ebvgbu5llahoy9ofe Calciu bassu 0 10809 345779 331801 2015-07-01T11:37:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''calciu bassu''' hè cunnisciutu sottu u so nome [[lingua inglese|inglese]]: ''low kick''. Hè una tecnica di ghjamba usata in u [[pugilatu birmanu]] ([[boxe pieds-poings|boxes pieds-poings]]), u [[kick-boxing]] è u [[Muay Thai]] è in varunque arti marziali chì consistenu in culpisce un colpu incù u schincu o un [[calciu]] in u membru bassu di l'avversariu (a coscia o a ghjamba). Secondu u regulamentu sportivu, pò esse purtatu à l'esternu ed à l'internu di u membru bassu. In a lotta di pienu contattu (ancu chjamata ''K.O. system''), permette di indebulisce a stabilità di un avversariu, par svantaghjà lu temporaneamente. In materia di culpisce in i gambe, varii calci coesistenu: [[calciu circulari|circulari]] (''roundhouse kick''), [[calciu semicirculari|semicirculari]] (''semi-circular kick''), "balansati": calciu incù gamba ritta (''stick kick''), [[calciu incruciatu]] (''crescent kick''), [[calciu discendenti]] (''axe kick''), diretti di tipu penetranti: [[calciu frontali]] (''front kick'') o [[calciu laterali]] (''side kick''), [[calciu circulari da l'internu]] (''hook kick''), [[calciu discendenti]] (''hammer kick''), ecc. In [[kick-boxing]] americanu o giappunese, 'ssu tipu di calciu ùn pò esse ch'è circulari o semicirculari secondu u regulamentu. <gallery> Image: saisie_fauchage.jpg|''U contrattaccu in circulari annantu à gamba di appogghju, dopu una confisca di gamba.'' Image: front_cuisse.jpg |''U calciu frontali offensivu annantu à coscia.'' Image: side_cuisse.jpg |''U calciu laterali in culpu di fermata.'' </gallery> [[Categoria:Tecniche di i arti marziali]] hj0jyta6kqliixnojpcz8lp30f46r25 Romiccia 0 10810 334180 324990 2014-03-23T14:54:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A romiccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rumex crispus15052006rosette.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">rumex crispus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Polygonaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Rumex]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''rumex crispus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rumex crispus15052006 inflorescence.JPG|250px|A romiccia]] |----- |} A '''romiccia''' (o [[rumiccia]]) (''[[rumex crispus]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Polygonaceae]]. Hè alta da 30 cm à 1 metru. I fiori sò chjugareddi (2 mm), virdicci o russicci. Fiurisci da [[lugliu]] à [[sittembri]]. I fiori sò riuniti in una infiuriscenza longa è stretta. A romiccia s'assumiglia è pò essa cunfusa incù ''[[Rumex acetosa]]''. == In Corsica == A ròmiccia hè cumuna in [[Corsica]]. Hè chjamata "a rumiccia" in u sartinesu. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] * a [[rumicciata]] {{c}} [[Categoria:Polygonaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] l4k2zjvnbw6bgozvunug2boqgyre2qs Rumex acetosella 0 10811 354108 334192 2016-05-18T14:12:23Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Rumex acetosella''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Schapenzuring plant Rumex acetosella.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">rumex acetosella |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Polygonaceae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Iridaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Rumex]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''rumex acetosella''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ahosuolaheinä (Rumex acetosella).jpg|250px|A romiccia]] |----- |} '''rumex acetosella''' hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Polygonaceae]]. Hè alta da 10 à 50 cm. Fiurisci da [[maghju]] à [[aostu]]. Parechji sinnonimi di ''rumex acetosella'' sò: ''Lapathum arvense'' (Lamarck), ''Acetosa hastata'' (Moench), ''Acetosa acetosella'' (Miller). == In Corsica == ''Rumex acetosella'' hè cumuna in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Rumex]] [[Categoria:Flora di Corsica]] icscl5qr8glxp8ier91vanbtseaaqai Progressive Fighting System 0 10814 348623 334001 2015-07-06T08:00:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Progressive Fighting System''' ('''PFS''') hè un sistema di cumbattimentu creatu da [[Paul Vunak]] è basatu annantu à u [[Jeet Kune Do]]. U PFS hè cunsideratu un sistema tantu efficace in cumbattimenti da strada, incù l'impurtanza data à i ''testate'', ''ghjinuchjiate'', ''ovitate'' è à u ''trapping''. Quisse tecniche furmanu a base di quellu chì hè u [[RAT program]], u sistema di cumbattimentu insignatu à e forze speciali americane, sviluppatu propriu con l'aiutu di Vunak. Vunak hà sempre sustenutu chì u [[JKD]] ùn insigna tecniche superiori, ma sviluppa un cumbattimentu efficace è attributi superiori. Ùn ci sò tecniche superiori in l'arte marziale, ma metodi di allenamentu superiori. Sempre standu à ciò chì sustene Vunak, e tecniche di JKD sò prese da altre arte marziale. L'obiettivu hè quellu di usà una tecnica pà u più breve tempu pussibule, finché a purtata o a situazione ùn cambia, richedendu un'altra tecnica, pussibulmente di un'altra arte marziale. Quessu vale ancu pà i tecniche ideate propriu da Vunak, cum'è u ''straight blast'' tiratu in avanzamentu rapidu (à travolghje l'avversariu) è e tecniche di ''headbutt'', da usà solu è esclusivamente quandu a situazione u permette. Caratteristica particulare di u PFS hè ancu l'usu di prutezione pesante durante l'allenamenti pà quelli chì sò definiti ''crash test'' ovveru di e prove di aggressione à pienu cuntattu. I so Signor Istruttori sò: * Armando Basulto * Trevor Clarkson * Bruce Corrigan * Thomas Cruse * Mike Faraone * Michael Gruener * Makoto Kabayama * Jack McVicker * Joe Soliz ==Da vede dinù== *[[Adriano Emperado]] *[[Arti marziali]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Francombat]] *[[Pugilatu tailandese]] *[[Tangsudu]] [[Categoria:Arti marziali]] 7tg8l8elxg5km9zdd2ahvr3mjp9d3e6 PFS 0 10815 109641 2007-12-12T08:10:12Z 212.182.71.98 Reindirizzamentu à [[Progressive Fighting System]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Progressive Fighting System]] gsib3p6bozqc2o2wd5x3rly11e9tazk Paul Vunak 0 10816 333831 324996 2014-03-23T14:47:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Paul Vunak''' ([[Pittsburgh]], [[Ottobre]] [[1960]] - in attività) hè un artista marziale, famosu pà esse u creatore di u '''PFS''' ([[Progressive Fighting System]]). À l'età di 7 anni cumincia à interessà si à l'[[arti marziali]]. À 10 anni si allena duramente in u [[taekwondo]], ricevendu a cintura nera à 14 anni. In l'anni siguenti si esercita in parechje discipline, frà quali [[kempo]], diversi stili di [[kung fu]] è [[escrima]], finu à arrivà à u [[Jeet Kune Do]] (JKD) di [[Bruce Lee|Lee Jun Fan]], sottu a guida di u più famosu allevu propriu di [[si-fu]] Lee, [[Dan Inosanto]]. In 1988 riceve u gradu di Senior Full Instructor da si-fu Inosanto, è cumincia à insignà a so versione di JKD, sottu u nome di PFS. [[Categoria:Artisti marziali|Vunak, Paul]] mch35qjvg2dwvbsi7w6uobkkc9jrtme Categoria:Tecniche di i arti marziali 14 10817 335762 328053 2014-03-23T18:14:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arti marziali]] 5gctgio9rknlgucod5ofhn79eobseqn Categoria:Arti marziali 14 10818 335444 329346 2014-03-23T18:08:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sport]] keov8ln8yng3v7jsyqbtjdb28tptdzv Lingua latina 0 10819 348702 333100 2015-07-06T08:52:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Lingua|nomu=Latinu|numinativu=''lingua latina'' |culori=#FD9191 |altri nomi= |stati=[[Ripublica Rumana]], [[Imperiu Rumanu]], [[Auropa medievale]], [[Cità di u Vaticanu|Cità di u Vaticanu]], [[Reame Armenu di Cilicia]]. |righjoni= |parsoni= [[lingua morta]] |tipulugia=SVO |classifica=11-19 |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue italiche]] |aghjinzia=oghje, da l'[[Opus Fundatum Latinitas]] |iso1=la|iso2=lat|iso3=lat |estrattu= Omnes homines liberi aequique dignitate atque juribus nascuntur. Ratione conscientiaque praediti sunt et alii erga alios cum fraternitate se gerere debent. ).|}} U '''latinu''' hè una lingua anziana di u gruppu indo-europeanu, di u sottu-gruppu italicu. Ghjè una lingua detta morta. A u principiu, u latinu era parlatu solu in i circondi di a cità di [[Roma]], cità chì era a capitala di l'Imperiu Rumanu. A cunquista, prima di l'Italia, è dopu di u Mediterraniu sanu, prupagò a lingua inde l'Europa sana. Dopu a caduta di l'Imperiu Romanu in [[476]], u latinu divense a basa di assai lingue, chjamate e [[lingue neolatine]] (cume u [[lingua taliana|talianu]], u [[lingua francese|francese]], u [[lingua corsa|corsu]], u [[lingua rumena|rumenu]], l'[[lingua occitanica|occitanicu]], o ancu u [[lingua portughese|portughese]] etc...) U latinu firma impiegatu pè l'administrazione di a Chjesa Catolica. Ghjè ancu sempre a lingua ufficiala di u Statu di a Cità di u [[Vaticanu]]. Primu articulu di a Dichjarazione universale di i diritti di l'omu : «Omnes homines liberi aequique dignitate atque juribus nascuntur. Ratione conscientiaque praediti sunt et alii erga alios cum fraternitate se gerere debent.» ==Da vede dinò== *[[Incunabulu]] [[Categoria:Lingua italica]] 4cynxobnkl3vmudobktmwppmpliz6wp Cristianisimu 0 10820 361574 360023 2019-01-26T10:16:08Z Lazurŝtono 13686 Traduzzione di a carta wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Thebible33.jpg|250px|right]] Predicata da [[Ghjesù Cristu]] u '''Cristianisimu''' hè una [[religione]] uscita di u [[ghjudaisimu]]. U so nome vene di a parolla greca "Khristos", chi vole dì '''messia''' o messaggeru. U cristianisimu cume religione organizata fù fundatu da l'[[Apostulu|apostuli]] di Ghjesù Cristu, u Messia è [[Figliu]] di Diu. Ci sò cridenze cumune trà u cristianisimu è u ghjudaisimu, cum'è a cridenza ind'un diu unicu. L'ebrei è i cristiani anu u stessu libru santu, a [[Bibbia]], ma i cristiani anu agghjuntu à l'[[Anticu Testamentu]] lu [[Novu Testamentu]]. U cristianisimu hè a religione chì conta u più grande numaru di fideli : più di 2,2 milliardi. <ref>http://mobile.lemonde.fr/societe/article/2012/12/18/les-chretiens-sont-le-premier-groupe-religieux-au-monde_1807767_3224.html?xtref=http://fr.search.yahoo.com/search;_ylt=A9mSs2_QjGxWm4kAeRqJyiI5;_ylc=X0kDU3RBOGlUSXhNaTRWUDlMa2ZfLm5LZ1gxT0RZdU1nQUFBQURYcE1mRwRfUwM5NTg1ODEzODUEX3IDMgRhY3RuA2tleWJyZARjc3JjcHZpZANTdEE4aVRJeE1pNFZQOUxrZl8ubktnWDFPRFl1TWdBQUFBRFhwTWZHBGZyMgNzYi10b3AEZ3ByaWQDTVFQdkFhdkpURnFCakthZ2pzTkNFQQRuX3N1Z2cDMgRwb3MDMARxc3RybAMzNARxdWVyeQNub21icmUgZGUgY2hyZXRpZW5zIGRhbnMgbGUgbW9uZGl1BHRfc3RtcAMxNDQ5OTU0NzUxBHZ0ZXN0aWQD</ref> U cristianisimu hè divisu trà chjese principale ma ci sò altre denuminazione: * a [[Chjesa Cattolica]] * a [[Chjesa Ortodossa]] * e Chjese [[protestantisimu|prutestante]] * ecc... == I Fondamenti == === U Cristu === U nome [[Gesù Cristu]] hè statu datu à Gesù (in ebreo Josua) di Nazarete, cunsideratu cume lu [[Messia]]. A parulla «Cristu» vene da u grecu Χριστός (Khristos), chi traduce a pocu pressu u nome[lingua ebrea|ebreu]] mashia'h (מָשִׁיחַ) o untu da u Signore. U fundamentu di a fede cristiana hè u misteru di a [[resurezione]] di lu Cristu, [[Figliu]] unicu mandatu da Diu per salva l'Omu. === A professione di fede === U ''[[Credo]]'' (in latinu : « Creu ») hè a professione di fede di a magioranza di i cristiani. Ci n'hè due versioni principali: - U Simbolu di Nicea : credo in unum Deum, creu in un' Diu solu. ([[conciliu]] di Nicea, 325 dopu Cristu) - U Simbolu di l'Apostuli: credo in Deum, creu in Diu. U Credo hè a sintesa o compediu di a fede cristiana. U Simbolu di Sant'Atanasiu hè più ampiu. === A Trinità === Unu di i misteri di a fede cristiana hè chì Diu hè unicu ma listessu, hè triplice. Hè cumpostu da : * U [[Patre]] * U [[Figliu]] * U [[Spiritu Santu]] == Storia == == I Vangeli : a Vita di Ghjesù Cristu == A Vita di [[Gesù Cristu]] hè trattanu in i [[Vangeli]], in u [[Novu Testamentu]]. == L'Anticu Testamentu == <i>cf</i> : [[Anticu Testamentu]] == U Novu Testamentu == U [[Novu Testamentu]] hè, per i cristiani, a fila di i 27 libri canonici chì trattanu di a vita terrana di [[Gesù Cristu]], di a so Predicazione, di a so morte è Resurezione è dinù di i primi tempi di a [[Chjesa]]. == E sfarente chjese == * [[Natale]] * [[Pasqua]] == U cristianisimu oghje == [[File:Christianity percent population in each nation World Map Christian data by Pew Research corsu.svg|alt=|miniatura|U cristianisimu in lu mondu]] == U cristianismu in Corsica == U cristianismu, sopratuttu u catolicismu, e a religione di a magioranza di i corsi. Hannu un [[canticu]] naziunalu u [[Diu vi salve Regina]]. == E [[Preghere]] cristiane == A preghera tene una piazza importante ind'a liturgia cristiana, è ancu ind'è a pratica parsunale di 'ssa religione. Per i catolici e dui preghere è più importante sò u [[Pater Noster]] e l'[[Avè Maria]]. == I canti cristiani == == Rifiramenti == ==Da vede dinò== *[[O salutaris hostia]] *[[Ghjuvannali]] *[[Vera Chjesa di Ghjesù]] *[[Ghjentili]] *[[Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l’Ultimi Ghjorni]] *[[Flying Spaghetti Monsterism]] *[[Necromanzia]] *[[Salve sancta parens]] == Ligami == * [http://www.vatican.va Situ Ufficiale di a Santa Sede] (in parechje lingue) * [http://catholique-ajaccio.cef.fr/ Diocesi d'Aiacciu] (in francese) * [http://www.bbc.co.uk/religion/religions/christianity/ U cristianisimu prisentatu da u situ di a BBC] (in inglese) [[Categoria:Cristianisimu]] nsptmcg5ppc4d8ma3enhi5635qszhg6 Latinu 0 10822 109730 2007-12-13T17:49:20Z Ale Mister 249 hà mossu [[Latinu]] à [[Lingua latina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua latina]] lo1xmsyxwqr1dqu7fswbb3bycjq06j5 Corsu 0 10823 109731 2007-12-13T17:49:58Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Lingua corsa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua corsa]] 6vipce7jt07cexsr3083rcqmy497jr7 Richard David Hughes 0 10824 334141 326510 2014-03-23T14:53:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:4u0hyte.jpg|thumb|Richard Hughes]] '''Richard David Hughes''' (* [[8 di settembre]] [[1975]] Gravesend, Kent, [[Inghilterra]]/[[Regnu Unitu]]) hè un musicante britannicu. Hè u batterista di u gruppu di rock [[Keane]]. In diretta ancu canta. [[Categoria:Musicante|Hughes,Richard David]] [[Categoria:Britannicu|Hughes,Richard David]] euz5s1jlj7zni9f0pseallmyb5flty8 Coggia 0 10825 109760 2007-12-14T11:47:17Z Img 21 hà mossu [[Coggia]] à [[Coghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Coghja]] 2jiz2yvr8cols3gy9cnedcfa8qgww9m Arba di l'Ascinzioni 0 10826 351279 331521 2015-07-16T14:04:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Sedum cepaea1.jpg|right|200px|thumb|l'[[arba di l'Ascinzioni rossa]]]] Ci sò dui spezii di pianti chì sò cunnisciuti in [[Corsica]] com'è l''''arba di l'Ascinzioni''' (o [[erba di l'Ascensione]]): * l'[[arba di l'Ascinzioni rossa]] (sedum ceraea) * l'[[arba di l'Ascinzioni verdi]] (sedum stellatum) U nomu [[Scienze di a Terra|scentificu]] ''sedum'', veni da a [[latinu|parola latina]] sedere (seda), chì discrivi u fattu chì l'arba di l'Ascinzioni "sedi" à spessu à mezu à i [[petri]]. 'Ssi dui spezii di pianti sò cumuni in [[Corsica]]. Hè di tradizioni d'andà à coglia li u [[ghjornu]] di l'[[Ascinzioni]], a matina. Si coglini prima ch'eddu si pisessi u [[soli]], incù a so radica. Dopu l'arba di l'Ascinzioni si mettini in [[casa]], appiccata, à capu in ghjò. A pianta campa senza nè terra nè acqua, si ridrizza è fiurisci in [[San Ghjuvanni]], u 24 [[ghjugnu]]. Sicondu a tradizioni, s'è l'arba di l'Ascinzioni si ridrizza è fiurisci in una casa, l'annata sarà bona. Hè gattivu inveci s'è a pianta ùn fiurisci micca. L'arba di l'Ascinzioni si cunserva cusì insin'à Sant'Anna, u 26 [[lugliu]]. == Rifarenzi == * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, [[Aprili]] [[2008]] == Da veda dinò == * l'[[arba di l'Ascinzioni rossa]] * l'[[arba di l'Ascinzioni verdi]] * i [[fiori di Corsica]] * l'[[ovu di l'Ascinzioni]] {{c}} [[Categoria:sedum]] [[Categoria:Flora di Corsica]] j0g83ejs4nx94zrdosuq8me6nhk6f6u Erba di l'Ascensione 0 10827 109770 2007-12-14T15:43:35Z 86.194.102.222 Reindirizzamentu à [[Arba di l'Ascinzioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba di l'Ascinzioni]] gs52epnmvnkjlhgcywkjo2usxin3po8 Sedum cepaea 0 10828 129927 109771 2008-05-24T20:01:56Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Arba di l'Ascinzioni rossa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba di l'Ascinzioni rossa]] bg1cpx4c60kudlo6c6kxx8t06ih4qto Stachys corsica 0 10832 363635 349994 2019-09-30T05:50:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4"> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Stachys corsica.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Stachys corsica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lamiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Inula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Stachys corsica''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Stachys corsica02.jpg|250px|]] |----- |} ''[[Stachys corsica]]'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Lamiaceae]]. Hè endemica di a Corsica è di a [[Sardegna]]. == In Corsica == Stachys corsica ùn hè prisente ch'è in [[Corsica]] è in [[Sardegna]]. == Da veda dinò == * a [[flora endemicai di Corsica]] * l'[[arba strega]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Zafranu corsu]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Lamiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] kgrucivrke0nwrf30g518vqhrsr9czn Fernando Pessoa 0 10836 359170 355567 2018-05-06T19:17:08Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Image:216 2310-Fernando-Pessoa.jpg|thumb|250px|Fernando Pessoa, 1914.]] '''Fernando António Nogueira Pessoa''' ([[Lisbona]], [[13 ghjugnu]] [[1888]] – [[30 nuvembre]] [[1935]]) hè statu un pueta [[Portugallu|purtughese]] chì riflette l'influenza di a tradizioni classica è [[simbulismu]] francese, a so poesia move da u [[saudusismu]], à una preoccupazioni in aumentu cù a cuscenza è sensazioni. Hè famosu per avere scrittu sottu 73 nomi diversi. Ciascuna di quisse persone hà a so propria biugrafia presunta, caratteristiche fisiche, rapportu à i altri, voce puetica, è pruspettiva, è in parte riflette l'incredulità di Pessoa in l'idea di una persunalità integrata. Fra i cullezioni di Pessoa chì includenu puemi in inglese sò ''Sunetti'' (''Sonnets'', 1918), ''Puemi inglesi'' (''English Poems'', 1922), è ''Mensagem'' (1934)<ref>[https://www.britannica.com/biography/Fernando-Pessoa Fernando Pessoa, Encyclopaedia Britannica.] </ref>. <references/> [[Categoria:Scrivanu]] kwbkwt35cm750ckg22ijtpglchuvg5e Bibbia 0 10838 358328 356958 2018-01-16T20:47:02Z Irdnael 9712 /* A Bibbia, testu per a Filologia */ wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Gutenberg Bible.jpg|thumbnail|right|250px|Un edizioni antica di a Bibbia: quidda di [[Gutenberg]]]] A '''Bibbia''' (da u grecu ''Bybla'' o ''Biblía'' chì significheghja ''i Libra'') hè u libru sacru di l'ebrei e di a [[Cristianisimu|riligioni cristiana]]. A Bibbia cristiana cuntene l'[[Anticu Testamentu]] è u [[Novu Testamentu]]. A Bibbia hè designata dinò sottu i termini di "Sacri Scritturi", "Scrittura", "Parola di Diu". L'ebrei a chjamenu 'Torah'. Hè un testu furmatu di diffarenti libri, chì sò stati scritti in parechji periudi di tempu è in diffarenti lochi, cusi dicenu i filologisti ma sempre cù l'inspirazione di Diu, dicenu l'ebrei è i cristiani. == A Bibbia di l'Ebrei == L'Ebrei fundanu u ghjudaisimu nant'à a religione abrahamica, chi fiuriscera dopu in a Leghje Mosaica (a Torah), e scritture prufettiche e Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Ste scritture sò designate cù l'acronimu Tanakh, chì u testu hè a Bibbia. == A Bibbia di i Cristiani == Vede [[Novu Testamentu]] e [[Anticu Testamentu]] == A Bibbia, testu per a [[Filologia]] == Cume la si sà da i tempi antichi, a Bibbia hè un testu furmatu di diffarenti libri, chì sò stati o sarrebenu scritti in parechji periudi di tempu è in diffarenti lochi. == Riferimenti == == Liami == * [http://projetbabel.org/bibbia_corsa/index.php?livre=genese&chap=1 A Bìbbia corsa] [[Categoria:Riligioni]] iz05aei5engo04kfpu61byg1qqr4nx5 MediaWiki:Actionthrottled 8 10839 110468 2007-12-21T15:12:39Z Ale Mister 249 Pagina nova: Azzione suppressa wikitext text/x-wiki Azzione suppressa 1o79seeb4qvgcyfar3sulmw3k87hdah Rè Magi 0 10841 339754 334207 2014-10-02T05:05:00Z ProtoplasmaKid 8971 wikitext text/x-wiki [[File:Magi (1).jpg|thumb|222.2px|I Rè Magi, vinuti da a [[Persia]], cù i so vistiti tradiziunali]] [[File:7222 Adoración de los Reyes Magos.jpg|thumbnail|right|''[[Adoration of the Magi]]'' by [[El Greco]], [[1568]], [[Museo Soumaya]], [[Mexico City]]]] In a tradizioni [[Cristianisimu|cristiana]] i '''Rè Magi''' (o [[Rè Maghi]]) sò parechji ''magi'', chì sicondu u [[Vangelu]] di [[San Matteiu apostulu|Matteiu]] ''giunsini da l'Orienti a [[Ghjerusalemma]]'' par adurà u Bambinu, u rè di i Ghjudei, chì era appena natu. I magi viniani da a [[Persia]]. è funi i primi parsunaghi riligiosi ad adurà [[Ghjesù]]. == U racontu di Matteiu == U [[Vangelu di Matteiu]] hè l'unicu testu biblicu chì discrivi 'st'episodiu. Sicondu u racontu evangelicu, i Magi, à u so arrivu in Ghjerusalemma, fecini visita prima à [[Erodu]], u rè di a [[Ghjudea]], chirendu ind'eddu era "u rè chì era appena natu", chì aviani vistu nascia a so stedda. U strattu di Matteiu ùn priciseghja micca inveci u numaru di rè magi, ma sicondu a tradizioni, erani trè. 'Ssa tradizioni hè basata annantu à u fattu chì ci erani trè doni: l'[[oru]], l'[[incensu]] è a [[mirra]]. Ma u testu uriginali mintuveghja solu ''parechji Magi da l'Orienti'' (μαγοι απο ανατολων). I so nomi erani: Gasparu, Melchioru è Baltazaru. == U significatu di u tarmini 'magi' == ''Magi'' hè a traslitterazioni di u tarmini [[lingua greca|grecu]] ''magos'' (μαγος, plurali μαγοι). Si tratta di un titulu riferitu specificamenti à i re-sacirdoti di u [[Zoroastrisimu]] tipichi di l'ultimu periodu di l'imperu persianu. [[File:Fra_Angelico_Adoration.jpg|thumb|left|L'Adurazioni di i Magi di u [[Beato Angelico]] è di [[Filippo Lippi]]]] :''"I trè rè pagani sò stati chjamati Magi micca parchì eddi erani virsati in l'arti magichi, ma piuttostu pa a so grandi cumpitenza in a disciplina specifica di l'[[astrulugia]]. Ind'è [[Erodutu]] a parola ''magoi'' era assuciata à i parsunaghji di l'aristucrazia di a [[Media (regione)|Media]] è in particulari, à i sacirdoti astronomi di a riligioni zoroastriana. Ancu s'è u sustantivu maschili ''magi'' (μαγοι) hè statu usatu parechji volti in riferimentu à una donna (par asempiu in l'[[Antulugia Palatina]] è in [[Luciano di Samosata]]), l'appartinenza à a classa di i magi era risirvata à i masci adulti. L'antichi magi erani persiani. A stedda chì attraversa u celi, ch'è a lighjenda è l'icunugrafia indicani com'è a [[Stedda di Betelemma]] hè riprisintata à spessu com'è una [[cometa]] dutata di coda. In u racontu evangelicu, a stedda ùn hè micca l'unicu segnu à idantificà a piccula cità di [[Betelemma]]. == Da veda dinò == * [[Natali]] * [[rè]] [[Categoria:Natale]] 91xndb5z8jdtcahjgqzwr7evxqg024c Rè Maghi 0 10842 110738 2007-12-22T15:46:43Z 90.36.252.56 Reindirizzamentu à [[Rè Magi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rè Magi]] sledydffxr31qtsojlck287bvuih062 Cinnerone 0 10843 354059 341373 2016-05-18T13:35:41Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cinnerone''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Solanum nigrum fruit black.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Solanum nigrum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Solanales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Solanaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Solanum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Solanum nigrum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|U cinnerone]] |----- |} U '''cinnerone''' (o [[cinnaronu]]) (''[[Solanum nigrum]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Solanaceae]]. Hè altu sin'à 60 cm. U cinnerone hè vilenosu. == In Corsica == U cinnerone hè cumunu in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Solanaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] o8cpzn2q3dwx1agxv8p2zr1pe83c8x3 Solanum nigrum 0 10844 110762 2007-12-22T17:11:30Z 90.36.252.56 Reindirizzamentu à [[Cinnerone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cinnerone]] lwnh1cz2psx3jwvh2wbbm2ul1nrddqk Cinnaronu 0 10845 110764 2007-12-22T17:12:00Z 90.36.252.56 Reindirizzamentu à [[Cinnerone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cinnerone]] lwnh1cz2psx3jwvh2wbbm2ul1nrddqk Stati Uniti d'America 0 10846 361393 361392 2019-01-09T05:05:26Z 2600:8800:3980:2550:919B:972D:FABA:89B0 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Statu |nomeCompleto = Stati Uniti d'America |nomeUfficiale = United States of America |linkBandiera = Flag of the United States.svg |paginaBandiera = |linkStemma = US-GreatSeal-Obverse.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationUSA.svg |motto = In God we trust |mottoTraduzione = Cunfidemu in Diu |lingua = [[Lingua inglese|inglese]] (di fattu) |capitale = [[Washington DC]] |capitaleAbitanti = 563 384 |capitaleAbitantiAnno = 2003 |governo = [[Republica presidenziale]] [[Republica federale|federale]] |presidente = [[Barack Hussein Obama]] |primoMinistro = |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = |indipendenza = u [[4 di lugliu]] [[1776]] |ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]] <sup>1</sup>. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza |superficieTotale = 9 417 251 |popolazioneTotale = 298 290 000 |popolazioneAnno = 2006 |popolazioneDensita = 31 |continente = [[America]] |orario = UTC-5 à UTC-11 |valuta = [[US Dollar]] |HDI= 0,948 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 8 |tld = .us .um .edu .gov .mil |telefono = +1 |targa = US |inno = [[The Star-Spangled Banner]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} I '''Stati Uniti d'America''' (in cortu, i '''Stati Uniti''', i '''SUA''' o ancu i '''USA''' (da l'[[lingua inglese|inglese]] : United States of America, United States, USA) sò un Statu d'[[America settentriunale|America di u Nordu]] annant'à l'[[Oceanu Atlanticu]] è l'[[Oceanu Pacificu]]. Hè ancu à spessu chjamatu "America", ma st'usu hè scurettu perchè l'America hè un cuntinente, è micca solu un paese. A capitala hè [[Washington DC]]. == Storia == === L'America Precolumbiana === A presenza umana a più antica hè stata custatata 20 000 anni fà, è si truvava in [[Alaska]]. Ci sò state parechje civilisazione chì si sò sviluppate è chì sò sparite prima di a vinuta di i primi Auropei, cume i Anasazis o i "Mound Builders". [[File:Mesa Verde National Park Cliff Palace 2 2006 09 12.jpg|thumb|left|''[[Cliff Palace]]'', vestighi di situ Anasazi.]] Ma quandu ghjunghjenu i coloni in America, 'ssa terra ùn hè per u tantu biota : ci si trovanu assai [[Amerindiani]]. === A Colonisazione === U cuntinente americanu è statu scupertu da [[Cristoferu Corombo]], un navigatore ghjenuvese (chì avia campatu in [[Corsica]]), in u [[1492]]. U paese u più anzianu si chjama Saint Augustine (fundata 1565), in Florida, fundatu da i Spagnoli. Dopu, venenu l'Inglesi, in [[Virginia]] è in ciò chi diventerà a [[Nova Ingliterra]]. Ghjè in st'ultimu chì ghjunghjenu i [[Patri Pelegrini]] (Pilgrim Fathers), di religione protestante ma micca anglicana, invece a ghjente di u Sudu di e colonie sò anglicani. Quandu ind'u nordu si custruisce una sucetà ugualitaria, u mudellu suciale di u sudu hè quellu di u "gentleman farmer", è hè dunque di più aristocraticu. Un episodu interessante di st'epica hè a fundazione di a [[Pennsylvania]] da i [[Quakers]]. [[Plymouth]] è fundata in 1620 da l'Inglesi, è a Nova-Amsterdam (chì diventerà dopu [[New-York]]), hè custruita da l'Olandesi in u 1624. A cunquista di sti territorii novi ùn si fecenu micca senza viulenze trà i culoni è l'Amerindiani, chì morenu ancu di malatia. À pocu à pocu si stalla in i SUA un ambiu di razzisimu, contr'à l'Indiani, ma ancu è sopratuttu contr'à i Neri chì sò purtati d'Africa in batelli pè diventà servi. A schjavitù hè assai disseminatu ind'u Sudu (cume in Virginia) duve s'impieghanu i schjavi chì servanu di manu d'opera à bon'mercatu ind'i campi di cutone è di tabaccu. In u 1775, ci campanu 2 millione d'abitanti. A più grande cità hè tandu [[Philadelphia]], incù 40 000 abitanti. [[File:Nouvelle-France map-fr.svg|thumb|left|340px|Nouvelle-France 1534-1763.]] === A Guerra d'Independenza === I SUA pruclamonu a so indipendenza u 4 ghjuliu 1776, dopu parechji anni di tensione incù a Grande Britannia, anzituttu à prupositu di a pulitica fiscale. Ben' intesu, l'Inglesi ùn l'accetanu micca. Fù tandu u principiu di una guerra chì durara fin'à lu [[1783]]. A [[Dichjarazione d'Indipendenza di i Stati Uniti]] hè firmata famosa pè avè pè a prima volta ind'a storia parlatu di i diritti inalienabili di l'omu, dicendu : «... ''Tenemu cume evidente e seguente verità : tutti l'omi nascenu uguali ; sò dutati da u Creatore di certi dritti inalienabili ; à mezu à 'ssi dritti si trovanu a vita, a libertà è a ricerca di u benistà'' ... » L'armata britanica hè più numarosa è megliu armata cà l'armata americana, cumposta sopratuttu di milizie. I primi tempi di u conflittu, sò dunque assai difficile pè l'insuretti. Ma u rapportu di forza scambia quandu [[La Fayette]] vene à aiutà e truppe di [[George Washington]]. In fine di contu, e truppe britanniche sò disfatte è hè signatu u [[Trattatu di Parigi]] chì ricunnosce a suverenità di l'anziane culonie. === Un Paese Ghjovanu === Stu novu paese deve avale inventà istituzione nove pè rimpiazzà l'administrazione culuniale. Ma ci hè un cuntrastu trà dui gruppi d'omi politichi : * Quelli chì volenu una confederazione trà e 13 culonie, senza statu centrale forte, chì ricunoscerebbe una soverinità di i Stati * I partigiani di l'Unione == Pulitica == I Stati Uniti sò una [[federazione]] di 50 stati. [[Washington DC]], a capitala, ùn face parte di nissunu Statu, è ci vole ancu à mintuvà chì [[Porto Rico]] è parechje isule di u Pacificu facenu parte di i SUA. [[File:Map of USA with state names.svg|700px|centro|lang=co]] === Stati === {| width='100%' | |- valign='top' | colspan='3' | * [[Alabama]] (1819) * [[Alaska]] (1959) * [[Arizona]] (1912) * [[Arkansas]] (1836) * [[California]] (1850) * [[North Carolina]] (1788) * [[South Carolina]] (1788) * [[Colorado]] (1876) * [[Connecticut]] (1788) * [[North Dakota]] (1889) * [[South Dakota]] (1889) * [[Delaware]] (1787) * [[Florida]] (1845) * [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]] (1788) * [[Hawaii]] (1959) * [[Idaho]] (1890) * [[Illinois]] (1818) | colspan='3' | * [[Indiana]] (1816) * [[Iowa]] (1846) * [[Kansas]] (1861) * [[Kentucky]] (1792) * [[Luisiana]] (1812) * [[Maine]] (1820) * [[Maryland]] (1788) * [[Massachusetts]] (1788) * [[Michigan]] (1837) * [[Minnesota]] (1858) * [[Mississippi]] (1817) * [[Missouri]] (1821) * [[Montana]] (1889) * [[Nebraska]] (1867) * [[Nevada]] (1864) * [[New Hampshire]] (1788) * [[New Jersey]] (1787) | colspan='3' | * [[New York (Statu)|New York]] (1788) * [[New Mexico]] (1912) * [[Ohio]] (1803) * [[Oklahoma]] (1907) * [[Oregon]] (1859) * [[Pennsylvania]] (1787) * [[Rhode Island]] (1788) * [[Tennessee]] (1796) * [[Texas]] (1845) * [[Utah]] (1896) * [[Vermont]] (1791) * [[Virginia]] (1788) * [[West Virginia]] (1863) * [[Washington (Statu)|Washington]] (1889) * [[Wisconsin]] (1848) * [[Wyoming]] (1890) |} == Geografia == == Economia == I Stati Uniti sò a prima putenza economica di u mondu. Facenu parte di u [[G8]] è di u [[G20]], è ancu di l'[[OCDE]] è di l'[[ALENA]] (zona di libaru-scambiu di America di u nordu). A maioria di e grande imprese multinazionale anu u so sede suciale in i Stati Uniti ([[PepsiCo]], [[Microsoft]], ecc… ) E più zone dinamiche sò situate à a fruntera cù u Messicu, a [[Silicon Valley]] è di manera generale u litturale punente, è ancu u littorale este, cù a piazza finanzaria di [[Wall Street]], o l'industria aerospaziale in [[Florida]] ([[Cape Canaveral]]). Malgradu quessa, ghjè di i Stati Uniti chì hè partita a [[crisi economica di 2010]], cù a crisi di i [[subprimes]] in u settore immobiliare, chì s'hè sparsa dopu à u restu di u settore finanzariu (cù a [[bancarotta di Lehman Brothers]] di settembre di u 2008) è à l'«economia reale». L'[[economia]] di i Stati Uniti hè ancu indebulita da un tassu di debite assai impurtante. == Cultura == ==Da vede dinò== * [[Michael Jackson]] * [[R. Kelly]] * [[Nancy Reagan]] * [[Paramore]] * [[Lady Gaga]] * [[Katy Perry]] * [[Johnny Cash]] * [[The Doors]] * [[Disqus]] * [[Bon Jovi]] * [[Garbage]] * [[Marrunaghju]] * [[Omar Rodriguez Lopez Quintet]] == Ligami == * [http://www.whitehouse.gov a Casa Bianca] * [http://www.senate.gov u Senatu di i Stati Uniti] * [http://www.house.gov ''House of Representatives''] * [http://www.cia.gov CIA] [[Categoria:Stati Uniti d'America|*]] 8w375jzpj9e3sm94pocg1aqwjtneute MediaWiki:Actionthrottledtext 8 10848 118172 117662 2008-02-10T18:02:36Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Per luttà contru à u spam, ùn si pò micca eseguì listessa azzione tante volte nant'à un breve periodu di tempu. Per piacè, pruva torna frà qualchì minuta. gy4ev5gt8xnvwwlqeyitx385pn79njc MediaWiki:Unblocklogentry 8 10851 111007 2007-12-23T14:26:08Z Ale Mister 249 Pagina nova: hà sbluccatu $1 wikitext text/x-wiki hà sbluccatu $1 o3sirq5jtjv19gj7as3pl4crjsl5wtl MediaWiki:Blocklogentry 8 10852 119631 119538 2008-02-27T09:15:19Z Ale Mister 249 Undo revision 119538 by [[Special:Contributions/Ale Mister|Ale Mister]] ([[User talk:Ale Mister|Talk]]) wikitext text/x-wiki hà bluccatu [[$1]] per $2 $3 m53z8qxvmcuzg8p2ytckfxoqqio5jt5 MediaWiki:Tooltip-save 8 10854 111029 2007-12-23T17:10:45Z Ale Mister 249 Pagina nova: Salvà e mudifiche wikitext text/x-wiki Salvà e mudifiche qzip34qqw7g6de3a5fmq6zqyi6zt2a9 Baldacchinu 0 10855 111031 2007-12-23T17:20:19Z 90.14.113.17 Reindirizzamentu à [[Fiori di spusedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiori di spusedda]] lnol2utzwhzugtm6srpfydggtjsrgro Vedulella 0 10856 111032 2007-12-23T17:20:28Z 90.14.113.17 Reindirizzamentu à [[Fiori di spusedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiori di spusedda]] lnol2utzwhzugtm6srpfydggtjsrgro MediaWiki:Watchlist-hide-bots 8 10857 111034 2007-12-23T17:40:00Z Ale Mister 249 Pagina nova: Piattà e mudifiche di i boti wikitext text/x-wiki Piattà e mudifiche di i boti hd89yp14imx5bf65u68dd6f8wznyg5e MediaWiki:Categorytree 8 10858 111035 2007-12-23T17:47:20Z Ale Mister 249 Pagina nova: Arburu di e categurie wikitext text/x-wiki Arburu di e categurie nk1yh3loy9f4n30wavobufsd1brcypq MediaWiki:Savedprefs 8 10859 111041 2007-12-23T17:57:23Z Ale Mister 249 Pagina nova: E preferenze sò state salvate. wikitext text/x-wiki E preferenze sò state salvate. bu661hfna0nx8mwlrhdmrxt6lbwdbqf MediaWiki:Minoredit 8 10860 111042 2007-12-23T17:58:43Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mudifica minore wikitext text/x-wiki Mudifica minore 0a1p1tttqgdddunhenjqgn4s6u0zut0 MediaWiki:Unwatchthispage 8 10861 111043 2007-12-23T18:01:46Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ùn seguità più wikitext text/x-wiki Ùn seguità più scm0bwnxuqnap8cs9llbhh6x5cynqrt MediaWiki:Watchthis 8 10862 111044 2007-12-23T18:02:18Z Ale Mister 249 Pagina nova: Seguità a pagina wikitext text/x-wiki Seguità a pagina p3qdy13irbnb4mkg1lu4x555pp33raa MediaWiki:Watchthispage 8 10863 111045 2007-12-23T18:02:33Z Ale Mister 249 Pagina nova: Seguità a pagina wikitext text/x-wiki Seguità a pagina p3qdy13irbnb4mkg1lu4x555pp33raa MediaWiki:Watchthisupload 8 10864 111046 2007-12-23T18:04:38Z Ale Mister 249 Pagina nova: Seguità u schedariu wikitext text/x-wiki Seguità u schedariu gl5uu5k1wjparrg35n046d50s6qezu4 MediaWiki:Saveprefs 8 10865 111050 2007-12-23T18:21:18Z Ale Mister 249 Pagina nova: Salvà wikitext text/x-wiki Salvà 09j2efsaeq4up879x7l0d0auup9sps4 MediaWiki:Savefile 8 10866 111051 2007-12-23T18:25:11Z Ale Mister 249 Pagina nova: Salvà u schedariu wikitext text/x-wiki Salvà u schedariu dnfjl13xgujpmxvzl4jmq0nz3dldubs MediaWiki:Saveusergroups 8 10867 111052 2007-12-23T18:27:41Z Ale Mister 249 Pagina nova: Salvà i gruppi utilizatore wikitext text/x-wiki Salvà i gruppi utilizatore r0f9yo2dm8png8lp3owl91k7otq2cg1 MediaWiki:Categorytree-go 8 10868 118813 111055 2008-02-16T18:42:20Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Andà 4ausb17p59v9ibefjdum16tcmqp6kb7 FLNC 0 10869 111061 2007-12-23T18:47:43Z Ale Mister 249 hà mossu [[FLNC]] à [[Fronte di Liberazione Naziunale Corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fronte di Liberazione Naziunale Corsu]] 39ii6nb0hmwic86dbdtuzscblwujirv MediaWiki:Ipb-unblock-addr 8 10870 111235 2007-12-24T12:12:03Z Ale Mister 249 Pagina nova: Sbluccà $1 wikitext text/x-wiki Sbluccà $1 sfk1wf9z0jctjbntfqvaxd8j7wrvd5z MediaWiki:Tooltip-ca-watch 8 10871 134258 118646 2008-06-28T20:59:33Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Aghjunghje a pagina à l'elencu di l'articuli seguitati. 609rjap5zbeg7wlr6yvc00dh5w6peo7 MediaWiki:Tooltip-watch 8 10872 118663 111237 2008-02-13T19:15:39Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Aghjunghje a pagina à l'elencu di l'articuli seguitati 59581afllcrtvzunrai6h4u5cbfgypw Bryan Adams 0 10873 347926 331755 2015-07-03T10:20:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Bryan Guy Adams''' (* [[5 di nuvembre]] [[1959]] Kingston, [[Ontario]], [[Canadà]]) hè un [[musicante]] di [[rock]] [[canadianu]]. Hè diventatu famosu per via di canzone cum'è ''Straight From The Heart'', ''Cuts Like A Knife'', ''Heaven'' o ''Summer Of '69''. In u [[1992]], hà guadagnatu un [[Grammy]] pè a ballata ''(Everything I Do) I Do It For You''. Inoltre, hè statu nominatu durante a so carriera trè volte pè un [[Oscar]] pè canzone di [[cinemà|filmu]]. Bryan Adams hè cantadore, canzuneru è sona soprattuttu di [[chitarra]] eletrica, d'[[acustica]] è bassu, ma ancu di [[pianuforte]]. Si distingue pè a so voce roga è u so ghjocu di bassu. [[Categoria:Musicante|Adams,Bryan]] [[Categoria:Canadianu|Adams,Bryan]] b96j5gqjy9jfopnpt3o1i76go576qko Belasco 0 10874 331670 325018 2014-03-23T14:04:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Belasco''' hè un gruppu di rock britannicu (rispettivamente inglese) chi hè statu fundatu in [[Londra]] in u [[1999]]. Si cumpone di [[Duff Battye]] (chitarra bassu, tastiere elettriche), [[Tim Brownlow]] (cantu, chitarre, pianuforte, tastiere elettriche, ukulele) è [[Bill Cartledge]] (batteria/percussione, cantu à fondu, tastiere elettriche, tromba). == Albumi == *''Simplicity'' (2001) *''Technique'' (2002) *''Knowing Everyone’s Okay'' (2003) *''Something Between Us'' (Best of, 2005/2006) *''61'' (2007) == Ligami == *[http://www.belasco.co.uk Situ officiale di Belasco in inglese è in tedescu] *[http://www.belasco-lyrics.co.uk/ Parolle di canzone è più] [[Categoria:Gruppu di rock]] 7wli7mbmup7dhszpguctuvbmc7dxsmn Lingua galiziana 0 10875 352854 336554 2016-02-06T21:49:50Z Jun Misugi 295 rumanica wikitext text/x-wiki [[File:MapaLinguisticoGalego.png|thumb|right|300px|I dialetti di u galizianu (in verde: galizianu di punente, giallu: galizianu di centru, rossu: galizianu di livante)]] A '''lingua galiziana''' (in galizianu: ''galego'', ''lingua galega'') hè una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] chì si parla in u nordupunente di a [[Spagna]], soprattuttu in a provincia di [[Galizia]], ma ancu in u punente di e province vicine di l'[[Asturia]] è a [[Castiglia è León]]. In Galizia, hè una lingua ufficiale, accantu à u [[lingua spagnola|spagnolu]]. Hè moltu strettu apparentata cù u [[lingua portughese|portughese]] chì hè risultatu da ella. E duie lingue anu a stessa orìgine, u dettu [[galizianu-portughese]]. Questu hè riconnoscèvule particularmente in a grammàtica è u lèssicu. Ma a pronunzia galiziana s'assumiglia più à quella spagnola. U galizianu hè parlatu da circa 3 à 4 milioni di locutori. == Dialetti == Ci sò trè dialetti principali: galizianu di centru, di livante è di punente. == Cumparazione di u galizianu cù u spagnolu è u portughese == Frà 'sse trè lingue iberurumaniche, ci sò assai sumiglianze è incù cunnuscendu solu una di quesse, nurmalmente, si pò cumunicà, senza grande prublema, incù un locutore di l'altra lingua; omu si pò fà capì. A lingua galiziana si situeghja - si pò dì - trà u spagnolu è u portughese. Spessu, i galiziani cunnoscenu tremindù variante da sprime si, una "più portughese", è una "più spagnola". Ma qualchì volta, si pò truvà parolle è espressione chì sò tipicamente galiziane. Esistenu ancu alcuni falsi amichi putenziali. Eccu qui qualchì esempiu: === Esempii pè e duie variante in u lèssicu === {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[lingua spagnola|Spagnolu]]|| [[lingua portughese|Portughese]] || In u galizianu si cunnosce/si pò dì || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||quizás ||talvez ||'''quizais, tal vez''' ||''forse'' |----- ||gracias ||obrigado (qualchì volta: graças) ||'''grazas, gracias, graciñas, obrigado, obri''' ||''grazie'' |----- ||el servicio ||o serviço ||'''o servizo, o servicio''' ||''u/lu serviziu'' |----- ||escribir ||escrever ||'''escribir, escreber''' ||''scrive'' |----- ||decir ||dizer ||'''dicir, decer, dicer''' ||''dì'' |----- ||el vaso ||o copo ||'''o vaso, a copa''' ||''u/lu bichjeru'' |----- ||la habitación ||o quarto ||'''o cuarto, a habitación''' ||''a/la càmera/càmara, a/la stanza'' |----- |} === Esempii pè "galizianismi" (parulle tìpiche pè u galizianu) === {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[lingua spagnola|Spagnolu]]|| [[lingua portughese|Portughese]] || Galizianu || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||comprar ||comprar ||'''mercar''' (accant'à '''comprar''') ||''cumprà'' |----- ||adiós ||adeus ||'''agur, aguriño, abur, aburiño''' (accant'à '''adeus''') ||''ciao'' |----- ||la codorniz ||a codorniz ||'''o paspallás''' ||''a/la quaglia'' |----- ||el campesino/la campesina, el labrador/la labradora ||o camponês/a camponesa, o lavrador/a lavradora ||'''o labrego/a labrega''' ||''u/lu paisanu/a/la paisana, u/lu campagnolu/a/la campagnola'' |----- ||a cerilla ||o fósforo ||'''o misto''' ||''u/lu fiammiferu, u/lu fulminante/fulminente, u/lu zulfanellu/zolfanellu'' |----- ||pronto ||(em) breve, logo ||'''axiña''' ||''à mumenti/momenti, da qui à pocu (tempu), prestu, frà pocu/frappocu, trà pocu/trappocu'' |----- ||un poquito, un poco, una pizca ||um pouco, um bocado, um bocadinho ||'''un chisco''' (accant'à '''un pouco''') ||''un pocu, appena, parpena/perpena/par pena, una crìa, una criarella'' |----- ||a menudo ||muitas vezes, amiúde ||'''decote, decotío''' ||''spessu, suvente'' |----- |} === Falsi amichi trà u galizianu è u portughese === {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! Un galizianu dice/scrive || Vole dì || Un portughese capisce/puderìa capì (pt:co)|| Un portughese dicerìa/scriverìa (pè u tèrmine galizianu) |----- ||'''o queixo''' ||''u casgiu, u furmagliu'' ||"o queixo": ''u/lu mentu'' ||o queijo |----- ||'''preto''' ||''vicinu'' ||"preto": ''neru, negru'' ||perto |----- ||'''o almorzo''' ||''u sdighjunu, u sdiunu, u sdighiunu'' ||"o almoço": ''a/la cullazione, a/la cullaziò'' ||o pequeno-almoço |----- ||'''o xantar''' ||''a/la cullazione, a/la cullaziò'' ||"o jantar": ''a/la cena'' ||o almoço |----- ||'''ligar''' ||''namurighjà'' ||"ligar": ''telefunà, chjamà'' (per telèfunu) ||namoricar, namoriscar |----- |} === Falsi amichi trà u galizianu è u spagnolu === {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! Un galizianu dice/scrive || Vole dì || Un spagnolu capisce/puderìa capì (es:co)|| Un spagnolu dicerìa/scriverìa (pè u tèrmine galizianu) |----- ||'''o almorzo''' ||''u sdighjunu, u sdiunu, u sdighiunu'' ||"el almuerzo": ''a/la cullazione, a/la cullaziò'' ||el desayuno |----- |} [[Categoria:Lingua rumanza|Galizianu]] c8taoxiu54f0oz8zh0ntrw4dkm7w9ul Radiohead 0 10876 354024 343468 2016-05-14T11:36:56Z 2.33.4.242 /* Albumi */ wikitext text/x-wiki {{c}} '''Radiohead''' hè un gruppu di rock britannicu (rispittivamente inglese), fundatu in u [[1986]]. Hè cumpostu di [[Colin Greenwood]] (chitarra bassu, sintetizzatore), [[Jonny Greenwood]] (lead-chitarra, pianuforte, tastiera elettrica, sintetizzatore, organu è moltu più), [[Ed O’Brien]] (chitarra ritmica, cantu à fondu), [[Phil Selway]] (batteria, percussione) è [[Thom Yorke]] (cantu, chitarra acustica, ritmica è bassu, pianuforte). == Albumi == * ''Pablo Honey'' (1992/93) * ''The Bends'' (1995) * ''OK Computer'' (1997) * ''Kid A'' (2000) * ''Amnesiac'' (2001) * ''Hail To The Thief'' (2003) * ''In Rainbows'' (2007) * ''The King of Limbs'' (2011) * ''A Moon Shaped Pool'' (2016) [[Categoria:Gruppu di rock]] 48jkk9wdvhrmbe05weaud118vmxat4k Travis 0 10877 358868 334791 2018-03-13T17:10:42Z Franjklogos 2883 /* Albumi */ wikitext text/x-wiki {{c}} '''Travis''' hè un gruppu di rock britannicu (rispittivamente scuzzese), chi hè statu fundatu in u [[1990]] in [[Glasgow]]. Si cumpone di [[Andy Dunlop]] (lead-chitarra, cantu à fondu, banjo, tastiere elettriche), [[Fran Healy]] (cantu, chitarra acustica è ritmica, pianuforte), [[Dougie Payne]] (chitarra bassu, cantu à fondu) è [[Neil Primrose]] (batteria, percussione). == Albumi == *''Good Feeling'' (1997) *''The Man Who'' (1999) *''The Invisible Band'' (2001) *''12 Memories'' (2003) *''The Boy With No Name'' (2007) *''Ode to J. Smith'' ([[2008]]) *''Where You Stand'' ([[2013]]) *''Everything at Once'' ([[2016]]) [[Categoria:Gruppu di rock]] 89u22mi3mb3dhekghnpqof5jv0zuf6r Coldplay 0 10878 346260 343469 2015-07-01T16:47:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Coldplay''' hè un gruppu di rock [[Regnu Unitu|britannicu]] (respettivamente inglese-scuzzese-gallese), fundatu in [[Londra]] in u [[1996]]. Hè cumpostu di [[Guy Berryman]] (chitarra bassu, sintetizzatore, tastiera elettrica, cantu à fondu), [[Jonny Buckland]] (lead-chitarra, chitarra acustica, cantu à fondu, armonica à bocca), [[Will Champion]] (batteria/percussione, cantu à fondu, tastiera elettrica) è [[Chris Martin]] (cantu, pianuforte, chitarra acustica è ritmica, tastiera elettrica). == Albumi == * ''Parachutes'' (2000) * ''A Rush Of Blood To The Head'' (2002) * ''X&Y'' (2005) * ''Viva la Vida or Death and All His Friends'' (2008) * ''Mylo Xyloto'' (2011) [[Categoria:Gruppu di rock]] 2rxuwqgwo5henrbgi4u48usrdzxwwvg MediaWiki:Ipb already blocked 8 10883 111709 2007-12-26T20:45:44Z Ale Mister 249 Pagina nova: "$1" hè digià bluccatu wikitext text/x-wiki "$1" hè digià bluccatu con3cr5p9p7k9nskg02hdw7595mpvwf MediaWiki:Sitesubtitle 8 10884 119636 113524 2008-02-27T09:38:31Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki enciclopedia libera 2gghnbi17zi5l7z9cdlvt9ai9dkaafo Template:Utilizatore af-1 10 10885 335301 111992 2014-03-23T18:01:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=af | text=Hierdie gebruiker het 'n '''[[:Category:Utilizatore af-1|basiese]]''' begrip van '''[[:Category:Utilizatore af|Afrikaans]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore af-1|{{PAGENAME}}]] 0vrhptak9drfy9yt6zd7qntm0kvb5b0 Categoria:Utilizatore af-1 14 10886 335779 325026 2014-03-23T18:14:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore af| 1]] dvi21ciam97s40cqth7snoxniupo9yw Categoria:Utilizatore af 14 10887 335778 325028 2014-03-23T18:14:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|af]] tgedm3yi6ftcmp56j51nmsqi7j6nvic Categoria:Utilizatori per lingua 14 10888 359402 335886 2018-05-31T06:10:09Z YiFeiBot 9044 Retrait de 64 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q4655215]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori]] [[be-x-old:Катэгорыя:Вікіпэдыйцы паводле мовы]] [[fy:Kategory:Wikipedy:Babel]] [[mi:Category:Wikipedia multilingual coordination]] [[mo:Category:Лимбь ворбите де утилизаторь]] [[sr:Категорија:Језичке кутијице]] [[yi:קאַטעגאָריע:באַניצער]] rvg5606u7uo24jb6yq1x6l29eiior28 Categoria:Utilizatore co 14 10891 335793 325030 2014-03-23T18:14:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99b3ff 1px;margin:1px;"> <table cellspacing="0" style="width:255px;background:#e0e8ff;"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#99B3FF;text-align:center;font-size:11pt;">'''co-1''' à '''co-M'''</td> <td style="font-size:9pt;padding:4pt;line-height:1.25em;text-align:center;">Sti utilizatori hanu cunniscenze di u '''corsu''', ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente).</td> </tr></table></div> <div style="float:right;border:solid #FFBBBB 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:255px;background:#FFEEEE"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#FFBBBB;text-align:center;font-size:11pt">'''co-0'''</td> <td style="font-size:9pt;padding:4pt;line-height:1.25em">Sti utilizatori ùn hanu micca o guasi micca cunniscenze di u '''corsu''', ùn ponu parlallu è ùn ponu capillu, o solu cun assai prublemi.</td> </tr></table></div> ---- [[Categoria:Utilizatori per lingua|co]] dbqwfhlx1opc242w83g176dzukmzmxi Categoria:Utilizatore co-M 14 10892 335798 325031 2014-03-23T18:14:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore co| M]] dujxqpj7dlmsm4unuuyl11h1j5s5w1k Categoria:Utilizatore co-1 14 10895 335795 325032 2014-03-23T18:14:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore co| 1]] 256yeywstm4vega1m5v30cyhevg2cjd Categoria:Utilizatore co-2 14 10897 335796 325033 2014-03-23T18:14:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore co| 2]] 7jiaapom1zzbz91ndqe90xyqm3hscn2 Categoria:Utilizatore co-3 14 10898 335797 325035 2014-03-23T18:14:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore co| 3]] b6v28tt4a5o1zm6pcbi9audb86q9bs3 Categoria:Utilizatore co-0 14 10901 335794 328225 2014-03-23T18:14:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore co| 0]] 88g5ma2a1phvxd4x89z4uymmiqlhm91 Sciuppuleddu 0 10903 354113 351681 2016-05-18T14:13:13Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sciuppuleddu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Saponaria officinalis11.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Saponaria officinalis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caryophyllaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Saponaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Saponaria officinalis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Saponaria officinalis12.jpg|250px|U sciuppuleddu]] |----- |} U '''sciuppuleddu''' (o [[sciuppulellu]]) (''[[Saponaria officinalis]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Caryophyllaceae]]. ==Discrizzioni== U fustu erettu è tisgiu hè altu da 40 à 70&nbsp;cm. I fiora sò longhi è uvali. Sò simplici o doppii, è ani cinqui petali. U so culori hè biancu o rusulinu. Sò appena prufumati. I fiora s'aprini a sera. U sciuppuleddu fiurisci da [[ghjugnu]] à [[sittembri]]. I casci sò lisci, opposti è longhi 4 à 12 cm, incù trè o cinqui narvaturi paralleli è senza picciolu. U sciuppuleddu si trova da l'[[Auropa]] fin'à a [[Siberia]], in [[Asia]] uccidintali, ed è stata introdutta ancu in [[America]]. A sissualità di a pianta hè ermafrodita. U sciuppuleddu hè assà cumunu in [[Corsica]]. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Saponaria officinalis'' sò: * ''Silene saponaria'' Fr. * ''Saponaria vulgaris'' Pall. * ''Saponaria officinalis'' var. glaberrima Ser. * ''Saponaria hybrida'' Mill. * ''Bootia saponaria'' Neck. ==Usi== U sciuppuleddu cunteni a sapunina, una sustanza tossica hè cuntinuta in i radichi. Quand'eddi sò siccati è nittati, i radichi di u sciuppuleddu poni serva par fabricà una polvara chì s'usa com'è savonu. === In Corsica === U sciuppuleddu hè ancu chjamatu u [[savonu (flora)|savonu]], l'[[arba savonu]], a sapunella,<ref>Simonpoli 1982.</ref> a [[savunetta (flora)|savunetta]] o ancu l'[[arba à savunetta]], chì 'ssa pianta era usata com'è savonu o ancu comu lisciva. Era imprudata par lavà si i mani sdrufinendu i fiora incù un pocu d'acqua, o ancu par lavà i panni, dopu à avè la fatta bodda in acqua.<ref>Simonpoli 1982.</ref> ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] == Gallaria d'imaghjini== <gallery> Image:Saponaria officinalis13.jpg| Image:Saponaria officinalis14.jpg| Image:Saponaria officinalis15.jpg| Saponaria officinalis MHNT.BOT.40.40.jpg| </gallery> == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] *[[Canofula]] *[[Curu]] *[[Saponaria ocymoides alsinoides]] ==Liami== * [http://pecita.com/plantes/pla_014.html I pianti di Pecita] * [http://florebalagne.blog.club-corsica.com/?pn=6 A flora di Balagna] [[Categoria:Piante medicinale è officinale]] [[Categoria:Caryophyllaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Fiori di Corsica]] fupebx8z7brru4me5851m13tmuc0ow9 Saponaria officinalis 0 10905 119350 111973 2008-02-24T14:14:47Z Alexbot 323 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] f8h6apsq3rlund6j1v993o2izr6qo37 Sciuppulellu 0 10906 111980 111978 2007-12-27T19:39:56Z Paulu 58 hà mossu [[Sciupuleddu]] à [[Sciuppulellu]]: par piacè ci vli à supprima "sciupuleddu" è "sciupulellu" wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] f8h6apsq3rlund6j1v993o2izr6qo37 Everton FC 0 10909 358969 358372 2018-03-30T09:25:29Z User2352352 13112 /* Ghjucadori attuali (2017-2018) */ wikitext text/x-wiki L''''Everton Football Club''' hè un club di [[pallò]] di [[Liverpool]]. Hè statu fundatu in u 1878. == Ghjucadori attuali ([[2017]]-[[2018]]) == {| |valign=”top”| * 2. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Tony Hibbert]] * 3. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Leighton Baines]] * 4. [[File:flag of Nigeria.svg|20px]] [[Joseph Yobo]] * 5. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Joleon Lescott]] * 6. [[File:flag of Spain.svg|20px]] [[Mikel Arteta]] * 10. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Wayne Rooney]] * 11. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Theo Walcott]] * 12. [[File:flag of Scotland.svg|20px]] [[Iain Turner]] * 14. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[James Vaughan]] * 15. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Alan Stubbs]] * 16. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Phil Jagielka]] * 17. [[File:flag of Australia.svg|20px]] [[Tim Cahill]] * 18. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Phil Neville]] * 19. [[File:flag of Portugal.svg|20px]] [[Nuno Valente]] |width="50"|&nbsp; |valign="top"| * 20. [[File:flag of South Africa.svg|20px]] [[Steven Pienaar]] * 21. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Leon Osman]] * 22. [[File:flag of Nigeria.svg|20px]] [[Yakubu Aiyegbeni]] * 24. [[File:flag of the United States.svg|20px]] [[Tim Howard]] * 25. [[File:flag of Brazil.svg|20px]] [[Anderson Silva de Franca]] * 26. [[File:flag of Ireland.svg|20px]] [[Lee Carsley]] * 27. [[File:flag of Poland.svg|20px]] [[Lukas Jutkiewicz]] * 28. [[File:flag of Nigeria.svg|20px]] [[Victor Anichebe]] * 29. [[File:flag of Scotland.svg|20px]] [[Patrick Boyle]] * 30. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[John Ruddy]] * 31. [[File:flag of Iceland.svg|20px]] [[Bjarni Vidarsson]] * 33. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Stefan Wessels]] * 34. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[John Irving]] * 36. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[John Paul Kissock]] * 37. [[File:flag of England (bordered).svg|20px]] [[Jack Rodwell]] |} == Liami == * http://www.evertonfc.com/ * http://www.nsno.co.uk * http://www.toffeeblue.com [[Categoria:Pallò]] skojz97pw6g7wca42pgvkxgf4xotpx9 Template:Babel field 1 10 10910 143243 141566 2008-10-04T10:07:40Z Ale Mister 249 Undo revision 141566 by [[Special:Contributions/Jatayou|Jatayou]] ([[User talk:Jatayou|Talk]]) wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99CCFF 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:238px;background:#E0E8FF"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#99CCFF;text-align:center;font-size:14pt">'''{{{letter code}}}-1'''</td> <td style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em">{{{text}}}</td> </tr></table></div> g8cznwhza31v1mfl014sjxcooxs29xs Template:Babel field 2 10 10911 143244 141567 2008-10-04T10:07:44Z Ale Mister 249 Undo revision 141567 by [[Special:Contributions/Jatayou|Jatayou]] ([[User talk:Jatayou|Talk]]) wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99BBFF 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:238px;background:#E5F0FF"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#99BBFF;text-align:center;font-size:14pt">'''{{{letter code}}}-2'''</td> <td style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em">{{{text}}}</td> </tr></table></div> c6nipr462yhozfallksbogmw52mplgq Template:Babel field 3 10 10912 143245 141568 2008-10-04T10:07:49Z Ale Mister 249 Undo revision 141568 by [[Special:Contributions/Jatayou|Jatayou]] ([[User talk:Jatayou|Talk]]) wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99AAFF 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:238px;background:#E5E9FF"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#99AAFF;text-align:center;font-size:14pt">'''{{{letter code}}}-3'''</td> <td style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em">{{{text}}}</td> </tr></table></div> 6vaw5kwsa5d79wqu0t8pt7fj70zp6sf Template:Babel field 0 10 10913 143242 141565 2008-10-04T10:07:34Z Ale Mister 249 Undo revision 141565 by [[Special:Contributions/Jatayou|Jatayou]] ([[User talk:Jatayou|Talk]]) wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #FFBBBB 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:238px;background:#FFEEEE"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#FFBBBB;text-align:center;font-size:14pt">'''{{{letter code}}}-0'''</td> <td style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em">{{{text}}}</td> </tr></table></div> ndoe14hrazlyvjz3ccazejeuucu4bmh Template:Babel field M 10 10914 143247 141570 2008-10-04T10:08:01Z Ale Mister 249 Undo revision 141570 by [[Special:Contributions/Jatayou|Jatayou]] ([[User talk:Jatayou|Talk]]) wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #6EF7A7 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:238px;background:#C5FCDC"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#6EF7A7;text-align:center;font-size:14pt">'''{{{letter code}}}'''</td> <td style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em">{{{text}}}</td> </tr></table></div> rtzfls5z4jzgoiiwszwu75isvrrtcr7 Tom Hanks 0 10915 356689 350151 2017-03-13T20:22:56Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:TomHanksJan2009 (cropped).jpg|thumb|200px|Tom Hanks]] '''Tom Hanks''' (9 [[lugliu]] 1956) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hè statu numinatu cinqui volte pè un [[Oscar]] pè u megliu [[cinemà|attore]] in un rollu principale. Hà guadagnatu dùie volte, pè i filmi ''[[Philadelphia (filmu)|Philadelphia]]'' ([[Stati Uniti d'America|USA]] [[1992]]/[[1993|93]]) è ''[[Forrest Gump]]'' ([[Stati Uniti d'America|USA]] [[1994]]). ==Da vede dinò== *[[Saving Private Ryan]] *[[Matt Damon]] *[[Steven Spielberg]] [[Categoria:Attore|Hanks, Tom]] [[Categoria:Americanu|Hanks, Tom]] j9s7u6kvo89pnny4vvxwrjvy03fo7lz Cary Grant 0 10918 331936 325042 2014-03-23T14:09:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cary Grant Statue.jpg|thumb|Cary Grant]] '''Cary Grant''' (natu cum'è '''Archibald Alexander Leach''' in [[Bristol]], [[Inghilterra]]/[[Regnu Unitu]], [[18 di ghjennaghju]] [[1904]]; mortu in [[Davenport]], [[Iowa]], [[Stati Uniti d'America|USA]] [[29 di nuvembre]] [[1986]]) fù un attore britannicu. Hà ghjucatu in più di 80 filmi è hè statu nominatu dùie volte pè un [[Oscar]]. Grant hà finitu a so carriera in u [[1966]] è hà ricevutu un Oscar di onore in u [[1970]]. [[Categoria:Attore|Grant, Cary]] [[Categoria:Britannicu|Grant, Cary]] jmkk13u3ilir6mi4j84k7u9tigo8rzx Lingua portughese 0 10919 358052 358050 2017-11-22T09:16:55Z Milenioscuro 10590 svg version ([[Commons:Commons:GlobalReplace|GlobalReplace v0.6.5]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Lingua|nomu=Portughese|numinativu=''português'' |culori=#FD9191 |altri nomi=portoghese, purtughese o purtughesu |stati=[[Portugallu]], [[Brasile]], [[Capu Verde]], [[São Tomé è Príncipe]], [[Angola]], [[Guinea-Bissau]], [[Guinea Equatoriale]], [[Mozambicu]], [[Timor Este]], [[Uruguay]], [[Paraguay]] è qualchi altri paesi è regioni |parsoni=~215 milioni |scrittura=latinu |tipulugia=SVO |classifica=6 |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue italiche]] |fam3=[[Lingue rumanze]] |fam4=[[Lingue rumanzu-occidentali|Rumanzu occidentale]] |fam5=[[Lingue iberurumanze|Iberurumanzu]] |fam7=[[Galizianu-Portughese]] |fam8=[[Lingua portughese|Portughese]] |iso1=pt |estrattu=Todos os seres humanos nascem livres e iguais em dignidade e em direitos. Dotados de razão e de consciência, devem agir uns para com os outros em espírito de fraternidade.}} A '''lingua portughese''' (ancu '''lingua portoghese''', '''purtughese''' o '''purtughesa'''; in portughese: ''português'') hè una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] chì si parla in u [[Brasile]], u [[Portugallu]] è qualchi paese è locu di l'[[Africa]] è di l'[[Asia]]. Hà circa 215 milioni di locutori. Accantu u [[lingua francese|francese]], hè a seconda più grande rispettivamente a seconda più impurtante lingua rumanica (u portughese hè parlatu di più ghjente cum'è lingua materna ch'è u francese, u francese hà più locutori secondi). A lingua portughese hè risultata da a [[lingua galiziana]] - o detta più precisamente - da u [[galizianu-portughese]]. == Diffusione == In 'ssi paesi è regioni, u portughese hè '''lingua materna è ufficiale''': * [[File:Flag of Brazil.svg|25px]] [[Brasile]] (cun l'isule di [[Fernando de Noronha]]) * [[File:Flag of Portugal.svg|25px]] [[Portugallu]] (incù l'isule di [[File:Flag_of_Madeira.svg|25px]] [[Madera]] è [[File:Flag of the Azores.svg|25px]] l'[[Azore]]) In 'ssi paesi, u portughese hè '''lingua ufficiale è guasi una seconda lingua materna''': * [[File:Flag of Cape Verde.svg|25px]] [[Capu Verde]] * [[File:Flag of Sao Tome and Principe.svg|25px]] [[São Tomé è Príncipe]] In 'ssu paesu rispettivamente 'ssa regione, u portughese hè '''lingua ufficiale è lingua materna pè a magiurità di a pupulazione''': * [[File:Flag of Angola.svg|25px]] [[Angola]] (incù l'exclave di [[Cabinda]]) In 'ssi paesi è regioni, u portughese hè '''lingua ufficiale, ma micca (o solu raramente) lingua materna''': * [[File:Flag of Guinea-Bissau.svg|25px]] [[Guinea-Bissau]] * [[File:Flag of Equatorial Guinea.svg|25px]] [[Guinea Equatoriale]] (lingua ufficiale accantu u [[lingua spagnola|spagnolu]] è u [[lingua francese|francese]]) * [[File:Flag of Macau.svg|25px]] [[Macau]] ([[File:Flag of the People's Republic of China.svg|25px]] [[China]]) * [[File:Flag of Mozambique.svg|25px]] [[Mozambicu]] * [[File:Flag of East Timor.svg|25px]] [[Timor Este]] In 'sse regioni, u portughese hè '''lingua materna pè a magiurità di a pupulazione, ma micca lingua ufficiale''': * [[File:Flag of Canindeyú Department.svg|25px]] [[Canindeyú]] (sudeste di [[File:Flag of Paraguay.svg|25px]] [[Paraguay]]) * [[File:Flag of Alto Paraná Department.svg|25px]] [[Alto Paraná]] (sudeste di [[File:Flag of Paraguay.svg|25px]] [[Paraguay]]): In u Paraguay vivenu mori cusiddetti [[Brasiguayos]]. In 'stu paesu, u portughese hè '''lingua di scola''': * [[File:Flag of Uruguay.svg|25px]] [[Uruguay]]: In lu nordu di Uruguay, u [[portugnol]], a lingua mesta da portughese è spagnolu, hè lingua materna è assai persone parlanu tantu portughese quantu spagnolu. In 'sse regioni, u portughese hè una '''lingua parlata di una moltu piccula minurità''': * [[Daman]] ([[File:Flag of India.svg|25px]] [[India]]) * [[Diu (India)|Diu]] ([[File:Flag of India.svg|25px]] [[India]]) * [[Goa]] ([[File:Flag of India.svg|25px]] [[India]]) [[File:Map-Lusophone World-en.png|thumb|center|820px|'''Paesi è reghjoni induve u purtughesu hè lingua officiale''']] == Vede puru == * [[portughese bresilianu]] * [[portughese angolanu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Portughese]] bptl2fgy90clmcpix6zpugqh4xxwss5 Lingua portoghese 0 10920 112046 2007-12-28T02:03:13Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua portughese]] grrrf4jph32ousv5mklmlx88531jvf0 Ambidestru 0 10922 351224 326511 2015-07-16T12:03:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Un '''ambidestru''' (una ambidestra) hè una persona chì hè capace, in tutte (o guasi tutte) l’azzioni, di utilizare tramindùie [[manu|mani]] di manera (guasi) uguale (per esempiu per [[littiratura|scrive]], [[pittura|pinghje]], disegnà, manghjà, ghjittà). Pò cumpurtassi cum'è un [[mancinu]] o cum'è un [[manidrittu]]. Ma a vera ambidestria hè estremamente rara. Hè amparevule, ma sì pò esse puru cungenita hè viulentamente discutatu trà i sapienti. aqj7j8uwnsi3f9jjhazlkvoxuprx2r5 Duff Battye 0 10923 332295 114483 2014-03-23T14:16:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Duff Battye''' hè un musicante britannicu. Hè u bassista di u gruppu di rock [[Belasco]]. Cum'è ancu l’altri membri [[Tim Brownlow]] è [[Bill Cartledge]] sona e tastiere elettriche dinù. Inoltre hè statu implicatu in a creazione di qualchì canzone di u gruppu, per esempiu in ''15 Seconds'', ''And As You Are'' è ''Plague''. Battye hè un maestru di u bassu elettricu. E soie linie di bassu sò ogni tantu guasi "linie di melodia" è qualchì canzone di Belasco, cum'è ''Man'' o ''15 Seconds'', hanu un ghjocu di bassu tantu memurevule ch'è quesse sò ricunnuscevuli digià solu da questu. [[Categoria:Musicante|Battye, Duff]] [[Categoria:Britannicu|Battye, Duff]] gtyo9c7fgq7bso67tendifh69gxn63b James Stewart 0 10924 346446 337019 2015-07-01T18:17:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Annex - Stewart, James (Call Northside 777) 01.jpg|thumb|200px|James Stewart]] '''James Stewart''' (* Indiana, [[Pennsylvania]], [[Stati Uniti d'America|USA]], [[20 di maghju]] [[1908]]; † [[Los Angeles]], [[California]], [[Stati Uniti d'America|USA]], [[2 di lugliu]] [[1997]]) fù un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hà ricevutu dui [[Oscar]], un Oscar di u megliu attore principale in u [[1941]] (pè u filmu ''[[The Philadelphia Story]]'' di u [[1940]]) è un Oscar di onore in u [[1985]]. [[Categoria:Attore|Stewart]] [[Categoria:Americanu|Stewart, James]] swqlpoquf9nb2uyh0jajhrc60yer0o0 Lingua spagnola 0 10925 353318 353317 2016-03-10T05:32:23Z DARIO SEVERI 10718 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua spagnola''' (u '''spagnolu'''; in spagnolu: ''español'') hè una [[lingue rumaniche|lingua romanica]] è a lingua ufficiale di a [[Spagna]] è di guasi tutti i paesi di l'[[America Latina]]. Si chjama puru '''lingua castillana''' o '''castigliana''' ('''castillanu'''/'''castiglianu'''; in spagnolu: ''castellano'') è hà circa 450 milioni di locutori. Hè a più grande lingua romanica è una di e più impurtante lingue di u mondu. == Da vede dinò == *[[Spagnolu cilenu]] * [[Spagnolu latinu-americanu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Spagnolu]] 7b1mlry6a2pqqc8e5gflbboaiuaezbo Categoria:Utilizatore de 14 10926 335804 328365 2014-03-23T18:15:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|de]] ohctc7h03tp1zeqw6yqb5mdohxgn33n Categoria:Utilizatore de-M 14 10927 335808 328369 2014-03-23T18:15:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore de| M]] fv321g7fr85rtovzou5jrj853rfoirt Template:Utilizatore de 10 10928 335321 120788 2014-03-23T18:02:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua tedesca|de]] | text=Dieser Benutzer spricht '''[[:Category:Utilizatore de|Deutsch]]''' als '''[[:Category:Utilizatore de-M|Muttersprache]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore de-M|{{PAGENAME}}]] evnsh7euyiv6aismv471vkm0wok4c59 Categoria:Utilizatore ca 14 10929 335788 328363 2014-03-23T18:14:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|ca]] bgjr0oqbs15xwihfe3ahd6xq4oe0rvr Categoria:Utilizatore en 14 10930 335809 328370 2014-03-23T18:15:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User en}} [[Categoria:Utilizatori per lingua|en]] qium0gm27d8l3njfvyrbtswxiefdcoc Categoria:Utilizatore es 14 10931 335819 328378 2014-03-23T18:15:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User es}} [[Categoria:Utilizatori per lingua|es]] axop8x80s1yrnfijuuaupe4b3hl30ag Categoria:Utilizatore fr 14 10932 335829 328383 2014-03-23T18:15:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|fr]] 596jiq4va9drf78a7tbh6i27giyhbyw Categoria:Utilizatore gl 14 10933 335834 325060 2014-03-23T18:15:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|gl]] musijznf5xl1082z1sa96lc07dpjl6y Categoria:Utilizatore it 14 10934 335839 328387 2014-03-23T18:15:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|it]] 94oj3rw0l0wbj5jomt2whkgibq8q3vd Categoria:Utilizatore ja 14 10935 335844 325064 2014-03-23T18:15:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|ja]] gznjehpiulajis93lwc2lei8rbd8sdr Categoria:Utilizatore la 14 10936 335851 328390 2014-03-23T18:15:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|la]] 2sjuzp3g0hzmg2jimo4f58y0qs2wms5 Categoria:Utilizatore no 14 10937 335861 327624 2014-03-23T18:16:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|no]] pi13liyhyz30xrq90cjk4ovymfzunka Categoria:Utilizatore pt 14 10938 335869 328393 2014-03-23T18:16:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|pt]] fyd4bpyxwry9svlcqthstfiankll8rj Categoria:Utilizatore ro 14 10939 335874 326484 2014-03-23T18:16:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|ro]] lt9jbupz0n0kxdyjlg7to06y0ciywx3 Categoria:Utilizatore tr 14 10940 351532 335881 2015-08-04T09:03:45Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 4 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6592099]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|tr]] [[nn:Kategori:User tr]] [[pt:Categoria:Usuário tr]] a3k2sl06slqpqcbok7kdjnj1o1kf4h8 Categoria:Utilizatore zh 14 10941 335883 325070 2014-03-23T18:16:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|zh]] f1cg6ufcu25j41vyusgo79ca57mw3yk Template:Utilizatore ca-1 10 10942 335309 325072 2014-03-23T18:01:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua catalana|ca]] | text=Aquest usuari pot contribuir amb un nivell '''[[:Category:Utilizatore ca-1|bàsic]]''' de '''[[:Category:Utilizatore ca|català]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ca-1|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> 9v0i9kctm49wjg0fpl3vxw1387b1wla Categoria:Utilizatore ca-1 14 10943 335789 325074 2014-03-23T18:14:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ca| 1]] mpjnn5qsca2r9i69th8jsdpfa2ey9ve Categoria:Utilizatore de-1 14 10944 335805 328366 2014-03-23T18:15:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore de| 1]] gl6tbop9a92d8d3dkfvi09jxpotlebg Template:Utilizatore de-1 10 10945 335322 120784 2014-03-23T18:02:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua tedesca|de]] | text=Dieser Benutzer hat '''[[:Category:Utilizatore de-1|grundlegende]] [[:Category:Utilizatore de|Deutschkenntnisse]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore de-1|{{PAGENAME}}]] cwywy7j6sq53r4d0t3hvnxase46hccg Categoria:Utilizatore de-2 14 10946 335806 328367 2014-03-23T18:15:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore de| 2]] 0p4wachncjb2jbqltv3x6ulimthdah4 Categoria:Utilizatore de-3 14 10947 335807 328368 2014-03-23T18:15:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore de| 3]] 0706vnmdardx0d8izx94go9h8w5ufnx Template:Utilizatore de-2 10 10948 335323 120785 2014-03-23T18:02:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[lingua tedesca|de]] | text=Dieser Benutzer hat '''[[:Category:Utilizatore de-2|fortgeschrittene]]''' '''[[:Category:Utilizatore de|Deutschkenntnisse]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore de-2|{{PAGENAME}}]] sy1zkgibwy4tysq3jgw3p75ngen84pk Template:Utilizatore de-3 10 10949 335324 120787 2014-03-23T18:02:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[lingua tedesca|de]] | text=Dieser Benutzer hat '''[[:Category:Utilizatore de-3|sehr gute]]''' '''[[:Category:Utilizatore de|Deutschkenntnisse]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore de-3|{{PAGENAME}}]] db561ud6vxfvlzdcnpms8bgiqiygfwo Categoria:Utilizatore en-M 14 10950 335814 328375 2014-03-23T18:15:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User en-N}} [[Categoria:Utilizatore en| M]] gwpfe3eleib2gdkbk0hh30w3wtbsrme Categoria:Utilizatore en-3 14 10951 335812 328373 2014-03-23T18:15:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore en| 3]] gs47xy8xndtvi3ucxud6xv7r0l4j1qp Categoria:Utilizatore en-2 14 10952 335811 328372 2014-03-23T18:15:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User en-2}} [[Categoria:Utilizatore en| 2]] 379j3jaf21zgh9rzt2hd53vli6dvj69 Categoria:Utilizatore en-1 14 10953 335810 328371 2014-03-23T18:15:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User en-1}} [[Categoria:Utilizatore en| 1]] idutn82w4bkkv24ctafc7xv1t12djip Template:Utilizatore en 10 10954 335325 120792 2014-03-23T18:02:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua inglese|en]] | text=This user is a '''[[:Category:Utilizatore en-M|native]]''' speaker of '''[[:Category:Utilizatore en|English]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore en-M|{{PAGENAME}}]] jg24wajut1146dz0s6c6to2supus1v6 Template:Utilizatore en-3 10 10955 335328 120791 2014-03-23T18:02:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[lingua inglese|en]] | text=This user is able to contribute with an '''[[:Category:Utilizatore en-3|advanced]]''' level of '''[[:Category:Utilizatore en|English]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore en-3|{{PAGENAME}}]] jm6hbdai2ylz8ytmjgcteeg0bn7rivo Template:Utilizatore en-2 10 10956 335327 120790 2014-03-23T18:02:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[lingua inglese|en]] | text=This user is able to contribute with an '''[[:Category:Utilizatore en-2|intermediate]]''' level of '''[[:Category:Utilizatore en|English]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore en-2|{{PAGENAME}}]] 6y9o3s59ptokn3ap6troe61lzf4rhuj Template:Utilizatore en-1 10 10957 335326 120789 2014-03-23T18:02:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua inglese|en]] | text=This user is able to contribute with a '''[[:Category:Utilizatore en-1|basic]]''' level of '''[[:Category:Utilizatore en|English]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore en-1|{{PAGENAME}}]] lp1ol6515dmxe4h080hpx3tc84dm4qk Template:Babel-2 10 10958 327196 320436 2013-03-11T09:22:30Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 63 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5660543]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px; clear: right" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babele|Babele]]''' |- | {{Utilizatore {{{1}}}}} |- | {{Utilizatore {{{2}}}}} |- | style="text-align: center" | |}<noinclude> </noinclude> oaaavfw9euvt0u0tfr9r70if0d5v9dm Categoria:Utilizatore fr-M 14 10959 335833 328386 2014-03-23T18:15:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore fr| M]] pdm6ccdpl0zg58bqrpncs0yeekoy0kf Template:Utilizatore fr 10 10960 335342 203903 2014-03-23T18:02:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua francese|fr]] | text=Cet utilisateur a pour '''[[:Category:Utilizatore fr-M|langue maternelle]]''' le '''[[:Category:Utilizatore fr|français]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore fr-M|{{PAGENAME}}]] tdsh36n9gccup8sh3ws0r0534078qt0 Template:Utilizatore fr-1 10 10961 335343 325089 2014-03-23T18:02:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua francese|fr]] | text=Cet utilisateur peut contribuer avec un niveau '''[[:Category:Utilizatore fr-1|élémentaire]]''' de '''[[:Category:Utilizatore fr|français]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore fr-1|{{PAGENAME}}]] <noinclude> </noinclude> 73tvxkgt2gotce4sski138k0hbz754s Categoria:Utilizatore fr-1 14 10962 335830 328384 2014-03-23T18:15:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore fr| 1]] fzsyj80st0ijskysy90kk68t5uqilu4 Template:Utilizatore es 10 10964 335333 113016 2014-03-23T18:02:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua spagnola|es]] | text=Este usuario tiene el '''[[:Category:Utilizatore es|español]]''' como '''[[:Category:Utilizatore es-M|lengua materna]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore es-M|{{PAGENAME}}]] lfz1vbgps6jb1ni4vk9ua23fkywt1ir Categoria:Utilizatore es-M 14 10965 335823 325091 2014-03-23T18:15:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore es| M]] c1xvvx1n1b06se28jugk3fj84mvzulo Template:Utilizatore it 10 10966 335351 114860 2014-03-23T18:02:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua taliana|it]] | text=Questo utente parla '''[[:Category:Utilizatore it|italiano]]''' come '''[[:Category:Utilizatore it-M|lingua madre]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore it-M|{{PAGENAME}}]] 40l91covm0gtb5pr3xgjthry6m8pb2y Categoria:Utilizatore it-M 14 10967 335843 325092 2014-03-23T18:15:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore it| M]] mf8zwn97cgwvivzmi3xs1px9coxt4y4 Audrey Hepburn 0 10971 347071 346538 2015-07-01T22:05:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Audrey_Hepburn_Roman_Holiday_cropped.jpg|thumb|200px|Audrey Hepburn]] '''Audrey Hepburn''' (nata cum’è '''Audrey Kathleen Ruston''', altri nomi sò stati '''Audrey Kathleen Hepburn-Ruston''' o '''Edda van Heemstra''', [[Bruxelles]], [[Belgica]], [[4 di maghju]] [[1929]]; morta vicinu à [[Lausanne]], [[Svizzera]], [[20 di ghjennaghju]] [[1993]]) hè stata un’[[cinemà|attrice]] d'urighjine [[Regnu Unitu|britannica]]-[[Olanda|neerlandese]]. Hà ghjucatu, par asempiu, rolli principali in li filmi ''[[Sabrina]]'' (di lu [[1954]], incù [[Humphrey Bogart]]) è ''[[Breakfast at Tiffany's]]'' (in [[lingua corsa|corsu]]: "Sdighjunu ind’è Tiffany", titulu [[lingua francese|francese]]: ''Diamants sur canapé''; [[1961]], cù [[George Peppard]]). Hè spessu cunsidarata cum’è una di li più beddi donni in la storia di lu filmu. [[Categoria:Attrice|Hepburn, Audrey]] [[Categoria:Britannica|Hepburn, Audrey]] [[Categoria:Neerlandese|Hepburn, Audrey]] mvqeadhshzwb0e73rhak8im7v0ngbq4 Michael J. Fox 0 10972 362714 362713 2019-07-02T00:19:50Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki [[File:Michael J. Fox 2012 (cropped) (2).jpg|thumb|300px|Fox in u [[2012]]]] '''Michael J. Fox''' (à l’origine '''Michael Andrew Fox''', o à l'accortu '''Michael A. Fox'''; natu u [[9 di ghjugnu]] [[1961]] in [[Edmonton]], [[Alberta]], [[Canadà]]) hè un attore di [[cinemà]] è [[televisione]] [[Canadà|canadianu]]-[[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hè diventatu famosu soprattuttu per i so rolli di cumedianti in diversi filmi è serie, per esempiu in a trilugia ''Back to the Future'' ([[1985]]-[[1990]]) o in ''[[Family Ties]]'' ([[1982]]-[[1989]]). Ma ch’è Fox hè ancu un bon'attore di caratteru, l'hà pruvatu in i drami ''[[Bright Lights, Big City]]'' ([[1988]]) è ''[[Casualties of War]]'' ([[1989]]). Questi dui, sò stati i so rolli più straurdinarii, ma forse, puru i so più boni. Fox chì sà dapoi u [[1991]] ch'ellu hà a [[malatia di Parkinson]] hè fundadore di a [[Michael J. Fox Foundation for Parkinson's Research]]. == Filmugrafia di selezzione == * ''[[Back to the Future]]'' (1985), di [[Robert Zemeckis]], cù [[Christopher Lloyd]] * ''[[Teen Wolf]]'' (1985) * ''[[Light of Day]]'' (1987) * ''[[The Secret of My Success]]'' (1987) * ''[[Bright Lights, Big City]]'' (1988), cù [[Kiefer Sutherland]] è [[Tracy Pollan]] (chì hè oghje a moglia di Fox) * ''[[Casualties of War]]'' (1989), di [[Brian De Palma]], incù [[Sean Penn]] * ''[[Back to the Future Part II]]'' (1989), di [[Robert Zemeckis]], cù [[Christopher Lloyd]] * ''[[Back to the Future Part III]]'' (1990), di [[Robert Zemeckis]], cù [[Christopher Lloyd]] * ''[[The Hard Way]]'' (1991), incù [[James Woods]] * ''[[Doc Hollywood]]'' (1991), cù [[Woody Harrelson]] * ''[[For Love or Money]]'' (1993) * ''[[The American President]]'' (1995), cù [[Michael Douglas]], [[Annette Bening]], [[Martin Sheen]], [[Richard Dreyfuss]] * ''[[The Frighteners]]'' (1996), di [[Peter Jackson]] * ''[[Mars Attacks!]]'' (1996), di [[Tim Burton]] è incù [[Jack Nicholson]], [[Glenn Close]], [[Pierce Brosnan]], [[Natalie Portman]] == In a televisione == In a televisione, Michael J. Fox hà ghjucatu durante a so carriera dui caratteri di sitcom chì sò estremamente pupulari: ''Alex P. Keaton'' in ''[[Family Ties]]'' (da u [[1982]] à u [[1989]]) è ''Mike Flaherty'' in ''[[Spin City]]'' (da u [[1996]] à u [[2000]]/[[2001]]). Ancu u so rollu di u ''Duttore Kevin Casey'' in dui episodii di a seria ''[[Scrubs]]'' in u [[2004]] fù rimarchevule. == Premii == [[File:Michael J Fox Walk of fame.jpg|miniatura|A stella di Michael J. Fox nantu à u Hollywood Walk of Fame]] Michael J. Fox hà ricevutu dodeci numinazione per un [[Emmy]] è nove numinazione per un [[Golden Globe]]. Hà pudutu guadagnà cinque Emmy ([[1986]], [[1987]], [[1988]], [[2000]], [[2009]]) è quattru Golden Globe ([[1989]], [[1998]], [[1999]], [[2000]]). L'Emmy di u 2009, Fox l'hà guadagnatu pè u so rollu di u ''Dwight'' in a seria ''[[Rescue Me]]''. == Michael J. Fox cum'è autore == Michael J. Fox hà scrittu trè libri, in u [[2002]] l'autobiugrafia ''Lucky Man'', in u [[2009]] ''Always Looking Up: The Adventures of an Incurable Optimist'' è nove anni fà ([[2010]]) ''A Funny Thing Happened on the Way to the Future: Twists and Turns and Lessons Learned''. == Da vede dinù == *[[Michael J. Fox Foundation for Parkinson's Research]] *[[Spin City]] [[Categoria:Attore|Fox, Michael J.]] [[Categoria:Canadianu|Fox, Michael J.]] [[Categoria:Americanu|Fox, Michael J.]] fhsceg5p0a7s8371bkkzojmkwr43qov Michael Biehn 0 10973 346286 333439 2015-07-01T17:19:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Mbiehn.jpg|thumb|Michael Biehn]] '''Michael Biehn''' (* [[31 di lugliu]] [[1956]] Anniston, [[Alabama]], [[Stati Uniti d'America|USA]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hè diventatu cunnisciutu in l’anni 1980, particularmente par via di i filmi d'azzione di u realizatore [[James Cameron]]. U so rollu più famosu (è puru unu di i so migliori) hè statu a parte di u suldatu ''Kyle Reese'' in ''[[The Terminator]]'' di u [[1984]]. Ma ancu u thriller ''[[The Fan]]'' (francese: ''Fanatique''; [[1981]]) chì fù u primu rollu principale pè ellu hè nutevule. == Filmugrafia di selezzione == *''[[The Fan]]'' (1981) *''[[The Terminator]]'' (1984; di [[James Cameron]], cun [[Arnold Schwarzenegger]] è [[Linda Hamilton]]) *''[[Aliens]]'' (titulu francese: ''Aliens le retour''; 1986; di [[James Cameron]] è cù [[Sigourney Weaver]]) *''[[The Seventh Sign]]'' (francese: ''La septième prophétie''; 1988; cù [[Demi Moore]]) *''[[Abyss]]'' (1989; di [[James Cameron]] è cun [[Ed Harris]]) *''[[Tombstone]]'' (1993) *''[[The Rock]]'' (1996; incù [[Nicholas Cage]], [[Sean Connery]], [[Ed Harris]]) *''[[The Art Of War]]'' (francese: ''L'Art de la guerre''; 2000; cù [[Wesley Snipes]]) *''[[The Divide]]'' (2011/12) [[Categoria:Attore|Biehn, Michael]] [[Categoria:Americanu|Biehn]] lj0xqazyuylxhy7apg445w0ng20klsf Natalie Portman 0 10974 346505 337007 2015-07-01T18:50:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Natalie Portman Thor 2 cropped.png|thumb|200px|Natalie Portman]] '''Natalie Portman''' (nata in u [[1981]] in [[Israele]] cum'è '''Natalie Hershlag''') hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]-[[Israele|israeliana]]. Hè stata numinata, in u [[2005]], pè un [[Oscar]] di a meglia attrice in un rollu secundariu, pè u filmu ''[[Closer (filmu)|Closer]]''. [[Categoria:Attrice|Portman]] [[Categoria:Americana|Portman, Natalie]] 2dfrck6184pxi9kqho03fvkf57bydjn Categoria:Utilizatore it-1 14 10975 335840 328388 2014-03-23T18:15:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore it| 1]] qffu4pkp1q2t6ww1wenn6aurxo9oq5t Categoria:Utilizatore it-2 14 10976 335841 325098 2014-03-23T18:15:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore it| 2]] 0a3vmbwk78a2ip1714oxswbyne9n094 Categoria:Utilizatore it-3 14 10977 335842 328389 2014-03-23T18:15:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore it| 3]] pibyc0fcah3v0f25677ayx7nz4qy5pa Template:Utilizatore it-1 10 10978 335352 114857 2014-03-23T18:02:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua taliana|it]] | text=Questo utente può contribuire con un '''[[:Category:Utilizatore it|italiano]]''' di livello '''[[:Category:Utilizatore it-1|semplice]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore it-1|{{PAGENAME}}]] srln77j225rujo3mkxi2g6kh6ybr82z Template:Utilizatore it-2 10 10979 335353 114858 2014-03-23T18:02:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua taliana|it]] | text=Questo utente può contribuire con un '''[[:Category:Utilizatore it|italiano]]''' di livello '''[[:Category:Utilizatore it-2|intermedio]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore it-2|{{PAGENAME}}]] 3a3pv63ulwahcfvkczsav3iwu6brxmn Template:Utilizatore it-3 10 10980 335354 114859 2014-03-23T18:02:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua taliana|it]] | text=Questo utente può contribuire con un '''[[:Category:Utilizatore it|italiano]]''' di livello '''[[:Category:Utilizatore it-3|avanzato]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore it-3|{{PAGENAME}}]] sgr3s94sye031ph7fx3zs5ro1mfi6ex Categoria:Utilizatore fr-2 14 10981 335831 325100 2014-03-23T18:15:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore fr| 2]] gaiiv3lph9pjeneasz7cig4x2wrzq5y Categoria:Utilizatore fr-3 14 10982 335832 328385 2014-03-23T18:15:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore fr| 3]] lh7abe572hc71it0cyc0zyh46hrgdtv Keanu Reeves 0 10983 346553 332929 2015-07-01T19:17:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Keanu Reves in Mexico 2.jpg|right|180px|thumb|Keanu Reeves]] '''Keanu Charles Reeves''' (natu u [[2 di settembre|2 settembre]] [[1964]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Canada|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Reeves, Keanu]] [[Categoria:Canadianu|Reeves, Keanu]] 96v78ufbsiczbzvnsy0mk5u9urwfnlm Template:Utilizatore fr-2 10 10984 335344 119313 2014-03-23T18:02:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[lingua francese|fr]] | text=Cet utilisateur peut contribuer avec un niveau '''[[:Category:Utilizatore fr-2|intermédiaire]]''' en '''[[:Category:Utilizatore fr|français]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore fr-2|{{PAGENAME}}]] fb0c1yc26ck9m7pi88adpnru8kmd5pe Template:Utilizatore fr-3 10 10985 335345 119314 2014-03-23T18:02:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[lingua francese|fr]] | text=Cet utilisateur peut contribuer avec un niveau '''[[:Category:Utilizatore fr-3|avancé]]''' de '''[[:Category:Utilizatore fr|français]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore fr-3|{{PAGENAME}}]] s1pc18yd98tiht4588mmtjdoat26c6h Template:Utilizatore es-1 10 10986 335334 113019 2014-03-23T18:02:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua spagnola|es]] | text=Este usuario puede contribuir con un nivel '''[[:Category:Utilizatore es-1|básico]]''' de '''[[:Category:Utilizatore es|español]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore es-1|{{PAGENAME}}]] ke0gqvxyk2gs5ujtxh3f3nympilscj1 Template:Utilizatore es-2 10 10987 335335 113020 2014-03-23T18:02:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua spagnola|es]] | text=Este usuario puede contribuir con un nivel '''[[:Category:Utilizatore es-2|intermedio]]''' de '''[[:Category:Utilizatore es|español]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore es-2|{{PAGENAME}}]] l8cvuzhk0msaamz1tx6py4j67xdo126 Template:Utilizatore es-3 10 10988 335336 113021 2014-03-23T18:02:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua spagnola|es]] | text=Este usuario puede contribuir con un nivel '''[[:Category:Utilizatore es-3|avanzado]]''' de '''[[:Category:Utilizatore es|español]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore es-3|{{PAGENAME}}]] m5dvxfbo5xtbufgni6tgp3um7b9pnf4 Categoria:Utilizatore es-1 14 10989 335820 328379 2014-03-23T18:15:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore es| 1]] br45gwqsszb4ikovcxgpwn1tbodbe4w Christopher Reeve 0 10990 348857 346357 2015-07-06T10:14:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:C Reeve in Marriage of Figaro Opening night 1985.jpg|thumb|200px|Christopher Reeve]] '''Christopher Reeve''' (*[[25 di settembre]] [[1952]]; † [[10 d'ottobre]] [[2004]]) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hè diventatu celebre in tuttu u mondu da u rollu di ''Superman''. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Reeve, Christopher]] [[Categoria:Americanu|Reeve, Christopher]] k61owmrjwob3mhwdna3ln7q1zwwa752 Categoria:Utilizatore es-2 14 10991 335821 328380 2014-03-23T18:15:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore es| 2]] hva3moi6qwga1s25o0p6sxsq6eyserg Categoria:Utilizatore es-3 14 10992 335822 328381 2014-03-23T18:15:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore es| 3]] 9titarnlhnbu8o8gxrjf5ofyjkzfmtc Montgomery Clift 0 10993 346366 337053 2015-07-01T17:50:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Clift, Montgomery.jpg|thumb|200px|Montgomery Clift]] '''Montgomery Clift''' (* [[1920]]; † [[1966]]) fù un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Clift]] [[Categoria:Americanu|Clift]] dh3w76qsahs6yuhrdip5u72kzo4ryjx Leonardo DiCaprio 0 10994 348932 346450 2015-07-06T10:27:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Leonardo DiCaprio 2014.jpg|thumb|200px|Leonardo DiCaprio]] '''Leonardo Wilhelm DiCaprio''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] chì hè diventatu celebre in tuttu u mondu soprattuttu da u filmu [[Titanic (filmu 1996/97)|Titanic]] di [[James Cameron]] di u [[1997]]. DiCaprio hè un forte attore di carattere, trè volte numinatu pè un [[Oscar]] ([[1994]], [[2005]], [[2007]]). ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|DiCaprio]] [[Categoria:Americanu|DiCaprio]] hdfofbqkq7ka2ycwghp2m5bz6n9nqyn Template:Utilizatore gl-1 10 10995 335347 213037 2014-03-23T18:02:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua galiziana|gl]] | text=Este usuario pode contribuír cun nivel '''[[:Category:Utilizatore gl-1|básico]]''' de '''[[:Category:Utilizatore gl|galego]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore gl-1|{{PAGENAME}}]] czcfyvnojvmtndra9ae2idkg8e6mi0z Categoria:Utilizatore gl-1 14 10996 335835 325109 2014-03-23T18:15:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore gl| 1]] 15cxng1oaxhcg9fehq1bxan0httfx53 Robert De Niro 0 10997 346454 337057 2015-07-01T18:18:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robert De Niro TFF 2011 Shankbone.JPG|thumb|200px|Robert De Niro]] '''Robert De Niro''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hà ricevutu dui [[Oscar]]. [[Categoria:Attore|De Niro]] [[Categoria:Americanu|De Niro]] 82qgxzvdo3iyf796tijsnwh57atm87x Categoria:Utilizatore ja-1 14 10999 335845 325111 2014-03-23T18:15:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ja| 1]] 250fadc2rf17p3jvtmz53n37phjhtim Marilyn Monroe 0 11000 363196 346527 2019-08-02T17:51:39Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Marilyn Monroe photo pose Seven Year Itch.jpg|thumb|]] '''Marilyn Monroe''' (à l’origine '''Norma Jeane Mortenson''', più tardi '''Norma Jeane Baker'''; * [[Los Angeles]] [[1 di ghjugnu]] [[1926]]; † [[Los Angeles]] [[5 d'aostu]] [[1962]]) fù un'[[cinemà|attrice]], [[cantu|cantante]] è [[cinemà|produttrice cinematografica]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. Famosa pin-up è sex simbulu di l'anni anni '50, fù anche a prima Playmate di a storia. Famosi anche i so vestiti (u biancu è u rusulinu). = Link = * [http://www.marylinmonroe.it Marilyn Monroe Italian Site] [[Categoria:Attrice|Monroe, Marilyn]] [[Categoria:Americana|Monroe, Marilyn]] 6ljwivt8zbo0scn2hhtivvijgnc3b2v Template:Utilizatore ja-1 10 11001 335356 113052 2014-03-23T18:02:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=ja | text=この利用者は'''[[:Category:Utilizatore ja-1|簡単]]'''な'''[[:Category:Utilizatore ja|日本語]]'''を話します。 }}[[Categoria:Utilizatore ja-1|{{PAGENAME}}]] aw1sofjly4yt5snl6elq6i94gohi8qx Categoria:Utilizatore ja-2 14 11002 335846 325113 2014-03-23T18:15:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ja| 2]] 1136mnbzn8wch6hjha8dp7rnyzwa1g2 Categoria:Utilizatore ja-3 14 11003 335847 325114 2014-03-23T18:15:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ja| 3]] 8koqvahxwo07r1snfue58becllug266 Categoria:Utilizatore ja-M 14 11004 335848 325115 2014-03-23T18:15:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ja| M]] gcfuxsjuroa6llb7i2neu1i4q4q82gd Template:Utilizatore ja-2 10 11005 335357 113321 2014-03-23T18:02:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=ja | text=この利用者は'''[[:Category:Utilizatore ja|日本語]]'''を'''[[:Category:Utilizatore ja-2|ある程度]]'''話します。 }}[[Categoria:Utilizatore ja-2|{{PAGENAME}}]] 9f39kooj0amhlgped6b9gqtsgzxd3u2 Template:Utilizatore ja-3 10 11006 335358 113322 2014-03-23T18:02:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=ja | text=この利用者は'''[[:Category:Utilizatore ja-3|流暢]]'''な'''[[:Category:Utilizatore ja|日本語]]'''を話します。 }}[[Categoria:Utilizatore ja-3|{{PAGENAME}}]] f230p8qrbl5bqe67fml0q53jsynmiq5 Template:Utilizatore ja 10 11007 335355 132973 2014-03-23T18:02:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua japonese|ja]] | text=この利用者は'''[[:Category:Utilizatore ja|日本語]]'''を'''[[:Category:Utilizatore ja-M|母語]]'''としています。 }}[[Categoria:Utilizatore ja-M|{{PAGENAME}}]] a93pkscdmad0k1c4qmyb3ve2g0793e6 Template:Utilizatore pt-1 10 11008 335374 113367 2014-03-23T18:03:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua portughese|pt]] | text=Este usuário pode contribuir com um nível '''[[:Category:Utilizatore pt-1|básico]]''' de '''[[:Category:Utilizatore pt|português]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore pt-1|{{PAGENAME}}]] btg32jogeudcmjjrpz80x99w024c7sd Categoria:Utilizatore pt-1 14 11009 335870 325117 2014-03-23T18:16:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore pt| 1]] mvegdlx2x8sjtrnjzv29nx4p5p6s1t4 Template:Utilizatore ro-1 10 11010 335377 329144 2014-03-23T18:03:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua rumena|ro]] | text=Acest utilizator poate contribui cu un nivel de '''[[:Category:Utilizatore ro-1|bazǎ]]''' de '''[[:Category:Utilizatore ro|româneşte]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ro-1|{{PAGENAME}}]] d2ldmmp10j2uh52gfpfqblhcg8eew8f Categoria:Utilizatore ro-1 14 11011 335875 328085 2014-03-23T18:16:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ro| 1]] j9qrgopx66nz5nsf18tr9o336iv1q81 Lingua rumena 0 11012 355671 355670 2016-11-03T01:59:31Z DARIO SEVERI 10718 In Europa ???? wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Idioma rumano.PNG|thumb|180px|Lingua rumena.]] A '''lingua rumena''' (rispittivamente '''romena'''; in rumenu/romenu: ''româneşte'' o ''limba românǎ'') hè una [[lingue romaniche|lingua romanica]] chì hè parlata in [[Rumania]], [[Moldavia]] è [[Vojvodina]] ([[Serbia]]). Incù circa 28 milioni di locutori u rumenu hè a quinta più grande lingua romanica. [[Categoria:Lingua rumanza|Rumenu]] 986ie5m3x4vbvkmk47zaopmtqxlllgb Lingua romena 0 11013 113340 2008-01-01T23:35:04Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua rumena]] q98inqm3gcitymus5nvtlxft0dhrysn Portogallu 0 11014 113343 2008-01-02T00:41:08Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Portugallu]] 6xxsdajnz4byc7lp16iclfpyejykd71 Uruguai 0 11015 362626 362625 2019-06-30T18:55:19Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki {{c}} {{Template:Statu |nomeCorrente = Uruguai |nomeCompleto = Ripùblica urientale di l'Uruguai |nomeUfficiale = República Oriental del Uruguay (spagn.) (port. República Oriental do Uruguai) |linkBandiera = Flag of Uruguay.svg |paginaBandiera = |linkStemma =Coat_of_arms_of_Uruguay.svg |paginaStemma = <!-- pagina di dettaglio dello stemma - senza parentesi quadre --> |linkLocalizzazione = LocationUruguay.png |linkMappa = |motto = Libertad o Muerte (Liberdade ou Morte) |mottoTraduzione = Libertà o Morte |lingua = [[lingua spagnola|spagnolu]]<sup>1</sup> |capitale = [[Montevideo]] |capitaleAbitanti = |capitaleAbitantiAnno = |governo = [[Republica presidenziale|Ripùblica presidenziali]] |presidente = [[Tabaré Vázquez]] |primoMinistro = [[Tabaré Vázquez]] |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |indipendenza = [[25 d'aostu]] [[1825]] da u [[Brasili]] |ingressoONU = |superficieTotale = 176.220 |superficieOrdine = 90 |superficieAcqua = 1,5 |popolazioneTotale = circa 3.4 milioni |popolazioneAnno = 2017 |popolazioneOrdine = 134 |popolazioneDensita = circa 19 |continente = [[America di u Sudu]] |orario = UTC -3 |valuta = Peso uruguaianu (UYU) |energia = (par annu) 2394 |tld = |telefono = |targa = |inno = ''Orientales, la patria o la tumba'' |festa = [[25 d'aostu]] |note = <sup>1</sup> Altri lingui (ma micca ufficiali) in lu nordu di u paesu sò [[purtugnol]] (riverense) è [[Lingua purtughesa|purtughesu]]. }} L''''Uruguai''' o '''Uruguay''' (spagnolu ''Uruguay''; portughese ''Uruguai'') hè un paesu situatu in [[America di u Sudu]]. A capitali hè [[Montevideo]]. ==Da vede dinò== *[[José Mujica]] == External links == * [http://portal.gub.uy/ Official website] [[Categoria:America di u Sudu]] [[Categoria:Uruguai| ]] k6rdy1b981j8bujwvowgk4cm3psmxtj Università 0 11016 350473 336721 2015-07-09T08:39:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''università''' (da u [[Lingua latina|latinu]] ''universitas'', ''-atis'') hè un'istituzione chì hà per fine l'[[educazione superiore]] è à a [[ricerca]]. L'università dà [[gradi accademici]] è [[tituli prufessiunali]]. [[File:Bursa-tuebingen-2012-from-southeast.jpg|thumb|[[Università di Tubinga]] (2012)]] == Storia == À l'iniziu, l'università si eranu furmate secondu u mudellu di e curpurazione artigianale. Insignavanu tandu i "sette [[arti liberali]]" (''[[trivium]]'' è ''[[quadrivium]]''): * ''Trivium'': [[grammatica]], [[logica]] è [[retorica]]. * ''Quadrivium'': [[aritmetica]] è [[geometria]], [[astrunumia]] en [[musica]]. Da quella prima divisione, e divisione attuale frà discipline letterarie è scentifiche sò venute. == Organisazione == Un'università pò esse divisa in parechje cità universitarie ([[campus]]), ognuna essendu in un locu differente. In ogni cità universitaria, ci sò parechje [[facultà]] è scole universitarie (date principalmente à l'educazione), è ancu laburatorii, dipartamenti, è istituti di ricerca. In ogni facultà unu o parechji corsi universitarii sò insignati. == Vede ancu == * [[Educazioni]] * [[Università di Corsica]] * [[Università Niccolò Cusano]] == Cullegamenti esterni == * [http://www.ua.es/va/presentacion/orihuela/historia.html Storia d'i università. (es.)] [[Categoria:Università| ]] fq28upvvuudggfrb5za84dem1f3cqke MediaWiki:Category-media-count 8 11017 113374 2008-01-02T18:59:42Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ci {{PLURAL:$1|hè un schedariu|sò $1 schedarii}}. wikitext text/x-wiki Ci {{PLURAL:$1|hè un schedariu|sò $1 schedarii}}. i5s7h592o376vjp3hmfcbiwbm2lbg5j MediaWiki:Category-media-header 8 11018 113375 2008-01-02T19:00:36Z Ale Mister 249 Pagina nova: Schedarii in a categuria "$1" wikitext text/x-wiki Schedarii in a categuria "$1" o4ia7hq8l7gnabyerzs447sk2slhbwz MediaWiki:Categorytree-no-subcategories 8 11019 113379 2008-01-02T19:06:26Z Ale Mister 249 Pagina nova: micca sottucategurie wikitext text/x-wiki micca sottucategurie p4qndjx1a1l9wd1w2ekdj413qvw8gpx MediaWiki:Subcategorycount 8 11020 113380 2008-01-02T19:08:32Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ci {{PLURAL:$1|hè una sottucateguria|sò $1 sottucategurie}}. wikitext text/x-wiki Ci {{PLURAL:$1|hè una sottucateguria|sò $1 sottucategurie}}. b2dmt5wjehtyou1iztko5ea3cy21fx6 MediaWiki:Categorytree-tab 8 11021 113381 2008-01-02T19:11:50Z Ale Mister 249 Pagina nova: Arburu wikitext text/x-wiki Arburu ia5561nt70mnyu4h8nkx67ai55jim4b Castillanu 0 11023 113392 2008-01-02T20:36:00Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua spagnola]] 5rv73j6hw2inq2cy0tlm9c2fdh9orj7 Tim Rice-Oxley 0 11024 334657 326430 2014-03-23T15:04:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Timothy "Tim" James Rice-Oxley''' (* [[2 di ghjugnu]] [[1976]] [[Battle]], [[East Sussex]], [[Inghilterra]]/[[Regnu Unitu]]) hè un musicante britannicu è membre di u gruppu di rock [[Keane]]. Hè sopratuttu cunnisciutu cum'è u pianistu è u canzuneru di Keane, ma canta dinù, è sona ancu di bassu elettricu. [[Categoria:Musicante|Rice-Oxley, Tim]] [[Categoria:Britannicu|Rice-Oxley, Tim]] p33wzbp48x93ikqtn124ucx3wofst6k Nirvana (gruppu) 0 11025 333616 325128 2014-03-23T14:43:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Nirvana around 1992.jpg|thumb|right|150px]] '''Nirvana''' hè statu un gruppu di rock (rispittivamente di grunge) [[Stati Uniti d'America|americanu]], da u [[1987]] à u [[1994]], fundatu da [[Kurt Cobain|Kurt Donald Cobain]] (in quellu tempu attorna à a batteria) è [[Krist Novoselic|Krist Anthony Novoselic]] (à a chitarra). Assai à mumenti, hanu cambiatu i so strumenti: Cobain hà cantatu è hà sunatu di chitarra (eletrica è d'acustica), Novoselic hà sunatu di bassu (eletricu è d'acusticu). U gruppu hà avutu durente a so carriera molti batteristi (Aaron Burckhard, Dale Crover, Chad Channing per esempiu), ma hè diventatu celebre in tuttu u mondu per via di l'albumu ''Nevermind'' di u [[1991]], cù [[Dave Grohl|David Eric Grohl]] à a batteria. == Albumi == * ''Bleach'' (1989; cù [[Chad Channing]] cum'è batterista è [[Jason Everman]] cum'è segondu chitarristu) * ''Nevermind'' (1991) * ''Incesticide'' (1992) * ''In Utero'' (1993) == Ligami == * [http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Nirvana_%28band%29?uselang=uk Commons] [[Categoria:Gruppu di rock|Nirvana]] czp0jiftdkzad3i6exll9dyancmiblg Dave Grohl 0 11026 332244 327181 2014-03-23T14:15:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Grohldingwalls.JPG|right|thumb|Dave Grohl]] {{c-supranu}} '''David Eric Grohl''' (o cortu '''Dave Grohl'''; * [[14 di ghjennaghju]] [[1969]] in Warren, [[Ohio]], [[Stati Uniti d'America|USA]]) hè un musicante americanu. Fù batterista è cantadore à fondu di u gruppu di grunge [[Nirvana (gruppu)|Nirvana]] da u [[1991]] à u [[1994]]. Oghje Grohl hè famosu cum'è u frontman di i [[Foo Fighters]] (da u [[1995]]). [[Categoria:Musicante|Grohl, Dave]] [[Categoria:Americanu|Grohl, Dave]] pgbcamkuelavodey0klrzihdz1kq4k1 Queen (Gruppu di rock) 0 11027 343477 334081 2015-05-08T20:09:49Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ast}} (8) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} '''Queen''' hè un gruppu di rock britannicu chì hè statu fundatu in u [[1970]]. À l'origine, i membri eranu [[John Deacon]] (à a chitarra bassu), [[Brian May]] (à a lead-chitarra), [[Freddie Mercury]] (pianuforte) è [[Roger Taylor]] (batteria). Tutti è quattru membri facenu da canzuneri è cantadori. Ma u cantadore principale Freddie Mercury hè mortu in u [[1991]]. Oghje May è Taylor sonanu incù [[Paul Rodgers]]. [[Categoria:Gruppu di rock]] rr0hjgmjc0dsvx60g3iwd0d08sghhp9 MediaWiki:Categorytree-mode-categories 8 11028 113457 113452 2008-01-03T18:36:37Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki solu e categurie t5n39ii8iax0bsb31ltgqv3qrutscm9 MediaWiki:Namespacesall 8 11030 289537 113491 2012-03-19T21:24:04Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Tutti 2eebeogy4ja96vqf9a67hufghn4g2op Capinera 0 11031 355787 355786 2016-11-12T09:58:36Z 92.158.5.242 /* Da veda dinò */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A capinera''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sylvia atricapilla male 2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sylvia atricapilla |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sylviidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sylvia]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sylvia atricapilla''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sylvia_atricapilla_no.JPG|250px]] |----- |} A '''capinera''' ([[Sylvia atricapilla]]) hè un [[aceddu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Sylvidae]]. U so nomu venu da u fattu cà u so capu hè neru. Di fatti, solu u capu di u masciu di a capinera hè neru. U sopra di u capu di a femina di a capinera hè brunu o russicciu. Par u più, u piumamu hè grisgiu. I piulacona s'assumigliani prima à a femina. A capinera hè longa 13 cm. Pesa da 15 à 20 grammi. Pò campà sin'à setti anni. A capinera mangna frutti è baghi, è ancu [[brugu|bruga]], [[mosca|moschi]], è altri insetti. U nidu hè custruitu in arbusti bassi è ci sò diposti da 3 à 6 ova. == Tassunumia == [[File:Sylvia atricapilla MHNT 232 Souk- Ahras Algérie.jpg|left|thumb|L'ova di a capinera]] Sò stati discritti i siguenti [[sottuspezii]] di capinera: *'' Sylvia atricapilla atricapilla'' <span style="font-variant: small-caps">(Linnaeus, 1758)</span> - diffusa da l'[[Auropa]] à a [[Siberia]] *'' Sylvia atricapilla gularis'' <span style="font-variant: small-caps">Alexander, 1898</span> - [[Capu Verdi]] è [[isuli Azzorre]] *'' Sylvia atricapilla heineken'' <span style="font-variant: small-caps">(Jardine, 1830)</span> - [[penisula iberica]], [[isuli Canarii]], [[Madeira]] è [[Nordu Africa]] uccidintali *'' Sylvia atricapilla pauluccii'' <span style="font-variant: small-caps">Arrigoni di l'Oddi, 1902</span> - [[Spagna]] uriintali, [[Italia]] cintrali è miridiunali, [[Corsica]], [[Nordu Africa]] cintrali *'' Sylvia atricapilla dammholzi'' <span style="font-variant: small-caps">Stresemann, 1928</span> - [[Turchia]] è [[Iranu]] == In Corsica == [[File:Wwalas_Sylvia_atricapilla_3.jpg|left|thumb|I piulacona in u nidu]] A capinera hè cumuna in [[Corsica]]. A variità prisenti in l'isula hè ''Sylvia atricapilla pauluccii'', chì si trova dinò in [[Sardegna]], l'[[isuli Baleari]], a [[Tunisia]], l'[[Italia]] è a [[Sicilia]]. == Citazioni == A capinera hè stata mintuvata calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu: * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''In a chjosa di li Pera'' :''Tù la senti a capinera !'' * in [[L'urticellu]] di [[Santu Casanova]]: ''Dentru una aliva vechja ci era un caravone duva una capinera facia tutti l’anni u so nidu.'' == Rifarenzi == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'acelli di Corsica, PNRC, 1983 (in francese) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'aceddi - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[avifauna di Corsica]] [[Categoria:Sylvidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] bhqc5lllr51aiaw4pkwt05a4lkrehw7 Sylvia atricapilla 0 11033 113510 2008-01-04T16:56:14Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Capinera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capinera]] domv8d9rlqrvkbipelm08yxnc1946lb Topu mascaratu 0 11036 334683 325136 2014-03-23T15:04:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U topu mascaratu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Eliomys quercinus01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Elyomis quercinus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Rodentia]]'' |----- | Famiglia | ''[[Gliridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Mugil]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Elyomis quercinus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Eliomys quercinus02.jpg|250px]] |----- |} U '''topu mascaratu''' (''Eliomys quercinus'') hè un tipu di [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Gliridae]]. U nomu ''topu mascaratu'' veni da u fattu chì 'ssu animali t'hà spezia di mascara in faccia. In fatti, hè una striscia di peli neri chì parti da u muccichili, veni intornu à l'ochji è forma dinò una tacca daretu à l'arechji. U topu mascaratu pò essa cunfusu incù a [[ghjira]], parchì l'usservazioni di 'ssi dui spezii si faci à spessu di notti o à a trabucinata. Ma u topu mascaratu hè appena più chjucu ca a [[ghjira]] è u so culori hè più scuru. L'arechji dinò di u topu mascaratu sò beddi più maiori. == In Corsica == U topu mascaratu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * i [[mammiferi di Corsica]] * a [[ghjira]] * u [[topu campagnolu]] {{c}} [[Categoria:Gliridae]] bq3u71kz8c9g39dhjpxewkh3b914j2u Eliomys quercinus 0 11037 134064 113555 2008-06-26T16:40:50Z Ale Mister 249 hà mossu [[Elyomis quercinus]] à [[Eliomys quercinus]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Topu mascaratu]] k9zxmgyllaek3fhjn7eraj0l2clfp22 Litarnu 0 11038 333146 325138 2014-03-23T14:33:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U litarnu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Alaterne2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Rhamnus alaternus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Rhamnaless]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rhamnaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Rhamnus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Rhamnus alaternus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rhamnus alaternus Sardinia LM.jpg|250px|U litarnu]] |----- |} U '''litarnu''' (o [[lutarnu]] o ancu [[litarru]]) (''[[Rhamnus alaternus]]'') hè un arburu chì faci partita di a famidda di i [[Rhamnaceae]]. I frutti sò una ragnola russa. I fiori sò chjuchi è giaddicci. Esistini dui sottuspezii di litarnu: *''Rhamnus alaternus'' L. subsp. ''alaternus'' *''Rhamnus alaternus'' L. subsp. ''myrtifolia'' (Willk.) Maire == In Corsica == U litarnu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * l'[[arburi di Corsica]] == Liami == * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=Litarru Matina Latina, Dizziunariu, u Litarru] {{c}} [[Categoria:Rhamnaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] pijispbecpuuk5vwzaezl2cj3oh5qkb Lutarnu 0 11039 113557 2008-01-05T17:18:08Z 90.28.65.14 Reindirizzamentu à [[Litarnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Litarnu]] t2vn6a9w6907rrthicl5pjxzmupx5b3 Rhamnus alaternus 0 11040 113558 2008-01-05T17:18:17Z 90.28.65.14 Reindirizzamentu à [[Litarnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Litarnu]] t2vn6a9w6907rrthicl5pjxzmupx5b3 Queen 0 11044 113654 113652 2008-01-07T13:43:28Z 61.25.100.230 Reindirizzamentu à [[Queen (Gruppu di rock)]] wikitext text/x-wiki #redirect [[Queen (Gruppu di rock)]] 7rgu5v2l0pt505ht1nyp251k2zf59lz Topu campagnolu 0 11045 359757 351266 2018-07-03T07:23:34Z BlueBreezeWiki 13986 +180626-Waldmaus-01.jpg + 180702-Waldmaus-01.jpg wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U topu campagnolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:180626-Waldmaus-01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Apodemus sylvaticus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Rodentia]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Apodemusl]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Apodemus sylvaticus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:180702-Waldmaus-01.jpg|250px]] |----- |} U '''topu campagnolu''' (''[[Apodemus sylvaticus]]'') hè un tipu di [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Muridae]]. Hè rara di pudè ussirvà u topu campagnolu parchì esci piuttostu di [[notte|notti]]. U ghjovanu hè [[grisgiu]], ma l'adultu hè un pocu [[rossu|russicciu]]. U topu campagnolu pò essa cunfusu incù u tupanchjinu, ma hè più maiori. In più, u topu campagnolu t'hà l'arechji è l'ochi beddi più maiori ca quiddi di u tupanchjinu. U topu campagnolu mangna baga, frutti, graneddi, ma li piaci ancu i [[ragnu|ragna]] è l'[[insetti]]. == In Corsica == U topu campagnolu si scontra in tutta a [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Parcu Naturali Rigiunali di Corsica, 1987, ''I mammiferi in Corsica'' (in [[lingua francese|francesu]]) == Da veda dinò == * i [[mammiferi di Corsica]] * u [[topu mascaratu]] {{c}} [[Categoria:Muridae]] gkqziv8eft4cw1bmkao6zsyw18f4se3 Apodemus sylvaticus 0 11046 113668 2008-01-07T20:18:45Z 90.28.65.14 Reindirizzamentu à [[Topu campagnolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Topu campagnolu]] 5mgg65kyvcqptcfk82yzjnastsily7g Wikipedia:Articulu20 4 11048 113710 2008-01-08T17:13:47Z 90.28.65.14 Pagina nova: [[Image:Populus alba2.JPG|right|150px]] L' [[Albaru]] (o [[Alberu]]) (''[[Populus alba]]'') hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Salicaceae]]. U nomu corsu ''albaru'' ve... wikitext text/x-wiki [[Image:Populus alba2.JPG|right|150px]] L' [[Albaru]] (o [[Alberu]]) (''[[Populus alba]]'') hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Salicaceae]]. U nomu corsu ''albaru'' veni da a parola latina ''albus'', chì significheghja: biancu. Di fatti, u fustu di l'albaru hè biancu. L'albaru hè dunqua un [[piobu biancu]]. Hè urighjinariu di u [[Mediterraniu]] è di l'Africa di u Nordu. Si scontra in in generali vicinu à i fiumi o i vadini. Fiurisci da [[marzu]] à [[aprili]]. L'albaru hè altu sin'à trenta metri. I casci sò longhi da 4 à 15 cm. L'albaru pò campà sin'à uttanta anni. Ci hè una varietà cultivata chì hè avà cumuna in [[America]]. Una stesa d'albari hè una [[albariccia]]. L'albaru hè prisenti in [[Corsica]]. tjp4pplw7qezhsld1s0id3662hv364v Pasqua pifania 0 11051 354100 340513 2016-05-18T14:11:03Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[File:7222 Adoración de los Reyes Magos.jpg|thumbnail|right|''[[Adoration of the Magi]]'' by [[El Greco]], [[1568]], [[Museo Soumaya]], [[Mexico City]]]] A '''Pasqua pifania''' hè una festa [[cristiana]] chì cilibreghja a prisintazioni di [[Ghjesù]] à i trè [[Rè Magi]]. Si teni u [[6 ghjinnaghju]]. ''Pifania'' hè una parola d'urighjina [[grecu|greca]], Ἐπιφάνεια ''Epiphaneia'' chì significheghja « manifistazioni »(da u verbu φάινω ''phainô'', « manifistà si » ). == U sensu cristianu di a festa == === In a ghjesgia latina === 'Ssa festa cilibreghja a visita à [[Ghjesù]] fatta da i rè magi: Baltazaru, Melchioru et Gasparu. In certi paesi, a cilibrazioni liturgica di a festa hè attimpata à a [[dumenica]], par parmetta à la ghjenti d'andà à a messa di cilibrazionni. In [[Francia]] par asempiu, 'ssa festa hè cilibrata a siconda dumenica dopu à [[Natali]]. In i[[Spagna]], a cilibrazioni di a Pasqua piufania hè impurtantissima :hè una festa di famiglia, ancu più ch'è [[Natali]]. === In i ghjesgi bizantini === A festa cilibreghja u battezimu di Cristu in u [[Ghjurdanu]]. In certi paesi di tradizioni bizantina, una croci hè tirata in un fiumu o in mari et i ghjuvanotti a devini truvà in acqua fresca è vultà la. === In a ghjesgia arminiana === A festa hè una di i più grandi festi di l'annata, parchì Natali ùn hè micca affistatu u 25 dicembri ma, sicondu un usus cristianu anticu, u 6 ghjinnaghju. {{c}} 64z2558ldmjkjkjxlueekpspn4ffrba John Deacon 0 11056 332897 325144 2014-03-23T14:28:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''John Richard Deacon''' (* [[19 d'aostu]] [[1951]] [[Leicester]], [[Leicestershire]], [[Inghilterra]]/[[Regnu Unitu]]) hè un musicante britannicu. Hè statu u bassistu di u gruppu di rock legendariu [[Queen]]. Hà servutu dinù cum'è canzuneru (è cum'è cantadore à fondu). E canzone ''Another Bites The Dust'' è ''I Want To Break Free'' sò state scritte da ellu. John Deacon hà finitu a soia carriera attiva in u [[1997]], ma u so nome si lega incù dui di e più geniale linie di bassu in a storia di a musica, quelle di ''Another One Bites The Dust'' è ''Under Pressure''. [[Categoria:Musicante|Deacon, John]] [[Categoria:Britannicu|Deacon, John]] tgybjehflw7evz7mzib5ons3sa8h2p0 Paraguay 0 11058 333809 325146 2014-03-23T14:46:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di u Paraguay |nomeUfficiale = República del Paraguay<br />Tetã Paraguái |linkBandiera = Flag of Paraguay.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Paraguay.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationParaguay.svg |motto = Paz y justicia |mottoTraduzione = Pace è ghjustizia |lingua = [[spagnolu]] è [[guaraní]]; micca officiale: [[Lingua portoghese|portoghese]] in u sudeste |capitale = [[Asunción]] |capitaleAbitanti = |capitaleAbitantiAnno = |governo = |presidente = |primoMinistro = |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |indipendenza = da a [[Spagna]] in u [[1811]] |ingressoONU = |superficieTotale = 406.752 |superficieOrdine = |superficieAcqua = |popolazioneTotale = circa 6.5 milioni |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = |continente = [[America di u Sudu]] |orario = |valuta = |energia = |tld = |telefono = |targa = |inno = |festa = [[15 di maghju]] |note = }} U '''Paraguay''' (spagnolu ancu ''Paraguay''; guaraní: ''Paraguái'' è portughese: ''Paraguai'') hè un paese situatu in [[America di u Sudu]]. [[Categoria:America di u Sudu]] afvvsohif76p0qckgq12yoycjh1u3c4 Lingue rumaniche 0 11059 363618 343478 2019-09-30T05:50:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Sacramenta Argentariae (pars longa).png|thumb|right|200px|Estrattu da li ''Sacramenta Arghjentariae'' ([[842]]) altrimenti noti comu ''Serment de Strasbourg'' ò ''[[ghjuramentu di Strasburgu]]'' (vedi [[#Date_di_nascita_delle_lingue_rumanze|nascita lingue rumanze]]) ]] Cù lu termine '''lingue rumanze''' (ancu scrittu '''romanze''') ò '''lingue rumaniche'''/'''romaniche''' o '''neolatine'''/'''neulatine''' ci si riferighja à quelle lingue chì sò derivate da lu [[latinu volgare]] à seguitu di l’espansione di l’[[imperu rumanu]].<br /> Tali varietà linguistiche venneru dunque cumencialmente definite comu ''[[Lingua volgare|volgare]]'', ossia ''populare'' in lu sensu [[Etimolughja|etimolughjcu]] di lu termine (da ''vulgus'', "populu" in latinu). La parola ''volgare'' ùn va dunque intesa comu dispreghjativa, ma semplicemente comu riferimentu à la lingua ''vernacolare'', quella cioè impiegata - in la so´ forma prevalentemente orale - in la vita qotidiana, in distinzione à quella di la tradizione letteraria è officiale di lu statu rumanu.<br /> Lu termine “rumanzu” deriveghja da l’avverbiu latinu rumanICE riferitu à lu parlà vernacolu (rumanice loqui) rispettu à lu parlà in [[lingua latina|latinu]] (latine loqui). Da rumanICE deriveghja la forma francese ''rumanz'', da cui l’italianu ''rumanzu''.<br /> Ste parlate formanu quellu chì in dialettolughja vene chjamatu ''cuntinuum rumanzu'' (vedi [[cuntinuum dialettale]]).<br /> L’area in cui si sò sviluppate - è sò ancora parlate in le so versioni cuntemporanee - tali lingue vene chjamata ''[[Romània (filolughja)|Romània]]'' è currisponde in linea di massima à la parte europeana uccidentale di l’imperu rumanu, esclusa la [[Britannia]], cù l’aghjiunta di lu territoriu currispondente à la [[Dacia (storia)|Dacia]] è di altre isole linguistiche neolatine minori diffuse in li [[Balcani]] ([[lingue rumanze balcaniche]]).<br /> In lu Nordafrica l'invasione araba ([[VIII secolu]]) ha cancellatu ogni vulgare latinu chì vi si era sviluppatu, mentre la persistenza di l'imperu in la so´ porzione urientale, cù l'impiegu prevalente di la lingua greca à livellu ufficiale, ha impeditu la diffusione populà di lu latinu, prevenendu sviluppi linguistichi analoghi à quelli occorsi in la porzione uccidentale. Li latini vulgari, comu di lu restu lu [[lingua latina|latinu classicu]] è le lingue rumanze, venenu classificati in le ramificazioni di le [[lingue italiche]], in l'alberu di le [[lingue indoeuropeane]]. == Principali differenze tra lingue rumanze è latinu == [[File:Romance 20c en.png|thumb|500px|Le lingue rumanze in Europa]] Le lingue rumanze moderne differisconu da lu latinu classicu per vari aspetti: * Mancanu li [[Caso (grammatica)|casi]] (ad eccezione di lu rumenu chì ne cunserva certi due tratti); * Manca lu neutru, dunque esistonu solu due ghjeneri grammaticali, à differenza di lu latinu classicu (fannu eccezione lu rumenu, li "plurali sovrabbondanti" taliani è pronumi neutri in catalanu, talianu è spagnolu); * Usu di li articuli grammaticali, à partisce da li dimostrativi latini; * Introduzione di novi tempi (passatu prossimu) è manere verbali (condiziunale); * sustituzione di lu tempu perfettu cù nove forme cumposte da lu verbu "essere" ò "avere" più lu participiu passatu (ad eccezione di lu portoghese, in cui si trova una forma verbale derivata da lu piucchepperfettu latinu). Lu sardu hè una di le varianti più isulate e, comu tale, ha cunservatu una maghjiore somiglianza cù lu latinu. ancu lu toscanu (da cui deriveghja l'italianu modernu) hè una varietà monda cunservativa. lu francese hè la lingua più innovativa è la più discosta da lu latinu (essendu notevolmente influenzata da le lingue ghjermaniche parlate da l´antichi [[Franchi]]), mentre lu rumenu hè una sintesi chì affianca á una forte cunservazione di la base latina elementi innovativi d'orighjne [[slavu|slava]], [[lingua albanese|albanese]], [[lingua greca|greca]] è [[lingua turca|turca]]. Gradu di evuluzione secondu l´studi effettuati da lu latinista talianu Marcu Pei rispettu à lu latinu: * Lingua sarda: 8% * Lingua taliana: 12% * Lingua spagnola: 20% * Lingua romena: 23,5% * Lingua occitana (provenzale): 25% * Lingua portoghese: 31% * Lingua francese: 44% == Le lingue rumanze oghje == A rigore lu numeru di le lingue rumanze dovria currisponde à quellu di tutte le varietà neolatine (dette dialetti rumanzi) parlati all’internu di la rumania.<br /> Solu certe di ste lingue però hanu subitu in lu corsu di lu tempu di le normalizzazioni (per lu longu usu, l'opera di le Accademie è di li grammatichi nonché lu pesu di la tradizione letteraria) è godenu di unu status di ufficialità: lu [[Lingua portoghese|portoghese]], lu [[Lingua spagnola|spagnolu]], lu [[Lingua francese|francese]], l’[[Lingua taliana|italianu]], lu [[Lingua rumena|rumenu]].<br /> A ste possiamu aghjiunghje le lingue à le quali hè statu ricunnosciutu unu status di ufficialità in ambitu locale, sebbene ùn aghjinuricevutu una normalizzazione ò l’abbianu ricevuta incumpleta ò ùn unanimemente accettata da li locutori: lu [[Lingua catalana|catalanu]], lu [[Lingua galiziana|galizianu]], l’[[lingua occitana|occitanu]], l’[[Lingua francoprovenzale|arpitanu]], lu [[lingua sarda|sardu]], lu [[lingua friulana|friulanu]], lu [[lingua ladina|ladinu dolomiticu]], lu [[lingua rumancia|rumanciu]].<br /> Vi sò poi lingue chì sò state ricunnosciute comu tali da l’UNESCu ma chì spessu ùn godenu di alcuna forma effettiva di tutela ò ùn hanu ancora subitu alcuna normalizzazione: l’[[Lingua asturiana|asturianu]], l’[[Lingua aragonese|aragonese]], lu [[Lingua leonese|leonese]], lu [[Lingua mirandese|mirandese]], lu [[Lingua provenzale|provenzale]], l'[[Lingua alverniate|alverniate]], lu [[Lingua limosina|limosinu]], lu [[Lingua piccarda|piccardu]], lu [[Lingua vallone|vallone]], lu [[Lingua normanna|normannu]], lu [[Gallu (lingua)|gallu]], lu [[Lingua corsa|corsu]], lu [[Lingua ligure|ligure]], lu [[Lingua piemuntese|piemuntese]], lu [[Lingua lombarda|lombardu]], lu [[Lingua veneta|venetu]], l'[[Lingua emilianu-romagnola|emilianu-romagnolu]], lu [[Lingua napuletana|napuletanu]], lu [[Lingua siciliana|sicilianu]], l'[[Lingua istriuta|istriutu]], l'[[lingua arumena|arumenu]], lu [[Lingua morlacca|morlaccu]], l'[[Lingua istrorumena|istrorumenu]] é lu [[Lingua meglenorumena|meglenorumenu]].<br /> Lu ricunnoscimentu (u la volontà di ricunnoscimentu) di le parlate minori, prive di una norma unitaria, ha resu possibile l’interventu di singoli, ò di picculi gruppi più ò menu privati, chì si sò proposti di sopperisce à la bisogna.<br /> '''Tabella 1 - Analoghije tra certe parole in diverse lingue rumanze''' {{Tabella cunfrontu lingue rumanze}} === Problemi di ricunnoscimentu === Sebbene tra li [[Linguistica|linguisti]] sia cumunque prevalente la tendenza à ''non'' distingue tra ''dialettu'' è ''lingua'' da un puntu di vista sustanziale, l’attribuzione di lu status di lingua piuttostu chì di dialettu à Sta ò quella parlata risulta sempre esse problematica è gravida di pulemiche, in quantu le lingue sò guasi sempre sentite comu intimamente legate à lu cuncettu di [[nazione]] e, per questu, la loru categorizzazione risente notevolmente di spinte sociu-pulitiche chì qualchì volta tenenu in pocu ò nessun cuntu criteri filolughjchi ò sociolughjchi di classificazione. Un esempiu esplicativu pò esse lu seguente: [[Lingua istrorumena|istrorumenu]], meglenorumenu è [[lingua arumena|macedorumenu]] ùn hanu ''status'' ufficiale di ''lingua'' (da un puntu di vista puliticu) pur essendu più discoste da lu [[Lingua rumena|romenu]] di lu moldavu (lingua ufficiale di la [[Moldavia|Repubblica moldava]]). Un altru esempiu hè quellu di la [[lingua corsa]], ricunnosciuta comu lingua da la leghjè francese (che la cunsidera una lingua ''reghjonale'' sin da lu 1974) è da la classificazione [[ISO 639|ISu 639]] sebbene (in quantu parte di lu gruppu toscanu) sia ben più vicina all’italianu letterariu di quantu ùn sia, á esempiu, lu [[Dialettu marchighjanu|marchighjanu]] chì invece ùn gode di alcun ricunnoscimentu. Va inoltre segnalatu chì le varietà rumanze formanu un [[cuntinuum dialettale]]; questu implica chì à livellu dialettale la transizione da una parlata all’altra sia guasi sempre appena avvertibile, senza distinzioni nette.<br /> È dunque impussibile dà un esaurente è definitivu elencu di le parlate rumanze, in quantu li caratteri identificativi di una parlata sfumerianu inevitabilmente in quelli di le parlate vicine; dunque à formà un’identità locale cuncorrunu fattori di coscenza è di storia cumune più chì di effettiva differenza linguistica.<br /> Per questu motivu istanze di natura sociale, culturale, pulitica é econumica ghjocanu un rolu fondamentale in li dibattiti se cunsiderà un datu idioma comu "lingua" ò "dialettu", nonostante tale distinzione ùn trovi alcun supportu solidu da un puntu di vista strettamente linguisticu. Idiomi chì ùn hanu ottenutu lu status di "lingua ufficiale", ò chì ùn possiedenu una tradizione letteraria significhativa, ò chì ùn hanu sviluppatu una forma standard nant'à base almenu reghjonale, sò spessu andati incuntru à frammentazioni ò persinu à l'estinzione. D'altra parte, certi idiomi chì pure vantanu produzioni letterarie ancu notevoli è chì sò parlati da milioni di locutori (ad esempiu lu napuletanu), ùn hanu mai ottenutu unu status di lingua ufficiale per motivazioni storiche è sociu-econumiche (e ùn certu linguistiche). == Classificazione di le lingue rumanze == L’unità linguistica, intesa comu cunformità di usi linguistichi all’internu di ampie cumunità di parlanti, ùn hè la condizione naturale di la lingua. La variazione hè di lu tuttu normale è ùn solu tra le diverse cumunità, ma all’internu di ciascuna di esse é hè limitata soltantu da la cuntinghjente necessità di cumunicare. ghjà Dante aveva osservatu chì in una stessa cità ùn si parla á lu stessa manera in tutti li rioni.<br /> Esistonu quattru tipi di variazione: la variazione ''diatopica'', chì si realizza in lu spaziu, é hè la variazione più evidente; la variazione ''diastratica'', chì si realizza in una cumunità tre le condizioni sociali chì cuncorrunu à formà la cumunità; la variazione ''diafasica'', chì si reghjstra in rapportu à li reghjstri spressivi (solenne, formale, familiare…); infine la variazione ''diacronica'', chì hè quella chì avvene in lu tempu, chì hè ritenuta la più importante.<br /> Naturale dunque chì lu mondu rumanzu si sia frazionatu in la molteplicità di varietà chì chjamiamu ''dialetti rumanzi''. === Distinzioni tra le lingue rumanze === Di seguitu sò riportati certi di li criteri usati per distingue le lingue rumanze. * '''Forma di lu plurale''': certe lingue rumanze formanu lu plurale aghjiunghjendu /+s/ (da l'accusativu plurale latinu) mentre altre (Italia, rumania) cambendu la vucale finale. Esiste un'iputesi sustenente chì Sta sia dovuta in ultima analisi à un cambiamentu di /+s/ in */+j/ è poi /+i/ piuttostu chì una derivazione da lu nominativu plurale latinu. cunfrunta ancu l'esitu in talianu di lu latinu NOS -> noi, datu chì in ghjene le parole di tradizione ininterrotta partonu da la forma di l'accusativu latinu. ** Plurale vucalicu: talianu, corsu, sicilianu, venetu, certi idiomi gallu-italici, dalmaticu, rumenu. ** Plurale sigmaticu: portoghese, spagnolu, catalanu, francese, sardu, friulano<ref>In friulanu la maghjior parte di li nomi forma lu plurale aghjiunghjendu /+s/, ma certi nomi maschili lu formanu aghjiunghjendu /+j/</ref>, ladinu, rumancio<ref>In rumanciu li nomi formanu lu plurale aghjiunghjendu /+s/, ma se lu plurale indica una quantità indeterminata lu formanu aghjiunghjendu /+a/</ref>, certi idiomi gallu-italichi (idiomi lombardi) <ref>In parechji idiomi Lombardi si ha la formazione di lu plurale cambendu la t in c': cosa chì oghje pare rappresentà la trascrizione di lu fonema "ts" in "c". p.e. punt, punc'. Esistonu naturalmente ancu alri tipi di formazione di lu plurale (l-j, n-t, nn-gn, a-a, etc.), ma ùn di tipu vucalicu comu in lu sistema linguisticu taliano</ref>. * '''Indebulimentu ò caduta di la vucale finale ùn accentata''': avvene in certe lingue è ùn in altre. Per esempiu: la LUPU(M), LUNA diventanu it ''lupu'', ''luna'' ò es ''lobu'', ''luna'' ma fr ''loup'' ([lu], ''lune'' ([lyn] < francese anticu ['lyn?]). ** vucali finali intatte: portoghese, spagnolu, sardu, corsu, talianu, sicilianu; ** vucali finali cadute, cunservate solu in lu femminile: catalanu, occitanu, idiomi gallu-italici, venetu, friulanu, rumenu, francese anticu; ** vucali finali cadute: francese modernu. * '''cumparativu''': sparitu lu cumparativu sinteticu latinu, le varie lingue rumanze usanu spressioni perifrastiche cù cuntinuazioni di PLUS ò di MAghjS. ** PLUS: francese, talianu, sardu, corsu, friulanu, galloitalicu; ** MAghjS: portoghese, spagnolu, catalanu, leonese, occitanu, venetu, rumenu. * '''Numerali''': in certe lingue la parola per 16 hè "sei-dieci" comu 11-15; in altre hè "dieci-sei", comu 17-19. ** "Sei-dieci": catalanu, occitanu, francese, sardu, corsu, talianu, leonese, friulanu, idiomi galloitalici, rumenu; ** "dieci-sei: portoghese, spagnolu, dialettu marchighjanu centrale (''dighjssei''). * '''Ausiliari''': le parole latine HABe è TENe sò usate in modu differente per "tenere", "avere", "aver fattu" è "c'è". In francese si dice ''je tens'', ''j'ai'', ''j'ai fait'', ''Lu y a'': ste sò rispettivamente derivate TENERE, HABERE, HABERE, HABERE, dunque "THHH". ** TTTT: portoghese brasilianu. ** TTTH: portoghese europeanu (lusitanu è gallegu) è leonese; ** TTHH: spagnolu, catalanu è sardu (logudorese); ** THHH: occitanu è francese; ** THHE: talianu, rumenu, friulanu, idiomi galloitalici, è sardu (campidanese) (E per "essere" in talianu, "este" in rumenu, si usa dunque lu verbu "essere"). * '''Passatu cumpostu''': certe lingue usanu solu "avere" per formà li tempi cumposti di lu passatu di tutti li verbi; altre usanu "essere" per certi verbi, ghjeneralmente per quelli chì esprimonu un'idea di ''movimentu'' ò di ''divenire''. ** solu "avere": portoghese, spagnolu, catalanu, rumenu, sicilianu; ** "avere" è "essere": occitanu, francese, idiomi galloitalici, sardu, friulanu, talianu. * '''Particella affermativa''': ** "sì", da lu latinu "sic est": talianu, spagnolu, portoghese (sìm), retorumanzu (schi in lu rumanciu); ** "oui"<"oil", da lu latinu "illud est": francese; ** "u","oy"<"oc", da lu latinu "hoc est": occitanu, catalanu; ** "est": piemuntese ''é''; ** "éi": sardu; ** "aça": romenu. === Problemi di classificazione === La classificazione di le lingue è, in ghjenerale, problematica.<br /> In particulà le lingue rumanze (così comu altre famiglie diffusesi nant'à aree ùn monda frazionate) formanu un vastu cuntunuum dialettale attraversatu da numerosi è diverghjenti fenumeni lessicali, strutturali è fonetichi.<br /> Sta cuntinuità linguistica tra le varie parlate implica necessariamente, oltre à la succitata difficultà in l'identificà una precisa realtà linguistica locale distinta da le circostanti, chì sia sempre difficile (se ùn in ce ti casi impussibile) dà una precisa classificazione di tutte le parlate rumanze.<br /> Infatti, ancu raggruppendu ste parlate per analoghije basandoci nant'à criteri unicamente glottolughjci, ùn si possonu traccià cunfini netti è dunque trovà un criteriu linguisticu chì possa distingue senza sfumature ò ''transizioni'' di le sottu famiglie di la famiglia rumanza.<br /> Per ste raghjoni ghjà H. Schuchardt (Über die Klassification der rumanischen Mundarten, 1900) mostrò l’impussibilità di dà una classificazione di lu tuttu scentifica di li dialetti rumanzi.<br /> Nelle zone di transizione tra una famiglia all’altra si ricurre dunque à criteri di tipu culturale ò ''sociolinguisticu'' (come li cuncetti di “orbita culturale” ò “lingua tetto”), chì però possonu varià à seconda di li autori.<br /> Dunque possonu coesiste classificazioni diverghjenti di le lingue di unu stessu cuntinuum dialettale senza chì ste sia fra loru in cuntraddizione, vistu chì basate nant'à dive si criteri. Ad esempiu, certi tendenu à voler cunsiderà occitanu è catalanu comu varianti prossime di una stessa lingua, osservendu chì lu guascone, cunsideratu afferente à l'occitanu, pare esse più discostu da quest'ultimu di quantu ùn lu sia lu catalanu; mentre altri classificanu l'occitanu comu gallorumanzu è lu catalanu comu iberorumanzu. Le lingue taliane settentriunali pressu parechji linguisti sò incluse in lu gruppu italorumanzu mentre altre classificazioni (ad esempiu quelle di [[Ethnologue]] ò di l'[[UNESCu]]) le includenu in lu gallorumanzu in virtù di li fenumeni di transizione cù le parlate occitane. In questu quadru, nessun linguista, oghje, si avventura - nant'à basi scentifiche - in l'affermà chì lu [[Lingua gallurese|gallurese]] (alquantu affine à la variante meridionale principale di la [[lingua corsa|lingua còrsa]]) sia afferente à le [[Lingua sarda|lingue sarde]], da la quali (variante [[Sardu logudorese|logudorese]]) pure ha subitu qualchì cuntaminazione.<br /> Esempi notevoli di dialetti (u lingue) di transizione sò lu [[Lingua sassarese|sassarese]], l'[[Lingua istriuta|istriutu]], lu [[Dialettu nizzardu|nizzardu]]. === Criteri di classificazione === Poiché due varietà linguistiche ghjeograficamente vicine hanu in cumune una gran parte di lu lessicu, chì hè lu settore di ogni lingua più soghjèttu à la variazione, per la classificazione di le lingue hè opportunu fondà si nant'à altri criteri. Si tene in particulà cuntu di la tipulughja linguistica: le lingue rumanze sonu, entru un certu gradu, tipulughjcamente diverse tra loru; vale à dire, bisogna tener cuntu di una loru diversa base tipulughjca. A tal fine venenu messi à cunfrontu fenumeni (fonetici, morfolughjci, sintattici, lessicali) di cunservazione cù li rispettivi fenumeni di innovazione. Questi fenumeni si presentanu perloppiù indipendemente l´uni da l´altri, dunque le loru distribuzioni spessu ùn coincidonu. Di cunseguenza, in lu redighje una classificazione, l´autori devonu stabilisce una ghjerarchja tra li fenumeni linguistichi. La maghjior parte di li autori (ad esempiu C. Tagliavini, W. von Wartburg, A. Varvaru, M. Dardanu) dannu maghjiore importanza à li livelli morfolughjcu è sintatticu, chì rappresentanu le strutture fondamentali di una lingua in quantu strutture interne, in le quali dunque li fenumeni di cunservazione è innovazione assumu maghjior rilievu.<br /> Altri autori invece (ad esempiu P. Bec) prediligonu la fonetica; intesa, in quantu settore più cunservativu di una lingua, comu strumentu di indaghjne nant'à lu sustratu è sullu statu più anticu di lu sviluppu di la lingua. === sustratu === Lu latinu, stendendusi in lu vastu territoriu di la rumania, venne à cuntattu cù lingue diverse. Questu statu linguisticu preesistente hè dettu '''sustratu''' (dal latinu SUBSTRATUM), cuncettu introdottu da lu dialettologu [[Graziadiu Isaia Ascoli]] chì studiò approfonditamente questu fattore.<br /> La lingua di li rumani si impuse nant'à le lingue di li populi vinti, sustituendusi á esse. Tuttavia risentì variamente di lu loru influssu, soprattuttu in la fonetica. La nozione di sustratu ci aiuta à spiegà quei fenumi (soprattuttu fonetichi ma anche, in misura minore, morfosintattichi è lessicali), chì ùn possonu ricondursi à li caratteri strutturali di lu latinu.<br /> E' stata attribuita à lu sustratu etruscu la cosiddetta [[gorghja toscana]]. lu sustratu celticu invece saria responsabile di lu passaghjiu /u/</y/ è di l'evuluzione -CT- > -it- avvenuti in vari dialetti settentriunali.<br /> Strettamente connessu à lu cuncettu di sustratu hè lu cuncettu di ''supranstratu''. lu supranstratu hè rappresentatu da una lingua chì ùn s'impune nant'à la lingua parlata in una determinata area linguistica, ma la influenza variamente soprattuttu in la fonetica è in lu lessicu. avemu per esempiu un supranstratu ghjermanicu in [[Francia]] è arabu in Spagna.<br /> Lu valore esplicativu di la teoria di lu sustratu hè statu cuntestatu In lì ultimi decenni sia da la linguistica strutturale (che, comu cause di lu mutamentu linguisticu ha postu in primu pianu fattori interni è sistematichi) sia da la sociolinguistica, chì ha approfonditu lu cuncettu di ''interferenza linguistica''. === Schemi === † = [[lingue estinte]] ==== Schema di lu Tagliavini ==== È lu più usatu. Predilighje, comu dettu, criteri morfolughjchi è sintattichi per la definizione di li gruppi, associati à criteri sociolinguistichi. * gruppu iberu-rumanzo ** ibericu uccidentale *** gruppu lusitano **** dialetti settentriunali (gruppu galizianu) ***** [[Lingua galiziana|galizianu]] ***** eonavieganu (variante galiziana cù tratti asturiani) **** dialetti centrali ***** fala de Xalima (variante portoghese parlata in Spagna cù tratti arcaichi) **** dialetti meridionali ***** [[Lingua portoghese|portoghese letterariu]], basatu nant'à la parlata di [[Lisbona]] è grandemente influenzatu da lu [[galizianu]] *** gruppu spagnolu **** [[Lingua aragonese|aragonese]] **** [[gruppu castiglianu]] ***** castiglianu ****** [[Lingua spagnola|spagnolu letterariu]], basatu nant'à la parlata di [[Toledu]] ***** [[dialettu andalusu|andalusu]] (variante spagnola parlata in Andalusia) ***** [[estremegnu]] (variante spagnola parlata in l'Estremadura spagnola cù tratti leonesi) ***** [[ghjudesmu]] (dettu ancu ghjudeu-spagnolu ò [[lingua ghjudeu-spagnola|ladinu]]) ***** [[caló]] **** gruppu asturianu-leonese ***** [[Lingua asturiana|asturianu]] ***** [[Lingua leonese|leonese]] ****** [[Lingua mirandese|mirandese]] (variante leonese monda cunservativa è cù tratti portoghesi) **** cántabru (variante astur-leonese de Cantabria) ** ibericu urentale (dati li parechji fenumeni di transizione cù lu gallorumanzu meridionale hè da parechji studiosi ritenutu facente parte di issu gruppu) *** gruppu [[Lingua catalana|catalanu]] **** catalanu uccidentale **** catalanu nord uccidentale **** ribagorsanu (variante cù tratti aragonesi) **** [[valenzianu]] (insieme à lu catalanu di Barcellona è à lu balearicu hè la base di la norma letteraria catalana unificata) **** catalanu urentale **** [[catalanu centrale]] ***** catalanu di [[Barcellona]] **** [[catalanu settentriunale]] ò rossiglionese (parlatu in lu Rossiglione francese) **** [[balearicu]] (o baleare) **** [[dialettu algherese|algherese]] (variante parlata á [[Algheru]] in [[Sardegna]]) * gruppu gallu-rumanzo ** gallorumanzu settentriunale (oil) *** gruppu francese **** francianu (dialettu di l'Île de France) ***** [[lingua francese|francese]] (basatu nant'à la parlata di [[Parighj]]) **** [[Piccardu (dialettu)|piccardu]] **** [[Lingua vallone|vallone]] **** [[Lingua normanna|normannu]] (normandu) ***** parlata di Jersey ***** parlata di Guernsey ***** [[Lingua anglu-normanna|anglonormannu]] † **** [[gallu (lingua)|gallò]] (variante francese parlata in Alta Bretagna) **** francocunteese **** parlata di la Champagne **** pittavinu-santonghjese **** borgognone **** lorenese **** zarfaticu (ebreu-francese) † *** [[Lingua francoprovenzale|gruppu arpitanu]] ** gallorumanzu meridionale (oc) (per parechji autori cumprndente lu gruppu catalanu) *** guascone (spessu cunsideratu parte di lu gruppu occitanu) **** [[aranese]] (variante guascona parlata in la [[Valle di Aran]], in Catalogna, cunsiderata ufficialmente occitana) *** [[Lingua occitana|occitanu]] **** [[linguadocianu]] **** [[Lingua provenzale|provenzale]] ***** sciuadita (ebreu-provenzale) **** [[Lingua limosina|limosinu]] **** [[Lingua alverniate|alverniate]] **** [[vivaru-alpinu]] * gruppu italu-rumanzo ** retorumanzo *** [[Lingua rumancia|rumanciu]] *** [[Lingua ladina|ladinu]] *** [[Lingua friulana|friulanu]] ** gruppu taliano *** gruppu cisalpino **** gruppu galloitalico ***** [[Lingua piemuntese|piemuntese]] ***** [[Lingua lombarda|lombardu]] ****** [[Dialettu lombardu uccidentale|insubre]] ****** [[Dialettu lombardu urentale|orobicu]] ***** [[Lingua emilianu-romagnola|emilianu-romagnolu]] ****** [[Dialettu emilianu|emilianu]] ****** [[Dialettu romagnolu|romagnolu]] ***** [[Lingua ligure|ligure]] ****** [[monegascu]] ****** [[dialettu bonifacinu|bonifacinu]] **** gruppu veneto ***** [[Lingua veneta|venetu]] ****** [[Dialettu trentinu|trentinu]] ****** [[Dialettu ghjulianu|ghjulianu]] ****** [[Dialettu venetu dalmatu|venetu dalmatu]] ****** [[Dialettu venetu ionicu|venetu ionicu]] *** [[lingua istriuta|istriutu]] (secondu certi autori parte di lu gruppu cisalpinu) *** gruppu toscano **** [[Dialettu toscanu|toscanu]] ***** [[lingua taliana|italianu letterariu]] (toscanu letterariu) **** [[Lingua corsa|corsu settentriunale]] **** [[Dialettu rumanescu|rumanescu cuntemporaneu]] **** italchjanu (ebreu-italianu) *** gruppu corsu meridionale (secondu certi autori legatu à lu corsu settentriunale è dunque parte di lu gruppu toscanu) **** corsu meridionale **** [[Lingua gallurese|gallurese]] **** [[Lingua sassarese|sassarese]] (di transizione cù lu gruppu sardu) *** gruppu centru meridionale **** [[Italianu centrale|gruppu medianu]] ***** [[Dialetti umbri]] ***** [[Dialettu marchighjanu|marchighjanu]] ***** dialetti laziali ****** [[Dialettu ciociaru]] ****** [[Dialettu viterbese]] ****** [[rumanescu classicu|Dialettu rumanescu classicu]] ****** Dialettu sabinu (ciculanu, L'Aquila, Rieti) **** [[Dialetti taliani meridionali|gruppu talianu meridionale ò "aùsone"]] ***** [[Dialettu abruzzese|abruzzese]] ****** [[Dialettu molisanu|molisanu]] ***** [[Dialettu campanu|campanu]] ****** [[lingua napuletana|napuletanu]] ***** [[Dialettu pugliese|pugliese]] ****** [[Dialettu foghjianu|foghjianu]] ***** [[Dialettu tarantinu|tarantinu]] ***** [[Dialettu lucanu|lucanu]] ***** [[Dialettu calabrese|calabru]] ([[area Lausberg]], estremamente cunservativa) **** [[Gruppu sicilianu]] ***** [[salentinu]] ***** [[lingua siciliana|sicilianu]] ***** [[Dialettu calabrese|calabrese]] ** gruppu sardo *** [[sardu campidanese]] *** [[sardu logudorese]] **** [[lingua sarda|sardu (letterariu)]], (basatu nant'à lu logudorese) *** [[lingua sassarese|sassarese]] (cunsideratu di transizione cù lu gruppu talianu) ** dalmata † (con fenumeni di transizione cù lu balcanu-rumanzu) * gruppu balcanu-rumanzo ** [[Lingua rumena|rumenu]] (chjamatu ancu "dacorumenu" ò "moldavu" in [[Moldavia]]) ** [[lingua arumena|arumenu]] (u macedorumenu) ** [[lingua istrorumena|istrorumenu]] ** [[Lingua meglenorumena|meglenorumenu]] ** [[lingua morlacca|morlaccu]] ==== Schema di lu Bec ==== Basatu nant'à cumunanze fonetiche é indaghjni sustratiche, interessante per la filolughja rumanza. * gruppu sardu ** [[sardu campidanese]] ** [[sardu logudorese]] *** [[lingua sarda|sardu (letterariu)]], (basatu nant'à lu logudorese) ** [[sassarese]] (cunsideratu di transizione cù lu gruppu talianu) * gruppu ibericu ** gruppu lusitanu *** dialetti settentriunali (gruppu galizianu) **** [[Lingua galiziana|galizianu]] **** eonavieganu (variante galiziana cù tratti asturiani) *** dialetti centrali **** fala de Xalima (variante portoghese parlata in Spagna cù tratti arcaichi) *** dialetti meridionali **** [[Lingua portoghese|portoghese letterariu]], basatu nant'à la parlata di [[Lisbona]] ** gruppu spagnolo *** [[Lingua aragonese|aragonese]] *** [[gruppu castiglianu]] **** castiglianu ***** [[Lingua spagnola|spagnolu letterariu]], basatu nant'à la parlata di [[Madrid]] **** [[dialettu andalusu|andalusu]] (variante spagnola parlata in Andalusia) **** [[estremegnu]] (variante spagnola parlata in l'Estremadura spagnola cù tratti leonesi) **** [[ghjudesmu]] (dettu ancu ghjudeu-spagnolu ò [[lingua ghjudeu-spagnola|ladinu]]) **** [[caló]] *** gruppu asturianu-leonese **** [[Lingua asturiana|asturianu]] **** [[Lingua leonese|leonese]] ***** [[Lingua mirandese|mirandese]] (variante leonese monda cunservativa è cù tratti portoghesi) * gruppu settentriunale ** gruppu [[Langue d'oïl|oitanicu]] *** gruppu arpitano **** [[arpitanu]] ò [[Lingua francoprovenzale|francoprovenzale]] *** gruppu francese **** francianu (dialettu di l'Île de France) ***** [[lingua francese|francese]] (basatu nant'à la parlata di [[Parighj]]) **** [[Piccardu (dialettu)|piccardu]] **** [[Lingua vallone|vallone]] **** [[Lingua normanna|normannu]] (normandu) ***** parlata di Jersey ***** parlata di Guernsey ***** [[Lingua anglu-normanna|anglonormannu]] † **** [[gallu (lingua)|gallò]] (variante francese parlata in Alta Bretagna) **** francocunteese **** parlata di la Champagne **** pittavinu-santonghjese **** borgognone **** lorenese **** zarfaticu (ebreu-francese) † ** gruppu retorumanzu (molti linguisti reputanu più coerente ascrive lu á un gruppu "retocisalpinu" inseme à le lingue cisalpine) *** [[Lingua rumancia|rumanciu]] *** [[Lingua ladina|ladinu]] *** [[Lingua friulana|friulanu]] * gruppu centrale ** gruppu occitanu-catalanu *** gruppu [[lingua catalana|catalanu]] **** catalanu uccidentale **** catalanu nord uccidentale **** ribagorsanu (variante cù tratti aragonesi) **** [[valenzianu]] **** catalanu urentale **** [[catalanu centrale]] ***** catalanu di [[Barcellona]] **** [[catalanu settentriunale]] ò rossiglionese (parlatu in lu Rossiglione francese) **** [[balearicu]] **** [[dialettu algherese|algherese]] (variante parlata á [[Algheru]] in [[Sardegna]]) *** gruppu occitano **** [[dialettu guascone|guascone]] ***** [[aranese]] (variante guascona parlata in la [[Valle di Aran]], in Catalogna, cunsiderata ufficialmente occitana) **** [[linguadocianu]] **** [[Lingua provenzale|provenzale]] ***** sciuadita (ebreu-provenzale) **** [[Lingua limosina|limosinu]] **** [[Lingua alverniate|alverniate]] **** [[vivaru-alpinu]] ** gruppu cisalpinu (per parechji autori cumpresu cù lu gruppu retorumanzu in lu "retocisalpinu") *** gruppu galloitalico **** [[Lingua piemuntese|piemuntese]] **** [[Lingua lombarda|lombardu]] ***** [[Dialettu lombardu uccidentale|insubre]] ***** [[Dialettu lombardu urentale|orobicu]] **** [[Lingua emilianu-romagnola|emilianu-romagnolu]] ***** [[Dialettu emilianu|emilianu]] ***** [[Dialettu romagnolu|romagnolu]] **** [[Lingua ligure|ligure]] ***** [[monegascu]] ***** [[dialettu bonifacinu|bonifacinu]] *** gruppu veneto **** [[Lingua veneta|venetu]] ***** [[Dialettu trentinu|trentinu]] ***** [[Dialettu ghjulianu|ghjulianu]] ***** [[Dialettu venetu dalmatu|venetu dalmatu]] ***** [[Dialettu venetu ionicu|venetu ionicu]] * gruppu italorumanzo ** gruppu taliano *** gruppu toscano **** [[Dialettu toscanu|toscanu]] ***** [[lingua taliana|italianu]] (toscanu letterariu) **** [[Dialettu rumanescu|rumanescu cuntemporaneu]] **** [[Lingua corsa]] ***** [[gallurese]] ***** [[sassarese]] (cunsideratu di transizione cù lu gruppu sardu) *** [[Italianu centrale|gruppu medianu]] **** [[Dialettu ciociaru]] **** [[Dialettu viterbese]] **** [[rumanescu classicu|Dialettu rumanescu classicu]] **** [[Dialetti umbri]] **** [[Dialettu marchighjanu|marchighjanu]] **** Dialettu sabinu (ciculanu, L'Aquila, Rieti) **** italchjanu (ebreu-italianu) *** [[Dialetti taliani meridionali|gruppu talianu meridionale ò "aùsone"]] **** [[Dialettu abruzzese|abruzzese]] **** [[Dialettu molisanu|molisanu]] **** [[Dialettu campanu|campanu]] ***** [[lingua napuletana|napuletanu]] **** [[Dialettu pugliese|pugliese]] ([[Salentu (reghjone)|Salentu]] esclusu) **** [[Dialettu foghjianu|foghjianu]] **** [[Dialettu tarantinu|tarantinu]] **** [[Dialettu lucanu|lucanu]] **** [[Dialettu calabrese|calabru]] ([[area Lausberg]], estremamente cunservativa) *** [[Gruppu sicilianu]] **** [[salentinu]] **** [[lingua siciliana|sicilianu]] **** [[Dialettu calabrese|calabrese]] ** gruppu dalmata (classificazione incerta) *** [[lingua dalmata|dalmatu]]† *** [[lingua istriuta|istriutu]] * gruppu rumeno ** [[Lingua rumena|rumenu]] (chjamatu ancu "dacorumenu" ò "moldavu" in [[Moldavia]]) ** [[lingua arumena|arumenu]] (u macedorumenu) ** [[lingua istrorumena|istrorumenu]] ** [[Lingua meglenorumena|meglenorumenu]] ** [[lingua morlacca|morlaccu]] ==== Gruppi di classificazione incerta ==== * gruppu africano ** [[rumanzu d'Africa]] † * rumanzu meridionale (forse legatu à lu gruppu iberu-rumanzu) ** [[lingua mozarabica|mozarabicu]] † * gruppu pannonicu (classificazione incerta, ùn ne hè attestata l'esistenza) ** [[lingua rumanza di Pannonia|rumanzu di Pannonia]] † == Storia di le lingue rumanze == Le lingue campa sò urganismi in cuntinua evuluzione: quendu una lingua smette di evolve si è resta fissata in lu su' lessicu è in la so´ struttura, ghjeneralmente si ha chì fà cù una lingua ''morta'', comu hè oghje lu latinu. È difficile stabilisce una regula ghjenerale è sempre valida attraversu la quale puter individuà lu momentu in lu quale una lingua more, si evolve ò si trasforma in un novu idioma. In assenza di una documentazione sufficente, comu in lu casu di la nascita di le lingue rumanze, occurre ricurrere, comu vedremu, à date cunvenziunali, coincidenti cù quelle di li documenti più antichi pervenutichi in li quali appà per la prima volta la testimonianza scritta di una lingua abbastanza discosta, per lessicu è struttura, da quelle precedentemente note. Sul prucessu chì ha portatu à la nascita di ste lingue hè pertantu possibile fà soprattuttu iputesi è la carenza di dati ce ti lascia apertu lu dibattitu è le interpretazioni, cuntribuendu à lu sorghje di differenti è à volte cunflighjènti scole di pensieru nant'à le dinamiche chì hanu datu orighjne le lingue rumanze. Tali differenti punti di vista risentonu à volte ancu di lu tentativu di dà maghjiore leghjttimazione à posizioni pulitiche cuntemporanee andandone à cercà basi è motivazioni in li prucessi che, parallelamente à lu sorghje di le lingue, hanu ghjeneratu ancu li populi è l´stati naziunali poi divenuti attori di lu cuntinente europeanu. Alcune linee guida sò cumunque identificabili cù sufficente certezza é attornu á esse vi hè largu cunsensu in la cumunità scentifica. === da li volgari latini à le lingue rumanze === Attraversu un prucessu duratu secoli è avviatosi, à seconda di le reghjoni, in epoche diverse (soprattuttu à partisce da lu [[IV secolu]] è poi proseguitu, comu vedremu, almenu sinu à lu [[X secolu]]), da l'incuntru tra lu latinu spartu da l'autorità rumana à livellu puliticu, culturale è etnu-sociale (portatu cioè da la migrazione di li coloni di lingua latina ò latinizzati) cù le diverse lingue impiegate da le populazioni incluse in li cunfini di l'[[imperu rumanu]], soprattuttu in la so´ porzione uccidentale, hanu presu à svilupparsi, in ghjerme, quelle chì poi diventeeranu le lingue più propriamente definite comu rumanze. cumencialmente vi fu una cuntaminazione di lu latinu parlatu da li funzionari, da li soldati è da li mercanti rumani chì risiedevanu in una certa provincia, da parte di li idiomi (quasi tutti celtichi) parlati in quella reghjone da le populazioni autoctone. Lu latinu parlatu da questi rumani, à propria volta, risentiva di le loru orighjni, sia da lu puntu di vista reghjonale (ossia da la provincia di provenenza, cù inevitabili differenze di accenti è lessicu, derivate à propria volta da la latinizzazione più ò menu intensa di quelle province; la stessa lingua etrusca impiegò certi secoli à scumparisce é era ancora viva sebbene in grave declinu á li cumenci di l'Imperu), sia da lu puntu di vista culturale (i soldati solitamente ùn parlavanu una lingua altrettantu ricca è normalizzata quantu quella di li funzionari statali). Tali [[Sermu provincialis|cuntaminazioni]] ùn furunu mai decisive sinu à chì l'imperu restò unitu comu entità pulitica, per l'enorme influenza culturale chì ellu recava cù lu propriu duminiu: ne hè prova sufficentemente valida la relativamente scarsa sopravvivenza di termini di sicura è schjetta orighjne celtica in le lingue rumanze. Alcuni, tuttavia, iputizzendu - più in base à ricerche di caratte speculativu chì à dati ce ti - una notevole affinità tra latinu è lingue celtiche (nell'ambitu di la cumune eredità indoeuropeana), avanzanu l'iputesi chì lu sviluppu di le lingue poi dette cunvenziunalmente rumanze, sia partitu soprattuttu da le lingue indoeuropeane parlate da le populazioni presenti in l'imperu, nant'à le quali lu latinu (che ne condivideva cumuni orighjni) avria avutu un'influenza più limitata di quantu ghjeneralmente accettatu. Tali ricerche tendenu à valorizzà lu più possibili determinati caratteri linguistichi chì custituirianu li ''sustrati'' ùn prettamente latini (soprattuttu celtici, ma ancu affini seppur ùn coincidenti cù lu latinu) di le lingue rumanze, in opposizione à li ''supranstrati'' intervenuti in la formazione di le nove lingue successivamente à la caduta di l'Imperu rumanu, á opera di l'influssu di le lingue (soprattuttu ghjermaniche, anch'esse di ceppu indoeuropeanu) parlate da li populi invasori cumunemente individuati comu ''Barbari''. Va però osservatu chì tali iputesi, per quantu qualchì volta affascinanti, mancanu à tutt'oghji di lu sustegnu di un ''corpus'' di testimonianze linguistiche è letterarie abbastanza vastu chì cunsenta loru di uscisce da l'ambitu di le speculazioni. Lu meccanismu di ghjenesi di le nove lingue si mise in ogni casu in motu cù una brusca accelerazione cù lu crollu di l'imperu è la migrazione massiccia è monda cuncentrata in lu tempu di populazioni ghjeneralmente ghjermanofone ([[Invasioni barbariche]]). A seguitu di le invasioni in parechje reghjoni di l'exi-imperu venne persinu scunvoltu l'equilibriu etnicu è linguisticu esistente, mentre le populazioni più schjettamente latine è latinizzate furunu à volte guasi di lu tuttu spazzate via da la scena senza mai più esse sustituite, comu avvenne in Britannia, totalmente evacuata à l'cumenciu di lu [[V secolu]] da militari è funzionari per tentà di far fronte, cù lu loru cuntributu, à le minacce frattantu subite da Gallia è Italia. === Date di nascita di le lingue rumanze === La nascita di le diverse lingue rumanze hè variamente individuabile è documentata, é avvene - in la maghjior parte di li casi - in li secoli immediatamente successivi à la caduta di l'[[imperu rumanu]] d' uccidente, chì causò la perdita di l'unità linguistica, oltre chì pulitica, garantita da le sue istituzioni. La prima attestazione di lu termine ''rumana'' (''rumana lingua'', da cui lu termine ''rumanza'' in lu sensu di lingua derivata da lu latinu), risale à lu [[cunciliu di Tours]] ([[813]]), durante lu quale così ci si riferisce à la lingua cumunemente parlata à l'epoca in [[Gallia]], in opposizione à la lingua ghjermanica parlata da li Franchi invasori. Lu ''Serment de Strasbourg'' ò ''[[ghjuramentu di Strasburgu]]'' ([[842]]) hè indicatu comu lu primu documentu ufficiale in cui si impieghi un antenatu di lu [[lingua francese|francese]] (e di lu [[Lingua tedesca|tedescu]], essendu statu redattu in due copie da [[Cà lu lu Calvu]] è [[Ludovicu lu ghjermanicu]], una latinizzante è l'altra ghjermanizzante). Lu primu documentu ufficiale ghjuntu sinu à li nostri tempi chì attesta l'usu di lu vulgare in [[Lingua taliana|Italia]] hè lu celebre ''[[placitu capuanu]]'', databile à lu [[960]] (anche se esistonu attestazioni precedenti che, pur senza valore di ufficialità, testimoneghjanu lu distaccu da lu latinu in corsu almenu da l'[[VIII secolu]], comu á esempiu l'[[indovinellu veronese]]). Sonu di lu X secolu le ''Glosse Silensi è Emilianensi'', più antiche testimonianze esplicite di l'esistenza di l'anticu [[castiglianu]]: si tratta di annotazioni aghjiunte à testi latini da monachi [[Benedettini]] di li monasteri di ''San Millán de la Cogolla'' ò di ''Susu''. Tali note custituisconu ve è proprie traduzioni di lu scrittu orighjnale. Tra esse, á esempiu, si pò leghjè ''"qod: por ke"'' oppure ''"ignorante: ùn sapendu"''. Risale invece à pocu prima di lu 1175 lu più anticu documentu di lu vulgare [[Lingua portoghese|portoghese]] pervenutoci: si tratta di una sorta di pattu di ùn aggressione tra due fratelli, Gomes Pais è Ramiru Pais, recentemente scopertu da lu ricercatore José Antóniu Soutu. Prima di tale scoperta si reputavanu più antichi certi testi cù datazione oscillante tra lu [[1192]] è lu [[XIII secolu]], comu l'''Autu de Partilhas'' è la ''Notícia de Tortu''. La scarsità di repe ti antichi rende difficile ùn solu stabilisce la "data di nascita" di lu [[Romenu|rumenu]] (una di le [[lingue rumanze balcaniche]]), ma persinu incerta la so´ evuluzione, à dispettu di le teorie, tuttura largamente condivise, chì lu voglionu discendente più ò menu direttu di la cumunità ''latinofona'' di l'antica [[Dacia (storia)|Dacia]] rumana. Lu più anticu documentu chì fa certamente capu á un antenatu di l'ughjincu rumenu hè una lettera scritta in lu [[1521]] à lu ghjudice di [[Brasov|Kronstadt]], Hans Benkner. Attualmente hè cuntroversa la datazione (e persinu l'autenticità, almenu per quellu chì riguarda la so´ iputetica prima stesura) di quellu chì hè cumunemente ritenutu lu più anticu documentu di lu vulgare [[Lingua sarda|sardu]], la ''Donazione di lu ghjudice Torchitoriu all’arcivescovu di Cagliari di li villaghji di Sant’Agata di Sulcis è di Sant’Agata di Rutilas'', risalente, pare, á li anni attornu à lu [[1080]]. === da lu ''De Vulgari Eloquentia'' à li ghjorni nostri === Lu primu documentu teoricu dedicatu à le lingue rumanze, scrittu in latinu, hè lu "[[De Vulgari Eloquentia]]" (l'eloquenza di lu volgare) di [[Dante]] (XIII secolu), induve appà la differenziazione in lingua d' ''oïl'' (gallorumanzu settentriunale), lingua d' ''oc'' (gallorumanzu meridionale) è lingua di lu ''si'' (Italorumanzu) riferendusi à la forma rispettiva di la parola assunta in le diverse aree da le varie lingue rumanze. Al di là di ste date, chì in ogni casu attestanu le date ''a partisce da le quali'' hè certa l'affermazione di dive si volgari comu lingue, va sottulineata l'espansione straordinaria chì diverse di esse hanu avutu in lu mondu à seguitu di le vicende coloniali. La lingua rumanza più parlata in lu mondu hè oghje lu spagnolu (o megliu lu castiglianu in le sue varianti orighjnate in ambitu [[America latina|latinoamericanu]] rispettu à la varietà sviluppatasi in la [[Penisula Iberica|Penisula iberica]]) seguitu da francese è portoghese (anch'essi cù le loru varianti sorte in ambitu coloniale) è dunque da talianu è rumenu. Lu latinu ha notevolmente influenzatu ancu l'Inglese, lu cui lessicu hè in grande parte (circa lu 60%) orighjnatu da la lingua di li [[rumani]] e, inseme à le lingue rumanze, ha cuntribuitu ancu à la nascita di parechje lingue artificiali, sia universali (quali l'interlingua, lu [[latinu modernu]] è lu ''latinu sine flexiione''), sia usate per finzione comu lu ''[[brithenig]]'' ò lu ''[[wenedyk]]''. == Voci currelate == * [[lingua catalana|catalanu]] * [[lingua galiziana|galizianu]] * [[lingua occitanica|occitanicu]] * [[lingua sarda|sardu]] * [[lingua asturiana|asturianu]] * [[lingua corsa|corsu]] * [[portugnol]] == Rifarenzi == <references/> [[Categoria:Lingua rumanza| ]] c6oq43sd82qzqrl6fsuf8uivxw6jjpg Carte pustale antiche 0 11060 347112 331932 2015-07-01T22:46:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Muru]], [[Corsica]], cartuline antiche [[Image:Muru.01.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.02.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.03.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.04.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.05.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.06.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.07.jpg|thumb|650px]] [[Categoria:Storia]] 9u7wirj6med9r8atwccyti1qhot4t9b Wikipedia:Articulu21 4 11063 114242 2008-01-14T05:48:58Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Arbutus unedo5.JPG|left|150px]] L' [[Albitru]] (o [[Arbitru]]) (''[[Arbutus unedo]]'') hè un arburettu o un picculu [[arburu]] chì faci partita di a famiglia di l' [[Ericaceae... wikitext text/x-wiki [[Image:Arbutus unedo5.JPG|left|150px]] L' [[Albitru]] (o [[Arbitru]]) (''[[Arbutus unedo]]'') hè un arburettu o un picculu [[arburu]] chì faci partita di a famiglia di l' [[Ericaceae]]. L''''àlbitru''' pò ghjugna à un altezza di 7 o 8 metri. T'hà i [[foglia|foglii]] ovali è lungarini, di 2-4 x 10-12 centimetri. U so culori hè verdi scuru. U fiori di l'albitru si chjama a [[bruma]]. I [[fiori]] di l'albitru sò riuniti è a so corolla hè bianca-giaddiccia o ancu rosulina. U [[fruttu]] di l'arbitru hè u [[bagu]]. U so culori hè rossu à l'ebbica di a maturità è a forma hè sferica di circa 2 cm. L''''albitru''' fiurisci d'[[uttrovi]] o di [[nuvembri]]. L''''albitru''' hè cumunu è tuttu à fattu tipicu di a [[machja]] mediterrania. Hè nativu di i paesi di l'[[Auropa]] miridiunali ma è moltu diffusu anch'è in [[California]]. Si trova dinò annantu à a costa atlantica, sin'à l'[[Irlanda]]. lp0wpmfv60txs70v8z2mrfbckly9iys Wikipedia:Articulu22 4 11064 114243 2008-01-14T05:53:49Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:De Stieglitz lat Carduelis carduelis.jpg|left|150px]] A [[cardalina]] (o [[cardellina]]) ([[Carduelis carduelis]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fring... wikitext text/x-wiki [[Image:De Stieglitz lat Carduelis carduelis.jpg|left|150px]] A [[cardalina]] (o [[cardellina]]) ([[Carduelis carduelis]]) hè un [[aceddu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Fringillidae]]. A cardalina campa sin'à 14 anni. Si piaci in iò i loca ind'eddu ci hè u [[cardu]], chì li piaci à mangnà ni u fiori. U so nomu in corsu veni da quì. A cardalina t'hà u bizzicu pinzutu è a coda furcata. Ci hè pocu dismurfisimu sissuali ed hè difficiuli di fà a diffarenza trà u masciu è a femina. A cardalina hè cumuna è prisenti tuttu l'annu in [[Corsica]]. j7tyb43808kh5awq6r5t37iolviv63y Wikipedia:Articulu23 4 11065 360553 114244 2018-11-23T06:00:14Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Image:Caen chato meurtrière.jpg|left|150px]] L' '''[[Archera]]''' hè una apartura in a facciata in [[petra]] d'un casteddu o d'una torra di difesa, par pudè tirà (par asempiu d'archibusgia) è ussirvà fora. Issa apartura t'hà a forma d'una sfetta o d'un tafonu quatratu. Issu tipu d'apartura hà cuminciatu à vede si - ma raramenti - in i bastimenti furtificati di u XIIesimu seculu eppò hè divintatu moltu più cumunu in u XIIIesimu seculu. L'archera pò essa ussirvata in i torri di difesa di [[Corsica]], com'è a casa di [[Samperu Corsu]] in [[Vicu (Santa Maria è Sichè)|Vicu]], annantu à a cumuna di [[Santa Maria è Sichè]]. Hè suventi assuciata à un piumbatoghju ''(..)'' 693rlkeifzah9lsxqieffvscozg122l Wikipedia:Articulu24 4 11066 114245 2008-01-14T05:58:43Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Cervus_elaphus_corsicanus.jpg|right|150px|]] U [[Cervu di Corsica]] (''Cervus elaphus corsicanus'') hè un [[mammiferu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Cervidae]]. U '''... wikitext text/x-wiki [[Image:Cervus_elaphus_corsicanus.jpg|right|150px|]] U [[Cervu di Corsica]] (''Cervus elaphus corsicanus'') hè un [[mammiferu]] chì faci partita di a famiglia di i [[Cervidae]]. U '''Cervu di Corsica''' hè una sottuspezia di [[cervu]] (''Cervus elaphus''). Hè statu ossirvatu pa a prima volta in [[Corsica]]. Ma ''Cervus elaphus corsicanus'' hè endemicu di a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. U cervu di Corsica pesa circa 100 kilò. U cervu femina, a [[ronca]], pesa circa 800 kilò. I nasciti si pruducini da [[maghju]] à [[lugliu]]. U cervu pò campà sin'à 14 anni. U '''cervu di Corsica''' mangna a [[lamaghja]], a [[scopa]], l'[[arbitru]], u [[listincu]], i frondi è a ghjandi di a [[leccia]]. Ci sò uni pochi di diffarenzi trà u cervu di Corsica è di Sardegna, è u cervu cumunu d'Auropa uccidintali (''cervus elaphus''). U '''cervu di Corsica''' hè più chjucu. I so ghjambi sò più corti. U so pelu dinò hè appena più scuru. È l'incurratura di ''Cervus elaphus corsicanus'' hè menu sviluppata è impurtanta ca quidda di u cervu cumunu (''[[cervus elaphus]]''). qiw21ti7yixkv6wsyjw9zfecoaoxg7l Wikipedia:Articulu25 4 11067 360558 210551 2018-11-25T07:06:09Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Image:Hendrik ter Brugghen - Heraclitus.jpg|right|200px]] '''[[Eraclitu]]''' (natu in Efesu, 535 AC - 475 AC) hè unu di i più importanti filosofi presocratichi di a [[Grecia]] antica. Di Eraclitu di Efesu avemu puchissime infurmazione cuncernendu a so vita, è di a so opera filosofica ci fermanu solu uni pochi di frammenti. Per quessa u so pensà hè particularmente difficile à capisce, ed è statu interpretatu in diversi modi. Eraclitu, inoltre, era digià in a so epica in certi rispetti cripticu. Per esempiu, [[Aristotele]], di u quale si pò pensà ch'ellu avia lettu integralmente l'opera di Eraclitu, u definisce com'è "Eraclitu u scuru". A duttrina di l'unità di i cuntrarii hè forse l’aspettu più originale di u [[Filosofia|pensà filosoficu]] eracliteu. A leghje sicreta di u mondu risede in u rapportu di interdipendenza di dui concetti opposti, chì lottanu trà elli, ma in u stessu tempu, sò una manifestazione di l'unità, è facenu parte d'una stessa totalità '''(..)''' rgwfhq3eye0cyo1j4yd9pxgjsamsnyk Wikipedia:Articulu26 4 11068 114247 2008-01-14T06:03:49Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Rotmilan.jpg|150px|left]] U [[Milvu]] (''[[Milvus milvus]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. Hè un tipu d'aceddu chì hè cumunu in [[Au... wikitext text/x-wiki [[Image:Rotmilan.jpg|150px|left]] U [[Milvu]] (''[[Milvus milvus]]'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di l' [[Accipitridae]]. Hè un tipu d'aceddu chì hè cumunu in [[Auropa]]. A coda di u milvu hè furcata. U so culori hè russicciu. U milvu pò campà sin'à 25 anni. U pesu di u milvu masciu varieghja trà 700 è 1000 grammi, è quiddu di a femina varieghja trà 900 è 1300 grammi. Mangna topa, aciartuli, ruspa è ranochji, è mignoculi. U milvu si cunnosci da u [[buzaiu]] chì u milvu hè codisfurcatu, inveci u [[buzaiu]] t'hà a coda ronda. In [[Corsica]] ci si trova a più impurtanta pupulazioni di milvi d'[[Auropa]]. Ma hè raru d'ossirvà lu sopra à 1400 metri. U milvu hè più cumunu in [[Pumonti]] ca in [[Cismonti]]. Fraquenta piuttostu i rigioni piaghjinchi è a machja bassa. Par quissa, ùn si scontra micca in i furesti di l'interiori di l'isula nè menu in i machjona. A più impurtanta pupulazioni di milvu in Corsica stà in [[Balagna]]. exwt1hde1e61gilx5fbqrkcpzf67mdi Wikipedia:Articulu27 4 11069 114248 2008-01-14T06:06:21Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Gewone melkdistel bladrozet (Sonchus oleraceus).jpg|left|150px]] U [[lattaghjolu]] (''[[Sonchus oleraceus]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l' [[Asteraceae]]. H... wikitext text/x-wiki [[Image:Gewone melkdistel bladrozet (Sonchus oleraceus).jpg|left|150px]] U [[lattaghjolu]] (''[[Sonchus oleraceus]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l' [[Asteraceae]]. Hè altu da 30 à 80 cm. Fiurisce da [[nuvembre]] à [[maghju]]. U fiore di u lattaghjolu hè giallu. U nome corsu vene da u fattu chì quandu si tronca u [[picciolu]] di u lattaghjolu, esce un speziu di latte. U lattaghjolu hè appreziatu da e vacche è i porchi. U lattaghjolu hè cumunu in [[Corsica]]. enp3ns5t6wgp6sj2qt5rvsm3yw98nfv Wikipedia:Articulu28 4 11070 114249 2008-01-14T06:11:31Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Samperu Corsu.JPG|150px|right]] [[Samperu Corsu]] (o [[Sampieru Corsu]]) hè un parsunaghju celebru di [[Corsica]]. Fiddolu di capraghju è purcaghju, hè natu u 23 di [[maghju]... wikitext text/x-wiki [[Image:Samperu Corsu.JPG|150px|right]] [[Samperu Corsu]] (o [[Sampieru Corsu]]) hè un parsunaghju celebru di [[Corsica]]. Fiddolu di capraghju è purcaghju, hè natu u 23 di [[maghju]] [[1498]] in [[Bastelica]] (in u poghju di Duminicacci). Ghjuvanottu, diventa cunduttieru ; si missi tandu à u sirviziu di [[Ghjuvanni di Medici]] in [[Firenza]] è dopu à u sirviziu di i rè di [[Francia]], Francescu u prima è [[Arrigu II]]. U corsu scumbatti ancù curaghju è lotta accantu [[Bayard]]. Diventa culuneddu di l'infantaria corsa. In [[1547]] '''Samperu Corsu''' rientra in [[Corsica]] è spusa a so cucinedda Ghjuvannina, chjamata dopu [[Vannina d'Urnanu]], ricca è più ghjovana di 32 anni. I genuvesi si misfidani d'issu vecchju suldatu : u facini ancu imprighjunà. Libaratu da u rè francesu [[Arrigu II]], vedi a so casa di [[Bastelica]] strisciata da i genuvesi. Era un'offesa murtali ! '''Samperu Corsu''' circò à vindicà si d'eddi duranti tutta a so vita. Par fà a guerra contra a Republica genuvesa s'adunisci ancu à u rè di [[Francia]] è à i Turchi. In [[1553]] a cunquista di l'isula hè dicisa. I suldati francesi, a marina turca è Samperu Corsu sbarcani in [[Bastia]]. 0igzo9c7bscvn1u9104ssxg9hp9q4qo Wikipedia:Articulu29 4 11071 114250 2008-01-14T06:17:06Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Sartène.jpg|150px]] [[Sartè]] hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Hè a sottu prifittura di u dipartimentu. A cità, incù 200 kilometri quatrat... wikitext text/x-wiki [[Image:Sartène.jpg|150px]] [[Sartè]] hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. Hè a sottu prifittura di u dipartimentu. A cità, incù 200 kilometri quatrati, hè l'ottesima cumuna di [[Francia]] è a prima di [[Corsica]] pa a so stesa. In [[1999]] a so populazioni era di 3400 abitanti. A cità fù custruita annant'un pitraghju sopra u golfu di u [[Vallincu]] par scappà à parecchji invasioni barbari. Sartè hè situata à 15 kilomitri di [[Prupià]]. A rigioni hè travirsata par u [[Rizzanesu]] chì fala da u [[Monti Alcudina]]. A tarra hè ricca di duminii viticuli (Fiumiciculu). L'alti casi di granitu siparati da stretti pitrosi è liati da l'una à l'altra incù picculi volti li dani un aspettu siveru. A cità hè chjamata "a più corsa di i cità corsi". Sartè hè dinò un locu di tradizioni riligiosi ancù i cunfraterni (cunventu di San Damianu) è a cirimonia di u Catenacciu. Par u [[venaressantu]] un omu capuchjutu è incatinatu faci u camminu di croci di [[Ghjesù]]. Hè una cirimonia chì attira monda parsoni in a cità. S'hè ancu criatu un centru pulifonicu di musica corsa. Si po ascultà u gruppu di "[[Ghjuvan Paulu Poletti è u Coru d'Omini di Sartè|u coru di l'omini è Ghjuvan Paulu Poletti]]" chì sò attori impurtanti di u "riacquistu". nnils8rryzzng9whc4zlaggu7nb7n5s Wikipedia:Articulu30 4 11072 114251 2008-01-14T06:17:48Z 90.28.188.222 Pagina nova: [[Image:Crocus_corsicus.jpg|150px]] U [[zafranu corsu]] (''[[Crocus corsicus]]'') hè un fiori chì faci partita di a famiglia di l'[[Iridaceae]]. Hè una spezia endemica di a [[Corsica... wikitext text/x-wiki [[Image:Crocus_corsicus.jpg|150px]] U [[zafranu corsu]] (''[[Crocus corsicus]]'') hè un fiori chì faci partita di a famiglia di l'[[Iridaceae]]. Hè una spezia endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. U zafranu corsu hè altu da 5 à 20 cm. Fiurisci da [[frivaghju]] à [[aostu]]. I fiori sò viuletti. U zafranu corsu si scontra dignalocu, à parta da 100 metri insin'à 2700 metri. U zafranu si scontra à spessu in i loca ind'eddu ci hè dinò ''crocus minimus''. Ma u zafranu corsu hè più cumunu in i [[pineta|pineti]] è in i [[scupiccia|scupicci]]. Un sinonimu di ''crocus corsicus'' hè: ''Crocus insularis'' Herb. U zafranu corsu hè cumunu in [[Corsica]]. mgoc1qmdlrkfdal1cdqo6d9bue8r80b Wikipedia:Articulu31 4 11073 114252 2008-01-14T06:21:03Z 90.28.188.222 Pagina nova: <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#C8D8FF}}}; position:relative... wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#C8D8FF}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Nuvola filesystems services.png|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Da leghje'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> [[Image: Monte pianu maio.jpg|left|150px|U Monte Pianu Maiò]] U '''[[Boziu (pieve)|Boziu]]''' hè u nome d'un anziana pieve di [[Corsica]]. I paesi di u Boziu sò: [[Sermanu]], [[Bustanicu]], [[A Mazzola]], [[U Favalellu]], [[Sant' Andria di Boziu]], l'[[Alzi]] è [[Alandu]]. Pieve povera, u Boziu hà vistu e duie rivuluzioni maiò parte da ind'è ella. In 1358 [[Sambucucciu d'Alandu]] piglia u capu di a rivolta contr'à i signori. In u 1729, una rivolta parte da Bustanicu contr'à a racolta di l'impositu genuvese dettu "di i dui seini". I genuvesi sò messi fora da u paese, u campanile batte a ciccona è pocu à pocu d'altri paesi sò tocchi da a rivolta, chì sbuccerà nant'à a guerra d'indipendenza di a Corsica... </div> </div> mqhxpjwcdt97qlkuq88qux0uzo5fqc6 Ghjira 0 11079 332609 325118 2014-03-23T14:22:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjira''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Loir gris.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Glis glis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Rodentia]]'' |----- | Famiglia | ''[[Myoxidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Glis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Glis glis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Siebenschlaefer-01-BC.JPG|250px]] |----- |} A '''ghjira''' (''[[Glis glis]]'') hè un tipu di [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Myoxidae]]. Hè longu da 15 à 20 cm. A coda hè longa 14 cm. Pesa da 100 à 250 grammi. A ghjira hè prisenti in [[Auropa]] è ancu in [[Asia]] cintrali.Si scontra in u nordu di a [[Turchia]], in [[Corsica]], in [[Sardegna]] è in [[Sicilia]]. Hè assenti di a facciata altlantica di a [[Francia]] è di i grandi piani di u Nordu di l'[[Alimania]]. Ùn ci hè micca nemmenu in [[Scandinavia]]. A ghjira esci di notti, ma si ò ussirvà quantunqua duranti u ghjornu in i sapari. S'assumiglia a u [[scuriolu]], ma hè più chjuca. A ghjira pò perda a so coda quand'edda hè chjappa. Hè par quissa chì si pò veda à spessu di 'ss'animali chì t'ani a coda tronca. A ghjira manghja baghi, ghjandi, fiori, castagni è frutti, ma ancu ovi d'aceddi è insetti. == In Corsica == A ghjira hè prisenti in [[Corsica]]. Si trova piuttostu in i furesti. Esisti in Corsica una spezia endemica incù a [[Sardegna]]: [[glis glis meloni]]. == Rifarenzi == * Orsini, P. Parcu Naturali Rigiunali di Corsica, 1987, ''I mammiferi in Corsica'' (in francesu) == Da veda dinò == * i [[mammiferi di Corsica]] * u [[topu mascaratu]] {{c}} [[Categoria:Myoxidae]] [[Categoria:Mammiferi di Corsica]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] nuz55s66mlkb67ssrbtt7jpyvzvsmry Glis glis 0 11080 114334 2008-01-15T18:29:25Z 90.28.188.222 Reindirizzamentu à [[Ghjira]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjira]] 0fkjmbz1egi1h0i3h5l9t082dltnbv3 Culombu (cantu) 0 11084 347117 332181 2015-07-01T22:53:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki == U Culombu== :Un son di [[cornu]] da li [[muntagna|monti]] :Stende lu bolu cun furor :À stu sennu siamu pronti :Riscossi da lu patri ardor :Svanisce la diminticanza :Cresce la nostra vulintà. (''Ripigliu''): :Disceta la speranza :A boce di culombu :Chjama di u so ribombu :A santa libertà :Chjama di u so ribombu :A santa libertà. :Da la so tomba l'Antenati :Sepolti da l'ingannator :Tutti à la luce sò turnati :Accolti da l'altu fervor :Risorta hè la so rimembranza :Cù l'alba di la verità. :Centu bandere cù lu Moru :Innalzanu lu so biancor :In questu sublime decoru :Frà l'evviva d'ardente amor :Di De Paoli la sapienza :Presente ci face esultà. [[Categoria:Musica]] e1yam8oq0ot9qjc44p4cl1nzcr7x4gx Emozione 0 11089 114415 2008-01-17T08:05:56Z Ale Mister 249 hà mossu [[Emozione]] à [[Emuzione]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Emuzione]] m3ttby77d5ed0pqdfl45ib4wkc6e6jp Scolopi 0 11090 354114 351533 2016-05-18T14:13:23Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[File:Piarist.svg|thumb]] I '''Clerici Regulari Poveri di a Matre di Diu di e Scole Pie''' (in [[lingua latina|latinu]] ''Ordo Clericorum Regularium Pauperum Matris Dei Scholarum Piarum''), detti pupularmente '''Scolopi''' o '''Piaristi''', sò una cungregazione chjericale cattolica. L'ordine hè statu fundatu da San Ghjiseppu Calasanziu in u [[1597]] è hè statu ricunnusciutu da a Chjesa in u [[1622]]. Calasanziu dete vita à un'attività educativa di ispirazzione cristiana, ma micca confessionale. A scola era aperta puru a i ghjudei è à illi un erenu micca custretti a cunvertese. A sò scola popolare ed integrale era gratuita. U Calasanziu aghjunghje à i tre voti tradizionali (castità, povertà è obbedienza) un quarto voto, quellu di a particulare attenzzione nell'educazione di i zitelli poveri. Volse poi chi quest'opera fusse attuatu soprattutto à traversu u ministero sacerdotale. L'ordine tutt'ora cura è dirige u più antico cullegio di scole popolari: u Nazarenu di Roma, fundatu dallu stessu Calasanziu. In à primavera di u [[1597]], u Calasanziu, membro di a Confraternita dei Dodici Apostoli, visitò u carrughju di [[Trastevere]] in [[Roma]] è in à parrocchia di [[Santa Dorotea]] aprì una scola parrocchiale chjuca, lo ispirò lo statu di abbandonu ed ignoranza di i zitelli. Quella scola divenne l'iniziu delle Scole Pie. I ghjuvanotti chi si unironu à lui in u corsu degli anni decisero di emettere voti è di riunirsi in comunità. a Chiesa l'approvò come Congregazzione in u [[1617]] è come Ordine incù un voto specifico in u [[1622]]. ''"u carisma calasanzianu si manifestò progressivamente è venne approvatu dalla Chiesa come una missione educativa cristiana destinatu à i zitelli è à i ghjuvanotti, condivisa in una comunità di vita religiosa è svolta da persone consacrate à Dio, di preferenza sacerdoti"''. L'ordine fu sciolto per desiderio dei [[Ghjesuiti]], in quanto i so adepti veniva considerati troppo semplici in u loro abbigliamento, ma dopu circa un lustro fu riauturizzatu da papa Pio IX. Finu alla morte, u Calasanziu promosse l'espensione di a Congregazzione ed insistette sempre nelle tre caratteristiche: * dare priorità à l'educazzione fin dall'infanziu, * à l'educazzione dei poveri, * à l'educazzione alla pietà cristiana. [[Categoria:Religione]] 9yjle26buiddwstinszv89bhfnrtknp Lingua catalana 0 11092 350011 348787 2015-07-07T18:26:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Catalan in Europe.png|thumb|right|300px|Regione induve si parla catalanu]] A '''lingua catalana''' (in catalanu: ''català'') hè una [[lingue rumanze|lingua rumanza]] chì si parla soprattuttu in u Statu di [[Andorra]] è à u livente di a [[Spagna]] – in e regione di [[Catalunia]], [[Valenzia (regione)|Valenzia]] è in e [[Baleare]] – ma ancu un pocu in u meziornu di a [[Francia]] è in a cità di [[Alghero]] in [[Sardegna]]. Hè a sesta più grande lingua rumanica. In Andorra, Catalunia, Valenzia è in e Baleare hè ufficiale, è spessu più parlata ch'è u [[spagnolu]]. U catalanu hè parlatu da circa 8 milioni di persone cum'è lingua materna. Cun i locutori di u catalanu cum'è seconda lingua sò ancu 11 milioni. == Varietà è dialetti == Ci sò sei varietà (o dialetti principali) in a lingua catalana è si distingue dui grandi gruppi dialettali: u catalanu occidentale incù i dialetti [[valenzianu]] è [[catalanu nordu-occidentale]], è u catalanu orientale cù u [[catalanu di u nordu]], u [[catalanu centrale]], u [[balearicu]] è l'[[algherese]]. [[File:Catalán dialectos.png|thumb|280px|I dialetti principali di u catalanu]] ==Da vede dinò== *[[Joan Fuster]] *[[Pompeu Fabra]] *[[Josep Pla]] *[[Klaus Ebner]] == Ligami == * [[:ca:|Wikipedia in catalanu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Catalanu]] ck6d6969xcye0g9m04ce7z2pvim654w Lingue romanze 0 11093 114660 114456 2008-01-18T22:55:30Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à lingue rumaniche wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingue rumaniche]] tjsnv6n6sz88j7ypkowc2a6dao8qk4o Lingue rumanze 0 11094 114459 2008-01-17T17:52:08Z Img 21 hà mossu [[Lingue rumanze]] à [[Lingue rumaniche]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingue rumaniche]] tjsnv6n6sz88j7ypkowc2a6dao8qk4o Lingue romaniche 0 11095 114461 2008-01-17T17:53:38Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Lingue rumaniche]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingue rumaniche]] tjsnv6n6sz88j7ypkowc2a6dao8qk4o Ronald Laing 0 11096 114625 2008-01-18T13:08:39Z 212.182.71.99 Reindirizzamentu à [[Ronald David Laing]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ronald David Laing]] qtj13iywlx6mokvu911gk6wtjq2ct9h Ronald David Laing 0 11097 347562 325123 2015-07-02T15:18:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Ronald D. Laing.jpg|right|thumb|R.D.Laing (1983) in a lettura di [[The Ashley Book of Knots]].]] '''Ronald David Laing''' ([[1927]] - [[1989]]) era un psichjatra [[Scozia|scuzzese]], un rippresentante di l'[[antipsichiatria]]. Hè andatu contru l'ortudossia psichiatrica. Hà scrittu molti articuli è libri. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Scuzzese]] 8yb1s5a0og7t4g4e7m5zi59hzboaxf3 Tom Chaplin 0 11098 334670 326512 2014-03-23T15:04:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Tom Chaplin''' hè u frontman è u cantadore principale di u gruppu di rock inglese [[Keane]]. ==Strumenti== *voce *tastiera eletrica *pianuforte *organu *chitarra d'acustica [[Categoria:Musicante|Chaplin, Tom]] [[Categoria:Britannicu|Chaplin, Tom]] 8u753pvy7xq8josykdercolxez44kxg Tim Brownlow 0 11099 334655 114650 2014-03-23T15:04:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Tim Brownlow''' hè un musicante britannicu. Hè cantadore, canzuneru è chitarristu di u gruppu di rock [[Belasco]]. [[Categoria:Musicante|Brownlow, Tim]] [[Categoria:Britannicu|Brownlow, Tim]] cqau9e5aoz96mkx6sa2fqehbrkb3efg Bill Cartledge 0 11100 331697 114651 2014-03-23T14:04:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Bill Cartledge''' hè u batterista di [[Belasco]]. [[Categoria:Musicante|Cartledge,Bill]] [[Categoria:Britannicu|Cartledge,Bill]] hykgasn7gl2cxstihpjjb3kly26k1r0 Guy Berryman 0 11101 332676 325127 2014-03-23T14:24:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Guy Berryman''' hè u bassista di u gruppu di rock britannicu [[Coldplay]]. [[Categoria:Musicante|Berryman,Guy]] [[Categoria:Britannicu|Berryman, Guy]] rcfubol37iv0a5sq1pt5zhwaxzinznb Jonny Buckland 0 11102 332906 328429 2014-03-23T14:28:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Jonny Buckland''' hè u lead-chitarrista di [[Coldplay]]. [[Categoria:Musicante|Buckland, Jonny]] [[Categoria:Britannicu|Buckland,Jonny]] 2lmpi6z8jpfxrwfpmb4v1wx811zlw2y Will Champion 0 11103 364607 335083 2019-10-20T17:59:57Z 2A01:E35:2EDD:4B70:891C:790F:2171:34DA wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''William "Will" Champion''' hè u batterista di [[Coldplay]]. [[Categoria:Musicante|Champion,Will]] [[Categoria:Britannicu|Champion,Will]] 82m0tnsdostrob68zxnzxxsl9qv83ft Chris Martin 0 11104 358438 332049 2018-01-30T17:05:43Z Soleil222 13214 wikitext text/x-wiki {{c}}[[File:Chris-Martin-BBC-live.jpg|thumb|Chris Martin]] '''Chris Martin''' hè u frontman di u gruppu di rock britannicu [[Coldplay]]. [[Categoria:Musicante|Martin, Chris]] [[Categoria:Britannicu|Martin,Chris]] smn4u4j3hibqvv4b8i9xar0e8q514ep Lingue neolatine 0 11105 114664 2008-01-18T23:35:26Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à lingue rumaniche wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingue rumaniche]] tjsnv6n6sz88j7ypkowc2a6dao8qk4o Lingue neulatine 0 11106 114665 2008-01-18T23:37:17Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à lingue rumaniche wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingue rumaniche]] tjsnv6n6sz88j7ypkowc2a6dao8qk4o Portugnol 0 11107 362277 357079 2019-06-06T12:27:54Z Jun Misugi 295 imàghjina: Lu purtugnol mericanu wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Portuñol americano.PNG|miniatura|Lu purtugnol mericanu]] U '''portugnol''' (in spagnolu: ''portuñol''; in portoghese: ''portunhol'') hè a lingua mesta da i dui [[lingue romanze|lingui romanzi]] [[lingua portoghese|portoghese]] è [[lingua spagnola|spagnolu]]. U nome hè risultatu da a parulla portoghese "'''''portu'''guês''" è a parulla spagnola "''espa'''ñol''''' ". Hè particularamenti parlatu in lu nordu di l'[[Uruguay]]. "Portugnol" hè, inoltre, ancu u tàrmini par lu mischju impruvisatu o spuntaniu di spagnolu è portoghese. Cusì, si pò dì che ugnunu chi hà cunniscenzi in tutti è dui lingui u sà parlà. Ci voli solu à cumbinà - i parulli, a prununcia è talvolta a gramàtica - cum'ella li pare à u locutori (o cum'ellu a pò). Par esempiu: a quistioni "Possu aiutà?" si dici ''¿Puedo ayudar?'' in spagnolu è ''Posso ajudar?'' in portoghese. In portugnol, si purrìa dì ''Posso ayudar?''. Un esempiu da lu portugnol di l'Uruguay hè a parulla ''sugo'' ("suchju"), derivata da ''sumo'' (portoghese) è ''jugo'' (spagnolu). == Da vede puru == * [[Portugnol riverense]] [[Categoria:Lingua rumanza|Portugnol]] [[Categoria:Lingua mista|Portugnol]] 65x9tthd7iuqfiy05e5uztg54ags2fw Lingua sarda 0 11108 351735 351734 2015-08-29T09:39:37Z 86.219.184.242 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border=1 align=right width="20%" !bgcolor="#FD9191" width="90%"| '''Sardu''' |-- | Stati: {{ITA}} |-- | Rughjoni: {{IT-SAR}} |-- | Classifica: ''micca in i primi 100'' |-- | Parsoni: 1,65 milioni |-- | Tipulogia: [[SOV]] ([[VOS]] e [[SVO]] dinu) |-- | Filugenesi: [[Lingui indoauropeani]] ► [[Lingue rumaniche|Rumanichi]] ► [[Lingue rumaniche|Rumanichi insulari]] ► [[Lingua sarda]] |-- !bgcolor="#FEAFAF"| Statutu ufficiali |-- |cuufficiali, ricunnisciuta da u Statu Talianu cù Leghje n.482/1999 è da a Reghjione Sardegna cù Leghji Righjunali n.26/1997 |-- !bgcolor="#FEAFAF"| Codici di classificazioni |-- | Codici |[[ISO]]: [[ISO 639-1]] sc o srd |-- !bgcolor="#FEAFAF"| Strattu in lingua |-- |Estrattu: style="font-size:90%"| [[Dichjarazioni universali di i diritti di l'omu]] - Art.1 Totu sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e depent operare s'unu cun s'àteru cun ispìritu de fraternidade. |-- |[[File:Sardinia Language Map.png|280px|<center>I lingui di Sardigna</center>]] |} [[File:Padre Nostro sardo.jpg|250px|miniatura|sinistra|Chjesa di u Pater Noster, Ghjerusalemme. U "[[Patri Nostru]]" in lingua sarda.]] U '''sardu''' (nomu nativu ''sardu'', ''lìngua sarda'' in [[sardu campidanesu|campidanesu]], ''limba sarda'' in [[sardu luguduresu|luguduresu]]) hè una lingua appartinenti à u [[lingui rumanichi|gruppu rumanicu]] di i [[lingui induaurupei]] chì, par diffarinziazioni evidenti devi essa cunsidarata com'è autunoma da i sistemi dialittali d'aria italica, gallica è ispanica è par via di cunsiquenza classificati com'è idioma originali in u circondu niulatinu<ref>[http://alexandrarrexinisarrexonus.wordpress.com/2013/02/03/parchì-u-sardu-è-una-lingua-2012/ Parchì u sardu hè una lingua - Alexandra Porcu]</ref>. Hè parlatu in l'isula è [[Rigioni à statutu spiciali|Rigioni Autunoma]] di a [[Sardegna]]. Hè classificatu com'è lingua rumanica uccidintali è cunsidarata da molti studii com'è una di i più cunsirvativi frà i lingui dirivanti da u [[lingua latina|latinu]]. Bench'è a basa lissicali sii par u più d'urighjina latina, u sardu cunserva puri calchì tistimunianza di u substratu di i lingui parlati prima di l'arrivu di i rumani, tantu chì ci sò l'evidenzi d'etimulugii [[Lingua protusarda|sardiani]] è [[Lingua fenicia|fenichi]] in parechji paroli, soprattuttu tuponimi. I dui lingui principali chì cumponini u sardu sò u [[sardu luguduresu]] è u [[sardu campidanesu]]. U [[gadduresu]], parlatu in u nordu di l'isula, in [[Gaddura]], hè una lingua chì s'assumiglia à u [[corsu sartinesu]] corsu di tipu sartinesu, incù 20% di u vucabulariu sputicamenti sardu, mentri u [[sassaresu]], parlatu da l'[[Anglona]] finu a l'[[Asinara]] è à spessu cunsidaratu com'è un varietà di transizioni incù à lingua sarda par via di a forti influenza lissicali, funetica è sintattica ancu s'iddu a grammatica è a maiò parti di u lessicu fermani italurumanzi. ''[[S'hymnu sardu nationale]]'', cumpostu da [[Vittoriu Angius]] è musicatu da Ghjuvanni Gonella in [[1843]], à l'urighjina in una virsioni campidanesa (ma ni esisti ancu una luguduresa) furtamenti latinizata in a grafia, hè statu l'innu di u [[Regnu di Sardegna]] [[Casa Savoia|sabaudu]] è di u [[Regnu d'Italia]], incù a [[Marcia Riali]], finu à u 12 uttrovi [[1946]]. Dipoi [[1997]] a lingua sarda, incù l'altri lingui prisenti in l'isula, hè lingua ufficiali di a [[Sardegna]], in rigimu di cuufficialità incù u [[lingua taliana|talianu]]. == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. == Da veda dinò == * [[sardu campidanesu]] * [[gadduresu]] * [[sardu logudoresu]] * [[sassaresu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Sardu]] 1e1sygifq29mq0r2cppc18sj0fcjbvf Lingua sardignola 0 11109 114671 2008-01-19T01:15:27Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua sarda]] 9kp0llyzb9irguzx3ce87orisxq3vhy Lingua occitanica 0 11114 351677 343480 2015-08-18T14:33:22Z 90.6.225.182 Occitània wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Carta Occitania.pdf|thumb|400px|right|Occitània]] A '''lingua occitanica''', o '''[[lingua uccitanica]]''' (l''''occitanicu'''/l''''uccitanicu'''; in occitanicu: ''occitan'' o ''lenga d'òc'') hè una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] parlata in u sudu di a [[Francia]] è ancu un pocu in u nordu di a [[Catalunia]]/[[Spagna]] (Val d'Aran) è di l'Italia (ind'e Valle Occitane, in l'Alpe). Ci sò circa 2,8 milioni di locutori. == Varietà == * alverniate * guascone (aranese - variante guascona parlata in la Valle di Aran, in Catalogna) * limosinu * linguadocianu * provenzale ** sciuadita (ebreu-provenzale) * vivaru-alpinu == I sfarenti dialetti è ortografie di l'occitanicu == Quì sottu pudete leghje a listessa frasa, stratta da a Dichjarazione Universale di i Diritti di l'Omu, inde e sfarente grafie è ortografie di l'occitanicu. * A '''verzione classica''' hè a più impiegata. '''Alverniate''' Totas las personas naisson liuras e egalas en dignitat e en dreit. Son dotadas de rason e de consciéncia e lor chau (/fau) agir entre elas amb un esperit de fraternitat. '''Gascone''' Totas las personas que vaden libras e egaus en dignitat e en dret. Que son dotadas de rason e de consciéncia e que'us cau agir enter eras dab un esperit de fraternitat. '''Linguadocianu''' Totas las personas naisson liuras e egalas en dignitat e en drech. Son dotadas de rason e de consciéncia e lor cal agir entre elas amb un esperit de fraternitat. * L'astra ortografia si chjama a '''"grafia mistralenca"'''. Fù sviluppata da scrittore è [[prezzu Nobel]] di literatura provenzale [[Frederic Mistral]]. '''Testu in provenzale, scrittu sicondu a norma classica''' Totei lei personas naisson liuras e egalas en dignitat e en drech. Son dotadas de rason e de consciéncia e li cau (/fau) agir entre elei amb un esperit de fraternitat. '''Testu in u listessu dialettu, ma sta volta sicondu a norma mistralenca''' Tóuti li(lei) persouno naisson libro e egalo en dignita e en dre. Soun doutado de resoun e de counsciènci e li fau agi entre éli em' un esperit de fraternita. == Ligami annant'à a Reta == * {{oc}} {{fr}} [http://www.ostaldoccitania.net Ostal d'Occitània de Tolosa.] [[Categoria:Lingua rumanza|Occitanicu]] r8xhcwdyveorkm2ahvrgbrfshonjsly Lingua taliana 0 11115 356830 353198 2017-04-03T12:40:33Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Knowledge_Italian_Europe_map.jpg|Knowledge_Italian_Europe_map.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Daphne Lantier|Daphne Lantier]] because: per [[:c:Commons:Deletion requests/File:Knowledge Italian Europe map.jpg|]]. wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà - da u talianu}} {{Lingua|nomu=Talianu|numinativu=''italiano'' |criatori= |annu= |cuntestu= |culori=#ABCDEF |altri nomi=italianu |stati=[[Italia]], [[Svizzera]], [[San Marino]], [[Cità di u Vaticanu|Cità di u Vaticanu]], [[Istria]], [[Sluvenia]], [[Croazia]] è [[Sovrano Militare Ordine di Malta]], nonché pressu e cumunità di emigrati in [[Canada]], [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], [[Argentina]], [[Brasile]], [[Australia]], [[Venezuela]], [[Uruguay]], [[Germania]], [[Francia]], [[Belgica]], [[Regnu Unitu]] è [[Lussemburgu]]. Cunisciutu da una parte significativa di a pupolazione in: [[Principatu di Monacu]], [[Corsica]], [[Malta]], è, in misura minore, in [[Albania]], è [[Eritrea]]. |parsoni=madrilingua: 65 milioni circa (totale 150 milioni) |tipulugia=SVO |classifica=11-19 |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue italiche]] |fam3=[[Lingue romanze]] |fam4=[[Lingue romanzu-urientali|Romanzu urientale]] |fam5=[[Lingue italuromanze|Italuromanzu]] |fam6=[[Lingua taliana|Talianu]] |aghjinzia=[[Accademia della Crusca]] |iso1=it|iso2=ita|iso3=ita|sil=ita |estrattu= Tutti gli esseri umani nascono liberi ed eguali in dignità e diritti. Essi sono dotati di ragione e di coscienza e devono agire gli uni verso gli altri in spirito di fratellanza.| |mappa=[[File:Map Italophone World - updated.png|290px]] |didascalia=Distribuzione giugrafica di u talianu}} A '''lingua taliana''' o '''italiana''' (in talianu: ''italiano'') hè una [[lingua]] appartenente à u gruppu di e [[lingue romanze]] di a famiglia di e [[lingue indoeuropeane]]. U talianu mudellu<ref>si indicheghja a lingua "ideale", caratterizzata da l'usu currettu di i tempi verbali è di a grammatica, senza variazioni reghjunali o pruvinciali (nemmenu tuscani) di a prununzia. Recentemente cù internet l'influssu di e traduzioni di trattazioni linguistiche da l'inglese vene spessu usatu u prestitu inglese ''standard''.</ref> cunvive pure in Italia cù un gran numeru di [[idioma|idiomi]] neu-romanzi è ha di e varianti reghjunali, per via di l'influenza chì annant'à ellu esercitighjanu e [[lingue reghjunali]]. U talianu hè [[lingua ufficiale]] di l'[[Italia]], di [[San Marinu]], di a [[Svizzera]] (inseme à u [[lingua francese|francese]] à u [[lingua tedesca|tedescu]]; mentre u [[rumanciu]] hè lingua naziunale ma ufficiale solu in u [[Canton Grighjoni]]), di a [[Cità di u Vaticanu]] (inseme à u [[lingua latina|latinu]]) di a Chjesa Catolica è di u [[Sovranu Militare Ordine di Malta]]. Hè seconda lingua ufficiale, Dopu à u croatu, in a [[Reghjone Istriana]] ([[Croazia]]) è, Dopu à u sluvenu, in e cità di [[Piranu]], isula d'[[Istria]] è [[Capodistria]] in [[Slovenia]]. Pur micca figurandu trà e lingue parlate in questi paesi, ùn essendu dunque utilizzatu à livellu ufficiale, u talianu hè inoltre ampiamente cumpresu in a restante parte di a Venezia Ghjulia ceduta à a Jugoslavia in u 1947, in u [[Principatu di Monacu]], à [[Malta]], in [[Corsica]] hè in u [[Nizzardu]] ([[Francia]]) è, in misura minore, in [[Albania]] è [[Eritrea]]. == urighjne == lu talianu mudernu trae urighjne da u latinu e, cume e altre lingue romanze, pruviene da u [[latinu volgare]] (parlatu da u populu, volgu) micca da u latinu illustre, chì fu a lingua usata da i letterati di l'epoca. A lingua latina veniva parlata da a pupolazione di i Latini è apparteneva à l'anticu gruppu italicu di e lingue indu-europee (così cume l'Oscu, u Sabellicu, u Sanniticu, l'Umbru). E inflessioni dialettali di a lingua italiana hanu radichi pure in quelle antiche lingue; cume in u l'Etruscu, da u quale a stessa lingua latina fu in parte influenzata. Mentre a lingua latina letteraria rimase cristallizzata, in u corsu di i seculi a lingua parlata da a plebe si trasfurmò, divenendu sempre più simile à i vari idiomi italiani attuali (e à e altre lingue romanze in u mondu romanu fori di a penisula), adattandosi à i diversi accenti lucali è subendu influenze diverse in e varie reghjoni d'Europa. Scumparveru cusì i casi nacqueru l'articuli: u numerale ''unus'', per esempiu, significava pure ''qualcuno'', ''un tale'' è divenne articulu indeterminativu (''unus'' indeterminativu u usa pure u poeta [[uvidiu]] in e "[[Metamorfosi (uvidiu)|Metamorfosi]]"); i prunomi dimustrativi divenneru articuli determinativi è novi dimustrativi venneru furmati fondendu i vechji ''ille'' è ''iste ''cun ''eccu(m)''. Inultre in i verbi in a terza persona cadde a -t finale (es.: "amat" diventò "ama"). U primu ducumentu cuntenente tracce di lingua italiana hè l'[[Induvinellu veronese]], rinvenutu da Schjapparelli in a Biblioteca Capitol di Verona: hè un testu vergatu à manu da un amanuense annant' u burdu di un codice di urighjne spagnula trà a fine di l'[[VIII seculo|VIII]] - iniziu [[IX seculu]] d. C. Ma un altru ducumentu hè cunsideratu unanimemente l'iniziu di a tradizione linguistica italiana: si tratta di un placitu nutarile, allucatu in u l'abbazia di [[Montecassinu]], pruveniente da u territoriu di [[Beneventu]] è risalente à u [[960]]: hè u cusiddettu ''[[Placitu di Capua|Placitu capuanu]]'', chì in sustanza hè una testimonianza ghjurata di un abitante circa una lite annant' i cunfini di pruprietà trà a stessa abbazia di Montecassinu à un picculu feudu vicinu, u quale aveva inghjustamente occupatu una parte di u territoriu di l'abbazia: ''Sau ku kelle terre per kelle fini que ki cuntene trenta anni e pussette parte Sancti Benedicti''. È una frase soltantu, chì tuttavia per svariati motivi hè in una lingua ghjà più prussima à u talianu chì à u latinu: i casi (salvu u ghjnitivu "Sancti Benedicti", chì riprende a dizione di u latinu ecclesiasticu) sò scumparsi, sò presenti a cunghjunzione "ko" (="che") à u dimustrativu "kelle" (="quelle"), morfologhjcamente u verbu "sao" (Da u lat. "sapio") hè prussimu à a furma italiana, etc. Questu ducumentu hè seguitu à brevissima distanza da altri placiti pruvenienti da a stessa area ghjograficu-linguistica, u [[Placitu di Teanu]] à u [[Placitu di Sessa Aurunca]]. lu talianu modernu è, cume spessu accade cù e lingue naziunali, un dialettu chì hè riuscitu à ''far carriera''; è à imporsi, cioè, cume lingua ufficiale di una reghjone monda più vasta di quella urighjnaria. A a so base si truva difatti u fiurentinu letterariu usatu in u [[Trecentu]] da [[Dante]], [[Petrarca]] è [[Boccacciu]], influenzatu da a [[lingua siciliana]] letteraria elaborata da a [[Scola siciliana]] di [[ghjacumu da Lentini]] ([[1230]]-[[1250]]) è cumpostu da fiurentinu coltu (tra cui esisteva una certa affinità linguistica) è prestiti [[lingua latina|latini]]: trà i numerosi tratti chì u talianu riprende da questa lingua, è chì sò invece estranei in quasi tutte e altre parlate italiane, si pussonu citare per esempiu, à livellu foneticu i "dittonghi spuntanei" ie à l'[[anafonesi]], a [[chjusura di à prutonica]], l'evoluzione di u [[nessu latinu -RI-]] in [[i]] invece chì in [[r]] è u passaghju di [[ar]] atonu à [[er]]. ghjà da a fine di u [[Trecentu]] a lingua parlata è [[Firenze]] si distacca però da questu modellu, chì successivamente viene codificatu da letterati ùn fiurentini (a cuminci da [[Pietru Bembu]]) è usatu cume lingua cumune per a scrittura in tutta Italia à parte da a secunda metà di u [[Cinquecentu]]. Gli intellettuali italiani di u Trecentu chì diederu corpu à a lingua italiana viaghjavanu spessu in longu è in largu per a penisula à u serviziu di i putenti di l'epoca o in piena autonomia è elaborarunu sin da allora un'idea di nazione italica o italiana. Di fattu u talianu hè statu lingua di usu qotidianu per fasce monda ridotte di a pupolazione, ùn solu finu à a secunda metà di l'Ottocentu, ma pure finu à a prima guerra mondiale. Difatti in l'organicu di l'esercitu c'eranu i traduttori o interpreti chì traducevanu l'ordini impartiti da lufficiali in i rispettivi dialetti di a truppa. In seguitu, prima a radiu è poi a televisione u ha spartu più capillarmente in a pupolazione (In u cui linguaghju tuttavia rimane una certa cunnotazione territuriale). == Influenze linguistiche == === Ghjenesi è latinismi === Prima di l'avventu di l'[[imperu romanu]], hè l'[[Lingua umbra|umbru]] prima l'[[Lingua etrusca|etruscu]] poi à esse parlatu in [[tuscana]] è in u [[Laziu]] settentrionale ("Tuscia"). Se a lingua etrusca hè stata cancellata in u corsu di qualche seculu da l'avventu di u [[Lingua latina|latinu]], Dopu à a cunquista romana, a so influenza pò esse fermata in u [[sostratu]] di u tuscanu, ma a questione hè ampiamente dibattuta. U latinu volgare divenne ben prestu a lingua parlata in Italia in gran parte d'[[Europa]]. Data a durata a qualità di a duminazione romana annant' u cuntinente, hè facile capisce perché u latinu sia a base di moltissime lingue europee. Dopu à a caduta di l'[[Imperu Romanu d'Occidente]], in u [[476]], a tuscana vide arrivare l'[[ustrogoti]] è i [[longobardi]] (seculi [[V seculo|V]] è [[VI seculo|VI]]), pupolazioni pruvenienti da u nord è da l'est di l'Europa. Esse influenzarunu a lingua di a reghjone solu in u [[lessicu]], e altre caratteristiche restarunu più o menu immutate. U tuscanu resta una di e parlate romanze più cunservative è vicine à u latinu. === Grechismi === In u corsu di i seculi u talianu ha accoltu numerosi prestiti è calchi linguistichi da altre lingue è culture, cume u mondu [[lingua greca|grecu]], da cui derivighjanu parechji termini scientifichi è relighjosi, questi ultimi duvuti à a diffusione di a ''Vulgata'' (la traduzione di a Bibbia da a versione in grecu detta Septuaghjnta, da duvi ''parabola, angelo, chiesa, martire'' etc.); da i [[bizantini]] derivighja lessicu marinarescu (''galea, gondola, molo, argano'') o botanicu (''basilico, bambagia''); === Ebraismi === Dall'[[lingua ebraica|Ebraicu]] derivanu parole usate in i riti cristiani cume ''sabato, osanna, alleluia, pasqua'' è altre cume ''manna''. === Arabismi === Numerosu u lessicu chì pruviene da parole [[lingua araba|arabe]], trà cui [[vegetale|vegetali]] (''arancia, limone, spinaci, zucchero''), termini [[commercio|commerciali]] è [[amministrazione|amministrativi]] (''dogana, fondaco, magazzino, tariffa, sultano, califfo, sceicco, ammiraglio''), [[scienza|scientifici]] (''alchimia, alambicco, elisir''), [[matematica|matematici]] (''algebra, algoritmo, cifra, zero'') è recentemente termini cume ''burqa'' è ''intifada''. === Francesismi === Da u [[lingua francese|francese]] [[medioevo|medievale]], ovveru da u [[provenzale]] è da u [[gallicu]], ovveru da a [[Trovatori|lirica trobadorica]], pruvenenu moltissimi termini, esempiu: ''burro, cugino, giallo, giorno, mangiare, manicaretto, saggio, savio, cavaliere, gonfalone, usbergo, sparviere, levriero, dama, messere, scudiero, lignaggio, liuto, viola, gioiello...''; oltre u medioevu i prestiti da l'area francese si riducunu, per riprend in occasione di l'occupazione di a [[Lombardia]] in u [[XV seculu]] (''maresciallo, batteria, carabina'', ma pure ''bignè, besciamella, ragù''). In epoca [[illuminismo|illuministica]] è dunque cù [[Napoleone Bonaparte|Napoleone]] si insedierannu à esempiu ''rivoluzione, giacobino, cumplotto, fanatico, ghigliottina, terrorismo''. Nell'800 entranu ancora parole cume: ''casseruola, maionese, patè, menù, ristorante, omelette, croissant'' (cucina); ''boutique, décolleté, plisse, griffe, prêt-à-porter, fuseaux'' (moda); ''boulevard, toilette (ancu toiletta), sarcasmo, cinema, avanspettacolo, soubrette (ancu subrette), boxeur '' (anglismu passatu à u francese), ''chassis''. === Ghjermanismi === In larga parte di urighjne [[longubardi|longubarda]] o [[goti]]ca sò diversi termini cumuni in talianu. Per esempiu: ''guerra, zanna, grinfia, stambecco, sapone, vanga, banda, guardia, elmo, albergo, spola, guercio, stanga''. certi prestiti sò scandinavi cume per esempiu ''renna''. === Iberismi === Dallu [[lingua spagnula|spagnulu]], prima è durante l'occupazione [[Asburgu di Spagna|asburghjca]], sò ghjunti in u lu talianu termini cume ''infante, posata, brio, creanza, lazzarone, etichetta, sfarzo, sussiego, puntiglio, zaino, parata, guerriglia, cacao, ananas, amaca, cioccolata...'' Da u [[lingua portoghese|portoghese]] derivanu parole cume ''mais, patata, condor, lama, banana, cocco, mandarino (urighjnariamente cinese), pagoda (urighjnariamente cinese)...'' Tra questi, parechji hanu urighjne da i novi referenti pruvenienti da a [[scoperta di l'America]]. Fra e lingue iberiche minuritarie chì ebberu una certa influenza nant'à u talianu, va senz'altru menziunatu u [[lingua catalana|catalanu]], parlatu, insieme à u [[tuscanu]] o à i dialetti lucali, in alcune corti medievali (in [[Sicilia]], trà u [[XIII seculo|XIII]] è u [[XV seculu]], in [[Sardegna]] trà a prima metà di u [[XIV seculo|XIV]]à a prima metà di u [[XVII seculu]], è [[Napoli]] in u corsu di u [[XV seculu]]). === Anglismi è americanismi === I prestiti da l'[[lingua inglese|inglese]] sò relativamente recenti, indicativamente da a fine di u '700, ma cunsiderevoli. Secundu [[Tulliu De Mauru]] l'anglismi entrati in u lu talianu si attestanu at turnu à l'8% di u lessicu cumplessivu. Va segnalatu però chì parechji di tali termini sò à prupria volta di urighjne latina pertantu ùn sò aghjvolmente identificabili cume alloglotti. Tra i primi à entrà avemu ''colonia, costituzionale, petizione, adepto, inoculare, legislatura''. trà l'800 è u '900, grazie à a furtuna di romanzi quali ''[[Ivanhoe]]'' è ''[[L'ultimu di i mohicani]]'', si diffondonu novi prestiti cume ''acquario, antidiluviano, autobiografia, pellerossa, inflazione'' è integrali cume ''milady'', ''whisky''. Dopu à a [[secunda guerra mondiale]], si insedianu stabilmente termini relativi à u sviluppu tecnuloghjcu è ecunomico; parechji sò prestiti di necessità, ovveru ùn traducibili cù lemmi ghjà esistenti: ''kit, jeans, film, killer, partner, okay, puzzle, scout, spray, west, punk, rock''; lessicu finanziariu cume ''budget, marketing, meeting, business, part-time''; infurmaticu cume ''click, cliccare, cumputer, formattare, hardware, software, mouse''; spurtivi cume ''goal (ancu gol), corner, cross, assist, baseball, basketball, sponsor, hobby, zoom''. == Presenza in u mondu == === Lingua ufficiale === U talianu hè lingua ufficiale in [[Italia]], è [[San Marinu]], in [[Città di u Vaticanu]] (insieme à u latinu) pè a Chjesa Catolica, in [[Svizzera]] (insieme à tedescu, francese è romanciu), in tre cumuni di a [[Slovenia]] è in a [[Reghjone istriana]] ([[Croazia]]). In Italia a pruposta di leghje custituziunale approvata da a Camera u 28 marzu 2007 (duvrà esse approvata da u Senatu è in quantu modifica custituziunale necessita di doppia deliberazione da parte di ogni ramu di u Parlamentu) prevede a modifica di l'art. 12 di a custituzione in «lu talianu hè a lingua ufficiale di a Repubblica in u rispettu di e garanzie previste da a custituzione è da e leghje custituzionali.». ghjà oghje u Statutu di Autonomia di a Reghjone Autonoma Trentinu-Altu Adighje (DPR n. 670 di u 31 agostu 1972), - chì custituisce leghje custituzionale - prevede è l'art. 99 chì «[...] quella italiana [...] hè a lingua ufficiale di u Stato». Dicitura ripetuta da l'art. 1 di u DPR n. 574 di u 15 lugliu 1988 "Norme di attuaziune di u Statutu Speciale per a Reghjone Trentinu-Altu Adige" richjamata da a Legghje urdinaria n. 482 di u 15 dicembre 1999 "Norme in materia di tutela di e minuranze linguistiche storiche" chì stabilisce l'art. 1 chì "''la lingua ufficiale della Repubblica è l'italiano''". [[File:Sprachen CH 2000 IT.png|300 px|left|thumb|Ripartiziune di e lingue ufficiali in Svizzera (2000)]] In Svizzera a lingua italiana hè una di e tre lingue ufficiali cù u [[lingua tedesca|tedescu]] u [[Lingua francese|francese]] (ultre à u [[romanciu]] che, pur ùn essendu ufficiale su tuttu u territoriu, hè lingua naziunale in quantu lingua ufficiale di u [[Canton Grighjoni]]), è trà queste hè a terza per numeru di parlanti: in questu paese, secundu i dati di u [[censimentu]] di l'annu 2000, u talianu hè a lingua principale di 470.961 persone residenti in a cunfederazione (pari à u 6,5 % di a pupolazione), di cui 254.997 residenti in u [[Canton Ticinu]], duve l'italianu, oltre à esse lingua ufficiale, hè cunsideratu a lingua principale da u 83,1% di a pupolazione. lu talianu hè inultre cunsideratu lingua principale da u 10,2 % di a pupolazione in u [[Canton Grighjoni]]: sò di lingua italiana e valli meridionali di [[Val Mesolcina|Mesolcina]], [[Val Calanca|Calanca]], [[Val Bregaglia|Bregaglia]] è [[Poschjavu]]. lu talianu hè spartu infine in u l'usu per raghjoni turistiche in u l'alta [[Engadina]]. L'unicu cumune svizzeru annant' u versante settentrionale di e Alpi di lingua italiana (per raghjoni risalenti à a riforma relighjosa), [[Biviu]], hè invece oghje ormai sustanzialmente ghjrmanizzatu. In questu cumune a lingua italiana hè avale parlata solamente da u 29% di l abitanti (eranu ancora l'80% in u [[1860]]). In a Repubblica di Santu Marinu hè lingua ufficiale di u Statu. In a Città di u Vaticanu hè usata currentemente hè a lingua coufficiale di a [[Santa Sede]] cù u latinu. Per tale motivu hè diventata "lingua franca" di a Santa Sede è e ghjrarchje ecclesiastiche spessu a utilizzanu per cumunic trà d'elli. E' pure lingua ufficiale di u [[Sovranu Militare Ordine di Malta]]. Hè secunda lingua ufficiale (Dopu à u [[Lingua slovena|slovenu]]) in i tre cumuni custieri di a Slovenia: ([[Capodistria]], [[isula d'Istria]] è [[Piranu]]). In a [[Reghjone Istriana]], in Croazia, u talianu hè secunda lingua ufficiale è livellu reghjonale Dopu à u [[Lingua croata|croatu]] (parlata da u 7,69% di a pupolazione secundu u censimentu ufficiale di u 2001), à livellu cumunale a: [[Buie d'Istria|Buie]], [[Castellier-Santa dumenica]], [[Cittanova (Croazia)|Cittanova]], [[Dignanu (Croazia)|Dignanu]], [[Fasana]], [[Grisignana]], [[Lisignanu]], [[Montona]], [[ursera]], [[Parenzu]], [[Portole]], [[Rovignu]], [[Umagu]], [[Valle (Croazia)|Valle d'Istria]], [[Vertenegliu]], [[Visignanu]], [[Visinada]]. Recentemente in Brasile u talianu hè statu ricunosciutu "lingua etnica" di a pupolazione di [[Santa Teresa, Espíritu Santo|Santa Teresa]] è di [[Vila Velha]], due cumuni di u statu di l'[[Espíritu Santu]], è cume tale sarà avale insegnatu cume secunda lingua ubbligatoria in tutte e scole cumunali.<ref>[http://www.newsitaliapress.it/interna.asp?sez=268&infu=134563 u cunsole ghjnerale Ernestu Massimu Bellelli raccunta a furza di u talianu in Brasile] su www.newsitaliapress.it.</ref> === Diffusione à di là da i Paesi ufficialmente italufoni === U talianu hè spartu pure à [[Malta]], ove hè parlatu è cumpresu da a maghjor parte di a pupolazione<ref>[http://www.tu-chemnitz.de/phil/english/chairs/linguist/documents/anghjrmann_malta.pdf Situazione di u talianu Malta.] (documentu .pdf)</ref> grazie à i prugrammi televisivi è l'insegnamentu sculasticu universitariu. In queste isole u talianu fu lingua ufficiale inseme à l'inglese finu à u 1934, annu in cui fu sustituitu da u [[lingua maltese|maltese]]. Tuttavia, à u ghjornu d'oghje ùn gode di alcun ricunoscimentu ufficiale è ùn viene utilizzatu da a pupolazione maltese se ùn in ambitu turisticu è cummerciale cù l'italofoni. Hè ancora parlatu, inseme à e varianti [[lingua veneta|venete]], in alcune zone custiere di a [[Dalmazia]] ([[Croazia]]), grazie pure à i prugrammi televisivi italiani chì e raghjunenu e minuranze linguistiche italiane. [[File:contea di Nizza.JPG|180 px|left|thumb|In a parte arancione si parlava Italianu "ufficialmente" finu à u 1860 in a ghjalla finu à u 1947]] [[File:Dialetti_corsi.png|100 px|right|thumb|Lingua Italiana "ufficiale" finu à u 1858]] In [[Francia]] hè, per motivi storicu-ghjografici, cumpresu da bona parte di a pupolazione di a [[Corsica]] (anche grazie à a nutevole similitudine trà i [[lingua corsa|dialetti corsi]] è i dialetti [[dialettu tuscanu|tuscani]], è dunque à u talianu stessu), è di u [[Nizzardu]] (in cui, oltre à u francese chì hè a lingua ufficiale, si parlanu u [[provenzale]] è, in certi paesi, pure u [[lingua ligure|ligure]]). Un discorsu simile vale per u [[Principatu di Monacu]] duve, pure grazie à l'immigrazione da l'Italia, a cumunità italiana custituisce u 16% di i residenti di u Paese<ref>[http://www.edt.it/viaghj/lonelyplanet/destinazioni/wg_1/single.php?g=288&s=02 Italiani in u Principatu di Monacu.]</ref>, (ma secundu l'ultimi dati di u Ministeru di l Affari Esteri italianu, relativi à a fine di u 2004, i cittadini italiani custituirianu ben u 21%). Nunostante ùn aghjia un ricunoscimentu ufficiale, u talianu hè a seconda lingua mamma di u Principatu Dopu u francese, unicu idioma ufficiale di u Statu, subitu prima di u [[monegascu]], una variante di u ligure, chì invece gode di u status di lingua naziunale, cume tale viene tutelatu insegnatu in alcune scole. A bona cunoscenza di u talianu in [[Albania]] hè principalmente duvuta e tv è radiu taliane, chì pussonu esse viste attraversu una cumune [[antenna]] televisiva, oltre chì i cuntinui spustamenti, per questioni ecunomiche, di albanesi annant' u solu italianu. lu talianu era spartu prubabilmente ancora attualmente pure in e ex-[[colonia (territoriu)|culonie]] italiane in Africa: [[Libia]], [[Eritrea]], [[Etiopia]] [[Somalia]] (in quest'ultimu Paese hè stata lingua ufficiale finu à u 1963 è usata in l'insegnamentu universitariu finu u 1991, à u scoppiu di a guerra civile), ma ha sperimentatu un custante calu ghjà da a fine di a Secunda guerra mondiale attualmente solu in alcune aree di a Somalia in a capitale di l'Eritrea, [[Asmara]], viene parlatu cume secunda lingua prevalentemente da fasce di pupolazione di età avanzata. In altre nazioni, causa di a furte prulungata emigrazione italiana in u mondu, esistenu impurtanti cumunità italiane, principalmente In l'[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], in [[Brasile]], [[Arghjintina]], [[Uruguay]], [[Australia]], [[Canada]], [[Francia]], [[Ghjermania]], [[Svizzera]] , [[Belgica]], [[Perù]], [[Cile]], [[Austria]] [[Regnu Unitu]]. Da u situ di u Ministeru di l esteri,<ref>[http://www.esteri.it/MAE/IT/Italiani_nel_Mondo/PrincipaliAttivita/Anag_cunsolare/ Anagrafe cunsolare]</ref> aghjornatu u dicembre 2007, risultanu presenti furti cumunità di cittadini italiani residenti l'esteru, esclusa a ghjà citata Svizzera (presenza di 520&nbsp;122 italiani), si tenga presente chì queste cifre indicanu solu i cittadini italiani residenti l'esteru ùn tutte e persone realmente italofone: * [[Ghjermania]] 638&nbsp;314 italiani * [[Arghjintina]] 592&nbsp;065 * [[Francia]] 334&nbsp;180 * [[Brasile]] 274&nbsp;766 * [[Belgica]] 243&nbsp;280 * [[Stati Uniti d'America|USA]] 191&nbsp;804 * [[Regnu Unitu]] 175&nbsp;796 * [[Canada]] 117&nbsp;199 * [[Australia]] 116&nbsp;825 * [[Venezuela]] 115&nbsp;411 * [[Uruguay]] 83&nbsp;646 * [[Spagna]] 89&nbsp;148 * [[Cile]] 46&nbsp;203 * [[Paesi Bassi]] 31&nbsp;346 * [[Sud Africa]] 30&nbsp;648 * [[Perù]] 29&nbsp;273 * [[Lussemburgu]] 23&nbsp;422 * [[Austria]] 15&nbsp;935 * [[Ecuador]] 14&nbsp;430 * [[Messicu]] 13&nbsp;350 * [[Colombia]] 12&nbsp;731 * [[Israele]] 11&nbsp;288 (cumpresa [[ghjrusalemme]]) * [[Grecia]] 10&nbsp;522 * [[Svezia]] 7&nbsp;216 * [[Nova Zelanda]] 2&nbsp;409 Da tali dati risultanu, inultre, 6&nbsp;554 italiani residenti in u [[Principatu di Monacu]] (U 21% di a pupolazione). In totale, i cittadini italiani l'esteru sò 2&nbsp;166&nbsp;655 in Europa, 309&nbsp;003 in Nordamerica, 1&nbsp;217&nbsp;297 in Centru Sudamerica, 84&nbsp;038 in Africa, 31&nbsp;977 in Asia, 119&nbsp;234 in Oceania. lu talianu ha in parte influenzatu u [[lingua spagnula|spagnulu]] parlatu in [[Arghjintina]] in [[Uruguay]] grazie a furte immigrazione, pure se parechji italianismi diffusisi in Arghjntina suprattuttu in u [[lunfardu]], u peculi ''argot'' di Buenos Aires, sò ormai cunsiderati arcaicismi in castiglianu, oppure hanu mutatu u su significatu rispettu a voce italiana chì i ha urighjnati. Simile influenza, ma menu accentuata limitata certi aspetti fonetici, viene reghjstrata in u [[lingua portoghese|portoghese]] parlatu [[San Paolu di u Brasile|San Paolu]] in u [[Brasile]] meridionale (in [[Riu Grande du Sul]] una varietà di a [[Lingua veneta]] chjamata ''[[talian]]'' hè diffusa in u reghjone muntosa di u statu). In u Canada anglofonu u talianu hè a secunda lingua più studiata Dopu à u francese, mentre In l'Stati Uniti è in Regnu Unitu hè a quarta lingua più studiata Dopu francese, spagnulu tedescu. Secundu un sondaghju di l'[[Unione Europea]] 15, relativu u [[2001]], u talianu hè à u secundu pustu per numeru di parlanti madrilingua in ambitu europeu (16%), Dopu u [[lingua tedesca|tedescu]] (24%) accantu francese [[Lingua inglese|inglese]], ma hè quarta (18%) cume lingua parlata. Un sondaghju più recente di l'[[Unione Europea]] 25, effettuatu su un campione di 28.694 cittadini europei relativu u [[2006]], ha cunfermatu a secunda pusizione di u talianu quantu numeru di madrelingua cumunitari, preceduta solu da u tedescu (18%), pari meritu cù l'inglese (13%), davanti u francese (12%), mentre u collochighja u sestu pustu trà l'idiomi più parlati cume lingua stranghjera (3%), precedutu da inglese (38%), francese (14%), tedescu (14%), spagnulu (6%) russu (6%)<ref>[http://europa.eu.int/cumm/education/policies/lang/languaghjs/index_it.html#2 Graduatoria di u talianu in u l'Unione Europea.]</ref>. Dati di u [[2000]] pubblicati in u l'indaghjne ''Italianu 2000'', prumossa da u ministeru di l Affari esteri diretta da u linguista [[Tulliu De Mauru]] di l'[[Università "A Sapienza" di Roma]], evidenzianu cume u talianu sia a quinta lingua stranghjera più studiata in u mondo<ref>[http://www.iic-colonia.de/italianu-2000/09.12%20Analisi%20ghjnerale%20dei%20dati.htm ''Italianu 2000'' - "Interpretazioni ghjnerali di u statu dellu talianu in u mondo"]</ref>. === cunsistenza di a cullettività italufona in u mondu === A pupolazione italofona in u mondu duvria aghjr si in turnu i 65 milioni di persone, di cui 56 milioni di madrelingua italiana (Da i 59,5 milioni di residenti in [[Italia]], vannu difatti detratti l'oltre 3 milioni di stranghjeri regularmente reghjstrati) cui se ne aghjunghjrianu altri 7 milioni sp si per u mondo<ref>[http://www.ethnulogue.cum/14/show_languaghj.asp?code=ITN Scheda su Ethnulogue.]</ref>. Secundu fonti diplomatiche italiane (novembre 2004) u numeru cumplessivu di l italofoni in u mondu si situeria trà i 70 milioni (definiti cume ''parlanti'') i 120 milioni (indicati cume ''bacinu d'utenza''). <ref>[http://www.italia.fi/NR/rdonlyres/F057F198-FEEE-4304-BA26-D777AD7F4116/15279/Rapportotecnico1.pdf III RAPPORTu TECNICu di l'Ambasciata d'Italia pressu a cunfederazione Elvetica (novembre 2004); ducumentu .pdf]. </ref> == Funetica == A lingua italiana hè caratterizzata da una prununcia particularmente chjara scandita, differenza di altre lingue (cume l'inglese). Oltre a so gradevolezza a so cantabilità, certi studi hanu dimustratu chì hè a lingua più chjara da sente in casu di disturbi telefonichi o in ambienti rumurosi<ref>Studi citati [http://claudepiron.free.fr/articles.htm annant' u situ di Piron, sezione in italianu]. Si riporta inultre chì a secunda lingua per chjarezza hè l'[[lingua esperanto|esperantu]], mentre l'inglese, causa di e sue numerose vocali soni pocu chjari rimane Dopu e prime 10 lingue</ref>. === Vocali === {|border=0 font-family: Arial Unicode MS,Lucida Sans Unicode,Lucida Grande,TITUS Cyberit Basic, Code2000,MV Boli,@MS Mincho; word-spacing: 5px;" <!--caratteri per internet explorer--> ![[Alfabetu foneticu internaziunale|fonema]] !align="left"|parole |- | || n'''a'''ve, g'''a'''l'''a'''ssi'''a''' |- | || pian'''é'''ta, r'''é'''t'''e''' |- | || sf'''è'''ra, z'''è'''ro |- | || m'''i'''to, r'''i'''so |- | || c'''o'''nfr'''ó'''nt'''o''', '''ó'''rdine |- | || vu'''ò'''to, buc'''ò'''lico |- | || n'''u'''mero, n'''u'''lla |} == Alfabetu == Ufficialmente, a lingua italiana ha un alfabetu di 26 lettere, ovveru equivalente quellu inglese. Questu nunostante, u talianu utilizzeghja principalmente 21 lett di l'[[alfabetu latinu]]. In effetti 'k', 'j', 'w', 'x', 'y' esistenu solu in parole d'orighjne stranghjera, dialettali di usu cumune ("jella"), toponimi ([[Jesi]], [[Jesolu]]), certi cugnomi cume [[U Jacunu]] o cume varianti grafiche di scrittura (ad es. in [[Luighje Pirandello|Pirandellu]] ''ghjoja'' invece di ''gioia''). Esistenu accenti grafichi annant' e vocali: in particulare quellu ''acuto'' (´) solu annant' a ''e'' (raramente annant' a ''o'' annant' a ''a''; una grafia ricercata i esighjria pure su ''i'' ''u'' da u mumentu chì sò sempre "vocali chjuse") quellu ''grave'' (`) su tutte e altre. L'accentu ''[[accentu circunflesso|circunflessu]]'' (^) serve per indic a cuntrazione di due vocali, in particul due /i/. Si hè soliti indicà u suprattuttu in i (pochi) casi in cui vi pussa esse ambiguità di tipu [[umografo|umograficu]]. Per esempiu a parola "geni" pò riferì si sia à di e menti brillanti (al singulare: "genio") sia i nostri caratteri ereditari (al singulare: "gene"). Scritta "ghjnî" ùn po chì rifere si u primu significatu. L'accentu graficu hè ubbligatoriu annant'à e parole tronche (o ossitune o megliu ancora "ultimali"), chì hanu cioè l'accentu sull'ultima sillaba e finiscinu per vocale. Altrove l'accentu graficu hè facultativu, ma utile per distingue parole altrimenti omugrafe. == Dialetti taliani == In Italia tutte e lingue romanze parlate insieme l'italianu, ma diverse rispettu u talianu modellu, sò chjamate "dialetti italiani". parechji dialetti sò lingue tutti l'effetti, hè impurtante distingu trà '''dialetti d'Italia''' (uvveru parlate linguisticamente distinte da l'italianu, ma ùn ufficialmente ricunosciute cume lingue) '''dialetti di l'italiano''' (uvveru varianti di a lingua-modellu). U primu gruppu include lingue chì sò ricunosciute da a cumunità linguistica internazionale ma ùn dallu Statu italianu, cume u [[Lingua piemontese|piemontese]], u [[lingua napuletana|napoletanu]], u [[lingua siciliana|sicilianu]], u [[lingua veneta|venetu]], u [[Lingua lombarda|lombardu]] e rispettive varianti reghjonali. U secundu gruppu invece include tutte e varianti di u talianu modellu, spessu chjamate cù l'appellativu di "italianu pupolare", e quali si distingonu almenu su due dimensioni, ovveru quella ghjografica quella suciale <ref> Carla Marcatu, Dialettu, Dialetti, Italianu. Bologna: u Mulinu, 2002.</ref>. A distinzione trà lingue dialetti hè stata talvolta utilizzata da i studiosi (cume Francescu Bruni) per discern trà a lingua chì custituiva a ''[[koinè]]'' italiana, quelle chì hanu avutu poca parte in a so furmazione, quali albanese, grecu, tedescu, ladinu, occitanu, catalanu e sardu, chì sò ancora parlate da e minuranze. A maiore parte di e lingue minuritarie citate (fannu eccezione certi dialetti e/u varietà linguistiche chì si riculleganu à idiomi chì godonu di una diffusione di un prestighju internaziunali quali u [[lingua francese|francese]] è u [[lingua tedesca|tedescu]]<ref> trà questi vannu segnalati suprattuttu u [[francoprovenzale]], parlatu in a [[Valle d'Aosta]] è i dialetti [[Tirolo|tirolesi]] di l'[[Altu Adighj]]. Va cumunque rilevatu chì culoru chì utilizzanu tali varietà idiomatiche hanu rispettivamente u francese u tedescu cume lingue di cultura di cumunicazione di massa, ùn e parlate più prupriamente autoctune</ref>) ùn sò ghjneralmente usati in a cumunicazione di massa sò usualmente limitati i parlanti nativi in cuntesti infurmali, mentre vari dialetti di u talianu sò discernibili l'internu di i canali di cumunicazione, cù una ovvia prevalenza di u dialettu laziale. In u passatu, parl in lingua minuritaria (u in un dialettu d'Italia) era spessu diprecatu cume segnu di scarsa istruzione. E ghjovani ghjnerazioni, specialmente quelle suttu i 35 anni (sebbene questu datu pussa vari secunda di e reghjoni), parlanu quasi esclusivamente varianti di u talianu modellu in ogni circostanza, i quali varianu solitamente livellu prusodicu, fonuloghjcu [[lessico|lessicale]]. Per quantu riguarda e varianti di l'italianu, e differenze trà varianti reghjonali pussonu esse dimustrate da vari fattori: l'apertura di a [[vocale|vocali]], a lungura di e [[cunsonante|cunsonanti]], l'influenza di a parlata lucale (per esempiu, ''annà'' rimpiazza ''andare'' in l'area di Roma). == Premii Nobel per a letteratura di lingua italiana == * [[Ghjosuè Carducci]] (1906, Italia) * [[Grazia Deledda]] (1926, Italia) * [[Luigi Pirandello]] (1934, Italia) * [[Salvatore Quasimodo]] (1959, Italia) * [[Eugeniu Montale]] (1975, Italia) * [[Dariu Fo]] (1997, Italia) == Voci currelate == * [[Lingue romanze]] ==Note== <references /> == Cullegamenti esterni == * [http://www.accademiadellacrusca.it/index.php Situ] di l'[[Accademia di a Crusca]] * [http://www.ethnulogue.com/14/show_languaghj.asp?code=ITN ITALIAN: languaghje of Italy], da [[Ethnulogue]] * [http://www.tribunaitaliana.com/?q=node/750 II° Rapportu Italiani in u mondu 2007] di a fondazione [[Migrantes]], da www.migrantes.it * Situ di u [http://www.allarmelingua.it cumitatu Naziunale di Difesa di e Lingue di e Culture], chì si move favore di a difesa di a lingua italiana (e di e altre lingue cumunitarie) in u l'Europa Unita * [http://www.cattedralediverona.it/Biblioteca%20Capitolare_3.html Biblioteca Capitol di a Cattedrale di Verona S. Maria Assunta] === Diziunari === * [http://www.e-dizionariu.com Diziunariu Italianu - Inglese - Tedescu - Francese - Spagnulu - Croatu ] * [http://www.vocabolario.org/ Opera di u Vocabolariu Italianu]: pubblica in rete u Tesoru di a Lingua Italiana di e urighjni (TLIO), chì hè a parte antica di u vocabolariu storicu italianu (oghje u TLIO hè cunsultabile [http://tlio.uvi.cnr.it/TLIO/ in un prupriu situ]). * [http://www.demauroparavia.it Diziunariu De Mauru – Paravia in linea]. * [http://www.dizionario.rai.it/ Diziunariu d'ortografia di prununzia] di a [[Rai]] cù pussibilità di ascultà e parole cercate. * [http://www.garzantilinguistica.it Diziunari Garzanti Linguistica]. * [http://www.treccani.it Vocabolariu di a lingua italiana Treccani, versione in linea]. * [http://diziunari.corriere.it/diziunario_italianu.shtml Sabatini Coletti Diziunariu di a Lingua Italiana], versione in linea. * [http://diziunari.repubblica.it/ Gabrielli], diziunariu in linea. * [http://www.achyra.urg/forestierismi/list.php Lista di oltre 1800 furestierismi usati in italianu] (cun alternative italiane). <!-- *[http://www.territorioscuola.com/saperi/diziubianchi.html Diziunariu online di u prufessor Bianchi] (ultre 200.000 termini). --> * [http://www.dicts.info/ud/italian.php Diziunariu universale]. * [http://elvetismi.googlepages.com u talianu scrittu parlatu in Svizzera. Diziunariu di u talianu ticinese, grighjonese "federale"] [[Categoria:Lingua rumanza|Talianu]] [[Categoria:Italurumanzu|Talianu]] 5thljkmczikdyir0ca67jnmombb807f MediaWiki:Category-empty 8 11116 114867 2008-01-23T08:03:08Z Ale Mister 249 Pagina nova: ''Ùn ci sò micca pagine o schedarii.'' wikitext text/x-wiki ''Ùn ci sò micca pagine o schedarii.'' bu96zufr8vxgt0hiyd46d1wc6aojmbu MediaWiki:Categoriespagetext 8 11117 114869 2008-01-23T08:07:34Z Ale Mister 249 Pagina nova: Elencu di e categurie esistenti nant'à Wikipedia. wikitext text/x-wiki Elencu di e categurie esistenti nant'à Wikipedia. nqhgmu5safz4wl1dfhcpaxnpve7o2am MediaWiki:Categorypage 8 11118 114870 2008-01-23T08:09:31Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede a categuria wikitext text/x-wiki Vede a categuria 6euq6ua1g6q9syii3ymidpippeuyiyw MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-category 8 11119 114871 2008-01-23T08:12:13Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede a categuria wikitext text/x-wiki Vede a categuria 6euq6ua1g6q9syii3ymidpippeuyiyw Frankfurt 0 11122 114972 2008-01-25T09:44:53Z Ale Mister 249 hà mossu [[Frankfurt]] à [[Francuforte nant'à u Menu]]: mossu à u nome corsu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Francuforte nant'à u Menu]] fmj1m0c2tthdabdvs6zmwphbam3sh00 Template:Utilizatore la-2 10 11123 335361 114974 2014-03-23T18:02:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua latina|la]] | text=Hic usor '''[[:Category:Utilizatore la-2|media]]''' '''[[:Category:Utilizatore la|latinitate]]''' contribuere potest. }}[[Categoria:Utilizatore la-2|{{PAGENAME}}]] kewouxrnh68xpjoy8u3n9b9z5oxj2d0 Categoria:Utilizatore la-2 14 11124 335853 325142 2014-03-23T18:15:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore la| 2]] c6q3ulpcm8sghc2jv7q1gzx9195hiji Trieste 0 11125 343481 341421 2015-05-08T20:09:57Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|he}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Trieste | nomeUfficiale=Trieste | blasone=Free Territory of Trieste coat of arms.svg | bandera=Free Territory Trieste Flag.svg | sigluRegione=FVG | sigluPruvincia=TS | latitudineGradi=45 | latitudineMinute=38 | latitudineSeconde=10 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=48 | lungitudineSeconde=15 | altitudine=2 | superficia=84,49 | pupulazione=208.614 | densita=2.469 | merre=Roberto Dipiazza | posta=da 34121 à 34151 | telefunu=040 | istat=032006 | abitanti=Triestini | patrone=San Ghjustu | festa=[[3 nuvembre]] | situ=http://www.comune.trieste.it/ }} '''Trieste''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a regione [[Friuli è Venezia Ghjulia]] è di a [[pruvincia di Trieste|pruvincia omonima]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> File:Stadtzentrum Triest.jpg File:CastelloMiramare.jpg File:Trieste Canal-Grande.jpg File:PiazzaUnità 1.jpg File:San Giusto 09.jpg </gallery> == Liami == * [http://sites.google.com/site/triestepratica/ Trieste - Guida fotografica - (pdf)] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] e0245zri7whlqkhwfqb65igcspzt85b Categoria:Da supprimà 14 11130 359293 356924 2018-05-15T15:02:10Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Category:Wikipedia]] 1e0sw40i9v1m09n2ju049jeucot43df Sitta Whiteheadi 0 11131 229859 115046 2010-08-25T18:11:38Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Zittula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zittula]] shf2k5twumrq1tlqr05utug3rzdct1h Template:IT-TS 10 11133 351534 335266 2015-08-04T09:04:05Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346234]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Trieste|Trieste]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TS]] </noinclude> mw5j5tfzvxefo597avchcp3ftvcl1c4 Template:Utilizatore la-1 10 11136 335360 115148 2014-03-23T18:02:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua latina|la]] | text=Hic usor '''[[:Category:Utilizatore la-1|simplici]]''' '''[[:Category:Utilizatore la|latinitate]]''' contribuere potest. }}[[Categoria:Utilizatore la-1|{{PAGENAME}}]] 8mzebsgkaushhpwguuqh6eu1ihnr33f Categoria:Utilizatore la-1 14 11137 335852 325147 2014-03-23T18:15:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore la| 1]] gaa1cagib3thj5df9mpuf49wm1n6h24 Template:Utilizatore la-3 10 11139 335362 115164 2014-03-23T18:02:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua latina|la]] | text=Hic usor '''[[:Category:Utilizatore la-3|callidissima]]''' '''[[:Category:Utilizatore la|latinitate]]''' contribuere potest. }}[[Categoria:Utilizatore la-3|{{PAGENAME}}]] imt7hamy8wro3kvytkscmzfdptqikpp Categoria:Utilizatore la-3 14 11140 335854 325148 2014-03-23T18:15:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore la| 3]] k4huo89c3a7cjp1k8vkfowzot778vl3 Lingua asturiana 0 11141 360239 357391 2018-09-25T16:04:23Z CommonsDelinker 173 Replacing Llengües_d'Espanya.svg with [[File:Spain_languages.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]] (harmonizing names of file set)). wikitext text/x-wiki [[File:Spain languages.svg|thumb]] L''''asturianu''' (''asturianu'' è dinù ''bable'') hè una [[lingue rumanze|lingua rumanza]] chì hè parlata soprattuttu in a pruvincia [[Spagna|spagnola]] di l'[[Asturia]]. Circa 550.000 di ghjente a sanu parlà (100.000 cum'è lingua materna è 450.000 cum'è seconda lingua). Ma perchè l'asturianu ùn hè micca una lingua uffiziale di a Spagna cum'è u [[castillanu]] (spagnolu), u [[lingua catalana|catalanu]], u [[lingua galiziana|galizianu]] è u [[lingua basca|bascu]], hè cunsideratu ogni tantu cum'è essendu solu un dialettu di u spagnolu. == Dialetti == Ci sò trè dialetti principali di a lingua asturiana: l'asturianu di u centru, di u punente è di u livante. == Ligami == * [[:ast:|Wikipedia in asturianu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Asturianu]] qr1u8kkzijtdh7j05crkliy6w5z9jyz Template:Utilizatore pt 10 11142 335373 115217 2014-03-23T18:02:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua portughese|pt]] | text=Este usuário tem como língua '''[[:Category:Utilizatore pt-M|materna]]''' o '''[[:Category:Utilizatore pt|português]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore pt-M|{{PAGENAME}}]] ga74j0p0q1n1ztp8t892l5cr2kf921e Categoria:Utilizatore pt-M 14 11143 335873 327511 2014-03-23T18:16:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore pt| M]] ovykh91vbv8surumf8r7927ys5l765k Categoria:Utilizatore pt-2 14 11144 335871 327512 2014-03-23T18:16:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore pt| 2]] 7tk3i15rbtsx8ft9c1p8g0h5x0r97rc Categoria:Utilizatore pt-3 14 11145 335872 325150 2014-03-23T18:16:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore pt| 3]] 1u1uu5hxexnceahbploalxkt4b0q6ni Template:Utilizatore pt-2 10 11146 335375 115222 2014-03-23T18:03:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua portughese|pt]] | text=Este usuário pode contribuir com um nível '''[[:Category:Utilizatore pt-2|médio]]''' de '''[[:Category:Utilizatore pt|português]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore pt-2|{{PAGENAME}}]] h9jcblhbcqkko3u1s0wbbjgihhr4xyw Template:Utilizatore pt-3 10 11147 335376 115223 2014-03-23T18:03:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua portughese|pt]] | text=Este usuário pode contribuir com um nível '''[[:Category:Utilizatore pt-3|avançado]]''' de '''[[:Category:Utilizatore pt|português]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore pt-3|{{PAGENAME}}]] f34xlgehrl4djxw20gxbn6oxcg1zr9g Categoria:Utilizatore no-1 14 11148 335862 327625 2014-03-23T18:16:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore no| 1]] m7rkrsnuw7ue72v3ksgmgi8i4oxf0yb Categoria:Utilizatore no-2 14 11149 335863 327627 2014-03-23T18:16:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore no| 2]] 63d20vdvs6n9fj1c2wkuqvkptvzuc3k Categoria:Utilizatore no-3 14 11150 335864 327628 2014-03-23T18:16:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore no| 3]] 7iixlgfiltwygt81u7nme6bcz1po0zd Categoria:Utilizatore no-M 14 11151 335865 325151 2014-03-23T18:16:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore no| M]] 5lr45ei5ooky439t3wg5vqoz3s6xmvs Template:Utilizatore no 10 11152 335367 115229 2014-03-23T18:02:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=no | text=Denne brukeren har '''[[:Category:Utilizatore no|norsk]]''' som '''[[:Category:Utilizatore no-M|morsmål]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore no-M|{{PAGENAME}}]] r88hsk922lnssprqu5kovjjnp8hl5pf Template:Utilizatore no-1 10 11153 335368 115231 2014-03-23T18:02:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=no | text=Denne brukeren kan '''[[:Category:Utilizatore no-1|litt]]''' '''[[:Category:Utilizatore no|norsk]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore no-1|{{PAGENAME}}]] p6wz2wyjqal7c0s2r6cblq247eeux1z Template:Utilizatore no-2 10 11154 335369 115232 2014-03-23T18:02:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=no | text=Denne brukeren har '''[[:Category:Utilizatore no-2|god kjennskap]]''' til '''[[:Category:Utilizatore no|norsk]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore no-2|{{PAGENAME}}]] 9eqr6t933gv7wui7dejs25m11tr73xg Template:Utilizatore no-3 10 11155 335370 115233 2014-03-23T18:02:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=no | text=Denne brukeren '''[[:Category:Utilizatore no-3|behersker]]''' '''[[:Category:Utilizatore no|norsk]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore no-3|{{PAGENAME}}]] exho1btouj7g5xpze4bd2gwegwmchij Corallorrhiza trifida 0 11157 115279 2008-01-31T08:35:20Z 84.165.120.84 Reindirizzamentu à [[Corallorhiza trifida]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corallorhiza trifida]] 5r0ihlt4vvb46ji5tio19oe3xz04ubg MediaWiki:Alllogstext 8 11158 115286 2008-01-31T11:58:24Z Ale Mister 249 Pagina nova: Elencu cumbinatu di tutte l'azzioni nant'à {{SITENAME}}. wikitext text/x-wiki Elencu cumbinatu di tutte l'azzioni nant'à {{SITENAME}}. 74b7wi1cm87rr2wc5t6htlzcko15ffu MediaWiki:Log 8 11159 115287 2008-01-31T12:01:01Z Ale Mister 249 Pagina nova: Azzioni wikitext text/x-wiki Azzioni jatgaoiqz662plnbn7nnlu936axngkn O salutaris hostia 0 11160 345965 325152 2015-07-01T14:22:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki « O Salutáris Hóstia » hè un innu [[cristianisimu|cristianu]]. Face parte di u « Verbum Supernum Prodiens » chì hè statu scrittu da San Tumasgiu d'Aquino (1225-1274). ==O salutaris hostia== :''O salutaris hostia :''Quae coeli pandis ostium. :''Bella premunt hostilia :''Da robur fer auxilium. :''Uni trinoque Domino :''Sit sempiteram gloriam. :''Qui vitam sine termino :''Nobis donet in patria. :''Amen. {{c-supranu}} rq0ey84p3tl3xzmaxoqgi7c9hmff87t Salve sancta parens 0 11161 347180 115443 2015-07-01T23:53:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ==Salve sancta parens== :Salve sancta parens :Enixa puerpera Regem :Qui caelum terramque regit :In saecula saeculorum :Eructavit cor meum :Verbum bonum :Dico ego opera mea Regi :Gloria patri et filio :Et spiritui sancto :Sicut erat in principio :Et nunc et semper :Et [[in saecula saeculorum]] :Amen {{c-supranu}} opfexj25qqgxjchkoh0jwyek5s48ddc Uetersen 0 11163 334884 325153 2014-03-23T15:08:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Uetersen''' </font><br />''Rosenstadt Uetersen'' |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Uetersen Wappen.png|100px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Germania]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 25436 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 09° 40' 09' E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 53° 41' 14'N |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 11,43 ettari |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 17865 (2006) |- | [[Densità]] || align="center" | 1563 ab./km² |} [[File:Uetersen Stadtwerkehaus.jpg|thumb|rigth|Museum Uetersen]] '''Uetersen''' hè una cità di a [[Germania]]. Teni 17.865 abitanti. == Liami == * [http://www.uetersen.de U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di a Germania|Uetersen]] keyaeb96q3en517on5pvwcqq3n3uc10 Categoria:Ghjorni di a sittimana 14 11164 335583 328352 2014-03-23T18:11:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Days of the week}} [[Categoria:Sittimana]] btwicz935vq3053svpt5mlsn02priwz MediaWiki:Watchnologintext 8 11165 116445 2008-02-05T18:11:09Z Ale Mister 249 Pagina nova: Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per mudificà u to elencu di l'articuli seguitati. wikitext text/x-wiki Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per mudificà u to elencu di l'articuli seguitati. a4hz6qzn58bp6zh5oikryaef5ksbxno MediaWiki:Watchnologin 8 11166 116447 2008-02-05T18:12:59Z Ale Mister 249 Pagina nova: Micca cunnessu wikitext text/x-wiki Micca cunnessu js4k3w0kf7pak0vk69m671wyl9888k5 MediaWiki:Oldpassword 8 11167 116721 2008-02-06T11:59:08Z Ale Mister 249 Pagina nova: Anziana parulla secreta: wikitext text/x-wiki Anziana parulla secreta: 2jbfmllenwxhpb9hrmkdw0fw6u8991n MediaWiki:Newpassword 8 11168 116722 2008-02-06T12:00:41Z Ale Mister 249 Pagina nova: Nova parulla secreta: wikitext text/x-wiki Nova parulla secreta: fnrg7mtl6gb9ww57dwq78xwusz1uhtt Template:Utilizatore ksh 10 11172 335359 117031 2014-03-23T18:02:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua kölsche|ksh]] | text=Dä Medmaacher hee kallt '''[[:Category:Utilizatore ksh|Kölsch]]''', un dat eß däm sing '''[[:Category:Utilizatore ksh-M|MottoShprooch]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ksh-M|{{PAGENAME}}]] 5qp7mhlj7gj4f5svjx4hqh8j4y3x15m Categoria:Utilizatore ksh-M 14 11173 335850 325155 2014-03-23T18:15:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ksh| M]] e0z2o1ugsz73b2f40qkn3y166adqx9w Categoria:Utilizatore ksh 14 11174 335849 325156 2014-03-23T18:15:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|ksh]] ay9a0r0u3fmirkee2quormx83nzzuhl Tirà u ghjaddu 0 11175 364246 334659 2019-10-03T11:20:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Rooster03.jpg|right|200px]] '''Tirà u ghjaddu''' (o [[tirà u ghjallu]]) hè una tradizioni di [[Corsica]]. U ghjornu di u [[Marti grassu]], i sculari vani à a scola incù un [[ghjaddu]] infrisgittatu è u tirani in iscola. U ghjaddu corri è tutti cercani di chjappà lu. Dopu u maestru ùn faci micca scola. Hè una tradizioni chì hè sempri viva, ma micca diagnalocu in Corsica, sopratuttu in u sartinesu, in a rigioni di [[Portivechju]] è di [[Bonifaziu]]. {{c}} [[Categoria:Tradizione di Corsica]] c77sm9lg6fab4uh27z2jkcwjwc0l18x Tirà u ghjallu 0 11176 117046 2008-02-07T19:50:04Z 90.28.187.152 Reindirizzamentu à [[Tirà u ghjaddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tirà u ghjaddu]] kspds7sgfkdjksf5o8ov022cgrl8eny Dziecinów (dipartimentu Otwock) 0 11177 343482 332301 2015-05-08T20:09:58Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|pl}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Dziecinów''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 704 abitanti (2007) {{cumuna|cumuna=Dziecinów | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Mazowieckie | dipartimentu=[[Otwock]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=08446 | merri= | intercomm= | longitudina= 21° 17' 32'' | latitudina= 51° 59' 17'' | alt= | superficia=6000 | pop=704 | dinsità=114 }} [[Categoria:Polonia]] r0fvqj9yh1kfrhf0wij0bou9zi8mvz6 Vennari di Quaresima 0 11178 364242 334981 2019-10-03T11:20:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Vennari di Quaresima''' (o [[Venneri di Quaresima]]) hè un [[vennari]] situatu in u periodu di a [[Quaresima]], i quaranta ghjorna (senza cuntà a [[Dumenica]])) chì precedini [[Pasqua]]. Hè di tradizioni di fà u [[dijunu]] duranti u vennari di Quaresima. Ùn si manghja micca carri tandu. {{c}} [[Categoria:Calendariu cristianu]] hnpb5g3kfhulm0obbt51lti1fcvkr16 Venneri di Quaresima 0 11179 117231 117230 2008-02-08T17:02:47Z 90.28.187.152 Reindirizzamentu à [[Vennari di Quaresima]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vennari di Quaresima]] ibzx305nupalr1ln9atgt77um2lyr5i MediaWiki:Changepassword 8 11181 117264 2008-02-08T22:34:04Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mudifica di a parulla secreta wikitext text/x-wiki Mudifica di a parulla secreta jsq3yuif7l4z32ek5da39x6wpw432rj MediaWiki:Prefs-personal 8 11184 117505 2008-02-09T11:37:09Z Ale Mister 249 Pagina nova: Utilizatore wikitext text/x-wiki Utilizatore lyyi3jb3ae27s3q8y5ziru5mugwy57b MediaWiki:Username 8 11185 117509 2008-02-09T11:40:53Z Ale Mister 249 Pagina nova: Nome di utilizatore: wikitext text/x-wiki Nome di utilizatore: qva6t4qda2cv7vas19knphvrms1owgh MediaWiki:Newpages-username 8 11186 117510 2008-02-09T11:41:09Z Ale Mister 249 Pagina nova: Nome di utilizatore: wikitext text/x-wiki Nome di utilizatore: qva6t4qda2cv7vas19knphvrms1owgh MediaWiki:Uid 8 11187 117513 2008-02-09T11:43:58Z Ale Mister 249 Pagina nova: Numeru di utilizatore: wikitext text/x-wiki Numeru di utilizatore: 3ef2c1zc7cykfpnj2i66yycn6zhyakq MediaWiki:Prefs-edits 8 11188 117516 2008-02-09T11:45:29Z Ale Mister 249 Pagina nova: Numeru di cuntribuzioni: wikitext text/x-wiki Numeru di cuntribuzioni: m5967lagaocrd98b8og677bvsxrpxxz MediaWiki:Email 8 11189 117530 2008-02-09T12:00:03Z Ale Mister 249 Pagina nova: Currieru elettronicu wikitext text/x-wiki Currieru elettronicu tiuqdoqvu0eppo59wcm27xch351f68g MediaWiki:Allpagesbadtitle 8 11190 118174 2008-02-10T18:06:14Z Ale Mister 249 Pagina nova: U titulu di a pagina ùn hè micca currettu. wikitext text/x-wiki U titulu di a pagina ùn hè micca currettu. bprx4vtfpidgd0zspq4ffoodz8jngxi MediaWiki:Newmessageslink 8 11191 118194 2008-02-10T18:43:36Z Ale Mister 249 Pagina nova: novi dispacci wikitext text/x-wiki novi dispacci 5w1xv7ai5h49gmk456wozwd0nvj6r6e MediaWiki:Youhavenewmessages 8 11192 285005 119883 2012-01-07T21:26:23Z Hoo man 3513 Bot: Security fix: [[WMFblog:2011/10/03/native-https-support-enabled-for-all-wikimedia-foundation-wikis/|protocol-relative URLs]] per https://meta.wikimedia.org/?oldid=3197161 ([[m:Stewards' noticeboard|questions?]]). wikitext text/x-wiki <img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Nuvola_apps_email.png/25px-Nuvola_apps_email.png" alt="Dispacciu!" width="25" height="25" longdesc="/wiki/Immagine:Nuvola_apps_email.png" /> Ai $1. <small>($2)</small> jug2i4j1vi8uvoebiue8pesqm1cv1ro MediaWiki:Movepage-moved 8 11193 125741 118200 2008-04-25T12:38:50Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki <big>''' A pagina "$1" hè stata mossa à "$2"'''</big> 3mohcz2lhjwbz1qdnmdv514ax7ft6ce MediaWiki:Movenologin 8 11194 118205 2008-02-10T18:59:48Z Ale Mister 249 Pagina nova: Micca cunnessu wikitext text/x-wiki Micca cunnessu js4k3w0kf7pak0vk69m671wyl9888k5 MediaWiki:Movenologintext 8 11195 118552 2008-02-11T17:32:33Z Ale Mister 249 Pagina nova: Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per move a pagina. wikitext text/x-wiki Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per move a pagina. moc0bpm981kmvqa828y1jkk0idehw05 MediaWiki:Notloggedin 8 11197 118554 2008-02-11T17:42:49Z Ale Mister 249 Pagina nova: Micca cunnessu wikitext text/x-wiki Micca cunnessu js4k3w0kf7pak0vk69m671wyl9888k5 MediaWiki:Prefsnologin 8 11198 118555 2008-02-11T17:42:54Z Ale Mister 249 Pagina nova: Micca cunnessu wikitext text/x-wiki Micca cunnessu js4k3w0kf7pak0vk69m671wyl9888k5 MediaWiki:Uploadnologin 8 11199 118556 2008-02-11T17:42:59Z Ale Mister 249 Pagina nova: Micca cunnessu wikitext text/x-wiki Micca cunnessu js4k3w0kf7pak0vk69m671wyl9888k5 MediaWiki:Categorytree-no-pages 8 11200 118557 2008-02-11T17:51:02Z Ale Mister 249 Pagina nova: micca pagine o sottucategurie wikitext text/x-wiki micca pagine o sottucategurie 2wwbwb3ziw4cwp2voizj5pd432xq2lj MediaWiki:Unprotectedarticle 8 11201 118559 2008-02-11T17:55:52Z Ale Mister 249 Pagina nova: hà sprutettu [[$1]] wikitext text/x-wiki hà sprutettu [[$1]] 7ntcmee7jndedm6n7tbqd9f7spbo6aa Cane pasturecciu 0 11202 325158 320760 2013-03-08T23:50:53Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 25 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q38967]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki Un '''cane pasturecciu''' (o [[ghjacaru pasturecciu]]) hè un cane chì serve à i pastori per difende o guardà l'animali (Multedo 1994). ==Da vede dinù== * [[cane]] * [[cane umarecciu]] ==Referenze== * Multedo, Roccu (1994), U mazzerisimu - Le mazzérisme, L'originel, Parighji {{c}} jqzpa31ihsq4zccje13s921zmwe9fyu Ghjacaru pasturecciu 0 11203 118581 2008-02-11T20:38:37Z 90.28.187.152 Reindirizzamentu à [[Cane pasturecciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cane pasturecciu]] 87k1gvlff4nh5u6re5ff6i25zpzgssf MediaWiki:Movelogpage 8 11205 118634 2008-02-13T11:09:03Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mosse wikitext text/x-wiki Mosse 6byz5xgq3r0h3luv4252h2potb4zdwv MediaWiki:Newtitle 8 11206 118644 2008-02-13T13:22:18Z Ale Mister 249 Pagina nova: à u novu titulu: wikitext text/x-wiki à u novu titulu: h4tn51pugu2rooa4qne1qmynfhm6la8 MediaWiki:Tooltip-ca-move 8 11207 134254 118659 2008-06-28T20:53:14Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Move a pagina à un titulu novu. k5mafa61j3yynnph1zba7764jj12zdv MediaWiki:Listusersfrom 8 11208 118655 2008-02-13T19:01:01Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mustrà l'utilizatori à parte da: wikitext text/x-wiki Mustrà l'utilizatori à parte da: 87o1j25fserib9ghx7rhov93pocse57 MediaWiki:Viewprevnext 8 11209 239052 118821 2010-11-01T16:27:36Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Vede ($1 {{int:pipe-separator}} $2) ($3). koasrcmi1d5zj0wlxmvc0jjmzxonbjf MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-main 8 11210 118690 2008-02-14T14:24:44Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede l'articulu wikitext text/x-wiki Vede l'articulu 8yowm8vgvr1m6zplcbrnk2ro40rqpbj MediaWiki:Tooltip-ca-addsection 8 11211 134251 118693 2008-06-28T20:51:59Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Aghjunghje un cummentu à a discussione. 3e3glbry4tinb5hml8hov12q9dtxjxg MediaWiki:Tooltip-ca-history 8 11212 134253 118695 2008-06-28T20:53:07Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Versioni anziane di a pagina. b30qvf171kjtevrlymoaw10hq07t4kt MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-help 8 11213 118696 2008-02-14T14:46:06Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede a pagina d'aiutu wikitext text/x-wiki Vede a pagina d'aiutu 5lg5tw6o1vjlnpvobb2hmvg5fnko725 MediaWiki:Protectlogpage 8 11215 118702 2008-02-14T14:56:29Z Ale Mister 249 Pagina nova: Prutezzioni wikitext text/x-wiki Prutezzioni 83venxz3hz8k4fm56s9mj0nmeipo9am MediaWiki:Protect-default 8 11216 118706 2008-02-14T15:08:44Z Ale Mister 249 Pagina nova: (prestabilitu) wikitext text/x-wiki (prestabilitu) mkfmmnfy5cmmmjcghe1goj15v8nj9nb MediaWiki:Protect-level-sysop 8 11217 118710 118708 2008-02-14T15:12:20Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki solu l'amministratori k2mrd7kt189bpnjq28cnbiggqq4g9pd Cane 0 11219 118714 2008-02-14T18:50:51Z 90.29.214.253 Reindirizzamentu à [[Ghjacaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjacaru]] r654dmzcyv22fjdk0fkh6np0kogfp21 MediaWiki:Categorytree-collapse 8 11221 118727 118725 2008-02-15T09:09:14Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Piattà k43fvkfv10qt7at2971fdgrh2rdsiow MediaWiki:Categorytree-expand 8 11222 118728 118726 2008-02-15T09:09:17Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mustrà pyiuqe5r8ae8lit7ji504m1mndocfgx MediaWiki:Histfirst 8 11223 118729 2008-02-15T09:16:55Z Ale Mister 249 Pagina nova: Prima wikitext text/x-wiki Prima 0p32es106doxjuvd3x4xz7qkuio2ci3 MediaWiki:Histlast 8 11224 118730 2008-02-15T09:17:21Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ultima wikitext text/x-wiki Ultima 22v1rj6oc1riwrswa8apjwtqsvtxve2 MediaWiki:History-title 8 11225 118731 2008-02-15T09:20:34Z Ale Mister 249 Pagina nova: Cronolugia di e mudifiche di "$1" wikitext text/x-wiki Cronolugia di e mudifiche di "$1" tpo4t35h5nq8oetu4jffw8e3wyvwouj Anton Francescu Filippini 0 11226 364136 354824 2019-10-03T11:18:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Anton Francescu Filippini''' (San Nicolà, 14 [[lugliu]] 1908 – Oriolo Romano, 22 [[ottobre]] 1985) hè unu [[scrivanu]] [[Corsica|corsu]]. ==Strattu== ''A piazza San Niculà'': :Sottu à le palme di San Niculà, :Quand'ella affacca a notte viuletta, :Ci si spasseghja più d'una [[civetta]], :Più d'un mascu ci vene à dunnighjà. :Eo ci ghjunsi in brama di ciarlà : :Ci lasciai u me core fetta à fetta. :A più maiò ghjè tocca à Marietta, :A più bella figliola di u Mercà. :Or una vechja l'hè sempre à braccetta :Ch'ùn l'abandona mancu per spirà. :Ma ella furba cum'è una vulpetta, :Ghjunta à l'ombra, si volta eppò mi dà :Un'ochjata chì pare una saetta :Sottu à le palme di San Niculà. ==Bibliugrafia== * Anton' Francescu Filippini (1940) ''Ballate corse'', Roma : Modernissima * Anton' Francescu Filippini (1956) ''E mio Lune'', Roma : Ed. S. Sciascia * Anton' Francescu Filippini (1969) ''Acqua d'Aprile'', Roma : Cardini * Anton' Francescu Filippini (1970) ''À la silente riva'', Roma : Cardini * Anton' Francescu Filippini (1980) ''A Bisaccia : favule vechje è nove'', Aiacciu : La Marge * Anton' Francescu Filippini (1982) ''Belle Calende'', Roma : Grafica Giorgetti * Anton' Francescu Filippini (1985) ''Prime puesie'', Roma : Cardini * Anton' Francescu Filippini (1992) ''Flumen Dei'', Marzocchi ==Referenze== * [http://www.uribombu.com/filippini.htm Talamoni, Ghjuvan Guidu, Anton Francescu Filippini (1908-1985) : U fiore di a puesia] {{c}} {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] 4pnrfbgzd1pkf0mykgejdch0cnzv3mg MediaWiki:Unprotect 8 11227 118801 2008-02-16T16:55:37Z Ale Mister 249 Pagina nova: Sprutege wikitext text/x-wiki Sprutege 32ad4vwiujgnf8qex9jmqbdsgza9rjv MediaWiki:Makebot-logpage 8 11228 118806 2008-02-16T17:32:25Z Ale Mister 249 Pagina nova: Statu di i boti wikitext text/x-wiki Statu di i boti 882a9pzgc4mxnliwxy07erkaa1pqsw8 MediaWiki:Dellogpage 8 11229 118807 2008-02-16T17:44:49Z Ale Mister 249 Pagina nova: Suppressioni wikitext text/x-wiki Suppressioni djus05oh42vehbbomsff93mwgqfycov MediaWiki:Patrol-log-page 8 11231 152778 118816 2009-01-05T21:17:24Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Mudifiche verificate cdo0912rfoue1l4qnzbw5848ikv7djw MediaWiki:Uploadlogpage 8 11232 118817 2008-02-16T22:11:28Z Ale Mister 249 Pagina nova: Scherarii caricati wikitext text/x-wiki Scherarii caricati 4dppdynn0o68fw3by9m2fyjzs5aevdn MediaWiki:Newuserlogpage 8 11233 118818 2008-02-16T22:12:28Z Ale Mister 249 Pagina nova: Novi utilizatori wikitext text/x-wiki Novi utilizatori mzk15b8g0oirgn8kl36kdnd5bm29tac MediaWiki:Prevn 8 11234 118819 2008-02-16T22:16:07Z Ale Mister 249 Pagina nova: $1 precedenti wikitext text/x-wiki $1 precedenti jusqjda0576tsc2qxg942kj9izgd4do MediaWiki:Nextn 8 11235 118820 2008-02-16T22:17:04Z Ale Mister 249 Pagina nova: $1 seguenti wikitext text/x-wiki $1 seguenti 90kmpdh84f4o2ultjepmgrusafg7ehd MediaWiki:Brokenredirects-delete 8 11236 118955 2008-02-18T07:54:32Z Ale Mister 249 Pagina nova: (supprime) wikitext text/x-wiki (supprime) 8n4t0cxvz1srwo8zkituob3uzjizbx8 MediaWiki:Deletedarticle 8 11237 118958 2008-02-18T07:58:42Z Ale Mister 249 Pagina nova: hà suppressu [[$1]] wikitext text/x-wiki hà suppressu [[$1]] 1skc2wl8ht18ekrcphhzlfnaakhuo8n MediaWiki:Delete-confirm 8 11238 118960 2008-02-18T08:01:46Z Ale Mister 249 Pagina nova: Supprime "$1" wikitext text/x-wiki Supprime "$1" mcp4kc0nl1bqytuwi3nngmz2r4bfn9v MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-image 8 11240 118965 2008-02-18T08:16:50Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede a pagina di l'imagine wikitext text/x-wiki Vede a pagina di l'imagine kffmv0zb53x9xwe3p5xkkl9z6xz98fm MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-mediawiki 8 11241 118966 2008-02-18T08:18:49Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede u messaghju di sistemu wikitext text/x-wiki Vede u messaghju di sistemu 1uoivk6nkm96w8g21dyj30hvfnlnh8t MediaWiki:Tooltip-ca-edit 8 11242 118978 2008-02-18T10:21:08Z Ale Mister 249 Pagina nova: Poi mudificà a pagina. Vedila bè nanzu di salvalla! wikitext text/x-wiki Poi mudificà a pagina. Vedila bè nanzu di salvalla! bda8vb6oolgkkl11r8f2jqn51io9gjt MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-media 8 11243 119012 2008-02-18T15:49:52Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede a pagina di u schedariu wikitext text/x-wiki Vede a pagina di u schedariu 2druyo579parxvtdnqc7yof1nw662vy MediaWiki:Tooltip-ca-nstab-project 8 11244 119013 2008-02-18T15:50:12Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede a pagina di serviziu wikitext text/x-wiki Vede a pagina di serviziu ttw05yrrd9qtjcr508937syrr54ybjc Ghjobba 0 11246 363366 351468 2019-09-08T08:15:17Z CommonsDelinker 173 Replacing Bonnat02.jpg with [[File:Léon_Bonnat_-_Job.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR2|Criterion 2]] (meaningless or ambiguous name)). wikitext text/x-wiki [[File:William Blake 007.jpg|thumb|upright=1.2|Illustrazione di u Libru di Ghjobba da parte di u pittore [[William Blake]]: [[Satanassu]] inflige e piaghe à Ghjobba (''[[Tate Britain]]'', [[Londra]])]] '''Ghjobba''' hè un [[patriarca (ebraismu)|patriarca]] [[Edomiti|idumeu]] è l'[[eroe]] di u [[Libru di Ghjobba]], libru di i [[Ketuvim]] di a [[Tanach|Bibbia ebraica]] è classificatu da i [[cristianesimu|cristiani]] trà i [[libru sapienziale|libri sapienziali]] di l'[[Anticu Tistamentu]]. L'equivalente [[lingua araba|arabu]] hè ''Ayoub'' (أيوب Ayyūb), a variante [[lingua turca|turca]] hè ''Eyüp'', è u significatu di u so nome hè "perseguitu", chì "supporta l'avversità". Ghjobba ripprisenta l'imaghjine di u [[ghjustu]] di u quale a [[fede]] hè messa à a prova da parte di [[Diu]]. I [[catulicisimu|catolichi]] ne festighjeghjanu a [[santità]] u 10 maghju. Una [[moschea]] d'[[Istanbul]] porta stu nome, quellu di un cumpagnu di [[Magumettu]] mortu cumbattendu davante à a cità chì si chjamava à quellu tempu [[Custantinopuli]]. A dinastia di l'[[Ayyubidi]] fundata da u futuru [[sultanu]] [[Saladinu]] prese u propriu nome da u babbu di 'ssu persunaghju. == Persunaghju biblicu == [[File:Léon Bonnat - Job.jpg|thumb|upright=1.2|''Ghjobba'', [[Pittura|dipintu]] di [[Léon Bonnat]], [[1880]]]] Nonustante e so caratteristiche di ghjustu, u nome di Ghjobba vene da e prove ch'è [[Satanassu]] l'hà fattu subisce. Ghjobba supporta incù rassignazione a perdita di i so bè, di i so figlioli è ancu e suffrenze duvute à a so malatia. Inoltre supporta i rimproveri di trè amichi soi, senza ghjastimmà una sola volta u so [[Diu]]. Diu li spiigherà dopu ch'è ùn ci vole micca à ghjudicà l'azzione divine da u puntu di vista umanu. Infine u ristabilirà in tutti i so averi, radduppiendu li ancu. Ebbe setti figlioli è trè figlie chì mureranu in u crollu di a casa di unu d'elli à l'iniziu di e so prove. Dopu ebbe di novu setti figlioli è trè figlie quandu Diu u riabilitò à u termine di a so vicenda. E so ultime trè figlie si chjamavanu: Culombula, Cassia è Fiala di Stibio. == Persunaghju di u [[Coranu]] == U Coranu cita Ghjobba cum'è un [[prufeta]] nobile è generosu. Diu l'hà amatu assai apposta ch'ellu hè statu un di i so più umili è fideli servitori. Hà aiutatu l'urfanelli è hà sfamatu i povari. Videndu a divuzione di Ghjobba versu Diu, Satanassu hà dicisu di tentà lu ma senza riesce ci. Eppuru Satanassu hà tentatu a so moglia Rama incù successu. Diu tandu l'hà culmatu di miserie è hà divutu soffre incù pacenzia. == Ghjobba, a suffrenza di u ghjustu == [[File:Icon of Job (North Russia, 17 c.).jpg|thumb|upright=1.2|[[Icona (arte)|Icona]] russia di San Ghjobba di u [[XVII seculu]]]] Ghjobba ripprisenta a [[cuntradizione]] trà u ghjustu chì soffre senza colpa è u malvaghju chì invece hè prosperu: hè a [[metafura]] d'una ricerca di a [[ghjustizia]] chì diveria culpisce à chì face u [[male]] è assolve è ricumpensà à chì face u [[bè (etica)|bè]]. Sicondu l'[[abrei]], in u periodu di l'[[esiliu babilunese]] ci era a cunvinzione ch'è u malvaghju era ghjustamente punitu incù u dulore o a perdita di bè materiali, cum'è effettu immediatu, guasi meccanicu, di e so gattive azzione mentre u bonu, quandu agiscìa bè, era subitu primiatu incù l'abbundanza è a ficundità. Per l'abrei (cum'è per e pupulazione semitiche) l'amicizia incù [[Diu]] di l'omu ghjustu hè purtatrice d'una ricumpensa terrena. U casu d'un ghjustu culpitu da a suffrenza divia esse cunsideratu cum'è un incidente limitatu in u tempu, da ammaistrà incù a [[prudenza]], a [[pacenzia]], e [[virtù]] di a [[Savviezza]] chì avarianu inghjennatu a fine di u dulore è u premiu immediatu. Quandu si custatava ch'è l'omu inghustu gudia è pruspirava nonustante a so malvaghjità, a [[murale]] ebraica, cum'è ancu quella [[Antica Grecia|greca]], cum'è affiora da e [[Tragedia|tragedie]] di u ciclu d'''[[Edipu]]'', sustenia ch'è a furtuna di quessi seria di breve durata è ch'è a ghjustizia divina seria intervinuta per rimette in equilibriu i pari di a bilancia cundannendu s'ellu ùn hè elli, ma a so figliulanza sicondu u principiu ch'è i figlioli paganu per e colpe di i patri. Quessa pudia accade ancu per u ghjustu chì, forse senza sapè la, ùn piglia micca in contu l'effettu d'azzione malvaghje cummesse da i so patri. [[Libru di Geremia|Geremia]] ([[VII seculu a.C.]]) invece è soprattuttu [[Ezechiele]] ([[VI seculu a.C.]]), avianu invece in modu chjaru dettu, in anticipu annantu à u [[Libru di Ghjobba]], prubabilamente di u [[V seculu a.C.]], ch'è i figlii ùn paganu micca per e colpe di i patri è i patri ùn paganu micca per e colpe di i figlii, ma ognunu paga per sè. (cfr. [[Libru d'Ezechiele|Ezechiele]]. == Citazione == Accade chì Ghjobba fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu in a sprissione: ''vede à Ghjobba'', chì vole dì: soffre assai: ''aghju vistu à Ghjobba!'' == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Amore di Diu]] * [[Bè (etica)]] * [[Fede]] * [[Ghjustu di Diu]] * [[Libru di Ghjobba]] * [[Male]] *[[Risposta à Ghjobba]] * [[Teudicea]] * [[Timore di Diu]] [[Categoria:Prufeta di l'Anzianu Tistamentu]] [[Categoria:Prufeta di l'Islamu]] o3t9stn33m7m08c3mcjjfjd6faw230u Lingua francese 0 11248 359533 348627 2018-06-08T19:56:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} {{Lingua|nomu=Francese|numinativu=''Français'' |culori=#FD9191 |altri nomi=Francesu |stati=[[Francia]] è altri 53 paesi. |righjoni= |parsoni=78 milioni nativi madrelingua[http://encarta.msn.com/media_701500404/Languages_Spoken_by_More_Than_10_Million_People.html] (100 milioni seconda lingua) |tipulugia=SVO |classifica=11 |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue italiche]] |fam3=[[Lingue romanze]] |fam4=[[Lingue romanzu-uccidentali|Romanzu uccidentale]] |fam5=[[Lingua francese]] |fam6= |aghjinzia=[[Académie française]] |iso1=fr|iso2=(B)fre, (T)fra|iso3=fra|sil=FRN |estrattu= Tous les êtres humains naissent libres et égaux en dignité et en droits. Ils sont doués de raison et de conscience et doivent agir les uns envers les autres dans un esprit de fraternité. |mappa=[[File:Map-Francophone World.png|290px]] |didascalia=Distribuzione geugrafica di u francese |codice=fr}} U '''francese''' o '''francesu''' (nome nativu '''français''') hè una lingua appartenente à u gruppu di e [[lingue romanze]] di a [[Famiglie linguistiche|famiglia]] di e [[lingue indoeuropeane]]. Hè una di e lingue rumanze più diffuse, supranata solu, in numeru di locutori madrilingua, da u [[lingua spagnola|spagnolu]]. U francese hè a seiesima lingua più parlata i u mondu cume numeru di parlenti, ma a siconda per diffusione, dopu à l'inglese, per numeru di paesi: per circa 78 milioni di persone hè lingua nativa[http://encarta.msn.com/media_701500404/Languaghjes_Spoken_by_More_Than_10_Million_People.html], mentre per circa 100 milioni hè la seconda lingua ([[2007]])<ref>{{[http://books.google.com/books?id=v3aArie05dUC&pg=PA126&dq=%22La+Francophonie+dans+le+monde+2004-2005%22&hl=nl#PPA35,M1 Claisce Tréan, La Francophonie]. Haut cunseLu de la Francophonie, 2004-2005.</ref>. Issa lingua hè parlata suprattuttu in [[Francia]], [[Canada]] (principalmente in a provincia di u [[Quebec (provincia)|Québec]]), [[Belgica]], [[Svizzera]] è in tutte e exi-culonie francesi. Hè a lingua ufficiale in circa 53 paesi è in tante cumunità è amministrazioni. Oghje u francese firma a siconda lingua più insegnata in u mondu (90 milioni di studienti é insegnata da circa 800 mila insegnanti) dopu à l'inglese. Servizi linguisticu-culturali: CCF (Centres Culturels Français - dipendenti da le Ambasciate) è AF (Alliance Française). == Storia == In generale si ritene chì u primu testu scrittu in prutofrancese (o ''romana lingua'' ò ancora ''[[lingua romanza]]'') fubbe u ''[[ghjuramentu di Strasburgu]]'' di l'[[842]]. A prima menzione di l'esistenza d'una lingua romanza ùn risale chì à u [[813]], in uccasione di u [[synode de Tours]]. Bisogna però aspettà l´anni [[880]]-[[881]] per u primu testu litterariu, a ''[[Séquence de sainte Eulalie]]'', pure s'ella a lingua di 'ssu testu si pò cunsiderà più simile à u [[picard]] chì à u francese stessu. Tocca però à ricunnosce chì a distinzione frà ''lingua'' è ''[[dialettu]]'' hè un'attività sterile: ùn si pò dunque decide oghjettivamente. Hè in u [[1539]] chì l'[[urdonnance de Villers-Cotterêts]] impuse u francese cume lingua di u dirittu è di l'amministrazione. Per tuttu u Medievu è per bona parte di l'età muderna u francese svolse in [[Europa]] un rollu simile à issu attualmente copertu da l'inglese in u mondu: era la lingua di i scambii è di a cummunicazione internaziunale, a più prestighjosa, a cui cunnoscenza era necessaria à l'omu chì viaghjava vistu chì universalmente cumpresa (in l'ambienti colti, certamente). Numarose opere litterarie recanu traccia di 'ssu "primatu" in parte perdutu: si veda, á esempiu, l'''Histoisce de ma vie'' di [[Ghjacomu Casanova]], autore [[serenissima|venezianu]] ma chì scrive in francese per cunsentisce à a propria [[biografia]] una maghjiore diffusione. == Lingue è dialetti == [[File:Langues de la France1.gif|thumb|left|170px|Mappa di e lingue è di i dialetti di a regione francese è zone limitrufe.]] I dialetti varianti di u francese sò quasi tutti estinti; frà i più famosi, u piccardu, u gallu (parlatu in [[Britagna]]) o u [[Lingua vallone|vallone]] in [[Belgica]]. Oltre à elli in i territorii francesi e lingue [[lingua occitana|occitana]] è [[lingua francupruvenzale|francupruvenzale]], qualchì volta erroneamente cunsiderate due dialetti liati à u francese, sò in l'inseme i più stesi idiomi (ma minacciati d'estinzione) dopu à a lingua francese, in particulà occitanu o pruvenzale (in francese ''Langue d'oc'', espressione à l'orighjine di u termine stessu), storicamente spartu in u meridione, fubbe per seculi una lingua litteraria assai affermata, parlata puru da [[Dante Alighieri]]. Altre lingue sò storicamente parlate in qualchi territorii francesi: u [[lingua corsa|corsu]], d'area [[Lingua taliana|italorumanza]], in [[Corsica]], cunsiderata lingua indipendente da parechji parlanti, u [[Lingua bretone|bretone]] in a rigione di a Bretagna ([[Lingue celtiche|lingua celtica]]), u [[Dialetti di a lingua tedesca|tedescu]] parlatu in [[Alsazia]], u [[Lingua fiamminga|fiammingu]], parlatu in certe zone di u [[Nordu (dipartimentu francese)|Nordu]] è infine u [[lingua basca|bascu]] ([[lingua isulata]]) é u [[lingua catalana|catalanu]] ([[lingua romanza]]) in a zona di i [[Pirenei]] urientali. == Alfabetu == U francese si scrive cù: * e 24 lettere di l'[[alfabetu latinu]] '''a b c d è f g h li j l m n ò p q r s t u v x y z''' * a '''w''' è la '''k''' presenti in parole d'orighjine straniera * e vucale: ** '''œ''' (una ''o'' seguita da una ''e'') ** '''æ''' (una ''a'' seguita da una ''e'') * i segni diacritichi (per u più accenti) com'è: '''à â ç hè é ê ë î ï ô ù û ü'''. Cù almancu 32 [[fonema|fonemi]], parechji di i quali, suprattuttu vocalici, senza currispondenti in [[lingua corsa|corsu]], a [[prununzia]] ùn risulta sempre immediata è facile per un parlante talianu; tuttavia, a [[funetica]] francese hè regulata da norme righjde che, s'elle sò amparate, permettonu di pronuncià currettamente praticamente ogni parola chì si ni cunnosce a forma scritta. E principali regule funetiche sò: ''ai'' (come anglaise) si prununzieghja e; ''oi'' (come trois,moi,danois) si prununzieghja [wa]; ''au'' (come automobile,autriche) si prununzieghja o; ''ou'' (douze, perou) si prununzieghja u ; ''eau'' (come tableau, a parola stessa eau) si leghje o. Ci sò di e cusì dette ''cunsunante mute'' chì ùn si leghjenu in fine di parola. Sò e seguenti: D,P,S,T,G,X,Z, è u è ùn accentata. C'è dinù u cullegamentu chì hè, infatti, l' ''unione funetica'' di due parole. Si face u culligamentu quandu ci si trova in prisenza di due parole chì a prima finisce incù una cunsunante, è a siconda inizia cù una vucale ("nous avons", ""Ils admirent"",...). <!-- == A riforma ortografica di 1990 == --> == Paesi == [[File:Knowledge French EU map.png|thumb|center|500px|Diffusione di u Francese in Europa]] {| style="marghjn:2 auto; colspan="1" cellpadding="2" cellspacing="2" align="right" style="marghjn-left:.5em; marghjn-bottom:.5em" class="tocculours itwiki_template_toc" !colspan="2" bgcolor="abcdef" align="center"|Paesi induve u francese hà unu statutu ufficiale |- ! bgcolor="efefef" align="left"|'''Paesi'''</ul> ! bgcolor="efefef" align="left"|'''Persone'''</ul> |- |<li>[[Francia]]</li><li>[[Repubblica Democratica di u Congo|Rep. Dem. di u Congu]]</li><li>[[Canada]]</li><li>[[Madagascar]]</li><li>[[Belgica]]</li><li>[[Algeria]]</li><li>[[Mali]]</li><li>[[Camerun]]</li><li>[[Nighjer]]</li><li>[[Ciad]]</li><li>[[Senegal]]</li><li>[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]</li><li>[[Svizzera]]</li><li>[[Burkina Fasu]]</li><li>[[Costa d'Avoriu]]</li><li>[[Ripublica Centrafricana|Rep. Centrafricana]]</li><li>[[Guinea]]</li><li>[[Maroccu]]</li><li>[[Ripublica di u Congu]]</li><li>[[Ruanda]]</li><li>[[Haiti]]</li><li>[[Togu]]</li><li>[[Vietnam]]</li><li>[[Mauritius]]</li><li>[[Camboghja]]</li><li>[[Mauritania]]</li><li>[[Riunione]]</li><li>[[Guadalupa]]</li><li>[[India]]</li><li>[[Martinica]]</li><li>[[Benin]]</li><li>[[pulinesia francese]]</li><li>[[Lussemburgu]]</li><li>[[Guyana francese]]</li><li>[[Gabon]]</li><li>[[Guinea Equatoriale]]</li><li>[[Nova Caledonia]]</li><li>[[Tunisia]]</li><li>[[Italia]]</li><li>[[Burundi]]</li><li>[[ghjbuti]]</li><li>[[Libanu]]</li><li>[[Vanuatu]]</li><li>[[Seychelles]]</li></ul> |<li>64.300.000</li><li>8.500.000</li><li>7.700.000</li><li>6.000.000</li><li>4.200.000</li><li>4.000.000</li><li>3.500.000</li><li>2.500.000</li><li>2.000.000</li><li>2.000.000</li><li>2.000.000</li><li>1.800.000</li><li>1.600.000</li><li>1.550.000</li><li>1.520.000</li><li>1.250.000 </li><li>1.000.000</li><li>1.000.000</li><li>1.000.000</li><li>1.000.000</li><li>853.000</li><li>810.000</li><li>800.000</li><li>700.000</li><li>700.000</li><li>520.000</li><li>500.000</li><li>445.000</li><li>400.000</li><li>350.000</li><li>240.000</li><li>200.000</li><li>170.000</li> <li>160.000</li><li>120.000</li><li>120.000</li><li>115.000</li><li>110.000</li><li>100.000</li><li>100.000</li><li>100.000</li><li>100.000</li><li>75.000</li><li>50.000</li></ul> |} === Nord'America === * [[Canada]] ** [[Quebec (provincia)|Québec]] ** [[untariu]] ** [[New Brunswick]] * [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] ** [[Louisiana]] ** [[Maine]] ** [[Vermont]] ** [[New Hampshire]] ** [[New York]] * [[Guadalupa]] * [[Martinica]] * [[Haiti]] * [[Guiana Francese]] === Europa === * [[Francia]] * [[Belgica]] ** [[Vallonia]] ** [[Bruxelles]] * [[Svizzera]] ** [[Canton ghjura|ghjura]] ** [[Canton Berna|Berna]] ** [[Canton Neuchâtel|Neuchâtel]] ** [[Canton Friburgo|Friburgu]] ** [[Vaud]] ** [[Vallese]] ** [[Canton ghjnevra|ghjnevra]] * [[Lussemburgu]] * [[Italia]] ** [[Valle d'Aosta]] * [[Principatu di Monacu|Monacu]] * [[Andorra]] === Africa === * [[Algeria]] * [[Benin]] * [[Burkina Fasu]] * [[Burundi]] * [[Camerun]] * [[Ciad]] * [[Costa d'Avoriu]] * [[Egittu]] * [[Gabon]] * [[Ghjbuti]] * [[Guinea]] * [[Madagascar]] * [[Mali]] * [[Maroccu]] * [[Mauritania]] * [[Mauritius]] * [[Nighjer]] * [[Ripublica Centrafricana]] * [[Ripublica di u Congu]] * [[Ripublica Democratica di u Congu]] * [[Riunione]] * [[Ruanda]] * [[Senegal]] * [[Seicelle]] * [[Togu]] * [[Tunisia]] === Asia === * [[Israele]] * [[Libanu]] * [[Vietnam]] * [[Laos]] * [[Camboghja]] === Oceania === * [[Vanuatu]] * [[Nova Caledonia]] * [[pulinesia Francese]] * [[Wallis è Futuna]] == Premii Nobel per a letteratura di lingua francese == * [[Sully Prudhomme]] (1901, Francia) * [[Maurice Maeterlinck]] (1911, Belgica) * [[Romain Rolland]] (1915, Francia) * [[Anatole France]] (1921, Francia) * [[Henri Bergson]] (1927, Francia) * [[Roghjer Martin du Gard]] (1937, Francia) * [[André ghjde]] (1947, Francia) * [[François Mauriac]] (1952, Francia) * [[Albert Camus]] (1957, Francia) * [[Saint-John Perse]] (1960, Francia) * [[Jean-Paul Sartre]] (1964, Francia [premiu rifiutatu]) * [[Claude Simon]] (1985, Francia) * [[Jean-Marie Gustave Le Cléziu]] (2008, Francia) == Da vede dinù == * [[Letteratura francese]] * [[Letteratura francofuna]] * [[Fonolugia di u francese]] * [[Francese di u Québec]] * [[Francese cajun]] * [[Francofonia]] * [[Paesi francofoni]] * [[Africa francofuna]] * [[francorsu]] == Altri prughjetti == == Cullegamenti esterni == * {{fr}} [http://www.academie-francaise.fr/ Académie Française] * [http://www.alliancefr.urg Alliance française] * {{en}} [http://www.languaghjetrav.com/french Francese per li viaghjiatori] prununzia, frasi, cullegamenti * {{fr}} [http://atilf.atilf.fr/ Le Trésor de la Langue Française informatisé] * {{fr}} [http://www.etienne-meul.be/ Tantissimi esercizi di lingua francese (Dr. Meul Etienne)] * [http://albis.vetsin.com/ Esercizi per imparà parole nove in francese] * [http://www.frenchverbconjugator.com FrenchVerbConjugator.com] Esercizi per migliorà la prununzia francese verbi * {{fr}} [http://www.lepointdufle.net/cours-de-francais.htm Le Point du FLE] Accessu à le più utili risorse di lingua francese presenti nant'à Internet * {{fr}} [http://www.dicovia.com/dico/francais-corse/lettre-A/0-59 Dizziunariu francese] * {{fr}} [http://www.alliancefr-grenoble.urg/ Alliance Française de Grenoble] == Da vede dinù == * [[francese belgicu]] * [[francese canadianu]] * [[francese svizzeru]] == Ligami == * [[:fr:|Wikipedia in francese]] [[Categoria:Lingua rumanza|Francese]] <references /> [[Categoria:Francia]] 86kelk0ri69oddkarh4ce56lan8ui7y Sturneddu 0 11252 334528 330604 2014-03-23T15:01:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sturneddu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Sturnus vulgaris.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sturnus vulgaris |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sturnidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sturnus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sturnus vulgaris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Common starling in london.jpg|250px]] |----- |} U '''sturneddu''' (o [[sturnellu]]) (''[[Sturnus vulgaris]]'') hè un tipu d'[[aceddu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Sturnidae]]. Hè urighjinariu di a maiò parti di l'[[Eurasia]], ma hè statu introduttu ancu in [[Sudafrica]], in [[America di u Nordu]], in [[Australia]] è in [[Nuvella Zelanda]]. L'ali di u struneddu sò corti è pinzuti, a coda hè corta è quatrata. U bizzicu hè longu è finu, pinzutu. I sturneddi sò bizzichigiaddi. Cu hè pocu dismurfisimu sessuali. U sturneddu hè longu 17 à 21 cm. Pesa 60 à 95 grammi. U sturneddu hè moltu cumunu in l'[[Europa]] sana, ma si scontra ancu in [[Asia]] minori, in [[Russia]] è insinamenti à a [[Mongulia]]. U sturneddu hè una spezia sucievuli, è d'[[inguernu]] si vedini i [[torma|tormi]] di sturneddi, in i campagni, ma ancu in u centru di i cità. ==Sistematica== Si pò distingua parechji sottuspezii di sturneddi : * ''S. vulgaris vulgaris'' * ''S. vulgaris faroensis'' * ''S. vulgaris zetlandicus'' * ''S. vulgaris granti'' * ''S. vulgaris poltaratskyi'' * ''S. vulgaris tauricus'' * ''S. vulgaris purpurascens'' * ''S. vulgaris caucasicus'' * ''S. vulgaris nobilior'' * ''S. vulgaris porphyronotus'' * ''S. vulgaris humii'' * ''S. vulgaris minor'' == In Corsica == I sturneddi sò cumuni in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * l' [[aceddi di Corsica]] * un antra spezia chì faci parti di u genaru ''sturnus'': [[sturnus unicolor]] {{c}} [[Categoria:Sturnidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] qsdygvbntvqct49fjxcim8mc8e73x9o Sturnellu 0 11253 119154 2008-02-20T17:39:36Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Sturneddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sturneddu]] ef3xai9hehi3929tout3smxuymia633 Sturnus vulgaris 0 11254 119155 2008-02-20T17:39:55Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Sturneddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sturneddu]] ef3xai9hehi3929tout3smxuymia633 Ghjadducula 0 11256 119166 2008-02-20T20:00:13Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Vicara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vicara]] cjiu7qlpbcvxxyfxd0pmqsovf8lteke Partido Independentista Puertorriqueño 0 11262 348699 348698 2015-07-06T08:50:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Flag_of_the_Puerto_Rican_Independence_Party.svg|thumbnail|350px|right| '''Partitu Indipendentista Porturicanu (PIP)''' ]] U '''Partitu Indipendentista Porturicanu''' o '''PIP''' (in [[Lingua spagnola|spagnolu]]: '''''Partido Independentista Puertorriqueño''''') hè unu di i trè principali [[Partitu puliticu|partiti pulitici]] di [[Portu Ricu]]. L'ideale di fondu di u partitu hè a lotta par l'[[indipendenza]] naziunale. U partitu hè sucialdemucraticu è appartene à a ''COPPPAL'' (''Conferencia Permanente de Partidos Políticos de América Latina'') è à l'[[Internaziunale Sucialista]]. U PIP dinuncia l'attuale libara assuciazione incù i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] cume unu status culuniale. Fubbe fundatu u [[20 uttrovi]] [[1946]] à [[Bayamón]], dopu chì u [[Partitu Pupulare Demucraticu (Portu Ricu)|Partitu Pupulare Demucraticu]] abbandunò l'indipendenza cume upzione pulitica. U fundatore di u PIP fubbe [[Gilberto Concepcion de Gracia]]. Attualmente u prisidente di u partitu hè [[Rubén Berríos]]. == Leader pulitici maiori == * [[Gilberto Concepcion de Gracia]] * [[Rubén Berríos]] == Urganizzazione di u partitu == * [[Rubén Berríos]] - prisidente * [[Maria de Lourdes Santiago Negron]] - viceprisidente * [[Fernado Martin Garcia]] - prisidente esecutivu * [[Manuel Rodriguez Orellana]] - ''Secretario de Asuntos con Norte America'' * [[Juan Dalmau Ramirez]] - sicretariu ghjenerale * [[Roberto Ivan Aponte Berrios]] - sicretariu d'urganizzazione == Boci currelate == * [[Sistemu puliticu di i Stati Uniti d'America]] * [[Immigrazione corsa in Puerto Rico]] * [[Mari di i Caraibi]] [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Partiti pulitici]] k6p0oz5n9g3pn4r5zyw8srailr2g9mp Categoria:Pulitica 14 11263 335707 325163 2014-03-23T18:13:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pulitica, drittu è sucità]] mb686vgv53r1tvjxkm9kefc1lbv1vsv Partitu Indipendentista Porturicanu 0 11265 119213 119212 2008-02-21T12:56:08Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Partido Independentista Puertorriqueño]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Partido Independentista Puertorriqueño]] kjxwfr6xx4xnbbq3jgkdamx55apy4w6 Biscutella rotgesii 0 11266 349987 331702 2015-07-07T18:07:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Biscutella rotgesii''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Biscutella rotgesii |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Brassicales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Brassicaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Solanum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Biscutella rotgesii''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|Biscutella rotgesii]] |----- |} ''[[Biscutella rotgesii]]'' hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Brassicaceae]]. Hè alta 10 à 30 cm. U picciolu hè appena pilosu. E casce sò verde scuru ma diventanu russicce dopu chì a pianta hè stata in fiore. I fiori sò chjucarelli è gialli. ''Biscutella rotgesii'' fiurisce di [[veranu]] sin'à l'[[istate]]. I frutti, à dui à dui, s'assumiglianu à un paghju di spichjette ovale. ==Statutu== ''Biscutella rotgesii'' hè classata cum'è in priculu di sparizione da l'[[IUCN]]. Face parte dinù di e 50 piante più minacciate di l'isule di u Mediterraniu. == In Corsica == ''Biscutella rotgesii'' hè endemica di a [[Corsica]] è ùn esiste ch'è quì. Hè rarissima, chì ùn ci hè ch'è in dui lochi: in l'[[Inzecca]] è versu u [[Pont'è à Leccia]]. Pò essa cunfusa incù un'antra pianta di listessu generu, ''Biscutella didyma'', chì hè prisente in [[Europa]] è in u Mediterraniu. Ma e casce di ''Biscutella didyma'' sò verde chjaru è a forma di e spichette sò ronde. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] * a [[flora endemica di Corsica]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Brassicaceae]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] jxwicw83dcgoe6yq6wfmhjb3p8nql16 Categoria:Germania 14 11267 359534 355631 2018-06-08T19:59:01Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Paradisu 0 11268 363473 356948 2019-09-19T04:49:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:The four elements with scenes from the Creation beyond in Color by Hendrick de Clerck and Denis van Alsloot 1.jpg|thumb|300px|'''U Paradisu''' da [[Hendrick de Clerck]] è [[Denis van Alsloot]], circa 1607]] Un paradisu hè un locu induve l'esistenza hè positiva, armuniosa è fora di u tempu. Hè l'imagine invertita di u dolu di a vita terrana è di a civilisazione umana. In paradisu, ùn ci hè ch'è [[pace]], [[prosperità]] è [[felicità]]. Fora di a [[religione]], u cuncettu di paradisu hè simile à quellu d'[[utopia]]. ==Citazione== Accade chì u Paradisu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] o a cultura corsa. Per esempiu, in i pruverbii: *''Hè per via di i Santi chì s'entre in paradisu.'' * ''Ciamannaccia, a forca di l'omini è u paradisu di i cavaddi.'' *''Ci hè più santi in [[Moriani]] ch'è in paradisu.'' {{c-supranu}} kwrje42hh0an329qx1ni977cxd4zr5u Santi 0 11269 347182 119298 2015-07-01T23:54:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ==Citazione== Accade chì i Santi fussinu mintuvati in a [[litteratura]] o a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Hè per via di i Santi chì s'entre in [[paradisu]].'' {{c-supranu}} [[Categoria:Religione]] gs3owddbc4xs62umdwos5xpyn2vwnml Cele 0 11270 348183 327265 2015-07-03T12:54:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''cele''' (o '''celi''' o '''celu''') hè l'atmusfera tarrestre. Hè di culore [[blu]] di [[ghjornu]] incù bonu tempu. Hè cumpostu sopratuttu di [[ossigenu]]. ==Citazioni== Accade chì u Celi fussi mintuvatu in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii: * ''U celi hè fattu à scala À chì codda è à chì fala.'' * ''U celi hè fattu à scala A pricantula codda, a grazia fala.'' (di dici cusì in [[Sartè]]) (Saravelli-Retali 1976) * ''Senza [[croce]] in celu ùn si entre.'' * ''Ricchezza in celu, limosina fatta in [[terra]].'' * ''Ciò chì hè scrittu in celi segui in [[terra]].'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c-supranu}} [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Astrunumia]] 6uz500icpb822ncabdkarn9s1wrynnh Scala 0 11271 325168 303449 2013-03-08T23:53:52Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 48 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q168639]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[Image:Ladder and telegraph pole.jpg|thumb|150px|Una scala]] Una ''scala'' hè un attrazzu chì permette di move si verticalmente. Per esempiu, si pò cullà annantu à u tettu di una casa incù una scala. Una scala pò esse per esempiu di metallu o di legnu. L'urigine di a scala hè antica antica. Un dissegnu di una scala pò essa ussirvatu annantu à un cantone preistoricu di u [[Mesutilicu]] chì t'hà almenu 10000 anni, in [[Valencia]] in [[Spagna]]. ==Citazione== Accade chì a scala fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''U [[celi]] hè fattu à scala À chì codda è à chì fala.'' * in u pruverbiu: ''U [[celi]] hè fattu à scala A [[pricantula]] codda, a [[grazia]] fala.'' (di dice cusì in [[Sartè]]) (Saravelli-Retali 1976) ==Da vede dinù== *u [[scalone]] ==Referenze== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c-supranu}} pki0jtviihxzoesxfj8u8412hbgj4fi Pricantula 0 11272 119301 2008-02-23T17:09:02Z 90.9.225.89 Pagina nova: ==Citazioni== Accade chì a pricantula fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''U celi hè fattu à scala A pricantula codda, a grazia fala.'... wikitext text/x-wiki ==Citazioni== Accade chì a pricantula fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''U celi hè fattu à scala A pricantula codda, a grazia fala.'' (di dici cusì in [[Sartè]]) (Saravelli-Retali 1976) ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} epy44kamjulkzggv5x4bu0zhkm9x5gk Grazia 0 11273 119302 2008-02-23T17:09:30Z 90.9.225.89 Pagina nova: ==Citazioni== Accade chì a grazia fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''U celi hè fattu à scala A pricantula codda, a grazia fala.'' (d... wikitext text/x-wiki ==Citazioni== Accade chì a grazia fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu: * in u pruverbiu: ''U celi hè fattu à scala A pricantula codda, a grazia fala.'' (di dici cusì in [[Sartè]]) (Saravelli-Retali 1976) ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} 6qvxf2cep8mfe3ymep2ywmdg7w1ap0m Talveila (Soria) 0 11274 119327 119322 2008-02-24T12:00:48Z Jeneme~cowiki 293 Reindirizzamentu à [[Talveila]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Talveila]] jlgh9vvkfc5780edw62hho1p7ckrsj8 Santa Cruz de Yanguas (Soria) 0 11277 119328 2008-02-24T12:02:42Z Jeneme~cowiki 293 Reindirizzamentu à [[Santa Cruz de Yanguas]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Santa Cruz de Yanguas]] ned6y5tvlmvtntdex1cy2n4q20p9bwz MediaWiki:Ipboptions 8 11281 119535 2008-02-26T08:27:28Z Ale Mister 249 Pagina nova: 2 ore:2 hours,1 ghjornu:1 day,3 ghjorni:3 days,1 settimana:1 week,2 settimane:2 weeks,1 mese:1 month,3 mesi:3 months,6 mesi:6 months,1 annu:1 year,sempre:infinite wikitext text/x-wiki 2 ore:2 hours,1 ghjornu:1 day,3 ghjorni:3 days,1 settimana:1 week,2 settimane:2 weeks,1 mese:1 month,3 mesi:3 months,6 mesi:6 months,1 annu:1 year,sempre:infinite n2iz03iswlulcghoozjypu2mwcer7vz Brocculu 0 11282 331748 141951 2014-03-23T14:05:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U brocculu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Brassica insularis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Brassicaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Brassica]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''rumex acetosella''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|Brassica insularis]] |----- |} U '''bròcculu''' [[Brassica insularis]] hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Brassicaceae]]. Hè una varietà di [[carbusgiu]] bastardu o salvaticu. Hè alta 20 à 60 cm. I casci sò lungarini è ovali. I fiori sò maiori, bianchi o giaddi. ''Brassica insularis'' fiurisci di [[branu]]. U brocculu hè endemicu di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]], di calchì regioni di u Nordestu di l'Africa com'è l'isuli di [[Zembra]] è de l'isula [[Pantallaria]] (situata da mezu à a [[Tunisia]] è à [[Sicilia]]. U brocculu hè rarissimu è minacciatu. Par via di cunsiquenza, hè prutetta da a Cunvinzioni di Berna. == In Corsica == U brocculu ùn hè prisenti cà in circa deci loca in [[Corsica]], com'è a [[Punta di Calcina]] o in [[Capuralinu]]. == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] * u [[carbusgiu]] {{c}} [[Categoria:Brassicaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] t8xk3blkxlzdl9dmt8ywg27dtdjbkkl Brassica insularis 0 11283 119582 2008-02-26T20:37:42Z Img 21 hà mossu [[Brassica insularis]] à [[Brocculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Brocculu]] ggispnt0ky9gvh2lpcozkh6y1mii5sw MediaWiki:Block-log-flags-noemail 8 11285 119634 2008-02-27T09:29:13Z Ale Mister 249 Pagina nova: currieru elettronicu bluccatu wikitext text/x-wiki currieru elettronicu bluccatu 7hbe8p3ldvqie7pwz7ktltlx3sjp8y3 MediaWiki:Uploadedimage 8 11286 119637 2008-02-27T09:46:06Z Ale Mister 249 Pagina nova: hà caricatu [[$1]] wikitext text/x-wiki hà caricatu [[$1]] kw4lac216ddfumnes3ti0nm73zylrhh Magydaris pastinacea 0 11288 348980 345990 2015-07-06T12:24:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Magydaris pastinacea''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Magydaris pastinacea.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Magydaris pastinacea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Magydaris]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Magydaris pastinacea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Magydaris pastinacea 3.JPG|250px|Magydaris pastinacea]] |----- |} ''[[Magydaris pastinacea]]'' hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Apiaceae]]. 'Ssa pianta hè uriginaria di l'[[Africa]] di u Nordu (l'[[Algeria]], u [[Maroccu]] è a [[Tunisia]]) è di l'isule di u Sudestu di l'[[Europa]]: a [[Sicilia]], a [[Sardegna]]. Parechji sinonimi di ''Magydaris pastinacea'' sò: * ''Magydaris tomentosa'' W. D. J. Koch * ''Cachrys pastinacea'' Lam. * ''Athamanta panacifolia'' Hoffmanns. è Link. == In Corsica == Siont'è Gamisans è Jeanmond (1993), ''Magydaris pastinaceas'' hè stata scuperta per a prima volta in [[Corsica]], in u golfu di [[Sant'Amanza]]. Per via di cunsequenza, l'origine spontanea di 'ssa pianta hè incerta. == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di e piante vascularie di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève ==Da vede dinò== *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Apiaceae]] n57pvfy2kpfkwxuj0yfow023ukrex3h Diu 0 11289 347308 332276 2015-07-02T01:26:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Creation of the Sun and Moon face detail.jpg|thumb|200px|right|Riprisentazione di Diu da [[Michelangelo Buonarroti]]]] Per i credenti, Diu hè a persona creatrice è vardiana di u mondu. Diu hè supranaturale, immurtale, è di più trascendente o immanente à l'omu. Vede ancu à [[Patre]], [[Figliu]] è [[Spiritu Santu]]. Diu hè aspessu cunsideratu cume u creatore di u mondu. [[Teologia|Teologii]] anu datu assai attributi à e cuncezzione di Diu. A più cumuna hè quella di l'[[onniscienza]], di l'[[onniputenzia]], l'[[onnipresenzia]] è l'[[onnibenevulenza]] (a buntà perfetta), a simplicità divina, è l'esistenza necessaria. Diu, à volte, hè statu descrittu cume incorpurale, è a surgente di ogni obligazione morala. Quessi atributi sò tutti più o menu ammissi da u [[ghjudaisimu]], u [[cristianisimu]] è l'[[islamu]]. Diu porta parechji nomi, cume Yawheh (יהוה) in [[lingua ebrea|ebreu]], o Allah (الله) in [[lingua araba|arabu]]. I [[filosofia|filosofi]] chì credenu in l'esistenza di Diu sò chjamati i teisti, cume [[Descartes]] o [[Santu Augustinu]]. Astri sò [[ateisimu|ateisti]], cume [[Jean Paul Sartre]]. [[Baruch Spinoza]] hè un esempiu di filosofu chì cridia in un Diu immanente (è micca trascendente). == Credenza in Diu in Auropa == In 2000, 53% di a populazione di u mondu s'identificava cù una di e trè maiò religione monoteiste (33% essendu cristianu, 20% musulamnu è menu di 1% ebreu) <ref>National Geographic Family Reference Atlas of the World, pagina 49</ref>. Stu graficu mostra a repartizione di a credenza in Diu trà Auropa, cù i percentuale di quelli chì anu dettu ch'elli credenu in Diu in 2005 : [[File:Europe belief in god.svg|300px]] == Detti, pruverbi, parole è citazione == '''Diu''' hè mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''Ùn trema una [[foglia]] chì Diu nùn voglia.'' * ''Aghji [[fedi]] è Diu pruvvedi.'' * ''Aiuta ti, Diu t'aiuta.'' * ''Diu ti vardi di un bon' [[ghjinnaghju]].'' * ''Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''<ref>Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco</ref> * ''Ind' eddu ùn ci n'hè, Diu purveddi.'' * ''L'anima à Diu, è a ropa à chì si devi.'' * ''L'anima à Diu, u corpu à a [[terra]].'' * ''L'[[omu]] pruponi è Diu disponi.'' * ''Poni in [[terra]] è spera in Diu.'' * ''In una [[ora]], Diu lavora.'' * ''Quandu u [[frate]] s'annega, hè vulintà di Diu.'' * ''Chì Diu cerca, Diu trova.'' * ''Chì ghjetta [[petra]] à Diu, in [[capu]] li ritorna.'' * ''[[Core]] alegru, Diu l'aiuta.'' * ''Diu ti franchi di u [[focu]], di l'[[acqua]] è di i falsi tistimonii.'' * ''Diu ti guardi da chì ùn hà [[russore]].'' * ''Diu hà fattu eppo farà.'' o in a [[ghjastema]]: * ''Ch'idda ti falghi a man'di Diu.''<ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> == Rifarenzi == {{reflist}} {{c}} [[Categoria:Religione]] 958rawdtylga1zcxdl9vw480u458mz7 Fedi 0 11290 354066 347298 2016-05-18T13:36:51Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki A '''fedi''' o ('''fede''') hè u crede. == Citazioni == Accadi chì a fedi fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''Aghji fedi è [[Diu]] pruvvedi.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Religione]] 4hag2j7ui4kcdvhewq95jlqirtcon7p Terra 0 11291 362696 348187 2019-07-01T20:51:04Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''terra''' hè a superficie molla o dura di a pianeta Terra. ==Citazioni== A terra hè mintuvata à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''L'[[anima]] à [[Diu]], u [[corpu]] à a terra.'' * ''Poni in terra è spera in [[Diu]].'' * ''Ciò chi hè scrittu in [[celi]] segui in terra.'' * ''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.'' * ''Mossu la [[verra]], [[bucia]] quant'è terra.'' * ''Chì di [[ghjaddina]] nasci in terra ruspa. '' * ''Ricchezza in [[celu]], limosina fatta in terra.'' * ''[[Marzu]] asciuttu, [[aprile]] bagnatu, beatu in terra chì hà suminatu.'' * ''Per chì a terra frutti, abbisogna cuprì la prima di [[suvu]] è di sudore.'' (Dizz. ''U Muntese'') * ''Ciò chì hè scrittu in [[celi]] segui in terra.'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana {{c}} ==Da vede dinò== *[[celu]] [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Giugrafia]] ogykvirk668884rurb4cqbh5ba21o4i Petra 0 11292 362126 347292 2019-05-10T20:40:40Z Chenspec 10883 wikitext text/x-wiki [[File:פארק הכרמל 2 - גנים לאומיים בצפון הארץ - אתרי מורשת 2016 (37).jpg|miniatura|Petra]] A '''petra''' hè una furmazione rucciosa. ==Citazioni== Accadi chì a petra fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''Chì ghjetta petra à [[Diu]], in [[capu]] li ritorna.'' * ''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.'' * ''À chì pesa a petra, piglia l'[[anguilla]].'' * ''À forza di pichjà, a petra rompe.'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Giulugia]] c6523j17foguj6ziab533iql9ygytt2 Core 0 11293 347276 332139 2015-07-02T01:04:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''core''' (o '''cori''') hè un'organu di u corpu umanu. == Citazione == Accade chì u core fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii: * ''Core alegru, Diu l'aiuta.'' * ''S'ochju ùn vede core ùn vole.''<ref>Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco</ref> * ''U core di l'[[omu]] hè un abissu.''<ref>Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana</ref> o in e ghjasteme<ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>: * ''Chì tù lampi u core !'' * ''Ch'iddu ti si cotri u cori in pettu !'' == Rifarenze == {{reflist}} {{c}} [[Categoria:Anatumia]] gccxdc6yvgut2arffg0swaz9gyooxdo Capu 0 11294 347295 325173 2015-07-02T01:16:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''capu''' hè a parte più alta di u corpu [[omu|umanu]]. ==Citazioni== Accadi chì u capu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''Chì ghjetta [[petra]] à Diu, in capu li ritorna.'' * ''À chì hà mangnatu u [[meli]] t'hà l'[[abba]] in capu.'' * ''À chì ùn hà capu, aghi bon' [[ghjamba|gambi]].'' * ''A [[ghjastema]] volta è ghjira, volta in capu à chì la tira. '' o in i sprissioni: * ''Purtà u capu sopra a [[barretta]]. * ''U Signori l'hà cacciatu a [[mani]] di capu.'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} [[category:Anatumia]] 48fy3ov7abekax34jmuzo3bis4wu3ec Ghjastema 0 11295 347293 119780 2015-07-02T01:14:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''ghjastema''' hè u maledì. ==Citazioni== Accadi chì a ghjastema fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii: * ''A ghjastema volta è ghjira, volta in [[capu]] à chì la tira. '' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Società]] l5lryixhfvgi0tg463ml78d55a1r804 Meli 0 11296 362259 347253 2019-06-03T01:18:21Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki [[File:Runny hunny.jpg|thumb|200px|]] U '''meli''' hè una sustanza inzuccherata prudotta da l'[[abba|abbe]]. ==Citazioni== Accadi chì u meli fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''À chì hà mangnatu u meli t'hà l'[[abba]] in [[capu]].'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] e2i0o4bei53c4cd7l1y6f2j9kpf88m4 Frate 0 11297 347306 347305 2015-07-02T01:24:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''frate''' hè un [[riligione cristiana|relighjosu]]. ==Citazione== Accade chì u frate fussi mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii: * ''Quandu u frate s'annega, hè vulintà di [[Diu]].'' * ''In cumpagnia, u frati presi [[moglia]].'' ==Referenze== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c-supranu}} [[categoria:Religione]] ofkyqrwyf5u6cm7995j9kuknnrvi1vt MediaWiki:Loginsuccess 8 11301 119880 2008-03-02T11:12:50Z Ale Mister 249 Pagina nova: '''Salute $1, sè cunnessu à {{SITENAME}}.''' wikitext text/x-wiki '''Salute $1, sè cunnessu à {{SITENAME}}.''' m8o2lw3fcj8py00d7uzr6k2i40h45r7 Acqua 0 11302 362097 359025 2019-05-02T15:48:05Z Risto hot sir 15123 Image wikitext text/x-wiki [[File:Michael Melgar LiquidArt resize droplet.jpg|thumb|right|]] L''''acqua''' hè un'elementu [[fisica|fisicu]] liquidu di cumpusizione H 2 O. ==Citazioni== L''''acqua''' hè mintuvata à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i [[pruverbii corsi|pruverbii]]: * ''Diu ti franchi di u [[focu]], di l'[[acqua]] è di i falsi [[tistimoniu|tistimonii]].'' * ''L'acqua si ni và sempri à u [[mari]].'' * ''L’acqua fà [[fanga]], u [[vinu]] fà bon [[sangue]].'' * ''L'acqua ghira è ghjira è à u so [[rivu]] torna.'' * ''Ogni acqua torna à so riva.'' * ''A [[misura]] ancu indi l'acqua.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Fisica]] riv7aaakiwz3endsrssovzwtp9pzc5w Focu 0 11303 348636 347309 2015-07-06T08:07:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Fire in Ranua.JPG|thumb|right|300px|U focu di legnu.]] U '''focu''' hè u risultatu d'una riazzione [[chimica]] chì hè chjamata cumbustione. Di manera più generale, u focu si riferisce à un finominu chì produce u [[lume]] è/o u [[calore]], ch'ellu pruvenghi o micca d'una cumbustione. == Simbulisazione == In a [[filusufia]] chinese, u focu face parte di i cinqui elementi, incù u [[metallu]], l'[[acqua]], u [[legnu]] è a [[terra]]. Indì l'alchimisti in [[Occidente]], u focu face parte di i quattru elementi fundamentali, incù a [[terra]], l'[[acqua]] è l' [[aria]]. U focu hè assuciatu di solitu incù u [[Sole]], chì anch'ellu produce calore è [[lume]]. Hè assuciatu dinù à spessu incù i [[vulcanu|vulcani]]. == U cultu di u focu == [[File:Midsummer bonfire closeup.jpg|thumb|left|200px]] U focu hè integratu in e riligione di parechje culture è hè statu l'oggettu d'una adorazione da bon'parechji populi. ==== Persia ==== In Antichità, i [[Persi]] cunsideravanu u cultu di u focu cum'è a parte fundamentale di a so riligione è e ceremonie di u culte sò discritte di manera precisa in u ''[[Zend-Avesta]]''. Ogni mane, i persi saltuvanau u sole chì si pisava, chì era u simbulu di u focu u più puru. Cunsideravanu dinù focu cum'è u prutttetore di i Stati è cunsirvavanu u focu sacru in i santuarii, induve ellu ùn ci mai ch'ellu si spignissi. ==== Grecia è Roma ==== In a mitologia greca, u focu hè statu arrubatu à i [[Diu|Dii]] è datu à l'omini da [[Prometeu]]. ==== Cristianisimu ==== L'usu di i cironi hè cumunu in a Ghjesa catolica è ortodossa. A fiara hè u simbulu di u [[Santu Spiritu]]. == Citazioni == U focu hè citatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''Diu ti franchi di u focu, di l'[[acqua]] è di i falsi tistimonii.''<ref>Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco</ref> * ''Natali à u [[ghjocu]], Pasqua à u focu.'' * ''Trè [[pignatta|pignatte]] à u focu, hè festa ! Trè [[donna|donne]] in [[casa]] hè gran'timpesta!'' * ''Zigliara, focu è [[fiara]].'' * ''Accantu à u focu, a [[paglia]] ci stà mali. '' * ''Chì hà bisognu di u focu, u piglia in [[manu]].'' * ''Chì s'ammorcia in u [[ghjocu]], deve mette u [[culu]] à u focu.'' * ''Focu d'[[alzu]], focu falsu.'' * ''Duv'iddu ùn ci hè ziteddi si spinghji u focu.'' o in a sprissioni: * ''surviglià à calchissia com'è u latti annantu à u focu'' * ''essa un focu'': ''hè un focu !'' o in i ghjastemi<ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>: * ''Chì tù crepi piccendu à focu lentu !'' * ''Chì si ni spassi focu è fiari.'' ==Rifarenzi== {{reflist}} == Da vede dinù == * [[Incendiu]] * [[Fulminente]] {{c}} edp9hiy8qvpgj6wrxzk1rgrh453vzqu Ghjocu 0 11304 332611 215931 2014-03-23T14:22:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki ==Citazioni== Accadi chì u '''ghjocu''' fussi citatu in a literatura è a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii: * ''Natali à u ghjocu, [[Pasqua]] à u [[focu]].'' * ''Chì s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u [[culu]] à u [[focu]].'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]] qhz9thx6pfymhz6z6qf3u5c0e7z08ij Omu 0 11305 347255 347254 2015-07-02T00:54:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''omu''' hè un mammiferu suciale. Hè ancu a ''Spezia umana'' sana. ==Citazioni== L''''omu''' hè mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''L'omu pruponi è [[Diu]] disponi.'' * ''D'omu chì ride è [[donna]] chì pienghje ùn ti ne fidà.'' * ''Omu dormi è [[carta]] veghja.'' * ''[[Soldu]] di povaru omu è [[cuglia]] di [[ghjacaru]], ùn si ni poti mai piattà.'' * ''U [[discorsu]] hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.'' * ''U [[discorsu]] porta l'omu à a [[forca]].'' * ''Vistu l'omu, vistu a raghjoni.'' * ''À chì s'aiuta hè galant'omu.'' * ''A [[donna]] faci l'omu.'' * ''U [[cori]] di l'omu hè un abissu.'' (Dizz. ''U Muntese'') ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana [[Categoria:Società]] jje6gqy26iwb0zo2b42zcm36dh2sk08 Discorsu 0 11306 347297 347296 2015-07-02T01:18:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''discorsu''' hè u discorre (azzione) è u tema discorsu (ughjettu). ==Citazioni== Accadi chì u '''discorsu''' fussi citatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru [[omu]].'' * ''U discorsu porta l'omu à a [[forca]].'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco [[categoria:Società]] 2i0kqlgczrop2hoyhax9wx37lld6lsw Mare Mediterraniu 0 11307 195179 119939 2009-12-17T22:52:26Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tarraniu]] 5pwm1v866vqqtybh72td96bha57rtf9 Foglia 0 11311 353972 347312 2016-05-07T08:51:21Z Chenspec 10883 wikitext text/x-wiki [[File:Leaf 1 web.jpg|thumb|200px|A struttura di una foglia]] In [[botanica]], una '''foglia''' hè un organu di e [[Plantae|piante]] specializatu per a [[fotosintesi]]. Inoltre, e foglie sò l'organi induve, in a miò parte di e piante, anu locu a [[respirazione]], a [[traspirazione]] è a [[sguttazione]]. E foglie ponu esse classificate sicondu a so posizione longu u [[fustu]] di una [[Plantae|pianta]]. A distribuzione hè usualmente caratteristica di una spezia. E foglie ponu esse: * ''opposte'': dui foglie portate in un singulu nodu in pusizione contrapposta. * ''alternate o alterne'': e foglie sò disposte una per nodu è orientate alternativamente da una parte è da l'altra. * ''verticillate'': tre o più foglie chì si inseriscenu in u fustu in currispundenza incù un singulu nodu. [[File:1 עלים (8).JPG|miniatura| Foglia ]] == Morfologia == E foglie ponu esse distinte è classificate sicondu a confurmazione è a struttura di e so parte custituenti. === Basa === * ''curdata'': rientra in u picciolu * ''ottusa'': basa aperta per più di 90° * ''acuta'': basa aperta per menu di 90° * ''tronca'': base piatta à circa 180 ° == Citazione == Accade chì a foglia fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii: * ''Ùn trema una foglia chì [[Diu]] nùn voglia.'' == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica trà i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[Categoria:Botanica]] k71n00d06xsw5hm6m6uhcof7yb0qnlr Ora 0 11312 347304 120193 2015-07-02T01:23:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''ora''' hè una misura di u [[tempu]]. ==Citazioni== L''''ora''' hè mintuvata à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii: * ''In una ora, [[Diu]] lavora.'' * ''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori.'' * ''Ora vivu ora mortu.'' ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c}} [[categoria:Fisica]] apv5pcqmiy6bj3kupvzf7dh5u92qacs Croce 0 11313 332167 330385 2014-03-23T14:13:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[file:Diminutive heraldic cross.png|150px|thumb|Cruci.]] ==Citazioni== Accade chì a croce fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Per asempiu, in i pruverbii: * ''Senza croce in [[celu]] ùn si entre.'' * ''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.'' * ''Ùn si pò purtà a croce è fà dinù bella [[voce]].'' * ''Ognunu deve purtà a so croce.'' == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco {{c-supranu}} [[Categoria:Religione]] ndztu3ug3xa290q46tkmotr83r4s4nx Farraghju 0 11316 120342 2008-03-07T21:02:55Z 90.14.242.22 Reindirizzamentu à [[Ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferraghju]] 27ta4k1tqtamq06ifxwz60tzvbt6g7z Niccolò Tommaseo 0 11318 346255 325178 2015-07-01T16:41:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Niccolo Tommaseo.png|thumb|right|200px|Niccolò Tommaseo]] '''Niccolò''' (o '''Nicolò''') '''Tommaseo''' ([[Sebenicu]], [[1802]] – [[Firenze]], [[1 di maghju]] [[1874]]) hè statu un [[linguistica|linguistu]], [[littiratura|scrittori]] è [[pulitica|patriottu]] [[Italia|talianu]]. U so nomu hè assuciatu incù u ''Dizionario della Lingua Italiana'', è u ''Dizionario dei Sinonimi''. Hè statu unu di i primi à intarissà si à a [[litteratura corsa]] urali ed hà pubblicatu in [[1841]] in [[Venezia]] i ''Canti populari - canti corsi''. == Bibliugrafia == * ''Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci'' ([[1841]]) * ''Le lettere di Santa Caterina di Siena'' ([[1860]], 4 volumina) * ''Il secondo esilio'' ([[1862]], 4 Vol.), Collectio eius operum politicarum * ''Sulla pena di morte'' ([[1865]]) * ''Nuovi studi su Dante'' ([[1865]]). * ''Dizionario di sinonimi della lingua italiana'' (7. ed. [[1887]], 2 vol.) * '' Vita di Rosmini'' * ''Dizionario estetico'' (ed. [[1872]]) == Rifarenzi == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari.pdf?vid=OCLC02206893&id=K3Inmxms5BMC&output=pdf&sig=aHaIFkOBjoRhx-z81bYdlQGaWHk N. Tommaseo, 1841, Canti popolari - Canti toscani, corsi, illirici, greci, Venezia] {{c}} pu6oxd04ws6lz2kv53mb1emermqtzw9 Tangu 0 11320 354127 347189 2016-05-18T14:32:56Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki U '''Tango''' (o '''Tangu''') hè un [[ballu]] chì si face in coppiu, è designa dinò a [[musica]] chì l'acumpagna, ghjucata incu u [[bandoneone]]. == Storia == U tango hè nattu à a fini di u XIXemu seculu in [[Argentina]] è in [[Uruguay]], ind'i quartieri populari di [[Buenos Aires]] è di [[Montevideo]]. L'immigrazione [[Europa|europea]] massiva, sopratuttu [[Spagna|spagnola]] è [[Italia|italiana]], hà da appurtà musice, melodie, ritmi chi anu da incuntrà un fenòmenu ''rioplatense'' recente, a milonga. A milonga si diffusa à partesi di à mità di u XIXeme seculu ind'i "faubourgs" di Buenos Aires. Mischiandu u [[musica|ritmu musicale]] afro-uruguayanu ''candombe'' ("work song" ritmata chi cantanu i schiavi neri [[Africa|africani]]) è a habanera cubana, a milonga hè un cantu è u ballu populari à l'accenti a volte melancolichi, ma quantunque intrinanti, profundi è animati. Permette à l'omi vinuti circà furtuna, assai numerosi pè un nùmeru di donne assai limitatu, di mettesi in concurrenza. Da u fattu di a rarità di e donne, ma dinò di a sucietà masculina ind'a cuale participa rapidamente, a milonga si balla sopratuttu entre omi. L'influenze europee multiple è u svilupamente di u ballu cume cumpetizione di seduzione vanu da fane un amusamentu carcu d'imbusci. U tango s'hè construitu cume codificazione prugressiva di passi, di ritmi, di brisure, di l'unificazione culturale di una populazione induva a diversità hè surghjente di tenzione... [[Categoria:Baddu]] cddxtzdt48cgnqxakqxq94sudi6v3bo Mancinu 0 11322 325179 319143 2013-03-08T23:56:07Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 50 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q789447]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c}} Un '''mancinu''' (una mancina) hè una persona chì si serve più di a so manu manca ch'è di a so manu dritta. == Vede puru == * [[manidrittu]] * [[ambidestru]] {{Commonscat|Left hand}} c5inizcqufv8qipkabt7gpl61mne4gj Manidrittu 0 11323 354084 120574 2016-05-18T13:59:05Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c}} Un '''manidrittu''' (una manidritta; si dice ancu '''manirittu'''/a o '''mani dirittu'''/a) hè una persona chì si ghjova più di a so manu dritta ch'è di a so manu manca. A più grande parte di l'omi sò manidritti. == Vede ancu == *[[mancinu]] *[[ambidestru]] kcjh9iiblrzrvw7iwrh8cgpmphnaxt2 Klaus Ebner 0 11324 363087 348786 2019-07-17T14:47:10Z Jun Misugi 295 màghjina wikitext text/x-wiki [[File:KlausEbner.jpg|thumb|''Klaus Ebner (2008)'']] [[File:Vienna 2013-03-13 'Salon für Kunstbuch' - Klaus Ebner a.jpg|miniatura|Ebner in Vienna in u 2013]] '''Klaus Ebner''' hè un [[littiratura|scrivanu]] [[Austria|austriacu]] è un [[puesia|pueta]] [[lingua catalana|catalanu]]. Hè natu in [[Vienna]] ([[Austria]]) l'8 d'aostu di u 1964. Scrive narrativa (racontu, rumanzu, prosa corta), assaghji, radiodrama è [[puesia]].<ref>Antologia ''Kaleidoskop'', Ed. Eleonore Zuzak, Edition Atelier, Vienna 2005, ISBN 3-902498-01-3, biugrafia p. 368.</ref> L'autore hè membru di parechji associi austriachi per scrivani ''Grazer Autorinnen Autorenversammlung'' è ''Österreichischer Schriftstellerverband''.<ref>Rivista litteraria ''Literatur und Kritik'' No. 397/398, Salisburgu 2005, biugrafia p. 111.</ref> Ebner hà scrittu un assaghju chì hà per oggettu a [[Corsica]] è l'hà publicatu in a rivista austriaca ''Literatur und Kritik (Littiratura è Critica)'' sottu u nome di ''Fels im Ozean (Rocca in l'Oceanu)''.<ref>Rivista litteraria ''Literatur und Kritik'' No. 405/406, Salisburgu 2006, assaghju di [[Corsica]] publicatu p. 60. V. ancu la pagina di l'autore [http://www.klausebner.eu/pages/leseproben/e-zu-korsika.php incù l'assaghju in lingua tedesca].</ref> == Bibliugrafia == * ''Vermells''; puesia catalana, [[:ca:SetzeVents Editorial|SetzeVents Editorial]], Urús 2009, ISBN 978-84-92555-10-9 * ''Hominide''; racontu, FZA Verlag, Vienna 2008, ISBN 978-3-9502299-7-4 * ''Auf der Kippe''; prosa corta, Arovell Verlag, Gosau 2008, ISBN 978-3-902547-67-5 * ''Lose''; raconti, Edition Nove, Neckenmarkt 2007, ISBN 978-3-85251-197-9 * ''El perquè de tot plegat''; puesia, La Catalana de Lletres 2004, Cossetània Edicions, [[Barcelona]] 2005, ISBN 84-9791-098-2 == Premii è distinzione == * 2007 Wiener Werkstattpreis (racontu è assaghju) * 2007 Premio Internazionale di Poesia Nosside ([[Reggio Calabria]]): Minzione * 2005 Feldkircher Lyrikpreis/Premiu di Puesia di Feldkirch (quartu) * 2004 La Catalana de Lletres 2004 (Barcelona): Minzione è publicazione in l'antologia == Rifarenzi == <references /> == Liami == * [http://www.klausebner.eu/ Pagina di l'autore - Informazioni: www.klausebner.eu] (02-03-2009) * [http://www.gav.at/member.html?menu=3&sel=2&mid=694&sub= Biugrafia, Grazer Autorinnen Autorenversammlung] (02-03-2009) * [http://www.klausebner.eu/pages/leseproben/e-zu-korsika.php Assaghju nantu à a Corsica (in tedescu)] (02-03-2009) {{DEFAULTSORT:Ebner, Klaus}} [[Categoria:Littiratura]] b1o23sroqjw94gzdywomptzo6265lht Lethwei 0 11326 358062 333047 2017-11-28T15:23:48Z Martial Couderette 12676 /* Vede ancu */ wikitext text/x-wiki [[Image:devie_genou.jpg|50px|left]]U celebri '''pughjilatu birmanu''' si chjama '''lethwei''' o ''Myanma yuya louvi'' (Myanmar ''traditional boxing'' in inglese). A so versione spurtiva hè ancu chjamata da l'annati 1960: '''[[bando kick-boxing]]'''. ==Definizione== Ista famosa pratica di scherma di i mani è di i pedi nudi risalirebbe a u IIIinmu seculu quandu i munaci vulevanu intrattene si è difende si. Hè un pughjilatu "dettu marziali" quali prende in prestitu à l'eredità tecnica da u guerreru birmanu tutta a so panoplia di strateghi. Divintu pupulari à partiri da u XIinmu seculu sottu i Ri Anawratha, incù cumbattimenti interetnici senza nessune regule è di una viulenza senza misura cumune. U modu d'affruntà si hè moltu spezificu, tenendu moltu spessu di u cumpurtamentu animali è somiglia solamente di moltu luntanu à altre pratiche urentali. ==Regulamentu: u pughjilatu birmanu o "superlativu" di i pughjilati== Ancestralmente, l'uppusizione hè diretta da dui arbitri è si svolga in un cerchju duva ogni forma di parcussione è di pruiezione hè auturizzata. L'era muderna hà intrudottu i regule di u pughjilatu uccidentali, particularmente i guanti, i prutezioni, i round è u ring. U panel tecnicu di u cumbattenti hè moltu largu è i cumpurtamenti s'ispiranoi à l'altre pratiche di cumbattimentu di a Birmania. Si truvanu numerose azzioni spettaculari particularmente i tecniche vulanti ([[calciu (pedata)|calciu]] in volu, [[colpu di ghjinochju]] è [[colpu di ovitu|di ovitu]] in volu), è tecniche in marcia di scala (calciu è colpu di ghjinochju). In u passatu, u pugilatu birmanu tradiziunali era l'antitesi di [[Thaing]], pà u so aspettu brutali è primariu. Oghji, ùn hè cusì, puichè urganizzatu in i cundizioni muderne, pò esse piacevole à vede. [[Image:Crochetage3.jpg|thumb|200px|Tecnica di fà ganciu in lethwei mudernu]] ==Caratteristiche tecniche: "tuttu u corpu hè un'arma"== Nove tecniche tradiziunali cumpugnonu a pratica di u pughjlatu birmanu. I caratteristiche tecniche di u lethwei tengonu tri cumpunenti principali, l'armi usate, i scopi mirati è i distanze di cumbattimentu. Truviamu: # un'utilizzazione di tuttu l'arsenali curpurali dispunibili, di parcussione è di pruiezione (nove armi principali: craniu, dui pugni, dui oviti, dui ghjinochja è dui pedi), # a ricerca di parcussione di l'insemi di u corpu avversu, # a ghjestione di tre distanze di cumbattimentu: distanza lunga (in particulari di calciu), distanza media (colpi di ghjinochju, pugnu è ovitu), corpu à corpu (prese è pruiezioni). Da un puntu di vista strateghjica, è pà esse facilmente ricurdatu, un insemi di principi hè decrecatu. Pà esempiu, truviamu i principii siguenti: # culpisce l'armi avverse prima d'attacà si a u centru di u corpu (ex.: scossa in colpu di testa in u muscolu in stessu tempu di un colpu di pugnu circulari avversu o parcussione di a coscia avversa in calciu frustratu (fr. ''fouetté'') in uccassione di un'uffensiva in [[calciu circolari]] in linea mediana), # i pruiezioni hannu à effettuà si in u spaziu vicinu pà purtà una parcussione immediata in arrivandu a u solu, # utilizzà i strateghje di l'animali di u '''[[thaing]]''' (ex. parcussione in i membri inferiscei avversi di tipu cinghiali, o colpu di zampa di tipu pantera in i braccia avversi pà aprisce si un caminu versu i scopi, o scupaturu rutativu di a tigre in un'uffensiva in calciu à a faccia). [[Image:percut_arm.jpg|thumb|right|Parcussione di a coscia avversa]] ==Particularità culturali di u lethwei== Tradiziunalmente u cumbattimentu si svolghje in un cerchju. In i villaghji birmani, ancora à u XXIinmu seculu, quissu cumbattimentu hà mentenutu u so caratteri ancestrali. Solu l'apparizione di un ring uccidentali è di i divisioni sembra esse signu di mudernità. L'incontru hè direttu da dui arbitri, pà pute megliu separà i prutagunisti, è hè evaluatu da sei ghjudici. Tutte i tecniche sò auturizzate, si pò culpisce un omu in terra. I pughjili cumbattonu durante i partite moltu lunghe. I round sò intervallati da riposi cumpleti durante quali si svulgonu altri incontri. L'attrezzatura hè summaria, portu di i pantaluncini di pughjilatu, mani bandate, noce di coccu in modu di prutezione ghjenitale, curreghja di coiu frà i denti. Finora, tanti pughjili birmani si tatuanu u troncu è i ghjamba. Si pò vede, à qualchì, i so vittorie, à altri di i rippresentazioni d'animali (aquila, cobra, pantera, tigre, ecc.) simbulizzandu forza è curaghju. ==U lethwei-yei== Danza guerrera esiguita à l'iniziu di cumbattimentu, pà dimustrà abilità è curaghju. À a fini di a danza, i braccia incruciate u pughjile si culpisce ognuna di i so spalle incù a manu upposta in modu da annuncià chì hè prontu à cumbatte. Una danza di vittoria hè ancu esiguita dopu a dezisione di i ghjudici. [[Image:dance0.jpg|thumb|right|Danza prima di u cumbattimentu]] ==U let-khamaungnkhat== Prezentazione di l'armi usate durante u cumbattimentu di lethwei, da u pughjili stessu. Culpisce di a so manu aparta l'arma upposta. A prezentazione s'effettua dà l'altu in bassu, inizialmente coi pugni è i oviti, poi i ghjinochja è infini di pedi. [[Image:provoc0.jpg|thumb|right|Parcussione di a bracciu upposta cum'è pruvucazione à u fini di u "lethwei-yei"]] ==Vede ancu== *''Bando, philosophy, principles and practice'', M.Gyi, IST edition, 2000 *''Burmese bando boxing'', M.Gyi, Ed. R.Maxwell, Baltimore, 1978 *''Comprehensive Asian Fighting arts'', D.F.Draeger and R.W.Smith, E. Kodansha, Tokyo, 1969 *''Traditional burmese boxing'', Z.Rebac, Ed. Paladin Press, Boulder, 2003 *Lethwei Martial Couderette, Ginger Edition, 2017 ==Liami esterni== * [http://www.bando.fr Federazione (francese) di Bando Pughjilatu Birmanu] (in francesu) * [http://www.americanbandoassociation.com Federazione di l'America di u Nord di Bando] (USA) (in inglesu) [[Categoria:Arti marziali birmani]] [[Categoria:Kick-boxing]] qodmj2xbszbvpccgc9lpc31pnymeflo Rumania 0 11327 120765 120534 2008-03-12T18:16:16Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à Romania wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Romania]] 07hxxxlviqd7tj8ltvdod2tuu0684ho Moldavia 0 11328 359540 333478 2018-06-09T11:24:48Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Flag of Moldova.svg|120px|right]] A '''Moldavia''' (Moldova) hè un paese situatu in [[Europa]] (capitale: [[Chisinau]]). [[File:Moldova.png|200px|right]] {{Europa}} [[Categoria:Moldavia]] gp892m27fu7xiczbih7fz359le3p50e Alà dei Sardi 0 11329 361790 359306 2019-03-14T00:33:07Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Alà | blasone=Alà dei Sardi-Stemma.png | nomeUfficiale=Alà dei Sardi | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=39 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=9 | lungitudineMinute=20 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=700 | superficia=188,6 | pupulazione=1.940 | densita=10 | merre=Francesco Pitzalis | posta=07020 | telefunu=079 | istat=104003 | abitanti=Alaesi | patrone=Sant'Agustinu | festa=u [[29 d'aostu]] | situ=http://www.aladeisardi.altervista.org }} '''Alà dei Sardi''' ([[lingua sarda|saldu]]: Alà o Elà) hè una cumuna di a [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]]. Hà 2000 abitanti, ed hè situata in a righjoni [[storia|storica]] di u Montacutu. A so [[linguistica|lingua]] hè u locudoresu sittintriunali, una varietà di [[lingua sarda|sardu]] un pocu influinzata da u lessicu [[lingua corsa|corsu]] di a [[Gaddura]]. L'[[ecunumia]] si basa principalmenti annantu à l'[[agricultura]] è annantu à u pasturiu ([[pecura|pecuri]] è [[vacca|vacchi]]). Ogni annu - in u prima branu - in Alà dei Sardi si curri u Trufeu internaziunali di Cursa Campestra "ALASPORT", è ci participighjani i più impurtanti curridori di u mezufondu mundiali (primatisti mundiali, campioni mundiali è [[ghjocu|olimpichi]]). U trufeu hè unu di i più impurtanti d'[[Auropa]] pà i participanti. U quattru [[uttrovi]] ci hè in Alà a festa di Santu Franciscu, è ci hè da magnà è da bia pà più di deci milla piligrini chì venini da a [[Sardigna]] sana. == L'orighjini == I primi abitanti di Alà dei Sardi sò stati Balares è Ilienses, dui populazioni trà i più feroci di i tempi antichi. Sò risciuti à tena à bada l'antichi [[Roma|Romani]], chì erani i patroni di u mundu à quiddi tempi. Si dici chì Alà era u capilocu di i Balares, parchì Alà si dici ancu Balà in [[lingua sarda]], è dunqua pò vulè dì "cità di i Balares". Oghji in u [[giugrafia|territoriu]] d'Alà ci sò una vintina di siti [[archiulugia|archiulogichi]] di u periodu nuragicu, è calchì naracu sempri bè cunsirvatu. Dapoi, ancu a zona hè stata rumanizata, ma ci sò dinò tanti tuponimi di lingua nuragica, è quistu faci pinsà chì a rumanizazioni hè stata tardiva è pocu efficaci. In u Medievu, Alà dei Sardi hà fattu parti di u Ghjudicatu di Torres, è dapoi à a paci d'[[Aragona]] hè passatu à a Cuntrada di Olevà, in l'Incuntrada di Monti Acutu, chì facia parti di i pussidimenti di i Duchi di Gandia, nobili [[Spagna|spagnoli]]. == Oghji == Oghji u [[paesi]] hè in a pruvincia di Tarranoa-Timpiu, è hà una [[economia]] tradiziunali. Ma da pocu tempu s'hè svilupata l'[[arte|arti]] di travaddà u [[suaru]], chì pa qualità hè u meddu di a [[Sardigna]]. È ancu l'arti di travaddà i [[petra|petri]] di i [[muntagne|monti]], chì sò richiesti in a Costa Smiralda ([[Tarranoa]], [[Alzachena]]) pa rivestì i [[casa|casi]] è i tanchi di i [[turismu|turisti]]. I maestri di muru d'Alà dei Sardi sò i più famosi pa i rivestimenti in [[petra]], in tutta a [[Gaddura]]. == Liami == * Alà dei Sardi [http://www.aladeisardi.altervista.org] * Alasport [http://www.alasport.it] * Fotografia di Alà [http://www.eligalcada.org/foto.htm] {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] owr2397b29scj5bf1aqjm1c7rtf8wsu Lingua purtughese 0 11330 120598 2008-03-10T20:55:17Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua portughese]] 25y5dprvg3awnskda91h70f8chrd7d4 Lingua tedesca 0 11331 362978 362266 2019-07-13T09:17:18Z Jun Misugi 295 altri nomi: alemanu, alimanu wikitext text/x-wiki {{Lingua|nomu=Tedescu|numinativu=''Deutsch'' |culori=#FD9191 |altri nomi=allemanu, alemanu, alimanu |stati=[[Svizzera tedesca|Svizzera]], in [[Belgica]] (cantoni orientali), in [[Francia]] ([[Alsazia]] e [[Lorena (regione francese)|Lorena]]), [[Danimarca]], [[Romania]], [[Namibia]], [[Stati Uniti d'America]], [[Italia]] ([[Provincia di Bolzano]]), [[Sudafrica]], [[Cile]], [[Brasile]], [[Repubblica Ceca]], [[Ungheria]], [[Russia]], [[Kazakistan]], [[Togo]], [[Camerun]], [[Tanzania]],[[Qingdao]] e in l'isule di l'[[Oceania]] (diffusione reghjunale). |righjoni= |parsoni=110 milioni |tipulugia=SVO [[Lingue isulanti|isulante]] - [[Lingua tonica|tonica]] |classifica=10 (secondu altre fonti 11) |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue germaniche|Germaniche]] |fam3=Uccidentali |fam4='''''tedescu''''' |fam5= |fam6= |aghjinzia= |iso1=de|iso2=ger|iso3=deu|sil=GER |estrattu=Alle Menschen sind frei und gleich an Würde und Rechten geboren. Sie sind mit Vernunft und Gewissen begabt und sollen einander im Geiste der Brüderlichkeit begegnen. |mappa=[[File:Map German World.png|290px]] |didascalia=Distribuzione geugrafica di lu tedescu |codice=en}} U '''tedescu''' (''Deutsch'' {{IPA|['d'ɔɪ̯ʧ]}}) hè una [[lingua (linguistica)|lingua]] [[Lingue indoeuropee|indoeurupea]] chì appartene à u [[Lingue germaniche occidentali|ramu occidentale]] di e [[lingue germaniche]]. Hè a lingua incù u più grande numeru di locutori nativi di u [[cuntinente europeu]]<ref>[http://ec.europa.eu/publications/booklets/move/45/it.pdf ''Tante lingue, una sola famiglia''] - Cummissione Eurupea</ref> è di l'[[Unione eurupea]],<ref>{{cita web|http://www.germanlanguageguide.com/german/facts/stats/|German Language Guide|12-12-2009}}</ref> parlata com'è [[Madrelingua|prima lingua]] è ricunnisciuta com'è [[lingua ufficiale]] in [[Germania]], in [[Austria]], in [[Svizzera]] è in [[Liechtenstein]]. Trà e lingue di u gruppu germanicu hè a lingua più diffusa in u mondu dopu à l'[[Lingua inglese|inglese]]. == Distribuzione geugrafica == U tedescu hè parlatu per u più in l'[[Europa cintrale]]: in Germania, [[Austria]] è [[Svizzera]]. In [[Italia]] u tedescu hè ricunnisciutu com'è [[lingua rigiunale|lingua ufficiale rigiunale]] incù à u [[Lingua taliana|talianu]] in [[Trentino-Altu Adige]], induv'ellu hè parlatu per u più in a [[Pruvincia autonoma di Bolzano]]. Gode inoltre di u status di coufficialità in a [[Val Canale]] in [[Friuli-Venezia Ghjulia]]. Dialetti ascrivibili à a famiglia linguistica di u tedescu sò parlati da e minuranze [[walser]] di u [[Piemonte]] è di a [[Valle di Aosta]], da quelle [[mocheni|mochene]] di u [[Trentino]] è da quelle carnico-germaniche di [[Sauris]], [[Paluzza|Timau]] in u [[Friuli]] è [[Sappada]]. Sempre à a famiglia di e lingue germaniche appartene a [[lingua cimbra]], parlata da a [[Cimbri (minuranza linguistica)|minuranza linguistica di i cimbri]] prisente trà [[Venetu]] è [[Trentino]]. U tedescu hè inoltre parlatu in parte di a [[Rumania]], di a [[Polonia]] (Voivodato di Opole), di l'[[Alsazia]] è di a [[Lorena (rigione francese)|Lorena]] ([[Francia]]) è hè parlatu in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] ([[New York]], [[Pennsylvania]] è [[Ohio]]). Ancu exi pussidimenti culuniali di a Germania, com'è per esempiu a Namibia, anu una nutevule percentuale di a pupulazione chì ancu oghje parla u tedescu. Incù circa 112 milioni di parlanti distribuiti in 38 [[Statu|Stati]], hè una lingua pluricentrica com'è l'inglese. Ci sò infatti isule linguistiche tedesche in tutti i cuntinente è parechji di ste cumunità esistenu da parechji seculi. Sicondu [[Ethnologue]] a lingua tedesca hè a 11ª lingua parlata com'è ''prima lingua'' per dimensione. Hè parlata glubalmente in 43 Paesi da 90,3 milioni di persone.<ref name="Ethnologue">[http://www.ethnologue.com/ethno_docs/distribution.asp?by=size Ethnologue Statistical Summaries]</ref> Riguardu à l'Africa, u tedescu hè parlatu da circa 25-30.000 persone com'è lingua matre in l'exi culonia tedesca di a Namibia. === Origine === [[File:AlthochdeutscheSprachräume962 Box.jpg|thumb|L'aria germanofuna in u [[Sacru Rumanu Imperu]] intornu à u 962.]] [[File:Lutherbibel.jpg|thumb|left|A pupularità diffusa di a [[Bibbia]] tradutta in tedescu da [[Martin Lutero]] aiutò a diffusione di u tedescu mudernu.]] Hè pussibule à esaminà u sviluppu storicu di a lingua tedesca à traversu a so suddivisione in i siguenti periodi: * Altu tedescu anticu (750-1050) * Altu tedescu mediu (1050-1350) * Altu tedescu mudernu (1350-1750) U gluttonimu pruvene da a parola [[lingue germaniche|germanica]] ''þeudiskaz'', incù u quale in u Medievu si disignava a lingua di u ''þeudō'', vene à dì di u ''populu'' (una lingua germanica, senza distinzione) cuntrastendu la à u [[lingua latina|latinu]]. Da ''þeudiskaz'' sò derivati u tedescu ''deutsch'', u [[Lingua olandese|nederlandese]] ''duits'' (chì in questa lingua si riferisce à u tedescu), l'[[Lingua inglese|inglese]] ''dutch'' (chì si riferisce à u nederlandese) è u [[lingua latina|latinu]] ''theodiscus'', da u [[Lingua taliana|talianu]] ''tedescu'' è u [[Lingua francese|francese]] ''tudesque'' (oghje si riferisce à tuttu ciò chì riguarda i populi germanichi durente l'altu medievu; "tedescu" in francese hè ''allemand'', derivatu da u populu di l'[[Alemanni]]). Ancu u nome di u populu di i [[Teutoni]] deriveghja da sta radica. === Tedescu mudernu === ==== Alimagna ==== Quandu [[Martin Lutero]] tradusse a [[Bibbia]] (u [[Novu Tistamentu]] in u 1522 è u [[Vechju Tistamentu]], pubblicatu in parechje parte è cumplittatu in u 1534), basò a so traduzione principalmente annantu à u linguaghju standard di a burocrazia in [[Sassonia]] (''sächsische Kanzleisprache''), cunnisciutu ancu com'è ''Meißner-Deutsch'' (da a cità tedesca di [[Meißen]]). Stu linguaghju era basatu annantu à i dialetti altu-orientali è centru-orientali tedeschi è cunsirvava moltu di u sistema grammaticale di u [[mediu altu tedescu]] (differamente da i dialetti tedeschi parlati in l'Alimagna cintrale è sittentriunale, chì tandu avianu dighjà cuminciatu à perde u [[genitivu]] è u [[passatu remotu]]). À l'iniziu e copie di a Bibbia avianu una longa lista di glosse, chì traducianu e parole scunnisciute in a rigione incù i termini usati in u dialettu rigiunale. I [[cattolichi]] à l'iniziu rifiutonu a traduzione di Luteru è pruvonu à crià u so propriu standard cattolicu (''gemeines Deutsch'') — chì, quantunque, differia da u "tedescu prutistante" solu in parechji picculi ditagli. Ci hè vulsutu finu à a mità di u [[XVIII seculu]] per crià un standard tuttu à fattu accittatu, punendu fine à u periodu di u novu altu tedescu. Finu à u 1800 circa, u tedescu standard fù soprattuttu una lingua scritta: in l'Alimagna sittentriunale urbana, eranu parlati i dialetti lucali [[Bassa Sassonia|bassu-sassone]] o [[Lingua bassa-tedesca|bassu-tedescu]]; u tedescu standard, chì era nettamente differente, era spessu imparatu com'è una lingua straniera incù una pronuncia incerta. E guide priscrittive di pronuncia cunsideravanu a pronuncia tedesca sittentriunale com'è standard. In ogni modu, l'attuale pronuncia di u tedescu standard varieghja da una rigione à l'altra. ==== Svizzera ==== [[File:Sprachen CH 2000 IT.png|thumb|Ripartizione di e lingue ufficiale in Svizzera (2000).|261x261px]] A lingua tedesca hè una di e quattru lingue naziunali in [[Svizzera]] à tempu cù u [[Lingua francese|francese]], u [[lingua taliana|talianu]] è u [[rumanciu]] (in ordine per numeru di locutori materni).<br /> I svizzeri germanofuni cumunicheghjanu trà di elli usendu in grande maiuranza un gruppu di dialetti tedeschi, à spessu definiti di manera unitaria [[svizzeru tedescu]] (''Schwitzerdütsch'' → [[tedescu alemanu]]). L'usu di u dialettu s'intensificò à causa di a vulintà di differenzzià si da i tedeschi in seguitu à a spinta [[Pangermanesimo|pangermanista]] chì cuinvolse i tedescofuni frà u fine di u XIX seculu è u [[Naziunalsucialismu|periodu naziunalsucialistu]], quandu in Svizzera u tedescu standard era più diffusu. In cunsequenza di 'ssu prucessu, u dialettu s'hè prestu diffusu ancu in i mass-media elettronichi è in a sucità di u spittaculu à parte da a siconda mità di u Novicentu. Grazia à quest'evuluzione, u svizzeru-tedescu hè oghje imprudatu automaticamente in guasi tutti i rigistri linguistichi di u parlatu. In 17 cantoni di a Svizzera si parle solu tedescu. In u [[Cantone Ghjura]] esiste un unica cumuna di lingua tedesca ([[Ederswiler]]). Inoltre, u [[Cantone Vallese]], u [[Cantone Berna]] è u [[Cantone Friburgo]] sò bislingue, tedescu è francese, mentre u [[Canton Grigioni]] hè l'unicu trilingue: tedescu, talianu è rumanciu. A percentuale di e lingue non naziunale parlate com'è prima lingua in e case svizzere hè crisciuta di manera impurtante durente l'ultimu mezu seculu, da menu di unu per centu in u 1950 à novi per centu in u 2000, per u più à spese di u tedescu. In u [[2000]] u tedescu era parlatu da u 63,7% di i svizzeri (in calata rispettu à u 72,1% di u 1950), inclusi i residenti in u paese senza cittatinanza elvetica (23% di a pupulazione in u [[2009]]). S'ellu si tene invece contu solu di i citatini svizzeri, a cunsistenza di i germanofuni colla à u 72,5% (censimentu di u 2000). ==== Europa ==== [[File:Knowledge of German EU map.svg|thumb|Cunniscenza di a lingua tedesca in Europa è in i territorii circustanti.]] U tedescu hè parlatu soprattuttu in [[Germania]] (induv'ellu hè a prima lingua per più di u 95% di a pupulazione), [[Austria]] (89%), [[Svizzera]] (65%), in a maiò parte di u [[Lussemburgu]] è in u [[Liechtenstein]] - quest'ultimu hè u solu paese à u mondu induve u tedescu hè l'unica lingua ufficiale è parlata. U tedescu hè ancu una di e trè lingue ufficiale di [[Belgica]], à tempu cù l'[[lingua olandese|olandese]] è u [[lingua francese|francese]]. I locutori sò cuncintrati soprattuttu à l'internu di a [[cumunità germanofuna di a Belgica]], è custituiscenu circa u 1% di a pupulazione di u paese. Altri cumunità europee di lingua tedesca si trovanu in [[Italia sittentriunale]] ([[Pruvincia autonoma di Bolzano|Sudu Tirolo]] è in parechje cumune situate in altre pruvince), in e rigione francesi di [[Alsazia]] è [[Lorena (rigione francese)|Lorena]] è in parechji centri di cunfine in a [[Contea di u Jutland meridiunale]] in u [[Danimarca]]. I cumunità di lingua tedesca si ponu truvà ancu in certe parte di a [[Ripublica Cecca]], in [[Sluvacchia]], [[Ungaria]], [[Polonia]], [[Rumania]], [[Serbia]], [[Russia]] è [[Kazakhstan]]. L'espulsione furzata di i tedeschi dopu à a siconda guerra mundiale è l'emigrazione di massa versu l'Alimagna in l'anni '80 è '90 di u XX seculu anu però riduttu molte di queste cumunità. == Grammatica == A lingua tedesca hè una [[Lingue flessive|lingua flessiva-fusiva]]. Per via di a prisenza di i [[casu (linguistica)|casi]] è di a declinazione di i sustantivi (però moltu ridutta in a lingua muderna) è di l'agettivi, u tedescu hè una di e lingue germaniche muderne incù a grammatica più cumplessa. I casi in tedescu sò quattru: [[numinativu]], [[genitivu]], [[dativu]] è [[accusativu]]. I sustantivi (chì, com'è e parte di u discorsu sustantivate, si scrivenu sempre incù l'iniziale maiuscula<ref>per esempiu: '''das Ich''', ''l'Eiu'', oppuru '''das Essen''', ''u manghjà''.</ref>) prisentanu trè [[generu (linguistica)|generi]]: maschile, feminile è neutru. U paradigma di i verbi tedeschi irrigulari hà quattru forme, differamente da l'[[lingua inglese|inglese]], chì ne hà trè: l' ''Infinitiv'' (infinitu), l' ''Indikativ Präsens'' (indicativu prisente), l' ''Indikativ Präteritum'' (preteritu, vale à dì indicativu imperfettu/passatu remotu) è u ''Partizip II'' (participiu passatu). U ''Plusquamperfekt'' ([[piu ch'è perfettu]], currispundente à l'indicativu trapassatu prossimu/trapassatu remotu), u ''Futur I'' (futuru simpliciu) è u ''Futur II'' cumplettanu u quatru di i tempi di l'indicativu. U ''Konjunktiv I'' (prima cunghjuntivu) hà quattru tempi (prisente, perfettu, futuru I, futuru II); u so usu hè piuttostu raru è si limiteghja generalmente à a furmazione di u discorsu indirettu di solitu in cuntesti furmali è ufficiali (com'è, per esempiu, a stampa). U ''Konjunktiv II'' (sicondu cunghjuntivu) hà dui tempi (preteritu è più ch'è perfettu). I so usi currispondenu à quelli di u cundizionale (valore di pussibilità) è di u cunghjuntivu imperfettu (valore d'irrialità) di u corsu; si pò truvà, sicondu, incù valore di Konjunktiv L'in u casu quest'ultimu ùn sia micca distinguibile da u prisente indicativu. Hè dinò tipicu di u tedescu è di e [[lingue germaniche]], in generale, l'usu di custruzzione analitiche, rializate per via di l'usu friquente d'ausiliarii (com'è ''sein'' esse, ''haben'' avè è ''werden'' diventà) per sprimà i differenti tempi verbali. == Fonulugia == A pronuncia di u tedescu suvita guasi sempre regule pricise. === Vucale === * U tedescu distingue trà vucale longhe è vucale breve: in generale e vucale suvitate da una cunsunante sola sò longhe, mentre quelle suvitate da doppia cunsunante sò breve, com'è ''wen'' {{IPA|[veːn]}} è ''wenn'' {{IPA|[vɛn]}}. * Una regula fundamentale dice ch'è e vucale longhe sò chjuse mentre e vucale breve sò aperte. L'unica eccezzione hè a ''ä'' longa {{IPA|[ɛː]}}, chì hè guasi sempre aperta. * Un casu speciale hè a ''è'' atona {{IPA|[ə]}}, tipicamente in i suffissi di a flessione (''-è'', ''-en'') o in i prefissi ''be-'' è ''ge-''. Hè una vucale pocu percettibile è à volte (in u suffissu ''-en'') inesistente. E una vucale cintrale media (''[[schwa]]''), simile à a vucale turca ''ı'' o à a ''è muta'' francese. * Quandu una sillaba principia incù una vucale, hè sempre preceduta da una cunsunante non scritta, l'occlusiva gluttidale {{IPA|[ʔ]}}. In a so pronuncia e corde vucale (chjuse prima) si aprenu incù una piccula splusione per dà via à u fiatu chì forma a vucale (per esempiu: ''beeile (dich)!'' {{IPA|[bə'ʔàɪa/uə]}} "spiccia ti!"). Per sta caratteristica di a pronuncia e sillabe danu l'imprissione d'esse più staccate ch'è in altre lingue. * ''y'' currisponde à ü è si trova in parole d'origine greca, inglese o francese, è ùn hè micca usata in e parole tedesche originarie. A so pronuncia pò esse longa {{IPA|[yː]}} o breve {{IPA|[ʏ]}} in parole d'origine greca (com'è ''Olympiade''), mentre currisponde à a pronuncia inglese o francese per e parole originarie di ste lingue. === ''Umlaute'' - metafunemi === Sei funemi vucalichi sò designati cù i caratteri latini a, o, e, u incù dui puntini, graficamente equivalenti à a dieresi, chì però ùn indicheghjanu micca un iatu vucalicu, bensì una metafonesi o metafunia. U termine ''Umlaut'' (plurale ''Umlaute'') ùn si referisce micca à i puntini, ma e vucale. * ''ä'' {{IPA|[ɛː]}}, com'è in a parola corsa ''bè'' {{IPA|[ˈbɛː]}}. * ''ö'' longa {{IPA|[øː]}}, breve {{IPA|[œ]}} (più apertu). * ''ü'' longa {{IPA|[yː]}}, breve {{IPA|[ʏ]}} (più apertu); hè un sonu simile à l' ''u'' francese, vene à dì una ''u'' anteriore, incù un sonu mediu trà a "u" è a "i" === Dittonghi fonulogichi === * ''ei'', ''à i'' {{IPA|[àɪ]}}. A siconda vucale hè abbastanza bassa, pronunciata com'è un' ''i'' piuttostu aperta. * ''au'' {{IPA|[àʊ]}}. A siconda vucale hè abbastanza bassa è s'avvicina à l'o di ''caos''; per esempiu: ''Maus'' ("topu"). * ''eu'', ''äu'' {{IPA|[ɔɪ]}} oppuru {{IPA|[ɔʏ]}}. S'avvicina à u sonu ''oi'' di a parola corsa ''noi'' ma u sicondu elementu vucalicu hè attundulatu è più bassu. Bisogna à nutà ch'è solu in parechji dialetti tedeschi u dittongu hè effittivamente pronunciatu {{IPA|[ɔɪ]}}. Esempii: ''Deutschland'', ''[[Sigmund Freud|Freud]]'' è ''Fräulein''. U dittongu ''äu'' s'usa ancu com'è forma metafunizata di ''au'': per esempiu ''Mäuse'', plurale di ''Maus'' (topu). === Altri cumbinazione vucaliche === * ''ie'' {{IPA|[iː]}} com'è in ''[[Siemens (impresa)|Siemens]]''. S'è 'ssa cumbinazione hè eterosillabica (vene à dì i dui soni apparteninu à duie sillabe differenti) si pronuncia {{IPA|[je]}} (simile à u [[lingua taliana|talianu]]) com'è in ''Italien'', ''Brasilien'', ''Spanien'' è altre parole d'origine straniera. * ''äi'' hè sempre eterosillabicu è e duie vucale si pronuncianu siparate: a prima hè sempre {{IPA|[ɛː]}}, a siconda pò esse {{IPA|[iː]}} o {{IPA|[ɪ]}}. Esempiu: ''europäisch''. === Cunsunante === * ''b'' {{IPA|[b]}} hè pronunziatu ''b'' di ''ballu''; in fine di parola si disunorizeghja in /p/. * ''wu'' {{IPA|[vʊ]}} hè pronunziatu cum'è una ''u'' assai chjusa è attundulata. * ''c'' hè prisente solu in parole straniere è si pronunzia /ts/ davante à e vucale palatale è, i, ä, ö. * ''ch'' hè una siquenza chì currisponde à dui soni differenti, sicondu i soni chì precedenu o suvitanu. Ripprisenta una fricativa velare cionca {{IPA|[x]}} dopu à e vucale orale /o/,/à/, /u/ (cusiddettu "Ach-Laut"); u puntu d'articulazione diventa palatale, {{IPA|[ç]}}, dopu à /i/ è /è/ (u cusiddettu "Ich-Laut"). * ''chs'' si pronunzia /ks/. Per esempiu ''sechs'' (sei, numeru 6)→ /zɛks/ * ''ck'' si pronunzia ''kk''. Per esempiu ''Zucker'' → /'tsʊkɐ/. * ''di'' {{IPA|[di]}} currisponde à a ''di'' di dente, ma in u gruppu ''dt'' è in fine di parola si disunorizeghja in /t/. * ''dsch'' {{IPA|[ʤ]}} currisponde à u sonu in talianu di a ''g'' suvitata da ''e'' o ''i''. Questu sonu ùn esiste micca in e parole native tedesche; hè imprudatu solu in parole d'origine straniera, cum'è per esempiu ''Dschungel'', "giungla" (d'origine indiana, simile à l'inglese ''jungle''). À spessu hè sustituitu da {{IPA|[ʧ]}} o da una via di mezu {{IPA|[tʒ]}}. * ''f'' {{IPA|[f]}} si pronunzia cum'è in talianu, ma raramente. Ma s'è dopu si pronunzia incù funemi uniti cum'è ʒ è ð, sta cunsunante si trasforma è si pronunzia à a fine di una parola ɕ. * ''g'' {{IPA|[ɡ]}} hè sempre dura, mai affricatu cum'è in u corsu "giru"; per quessa ''ge'' hè pronunziatu ''ghe''', inoltre ''ig'' à a fine di e parole hè pronunziatu {{IPA|[ɪç]}}, per esempiu ''Honig'' {{IPA|[ˈaghjuːnɪç]}}, cum'è fricativa alveupalatale cionca. * ''h'' {{IPA|[h]}}. Prima d'una vucale si deve ''sempre'' pronunzià, postu ch'è a ''h'' hè una cunsunante à u paru di l'altri è a so prisenza pò differenzià parole altrimente identiche (esempiu ''Hund'' = cane, ''und'' = è). A ''h'' dopu à una vucale hè muta è allunga a vucale stessa (''Dehnungs-h''), cum'è in ''wohl'' /vo:a/u/. * ''j'' {{IPA|[j]}} (in parechje varietà hè più forte {{IPA|[ʝ]}}), cum'è in ''Joghurt''. Si pronunzia cum'è ''i'' prevucalica corsa (''arimane'') ma ci sò eccezzione per e parole d'origine straniera, in e qualie mantene u sonu di a lingua d'origine (per esempiu ''Job'' si leghje {{IPA|[ʤɔp]}} o, più cumunamente, {{IPA|[ʧɔp]}}). * ''k'' currisponde à /k/, per esempiu ''Kind'' /kɪnt/. * ''n'' {{IPA|[n]}} (nasale dentale è alveulare) si pronunzia cum'è in corsu cum'è in a parola ''nave''; u gruppu ''gn'' si pronunzia /gn/. * ''ng'' {{IPA|[ŋ]}} (nasale velare) tantu in pusizione mediana ch'è finale. * ''p'' {{IPA|[p]}}, cum'è in corsu ''pane''. * ''ph'' {{IPA|[f]}}, cum'è in ''Philosophie'' è altre parole d'origine greca. * ''qu'' + vucale si leghje {{IPA|[kv]}} (più pricisamente {{IPA|[kβ]}}) + vucale, cum'è in ''Quatsch'' {{IPA|[kvaʧ]}}. Quessa hè una caratteristica di a pronunzia chì si nota assai in l'accentu tedescu. * ''r'' {{IPA|[ʁ]}}. U sonu di a ''r'' in tedescu hè uvulare, simile à u [[lingua francese|francese]] è micca alveulare cum'è in talianu, eccituatu i dialetti meridiunali ([[Svizzera]], [[Austria]] è [[Baviera]]). In cuntrastu cù u francese, in tedescu hà una pronunzia chì ùn hè micca cumplittamente fricativa. * ''s'' si pronunzia {{IPA|[z]}} cum'è in ''rusulata'' in principiu è corpu di parola (cum'è in ''sein'', ''Hase'') ma {{IPA|[ʃ]}} (cum'è ''sch'') s'è à l'iniziu di una parola precede ''p'' è ''t'' (cum'è in ''Straßè''); in e parole d'origine straniera si pò pronuncià cum'è in talianu. * ''sch'' {{IPA|[ʃ]}} currisponde à a ''sc'' corsa di "sciarpa". * ''tsch'' {{IPA|[ʧ]}}, currispundente à u sonu di a ''c'' palatale taliana di "ciau" (cum'è in ''Deutschland''). * ''t'' {{IPA|[t]}} currisponde à u sonu di a ''t'' taliana. In principiu di parola pò esse aspirata /tʰ/. * ''tz'' si pronunzia /ts/ cum'è in "scemu". Per asempiu ''jetzt''. * ''v'' si pronunzia "f" cum'è in ''Volk'' ({{IPA|[fɔlk]}} "populu") in parole tedesche native, ma {{IPA|[v]}} cum'è in corsu in e parole d'origine straniera (soprattuttu latina), cum'è ''Verb'', ''Vase''. * ''w'' {{IPA|[v]}} A "w" hè letta cum'è a "v" taliana. Per esempiu, a parola Wasser (acqua) si pronunzia {{IPA|['vɑsɐ]}}. * ''x'' {{IPA|[ks]}} Si pronunzia cum'è in talianu, però solu cionca: ''Hexe'' (strega) /'hɛksə/. * ''z'' si pronunzia sempre aspra {{IPA|[ʦ]}} cum'è in ''spaziu'' è mai {{IPA|[ʣ]}} (cum'è in ''turchinu''). === Altre regule === * À a fine di e parole o prima di una cunsunante sorda ''b'', ''di'', è ''g'' si disunorizeghjanu in {{IPA|[p]}}, {{IPA|[t]}} è {{IPA|[k]}} (''ig'' in pusizione finale si pronuncia però {{IPA|[ɪç]}}); ma ci vole à nutà sta tindenza ancu à l'iniziu di e parole, in particulare in [[Baviera]] è in [[Austria]], vene à dì in u sudu, induve a [[rutazione cunsunantica#Siconda rutazione cunsunantica di l'altu-tedescu|siconda rutazione cunsunantica]] s'hè sviluppata è hà avutu pienu effettu annantu à e parlate rigiunale, ancu in parole in e quale u tedescu standard ùn l'hà subita (''Gott'', ''geben'', ''Berg'', ''(du) bist'', etc.; s'è a rutazione avissi avutu pienu effettu, oghje averiamu ''Kott'', ''kepen'', ''Perk'', ''(tù) pist'', chì si scontranu però in e parlate di u sudu). * E cunsunante ''p'', ''t'', ''k'' subiscenu un'aspirazione cunsunantica (tipica, à l'iniziu, di e parlate di u nordu di a Germania), vene à dì sò suvitate da una lebbia ''h'' {{IPA|[h]}}. St'effettu hè più forte in e sillabe accintuate. Ùn cambia micca u significatu è per quessa à spessu hè omessu in a trascrizzione in u santacroce funeticu, ma hè una caratteristica chì si osserva moltu in l'accentu tedescu. * ''tz'' si pronuncia {{IPA|[ʦ]}}, mentre ancu s'ellu hè resu difficiule in e parole incù ''zt'', com'è ''jetzt'', a (siconda in stu casu) ''t'' si deve sente. == Lessicu == A maiò parte di u lessicu di a lingua tedesca deriveghja da u ramu [[Lingue germaniche|germanicu]] di e [[lingue indu-europee]], bench'è ci fussenu minuranze significative di parole derivate da u francese, u [[lingua latina|latinu]] è, ricentamente, da l'inglese. À listessu tempu, hè stunante com'è u tedescu riesce à sustituisce parole straniere incù u solu usu di u ripertoriu lissicale puramente germanicu: cusì [[Notker III di San Gallo]] riiscì à traduce i trattati [[Aristotele|aristutelichi]] in puru [[altu tedescu anticu]] intornu à l'annu [[1000]]. Oghje pudemu truvà per esempiu ''Fernseher'' /'fɛɐnˌze:(ɐ)/, cumpostu da ''fern'' (luntanu) è ''sehen'' (vede), chì hè l'esatta traduzione di u cumpostu grecu-latinu ''televisione''. À prima vista u lessicu di u tedescu hè pocu accessibile. Ci vole però ancu à piglià in cunsiderazione ch'è una parte cunsiderevule di i sustantivi hè da ascrive à semplice traduzione litterale da u latinu. In modu indirettu, dunque, hè pussibule à scuntrà l'internaziunalità di i linguaghji. Sopratuttu l'usi di l'ambiente ecclesiasticu ricollanu à u latinu, p.es. ''die Wieder-aufersteh-ung'' (''rè-surrect-eiu''). Ancu e parole pristate da u latinu sò più frequente ch'è ciò chì si pudaria aspittà, p.es. ''nüchtern'' ("dighjunu", "micca briacu", da ''nocturnus''), ''keusch'' ("castu", prubabilamente da ''conscius''), ''die Laune'' ("u statu d'animu", da ''luna''), ''die Ziegel'' (''tegula''), ''die Pfeife'' (''pippa'') oppuru ''kosten'' (omonimu di ''custà'' è di ''cumpone''), ''kaufen'' ("cumprà", da ''caupo'' "oste") è cetera. == Sistema di scrittura == ===Santacroce=== U tedescu hè scrittu usendu a [[santacroce latina]] (chì cumprende ancu e lettere ''J'', ''K'', ''W'', ''X'' è ''Y''). In più di e 26 lettere tipiche di molte santacroce europee, u tedescu improda i trè ''[[Umlaut]]è'' vale à dì ''ä'', ''ö'' è ''ü'', è ancu a ligatura, ''[[ß]]'' (chjamata ''Eszett'' o ancu ''Scharfes S'') chì ripprisenta a doppia ''s'' in certe parole. * A, Ä, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, Ö, P, Q, R, S, T, U, Ü, V, W, X, Y, Z. * à, ä, b, c, di, è, f, g, h, i, j, k, a/u, m, n, o, ö, p, q, r, s, t, u, ü, v, w, x, y, z. === Lettere speciale (''Eszett'' è ''Umlaute'') === Ste lettere ùn alteranu micca l'ordine alfabeticu. ''ß'' = ''Scharfes S'' oppuru ''Eszett'' (hà valore di una doppia ''s''; nissuna parola hà sta lettera com'è iniziale è a [[riforma ortografica tedesca|riforma ortografica di u 1996]] hà riduttu u so numeru, mentre [[Svizzera]] è [[Liechtenstein]] l'anu abulite). ''Ä'' = à mit Umlaut.<ref name="mit">In tedescu a parola "mit" significheghja "incù"</ref> ''Ö'' = o mit Umlaut.<ref name="mit" /> ''Ü'' = u mit Umlaut.<ref name="mit" /> Da nutà chì, bench'è i dui puntini sianu guasi uguali à una [[dierese]], hè scurrettu di pronunzià li perchè deriveghjanu sturicamente da un finominu di [[metafonia]]. In a scrittura [[Fraktur]], si punia dui trattini (à l'iniziu una ''è'', chì, sopra a lettera, pigliava a forma di duie sbarrette verticale; ancu oghje, moltu spessu, in a scrittura manuale, i tedeschi ùn scrivenu dui puntini, ma duie liniette verticale) sopra a vucale. ==== A riforma ortografica ==== Incù l'ultima riforma ortografica di u [[1996]], a ''ß'' hè sustituita da una doppia ''s'' dopu à ogni vucale breve, com'è per esempiu in ''Fluss'' (fiume), ''Kuss'' (bacio) è ''dass'' (chì, cunghjunzione), mentre ferma dopu à a vucale longa, com'è ''Gruß'' (salutu), ''Fuß'' (pede) è ''aß'' (manghjava/manghjò). Da nutà chì ùn esiste micca una virsione maiuscula di a lettera ''ß'' (ùn occorre mai à l'iniziu di parola), è per via di cunsiquenza hè sempre scritta ''SS'' in e parole scritte interiamente à lettere maiuscule, oppuru s'usa listessu segnu. In Svizzera è Liechtenstein, infine, l'usu di a ''ß'' hè sparitu dipoi u principiu di u Novicentu (u Fogliu Federale svizzerudipoi u 1906; in u 1938 u [[Canton Zurigo]] ùn l'insignò più in e scole è l'altri cantoni ni suvitonu l'esempiu), finu à l'ultima riforma di u 2006 chì l'hà definitivamente eliminata. In i dui paesi si scrive ''ss'', fora di in e pubblicazione rivolte à l'intreiu marcatu di lingua tedesca, chì suvitanu e norme di u tedescu standard. == Parintella incù altre lingue germaniche == Ci sò molte parole tedesche chì sò [[parole imparintate|imparintate]] incù quelle inglese (ricurdendu ch'è e duie lingue facenu parte di listessa famiglia linguistica). Molte di quesse ponu esse identificate faciule è anu praticamente listessu significatu. In particulare parechje parole indicate incù * si pronuncianu in listessu modu ma sò scritte in modu differente. {| class="wikitable" style="text-align:center" |- ! Tedescu ! Inglese ! Traduzione |- |Winter||winter||inguernu |- |Sommer||summer||estate |- |beste/r||best||migliore |- |grün||green||verde |- |haben||(to) have||avè |- |Finger||finger||ditu |- |Bett||bed||lettu |- |Haus* ||house ||casa |- |Hund, Dogge||hound, dog||cane |- |Eis* ||ice ||ghjacciu |- |lachen ||laugh ||ride |- |Schiff||ship||nave |- |singen, sang, gesungen||sing, sang, sung||cantu, cantai, cantatu |- |gut||good||bonu |- |Fuchs ||fox||volpe |- |Mann ||man||omu |- |Maus* ||mouse||topu |- |zwanzig ||twenty||vinti (numeru) |- |Buch ||book|| libru |- |kalt ||cold||fretu |- |kühl ||cool||frescu |- |Fisch* ||fish||pesciu |- |warm ||warm ||caldu |- |trinken, trank, getrunken ||drink, drank, drunk ||biu, bii, bitu |- |Wald / Forst ||wood / forest||furesta |- |wild||wild||selvaticu |- |machen, machte, gemacht||make, made, made ||facciu, feci, fattu |- |gehen, ging, gegangen||go, went, gone||vogu, andai, andatu |- |Brot||bread||pane |- |Apfel||apple||mela |- |Garten||garden||ortu |- |Gold||gold||oru |- |Feuer||fire||focu |- |Wasser||water||acqua |- |Hundert||hundred||centu |- |Tausend||thousand||milla |- |Bruder||brother||fratellu |- |Wolf||wolf||lupu |- |Bär||bear||orsu |- |Giragge||giraffe||giraffa |} Parechji parole anu cunsunante parechje in ste lingue è quessa hè divutu à a [[rutazione cunsunantica#Siconda rutazione cunsunantica di l'altu-tedesca|rutazione cunsunantica di l'altu tedescu]].<ref>Per u consunantismu tedescu si pò vede [[Fausto Cercignani]], ''The Consonants of German: Synchrony and Diachrony'', Milanu, Cisalpinu, 1979.</ref> Per esempiu in molte parole imparintate a cunsunante "b" intervocalica di u tedescu hè resa cù a "v" di l'inglese. Tedescu: Liebe (amore) >> Inglese: love Tedescu: geben (dà) >> Inglese: (to) give Tedescu: Schiff (nave) >> Inglese: ship Tedescu: lassen (lascià) >> Inglese: let Confruntandu a [[lingua olandese]] incù quella tedesca è quella inglese si pò nutà in ella un "gradu" intermediu. Si ponu mintuvà parechji esempii per ossirvà 'ssu scambiu cunsunanticu: {| class="wikitable" style="text-align:center" |- ! Tedescu ! Olandese ! Inglese |- |vergessen (sminticà)||vergeten (pron. [[alfabetu funeticu internaziunale|/fɛrˈɣè:tən/]])||(to) forget |- |geben (dà)||geven (pron. [[alfabetu funeticu internaziunale|/ˈɣè:vən/]])||(to) give |- |helfen (aiutà)||helpen (pron. [[alfabetu funeticu internaziunale|/ˈhɛlpən/]])||(to) help |- |gut (bonu) ||goed (pron. [[[[alfabetu funeticu internaziunale|/ɣu:t/]]) ||good |- |Buch (libru)||boek (pron. [[[[alfabetu funeticu internaziunale|/bu:k/]]) ||book |} Ancu in a grammatica si pò nutà sta caratteristica: l'olandese hà oramai abbandunatu u cumplessu sistemu flessivu sempre in usu in tedescu affidendu si, com'è l'inglese, à e sole prepusizione per sprimà i varii cumplimenti indiretti, puru cunsirvendu però sempre qualchì residuu di e declinazione in parechjie sprissione idiomatiche o in a lingua scritta. Essendu puru una lingua germanica muderna u tedescu hà cunsirvatu più caratteristiche ch'è e [[lingue indoeuropee]] antiche rispettu à altre lingue indoeuropee muderne, per esempiu i casi è trè generi, chì a rendinu in 'ssu sensu paragunevule à lingue com'è u latinu. == Premii Nobel per a litteratura di lingua tedesca == * [[Theodor Mommsen]] (1902, Alimania) * [[Rudolf Christoph Eucken]] (1908, Alimania) * [[Paul Heyse]] (1910, Alimania) * [[Gerhart Hauptmann]] (1912, Alimania) * [[Carl Spitteler]] (1919, Svizzera) * [[Thomas Mann]] (1929, Alimania) * [[Hermann Hesse]] (1946, Alimania/Svizzera) * [[Nelly Sachs]] (1966, Alimania/Svezia) * [[Heinrich Böll]] (1972, Alimania) * [[Elias Canetti]] (1981, Bulgaria/Regnu Unitu) * [[Günter Grass]] (1999, Alimania) * [[Elfriede Jelinek]] (2004, Austria) == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Altu tedescu anticu]] * [[Altu tedescu mediu]] * [[Dialetti di a lingua tedesca]] * [[Grammatica tedesca]] * [[Lingua bassa-tedesca]] * [[Ortugrafia tedesca]] * [[Riforma ortografica tedesca]] == Ligami esterni == * [http://www.goethe.de/enindex.htm Situ ufficiale di u Goethe Institut] * (in inglese) [http://www.lrz-muenchen.de/~hr/lang/dt-hist.html Breve storia di a lingua tedesca] [[Categoria:Lingua germanica|Tedescu]] [[Categoria:Germania]] rsd0z4s8axlsg6kii83jtqv1xsvfdj7 Lingua inglese 0 11333 362267 352573 2019-06-05T11:44:13Z Skimel 15232 Rilettura, legami interni, paragrafo spostato nella sezione "vucabulariu" wikitext text/x-wiki {{Lingua|nomu=Inglese|numinativu=''English'' |culori=#FD9191 |altri nomi=Inglesu |stati=[[Regnu Unitu]], [[Stati Uniti d'America|USA]], [[Canada]], [[Australia]] è altri 49 paesi |righjoni= |parsoni=541-1.400 milioni |tipulugia=SVO [[Lingue isulanti|isulante]] - [[Lingua tonica|tonica]] |classifica=4 |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue germaniche|Germaniche]] |fam3=Uccidentali |fam4='''''Inglese''''' |fam5= |fam6= |aghjinzia=micca officialmente <br />da l'[[Oxford English Dictionary]] |iso1=en|iso2=eng|iso3=eng|sil=ENG |estrattu=All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood. |mappa=[[File:Anglospeak(800px).png|290 px]] |didascalia=Distribuzione geografica dell'inglese. |codice=en}} [[File:EN English Language Symbol ISO 639-1 IETF Language Tag Icon.svg|thumb|upright|EN ([[ISO 639]]-1)]] L''''inglesu''' (nomu nativu ''English'', IPA: [ˈɪŋglɪʃ]) hè una lingua induaurupea appartinenti à u ramu uccidintali di i lingui germanichi, incù l'[[Olanda|ulandesu]], l'altu è bassu [[Lingua tedesca|tedescu]], u [[Lingua fiamminga|fiammingu]] è u [[Lingua frisone|frisonu]]. Cunserva sempri un'evidenti parintedda cù u sassonu cuntinintali (dialettu di u bassu tedescu). L'inglesu accupa una pusizioni tuttu à fattu particulari, micca solu rispettu à i lingui germanichi, ma ancu à l'internu di u gruppu linguisticu induauropeu: hà talmenti simplificatu è altiratu a so probbia struttura da avvicinà si oramai à una lingua isulanti piuttostu ch'è à una lingua flessiva. Inoltri, da u puntu di vista di u vucabulariu cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, è in particulari [[Lingua latina|latina]]: si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia à l'accupazioni nurmana dopu u 1066, ma ancu in u [[Rinascimentu]], par influssu di u latinu coltu è scentificu. Trà i lingui di grandi diffusioni, l'inglesu hè verusimilamenti più apartu à l'intrata di novi vucabuli di urighjina straniera, sii a causa di u so ampiu usu com'è lingua franca, sii in virtù di l'urighjina mista latinu-germanica di gran' parti di i radichi, sii - prubabilamenti - ancu grazia à l'estrema puvartà di diclinazioni è disinenzi tipichi chì ni carattarizeghjini i sustantivi. In u corsu di u XX seculu l'inglesu hè divintatu, infatti, a lingua franca par eccillenza, abbattendu a pricidenti supremazia di u [[Lingua francese|francesu]], chì à so volta avia sustituitu u [[Lingua latina|latinu]] à fini di cumunicazioni diplumatica è scentifica. Hè oghji ancu un strumentu par a cumunicazioni frà etnii privi di cunnissioni culturali, scentifichi o pulitichi. Si calculeghja chì quiddi chì parlani inglesu com'è lingua materna (''English as a native language'', ENL) siini circa 350 milioni, mentri sò circa 300 milioni i parlanti di l' ''English as a second language'' (ESL), veni à dì chì parlani inglesu accantu à a lingua naziunali o nativa. Sò infini circa 100 milioni i parlanti di l' ''English as à foreign language'' (EFL), veni à dì chì ani amparatu l'inglesu à scola, in paesi induva sta lingua ùn hè micca in usu. U numaru di quiddi chì usani l'inglesu com'è lingua siconda o straniera supareghja dunqua quiddu di quiddi chì u parlani da a nascita. == Distribuzioni giugrafica == L'inglesu hè usatu com'è '''lingua materna''' ([[lingua ufficiali|ufficiali]] o di fattu) in i siguenti paesi: * in ''[[Auropa]]'' ** in l'[[Arcipelagu britannicu|Isuli britannichi]]: *** [[Isuli di u Canali|Isuli di u Canali (Isuli Anglu-Nurmani)]] (incù u [[lingua francesa|francesu]]) *** [[Galles]] (incù à u [[lingua gallesa|Gallesu]]) *** [[Inghilterra]] *** [[Irlanda di u nordu]] *** [[Ripublica d'Irlanda]] (incù l'[[Lingua irlandesa|irlandesu]]) *** [[Isula di Man]] (incù u [[lingua mannesa|gaelicu mannesu]]) *** [[Scozia]] (incù u [[gaelicu scuzzesu]]) ** in [[Malta]] (incù u [[lingua maltesa|maltesu]]) ** in [[Gibilterra]] (incù u [[lingua spagnola|spagnolu]]) ** in [[Cipru]] (incù u [[lingua greca|grecu]]) * in '''[[Uceania]]''' è in l '''[[Uceanu Pacificu|Pacificu]]''': ** [[Australia]] (incù l'[[Lingui australiani aburigeni|aburigenu]] è i lingui purtati incù l'immigrazioni, veni à dì i lingui chinesa, vietnamita, taliana, è cetara.) ** [[Nova Zilanda]] (incù u [[lingua maori|maori]]) * in '''[[Africa]]''': ** [[Liberia]] (incù lingui di u gruppu Niger-Congu) ** [[Sudafrica]] (incù l'[[afrikaans]] è i [[Lingui bantu]] è u [[lingui khoisan|Khoisan]]) * in l' '''[[Americhi]]''' è in l''''[[Uceanu Atlanticu|Atlanticu]]''': ** [[Anguidda (isula)|Anguidda]] ** [[Antigua è Barbuda]] ** [[Isula di Ascinsioni|Ascinsioni]] ** [[Bahamas]] ** [[Barbados]] ** [[Belize]] ** [[Bermuda]] ** [[Canada]] (incù u [[Lingua francesa|francesu]], ancu s'è quist'ultimu hè parlatu in misura minuritaria) ** [[Dominica]] ** [[Isuli Falkland]] ** [[Isuli Verghjini]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] è [[Regnu Unitu|britannichi]] ** [[Giamaica]] ** [[Grenada]] ** [[Guyana]] ** [[Montserrat (isula)|Montserrat]] ** [[Saint Kitts è Nevis]] ** [[Sant'Elena (isula)|Sant'Elena]] ** [[Santa Lucia (statu)]] (incù u [[Lingua creola|creolu]]) ** [[Saint Vincenzu è Granadini]] ** [[Stati Uniti d'America]] (40 milioni di ispanofoni, altri 28 milioni incù una lingua materna diffarenti da l'inglesu. In stu paesi ùn ci hè micca una lingua ufficiali naziunali à liveddu fiderali: u so usu in atti furmali pruveni dunqua probbiu di l'usanza. L'inglesu hè parò lingua ufficiali in 28 di i 50 Stati di l'Unioni [http://www.us- english.org/view/8]) ** [[Trinidad è Tobago]] L'inglesu hè imprudatu com'è lingua ufficiali in: [[Botswana]], [[Bangladesh]], [[Camerun]], [[Isuli Cook]], [[Figi]], [[Filippini]], [[Gambia]], [[Ghana]], [[Hong Kong]], [[India]], [[Kenya]], [[Kiribati]], [[Lesotho]], [[Malawi]], [[Malta]], [[Mauritius]], [[Namibia]], [[Nauru]], [[Nigeria]], [[Pakistan]], [[Palau (statu)|Palau]], [[Papua Nova Guinea]], [[Portu Ricu]], [[Samoa Uccidintali]], [[Seychelles]], [[Sierra Lione]], [[Singapore]], [[Sudan di u Sudu]], [[Isuli Salomone]], [[Tuvalu]], [[Swaziland]], [[Tanzania]], [[Uganda]], [[Vanuatu]], [[Zambia]] è [[Zimbabwe]]. L'inglesu s'hè affirmatu di fattu com'è u standard par a cumunicazioni scentifica à altu è altissimu liveddu, essendu imprudatu com'è lingua prifirinziali par u scambiu di infurmazioni scentifichi trà parsoni di lingui diffarenti, par a publicazioni di cuntribuzioni in i principali rivisti scentifichi di qualsiasi sittori è par i rilazioni in i cungressi internaziunali. == Storia di a lingua inglesa == In u so longu sviluppu l'inglesu si hè nutevulamenti altiratu. Cunvinziunalamenti si dividi l'evuluzioni diacronica di a lingua in '''cinqui fasi''': * ''' Anglusassonu''' * '''Inglesu anticu''' (opara di rifirimentu: u ''[[Beowulf]]'') * '''Inglesu mediu''' (opara di rifirimentu: ''[[I raconti di Canterbury (puema)|The Canterbury Tales]]'', è, par a prununcia di u Middle English ''[[Ormulum]]'') * '''Prima inglesu mudernu''' (opari di rifirimentu: quiddi di [[William Shakespeare|Shakespeare]] è [[Christopher Marlowe|Marlowe]]) * '''Inglesu mudernu''' Hè pussibuli estrapulà di i dati apprussimativi trà i molti pruposti, è dì chì l'Anglusassonu và da l'invasioni di a [[Britannia]] à opara di [[Sassoni]], [[Juti]] è [[Angli]] ([[V seculu]] d.C.) finu à a più massiccia è siconda fasa di cristianisazioni di l'isula. L'Inglesu anticu rimpiazza tandu l'Anglusassonu, ancu in virtù di a supremazia di u dialettu West Saxon annantu à quiddu anglicu, divutu à u rinfurzamentu di a situazioni ecunomica è pulitica di i stati di u sudu di l'Inghilterra rispettu à quidda di u nordu (zona di i 5 regni) sinu à l'invasioni [[Nurmandia| nurmana]]. L'Inglesu mediu si pò fà tarminà intornu à l'iniziu di u [[XVI seculu]]. U Prima inglesu mudernu copri un periodu di tempu, chì và da [[William Shakespeare|Shakespeare]] sinu à a mità di u Setticentu. L'Inglesu mediu và da u Setticentu, incù a comparsa di rumanzi com'è Robinson Crusoe di Defoe, insinu à i nosci ghjorna. Bench'è a lingua parlata si sii evoluta in quiddi seculi (par asempiu, in inglesu mudernu a prununcia di molti paroli usati in l'opari di Shakespeare hè diffarenti da quidda di u prima inglesu mudernu),<ref> ''Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation'', Oxford, Clarendon Press, 1981.</ref> a so struttura hè ferma sustanzialamenti immutata. === Anglusassonu è Anticu inglesu === Sicondu u resucontu di u [[Venerabile Beda]], i sterpi germanichi di l'[[Angli]], di i [[Sassoni]] è di l'[[Ghjuti]], partiti da u [[Ghjutland]] è da l'[[Alimagna]] sittintriunali è da a futura Danimarca, si stalletini in quidda rigioni di a [[Britannia]] chì hè oghji l'[[Inghilterra]] in u [[499]] d.C. I Ghjuti si stabilini in u ''Cantium'' ([[Kent]]), l'Angli in l'[[Anglia uriintali]], in i [[Midlands]] è in [[Northumbria]], i Sassoni in l'[[Essex]], in u [[Middlesex]] è in u [[Wessex]] - veni à dì rispittivamenti regnu di i Sassoni uriintali, di mezu è uccidintali. Sottu a spinta di i novi vinuti i [[Celti]] in parti si spustàni à punenti (North Walas, West Walas o Galles, Sûth Walas o [[Cornuvaglia]]). A parta da u [[X seculu]] l'atoni brevi ''à'', ''è'', ''o'' è ''u'' tendini à cunfluiscia in u sonu indistintu ''schwa'' {{IPA|[ə]}} mori friquenti in l'inglesu mudernu. L'Inglesu anticu, à diffarenza di u Mediu inglesu, pussedi una ricca [[flissioni (linguistica)|flissioni]], sii numinali ch'è virbali. I genari sò trè, [[maschili]], [[feminiccia]] è [[Genaru (linguistica)|neutru]]. Com'è in [[lingua tedesca|tedescu]], u nomu in l'Anticu inglesu prisenta quattru casi: [[numinativu]], [[genitivu]], [[dativu]], [[accusativu]]. === Mediu inglesu === U '''Mediu inglesu''' hè u nomu datu à a lingua storica chì hà com'è urighjina i diversi formi di inglesu parlatu in u periodu cumpresu trà l'invasioni [[Nurmani|nurmana]] è u tardu [[Rinascimentu]] inglesu. Grazia à [[Geoffrey Chaucer]] u Mediu inglesu emersi com'è una lingua litteraria, soprattuttu grazia à a so più celebru opara, i ''[[I raconti di Canterbury (puema)|Canterbury Tales]]''. Incù [[Ghjuvanni Senzaterra]] guasgi tutti i pussidimenti francesi funi persi (fora di l'[[Isuli di u Canali]], ultimu branu di u Ducatu di Nurmandia). A parta da a [[Guerra di i Cent'Anni]] i liami incù a [[Francia]], dunqua, s'addibuliscitini. U vechju pruvverbiu "Jack wold be à gentilman if he cold speke Frensk" cuminciò à perda moltu di u so significatu. In Inghilterra cuminciò à pricisà si un novu standard, basatu annantu à u dialettu di [[Londra]] è di i ''Home Counties''. === Inglesu mudernu === L'intruduzioni di a [[Stampa (prucessu)|stampa]] in [[Inghilterra]] à opara di [[William Caxton]] in u [[1476]] cuntribuì à a fissazioni di l'ortugrafia ma, apposta ch'è ebbi locu prima ch'è si cuncludissi u [[grandi spustamentu vucalicu]], ditarminò u prima grandi divariu trà scrittura è prununcia.<br /> Dopu a nascita di a [[Ghjesgia Anglicana|Ghjesgia d'Inghilterra]] nascì l'esigenza di una virsioni inglesa di a [[Bibbia]]. In u [[1611]] fù data à i stampi l'''Authorized Version''. A [[Stampa (prucessu)|stampa]], a [[Riforma prutistanti|Riforma]] è l'affirmazioni di u [[cetu mediu]] ("middle class") ebbini com'è cunsiquenza a diffusioni di quidda chì era in traccia d'affirmà si com'è lingua standard. L'espansioni [[Imperu britannicu|culuniali]] di l'Inghilterra diffusi a parlata in vasti tarritorii di l'[[America di u Nordu]], di l'[[Africa]], di l'[[Asia]] è di l'[[Uceania]].<br /> L'indipindenza di l'[[Stati Uniti d'America| Stati Uniti]] currisposi à a furmazioni di una varietà d'inglesu, diffarenti da u standard britannicu, chì s'hè affirmata dopu à liveddu mundiali in u [[XX seculu]]. ==== U grandi spustamentu vucalicu ==== U [[grandi spustamentu vucalicu]] hè a più impurtanti altirazioni funetica di a storia di a lingua inglesa. Si pò affirmà chì eddu purtò l'inglesu à a so prununcia attuali. U grandi spustamentu vucalicu ùn ebbi micca locu à listessa ebbica in i diversi rigioni (in parechji, particularamenti à u Nordu, hè assenti in i parlati lucali à i ghjorna d'oghji); si pò quantunqua pona u so iniziu à u [[XV seculu]] è cunsidarà lu scumpiitu à a fini di u [[XVI seculu|XVI]]. U grandi spustamentu vucalicu riguarda i vucali longhi: ==== Altri fatti funetichi ==== Trà i '''dittonghi''' {{IPA|[iu]}} è {{IPA|[ɛu]}} cunfluiscini in {{IPA|[juː]}} (''muti''). {{IPA|[juː]}} tendi à simplificà si in {{IPA|[uː]}} dopu ''l, r'', {{IPA|[tʃ]}} è {{IPA|[dʒ]}} (''rude, chew, June''). <br /> {{IPA|[au]}} passa à {{IPA|[ɔː]}} (''law''). I spiranti allongani u sonu di una ''à'' chì i pricedi: ''mass'' {{IPA|[maːs]}}, ''bath'' {{IPA|[baːθ]}}, ''staff'' {{IPA|[staːf]}}. L' ''r'', frà altru distinata à scumpariscia dopu vucali, impidisci u grandi spustamentu vucalicu intruducendu un schwa: ''door'' {{IPA|[door]}}, ''clear'' {{IPA|[cliar]}}. Scumpariscini i soni {{IPA|[x]}} è {{IPA|[ç]}}, fora di in prestiti com'è u [[lingua Scots|scuzzesu]] ''loch'' {{IPA|[lɔx]}} o in i [[grecisimi]] (è.g. ''chemistry'' {{IPA|[ˈxeːmiztri]}} , . U ''gh'' chì i ripprisintava perdi ogni sonu incausendu l'allungamentu di a vucali pricidenti (''bright'', ''night'') ({{IPA|[briçt]}} > {{IPA|[braɪt]}}, {{IPA|[niçt]}} > {{IPA|[nait]}}) oppuri, spezii in fini di parola, diventa {{IPA|[f]}} (''cough''). Casu particulari hè u [[Prunomu parsunali|prunomu]] di prima parsona ''I'', chì diriveghja da l'anticu ''igh'' (cfr. [[Lingua tedesca|tedescu]] ich), ma in u passaghju da u Mediu inglesu à l'Inglesu mudernu, oltri à u grandi spustamentu vucalicu subitu da a vucali longa {{IPA|[iː]}}, hà vistu cada ancu in a lingua scritta u digramma ''gh''. {{IPA|[hw]}} diventa {{IPA|[w]}} (fora di u Nordu) ma si manteni a grafia ''wh''. {{IPA|[j]}} tendi à fonda s'incù a cunsunanti pricidenti: ''ocean'' {{IPA|[ˈoːsjən]}} > {{IPA|[ˈoːʃən]}}, ''measure'' {{IPA|[ˈmeːziər]}} > {{IPA|[ˈmeːʒər]}}, ''futuri'' {{IPA|[ˈfjuːtər]}} > {{IPA|[ˈfjuːtʃər]}}, è cetara. Un di i fatti più impurtanti hè a scumparsa di l' ''r'' postvucalica. Quissa hè una carattaristica tipica di u Sudu, assenti sempri oghji da i Midlands versu u nordu è in [[Scozia]]. È assenti in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] fora di in u [[New England]] uriintali è in u Sudu. ==== Sustantivu ==== U plurali in ''-s'' s'afferma dicisamenti. Fermani parechji formi incù ''umlaut'' (''foot, feet'') è parechji plurali in nasali (''oxen''). ==== Aghjittivi ==== L'aghjittivi sò nurmalamenti invarievuli, ma ci sò casi in i quali u genaru di a lingua antica s'hè prisirvatu, par asempiu ''blond'' cambia à ''blonde'' incù i sustantivi feminicci. ==== Verbi ==== Diminuiscini nutevulamenti i verbi forti (oramai chjamati "irregulari"). Indrentu à 'ssa catiguria scumparisci à spessu a distinzioni trà priteritu è participiu passatu (''cling, clung, clung''). U cunghjuntivu si riduci finu guasi à scumpariscia. In i rari casi in i quali hè adupratu hè indistinguibili da l'indicativu fora di i casi in i quali hà una forma diffarenti (terza pers. sing. adisinenziali [he do], forma ''be'' di u verbu essa). A disinenza di a terza parsona singulari oscilla frà ''-(e)th'' (miridiunali) è ''(e)s'' (sittintriunali). Sarà st'ultima forma à privala finalmenti. A forma prugrissiva (''to be ...ing'') diventa rigulari. A custruzzioni ''to be'' + participiu passatu (''I am come'') diventa molta rara incù l'affirmazioni di ''to have'' in sta funzioni. Inoltri, à u priteritu, i verbi rigulari tarmineghjani incù u sonu [d], [t] o [id] (asempiu: "Danced" [t], "changed" [d], "Started" [id]). === Influenza di i lingui rumanichi annantu à l'inglesu === A lingua germanica di l'isuli britannichi, ancu s'eddu hè difficiuli di parlà di un anticu inglesu unitariu, subì una nutevuli latinisazioni in dui fasi principali: # l'arrivu di i monachi à u seguitu di [[Agostino di Canterbury]] (primatu di a [[Ghjesgia anglicana]] in [[601]]) # a scunfitta, in u [[1066]], di Aroldo II, ultimu rè anglusassonu, da parti di [[Guglielmu u Conquistadori]], pratindenti à u tronu inglesu chì divastò è sprupriò tutti i terri è i bè di u paesi chì passàni à i [[vassallu|vassalli]] è [[vescu|veschi]] [[nurmani]] à eddu fideli: stu mumentu terribuli, in u quali [[Wulfstan]], l'[[arcivescu di York]] volsi veda a fini di u mondu (''"Repent, for the Day of the Lord is at hand"'', "Pintiti vi, ch'è u Ghjornu di u Signori hè à i porti"), era distinatu à cambià par sempri u voltu di l'Isuli britannichi. ==== Mutazioni semantichi di i lemmi francesi ==== Di solitu, quandu una parola straniera hè intrudutta in una lingua, subisci ciò ch'è Baugh è Cable,<ref>Baugh, A. è Cable, Th. ''A History of the English Language''. London, Routledge & Kegan Paul, [[1978]].</ref> adattendu un terminu da a [[butanica]], chjamani ''"arrested development"''. In inglesu hè pussibuli truvà molti paroli francesi in a "forma" in a quali funi impurtati in [[Inghilterra]] à l'ebbica di u [[Medievu]]: si cunfronta ''default'' (in inglesu) incù ''défaut'' (in francesu), ''subject'' (in inglesu) incù ''sujet'' (in francesu). Si pò paragunà à u fattu chì dopu à un travasu, a pianta ùn cresci più par un certu periodu, mentri un'altra di listessa ità cuntinueghja à sviluppà si nurmalamenti: i paroli francesi, quandu ùn funi micca rimanighjati da l'[[umanesimu|umanisti]] in u [[XVI seculu]] ani dunqua cunsirvatu a "forma" incù a quali erani stati intrudutti in u Medievu in un cuntestu linguisticu à eddi stranieri. À diffarenza di a forma, u [[significatu]] di i paroli impristati da u francesu (chì in [[Francia]] firmeti sustanzialamenti immutati), duviti inveci adattà si in l'inglesu à causa di a cuncurrenza di altri paroli anglusassoni incù listessu significatu: à spessu cambiendu lu, o incausendu l'estinzioni di u terminu. Cusì, par asempiu, mentri ''courir'' ùn fù micca accaticatu com'è ''run'', i paroli chì si rifirìani à a vita di l'alta sucità (francofuna) succesini megliu, com'è ''court'' (francesu mudernu ''cour'') è ''chivalry'' (sensu di cavaddaria). È dinò: par "porcu" esistini dui paroli diffarenti: ''pig'' hè a bestia viva, chì divintava ''pork'' quandu era cucinata da i ricchi nurmani (i paisani anglusassoni ùn pudiani micca permetta si di manghjà mori carri di porcu, parò l'addivavani par i prubitarii nurmani). Ma esistini parechji altri "coppii sinonimichi", in i quali u terminu currenti hè di radica germanica (anglusassona) mentri quiddu "altu" hà una radica latina (francesa). Si tratta di un finominu tipicu di a lingua inglesa, non certu limitatu à u duminiu alimintariu, ma stesu ancu à cuncetti metafisichi, induva l'accizioni elevata tendi sempri à sviluppà u terminu di radichi latinu-francesi (à diffarenza, par asempiu, di ciò chì avveni in [[Lingua tedesca|tedescu]]). Ni sò asempii: - ''ox'', ''cow'', ''calf'' (boiu, vacca, viteddu); ''beef'', carri di manzu (da u francesu ''boeuf'', boiu); - ''time'' (tempu crunulogicu); tense (tempu grammaticali; da u francesu ''temps''); - ''freedom'' (libartà); ''liberty'' (l'idea di libartà); - ''strength'' (forza); ''force'' (forza in fisica). In altri casi hè ancu difficiuli à truvà accizioni beddi distinti in i dui tarmini sinonimi, quiddu germanicu è quiddu latinu, com'eddu accadi par asempiu incù ''wedding'', ''marriage'', ''matrimony'', ''espousal'' (matrimoniu). Stu scenariu cumplessu in u quali i paroli di urighjina [[lingui rumanzi|rumanza]] lottani par a sopravvivenza contru à quiddi anglusassoni, rifletti u cunflittu beddu più drammaticu trà civiltà anglusassona è nurmana: dopu u distaccu puliticu di l'[[Inghilterra]] da a [[Francia]] (in u XIII seculu) u francesu persi, parò, vigori: una tistimunianza ridicula ni hè u parsunaghju di a Monaca in i ''[[I raconti di Canterbury (puema)|Canterbury Tales]]'' (''I raconti di Canterbury''), chì parla di manera maccaronica, pruvuchendu cusì l'ilarità di la ghjenti. ==== L'ità muderna ==== Bon'parechjii funi i paroli eliminati sii in l'anglusassonu sii in u francu-nurmanu, par quantu in u [[lessicu]] l'avantaghju pendi nittamenti in favori di u mondu rumanzu par l'influenza asercitata da u pristigiu litterariu di u mondu rumanzu è dunqua da u [[Rinascimentu]]. In l'[[ità lisabettana]] si (ri) introdussini tarmini francesi in forma più muderna è molti lemmi [[lingua taliana|taliani]] prima scunnisciuti (si pensa solu à l'influenza di i formi litterarii com'è u [[sunettu]], a [[cummedia di l'arti]], a [[musica]] taliana è a [[tragedia]] [[Seneca|senechiana]] pruvinenti di mudeddi taliani). U [[tiatru lisabettanu]] sfruttò frà altru a prisenza di una cumpagnia numarosa di attori è littarati taliani. ==== L'ità cuntimpuranea ==== Stu prucessu di trasfurmazioni hè sempri in corsu à i ghjorna d'oghji: i [[verbu|verbi irrigulari]], influinzati da quiddi di urighjina rumanza, adoprani pocu à pocu -è, par u passatu è u participiu passatu (par asempiu ''burnt'' > ''burned'' è ''dreamt'' > ''dreamed'') mentri i [[genitivu|genitivi sassoni]] sò oramai usati in i formi più simplici: ''The Oxford Police'' (induva Oxford hè usatu com'è simpliciu aghjittivu) hè moltu più friquenti di ''Oxford's Police'', è a ''-m'' di u [[dativu]] anglusassonu di ''whom'' (chì), hè oramai assenti in a cunvarsazioni infurmali. Tutti 'ssi finomini sò indicatori di u longu prucessu chì hà avvicinatu l'inglesu à u mondu rumanzu più ch'è tutti l'altri [[lingui germanichi]], senza perda puri i qualità fundamintali chì da eddu a distinguiscini. == Funulugia == === Vucali === I [[vucali]] di l'inglesu varieghjani monda da un dialettu à l'altru, è par via di cunsiquenza, i vucali si poni trascriva incù parechji simbuli sicondu i diffarenti articulazioni. ==== Monuttonghi ==== {|class="wikitable" |+ [[monuttongu|Monuttonghi]] di ''Received'' Pronuncia<ref>{{cita|Roach|p. 242}}</ref> ! rowspan=2| ! colspan=2|[[vucali antiriori|Antiriori]] ! colspan=2|[[vucali cintrali|Cintrali]] ! colspan=2|[[vucali pustiriori|Pustiriori]] |- !<small>longa</small> !<small>brevi</small> !<small>longa</small> !<small>brevi</small> !<small>longa</small> !<small>brevi</small> |-align=center ! [[vucali chjusa|Chjusa]] | {{IPA|ɪː}} | {{IPA|ɪ}} | {{IPA|ɵː}} | {{IPA|ɵ}} | | |-align=center ! [[vucali media|Media]] | {{IPA|ɛː}} | {{IPA|ɛ}} | {{IPA|ɜː}} | {{IPA|ə}} | {{IPA|oː}} | |-align=center ![[vucali aparta|Aparta]] | {{IPA|aː}} | {{IPA|a}} | | {{IPA|(ʌ)}} | {{IPA|ɑː}} | {{IPA|ɔ}} |} {|class="wikitable" |+ Monuttonghi di l'inglesu australianu ! rowspan=2| ! colspan=2|[[vucali antiriori|Antiriori]] ! colspan=2|[[vucali cintrali|Cintrali]] ! colspan=2|[[vucali pustiriori|Pustiriori]] |- !<small>longa</small> !<small>brevi</small> !<small>longa</small> !<small>brevi</small> !<small>longa</small> !<small>brevi</small> |-align=center ! [[vucali chjusa|Chjusa]] | {{IPA|iː}} | {{IPA|ɪ}} | {{IPA|ʉː}} | | | {{IPA|ʊ}} |-align=center ! [[vucali media|Media]] | {{IPA|eː}} | {{IPA|e}} | {{IPA|ɜː}} | {{IPA|ə}} | {{IPA|oː}} | {{IPA|ɔ}} |-align=center ![[vucali aparta|Aparta]] | {{IPA|æː}} | {{IPA|æ}} | {{IPA|aː}} | {{IPA|a}} | | |} {{Ortografia è grammatica da verificà}} ==== Fonetica ==== Lu '''sistema vocalico''' di l'AI cunsta di sette vocali, chì possonu esse brevi ò lunghe: * '''a''' (aperta se breve, chiusa se lunga) * '''æ''' ({{IPA|[æ]}} ò {{IPA|[æ:]}}) * '''e''' ({{IPA|[?]}} se breve, {{IPA|[e:]}} se lunga) * '''i''' * '''o''' (aperta se breve, chiusa se lunga) * '''u''' ({{IPA|[?]}} ò {{IPA|[u:]}}) * '''y''' (ai) La lungura di le vocali ùn veniva indicata graficamente. A partisce da lu [[X secolu]] le atone brevi ''a'', ''e'', ''o'' è ''u'' tendonu à cunfluisce in lu sonu indistintu ''schwa'' {{IPA|[?]}} così frequente in l'inglese mudernu. Li '''dittonghi''' sò: * '''ea''' ({{IPA|[æa]}} è {{IPA|[æ:a]}}) * '''eo''' ({{IPA|[?u]}} è {{IPA|[?:u]}}) * '''ie''' ({{IPA|[i?]}} è {{IPA|[i:?]}}) Tra le '''cunsonanti''': * '''c''' rende li soni {{IPA|[k]}} (''cynn'', stirpe) è {{IPA|[t?]}} (''c'' di ''cena'') (''spræc'' {{IPA|[spræt?]}}, discorsu). * '''g''' può indicà li soni {{IPA|[j]}} (''gêar'', annu) ò {{IPA|[?]}} (gh) (''dagas'', ghjorni). * '''h''' rende li soni {{IPA|[h]}}, {{IPA|[x]}} (fricativa sorda velare) ò {{IPA|[ç]}} (ted. ich). * '''ð''' è '''þ''' possonu rende indifferentemente li soni {{IPA|[ð]}} ò {{IPA|[?]}}, esattamente comu ''th'' in l'inglese mudernu. * '''sc''' si leghjè {{IPA|[?]}} (''sc'' di ''scena'') (''wascan'' {{IPA|['wa?an]}}, lavare). ==== sustantivi ==== L'AI, à differenza di l'IM, possede una ricca [[flessione]], sia nominale chì verbale. li ghjeneri sò tre, [[maschile]], [[femminile]] è [[neutru]]. Come in [[lingua tedesca|tedescu]], lu nome in l'AI presenta quattru casi: [[nominativu]], [[ghjenitivu]], [[dativu]], [[accusativu]]. Le classi di declinazione più frequenti sò tre: * Nomi maschili è neutri in ''-a-''. Questa classe currisponde à li nomi indoeuropeani in ''-u-s'', ghjerm. ''-a-z'', lat. ''-u-s'') * Nomi femminili in ''-u-'' (currispondenti à l'IE ''-a-'', ghjerm ''-u'', lat. ''-a'') * Nomi maschili, femminili è neutri in nasale (ted. ''Name, Friede''). Altre declinazioni menu frequenti sò la atematica, quella in ''-r-'', quella di li neutri cù plur. in ''-ru''. {| {{Prettytable|text-align=center}} ! colspan="3" | Declinazione in -a-, ''stân'', masch., "petra" |----- ! | ! sing. ! plur. |----- ! nom | ''stân'' | ''stân-as'' |----- ! ghjen | ''stân-es'' | ''stân-a'' |----- ! dat | ''stân-e'' | ''stân-um'' |----- ! acc | ''stân'' | ''stân-as'' |----- ! colspan="3" | Declinazione in -a-, ''land'', neutru, "terra" |----- ! | ! sing. ! plur. |----- ! nom | ''land'' | ''land'' |----- ! ghjen | ''land-es'' | ''land-a'' |----- ! dat | ''land-e'' | ''land-um'' |----- ! acc | ''land'' | ''land'' |----- ! colspan="3" | Declinazione in -u-, ''cearu'', femm., "dolore" |----- ! | ! sing. ! plur. |----- ! nom | ''cear-u'' | ''cear-a'' |----- ! ghjen | ''cear-e'' | ''cear-a'' |----- ! dat | ''cear-e'' | ''cear-um'' |----- ! acc | ''cear-e'' | ''cear-a''' |} I sustantivi atematici, masch. è femm., cambianu à lu plurale la vocale tematica in cunseguenza di un anticu umlaut: ''fôt'', masch. "pede", plur. ''fêt''. ==== Aghjèttivi ==== L'aghjèttivi, secondu una caratteristica di le [[lingue ghjermaniche]], segonu una '''declinazione forte''', cù le desinenze di li pronumi, è una '''debule''', cù le desinenze di li sustantivi in nasale. Un aghjèttivu segue la declinazione debule quandu hè precedutu da un articulu, un dimostrativu ò un possessivu, la forte In l'altri casi. ==== Pronumi personali ==== {| {{Prettytable|text-align=center}} ! colspan="4" | Prima persona |- ! | ! sing. ! duale ! plur. |----- ! nom | ''ic'' | ''wit'' | ''wê'' |----- ! ghjen | ''mîn'' | ''uncer'' | ''ûre'' |----- ! dat | ''mê'' | ''unc'' | ''ûs'' |----- ! acc | ''mê'' | ''unc'' | ''ûs'' |----- ! colspan="4" | seconda persona |----- ! | ! sing. ! duale ! plur. |----- ! nom | ''þû'' | ''ghjt'' | ''gê'' |----- ! ghjen | ''þîn'' | ''incer'' | ''êower'' |----- ! dat | ''þê'' | ''inc'' | ''êow'' |----- ! acc | ''þê(c)'' | ''inc(it)'' | ''êow'' |----- ! colspan="4" | Terza persona sing. |----- ! | ! masch. ! femm. ! neutro |----- ! nom | ''hê'' | ''hêo'' | ''hit'' |----- ! ghjen | ''his'' | ''hire'' | ''his'' |----- ! dat | ''him'' | ''hire'' | ''him'' |----- ! acc | ''hine'' | ''hî(e)'' | ''hit'' |----- ! colspan="4" | Terza persona plur. |----- ! | ! tutti li ghjeneri |----- ! nom | ''hî(e)'' |----- ! ghjen | ''hira'' |----- ! dat | ''him'' |----- ! acc | |----- |} == Grammatica == A grammatica inglesa mostra una quantità minima d'inflissioni rispettu à altri [[lingui induaurupei]]. Par asempiu, l'inglesu cuntimpuraniu, diffarenti da u [[lingua tedesca|tedescu]], u [[lingua nidirlandesa|nidirlandesu]] è i [[lingui rumanichi]], manca di [[genaru grammaticali]] è cuncurdanza aghjittivali. I [[casu grammaticali|casi]] sò tutti scumparsi è in parti sopravvivini in i [[prunomu|prunomi]]. A distinzioni trà verbi forti (calchì volta chjamati "irrigulari" par asempiu ''speak/spoke/spoken'') è quiddi debuli (chjamati "rigulari" par asempiu ''call/called/called'') d'urighjina germanica hè diminuita in l'inglesu cuntimpuraniu, è l'inflissioni (par asempiu plurali irrigulari) sò divintati più rigulari. Parallelamenti, a lingua inglesa hè divintata più [[lingua analitica|analitica]], è l'usu di [[verbu modale|verbi mudali]] è l' [[sintassi|ordini di i paroli]] par cumunicà i diversi significati hè divintatu più impurtanti. I [[Verbu ausiliare|Verbi ausiliari]] signalani i dumandi, a nigatività, a pularità, a boci passiva è i tempi prugrissivi. ===Inglesu mediu=== L'Inglesu Mediu, o ''Middle English'', hè u nomu datu à a lingua storica chì hà com'è urighjina i diversi formi d'inglesu parlati in u periodu cumpresu trà l'invasioni nurmana è u tardu Rinascimentu inglesu. Grazia à Geoffrey Chaucer u Mediu inglesu emersi com'è una lingua litteraria, soprattuttu grazia à a so più celebra opara, i ''Canterbury Tales''. Incù Ghjuvanni Senzaterra guasgi tutti i pussidimenti francesi funi persi (fora di l'Isuli di u Canali, ultimu strappeddu di u Ducatu di Nurmandia). À parta da a guerra di i cent'anni i liami incù a Francia, cusì, si addibbulitini. U vechju pruvverbiu "Jack wold be a gentilman if he cold speke Frensk" cuminciò à perda moltu di u so significatu. In Inghilterra cuminciò à appariscia un novu standard, basatu nantu à u dialettu di Londra è di i ''Home Counties''. ===Inglesu mudernu=== L'intruduzioni di a stampa in Inghilterra da William Caxton in u 1476 cuntribuì à a fissazioni di l'ortugrafia ma, apposta ch'edda ebbi locu prima ch'eddu si cuncludissi u grandi spustamentu vucalicu, ditarminò u prima grandi divariu trà scrittura è prununcia. Dopu à a nascita di a Ghjesgia d'Inghilterra nascì l'esigenza d'una virsioni inglesa di a Bibbia. In u 1611 fù data à i stampi l'Authorized Version. A stampa, a Riforma è l'affirmazioni di a classa media ("middle class") ebbini com'è cunsiquenza a diffusioni di quidda chì cuminciava à affirmà si com'è lingua standard. L'espansioni culuniali di l'Inghilterra diffusi a parlata in numarosi tarritorii di l'America di u Nordu, di l'Africa, di l'Asia è di l'Uceania. L'indipindenza di i Stati Uniti currisposi à a furmazioni d'una varietà d'inglesu, diffarenti da u standard britannicu, chì s'hè affirmata à u liveddu mundiali in u XX seculu. ====U grandi spustamentu vucalicu==== U grandi spustamentu vucalicu (in inglesu ''Great Vowel Shift'', GVS) hè a più impurtanti altirazioni funetica di a storia di a lingua inglesa. Si pò affirmà ch'eddu purtò l'inglesu à a so prununcia attuali. U GVS ùn ebbi micca locu in listessa ebbica in i diversi rigioni (in parechji, particularamenti à u Nordu, hè assenti in i parlati lucali à i ghjorna d'oghji); si pò quantunqua sità u so iniziu à u XV seculu è cunsidarà lu compiu à a fini di u seculu XVI. ==== Altri fatti fonetichi ==== Trà i dittonghi [iu] è [ɛu] cunfluiscini in [juː] (mute). [juː] tendi à simplificà si in [uː] dopu à ''l'', ''r'', [tʃ] è [dʒ] (rude, chew, June). Inoltri, [au] passa à [ɔː] (law). I spiranti allongani u sonu d'una a chì i pricedi: mass [maːs], bath [biiːθ], staff [hèːf]. L'''r'', frà altru distinata à spariscia dopu à vucali, impidisci u GVS d'intruducia un schwa: door [door], clear [cliar]. Spariscini i soni [x] è [ç], fora di in prestiti com'è u scuzzesu ''loch'' [a/uɔx] o in i grecisimi (par asempiu chemistry [ˈxeːmiztri]). U ''gh'' chì i ripprisintava perdi ogni sonu incausendu l'allungamentu di a vucali pricidenti (bright, night) ([briçt] > [braɪt], [niçt] > [nait]) oppuri, spezia in fini di parola, diventa [f] (cough). Casu particulari hè u prunomu di prima persona I, chì diriveghja da l'anticu *igh (cfr. tedescu ich), ma in u passaghju da u MI à l'Inglesa mudernu, più di à u GVS subitu da a vucali longa [iː], hà vistu cascà ancu in a lingua scritta u digramma gh. [hw] diventa [w] (fora di u Nordu) ma si manteni a grafia ''wh''. [j] tendi à fonda si incù a cunsunanti pricidenti: ocean [ˈoːsjən] > [ˈoːʃən], measure [ˈmeːziiər] > [ˈmeːʒər], future [ˈfjuːtər] > [ˈfjuːtʃər], è cetara. Un di i fatti più impurtanti hè a scumparsa di l' ''r'' postvucalica. Quissa hè una caratteristica tipica di u Sudu, assenti sempri oghji da i Midlands versu u nordu è in Scozia. Hè assenti in i [[Stati Uniti d'America]] fora di in u New England uriintali è in u Sudu. ==== Verbi ==== Diminuiscini assà i verbi forti (ormai chjamati "irrigulari"). Drentu à 'ssa catiguria sparisci à spessu a distinzioni trà priteritu è participiu passatu (''cling'', ''clung'', ''clung''). U cunghjuntivu si riduci finu guasgi à spariscia. In i rari casi in i quali eddu hè impiigatu hè indistinguibili da l'indicativu fora di i casi in i quali t'hà una forma diffarenti (terza pers. sing. adisininziali [he do], forma ''be'' di u verbu essa). A desinenza di a terza parsona singulari oscilla frà ''-(è)th'' (miridiunali) è ''(è)s'' (sittintriunali). Sarà quidd'ultima forma chì privalarà. A forma prugrissiva (''to be'' ... ''ing'') diventa rigulari. A custruzzioni ''to be'' + participiu passatu (I am com'è) diventa mori rara incù l'affirmazioni di ''to have'' in 'ssa funzioni. Inoltri, à u priteritu, i verbi rigulari tarmineghjani incù u sonu [di], [t] o [id] (asempiu:"Danced" [t], "changed" [di], "Started" [id]). == Vucabulariu == Da u puntu di vista di u vucabulariu, cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, è in particulari [[Lingua latina|latina]]: si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia à l'accupazioni nurmana in i seculi dopu u 1066 (quandu i Duchi di [[Nurmandia]] cunquistàni l'Inghilterra anglo-sassonu incù a Battaglia di Hastings), ma ancu in u [[Rinascimentu]], par influssu di u latinu coltu è scentificu. Par sta raghjoni, una di i carattaristichi più evidenti di u lessicu inglesu hè a ricchezza di coppii di sinonimi, di i quali l'unu di urighjina germanica, l'altru di urighjina latina, par indicà listessu ughjettu o cuncettu ma incù accizioni è sfumaturi diversi, par asempiu: freedom/liberty, pig/pork, spear/lance, first/prime, opening/aparture, fire/focus, amount/quantity (bench'è in st'ultimu casu ancu amount diriveghja di manera indiretta da u latinu ''à montem'' à traversu u francesu anticu ''amonter'', chì hà purtatu ancu à u talianu "ammuntà") etc. == Dialetti è varietà rigiunali == === L'inglesu britannicu === ==== A Received Pronunciation ==== L'accentu britannicu cunnisciutu com'è "[[Received Pronunciation]]" hà i siguenti carattaristichi: * Hè una prununcia '''non-rotica''', veni à dì l' ''r'' ùn hè mai prununciata dopu à una vucali almenu ch'è ùn suviti micca un'antra vucali (ancu iniziali di una parola succissiva). * A ''u'' ùn hè micca vilarizata in fini di sillaba (''mill'' {{IPA|[mɪɫ]}}), chjara in tutti l'altri pusizioni. * Ùn ci hè micca distinzioni trà ''w'' è ''wh'' {{IPA|[w]}}. * A ''o'' longa (''m'''o'''de'') si prununcia com'è un [[schwa]] suvitatu da /ʊ/, {{IPA|[əʊ]}}. * A ''u'' brevi (''b'''u'''t''), trascritta tradiziunalamenti incù {{IPA|/ʌ/}}, hà un sonu moltu chjusu, praticamenti {{IPA|[à~ɐ]}}. ==== Altri varietà britannichi ==== A prununcia dialittali '''sittintriunali''' (da u Staffordshire, Leicestershire è Lincolnshire versu u nordu) hè carattarizata da i siguenti fatti funetichi: * [[Grandi spustamentu vucalicu|GVS]] assenti: ''cloud'' si prununcia {{IPA|[kluːdi]}}, ''house'' {{IPA|[huːs]}}, ''night'' {{IPA|[niːt]}}. * Una vucali dirivata da ''â'' di l'AI si prununcia {{IPA|[iə]}}: ''stone'' {{IPA|[stiən]}}. * {{IPA|[àŋ]}} di l'AI ùn hè micca cunsirvatu: ''lang'' {{IPA|[aŋg]}} = ''long'' {{IPA|[uɔŋ]}} di u standard. * U gruppu ''wh'' ùn hè generalamenti micca prununciatu {{IPA|[hw]}}. * A ''u'' brevi si prununcia {{IPA|[ɤ]}}: ''butter'' {{IPA|[ˈbɤtər]}} inveci di {{IPA|['batə]}}. * ''Path, grass, laugh'', è cetara. si prununciani {{IPA|[pæθ]}}, {{IPA|[græs]}}, {{IPA|[læf]}} nanzi ch'è {{IPA|[pɑːθ]}} è cetara. * A prununcia ùn hè micca '''rotica''' (''r'' prununciata in tutti i pusizioni). In u '''Sudu'': * U gruppu ''path, grass,'' è cetara. si prununcia {{IPA|[pɑf]}}, {{IPA|[grɑs]}}, è cetara. * ''h'' generalamenti ùn hè micca prununciata. * I dialetti uccidintali (Dorset, Somerset, Devon) sò rotichi è cunservani a disinenza ''-eth'' à a terza parsona sing. di i verbi. * In i dialetti uriintali (Kent, Dorset) i fricativi sordi in iniziu di parola sò sunurizati: ''farm'' {{IPA| [vàːm]}}, ''sea'' {{IPA|[ziiː]}}. * À Londra è in i Home Counties {{IPA|[ei]}} tendi à divintà {{IPA|[à i]}} o {{IPA|[àː]}}: ''they'' {{IPA| [vai]}}.=== L'inglesu americanu === L'[[inglesu americanu]] hè un insemu di varianti di a lingua inglesa parlati in i [[Stati Uniti d'America]]. Circa i dui terzi di la ghjenti di matrilingua inglesa vivini in i Stati Uniti. L'accentu più neutrali di l'inglesu [[Stati Uniti d'America|americanu]] si chjama [[General American]]. Si basa annantu à l'accenti di u [[Midwest]] ed hà i siguenti carattaristichi: * Hè una prununcia '''roza''', veni à dì a /r/ si prununcia in tutti i pusizioni. Par parechji parlanti, l' /r/ si rializeghja com'è l'[[apprussimanti ritruflessa]], {{IPA|[ɻ]|link=Apprussimanti ritruflessa}}, in cuntrastu cù u fonu tipicu inglesu, l'[[apprussimanti alviulari]], {{IPA|[ɹ]|link=Apprussimanti alviulari}}. * I siquenzi /ər/ (''butt'''er''''') è /ɜr/ (''b'''ir'''di'') ani com'è rialisazioni vucali rutacizati indicati incù i simbuli [ɚ] oppuri [ɝ]. * U ''father-bother merger'' hè privalenti; i funemi /ɑː/ è /ɒ/ ani tutti è dui a rialisazioni [ɑ]. * Parechji accenti subiscini u ''caught-cot merger'' induva i funemi /ɑ/ è /ɔ/ ani listessa rialisazioni: [ɑ]. * A prisenza di u ''tapping'' di i funemi /t/ è /di/ in pusizioni intervucalica rendi a rialisazioni di i dui funemi uguali: {{IPA|[ɾ]|link=monuvibranti alviulari}}, una singula vibrazioni di a ''r'' corsa. Par asempiu, ''bu'''tt'''er'' {{IPA|[ˈbʌɾɚ]}}. * A ''l'' hè sempri vilarizata(''mill'' {{IPA|[mɪɫ]}}). === L'inglesu irlandesu === L'[[Irlanda]] si pò suddivida, da u puntu di vista linguisticu in trè arii: * A costa uriintali (o [[English Pale]]), incù [[Dublinu]] à u centru, induva l'inglesu s'hè affirmatu dighjà in u [[XVII seculu]]. L'inglesu parlatu in sta rigioni, dinuminatu par appuntu [[inglesu irlandesu]] o ''[[Hiberno English]]'', cunserva mori di i tratti purtati in l'isula da i culoni inglesi. * A striscia uccidintali (o [[Gaeltacht]]), induva u [[gaelicu irlandesu]] hè sempri in l'usu cutidianu. * Trà i dui si trova l'aria cintrali, induva l'inglesu s'hè affirmatu trà u [[XVII seculu|XVII]] è u [[XX seculu]]. L'inglesu parlatu in Irlanda hà subitu pochi variazioni à liveddu di prununcia mantinendu si par parechji aspetti mori cunsirvativu. Ancu à i ghjorna d'oghji l'influssu di u standard britannicu ùn si faci micca senta mori fora di Dublinu. À u liveddu funeticu l'inglesu irlandesu hè carattarizatu da i siguenti finomini: * I dittonghi {{IPA|[àɪ]}} è {{IPA|[ɔɪ]}} tendini à cunfonda si, è si rializeghjani, sicondu a rigioni, com'è {{IPA|[ɜi]}} o {{IPA|[à i]}}. * I dittonghi {{IPA|[èɪ]}} è {{IPA|[əʊ]}} si prisentani com'è {{IPA|[èː]}} è {{IPA|[oː]}}: ''face'' {{IPA|[feːs]}}, ''load'' {{IPA|[uːdi]}}. * A {{IPA|[iː]}} dirivata da {{IPA|[ɛː]}} si prisenta com'è {{IPA|[èː]}}: ''meat'' {{IPA|[meːt]}}. * L' ''r'' si prununcia sempri. * L' ''l'' hè sempri chjara, mai vilarizata. * {{IPA|[θ]}} tendi à divintà {{IPA|[t]}} è {{IPA|[ð]}} {{IPA|[di]}}. Ùn si distinguini micca paroli com'è ''thorn'' è ''torn'', ''then'' è ''den''. * {{IPA|[s]}} è {{IPA|[z]}} davanti à cunsunanti sò à spessu rializati com'è "sh" {{IPA|[sc]}} è "zh" {{IPA|[sg]}}, spicialamenti à u sudu. ''Fist'' si leghji "fisct". In u lessicu si scontrani termini particulari di urighjini gaelica, p.es. ''slean'', vanga. U termini ''Hiberno'' diriveghja da u nomu [[lingua latina|latinu]] di l'isula, ''Hibernia'', {{cn|da ''Hibernus'', "inguernu", vali à dì "terra induv'eddu hè sempri l'inguernu"}}. == Premii Nobel par a litteratura di lingua inglesa == <div style="column-count:3;-moz-column-count:3;-webkit-column-count:3"> * [[Rudyard Kipling]] (1907, India/Regnu Unitu) * [[William Butler Yeats]] (1923, Irlanda) * [[ghjeorghje Bernard Shaw]] (1925, Irlanda) * [[Sinclair Lewis]] (1930, Stati Uniti) * [[John Galsworthy]] (1932, Regnu Unitu) * [[Eughjene Gladstone O'Neill]] (1936, Stati Uniti) * [[Pearl S. Buck]] (1938, Stati Uniti) * [[Thomas Stearns Eliot]] (1948, Stati Uniti/Regnu Unitu) * [[William Faulkner]] (1949, Stati Uniti) * [[Bertrand Russell]] (1950, Regnu Unitu) * [[Winston Churchill]] (1953, Regnu Unitu) * [[Ernest Hemingway]] (1954, Stati Uniti) * [[John Steinbeck]] (1962, Stati Uniti) * [[Samuel Beckett]] (1969, Irlanda) * [[Patrick White]] (1973, Australia) * [[Saul Bellow]] (1976, Canada/Stati Uniti) * [[William Golding]] (1983, Regnu Unitu) * [[Wole Soyinka]] (1986, Nighjeria) * [[Joseph Brodsky]] (1987, Unione Suvietica/Stati Uniti) * [[Nadine Gordimer]] (1991, Sudafrica) * [[Derek Walcott]] (1992, Santa Lucia) * [[Toni Morrison]] (1993, Stati Uniti) * [[Seamus Heaney]] (1995, Irlanda) * [[Vidiadhar Surajprasad Naipaul]] (2001, Trinidad è Tobago/Regnu Unitu) * [[John Maxwell Coetzee]] (2003, Sudafrica) * [[Harold Pinter]] (2005, Regnu Unitu) * [[Doris Lessing]] (2007, Regnu Unitu) </div> == Altri varietà == * [[Lingua inglesa d'Irlanda]] * [[Lingua inglesa di Scozia]] ò ''Scots'' * [[Inglesu americanu]] * [[Inglesu canadianu]] * [[Inglesu sudafricanu]] * [[Inglesu australianu]] * [[Inglesu neuzilandesu]] * [[Inglesu aborigenu]] (Australia) * [[Inglesu giamaicanu]] * [[Nerdic]] == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Fausto Cercignani]]. ''Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation'', Oxford, Clarendon Press, 1981. * Dobson, E. J. ''English Pronunciation 1500-1700'', 2 ed. 2 vols, Oxford, Clarendon Press, 1968. * {{en}} Bryan Garner, ''Dictionary of Modern Legal Usage'', Oxford, Oxford University Press. * Maria Fraddosio, ''ELS: English for Law Students'', Napoli, Edizioni Giuridiche Simone, 2004. * Barbieri G. – Codeluppi L., ''How to Tackle Readings in Business and Economics '', Milano, LED Edizioni Universitarie, 1993, ISBN 88-7916-033-8 * Derouaux A.C., ''Guidebook to Translating from Italian into English'', Milano, LED Edizioni Universitarie, 1991, ISBN 88-7916-001-X * {{cita pubblicazione |cognome = Roach |nome= Peter |anno= 2004 |titolo=British English: Received Pronunciation |rivista=Journal of the International Phonetic Association |volume=34 |numero=2 |pagine=239–245 |doi = 10.1017/S0025100304001768 |cid=Roach }} == Voci currelate == * [[Philip José Farmer]] * [[Ken Follett]] * [[Inglese canadianu]] * [[Pronuncia di l'inglese]] * [[Trasparenza fonolughjca]] * [[Falsi amichi in la lingua inglese]] * [[Pronuncia italiana di la lingua inglese]] * [[Wikspeak]] * [[Frase iputetica inglese]] * [[Aghjèttivu dimostrativu (lingua inglese)]] == Liami esterni == * {{en}} [http://www.soundcumparisons.com Sound cumparisons]: par ascultà è paragunà i diversi accenti rigiuanli di l'inglesu (pagina di l'Università di [[Edimburgu]]). * {{en}} - [http://www.mydictionary.net/italian Dizionariu Inglese-Italianu] * [http://www.ild.rai.it IlD]: L'inglesu par i ziteddi di a scola primaria [[Categoria:Lingua germanica|Inglese]] ozafxihvpyg5951acrx3zbpg09706kw Vaticanu 0 11334 120622 2008-03-10T22:12:31Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cità di u Vaticanu]] mukhh354u0q4bigxyd6q0fy14g7i9g8 Lingua siciliana 0 11335 359116 357021 2018-05-03T16:58:50Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Sicilian_poem_(9524880818).jpg|thumb|250px|Puisia in cicilianu]] A '''lingua ciciliana''' (o ''lingua siciliana'') (in cicilianu ''sicilianu'') hè a [[Lingue rumaniche|lingua rumanica]] di l'isula di [[Sicilia]].<ref>Tinutu contu di l'arbitrarietà di i definizioni, quì s'improda u terminu "lingua" cum'è in a cudifica internaziunali ISO 639-1, ISO 639-2 oppuri ISO 639-3, appruvata in u 2005. Par l'altri idiomi si usa u terminu "dialettu".</ref><ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè una [[lingua]] appartinendu à u gruppu di i [[lingui rumanichi]] di a famiglia di i [[lingui induauropei]]. In un sensu rigurosu, 'ssu terminu disigna u cicilianu di [[Cicilia]] è i so diversi dialetti, mentri chì in un sensu largu, a parsona si riferisci à u [[gruppu linguisticu cicilianu]] cumprindendu u cicilianu di Cicilia, u [[calabresu]] centrumeridiunali, u [[salentinu]] è ancu u [[cilentanu]] miridiunali. U cicilianu ùn faci l'ughjettu di nisciuna prutizzioni rigulamentaria, ùn essendu micca minziunatu frà i lingui prutetti da a leghji di u 15 di dicembri di u 1999 annantu à i " Reguli in materia di prutizzioni è di difesa di i minuranzi linguistichi storichi ". == Arghja di ripartizioni == L'arghja di ripartizioni naturali di i diversi dialetti ciciliani si stendi annantu à l'insemu di a [[Cicilia]], è ancu annantu à a parti miridiunali di a [[Calabria]] è annantu à a parti a più miridiunali è uriintali di a [[Puglia]] : u [[Salentu]] (ghjustu appuntu in u " calcagnu " di a " botta taliana "). == Litteratura ciciliana == [[File:Li_libbra_Vocabolario_siciliano.PNG|thumb|250px|A cuprendula di u 'Vucabulariu sicilianu'' di Piccitto]] A litteratura in lingua ciciliana hè una di i primissimi litteraturi in lingua vulgari à nascia in Italia dopu à u diclinu di u latinu. Hè à u XIIIu seculu, sottu à l'impulsioni di [[Federiccu II di u Santu Imperiu|Federiccu II]] è di a so corti cumposta da littarati, di sapienti è di filosufi chì 'ssa nova litteratura si sviluppa. U cicilianu s'arricchisci d'impronti à u [[tuscanu]] è à u [[latinu]]. I pueti di corti ani da sviluppà una puisia lirica di qualità è à forti cumpunenti [[sculasticu]]. U [[sunettu]] è a canzona sò i formi privilighjati da i pueti chì cantani a so prummissa o discorrini annantu à a natura di l'amori. Frà l'autori di 'ssa ebbica si trova : [[Giacomo da Lentini]], [[Cielo d'Alcamo]], [[Rinaldo d'Aquino]], [[Giacomino Pugliese]] o dinò [[Petru Di i Vigni]]. == Accentu == L'accentu cicilianu sona assà apartu à l'arechja, cunfiriscendu à 'ssa lingua è à i so locutori (ancu quandu eddi si sprimani in talianu cumunu) un certu esotisimu. Par indittu, u verbu ''èssiri'' (" essa ") tistimunieghja di un ''e'' assà apartu incù un [[accentu tonicu]] forti è trascinendu annantu à a prima sillaba. In soprapiù, i Ciciliani prununciani sempri l' "s" com'è in a parola corsa" messa ". Cusì, un cicilianu prununciarà i paroli ''casa'' è ''odiosu'' incù una /s/ dura, quandu inveci u talianu ufficiali li sustituisciaria u sonu /z/. U cicilianu ammetti i varianti siont'è i loca ma ferma una [[lingua viva]] chì faci parti di u patrimoniu di a rigioni è chì manifisteghja u culori lucali di a Cicilia. Difatti, i locutori ci sò assà liati, ferma d'altrondi u prima mezu di cumunicazioni (davanti u talianu) quandu a parsona s'alluntana da i zoni turistichi. U cicilianu parmetti cusì un'idantità ciciliana chì usa a lingua com'è fattori unificanti. == Grammatica == === Santacroci === U cicilianu improda una varianti di u [[santacroci latinu]] chì cumporta 22 lettari : 5 vucali è 17 cunsunanti. {| rules="all" cellpadding="6" cellspacing="0" stili="cuttighjà: 1px solid #999; text-align: center" |- ! colspan="5" | Vucali !! colspan="17" | Cunsunanti |- | hà || e || i || o || u || b || c || d || f || g || h || j || u/a || m || n || p || q || r || s || t || v || z |- | Hà || E || I || O || U || B || C || D || F || G || H || J || U/A || M || N || P || Q || R || S || T || V || Z |} U cicilianu ùn improda dunqua micca i lettari k-K, w-W, x-X è y-Y, cunfurmamenti à u talianu. In l'anziani testi ciciliani a lettara x-X era apradata, com'è in u [[Maltesu]], par u sonu equivalenti à u "ch" corsu. È ancu xh-XH era usatu par u sonu equivalenti à u "ch" alimanu. U segnu diacriticu u più usatu in cicilianu cumunu hè l'accentu gravi (apradatu par marcà l'accentu tonicu). * Asempii d'impiegu di l'accentu gravi in cicilianu : * " èssiri " (in corsu : essa) * " fràggili " (in corsu : fralu/frala, fragili) * " òspiti " (in corsu : ospiti) * " màsculu " (in corsu : masciu) * " òstrica " (in corsu : ostricia) * " crìsciri " (in corsu : crescia) * " àrma " (in corsu : anima o ancu alma) * " apòstulu " (in corsu : apostulu) * " ìsula " (in corsu : isula) Ma s'improda dinò l'accentu circunflessu par marcà a sparizioni di una sillaba in una parola. * Asempii d'impiegu di l'accentu circunflessu in cicilianu : ** ''âmu'', cuntrazzioni di ''avemu'' (in corsu : avemu) ** ''malaûriu'', cuntrazzioni di ''malauguriu'' (in corsu : mal'auguriu) ** ''âti'', cuntrazzioni di ''aviti'' (in corsu : aveti) Eppuri, parechji scrittori ciciliani ani scrittu in cicilianu usendu dinò altri segni diacritichi tali l'accentu acutu par signalà l'accentu tonicu (veni à dì com'è in spagnolu), è sancu u trema par signalà i falsi diftonghi. * Asempii d'impiegu di u trema in cicilianu : ** ''castïari'' (in corsu : "castigà") ** ''cuntìnüu'' (in corsu : "cuntinuu") == Asempii di a lingua scritta == <!-- === Lu Patri Nostru === :''Patri nostru, chi siti 'n celu,'' :''Sia santificatu lu vostru nomu,'' :''Vinissi prestu lu vostru regnu,'' :''Sempri sia fatta la vostra Divina Vuluntati'' :''Comu 'n celu accussì 'n terra. '' :''Dàtinillu sta jurnata lu panuzzu cutiddianu'' :''E pirdunàtini li nostri piccati'' :''Accussì comu nui li rimittemu ê nostri nimici'' :''E nun ni lassati cascari ntâ tintazzioni,'' :''ma scanzàtini dû mali.'' :''Amen.'' --> === Strattu di [[Antonio Veneziano]] === ==== Celia, Lib. 2 ==== (~[[1600]]) :Non è xhiamma ordinaria, no, la mia :è xhiamma chi sul'iu tegnu e rizettu, :xhiamma pura e celesti, ch'ardi 'n mia; :per gran misteriu e cu stupendu effettu. :Amuri, 'ntentu a fari idulatria, :s'ha novamenti sazerdoti elettu; :tu, sculpita 'ntra st'alma, sì la dia; :sacrifiziu lu cori, ara stu pettu. === Strattu di [[Giovanni Meli]] === ==== Don Chisciotti e Sanciu Panza (Cantu quintu) ==== :Stracanciatu di notti soli jiri; :S'ammuccia ntra purtuni e cantuneri; :cu vacabunni ci mustra piaciri; :poi lu so sbiu sunnu li sumeri, :li pruteggi e li pigghia a ben vuliri, :li tratta pri parenti e amici veri; :siccomu ancura è n'amicu viraci :di li bizzari, capricciusi e audaci. === Strattu di [[Nino Martoglio]] === ==== Brìscula 'n Cumpagni ==== (~[[1900]]) :—Càrricu, mancu? Cca cc'è 'n sei di spati!... :—E chi schifiu è, di sta manera? :Don Peppi Nnappa, d'accussì jucati? :—Misseri e sceccu ccu tutta 'a tistera, :comu vi l'haju a diri, a vastunati, :ca mancu haju sali di salera! == Vucabulariu == {| class="wikitable" ! cicilianu || talianu || corsu |-- | accattari ||comprare || cumprà |-- | anciòva ||acciuga || anchjuva |-- | addumàri ||accendere || accenda |-- | àrvulu ||albero || arburi |-- | avùgghia ||ago || acughja |-- | batìa ||abbazia || abbazia |-- | benìssimu ||benissimo || benissimu |-- | fìnu || fino|| fin'à/sin'à |-- | fùsu || fuso|| fusu |-- | fùmu || fumo|| fumu |-- | ghiàcciu || ghiaccio|| ghjacciu |-- | làtti || latte|| latti |-- | lèccu || ecco|| ecu |-- | pirrera || miniera|| minera |-- | munzèddu || mucchio|| mora/muchju |-- | nurrìzza || balia|| nutrici/balia |-- | pàrma ||palma || palma |-- | piàttu || piatto|| piattu |-- | picciuttànza || adolescenza|| aduliscenza |-- | pòpulu || popolo|| populu |-- | rusàriu || rosario|| rusariu |-- | subbìssu ||abisso || abissu |-- | sapùni ||sapone || savonu |-- | scèccu || asino|| sameri |-- | sciàrra || lite|| lita |-- | sònu || suono|| sonu |-- | vòcula nzìcula || altalena|| manganiolu |-- | zabbàra || agave|| agava |-- | ziànu (tsianou) || zio|| ziu |} == Noti == <references/> ==Da veda dinò== *[[Pruverbii siciliani]] [[Categoria:Lingua rumanza|Sicilianu]] [[Categoria:Sicilia]] [[Categoria:Lingua siciliana]] [[Categoria:Invintariu di lingui]] [[Categoria:Cultura in Sicilia]] 7b2nznyvf7wen464pqohig1q4d7rd9s Bucarest 0 11336 325187 320863 2013-03-08T23:59:36Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 142 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q19660]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Izvor-bucuresti-bgiu.jpg|thumb|right|350px|Panurama di Bucarest]] '''Bucarest''' hè a capitale di a [[Rumania]]. Tene 1.944.367 di abitanti (2009) è una superficia di 228 km². 449x9dk0qo7hea0zrhj5kaye7pzzk1m Chişinău 0 11337 332040 325188 2014-03-23T14:11:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Chişinău''' hè a capitale di a [[Moldavia]]. [[Categoria:Moldavia]] s8btn1fz31ykoe26ruifbc8iza20i18 Galizia 0 11338 348963 325189 2015-07-06T12:04:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Flag of Galicia.svg|120px|thumb|A bandera di a Galizia]] A '''Galizia''' (in [[lingua galiziana|galizianu]]: ''Galicia'' o ''Galiza'') hè una [[regione|rigione]], una cumunità autonoma di a [[Spagna]] (capitale: [[Santiago de Compostela]]). ==Da vede dinò== *[[Lugo]] [[categoria:Spagna]] ec8rg61lrgpu1v228o0bk4ch06fw6hr Catalunia 0 11339 360271 358374 2018-10-02T01:39:07Z 81.33.221.240 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Statu |nomeCompleto = Catalunia |nomeUfficiale = Catalunya<br />Catalonha<br />Cataluña |linkBandiera = Flag of Catalonia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Catalonia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = E.U-Catalonia.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua catalana|catalanu]], [[Lingua occitanica|occitanicu]], [[Lingua spagnola|spagnolu]] |capitale = [[Barcelona]] |capitaleAbitanti = 1.620.809 |capitaleAbitantiAnno = 2017 |governo = Cumunità autonoma di a Spagna |presidente = Quim Torra |primoMinistro = Pere Aragonès |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Vicepresidente |indipendenza = |ingressoONU = |ingressoUE = |superficieTotale = 32.108 |superficieOrdine = |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 7.522.596 |popolazioneAnno = 2016 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 234 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = .cat |telefono = +34 97-, +34 93 |targa = |inno = [[Els Segadors]] |festa = 11 di settembre |note = }} A '''Catalunia''' (ancu '''Catalogna'''; in catalanu: ''Catalunya'', in occitanu: ''Catalonha'') hè una [[nazione senza Statu]] è una cumunità autonoma di a [[Spagna]]. A so capitale, centra finanziariu, amministrativu è più grande cità hè [[Barcelona]]. Puliticamente, a Catalunia hè marcata da un forte muvimenttu indipendentistu. ==Da vede dinò== *[[Pompeu Fabra]] *[[lingua catalana]] *[[Josep Pla]] *[[Salvador Dalí]] *[[Antoni Gaudí]] *[[La Baronia de Rialb]] *[[Joan Miró]] *[[Ildefons Cerdà]] [[Categoria:Catalunia]] [[Categoria:Spagna]] izuy85kcvwrt4jrnjdmf81808sai0dt Arba scagliola 0 11340 354042 350057 2016-05-18T13:20:44Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arba scagliola''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Senecio vulgaris.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Senecio vulgaris |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Senecio]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Senecio vulgaris''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Common Groundsel-first fruits.jpg|250px|L'arba scagliola]] |----- |} L'arba scagliola (o [[erba scagliola]]) (''[[Senecio vulgaris]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. == In Corsica == L'arba scagliola hè cumuna in [[Corsica]]. == Da vede dinò == * i [[fiori di Corsica]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] {{c}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] atvsjzlprjp4guzfvnzn90mbylyj9c4 Erba scagliola 0 11341 120723 2008-03-11T20:53:47Z 90.14.242.183 Reindirizzamentu à [[Arba scagliola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba scagliola]] ml31wj0zpl2dqjr87l3n49cupa9g5as Senecio vulgaris 0 11342 120724 2008-03-11T20:53:56Z 90.14.242.183 Reindirizzamentu à [[Arba scagliola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba scagliola]] ml31wj0zpl2dqjr87l3n49cupa9g5as Perù 0 11343 361786 358987 2019-03-11T23:42:36Z Miguel Chong 11149 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di u Perù |nomeUfficiale = República del Perú |linkBandiera = Flag of Peru.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Escudo nacional del Perú.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationPeru.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua spagnola|Spagnolu]] |capitale = [[Lima]] |capitaleAbitanti = 8.112.744 |capitaleAbitantiAnno = 2003 |governo = [[Republica presidenziale]] |presidente = [[Martín Vizcarra]] |primoMinistro = [[Salvador del Solar]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = u [[28 di lugliu]] [[1821]]<br>da a [[Spagna]] |ingressoONU = u [[31 d'uttobre]] [[1945]] <sup>1</sup> |superficieTotale = 1.285.220 |superficieOrdine = 19 |superficieAcqua = 8,8 |popolazioneTotale = 32.510.600 (2018) |popolazioneOrdine = 41 |popolazioneDensita = 24,8 |continente = America di u Sudu |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] -5 |valuta = [[Sol]] (S/.) PEN |PIL= 189.487 |PILValuta= $ |PILAnno= 2006 |PILOrdine= 50 |PILprocapite= 5.983 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 98 |HDI= 0,773 (medio) |HDIAnno= 2005 |HDIOrdine= 87 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .pe |telefono = +51 |targa = PE |inno = [[Somos libres, seámoslo siempre]] |festa = [[28 di lugliu]] |note = <sup>1</sup> Membru fundadore. }} [[File:80 - Machu Picchu - Juin 2009 - edit.2.jpg|thumb|right|[[Machu Picchu]]]] U '''Perù''' (quechua: ''Piruw'') hè un paese situatu in [[America di u Sudu]]. ==Da vede dinò== *[[Cuscu]] {{commonscat|Peru}} [[Categoria:Perù| ]] [[Categoria:America di u Sudu| ]] q8zpst46so7wmqtklas7g19us48u0rq Lingua svedese 0 11344 343487 333119 2015-05-08T20:10:10Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|af}} (6) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua svedese''' o '''svedesa''' (u '''svedese'''/'''svedesu'''; in svedese: ''svenska'') hè una [[lingue ghjermaniche|lingua ghjermanica]]. Hè lingua offiziale in [[Svezia]] è [[Finlandia]]. [[Categoria:Lingua germanica|Svedese]] gjrssbrnwj7pvroc0fmwb81thwrwaca Lingua neerlandese 0 11345 359596 333107 2018-06-12T11:55:04Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua neerlandese''', ancu chjamata '''lingua nederlandese''', '''nierlandese''', '''olandese''' o '''ulandesa''' (in neerlandese: ''Nederlands'') hè una [[lingue germaniche|lingua germanica]]. Hè parlata, per esempiu, in i [[Paesi Bassi]] è in [[Belgica]]. [[Categoria:Lingua germanica|Neerlandese]] [[Categoria:Paesi Bassi]] o13882ody5fafbdev959oqa4tq5stmu Lingua olandese 0 11346 120802 2008-03-13T02:14:55Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua neerlandese]] fvtfkvnmqvaqvjzi507tcvirv1srssq Lingua nederlandese 0 11347 120803 2008-03-13T02:17:06Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua neerlandese]] fvtfkvnmqvaqvjzi507tcvirv1srssq Andorra 0 11348 353293 331461 2016-03-09T01:19:04Z Darth vader 92 10714 catalan is the only official language wikitext text/x-wiki {{c}} {{Statu |nomeCompleto = Principatu d'Andorra |nomeUfficiale = Principat d'Andorra |linkBandiera = Flag of Andorra.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Andorra 3d.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Andorra topographic map-it.svg |motto = Virtus Unita Fortior |mottoTraduzione = L'unità rende più fortu |lingua = [[lingua catalana|catalanu]] |capitale = [[File:Escut d'Andorra la Vella.svg|20px]] [[Andora la Vella]] |capitaleAbitanti = 20 724 |capitaleAbitantiAnno = 2002 |governo = [[Coprincipatu parlamentariu]] |presidente = [[François Hollande]] è [[Joan Enric Vives i Sicília]] |primoMinistro = [[Jaume Bartumeu Cassany]] |indipendenza= [[1278]] |elenco capi di stato = Coprincipii |elenco capi di governo = Capu di Guvernu |ingressoONU = [[28 di lugliu]] [[1993]] |superficieTotale = 468 |superficieOrdine = 178 |superficieAcqua = trascurevule |popolazioneTotale = 69.150 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 20 |popolazioneDensita = 144.5 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |PIL= 4.900 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 177 |PILprocapite= 44.623 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= ignotu |HDI= 0,934 (alto) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 28 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .ad |telefono = +376 |targa = AND |inno = [[El Gran Carlemany, Mon Pare]] |festa = [[8 di settembre]] |note = - }} L''''Andorra''' hè un' paesu in [[Auropa]]. A capitale si chjama [[Andorra la Vella]]. A lingua uffiziale hè u [[lingua catalana|catalanu]]. Accant'à issa lingua, a populazione parla soprattuttu [[lingua spagnola|spagnolu]], ma u [[lingua purtughese|purtughese]] è u [[lingua francese|francese]] sò parlati dinò. [[File:Andorra_topographic_map-ca.svg|300px|right]] {{Europa}} [[Categoria:Europa]] 59w8260a9t3dzepl6nyo2fuxytfzw0r Rumex crispus 0 11349 120866 2008-03-14T20:23:25Z 83.201.162.92 Reindirizzamentu à [[Romiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Romiccia]] ti8ux475khqyiywg3a9ei0fwuhygutk Parigi 0 11350 120868 2008-03-14T20:30:16Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à Parighji wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Parighji]] c5yeboryb2dh7pen4heodsunh1xuhsz Lingua uccitanica 0 11351 120889 2008-03-14T21:26:02Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua occitanica]] el8gl35fph42ju18pcrdzwt6acgmc7u Lingua basca 0 11352 357291 348758 2017-07-02T11:19:00Z CommonsDelinker 173 Replacing Basque_Dialects.svg with [[File:Basque_dialects-en.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#reasons|File renaming criterion #4]]: To harmonize the file names of a set of images: so th wikitext text/x-wiki [[File:Basque Country Location Map.svg|thumb|300px|A diffusione di u bascu]] [[File:Basque dialects-en.svg|thumb|300px|I dialetti di a lingua basca]] U '''bascu''' (''euskara'') hè una lingua proto-eurasiana è micca indo-auropeana in [[Auropa]]. Hè parlata in u sudueste di a [[Francia]] è in una parte di a [[Spagna]] di u nordu. In Spagna hè una di quattru lingue ufficiali. Ci sò circa 700.000 locutori di u bascu. == Bibliografia == * Michel Morvan, Dictionnaire étymologique du basque, Internet/Lexilogos. ==Da vede dinò== *[[Joseba Sarrionandia]] == Ligami == * [[:eu:|Wikipedia in bascu]] [[Categoria:Lingua isulata|Bascu]] evnifv9vt9yvd1tzbihrh39rood1gla Lingua danese 0 11353 343489 333088 2015-05-08T20:10:13Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ro}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua danese''' o '''danesa''' (u '''danese'''/'''danesu'''; in danese: ''dansk'') hè una [[lingue ghjermaniche|lingua ghjermanica]]. Hè a lingua uffiziale di a [[Danimarca]]. [[Categoria:Lingua germanica|Danese]] n6zuglvhyi9hdsmk1gd1jcnuyspfe0m Lingua lussemburghese 0 11354 333102 325197 2014-03-23T14:32:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua lussemburghese''' o '''lussemburghesa''' (u '''lussemburghese'''/'''lussemburghesu'''; in lussemburghese: ''Lëtzebuergesch'') hè una [[lingue germaniche|lingua germanica]] chì hè parlata in [[Lussemburgu]]. [[Categoria:Lingua germanica|Lussemburghese]] mfg08n64vlfbqkrz1q86l71tmaj3mrk Inglese canadianu 0 11355 332778 325198 2014-03-23T14:26:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''inglese canadianu''' (''Canadian English'') hè a variante di a [[lingua inglese]] chi hè parlata in u [[Canadà]]. Hà molte influenze da l'[[inglese americanu]], ma ancu alcune da l'[[inglese britannicu]]. L'ortografia canadiana si mudella suvente, ma micca sempre, à quella britannica. A prununzia è u vucabulariu s'assumiglianu più à l'americanu. Ma ci hè dinù qualchì elementu chi hè tipicamente canadianu. [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Canadianu]] 0li9ngmksy2s8ejggkkl1fx0i73t8ma Philadelphia (filmu) 0 11356 337424 333873 2014-09-06T12:06:47Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Philadelphia''' hè un filmu americanu di l'anni [[1992]]/[[1993]] incù [[Tom Hanks]], [[Denzel Washington]], [[Antonio Banderas]] è [[Jason Robards]]. [[Jonathan Demme]] hè statu u rializadore. U dramu hà ricevutu dui [[Oscar]] in u [[1994]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1993]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] 0k6n6dqzp8p3po3597k6ezwi0ce1zxv Thom Yorke 0 11357 334646 325200 2014-03-23T15:03:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Thom Yorke''' hè u frontman di u gruppu di rock [[Radiohead]]. [[Categoria:Musicante|Yorke,Thom]] [[Categoria:Britannicu|Yorke,Thom]] 8x4d057sadm9wpn15sl44ih08ege44c Colin Greenwood 0 11358 332116 325201 2014-03-23T14:12:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Colin Greenwood''' hè u bassistu di u gruppu di rock [[Radiohead]]. [[Categoria:Musicante|Greenwood,Colin]] [[Categoria:Britannicu|Greenwood,Colin]] n8fvffx9y7dcyfgeud2n7o1obni8s2e Jonny Greenwood 0 11359 332907 325202 2014-03-23T14:28:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Jonny Greenwood''' hè un musicante britannicu (rispittivamente inglese). Hè membre di u gruppu di rock [[Radiohead]]. Hè u più picculu fratellu di [[Colin Greenwood]]. Greenwood sona di moltu assai strumenti (par asempiu lead-chitarra, pianuforte, organu). [[Categoria:Musicante|Greenwood,Jonny]] [[Categoria:Britannicu|Greenwood,Jonny]] 7ii5lo9ozmjj8ru4wly1j66fpgogeed Ed O’Brien 0 11360 332322 325203 2014-03-23T14:16:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Ed O'Brien''' hè un musicante britannicu. Hè u chitarristu ritmicu è cantadore à fondu di [[Radiohead]]. [[Categoria:Musicante|O'Brien,Ed]] [[Categoria:Britannicu|O'Brien,Ed]] 4uilxcz82rxvj0le2q0476tsymjkf6j Phil Selway 0 11361 333871 325204 2014-03-23T14:48:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Phil Selway''' hè u batterista di u gruppu di rock [[Radiohead]]. [[Categoria:Musicante|Selway, Phil]] [[Categoria:Britannicu|Selway, Phil]] gr8cyt1a3xme2zou0b8nysvd4rsm3n0 Neil Primrose 0 11362 333583 325205 2014-03-23T14:42:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Neil Primrose''' hè u batterista di u gruppu di rock scuzzese [[Travis]]. [[Categoria:Musicante|Primrose, Neil]] [[Categoria:Britannicu|Primrose, Neil]] 1kcmzbegdsr4wd6om0olgqsde00smqn Fran Healy 0 11363 332488 325206 2014-03-23T14:20:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Fran Healy''' hè u frontman di u gruppu di rock scuzzese [[Travis]]. [[Categoria:Musicante|Healy,Fran]] [[Categoria:Britannicu|Healy,Fran]] tn6l2r1bklhnysxsxxkanmt8qzb4h7p Dougie Payne 0 11364 332289 325207 2014-03-23T14:16:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Dougie Payne''' hè u bassista di u gruppu di rock scuzzese [[Travis]]. [[Categoria:Musicante|Payne, Dougie]] [[Categoria:Britannicu|Payne, Dougie]] 0m32nfz4ajj7bjakl1a02tn2ife0h1t Andy Dunlop 0 11365 351239 331469 2015-07-16T12:42:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Andy Dunlop''' hè u lead-[[musica|chitarristu]] di u gruppu di rock [[Scozia|scuzzese]] [[Travis]]. [[Categoria:Musicante|Dunlop, Andy]] [[Categoria:Britannicu|Dunlop, Andy]] 93kccf37nbc70528s07l6uzy4807vht Padda Orba 0 11366 121230 2008-03-16T12:27:53Z 90.9.103.26 Reindirizzamentu à [[Paglia Orba]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paglia Orba]] 85yjr7bdygvxkn4mppzysuoon70ojzk Kentucky 0 11368 343490 332934 2015-05-08T20:10:15Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki U '''Kentucky''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Teni circa 4,2 milioni d'abitanti. A capitala si chjama [[Frankfort (Kentucky)|Frankfort]]. [[File:Map of USA KY.svg|thumb|left|300px|none|Kentucky.]] [[Categoria:Stati di i SUA|Kentucky]] 53axazxn90tmnpkg38dxrjdtxtlxd3o Washington DC 0 11369 356571 343491 2017-02-22T01:11:24Z Faolin42 5300 US Capitol west side wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:US Capitol west side.JPG|thumb|right|250px]] '''Washington DC''' (o '''Washington, DC''' o '''D.C.''' chi vole dì ''District of Columbia'') hè a capitale di i [[USA]]. Hà circa mezu milione d'abitanti. aqu496ku10mypzag5z0sjaq92mw9z7b USA 0 11370 121438 2008-03-18T18:08:46Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stati Uniti d'America]] 08y89vp53wbrmsj1i6wkngkjhiiyx9o Andorra la Vella 0 11371 327267 325211 2013-03-11T09:25:50Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q1863]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Andorra la vella felul.jpg|right|300px|thumb|Andorra la Vella]] '''Andorra la Vella''' hè a capitale di l'[[Andorra]]. cnk7g45x7s381toq3pe4xg05csgkdlv Dente tagliutu 0 11372 354064 325212 2016-05-18T13:36:31Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:06-10-06rightcentralincisor.jpg|thumb|U dente tagliutu]] U '''dente tagliutu''' (o [[denti tagliutu]]) hè un tipu di [[dente]] di a [[dentitura]]. Ci sò ottu denti tagliuti ind'è l'[[omu]]. Ci sò 2 denti tagliuti centrali superiori, 2 denti tagliuti laterali superiori, 2 denti tagliuti centrali inferiori, 2 denti tagliuti laterali inferiori. A forma di i denti tagliuti varieghja à spessu. Difatti, ponu esse più o menu attunduliti, quatrati o triangulari. A so posizione cambia dinù di quandu in quandu: ponu esse più o menu strinti. A funzione di i denti tagliuti hè di taglià u cibu è l'alimenti. ==Altri denti== * [[Dente di l'ochju]] * [[Mansillare]] * [[Scanna]] {{c-supranu}} [[Categuria:dente]] 383ae7cas66oe95y9au8dhpsjevg6tf Denti tagliutu 0 11373 121444 2008-03-18T18:55:22Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Dente tagliutu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dente tagliutu]] nrml6kbetrvwtk4ia8tx94tsyl0o2sp Dente di l'ochju 0 11374 332254 325213 2014-03-23T14:15:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Azawakh_K9.jpg|thumb|right|300px|A dentitura di u cane]] U '''dente di l'ochju''' (o [[denti di l'ochji]]) hè un dente pinzutu, chì hè situatu trà i [[dente tagliutu|denti tagliuti]] è i mansillari. Ind'è l'[[omu]], ci hè quattru denti di l'ochju: dui superiori è dui inferiori. Accade chì i denti di l'ochju fussinu assente ind'è certe spezie d'animali erbivori. A funzione di u dente di l'ochju hè impurtanta. Sò denti sodi è forti, incù una radica longa (insin'à 3 cm). {{c}} [[Categoria:Dente]] 0g7eepflvjo1q4xdf7act0nwl8migrn Denti di l'ochji 0 11375 121447 2008-03-18T19:00:44Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Dente di l'ochju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dente di l'ochju]] 9oyrvvouane0ylye0g770slh7yg2l4h MediaWiki:Summary 8 11376 288020 121450 2012-02-27T08:46:41Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Cummentu: 5ohgm29o6beh20j1wkjsh8e1xspaoyh Denti 0 11377 348423 332255 2015-07-03T15:23:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Cross sections of teeth intl.svg|thumb|300px|Denti]] U '''denti''' (o '''dente''') hè biancu, duru è si trova in a [[bocca]]. ==Citazioni== Accadi chì u denti fussi citatu in a litteratura è a cultura corse. Par esempiu in i pruverbii: * ''I parenti sò i denti.'' * ''A [[cavaddu]] dunatu, un fidià denti.'' * ''Fora u denti, fora a pena.'' * ''U Signori dà a ropa à chi ùn hà denti.'' * ''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.'' ==Da vede dinò== *[[Dentistu]] [[Categoria:Anatumia]] eshewynx4qbt6hv9jf3iuj6yntg9qqa Dente 0 11378 121454 2008-03-18T19:10:08Z Paulu 58 hà mossu [[Dente]] à [[Denti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Denti]] d1ien46qefojv0mbkh3xbb9t8fzqq34 Ohio 0 11379 348453 343492 2015-07-03T15:58:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Map of USA OH.svg|thumb|left|300px|none|Ohio]] L''''Ohio''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Tene circa 11,4 milioni d'abitanti. U nome ''Ohio'' hè una parola irochese chì significheghja "bellu [[fiume]]"/"bella [[terra]]." Face referenza à u [[fiume]] [[Ohio (fiume)|Ohio]]. A capitale hè [[Columbus (Ohio)|Columbus]], chì hè u sede di numerose imprese [[cummerciale]] è [[industriale]]. ==Da vede dinò== *[[Edmond Hamilton]] [[Categoria:Stati di i SUA|Ohio]] 66xln6cfpadc5pear57jxeyn4vbktmd 1 di ferraghju 0 11384 148273 121560 2008-11-20T21:30:05Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[1u di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u di ferraghju]] 8a564j6vpxcpc74ly4mtn9e5l71h8n9 Iowa 0 11413 348424 332788 2015-07-03T15:24:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Iowa''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Hà circa 2,9 milioni d'abitanti. A capitala hè [[Des Moines]]. [[File:Map of USA IA.svg|thumb|left|300px|none|Iowa]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Des Moines (Iowa)]] [[Categoria:Stati di i SUA|Iowa]] lhkv3s802q39ts2t3l9ma9exuh4xjo4 Pennsylvania 0 11414 361069 348730 2019-01-02T03:03:15Z 2600:8800:3980:2550:BCA6:1615:D6C7:B933 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA PA.svg|thumb]] A '''Pennsylvania''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. Tene 12,4 milioni d'abitanti. A capitale hè [[Harrisburg]]. A cità più grande hè [[Philadelphia]]. Altra cità impurtante hè [[Pittsburgh]]. ==Da vede dinò== * [[James Stewart]] [[Categoria:Stati di i SUA|Pennsylvania]] srwujvib4p9q21oo66rnvkiy9n7i7dh Template:Utilizatore af-2 10 11415 335302 121644 2014-03-23T18:01:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=af | text=Hierdie gebruiker het 'n '''[[:Category:Utilizatore af-2|gemiddelde]]''' begrip van '''[[:Category:Utilizatore af|Afrikaans]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore af-2|{{PAGENAME}}]] elor3ggzx7qpdvacfsjxsabtli8tdue Template:Utilizatore af-3 10 11416 335303 121645 2014-03-23T18:01:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=af | text=Hierdie gebruiker het 'n '''[[:Category:Utilizatore af-3|uitstekende]]''' begrip van '''[[:Category:Utilizatore af|Afrikaans]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore af-3|{{PAGENAME}}]] fmnm8hmsqkb70qk8apwh7nzj7n3489i Template:Utilizatore af 10 11417 335300 121646 2014-03-23T18:01:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=af | text=Hierdie gebruiker se '''[[:Category:Utilizatore af-M|moedertaal]]''' is '''[[:Category:Utilizatore af|Afrikaans]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore af-M|{{PAGENAME}}]] fd5knun7fcgigx7mzykm5ljkmkyh1ct Categoria:Utilizatore af-2 14 11418 335780 328362 2014-03-23T18:14:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore af| 2]] hp4sx6h3mhi0pmcj62quivuj5r8zd6l Categoria:Utilizatore af-3 14 11419 335781 325223 2014-03-23T18:14:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore af| 3]] fxvnm1hkb4kbgm1tueczfnjztlsx98j Categoria:Utilizatore af-M 14 11420 335782 325225 2014-03-23T18:14:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore af| M]] tkfli41v0dcjjdi5ybv351cvy2ylnsj Template:Utilizatore ast-1 10 11421 335305 121652 2014-03-23T18:01:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua asturiana|ast]] | text=Esti usuariu pue contribuir con un nivel '''[[:Category:Utilizatore ast-1|básicu]]''' d''''[[:Category:Utilizatore ast|asturianu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ast-1|{{PAGENAME}}]] c47ycitgo4jmgjzj622sozwgd0bju97 Template:Utilizatore ast-2 10 11422 335306 121653 2014-03-23T18:01:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua asturiana|ast]] | text=Esti usuariu pue contribuir con un nivel '''[[:Category:Utilizatore ast-2|mediu]]''' d''''[[:Category:Utilizatore ast|asturianu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ast-2|{{PAGENAME}}]] 8d29qydi7e0emu7ruz01s71jwqw1zkq Template:Utilizatore ast-3 10 11423 335307 121654 2014-03-23T18:01:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua asturiana|ast]] | text=Esti usuariu pue contribuir con un nivel '''[[:Category:Utilizatore ast-3|avanzáu]]''' d''''[[:Category:Utilizatore ast|asturianu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ast-3|{{PAGENAME}}]] 4q94v3x0kykk3f679ryc1ffbx3zictl Template:Utilizatore ast 10 11424 335304 121655 2014-03-23T18:01:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua asturiana|ast]] | text=Esti usuariu ye un falante '''[[:Category:Utilizatore ast-M|nativu]]''' d''''[[:Category:Utilizatore ast|asturianu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ast-M|{{PAGENAME}}]] 8xo8rf9atxrxxsxbgdqwvnqf16iysej Categoria:Utilizatore ast-1 14 11425 335784 325227 2014-03-23T18:14:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ast| 1]] fk4ipc5czva2nddxjsr8aflz8e1ippv Categoria:Utilizatore ast-2 14 11426 335785 325229 2014-03-23T18:14:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ast| 2]] p4vmtwcqhbozoq3ykw2s3au5lpe6nsr Categoria:Utilizatore ast-3 14 11427 335786 325231 2014-03-23T18:14:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ast| 3]] p1tyk6rmxunm65f4frgqcx5sbe94ujy Categoria:Utilizatore ast-M 14 11428 335787 325233 2014-03-23T18:14:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ast| M]] nt0bzv1tg0gdtxmmfo4zurjn9yp15vi Categoria:Utilizatore ast 14 11429 335783 325235 2014-03-23T18:14:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|ast]] 6cbuzuy5021c4lzpw04ifg5ewnqlhqq Fumaticu 0 11430 332531 325237 2014-03-23T14:21:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Russvrp.jpg|thumb|250px|right|Fotografia rializzata incù u microscopiu elettronicu di fumaticu ottinutu par via di a [[pirolisi]] di u carboniu.]] U '''fumaticu''' hè è una [[polvara]] nera (cumposta par più da [[carboniu]] incombustu [[carboniu amorfu]], buliatu incù tracci d'altri cumposti) chì hè ottinutu com'è sottuprudottu di a [[cumbustioni]] incompleta di una sustanza qualunqua organica. U fumàticu hè prudottu à spessu in i [[camminu|cammina]]. ==Da veda dinò== * [[Camminu]] {{c}} [[Categoria:Pigmenti]] gyh7864ioeazkbntapip547w5qg4pop Sciappapetra 0 11431 334332 325239 2014-03-23T14:57:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A sciappapetra''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Heliotropium curassavicum02.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Polygonum maritimum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Polygonales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Polygonaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Polygonum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Polygonum maritimum''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Heliotropium curassavicum01.jpg|250px|A pecita]] |----- |} A '''sciappapetra''' (''[[Polygonum maritimum]]'') hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i [[Polygonaceae]]. I casci sò lungarini è uvali. Nasci in a [[rena]] di u litturali, accantu à i piaghji, ma ancu à u cantu di i stradona. Hè alta 10 à 50 cm. Fiurisci da [[ghjugnu]] à [[aostu]]. I fiori sò chjucareddi (5 mm) è bianchi. T'hà una radica longa è fonda, chì li parmetti di stà in a rena calda. A sciappapetra si trova in l'ariali di u [[Mari Tarraniu]]. == In Corsica == L'arba sciappapetra hè abbastanza cumuna in [[Corsica]]. U nomu corsu veni da u fattu ca a pianta hè rinumata par "sciappà a petra", vena à dì truncà è caccià i calculi, i cuncressioni minerali chì si formani in i [[renu|rena]] o in a [[buscica]]. L'arba sciappapetra hè ancu chjamata a [[spaccapetra]], chì t'hà listessu significatu. Ma par via di 'ssa prubità chì hè cunnisciuta ancu fora di [[Corsica]], l'arba sciappapetra hè sradicata troppu suventi è diventa più rara. Par coglia la, ci voli à taglià la, lachendu a so [[radica]] in [[terra]], è micca à sradicà la. Si dici dinò (Conrad 1981) chì [[Nabulionu]], chì suffria da i calculi, rigrittia d'ùn truvà l'arba sciappapetra in [[Santa Elena]]. == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) A vegetazioni di a Corsica - La végétation de la Corse, Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francesu) == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] [[Categoria:Polygonaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] sz1fzzs9e7wfqe41v4tb94xa5g0jf9t Polygonum maritimum 0 11432 121704 2008-03-21T17:46:16Z 83.201.37.86 Reindirizzamentu à [[Sciappapetra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciappapetra]] egpiud3a8uja54t0bibh45qxaj2w1mo Spaccapetra 0 11433 121705 2008-03-21T17:46:27Z 83.201.37.86 Reindirizzamentu à [[Sciappapetra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciappapetra]] egpiud3a8uja54t0bibh45qxaj2w1mo Arba sciappapetra 0 11434 121710 2008-03-21T17:52:48Z 83.201.37.86 Reindirizzamentu à [[Sciappapetra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciappapetra]] egpiud3a8uja54t0bibh45qxaj2w1mo Template:Utilizatore ca-2 10 11436 335310 329149 2014-03-23T18:01:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua catalana|ca]] | text=Aquest usuari pot contribuir amb un nivell '''[[:Category:Utilizatore ca-2|mitjà]]''' de '''[[:Category:Utilizatore ca|català]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ca-2|{{PAGENAME}}]] g8eqdr2opreeuqs4zxjqoiorznruusr Template:Utilizatore ca-3 10 11437 335311 329148 2014-03-23T18:01:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua catalana|ca]] | text=Aquest usuari pot contribuir amb un nivell '''[[:Category:Utilizatore ca-3|avançat]]''' de '''[[:Category:Utilizatore ca|català]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ca-3|{{PAGENAME}}]] 5wzlu51qebzob1em4yz2oh80e7vofkl Template:Utilizatore ca 10 11438 335308 326486 2014-03-23T18:01:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua catalana|ca]] | text=Aquest usuari té el '''[[:Category:Utilizatore ca|català]]''' com a '''[[:Category:Utilizatore ca-M|llengua materna]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore ca-M|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> 2gulc7ep8gubjjt3qdn3c9tw8t1ilh5 Categoria:Utilizatore ca-2 14 11439 335790 325217 2014-03-23T18:14:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ca| 2]] 4feptr2gu6041m50t416bs6a3zunpxq Categoria:Utilizatore ca-3 14 11440 335791 328364 2014-03-23T18:14:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ca| 3]] p4v51ulj9mnfmbpcnbo1304xc2ciqgy Categoria:Utilizatore ca-M 14 11441 335792 325221 2014-03-23T18:14:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore ca| M]] jcd31edss2wj8pkpirk7d92b7ybpdx6 Lisandru Ambrosi 0 11444 364115 343235 2019-10-03T11:18:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Lisandru Ambrosi''' (1798-1842) hè statu un pueta è impruvisatore corsu. ==Biugrafia== [[File:Castineta_village.jpg|thumb|Castineta, u paese nativu di Lisandru Ambrosi]] Lisandru Ambrosi hè natu in [[Castineta]] di [[Rustinu]] u 26 frivaghju di u [[1798]]. Era cunnisciutu dinù cum'è "Lisandru di u Rustinu" o ancu cum'è "U Ziu Lisandru". Era u figliolu di Salandria Ambrosi è Ghjuvanna Paoli. E so puesie sò state trasmesse per via di a tradizione orale. Lisandru Ambrosi era assai cunnisciutu in u Rustinu per via di u so talentu d'impruvisatore satiricu. Si pò cunsiderà chì, frà a so produzzione, chì solu una piccula parte hè stata raccolta sin'à l'epica muderna. Lisandru Ambrosi morse u 20 maghju di u [[1842]]. ==Opere trasmesse== [[File:Castineta_%C3%A9gflise_St-S%C3%A9bastien.jpg|thumb|A chjesa di Castineta]] * [[A Benedizzione di u Sabatu Santu]]: una puesia satirica publicata in [[A Muvra]] in u [[1937]]. U pueta si vindicheghja di Prete Paulu, u curatu di Castineta, ch'ùn n'avia micca datu u binidettu à a so casa, per u mutivu chì tandu Lisandru Ambrosi ùn ci era micca.<ref>Multedo (1994), p. 163.</ref> * [[Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante]]: da a tradizione orale<ref>Ceccaldi (1973, p. 16-17)</ref> * [[A scusa à Prete Paulu]]: da a tradizione orale<ref>Ceccaldi (1973, p. 17-18)</ref> == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Matteu Ceccaldi (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa'', Klincksieck: Parigi * Roccu Multedo (1994), ''U Mazzerisimu'', L'originel, Parigi ==Da vede dinù== * [[Castineta]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] j35sb6as2yd8guopejfkhw8xp4vdiue Arbitru muntaninu 0 11449 362121 357088 2019-05-08T18:27:02Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:E9D6:394A:BF1B:FE2E wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arbitru muntaninu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:MHNT Viburnum tinus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Viburnum tinus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Dipsacales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caprifoliaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Viburnum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Viburnum tinus''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Viburnum.tinus.jpg|250px|A pecita]] |----- |} [[File:Viburnum tinus MHNT.BOT.2004.0.808.jpg|thumb|''Viburnum tinus'']] L' '''Arbitru muntaninu''' (o [[Albitru muntaninu]]) (''[[Viburnum tinus]]'') hè un arburettu o un picculu [[arburi]] chì faci parti di a famiglia di i [[Caprifoliaceae]]. Hè altu dui à trè metri. I casci sò opposti, ovali, longhi 5 à 10 cm. U so culori hè verdi scuru. Fiurisci da [[nuvembri]] à [[aprili]]. I fiori sò bianchi o appena rusulini. I frutti sò bagareddi neri o turchini scuri. L'Arbitru muntaninu hè urighjinariu di a rigioni mediterrania: [[Africa di u Nordu]], Prossimu Urienti, Europa miridiunali, è ancu di l'Azzori è di l'Isuli Canarii. Esistini trè sottuspezii di ''Viburnum tinus'': * ''Viburnum tinus'' subsp. ''tinus'': in u [[Mediterraniu]]. * ''Viburnum tinus'' subsp. ''rigidum'' (syn. ''V. rigidum''): in l'isuli Canarii. * ''Viburnum tinus'' subsp. ''subcordatum'': in l'Azzori. == In Corsica == L'albitru muntaninu hè cumunu in [[Corsica]]. A sottuspezia prisenti in Corsica hè ''Viburnum tinus tinus''. ==Lessiculugia== L'arbitru muntaninu hè ancu chjamatu u ''laniu''. == Da veda dinò == * l'[[arbitru]] [[Categoria:Caprifoliaceae]] 3ch3pgl1hhpwmak5os3t3xx1gpxe56i Albitru muntaninu 0 11450 121914 2008-03-24T11:51:09Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Arbitru muntaninu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arbitru muntaninu]] cradwnt9725bt8nm9l4aba7dbo20ft8 Viburnum tinus 0 11451 121915 2008-03-24T11:51:17Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Arbitru muntaninu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arbitru muntaninu]] cradwnt9725bt8nm9l4aba7dbo20ft8 MediaWiki:Alphindex-url 8 11452 121934 2008-03-24T13:29:51Z Ale Mister 249 Pagina nova: Special:Allpages wikitext text/x-wiki Special:Allpages i99qjqb3jk9n23ay3xadtjmnsezf2bo MediaWiki:Alphindex 8 11453 121935 2008-03-24T13:30:24Z Ale Mister 249 Pagina nova: Indice alfabeticu wikitext text/x-wiki Indice alfabeticu ijx7nnat31ze64lgcncm2tnr25e2wav MediaWiki:Sidebar 8 11454 121939 2008-03-24T13:33:16Z Ale Mister 249 Pagina nova: * navigation ** mainpage|mainpage ** alphindex-url|alphindex ** randompage-url|randompage ** recentchanges-url|recentchanges ** helppage|help * cumunità ** portal-url|portal ** sitesu... wikitext text/x-wiki * navigation ** mainpage|mainpage ** alphindex-url|alphindex ** randompage-url|randompage ** recentchanges-url|recentchanges ** helppage|help * cumunità ** portal-url|portal ** sitesupport-url|sitesupport lahxgwa5d35f2wgjvx0pns80xlss5hi MediaWiki:Whatlinkshere 8 11455 121940 2008-03-24T13:44:53Z Ale Mister 249 Pagina nova: Pagine ligate wikitext text/x-wiki Pagine ligate 82id0t5odll7g0c41pq77t319sxd1nr MediaWiki:Whatlinkshere-title 8 11456 121953 121947 2008-03-24T17:34:18Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Pagine ligate à $1 q7lnk5awd2zesv091auzfrzwkvwvqcf MediaWiki:Nolinkshere 8 11458 121954 2008-03-24T17:37:38Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ùn ci sò micca pagine ligate à '''[[:$1]]'''. wikitext text/x-wiki Ùn ci sò micca pagine ligate à '''[[:$1]]'''. 2mteh3pd3i1w8hh1npvj59ourohzmse MediaWiki:Linklistsub 8 11459 121955 2008-03-24T17:42:50Z Ale Mister 249 Pagina nova: (Elencu di i ligami) wikitext text/x-wiki (Elencu di i ligami) tsbv31fdh74n6nl2kbne2ma6uxt5jlh Lugu di Nazza 0 11461 122067 122066 2008-03-25T18:52:59Z Img 21 Reindirizzamentu à [[U Lugu di Nazza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Lugu di Nazza]] rlmnrvu0ntot5gamtedfjgj569wsa4r MediaWiki:Uploadnologintext 8 11462 122076 2008-03-25T21:29:07Z Ale Mister 249 Pagina nova: Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per caricà un schedariu. wikitext text/x-wiki Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per caricà un schedariu. a84y91nkif3f7667717w9w9atiz2jlr MediaWiki:Prefsnologintext 8 11463 122078 2008-03-25T21:32:37Z Ale Mister 249 Pagina nova: Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per mudificà e to preferenze. wikitext text/x-wiki Devi esse [[Special:Userlogin|cunnessu]] per mudificà e to preferenze. 2gvvayh44rkxbzp4twhrgkt0e5rkpcr Ricerca 0 11466 334140 325224 2014-03-23T14:53:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A '''ricerca''' hè u prucessu di truvà fatti. Quissi fatti cundurrannu à a [[cunniscenza]]. A ricerca hè fatta usendu ciò chì hè ghjà cunusciutu. A cunniscenza supplementare pò esse uttenuta pruvendu (o falsifichendu) e teorie o i sistemi esistenti, è pruvendu à spiigà megliu l'usservazione. A ricerca hè un prucessu analiticu, sistematicu, urganizzatu è ughjettivu. 'Ssu prucessu duvrebbe risponde à una dumanda o l'[[ipotesi]]. In 'ssu modu, duvrebbe aummentà a cunniscenza è l'infurmazione annantu à una certa cosa scunusciuta chì a ghjente vole sapè megliu. == Ricerca accademica == I studianti facenu ricerche pà scrive e tese (dissertazione) di laurea. A lettura di un grandi numeru di libri di un tema, è prende note, hè una forma di ricerca. L'autori di i libri ùn rumantici facenu ricerche dunque i so libri sò curretti. == Ricerca scentifica == U [[metudu scentificu]] hè un modu cumunu di fà a ricerca. A ricerca hè usata pà migliorà a cumprensione di a [[biulugia]], di l'[[inghjegneria]], di a [[fisica]], di a [[chimica]] è d'assai altri campi. Quissu permette di scopre nove medicine, di rende e macchine più sicure, è fà aziende agricole produrre più prudotti alimentari. U denaru pà a ricerca vene da i guverni, da e sucità cummerciali private, è da i carità. == Descrizione breve == A ricerca hè caratterizzata essendu un prucessu: * '''Sistematicu''': Di l'espressione di un'ipotesi o di un ubettivu chì funziona, i scenziati riunischenu qualchì dati secundu un prughjettu chì hè statu stabilitu in anticipu. Poiché i dati sò analizzati è sò interpretati, i scenziati cambianu a cunuscenza o aghjunghenu a nova cunuscenza à ista ghjà esistente, è cumincianu à u stessu tempu un novu ciclu di ricerca. L'approcciu sistematicu, usatu in a ricerca, hè di u [[mètudu scentificu]]. * '''Urganizzatu''': Tutti i membri di un gruppu di ricerca devinu sape ciò chì devinu fà durante l'interu u lavoru, pà mette in usu i stesse definizioni, norme è principi à tutte parsone chì prendenu u partitu in essu. Realizzandu quissu statu, hè cumpletamente nicissariu scrive un prutucollu di ricerca induva i scenziati specificanu tutti i dettagli in relazione cù u lavoru. * '''Ughjettivu''': I cunclusioni uttenute di a ricerca devinu basà ùn annantu à i impressioni sughjettive, ma annantu à i fatti usservati è misurati. Sò l'interpretazione chì evita ogni [[preghjudiziu]] chì i parsone respunsabili di a ricerca avrebberu. == Attività == L'attività di base di ricerca sò: * Misurà i [[fenòmenu|fenòmeni]]. * Cumparà i risultati uttenuti. * Interpretà i risultati in funzione di cunuscenze attuali, cunsiderandu i variabili chì ponu influenzà u risultatu. == Tipi di ricerca == * '''Ricerca fundamentale'''. Ancu chjamata "'''ricerca di base'''" o "'''ricerca pura'''". Ponu esse praticate sultantu in i laburatorii. * '''Ricerca applicata'''. Hè l'applicazione di a cunuscenza in a pratica, mettendu in l'usu, in a maggiuranza di i casi, in l'avantaghju di a sucetà. Un esempiu sò i prutucolli di ricerca clinica. == Ligami frà i discipline == I tipi diversi di ricerca frà i discipline, cù una terminulugia specifica, sò stati descritti: * '''Ricerca multidisciplinare''' o '''ricerca pluridisciplinare''': in quissu livellu di ricerca a valutazione hè realizzata da i angoli diversi, usandu pruspettive diverse di disciplina senza purtà à l'integrazione. * '''Ricerca interdisciplinare''': quissu livellu di ricerca riguarda a creazione di un'identità di metudulugia, di teoria è di i cuncetti, da quissu chì i risultati sò più cuerenti è più integrati. * '''Ricerca transdisciplinare''': va più detru di i tipi precedenti è riguarda à u mètudu cù [[cunverghjenza]] frà discipline, accumpagnandu da un'integrazione reciproca di l'[[epistemulugia|epistemulugie]] disciplinari (a teoria di i scenze umane). [[Categoria:Scenza]] 5x7udkaslmb3hui3qhylbgr5oz1g1n4 Categoria:Utilizatore da 14 11467 335799 325226 2014-03-23T18:14:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|da]] c6tarkilsdm7ezhusb0b9c8yehh5s38 Template:Utilizatore da-1 10 11468 335318 122136 2014-03-23T18:02:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua danese|da]] | text=Denne bruger har et '''[[:Category:Utilizatore da-1|grundlæggende]]''' kendskab til '''[[:Category:Utilizatore da|dansk]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore da-1|{{PAGENAME}}]] 9jxvm811lh21e1lgno43v076yjsh0z0 Categoria:Utilizatore da-1 14 11469 335800 325228 2014-03-23T18:14:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore da| 1]] a5bc70pnc6bd451z6hwp4dn42lo4zz0 Template:Utilizatore da-2 10 11470 335319 122139 2014-03-23T18:02:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[lingua danese|da]] | text=Denne brugers kendskab til '''[[:Category:Utilizatore da|dansk]]''' er på '''[[:Category:Utilizatore da-2|mellemniveau]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore da-2|{{PAGENAME}}]] rwpfj9t525ees98csatkh7wu57ykg0m Template:Utilizatore da-3 10 11471 335320 122140 2014-03-23T18:02:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[lingua danese|da]] | text=Denne bruger kan bidrage på '''[[:Category:Utilizatore da-3|flydende]]''' '''[[:Category:Utilizatore da|dansk]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore da-3|{{PAGENAME}}]] izlfdw3c0w9ibcr5ljyy5l06uqh8j00 Template:Utilizatore da 10 11472 335317 122141 2014-03-23T18:02:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua danese|da]] | text=Denne bruger har '''[[:Category:Utilizatore da|dansk]]''' som '''[[:Category:Utilizatore da-M|modersmål]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore da-M|{{PAGENAME}}]] a17dbttber3twu3ojmllqm3y40b5swm Categoria:Utilizatore da-2 14 11473 335801 325230 2014-03-23T18:15:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore da| 2]] f1fvrc70j8l3gl39hupqvp36bw0ie10 Categoria:Utilizatore da-3 14 11474 335802 325232 2014-03-23T18:15:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore da| 3]] la4pdgrsqr59xiq4a086jb14eevzm2t Categoria:Utilizatore da-M 14 11475 335803 325234 2014-03-23T18:15:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore da| M]] ls1rj9evxtcd536ubn7wl95pe8gsaja Categoria:Utilizatore eu 14 11478 335824 325236 2014-03-23T18:15:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|eu]] bz9yq1cmli9vlmstwoog6wus3dnsacu Categoria:Utilizatore eu-1 14 11479 335825 328382 2014-03-23T18:15:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eu| 1]] 4gdd5cboqh43il76ld4unlipair5mys Categoria:Utilizatore eu-2 14 11480 335826 325240 2014-03-23T18:15:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eu| 2]] f7512gsdkq1knruvo3womwzsd14b9qn Categoria:Utilizatore eu-3 14 11481 335827 325241 2014-03-23T18:15:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eu| 3]] rgfyafyfzf79mdgt1xrfk644gr4fqa9 Categoria:Utilizatore eu-M 14 11482 335828 325242 2014-03-23T18:15:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eu| M]] ie5bshqwbft0k4afn7zq5xqwfm3fjea Template:Utilizatore eu-1 10 11483 335339 122161 2014-03-23T18:02:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua basca|eu]] | text=Erabiltzaile honek '''[[:Category:Utilizatore eu-1|oinarrizko mailan]]''' lagun dezake '''[[:Category:Utilizatore eu|euskaraz]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore eu-1|{{PAGENAME}}]] c8y302zd4imcz6c3rrasa9tdxm51jfb Template:Utilizatore eu-2 10 11484 335340 122162 2014-03-23T18:02:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[lingua basca|eu]] | text=Erabiltzaile honek '''[[:Category:Utilizatore eu|euskara]]''' maila '''[[:Category:Utilizatore eu-2|ertaina]]'''z lagun dezake. }}[[Categoria:Utilizatore eu-2|{{PAGENAME}}]] had3fixwxqmsr157ksc3nk0p6o9gjnc Template:Utilizatore eu-3 10 11485 335341 122163 2014-03-23T18:02:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[lingua basca|eu]] | text=Erabiltzaile honek '''[[:Category:Utilizatore eu|euskara]]''' maila '''[[:Category:Utilizatore eu-3|aurreratua]]'''z lagun dezake. }}[[Categoria:Utilizatore eu-3|{{PAGENAME}}]] np8894g2a3hfukrofa3d8hfvwmpfj8d Template:Utilizatore eu 10 11486 335338 122164 2014-03-23T18:02:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua basca|eu]] | text=Erabiltzaile hau '''[[:Category:Utilizatore eu-M|euskaldun zahar]]ra''' da ('''[[:Category:Utilizatore eu|euskara]]''' du ama-hizkuntza). }}[[Categoria:Utilizatore eu-M|{{PAGENAME}}]] brq6c0c89gu3ni6d4povo2ofbwul24q MediaWiki:Printableversion 8 11491 122431 2008-03-30T10:49:34Z Ale Mister 249 Pagina nova: Versione stampabile wikitext text/x-wiki Versione stampabile f1j1ubp5leddfpiycabfidcff8v7wdc Arba marina 0 11493 363653 331524 2019-09-30T05:51:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arba marina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Posidonia oceanica Portofino 01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Posidonia oceanica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Najadales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Posidoniaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Posidonia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Posidonia oceanica''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Posidonia oceanica Portofino 03.jpg|250px|A pecita]] |----- |} L''''arba marina''' (o [[Erba marina]]) (''[[Posidonia oceanica]]'') hè una pianta marina chì faci parti di a famiglia di i [[Posidoniaceae]]. == In Corsica == L'arba marina hè cumuna in [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Conrad, Marcella, Piante è fiori scuntrate - Plantes et fleurs rencontréés, avà è innanzi, [[Parcu Naturale di Corsica]], [[1980]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Posidoniaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 59flabs4jmo2qxokl8u61s4wmuj76av Erba marina 0 11494 122988 2008-04-04T12:53:21Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Arba marina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba marina]] sl9ciffi65lj4n6vmndlcxsmwmi500s Posidonia oceanica 0 11495 122989 2008-04-04T12:53:42Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Arba marina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba marina]] sl9ciffi65lj4n6vmndlcxsmwmi500s Cunnaciula 0 11496 363659 332189 2019-09-30T05:51:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cunnaciula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anemone apennina (xndr).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Anemone apennina |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Ranunculales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ranunculaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Anemone]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Anemone apennina''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anemone apennina.jpg|250px|A cunnaciula]] |----- |} A '''Cunnaciula''' (''[[Anemone apennina]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Ranunculaceae]]. == In Corsica == A cunnàciula hè prisente in [[Corsica]]. == Referenze == * Conrad, Marcella, Piante è fiori scuntrate - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi, [[Parcu Naturale di Corsica]], [[1980]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Ranunculaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] aqymseesgu46cytqbrickm0l310mtfl Anemone apennina 0 11497 122997 2008-04-04T13:08:49Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Cunnaciula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cunnaciula]] 4ahxf0ewx5tlq1wkd0l211c3le4icwr Arechja di porcu 0 11498 336476 331540 2014-05-20T04:14:08Z Varlaam 3337 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arechja di porcu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Helicodiceros muscivorus00.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Helicodiceros muscivorus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Alismatales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ranunculaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Helicodiceros]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Helicodiceros muscivorus''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:182294840 307e2b6a06 b.jpg|250px|A cunnaciula]] |----- |} L''''Arechja di porcu''' (''[[Helicodiceros muscivorus]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Araceae]]. == In Corsica == L'arechja di porcu hè cumuna in [[Corsica]]. == Referenze == * Conrad, Marcella, Piante è fiori scuntrate - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi, [[Parcu Naturale di Corsica]], [[1980]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) [[Categoria:Araceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] ttqnb3do8zx66q5t66gwwu9610yc156 Helicodiceros muscivorus 0 11499 123013 2008-04-04T18:11:04Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Arechja di porcu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arechja di porcu]] a2z5awtpaevg49zd3s3828teh03kx7q Spinitriculu 0 11500 363458 349993 2019-09-19T04:48:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U spinitriculu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Astragalus angustifolius.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Astragalus gennargenteus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Berberidales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Astragalus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Astragalus gennargenteus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Astragalus gennargenteus3.jpg|300px|A romiccia]] |----- |} U '''spinitriculu''' (''[[Astragalus gennargenteus]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Fabaceae]]. Hè endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. U spinitrìculu hè cumunu in i muntagni di Corsica è più schersu in Sardegna, ind'eddu si pò scuntrà in u Monti Albu, in u Gennarghjentu è in u Sopramonti d'Orgosolu. Si scontra da 900 à 2100 metri. Hè una pianta zimbrunuta. Fiurisci di [[ghjunghju]] o di [[lugliu]]. I fiora sò bianchi-giaddicci. U calici hè pilosu. Hè alta 10 à 30 cm. Un sinonimu di ''Astragalus gennargenteus'' hè: ''Astragalus sirinicus'' var ''gennargenteus'' (Moris). == In Corsica == U spinitrìculu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu a [[spinitricula]] (Conrad 1980). U nomu corsu veni da u fattu chì 'ssa pianta cumporta mori spini. == Rifarenzi == * Conrad, Marcella, Pianti è fiori scontri - Plantes et fleurs rencontrées, avali è innanzi, [[Parcu Naturali di Corsica]], [[1980]] * Gamisans, Jacques, A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu) == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] * [[astragalus massiliensis]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] [[Categoria:Fabaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] g6hg3paxotgy0tmldt92xjhbs3mo6da Berberis aetnensis 0 11501 123021 2008-04-04T18:36:43Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Spinitriculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spinitriculu]] qwgv98z2a6hrxrxhpj8dd7nznuee1cw Spinitricula 0 11502 123022 2008-04-04T18:37:03Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Spinitriculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spinitriculu]] qwgv98z2a6hrxrxhpj8dd7nznuee1cw Świnoujście 0 11503 351453 346259 2015-07-27T04:48:19Z 83.11.66.37 redakcyjne wikitext text/x-wiki {{c}} '''Świnoujście''' hè una cumuna di a [[Polonia]] <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Świnoujście''' </font> |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:POL Świnoujście COA 1.svg|100px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Polonia]] |- | valign="top"| [[Voivodato]] || align="center" | [[Voivodato di Pómerania]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 72-600 → 72-612 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 14° 15' E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 53° 55' N |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | 197,2 km² |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 41 322 (2014) |- | [[Densità]] || align="center" | 210 ab./km² |} [[File:11-07-31-Świnoujście-by-RalfR-162.jpg|thumb|200 px|none|Świnoujście]] [[Categoria:Polonia]] jprah0q7s855tdf0jlx7d3rybtq6bz9 Cutone 0 11504 363649 360238 2019-09-30T05:50:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cutone''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Gomphocarpus fruticosus 02 ies.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Globularia alypum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Gentianales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asclepiadaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Globularia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Gomphocarpus fruticosus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Gomphocarpus physocarpus 06 ies.jpg|250px|U cutone]] |----- |} U '''cutone''' (o [[cutonu]]) (''[[Gomphocarpus fruticosus]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Globulariaceae]]. Hè alta sin'à un metru cinquanta. Fiurisce da [[maghju]] à [[sittembre]]. I fiori di u cutone sò opposti è bianchi. U cutone hè vilenosu. == In Corsica == U cutone hè cumunu in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Asclepiadaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] sdqzzrka4o018hke6yihgljdzq1bqyq Cutonu 0 11505 123076 2008-04-05T19:51:04Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Cutone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cutone]] gd2kijr54kig6154w34erjmhsyzkxke Gomphocarpus fruticosus 0 11506 123077 2008-04-05T19:51:32Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Cutone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cutone]] gd2kijr54kig6154w34erjmhsyzkxke Cinciriola 0 11507 363658 332073 2019-09-30T05:51:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cinciriola''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Avena fatua1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Avena fatua |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Poales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Graminae]]'' |----- | Generu | ''[[Avena]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Avena fatua''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Avena-fatua-20080324.JPG|250px|A cinciriola]] |----- |} A '''cinciriola''' (''[[Avena fatua]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Graminae]]. == In Corsica == A cinciriola hè cumuna in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Graminae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] lksoef87o5n5owc11sfvz0ke3wvl4ap Avena fatua 0 11508 123080 2008-04-05T19:59:04Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Cinciriola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cinciriola]] qofghywnau5f0s6g5ipmd3gnydw2q6z Petru Matteu Lucciana 0 11509 123121 2008-04-06T14:49:20Z 90.27.178.102 Reindirizzamentu à [[Petru Lucciana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Petru Lucciana]] 4hdogdwyxwfgj72yrkzbw1gdyr57sbm Francese canadianu 0 11510 332494 325249 2014-03-23T14:20:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''francese canadianu''' (''français canadien'') hè a variente di a [[lingua francese]] chì hè parlata in u [[Canadà]]. == Vocabulariu == In u francese canadianu ci sò assai parulle è sprissione chì sò sfarente da u francese di a Francia. Eccu un tavellone di comparazione cù qualchì esempiu: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Francese canadianu]] || [[lingua francese|Francese]] (Francia) || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''Bienvenue!''' ||'''De rien!''' ||''Ùn ci hè da!, Di nunda!'' |----- ||'''le char''' ||'''la voiture''' ||''a vittura'' |----- ||'''le tip''' ||'''le pourboire''' ||''a mancia, a manciata'' |----- ||'''rester'''<sup>1</sup> ||'''habiter''' ||''abità, abbità'' |----- ||'''le déjeuner'''<sup>2</sup> ||'''le petit déjeuner''' ||''u sdighjunu, u sdiunu, u sdighiunu'' |----- ||'''le dîner'''<sup>2</sup> ||'''le déjeuner''' ||''a cullazione, a collazione, a cullaziò'' |----- ||'''le souper'''<sup>2</sup> ||'''le dîner''' ||''a cena'' |----- ||'''l'avant-midi''' ||'''la matinée''' ||''a matinata, a maitinata'' |----- ||'''le cellulaire''' ||'''le (téléphone) portable''' ||''u telefuninu, u telefunettu'' |----- ||'''la fin de semaine''' ||'''le week-end''' ||''a finedima, a duminicata, a fine di settimana'' |----- |}<sup>1</sup> ''"Rester"'' hè ancu utilizatu in [[francese belgicu|Belgica]] par ''"habiter"''. <sup>2</sup> ''"Déjeuner"'', ''"dîner"'' è ''"souper"'' sò ancu utilizati in a [[francese belgicu|Belgica]] è in a [[francese svizzeru|Svizzera]] par ''"petit déjeuner"'', ''"déjeuner"'' è ''"dîner"''. [[Categoria:Varietà di a lingua francese|Canadianu]] ofdxhnpa0kvhguywx6rulzl5hguis4q Elea 0 11511 346814 332334 2015-07-01T20:59:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Velia2-enhanced.jpg|thumb|right|275px|Elea]] '''Elea''' ('''[[Velia]]''' per i Rumani, ''Velia'' in [[latinu]]) era una [[cità greca]] situata annantu à a costa tirrenia, in [[Campania]], vicinu à u [[golfu di Salerna]]. Hè quà ch'ella fù creata a [[scola eleatica]], una scola filusofica fundata da [[Parmenide]] è [[Xenufanu]] à a quale anu participatu [[Zenone d'Elea]] è [[Melisse]]. Da un puntu di vista amministrativu, l'attuale ''Velia'' hè un paisolu di a cumuna d'[[Ascea]] (dapoi u 2003, Ascea-Velia) (SA), chì cumporta circa milla abitanti. ''Velia'' ùn deve esse micca cunfusa incù [[Novi Velia]], una cumuna vicina. == Storia == Elea fù fundata in circa 535 innanzi à Cristu da i Greghi di [[Focea]] chì eranu scappati dopu à l'invasione da i [[Persi]] in [[Asia minore]]. A creazione di a cità hè, frà altre, mintuvata da [[Strabon]] in a so ''Geografia'', è da [[Erodote]]. 'Ssi coloni anu righjuntu quesse altre culonie di l'[[Italia]] suttana chì furmavanu a [[Grande Grecia]]. Elea hè firmata independente cum'è numerose cità in Italia. In circa [[-275|275 AC]], Elea s'hè alliata incù Roma. Ma a cità fù abandunata dopu à u [[Medievu]]. À i ghjorni d'oghje, u situ archeologicu chì ferma si trova in u parcu naziunale di u [[Cilento]]. == Da vede dinù == * [[Parmenide]] * [[Zenone d'Elea]] {{c-supranu}} [[Categoria:Cità greca]] [[Categoria:Situ archiologicu d'Italia]] gcqfkxtjphw7gxjluzxzq1j6ev5coel Velia 0 11512 123265 2008-04-09T10:33:26Z 86.194.102.217 Reindirizzamentu à [[Elea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Elea]] bwljxuvsmjkghlu243dsnnpnymcpudm Donna 0 11514 347302 223373 2015-07-02T01:21:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''donna''' hè a cumpagna di l'[[omu]]. ==Citazione== A donna hè citata à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per asempiu, in i pruverbii: * ''Donna, dannu.'' * ''Di donne è di [[vinu]], ùn ne fà magazinu.'' * ''Trè [[pignatta|pignatte]] à u [[focu]], hè festa ! Trè donne in [[casa]] hè gran'timpesta!'' * ''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia..'' * ''A donna faci l'[[omu]].'' * ''A [[ghjatta]] magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.'' * ''D'omu chi ride è donna chì pienghje un ti ne fidà.'' * ''Donna chi posa mal'pensa.'' * ''Hè megliu una donna di [[casa]] ca una casa di donni.'' * ''Lacrima di donna hè [[funtana]] di malizia.'' * ''Ùn ci hè [[sabatu]] senza soli comu donna senza amori.'' * ''Una donna faci è sfaci una [[casa]].'' * ''Deve sapè, a donna di casa, vende o cumprà pè a sera o pè a matina.'' (Dizz. ''U Muntese'') * ''Un' acata di donna hè peghju ch'è un colpu di [[spada]].'' (Dizz. ''U Muntese'') ==Referenze== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana {{c}} [[Categoria:Società]] i8ohx2aaeggkss55pie4yursuu4wvre Amore 0 11515 351227 347313 2015-07-16T12:08:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''amore''' (ò '''amori''') hè un sintimentu [[omu|umanu]]. ==Citazione== L'amore hè citatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i [[pruverbii corsi|pruverbii]]: * ''L'amori hè cecu.'' * ''Nè [[medicina|spiziale]] nè [[medicina|duttore]] pò guarì u mal' d'amore.'' * ''Ùn ci hè [[sabatu]] senza [[soli]] comu [[donna]] senza amori.'' * ''Aceddu in [[cabbia]] S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia.'' * ''Amori è signuria un volini cumpagnia.'' * ''Amori è [[tigna]] ùn guardani ind'è iddi si mettini.'' * ''Duva ci hè l'amori nissunu mali noci. Duva ùn ci hè amori nissunu beni ghjova.'' * ''Chì dona per amore, vende assai caru.'' {{c}} [[Categoria:Società]] 1m2id32ujzg5an31i3bd3aip1k4v7o8 Moglia 0 11516 347303 347251 2015-07-02T01:22:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''moglia''' hè a coniuge di u [[maritu]]. ==Citazione== A moglia hè citata à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu in i pruverbii: * ''In cumpagnia, u [[frati]] presi moglia.'' * ''Ùn si pò tena a butti piena è a moglia briaca.'' o in e sprissione: * ''Tena a so moglia in [[puppusgiula]].'' * ''Piglia moglia, chì affrinarè.'' (Peretti, 1966) ==Referenze== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 [[Categoria:Litteratura corsa]] [[categoria:Società]] gw44rgnefa1y7ivp1yuxa0y2ziulhzd Soli 0 11517 355767 348473 2016-11-05T07:22:20Z Chenspec 10883 wikitext text/x-wiki [[File:PikiWiki Israel 16928 a sunset on the way to tiberya.jpg|miniatura|Soli]] U '''Soli''' hè l'astru chì dà a luce è u calore à a [[Terra]]. ==Citazioni== U soli hè citatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par esempiu, in i pruverbii: * ''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori.'' * ''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori.'' * ''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta.'' * ''Russura à a marina, soli caldu a matina.'' * ''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi.'' * ''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu.'' * ''U soli sorti par tutti.'' * ''Ùn ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori.'' * ''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.'' * ''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.'' * ''Chì veghja à a luna dorme à u sole.'' * ''U sole, ind'ellu un luce un scalda.'' {{c}} ==Da vede dinò== *[[Eliu (mitulugia)]] *[[Cerere (astrunumia)]] *[[Cinodapistoia]] [[Categoria:Astrunumia]] 8nv0nxzgdn8lipq4o1fvpf3a9yfcpys Africa 0 11518 350949 350501 2015-07-09T17:13:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Africa satellite orthographic.jpg|thumb|right|300px|L'Africa vista da u spaziu]] L’'''Africa''' hè u sicondu [[cuntinente]] più grande è populatu di u [[mondu]], dopu à l’[[Asia]]. Copre 6% di a [[Terra]] è ci stanu guasgi 15% di a populazione mundiale. E sò limite sò : * u [[Mare Terraniu]] à u [[nordu|nord]] * u [[canale di Suez]] è u [[Mare Rossu]] à u [[nordu|nord]][[estu|este]] * l’[[Oceanu Indianu]] à u sudeste * l’[[Oceanu Atlanticu]] à l’ovest Ci sò 54 stati independenti, incù l’isula di [[Madagascar]] è a Repubblica di u Sahara Occidentale (chi ùn hè micca ricunisciuta da u [[Marocu]]). L’Africa hè spessu cunsiderata da a cumunità [[Scienzi di l'Universu|scientifica]] cum’è u locu duve naque l’[[omu|umanità]], [[sette]] milioni d’anni fà. Ci si trovanu assai [[clima]] sfarenti. Hè l’unicu [[cuntinente]] chi si stende da a zona temperata di u [[nordu|nord]] à a zona temperata di u [[sudu|sud]]. ==Da vede dinò== *[[Chilimangiaru]] *[[Nìger]] *[[Vuvuzela]] {{Cuntinenti di a Terra}} [[Categoria:Africa| ]] ntybadhtjaybbjvkygu57xlcpswqomn Template:Cuntinenti di a Terra 10 11519 281789 123631 2011-11-25T09:01:22Z Addihockey10 4938 Replaceing raster images with vector equivalents, replaced: LocationEurope.png → Location of Europe.svg using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" ! colspan="28" style="font-size:110%; background:khaki" | I [[cuntinente|cuntinenti]] di a [[Terra]] |- | colspan=7 | [[Image:LocationAfricaEurasia.png|75px]]<br />[[Eurafrasia]] | colspan=7 | [[Image:LocationAmericas.png|75px]]<br />[[America]] | colspan=7 | [[Image:LocationEurasia.png|75px]]<br />[[Eurasia]] | colspan=7 | [[Image:LocationOceania.png|75px]]<br />[[Oceania]] |- | colspan="28" | <hr style="background:#CCC"> |- | colspan="4" | [[Image:LocationAfrica.png|75px]]<br />[[Africa]] | colspan="4" | [[Image:LocationAntarctica.png|75px]]<br />[[Antartide]] | colspan="4" | [[Image:LocationAsia.png|75px]]<br />[[Asia]] |colspan="4" | [[Image:LocationAustralia.png|75px]]<br />[[Australia]] | colspan="4" | [[Image:Location of Europe.svg|75px]]<br />[[Europa]] | colspan="4" | [[Image:LocationNorthAmerica.png|75px]]<br />[[America settentriunale]] | colspan="4" | [[Image:LocationSouthAmerica.png|75px]]<br />[[America meridiunale]] |- |} 8r4vsc91r9xq71e4zbcj5x4n1cftajh Asia 0 11520 363355 363351 2019-09-06T16:02:00Z 2A02:A03F:42A1:6700:CD8C:8C16:1F8B:CD33 wikitext text/x-wiki [[File:Asia satellite orthographic.jpg|thumb|right|280px|L'Asia vista da u spaziu]] [[File:Asia (orthographic projection).svg|thumb|right|280px|Pusizioni di l'Asia in u mondu]] L''''Asia''' hè u più vastu di i [[cuntinenti]] di a [[Terra]], incù una superficia più di cinqui volti maiori di quidda di l'[[Auropa]] è para à circa un terzu di tutti i [[giugrafia|terri]] emersi. ==Discrizzioni== Si prisenta in u so cumplessu, com'è una massa cuntinintali cumpatta di grandi diminsioni, ed hè u solu [[cuntinenti]] à essa bagnatu da trè oceani: l'[[Oceanu Atlanticu|Atlanticu]] (incù u [[Mari Glaciali Articu]] è u [[Mari Tarraniu]]), l'[[Oceanu Indianu|Indianu]] è u Pacificu. A massa cuntinintali si spinghji à u [[sudu]] incù i trè grandi penisuli di l'[[Arabia]], di u subcuntinenti [[India|indianu]] è di l'Indocina. À quist'ultima suvitani, com'è prulungamentu naturali, l'isuli di l'[[Indunesia]], mentri più à [[livanti]], in l'Oceanu Pacificu, ci sò grandi fistona d'isuli chì, da i Curili à u [[Giapponu]] è à i [[Filippini]], dilimiteghjani mari custieri. Hè da nutà chì l'Asia ùn hè micca siparata fisicamenti è giulugicamenti da l'[[Auropa]], incù a quali forma un'unica massa cuntinintali, l'[[Eurasia]]. A so idantificazioni com'è cuntinenti siparatu hè largamenti accittata ma solu cunvinziunali, duvuta à raghjoni [[storia|storichi]]. L'Asia inoltri hè unita incù l'[[Africa]] da l'istmu di Suez; hè siparata da l'[[America]] sittintriunali da u strettu di Bering (largu 92 km); u cumplessu insulari [[indunesia|indunisianu]] a cullega à l'[[Australia]]. I punti estremi di a terraferma asiatica sò: à u [[nordu]] Capu Čiljuskin, annantu à a costa sibiriana (77° 40' latitudina [[nordu]]); à u [[sudu]] Capu Buru, à l'estremità di a penisula di Malacca (1° 16' latitudina [[nordu]]); à [[punenti]] Capu Baba, in Asia Minori (26° 5' longitudina [[livanti]]); à [[livanti]] Capu Uriintali, annantu à u strettu di Bering (170º longitudina [[punenti]]). L'assi [[nordu]]-[[sudu]] hè di 8.600 km circa, quiddu [[punenti]]-[[livanti]] di 9.000 km circa. Si stendi annantu à una superficia di 44 milioni di km². ==Etimulugia== [[File:Gulf5..JPG|thumb|left|280px|L'Asia di Tolomeu]] U tuponimu "Asia" urighjinariamenti hè un cuncettu chì riguarda esclusivamenti u duminiu [[Auropa|auropeu]]. L'antichi pupulazioni asiatichi ([[China|chinesi]], [[Giappone|giappunesi]], [[India|indiani]], è cetara) ùn cuncipitini mai l'idea di Asia, simpliciamenti parchì eddi ùn si cunsidiravani micca cullittivamenti. Da u so puntu di vista ripprisintavani vasti è diffarenti civilisazioni, diffarenti da l'idea ch'eddi aviani l'[[Auropa|auropei]]. A parola diriva da u tarmini [[Grecia|grecu]] Ἀσία, imprudatu par a prima volta da [[Erodutu]] intornu à u 440 a.C. in i so [[Iranu|Guerri pirsiani]], par indicà l'[[Anatulia]] s'eddu ùn hè probbiu l'Imperu Persianu, par distingua la da a [[Grecia]] è da l'[[Egittu]]. [[Erodutu]] cummenta pirplessu parchì i noma di trè donni siini imprudati par discriva tarritorii chì sò in rialità unu ([[Auropa]], Asia è [[Libia]] par intenda l'[[Africa]]), affirmendu dopu chì i [[Grecia|Grechi]] pinsavani chì u tarmini Asia dirivessi da Esione, mentri i Lidi pinsavani ch'eddu pruvinissi da Asias, figliu di Cotys I, chì deti u nomu à una tribù di l'antica cità di Sardi. Prima di eddu, [[Omeru]], in a [[Guerra di Troia]], citò dui figuri chì si chjamavani Asio; è in l'[[Iliadi]] (2,461) discrissi un padulu com'è ασιος. In l'antichità classica si pinsava chì tarminessi incù l'[[India]], tantu hè veru chì [[Lisandru Magnu]], quandu ci arrivò criditi d'essa ghjuntu à u limitu estremu [[estu|orientali]] di i [[terra|terri]] emersi. U tarmini divintò rapidamenti cumunu in l'[[Italia]] antica, è cusì ancu trà i [[Roma|rumani]]. L'antichi mappi [[Auropa|auropei]] di u [[Medievu]] raffigurani u [[cuntinenti]] asiaticu com'è una grandi Terra da i cunfini incerti, com'è illustra primitivissimamenti u planisferu di Tolomeu. In altirnativa u tarmini Asia pò dirivà da u tarmini accadicu (w) aṣû(m), "escia" o "ascenda", in rifirimentu à u corsu di u [[soli]], contrappostu à l'altru tarmini accadicu, erēbu(m), "entra" o "tramuntà", prupostu par l'[[linguistica|etimulugia]] di u tarmini [[Auropa]]. Quist'iputesi hè sustinuta da T. R. Reid, chì nota com'è u tarmini [[Grecia|grecu]] anticu duvissi dirivà da asu, chì in [[Assiria]] indicava [[livanti]]. L'idei di [[uvestu|Uccidintali]] è [[estu|Uriintali]] sariani un'invinzioni [[Auropa|aurupea]], sinonimi par indicà u [[Punenti]] è u [[Livanti]]. Par altri l'[[linguistica|etimulugia]] pruposta da Reid hè dubbia parchì ùn ispiega micca com'è mai u tarmini Asia fù introduttu par a prima volta par indicà l'[[Anatulia]], chì si trova à l'[[uvestu|uccidenti]] in arii induva erani insidiati i [[populu|populi]] semitichi. Sicondu altri Asia pò dirivà da u tarmini finiciu asa, imprudatu par indicà u [[livanti]]. ==Carattari fisichi è dimugrafichi== L'Asia ùn hè micca sultantu u [[cuntinenti]] più stesu di a [[Terra]], hè ancu quiddu in u quali sò prisenti i più prufondi cuntrasti fisichi, [[omu|umani]] è [[ecunumia|ecunumichi]]. Par asempiu u monti Everest (8848 m) hè u puntu più altu di a Terra, mentri a fossa di i Marianni quiddu più prufondu. L'Asia si spandi in tutti i trè [[astrunumia|zoni astrunomichi]] di l'emisferu Boreali: a zona glaciali, timparata è quidda torrida. Di cunsiquenza sò moltu forti i cuntrasti climatichi: in a [[Siberia]] sittintriunali, infatti, si righjistrani tampiraturi sinu à -70 °C (Verkhojansk E Ojmjakon), mentri in u disertu di Lut, in Iran, si toccani i +54 °C à l'ombra; à i peda di l'Himalaya, à Cherrapunji, cadini oltri 11.000 mm di piova à l'annu, mentri in l'arii disertichi interni di u [[cuntinenti]] ùn piovi guasi mai è ci hè puchissima umidità. In Asia si trova u [[Mari Caspiu]] (371.000 km²), chì fù cunsidaratu u lavu più stesu di a Terra. Cunteni ancu u lavu più prufondu, u Bajkal (1642 m) in [[Russia]], è quiddu più dipressu, u [[Mari Mortu]] (-395 m). Un finominu mitiurulogicu staghjunali chì culpisci spuradicamenti gran' parti di l'Asia Uriintali duranti i mesa braninchi hè quiddu di i timpesti di polvari asiatichi chì s'urighjineghja in i diserti di a [[Mungolia]], di a [[China]] è di u Kazakistan sittintriunali. A grandi varietà di climi incauseghja i più svariati furmazioni vigitali: da a tundra è da a grandi furesta di cuniferi (taiga) di i rigioni sittintriunali, à a vegetazioni trupicali di i savani è di i furesti equaturiali. Inoltri da l'Asia sò parvinuti a maiò parti di i pianti utuli à l'[[omu]], com'è u frumentu, l'orzu, a fava, a lintichja, u [[fasgiolu]], l'[[aliva|alivu]], a [[vigna]], a canna da zuccaru è cetara. Cusì puri ricca è variata hè a [[fauna]]: da a renna è da l'animali da piddiccia à u [[cammeddu]], à u [[cavaddu]], à a [[pecura]], à u [[tigru]], à a [[pantera]], à u [[lionu]] è cetara. Ancu in u campu antropicu si scontrani grandi cuntrasti: l'Asia hà una pupulazioni chì rapprisenta guasi i 3/5 di a pupulazioni tirrestra, ma distribuita in modu pocu uniformu: si passa da arii disertichi, praticamenti disabitati, à quiddi di a costa chinesa, di u [[Giapponu]] è di l'[[Indunesia]], induva si righjunghjini i 1.000 ab./km². Grandi sò i diffarenzi etnichi. L'Asia hè stata u sediu di i primi più impurtanti è cumplessi evuluzioni culturali; in Asia ([[Mediu Orienti]]) funi prubabilamenti missi in attu i primi metudi di [[agricultura]] è di addivamentu, fù invintata a mitallurgia è surghjitini i primi Stati; bona parti di i riligioni oghji maghjuramenti praticati ([[ghjudaisimu]], [[cristianesimu]], [[islamu]], [[induisimu]], [[buddisimu]]) nascini in Asia. In l'immensi spazii asiatichi sò surtiti è si sò sviluppati parechji di i più Grandi imperi cuntinintali chì a [[storia]] ricordi: da u [[Iranu|persianu]] à l'arabu, da u bizantinu à l'ottumanu, da u [[China|chinesu]] à u [[Russia|russiu]]. ==Giugrafia== L'Asia hè u cuntinenti incù a più maiori altitudina media (oltri 1000 m); da u puntu di vista [[Giugrafia|giugraficu]], pò essa divisa in trè grandi rigioni: a rigioni sittintriunali, pianinchi, custituita da u bassupianu turanicu-sibirianu è da u tavulatu sibirianu; a rigioni midiana, incù i ghjiganteschi sistemi muntosi; a rigioni miridiunali, frazziunata in trè grandi penisuli. U fiumu Jenisej dividi in dui parti u tavulatu sibirianu: l'orientali (altupianu sibirianu), incù bassi rilievi chì generalmenti ùn subraneghjani micca i 500 m, incù certi cimi più elevati (monti Putorana, 2.037 m; monti di u Jenisej, 1.122 m); l'uccidintali (bassupianu sibirianu), incù terri pianinchi divisi da u bassupianu turanicu da l'alturi di a Chirghisia. A rigioni midiana di i Grandi sistemi muntosi cumprendi una fascia ghjigantesca di acrucori, altipiani è di cateni chì s'annodani in u Pamir, u "tettu di u mondu". Da uccidenti a grandi fascia orugrafica prisenta l'[[Anatulia|altupianu anatolicu]], incù à u nordu i monti Eusini è à u sudu u Tauro, l'Acrocoru Armenu, chì righjunghji i 5.165 m incù u monti Ararat, è si cullega à u nordu incù u sistemu da u Caucasu furmatu da cateni paralleli altissimi (Elbrus, 5.633 m), è à u sudu-livanti incù l'altupianu iranicu chjusu trà i monti Elbrus è i monti di u Khorasan è di l'Afghanistan à u nordu, i monti di a Persia miridiunali è di u Belucistan à u sudu chì tarmineghjani, incù i monti Sulaiman, in a pianura di l'Indu. Da sti massi muntosi si spartini dopu cateni minori in a Cina è, versu sudu, in a penisula inducinesa. Frà i dui fasci di cateni chì si spartini da u Pamir, si stendi l'altupianu di Hanhai (mari dissiccatu), à u quali parti orientali hè accupata da u disertu di Gobi. A rigioni miridiunali di l'Asia prisenta dui Grandi penisuli bagnati da l'oceanu Indianu: l'[[Arabia]] è l'India, furmati da tavulati incù [[muntagna|orli muntagnosi]], murfulugicamenti simili à l'[[Africa]]; u tavulatu indianu (Deccan) hè urlatu longu i costi da rilievi, Ghati Uccidintali è Ghati Uriintali, è hè siparatu da i grandi [[muntagna|sistemi muntosi]] cintrali da u bassupianu indugangiticu. I fistona insulari è pininsulari di a parti orientali di u cuntinenti sò frammenti di cateni muntosi perifirichi carattarizati da a prisenza di molti vulcani (116 attivi trà i isuli Curili è u [[Giapponu]]), alliniati in a cusidditta cintura di focu pacifica. ==Rigioni== L'Asia pò essa ultiriuramenti suddivisa in cinqui rigioni più una, à u [[Nordu]], cumprindenti solu a parti asiatica di a [[Russia]], chì hà parò capitali è parti di u [[Giugrafia|tarritoriu]] in [[Auropa]], sicondu a divisioni di i Nazioni Uniti (trà parintesi i capitali di i Stati): ==Da veda== * [[Lavu Baikal]] * [[Africa]] * [[America]] * [[Arabia]] * [[Assiria]] * [[Eurasia]] * [[Auropa]] * [[Russia]] * [[Siberia]] * [[Sung Jae-gi]] * [[Yun Hyon-seok]] [[Categoria:Asia| ]] 45fh265kk3ce9qrl1nb4cineun4b24a Fernando de Noronha 0 11521 328930 325256 2013-06-28T09:40:22Z MerlIwBot 4458 Robot: Removing [[br:Fernando de Noronha]] (strong connection between (2) [[co:Fernando de Noronha]] and [[br:Inizi Fernando de Noronha]]) wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Fernando de Noronha - vista aera.jpg|thumb]] '''Fernando de Noronha''' hè un gruppu d'isuli in l'[[Oceanu Atlanticu]] chì faci parte di u [[Brasile]]. 8nijjx40pjug5ewa85boip2j414nni1 Madera 0 11522 354083 341378 2016-05-18T13:58:55Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Flag_of_Madeira.svg|thumb|Bandera di Madera]] '''Madera''' (portughese: '''Madeira''') hè un gruppu d'isule in l'[[Oceanu Atlanticu]] chì face parte di u [[Portugallu]]. tl9pg5qn78fiwfaqto3s0havkf4t3nq Slovacchia 0 11524 123641 2008-04-12T20:19:26Z Ale Mister 249 hà mossu [[Slovacchia]] à [[Sluvacchia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sluvacchia]] eewa955fehpoxhecb8skvuaobl7spuj Mostu 0 11525 347531 123780 2015-07-02T14:56:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''mostu''' hè a mistura ottenuta da u schjaccià o da u coce i [[fruttu|frutti]] cume l'[[uva]], ecc. ==Citazione== Accade chì u mostu fussi citatu in a literatura è a cultura corsa. Per esempiu in uni pochi di pruverbii corsi: * ''[[Acqua]] d'[[aostu]], [[oliu]] è mostu.'' * ''D'[[aostu]], u [[mare]] bolle cum'è mostu.'' * ''Aostu, aostu, tutta l'[[acqua]] torna in mostu.'' [[categoria:Gastrunumia corsa]] [[categoria:Cucina]] gcqm0puoc6r43jhpy0f4gmoj3ap1u2a Baracuccu 0 11526 331631 263412 2014-03-23T14:03:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U baracuccu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Apricot tree.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Opuntia ficus-indica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Rosales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rosaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Prunus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Prunus armeniaca''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], [[Philip Miller|Mill.]], [[1758]] |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Apricot Blossom. North Bergen, NJ.jpg|250px|A fica d'India]] |----- |} U '''baracuccu''' (''[[Prunus armeniaca]]'') hè un arburu chì faci parti di a famiglia di i [[Rosaceae]]. Hè cultivatu à spessu pa u so fruttu: u [[baracuccu (fruttu)|baracuccu]]. U baracuccu hè urighjinariu d'[[Asia cintrali]] è uriintali : u [[Kirghizstan]], a [[Ripublica pupulari di China|China]]. Li cunveni un clima caldu com'è u clima mediterraniu. Hè un arburu abbastanza cortu, altu sin'à 5 metri. I fiori, abbastanza maiori, sò bianchi. A [[nacciola]], cunteni un'amandula dolci à amara sicondu u casu. U baracuccu hè cultivatu in [[China]] dapoi circa trè milla anni innanzi à Cristu. A so intruduzzioni in l'area mediterrania ''via'' l’[[Armenia]] (hè da quissa ch'eddu veni u so nomu specificu ''armeniaca'') dataria di u principiu di l'era cristiana. [[Plinu U Vechju]] u mintuveghja in a so ''Storia naturali'' cù u nomu di ''(malum) praecocium'', parchì fiurisci dui manera prumatticia. I sinonimi di ''Prunus armeniaca'' sò: *''Armeniaca armeniaca'' Huth nom. illeg. *''Armeniaca bericoccia'' Delarbre nom. illeg. *''Armeniaca epirotica'' P.Gaertn., B.Mey. & Scherb. nom. illeg. *''Armeniaca macrocarpa'' Poit. & Turp. ex Duhamel *''Armeniaca vulgaris'' Lam. *''Prunus amarella'' Rchb. *''Prunus armeniaca'' subsp. ''vulgaris'' Dippel nom. inval. *''Prunus tiliifolia'' Salisb. == In Corsica == U baracuccu hè cultivatu à spessu in [[Corsica]], chì u clima li cunveni. == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Apricots2.jpg|U fruttu Image:Apricot tree flower.jpg| Image:Apricot blossom detail1.jpg| </gallery> {{c}} [[Categoria:Rosaceae]] nau22kmfclkxkx8rdpqf6jemuk2ai0y Prunus armeniaca 0 11527 123802 2008-04-13T12:12:45Z 86.194.102.217 Reindirizzamentu à [[Baracuccu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baracuccu]] 617xhck9pz2r4tt65jexbeox5wh500x Canindeyú 0 11528 358051 331842 2017-11-22T09:03:13Z Milenioscuro 10590 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Flag of Canindeyú Department.svg|thumb|Bandera di u dipartimentu Canindeyú]] '''Canindeyú''' hè un [[dipartimentu]] di [[Paraguay]]. [[Categoria:Dipartimentu di Paraguay]] mfp1z6e7v6zzeht7cc5qhcmqccizbi8 Alto Paraná 0 11529 358053 331425 2017-11-22T09:21:03Z Milenioscuro 10590 svg version ([[Commons:Commons:GlobalReplace|GlobalReplace v0.6.5]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Alto Paraná Department.svg|thumb|Bandera di u dipartimentu di Alto Paraná]] '''Alto Paraná''' hè un [[dipartimentu]] di [[Paraguay]]. [[Categoria:Dipartimentu di Paraguay]] c5gunvean356ac9x4rocxfhfeyl6wd7 Baleare 0 11530 325259 316787 2013-03-09T00:14:08Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 98 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5765]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''E Baleare''' (ancu '''i Baleari''', '''l'ìsule Baleare''', '''l'ìsule Baleari ''' o '''l'ìsuli Baleari''') sò un gruppu d’ìsule chì face partita di a [[Spagna]]. n1pspiea4acof4tlsm9dfrw4jed0wob Ottave giocose 0 11533 347540 344310 2015-07-02T15:04:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L'''Ottave giocose'' sò puesie chì sò state create da [[Guglielmu Guglielmi]], di e Piazzole d'Orezza. Sò state publicate in u [[1855]] in i [[Canti populari corsi]] di [[Salvatore Viale]]. Sò cumposte da trenta sei uttave. ==L'''Ottave ghjucose'' in corsu mudernu== Eccu una trascrizzione in corsu mudernu di l'''Ottave ghjucose'': ''Rimustranze à u nobile Filippu Adorno, Governatore Genovese, à nome di l'abitanti di Castagniccia, per a carestia di u1702.'' I. :Dice u [[pruverbiu]] ; quand’hè colmu u [[zanu]] :Scupertisci cun regula a [[farina]], :Nun andà ti ne in [[lettu]] à [[corpu]] pienu, :Alloca qualchì cosa à la [[matina]]. :Cusì dice anch'è [[Ippocrate]] è [[Galenu]], :Chì sò li [[babbu|babbi]] di la [[medicina]]: :U cibu muderatu è la [[dieta]] :Cunserva, è veste l’[[omu|omini]] di [[seta]]. II. :Or dì mi u veru, o populu mischinu, :Quantu daresti d’avè cunservatu :E [[castagna|castagne]], chì desti à u ballarinu :Ghjittate à u [[ventu]] in l’annu passatu? :Sò più quelle ch’eo dedi à u [[mannarinu]] :Ch'è quelle ch’in quest’annu aghju ingratatu. :È li casali più numati è fini :Di verdi ùn ne feranu ottu mezzini. III. :D’altru in piazza nun sentu raghjunà ne :Ch'è di dicetta è cruda malannata. :Chì dice: cumu faremu à campà ne ? :È chì risponde: ell’hè male impicciata: :Nun truveremu à vende, nè à impignà ne; :Chì la cundanna troppu à tondu hè stata; :S’hanu quattru castagne li mercanti, :Caccianu l’[[ochju|ochji]] à l’amici è à i parenti. IV. :Un [[saccu]] di castagne lizinose :Cun queste arpie, chì cercanu i guadagni, :Ti custeranu le [[vigna|vigne]] è le chjose :E lenze, i curtalini, è li castagni. :Dece trà [[capra|capre]] è [[pecura||pecure]] rugnose :Ti bisogna à piglià, si tù ti lagni. :Quest’anime di [[Ghjuda]], avare è strette, :T’impararanu à fà croci à [[crucetta|crucette]]. V. :Aghju intesu cuntà da i paisani :Un ridiculu casu pè u paese :Di due chì s’incuntronu pè li piani: :Eranu tremindui mal' in arnese: :Unu era di la [[pieve]] d’[[Alesani]], :È l’altru nostru quì Castellacquese; :Chjamati tutt’è dui per mala sorte :À u tribunale ad infurmà la Corte. VI. :Lodatu Diu, disse quel' d’Alesani, :Chè forse averaghju trovu cumpagnia. :Per quantu m’arrivecu à li to zani :Mi pare ch'è testimone ancu tù sia; :S’ella è cusì tucchemu ci le mani: :Ci n’anderemu inseme à la [[Bastia]]. :Bon'dì, rispose l’altru, o camerata; :Pò esse chì tù l’aghji induvinata. VII. :Pusemu un pocu; dì mi u to [[paese]]: :À me cunnuscerai, sò d’Alesani. :Rispose l’altru; eo sò Castellacquese :Di quelli [[paisolu|paisoli]] più suprani, :Duve l’altr’eri vennenu à le prese :Certuni sopra all’intastà di i [[cane|cani]]. :Ci fù qualchì scapochju è sambulone :Trà i paisani; ed eo sò testimone. VIII. :''Alesanincu.'' :Or ghjà ch'è tù m’hai dettu la caghjone :Di u to viaghju, eo ti diraghju a mea. :M’accintolonu l’altr’annu un [[pullone]], :Ch’era lu megliu di quanti n'avia: :Era assatochju, è pienu un capparone :Ogn’annu di castagne ci cuglia; :È ne facia certe imbrustolate :Ch'è parianu frittelle inzuccherate. IX. :Eppure o Podestà d’u miò [[paese]] :Mi dede u tortu; è appuntu l’altru ghjornu :Pe un ghjandarinu vennenu à le prese :A moglie cun un’altra d’u cuntornu :È si dedonu in capu scope accese :Pale, bastoni, è sbròsciuli di [[fornu]]. :O Podestà, com’era di raghjone, :Fece u dischercu, ed eo sò testimone. X. :Vole ch’io dica chì la sò consorte :Non fù la prima à minà di [[bastone]], :Chì fù dall'altra pruvucata forte, :È li dia tutta quanta la raghjone. :Per questu vengu chjamatu à la Corte; :È temu ch'è mi mettinu in [[prighjone]] :A stà dentru la Volpe in caterochju; :È ùn n’aghju un soldu per caccià mi un [[ochju]]. XI. :Portu cun mecu certe pisticcine :Grisge, cum’esse state in sepultura, :Cun un pezzu di [[casgiu]] sopraffine :Biancu, ch'è i schiavi u chjamanu gallura. :Di dì la verità questu hè u mio fine, :Finchè lu pane castagninu dura. :Ma scuzzulatu ch'è sarà lu [[zanu]], :Dirò ch'è San Cristofalu era un nannu. XII. :Ti vecu ad ermu-felge una prisochja; :Forse sarebbe una [[zucca]] di [[vinu]]? :Tù vedi pur' ch’eo sputu salimochja, :Com’ellu sputa in [[mare]] lu [[delfinu]]. :''Castellacquese.'' :Chì ne voi fà chì la lingua ti scochja :È t’annega li denti lu meschinu! :Quest’annu Castellacqua hè stata netta; :Ùn n’hà avutu ch'è un pocu di vinetta. XIII. :''Alesanincu.'' :Dallu mi per amor' di San Ghjiseppe, :Perchè mi sentu da u sole brusgiatu.... :Ah! fratellu ch'è pare lu ghjileppe :Sia benedettu u locu, duv’ellu hè natu, :È benedettu sia quellu chì seppe :Inventà ne un [[licore]] cusì pregiatu. :Eo vogliu maladì li mio denzani :Ch'è fondonu paesi in [[Alesani]]. XIV. :''Castellacquese.'' :Un dubità, fratellu, eo ti rispondu :Chì n’averai quist’annu cumpagnia; :Perché ci hè carestia per tuttu u mondu. :Bon [[granu]] è [[vinu]] bonu ùn ci n’hè cria. :Temu chì st’annu ùn sia forse u secondu :Dopu di quell’antica carestia, :Quand’ Orezzinchi, per nun cascà morti, :Fecer di pane dicessette sorti. XV. :''Alesanincu.'' :Or chì ferà lu poveru Alesani :Ch'è di vinu ebbe sempre carestia? :La ricca è nobil [[pieve d’Ampugnani]], :Ch'è sempre tant’ abbundanza n’avia; :Si ne lavava a faccia cù le mani, :È tanta caritade ne fecia. :Eo tante volte ci sò praticatu, :È sempre mi partia imburracciatu. XVI. :Arrivai una sera in [[San Martinu]] :A Scata; ed era da tutti imvitatu; :È mi dedenu a beie tantu vinu, :È vinu tuttu di u muscatellatu, :Ch’eo feci venti miglia di camminu, :Solu in quattr’ore; tantu era scaldatu! :Ma avale nun accore ch’eo ci vada; :Chì di l’acqua ne trovu per la strada. XVII. :Chi ferà, dicu, o poveru Alesani :Ch'è di vinu ebbe sempre carestia? :Eo piengu li mio preti paesani :Ch'è prestu chiteranu a sagrestia :S'è Monsignor' ùn ci mette le mani, :Per le messe bon' di vossignoria. :Dopu cummunicatu mi in [[Natale]] :Eo ùn ne beiu più: questu hè u mio male. XVIII. :Ma, cameratu, dì mi di castagne :Com'è coghite, è cosa ne sperate? :Da noi sò spatrunate le campagne, :È sò le pullonete tutte oschjate. :S'è tù mi dai un piattu di [[lasagna|lasagne]], :Eo ti rinunziu tutte le mio entrate; :Quest’annu ùn ne coglii mancu un spurtellu :Nè feci [[chjostru]] a [[lovia]], nè a [[purcellu]]. XIX. :Guarda quì le mio dite dilicate, :Parenu quelle di lu cancellere; :Ch'è mai quest’annu nun l’aghju imbruttate :Nè fattu paracoda à lu [[sumere]]. :L’altr’annu duie dite avia struppiate, :Avea i talorchi imponti da lu ghjele, :È steti in man' di [[medicu]] trè [[mese|mesi]], :È foi lu straziu di li mio paesi. XX. :Hè vera, eo piensi in [[lettu]] più d'un ghjornu, :È spesi in malatie più d'un quattrinu. :Ma tandu fumicava lu mio [[fornu]], :Com'è di Monsignore lu [[camminu]]. :Avale nascerà ci l'erba intornu, :È cuglieremu i [[fungu|funghi] in u [[mulinu]]; :È u [[mulinaru]], persi li taccheri, :Si manghjarà la [[brenna]] è li sumeri. XXI. :''Castellacquese.'' :Eo ti prumettu, bu nostru querinu :Spesa nova nun ha ch'è basti un mese, :È si trova à mal puntu lu mischinu :Più d’Alesani, è più d’altru paese; :Perchì l’erpia di San Pilegrinu :Inghjottite si n’hà le vechje spese. :Per dì ti a causa di li nostri mali, :Chì ci ha biutatu e casce è li [[bancale|bancali]]; XXII. :Ogni dunnuccia vole la rucchina, :Ùn si cuntenta più di la [[suttana]]; :E scarpette à la moda Fiurentina, :È le [[faldetta|faldette]] à la Napulitana; :Correnu le castagne à la [[marina]], :Vanu à [[Carchetu]] è vanu à la Campana. :O chì sia maritata o sia zitella, :S'è ùn n’hà calze rosse, nun hè bella; XXIII. :O chì sia figlia o moglie d'un [[pastore]], :O figlia o moglie d’un vil' [[mulinaru]], :À dossu vol' più sorti di culore, :È arriva in [[ghjesa]] com'è un refularu. :Altrimenti placà la nun occorre; :Ti spezza cù e calcagne lu sularu. :Per dì la chjara, s’era bon’annata, :Ne vedevi più d’una impulverata. XXIV. :Ma credu ch’averanu altri appititi, :Nè circheranu più di fà le velle, :Chì vedenu i castagni imbrustuliti, :È pè le grati videranu e [[stella|stelle]]; :È camminà duvranu li mariti :Ùn dicu per frisgetti e pimpinnelle; :Ma per purtà ne à le case mischine :Quella roba chì fanu e Migliarine. XXV. :Pensa s'è puderanu mai campà ne :Quest’annu le famiglie sventurate. :Decime airnen nun hanu da pagà ne, :È di Fumaghju sò privilegiate; :Quest’annu sì chì si pudia truvà ne :Di l’eccellenti è nobili casate :Chì guderanu nu i nostri cunfini :I privilegi di i Bunifazini. XXVI. :''Alesanincu.'' :Avà si chi mi sentu infritulitu :È pare mi sia ghjunta la quertana. :Credia solu ch’Alesani lu scoritu :S’avesse ad intastà cun Pilicana. :Ma nun lagnà ti; tù sì ben'vestitu; :Hai boni scarpi è una bona [[suttana]]: :Este u [[mantellu]] vechju; ma hè impezzatu; :S’ellu hè lu toiu, sì mezu scampatu. XXVII. :Hai dettu ch'è le donne sò vestite :Tutte di rossu da u capu à lu pede, :È quandu u ghjornu restinu famite :U dannu nun si scorge, nè si crede. :Ma eo l’aghju, per Diu, tutte compite: :Eo sò sbrettatu, com'è ognunu mi vede; :È le mio donne, negà nun lu possu, :Tenenu appena unu pillancheru indossu. XXVIII. :Ci sonu sì di le figlie gherbate :Ch’hanu bonnelle, rocchine, ghjubboni, :È portano e camisge lavurate :Cun ottu o dece pare di buttoni, :Cù le scarpette à tacchi inzecculate, :Mandili fini, scufiette, è bendoni; :Ma credu prestu prestu ch'è parechje :L’empigneranu per castagne vechje. XXIX. :S'è non pruvede Diu nostru Signore, :Prima ch'è venga u tempu di l’erbiglie, :Cambiaranu di voltu è di culore :Le nostre amate è delicate figlie; :S'è Adorno, u nostru bon'Guvernatore, :Cun zel'paternu è cun tenaci vriglie :Non frena di marchenti l’empie brame, :Più d’unu si n’appicca da la [[fame]]. XXX. :S'è nun fussi spugliatu com'è vedi, :È s'è nun fussi di mantellu senza; :S'è ùn mi scappassinu i scarpi da i pedi, :Eo ne vurria parlà ne à so Eccellenza; :È voglio fà la, s'è mi lu concedi; :È bramu ch'è tù venghe à la presenza. :Arrivati cbe simi à la [[Bastia]], :Fà mi, fratellu, un po’ di curtesia. XXXI. :S'è tù mi paghi un buccale di [[vinu]] :Ch’eo veja, pigliu subitu u [[scalone]], :È li facciu un discorsu sopraffinu :Ch'è nun ne porti imvidia à [[Cicerone]]. :Cun un modestu è riverente inchjinu, :Li dicu: Eccellentissimu patrone, :Vi cunceda l’eternu Facitore :L’[[oru]] di [[Cresu]] è l'anni di Nestore. XXXII. :Eo sonu di la [[Pieve d’Alesani]]; :Bisugnosu, mendicu è puverettu, :È questu mio cumpagnu hè d’[[Ampugnani]], :Fattu oghjidì di la pieve di Nettu. :Cun dinochje piegate è ghjunte mani :Noi vi preghemu cun umile affettu, :Ch'è dete à i nostri guai prontu riparu :Di viveri, di roba; è di danaru. XXXIII. :Saggiu custode di ghjelosa torre, :Se bè ne da i nemici assediatu, :Fin da principiu à la difesa accorre, :È si cunserva u so postu onoratu. :Cun arte dotta u medicu succorre :Prima chì perda e forze l’ammalatu: :S'è u primu dorme è l’altru nun hè accortu, :Presa hè la [[torre]], è l’ammalatu hè mortu. XXXIV. :U populu murerà di la [[castagna]], :S'è prestu nun hà aiutu di quattrinu, :Per comprà [[orzu]] è segala in [[Balagna]] :U [[migliu]] di [[Casinca]] in u cunfinu: :Castagne è [[granu]] nessunu ne manghja: :Ogni marchente hè troppu acutu è finu, :Nè vende, nè imprestà si gloria è vanta, :È finu à [[maghju]] vol' soldi quaranta. XXXV. :S'è molti è molti arrivanu a [[febbraiu]], :Dite ch’hanu vendutu u mandarinu, :È s’hanu avutu di castagne un staru, :S'è andate calle calle à lu mulinu: :Finite quelle nun ci hè più riparu; :Chì diventerà latru è chì assassinu; :Si videranu risse è uccisioni, :È sacrileghji è depredazioni: XXXVI. :È solu pò caccià miserie tante, :È fà di flotte oscura meziornu :L’Eccellenza di u Principe Regnante, :Ch'è in voi risplende, o gran' Filippo Adorno: :È Monsignore Dorazzo, almu è zelante, :Di cui sona la fama d’ogni intornu, :Deh! porga aiutu à u miseru Alesani; :Chè siamu vicini, è soi diocesani. ==U testu originale== :OTTAVE GIOCOSE :Di Prete Gugliemo Guglielmi Delle Piazzole d’Orezza. Eccu a trascrizzione litterale di l'''Ottave giocose'', secondu a versione publicate in i [[Canti populari corsi]] di [[Salvatore Viale]]. ''Rimostranze al nobile Filippo Adorno, Governatore Genovese, a nome degli abitanti di Castagniccia, per la carestia del 1702.'' I. :Dice u pruverbiu ; quand’è colmu u zenu :Scupertisci cun regula a ferina, :Nun andattine in lettu a corpu pienu, :Alloca qualchi cosa a la mattina. :Cusi dice anche Ippocrate e Galenu, :Chi so li vabi di la medicina: :U cibu muderato e la dieta :Conserva, e beste l’omini di seta. II. :Or dimmi u veru, o populu mischinu, :Quantu daresti d’avè cunservatu :E castagne, chi desti au vallerinu :Ghittate au ventu nell’annu passatu? :Sò più quelle ch’eo dedi a u mannerinu :Che quelle ch’in quest’annu achiu ingratatu. :E li casali più numati e fini :Di verdi un ne feranu ottu mezzini. III. :D’altru in piazza nun sentu ragiunane :Che di dicetta e cruda malannata. :Chi dice: cumu faremu a campane ? :E chi risponde: ell’ è male impicciata: :Nun truveremu a bende, nè a impignane; :Chi la cundanna troppu a tondu è stata; :S’hannu quattru castagne li merchenti, :Caccianu l’occhi all’amici e ai parenti. IV. :Un saccu di castagne lizinose :Cun queste arpie, chi cercanu i guadagni, :Ti custeranu le vigne e le chiose :E lenze, i curtalini, e li castagni. :Dece tra capre e pecure rugnose :Ti visogna a piglià, si tu ti lagni. :Quest’anime di Juda, avare e strette, :T’impareranu a fà croci e crucette. V. :Achiu intesu cuntà dai paesani :Un ridiculu casu peu paese :Di due chi s’incuntronu pe’ li piani: :Eranu tremindui mal in arnese: :Unu era di la pieve d’Alesani, :E l’altru nostru qui Castellacquese; :Chiamati tutt’e dui per mala sorte :Au tribunale ad informà la Corte. VI. :Lodato Dio, disse quel d’Alesani, :Chè forse avrachio trovo compagnia. :Per quanto m’arriveco a li to zani :Mi par che testimone anco to sia; :S’ella è cosi tocchemoci le mani: :Ci n’anderemo insemme a la Bastia. :Bon di, rispose l’altru, o camerata; :Po’ esse chi tu l’aghie induvinata. VII. :Posemo on poco; dimmi o to paese: :A me conoscerai, sò d’Alesani. :Rispose l’altru; eo sò Castellacquese :Di quelli paisoli più suprani, :Duve l’altr’ eri bennenu a le prese :Certuni sopra all’intastà d’i cani. :Ci fu qualchi scapocchiu e sambulone :Tra i paisani; ed eo so testimone. VIII. :''Alesaninco.'' :Or ghià che tu m’hai detto la cagione :Di o to viaghio, eo ti diraghio a mea. :M’accintolono l’altr’anno on pollone, :Ch’era lo meglio di quanti n'avea: :Era assatochio, e pieno on capparone :Ogn’anno di castagne ci cogliea; :E ne facea certe imbrostolate :Che pareano frittelle inzoccherate. IX. :Eppure o Podestà d’o miò paese :Mi dede o torto; e apponto l’altro jorno :Pe on ghiandarino venneno a le prese :A moglie con on’altra d’o contorno :E si dedono in capo scope accese :Pale, vastoni, e sbròscioli di forno. :O Podestà, com’era di ragione, :Fece o discherco, ed eo sò testimone. X. :Bole ch’io dica chi la sò consorte :Non fo la prima a mina di vastone, :Chi fo dall'altra provocata forte, :E gli dia tutta quanta la ragione. :Per questo vengo chiamato a la Corte; :E temo che mi mettino in prigione :A stà dentro la Volpe in caterocchio; :E un n’achio un sollo per cacciammi un occhio. XI. :Porto con meco certe pisticcine :Grisce, cum’esse state in sepoltura, :Con un pezzo di cascio sopraffine :Bianco, che i schiavi o chiamano gallura. :Di di la verità questo è o miò fine, :Finchè lo pane castagnino dura. :Ma scozzolato che sara lo zano, :Dirò che San Cristofalo era un nano. XII. :Ti veco ad ermo-felge una prisochia; :Forse sarebbe ona zocca di vino? :Tu vedi pur ch’eo sputo salimochia, :Com’ello sputa in mare lo delfino. :Castellacquese. :Chi ne vuoi fà chi la lingua ti scochia :E t’annega li denti lu meschino! :Quest’annu Castellacqua è stata netta; :Un n’ha autu che un pocu di vinetta. XIII. :''Alesaninco.'' :Dallomi per amor di S. Ghiseppe, :Perchè mi sento da o sole brosciato.... :Ah! fratello che pare lo jileppe :Sia venedetto o loco, ov’ello è nato, :E benedetto sia quello chi seppe :Inventane un licor cosi pregiato. :Eo voglio maladi li miò denzani :Che fondono paesi in Alesani. XIV. :''Castellacquese.'' :Un dubità, fratello, eo ti rispondu :Chi n’averai quist’annu cumpagnia; :Perché c’è carestia per tuttu u mondu. :Bon granu e binu vonu un ci n’è cria. :Temu chi st’annu un sia forse u secondu :Dopu di quell’antica carestia, :Quand’ Orezzinchi, per nun cascà morti, :Fecer di pane dicessette sorti. XV. :''Alesaninco.'' :Or chi ferà lo povero Alesani :Che di vino ebbe sempre carestia? :La ricca e nobil pieve d’Ampognani, :Che sempre tant’ abbondanza n’avia; :Si ne lavava a faccia co le mani, :E tanta cheritade ne fecia. :Eo tante volte ci sò praticato, :E sempre mi pertia imborracciato. XVI. :Arrivai una sera in San Martino :A Scata; ed era da tutti imbitato; :E mi dedeno a beje tanto vino, :E vino tutto d’o moscatellato, :Ch’eo feci venti miglia di cammino, :Solo in quattr’ore; tanto era scallato! :Ma avale non accore ch’eo ci vada; :Chi dell’acqua ne trovo per la strada. XVII. :Chi ferà, dico, o povero Alesani :Che di vino ebbe sempre carestia? :Eo piengo li miò preti paesani :Che presto chiteranno a sagrestia :Se Monsignor on ci mette le mani, :Per le messe bon di vossignoria. :Dopo commonicatomi in Natale :Eo on ne bejo più: questo è o miò male. XVIII. :Ma, camerato, dimmi di castagne :Come coghite, e cosa ne sperate? :Da noi sò spatronate le campagne, :E sò le pollonete tutte oschiate. :Se tu mi dai un piatto di lasagne, :Eo ti rinonzio tutte le miò entrate; :Quest’anno on ne coglii manco on sportello :Nè feci chiostro a lofia, nè a porcello. XIX. :Guerda qui le miò dite dilicate, :Pareno quelle di lo cancellere; :Chè mai quest’anno non l’achio imbrottate :Nè fatto paracoda a lo somere. :L’altr’anno doje dite avea stroppiate, :Avea i talorchi imponti da lo jele, :E stedi in man di medico tre mesi, :E foi lo strazio di li miò paesi. : XX. :È bera, eo piensi in letto più d'on ghiorno, :E spesi in malattie più d'on quattrino. :Ma tando fomicava lo miò forno, :Come di Monsignore lo cammino. :Avale nasceracci l'erba intornò, :E coglieremo i fonghi n’o molino; :E o molinaro, persi li taccheri, :Si manghierà la vrenna e li someri. XXI. :''Castellacquese.'' :Eo ti prumettu, bu nostru querinu :Spesa nova nun ha che basti un mese, :E si trova a mal puntu lu mischinu :Più d’Alesani, e più d’altru paese; :Perchi l’erpia di San Pilegrinu :Inghiottite si n’ha le vecchie spese. :Per ditti a causa di li nostri mali, :Chi ci ha biutatu e casce e li bancali; XXII. :Ogni dunnuccia vole la rucchina, :Un si cuntenta più di la suttana; :E scherpette a la moda Fiurentina, :E le fallette a la Napulitana; :Corenu le castagne a la marina, :Banu a carchetu e banu a la Campana. :O chi sia maritata o sia zitella, :Se un n’ha calze rosse, nun è bella; XXIII. :O chi sia figlia o moglie d'un pastore, :O figlia o moglie d’un vil mulinaru, :Addossu vuol più sorti di culore, :E arriva in ghiesa come un refularu. :Altrimenti placalla nun occorre; :Ti spezza cu e calcagne lu sularu. :Per dilla chiara, s’era buon’ annata, :Ne vedevi più d’una impulverata. XXIV. :Ma credu ch’averanu altri appititi, :Nè circheranu più di fà le velle, :Chi bedenu i castagni imbrustuliti, :E pe le rati biderannu e stelle; :E camminà duvranu li mariti :Un dicu per friscetti e pimpinnelle; :Ma per purtane a le case mischine :Quella roba chi fanu e Migliarine. XXV. :Pensa se puderanu mai campane :Quest’annu le famiglie sventurate. :Decime airnen nun hannu da pagane, :E di Fumaju sò privilegiate; :Quest’annu si chi si pudia truvane :Dell’eccellenti e nobili casate :Chi guderanu nu i nostri cunfini :I privilegi d’i Bonifazini. XXVI. :''Alesaninco.'' :Avà si chi mi sento infriddolito :E pare mi sia junta la quertana. :Credea sol ch’Alesani lo scorito :S’avesse ad intastà con Pilicana. :Ma nun lagnatti; tu si ben bestito; :Hai voni scherpi e una vona sottana: :Este o mantello vecchio; ma è impezzato; :S’ello è lo tojo, si mezzo scampato. XXVII. :Hai detto che le donne sò bestite :Tutte di rosso da o capo a lo pede, :E quando o jornu restino famite :O danno non si scorge, nè si crede. :Ma eo l’achio, per Dio, tutte compite: :Eo so sbrettato, come ognun mi vede; :E le miò donne, negà non lo posso, :Teneno appena uno pillanchero indosso. XXVIII. :Ci sono si di le figlie gherbate :C’hanu bonnelle, rocchine, ghiobboni, :E portano e camisce lavorate :Cun otto o dece pare di vottoni, :Co le scarpette a tacchi inzeccolate, :Mandili fini, scofiette, e bendoni; :Ma credo presto presto che parecchie :L’empigneranno per castagne vecchie. XXIX. :Se non provede Dio nostro Signore, :Prima che benga o tempo dill’erbiglie, :Cambierano di volto e di colore :Le nostre amate e delicate figlie; :Se Adorno, o nostro bon Governatore, :Con zel paterno e con tenaci vriglie :Non frena di merchenti l’empie brame, :Più d’ono se n’appicca da la fame. XXX. :Se non fossi spogliato come vedi, :E se non fossi di mantello senza; :Se on mi scappassino i scherpi dai pedi, :Eo ne voria parlane a sò Eccellenza; :E boglio falla, se me lo concedi; :E bramo che to venghe a la presenza. :Arrivati cbe simo a la Bastia, :Fammi, fratelbo, un po’ di cortesia. XXXI. :Se to mi paghi un boccale di vino :Ch’eo veja, piglio sobito o scalone, :E li faccio un discorso sopraffino :Che non ne porti imbidia a Cicerone. :Con un modesto e riverente inchino, :Li dico: Eccellentissimno patrone, :Vi conceda l’eterno Facitore :L’oro di Creso e gli anni di Nestore. XXXII. :Eo sono de la Pieve d’Alesani; :Bisognoso, mendico e poveretto, :E questo miò compagno è d’Ampognani, :Fatto oggidi de la pieve di Netto. :Con dinocchie piegate e ghiunte mani :Noi vi preghemo con umile affetto, :Che diete ai nostri guai pronto riparo :Di viveri, di roba; e di danaro. XXXIII. :Saggio costode di gelosa torre, :Se bene dai nemici assediato, :Fin da principio a la difesa accorre, :E si conserva il suo posto onorato. :Con arte dotta il medico soccorre :Prima chi perda e forze l’ammalato: :Se il primo dorme e l’altro non è accorto, :Presa è la torre, e l’ammalato è morto. XXXIV. - :Il popol morerà. de la castagna, :Se presto non ha ajoto di quattrino, :Per comprar orzo e segala in Balagna :O miglio di Casinca n’o confino: :Castagne e rano nessuno ne manghia: :Ogni merchente è troppo acuto e fino, :Nè bende, nè imprestà si gloria e vanta, :E fino a maghio vuol soldi quaranta. XXXV. :Se molti e molti arrivano a febbraro, :Dite ch’hanno vendoto o mandarino, :E s’hano aoto di castagne on staro, :Se andate calle calle a lo molino: :Finite quelle non c’è piò riparo; :Chi diventerà ladro e chi assassino; :Si viderano risse e occisioni, :E sacrilegj e depredazioni: XXXVI. :E solo pò caccià miserie tante, :E fa di flotte oscura mezziorno :L’Eccellenza del Principe Regnante, :Che in voi risplende, o gran Filippo Adorno: :E Monsignor Dorazzo, almo e zelante, :Di cui sona la fama d’ogni intorno, :Deh! porga ajuto al misero Alesani; :Chè siam vicini, e suoi diocesani. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] [[categoria:Puesia]] dbcik3bvkn18abbj0mwn4hacrp8waq1 Pinguicula corsica 0 11534 349986 333908 2015-07-07T18:06:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Pinguicula corsica ''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pinguicula corsica.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pinguicula corsica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Rosopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lentibulariaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pinguicula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Pinguicula corsica''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:imagina_benvinuta.jpg|250px|A ]] |----- |} ''Pinguicula corsica'' hè una spezia di fiore chì face parte di a famiglia di i [[Lentibulariaceae]]. == In Corsica == ''Pinguicula corsica'' hè cumuna in [[Corsica]]. ==Da vede dinò== *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] {{c}} [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Lentibulariaceae]] hbpwhkffl5k0p0u9urnpi61dcr8lsft CP Kuban Krasnodar 0 11535 347936 331782 2015-07-03T10:27:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = CP Kuban Krasnodar | immagine = [[File:Logo of Kuban Krasnodar.gif]]| nomecompletu = ''Футбольный клуб<br /> "Кубань" Краснодар'' <br />(Club di Pallò<br /> Kuban' Krasnodar) | nickname = ''Kazaki'' | fundatu = [[1928]] | stadiu = [[Stadiu Kuban]], [[Krasnodar]] | capacità = 32,000 | presidente = [[File:Flag of Russia.svg|20px]] [[Aleksandr Tkatzov]]| | allinatori = [[File:Flag of Russia.svg|20px]] [[Sergei Pavlov]]| | leca = [[Premier Liga]] | stagione = [[2007]]| pusizione = [[Premier Liga]], 15u | |pattern_la1=_yellowshoulders|pattern_b1=|pattern_ra1=_yellowshoulders| leftarm1=008000|body1=008000|rightarm1=008000|shorts1=008000|socks1=008000| pattern_la2=_yellowshoulders|pattern_b2=|pattern_ra2=_yellowshoulders| leftarm2=008000|body2=FFFF00|rightarm2=008000|shorts2=008000|socks2=008000| shirtsupplier=[[Jako]] | shirtsponsors=[[Fraport]] (home)<br />[[]] (away) }} U '''Kuban Krasnodar''' hè un club di [[pallò]] di [[Krasnodar]] ([[Russia]]). Hè statu fundatu in u 1928. == Liami == * [http://www.fckuban.ru/ Situ ufficiale] * [http://greenmile.ru/ Fansitu ufficiale] * [http://www.greenmile.ru/gmforum/index.php?langid=1 Fanforum GREENMILE] [[Categoria:Pallò|Kuban]] pig6us9ow2e5oz8r9nshtrxp6cagost Sintineddi 0 11536 350188 214278 2015-07-07T22:12:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} I '''Sintineddi di Corti''' sò una squadra di [[football americanu]] (micca di [[pallò]]). Hè stata fatta in u [[2008]], da [[Università|studienti]] di l'[[Università di Corsica]]. Hè a seconda squadra fatta in [[Corsica]] (primu ci era dighjà "The Black Heads di [[Biguglia]]"). == Ligami esterni == *[http://www.sintineddi.com Situ officiale] *[http://www.facebook.com/group.php?gid=23216783640 u gruppu di football in Corsica annantu facebook] 4axmlswtqjd7l0mie730h9mewu6xmwf Università di Corsica 0 11537 356299 350189 2017-01-18T17:41:30Z 194.199.4.203 Indirizzu Web nustrali wikitext text/x-wiki {{c}} L''''Università di Corsica Pasquale Paoli''' hè a sola [[università]] di a Corsica. Hè situata in [[Corti]] é hà à pocu pressu 4.000 studianti. Ci sò dinù sitti in Bastia, Aiacciu è Cargese. Ghjè a sola università duve si pò studià a [[lingua corsa]]. == Storia == L'università tale ch'ella esiste oghje fù aparta in 1981. Nanzu, à l'epica di Pasquale Paoli, esistia digià un'università quassù in Corti, ma fù chjosa da Luigi XVI ch'ùn vulia dà un'arnese di struzzione à i Corsi, per impedisceli d'emancipassi. A Corsica hè dunque stata dui seculi senza università. == Attualità == U presidente di l'Università hè Paulu-Maria Romani. I trè sindicati studienti sò: * A Ghjuventù Indipendentista (indipendentistu) * A Cunsulta di i Studienti Corsi (autunumistu) * A Ghjuventù Paolina (naziunalistu, magiuritariu) A l'Università di Corsica ùn ci truvarete sindicati studientini francesi cum'è l'UNEF o l'UNI. == Cumpusizione == Ci sò trè UFR (Unità di furmazione è di ricerca) * Lettere è scenze umane * Dirittu è ecunumia * Scenze è tecniche Ci hè dinù una Scola d'Ingeniori è un IUFM. ==Da vede dinò== *[[Sintineddi]] == Cullegamenti esterni == * [http://corsica.blog.lemonde.fr/2014/04/28/luniversita-di-corsica-sogni-deri-cunquiste-dava-e-dumane-da-fa/ Un Università in Corsica, pare nurmale, ma ghjera paranurmale, Corsica.blog] * [https://www.universita.corsica/co/ Università di Corsica] * [http://www.ghjuventupaolina.com Ghjuventù Paolina] [[Categoria:Università di Corsica]] 2q83cgwu76kkj1355acnmeo4bqh0ima Pisellu bastardu 0 11538 343861 343860 2015-05-22T16:19:59Z 86.210.187.90 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pisellu bastardu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pisum sativum biflorum1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pisum sativum biflorum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Alismatales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pisum]]'' |----- | Spezia | ''[[Pisum sativum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome trinuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Pisum sativum biflorum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pisum sativum biflorum2.jpg|250px|A ]] |----- |} U '''pisellu bastardu''' (o [[piseddu bastardu]]) (''[[Pisum sativum biflorum]]'') hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di i [[Fabaceae]]. Hè a varietà salvatica di u [[pisellu]] cultivatu. U pisellu salvaticu hè altu sin'à dui metri. Furisci da [[aprile]] à [[sittembre]]. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Pisum sativum biflorum'' so:<ref>GBIF.org.</ref> * ''Pisum arvense biflorum'' (Raf.) Arcang., 1882 * ''Pisum biflorum'' Raf., 1810 * ''Pisum elatius'' M.Bieb., 1808 * ''Pisum elatius eriospermum'' Rouy, 1899 * ''Pisum granulatum'' J.Lloyd, 1844 * ''Pisum sativum elatius'' (M.Bieb.) Asch. & Graebn., 1910 == In Corsica == U pisellu bastardu hè cumunu in [[Corsica]]. ==Note== <references/> ==Ligami== * [http://www.gbif.org/species/137449736/synonyms GBIF.org: Sinonimi di ''Pisum sativum biflorum''] ==Da vede dinù== * u [[pisellu]] {{c}} [[Categoria:Fabaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9jrq1k2px9fifh620kudqcbmanqvor9 Piseddu salvaticu 0 11539 342906 124312 2015-04-29T03:18:07Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pisellu bastardu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pisellu bastardu]] mnvo56ydy8x3dboirhmgan9glqzvhqp Pisum sativum biflorum 0 11540 342904 124313 2015-04-29T03:17:58Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pisellu bastardu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pisellu bastardu]] mnvo56ydy8x3dboirhmgan9glqzvhqp Pisum sativum elatius 0 11541 342905 124314 2015-04-29T03:18:02Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pisellu bastardu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pisellu bastardu]] mnvo56ydy8x3dboirhmgan9glqzvhqp Fiumastarda 0 11543 332469 126747 2014-03-23T14:19:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A fiumastarda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Fumaria capreolata.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Fumaria capreolata |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Ranunculales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Papaveraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Fumaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Fumaria capreolata''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|A ]] |----- |} A '''fiumastarda''' (''[[Fumaria capreolata]]'') hè un tipu di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Papaveraceae]]. Si scontra d'ignalocu, ma sopratuttu à u cantu di i stradona, in i loca chì ùn sò micca cultivati o in i sebbi. A fiumastarda hè alta 20 à 80 cm. Fiurisci da [[marzu]] à [[uttrovi]]. I fiori sò bianchi o rusulini. I casci sò verdi chjaru. == In Corsica == A fiumastarda hè cumuna in [[Corsica]]. ==Da veda dinò== * a [[flora di Corsica]] ==Rifarenzi== * [[U Scoddu]], n° 32, marzu 2008 {{c}} [[Categoria:Papaveraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] minmkiuih090wsit0j3v5g0o25k91w0 Fumaria capreolata 0 11544 124543 2008-04-20T12:07:36Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Fiumastarda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fiumastarda]] 8n0xgizfep0ecxiinj6aew1gepgib66 Ubuntu 0 11545 347197 347196 2015-07-02T00:16:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Ubuntu_9.04_Jaunty_Jackalope.png|220px|thumb|right|ubuntu 8.04]] '''Ubuntu''' hè un sistemu [[infurmatica|infurmaticu]] par [[PC]]. == Ligami == *[http://www.ubuntu.com/ www.ubuntu.com] *[http://cdimage.ubuntu.com/daily-live/current/ download ubuntu] [[Categoria:Informatica]] 2cth1petmapncjc75tec5ps9z05havo MediaWiki:Imagelist user 8 11549 125196 2008-04-23T09:11:58Z Ale Mister 249 Pagina nova: Utilizatore wikitext text/x-wiki Utilizatore lyyi3jb3ae27s3q8y5ziru5mugwy57b MediaWiki:Patrol-log-line 8 11553 152777 130021 2009-01-05T21:17:21Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki hà marcatu a $1 di $2 cum'è verificata $3 itz5kvh9hez0aqr6di7hr7620ualygr MediaWiki:Patrol-log-diff 8 11554 130020 125258 2008-05-25T19:52:35Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki versione $1 hdhv87szr6nv3u9tdhflyf0s5okctrb Categoria:Linguistica 14 11555 343639 335625 2015-05-15T09:12:54Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Categoria:Lingua isulata 14 11556 335619 325263 2014-03-23T18:11:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|Isulata]] 18f3j7v3wiydbc7m47qdxa7cm0uo0m1 Categoria:Lingua 14 11557 335617 328355 2014-03-23T18:11:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Linguistica]] 03fyg096mp80rp12zj4p81qi67f774d Categoria:Lingua rumanza 14 11558 335622 327823 2014-03-23T18:11:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|Rumanza]] 8r1clmz0j6w9l4uqhpn3onqg4ulu4id Dumenicu Carlotti 0 11560 328405 216678 2013-04-15T01:50:28Z Addbot 7246 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right|Dumenicu Carlotti]] '''Dumenicu Carlotti''' (1877-1948) era un scrivanu in [[lingua corsa]]. Era piuttostu cunnisciutu per via di u so cugnome: [[Martinu Appinzapalu]]. ==Bibliugrafia== * ''Raconti è fole di l’isula persa'' * ''A Corsica in pruverbi è detti: 1100 pruverbi è detti'' * ''Racconti e leggende di Cirnu Bella'', Giusti, Livorno (1930): [http://www.radiche.eu/zindex/zfile/racconti/a_volpa.htm A Volpa pagherà] ==Strattu== ''L’usteria di i latroni'' U ghjovanu scarparu Ghjuvan Valentu hà tombu mille mosche è ne hà feritu cinque centu. A so nomina ghjugne ignalocu. Viaghjava annantu u so sumerellu arechjilongu è schinchiseccu senza nè danaru nè bagagli. È, tocchi tocchi, viaghjendu, eccu ti chì dopu trè ghjorni cuminciava à disperà si quand’ellu ti ghjunghje davanti una bellissima usteria à mezu boscu. Tempu vistu lu : — Ghjuvan Valentu, Ghjuvan Valentu, tomba mille è ferisce cinque centu ! Umbè, umbè ! L’usteria era piena di latroni, eccu ti chì, presi di paura intesu u nome di l’eroe, scappanu in furia è in fretta, per porte è purtelli, lascendu si a magnusca annantu tavula, è arme rilucente, è cavalli boni. Ghjuvanni si scavalca è si mette tranquillamente à tavulinu. C’era un pranzu numeru unu, mancu toccu. — Magnate, o illustre paladinu, disse l’usteriaghju. Vi devu a vita. A vostra sola presenza m’hà sbarrazzatu di sti latroni. — Altru aghju fattu ! disse fieramente, à corpu techju, Ghjuvan Valentu. È si colse da cavallu à u più bellu cavallu, quellu di u capulatrone. È dendu un colpu di spronu. — Sì mai avete bisognu d’aiutu, fate mi cennu. Finchì Ghjuvan Valentu ùn sarà mortu nisunu vi farà tortu ! L’usteriaghju è a servitù s’inchjinonu fin’à terra. {{Scrivanu in lingua corsa}} {{c-supranu}} oro79wi1osqfpgpeg9080fz3ldgdol0 Martinu Appinzapalu 0 11561 125748 2008-04-25T15:44:29Z 90.28.187.49 Reindirizzamentu à [[Dumenicu Carlotti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dumenicu Carlotti]] lnuv15vnkea5tsv1zmfzmue3nglksyk Buscagliolu 0 11562 125753 2008-04-25T17:38:51Z 90.28.66.123 Reindirizzamentu à [[Ghjacumu Santu Versini]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjacumu Santu Versini]] 3u8iniljrmj8bipx7uh4l2cunqsk6j7 I grataghji fulighjinosi 0 11563 125761 125759 2008-04-25T17:49:45Z 90.28.66.123 Reindirizzamentu à [[Neve (Ghjacumu Santu Versini)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Neve (Ghjacumu Santu Versini)]] hgf8rwznpa6he2vxrsw1ys139xk6w7m Neve (Ghjacumu Santu Versini) 0 11564 346239 342984 2015-07-01T16:34:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Neve - Ghjacumu Santu Versini - A Cispra 1914.jpg|thumb|''Neve'' di Ghjacumu Santu Versini in [[A Cispra]]]] '''Neve''' hè una puesia di l'[[littiratura|autore]] è [[puesia|pueta]] in [[lingua corsa]] [[Ghjacumu Santu Versini]] (1867-1922), dettu [[Buscagliolu]]. Hè stata publicata in [[A Cispra]] di marzu [[1914]]. L'ultima strufetta hè stata aghjustata dopu, chì a si ramintavanu parechji di i sculari chì eranu stati à scola incù Ghjacumu Santu Versini. :I grataghji fulighjinosi :Anu e so [[faldetta|faldette]] bianche. :E fate ch'ùn sò mai stanche, :L'anu fatti cusì pumposi :I grataghji fulighjinosi... :I licciaconi è li [[pullone|pulloni]] :L'hà vistuti tutti lu [[ventu]] :Di cadusgiulelle d'argentu... :Sbaccuneghjanu da ricconi :I licciaconi è li pulloni... :U [[sole]] hè spentu, :U celu piegne... :Più tarra, più monti, più machja... :Un nivulu di [[corbu|corbi]] grachja... :Malasci à ch'ùn hà ghjuntu legne! :U sole hè spentu. U celu piegne... :Neva, neva, è neva fiori ! :Di biancu s'impanna lu mondu... :Bellu [[granu]] sarà più tondu :Pà li buiaghji è li pastori. :Neva, neva è neva fiori! ==Referenze== * Ceccaldi, Matteiu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris ==Ligami== * [http://www.paese-di-marignana.fr/fole_canti/contes_chants.htm Paese di marignana - Fole è canti] ==Da vede dinù== * [[Ghjacumu Santu Versini]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 1tpon26gbjiuolfuisp35vmg3ryglw8 M'innamoru 0 11566 353760 346238 2016-04-14T06:48:11Z MArilena 3198 cacciatu l'aletta nant'à 'frisgià'. wikitext text/x-wiki '''M'innamoru''' hè una [[puesia]] creata da u pueta in [[lingua corsa]] [[Ghjacumu Santu Versini]] (1867-1922), dettu [[Buscagliolu]]. Hè stata publicata in [[A Cispra]]: :L'aria accarezza. Si vede stelle :Indì l'ochji di e zitelle. :U [[sole]] bellu ti face d'[[oru]] :È m'innamoru. :À mezu [[pratu]] ci hè tanti fiori ! :Femu cullane cum'è i signori ! :U sole bellu ti veste d'oru :È m'innamoru. :I [[pullone|pulloni]] infrondanu le rame: :Cuntemu ci tutte le nostre brame ! :U sole bellu ti frisgia d'oru :È m'innamoru. :Più cà l'[[acqua]] fresca di a [[funtana]] :Sè fresca, sè limpida, sè sana ... :U sole bellu t'introscia d'oru :È m'innamoru. :Si sò carchi di sangue i [[chjarasgiu|chjarasgi]] : :Hè tempu di pindini è di basgi ! :U sole bellu t'accende d'oru :È m'innamoru. ==Referenze== * Ceccaldi, Matteiu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 10mha67cfg2mc9rwwy12x607ezvpkvj Ave Maria (Ghjacumu Santu Versini) 0 11567 346276 331603 2015-07-01T17:09:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ave Maria''' hè una [[puesia]] di l'[[littiratura|autore]] è pueta in [[lingua corsa]] [[Ghjacumu Santu Versini]] (1867-1922), dettu [[Buscagliolu]]. Hè stata publicata in a rivista aiaccina "L'Eveil" in u [[1922]]: :U [[sole]] ch'ind'un nulu rossu s'adrumenta :Quaghjò, daret'à e [[sarra|sarre]] pitricose è monde, :Cum'è spechji face ciattulà l'onde, :È d'[[oru]] frisginga sempre, quassù in a penta. :Ancu un basgiu di u [[mare]] a lumirona hè spenta. :È senz'aliti l'[[ombra]] ch'ingutuppa e fronde, :Si spartanu l'uchjoni di e stillucce bionde; :A [[luna]] ch'hè scarnita fughje è si trapenta. :Quand'ellu sbarsa di pace u fiuminale :Una voce d'[[argentu]] in aria sona è canta... :U pasturellu impunta è preca à u so mutale. :Ùn sò s'è in le ciccone, è quandi a ghjente more, :A [[campana]] hè voce di [[Diu]], voce santa, :Ma sò chì l'Ave Maria m'aisa u core. ==Referenze== * Ceccaldi, Matteiu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris [[Categoria:Cristianisimu]] 5ujfqdwj15eywxy7ycrv9xdilarpr01 Purtichju 0 11569 334070 218253 2014-03-23T14:52:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Purtichju hè una zona balneare chì si trova sopra a Rive sud in u [[golfu d'Aiacciu]]. Simu à 17 km da [[Aiacciu]]. Face parte di a cumuna di [[Grossetu Prugna]] (paese di muntagna à l'incrociu di u stradone di [[Bonifaziu]]. U codice postale he 20166. Pudemu cuntà circa 2 152 abitanti dentru a cumuna, sicondu i dati di [[INSEE]]. Purtichju accoglie assai turisti d'estate. Ci sò parechji spittaculi è attività durente l'annu cum'è u circu, e feste d'estate, u Karting. Ci sò altri assai risturanti propriu pè i turisti. Ogni annu u [[14 di lugliu]] è u [[15 agostu]] ci hè u focu d'artifiziu. Pè andà in Aiacciu si pò piglià a vittrua o u batellu, i mezi di traportu sò assai scarsi, ma u paisaghju offre parechje bellissime cose da vede assolutamente. E piaghje di a costa sò assai belle, cum'è a piaghja di "Mare è sole" di "u Ruppione", Purtigliolu è tante altre. Pudemu truvà dinù una natura splendida. Cullendu versu e cime avemu una vista annantu àu u golfu Aiaccinu sanu è ancu da l'altra parte in u [[golfu di Valincu]]. Ci hè vicinissima àl'agglumerazione a torra di Capitellu (torra custruita da i [[Genuva|Genuvesi]]). [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] rf4wr2lb0hvevsbr4qnijaklu2tr5rs U Cantu di i Taliani 0 11572 334833 325265 2014-03-23T15:07:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Goffredo mameli.jpg|thumb|right|200px|Goffredo Mameli scrisse u testu di l'innu]] [[File:Michele novaro.jpg|thumb|right|200px|Michele Novaro fù u musicante]] '''U Cantu di i Taliani''' (in [[lingua taliana|talianu]] ''Il Canto degli Italiani''), cunnusciutu cum'è '''Innu di Mameli''' (''Inno di Mameli'') è dinù '''Fratelli d'Italia''', hè l'innu naziunale [[Italia|talianu]] da u [[1946]]. == Testu == Fratelli d'Italia,<br /> L'Italia s'è desta,<br /> Dell'elmo di Scipio<br /> S'è cinta la testa.<br /> Dov'è la Vittoria?<br /> Le porga la chioma,<br /> Ché schiava di Roma<br /> Iddio la creò. :''Stringiamci a coorte, :''Siam pronti alla morte, :''L'Italia chiamò. Noi siamo da secoli<br /> Calpesti, derisi,<br /> Perché non siam popolo,<br /> Perché siam divisi.<br /> Raccolgaci un'unica<br /> Bandiera, una speme:<br /> Di fonderci insieme<br /> Già l'ora suonò. :''Stringiamci a coorte, :''Siam pronti alla morte, :''L'Italia chiamò. Uniamoci, amiamoci,<br /> L'unione e l'amore<br /> Rivelano ai popoli<br /> Le vie del Signore.<br /> Giuriamo far libero<br /> Il suolo natio:<br /> Uniti, per Dio,<br /> Chi vincer ci può? :''Stringiamci a coorte, :''Siam pronti alla morte, :''L'Italia chiamò. Dall'Alpi a Sicilia<br /> Dovunque è Legnano,<br /> Ogn'uom di Ferruccio<br /> Ha il core, ha la mano,<br /> I bimbi d'Italia<br /> Si chiaman Balilla<br /> Il suon d'ogni squilla<br /> I Vespri suonò. :''Stringiamci a coorte, :''Siam pronti alla morte, :''L'Italia chiamò. Son giunchi che piegano<br /> Le spade vendute<br /> Già l'aquila d'Austria<br /> Le penne ha perdute<br /> Il sangue d'Italia<br /> Il sangue Polacco<br /> Bevé col cosacco<br /> Ma il cor le bruciò. :''Stringiamci a coorte, :''Siam pronti alla morte, :''L'Italia chiamò. [[Categoria:Italia]] pmbfwevl4bpikjfre6yuhvctq8t0sko Tiadoru Poli, banditu 0 11574 334652 182524 2014-03-23T15:03:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Tiadoru Poli, banditu''' hè un testu scrittu da l'autore in lingua corsa [[Santu Casanova]] (1850 -1936) è publicatu in a rivista [[L'annu Corsu]] in u 1932. ==Tiadoru Poli, banditu== Tiadoru fù elettu rè di a machja da tutti i banditi corsi riuniti in furesta d'Aitoni versu u 20 di u seculu passatu. Stu munarca curunatu sottu i pini era di [[Guagnu]], paese ospitalieru cù i frusteri è sempre in verra trà di elli. Nantu sta tarra di libertà è di focu, e croce funebre par indicà u passageru duva l'omu era cascatu di malamorte nascianu da par elle cume i funghi. Sempre par mutivi insignificanti, parechji si facianu banditi per un lascià spegne a riputazione di fieri. Tiadoru à l'età di vinti anni era toccu cuscrittu è fù chjamatu à rende si in [[Aiacciu]] par lascià u pilone è mette si i calzoni rossi. Avvezzu à sunà di a [[cialamella]] è a guidà e picurelle sottu à i faii cum'è Arminia, ricusò di risponde à l'appellu è si tinia sempre in guardia luntanu da i giandarmi. Questi par pone li e mani pigliavanu tutte e pricauzione parchì l'acellu era piriculosu ancu in cabbia. Una bella sera, u marisciale è dui giandarmi si resenu in casa di u cuscrittu par dumandà li un pocu di furmagliu muntagnolu. Ellu, cu moltta grazia, dumandò quantu elli ne vulianu. "Duie picce", rispose u marisciale. Allora pigliò un spurtellu è si fece falà in cantina pa a catarazza. Quand'ellu cullava l'aguantonu à nome di a lege è li strinsenu e manette à i polsi. Meza ora dopu partianu par Aiacciu cù u prighjuneru. Dopu tre ghjorni passati in Citadella, l'aria di a calcina è di a marina pisava troppu nantu a chjocca bullente di Tiadoru. A mane di u quartu ghjornu surtì tranquillamente in cità è pigliò capu sù cum'è u muvrellu versi i so monti. Strada facendu, s'era pricuratu un fucile carcu à signalina. Quandi a notte cupria i monti è le case di Guagnu l'amicu intria in paese. Ghjuntu davanti à u prisbiteriu hà vistu u marisciale chì intria ind'è u curatu. U celu era stillatu è un focu illuminava a casa. Dopu un toccamanu trà u difinsore di l'ordine è quellu di a riligione si sò calati : u marisciale, faccia à porta chì era spalancata è u prete avia u davanti versu u camminu. - Allora l'acellu hè in cabbia ? hà dettu u prete. - L'avemu assicuratu par sette anni, hà rispostu u marisciale. Appena prununciate ste parolle, un colpu più forte ca u cannone intrunò u prisbiteriu è tuttu u paese. U marisciale chì avia ricivutu tutta a carica in pettu ristò seccu nantu a panca. U prete si vultuliava in tarra gridendu : ''Aiutu, 'o paisani, chì sò mortu !'' I paisani intrendu in casa videnu u prete cù e mani rosse da u sangue di u marisciale, dicianu à quellu : - Ùn vi vargugnate di sta cusì tranquillu davanti à un spettaculu simile ? - Aiutu, o cristiani, chi sò mortu ! gridava u prete. È l'altru sempre intrepitu nantu a panca. Allora si resenu contu : u marisciale era mortu è u prete un avia niente. Qui cumencia a carriera sanguinosa di Tiadoru chì tirava à i giandarmi innucenti cum'è à i torduli ! Trenta sei prucessi verbali di morte sò à u Parchettu ginarale di Bastia, tutti di giandarmi tombi da Tiadoru Poli. Una notte, à [[Rusazia]], un certu Scialdoriu è Acillone di Guagnu piglionu una ghjuvanotta par forza davanti a mamma chi si ristò sola in casa à vuciarà a figliola cum'è morta. :Ghjastimà vogliu par sempre :A Scialdoriu è Accillone. :Ch'ellu sgotti lu so sangue :Annant'à lu me ziglione ! Duie sere dopu, Acillone passendu per Rusazia, ricivi una fuciIta è scappo' à more in casa di a donna chì vuciarava a figliola. A voce publica accusava à Tiadoru di a morte d'Acillone, ma a virità ùn s'è mai sapiuta. - Chì di cultellu ferisce, di cultellu perisce, dice un pruverbiu antichissimu. Tiadoru cascò anch'ellu sottu e palle vindittere di i vultisgiatori corsi, in 1831. Ghjuntu un sabatu sera nantu e rive di u Liamone, chjappu da a puntura, si rifugiò in la capanna d'una vediva di Guagnu chì passava culà l'invernu cù e capre. L'ammalatu passò a notte cun forte frebba. A matina, à ghjornu, a donna mandò u so pastore à Coghja par circà u pane racummandendu li d'ùn fà sapè à nimu chì Tiadoru era in capanna. Ma u pastore ch'ùn pudia stà senza parlà, quand'ellu ghjunse à Coghja, tutti i paisani eranu in ghjesgia ; soli trè vultisgiatori, Colonna, Fornari è Graziani sintianu a messa sottu à l'olmu chì era in piazza. U pastore chì ùn pudia più tene u sicretu, s'avicinò à quelli trè penitenti è li dumandò s'ellu c'era niente di novu in Coghja. Quelli intrigati da a dumanda dissenu : "Quì, ùn ci hè nulla. È tù sai qualcosa ? - Eiu sò qualcosa, ma bisogna à tene u sicretu cum'è mè. - È chì sai ? Parla. - U pesciu grossu hè in la reta. - Quale, u pesciu grossu ? - Tiadoru hà la puntura in la capanna di a me patrona. Si vo falate u pigliate cum'è un mazzardu.'' A pesca essendu grossa è bramata, i vultisgiatori partinu di corsa è in termine d'un quartu d'ora inturniavanu a capanna gridendu : "Attente Laurelli, attente Colombani, attente Catiglio ! Tutti pronti !" Burghellu, u fratellu di Tiadoru, chì era in la machja, sintendu a chjama di Colonna s'alluntanò cridendu chì tutte e brigate fussinu culà. Videndu u casu persu, Tiadoru fece l'ultima tentativa par sorte fora, dopu avè tiratu sopra à Graziani. Questu avia u bracciu in pezzi ma l'altri dui fecenu focu è u banditu cascò à quattru passi da a capanna cù sò fucile tesu nantu un ghjinochju, in attu di difesa. I vultisgiatori stupiti ùn sapianu s'ellu era vivu o mortu. Una zitella di a patrona guardava u banditu chì ùn si muvia. Colonna li disse : "Vai à vede s'ellu hè mortu." - Si vo mi date u filare ch'ellu hà à u collu, ci vò ! - Vai puru chì u ti demu. Quandi a zitella u tuccò, Tiadoru era mortu è un facia più paura à i vultisgiatori nè à i giandarmi. À u colmu di a cuntintezza, l'eroi di a morte di Tiadoru Poli, chì duvia risunà in tutta l'Europa, saltavanu di gioia è vuciaravanu u mortu à nome di a mugliere : :Stava tutta addulurata :Di Tiadoru la cunsorte :Quandu intese la nuvella :Ch'ell'era firitu à morte. :Oh ! s'eiu un era in partu :Aggravata da i dulori :Vulia sfugà lu me sangue :Contru li vultisgiatori. Par assicurà si ch'ellu ùn fessi focu ancu dopu mortu, i vultisgiatori li scarconu u so fucile eppo piglionu u mulu di a pastora, attaconu u mortu pa i pedi à croce di l'umbasti, è partinu versi [[Vicu]] gridendu à voce rivolta : "Compra stacci, ciarnigliuli, farru, acciaghju, chjodi, stacchette è carne fresca !" A nutizia si sparse in tutta a pruvincia è da ogni paese currianu masci è femine, vechji è zitelli. Quandi u curteghju intria in Vicu era scurtata da più di duie milla parsone. Spostu in la ghjesgia di Vicu chì era nantu a strada, u mortu fù cunfidatu à guardia d'un certu Orsoni, anticu vultisgiatore chì facia u macillaru in Vicu. Tiadoru, durante u viaghju nantu à a mula avia u capu rottu. Orsoni li saldò a firita cun arbe parfumate, li lavò tutta a faccia è li fece a strada in fronte chì avia una capillera nera è folta. In la nuttata sei omi armati intrinu in ghjesgia, piglionu u mortu davanti à Orsoni, è un s'è mai sapiutu duv'ellu fù intarratu. Quandi u tribunale ghjunse da Aiacciu in Vicu cù tuttu l'attiragliu, un truvonu ca i muri. [[Categoria:Litteratura corsa]] f9h5ksfxodmkeaiasi4it5qffhg25k7 MediaWiki:Nbytes 8 11575 126332 2008-05-02T17:38:01Z Ale Mister 249 Pagina nova: $1 {{PLURAL:$1|ottettu|ottetti}} wikitext text/x-wiki $1 {{PLURAL:$1|ottettu|ottetti}} 92soevfw9rcytzjayvelha8s95qbrcv A primavera in Arburi 0 11577 350886 336622 2015-07-09T15:14:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A primavera in Arburi''' hè un [[littiratura|testu]] di u [[scrivanu]] in [[lingua corsa]] [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè statu publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u [[1923]]. ==A primavera in Arburi== Avà ch’ella ghjugne a [[primavera]] mi tindaraghju à u [[sole]] cum'è e buciartule nantu e [[petra|petre]] calde par ripiglià un pocu di forza. Toccu sti [[tempu|tempi]], in lu nostru [[paese]] d’''[[Arburi]]'' tuttu hè bellu è tuttu ride. I [[parsicu|pàrsichi]] di e [[vigna|vigne]], pieni di [[sole]] è d’[[amore]], spandenu [[fiore|fiori]] è parfumi trà i canti di l’acelli è i fischi di i pastori! Da e sepe fiurite sortenu i trilli armuniosi di u [[rusignolu]] è in le [[valle]] umbrose risona a [[voce]] languente di u [[cuccu]]. A ''Cuma'', carca di [[talavellu|talavelli]] è di scope fiurite, pare una [[rè|rigina]] nantu u so tronu, è mira tutti i [[paese|paesi]] di u cantone inghjinuchjati à li so [[pede|pedi]]. A ''bucata d’Agnese è A Spusata di Libbiu'' li stanu sempre in faccia cum'è duie surelle fidate. U [[fiume]] di ''Liamone'' spechja in le so onde cristalline ste maraviglie di a [[Natura]]! L’[[olmu|olmi]] di i [[fiumi]] sô carchi di pindini [[verde|verdi]], è le [[pesce]] saltichjeghjanu in li [[lavu|lavi]] appress’à e [[mosca|mosche]], mentre chì quì un ci hè ca [[ventu]] fretu ch’affacca da [[Capicorsu]]. ==Referenze== * Santu Casanova, [[L'Annu Corsu]], 1923, p. 65. * Ceccaldi, Matteu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris [[Categoria:Litteratura corsa]] j9qqe2onboert8cxbczvyhl68dsuezo Categoria:Ghjornu di l'annu 14 11578 335587 327764 2014-03-23T18:11:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Annu]] 1r9nk2gfyfj1glssqtl74et3axy2tuo L'urticellu 0 11579 342001 342000 2015-03-31T17:46:17Z 109.208.254.94 wikitext text/x-wiki '''L'urticellu''' hè un testu di u scrivanu in lingua corsa [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè statu publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u [[1924]]. Toccu sti tempi, mi vene in core l’urticellu di zia Lucia, una vechja di u me paese quand’è era un zitellu. Simile à l’acellu chi torna sempre à l’anticu nidu, tutti l’anni a mi toccu versi quelli lochi duva mi chjàmanu tante facce care ch’è un vegu più ca in sonniu, è l’urticellu chi era pienu di tutte e grazie cum'è quellu di e fate. Un malgranu carcu di fiori sfiammicanti, eppò di malgrane mature cù a bocca aparta piena di denti rossi. Da e rame d’un peru muscatellu pindianu pere gialle cum'è cironi è si sintia u muscu da luntanu. Un chjarasgiu verde di fronde è rossu di frutti era sempre carcu d’acelli chì purtavanu u buccone à i figlioli in lu nidu. I fichi scritti, colli torti è pizzicati, mittianu u mele in bocca à chì passava. Tuttu sarratu di lamaghjoni è calzi di vigna, da a sepe pindianu e caspe gialle è zeppe cum'è pignotti di granone. Dentru una aliva vechja ci era un caravone duva una [[capinera]] facia tutti l’anni u so nidu. Zucche gialle, pumate rosse, fasgioli verdi è fiori cilesti facianu una curona di nozze à l’urticellu di zia Lucia. D’invernu, l’arburi da frutti eranu spugliati ma e piante salvatiche, e più belle di a Corsica, pinsavanu à a pascura di l’acelli. Un albitru, un lustincu, una mortula è un’aliva invitavanu torduli, merule, pincioni è pettirossi à magnà i so frutti savuriti. U maritu di zia Lucia, cù e so mani d’oru, avia piantatu sti pochi arburi in lu so chjosu chì era largu quant'è un linzolu di lettu. Avà, di l’urticellu un resta più nulla. Nimu pò crede chì nantu sta rantaniccia, carca di pruni è d’urticula, ci sia statu tante grazie è tanta dulcezza. ==Referenze== * Santu Casanova, [[Annu Corsu]], 1924, p. 130. * Ceccaldi, Matteu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris [[Categoria:Litteratura corsa]] q4qalpcflhqhw42lbp2gdy706y89drp Tiadoru Poli 0 11582 363606 334651 2019-09-29T20:09:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:signature_theodore.jpg|thumb|right|300px|A signatura di Tiadoru Poli]] '''Tiadoru Poli''' hè statu unu di i più [[banditu corsu|banditi corsi]] celebri di i XIXimu seculu. Nascì in [[Guagnu]] in u [[1799]]. Prima era pastore (Casanova 1932) è s'era stallatu in [[Calcatoghju]]. Tinia culà i capri ma si dice chì ùn era micca appreziatu da a ghjente di a rigione per via di u so carratare culerosu è autoritariu. À l'ità di vinti anni fù cuscrittu. Era di a classa 1819. Cunvucatu in [[Aiacciu]], rifusà di risponde à a chjama. Ma fù cunduttu in Aiacciu u 14 frivaghju di u 1820, da u brigatieru di Guagnu. Fù imprighjunatu in u 1820. Ma si scappò di prighjò, è tumbò u brigatieru chì l'avia purtatu in Aiacciu. Creò dopu una piccula cumunità di banditi, ch'ellu chjamava « A Ripublica di i Banditi di u Liamone ». N'era u capu è avia sottumissu i membri di u cleru di a rigione à un impositu. 'Ssu impositu era prupurziunale à i so risorze. Hè contru à Tiadoru Poli ch'è fù creatu dopu u battaglione di i [[Vultisgiatori]]. Malatu, avendu chjappu una puntura, fù tombu da i Vultisgiatori, dopu à esse statu traditu, u 5 frivaghju di u 1827, in Mortula, annantu à a cumuna d'[[Ambiegna]]. In « [[Tiadoru Poli, banditu]] » publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1932, u scrivanu in lingua corsa [[Santu Casanova]] ci conta a vita di Tiadoru Poli. Santu Casanova era uriginariu di [[Calcatoghju]] induve Tiadoru Poli era statu frà u 1823 è u 1831 è avia imparatu ciò chì s'era passatu tandu da l'anziani di u paese. U cugnome di Tiadoru Poli era " U commendente di a campagna". == A zucca di Tiadoru == [[Image:gourde_theodore.jpg|thumb|left|250px|Faccia da davanti di a zucca]] [[Image:gourde1_theodore.jpg|thumb|right|250px|Faccia da daretu di a zucca]] A famiglia Poli di Guagnu hà cunsirvatu una [[zucca]], chì a tradizione pupulare attribuisce à Tiadoru Poli. 'Sa zucca hè stata fatta in una [[zuccaghja]] di 13 cm di diamitru. Annantu à una faccia, si vedenu un coppiu è un anghjulu, simbulu di l'amore. Annantu à a siconda faccia, si vede un [[cervu]]. Era probabile chì ci era dinù annantu à 'ssa faccia di a zucca a signatura di Tiadoru Poli annantu, ma deve esse stata cacciata dopu, quandu Tiadoru era ricircata da i [[Vultisgiatori]] è a ghjustizia. == Referenze == * Casanova, Santu, [[Tiadoru Poli, banditu]], [[L'Annu Corsu]], 1932 * Versini, Saveriu. Un seculu di banditisimu in Corsica - Un siècle de banditisme en Corse, 1814-1914, Éditions de Paris (1964) * Silvani, Paulu. Banditi corsi di legenda - Bandits Corses de légende, Albiana (2001) === Ligami === * [http://theodore.net1.fr/ Pagine inedite annantu à Tiadoru Poli] [[Categoria:Banditu corsu]] 073a15qd464be44lx8aejri8torlbsl Kick-boxing americanu 0 11585 354078 346482 2016-05-18T13:58:05Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:absorb_low2.jpg|60px|left]]U termini '''kick-boxing''' designa unu [[sport]] di cumbattimentu di parcussione chì si praticheghja annantu à ring. In l'anni 1960, in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] l'entusiasmu pà u [[karate]] è pà l'altre [[arti marziali]] ([[kempo]], [[kung-fu]], [[taekwondo]], [[bando]], etc.) è a vuluntà di qualchì mass media fa evulve e cose. [[Image:contre_front1.jpg|thumb|right|150px|[[Calciu (pedata)|Calciu]] direttu di fermata.]] Varii stili di pratiche marziali svilupparenu di e varie forme di cuntattu. Molti campioni desiderosi di fà cunusce e caratteristiche di e so tecniche, cuntribuirenu à a so evuluzione. Turnei erani urganizzati in moltu stili diversi di cumbattimentu; cum'è United States National Karate Championship di Jhoon Rhee, a Battaglia di Atlanta di Ed Parker, è fin da u 1963 l'opens annantu à ring di [[Bando kickboxing]] (forma ereditera di a [[lethwei|boxe ancestrale birmana]] impurtata da l'espartu [[Maung Gyi]]). Altri turnei impurtanti cum'è [[Mas Oyama]] All Worth America Championship (Karate [[Kyokushinkai]] à a K.O.) ha cambiatu i turnei tradiziunali di karaté finu allora urganizzati senza cuntattu. Ancu, l'idea di [[Bruce Lee]] (attori famosu di cinema, in mezzu à l'anni 1970) è di [[Jhoon Rhee]] (prufessori di [[Alan Steen]], di [[Jeff Smith]] è di [[Gordon Franks]]) di cumbatte incù prutezioni è guanti, ha apartu una nova via pà ognunu l'amatoru di "cumbattimentu reali". À l'urighjine kick-boxing americanu hè un regulamentu di cumpetizione, chì permette à i cuncurrenti di e diverse pratiche marziali di scuntrà si in un varunqui tipu di cunfrontu (à l'urighjine ciò di a federazione mundiale [[WKA]] - World Karate Association). Si hè cusì tantu l'upinione ghjenerale, chì hè divintatu una di e forme di sport di cumbattimentu ispirata di l'arti marziali più praticata à u mondu. Frà l'urganismi mundiali, i più cunusciuti, caricati di a ghjestione di i tituli prufessiunali è dilettantistici in e ''[[boxe pieds-poings|boxes pieds-poings]]'' abbiamu: a WKA ([[World Kickboxing Association]]) nata à l'USA in u 1976, a WAKO ([[World Association of KickBoxing Organizations]]) nata in Ghjermania in u 1978 chì ha a so ghjenesi in l'urganizzazione di riunioni dilettanti, l'ISKA (nata en 1986) "ereditera" di a PKA chì faceva a prumuzione di u [[Pienu-cuntattu]] à l'urighjine è a WKN (nata in u 1997). ==Vede ancu== ===Da vede dinù=== * [[Oriental kick-boxing]] (kick-boxing ghjappunesi) ===Liami esterni=== * {{en}} [http://www.mikemiles.com/history1.html Mikes Miles, ''A History of Kickboxing''] '''Federazioni internaziunali''': * [http://www.kickboxing-wka.co.uk WKA-Head office, World Kickboxing Association] - Federazione mundiale di Kickboxing è di [[Karate]] nata in 1976 (Fundatori, Howard Hanson, USA) (in inglesu) * [http://www.kickboxing.de WKA-Europe, World Kickboxing Association] - Federazione W.K.A.Europe (Ghjermania) (in inglesu) * [http://www.iska.com ISKA-Head office, International Sport Kickboxing Association] - Federazione mundiale de Kickboxing è di [[Arti marziali]] nata in 1986 (in inglesu) * [http://www.iska-europe.com/ ISKA-Europe, International Sport Kickboxing Association Europe]- Federazione ISKA Europe (Ungherìa) (in inglesu) * [http://www.wakoweb.com/ WAKO-Head office, World Association of Kickboxing Organizations] - nata in 1978 (Fundatori, George Bruckner, Ghjermania) (in inglesu) * [http://www.worldkickboxingnetwork.com/ WKN-Head office World Kickboxing Network] nata in 1999 (Fundatori, Stéphane Cabrera, Francia) (in inglesu) * [http://www.kombatleague.com The Kombat League Federation] (in inglesu) ==Fonti== *Alain Delmas, 1. ''Dictionnaire encyclopédique de la [[boxe]] et des autres boxes'', Amiens, 1981-2005 - 2. ''Lexique de [[combatique]] '', Ligue Midi-Pyrénées, Toulouse, 1975 [[Categoria:Kick-boxing]] [[Categoria:Boxe pieds-poings|Kick-boxing]] [[Categoria:Sport di cumbattimentu|Kick-boxing]] 46kyzzeizugky1cr8aqsuniyjkqvc6c MediaWiki:Categorytree-legend 8 11586 126718 2008-05-05T16:35:06Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mustrà l'arburu di e categurie wikitext text/x-wiki Mustrà l'arburu di e categurie bzn9iaibnhipgdca8k1v0ww5wraxn18 Baddata 0 11587 126760 2008-05-05T19:20:23Z 90.29.213.239 Reindirizzamentu à [[Voceru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Voceru]] ff4i059umnjo2k7hk9efhb88lomne5v Joseba Sarrionandia 0 11588 359179 356060 2018-05-06T19:26:16Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Joseba Sarrionandia - 2016.jpg|thumb|right|Joseba Sarrionandia, 2016.]] '''Joseba Sarrionandia Uribelarrea''' "Sarri" ([[Iurreta]], [[Bizkaia]], [[13 d'aprile]] di u [[1958]]) hè un [[Littiratura|scrivanu]] [[Lingua basca|bascu]]. == Bibliografia == * ''Izuen gordelekuetan barrena''. 1981 * ''Narrazioak''. 1983 * ''Intxaur azal baten barruan. Eguberri amarauna''. 1983 * ''Alkohola poemak''. 1984 * ''Ni ez naiz hemengoa''. 1985 * ''Atabala eta euria''. 1986 * ''Marinel zaharrak''. 1987 * ''Marginalia''. 1988 * ''Ez gara gure baitakoak''. 1989 * ''Izeba Mariasunen ipuinak''. 1989 * ''Ainhoari gutunak''. 1990 * ''Ifar aldeko orduak''. 1990 * ''Gartzelako poemak''. 1992 * ''Han izanik hona naiz''. 1992 * ''Hnuy illa nyha majah yahoo''. 1995 * ''Miopeak, bizikletak eta beste langabetu batzuk''. 1995 * ''Hitzen ondoeza''. 1997 * ''Hau da nire ondasun guzia''. 1999 * ''Zitroi ur komikiak: Joseba Sarrionandia komikitan''. 2000 * ''Lagun izoztua''. 2001 * ''XX. mendeko poesia kaierak: Joseba Sarrionandia''. 2002 * ''Kolosala izango da''. 2003 * ''Akordatzen''. 2004 * ''Harrapatutako txorien hegalak''. 2005 * ''Munduko zazpi herrialdetako ipuinak''. 2008 * ''Gau ilunekoak''. 2008 * ''Idazlea zeu zara, irakurtzen duzulako''. 2010 * ''Moroak gara behelaino artean?''. 2010 * ''Narrazio guztiak (1979-1990)''. 2011 * ''Durangoko Azoka 1965-2015''. 2015 * ''Lapur banden etika ala politika''. 2015 * ''Hilda dago poesia? ¿La poesía está muerta?''. 2016 == Referenze == * [http://zubitegia.armiarma.com/egileak/00124.htm Joseba Sarrionandia (Literaturaren Zubitegia)] [[Categoria:Scrivanu|Sarrionandia, Joseba]] no683dqaxyhjme58gr8bjnwquac0n6s Abaddatera 0 11589 350894 345903 2015-07-09T15:23:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Voceru2.jpg|thumb|300px|right|L'abaddatera, in A storia illustrata di [[Corsica]], di [[prete Galletti]]]] L' '''abaddatera''' hè u fattu di cantà a [[baddata]], un [[cantu]] funebru prufanu di [[Corsica]], cantatu da i [[donna|donni]], chì hè chjamatu [[voceru]] o [[vociaru]] in altri parti di a [[Corsica]]. U tarmini ''baddata'' hè specificu di u [[Sartè|Sartinesu]]. Quidda chì canta hè l'[[abaddatrici]]. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] * [http://books.google.fr/books?vid=OCLC06977324&id=fntoNXxkTqoC&pg=PA1&lpg=PA1&dq=voceri A. L. A. Fée, Voceri, Canti pupulari di a Corsica, 1850, Derivaux] * Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863 == Liami == * [http://www.interromania.com/studii/sunta/thiers/voceru.htm Thiers, Ghjacumu, 1999, U gestu è a parola in u voceru corsu - Le geste et la parole dans le voceru corse] [[Categoria:Musica Corsa]] f3tsgssk6at9bp0e17hsubxn4fnodw1 Petru Felice 0 11591 128160 2008-05-09T19:31:48Z 90.28.62.55 Reindirizzamentu à [[Petru Cirneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Petru Cirneu]] czi6dcwy82m0chvhnpgri6j2qsrxqfk Petrus Cyrnaeus 0 11592 128162 2008-05-09T19:32:35Z 90.28.62.55 Reindirizzamentu à [[Petru Cirneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Petru Cirneu]] czi6dcwy82m0chvhnpgri6j2qsrxqfk Petru Cirneu 0 11593 128191 128168 2008-05-10T10:23:45Z 90.9.231.215 wikitext text/x-wiki '''Petru Cirneu''' ([[Petrus Cyrnaeus]]) (1447-1506) hè un autore corsu di u seculu XV. [[Petru Felice]] hè natu u 13 nuvembre di u 1447 in Felce d'Alesani. Era prete. [[Prete Felice]] hè statu parechji anni in [[Sant'Andria di u Cotone]]. Hà scrittu dui libri storichi impurtanti. U prima hè una storia di a guerra chì a duratu trè anni, in Venezia induve ellu si truvava tandu, da u 1482 à u 1484. U so sicondu libru, u ''De Rebus Corsicis'' hè una storia di a Corsica, ch'ellu hà scrittu quand'ellu hè vultatu in l'isula. Parechji evvenimenti impurtanti di a storia di Corsica sò mintuvati da Petru Cirneu, chì n'era statu tistimoniu, cum'è a lotta di [[Ghjuvan'Paulu di Leca]] contru à Genuva. U quintu libru di u ''De Rebus Corsicis'' hè cunsacratu à discrive à vita di l'autore. Ci contra ''Petrus Cyrnaeus'' a storia di Corsica insin'à u 1506. Petru Cirneu morse in [[Aleria]] in u 1506. ==Biblugrafia== * ''Commentarius de Bello Ferrariensi, ad anno 1482 usque ad annum 1484'' * ''De Rebus Corsicis libri quatuor, a temporibus romanorum usque ad annum M D VI'' ==Referenze== * Yvia-Croce, Ghjacintu, ''Antulugia di i scrivani corsi - Anthologie des écrivains corses'', 1987, Aiacciu, Editions Cyrnos et Méditerranée {{c-supranu}} ocq7kc6d4t7jb3k1jrr88mu0jwtku0x Prete Felice 0 11594 128169 2008-05-09T19:45:47Z 90.28.62.55 Reindirizzamentu à [[Petru Cirneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Petru Cirneu]] czi6dcwy82m0chvhnpgri6j2qsrxqfk Emmy Rossum 0 11596 346493 332343 2015-07-01T18:42:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Emmy Rossum at 2010 Independent Spirit Awards.jpg|thumb|right|Emmy Rossum]] '''Emmanuelle ("Emmy") Grey Rossum''' ([[New York]], [[12 di settembre]] [[1986]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Filmugrafia == * Dragonball (2009) - Bulma * Poseidon (2006) - Jennifer Ramsey * The Phantom of the Opera (2004) - Christine * The Day After Tomorrow (2004) - Laura Chapman * Mystic River (2003) - Katie Markum * Nola (2003) - Nola * Passionada (2002) - Vicky Amonte * Happy Now (2001) - Nicky Trent/Jenny Thomas * An American Rhapsody (2001) - Sheila (at 15) * It Had to Be You (2000) - Young Girl * Songcatcher (2000) - Deladis Slocumb * Snoops - Caroline Beels * Genius (1999) (TV) - Claire Addison == Ligami == * {{en}} [http://www.emmyrossum.com/ EmmyRossum.com] * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0002536/ IMDB] * {{en}} [http://www.myspace.com/emmyrossum MySpace] {{DEFAULTSORT:Rossum, Emmy}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] qbbkp1xjjfmylxltnsggwfvdncyuqbc Cane umarecciu 0 11597 237404 151430 2010-10-17T09:34:07Z 90.29.87.107 wikitext text/x-wiki [[Image:Cane umarecciu.jpg|thumb|300px|right|I cani umarecci, illustrazionie di u libru di [[Prete Galletti]]]] U ''cane umarecciu'' (o [[ghjacaru umarecciu]]) era un cane drizzatu è accustumatu à attacà, à ferisce l'omu è ancu à tumbà lu (Multedo 1994). Si ne facia usu à tempi antichi. Ci ferma sempre una tistimunianza di 'ssu usu anticu in e sprissione: * ''essa in [[bocca]] à i ghjacari'', chì significheghja: esse in grande periculu o in u pruverbiu: * ''L'[[omu]] solu, u si manghjanu i cani.'' In l'illustrazione di a ''Storia illustrata di a Corsica'' di [[Prete Galletti]], si vedenu quattru cani umarecci chì divoranu un ghjenuvese è dui suldati corsi chì u fideghjanu. ==Referenze== * Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863 * Multedo, Roccu, ''U mazzerisimu - Le mazzerisme'', L'Originel: Parighji, 1994 ==Da vede dinù== * u [[cane]] * u [[cane pasturecciu]] {{c}} cz1lm0rbj38kr4rvyeek8r62qk4x8me Ghjacaru umarecciu 0 11599 128923 2008-05-18T15:10:16Z 90.28.57.48 Reindirizzamentu à [[Cane umarecciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cane umarecciu]] hvx1thkd67b3waq3d6whfzbh901bd2w Ipotesi 0 11600 332790 325270 2014-03-23T14:26:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} Un''''ipotesi''' (o [[iputesa]]) (da u [[grecu anticu]] ''ὑπόϑεσις'' ''hypothesis'', cumpostu da ''hypo'', "sottu" è ''thesis'', "pusizione", o ancu ''suppusizione'') hè a premessa suttesa à un raghjunamentu o à una dimustrazione. U significatu di a parola à l'urighjine era un'idea intellighjente o un metudu matematicu capace di semplificà i calculi, ma chì ùn era micca necessariamente reale. Incù questu significatu u [[Roberto Bellarmine|Cardinal Bellarmine]] usò a parola quandu avvertì [[Galileo Galilei]] di ùn trattà u muvimentu di a [[Terra]] cum'è reale. In l'usu cumunu, un'ipotesi hè un'idea pruvisoria di a quale u valore deve esse accertatu. L'ipotesi richede quindi unu sforzu da parte di i ricercatori per cunfermà la o nigà la. In u [[Metudu scentificu|metudu iputeticu-deduttivu]], un'ipotesi duveria esse falsificabile, o ancu duveria esse pussibile di pruvà la falsa. A parola "ipotesi" hè stata usata in un modu micca currettu per l'[[ipotesi di Riemann]], chì duveria esse più prupriamente chjamata [[cunghjettura]]. Per esempiu, una persona chì ghjugnein un paese è chì vede una pecura bianca, puderia furmulà l'ipotesi ch'è tutte e pecure di quellu paese sianu bianche. Questa pò esse cunsiderata un'ipotesi in quantu hè falsificabile, vene à dì, pò esse pruvatu u cuntrariu: basta à vede una sola pecura di un antru culore. A '''tesi''' hè a prupusizione di a quale si vole accertà a verità. U raghjunamentu chì ci vole à suvità per ghjugne à una tale verità si chjama [[dimustrazione]]. ==Parole currelate== *[[Tesi]] *[[Teurema]] *[[Teuria]] *[[Philosophiae Naturalis Principia Mathematica]] per a pusizione di [[Isaac Newton]] riguardu e ipotesi, "Hypotheses non fingo". [[Categoria:Matematica]] [[Categoria:Metudu scentificu]] 8ps37g6yy9ayw2no9az4f3n557pxls6 Iputesa 0 11601 129095 2008-05-19T19:18:00Z 90.28.57.48 Reindirizzamentu à [[Ipotesi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ipotesi]] n9rux12ttrcd18faebkepwytn853lpo Sant'Appianu di Savona 0 11603 363604 352857 2019-09-29T20:09:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Sant'Appianu1.jpg|right|thumb|300px|A catedrala antica Sant'Appianu di Savona]] '''Sant'Appianu di Savona''' hè l'antica [[Catedrala di Savona]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Era una piccula catedrala, situata avale annantu à cumuna di [[Vicu]]. A [[catedrala di Sant'Appianu]] hè stata custruita à u [[seculu XII]], annantu à i vistichi di una antica basilica di u seculu VI. Sant'Appianu di Savona hè stata stata classata cum'è munimentu storicu dapoi u 4 sittembre di u [[1989]]. Una parte almenu di e reliquie di Sant'Appianu divia esse cunsirvata in a chjesa di Savona. À u seculu XII, per esse messe à l'ascosu di l'invasione [[sarracini|sarracine]], u rè lumbardu [[Liutprand]] ordinò ch'è elle fussinu traspurtate in [[Pavia]] in a [[basilica San Petru in Celu d'Oru]]. U situ di ''Sant'Appianu'' di Savona hà datu locu à ricerche archeulogiche iniziate in u 1963, incù un prugramma novu in u 2007. Dapoi 2009, una cinquantina di scheletri datati di u seculu XI sò stati scuperti. A catedrala antica era dedicata à [[Sant'Appianu]], chì era vescu è martiru. Sant'Appianu hè u patronu di l'attuale parochja di [[Savona]]. ==Architettura== [[Image:Sant'Appianu4.jpg|thumb|Da rimarcà: a stanta imprudata in a quatrera]] U pianu abbastanza simplice pare custituitu d'una singula navata. Cum'è per a miò parte, a navata à livante hè orientata annantu à unu assu livante/punenti, l'abside essendu posta à livante versu Roma. À l'angulu di l'antica catedrala, si vede una [[stantara]] chì hè stata imprudata in a custruzzione di a quatrera. A prisenza di 'ssa stantara hè stata intarpritata certe volte cum'è a vulintà di i custruttori d'integrà u prufanu (a stantara essendu un simbulu di u prufanu) in un munimentu riligiosu. == Note == <references/> == Galleria d'imaghjine == <gallery> Image:Sant'Appianu2.jpg Image:Sant'Appianu3.jpg Image:Sant'Appianu5.jpg File:Sagone_vo%C3%BBte_ancienne_cath%C3%A9drale_Sant%27_Appiano.jpg File:Sagone_vue_angle_SE_ancienne_cath%C3%A9drale_Sant%27_Appiano.jpg </gallery> ==Bibliugrafia== * Coroneo R., ''Chiese romaniche della Corsica'', Edizione AV, 2006 (in talianu) * Costa L.-J., ''Munimenti preistorichi di Corsica'', 2009 (in francese) * Leandri F., ''I megaliti di Corsica'', 2009, Edizione Jean-Paul Gisserot, p. 12-13 (in francese) * Massiani St., ''A Corsica è e so cappelle rumaniche'', 1991, (in francese) * Moracchini-Mazel G., ''Corsica sacra'', 2004, 265-271 (in francese) ==Ligami== * [http://corse-romane.eu/spip.php?article165 Corsica rumanica] ==Da vede dinù== * [[Savona]] * [[Sant'Appianu]] [[Categoria:Munimentu di Corsica]] ewoy2235h29ejjt5bybn6akx2f9gv0m Catedrala di Savona 0 11604 129353 2008-05-20T18:57:24Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Sant'Appianu di Savona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sant'Appianu di Savona]] tbclwecmsvt2yzqtboejtl2ta953egg Catedrala di Sant'Appianu 0 11605 129354 2008-05-20T18:58:16Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Sant'Appianu di Savona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sant'Appianu di Savona]] tbclwecmsvt2yzqtboejtl2ta953egg Lighjenda di a stantara d'Apricciani 0 11606 364257 363605 2019-10-03T11:20:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Stantara d'Apricciani.JPG|250px|right|thumb|A stantara d'Apricciani, esposta in a bocca di Sant'Antone, à l'entre di u paese di Vicu]] A '''lighjenda di a stantara d'Apricciani''' è assuciata incù a [[stantara d'Apricciani]], chì hè esposta à l'intrata di u paese di [[Vicu]]. Sicondu 'ssa [[lighjenda]], a [[stantara]] saria. Ci era una ghjovana pastore chì era andata à fà a vucata. Avia lavatu i so panni, ma era andata à coglie i fiori, invece di rientrà si ne in casa incù i so panni. A mamma l'avia chjamata parechje volte è l'avia dittu di rivene in casa, chì ci era bisognu di i panni. Ma ùn ci era mezu. È a pastore si ne stava à coglie i fiori. Tandu a mamma, in colara, briunò: "Ch'è tù secchi per u sempre, tù è i to panni !". Fù cusì, dice a lighenda, chì a ghjovana pastore hè diventata statua di petra. 'Ssa [[lighjenda di a petra d'Apricciani]] s'assumiglia à quella di a [[Spusata]] è ancu à quella di u [[Frate è a Sora]]. ==Da vede dinù== * u [[Frate è a Sora]] * a [[Spusata]] * a [[Stantara d'Apricciani]] ==Referenze== * Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863 {{c-supranu}} [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] boiifw4zyl8trcyao7neox0gze8ztm5 Lighjenda di a petra d'Apricciani 0 11607 129449 2008-05-21T19:28:09Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Lighjenda di a stantara d'Apricciani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lighjenda di a stantara d'Apricciani]] a4ja6tqzr75wkp4p8re1rbnalujex8j Frate è a Sora 0 11608 129453 2008-05-21T19:37:59Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Frati è a Sora]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Frati è a Sora]] 53j3hs6nczqm7su0ogmn0yd7e93imi6 Stantara d'Apricciani 0 11610 363482 334494 2019-09-19T04:49:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Stantara d'Apricciani.JPG|250px|right|thumb|A stantara d'Apricciani, esposta in a bocca di Sant'Antone, à l'entre di u paese di Vicu]] A '''Stantara d'Apricciani''' hè una [[stantara]] di [[Corsica]]. Hè alta 2,20 metri. Hè stata scuparta vicinu à u fiume di Savona. Hè situata attualmente à l'entre di u paese di [[Vicu]], in a bocca di Sant'Antone. Dui altre stantare sò state scuperte vicinu, chì facenu parte avale di l'antica [[Catedrala di Savona]]. Sò state piazzarte da una parte è da quell'altra di l'antica catedrala. A [[Petra d'Apricciani]] hè una di e stantare riprisintate in a ''Storia illustrata di Corsica'' di [[prete Galletti]]. A Stantara d'Apricciani hè stata discritta da [[Prosper Mérimée]] in u [[1840]] in e so ''Note di un viaghju in Corsica''. In a sezione intitulata "A statua d'Apricciani", Mérimée discrive a so scuperta di a stantara, chì era cunnisciutu da a populazione sottu u nome di l' "idulu di i mori". Ci hè dinù una lighjenda assuciata incù a [[Petra d'Apricciani]], chì s'assumiglia à quella di u [[Frate è a Sora]] o ancu di a [[Spusata]]. [[Image:Petra d'Apricciani.jpg|100px|left|thumb|Illustrazione di a stantara d'Apricciani, in a ''Storia illustrata di a Corsica'', di prete Galletti]] == Galleria d'imagine == <gallery> Image:Stantara d'Apricciani8.JPG Image:Stantara d'Apricciani7.JPG Image:Stantara d'Apricciani9.JPG </gallery> ==Referenze== * [http://books.google.fr/books?id=M8cBAAAAYAAJ&pg=RA2-PA42&lpg=RA2-PA42&dq=m%C3%A9rim%C3%A9e+%22notes+d%27un+voyage+en+corse%22&source=web&ots=3S_ULwS0fM&sig=j6YKvaa_uns4uGqmXJ6xetC03Yc&hl=fr&sa=X&oi=book_result&resnum=1&ct=result#PPP9,M1 Mérimée, Prosper, ''Note di un viaghju in Corsica - Notes d'un voyage en Corse'', 1840] * Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863 ==Da vede dinù== * a [[Lighjenda di a stantara d'Apricciani]] * u [[Frate è a Sora]] [[:Commons:Category:Stantara d'Apricciani|Immagine]] [[Categoria:Stantara di Corsica]] {{c-supranu}} db7es6w9t3wqamody7yvqj6f0ctalgx Petra d'Apricciani 0 11611 129584 2008-05-22T19:13:46Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Stantara d'Apricciani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stantara d'Apricciani]] l285eh2wwkrmbx9mrabhms2rk6g8wtj A Piazzetta 0 11614 350873 344118 2015-07-09T14:44:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|250px|A Piazzetta]] '''A Piazzetta''' hè un situ nantu à u [[web]] è un [[giurnalisimu|giurnale]] in [[lingua corsa]]. U situ hè statu lanciatu di [[dicembre]] [[2007]], da una squadra di ghjovani [[Bastia|bastiacci]]. U giurnale hè statu lanciatu di [[ferraghju]] [[2009]]. A Piazzetta tratta di manera [[satira|satirica]] di l'attualità [[Corsica|corsa]] o [[mondu|internaziunale]]. ==U bloggu== U bloggu s'intituleghja "blog scherzosu, [[pulitica|puliticamente]] scurrettu è certe volte appena gattivu". Si tratta d'ogni sughjettu d'attualità, corsa o internaziunale, di pulitica, di [[cultura]] [[Corsica|corsa]], di [[musica]] è di [[tennulugia]] muderna, ecc., d'ogni tema chì pò interessà i ghjovani è ancu i menu ghjovani. Detta quessa, ci vole à aghjunghje chì e tematiche liate di modu "tradiziunale" à a [[lingua corsa]] sò belle rinnuvate. Hè un estru mudernu è ghjovanu chì detta a [[littiratura|scrittura]] è l'usu di a lingua, ringraziendu à [[Diu]], ùn hè micca sempre [[università|accademicu]]. S'è a tunalità glubale hè piuttostu scherzosa è à volte "gattiva", si ponu ritruvà attempu u spiritu [[Bastia|bastiacciu]] di a [[macagna]] è una riflessione [[critica]] nant'à a [[Corsica]]. Ma soprattuttu, A Piazzetta hè un situ da fà ride, è l'[[ghjurnalisismu|articuli]] [[umore|ridiculi]] ùn mancanu micca. I [[scrivanu|scrittori]] si chjamanu Ussamà Ben Lazezu, U Sgaiuffu, U Webmaestru, Pichjettu. Si po aghjunghje ch'è u situ cumprende dinù articuli cumpletti annantu à [[cultura|temi culturali]]. Certi sugetti sò trattati incù prufundezza è certe volte ùn anu micca equivalente in [[lingua francese]] o [[lingua inglese|inglese]]. Si pò cità per esempiu, frà altri, l'articuli annantu à : [http://www.apiazzetta.com/Perche-Ghjuvanpaulu-Poletti-he-u-piu-forte_a1967.html Ghjuvan Paulu Poletti], [http://www.apiazzetta.com/20-capidopera-di-Canta-u-Populu-Corsu_a1636.html Canta u Populu Corsu], a [http://www.apiazzetta.com/origine-drapeau-corse-bandera-corsa/ bandera corsa]. U situ hè apertu dinù à e cullaborazione di i [[littura|littori]]: ci hè un [[foru]], è ancu una parte intitulata "Tribuna libera di i lettori" ind'ellu si pò pustà [[cummunicazione]]. ==U ghjurnale== À parte da [[frivaghju]] [[2009]], A Piazzetta hà lanciatu dinù un [[ghjurnale]]. 'Ssu ghjurnale hè distribuitu gratisi in a [[Corsica]] sana. Avendu vintu un cuncorsu intitulatu "ghjovani in mossa", i redattori di A Piazzetta anu sceltu di cunsacrà u premiu à finanzà i primi esemplarii di u ghjurnale gratisi. Nove [[numeru|numeri]] di u ghjurnale sò stati esciuti sin'à avà. A Piazzetta si prisenta cum'è un esempiu di ciò chì si pò fà per rinvivisce a [[lingua corsa]]. S'è l'iniziative cum'è A Piazzetta si multiplicheghjanu, ci dà à pensà ch'è a lingua corsa, minacciata di sparizione da quì à a fine di u seculu XXI (cum'è 90 per centu di e [[linguistica|lingue]] di a [[pianetta]]), a di pò fà à francà u [[seculu]]. ==Liame== * [http://www.wmaker.net/apiazzetta U situ di A Piazzetta] * [http://www.wmaker.net/apiazzetta/U-giurnale-A-Piazzetta-in-pdf_a565.html U ghjurnale A Piazzetta] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] sdfjczzqgjop6mfhk6uqgw2vu3w231u Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa 14 11615 335720 328222 2014-03-23T18:13:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [http://www.anazione.com A Nazione] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Litteratura corsa]] 7527vsq9fjkbglyblpzv8zm02oidcmo A Nazione 0 11616 350867 331252 2015-07-09T14:31:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Nazione''' hè un [[giurnalismu|giurnale]] in [[lingua corsa]] creatu in [[ferraghju]] [[2007]]. Hè un [[mese|misincu]] chì accosta l'inseme di i sughjetti d'attualità, da a cummemurazione di u bicentenariu di a morte di [[Pasquale Paoli]] à l'attualità [[sport|spurtiva]] in [[ghjocu à ballò]] o in [[bossa]], passendu, bella sicura dinù da a [[literatura]]. Trà l'inseme di i cullaburatori, ritruvemu unepochi di [[manu|mani]] d'opera di u [[Riacquistu]] cum'è [[Ghjacumu Thiers]], [[Ghjacumu Fusina]], [[Santu Casta]], [[Lisandru Bassani]], [[Ghjermana de Zerbi]], Maria Teresia Poli, Francescu Maria Perfettini. Ci sò dinù [[scrivanu|scrittori]] più giovani ma cunfermati in a qualità di a so [[littiratura|scrittura]] cum'è [[Alanu di Meglio]], [[Ghjuvan'Guidu Talamoni]], Antone Filippi è [[Petru Vachet-Natali]]. Da signalà dinù d'una parte, l'impegnu di Marie-Jean Vinciguerra è da l'altra, quella di Petru Paulu de Casabianca è di Sebastianu Quenot ==Liami== Si pò ritruvà stu misincu nant'à [[Internet]] : * [http://www.anazione.com U situ di a rivista] [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} qn06v3wln2iwbotaza1f8te6p3rpg4i Nannara 0 11617 333569 228739 2014-03-23T14:42:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A nannara''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sedum stellatum(3).jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">sedum stellatum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Crassulaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sedum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''sedum stellatum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sedum stellatum (4).jpg|300px]] |----- |} A '''nannara ''' - o '''arba di l'Ascinzioni verdi''' - (''[[sedum stellatum]]'') hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i [[Crassulaceae]]. U so ariali hè u Mediterraniu sittintriunali. L'arba di l'Ascinzioni verdi hè alta trè à 15 cm. I casci sò longhi 1 à 1,5 cm. U fustu hè drittu o chjinatu. I fiori sò rusulini. A nànnara fiurisci di [[maghju]] o di [[ghjugnu]]. A so sissualità hè ermafrodita. Si trova in i mura, in i chjappona, in i pitricaghji. U nomu scentificu ''sedum'', veni da a parola latina ''sedere'' (''seda''), chì discrivi u fattu chì l'arba di l'Ascinzioni "sedi" à spessu à mezu à i petri. Parechji sinonimi di ''sedum stellatum sò: * ''Phedimus stellatus'' (L.) Raf. * ''Sedum deltoideum'' Ten. == In Corsica == [[File:Sedum stellatum (5).jpg|200px|left]] A nànnara hè una di i dui spezii di pianti chì sò cunnisciuti in Corsica com'è l'[[arba di l'Ascinzioni]] (a siconda spezia essendu l'[[arba di l'Ascinzioni rossa]] ([[sedum cepaea]]). U nomu corsu, a "nannara" veni da u fattu chì 'ssu fiori hè cortu cortu. A nannara hè cumuna in [[Corsica]]. Hè di tradizioni d'andà à coglia la u ghjornu di l'[[Ascinzioni]], a matina. Si coglii prima ch'eddu si pisessi u soli. Dopu si metti in casa, appiccata, à capu in ghjò. A pianta campa senza nè terra nè acqua, si ridrizza è fiurisci in [[San Ghjuvanni]], u 24 ghjugnu. Sicondu a tradizioni, s'è l'arba di l'Ascinzioni si ridrizza è fiurisci in una casa, l'annata sarà bona. == Rifarenzi == * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Aprili 2008 ==Liami== * [http://luirig.altervista.org/schedeit/pz/sedum_stellatum.htm ''Sedum stellatum'' (in talianu)] == Da veda dinò == * l'[[arba di l'Ascinzioni]] * l'[[arba di l'Ascinzioni rossa]] * i [[fiori di Corsica]] [[Categoria:Crassulaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 43vm6nav1axcdnc9atow21aiugb0p3d Erba di l'Ascensione verde 0 11618 226802 129919 2010-08-07T12:07:24Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Nannara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nannara]] 3kg9emy6l0djwx3qdfwydww9cckmya6 Sedum stellatum 0 11619 226803 129920 2010-08-07T12:07:29Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Nannara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nannara]] 3kg9emy6l0djwx3qdfwydww9cckmya6 Arba di l'Ascinzioni rossa 0 11620 354043 351281 2016-05-18T13:20:54Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arba di l'Ascinzioni rossa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Sedum cepaea1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">sedum cepaea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Crassulaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sedum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''sedum cepaea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|A romiccia]] |----- |} L' '''arba di l'Ascinzioni rossa''' (o [[Erba di l'Ascensione rossa]], o [[arba di l'Ascinzioni russa]]) (''[[sedum cepaea]]'') hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i [[Crassulaceae]]. Hè alta sin'à 15 cm. Si trova in i mura o in i [[petri]]. I fiori sò bianchi, chjucareddi. U picciolu di i casci hè cortu. I foglii sò opposti. ==Sinonimi== Parechi sinonimi di ''sedum cepaea'' sò: * ''Anacampseros cepaea'' (L.) Willdenow * ''Cepaea caesalpini'' Fourreau * ''Phedimus uniflorus'' Rafinesque * ''Sedum amani'' Post * ''Sedum cepaea gallioide''s (Pourr. exi All.) Rouy & E.G.Camus * ''Sedum cepaea gracilescens'' Maire & Weiller * ''Sedum gallioides'' Pourr. ex All. * ''Sedum paniculatum'' Lam. nom. illeg. * ''Sedum spathulatum'' Waldststein-Wartemberg & Kitaibel * ''Sedum tetraphyllum'' J.Sibthorp & Sm. * ''Sedum verticillatum'' Dulac == In Corsica == L'arba di l'Ascinzioni rossa hè una di i dui spezii di pianti chì sò cunnisciuti in [[Corsica]] com'è l'[[arba di l'Ascinzioni]] (a siconda spezia essendu l'[[arba di l'Ascinzioni verdi]] ([[sedum stellatum]]). L'arba di l'Ascinzioni rossa hè cumuna in [[Corsica]]. Hè di tradizioni d'andà à coglia la u [[ghjornu]] di l'[[Ascinzioni]], a matina. Si coglii prima ch'eddu si pisessi u [[soli]]. Dopu si metti in [[casa]], appiccata. A pianta campa senza nè [[terra]] nè [[acqua]], si ridrizza è fiurisci in [[San Ghjuvanni]]. Sicondu a tradizioni, s'è l'arba di l'Ascinzioni si ridrizza è fiurisci in una [[casa]], l'annata sarà bona. == Rifarenzi == * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, [[Aprili]] 2008 == Da veda dinò == * l'[[arba di l'Ascinzioni]] * a [[nannara]]: l'[[arba di l'Ascinzioni verdi]] * i [[fiori di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Crassulaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] ayhmd08j7k1id5dt3i64dmvnzr7mo71 Erba di l'Ascensione rossa 0 11621 129929 2008-05-24T20:02:31Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Arba di l'Ascinzioni rossa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba di l'Ascinzioni rossa]] bg1cpx4c60kudlo6c6kxx8t06ih4qto Arba di l'Ascinzioni russa 0 11622 129930 2008-05-24T20:02:45Z Img 21 Reindirizzamentu à [[Arba di l'Ascinzioni rossa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba di l'Ascinzioni rossa]] bg1cpx4c60kudlo6c6kxx8t06ih4qto Limenitis reducta 0 11623 364259 348815 2019-10-03T11:20:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''''Limenitis reducta''''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Limenitis reducta 01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Limenitis reducta |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Lepidoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Nymphalidae]]'' |----- | Generu | ''[[Limenitis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Limenitis reducta''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Limenitis reducta07.jpg|250px]] |----- |} '''Limenitis reducta''' hè un tipu di [[farfalla]] chì face parte di a famiglia di e [[Nymphalidae]]. Hè larga 23 à 27 mm. Stà annantu à e piante di u generu ''Lonicera''. Un sinonimu di ''Limenitis reducta'' hè: ''Limenitis anonyma'' Lewis, 1872. ==In Corsica== ''Limenitis reducta'' hè prisente in [[Corsica]]. <gallery mode=packed> Limenitis reducta MHNT CUT 2013 3 15 Buzet Dos.jpg| Limenitis reducta MHNT CUT 2013 3 15 Buzet Ventre.jpg| </gallery> {{c-supranu}} ==Da vede dinò== *[[Farfalla cardaghja]] *[[Farfalla ferulaghja]] *[[Farfalla finuchjaghja]] [[Categoria:Nymphalidae]] 3ira19ceje6u8ygs39oxklmyjldswcv Farfalla cardaghja 0 11625 358270 348816 2018-01-05T18:37:46Z KPFC 13135 /* Galleria */ + 1 Mudifica di vanessa cardui wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Cynthia cardui''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Distelvlinder Cynthia cardui.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cynthia cardui |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbracamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Lepidoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Nymphalidae]]'' |----- | Generu | ''[[Limenitis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Cynthia cardui''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:0 Belle-dame (Vanessa cardui) - Echinacea purpurea - Havré (3).jpg|250px]] |----- |} A '''Farfalla cardaghja''' (''Cynthia cardui'') hè un tipu di [[farfalla]] chì face parte di a famiglia di e [[Nymphalidae]]. Hè una di e farfalle più cumune in u mondu, postu chì si trova in tutti i cuntinenti fora di l'[[Antarctica]]. Hè largu 5 à 6 cm. Si scontra da u litturale sin'à 2000 metri. Si vede bulà da [[maghju]] à [[nuvembre]] in [[Europa]]. U brugu si nutrisce per u più di [[cardu|cardi]], ma dinù di [[malva|malvi]] è d'[[urticula|urticule]]. == In Corsica == ''Cynthia cardui'' hè prisente in [[Corsica]]. == Galleria == <gallery> Limenitis camilla larva beentree.jpg|U [[brugu]] ghjovanu Vanessa.cardui.caterpillar.jpg|U brugu più vechju Vanessa cardui2.JPG|Un adultu Vanessa cardui MichaD.jpg|Da sottu Vanessa cardui Eupatorium.jpg| Vanessa_cardui_lv.jpg|Cynthia cardui in [[India]] Vanessa cardui MHNT CUT 2013 3 14 Pontfaverger-Moronvilliers Dos.jpg|''Vanessa cardui'' Vanessa cardui MHNT CUT 2013 3 14 Pontfaverger-Moronvilliers Ventre.jpg|△ ''Vanessa cardui'' Vanessa cardui (KPFC).jpg| </gallery> {{c-supranu}} ==Da vede dinò== *[[Farfalla ferulaghja]] *[[Farfalla finuchjaghja]] *[[Limenitis reducta]] [[Categoria:Nymphalidae]] a3lg4ct5p59tj03i77jzl14ao2ujroc Salaam 0 11627 130044 2008-05-26T06:00:59Z 212.182.71.98 Reindirizzamentu à [[Salam]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Salam]] q9div0imgw58i8pfh5erfm7kwa1uwvp Salam 0 11628 334216 325274 2014-03-23T14:55:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Salam''' o '''salaam''' (in [[lingua araba]]: سلام ''salam'') hè una parola araba chì significheghja lettaralmente "a [[pace]]", ma hè ancu usata cum'è un salutu ghjenarali, suprattuttu in [[mondu arabu|paesi arabi]] è da i [[Islam|musulmani]], ma ancu in l'altri paesi duve l'[[Islam]] hè impurtante. Quissa parola appare ancu in i saluti più lunghi, cum'è ''assalamoe `alaykum'' (السلام عليكم) à cuali hè pussibili risponde: ''wa`alaykum assalam''. In più, ''As-Salam'' hè unu di i [[99 Nomi di Diu]]. A varsione [[lingua ebraica|ebraica]] hè ''[[shalom]]'', chì in [[Israeli]] hè usata in u stessu modu cum'è ''salaam''. [[Categoria:Islam]] [[Categoria:Lingua araba]] iu73w0s0014r77tbwaugiyufjvaji18 Santa Ghjulia di Nonza 0 11629 334276 130073 2014-03-23T14:56:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Corse-04644-Nonza-église Sainte-Julia.jpg|thumb|250px|right|A chjesa Santa Ghjulia di Nonza]] A [[chjesa]] '''Santa Ghjulia''' hè situata annantu à a cumuna di [[Nonza]]. Hè stata custruita à u seculu XVI, dopu à u Cunciliu di Trenta, versu 1575. A chjesa hè cuparta di teghje. Indrentu à a chjesa, ci hè un altare baroccu magnificu, in marmaru, di a fine di u seculu XVI. A chjesa hè stata trasfurmata parechje volte, in u 1854 è in u 1872. In u 1893, u campanile hè statu aghjustatu. A chjesa hè scritta cum'è munimentu storicu dapoi u 5 di lugliu di u 1926. U prubitariu di a chjesa hè a cumuna di Nonza. ==Riferimenti== * [http://nonza.net/html/histoire_Nonza.htm Marina di Nonza] ==Da vede dinù== * u paese di [[Nonza]] * [[Santa Ghjulia]] {{c-supranu}} [[Categoria:Munimentu di Corsica]] 6d9wff9si9s3gfe16uimqac0eloxcu5 Categoria:Utilizatore nl 14 11631 335856 328391 2014-03-23T18:16:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|nl]] d63vplgyd9ryeq8o68qxyv3yo2qdbmt Categoria:Utilizatore lb 14 11632 335855 325275 2014-03-23T18:16:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|lb]] q54f07huspuzqwbijtjem9eo90evsa2 Fenòmenu 0 11634 332431 325276 2014-03-23T14:19:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U terminu '''fenòmenu''' hè utilizzatu in rifarimentu à un [[evintu]] ussarvevuli, talvolta in l'usu currente suprattuttu se a segnu chi sè qualcosa di speciale, (l'urighjne di a parola hè [[Lingua greca|greca]], da ''phainomenon'' = ciò chì hè manifestu, è partantu ussarvevuli). == U terminu ''fenòmenu'' in a filusofia di Kant== U penseru di Kant si pone à u vertice di una lunga riflessione annantu à a vera natura di i fenòmeni iniziata ghjà in u V sec. A.C. incù l'[[atumismu]] di [[Demucritu]]; pà una ricustruzione di quissa tematica vedi [[fenumenismu]]. Da Cartesiu à Kant i due principali indirizzii filusofici, [[raziunalismu]] è [[empirismu]], pur divarghjendu annantu à quasi tuttu cuncurdanu annantu à a natura puramente fenumenica di u mondu sensibili è quotidianu. U terminu vene utilizzatu da [[Immanuel Kant]] in sensu tecnicu, in uppusizione à u terminu '[[noumenu]]'. I fenòmeni custituisconu u mondu cusì cum'è appà à i nostri [[urgani di sensu|sensi]], è ùn cum'è essu hè indipendentemente da a nostra esparenza di essu (a "cosa in sé", ''das ding an sich''). L'omi ùn ponu micca, secondu Kant, cunusce a realtà in sé, ma sultantu attraversu l'esparenza pussibile di essa ("a cosa pà me", ''das ding für mich''). In tal modu a filusofia vene à cuincide incù lu studiu di l'esperenza umana di u mondu. U cuncettu di 'fenòmenu' hè à a base di quella tradizione filusofica nota incù u nomu di [[fenumenuloghja]]. Figure di spiccu di quissa tradizione sò [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel|Hegel]], [[Edmund Husserl|Husserl]], [[Martin Heidegger|Heidegger]], [[Maurice Merleau-Ponty|Merleau-Ponty]] è [[Jacques Derrida|Derrida]]. == U terminu ''fenòmenu'' in psiculoghja== A cuncezione di Kant di u fenòmenu ha moltu influenzatu u mudellu [[psicudinamica|psicudinamicu]] di a [[psiculoghja]], è e teurie chì studianu l'interazioni frà mente, carvellu è mondu esternu. == U terminu ''fenòmenu'' in campu scentificu == Fenòmenu hè un qualunque evintu ussarvevuli. I fenòmeni sò l'ughjetti di studiu di a [[scenza]]. Hè pussibili raggruppà sottu una denuminazione più specifica ognunu u fenòmenu di un varunque ambitu, è uttene à esempiu - à partì da ognunu l'evintu chì ha à chì fà incù l'[[ottica]] è incù a [[luce]] - a categuria [[ottica|fenòmeni ottici]]. Qualchì evinti sò usservevuli da chjiunque, altri richedenu manipulazioni cumplicate è attrezzature sufisticate. Qualchì di quissi fenòmeni ricadenu à u di fori di ciò chì di solitu si intende pà "scenza". Essi vingonu trattati à a voce [[fenòmeni anomali]]. == Afurismi == *"Nessun fenòmenu hè tali finché ùn vene micca ussarvatu" [[Niels Bohr]] *"Una [[teuria]] scentifica ùn hè micca altru chì un puntu d'appoghju invintatu in u [[caos]] di i fenòmeni vivinti" - [[Wilhelm Reich]] *"Studià i fenòmeni patuloghjici senza i libri hè cum'è avinturà si annantu à di un mare di a quale ùn si pussede micca a cartina; ma studià i libri senza i pazenti hè cum'è ùn andà micca affattu à u mare" - Sir [[William Osler]] [[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]] qfjrhlph7ihdm3y0xvtcz5kverwe3dg Categoria:Scenze matematiche, fisiche è naturali 14 11635 328759 328127 2013-06-07T13:16:53Z MerlIwBot 4458 Robot: Removing [[tl:Kaurian:Matematika at likas na agham]] (deleted) wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Categoria:Metudu scentificu 14 11636 335647 327824 2014-03-23T18:12:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filosofia]] bbdv3higedg18zz0vbs6stnirxpswph Prigiudiziu 0 11639 130371 2008-05-29T07:42:15Z 212.182.71.98 Reindirizzamentu à [[Preghjudiziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Preghjudiziu]] 7lfcgah8pkthk7zcax09vffehiy67gb Preghjudiziu 0 11640 333994 325277 2014-03-23T14:50:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U terminu '''preghjudiziu''' (o '''prigiudiziu''') pò assume diversi significati, ognunu in un modu cullegatu à a nuzione di "ghjudiziu prematuru" (vene à dì, parziale è basatu annantu à argumenti insufficenti è annantu à una so ùn cumpleta o indiretta cunuscenza). == Scenze suciali è psiculoghja == In u linguaghju di a [[psiculoghja suciale]], quandu si parla di preghjudizii ci si rifarisce à un tipu particulare di atteghjamenti. Prupriamente, sò atteghjamenti intergruppu, vene à dì, pusizioni di favori o sfavori chì hannu pà ughjettu un gruppu, si furmanu in e relazioni intergruppu è risultanu largamente cundivise. In psiculoghja suciale ci si hè interessati suprattuttu di i preghjudizii negativi; ma ne esistenu ancu di pusitivi è di neutrali. U preghjudiziu pò esse analizzatu da un puntu di vista [[antrupuloghja|antrupuloghjicu]] parché nasce da u cumunu modu di appruccià si versu a realtà. Fa parte quindi di u [[sensu cumunu]], chì hè quella forma di penseru è di raghjunamentu chì appartene à una cultura è ne plasma a pruduzione culturale in modu scunsapevoli. Si pò dì ancu chì i preghjudizii sò culturali in u sensu che varianu da cultura à cultura. À esempiu l'eurupei hannu detarminati preghjudizii in i cunfronti di e qualità fisiche è psiculoghjche di a [[razza]] nera. Molte tribù africanu, à l'uppostu, pensanu che l'eurupei hè purtatori di [[streguneria]] in a so terra. Inoltre vi sò basi [[psiculoghja|psiculoghjche]] parché hè un penseru che si basa annantu à e paure è e fobie di u singulu individuu. À esempiu, un preghjudiziu pò purtà à u [[razzismu]], parché si ha paura di l'altru, di l'altra cultura, spezia quandu a si cunosce pocu. Dunque l'ignuranza in un detarminatu campu porta à u preghjudiziu. Un preghjudiziu hè ghjenaralmente basatu annantu à una predilezione immutivata pà un particulare [[puntu di vista]] o una particulare [[ideuloghja]]. Un tali preghjudiziu pò à esempiu cundurre à accettà o rifiutà a [[varità]] di una [[dichjarazione]] ùn in base à a forza di l'argumenti à supportu di a dichjarazione stessa, ma in base à a currispundenza à e proprie [[idea|idee]] precuncette. Senza quindi alcuna riflessione. Ciò ùn significheghju micca che sia necessariu, prima di affruntà qualsiasi questione, libarà si da ogni preghjudiziu ([[Raimon Panikkar]] ha dimustratu l'impussibilità di una tale uparazione, cui [[Hannah Arendt]] aveva ghjà accennatu à a fine di u libru ''[[L'urighjine di u tutalitarismu]]''), ma solu che di ogni propriu preghjudiziu vada assunta piena cunsapevulezza, à u finu di relativizzarne u pesu è di abbandunà ogni insustenibile pretesa di varità à priori. Solu cusì hè pussibile instaurà un [[dialogu interrelighjosu|dialogu]] frà relighjoni diverse in u quali l'interlucutori ùn debbanu micca rinuncià à e proprie più ghjenuine è marcate pusizioni: i punti di scontru ùn vannu micca truvati à scapitu di l'irrinuncevuli è manifeste scumpatibilità, è tuttavia u dialogu hè pussibili propriu parché nessunu crede ch'a propria varità renda menzogna quella di l'altru. == Statistica == In a [[statistica]], u terminu sta à indicà a tendenza di un sughjettu à suvrastimà o suttustimà a valutazione di un varunque insemu di dati, u chì vene vistu in quissu ambitu sia cum'è un difettu da parte di u sparimentatori sia cum'è qualcosa di uccasionalmente utile (à volte hè infatti indispensevule, pà pute si sarvì adeguatamente di i dati à dispusizione, di un'interpretazione di i stessi; u prublema, cum'è accennatu prima, ùn hè micca libarà si di ogni interpretazione - u puntu di vista assulutu, ughjettivu, univarsali o addirittura neutrali, nunustante ognunu u sforzu pur sensati di a wikipedia, ùn pò micca esiste - ma solu rende cuscenza di u fattu chì a propria hè ''una'' di l'interpretazioni pussibili). == Scenza == In a [[filusufia di a scenza]] u terminu "preghjudiziu" ha à che fà incù quei fattori [[psiculoghja|psiculoghjci]] chì altaranu l'esparimenti di varificheghju di l'[[ipotesi]]. == Da vede dinù == * [[Bias (distursione)|Bias]] * [[Neutralità]] * [[Suspensione di u ghjudiziu]] [[Categoria:Antrupuloghja culturale]] [[Categoria:Antrupuloghja suciale]] [[Categoria:Psiculoghja suciale]] phaq1p1uyyqkz3wl4wq4fb3l8tttyxt Cynthia cardui 0 11641 130500 2008-05-29T16:41:36Z Paulu 58 hà mossu [[Cynthia cardui]] à [[Farfalla cardaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Farfalla cardaghja]] k2rf2db6m7r8se8jglckc8fq6z4hdfi Mila Kunis 0 11642 357317 349011 2017-07-07T02:28:07Z DARIO SEVERI 10718 Added data from wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:20120712 Mila Kunis @ Comic-con cropped.jpg|thumb|Kunis, [[2012]]]] '''Milena Markovna Kunis''' (14 [[Aostu]] 1983) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Kunis, Mila]] ms4dv8f0mhkmixs51s1rxdwri0qil8f Farfalla finuchjaghja 0 11643 363214 348818 2019-08-12T05:39:41Z Iifar 9165 /* U brugu */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U maccaone''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:ComputerHotline_-_Machaons_(by).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Papilio machaon |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbracamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Lepidoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Nymphalidae]]'' |----- | Generu | ''[[Limenitis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Papilio machao''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Papilio machaon Ellhofen 20070519 Detail.jpg|250px]] |----- |} U '''maccaone''' (o [[maccaonu]]) ([[Papilio machaon]]) hè un tipu di [[farfalla]] chì face parte di a famiglia di e [[Nymphalidae]]. ==Descrizzione== Hè una farfalla maiò, incù una apertura alare massima di 8 o 10 centimi. Per via di quessa si vede è si scontra à spessu in a natura, da [[aprile]] à [[sittembre]]. L'ale da daretu di i maccaoni hanu spezia di coda. Ci hè pocu dimurfisimu sissuale è u masciu è a femina sò guasi listessi. U maccaone bula lestru è ùn hè micca cusì faciule d'ossirvà lu annantu à un fiore. ===I brughi=== I brughi sò verdi, incù anelli neri pichjulati di giallu. Si nutriscenu per u più di [[finochju|finochji]], ma ancu di [[rundone|rundoni]]. I brughi hanu un organu particulare, chì li serve per difende si, situata daretu à u capu. 'Ssu organu hè arancinu è puzza assai. ===Differenze cù a farfalla ferulaghja=== U maccaone s'assumiglia assai à a [[farfalla ferulaghja]], una spezia di farfalla endemica di a Corsica è a Sardegna. Ma esistenu qualchì differenze. == In Corsica == U maccaone hè cumunu in [[Corsica]]. Si scontra ind'ellu ci hè u finochju. Esiste dinù in Corsica a [[farfalla ferulaghja]], una spezia endemica di a Corsica è di a Sardegna. E dui farfalle si ponu cunfonde, ma a coda di u maccaone hè più longa ch'è quella di a farfalla ferulaghja. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== ==Ligami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=149 Maria Cecilia Ruiz, ''Farfalle'', Offiziu di l'Ambiente di Corsica] == Gallery == === U brugu === <gallery> Image:Chenille de Grand porte queue (macaon).jpg Image:Koninginnepagerups op dille.jpg Image:Chenille machaon macro.jpg image:Rups koninginnepages.jpg Image:Schwalbenschwanz Raupe01.jpg Image:Papilio machaon caterpillar.jpg Image:Schwalbenschwanz-Raupe.jpg Image:Chenille - caterpillar - Papilio Macheon.JPG Image:Papilio machaon - Daucus carota - Keila.jpg Image:01 chenille machaon (detail).jpg </gallery> === U maccaone adultu === <gallery> Image:PapilioMachanon.JPG Image:Papilio machaon.JPG Image:Yellow Black Butterfly bgiu.jpg Image:Papilio machaon01.jpg Image:SchmetterlingLitermont.jpg Image:SchwalbenschwanzEnsdorf.jpg Image:Papilio machaon3.jpg Image:Schwalbenschwanz-Paarung.jpg Image:papilio-machaon-180502.jpg Image:Papilio_machaon_from_Greece.jpg Image:Motýl-otakárek.jpg Image:Papilio machaon Ellhofen 20070519.jpg Image:Papilio.machaon.7553.JPG Image:Papilio-machaon-200505-wp-1.jpg Image:Common Yellow Swallowtail - Papilio machaon I IMG 6963.jpg </gallery> == Da vede dinù == * u [[maccaone corsu]] *[[Farfalla cardaghja]] *[[Farfalla ferulaghja]] *[[Limenitis reducta]] [[Categoria:Nymphalidae]] 0dwzw2d5i4cfzrpgdt8b2pwncw2cg1n Sbarabatula finuchjaghja 0 11644 130579 2008-05-30T11:27:06Z 90.28.195.180 Reindirizzamentu à [[Farfalla finuchjaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Farfalla finuchjaghja]] 7xg85hixogmbnl5sws91u5mededcusa Papilio machaon 0 11645 130580 2008-05-30T11:27:20Z 90.28.195.180 Reindirizzamentu à [[Farfalla finuchjaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Farfalla finuchjaghja]] 7xg85hixogmbnl5sws91u5mededcusa Bientina 0 11650 355166 343121 2016-09-21T14:21:36Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (it) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Bientina | blasone=Bientina-Stemma.png | nomeOfficiale=Bientina | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=42 | latitudineSeconde=26 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=37 | lungitudineSeconde=14 | altitudine=10 | superficia=29,48 | pupulazione=8.070 <small>(2015)</small> | densita=273,74 | merre=Corrado Guidi | posta=56031 | telefunu=0587 | istat=050001 | abitanti=Bientinesi | patrone=San Valentinu | festa=[[5 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.bientina.pi.it/ }} '''Bientina''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. ==Paisoli== Caccialupi, Puntone, Quattro Strade, Santa Colomba. ==Cumune in cunfina== [[Altopascio]] ([[Pruvincia di Lucca|LU]]), [[Buti]], [[Calcinaia]], [[Capannori]] (LU), [[Castelfranco di Sotto]], [[Santa Maria a Monte]], [[Vicopisano]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] 0oqrcpglqk10de7hfxi2kumv5sai80g Template:Pruvincia di Pisa 10 11651 335291 329811 2014-03-23T18:01:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| width=100% id="toc" style="clear:both; margin-top:.5em" ! bgcolor=#ccccff colspan="2" style="text-align:center;"|E cumune di a [[pruvincia di Pisa]] <br /> |- | width="8%" valign="center" align="center" | [[Image:Provincia di Pisa-Stemma.svg|35px]] | width="92%" valign="center" align="center" style="font-size:90%" | [[Bientina]] - [[Buti]] - [[Calci]] - [[Calcinaia]] - [[Capannoli]] - [[Casale Marittimo]] - [[Casciana Terme]] - [[Cascina]] - [[Castelfranco di Sotto]] - [[Castellina Marittima]] - [[Castelnuovo di Val di Cecina]] - [[Chianni]] - [[Crespina]] - [[Fauglia]] - [[Guardistallo]] - [[Lajatico]] - [[Lari]] - [[Lorenzana]] - [[Montecatini Val di Cecina]] - [[Montescudaio]] - [[Monteverdi Marittimo]] - [[Montopoli in Val d'Arno]] - [[Orciano Pisano]] - [[Palaia]] - [[Peccioli]] - [[Pisa]] - [[Pomarance]] - [[Ponsacco]] - [[Pontedera]] - [[Riparbella]] - [[San Giuliano Terme]] - [[San Miniato]] - [[Santa Croce sull'Arno]] - [[Santa Luce]] - [[Santa Maria a Monte]] - [[Terricciola]] - [[Vecchiano]] - [[Vicopisano]] - [[Volterra]] |} <noinclude> [[Categoria:Mudellu pruvincia taliana|Pisa]] </noinclude> 5ki24jyrmcd0ixb3hcao6nuicn1l179 Calci 0 11652 355169 343123 2016-09-21T14:27:11Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (it) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Calci | blasone=Calci-Stemma.png | nomeOfficiale=Calci | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=43 | latitudineSeconde=28 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=31 | lungitudineSeconde=9 | altitudine=50 | superficia=25,17| pupulazione=6.426 <small>(2015)</small> | densita=255 | merre=Stefano Lazzerini | posta=56011 | telefunu=050 | istat=050003 | abitanti=Calcesani | patrone=Sant'Ermolau | festa=[[5 d'aostu]] | situ=http://www.comune.calci.pi.it/ }} '''Calci''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. ==Paisoli== Castelmaggiore, Il Colle, La Corte, La Gabella, Montemagno, La Pieve, Pontegrande, Rezzano, Tre Colli, Villa. ==Cumune in cunfina== [[Buti]], [[Capannori]] ([[Pruvincia di Lucca|LU]]), [[San Giuliano Terme]], [[Vicopisano]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] ewmm2jvju676mg6z9ocjh632xqfdgkt Calcinaia 0 11654 355170 343124 2016-09-21T14:30:50Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (it) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Calcinaia | blasone=Calcinaia-Stemma.png | nomeOfficiale=Calcinaia | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=41 | latitudineSeconde=4 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=37 | lungitudineSeconde=9 | altitudine=16 | superficia=14,89 | pupulazione=12.439 <small>(1-1-2016)</small> | densita=835 | merre=Marta Perini | posta=56012 | telefunu=0587 | istat=050004 | abitanti=Calcinaioli | patrone=Santa Ubaldesca | festa=[[29 di maghju]] | situ=http://www.comune.calcinaia.pi.it/ }} '''Calcinaia''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. == Paisoli == Fornacette, Montecchio, Oltrarno, Sardina. == Cumune in cunfina == [[Bientina]], [[Cascina]], [[Pontedera]], [[Santa Maria a Monte]], [[Vicopisano]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] m4lcbo1sb7vsquedgbmiqelccin47kq Casale Marittimo 0 11655 355171 343127 2016-09-21T14:34:06Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (it) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Casale Marittimo | blasone=Casale Marittimo-Stemma.png | nomeOfficiale=Casale Marittimo | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=17 | latitudineSeconde=51 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=37 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=214 | superficia=14,29 | pupulazione=1.067 <small>(31-12-2010)</small> | densita=74,67 | merre=Chiara Camerini | posta=56040 | telefunu=0586 | istat=050006 | abitanti=Casalesi | patrone= | festa=[[30 di nuvembre]] | situ=http://www.comune.casale-marittimo.pi.it/ }} '''Casale Marittimo''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. ==Cumune in cunfina== [[Bibbona]] ([[Pruvincia di Livornu|LI]]), [[Cecina]] (LI), [[Guardistallo]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] gc3174vbcqxmj22tdhhl52r9nvi7n3u Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa 14 11656 335517 328034 2014-03-23T18:09:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Toscana|Pisa]] lau3aywq92trub5rr5bl8x5x2s70xle Categoria:Cumuna d'Italia 14 11657 344356 335502 2015-06-08T22:21:23Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Italia]] 7xnk32ruhfmyjm4klj25qi86r386e9p Casciana Terme 0 11658 343128 331949 2015-05-05T01:59:43Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Casciana Terme | blasone=Casciana Terme-Stemma.png | nomeOfficiale=Casciana Terme | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=31 | latitudineSeconde=41 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=37 | lungitudineSeconde=9 | altitudine=125 | superficia=36,44 | pupulazione=3.538 | densita=97 | merre=Francesco Biasci | posta=56034 | telefunu=0587 | istat=050007 | abitanti=Cascianesi | patrone= | festa=[[30 di maghju]] | situ=http://www.comune.cascianaterme.pi.it/ }} '''Casciana Terme''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. == Paisoli == Ceppato, Collemontanino, Parlascio, Sant'Ermo. == Cumune in cunfina == [[Chianni]], [[Lari]], [[Lorenzana]], [[Santa Luce]], [[Terricciola]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] 2aaxavcqa5ste8crpcv60myj0g3c63i Chianni 0 11659 343130 332032 2015-05-05T02:00:17Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Chianni | blasone=Chianni-Stemma.png | nomeOfficiale=Chianni | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=28 | latitudineSeconde=55 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=38 | lungitudineSeconde=34 | altitudine=284 | superficia=62,02 | pupulazione=1.563 | densita=25 | merre=Francesca Mancini | posta=56030 | telefunu=0587 | istat=050012 | abitanti=Chiannerini | patrone=San Petru | festa=[[7 d'aostu]] | situ=http://www.comune.chianni.pisa.it/ }} '''Chianni''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. == Paisoli == La Fornace, Garetto, I Guelfi, La Pescaia, La Pieve, Rivalto, Sassi Bianchi. == Cumune in cunfina == ''Chianni'' cunfina incù: [[Casciana Terme]], [[Castellina Marittima]], [[Lajatico]], [[Riparbella]], [[Santa Luce]], [[Terricciola]]. {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] oapbm464e8132a4rg74hiu2qdov2zym Template:Utilizatore oc-1 10 11661 335371 131082 2014-03-23T18:02:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua occitanica|oc]] | text=Aqueste utilizaire pòt contribuir amb un nivèl '''[[:Category:Utilizatore oc-1|basic]]''' d''''[[:Category:Utilizatore oc|occitan]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore oc-1|{{PAGENAME}}]] 1hfa7sfl3beaubu6ubestjqg2dmbsbc Categoria:Utilizatore oc-1 14 11662 335867 328087 2014-03-23T18:16:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore oc| 1]] ev5dkzd9vd36b5d0rdpernh40zs94nq Categoria:Utilizatore oc 14 11663 335866 328392 2014-03-23T18:16:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|oc]] c7ewpnurz72f86hrvvvn65icipoane6 Template:Utilizatore nl-1 10 11664 335364 147885 2014-03-23T18:02:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[lingua neerlandese|nl]] | text=Deze gebruiker bezit '''[[:Category:Utilizatore nl-1|beginnende kennis]]''' van het '''[[:Category:Utilizatore nl|Nederlands]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore nl-1|{{PAGENAME}}]] lyh3gjmay0jf61gxy9nyffwlferet1j Categoria:Utilizatore nl-1 14 11665 335857 325286 2014-03-23T18:16:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore nl| 1]] mde8kmf2lurgnhoww4gmzyce315gpfu Castelnuovo di Val di Cecina 0 11667 343129 331963 2015-05-05T02:00:11Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Castelnuovo di Val di Cecina | blasone=Castelnuovo di Val di Cecina-Stemma.png | nomeOfficiale=Castelnuovo di Val di Cecina | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=13 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=54 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=576 | superficia=88 | pupulazione=2.489 | densita=28 | merre=Elisa Battaglini | posta=56041 | telefunu=0588 | istat=050011 | abitanti=Castelnuovini | patrone=San Petru | festa=[[7 d'aprile]] | situ=http://www.comunecastelnuovovdc.it/ }} '''Castelnuovo di Val di Cecina''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. ==Cumune in cunfina== ''Castelnuovo di Val di Cecina'' cunfina incù: [[Casole d'Elsa]] ([[Pruvincia di Siena|SI]]), [[Monterotondo Marittimo]] ([[Pruvincia di Grussetu|GR]]), [[Montieri]] (GR), [[Pomarance]], [[Radicondoli]] (SI). {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] btl8c4p2u01mb0tjegnd7mamhexqxuw Farfalla ferulaghja 0 11668 348817 344003 2015-07-06T09:58:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U maccaone corsu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Papilio_hospiton.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Papilio hospiton |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbracamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordine | ''[[Lepidoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Papilionidae]]'' |----- | Generu | ''[[Papilio]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Papilio hospiton''<br /><font color=black size=1> [[Gené]], 1839 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Papilio_hospiton_side.jpg|250px]] |----- |} U '''maccaone corsu''' (o [[Maccaonu corsu]]) ([[Papilio hospiton]]) hè un tipu di [[farfalla]] chì face parte di a famiglia di e [[Papilionidae]]. ==Descrizzione== [[File:Ferula_communis.jpg|thumb|left|200px|A ferula (Corsica)]] Hè una farfalla maiò, incù una apertura alare massima di 8 o 10 centimi. Per via di quessa l'adulti si vedenu è si scontranu à spessu in a natura, da [[maghju]] à [[ghjugnu]]. L'ale da daretu di u maccaone corsu hanu spezia di coda. Ci hè pocu dimurfisimu sessuale è u masciu è a femina sò guasi listessi. U maccaone corsu bula lestru è ùn hè micca cusì faciule d'ussirvà la annantu à un fiore. Per u più, si trova annantu à a [[ferula]], da u livellu di u mare, insin'à 2000 metri.<ref>Cites (2015).</ref> ===U brugu=== I brughi sò verdi, incù anelli neri pichjulati di giallu. U brugu si nutrisce di cinqui pianti: * a [[ferula]] ([[Ferula comunis]]) * a ruta corsa ([[Ruta corsica]]) * a pastinaccia ([[Pastinaca latifolia]]) * [[Peucedanum officinale paniculatum]] * è [[Laserpitium halleri cynapiifolium]]. ===Differenze incù u maccaone cumunu=== [[File:Papilio.machaon.7553.JPG|left|200px|thumb|U maccaone cumunu: si vede a coda longa è a tacca alare bella tonda]] U maccaone corsu s'assumiglia assai à u [[maccaone]] cumunu. E dui farfalle si ponu cunfonde. Ma esistenu qualchì differenze. Ci hè una grande tacca rossa in a coda ind'è u [[maccaone]] cumunu. Invece, ind'è a maccaone corsu, 'ssa tacca hè più chjuga è chjirchjata nera. È a coda di u maccaone corsu hè più corta ch'è quella di u maccaone cumunu. Accade ch'ellu ci fusi un'ibridazione trà u maccaone corsu è maccaone cumunu. Ma l'esemplari chì nascenu di 'ssa ibridazione sò sterili. ==Endemismu== Hè una spezia endemica di a Corsica è di a [[Sardegna]]. === In Corsica === U maccaone corsu hè cumunu in [[Corsica]]. Si scontra in l'isula sana. Per u più, si trova ind'ellu ci hè a [[ferula]], da u livellu di u mare sin'à 700 metri. Più in sù, si pò truvà annantu à a [[Ruta corsa]] o à parte da 800 metri, annatu à [[Peucedanum paniculatum]].<ref>Ruiz (2015).</ref> Hè à un'altezza media di 400-500 metri ch'ellu hè u più abundante.<ref>Ruiz (2015).</ref> Esiste dinù in Corsica u [[maccaone]] cumunu. Parechji siti impurtanti per u maccaone corsu in Corsica sò: l'[[Agriate]], u [[Cuscione]] è l'[[Alcudine]]. === In Sardegna=== In Sardegna si scontra per u più annantu à a [[ferula]]. Si trova in tutta l'isula è hè abundate in particulare in l'areale di Montimannu.<ref>Cites (2015).</ref> Si trova dinù annantu à [[Ruta lamarmorae]], ma raramente è solu à altezze superiore à i 1400 m in i Monti di u [[Gennargentu]]. Hè statu ossirvatu ch'è l'areale di a ferula era in calata. == Prutizzione == U maccaone corsu hè prutettu à parechji livelli: * a cunvinzione internaziunale di Washington ([[CITES]]) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. * a cunvinzione di Berna * a dirittiva Habitat * in Francia, hè scrittu annantu à lista d'insetti prutetti di l'arristatu di u 3 aostu 1979 ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * [http://ec.europa.eu/environment/cites/pdf/EU_proposal_Papilio_hospiton.pdf Papilio hospiton, 2015, studiu CITES, Unione Europea] * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=149 Maria Cecilia Ruiz, ''Farfalle'', Offiziu di l'Ambiente di Corsica] == Liami == * [http://www.sardegnaambiente.it/j/v/159?s=248082&v=2&c=11623&t=1 Papilio hospiton, SardegnaForeste] * [http://inpn.mnhn.fr/docs/cahab/fiches/1055.pdf Papilio hospiton, INPN (in francese)] * [http://www.leps.it/indexjs.htm?SpeciesPages/PapilHospi.htm Papilio hospiton (in inglesu)] * [http://insetti.altervista.org/macro/hospiton1.htm Insetti, Papilio hospiton (in talianu)] == Da vede dinù == * u [[maccaone]] *[[Farfalla cardaghja]] *[[Farfalla finuchjaghja]] *[[Limenitis reducta]] [[Categoria:Nymphalidae]] 6zoalaenhlvorwfqltydek91u5d5xjm Sbarabattula firulaghja 0 11669 131692 2008-06-07T12:36:00Z 83.201.37.216 Reindirizzamentu à [[Farfalla ferulaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Farfalla ferulaghja]] 3du7sdq8qfz8nxg3rb066g0jlqoy40g Categoria:Scultura 14 11672 335739 327826 2014-03-23T18:13:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Categoria:Architittura 14 11674 335438 328336 2014-03-23T18:08:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Categoria:Musica 14 11675 335661 325296 2014-03-23T18:12:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Categoria:Baddu 14 11676 359139 335454 2018-05-04T00:10:35Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Musica]] tt7do5iojjw1khhl2oco8gerutg72tc Pierre Laffillé 0 11677 349982 333897 2015-07-07T18:05:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Pierre Laffillé''' hè un [[pittore]] natu in 1938. Vive en [[Corsica]]. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Francesu]] [[Categoria:Pintura]] t1acouk8b1omdjw5f24lvimtq8izg2w Categoria:Disegnu 14 11678 335528 132010 2014-03-23T18:10:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Categoria:Sinemà 14 11679 335741 325300 2014-03-23T18:13:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Jean-François Bauret 0 11680 348945 347152 2015-07-06T10:38:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Jean-François Bauret''' hè un [[fotografia|fotografu]] natu in [[1932]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di i fotografi]] [[Categoria:Fotografia]] fewomgt1dkuwzfmj7pwoiuqku4wg76c Malmignattu 0 11681 364203 356992 2019-10-03T11:19:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U malmignattu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Latrodectus tredecimguttatus female.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Latrodectus tredecimguttatus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Arachnida]]'' |----- | Ordini | ''[[Araneae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Theridiidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Latrodectus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Latrodectus tredecimguttatus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Latrodectus tredecimguttatus male.jpg|250px]] |----- |} U '''malmignattu''' (o [[malmignattulu]]) (''[[Latrodectus tredecimguttatus]]'') hè un tipu di [[ragnu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Theridiidae]]. Si scontra in tutta a rigioni di u [[Mediterraniu]] ma dinò in u nordu di l'Africa, in Asia Cintrali, in [[Russia]] suttana è in l'[[Isuli Canarii]]<ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. Pò essa priculosu pa l'omu. Era ancu cunnisciutu da i grechi à tempi antichi antichi. U malmignattu hè neru, è t'hà à spessu trè paghji di tacchi rossi, calchì volta chjirchati bianchi o giaddi. I patti sò forti è neri. U malmignattu hè discrittu à spessu com'è pussidendu tredici tacchi rossi. Ma esistini calchì variazioni, apposta chì pò accada chì 'ssi tacchi fussini bianchi. Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali ind'è u malmignattu, postu chì a femina (8-18 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (3-6 mm). L'adulti masci si trovani da [[maghju]] à [[sittembri]], quandu i femini inveci si scontrani da maghju à [[nuvembri]]<ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. U malmignattu cattura i so predi vivi par via di una ragnata abbastanza maiori, ma bedda piattata è si nutrisci par u più d'insetti. Accadi chì l'accupiamentu fussi priculosu pà u masciu, chì pò essa divuratu tandu da a femina. Vivi in ragnati moltu resistenti incù una forma irregulari in ariali à machja meditarrania bassa, à spessu aridi è pitrosi, frà sassa è muretti; moltu raramenti u malmignattu si pò truvà vicinu à i casi di campagna. U malmignattu hè vilanosu, è una pizzicatura pò ancu essa murtali. Ci vò d'andà subitu à u spidali o à a clinica. U vilenu agisci da 10 minuti à un'ora. Ma sola a femina hè vilanosa <ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. ==Tassunumia== Un sinonimu cumunu di ''Latrodectus tredecimguttatus'' hè ''Latrodectus mactans tredecimguttatus''. == In Corsica == [[File:Latrodectus tridecimguttatus.jpg|left|200px]] U malmignattu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu a [[zinevra]]<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref>. Si scontra à spessu in u centru di a Corsica è in Pumonti. Hè più raru in Cismonti. Hè piuttostu da [[marzu]] à [[sittembri]] chì ci hè u risicu di fà si pizzicà. Ci conta Roccu Multedo<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref> chì si scuntrava à spessu in l'[[arghja|arghji]] in tempi di [[tribbiera]] o in i [[suvara|lecci suvarini]]. In i tempi, sicondu [[Roccu Multedo]]<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref>, s'aduprava a fiamma par curà ni a pugnitura è in [[Osani]], era imprudatu u forru caldu. ==Citazioni== Accadi chì u malmignattu fussi citatu in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema<ref>Paulu Milleliri (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>: * ''Ch'idda ti pugni a malmignatta !'' ==Rifarenzi== {{reflist}} ==Liami== * [http://ocic.oec.fr/catalog_repository/uploads/10/malmignatta.pdf U malmignattu - Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] * [http://web.archive.org/web/20071224195016/http://pagesperso-orange.fr/eresus/danger.html I ragni priculosi di Corsica] * [http://casavecchia.free.fr/pdf/Corse-araignee-malmignatta-by-casa-vecchia.free.fr.pdf U malmignattu (in francesu)] * [https://www.youtube.com/watch?v=n1pVjuVK9EY Videu di u malmignattu] [[Categoria:Theriiidae]] [[Categoria:Ragnu di Corsica]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] 8hfocl7zaz1t6rkofq7f21ngt2hoe3p Malmignattulu 0 11682 132030 2008-06-10T19:15:42Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Malmignattu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malmignattu]] fl6s9qywlyn476akta1ydecuww0ob7o Latrodectus tredecimguttatus 0 11683 132031 2008-06-10T19:15:51Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Malmignattu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malmignattu]] fl6s9qywlyn476akta1ydecuww0ob7o Zinevra 0 11684 132032 2008-06-10T19:16:00Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Malmignattu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malmignattu]] fl6s9qywlyn476akta1ydecuww0ob7o Categoria:Biologia 14 11686 335460 325306 2014-03-23T18:08:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Categoria:Scienze esatte è naturale 14 11687 335733 132189 2014-03-23T18:13:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze]] lijy0brarr3xqiy1q8xgh5w64qewbns Categoria:Geologia 14 11688 335578 325307 2014-03-23T18:10:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Categoria:Logica 14 11689 335630 328356 2014-03-23T18:11:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Categoria:Medicina 14 11690 335645 132198 2014-03-23T18:12:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Categoria:Fisica 14 11691 335567 325310 2014-03-23T18:10:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ok3gjsbxrbp3jh3ylgca7m5h137miw9 Categoria:Radica 14 11692 335915 132204 2014-03-30T11:06:41Z 91.197.junr3170 7208 [[d:Q1281]]: -: [[en:]] [[de:]] [[fr:]] [[pl:]] [[ja:]] [[it:]] [[nl:]] [[pt:]] [[es:]] [[sv:]] wikitext text/x-wiki {{Pagina maestra/Benvenutu}} ibnpaxhjhwa0o76406ni9pmqujnkwun Listinu di i fotografi 0 11693 348943 333144 2015-07-06T10:37:11Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Listi fotografi]] à [[Listinu di i fotografi]] wikitext text/x-wiki {| border="0" id="toc" style="margin: 0 auto;" align=center | '''Listi fotografi''' [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#K|K]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]]__NOTOC__ |} ==A== *[[Ansel Adams]] *[[Eugène Atget]] *[[Richard Avedon]] ==B== *[[Jean-François Bauret]] *[[Werner Bischof]] *[[Bill Brandt]] *[[Brassaï]] *[[René Burri]] ==C== *[[Sophie Calle]] *[[Ètienne Carjat]] *[[Henri Cartier-Bresson]] *[[Gabriel Carvajal]] *[[Mama Casset]] *[[Salla Casset]] *[[Lucien Clergue]] *[[Chuck Close]] ==D== *[[Jacques Daguerre]] *[[Bruce Davidson]] *[[Mario de Biasi]] *[[Benjamín de la Calle]] *[[Augusto De Luca]] *[[Raymond Depardon]] *[[Bernard Deschamps]] *[[Robert Doisneau]] *[[František Drtikol]] *[[Maxime Du Camp]] ==E== *[[Mark Edwards]] *[[Peter Henry Emerson]] *[[Elliott Erwitt]] *[[Walker Evans]] ==F== *[[Andreas Feininger]] *[[Roger Fenton]] *[[Ludmila Foblová]] *[[Joan Fontcuberta]] *[[Martine Franck]] *[[Robert Franck]] *[[Lee Friedlander]] *[[Francis Frith]] ==G== *[[Anatolij Garanin]] *[[Alexander Gardner]] ==H== *[[Ernst Haas]] *[[Sara Holt]] *[[Hosoe Eikoh]] ==I== * [[Irina Ionesco]] * [[Walter Iooss]] * [[Izis]] ==K== *[[Josef Koudelka]] ==L== *[[Dorothea Lange]] *[[Jacques-Henri Lartigue]] *[[Clarence John Laughlin]] *[[Gustave Le Gray]] *[[Erich Lessing]] ==M== *[[Raymond Moore]] *[[Christophe Mourthé]] *[[Martin Munkácsi]] ==N== *[[Félix Tournachon Nadar]] *[[Charles Nègre]] *[[Helmut Newton]] *[[Nick Nixon]] *[[William Notman]] ==O== *[[Paul Outerbridge]] ==P== *[[Freeman Patterson]] *[[Irving Penn]] *[[Sergei Mihxailovicx Prokudin-Gorskji]] ==R== *[[Man Ray]] *[[Marc Riboud]] *[[Leni Riefenstahl]] *[[Alexander Rodchenko]] *[[Willy Ronis]] *[[Jiří Růžek]] ==S== *[[Sebastião Salgado]] *[[Jan Saudek]] *[[Edward Steichen]] *[[Ralph Steiner]] *[[Otto Steinert]] *[[Alfred Stieglitz]] ==T== *[[William Henry Fox Talbot]] *[[Paul Trevor]] ==V== *[[Robert Vano]] *[[Charles Verax]] *[[Dima Vesnine]] *[[Adam Clark Vroman]] ==W== *[[Sabine Weiss]] [[Categoria:Fotografia]] 33pqnzobyx40t3gqqdrl89xwxsxv7dd Categoria:Religione è credenze 14 11694 335717 132250 2014-03-23T18:13:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Mitulugia 14 11695 335648 328358 2014-03-23T18:12:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Religione è credenze]] 70p9e15tz9bsjf4xu714ynncky633fd Categoria:Cristianisimu 14 11696 335496 325315 2014-03-23T18:09:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Religione è credenze]] 70p9e15tz9bsjf4xu714ynncky633fd Categoria:Religione 14 11697 335716 327839 2014-03-23T18:13:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Religione è credenze]] 70p9e15tz9bsjf4xu714ynncky633fd Categoria:Eculugia 14 11698 335534 325318 2014-03-23T18:10:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] 92ezznt0r2cawbj2mbvbunmy191m9i5 Categoria:Ambiente 14 11699 335398 328036 2014-03-23T18:07:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Environment}} [[Categoria:Scienze umane]] q7c6a223wlrhi9ezcto5t4h1k7a0ffd Categoria:Musiculugia 14 11700 335665 325320 2014-03-23T18:12:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Scienze umane]] frvtcjs0blfhf98kuyjkkgnnamigsfz Template:Babel field 4 10 11701 143246 141569 2008-10-04T10:07:55Z Ale Mister 249 Undo revision 141569 by [[Special:Contributions/Jatayou|Jatayou]] ([[User talk:Jatayou|Talk]]) wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #77E0E8 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:238px;background:#D0F8FF"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#77E0E8;text-align:center;font-size:14pt">'''{{{letter code}}}-4'''</td> <td style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em">{{{text}}}</td> </tr></table></div> fmpv6qre2lui0sjb34wl8jojoz5cmu0 Template:Utilizatore en-4 10 11702 335329 132283 2014-03-23T18:02:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 4 | letter code=[[lingua inglese|en]] | text=I speak '''[[:Category:Utilizatore en|English]]''' at a<br /> '''[[:Category:Utilizatore en-4|near-native]]''' level. }}[[Categoria:Utilizatore en-4|{{PAGENAME}}]] 9wln74mtrfeav4zvhf5q7r8j4n038ob Categoria:Utilizatore en-4 14 11703 335813 328374 2014-03-23T18:15:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore en| 4]] j4bfs89ylblzcw3qmgf0ez1sjivrmd8 Categoria:Stati di i SUA 14 11706 335754 329572 2014-03-23T18:14:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Stati Uniti d'America]] hwkt8auebar5hrbffccoiaoojge5a34 Categoria:Ogetti di Messier 14 11707 335671 132506 2014-03-23T18:12:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Astrunumia]] h1i2q0o2xmmgevd6m0j23k84psjhgm8 Categoria:Americanu 14 11708 335403 132513 2014-03-23T18:07:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America]] 2ql43s4pbbsfpacg1fws1glquw4om5l Categoria:Anni di u XI seculu 14 11709 335421 328328 2014-03-23T18:08:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni 14 11710 335407 325327 2014-03-23T18:07:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Storia]] rgq4ps05oycm4d5jg8qv0nubdcrxqzi Categoria:Anni di u XIII seculu 14 11711 335417 328324 2014-03-23T18:08:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XVIII seculu 14 11712 335422 328329 2014-03-23T18:08:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u I seculu 14 11713 335412 328319 2014-03-23T18:07:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XX seculu 14 11714 335427 328334 2014-03-23T18:08:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XXI seculu 14 11715 335426 328333 2014-03-23T18:08:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Custellazione 14 11717 352693 335521 2016-01-28T06:44:11Z YiFeiBot 9044 Retrait de 49 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q9230]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Astrunumia]] [[ar:تصنيف:أبراج فلكية]] 1sqsec2zorw4esi5y2di5p8dxcxj57g Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni 14 11718 335901 132556 2014-03-23T18:16:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Drittu 14 11719 335530 328226 2014-03-23T18:10:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pulitica, drittu è sucità]] mb686vgv53r1tvjxkm9kefc1lbv1vsv Categoria:Pulitica, drittu è sucità 14 11720 335708 132559 2014-03-23T18:13:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Società 14 11722 335745 132564 2014-03-23T18:13:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pulitica, drittu è sucità]] mb686vgv53r1tvjxkm9kefc1lbv1vsv Categoria:Economia 14 11723 335532 325332 2014-03-23T18:10:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scienze umane]] [[Categoria:Pulitica, drittu è sucità]] lpqmle0yv9rmhs0g5bocrqvttpbk8v3 Categoria:Informatica 14 11724 335597 132568 2014-03-23T18:11:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Tennulugii è scenzi applicati]] rug3ut8qd81bexndq76lpk87qvv3dk9 Categoria:Tennulugii è scenzi applicati 14 11725 335763 132569 2014-03-23T18:14:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Principale 14 11726 335703 132573 2014-03-23T18:13:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Francia 14 11727 359532 335571 2018-06-08T19:52:36Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Steatoda grossa 0 11728 364486 337165 2019-10-03T11:25:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Steatoda grossa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Steatoda.grossa.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Steatoda grossa |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Arachnida]]'' |----- | Ordini | ''[[Araneae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Theriiidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Steatoda]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Steatoda grossa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} ''Steatoda grossa'' hè un tipu di [[ragnu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Theriiidae]]. Hè cumuna in [[America di u Nordu]] è in [[Auropa]]. Si scontra à spessu in i cità, in i tafona di i vechji mura, in i sulaghjoli o in i cantini, in i loca ind'edda ci hè l'umidità. Si vedi tuttu l'annu. Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali, apposta chì a femina (10 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (6 mm). A femina campa sin'à sei anni. Inveci u masciu un campa cà sin'à un annu o un annu è mezu. A mursicatura di ''Steatoda grossa'' hè priculosa. Ma hè statu pruvatu chì l'antivilenu ''Latrodectus'' hè efficaci contr'à u vilenu di ''Steatoda grossa''. == In Corsica == ''Steatoda grossa'' hè cumuna in [[Corsica]]. ==Rifarenzi== * [http://web.archive.org/web/20080331000449/http://pagesperso-orange.fr/eresus/e_stegro.html I ragni priculosi di Corsica - Steatoda grossa] [[Categoria:Theriiidae]] [[Categoria:Ragnu di Corsica]] d3r5m0guhymxytb9yjx7jh2eka4e62m Categoria:Voceru 14 11730 335902 132634 2014-03-23T18:16:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Musica Corsa]] jp1kfr8ebez48qoza4c3ot8ugms1gyh Categoria:Canidae 14 11731 343781 335471 2015-05-17T00:39:04Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mammalia‎]] a33o04c6g7ohpu99neopojud65e36a8 Categoria:Animale 14 11732 335405 328314 2014-03-23T18:07:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Biologia]] 9vvieymw4ja25lclphv0xclk577zaka Categoria:Theriiidae 14 11733 335764 132643 2014-03-23T18:14:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Ragnu di Corsica 14 11734 335710 132644 2014-03-23T18:13:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Animale de Corsica]] i80u2bm27gprx1fii22jrpys2zdln26 Categoria:Animale de Corsica 14 11735 335406 132645 2014-03-23T18:07:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Annu 14 11736 335429 132651 2014-03-23T18:08:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Astrunumia]] ky2ra8k71ib623wudetd7zq0ef3mqe4 Categoria:Nuvembri 14 11737 335669 325288 2014-03-23T18:12:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mese di l'annu]] 786czgfz38pbli2ycvjsmnw6rm2hwp2 Categoria:Uttrovi 14 11738 335887 325289 2014-03-23T18:16:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mese di l'annu]] 786czgfz38pbli2ycvjsmnw6rm2hwp2 Categoria:Ghjugnu 14 11740 335589 325290 2014-03-23T18:11:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|June}} [[Categoria:Mese di l'annu]] qve98dlv5uriabep9rfc0jrf9cji3kv Categoria:Maghju 14 11741 335634 325292 2014-03-23T18:11:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|May}} [[Categoria:Mese di l'annu]] 06wv8ie0nu1bq6za1u5oji05ih0qodx Categoria:Aostu 14 11742 335431 325294 2014-03-23T18:08:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|August}} [[Categoria:Mese di l'annu]] cri8ho9gy1x5av8mm1t9syhpffyhoo0 Categoria:Decembre 14 11743 335524 325295 2014-03-23T18:10:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mese di l'annu]] 786czgfz38pbli2ycvjsmnw6rm2hwp2 Categoria:Lugliu 14 11746 335632 325297 2014-03-23T18:11:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|July}} [[Categoria:Mese di l'annu]] 9xx3pvr4ly0grqzfv6tbb6h04izuw3u Categoria:Settembre 14 11747 335740 325299 2014-03-23T18:13:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commonscat|September}} [[Categoria:Mese di l'annu]] 2fid332krlh2pj630pg2mk27ci3i8mx Ficu 0 11749 354068 341376 2016-05-18T13:56:25Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Fig.jpg|thumb|200px|right|U ficu]] U '''ficu''' hè u fruttu di a [[fica]], un arburi di a famiglia di i Moraceae. == Citazioni == U ficu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in i sprissioni: * ''cambià fica par sorbi'' * ''parè un ficu pinciulescu'' * ''ùn valè un ficu'': ''ùn vale un ficu!'' è in i pruverbii: * ''Fichi è moglie caccianu e voglie.'' * ''I fichi quand'elli venenu, è l'uva quand'ella passa.'' * ''Cun un ficu, faci un amicu.'' * ''Manghjatu u ficu, persu l'amicu.'' * ''Minestra è fichi, facenu latte.'' * ''Tantu spunta fichi, tantu ni tratta.'' ==Da veda dinò== * u [[fiuronu]] ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 * [http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/afrutta.html ''A Frutta'', Adecec, Lessicu] * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana {{c}} [[Categoria:Fruttu]] t2mprzw1o2aqfwu2kjouuksnt2vhn4x Arba 0 11750 354044 351276 2016-05-18T13:21:04Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki L''''arba''' ò '''erba''' hè una pianta bassa incù fustu [[verde]] è micca [[legnu|lignosu]]. == Citazioni == L'arba hè mintuvata à spessu in a cultura è in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par esempiu in i [[sprissioni corsi|sprissioni]]: * * ''l'arba vogliu'' * ''ùn hè arba chì poni i [[fiori|fiora]]'' chì voli dì: hè un gattivu sughjettu ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} e9bz8hes0e057irhrz45gkbdcbrjfvk Farina 0 11751 332426 325303 2014-03-23T14:19:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A '''farina''' hè un alimentu ottinutu à parta di a [[biada]] o altri produtti, chì sò stati macinati. == Citazioni == A farina hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu in i sprissioni: * ''Hè quant'è à circà [[mocu]] in a farina'' * ''Cunsigliu di [[topu|topa]] è dannu di farina.'' * ''largu in [[brenna]] è schersu in farina.'' * ''ùn hè farina da fà [[ostia]]'' o in u pruverbiu: * ''A chì ùn ni hà, ùn ni mangna. Sé tu voli a farina, va à coglia a [[castagna]].'' == Rifarenzi == * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Cucina]] 80kza5fxds2g1ijm3dvpugbmgq4w1q1 Pedi 0 11752 358375 333840 2018-01-21T17:46:49Z בר-כח 13196 wikitext text/x-wiki [[File:Nice feet.jpg|250px|thumb|upright]] == Citazioni == U pedi hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu in i sprissioni: * ''Viaghjà à peddi pudditrini.'' * ''Truvà u scarpu à u so pedi.'' * ''ùn li sortini micca i peda fora di u lettu'' * ''fà ni à pedi è à [[cavaddu]]'': ''ni faci à pedi è à cavaddu !'' == Rifarenzi == * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 [[Categoria:Litteratura corsa]] f1o411hs54inv01hp81vvvtgbgxse1p Trova 0 11753 334810 327970 2014-03-23T15:07:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A trova ou trovula è un vaccile di legnu o di petra fattu'apostu per i porci mannarini. == Citazioni == Accadi chì a trova fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in u pruverbiu: ''Quand'è u [[porcu]] hè techju, si volta a trova.'' * in a sprissioni: ''vultà si a trova dopu mangnatu'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Litteratura corsa]] rpywxdwccyzgyw3d7buc426fi2z1s9i Lana 0 11754 132706 2008-06-14T08:43:33Z 83.201.161.201 Pagina nova: == Citazioni == A lana hè mintuvata calchì volta in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in a sprissioni: ''discuta a lana [[capruna]]'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farr... wikitext text/x-wiki == Citazioni == A lana hè mintuvata calchì volta in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in a sprissioni: ''discuta a lana [[capruna]]'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} tn96juufufjyxf27duomnqmvpy9aht5 Ghjacara 0 11755 332595 133022 2014-03-23T14:22:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A '''ghjacara''' hè a femina di u [[ghjacaru]]. == Citazioni == Accadi chì a ghjacara fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in a sprissioni: ''stà à ghjacara techja'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Mammalia]] c16ecbdnhwpj4ur3lmo5e4cc1wis9oj Zicca 0 11756 354136 341390 2016-05-18T14:42:28Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Tick male (aka).jpg|thumb|right||250px]] A '''Zicca''' (o [[zecca]]) hè un tipu d'animali chì si nutrisci di u [[sangui]] d'altri mammiferi, rettili o aceddi. == Citazioni == Accadi chì a zicca fussi citata in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''una zicca niedda'' * o in u pruverbiu: ''Cavaddu vechju, zicchi è muschi.'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} [[Categoria:Acarina]] 2813z8e9ccmuyjsatjga63rhfw6158v Pidochju 0 11757 347171 347170 2015-07-01T23:40:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''pidochju''' hè un'[[insettu]] parassitu picculu chì assumiglia à a [[ragnata]] o à u [[scurpionu neru|scurpionu]] è chì manghja u [[sangue]]. == Citazioni == Accadi chi u pidochju fussi citatu in a cultura è in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu: * in a sprissioni: ''un pidochju rifattu'' o ''un pidochju rifaticciu'' *o in u pruverbiu: ''Ùn ti fidà di u pidochju rifattu.'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Litteratura corsa]] 0ckc2emls7xo7j6oqzbdxo7cm3idgnv Mosca 0 11758 333524 141075 2014-03-23T14:41:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki == Citazioni == A mosca hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in i sprissioni: * ''Aspittà chì a mosca si rodi u [[chjodu]]'' o ancu: ''dà tempu, chì a mosca si rodi u chjodu'' * o in u pruverbiu: ''Cavaddu vechju, zicchi è muschi.'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Litteratura corsa]] au9vbfts92agm57x2n8tbnhpcvk26c4 Labbru 0 11759 350556 132723 2015-07-09T10:01:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki == Citazioni == U labbru hè mintuvatu calchì volta in a [[cultura]] è in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in i sprissioni: * ''Hè quant'è à vulà fà sprucca senza labbri.'' o in u pruverbiu: ''Un si pò dì "prruci" senza labbri.'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} n9xnqgl1s35infmc0shceu9k3banuwi Arechja 0 11760 345184 331539 2015-07-01T08:27:38Z Blacknclick 9863 wikitext text/x-wiki [[File:Ear BNC.jpg|thumb|right|130px|L'arechja umana]] L''''arechja''' hè una parti di l'anatumia chì servi da catturà u sonu. L'arechja [[omu|umana]] si componi di trè parti: * L'arechja esterna * L'arechja media * L'arechja interna == Citazioni == L'arechja hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in i sprissioni: * ''Li frisciani l'arechji'' * ''Fà arechji di marcanti'' o in u pruverbiu: * ''Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta.'' == Rifarenzi == * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} [[Categoria:Anatumia]] l0ba1xyp96ds6dvoo4bpaxdc8v7n40u Caccavu 0 11761 347108 347107 2015-07-01T22:41:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''caccavu''' hè un sturmentu usatu in [[cucina]] par cocia l'alimenti. == Citazioni == Accadi chì u caccavu fussi citatu in a cultura è in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in u pruverbiu: * ''U caccavu vatatu ùn fù mai cottu.'' ==Rifarenzi== * Peretti, Petru Paulu, ''Campu'', 1966 [[Categoria:Cucina]] 98y72d0ybbmle5cgq59z6wwm73deucx Categoria:Cumuna di Sardegna 14 11762 335507 328341 2014-03-23T18:09:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna d'Italia|Sardegna]] [[Categoria:Sardegna]] jslvgrv76ofgoqnf8pci0ufc1nv0x5v Categoria:Cumuna d'Umbria 14 11763 335503 328340 2014-03-23T18:09:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna d'Italia|Umbria]] dlbppevlsxki8ofcj6ehpxyzesgklrh Categoria:Ventu 14 11764 335898 328223 2014-03-23T18:16:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Eculugia]] qytm81lz7dg9j0nutsvjr7y94vbwd1d Categoria:Upupidae 14 11765 335776 132938 2014-03-23T18:14:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Mammalia 14 11766 335642 132941 2014-03-23T18:12:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Anatumia 14 11767 335404 325313 2014-03-23T18:07:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Medicina]] sgikwo1uhlpk1ntzmvvlktccke6d9nw Categoria:Musicante 14 11768 359135 335664 2018-05-03T23:51:54Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Biugrafia]] 6zl75f7zkbh8moqtgyrvcc2cgsusw6b Categoria:Britannicu 14 11769 335464 325314 2014-03-23T18:08:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regnu Unitu]] 9kfumpk5mcmvkl7gdbuhgxcc9ebz0g2 Categoria:Regnu Unitu 14 11770 359792 335715 2018-07-09T12:01:18Z Jumpy01 11155 UE--->Europa wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Categoria:Litteratura corsa 14 11771 335626 327779 2014-03-23T18:11:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Littiratura]] [[Categoria:Corsica]] ff9cb9t3qtndlmbaylf9s9wbyb147v7 Categoria:Phasianidae 14 11773 335687 328077 2014-03-23T18:12:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Accipitridae 14 11774 335384 325319 2014-03-23T18:07:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Lingua germanica 14 11775 335618 328045 2014-03-23T18:11:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|Germanica]] 6meaas0wugdtz97w7uvfgkoa7qpcy7t Template:Utilizatore eo-1 10 11776 335330 145464 2014-03-23T18:02:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=eo | text=Ĉi tiu uzanto povas komuniki per '''[[:Category:Utilizatore eo-1|baza]]''' nivelo de '''[[:Category:Utilizatore eo|Esperanto]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore eo-1|{{PAGENAME}}]] 7v16kwpc0hl2ihz797jsjupkmcu9g53 Categoria:Utilizatore eo-1 14 11777 335816 325321 2014-03-23T18:15:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eo| 1]] a0bdyul8u2sg573px355idz8uip84bv Categoria:Utilizatore eo 14 11778 335815 328376 2014-03-23T18:15:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|eo]] e9arv6tg6pr3w6jp9tt9b6l6qgr4fzg Nasu 0 11779 333574 325325 2014-03-23T14:42:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Neus1.jpg|right|thumb|120px|Nasu umanu]] U '''nasu''' (da a parolla latina ''nasus'') hè a parti di u corpu chì ind'è l'omu, accupa a parti cintrali di u visu, essendu piazzatu sopra à a [[bocca]]. == Citazioni == U nasu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in a sprissioni: * ''torcia u nasu à a ghjustizia'' * ''ghjustizia nasitorta'' * ''purtà pa u nasu'' o in u pruverbiu: * ''À chì t'hà solda è amicizia, torci u nasu à a [[ghjustizia]].'' == Rifarenzi == * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 {{c}} [[Categoria:Anatumia]] i9i1q7ztmht3f6kpxlrq4uxeh6jn59x Ossu 0 11780 333760 325326 2014-03-23T14:46:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:RightHumanPosteriorDistalRadiusUlnaCarpals.jpg|thumb|rigjt|300px]] Un '''ossu''' hè una parte anatomica soda ind'è i vertebrati. L'inseme di l'ossi di un animale ne custituisce u scheletru. == Citazioni == L'ossu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in i sprissioni: * ''custà l'ossu di u [[coddu]]'' * ''piglià si l'ossa in gola'': ''si piglia l'ossa in gola !'' o in i pruverbii: * ''A [[lingua]] ossu ùn hà è ossu tronca.'' * ''À un bon' [[cani]] li si dà un bon ossu.'' * ''[[Acqua]] minuta, ghjugni à l'ossu è ùn hè criduta.'' == Rifarenzi == * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Anatumia]] gvmrfp7pu58cko2va47upkf1ju6vh8w MediaWiki:Categoriesfrom 8 11781 133065 2008-06-15T15:34:16Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mustrà e categurie à parte da: wikitext text/x-wiki Mustrà e categurie à parte da: 5g77rpk55ftvumhwykgpmjmnba6qwac MediaWiki:Nmembers 8 11782 133066 2008-06-15T15:34:20Z Ale Mister 249 Pagina nova: $1 {{PLURAL:$1|pagina|pagine}} wikitext text/x-wiki $1 {{PLURAL:$1|pagina|pagine}} h9aokc4pdoetxyn0sv8bv2jr9dfkq8v MediaWiki:Unwatch 8 11783 133067 2008-06-15T15:45:14Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ùn seguità più wikitext text/x-wiki Ùn seguità più scm0bwnxuqnap8cs9llbhh6x5cynqrt MediaWiki:Unwatchedpages 8 11784 133068 2008-06-15T15:45:19Z Ale Mister 249 Pagina nova: Pagine micca seguitate wikitext text/x-wiki Pagine micca seguitate tkjidsokq86cao9nxsex8okof5iet0x Categoria:Cucina 14 11787 335497 133113 2014-03-23T18:09:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]] d4l0xmgqvfp08howvh3ha40pqj9sa46 Categoria:Fruttu 14 11788 343774 335572 2015-05-17T00:22:13Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Botanica]] 9mrgupt6ex1moqevsbksvx51azx784s Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America 14 11789 335701 327778 2014-03-23T18:13:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Americanu]] [[Categoria:Pulitica]] 3yh10grvvjemr88ai0aht05ankwsu3l Categoria:Arburi di Corsica 14 11790 335437 133124 2014-03-23T18:08:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Categoria:Anni di u XII seculu 14 11791 335418 328325 2014-03-23T18:08:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn MediaWiki:Emailfrom 8 11794 133225 2008-06-17T10:10:32Z Ale Mister 249 Pagina nova: Da wikitext text/x-wiki Da ml1x37e1yswicbgx13jptkkdywpmpks MediaWiki:Youhavenewmessagesmulti 8 11795 133226 2008-06-17T10:28:26Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ai novi dispacci nant'à $1. wikitext text/x-wiki Ai novi dispacci nant'à $1. juygm2uqy6ag01e5luekazvzwyg7mda Cuccu 0 11796 347332 336620 2015-07-02T01:36:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cuccu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cuculus canorus2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cuculus canorus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Cuculiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cuculidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Elyomis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Elyomis quercinus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Reed warbler cuckoo.jpg|250px]] |----- |} U '''cuccu''' (''[[Cuculus canorus]]'') hè un tipu d'[[aceddu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Cuculidae]]. U nomu ''cuccu'' veni da u cantu di 'ssu aceddu. U cuccu hè abbastanza maiori, essendu longu 30-35 cm. A coda hè longa, ronda è grisgia. L'apartura alari hè di 55-60 cm. U cuccu pesa 70-160 g. U cuccu hè grisgiu-turchinu sottu è à u liveddu di a [[vola]]. I ghjovani sò bruni è russicci. U cuccu ghjugni in [[Auropa]] versu a fini di [[marzu]]. D'[[inguernu]], si stà in [[Africa]] o in [[Asia]]. U cuccu magna [[brugu|bruga]] è [[mignoculu|mignocula]]. A femina faci parechji [[ovu|ova]] (unu par nidu) in i nida di parechji spezii d'aceddi più chjuchi com'è a [[cardalina]], a [[capinera]], a [[codizennula]], ecc. In ogni nidu, u cuccu femina sceglii un ovu, u si manghja eppo dopu u caccia è u rimpiazza pa u soiu. U piulaconu di u cuccu nasci più prima cà l'altri è si sbarrazza tandu di u restu di a cuvata. Cusì ferma solu in u nidu. U cuccu si nutrisci d'insetti, di [[brugu|bruga]], di molluschi è di [[ragnu|ragna]]. == In Corsica == U cuccu hè cumunu in [[Corsica]]. In parechji paesi di u sartinesu, ci era à tempi antichi un usu, sicondu u quali si punia una quistioni à u cuccu ed eddu rispundia. Par esempiu, in [[Laretu]] di Tallà, s'è calchissia vulia sapè quant'edda aia da aspittà prima di marità si, dicia tandu: :''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina :''Quantu aghju da stà :''Anni fantina. :''È ti docu pinna è calamaru :''Quantu aghju da stà :''Anni à barcà lu mari.'' eppo aspitaia chì u cuccu cantessi. S'eddu cantaia una volta, vulia dì: un annu. S'eddu cantaia dui volti, vulia dì: dui anni. Trè volti: trè anni, ecc. == Citazioni == U cuccu hè citatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par esempiu in i sprissioni: * ''un vechju cuccu.'' * ''castrà i cucchi.'' * ''cuntenti com'è un cuccu.'' * ''un annu hè cuccu, un annu hè [[falcu]].'' Si dici ancu: ''faci u cuccu è u falcu''. * in u pruverbiu: ''L'ottu d'[[aprili]], u cuccu si devi sentire. S'eddu un si senti, hè mortu o per murire.'' Si dici ancu: ''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu, o ellu hè persu o ellu hè mortu.'' * in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: ''In Arghjachjusa lu cuccu scucculeghja;'' è in a puisia intitulata "U cuccu": :''Aval capiscu: lu cuccu poni l'ova :''In drent'à u [[nidu]] di quali eddu ni trova :''È chì hà fattu quiddu nidu :''Li si teni è li si cova. == Riferimenti == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" ==Liami== * [http://sarratufora.blogspot.co.uk/search?q=cuccu Cuccu è goia, u bloggu di Sarratufora] == Da veda dinò == * u [[fiori di cuccu]] [[Categoria:Cuculidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 5u550yw35npvkfn94y25gu6zi7c7dno Cuculus canorus 0 11797 133260 2008-06-17T15:55:13Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Cuccu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cuccu]] b5gtkhzhh14ab8pfg9qddyqmj2ni9m1 Categoria:Aceddu di Corsica 14 11798 335385 133283 2014-03-23T18:07:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale de Corsica]] i7e7vx78xq2rvdsagypd0xghoxj7huv Categoria:Cuculidae 14 11799 335498 327774 2014-03-23T18:09:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Motacillidae 14 11800 335651 328359 2014-03-23T18:12:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Brasile 14 11801 355630 335461 2016-10-30T23:39:39Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q11279]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Sudu]] h53wyw6e3o4fx3q3e4vf3uz46lgjsuc Categoria:Spagna 14 11802 359684 335749 2018-06-26T17:10:53Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Categoria:Castiglia è León 14 11803 335477 133292 2014-03-23T18:09:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Spagna]] r2ny29at4yh5dj1he046lwiv16rv6sa Mela granata 0 11806 363557 333420 2019-09-24T15:46:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A mela granata''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:PunicaGranatum3.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Punica_granatum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Myrtales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Pinaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Punica]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Punica_granatum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grenadier.JPG|250px|A mela granata]] |----- |} A '''mela granata''' (''[[Punica granatum]]'') hè un arburi fruttevuli chì faci parti di a famiglia di i [[Lythraceae]]. Hè cultivata dapoi i tempi antichi pa i so frutti è i so beddi fiori. Hè un picculu arburi chì hè altu sin'à 6 metri. Pò campà insin'à dui centu anni. Hè un arburi chì perdi i casci, ma pò accada ch'eddu i tinissi, in certi rigioni. I foglii sò lungarini è opposti, longhi da 3 à 7 cm è larghi da 1 à 2 cm. A mela granata fiurisci da [[maghju]] à [[aostu]]. I fiori sò rossi rossi è t'ani un diamitru di 3 cm. A mela granata suporta bè u fretu (sin'à -15&nbsp;°C) ma si piaci di più in i loca caldi. A mela granata hè urighjinaria di l'[[Asia]] uccidentali. Hè cultivata avali in tutti i cuntinenti è in particulari in [[China]], in u Meziornu di i Stati Uniti d'America, in [[Arghjintina]]. S'usani i fiori freschi di a mela granata in infusioni par luttà contr'à l'[[affannu]]. == In Corsica == [[File:Pomegranate fruit.jpg|left|150px|thumb|U fruttu di a mela granata]] A mela granata hè cultivata in [[Corsica]]. == Citazioni == Accadi chì a mela granata fussi mintuvata in a litteratura corsa. Par esempiu: * in a puisia ''L'ortu di ziu'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Tutti l’anni à a [[branata]], :Ci era un [[nidu]] di [[pincionu]], :Annant’à a mela granata, :Ziffa à l’orlu di u strittonu, :In a [[baracocca]] vicina, :Un antru di [[cardalina]]'' == Da veda dinò == * a [[mela]] * a [[mela cutona]] [[Categoria:Lythraceae]] [[Categoria:Arburi fruttevuli]] fhurdk1tbbgcz6gl6xvwh7c7jo7wsda Punica granatum 0 11807 133444 2008-06-19T18:49:34Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Mela granata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mela granata]] bk01el9ukf6ote4tpws7lkzj2bu9w7l Clemente Paoli 0 11809 362907 133625 2019-07-08T22:36:34Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Image:Clemente Paoli.jpg|right|250px|thumb|Ritrattu di Clemente Paoli, in u libru di prete Galletti]] '''Clemente Paoli''' era u figliolu di [[Ghjacintu Paoli]] è u fratellu di [[Pasquale Paoli]]. Clemente hè natu circa in u [[1711]] in u poghju di a Stretta, in [[Merusaglia]]. Di lugliu 1739, quand'è u so babbu è u so fratellu Pasquale partenu per [[Napuli]], ellu si ne stà in Corsica. Hà spusatu Maria Baldassari è hà avutu incù ella dui figlioli: Ghjacintu è Dionisia. Clemente Paoli morsi u 7 ghjinnaghju di u 1794. ==Referenze== * [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire/RepertoireP.html Orsu Ghjuvanni Caporossi, Clemente Paoli] * [[Prete Galletti]], ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863 * Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 (in francese) ==Da vede dinù== * [[Pasquale Paoli]] * [[Ghjacintu Paoli]] {{c-supranu}} ddbgdd8gtpvsm5jz40l12xg8mnj92ek Bartulumea 0 11810 346227 342860 2015-07-01T16:27:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Bartulumea''' hè una [[puesia]] creata da [[Ghjuvan'Vitu Grimaldi]] (1804-1863). ==Bartulumea== :Bartulumea :Mugliuccia tantu cara :Eccu l’invernu :Ognunu si pripara :À purtà la roba in piaghja :È fughje da questa tarra ; :Dunque anch’eiu devu parte :Bench’ella mi sia amara. :Chjama à Ziu Sebbiu :Dì ch’ellu si pripari :Ziu Cullattone :Cù l’altri cumbinari :È pò metti indù le narpie :Tutti quanti li m’affari :E pruviste è le mutende :U cridicciu per i calzari. :O, quantu hè magra :La nostra mularella! :Ma ci hè u m'armone :Chì porta più cà ella. :Metti pilone, paghjola :Piuletta, scaffa è tinella, :Rompulu, cochju, fattoghje, :L’impresu cù a chjarella. :Sta ti ne alegra :Cù u zitellu è la zitella, :U purcillucciu, :Cù la nostra ghjallinella, :Sì Antone inclina à fà l’omu, :Compra li una duttrinella, :Chì culà ci hè u Miserere, :Tantum ergu è Mari Stella. :È pè a scola :Ùn ti stà à strazià lu :Chì tutti i dotti :Soffrenu d’"intervallu". :Forte è fieru cum'è un toru, :Gagliardu più ch’è un cavallu :Speru chì di Niolu :Ellu sarà lu gran’ ghjallu. :Eppo ùn hè detta :Chì u dottu abbia a suprana, :L'omu furzutu, :Ogn'intuppu ellu spiana; :Eu cù pancul'è batterchju, :Facciu trimà lu Marana; :È chì mi mette in cimentu, :Li guastu a "farfinghjana" :Tù incù a zitella, :Figliola astuta è fine, :Pregate u celu, :Dite sera è matina :L'Ave Maria, u Verbum caru :U Credu, u Salve Regina, :Ch'è un accadi malanni, :Per una matticcia marina. :Guarda ti bè :Chì u curatu ùn t'inganni, :Ch'oghje i pretacci, :Sanu piantà malanni :Poi, di notte ùn andà piu :A u fornu cum'è l'altr'anni :Parchì ogni sabatu sera, :Ghjunghje apposta à fà i so panni. :Ci hè un figliulacciu :Custì di Barbaretta, :Chì colla è fala :Da la piazza à a stretta . :È quist'annu ellu s'hà compru :Un ghjileccu è una baretta; :Ma s'ellu vene à circà ti, :Dì li: ùn vogliu! asciutta è netta. :Tù, e so archittate, :Ùn guardà per niente, :Ma li cunsigli, :Osserva è teni à mente, :Chì ti darà Pistoghju , :Ch'hè u nostru miglior' parente, :È quand'ellu parla in piazza, :A so lingua este un turrente :Starebbe assai, :Cumpare Cavichjolu, :Ziu Cindarone, :Zaganu incù u figliolu, :À chjamà mi da luntanu: :St'annu à nasce un curniolu! :Allora sò ruvinatu :Qualchissia porta u dolu! :Ogni furdanu, :Hè carcu di fumaria, :Dice ch'è a moda , :Di Francia è di l'Italia, :Di purtà i pantaloni :Cù a fascetta culor' d'aria; :I compranu per dui franchi, :Senza avè pane nu a madia. :Tù piglia esempiu, :Dà moglia di Russellu :È di Tistaccia, :Ch'avia si gran' ciarbellu, :Quella di Coglia di Farru :Ch'ùn ne dete manc'ad ellu: :Or cusi sia tù sincera :À u to culombu è to stellu. :Partu cuntentu, :Cun ziu Stoccafissu, :Chì quandu parla, :Scatineghja l'abissu, :Tutti quanti Maraninchi, :Lu guardanu fissu, fissu, :Li canta in napulitanu: :Tutti nentru v'aghju missu! :Quessu s'intende :Ch'è l'emu burlati; :È bastiacci, :Quantunque sfinacciati, :Di l'acqua di lu Lunare, :Quantu ci n'hè di sfiatati! :È da quella di Bevincu, :Altri sonu diccirati, :Simai morgu :Quaghjò sottu à u pilone :Per voi hè megliu :Ch’è ùn abbia cunfessione :Parchè ùn ci hè prete in Marana :Chì mi dia l’assuluzione :È saria pocu lu nostru :Per fà la ristituzione. :Quanti intaressi :Feci l’annu passatu :Cun Cappusgione :Cumpare Incavichjatu! :Noi andavami in ogni locu, :In l’apartu è indù u sarratu, :À patroni è guardiani :Si facia scappà lu fiatu. :À pocu à pocu :L’ora si ne trascorre :Devu partire :Nun possu più discorre, :Basgiate mi tutti à trè… :Mi sentu crepà lu core! :Eppò senti ; quandu ghjungu :Guarda ch’è tù sia in amore. ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan'Vitu Grimaldi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] msm2lgmr949wno6zos4jmd6f2g5jpix Ghjuvan'Vitu Grimaldi 0 11811 364128 332623 2019-10-03T11:18:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ghjuvan'Vitu Grimaldi''' hè un autore in lingua corsa. Hè natu in [[Corsica]] in u 1804. Hè statu prufissore di [[filusufia]] à u [[culleghju Fesch]] in Aiacciu. Morsi in [[Aiacciu]] in u 1863. ==Bibliugrafia== * [[Bartulumea]] {{c-supranu}} {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] f6ezewcw14c6rtutea84t432b31anwk Categoria:Plantae 14 11815 343772 335691 2015-05-17T00:20:12Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Botanica]] 9mrgupt6ex1moqevsbksvx51azx784s Template:Cumuna taliana/gadduresu 10 11817 151064 151063 2008-12-15T12:35:18Z 89.97.140.228 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300px" |- ! style="font-size=100%; background:#DEFFAD; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="2" | <big>{{{cumuna}}}</big> |- | width="30%" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Nommu ufficiali:</small> | bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | {{{nomeUfficiale}}} |- {{#if:{{{blasoni|}}}| {{!}} style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080; border-right:1px solid #808080" colspan="2" align="center" bgcolor="white" {{!}} [[Image:{{{blasoni}}}|100px|Blasoni di la cumuna di {{{cumuna}}}]]}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Statu:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{ITA}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Righjoni:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{IT-{{{siglaRighjoni}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Pruvincia:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{IT-{{{siglaPruvincia}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Cuuldinati:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | [http://tools.wikimedia.de/~magnus/geo/geohack.php?params={{{latitudinaGradi}}}_{{{latitudinaMinuti}}}_N_{{{lungitudinaGradi}}}_{{{lungitudinaMinuti}}}_E_/ {{{latitudinaGradi}}}°&nbsp;{{{latitudinaMinuti}}}'&nbsp;{{{latitudinaSicondi}}}"&nbsp;N<br>{{{lungitudinaGradi}}}°&nbsp;{{{lungitudinaMinuti}}}'&nbsp;{{{lungitudinaSicundi}}}"&nbsp;E] |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Altitudina:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{altitudina}}} m |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Supalficia:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{supalficia}}} km² |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Pupulazioni:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{pupulazioni}}} ab. |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Dinsitai:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{dinsitai}}} ab./km² |- {{#if:{{{sindacu|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Sindacu:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{sindacu}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Codici pustali:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{posta}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Codici ISTAT:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{istat}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Prifissu tel.:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{telefunu}}} |- {{#if:{{{abitanti|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Nommu di l'abitanti:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{abitanti}}}}} |- {{#if:{{{patronu|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Santu patronu:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{patronu}}}}} |- {{#if:{{{festa|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Festa patrunali:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{festa}}}}} |- |colspan=2 align=center bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [{{{situ}}} Situ ufficiali] |- {{Pusizione|{{{siglaRighjoni}}}|{{#expr: (({{{lungitudinaGradi}}} * 60 + {{{lungitudinaMinuti}}}) * 0.400283) - 153.91 round 0}}|{{#expr: ((2822 - ({{{latitudinaGradi}}} * 60 + {{{latitudinaMinuti}}})) * 0.537964) +7 round 0}}|{{{cumuna}}}}} |}} r1gwqkgqdds9qqrg80eo10ahbncddwj Acantu 0 11818 354050 354036 2016-05-18T13:32:17Z Vargenau 100 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acantu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Acanthus mollis 1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Acanthus mollis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Scrophulariales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Acanthaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Acanthus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Acanthus mollis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Acanthus mollis 02 by Line1.JPG|250px|Acanthus mollis]] |----- |} L''''acantu''' ([[Acanthus mollis]]) hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Acanthaceae]]. Hè cumuna in i [[regione|rigioni]] di u [[Mediterraniu]]. Si scontra à spessu à u cantu di i [[stradone|stradona]]. L'acantu hè altu sin'à 1,50 m. Fiurisci da [[maghju]] à [[aostu]]. I casci sò [[verde|verdi]] scuri è beddi larghi. Dipoi l'[[antichità]], l'acantu hè riprisintatu annantu à l'[[affrescu|affreschi]], i [[munimentu|munimenti]], i [[mobule|mobuli]] o i [[bandera|banderi]]. == In Corsica == L'acantu hè cumunu in [[Corsica]]. Sò pinsà ch'eddu hè statu introduttu à [[tempu|tempi]] antichi in [[Corsica]]. Si vedi di più in [[piaghja]] cà in [[muntagna]]. ==Rifarenzi== * [http://www.stantari.net/Dossiers/Envahissantes/Acanthe.html L'acantu - Stantari] == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] {{c}} [[Categoria:Acanthaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] o3bupqaetyyr3mcm3s0znpwonhxv3as Acanthus mollis 0 11819 133850 2008-06-24T19:20:37Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Acantu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acantu]] 5hx8zrjvy1j6njz9vygp6ylj4vbnrvd Pontica 0 11825 356945 333962 2017-05-01T06:12:21Z MArilena 3198 Currettu qualchì errori wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">A pontica | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:WildRat.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Rattus norvegicus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Rodentia]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Rattus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Rattus norvegicus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:RatStanding.jpg|250px]] |----- |} A '''pontica''' ([[Rattus norvegicus]]) hè un tipu di [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Muridae]]. Hè bruna o grisgia. A pontica hè longa sin'à 25 cm. A coda hè longa sin'à 20 cm. U pesu mediu di u masciu hè 350 grammi è quiddu di a femina hè 250 grammi. Ma pò accada chì una pontica pisessi una libra. Di manera eccezziunali, si pò ancu scuntrà una pontica chì pesa sin'à un chilò. A pontica hè unu di i topa più cumuni, è dinò unu di i più maiori. Si pensa ch'edda hè urighjinaria di u Nordu di a [[China]]. A pontica s'hè sparta avali annantu à tutti i cuntinenti, fora di l'[[Antarctica]]. Hè u tipu di topu più cumunu in [[Auropa]]. == In Corsica == A pòntica hè cumuna in [[Corsica]]. == Da veda dinò == * i [[mammiferi di Corsica]] * u [[topu campagnolu]] * u [[topu mascaratu]] {{c}} [[Categoria:Muridae]] 6a9xdgehztxt39170hwpryt4fyjk62l Rattus norvegicus 0 11826 134087 2008-06-26T20:00:25Z 86.197.124.23 Reindirizzamentu à [[Pontica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pontica]] 2ulyxx89dyhe63j47p5l6nwgiix9jlo MediaWiki:Overwroteimage 8 11827 134098 2008-06-26T21:02:09Z Ale Mister 249 Pagina nova: hà caricatu una nova versione di $1 wikitext text/x-wiki hà caricatu una nova versione di $1 haahwt6a9fle3ef5tyt7lfzipyebt1t MediaWiki:Pagehist 8 11828 134099 2008-06-26T21:04:40Z Ale Mister 249 Pagina nova: Cronolugia di a pagina wikitext text/x-wiki Cronolugia di a pagina 22ozn37phgaott9gusmtp9tqd5oo88n MediaWiki:Pagesize 8 11829 134100 2008-06-26T21:05:19Z Ale Mister 249 Pagina nova: (ottetti) wikitext text/x-wiki (ottetti) 3dm7m77gy6gpfrt29g0ixfz4xvmiphb Sophora cassioides 0 11832 350213 334436 2015-07-07T22:21:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Sophora macnabiana}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Sophoracassioides14.jpg |350px|s.cassioides]] |caption = ''S.cassioides''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Fabales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Fabaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Sophora]]}} {{Taxobox species entry | taxon = '''''cassioides'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Sophora cassioides| author = Sparre}} {{Taxobox_end}} '''Sophora cassioides''' (''Edwardsia macnabiana'') hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di e [[Fabaceae]]. Si trova in u [[Cile]] è in l'Isula Gough. ==Rifarenza== Heenan P.B. 2001. The correct name of Chilean pelu (Fabaceae):the identity of Edwardsia macnabiana and the reinstatement of Sophora cassioides New Zealand Journal 39:167-170 [[Image:Sophora distr.JPG|thumb|left]] [[Categoria:Flora]] sqd5n9w0a0zevgi4lf3aebpcatj4olu MediaWiki:Newuserlogpagetext 8 11833 134131 2008-06-27T08:18:37Z Ale Mister 249 Pagina nova: Elencu di i registramenti. wikitext text/x-wiki Elencu di i registramenti. 05f2s62r7rud4zg7vuku531wgewczde MediaWiki:Newuserlog-create-entry 8 11834 134133 2008-06-27T08:20:56Z Ale Mister 249 Pagina nova: s'hè registratu wikitext text/x-wiki s'hè registratu nxrpa6ay9jwlxc5q1wyjo4ye80z5f4q MediaWiki:Newuserlog-create2-entry 8 11835 134135 2008-06-27T08:29:44Z Ale Mister 249 Pagina nova: hà registratu $1 wikitext text/x-wiki hà registratu $1 cclfun23hdydfbav6pred2ob1mhv87g MediaWiki:Uploadnewversion-linktext 8 11836 134137 2008-06-27T08:36:02Z Ale Mister 249 Pagina nova: Caricà una nova versione di u schedariu wikitext text/x-wiki Caricà una nova versione di u schedariu sxpakrbq0v1f9y93t6pvd6kmxnths51 Cignale 0 11837 134166 2008-06-27T16:13:52Z 90.36.12.191 Reindirizzamentu à [[Cignali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cignali]] ce3j6hev07x0r072r6us82c7875oikj Singhjari 0 11838 134167 2008-06-27T16:14:00Z 90.36.12.191 Reindirizzamentu à [[Cignali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cignali]] ce3j6hev07x0r072r6us82c7875oikj Sus scrofa 0 11839 134168 2008-06-27T16:14:12Z 90.36.12.191 Reindirizzamentu à [[Cignali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cignali]] ce3j6hev07x0r072r6us82c7875oikj MediaWiki:Tooltip-ca-talk 8 11843 239354 134257 2010-11-05T15:08:23Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki Discussioni nant'à u cuntenutu di a pagina 2s0dz12kx40res1o6w7a0lele1cwtqr Vittichju 0 11844 343884 343880 2015-05-23T12:36:43Z 86.210.187.90 /* Citazioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U vittichju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Clematis flamula flor.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Clematis flammula |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Ranunculales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ranunculaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Clematis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Clematis flammula''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Clematis flammula-2.jpg|250px|U vittichju]] |----- |} U '''Vittichju''' (''[[Clematis flammula]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Ranunculaceae]]. Fiurisci da [[ghjugnu]] à [[aostu]]. I fiora sò bianchi. I fiora di u vittichju sò appena pilosi. U picciolu hè lignosu è pò essa longu sin'à 10 metri, di manera eccezziunali sin'à 20. I fiuruchji sò bianchi. I foglii sò opposti. U vittichju pò campà sin'à 25 anni. Si scontra insin'à un'altezza di 1500 metri. Si scontra à spessu à u cantu di i stradona o in i sebbi. U vittichju hè una pianta tossica, par via di a prisenza d'alcaloidi è di sapunini (in particulari a prutoanemunina). == In Corsica == [[File:Clematis_flammula_Corsica.jpg|thumb|150px|left|U fiori di u vittichju]] U vittichju hè cumunu in [[Corsica]]. Calchì volta hè ancu chjamatu a ''partimala'', à tempu incù i pianti chì facini parti di u genaru ''[[cuscuta]]''. ==Noti== <references/> == Da veda dinò == * i [[fiori di Corsica]] ==Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è i pianti salvatichi, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] [[Categoria:Ranunculaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] a6qqh1y04zc7j9irluwc71po0kjyl0w Clematis vitalba 0 11845 294763 294738 2012-05-25T18:53:24Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Vittichju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vittichju]] 3275mw0o29skrqzwuakvhvup15ud73u Vitalba 0 11846 134940 2008-07-01T19:16:37Z 90.36.254.88 Reindirizzamentu à [[Vittichju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vittichju]] 3275mw0o29skrqzwuakvhvup15ud73u Urchidei di Corsica 0 11849 334918 135984 2014-03-23T15:09:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Ophrys speculum d.JPG|right|250px|thumb|L'ufridi spichu]] L'[[urchidei di Corsica]] (o [[orchidee di Corsica]]) sò abbastanza numarosi. Ci sò circa sissanta spezii d'urchidei in [[Corsica]]. * [[Aceras anthropophora]] * [[Anacamptis pyramidalis]] * [[Barlia robertiana]] * [[Cephalanthera damasonium]] * [[Cephalanthera longifolia]] * [[Cephalanthera rubra]] * [[Dactylorhiza elata]] * [[Dactylorhiza fasciculata]] * [[Dactylorhiza fistulosa]] * [[Dactylorhiza latifolia]] * [[Dactylorhiza saccifera]] * [[Epipactis helleborine]] * [[Epipactis microphylla]] * [[Epipactis palustris]] * [[Epipogium aphyllum]] * [[Gennaria diphylla]] * [[Gymnadenia conopsea]] * [[Limodorum abortivum]] * [[Listera cordata]] * [[Listera ovata]] * [[Neotinea maculata]] * [[Neottia nidus-avis]] * [[Ophrys apifera]] * [[Ophrys arachnitiformis]] * [[Ophrys bertolonii]] * [[Ophrys bombyliflora]] * [[Ophrys conradiae]] * [[Ophrys fusca]] * [[Ophrys incubacea]] * [[Ophrys lutea]] * [[Ophrys morisii]] * [[Ophrys speculum]] (sin. [[orphys vernixia]]) * [[Ophrys sphegodes]] * [[Ophrys tenthredenifera]] * [[Orchis coriophora]] * [[Orchis lactea]] * [[Orchis laxiflora]] * [[Orchis longicornu]] * [[Orchis mascula]] * [[Orchis morio]] * [[Orchis pallens]] * [[Orchis palustris]] * [[Orchis papilionacea]] * [[Orchis pauciflora]] * [[Orchis provincialis]] * [[Orchis purpurea]] * [[Orchis spitzelli]] * [[Orchis tridentata]] * [[Plathantera bifolia]] * [[Plathantera chlorantha]] * [[Pseudorchis albida]] * [[Serapias cordigera]] * [[Serapias lingua]] * [[Serapias neglecta]] * [[Serapias nurrica]] * [[Serapias olbia]] * [[Serapias parviflora]] * [[Serapias vomeracea]] * [[Spiranthes aestivalis]] * [[Spiranthes spiralis]] == Prutizzioni== Tutti i spezzi d'urchidei di Corsica sò prutetti da: * a cunvinzioni internaziunali di Washington (CITES) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. ==Rifarenzi== * Gamisans, J. è Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francesu) ==Da veda dinò== * a [[flora di Corsica]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] 0hb36bcauab3p5wc7tahgqia6ww7oag Orchidee di Corsica 0 11850 135174 2008-07-04T12:46:10Z 86.194.230.175 Reindirizzamentu à [[Urchidei di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Urchidei di Corsica]] 6r0q5hg5417rtpwp69pnzd5laorc1ry Filicastrella 0 11855 332457 327255 2014-03-23T14:19:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A filicastrella''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Osmunda regalis.jpeg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Osmunda regalis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Filicophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Filicopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Polypodiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Osmundaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Osmunda]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Osmunda regalis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Osmunda regalis2.jpg|300px|Osmunda regalis]] |----- |} A '''filicastrella''' (o [[filicastredda]]) ([[Osmunda regalis]]) hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Osmundaceae]]. Hè un tipu di [[filetta]] maiore, alta da 0,70 à 1,50 m. U so culore hè verde chjaru. A filicastrella stà in i lochi umiti. TEsistenu parechje varietà di filicastrella: *''Osmunda regalis'' var. ''regalis'': in Europa, Africa, Asia suduccidentale . *''Osmunda regalis'' var. ''panigrahiana'' R.D.Dixit: in Asia meridiunale ([[India]]). *''Osmunda regalis'' var. ''brasiliensis'' (Hook. & Grev.) Pic. Serm.: in e Regione Tropicale di u centru è di u sudu di l'America *''Osmunda regalis'' var. ''spectabilis'' (Willdenow) A.Gray.: in u Nordu di l'America. [[File:Osmunda-regalis.JPG|left|300px]] Parechji sinonimi di ''Osmunda regalis'' sò: * ''Osmunda plumieri'' Tausch * ''Aphyllocalpa regalis'' (L.) Lag., D.Garcia & Clemente * ''Ophioglossum osmunda'' Stokes * ''Struthiopteris'' regalis (L.) Bernh. Esistenu parechje carietà di filicastrella: *''Osmunda regalis'' var. ''regalis'': in [[Europa]], [[Africa]], [[Asia]] *''Osmunda regalis'' var. ''panigrahiana'': in u meziornu di l'Asia (India) *''Osmunda regalis'' var. ''brasiliensis'' (Hook. & Grev.) : in u meziornu di l'America *''Osmunda regalis'' var. ''spectabilis'' (Willdenow) A.Gray : in America di u Nordu == In Corsica == A filicastrella hè prisente in [[Corsica]]. Si pò scuntrà sin'à 1700 metri. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] * a [[filetta]] {{c-supranu}} [[Categoria:Osmundacea]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 4mjq841pihba9sleaspmtevoywiawru Osmunda regalis 0 11856 135330 2008-07-05T11:47:11Z 90.9.97.231 Reindirizzamentu à [[Filicastrella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filicastrella]] i1f7zi88qt8jtqmabt9dfzu8tels1hj Filicastredda 0 11857 135332 2008-07-05T11:47:44Z 90.9.97.231 Reindirizzamentu à [[Filicastrella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filicastrella]] i1f7zi88qt8jtqmabt9dfzu8tels1hj A Pian' d'Avretu 0 11858 350872 350871 2015-07-09T14:38:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Pian' d'Avretu''' hè una rivista criata in [[1991]] in [[Portivechju]]. U prima dirittori di publicazioni fù [[Marcu Biancarelli]]. À l'origini a publicazioni era solu in [[lingua corsa]], è si ghjiraia prima di tuttu versu a [[arte|criazioni]]. Certi [[scrivanu|scrivani]] cunnisciuti in u duminiu di a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]] ci participoni : Marcu Ceccarelli, Ghjacumu Biancarelli, Ghjacumu Fusina, Alanu Di Meglio è altri. In [[1995]] Petru Ciabrini presi a dirizzioni pà dui [[numaru|numari]] chì duviani chjuda a prima epica di u [[ghjurnalisimu|ghjurnali]] ([[1991]]-[[1995]], cù 19 [[numaru|numari]] publicati). Ci volsi à aspittà à [[2004]] par veda rinascia A Pian' d'Avretu, sempri cù [[Marcu Biancarelli]] à a dirizzioni, ma cù un' andatura à pena diffarenti chè prima. Oramai i testi erani scritti in [[lingua corsa|corsu]] o in [[lingua francese|francesu]] è a [[arte|criazioni]] lacaia piuttostu a piazza à i testi di libara [[pulitica|opinioni]] o à l'[[infurmazione|infurmazioni]] [[cultura|culturali]]. Parichji parsunalità impurtanti funi tandu invitati da a rivista, com'è i [[scrivanu|scrittori]] Marcello Fois è Raphaël Confiant, o l'[[Università|universitarii]] Bruno Etienne è Nicolas Bancel. In [[2007]] Paulu Desanti duvintò u terzu dirittori di A Pian' d'Avretu è cuntinivò un [[travagliu|travaddu]] à longu andà ridendu à a publicazioni un carattaru più vultatu versu a [[arte|criazioni]], è sviluppendu in primu locu i [[littiratura|critichi litterarii]]. Al dilà di quissi mintuvati, i parsunalità chì ani marcatu u più a rivista par via di a so prisenza in u cumitatu di [[ghjurnalisimu|ridazzioni]] è di u so travaddu funi - frà altri - Didier Rey, Stefanu Cesari, Arnestu Papi, Vincenti Tramoni, Maria Petra Valli, Bernardu Biancarelli, Filippu Antonetti, ecc. {{Rivista litteraria in lingua corsa}} [[category:Rivista litteraria in lingua corsa]] 2w4jrcq2mq530zfehfxnbtigrre1c9z U Pastore 0 11862 346245 342280 2015-07-01T16:37:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ''U pastore'' hè una puesia di l'[[littiratura|autore]] è [[puisia|pueta]] in [[lingua corsa]] [[Ghjacumu Santu Versini]] (1867-1922), dettu [[Buscagliolu]]. Hè stata publicata in a rivista [[A Cispra]] di marzu 1914. Hè dedicata à u missavu di l'autore. :E [[capra|capre]] sò sparnucciate à meza machja ; :Si vede [[eghju|eghji]] par annant’à ogni sprone. :Bruscu chì hà corsu si beie lu tragone. :U sole ride tuttu, è un [[corbu]] grachja. :U pastore, quassù, rittu nant’un monte, :L’ochji inghjalogu, l’arechje à la sunaglia, :Pare tuttu un ginerale in battaglia, :Chì anch’à le saiette faria fronte. :Hè, hè ! Ghjorni di fà ci prò è di festa, :Asciulendu à u sole l’ultima timpesta, :Minacceghja u stantadore di cumpane. :Hà sempre l’[[acciarinu]], la [[petra battifocu|petra]] è l’[[esca]]; :Da dissità lu, c’hè tutta l’acqua fresca :È saziu di [[pulenda]], ùn cerca pane. ==Da vede dinù== * [[Ghjacumu Santu Versini]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 9g1vz46n86n5hitmw0hqhw7vlj51vsu Ugu Francescu Peretti della Rocca 0 11865 364097 334889 2019-10-03T11:17:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Ci hè da dumandassi parchì [[Ugu Peretti]] (1747-1838) hè cussì pocu mintuvatu da i diffarenti antulugii corsi. 'Ssu nutabili di u meziornu di a Corsica ([[Livia]], [[Figari]]), chì hà vissutu più di 90 anni, hà puri lacatu, à mezu à puisii di lingua taliana, i primi testi cunnisciuti in dialettu pumuntincu. I so famosi '''[[Versi di Sagra]]''', passati in a tradizioni pupulari nanzi à l'opari di Monsignori [[Paulu Matteiu Della Foata]], mettini in scena una liti comica trà un maritu è so moglia. U tonu di i versi hè schirzosu, a lingua cruda, a sucità evucata hè un mondu rurali è pasturali dundi l'usi sò aspri è i passioni viulenti. Forsa ci sarani da leghja i radichi frasturnati d'una sucità è d'una cultura miridiunali chì si sò mantinuti sin'à pocu. Cussì a lingua è i primuri di Peretti ci firmarani stranamenti familieri. In ciò chì cuncerna l'aspettu biugrafficu di l'autori, sapemu ch'iddu era u fiddolu d'un cummissariu in capu di a Rocca numinatu da Paoli in 1759. Hè natu in [[Figari]] in [[1747]]. Studianti à a prima università di [[Corti]], una lighjenda vurria chì Ugu Peretti avissi cumbattutu frà mezu à i naziunali in [[Ponte Novu]] (1769). Hè cussì chì Marcu Angeli u poti qualificà di "guerrieru pueta". Puri, com'è una mansa di sgiò isulani, si ristaccò ghjà da 1770 à u rigimentu Royal-Corse, incaricatu di a pacificazioni sanguinosa di a Corsica. U so babbu, numinatu parcittori di u Rè, pagò d'altrondi di a so vita l'alianza di a famidda à a curonna di Francia. Fù assassinatu in San Martinu ([[Sotta]]) in 1772. Avendu participatu à u scumpientu militaru di i rivuluziunari francesi in [[Sardegna]] (1793), ritruvemu puri à Ugu Francescu paulistu un' antra volta mentri l'ultima indipindenza, cù u gradu di cummissariu pressu à Sir Elliot. Da tandu a so rinoma di ribeddu hè stabilita, ancu sì i parseguiti cuncirnendu lu parini di calà à parta da 1799. A quidd'epica, Nabulionu Bonaparte iddu stessu, forsa cù a primura di lià si a sgiurizia corsa, li feci rigalu d'una spada in oru... Infini, a capacità di Peretti d'entra in i grazii di u puteri (qual'iddu fussi) pari illustrata dinò da a so numinazioni à u gradu di tinenti culineddu da u Rè Lavighju XVIII mentri a Risturazioni, è dopu da a so elevazioni à u rangu di Cavaglieri di l'Ordini di San' Lavighju... Ritiratu com'è ghjudici di paci in [[Livia]], avaria finalmenti firitu un parenti in 1822 mentri una vindetta à prupositu... di l'arrubeghju d'un lettu ! Ultima minzioni d'una vita cumplessa è trubulata. == Bibliugrafia == * I [[Versi di Sagra]] * I [[Versi di Nunzia]] * I [[Versi di Brunu]] * I [[Versi di Liona]] * [[Cesare è Napoleone]] ==Rifarenzi== * [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire/RepertoireP.html Cronaca di a Corsica, Orsu Ghjuvanni Caporossi] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] 198xrgwnludfbl3lleoqigjl07eaziz Końskowola 0 11866 325340 292314 2013-03-09T00:36:00Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 202 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q1959]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c}} '''Końskowola''' hè una cumuna di a [[Polonia]] orientale. Hè situata in u sudestu di a [[Pulonia]], trà Puławy è [[Kurów]], annantu u fiume [[Kurówka]]. <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Końskowola''' </font> |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:POL gmina Końskowola COA.svg|100px|]] |- | valign="top"| [[Voivodato]] || align="center" | [[Voivodato di Lublino]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 24-130 |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 51° 25' N |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 22° 03' E |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 9,81 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 2 188 (2004) |- | [[Densità]] || align="center" | 223 ab./km² |} {{DEFAULTSORT:Konskowola}} 9broh87tkew213rpseso1o6n3kdau5f Scarlett Johansson 0 11867 346518 336935 2015-07-01T18:54:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Scarlett Johansson in Kuwait 02.jpg|200px|thumb|Scarlett Johansson di ghjennaghju 2008]] '''Scarlett I. Johansson''' ([[New York]], [[22 di decembre]] [[1984]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Filmugrafia == * Mary Queen of Scots (2009) .... Mary, Queen of Scots * The Spirit (2008) .... Silken Floss * He's Just Not That Into You (2008) .... Anna * Vicky Cristina Barcelona (2008) .... Cristina * The Other Boleyn Girl (2008) .... Mary Boleyn * The Nanny Diaries (2007) .... Annie Braddock * The Prestige (2006) .... Olivia Wenscombe * The Black Dahlia (2006) .... Kay Lake * Scoop (2006) .... Sondra Pransky * The Island (2005) .... Jordan 2 Delta / Sarah Jordan * Match Point (2005) .... Nola Rice * In Good Company (2004) .... Alex Foreman * The SpongeBob SquarePants Movie (2004) (voce) .... Mindy * A Good Woman (2004) .... Meg Windermere * A Love Song for Bobby Long (2004) .... Pursy Will * The Perfect Score (2004) .... Francesca Curtis * Girl with a Pearl Earring (2003) .... Griet * Lost in Translation (2003) .... Charlotte * Eight Legged Freaks (2002) .... Ashley Parker * An American Rhapsody (2001) .... Zsuzsi/Suzanne Sandor (at 15) * Ghost World (2001) .... Rebecca * The Man Who Wasn't There (2001) .... Birdy Abundas * My Brother the Pig (1999) .... Kathy Caldwell * The Horse Whisperer (1998) .... Grace MacLean * Home Alone 3 (1997) .... Molly * Fall (1997) .... Little Girl * Manny & Lo (1996) .... Amanda * If Lucy Fell (1996) .... Emily * Just Cause (1995) .... Kate Armstrong * North (1994) .... Laura Nelson == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0424060/ IMDB] {{DEFAULTSORT:Johansson, Scarlett}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] inj4pff7iwb8yx4v4ymqdhcg7w98yd0 Voceru di Cesariu è di Cappatu 0 11868 360109 335048 2018-09-11T12:34:59Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki U '''Voceru di Cesariu è di Cappatu''' hè un [[voceru]] corsu. Hè mintuvatu in i ''Canti populari'' di [[Salvatore Viale]]. ==U voceru di Cesariu è di Cappatu== ''In morte di Cesariu è di Cappatu'' :Ghjesù, Ghjuseppe, Maria, :Santissimu Sacramentu, :Ora tutti in cumpagnia :Aiutate stu [[lamentu]] ; :Chì da per tuttu risoni :La morte di dui campioni. :Or girate lu cantone, :È girate u circundariu, :Chì sia simile à Cesariu :Nun truvate una persone, :Unu ch’abbia a so presenza, :La so lingua, è la so scienza. :Lu latrone di Martini, :Lu figliolu di Passione :S'impustò in u pruniccione :Cunsigliatu da i Mastini; :Quandu poi li venne a pare, :Li tirò è lu fè cascare. :Tirò à fermu lu so colpu :Lu famosu latrunchjinu, :Chì lu chjamanu Malchjinu, :Di pistola, o fusse schjoppu; :Li passò lu [[core]] in pettu, :Cum'è pinzu di [[stilettu]]. :Cappatu, cum'è un Leone, :Bench’avesse una ferita, :Si lampò sopra Tangone, :Chì li dimandò la vita, :È mustrava pentimentu :Per tumbà lu à tradimentu. :Avà lu cuppiolu hè mortu :Ma lasciò Paulu in vita, :Chì sarà Primu Eremita :È si chjama Paulu-tortu; :S’ellu piglia la campagna, :Qualchì pochi si ne lagna. :Or lasciate chì a campagna :Sia scuperta è senza neve: :Sarà male per la pieve :Da la piaghja à la muntagna; :Perch'u male hè cumu u [[focu]], :Chì si sparghje in ogni locu. :Or magnatu u vostru [[pane]], :È biite u vostru vinu; :Noi di questu ùn ne vulemu, :Ma di lu vostru sanguinu, :In [[vindetta]] di lu nostru, :Chì l’avemu à lu strascinu. :Ùn hè què lu paesacciu, :Chì tinia lu mè cuginu? :Ch’ellu ci scappi lu focu :È nun ci abiti più nimu! ''Una vechja.'' :Acchitate vi, o surelle, :È finite stu rumore: :Matteiu un vole vindetta; :Chì stà in celu cù u Signore. :Or guardate la sta bara; :Mirate, surelle care, :Ci stà sopra [[Ghjesù Cristu]], :Chì ci insegna à pardunà ne: :Ùn spignite li vostri omi; :Abastanza hè torbu u [[mare]]; :Perch’avale emu d’avè, :Eppò avriamu da dà ne. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] [[Categoria:Voceru]] mf84goa4zpcs4uuskcovd01mq01f73i Lamentu di Cesariu è di Cappatu 0 11869 135717 2008-07-08T19:07:09Z Img 21 hà mossu [[Lamentu di Cesariu è di Cappatu]] à [[Voceru di Cesariu è di Cappatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Voceru di Cesariu è di Cappatu]] eu77gekvfa1vf36am7uonpgqums8rd7 Basciccia 0 11870 141512 141510 2008-09-05T12:10:27Z 90.9.97.173 Reindirizzamentu à [[Bassiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bassiccia]] l8qmwauiaobwf8rpawnp27to1c0f3y7 Crithmum maritimum 0 11871 167966 135795 2009-04-25T00:08:00Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bassiccia]] l8qmwauiaobwf8rpawnp27to1c0f3y7 Silvio Berlusconi 0 11872 334407 325342 2014-03-23T14:59:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Silvio Berlusconi.jpg|thumb|200px|Silvio Berlusconi]] '''Silvio Berlusconi''' ([[Milanu]], [[29 di settembre]] [[1936]]) hè un [[pulitica]]nte è un impresariu [[Italia|talianu]], presidente di u Cunsigliu di i Ministri in carica da maghju 2008. Hè u fundatore è proprietariu di a società multimediale [[Fininvest]] (oghje Mediaset), fundatore è presidente di u muvimentu puliticu "Forza Italia" è presidente di u club di ballò A.C. Milan. Hè ancu cunnisciutu sott'à u cugnome di "''Il Cavaliere''" (''U Cavagliere''). [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Puliticante|Berlusconi]] t7bjkdio6dq9fph0f8moebeceskt5vm Categoria:Orchidea di Corsica 14 11875 335676 135935 2014-03-23T18:12:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Orchidea]] 8xmulzj6ovl5j1sjawxllhj80z3yyxp Wikipedia:Emozione 4 11877 136019 2008-07-11T14:01:25Z 217.169.121.11 Pagina nova: E '''emozioni''' sunu na caratteristica presente nantu tutti i perzoni viventi che implica na reazione improvvisa ad unu stimolu. A reazioni pò esse di tipo cugnitivo è fisico. A emoz... wikitext text/x-wiki E '''emozioni''' sunu na caratteristica presente nantu tutti i perzoni viventi che implica na reazione improvvisa ad unu stimolu. A reazioni pò esse di tipo cugnitivo è fisico. A emozione esse intesa cume nu statu affettivu di tipu fuggevole. E emozioni primarie, sicondu na ricente difinizione, sunu ottu, divise nantu quattru cuppie: * la rabbia è a paura * la tristezza è a gioia * la surpresa è a attesa * u disgustu è l'accettazioni secondu vari autori, dalla cumbinazione d'e emozioni primarie dirivanu e altre. 11bkgyf0l8yajvbo0rrbgm47ca1extf Marketing 0 11878 347162 333386 2015-07-01T23:31:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''marketing''' (parola [[lingua inglese|inglese]], spessu abbrieviatu cù mktg) hè u ramu di a [[scienza]] [[ecunumia|economica]] chì si occupa di u studiu discrittivu di u mercatu è di l'analisi di l'interazione di u mercatu o puru di l'utilizatori cù l'impresa. U termine piglia a so origine in a parola inglese "market", cù l'aghjunta di a disinenza di u girundiu pè indicà a participazione attiva. Marketing significheghja "piazzà annantu à u mercatu" è cumprende tutte l'azzione di l'imprese distinate a piazzà i prudutti, pè cercà u più grande prufittu. [[Categoria:Economia]] 9e64uk0yekrwqtffs836e87vfktn67j Lighjenda di u Frati è a Sora 0 11880 364202 343633 2019-10-03T11:19:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:U Frati è a Sora.jpg|thumb|200px|right|U Frati è a Sora]] A '''Lighjenda di u Frati è a Sora''' (o [[Legenda di u Frate è a Sora]]) hè una [[lighjenda]] di [[Corsica]]. Hè assuciata à i dui stantari chì sò chjamati ''U [[Frati è a Sora]]'' è chì sò situati accantu u stradonu naziunali N196, trà [[Prupià]] è [[Sartè]], in Ghjumenta Russa, à 5 kilomitri da [[Sartè]]. Sient'è a lighjenda, u Frati è a Sora erani un omu è una donna chì s'erani ingaghjati prima in a rilighjoni. Ma hè successu chì a Sora è stata sidutta da u Frati è ch'iddi sò scappati insemu. Tandu, dici a lighjenda, u Distinu l'hà puniti è sò stati pitrificati. Hè cussì chì sò firmati stantari. ==Citazioni== A canzona ''U Frati è A Sora'' di [[Svegliu d'Isula]] ci narra a lighjenda di u Frati è a Sora : {{Citazione|U Signori ghjilosu :È cecu di furori :Lampò una ghjastema :Ghjimpiuta di tarrori :È stantarò l'amanti :... Rei di u so amori}} == Da vida dinò== * u [[Frati è a Sora]] ==Liami== * [http://museeniolu.spaces.live.com/?_c11_BlogPart_BlogPart=blogview&_c=BlogPart&partqs=cat%3Dm%25c3%25a9galithisme U megalitisimu corsu, Ghjuvan'Filippu Antolini] * [https://www.youtube.com/watch?v=6KNgWyHzchk A canzona U Frati è a Sora intarpritata da Svegliu d'Isula] [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] o36pxr3so47kbc4qitdbvlz2fhr96sl Legenda di u Frate è a Sora 0 11881 136148 2008-07-12T14:16:03Z 90.9.100.237 Reindirizzamentu à [[Lighjenda di u Frati è a Sora]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lighjenda di u Frati è a Sora]] 2nk0reaw8tbf9q8zzog5k4550glpthh Bastia (Petru Lucciana) 0 11883 364338 346228 2019-10-03T11:22:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki ''Bastia'' hè una [[puesia]] scritta da [[Petru Lucciana]] (1832-1909), dettu Vattelapesca. ==Bastia== :D'aranci, ulivi è [[vigna|vigne]] incurunata, :Sù l'onde, azzurre à paru di u so celu, :Sorge [[Bastia]], ravvolta in biancu velu, :Siccume una spusata ; :È surride à e trè belle :Isulette surelle, :Chì a guerdanu cun faccia innamurata. :È tuttu parchè a gioia quì t'inciti : :I fiori è i frutti ameni ind'è giardini, :L'eria suave, i generosi vini, :A [[terra]] è u [[mare]] di luce rivestiti, :È sopra à l'altre cose, :E dunnette vizzose :Cun l'ochji pieni di gentili inviti. :È, ne a mio giuventù, vidi Bastia :Da Corsi è da stranieri prediletta, :Benchì fussi a cità più chjuculetta. :Ma per tuttu crisica, :Un [[fiore]] assai preziosu :Un fiurucciu odurosu, :Ed era questu u fiore di curtesia. ==Da vede dinù== * [[Bastia]]: a cità * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] knv57g628hj4p3oc4v03nsiaqdrw8j5 Categoria:Anni di u II seculu 14 11886 335409 328316 2014-03-23T18:07:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u VIII seculu 14 11888 335413 328320 2014-03-23T18:07:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Sylvidae 14 11889 335760 136495 2014-03-23T18:14:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 Categoria:Laziu 14 11890 335610 327830 2014-03-23T18:11:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Categoria:Anni di u IV seculu 14 11891 335410 328317 2014-03-23T18:07:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u V seculu 14 11892 335416 328323 2014-03-23T18:08:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Flora di Corsica 14 11893 343779 335569 2015-05-17T00:29:51Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Flora]] lcy72fkeye3609wz9stvx86ge46t2ef Categoria:Lighjenda di Corsica 14 11894 335612 136514 2014-03-23T18:11:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Litteratura corsa]] nt23ihijqowae3jose4vgssd958vxge Categoria:Anni di u VI seculu 14 11895 335415 328322 2014-03-23T18:08:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Sirinata par un pastori di Zicavu 0 11896 360052 334418 2018-08-27T10:58:50Z Jumpy01 11155 added image wikitext text/x-wiki A '''Sirinata par un pastori di Zicavu''' (o ''Serenata per un pastore di [[Zicavu]]'') hè una sirinata di Corsica. Hè stata citata in i ''Canti populari corsi'' di [[Salvatore Viale]]. ==Sirinata par un pastori di Zicavu== :Andare mi ni vuò da sua Eccillenza :È d’una latra ti voddu accusari: :Lu primu ghjurnu ch’iddu teni udienza, :Unu mimuriali ci vuò dari. :Sì la [[ghjustizia]] nun mi fà clemenza, :À du ministru mi voddu appiddari; :Parchì tù voli vivi di putenza, :Essere amata è non vuler amari. :Ma st’hai pinseri di vulì mi amani, :Quistu hè lu modu chì t’hai da tineri, :Bistemmia, quandu mi senti parlani, :È fà ti cruci, quandu tù mi vedi: :Cusì la ghjenti nun pinsarà mali, :Videndu, ch'è mi fai tal' dispiaceri, :Èppò la sera manda mi à chjamani :Par qualchì to fidatu missaghjeri . [[File:Corse chevrière.jpg|right|thumb|270px|Ritrattu di pastora (cartulina antica)]] :Gioia de cori è sempri t’hò chjamatu, :È per amari à tia, sogu surdu, è mutu; :Patu più ch'è nun pati unu dannatu, :Stò indì d'infernu, è ti dumandu aiutu. :O ingrata donna, è parchì m’hai burlatu, :È quistu pettu parchì l'hai fà ruttu? :Hè meddu esseri amanti, è nun amatu :Ch’esseri amanti amatu, eppò traduttu. :Gioia, tù m’hà riduttu a singhju tali, :Vogu à la messa, è nun sò duvi sia. :Nun ascoltu parodda di u missali, :È nun sogu più di d'[[Avè Maria]]; :Quand’è la dicu, nudda nun mi vali, :Parchì t’hò sempri in ti la fantasia; :È parchì é sogu a tia troppu riali, :In ogni locu sempri ti vurria. :Quand'è ti vecu in qualchì locu stani, :Ti pregu, anima mia, nun ti partiri; :Lascia mi incù quist'ochji saziari, :Ch'altru nun bramu solu ch'à tia vidiri. :La to mammaccia mi faci adirari; :Peghju chì mortu mi vurria vidiri. :Edda dici ch'è sernpri m’adduntani, :È chì nun ti fighjuli, è nun ti miri. :Sogu statu à cunfissà mi, o Divia mia: :Sà chì m'hà dittu lu me cunfessoru? :Dici ch'affattu è mi scordi di tia, :Chìi s'è ci pensu mi cunsummu è moru. :S'è la facissi gran pena aviria :À nun pinsari à vò, riccu tisoru. :Ma quistu hè veru, è nun dicu bugia: :S'è t’amu é peccu, è s'è nun t’amu é moru. :Disidara u malatu risanari, :L’imprighjunatu di prighjoni usciri: :Disidara u bon' tempu u marinari; :Par puderi u viaghju suu siguiri; :Dinari, oru, ed arghjentu accumulari, :Par puderi l’intentu conseguiri. :Eu bramu solu di pudè basgiari :La tu boccucchja eppò doppu muriri. :L’[[aceddu]] innamuratu spessu gira, :Bulandu per li boschi è la campagna; :È chivi canta, è quinci intornu mira, :Per ritruvà l’amata sua cumpagna. :Quandu pò nun da trova iddu s'adira, :È cun dulenti cantu iddu si lagna; :Ed é quandu ti cercu, è nun ti trovu, :È mille pene, è mille affanni é provu. :È t’amu tantu, è mi ni dogu lu vantu :Chì nissunu nun t’ama quant'è mia. :Ti portu scritta in quistu pettu tantu, :Chì mai nun m'esci da la fantasia :S'è tù voli sapiri quantu sia stu tantu, :É quantu il pettu, è il cor' didd’alma mia. :S’intrassi in Paradisu santu santu, :È nun truvà ci à tia, mi n’esciria. ==Rifarenzi== * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti populari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia] ==Liami== * [http://www.radiche.eu/zindex/zfile/contributi/pastore_zicavo_doc/serenata_pastore_zicavu.pdf Parechji variazioni di a ''Sirinata par un pastori di Zicavu''] [[Categoria:Litteratura corsa]] 065b7hmbjf1ah69brbdf3so7f4ftrev Serenata per un pastore di Zicavu 0 11897 136524 2008-07-15T15:36:57Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Sirinata par un pastori di Zicavu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sirinata par un pastori di Zicavu]] 31sd0swixznmw7lk7oeiobp61vxm4vi Template:Utilizatore sv 10 11900 335380 136635 2014-03-23T18:03:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua svedese|sv]] | text=Denna användare talar '''[[:Category:Utilizatore sv|svenska]]''' som '''[[:Category:Utilizatore sv-M|modersmål]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore sv-M|{{PAGENAME}}]] 3vq8ba5y67apku8n027gq5z64yzeedf Categoria:Utilizatore sv 14 11901 335879 328394 2014-03-23T18:16:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|sv]] imx8sydvqxvxreaf5kmrg6rjj5qjgpi Categoria:Utilizatore sv-M 14 11902 335880 328395 2014-03-23T18:16:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore sv|M]] 3ylmzpe834v3vizx710q7q7xpova9wn Volterra 0 11904 343110 335066 2015-05-05T01:46:59Z Phyrexian 1389 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Volterra | blasone=Volterra-Stemma.png | nomeOfficiale=Volterra | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=24 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=52 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=531 | superficia=252 | pupulazione=11.309 | densita=45 | merre=Cesare Bartaloni | posta=56048 | telefunu=0588 | istat=050039 | abitanti=Volterrani | patrone=San Ghjustu | festa=[[5 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.volterra.pi.it/ }} '''Volterra''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Pisa]]. == Paisoli == Saline di Volterra, Villamagna. == Cumune in cunfina == [[Casole d'Elsa]] ([[Pruvincia di Siena|SI]]), [[Colle di Val d'Elsa]] (SI), [[Gambassi Terme]] ([[Pruvincia di Firenze|FI]]), [[Lajatico]], [[Montaione]] (FI), [[Montecatini Val di Cecina]], [[Peccioli]], [[Pomarance]], [[San Gimignano]] (SI). {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] p5ughpk52infs5nahgr05e470p9qfzr Nurvegia 0 11909 361839 361838 2019-03-23T19:02:43Z Magnefl 7379 popolazioneDensita wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Regnu di Nurvegia |nomeUfficiale = Kongeriket Norge<br />Kongeriket Noreg |linkBandiera = Flag of Norway.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Norway.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationNorway.svg |motto = Alt for Norge / Alt for Noreg |mottoTraduzione = Tuttu pà a Nurvegia |lingua = [[Lingua nurvegese|Nurvigesu]] |capitale = [[Oslu]] |capitaleAbitanti = 634.463 |capitaleAbitantiAnno = 2014 |governo = Munarchia parlamintaria |primoMinistro = Erna Solberg |elenco capi di stato = Harald V |elenco capi di governo = Erna Solberg |indipendenza = 1905 |ingressoONU = |ingressoUE = |superficieTotale = 385 207<ref name="kart_2019">[https://www.kartverket.no/Kunnskap/Fakta-om-Norge/Arealstatistikk/Arealstatistikk-Norge/ Arealstatistics for Norway 2019, Kartverket, mapping directory for Norway] Accessdate=2019-03-23</ref> |superficieOrdine = |superficieAcqua = 6 |popolazioneTotale = 5 328 212<ref name="ssb">[https://www.ssb.no/en/befolkning/statistikker/folkemengde/kvartal Popolazione, 1. january 2019, Statistics Nurvegia]</ref> |popolazioneAnno = 2019 |popolazioneOrdine = 120 |popolazioneDensita = 13,83 |continente = [[Auropa]] |orario = |valuta = Norsk krone (NOK) |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0.955 |HDIAnno= 2013 |HDIOrdine=1 |energia = |tld = .no |telefono = 47 |targa = NOR |inno = Ja, vi elsker dette landet<br />[[File:Norway (National Anthem).ogg]] |festa = [[17 maghju]] |note = }} U '''Regnu di Nurvegia''' (''Kongeriket Norge'' in [[bokmål]]; ''Kongeriket Noreg'' in [[nynorsk]]) o '''Nurvegia''' hè un [[Statu]] di l'[[Auropa sittintriunali]], appartinenti à a [[Penisula scandinava]], chì i so tarritorii cumprendini ancu l'isuli [[Svalbard]] (in prussimità di u [[Polu Nordu]]), l'isula di [[Jan Mayen]] (à u largu di i costi [[Gruinlandia|gruinlandesi]]) è l'[[Isula Bouvet]] vicina à l'[[Antartidi]], ma micca riintranti in u [[Trattatu antarticu]]; a Nurvegia rivindicheghja ancu i tarritorii [[Antartidi|antartichi]] di a [[Terra di a righjina Maud]] è di l'[[Isula Petru I]]. Hà una superficia di {{M|385 207|k|m2}} è una [[pupulazioni]] di {{formatnum:5051518}} abitanti<ref name="Population">{{en}} {{Cita web|url=http://www.ssb.no/english/subjects/02/befolkning_en/ |titulu=Population |data=19 marzu 2012 |editori=[[Statistics Norway]] |accessu=19 marzu 2012}}</ref> fendu ni u sicondu paesi [[Stati par dinsità di pupulazioni|menu dinsamenti pupulatu]] d'[[Auropa]]. Cunfina à livanti incù a [[Svezia]], à nordu-livanti incù a [[Finlandia]] è a [[Russia]], à sudu u [[Skagerrak]] a sipara da a [[Danimarca]]. A stesa costa nurvigesa, chì s'affaccia annantu à l'[[Uceanu Atlanticu]] è annantu à u [[Mari di Barents]], hè incisa da [[Fiordu|fiordi]] famusissimi in tuttu u mondu. È una [[munarchia custituziunali]] incù [[Capitali (cità)|capitali]] [[Oslu]] è hè un di i pochi paesi [[Auropa|auropei]] à ùn fà micca parti di l'[[Unioni aurupea]]. A storia di a Nurvegia hà iniziu incù i grandi mutamenti giulogichi è l'[[Era glaciali|eri glaciali]] chì detini vita à i celebrissimi [[Fiordu|fiordi]] nurvigesi. Fù probbiu in st' ambienti pruibitivu ch'è ghjunsini da a [[Siberia]] i primi abitanti di u paesi, vali à dì l'antinati di l'oghjinchi [[Sami]]. Eppuri, a storia nurvegesa hè prufundamenti marcata da a [[Vichinghi|duminazioni vichinga]], chì si stesi beddu prestu in tutta l'aria sittintriunali di l'[[Uceanu Atlanticu]], ghjittendu ombri è tarrori ancu annantu à u [[Mari Tarraniu]]. == Giugrafia == Situata in [[Auropa sittintriunali|Nordu Auropa]], a Nurvegia cumprendi a parti uccidintali di a [[Scandinavia]]. I so costi frastagliati sò impiuti da enormi [[fiordu|fiordi]] è migliaia di [[isula|isuli]] chì si stendini par molti [[chilomitru|chilomitri]]. A [[cunfini|linia di cunfini]] hè cundivisa incù a [[Svezia]] par 1619&nbsp;km, incù a [[Finlandia]] par 727&nbsp;km è infini à [[livanti]] incù a [[Russia]] par 196&nbsp;km. In a Nurvegia si trova u puntu più à nordu di l'Auropa cuntinintali. === Giugrafia fisica === A Nurvegia hè u statu auropeu più sittintriunali, stindendu si insin'à a latitudina di 71°11' induva si trova u prumuntoriu di [[Knivskjellodden]], situatu di pocu più à nordu rispettu à u [[Capu Nordu]]. Accupa ancu a parti più uccidintali di a [[penisula scandinava]], stindendu si par circa {{M|1 700|k|m}} da nordu à sudu. È travirsata da u [[chjerchju pulariu articu]]; par quissa in i zoni sittintriunali si poni ussirvà finomini com'è u [[soli di mezanotti]] d'istati è l'[[aurora buriali]] d'inguernu. Faci parti di a [[Rigioni biugiugrafica buriali]]. ==== Morfulugia è giulugia ==== U tarritoriu di a Nurvegia cuntinintali si stendi par {{M|323 802|k|m2}} è hè principalamenti muntosu, essendu travirsatu da nordu à sudu da l'[[Alpi Scandinavi]]. U puntu più altu hè rapprisintatu da u [[Galdhøpiggen]] {{TA|(2 469 m),}} situatu in u massicciu di u [[Jotunheimen]]; l'altri cimi più alti sò u [[Glittertind (muntagna)|Glittertind]] {{TA|(2 465 m),}} finu à pocu tempu fà cunsidaratu com'è a vetta maiori, è u [[Store Skagastølstind]] {{TA|(2 403 m).}}<br />In a parti miridiunali ci sò molti zoni custieri è pari. Liatu giulugicamenti à u [[scudu balticu]], u tarritoriu nurvigesu hà una cunfurmazioni chì di ricenti ùn hà ch'è u sullivamentu terziariu è a criazioni di i [[Fiordu|fiordi]], avvinuta in l'ultima fasa di erusioni. A struttura di basa, chì ricodda à eri moltu antichi, hè furmata da un penipianu — vali à dì una superficia di riimpimentu guasi para chì pò divintà [[pianura]] (s'è à liveddu di u mari) o essa cunsidarata [[altupianu]] — di rocci, annantu à a quali, duranti l'[[orugenesi caliduniana]], si innalzò viulintamenti a catena muntosa chì oghji hè a spina dursali di a [[penisula scandinava]]; a stessa catena muntosa hè dinò u locu di nascita di molti [[Fiumu|fiuma]] (diretti sii versu l'[[Uceanu Atlanticu]] è chì dunqua traversani a Nurvegia, sii versu u [[Golfu di Botnia]] è chì traversani cusì a [[Svezia]]), è ancu cunfini naturali è pulitichi trà i dui stessi paesi. Inoltri, in u [[Quaternariu]] ebbi ancu iniziu l'opara di erusioni è di mudeddamentu di i [[Ghjaciazioni|ghjaciazioni]], chì scavàni prufondi [[vaddi|vaddi]], arrutundàni i rilievi è cunsulidàni a reta fluviali. In Nurvegia sò friquentissimi l'[[Altupianu|altipiani]], incisi da i vaddi scavati da i [[Ghjacciaiu|ghjacciali]]; elementu duminanti in u centru-sudu di u paesi, l'altupianu hè guasi assenti in l'estremu nordu. In a zona più sittintriunali ([[Finnmark]]) u rilievu cumprendi un unicu vastu altupianu altu da i 300 à i 500 metri, u quali paisaghju hè spuradicamenti intarrottu solu da parechji gruppi cuddinari rari è micca moltu alti. Da quì si sviloppa longu a costa a catena muntosa chì corri versu sudu-punenti è chì traversa tuttu u paesi. A parti centru-miridiunali hè a più elevata è cumprendi ancu parechji ghjacciali oltri i 2000 metri. In generali u virsanti uccidintali hè rittu è scavatu da [[Vaddi|vaddi]] chì tarmineghjani annantu à u [[mari]] furmendu i [[Fiordu|fiordi]]. U latu internu di i [[Monti Scandinavi]] hà inveci un'inclinazioni più dolci. Ci sò dinò à tutti i latitudini porti è cità beddi riparati com'è [[Stavanger]], [[Bergen]] (talmenti prutetta da essa una di i cità nurvigesi più piuviosi è menu nivosi in assulutu), [[Trondheim]], [[Bodø]], [[Narvik]] è [[Tromsø]]. Infini, di fronti à i costi emerghjini dignalocu, fora di in l'estremu trattu sudu-uriintali, isuli è arcipelaghi com'è [[Senja]] è [[Kvaløya]] è l'arcipelaghi di i [[Vesterålen]] è di l'[[Isuli Lofoten]]. === Tarritoriu === ==== Idrugrafia ==== ===== I fiuma ===== Carattaristica di i [[fiumu|fiuma]] nurvigesi hè u so corsu, brevi è impituosu à causa di i rilievi. U più longu hè u [[Glomma]] (570&nbsp;km), chì sfocia in l'[[Oslofjord]], mentri altri impurtanti sò u [[Paatsjoki|Pasvikelva]] (145&nbsp;km) è u [[Numedalslågen]] (352&nbsp;km). ===== I lava ===== I [[lavu|lava]] inveci sò molti numarosi, circa {{formatnum:450000}}, di i quali solu 400 parò incù aria supiriori à {{M|5|k|m2}}. U più grandi di quisti hè u [[Mjøsà]] (365&nbsp;km²), suvitatu da u [[Røssvatnet]] (210&nbsp;km²) è da u [[Femund]] (204&nbsp;km²). ===== Cascati ===== Esistini ancu parechji [[cascata|cascati]], di i quali a più alta misura 840 metri. Ci sò parechji posti in l'aria circustanti u fiordu di Sogne in u quali si poni ammirà maistosi cascati chì si lampani inghjò da i fianchi ritti di i muntagni. Parechji di sti cascati sò frà i più alti di a Nurvegia. A cascata [[Vettisfossen]] à [[Øvre Årdal]] hà un disliveddu di 275 metri è hè a cascata prutetta più alta di a Nurvegia. Altri cascati famosi sò Feigumfossen à Luster, Kjosfossen in a Flåmsdalen è Kvinnafossen trà Leikanger è Hella. ===== Ghjacciali ===== U [[ghjacciaiu]] più grandi hè u [[Jostedalsbreen]], incù una superficia di {{M|487|k|m2}}. ===== I costi ===== L'aspettu più carattaristicu di u tarritoriu nurvigesu hè u stesissimu sviluppu di i so costi: oltri {{M|21 000|k|m}} cumprindendu tutti l'isuli. I costi sò moltu frastagliati è intirvaddati da i prufondi inziccaturi di i [[fiordi]]. ==== Clima ==== U clima di a Nurvegia atlantica è artica, nonustanti a [[latitudina]], hè rilativamenti dolci: quistu grazia à u [[Currenti di u Golfu]], chì partendu da u [[Messicu]] veni à riscaldà l'acqui marini di i costi atlantichi rindendu i tampiraturi medii annuali supiriori à u zeru ancu in zoni moltu più à nordu di u Chjerchju Pulariu Articu. Quissa evita a furmazioni di ghjacci marini, favurendu l'attività purtuarii è di [[pesca]]. I tampiraturi medii annui di i costi vani da i circa {{M|7-8||°C}} di a cità di Stavanger à i {{M|3-4||°C}} di [[Trondheim]], finu à i {{M|2-3||°C}} di [[Vadsø]]. U rinversciu di a midaglia, parò, hè datu da i [[timpesta|timpesti]] chì si formani in mari apartu intornu à l'Islanda, par via di u cuntrastu trà l'aria freta cuntinintali (pruvinenti da Gruinlandia è l'isuli canadesi) è i tepidi acqui di l'uceanu: sti timpesti, chì carrieghjani pricipitazioni abbundanti, sò cumuni soprattuttu duranti u vaghjimu è à l'iniziu di l'inguernu. Duranti l'istati inoltri poni essa ci periodi particularamenti freschi è piuviosi, oltri ch'è incù carattaristichi di spiccata [[variabilità climatica|variabilità]]. A tampiratura media di u mesi di lugliu hè quantunqua supiriori à i {{M|15||°C}} annantu à tutta a fascia custiera centru-miridiunali finu à a rigioni di [[Sogn og Fjordane]]. Diffarenti hè a situazioni à [[Oslu]], induva l'istati sò tepidi: a tampiratura media di lugliu hè di {{M|17||°C}} è grazia à i molti ori di luci sò pussibuli tampiraturi massimi vicini à i {{M|30||°C}} trà ghjugnu è lugliu. Par contru l'inguerni sò freti (circa {{M|−5||°C}} di media à ghjinnaghju) parchì l'effettu mitigadori di u Currenti di u Golfu hè bluccatu da i [[muntagna|muntagni]]: in i mesa più freti si scendi faciuli sottu i {{M|−20||°C}}, è ùn hè micca raru avè minimi intornu à u zeru di maghju è di sittembri. U veru "fretu" inguirnali si scontra in i zoni interni, soprattuttu i [[contei di a Nurvegia|contei]] di [[Oppland]] è [[Finnmark]]: in quist'ultima hè statu righjistratu u record minimu di tampiratura, {{M|−51||°C}} à [[Karasjok]]. I pricipitazioni sò piuttostu abbundanti nantu à i rigioni atlantichi, spicialamenti in a zona muntosa sudu-uccidintali induv'edda si scaricheghja multissima umidità (annualamenti cadini da {{M|1 500 à 3 000|m|m}} di piova è nevi). Sò menu abbundanti à u nordu, menu dinò in i zoni cultivati è vicini à a capitali, incù circa 600&nbsp;mm à l'annu. U piccu massimu hè estivu o tardu-estivu in i rigioni più cuntinintali, Oslu cumpresa, mentri nantu à a costa atlantica suduccidintali hè situatu di vaghjimu è anticipeghja sempri di più à misura ch'eddu si codda versu u [[nordu]]. Par quantu possi appariscia stranu, i loca cumuni annantu à u fretu clima nurvigesu ùn sò mancu stampa fundati: eppuri hè veru ch'è a [[nevi]] pò impiigà parechju tempu à scioglia si è ch'è ci si poni aspittà pricipitazioni nivosi ancu di aprili o di maghju. Nonustanti bona parti di a Nurvegia si trovi à nordu di u [[Chjerchju pulariu Articu]], u clima custieri hè di tipu Atlanticu, parchì mitigatu da l'acqui caldi di a [[Currenti di u Golfu]]. À l'internu u clima hè di tipu cuntinintali, incù inguerni freti. === Flora è fauna === [[File:Lake Bondhus Norway 2862.jpg|thumb|240px|U Lavu Bondhus]] A flora nurvigesa hè moltu influinzata da i cundizioni climatichi: un quartu di u tarritoriu hè accupatu da [[furesta|furesti]], limitati à i zoni interni sopra i 1000 m di altitudina. À u nordu ci hè a [[tundra]], veni à dì arii furmati da immensi prata arbosi cuparti di nevi d'inguernu è di fiori in a brevi istatina. I pianti tipichi di a zona sudu-uccidintali sò i [[latifoglii]], in particulari [[Quarciu|quarci]], [[faiu|faii]], [[Ulmus|olmi]] è [[piobbu|piobbi]]. A fauna hè carattarizata à u nordu da animali com'è a [[renna]], a [[levra pularia]], a [[volpi]] è in particulari u [[lemming]], mentri à sudu ci sò [[Cervus elaphus|cerva]], [[Alces alces|alci]], [[Canis lupus|lubbi]] è [[Ursidae|orsi]]. I lava è i fiuma sò ricchi di [[Esox lucius|luzzi]], [[Salmo salar|salmona]] è [[Salmo trutta|trutti]]. In i costi inveci sò prisenti animali molti impurtanti par l'ecunumia nurvigesa: u [[Gadus morhua|merluzzu]] è l'[[Clupea harengus|aringa]]. === Etnia === A maiò parti di l'abitanti sò di [[nurvigesi|etnia nurvigesa]], incù forti minuranzi [[Sami]] (in a cità di [[Kautokeino]] righjunghjini u 70% di l'abitanti) è [[finlandesi]], spicialamenti à u nordu. Oslu hè u centru pà a miò parti multietnicu di u paesi, induva, oltri à i Lapponi, ci sò immigrati chì pruvenini principalamenti da [[Pakistan]], [[Sumalia]] è [[Iraccu]], oltri à i vicini [[Danimarca|danesi]] è [[Svezia|svidesi]]. L'immigrati in Nurvegia sò circa {{formatnum:387000}}. == Noti == <references /> ==Da vede dinò== *[[Tromsu]] {{Europa}} [[Categoria:Nurvegia]] kkd1sc2lfs7px2f7ieg761a0m9738qi Template:Europa 10 11910 361700 359502 2019-02-15T08:07:03Z Born2bgratis 9412 wikitext text/x-wiki {| class="toccolours itwiki_template_toc" style="margin-top:.5em; text-align:center" | [[Image:Location of Europe.svg|100px|Europa]] ! width="100%" bgcolor="lightsteelblue" | [[Europa|Stati indipendenti di Europa]] | [[Image:Location of Europe.svg|100px|Europa]] |- | colspan="3" | [[Albania]] - [[Andorra]] - [[Armenia]] - [[Austria]] - [[Azerbaighjan]] - [[Belgica]] - [[Bielorussia]] - [[Bosnia è Erzegovina]] - [[Bulgaria]] - [[Cechia]] - [[Cipru]] - [[Cità di u Vaticanu]] - [[Croazia]] - [[Danimarca]] - [[Estonia]] - [[Finlandia]] - [[Francia]] - [[Georgia]] - [[Ghjermania]] - [[Grecia]] - [[Irlanda]] - [[Islanda]] - [[Italia]] - [[Lettonia]]- [[Liechtenstein]] - [[Lituania]] - [[Lussemburgu]] - [[Macedonia di u Nordu]] - [[Malta]] - [[Moldova]] - [[Monacu]] - [[Montenegru]] - [[Nurvegia]] - [[Paesi Bassi]] - [[Polonia]] - [[Portugallu]] - [[Regnu Unitu]] - [[Romania]] - [[Russia]] - [[San Marinu]] - [[Serbia]] - [[Sluvacchia]] - [[Sluvenia]] - [[Spagna]] - [[Svezia]] - [[Svizzera]] - [[Turchia]] - [[Ucraina]] - [[Ungheria]] |} <noinclude> [[Categoria:Europa|_]] </noinclude> b4p24jlxiporzvhpsuoq8mwisjkq63z Template:Utilizatore gl 10 11912 335346 216198 2014-03-23T18:02:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua galiziana|gl]] | text=Este usuario ten o '''[[:Category:Utilizatore gl|galego]]''' como '''[[:Category:Utilizatore gl-M|lingua materna]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore gl-M|{{PAGENAME}}]] 44zn9dkvvnjj4z86s6yprf0yb64g04l Categoria:Utilizatore gl-M 14 11913 335838 193203 2014-03-23T18:15:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore gl| M]] k3nnickitvnutz6r73osrjzqmybnl3w Savonu (flora) 0 11916 137110 2008-07-19T18:19:00Z 90.14.240.96 Reindirizzamentu à [[Sciuppuleddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] f8h6apsq3rlund6j1v993o2izr6qo37 Savone (flora) 0 11917 137115 2008-07-19T18:25:05Z 90.14.240.96 Reindirizzamentu à [[Sciuppuleddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] f8h6apsq3rlund6j1v993o2izr6qo37 Savunetta (flora) 0 11918 137118 2008-07-19T18:26:16Z 90.14.240.96 Reindirizzamentu à [[Sciuppuleddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] f8h6apsq3rlund6j1v993o2izr6qo37 Baleari 0 11919 137162 2008-07-20T09:45:09Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baleare]] r9y4fbieuzg834fk7vzrh6rnh40b0vc Lingua salda 0 11920 137182 2008-07-20T14:23:26Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua sarda]] 9kp0llyzb9irguzx3ce87orisxq3vhy Saldigna 0 11921 137187 2008-07-20T14:41:13Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardegna]] 0i8zs4jfovw490ybbf91o9d4vo1tjhk Template:ESP 10 11925 335174 206685 2014-03-23T17:59:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Spain.svg|border|20px|]] [[Spagna]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|ESP]]</noinclude> 0o1ty2rt5g4srb27xvqpeg2tnb2iznr Template:Cumuna spagnola 10 11926 137612 137596 2008-07-24T20:27:06Z Ale Mister 249 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300px" |- ! style="font-size=100%; background:#DEFFAD; border:1px solid #808080;" align="center" colspan="2" | <big>{{{cumuna}}}</big> |- | width="30%" bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Nome officiale:</small> | bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | {{{nomeOfficiale}}} |- {{#if:{{{blasone|}}}| {{!}} style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080; border-right:1px solid #808080" colspan="2" align="center" bgcolor="white" {{!}} [[Image:{{{blasone}}}|100px|Blasone di a cumuna di {{{cumuna}}}]]}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Statu:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{ESP}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Cumunità autonoma:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{ES-{{{sigluCumunità}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Pruvincia:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{ES-{{{sigluPruvincia}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Altitudine:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{altitudine}}} m |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Superificia:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{superficia}}} km² |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Pupulazione:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{pupulazione}}} ab. |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Densità:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{densita}}} ab./km² |- {{#if:{{{merre|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Merre:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{merre}}}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Codice pustale:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{posta}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Codice ISTAT:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{istat}}} |- | bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" | <small>Prefissu tel.:</small> |style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" | {{{telefunu}}} |- {{#if:{{{abitanti|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Nome di l'abitanti:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{abitanti}}}}} |- {{#if:{{{patrone|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Santu patrone:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{patrone}}}}} |- {{#if:{{{festa|}}}| {{!}} bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080;" {{!}} <small>Festa patrunale:</small> {{!}} style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080;" {{!}} {{{festa}}}}} |- |colspan=2 align=center bgcolor="#EFEFEF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [{{{situ}}} Situ officiale] |- {{#if:{{{carta|}}}| {{!}} style="border-bottom:1px solid #808080; border-left:1px solid #808080; border-right:1px solid #808080" colspan="2" align="center" bgcolor="white" {{!}} [[Image:{{{carta}}}|300px|Carta di a cumuna di {{{cumuna}}}]]}} |} hqcqzevr03ykstj6wii6ouye2dwgrwz Template:ES-M 10 11927 335172 137605 2014-03-23T17:59:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of the Community of Madrid.svg|20px|]] [[Madridi (cumunità autonoma)|Madridi]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di cumunità spagnola|M]]</noinclude> gxtbpqzcamh8upar6w3w2cswbow9axi Template:ES-SO 10 11928 335173 142943 2014-03-23T17:59:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Soria|Soria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia spagnola|SO]]</noinclude> blqu0mb4kallgqipa4wwdovf2ck4e8a Template:ES-CL 10 11929 335169 298778 2014-03-23T17:59:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag_of_Castile_and_León.svg|20px|]] [[Castiglia è León]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di cumunità spagnola|CL]]</noinclude> i97d8d6vzbkq1eoaatiwl9ps6umjnfp Categoria:Mudellu banderina naziunale 14 11934 335658 327831 2014-03-23T18:12:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu banderina| ]] 15ofvsnaraix53jgn6vbru7bqfkqo3p Categoria:Mudellu banderina di cumunità spagnola 14 11935 335654 328195 2014-03-23T18:12:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu banderina|Spagna]] 7q1xigat2e4l5e75gfxmax0rm94pafe MediaWiki:Categorytree-member-counts 8 11937 137611 2008-07-24T20:25:09Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ci sò {{PLURAL:$1|1 sottucateguria|$1 sottucategurie}}, {{PLURAL:$2|1 pagina|$2 pagine}} è {{PLURAL:$3|1 schedariu|$3 schedarii}}. wikitext text/x-wiki Ci sò {{PLURAL:$1|1 sottucateguria|$1 sottucategurie}}, {{PLURAL:$2|1 pagina|$2 pagine}} è {{PLURAL:$3|1 schedariu|$3 schedarii}}. 8rw43saz32g4u3jpq6v7fdu3s8p9vdd Categoria:Mudellu banderina di pruvincia spagnola 14 11938 335655 137652 2014-03-23T18:12:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu banderina|Spagna]] 7q1xigat2e4l5e75gfxmax0rm94pafe Categoria:Mudellu banderina di regione taliana 14 11939 335657 328119 2014-03-23T18:12:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu banderina|Italia]] ll3upd8auryac8gtvqhx1ptfi2dbsr5 Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana 14 11940 335656 328122 2014-03-23T18:12:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu banderina|Italia]] ll3upd8auryac8gtvqhx1ptfi2dbsr5 Categoria:Mudellu 14 11941 359141 335652 2018-05-04T00:19:57Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Commons templates}} [[Categoria:Radica|_]] 8kqgn3d3ldz02nigkur97ypp93od38h Template:Utilizatore nl 10 11945 335363 147889 2014-03-23T18:02:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua neerlandese|nl]] | text=Deze gebruiker spreekt '''[[:Category:Utilizatore nl|Nederlands]]''' als '''[[:Category:Utilizatore nl-M|moedertaal]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore nl-M|{{PAGENAME}}]] 7g62bj4f08kwtry9lfj2avqybmxvhjm Categoria:Utilizatore nl-M 14 11946 335860 325347 2014-03-23T18:16:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore nl| M]] ajxa2hle81bayjchnj9rjkisgtn3571 Template:IT-AG 10 11950 351535 335187 2015-08-04T09:04:54Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q6817348]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia d'Agrigentu|Agrigentu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|AG]] </noinclude> 2k0pq9snhszg43d33yl2jkylfcpisq0 Template:IT-CL 10 11951 351536 335203 2015-08-04T09:05:05Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346135]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Caltanissetta|Caltanissetta]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CL]] </noinclude> 7nx85d3i6sk6zdxfkvm6a2tbz4e3qot Template:IT-EN 10 11952 351537 335209 2015-08-04T09:05:14Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346145]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia d'Enna|Enna]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|EN]] </noinclude> 2kaos5pgl9bhp76qz1paw74id34eujp Template:IT-ME 10 11953 351538 335228 2015-08-04T09:05:25Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346175]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Messina|Messina]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|ME]] </noinclude> 2ewblpz2pkhzs5tm1b1e5qgjwpt0gyr Template:IT-RG 10 11954 351539 335247 2015-08-04T09:05:34Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346210]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Ragusa|Ragusa]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|RG]] </noinclude> f6bgavfjy4usa5usi5kpqg2oykj6lf7 Template:IT-SR 10 11955 351540 335256 2015-08-04T09:05:46Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346223]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Siracusa|Siracusa]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SR]] </noinclude> l4rqibg1pzmmjrttiq4hux00ujizh5i Template:IT-TP 10 11956 351541 335264 2015-08-04T09:05:55Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346232]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Trapani|Trapani]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TP]] </noinclude> oeq0tpsm7xn5s4mejnvlq2jzcrq8men Agrigentu 0 11957 354662 350040 2016-08-07T04:34:26Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Agrigentu | blasone= | nomeUfficiale=Agrigento | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=AG | latitudineGradi=37 | latitudineMinute=19 | latitudineSeconde=19 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=35 | lungitudineSeconde=23 | altitudine=230 | superficia=244,57 | pupulazione=59.791 (3/2016) | densita=242 | merre=Marco Zambuto | posta=92100 | telefunu=0922 | istat=084001 | abitanti=Agrigentini | patrone=San Gerlandu | festa=u [[25 di ferraghju]] | situ=http://www.comune.agrigento.it/ }} '''Agrigentu''' (dinù '''Girgenti''', nome ufficiale sin'à u [[1929]]) hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia d'Agrigentu|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[File:Concordiatempelagrigent3-2.jpg|thumb|none|300px|Tempiu di a Cuncordia]] === Cumune cuntigue === [[File:AgrigentoLocatie.png|thumb|left|200px|A cumuna d'Agrigentu in a pruvincia]] [[Aragona]], [[Cattolica Eraclea]], [[Favara]], [[Joppolo Giancaxio]], [[Montallegro]], [[Naro]], [[Palma di Montechiaro]], [[Porto Empedocle]], [[Raffadali]], [[Realmonte]], [[Sant'Angelo Muxaro]], [[Siculiana]]. <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia d'Agrigentu]] [[Categoria:Sicilia]] cdad66ewcg9uf35uqwwupaxyl0yybpb Categoria:Cumuna di a pruvincia d'Agrigentu 14 11958 335511 328344 2014-03-23T18:09:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Agrigentu]] 6pn3zauzac7f5vvpabrlf3585aa260b Categoria:Cumuna di a pruvincia di Caltanissetta 14 11959 335513 328346 2014-03-23T18:09:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Caltanissetta]] 60lwpnpbn4zvpywcajodp4aml6wohyv Arara 0 11966 358247 354828 2018-01-01T08:49:03Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Arara'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[Image:Flag of Arara.svg|140px]] | align="center" width="140px" | |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[Paraíba]] |- | [[Superficia]] | 88,858 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 13 538 <small>([[2017]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 06º49'40" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 35º45'28" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 467 m |- | Situ ufficiali | http://www.arara.pb.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[Image:Paraiba Municip Arara.svg|290px]] |} '''Arara''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 13.538 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[category:Cità di u Brasile|Arara]] sv53lwcmkn29elbac8139mzk69is2jc Muchju rossu 0 11970 354089 333533 2016-05-18T14:00:38Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">''U muchju rossu'' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Cistus albidus JPG1.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cistus creticus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Violales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cistaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Cistus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Cistus creticus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cistus creticus ssp corsicus 2 (Corse).JPG|300px]] |----- |} U '''Muchju rossu''' (o [[Muchju russu]]) (''[[Cistus creticus]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Cistaceae]] è chì cresce insin’à un’altura di 800 metri. Hè uriginariu di e regione di u Mare Mediterraniu. Hè altu 40 à 100 cm. Fiurisce da [[aprile]] à [[ghjugnu]]. U fiore di u muchju rossu hè malvu o rossu. U calice hè cumpostu da cinque sepali liberi. E casce sò vizze. Sò dinò strette è piciose. Sò semplice è opposte. U so culore hè verde scuru. Un sinonimu di ''Cistus creticus'' hè: ''Cistus villosus''. == In Corsica == U muchju rossu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè caratteristicu di a [[machja]] corsa. Esistenu dui spezie di muchju rossu: * ''cistus creticus corsicus'' (Loisel.) Greuter & Burdet, è * ''cistus creticus eriocephalus'' (Viv.) Greuter & Burdet == Da vede dinù == * i [[fiori di Corsica]] * u [[muchju biancu]] * u [[muchju nirachju]] * u [[muchju neru]] == Referenze == * [http://www.tela-botanica.org/eflore/BDNFF/4.02/nn/17905/ Tela Botanica (France métro) - '' Cistus albidus''.] * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica : Geneva (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] ho0zb7l123nikiwfc211kghipz4e9oy Muchju russu 0 11971 139292 2008-08-17T09:02:01Z 86.194.230.113 Reindirizzamentu à [[Muchju rossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muchju rossu]] pg75z9wmyq0bvhxt41kkxaogt93z1hg Capitala (fenu) 0 11973 364279 331867 2019-10-03T11:21:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Capitala (ethnology).JPG|thumb|250px|right|A capitala]] [[Image:Pila (fenu).JPG|200px|thumb|left|A pila]] A '''Capitala''' hè una parti d'una [[pila]] di [[fenu]]. A capitala hè un nodu chì hè fattu inc'una corda, fatta di fenu intricciatu. 'Ssu nodu hè missu intornu à u [[palu]], in a testa di a pila. U so fini hè d'impidiscia l'[[acqua]], quand'eddu piovi, di falà da mezu à u fenu è u palu, di manera chì u fenu ùn si vastessi micca. ==Da veda dinò== * a [[pila]] * a [[capitala]] d'un paesi o d'un [[statu]] * a [[capitala (cerra)|capitala]]: s'usava par purtà una cerra [[Categoria:Etnulugia]] [[Categoria:Parole minacciate di sparizione]] c81l20jkiv0bmwex59lke8nusjds1fj Nicolas Sarkozy 0 11975 364524 363669 2019-10-10T10:09:59Z 37.170.108.91 wikitext text/x-wiki [[File:Nicolas_Sarkozy_(2015-10-29)_03_(cropped).jpg|200px|right|thumb|Nicolas Sarkozy]] '''Nicolas Sarkozy''' (di so nome interu '''Nicolas Paul Stéphane Sarközy de Nagy-Bocsa''', natu 28 [[Ghjennaghju]] 1955 in [[Parighji]]) era u presidentu di a [[Francia]] (2007/2012). ==Da vede dinò== *[[Georges Pompidou]] *[[Jacques Chirac]] *[[François Hollande]] [[Categoria:Puliticante|Sarkozy]] [[Categoria:Francesu|Sarkozy]] a6n6rp44jga9pqpi0woamo858k2empz Fica fiurunaghja 0 11976 332442 218161 2014-03-23T14:19:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Ficus carica - fica fiurunaghja.JPG|thumb|250px|right|A fica fiurunaghja]] [[Image:Ficus carica - fiuronu.JPG|120px|thumb|left|Un fiuronu]] A '''fica fiurunaghja''' hè una [[fica]] chì pruduci mori [[fiuronu|fiurona]]. In [[Corsica]], i fiurona sò maturi di [[lugliu]]. I [[ficu|fica]] inveci poni essa colti di [[sittembri]]. ==Da veda dinò== * u [[fiuronu]] * a [[fica]] * u [[ficu]] [[Categoria:Flora di Corsica]] g87xsq6516v0s94keae9mqnuiom9fcq A morte di Filicone 0 11977 350884 331274 2015-07-09T15:01:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A morte di Filicone''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]].. ==A morte di Filicone== :Impiegà vogliu la [[musa]] :Per fà ne duie [[canzona|canzone]] :Mi ritrovu ind'è le poghje :È dimoru in Albitrone :Ne sò tristu è scunsulatu :Chì ghjè mortu Filicone. :Quand’elli a senteranu :I [[caccia|cacciadori]] in [[Casinca]] :Ch’ell’hè mortu Filicone :À lu pede d’un [[listincu]] :N'hè mortu bellu onoratu :Cù un [[cignale]] [[capu]] à [[capu]]. :L'aghju fattu un [[cimiteriu]] :Tuttu cintu à muraglione :Nunda ch'è di maestranza :Ci aghju qualchì pataccone :Senza cuntà l'altru restu :Eppo tutte le curone. :L'aghju fattu la so [[cascia]] :Tutta piena di pattume :Po ripostu lu so [[capu]] :Nantu à un [[cuscinu]] di [[piuma|piume]] :Ùn vogliu fà cum'è quelli :Chì li si lampanu in [[fiume]]. [[Categoria:Canzone tradiziunale di Corsica]] ol2irlljtyaicvvca5hkcku9vd9ue95 SC Bastia 0 11978 140258 2008-08-25T13:08:09Z 90.193.128.246 Reindirizzamentu à [[Sporting Club Bastia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sporting Club Bastia]] 4y33ap0g0p0ok7gfqj8dpjgxepoucfp Gnaccara 0 11982 332644 327250 2014-03-23T14:23:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A gnaccara''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Pinna Nobilis.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pinna nobilis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Mollusca]]'' |----- | Classa | ''[[Bivalvia]]'' |----- | Ordini | ''[[Pterioida]]'' |----- | Famiglia | ''[[Pinnidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Glis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pinna nobilis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Messina Straits Pinna nobilis clean.JPG|250px]] |----- |} A '''gnaccara''' ([[Pinna nobilis]]) hè u più bivalvi grandi prisenti in u [[Mari Tarraniu]]. Hè una spezia endemica di u mari Mediterraniu. Faci parti di a famiglia di i [[Pinnidae]]. Hè longa sin'à un metru. Pò campà più di vinti anni. U so culori hè brunu. A gnaccara si ficca verticalmenti in a rena o annantu à u scogliu. A gnaccara era cumuna in i tempi ma hè cunsidarata oghji com'è una spezia minacciatu di sparizioni in u Mediterraniu. I priculi i più impurtanti sò: a pesca, l'ancuri di i bateddi chì a sciappani. A gnaccara s'assumiglia à [[Pinna rudis]], ma quidda hè più chjuca (sin'à 30 cm). == In Corsica== A gnaccara hè prisenti in [[Corsica]]. == Prutizzioni == A gnaccara hè prutetta da: * l'arristatu di u 26 nuvembri 1992, chì intardisci a pesca di a gnaccara [[Categoria:Pinnidae]] 3uhda1qsyh5dtj36jv6qy8k6vvix5dl Pinna nobilis 0 11983 140701 2008-08-28T19:10:52Z 83.201.165.194 Reindirizzamentu à [[Gnaccara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gnaccara]] m74ll134sn4prfp7y39122t2r69hry5 Rumiccia 0 11984 140754 2008-08-29T14:54:06Z 83.201.165.194 Reindirizzamentu à [[Romiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Romiccia]] ti8ux475khqyiywg3a9ei0fwuhygutk Acughja 0 11985 331294 325353 2014-03-23T13:56:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Knitting needles sizes straight.png|thumb|right|200px|Parechji tipi d'acughji]] L' '''acughja''' hè un tipu d'[[acu]] longu. == Citazioni == Accadi chì l'acughja fussi mintuvata in a cultura corsa. Par esempiu: * in a canzona populari [[Canzona di Manetta|Manetta]]: :''Ùn ti ramenti quand'erami ziteddi :''Vindii acughji, [[ditali]] è [[zifuleddu|zifuleddi]] :''Calchì [[pettinu]] di legnu è di più calchì [[ghjummeddu]] :''Oghji t'hai fattu una casa chì hè forti quant'è un casteddu. * in a ''Travisagna'' di [[Rinatu Coti]]: :''Mirè, ci hè unu spurtonu cù a so [[tela]] drentu. Era di a tinta di mamma. Mittìa i so acughji. Ci sò l'acughji da calzittà. Eppo dinò l'achi da fà i [[strapunta|strapunti]]. Mamma era una sartori fina.'' == Liami == [http://www.interromania.com/media/pdf/scriviture_scritti/Corse.pdf A Travisagna, [[Rinatu Coti]]] [[Categoria:Arte]] [[de:Nadel#Stricknadel]] 104j5zsgxvqct4o6sx2bdyubeu8frwr Addoru 0 11986 331302 328571 2014-03-23T13:56:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'addoru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Laurus-nobilis-flowers.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Laurus nobilis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Inula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Laurus nobilis''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Laurier.jpg|250px|L'addoru]] |----- |} L' '''Addoru''' (o [[Alloru]]) (''[[Laurus nobilis]]'') hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di i [[Lauraceae]]. Hè urighjinariu di u [[Mediterraniu]]. L'addoru hè altu sin'à deci metri. Perdi i casci. I foglii sò simplici è verdi scuri. Fiurisci da [[frivaghju]] à [[aprili]]. I fiora sò bianchi o giaddi. Si faci dinò un [[oliu essenziali]] d'addoru. == In Corsica == L'addoru hè cumunu in [[Corsica]]. == Gallaria d'imagini == <gallery> Laurus nobilis MHNT Fleurs.jpg|I fiori Laurus nobilis g4.jpg| Laurus nobilis g3.jpg| </gallery> {{c}} [[Categoria:Lauraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mepyj61enezv502qo1k4jmobbflonsm Alloru 0 11987 141062 2008-08-31T12:08:13Z 83.201.165.194 Reindirizzamentu à [[Addoru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Addoru]] b8nisd9rwlgjisdm5chagx401dzxqgs Laurus nobilis 0 11988 141063 2008-08-31T12:08:21Z 83.201.165.194 Reindirizzamentu à [[Addoru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Addoru]] b8nisd9rwlgjisdm5chagx401dzxqgs Cani 0 11989 141083 2008-08-31T14:26:40Z 83.201.165.194 Reindirizzamentu à [[Ghjacaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjacaru]] j7poo0ag2sixlqv98nzgdxzvoj74n8y Villarrobledo 0 11993 335021 325355 2014-03-23T15:11:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Villarrobledo | blasone=Spain.Villarrobledo.Escudo.svg | nomeOfficiale=Villarrobledo | sigluCumunità=CLM | sigluPruvincia=AB | altitudine=721 | superficia=862,41 | pupulazione=25417 | annu=2007 | densita=29,47 | merre= | posta=02600 | telefunu=967 | istat= | abitanti=''Villarrobletanu'' | patrone=[[San Blas]] | festa= | situ=http://www.villarrobledo.com/ | carta=Albacete Villarrobledo Mapa municipal.png }} '''Villarrobledo''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Albacete, in a cumunità autonoma di Castiglia- a Mancia. [[Categoria:Pruvincia di Albacete]] pzbcdkhdxpjjlhfmjmd1jimatstujkz Dittrichya viscosa 0 11994 141342 2008-09-03T17:33:23Z 90.9.97.173 Reindirizzamentu à [[Pecita]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pecita]] 18lflq1451z7s3iy75jgmknitwdh90k Aiacciu (flora) 0 11996 341604 331337 2015-03-07T08:54:20Z Ercé 6825 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'aiacciu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Juniperus phoenicea g1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Juniperus phoenicea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Pinopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Pinales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cupressaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Juniperus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Juniperus phoenicea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Juniperus phoenicea g2.jpg|250px]] |----- |} [[File:Juniperus Phoenicea MHNT.BOT.2007.43.52.jpg|thumb|''Juniperus Phoenicea'']] L' '''Aiacciu''' (''[[Juniperus phoenicea]]'') hè un arburi chì faci parti di a famiglia di i [[Cupressaceae]]. == In Corsica == L'aiacciu hè prisenti in [[Corsica]]. Si ritrova dinò in a tupunimia, par esempiu, in a cità d'[[Aiacciu]]. == Da veda dinò == * a cità d'[[Aiacciu]] {{c}} [[Categoria:Cupressaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] 4md8xi0vxsehmb3gnng9oh6si539tld Juniperus phoenicea 0 11997 141506 2008-09-05T11:42:10Z 90.9.97.173 Reindirizzamentu à [[Aiacciu (flora)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aiacciu (flora)]] ixkv5b4184d48k6zn5f3r8uy7k56rcn Bassiccia 0 11998 364530 364529 2019-10-10T16:17:24Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:F08F:4C43:F7AB:494E wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A basciccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Crithmum maritimum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Crithmum maritimum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Apiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Crithmum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Crithmum maritimum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Motar ck 090508.jpg|250px|A basciccia]] |----- |} A '''bassiccia''' o [[basciccia]] (''[[Crithmum maritimum]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Apiaceae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> Hè a sola spezia di u generu ''Crithmum''. Hè uriginaria di e rughjone di u [[Mediterraniu]]. A bassiccia hè largamente sparta in e zone custiere di i paesi di u sudu è di u punente di l'Europa, longu à e coste di u mare Tarraniu, in America di u Nordu è in Asia cintrale è occidentale. Si scontra à u cantu di u [[mare]], in a [[rena]] o in i scoglii. ==Descrizzione== A bassiccia è una pianta alofitica, vene à dì ch'è ella campa vicinu à u mare, à spessu ancu in e spaccature di a roccia. Hè rizomatosa, vivace, incù i piccioli assai robusti è ramificati, lignificati in u basamentu, da 30 à 60 cm d'altezza. E casce, cumposte, sò furmate di piccule foglie à forma di lancia, carnate, longhe 1,5 - 2,0 cm è insirite annantu à un picciolu longu. I fiori sò accolti in assai picculi paracqui, di culore biancu o giallastru. A basciccia fiurisce da [[lugliu]] à [[settembre]]. I frutti sò ovoidi, furmati da dui achenii. L'inseme di a pianta hè assai aromaticu in modu agrievule. == In Corsica == A basciccia hè cumuna in [[Corsica]]. Incù a basciccia, si face à i ghjorni d'oghje un oliu essenziale. ==Gastronumia== A bassiccia hè usatu cum'è cundime in [[Corsica]] è in [[Italia]], à spessu messa à macerà in acetu. [[File:Salissia_lessa.jpg|thumb|left|A ''salissia'']] Un usu tipicu di a rigione di Salentu in Italia hè di cunsirvà in l'acetu e casce crude ma appena vizze di u finochju marinu : in a rigione hè chjamatu ''salissia''. Hè eccellente panatu (incù l'acqua è a farina) è frittu. Sole e casce e più tennere devenu esse imprudate, ciò chì elimineghja u picciolu. A fritella hà un sapore chì si assumiglia à u pede di l'artichjoccu frittu. ==Lessicolugia== A bassiccia hè ancu chjamata a baschiccia o u [[finochju di mare]]. U nome vene da u fattu ch'è l'odore di a bassiccia s'assumiglia à quellu di u [[finochju]]. == Note == <references/> ==Referenze== * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) A vegetazione di a Corsica - La végétation de la Corse, Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:flora di Corsica]] l57u5zrx4kfdkxil978h20pzs7dnlnz Categoria:Anni di u X seculu 14 11999 335428 328335 2014-03-23T18:08:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u IX seculu 14 12000 335411 328318 2014-03-23T18:07:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XIV seculu 14 12001 335419 328326 2014-03-23T18:08:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XVII seculu 14 12002 335423 328330 2014-03-23T18:08:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XV seculu 14 12003 335425 328332 2014-03-23T18:08:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u VII seculu 14 12004 335414 328321 2014-03-23T18:07:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XVI seculu 14 12005 335424 328331 2014-03-23T18:08:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Anni di u XIX seculu 14 12006 335420 328327 2014-03-23T18:08:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni]] 09g8tpfa7fxvunsrjpy5znzje4dmkdn Categoria:Orchidea 14 12007 335675 141540 2014-03-23T18:12:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Plantae]] dgww23t3zpdkqkz7pnqrzs19zxxf1fu Sport 0 12008 359848 359676 2018-07-22T11:24:27Z 93.34.87.171 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Boulder Worldcup Vienna 29-05-2010b final10 Chloé Graftiaux.jpg|miniatura|Sport]] U '''sport''' (o '''sportu''') hè un'attività fisica fatta pè divertisce quellu chì a pratiche o quellu chì a feghje. U sportu pò esse praticatu solu o in gruppu (in squadre), senza o incù scopu di [[cumpetizione]]. Ci sò millaie di sporti pè u [[mondu]], u più pupulare in e nostre cuntrate hè u [[pallò|football]]. ====== Vista ====== *[[Pallò]] *[[Arti marziali]] [[Categoria:Sportu]] 4mihlpsxj4uo7xbl7e3zp4147jwok7v Categoria:Sport 14 12009 335751 325359 2014-03-23T18:14:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Radica]] 0ojnfa3qqlhs6swq6kkmqbvkj08hi7h Categoria:Utilizatori 14 12010 362881 359142 2019-07-08T17:20:22Z Jumpy01 11155 categuria wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Wikipedia]] 5l9zh1rf2rlu9gzi0i0va6s66ffpc4r Categoria:Orchidee 14 12011 335677 141554 2014-03-23T18:12:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Orchidea]] 8xmulzj6ovl5j1sjawxllhj80z3yyxp Categoria:Gastrunumia corsa 14 12012 359474 335574 2018-06-06T14:18:45Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Cucina]] lbozedcp10q2o3oehle75efoh9orerr Categoria:Persunalità storica di Corsica 14 12013 359479 335686 2018-06-06T17:34:23Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Storia]] qvr79vsgklt9iblepbdhtb31a98cy8g Categoria:Belgica 14 12015 359516 335457 2018-06-08T19:29:01Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Arba ditali 0 12017 351282 331523 2015-07-16T14:07:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'Arba ditali''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Digitalis Purpurea.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Digitalis purpurea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Scrophulariales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Crassulaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Digitalis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Digitalis purpurea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Digitalis purpurea 220605.jpg|250px|A romiccia]] |----- |} L' '''Arba ditali''' o [[Erba ditale]] (''[[Digitalis purpurea]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Scrophulariaceae]]. I fiora sò russicci. Sò simplici, longhi 10-35 cm è larghi 5-12 cm. U [[lingua corsa|nomu corsu]] veni fa u fattu chì a forma di u [[fiori]] hè quiddu d'un [[ditali]]. Ci hè una varietà cultivata di l'arba ditali. Accadi tandu chì i fiora fussini bianchi, giaddi o ancu rusulini. Esistini trè sottuspezii d'arba ditali: * ''Digitalis purpurea subsp. purpurea * ''Digitalis purpurea subsp. heywoodii * ''Digitalis purpurea subsp. mariana == In Corsica == L'arba ditali hè cumuna in [[Corsica]]. ==Gallaria d'imaghjini== <gallery> Image:Digitalis_purpurea6.jpg Image:Digitalis-stora_hultrum.sweden-05.jpg Image:Digitalis-stora_hultrum.sweden-15.jpg </gallery> <gallery> Image:Digitalis-stora_hultrum.sweden-06.jpg Image:Digitalis_purpurea_alba_01-Juni.jpg Image:Digitalis-stora_hultrum.sweden-30.jpg </gallery> == Liami == * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=Arba%20ditali Matina Latina, Dizziunariu, Arba ditali] {{c}} [[Categoria:Scrophulariaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] k8laglkxdcaq27oow3e3jflx79gawqw Erba ditale 0 12018 141724 2008-09-07T09:19:24Z 90.9.97.173 Reindirizzamentu à [[Arba ditali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba ditali]] osxjoa70optjbxhnehnlw9xvadmu6ng Digitalis purpurea 0 12019 141725 2008-09-07T09:19:31Z 90.9.97.173 Reindirizzamentu à [[Arba ditali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba ditali]] osxjoa70optjbxhnehnlw9xvadmu6ng Armuraccia 0 12020 351310 331558 2015-07-16T14:58:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'armuraccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Raphanus raphanistrum habito.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Raphanus raphanistrum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[ Brassicales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Brassicaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Raphanus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Raphanus raphanistrum''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:SeaRocket.jpg|250px|L'armuraccia]] |----- |} L' '''Armuraccia''' (''[[Raphanus raphanistrum]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Brassicaceae]]. Fiurisce d'[[aprile]] à [[sittembre]]. I fiori sò bianchi o giallicci. == In Corsica == L'armuraccia hè cumuna in [[Corsica]]. ==Citazione== Accade chì l'armuraccia fussi citata in a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u [[pruverbii corsi|pruverbiu]]: ''Coci, coci, caccavaccia, pien’ di fogli è d’armuraccia. :''Dici lu me malvicinu ch’è stò à carni vaccina. :''Durghi lu me malvicinu quant’è a [[nivi]] marzulina ! == Rifarenzi == * Papi, Arnestu, [http://ernestpapi.free.fr/Vicini.%20Voisins.htm], ''Pruverbii, detti è sprissioni di Corsica è d'altrò: Vicini'' {{c}} [[Categoria:Brassicaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] dm4d8qqvpdivc7t1250fe9c4nlkhfe8 Raphanus raphanistrum 0 12021 141738 2008-09-07T12:08:03Z 90.9.97.173 Reindirizzamentu à [[Armuraccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Armuraccia]] e77vr900vflly63n2wrbpjfipt0036f Ustersbach 0 12023 334925 325363 2014-03-23T15:09:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Ustersbach''' |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[image:Wappen_Ustersbach.JPG|100px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Germania]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 86514 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 10° 39' E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 48° 19' N |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 11,14 ettari |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 1177 (2007) |- | [[Densità]] || align="center" | 106 ab./km² |} '''Ustersbach''' hè una cumuna di a [[Germania]]. Teni 1.177 abitanti. ==Liami== * [http://www.Ustersbach.de U situ ufficiali] [[Categoria:Germania]] fm3g3hjsn9x55gt0jnusu4xrplyjdrc Arba muvredda 0 12026 351283 339906 2015-07-16T14:08:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arba muvredda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Armeria multiceps |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Scrophulariales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Plumbaginaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Armeria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Armeria multiceps''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} L' '''Arba muvredda''' (o [[Erba muvrella]] (''[[Armeria multiceps]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Plumbaginaceae]]. == In Corsica == L'arba muvredda hè cumuna in [[Corsica]]. Hè chjamata u "[[fiori di muvredda]]" in u [[Taravu (fiumu)|Taravu]]. == Liami == * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=Arba%20muvredda Matina Latina, Dizziunariu, Arba muvredda] ==Da veda dinò== * a [[Muvra]] {{c}} [[Categoria:Plumbaginaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 4dqwijdxul52x4dz2mit94l7imo4cyn Erba muvrella 0 12027 141836 2008-09-10T16:35:18Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Arba muvredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba muvredda]] nex5uu0p5f7e9tbnjbz2soldpz2vv8s Armeria multiceps 0 12028 141837 2008-09-10T16:35:29Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Arba muvredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba muvredda]] nex5uu0p5f7e9tbnjbz2soldpz2vv8s Fiori di muvredda 0 12029 141838 2008-09-10T16:35:39Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Arba muvredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba muvredda]] nex5uu0p5f7e9tbnjbz2soldpz2vv8s Gwyneth Paltrow 0 12030 356630 348888 2017-03-04T12:29:57Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Paltrow, Gwyneth wikitext text/x-wiki [[File:GwynethPaltrowByAndreaRaffin2011.jpg|thumb|200px|Gwyneth Paltrow]] '''Gwyneth (Kate) Paltrow''' ([[Los Angeles]], [[27 di settembre]] [[1972]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Filmugrafia == * King Lear (2010) - Regan * Iron Man (2008) - Pepper Potts * Poseidon (2005) - Catherine * Sydney (1996) - Clementine ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0000569/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Paltrow, Gwyneth]] [[Categoria:Americana|Paltrow, Gwyneth]] dq7kmqya07iktwqweswntmb2qmgg5jm Litarru 0 12031 141892 2008-09-11T18:38:48Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Litarnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Litarnu]] t2vn6a9w6907rrthicl5pjxzmupx5b3 Pedi puddinu 0 12032 348987 333841 2015-07-06T12:27:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pedi puddinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anthriscus cerefolium Kervel plant.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Armeria multiceps |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Apiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apiaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Anthriscus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Anthriscus cerefolium''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anthriscus cerefolium0.jpg|250px|U pedi puddinu]] |----- |} U '''Pedi puddinu''' (o [[Pede pullinu]]) (''[[Anthriscus cerefolium]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Apiaceae]]. I so casci sò verdi è opposti. I so fiora sò bianchi. U pedi puddinu s'assumiglia à u [[pursemulu]]. == In Corsica == U pedi puddinu hè cumunu in [[Corsica]]. == Liami == * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=Pedi%20puddinu Matina Latina, Dizziunariu, U pedi puddinu] == Da veda dinò == * u [[Pursemulu]] *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Ferula (genaru)]] *[[Ferula d'Arrigoni]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Rundonu]] {{c}} [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 3l1aywwcre5mg86puplbeavibj3m146 Pede pullinu 0 12033 141919 2008-09-12T15:02:29Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Pedi puddinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pedi puddinu]] hhglc1q79s69i1m5pjdve4c6xx2bg31 Anthriscus cerefolium 0 12034 141920 2008-09-12T15:02:36Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Pedi puddinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pedi puddinu]] hhglc1q79s69i1m5pjdve4c6xx2bg31 Tirria 0 12037 141926 2008-09-12T15:26:02Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Raza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Raza]] beltu6m9tsfi3xeeyfiqlrgggv6dw4u Vitalbula 0 12038 141930 2008-09-12T16:08:51Z 90.28.63.148 Reindirizzamentu à [[Vittichju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vittichju]] 3275mw0o29skrqzwuakvhvup15ud73u Tyrrhenaria ceratina 0 12039 142057 142054 2008-09-14T13:21:50Z 90.14.119.87 Reindirizzamentu à [[Lumaca d'Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lumaca d'Aiacciu]] 3n36bkyo6r69gp7cp9rjh4645v7pwcl Lumaca d'Aiacciu 0 12040 354233 333189 2016-06-07T16:40:39Z 5.170.74.81 Ùn ci era nu sbagghiu a li verbi wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A lumaca d'Aiacciu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Thyrrenaria ceratina |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni |Mollusca |----- | Classa |Gastropoda |----- | Ordini |Pulmonata |----- | Famiglia | ''[[Helicidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Tyrrhenaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Helix ceratina''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} A '''Lumaca d'Aiacciu''' (o [[Sammartinu d'Aiacciu]]) ([[Tyrrhenaria ceratina]]) hè una spezia di [[lumaca]] chì faci parti di a famiglia di l'[[Helicidae]]. Ùn si trova cà in [[Corsica]]. In particulari, a lumaca d'Aiacciu ùn si trova cà à un solu locu in Corsica: daretu à a piaghja di Campu di Loru, vicinu à l'aeroportu d'[[Aiacciu]]. Attualmenti, hè un di i più lumachi rari minacciati di sparizioni. Soprapiù, a lumaca d'Aiacciu hè u solu riprisintanti di u genaru ''Tyrrhenaria''. A lumaca d'Aiacciu hè prutetta da l'arristatu di u [[7 uttrovi]] [[1992]]. Hè cunsidarata dinò com'è "in priculu criticu d'estinzioni" annantu à a lista rossa di l'[[IUCN]]. Dui sinonimi di ''Thyrrenaria ceratina'' sò: * ''Helix ceratina'' Shuttleworth, 1843 * ''Helix tristis'' Pfeiffer, 1845 A chjoppula di a lumaca d'Aiacciu s'assumiglia à quidda di a lumaca cumuna (''Helix aspersa''). Ma a chjoppula di a spezia corsa hè bedda più chjuca. À i ghjorna d'oghji, a lumaca d'Aiacciu ùn si trova più cà annantu à una striscia litturali di circa sei ettari, da quandi à a piaghja di u Ricantu, in [[Aiacciu]]. Dipoi chì eddu hè stata mintuvata in a littaratura scentifica in [[1843]] (Shuttleworth 1843), a lumaca d'Aiacciu ùn hè più stata ussirvata cà quà, in u Ricantu. À tempi antichi inveci, vali à dì dipoi a mittà di u [[seculu XIX]], a lumaca d'Aiacciu si stindia annantu una striscia di terra più impurtanti, di circa cinquanta ettari (Bouchet è al. 1997). Difatti, à l'ebbica neulitica, a lumaca d'Aiacciu era arrighjunata in parechji loca in Corsica, in particulari versu [[Bunifaziu]] è [[Bastia]]. [[Image:Genista salzmannii.jpg|thumb|240px|left|U curu (a ghjinestra di Salzmann)]] A lumaca d'Aiacciu sorti di notti, o di ghjornu quand'è u tempu hè piuviosu. D'istatina, stà più fondu in a rena, insin'à 60 cm. Si nutrisici, pa u più, di i casci, i fiori di u [[curu]] (a [[ghjinestra di Salzmann]]), è dinò di [[murzu]]. A lumaca d'Aiacciu s'accopia da a fini d'[[aostu]] à mezu [[uttrovi]]. Calchì ghornu dopu à l'accupiamentu, uni pochi d'ova, sò sposti in a rena, in un ciottulu. Nascini à u capu di 15 à 16 ghjorna. I ghjovani chettani u nidu sottu terra dopu quindici o vinti ghjorna, è poni essa dopu ussirvati fora. Diventani adulti à u capu di dui o quattru anni. A lumaca d'Aiacciu pò campà sin'à deci anni. == Rifarenzi == * Bouchet, P., Ripken, R. & Recorbet, B. (1997). Redécouverte de l'escargot de Corse ''Helix ceratina'' au bord de l'extinction. ''Revue d'Ecologie (La Terre et la Vie)'', 52 : 97-111. * P. Bouchet, T. Ripken & B. Recorbet. « Conservation of a narrow-range mediterranean island endemic, Helix ceratina from Corsica », in ''Journal of Conchology Special Publication 2'', 1998, p. 205-208. Tyrrhenaria ceratina (Shuttleworth, 1843) * Shuttleworth, R.J. (1843). Über die Land- und Süsswasser-Mollusken von Corsica. ''Mittheilungen der Naturforschenden Gesellschaft'', Bern, 1843 (2/3) : 9-21 * Gargominy, O., Bouchet, P. & Ripken, T.E.J. (1999). Tyrrhenaria ceratina. ''In'' Muséum national d'Histoire naturelle (Ed.) (2004). ''Invintariu naziunali di u Patrimoniu naturali''. [http://inpn.mnhn.fr/isb/servlet/ISBServlet?action=Espece&typeAction=10&pageReturn=ficheEspeceFiche.jsp&numero_taxon=163394 ] (in francesu) ==Liami== * [http://www.conservatoire-du-littoral.fr/tmp/Pan%C3%B4s%20Ricanto.pdf U Ricantu, Cunsirvatoriu di u Litturali] * Bernard Recorbet, Philippe Bouchet, Theo Ripken, Olivier Gargominy [http://www.mnhn.fr/mnhn/bimm/protection/fr/Especes/Fiches/Helixceratina.html Helix ceratina (in francesu)] [[Categoria:Helicidae]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Fauna endemica di Corsica]] jl6dxh009f23wrn50dyr3myt483ccvz Sammartinu d'Aiacciu 0 12041 142058 2008-09-14T13:22:20Z 90.14.119.87 Reindirizzamentu à [[Lumaca d'Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lumaca d'Aiacciu]] 3n36bkyo6r69gp7cp9rjh4645v7pwcl Categoria:Cumuna di a pruvincia d'Enna 14 12043 335512 328345 2014-03-23T18:09:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Enna]] 0whwyxir18aijab3qlma0ns4kiqjzkr Categoria:Cumuna di a pruvincia di Catania 14 12044 335514 328347 2014-03-23T18:09:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Catania]] 8ftsrj1uovs1n8qy61ik98zsajq8uds Castrogiovanni 0 12045 142206 2008-09-16T11:26:24Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Enna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Enna]] kz6n00cfkpdjl1dwhyqgsl7wy25fpvm Messina 0 12049 350044 350033 2015-07-07T20:27:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Messina | blasone= | nomeUfficiale=Messina | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=ME | latitudineGradi=38 | latitudineMinute=11 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=15 | lungitudineMinute=33 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=3 | superficia=211,23 | pupulazione=243.997 | densita=1.158 | merre=Giuseppe Buzzanca | posta=da 98121 à 98168 | telefunu=090 | istat=083048 | abitanti=Messinesi | patrone=Madonna di a Lettera | festa=u [[3 di ghjugnu]] è u [[15 d'aostu]] | situ=http://www.comune.messina.it/ }} '''Messina''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Messina|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[File:Messina Harbour.jpg|thumb|none|300px|U portu]] === Cumune cuntigue === [[File:Messina.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Messina in a pruvincia]] [[Fiumedinisi]], [[Itala]], [[Monforte San Giorgio]], [[Rometta]], [[Saponara]], [[Scaletta Zanclea]], [[Villafranca Tirrena]]. <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Messina]] [[Categoria:Sicilia]] 7rplhv8m0elotll1ysmp9tp50fwn8k9 Cistus creticus 0 12050 142290 2008-09-17T18:22:10Z 90.36.127.249 Reindirizzamentu à [[Muchju rossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muchju rossu]] pg75z9wmyq0bvhxt41kkxaogt93z1hg Travisagna 0 12056 362074 334792 2019-04-26T23:39:37Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A '''Travisagna''' hè un paesi imaghjinariu chì hè mintuvatu in a sprissioni "corra a Travisagna" o "ghjirà a Travisagna". 'Ssa sprissioni, a ci ramenta [[Rinatu Coti]] in u so picculu rumanzu intitulatu "A Travisagna": ''Vecu, à com'è vo capizzeti, ch'è vo capiti u sensu di i me paroli. Hè chì avareti ghjiratu a Travisagna. Anh ! Anh ! Vi scappa a risa ! In u nostru locu, ghjirà a Travisagna vò dì cunnoscia tuttu di u mondu.'' È un pocu più luntanu: ''Sò sicura chì puri vo chì aveti corsu a Travisagna ùn avareti scontru tanti volti un àrburi cusì anticu''. ==Liami== * [http://www.interromania.com/media/pdf/scriviture_scritti/Corse.pdf A Travisagna,] * [[Rinatu Coti]] [[Categoria:Litteratura corsa]] t6n1sotlel7ibdx950ufckbewh42ib1 Nanna dlu Bambinu 0 12057 363644 341436 2019-09-30T05:50:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Nanna dlu Bambinu''' hè una [[nanna]] scritta da [[Monsignori di la Fuata]]. Hè stata publicata in [[A Muvra]] in [[1871]]. À i ghjorna d'oghji, A Nanna di u Bambinu hè stata adattata è cantata, com'è [[cantu natalecciu]]. ==A Nanna dlu Bambinu== :Or par appuntu, raconta ci la "Nanna", :Chì la Madonna appresi da Sant'Anna : :"Dolci, dolci com'è [[meli]], :Sapuritu com'è [[manna]]. :- Qual' l'hà fattu quiddu cantu ? :- L'hà cumpostu preti Santu. :Or canta a Nanna. – Ma dimu lu [[rusariu]], :È dopu a Nanna.- Ma innò pà u samirariu ! :- Ùn ghjurà, sinnò ti fala. :- Mò la [[zucca]], chì hè in armariu. :- È la Nanna ?... A sintaremu ?... :S'è tù ùn canti, ci n'andemu. :Cusì prissatu ?... Ti pigli preti Santu ! :Dà tempu un pocu, ch'avali ùn ci hè più tantu, :Salutemu à San Gavinu :- Mi ni vacu !... Alò chì cantu : :Mò la zucca ch'aghju seti. :Or tinè !... Ma cuminceti. :Or femu prestu !... Intona ci la Nanna :Chì dici spessu : « Nacisti in a capanna. :Lu me [[zuccaru]] [[canditura|canditu]], :Lu me meli, la me manna. » :Cusì dolci sti paroli ! :Ma nun sò ch'è quisti soli. :Si spanna l'aria, lu tempu s'assirena, :Luci la [[stedda]], la [[luna]] hè ghjà ripiena : :Ninna, nanna u me figliolu, :Addurmenta ti parpena ! :Ninna nanna, biu bia ! :Lu me rè, lu me Missia. :Tù cun trè dita susteni [[terra]] è [[celi]] :È s'tù li chjami, sò pronti è sò fideli. :O spiranza di la mamma. :Dolci dolci com'è meli, :Sapuritu com'è manna, :Dormi, dormi è fà la nanna. :Qual' vi dà u soli, la luna cù li steddi ! :Qual' dà la vita ? Qual' pasci ancu l'aceddi ? :Qual' dà i frutti è li matura ? :Tù lu fior' di li ziteddi ; :Tù lu rè di la natura, :Tù dà i fiora è la virdura. :Tù com'è un [[nidu]], li populi è li regni, :Li teni in manu, li limiti è li segni : :À i to cenni tuttu piega :Or parchì hè po chì tù piegni ? :Ninna nanna ! Biu bolu ! :Addurmentati, figliolu. :Tù conti i steddi, sa sempri ind'eddi vani ; :Ad una ad una li chjudi in i to [[mani]] ; :À li porti di l'[[aurora]] :Ti rispondini ogni mani ; :La me [[stedda mattutina]], :Dormi, l'alba s'avvicina. :Tù freni u [[mari]], la [[grandina]] è li venti : :Or chì ha, figliolu ? Chì sò po quisti pienti ? :Dì la à mè, dì la à to mamma, :Dù ti frighji ? Dù ni senti ? :Nimu veghja, nimu hè fora : :Addurmenta ti chì hè ora. :Tù teni in [[pugnu]] la terra cù li monti, :Tù dà lu corsu à i fiumi ed à li fonti, :È la luci è la [[saetta]] :À i to cenni stani pronti : :Tù li mandi ed eddi vani, :È ti voltani à li mani. :U soli è a luna ti servini di mantu. :Hè lu to regnu, lu mondu chì hè tamantu ! :Sopr'à l'ali di lu ventu :Tù lu ghjiri tuttu quantu : :È lu celi starminatu :In un soffiu l'ha ghjiratu. :Nun sè tù forsi lu [[Diu]] niputenti ? :Lu soli è a luna, li [[nivulu|nivuli]] è li venti, :È lu fulmini è li steddi :Ti sò tutti ubbidienti, :È ti portani, s'tù voli, :In un ammi à li dui poli. :S'tù sè sdignatu, l'[[accendita]] hè a staffetta , :Ch'annunzia pronta, vicina la saetta , :È lu [[tonu]] la to boci, :Boci d'ira è di [[vindetta]], :Chì suttrenna i fundamenti, :Scoti i morti è li viventi. :S'tù vardi torbu, s'tù tocchi li muntagni, :Ni vani in fumu cù i selvi è li campagni ; :Un' uchjata sola sola :Secca i fiumi cù li stagni; :Unu sgardu spezza i troni, :Sciogli i populi è i nazioni. :À i toni è à i lampi li segni lu camminu; :Ha in manu i chjavi dla morti è dlu [[distinu]] ; :T'ubbidisci celi è terra : :Or cosa ha, lu me carinu ? :Senti in corpu, ha qualchì pena ? :Or addolca ti parpena. :Cosa hè stu lagnu ? Chì sò quisti lamenti ? :Tù l'[[alba]] chjara chì ridi in [[Orienti]], :Tù la perla priziosa. :L'[[ambra]] fina è trasparenti, :La me [[ghjemma]] dlu [[curaddu]], :Lu me [[spichju]] di [[cristaddu]]. :Tù sè u [[diamanti]], tù sè la margarita ; :Di li me affetti tù sè la [[calamita]] ; :Tù la vita dlu me [[cori]], :Tù lu cor'di la me vita ; :Ninna nanna ! Biu bolu ! :Or appatta ti, figliolu. :Tù sè a me ghjemma ; tù sè l'[[arcubalenu]] ; :Chì cumparisci trà nivuli è [[sirenu]], :Lu me fasciu di la [[mirra]] , :Chì lu tengu sempri in senu ; :Lu me [[risu]] di lu pianu :Tuttu sceltu granu à granu. :Tù sè a [[limea]] cunfitta è sapurita, :La [[melarancia]] sanguigna è culurita, :La me [[rosa]] bianca è rossa, :La me [[amandula]] fiurita, :La me mela muscatedda, :Li me ochji, la me stedda. :Tù sè l'ambrosia, lu [[nettaru]] graditu , :Lu fruttu d'India più raru è più squisitu, :La me sapa cusì dolci, :Lu me zuccaru canditu, :Lu me meli, la me manna, :Dormi dormi è fà la nanna. :La cuna hè piena di piuma è di bambaci : :Or chì ha, carucciu ? Parchì hè chì tù nun taci ! :Tù la palma d'li trionfi, :Tù l'alivi di la paci, :Tù la [[murta]], tù l'[[alloru]]. :La me aura, u me dicoru. :Tù sè la luci chì spanna la custera ; :Tù sè a [[stedda Diana|Diana]] chì splendi mani è sera, :Tù apri è chjudi li staghjoni, :Tù fiurisci a primavera ; :Lu me soli, la me luna, :Or cosa ha ? La me furtuna ! :Tù sè l'[[aprili]] chì smalta la natura, :Chì la rivesti di fiora è di virdura; :Tù la fonti cristaddina :Sempri fresca è sempri pura ; :Tù l'auretta innamurata :Di li fiora imbalsamata. :Or zittu o caru, richjara lu to visu : :Hè lu to sguardu chì alegra u [[paradisu]]; :Ùn hà [[maghju]] tanti fiora :Quantu hà grazii u to surrisu : :Or surridi à la to mamma, :Dormi dormi è fà la nanna. :Tù sè viola, tù sè l'[[arba barona]], :Chì muscateghja, profuma righjona, :Tù la menta è lu ciminu , :La [[vaniglia]] cusì bona ! :Lu me [[balsamu]] spigatu , :La me [[vita]], lu me [[fiatu]]. :Tù sè a culomba, tù sè la [[turduledda]] :Tù sè lu [[spicu]], tù sè l'arba vannedda , :Tù la mela maschirossa, :Lu garofanu è a [[cannedda]] ; :Or arreghja ti una stonda, :La me [[fraula]] rubiconda. :Or pargulettu, tù sa quant'è t'adoru ! :La me viletta, la me cuddana d'oru, :La me fascia pitturali , :La me vita, u me tisoru, :Lu me [[scettru]], a me [[curona]], :Di tè parla ogni parsona. :Lu pianu è u monti riposani in prufondu ; :Tù solu veghji, or nanna, lu me biondu ; :Chjudi st'ochji cusì cari, :Sò la luci di lu mondu; :Parchì piegni è ùn cheti mai ? :Dì, figliolu, dì cosa ai ? :Sè m'addurmentu, nannendu à tutti l'ori, :Nun dormi mai, ma veghja lu me cori : :Quand'e veghju è quand'e dormu, :Pensu à tè, lu me Signori ; :La me vita, u me alimentu, :Arricheta ti un mumentu. :Cosa hè st'affannu chì cresci li me vai ? :Ti pigliu in [[bracciu]], t'azzecu, è veni è vai ! :U to [[viculu]], figliolu, :Ùn s'arreghji mai mai : :Or cosa hè po chì t'affanna ? :Dormi dormi è fà la nanna. :Hè tantu tempu, tù vedi, o figliulucciu, :Ch'e azzecu indarru, ch'è nannu è ch'e biucciu ! :Midicina di la mamma, :Dà mi un [[basgiu]] à pizzicucciu, :È po dormi, è po riposa, :Lu me [[gigliu]], la me rosa. :U lumu spigni, è l'[[alba]] hè di ritornu. :Ha tanti squatri, tanti [[anghjulu|anghjuli]] d'intornu, :È ùn ci n'hè chì t'addurmenti ? :Faci notti è faci ghjornu, :È tù piegni di cuntinu, :Or cosa ha, lu me bambinu ? :S'abbughja l'aria, la notti hè ancora oscura ; :Lu ventu mughja ; figliolu, chì fritura ! :T'aghju fattu lu [[ghjabbanu]] :Senz'alcuna cusgitura, :È la tunica fatata :Tutta intornu riccamata. :Lu linu hè compiu, è carminu la [[lana]]; :Or mughji puri, zifuli a [[tramuntana]]. :Avarè lu to [[manteddu]], :Avarè la to [[suttana]] ; :Lu manteddu hè ghjà finitu, :Varda ghjà cusì fiuritu ! :À chì ti vedi, o ricchi o puvareddi, :Lu to manteddu hè a invidia dli ziteddi, :Ùn hè quiddu chì tù ha in celi :Trapuntatu cù li steddi ; :Ma quì poi, lu me figliolu, :Nimu n'hà, sè tù lu solu. :Sì tù vol' dorma, dumani di bon'ora, :Ti ghjugnaraghju un [[mazzulu]] di fiora, :O bijou di la to mamma, :Stu chirchennu m'addulora . :Parch'ùn veni da lu celi, :Cù i rimedii Raffaeli ? :Chì voli, o caru ? Ci hè quì u to [[zifuleddu]], :Lu to sunagliu, lu ninnulu è 1'agneddu, :Pargulettu di la mamma, :Sò lu [[nidu]] d'un [[aceddu]]. :Sì tù dormi, u me figliolu, :Avarè unu [[russignolu]]. :Sò un altru nidu, è dentru v'hè dui [[ovu|ova]] ; :Sò stata à veda l'acedda chì li cova, :Ed hè un nidu di culomba, :Ghjà trè volti l'aghju trova : :O culomba cuddarata, :Cusì longa sta nuttata ! :Babbitu ed eiu, tù vedi, semu in pena, :La Paghjuledda hè appesa à la catena : :Dì, vol' sughja, vol' qualcosa ? :Addurmenta ti parpena ; :Assirena sti dulori, :È nun piegna à tutti l'ori. :Sì ci era mamma, famosa in [[Galilea]], :Cù la so boci più dolci chè la meia, :Edda sì t'addurmintava ; :Ma di dorma ùn ha più idea. :Cor'di mamma è di [[minnanna]], :Dormi dormi è fà la nanna. :S'tù appaghji l'ochji, s'tù dormi è ti risani, :Ti purtaraghju à i fiora è à li funtani, :Andaremu à l'urticeddu. :Cugliaremu i [[melagrana|melagrani]] ; :Vi sò tanti melananni ! :Cogli puri, sì tù nanni. :Ti diciaraghju : quì sò li russignoli, :Quì li culombi si spichjani à lu soli, :Quì ci sò li turduleddi, :Quì li rosi è li violi ; :Culà u meli, vi sò i [[bugnu|bugna]] : :Ma ùn v'andemu : poni pugna. :Par quissi punti, par sopra issi cuddetti, :Vi sò li [[muvra|muvri]], li [[ronca|ronchi]], è li cirvetti ; :Quì ci pascini l'[[agneddu|agneddi]], :Culà pascini i [[caprettu|capretti]]; :Quì sò i lefri è li cunigli : :Corri appressu, stù li pigli. :In cor'd'invernu nascisti, o pargulettu, :Abbandunatu, fritosu è puvarettu ; :Pochi panni da fascià ti, :Senza focu è senza tettu : :Or piignisti in a capanna, :Dormi avali è fà la nanna. :U Criatori s'hè fattu criatura, :Ed una stedda di pompa è di figura :Hè cumparsa in Orienti :À infurmà ni la natura, :È i milizzi dlu Signori :L'annunziani à li [[pastori]]. :U celi è a terra, lu mondu tuttu quantu, :Nun pò cuntena lu Diu trè volti santu ; :È pur' misara capanna :N'hà purtatu quistu vantu : :Cherubini è Serafini, :Tutti vo a pudeti dì ni. :Capanna santa ! Vi fù lu paradisu, :È u celi in terra ni scesi à l'impruvisu ; :Ci era in aria un pass'è veni :Di staffetti par dà avvisu, :È la scala d'Israeli :Riunia terra è celi. :Chì corti avisti ? Chì ghjenti à fà ti onori ? :Dui animali è povari pastori. :Ghjà tù cerchi, u me figliolu, :L'umiltà è lu bon cori, :È vulisti à i to natali :Li pastori è l'animali. :Più tardi, hè vera, trè [[rè]] di l'Orienti :T'uffrini insemu magnifichi prisenti ; :Ma chì straghja sanguinosa ! :Quanti povari nacenti, :Trucidati par tè solu ! :È fughjisti, u me figliolu. :Surtì una boci da i tumuli di Rama : :Oh chì lamenti ! Chì chjama è chì richjama ! :Dà ti paci : i to figlioli :Ùn sò più, povara mamma ! :O Racheli addulurata, :Sò anch'e trista è anniquitata. :Custretti à fughja, chì affanni à lu me cori ! :Chì sarà dopu ! Tù a sa, lu me Signori. :Ma saraghju trapassata :Da una [[spada]] di dulori : :La m'hà ditta un anzianu, :Chì sà bè tuttu l'arcanu. :Li puvareddi sò sempri li to amici :È ùn ti cumpiaci chè in mezu à l'infilici ; :Chì vol' dì quistu misteru ? :Ghjà u me cori la mi dici : :Par salvà li piccatori, :Ci vurrà tantu dulori ! :Una muntagna m'attrista tutti l'anni, :M'abbughja u cori ; Diu voglia ch'è m'inganni ! :Ma e la chjamu, è ùn sò par cosa :La muntagna di l'affanni : :Ciò chì v'hè, lu me figliolu, :Ùn a sa po chè tù solu. :Adoru è aspettu l'arcanu dlu Signori : :Hè tuttu pienu d'affettu è di bon cori ! :Par salvà la criatura, :Ghjà s'umilia u Criatori ; :Ma, figliolu, avali almenu :Dormi placidu è sirenu. :Or, v'hè piaciuta la nanna dlu Bambinu ? :Ma in u rusariu s'hè fermu San Gavinu. :Lu mi festi firmà in gola :Tè la zucca, empii la à vinu :- Dù sò fermu ? À lu salutu :Di la zucca è di l'[[imbutu]]. :Ma à no ci basta; lu restu à un'altra sera :- Ah ! nò, figlioli; finimu la prighera :È di pattu, ùn sia d'ingannu ; :Ùn vultemu la bandera. :S'tù cuntinui lu rusariu, :Mi trascini à lu calvariu. ==Da veda dinò== * [[Monsignori di la Fuata]] [[Categoria:Cantu natalecciu]] ao2vgls79zu22m3vnpg5oyihttpf79z Nanna di u Bambinu 0 12058 142376 2008-09-19T16:26:47Z 90.36.127.249 Reindirizzamentu à [[Nanna dlu Bambinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nanna dlu Bambinu‎]] kwmzaz7ynj7wzraszjp212dvv2ieded Casa di l'Orcu 0 12060 364220 331940 2019-10-03T11:20:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Casa di l'Orcu800x600.jpg|thumb|right|300px|A Casa di l'Orcu]] A '''Casa di l'Orcu''' hè una stazzona di [[Corsica]]. Hè situata in u [[Nebbiu]], in u situ archeologicu di u [[Monte Revincu]]. Si trova vicinu à u pinzu di Cima di Suarellu. A stazzona di a Casa di l'Orcu hè stata discritta in a litteratura scentifica per a prima volta da [[Adrien de Mortillet]], in u 1883, in un rapportu annantu à i megaliti di Corsica. Hè assuciatu à un'antra stazzona: a [[Casa di l'Orca]] è à a ligenda di u [[brocciu]]. ==Per andà ci== Dipoi San'Fiurenzu, si piglia u stradone dipartimentale D81 versu Casta, durante circa 4 kilomitri. Dopu si và à dritta annantu à una pista ind'ellu si sbuccava annantu à l'anzianu tarrenu di tiru di l'armata. Ci vole à andà dopu versu Cima di Suarellu. ==Da vede dinù== * a [[Casa di l'Orca]] * u [[Monte Revincu]] ==Referenze== * F. Leandri è F. Demouche, I megaliti di u Monte Revincu, ''Archeologia'' 358, Dijon, 1999, 32-41 (in francese). * P. Mérimée, ''Note di un viaghju in Corsica'',1840, Parighji, Riedizione Adam Biro, 1989 (in francese). * A. Mortillet, ''Rapportu annantu à i monumenti megalitichi di a Corsica'', Nuvelle Archive di e missione scentifiche, 1893 (in francese). * [http://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00183310/en/ Santucci J-F., Thury-Bouvet G., Ottavi A., El Hadi K. (2004) ''Legende, Megaliti è Astronomia in Corsica: u Monte Revincu'', Cungressu Ambiente è Identità in u Mediterraniu, Corti (in inglese)]. {{c-supranu}} [[Categoria:Stazzona di Corsica]] o4o60pn5klm6825x2g5vqmqckd3chsd Casa di l'Orca 0 12061 364216 331939 2019-10-03T11:19:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Casa di l'Orca800x600.jpg|thumb|right|250px|A Casa di l'Orca]] A '''Casa di l'Orca''' hè una stazzona di [[Corsica]]. Hè situata in u situ archeologicu di u [[Monte Revincu]]. ==Per andà ci== Dipoi San'Fiurenzu, si piglia u stradone dipartimentale D81 versu Casta, durante circa 4 kilomitri. Dopu si và à dritta annantu à una pista ind'ellu si sbuccava annantu à l'anzianu tarrenu di tiru di l'armata. Ci vole à andà dopu versu Cima di Suarellu. ==Da vede dinù== * a [[Casa di l'Orcu]] * u [[Monte Revincu]] ==Referenze== * F. Leandri è F. Demouche, I megaliti di u Monte Revincu, ''Archeologia'' 358, Dijon, 1999, 32-41 (in francese). * P. Mérimée, ''Note di un viaghju in Corsica'',1840, Parighji, Riedizione Adam Biro, 1989 (in francese). * A. Mortillet, ''Rapportu annantu à i monumenti megalitichi di a Corsica'', Nuvelle Archive di e missione scentifiche, 1893 (in francese). * [http://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00183310/en/ Santucci J-F., Thury-Bouvet G., Ottavi A., El Hadi K. (2004) ''Legende, Megaliti è Astronomia in Corsica: u Monte Revincu'', Cungressu Ambiente è Identità in u Mediterraniu, Corti (in inglese)]. {{c-supranu}} [[Categoria:Stazzona di Corsica]] pji2tr6o8fajy9n7g68e167tbla07ia Lingua leonese 0 12063 333101 327259 2014-03-23T14:32:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Linguistic map Southwestern Europe-II.gif |thumb|251px]][[File:dominio asturleonés.png|thumb|251px]] U '''leonese''' o ancu '''lionesu''' (''llionés'') hè una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] chì hè parlata soprattuttu in [[León]], Zamora, ma puru in una parte di u [[Portugallu]]. Circa 25.000<ref>[http://www.furmientu.org/01Documentos/23%20Facendera.pdf Facendera pola Llengua's newsletter]</ref> di ghjente a sanu parlà. === Lionesu è altre lingue rumaniche === {| class="wikitable" border="1" |- ! Leonese ! Portughese ! Francese ! Talianu ! Venetu ! Spagnolu ! Piemuntesu ! Latinu ! Inglesu ! Corsu |- | facere | fazer | faire | fare | far | hacer | fé | facere | make | fà |- | fiyu | filho | fils | figlio | fio(l) | hijo | fieul | filius | son | figliolu |- | fame | fome | faim | fame | fame | hambre | fam | famis | hunger | fame |- | gochu | porco | cochon | maiale | porse(l)o | cerdo | crin | sus | pig | porcu |- | vieyu | velho | vieux | vecchio | vecio | viejo | vecc | vetus | old | vechju |- |- | chovere | chover | pleuvoir | piovere | piòvar | llover | pieuve | pluere | rain | piove |} == == <references/> == Bibliografia == * Menéndez Pidal, R.: "El dialecto Leonés". Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos, 14. 1906. * García Gil, Hector (2010). «El asturiano-leonés: aspectos lingüísticos, sociolingüísticos y legislación». Working Papers Collection. Mercator Legislation, Dret i legislació lingüístics. (25). ISSN 2013-102X. * Academia de la Lengua Asturiana«Normes ortográfiques». 2005. ISBN 978-84-8168-394-3. * García Arias, Xosé Lluis (2003). Gramática histórica de la lengua asturiana: Fonética, fonología e introducción a la morfosintaxis histórica. Academia de la Llingua Asturiana. ISBN 978-84-8168-341-7. * González Riaño, Xosé Antón; García Arias, Xosé Lluis (2008). II Estudiu sociollingüísticu de Lleón (Identidá, conciencia d'usu y actitúes llingüístiques de la población lleonesa). Academia de la Llingua Asturiana. ISBN 978-84-8168-448-3. * Galmés de Fuentes, Álvaro; Catalán, Diego (1960). Trabajos sobre el dominio románico leonés. Editorial Gredos. ISBN 978-84-249-3436-1. * Linguasphere Register. 1999/2000 Edition. pp. 392. 1999. * López-Morales, H.: “Elementos leoneses en la lengua del teatro pastoril de los siglos XV y XVI”. Actas del II Congreso Internacional de Hispanistas. Instituto Español de la Universidad de Nimega. Holanda. 1967. * Staff, E. : "Étude sur l'ancien dialecte léonnais d'après les chartes du XIIIÈ siècle", Uppsala. 1907. * Morala Rodríguez, Jose Ramón; González-Quevedo, Roberto; Herreras, José Carlos; Borrego, Julio; Egido, María Cristina (2009). El Leonés en el Siglo XXI (Un Romance Milenario ante el Reto de su Normalización). Instituto De La Lengua Castellano Y Leones. ISBN 978-84-936383-8-2. == Ligami == * [http://www.ciemen.cat/mercator/pdf/ML_WP25_eng.pdf Héctor García Gil. Asturian-leonese: Linguistic, Sociolinguistic and Legal Aspects] * [http://www.academiadelallingua.com/index.php Asturian Language Academy] * [http://www.romaniaminor.net/mapes/lleones.swf González i Planas, Francesc. Institutum Studiorum Romanicorum «Romania Minor». Els dialectes asturleoneses..] * [http://www.lacaleya.org/ La Caleya Cultural Association] * [http://www.furmientu.org/ Furmientu Cultural Association] * [http://www.faceira.org/ Faceira Cultural Association] * [http://www.elteixu.org/ El Teixu Cultural Association.] [[Categoria:Lingua rumanza|Leonese]] 5ohga30fuaux5nfqvp545l5n90jat6a Villanueva de la Jara 0 12066 335017 325376 2014-03-23T15:11:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image: Villanueva de la Jara.JPG|thumb|left|250px]] '''Villanueva de la Jara''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Cuenca]], in a cumunità autonoma di [[Castiglia-La Mancha]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Spagna]] rrjx71a3hs1ebppuwmpuxfpfmajtbrb MediaWiki:Statistics-header-edits 8 12067 142825 2008-09-26T08:12:02Z Ale Mister 249 Pagina nova: Statistiche nant'à e mudifiche wikitext text/x-wiki Statistiche nant'à e mudifiche qt5hh31tjaxzwfi992e17qko9hn1my3 MediaWiki:Statistics-header-pages 8 12068 142826 2008-09-26T08:12:10Z Ale Mister 249 Pagina nova: Statistiche nant'à e pagine wikitext text/x-wiki Statistiche nant'à e pagine q9urbmlj13ld02b9rgnq2hepy0qj1b4 MediaWiki:Category-article-count 8 12069 142830 142828 2008-09-26T08:42:27Z Ale Mister 249 un wikitext text/x-wiki {{PLURAL:$2|Ci hè una pagina.|Ci {{PLURAL:$1|hè una pagina|sò $1 pagine}}, nant'à un tutale di $2.}} 7gkvjssx2a315lr6py6l492ovb9ks9w MediaWiki:Category-article-count-limited 8 12070 142829 2008-09-26T08:41:20Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ci {{PLURAL:$1|hè una pagina|sò $1 pagine}}. wikitext text/x-wiki Ci {{PLURAL:$1|hè una pagina|sò $1 pagine}}. 220etyezu0yj97r001r3bk7lub3i5f3 MediaWiki:Category-file-count 8 12071 142831 2008-09-26T08:44:13Z Ale Mister 249 Pagina nova: {{PLURAL:$2|Ci hè un schedariu.|Ci {{PLURAL:$1|hè un schedariu|sò $1 schedarii}}, nant'à un tutale di $2.}} wikitext text/x-wiki {{PLURAL:$2|Ci hè un schedariu.|Ci {{PLURAL:$1|hè un schedariu|sò $1 schedarii}}, nant'à un tutale di $2.}} gtpyamk25w6nwku663kpq7usq35zf0e MediaWiki:Category-file-count-limited 8 12072 142832 2008-09-26T08:44:38Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ci {{PLURAL:$1|hè un schedariu|sò $1 schedarii}}. wikitext text/x-wiki Ci {{PLURAL:$1|hè un schedariu|sò $1 schedarii}}. i5s7h592o376vjp3hmfcbiwbm2lbg5j MediaWiki:Category-subcat-count 8 12073 142834 2008-09-26T08:47:39Z Ale Mister 249 Pagina nova: {{PLURAL:$2|Ci hè una sottucateguria.|Ci {{PLURAL:$1|hè una sottucateguria|sò $1 sottucategurie}}, nant'à un tutale di $2.}} wikitext text/x-wiki {{PLURAL:$2|Ci hè una sottucateguria.|Ci {{PLURAL:$1|hè una sottucateguria|sò $1 sottucategurie}}, nant'à un tutale di $2.}} rruzwsh0lubwtzwu0iphwmeulnv29ro MediaWiki:Category-subcat-count-limited 8 12074 142835 2008-09-26T08:47:42Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ci {{PLURAL:$1|hè una sottucateguria|sò $1 sottucategurie}}. wikitext text/x-wiki Ci {{PLURAL:$1|hè una sottucateguria|sò $1 sottucategurie}}. b2dmt5wjehtyou1iztko5ea3cy21fx6 MediaWiki:Categorytree-portlet 8 12075 142836 2008-09-26T08:49:45Z Ale Mister 249 Pagina nova: Categurie wikitext text/x-wiki Categurie o1bj8udlnn7wdqu38ycfzzk4brisnai MediaWiki:Viewdeleted 8 12076 142838 2008-09-26T08:56:29Z Ale Mister 249 Pagina nova: Vede $1? wikitext text/x-wiki Vede $1? ayqis6z28lel07mvnpa23edhzeg0ozc MediaWiki:Newimages 8 12077 142850 2008-09-26T12:44:44Z Ale Mister 249 Pagina nova: Galleria di i novi schedarii wikitext text/x-wiki Galleria di i novi schedarii 080vxdla3jm8j3zsefbw1hjg1zy7s12 MediaWiki:Uncategorizedcategories 8 12078 142851 2008-09-26T12:55:56Z Ale Mister 249 Pagina nova: Categurie micca categurizate wikitext text/x-wiki Categurie micca categurizate b65fj4zmpqal1gg37l5kme1gec3ansx MediaWiki:Uncategorizedimages 8 12079 142852 2008-09-26T12:55:59Z Ale Mister 249 Pagina nova: Imagini micca categurizate wikitext text/x-wiki Imagini micca categurizate qqu60bw72w5c08squk74km6nswkgplb MediaWiki:Uncategorizedpages 8 12080 142853 2008-09-26T12:56:01Z Ale Mister 249 Pagina nova: Articuli micca categurizati wikitext text/x-wiki Articuli micca categurizati eh2ikknf8byjporoxpk2w010a1t823f MediaWiki:Uncategorizedtemplates 8 12081 142854 2008-09-26T12:56:04Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mudelli micca categurizati wikitext text/x-wiki Mudelli micca categurizati 2l72vantmhyrhbrv9ad93uv0iukbr86 MediaWiki:Allpagesto 8 12083 142883 2008-09-27T12:41:58Z Ale Mister 249 Pagina nova: Mustrà e pagine sin'à: wikitext text/x-wiki Mustrà e pagine sin'à: bctd5q3rhqqrxjg2di5dfsm8am34ums Purtugallu 0 12084 142902 2008-09-27T19:38:25Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à Portugallu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Portugallu]] 6xxsdajnz4byc7lp16iclfpyejykd71 Azore 0 12085 327287 325379 2013-03-11T09:27:06Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q25263]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_the_Azores.svg|thumb|Bandera di l'Azore]] L''''Azore''' (portughese: '''os Açores''') sò un gruppu d'isule in l'[[Oceanu Atlanticu]] chì face parte di u [[Portugallu]]. Hè una regione autonome di u [[Portugallu]]. A lingua di a populazione hè u [[portughese]]. 4okoji70fmrbbe0izwvn7mc7ftg8lhx Capu Verde 0 12086 343495 331884 2015-05-08T20:10:25Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|no}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Capu Verde |nomeUfficiale = República de Cabo Verde |linkBandiera = Flag of Cape Verde.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Cape Verde.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationCapeVerde.svg |motto = Unidade, Trabalho, Progresso |mottoTraduzione = Unità, Travaddu, Prugressu |lingua = [[Lingua portughese|portughese]]<sup>1</sup> |capitale = [[Praia]] |capitaleAbitanti = 124.661 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica]] |presidente = [[Pedro Pires]] |primoMinistro = [[José Maria Neves]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = u [[5 di lugliu]] [[1975]]<br />da u [[Portugallu]] |ingressoONU = u [[16 di settembre]] [[1975]] |superficieTotale = 4.033 |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 499.796 |popolazioneDensita = 126 |continente = [[Africa]] |orario = |valuta = |energia = |tld = |telefono = |targa = |inno = |festa = |note =<sup>1</sup> A lingua naziunale hè '''criolu capuverdianu''' chì esiste in assai varietà. }} '''Capu Verde''' hè un statu insulare in l'[[Oceanu Atlanticu]]. [[Categoria:Africa]] jnctxd37eyd7365e6juykukb5bhqj7v São Tomé è Príncipe 0 12087 356961 334552 2017-05-01T15:31:26Z Sodacan 7912 svg ([[Commons:Commons:GlobalReplace|GlobalReplace v0.6.5]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Coat of arms of São Tomé and Príncipe.svg|right|130px]] [[File:Flag_of_Sao_Tome_and_Principe.svg|thumbnail|Bandera di São Tomé è Príncipe]] '''São Tomé è Príncipe''' hè un statu insulare in l'[[Oceanu Atlanticu]]. [[Categoria:Africa]] hogysg1u6mk1f23wuavt8j0982qcxrx Angola 0 12088 354819 348469 2016-08-23T16:56:10Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Angola.svg|thumbnail|Bandera di Angola]] '''Angola''' hè un paese in [[Africa]] grande 1.246.700 km², incù 25.789.024 abitanti (2014). ==Da vede dinò== *[[Elefante]] [[Categoria:Africa]] 0yk1e2z6dva2gq5rha3mzcyt06k83wa Guinea-Bissau 0 12089 332674 325370 2014-03-23T14:24:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Guinea-Bissau.svg|thumbnail|Bandera di a Guinea-Bissau]] A '''Guinea-Bissau''' hè un paese in [[Africa]]. [[Categoria:Africa]] px040sqq8inif2u9gs88nwmxnx9wrn5 Guinea Equatoriale 0 12090 332675 327256 2014-03-23T14:24:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Equatorial_Guinea.svg|thumbnail|Bandera di a Guinea Equatoriale]] A '''Guinea Equatoriale''' hè un paese in [[Africa]]. [[Categoria:Africa]] 5fa88pmwwiv4v2a52sskrxpzn05hdcx Mozambicu 0 12091 333528 325373 2014-03-23T14:41:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Mozambique.svg|thumb|Bandera di u Mozambicu]] U '''Mozambicu''' hè un paese in [[Africa]]. [[Categoria:Africa]] tjkigiqh9rmacr48l3xyhsepzdp35gh Timor Este 0 12092 354130 351621 2016-05-18T14:33:26Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Flag_of_East_Timor.svg|thumb|Bandera di u Timor Este]] U '''Timor Este''' hè un paese in [[Asia]]. [[Categoria:Asia]] f9u8mhstypyv4py4bdvq16o60he8i34 Cabinda 0 12093 354055 331784 2016-05-18T13:35:01Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Angola Provinces Cabinda 250px.png|thumb|Carta di e pruvincie d'Angola, a Cabinda in verde chjaru]] [[File:Cabinda pol77.jpg|thumb|Carta di a Cabinda]] A '''Cabinda''' hè un'exclave di u statu d'[[Angola]] in [[Africa]]. [[Categoria:Africa]] 0r1pjsv6b7y46e7q9hav6sxcgtr0274 Ponziu Pilatu 0 12094 333964 325377 2014-03-23T14:50:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Eccehomo1.jpg|thumb|right|370px|''[[Ecce Homo]]'', un'opara d'Antonio Ciseri ind'eddu si vedi à Ponziu Pilatu chì prisenta Ghjesù di Nazarettu à l'abitanti di Ghjirusalemma]] '''Ponziu Pilatu''' (in [[latinu]] ''Pontius Pilatus'', saria natu in circa -10|10 nanzi à Cristu à Liò. Era prifettu, pracuratori di a pruvincia rumana di [[Ghjudea]], à u prima seculu, da [[26]] à [[36]]), veni à dì, sionti l'[[Anzianu Tistamentu]], à tempu à a crucifissioni di [[Ghjesù]] di Nazarettu. Fù rinviatu à [[Roma]] è morsi in circa [[39]] dopu à Cristu, in esiliu in Vienna o à Lucerna (in Svizzara). Pilatu pruvò senza successu di rumanizà a rigioni di a Ghjudea, pruvendu à custruiscia un acquidottu. Ma i littichi incù a pupulazioni lucali li feci trasferiscia a capitali di a rigioni da Cesarea à Ghjirusalemma, par pudè cuntrullà megliu i rivolti chì nasciani beddu suventi. Sicondu i [[Vangeli]], [[Gesù Cristu]] fù prisintata à Ponziu Pilatu da i rispunsevuli riligiosi ghjudei, par fà lu ghjudicà è cundannà. À l'ebbica, a [[Ghjudea]] era accupata da i rumani ed era nicissaria d'ottena una cundanna da u tribunali di u prifettu rumanu, Ponziu Pilatu. Ghjesù hè statu prisintatu à Pilatu com'è un ribeddu, fendu valè chì i so pratinzioni minacciavani u puteri di l'imperatori [[Tiberu]]. Ponziu Pilatu cumincieti tandu ad intarrugà à Ghjesù ma ùn truveti alcunu mutivu di cundanna. Vulendu evità una cundanna à morti di Ghjesu, Pilatu prununiti tandu di libarà un prighjuneri par a Pasqua ghjudeia, com'è eddu era l'usu. Ma fù a libarazioni d'un antru prighjuneri chì fù dumandata: si chjamava Barrabas. {{c}} [[Categoria:Personnalità pulitica di Roma Antica]] 7kekghn3f3q1vzdnzlj9wuh0qvd47t0 Alcudina (cantu) 0 12095 364399 351151 2019-10-03T11:23:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Alcudina''' hè una [[cantu|canzona]] tradiziunali di a rigioni di [[Zicavu]]. Hè stata intarpritata da [[Canta U Populu Corsu]]. ==Alcudina== :Principià vogliu à lodari :U San Petri è Veraculongu :Po ci hè Nebbiu cù la trova :U Fraulettu à fà la prova. :Funtana di Termineddi :U terminu da faccia al Pianu :Teppa Ritta fù chjamata :O da quel terminu vicinu. :Sottu quel toppe di prati :Sguizzanu tanti roscelli :Sottu son [[pesciu|pesci]] sarrati :È sopra pascinu l'[[agnellu|agnelli]] :Li [[cavallu|cavalli]] è li [[ghjumenta|ghjumenti]] :È li [[boiu|boia]] cù li [[vitellu|vitelli]]. :O passendu par li Croci :U Cavallari è Pallaiolu :Sentu una [[sampugna]] raia :Chì facianu tanti caroli. :L'[[Alcudina]] chjama è invita :O di l'altezza nun ci hè la para :Guarda la [[Corsica]] unita :O quantu giranu terra è [[mari]] :È po guarda à Magior Segnu :È parti assai di la [[Sardegna]]. ==Rifarenzi== * [http://www.apiazzetta.com/A-bellezza-di-l-Alcudina_a1251.html Articulu di [[A Piazzetta]] annantu à 'ssu cantu] * [http://www.youtube.com/watch?v=VfbrUsyiMNU&feature=plcp&context=C3a80d02UDOEgsToPDskIRuLlINjIIH1k5BsgZ2vfI L'Alcudina, cantata da Francescu Bianconi, in [[Zicavu]], di nuvembri 2011] [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] lru7gcprr9ctuijz6gufweior6m5za2 Cattedrala di Santa Maria Assunta (Lucciana) 0 12096 353735 343081 2016-04-11T16:08:13Z 90.37.130.35 Reindirizzamentu à [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] f31y86cs8lyg93l7plmx5w0rrgxu7se Template:Utilizatore eo-2 10 12100 335331 145465 2014-03-23T18:02:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=eo | text=Ĉi tiu uzanto povas komuniki per '''[[:Category:Utilizatore eo-2|meza]]''' nivelo de '''[[:Category:Utilizatore eo|Esperanto]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore eo-2|{{PAGENAME}}]] 4jwg4bxycdq4g4e0j2cnjris5dgy579 Categoria:Utilizatore eo-2 14 12101 335817 325380 2014-03-23T18:15:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eo| 2]] ebw1yt5wld0go6d8wzhu734ge09txyp Butria 0 12103 143321 143320 2008-10-05T10:56:57Z 90.9.97.5 wikitext text/x-wiki Una '''butria''' hè un locu ind'eddu ci hè l'acqua è a cianga guasgi tuttu l'annu. ==In Corsica== Accadi di truvà a ''bùtria'' in a tupunimia corsa. Par esempiu, in ''U Butrionu'', annantu à a cumuna di [[Coti è Chjavari]]. == Liami == * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=B%F9tria Matina Latina, Dizziunariu, Bùtria] {{c}} engzh81lmrccyyujgj41fyrp9rvz3w2 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Messina 14 12104 335515 328348 2014-03-23T18:09:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Messina]] 79oby5lesspjinfcb62e8lo5v72gr35 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Palermu 14 12105 335516 325381 2014-03-23T18:09:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Palermu]] cmkrd0ppksjgnx9lww3rfn3fvq32mv6 Poliottu 0 12106 350559 325382 2015-07-09T10:04:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Poliottu''' fù un monacu è un patriarca [[Cristianesimu|cristianu]]. Par disgrazia, i so [[famiglia|parenti]] u distinavani à a carriera di [[riligione cristiana|monacu]] è l'hani fattu eunucu, un'usu chì ùn era micca cusì raru à l'ebbica. Ma hè cascatu ch'edda hè stata a vucazioni di Poliottu d'essa monacu. Hè divintatu patriarca u 3 [[aprili]] 956. Firmeti patriarca insin'à a so morti. Fù Poliottu chì incurunò l'imperatori Jean Zimisquès. Poliottu morsi u 10 [[ghjinnaghju]] 970. U nomu di Poliottu hè diventatu celebru dopu à a tragedia di [[Corneille]]. {{c}} j7w4ujvhhclux7351qbhcz9o4an2y0c Mela cutogna 0 12107 143371 2008-10-05T17:37:50Z 90.9.97.5 Reindirizzamentu à [[Mela cutona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mela cutona]] 0023f5p3ryaaq9j7jyq3kuz2dv11z55 Casualties of War 0 12108 359602 345894 2018-06-12T23:15:12Z 2602:306:83A9:3D00:554E:4EA1:EDE:5CFB wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Casualties of War''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "Vìttime di guerra"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Outrages'', in corsu: "Inghjulie" o "Ultraggii") hè un filmu [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1989]] incù [[Michael J. Fox]], [[Sean Penn]], [[John C. Reilly]] è [[John Leguizamo]]. [[Brian De Palma]] hè statu u realizatore di 'ssu drama di guerra. A musica hè di [[Ennio Morricone]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1989]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] det0x9x537iidsn9fb9lpdl58m9orra E calze in seta 0 12110 364341 346232 2019-10-03T11:22:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''E Calze in seta''' hè una [[puesia]] di [[Antone Battisti Paoli]] (1851-1931), dettu [[Paoli di Tagliu]] . Hè stata publicata in [[A Muvra]] in u [[1926]]. Face parte di ''Risa è Pianti''. ==E calze in seta== :Perche un tassate à dece franchi u paghju :E calze in seta à e nostre Signurine ? :Cosa pensate ? Riflettite, infine! :Ci hè calze in seta più ch'è fiori di [[maghju]]! :È vera chì si tocca lu [[vespaghju]], :Ma cosa importa s’ellu hè un affarone, :È s’ellu si pò empie lu cascione ? :Si metta dunque focu à lu lignaghju. :U bisognu è stallatu à lu [[fucone]] :Cun tutta quanta la so parentia, :Ùn teme nè minaccia nè bastone. :Eppuru lussu, moda è signuria :Ùn cunnoscenu tempi nè stagione, :Marchjanu à lu gran'trottu à tutta via. ==Da vede dinù== * [[Paoli di Tagliu]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 06avu9tigyoy1ph3xzdb4j49raz0zip Categoria:Letteratura polacca 14 12112 335611 327620 2014-03-23T18:11:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Littiratura]] [[Categoria:Polonia]] rog3xgjbihfvk47c3yk8m5bwue8ky9w Categoria:Littiratura nederlandese 14 12113 335628 145988 2014-03-23T18:11:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Littiratura]] [[Categoria:Paesi Bassi]] 2blarfo5qkw5brorh2lbdmukocs9rqx Agrigento 0 12114 143742 2008-10-09T20:29:14Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Agrigentu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Agrigentu]] aj5ww3f95bzyjhupcus2nx2awcq0jor Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina 0 12115 336172 333808 2014-04-22T18:39:43Z 92.153.26.65 wikitext text/x-wiki [[File:Chickenegg.jpg|right|300px|thumb|U ciculu di l'ovu è di a ghjaddina]] [[File:10-alimenti,uova,Taccuino Sanitatis, Casanatense 4182..jpg|thumb|left|200px|Illustrazioni di u ''[[Tacuinum Sanitatis|Tacuina sanitatis]]'', XIVu seculu]] U '''Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina''' (o [[Paradossu di l'ovu è di a ghjallina]]) hè un paradossu filusoficu. U paradossu pò essa enunciata di a siguenti manera: Chì hè ciò chì hè vinutu prima: l'ovu o a ghjaddina? S'eddu hè l'ovu, si rispondi tandu: ma qual'hè chì hà fattu l'ovu? È s'eddu hè a ghjaddina, tandu si rispondi: ma a ghjaddina veni da l'ovu. U paradossu nasci da u fattu cà nissuna risposta sembra accittevuli. A prima minzioni di u paradossu di l'ovu è di a ghjaddina hè stata fatta in u [[Milindapañha]]. U paradossu hè statu studiatu da [[Aristotili]] ([[384 AC]]-[[322 AC]]). Cunclusi Aristotili chì l'ovu è a ghjaddina sò nati tremindù à tempu. À i ghjorna d'oghji, parechji soluzioni sò stati pruposti par solva u paradossu. Una risposta scentifica muderna à 'ssu paradossu hè chì l'essaru chì nasci da un ovu ùn hè micca tuttu à fattu identicu à l'ovu chì l'hà fattu nascia. Ci hè una piccula diffarenza à ogni nascita, ancu s'è 'ssa diffarenza ùn pò micca essa parcipita incù i nosci sensi. Una tali diffarenza si trasmetti dunqua di leva in purleva, ancu s'è da una generazioni à l'altra, dui essari facini sempri parti di listessa spezia. Ma à longa andà, a situazioni cambia, chì i picculi diffarenza trasmissi da una generazioni à quiss'altra s'aghjustani è diventani diffarenzi nutevuli è impurtanti. U risultatu hè chì à u capu di milla generazioni par esempiu, dui individui ùn facini più parti di listessa spezia. Sicondu 'ssa analisa, u paradossu di l'ovu è di a ghjaddina ùn saria ma cà una istanza di un paradossu più anzianu, creatu da [[Aubulidi]]: u [[paradossu soritu]], ancu chjamatu u [[paradossu di a massa]]. Sicondu 'ssa risposta à u paradossu, un ovu di a prima generazioni ùn faria micca parti di listessa spezia ch'è a ghjaddina nata milla generazioni dopu. Par via di cunsiquenza, a quistioni: Chì hè ciò chì hè vinutu prima: l'ovu o a ghjaddina? ùn avaria micca sensu in 'ssu casu particulari. U prublemu natu da u paradossu di l'ovu è di a ghjaddina hè statu enunciatu dinù da una manera più generali, sottu a forma di un prublemu cuncirnendu a causa è l'effettu. == In Corsica == U paradossu di l'ovu è di a ghjaddina hè statu mintuvatu da u [[Barbutu di Chera]], [[Ghjuvan'Andria Culioli]], in un [[chjama è rispondi]] celebru: :''Eiu ingaghju la battaglia :''Ghjè ingaghju la baruffa, :''Diti : - Qual’ hè statu fattu avanti, :''U marteddu o la tinaglia ? :''Si avanti hè la ghjaddina :''O l’ovu drintu la padda ? :''Sì vò rispunditi, :''Hè chì vò seti pueta !'' == Da veda dinò == * l'[[ovu]] * a [[ghjaddina]] * [[paradossu]] == Liami == * [[Categoria:Logica]] [[Categoria:Paradossi]] fhra9n0mcd9xjl3phvur6nga6h8fo61 Paradossu di l'ovu è di a ghjallina 0 12116 143797 2008-10-10T12:09:05Z 90.9.225.32 Reindirizzamentu à [[Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina]] jxrnclfzubhxjly5gwe4v2zw0r7gony Euru 0 12117 359503 359500 2018-06-07T00:01:52Z Jumpy01 11155 +tmp wikitext text/x-wiki L''''Euru''' (ευρώ in grecu, евро in bulgaru, evro in slovenu, è ewro in maltese) hè a muneta cumuna in quindici paesi di l'[[Europa]]. I paesi sò l'[[Austria]], a [[Belgica]], [[Cipru]], a [[Finlandia]], a [[Francia]], a [[Germania]], a [[Grecia]], l'[[Irlanda]], l'[[Italia]], [[Lettonia]], [[Lituania]], u [[Lussemburgu]], [[Malta]], i [[Paesi Bassi]], u [[Portugallu]], a [[Slovenia]], a [[Sluvacchia|Slovachia]] è a [[Spagna]]. [[File:Euro symbol.svg|thumb|right|U simbolu di l'euru]] [[File:Europäische_Wirtschafts-_und_Währungsunion 2.svg|thumb|right|400px|Euru 2015]] L'euru hè ancu impiegatu di manera ufficiale da paesi fora di l'Unione Europea : * [[Andorra]] * [[Monaco]] * [[San Marino]] * U [[Vaticanu]] Infine, ci vol'à completà st'elencu cù i paesi ch'impieganu l'euru senza quatru legale : * u [[Kosovo]] * u [[Montenegro]] U simbulu di l'euru hè : € == Storia == L'euru hè l'erede di l'[[European Currency Unit]]. Fù privistu da u [[Trattatu di Maastricht]] di u 1992, è hè diventatu a muneta officiale di a zona euru in u 1999, prima di diventà ancu a muneta fiduciaria in u 2002. === Crisi di u 2010 === In [[2010]], l'euru cunnosce una crisi importante per causa di una crisi di cunfidenza di i mercati finanziarii in e debite suvrane. Quessa crisi si scrive in quella, longa è profunda, di a [[crisi economica di u 2008]]. Cuminciò cù una speculazione nant'i tituli di u tesoru grecu, à a fine di l'annu [[2009]]. Stu paese cunnuscìa una debita di 120% di u PIB <ref>[http://www.lesechos.fr/info/inter/reuters_00245092-la-crise-de-la-dette-souveraine-en-europe.htm Analisa di u situ «Les Échos» nant'a crisi di a debita grecca]</ref>. Avìa digià mentitu à propositu di e so statistiche ecunomiche è budgetarie. Per quesse ragione, a Grecia ebbe difficultà pè finanzià si, ciò chì era un prublemu tamantu postu chì u tassu di deficitu budgetariu era di 13%. L'agenze di nutazione finanzarie anu dunque sgradatu a debita greca, dendu la una nota di BBB+ ([[Standard and Poor's]]). A Grecia dumandò dunque un aiutu da l'[[Unione Auropea]], dicendu chì ne avìa bisognu pè ùn esse in [[fallita di un statu|fallita]], è chì, senza aiutu auropea, dumandarìa l'aiutu di u [[FMI]]. Invece, pè assicurà i mercati finanziarii, u guvernu grecu (socialistu) dichjarò chì vulìa riduce u so deficitu da 13% à 2,8%, un tassu di deficitu cumpativule cù i [[criterii di Maastricht]]. Senza surpresa, e mesure annunziate pè parvene à 'ssu scopu cagiunonu manifestazione tamante in u paese sanu. Ma i dirigenti auropei mettenu tempu à mette si d'accunsentu pè stabilì un pianu d'aiutu, perchè [[Angela Merkel]], a cancilliera tedesca, ci era opposta. Quessa fece calà a muneta unica. Di maghju, dopu a terza [[greva generale]] in u paese, u [[Cunsigliu Auropeu]] si mette finalmente d'accunsentu pè un creditu di 110 milliardi d'euri à a Grecia, in trè anni. Ma 'ssu aiutu ùn essendu bastante, deve esse cumpiettatu da un aiutu di u [[FMI]], ciò chì hè statu interpretatu cumu un sintumu di l'assenza di guvernanza economica di a zona euru, è di sulidarità frà i paesi membri. A crisi greca si spartò pocu à pocu in altri paesi auropei, cumu u [[Portugallu]], è a [[Spagna]]. A a fine di u mese di maghju, u novu guvernu inglese di [[David Cameron]] (conservatore-liberale) annuncia anc'ellu un [[pianu d'austerità]], seguitatu da u guvernu talianu, è tedescu. Ancu in [[Francia]] u guvernu annunciò misure pè riduce u deficitu. Di ghjunghju, u guvernu ungherese di [[Viktor Orbán]] (conservatore) pruvucò à u so tornu una panica, fendu calà ancu a borsa di [[New York]], dicendu chì u guvernu sucialistu à u putere fin'à maghju averebbe mentitu nant'i conti publichi, è i pronostichi economichi, nanzu di rivenè nant'à 'sse dichjarazione<ref>[http://www.hu-lala.org/?p=8257 Articulu in francese nant'à 'sse dichjarazione</ref>. E consequenze nant'i tassi di scambiu di l'euru funu (è, a u mumentu di scrive 'ss'articulu, fermanu sempre) importante. Difatti, in nuvembre di u 2009, 1€ si cumprava cù 1,5$, è in fine di maghju 2010, 1,2$ solu eranu bastanti. == Pezze è biglieti == I biglieti di banca di l'euru sò tutti listessi. {|border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" class="wikitable" style="border-collapse:collapse" |-align="center" ! Valore d'u biglietu | [[bigliettu di 5 auri|5 €]] | [[bigliettu di 10 auri|10 €]] | [[bigliettu di 20 auri|20 €]] | [[bigliettu di 50 auri|50 €]] | [[bigliettu di 100 auri|100 €]] | [[bigliettu di 200 auri|200 €]] | [[bigliettu di 500 auri|500 €]] |-align="center" |-align="center" ! Vistu di faccia | [[File:5 Euro.Recto.png|100px]] | [[File:10 Euro.Recto.png|100px]] | [[File:20 Euro.Recto.png|100px]] | [[File:50 Euro.Recto.png|100px]] | [[File:100 Euro.Recto.png|100px]] | [[File:200 Euro.Recto.png|100px]] | [[File:500 Euro.Recto.png|100px]] |- ! Vistu di dossu | [[File:5 Euro.Verso.png|100px]] | [[File:10 Euro.Verso.png|100px]] | [[File:20 Euro.Verso.png|100px]] | [[File:50 Euro.Verso.png|100px]] | [[File:100 Euro.Verso.png|100px]] | [[File:200 Euro.Verso.png|100px]] | [[File:500 Euro.Verso.png|100px]] |} E pezze, elle, anu dui faccie : * una chi firma a stessa in ogni paese di a zona euro * una detta "naziunale", chi scambia {|border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" class="wikitable" style="border-collapse:collapse" |-align="center" ! colspan="3" | <small>L'Europa in lu mondu</small> ! colspan="3" | <small>L’Europa cume Alleanza di Stati</small> ! colspan="2" | <small>L’Europe senza fruntere</small> |-align="center" | [[Pezza di 1 centimu d'euru|0,01 €]] | [[Pezza di 2 centimi d'euru|0,02 €]] | [[Pezza di 5 centimi d'euru|0,05 €]] | [[Pezza di 10 centimi d'euru|0,10 €]] | [[Pezza di 20 centimi d'euru|0,20 €]] | [[Pezza di 50 centimi d'euru|0,50 €]] | [[Pezza di 1 euru|1 €]] | [[Pezza di 2 euri|2 €]] |-align="center" | | | | | | | [[File:EUR 1 (2007 issue).png|80px|Faccia cumuna di a pezza di 1 euru]] | |} == A Pulitica Monetaria Auropea == A pulitica monetaria auropea hè decisa di manera independente da a [[Banca Centrale Europea]], in Francfort, in [[Germania]]. [[File:Francfort BCE Euro.jpg|right|thumbnail|250px|Sedia di la BCE in [[Francfort-sopra-lu-Main]].]] == U valore di l'euru == === L'euru in pettu à astre munete === Variazzone di lu tassu di cambiu di l'euru scontr'à u dollar, u yen è a lira sterling. U tassu hè calibratu à 1 pè lu 1u ghjennaghju 1999 : [[File:Euro exchange rate to USD, JPY, and GBP.png|350px]] <br />Verde: Jan-1999: €1 = $1,18 ; aostu 2007: €1 = $1,37 <br />Rossu: Jan-1999: €1 = ¥133 ; aostu 2007: €1 = ¥162 <br />Turchinu: Jan-1999: €1 = £0,71 ; aostu 2007: €1 = £0,67 === L'inflazione === == L'anziane munete rimpiazzate da l'euru == Fin'à 1999 è 2002, a muneta impiegata in [[Francia]] è dunque ancu in [[Corsica]] era u [[francu francese]]. == Referimenti == <references/> == Ligami == * [http://ec.europa.eu/euro/index_fr.html Situ ufficiale] * [http://www.ecb.int/ecb/html/index.fr.html Situ ufficiale di a BCE] * [http://www.banque-france.fr/fr/instit/billets/histeuro/page1.htm Una storia di l'euru nant'u situ di a Banca di Francia] * [http://www.bis-ans-ende-der-welt.net/Europa-B-En.htm Biglieti di banca di l'euru] {{en}} {{de}} {{Template:Unione europea}} [[Categoria:Economia]] [[Categoria:Unioni Auropea|€]] lkppy15737z9d721av1vf987zqfpsef Euro 0 12161 144048 2008-10-14T13:24:23Z Santista1982 151 hà mossu [[Euro]] à [[Euru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Euru]] b633gwhi4x8iitd1oj5ymvffqfg7qny Wikipedia:Community Portal 4 12162 206580 144149 2010-03-25T07:20:11Z Jyothis 2408 This is needed for interwiki navigation. This page should always link to your local community portal (especially if your sidebar is completely different like this project's is... wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Wikipedia:Purtone di a cumunità]] ==Wikimania Scholarships== The call for applications for Wikimania Scholarships to attend Wikimania 2010 in Gdansk, Poland (July 9-11) is now open. The Wikimedia Foundation offers Scholarships to pay for selected individuals' round trip travel, accommodations, and registration at the conference. To apply, visit the [[wm2010:Main Page|Wikimania 2010]] [[wm2010:Scholarships|scholarships information page]], click the secure link available there, and fill out the form to apply. For additional information, please visit the Scholarships information and FAQ pages: * [[wm2010:Scholarships|Scholarships]] * [[wm2010:Scholarships/FAQ|Scholarships FAQ]] Yours very truly, [[m:User:Cary Bass|Cary Bass]]</br> Volunteer Coordinator</br> Wikimedia Foundation cn19wv9r3fzmlylik57wjsrbhjozo3z Viaghju in Ascu 0 12163 342856 342855 2015-04-25T19:25:25Z 92.150.101.144 wikitext text/x-wiki [[File:Viaghju In Ascu.jpg|right|thumb|450px|U Viaghju in Ascu, in l'edizione di A Muvra di u 1936]] U '''Viaghju in Ascu''' (u sottutitulu n'hè "[[A cuccagna di Bazzicone]]") hè statu scrittu da [[Antone Leonardu Massiani]] (1816-1888) di [[Nuvella]], di u quale hè stata l'opara principale. Hè una puesia comica, cumposta da 114 terzine. U ''Viaghju in Ascu'' hè più cunnisciutu per via di u so sottutitulu: ''[[A Cuccagna di Bazzicone]]''. U ''Viaghju in Ascu'' hè statu publicatu per a prima volta in "Il Pescator di Chiaravalle", un ghjurnale bastiacciu, in circa 1886. Hè statu stampatu dopu in a rivista "U Fucone", in u [[1926]]. Infine, u ''Viaghju in Ascu'' fù publicatu in a rivista [[A Muvra]], in u [[1936]].<ref>P. 117-121.</ref> U pueta di Nuvella ci conta in u ''Viaghju in Ascu'' u so viaghju in u paese d'[[Ascu]], accumpagnatu di u so [[sumere]] Bazzicone. L'usi di l'abitanti d'[[Ascu]] di l'epica sò discritti di manera ridicula, ma senza gattivezza. U puema hà avutu moltu successu in [[Niolu]], in [[Balagna]] è in u [[Ghjunsani]]. Eccu cum'ellu u discrive e "Terzine di u duttore Anton Leonardu Massiani di Nuvella", l'Almanaccu di A Muvra, in a so edizione di 1936: {{Citazione|Autore di ste belle terzine, capu d'opara di u nostru dialettu, fù un medicu di grande fama in tuttu u Canale ed in [[Balagna]], pruvidenza di i povari è puntellu di u so riccu casale di [[Nuvella]]. Morse in stu paese cinquanta cinqu'anni fà, dopu avè publicata varie lodi religiose chì si cantanu anc'avale in chjesa, essendu state appruvate da l'autorità ecclesiastica. Ma u so nome rimbumbarà in Corsica è altrò per un longu avenire grazie à u so immurtale Bazzicone, duv' elli sò ben' descritti l'usi aschesi di cucinà, di dorme è di marità si. L'almanaccu [[U Pescatore di Chiaravalle]] hà publicatu, mezu seculu fà, ste terzine, ma belli pochi devenu esse, in e suffite pulvarose, l'esemplari di sti preziosi libriccioli, postu chì n'emu vistu una rivista corsa, [[L'Altagna]], stampà un testu di Bazzicone tanta scrucifissu chì facia pietà. Speremu dunque sta nova edizione ben accolta da i numerosi Corsi, amici di a so parlata, sparsi in u mondu intieru.}} ==U Viaghju in Ascu (A cuccagna di Bazzicone) == ''(dialettu Nuvellese ed Aschese)'' :Caru amicacciu, vogliu racuntà ti, :Per caccià ti a [[picondria]], un tal successu :Ch’averei da le rise à smansillà ti. :Anch’eiu, quand’e ci pensu da me stessu, :Mi ne techju di risa, è credi puri :Chì 'ssa cosa m’accade bell’à spessu. :S'è tù fussi un tupichjulu ind’un muru, :Quandu da le gran’ rise mi cummaccu, :Rideristi ancu tù, ne sò sicuru. :Avà, fà ch'è tù dica: "Per Diu Baccu ! :Ride mi voli fà prima di l’ora. :Rideraghju, ma parla, apri 'ssu saccu.” :Ed infatti, è cusì, vegu chì à st'ora :Sempre in cianfornie mi ne sò passatu, :Ma avà cumenciu senza fà dimora. :St’etima passata, sò cullatu :Per andà in Ascu, quella "conca d’oru", :(Chì la chjamò cusì, lu sia allupatu !) :M’era mutatu cum’un gran’ signoru :Chì avia da ghjunghje in casa principale :È vulia andà ci cù qualchì decoru. :Quand’e cullava pe lu fiuminale, :Cumenciu à sente quellu stizzu aschese :Tuttu passante chì l’ingulliu male. :Infine è in somma ghjungu à lu paese, :È quì n’avemu la prima stazione : :Mi pianta lu [[sumere]] ad [[arechja|arechje]] tese, :Un sumere chjamatu Bazzicone :Chì ci vulianu i [[cane|cani]] à fà lu move; :Eccu lu à capu rittu in attenzione. :Pricurgu: Ze ! Nunda. Cumencia à piove. :È piove à veru ! Ze ! Ma Bazzicone :Face fossi cù i pedi è ùn si move. :Stava pe scavalcà, ma un zitellone :T’affacca à l’ispensata, è lu sumere :Volta pitendu; eiu cascu da l’arcione. :Sentu di: "Hi ! Hè cascatu lu frustere ! :Hà spavitu a sgiò [[fera]] Osciu Ghjuvanni ! :Hè bonu anch’ellu à spavichà le fere!” :Cinque o sei vechje di più d’ottant’anni :Ghjunghjenu in fretta per prestà mi aiutu, :Dicendu: "Lu scarica Osciu Ghjuvanni !" :Ti possu dì chì falavanu à nutu :Perchè l’acqua curria à fossu pienu, :Sicchè d’alzà mi era ghjà risolutu. :Mi rizzu crosciu è carcu di chjacchenu, :Chì perfinu n’avia piene e borse; :Poi chjappu à Bazzicone pe lu frenu. :À quelle vechje ch’eranu cuncorse :Dumandu di la casa d’Orsatellu. :Ma ci ne hè dui ed elle stanu in forse. :— Qualessu dite? Lu vechju o lu zitellu :— Di vechju, li risposi, ùn ne cunnoscu. :— Tandu pichjate chì u so [[usciu]] hè quellu. :M’incammingu, ma azezu cum’un toscu. :Nè dissi "gramarzè" à quelle vichjacce: :Feci da scrianzatu, a ricunnoscu. :Facciu si d’arruchjà quelle chjassacce :È m’intufongu in casa di l’amicu :Scuzzulendu mi pedi, vita è bracce. :Trovu un [[bancale]] scuparchjatu, anticu, :Pien’ di cusciali vechji è calzittoni, :È curpittacci chì ùn valianu un [[ficu]], :Muzzinacce ùn sò quante è più calzoni, :È calzittacce rosse è scarpittacci, :Bunillacce, ambustacce è [[scambarone|scambaroni]]. :Mi lasciu in "statu quo" tutti 'ssi stracci, :Collu una [[scala]] à trenta cavichjoli, :Trovu una vechja è dui zitellacci. :"Dite mi, o mammazì, què sò figlioli :È voi mamma d’Orsatellu, hè vera ? :‘Gnorscì, o caru, è in casa simu soli. :Sò à le bestie Orsciatellu è la [[mugliera]], :Ma ùn cungiurate, o caru, chì averemu :Per allughjà ne à voi è a voscia fera. :U più ch’e piengu hè chì lettu ùn ne avemu, :Ma v’ammullizzaremu à lu zigliare. :Or fate, o caru, chi v’accunciaremu. :Passa prestu una notte. Ma mi pare :Vò sgiate bellu crosciu è inchjacchenatu :Apprunpinquate vi à lu fuculare. " :Mi vultuleghju è scaldu d’ogni latu. :È intantu mammazia m’arrega un [[zanu]] :Pien’ di pan’ di seale sbrisgiulatu; :Un cuchjare è un [[tinellu]] mi dà in manu, :Sicchè credu manghjà [[latte]] è brucciatu :È fà cena da gran capitanu. :Eppo mi dice sta vechja garbata: :“Tazzate a voscia [[suppa]] ed eiu fideghju :A noscia carne s’ell’este allinata." :Caru amicu, si và di male in peghju: :Mette a manu a vechja ‘nd’u [[paghjolu]] :È chjappa per un cornu un capu d’[[eghju]], :Li sciacca un morsu è stinza : "Què, figliolu, :‘Ogna ch’ellu merezi ad esse cottu. ” :Poi torna à mette à bolle u capriolu. :U cuchjare, u tinellu è lu biscottu :Ritirgu, eppo li dicu : “O mammazì, :È di l’uscime ne sò pocu ghjottu. :S'è vo vulete faremu cusì: :Date ch’e m’arrustisca un coppiu d’ove, :S'è vo n’avete. — L’avemu, ‘gnorscì. ” :Videndu ch’ell’atrachja è sempre piove, :Falgu è facciu entre in casa à Bazzicone :Intantu chì mammazia riguari l’ove. :Tornu, ed ella hè calata à lu [[fucone]] :Cù un gran’ toccu di [[deda]] in manu accesu :È frighje l’ove drentu un pignulone. :"È vi frighju cù u buttiru chì aghju intesu :Chì tutta a signuria ne face usu. :— Per quessa, dissi, o zì, ùn m’avete offesu. " :Ciò chì mi face fà gattivu musu :Salisce l’ove cù la salimoghja :È per vultà le si serve d’un fusu. :Poi stà di capu sopra la [[frissoghja]], :È, da lu fume, affacca una burrasca :Di lacrime è di mocci, è ùn si stoghja. :— "Essochè l’ove ùn valenu una tasca :S’ùn sò vultate, o caru, ùn hè cusì ne ? :— Eiu dissu : "Umbèh ! Secondu ind’ella casca." :Fin quì stà ad ochji aperti, ma, à la fine, :I strigne pè lu fume è tre candelle :Vanu à frighje cù l’ove, e puverine. :Ghjà scumbuglià mi sentu le budelle :È li dicu: "Ùn ne magnu di vultate. :Pigliate mi ne un coppiu fresche è belle. :Parte è l’arreca in quattru spalate. :È pongu ad arrusti, ma à dì la schietta :Falonu à l’otre appena allumacate. :Mi stoghju è chergu à beie à zia Marietta. :Mi porghje una cochjaccia mullizzosa :Ch’era appena squasciata cù l’accetta. :— "Ùn vulete furzà qualchì altra cosa ? :Un coppiu dove, o caru, hè troppu pocu." :Ma ringraziu la vechja generosa. :— "Date capu à i zitelli; à tempu è à locu :Daremu à 'ssu sumere qualcusella." :Allora zia pone a carne à u [[focu]]. :Parte è piena mi porta una tinella :Di lezine è di buchje di [[castagna]]: :— "Date la à a voscia fera, a tintarella." :A falgu à Bazzicone ma ùn ne magna. :Allor' li dissu : “ Caru Bazzicone, :Scurdaremu ci più di sta cuccagna ? :Pudia dì chì la bestia è lu padrone :L’avaria allughjati mammazia, :È s’ella a disse, infatti avia ragione :Stalla, taula, lettu è pulizia, :È passatempi di tutte le sorti. :Chì serve à dì ? Chì ci pò stà., ci stia :Bazzicone mi guarda ad ochji torti; :Pare ‘lu vogua di: "Ch'è tù sia cecu ! :Sò què le case duve tù mi porti ? :— Ùn guardà, li dich’eiu, cù l’ochju biecu, :Scumporta pè sta volta, è ti promettu, :Ch’acceghi pur’, s’in Ascu più t’arrecu ! :Ne sapia più ch'è mè, tù, puverettu :Stasera, quand'è tù m’hai strambagatu, :Fù per lizzione, micca per dispettu. :Bon prò mi faccia ! Ùn aghju prufittatu :Di i cunsigli di chi hè statu in Ascu, :È un sumeracciu rn’hà capacitatu. :Ch’e resti seccu quandu più ci cascu ! :O asgiu di me casa, quantu vale ! :Aghju ragiò, per Diu ! S’è’mi n’infrascu !" :Eccu chi mammazia fala pè e scale :Dicendu: "Essochè! Avà v’ammullizzaraghju !" :Poi si carca di stracci à lu bancale. :Mi ne collu di sopra à capistreghju, :Pensendu à la mio cena è à la nuttata, :Cù l’umidu à le carne, ch’hè lu peghju. :Eccu à zia; colla di cenci insumata, :I lampa in terra è l’acconcia talmente :Ch’ùn hè più acconcia manc’un’insalata. :— "O rnammazì, or finalmente, :Pigliate vi un mumentu di riposu; :V’aghju messu in brattesca roba è ghjente ! :Avà, cusì, ci dormu cum'è un sposu ! :(Ùn dorme peghju manc’un cundannatu !) :Ùn dubiate ch’ùn sò tantu vizzosu ! ” :— "Giacchì lu sposu m’avete amintatu, :Dumane, disse zia, ci este un gran vede :Chì s’hà da fà un’ingran parentatu. :Sò ghjente asgiate è ùn si pò mai crede :L’ingran roba ch’ell’hanu imbullicatu, :Chì un’à l’altru ùn la vole cede. :Duie volte lu fornu hanu imprudatu, :Senza le noce ch’ell’hanu à mizini, :È fichi è [[amandula|amandule]] ch’ell’hanu cumpratu, :Hanu invitatu luntani è vicini, :Ma li frusteri sò li priferiti, :À i fichi bianchi è à l’amanduli fini. :Essochè ! Avete l’ochji ingrufuliti; :Megliu è à cruccà si chì si zitellacci :Senza me stanu sempre impeuriti !" :Si ne parte ; ed eiu puntu quelli stracci :È li facciu piglià lu traucchettu :Per serve à Bazzicone di piumacci. :M’arrembu ped’à focu, cun truppettu :Sottu lu capu, è, cum'è [[Diu]] vole, :Ciprianu m’achjappa è tene strettu... :Mi discetu ch’hè ghjornu è vegu u sole :Per quellu purtellacciu zuffillatu, :Chì spimpilleghja per quelle pughjole. :M’affaccu fora è vegu da ogni latu :Ghjente in sullaccaria pè lu festinu, :È omi è donne, ognunu incurdazzatu. :È chì và à riguarà lu carabinu, :Chì razzeca la [[scaglia]] à la [[pistola]], :Chì sbusinca le borse è chì u taschinu, :Chì scuzzuleghja la [[caramagnola]], :Chì n’appiccia lu [[fiucchettu]] à la [[barretta]], :Chì strigne u stumacale à la figliola. :Intantu cumparisce zia Marietta :È mi dumanda: "Essochè ! Ete durmitu ? :— D’incantu, li rispondu ; ùn l’avia detta ? :"Ma le mutende, mezu insunnulitu, :Vulia allatà è di sottu sò cascate, :Sicchè aghju fattu cum’un ribambitu." :— Essochè ! Ùn preme; ùn v’aguainate ! :N’hanu vistu campagne è pè scia scala, :Ben molte volte ci sò trapughjate." :Dich’eiu: "Ùn femu cum'è la [[cigala]] :Chì canta sempre senza fà faccende :Ma dopu guarda chì colla è chì fala. :"Ind'è noi, si magna casgiu à le merende, :E bestie ùn ne miremu, sicchè allora :Chì ne vole magna ci vole à spende ! :"M’avia dettu Orsatellu chì à tutt’ora, :Avessi da cumpra [[brocciu]] è furmagliu, :Cullà si in Ascu senza fà dimora. :"Sò dunque apposta quì è, s’ùn mi sbagliu, :Per fà la mio pruvista ci averete :Ma ùn bramu esse servitu da canagliu. :"Di casgiu dunque mi ne metterete :Quaranta picce primaticciu è bellu, :È trè picce di brocciu sceglirete. :"Dentru e mio narpie ci sarà un spurtellu :Per mette u brocciu: alò ! Femu 'ssa [[somma]] :Ch’e vada anch’eiu à vede fà 'ss’anellu." :Si fece è si pesò ogni cosa, è in somma :Fuiu sbrigatu, ma, per dì lu veru, :Ci volse quasi quant'è piantà [[Roma]]. :D’andà mi ne à la casa avia penseru, :Sicchè punia l’[[umbastu]] à Bazzicone :È à u parentatu ùn ci pensava un zeru. :Ma sentu in piazza stu grau bucettone: :"À noi parenti !" Allora eiu escu prestu :Per vede l’usu aschese di a funzione. :U primu chì mi vede: “ Ecc’un furestu ! :Dice à l’altri parenti è, mantinente, :Fuiu chjappatu in folla lestu, lestu. :Andaiu anch’eiu cù tutta quella ghjente :À piglià la spusata chì aspittava :Nantu a so porta à bracciu à unu so parente. :Avia una [[scufia]] chì appena li stava :In punta di lu capu, è una fascetta :Di stofa rossa è trecce imbuglinava. :Di scarlatta a più fine una ghjacchetta :Cù le maniche verdi, è, à l’ariciali, :‘Gnicosa prufilatu di trinetta. :Tutti sfarenti avia sette scurzali :Una runchina di pannu turchinu, :È calze rosse à modu di stifali. :Unu di li parenti stà vicinu :Cù una curbella piena di canistrelli :Fatti di [[mele]] aschese biancu è finu. :Ùn li spendenu micca à li zitelli, :L’infilanu à le bracce di la sposa :È li ne danu à u collu dui pendelli. :Allora parte tutta maestosa, :In mezu à li parenti. Ma arrivati :Ind’un chjassu n’aspetta è si riposa. :Un suppulu dopu, d'eccu ci affaccati :I parenti di u sposu à l’altru chjassu, :È tutti à tempu gridanu infucati: :— Ben truvati parenti !" È cun fracassu :— Ben vinuti parenti !" Rispundimu. :— Vulete guerra o mette l’arme à bassu ?" :Dice lu sposu : «Essochè ùn venimu :A guerreghjà, ma a piglià la spusgiata, :È à li parenti in pace la cherimu." :— Tandu, in pace la sposa scia dunata ! :Ognunu grida à tempu : "Evviva i sposi !" :È i fucileri, facenu sbarrata. :Lenta e bracce la sposa è li melosi :Sperpuglia in quellu chjassu; è li zitelli :I s’arrunfianu tutti fangagliosi. :Fattu avarianu ride li spurtelli :Tampilendu si quelli muscuviti, :Cum'è dentru a vinaccià li purcelli. :Intantu, li parenti tutti uniti, :Si và à la chjesa cù i sposi à la testa. :Fattu l’anellu, poi simu surtiti. :In piazza o in chjesa nimu più si resta; :À la casa si và di lu spusatu :Duv’era priparata la gran festa. :Affaccavanu allora da ogni latu :Quelle donne cù dui piatti ognuna, :Carchi di granu è risu imbulighjatu. :Basgiavanu la sposa ad una ad una; :Spachjendu un piattu in grembiu è l’altru à dossu :Dicianu: "O cara, Diu vi dia furtuna !" :Era di li derdani è di ùn possu :Si li sette ‘rembiali funu pieni, :Ma possu dì chì fù un affare in grossu. :S’esce à la fine di quelli chjaccheni :È in casa di lu sposu s’entre tutti :Ad incurdà tanti curghjoli leni. :Hè vera, sì, chì ci era pochi frutti, :È filone per beie, ma ch’importa :Chì nisunu ci escia à denti asciutti: :Di casgiate, cuciole, brocciu è [[torta]] :N’era piena una madia è carcu un lettu. :Eppo piena altressi più ch'è una sporta. :Per tene à mente ciò ch'è fattu è dettu :Fù in quella calcapiccia d’affamati :U capu ci vurria di Macumettu. :Eiu chi stava cum'è l’impiccati :Mi licenziu da tutti in generale :Lascêndu li mi mezi abbagliacati. :Incuntraiu falendu pè le scale :Vinti è più donne cù e so sechje spachje, :È mi scappò: "‘nde ! Soga hè carnavale !" :— Essochè !! Voi n’avete patarachje ! :Rispose una di quelle. Voi, o amicu, :Site statu à la scola di e curnachje. :"Ancu avete sciupatu più ch'è ùn ficu, :Era cosa vo ùn fussite si ingratu; :Ma site scrianzatu, è tantu un dicu ! :"In Ascu, quandu c’este un parintatu, :Accumpagnanu a sposa à la [[funtana]] :Tutte le donne di lu vicinatu. :"À voi vi hè parsciuta cosa sciana. :Ma noi vulemu tene li nosci usi :Finchì u sole ùn affacca à tramuntana !» :Stancu di stà in Ascu à appinzà fusi, :Pigliu u sumere è partu risolutu :D’ùn turnà ci mai più. Or tu mi scusi, :Caru amicacciu, è intantu ti salutu. == Note == <references/> ==Referenze== * L'Almanaccu di A Muvra, 1936 [[Categoria:Litteratura corsa]] mf61e0n3i6848lio26g2vijs09lkjpw A cuccagna di Bazzicone 0 12164 144181 2008-10-16T17:33:54Z 90.28.56.92 Reindirizzamentu à [[Viaghju in Ascu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Viaghju in Ascu]] tg22dpg1abmkm3qblqxf61nlalceemf Octave Mirbeau 0 12165 359176 339959 2018-05-06T19:21:42Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Octave Mirbeau.jpg|thumb|right|280px]] '''Octave Mirbeau''' (1848, Trévières, Calvados - 1917, Paris) hè un scrittori francesu, ghjurnalistu, criticu d'arti, rumanzieru è dramaturgu di fama internazziunale. == Vita == Hè natu in Trévières u 16 frivaghju di u [[1848]]. Hè mortu in Parigi u 16 frivaghju di u [[1917]]. À 39 anni, s'hè maritatu incù [[Alice Regnault]]. Hà scrittu numarosi rumanzi di sucessu. Hà cuminciatu in u 1886 incù u rumanzu ''Le Calvaire''. U rumanzu ''Le Journal d’une femme de chambre'', publicatu in 1900, li hà resu una fama mundiali. Mirbeau hè autore di 10 romanzi, di 9 drami è comedie (''Les affaires sont les affaires'', 1906), è di una raccolta di racconti, ''Contes cruels'' (1990). Intillituali impignatu di tindenza libartaria, hà participatu à tutti i cuntraversi stetichi è pulitichi di tempu soiu in favori d'[[Auguste Rodin]] è di [[Claude Monet]] è ancu d'[[Alfred Dreyfus]]. == Opari principali == === Rumanzu === * ''Le Calvaire'' (1886). * ''L'Abbé Jules'' (1888). * ''Sébastien Roch'' (1890). * ''Dans le ciel'' (1892-1893). * ''Le Jardin des supplices'' (1899). * ''Le Journal d'une femme de chambre'' (1900). * ''La 628-E8'' (1907). * ''Dingo'' (1913). * ''Un gentilhomme'' (1920). === Tiatru === * ''Les Mauvais bergers'' (1897). * ''Les affaires sont les affaires'' (1903). * ''Farces et moralités'' (1904). * ''Le Foyer'' (1908). == Rifarenzi == * Pierre Michel - Jean-François Nivet, ''Octave Mirbeau, l'imprécateur au cœur fidèle'', Librairie Séguier, 1990. * ''Cahiers Octave Mirbeau'' (1994-2014). == Liami == * {{fr}} [http://mirbeau.asso.fr/ Société Octave Mirbeau]. * {{fr}} [http://mirbeau.asso.fr/dicomirbeau/ ''Dictionnaire Octave Mirbeau'']. {{DEFAULTSORT:Mirbeau, Octave}} [[Categoria:Scrivanu]] b45x7hsr8fawd1bt81y4l69i9u0mkgf America meridiunale 0 12166 331445 325387 2014-03-23T13:59:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:South America satellite orthographic.jpg|thumb|L'America di u Sudu vista da u spaziu]] [[File:LocationSouthAmerica.png|thumb|America meridiunale]] L''''America meridiunale''' o l''''America di u Sudu''' hè un [[cuntinente]]. {{Cuntinenti di a Terra}} [[Categoria:America di u Sudu| ]] 41to3p67p0i0e4r5cmapp66z9l5tfhi America di u Sudu 0 12167 144672 2008-10-18T18:24:33Z 88.72.52.43 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[America meridiunale]] hejg0tdp6tmk5lya1jmtm0c6cxdk5u3 Testamentu di Mamma Catalina 0 12168 355783 346243 2016-11-11T18:42:17Z 92.158.5.242 wikitext text/x-wiki U '''Testamentu di Mamma Catalina''' hè una [[puesia]] cumposta da [[Lisandru Petrignani]] (1785-1813). ==Testamentu di Mamma Catalina== (Frammentu) :Centu zicchini :Li diani à u puveretti :Pè u so suffraghju, :Da esse à questu eletti, :Chì ne hanu assai bisognu :È si trovanu assai stretti. :Stu danaru :Lu sburesrà ben'tostu, :È s'ellu ùn lhà :Mu trovi ad ogni costu :Lu sgiò 'Gnaziu de Zerbi :Chì cusì sempre l'hà impostu ; :Perchè u danaru imprestatu :À rende si hè sottupostu. :''Item'' pur'lascia :Tutte le biade è grani :Li castagneti :Cù le padule è i piani :Quant'è da Fiumorbu à Golu :À ghjunghje ne in Alisciani. :Perchè l'hè moltu obligata, :À u sgiò Antone Petrignanni. :À u vucinatu :Chì sò l'annate perse :Bench'è le chjavde :Di u magazinu hà perse, :Lascia centu somme d'oliu; :Eppoi lascia ad Artaserse, :Perche'ellu è moltu timutu, :D'appellà le cause perse. ==Bibliugrafia== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/11/i-tesori-duna-literatura-alessandro.html Anghjulu Santu Pietrera, ''I tesori d'una literatura: Lisandru Petrignani'' annantu à u bloggu [[Tonu è Timpesta]]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] omw2i0xo3cejx3a53jfevkycaz6dupp Lisandru Petrignani 0 12169 364123 355784 2019-10-03T11:18:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:2001-02-28_Venzo_02.jpg|thumb|250px|A Venzulasca, u paese nativu di Lisandru Petrignani]] '''Lisandru Petrignani''' (1785-1813) hè un pueta in lingua corsa. ==Opere== * [[La pila rapita]] * [[Testamentu di Mamma Catalina]] ==Bibliugrafia== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/11/i-tesori-duna-literatura-alessandro.html Anghjulu Santu Pietrera, ''I tesori d'una literatura: Lisandru Petrignani'' annantu à u bloggu [[Tonu è Timpesta]]] {{c-supranu}} {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] [[Categoria:Puesia]] 7ue44b44aozt1u5a7ibfualdhwiurck Geografia Umana 0 12172 145954 2008-10-24T20:59:36Z GilliamJF 175 hà mossu [[Geografia Umana]] à [[Geografia umana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Geografia umana]] fntibndyocggzonogxq2yxyne0ow3nq Template:Contra 10 12173 335161 329147 2014-03-23T17:59:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Symbol oppose vote.svg|15px]] '''{{{1|Contra}}}'''<noinclude> [[Categoria:Templates]] [[as:সাঁচ:Oppose‎]] [[de:Vorlage:Contra]] </noinclude> d4zhpgp16cjs9x210wocz4onczievbb Rete Suciale 0 12174 146085 2008-10-25T05:38:24Z GilliamJF 175 hà mossu [[Rete Suciale]] à [[Rete suciale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rete suciale]] 2jlhljpeo7kl61ac6d3reg1giiyq5l1 Canofula 0 12177 350141 349989 2015-07-07T21:44:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A canofula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dianthus sylvestris 070707.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Dianthus sylvestris |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famidda | ''[[Caryophyllaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Inula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Dianthus sylvestris''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dianthus sylvestris.JPG|250px|A canofula]] |----- |} A '''Canofula''' (o [[carofanu]]) (''[[Dianthus sylvestris]]'') hè un fiori chì faci parti di a famidda di i [[Caryophyllaceae]]. Hè urighjinaria d'[[Auropa]] è d'Africa di u Nordu. A carofula hè alta 10 à 40 centimi. Fiurisci d'[[aprili]] à [[austu]]. I fiora sò rusulini. I sottuspezzi di canofula sò: * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''aristidis'' * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''bertisceus'' * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''longibracteatus'' * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''longicaulis'': a sottuspezia prisenti in Corsica * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''nodosus'' * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''siculus'' * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''sylvestris'' * ''Dianthus sylvestris'' subsp. ''tergestinus'' == In Corsica == A canòfula hè cumuna in [[Corsica]]. A sottuspezia di canofula prisenti in Corsica hè: [[Dianthus sylvestris longicaulis]] var. godronianus. Hè endemica di a Corsica, a [[Sardegna]] è a Pruvenza. Si scontra in l'isula sana, da a piaghja à a muntagna, da u litturali insin'à 2400 metri. A canofula si distingui di a [[canofula di i calanchi]] ([[Dianthus furcatus gyspergerae]]), un'antra spezia endemica di Corsica, chì ùn si scontra cà in i calanchi di [[Piana]]. == Citazioni == Accadi chì a canofula fussi citata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par esempiu: * in a sprissioni: ''bellu com'è un carofanu'' * in a [[nanna dlu Bambinu]] di [[Monsignori di la Fuata]]: :''Tù sè a culomba, tù sè la turduledda :''Tù sè lu spicu, tù sè l'arba vannedda , :''Tù la mela maschirossa, :''Lu garofanu è a cannedda ; :''Or arreghja ti una stonda, :''La me fraula rubiconda.'' == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] * a [[canofula di i calanchi]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] *[[Curu]] *[[Saponaria ocymoides alsinoides]] *[[Sciuppuleddu]] == Rifarenzi == * Gamisans, Jacques, A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse , 1996, Edisud (in francesu) * [http://ernestpapi.free.fr/Biddezza.%20Beaut%C3%A9.htm Arnestu Papi, Biddezza] == Liami == * [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=Can%F2fula Matina Latina, Dizziunariu, A canofula] {{c}} [[Categoria:Caryophyllaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] 4068yyfuytc004pg0zu6t66nqpoybnn Dianthus sylvestris 0 12178 146359 2008-10-27T20:30:48Z 90.28.190.29 Reindirizzamentu à [[Canofula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canofula]] tr9m1oei0s2suiq06qb5eopxtc2gnye Carofanu 0 12180 146413 2008-10-28T20:14:10Z 90.28.59.53 Reindirizzamentu à [[Canofula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canofula]] tr9m1oei0s2suiq06qb5eopxtc2gnye Francese belgicu 0 12181 332493 325389 2014-03-23T14:20:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''francese belgicu''' o '''francese belgu''' (''français belge, français de Belgique'') hè a variente di a [[lingua francese]] chì hè parlata in a [[Belgica]]. == Vocabulariu == Qualchì parulla o sprissione hè sfarente in u francese belgicu. Per esempiu: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Francese belgicu]] || [[lingua francese|Francese]] (Francia) || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''le bourgmestre''' ||'''le maire''' ||''u merre, u merru'' |----- ||'''le quartier''' ||'''l'appartement''' ||''l'appartamentu'' |----- ||'''rester'''<sup>1</sup> ||'''habiter''' ||''abità, abbità'' |----- ||'''le déjeuner'''<sup>2</sup> ||'''le petit déjeuner''' ||''u sdighjunu, u sdiunu, u sdighiunu'' |----- ||'''le dîner'''<sup>2</sup> ||'''le déjeuner''' ||''a cullazione, a collazione, a cullaziò'' |----- ||'''le souper'''<sup>2</sup> ||'''le dîner''' ||''a cena'' |----- ||'''septante'''<sup>3</sup> ||'''soixante-dix''' ||''settanta, sittanta'' |----- ||'''nonante'''<sup>3</sup> ||'''quatre-vingt-dix''' ||''nuvanta, novanta'' |----- |}<sup>1</sup> ''"Rester"'' hè ancu usatu in [[francese canadianu|Canadà]] per ''"habiter"''. <sup>2</sup> ''"Déjeuner"'', ''"dîner"'' è ''"souper"'' sò ancu usati in a [[francese sguizzeru|Svizzera]] è in u [[francese canadianu|Canadà]] per ''"petit déjeuner"'', ''"déjeuner"'' è ''"dîner"''. <sup>3</sup> ''"Septante"'' è ''"nonante"'' sò puru usati in [[francese sguizzeru|Svizzera]] per ''"soixante-dix"'' è ''"quatre-vingt-dix"''. [[Categoria:Varietà di a lingua francese|Belgicu]] 3h0hli816uk0x1qmsn6w2aebn4eick3 Francese belgu 0 12182 146448 2008-10-29T00:59:02Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Francese belgicu]] tdw1su8q6mlqdyrero0nib8ipkysb5d Francese svizzeru 0 12183 332495 325390 2014-03-23T14:20:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''francese svizzeru''' o '''francese sguizzeru''' (''français suisse, français de Suisse'') hè a variante di a [[lingua francese]] chì hè parlata in a [[Svizzera]]. [[Categoria:Varietà di a lingua francese|Svizzeru]] j1993lzh2fsvr67t3jo0nu4ghn26mb2 Francese sguizzeru 0 12184 146450 2008-10-29T01:11:31Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[francese svizzeru]] szl6p858669q8gxn2soyqigexvhbxz4 Corsu supranu 0 12185 332148 237835 2014-03-23T14:13:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''corsu supranu''' o '''supranacciu''', ancu chjamatu '''corsu cismuntincu''', hè una variante principale di a [[lingua corsa]] rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò '''cismontincu''', '''cismuntanu''' o '''cismontanu''', '''corsu di Cismonte''', '''corsu centru-settentriunale/-settentrionale'''. Hè derivatu da u [[dialettu tuscanu|tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. == Dialetti == Ind'u corsu supranu si trovanu - cum'è ancu ind'u [[corsu suttanu]] - assai dialetti è sottuvarianti, per esempiu: u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, ecc. == Da vede dinù == * [[corsu suttanu]] [[Categoria:Varietà di a lingua corsa|Supranu]] pkzngjn7wvketptgqzlzfkixcm1zbpf Corsu suttanu 0 12186 332149 237837 2014-03-23T14:13:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''corsu suttanu''' o '''corsu pumuntincu''' hè una di i grandi varietà principali di a [[lingua corsa]] rispittivamente un tarmini par tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in lu sudu di [[Corsica]]. Par questu, si purrìa dì puru "corsu di u sudu". Altri nomi o modi di scrive sò '''corsu suttanacciu''', '''pumontincu''', '''ultramuntanu''' o '''oltramontanu''', '''corsu di Pumonte''', '''corsu miridiunale/meridiunale/meridionale'''. Hè derivatu da u [[dialettu toscanu|toscanu]] anticu è s'assumiglia à u [[lingua siciliana|sicilianu]] è u [[lingua sarda|sardu]]. == Dialetti == Qualchì dialettu di u corsu suttanu: u [[variità taravesa di a lingua corsa|taravesu]], sartinesu, portivechjacciu, ecc. == Da vede dinò == * [[corsu supranu]] * [[variità taravesa di a lingua corsa]] [[Categoria:Varietà di a lingua corsa|Suttanu]] tw80r5olknsegcnl1botp672z2oq1x0 Gadduresu 0 12187 363617 362242 2019-09-30T05:50:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Lingua|nomu=Gaddhuresu|numinativu=Gallurese |culori=#FD9191 |stati={{ITA}} |righjoni={{IT-SAR}} ([[Gaddhura]]) |parsoni=~100.000 |tipulugia=SVO |fam1=[[Lingui indoauropeani]] |fam2=[[Lingue italiche|Lingui italichi]] |fam3=[[Lingue rumaniche|lingui rumanichi]] |fam4=[[Lingua corsa|Corsu]] o [[Lingua sarda|sardu]] o [[gaddhuresu]] ? |fam5='''''Gaddhuresu''''' |aghjinzia=''[http://web.tiscali.it/accadlinguagallurese/ accademia di a lingua gadduresa]'' |iso1=co o sc|iso2=cos o srd|sil=SDN |estrattu= Babbu nostru, chi sei illi cieli, sia santificatu lu to nommu, comu in cielu cussi in tarra, dacci oghj lu pani quotidianu nostru e torraci li piccati comu noi li turremu a li nostri piccadori e non ci pultà in tentazioni ma libbarighjaci da lu mali. Amen.| |mappa=[[File:gallurese.png|290px|Diffusioni giugrafica di u Gaddhuresu]] |didascalia=DistribuzionI giugrafica di lu Gadduresu}} U '''gadduresu''' (o [[gallurese]]) (nomu nativu '''''gaddhuresu''''' [[Alfabetu funeticu internaziunali|/gaɖːu'rezu/'']]) hè una lingua parlata in [[Gaddura]], in u nord'estu di a [[Sardegna]]. U statutu di 'ssa lingua hè in dibattitu frà i linguisti: certi u cunsidarighjani com'è un dialettu sardu, d'altri u cunsidarighjani com'è un dialettu corsu, è d'altri vidini u gadduresu com'è una lingua sputica, un dia-sistemu sardu-corsu, è chì cumporta parichji varianti. U gadduresu s'assumiglia assà (com'è u [[lingua siciliana|sicilianu]]) à u dialettu pumuntincu parlatu in a Corsica Suttana, in i circondi di [[Sartè]] è di l'[[Alta Rocca]]; ma ci sò dinò impurtanti diffarenzi di vucabulariu, di grammatica è di pronuncia (si stima chì 20% di u vucabulariu di u gadduresu hè derivatu da u sardu luguduresu). A so ducumintazioni littararia più antica hè di i primi dicennii di u Seculu XVIII è hè cumposta da puisii è canzoni. Ma da u studiu di parichji ducumenti bassu-medievali si pò purtà in daretu a so nascita - omancu in i so fundamenti - à i primi dicennii di u Seculu XV. A traccia di u [[lingua sarda|sardu luguduresu]] hè bedda chjara in u lessicu gadduresu, indù si stima ch'è ni cumponi pocu menu di 20%, mentri a prununcia, a sintassa è a gramatica sò tipicamenti corsi. A lingua gadduresa apparteni, à tempu cù u [[sassaresu]], à u gruppu di lingui corsu-sardi. ==Lingua minacciata d'estinzioni== À i ghjorna d'oghji, u gadduresu hè cunsidaratu da l'[[Unesco]] una lingua minacciata di sparizioni.<ref>http://www.endangeredlanguages.com/lang/5363</ref> == Loca ind'iddu hè parlatu == U gadduresu hè parlatu in i cumuni è paesi di a pruvincia di [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu|Tarranoa-Tempiu]] è [[Pruvincia di Sassari|Sassari]]: [[Tempiu]], [[Alzachena]], [[Caragnani]], [[Agghju]], [[Bultigghjata]], [[Santa Tiresa Gaddura|Lungoni]], [[A Madalena|A Matalena]], [[Locusantu]], [[Palau]], [[Aglientu]], [[Trinitài d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Badesi]], [[Viddalba|Viddalba (SS)]], [[Sant'Antoni di Gaddura]], [[Loiri Poltu Santu Paulu]], è [[Santu Tiadoru (OT)]]. Fora da i cunfini storichi di a Gaddura, hè parlatu à [[Erula]] (SS), è, incù u [[sassaresu|dialettu castiddanesu]], in i cumuni di [[Codaruina|Vaddidoria (SS)]] (Codaruina) è [[Santa Maria di Cucina (SS)]] ma eppuri hè spartu in parti di i cumuna sardofuni di [[Budoni]] è [[Perfugas (SS)]]. A variità parlata annant'à l'isula di A Matalena (''Isulanu'') hè cunsidarata da certi comu un dialettu Corsu sputicu, par via di carattiristichi cumuni à u corsu ughjincu, comu a mancanza di rutacisimu cunsunanicu "r" -> "l" è l'articuli in "u" e "i". Bench'è cumpresi in a Gaddura, inveci, [[Tarranoa]], [[Luras]], [[Padru]], è [[Monti (OT)|Monti]] sò paesi sturicamenti di lingua sarda luguduresa, com'è una parti di u tarritoriu di [[Golfu Aranci]]. I varianti parlati in [[Castelsardo|Casteddu Sardu (SS)]] è in u nordu di l'Anglona à Sedini (SS), ''[[Codaruina|La Muddizza]]'' è ''[[Codaruina|La Ciaccia]]'' di Vaddidoria (SS) sò dialetti mizani trà u gadduresu è u sassaresu, cù influenzi maiori da parti di 'ss'ultimu. == Storia == Ghjà in ebbica rumana stavani in [[Gaddura]] pupulazioni chjamati ''corsi'', chì parichji idantifichighjani incù l' abitanti di a [[Corsica]], bench'è sta tiuria ùn fussi sturicamenti micca accirtata. In ebbica mediuevali in u [[Regnu di Gaddura|Ghjudicatu di Gaddura]] l'elementu linguisticu duminanti era u [[Lingua sarda|sardu]], a lingua "naziunali" aduprata in l'antichi atti ufficiali di u Ghjudicatu. Di stu substratu urighjnariu sardu sò oghji firmati tracci in i dui isuli linguistichi luguduresi di [[Luras]] è [[Tarranoa|Olbia]] è in parichji tuponimi gadduresi (i stessi nomi di Gortiglata/Bortigiadas, Agios/Aggius, Nuches/Nugues/Nuchis, Luras, Calanjanos/Calangianus). Dapoi [[1100]] s'aghjunghjini influssi [[Pisa|pisani]] (sii in Gaddura ch'è in u Sassaresu) è [[Genova|ghjinuvesi]] (soprattuttu à Sassari) chì s'affiancani in l'amministrazioni di i guverni ghjudicali fin'à [[1300]], quandu u rughjonu hè cunquistatu da i [[Catalunia|catalanu]] aragunesi ed hè righjistrata una forti prisenza di ghjenti corsa in tutta a Sardegna, in particulari in [[Gaddura]], à [[Castelsardo|Castelgenovese]] è à [[Sassari]]. In l'anni cumpresi trà [[1347]]-[[1348|48]] è [[1400]] a [[Gaddura]] si spupulighja dopu à un'epidemia di pesta è incursioni pirateschi è cumencia cusì a ghjunta di massa di famiddi da u sudu di a [[Corsica]] (tandu duminiu ghjenuvesu) cù i so' dialetti urali (ghjà in Corsica fortementi influinzati da u [[Pisa|pisanu]] è da u [[Genova|ghjenuvesu]]). Hè di u periodu trà [[1445]] è [[1470]] l'epigrafa di a ghjesgia di Santa Vittoria di u Sassu, in i campagni trà [[Erula]] è [[Perfugas (SS)]], primmu testu scrittu in gadduresu ("OPerAIU | MALU E FO | rA / LErIMITA"). A mità di u [[1500|XVI seculu]] a campagna gadduresa hè ducumintata com'è oramai chjaramenti abitata da corsi, in quiddi stallazioni carattiristichi di Gaddura, cunnisciuti com'è "[[stazzu|stazzi]]") è duranti u '600 i pupulazioni corsofuni si spustoni à pocu à pocu versu i paesi di a Gaddura urighjnariamenti di lingua sarda. Di [[1683]] sò i primi cumpunimenti scritti in un canzuneri ispanu-sardu duranti a festa di a Verghjni di Locusantu è allucati in a Bibliuteca di Brera à Milanu, è, sii puri in l'incertezza di l'ortugrafia, prisenta carattaristichi medii trà u gadduresu è u sassaresu, a cunferma di a cumuna urighjina è u strittu liamu cù a puisia corsa di l'Altu Taravu è l'Alta Rocca (''Suta un arboru fioriddu/ si dormia la donna mia/ et tant'era addormentada/ que isvillar no si podia/ et yo i tocay lu pedi/ et issa mi disse a'a'/ et amuri si mi uoy bene/ un altru pocu piu en goba tua''). In u [[1700|XVIII seculu]], sapemu, grazia à i studii di u giugrafu francesu Maurice Le Lannou chì a Gaddura fù ripupulata par trè quarti da Corsi è u cuntrabbandu cù a vicina isula accresci a pupulazioni di i paesi di l'alta Gaddura (in particulari Tempiu. À [[1706]] ricodda u dittu ''Pa’ noi non v’ha middori, non impolta u ch’ha vintu, o sia Filippu Quintu o Càrralu imperadori!''. Tandu a Gaddura - conta solu 7 cumuni ([[Tempiu]], [[Tarranoa]], [[Bultigghjata]], [[Agghju]], [[Nuchisi]], [[Luras]], [[Caragnani]]) di cui 6 con centro nella Gallura interna. Incù [[Gavinu Pes]] (1724-1795) u gadduresu hà oramai raghjuntu maturità è dignità littararia. Annant'a l'isula di [[A Madalena]] u dialettu "''isulanu''" hè purtatu in u [[1800|XVIIII seculu]] dirittamenti da piscadori è pastori corsi da a Corsica suttana in circa di tarri par fa pascia u so bistiamu. == Carattaristichi == U gadduresu hà caratteristichi sintattichi, funetichi è ortugrafichi assà diffarenti rispettu à a lingua sarda. I reguli di scrittura sò vicini à quiddi di a lingua corsa incu calchì diffarenza liata à una influenza maiori di l'ortugrafia taliana è u vucabularia d'urighjina sarda. ===Similarità incù u corsu=== * u plurali di i noma compii pà vucali è si forma aghjustendu -i ("ghjanni" o "polti" [porti]) com'è in corsu è in talianu, è micca la -s com'è in sardu ("jannas"), latinu, spagnolu, catalanu, è cetara; * u plurali ùn varieghja micca in u genaru maschili è feminicciu ("la tarra/li tarri", "la donna/li donni", "lu campu/li campi"), com'è in corsu suttanacciu ("a tarra/i tarri", "a donna/i donni", "u campu/i campi") è à diffarenza di u sardu ("sa terra/sas terras", "sa femina/sas feminas", "su campu/sos campos") è di u corsu cismuntincu ("a terra/e terre", "a donna/e donne", "u campu/i campi"); * assenza di cunsunanti finali, prisenza inveci in sardu in i plurali è in certi formi verbali. * futuru micca perifrasticu, com'è in corsu: "lu faraghju" (lu faraghju, mentri in sardu è perifrasticu: "l'appo a fághere"/"d'appo a fai"). * a prisenza di a [[metafunia]] (cambiu vucalicu): pinsà/eu pensu, faiddà/eu faeddu, steddu/stidducciu, etc, com'è in corsu. * u mantinimentu di a finali in -u atona, carattiristica cumuna à u corsu è à u sardu. * a prisenza di u doppia -dd- cacuminali /ɖ:/ in locu di i gruppi -gli- è -ll- (com'è "piddà", "casteddu", "beddu", "nieddu", "stedda" ) com'è in corsu sartinesu o taravesu (mentri hé "piglià, "castellu", "bellu", "neru/niellu", "stella" in corsu cismuntincu) * i soni "intricciati" -chj- /c/ è -ghj- /ɟ/ ("ghjesgia", "occhji", "aricchji", "ghjnocchji", "ghjattu", "fighjulà", "chjamà", "chjodu" sò com"è in corsu, à diffarenza di u sardu induva ùn sò micca prisenti ("cresia", "ogros", "oricras", "gattu", "bidere", "abbochinare", "tzou"); u sonu ghj- in principiu di una parola hè prununciatu com'è "i" semicunsunantica (/je:ʒa/, /jat:u/ pa' "ghjesgia", "ghjattu" ma hè sempri scrittu in u testu), com'è in u corsu pumuntincu; * a prisenza di i soni in -sgi- /ʒ/ ("casgiu", "ghjesgia", "basgiu") com'è in corsu è à diffarenza di u sardu ("casu", "cresia", "basu"); * u passaghju à -rr- di -rn- ("turrà", "carri") com'è in corsu taravesu è sartinesu è in sardu "torrare", "carre" (carri umana); * u trattamentu di -gn- è -ng- com'è in corsu è in tuscanu: "castagna", "Saldigna" (Sardigna), "tigna", "linga" (lingua); * a distinzioni latina trà vucali tonichi è atoni -i-/-e- è -u-/-o- com'è sii in corsu suttanacciu sii in sardu: "pilu" rispettu à "tela" (tela), "gula" rispetto à "soli" (sole); * l'assenza di a linizioni di -t- è -c-, ("andatu" ), ("locu") com'è in corsu meridiunali, à u cuntrariu di u sardu è di u corsu cismuntincu ("andadu", "logu"). * a prununzia di -dor- in -tor- "imperadori", "cacciadori" analogamenti à u corsu è à u sardu "imperadore", "catzadore"; ===Diffarenzi incù u corsu=== * u qu- mutata in c- velari /k/ in principiu à parichji paroli ("cattru", "chici", "chiddu", "candu" in corsu "quattru", "quici", "quiddu/quillu", "quandu" ), com'è in sardu ("battor", "inoghe" è "cussu","cando", etc.), à diffarenza di u corsu (à l'eccezzioni di "calchi" in corsu suttanu); * l'esitu di a c- palatali /ʧ/ in principiu di parola: "centu", "cincu", "centru", "citai" com'è in còrsu è tuscanu à diffarenza di lu sardu ch'iddu manteni la /k/ velari o la muta in /ts/ ("chentu", "chimbe", "tzentru"/ant."chentru", "tzitade/ant."chitade"); * i trattamenti di -r- in -rt-, -rd-, -rc-, -rg-, -rp- è -rb- mudificati in -l- è -lt-, -ld-, -lc-, -lg-, -lp- è -lb- ("poltu" [portu], "impultanti" [impurtanti], "palchì" [parchì], "cialbeddu" [ciarbeddu], com'è in certi variità di sardu. * a -b- in piazza di a -v- ("abà, abali" pa' u corsu "avà, avali/avale"); * a -v- casca sicondu ciò chi ci hè innanzi ("lu 'entu", "iddu è (v)ecchjiu" pa' u corsu "u ventu", "iddu è vechju"), com'è in sardu ("su 'entu", "issu est (b)'etzu"); * l'articuli determinativi in lu, la, li, li, com'è in calchì casu in corsu, in u capicursinu oghjincu pruvinendu da u latinu ille, mentri in Sardu sò: "su", "sa", "sos", "sas" (da lu latinu ipse); * a caduta di -v- è -g- intervucalichi ("nii" [nivi], "ghjoanu" [ghjovanu], "Ghjuanni" [Ghjuvanni], "chjai" [chjavi], "taula" [tavula], "teula" [tegula], "aè" [avé]) com'è in sardu, eccituatu u nuaresu ("nie/nii", "zoanu", "Juanne/Juanni", "crae", "mesa", "teula", "aere"); * u passaghju à -ss- di -rs- ("cossu" [corsu], "videssi" [vidersi]) com'è in sardu ("cossu") * u tarmini di i paroli in -ai ("citai" [cità], "trinitai" [trinità]), com'è in corsu anticu, in sardu "tzitade" è "trinidade"; * u ghjirundiu prisenti in -endi, mentri in corsu hè -endu/-andu, in sardu -ende; * a scrittura di u gadduresu cumporta calchì particularità tradiziunali: u gruppu ''dd'' si scrivi à spessu ''ddh'' (''Gaddhura''); u gruppu ''ghj'' si scrivi ''gghj'' è u gruppu ''chj'' si scrivi ''cchj'' (eccituatu in principiu d'una parola); ùn s'aprada micca ''è'' ma ''é'' inveci; sò aduprati com'è in talianu ''illu'', ''illi'', ''illa'', inveci di ''in u'', ''in i'', ''in a'' in corsu. == Grammatica == '''Articuli ditarminativi''' (sing./plur.): lu/li, la/li '''Articuli inditarminativi''': unu, una '''Prunomi parsunali''': eu, tu, iddu/idda, noi, voi, iddi '''Prunomi è aghjittivi pussessivi''': méu/mé, tòiu/tò, sòiu/sò, nostru, vostru, sòiu/sò '''Prunomi è aghjittivi dimustrativi''': chistu-chisti (quistu-quisti), chissu-chissi(quissu-quissi), chiddu-chiddi (quiddu-quiddi) '''Verbi:''' I verbi ani trè cunghjugazioni ('''-à''', '''-é''', '''-ì'''). A struttura di i verbi hè simili à quidda corsa, cù calchì diffarenza in a terza cunghjugazioni. Com'è u corsu è à diffarenza di u sardu u gadduresu manteni l'usu parlatu di u passatu rimotu ancu s'eddu si ni mudifichighja a struttura avvicinendu la à quidda di l'anticu tempu sardu luguduresu oghji in disusu. Verbu '''esse''' (essa): * ''Indicativu prisenti'': eu socu, tu sei, iddu è, noi semu, voi seti, iddi sò; * ''Indicativu imparfettu'': eu era/eru, tu eri, iddu era, noi erami, voi érati, iddi erani; * ''Indicativu passatu rimotu'': eu fusi, tu fusti, iddu fusi, noi fusimi, voi fusiti, iddi fusini; * ''Indicativu futuru'': eu saraghju, tu sarai/saré, iddu sarà, noi saremu, voi sareti, iddi sarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': chi eu sia, chi tu sii, chi iddu sia, chi noi sìami, chi voi sìati, chi iddi sìani; * ''Cunghjuntivu imparfettu'': chi eu fussi, chi tu fussi, chi iddu fussi, chi noi fussimi, chi voi fussiti, chi iddi fussini; * ''Cundiziunali'': eu sarìa, tu sarìsti, iddu sarìa, noi sarìami, voi sarìati, iddi sarìani; * ''Ghjirundiu prisenti'': essendi/sendi; * ''Ghjirundiu passatu'': essendi/sendi statu; Verbu '''aé''' (avè): * ''Indicativu prisenti'': eu aghju, tu hai, iddu ha, noi aèmu/èmu, voi aéti/éti, iddi ani; * ''Indicativu imparfettu'': eu aìa/aìu, tu aìi, iddu aìa, noi aìami, voi aìati, iddi aìani; * ''Indicativu passatu rimotu'': eu aìsi, tu aìsti, iddu aìsi, noi aìsimi, voi aìsiti, iddi aìsini; * ''Indicativu futuru'': eu araghju, tu arài/aré, iddu arà, noi aarèmu, voi aaréti, iddi aaràni; * ''Cunghjuntivu prisenti'': chi eu aghjia, chi tu aghji, chi iddu aghja, chi noi àgghjimi, chi voi àgghjiti, chi iddi àgghjini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': chi eu aissi, chi tu aissi, chi iddu aissi, chi noi aissimu, chi voi aissiti, chi iddi aissini; * ''Cundiziunali'': eu aarìa, tu aarìsti/aarii, iddu aarìa, noi aarìami, voi aarìati, iddi aarìani; * ''Ghjerundiu prisenti'': aèndi; * ''Ghjerundiu passatu'': aendi aùtu; '''Cunghjugazioni in -à''' - Verbu '''amà''': * ''Indicativu prisenti'': eu amu, tu ami, iddu ama, noi amemu, voi ameti, iddi amani; * ''Indicativu imparfettu'': eu amàa/amaia, tu amai/amaìi, iddu amaa/amaìa, noi amaami/amaìami, voi amaati/amaìati, iddi amaani/amaìani; * ''Indicativu passatu rimotu'': eu amesi, tu amesti, iddu amesi, noi amesimi, voi amesiti, iddi amesini; * ''Indicativu futuru'': eu amaragghju, tu amaré, iddu amarà, noi amarèmu, voi amaréti, iddi amarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': chi eu àmia, chi tu ami, chi iddu àmia, chi noi àmiami, chi voi àmiati, chi iddi àmiani; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': chi eu amàssia, chi tu amàssi, chi iddu amàssia, chi noi amàssimi, chi voi amàssiti, chi iddi amàssini; * ''Cundiziunali'': eu amarìa, tu amarìsti, iddu amarìa, noi amarìami, voi amarìati, iddi amarìani; * ''Ghjerundiu prisenti'': amèndi; * ''Ghjerundiu passatu'': aendi amatu; '''Cunghjugazioni in -é''' - Verbu '''vidé''': * ''Indicativu prisenti'': eu vicu, tu vidi, iddu vidi, noi vidimu, voi viditi, iddi vidini; * ''Indicativu imparfettu'': eu vidìa, tu vidìi, iddu vidìa, noi vidìami, voi vidìati, iddi vidìani; * ''Indicativu passatu rimotu'': eu vidìsi, tu vidisti, iddu vidisi, noi vidìsimi, voi vidìstiti, iddi vidìsini; * ''Indicativu futuru'': eu vidaràgghju, tu vidaré, iddu vidarà, noi vidarèmu, voi vidaréti, iddi vidaràni; * ''Cunghjuntivu prisenti'': chi eu vidìa, chi tu vidìi, chi iddu vidìa, chi noi vidìami, chi voi vidìati, chi iddi vidìani; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': chi eu vidìssia, chi tu vidìssia, chi iddu vidìssia, chi noi vidìssiami, chi voi vidìssiati, chi iddi vidìssiani; * ''Cundiziunali'': eu vidarìa, tu vidarìsti, iddu vidarìa, noi vidarìami, voi vidarìati, iddi vidarìani; * ''Ghjirundiu prisenti'': vidèndi; * ''Ghjirundiu passatu'': aendi vidùtu; I rari verbi di sta cunghjugazioni ("aé", "cunviné", "cridé", "essé", "intindé","priidé", "sapé", "tiné", "vidé", "viné", "vulé") so' tutti irregulari. '''Cunghjugazioni in -ì''' - Verbu '''timì''' (tema): Sta cunghjugazioni cumprendi in virità dui cunghjugazioni cuntinuatrici di parti di i verbi in -ere (currispundenti à u diffarenti esitu -e/-a in corsu): "timì" (tema), "biì" (bia), "cridì" (creda), "currì" (corra), "muì" (mova), "nascì" (nascia), "punì" (pona), "ridì" (rida), "vindì" (venda); cumprendi ancu l'esiti di -ire (l'esitu in corsu hè listessu à quiddu gadduresu): "finì", "apparì", "custruì", "cuprì", "dì", "drummì", "fugghjì", "murì", "riscì", "suffrì" ; * ''Indicativu prisenti'': eu timu, tu timi, iddu timi, noi timimu, voi timiti, iddi timini; * ''Indicativu imparfettu'': eu timia, tu timìi, iddu timìa, noi timìami, voi timìati, iddi timìani; * ''Indicativu passatu rimotu'': eu timìsi, tu timìsti, iddu timisi, noi timìsimi, voi timìstiti, iddi timìsini; * ''Indicativu futuru'': eu timaragghju, tu timaré, iddu timarà, noi timarèmu, voi timaréti, iddi timaràni; * ''Conghjuntivu prisenti'': chi eu timia, chi tu timii, chi iddu timia, chi noi timiami, chi voi timiati, chi iddi timiani; * ''Conghjuntivu inparfettu'': chi eu timissi, chi tu timissi, chi iddu timissi, chi noi timissimu, chi voi timissiti, chi iddi timissini; * ''Cundiziunali'': eu timarìa, tu timarìsti/aarii, iddu timarìa, noi timarìami, voi timarìati, iddi timarìani; * ''Ghjirundiu prisenti'': timèndi; * ''Ghjirundiu passatu'': aendi timùtu; Un'intarissanti curiusità di u gadduresu, com'è dinò u corsu pumuntincu è certi variità di u sardu, hè l'esistenza di dui maneri, tutt'è dui ghjusti, di cunghjucà l'indicativu imparfettu di certi verbi, par asempiu: Verbu '''andà''': (in gadduresu hè regulari) * ''Indicativu imparfettu classicu'': eu andàa, tu andài, iddu andàa, noi andàami, voi andaàti, iddi andàani; * ''Indicativu imparfettu alternativu'': eu andaìa, tu andaìi, iddu andaìa, noi andaìami, voi andaìati, iddi andaìani. (-iani o -gghjani sicondu i loca) '''Numari''' : unu, dui, tre, cattru, cincu, sei, setti, ottu, noi, deci, undici, dodici, tredici, cattoldici, chindici, sedici, dicessetti, diciottu, dicennoi, vinti, ..., trinta, caranta, cincanta, ..., centu, duicentu, ..., middi, duimilia, ...; '''Ghjorna''' : luni (luni), malti (marti), màlcuri (marcuri), ghjoi (ghjovi), vènnari (vennari), sabbatu (sabatu), duminica (duminica); '''Mesi''' : ghjinnagghju, friagghju, malzu, abrili, magghju, lampata, agliola, aùstu, capidannu, Santigaini, Sant'Andria, Natali. (quisti ultimi formi tradiziunali, liati à la cultura agricula, in lu linguaghju quotidianu tendini à essa rimpiazzati da ghjugnu, luddu, sittembri, uttobri, nuvembri, dicembri); '''Staghjoni''' : branu/primmaéra (branu, primavera), statiali/istati (istati), vagghjimu/ottùgnu (vaghjimu), invarru/varru (invernu); '''Culori''' : biancu/canu/ant.albu [biancu], nieddu [nieddu, neru], ruiu/ant.russu [russu], giallu/grogu [giaddu], biaittu/blu [blu], tulchinu [turchinu], veldi [verdi], grisgiu/canu/murru [grisgiu], biaittògnu/purpurinu [purpurinu], aranciu/aranciò [aranciu], marrò/castagnu [castagnu]. == Varianti == [[File:Gall_sub.png|right|480px|suttu-varietai di gadduresu]] U gadduresu si prisenta com'è una lingua assà uniforma incù picculi diffarenzi in sustanza liati à a prununcia. * A so varianti cumuna, più parlata è standardizata hè quidda ''timpiesa'' (''"timpiésu"''), chì s'hè sparta dipoi u VIu seculu in gren' parti di a Gaddura; à Tempiu hè abitualmenti parlata incù in i scagni pubblichi è in l'ambienti più pristighjosi; a parlata di a cità hà sturicamenti risintutu u maiò influssu catalanu rispettu à quidda di i campagni; Hè parlata dinò in a marina di Santu Tiadoru à Vignola cù picculi diffarenzi di prununcia è in calchì parola trà Alta è Bassa Gaddura tantu chì i citatini di Tempiu è Caragnani à spessu ùn esitighjani micca à fà rimarcà à i gadduresi di a bassa Gaddura (anticamenti ditti ''pasturini'') a so manera - à i so arichji - grussulana di parlà, par via di a prununcia è di i sprissioni; * U parlà di ''Caragnani'' (''"caragnanesu"'') si diffarinzighja da u gadduresu cumunu pà certi aspetti di prununcia (ad es. "friacchju" par "friagghju"/frivagghju, "pucchju" par "bugghju"/bughju, "spucchjià" par "sbucchjià"/sbuchjà) è par u so accentu carattiristicu, assà urighjnali. * A' ''Nuchisi'', in piazza di u sonu nasali palatali "-gn-" par prununzià p.es. "vigna" hè suventi impiicatu u sonu nasali velari "-nghj-" dunqua si prununcia "vinghja" è innò "vigna", "conghju" è innò "cognu", "Caranghjani" è innò "Caragnani"; à listessa manera, u sonu "gli" veni resu cù "lghj", dunqua "aglióla" (tribbiatura) sona "alghjióla", "puntogliu" (frusta pà fà marchjà li boi) si prununcia "puntolghjiu", "spianteglia" (suttupedi di suvaru pà i scarpi) diventa "spiantelghjia", ecc.; * U parlà ''lungunesu'' hà piddatu calchì parola in più da u corsu ughjincu ma ùn prisenta micca diffarenzi strutturali riguardu à u gadduresu cumunu; * U ''matalininu'' o ''isulanu"'' parlatu annant'à l'isuli di A Matalena, essendu fruttu d'una immigrazioni più ricenti di ghjenti corsa hà carattiristichi di u corsu ughjincu (es. articuli in "u", "i" par "lu", "li", "quiddu" pà "chiddu", "avà" par "abà", "acqua" par "ea", "durci" par "dulci", "nosciu" par "nostru"). Ha dinò parichji paroli d'urighjina ghjenuvesa è punzesa. * A variità ''agghjesa'', parlata in l'exi Cumuna di Agghju (Aggius) (Aggius, Badesi, Trinitai, Viddalba è Valledoria Centro), hè diffarenti di u gadduresu cumunu pà certi paroli, pà sustituzioni di u C velari cù u G velari (timpiesu "pecura", agghjesu "pegura"; timpiesu "focu", agghjesu "fogu"; timpiesu "eu socu", agghjesu "eu sogu", ecc.) è pà l'usu funeticu di u Z in piazza di C palatali: (gall. "celu", agg. "zelu"; gall. "centu", agg. "zentu"), di manera simili à i dialetti sassaresu è castiddanesu; inoltri, mentri in u timpiesu s'improdani i dui soni ucclusivu-palatali o mediupalatali -chj-, -ghj- in paroli com'è "ghjesgia", "occhji", "aricchji", "ghjnocchji", "ghjattu", "figghjulà", "chjamà", "chjodu", "vecchja", in agghjesu u sonu -chj- hè rimpiazzatu da u C palatali (a C di "cecu"; dunqua, si dici: "occi", "aricci", "ciodu", "veccia", ecc.); * U parlà di ''Bultighjata'', sumiddanti à l'agghjesu, si diffarinziighja parchì u G palatali (quidda di u talianu "gelo") sustituisci u sonu -ghj- (si dici "figgiulà" [figghjulà], "aggesu" [agghjesu] è a N nasali velari (quidda di "mancu") in piazza di u sonu nasali palatali -gn- (par es., si dici "mangià" [magnà, manghjà]. * U suttudialettu ''cuzinesu'' di stampu agghjesu, hè assà vicinu à u bultighjatesu ma faci diffarenza pà a più friquenti linizioni di u "C" velari, pà l'urdinariu radduppiamentu funeticu di "t" è "m" (''prittindimmu'', gall.cum. ''pritindimu'') è pà a più marcata influenza lissicali da u Castiddanesu è Logudoresu. Hè parlatu in a Cumuna di S. Maria Coghinas è da calchì famidda di Valledoria. I diffarenzi trà i parlati appena discritti sò limitati à calchì variazioni funetica, lissicali è/o d'accentu supratuttu trà Alta è Bassa Gaddura tantu chì par unu spertu locutori gadduresu sarìa pussibili à capiscia à l'accentu o sicondu calchì parola l'urighjna di una parsona di Tempiu, Nuchisi o Caragnani (è d'Agghju spezialmenti) ma li sarìa monda arduu s'iddu pruvinissi da Lungoni o S.Tiadoru. ''Asempiu di gadduresu in tutti i so variazioni, di un auguriu à i sposi, cù in nirettu i diffarenzi rispettu à u gadduresu cumunu:<br /> {| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:left" !bgcolor="#EFEFEF" width="25%"| Gadduresu !bgcolor="#EFEFEF" width="25%"| Matalininu !bgcolor="#EFEFEF" width="25%"| Agghjesu !bgcolor="#EFEFEF" width="25%"| Bultigiatesu/Cuzinesu |- |style="font-size:90%"| L'aguriu chi focciu a chisti sposi<br /> primma di tuttu è di campà alt’e cent’anni<br /> poi d’aé fiddoli bòni è primurosi<br /> cù li cumpagni, cù li steddi è cù li manni.<br /> Lu ch’agghju dittu, parò, è pà un dumani;<br /> par abà àgghjiti alti pinsamenti:<br /> ogghj no' pinseti a trabaddà(ni)<br /> ma a diiltivvi…cù l’amichi è li parenti<br /> |style="font-size:90%"| L'aguriu chi f'''a'''cciu a '''q'''uisti sposi<br /> primma di tuttu è di campà a'''n'''tri cent’anni<br /> poi d’a'''v'''é fiddoli bòni è pri'''m'''murosi<br /> cu '''i''' cumpagni, cù '''i zi'''teddi è cu '''i grandi'''.<br /> Lu ch’agghju dittu, parò, è p'''è''' un dumani;<br /> par a'''v'''à àgghjiti a'''ntr'''i pin'''z'''amenti:<br /> ogghj '''nun''' pin'''z'''eti a tra'''v'''addà(ni)<br /> ma a dii'''r'''tivvi…cu l’amichi è '''i''' parenti<br /> |style="font-size:90%"| L'aguriu chi fo'''zz'''u a chisti sposi<br /> primma di tuttu è di campa' alt’e '''z'''ent’anni<br /> poi d’a'''ì''' fiddoli bòni e pri'''m'''murosi<br /> cu li cumpagni, cu li steddi e cù li manni.<br /> Lu '''g'''h’agghju dittu, parò, è pà un dumani;<br /> par abà àgghjiti alti pinsamenti:<br /> ogghj no pinseti a trabaddà(ni)<br /> ma a diiltivvi…cù l’a'''mmig'''hi e li parenti<br /> |style="font-size:90%"| L'aguriu chi fo'''zz'''u a chisti sposi<br /> primma di tuttu è di campa' alt’e '''z'''ent’anni<br /> poi d’a'''ì''' fiddoli boni e pri'''m'''murosi<br /> cu li cumpa'''ng'''i, cù li steddi e cù li manni.<br /> Lu '''gh’aggiu''' dittu, parò, è pa un dumani;<br /> par abà à'''gg'''iti alti pinsamenti:<br /> o'''gg'''i no pinseti a trabaddà(ni)<br /> ma a diiltivvi…cu l’a'''mmig'''hi e li parenti.<br /> |} == Esempiu di puisia in gadduresu == ''La più bedda di Gaddura (Nostra Signora di Locusantu, Regina di Gaddura)'' di Ciccheddu Mannoni:<br /> {| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:center" !bgcolor="#EFEFEF"| Gadduresu !bgcolor="#EFEFEF"| Corsu !bgcolor="#EFEFEF"| Sardu |- | Tù sè nata par incantu<br /> diliziosa elmosura<br /> la meddu di Locusantu<br /> la più bedda di Gaddura.<br /> Sè bedda chì d'ugna cori<br /> s’innamurighja di tè<br /> pà l’ochji mei un fiori<br /> ed hè la meddu chì ci hè.<br /> E socu vechju canutu<br /> è socu à tempu passendi<br /> parò sempri burrulendi<br /> comu m’eti cunnisciutu<br /> Cantu campu decu fà<br /> sempri onori à Locusantu<br /> ch’hè la tarra di l’incantu<br /> di cà veni à istragnà.<br /> La Patrona di Gaddura<br /> l’emu no' in Locusantu<br /> incurunata da lu cantu<br /> cussì bedda criatura.<br /> | Tù sè nata par incantu<br /> diliziosa biddezza<br /> a meddu di Locusantu<br /> a più bedda di Gaddura.<br /> Sè bedda chì ugni cori<br /> s’innamurighja di tè<br /> pà l’ochji mei un fiori<br /> ed hè a meddu chì ci hè.<br /> E socu vechju canutu<br /> è socu à tempu passendu<br /> parò sempri burlendu<br /> comu m’eti cunnisciutu<br /> Quantu campu devu fà<br /> sempri onori à Locusantu<br /> ch’hè a tarra di l’incantu<br /> di quà veni à sughjurnà.<br /> A Patrona di Gaddura<br /> l’emu no in Locusantu<br /> incurunata da u cantu<br /> cusì bedda criatura.<br /> | Tue ses naschida pro incantu<br /> delitziosa ermosura<br /> sa menzus de Logusantu<br /> sa prus bella de Gallura.<br /> Ses bella gai chi donzi coro<br /> s'innamorat de a tie<br /> pro sos ogros meos unu frore<br /> e ses sa menzus chi b'est.<br /> E seo betzu e canu<br /> e su tempus meu est colande<br /> però seo semper brullande<br /> comente m'azis connottu.<br /> Pro cantu bivo appo a depper fàghere<br /> semper onore a Logusantu<br /> chi est sa terra 'e s'incantu<br /> de chie benit a l'abbisitare.<br /> Sa patrona de Gallura<br /> la tenimus nois in Logusantu<br /> coronada de su cantu<br /> gai bella creadura.<br /> |} '''ascultallu in gadduresu''' [http://upload.wikimedia.org/wikipedia/it/c/c5/Locusantu.ogg] == Bibliugrafia == * ''Canzoni Popolari, ossia raccolta di poesie tempiesi''. Sassari: Dessì, 1859. * GUARNERIO, PE. I dialetti odierni di Sassari, della Gallura e della Corsica. In ''Archivio Glottologico Italiano''. 1892-93, n. 13, p. 125-140, n. 14, p. 131-200/385-422. * CURRULEDDU, Pietro. ''Canti popolari in dialetto gallurese''. Tempio: G. Tortu, 1910. * PES, Gavino.''Canti di Gallura (Don Gavino Pes e poeti minori)''. Tempio: G. Tortu, 1929/1957. * WAGNER, Max Leopold. La questione del posto da assegnare al gallurese e al sassarese. In ''Cultura Neolatina''. 1943, n.3, p. 243-267. * ATZORI, Maria Teresa. ''Il lessico medico nel dialetto di Tempio''. Modena: Società Tipografica Editrice Modenese, 1961 * USAI, Andrea. ''Vocabolario tempiese-italiano, italiano-tempiese''. Sassari: Ed. Poddighe, 1977. * PES, Gavino. ''Tutti li canzoni: le straordinarie rime d'amore e di gelosia del "Catullo gallurese" del Settecento''. Cagliari: Ed. della Torre, 1981. * CORDA, Francesco. ''Saggio di grammatica gallurese''. Cagliari: 3T, 1983. * COSSU, G.; FRESI, F. [a cura di] ''I poeti popolari di Gallura''. Cagliari: Ed. della Torre, 1988. * TUSCERI, Gian Carlo. ''Tegghji: lastra di granito levigata dal vento: Poesie in dialetto Corso-Gallurese di La Maddalena''. Cagliari : Tema, 1991 * SARDO, Mario. ''Vocabolario italiano-gallurese''. Cagliari: Ed. Castello, 1994. * COLUMBANO, Bruno. ''Piccolo dizionario gallurese di termini in disuso o raramente usati''. Telti: Columbano, 1996 * PABA, Tonina. ''Canzoniere Ispano-Sardo della Biblioteca Braidense''. Cagliari: CUEC, 1996. * ''Gallura: brevi cenni intorno ad alcune sue particolarità culturali viste nel contesto sardo con una proposta ortografica per il gallurese''. Attivita' Culturale-Dialettale Arzachena. 1997 * GANA, Leonardo. ''Il vocabolario del dialetto e del folklore gallurese''. Cagliari: Ed. della Torre, 1998. * MAMELI, Francesco. ''Il logudorese e il gallurese''. Villanova Monteleone (SS): Soter, 1998. * ROSSO, Francesco. DEBIDDA, Anatolia. FRESI, Luca. ''Dizionario della lingua gallurese''. Tempio: StampaSì, 2000 * MAXIA, Mauro. "Tra sardo e corso. Studi sui dialetti del Nord Sardegna". Sassari: Magnum-Edizioni, 2001 e 2003. * MAXIA, Mauro. "L’elemento corso nell’antroponimia sarda medioevale", rivista “Archivio Storico Sardo”, Cagliari, 2002. * MAXIA, Mauro. "I cognomi sardo-corsi. Fonti, frequenze, etimologia". Cagliari: Condaghes, 2002. * CORDA, Francesco. ''Gallurese: profilo storico e notazioni filologiche''. Luogosanto/Sassari: EDES [Edizioni dell'Accademia della lingua gallurese], 2002. * MAXIA, Mauro. "L’operaiu e l’eremita. La più antica testimonianza del dialetto gallurese in Sardegna", in “Almanacco Gallurese”, n. 10, 2002-03; pp. 310-323. * PES, Giuseppe. ''Glossario gallurese di Calangianus''. Sassari : Stampacolor, 2003 * RUBATTU, Antonino. ''Sardo, italiano, sassarese, gallurese'', Sassari: EDES, 2003 * RUBATTU, Antonino. [http://www.antoninurubattu.it/rubattu/elementi-di-grammatica-gallurese.html Elementi di grammatica gallurese] * CIBODDO, Pasquale. ''Dizionario fondamentale gallurese-italiano'', Sassari: Magnum, 2003. * MAXIA, Mauro. "Il Gallurese, lingua-ponte tra Sardegna e Corsica", in “Arzachena-Costa Smeralda”, 2004, n. 1. * BRANDANU, Salvatore. ''Vocabulariu gadduresu-italianu - Vocabolario gallurese-italiano''. San Teodoro: Icimar, 2004. * MAXIA, Mauro. "Concordanze lessicali come esito di scambi culturali e linguistici tra Corsica e Sardegna", in "Cuntesti. Circulation des idées, des hommes, des livres et des cultures", Interreg III, Université de Corse, Corte, 2005. * BRANDANU, Salvatore (a cura di) ''Alle origini della letteratura gallurese'', in ''La Gallura. Il gallurese, una lingua diversa in Sardegna''. San Teodoro: Icimar, 2005 * MAXIA, Mauro. "I cognomi di Tempio e le origini del gallurese", in “Rivista Italiana di Onomastica”, 2005: 2, Roma. * MAXIA, Mauro. "Verso una nuova consapevolezza sulla collocazione del sassarese e del gallurese tra sardo e corso", rivista “Studi Italiani di Linguistica Teorica e Applicata”, XXXIV, 3, Nuova Serie, Pisa-Roma, 2006. * GARRUCCIU, Gianfranco. "In cilca di l'assentu: poesie in lingua gallurese''. EDES, 2006 * MAXIA, Mauro. "I Corsi in Sardegna", Cagliari:Edizioni Della Torre, 2006. * MAXIA, Mauro. "Lingua Limba Linga. Indagine sull’uso dei codici linguistici in tre comuni della Sardegna settentrionale", Cagliari: Condaghes, 2006. * MELONI, Giovanni. "OLBIA. Poesie galluresi e ....altre". Ed. Lulu.com 2007 ==Noti== <references/> [[Category:Lingua rumanza]] [[Categoria:Varietà di a lingua corsa|Gadduresu]] [[Categoria:Lingua gadduresa]] [[Categoria:Varietà di lingua sarda]] 15hv21m65cnegmcabdvo978f68r056c Gaddhuresu 0 12193 146517 2008-10-30T09:09:41Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[gadduresu]] n43qn1l55miy069amontd5pvpxj6us2 Gallurese 0 12194 146518 2008-10-30T09:11:36Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[gadduresu]] n43qn1l55miy069amontd5pvpxj6us2 Gaddurese 0 12195 146519 2008-10-30T09:13:55Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[gadduresu]] n43qn1l55miy069amontd5pvpxj6us2 Galluresu 0 12196 146520 2008-10-30T09:15:46Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[gadduresu]] n43qn1l55miy069amontd5pvpxj6us2 Sassaresu 0 12198 363600 363080 2019-09-29T20:09:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Cor-sass}} [[File:Gallurese.png|thumb|408px|'''Lu sassaresu e l'althri linghi e diaretti i' lu nord di la Sardhigna''']] [[File:Sardinia Language Map.png|thumb|330px|'''Illusthrazioni linghìsthica di l'ísura intrea'''<ref>''Illustrazioni linguìstica di l'ìsula intera''</ref>]] [[File:Dialetti corsi.png|thumb|365px|'''Lu corsu e li varieddai sardhu-cossi, cu' lu sassaresu'''<ref>'Ss'illustrazioni hè anziana. À i ghjorna d'oghji, u sassaresu hè cunsidaratu, sicondu a maiò parti di i linguisti è l'Unesco, com'è una lingua autonuma, à listessu titulu ch'è u gadduresu.</ref>]] Lu '''sassaresu''' <ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> o '''turritanu''' (in corsu puru ciammaddu e ischrittu<ref>''chjamatu é scrittu''</ref> '''sassarese''') è<ref>''hè'' (in corsu mudernu)</ref> 'na linga fabiddadda<ref>''una lingua parlata''</ref> i' la tramuntana di la [[Pruvìnzia di Sàssari]] i' lu nord-ovest<ref>''in lu norduvestu''</ref> di la [[Sardhigna]]. È cunsidaraddu un cussì dittu diasisthema sardhu-cossu o una varieddai<ref>''cunsideratu un dittu diasistema corsu-sardu o una varietà''</ref> di lu [[corsu]]. Lu sassaresu ha zircha 90.000 a 150.000 fabeddadori<ref>''circa 90.000 à 150.000 lucutori''</ref>. U sassaresu hè parlatu in una piccula striscia pupulata di u nordupunenti di a Sardegna, longu à u golfu d'Asinara, in a Nurra, a Romangia è l'[[Anglona]], o in i municipalità di [[Sàssari]], [[Posthudorra]], [[Sossu]], [[Isthintini]], tutti fendu parti di a Pruvincia di Sassari. In i municipalità di [[Castheddu Sardhu]], [[Sèdini]], [[Zelgu]], è in certi paesi di Valledoria si parla una varianti di transizioni trà sassaresu è gadduresu. ==Carattaristichi è diffusioni == A lingua sassaresa hè cunsidarata com'è una lingua chì hè difficiuli di attribuiscia la à un solu gruppu linguisticu : bench'è u so basamentu tuscanu-corsu fussi evidenti, hà cunnisciutu un'evuluzioni autunoma dapoi circa un millenniu incù risultati distinti, ed hà subitu influenzi stiriori cunsidarevuli, in particulari funetichi è lessicali : certi più limitati com'è quiddi liguri è iberichi, altri più marcati com'è u sardu luguduresu, chì era à l'iniziu parlatu in 'ssa zona. Par via di a so situazioni linguistica è giugrafica, hè dinò discritta com'è una lingua di transizioni, una lingua fruntalieri, una lingua di cuntattu o una lingua di transizioni trà u corsu tuscanu è u luguduresu, è in quissa hè à spessu assuciata à a Gaddura, datu a similitudina di a lingua è a prussimità giugrafica (essendu parlatu in u restu di u nordu di l'isula) ma avendu un'urighjini diffarenti, tantu giugrafica ch'è timpurali, è un'evuluzioni storica diffarenti. U sassaresu cumprendi dinò 8 dialetti di castiddanu di transizioni incù a Gaddura di u nordu di l'Anglona, parlatu in Castelsardu, Tergu, Sedini è A Muddizza è A Ciaccia di Valledoria annantu à u parcorsu di i Coghinas. U castiddanu di u paesi in particulari hà uni pochi di carattaristichi funetichi è lessicali chì l'avvicinani di a più fasa anziana di a lingua sassaresa. A carattaristica trittonga dinò prisenti in Gaddura hè un asempiu. Cunveni dinò di nutà ch'è 'ssa varianti castiddana hà a so probbia funetica è lessicali par causa di u rollu marcanti anzianu di u paesi, com'è ni tistimunieghja a prisenza più impurtanti di paroli d'urighjini iberica ch'è u sassaresu è u gadduresu è da i numarosi cuntributi di a liguru arcaicu. Hè prubabili ch'è tutti i centri di u sassaresu fussini uniti da l'avvinimenti di u XIIu seculu chì ani cunduttu à a so nascita o u so cunsulidamentu, forsi ancu cumuni à a cità d' Algheru, fundata da i Dorias, nanzi u cambiamentu di a pupulazioni uriginali incù l'immigranti catalani. In i cità di Sassari è Portu Torres, u sardu luguduresu hè assà spartu par via di l'immigrazioni in pruvinienza di i paesi sardi. Ma ancu in u passatu, u sassaresu hè statu parlatu è cunnisciutu com'è una lingua educata da a classa ricca incù u talianu è u spagnolu, è guasgi un millenniu capunanzi, nanzi a nascita di Sassari, era a lingua cumuna di u tarritoriu. Era a lingua di a nubiltà, chì ùn avia micca a cittatinanza di Sassari ma risidia in a cità. In 'ssu sensu, custituia u vitignu diastraticu supiriori, in statu di " dilalia " incù u sassaresu, almenu chì eddu ùn si ni spigni incù a fini di u feudalità in i campagni di u nordupunenti da a Sardegna à u principiu di u XIXu seculu. In u corsu di i dui ultimi seculi in a rigioni, da una parti, hè statu l'aumentu di l'influenza di a Sardegna par causa di l'immigrazioni in pruvinienza di u restu di l'isula, in grandi parti di u capu d'insù, da l'altra parti, hà dinò aumintatu l'immigrazioni in pruvinienza di u restu di l'Italia è l'usu di u talianu in a vita cutidiana. ==Paragoni cun li prinzipari varianti corsi e<ref>''è'' o ''é'' (in corsu mudernu)</ref> l'italianu== ===Esémpii di testhu<ref>''testu''</ref>=== {| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:center" !bgcolor="#EFEFEF" width="50%"| I passatempi <ref> Tina Santini Lolli, ''Capraia d’altri tempi. Aspetti di vita, parlata locale'', Ed. La Fortezza, Livorno 1982.</ref> |- | '''Cismuntincu''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu i più belli anni di a mo giuventù. Mi ricordu quand'eramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè còtule è ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u fretu, ci n'andavamu à vultulacci in quella rena bullente da u sole. Po l'ultima capiciuttata per cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era digià chjinatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. Ne cugliavamu à mandilate piene po in casa i puniamu n'un sacchettu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti è chì facia sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu, èra viotu è i granchi giràvanu per tutte e càmere è c'hè vulsuta più d'una mez'ora à ricoglieli tutti.'' ---- '''Pumuntincu''', '''una variante di transizione : rughjone d'Evisa''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu l'anni più belli di a me giuventù. M'arricordu quandì no éramu zitelli ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre mamme. Tandu era pien'à rena a marina, senza scogli nè còtule è si stava ore in mare, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa rena bullente da u sole. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era dighjà chjinatu, à l'ora di a cena. Quand'ellu c'era u bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà i ganci, cù u lume, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a pesca. Ne cuglìamu à brancate eppo' in casa i punìamu ind'un sacchettu sarratu in cucina. Una mane chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre bughju, quandì no semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i ganci giràvanu par tutte e cammare è ci hè vugliuta più d'una mez'ora par accoglieli tutti.'' ---- '''Taravesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i megliu anni di a me ghjuvantù. Mi rammentu quand'erami ziteddi chì i nosci mammi ci mandaiani da par no à fà ci u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè rocchi è si staia in mari ori fin'à quandu, viola da u fretu andaiami à vultuglià ci in quidda rena buddenti da u soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà livà ci a rena attaccata à a peddi è turraiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandaiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìami à mandigli pieni è dopu in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matina chì ci n'erami pisati chì era sempri bughju, quandu semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i granci ghjiraiani pà tutti i cammari e ci hè vulsuta più d'una mez'ora pà ricapizzulà li tutti.'' ---- '''Sartinesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i meddu anni di a me ghjuvintù. M'ammentu quand'érami ziteddi chì i nosci mammi ci mandàiani da par no à facci u bagnu. Tandu a piaghja ghjera piena di rena, senza scoddi nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à quandu, viola da u fritu andaìami à vultulacci in quidda rena buddenti da u soli. Dapo', l'ultima capuzzina pà livacci a rena attaccata à a peddi e turràiami in casa chi u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìàmi à mandili pieni è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matìna chi ci n'érami pisati chì ghjera sempri bughju, quandu semu andati à piddà u sacchettu iddu era biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmmari è c'hè vugliuta più d'una mez'ora pà ricapizzulalli tutti.'' ---- '''Gadduresu''' '''''Li passatempi''''' ''Socu natu in Gaddura e v'agghju passatu li mèddhu anni di la mè ciuintù. M'ammentu cand'érami steddhi chi li nostri mammi ci mandaiani da pal no a facci lu bagnu. Tandu la piaghja era piena di rena, senza scoddhi e nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à candu, biaìtti da lu fritu andaìami a vultulàcci in chiddha rena buddenti da lu soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà bucacci la rena attaccata à la péddhi è turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Candu facìa bugghju à noi stéddhi ci mandaiani à fà granci, cu la luci, chi ci vulia pa' inniscà l'ami pà piscà. N'accapitàami à mandili pieni è dapoi in casa li mittìami in drent'a un saccheddhu chjusu in cucina. Una matina chi ci n'erami pisati chi era sempri lu bugghju, candu semu andati à piddhà lu saccheddhu iddhu era boitu è li granci ghjràani pà tutti li càmbari è c'è vuluta più d'una mez'ora pà accapitàlli tutti.'' ---- '''Agghjesu''' (diarettu<ref>''dialettu''</ref> di lu [[gadduresu]]) '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu inn Agghju e v'agghju passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bagnu.Tandu la piagghja era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si staghjìa i lu mari ori finz' à candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chiddha rena chi buddhìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddi e turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa bugghju à noi steddhi zi mandaìani a fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu à un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri bugghju,candu semu andati a piddh lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci ghjràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Bultiggiatesu''' (diarettu gadduresu) '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu in Bultiggiata e v'aggiu passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bangiu.Tandu la piaggia era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si stazìa i lu mari ori finz' a candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chidda rena chi buddìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddhi e turràami in casa chi lu soli era già calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa buggiu à noi steddi zi mandaìani à fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu a un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri buggiu,candu semu andati a piddà lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci giràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- <span style=color:darkblue>'''Sassaresu''' <span style=color:darkblue>'''''L’apenti, li passatempi''''' <span style=color:darkblue>'''''Soggu naddu in Sassari è inchìbi aggiu passaddu li megli’anni di la mé pizzinìa. M’ammentu, cand’erami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani à fazzi lu bagnu à la sora. Tandu l'ippiaggia era piena di rena, senza ischògliu è rocca è si isthazzìa à mogliu ori finz’a candu, biatti da lu freddu andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori. A dabboi l’usthimu cabuzzoni pà bugganni la rena appizzigadda à la peddhi è turrabami à casa chi lu sori era già caraddu, à l’ora di zinà. Candu si fazzia buggiu à noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cù la luzi chi vi vurìa pà innischà l'amu pà pischà. Ni pigliàbami umbè è à dabboi in casa li punìami à drentu à un sacchettu sarraddu i’ la cuzina. Un manzanu chi zi n’erami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era bioddu è li granchi giràbani pà tutti li càmmari è v'hè vurudda più di mezz'ora pà accuglìnniri tutti.''''' ---- <span style=color:#2288FF>'''Casthiddanesu''' (varianti sassaresa oppuru un diarettu di transizioni tra sassaresu e gadduresu) <span style=color:#2288FF>'''''Li passatempi''''' <span style=color:#2288FF>'''''Soggu naddu in Castheddu Saldhu e v'aghju passaddu li megliu anni di la mè ghjiuintù. M'ammentu cand'èrami minori chi li mammi nosthri ci mandavani da pal noi a fàcci lu bagnu. Tandu la lppiagghja era piena di rena, senza schogli né rocchi e s'isthaggia ori finz'a candu, biàtti da lu freddu andagiami a busthulacci in chidda rena buddendi da lu soli. Dabboi l'ulthimu cabucioni pà buggani la rena attaccadda a la pèddi e turragiami in casa chi lu soli era ghjà caladdu, a l'ora di cena. Candu fagia bughju à noi piccinni ci mandavani a fà ganci, cùn la lugi chi vi vulia pà innischà l'àmu pà pischà. N'accugliami umbè é daboi in casa li mittiami drent'a un saccheddu sarraddu i' la cucina. Un mangianu chi ci n'erami pisaddi chi era ancora bughju), candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era boiddu é li ganci giràvani pàl tutti li càmmari è v'é vuludda più di mezz'ora pà accuglinnili tutti.''''' ---- '''Capraiese''' '''''I passatempi''''' ''Sigghi natu a Capraia e g'hagghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli a fa' u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce e ci stève in mare dill'òre finu a quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami a rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata a la pella e riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, a l'ora di cena. Quandu fève bugghiu a no'zitèlli ci mandèvani a fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami a mandilate piene po' in casa li mettivami in de un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati a pigghie u sacchéttu ère vòtu e li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare e c'è vulutu più di mezz'ora a ricugghiàli tutti.'' ---- '''Talianu''' '''''I passatempi''''' ''Sono nato in Toscana e vi ho passato gli anni migliori della mia giovinezza. Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno. Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole. Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena. Quando faceva buio noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare. Ne raccoglievamo in quantità poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina. Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.'' ---- |} ==Pruduzzioni artistica== A pruduzzioni artistica di Sassari trova a so sprissioni massima in i campi di a puisia, di a cummedia tiatrali è di a musica pupulari. In litteratura, a puetica d'autori com'è Salvator Ruju, Pompeo Calvia, [[Gian Paolo Bazzoni]] è Giuseppe Tirotto pussedi un'impurtanza storica cunsidarevuli. In u tiatru ci hè un'impurtanti tradizioni di ricitazioni in a lingua vernaculari, incù dicini di spittaculi publichi ogni annu è parechji cumpagnii attivi, frà i quali Paco Mustela, A Quinta, A Combricola dell Arte, A Frumentaria, Teatro Sassari. Impurtanti hè dinò a pruduzzioni musicali, idantificata in a Canzona Sassaresa, induva frà i principali cantadori è cantadori fulclorichi ci hè Ginetto Ruzzetta, Tony Del Drò, Giovannino Giordo, Gianni Paulesu, Franco Russu è i gruppi Trio Folk Sardinia, Tirzettu Latte Dolce, Tirzettu Folk Sassari in carthurina, A cumpagnia. Frà l'autori di i paroli di canzoni i più cunnisciuti è fendu auturità di u folk sassaresu : Franco Paulesu (cunnisciutu com'è Franzischinu). ==Elementi custitutivi tipichi== Rispettu à u sardu gadduresu, incù u quali hà mori similitudini, u sardu sassaresu hè statu più influinzatu da u sardu in a so varianti luguduresa, tantu in a prununcia ch'è in u lessicu, ma sempri mantinendu assai carattaristichi grammaticali generali di u corsu-tuscanu. Siont'è a rivista ''Ethnologue'', u sassaresu hà una similitudina lessicali incù a lingua gadduresa à 81%, incù u talianu à u 76% è incù u sardu luguduresu à 86%. ==Carattaristichi cumuni di u spaziu italurumanzu== * Grammatica è struttura di i verbi tipicamenti simili à u gadduresu, u corsu, è u talianu * Caduta di i cunsunanti finali (largamenti prisenti in sardu) * Furmazioni di u plurali à parta da u nomu latinu, com'è in gadduresu, corsu è talianu, piuttostu ch'è à parta da l'accusativu, com'è in sardu è in i lingui rumanichi uccidentali in generali (asempiu : sassaresu ''Occi'' da u numinativu ''oculi'', luguduresu ''Ogros'' da u nomu ''oculos'') ==Carattaristichi cumuni di u spaziu rumanicu miridiunali o insulari== * Prisenza di u doppia ''-dd-'' cacuminali /ɖ:/ inveci di u gruppu ''-ll-'' (par indittu castheddu, beddu, nieddu), com'è in gadduresu è in corsu pumuntincu. U stessu sonu hè dinò prisenti in sardu luguduresu, ma menu spartu (ancu riguardu à u gadduresu), in Cicilia è in certi paesi di l'Alpi Apuani; * Cunsirvazioni di ''a'' finali in ''-u'' atona, una carattaristica cumuna à u corsu è à u sardu; * Passaghju à ''-rr-'' di u gruppu ''-rn-'' (turrà, carretti carri), com'è in gadduresu, in corsu pumuntincu è in l'altri lingui sardi (torrare, carre); * ''v-'' diventa ''b-''. U finominu hè tipicu di i lingui sardi (cf. Binu, nibe, boghe) (induva, eppuri, u " b " si prununcia di una manera assà simili à u "b" spagnolu, incù un sonu trà u "b" è u "v", quand'è ind'è u sassaresu eddu hè resu incù un sonu più forti) è in u Cismonti in Corsica (cf. A prununcia bentu, binu, nebe, nobu, nobu, boce induva u "b" hè eppuri trascrittu par cunvinzioni com'è "v"). U mantinimentu di a ''-v'' intervocalica com'è in u corsu pumuntincu hè una carattaristica di i castiddanesu. == Noti == <references/> [[Categoria:Lingua sassaresa|!]][[Categoria:Varietà di a lingua corsa|Sassaresu]][[Categoria:Lingua sardu-corsa|Sassaresu]][[Categoria:Lingue sarde|Sassaresu]] == Liammi == [[File:ISO 639 Icon sdc.svg|39px]] * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc '''Vichipedìa in linga sassaresa''' - Wikipedia di prova in lingua sassaresa] * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Linga_sassaresa '''Liggì l'arthìcuru innantu a Vichipedìa''' - Leghja st'artìculu annant'à la Wikipedia turritana] * '''Dizziunàriu''': [http://www.togo.sassari.tv/ ToGo - Dizziunàriu online Italiano-Sassarese/Sassaresu-Itarianu] (di Sassari.tv) * '''Corsu di linga''': 1. [http://ilsassarese.blogspot.com/feeds/posts/default?orderby=updated Il sassarese (blogspot)] 2. [http://www.sassari.tv/cerca.php?p=0 '''Letzioni - A Ischora di Sassaresu''' - 90 puntaddi (vìdeo) pà imparà/Corsu di lingua: 90 lizzioni (video) pà imparà] (di Sassari.tv) * [https://www.youtube.com/watch?v=tXqr5vLb8Jc Linga cossa (diarettu turritanu; vìdeo)/Lingua corsa (dialettu turritanu; video)] * [https://www.youtube.com/watch?v=GZ1M1NJjtS4 Festha di la linga a ischora (vìdeo)/Festa di la lingua in iscola (video)] (2015) [[File:ISO 639 Icon co.svg|39px]] * [https://tempicorsica.com/2018/04/03/a-lingua-corsa-e-a-sardegna/ A lingua corsa è a Sardegna] (artìculu in a rivista "Tempi", 2018) ae2z8apy1inr0fegnohb4wjg0q8mv00 Sassarese 0 12199 146535 2008-10-30T11:43:33Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sassaresu]] le1bb4pwdh1m5xohlwyanmb2yorj9a6 Turritanu 0 12200 146536 2008-10-30T11:45:00Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sassaresu]] le1bb4pwdh1m5xohlwyanmb2yorj9a6 Lingua córsa 0 12203 146565 2008-10-30T17:32:51Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua corsa]] fkhspnu4id5svm68t444m0wso3ny0sd Lingua sardha 0 12204 146566 2008-10-30T17:35:06Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua sarda]] tblajnaykexrjrsi99gxcf1hh95j72y Lingua saldha 0 12205 146567 2008-10-30T17:37:08Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua sarda]] tblajnaykexrjrsi99gxcf1hh95j72y Categoria:Varietà di a lingua corsa 14 12206 335890 146626 2014-03-23T18:16:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Corsu]] 3zwommoeduqqllazds89yly5bpc1ut8 Categoria:Dalai Lama 14 12207 335523 328028 2014-03-23T18:09:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Commons|Category:Dalai Lamas|Dalai Lama}} [[Categoria:Religione è credenze]] r0936ftftay92u954rc1o1t1er20at2 Prubìnzia di Sàssari 0 12208 146614 2008-10-31T11:10:47Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincia di Sassari]] nd3tme2ry7a0f7py7ertwfvibpdozwe Categoria:Varietà di lingue 14 12210 335897 327997 2014-03-23T18:16:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua]] 09jry7otz3we7827rtbvo9sxk94mx9e Categoria:Varietà di a lingua francese 14 12211 335891 325393 2014-03-23T18:16:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Francese]] 4gpe6obqwgok6rld4srj60pvttq38zx Categoria:Varietà di a lingua inglese 14 12212 335892 327969 2014-03-23T18:16:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Inglese]] t6fmdeqb30grpmjx88rwoeip4nv5xbk Categoria:Varietà di a lingua sarda 14 12213 335894 146629 2014-03-23T18:16:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Sardu]] 5x7iay7163k60rjgph72kptbhw2wpkr Lingua nierlandese 0 12214 146645 2008-10-31T21:11:37Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua neerlandese]] 4f65ja2vjkxpysoz1pllj2ue825w3o4 Lingua ulandesa 0 12215 146646 2008-10-31T21:13:30Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua neerlandese]] 4f65ja2vjkxpysoz1pllj2ue825w3o4 Lingua francesa 0 12216 146648 2008-10-31T21:20:52Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua francese]] cc5it4oepkhdaweg8qrymas1bnbg8he Lingua inglesa 0 12217 146650 2008-10-31T21:25:52Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua inglese]] paufaopmq9qvlc1ugyz40yy1ioqb0we Pruvìnzia di Sàssari 0 12218 146651 2008-10-31T21:42:27Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincia di Sassari]] nd3tme2ry7a0f7py7ertwfvibpdozwe Provincia di Sassari 0 12219 146652 2008-10-31T21:44:11Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincia di Sassari]] nd3tme2ry7a0f7py7ertwfvibpdozwe Sardigna 0 12220 146655 2008-10-31T23:01:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardegna]] 0i8zs4jfovw490ybbf91o9d4vo1tjhk Lingua italiana 0 12221 146656 2008-10-31T23:02:37Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lingua taliana]] ru05pj4s0f24o5mh44o7jzzu26dk0e1 Sàssari 0 12222 146657 2008-10-31T23:05:10Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sassari]] 1ij0h8a4vqrnyt9baktc2l8rsfm5ldg Gallura 0 12223 146664 2008-11-01T01:34:30Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gaddura]] sh335y5ojl95lc6fr20jd9hlc3jkqmp Pruìncia di Tarranóa-Tèmpiu 0 12224 146665 2008-11-01T01:37:36Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] eb7scesyrvcrgmox6jqp089yjekk340 Tarranóa 0 12225 330409 146666 2013-12-25T17:18:54Z タチコマ robot 5376 Robot : répare double redirection à [[Olbia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Olbia]] 64lengbl6nsscxvrk7x8n3m9cwv6qit Tèmpiu 0 12226 146667 2008-11-01T01:41:00Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tempiu]] 1tqzyuf1hi4sjf0dn61jvxzi4odw9vd Sardu lugudurese 0 12232 334305 325394 2014-03-23T14:57:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} Lu '''sardu lugudurese''' (ancu '''sardu logudorese''' o '''logudoresu''') hè una variente di la [[lingua sarda]]. [[Categoria:Varietà di a lingua sarda|Lugudurese]] 0olmseddf67usxkmt3jrey2g6eikkro Mandulinu 0 12234 350534 350503 2015-07-09T09:15:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''mandulinu''' hè una spezia di [[chitarra]] ma più corte. A so cascia hè tonda. ==Da vede dinò== *[[Cialamella]] *[[Riberbula]] *[[Vuvuzela]] *[[À cappella]] [[Categoria:Strumenti musicali]] ckl36dowxjz8xowf59cq1oku3wwo576 Pifana 0 12235 340494 333900 2015-01-28T19:12:29Z 92.150.36.167 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina benvinuta.jpg|right|250px|thumb|A pifana]] A '''Pifana''' hè un strumentu musicale tradiziunale corsu, à ventu. 'Ssu strumentu era fattu da i pastori - in particulare da i capraghji - incù un [[cornu]] di capra. Hè un arte di fabbricà la, perchè ci vole prima a sceglie bè u cornu, ch'ellu un fussi nè troppu forte nè troppu debule. Perchè si taglia prima e dui estremità di u [[cornu]], eppo dopu si facenu i tafoni in u corru, da u più chjucu à u più maiò. À circa 1,5 cm da l'estemità maiore di u cornu, si caccia u purtillucciu, una parte quatrata. Difatti, a pifana hè una spezia di flautu. Si sà chì ogni pifana hà una tessitura propria. Sicondu u tipu di cantu, ch'ellu fussi lamentu o nanna per esempiu, si sceglie a pifana chì cunvene. ==Ligami== * [http://monticello.online.fr/musique/pivana.html A pifana] {{c-supranu}} {{Strumenti musicali di Corsica}} [[Categoria:Strumenti musicali di Corsica]] eaiia2fu06wr6uy0y9atqptnjgydarc Spinedda 0 12236 354123 349992 2016-05-18T14:32:16Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A spinedda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Berberis aetnensis.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Berberis aetnensis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Berberidales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Berberidaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Berberis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Berberis aetnensis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Berberis aetnensis6.jpg|250px]] |----- |} A '''spinedda''' o '''[[spinella]]''' (''[[Berberis aetnensis]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Berberidaceae]]. Hè urighjinaria d'[[Auropa]] è in particulari d'[[Italia]], di [[Cicilia]], di [[Sardegna]] è di [[Corsica]]. Di fatti, hè una pianta endemica di [[Corsica]], di [[Sardegna]], di [[Calabria]] è di [[Sicilia]]. Hè alta 30 à 60 cm. Fiurisci da maghju à ghjugnu. I fiori sò giaddi. U so fruttu hè rossu quand'eddu hè maturu. Un sinonimu di ''Berberis aetnensis'' hè: ''Berberis boissieri C.K.Schneid''. == In Corsica == A spinedda hè cumuna in [[Corsica]]. U nomu corsu veni da u fattu chì 'ssa pianta cumporta mori spini. In Corsica, a spinedda si scontra da 1200 à 2500 metri, par esempiu in Tenda o in [[Bavedda]]. == Rifarenzi == * Conrad, Marcella, Pianti è fiori scontri - Plantes et fleurs rencontrées, avali è innanzi, [[Parcu Naturali di Corsica]], [[1980]] * Gamisans, Jacques, A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu) == Liami == * [http://www.interromania.com/literatura/biennale/biennale01/canarelli.htm I buciuleddi, Interromania, Anghjulu Canarelli] == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] [[Categoria:Berberidaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] qifxrq1x0yziowr48zlkqns8zary4oq Spinella 0 12237 236454 146798 2010-10-03T10:46:42Z 90.28.58.56 Reindirizzamentu à [[Spinedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spinedda]] jc51vvt1q8kvoassx1ginvx4lzdacnw Lepru corsu 0 12241 349990 333045 2015-07-07T18:07:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U lepru corsu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anthyllis hermanniae.JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Anthyllis hermanniae |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Anthyllis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Anthyllis hermanniae''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anthyllis hermanniae1.jpg|300px|]] |----- |} U '''lepru corsu''' (''[[Anthyllis hermanniae]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Fabaceae]]. U lepru corsu hè altu 10 à 50 cm. Hè una pianta turtuosa, mori ramificata. Si scontra in [[Italia]], in [[Sardegna]], in [[Cicilia]], in [[Malta]], in [[Grecia]], in [[Albania]], in [[Macidonia]], in Asia minori è in [[Turchia]]. U fustu hè brunu. U lepru corsu fiurisci d'aprili à ghjugnu. I fiori sò giaddi. A maiò parti di i casci sò simplici è lungarini, à spessu piigati. U lepru corsu hè una pianta ermafrudita. U so fruttu hè un currochjulu chì cunteni un graneddu solu, chì u so culori hè verdi bughju. Parechji sinonimi di ''Anthyllis hermanniae'' sò: * ''Genista cretica Spach'' * ''Fakeloba cretica'' * ''Cytisus graecus'' * ''Aspalathus cretica'' Esistini parechji sottuspezii di ''Anthyllis hermanniae'': * ''Anthyllis hermanniae hystrix'' (Willkomm ex Barceló): in Minorca * ''Anthyllis hermanniae melitensis'': in Malta * ''Anthyllis hermanniae sicula'': in Cicilia * ''Anthyllis hermanniae brutia'': in Calabria * ''Anthyllis hermanniae japygica'': Apulia in Italia * ''Anthyllis hermanniae: in Italia è in Sardegna * ''Anthyllis hermanniae corsica'': in Corsica == In Corsica == U lepru corsu hè cumunu in [[Corsica]]. Si trova in muntagna media è alta. A sottuspezia prisenti in Corsica hè: ''[[Anthyllis hermanniae corsica]]''. U lepru corsu piaci à i capri è à i pecuri. ==Citazioni== U lepru corsu hè citatu calchì volta in a litteratura in lingua corsa. Par esempiu in ''I buciuleddi'' d'[[Anghjulu Canarelli]]: ''O beddi si vo aviati vistu i cuscinedda di Gennartu, i mazzuli di [[Curu]], di [[Coria]], di Lepru Corsu, i brancona di [[Ghjineparu]] chì si scuzzulaiani, e tutti sti buciuleddi lighjeri schieti parfumati chi si mischiavani in un buciuliddumu ch’un capiu mancu più.'' == Rifarenzi == * Gamisans, Jacques, A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu) * [http://www.tela-botanica.org/eflore/BDNFF/4.02/nn/5341/export/pdf U lepru corsu, telebotanica.org] ==Liami== * [http://www.interromania.com/literatura/biennale/biennale01/canarelli.htm I buciuleddi, Interromania, Anghjulu Canarelli] == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Pavonu corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] [[Categoria:Fabaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] n0uru5ozoq8wf5t7mz0xqjf7jwe4c0u Anthyllis hermanniae 0 12242 146883 2008-11-03T19:54:12Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Lepru corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lepru corsu]] gppmz6u8g890ivu67yeqabzq9rtuoj6 Template:AUT 10 12248 335146 206677 2014-03-23T17:58:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Austria.svg|border|20px|]] [[Austria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|AUT]]</noinclude> hba7dd280wv4pcpnbbdtz9rvxatkvof Template:BEL 10 12249 335147 206678 2014-03-23T17:58:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Belgium (civil).svg|border|20px|]] [[Belgica]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|BEL]]</noinclude> ob5ztre6fzro9xcdgjr4wezoik6t9sh Template:BGR 10 12250 335148 206679 2014-03-23T17:58:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Bulgaria.svg|border|20px|]] [[Bulgaria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|BGR]]</noinclude> 5bzjvsymxbwbb9qo40a8oq72uingsv2 Template:CZE 10 12251 335160 206682 2014-03-23T17:59:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of the Czech Republic.svg|border|20px|]] [[Cechia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|CZE]]</noinclude> 7xgqe7tc8naw5xfklch2w1lqaufba3q Template:CYP 10 12252 335159 206681 2014-03-23T17:58:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Cyprus.svg|border|20px|]] [[Cipru]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|CYP]]</noinclude> 9kbohilvbk8flog5pv7680hrvew6zez Template:DNK 10 12253 335164 206684 2014-03-23T17:59:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Denmark.svg|border|20px|]] [[Danimarca]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|DNK]]</noinclude> q5ar1ma7poc90sg9q97s5t3h4a8jelw Template:DEU 10 12254 357527 335163 2017-08-06T17:31:49Z 176.158.9.180 wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Germany.svg|border|20px|]] [[Ghjermania]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|DEU]]</noinclude> t8auj2rfbb5ropb6ohygz74uq2rnejf Template:EST 10 12255 335175 206686 2014-03-23T17:59:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Estonia.svg|border|20px|]] [[Estonia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|EST]]</noinclude> 8petc8vmb65pq5p59mav68marmd7l4d Template:FIN 10 12256 335177 206689 2014-03-23T17:59:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Finland.svg|border|20px|]] [[Finlandia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|FIN]]</noinclude> 5zng5jqzk6a7lg3rb31y5amjajj2iwa Template:FRA 10 12257 335178 206691 2014-03-23T17:59:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of France.svg|border|20px|]] [[Francia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|FRA]]</noinclude> ghb9pxouu5hwkmyfchlp4l47bwx0rq1 Template:GBR 10 12258 335180 206690 2014-03-23T17:59:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of the United Kingdom.svg|border|20px|]] [[Regnu Unitu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|GBR]]</noinclude> 33fxvecgfjla5paiyrrv5av2zakuaxf Template:GRC 10 12259 335181 206688 2014-03-23T17:59:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Greece.svg|border|20px|]] [[Grecia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|GRC]]</noinclude> e3q6ztqwlft6vz7ap7915ik8vhpy3tz Template:HUN 10 12260 335183 206687 2014-03-23T17:59:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Hungary.svg|border|20px|]] [[Ungheria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|HUN]]</noinclude> 7civ2bgu0wvaiquu7a3a8mfe08653as Template:IRL 10 12261 335185 206692 2014-03-23T17:59:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Ireland.svg|border|20px|]] [[Irlanda]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|IRL]]</noinclude> r5un1t7uttaq8yldrjlgj8gxr48928y Template:LVA 10 12262 335281 206696 2014-03-23T18:01:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Latvia.svg|border|20px|]] [[Lettonia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|LVA]]</noinclude> e96nwj8c4u0u3q48rzl8lsho2g31qge Template:LTU 10 12263 335279 206694 2014-03-23T18:01:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Lithuania.svg|border|20px|]] [[Lituania]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|LTU]]</noinclude> 3n7c6ky1di2mhonp2k021gfuz147z0p Template:LUX 10 12264 335280 206695 2014-03-23T18:01:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Luxembourg.svg|border|20px|]] [[Lussemburgu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|LUX]]</noinclude> jw9nkl99j0hml00erc677ge9vmof8of Template:MLT 10 12265 335284 206697 2014-03-23T18:01:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Malta.svg|border|20px|]] [[Malta]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|MLT]]</noinclude> 70q38g8f1kf2z11yp1jtzfmbldogkvj Template:NLD 10 12266 335285 206698 2014-03-23T18:01:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of the Netherlands.svg|border|20px|]] [[Paesi Bassi]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|NLD]]</noinclude> snol27zgxxcm7vhvqccc2joy1c1n7uf Template:POL 10 12267 335288 206699 2014-03-23T18:01:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Poland.svg|border|20px|]] [[Polonia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|POL]]</noinclude> 9rj60ar5p0boeitnes5uoyojua9u79k Template:PRT 10 12268 335289 206700 2014-03-23T18:01:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Portugal.svg|border|20px|]] [[Portugallu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|PRT]]</noinclude> cmyja5d3t3un24145wffgwbbcbrnlr6 Template:ROU 10 12269 335294 206701 2014-03-23T18:01:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Romania.svg|border|20px|]] [[Romania]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|ROU]]</noinclude> mgp0p7ficiap46laatbv72bqiffgxh5 Template:SVK 10 12270 335295 206702 2014-03-23T18:01:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Slovakia.svg|border|20px|]] [[Sluvacchia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|SVK]]</noinclude> d0voee61oojct2hmjv5hqblif0hcybq Template:SVN 10 12271 335296 206703 2014-03-23T18:01:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Slovenia.svg|border|20px|]] [[Sluvenia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|SVN]]</noinclude> amf0zdl4iw08wddd39m8m1b5wuz5yhz Template:SWE 10 12272 335297 206704 2014-03-23T18:01:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Sweden.svg|border|20px|]] [[Svezia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|SWE]]</noinclude> skfv0vkawbnc68tqo4hw8b6yf45gfs8 Unione europea 0 12273 147218 2008-11-07T21:28:38Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Unioni Auropea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Unioni Auropea]] 58mc4j7w0551zp1vr76o32a5x7tsg8m Sardu logudoresu 0 12274 147225 2008-11-08T00:46:12Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardu lugudurese]] ldbdqs9ytd7b3a0g63sse3i3srpvh7z Sardu campidanesu 0 12275 334304 330937 2014-03-23T14:57:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''sardu campidanesu''' (o '''sardu campidanese''') hè una di i dui principali lingui ([[Sardu luguduresu|luguduresu]] è par appuntu campidanesu) di a [[lingua sarda|macru-lingua sarda]].<ref name=Wagner1>[http://www.sardegnacultura.it/ducumenti/7_4_20060330171122.pdf A lingua sarda : Storia, spiritu è forma], Max Leopold Wagner, à cura di Giulio Paulis, Nuoru 1997, p.41</ref> U codici [[ISO 639]]-3 attribuitu da l'UNESCO à a lingua campidanesa hè "sro".<ref>[http://www.iso.org/iso/search.htm?qt=639&published=on&active_tab=standards Lista di i standard ISO 639] da u situ iso.org</ref> U campidanesu hè parlatu in a parti centru-miridiunali di a [[Sardegna]], in una rigioni bedda più vasta ch'è u [[Campidanu]] giugraficu. Hè a varietà urighjinaria di un'aria ind'eddi stani circa 975.000 parsoni, di i quali guasi a mità ricadenti l'ariali cagliaritanu, sediu d'immigrazioni tantu interna, da parechji rigioni di l'isula, ch'è esterna. Sicond'è una ricerca di u [[2006]] di a Rigioni Sardegna u campidanesu hè capitu da circa 942.000 parsoni (u 96,9% di i residenti) è parlatu da circa 670.000 parsoni (u 68,9% di a pupulazioni). Solu u 3,1% di i residenti ùn avaristi alcuna cumpitenza in campidanesu.<ref name="Anna Oppo, Le lingue dei sardi">Stima nantu à un campionu di 2715 intravisti: [http://www.sardegnacultura.it/documenti/7_88_20070514130939.pdf Anna Oppo, ''Le lingue dei sardi'']</ref> ==Carattaristichi== In u duminiu di u sistemu linguisticu sardu i varianti campidanesi sò cunsidarati i più innuvativi, quiddi veni à dì chì mostrani elementi maiò di distanza da u mudeddu latinu classicu. Sicondu parechji studii 'ss'innuvazioni sariani stati favuriti da i cuntatti di a cità di [[Cagliari]] incù u centru di a penisula, par altri pudariani essa attribuiti à un sustratu etnicu paleumediterraniu menu vicinu à u latinu di i pupulazioni miridiunali, chì avaristi incausatu una evuluzioni diffarenti di u latinu vulgari rispettu à u [[lingua luguduresa|luguduresu]]. In effettu, i disinenzi di a varianti sittintriunali sò più simili à u tuscanu, quiddi di a varianti miridiunali à altri varianti latini di pusizioni estrema miridiunali: un asempiu evidenti sò l'esiti di a terza diclinazioni latina innanzi "e", cumuni à u salentinu, calabresu, [[lingua siciliana|sicilianu]], [[lingua purtughesa|purtughesu]] (è ancu à u grecu mudernu). Un'antra intarpritazioni hè quidda chì assuciaria parechji carattari particulari di u sardu miridiunali à certi elementi ghjà prisenti in u latinu pupulari introduttu da i ligiunarii rumani è parciò distanti da u "coevo" latinu cudificatu d'usu cultivatu è litterariu (par asempiu u trattamentu particulari risirvatu in i dialetti miridiunali à a "L" etimulogica in pusizioni intervucalica). Par contru, a currispundenza di parechji elementi di u sardu sittintriunali incù u latinu classicu pudaria truvà spiigazioni micca in una intensa latinisazioni pricoci di i rigioni interni di l'isula è dunqua in a cunsirvazioni di i tratti linguistichi cusì acquisiti, ma piuttostu in una latinisazioni più tardiva. Chì un latinu cultivatu, d'usu ecclesiasticu, hè statu introduttu in u cuntestu di a cristianisazioni di l'internu di l'isula. À u so internu u diasistema campidanesu prisenta un' omugeneità maiò rispettu à u gruppu luguduresu-nuoresu par mutivi giugrafichi, ancu s'eddi si prisentani parechji diffarenzi lucali in l'arii perifirichi. U duminiu campidanesu hè cumunamenti ripartitu in 8 sottugruppi: # '''miridiunali'''; # '''cintrali'''; # '''uccidintali''' o '''rusticu'''; # '''sulcitanu'''; # '''sarrabesu'''; # '''barbaricinu miridiunali'''; # '''ogliastrinu'''; # '''arburensu'''. == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Varietà di a lingua sarda|Campidanesu]] iwfnzko42zpqoqjr8a1cm0pb6z2s7gk Portughese brasilianu 0 12276 333979 327311 2014-03-23T14:50:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''portughese brasilianu''' o '''bresilianu''' (''português brasileiro'', ''português do Brasil'') hè a varietà di a [[lingua portughese]] parlata in u [[Brasile]]. == Vucabulariu == Qui qualchì esempiu di u vucabulariu brasilianu: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Portughese brasilianu]] || [[lingua portughese|Portughese]] (Portugallu) || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''o banheiro''' ||'''a casa de banho, o quarto de banho''' ||''a sala di bagnu'' |----- ||'''o celular''' ||'''o telemóvel''' ||''u telefuninu, u telefunettu'' |----- ||'''a caixinha''' ||'''a gorjeta''' ||''a mancia, a manciata'' |----- ||'''o prefeito''' ||'''o burgomestre, o presidente da câmara (municipal)''' ||''u merre, u merru'' |----- ||'''o esporte''' ||'''o desporto''' ||''u sport, u sportu'' |----- ||'''o ônibus''' ||'''o autocarro''' ||''u carru, l'autocarru, l'autobus'' |---- ||'''dezesseis''' ||'''dezasseis''' ||''sèdeci/sèdici'' |----- ||'''dezessete''' ||'''dezassete''' ||''dicesette/dicessette/diciessette/diciessetti'' |----- ||'''dezenove''' ||'''dezanove''' ||''dicennove/dicennovi'' |----- |} [[Categoria:Varietà di a lingua portughese|Brasilianu]] 6e4ri5k0suh20atpom9fb81uysln5ev Categoria:Varietà di a lingua portughese 14 12277 335893 328217 2014-03-23T18:16:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Portughese]] 273eqnnt98zmuf4lpqc69yhxktshsws Lingua galizziana 0 12278 147254 2008-11-08T15:04:00Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à lingua galiziana wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua galiziana]] hzbym36abu7ezi08vklxtj5cue5hja1 Template:ALB 10 12279 335143 147261 2014-03-23T17:58:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Albania.svg|20px|]] [[Albania]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|ALB]]</noinclude> a35lbfa97r6eb9fzc1qql805rri4ivf Template:AND 10 12280 335144 147262 2014-03-23T17:58:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Andorra.svg|20px|]] [[Andorra]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|AND]]</noinclude> bguk3rkj85lsh8wulg1chq2ly3d9mos Template:ARM 10 12281 335145 147263 2014-03-23T17:58:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Armenia.svg|20px|]] [[Armenia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|ARM]]</noinclude> ryo2g7mslpw71yen9743geddicxn3jp Ghjannaghju 0 12282 158459 147924 2009-02-03T21:29:07Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjennaghju]] k19fk94k50izvyqdqsnnxgf5sxnja2q Ghiennaghiu 0 12283 147288 2008-11-08T19:56:25Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ghjennaghju wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjennaghju]] k19fk94k50izvyqdqsnnxgf5sxnja2q Ghjinnagghju 0 12284 158460 147925 2009-02-03T21:31:14Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjennaghju]] k19fk94k50izvyqdqsnnxgf5sxnja2q Feraghju 0 12285 147292 2008-11-08T20:22:53Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ferraghju wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ferraghju]] lxcc7wrllogwzz6o8xgcl2c1e4zxhc1 Friagghju 0 12286 158483 147923 2009-02-03T23:10:45Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ferraghju]] lxcc7wrllogwzz6o8xgcl2c1e4zxhc1 Merzu 0 12287 147297 2008-11-08T20:35:04Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à marzu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[marzu]] 3gimi2fxycf2izpzllio1pi4ufxzdsh Malzu 0 12288 147299 2008-11-08T20:36:39Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à marzu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[marzu]] 3gimi2fxycf2izpzllio1pi4ufxzdsh Abrili 0 12289 158484 147922 2009-02-03T23:12:02Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aprile]] f8xbhz944tnmhf9nx914xjp0qm1orjl Maghiu 0 12290 158470 147928 2009-02-03T22:10:29Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[maghju]] 4lkgdl6ujl2maa3nodcvul3lq1buh3q Magghju 0 12291 158471 147921 2009-02-03T22:11:51Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[maghju]] 4lkgdl6ujl2maa3nodcvul3lq1buh3q Ghjunghju 0 12292 147312 2008-11-08T21:08:46Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ghjugnu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjugnu]] kvnbgtb7uk02t1kfgcl5lrnds35uu4b Ghiugnu 0 12293 147313 2008-11-08T21:11:18Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ghjugnu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjugnu]] kvnbgtb7uk02t1kfgcl5lrnds35uu4b Giugnu 0 12294 158463 147920 2009-02-03T21:42:34Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjugnu]] kvnbgtb7uk02t1kfgcl5lrnds35uu4b Lampata 0 12295 158464 147919 2009-02-03T21:44:03Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjugnu]] kvnbgtb7uk02t1kfgcl5lrnds35uu4b Agliola 0 12296 158237 147918 2009-02-01T12:13:13Z Jun Misugi 295 un da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[lugliu]] cdmg5736idzapmsaf0hfyk5rkoh2chj Aùstu 0 12297 147319 2008-11-08T21:33:44Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à aostu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[aostu]] tamwsv763u8j8svugkq6rth3wsclnif Agostu 0 12298 147321 2008-11-08T21:37:09Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à aostu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[aostu]] tamwsv763u8j8svugkq6rth3wsclnif Capidannu 0 12299 158238 147927 2009-02-01T12:17:35Z Jun Misugi 295 un da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[settembre]] 8499ooqkppsj5qbvg8740mvxaiohcpo Utrovi 0 12300 147332 2008-11-08T22:12:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ottobre wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ottobre]] sqnubkuiwlwgltt6ho9tsuopq8i647g Uttobre 0 12301 147333 2008-11-08T22:15:46Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ottobre wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ottobre]] sqnubkuiwlwgltt6ho9tsuopq8i647g Uttore 0 12302 158480 147917 2009-02-03T22:37:29Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ottobre]] sqnubkuiwlwgltt6ho9tsuopq8i647g Uttrove 0 12303 147335 2008-11-08T22:19:45Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à ottobre wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ottobre]] sqnubkuiwlwgltt6ho9tsuopq8i647g Uttobri 0 12304 158477 147916 2009-02-03T22:34:45Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ottobre]] sqnubkuiwlwgltt6ho9tsuopq8i647g Santigaini 0 12305 158476 147915 2009-02-03T22:32:51Z Jun Misugi 295 ùn da supprimà wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ottobre]] sqnubkuiwlwgltt6ho9tsuopq8i647g Nuembri 0 12306 147340 2008-11-08T22:42:04Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à nuvembre wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[nuvembre]] bwqjg7g8ox7ltaajp3fe96p3afe60xf Sant'Andria 0 12307 147341 2008-11-08T22:44:58Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à nuvembre wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[nuvembre]] bwqjg7g8ox7ltaajp3fe96p3afe60xf Natali 0 12308 154929 147344 2009-01-11T21:45:57Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu mudificatu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Natale]] d6v0yabe4qrjrra110ql4xjb3pleuig Denzel Washington 0 12309 345935 332257 2015-07-01T13:26:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Denzel Washington cropped.jpg|thumb|right|Denzel Washington]] '''Denzel Washington''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] chì hà guadagnatu dui [[Oscar]], pè i filmi ''[[Glory]]'' ([[Stati Uniti d'America|USA]] [[1989]]) è ''[[Training Day]]'' ([[Stati Uniti d'America|USA]] [[2001]]). [[Categoria:Attore|Washington, Denzel]] [[Categoria:Americanu|Washington, Denzel]] o1dtb8uoma39ci1zxfrqhvxxuv95hwv Glory 0 12310 359603 332643 2018-06-12T23:15:43Z 2602:306:83A9:3D00:554E:4EA1:EDE:5CFB wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Glory''' hè un filmu americanu, un drama di guerra di l'annu [[1989]] cù [[Matthew Broderick]], [[Morgan Freeman]], [[Denzel Washington]] è [[Cary Elwes]]. Hè statu realizatu da [[Edward Zwick]] è hà guadagnatu trè [[Oscar]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1989]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] 6ybn7qagcsto19mcqq1khcfosta8j26 Forrest Gump 0 12311 346479 337425 2015-07-01T18:31:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:TomHanksForrestGump94.jpg|right|125px|thumb|L'[[cinemà|attore]] Tom Hanks in u rolu di Forrest]] '''Forrest Gump''' hè un filmu drama [[Stati Uniti d'America|americanu]] di u [[1994]], realizatu da [[Robert Zemeckis]]. U rollu principale hè statu ghjucatu da [[Tom Hanks]]. In rolli secundarii si ponu vede [[Robin Wright Penn]] (tandu torna Robin Wright), [[Gary Sinise]], [[Mykelti Williamson]] è [[Sally Field]]. U filmu hà ricevutu sei [[Oscar]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1994]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] eqs460hdhp4q1c0c7u5vd1emdegk3wc Canadà 0 12312 362414 362413 2019-06-17T14:17:26Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Canada.svg|thumbnail|Bandera di u Canadà]] U '''Canadà''' (ancu '''Canada''') hè un statu in l'[[America di u Nordu]]. Hè u paese secondu più grande di u mondu incù una superficia di 9 984 670 km2. A so populaziuone hè di 34.019.000 (1u aprili 2010) abitanti è a densità hè di 3,4 hab./km2. A capitale hè [[Ottawa]], a cità più grande hè [[Toronto]]. ==Da vede dinò== *[[Inglese canadianu]] *[[Andrew Stanton]] *[[Barry Pepper]] *[[Billy Mays]] *[[Bob Joles]] *[[Brendan Fraser]] *[[Bryan Adams]] *[[Chris Edgerly]] *[[Christopher Plummer]] *[[Christopher Showerman]] *[[Conrad Bain]] *[[Cory Edwards]] *[[Dave Foley]] *[[Toby Huss]] *[[Victor Garber]] *[[Greg Cipes]] *[[Kevin McDonald]] *[[Leonard Cohen]] *[[Lloyd Sherr]] *[[Michael Wallis]] *[[Mike Epps]] *[[Richard Kind]] *[[Winnipeg]] [[Categoria:Canadà|*]] a61ybt0so8pxeju89xv0nriz50pbmvz America settentriunale 0 12313 351225 342735 2015-07-16T12:06:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:North America satellite orthographic.jpg|thumbnail|right|300px|L'America di u Nordu vista da u spaziu]] L''''America settentrionale''' hè a parte settentrionale di l’Americhe. E sò limite sò : * à u [[nordu|nord]], l’[[Oceanu Articu]] * à l’[[estu|este]], l’[[Oceanu Atlanticu]] * à u [[sudu|sud]][[estu|este]], u [[Mare Caraibicu|Mare Caribeanu]] * à l’[[uvestu|ovest]], l’[[Oceanu Pacificu]] L’America meridionale si trova à u [[sudu|sud]][[estu|este]]. L’America settentrionale copre 4,8% di a [[Terra]]. A sò populazione hè stimata à 529 milioni di parsone. Chjè u terzu [[cuntinente]] più grande, è u quartu più populatu. {{Cuntinenti di a Terra}} [[Categoria:America di u Nordu| ]] 9itafahztnaphdcuulu02v0um2ruop2 America di u Nordu 0 12314 147363 2008-11-09T01:44:38Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[America settentriunale]] q1c7k5w6csulozvbjc1la6tja6zlrun Inglese americanu 0 12316 346666 332776 2015-07-01T20:27:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} L’ '''inglese americanu''' ('''''American English''''', '''AmE''') hè un inseme di varianti di la [[lingua inglese]] parlate In lì [[Stati Uniti|Stati Uniti d’America]]. Circa li due terzi di li [[madrelingua]] [[Lingua inglese|inglesi]] campanu in lì [[Stati Uniti]].<ref>{{cite book|last=Crystal|first=David|authorlink=David Crystal|year=1997|title=English as à Global Language|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|id=ISBN 0-521-53032-6}}</ref> La [[lingua inglese]] fu introdotta In lì [[Stati Uniti]] da la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione britannica]]. La prima undata di coloni di [[lingua inglese]] arrivò in [[America di u Nordu]] in lu diciassettesimu secolu. In issu periodu, in [[America di u Nordu]] vi eranu puru gruppi di populazione di [[lingua spagnola]], [[lingua francese|francese]], [[lingua olandese|olandese]], [[lingua tedesca|tedesca]], [[lingua norvegese|norveghjese]], [[lingua svedese|svedese]], [[lingua scozzese|scozzese]], [[lingua gallese|gallese]], [[lingua irlandese|gaelica irlandese]], [[lingua finlandese|finlandese]], [[lingua taliana|talianu]], [[Lingua russia|russa]] (in [[Alaska]]) è di le varie lingue di li [[nativi americani]]. == Funetica == Ancu se suvente si reputa erroneamente l'[[inglese britannicu]] la varietà “standard” è la lingua orighjnaria dundi si saria sviluppatu, in realità l’inglese nordamericanu<ref>''Inglese nordamericanu'' (Trudgill, p. 2) hè una definizione usata per le varietà di la lingua inglese parlate In lì Stati Uniti è in Canada.</ref> Hè per parechji aspetti più cunservatore in la so´ [[funetica]]. á esempiu, l’[[lingua inglese|inglese]] parlatu in larga parte di l’[[Inghilterra]] in lu diciassettesimu secolu era roticu, ossia le “r” eranu sempre pronunziate in tutte le pusizioni, com'è in guasgi tutte le varietà di inglese americanu è comu ancora oghje in altri territorii anglofuni in [[Europa]] ([[Scozia]] è [[Irlanda]]). Listessu dicasi di l’assenza, in [[America]], di la ''broad A'' (vedi sottu), sviluppatasi in lu sudu di l’[[Inghilterra]] ''dopu à'' l’introduzione di la lingua in lu novu cuntinente, ò di la pronuncia di '''''ei'''ther'' in {{IPA|[i:]}} (standard britannicu mudernu {{IPA|[ai]}}). Altre caratteristiche comu lu ''father-bother merger'' si sò invece orighjinate successivamente in [[America]]. Tre sò l´aspetti di l'americanu chì maghjiormente si differenzighjenu da l'[[inglese britannicu|standard britannicu]]: * ''R rotica.'' La ''r'' viene sempre prununziata, sia ch'ella preceda una vucale sia chì preceda una cunsonante. * ''Father-bother merger.'' La ''o'' hè pronunciata comu {{IPA|[?]}}, la stessa vucale di ''father'' è ''arm'', anziché {{IPA|[?]}} comu in tutte le altre varietà di inglese, in parole comu ''block'', ''bod'', ''bop'', ''cock'', ''cop'', ''dot'', ''fop'', ''god'', ''got'', ''gosh'', ''hop'', ''lock'', ''lot'', ''mod'', ''mop'', ''not'', ''pod'', ''pop'', ''put'', ''rock'', ''rod'', ''shot'', ''sod'', ''sop'', ''sot'', ''stop'', ''top'', ''tot'', ecc. Stacaratteristica hè chjamata ''father-bother merger'' perché fa sì chì queste due parole faccianu rima. Da notare, però, chì certe parole chì in [[inglese britannicu]] presentanu la vucale {{IPA|[?]}} in [[America]] venenu pronunciate cù la semplice "u aperta" (quella di ''talk'' ò ''caught''). sò le parole in cui la vucale hè in lu mezzu di la sillaba é hè seguita da ''-ss'' ò ''-st'' ("boss", "lost", ecc.), ''-ff'' ò ''-ft'' ("off", "soft"), ''-g'' ("dog", "log") è ''-ng'' ("long", "song", "wrong"), è quelle chì cuntenenu lu gruppu "or + vucale" ("forest", "orange", ma ''non'' "tomorrow", "sorry", "sorrow" è "borrow"); la vucale di le parole "on" è "gone", invece, varia à seconda di la reghjone. * ''Assenza di la "broad A".'' La ''a'' hè pronunciata comu {{IPA|[æ]}} anziché {{IPA|[?:]}} in parole comu ''fast'', ''last'', ''after'', ''dance'', ''can't'' (che dunque diventa difficilmente distinguibile da l'affermativu ''can''), ecc. Altre caratteristiche sò: * ''"Yod-dropping"''. La ''u'' hè pronunciata comu {{IPA|[u]}}, ùn comu {{IPA|[ju]}}, in parole comu ''new, tube, lucid, duty, enthuse'', letti comu "nu", "toob", "loocid", "dootee", "enthoos", mentre resta {{IPA|[ju]}} precedutu da certe cunsonanti, comu in ''few''. * Quandu ùn fannu parte di una sillaba accentata la ''t'' è la ''d'' intervucaliche venenu entrambe realizzate comu ''r'' (prununziata comu in corsu), cusì chì ùn c'è nisuna differenza, á esempiu, trà ''waiting'' è ''wading''. * in lu gruppu ''-nt-'' la ''t'' tende à sparisce, spec. In la prununzia culloquiale: ''winner'' è ''winter'' ùn si distingonu. * La ''u lunga'' (''moment'') hè realizzata comu {{IPA|[u?]}} ò {{IPA|[u:]}} (come di lu restu in quasi tuttu lu [[Regnu Unitu]] à l'infori di [[Londra]]) è micca comu {{IPA|[??]}}: {{IPA|['mo(?)m?nt]}}. * Alcuni soni vucalichi tendonu à cunfonde si quandu sò seguiti da la -r. In particulare, ùn viene fatta nessuna differenza tra ''marry'' è ''merry'' è tra ''spirit'' è ''spear it'' (u parole affini). * Esistonu differenze di accentuazione, á esempiu in ''dictionary'' ({{IPA|['dik??'neri]}} è micca {{IPA|['dik??nri]}}) è ''laboratory'' ({{IPA|['læbr?'to:ri]}} è ùn {{IPA|['læb(r?)tri]}}). * Alcune parole, infine, presentanu ve è proprie differenze di pronuncia più chì d'accentu. Tra quelle più cumuni: ''what'' fa rima cù ''but'' è ùn cù ''got''; ''from'' fa rima cù ''come'' è ''drum'' è ùn cù ''com''; ''of'' fa rima cù ''love''; cù la stessa vucale venenu pronunciate puru ''was'' è ''because'', chì dunque fannu rima cù ''does''; lu participiu passatu ''been'' hè pronunciatu comu ''bin'' è ùn comu ''bean''. == Lessicu == I primi cambiamenti chì distinseru lu [[dialettu]] inglese parlatu in [[America]] da quellu di la [[Gran Bretagna|madrepatria]] furunu essenzialmente lessicali. parechje parole é espressioni urighjnatesi in [[America]] sò oghje usate pure in [[Europa]]. === Creazione di lu lessicu americanu === I coloni, chì in lu [[Novu Mondu]] avevanu trovatu un ambiente mondu diversu da quellu [[Europa|europeanu]], preseru suvente à prestitu da altre lingue parole per esprime novi cuncetti. La fonte di li prestiti furunu soprattuttu le lingue di li [[nativi americani]] (''wigwam, tomahawk, canoe, moose, raccoon, opossum, mocassin, pow-wow'') ma puru lu [[lingua francese|francese]] (''prairie, bureau, levee, coulee, barbecue'') è lu [[lingua spagnola|spagnolu]] (''vamoose, savvy, canyon, mesa, arroyo''), mentre ''cookie'' (brit. ''biscuit'') hè una parola di orighjne [[lingua olandese|olandese]]. Le prime parole ùn derivanti da nessun’altra lingua chì furunu aghjiunte à lu vucabulariu, in lu periodu cumpresu tra l’iniziu di la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione]] è l’iniziu di lu diciannovesimu secolu, servivanu à descrive lu paesaghjiu [[America Settentriunale|nord-americanu]]: ''fork, snag, bottomland, rapids, trail, timberline'', ecc. Parole ghjà esistenti, comu ''creek'' è ''sleet'', acquisirunu novi significati. dopu à la [[Rivuluzione Americana]] entrarunu in lu linguaghjiu currente parechji termini connessi cù le nove istituzioni pulitiche [[Stati Uniti|americane]], comu ''gubernatorial, primary election, caucus, exiit pull, congressman, statehouse'' è ''carpetbagèr'' (dopu la [[guerra di secessione americana|guerra civile]]). La nascita di lu [[capitalismu]] è la [[rivuluzione industriale]] portarunu à la creazione di nove parole riguardanti specialmente le linee di trasportu (''backroads, freeway'') è le infrastrutture stradali (''parking lot''). Si sò orighjnati In lu l’inglese americanu parechji termini chì designanu travaglii (''bartender, blue collar, employee'' [dal [[lingua francese|francese]]], ''boss'' [dall’[[lingua olandese|olandese]]], ''intern''), posti di travagliu (''supranmarket, drugstore, motel'') è invenzioni recenti (''smart card, movie, dishwasher, blood bank''). Altre parole chì identificanu innovazioni di l’ultimu secolu sò fermate invece cunfinate à la variante americana, comu ''elevator'' è ''gasoline'' in locu di li currispondenti [[inglese britannicu|britannichi]] ''lift'' è ''petrul''. Inoltre, à causa di l’influenza americana, parechje parole é espressioni nate in lu linguaghjiu colloquiale americanu sò oghji di usu cumune puru in [[Inghilterra]]: ''disc jockey, jazz, take for à ride, run scared, bit off more than one can chew'', ecc. === Morfolughja === L’inglese americanu ha sempre mostratu una marcata tendenza à usà li [[sustantivo|sustantivi]] comu [[verbo|verbi]]<ref name = "iqiyyl">Trudgill, p. 69.</ref>. Esempi di nomi resi verbi sò ''interview, feature, advucate, exiit, gun'', ecc. sò di orighjne americana puru parechji nomi cumposti comu ''badlands, teenager, brainstorm, hitchhike, upfront, non-profit, happy hour'', è parechji di li phrasal verbs usati puru in [[Inghilterra]]. === Parole inglesi sopravvissute In lì Stati Uniti === Negli [[Stati Uniti]] sò sopravvissute certe parole in usu in lu Seicentu ma oghji scumparse in [[Gran Bretagna]]. Tra queste ''fall'' (intesu comu "vaghjime", brit. mudernu ''autumn''), ''faucet, diaper, candy, skillet, crib'', cunsiderate di li americanismi. puru la forma verbale ''gotten'' (anziché ''got'') comu [[participio|participiu passatu]] di ''get'' hè ancora prevalente in [[America]] mentre hè quasi di lu tuttu scumparsa in [[Europa]]. Altre parole inizialmente scumparse da l’[[inglese britannicu]] vi ci sò state reintrudotte da l’influenza americana, comu ''hire'' comu sinonimu di ''employ'', ''quit'' comu sinonimu di ''stop'', ò l’espressione “I guess”. Sò inoltre più frequenti in [[America]] chì in [[Inghilterra]] parole comu ''mad'' in lu vecchju significatu di “arrabbiatu” (anziché “scemu”) è ''sick'' in locu di lu sinonimu ''ill'', nonché, in li cuntesti mondu formali, lu [[conghjuntivu]] (es.: “the City Attorney sugèsted that the case ''not be closed''”). * Alcuni termini americani cù currispondente termine britannicu: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | sidewalk | pavement |- | suspenders | braces |- | elevator | lift |- | soccer | football |- | subway | underground |- | airplane | aeroplane |- | apartment | flat |- | cookie | biscuit |- | candy | sweet |- | movie theater | cinema |- | diaper | napkin |- | shopping cart | trolley |- | baby carriage | pram |- | cell phone | mobile |- | drugstore | chemist |- | faucet | tap |- | fries | chips |- | garbage | rubbish |- | gasoline | petrul |- | parking lot | car park |- | popsicle | ice jolly |- | streetcar | tram |- | vacation | holiday |- | eggplant | aubergine |- | zucchini | courgette (marrow) |- | hitchje | scrunchje |- | grades | marks |- | windshield | windscreen |} == Differenze tra l’inglese britannicu è l’inglese americanu == L’[[inglese britannicu]] è l’inglese americanu differisconu ùn solu à livellu di [[fonetica]] è [[lessicu]], ma puru di [[urtografia]] è [[grammatica]]. Le differenze [[urtografia|ortografiche]] riguardanu soprattuttu le parole chì in [[inglese britannicu]] cuntenenu lu gruppu -our- è in inglese americanu perdonu la “u” (''favorite'' per ''favourite'', ''color'' per ''colour'') è quelle chì finisconu in –tre (''centre'' diventa ''center''). hè inoltre diversa In lu l’inglese americanu la regula di li suffissi: la cunsonante va raddoppiata solu se la sillaba hè accentata, così chì ''traveller'' in [[America]] hè scrittu cù una sola “l”. Per li verbi chì terminanu in –ize ò –ise, l’inglese americanu preferisce la prima forma mentre quellu [[inglese britannicu|britannicu]] la seconda. Le differenze [[grammatica]]li riguardanu: * la cuncordanza cù li nomi collettivi: lu verbu va di solitu à lu plurale in [[inglese britannicu]] è à lu singolà in inglese americanu (es. “the team is” anziché “the team are”); * i passati di certi verbi irregulari (''learned'' è ''burned'' preferiti à ''learnt'' è ''burnt''); * l’usu di certe preposizioni (americanu ''in school'' cuntru [[inglese britannicu|britannicu]] ''at school'').<ref>Algieu, John (2006). ''British or American English?''. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-37993-8.</ref> Alcuni termini cù ortografia differente: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | program | programme |- | analog, catalog, dialog | analogue, catalogue, dialogue |- | jail | gaol |- | color, flavor, honor, neighbor, rumor | colour, flavour, honour, neighbour, rumour |- | center, fiber, theater | centre, fibre, theatre |} == Accenti reghjonali di l'inglese americanu == Gli accenti reghjonali più distinguibili In lì [[Stati Uniti]] sò cuncentrati nant'à la costa urientale, à causa di li maghjiori cuntatti cù l’[[inglese britannicu]] è le lingue di li immigrati europeani. Questu hè un elencu di li accenti di le varie aree cù le relative caratteristiche. === Midland (Nebraska, nordu di lu Kansas è di lu Missouri, Iowa, Indiana, centru-sud di Ohiu è Illinois) === La pronuncia di la Midland, la parte centrale di li [[Stati Uniti]], hè cumunemente cunsiderata neutrale (general American). * Anche in Stazona, comu in larga parte di lu paese, sta andandu diffondesi lu cosiddettu ''cot-caught merger'', per cui parole comu ''cot'' è ''caught'' ò ''stock'' è ''stalk'' diventanu omofone (tutte cù la vucale di ''father''). In quest’area lu fenumenu hè ancora in transizione, per cui puru all’internu di una stessa cità ''cot'' è ''caught'' possonu esse pronunciate á lu stessu manera ò cù una più ò menu evidente differenza. Di solitu, specialmente fra li più ghjovani, la distinzione si perde dananzi à la ''l'' (''collar'' è ''caller'') è à la ''n'' (''don'' è ''dawn''); raramente dananzi à lu sonu ''k'' (''stock'' è ''stalk''). Per chi mantene la differenza, la parola ''on'' fa rima cù ''dawn''. * I dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} (rispettivamente in ''down'' è ''boat'') tendonu più à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La pronuncia di lu fonema /æ/ segue, comu in quasi tutti l´[[Stati Uniti]], lu cosiddettu ''cuntinous system'', variandu tra {{IPA|[e?]}} (davanti à le nasali) è {{IPA|[æ]}} (di solitu dananzi à ''s'', ''f'', ''b'' è ''g''). * Molti abitanti di le cità di [[Indianapulis]] è [[Kansas City (Missouri)|Kansas City, Missouri]] pronuncianu á lu stessu manera parole comu ''pen'' è ''pin'', comu à lu sudu (vedi sottu). === Western Pennsylvania === L’accentu di l’ovest di la [[Pennsylvania]] si distingue da quellu neutrale solu perché qui (così comu In lu la cunfinante [[West Virginia]]) lu ''cot-caught merger'' hè universale. La cità di [[Pittsburgh]] ha tradiziunalmente un accentu cù caratteristiche peculiari comu la cunfusione tra parole comu ''fill'' è ''feel'' ò ''pull'' è ''pool''. === Sud === Gli accenti di lu sudu sò tra li più noti è stigmatizzati in [[America]], ma in realtà cumprendonu parlate diverse fra elli. cù “sud”, infatti, si intende oghji l’area chì cumprende l´stati costeri di [[Virginia]], [[Carolina di lu Nord|North]] è [[South Carolina]], [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]], [[Alabama]], [[Mississippi]] è [[Lousiana]] (e solu lu nordu di la [[Florida]]), è la zona detta puru South Midland, cioè sudu di lu [[West Virginia]] è di lu [[Kentucky]], [[Tennessee]], [[Arkansas]], sudu di lu [[Missouri]] è di l’[[uklahoma]], finu à la metà urientale di lu [[Texias]]. l´accenti di tutta quest’area possonu esse assimilati soprattuttu per due caratteristiche chì dall’estremu sudu si sò allargate puru versu l’internu: * la tendenza à pronuncià li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/e?/}} comu {{IPA|[a:]}} (u {{IPA|[?:]}}) è {{IPA|[e:]}} (''nice'' sona comu “naas”); * Lu ''pin-pen merger'', ovveru la cunfusione di la “i” è di la “e” dananzi à cunsonanti nasali, chì rende identiche parole comu ''pin'' è ''pen'' ò ''him'' è ''hem''. Inoltre: * la distinzione tra le vucali di ''cot'' è ''caught'' hè di solitu mantenuta dananzi à tutte le cunsonanti, ma si va perdendu fra le ghjenerazioni più ghjovani (''on'' fa sempre rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''); * anche qui li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}; * lu “yod-dropping” in parole comu ''new'' è ''tube'' (vedi paragrafu nant'à la [[Fonetica]]) hè menu spartu chì in altre pà ti di li [[Stati Uniti]]; * la pronuncia di li stati costeri era finu à qualchì ghjenerazione fa non-rotica; tuttavia Stacaratteristica hè oghji limitata à picculi gruppi di populazione in [[Virginia]], zone di la [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]] è di l’[[Alabama]] è à [[New Orleans]]; * per quantu riguarda la pronuncia di /æ/ di solitu viene seguitu lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà la caratteristica, suvente caricaturizzata, In lu l’estremu sudu à “trascinare” le vucali brevi à la fine di la parola (cosiddetta ''southern drawl'') dananzi à qualsiasi cunsonante, cosicché parole comu ''pass'' è ''pan'' possonu arrivà à sonà comu {{IPA|[pæj?s]}} è {{IPA|[pæj?n]}}; inoltre le vucali brevi di ''pat'', ''pet'' ò ''pit'' sò in ghjene più chiuse chì In lu la pronuncia standard mentre la “e” di lu dittongu di ''day'' hè più aperta. === Nord-est (nord di lu New Jersey, New York City, Connecticut è Rhode Island) === Tutta Stazona presenta proprietà fonetiche simili ma la cità è l’area metrupulitana di [[New York]] hanu un accentu caratteristicu è resu famosu In lì [[Stati Uniti]] da le parechje celebrità newyorchesi è da li parechji film ambientati à [[New York]]. * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò sempre diverse, dananzi à qualsiasi cunsonante. La differenza hè ancora più marcata da lu fattu chì certi pronuncianu la vucale di ''caught'', ''all'', ''talk'', ''off'', ''dawn'', ecc. più chiusa chì à lu centru ò à lu sud. ''On'' fa rima cù ''don'' è ùn cù ''dawn'' è ''tutte'' le parole col gruppu o+r+vucale (''forest'', ''horrible'', ''Florida'', ecc.) hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''horse''. * Parole comu ''marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò tutte pronunciate diverse fra loru, comu in [[Europa]]. * Gli accenti di [[New York]] è di [[Providence, Rhode Island]] sò tradiziunalmente non-rotici, cioè tendonu à ùn pronuncià parechje ò tutte le ''r'' dananzi á altre cunsonanti. * La pronuncia di /æ/ segue di solitu lu cosiddettu ''nasal system'', cioè presenta una chjara differenza tra {{IPA|[e?]}} dananzi à le cunsonanti nasali è {{IPA|[æ]}} in tutti l´altri casi. Tuttavia, In lu l’accentu di [[New York]] si ha un fenumenu dettu ''short à split'', chì fa sì chì la vucale sia pronunciata {{IPA|[e?]}} puru dananzi á altre cunsonanti, ma solu quandu si trova in lu mezzu di la sillaba (parole comu ''fast'', ''half'', ''man'', ''bad'', ecc.) è ùn à la fine (''traffic'', ''family'', ''ladder'', ecc.). Si tratta di un fenumenu simile à la ''broad A'' britannica perché riguarda all’incirca le stesse parole, ma qui la vucale usata hè più chiusa è ùn più aperta di /æ/. * ''Father'' è ''bother'' ghjeneralmente fannu rima comu in lu restu di li [[Stati Uniti]], ma [[New York]] è dintorni possonu fà eccezione: qui la vucale può esse simile à una “o” In lu le parole in cui hè usata puru in inglese britannicu, comu ''father'' è soprattuttu dananzi à ''r'' (''car'', ''arm'', ecc.), é esse pronunciata invece {{IPA|[a]}} In lu le altre posizioni, comu in ''bother''. * A [[New York]] è in lu [[New Jersey]] lu dittongu {{IPA|/a?/}} tende à {{IPA|[æ?]}}. === Mid-Atlantic (sud di lu New Jersey, Philadelphia, Delawà è costa di lu Maryland) === * Per lu cosiddettu “Mid-Atlantic accent” à propositu di ''cot'' è ''caught'' vale quantu dettu per lu nord-est, ma qui ''on'' fa rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò diversi. * Come à [[New York]], puru qui vale la regula di lu ''short à split'' chì però riguarda un minor numeru di parole. * li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La vucale iniziale di lu dittongu {{IPA|/e?/}} può esse più aperta à la fine di la parole (''day'') è più chiusa all’internu (''cane''). * A [[Filadelfia (Pennsylvania)|Philadelphia]] si possonu ave pronunce particulari, comu ''water'' resu simile à “wooder”. === Eastern New England (est di lu Massachusetts, New Hampshisce è Maine) === * Lu ''cot-caught merger'' hè cumpletu dananzi à tutte le cunsonanti. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' di solitu sò diversi. * ''Forest'', ''horrible'', ecc. di solitu hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''hoarse''. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''nasal system''. * Lu veru accentu di Stazona (notu puru comu ''accentu di [[Boston]]'') hè non-roticu, puru se Stacaratteristica tende à perdersi. * In li casi più estremi viene mantenuta la differenza di l’inglese britannicu tra la vucale di ''father'' è quella di ''bother'', ''cot'', ''caught'', ecc. === Nordu (ovest di lu Massachusetts, statu di New York, nordu di l’Ohiu è di l’Illinois, sudu di Michigan, Wiscunsin è Minnesota) === * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò diverse; ''on'' fa rima cù ''don''. * In Sta reghjone (ad eccezione di lu [[Massachusetts]]) si hè spartu In lì ultimi decenni un mutamentu vucalicu in sei stadi, per lu quale per parechji abitanti di lu nordu lu sonu /æ/ diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à tutte le cunsonanti, la vucale di ''father'', ''cot'', ecc. hè pronunciata {{IPA|[a]}} è quella di ''caught'' hè pronunciata anch’essa cù un sonu più apertu chì in lu restu di li [[Stati Uniti]]. Quest’accentu hè suvente chjamatu “accentu di [[Chicagu]]” ò “di [[Detruit]]” ma hè mondu spartu puru In lu lu [[New York (statu)|statu di New York]]. ''Per approfondisce vedi la voce [[Mutamentu vucalicu di le cità di lu Nord]].'' === North Central (North Dakota è nordu di lu Minnesota è di lu Michigan) === * Lu ''cot-caught merger'' hè mondu diffusu. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà chì diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à la ''g'', per cui parole comu ''bag'' è ''vague'' fannu rima. * A causa di la vicinanza col [[Canada]] hè spartu in Stazona lu cosiddettu ''Canadian raising'', per cui la vucale iniziale di li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/a?/}} hè più chiusa dananzi á certe cunsonanti (parole comu ''ride'' è ''write'' ò ''loud'' è ''about'' hanu di fattu vucali diverse). Mentre per lu dittongu {{IPA|/a?/}} lu ''Canadian raising'' hè più ò menu spartu in varie pà ti di li [[Stati Uniti]] è passa suvente inosservatu, per {{IPA|/a?/}} hè una caratteristica di Sta reghjone. === uvest === A l’Ovest ùn esistonu accenti particulari, salvu per lu fattu chì lu ''cot-caught merger'' hè universale, ma In lì ultimi anni in [[California]] è In lì stati limitrofi hè statu osservatu un mutamentu vucalicu ancora in fase di transizione. === African American Vernacular English (AAVE) === L’African American Vernacular English più chì un accentu hè un veru è propriu [[dialettu]], cù una grammatica è un lessicu propri, natu dall’incuntru tra le lingue di li schjavi importati dall’[[Africa]] è le parlate di lu sudu di li [[Stati Uniti]], cù cui ha parechje affinità, è oghji spartu In lu le cumunità afru-americane di tuttu lu paese. Le sue caratteristiche fonetiche principali sò: la pronuncia stabilmente non-rotica; lu ''pin-pen merger''; l’eliminazione di la “i” da li dittonghi (“naas” per ''nice''); l’assenza totale di li soni {{IPA|[?]}} è {{IPA|[ð]}}, per cui ''thing'' è ''this'' diventanu “ting” (u “teng”) è “dis”; la distinzione chjara tra le vucali di ''cot'' è ''caught''; la tendenza á elide le cunsonanti finali è la “d” iniziale In lu la parola ''don’t''. == Voci currelate == * [[Lingua inglese]] * [[Pronuncia di l'inglese]] == cullegamenti esterni == [http://www.ling.upenn.edu/phono_atlas/home.html Atlante fonolughjcu di la University of Pennsylvania] {{en}} == Bibliografia == * Liviu Hofmann Cortesi: ''American English, l'inglese chì si parla In lì USA'', Rizzoli BUR, 1995-2000. * Ferguson, Charles A.; & Heath, Shirley Brice (Eds.). (1981). ''Language in the USA''. Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward. (2004). American English and its distinctiveness. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;18–38). Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward; & Rickford, John R. (Eds.). (2004). ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century''. Cambridge: Cambridge University Press. * Frazer, Timothy (Ed.). (1993). ''Heartland English''. Tuscaloosa: University of Alabama Press. * Glowka, Wayne; & Lance, Donald (Eds.). (1993). ''Language variation in North American English''. New York: mudern Language Association. * Garner, Bryan A. (2003). ''Garner's mudern American Usage''. New York: Oxford University Press. * Kenyon, John S. (1950). ''American pronunciation'' (10th ed.). Ann Arbor: George Wahr. * Kortmann, Bernd; Schneider, Edgar W.; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Morphology and syntax'' (Vol. 2). Berlin: Mouton de Gruyter. * {{cite book|last=Labov|first=William|cu-authors=Sharon Ash; Charles Boberg |year=2006|title=The Atlas of North American English|location=Berlin|publisher=Mouton de Gruyter|id=ISBN 3-11-016746-8}} * Lippi-Green, Rosina. (1997). ''English with an accent: Language, ideology, and discrimination in the United States''. New York: Routedge. * MacNeil, Robert; & Cran, William. (2005). ''Du you speak American?: à cumpanion tu the PBS television series.'' New York: Nan A. Talese, Doubleday. * {{cite book|last=Mathews|first=Mitford M. (ed.)|year=1951|title=A Dictionary of Americanisms on Historical Principles|location=Chicago|publisher=University of Chicagu Press}} * {{cite book|last=Mencken|first=H. L.|authorlink=Henry Louis Mencken|year=1936, repr. 1977|title=The American Language: An Inquiry intu the Development of English in the United States|location=New York|publisher=Knopf}} * [[Mariu Pei]], ''The Story of English'', Lippincott, Philadelphia and New York, 1955. * {{cite book|last=Simpson|first=John (ed.)|year=1989|title=uxford English Dictionary, 2nd edition|location=uxford|publisher=uxford University Press}} * Schneider, Edgar (Ed.). (1996). ''Focus on the USA''. Philadelphia: John Benjamins. * Schneider, Edgar W.; Kortmann, Bernd; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Phonology'' (Vol. 1). Berlin: Mouton de Gruyter. * Thomas, Erik R. (2001). ''An acoustic analysis of vowel variation in New World English''. Publication of American Dialect Society (Nu. 85). Durham, NC: Duke University Press. * Thompson, Charles K. (1958). ''An introduction tu the phonetics of American English'' (2nd ed.). New York: The Ronald Press Cu. * Trudgill, Peter and Jean Hannah. (2002). International English: à Guide tu the Varietes of Standard English, 4th ed. London: Arnold. ISBN 0-340-80834-9. * Wolfram, Walt; & Schilling-Estes, Natalie. (1998). ''American English: Dialects and variation''. Malden, MA: BasLu Blackwell. * Baugh, C. è Cable, Th. ''A History of the english Language''. N.J., Routledge & Kegan Paul, 1978. * Strang, B. à ''History of English''. London, Methuen, 1970. * Algieu, John (Ed.). (2001). ''The Cambridge history of the English language: English in North America'' (Vol. 6). Cambridge: Cambridge University Press. * Bailey, Richard W. (1991). ''Images of English: à cultural history of the language''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Bailey, Richard W. (2004). American English: Its origins and history. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;3–17). Cambridge: Cambridge University Press. * Bryson, Bill. (1994). ''Made in America: An informal history of the English language in the United States''. New York: William Morrow. * Finegan, Edward. (2006). English in North America. In R. Hogg & D. Denison (Eds.), ''A history of the English language'' (pp.&nbsp;384–419). Cambridge: Cambridge University Press. * Kretzschmar, William A. (2002). American English: Melting put or mixing bowl? In K. Lenz & R. Möhlig (Eds.), ''Of dyuersite and change of language: Essays presented tu Manfred Görlach on the uccasion of his sixty-fifth birthday'' (pp.&nbsp;224–239). Heidelberg: C. Winter. * Mathews, Mitford. (1931). ''The beginnings of American English''. Chicago: University of Chicagu Press. * Read, Allen Walker. (2002). ''Milestones in the history of English in America''. Durham, North Carolina, Duke University Press. * Collis Cobuild, ''English Language Dictionary''. Birmingham, Collins, 1987. * ''Merriam Webster's cullegate Dictionary''. Springfield, Mass. 2001. * [http://www-unix.uit.umass.edu/~jjmccart/ McCarthy, John] (1993). * [http://www.houghtonmifflinbooks.com/epub/how_we_talk.shtml ''How We Talk: American Regional English Today.'' Metcalf, Allan, Houghton Mifflin, Boston.] * Labov, William (1994) ''Principles of Linguistic Change: Volume 1: Internal Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17914-3 * Labov, William (2001) ''Principles of Linguistic Change: Volume 2: Social Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17916-X * Labov, William, Sharon Ash, & Charles Boberg (2006) ''Atlas of North American English'' DeGruyter ISBN 3-11-016746-8 * Newman, Michael (2005) "New York Talk" in ''American Voices'' Walt Wolfram and Ben Ward (eds). p.&nbsp;82-87 Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * Wolfram, Walt & Nancy Schilling Estes (2006) ''American English'' 2nd edition Blackwell ISBN 1-4051-1265-4 * Wolfram, Walt & Ward, Ben (2005) ''American Voices: How Dialects Differ from Coast tu Coast'' Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * ''Vowels and cunsonants: An Introduction tu the Sounds of Languages''. Peter Ladefoged, 2003. Blackwell Publishing. * ''Dictionary of American Regional English.'' 5 vols. Cambridge: Harvard University Press, 1985–. <!-- The last volume has yet [2007] tu be published. --> * Allen, Harold B. (1973-6). ''The linguistic atlas of the Upper Midwest'' (3 Vols). Minneapulis: University of Minnesota Press. * Atwood, E. Bagby. (1953). ''A survey of verb forms in the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Carver, Craig M. (1987). ''American regional dialects: à word geography''. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-10076-9 * [[Hans Kurath|Kurath, Hans]], ''et al.'' (1939-43). ''Linguistic atlas of New England'' (6 Vols). Providence: Brown University for the American CouncLu of Learned Societes. * Kurath, Hans. (1949). ''A word geography of the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Kurath, Hans; & McDavid, Raven I., Jr. (1961). ''The pronunciation of English in the Atlantic states''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1979). ''Dialects in culture''. W. Kretzschmar (Ed.). Tuscaloosa: University of Alabama Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1980). ''Varietes of American English''. A. DLu (Ed.). Stanford: Stanford University Press. * Metcalf, Allan. (2000). ''How we talk: American regional English today'' Houghton Mifflin cumpany. ISBN 0-618-04362-4 * Pederson, Lee; McDaniel, Susan L.; & Adams, Carol M. (eds.). (1986-92). ''Linguistic atlas of the gulf states'' (7 Vols). Athens, ghjeorghja: University of ghjeorghja Press. [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Americanu]] jqccyrdsygepx4zicijkdscjh0norrk Inglese britannicu 0 12317 332777 325405 2014-03-23T14:26:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''inglese britannicu''' (''British English'') hè a variante di l'[[lingua inglese|inglese]] parlata in u [[Regnu Unitu]]. [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Britannicu]] aaganyzw4ng6axtjl2dxs01nhrh9sbx Categoria:Attrice 14 12325 359137 335452 2018-05-03T23:55:31Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Biugrafia]] lln1fzmk1pvmz4uamw3r5mhkjt50atq Royan 0 12326 343497 334188 2015-05-08T20:10:29Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|fr}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Royan''' hè una cità in [[Poitou è Charentes]] di 17 102 abitanti (1999). L'abitanti di Royan si chjamanu i Royannais. [[Categoria:Cità di a Francia]] gyz7m74eyp26t36k4yluiot31nxy2oa A Vechjaia 0 12327 346226 331271 2015-07-01T16:27:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ''A Vechjaia'' hè una [[puesia]] scritta da [[Petru Lucciana]] (1832-1909), dettu Vattelapesca. 'Ssa puesia hè stata publicata prima in [[L'Annu Corsu]], in u [[1925]] (pagina 139). ==A Vechjaia== :Ah! ciò chì in a [[vechjaia]] ci hè di peghju :Ùn sò micca i dulori curpurali :(Nè i [[denti]] chì vi cascanu à buleghju :Cù i [[capellu|capelli]] ind'a suppa), ma i murali. :Vive ed assiste à i proprii funerali, :Ecc’un cruziu! È ghjè u meiu. S’e dormu o veghju, :In carattari ardenti scritti i leghju, :I rimbombi sentendu ne murtali. :Cose e persone care à pocu à pocu :M’abandonanu tutte, sicchè prestu :Chì mi cunnosca ùn truveraghju in locu, :Nè chì m’intenda : segnu manifestu :Ch’ogna chì perti anch’eu... Per duve ?... ''Ùn socu''. :Dunque pertimu. U mio baullu hè lestu. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] dfwe23ndkh8qdvqdykvbng80a0ip7q6 Felidae 0 12328 345906 332430 2015-07-01T12:29:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Hè a famiglia di u [[ghjattu]], u [[leone]], u [[tigru]], ecc. Ci sò 37 specie sfarente. [[Categoria:Fauna]] 00y5o4lhx58s0c4gpf5a96sli6ce6zh 2 d'ottobre 0 12331 360702 147807 2018-12-19T20:24:27Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[2 uttrovi]] nau1pzprsz4zp205ejt1z1uqhgzlv6e Seconds 0 12332 346480 334365 2015-07-01T18:32:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Seconds]] (in [[lingua corsa|corsu]]: "(I) Secondi"; titulu [[lingua francese|francese]]: ''L'Opération diabolique'') hè un [[cinemà|film]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1966]], realizatu da [[John Frankenheimer]]. U thriller di fintascienza hè cunsideratu cum'è unu di i migliori rendimenti di l'[[cinemà|attore]] [[Rock Hudson]] è hè statu numinatu per l'[[Oscar]] di a migliore fotografia (biancu è neru). [[Categoria:Filmu di l'anni 1960]] [[Categoria:Thriller]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] r3fdclum3hd0xpckszhzerizn5u1pgm Template:Utilizatore eo-3 10 12333 335332 147824 2014-03-23T18:02:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=eo | text=Ĉi tiu uzanto povas komuniki per '''[[:Category:Utilizatore eo-3|alta aŭ flua]]''' nivelo de '''[[:Category:Utilizatore eo|Esperanto]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore eo-3|{{PAGENAME}}]] gqp2848e96dicfbxh8nvtbbdc2ciu4q Categoria:Utilizatore eo-3 14 12334 335818 328377 2014-03-23T18:15:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore eo| 3]] 4bz942fd9gegw8oa4mmizau8c8uptj8 Template:Utilizatore nl-2 10 12335 335365 147887 2014-03-23T18:02:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[lingua neerlandese|nl]] | text=Deze gebruiker heeft een '''[[:Category:Utilizatore nl-2|middelmatige kennis]]''' van het '''[[:Category:Utilizatore nl|Nederlands]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore nl-2|{{PAGENAME}}]] a90cd0a6lp34gumzigja56zodq49d1n Categoria:Utilizatore nl-2 14 12336 335858 328081 2014-03-23T18:16:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore nl| 2]] 9bvc0rx7gnep9zddm0yse5g5oa9424o Template:Utilizatore nl-3 10 12337 335366 147888 2014-03-23T18:02:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[lingua neerlandese|nl]] | text=Deze gebruiker spreekt '''[[:Category:Utilizatore nl-3|uitstekend]]''' '''[[:Category:Utilizatore nl|Nederlands]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore nl-3|{{PAGENAME}}]] tdixrh2p29n3wby31fuxbmtufmkkor4 Categoria:Utilizatore nl-3 14 12338 335859 326488 2014-03-23T18:16:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore nl| 3]] k82vcu4wrlt0kxbfg0chzai9b3q3106 23 di nuvembre 0 12341 336513 259010 2014-05-25T20:14:30Z Zolo 4720 Reindirizzamentu à [[23 di nuvembri]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[23 di nuvembri]] d24cqd5jojhvg7zptubnidujizfcwfb 23 nuvembri 0 12342 147960 2008-11-16T18:16:15Z Urelianu 176 hà reindirizzatu [[23 nuvembri]] à [[23 di nuvembri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[23 di nuvembri]] tgic6vyo6kerkg2qctntkpv1ux5mggm 17 nuvembri 0 12343 147962 2008-11-16T18:19:04Z Urelianu 176 hà reindirizzatu [[17 nuvembri]] à [[17 di nuvembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[17 di nuvembre]] 1pn2nc3hx6pd3ekrmavqhh71b7svlfq 1 frivaghju 0 12344 148271 147965 2008-11-20T21:30:01Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[1u di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u di ferraghju]] 8a564j6vpxcpc74ly4mtn9e5l71h8n9 Wikipedia:Piazza 4 12345 165215 147988 2009-04-10T04:48:04Z Pathoschild 228 merged into [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]] nrdt3oty29kg13bkjmfsw6jek62p6xf Categoria:Ghjornu di ghjennaghju 14 12346 335586 148063 2014-03-23T18:11:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ghjornu di l'annu| 01]] kzhipqh06bv525p1ykzawgcx4mci6xm 1 di ghjennaghju 0 12347 148069 2008-11-18T17:47:27Z Ale Mister 249 hà mossu [[1 di ghjennaghju]] à [[1u di ghjennaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u di ghjennaghju]] trxh613iwvhb23nfyzkomjnw3h8r0uh Categoria:Filmu di l'anni 1980 14 12348 337422 335555 2014-09-06T12:04:42Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|1980]] 35pjojmbnzadbx96cdmbxtlt8qpnx5i Categoria:Drama (Filmu) 14 12349 335529 148089 2014-03-23T18:10:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Categoria:Filmu americanu 14 12350 335545 325411 2014-03-23T18:10:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Categoria:Filmu di l'anni 1990 14 12351 337436 335557 2014-09-06T12:10:08Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|1990]] m8nrkc5rrog7gzz7v4zpgffw33rs72p Categoria:Thriller 14 12352 335765 325413 2014-03-23T18:14:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Categoria:Filmu di l'anni 1960 14 12353 337411 335553 2014-09-06T11:57:38Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|1960]] qmxoq8yvdaure5prdp6kdo5rlqn7n5o Portughese bresilianu 0 12354 148107 2008-11-19T00:00:36Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Portughese brasilianu]] oli1da6k4wb8f8f6p3wuz7xp2ljvp7u Psycho 0 12355 334017 325415 2014-03-23T14:51:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Psycho''' (titulu francese: ''Psychose'', o in corsu: ''Psicosi'') hè un filmu americanu di u [[1960]] realizatu da [[Alfred Hitchcock]]. I rolli principali sò stati ghjucati da [[Anthony Perkins]] (cum'è ''Norman Bates'') è [[Janet Leigh]] (cum'è ''Marion Crane''). U psicothriller hà ricevutu quattru numinazioni di l'[[Oscar]], ma ùn hà guadagnatu unu. [[Categoria:Filmu di l'anni 1960]] [[Categoria:Thriller]] [[Categoria:Filmu americanu]] 6fk5dvc7wk9lih0brfbc0vsc0ycc3yj The Thin Red Line 0 12356 358574 346615 2018-02-09T21:45:07Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''The Thin Red Line''' (tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Ligne rouge'', in [[lingua corsa|corsu]]: "A linea rossa") hè un [[cinemà|filmu]] di guerra [[Stati Uniti|americanu]] di u realizadore [[Terrence Malick]] di l'annu [[1998]]. Hè statu numinatu per sette [[Oscar]], ma senza guadagnà ne unu. Ùn ci hè un veru rollu principale, ma ci sò mori rolli picculi. Assai [[cinemà|attori]] rinnumati hanu ghjucatu in ''The Thin Red Line''. Per esempiu: * [[James Caviezel]] * [[Elias Koteas]] * [[Ben Chaplin]] * [[Nick Nolte]] * [[Sean Penn]] * [[Woody Harrelson]] * [[John Cusack]] * [[John C. Reilly]] * [[Adrien Brody]] * [[John Travolta]] * [[George Clooney]] * [[Nick Stahl]] * [[Jared Leto]] A musica di u filmu hè di [[Hans Zimmer]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1998]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] qjidlo1w5tl1zd7wfcnutzpsx3uv1sm SUA 0 12357 148144 2008-11-19T17:28:34Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stati Uniti d'America]] 08y89vp53wbrmsj1i6wkngkjhiiyx9o 14 d'agostu 0 12358 148147 2008-11-19T17:49:55Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[14 d'aostu]] hz1sgvbu11ediw9ow1evvuruxl7hlbm 24 d'ottobre 0 12359 360701 345360 2018-12-19T20:24:08Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 Reindirizzamentu à [[24 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[24 uttrovi]] 49bqna2ezpzw2y5lgoyn1glcw1sdcvv Categoria:Canadianu 14 12360 335469 327631 2014-03-23T18:09:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America]] 2ql43s4pbbsfpacg1fws1glquw4om5l For Love or Money 0 12361 337426 332480 2014-09-06T12:07:02Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''For Love or Money''' (in corsu: "Pè amore o solli"; titulu francese: ''Le Concierge du Bradbury'') hè un filmu [[Stati Uniti|americanu]], una cumedia rumantica di l'annu [[1993]]. I rolli principali sò stati ghjucati da [[Michael J. Fox]] è [[Gabrielle Anwar]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1993]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] 2yqiw1l9il75y2dsa655hglieft3cfq Categoria:Cumedia (Filmu) 14 12362 335501 148185 2014-03-23T18:09:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Cicerone 0 12364 148276 2008-11-20T21:42:21Z Ale Mister 249 hà mossu [[Cicerone]] à [[Marcu Tulliu Cicerone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marcu Tulliu Cicerone]] 1uq2tkxvgehqso1a3q46kekkc56qyde Riebula 0 12366 148344 2008-11-21T15:58:29Z 90.14.246.112 Reindirizzamentu à [[Riberbula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Riberbula]] n8ehk83q2myuv5oxas3weq0iobny218 2 frivaghju 0 12367 148378 2008-11-21T22:48:29Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[2 frivaghju]] à [[2 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[2 di ferraghju]] 6hawhif3mopvs21ajkn759yo103ga44 3 frivaghju 0 12368 148380 2008-11-21T22:48:32Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[3 frivaghju]] à [[3 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[3 di ferraghju]] qf31k6nmpvmhjk6y8mubrphkko8vp55 4 frivaghju 0 12369 148382 2008-11-21T22:48:36Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[4 frivaghju]] à [[4 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[4 di ferraghju]] bm2xrdtb33reoqiidmhouo6qn4etm1g 5 frivaghju 0 12370 148384 2008-11-21T22:48:39Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[5 frivaghju]] à [[5 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[5 di ferraghju]] comukhlmvyhb3uspijc8opjdwd2zkwa 6 frivaghju 0 12371 148386 2008-11-21T22:48:42Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[6 frivaghju]] à [[6 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[6 di ferraghju]] bnwz2q85okhg328l7l02urug5bidphy 7 frivaghju 0 12372 148388 2008-11-21T22:48:45Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[7 frivaghju]] à [[7 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[7 di ferraghju]] 7chd2eckmuje7juhcmwn7gxguj3a2dl Categoria:Ghjornu di ferraghju 14 12373 335585 148389 2014-03-23T18:11:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ghjornu di l'annu| 02]] ckogx4cnz20wwfvpkjiavxikbr7gkpu Categoria:Stati di u Brasile 14 12374 335755 148406 2014-03-23T18:14:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Brasile]] br3nk794gjtm6htz3mk14mbxdrrgzgn Alberta 0 12375 355721 354807 2016-11-04T08:41:23Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Alberta in Canada.svg|thumb|Alberta - Canadà]] '''Alberta''' hè una pruvincia di u [[Canadà]], hà una superficia di 661.848 km² è tene una populazzione di 3.645.257 abitanti (2011). A capitale hè [[Edmonton]]. A cità più grande hè [[Calgary]]. [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] 0nc4w6gy9miwvfajyhm5rl84wgn6uyr Bright Lights, Big City 0 12376 359601 331742 2018-06-12T23:14:57Z 2602:306:83A9:3D00:554E:4EA1:EDE:5CFB wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Bright Lights, Big City''' (titulu francese: ''Les feux de la nuit'', "I lumi di a notte" in corsu) hè un filmu americanu di l'annu [[1988]] incù [[Michael J. Fox]] è [[Kiefer Sutherland]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1988]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] 0ersds4qfs83m79pyorpc195nut0qam 8 frivaghju 0 12377 148447 2008-11-22T14:28:44Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[8 frivaghju]] à [[8 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[8 di ferraghju]] e8ybnorj5mnieys5q6sbrersfaih2iw 9 frivaghju 0 12378 148449 2008-11-22T14:28:46Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[9 frivaghju]] à [[9 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[9 di ferraghju]] sh63hd50kbuefu95vs143k2jpwlklm2 10 frivaghju 0 12379 148451 2008-11-22T14:28:48Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[10 frivaghju]] à [[10 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[10 di ferraghju]] 71030x7uh15xlkhlszrbu2xqcrm6a7k 11 frivaghju 0 12380 148453 2008-11-22T14:28:50Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[11 frivaghju]] à [[11 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[11 di ferraghju]] tmcid6jt7c09b6dk2hmg4bdnxey5355 12 frivaghju 0 12381 148455 2008-11-22T14:28:53Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[12 frivaghju]] à [[12 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[12 di ferraghju]] 3jku48bcgvxtdcmni20x6x6mmgzq5x1 13 frivaghju 0 12382 148457 2008-11-22T14:28:56Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[13 frivaghju]] à [[13 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[13 di ferraghju]] rl6ali1m09w949ojmnhvwdrxgfsabks 14 frivaghju 0 12383 148459 2008-11-22T14:28:59Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[14 frivaghju]] à [[14 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[14 di ferraghju]] jm1crvdwncr6vaxs6kvvpbmgvmuqm6v 15 frivaghju 0 12384 148470 2008-11-22T14:37:28Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[15 frivaghju]] à [[15 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[15 di ferraghju]] bwwrrw8rghtcdykgfyql52zj0aoz5c6 16 frivaghju 0 12385 148472 2008-11-22T14:37:30Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[16 frivaghju]] à [[16 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[16 di ferraghju]] s3z8qap24y39ua4foh3s9coh6yid451 17 frivaghju 0 12386 148474 2008-11-22T14:37:32Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[17 frivaghju]] à [[17 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[17 di ferraghju]] p06af2428rg0rari2ykb86rkehh718h 18 frivaghju 0 12387 148476 2008-11-22T14:37:34Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[18 frivaghju]] à [[18 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[18 di ferraghju]] 9bfuplvax9k620nfegonz0q2py4sc5w 19 frivaghju 0 12388 148478 2008-11-22T14:37:36Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[19 frivaghju]] à [[19 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[19 di ferraghju]] 0zz7iu26t0ugtmtjc7yf5vifxp2g7vu 20 frivaghju 0 12389 148480 2008-11-22T14:37:37Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[20 frivaghju]] à [[20 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[20 di ferraghju]] h3wcc3mk1qtir6lscla6esafcyrs5ab 21 frivaghju 0 12390 148482 2008-11-22T14:37:41Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[21 frivaghju]] à [[21 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[21 di ferraghju]] nrbqvziougnci2kup4w7s5em7g0jv5n 22 frivaghju 0 12391 148493 2008-11-22T14:47:42Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[22 frivaghju]] à [[22 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[22 di ferraghju]] su1cq6eg0ul1xcn0fa8q6smxp6tlosn 23 frivaghju 0 12392 148495 2008-11-22T14:47:44Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[23 frivaghju]] à [[23 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[23 di ferraghju]] fhs34kaauafoirh4muh66m3f1bxcoj6 24 frivaghju 0 12393 148497 2008-11-22T14:47:45Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[24 frivaghju]] à [[24 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[24 di ferraghju]] 7tvl2jzntfqnfvggtob9s6h5tdr19lv 25 frivaghju 0 12394 148499 2008-11-22T14:47:47Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[25 frivaghju]] à [[25 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[25 di ferraghju]] 0xa390oav4lltm07973xj59xu92z0af 26 frivaghju 0 12395 148501 2008-11-22T14:47:49Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[26 frivaghju]] à [[26 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[26 di ferraghju]] tezcqi647d11jsa8eftslb3f5ghu2oj 27 frivaghju 0 12396 148503 2008-11-22T14:47:51Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[27 frivaghju]] à [[27 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[27 di ferraghju]] pztcfyjbs7ofpdis33183me9o7lzfhe 28 frivaghju 0 12397 148505 2008-11-22T14:47:52Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[28 frivaghju]] à [[28 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[28 di ferraghju]] 97w1tu7lfk1w4qsxolupp0b01eoio2p 29 frivaghju 0 12398 148516 2008-11-22T16:22:20Z Ale Mister 249 hà reindirizzatu [[29 frivaghju]] à [[29 di ferraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[29 di ferraghju]] h4v8ioty88anr6qzfwh2uw5t6ggiega Categoria:America di u Nordu 14 12399 335400 148669 2014-03-23T18:07:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America]] 2ql43s4pbbsfpacg1fws1glquw4om5l Foo Fighters 0 12401 148858 2008-11-26T17:17:27Z 24.205.75.168 Reindirizzamentu à [[Dave Grohl]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dave Grohl]] 6rwsvxujt7rd6vhhl4j8jg51gpji7yi A Benedizzione di u Sabatu Santu 0 12402 350857 350856 2015-07-09T13:54:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Benedizzione di u Sabatu Santu''' hè una [[puesia]] scritta da [[Lisandru Ambrosi]] (1798-1842). Hè stata publicata in [[A Muvra]] in u [[1937]]. ==A Benedizzione di u Sabatu Santu== :Càspita! [[riligione cristiana|Prete]] [[Paulu]] :À mè m’hà campatu! :In [[casa]], u [[diavule]] :S’era impusessatu. :Un certu rimore :Sempre ci facia, :Chì mai lu [[Signore]] :Entrà ci pudia. :Ellu, per un [[bracciu]], :U cacciò in u chjassu :Cum'è un zitellacciu, :È mandà lu à spassu. :Ch’avà sò sicuru, :Per intal’à un’altra ora :Zaccaneghji puru :Si resta fora. :Ellu, quant’à mè, :Hè un santonu à veru; :Manc’unu ùn ci n’hè :In tuttu lu [[cleru]]. :Cù una so spergiata :Restò benedetta :Tutta una [[facciata]] :Di a [[casa]] è una fetta. :Cù trè altre spergiate :Per tuttu scialbò, :È à le latinate :Ch’ellu stuppulò, :Ogni cosa tremava, :[[tarantulu|Tarantuli]] è [[topu|topi]]. :U [[focu]] stridava :Per finu à le [[scopa|scopi]]. :Quelle parulloni :Piglionu e tittelle, :Tupponu i tufoni :Ch’escianu e [[candella|candelle]]. :U spaternustrime :Durò per [[quattru]] [[ora|ore]] :È lu mio magnime :À lu sacru [[tenore]]. :Di [[pidochju|pidochji]] è [[puci]] :Tamanta [[brigata]] :Maiò ch'è li ruci :Sunò la scupata. :Restonu cumpunte, :À la so prucantula, :Duie [[furcina|furcine]] unte, :Tr'è [[fusu|fusi]] è una [[grattula]]. :Un par di [[pignatta|pignatti]] :Cumpunti restonu :Cu [[trè]] o [[quattru]] [[piattu|piatti]] :Da lu [[santu]] [[sonu]]. :La mio [[paghjola]] :Restò benedetta, :La miò [[cazzarola]], :La [[falce]] è l’[[accetta]]. :U mio pisciatoghju :Restò benedettu, :U mio cuvertoghju :Cù tuttu lu [[lettu]]. :Tutti i mio [[piattu|piatti]], :I sparti è cupputi, :Pìgnule è [[pignattu|pignatti]], :[[Suppera|Suppere]] è ambuti. :Oh lu gran bisbigliu :Chì in [[casa]] sunava! :Sin’à u mio ciarnigliu :Chì mai l’aduprava. :Più bella [[scena]] :Vede ùn si pudia: :A mio catena :Passava è venia. :È u mio tinellu, :A [[sechja]], a [[ciarretta]] :Da nantu u [[purtellu]] :Saltonu nu a stretta. :E mio [[gallina|gallinelle]] :Chì facenu l’[[ovu|ove]] :Piglionu e [[purtella|purtelle]]: :Mai più l’aghju trove. :U mio [[mannarinu]] :Da chèrciula intese, :Pigliò u [[purtellinu]], :Scappò pè u [[paese]]. :U mio troppu in [[sala]] :Duve nantu pusava, :Per sopra la [[scala]] :Cullava è falava. :È le mio [[prisuttu|prisutte]] :D’appese à le grate :Strapponu tutte :Da le so spergiate. :Per più scrianzatu :Ch’ell’era u mio [[gattu]], :Restò accustumatu, :Ùn scuzzò più [[pignattu]]. :Eo, cum'è una [[foglia]], :Trimava in l’anghjone; :Mi surtia la voglia :Di fà più [[canzona|canzone]]. :Pensate! Ch’avia :In una [[cascia]], in fondu, :Una [[geografia]] :Di tuttu lu [[mondu]]; :Una [[mantinella]] :Tutta tufunata :Incù una [[curbella]] :Ma tutta sfundata. :A la so [[preghiera]] :La pezza restò :Tale quale ella era :Nè mai più stracciò. :Avale tuttu aghju :Più [[santu]] ch'è prima, :Sunch'è u [[calamaghju]], :A [[penna]] è la [[rima]]. [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 9ysrmclkea7vlv0qwp1e6dix1rn423q Carciofu 0 12404 149057 2008-11-29T13:23:28Z 83.201.166.29 Reindirizzamentu à [[Artichjoccu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Artichjoccu]] 4gwbaapeg1a0tszb97vck349z13dajc Pilonu 0 12405 348275 348271 2015-07-03T14:08:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Pilonu.jpg|thumb|200px|right|Un pastori incù u pilonu, in u libru di [[Preti Galletti]]]] U '''Pilonu''' (o [[Pilone]]) era un vistitu tradiziunali [[Corsica|corsu]]. Era fattu di pannu corsu o in pelu caprunu sanu. U pilonu era senza manichi nè apartura. Di i volti ci era una balzana di tela, nera, chì u rinfurzava in ghjò. U pilonu novu era longu, ma à misura ch'eddu frustava, si pudia taglià un pocu in ghjò è divintava più cortu à pocu à pocu. Ma ci erani i variazioni da una pievi à quidda altra, apposta chì u pilonu era purtatu più longu in [[Pumonti]] cà in [[Cismonti]]. U pilonu era u vistitu di i pastori, ma dinò di i cacciadori, chì i parava da u fretu è da l'acqua. Pisava mori u pilonu, insin'à ottu chilò. U pilonu era fattu par u più in Siscu, Corti, Venacu, o in Bucugnà. Era ancu apprizziatu da l'ufficiali inglesi chì friquintavani l'isula à u seculu XIX (Dizziunariu ''U Muntese''). ==Citazioni== Accadi à spessu chi u pilonu fussi citatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in i pruverbii: : ''Par [[maghju]] o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu''. : ''Un pilone ùn serve solu un annu.'' (Dizziunariu ''U Muntese'') * in a festa di [[Sant'Andria]], u [[30 nuvembri]], i ziteddi andavani da una casa à quissa altra cantendu una [[pricantula]], è à quiddu chì ùn dava nudda, si facia a siguenti risposta: :''Chì vo abbiati tanti chjirchjoni :''Ch’iddu ci hè pila in un pilonu. * in u [[Vociaru di una ghjuvanetta di Tassu|buciaru di una ghjuvanetta di Tassu]]: :Isfurcà vogliu lu palu, :Quiddu di setti furconi, :Ch'ùn ci s'appenda più zanu :Nè cappucciu nè pilonu :È taglià vogliu la coda :À Cimoscu ed à Falconi. == Da veda dinò == *[[camisgia]] *[[cuttesce]] *a [[camisgetta]] ==Liami== * [http://www.matinalatina.com/festi/festi_pdf.php?num=1 Sant'Andria, [[Matina Latina]]] ==Riferimenti== * Galletti, (1863) ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'' * Pecqueux-Barboni, R. (2008) Pannu è panni - Costumes de Corse, Albiana * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana [[Categoria:Vistiti di Corsica]] [[Categoria:Vistitu]] [[Categoria:Etnulugia]] s7yuh0n5x5kw4rn1ufmlhytgxsuy9bl Pilone 0 12406 149070 2008-11-29T14:32:29Z 83.201.166.29 Reindirizzamentu à [[Pilonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pilonu]] g6iumuozfbqlv2merzhzgh6v9u65szb Template:Oc 10 12407 149166 2008-11-30T13:01:15Z Cedric31 1238 Pagina nova: (in occitanicu) wikitext text/x-wiki (in occitanicu) t0tgep8clutza2hug1wcjggs9g828oy Gesù Cristu 0 12409 358982 358977 2018-04-02T08:48:54Z 86.219.216.59 wikitext text/x-wiki Per i cristiani Gesù o [[Ghjesù]] hè u Figliolu di Diu è di a [[Vergine Maria]]. Hè dinù u Messia (o messaggeru) di U Signore. Cunniscimu a so vita per via di i scritti di i quattru [[Vangelu|Vangelisti]]: SS. Matteu, Marcu, Luca è Ghjuvanni. Eccu u ceppu di u [[Cristianisimu]]. Ghjesù in lingua ebrea vole dì: Diu salva. Cristu vene da a lingua greca antica (Christos), tradutta da l'ebreu "Messiah" o messaggeru. U nome sanu di Ghjesù Cristu vole dì 'Ghjesù-Messaggeru di Diu' o 'untu da u Signore'. == Citazione == Accade chì Ghjesù Cristu fussi mintuvatu in a cultura corsa. Per esempiu in e ghjasteme<ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>: * ''Chì tù sia abandunatu da Cristu !'' * ''Chì tù faccia quidda di Cristu.'': "quidda" si riferisce à a fine, a morte. == Riferenze == {{reflist}} [[Categoria:Religione]] [[Categoria:Ebrei]] q055k491rhjikkd6uyfda0jywvou4wa MediaWiki:Nologin 8 12410 149191 2008-11-30T14:59:48Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ùn sè registratu? $1. wikitext text/x-wiki Ùn sè registratu? $1. cv3y897z9yhhg2d89va3e6dq17tfdfp MediaWiki:Gotaccount 8 12411 149192 2008-11-30T14:59:56Z Ale Mister 249 Pagina nova: Sè digià registratu? $1. wikitext text/x-wiki Sè digià registratu? $1. 84z8gnjm806i41ngf0a722d21y1tvvd MediaWiki:Nav-login-createaccount 8 12412 149195 2008-11-30T15:02:27Z Ale Mister 249 Pagina nova: Cunnessione / Registramentu wikitext text/x-wiki Cunnessione / Registramentu swcf6jimfjzeug22gm04bct14x7b2c3 Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante 0 12413 346241 334160 2015-07-01T16:35:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante''' hè una [[puesia]] di [[Lisandru Ambrosi]] (1798-1842), chì hè stata racolta da a tradizione orale. ==Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante== :Per mè corciu ch’eo sò! Ch’aghju à capì ? :Restatu erfagnu, senza scola, eppò :Puverittacciu, à causa maiò, :Ch’è maraviglia s’è sò sturneti. :A mio furtuna hè chì sò natu quì :Duv'è la scenza à Pallade scappò, :Duve a pura onestà si maritò :È duve la virtù si sgrunchjulì. :Qui, di scenza ogni cosa hè stuffizzatu: :Terrazze, sulaghjoli è cherciulotti; :Quì, lu chjassu di scenza hè suminatu. :Quì, di crianza hè pienu sechje è botti; :In somma hè calateiu tuttu impalpatu: :Infin’à i pisciatoghji quì sò dotti. ==Referenze== * Ceccaldi, Matteiu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris ==Da vede dinù== * [[Lisandru Ambrosi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] p9br8evfehj8tz2ihoz59x4zl3mbnu4 A scusa à Prete Paulu 0 12414 350887 346225 2015-07-09T15:18:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A scusa à Prete Paulu''' hè una [[puesia]] di [[Lisandru Ambrosi]] (1798-1842), racolta da a tradizione orale. ==A scusa à Prete Paulu== :Vi dumandu, o [[Cristianesimu|Prete]] Pà, :Scusa, s’aghju mai mancatu :À le volti à lu [[cantu|cantà]].; :Mi dispiace ch’un [[curatu]] :Cum'è voi sia lu ciarlottu :Da l’Espacu à Vicinatu. :Passighjate incricchillitu, :Vi piace [[acquavita]] è [[vinu]], :Site un pretucciu cumpitu :Ind’a [[pieve du Rustinu]]. :Ùn ci n’hè di a vostra fatta; :Dite in [[crusca]], à belbellinu. :Po’ ùn site pe i talenti :Micca [[scherzu]]. Avete un stile :Per riguerdu à i cumplimenti :Cù lu [[donna|sessu feminile]], :Chì faria torce le [[labru|labre]] :À chiunque muccichile. :Quand’ete da fà qualcosa :Pricurate di piattà vi, :Nè la [[rima]] nè la [[prosa]] :Sò capaci à stumacà vi :Chì mi faria truncà, :Si l’avessi, un par di [[capu|capi]]. :Vi piace la [[carne]] cotta :È lu [[pane]] studiatu, :A salticcia è la casgiotta :È lu frittu di [[castratu]], :Eppò dopu qualchì [[fruttu]] :Si qualchissia l’hà datu. :Perchè voi site un bon [[Cristianisimu|prete]] :Dite a [[messa]] di bon’ora, :Fate corte le sicrete :È chjucchettu à tutte l’[[ora|ore]] :Poi s’avete un pò di [[tempu]] :Fate u frescu à la [[donna|signora]], :Una [[donna]] chì à mumenti :Si pò di ch’ell’hè cummuna; :Li manca ùn sò quantu [[denti]], :Gialla, corta, murcia è bruna :Ch’hà un par' d’[[ochju|ochji]] sburlati :Quasi tamant'è la [[luna]]. :Avete discernimentu :Per dirige i vostri [[affare|affari]], :Lestu lestu cum'è u [[ventu]] :Vi zirbate ind’i lignari :Chì per scrinicà [[centu]] [[annu|anni]] :Ùn v’infattanu i mio pari. :L’altr’eri aghju liticata :Ancu in veru la mio [[musa]]; :Guasi ch’ùn l’aghju chjirchjata, :Dissi : « Vai è cheri scusa :À [[Cristianesimu|prete]] [[Paulu]], u corciu, :Perch’ùn face cio ch’ùn usa. » ==Referenze== * Ceccaldi, Matteiu (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa - Anthologie de la littérature corse'', Klincksieck: Paris ==Da vede dinù== * [[Lisandru Ambrosi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 5v81lhzo6z6pd7k4qo3wz5ca36wn2uq Template:Utilizatore oc-2 10 12415 335372 149669 2014-03-23T18:02:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Babel field 2|letter code size=1.5em|text size=0.83em|letter code=oc |ligam lenga = Occitan|text=Pòdi contribuir amb un nivèl mejan d' '''[[:Category:Utilizatore oc|occitan]].'''|nocat = {{{nocat|}}} }} [[Categoria:Utilizatore oc-2|{{PAGENAME}}]] hy22bbn7oxzdmoqvgzuxp07heb72cbg Categoria:Utilizatore oc-2 14 12416 335868 149668 2014-03-23T18:16:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore oc| 2]] 0cejeb65yvpf5s6y8f54kpxamozrkoc Limbara 0 12420 333070 325421 2014-03-23T14:31:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border=1 align=right width="20%" !bgcolor="#E4A460" width="20%"| '''Monti Limbara''' |-- |[[Image:Monte Limbara.jpg|240px|thumb]] |-- | Paese: {{ITA}} |-- | Rughjonu: {{IT-SAR}}, ([[Gaddura]]) |-- | Pruvincia: [[Image:Provincia di Olbia-Tempio-Stemma.png|24px]] [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu|Tarranoa-Tempiu]] |-- | Altezza: 1.362 m |} U '''monti Limbara''' hè una muntagna di a [[Sardigna]] è rapprisenta u cunfinu miridiunali tra u rughjonu storicu è giugraficu di a [[Gaddura]] è u [[Locudoru]]. A cima più alta, ''punta Balistreri'', si pesa par 1362 metri annant'à u liveddu di u mari. U sò tarritoriu è cumpresu in li cumuni di [[Tempiu]], [[Caragnani]], [[Oschiri]] e [[Berchidda]], in provincia di [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]]. ==Ipotesi di l'urighjna di u nomu== U nomu podaria dirivà da ''Limen Balares'' (limiti di i balari) in quantu ha custituitu in epichi antichi u confinu tra u rughjonu abitatu a nordu da i [[corsica|corsi]] (a [[Gaddura]]) e quidda abitata da [[Balari]] (U Monteacutu è a parti urientali di u [[Locudoru]]). U toponimu di a vetta maiori (punta Balistreri) dirivighja da u patrunimicu (di urighjna còrsa) di un tali Balistreri, ch'iddu si piattò in lu [[XVII seculu]] cù la sò famidda dapoi d'un forti cuntrastu avutu cù un signurottu priputenti ch'iddu si vulia piddà cù a forza comu mudderi a sò fiddola. U Signurottu è i sò guardii vinirunu tumbati da Balistreri in una ghjesga vicinu à [[Nuchisi]] (Santu Linardu) è da quiddu ghjornu Balistreri è la famidda puderunu turrà à Tempiu. A a sò morti venni intarratu in lu cunventu di i frati [[frate|francescani]], com'è signu di appruvazioni. Quistu episodiu hè mintuatu in un testu di u [[XIX seculu]].<br> ==Storia== U Monti Limbara hè statu brusgiatu in lu [[1936]] e i sò vechji buschi di [[suvara|suvari]] è [[liccia|licci]] sò stati rimpiazzati da alburi di [[pinu]] par a sò lestra crescita. Par anni in la cima di Limbara v'hè stata una basa par i cumunicazioni [[NATO]] è una basa di l'[[Aeronautica Militare]]. Oghji c'è a stazioni di i [[carabinieri]] è l'[[eliportu]] di u Sirviziu Antincendi. Annant'à a cima ci sò ancu i maiori ripitidori televisivi di u nordu Sardigna, una ghjesgia è a statua di a "[[Madonna di a Nivi]]" custruiti in lu [[1995]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] 6p0m4e8s7etzxxtldxgfk13e5gvbp7n Coghinas 0 12421 341880 336532 2015-03-23T16:45:07Z 92.150.233.91 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border=1 align=right width="20%" !bgcolor="#CCCCFF" width="20%"| '''Coghinas''' |-- |[[File:Coghinas01.jpg|300px|<center>]] |-- | Lungura: 116 km |-- | Purtata media: 18 m³/s |-- | Bacinu idrugraficu: 2551 km² |-- | Nasci: Monti d'Alà, (OT) |-- | Sfucia: Golfu di l'Asinara, (OT) |-- | Stati/Rughjoni attravirsati: {{ITA}}, {{IT-SAR}}, {{IT-OT}} è {{IT-SS}} |-- |} U '''Coghinas''' (''Cucina'' in [[Gadduresu]]) hè u fiumu maiori di a [[Sardegna]] sittintriunali. Cù una lungura di 116 [[km]] hé u terzu fiumu di l'isula dopu à u Tirso è u Flumendosa, essendu parò sicondu par ampiezza di bacinu dopu à u Tirsu è sicondu dopu à u Flumendosa par purtata media di l'acqui. [[File:Coghinas.jpg|240px|thumb|left|Riu di Cucina - Termi di Casteldoria]] Un matrali versu a ''stritta di Muzzone'' par mezu di una [[diga]] longa 185 [[metru|metri]] è larga 58 forma un [[Bacinu artificiali|bacinu]] cù una capacità di 254 milioni di [[metru cubu|metri cubi]] d'acqua. Pussedi una [[cintrali idruelettrica]], custruita in [[1937]]. U Coghinas nasci da i [[Alà dei Sardi|Monti d'Alà]] ma ricevi l'acqui di numarosi affluenti trà i quali u ''Riu de s'Elema'' è u ''Riu Mannu'', lampendu si dopu in u [[Golfu di l'Asinara]], vicinu à [[Codaruina|Valledoria]]. A parola ''Coghinas'', chì in [[lingua sarda|Logudoresu]] significhighja "cucina" dirivighja da a prisenza di surghjenti d'acqua calda chì à l'altezza di [[Castel Doria]] sfociani dendu vita a un cumplessu di termi chì era dighjà cunnisciutu in ebbica [[Roma|rumana]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] 0nztdxsbopxznbo66xps4fp70cx68es Costa Smiralda 0 12423 332154 325423 2014-03-23T14:13:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Capriccioli.jpg|thumb|right|300px|Una futugrafia di a Costa Smiralda, vicinu ''Capriccioli'']] A '''Costa Smiralda''' (in [[gadduresu]] '''''Monti di Mola''''') hè u trattu di costa di a [[Sardigna]] nord'urientali ([[Gaddura]]) in la pruvincia di [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu|Tarranoa è Tempiu]]. Forma una pinisula interamenti cumpresa in la Cumuna di [[Alzachena]] è ch'idda parti da l'umonimu golfu à quiddu di ''Cugnana''. U tarritoriu, guasgi spupulatu finu à tutta a prima mità di XXu seculu, hà vistu nascia in lu [[1962]] par manu di u principi ismailita [[Aga Khan|Karim Aga Khan]], u cunsorziu ''Costa Smeralda'', dendu cusì una gren'spinta à l'industria turistica di a Sardigna, trasfurmendu quistu locu in un'impurtanti è rinumata zona di vacanza. Prisenta numarosi insinaturi, longhi piaghji rinosi, muntagnoli, numarosi isuli è pussedi lussuosi alberghi. I centri maiori di a costa sò ''Porto Cervo'', ''Poltu Quatu'', ''Liscia di Vacca'', ''Capriccioli'', ''Cala di Volpe''. Ancu micca essendu in Costa Smiralda, [[Palau]] è [[Porto Rotondo]] veninu à idda suventi assuciati par prussimità è sumiddanza. ==Isuli == *[[De Capuccini]] *[[Delle Bisce]] *[[Di Li Nibani]] *[[Mortorio]] *[[Le Camere]] *[[Soffi]] ==Boci liati== *[[Alzachena]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] 92pmi6rvqpbvha9kelufa2w05mfqzxc Santu Tiadoru 0 12427 362378 359322 2019-06-14T20:35:07Z Jumpy01 11155 Jumpy01 ha spostato la pagina [[Santu Tiadoru (OT)]] a [[Santu Tiadoru]] tramite redirect: no other names wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Santu Tiadoru | blasone=San Teodoro (OT)-Stemma.png | nomeUfficiale=San Teodoro | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 46 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 40 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 78 |mappaY = 209 | altitudine= | superficia=104,87 | pupulazione=4.020 | annu=2008 | densita=38,3 | merre= | posta=08020 | telefunu=[[0784]] | istat=104023 | abitanti=Tiadurini | patronu=[[San Teodoro di Amasea|San Teodoro]] | festa=terza settimana di giugno. | situ = http://www.comune.san-teodoro.nu.it/ }} Santu Tiadoru hè una cumuna di 4.020 abitanti di a [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]], in u rughjoni storicu di a [[Gaddura]] è si truva à a pindici di ''Monti Nieddu'', appena prima di u mari. [[File:Cala Ginepro.JPG|left|thumb|240px|Santu Tiadoru - ''Cala Ginepro'']] {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] o2gx0hr0n8byznbsbf9ga5eeql7baak Alfabetu funeticu internaziunali 0 12429 351163 331369 2015-07-16T10:31:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''alfabetu funeticu internaziunali''' hè un [[alfabetu]] [[funetica|funeticu]] adopratu da i [[linguistica|linguisti]] par rapprisintà in manera univuca ugnunu di i tanti soni (tecnicamenti ditti [[fonu|foni]]) ch'iddu l'apparatu vucali [[omu|umanu]] hè in gradu di pruducia, cusì comu l'unità distintivi di u linguaghju chjamati [[funema|funemi]]. Hè cunsidaratu una cunvenzioni par a rapprisintazioni funetica è funematica di tutti i lingui di u mundu. Monda di i so simbuli sò presi da l'alfabetu [[latinu]] o dirivati da iddu, certi so piddati da l'alfabetu [[Grecia|grecu]], è altri so in apparenza scurrelati da qualunqua alfabetu. [[Categoria:Linguistica]] fzq1ejpdi1so46vryrkv0svcdhtxncw Muchju 0 12430 350065 333531 2015-07-07T20:42:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U muchju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Cistus salvifolius.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cistus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Violales]]'' |----- | Famidda | ''[[Cistaceae]]'' |----- | Ghjenaru | ''[[Cistus]]'' |----- | align="center" colspan="2" |''Cistus monspeliensis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Muchju fiori.jpg|250px]] |----- |} U '''Muchju''' (''Cistus'' [[Carl von Linné|L.]], [[1753]]) hè un ghjenaru di arbusti minori sempriverdi appartinenti à a famidda di i [[Cistaceae]]. U muchju ha [[fiore|fiori]] vistosi, à simmitria raghjata, cù un caliciu parsistenti à 3-5 sipali, a 5 [[petalu|petali]] bianchi o rosulini, [[andruceu]] cù numarosi stami pocu sviluppati in lungura, [[ovariu]] cumpostu da 3-5 [[carpeddo|carpiddi]] è da unu [[stilu]] semplici. U fruttu hè una capsula à 5 valvi cuntinenti più semi. Hè una spezia tipica di a machja maditarrania ma a prisenza di certi specii, in particulari u ''[[Cistus monspeliensis]]'', in assuciazioni fluristichi guasgi puri, hè signu di digradazioni di a machja maditarrania è rapprisenta una pussibilità di invuluzioni versu a [[gariga]] o a pratiria. ==In Corsica== U muchju hè moltu cumunu in Corsica? Hè mintuvatu à spissu in a tupunimia. Par asempiu: ''Muchjetu'', ''Muchjalba'', ''Muchju biancu''. ==Citazioni== Accadi chì u muchju fussi citatu in a cultura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''Soldi à muchju !'' chì voli dì: soldi à buzzefara. == Rifarenzi == * Papi, Arnestu, [http://ernestpapi.free.fr/Ricchezza,%20nobilt%C3%A0,%20divizia.%20Richesse,%20noblesse,%20abondance.htm, ''Ricchezza, nobiltà, divizia''] ==Da vida dinò== * u [[muchju biancu]] * u [[muchju russu]] * u [[muchjastreddu]] * i [[fiori di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Cioglu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 1sw2c0i9oh3xy3mvhg7ytm8jxwiqydp Granitu 0 12431 339576 336444 2014-09-20T12:58:14Z 92.153.12.210 /* Classificazioni */ wikitext text/x-wiki [[File:Granite.jpg|thumb|240px|Granitu giaddu brasilianu]] U '''granitu''' hè una [[roccia ignea intrusiva]] [[felsicu|felsica]], incù grana chì và da media à grussulana è ogni tantu pò prisintà megacristaddi. U so nomu diriveghja da u latinu ''granum'' (granu), incù un rifirimentu chjaru à a so struttura olucristaddina. U granitu hè classificatu par via di u [[diagramma QAPF]], in u quali si culloca in u campu di i rocci ''soprassaturi'', veni à dì incù cuntinuti di [[quarzu]] cumpresi trà 20% è 60%. L'altri minirali fundamintali prisenti in u granitu sò i [[feldspati]] ([[ortuclasiu]], [[sanidinu]] è [[micruclinu]]) è u [[plagiuclasiu]] (incù cumpusizioni più [[albite|albitichi]]) è [[mica|michi]] ([[biutiti]] è in parechji tipi di granitu di tipu [[muscuvita]]). S'è u plagiuclasiu hè guasi intiriamenti [[albiti]] u granitu piglia u nomu di [[granitu sodicu]]; s'è in a roccia hè prisenti inveci ancu pirussenu rombicu a roccia piglia tandu u nomu di [[granitu charnuckiticu]]. Un'antra variità di granitu hè u [[leucugranitu]], in u quali i minirali mafichi sò estremamenti ridutti. A dinsità media di u granitu hè 2,75 g/cm<sup>3</sup> incù un valori chì và da 1,74 g/cm<sup>3</sup> à 2,80 g/cm<sup>3</sup>. == Cumpusizioni chimica == A cumpusizioni media di u granitu hè (in ordini dicriscenti):<ref>Harvey Blatt and Robert J. Tracy "Petrology" 1996</ref> * [[silicia|SiO<sub>2</sub>]] — 72,04% * [[ossidu d'alluminiu|à u<sub>2</sub>O<sub>3</sub>]] — 14,42% * [[ossidu di putassiu|K<sub>2</sub>O]] — 4,12% * [[ossidu di sodiu|Na<sub>2</sub>O]] — 3,69% * [[ossidu di calciu|CaO]] — 1,82% * [[ossidu di farru|FeO]] — 1,68% * [[ossidu di farru|Fe<sub>2</sub>O<sub>3</sub>]] — 1,22% * [[ossidu di magnesiu|MgO]] — 0,71% * [[diussidu di titaniu|TiO<sub>2</sub>]] — 0,30% * [[anidridi fusforica|P<sub>2</sub>O<sub>5</sub>]] — 0,12% * [[ossidu di manganesi|MnO]] — 0,05% Par ottena sta cumpusizioni sò stati analizati 2485 campioni pruvinenti da u mondu intreiu. A parcintuali di SiO<sub>2</sub> si rifirisci à tutti l'ossidi di [[siliciu]] prisenti (è dunqua ancu quiddi prisenti in i [[silicati]]) è micca sultantu à u quarzu. == Classificazioni == U granitu hè una roccia ignea intrusiva, è s'hè dunqua furmatu in seguitu à u lentu raffriddamentu di un [[magma]] chì s'hè intrusu à prufundità cumpresi trà 1,5 è 50&nbsp;km. U prucessu di furmazioni di u granitu hè quantunqua sempri in fasa di dibattitu à i ghjorna d'oghji è hà inghjinaratu parechji iputesi è classificazioni di i granita. === Classificazioni alfabetica === A classificazioni alfabetica<ref>Chappell & White 1974; Hine et à u. 1978</ref> distingui in: * ''I-granita'', derivanti da rocci ignei, è dunqua metalluminosi-alluminosaturi. * ''S-granita'', derivanti da rocci [[crosta terrestra|crustali]] sidimintarii o mitamorfichi, sò peralluminosi. * ''M-granita'', derivanti da cristaddisazioni frazziunata di u [[manteddu terrestru|manteddu]]. * ''A-granita'', derivanti da l'interazzioni di un [[hot spot]] incù a parti infiriori di a crosta. === Classificazioni di Pitcher === A classificazioni di Pitcher (1979) distingui dui tipi d'assuciazioni granitichi: l''''ercinutipa''' è l''''andinutipa'''. Studii ultiriori ani purtatu à difiniscia trè classi di granita: * ''I-curdigliera o Andinutipi'', rapprisintati da i granita di l'[[Andi]], carattarizatu da [[plutunisimu]] di longa durata, ani urighjini [[calcalcalinu|calcalcalini]] * ''I-caliduniani'', pruvenini da plutunisimu brevi è intensu, * ''S-ercinutipi'', pruvenini da plutunisimu brevi è intensu ma si distinguini par via di l'abbundanti prisenza di [[muscuvita]], minerali prisenti à causa di u so [[protulitu]] sidimintariu. === Classificazioni di Pearce === A classificazioni di J.A. Pearce teni contu di a cuncintrazioni di l'elementi in tracci. L'elementi in tracci ùn ani micca effettu annantu à i prubità fisichi di u sistemu, ma a so abbundanza hè ditarminata da a so ripartizioni trà i varii fasi in equilibriu, par via di cunsiquenza sò traccianti di i prucessi di fusioni è di cristaddisazioni. Si distinguini quattru tipi di furmazioni tittonichi in basa à u cuntinutu in ppm di ''Rb'', ''Y'', ''Nb'', ''Ta'', ''Yb'': * ''VAG'', volcanic-arc granitu * ''Syn-COLG'', syncollisional granitu * ''WPG'', withing-plate granitu * ''ORG'', ocean-ridge granitu == Urighjina == [[File:Granite Yosemite P1160483.jpg|240px|thumb|Ditagliu di un granitu pruvinenti da u [[Yosemite]]]] L'urighjina di u granitu hè stata par molti dicennii l'ughjettu di cuntruversii è discussioni animati. L'iputesa attualmenti più diffusa hè quidda di a genesi par via di [[cristaddisazioni frazziunata]]. Un' iputesa ultiriori hè stata quidda di a genesi par estremu [[mitamurfisimu]]. === Genesi par cristaddisazioni frazziunata === Sicondu sta tiuria a furmazioni di u granitu hè attribuita à u lentu prucessu di cristaddisazioni frazziunata chì avveni à l'internu di a [[camara magmatica]]. Par via di sta tiuria hè pussibuli di spiigà cusì i varii assuciazioni di rocci ch'è no truvemu in i [[plutoni]] com'è varii stadii di l'evuluzioni di u magma. L'assuciazioni plutonichi si poni schematizà di manera utuli in dui catigurii principali: * ''[[Assuciazioni plutonichi calcalcalini]]'' * ''[[Assuciazioni plutonichi à granita duminanti]]'' In tremindù assuciazioni u granitu hè quantunqua un puntu d'arrivu di l'evuluzioni, chì ripprisenta a roccia a più diffarinziata. St'evuluzioni di u magma hè ripprisintata di manera ottima in u diagramma di u [[sistemu graniticu]], induva par via di un [[Diagramma tirnariu|graficu tirnariu]] di [[silice|SiO<sub>2</sub>]], [[albiti]] è [[ortuclasiu]] si pò suvità u parcorsu di diffirinziazioni di un magma soprassaturu. === Genesi par mitamurfisimu === In oppusizioni à a genesi par cristaddisazioni frazziunata, parechji giuloghi ani furmulatu l'iputesa di a genesi par mitamurfisimu. Sta tiuria spiega a furmazioni di u granitu grazia à u mitamurfisimu estremu di [[anfibolite|anfiboliti]] è [[granulite|granuliti]]. == Ricuddata è missa in postu == A ricuddata di i magmi da a zona d'urighjina (in generali l'[[astenusfera]]) versu a crosta più supirficiali avveni principalamenti par via di u cuntrastu di [[dinsità]]. U muvimentu di u magma in l'astenusfera pò cusì essa efficaciamenti discrittu incù un mudeddu di flussu in un ambienti purosu saturatu incù cullassu di l'ambienti attravirsatu (Turcotte è Ahern, 1979). À u raghjunghjimentu di a [[litusfera]] u muvimentu di u magma cambia par un cumpurtamentu più rigidu di u mezu attravirsatu principiendu cusì à suvità vii prifirinziali. A siconda di i carattaristichi di u magma (dinsità, [[viscusità]], [[Massa (fisica)|massa]] è perdita di calori) l'intrusioni si firmarà à diversi prufundità. Si distinguini dunqua '''epiplutoni''', plutoni d'altru liveddu, è '''cataplutoni''' veni à dì plutoni di crosta mediu-prufonda. A messa in postu pò, schematicamenti, avvena in dui modi: * '''Intrusioni furzata''', sò intrusioni chì aserciteghjani una spinta nantu à i [[camara magmatica|rocci incascianti]] è sfurmendu li. * '''Intrusioni parmissi''', sò intrusioni chì avanzani par cullassu di i rocci chì stani sopra à u magma. Un miccanisimu tipicu d'intrusioni permissiva hè u '''stoping''' in u quali i rocci incascianti si frammentani à u tettu è à i lati di l'intrusioni libarendu un certu spaziu par a ricuddata. U stoping hè chjaramenti ricunniscibuli à i bordi di u [[Plutonu (giulugia)|plutonu]] par a grandi prisenza di [[xenolite|xenuliti]]. == Distribuzioni == [[File:The Cheesewring.jpg|240px|thumb|Un [[tor(giulugia)|tor]] graniticu.]] U granitu hè una di i rocci maghjuramenti apprizziati da l'arrampicadori, grazia à a so grandi adirenza è à i so sistemi di fratturi. Parechji di i lucalità più cunnisciuti par arrampicà annantu à u granitu sò: u [[parcu naziunali di Yosemite]], u [[Joshua Tree National Park]], u massicciu di u [[Monti Biancu]] (soprattuttu in u [[gruppu di u Mont Blanc du Tacul]], l'[[Aiguilles du Dru]] è l'[[Aiguille du Midi]]), a [[Val Masino (vaddi)|Val Masino]], a [[Sardegna]] ([[Aggius]], [[Palau (Italia)|Palau]]), a [[Corsica]] è u [[Karakorum]]. == Noti == <references /> == Bibliugrafia == * {{IT}} ''I rocci è i so custituenti'' - Morbidelli - è. Bardi (2005) * {{IT}} ''Minirali è Rocci'' - De Agostini Novara (1962) * {{IT}} ''Atlanti di i rocci magmatichi è di i so tessituri'' - Mackenzie, Donaldson è Guilford - Zanichelli (1990) * {{IT}} ''Magmatisimu è mitamurfisimu'' - C.D'Amicu, F. Innucenti, F.P. Sassa - UTET 2001 == Da veda dinò == * [[Petrugrafia]] * [[Petrulugia]] * [[Rocci ignei]] * [[Matiriali da custruzzioni]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Geologia]] 0ho47ykhxbzh7myggxuw9mp5dvs0z8y Pruvincia di Nuaru 0 12432 357815 347616 2017-10-13T14:31:31Z Neq00 337 Neq00 hà spustatu a pagina [[Provincia di Nuoro]] à [[Pruvincia di Nuaru]] wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Nuaru''' (in [[Italia|talianu]] ''Provincia di Nuoro''), in ([[lingua sarda|Sardu]] Provìntzia de Nùgoro) hè una pruvincia di a [[Sardigna]]. U capilocu amministrativu hè [[Nuaru]] (talianu: ''Nuoro''). == Cumuni: == *[[Aritzu]] (''Aritzo'') *[[Atzara]] *[[Austis]] *[[Brevìe]] (''Belvì'') *[[Bìroro]] (''Birori'') *[[Vitzi]] (''Bitti'') *[[Bolòtana]] (''Bolotana'') *[[Bòrore]] *[[Bortigale]] (''Bortigali'') *[[Dèsulu]] (''Desulo'') *[[Durgali]] (''Dorgali'') *[[Duarche]] (''Dualchì'') *[[Fonne]] (''Fonni'') *[[Gadoni]] *[[Garteddì]] (''Galtellì'') *[[Gavoi]] *[[Irgoli]] *[[Lei]] *[[Lòcula]] (''Loculi'') *[[Lodè]] *[[Lodine]] *[[Lùbula]] (''Lula'') *[[Macumere]] (''Macomer'') *[[Mamoyada]] (''Mamoiada'') *[[Meana]] (''Meana Sardo'') *[[Noragugume]] *'''[[Nùgoro]]''' (''Nuoro'') *[[Ulìana]] (''Oliena'') *[[Ollolai]] *[[Ortzai]] (''Olzai'') *[[Onanie]] (''Onanì'') *[[Oniai]] (''Onifai'') *[[Onieri]] (''Oniferi'') *[[Orane]] (''Orani'') *[[Orgòsolo]] *[[Orosei]] *[[Oroteddi]] (''Orotelli'') *[[Ortueri]] *[[Orune]] *[[Osidde]] (''Osidda'') *[[Otzana]] (''Ottana'') *[[Ovodda]] *[[Pasada]] (''Posada'') *[[Sarule]] *[[Silanos]] (''Silanus'') *[[Sindia]] *[[Thiniscole]] (''Siniscola'') *[[Sòrgunu]] (''Sorgono'') *[[Teti]] *[[Tìana]] *[[Tonara]] *[[Torpè]] [[categoria:Sardegna]] [[categoria:Italia]] fsnwgfnihfyxpvd5hidn1ohv57h5js4 Nuaru 0 12433 333633 267127 2014-03-23T14:43:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Nùaru | blasone=Nuoro-Stemma.png | nomeUfficiale=Nuoro | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=NU |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 19 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 20 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 71 |mappaY = 199 | altitudine=554 | superficia=192,27 | pupulazione=36.454 | annu=2006 | densita=189,6 | merre= | posta=08100 | telefunu=[[0784]] | istat=091051 | abitanti=Nuaresi | patronu=[[Madonna della Neve|Santa Maria della Neve]] | festa=[[5 austu]] | situ = http://www.comune.nuoro.it/ }} '''Nùaru''' [[Alfabetu funeticu internaziunali|/'nuːoro/]] (in [[lingua sarda|sardu]] '''''Nùgoro''''') hè una [[cità]] [[italia]]na di pocu menu di 37.000 abitanti, capilocu di l'[[Provincia di Nuoro|umonima pruvincia]] di a [[Sardigna]] centru-sittintriunali. È ditta ancu ''l'Ateni sarda'' par alluda a u piriodu di gren farmentu culturali ch'idda a carattirizzò in lu novicentu, cù unu di i sei Premii Nobel taliani par a Littiratura, vintu il lu 1926 da a scrittrici [[Grazia Deledda]] è par u successu di numarosi altri parsonalità artistichi com'è u pintori [[Antonio Ballero]] è u scultori [[Francesco Ciusa]], vincidori di a ''Biennale di Venezia''. [[Image:Nuoro vista dal Nuraghe Tanca Manna.jpg|thumb|left|240px|Nuaru è u ''Monte Ortobene'' da u Naracu ''Tanca Manna'']] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] p7e49eps524gx8rd9lrg3k9bhaevep7 Lingua ebraica 0 12434 359938 359934 2018-08-16T09:40:19Z Ki902 14133 /* Riferimenti */ wikitext text/x-wiki Par '''lingua ebraica''' (in ebraicu israilianu: עברית, ivrit) s'intendinu sia l'ebraicu biblicu (o classicu) sia l'ebraicu mudernu, lingua ufficiali di u Statu di Israeli, ch'iddu conta circa 7 milioni di locutori. Ghjiniralmenti quiddu biblicu è quiddu mudernu sò cunsidarati com'è dui stadii avulutivi diffarenti di una stessa lingua (ancu sidd'a volti ci sò assai diffurmità tra lingua antica è ughjinca). L'ebraicu hè una [[lingue simitiche|lingua simitica]], è dunqua appartinenti a listessa famidda ch'idda accoddi ancu li lingui [[lingua araba|araba]], [[lingua aramaica|aramaica]], [[lingua amarica|amarica]], [[lingua tigrina|tigrina]], è altri. Par numaru di locutori, l'ebraicu hè a terza lingua simitica dopu à l'arabu è l'amaricu.<ref>[[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]], 2003. [https://www.palgrave.com/gp/book/9781403917232 ''Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew'']. Palgrave Macmillan. (ISBN 9781403917232 / ISBN 9781403938695)</ref> == Note == <references/> [[Categoria:Lingua semìtica|Ebraicu]] gloyyn4rc18zgl8ecnf4metqaet7x7y Locudoru 0 12435 333156 218206 2014-03-23T14:33:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U Locudoru (in [[lingua sarda]] Logudòro, littaralmenti locu d'oru) hè un vastu tarritoriu di a [[Sardigna]] centru-sittintriunali ch'iddu cunfinighja a nordu cù a [[Gaddura]], è estu cu i ''Baronii'' è a sudu cù ''Bargagia'', ''Goceanu'' è ''Planargia''. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] qb36xja4b9h2gg3qxj8bo9qm683t237 Lu Palau 0 12436 361797 359315 2019-03-14T00:39:14Z Jumpy01 11155 layout wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Lu Palau [[File:Palau_from_Fort.jpg|320px|Vista panuramica da a furtezza]] | blasone=Palau-Stemma.png | nomeUfficiale=Palau | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 11 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 23 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 71 |mappaY = 195 | altitudine=83 | superficia=44.4 | pupulazione=4.310 | annu=2008 | densita=97,1 | merre= | posta=07020 | telefunu=[[0789]] | istat=104020 | abitanti=Palaesi | patronu=[[San Pietro]] | festa=[[7 Aprili]] | situ = http://www.palau.it }} '''Palau''' (in [[gadduresu]] '''''Lu Palau''''') hè una cumuna di circa 4300 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]]. == Storia == A prima citazioni di "Palau" si trova in i primi carti cadastali [[piemuntesi]]; i primi casi di u paesi sò di a prima mità di u [[XIXu seculu]], quandu i pastori d'urighjina [[Tempiu|timpiesa]] (trà iddi u famosu "Zecchinu"), chì staiani in i campagni à l'inghjiru, (induv'iddi aviani di solitu una casa à u mari, par fughja u caldu di i paesi di l'internu duranti l'istati) furmetini i primi famiddi di u paesi, suprattuttu par cuntrullà i so tarreni stratigicamenti. [[File:Palau - Sardegna.jpg|center|500px|Palau]] {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] mjtqte6e90wnrij4j30wh8irtxt3gyx Caragnani 0 12437 361795 359311 2019-03-14T00:37:22Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Caragnani | blasone=Calangianus-Stemma.png | nomeUfficiale=Calangianus | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 55 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 12 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 67 |mappaY = 204 | altitudine=518 | superficia=126,35 | pupulazione=4.489 | annu=2007 | densita=36,74 | merre=Gio Martino Loddo | posta=07023 | telefunu=[[079]] | istat=104010 | abitanti=Caragnanesi | patronu=[[Santa Ghjusta]] | festa=[[14 maghju]] | situ = http://www.comune.calangianus.ot.it/ }} '''Caragnani''' (in [[talianu]] è ufficialmenti ''Calangianus'', in sardu ''Caranzanos''), hè una cumuna di 4.489 abitanti di ò [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. Hè situatu supra un'altupianu [[granitu|graniticu]] à 518 metri sopra à u liveddu di u mari, à i pedi di u monti di [[Limbara]]. [[File:Chiesa_Calangianus.jpg|thumb|left|240px|A ghjesgia seicintesca di Santa Ghjusta]] == Storia == In epica [[preistoria|preistorica]] era Caragnani abitatu, comu tistimunighjani varii ritruvamenti archiulogichi datati di l'ità di u ramu. Ma u primu rifirimentu a u tuponimu si scontra in u [[Medievu]], pricisamenti in [[1162]] cù a bolla di u papa Lisandru III ind'eddu mintuvighja a cappedda ''Santi Jacobi de Calegnano''. Parò avemu nutizii più cuncreti annant'a Caragnani solu suttu a duminazioni aragunesa, quandu in un ducumentu nutarili si trova un trattatu [[Pisa]]nu ind'iddu si cita a ''Villa Calanjanus de Geminis Josso'', prubabilamenti un paesi minureddu di pochi dicini di parsoni. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] rvewz5n92nnf7vj7x566pxf3i8ar2ob Lurisi 0 12439 359317 336433 2018-05-16T08:56:48Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Luras (Lurisi) | blasone=Luras-Stemma.png | nomeUfficiale=Luras | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 56 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 11 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 66 |mappaY = 203 | altitudine=508 | superficia=87.03 | pupulazione=2.618 | annu=2007 | densita=30,08 | merre=Maria Giuseppina Careddu | posta=07025 | telefunu=[[079]] | istat=104015 | abitanti=Lurisinchi | patronu=[[San Pietro]] | festa=[[7 aprili]] | situ = http://www.comune.luras.ss.it/ }} '''Luras''' (in [[gadduresu]] '''''Lùrisi''''', hè una cumuna di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. Hè situatu à più di 500 metri supra à u liveddu di u mari è faci parti di a III Cumunità Muntana "Gaddura". [[Image:Olivastro.jpg|thumb|left|200px|Unu di l'uddastri millinarii di 'ss'ariali]] Puri essendu in u cori di a Gaddura, hà cunsirvatu di manera stunanti a parlata [[lingua sarda|sarda lucuduresa]], un tempu sparta in tutta 'ssa zona ma da calchì seculu rimpiazzata da quidda gadduresa, un diasistemu d'urighjna corsa è sumiddanti à u dialettu di Sartè, incù 20% di vucabulariu sputicamenti sardu. U tuponimu Luras dirivighja da u latinu ''lura'', chi significhighja ''saccu'' è prubabilamenti nasci da a fantasia di la ghjenti di u locu, chì vidiani in i rocchi particulari prisenti in 'ssa zona, formi par appuntu assumiddanti à quiddi di sacchi. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] popexmv4wncraka4hmwusv9grhyniru Agghju 0 12440 357965 350955 2017-11-05T01:18:50Z 79.41.91.22 updated wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Agghju | blasone=Aggius-Stemma.png | nomeUfficiale=Aggius | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=56 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=9 | lungitudineMinute=4 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=514 | superficia=83,56 | pupulazione=1.643 | densita=20 | merre=Francesco Muntoni | posta=07020 | telefunu=079 | istat=104001 | abitanti=Agghjesi | patrone=Santa Vittoria | festa=u [[14 di maghju]] | situ=http://www.aggius.net/ }} '''Agghju''' (in [[lingua taliana|talianu]] è ufficialmenti '''''Aggius''''', hè una cumuna di 1.643 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. [[File:Aggius.jpg|thumb|none|350px|Una viduta di Agghju]] == Acunumia == L'[[acunumia]] hè cintrata annant'a u sittori [[agricultura|agriculu]]-[[pastore|pasturale]], l'[[industria|artisgianatu industriali]], marmaru è [[granitu]], sirvizi è artisgianatu [[arte|artisticu]]. == Cultura == In Agghju hè prisenti un famosu [[cantu|coru]], mintuvatu puru da [[Gabriele d'Annunzio]] è chjamatu "Coru di u ghjaddittu di [[Gaddura]]" par via di i so carattiristichi sunurità. L'agghjesu hè quiddu [[gadduresu]], cù a spicificità di certi formi lissicali è di l'usu funeticu di a '''Z''' in piazza di a '''C''' palatali: (cor. celu, agg. zelu). [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] h7y05ern41zrei2ubx0qvhvqkvr71fr Bultigghjata 0 12441 361794 359310 2019-03-14T00:36:39Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Bultigghjata [[File:bortigiadas.jpg|300px|<center></center>]] | blasone= | nomeUfficiale=Bortigiadas | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 54 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 3 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 63 |mappaY = 204 | altitudine=476 | superficia=76,76 | pupulazione=820 | annu=2008 | densita=11.67 | merre=Emiliano Deiana | posta=07030 | telefunu=[[079]] | istat=104007 | abitanti=Bultigghjatesi | patronu=[[Santu Petru]] | festa=[[7 Aprili]] | situ = http://www.bortigiadas.eu/ }} '''Bultigghjata''' (in [[talianu]] è ufficialmenti '''''Bortigiadas''''', hè una cumuna di 820 abitanti in a [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. == Storia == I primi ducumenti sicuri annant'à u paesi sò di u [[1300|XIVu]] seculu cù u nomu di "Orticlada" è appartinia à a diocesi di Civita (oghji [[Tarranoa|Olbia]]). Altri ducumenti mintuvighjani u tuponimu "Gortiglaca" o "Bortiglassa". Quici passaia prubabilmenti l'antica strada rumana chì culligaia Olbia à ''Tibula'' (vicinu à [[Castelsardo]]) passendu par [[Tempiu]]. Oghji à Bultigghjata hè parlatu solu u [[gadduresu]] ma sturicamenti è fin'à a mità di u [[1900|'900]] si parlaia guasgi sulamenti u [[lingua sarda|sardu]] in a varianti lucuduresa, furmendu cusì una pinisula linguistica in u rughjonu storicu di a Gaddura. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 0705br834x18971qz68tmysq9y4mw73 Lungoni 0 12442 359316 333193 2018-05-16T08:56:31Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Lungoni / Santa Tiresa [[File:Capo di testa.jpg|300 px]] | blasone= | nomeUfficiale=Santa Teresa di Gallura | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 15 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 11 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 66 |mappaY = 193 | altitudine= | superficia=101,19 | pupulazione=5.043 | annu=2008 | densita=45,67 | merre=Pierantonio Bardanzellu | posta=07028 | telefunu=[[0789]] | istat=104022 | abitanti=Lungunesi o Tarisini | patronu=[[Santa Tiresa]] | festa=[[7 Aprili]] | situ = http://www.comunesantateresagallura.it/ }} '''Lungoni''' o '''Santa Tiresa''' (in [[Lingua taliana|talianu]] '''''Santa Teresa di Gallura''''', in [[lingua sarda|sardu]] ''Lungoni''), hè una cumuna di 5.043 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]]. == Giugrafia == U paesi poghja annant'a un'altura à ochji à Nordu è fighjula à [[Corsica]], distanti appena pochi km, à Nord'Estu l'archipelagu di [[a Madalena]] è a punenti s'affacca annant'a u Mari di [[Sardigna]]. Carattiristica di u paesi hè a forma, à pianta rumana, incu una reta di vii chì si incrucighjani parpindicularmenti, forma tipica di l'insidiamenti piemuntesi d'urighjna militari. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] poe4o2gvp1wrwo7kx0746o23fbt4gi9 Locusantu 0 12443 361796 359313 2019-03-14T00:37:46Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Locusantu | blasone=Luogosanto-Stemma.png | nomeUfficiale=Luogosanto | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 3 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 12 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 67 |mappaY = 200 | altitudine=321 | superficia=135,45 | pupulazione=1.908 | annu=2008 | densita=14.09 | merre=Mario Scampuddu | posta=07020 | telefunu=[[079]] | istat=104014 | abitanti=Locusantesi | patronu=[[Nostra Signora di Locusantu]] | festa=[[7/8 settembre]] | situ = }} '''Locusantu''' (in [[lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti '''''Luogosanto''''', hè una cumuna di più di 1900 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]] in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. Hè situatu à 321 metri supra à u liveddu di u mari, in u cori di a Gaddura, à i peda di ''Monti Ghjuvanni''. Faci parti di a III Cumunità Muntana "Gaddura". {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] ed95rst2zpj4e0mol0d5jekohyox3gf Aglientu 0 12444 361788 359321 2019-03-14T00:30:44Z Jumpy01 11155 pruvincia wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Aglientu | blasone= | nomeUfficiale=Aglientu | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 5 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 7 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 67 |mappaY = 200 | altitudine=420 | superficia=148,56 | pupulazione=1.175 | annu=2008 | densita=7,9 | merre=Gabriela Battino | posta=07020 | telefunu=[[079]] | istat=104002 | abitanti=Aglintesi | patronu=[[Santu Franciscu]] | festa=[[4 uttobri]] | situ =http://www.comunediaglientu.it/ }} '''Aglientu''' o '''Santu Francìscu d'Aglièntu''' (in [[lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti '''''Aglientu'''''), hè una cumuna di 1.175 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]], in u rughjoni storicu di a [[Gaddura]]. == Geografia == Hè situatu à pochi chilometri da u [[mari]], arruccatu à 420 mt. d'altura annant'à poghji [[granitu|granitichi]]. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] skbn8h21uz4o3moaar0oq8q98eqba78 Trinitài d'Agultu è Vignola 0 12445 359324 334804 2018-05-16T08:59:30Z Jumpy01 11155 OT->SS wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Trinitài d'Agultu è Vignola | blasone=Trinità d'Agultu e Vignola-Stemma.png | nomeUfficiale=Trinità d'Agultu e Vignola | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 59 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute =55 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 60 |mappaY = 202 | altitudine=365 | superficia=136,43 | pupulazione=2.134 | annu=2007 | densita=15,64 | merre=Anna Muretti | posta=07038 | telefunu=[[079]] | istat=104026 | abitanti=Trinitaiesi | patronu=[[Santissima Trinitài]] | festa=[[6 ghjugnu]] | situ =http://www.comuneditrinita.it/ }} '''Trinitài d'Agultu è Vignola''' (in [[lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti '''''Trinità d'Agultu e Vignola''''') hè una cumuna di 2.134 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]]. U paesi maiori hè situ a 365 m. di altura è duminighja un gren trattu di mari, mentri à nord'estu, à ridossu di a costa si truva Vignola. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 4mmjy7ujadyu0jihbayfy9h3fliyona Telti 0 12446 359323 339925 2018-05-16T08:58:59Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Telti | blasone=Telti-Stemma.png | nomeUfficiale=Telti | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 53 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 21 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 70 |mappaY = 205 | altitudine=326 | superficia=84,65 | pupulazione=2.072 | annu=2008 | densita=23,49 | merre=Matteo Sanna | posta=07020 | telefunu=[[0789]] | istat=104024 | abitanti=Tiltesi | patronu=[[Santa Vittoria]] | festa=[[prima duminica di maghju]] | situ =http://www.comune.telti.ss.it/ }} ==Giugrafia== '''Telti''' si truva a circa 15 [[km]] da u mari addaretu à [[Tarranoa]], in lu rughjonu storico-giugrafica di a [[Gaddura]]. ==Storia== Sita in li lochi ind'era a [[Antica Roma|rumana]] ''Tertium'', da undi pidda u nomu, divenni vidda rumana di mudesta entità, vivendu di a luci di l'impurtante portu di [[Tarranoa|Olbia]]. Più tardi, in lu [[medievu]], fù cumplitamenti abbandunata par via di i cuntinui invasioni di i [[saraceni]], par turrà a nascia, solu in lu [[1700]], grazii à a furmazioni di paricchji [[Stazzu|stazzi]] inghjru a i dui [[ghjesgia|ghjesgi]] di [[Santa Vittoria]] è [[Santa Anatolia]]. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] d1td8m8pwgzl2jgs6vpy13hk6kiitol Figari/temp 0 12447 363104 362638 2019-07-17T23:23:26Z 2602:306:83A9:3D00:8C8A:9134:4DA7:A101 removed content that should be on the page redirected to wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Figari (Sardegna)]] 8ztj050qkngbm2xk1c609d8ny2l5wzn Badesi 0 12448 361792 359308 2019-03-14T00:35:22Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Badesi | blasone=Badesi-Stemma.png | nomeUfficiale=Badesi | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=58 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=8 | lungitudineMinute=53 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=102 | superficia=30,71 | pupulazione=1.853 | densita=60 | merre=Anton Pietro Stangoni | posta=07030 | telefunu=079 | istat=104005 | abitanti=Badisani | patrone=Santissimu Cori di Ghjesù | festa=u [[27 di ghjugnu]] | situ=http://www.comunebadesi.ss.it/ }} '''Badési''' hè una cumuna di 1.853 abitanti di la [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]]. Lu centru poghja annant'a un coddu da undi fighjula la piana suttustanti è tuttu lu golfu di l'[[Asinara]] fin'à la [[Corsica]]. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] ahgs0x64vujgu27bdbnbi77oirbklss Viddalba 0 12449 336490 335008 2014-05-21T18:01:45Z 92.153.11.134 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Viddalba o Viddavechja [[Image:Viddalba01.jpg|thumb|300px|centre]] | blasone=Viddalba-Stemma.png | nomeUfficiale=Viddalba | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 55 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute = 54 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 59 |mappaY = 204 | altitudine=22 | superficia=48,83 | pupulazione=1.719 | annu=2008 | densita=35,20 | merre=Vittorio Ara | posta=07030 | telefunu=[[079]] | istat=090082 | abitanti=viddalbesi o vidda'ichjesi | patronu=[[Santu Petru]] | festa=[[8 magju]] | situ =http://www.viddalba.it/ }} '''Viddalba''' o '''Viddavechja''' (in [[lingua italiana|talianu]] '''''Viddalba''''') hè una cumuna di circa 1.700 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]]. Situata in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]] hè l'unica cumuna di di 'ss'ariali à ùn essa micca intruta in a nova [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]]. Cumprendi : Ghjùncana, Tungoni, L'avru, Li Reni è Ghjagazzu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 7vzgbe05txte5q9a630g3xrvl9p4159 Sant'Antoni di Gaddura 0 12450 359320 357537 2018-05-16T08:57:37Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Sant'Antoni di Gaddura [[File:S.Antonio-panorama_da_Lu_Nuraco.jpg|300px|<center></center>]] | blasone= | nomeUfficiale=Sant'Antonio di Gallura | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 0 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 18 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 69 |mappaY = 201 | altitudine=350 | superficia=228,61 | pupulazione=1.658 | annu=2008 | densita=20,40 | merre=Benito Scanu | posta=07030 | telefunu=[[079]] | istat=104021 | abitanti=Santantunesi | patronu=[[Sant'Antoni Abati]] | festa=[[17 Ghjinaghju]] | situ = }} '''Sant'Antoni di Gaddura''' (in [[lingua italiana|talianu]] '''''Sant'Antonio di Gallura''''', hè una cumuna di 1626 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. U paesu hè situ annant'a una cuddina di 357 metri di altura è inghjiriatu da prufundi vaddi è buschi di [[Leccia|licci]]. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] h74kdxilbc1dcuje2qyzrvuv0ibjj24 Loiri Poltu Santu Paulu 0 12451 359314 333160 2018-05-16T08:55:55Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Loiri Poltu Santu Paulu | blasone= | nomeUfficiale=Loiri Porto San Paolo | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 51 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 30 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 74 |mappaY = 206 | altitudine= | superficia=117,75 | pupulazione=2.508 | annu=2008 | densita=18,83 | merre=Giovanni Antonio Inzaina | posta=07020 | telefunu=[[0789]] | istat=104013 | abitanti=Loiresi | patronu=[[Santu Paulu è Santu Nicola]] | festa=ultima duminica di aprili | situ = }} '''Loiri Poltu Santu Paulu''' (in [[lingua italiana|talianu]] '''''Loiri Porto San Paolo''''') hè una cumuna di 2.508 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]], in lu rughjoni storicu di a [[Gaddura]]. U capilocu cumunali, Loiri, si truva à pochi chilometri da u mari è Portu S.Paolu, annant'a u mari, pussedi un furnitu portu turisticu. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] ogw5e8d7lhcgw76h0o44e2uz4162i5r Padru 0 12452 359319 333775 2018-05-16T08:57:21Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Padru | blasone=Padru-Stemma.png | nomeUfficiale=Padru | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 46 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 31 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 74 |mappaY = 209 | altitudine=160 | superficia=130 | pupulazione=2.109 | annu=2008 | densita=16,22 | merre=Gavino Mandras | posta=07020 | telefunu=[[0789]] | istat=104019 | abitanti=Padresi | patronu=[[Santu Micali Arcangelu]] | festa=[[sicunda duminica di maghju]] | situ = http://www.comune.padru.ss.it }} '''Padru''' (in [[lingua sarda|sardu]] '''''Padru''''', in [[gadduresu]] ''Patru'') hè una [[cumuna]] di 2.109 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] postu a cavaddu tra i rughjoni di a Baronia, u Monti Acutu e a [[Gaddura]]. Hè parlatu sia u [[gadduresu]] ch'è u [[lingua sarda|sardu]]. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 7onfv8qdhkhn7esqb7rzgt9jhzbtk2y Budoni 0 12453 361793 359309 2019-03-14T00:35:56Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Budoni | blasone=Budoni-Stemma.png | nomeUfficiale=Budoni | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 42 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 42 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 79 |mappaY = 211 | altitudine= | superficia=55.90 | pupulazione=5.056 | annu=2012 | densita=90 | merre=Pietro Brundu | posta=08020 | telefunu=[[0784]] | istat=104009 | abitanti=Budunesi | patronu=[[S. Ghjuvanni Battista]] | festa=[[29 Austu]] | situ = http://www.budoni.com/ }} '''Budoni''' (in [[lingua sarda|sardu]] '''''Budùne''''', in [[gadduresu]] '''''Budòni''''') hè una cumuna di 5.056 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]], in pricidenza appartinenti à a [[provincia di Nuoro|pruvincia di Nuaru]] è di pocu passatu à a nova pruvincia dapoi un referendum. == Cultura == Budoni hè una cumuna bislingua, induva sò parlati sia u [[gadduresu]] sia u [[lingua sarda|locudoresu]]. Difatti rapprisenta u cunfini trà i dui duminii linguistichi. [[File:Porto Ottiolu.JPG|thumb|left|200px|Budoni - Portu Ottiolu]] {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] ew3jaqih44x8vozylkb113s7y1k08h4 Alta Rocca 0 12454 354049 354040 2016-05-18T13:27:11Z Vargenau 100 wikitext text/x-wiki '''L'alta Rocca''' hè un rughjonu [[giugrafia|giugraficu]] di a [[Corsica]] è si stendi par una suparficia di 415 km² è hà 2513 abitanti à u cinsimentu di u [[1999]]. A vighjitazioni à [[punenti]] hè carattirizzata da buschi di [[Liccia|Licci]], [[suvara|suvari]] è [[Mare Terraniu|machja maditarrania]] è à [[estu]] da [[pinu|pini]] [[mare|marittimi]] ch'iddi pian pianu si facini pagni versu i pinnenti granitichi prisenti in la parti alta di u rughjonu. [[Image:Zonza Alta Rocca JPG1.jpg|thumb|right|500px|L'Alta Rocca]] Cumprendi i cumuni di: * [[Altaghjè]] * [[Auddè]] * [[Carbini]] * [[Carghjaca]] * [[Livia]] * [[Laretu di Tallà]] * [[Mela (cumuna)|Mela]] * [[Olmiccia]] * [[Quenza]] * [[Santa Lucia di Tallà]] * [[San Gavinu di Carbini]] (solu u [[paesi]] in [[muntagna]]) * [[Sarra di Scupamè]] * [[Surbuddà]] * [[Zirubia]] * [[Zonza]] (solu u [[paesi]] in [[muntagna]]) * [[Zozza]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] 2do7ie8eeeiwi6um4dsxr2latxats0q Santa Maria di Cucina (SS) 0 12455 334280 325455 2014-03-23T14:56:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Santa Maria di Cucina | blasone=Santa Maria Coghinas-Stemma.png | nomeUfficiale=Santa Maria Coghinas | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 54 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute = 52 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 59 |mappaY = 204 | altitudine=21 | superficia=22,00 | pupulazione=1.439 | annu=2008 | densita=65,41 | merre=Giovanna Bartolomea Oggiano | posta=07030 | telefunu=[[079]] | istat=090087 | abitanti=Cucinesi | patronu=[[San Giovanni Battista]] | festa=[[7 Aprili]] | situ = }} '''Santa Maria di Cucina''' (in [[lingua italiana|talianu]] '''''Santa Maria Coghinas''''') hè una cumuna di 1.439 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]]. U paesi si truva in lu rughjoni storicu di l'[[Anglona]], annant'a riva uccidintali di u Riu [[Coghinas]] è à i pedi di i poghji chi dilimitighjanu à fertilissima vaddi. Ancu s'iddu faci giugraficamenti parti di l'Anglona, a lingua parlata e l'usi e i custumi sò [[Gaddura|gadduresi]]. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 8trh9dr57euuqhrod5p47r87p9pbhbi Isula di Spargi 0 12456 355591 355584 2016-10-27T17:34:40Z 92.150.128.32 /* Giugrafia */ wikitext text/x-wiki [[Image:Isola di Spargi 3.JPG|thumb|right|250px|U mari di l'Isula di Spargi]] '''Spargi''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]], situatu in a parti nord'urientali di a [[Sardegna]], in a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Faci parti di u [[parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]]. == Giugrafia == [[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Spargi_(01).JPG|250px|thumb|L'isula di Spargi]] Incù a so superficia di 4.20 km2 par circa 11 chilomitri di costi, Spargi hè a terza isula di l'arcipelagu da a so tadda, dopu à [[A Matalena]] è [[Caprera]]. Hè à l'intuttu custituita da [[granitu]] rusulinu, incù un rilevu turmintatu chì culminighja à 153 metri in a [[Guardia Presposti|Vardia Preposti]]. L'isula hè di natura [[granitu|granitica]], ricchissima d'acqua è vigitazioni uspitighja numarosi spezii d'[[aceddu|aceddi]]. A costa à punenti, dirittamenti esposta à i [[maistrali (ventu)|maistralati]], hè salvatica in tuttu è inuspidaliera. À livanti, a costa hè frastaddata da una succissioni d'inziccaturi chì in u so fondu ci si trovani parichji spiaghji rinumati par a finezza di a so rena bianca è a trasparenza di i so acqui smiraldu, a più cunnisciuta essendu a ''Cala Cursara'' (dinuminata cussì, chì i pirati corsi avariani avutu l'abitudina di ghjugna in 'ssa cala). 'Ss'inziccaturi, inquatrati da scoddi induva l'erusioni hà sculpitu formi spittaculari - di tipu dittu à tafoni -, attirani i turisti d'istatina. L'isula hè in tempu nurmali disabitata. À u punenti di Spargi ci si trova a piccula isula di Spargiottu, idda stessa scurtata da un isulottu chjamatu Spargiuteddu. In tantu ch'è riserva d'[[avifauna]], u so accessu hè strittamenti intarditu. == Storia == I vistighi navali di l'[[ebbica rumana]] datendu da u seculu II sò stati ritruvati in l'acqui di Spargi<ref>Sò ormai esposti à u museiu navali di A Matalena.</ref>. À u principiu di u seculu XIX, l'isula custituì u rifughju d'un banditu, [[Natali Berretta]] chì si piattò in Spargi, fughjindu a so cundanna. Riiscì cusì à sfughja a galera, ma quandu finalmenti a so innucenza fù pruvata dicisi di firmà ci cù a so famidda tinindu [[capra|capri]] è [[vacca|vacchi]]. À u principiu di l'annati 1900, i stallazioni di difesa militareschi sò stati edificati annantu à l'isula. Trà iddi u forti ''Zanottu'', chì fù imprudatu mentri i dui cunflitti mundiali, hè certamenti u meddu cunsirvatu. In i fundali inghjru à l'isula sò stati truvati parichji resti d'una navi [[antica Roma|rumana]] di u [[seculu II A.C.]] oghji asposti a u museu navali di [[a Matalena]]. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Santa Maria (Sardegna)|Santa Maria]] * [[Razzoli]] [[Categoria:Isula di Sardegna]] [[Categoria:Isula di u mar' Tirrenu]] [[Categoria:Gaddura]] 33fq98fdspybz357uqjxxfodvmd71hy Civiltà nuragica 0 12457 332098 325456 2014-03-23T14:12:36Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Nata è sviluppata si in [[Sardigna]] la '''civiltà nuragica''' abbraccia un piriudu di tempu chi va da la piena [[età di lu Brunzu]] à lu IIu seculu d.C., oramai in piena [[epica rumana]]. [[Image:Nuraghe Losa.JPG|250px|thumb|right|Lu [[Naracu Losa]] à Abbasanta]] Devi lu so nomu à li carattiristichi [[Narachi|torri naragichi]] chì custituighjani li sò manufatti più famosi è fù lu fruttu di l'avuluzioni di preasistenti civiltà tistimuniati da li minumenti megalitichi ([[dolmen]]) è [[menhir]]. Li torri naragichi so unanimamenti cunsidarati com'è li munumenti megalitichi più grendi è meddu cunsirvati d'[[Auropa]]. Di la so vera funzioni si ni discuti da almancu cinqui seculi è tanti fermani ancora l'intarrugativi di chjarì: v'è qua l'ha visti com'è ''[[tumba|tumbi]] munumintali'' è quà com'è ''casi di giganti'', qua ''[[furtezza|furtezzi]]'', ''[[furru|furri]]'' pà la [[fusioni]] di mitaddi, ''prighjoni'' è qua ''[[tempiu (cultu)|tempii]] di cultu'' di lu [[soli]]. [[Image:Arzachena Tomba dei Giganti Coddu Vecchju.jpg|thumb|left|200px|[[Alzachena]], Tumba di Giganti ''Coddu Vecchju''.]] [[Categoria:Storia]] 1qidq7oy8j2sshyijle2jo6wuylgx8d Erula 0 12458 336857 336856 2014-07-18T14:00:17Z 92.153.45.192 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Erula | blasone= | nomeUfficiale=Erula | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 48 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute = 57 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 61 |mappaY = 208 | altitudine=457 | superficia=40,24 | pupulazione=807 | annu=2007 | densita=20,06 | merre=Antonio Pileri | posta=07030 | telefunu=[[079]] | istat=090088 | abitanti=Erulesi | patronu=[[Cori Immaculatu di Maria]] | festa=[[25 maghju]] | situ = }} '''Erula''' (in [[lingua italiana|talianu]] è ufficilmenti '''''Erula''''') hè una cumuna di 807 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]], in u rughjonu storicu di l'[[Anglona]]. Erula hè autonumu dapoi [[1988]], quand'edda s'hè staccata da a cumuna di [[Perfugas (SS)|Perfugas]] è oghji amministra ancu dui lucalità: ''Sa Mela'' è ''Tettile''. ==Cultura== Ancu s'iddu si truva giugraficamenti in l'[[Anglona]] (sottu-rughjonu di u [[Locudoru]]), u dialettu parlatu hè quiddu [[gadduresu]], parchì pupulatu da seculi da famiddi di [[Tempiu]], [[Agghju]] è [[Bultigghjata]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 7mca4fqds4r4ixz1kmks3rjzvlmpkff Codaruina 0 12459 341879 332109 2015-03-23T16:42:13Z 92.150.233.91 /* I dialetti */ wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Vaddidoria o Codaruina | blasone= | nomeUfficiale=Valledoria | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 56 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute = 59 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 57 |mappaY = 203 | altitudine= | superficia=24,45 | pupulazione=3.822 | annu=2007 | densita=156,31 | merre=Tore Terzitta | posta=07039 | telefunu=[[079]] | istat=090079 | abitanti=Codaruinesi | patronu=[[Santu Petru]] | festa=[[7 Aprili]] | situ = http://www.valledoria.com/ }} '''Vaddedoria''' o '''Codaruina''' (in [[lingua italina|talianu]] è ufficialmenti '''''Valledoria''''') hè una cumuna di 3.822 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]], in l'anticu rughjoni di l'[[Anglona]]. U paesi s'affacca nant'à u Golfu di l'[[Asinara]], vicinu à a foci di u [[Coghinas]]. === I dialetti === In a cumuna di Vaddidoria hè situata a zona ''grisgia'' di transizioni linguistica trà i dialetti [[gadduresu]] è [[sassaresu]], o più pricisamenti ''casteddanesu''. In u centru di Vaddidoria (Codaruìna) si parla gadduresu in a varianti d'[[Agghju]] ma in i frazioni si parla sassaresu, cunnisciutu lucalmenti cù u nomu di ''muddizzesu''. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] iaa9v8ea0g7fur4bvaitqpls92q9wfi Archipelagu Tuscanu 0 12460 359459 351290 2018-06-04T18:06:56Z Jumpy01 11155 layout wikitext text/x-wiki L''''Arcipelagu Tuscanu''' hè furmatu da un gruppu di setti isuli maiori, di i quali a più grandi hè l'[[isula d'Elba]], incù parechji più minori, rilievi sottumarini è scogli situati trà a terraferma [[Tuscana]] è a [[Corsica]]. L'[[arcipelagu]] hè bagnatu da quattru [[mari]]: u [[Mari Liguru]] à [[nordu]] di l'isula d'Elba, u [[canali di Piumbinu]] à [[livanti]], u [[mari Tirrenu]] à [[sudu]] è u [[canali di Corsica]] à [[punenti]] di i costi [[isula d'Elba|elbani]]. U canali di Corsica è u canali di Piumbinu poni essa cunsidarati com'è [[Bracciu di mari|bracci di mari]] di culligamentu trà u Mari Liguru è u [[Mari Tirrenu]], rispittivamenti à [[punenti]] è à [[livanti]] di l'[[isula d'Elba]]. == Isuli == L'[[Lista di isuli di l'Italia|isuli]] maiò sò: [[Image:Casa di Napoleone.JPG|A casa di [[Nabulionu Bonaparte|Nabulionu]] à [[Portuferraiu]]|right|300px|thumb]] {| class="wikitable sortable" !Isula!!km²!!Pupulazioni |- |[[isula d'Elba]]||224||32.043 |- |[[isula di u Gigliu]]||24||1.439 |- |[[Capraia Isula|isula di Capraia]]||19||410 |- |[[isula di Monticristu]]||13||2 |- |[[isula di Pianosa (Tuscana)|isula di Pianosa]]||10||0 |- |[[isula di Gurgona]]||2||147 |- |[[Giannutri|isula di Giannutri]]||3|| 13 |-class="sortbottom" |'''Tutali:'''||295&nbsp;km²||34.054 |} [[Image:Capraia Capra.jpg|[[Capraia Isula|Capraia]], u paesi|300px|right|thumb]] L'[[Lista di isuli di l'Italia|isuli]] minori sò: * [[Isula di Palmaiola]] * [[Cerboli|Isula di Cerboli]] * [[Formichi di Grosseto]] I rilievi sottumarini è i scogli affiuranti sò: * [[Isula Argentarola|Argentarola]] ([[Monti Arghjintariu]]) * [[Furmicula di Buranu]] * [[Isula Rossa (Monti Arghjintariu)|Isula Rossa]] ([[Monti Arghjintariu]]) * [[Isulottu (Monti Arghjintariu)|Isulottu]] ([[Monti Arghjintariu]]) * [[Scogliu d'Africa]] o [[Furmicula di Monticristu]] * [[Rilievi sottumarini di a Meloria]] * [[Rilievi sottumarini di Vada]] [[Image:Montecristo1.JPG|L'isula di [[Isula di Monticristu|Montecristu]]|300px|right|thumb]] L'isulotti è i scogli affiuranti vicinu à l'isuli sò: * [[Formichi di Capraia]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) * [[Isula di a Praiola]] o Peraiola ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) * [[Scuglionu di Capraia]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) * [[Scogliu di u Gattu]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) * [[Scogliu di a Manza]] ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) * [[Scogliu di l'Ògliera]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Formichi di a Zanca]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Scugliettu di Portuferraiu]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Isula di i Topi]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Isulottu d'Ortanu]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Isuli Gemini]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Scogliu Remaiolu]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Isula Curbella]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Scogliu di a Triglia]] ([[Isula d'Elba]]) * [[Isolottu di a Scarpa]] ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Isula di Pianosa]]) * [[Isolottu di a Scola]] ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Isula di Pianosa]]) * [[I Scoli]] ([[Isula di u Gigliu]]) * [[Isula di a Cappa]] ([[Isula di u Gigliu]]) * [[Scogliu di u Corbu]] ([[Isula di u Gigliu]]) * [[Faraglionu di l'isula di u Gigliu]] ([[Isula di u Gigliu]]) == Gallaria di imaghjini == <gallery> Image:Elba Enfola.jpg|L'Enfola, [[Isula d'Elba|Elba]] Image:Elba-004.jpg|Scaglieri, Elba Image:Cala Giovanna Pianosa(LI)2.JPG|Cala Giovanna, [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]] Image:Spiaggia delle cannelle.JPG|A spiaghja di i Cannelle, [[Isula di u Gigliu|Gigliu]] Image:Giannutri runway.jpg|A costa di [[Giannutri]] Image:La Gorgona.jpg|[[Isula di Gurgona|Gurgona]] vista da u mari Image:Palazzo della Specola Pianosa (LI).jpg|U Palazzu di a Specola à [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]] Image:17-6-09-Villa san Martino (38).JPG|[[Villa di San Martinu]], Portuferraiu Image:Capoliveri Elbe Elba.JPG|U borgu tipicu di [[Capoliveri]] </gallery> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. == Da veda dinò== *[[Italia]] *[[Tuscana]] == Liami == *http://www.legambientearcipelagotoscano.it *[http://www.isoletoscana.com/arcipelago-toscano/ Isole Toscana] Purtali didicatu à l'archipelagu. *[http://www.islepark.it/ Parcu Naziunali Archipelagu Tuscanu] [[Categoria:Regione taliana]] 2edggmtpnqyfadg0h91i2c4vtr1zza9 Neoliticu 0 12461 333585 218225 2014-03-23T14:42:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Haches pierre polie.jpg|thumb|right|235px|Asci in petra allisgiata (Museu di [[Saint Germain en Laye]], [[Francia]], [[3000 a.C.]] circa)]] U '''neuliticu''' hè un'epica di a [[preistoria]], l'ultimu di i tre ch'iddi custituighjanu l'[[età di a petra]]. [[Etimulugia|Etimulugicamenti]] a parola "neuliticu" dirivighja da i dui paroli [[lingua greca|grechi]] νέος ''neos'', "novu" è λίθος ''lithos'', "petra": fu difatti cuntraddistintu da nutevoli innuvazioni in la [[litutecnica]] è tra quisti a più impurtanti hè stata indubbiamenti l'allisgiatura. Altri innuvazioni furunu a [[ceramica]], l'[[agricultura]] è l'[[allivamentu]]. [[Categoria:Preistoria]] f76jrq0hnv2jc03x2qkpk50bnj5ateo Paleuliticu 0 12462 333783 218234 2014-03-23T14:46:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Paleoliticu''' (da u [[Lingua greca|grecu]] ''palaios'', "anticu", è ''lithos'', "petra", ossia "età di a petra antica") fu u primu pariodu induva si sviluppa a [[tecnulugia]] umana cù l'intruduzioni di i primi strumenti in [[petra]] da parti di diffarenti spezii di [[ominidi]] (circa 2.5 milioni di anni fa), è cumpiendu cù l'intruduzioni di l'agricultura, cù u [[Mesoliticu]]. A parola fu invintata da u studiosu di preistoria [[John Lubbock]] in lu [[1865]]. [[Categoria:Preistoria]] a7jrwieyurs3fj4cbw4hx6jh1k4domm Pelfica 0 12463 336461 333848 2014-05-16T13:48:00Z 92.153.11.134 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Pelfica | blasone=Perfugas-Stemma.png | nomeUfficiale=Perfugas | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=50 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=8 | lungitudineMinute=53 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=90 | superficia=60,29 | pupulazione=2.488 | densita=41,27 | merre=Domenico Decandia | posta=07034 | telefunu=079 | istat=090056 | abitanti=Peifighesi | patronu= | festa= | situ = }} '''Perfugas''' (in [[lingua sarda|sardu]] '''''Pèifugas''''', in [[gadduresu]] ''Pelfica'') hè una cumuna di 2.488 abitanti di a [[pruvincia di Sassari]] di u rughjonu storicu di l'[[Anglona]]. U tarritoriu di u paesi hè riccu di tistimunianzi archiulogichi. Sò stati ritruvati numarosi opari ricuddanti à u [[Paleuliticu]]. In u centru di Perfugas ci sò un pozzu sacru [[Civiltà nuragica|naragicu]] è un tempiu in parfettu statu di cunsarvazioni. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 6yz55pfpbycuilqj6wtre1wel7zao1x Monti 0 12464 362395 359318 2019-06-15T19:35:51Z Jumpy01 11155 Jumpy01 ha spostato la pagina [[Monti (OT)]] a [[Monti]] tramite redirect: no other names wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Monti | blasone=Telti-Stemma.png | nomeUfficiale=Monti | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 48 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 20 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 70 |mappaY = 208 | altitudine=300 | superficia=123,44 | pupulazione=2.485 | annu=2008 | densita=20,13 | merre=Giovanni Maria Raspitzu | posta=07020 | telefunu=[[0789]] | istat=104016 | abitanti=Muntini | patronu= | festa= | situ =http://www.comune.monti.ss.it/ }} Monti (in [[lingua sarda|sardu]] Monte, in [[gadduresu]] Mònti) hè una cumuna di 2.440 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] situ a u cunfini miridiunali di a [[Gaddura]], à i pindici di u Monti [[Limbara]]. Hè inghjiriatu da [[suvara|suvarticci]] è vigni ch'iddi pruducini un famosu Varmintinu. Frazioni: Su Canale [http://sites.google.com/site/sucanalesardegna/], Sos Rueddos, Chirialza. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 06b5llsqpdcwx6x20vstu1mbo7loky5 Caltheddu 0 12466 362382 362366 2019-06-15T06:07:12Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:52:EF53:C30E:18D6 /* Liami */ wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Caltheddu [[File:Castelsardo view from Castell with Harbour.jpg|300px|<center></center>]] | blasone= | nomeUfficiale=Castelsardo | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 54 |latitudineSeconde = 49 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute = 42 |lungitudineSeconde = 48 |mappaX = 55 |mappaY = 204 | altitudine=114 | superficia=45,48 | pupulazione=5.679 | annu=2007 | densita=124,9 | merre=Matteo Giovanni Santoni | posta=07030-07031 | telefunu=[[079]] | istat=090023 | abitanti=Castiddanesi | patronu=[[sant'Antonio abate]] | festa=[[17 ghjinnaghju]] | situ = http://www.comunedicastelsardo.it }} '''Castelsardo''' (in [[Lingua taliana|talianu]] '''Castelsardo''', '''''Caltheddu''''' in [[sassaresu]], ''Casteddu Sardu'' in [[Lingua sarda|sardu]]) hè una cumuna di 5.679 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari]]. Castelsardo si situeghja incu u so borgu medievali à u centru di u Golfu di l'Asinara, in u nordu di a [[Sardegna]], in u rughjonu storicu di l'[[Anglona]]. Grazia à sta pusizioni a lucalità godi d'un panurama unicu versu tutti i costi di u Golfu, cumpresi quiddi di a [[Corsica]]. == Liami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Caltheddu_Saldhu St'artìculu annant'à wikipedìa Sassaresa] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 76i3op0we1tvz363motmzx5c71cnjvv Regnu di Gaddura 0 12467 363648 362486 2019-09-30T05:50:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Giudicati of Sardinia 1.svg|250px|thumb|U Regnu di Sardegna]] U '''Regnu di Gaddura''' (o ''Regnu di Gallura'') hè unu di i quattru regni suvrani è indipindenti chì nascìni in [[Sardegna]] à u seculu VIII par rimpiazzà un [[Imperu rumanu]] divintatu troppu luntanu (quiddu di [[Bisanza]]) è par pruteghja si in particulari di i razzii arabi.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> [[File:Giudicato di Gallura.jpg|thumb|250px|U Regnu di Gaddura]] U Regnu di Gaddura si sviluppeti in a parti norduriintali di a [[Sardegna]], dapoi u cursu di u fiumu [[Coghinas]] insin'à u golfu d'[[Orosei]], accupendu i rigioni di a [[Gaddura]] è di i Barunii (tredici curatorii), oghji incurpurati in i pruvincii di [[Pruvincia d'Olbiaè Tempiu|Olbia è Tempiu]] è [[Pruvincia di Nuoru|Nuoru]]. U regnu cunfinaia à punenti incù u [[Regnu di Logudoru]] è d'[[Regnu d'Arburea|Arburea]] è à u sudu incù u [[Regnu di Cagliari]]. U Regnu di Gaddura, com'è d'altrondi l'altri trè Regni era un riamu suvranu siont'è u principu ghjuridicu ''Superiorem micca recognoscens'', incù un tarritoriu suddivisu in u 13 ''Curatorii'', i distritti dirighjiti da un curatori è cumpridindu centri abitati chjamati ''Cità''. U Regnu avia u so parlamentu probbiu, a ''Curona di Logu'', cumpostu da i rapprisintanti di i Curatorii. Pussidia u so probbiu duminiu publicu, u ''Rennu'', vutaia i leghji, avia i fruntieri è fabbricaia a so muneta. U so capu era u ''Judex ius dicens'' ("quiddu chì dici a leghji"). U Ghjudici tinia a so auturità non solu da l'eredità ma dinò da u ricunniscimentu di u so ''Imperium'' da a Curona di Logu. == Storia == === Nascita di u Regnu === À u IXu seculu, l'arabi è i berberi ani fattu una pulitica aggrissiva d'espansioni è di pirataria in u [[Mari Tarraniu]] chì finì incù a cunquista di a [[Cicilia]] in u 827 par taddà a Sardegna da u guvernu cintrali di l'Imperu bizantinu. In l'assenza di struzzioni i rispunsevuli pruvinciali Bizantini sardi, chjamati ''ghjudici'', ani cuminciatu à guvirnà di manera autunoma. À u seculu X l'isula hè stata divisa in u quattru "ghjudicati, frà i quali dui, Logudoru è Arburea sò stati ragruppati à u principiu di u seculu XI. Versu u 900, 'ssi tarritorii sò divintati di fattu Stati indipindenti, i so principi à u puteri essendu "ghjudici" succidindu à i so pridicissori, funziunarii imperiali. A so ''capitala'' era situata à [[Olbia|Civita]], ricustruita annantu à i ruvini di l'antica cità rumana d'[[Olbia]], di a quali u nomu apparisci par a prima volta in u 1113. U ''Regnu di Gaddura '' hè unitu à quiddu di u [[Regnu di Logudoru|Logudoro]] in u [[1238]] eppo ridiventa indipindenti in u [[1257]] incù Chiano Visconti di [[Pisa]]. À u principiu di u XIVu seculu a [[famidda Doria]] di [[Genuva]] si ni rendi maestra. I [[Famidda Visconti|Visconti]] di Milanu pruclamani i dritti ch'iddi pratendini tena in qualità d'eredi di [[Giovanna Visconti]] l'ultima "Ghjudici ereditariu" ma i devini ceda à u [[riamu d'Aragona]] in u [[1447]]<ref>Anthony Stokvis, ''Manuali di storia, di genealugia è di crunulugia di tutti i Stati di u globu, dapoi i tempa i più rinculati insin'à i nosci ghjorna'', pref. H. F. Wijnman, Israeli, 1966, Capitulu XII paragrafu 9 " Isula di Sardegna " p.740-742 è dipintu genealogicu n° 19. .</ref>. === Lista di i Ghjudici di Gaddura === Eccu u listinu di i Ghjudici di Gaddura:<ref>Gian Giacomo Ortu (2005), " Tavole dei Giudici " p.175.</ref> : * versu u 1022 : Manfredo ; * insin'à u 1038 : Baldo, i so fiddoli (?) ; * dopu à u 1038 : Barisone Ier (?) ; * versu ? : Andrea (?) ; * 1054-1073 : Costantino Ia fiddolu d'Ubaldo (?) ; * versu u 1080 : Torgodorio di Zori (o ''Torchitorio'') sposu d'una fiddola di Costantinu Ia ; * versu u 1092 : Saltaro, u so fiddolu (?) ; * 1113-1116 : Ottocorre di Gunale, fiddolu di Comita di Gunale ; * versu u 1116 : Costantinu II sposa Anna fiddola di Torgodorio (?) ; * 1120-1133 : Comita Ia Spanu, u so fiddolu. === Dinastia di Gunali === * 1146-1173 : Costantinu III di Lacon-Gunale, discindenti da Ottocorre (?) ; * 1173-1203 : [[Barisone II di Gallura|Barisone II]], u so fiddolu esiliatu in u [[1182]] è [[1184]] ; * 1203-1220 : Elena, a so fiddola ; * 1203-1208 : [[Lamberto Visconti di Eldizio|Lamberto Visconti]] di [[Pisa]] sposu in u 1206 d'Elena di Gaddura, zitedda di Barisone II ; * 1211-1216 : [[Comita di Torres|Comita II di Torres]] ; * 1216-1218 : [[Marianu II di Torres]]. === Dinastia Visconti === * 1218-1223 : [[Lamberto Visconti di Eldizio|Lamberto Visconti]] ristabulitu, cuntrolla Cagliari (1220-1225) ; * 1223-1238: [[Ubaldo Visconti di Gallura|Ubaldo Visconti]], u so fiddolu sposa [[Adelasia di Torres]], cuntrolla Cagliari (1232-1233) è Torres (1236-1238). * Cumpetizioni trà : * 1238-1257 : [[Adelasia di Torres]] (morta in u 1259), a so veduva ; * 1238-1249 : [[Enzio]] fiddoli di [[Fredericu II di u Sant' Imperu]], dinò [[Logudoru|Ghjudici di Torres]] da u [[1238]] à u [[1272]], cunsorti Adelasia ma divurziighja in u [[1246]] ; * 1238-1275 : [[Giovanni Visconti di Gallura|Giovanni dittu ''Chiano'' Visconti]], fiddolu d'Ubaldo (mortu versu u 1230), frateddu di Lamberto Visconti, cuntrolla 1/3 di [[Cagliari]] dapoi u [[1258]] ; * 1275-1296 : [[Ugolino Visconti|Ugolino dittu Nino Visconti]], u so fiddolu, 1/3 di Cagliari ; * 1296-1308/1309 : [[Giovanna Visconti]] (morta in u 1339), a so zitedda sposa Rizzardo di Camino è cuntrolla 1/3 di Cagliari. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Gian Giacomo Ortu ''La Sardegna dei giudici'', Regione autonoma della Sardegna, 2005 (in talianu) == De veda dinò == * [[Gaddura]] * [[Regnu d'Arburea]] * [[Regnu di Logudoru]] * [[Regnu di Cagliari]] [[Categoria:Regnu di Sardegna]] [[Categoria:Storia di a Sardegna]] [[Categoria:Gaddura]] j7saux05465keoerl2gv9osix5obbs6 Ghjudicati Sardi 0 12468 362908 332615 2019-07-08T23:06:12Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki I '''Ghjudicati sardi''' erani [[statu|stati]] autonomi asistuti in [[Sardigna]] trà u seculu IX è u seculu XV è di u tuttu diffarenti da a forma fiudali asistenti in l'Auropa [[Medievu|medievali]], più vicini a quiddi tipichi di l'aspirienza bizantina, ciascunu di iddi ''superiorem non recognoscens''. [[Image:Giudicati sardi 1.svg|thumb|300px|right|I quattru Ghjudicati sardi.]] I regni eranu quattru: *'''[[Regnu di Cagliari]]''' (o Calari), *'''[[Regnu di Arborea]]''' *'''[[Regnu di Torres]]''' *'''[[Regnu di Gaddura]]''' U Rè (o Ghjudici) guvirnava grazii à un pattu cù u populu (dittu ''bannus consensus''), vinutu menu quistu u Rè pudia essa ditrunizzatu è ancu mortu in manera lighjittima da u populu stessu, senza chì quistu pudissi influì cù a trasmissioni ariditaria di u titulu in la dinastia rignanti. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] q2gtf88wgjhhurhx15a59itrjbsyb3n Stazzu 0 12469 347581 336816 2015-07-02T15:34:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Stazzo.JPG|thumb|240px|Un stazzu gadduresu ristauratu]] U '''stazzu''' hé una staddazioni di campagna tipica di a [[Gaddura]] (in [[gadduresu]] ''lu stazzu''), in u [[nordu]] di a [[Sardegna]] ma dinò prisenti, ancu s'iddu hè cù usi diffarenti in u [[sudu]] di l'[[Italia]]. A parola "stazzu" dirivighja da u [[latinu]] "statio", stazioni, locu di firmata è hà rapprisintatu in [[Gaddura]] u centru di a vita campagnola di i pastori è agricultori par cintunari d'anni. Si rifirisci à l'ebbica cuntimpurania l'impresa paisana è a custruzzioni ind'iddu stà u patronu, st'ultima di forma grossumodu rittangulari fatta cù blocchi di [[granitu]] è drentu divisa in massimu dui camari ma più suventi da una sola. Fora ci era à spissu u furru è un magazinu minori dittu ''u pinnenti''. Raramenti un stazzu t'avìa più di u pianu di [[terra]] è quandu succidìa era chjamatu ''u palazzu''). [[categoria:Architittura]] [[categoria:Sardegna]] tahlufonhkd3dog5tlag0po5cggztsa Papa 0 12470 333803 331089 2014-03-23T14:46:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Emblem_of_the_Papacy_SE.svg|200px|thumb|U stemma di u papatu.]] ''Papa'' ([[Lingua greca|grecu]] πάππας, ''pàppas''; da l'[[Lingua araba|arabu]] با با, ''baba'', "babbu") hè u titulu com'iddu veni chjamatu u [[vescu|vescamu]] di [[Roma]] hè par quistu à capi di a [[Chjesa cattolica]]. U titulu di ''Papa'' hè ancu adupratu in la [[Chjesa copta]] par u patriarca di Alessandria. U primu Papa di a storia fù - sicundu a ghjesgia cattolica - [[Petru apostulu]]; chì avaria svoltu stu ministeru cù l'incaricu direttu di [[Gesù]] (sicundu l'intarpritazioni cattolica di u passu biblicu|Mt16,17-19;Lc21,31-32;Gv21,15-18). [[Categoria:Religione]] a3y7xmj7seganm3l0scrob5kr3nq074 Vandali 0 12471 357148 336535 2017-06-06T12:41:19Z Ursus 12138 wrong map, false extensions for Vandals and Wisigoths wikitext text/x-wiki I '''Vandali''', (nomu urighjinariu ''Wandili''), erani una pupulazioni alemanica com'è i Burgundi chì si sò staddati dopu in [[Francia]]), i [[Goti]] è i Winili o [[Longubardi]]. Dopu à una migrazioni in l'ughjinca Pulonia, sutt'à a prissioni d'altri populi è dopu à avè cumbattutu, vintu è suttumissu i [[Galli]], si sò stabiliti in a [[Slesia]] è a [[Boemia]], criendu una lega di populi chì cumprindia Burgundi, Rugi è Silingi, ditta di i ''Lugi'' (cumpagni). In u so ''Germania'', scrittu in lu [[98]], Publio Cornelio Tacito poni i Vandali trà i populi d'urighjina alemanica, dicendu quissa: ''[...] si cilibrighja u Diu Tuitone. U so fiddolu Mannu hè l'antinatu è u fundadori di a so famidda. [...] parechji, auturizati da l'antichità di i tempi, dicini chì Mannu hà avutu ancu altri fiddoli è dunqua sò più numarosi ancu i noma di i populi: i Marsi, i Gambrivii, i Svevi, i Vandali.|[[Publio Cornelio Tacito]], ''[[Germania|De origine et situ Germanorum liber]]'', II., Newton Compton, Roma, trad.: G.D. Mazzocato}} [[Categoria:Storia]] k2aystfs6zgbvftu8ewepiyyqf8jtfg Posthudorra 0 12472 333982 325472 2014-03-23T14:50:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:portotorres.jpg|825px|<center></center>]] {{cumuna taliana|cumuna=Posthudorra | blasone=Porto Torres-Stemma.png | nomeUfficiale=Porto Torres | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 50 |latitudineSeconde = 13 |lungitudineGradi = 8 |lungitudineMinute = 24 |lungitudineSeconde = 5 |mappaX = 55 |mappaY = 204 | altitudine= 5 | superficia=102,62 | pupulazione=22.217 | annu=2008 | densita=216,5 | merre=Beniamino Scarpa | posta=07046 | telefunu=[[079]] | istat=090058 | abitanti=Poltu Turrèsi ò Turritani | patronu=[[Santu Gavinu]], [[Santu Protu]] è [[Santu Ghjanuariu]] | situ = http://www.comune.porto-torres.ss.it/ }} '''Posthudorra''' (in [[Lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti ''Pòrto Tòrres'') hè una cumuna di 22.217 abitanti in la [[pruvincia di Sassari]]. ==Storia== ''Turris Lybissonis'' (u nomu latinu di a cità ughjinca) hè nata in lu [[46|46 a.C.]] comu Culonia iulia di u piriudu impiriali rumanu è tandu era a sicunda cità par grandezza è ricchezza in [[Sardigna]] dopu à Calaris (Cagliari). == Cumuni in cunfina == * [[Sassari]] [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] rxfuhl9mgcl1iq66rjqeq6jyllrj75v Càgliari 0 12473 351635 336141 2015-08-12T22:43:01Z CommonsDelinker 173 Removing "Cagliari_porto.jpg", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Hedwig in Washington|Hedwig in Washington]] because: Missing [[:c:COM:EI|essential information]] such as [[:c:COM:L|license]], [[:c:COM:PERMISSION|permission]] or source. Me wikitext text/x-wiki [[File:Cagliari14.jpg|825px|<center></center>]] {{cumuna taliana|cumuna=Cagliari (in [[lingua sarda|sardu:]] Casteddu) | blasone= | nomeUfficiale=Cagliari | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=CA |latitudineGradi = 39 |latitudineMinute = 13 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 7 |lungitudineSeconde = |mappaX = 65 |mappaY = 259 | altitudine=6 | superficia=85,45 | pupulazione=157.780 | annu=2008 | densita=1849,51 | merre= | posta=09100 | telefunu=[[079]] | istat=092009 | abitanti=Cagliaritani o Casteddai | patronu=[[Santu Saturninu]], [[Santu Franciscu di Paula]] | festa=[[30 uttobri]] | situ = http://www.comune.cagliari.it }} '''Cagliari''' (in [[lingua sarda|sardu]] '''''Castèddu''''' [[Alfabetu funeticu internaziunali|/ka'steɖːu/]], hè una cumuna [[Italia|taliana]] di 157.963 abitanti, capilocu di a pruvincia di [[Pruvincia di Cagliari|Cagliari]] è di a Righjoni Autonuma di a [[Sardigna]]. A so arghja metrupulitana raghjunghji i 368.000 abitanti, chì diventani 474.000 cù l'agglumeratu urbanu diffusu. Hè u sediu di l'Università è di l'arci[[Vescu|vescamu]]. == Etimulugia == In u passatu Cagliari era chjamata in [[lingua greca|grecu anticu]] ''Kalares'' è in [[lingua latina|latinu]] ''Càralis''. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 0kk00rnkiplyuyzauirapxaksf60p5o Nuchisi 0 12474 333636 267128 2014-03-23T14:43:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Nuchisi''' (in [[lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti: ''Nùchis'') hé un paisolu di 400 abitanti di a cumuna di [[Tempiu]] (OT), situatu à 500 metri d'altura à pochi chilometri da u capilocu è da i paesi di [[Caragnani]] è [[Luras]]. Atturniatu da [[suvara|suarticci]] è rocchi [[granitu|granitichi]] da i formi curiosi hè unu di i loca più carattiristichi di l'Alta [[Gaddura]]. [[Image:Chiesa_Nuchis.jpg|thumb|left|200px|A ghjesgia di u Spiritu Santu]] == Storia == Nuchisi era unu di i setti cumuni storichi gadduresi, fondatu cù prubabilità inghjiru à l'annu [[1000]] da un riccu pussidenti. In lu [[1771]], insemi à [[Tempiu]], [[Caragnani]], [[Luras]], [[Agghju]], [[Bultigghjata]] è [[Tarranoa]] utteni l'autunumia cumunali ma quista fù persa in lu [[1939]] dopu à una prufunda crisi dimugrafica. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 77p63pxsmj9kl6s2b36cd10xw9xddh0 Baignu Pes 0 12475 356589 331622 2017-02-26T01:06:09Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki '''Gavino Pes''' (dittu ''Don Baignu''), preti è pueta [[Gaddura|gadduresu]], ([[Tempiu]], 31 luddu [[1724]] - 24 uttrovi [[1795]]), hè statu u primu autori à aduprà u [[gadduresu]] in cumpunimenti puetichi inquadrati in u piriudu littarariu di l'''arcadia'' cù influssi metastasiani; di ricca famidda di nobili, preti è canonicu di a Cattidrali di [[Cagliari]] da u [[1750]] circa eppo turratu à Tempiu, fù amanti di a bedda vita è di i donni, à i quali didichighja numarosi puisii è canzoni. Hè intarratu in a ghjesgia di Santu Franciscu in Tempiu. == Opari == Calchì asempiu di opari (in [[gadduresu]]) * ''Lu tempu''. Parchì no' torri, dì, tempu passatu? Parchì no' torri, dì, tempu pardutu? Torra un'alta volta, torra à fatti méu, tempu impurtanti, tempu priziosu, tempu, chi vali tantu cant'è Deu, pa' un cori ben fattu è viltuósu. Chista è tutta la canzona, Lu Pintimentu, iscritta da don Baignu Pes illa so 'icchjaia. Lu Pintimentu Tantu tempu era muta la me' poara musa, e oggji è molta: da lu chjodu è caduta la me' cetara, e l'aggju in pezzi accolta; lu mé’ laru è siccu, chi illu me' fronti fesi calchi spiccu. Di li Musi illu monti no godu più chidd'aria sirena; paldutu aggju orizzonti, sacru furori, fantasia e vena: d'Arcadia li pastori più no mi 'oni tra li so' cantori. Buschi, rii e funtani li ninfi soi mi occultan’avari; li sireni no sani cun dulciura sciuddí lu cantu in mari; a li me' boci e lagni no folmani più ecu li muntagni. Li dulci russignoli, li canàrii, e li suai filumeni, primma d'iscì lu soli, alleviu più no dani a li me' peni, cu' la grata almunia di la so’ boci varia, allegra e via. Lu campu no si 'esti di gala più, ne d'allegri culori; in abiti funesti mi si mustra la rosa, e l'alti fìori; l'albureddi frunduti tutti pal me di dolu so vistuti. Lu putenti 'ilenu di lu mé' mal distinu addispittatu, l'abbrili e maggju amenu pal sempri a l’occhj mei ha malcitatu, e di !a primmaera è vinuta pal me l’ultima sera. Chiddi campi fiuriti al me so sicchi, e no fiorini più; e chidd'anni fuggjiti si ni so di la prima ciuintù: di l'etai matura appena n'aggju 'istu la figura. La 'icchjaia è vinuta candu mi figuràa più piccinnu; drummitu era e mi sciuta, gridendi: Gjà se' 'ecchju, e senza sinnu, malugratu ài l'anni in middi pregjudizi, in middi inganni. Appena chi mi speltu attindendi a l'avvisu, a lu cunsiddu, mi cuntemplu, e avveltu chi no socu un altu, e no socu più chiddu; isdintatu, ingrispitu, calvu e biancu lu capu, siccu e fritu. Simili a l’umbra ‘ana sparìsi amori e briu, e cant'aìa: l'alligria mundana fugghji la me' canuta cumpagnia; e l’amori mi scaccia, palch'anda nudu, e timi la ghiaccia. Più gustosa no è la cunversazioni e la 'isítta; videndi intrà a me dugnunu fùggji, dugnunu m'evítta. Ah! cantu e cantu ridi un sessu e l'altu sempri chi mi 'idi! Valgugnosu e cunfusu a la mé' trista stanzia mi ritiru: di lu tempu l'abusu piengu senza rimedïu, e suspiru. und'era la rasgioni? Oh chi vita! oh chi vana occupazioni! Chi sudori multali a lu 'entu no aggju incumandatu, pa’ acchistammi un mali da me pa’ un gran be' appriziatu! Chi peni, e chi fatichi premii aspittendi, ch'erani castichi! Ah! canti splendidesi, benefizi, rigali, e silvitù, e faori e finesi chi fesi a la mattessi ingratitù; sendi lu gradimentu candu un dispettu e candu un tradimentu! Chi rabbi, affanni, assusti! Chi viggjílii, chi notti mal passati in caccia di disgusti. Da me pal piaceri immaggjnati! Cridendi, (ah chi macchini!) ch'erani rosi li ch'erani spini! L'inganni e vanitai m'ani lu meddu tempu fraudatu, senza cunniscì mai un be', chi vildaderu sia statu. Lu disingannu è gjuntu oggj, chi socu gjà mezu difuntu. Li mé' dillitti so' assai più. Chi focciu eddunca abali? Disispirammi?... no, contra drittu divinu, e naturali. A lu rimediu aspiru, chi poss’aellu sempri chi rispiru. In lu celi un Patronu aggju, un Re, un Babbu, un bon amicu, ch'è prontu a lu paldonu; sendi offesu, e taldìu a lu casticu: e abbraccia indulgenti a ca’ detesta li so' mancamenti. L'osselvà, chi illu mundu cuntentu no si dà chi satisfaci, un dulori prufundu di tanti affetti indigni aè mi faci, e cussì voddu a Deu cunsagrà chistu brei tempu meu. Li dì, l'ori, e l'istanti, chi viì possu, cun sinzeru amori offeru a chist'Amanti, chi da l'omu no vò sinnò lu cori; e si l'ha indivisu faci pruà in terra un Paradisu. * ''Un basgiu solu in sigretu''. Un basgiu solu in sigretu in amurosu diliriu agghiu la menti è lu cori, parò mi servi l'amori di turmentu è di martiriu, * ''Tu sola poi curammi'' Tu sola poi curammi Li me' mali so assai è rimediu no' v'hà tu chi mi lu poi dà ingrata, no' mi lu dai? == Bibliugrafia == * PES, Gavino; VETTORI, Vittorio. ''Tempo''. 1899; * PES, Gavino. ''Poeti sardi: Tormento''. 1924; * PES, Gavino; [[Raimondo Carta Raspi]] (a cura di). ''Le piu belle poesie''. Cagliari: Edizioni della Fondazione "Il nuraghe", 1920 circa; * PES, Gavino. ''Canti di Gallura''. Tempio Pausania: Tipografia G. Tortu, 1929/1957; * PES, Gavino. ''Raccolta di poesie tempiesi''.Tempio Pausania: Tipografia G. Tortu; * PES, Gavino. ''Tutti li canzoni: le straordinarie rime d'amore e di gelosia del "Catullo gallurese" del Settecento''. Cagliari: Edizioni della Torre, 1981; [[Categoria:Litteratura]] tivv2uzwq4v6kia7z464vaprxa7wa91 Figari (Sardegna) 0 12478 362606 362553 2019-06-30T15:11:58Z DARIO SEVERI 10718 Transferindo wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Golfu aranci o Figari | blasone=Golfo Aranci-Stemma.png | nomeUfficiale=Golfo Aranci | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 41 |latitudineMinute = 0 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 37 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 77 |mappaY = 201 | altitudine= | superficia=37,97 | pupulazione=2.206 | annu=2008 | densita=54,65 | merre=Sergio Memmoli | posta=07020 | telefunu=[[0789]] | istat=104011 | abitanti=golfarancini | patronu=[[Santu Ghjaseppu]] | festa=[[19 marzu]] | situ =http://www.comunedigolfoaranci.it/ }} '''Golfu Aranci''' o '''Figari''' (in [[lingua taliana|talianu]]), hè una cumuna di 2.206 abitanti di a [[pruvincia di Tarranoa è Tempiu]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. U nomu dirivaria da u [[gadduresu]] "Golfu di li Granci" è ùn hà nudda à veda cù l'alburi o i frutti di l'aranciu. == Storia == Anticamenti cunnisciutu cù u tuponimu di '''Figari''', u paesi attuali nasci in a mità di l'Ottucentu comu paesi di piscadori. À u principiu di u 900, par dicretu riali, sustituighja u scalu di [[Tarranoa]] comu culligamentu à a pinisula. U portu hè stata a causa maiori di u sviluppu dimugraficu chì hè successu dopu. {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] s0fs6jbkanb8z63vparxwqcdf0joevh Loiri è Poltu Santu Paolu 0 12479 150834 2008-12-13T09:59:13Z 89.97.140.228 Reindirizzamentu à [[Loiri Poltu Santu Paulu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Loiri Poltu Santu Paulu]] m5xrr4zhoq2t8nshkkjj158cgw7t8lu Patru 0 12484 150839 2008-12-13T10:02:35Z 89.97.140.228 Reindirizzamentu à [[Padru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Padru]] bvcy4w44b1r5kxsntym38zdoxzylgpe Sant'Antoni 0 12485 150840 2008-12-13T10:03:21Z 89.97.140.228 Reindirizzamentu à [[Sant'Antoni di Gaddura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sant'Antoni di Gaddura]] fb9j9v5gscaqc757p7z3oqi5s1btz2r Santu Franciscu d'Aglientu 0 12486 150841 2008-12-13T10:04:01Z 89.97.140.228 Reindirizzamentu à [[Aglientu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aglientu]] 1185nw3scl3qizsnay9dm6gtp5nkipm Trinitai è Vignola 0 12488 150843 2008-12-13T10:06:10Z 89.97.140.228 Reindirizzamentu à [[Trinitài d'Agultu è Vignola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Trinitài d'Agultu è Vignola]] 2ezj6kl59ee3gntfybd4oa803pbpsyh Anglona 0 12492 351244 336533 2015-07-16T12:48:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Anglona''' hè un rughjonu [[storia|storicu]] di u [[nordu]] di a [[Sardegna]] chi s'affaccia in u [[Golfu di l'Asinara]]. U so centru maiori hè [[Castelsardu]]. ==Giugrafia== L’Anglona hè dilimitata à u [[nordu]] da u [[mari]], à [[livanti]] da u Riu di [[Coghinas]], à u [[sudu]] da u ''Monte Sassu'' è à [[punenti]] da u [[fiumu]] ''Silis'' è da u ''Monte Pilosu''. U [[giugrafia|tarritoriu]] hè carattirizatu da una murfulugia cumposta da altupiani minori di natura vulcanica o calcaria, posti annant'a una basa di [[tufu]]. A costa prisenta un'altirnanza di piaghji è costi di roccia. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] sc0zfehi0pabr9nzqhaw7vea4grz6ss Template:Lingua 10 12495 351542 336818 2015-08-04T09:06:27Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 5 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q7217946]] wikitext text/x-wiki {| width="300px" align="right" style="clear:right; float:right; margin:0 0 .5em .5em" class="toccolours itwiki_template_toc" |- {{#if:{{{piriudu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 style="background:#AAA; height:.1em" | |- ! colspan=2 style="background:{{{culori|#FCB0B0}}}" class="radius_bottom"|<big>{{{nomu}}} <font {{#if:{{{numinativu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>({{{numinativu}}})</span> <font {{#if:{{{piriudu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>[[Lingui astinti|†]]</span></big> |- {{#if:{{{criatori|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Criatu da: |{{{criatori}}} <font {{#if:{{{annu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>in lu {{{annu}}}</span> |- {{#if:{{{cuntestu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Cuntestu: |{{{cuntestu}}} |- {{#if:{{{altri nomi|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Altri nomi: |{{{altri nomi}}} |- {{#if:{{{stati|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Parlatu in: |{{{stati}}} |- {{#if:{{{righjoni|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |<font {{#if:{{{parsoni|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>Righjoni:</span><font {{#if:{{{piriudu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>Parlatu in:</span> |{{{righjoni}}} |- {{#if:{{{piriudu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Piriudu: |{{{piriudu}}} |- {{#if:{{{parsoni|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Parsoni: |{{{parsoni}}} |- class="hiddenStructure{{{classifica|class="hiddenStructure noprint"}}}" | style="padding-left: 0.5em" |[[Elencu di lingui parlata in u mondu|Classifica]]: |{{{classifica|}}} |- {{#if:{{{scrittura|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[Scrittura]]: |{{{scrittura}}} |- {{#if:{{{tipulugia|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[Tipulugia linguistica|Tipulugia]]: |{{{tipulugia}}} |- | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[Famiddi linguistichi|Filugenesi]]: |{{{famidda|}}} <font {{#if:{{{fam1|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>{{{fam1|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam2|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;{{{fam2|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam3|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;{{{fam3|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam4|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam4|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam5|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam5|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam6|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam6|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam7|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam7|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam8|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam8|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam9|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam9|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam10|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam10|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam11|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam11|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam12|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam12|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam13|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam13|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam14|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam14|}}}<br></span> <font {{#if:{{{fam15|}}}||class="hiddenStructure noprint"}}>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;{{{fam15|}}}</span> |- class="hiddenStructure{{{nazioni|}}}{{{aghjinzia|}}}" ! colspan="2" style="background:{{{culori|#FCB0B0}}}; filter:alpha(opacity=70); -moz-opacity:.7; opacity:.70" class="radius_top"|Statutu ufficiali |- {{#if:{{{nazioni|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Nazioni: | {{{nazioni|''nisciuna''}}} |- {{#if:{{{aghjinzia|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |Rigulatu da: | {{{aghjinzia|''nisciuna rigulazioni ufficiali''}}} |- class="hiddenStructure{{{iso1|}}}{{{iso2|}}}{{{iso3|}}}{{{sil|}}}" ! colspan="2" style="background:{{{culori|#FCB0B0}}}; filter:alpha(opacity=70); -moz-opacity:.7; opacity:.70" class="radius_top" |Codici di classificazioni |- {{#if:{{{iso1|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[ISO 639|ISO 639-1]]||<tt>{{{iso1}}}</tt> |- {{#if:{{{iso2|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[ISO 639-2]]||<tt>{{{iso2}}}</tt> |- {{#if:{{{iso3|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[ISO 639-3]]||<tt>[http://www.sil.org/iso639-3/documentation.asp?id={{{iso3}}} {{{iso3}}}&nbsp;]</tt> {{en}} |- {{#if:{{{sil|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[SIL International|SIL]]||<tt>[http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code={{lc:{{{sil}}}}} {{{sil}}}&nbsp;]</tt> {{en}} |- {{#if:{{{sil2|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | style="vertical-align: top; padding-left: 0.5em" |[[SIL International|SIL]]||<tt>{{{sil2}}}</tt> |- {{#if:{{{estrattu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} ! colspan="2" style="background:{{{culori|#FCB0B0}}}; filter:alpha(opacity=70); -moz-opacity:.7; opacity:.70" class="radius_top" |Estrattu in lingua |- {{#if:{{{estrattu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | {{#if:{{{parsoni|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} colspan=2 style="color:#606060; padding-left:.5em; padding-right:.5em; font-size:90%" |'''<span style="font-size:85%;">[[Dichjarazioni univirsali di li diritti di l'omu]] - Art.1</span>'''<br>{{{estrattu}}} | {{#if:{{{piriudu|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} colspan=2 style="color:#606060; padding-left:.5em; padding-right:.5em; font-size:90%" |'''Lu [[Babbu Nostru]]'''<br>{{{estrattu}}} |- {{#if:{{{traslittarazioni|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 style="padding-left:.5em; padding-right:.5em; font-size: 90%" |'''Traslittarazioni'''<br><div style="color:#606060">{{{traslittarazioni}}}</div> |- | colspan=2 style="text-align: center; background-color: #efefef" |<small>[[Lingua (idioma)|Lingua]] - [[Alencu di li lingui]] - [[Linguistica]]</small> |- {{#if:{{{codici|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 | <div class="noprint toccolours itwiki_template_avviso" style="vertical-align: top; padding:0; font-size: 90%; text-align:center"> {| style="background:transparent" |width="1%" style="padding:.2em"| [[Immagine:Wikipedia-logo.png|17px|Lu logu di Wikipedia]] | Visitighja la [[Wikipedia]] '''[[:{{{codice}}}:|in {{PAGENAME}}]]'''! |}</div> |- {{#if:{{{codice2|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 | <div class="noprint toccolours itwiki_template_avviso" style="vertical-align: top; padding:0; font-size: 90%; text-align:center"> {| style="background:transparent" |width="1%" style="padding:.2em"| [[Immagine:Wikipedia-logo.png|17px|Lu logu di Wikipedia]] | Visitighja la [[Wikipedia]] '''[[:{{{codice2}}}:|in {{{nome2}}}]]'''! |}</div> |- {{#if:{{{codice3|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 | <div class="noprint toccolours itwiki_template_avviso" style="vertical-align: top; padding:0; font-size: 90%; text-align:center"> {| style="background:transparent" |width="1%" style="padding:.2em"| [[Immagine:Wikipedia-logo.png|17px|U logu di Wikipedia]] | Veda [[Wikipedia]] '''[[:{{{codice3}}}:|in {{{nome3}}}]]'''! |}</div> |- {{#if:{{{mappa|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 align=center style="color:gray"| {{{mappa}}}<br><small>{{{didascalia|}}}</small> |- {{#if:{{{creatore|}}}||class="hiddenStructure noprint"}} | colspan=2 | <div class="noprint toccolours itwiki_template_toc" style="vertical-align: top; padding:0; font-size: 90%; text-align:center"> {| style="background:#F3ECF9" |width="1%" style="padding:.2em"| [[Immagine:Portal.svg|17px|Portale:Portali]] | Veda u [[Purtali:Lingui artificiali]] |}</div> |- | colspan=2 | <div class="noprint toccolours itwiki_template_toc" style="vertical-align: top; padding:0; font-size: 90%; text-align:center"> {| style="background:transparent" |width="1%" style="padding:.2em"| [[Image:Pilcrow.svg|10px]] | Quista pagina pudaria cuntena carattari [[Aiuto:Unicode|Unicode]]. |}</div> |}<noinclude> [[cy:Nodyn:Gwybodlen Iaith]] [[en:Template:Language]] [[fr:Modèle:Langue]] [[hsb:Předłoha:Rěč]] [[hu:Sablon:Nyelv]] </noinclude> qeq8earhnkei9soy2a9x8zs6m0mnwdi Template:Cor-gadd 10 12498 362398 353009 2019-06-15T19:53:52Z Jumpy01 11155 imagina wikitext text/x-wiki <div class="noprint" style="clear:both; float:left; margin-bottom:.5em; border:1px solid #CCC; padding-left:4px; padding-right:4px; text-align:left"> [[Image:Gallo del Giudicato di Gallura.svg|50px|]] ''Quista pagina hè scritta in corsu'' ''[[gadduresu]].'' </div> <br /> == Vede ancu == <noinclude> *[[Template:Cor-sass]] </noinclude> l74stuw8dyuurx4nmn87hjel9ww7kxo Lingui indoauropeani 0 12499 358917 348592 2018-03-22T09:22:39Z 41.222.179.22 /* Gruppu alemanicu */ wikitext text/x-wiki Cun a difinizioni di '''lingui indoauropeani''' (puru '''lingue indoauropeane''' o '''indoeuropeane''') in [[linguistica]] ci si rifirighja à una famidda di lingui cun urighjna cumuna parlata oghji in gren parti di lu mundu. Quisti lingui sò ghjiniralmenti divisi in grendi gruppi; par l'avuluzioni è la storia di la protu-lingua dundi dirivighjani, si rimanda à li boci [[Indoauropanu]] è [[indoauropeani]]. Quistu alencu ùn hè micca cumpletu. Par li dialetti è li parlati si vicanu li famiddi è li gruppi: [[File:IE countries.svg|thumb|right|400px|Li lingui indoauropeani in lu mundu.<br />Verdi scuru: paesi ind'è la maghjuranza di li parlanti hè di lingua indoauropeana.<br />Verdi chjaru: paesi cù una minuranza linguistica indoauropeana ufficialmenti ricunnisciuta]] L'astiriscu affiancu à lu nomu di una lingua indichighja chì idda hè istinta. [[File:IndoEuropeanTree.svg|thumb|300px|Lingui indoauropeani]] == Gruppu slavu == * [[Lingua protu-slava|Slavu cumunu]]* ** Urientali *** [[Lingua russia|Russu]] *** [[Lingua bielurussa|Bielurussu]] *** [[Lingua ucraina|Ucrainu]] *** [[Lingua rutena|Rutenu]] ** Uccidintali *** [[Lingua ceca|Cecu]] **** Muravu *** [[Lingua sluvacca|Sluvaccu]] *** [[Lingui lusaziani]] *** [[Lingui lichitichi]] **** [[Lingua pulacca|Pulaccu]] **** [[Lingua pulaba|Pulabu]]* **** [[Lingua casciuba|Casciubu]] **** [[Sluvinziu]]* ** Miridiunali *** [[Lingua bulgara|Bulgaru]] *** [[Lingua busniaca|Busniacu]] *** [[Lingua cruata|Cruatu]] *** [[Lingua slavumaceduni|Slavumaceduni]] *** [[Lingua montinigrina|Montinegrini]] *** [[Lingua serba|Serbu]] *** [[Anticu slavu ecclesiasticu]] *** [[Lingua sluvena|Sluvenu]] == Gruppu alemanicu == * [[Lingui alemanichi]] o [[Lingui germanichi]] ** Alemanicu sittintriunali *** Nordicu anticu (Nurrenu) *** Nordicu mudernu (Linguu scandinavi) **** Uccidintali ***** [[Lingua islandesa|Islandesu]] ***** [[Lingua faroesa|Faroesu]] ***** [[Lingua Norn|Norn]]* ***** [[Lingua norvegesa|Norvegesu]] (''Nynorsk'') ***** [[Lingua jamtsk|Jamtsk]] **** Urientali ***** [[Lingua danesa|Danesu]] ***** [[Lingua norvegesa|Norvegesu]] (''Bokmål'') ***** [[Lingua scanica|Scanicu]] ***** [[Lingua svedesa|Svedesu]] ***** [[Lingua dalarna|Dalarna]] **** Gutnicu ** Alemanicu urientali *** [[Lingua gotica|Goticu]]* *** [[Burgundu]]* *** [[Lingua longubarda|Longubardu]]** ** Alemanicu uccidintali *** Alemanu **** Altu-alemanu ***** Alemanu ***** Mediu-alemanu ****** [[Lingua Alemana|Alemanu standard]] o Hochdeutsch ****** [[Lingua lussemburghesa|Lussemburghesu]] ***** Altu-Alemanu ****** [[Alemanu]] (''schwyzertütsch'') ****** [[Bavaresu]] ***** [[Lingua yiddish|Yiddish]] ** == Gruppu celticu == * [[Protu-celticu]] * Celticu ** Cuntinentali *** [[Gallicu]]* *** [[Leponticu]]* *** [[Galatu]]* *** [[Celtibericu]]* ** Insulari *** [[Brittonicu]] **** [[lingua gallesa|Gallesu]] **** [[Lingua cornica|Cornicu]]* **** [[Lingua bretona|Bretonu]] *** [[Goidelicu]] **** [[Lingua scuzzesa|Gaelicu scuzzesu]] **** [[Lingua mannesa|Mannesu]] (''manx'')* **** [[lingua irlandesa|Gaelicu irlandesu]] == Gruppu italicu == ** [[lingua venetica|Veneticu]] (Paleuvenetu)* <!-- †--> ** [[Umbru]] * *** dialetti sabellichi * ** [[Oscu]] (Sannitu) * ** [[Lingui latinu-falischi|Latinu-faliscu]] *** [[Faliscu]]* *** Latinu **** [[Latinu arcaicu]]* **** [[Lingua latina|Latinu classicu*]] **** Latinu vulgari* ***** Romanicu ****** Insulari ******* [[Sardu logudoresu]] ******* [[Sardu campidanesu]] ****** Italuromanicu ******* Sittintriunali ******** Lingui Galluitalichi ********* [[Lingua piemuntesa|Piemuntesu]] ********* [[Dialettu lumbardu uccidintali|Insubru]] ********* [[Dialettu lombardu uriintali|Lumbardu urientali]] ********* [[Lingua ligura|Liguru]] ********* [[dialettu emilianu|Emilianu]] ********* [[dialettu rumagnolu|Rumagnolu]] ******** [[lingua veneta|Venetu]] ******** [[dialettu istriotu|Istriotu]] ******* Dialetti toscani ******** [[dialettu tuscanu|Tuscanu]] ********* [[Lingua italiana|Talianu]] ******** [[Lingua corsa|Corsu]] ********* [[Corsu cismuntincu]] (vidi ancu [[Lingua corsa]]) ********* [[Corsu pumuntincu]] (vidi ancu [[Lingua corsa]]) ********* [[Gadduresu]] ********* [[Sassaresu]] ******* Dialetti centru-miridiunali ******** Dialetti midiani ********* [[dialettu rumanescu|Rumanescu]] ********* [[dialettu ciuciaru|Ciuciaru]] ********* [[dialettu vitarbesu|Vitarbesu]] ********* [[dialettu reatinu|Reatinu-Sabinu]] ********* [[Dialetti umbri]] ********* [[dialettu marchigianu|Marchigianu]] ********* [[dialettu aquilanu|Aquilanu]] ******** Miridiunali ********* [[dialettu abruzzesu|Abruzzesu]] ********* [[Mulisanu]] ********* [[lingua napuletanu|Napuletanu]] ********* [[dialettu lucanu|Lucanu]] ********* [[dialettu pugliesu|Pugliesu]] ******** Miridiunali estremu ********* [[dialettu tarantinu|Tarantinu]] ********* [[dialettu salintinu|Salintinu]] ********* [[dialettu calabresu|Calabresu]] ********* [[lingua siciliana|Sicilianu]] ********** [[dialettu rigginu|Rigginu]] ********* [[lingua pantesca|Pantescu]] ****** Balcanu-rumanzu ******* [[lingua rumena|Rumenu]] (Dacurumenu) ******* [[Istrurumenu]] ******* [[Meglenurumenu]] ******* [[Arumenu]] (Macedurumenu) ****** [[Dalmatu]] ****** [[Returumanzu]] ******* Rumanciu ******* [[Lingua ladina|Ladinu]] ******* [[Lingua friulana|Friulanu]] ****** Gallurumanzu ******* Miridiunali (Uccitanicu) ******** [[Lingua occitana|Uccitanu]] ********* [[Pruvinzali]] ********* Alverniatu ********* [[Linguadocianu]] ********* Guasconu ******** [[Lingua catalana|Catalanu]] ********* Catalanu sittintriunali ********* [[Valenzianu]] ********* [[Balearicu]] (o Baleare) ******* Sittintriunali (Oitanicu) ******** Francianu o [[Lingua francesa|Francesu]] ******** Pittavinu ******** Nurmannu (Nurmandu) ******** Piccardu ******** Galló ******** Champenois ******** Lorenesu ******** [[Lingua vallona|Vallonu]] ******* Arpitanu o [[lingua francuprovinzali|Francipruvinzali]] ****** Iberurumanzu ******* [[Galizianu-Purtughesu]] ******** [[Lingua galiziana|Galizianu]] ********* Eonavieganu (varianti galiziana cù tratti asturiani) ******** [[Lingua purtughesa|Purtughesu]] ********* Lusitanu ********* [[Purtughesu brasilianu]] ******** Fala de Xalima (varianti purtoghesa parlata in Spagna cù tratti arcaichi) ******* [[Lingua spagnola|Spagnolu]] o [[Lingua spagnola|Castiglianu]] ******** [[dialettu andalusu|Andalusu]] ******* [[lingua aragunesa|Aragonesu]] ******* [[asturianu-lionesu|Asturianu-Lionesu]] ******** [[lingua asturiana|Asturianu]] ******** [[lingua lionesa|Lionesu]] ********* [[lingua mirandesa|Mirandesu]] ******* Estremegnu (varianti tra lu liunesu è lu spagnolu cù tratti di l'andalusu) ****** Miridiunali ******* Mozarabu* **** Latinu tardu* **** Latinu umanisticu == Gruppu tracu-frigiu == * [[Traciu]]* * [[Frigiu]]* * [[Dacu]]* == Gruppu balticu == * lingui baltichi uccidintali ** [[Anticu Prussianu]]* *** Suduvianu o Jatvingiu* * lingui baltichi uriintali ** [[Lingua lituana|Lituanu]] ** [[Lingua lettona|Lettonu]] ** Curlandesu o Curonianu* ** Semigallu* ** Selonianu* == Gruppu grecu == * [[lingua greca|Grecu]] ** [[Dialettu ionicu|Ionicu]] *** [[Dialettu atticu|Atticu]] **** [[Isula linguistica greca|Grecanicu]] *** Grecu mudernu ** [[Dialettu doricu|Doricu]] *** [[Dialettu zaconicu|Zaconicu]] (Tsaconicu) ** [[Dialettu eolicu|Eolicu]] == Gruppu illiricu == * [[Messapicu]] * [[Illiricu]] ** Albanesu *** [[Ghegu]] *** [[Toscu]] *** [[Arberesh]] *** [[Arvanticu]] ==[[lingui anatolichi|Gruppu anatolicu]] * [[Lingua ittita|Ittitu]]* * [[Lingua palaica|Palaicu]]* * [[Lingua lidia|Lidiu]]* * [[Lingua caria|Cariu]]* * [[Lingua luvia|Luviu]] (o Arzawanu)* ** [[Lingua licia|Liciu]]* ** Miliu* ** [[Lingua pisidia|Pisidiu]]* ** [[Lingua sidetica|Sideticu]]* == Gruppu iranicu == * [[lingua curda|Curdu]] * [[Ossetu]] * [[Pashtu]] * [[Persianu anticu]] (Avesticu)* * Persianu mediu* * [[Lingua farsi|Persianu mudernu]] (pârsi/fârsi) == Gruppu indoariu == * [[Vedicu]]* * [[Lingua sanscrita|Sanscritu]]* * [[Lingua pali|Pali]]* * Zona cintrali ** [[Lingua hindi|Hindi]] ** [[Lingua indostana|Indostanu]] ** [[Lingua punjabi|Punjabi]] ** [[Lingua romaní|Romanì]] ''(lingua di li [[Rom (populu)|Rom]] e di li [[Sinti]]) ** [[Lingua urdu|Urdu]] * Zona uriintali (dialetti di lu [[Magadan]]) ** [[Lingua angika|Angika]] ** [[Lingua assamesa|Assamesu]] ** [[Lingua bengali|Bengali]] ** [[Lingua bhojpuri|Bhojpuri]] ** [[Lingua magadhi|Magadhi]] ** [[Lingua maithili|Maithili]] ** [[Lingua oriya|Oriya]] * Zona sittintriunali (lingui [[Lingui pahari|Pahari]]) ** [[Lingua nepalesa|Nepalesu]] * Zona nordu-uccidintali ** [[Lingua Sindhi|Sindhi]] * Zona miridiunali ** [[Lingua Dhivehi|Dhivehi]] *** [[Lingua mahl|Mahl]] ** [[Lingua singalese|Singalese]] * Zona uccidintali ** [[Lingua gujarati|Gujarati]] ** [[Lingua konkani|Konkani]] ** [[Lingua marathi|Marathi]] == Gruppu armenu == * [[lingua armena|Armenu]] == Gruppu tucariu == * [[Tucariu]] ** Tucariu A* ** Tucariu B* == Altri lingui indoauropeani isulati == * [[Anticu Macedonu]]* * [[Peoniu]]* * Lusitanu* * [[Anticu Liguru]] == Boci currilati == [[Categoria:Lingua]] 9d2ow1k3zaayxtgow2go7yhbtckl2by Santa Tiresa Gaddura 0 12501 151393 2008-12-19T13:43:27Z Dch 189 hà reindirizzatu [[Santa Tiresa Gaddura]] à [[Lungoni]]: Ghjustu nummu gadduresu (e corsu) wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lungoni]] 2gihajm6au9y4dcl7pjxgtiw1hmoslh Luras 0 12502 151395 2008-12-19T14:00:55Z Dch 189 hà reindirizzatu [[Luras]] à [[Lurisi]]: nomu in gadduresu (e corsu) wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lurisi]] eq4b3k88jku69dr695jkf7l9xurlffp Palau 0 12503 151397 2008-12-19T14:01:26Z Dch 189 hà reindirizzatu [[Palau]] à [[Lu Palau]]: nomu in gadduresu (e corsu) wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lu Palau]] ekfibz7p4lqj0v2p5ps22xzavuvllsw Porto Torres 0 12504 284882 151399 2012-01-05T16:05:42Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Posthudorra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Posthudorra]] stvf14olbwibkvx5v4zba8tazpl97ow Castelsardo 0 12505 286146 151401 2012-01-27T20:14:22Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Caltheddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caltheddu]] 970deif3kxyy3921jp8aclfqoezxpz9 Perfugas (SS) 0 12506 151403 2008-12-19T14:02:54Z Dch 189 hà mossu [[Perfugas (SS)]] à [[Pelfica]]:&#32;nomu in gadduresu (e corsu) wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pelfica]] 7d55514nogdi699s5im200s54umyvn4 Golfu Aranci 0 12507 362558 362555 2019-06-29T00:22:12Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Figari (Sardegna)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Figari (Sardegna)]] 8ztj050qkngbm2xk1c609d8ny2l5wzn Gavinu Pes 0 12508 151407 2008-12-19T14:04:19Z Dch 189 hà mossu [[Gavinu Pes]] à [[Baignu Pes]]:&#32;nomu in gadduresu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baignu Pes]] nuh737lrq8xhiiv27wil4y1uuscnv02 Ghjuvan'Anghjulu Galletti 0 12510 347472 344291 2015-07-02T12:16:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Prete Galletti.jpg|thumb|250px|right|Prete Galletti]] '''Ghjuvan'Anghjulu Galletti''' dettu '''Prete Galletti''' (1804-1866). Hè l'autore di una ''Storia Illustrata di a Corsica'', documentu storicu di prima trinca sopratuttu per via di a so ricca icunografia. ==Biografia== [[File:Lucciana_la_Canonica_cath%C3%A9drale_Santa-Maria-Assunta.jpg|thumb|left|150px|A cattedrale Santa Maria Assunta in Mariana, u paese nativu di prete Galletti]] Ghjuvan'Anghjulu Galletti nacque in [[Lucciana]] u 6 di marzu 1804, chì facia parte tandu di l'anzianu cantone di Mariana.<ref>Un capitulu di a ''Storia Illustrata di a Corsica'' hè cunsacratu à a biografia di prete Galletti.</ref> U babbu era Carlu Francescu Galletti. A mamma si chjamava Ghjuvanna è avia listessa casata ch'è u babbu. Ghjuvan'Anghjulu era u maiò frà i so fratelli è surelle. A ci dice prete Galletti ch'ellu andò prestu à a scola, ma ch'ellu fù custrettu d'interrompe e so studie chì ci era bisognu d'ellu per i lavori in campagna. Vulia andà in [[Tuscana]] à studià da spiziale, ma i so parenti ricusonu, li prupunendu invece di fà carriera in chjesa. Ghjuvan' Anghjulu accittò. Vultò prima in scola per qualchì mese in u so paese di Lucciana, po andò dopu in [[A Porta]], induve ci era un seminariu, durente sei mesi. Friquentò dopu durente quattru anni u culleghju di [[Bastia]]. Passò dopu in [[Aiacciu]] l'esamine da prete, in prisenza di u vescu, è riescì. Ghjuvan' Anghjulu Galletti fù numinatu prete in Borgu, chì era tandu u capilocu di u cantone. Qualchì tempu dopu, fù numinatu in u so paese nativu di Mariana. Fù inviatu dopu in E Ville di Petrrabugnu com'è vicariu. Si stabilì infine in [[Bastia]] induv'ellu stete sin'à a so morte. Ci dice prete Galletti ch'ellu campò in Bastia incù pochi mezi è assai isulatu. Ma cunsacrò tandu una parte di u so tempu à fà disegni chì ripprisentavanu persunaghji di a storia di Corsica. 'Ssi disegni funu apprizzati è prisentati à u Cunsgliu Generale è li fù offerta a pussibilità d'andà à [[Roma]]. Si cullucò à Roma in u 1836, studiendu in e bibliuteche, è cuminciò à maturà in a so mente l'idea di prusegue e so studie nantu à a storia di Corsica. Vultò in Corsica in u 1841 induv'ellu si cullucò torna in Bastia. Andò à spessu in parechji lochi di l'isula, per studià i paesi, siti, i custumi cuncirnati, è scrisse a so opera storica. Prete Galletti morse in [[Bastia]] in u [[1866]]. ==Storia Illustrata di a Corsica== Prete Galletti hè l'autore di una ''Storia Illustrata di a Corsica''. Hè un libru scrittu in francese di 575 pagine, publicatu in u [[1863]]. U libru di prete Galletti cumporta molte illustrazione di i lochi, di i custumi, di l'usi, di i munimenti, di i persunaghji celebri di l'epica. ==Scelta d'illustrazione== <gallery> File:Monte Rutondu - Illustration from Galletti book.jpg|U [[Monte Rutondu]] File:Santa Ghjulia - Illustration from Galletti book.jpg|[[Santa Ghjulia]] File:Santa Divota - Illustration from Galletti book.jpg|[[Santa Divota]] </gallery> ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Galletti, ''[http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58141261 Storia illustrata di a Corsica]'', Parigi, 1863 ==Da vede dinù== * [[Lucciana]] [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Littiratura]] [[categoria:Corsica]] 781zmw3fu4nkny90e898g3kqu17hjux Prete Galletti 0 12511 151427 2008-12-19T20:15:11Z 90.14.241.90 Reindirizzamentu à [[Ghjuvan'Anghjulu Galletti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvan'Anghjulu Galletti]] pt50g7dsqdglkokz3sg8y8h4axexulq São José do Rio Preto 0 12512 347954 334548 2015-07-03T10:40:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''São José do Rio Preto'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Flag of São José do Rio Preto SP.png|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Coat of arms of São José do Rio Preto SP.png|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 434,1 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 414.272 <small>([[2008]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 20º 49' 12" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 49º 22' 44" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 489 m |- | Situ ufficiali | http://www.riopreto.sp.gov.br |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[São Paulo (statu)]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:SaoPaulo Municip SaoJosedoRioPreto.svg|290px]] |} '''São José do Rio Preto''' hè una cità di u [[Brasile]], situata in u statu di u São Paulo. Tene 414.272 abitanti. [[File:Represa de São José do Rio Preto.JPG|thumb|220px|left|São José do Rio Preto.]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Sao Jose do Rio Preto]] 8sy1iecsmyvkt1e7ysonp0ht2phvoc2 Template:Utilizatore gl-2 10 12515 335348 327998 2014-03-23T18:02:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 2 | letter code=[[Lingua galiziana|gl]] | text=Este usuario pode contribuír cun nivel '''[[:Category:Utilizatore gl-2|intermedio]]''' de '''[[:Category:Utilizatore gl|galego]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore gl-2|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> ay6jjqoytihcxlckroup0mdmmp0w1y7 Categoria:Utilizatore gl-2 14 12516 335836 151501 2014-03-23T18:15:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore gl| 2]] 0rontptpaysukvt2jf0ed23msbfb4sb Template:Utilizatore zh-1 10 12517 335382 329151 2014-03-23T18:03:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Lingua chinesa|zh]] | text=該用戶能以'''[[:Category:Utilizatore zh-1|基本]]'''的'''[[:Category:Utilizatore zh|中文]]'''進行交流。<br/>该用户能以'''[[:Category:Utilizatore zh-1|基本]]'''的'''[[:Category:Utilizatore zh|中文]]'''进行交流 }}[[Categoria:Utilizatore zh-1|{{PAGENAME}}]] td0orr2xpdqp1wrcn2ky0qqsqlj6iq6 Categoria:Utilizatore zh-1 14 12518 335884 327633 2014-03-23T18:16:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore zh| 1]] 4edakmm1yja1dbjaqz5khhxljazrpzn Template:Pagina maestra/Prugettu di u mese 10 12519 238775 238774 2010-10-29T18:57:17Z 90.14.119.58 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Prugettu di u mese'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> Sete tutti invitati à participà à u prugettu di 'ssu mese: scrive i '''toponimi''' di tutte e [[cumuna di Corsica|cumune di Corsica]] in wikipedia in lingua corsa. Quelle chì sò dighjà abbastanza cumplette: [[Frassetu]], [[Ghjunchetu]], [[Laretu di Tallà]], [[Pedicorti di Gaghju]]. Scrivite quì i toponimi di u vostru paese o a vostra cità. </div> </div> e2ozti92z5cxp6l243l4s7t0fxirefd Adeste Fideles 0 12520 350926 347664 2015-07-09T16:48:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Adeste Fideles''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. Hè un [[cantu]] [[Natale|natalescu]]. == Adeste fideles == :Adeste fideles, laeti, triumphantes, :Venite, venite in Bethleem :Natum videt regem angelorum :Venite adoremus, venite adoremus :Venite adoremus dominum. :En grece relicto humiles ad cunam :Vocati pastores approperant :Et nos ovanti gradu festinemus. :Venite adoremus, venite adoremus :Venite adoremus dominum. :Aeterni parentis splendorem aeternum :Velatum sub carne videbimus :Deum infantem pannis involutum :Venite adoremus, venite adoremus, :Venite adoremus dominum. :Pro nobis egenum et foeno cubantem :Pii foveamus amplexibus :Sic nos amantem quis non redamaret. :Venite adoremus, venite adoremus, :Venite adormeus, dominum. [[Categoria:Cantu natalecciu]] jh0jqo56anxggstxgf2p6tdd7pe3og2 O Ciucciarella 0 12521 333642 244883 2014-03-23T14:43:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''O Ciucciarella''' hè una [[nanna]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==O ciucciarella== :O Ciucciarella :Nun sai quantu t’adoru :Le to bellezze :Le to cullane d’oru :Ciucciarella inzuccherata :Quantu hè longa sta nuttata :Fà la ninna fà la nanna :Lu to babbu hè à la campagna. :Sò statu à l’ortu :Sta mane di bon’ora :Ciucciu nun ci era :Chì era andatu à la scola :Tuttu era per vede à tè ne :O mazzulu di viola :Fà la ninna fà la nanna :Lu to babbu hè à la campagna. :Cullà ne vogliu :Quassù per le cullette :Ci sò le capre :Le [[muvra|muvre]] è le cervette :Quassù sò li trè cunigli :Corri tù, s’è tù ti pigli :Fà la ninna fà la ninna :Lu to babbu hè à la campagna. :Trovu aghju un nidu :Nentru ci era duie ove :Sò statu à vede :L’acellu chì le cova :Era un nidu di culomba :È trè volte l’aghju trova :O culomba cullerata :Cusi longa sta nuttata. :Zifula puru :È mughja o [[tramuntana]] :Filgu lu linu :È carmingu la lana :Fattu t’aghju lu mantellu :È guarnitu la suttana :Lu to mantellu fatatu :Tuttu intornu riccamatu. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] 7lsybf45y5dl9aa36gu7vmgvqhs15cm Pruverbii corsi 0 12522 360531 355099 2018-11-19T23:50:04Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki [[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]] I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà: *''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. '' *''Balanini, unti è fini.'' *''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu.'' * ''Corpilonghi Auccianesi.'' *''[[Vargualè]], [[Vargualè]], Ghjàrgala era è ghjàrgala hè. '' * ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.'' * ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]].'' In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu: *''Bellezza ùn si ne magna.'' *''Centu casi, centu milla miserii.'' *''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. '' *''U troppu stroppia. '' *''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. '' Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii, detti è massime corse'': "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti". =Pruverbii corsi= __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] Eccu bon'parechji pruverbii corsi. ==A== [[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]] *'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.''' *'''A bucia t'hà l'anchi corti. ''' *'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' *'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' * '''A botta vechja faci u bon' vinu.''' *'''A casa piglia, a casa rendi. ''' *'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. ''' *'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.''' *'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' *'''A chì campa n'ha da veda. ''' *'''A chi dormi un piglia pesci. ''' * '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.''' *'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' * '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.''' * '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.''' *'''A chì l'attempa a perdi. ''' *'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' *'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' *'''À chì male un face paura un ha.''' *'''À chì nasce bella, nasce maritata.''' *'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.''' *'''À chì nascì, à chì nascitiò!''' *'''A chì mali vivi, mali mori. ''' *'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' *'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' *'''A chi para fritu, para caldu. ''' * '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.''' *'''À chì s'aiuta hè galant'omu.''' *'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' *'''A chì stughji un perdi tempu. ''' *'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' *'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' * '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.''' *'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' *'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. ''' * '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.''' *'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' *'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' * '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.''' *'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' *'''A chi va forti, va à la morti. ''' * '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.''' * '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.''' *'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' *'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' *'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' * '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.''' *'''A donna faci l'omu. ''' *'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' *'''A festa d'Àmpaza passa. ''' *'''A forza di tirà a corda strappa. ''' *'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' *'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' *''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' *'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' *'''A ghjastema si rivolta. ''' *'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' *'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' *'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' *'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' *'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' o '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' *'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. ''' * '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' *'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' * '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.''' *'''A matina leone, a sera cuglione.''' * '''A misura ancu indi l'acqua.''' * '''A paura faci truttà a mula.''' *'''A pratica vinci a grammatica.''' *'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' *'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' *'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. ''' *'''A raghjoni hè verbali. ''' *'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. ''' * '''A risa sta in bocca à i pazzi.''' * '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.''' *'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)''' *'''A strada bedda un hè mai longa. ''' *'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. ''' *'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' *'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' *'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' *'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' *'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (o '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''') *'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' *'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' o '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' o ancu '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' *'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. ''' *'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.''' *'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. ''' *'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.''' *'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''' *'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' *'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' *'''Amori e signuria un volini cumpagnia. ''' * '''Ampaza, a trava''' *'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. ''' *'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' *'''Ancu l'onori sò castighi. ''' *'''Annata d'erba, annata di merda. ''' *'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. ''' * '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.''' *'''Aprili, desfa purcili. ''' (o :... spigni purcili.) *'''Aqua corri è sangui strigni. ''' *'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. ''' *'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. ''' *'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' o :... ghjugni à i carri * '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'''. *'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. ''' *'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.''' *'''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.''' *'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.''' *'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' *'''Azilonu, fiori di cantonu. ''' *'''Azilonu, pocu hè bonu. ''' ==B== [[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]] *'''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. ''' *'''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu.''' *'''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.''' *'''Bellezza ùn si ne magna.''' *'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' ==C== *'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' *'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' * '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.''' *'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' *'''Cane abbaghja e porcu magna.''' *'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''' *'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' * '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.''' *'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''' *'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' *'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' *'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' *'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' *'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.''' *'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' * '''Centu casi, centu milla miserii.''' *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' *'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' *'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' *'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' *'''Chì cerca trova. ''' *'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' *'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' *'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' *'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' *'''Chì disprezza, compra. ''' ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' * '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.''' *'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' * '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.''' *'''Chì male fonda male accima.''' *'''Chi muta, muga. ''' *'''Chi nasci, pasci. ''' *'''Chi pocu tene, caru tene.''' *'''Chi posa mal' pensa. ''' * '''Chì prima ghjugni prima macina.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' *'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' *'''Chi ùn face male, ùn ha paura.''' *'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' *'''Chì ùn spera s'addispera.''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' *'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' *'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' * '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' *'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' * '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.''' * '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.''' * '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.''' * '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.''' *'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' *'''Ci voli à nascia par pascia. ''' * '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.''' *'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' *'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' *'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' *'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' *'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' *'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' *'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' *'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' * '''Corpilonghi Auccianesi.''' *'''Cosa fatta, loda la ! ''' *'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' *'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.''' *'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.''' *'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' ==D== * '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' *'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' *'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' * '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' *'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' * '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.''' *'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' *'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' *'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' *'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' *'''Donna chi posa mal'pensa. ''' *'''Donna, dannu. ''' *'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' *'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' ==E== *'''E cose torte strappanu.''' ==F== *'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' *'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' *'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' *'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' *'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' *'''Fora u denti, fora a pena. ''' *'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' *'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' *'''Furciolu, forca. ''' *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' *'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.''' ==G== * '''Galant'omi sò Piracci.''' *'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' *'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' *'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' *'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' *'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' ==H== *'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' *'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' *'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' *'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' * '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.''' *'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. ''' * '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.''' *'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' *'''Hè megliu pocu chè micca. ''' *''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''' * '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''' ==I== *'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' *'''I funi longhi diventani sarpi. ''' *'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' *'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' * '''I muntona frassitani.''' *'''I parenti Sò i denti. ''' *'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' *'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' *'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' *'''I solda sò tondi e capùlani. ''' *'''I solda un vènini micca cantendu. ''' * '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' *'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' *'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' *'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' *'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' *'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' *'''Ind'a coda ci sta u vilenu.''' *'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' *'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' *'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' *'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' *'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' ==J== ==L== * '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' *'''L'aqua va à u mare. ''' *'''L'atti ùn so micca i fatti.''' *'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' *'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' *'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' *'''L'amori hè cecu. ''' *'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' *'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' *'''L'aqua sfonda i ricci. ''' *'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' *'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.) *'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' *'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' * '''L'ochji sò d'aqua.''' *'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' * '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.''' *'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' ==M== * '''Machjaghjoli sò veracci.''' *'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.''' *'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' * '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''' * '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''' *'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' *'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' *'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' *'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' *'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' *'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' *'''Megliu morti chè storti.''' *'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.''' *'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' *'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' *'''Moitinchi cori finti.''' *'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' *'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. ''' *'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' * '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.''' *'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' *'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' *'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' ==N== *''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' *'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' *'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' *'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' *'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' *'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' *'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' *'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.''' *'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' * '''Ni mori più grassi chè passi.''' *'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!''' ==O== *'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' *'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' *''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' *'''Oghji eiu, dumani tù. ''' *'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. ''' *'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' *'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' *'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' *'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.''' *'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' *'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' *'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' *'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' *'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' * '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.''' * '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' *'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.''' *'''Omu dormi e carta veghja. ''' *'''Ora vivu ora mortu. ''' ==P== *'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' *'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' *'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' *'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' *'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' *'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.''' *'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' *'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' *'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' *'''Patti chjari, amici cari.''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.''' *'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' *'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' *'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.''' * '''Piglia a nomina, eppo posa !''' * '''Piglia muglieri, chì affrinarè.''' * '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.''' * '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' *'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' *'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' *'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' *'''Più pècuri, piu mocci. ''' * '''Più pendi è più rendi.''' *'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. ''' *'''Poni in terra e spera in Diu. ''' *'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' * '''Prima ghjugna, prima tigna.''' *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' ==Q== *'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' *'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' *'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' *'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' *'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' *'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' *'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' *'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' *'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' *'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' *'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. ''' *'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' *'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' ==R== *'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' *'''Roba di Scolca, roba di forca.''' *'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' * '''Russura à a marina, soli caldu a matina.''' *'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' ==S== [[File:Bastelica Vi1aJPG.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]] *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' *'''S'ochju un vede core un vole.''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. ''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' *'''Saccu pienu un pò piigà. ''' *'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' *'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' * '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' *'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' *'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.''' *'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. ''' *'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' * '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' * '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.''' * '''Scornaboi mezanacci.''' * '''Scornaboi sò Peracci.''' *'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' *'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. ''' * '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.''' *'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' *'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' * '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.''' *'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' * '''Setti, u sciffru di i buciardi.''' * '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''' *'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' *''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.''' *'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' * '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.''' *'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' *'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' *'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' *'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' * '''Stramunchjati carbuccesi.''' * '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.''' ==T== *'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' *'''Tanti paesi, tante usanze.''' *'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' *'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' *'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' *'''Tigliolu, ti vogliu. ''' *'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' * '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' *'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' *'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' * '''Macchjaghjoli son' Veracci.''' '''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"''' *'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!''' *'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' * '''Travaglia à chì t'hà fami'''. *'''Tuttu lacatu hè persu. ''' *'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' ==U== * '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.''' *'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' *'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' *'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' *'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' *'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' *'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' * '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' * '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' *'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' *'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' *'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' *'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' *'''U mari accoglii i vadini. ''' *'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' *'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' *'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' *'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' *'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' *'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' *'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' *'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' *'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' *'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' *'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' *'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' *'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.''' *'''U soli sorti par tutti. ''' *'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' *'''U techju ùn credi u famitu. ''' *'''U troppu bè s'arrivolta. ''' *'''U troppu stroppia. ''' *''' U vinu face parlà.''' *'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' *'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' *'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' * '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.''' *'''Un disordini Faci un ordini. ''' *'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.) *'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' *'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' *'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' *'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' *'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' * '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.''' *'''Un si mori chè una volta. ''' *'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' *'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' *'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' *''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' *'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' * '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''' *'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' *'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' *'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' *''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' *'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' ::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' *'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' *'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' ==V== *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' *'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' *'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' *'''Verbi volen, scritti manen. ''' *'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' *'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' ==Z== [[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]] *'''Zigliara, focu e fiara. ''' *'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' ==Referenze== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 ==Ligami== * [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] * [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] * [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] {{c-supranu}} [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Litteratura corsa]] b7iozmg3ad6g2mjx4rxsj57nts7f662 Palermo 0 12524 151663 2008-12-24T17:09:21Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Palermu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Palermu]] otw4b1bg4vc5cna0nt4vu64yfo2n8qt Ragusa 0 12525 350046 350036 2015-07-07T20:28:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Ragusa | blasone= | nomeUfficiale=Ragusa | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=RG | latitudineGradi=36 | latitudineMinute=55 | latitudineSeconde=30 | lungitudineGradi=14 | lungitudineMinute=43 | lungitudineSeconde=50 | altitudine=500 | superficia=442,5 | pupulazione=72.808 | densita=165 | merre=Nello Dipasquale | posta=97100 | telefunu=0932 | istat=088009 | abitanti=Ragusani | patrone=San Ghjuvanni Battista | festa=u [[29 d'aostu]] | situ=http://www.comune.ragusa.it/ }} '''Ragusa''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Ragusa|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[File:Veduta Ragusa Ibla.jpg|thumb|none|300px|Ragusa Ibla]] === Cumune cuntigue === [[File:Ragusa.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Ragusa in a pruvincia]] [[Chiaramonte Gulfi]], [[Comiso]], [[Giarratana]], [[Modica]], [[Monterosso Almo]], [[Santa Croce Camerina]], [[Scicli]], [[Vittoria]], [[Rosolini]] ([[Pruvincia di Siracusa|SR]]). <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Ragusa]] [[Categoria:Sicilia]] 863yipzo63f0u5isr8vk84bu54ttbme Siracusa 0 12526 350047 350028 2015-07-07T20:30:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Siracusa | blasone= | nomeUfficiale=Siracusa | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=SR | latitudineGradi=37 | latitudineMinute=5 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=15 | lungitudineMinute=17 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=17 | superficia=204,08 | pupulazione=123.494 | densita=605 | merre=Roberto Visentin | posta=96100 | telefunu=0931 | istat=089017 | abitanti=Siracusani | patrone=Santa Lucia | festa=u [[13 di dicembre]] | situ=http://www.comune.siracusa.it/ }} '''Siracusa''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Siracusa|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[File:Siracusa sunrise.jpg|thumb|none|300px|Siracusa]] === Cumune cuntigue === [[File:Siracusa.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Siracusa in a pruvincia]] [[Avola]], [[Canicattini Bagni]], [[Floridia]], [[Melilli]], [[Noto]], [[Palazzolo Acreide]], [[Priolo Gargallo]], [[Solarino]]. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Siracusa]] [[Categoria:Sicilia]] 6jc2s687t4dbdr6ga7do1pqs8xvpr29 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Ragusa 14 12527 335518 327634 2014-03-23T18:09:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Ragusa]] dfzddzsl59nvftmwice9kz6xw688kte Categoria:Cumuna di a pruvincia di Siracusa 14 12528 335519 327635 2014-03-23T18:09:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Siracusa]] schxtn1fwdddukssepn2y910kv19fw2 Tràpani 0 12530 350049 350034 2015-07-07T20:32:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Tràpani | blasone= | nomeUfficiale=Tràpani | sigluRegione=SIC | sigluPruvincia=TP | latitudineGradi=38 | latitudineMinute=1 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=12 | lungitudineMinute=31 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=3 | superficia=271,72 | pupulazione=70.638 | densita=260 | merre=Girolamo Fazio | posta=91100 | telefunu=0923 | istat=081021 | abitanti=Trapanesi | patrone=Sant'Albertu degli Abati | festa=u [[7 d'aostu]] | situ=http://www.comune.trapani.it/ }} '''Tràpani''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Trapani|pruvincia omonima]] in [[Sicilia]]. [[Image:Trapani from erice.jpg|thumb|none|300px|Tràpani]] === Cumune cuntigue === [[File:Trapani.svg|thumb|left|200px|A cumuna di Tràpani in a pruvincia]] [[Buseto Palizzolo]], [[Calatafimi Segesta]], [[Erice]], [[Marsala]], [[Paceco]], [[Salemi]], [[Valderice]]. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Trapani]] [[Categoria:Sicilia]] funvlhyc7mp2yquuyerpv8qru5h8lki Categoria:Cumuna di a pruvincia di Trapani 14 12531 335520 327636 2014-03-23T18:09:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Sicilia|Trapani]] e8eizt3rcctfnt1o3ce5lfz6ka0bppo Genealogia 0 12532 347143 332573 2015-07-01T23:12:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''genealogia''' cerca l'[[famiglia|antinati paterni e materni]] di una persona. Bisognu à cunnosce i documenti [[chjesa|chiesali]], quelli di u [[merria|statu civile]] o di u rigistramentu. Si pò fà una genealogia per falata: partendu di una persona morta da longu tempu si cerca i so figlioli, figliulini, pufigliulini ecc. E po ci é a genealogia per cullata chì parte da una persona, ancu viva, è si ricerca i so antichi. [[Categoria:Scienza]] iosske6dbn4bb5evox0869on0vpmsn9 Capraia Isula 0 12534 359457 344417 2018-06-04T17:43:15Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Capraia Isula [[File:Capraia Isola panorama 01.JPG|300px|<center>Panurama di Capraia</center>]] | blasone=Capraia Isola-Stemma.png | nomeUfficiale=Capraia Isola | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=LI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=3 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=9 | lungitudineMinute=51 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=52 | superficia=19 | pupulazione=410 | densita=20 | merre=Maurizio Della Rosa | posta=57032 | telefunu=0586 | istat=049005 | abitanti=Capraiesi | patrone=San Nicola | festa=u [[6 di dicembre]] | situ=http://www.comunecapraiaisola.it/ }} '''Capraia Isula''' hè una cumuna di 410 abitanti (31-12-2010) di a [[pruvincia di Livornu]], situata annant'à l'isula umonima. Si trova à 64 km da [[Livornu]], 53 da Piumbinu, 37 km da [[Gorgona]] è 31 km da a [[Corsica]]. [[File:Arcipelago Toscano.png|thumb|250px|center|L'archipelagu Tuscanu]] == Giugrafia == L'isula di Capraia hè situata in u [[Canali di Corsica]] (bracciu di mari à u cunfini trà u [[Mari licuru]] è u [[Mari Tirrenu]]), è hè un'isula d'urighjina vulcanica, a terza par grandura di l'[[Archipelagu Tuscanu]] dopu à l'[[Isula d'Elba|Elba]] è l'[[isula di u Gigliu]]. Hè infatti longa circa 8 km (da punta Teglia à nordu è punta di u ''Zenòbito'' à sudu) è larga 4, par una suparficia di 19,26 km<sup>2</sup>. U pirimetru hè di circa 30 km. Hè l'isula di l'archipelagu più luntana da a tarra ferma taliana truvendu si più vicina à a costa urientali di a [[Corsica]] ch'è à a costa tuscana, rispettu à a quali si trova à punenti di u ''Golfu di Baratti'' ([[Piumbinu]]). Hè un'isula d'urighjina vulcanica, cù u conu d'eruzzioni sempri oghji beddu visibili par mità in a tipica cala Rossa, sicuramenti una di i cali più particulari di l'arcipelagu. Prisenta costi alti è rucciosi cù assenza di piaghji è un lachittu in l'area più interna muntagnosa, dundi ci sò cimi di più di 400 metri d'altura. A cima più alta hè u monti Casteddu, altu 447 metri chì à punenti si lampa in mari à pricipiziu è a livanti fala più pianu cù picculi vaddi, a più impurtanti di quisti essendu u ''vadu'' di Portu, longu circa 3 km è chì sfucia à Capraia Portu. Da un puntu di vista [[giulugia|giulogicu]] a cumpusizioni di l'isula hè sopratuttu carattirizzata da culati d'[[andesiti]], assuciati à [[tufu]] è [[breccia]], mentri à a punta di u ''Zenòbito'' ci si trovani rocchi [[basaltu|basaltichi]]. In l'estremu sudu di l'isula sò visibili i resti di un anticu [[vulcanu]] micca più attivu, sciuppatu in ebbica rimota, chì hà lacatu traccia in i fianchi rucciosi à forma di troncu di conu, cù culori variabili trà u rossu è u nieddu dirivati da a [[lava]] chì s'è ammuchjata in i scuglieri (a Cala Rossa). A costa hè rucciosa è suventi micca raghjunghjibili via tarra par via di a mancanza di stradi; ci sò grotti è insinaturi criati da l'arusioni di l'acqua. Oghji faci parti di u [[Parcu Naziunali Archipelagu Tuscanu|Parcu Naziunali di l'Archipelagu Tuscanu]]. La vighjitazioni hè ricchissima è prisenta calchì spezia andemica rarissima. Trà quisti spiccani i trè spezii di l'isulottu di a ''Peraiola'', distanti solu pochi metri da l'isula principali, ma sufficienti par isulà sti spezii chì si sò avoluti in manera diffarenti rispettu à quiddi di l'isula vicina: una ghjinestra senza spini (annant'à l'isulottu ùn ci pasciani micca i capri), una lumaca senza gusciu è un' aciartula. In u punenti di l'isula, annant'à i ribbi in pinnenti, cresci ancu u fussili viventi di a palma nannara, ricuddendu à quandu tutta l'Auropa era cuperta da spezii oghji prisenti solu monda più à sudu. Da signalà, pà cumpia, u ''Stagnonu di a Capraia'', piccula zona umida chì si stendi in a parti alta di l'isula. == Storia è attualità == Anticamenti chjamata Aegylon, (Αηγυλον) da i grechi è ''Capraria'' da i rumani, u nomu dirivaria da a prisenza di [[capra|capri]] salvatichi in l'isula, ma sicondu un'antra tiuria u tuponimu dirivaria da un tarmini meditarraniu ''*karpa'' cù u significatu di "rocca". In u IVu seculu ci fù un asilu par [[cenobiti]]. In u [[1055]] fù cunquistata da i pirati [[Sarracini]], è dapoi tandu fù duminata da i [[Pisa]]ni è passò difinitivamenti sott'à l'orbita di [[Genuva|Ghjenuva]] dopu à a [[battaglia di a Meloria]] è in u [[1507]] fù custruita da i ghjenuvesi a furtezza di Santu Ghjorghju è i torri par cuntrastà a pirataria. Liata amministrativamenti à a [[Corsica]], in u [[1767]] fù accupata da i suldati di [[Pasquali Paoli]]. Fù lacata à a Ripublica di Ghjenuva puri dapoi chì l'isula maiori fù data in affidamentu à a [[Francia]] in u [[1768]] cù u [[Trattatu di Versaglia (1768)|Trattatu di Versaglia]]. Dopu à l'annissioni di l'exi Ripublica di Ghjenuva à u Regnu di Sardegna (1720-1861) cù u [[Cungressu di Vienna]] di u [[1814]] è a pruclamazioni di u Regnu d'Italia. Dopu à a [[siconda guerra mundiali]] ci hè stata par parechji anni una galera. == Acunumia == Oghji Capraia hà un'ecunumia [[turisimu|turistica]], sopratuttu d'istatina, cù un ochji particularmenti attentu à a natura malgradu a so schersa capacità alberghera. == Capraia Isula == U paesi di Capraia Isula si trova à 52 metri d'altura è dundi si pò alzà à u Casteddu Santu Ghjorghju, à 91 m. d'altura, adificatu da i ghjenuvesi annant'à i resti d'un forti pisanu. == Lochi d'intaressu == * Ghjesgia di Santu Nicola * Ghjesgia di Sant'Antoni * Pievi di Santa Maria Assunta * Ghjesgia di Santu Stefanu === Strutturi difinsivi === * Forti di Santu Ghjorghju * Torri di lu Portu * Turretta di lu Bagnu * Torri di la Regina * Torri di lu ''Zenobito'' == Lingua == Un aspettu d'intaressu di a cultura isulana hè a lingua parlata finu à pochi dicennii fà: sumiglianti à a [[lingua corsa]] più ch'è à u [[lingua taliana|tuscanu]], hà subitu pà seculi l'influenza di a ''lingua licura'' arricchiscendu si di una quantità di prestiti lissicali è di cumpunenti morfulogichi è sintattichi. U dialettu capraiesu murì in u XXu seculu dopu à a sustituzioni di a pupulazioni di l'isula cù immigrati, familiari di l'impiicati di a galera. Asempiu di dialettu capraiesu: {| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:center" !bgcolor="#EFEFEF" width="50%"| I passatempi |- | '''Capraiese''' '''''I passatempi''''' ''Sigghi natu à Capraia è g'agghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli à fa u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce è ci stève in mare dill'òre finu à quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami à rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata à la pella è riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, à l'ora di cena. Quandu fève bugghiu à no'zitèlli ci mandèvani à fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami à mandilate piene po' in casa li mettivami ind'e un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati à pigghie u sacchéttu ère vòtu è li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare è c'è vulutu più di mezz'ora à ricugghiàli tutti.'' ---- '''Corsu''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è v'aghju passatu i megli anni di a me ghjuventù. Ricordu quand'èramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli a fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli né cotule e ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u freddu, dopu ci n'andavamu a vultulàcci in quella rena bullente da u sole. Po' l'ultima capiciuttata per levacci a rena attaccata à a pelle è vultavamu in casa chì u sole era di ghjà calatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitèlli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. N'arricuglìamu à mandilate piene po' in casa i punìamu ind'à un sacchéttu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti ch'èra sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu ellu èra biotu è i granchi giravanu per tutte e camere è c'hè vulsuta più di mezz'ora à ricoglilli tutti.'' ---- |} == Altri immaghjni == <gallery> Image:Capraia Castello San Giorgio.jpg|Forti di Santu Ghjorghju Image:capraia_calarossa_001.jpg|Cala Rossa Image:capraia_calarossa_002.jpg|Torra di u ''Zenobitu'' Image:Capraia_Isola_Grotta.jpg|Grotta marina </gallery> == liami == * [http://www.capraiavacanze.it/ Vacanzi à Capraia] * [http://nuke.capraia.biz/ Purtali Isula di Capraia] * [http://www.isoladicapraia.it infurmazioni turistichi]<br /> * [http://www.prolococapraiaisola.it Pro Loco di l'Isula di Capraia] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] l26ptxzeowca08iiqbt307vjxebii2u Gorgona 0 12538 347328 332652 2015-07-02T01:35:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:La Gorgona.jpg|thumb|240px|right|Isula Gurgona]] [[File:Arcipelago Toscano.png|thumb|240px|L'archipelagu Tuscanu]] {{Citazione|''Adsurgit ponti medio circumflua Gorgon inter Pisanum Cyrnaicumque latus''|[[Claudiu Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515, V seculu d.C.}} L<nowiki>'</nowiki>'''Isula di Gurgona''' (o '''Isula di Gorgona''') si trova in u [[Mari Liguru]] di fronti à [[Livornu]], à 37 [[chilomitru|km]] da a costa. Longa 3 chilomitri è larga circa 2, incù i so 220 [[ettaru|ettari]] hè a più chjuca di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. È una frazzioni di a [[Livornu|cumuna di Livornu]], faci infatti parti di a IIa Circuscrizioni. Hè situata à 37 km da [[Livornu]], à 39 km da [[Capraia]] è à 60 km da a [[Corsica]]. ==Giugrafia== [[File:Isola Gorgona 3.JPG|thumb|240px|Gurgona: Amministrazioni di a culonia penali]] Incù l'isuli di [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Isula d'Elba|Elba]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]], [[Giannutri]] è [[Isula di Monticristu|Monticristu]] custituisci u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu]], natu par pruteghja ni l'ambienti naturali di grandi valori culturali è scentificu. Hè muntosa par u più è ricca di vegetazioni tipica di a [[machja meditarrania]], ma ci si trovani ancu parechji esimplari di [[Castanea sativa|castagnu]] è [[Alnus glutinosa|alzu]]; u so rilievu più altu hè di 255 metri. Gurgona hè attualmenti sediu di una [[culonia penali]], rializata inizialamenti com'è succursali di quidda di Pianosa in u [[1869]], ma u so centru civili hè u paesi di l'antichi piscadori, oghji cumpostu da 67 risidenti, frà i quali solu 7 viviani stabilamenti in l'anticu borgu di i piscadori.<ref>{{Cita news|url=http://corrierefiorentino.currieri.it/firenze/nutizii/cronaca/2011/2-nuvembri-2011/appeddu-gorgona-prisidenti-ci-salvi-1902024123147.shtml|titulu=Gurgona scrivi à Napolitano: "Prisidenti, ci salvi edda"|pubblicazioni=Currieri di a Sera|ghjornu=2|mesi=nuvembri|annu=2011|accessu=2 nuvembri 2011}}</ref> Parcurrendu a linia di a costa, si scontrani sughjistivi inziccaturi è baii com'è quidda di ''Cala Sciroccu'' induva edda s'apri a ''Sapara di u Boiu marinu'', un tempu rifughju di [[vechju marinu|vechji marini]]. Versu punenti a costa cadi à piccu in u mari, mentri à livanti digrada furmendu trè vaddi cumpiendu incù picculi cali (''Cala Maestra'', ''Cala Marcona'', ''Cala Sciroccu''). == Clima == L'isula si carattarizeghja par u tipicu [[clima meditarraniu]], incù mudarati [[escursioni termica|escursioni termichi]] diurni è staghjunali. Si virificheghjani sultantu raramenti intensi episodii di fretu [[inguernu|inguirnali]] è di caldu intensu [[istati|estivu]]; i [[pricipitazioni]], schersi d'[[istatina]], si cuncentrani privalintamenti di [[vaghjimu]], incù massimu sicundariu à u principu di u [[branu]]. I [[tampiraturi]] medii di a [[stazioni metiurulogica]] ufficiali sò influinzati da l'altitudina, essendu datu a pusizioni vicinu à u rilievu più elevatu di l'isula. ==Flora è fauna== * ''Limonium gorgonae'' (Limoniu di Gurgona) * ''Limonium savianum'' * ''Oxychilus gorgonianus'' (Sammartinu di Gurgona) * ''Podarcis muralis'' ssp. ''vinciguerrai'' (Aciartula di Gurgona) == Storia == L'isula fù cunnisciuta in l'Antichità classica com'è ''Urgo''<ref>[[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis historia'', III, 12.</ref>,''Gorgon''<ref>[[Rutilio Namaziano]], ''De reditu'', I, 515.</ref> è ''Orgòn'' ({{lang-el|Oργών}}).<ref>[[Stefanu di Bisanzio]], ''Ethnika''.</ref> U tuponimu cunsirvaria un'arcaica radica ''org-'' di urighjina prerumana (similamenti à tuponimi [[Sardegna|sardi]] com'è ''[[Orgosolu]]'', ''Orgoi'' è ''Orgodoro''), u quali significatu ùn hà alcun rifirimentu à i [[Gurgoni]] di a [[mitulugia greca]].<ref>Riccardo Ambrosini in ''Relitti rumani di l'isula d'Elba'', Lucca 1982.</ref> Gurgona fù dighjà abita da u [[Niuliticu]], com'eddi attestani i scuparti di strumenti litichi fatti in u sittori miridiunali di l'isula. Fù in seguitu spuradicamenti friquintata da l'[[Civiltà etrusca|Etruschi]] è da i Rumani (vicinu à l'attuali abitatu si trovani resti di muraturi in ''[[opus reticulatum]]''). Ghjà in u [[416]] Gurgona fù sediu di arimiti, com'eddu attesta [[Rutilio Namaziano]] in u ''[[De reditu so]]''. In u [[591]] l'abbati Orosio ci fundò un munasteru, in u quali a ghjesgia si viniravani i reliquii di San Gorgonio, è chì fù visitatu da [[Caterina da Siena]]. Incù u biatu Bartolommeo Serafini, in [[1374]], l'isula fù abitata da i [[Ordini Certosino|Certusini]]. Passata da u [[1421]] à [[Firenza]], Gurgona, sughjetta à friquenti incursioni barbareschi, fù abbandunata in u [[1425]] da i pochi certusini sopravvissuti à i saccheghji. In u [[1509]] fù data in [[enfiteusi]] à i pisani Griffi, in una prova di ripupulà la è renda la più sicura incù un presidiu. In quiddu prugramma u granduca [[Cosimo I de' Medici]] in u [[1567]] feci risarciscia è rinfurzà l'antica torra pisana, dopu à avè dunatu l'isula in u [[1564]] à i [[Monachi basiliani|Basiliani]]. === A Gurgona in a [[Divina Cummedia]] === L'isula, incù quidda di [[Capraia Isula|Capraia]], hè citata da [[Danti Alighieri]] in u [[Infernu - Cantu trentatriesimu|Cantu XXXIII]] di l<nowiki>'</nowiki>''[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]]'', induva u pueta narra i vicendi di [[Ugolino di a Gherardesca]]: {{Citazione|Ahi Pisa, vituperiu di i ghjenti</br> di u beddu paesi quà induva 'l sì sona,</br> dopu chì i vicini à te punir son lenti,</br> mova si à Capraia è à Gurgona,</br> è faccian siepe à Arno in annantu à a foci,</br> sì ch'elli annieghi in te ogni parsona!,</br> Ché s'è 'l conti Ugolino avia boci,</br> d'avè tradita tè de i castella,</br> ùn dovei tù i figlioli porre à tal' croci|}} In u [[1704]] fù restituita da [[Cosimo III de' Medici|Cosimo III]] à a [[Certosa di Pisa|Certosa di Calci]], chì ci custruì una nova torra par a difesa di a ''Cala Maestra''. Nonustanti parechji provi di cultivazioni di i terri, i riligiosi, scuraghjiti, in u [[1777]] a ristituitini à u granduca [[Leopoldo II d'Asburgu-Lorena|Petru Leopoldo]] chì pruvò tandu di ripupulà la incù agricultori pruvinenti da a Lucchesia, i Citti di Lugliano, i Dodoli è i Frascati, sfranchendu li da i tassi. Vanificata a pussibilità di renda la agricula, l'unica industria lucali prisenti fù quidda di a pruduzzioni di [[anchjuvi sottu sali|anchjuvi salati]] chì erani scambiati da i marcanti inglesi incù i merluzza secchi di Terranova (''stock fish''). I Citti, un di i casati più diffusi à [[Lugliano]], à l'iniziu di l'[[XIX seculu|Ottucentu]], pupulàni l'isula, dendu urighjina à l'attuali paesi di i piscadori. U granduca di Tuscana inviò circa dui centu paisani par cultivà l'isula, chì dopu divintarani piscadori. In u [[1869]] una parti di l'isula fù distinata à una culonia penali à l'apartu. A ghjesgia di San Gorgonio fù ricustruita è cunsacrata da u priori di a Certosa di Calci in u [[1723]] è divintò parochja. U 17 dicembri [[2011]], una navi cargo persi à u largu di l'isula Gurgona, à causa di u gattivu tempu, dui semi-rimorchi chì traspurtavani fusti cuntinenti matiriali tossicu-nucivu<ref>{{Cita web|autori=''U Tirrenu''|url=http://iltirreno.gelocal.it/rigioni/2012/01/14/news/fusti-tossichi-in-mari-quattru-fax-provano-chì-tutti-sapevano-1.3068661|titulu=Fusti tossichi in mari|accessu=25 aprili 2012}}</ref>, riaprendu u tema di i rifiuti in u mari Meditarraniu/tarraniu.<ref>{{cita news|autori = William Domenichini|url= http://www.informazionesostenibile.info/4895/in-fondu-à u-mari-cadini-i-ondi/|titulu=In fondu à u mari cadini l'ondi| |pubblicazioni=Informazionesostenibile.info}}</ref> == Munumenti == Annantu à l'isula, sempri incuntaminata, si trovani dui furtificazioni: a [[Torra Vechja (Gurgona)|Torra Vechja]], pisana, è a [[Torra Nova (Gurgona)|Torra Nova]], medicea. Intarissanti hè a [[ghjesgia di San Gorgonio]], furtificata. Più in altu hè situata ''Villa Margherita,'' custruita annantu à i resti [[Storia di Roma|rumani]], induva hè stata allistita una culonia agricula. À a summità di l'isula si trova u cumplessu chì urighjinariamenti uspitava u [[Semaforu di l'isula di Gurgona]], oghji autumaticu è prima gistitu da l'Aeronautica taliana. <gallery> File:Isola Gorgona 1.JPG|Vista di l'isula intreia di Gurgona File:Isola Gorgona 2.JPG|U paesi vistu da u purtichju File:Isola Gorgona 6.JPG|A ''Torra Vechja'' </gallery> ==Citazioni== Accadi chì a Gurgona fussi citata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in ''L'angunia di un paisolu corsu'' di [[Antone Bonifaziu]]: "À dritta di Sant’Antuninu, versu [[U Macinaghju]], portu di Ruglianu, si scorghje a torra detta d’[[Torra d'Agnellu|Agnellu]], a vicina [[Capraia]] è, più in quà ma assai più in fondu, a [[Gurgona]], pocu luntana da [[Livornu]]." ==Noti== <references/> == Da veda dinò == *[[Livornu]] *[[Arcipelagu Tuscanu]] *[[Mari Liguru]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] nqkd4o8khvxtumh8sr5jnd9k4vaslvh Isula d'Elba 0 12539 360519 359458 2018-11-18T09:45:12Z Đông Minh 14516 wikitext text/x-wiki [[Image:Elba isl.jpg|thumb|240px|L'Isula d'Elba vista da u spaziu.]] [[File:Bandiera Elba.svg|right|240px|thumb|A bandera elbana in a forma stabilita in [[1814]] da [[Nabulionu Bonaparte]] annantu à u mudeddu di i ''Bonnes Villes'' inclusi in l'Imperu francesu]] L<nowiki>'</nowiki>'''isula d'Elba''' o, simpliciamenti, '''Elba''', hè un'[[isula]] situata trà u [[mari Liguru]] à u nordu, u [[canali di Piumbinu]] à livanti, u [[mari Tirrenu]] à u sudu è u [[canali di Corsica]] à punenti, posta à circa 10 chilomitri da a costa. Hè a più grandi di l'isuli di l'[[Arcipelagu Tuscanu]], è a terza più grandi d'Italia (223&nbsp;km²). Hè longa 29 km è larga 18,5 km. Hè pupulata di 32000 abitanti (2016). L'Elba, incù l'altri isuli di l'arcipelagu ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], [[Capraia Isula|Capraia]], [[Isula di Gurgona|Gurgona]], [[Isula di Monticristu|Monticristu]], [[Isula di u Gigliu|Gigliu]] è [[Giannutri]]) faci parti di u [[Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]].L'isula era chjamata à u tempu di l'[[Etruschi]] ''Aethalia''. L'isula era chjamata da i [[grechi]] '''''Aithàle''''' (''Αιθάλη'')<ref name="Ecateo">[[Ecateo di Mileto]], ''Periegesis'', fr. 1F59</ref><ref>[[Scilace]], ''Periplo'', VI, 1.</ref><ref>[[Scilace]], ''Periplo'', VI, 1.</ref>, '''''Aithàleia''''' (''Αιθάλεια'')<ref>[[Filone di Biblo]], 573F13.</ref> è '''''Aithalìa''''' (''Αιθαλία'')<ref>[[Strabone]], ''Geographika'', III, 123.</ref>, tutti noma derivanti da u terminu grecu ''aithàle'' ("fulighjina") in rifirimentu à l'attività di lavurazioni di u farru estrattu in i mineri elbani. Par i Latini era inveci '''''Ilva'''''<ref> [[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 81<br/> [[Titu Liviu]], ''Storii'', XXX, 39, 1<br/> [[Pomponio Mela]], ''Chorographia'', II, 122<br/> [[Lucio Anneo Seneca]], ''Epistole'', II, 3<br/>[[Caio Giulio Solino]], ''Collectanea rerum memorabilium'', III, 2.</ref>, tuponimu di prubabili urighjina prirumana da i Liguri ''Ilvates'', chì duranti u [[Medievu]] si trasfurmò in '''''Ilba'''''<ref> [[Archiviu di Statu di Pisa]], ''Cumuna di Pisa'', divisioni A. </ref> è '''''Helba'''''.<ref> [[Grigoriu Magnu]], ''Dialoghi'', III, 2.</ref> [[File:Monte Capanne (isola d'Elba).jpeg|240px|thumb|A vetta di u [[Monti Capanni]] incù fiurituri di ''Genista desoleana'']] == Giugrafia == [[File:Pietra Murata (isola d'Elba).jpg|thumb|240px|U quartieri pasturali di [[Petra Murata]], tipicu asempiu di l'ambienti muntagnolu di l'Elba uccidintali]] L'isula d'Elba hè a più purzioni stesa chì ferma di l'anticu trattu di terra emersa chì culligava a [[Penisula taliana|penisula italica]] à a [[Corsica]], dopu l'altri isuli di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. I costi sittintriunali sò bagnati da u [[mari Liguru]], quiddi uriintali da u [[canali di Piumbinu]], quiddi miridiunali da u [[mari Tirrenu]] è quiddi uccidintali da u [[canali di Corsica]]. U tarrenu hè moltu variu, è divisu in parechji parti sicondu a so cunfurmazioni è l'[[era giulogica]] in a quali s'hè furmatu: * A parti muntosa è più ricenti, à punenti, hè duminata à u centru da u [[Monti Capanni]] (1018&nbsp;m [[s.l.m.]]), di u quali faci parti a [[Costa di u Soli]]. * à u centru si stendi un trattu spartu par u più, è a larghezza si riduci à soli quattru chilomitri. Hè probbiu in sta parti di l'isula ch'eddi si trovani i centri maiò : [[Portufarraiu]], [[Marina di Campu|Campu in l'Elba]]. * À livanti si trova inveci a parti più antica di l'isula, chì s'hè furmata più di 400 milioni d'anni fà. In quidd'aria cuddinari, duminata à u sudu da u [[Monti Calamita]] (413 [[s.l.m.]]) è à u nordu da a [[Cima di u Monti]] (516 [[s.l.m.]]), si trovani i ghjacimenti di farru chì resini famosa l'isula d'Elba. L'isula hè distinta da a prisenza d'ampii inziccaturi rinosi, trà i quali i golfi di [[Lacona]], [[Campu in l'Elba|Marina di Campu]], [[Procchio]] è [[Biodola]]. === Suddivisioni amministrativa === L'isula hè divisa in ottu [[Cumuna|cumuni]], tutti afferenti à a [[pruvincia di Livornu]] par un tutali di circa trenta milla abitanti, chì aumentani nutevulamenti duranti l'istati. {| class="wikitable sortable" BORDER="1" CELLSPACING="0" |----- ! Cumuna ! Pupulazioni |----- |[[File:Capraia Isola-Stemma.png|30px]] [[Campu in l'Elba]] |{{formatnum:4651}} |----- |[[File:Capoliveri-Stemma.png|30px]] [[Capoliveri]] |{{formatnum:3887}} |----- |[[File:Marciana (Italia)-Stemma.png|30px]] [[Marciana (Italia)|Marciana]] |{{formatnum:2217}} |----- |[[File:Marciana Marina-Stemma.png|30px]] [[Marciana Marina]] |{{formatnum:1993}} |----- |[[File:Porto Azzurro-Stemma.png|30px]] [[Portu Turchinu]] |{{formatnum:3578}} |----- |[[File:Portoferraio-Stemma.png|30px]] [[Portufarraiu]] |{{formatnum:12224}} |----- |[[File:Rio Marina-Stemma.png|30px]] [[Riu Marina]] |{{formatnum:2274}} |----- |[[File:Rio nell'Elba-Stemma.png|30px]] [[Riu in l'Elba]] |{{formatnum:1244}} |} A costa sudu-uccidintali di l'isula, chjamata ''[[Costa di u Soli]]'', hè, in a so parti più miridiunali, una di i zoni più friquintati da i turisti par a biddezza di i spiaghji, mentri u virsanti uriintali, dinuminatu ''Costa luccicanti'', hè carattarizatu da a prisenza di l'exi mineri di [[farru]], incù particulari è unichi carattarischi di luccicori è di culori in tuttu l'ambienti circustanti, è in particulari à i spiaghji, biddissimi in quantu sempri pocu friquintati da turisimu di massa. === Idrugrafia === Da i rilievi maiò di l'isula falani numarosi corsi d'acqua à rigimu di turrenti, chì subraneghjani raramenti i 3 [[chilomitru|km]]. Duranti l'istatina, quandu i pricipitazioni si riducini à u minimu, ni risulta à spessu chì quiddi di minori lunghezza è purtata si n'assecchini, lascendu u lettu asciuttu. I più impurtanti, urdinati par lunghezza, sò: * ''Fossu di San Francescu'', 6,5&nbsp;km; * ''Fossu Barione'', 5,1&nbsp;km; * ''Fossu di [[Redinoce]]'', 2&nbsp;km À i peda di u [[Monti Capanni]], in una vaddi vicinu à u paesi di [[Poggio (Isula d'Elba)|Poggio]], hè prisenti una surghjenti chjamata ''Fonti di Nabulionu'' (un tempu ''Fonti di l'Acquaviva'') chì hè imprudata da i citatini è imbuttigliata da a fabbrica umonima incù u logu di u [[Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]]. === Clima === U clima di l'isula prisenta par u più carattaristichi meditirranii, eccituatu par u [[Monti Capanni]] induva l'inguerni tendini à essa mudaratamenti freti. I pricipitazioni sò cuncintrati in u periodu vaghjimali. I valori medii chì si righjistrani à [[Portufarraiu]] sò ripurtati quì sottu. {| class="wikitable" align="center" ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" height="17" | Mesi ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghji ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Feb ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mar ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Apr ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mag ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghju ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Lug ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Aos ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Set ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ott ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Nuv ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Dic ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Annu |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Tampiratura massima media (°C) | style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 12 | style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 13 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 14 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 16 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 21 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 24 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 27 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 27 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 25 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 20 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15 | style="background: #FFFF99; color:#000080; text-align:center;" | 13 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 18,9 |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Tampiratura minima media (°C) | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 8 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 9 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 10 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 12 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 16 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 22 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 21 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 15 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 10 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 8 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 14,1 |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | Piuviti (mm) | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 61 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 53 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 51 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 47 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 28 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 24 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 13 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 30 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 51 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 82 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 86 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 69 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 595 |} == Storia == [[File:Testa in terracotta da Monte Castello (Elba).jpg|240px|thumb|Testa in terracotta di ità etrusca da [[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]]]] [[File:Graffiti etruschi (Monte Castello) Elba.JPG|240px|thumb|Lettari [[etruschi]] annantu à stuvigli di casa di [[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]]: ''Spurinies'' è ...''eitus'']] L'isula era dighjà abitata duranti u [[Paleuliticu]], com'eddi a dimostrani i ritruvamenti di strumenti litichi ([[Lacona]] è [[Procchio]]). U [[Niuliticu]] hè attistatu da manufatti in petra è [[ussidiana]] ([[piola|pioli]], punti di freccia è lami) ritruvati annantu à u [[Monti Capanni|Massicciu di u Monti Capanni]] ([[Cantonu à a Guata]], [[Cantonu di l'Acula]], [[Serraventosa]], A Stretta, Piana di Moncione, Chjusa Borsella), [[Marciana Marina]], [[Procchio]], [[Lacona]], [[Biodola]], [[Portufarraiu]], [[Cavo (Riu Marina)|Cavo]], [[Riu in l'Elba]]. Nutevuli tracci di l'[[Ità di u Ramu]] è di l'[[Ità di u Bronzu]] sò stati nutati in parechji sittori di l'isula; di grandi intaressu sò a [[Necropoli rupestra di Riu Marina]], eneulitica, l'[[insidiamenti protustorichi di u Monti Capanni]] è di u sittori uriintali ([[Cima di u Monti]], [[Furtezza di u Volterraio|Volterraio]]) è i siti [[megalitisimu| megalitichi]] di i [[Sassa Ritti]], di i [[Piani à a Sughera]], di [[Chjerchju megaliticu di Monti Còcchero|Monti Còcchero]], [[Monti Ghjovi (Elba)|Monte Ghjovi]], [[Cantonu di l'Acula]], [[Serraventosa]], [[Petra Murata]] è [[Cima di u Monti]]. Sicondu a tradizioni litteraria, in ebbica protustorica l'Elba era abitata da i [[Liguri#Etnii liguri|Ilvati]], una pupulazioni appartinenti à l'etnia di i [[Liguri]], com'è sembra attistatu da i [[tuponimu|tuponimi]] ''Borandasco'', ''Soleasco'' è ''Marserasca'' incù u suffissu tipicu in "-''asco''"; da quì, sicondu parechji, u nomu anticu di l'isula: ''Ilva''. Ricchissima di ghjacimenti di [[farru]], l'isula d'Elba resi pussibuli u sorghja di a [[civiltà etrusca]], a quali custruì parechji paesi furtificati ([[Monti Casteddu (isula d'Elba)|Monti Casteddu]], [[Castiglione di San Martinu]] è [[Castiglione di Campu]]) incù a [[Necropoli ellenistica di Capoliveri]] è a [[Necropoli di Casa di u Duca]]. In [[453 a.C.]] l'isula fù sacchighjata da a flotta [[siracusa|siracusana]] cummandata da Apelles è Phayllos. Più dopu, incù u duminiu di [[Roma]], annantu à l'isula funi edificati almenu trè villi marittimi ([[Villa rumana di a Linguella|Villa di a Linguella]], [[Villa rumana di i Grotte|Villa di i Grotte]] è [[Villa rumana di Capu Casteddu|Villa di Capu Casteddu]]). Sempri à l'ità rumana ricoddani parechji impurtanti relitti subacquei ([[Relitti di Sant'Andrea]], [[Relittu di u Nasuto]], [[Relittu di Chiessi]], [[Relittu di Procchio]] è [[Relittu di Punta Cera]]). Un' intarissanti traccia tupunumastica d'ità rumana hè custituita da a lucalità ''Remmiano'' vicinu à [[Spiaghja di Cavoli|Cavoli]], chì dirivaria da u pussidimentu di un ''Remmius''. Dopu à a caduta di Roma, l'Elba divintò tarritoriu di l'[[Ostrogoti]] è dopu, in u [[610]], di i [[Longobardi]]; à quisti ultimi si devini numarosi [[tuponimu|tuponimi]] prisenti sempri oghji annantu à l'isula, com'è ''Gualdo'' (da ''wald'', "boscu"), ''Cafaio'' (da ''gahagi'', "ricintu") è ''Catro'' (da ''kater'', "cancellu"). Cuntistualamenti l'Elba divintò locu d'arimitoriu par i primi anacureti cristiani, trà i quali [[San Cerbone]] in u [[575]]. In [[874]] l'isula fù pisantamenti sacchighjata da i [[Saraceni]], mentri in u [[1003]] è in u [[1016]] fù assaltata da [[Mujāhid à u- ʿĀmirī]]. À parta da u prima millenniu dopu Cristu, l'isula divintò parti di u tarritoriu di a [[Ripublica di Pisa]]; funi edificati torri di surviglianza com'è a [[Torra di San Ghjuvanni]], u paesi furtificatu di [[Montemarciale|Montemarsale]] è a [[Furtezza di u Volterraio]], situata annantu à un'altura inaccessibili par truvà rifughju da l'incursioni di i pirati; à listessu periodu ricoddani parechji impurtanti edifizii riligiosi com'è a [[Ghjesgia di San Lorenzo (Marciana)|Pievi di San Lorenzo]], a [[Pievi di San Ghjuvanni in Campu|Pievi di San Ghjuvanni]] è a [[Ghjesgia di San Micheli (Capoliveri)|Pievi di San Micheli]]. In u [[1399]] l'Elba passò sottu a signuria di l'[[Appiano (famiglia)|Appiano]] di [[Piumbinu]]. L'isula subì impurtanti divastazioni da parti di cursari [[Tunisia|tunisiani]] in u [[1442]], è dopu par mani di [[Khayr à u-Din]] in u [[1534]] è [[1544]] è di [[Dragut]] in u [[1553]] è [[1555]]. In [[1548]] u granduca di Tuscana [[Cosimu I]] fundò una cità furtificata simbulicamenti chjamata ''Cosmopoli'' (oghji [[Portufarraiu]]), cuncipita com'è un presidiu militaru incù u scopu di difenda i costi di u Granducatu è di l'Elba è ancu com'è sediu di i [[Cavalieri di Santu Stefanu]]. L'imperatori [[Nabulionu Bonaparte]] fù esiliatu à l'Elba in [[1814]] è ci firmò 10 mesa. À tistimunianza di a so pirmanenza restani dui beddi villi ind'eddu sughjurnò: [[Villa di i Mulini]] in pusizioni duminanti à Portufarraiu, è [[Villa Demidoff di San Martinu|Villa San Martinu]] risidenza estiva di u Corsu à a periferia di a piccula capitali elbana; da u 23 aostu à u 5 sittembri 1814 Bonaparte sughjurnò vicinu à u [[Santuariu di a Madonna di u Monti (Marciana)]]. I dui guerri mundiali ani vistu mora cintunari di ghjovani elbani; è i dui dopuguerra ani vistu emigrà migliaii di lavuradori elbani. Più ricintamenti, grazia à u turisimu internaziunali, l'isula hè divintata famosa (ancu à u stranieri) par u so [[vinu]], in particulari l'''[[aleaticu]]'', dolci vinu licurosu da dessert chì spessu accumpagna u dolci lucali, a ''[[schiaccia briaca]]''. In u [[2002]] è in u [[2011]], parechji Cumuni di l'isula ani subitu catastrofi naturali di tipu alluviunali chì ani purtatu danni impurtanti annantu à i tarritorii culpiti; l'ultimu di quisti, successu u 7 nuvembri 2011, hà incausatu ancu una vittima à [[Campu in l'Elba|Marina di Campu]]. ==Musei== * Museiu civicu archiulogicu di [[Portufarraiu]] * [[Museiu archiulogicu di Marciana|Museiu civicu archiulogicu di Marciana]] * Museiu civicu archiulogicu di u Distrittu minerariu di [[Riu in l'Elba]] * Museiu mineralogicu ''Alfeu Ricci'' di [[Capoliveri]] * Museiu mineralogicu è gemmulogicu ''Luigi Celleri'' di [[San Piero in Campu]] * Museiu minerariu di [[Riu Marina]] * Museiu etnugraficu ''U Casalino di u Castagnu'' di [[Poggio (Isula d'Elba)|Poggio]] * Casa di u Parcu di [[Marciana (Italia)|Marciana]] * Casa di u Parcu di [[Riu in l'Elba]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] r9f2g4m8try28fa0lkvrm0ust2cdhr8 Volcanu 0 12540 339921 335064 2014-10-24T01:13:41Z Medium69 9041 wikitext text/x-wiki [[File:MSH80 eruption mount st helens 05-18-80.jpg|thumb|left|160px|Aruzioni di lu [[Mount St. Helens]], [[Washington (statu)|Statu di Washington]] ([[18 maghjiu]] [[1980]])]] Cumunamenti lu '''volcanu''' hè la muntagna furmata da la massa di lava aruttata da l'internu di la Tarra. In ghjinirali sò volcani tutti li discuntinuità in la crosta di la tarra dundi, cù in varii, maneri, si facini strada li prudotti di l'attività magmatica: pulvari, gas, vapori è matiriali fusi solidi. l'asciuta di quisti prudotti hè ditta ''Aruzioni vulcanica''. [[File:Etna i Sycylia.jpg|thumb|right|200px|Immaghjna da lu spaziu di l'aruzioni di l'[[Etna]] in lu [[2002]].]] Quiddu chì no' cumunamenti chjamemu Volcano, in rialità hè difinitu ''edificiu vulcanicu'' o ''conu vulcanicu'', ma siccomu oramai laparola ''volcano'' hè d'usu più cumunu, l'edificiu vulcanicu suventi hè chjamatu cusì ancu in [[geologia]]. Li volcani tistimunighjani l'asistenza, in li zoni prufundi di la [[litusfera]], di massi fusi ditti [[Magma|magmi]]. == Struttura == [[File:Structure volcano-it.svg|thumb|upright=1.5|Schema di la struttura di un volcanu]] Un volcanu sulitamenti hè furmatu da: * una camara magmatica, alimintata da lu [[magma]]; quandu quista si svacantighja dopo à un'aruzioni, lu volcanu pò crullà è furmà una [[caldera]]. Li camari magmatichi si truvani tra li 10 è li 50 km di prufundità in la litusfera. * un cundottu principali, locu di transitu di lu magma da la camara magmatica versu la suparficia. * un [[crateru]] summitali, dundi sbucca lu cundottu principali. * unu o più cundotti sicundari, chì, sfucendu da li fianchi di lu volcanu o da la stessa basa, creani coni sicundari. * di li perchji latirali in lu fiancu di lu volcanu, criati da la prissioni di lu magma. Iddi cunsentini a volti l'asciuta di lava. [[Categoria:Geologia]] gbi43rej0fbpll9hmf416af1mylyhj4 1 di marzu 0 12541 152145 2008-12-31T14:00:52Z Ale Mister 249 hà mossu [[1 di marzu]] à [[1u di marzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u di marzu]] s1ovvhzct5a0ay0dbih3dzod33w0m0e Categoria:Ghjornu di marzu 14 12542 335588 152174 2014-03-23T18:11:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ghjornu di l'annu| 03]] ln646ky0f8apiz5jyng3cho1v155yg3 1 d'aprile 0 12544 152239 2009-01-01T14:16:50Z Ale Mister 249 hà mossu [[1 d'aprile]] à [[1u d'aprile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u d'aprile]] cuys33xbw0z7k2hyv45qfzt3vxv1csm Categoria:Ghjornu d'aprile 14 12545 335584 152264 2014-03-23T18:11:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ghjornu di l'annu| 04]] aehz12b4vy8zhzfc2wh3xdtlcymjw3p Isula di Monticristu 0 12546 340304 340303 2014-12-28T00:34:17Z Medium69 9041 wikitext text/x-wiki {{Citazione|''Citra livanti Oglasa''|[[Gaio Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 6,12}} [[File:Montecristo-68.JPG|thumb|240px|A spiaghja di Cala Maestra]] L''''isula di Monticristu''' (o '''Montecristu''') hè situata in u [[Mari Tirrenu]] è faci parti di l'[[Arcipelagu Tuscanu]]. Amministrativamenti hè inclusa in a cumuna di [[Portufarraiu]] è dunqua in a [[pruvincia di Livornu]]. Custituisci una riserva naturali statali intigrali è faci parti di u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu|Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]]. ==Giugrafia== [[File:Ile de Montecristo, Italie, vue aérienne.jpg|240px|right|thumb|Vista aeria di l'isula]] Monticristu si trova à sudu di l'[[isula d'Elba]], à punenti di l'[[isula di u Gigliu]] è di u [[Monti Arghjintariu]], à sudu-livanti di l'[[Isula di Pianosa (Tuscana)|isula di Pianosa]] è à livanti di l'affiuranti [[Scogliu d'Africa]], notu ancu com'è ''Africhella'' è ''Furmicula di Monticristu''. L'isula, chì a so urighjina hè u sullivamentu di un [[plutonu (giulugia)|plutonu]] sottumarinu, hè intiriamenti muntosa incù parechji spurghjimenti rucciosi à piccu annantu à u mari è hè custituita guasi esclusivamenti da [[granudiurita]] incù grossi cristaddi di [[ortuclasiu]]. A summità di l'isula di Monticristu, dinuminata ''Monti di a Furtezza'', hè di 645 m. ==Clima== Ancu l'isula di Monticristu, com'è tutti l'isuli di l'arcipelagu, prisenta un clima dolci, custantamenti vintilatu è moltu assuliatu incù scarsissimi pricipitazioni (i valori medii annui sò nittamenti infiriori à i 500&nbsp;mm), carattarizatu da inguerni mai troppi freti è istati incù caldu mudaratu ma micca affannosu. ==A riserva naturali ''Isula di Monticristu''== Stavani stabilamenti annantu à l'isula, altirnendu si ogni dui sittimani, dui agenti di u [[Corpu Furistali di u Statu]]. Dopu à una pirmanenza di 123 anni, da u 31 dicembri 2012 ùn ci sò più vardiani di u Fanali chì s'alternani in a casetta custruita vicinu Villa Taylor<ref>[http://www.ripublica.it/ambienti/2013/05/17/futugrafia/montecristo_s'è_ni_và_l_ultimu_custode_di l_isula-58996900/1/?ref=HRESS-3#1 Futugrafia Monticristu, s'è ni và l'ultimu custodiu di l'isula - Ripublica.it<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>. A ''Riserva naturali statali ''Isula di Monticristu'''' hè una riserva biugenetica di 1.039 [[ettaru|ettari]]<ref>Fonti: [[Ministeru di l'Ambienti è di a Tutela di u Tarritoriu è di u Mari]] [http://www.minambiente.it/opencms/export/sites/default/archiviu/allegati/varii/elencu_ap_2003.pdf Elencu ufficiali di l'arii prutetti (EUAP)] 5º **Aggiornamento appruvatu incù Delibera di a Conferenza Statu Rigioni di u 24 lugliu 2003 è pubblicatu in u Supplementu urdinariu n. 144 à a [[Gazzetta Ufficiali di a Ripublica Taliana|Gazzetta Ufficiali]] n. 205 di u 4 sittembri 2003.</ref> istituita in u [[1971]] incù dicretu ministeriali par pruteghja a natura particulari di l'isula. Oghji faci parti in u [[Parcu naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu]]. Hè stata attribuita ancu di u [[Diploma auropeu di l'arii prutetti]] in [[1988]]. ==Flora è fauna== I cundizioni chì ani impiditu u pupulamentu di Monticristu ani favuritu a cunsirvazioni di a [[flora]] è di a [[fauna]]. In particulari, à Monticristu, viviani spezii [[animali|animali]] è [[vigitali|vegetali]] un tempu diffusi in tuttu u [[Mari Tarraniu]]. Di particulari rilievu sò i furmazioni di ghjiganteschi [[scopa|scopi]] chì coprini i fondi di i vaddi è parechji [[leccia|lecci]] millenarii chì fermani in vita à l'altitudini più alti. Intarissanti dinò hè a prisenza di a [[Vipara aspis|vipara di Monticristu]] (''Vipara aspis'' sottuspezia ''hugyi'') è u [[discuglossu sardu]] (un [[anfibiu]] prisenti solu in un paghju di isuli tuscani è in [[Sardegna]]). In particulari a vipara mostra un'evidenti sumiglia incù a [[vipara siciliana]] è ùn hè micca fruttu di pura fantasia l'ipotesi chì a so intruduzioni annantu à u tarritoriu isulanu sii duvuta à calchì imbarcazioni; basta à ricurdà chì era un' usanza cartaghjinesa quidda di lancià vipari nantu à i navi di u numicu duranti i battagli<ref>{{cita news|url=http://www.linkarte.it/news/?ID=1698|titulu=Tisoru par pochi|data=23 sittembri 2009|accessu=12-6-2013|pubblicazioni=[[LinkArti.it]]}}</ref>. L'isula hè, inoltri, locu di susta par migliaia di aceddi migratori è uspiteghja impurtanti culonii di aceddi marini (di particulari impurtanza hè a [[berta minori]]). Monticristu uspiteghja infini l'unica pupulazioni taliana di [[capra hircus|capra]] salvatica. L'ambienti marinu hè piuttostu riccu: ci sò pratarii di [[posidonia]], [[anemone|anemoni marini]], [[gurgonia|gurgonii]], [[curaddu|curaddi]], i [[pesciu tondu|pesci tondi]] è, finu à a fini di u [[anni 1970|sittanta]], erani prisenti i [[Vechju marinu|vechji marini]], spezii oramai rarissima in l'acqui di u [[mari Tarraniu]].<ref name="Marcu Lambertini 2002">Marcu Lambertini, ''Arcipelagu Tuscanu è u Parcu Naziunali'', Pisa 2002.</ref> ===A capra di Monticristu=== L'antica prisenza di a ''Capra aegagrus'' in l'Arcipelagu Tuscanu hè ducumintata in a tupunumastica latina è greca di parechji di i so isuli, com'è ''Capraria'' ([[Capraia Isula|Isula di Capraia]]) è ''Aigylion'' ([[Isula di u Gigliu]]). L'esistenza di a capra salvatica à Monticristu hè tistimuniata almenu da a siconda mità di u [[XVI seculu]] ("...''ci sò quantità di capri piccini di pelu rasu''...").<ref>Apollonio Pavolini, ''Rilazioni di l'Isula di Monti Cristu'', [[Archiviu Sicretu Vaticano]].</ref> [[File:Capra hircus aegagrus-cropped.jpg|thumb|A capra di Monticristu (''Capra aegagrus'')]] A ''Capra aegagrus'' hè diffusa soprattuttu in [[Asia minori]] è [[Mediu Urienti]], ma sò prisenti di i pupulazioni ancu in parechji [[Isuli egee|isuli di l'Egeiu]] è à [[Creta]]. A Monticristu a ''Capra aegagrus'' vivi à u statu salvaticu, in picculi branchi chì cambiani cumpusizioni è numaru in i varii periodi di l'annu. I corra sò incurvati, incù a superficia antiriori cumpressa latiralamenti in modu da furmà una carena affilata. I masci adulti prisentani un manteddu brunu chjaru, spessu incù una linia nera chì cuntinueghja nantu à i spaddi è nantu à a parti vintrali di i membri; i femini ani inveci un manteddu brunu chjaru uniformu.<ref name="Marcu Lambertini 2002"/> <br /> A capra di Monticristu hè una [[spezii à risicu]], chì ni fermani difatti solu 250 esimplari in a natura. à u fini di garantiscia a salvaguardia di a spezii, in u dicembri 2012 u [[Biuparcu (Roma)|Biuparcu di Roma]] hà predispostu un ricintu di 1000 m<sup>2</sup> chì uspiteghja cinqui esimplari (trè femini è dui masci), in privisioni di evintuali futuri ripupulamenti annantu à l'isula.<ref>{{cita news|url= http://www.cumuna/cumunu.roma.it/wps/portal/pcr?contentId=NEW398581&jp_pagecode=newsview.wp&ahew=contentId:jp_pagecode|titulu= à u Bioparco i capri di montecristo|ghjornu= 5|mesi= 12|annu= 2012|accessu= 18-12-2012}} situ web Roma Capitali</ref> ===Endemisimi=== Vegetali: * ''[[Limonium montis-christi]]'' Invirtibrati: * ''[[Oxychilus oglasicola]]'' (sammartinu di Monticristu), prisenti ancu annantu à l'Isulottu di a Scola ([[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]]) * ''[[Euscorpius oglasae]]'' (Scurpionu di Monticristu), discrittu in u 2007 Vertibrati: * ''[[Podarcis muralis calabresiae|Podarcis muralis'' subsp. ''calabresiae]]'' (Aciartula di Monticristu) ==Storia== In ità classica l'isula era chjamata '''''Oglasa'''''<ref>[[Gaiu Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 6,12</ref>(''Ωγλασσα'' in [[Lingua greca|grecu]]), tuponimu di urighjina prirumana. Duranti u [[Medievu]] u nomu muta in '''''Monti Christi'''''<ref>[[Archiviu di Statu di Firenza]], ''Bolla di [[papa Gelasio II]]'', 1º uttrovi 1118: "beati Mamiliani de Monti Christi monasterii".</ref>, veni à dì "Monti di Cristu", verusimilamenti à causa di u forti cuntestu ecclisiali è munasticu chì carattarizò l'isula à parta da u [[V seculu d.C.]], è in particulari di u [[Munasteru di San Mamilianu]].<ref>Agostino Cesaretti, ''Istoria di u Principato di Piumbinu'', Firenza 1788: "Altri, mossi da u so asempiu, si rifughjàni in u listessu locu, di modu chì in pocu tempu, riuniti tutti insemu, funi in gradu di fabbricà un Munasteru, ch'eddi intitulàni Monti Cristu, è cusì da quiddu tempu quist'isula si hè chjamata Monti Cristu."</ref> Altri fonti rapportani chì in urighjina l'isula si saristi chjamata '''''Monti di Ghjovi''' ''<ref>Francescu Aprili, ''Di a crunulugia univirsali di a Sicilia'', Palermu 1725: "...approdarono à un'isula, tandu chjamata Monti di Ghjovi, oghji Monti di Cristu, sughjetta à u Gran' Duca di Tuscana."</ref> o '''''Montegiove''''' par a presunta esistenza di un tempiu rumanu didicatu à u diu Ghjovi, è chì solu in seguitu à a prisenza munastica avaristi mutatu u nomu in ''Monti Cristu''. Eppuri, parechji ipotesi, oghji tendini à fà dirivà a dinuminazioni ''Montegiove'' da u latinu ''iugum'' <ref name="Peria è Silvestre Ferruzzi 2010">Gloria Peria è Silvestre Ferruzzi, ''L'isula d'Elba è u cultu di San Mamilianu'', Portufarraiu 2010.</ref>, com'è ducumintatu in a tupunumastica di a vicina [[isula d'Elba]]. In ebbica succissiva, Monticristu fù ancu chjamata '''''Isula di [[San Mamilianu]]'''''<ref>Emanuele Repetti, ''Dizziunariu giugraficu, fisicu, storicu di a Tuscana'', Firenza 1839.</ref> in rifirimentu à u santu chì ci cundussi vita eremitica sinu à u [[460]]. In l'acqui di ''Cala di u Diavuli'' ghjaci u relittu di una navi ''oneraria'' [[Campania|campana]]<ref>U caricu, custituitu da anfuri grecu-italichi è da coppi à pintura nera, hè cunsirvatu vicinu à u Museiu archiulogicu di [[Portufarraiu]].</ref> naufragata duranti prima mità di l'[[III seculu a.C.]], mentri tracci di friquintazioni di l'isula in ità rumana è tardurumana sò prisenti in a ''Cala di Santa Maria'' è à ''Cala Maestra''; in st'ultima lucalità sò stati truvati scorii di riduzioni di u [[farru]]. A storia ducumintata di Monticristu cumencia incù a fundazioni di u [[Munasteru di San Mamilianu]] edificatu, sicondu una tradizioni dighjà attistata in u Medievu<ref>''Annales Camaldulenses''.</ref>, annantu à i resti di un iputeticu tempiu rumanu didicatu à u diu [[Iuppiter|Ghjovi]]. In u Munasteru saristi statu custuditu un lighjindariu ''Tisoru'' fruttu di dunazioni ecclesiastichi; à listessa ebbica ricodda una cappedda absidata custruita à l'internu di a [[Sapara di San Mamilianu]], induva vissi u santu in u [[V seculu]]. 'Ssi fatti sò mintuvati da [[Geneviève Moracchini-Mazel]] (''Corsica sacra''). I primi dui grandi divastazioni subiti da u Munasteru funi duvuti à l'attacchi [[saraceni]] di u [[727]] è di u [[1323]]. Duranti u [[1534]] "''à l'isula ditta Montechristu sughjurnava una cumpagnia di cursari''."<ref>[[Jacopo Bonfadio]], ''L'annali di Genuva'', 1597.</ref> In l'aostu [[1553]] [[Dragut]], dirighjendu si versu l'[[Isula d'Elba]], espugnò u Munasteru dicritendu ni a fini. Da quiddu mumentu l'isula di Monticristu firmeti disabitata. À u largu di ''Cala Maestra'' si trova u relittu di un vilieri militaru di u [[XVI seculu]] induva fù clandistinamenti ricuparata, intornu à u [[1975]], una [[culubrina]] (cannonu à manu) in [[bronzu]] è un sacchettu cuntinenti [[polvara pirica]]. In [[1814]] [[Nabulionu Bonaparte]] feci invià in l'isula un presidiu militaru. Duranti [[1833]] u giolugu Giuseppe Giuli splurò l'isula è scrissi una discrizzioni tecnica.<ref>Giuseppe Giuli, ''L'isula di Monti Cristu'', in ''Indicator Senese è Grossetano'', XI, 16 lugliu 1833.</ref> I primi provi di culunisazioni di l'isula, à l'ebbica di prubità di Carlo Cambiagi, succesini d'uttrovi [[1839]] da parti di dui arimiti tedeschi, Augustin Eulhardt di [[Nordhausen]] è Joseph Keim di [[Reutlingen]], chì eppuri, à causa di incumpatibilità carattariali, abandunetini dopu pocu tempu. In u [[1843]] si succiditini altri parsunaghji: u riligiosu tirulesu Francescu Adolfo Obermüller, à u quali u [[Granducatu di Tuscana]] ùn detti puri micca u parmissu di ritirà si annantu à l'isula, è, dopu pochi mesi, u francesu Charles Legrand incù à so probbia cumpagna, incù l'intinzioni di cultivà l'isula. I dui cunghjunti si stabilini à l'internu di u Munasteru, l'isula essendu sempri priva di custruzzioni muderni, ma à la fini funi espulsi da u Guvernu tuscanu in quantu ùn riisciìani micca in a so impresa agricula. D'aprili [[1844]] ci fù un antra prova di culunisazioni agricula da parti di u francesu Georges Guiboud, chì si risolsi incù l'ennesimu insuccessu. In u [[1846]] parechji ghjinuvesi tantetini in vanu listessa impresa, mentri di ghjinnaghju [[1849]] u francesu Jacques Abrial, imprisariu dumiciliatu à Livornu, presi in affittu l'isula riiscendu à renda la pruduttiva par trè anni è custruiscendu i primi edifizii muderni di Monticristu. U Guvernu [[Granducatu di Tuscana|granducali]], in [[1849]], inviò annantu à l'isula un distaccamentu di u ''Battaglionu Insulari''; duranti u stessu annu, vicinu à un prumuntoriu di a costa uccidintali di l'isula - chì in seguitu à 'ss'episodiu fù chjamata ''Punta di i Ziteddi masci'' - funi uccisi dui criaturi da furfanti chì aviani pricidintamenti assalitu a [[tartana]] sarda ''Madonna di i Vigni'' salpata da [[Genuva]] à a volta di Livornu, nantu à a quali i dui chjughi si truvavani.<ref name="Vincenzo Mellini 1852">Vincenzo Mellini, ''Isula di Monti Cristu'', manuscrittu, 1852.</ref> In u [[1852]] un inglesu, George Watson Taylor, acquistò l'isula par 50.000 lire è trasfurmò Cala Maestra in una splendida aria verdi incù giardini tarrazzati è spezii arburei esotichi, tantu da essa cugnumatu ''Conti di Monticristu''.<ref>Ersilio Michel, ''Tantativi di culunisazioni di l'isula di Monticristu'', 1925</ref> À stu periodu ricodda a custruzzioni di u casamentu chjamatu dopu ''Villa Riali'' è l'intruduzzioni di l'[[Ailanthus altissima|ailantu]], spezii vigitali chì sinu à oghji hà mutatu l'aspettu vegetaziunali di l'isula. In u stessu annu l'isula fù visitata da l'inginieri cartugraficu Giovacchino Callai è da u storicu Vincenzo Mellini<ref name="Vincenzo Mellini 1852"/>, chì rilivàni è discrissini i ruderi di l'edifizii storichi prisenti in Monticristu. In u vaghjimu di u [[1860]] l'isula fù sacchighjata da parechji esiliati taliani risidenti à Londra, puliticamenti ostili à George Watson Taylor, chì, à bordu di u piroscafu ''Orwell'' cumandatu da Raffaele Settembrini, s'avviavani in l'Italia Miridiunali par arrulà si incù i garibaldini. Di fronti à somma enorma di dinaru dumandata da Watson Taylor in riparazioni di i danni, u Guvernu cunsidarò più oppurtunu acquistà l'isula. Monticristu fù acquistata dopu da u Guvernu talianu u 3 ghjugnu [[1869]] par a somma di 100.000 liri da u prubitariu Watson Taylor. À l'iniziu di [[1870]] annantu à l'isula ghjunghjì l'arimitu [[Davide Lazzaretti]], chì vissi à l'internu di a [[Sapara di San Mamilianu]]. Dopu ultiriori tantativi di culunisazioni, di nuvembri [[1874]] u Guvernu talianu ci insidiò una [[culonia penali]] agricula incù 45 ditinuti è 5 vardii carcirali, succursali di quidda di [[Isula di Pianosa (Tuscana)|Pianosa]], chì durò sinu à u [[1884]]. In u [[1875]] à Monticristu si ricò u paleontologu [[Gaetano Chierici]] chì scrissi un'accurata discrizzioni<ref>Manuscrittu in a Bibbiuteca cumunali Panizzi di Reggio Emilia.</ref> storica è archiulogica di l'isula. Dopu, duranti u [[1889]], u Demanio di Livornu cuncessi in affittu l'isula à u marchesi fiurintinu Carlo Ginori Lisci, chì trasfurmò Monticristu in una riserva di caccia parsunali; di i numarosi ospiti chì si ricavani à caccià ogni sittimana annantu à l'isula, partendu da [[Livornu]] incù u yacht ''Urania'' di prubità di u stessu marchesi, feci parti u pueta [[Rinatu Fucini]], u musicanti [[Ghjacumu Puccini]] è [[Vittorio Emanuele III]]. Par avè rapiti culligamenti incù [[Firenza]], u marchesi istituì à Monticristu un sirviziu di [[piccione viaghjadore|picciona viaghjadori]]. In u [[1899]] Carlo Ginori Lisci cuncessi ogni drittu annantu à l'isula à Vittorio Emanuele III; l'isula divintò una riserva di caccia riali esclusiva par a famiglia [[Casa Savoia|Savoia]], chì ci intrudussi mammiferi com'è [[sus lovvia|cignala]], [[ovis musimon|muvri]] è [[capra hircus|capri]] di u [[Montinegru]]. Duranti a [[siconda guerra mundiali]], periodu in a quali a ''Villa Riali'' fù spugliata di tutti i mobuli, à Monticristu fù stallata una pusizioni militara italu-tedesca. In u [[1949]] a Dirizzioni generali di u [[Demanio]] deti in cuncissioni l'isula à un cunsorziu di cuuperativi di piscadori, a ''Consorpesca''. I dritti di gistioni funi dopu acquistati da a sucità rumana ''Oglasa'' in [[1953]]. In u [[1970]] a stessa sucità criò u ''Monticristu Sporting Club'' par una cliantedda di elevata cundizioni suciali, sfruttendu a caccia d'inguernu è u turisimu d'istati. U 4 marzu [[1971]] l'isula di Monticristu fù dichjarata ''Riserva Naturali di u Statu'' incù un dicretu da i Ministeri di a Marina marcantili, di i Finanzi è di l'Agricultura è Furesti. In u [[1977]] a Riserva Naturali fù inclusa in a ''Reta aurupea di i Riservi Biugenetichi di u Cunsigliu d'Auropa''. Incù dicreti di u Ministeru di a Marina di u [[1979]] è di u [[1981]] hè stata ancu istituita, nantu à l'acqui chì circondani l'isula, una zona di tutela biologica par un raghju di 500 metri,<ref name="Marcu Lambertini 2002"/>dopu aumintatu à 1 km. ===U Tisoru di San Mamilianu=== [[File:Monastero_o_Abbazia_di_Montecristo.jpg|thumb|240px|Munasteru di San Mamilianu]] Ricodda à [[2004]] a scuparta di un tisoru di muneti in oru sottu l'altari di a [[ghjesgia di San Mamilianu (Sovana)|ghjesgia di San Mamilianu]] [[ghjesgia di San Mamilianu (Sovana)|<nowiki/>]]à [[Sovana]], cumpostu da 498 muneti novi datevuli à l'impiratori [[Lionu I u Trace|Lionu I]] è [[Antemio]], trà u [[457]] è u [[474]], veni à dì pocu dopu a morti di Mamilianu. Lighjendi pupulari è tradizioni urali ricurdavani a prisenza di un tisoru sottu l'altari di u [[Munasteru di San Mamilianu]] à Monticristu, lighjendi chì funi riscritti dopu da [[Alexandre Dumas (babbu)|Alexandre Dumas]] in u celebru rumanzu di u ''[[Conti di Monticristu]]''. Almenu dui ducumenti antichi citani a mimoria di un tisoru annantu à l'isula: in u [[1549]] u Granduca di Tuscana [[Cosimo I]] ci scunsigliava di fà ricerchi par a prisenza di pirati, mentri una spidizioni da a [[Corsica]] in u [[1670]] scuprì solu "...''parechji pignatti è vasi pieni di cennari''...".<ref name="Peria è Silvestre Ferruzzi 2010"/> ùn apparisci micca dunqua com'è un casu chì un tisoru si truvava effittivamenti in a ghjesgia di San Mamilianu, micca parò in quidda di Monticristu ma à [[Sovana]] in a pruvincia di [[Grosseto]]. I muneti sò stati urdinati in u museiu di Sovana, inauguratu u 28 lugliu [[2012]]. ===A lighjenda di l'acqua "maladitta"=== Sicondu a tradizioni pupulari, l'acqua linda chì scorri staghjunalamenti in u ''Fossu di u Diavuli'' (sittori norduccidentali di l'isula) procuraria a morti micca immediata di quiddu chì a bii.<ref> Ghjuvanni Pejrone, ''Una caccia vaghjimali in l'isula di Monticristu'', Milanu 1970.</ref> ==Loca d'intaressu== * [[Munasteru di San Mamilianu]] * [[Sapara di San Mamilianu]] * [[Furtezza di Monticristu]] nantu à a vetta più elevata di l'isula (645 m) * Villa Riali * Museiu di Storia naturali * Orto butanicu * Mulinu idraulicu (ruderi) vicinu à a [[Sapara di San Mamiliano]] * Ghjesgia di Santa Maria (ruderi) vicinu à l'umonima Cala, lucalizata u 6 aostu 2012<ref>[http://www.tenews.it/ghjurnali/2012/08/08/scupartu-à-montecristo-u-situ-di l-antica-ghjesgia-di-santa-maria-44207/ ''Tenews'', 8 aostu 2012]</ref> * Cappeddavicinu à Cala Maestra (fini [[XIX seculu]]) incù sipulturi annessi, distrutta duranti l'anni sittanta par fà locu à u picculu [[eliportu]] di l'isula ==Curiusità== * Annantu à st'isula hè situata una parti di u celebru rumanzu ''[[U conti di Monticristu]]'', di u scrittori francesu [[Alexandre Dumas (babbu)|Alexandre Dumas]]. In particulari u prutagonistu ci trova u lighjindariu tisoru di a famiglia Spada, incù u quali rializeghja a so furmidevuli vindetta. * Sicondu parechji studii, a scrittrici [[Gran Britagna|britannica]] [[Agatha Christie]] inizialamenti vulia situà à Monticristu ''[[Deci picculi indiani (rumanzu)|Deci picculi indiani]]'', un di i so rumanzi più celebri. A scrittrici, dopu, priferì cullucà si annantu à un'anonima isuletta britannica.<ref>''Currieri di a Sera'', 1º aostu 2010.</ref> * L'isula hè stata, in u [[1896]], a distinazioni di u [[matrimoniu|viaghju di nozzi]] frà [[Vittorio Emanuele III di Savoia]] è [[Elena di u Montinegru]].<ref>Angelo Barbuscia, ''Cummimurazioni di u 59º annivirsariu di a scumparsa di S.M. a Righjina Elena'', 2011.</ref> * In u 2009 l'Unioni Aurupea hà financiatu un prugettu incù fondi di u prugramma di finanzamentu LIFE da u titulu ''Monticristu 2010'' finalizatu par a lotta contr'è i spezii invasivi alluctoni. U prugettu privedi l'eradicazioni di u [[topu neru]], prisenti annantu à l'isula da tempi storichi, chì minaccia gravamenti a ripruduzioni di l'aceddi marini nidificanti, è di l'[[ailantu]], una pianta di urighjina uriintali chì si sustituisci à a vegetazioni naturali, intrudutta à l'iniziu di u Novicentu. U prugettu si compii di ghjugnu 2014 è privedi inoltri azzioni par a prutizzioni di a capra salvatica è par u ricuparu di ambienti priuritarii. À i ghjorna d'oghji l'eradicazioni di u topu hè stata rializata incù successu mentri l'uparazioni di lotta contr'è l'ailantu sò sempri in corsu. <ref>[http://www.montecristo2010.it Monticristu 2010]</ref> * Di ghjinnaghju 2012 hè stata data nutizia chì l'isula era invasa da [[Rattus rattus|topa neri]], chì sembra ch'è fussini ghjunti par via di i navi è i bateddi è chì, ùn truvendu micca antagunisti biulogichi annantu à l'isula, siini prulificati<ref>{{Cita web|lingua=it|url=http://www.currieri.it/cronachi/12_ghjinnaghju_12/isula-montecristo-gasperetti_6bf29à08-3d5c-11è1-à7f5-80bdd8489cd9.shtml|titulu=I topi cunquistani l'isula di montecristo|editori=U Currieri di a Sera|ghjornu=12|mesi=1|annu=2012|accessu=17-12-2012}}</ref>. Par cumbatta l'invasioni, sò stati catapultati annantu à l'isula 26 tonni di eschi avvilanati. L'opara di [[dirattisazioni]] cusì effittuata pari parò avè datu cunsiquenzi pusitivi: da un aspizzioni effittuata annantu à l'isula par virificà a situazioni in seguitu à u lanciu di l'eschi avvilanati ùn sò micca emersi situazioni critichi par l'ecusistema di l'isula, bench'è parechji ambientalisti ùn si siini micca ditti di u tuttu suddisfatti da l'aspizzioni<ref>{{Cita web|lingua=it|url=http://iltirreno.gelocal.it/piombino/cronaca/2012/03/03/news/isula-di-montecristo-a-guerra-à i-topi-ùn/non/micca-hà-lasciatu-segni-1.3250063|titulu=Isula di Monticristu, a guerra à i topi ùn hà micca lasciatu segni|editori=U Tirrenu|ghjornu=3|mesi=3|annu=2012|accessu=17-12-2012}}</ref>. D'aostu 2012 sò stati cuntati circa 600 [[Puffinus puffinus|berti minori]], chì ani pussutu ripupulà i so nida grazia à l'[[eradicazioni]] di u topu neru, cunsidaratu causa di u decrementu è di l'estinzioni di a spezia in quantu pridatori di l'ova è di i piulacona<ref>{{Cita web|lingua=it|url=http://iltirreno.gelocal.it/piombino/cronaca/2012/08/10/news/montecristo-600-berte-minori-sò-pronte-à-spiccare-u-bulu-1.5527318 |titulu=Monticristu, 600 berti minori sò pronti à spiccà u bulu|editori=U Tirrenu|ghjornu=10|mesi=8|annu=2012|accessu=17-12-2012}}</ref>. ==Noti== <references/> ==Riferimenti== * [http://www.tavagna.com/pdf/SantuMamilianuCO.pdf Santu Mamilianu. Geneviève Moracchini-Mazel, Edizioni A Stamperia, Strattu è traduttu da u libru ''Corsica Sacra'', Vulumu prima] ==Da veda dinò== * [[Arghji naturali prutetti di a Tuscana]] * [[Lista d'isuli di l'Italia]] * [[Arcipelagu Tuscanu]] * [[U conti di Monticristu]] * [[Sapara di San Mamilianu]] * [[Munasteru di San Mamilianu]] * [[Scogliu d'Africa]] ==Liami esterni== *[http://www.parks.it/riserva.statali.is.montecristo/index.html A riserva statali Isula di Monticristu annantu à Parks], purtali di i parchi taliani *[http://www.agraria.org/parchi/tuscana/isoladimontecristo.htm A riserva annantu à www.agraria.org] * [http://www3.corpoforestale.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/422 Corpu furistali di u Statu - a Riserva naturali Isula di Monticristu] * [http://www.montecristo2010.it/ Monticristu2010 - eradicazioni di cumpunenti florufaunistiche alieni invasivi è prutizzioni di habitat in l'Arcipelagu Tuscanu] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] gr1dpocrss6au8m16zccf6pbivy1gsz Isula di Pianosa (Tuscana) 0 12547 332830 330884 2014-03-23T14:27:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Arcipelago Toscano.png|thumb|340px|L'Archipelagu Tuscanu]] '''Pianosa''' hè un' [[isula]] situata in u mari [[Tirrenu]], chì faci parti di l'[[Arcipelagu Tuscanu]] in u [[Parcu naziunali Arcipelagu Tuscanu|parcu naziunali umonimu]]. ==Storia== [[File:Costa occidentale Pianosa (LI).jpg|thumb|240px|A costa uccidintali di Pianosa]] U nomu di l'isula si riferisci, dipoi l'Antichità classica, à a so murfulugia para: '''''Planasia'''''<ref>[[Gaiu Pliniu Sicondu]], ''Naturalis Historia'', III, 81.</ref>, da l'aghjittivu latinu ''planus'' ("paru"). Duranti u [[Medievu]], u nomu di l'isula si trasfurmò in '''''Planosa'''''.<ref>Archiviu Storicu Diocesano di Pisa, ''Diplumaticu arciviscuvali'', pergamena n. 2780, annu [[1137]].</ref>. L'isula fù abitata dapoi l'ebbica preistorica; i più antichi tracci di prisenza umana essendu attribuibili à u [[Paleuliticu supiriori]]. Sò stati ritruvati ancu manufatti è sipulturi di pupulazioni appartinenti à u [[Mesuliticu]] è à u [[Niuliticu]], ebbica à a quali si data ancu l'insidiamentu attistatu annantu à u picculu isulottu dittu a Scola, ughjettu di scavu da parti di a Soprintindenza par i Bè Archiulogichi di a Tuscana, chì hà ristituitu ceramichi chì ricoddani à u prima Niuliticu à ceramica impressa. Di particulari rilivanza sò i tracci di insidiamenti di a preistoria ricenti, attribuibili rispettivamenti à l'Eneuliticu è à l'ità di u bronzu. à l'Eneuliticu o ità di u ramu (IV-III millenniu a.C.) sò datevuli i sipulturi in sapareddi naturali è artificiali scuparti à a fini di l'Ottucentu da Raffaeddu Foresi è [[Gaetano Chierici]], cù ughjetti chì sò sempri cunsirvati in u museiu di Reggio Emilia; più ricenti hè a scuparta di un insidiamentu di a media ità di u bronzu, ughjettu di scavu da parti di a Soprintindenza par i Bè Archiulogichi di a Tuscana, chì attesta a prisenza insulari più sittintriunali di a carattaristica ceramica dicurata in stili ''appenninicu'', liatu à i stradi cummirciali tirrenichi di a mità di u sicondu millenniu a.C. In [[imperu rumanu|ebbica rumana]] l'isula era chjamata '''''Planasia''''' par a so cunfurmazioni para. Locu di dipurtazioni, ci fù esiliatu in u [[6]]-[[7]] d.C. [[Agrippa Postumo]], nipoti è exi eredi di [[Augusto]]. Agrippa firmeti annantu à l'isula finu à u [[14]], annu ind'eddu fù ghjustiziatu. Frà i custruzzioni d'ebbica antica sò visibuli, frà l'altri, i ruderi di una villa rumana è un sistemu di [[Catacombi di Campu in l'Elba|catacombi]] scavatu annantu à dui liveddi. A villa rumana, parzialamenti cunsirvata, hè cunnisciuta par appuntu cù u nomu di ''Villa di Agrippa'' o ''Bagni di Agrippa'', da u nomu di u nipoti di Augusto. U stili architittonicu è i tecnichi di custruzzioni sughjiriscini effittivamenti chì a villa sii stata edificata annantu à a fini di u [[I seculu a.C.]] è abbandunata in u corsu di u [[I seculu]] d.C. Attualmenti hè pussibuli visità u tiatru è u [[peristiliu]]. I strutturi funi edificati annantu à u pianu rucciosu di un trattu di a costa uriintali, di fronti à u mari, incù scopu chjaramenti scenugraficu. À i peda di a villa si trovani in mari i strutturi mezi summersi di a piscaria, induva si addivavani spezii apprizziati di pesciu par u cunsumu di u ''dominus''. Altri strutturi rilativi à i piscarii si trovani rinchjusi indrentu à u picculu portu mudernu. Parechji ghjacimenti archiulogichi subacquei tistimunieghjani chì Pianosa si truvava insirita in i stradi cummirciali di u [[mari Tarraniu]] rumanu, com'è di u restu l'altri isuli di l'Arcipelagu Tuscanu, chì custituiscìani un' impurtanti crucivia in a navigazioni di i sittori uccidintali di a grandi "via d'acqua". Attualmenti sò stati idantificati dui di sti ghjacimenti, dinuminati Pianosa 1 è Pianosa 2. U ghjacimentu Pianosa 2 hè statu scupartu da subacquei spurtivi, frà u Portu Rumanu è u Scogliu di a Scarpa, in a parti nordu-punenti di l'isula è hè carattarizatu da [[anfura|anfuri]] uliarii [[Heinrich Dressel|Dressel]] 20, di pruduzzioni spagnola (I-[[III seculu]] d.C.). Assà più notu è studiatu di manera sistematica da a Soprintindenza par i Bè Archiulogichi di a Tuscana hè u ghjacimentu Pianosa 1, postu di fronti à u Scogliu di a Scola, in a parti à livanti di l'isula, à 36 metri di prufundità annantu à fundali paru, frà pratarii di [[fulasca]]. U ghjacimentu hè carattarizatu da più di centu anfuri à vista cumprindenti Dressel 1, Dressel 2-4 di pruduzzioni ispanica (nittamenti privalenti), Dressel 20, Pascual 1, Beltran 2 B è anfuri africani. Hè difficiuli à stabiliscia, par avà, a natura di u ghjacimentu (relittu, relitti parechji, scaricu di portu?), annantu à u quali i ricerchi sò sempri in corsu. D'uttrovi [[2006]] u ghjacimentu hè statu ughjettu di ricerchi spirimintali. In u [[Medievu]] l'isula fù à longu disputata trà [[Pisa]] è [[Genuva]] è infini, in u [[1399]] passò sottu u duminiu di [[Piumbinu]]. L'isula fù parechji volti pupulata è dopu cumplittamenti abbandunata. Ci funi in i seculi siguenti picculi culonii di elbani, chì si rifughjavani annantu à l'isula duranti i periodi di [[pesca (attività)|pesca]], è a prisenza di parechji presidii militari. [[File:Porticciolo di Pianosa.JPG|thumb|240px|Vista di u purtichju di u paesi incù in prima pianu u [[Palazzu di a Specola]]]] ===A prighjò=== In u [[1856]] fù istituita da u [[Granducatu di Tuscana]] a [[culonia penali]] agricula di Pianosa è funi inviati annantu à l'isula i cundannati distinati à accupà si di i travagli in i campi. A prighjò firmò in attività duranti l'ebbica [[fascisimu|fascista]] è ci fù ditinutu in u 1932 ancu u futuru prisidenti di a Ripublica [[Sandro Pertini]], incarciaratu par mutivi pulitichi. In u 1968 fù trasfurmatu in [[penitinziariu]] di massima sicurezza è a rimanenti pupulazioni di l'isula fù evacuata. In a struttura vulsuta da u generali [[Carlu Alberto Da a Ghjesgia]] funi cunfinati inizialamenti appartinenti à urganisazioni tarruristichi è in seguitu priculosi membri di i mafii. Trà l'altri, ci funi rinchjusi parsunaghji com'è [[Francis Turatello]], [[Pasquale Barra]] è [[Rinatu Curcio]]. ===U parcu=== L'isula faci parti di u [[Parcu Naziunali Arcipelagu Tuscanu|Parcu Naziunali di l'arcipelagu Tuscanu]]. Un'associu ni pruteghji l'aspettu è a zona marina fendu ni un locu piacevuli par sughjorni è viaghji. Sò difesi in tutta a so zona marittima, a [[Pesca cummirciali|pesca]], l'[[Immirsioni subacquea|immirsioni]], l'ancuramentu, l'accessu è a navigazioni s'eddi ùn sò micca sottu autorisazioni spicifica. A visita diurna è vidata à l'isula hè pussibuli da aprili à uttrovi in gruppi, incù imbarcu da Marina di Campu, annantu à l'isula d'Elba. In u [[2009]] hè statu stallatu un radaru [[Alta tecnulugia|hi tech]] incù un ampiu puteri di cuntrollu chì pò righjunghja ancu i costi di a [[Corsica]] è idantificà ancu picculi imbarcazioni par a prutizzioni di u parcu<ref>[http://www.currieri.it/scenzi_è_tecnulugii/09_ghjinnaghju_26/radaru_pianosa_marco_gasperetti_cdab3à3à-ebbf-11dd-92cf-00144f02aabc.shtml Pianosa accendi u "Grandi Ochji" è u mari diventa trasparenti - Currieri di a Sera<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>. ==Ambienti== Di diminsioni medii (10,3 km²) rispettu à l'altri isuli di l'arcipelagu, si trova circa 13 km à sudu-punenti di l'[[isula d'Elba]], à a quali hè culligata duranti a staghjoni turistica incù sirvizii rigulari di navigazioni. Inclusa in a pruvincia di Livornu è amministrata da a cumuna di [[Campu in l'Elba]], Pianosa, com'eddu dici u probbiu nomu, hè l'unica isula di l'arcipelagu priva d'alturi è glubalamenti para (u puntu più altu righjunghji i 29 metri). L'isula, di forma vagamenti triangulari, alterna tratti di costa rucciosa è tratti rinosi, u principali di i quali essendu Cala San Ghjuvanni (o Cala Ghjuvanna), bedda spiaghja di rena bianca induva sò visibuli ancu i ruderi di una villa rumana. U so tarritoriu hè in parti fattu à machja è in parti cultivatu à vigna è [[alivu|alivi]]. ==Endemisimi== * ''Limonium planesiae'' ([[Limonium|Limoniu]] di Pianosa) * ''Podarcis muralis'' ssp. ''insulanica'' (Aciartula di Pianosa) * ''Podarcis muralis'' ssp. ''muellerlorenzi'' (Aciartula di a Scola) ==Clima== [[File:Scoglio del Marzocco e Isola della Scola da Pianosa (LI).jpg|thumb|240px|Una vista di Pianosa incù u Marzocco in prima pianu è l'isulottu di a Scola annantu à u fondu]] U [[clima]] di l'isula, com'è l'altri isuli miridiunali di l'[[Arcipelagu Tuscanu]], hè carattarizatu da valori di tampiraturi medii più alti, sii staghjunali chì annuali, è da un apportu moltu limitatu [[pricipitazioni|precipitativu]], incù avvinimenti meteurichi cuncintrati soprattuttu trà [[vaghjimu]] è [[inguernu]] sippuri in modu spessu spuradicu è limitatu. Annantu à l'isula a tampiratura media di [[ghjinnaghju]] hè di +10,9 °C, quidda media di [[lugliu]] hè di +24,2 °C, mentri a [[tampiratura]] media annua di +16,8 °C hè a più elevata trà tutti quiddi misurati in u tarritoriu di a [[Tuscana]] da [[stazioni meteurulogica|stazioni meteurulogichi]]. Inoltri, u valori di i [[pricipitazioni]] medii annui intornu à i 400 mm facini di l'isula u locu più sicchinosi di a rigioni è trà i più sicchinosi d'[[Italia]]. ==Archititturi== *[[Forti Teglia]] *[[Palazzu di a Specola]] *[[Mura di u Portu]] *[[Portu Vechju di Pianosa]] *[[Ghjesgia di San Gaudenzio (Pianosa)|Ghjesgia di San Gaudenzio]] *[[Ghjesgia di San Nicolò è Cappedda di San Defendente]] (oghji ùn sò più esistenti, si truvavani in i circonda di a ''Darsena di Augusto''). *[[Cappedda di San Ghjuvanni Battista à Pianosa|Cappedda di San Ghjuvanni Battista]] (anticamenti ricavata à l'internu di i [[Catacombi di Pianosa|catacombi]]) *[[Catacombi di Pianosa]] *[[Villa rumana di Pianosa]] *[[Portu rumanu di Pianosa]] *[[Fanali di Pianosa]] *[[Forti di u Marchese]] *[[Turretti di Pianosa]] *[[Torra di Babele (Pianosa)|Torra di Babele]] ==Da veda dinò== *[[Catacombi di Campu in l'Elba]] *[[Arcipelagu Tuscanu]] *[[Isulottu di a Scarpa]] *[[Isulottu di a Scola]] ==Noti== <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. ==Liami== *[http://www.islepark.it Situ ufficiali di u Parcu] *[http://www.pianosa.net/index.htm Parechji infurmazioni nantu à Pianosa] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] 0ivpzz3cwtxt2dutefrini72fnjd6nb Mari Tirrenu 0 12548 349091 349090 2015-07-06T18:53:50Z 86.219.188.77 /* Carattaristichi */ wikitext text/x-wiki [[File:Mezzogiorno d'Italia.jpg|thumbnail|300px|Fotografia satellita di u Mar'Tirrenu]] U '''Mari Tirrenu''' (o [[Mare Tirrenu]]) hè a parti di u [[Mari Tarraniu]] chì si stendi à punenti di a pinisula [[italia|taliana]]. ==Giugrafia== ===Cunfini=== Hè cumpresu trà a [[Corsica]], a [[Sardegna]], a [[Sicilia]], a [[Calabria]], a [[Basilicata]], a [[Campania]], u [[Laziu]] è a [[Tuscana]]. Hè culligatu à u [[Mari Ioniu]] da u [[Strittu di Messina]] è divisu da u [[Mari Licuru]] da l'[[isula d'Elba]], cù u [[Canali di Corsica]] à punenti è u [[Canali di Piumbinu]] à livanti di l'umonima isula chì cullicheghjanu trà eddi i dui mari. Giugraficamenti parlendu u Mari Licuru ùn hè micca a parti sittentriunali di u Mar'Tirrenu, comu mori ghjenti pensa, ma un mari à contu soiu, parchì hà un fundali è una custera diffarenti. A so prufundità massima hè 3.785 metri. U nomu ''Tirrenu'' pruveni da u nomu grecu chì disignava l'Etruschi, chì si dicia tandu ch'eddi viniani da Lidia, un regnu dirittu da un principi chì si chjamava "Tirrenu". L'Etruschi si culluchetini annantu à i costi da a [[Tuscana]] muderna, chì funi chjamati dopu u "mari di l'Etruschi". L'Urganisazioni idrugrafica internaziunali definisci u limitu di u Mar'Tirrenu di a siguenti manera: * in u Strettu di Missina: a linia partendu da l'estremu nordu di Capu Paci (15°42'E) à Capu Peloro (38°16'N), à l'estremu estu di a [[Cicilia]] * in u suduvestu: a linia chì parti da Capu Lilibeo, à l'estremu punenti di a [[Cicilia]], insin'à l'estremu sudu di Capi Teulada (8°38'E) in Sardegna. * in u strettu di [[Bonifaziu]]: a linia partendu da l'estremu uvestu di Capu Testa (41°14'N) in Sardegna sin'à Capu Fenu (41°23'N) in Corsica, à l'estremu uvestu. * in u nordu: a linia chì parti da Capu Grossu (9°23'E) in u [[Capicorsu]] in Corsica, chì và à l'isuli Tino è Palmaria insin'à San Pietro (44°03′N 9°50′E / 44.05°N 9.833°E / 44.05; 9.833) annantu à a costa di l'[[Italia]]. === Carattaristichi === [[File:Costa_tirrenica_della_Sicilia.jpg|thumb|A costa tirrenica di a Cicilia]] A so prufundezza massima hè di {{M|3 785||m}} in una fossa vicina à l'isula di [[Ponza]]. U mari Tirrenu si trova vicina à a faglia chì dividi l'[[Africa]] da l'[[Auropa]]. Par via di cunsiquenza i cateni muntosi sottumarini è i vulcani attivi ci abbondani. U mari Tirrenu hè pocu pischevuli, è i so porti sò in generali imprudati par u trasportu di i passaghjeri è di a ropa. I principali sò [[Piumbinu]], [[Civitavechja]], [[Cagliari]], [[Olbia]], [[Napuli]], [[Milazzo]], [[Palermu]], [[Ghjenuva]], [[Trapani]] è u [[portu di Gioia Tauro]] chì hè u più grandi tarminali par u [[trasbordu]] di u [[mari tarraniu]]. === Isciuti === Ci sò cinqui isciuti da u Mar'Tirrenu (da u nordu à u meziornu): * U [[Canali di Corsica]] trà a [[Tuscana]] è a [[Corsica]], largu circa 80&nbsp;km. * U [[Strettu di Bonifaziu]] trà [[Corsica]] è [[Sardegna]], largu 11&nbsp;km. * U [[Canali di Sardegna]] trà [[Sardegna]] è [[Tunisia]], largu circa 200&nbsp;km. * U [[Strettu di Cicilia]] trà [[Tunisia]] è [[Cicilia]], largu circa 160&nbsp;km. * U [[Strettu di Messina]] trà [[Cicilia]] è [[Calabria]] in u calcagnu di l'[[Italia]], largu 3&nbsp;km. == Storia == [[File:Etruscan civilization italian map.png|thumb|upright=0.9|I tarritorii etruschi in u VIII seculu a.C.]] U Mar' Tirrenu piglia u nomu da l'anticu [[populu]] di i [[Tirreni]] (''Tyrsenoi'' o ''Tyrrhenoi''), megliu cunnisciuti com'è [[Etruschi]]. I so tarritorii in u [[VIII seculu a.C.]] à u nordu si stindiani finu à a foci di l'[[Arno]] in i circonda di [[Pisa]], è chì in i dui seculi dopu amplifichetini u so raghju d'azzioni fina à a foci di u fiumu [[Magru]] in [[Liguria]], mentri à u sudu si stindiani finu à a [[Campania]], ditta par quissa ancu [[Dodecapoli etrusca#Dodecapoli padana è campana|Etruria Campana]]. Narra infatti u storicu grecu [[Erodutu]] in i so ''Storii'' comu u rè di a [[Lidia]] (attuali [[Turchia]] uccidintali) dopu à parechji anni di caristia avia dicisu di fà emigrà una mità di u so populu à a ricerca d'una patria nova. Vidati da u principi [[Tirrenu (mitulugia)|Tirrenu]], i [[Lidi]] sbarcàni tandu annantu à i costi uccidintali di a penisula taliana è, à quandu pigliatu pussessu di a nova terra, mutàni u so nomu in ''Tirreni'' in u nomu di l'aroi eponimu chì l'avia vidati. Quiddi, sicondu u racontu grecu, ùn sariani altri ch'è l'[[Etruschi]]. Da u so nomu grecu fù cusì dittu ''Tirrenu'' u mari ch'eddi duminàni dopu mentri parechji seculi. Sicondu altri fonti, ''Tyrrhenoi'' saria l'epitetu incù u quali i grechi chjamavani i pirati chì in u meditarraniu uccidintali abburdavani incù picculi è viloci imbarcazioni chiunqua ci si avvinturava. == Citazioni == Accadi chì u Mar'Tirrenu fussi citatu in a litteratura in lingua corsa, par esempiu in [[L’angunia di un paisolu corsu]] d'[[Antone Bonifaziu]]: {{Citazione|À manca, u mar'Tirrenu è u [[mar'Francu]], meschjanu e so acque in paru à l’isuletta di a Giraglia (a Ghjiraghja), chì pare una nave gigantesca è bizarra.}} == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Giglio wiki mg-k.jpg|L'[[Isula di u Gigliu]] Image:Capri BW 2013-05-14 15-19-56 DxO.jpg|[[Capri]] Image:Stromboli1.JPG|[[Isula di Stromboli|Stromboli]] File:Sicily-EO.JPG|A Cicilia </gallery> == Da veda dinò == * [[Mari Tarraniu]] * [[Mari Adriaticu]] * [[Mari di Sardegna]] * [[Mari Ioniu]] * [[Mari Licuru]] [[Categoria:Giugrafia]] ch09egtkvmxj63irt8td78ddiqasd2o Template:MCO 10 12549 335283 152319 2014-03-23T18:01:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Monaco.svg|20px|]] [[Monacu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|MCO]]</noinclude> eytf3t40hnkykekpyvqfe5hksd5ajtb Template:IT-IM 10 12550 351543 335216 2015-08-04T09:06:37Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346159]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia d'Imperia|Imperia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|IM]] </noinclude> 06587w6ycarnztfjiuv6q4rad2lt5if Template:IT-SV 10 12551 351544 335258 2015-08-04T09:06:47Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346225]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Savona|Savona]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SV]] </noinclude> 5hwi539tq4kqpfj9vtstpmsc0y0jjvb Template:IT-GE 10 12552 351545 335214 2015-08-04T09:06:57Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346154]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Genuva|Genuva]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|GE]] </noinclude> 4v57kyz8vgibhhuhgz8qpmqnx442dqn Template:IT-SP 10 12553 351546 335255 2015-08-04T09:07:07Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346222]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di a Spezia|A Spezia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SP]] </noinclude> 3b4yqanzzfmgm1md3qzapa7qyplkvzj Template:IT-MS 10 12554 351547 335232 2015-08-04T09:07:17Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346180]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Massa è Carrara|Massa è Carrara]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|MS]] </noinclude> qvb4oyvnb4qnl41agucqurtswrcm3hl Mari liguru 0 12555 357839 333375 2017-10-17T23:26:33Z Wikimandia 9271 low-res PNG superceded by superior SVG/version inférieure remplacée par version vectorielle ([[Commons:Commons:GlobalReplace|GlobalReplace v0.6.5]]) wikitext text/x-wiki [[File:Mar Ligure.svg|thumb|240px|right|U mar' Liguru: in rossu i cunfini sicondu l'Urganisazioni idrugrafica internaziunali, in turchinu i cunfini sicondu l'Istitutu Idrugraficu di a Marina Militari Taliana]] [[File:Torre della Meloria.jpg|thumb|240px|right|A Torra di a Meloria à u largu di Livornu]] U mari Liguru (o [[mare Liguru]]) hè a parti più sittintriunali di u [[mari Tarraniu]] uccidintali. ==I cunfini== U cunfini suduccidintali hè dilimitatu da una linia imaginaria chì cullega Punta di Rivillata, à punenti di Calvi, in a [[Corsica]] sittintriunali, incù [[Capu Ferratu]] à livanti di [[Nizza]], mentri u cunfini suduriintali, chì u dilimiteghja da u mari Tirrenu, corri trà u [[Capicorsu]] è u prumontoriu di Piumbinu, passendu à traversu u [[canali di Corsica]], l'Isula d'[[Elba]] è u [[canali di Piumbinu]]. Eppuri, l'Urganisazioni idrugrafica internaziunali, in un ducumentu di u 1953 sempri in vigori, stabilisci chì u cunfini suduccidintali hè dilimitatu da una linia imaginaria chì cunghjunghji u [[Capicorsu]] incù u cunfini trà Italia è [[Francia]] (Ponti San Luigi), mentri u cunfini suduriintali hè dilimitatu da una linia chì và da u [[Capicorsu]] à l'isula di u Tinettu, cusì da una linia chì cunghjunghji l'isula di u Tinu è a Palmaria finu a Punta San Petru, in i circonda di u golfu di a Spezia. Quistu cunfini hè in via di ridifinizioni: infatti a stessa Urganisazioni hà pubblicatu una abbozzu di u ducumentu difinitivu annantu à i limiti di i mari chì faci cuincida u cunfini suduccidintali di u mari Liguru incù una linia chì unisci a costa tuscana longu u 43º parallelu à u Capicorsu è cusì finu à Capu Grossu. A difinizioni sempri in vigori sicondu l'Urganisazioni idrugrafica internaziunali currispondi grossu modu a quidda tradiziunali, a quali attribuisci l'intreia costa tuscana (finu à a foci di a Magra) à u [[mari Tirrenu]]. Sta virsioni tradiziunali di i cunfini hà purtatu à parechji cunsiquenzi: vicinu à Pisa ind'è l'anni trenta hè stata fundata una lucalità balneari dinuminata [[Tirrenia]]; u quutidianu di Livornu si chjama U Tirrenu è Viareggio com'è puri Castiglioncello sò pupularamenti difiniti com'è i Peruli di u Tirrenu. Occorri puri à cunsidarà chì in i carti di l'Ottucentu u mari chì bagnava a [[Tuscana]] era calchì volta chjamatu simpliciamenti Mari Tuscanu. L'Istituto Idrografico di a Marina Militare Italiana usa par u più "Mar' Liguru" (ma ancu, in parechji casi, "Mar' Tirrenu") in u purtulanu rilativu à a costa tuscana sittintriunali. ==Carattaristichi fisichi== U mari Liguru bagna i costi di a [[Liguria]] (a Riviera ligura), parti di quiddi di a [[Tuscana]] (a Riviera apuana, a Versilia, u litturali pisanu è a costa di l' [[Etruschi]], vali à dì u litturali trà Livornu è Piumbinu), quiddi di a [[Corsica]] è di l'Alpi Marittimi (Costa Azurra) è quiddi di u principatu di [[Monacu]], è ancu i rilievi sottumarini di a Meloria, l'isuli di [[Capraia]] è [[Gurgona]] è a costa sittintriunali di l'Isula d'[[Elba]], arii rinumati par i biddezzi paisaghijstichi è u clima dolci. In a parti più sittintriunali si trova u golfu di [[Genuva]] chì ni hè intiriamenti cumpresu. U mari ricevi da livanti l'acqui di l'Arnu è di molti altri fiuma d'urighjina appinninica com'è u Serchiu è a Magra. Longu i so costi si/ trovani impurtanti scali purtuali cummirciali di i quali u maghjori hè u portu di Genuva. Altri porti di rilievu sò quiddi di Mentonu, [[Savona]], di a Spezia, di Carrara, di Piumbinu è di [[Livornu]]. U mari Liguru righjunghji à nordupunenti di a [[Corsica]] una prufundità massima di più di 2 850 m. ==Storia== In antichità u mari Liguru si chjamava, in latinu, Mari Ligusticum, u mari chì bagnava i terri abitati da l'antichi Liguri. In u V seculu a.C. u tarritoriu abitatu da sta pupulazioni si stindia ben' oltri i cunfini di l'attuali [[Liguria]] è a stessa Ripubblica di Genuva, cumprindendu parti di l'attuali costa francesa è di quidda tuscana finu à l'altezza di Livornu. U mari Tirrenu (Mari Tyrrhenum) prendi inveci u nomu da u populu di i Tirreni (Tyrsenoi o Tyrrhenoi), megliu cunnisciuti com'è [[Etruschi]], i quali tarritorii in u VIII seculu a.C. si stindiani finu à a foci di l'Arnu in i circonda di [[Pisa]], è chì in i dui seculi successivi amplifichetini u so raghju d'azzioni finu à a foci di u fiumu Magra. ==Prutizzioni di l'ambienti== À u scopu di pruteghja i numarosi spezii di cetacei prisenti in u mari Liguru, a [[Francia]] è l'[[Italia]] l'ani classificatu in u 1999 com'è SPAMI Specially Protected Areas of Mediterranean Importance (vali à dì aria di u mari Tarraniu di particulari impurtanza). U Santuariu di i Cetacei di u mari Liguru copri un'aria di 84 000 km² in a zona di mari apartu davanti à u cunfini trà [[Francia]] è [[Italia]]. Hè una di i zoni di u [[Mari Tarraniu]] induva incù più faciulità hè pussibuli avvistà gruppi di cetacei. In u 1996 l'Italia hà istituitu u Parcu Naziunali di l'Arcipelagu Tuscanu grazia à u quali sò salvavardati i setti isuli maghjori di l'arcipelagu è i fundali incù tutta l'impurtanti [[fauna]] sii di u [[mari Tirrenu]] sii di u Liguru. Hè attualmenti u più grandi parcu marinu d'[[Auropa]]. In u 1999 hè statu istituitu u Parcu naziunali di i Cinqui Terri, in [[Liguria]], intiriamenti in a Pruvincia di a Spezia, chì par i biddezzi naturalistichi di u so tarritoriu hè un'impurtanti distinazioni turistica par chi hè intarissatu non esclusivamenti à u turisimu balneari. == Tarritorii bagnati da u Mari licuru == {| {{prettytable}} ! Statu || Righjoni || Dipartimentu o<br />Pruvincia |- |rowspan=2|'''{{FRA}}''' ||[[File:Blason région fr Provence-Alpes-Côte d'Azur.svg|20px|]] [[Pruvenza-Alpi-Costa Azurra]]||[[File:Arms of Nice.svg|20px|]] [[Alpi Marittimi]] |- || [[File:Flag of Corsica.svg|20px|]] [[Corsica]]|| [[File:Flag of Corsica.svg|20px|]] [[Corsica]] |- |'''{{MCO}}'''|| |-- || |-- || |- |rowspan=8|'''{{ITA}}'''||rowspan=4|{{IT-LIG}}||{{IT-IM}} |- ||{{IT-SV}} |- ||{{IT-GE}} |- ||{{IT-SP}} |- |rowspan=4|{{IT-TOS}}||{{IT-MS}} |- ||{{IT-LU}} |- ||{{IT-PI}} |- ||{{IT-LI}} |} ==Da veda== * [[Capraia]] * [[Corsica]] * [[Liguria]] * [[Monacu]] * [[Nizza]] * [[Mari Tirrenu]] [[Categoria:Giugrafia]] ejkojldf64mc1ny7z9ra17v75u1b1cr À Bastia 0 12556 351398 351397 2015-07-19T16:40:48Z 86.219.186.167 wikitext text/x-wiki [[File:Corse-04514-bastia_fa%C3%A7ade1.jpg|thumb|Bastia]] '''À Bastia''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). ==À Bastia== :O [[Bastia]], ti ne dissi tante è tante :Ch'hè onestu avà spiigà ti u mio penseru : :Eo porga ti vurria cum'è [[diamante]], :Di e civile virtù spechju sinceru ; :È s'è rozza ti mostri, se sprizzante :Di l'anticu valore, fangu stranieru :Sparghji sopra a to chjomma luccicante, :Mi si move ind'u pettu l'umore neru. :È sfogu in aspri versi u mio dulore ; :Perchè t'amu, o Bastia : Sentu ch'è à tè ne :Mi leganu oramai mille [[catena|catene]] :Chì si ponu strappà solu cù u [[core]] : :Persone, celu, terra, gioie è pene... :Duve nacqui è ingrandai, bramu di more. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] [[Categoria:Petru Lucciana]] hp1kfoh6sarp60xz2lu9vy8q4j92dbz Antone (Petru Lucciana) 0 12557 346223 331494 2015-07-01T16:26:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Antone''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). ==Antone== :Frà e persone :Corre Antone. :Duve và ? :- Ùn lu sà. :Ma s'arresta, :Parla è pesta. :Chì serà ? :- Ùn lu sà. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] hu86ocz2psuvydtcg8al8qasb7k8vlv Fiffina (Petru Lucciana) 0 12558 346233 332447 2015-07-01T16:32:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Fiffina''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). ==Fiffina== :Hè Fiffina ! :Longa è fina, :Chì ama u Rossu :Chjucu è grossu ! :Quandu rittu :Stà à chjò chjò, :Vecu scrittu :Un ''I'' è un ''O''. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] id9uh2xcace5e0t68faf0xo76ug1rgs Cunfessione (Petru Lucciana) 0 12559 346231 332188 2015-07-01T16:28:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cunfessione''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). ==Cunfessione== :Facciu un sunettu, i leghju, ed una voce :Dentru mi grida : Ella hè gattiva assai. :Ne compiu un altru, è u trovu ancu più atroce ; :È finora unu solu ùn ne impastai :Ch'ùn mi mettissi cum'è Cristu in croce. :Mi dicerai, lettore: - Oh, perchè mai :S'è ùn ti gherbanu, i stampi? Chì à sè noce :Scemu si chjama in ogni lingua, u sai. :- Amicu, hè a puesia siccum'è u focu :O una pena in corpu chù ùn pò stà nascosta :Ed esce scuppiettendu di ogni locu... :Fù mia inensione ralegrà ti un pocu ; :S'è t'annuiai però (vechja hè a to risposta) :Credi lu puru, ùn l'aghju fattu apposta. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 5unooz9p0so814an4fl3ae33xr3t3j7 L'avvucatu B. 0 12560 346236 332958 2015-07-01T16:33:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''L'avvucatu B.''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). ==L'avvucatu B.== :Chì disse e bestie mutu un scioccu fù : :L'avvucatu :B. hà parlatu ; :Ma u so cantu :Pieque tantu :Ch'è dipoi quellu ghjornu ùn canta più. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 934ofp9dfdyt6r47hxumcay572e53ej Canali di Corsica 0 12561 342858 331834 2015-04-26T09:30:12Z 92.150.101.144 wikitext text/x-wiki U '''Canali di Corsica''' (o ''Canale di Corsica'') hè u bracciu di mari chì dividi a [[Corsica]] da l'[[isula d'Elba]]; currispondi à u passaghju da u [[Mari Licuru]] è u [[Mari Tirrenu]] è da u Mari Tirrenu à u [[Mari di Corsica]] davanti à i costi di u [[Capicorsu]], indù signa puru u limitu trà [[Mari Mediterraniu|Maditarraniu]] uccidintali è cintrali. Stu mari, oltri à a costa urientali di u Capicorsu, includi a costa di punenti di l'Isula d'Elba è cumprendi l'isula di [[Capraia Isula|Capraia]] intreia. [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Italia]] 3ju51aeq10y5v0vjuxv28klmtnju52l Mari di Corsica 0 12562 344674 344673 2015-06-29T15:28:14Z 92.158.13.24 wikitext text/x-wiki U '''Mari di Corsica''' (o [[Mare di Corsica]]), à spessu abbriviatu in Mari di Corsica hè unu di i mari in i quali hè suddivisu u [[Mari Tarraniu]]. U mari bagna i costi uccidintali di a Corsica, cuntinuendu à u nordu in u [[Mar' Liguru]], à sudu in u [[Mari di Sardegna]] (incù u quali hà in cumunu i Bocchi di Bonifaziu) è à punenti incù u Mari di i Baliari. I costi bagnati da u Mari di Corsica si prisentani par u più alti è frastagliati, soprattuttu in a parti cintrali di l'isula. Versu u sudu a costa tendi inveci à abbassà si, altirnendu ampii falcaturi rinosi incù parechji zoni scugliosi. À u nordu hè dilimitatu da a Punta di Rivillata, à punenti di [[Calvi]] chì u dividi da u [[Mari Liguru]] è à sudu da [[Capu Partusatu]] chì u sipara da i [[Bocchi di Bonifaziu]]. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. ==Da veda dinò== *[[Corsica]] *[[Mari Tarraniu]] [[Categoria:Corsica]] 7vktr9p2sho6090idcbvfc98i2ue6e0 Mari di li Baliari 0 12563 357545 357544 2017-08-07T12:05:21Z 95.210.221.109 wikitext text/x-wiki [[File:Mar_Balear_delineada.jpg|thumb|250px|U mare di e Baleare]] U '''mare di e Baleare''' (''o mari di i Baliari''), ancu chjamatu ''mare ibericu'' hè un [[mare]] litturale di u [[mare Terraniu]] situatu trà l'[[isule Baleare]] è a costa nordestu di a [[penisula Iberica]] (in particulare di a [[Spagna]]).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Geugrafia == L'[[Organisazione Idrugrafica Internaziunale]] ditermineghja e limite di u mare di e Baleare in a siguente manera<ref>http://www.iho.int/iho_pubs/standard/S-23/S-23_Ed3_1953_FR.pdf Limiti di l'Oceani è di i Mari, 3a edizione, 1953, Organisazione idrugrafica internaziunale, cunsultatu u 31 di ghjinnaghju 2015</ref> : Trà e Baleare è a costa di Spagna, hè cuttighjata da: * ''In u sudu-punente'': Una linia dapoi u capu San Antonio, in Spagna, insin'à u cabo Berberia, l'estremità sudupunente di [[Formentera]], à l'[[isule Baleare]]. * ''in u sudestu'': A costa sudu di [[Formentera]], da quà una linia cunghjunghjendu a punta Rotja, a so estremità orientale, à l'estremità meridiunale di l'[[Cabrera (Isule Baleare)|isula Cabrera]], po' à l'isula del Aria, à a larga di l'estremità meridiunale di [[Minorca]]. * ''À u nordestu'': A costa hè di [[Minorca]] sin'à u capu Favaritx, da quà una linia sin'à u capu San Sébastián, in [[Spagna]]. == Note == <references/> [[Categoria:Mare di u mare Terraniu|Baleare]] [[Categoria:Isule Baleare]] [[Categoria:Giugrafia]] fw5bsqlts8ol44vu4w49hwnmvmgt0gv Giannutri 0 12564 332632 330887 2014-03-23T14:23:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Giannutri''' hè a più isula miridiunali di l'[[Archipelagu Tuscanu]] è si trova à circa 6 [[miglia]] à sudu di l'[[Isula di u Gigliu]], d'induva edda dipendi amministrativamenti. [[File:Giannutri coast.jpg|thumb|right|200px|A costa di Giannutri]] Longa circa 3 km è larga pocu più di 500 metri, par una suparficia di 2,3 km<sup>2</sup>, hè à forma di ''C'' è hà dui approdi: ''Cala Spalmatoio'', à sud'estu è ''Cala Maestra'', à nord'uvestu. In prussimità di Cala Maestra si trovani i vistighi di una bedda villa rumana di u IIu seculu d.C., edificata da a famidda di i [[Domizi Enobarbi]], antica famidda d'impurtanti cummercianti. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] g4ijpjcorg37imlvs3gclwa48jb2pyi Isula di u Gigliu 0 12565 359456 332839 2018-06-04T17:42:23Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Isula di u Gigliu [[File:Giglio_porto.jpg|300px|<center>Gigliu Portu</center>]] | blasone= | nomeUfficiale=Isola del Giglio | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=GR | latitudineGradi=42 | latitudineMinute=21 | latitudineSeconde=56 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=54 | lungitudineSeconde=06 | altitudine=405 | superficia=23,80 | pupulazione=1450 | densita=60,92 | merre=Attilio Brothel | posta=58012 | telefunu=0564 | istat=053012 | abitanti=Gigliesi | patrone=Santu Mamilianu | festa=u [[15 sittembri]] | situ= }} '''Isula di u Gigliu''' hè una cumuna taliana di 1.450 abitanti di a pruvincia di Grussetu. Pidda u nomu da l'umonima isula di l'[[Archipelagu Tuscanu]] è cumprendi puru l'Isula di [[Giannutri]], situata pochi km à u Sudestu. I culligamenti cù a tarraferma sò garantiti da batteddi cù imbarcu à Portu Santu Stefanu. [[File:Isola del Giglio04.jpg|thumb|center|250px|A piaghja di l'Arenella]] === Tarritoriu === U tarritoriu cumunali, hè guasgi cumpletamenti cuddinari è a cima più alta (U Poghju di a Pagana) raghjunghji i 496 metri s.l.m. in a parti interna cintrali di l'isula. A cumpusizioni [[giulugia|giulogica]] hè [[granitu|granitica]] è u perimetru custeru hè di 27 km. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] qlzcool5wfqorv5skkyblyrnfsvo0ix Piumbinu 0 12566 336849 333934 2014-07-18T13:48:16Z 92.153.45.192 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Piumbinu [[Image:Piombino1.jpg|300px|<center>Lu portu di Piumbinu</center>]] | blasone=Piombino-Stemma.png | nomeUfficiale=Piombino | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=LI | latitudineGradi=42 | latitudineMinute=55 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=32 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=21 | superficia=129 | pupulazione=34.416 | densita=263 | merre=Gianni Anselmi | posta=57025 | telefunu=0565 | istat=049012 | abitanti=piombinesi | patrone=Sant'Anastasia | festa=[[8 di Maghju]] | situ=http://www.comune.piombino.li.it/ }} '''Piumbinu''' hè una cumuna di 34.416 abitanti, in a [[pruvincia di Livornu]]. == U prumuntoriu == A cità s'hè sviluppata annant'à l'umonimu prumuntoriu ed hè siparata da l'[[isula d'Elba]] da u [[Canali di Piumbinu]] chì rapprisenta u cunfinu murfulogicu trà u [[Mari licuru]], à u nordu, è u [[Mari Tirrenu]], à u sudu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] olyie3egh9wmuesqpiq4yjekwg8c7t2 Lava 0 12567 336483 336482 2014-05-20T20:11:14Z 92.153.11.134 wikitext text/x-wiki [[File:Pahoeoe fountain original.jpg|thumb|upright=1.5|Una funtana di lava Pahoehoe alta 10 metri.]] [[File:Hawaiian lava flow.jpg|thumb|upright=1.5|Lava emissa da una spaccatura vulcanica in l'[[Isula di Hawaii]].]] A '''Lava''' hè u nomu chì hè datu à u [[magma]] [[vulcanu|vulcanicu]] dopu ch'eddu hà persu i gasi è l'altri cumpunenti vulatili sottu prissioni chì l'incicciavani. U terminu "lava" si rifirisci sii à a roccia à u statu fusu chì esci in seguitu à un'eruzioni, sii à listessa roccia una volta ch'edda s'hè sulidificata dopu u raffriddamentu. == Discrizzioni == A brusca diminuzioni di a prissioni, à u passaghju in ambienti esternu à a [[crosta terrestra]], pruvucheghja un disgasamentu di u [[magma]]: i gasi, disciolti à l'iniziu in suluzioni, subiscini una ripintina evapurazioni, siparandu si da u fusu magmaticu chì, dopu à a variazioni di a cumpusizioni chimica, si trasforma in lava. I gasi libarati da u prucessu di disgasamentu sò u [[Vapori d'acqua|vapori acquosu]] (chì inghjinireghja l'[[acqua hjjuvanili]]), [[anidridi carbonica|CO<sub>2</sub>]], [[Monossidu di carboniu|CO]], [[anidridi sulfurosa|SO<sub>2</sub>]], [[anidridi sulforica|SO<sub>3</sub>]], [[cloru|Cl<sub>2</sub>]], [[azotu|N<sub>2</sub>]] è i [[Classificazioni Goldschmidt|elementi rari]]. A lava hà una tampiratura chì và da i 600 à i 1200 gradi Celsius. Bench'edda sii abbastanza viscosa, finu à 100.000 volti a viscusità di l'acqua sicondu a cumpusizioni, pò scorra par grandi distanzi prima di raffrità si è sulidificà si, in funzioni di i so prubità [[tissutrupia|tissutropichi]] è [[riulugia|riulogichi]].<ref>{{Cita web |url=http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6VCS-4B6CPRP-1&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view=c&_acct=C000050221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=062è0c42281eb5è5d185d5è78aa1è0f7 |titulu=ScienceDirect - Journal of Volcanology and Geothermal Research : Transient phenomena in vesicular lava flows based on laboratory experiments with analogue materials|editori=www.sciencedirect.com|accessu=19 ghjugnu 2008|casata=H. Pinkerton|nomu=N. Bagdassarov }}</ref><ref>{{Cita web|url=http://cat.inist.fr/?àModele=afficheN&cpsidt=5970696|titulu=Rheological properties of basaltic lavas at sub-liquidus temperatures: laboratory and field measurements on lavas from Mount Etna|editori=cat.inist.fr|accessu=19 ghjugnu 2008}}</ref> A lava, sulidifichendu si, forma [[roccia ignea|rocci ignei]] effusivi. == Suddivisioni di i lavi == I lavi si distinguini in: * [[granitu|granitichi]] o aciti o sialichi, s'eddi ani un tinori altu di [[silicia]] * [[andesite|andesitichi]] o neutri, s'eddi ani un tinori mediu di silicia * [[basaltu|basaltichi]] o basichi o femichi, s'eddi ani un bassu tinori di silicia Mentri i lavi basaltichi sò pocu viscosi è righjunghjini a superficia, quiddi granitichi tendini à sulidificà si in a camara magmatica di u vulcanu, furmendu strutturi com'è [[prutrusioni solida|guglii]], [[domu vulcanicu|domi]] è cupuli di ristagnu, o à essa espulsi incù viulenti splusioni chì poni dà urighjina à i [[culata piruclastica|culati piruclastichi]]. == A sulidificazioni di i lavi basaltichi == [[File:Asskrem Hoggar 2.jpg|thumb|upright=1.5|Neck vulcanicu di basaltu culunnari ([[Ahaggar|Hoggar]]).]] I lavi [[basaltu|basaltichi]] poni, sulidifichendu si, purtà à multiplici strutturi sicondu a vilucità incù a quali si rinfrescani è i carattaristichi di l'ambienti: * lavi à corda, ditti ancu ''Pahoehoe'' (veni à dì "petri chì si pò camminà annantu") da i pupulazioni hawaiani. Si tratta di lavi molti basichi chì scorrini à fiuma, un stratu sopra l'altru. U più supirficiali si sulidificheghja, mentri i sottustanti, scurrendu, l'incurvani. Sulidifichendu si, sò rispunsevuli di a forma di i cusidditti [[Vulcanu (giulugia)#Vulcani à scudu|vulcani à scudu]]. * blocchi curiacei, ditti ancu [[Lava di tipu AA|lava AA]] (veni à dì "petri chì ùn si pò micca camminà annantu"<ref>prubabilamenti unumatupeicu</ref>) da i pupulazioni hawaiani. Si tratta di lavi basichi, ma menu rispettu à quiddi à corda. U stratu chì raffritendu si sulidificheghja hè più spessu è quiddi sottustanti inveci di incurvà lu u spezzani. * basalti culunnari, quandu i magmi basaltichi, sulidifichendu si in cundizioni ipuabissali, formani ampii prismi culunnari par cuntrazzioni termica di a massa raffritata, com'è quiddi prisenti in [[Islanda]], in l'Irlanda di u Nordu, in i "neck" vulcanichi purtati à u scupartu da l'erusioni in l'[[Hoggar]], in [[Sardegna]], in [[Cicilia]] ([[Voli di l'Alcantara]]) è in u Venetu (com'è in a cava di Montecchio Maiori). * [[Lava à cuscinu|lavi à cuscinu]] (pillow-lavas), quandu a lava esci fora à grandi prufundità in u mari, raffredda viluciamenti, ma i gasu sgorgani libarendu si moltu pianu. == Urighjina di u terminu == A parola "lava" hà urighjina da u latinu "labes" chì significheghja caduta, sculisciamentu. U so prima usu, culligatu incù l'uscita di magma, prubabilamenti hè quiddu chì si trova in un brevi scrittu di [[Francescu Serao]], chì riguarda l'eruzioni di u [[Vesuviu]] avvinuta frà u 14 maghju è u 4 ghjugnu 1737<ref>Francescu Serao, ''Storia di l'incendiu di u Vesuviu accadutu in u mesi di maghju di l'annu MDCCXXXVI'', Riali Accademia di i Scenzi Fisichi è Matematichi di Napuli, Stamperia di Novello de Bonis, Napuli, 1738</ref>. == Raffritamentu == A lava raffritendu si dà urighjina à petri, ditti [[rocci effusivi]] oppuri [[rocci intrusivi]]. Un asempiu di u prima gruppu hè l'[[ussidiana]] è di u sicondu u [[granitu]]. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Domu di lava]] * [[Magma]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Giulugia]] bjebyj3xcm0asd04jg4d0neh5aw4z0f Mare di e Baleare 0 12568 152400 2009-01-03T19:27:51Z 83.201.162.204 Reindirizzamentu à [[Mari di li Baliari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari di li Baliari]] j40w21roax2nepg3d38hqcrl33h1x0x Mare di Corsica 0 12569 152403 2009-01-03T19:29:04Z 83.201.162.204 Reindirizzamentu à [[Mari di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari di Corsica]] sdpo5crs84es1h9rbkl9daq051fx5pr Canale di Corsica 0 12570 152405 2009-01-03T19:29:55Z 83.201.162.204 Reindirizzamentu à [[Canali di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canali di Corsica]] k3ljxln4lrce1olw8rio7dqm0gzxxu4 Etruschi 0 12571 356991 356990 2017-05-11T16:07:05Z Sailko 1621 wikitext text/x-wiki [[File:Coperchio di urna cineraria da necropoli della pedata a chianciano terme, 410-400 ac. ca. 01.jpg|thumb|right|240px|Coppiu etruscu, Museu Naziunali di Firenza.]] L' '''Etruschi''' funi un [[populu di l'Italia antica]] chì accupava un'aria dinuminata [[Etruria]], currispundenti à l'incirca à a [[Tuscana]], à l'[[Umbria]] finu à u [[fiumu]] [[Tibaru]] è à u [[Laziu]] sittintriunali, incù un' estinsioni in [[Liguria]] è versu a [[Pianura padana|zona padana]] di l'[[Emilia-Rumagna]] è di a [[Lumbardia]], à [[parta]] da l'[[VIII seculu a.C.]]. In a so [[lingua etrusca|lingua]] si chjamavani ''Rasenna'' o ''Rasna'', in [[grecu anticu|grecu]] ''Tyrsenoi'' (in [[lingua ionica|ionicu]] è in [[atticu anticu]]: Τυρσηνοί, ''Türsenòi''; [[lingua dorica|doricu]]: Τυρσανοί, ''Türsanòi'', tremindù cù u significatu di "Tirreni" è dopu "Etruschi" o "Tusci", abitanti di a Τυρσηνίη, ''Türsenìe'', "Etruria").<ref name="StraboneItaliaV2.2">[[Strabone]], ''[[Giugrafia (Strabone)|Giugrafia]]'', V, 2,2.</ref> A civiltà etrusca, ritinuta da parechji studii com'è discindenti di a cultura [[Civiltà villanuviana|villanuviana]], fiurì à parta da u [[X seculu a.C.]] è fù difinitivamenti inglubata in a [[civiltà rumana]], influinzata da l'etruschi, à u terminu di u [[I seculu a.C.]] Stu longu prucessu di cunquista è [[assimilazioni culturali]] cuminciò incù a data tradiziunali di a cunquista di [[Veio]] par opara di i [[Civiltà rumana|rumani]] in [[396 a.C.]].<ref name="veio">U libru di l'etruschi, pagina 55.</ref> == Urighjina == [[File:Scavi Etruschi e Romani di Sasso Pisano.jpg|right|thumb|240px|Cumplessu tirmali etruscu è rumanu di [[Sasso Pisanu]] ]] Nantu à l'urighjina è a pruvinienza di l'Etruschi hè fiurita una nutevuli litteratura, micca solu storica è archiulogica. I nutizii chì ci pruvenini da fonti storichi sò infatti piuttostu discurdanti. In l'antichità funi elaburati principalamenti trè tesi diffarenti: a prima chì susteni a pruvinienza uriintali ripurtata da [[Erodutu]], storicu grecu vissutu in u V seculu a.C.; a siconda chì susteni l'autuctonia di l'Etruschi elaburata da u grecu [[Dionigi d'Alicarnassu]] vissutu in u I sec. a.C., è a terza chì susteni a pruvinienza sittintriunali elaburata nantu à a basa di un strattu di [[Titu Liviu]]. In tempi più ricenti, studii muderni ani iputizatu una quarta tesa, vali à dì a cuesistenza di tutti è trè tiurii classichi<ref>[http://www.treccani.it/enciclopedia/etruschi/ Treccani online, à vocem]</ref>. Sempri più novi studii, cundutti grazia à tecnulugii di nova generazioni di siquinzamentu di u DNA (NGS), dariani inveci raghjoni à a virsioni di Dionigi d'Alicarnassu<ref>[http://www.nationalgeographic.it/populi-culturi/2013/02/07/news/i_etruschi_sò_trà_no-1499113/ L'Etruschi sò trà no - National Geografic Italia]</ref>. L'Etruschi sò sempri stati cunsidarati com'è à un populu unitariu dipoi a so preistoria. Eppuri l'Etruschi, com'è unità, ani esistutu solu à parta da l'[[VIII seculu a.C.]] incù una probbia lingua è incù probbii usanzi, bench'eddi ùn fussini cusì omugeni in i varii rigioni ind'eddi sariani stati par pudè nigà chì eddi, com'è unità etnica, funi u risultatu di l'unioni di parechji populi. Hè certu, infatti, sicondu ciò chì hè statu tramandatu di a so storia è da ducumenti munumintali chì sò fermi, ci sò elementi [[italichi]], [[anticu Egittu|egizziani]], [[Grecia antica|grechi]], siriu-[[fenichi]]<ref>Mario Torelli, ''L'Etruschi'', Bompiani, Milanu 2000, p. 145.</ref>, [[Mesuputamia|mesuputamichi]], [[Urartu|urartei]]<ref>André Piganiol, ''I cunquisti di i rumani. Fundazioni è ascesa di una grandi civiltà'', U Saggiatore, Milanu 2010, p. 60.</ref>, [[induiranichi]]<ref>Leonardo Magini, ''L'etruscu, lingua da l'Urienti induauropeu'', L'Erma di Bretschneider, Roma 2007, p. 12.</ref><ref>[[Piero Bernardini Marzolla]], ''L'etruscu: una lingua ritruvata'', Mondadori, Milanu 1984</ref>. In ogni modu, hè cumunamenti accittatu chì u populu etruscu si sii furmatu in a terra cunnisciuta com'è [[Etruria]], trà i fiuma [[Tibaru]] è [[Arno]], da a costa tirrenica à i cateni di l'[[Appinninu]].<ref name="StraboneItaliaV2.1">[[Strabone]], ''[[Giugrafia (Strabone)|Giugrafia]]'', V, 2,1.</ref><ref>''U libru di l'etruschi'', p. 12.</ref> === Fonti storichi nantu à l'urighjini === [[File:Populonia Necropoli di San Cerbone Tomba.jpg|right|thumb|240px|A [[Necropula di Populonia]].]] I fonti storichi nantu à l'urighjini di l'Etruschi, sippuri incù calchì variazioni, si poni sustanzialamenti riducia à trè iputesi diffarenti: pruvinienza uriintali, tesa di l'[[Populi indigeni|autuctunia]] è pruvinienza da sittentrionu (u nordu). ==== Iputesa di a pruvinienza uriintali ==== Sicondu una tradizioni [[lidia]] rappurtata da u storicu grecu [[Erodutu]] di u [[V seculu a.C.]]<ref>[[Erodutu]], ''Storii'', I, 94.</ref> l'Etruschi sariani ghjunti da a [[Lidia]]<ref name="StraboneItaliaV2.2"/> (attuali [[Turchia]] [[Anatulia|anatolica]] miridiunali), salpati da u portu di [[Smirne]] dopu à una [[caristia]]. Sottu a vida di [[Tirrenu (mitulugia)|Tirrenu]], figliolu di [[Ati (Erculu)|Ati]],<ref name="StraboneItaliaV2.2"/> (o sicondu un'antra tiuria, di Tirrenu è di u frateddu [[Tarconte]], in stu casu figlu di u rè [[Telefo]] di [[Misia]]), intornu à u [[XIII seculu a.C.]], avariani à u principiu "oltripassatu molti populi" è sariani infini ghjunti " vicinu à l'[[Umbri]] (nantu à i costi uccidintali di l'Italia) è in u so paesi ani custruitu 12 cità, induva sempri oghji viviani". I ''Lidii'' ghjunti in Italia avariani dopu cambiatu u so nomu in ''[[Tirreni]]'' da u nomu di un di i dui cunduttieri, più tardi incù u terminu latinu di ''Tusci'',<ref name="StraboneItaliaV2.2"/> derivanti da u ritu sacrificali.<ref name="PliniuNatHistIII,50">[[Pliniu u Vechju]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 50.</ref> A tesa [[Erodutu|erudutea]] di a pruvinienza uriintali, hè stata accittata guasi unanimamenti da i scrittori antichi è hà cundiziunatu ancu i studii muderni<ref name="preistoria">U libru di l'etruschi, pagina 11.</ref>, basati annantu à i tratti uriintali prisenti in parechji manifistazioni di a civiltà etrusca. I numarosi affinità di l'Etruschi incù u mondu egeu-anatolicu, prisenti in i custumi, in a lingua, in l'arti è in a riligioni, poni eppuri essa duvuti ancu à i cuntatti cummirciali è culturali incù sti pupulazioni è da l'immigrazioni in Etruria di gruppi di variu liveddu suciali appartinenti à quiddi civiltà (''cultura uriintalizanti'') À l'internu di a tesa di a pruvinienza uriintali, in antichità fù dighjà elaburata un'iputesa pelasgica. Sicondu [[Ellanico di Lesbo]], storicu grecu di u [[V seculu a.C.]], l'Etruschi sariani stati [[Pelasgi]], un populu miticu urighjinariu di a [[Grecia]] sittintriunali chì s'hè stallatu dopu in parechji rigioni di u [[Mari tarraniu]], i quali si sariani stabiliti in a zona di l'[[Etruria]] dendu si u nomu di ''Tirreni''. Un antru sustinidori di a tiuria di i Pelasgi fù [[Anticlide]], un storicu vissutu à a fini di l'[[IV seculu a.C.]], sicondu u quali i [[Pelasgi]], dopu à avè culunizatu l'isuli di [[Lemno]] è [[Imbro]] in u [[Mari Egeiu]], si sariani aggrigati à Tirrenu è avariani participatu à a spidizioni versu i costi di l'Italia.<ref name="StraboneItaliaV2.4">[[Strabone]], ''[[Giugrafia (Strabone)|Giugrafia]]'', V, 2,4.</ref> L'iputesa uriintali pari cunfirmata da parechji muderni studii genetichi effittuati da l'[[Università di Turinu]] nantu à i pupulazioni di [[Murlo]] è [[Volterra]], situati in u nucleu uriginali di a civiltà etrusca, chì prisintaria [[Aplugruppi mitucundriali umani|aplugruppi]] è [[DNA mitucundriali|mDna]] moltu simili à quiddi di i pupulazioni oghjinchi di i [[Anatulia|costi anatolichi]]<ref>[http://www.ripublica.it/2007/06/sizioni/scenza_è_tecnulugia/etruschi-dna-turchia/etruschi-dna-turchia/etruschi-dna-turchia.html L'Etruschi ghjunghjini da a Turchia u misteru svilatu da u Dna di i tuscani - Scenza & Tecnulugia - Ripublica.it<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> è di u [[Vicinu Urienti anticu|Vicinu Urienti]]<ref>[http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1852723/ Aa.Vv., ''Mitochondrial DNA Variation of Modern Tuscans Supports the Near Eastern Origin of Etruscans'', Am J Hum Genet. 2007 April; 80(4): 759-768, Published online 2007 February 6, PMCID: PMC1852723]</ref>. ==== Iputesa di l'autuctunia ==== Un'antra tradizioni, rappurtata da u storicu [[Dionigi d'Alicarnassu]] (vissutu duranti l'[[Augustu|imperu augusteu]] - [[I seculu a.C.]]), susteni l'urighjina [[Autuctonu|autuctona]] di u populu etruscu. In particulari afferma chì trà l'Etruschi, i Lidii è i Pelasgi ùn ci erani micca affinità culturali, riligiosi è linguistichi è chì l'Etruschi, chì chjamavani sè stessi ''Rasenna'' (è l'avaristi saputu da l'etruschi stessi; infatti, pari chì avendu dumandatu à un etruscu quali eddi erani, li fù rispostu: ''Rasna'' o ''Rasenna''), ùn erani micca un populu "vinutu da fora", ma un populu antichissimu, attribuiscendu - frà altru - probbiu à l'antichità l'indecifrabilità di a lingua etrusca (''Antichità Rumani'' I, 25-30). Sta tradizioni ùn hè parò micca suppurtata da ughjetti archiulogichi (com'è [[Lingua lemnia#A stela di Lemno|a stela di Lemno]], incù scrizzioni affini à l'etruscu, è u [[fecatu di Piacenza]]), grazia à qualessi si pò suppona chì u terminu "Rasna" o "Rasenna" ùn indicaria micca u nomu di l'etnia etrusca, ma pudaria essa intesu com'è "Ra-sna" chì in anticu lessicu significaria "''eiu sò figliolu di...''" oppuri "''discendu da...''". ==== Iputesa di a pruvinienza d'oltr'Alpi ==== Da un strattu contruversu di [[Titu Liviu]], chì alludi à a dirivazioni di i [[Reti]], pupulazioni alpina di i vaddi di u [[Trentinu - Altu Adige|Trentinu-Altu Adige]], da l'Etruschi (''Storii'', V, 33, 11), si pudaria inveci diducia chì quist'ultimi erani da u sittintrionu (u nordu) à traversu l'Alpi. Sta tiuria, cunsidarata dopu infundata<ref>Romolo Augusto Staccioli, ''L'Etruschi'', Newton Compton Editori, Roma, 2006, pag. 20</ref>, hè stata introdutta in u [[XVIII seculu]] (Fréret) ed hè stata sviluppata dopu in u [[XIX seculu]] (Niebuhr è [[Karl Otfried Müller|Müller]]) suvitendu l'affirmazioni [[Titu Liviu|liviana]] è a sughjistiva sumiglianza di u nomu di i [[Reti]] (Rhaeti) incù quiddu di i Rasenna. Ferma puri sempri pussibuli l'iputesa di [[Titu Liviu]] chì l'Etruschi avariani culunizatu ancu u Trentinu-Altu Adige, assumendu ci u nomu di ''Reti''. In ogni casu, nisciuna di i tiurii antichi, ancu incù i rielaburazioni uparati da i studii muderni rializati à traversu cunsidarazioni pruvinenti da parechji duminii disciplinari, hà truvatu pienu cunfortu scentificu in i provi archiulogichi. === Altri iputesi === [[File:Etruscan warrior near Viterbe Italy circa 500 BCE.jpg|thumb|240px|Guerrieri etruscu, scupartu in Viterbo in circa 500 a.C]] ==== Iputesa linguistica: dirivazioni da i lingui caucasichi ==== Parechji linguisti russii (Sergei Starostin, Vladimir Orel, Igor M. Diakonoff<ref>Sergei Starostin, Vladimir Orel, ''Etruscan and North Caucasian'', in ''Shevoroshkin, Vitaliy. Explorations in Language Macrofamilies. Bochum Publications in Evolutionary Cultural Semiotics'', Bochum 1989.</ref><ref>Sergei Starostin, Igor M. Diakonoff,''Hurro-Urartian as an Eastern Caucasian Language'', Munich: R. Kitzinger</ref>) mettini in rilazioni i [[lingui tirrenichi]] è i [[lingui caucasichi nordurientali]], basendu si nantu à a presunta currispundenza in i strutturi grammaticali, in a funulugia, in i numerali, trà a lingua etrusca, i lingui [[Lingui hurru-urartei|hurru-urartei]], è i lingui caucasichi nordurientali. ==== Iputesa linguistica: dirivazioni da l'anticu lidiu ==== A tiuria furmulata da u [[linguista]] [[Massimu Pittau]] si basa nantu à a supposta dirivazioni di a [[lingua sarda]] è di quidda [[lingua etrusca|etrusca]] da l'antica [[lingua lidia]]. Sicondu sta tiuria, l'Etruschi pruvinariani da a [[Lidia]], in accordu incù u racontu d'[[Erodutu]]. 'Ssa [[migrazioni]], eppuri, saristi avvinuta par tappi, prima in [[Sardegna]], induva avaria datu urighjina à a [[civiltà nuragica]] intornu à u [[XIII seculu a.C.]], è dunqua nantu à i [[Mari Tirrenu|costi tirrenichi]] di l'[[Italia cintrali]], induva a civiltà etrusca si saria sviluppata à parta da u [[IX seculu a.C.]]<ref name="tiuria">[http://conoscereletruria.com/html/etruriaitalian.htm L'urighjini etruschi sicondu Massimu Pittau]</ref> ==== Iputesa linguistica: etruscu forma arcaica di ungaresu ==== In u libru ''Etruscu: una forma arcaica di ungaresu'' u gluttologu [[Mario Alinei]] pruponi, in cuerenza incù a [[Tiuria di a cuntinuità|Tiuria di a Cuntinuità da u Paleuliticu]], d'idantificà l'[[etruscu]] com'è una fasa arcaica di l'attuali [[lingua ungaresa]]<ref>Mario Alinei, ''Addenda Etruscu-Turcu-Ugrici'', ''forthcoming'' in "Quaderni di Semantica", 51, 2 (2005)</ref>, appartinenti à i [[lingui ugrichi]] (o ugru-finnichi). Sicondu Alinei tantu l'etruscu ch'è l'ungaresu sariani dui [[lingui agglutinanti]], incù accentu nantu à a prima sillaba, è avariani listessa armunia vucalica, è solu [[cunsunanti]] [[Rutazioni cunsunantica|occlusivi sordi]]. L'iputesa d'Alinei ùn escludaria micca un'affinità di l'etruschi incù l'attuali pupulazioni [[Anatulia|anatolichi]], parchì l'[[Ungaresi]], sicondu i risultati di ricenti ricerchi genetichi<ref>Carmela Rosalba Guglielmino di l'Università di Pavia. Cfr Aa.Vv., ''Quaderni di semantica'', Vulumu 25, Edizioni 49, Vulumu 26, Edizioni 52, Sucità editrici u Mulino, Bologna 2004, p. 226.</ref> risultani "una pupulazioni affine à l'[[Iraniani]] (in quantu discindenti di i [[Sciti]] è l'[[Osseti]] di u I millenniu a.C.) è à i Turchi"<ref>[http://www.italcultbudapest.hu/Italia-Italy/Italia%20&%20Italy%20-%20Nov-Dic%202005/43-45.pdf Mario Alinei, ''Etruscu, una forma arcaica di ungaresu?'', 2005]</ref>. I turchi spartariani incù l'ungaresi l'appartinenza à listessu gruppu linguisticu [[Lingui uralu-altaichi|uralu-altaicu]] (chì cumprendi ancu i lingui ugru-finnichi), è, sicondu Alinei, ancu l'appartinenza à a listessa pupulazioni chì invasi in u III millenniu a.C. u [[Pianura Pannonica|bacinu Carpaticu]], pruvinenti da a [[cultura kurgan]], fiurita à i cunfini trà l'[[Auropa uriintali]] è l'[[Asia cintrali]]. Da u bacinu carpaticu, sempri sicondu l'iputesa d'Alinei, una parti di a pupulazioni saristi partita in u II millenniu a.C. versu a penisula taliana, induva deti vita à a civiltà etrusca. Mentri solu in ebbica [[Altu medievu|altu-mediivali]], si sariani furmati i pupulazioni ungaresi è turchi, incù l'invasioni di l'attuali Ungaria (in l'[[896]]) è Turchia (trà u V è u X seculu d.C.). ==== Iputesa di l'autuctunia: etruschi è culunisazioni nuragichi ==== Sicondu [[Ghjuvanni Ugas]], l'Etruschi sariani piuttostu di urighjina autuctona, incù a soprappusizioni di culunisazioni [[civiltà nuragica|nuragichi]] duranti u [[I millenniu a.C.]] A migrazioni di u [[XII seculu a.C.]] saristi par via di cunsiquenza avvinuta à parechji ripresi da l'uccidenti versu l'urienti, piuttostu ch'è u cuntrariu. Quissa saria cunfirmata da i ducumenti [[Egittu anticu|egizziani]] chì citani i ''Tereš'' o ''Turšà'' (''Tyrsenoi'' o "Tirreni") accantu à i [[Shardana]] (o Sardi) trà i [[Populi di u Mari]]. U stessu terminu "Tyrsenoi" in [[lingua greca]] pudaria significà "custruttori di torri", fattu chì dimustraria l'affinità frà a [[civiltà nuragica]] è quidda etrusca.<ref name="tiuria"/> Sicondu u scrittori latinu [[Festo]], i rè Etruschi erani [[Protusardi|Sardi]] o d'urighjina sarda: {{citazione|''Reges soliti sunt esse Etruscorum, qui Sardi appellantur. Quia Gens etrusca, Horta est Sardibus'' (Sò soliti à essa rè di l'Etruschi quiddi chì si chjamani Sardi. Dunqua a ghjenti etrusca hè urighjinaria da i Sardi)}} In rialità l'affirmazioni pricidenti ùn hè micca curretta parchì a frasa hè stata estratta da u so cuntestu riali. In Festo in u so ''De verborum significatione'' lighjimu: {{citazione|''Sardi venales alius alio nequior : ex hoc natum proverbium videtur, quod ludi Capitolinis qui fiunt a vicinis praetextatis, auctio Veientium fieri solet, in qua novissimus idemque deterrimus producitur a praecone senex cum toga praetexta, bulla-que aurea, quo cultu reges soliti sunt esse Etruscorum, qui Sardi appellantur, quia Etrusca gens orta est Sardibus ex Lydia.''}} Da quissa hè faciuli à prisenta chì ùn si parla micca di l'urighjina Sarda di l'Etruschi nè mancu si alludi à una prisenza di rè Sardi frà i Rasna. U puntu essinziali di l'infrasata inveci hè a toga chì era indussata in i Ludi Capitulini. Infatti ''senex cum toga praetexta, bulla-que aurea, quo cultu reges soliti sunt esse Etruscorum'' significheghja chì un vechju indussava a toga pritesta (in latinu ''toga praetexta'') è una bulla d'oru (un brevu). A toga è a bulla erani avvezzi à purtà i rè di l'Etruschi, chì sò da a cità di Sardi in Lidia. Ancu [[Plutarcu]] sustinia chì l'Etruschi erani cunsidarati com'è culoni da l'abitanti di [[Sardi (cità)|Sardi]] è Veiu era una cità etrusca.<ref name="Plutarcu25,7">[[Plutarcu]], ''Vita di Romolo'', 25, 7.</ref> ==== Iputesa di i populi di u mari ==== Un di i populi di u mari citati in i testi egizziani sò i Tereš o Turšà, populu di sterpa prubabilamenti micca [[Indueuropei|induaurupea]] cullucatu in a parti sittintriunali di l'[[Anatulia]], chì parini culligati à i ''Tirsenoi'' o "Tirreni", veni à dì à l'Etruschi. 'Ss'idantificazioni pari cunfirmà u racontu d'[[Erodutu]] cuncirnendu l'urighjina anatolica di stu populu, ma soprattuttu a mitica parintedda di l'Etruschi incù i [[Troiani (populu)|Troiani]] cantata da [[Virghjliu]] in l'''[[Eneidi]]''. I rapporti di i Tirreni o Etruschi cù u mondu Meditarraniu uriintali di l'isula di [[Lemno]] (chì si trova à pochi migli innanzi à [[Troia]]) simbraria esista in seguitu à u ritruvamentu di a cusidditta ''[[Lingua lemnia|Stela di Lemno]]'', una [[scrizzioni]] scuparta in [[1885]], in qualessa hè attistata a [[Lingua lemnia]], un dialettu simili à l'[[lingua etrusca|etruscu]]. Una stela simula hè quantunqua ughjettu di studii in quantu pari culligata à u VI seculu a.C. === Furmazioni è pruvinienza === Ùn hè micca menu impurtanti l'upinioni di [[Massimu Pallottino]], u quali hà sottuliniatu, in l'intruduzioni di u so manuali ''Etrusculugia'' (Milanu, 1984), chì u prublemu di l'urighjina di a civiltà etrusca ùn saria micca cintratu nantu à a pruvinienza, ma piuttostu nantu à a furmazioni. Hà mustratu chì, par a maiò parti di i populi, micca solu di l'antichità ma ancu di u mondu mudernu, si parla sempri di furmazioni, mentri par l'Etruschi inveci s'hè postu sempri u prublemu di a pruvinienza. Sicondu Pallottino, a civiltà etrusca s'hè furmata in un locu chì ùn pò ch'è essa quiddu di l'antica [[Etruria]]; à a so furmazioni ani senza dubbitu cuntribuitu elementi autuctoni è elementi uriintali (micca sulamenti Lidii o Anatolichi) è grechi, par via di i cuntatti di scambiu cummirciali intrattinuti da l'Etruschi incù l'altri populi di u Mari Tarraniu. In a civiltà etrusca chì era in traccia di furmà si, lasciàni dunqua a probbia impronta i cummircianti uriintali (si pensa à l'elementi uriintali in a lingua etrusca o à u periodu artisticu cusiddittu ''uriintalizanti'') è i culoni grechi chì approdani in u Meridione d'[[Italia]] in l'[[VIII seculu a.C.]] (u santacroci stessu aduttatu da l'Etruschi hè chjaramenti un santacroci di matrici greca, è l'arti etrusca hè influinzata da i mudeddi artistichi di l'arti greca)<ref name="tiuria"/>. === Ricenti acquisizioni da a genetica di i pupulazioni === Un cuntributu à a problematica di l'urighjini di l'Etruschi ci veni ancu da a [[genetica di i pupulazioni]]<ref>Par apprufundimenti sottu à 'ssu puntu di vista si rinvia à a littura di ''Etruschi DNA'' di A. Palmucci: [http://www.etruschi-dna.com/ ETRUSCHI DNA di A. Palmucci - etruschi-dna.it]</ref>. In [[2004]] Guido Barbujani di u dipartimentu di biulugia di l'[[Università di Ferrara]] hà analizatu u DNA di parechji schelatri pruvinenti da tombi etruschi dislucati in parechji zoni di l'antica Etruria<ref>C. Vernesi è altri, ''The Etruscans: à Population-Genetic Study'', in "American Journal of Human Genetics", March 2004</ref>. Da u studiu hè emersu chì u [[DNA]] di l'antichi Etruschi saristi abbastanza simili à quiddu di l'attuali abitanti di l'Anatulia, mentri ùn ni risultaria micca particulari affinità incù quiddu di l'attuali pupulazioni di i zoni d'Italia chì funi abitati da l'Etruschi. In [[2007]], una squatra vidata da Antonio Torroni di l'[[Università di Pavia]] hà studiatu u DNA di l'abitanti viventi da almenu trè generazioni in i centri di [[Murlo]], [[Volterra]] è di a Vaddi di u [[Casentino]] incù quiddu d'altri pupulazioni taliani è estari<ref>A. Achilli è altri, ''Mitochondrial DNA Variation of Modern Tuscans Supports the Near Estern Origin of Etruscans'', in "American Journal of Human Genetics", Aprili 2007</ref>. Da a cumparazioni hè emersu chì u codici geneticu di l'individui di Murlo, Volterra è di u Casentino hè moltu più simili à quiddu di l'abitanti di i costi turchi chì dani nantu à u [[Mari Egeiu]]. Un antru studiu cunduttu da a squadra di Paolo Ajmone Maran di l'[[Università Cattolica di u Sacru Cori di Piacenza]] hà analizatu u DNA di i buini tuscani (di [[Chianina (razza buina)|razza Chianina]] è [[Maremmana (razza buina)|Maremmana]]), chì hè risultatu geneticamenti simili à quiddi di i buini di l'Anatulia<ref>M. Pellecchia è altri, "The mistery of Etruscan origins: novel clues from Bos taurus mithocondrial DNA", in ''Proceedings of the Royal Society'', January 2007</ref>. === Villanuviani === === Ebbica Villanuviana === [[File:Fonte battesimale etrusco originario della pieve di Saxo.JPG|240px|thumb| Fonti etrusca [[Sassu Pisanu]] ]] A più antica minzioni di l'Etruschi firmata hè quidda di u scrittori [[Esiodu]], scritta in u so puema ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', in u quali, à u versu 1016, minziuneghja "tutti i populi illustri di a Tirrenia"<ref>"... in un locu assà luntanu, in fondu à l'isuli divini, rignavani annantu à tutti i populi illustri di a Tirrenia", Esiodu, Tiugunia, 1016.</ref> vuluntariamenti à u plurali, postu ch'eddu intindia cumprenda la ghjenti micca greca d'Italia. Esiodu scrivia i so versi à l'iniziu di u [[VII seculu a.C.]]: à stu periodu ([[690 a.C.]]-[[680 a.C.]]) ricoddani i più antichi scrizzioni etruschi cunnisciuti, i quali, parò, facini dighjà usu di quidd'salteriu chì senza dubbitu i cummercianti etruschi aviani amparatu par via di cuntatti incù i [[Grechi]] à u centru cummerciali di [[Cuma]], almenu settant'anni prima.<ref name="villanuviani">''U libru di l'etruschi'', p. 16.</ref> Tandu, postu ch'è ùn hè micca pussibuli chì a nazioni etrusca si sii affirmata à l'impruvisu, hè chjaru chì a so furmazioni fù u risultatu di un lentu è prugrissivu cunsulidamentu in terra italica. Incù tutta prubabilità, par quissa, esistia dighjà una cultura chì tindia à furmà si nantu à u tarritoriu di a Penisula in parechji rigioni, ancu distanti trà eddi: è quista ùn pò essa ch'è quidda di a [[civiltà villanuviana]].<ref name="villanuviani"/> U terminu "villanuvianu" deriveghja da u nomu di un [[Villanova (Castenaso)|picculu paesi]] in a periferia di [[Bologna]] induva, in u [[1853]], u conti [[Ghjuvanni Gozzadini]], passiunatu archiulogu, scuprì una tomba chì avia carattaristichi moltu particulari. L'elementu chì distinguia i sipulturi era u vasu [[ussuariu]] (veni à dì cuntinenti i resti di u defuntu) à forma biconica, incù un picculu scudeddu par cuparchjulu, dipostu in una stanza prutetta da pareti di petra.<ref name="villanuviani"/> [[File:Urna cineraria biconica da chiusi IX.VII sec. ac. 01.JPG|left|thumb|240px|[[Urna cineraria]] incù cuparchjulu scuparta à [[Chjusi]], ricuddanti à u [[IX seculu a.C.|seculi IX]]-[[VII seculu a.C.|VII a.C.]]]] I studii ritenini chì ci saria stata una fasa "priparatoria" di sta cultura, ditta [[Cultura protuvillanuviana|protuvillanuviana]] riferita à l'[[Ità di u Bronzu]] finali ([[XII seculu a.C.|XII]]-[[X seculu a.C.]]); cultura diffusa in u [[Mantova]]nò, in l'[[Umbria]], in [[Tuscana]], in u Laziu, in [[Campania]], in [[Sicilia]] è in l'[[isula di Lipari]]. Ci sò ghjà tutti i premissi chì cunduciarani dopu à u villanuvianu veru è probbiu; ùn ebbini micca ultiriori sviluppu in i paesi miridiunali par via di a nascita pricoci di quiddi influssi chì purtàni à a culunisazioni greca ([[VIII seculu a.C.]]).<ref name="villanuviani"/> Un di l'elementi chì più à spessu si notani&nbsp;- probbiu parchì liatu à a sipultura di i cennari di i defunti (incinnarazioni) - hè l'[[ussuariu]]. Ni esistini molti tipi, spessu travagliati incù un arti moltu fini: l'effettu artisticu hè datu da linii dritti, sigmenti, diprissioni è disegni giumetrichi; eppuri, à spessu a pasta di [[arzilla]], chì era chjamata "ceramica d'impastu", hè piuttostu roza.<ref name="villanuviani"/> In calchì casu, di manera evidenti si tratta di sipulturi di guerrieri&nbsp; u vasu biconicu hè cupartu da un [[elmu]] di [[bronzu]]. Quandu quist'usanza ghjunsi in u Laziu, i cennari di u defuntu pudiani essa posti in un'urna in terracotta chì ci vulia ch'edda t'avissi a forma d'una capanna.<ref name="villanuviani"/> In a penisula italica, parò, emerghjini è si rinforzani culturi rigiunali, chì sò spessu liati à a natura di u tarritoriu in u quali eddi s'affermani: cuntinueghja a vita numadi è pasturali in i [[Marchi]] sittintriunali, in [[Abruzzu]], in u [[Laziu]] sittintriunali, in [[Irpinia]], in u [[Sanniu]] è in [[Calabria]], mentri in u Laziu sittintriunali, in a [[Tuscana]] custiera è in l'[[arcipelagu tuscanu]] approdani naviganti pruvinenti da u [[Mari Tarraniu uriintali]] à a ricerca di metalli, u farru essendu à l'ebbica un di i minirali più priziosi.<ref name="villanuviani"/> Si cuntinueghja à travaglià ancu u [[bronzu]], ma stu matiriali ùn hè micca d'usu cumunu com'è u pricidenti; servi par picculi ughjetti dicurativi, par statuetti vutivi o par recipienti liati à u cultu. Ancu s'è i diffirinziazioni rigiunali sò enormi, pari chì in stu periodu si fessi senta a nicissità di una vita in cumunu, di calchì forma d'assuciazioni frà i varii tribù di u tarritoriu italicu: cumincetini à furmà si i primi agglumerati urbani incù i so cimiterii.<ref name="villanovianibis">U libru di l'etruschi, pagina 17.</ref> I tombi, infatti, tistimunieghjiani a prisenza di un anticu allucamentu. Isulati, parini firmà com'è i duminii di l'Etruria interna, in i rigioni più inuspitali, mentri i paesi in vicinanza di u mari o di vii di cumunicazioni fluviali si rivelani moltu attivi. I principali cità custieri sorghjini à pochi chilomitri da a costa, l'unica cità abitata etrusca nantu à u mari essendu stata prubabilamenti [[Populonia]] (in [[lingua etrusca]] ''Pupluna'' o ''Fufluna''), mentri l'altri cità custieri parini di solitu dutati d'insidiamenti marittimi com'è Regisvilla par Vulci, l'insidiamentu etruscu vicinu à a culonia rumana di Gravisca è u scalu di Pyrgi par Cerveteri. Quissa significheghja chì calchiadunu, siguendu i stradi parcorsi da i [[Critesi]] è da i [[Micenii]], cuntinuava à visità i costi taliani in cerca di [[farru]], chì n'erani ricchi i terri tirrenichi.<ref name="villanovianibis"/> Ci sò quantunqua, lucalità com'è [[Populonia]], situata nantu à u mari, di fronti à l'[[Isula d'Elba]], di qualessa avemu boni tistimunianzi. Fù forsi, in u periodu villanuvianu un di i principali porti par l'imbarcu di u [[ramu]] o di l'[[arghjentu]] travagliatu; solu più tardi, in u periodu etruscu, divintò "portu di u [[farru]]". Un scrittori anticu, di u quali ignuremu u nomu è chì l'autori di studii chjamani ''Pseudu Aristoteli'', afferma chì à Populonia si estraiia u ramu: u provani, infatti, scorii di a lavurazioni di stu minerali è resti di furnaci chì erani impiigati à stu scopu. Più tardi Populonia divintò tantu impurtanti chì in u so tarritoriu si travagliava u farru estrattu in l'Isula d'Elba.<ref name="villanovianitris">U libru di l'etruschi, pagina 18.</ref>Intornu à u portu, situatu in l'attuali arcu di u [[Golfu di Baratti]], ci erani dui paesi, com'è dimostrani i dui distinti necropuli: una ditta San Cerbone è l'altra chjamata Poggio di i Granate. Ci sò tombi à pozzu d'incinnarazioni è tombi à fossa più ricenti. Sii in quist'ultimi, sii in quiddi à camara i ninnuli funebri sò listessi.<ref name="villanovianitris"/> Cusì i Villanuviani si didicàni par longu tempu à l'estrazioni di minirali è di [[matiriali da custruzzioni]]. Quissa hè attistata da i resti di minieri in Tuscana è in l'altu Laziu. In i cuddini, ditti par appuntu [[cuddini Metallifari|Metallifari]], è in a [[Campiglia Marittima|zona campiglia]] si estraiia [[ramu]], [[piombu]] arghjintifaru è [[cassiteriti]]; in a [[Val' di Cecina]] ramu, piombu è [[arghjentu]]; in u massicciu di u [[Monti Amiata]] c'erani rocci mercurifari; in i [[Monti di a Tolfa]] minirali farrosi, piombu, [[zingu]] è [[Mercuriu (elementu)|mercuriu]]; [[farru]] in l'[[Isula d'Elba]]; tufi vulcanichi, [[Arenaria (roccia)|arenarii]] è [[calcariu|calcarii]] in l'altu Laziu; [[travertinu]] è [[alabastru]] in l'Etruria sittintriunali.<ref name="villanovianitris"/> Sicondu i più ricenti richerchi, pari chì i più antichi Villanuviani di l'Etruria probbia si fussini cuncintrati in trè grandi centri: unu hè quiddu chì cumprendi a rigioni di i Monti di a Tolfa, frà [[Tarquinia]] è [[Cerveteri]]; un sicondu hè quiddu situatu in a media vaddi di u fiumu [[Fiora]], frà a zona archiulogica di [[Vulci]] è a [[selva di u Lamone]] à punenti di u [[Lavu di Bolsena]]; u terzu hè custituitu da i fasci cuddinari intornu à a [[Cetona]] frà [[Radicofani]], [[Chjusi]] è [[Cità di a Pievi]].<ref name="villanovianitris"/> Prubabilamenti i trè allucamenti, di qualessi i dui miridiunali si diffarinzieghjani maghjuramenti rispettu à u centru di Cetona, si riferiscìani à ecunumii distinti è autusufficienti, à a basa di qualessi c'erani, quantunqua, l'estrazioni è a lavurazioni di i minirali, com'è attività carattaristica, chì erani purtati à a costa par l'imbarcu.<ref name="villanovianitris"/> I Villanuviani, dunqua, à u mumentu culminanti di a so espansioni, diviani essa diffusi annantu à un'aria molta vasta, chì và da l'[[Emilia-Rumagna]] à l'[[Italia miridiunali]] in u situ di [[Pontecegnano]] in [[Campania]]. Ci sò parechji iputesi nantu à a so urighjina ma pudariani essa i discindenti diretti di i populi di a civiltà appenninica chì scendi duranti tutta l'[[Ità di u Bronzu]] finali è chì hà i so centri maiò di scuparta longu a dursali muntosa di l'Italia cintrali. Si trattava di ghjenti didicati à un'ecunumia pasturali, da a quali i Villanuviani, è dopu l'Etruschi, amparetini l'amori di a terra è di l'animali.<ref name="villanovianitris"/> Cusì si capisci ch'è i civiltà italichi aghjini carattari probbii è antichi, liati à tradizioni particulari di u paesi in u quali si sviluppàni; solu incù u cummerciu marittimu chì esplosi da u VIII seculu a.C. s'aprarani i traffichi è i scambii soprattuttu incù l'Urienti grecu è l'ambienti feniciu cartaghjinesu.<ref name="villanovianitris"/> === I primi insidiamenti etruschi === [[File:Dettaglio partizione Complesso Sacro Termale Etrusco di Sasso Pisano.jpg|right|thumb|240px|Cumplessu termali etruscu è rumanu di [[Sassu Pisanu]] ]] In u [[IX seculu a.C.]] in l'arii carattarizati da a civiltà villanuviana si righjistreghja a tindenza marcata di i pupulazioni à abbandunà l'[[Altupianu|altupiani]], annantu à i quali s'erani cullucati in u periodu [[Cultura protuvillanuviana|protuvillanuvianu]] ([[XII seculu a.C.|XII seculu]]-[[X seculu a.C.]]), par spustà si annantu à [[Pianura|pianuri]] è [[Cuddina|cuddini]] annantu à i quali surghjarani i principali cità etruschi, dendu vita à centri di diminsioni maiò. 'Ssu cambiamentu radicali rispondi à esigenzi ecunomichi liati à u più raziunali sfruttamentu di i risorzi agriculi è minerarii è à a scelta di cullucà si in prussimità di vii di cumunicazioni naturali è di approdi fluviali, lacustri è marittimi par raghjoni di natura cummirciali. Da i scavi effittuati, u tarritoriu apparisci divisu in vasti zoni articulati in gruppi di paesi vicini trà ieddi, ma incù necrupoli distinti (ni ani fattu ughjettu di studiu [[Gilda Bartoloni]] è [[Ghjuvanni Culonna (etruscologu)|Ghjuvanni Culonna]]). Par a ricustruzzioni di l'abitazioni, rializati incù matiriali diperibili (legnu è arzilla), si pò imprudà un numaru piuttostu limitatu di scuparti di superficia è di i mudeddi rapprisintati da l'urni à forma di capanna. I capanni aviani un pianu ellitticu, circulari, rittangulari, o quatratu di diminsioni molti varii eccittuatu pà a forma. L'abitazioni erani di solitu sustinuti da pali insiriti indrentu u perimetru par u sustegnu di u tettu è à l'esternu par i pareti. Ci erani parò ancu abitazioni moltu incasciati in u tarrenu è u tettu pughjava tandu annantu à un arghjina di terra è di sassa. Parechji capanni mostrani ancu una ripartizioni interna. U fuculari di solitu era situatu à u centru. U tettu pudia essa à quattru o à dui faldi. L'abitazioni, inoltri, aviani una porta nantu à u latu u più cortu, abbaini nantu à u tettu par l'isciuta di u fumu è calchì volta ancu balcona. Par quantu riguarda l'urganisazioni interna di i paesi, s'hè ussirvatu chì i capanni sò distanziati l'uni da l'altri da spazii bioti di misura varievuli, prubabilamenti imprudati par l'attività agriculi. S'hè fattu dopu l'iputesa chì i capanni quadrangulari avissini una funzioni abitativa, mentri quiddi di forma rittangulari o uvali fussini imprudati com'è [[Stadda|staddi]] è magazeni. Frà altru l'impussibilità d'accirtà a cuntimpuraneità di l'usu di i parechji strutturi ùn parmetti micca di cunfirmà o infirmà l'iputesi. Si pò quantunqua affirmà chì i strutturi chì ùn prisentani micca u fuculari pudariani essa intarpritati com'è avendu funzioni diffarenti di quidda abitativa. === A sucità villanuviana === A struttura suciali di i cumunità villanuviani pò essa didutta da a ducumintazioni archiulogica è in particulari da i matiriali funerarii. I matiriali di u villanuvianu più anticu ([[IX seculu a.C.]]) sò piuttostu povari. A tipulugia di l'ughjetti parmetti quantunqua l'idantificazioni di u sessu di u defuntu. I dipusizioni maschili si carattarizeghjani par a prisenza di rasoghji à forma rittangulari o semilunata, di fibuli à arcu sarpighjanti, spiddoni è, bench'è raramenti, armi. Calchì volta a cupartura di l'ussuariu hè custituita da un elmu in terracotta chì parmetti di diducia a qualità di guerrieri di u defuntu. U matiriali funebri feminicciu hè custituitu da cinturoni, fibuli à arcu simpliciu o ingrussatu, cannetti, rocchi. L'urni à capanna (scuparti in Etruria miridiunali, à [[Vetulonia]] è forsi à [[Populonia]]), di manera diffarenti di ciò chì accadi in a cultura laziali, ùn sò micca di esclusiva prerugativa maschili ma riguardani ancu i donni. In ogni casu i matiriali di l'urni à forma di capanna ùn sò micca più impurtanti cà quiddi rilativi à i vasi biconichi. In i matiriali di stu periodu hè pocu diffusu u tarramu, rapprisintatu guasi esclusivamenti da l'ussuariu biconicu è da a ciottula di cupartura. I sipulturi, distinti da l'usu guasi esclusivu di u ritu incinniratoriu, prisentani par u più una struttura à puzzettu o à fossa bench'è incù parechji varianti lucali. A ducumintazioni archiulogica di a prima fasa di u villanuvianu faria dunqua pinsà à una sucità di tindenza ugualitaria. Frà altru a simplicità di i matiriali pudaria ancu ùn rispichjà micca di manera fideli a sucità ma essa ditarminata da ideulugii riligiosi o funirarii. In ogni casu, ancu par u villanuvianu più anticu, ùn mancani micca ughjetti scuparti da qualessi emerghjini segni di diffirinziazioni suciali. In [[Tarquinia]], par asempiu, in a [[necropula di Poggio Selciatello]], si trovani parechji dipusizioni, maschili è feminicci, incù matiriali particularamenti significativi par a qualità è/o quantità di l'elementi. Inoltri, in parechji dipusizioni maschili di u [[IX seculu a.C.]] (à [[Bologna]], [[Tarquinia]], [[Cerveteri]], [[Veio]]) sò stati ritruvati verghi di bronzu o d'ossu intarpritati com'è "scettri" è dunqua com'è attributi di u pristigiu è di a funzioni di u defuntu. Sottu un prufilu diffarenti hè statu ussirvatu ([[Jean-Paul Thuillier]]) chì i formi d'insidiamentu di u villanuvianu, carattarizati da u spustamentu versu pianuri è cuddini è da l'accintramentu di l'individui in u duminiu di paesi più grandi rispettu à u periodu pricidenti, parini currisponda à un veru è probbiu disegnu puliticu è facini dunqua ritena l'esistenza di sceffi in u duminiu di 'ssi cumunità. === Espansioni à u nordu è à u sudu === Da u litturali è da u tarritoriu tuscanu, ind'eddi praticavani l'agricultura ancu grazia à l'opari di migliuramentu di zoni paludosi, l'Etruschi si espansini in seguitu sii à u nordu, in a [[Pianura Padana]] (fini VI seculu a.C.), sii à u sudu, in l'attuali [[Laziu]]. In u duminiu ecunomicu sviluppàni l'estrazzioni è u travagliu di i mitalli grazia à i minieri, soprattuttu di farru, prisenti nantu à u so tarritoriu; l'artisgianatu etruscu fù in l'antichità particularamenti apprizziatu è quissa favurì a crescita di i cummerci via mari, praticati soprattuttu da i cità di [[Cerveteri]], [[Vulci]] è [[Tarquinia]] chì ghjunsini à cuntrullà i scambii in u Mari Tirrenu. S'edda hè valida l'affirmazioni di [[Titu Liviu]] chì i [[Reti]] cullucati in l'attuali [[Trentino-Altu Adige]] fussini di dirivazioni etnica etrusca, pò essa chì l'Etruschi cuntrullavani ancu i vii di scambiu versu u Nordu di l'Auropa. Ùn hè parò mancu stampa esclusa l'iputesa, avanzata frà l'altri da Mario Torelli, chì l'etruschi avissini pupulatu praticamenti dipoi l'urighjini a [[Vaddi Padana]] è soprattuttu l'Emilia è certi zoni di a Rumagna, induva era prisenti un impurtantu nucleu villanuvianu (soprattuttu trà Bologna è Rimini), simpliciamenti in u corsu di u VI seculu novi migrazioni, d'etruschi più ricchi, urganizati è "civilizati", si soprapposini à un nucleu più povaru è "primitivu" d'abitanti, puri etruschi, ma sempri liati à una civilisazioni stabiliti in i paesi, pocu o par nudda diffarinziati sucialamenti è incù una schersa divisioni di u travagliu.<ref>Mario Torelli, Storia di l'Etruschi, Laterza, 1981-2012, pp. 35 è ss.</ref> ==Diclinu== ===Espansioni celtica in a vaddi padana=== I cità-statu erani autunomi, veni à dì indipindenti. Ma c'erani ancu cosi ch'eddi accumunavani: a lingua è a riligioni. Fù probbiu a so mancanza d'unità a causa di a so dicadenza: i cità di u Nordu funi cunquistati da i Celti; quiddi di u Sudu funi cunquistati da i culoni di a Magna Grecia è da i Sanniti è quiddi di u centru caschetini una dopu l'altra sottu u duminiu di una nova civiltà chì cuminciava à affirmà si in u Laziu: i Rumani. U diclinu di l'Etruschi principiò in u V seculu a.C., incù u distaccamentu prugrissivu di a so influenza, prima di Roma, eppo dopu di i Latini, è di a Campania incù a perdita di Capua par opara di l'Osci è di l'arii sittintriunali par opara di i Galli. L'indibulimentu di i cummerci marittimi si feci drammaticu quandu in u 453 a.C. u tirannu di Siracusa Gerone accupò a ricca Isula d'Elba è pruvuchendu di fattu un bloccu di i porti, incù l'eccezzioni di Populonia. Nantu à l'Adriaticu i cità etruschi funi à tempu attaccati da i celti è da i siracusani, in piena espansioni, dopu a vittoria di quist'ultimi contru a flotta atinesa in u 412 a.C. Cunquistata a vicina Veiu in u 396 a.C. dopu una guerra chì aia duratu guasi un seculu, Roma si espansi in l'Etruria miridiunali, à spessu ricurrendu à rutturi di i patti, com'è in u casu di l'attaccu in Volsini (Orvieto), quandu intarrumpini un trattatu pluridicennali di paci dopu pochi anni da a so stipula. Dopu a battaglia dicisiva di Sentino (295 a.C.) in u ghjiru di calchì dicenniu funi assughjittati à Roma i cità di l'attuali Laziu, divintati alliati quandu Roma subì l'attaccu da parti di i cartaghjinesi di Annibale. Ancu s'è i cità intritini in u tarritoriu rumanu prima di l'iniziu di u I seculu a.C., ebbini un "status" particulari (cittatinanza latina, incù minori dritti rispettu à quidda rumana), finch'è a Guerra Suciali di u 90 a.C., punendu fini à a so autunumia, li ricunniscì a cittatinanza rumana par via di a lex Julia di l'89 a.C. ==Urganisazioni pulitica è suciali== ===A cità etrusca=== L'Etruschi erani urganizati in cità-statu è si ricunnisciani in una federazioni di 12 populi, chì sicondu a tradizioni tramandata ci da [[Strabonu]], nascì dipoi u fundatori Tirrenu. Currispundia à l'insidiamenti di dodici cità: Caisra (Cerveteri), Clevsi (Chjusi), Tarchuna (Tarquinia), Vei(s) (Veiu), Velch (Vulci), Vetluna (Vetulonia), Pupluna (Populonia), Velathri (Volterra), Velzna (Orvietu), Curtun (Cortona), Perusna (Perugia), Aritim (Arezzu). I primi paesi etruschi erani capanni à pianu quatratu, rittangulari o tondu incù un tettu moltu inclinatu (generalamenti in paglia o arzilla). I cità etruschi si diffarinziavani da l'altri insidiamenti italichi parchì ùn erani micca disposti à l'accasu, ma suvitavani una logica ecunomica o strategica bedda pricisa. Par asempiu, parechji cità erani posti in altura, cosa chì rindia pussibuli u cuntrollu di vasti arii piazzati sottu, ch'eddi sii terrestri o marittimi. Altri cità, com'è Veiu è Tarquinia, sorghjini in un tarritoriu particularamenti fertili è adattu à l'agricultura. A cità etrusca era fundata à u principiu traccendu incù un [[aratu]] dui assi principali frà eddi perpindiculari, ditti "cardu" (nordu-sudu) è "decumanu" (livanti-punenti), dividendu dopu i quattru sittori cusì ottinuti in isuli, par via di un reticulu di stradi paralleli à u cardu è à u decumanu. Sta dispusizioni pricisa urbanistica hè visibuli sempri oghji in parechji cità di l'antica Etruria, currispundenti à l'ingrossu à l'attuali Tuscana, Umbria è parti di u Laziu. L'idea di fundà i cità partendu da dui stradi perpindiculari rapprisenta un primatu di l'etruschi rispettu à i grechi, anticipendu di guasi dui seculi l'intarventi di Ippudamu di Miletu. Più dopu, stu sviluppu urbanu fù ripresu ancu da i Rumani par fundà accampamenti è cità (com'è par asempiu Augusta Praetoria è Augusta Taurinorum, l'attuali Aosta è Turinu). I cità sò spessu cinti da mura, moltu spessu ciclopichi. I matiriali usati erani l'arzilla, u [[tufu]] è a petra calcaria; u [[marmaru]] inveci era guasi scunnisciutu. L'intrata di a cità avveni à traversu i porti, chì erani di solitu setti o quattru (ma avemu tistimunianzi di parechji cità à cinqui è sei intrati), i più impurtanti in currispundenza di l'estremità di u cardu è di u decumanu. À l'iniziu erani semplici architravi, ma à parta da u V seculu a.C. i porti assunsini carattaristichi impunenti à forma d'arcu, custruiti incastrendu à seccu trà eddi enormi blocchi di tufu, chì erani insiriti in i mura. I porti d'ebbica tardu-etrusca, com'è par asempiu a Porta à l'Arcu di Volterra, erani inoltri dicurati incù sfrisgi è bassurilievi in i so parti principali (a [[chjavi di volta]] è u pianu d'imposta). ==== Abitazioni etruschi ==== I primi casi di l'Etruschi erani fatti in legnu è in fanga; ùn ci sò dunqua micca molti resti di i so cità di l'ebbica [[villanuviana]] è [[uriintalizanti]]. A maiò parti di l'infurmazioni annantu à stu populu ci pruveni da i tombi, chì erani custruiti in petra: cuntiniani molti ughjetti è nantu à i so pareti erani pinti à spessu sceni di vita cutidiana. Sti tistimunianzi ci dicini chì a civiltà etrusca era ricca è raffinata. L'abitazioni erani generalamenti à pianu rittangulari, ripartiti in parechji stanzi da mura purtanti chì appughjavani annantu à fundazioni à seccu in tufu. I sulaghji erani in generali in terra battuta è i muraturi à grati o in mattona, incù travi è pilastri purtanti in legnu. I tetti erani cuparti da teguli in terracotta; in altirnativa era praticata a tecnica di u ''pisè'', prittendu arzilla drentu à casciona; 'ssi mura erani più rubusti è pudiani essa purtanti senza bisognu d'aghjunghja travi è pilastri. In u corsu di u periodu arcaicu s'assisti à a nascita di fundazioni abitativi più stabili, chì ani lasciatu evidenti traccia di sè in i cità di [[Kainua]] à [[Marzabotto]], à [[Gonfienti]] è à Pratu. Si tratta d'edifizii à pianu cintrali, strutturati intornu à un porticu apartu incù [[impluvium]] è ambienti chì spessu nantu à u latu di a strada principali erani distinati à fondachi o attività cummirciali. U mudeddu annantu à qualessu si strutturavani era quiddu chì hè difinitu oghji com'è "[[domus pumpeiana]]", micca solu in a so dislucazioni ma ancu in u so funziunamentu effettivu: l'acqui di piuviti erani cunvolti versu un pozzu in u curtili cintrali o à traversu canaletti versu i zoni esterni à l'edifiziu. I tetti erani rializati incù teguli, in modu moltu simili à ciò chì si pò truvà attualmenti in Tuscana, è erani pinti è dicurati da mascari. Nantu à a summità erani ancu posti statui. Un gruppu d'edifizii arcaichi chì hà ristituitu una simili dicurazioni architittonica hè visibuli in a lucalità di [[Poggio Civitate]] ([[Murlo]]) è ricodda à a mità di u [[VII seculu a.C.]]: ci pudemu nutà un lunghissimu fregiu in terracotta è sculturi di prima trinca. ==== Stazioni tirmali ==== À [[Castelnuovo di Val di Cecina]] (in a lucalità di U Bagnu), à u centru di un tarritoriu riccu di surghjenti naturali nurmalamenti sfruttatu par a [[giutermia]], hè statu custruitu da l'Etruschi, in l'ebbica tardi-ellenica, u cumplessu di [[Sassu Pisanu]], chì rapprisenta l'unicu asempiu di termi etruschi ghjunti finu à no. À a fasa più antica ([[III seculu a.C.]]) inveci ricoddani i resti di un porticu quadrangulari custituitu da grandi blocchi rigulari di [[calcariu]] di u postu è, un seculu dopu, funi aghjunti dui impianti tirmali cuparti da un tettu in [[tegula|teguli]]. Ci erani ancu parechji stanzi quadrangulari, forsi distinati à i visitadori. Moltu impurtanti hè ancu u sistemu idraulicu, custruitu par sfruttà l'acqua calda di i surghjenti vicini: aviani custruitu picculi canali par cunducia l'acqua calda à i vaschi è par alimintà a funtana aparta chì era posta à latu. Abbandunatu pandanti guasi un seculu par via di i danni pruvucati da un terramutu avvinutu dopu à u 50 a.C., u cumplessu, in parti ristrutturatu, firmeti in usu finu à a fini di u III seculu d.C., com'eddi cunfermani i 64 muneti di bronzu di quidd'ebbica, ricuparati in una di i vaschi. U boddu incù a scrizzioni etrusca <small>SPURAL</small> (littiralamenti "di a cità") <small>HUFLUNAS</small> scupartu annantu à i teguli di u tettu tistimunieghja di a distinazioni pubblica di i termi: u cumplessu hè forsi da idantificà incù i <small>AQUAE VOLATERRAE</small> o i <small>AQUAE POPULONIAE</small> ripprisintati in a <small>TABULA PEUTINGERIANA</small>, copia di u Medievu di una carta di l'ità rumana cunsirvata vicinu à a Bibbiuteca Naziunali di Vienna. Hè attualmenti in corsu un prugettu rivoltu à a custruzzioni, in l'aria di ritruvamentu, di un parcu archiulogicu apartu à i visitadori, à i piligrini è à i turisti. === U rollu di a donna === A donna in a sucità etrusca, à a diffarenza di a donna greca è in parti ancu di a donna rumana, ùn s'accupava micca solu di l'attività dumestichi. L'impignamentu suciali di a donna etrusca trova significativi cunfirmazioni in a ducumintazioni archiulogica è in i sturiugrafia latina è greca. In i scrizzioni, a donna etrusca, com'è l'omu, apparisci furnita di formula onumastica doppia - nomu individuali o numucciu, è casata - à parta da u [[VII seculu a.C.]] (par asempiu annantu à una gerra di ceramica nera di [[Montalto di Castro]], di a fini di u [[VII seculu a.C.]] si leghji "mi ramunthas kansinaia" = "eiu (sò) di Ramuntha Kansinai", mentri annantu à un vasu da [[Capua]] di u [[V seculu a.C.]] ci si trova scrittu "mi culixna v(è)lthura(s) venelus" = "eiu (sò) u vasu di Velthura Venel"). Si sà chì i donni rumani erani inveci individuati solu cù a so casata. In l'epigrafia etrusca, inoltri, rilativamenti à i figlioli, si righjistreghja accantu à a minzioni di a casta paterna, ancu quidda materna (par asempiu in [[Tarquinia]] annantu à u sarcufagu di a Tomba di i Partunu, datata di u III seculu a.C., si leghji "Velthur, Larisal clan, Cucinial Thanxvilus, lupu aviils XXV" = "Velthur, di Laris figliolu, (è) di Cuclnei Thanchvil, mortu in anni 25"). Sta tradizioni s'hè mantinuta in terra d'Etruria ancu duranti a prima ità imperiali, com'è attistatu da numarosi scrizzioni latini (par u più à [[Chjusi]], [[Perugia]] è [[Volsinii]]). A donna, inoltri, cuntinuava à purtà a so casata probbia o u so nomu probbiu ancu da spusata (par asempiu annantu à un [[sarcufagu]] di [[Tarquinia]] di u V-I seculu a.C. si leghji "Larthi Spantui, figliola di Larc Spantu, moglia di Arnth Partunu"). Sicondu ciò chì si deducii da i scrizzioni di pussessu annantu à ughjetti (vasi ancu da simposiu, statuetti, fibuli, exi votu) a donna, dapoi u periodu uriintalizanti, hè com'è l'omu, titulari di dritti riali: in calchì casu a donna si trova distinataria di u donu (annantu à un vasu di u [[VI seculu a.C.]] si leghji "mi(ni) aranth ramuthasi vestiricinala muluvanice" = "mi dunò Aranth à Ramutha Vestiricinai"), in altri hè a donna stessa chì disponi di un bè probbiu (par asempiu annantu à una fibula d'oru di u [[650 a.C.]] si leghji "mi velarunas atia" = "eiu (sò) di a mamma di Velaruna"). === Alti carichi di u Statu === * L''''Assemblea di i rapprisintanti di i nobili''', cuntrolla i dicisioni di u Lucumonu; * U '''Lucumonu''', rè di ogni cità-statu, più tardi rimpiazzatu da i ''zilath''; * i '''Zilath''', magistrati eletti ogni annu in ebbica più avanzata (ricunducibili à a carica di i pretori rumani). Simbulu di u puteri etruscu, spurtatu dopu à [[Roma antica|Roma]] da u quintu rè [[Tarquinio Prisco]], funi l'aneddi,<ref name="FloroI,5.6">[[Floro]], ''Epitoma de Titu Liviu bellorum omnium annorum DCC'', I, 5.6.</ref> u [[scettru]], u ''[[paludamentum]]'',<ref name="FloroI,5.6"/> a [[trabea]],<ref name="FloroI,5.6"/> a [[sedda curule]],<ref name="FloroI,5.6"/> i ''[[falera (urnamentu)|faleri]]'' (a falera era un discu laterali di l'elmu),<ref name="FloroI,5.6"/> [[toga pritesta]]<ref name="FloroI,5.6"/> è i [[fasciu littoriu|fasci littorii]].<ref name="FloroI,5.6"/> Sempri à l'Etruschi si devi u prima [[trionfu]] cilibratu annantu à un quadriga duratu à quattru cavaddi,<ref name="FloroI,5.6"/> vistutu incù una toga raccamata d'oru è una tunica ''palmata'' (incù disegni di foglii di palma),<ref name="FloroI,5.6"/> vali à dì incù tutti i dicurazioni è l'insegni par i quali risplendi l'auturità di u cummandu.<ref name="FloroI,5.6"/> === Vistitura === [[File:IMG 1075 - Perugia - Museo archeologico - Urna etrusca - 7 ago 2006 - Foto G. Dall'Orto2.jpg|thumb|right|240px|Urna etrusca pulicroma cunsirvata in u [[Museiu archiulogicu naziunali di l'Umbria]].]] In a vistitura etrusca, i principali tissuti erani a [[lana]], generalamenti assà culurata, è u [[linu (fibra)|linu]], usatu in u so culori naturali. L'Etruschi imprudavani vistiti adatti par tremindù sessi, accantu à altri tagliati aspressu par omu o par donna.<ref>''U libru di l'etruschi'', pag. 186.</ref> Un vistitu probbiu maschili era u stringu, simili à certi calzunetti. Tantu l'omini ch'è i donni inveci, indussavani indiffarentamenti longhi [[tunica (antica Roma)|tunichi]], calchì volta assuciati incù un [[cappeddu]]. L'etruschi inoltri mustravani un intaressu particulari par i [[scarpi]], rializati in [[coghju]] o in stofa raccamata. Moltu eleganti erani i sanduli incù una punta sopra d'aspettu uriintali. A sandula incù basa in legnu avia una snudatura à u centru chì parmittia di piigà u pedi. L'eleganza di l'etruschi era pruvirbiali, è a sprissioni "vesta si à l'etrusca" fù in voga frà i rumani par indicà una grandi raffinatezza. Siont'è i scuparti archiulogichi si sà chì raccamavani ancu tissuti à filu d'oru.<ref>''U libru di l'etruschi'', pag. 187.</ref> I donni, ma ancu l'omini, parfizziunavani l'andatura è u vistitu incù ghjuveddi di raffinata fattura ([[diadema|diademi]], [[pindina|pindini]], [[braccialettu|braccialetti]], [[Aneddu (ghjuveddu)|aneddi]] è [[fibula (spilla)|fibuli]]). I ghjuveddi erani di bronzu, d'arghjentu, d'elettru è d'oru. L'elettru era una leia assà usata d'arghjentu è d'oru.<ref>''U libru di l'etruschi'', pag. 172.</ref><ref>''U libru di l'etruschi'', pag. 173.</ref> === Alimantazioni === L'ingridienti di basa par l'alimantazioni etrusca fù par moltu tempu a farina di [[farru (biada)|farru]], u più tipu di granu anticu cultivatu è faciuli da cultivà. Prima d'essa usati com'è cibu, i graneddi di farru diviani essa abbrustuliti, par toglia li a [[gluma]] (una spezia di buchjula chì i ricopra) è eliminà ni l'umidità.<ref name="alimantazioni">[http://www.bè culturali.it/alimantazioni/sizioni/etastorica/etruria/index.html L'alimantazioni in Etruria]</ref> Incù a farina di farru erani priparati papparinati, budditi incù acqua è latti. L'alimantazioni di l'Etruschi cumpurtava dinò a [[biada]], ancu parechji spezii di [[ligumi]], com'è [[lintichja|lintichji]], [[cicer arietinum|ceci]] è [[Vicia faba|favi]].<ref name="alimantazioni"/> Bench'è l'alimantazioni basata annantu à a [[biada]] è i ligumi furnischi tutti i principali sustanzi nutritivi, era quantunqua assuciata incù a carri di [[porcu]], di [[caccia]], u [[cinghjali]], a carri di [[Ovis aries|pecura]] è tutti i prudutti dirivati da u [[latti]]. Moltu apprizziatu era ancu u [[pesciu]], in particulari vicinu à [[Populonia]] è [[Portu Erculu]].<ref name="alimantazioni"/> L'etruschi cunnisciani inoltri a furcina: ni sò stati ritruvati certi idantichi à quiddi oghjinchi, veni à dì incù i quattru [[rebbiu|rebbii]] incurvati, ma incù un fustu lebbiu cilindricu è una paddina in cima. Si supponi parò chì l'usu ùn era micca individuali ma sirvia à tena a carri par taglià la in una vanchjera.<ref name="alimantazioni"/> === Medicina === L'Etruschi pussidiani una bona cunniscenza di a [[medicina]], asimplificata da i nuzioni di [[anatumia]] è [[fisiulugia]], da a pratica di a trapanazioni cranica è di i [[prutesi dintaria|protesi dintarii]] in oru, evidinziati da i resti umani è da i tarracotti. Era praticata a circuncisioni, è i sizioni anatomichi mettini in evidenza molti organi interni, com'è u [[cori]] è i [[pulmoni]]. Stunanti sò i [[uteru|uteri]] cuntinenti à l'internu una paddina, chì pudaria essa a più antica raffigurazioni di vita intrauterina di a storia.<ref>Gaspare Baggieri, "Religiusità è medicina di l'Etruschi", pubblicatu annantu à ''I Scenzi'' (''American Scientific'') vulumu 350, 1998, pagg. 76-81.</ref> === Ghjochi è passatempi === Parechji sò i ghjochi è i passatempi etruschi chì si n'hè tramandata tistimunianza, ancu grazia à i pitturi ritruvati in i tombi, com'è u [[cottabu]] (ghjocu d'abilità incù ancu valenzi erotichi), una spezia di [[currida]] (attistata in a [[Tomba di l'Auguri]] à Tarquinia), u ghjocu di a partica (paragunevuli à l'[[arburi di a cuccagna]]). == Ecunumia == [[Gaiu Pliniu Ceciliu Sicondu|Pliniu u ghjovanu]] discrivi l'[[Etruria]], da a so risidenza di [[Cità di Casteddu]] in stu modu: {{citazione|[...] una piana vasta è spaziosa hè cinta da muntagni chì ani nantu à a summità boschi antichi di altu [[fustu]], a caccia ci hè abbundanti è varia, à i so peda, da ogni latu, si stendini, allacciati trà eddi in modu da copra un spaziu longu è largu; à u limitu infiriori sorghjini buschetti, i prata cuparti di fiori pruducini [[trifogliulu]] è altri arbi arumatichi tennari, essendu tutti quiddi tarreni irrigati da surghjenti inesauribili. U fiumu attraversa a campagna è essendu navighevuli porta à a cità i prudutti di i tarreni à monti, alminu d'inguernu è di branu, parchì d'istati hè in magra. Si prova un piaceri grandissimu à cuntimplà l'insemu di u paisaghju anncu più ch'è a muntagna parchì ciò chì si vedi ùn simbrarà micca una campagna, ma un quatru di paisaghju di grandi biddezza. Sta variità, sta dispusizioni felici, dignalocu tù posi u sguardu, u ralegra. |[[Gaiu Pliniu Ceciliu Sicondu]]}} Parechji pueti ani spessu discrittu l'Etruria com'è un tarritoriu opulenti, fertili è riccu, par l'abbundanza di [[fauna]] è a ricchezza di i racolti è di i vindemii. Eppuri quissa ùn valia micca par parechji arii custieri è interni: l'attuali [[Maremma]] è a [[Val di Chiana]] erani infatti malsani è padulosi, fonti di cuntinui epidemii [[malaria|malarichi]] è difficiuli da cultivà. Par quissa i rè etruschi invistitini molti risorzi à u fini di rializà una bonifica cumpletta di i so tarritorii è di quiddi vicini; ancu Roma subì un'impurtanti opara di risanamentu à traversu opari di canalisazioni è drenaghju, criazioni di cistarri è fogni.<ref name="cerealiolivi"/> === Pruduzzioni di biada === L'[[Etruria]] diventa dighjà un impurtanti pruduttori di [[biada]] in u V seculu a.C. Roma mostra una forti dipindenza da u granu pruduttu da l'etruschi, spicialamenti da quiddu di [[Chjusi]] è [[Arezzo]]. Da [[Gaiu Pliniu Sicondu|Pliniu u Vechju]] ci veni à cunniscenza chì trà i grana prudutti ci era u [[Triticum aestivum|siligu]] imprudatu par u più par a pruduzzioni di pani, fucacci è pasta tennara. [[Publio Ovidiu Nasone|Ovidiu]], megliu cunnisciutu par scritti com'è l<nowiki>'</nowiki>''[[Ars amatoria]]'', discrivi i prubità di i farini etruschi è i cunsiglia, data a so finezza, com'è pulvaretta par imbiddiscia i volti di i donni rumani.<ref name="cerealiolivi"/> === Viticultura === Ancu s'ùn si pò datà asattamenti l'iniziu di l'attività viticula da parti di l'etruschi, si pò suppona ch'edda cuminciò à u principiu di l'[[ità di u farru]], ancu s'è cirtamenti a vigna era dighjà cunnisciuta in ebbichi pricidenti.<ref>U libru di l'etruschi, pagina 86.</ref> Di 'ssu tipu d'attività i pupulazioni italichi fecini una vera è probbia impresa cummirciali tantu chì [[Marcu Terenzio Varrone|Varrone]] cita in un scrittu di soiu: {{citazione|[...] ùn hè micca l'Italia cusì ricca di arburi da simbrà un giardinu? Forsi chì a [[Frisia (rigioni storica)|Frisia]], da [[Omeru]] ditta vitifera... in quali terra un [[ghjugeru]] rendi 10 o ancu 15 [[culleu|cullei]] di vinu, com'è in parechji loca d'Italia?|Varrone}} A viticultura etrusca diffaria da quidda di a Magna Grecia apposta ch'edda usava à appuntiddà a vigna liendu la à altri arburi (era chjamata tandu "vigna maritata" o "à tutori vivu") nanzi ch'è à un bassu palettu o ceppu ("à tutori mortu"). L'usu di l'Etruschi si diffusi ancu in l'arii sughjetti à a so influenza, com'è quiddi abitati da [[Sanniti]] è [[Galli cisalpini]], è sopravvissi par seculi à a so scumparsa. Molti grechi apprizziavani u vinu Etruscu: [[Dionisiu d'Alicarnassu]] signalava com'è di prima trinca quiddu di i [[Setti coddi di Roma|Coddi rumani]], mentri altri prifiriani i vini prudutti in l'aria di u [[Vinu Nobili di Montepulcianu]], di u [[Brunellu di Montalcinu|Brunellu]] è di tutta l'aria di l'oghjincu [[Chianti (vinu)|Chianti]] par u so aromu è par u so rossu lucicanti. Sempri moltu cunnisciuti, ancu par fà capiscia l'entità è l'impurtanza di a pruduzzioni viticula, erani i vini di [[Luni]], [[Adria]], [[Cesena]], u rusatu di [[Veiu]], i vini dolci d'[[Orvietu]], [[Todi]] è [[Arezzu]], famosi à l'ebbica par essa particularamenti forti.<ref name="viticultura">U libru di l'etruschi, pagina 87.</ref> Sempri à l'Etruschi si devini i primi studii nantu à i cultivazioni di vigni, l'insitaturi, a criazioni d'ibridi, a dispusizioni di l'impianti, tantu chì funi apprizziati com'è cultivatori di valori in tuttu u bacinu di u [[Mari tarraniu]].<ref name="viticultura"/> === L'alivu === Ùn ci sò micca cirtezzi riguardu a pruduzzioni da parti di l'etruschi d'oliu d'aliva, chì ni erani consumatori, prima di u [[VII seculu a.C.]] A cultivazioni di l'[[Olea europaea|alivu]] ùn era micca ducumintata à i tempi di [[Tarquiniu Prisco]] 616 a.C. Spurtata in Calabria è dopu in [[Sicilia|Cicilia]] par opara di i grechi, l'[[alivicultura]], presi pedi versu u nordu. Duranti a dicadenza di i [[lucumonu|lucumoni]] (rè etruschi), si principia à truvà traccia di i primi impianti in u tarritoriu di l'[[Etruria]]. Quissa, in virità, ùn escludi micca chì l'oleicultura fussi praticata ancu prima, com'è pararia più prubabili. Fù solu dopu a fusioni di u populu Etruscu incù quiddu Rumanu chì s'ebbi una vera è ampia diffusioni di a pianta d'alivu, 'ss'espansioni di l'impianti era indutta tantu da l'altu valori cummirciali di l'oliu ch'è da u clima favurevuli truvatu da a pianta d'alivu in [[Tuscana]], [[Umbria]] è altu Laziu.<ref name="cerealiolivi">U libru di l'etruschi, pagina 176.</ref> === I cummerci === U cummerciu di u [[farru]], di u [[ramu]] è di u [[piombu]] incù [[Roma]] ripprisintò ancu un elementu di stabilità in i rilazioni trà i dui civiltà: l'Etruschi funi di fattu ''rispittati'' fintantu ch'eddi ani pussutu furniscia armi di qualità à i Rumani stessi. === Pruduzzioni tipichi === * [[Arezzo]] (''Aritim''): pali, [[bacili]], [[falcia|falci]], elmi, scudi, macini, bistiamu variu. * [[Bolsena]]: vinu, sculturi in bronzu, ceramica è [[bucchereu|buccheri]]. * [[Cerveteri]] (''Caisra''): buccheri, ureficiaria, arghjentu travagliatu, frumentu, bronzu travagliatu, carri purcina è cinghjali travagliatu. * [[Chjusi]] (''Clevsi''): ceramichi è buccheri, vasi, lignamu, vinu, bacili. * [[Perugia]] (''Perusia''): sculturi in bronzu, vinu, lignamu di pinu, castagnu è ghjaddicu. * [[Populonia]] (''Pupluna''): farru è bronzu, tissuti, armi, elmi. * [[Aria archiulogica di Roselle|Roselle]] (''Rusel''): lanci, spadi, culteddi, elmi, scudi, legnu di [[ghjaddicu]], teguli è tubaturi in terracotta. * [[Tarquinia]] (''Tachuna''): Vinu, oliu, linu, matiriali par a concia di i peddi, tufi spiciali (tufu nenfru pruvinenti parò di a zona di Tuscania) * [[Veio]]: Ceramichi, terricotti, carri travagliati. * [[Vetulonia]] (''Vetluna''): ureficeria, bronzu, mitalli travagliati, minirali grezzi, parechji ninnuli. * [[Volterra]] (''Velathri''): peci, ceramica, legnu di [[ghjaddicu]], frumentu. * [[Vulci]]: dicurazioni ninnuli è statui in bronzu, ceramichi. == Lingua == [[File:Cippo perugino, con iscrizione in lingua etrusca su un atto giuridico tra le famiglie dei velthina e degli afuna, 02.jpg|thumb|Stela di Perugia ([[III seculu a.C.|III]]-[[II seculu a.C.]])]] L'Etruscu fù una lingua parlata è scritta in parechji zoni d'Italia è pricisamenti in l'antica rigioni di l'Etruria (l'oghjinchi Tuscana, Umbria uccidintali è Laziu sittintriunali), in a [[pianura padana]] - l'attuali Lumbardia è Emilia-Rumagna, induva l'Etruschi funi espulsi successivamenti da i Galli è in a [[pianura campana]], induva funi dopu assurbiti da i Sanniti. Eppuri, u latinu rimpiazzò cumplittamenti l'Etruscu, lascendu solu parechji ducumenti è molti prestiti linguistichi in u Latinu, è numarosi [[tuponimi]], com'è Tarquinia, Volterra, Perugia, Mantova, (forsi) Parma, è un pocu tutti quiddi chì finiscini in "-ena" (Cesena, Bolsena, è cetara.). Altri asempii di tarmini di prubabili urighjina etrusca sò: ''atrium'', ''fullo'', ''histrio'', ''lanista'', ''miles'', ''mundus'', ''populus'', ''radius'', ''subulo''. L'usu di a lingua etrusca hè attistatu trà u IX è u III seculu a.C. Era una lingua, sicondu a maiò parti di l'autori, chì ùn era micca induaurupea, ma parechji linguisti, par asempiu Adrados, ani prupostu ricintamenti una (contruversa) filiazioni da una fasa assà antica di i [[lingui induaurupei]] di tipu [[lingui anatolichi|Anatolicu]], particularamenti u [[lingua luvia|luviu]] (si vedi ancu l'analogu prublemu di u [[lingua tartessica|tartessicu]] è l'iputesa di Wikander). A lingua etrusca, à l'iniziu diffusa in l'Etruria probbia (Altu Laziu - Tuscana, trà Tibaru è Arnu), s'affirmò dopu in un'aria più vasta, in parti di a pianura padana è di a Campania, in seguitu à a nutevuli espansioni di a cultura etrusca intornu à u VI seculu a.C. In particulari u [[dialettu di Comacchio]], chì prisenta una funetica particulari è diffarenti da tutti i dialetti cunfinanti, saria, sicondu un'iputesa<ref>Salvatore Barbagallo, ''U dialettu di Comacchio incù appendici archiulogica'', Bologna, Ponti Novu, 1960.</ref> a lingua parlata attualmenti più simili à l'anticu etruscu, chì s'hè mantinuta grazia à l'isulamentu tarrituriali in u quali hè fermu u tarritoriu finu'à i ghjorna d'oghji. [[Ghjacumu Devoto]] pruposi è sustensi parechji volti a difinizioni di a Lingua etrusca com'è peri-induaurupea<ref>Ghjacumu Devoto, ''Pelasgo è peri-indeuropeo'' (1943) in ''Studii etruschi'', Firenza, Olschki, 1971.</ref>. Altri autori (Helmut Rix) cullegani l'etruscu ancu à a [[lingua retica]], parlata da i [[Reti]] in l'aria alpina finu à u III seculu d.C. === U salteriu === Esistini dui tipi di salteriu etruscu: * '''arcaicu''': usatu trà u [[VII seculu a.C.|VII]] è u [[V seculu a.C.]], hè di stretta dirivazioni da u [[salteriu grecu]], appena mudificatu par adattà lu à a lingua etrusca; * '''ricenti''', imprudatu trà u [[IV seculu a.C.|IV]] è u [[I seculu a.C.]], dirivatu da u salteriu arcaicu ed hè u salteriu definitivu usatu da l'etruschi finu à u so cumplettu assurbimentu in a civiltà rumana. U versu di a scrittura hè [[Scrittura bustrufedica|bustrufedicu]] in i più antichi scrizzioni, mentri quiddi classichi ani l'andamentu versu sinistra com'è in u punicu. Pochi scrizzioni suvitani l'andamentu da sinistra à dritta, è in 'ssu casu i carattari etruschi sò riflessi. À l'iniziu i paroli erani scritti l'una di seguitu à l'altra senza puntighjatura o carattari di siparazioni. Ma si principiò dopu à insiriscia da unu à quattru punti soprapposti par siparà i paroli. Ùn esistia micca tandu u tipu di carattaru maiusculu o minusculu. == Calindariu == Pocu ci resta di u computu di u tempu di l'etruschi. Ma si sà ch'ùn aviani micca i nosci sittimani è ùn si sà mancu u nomu di i ghjorni. Prubabilamenti u ghjornu principiava à l'alba. L'annu inveci pudia principià com'è in a Roma arcaica u prima ghjornu di marzu (veni à dì u nosciu 15 frivaghju), o calchì ghjornu prima, u 7 frivaghju. Hè prubabili chì l'etruschi calculavani i ghjorni di ogni mesi com'è i rumani, incù i calendi, chì hè una parola d'urighjina etrusca. Ci ferma tistimunianza di u nomu di ottu mesa di u calindariu sacru: * '''uelcitanus''' (lat.) = marzu. * '''aberas''' (lat.) = aprili; apirase = in u mesi d'aprili. * '''ampiles''' (lat.) = maghju; anpilie = in u mesi di maghju. * '''aclus''' (lat.) = ghjugnu; acal(v) è = in u mesi di ghjugnu. * '''traneus''' (lat.) = lugliu. * '''ermius''' (lat.) = aostu. * '''celius''' (lat.) = sittembri; celi = in u mesi di sittembri. * '''xof(f) er(?)''' (lat.) = uttrovi. == Cultura == === Arti === L'artisgianatu artisticu etruscu si sviloppa à parta da a pruduzzioni villanuviana è si stendi dopu à l'influssi chì ghjunghjini da l'esternu grazia à i scambii cummirciali in aria meditarrania. A pruduzzioni interna eccelli soprattuttu in u duminiu di a mitallurgia: vasi, candelabri è statuetti. A dinamica hè criata da a classa aristucratica è da l'esigenzi di a cullittività in seguitu à i finomini d'urbanisazioni trà VII è VI seculu a.C. Gran' parti di a migliori pruduzzioni è di l'impurtazioni hè distinata à u matiriali funerariu, induva si diponini ughjetti di lussu: ghjuveddi, spichji è casci. ==== Architittura ==== Impurtanti infurmazioni nantu à l'[[architittura etrusca]] pruvenini da u ''De Architectura'' di [[Vitruvio]], chì i classificava (in particulari i culonni) sottu un novu ordini, quiddu di "[[ordini tuscanicu|Tuscanicae dispositiones]]", sottuliniendu u metudu elementari di tracciamentu di l'impiantu tipicu è i carattari escinziali di a struttura architittonica. U tempiu era accessibili par via di un [[crepidoma]] perimitrali, ma à traversu una scalinata fruntali, uriintata à meziornu, veni à dì versu a parti favurevuli di u celi. L'aria di u tempiu era divisa in dui zoni: una anticidenti o [[prudromu]] incù ottu culonni disposti in dui fili di quattru, una pustiriori custituita da trè [[cellula (architittura)|celluli]] uguali è cuparti, ognuna essendu didicata à una divinità particulari. À a diffarenza di i [[tempiu grecu|tempia grechi]] è egizziani, chì ani evuluatu à tempu cù à a civiltà è à a sucità, i tempia etruschi sò fermi sustanzialamenti uguali in i seculi, forsi à causa di u fattu chì in a mentalità etrusca ùn erani micca a dimora tarrena di a divinità, bensì erani un locu induv'eddu si pudia stà par prigà (è spirà d'essa ascultatu). L'elementi dicurativi di u tempiu etruscu sò par u più applicazioni fittili, in bona parti rializati serialamenti à stampu. Frà quissi, in particulari, si pò mintuvà l'[[acruteriu|acruterii]] è l'antefissi in terracotta dipinta. I tombi etruschi si sò cunsirvati, apposta ch'eddi erani custruiti in petra. Par a riligioni etrusca l'omu hà bisognu, in l'aldilà, di un ambienti familiari in u quali trascorri a vita dopu a morti, par via di l'ughjetti parsunali ch'eddu pussidia in a so vita: quissa spiega a cura incù a quali erani custruiti i necropuli. I necropuli ("cità di i morti") generalamenti erani posti fora di a cinta muraria di i cità. Erani cumposti principalamenti di sipulturi ipugei, ambienti suttarranii duminati da un tumulu chì ripruducia a dispusizioni di l'abitazioni, incù mobuli, vasi, stuvigli, armi, ghjuveddi, è cetara. Ognuna di sti tombi s'articulava in parechji camari sipulcrali di diminsioni prupurziunali à a ricchezza è à a nuturietà di u defuntu o di a famiglia di u defuntu. Ancu l'affreschi à i pareti ripruducinani sceni cutidiani è custituiscini, incù u matiriali funerariu, una di i principali fonti di infurmazioni nantu à a vita di l'Etruschi, chì cuncipiani l'aldilà com'è una seguita di a vita tarrena. Altri tipulugii tumbali erani ricavati à l'internu di cavità naturali priesistenti (sapari, caverni, è cetara.). I tombi à edicula erani custruiti cumplittamenti à u liveddu di a strada, à camara unica è à forma di tempiu in miniatura in l'intinsioni, ma in pratica moltu simili à l'abitazioni incù tettu à doppia pendita di i primi insidiamenti etruschi. In a simbulugia etrusca era mori significativa a forma à timpiettu: ripprisintava u puntu mediu di u viaghju chì u defuntu divia compia da a vita à a morti, una spezia d'ultima tappa di a vita tarrena. ==== Scultura ==== [[File:Arte etrusca, sarcofago di thanunia seianti, 150-130 ac. 01.JPG|thumb|upright=1.4|Sarcofagu di Thanunia Seianti ([[British Museum]], [[Londra]])]] A scultura in petra di duminiu funirariu era prisenti in rilievi annantu à lastri, nantu à u tamburu esternu di i tombi à tumulu o sculpita in a roccia à l'internu di i stanzi sipulcrali; era prisenti in opari di statuaria distinati à l'arii esterni in i circonda di i tombi o in a figura di u defuntu ghjacenti annantu à i [[sarcofagu etruscu|sarcofaghi]]; si pò mointuvà trà l'altri u sarcofagu calcariu di a tomba di i Partunu, opara d'ottima fattura, datevuli à l'ità ellinistica. In a lavurazioni di a terracotta un impurtanza particulari hè quidda di a dicurazioni in terracotta di duminiu architittonicu. ==== Pittura ==== A [[pittura etrusca]] ripprisenta una di i manifistazioni più alti di l'arti è di a civilisazioni etrusca. Si sviluppa in u corsu di parechji seculi da u VIIIu sinu à u IIu seculu a.C. à tempu incù a più evuluata pittura greca da a quali hè influinzata in parechji aspetti, puri sviluppendu una probbia autunumia. A pittura etrusca ci hè parvinuta da diversi fonti: l'affreschi funerarii in parechji nicropuli di l'Etruria, a [[ceramica etrusca|pittura vasculari]], parechji frammenti di pittura in edifizii publichi. Eppuri a gran' parti di i tistimunianzi sopravviventi di pittura etrusca pruveni da i tombi, chì erani affriscati incù sceni di vita cutidiana (caccia, banchetti) à affrescu, incù culori vivaci è a priduminanza di a figura umana. I culori erani ottinuti par via di a pulvarisazioni di sustanzi minirali è i pinneddi erani in seta animali. I pareti di i tombi erani pinti à culori vivaci (imitendu, in certi casi, a volta cilesta, o sceni di vita vissuta) par cuntrastà l'oscurità, simbulu di a morti spirituali. Dicurati à affrescu annantu à un stratu lighjeri di scialbu, prisintavani sceni di carattaru magicu-riligiosu raffiguranti banchetti funebri, baddadori, sunadori di aulós, ghjochi, paisaghji. Dopu u V seculu a.C. figuri di dimonia è divinità s'affiancani à l'episodii di cungediu, in l'accintuamentu di u mustruosu è di u pateticu. Trà i sipolcra più intarissanti si poni mintuvà i tombi chì sò dinuminati di u Guerrieri, di a Caccia è di a Pesca, di i Leonessi, di l'Auguri, di i Giocolieri, di i Leopardi, di i Fistona, di u Baronu, di l'Orco è di i Scudi. Parti di i dipinti, staccati da parechji tombi à u scopu di prisirvà li (tomba di i Bighe, di u Triclinio, di u Lettu Funebre è di a Navi), sò custuditi in u Museiu naziunali Tarquiniesu. ==== Urificiaria ==== L'artisgiani etruschi funi in gradu di praticà i più sufisticati tecnichi di travagliu di i mitalli priziosi: repoussé, incisioni, [[filigrana]] è granulazioni. [[File:Pendentive Akheloos Louvre Bj498.jpg|thumb|Pindenti di una cuddana etrusca rapprisintanti a testa di [[Acheloo]], [[480 a.C.]] circa]] In particulari, a [[Granulazioni (urificiaria)|granulazioni]] hè una tecnica raffinata di travagliu di l'oru grazia à a quali l'Etruschi erani cunsidarati veri maestri di l'arti di l'[[urificiaria]]. Sta tecnica cunsistia in u fattu d'applicà picculissimi sferi (granuli) d'oru in particulari dicurazioni annantu à i ghjuveddi. Si partia da suttilissimi fili d'[[oru]] (di pochi decimi di millimetru di diamitru) tagliati in minusculi parti finu à ottena una suttili "paglia". Quidda, mischiata incù [[Carbone (minerali)|carboniu]] in polvara, era cumpressa in un [[scaraghjolu]] (sugiddatu incù l'[[arzilla]]) è sottuposta à tampiraturi alti finu à righjunghja a [[fusioni]]. A riazzioni chimica pruvucata da u carboniu impidia à l'oru fusu, duranti u prucessu succissivu di riffriddamentu, di ricumpona si di manera uniforma, custinghjendu lu - inveci - à "straccià si" furmendu cusì una seria di minusculi graniddini. Una volta rinfriscatu cumplittamenti l'oru era lavatu. À quiddu puntu, par applicà i graneddi annantu à u ghjuveddu era imprudata una [[incodda]] spiciali (cumposta principalamenti di [[carbunatu di ramu]], acqua è [[incodda di pesciu]]) spalmata dirittamenti nantu à a superficia di u ghjuveddu. I granuli pudiani, cusì, essa applicati di manera à furmà una dicurazioni particulari o un disegnu. Par saldà i sferi d'oru pirmanintamenti à u ghjuveddu si sottupunia l'ughjettu à u calori, à l'internu di una [[Forru elettricu à muffula|muffula]] chjusa. In stu modu u [[ramu]] di l'incodda si ni fundia, liendu si à l'oru. L'ultima fasa di a travagliu cunsistia in u fattu di lascià u ghjuveddu à l'aria, di manera chì i sferi d'oru acquistessini lucintezza, pirdendu quidda carattaristica patina scura furmata si duranti a fusioni incù u carboniu di u prima prucessu di u travagliu<ref>''A storia di l'arti - I primi civiltà'', Mondadori Electa, Milanu, 2006, pag. 747.</ref>. Dighjà in usu in i tempi di l'antichi [[Egizziani]], a tecnica fù intrudutta in Etruria in ebbica uriintalizanti, induva righjunsi un gradu elevatu di raffinatezza. == Bibliugrafia == === Libri === * AA.VV., ''Dal bronzo al ferro. Sulla possibile origine anatolica degli Etruschi'', Pavia, Altravista, 2010. ISBN 978-88-95458-27-4. * AA.VV., ''Gli Etruschi. Una nuova immagine'', Firenze, Giunti Martello, 1984. ISBN 88-09-01792-7. * AA.VV., ''Rasenna. Storia e civiltà degli Etruschi'', Milano, Libri Scheiwiller, 1986. ISBN 88-7644-053-4. * {{De}} Luciana Aigner-Foresti, ''Die Etrusker und das frühe Rom'', Darmstadt, 2003. * [[Mario Alinei]], ''Etrusco: una forma arcaica di ungherese'', Bologna, Il Mulino, 2003. ISBN 88-15-09382-6. * Luisa Banti, ''Il mondo degli Etruschi'', Roma, 1969. * Gilda Bartoloni, ''La Cultura Villanoviana. All'inizio della storia etrusca'', Roma, Carocci editore, 2002. ISBN 88-43-02261-X. * Roberto Bosi, ''Il libro degli etruschi'', [[Bompiani|Bompiani Editore]], Milano, 1983. * Teresa Buongiorno, ''Ragazzo etrusco'', Firenze, Le Monnier, 1984. ISBN 88-00-33064-9. * Giovannangelo Camporeale, ''Gli Etruschi. Storia e civiltà'', Torino, UTET Università, 2004. ISBN 88-7750-889-2. * Giovanni Colonna, ''Urbanistica e architettura'' in: ''Rasenna. Storia e civiltà degli Etruschi'', Milano, Libri Scheiwiller, 1986. * [[Mauro Cristofani]], ''Dizionario illustrato della civiltà etrusca'', Milano, Giunti Editore, 1999. ISBN 88-09-21728-4. * Mauro Cristofani, ''Etruschi. Cultura e società'', Novara, De Agostini, 1978. ISBN 88-402-3297-4. * {{De}} Sybille Haynes, ''Kulturgeschichte der Etrusker'', Mainz, 2005. * [[Jacques Heurgon]], ''Vita quotidiana degli Etruschi'', Milano, Mondadori, 1992. ISBN 88-04-35442-9. * Werner Keller, ''La civiltà etrusca'', Milano, Garzanti Libri, 1999. ISBN 88-11-67670-3. * [[Massimo Pallottino]], ''Etruscologia'', Milano, Hoepli, 1984. ISBN 88-203-1428-2. * {{De}} Ambros Pfiffig, ''Einführung in die Etruskologie, IV edizione'', Darmstadt, 1991. * Friedhelm Prayon, ''Gli etruschi'', Bologna, Il Mulino, 2009. ISBN 88-15-06887-3. * Giovanni Semerano, ''Il popolo che sconfisse la morte. Gli etruschi e la loro lingua'', Milano, Mondadori Bruno, 2006. ISBN 88-424-9070-9. * Romolo Augusto Staccioli, ''Gli Etruschi. Un popolo tra mito e realtà'', Roma, [[Newton Compton Editori]], 2006. ISBN 88-541-0534-1. * {{De}} Dorothea Steiner, ''Jenseitsreise und Unterwelt bei den Etruskern. Untersuchung zur Ikonographie und Bedeutung'', Monaco, Herbert Utz Verlag, 2004. ISBN 3-8316-0404-5. * Jean-Paul Thuillier, ''Gli Etruschi. Il mistero svelato'', Electa Gallimard, 1993. ISBN 88-445-0019-1. * Jean-Paul Thuillier, ''Gli Etruschi. La prima civiltà italiana'', Torino, Lindau srl, 2008. ISBN 88-7180-758-4. * Mario Torelli, ''Storia degli Etruschi'', Bari, Laterza, 2003. ISBN 88-420-5222-7. === Monugrafii === * {{en}} AA. VV., ''Mitochondrial DNA Variation of Modern Tuscans Supports the Near Eastern Origin of Etruscans''. 2007. * {{IT}} Fernand Crombette, ''Il vero volto dei figli di Het: la bolla di Tarkondemos''. Ceshe asbl, Tournai, 2007. * {{IT}} Cristina Bindi, ''Echi di civiltà alimentari''. * {{IT}} Clotilde Vesco, ''Cucina etrusca 2685 anni dopo''. * {{IT}} Salvatore Pezzella, ''Gli Etruschi: testimonianze di civiltà''. == Da veda dinò == * [[Arti etrusca]] * [[Civiltà villanuviana]] * [[Fanum Voltumnae]] * [[Lingua etrusca]] * [[Mitulugia etrusca]] ==Noti== <references/> == Liami == * [http://www.storiafilosofia.it/popoli/etruschi/ Apprufundimentu storicu di a civiltà etrusca] * [http://www.scientiapress.com/findings/torc.htm The Trojan Origin of Roman Civilization] * Philipp Ammon: ''Ruma Rasna – Die etruskischen Wurzeln Roms''. http://www.academia.edu/28000848/Ruma_Rasna_Die_etruskischen_Wurzeln_Roms ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Storia]] pswh3sztdpt7i50mcjzhi0jstcv33l6 Metis 0 12572 167973 152465 2009-04-25T00:09:52Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Metis (astrunumia)]] mmstiwjift8fjavkxq3zq8gkxp5euyn MediaWiki:Patrol-log-auto 8 12575 152775 2009-01-05T21:17:15Z Ale Mister 249 Pagina nova: (automaticu) wikitext text/x-wiki (automaticu) gtvkphrwul4fvrklc9w20310ywngv73 MediaWiki:Patrol-log-header 8 12576 152776 2009-01-05T21:17:18Z Ale Mister 249 Pagina nova: Elencu di e mudifiche verificate. wikitext text/x-wiki Elencu di e mudifiche verificate. 1tz83j9ug7zorrtkp29wtnipign54gx MediaWiki:Nstab-special 8 12577 154035 2009-01-06T18:53:29Z Ale Mister 249 Pagina nova: Speciale wikitext text/x-wiki Speciale 4es9ui2w3cd5v3qidskvmqckca5n2ve L'annu novu 0 12578 346235 332957 2015-07-01T16:33:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''L'annu novu''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]]. Hè stata publicata in [[L'Annu Corsu]] in u [[1923]]. ==L'annu novu== :Annu novu, eo ti salutu! :Hai di fiori una curona; :Di speranze è sogni splende :Tutta quanta a to persona; :Ma chì hà esperienza :Ùn si fida à l’apparenza. :N’aghju vistu vene assai :Di i fratelli toi maggiori, :Carche e mane di prumesse; :Eppo, invece di favori, :Calci è pugni m’hanu datu, :Cum'è un [[polpu]] m’hanu pistatu! :Tante cose ùn ti dummandu :Cunsigliere municipale, :Marghigliè, nè crucifissu :Ùn vogliu esse, nè u ghjurnale :Di u mio nulla empie ùn mi piace. :Bramu solu salute è pace. :Quandu giovanu eru anch’eo, :È ùn sputava ancu i mio denti, :Cridia u mondu una carriera :Duve a palma hè di i valenti. :Cambiatu emu o eo od ellu, :Ch'è mi pare avà un burdellu. :Omi è donne in cunfusione, :Cum'è mascare, daretu :À pastizzi è bichjerini :Ghjornu è notte corre vedu; :Ed ùn guardanu, e carogne, :S’elli scoprenu e vergogne. :Ma leghjendu i libri antichi, :Sti lamenti pur ci trovu; :Sicchè in fondu di u mio [[core]] :Dulurosi dubii eo provu. :Serà vera chì u mondu tuttu :Statu hè sempre cusi bruttu ? :Oh, sia pur cumm’ella sia! :S'è ci hè u goffu, ci hè ancu u bellu, :È di questu eo mi cuntentu, :À chì u vole lascendu quellu; :È ripete quì mi piace :Dà mi tù salute è pace ! ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] nq2vhd6lhfxeifoakib84rtewzg1uhx MediaWiki:Specialpages-group-login 8 12579 154123 2009-01-07T11:57:20Z Ale Mister 249 Pagina nova: Cunnessione / registramentu wikitext text/x-wiki Cunnessione / registramentu mtc1x9ent1bpvcgy13rqug86jrf1mv5 MediaWiki:Specialpages-group-maintenance 8 12580 154124 2009-01-07T11:57:26Z Ale Mister 249 Pagina nova: Resuconti di mantenenza wikitext text/x-wiki Resuconti di mantenenza rzh8tzcmo5w8vjr7ooxjwq734bp6q22 MediaWiki:Specialpages-group-users 8 12582 154126 2009-01-07T11:57:33Z Ale Mister 249 Pagina nova: Utilizatori è dritti wikitext text/x-wiki Utilizatori è dritti c17jjugov5nh47rqg365q763uarubly Preti Santu 0 12583 346240 333997 2015-07-01T16:35:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Preti Santu''' hè una [[puisii|puisia]] di [[Monsignori di la Fuata]] (1817-1899). Hè stata publicata in [[A Muvra]] in [[1928]]. ==Preti Santu== Preti Santu, 'ssu ghjornu, ùn vulia pridicà, mai i so paruchjani u pricuronu assai, dicendu li frà altru: :« Or pridicheti! :Ci hè ghjenti chì v’ascolta, :Ùn ci hè travagli :Nè ci hè da fà racolta. :Ma preti Santu capizava: :« Oh! cantemu ci la messa :È attimpemu à un’altra volta :Chì s’è mettu mani in pasta :A ghjurnata nun mi basta! » Un ci volsi tantu, parò, à metta lu in cicca chì era da un pezzu ch’eddu l’avia cotta à i piccatori di tutti i mammi. È cusì ci passonu chjughi è maiò, zatti e pescicani. :Si nimu vendi :Si circa un [[bacineddu]], :Ma s’eddu cumpra :Vurria un [[capiteddu]]. :Ùn si faci più nigoziu :Senza [[volpi]] sotti teddu :Par furtuna ùn ci hè più tonti È sà ognunu li so conti. ... :Ci hè ghjuvanotti :Ch’ùn maincani di taglia, :Ma grazia à [[Diu]] :Si posa è un si travaglia: :Bedda [[pampana]] è micca [[uva]], :[[Granu]] pocu è mori di [[paglia]]. :Ancu u [[pioppu]] cresci :Ma lu fruttu po duv’hè ? ... :Cusì oziosi :Ci n’hè per ogni locu, :D’[[istati]] à l’ombra, :D’[[invernu]] sò à lu [[focu]]; :Si passeghja pa li piazzi :È si parla ch'è di ghjocu, :Ma finitu lu bucconu :U so ventri hè à lampionu. ... :U [[muradori]]? :Ùn ci hè pighjò canaglia. :Par fà più prestu :Dò i quatri ed eddu i taglia, :Buffa [[terra]] è [[mazzacani]] »! :Cusì avanza la muraglia. :O maè, ma quista po... :Tinarà quant’edda pò! :— Ma fighjuleti :Mi pari ch’edda trenni, :À una vintata :Chì sà po ch’edd’ùn zenni! :— Caru meiu, seti un bricconu, :Tinarà.li vostri antenni! :Ancu a [[coda]] à l’animali :Trenna sempri, ùn casca mai. ... :U [[vinaghjolu]] :Sà nimu comu eddu hè? :Chì compra à quattru :Eppo rivendi à trè! :Eddu hè turcu ma u so [[vinu]] :Hè cristianu più ch'è mè. :Lu miraculu di Cana :Lu fà spessu la [[funtana]]! ... :Di l’avvucati :Qual' tocca sta cantina ? :Sani la leghji :È trovani l’uncina; :Poni fà mi un bon prucessu: :Hè pagata la [[ghjaddina]]! :E mi buscu a currizzioni, :Li ghjastemi è li canzoni! :Pur' l'aghju ditta :E ùn vardu in faccia à nimu, :Resca chì resca :Li lodu tutti è stimu, :Ma ci voli a so passata :Tantu à l’ultimu ch'è à u primu. :È parchì po l’avvucati ? :Forsi ùn facini piccati? :La sa u clienti :Ch’ùn porta lu rigalu :Si l’[[avvucatu]] hè bonu :O s’eddu hè malu, :È quandu eddu lu li porta :Ci voli ancu di prigà lu, :Faci finta di un vulè lu, :Hà la lingua di lu meli. :S'tù pichji à l’[[usciu]] :Di pedi è non di mani :Sta pur' sicuru :Chì subitu aprarani; :Si li mani po sò bioti :Sarà grazia ancu d’entrani :È s’tù entri sarà prova :Si tu piazzi una parola. :Sponi la causa :Ed eddu nun t’ascolta. :Ripeti ancora: :« Andeti! Un’altra volta, :Aval’ sò troppu occupatu. :Dopu fattu la racolta :Turnareti è vidaremu :Chì vantaghju no avaremu. » :Parti u clienti, :Ma hè peghju ch’ùn capì. :Vultò à l’[[aostu]]. :« Com’hè, sè sempri quì :Ma chì asseccu ch'è tù sè! :Forsi ha ghjuntu po qualchì... » :Eppo cerca li so [[bracciu|braccia]] :Com'è dì: « Qualchì fugaccia.» :Li da dui [[scudu|scuda]], :Allora cambia tonu :— Ùn hè par quista, :Ma seti troppu bonu. :È u clienti bassu, bassu :« Oh ti ghjunghi 'llu [[fuonu]]! :Aval' dici: ùn hè par quista! :Cusì perdi tù la vista! » :La causa hè mala? :N’importa! Venga quì. :S’edda era bona :Ùn ci era po da chì. :Parchì studia l’avvucatu :Ch'è par causi cusì? :Hè pa u falsu è non pa u veru, :Dicia bè preti Sampieru. :O bona o mala :La causa ùn pò scappà. :Ùn si cerca altru :Ch'è [[ghjaddu|ghjaddi]] da spiumà, :È più grassu hè lu clienti :Più la causa durarà.! :Comu sò tutti uguali :L’avvucati po d’avali! :Quiddu di [[Aiacciu]] :È quiddu di [[Bastia]] :Ti ghjoca à u stacciu, :Hà l’ugna di l’arpia! :Quil' di [[Corti]] è quil' di [[Calvi]]: :Paga forti è dà 'llu à bia. :L’avvucatu di [[Sartè]]? :Libera nos, Domine! ==Da veda dinò== * [[Paulu Matteiu di la Fuata]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] r3yfs0n2ncqihn3bg1pizu3x4aqsznw Paulu Matteiu di la Fuata 0 12584 167974 154232 2009-04-25T00:10:08Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paulu Matteiu Della Foata]] ij09vhsltvwpmkthsqds7heg16rbiw0 Lingua etrusca 0 12585 336460 333092 2014-05-16T13:45:58Z 92.153.11.134 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} L''''Etruscu''' fù una lingua parlata è scritta in diffarenti parti d'[[Italia]] è pricisamenti in l'anticu rughjoni di l'[[Etruria]] (ughjinchi [[Toscana]], [[Umbria]] uccidintali è [[Laziu]] sittintriunali), in la Vaddi Padana - ughjinchi [[Lombardia]] è [[Emilia è Romagna|Emilia-Romagna]], dundi l'Etruschi funi cacciati dapoi da li [[Galli]] è in la pianura [[Campania|campana]], da li Sanniti. Dopu à la cunquista rumana, lu [[lingua latina|latinu]] sustituì cumplitamenti l'Etruscu, lachendu solu calchì ducumentu è parichji impresti linguistichi in lu Latinu (par asempiu, ''persona'' da l'Etruscu ''φersu''), è numarosi nomi di lochi, com'è [[Tarquinia]], [[Volterra]], [[Perugia]], [[Mantova]], forsi [[Parma]], è un pocu tutti li tuponimi chì compiini in "-ena" (Cesena, Bolsena, ecc.). Altri asempii di paroli di prubabili urighjina etrusca sò: ''atrium, fullo, histrio, lanista, miles, mundus, populus, radius, subulo''. La lingua etrusca risulta parlata trà lu IXu seculu AC è lu IIIu seculu AC. Era una lingua, sicundu li più, micca [[lingui indoauropeani|indoauropeana]], ma certi linguisti, par asempiu Adrados, di pocu hani prupostu una (dubbia) dirivazioni da una fasa monda antica di li lingui indoauropeani di stampu Anatolicu, particularmenti lu Luviu (si vica puru listessu prublemu di lu [[Tartessicu]] è l'ipotasi di Wikander). La lingua etrusca, in cumenciu sparta in l'Etruria propria (Altu Laziu - Tuscana, trà Tevere è Arnu), si sparsi piu à tardu in un'aria maiori, in parti di la pianura padana è di la Campania, dopu à la spansioni di la cultura etrusca inghjiru à lu VIu seculu a.C. Certi studiosi (Helmut Rix) liani l'etruscu puru à la lingua retica, parlata da li Reti in l'aria alpina finu à lu IIIu seculu d. C. [[Categoria:Lingua]] 0hpmejwqkztgsc3rseoclphj6xed1c9 Battaglia di Alalia 0 12586 363657 352095 2019-09-30T05:51:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''battaglia d'Alalia''' (ancu chjamata ''battaglia di u mare Sardu'')<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> hè statu un scontru navale chì si svolse trà i rifugiati grechi di [[Focea]], chì s'eranu cullucati in [[Alalia]] per sfughje à a prissione militare di [[Ciro II di Persia|Ciro u Grande]], è una cualizione di [[Cartaginese]] è [[Etruschi]]. Ebbe cum'è teatru u [[mare Tirrenu]], prubabilmente trà a [[Corsica]] è a [[Sardegna]], in una data chì a sturiugrafia situeghja trà u [[541 a.C.|541]] è u [[535 a.C.]], incù una prubabile priferenza per a datazione più bassa. Nonustante a vittoria, ottinuta à caru prezzu da i Focei d'occidente - una [[vittoria cadmea]], sicondu a definizione d'[[Erodutu]] - a battaglia inghjinnò un arrestu pluridecennale in l'espansione mercantile greca in u [[Mare terraniu occidentale]]. I rapporti priviligiati di l'Etruschi incù l'aria [[celti]]ca di l'[[Europa cintrale]], ebbenu dopu un rollu diterminante in a fasa evolutiva è u spannamentu ch'è a [[Celti|civiltà celtica]] travirsava, à cavallu trà u [[VI seculu a.C.|VI]] è u [[V seculu a.C.]], in u passaghju da a [[Cultura di Hallstatt|''facies'' hallstattiana]] à a [[Cultura di A Tène|cultura lateniana]] pusteriore. I sviluppi chì suvitonu vissenu traccià si duie sfere distinte d'influenza pulitica, greca è punica, annantu à i mari è annantu à a terra di a [[penisula italica]]: à l'internu di 'ss'equilibrii saria avvinuta l'incubazione è l'ascesa d'un novu sughjettu puliticu, a putenza emergente di [[Roma antica|Roma]]. A ricunquista di l'egemunia greca annantu à u [[Mar' Tirrenu]] duverà aspittà più d'un mezu seculu: a [[battaglia di Cuma (474 a.C.)|battaglia navale di Cuma]] vinta da i [[Siracusa|siracusani]] in u [[474 a.C.]], darà un duru colpu à u [[talassocrazia|duminiu navale]] è à e mire espansive di l'[[Etruschi]], indibulendu ne u cuntrollu annantu à Roma è annantu à e vie cummerciale versu a Campania etrusca. Malgradu l'evvenimenti successivi, cumpresa a [[battaglia d'Imera (480 a.C.)|scunfitta di i cartaginesi à Imera]], firmarà invece sempre apertu u nodu di l'attriti trà e duie residue sfere d'influenza in [[Sicilia]] è in u mare terraniu occidentale, chì mancu una fasa pluriseculare di [[guerre grecu-puniche|cunflittualità grecu-punica]] ùn riiscirà micca à risolve. Tuccherà à Roma u scopu di cancellà di manera definitiva u pesu è l'ingerenza cartaginese, affirmendu incù forza a so vucazione marittima propria. À a fine di e [[guerre puniche]] quellu spaziu geugraficu, da sempre cuntistatu, diventerà sempre di più, da u puntu di vista rumanu, un [[Mare Nostrum]]. == Cuntestu storicu == === A talassocrazia Focea in u mediterraniu occidentale === U periodu à cavallu trà u [[VII seculu a.C.|VII]] è u [[VI seculu a.C.]] assiste à u consolidu di l'egemunia focea in e strade di u Mediterraniu occidentale è di l'[[Oceanu Atlanticu|Atlanticu]], da e [[culonne d'Erculu]] à u regnu [[Tartesso|tartessicu]] di [[Argantonio]]. ==== Strade focee ==== Erodutu (I, 163) ci informa ch'è i Focei funi i primi trà l'[[Elleni]] à sperimintà e longhe strade finu à l'[[Oceanu atlanticu]].<ref name = ErodutuI163>[[Erodutu]], ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]'', [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 163].</ref> U so successu fù divutu<ref name =ValletVillard169>Georges Vallet, François Villard, ''"Les Phocéens et a fondation de Hyélè"'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 169.</ref> à a sustituzione di e rutonde nave mercantile,di e quale e strade eranu assai cundiziunate da i venti, incù e più agili è rapidi navi da guerra, e [[pentecontere]], chì, à a forza di i venti, aghjunghjianu a putenza d'una cinquantina di remadori chì pudianu dopu mette in opera, s'ellu era nicessariu, tuttu u so putinziale offensivu per fà fronte à avversità esterne, ancu d'origine [[pirataria|piratesca]].<ref name =ValletVillard169/> ==== Cummerci è pirataria ==== Erodutu ùn si pronunzia micca di manera esplicita annantu à l'interessi chì cundussenu i Focei à intraprende ste longhe è avvinturose navigazione. Nonustante l'usu di nave di guerra, hè puru induvitevule chì fusse per u più essenziale u scopu cummerciale, rispettu à quellu piratescu.<ref>Georges Vallet, François Villard, ''"Les Phocéens et a fondation de Hyélè"'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 170.</ref> Un puntu annantu à u quale hè d'accordu tutta a tradizione pustiriore ùn manca micca di sottulinià cum'è, s'è necessariu, i Focei ùn lascionu micca sfughje l'occasione d'azzione piratesche, cum'è ci riporta [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]<ref>[[Pompeo Trogo]], ''Epitome di [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]'', [http://www.attalus.org/translate/justin7.html#43.3 XAIII.3.5] {{en}} annantu à attalus.org. </ref> o u stessu Erodutu, sia in u VI seculu a.C. in seguitu à l'abbandonu di [[Focea]] dopu à a [[imperu persiana|cunquista di i persiani]] [[achemenidi]], sia in u [[V seculu a.C.|V]], dopu à a [[battaglia di Lade]] è u fine di a [[rivolta ionia]].<ref>[[Erodutu]], ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieVI.html VI, 17]. è u casu di u [[strategu]] [[Dionisio di Focea]] chì, dopu à a [[battaglia di Lade|scunfitta navale à Lade]] di u [[494 a.C.]], previdendu l'imminente disfatta di a [[rivolta ionia]], si trasfurmò in piratu à u principiu incù un'incursione offensiva contru à a [[Fenicia]] è poi, in i mare di [[Sicilia]], incù sistematiche azzione contru à naviganti cartaginesi è etruschi, ma salvaguardendu l'interessi Grechi. St' episodiu s'insirisce frà altru in un cuntestu puliticu bellu pricisu, quellu clima di unità [[siceliota]] ritruvata, sottu a spinta di [[Siracusa]], contru à a cunvirgenza etrusca-punica in u Mare Tirrenu (cfr. [[Mauro Cristofani]] (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 46).</ref> U stessu Erodutu, in un antru passu,<ref>''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 165].</ref> ùn face micca ch'è cunfirmà a timibule impresa cummerciale focea, chì dete mutivu à i [[Chio (isula)|Chioti]] di rifiutà a so vendita di quellu agglomeratu d'isulelle chjamate [[Oinousses|Enusse]]. ==== Fundazione di Marseglia è di l'areale cummerciale d'Alalia ==== Intornu à u [[600 a.C.]] ci fù a fundazione di a [[culonia greca|culonia]] di [[Massalia]]. Pare eppuri<ref name = Prayon56>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 56.</ref> chì i rapporti incù l'Etruschi, in sta prima fasa, si fussenu mantenuti pacifichi. Intornu à u [[565 a.C.|565]]-[[563 a.C.]], i Focei avianu rinfurzatu e so pusizione incù a criazione d'un areale culuniale in i circondi d'[[Alalia]] (l'attuale [[Aleria]]), occupendu un situ strategicu postu annantu à a costa orientale tirrenica di a [[Corsica]], in cuncurrenza diretta incù i scali marittimi di a costa etrusca. Si trattava, sicondu parechje [[lizione (filulugia)|litture]] d'origine erudutea, d'una ripresa in manu, o d'un restauru d'un preesistente insidiamentu di soiu.<ref name =ValletVillard183>Georges Vallet, François Villard, ''"Les Phocéens et a fondation de Hyélè"'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 183.</ref> === Rapporti incù l'Etruschi === Eppuru quest'ultimu evvenimentu ùn cumpromisse micca i rapporti incù l'Etruschi, prubabilmente<ref name = Prayon55>Friedhelm Prayon, ''I Etruschi'', p. 55.</ref> perchè a fundazione di l'areale cummerciale ùn duvite micca interfirisce annantu à i preesistente traffichi cummerciali etruschi diretti à i sbocchi mercantile vicinu à a [[valle di u Rodanu]]. L'origine di sti cummerci, chì avianu cum'è interlocutrice a sucità celtica, pò esse datata almenu à l'ultimi dicennii di u [[VII seculu a.C.]], sicondu i ritruvamenti di Marseglia è di l'[[furtezza di cullina|oppidum celticu]] di [[Oppidum di Saint-Blaise|Saint Blaise]] ([[Bouches-du-Rhône]]), finu à [[Avarico]]<ref name = Prayon53>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 53.</ref> (in [[Gallia]] cintrale, l'oghjinca [[Bourges]]) chì anu ristituitu [[buccheri]] è [[anfure]] [[vinu|vinarie]].<ref name = Prayon54/> Dopu à a fundazione di Massalia, l'impurtazione etrusche in [[Gallia]] ebbenu piuttostu una crescita, in parallelu à ciò chì cuncirnò, in modu più prividibule, i produtti d'origine greca.<ref name = Prayon54>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 54.</ref> Cusì, ùn hè micca raru di truvà [[fibule]] metalliche, ma ancu vasi in [[bronzu]] di fattura etrusca à mezu à e grande tombe à camera, cum'è u famosu [[crateru di Vix]], in [[Burgogna]], in a [[tomba di Vix]], u tumulu di a principessa gallica omonima. === Rapporti incù Cartagine === Era differente a situazione di i rapporti incù i Fenici chì, in cuncurrenza incù i Focei annantu à e strade occidentale è in u Mare Tirrenu, funu custretti à annessà si [[Ibiza (isula)|Ibiza]] è à stabilisce ci una culonia intornu à u [[540 a.C.]]<ref>Ghjuvanni Garbini, ''I Fenici in u Mediterraniu occidentale finu à u [[V seculu a.C.]]'', ''op. cit.'', p. 128. Hè stata smintita da i ritruvamenti archeulogichi l'infurmazione arricata ci da [[Diodoru Sicilulus]] [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/è/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/5à*.html#16 V, 16, 2-3]) riguardu à una fundazione cartaginese diretta di a culonia in u [[654 a.C.]] A culonia d'Ibiza fù fundata infatti,à a stessa epica, da culoni pruvinenti da [[Cadice]].</ref> Si riproduce cusì una tipica dinamica di l'irradiazione di i Fenici chì, da l'iniziale debule friquenze à fine di cummerciu, si vissenu custretti à orientà si versu forme pièu durevule d'insidiamentu, in riazzione à u culunialismu grecu, caratterizatu da l'occupazione è l'usu stabile di u territoriu. === Rifundazione d'Alalia === Più dopu, azzizzati da i [[Persiani]] di [[Ciro II di Persia|Ciro u Grande]], i Focei abbandunonu a so cità d'origine andendu à rinfurzà intornu à u [[545 a.C.]] o pocu dopu l'areale cummerciale d'Alalia.<ref> [[Massimu Pallottino]], ''[[Etrusculugia]]'', p. 161.</ref> E cunsequenze di stu muvimentu fubbenu nutevule: l'insirimentu di i rifugiati [[Anatulia|anatolichi]] marcò a trasfurmazione d'un insidiamentu cummerciale in una vera è propria [[polis|cità]], assumendu i significatu d'un attu di fundazione, incù l'instaurazione di santuarii dedicati è a migrazione di i culti di a mammapatria. === Rumpitura di l'equilibrii incù l'Etruschi è i Cartaginesi === Ma quessa, sicondu a tistimunianza d'[[Erodutu]],<ref> ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 166].</ref> avaria pruvucatu prestu un cambiamentu in l'equilibrii di i puteri tirrenichi. E duie putenze incù interessi cummerciali in l'aria Tirrenica, [[Civiltà etrusca|Etruria]] è [[Cartagine]], fubbenu stimulate à assucià si per fà fronte cumunu à a prissione cummerciale di e [[culonie greche|culonie ionie]] d'occidente. L' Etruschi, in particulare, in l'ultimi dicennii di u [[VI seculu a.C.]], missenu in opera una alternativa propria à e strade cummerciale duminate da i culoni grechi in occidente chì, à traversu u [[Mare Adriaticu|Adriaticu]], stabilì un cuntattu direttu incù [[Atena]], l'[[Attica]] è incù u [[Mare Egeiu|Egeiu]].<ref >[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mediterraniu'', p. 31.</ref> Un rollu impurtante era svoltu da l'aria di l'[[Etruria]] [[Pianura padana|Padana]], chì travirsava un periodu di grande spannamentu, è da i centri cummerciali etruschi o etruscu-grechi di u [[delta di u Pocu]]: [[Adria]], [[Spina]], [[Voghiera]] è [[San Basilio (Italia)|San Basilio]]. === Interrilazione ecunomiche è pulitiche etruscu-fenicie === ==== Cunvirgenze pulitiche è cummerciali trà etruschi è cartaginesi ==== Ricolla infatti à u [[VI seculu a.C.]] un' allianza militare trà etruschi è cartaginese, di a quale semu infurmati da [[Aristotele]].<ref>[[Aristotele]], ''[[Pulitica (Aristotele)|Pulitica]]'', [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Aristot.+Pol.+3.1280à 1280à 25] {{en}} annantu à [[Perseus project]].</ref> l'esistenza d'una stretta interrilazione punica-etrusca hè cunfirmata da i risultati di l'archeulugia chì anu svilatu l'esistenza d'intensi interscambii è influenze culturale è cummerciale à Cartagine è in parechji centri di Sardegna, Laziu, Etruria meridiunale, Campania è Gallia meridiunale, à un'epica chì và, sicondu i ritruvamenti, da u [[seculu VIII a.C.]] finu à a mità di u [[seculu VI a.C.]]<ref name = Moscati130>[[Sabatino Moscati]], ''Chì funi i Fenici'', p. 130.</ref> U quatru archeulogicu pare indicà a prisenza stabile di mercanti fenici longu e coste tirreniche è prubabilmente<ref name = Moscati130/> in e stesse [[Preneste]] è [[Caere]],<ref>l'oghjinca [[Cerveteri]], [[Agylla]] per i [[Grechi]].</ref> cum'è sugiritu ancu da u [[tuponimu]] ''Punicum'' usatu per unu di i trè porti cerretani. ==== U trattatu etruscu-feniciu: E lamine di Pyrgi ==== A cunvirgenza d'interessi hà truvatu una cunferma, in u [[1964]], in u ritruvamentu sensaziunale fattu à [[Pyrgi]]<ref>Un altru di i trè porti di [[Caere]], chì cunserva un'[[etimulugia|origine]] greca in u significatu di ''Torre'' (cfr. [[Mauro Cristofani]] (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 39). Si truvava trà u più sittentriunale polu purtuale di ''Punicum'', è quellu più à u sudu di ''Alsium''.</ref> di duie lamine auree cumpurtendu una [[scrizzione]] bislingua [[Lingua fenicia|fenicia]]-[[Lingua etrusca|etrusca]],<ref>''[[Corpus Inscriptionum Etruscarum|CIè]]'', 6314-6316.</ref> e cusiddette [[Lamine di Pyrgi]]: i duie testi, di u stessu tinore ancu s'elli ùn sò micca identichi, facenu riferimentu à a cumuna cunsacrazione d'un tempiu è un simulacru à a dea fenicia [[Astarte]],<ref>In u testu etruscu a divinità fenicia indicata cum'è a dea [[Uni (mitulugia)|Uni]] di u [[pantheon etruscu]], à a quale era assimilata. Da vede: Pallottino, ''op. cit.'', p. 170.</ref> in un locu offerto da ''[[Thefarie Velianas]]'', rè di Caere. A fundazione di u locu sacru hà una matrice pulitica chì trascende a dimensione lucale: apparisce infatti ligata à e tappe di l'investitura pulitica di stu sughjettu, ''Thefarie Velianias'', l'a quale rollu incarna tratti assimilabili à un [[tirannu]], una figura pulitica tandu appena emergente da u sistema oligarchicu precedente;<ref>Mauro Cristofani (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 131.</ref> ma lascia inoltre intende ancu una friquenza fenicia-punica di u santuariu, incù forme di reciproca ospitalità publica,<ref>Mauro Cristofani (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 46.</ref> chì s'aghjunghje à l'ospitalità mercantile sottintesa in u dighjà citatu tuponimu purtuale di ''Punicum''. Bench'ella ùn fusse micca pussibule una datazione annantu à a basa di e sole scrizzione, ùn fermanu micca dubbiti annantu à una so cullucazione vicina à u [[500 a.C.]]<ref>[[Robert Maxwell Ogilvie|Robert M. Ogilvie]], ''op. cit.'', p. 78.</ref>. ==== U trattatu trà Roma è Cartagine ==== U stessu quatru saria cumpatibile<ref>Robert M. Ogilvie, ''op. cit.'', p. 77.</ref> incù a nutizia furnita da [[Polibio]],<ref>[[Polibio]], ''[[Storie (Polibio)|Storie]]'', III 22, 4-13.</ref> altrimente poca capiscitoghja, d'un trattatu trà [[Ripublica rumana|Roma]] è Cartagine, da ellu datata à u [[consulu rumanu|cunsulatu]] di [[Luciu Giunio Bruto]] è [[Luciu Tarquiniu Collatino]], intornu à u [[509 a.C.]],<ref>[[Massimu Pallottino]], ''[[Etrusculugia]]'', p. 169.</ref> o à u [[508 a.C.|508]]-[[507 a.C.]], immediatamente dopu à a cacciata di [[Tarquiniu u Superbo]] è u scioglie di l'[[Età regia di Roma|Età regia]], sicondu una crunulugia largamente ammessa da a muderna sturiugrafia rumana. ==Datazione di a battaglia== A cullucazione timpurale di a battaglia ùn hè micca cunnisciuta incù pricisione. Da Erodutu sapemu ch'è: Ciro batte Creso in Cappadocia è dunque s'impatrunisce di a cità di Sardi induv'ellu s'era rifughjatu. Dopu move versu Babilonia è si n'impatrunisce. In u frattempu u cuntrollu di a Lidia, à u principiu affidata à Tabalo, passa in e mane di Arpago chì invade l'Ionia è piglia subitu Focea. A caduta di Focea ricolla dunque à pocu dopu à a caduta di Sardi. Quest'ultimu evvenimentu pò esse datatu à u 542-541 grazia à una nutizia indiretta furnita da u Marmor Parium. Per Diogene Laerzio<ref>1, 95.</ref> chì ripiglia Sosicrate, a morte di Creso avvinite invece un pocu prima, in u 543 a.C., vene à dì 41 anni dopu à a morte di Periandro, cullucata in l'annu di a 49ª Olimpiadi, u 584 a.C. Da a Cronaca di Nabonide sapemu invece ch'è Ciro righjunse u Tigri in u mese di Nisannu (marzu-aprile) di u 547/546 a.C. è ch'è u mese dopu andò versu un paese chì, nonustante una lacuna in u testu, pararia esse a Lidia. Riguardu à ste fonte a presa di Sardi pò esse circuscritta à u 547-541. Per via di cunsequenza, a caduta di Focea daterebbe à l'incirca à u 546-540, incù una prubabile priferenza per a datazione più bassa. Santu Mazzarino, per indettu, sustene l'esistenza d'una tradizione crunulogica più bassa, rispichjata da u Marmor Parium, è prupone una datazione à u 541 per a presa di Sardi è à u 540-539 per a cunquista di l'Ionia. Tinutu contu di a fuga in occidente è di i cinque anni di pirataria ripurtati da Erodutu, a battaglia duvite avvene in u 541-535 a.C. o, siguendu Mazzarino, in u 535-534 a.C. ==Cunsequenze pulitiche è cummerciale== ===Evacuazione d'Alalia=== I vincidori fecinu ritornu à Alalia induve, presu attu di a situazione chì s'era creata, stirponu donne è criaturi annantu à e vinti nave sopravviventi, per dirige si versu e coste tirreniche di l'Enotria, fendu strada annantu à Reggio, a cità chì detinia tandu u cuntrollu di e strade à traversu u Strettu calabro-sicilianu. L'evacuazione d'Alalia duvite prubabilamente cuncernà i soli grechi di più ricente immigrazione. Quessa concorda incù e date archeulogiche: Alalia, finu à a cunquista rumana, apparisce cum'è un centru induv'elli perduranu di manera nutevule l'elementi culturali grechi, cum'è tistimunieghjanu l'usi funerarii, l'onomastica è i ritruvamenti epigrafichi, incù segni d'una prisenza mista etruscu-cartaginese, oltre à forte influenze classifichevule più generalmente cum'è italiche. ===Fundazione d'Elea=== [[File:Elea (Velia) - theatre.jpg|thumb|upright=2.3|Resti di u teatru grecu in u situ archeulogicu d'Elea chì diventerà a Velia rumana.]] Incù u benistà di a cità di u strettu i rifugiati si spustonu dopu annantu à e coste [[Lucania|lucane]] di u Mar' Tirrenu è, raccoltu ancu u cunsensu di a vicina Posidonia, ci fundonu Elea. Si pò custattà, in l'accordu incù l'altre duie poleis, l'esistenza d'un interessu cumunu, in modu anti-etruscu è anti-punicu, per u rinfurzamentu di a prisenza culuniale greca in u Mar' Tirrenu meridiunale. Posidonia, culonia sibarita, pudia aspittà si inoltre, da una culonia ionia, un rinfurzamentu di l'assu cummerciale preesistente è priviligiatu trà Sibari è Miletu, in antagunismu contru u scopu tarantinu d'un cuntrollu annantu à e coste tirreniche. U situ sceltu, in terra enotria, purtava u nome italicu di Yele. A lizione erudutea ἐχτήσαντο πολιν dimostra chì, quì cum'è per Alalia, si trattava di una fundazione annantu à un insidiamentu preesistente di tipu areale cummerciale. 'Ss' ipotesi ùn hè micca stata ravvivata da i ritruvamenti archeulogichi: resti di l'opere murarie di un paese arcaicu organizatu di tipu puligunale sò stati purtati à a luce annantu à a cullina di l'acropula eleatica. Una di l'opere murarie, analizata annantu à base stilistiche, apparisce rializata "in ottimu modu puligunale di tipu lesbiu" (vene à dì à ghjunte curve). Sta tipulugia pare infatti dirittamente impurtata da l'Asia Minore, truvendu in u mediterraniu occidentale i soli riscontri di Naxos è di Lipari. Altri scavi di l'acropula anu invece ridimensiunatu a purtata di 'ssa datazione, effittuata annantu à sole base stilistiche: ùn hè affiuratu alcun' elementu stratigraficu per una datazione anteriore à a fundazione d'Alalia (565 a.C.) è ancu i pochi ritruvamenti anteriori à u 540 a.C. ùn furniscenu micca una prova decisiva di una fundazione anteriore à a battaglia. === Egemunia annantu à u Mare Tirrenu === [[File:West Mediterranean Areas 509 BC.png|thumb|upright=1.4|Ripprisintazione schematica di e sfere d'influenza in u [[mare terraniu occidentale]] in l'ultimi dicennii di u [[VI seculu a.C.]], dopu à a ''battaglia d'Alalia''.]] L'incerta vittoria di i Focei marcò di fattu un mumentu d'arrestu di l'[[Culonia greca|espansione culuniale]] è mercantile di i [[Grechi]] in u mediterraniu nordu-occidentale chì, firmata finu à tandu senza riazzione, avia datu locu à una spezia di [[talassocrazia]]. ===Etruschi=== L'Etruschi s'assicuronu u cuntrollu annantu à e strade di u Mare Tirrenu sittentriunale, garantiscendu si a sicurezza di e coste di l'Etruria è u duminiu di quelle di a Corsica, almenu da u virsante orientale. Una prova d'espansione versu u sudu, serà fatta pochi anni dopu à, ma fiascherà, in u 524 a.C., per via di a putenza di l'antica culonia magnugreca di Cuma: l'armata italiota, abilmente guidata da Aristodemu, l'ultimu tirannu cumanu, infligerà una prima sivera scunfitta à e forze etrusche, à a quale ferà seguita una siconda, in Ariccia, incù l'Etruschi guidati da Arrunte, in u 505 a.C., contru à una cualizione di cumani è latini. I centri etruschi di a Campania cunnisceranu dinù una nutevule crescita, ma e mire etrusche annantu à a Magna Grecia pudianu esse cunsiderate definitivamente arghjinate. Ci vuleranu parechji dicennii perch'ellu si virificheghji l'arrestu definitivu di l'espansiunismu etruscu, u declinu di u duminiu nordu-tirrenicu è a perdita guasi tutale di cuntrollu annantu à i culligamenti incù a Campania è annantu à Roma: succederà finalmente in u 474 a.C., quandu una cualizione cumana-siracusana guidata da Ierone, infligerà à l'Etruschi una disastrosa è definitiva scunfitta navale in a battaglia di Cuma. ===Cartaginese=== A contrapartita à l'egemunia etrusca annantu à u Mare Tirrenu sittentriunale fù a delimitazione di a propria sfera d'influenza incù quella di Cartagine, chì si riservò manu libera in a pussibilità di stende disegni egemonichi annantu à a Sardegna sana. Ma tali scopi divianu quantunque tene contu di l'inaspittata resistenza di e pupulazione lucale, chì a so strenua oppusizione era ghjunta à rispinghje di manera valevule a prova di stende l'influenza egemonica cartaginese à l'isula sana ch'è u cunduttiere Malchos, à capu d'un'armata di 80.000 omini, pruvò di pone in attu, muvendu si da e cunsulidate pusizione di e culunisazione meridiunale è orientale di l'isula. === Esiti cummerciali === A criazione di strade altirnative da i marcati attichi ebbe l'effettu, ancu s'ellu ùn ne custituiscìa micca u scopu principale, di trasfurmà l'Etruschi in l'intermidiarii priviligiati in i cuntatti cummerciali trà u mondu ellenicu è quellu di e culture è di i populi di l'[[Europa cintrale]], aldilà di l'[[Alpe]]. In stu modu fù rivucatu o furtamente ridimensiunatu u rollu tradiziunalmente svoltu da l'altra culonia focea di [[Marseglia|Massalia]]. A purtata tutale di a midiazione focea in i [[scambiu|scambii]] incù u mondu grecu orientale hè di fattu annientita da u cuntributu mercantile di e [[Ionia|cità ionie]], soprattuttu [[Samo (isula)|Samo]], ma ancu [[Efesu]] è [[Miletu (Asia Minore)]], tutti è trè emblematiche dedicatarie in u santuariu ellenicu di [[Gravisca]]. À l'internu d'una più influenza artistica grecu-orientale, hè stata fatta l'ipotesi di a prisenza in occidente d'artigiani pruvinenti da Focea in particulare per a manifattura è a decurazione di e cusiddette ''[[idrie ceretane]]''. === Osmosi culturale trà mondu italicu è celticu === In u mutatu cuntestu in l'equilibrii chì s'eranu creati à a fine di u seculu VI a.C. in u mare Tirrenu, s'assiste à una drastica interruzione di l'impurtazione in Europa cintrale di marcanzie manufatte d'origine massaliota, mentre si rigistreghja à listessu tempu un incrementu di scambii d'ogetti di fattura etrusca o di manifattura attica, ma sicondu tipulugie ben' attistate in aria etrusca-padana.<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mare Terraniu'', p. 32.</ref> L'influssu esercitatu da sti cuntatti ebbe un nutevule pesu in quella fasa di spannamentu chì marcò u passaghju di a [[Celti|civiltà celtica]] da a cusidditta [[cultura di Hallstatt]] à a [[Cultura d'A Tène|facies di A Tène]], tantu chì si pò affirmà chì ''"sta situazione ghjustificheghja u fattu chì e prime manifestazione tipiche di a cultura lateniana trovanu guasi tutti i so precedente è e so fonte d'inspirazione in u duminiu peninsulare [...]. I caratteri cumuni à i diversi fuculaghji lateniani sò prubabilamente u riflessu di l'origine cumuna mediterrania di l'impulsione chì l'alimentonu"''<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mediterraniu'', p. 35 è 37.</ref> è, sicondu altri chì, ''"senza tema di esagerà [...], à parte da u [[V seculu a.C.]] (in u cusiddettu [[cultura d'A Tène|periodu d'A Tène]]), l'arte di i [[Celti]] conobbe un sviluppu nutevule grazia à e capacità è à e sperienze tecniche furtamente influinzate da i cuntatti cuntinui incù e culture mediterranie, soprattuttu incù i Grechi è incù l'Etruschi"''.<ref name = Prayon54/> ==Bibliugrafia== === Fonte primarie === * [[Erodutu]]. ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]'', [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I] è [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieVI.html <small>VI</small>] * [[Pliniu u Vechju]]. ''[[Naturalis historia]]'' [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/A/Roman/Texts/Pliny_the_Elder/3*.html <small>III</small>, 85] annantu à [[LacusCurtius]] * [[Strabone]]. ''[[Geugrafia (Strabone)|Geugrafia]]'' [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0198 <small>VI</small>, 1.1]{{en}}-[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0197 <small>VI</small>, 1.1] annantu à [[Perseus project]] * [[Pompeo Trogo]], ''Epitome di [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]'', [http://www.attalus.org/translate/justin7.html#43.3 <small>XAIII</small>, 3.5] {{en}} annantu à attalus.org * [[Aristotele]], ''[[Pulitica (Aristotele)|Puliticu]]'', [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Aristot.+Pol.+3.1280à 1280à, 25] {{en}} annantu à [[Perseus project]] * [[Diodoru Sicilianu]]. ''Bibliotheca historica''. [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/è/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/5à*.html#16 <small>V</small>, 16, 2-3] {{en}} annantu à [[LacusCurtius]] * [[Titu Liviu]]. ''[[Ab Urbe cundita libri|Ab Urbe cundita]]''. [http://www.latin.it/autore/livio/ab_urbe_cundita/!05!liber_v/34.lat V, 34] === Fonte sicundarie === * [[Marcello Giganti]], "U [[logos]] eruduteu annantu à l'origine di Velia" in ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", [[Gaetano Macchiaroli editore]], CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, p. 297 è sig. * Georges Vallet, François Villard, "Les Phocéens en Méditerranée occidentale à l'époque archaïque et a fondation de Hyélè", in ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", Macchiaroli è., CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, p. 297 è sig. * [[Robert Maxwell Ogilvie|Robert M. Ogilvie]], ''E origine di Roma'', [[U Mulinu]], Bologna, 1995. * Venceslas Kruta, I Celti è u Mediterraniu| 2004| [[Jaca Book]], Milanu * Massimu Pallottino, [[Etrusculugia]]| 1984| [[Hoepli (casa editrice)|Hoepli]], Milanu * Mauro Cristofani, Dizziunariu di a civiltà etrusca, 1985, [[Ghjunti]], Firenza * Mauro Cristofani, L'Etruschi. Una nova imaghjine, 2000, Ghjunti * [[Mariu Napuli]], ''"A ricerca archeulogica di Velia"'', ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", Macchiaroli è., CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, * Napuli Mariu, Civiltà di a Magna Grecia, 1978, Eurodes}} * Sabatino Moscati, Quali fubbenu i Fenici| 1992| [[Sucità Editrice Internaziunale|SèI]], Turinu * Santu Mazzarino, Frà oriente è occidente. Ricerche di storia greca arcaica| 1989 == Note == <references/> cffcnsv3zvtb1afu7i7cxg1x62z9dpx Val d'Ese 0 12587 334936 325480 2014-03-23T15:09:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Val d'Ese''' hè una stazione di schì [[Corsica|corsa]] situata nant'a a cumuna di [[Bastelica]] in [[Corsica suttana]]. Da Val d'Ese nasce u fiume "Ese", a stazione hè accircundata da i monti Punta di Petra Male (1674 m), Punta Vaccaiu (1759 m) è Punta Coperchiana (1939 m) ==Distanze== * Val d'Ese - Bastelica = 11 km * Val d'Ese - [[Aiacciu]] = 51 km * Val d'Ese - [[Sartè]] = 92 km [[Categoria:Corsica]] 9u4i458u0juop2s5i7uimzat7p7jtc9 Pianura Padana 0 12588 339577 333885 2014-09-20T13:00:15Z 92.153.12.210 /* Giulugia */ wikitext text/x-wiki [[Image:Val padana.jpg|thumb|240px|Imaghjina da u spaziu di l'Italia sittintriunali: a ''Vaddi Padana'' hè a zona grisgia indrentru à u trattu rossu]] A '''pianura padana''', o '''padanu-veneta''', è più prubbiamenti '''pianura padanu-venetu-rumagnola''' è menu prubbiamenti '''vaddi padana'''<ref>[http://www.sapè.it/enciclopedia/Padana%2C+Pianura-.html De Agostini, anciclupedia, articulu Padana, pianura- ]</ref> (vaddi chì si riferisci à u bacinu di u [[fiumu Pò]], da a [[vaddi Pò]] à u so [[Delta di u Pò|delta]]), hè una [[pianura alluviunali]], una [[rigioni giugrafica]], unitaria da u puntu di vista murfulogicu è idrugraficu<ref>http://www.treccani.it/enciclopedia/pianura-padana/ Articulu rilativu annantu à l'anciclupedia Treccani</ref>, situata in [[Auropa miridiunali]] chì si stendi longu l'[[Italia sittintriunali]], cumpresa principalamenti prima di u [[bacinu idrugraficu]] di u fiumu [[Pò]], cumprindendu parti di i rigioni [[Piemonti]], [[Lumbardia]], [[Emilia-Rumagna]] è [[Venetu]] cumpresi in l'[[isoipsa]] di i centu metri d'altitudina. A nordu-livanti, oltri l'[[Adige]] par parechji, oltri a catena di i [[Coddi Euganei]] è a [[laguna di Vinezia]] par altri, a [[pianura]] assumi a dinuminazioni di [[pianura venetu-friulana]]. Sti dui arii pari cuntigui sò siparati da l'[[Auropa Cintrali]] da a [[catena alpina]], chì custituisci [[spartiacqua]] giugraficu è climaticu, è sò cusì cunsidarati com'è parti di l'Auropa Miridiunali. L'[[Alpi]], i [[Prealpi]], i rilievi di i [[Langhe]] è di u [[Monferrato]] dilimiteghjani a pianura padana longu i virsanti nordu, punenti è sudu-punenti, u virsanti miridiunali essendu inveci chjusu da a catena di l'[[Appinnini]] mentri à livanti hè bagnata da u [[Mari Tarraniu]] in u so sittori più sittintriunali, l'[[Adriaticu]]. Par definiscia la hè ancu imprudatu, ancu puri raramenti, u tuponimu ''[[bassupianu]] padanu''. Un antru terminu intrutu ricintamenti in l'usu cumunu hè quiddu di [[padania]], chì hè ancu diffaramenti imprudatu in parechji duminii, com'è quiddu puliticu, par disignà un'aria di l'[[Italia Sittintriunali]] in parti cuincidenti incù a pianura stessa. A pianura padana, chì a so superficia hè di circa {{M|47 000|k|m2}}<ref>http://www.treccani.it/enciclopedia/pianura-padana/ Articulu rilativu annantu à l'anciclupedia Treccani</ref>, hè bagnata, più di chì da u [[Pò]] è da i so numarosi [[affluenti]], ancu da [[Adige]], [[Brenta]], [[Piave]], [[Tagliamento]], [[Renu (fiumu talianu)|Renu]] è da i fiuma di a [[Rumagna]] in i so bassi corsi da u sboccu in pianura insin'à a foci. == Giugrafia == A pianura padana hè una di i più grandi pianuri auropei è, attualmenti a più grandi trà quiddi di l'[[Auropa meditarrania]]. Accupa bona parti di l'Italia sittintriunali, da l'[[Alpi Uccidintali]] à u mari Adriaticu, è hà à l'incirca a forma di un triangulu. Guasi à u centru scorri u fiumu [[Pò]], chì l'attraversa in dirizzioni punenti-livanti. U fiumu li dà u so nomu, chì deriveghja da ''Padus'', nomu [[Lingua latina|latinu]] di u [[Pò]]. U terminu "[[Padania]]", bench'è più ricenti, cumparisci dighjà in u [[1903]] in un articulu di a [[Sucità Giugrafica Taliana]] scrittu da [[Gian Lodovico Bertolini]] è intitulatu ''Nantu à a pirmanenza di u significatu estinsivu di u nomu di Lumbardia''. == Giulugia == [[File:Colline moreniche del Lago Garda.JPG|240px|thumb|[[Solferino]], [[Morena|cuddini murenichi]] di u [[lavu di Garda]]]] L'attività di i fiuma prisenti hè a principali causa di a furmazioni di l'ambienti attuali di [[pianura alluviunali]] incù significativi cundiziunamenti duvuti à i [[ghjaciazioni]] è à i finomini di [[subsidenza]] diffirinziali in currispundenza di sinclinali è anticlinali sipolti. U so aspettu cuntimpuraneu hè u risultatu di l'azzioni di numarosi corsi d'acqua chì ani, in successivi tempi [[giulugia|giulogichi]] è storichi, arricatu [[sidimentu|sidimenti]] fluviali à u bacinu marinu custieri, sughjettu à finomini di [[subsidenza]], chì accupava l'oghjinca pianura padana. In particulari a gran' parti di i dipositi supirficiali affioranti hè u pruduttu di l'attività fluviali, pusteriori à a [[ghjaciazioni Würm]] chì si cunclusi circa 18000 anni fà. U sciuglimentu di i [[ghjacciaiu|ghjacciali]], libarendu una grandi quantità d'acqua in tempi giulugicamenti brevi hà incausatu l'[[erusioni]] di i grandi corpi [[morena|murenichi]], edificati pricidintamenti da l'attività di i ghjacciali; i matiriali erosi à monti o in prussimità di i dipositi murenichi diposti à l'iniziu di i vaddi, funi diposti in i vaddi. Eppuri, sottu à i dipositi cuntinintali fluviali è fluviu-glaciali (chì prisentani spissori di parechji cintunari di metri) s'hè sviluppatu un basamentu d'urighjina marina incù aspettu strutturali cumplessu è micca priva di significatu niutettonicu. Dipoi u tardu [[Cretacicu]], infatti, a pianura padana hà rapprisintatu a parti fruntali di dui cateni di opposta cunvirghjenza: l'[[Appinninu sittintriunali]] è l'[[Alpi miridiunali]]. I studii nantu à a basa di a siquenza pliu-quatirnaria in a purzioni cintrali è miridiunali di a pianura padana, mostrani u sviluppu di una seria di bacini sedimentarii di tipu sin-orugenetichi chì si sò furmati in seguitu à muvimenti chì si poni culligà à parechji fasi tettonichi; a purzioni sittintriunali di a pianura, inveci, prisenta una struttura monuclinali immergenti versu u Sudu. L'aspettu finali di a pianura padana s'hè raghjuntu incù u riimpimentu difinitivu (cuminciatu in u [[Pliucenu]]), incù dipositi à u principiu marini è dopu cuntinintali, di i bacini ampiamenti subsidenti di l'avanfossi padani. Bench'è a strutturazioni difinitiva di u substratu sipoltu fussi tradiziunalamenti assuciata à una fasa tettonica pliucenica media-infiriori (datevuli da a discurdanza esistenti trà i sidimenti pliu-pleistucenichi marini è u substratu più anticu), l'upinioni hè sempri più diffusa chì i dipositi alluviunali quaternarii siini stati cuinvolti in fasi neutettonichi, cundiziunendu cusì ancu a morfugenesi più ricenti. == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] i81nwdilz9wwx1cryzavrdd5dvktzuq Populu 0 12589 350147 336462 2015-07-07T21:48:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Populu''' pò difinì, in ghjinirali, un gruppu spicificu d'essari umani accumunati da un sintimentu d'appartinenza, pussidendu o menu carattiristichi cumuni quali lingua, cultura, rilighjoni o naziunalità.<br /> Pà certi un populu hè l'insemi di li cittadini d'unu [[statu]], ancu s'iddu in quistu casu si duvaria aduprà la parola ''pupulazioni'', ch'hè l'insemi di i parsoni fisichi risidenti in lu tarritoriu d'unu statu.<br /> Altra cosa ancora hè la [[nazioni]], cunsidarata comu custituita da parsoni chì cundividini un ligamu suciali è culturali.<br /> Par asempiu, lu [[Vechju Tistamentu]] faci rifirimentu à lu ''populu di [[Mosè]]'', chì veni cunsidaratu una nazioni, una rilighjoni è una cultura. Firmendu chjari li ghjusti difinizioni di ''nazioni'' riguardu à la cumunanza di lingua, di custumi è di istituzioni suciali, è di populu riguardu lu sintimentu d'appartinenza, li paroli ''nazioni'' è ''populu'' venini cuntinuamenti cunfusi trà iddi fin'à sustituì l'una cù l'altra. <br> In la Dichjarazioni Univirsali di li Diritti Cullittivi di li Populi (CONSEU - [[Barcellona]], [[27 maghju]] [[1990]]), s'afferma:<br> ''"Ugni cullittività umana ch'aghjia un rifirimentu cumunu, una so cultura è una so tradizioni storica, sviluppati si in un tarritoriu giugraficamenti ditarminatu (...) custituighja un populu.<br>'' ''Ugni populu hà lu drittu cussì d'adintificà si.<br>'' ''Ugni populu hà lu drittu à affrancà si nazioni."''<br> Sicundu quisti cuncetti è in cunforma à li lingui francesa è inglesa, la parola ''nazioni'' tendi à piddà un significatu più puliticu ch'è culturali, mentri la parola ''populu'' tendi à piddà un significatu più culturali. ==Da vede dinò== *[[Sardi (populu)]] [[Categoria:Etnulugia]] c3qwwjtkslxtjunajmhpvuqwstgxa6i Etruria 0 12590 360518 346042 2018-11-18T09:44:01Z Đông Minh 14516 fixed cite error wikitext text/x-wiki [[Image:Etruscan civilization italian map.png|thumb|right|240px|U tarritoriu di l'Etruschi]] L''''Etruria''' era una rigioni antica di l'[[Italia]] cintrali, a ''VII''a trà i rigioni di l'Italia augustea, chì cumprindia a [[Tuscana]], parti di l'[[Umbria]] uccidintali finu à u fiumu [[Tibaru]], u [[Laziu]] sittintriunali finu à Roma è i tarritorii liguri à u sudu di u fiumu [[Magra]].<ref name="PliniuNatHistIII,50">[[Pliniu u Vechju]], ''[[Naturalis Historia]]'', III, 50.</ref><ref name="StraboneItaliaV2.5"/> ==Tarritoriu== Cunfineghja à u nordu incù a [[Liguria]],<ref name="StraboneItaliaV2.1">[[Strabone]], ''[[Giugrafia (Strabone)|Giugrafia]]'', V, 2,1.</ref> à parta da u [[fiumu Magra]] (''Macra'').<ref name="StraboneItaliaV2.5">[[Strabone]], ''[[Giugrafia (Strabone)|Giugrafia]]'', V, 2,5.</ref> Venini dopu, prusiguendu versu u sudu, longu a costa tirrenica i fiuma [[lavu Prile|Prile]] (''Prelius'' o ''Prilis'') è [[Ombrone]] (''Umbĕr''). Sempri più versu u sudu, ci hè u fiumu [[Tibaru]] (''Tiberis''), distanti 284 migli rumani da u Magra, chì custituisci a cunfini miridiunali di l'Etruria incù l'anticu ''[[Latium vetus]]'' di i [[Latini]] è a ''[[Sabina]]'' di i [[Sabini]].<ref name="StraboneItaliaV2.1"/> Sottu [[Augustu]] fù trasfurmata in a ''VII Regio''.<ref name="PliniuNatHistIII,50"/> Cunfineghja, inoltri, in a so parti uriintali, incù l'[[Umbria]], tantu chì u fiumu [[Tibaru]] par un certu trattu custituisci a cunfini trà a dui rigioni.<ref name="StraboneItaliaV2.1"/> A rigioni hè ancu ricca di lava navighevuli com'è: u ''[[Lavu Ciminu|Ciminu]]'' ([[lavu di Vico]]),<ref name="StraboneItaliaV2.9"/> quiddu di ''[[Lavu di Bolsena|Volsinii]]'' ([[lavu di Bolsena]]),<ref name="StraboneItaliaV2.9"/> quiddu di ''[[Lavu di Chjusi|Clusium]]'' ([[lavu di Chjusi]]),<ref name="StraboneItaliaV2.9"/> u ''[[Lavu Sabata|Sabata]]'' ([[lavu di Bracciano]])<ref name="StraboneItaliaV2.9"/> è u [[lavu Trasimeno]].<ref name="StraboneItaliaV2.9">[[Strabone]], ''[[Geografia (Strabone)|Geografia]]'', V, 2,9.</ref> ==Pupulazioni== [[Pliniu u Vechju]] conta chì in Etruria, i [[Pelasgi]] cacciàni l'[[Umbri]], ma ni funi cacciati à so volta da l'''[[Etruschi|Lidi]]''. Da u nomu di u rè di quisti ultimi, presini u nomu di ''[[Tirreni]]'', più tardi chjamati incù u terminu grecu di ''[[Tusci]]'', dirivanti da u ritu sacrificali (verbu grecu ''thýo'' = sacrifiziu).<ref name="PliniuNatHistIII,50"/> ==Storia== ===Etruschi=== Frà u [[X seculu a.C.|X]] è l'[[VIII seculu a.C.]], l'[[ità di u farru]] trova a so massima sprissioni in a [[civiltà villanuviana]] (priciduta in u bronzu ricenti da a [[cultura protuvillanuviana]]), chì hà presu u nomu da [[Villanova (Castenaso)|Villanova]] (una frazzioni di [[Castenaso]]), un insidiamentu di grandi intaressu archiulogicu, induva sò stati truvati lanci, spadi, pettini è giuieddi di ogni tipu. Quista hè una dimustrazioni di i prugressi chì erani stati fatti in l'estrazzioni è in a lavurazioni di i mitalli, di qualessi era particularamenti riccu u sottuterra di a rigioni. ===Ebbica rumana=== [[Image:Roman_regioVII_etruria.jpg|thumb|240px|L'Etruria à u tempu di a duminazioni rumana: Regio VII]] À parta da a tarda ebbica ripublicana (iniziu di u I seculu a.C.) a rumanisazioni di l'Etruria pudia dì si oramai cumplittata. U paisaghju hè carattarizatu da i cità alliati, da i culonii è da i so infrastrutturi. Ci s'aghjunghji una multitudina di picculi fattorie è in i zoni perifirichi sopravvivini paesa d'urighjina etrusca. In u corsu di u seculu cumenciani à furmà si in i tarritorii culonii di prubità più maiori, ditti villi: impresi agriculi spicializati chì cummercializeghjani i so prudutti criati grazia à l'apportu di schiavi. In u tarritoriu di Cosa sò prisenti grandi furnaci di anfuri accantu à i villi, imprudati com'è cuntinidori par u vinu, chì funi dopu scuparti annantu à numarosi relitti in i stradi cummirciali à l'internu di u Mari Tarraniu. In u 89 a.C. l'Etruschi è i culoni latini ottensini a cittadinanza rumana, ma u periodu succissivu fù marcatu da gravi avvinimenti militari: fù distrutta difinitivamenti Talamone è u so portu, più di prubabilamenti à Roselle è Vetulonia, mentri à Populonia a distruzzioni hè ricurdata da i fonti. I mutamenti chì si righjistrani in u tarritoriu sò par a maiò parti distinti da a ruvina di i picculi prubitarii è di u culoni, incù a scumparsa di i so insidiamenti in i campagni, à favori di i cità. À u tempu di l'imperatori Augustu fù custituita a VII Rigioni, ditta Regio VII Etruria, di l'ondici rigioni in i quali fù suddivisu u tarritoriu d'Italia. == Noti == <references/> == Da veda dinò== * [[Etruschi|Civiltà etrusca]] * [[Lingua etrusca]] == Liami == *[http://www.storia.unibo.it/italia/etruria.htm La Regio VII Etruria à cura di l'Univirsità di Bulogna] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Storia]] czksxlnp18ggjiyr5r92voboi2aipyv Tevere 0 12591 356059 344025 2016-12-19T22:26:08Z Kayman2016 11067 wikitext text/x-wiki [[File:Tiber.PNG|thumb|250px|U fiume Tevere in Italia]] [[File:Tevere_2016x.jpg|thumb|250px|U Tevere in Roma]] U '''Tevere''' hè un fiumu maiori di l'Italia cintrali è pininsulari. Hè cù 405 km di corsu u terzu fiumu talianu par lungura daretu à u [[Po]] è l'[[Adige]] è in assulutu u sicondu par bacinu idrugraficu dopu à u [[Po]]. (17.375 km²) U Tevere hè puri u terzu fiumu talianu par vulumu di l'acqui dopu à u [[Po]] è [[Ticinu]] cù guasgi 240 mc/sec di purtata media annua à a foci. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] 1o46cfu1zmcqah6eta43qzsxws8yb3q Civiltà villanuviana 0 12592 332099 330953 2014-03-23T14:12:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Villanuvianu''' hè lu nomu cunvinziunali è mudernu d'un "aspettu culturali" protustoricu, difinitu annant'à basi di li carattiristichi di li resti materiali. Lu nomu dirivighja da la lucalità di ''Villanova'' (frazioni di la cumuna di Castenaso) pruvincia di [[Bulogna]], dundi trà lu [[1853]] è lu [[1855]] [[Ghjuvanni Gozzadini]] ([[1810]]–[[1887]]) truvò li resti d'una nicropuli, purtendu à la luci 193 tumbi (di quisti 179 à incinnarazioni è 14 à inumazioni). Duranti la prima età di lu [[farru]], trà lu IXu seculu a.C. è lu VIIIu seculu a.C. l'aspettu Villanuvianu caratterizzò l'[[Etruria]], l'[[Emila è Romagna]] (in particulari, la zona di [[Bologna]] è Verucchio in lu riminesu), li [[Marche]] (Fermo), la [[Campania]] (Capua, Capodifiume, Pontecagnano, Sala Consilina) è la Lucania (zona di lu Vallo di Diano). Certi studiosi (H. Hencken) dicini chi la civiltà Villanuviana si saria stesa da l'Etruria miridiunali à lu restu di la pinisula intarissata da 'sti civiltà. Altri autori ([[Jean-Paul Thuillier]]; [[Ghjuseppi Sassatilli]]) pensani inveci chi si sia trattatu piuttostu di unu sviluppu lucali risalenti à la tarda età di lu brunzo. ==Carattiristichi== [[Image:Urna cineraria biconica da chiusi IX.VII sec. ac. 01.JPG|thumb|200px|left|Urna cinnararia biconica da [[Chiusi]] IX-VII seculu a.C.]] La principali caratteristica di la civiltà Villanuviana, cù pricidenti in lu "protuVillanuvianu" (XII-X seculu a.C.) di la fasi finali di l'età di lu brunzu, erani li tumbi à incinnarazioni, dundi li cinnari di lu mortu erani posti in un'urna: la pratica funeraria ha sumiddanzi cù l'aspetti di l'"età di li campi d'urni" di la pianura [[Danubiu|danubiana]], mentri li pupulazioni [[Indoauropeani|indoauropei]] praticaiani lu ritu di l'intarramentu. <br> In li nicropuli Villanuviani è parò attistatu puru l'intarramentu cù tumbi à fossa chì, à cumincià da lu VIIIu seculu a.C., s'accumpagna à quiddu crimatoriu. Vicinu à l'abitati, chì a volti in quistu piriudu piddani diminsioni senza pricedenti, tantu da essa difiniti centri ''protuurbani'', si truvaiani l'arii funerarii, carattirizzati da tumbi à ''buca o pozzetto'', a volti rivistiti cù ciottuli, à fussa, ''a cassetta'' di lastri di petra. l'urni cinnararii erani fatti guasgi sempri da vasi biconichi ma, puru, da brocchi biconichi o ovuidali è anfori. Un antru tipu di cinnarariu, cumuni à l'aria laziali, hè l'urna à capanna, sparta in l’Etruria custera è miridiunali interna è chi si riteni risirvata à li ''pater familias''. lu tipicu ossariu biconicu era pruvvistu di una o dui ansi urizzuntali impustati annant'à un puntu di massima spansioni; in lu casu di vasi cù dui manichi unu si rinveni truncatu, forsi par motivi rituali (in quistu sensu Ghjlda Bartoloni). L'urni cinnararii erani chiusi da scudeddi vurtulati, o à volti da elmi par calchì tumba di masciu. Lu curredu funarariu pudia comprenda morsi di cavaddu, rasoi lunati (cù la lama à forma di luna criscenti), spiddi chiusi par li vesti "sarpighjanti", spiddoni è armi par l'omi, o puru alementi di cinturoni, fibuli "ad arcu", spirali par capiddi è elementi di lu tilaghju par li donni. In li dipusizioni Villanuviani risulta pocu diffusa la prisenza d'alementi diffarenti dall’urna cinnararia è da lu so cuparchju. La chjiramica ha formi manda varii, cù li fianchi grossi (dunqua hè nicissaria una cuttura à alti timparaturi, chi cumporta una grendi priparazioni artighjana). La dicurazioni hè incisa, suventi cù unu strumentu à più pinzi cù formi guasi sempri giumetrichi. Li curredi funararii di lu Villanuvianu evolutu, di li tumbi sia à crimazioni chi à intarramentu, si prisentani più abbundanti è ricchi di quiddi di lu Villanuvianu anticu: cù lu passà di lu tempu si cuminciani à vida li signi di una stabili diffarinziazioni suciali. Li capanni è l'altri strutturi abitativi, par quantu ni sapemu da li scavi è da l'urni cunfurmati à capanna, aviani pianta illittica, tunda, rittangulari o quadrata. Erani fatti di lignu è rifiniti cù tarra padedda. Aviani una porta annant'à lu latu più curtu, abbaini annant'à lu tettu par la sciuta di lu fumu è calchì volta puru finestri. La sucietà Villanuviana era in cumenciu pocu diffarinziata, praticaia l'agricultura è l'allivamentu, ma pianu pianu l'attivitai artighjanali spicializzati (spizialmenti la [[mitaddurgia]] è la [[chjiramica]]) purtaiani accumulu di ricchezza è favuriani la diffarinziazioni suciali. ==Siti== [[image:Museo guarnacci, tomba villanoviana di badia.JPG|thumb|200px|Tumba di Badia, Vulterra]] 'Un sò chjari li rapporti di la cultura Villanuviana è protoVillanuviana cù quidda di li [[terramare]], sviluppata si in l'[[età di lu brunzu]] (sicunda mità di lu II millenniu a.C.) in la [[Pianura padana]], chi ugualmenti praticaia lu ritu di l'incinnarazioni, ma cù quali manca ugni cuntinuità in l'insidiamenti (li siti tarramariculi venini abbandunati in lu XII seculu a.C. par raghjoni ancora micca cunnisciuti, mentri l'insidiamenti Villanuviani risalini à lu [[IX seculu a.C.]]). Tuttavia risalendu in lu tempu, in la zona giugrafica accupata in la prima età di lu farru da li gruppi purtatori di l'aspettu Villanuvianu, in la tarda è in la piena età di lu brunzu si ricunnosci ghjà una prisenza parmanenti di gruppi urganizzati annant'à basi d'un rapportu stabili trà insidiamenti è tarritorio. Numarosi abitati accupati in li fasi micca avanzati di la media età di lu brunzu (inghjiru à lu XVII seculu a.C.) prusparighjani attraversu li succissivi fasi di lu Brunzu Mediu 3 (aspettu stilisticu "appenninicu"), di lu Brunzu Ricenti (aspettu subappenninicu di lu XII seculu a.C.) è di lu Brunzu Finali. A parta da lu IX seculu a.C. li pupulazioni tendinu à abbandunà l'altipiani dundi s'erani staddati in lu piriudu pricedenti cù finalità essenzialmenti difinsivi, prifirendu pianicci è cuddini vicini par pudè meddu sfruttò li risorsi agriculi è minararii. Li siti si caratterizzighjani par una maiori cuncentrazioni è par la so cullucazioni in prussimità di vii di cumunicazioni naturali è d'approdi fluviali, lacustri è marittimi. In [[Tuscana]] è in lu [[Laziu]] sittentriunali la prugrissiva crescita demugrafica è la vicenda di li rapporti, suventi micca pacifichi, trà li centri abitati protustorichi, porta à la nascita di grandi centri abitati, par "[[sinecismu]]" (aggrigazione) di viddagghj puru micca vicini trà iddi. A parta da lu IX seculu a.C. si ponini cussì li basi di quiddi chi sariani stati li grendi città [[Etruschi]] di epica storica, comu [[Vulterra]], [[Chiusi]], [[Vetulonia]], [[Orvietu]], [[Vulci]], [[Roselle]], [[Tarquinia]], [[Cerveteri]], [[Veiu]]. Da lu IX à lu VIIIu seculu a.C., spezia à causa di lu successu di lu novu sistema acunomicu è pruduttivu, crebbi la pupulazioni di quisti grendi centri "protuurbani", chi occupaiani vasti arii unitariamenti dilimitate, mentri li diffarenti gruppi familiari intarraiani li morti in lochi posti à fora di li limiti di l'abitatu è chi in lu so insemi furmaiani una vasta "[[nicropuli]]". Li grendi abitati cintrali divenneru impurtanti nodi in li vii di cumunicazioni è, cuntrullendu grendi tarritori (in l'ordini di li 1000 km²), suventi cù piccoli abitati satelliti in currispundenza di li cunfini, detteru locu à la prima forma di statu di la pinisula. In [[Campania]] insemi à la cultura Villanuviana ('"Villanuvianu miridiunale") si sviluppò, à lu cumenciu di l'[[età di lu farru]], la [[cultura di li tumbi à fossa]], carattarizzata da lu ritu di l'inumazioni. In lu settori padanu l'insidiamenti prusparighjani ouru grazii à lu cummerciu cù li rughjoni più sittentriunali (in particulari l'[[Ambra]] da lu [[mari Balticu]]). Lu centru più impurtanti pari essa ''Verucchio'', in [[Emilia è Romagna|Rumagna]]. In l'aria mediu adriatica, puru à [[Fermo]]<ref>[http://www.archeomarchi.beniculturali.it/index.php?it/114/le-sezioni-espositivi sala 13 di lu Museu Archeologhjcu Nazionali di li Marchi didicata à "Fermu isola culturali Villanuviana"]</ref>, in li [[Marche]]. Tracci di insidiamenti sò prisenti à Carpi, à [[Bologna]] è in la zona di [[Modena]] (Castelfrancu Emilia, Cognento è Savignanu annant'à lu Panaro). ==Idintificazioni etnicu-culturali di li Villanuviani== In assenza di alementi linguistichi chi cunsentinu di idintificà cù cirtezza la cultura materiali Villanuviana cù una pricisa stirpa sturicamenti attistata, sò stati avanzati diffarenti iputesi, ma nisciuna di iddi ha in ugni casu raghjuntu lu liveddu di cirtezza è di ampia cundivisioni trà li spezialisti. In particulari, l'iputesi di idintificazioni sò tre: *[[Etruschi]]. annant'à la basi di la diffusioni in lu stessu tarritoriu indu si svilupparà po' la civiltà etrusca, la cultura Villanuviana (o meddu, l'aspettu culturali Villanuvianu) hè stata ricunnisciuta comu una fasa iniziali di quista ([[Massimu Pallottino]]). Puru di pocu, cunsidaratu chi in nisciuna grendi cità etrusca si po vida unu scunvulghjmentu, una mutazioni impruvvisa o una frattura trà l’VIIIu (Villanuvianu avulutu) è lu VIIu seculu (urientalizzanti) ma, piuttostu, una cuntinuità, hè statu ribaditu (da [[Ghjuvannanghjelu Camporeale]] è [[Jean Paul Thuiddier]]) chi li Villanuviani poni essa cunsidarati Etruschi o, quantu menu, protu-Etruschi. *[[Osco-umbri]]. In lu quadru di li tintativi di currilà lu prucessu storico-linguisticu di [[induauropei]]zzazioni di l'Italia cù alementi archiuloghjchi ditirminati, hè stata rilivata la cuincidenza di la prima fiuritura di la civiltà Villanuviana cù l'epica di l'ingressu di li populi oscu-umbri in Italia, pruvenenti da nordu (sicinda mità di lu IIu middenniu a.C.. 'St'iputesa hè rinfurzata da la - par lu mancu parziali - suprappusizioni giugrafica trà l'aria Villanuviana è li sedi storichi di l'Oscu-umbri, è di l'[[Umbri]] in particulari<ref name=viddar>{{cita libro| Francisco| Villar| wkautore=Franciscu Villar| l'Indoauropeani è l'urighjna di l'Auropa| 1997| lu Mulinu| Bologna|id=ISBN 8815057080}}, pp. 479-780.</ref>. *[[Latini]]. Ancu s'iddu in lu quadru di la currelazioni trà Villanova è l'Indoauropei, sia più friquenti l'attribuzioni di quista civiltà à l'Oscu-umbri è di quidda di li [[terramare]] à li [[Latinu-falisci]], prughjinitori di li Latini storichi, carti studiosi hani inveci iputizzatu chi tutt'è dui li culturi siani da scriva si à st'ultimi ([[Peri Bosch i ghjmpera]])<ref name=viddar />. == Boci liati == *[[Etruschi]] == Bibliugrafia == *Ghjlda Bartoloni, ''La cultura Villanuviana'', Roma, Nova Italia Scientifica, [[1989]]; *Mauru Cristofani (a cura di), ''Etruschi, una nova Image'', Firenze, giunti, [[1984]] ISBN 8809203054; *H. Hencken, Tarquinia, Villanuvians and early Etruscans, Cambridghj Mass. 1968; *Jean-Paul Thuillier, l'Etruschi La prima civiltà italiana, Torinu, Lindao Srl, 2008 ISBN 978-88-7180-758-4; * Ghjovannanghjelu Camporeale, l'Etruschi Storia è Civiltà, Torinu, UTET, 2000; * Ghjuseppi Sassatilli in l'etruschi fuori d'Etruria, Verona, Arsenal'editrice, 2001, pag. 172 ISBN 88-7743-221-7; * Mariu Torilli in Rasenna Soria è Civiltà degli Etruschi, Libri Scheiswidder, 1986, pag. 26. ==Liami== * [http://archeo4.arch.unipi.it/antiquarium/fotanti13.html Immaghjna di ughjetti villanuviani] (situ di l'università di Pisa) [[Categoria:Storia]] 6gyoya8id56ep6xrv7248focvvmjagn Lingue indoauropeane 0 12593 154856 2009-01-11T18:07:19Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingui indoauropeani]] 1vdi41xh0nyzlkbvgwxq7x1b1bkvtq7 Roma antica 0 12594 363632 334176 2019-09-30T05:50:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} La '''storia rumana''' hè ciò chì si intendi par li vicendi storichi chì hani vistu prutagunisti l'antichi [[Roma|Rumani]]. Par la storia di la cità di Roma, chì par l'antichità cuincidi cù idda, si rimanda à la [[Storia di Roma|boci apposita]]. == Fundazioni == Sicundu lu racontu tradiziunali, la [[fundazioni di Roma]] à mità di l'[[VIIIu seculu a.C.]] si devi à li leghjendari [[rumulu è Remu]], nonostanti lu privalè di lu primu annant'à lu sicundu. La data ufficiali, [[21 aprile]] di lu [[753 a.C.]], venni stabilita da [[Marcu Terenziu Varrone]] calcolendu à ritrosu li pariodi di regnu di li ri capitolini (35 anni circa par ogni re) . Altri funti in rialità riportani dati diffarenti: [[Quintu Enniu]] in li so ''Annales'' culluchighja la fundazioni nell'[[875 a.C.]], lu storicu grecu [[Timiu di Tauromeniu]] nel'[[814 a.C.]] (contempuraneamenti, quindi, à la fundazioni di [[Cartagine]]), [[Fabiu Pittore]] all'annu [[748 a.C.]] è [[Luciu Cinciu Alimentu]] in lu [[729 a.C.]] La datazioni di Varroni - quidda tradiziunalmenti celebrata - hè cunsiderata sia troppu alta (in relazioni à la prima unificazioni di l' abitati, avvenuta presumibilmenti in la mità di l'VIILi seculu) sia troppu tarda (i primi insediamenti risalini à lu [[IIu millenniu a.C.]]). Da lu puntu di vista archiulogicu in la zona di lu ''[[Latium]]'' si sò osservati certi tracci di pastorizia ([[porcu|porci]], [[pecura|pecuri]], menu li [[vacca|vacchi]]) è di modesta agricoltura (soprattuttu [[farru]], [[spelta]] è [[Hordeum vulgare|orzu]], par quantu fossi permessu da l'area paludosa). Cù li primi operazioni di bonifica inghjiru all'[[età di lu Ferru]] ([[IX seculu a.C.|IX]]-[[VIILi seculu a.C.|VIILi sec. a.C.]]) si sviluppani puru li primi cultivazioni di [[frumentu]], [[vita]] è [[aliva]]. Si hani certi tombi à [[incinerazione]], sostituiti poi in lu IX seculu da li primi sepolture; certi tombi arcaichi mostrani pochi offerti, segnu di una sucietà omoghjinea, è certi ogghjitti preziosi da lu seculu successivu. Ma la vera è propria cità si venni furmendu attraversu un fenomenu di [[sinecismu]] duratu vari secoli è culminatu appuntu à la mità di l'[[VIILi seculu a.C.]]. In analogia à quantu accadeva in tutta l'[[Italia centrale]], li urigini di la cità si devini à una progressiva riunioni in un veru è propriu centru urbani di li villagghj sorti annant'à tradiziunali [[Setti culli di Roma|setti culli]]: si trattava di insediamenti di l'antica popolazioni di li [[Latini]], di stirpi [[Indoeuropei|indoeuropea]] (gruppu latino-falisco), già presenti da lu [[X seculu a.C.|X seculu]]. La lucalità presentava ampii zoni pianeghjanti pressu lu [[Tevere]], chì tuttavia erani in parti occupati da paludi è stagni. Li cullini chì si affacciavani annant'à fiumi erani inoltri ricchi di acqui è cuntrollavani lu guadu di lu fiumi pressu l'[[isola Tiberina]], à lu puntu di intersezioni di dui importanti direttrici cummerciali. La prima direttrici cummerciali andava da la custa à li zoni interni di la [[Sabina]] lungu la valli di lu Teveri, è era utilizzata par l'approvvighjonamentu di lu [[sale]] indispensabili par li economii [[Agricoltura|agricolu]]-[[Pastorizia|pastorali]]: corrispondi à la [[via Salaria]] di epoca storica. La sicunda era rappresentata da l'itinerariu chì andava da l'[[Etruria]] à la [[Campania]]. == Età regia == [[File:Romolo_e_remo.jpg|thumb|250px|left|[[Pieter Paul Rubens]], ''[[rumulu è Remu (Rubens)|Romolu è Remu]]'', [[1615]]-[[1616|16]] ([[Roma]], [[Pinacoteca Capitolina]]).]] Li primi [[ri di Roma]] sò ghjineralmenti cunsiderati cumi figuri prettamenti mitologichi, poiché la datazioni proposta da [[Varrone]] - chì cunsidera un totali di 245 anni par li setti monarchi - hè monda probabilmenti troppu breve. La tradizioni attribuisci à ogni sovrani un particolà cuntributu in la nascita è nellu sviluppu delli istituzioni romani è dellu sviluppu socio-politicu di l'Urbe. === rumulu === [[Romolu]] hè ritenutu un eroi [[eponimu]], vieni ricordatu cumi lu [[fondazioni di Roma|fondatori di la città]], à cui diedi li principali istituzioni civili, di cui si ricorda la furmazioni di un cunsiddu sceltu da lu ri, lu primu [[Senatu romano|Senatu]]. Lu mitu lu voli regnanti finu à lu [[717 a.C.]], quendu li succedi un ''interrex'', ossia un anziani chì faceva li annant'à veci duranti lu cambiu di regno: questa figura mostra chì la successioni à lu tronu ùn avvinia certamenti par via dinastica. rumulu realizzò puru la prima distinzioni trà [[patriziu (storia romana)|patrizi]] (discendenti da padri illustri) è [[plebei]] (moltitudine), istituendu puru la [[clientela]] è lu [[patronatu]] di li sicundi versu li primi. Divisi puru la cità in tri [[tribù]] (''Titienses, Ramnenses, Lùceres'') è trenta [[curia (storia di Roma)|curie]], puru si questa vieni cunsiderata cumi un'attribuzioni piuttostu moderna. === Numa Pompiliu === [[Numa Pompiliu]], ri da lu [[716 a.C.|716]] à lu [[673 a.C.]], hè un nomi tipicamenti italicu. di urigini osco-umbra. La legghjinda lu voli creatori delli principali [[relighjoni romana|istituzioni relighjose]], trà cui li culleghj sacerdotali delli [[vestali]], di li [[Flamine|flàmini]], di li [[pontefici (storia romana)|pontefici]], è di l' [[augure|àuguri]]; istituì puru la carica di [[Pontefici massimu (storia romana)|pontefici massimu]] (''pontifex maximus''), nonché la suddivisioni di l'annu in dodici mesi è la precisa regolamentazioni di tutti li festi è li celebrazioni, precisendu li ghjorni [[fasti (storia romana)|fasti è nefasti]]. === Tullu Ostiliu === [[Tullu Ostiliu]], succedutu subitu à lu precedenti, siedi à lu tronu finu à lu [[641 a.C.|641]], sconfigghjindu li [[Sabini]] è cunquistendu [[Alba Longa]], cù una iniziali espansioni territoriali in lu [[Laziu]]. Da un puntu di vista storicu si tratta di un fattu possibili, poiché à la mità di lu [[VILi seculu a.C.]] si hè osservatu un abbandonu di li villagghj limitrofi. À lu ri vieni attribuita puru la prima pavimentazioni di lu [[Foru romano|Foru]]. === Ancu Marziu === Lu successori [[Ancu Marziu]] - da lu [[640 a.C.|640]] à lu [[617 a.C.]] - ni proseguì l'opera fundendu la prima delli culonii, ossia [[Ostia Antica|Ostia]] (traducibili in [[lingua latina|latinu]] cumi ''foci''); la custruzioni di la nova cità era dovuta probabilmenti à la necessità di cuntrollà la zona meridionali di lu [[Tevere]]. === Tarquiniu Priscu === L'esistenza storica in particolà di l' ultimi tri ri pà esseri accertata, sebbeni sia possibili chì li dui Tarquini siani una duplicazioni di unu stessu personaghju). Sottu questi sovrani, la cità entrò nell'orbita [[Etruschi|etrusca]] è ebbi una straordinaria fioritura. [[Tarquiniu Priscu]], regnanti da lu [[616 a.C.|616]] par una ghjinerazioni, effettuò diversi lavori pubblici, cumi lu drenaghju delli zoni pianeghjanti attraversu la [[Cloaca Massima]]. Istituì puru un esercitu guidatu da tri ufficiali, li [[tribunu militare|tribuni militari]] (''tribuni militum''), à capu di 3.000 fanti è 300 cavalieri. Vieni urganizzatu puru lu sistema elettorali attraversu li curii (dal [[lingua latina|latinu]] par ''co-viria'', intendendu una riunioni di omini). === Serviu Tulliu === [[Serviu Tulliu]] riorganizza l'esercitu in la nova [[oplita|falangi oplitica]], cù una divisioni di li cittadini in classi sicundu lu censo, è in tribù sicundu la residenza; li tribù sò divisi in quattru urbani (''Suburbana, Palatina, Esquilina, cullina'') è 17 rurali (poi divenuti 31 da lu [[V seculu a.C.|V seculu]]). Serviu Tulliu effettua puru un primu [[censimentu]] è la tradizioni lu voli custruttori di lu tempiu di [[Diana]] sull'[[Aventinu]]. Vieni introdottu puru l<nowiki>'</nowiki>''[[aes signatum]]'', ossia pani di [[bronzu]] cuntrassegnati. === Tarquiniu lu Superbu === L'ultimu ri, [[Tarquiniu lu Superbu]], venni cacciatu in lu [[509 a.C.]], sicundu la tradizioni à causa di li so atteghjamenti arroganti è di lu disprezzu versu li so cuncittadini è versu li istituzioni romane: si tratta probabilmenti delli cunseguenzi di lu decaderi di la potenza etrusca, di la quali Roma approfittò par cunquistarsi una maghjori autonomia. == Età ripubblicana == [[File:Marius Carthage.jpg|thumb|right|250px|[[Gaiu Mariu]], un ghjinarali rumani chì rifurmò drasticamenti l'esercitu rumanu]] Li rapporti internaziunali di Roma, testimoniati da lu primu trattatu cù Cartagini di lu [[508 a.C.]], furonu bloccati tempuraneamenti par li tensioni è li guerri cù li popoli cunfinanti quali li Etruschi guidati da [[Porsenna]], li Latini, chì furonu sconfitti da li romani in lu [[496 a.C.]] pressu lu lagu Regillo, è varii popolazioni uniti cumi Equi, Volsci è Sabini, chì li romani sconfisseru in lu 431 annant'à monti Algidu. Dopu la prima guerra offensiva di Roma cuntru Veio, par li Salini di lu [[Tevere]], la cità venni stravolta in lu [[390 a.C.]] da un incendiu appiccatu da li [[Galli]] guidati da lu ri [[Brennu]], chì cù successu avevani già invasu l'Etruria. L'intensità di quidda vergogna verrà superata solu da lu saccu di Roma in lu [[410 d.C.]]. Li Romani successivamenti si scontraronu prima cù li Sanniti (343-295 a.C.) è poi cuntru li Tarantini aiutati da Pirru (ri di l'Epiro), sconfitti in lu 275 à Maleventum (chi da quel momentu fu ribattezzatu Beneventum). In lu [[270 a.C.]], cù la vittoria annant'à [[Bruzi]] chì detenevani finu à quel momentu lu cuntrollu di parichji cità di la magna grecia di la Calabria centru settentrionali, puru li ''poleis'' grechi vengonu annessi à lu territoriu romanu. Roma si ritrovò à cuntrollà un territoriu chì andava dallu strettu di Messina à lu fiumi Rubicone. Li guerri cuntru li diversi popolazioni italichi, cuntru li galli, li cartaginesi è li macedoni, porterannu à cunsolidà lu duminiu sull'Italia è à inizià l'espansioni in [[Spagna]] è in [[Macedonia (provincia romana)|Macedonia]]. Data simbolu di questa espansioni in lu Mediterraniu hè lu [[146 a.C.]], annu in cui, dopu un [[assediu]] duratu tri anni è altrettanti guerri cumbattuti nell'arcu di più di un seculu cuntru Roma, cadi definitivamenti [[Cartagine]], la quali vieni cumpletamenti rasa à lu solu è cusparsa di sali da li truppi romani cumandati da [[Publiu Corneliu Scipioni Emilianu]]; vieni cunquistata è distrutta puru [[Corintu]], cità simbolu di la resistenza greca à la politica di espansioni romana; cù questi dui grandi vittorii, Roma abbandona lu rolu di potenza reghjonali in lu Mediterraniu Occidentali par assurghjà superpotenza incontrastata di tuttu lu bacino, lu quali d'ora in poi, ùn à caso, verrà rinominatu ''mà nostrum''. Li classi dirighjinti si apronu all'influenza di la cultura greca è vengonu importati operi d'arti è di artigianatu artisticu in gran numeru da la Grecia è da li provinci urientali di cultura ellenistica. Li problemi cunnessi à una espansioni cusì grandi è repentina chì la Repubblica dovetti affrontà furonu enormi è di variu ghjinere: li istituzioni romani erani finu à allora cuncepiti par amministrà un piccolu stato; adessu li [[provincia romana|province]] (paragonabili à li culonii di l' stati moderni, da ùn cunfonderi cù li culonii romani propriamenti detti, li quali erani stanziamenti di cittadini romani à pienu titolo, ''cives optimu iure'' in territori extracittadini sogghjitti all'amministrazioni è urganizzazioni diretta dellu statu romano) si stendevani da l'[[Iberia (storia romana)|Iberia]], all'[[Africa]], à la [[Grecia]], all'[[Asia]]. Li cuntinui guerri in patria è all'estero, inoltri, immiseru annant'à ''"mercato"'' una quantità enormi di schiavi, li quali venneru usualmenti impiegati in li aziendi agricoli di li [[patriziu (storia romana)|patrizi romani]], cù ripercussioni tremendi in lu tessutu suciali romanu. Infatti la piccola proprietà terriera andò rapidamenti in crisi à causa di la maghjor cumpetitività di li latifondi schiavistici (chi ovviamenti producevani praticamenti à custu zero), ciò provocò da una parti la cuncentrazioni di li terreni cultivabili in pochi mani è una grandi quantità di merci à bon mercato, da l'altra ghjinerò la nascita di lu cusiddettu sottoproletariatu urbano: tutti quelli famiddi custretti à lascià li campagni si rifugiaronu nell'urbi, dovi ùn avevani un lavoro, una casa è di chì sfamarsi dendu urigini à pericolosi tensioni suciali abilmenti sfruttati da li politici più scaltri. puru la struttura uriginali di la famidda, delli relazioni suciali è di la cultura romana subironu profondi sconvolgimenti: lu cuntattu cù la civiltà [[antica Grecia|greca]] è l'arrivu in la cità di moltissimi schiavi ellenici (in parichji casi più culti è istruiti di li so stessi padroni) ghjinerò in lu popolu romano, specialmenti trà la classi dirighjinti, sentimenti è passioni ambivalenti: da una parti si desiderava (i à la fini in bona parti ci si riuscì) à rinnovà li custumi rurali romani - ''mos maiorum'' - introducendu usanzi è cunoscenzi provenienti da l'Oriente. quistu cumportamentu feci sì effettivamenti chì lu livellu culturali di li Romani, almenu di li patrizi, crescessi significativamenti - basti pensà all'introduzioni di la [[filosofia]], di la [[retorica]], di la [[letteratura]] è di la [[scienza]] greca - ma indubbiamenti ghjinerò altresì una decadenza di li valori morali, testimoniata da la diffusioni di custumi è abitudini perfinu ogghj moralmenti discutibili. [[Image:Roman Empire map.gif|thumb|300px|Spansioni di lu duminiu rumanu: |#a6a|Imperu rumanu]] Tuttu ciò naturalmenti ùn accaddi senza provocà una strenua opposizioni è resistenza da parti di l' ambienti più cunservatori, reaziunari è puru retrivi di la cumunità romana. custoru si scaddaronu cuntru li culturi extra-romani, tacciati di corruzioni di li custumi, di indecenza, di immoralità, di sacrilegiu in li cunfronti delli abitudini relighjosi romane. Questi dui opposti schieramenti furonu ben rappresentati da dui gruppi di puteri di eguali importanza ma di radicalmenti opposta visione: lu circolu culturali di l' Scipioni, chì diedi à Roma certi trà li più dotati cumandanti militari di la storia (l'[[Publiu Corneliu Scipioni Africano|Africanu]] so tutti), è lu circolu di [[Marcu Porciu Catone|Catone]], lu quali lottò accanitamenti cuntru l'ellenizzazioni di lu modu di viveri romani cù una tenacia è un vigori chì diventaronu legghjindarii (u famighjirati à sicunda di li punti di vista), tuttu à favori di lu ripristinu di lu più antico, ghjinuinu è uriginali ''mos maiorum'', quell'insiemi di custumi è usanzi tipichi di la Roma arcaica chi, sicundu Catoni, avevani permessu à lu popolu romani di rimaneri unitu di fronti à li avversità, di sconfigghjiri ogni sorta di nemico, di piegà lu mondu à lu propriu volere. Quistu scontru trà novu è anticu, cumi hè facili immaghjnà, ùn si placò finu à la fini di la repubblica, anzi possiamu diri chì questu scontru trà "conservatorismo" è "progressismo" (termini da usari, quendu si discuti di vicendi romani, cù molta accortezza, infatti parlà di idiulogia progressista in sensu modernu in la sucietà romana, una società, à lu di là di ogni rumanticismo, basata sullu schiavismu di massa, annant'à rumanizzazioni puru furzata di li popoli, sull'autoritarismo, annant'à repressioni è so un atteghjamentu intolleranti è à volti puru feroci so chiunqui osassi mitteri in discussioni lu puteri rumani è li annant'à leghj, hè à dir pocu furviante) hè statu presenti in tutta la storia rumana, puru in lu pariodu [[imperu rumano|imperiale]], à testimonianza di quali trauma devi esseri statu la scoperta, lu cuntattu è lu cunfrontu cù civiltà à lu di furi di li brulli paesagghj [[Lazio|laziali]]. La piccola proprietà terriera messa in crisi da li aziendi agricoli patrizii (chi sfruttani lu lavoru di l' schiavi), è li novi influenzi culturali provocani furti tensioni suciali all'internu di la sucietà rumana. In lu [[Iu seculu a.C.]] la Repubblica inizia à scricchiolari, si amplia lu latifondu è si affermani furti puteri parsunali di li parsunagghj più influenti chi, facendosi interpreti di li bisogni delli massi menu favoriti u di la necessità di manteneri lu cuntrollu in li mani delli principali è più ricchi ''ghjintes'', porterannu à la guerra civile. La Repubblica dovrà affrontà puru una rivolta di schiavi, capeghjata da [[Spartacu]]. Arriverannu altri cunquisti, la [[Gallia]] è la [[Britannia]] da parti di [[Gaiu Giuliu Cesare|Giuliu Cesare]], ma li rumani arriverannu finu in [[Siria]] è in [[Armenia]]. == Età impiriali == [[File:Roman Empire Map.png|thumb|300px|right|L'imperu rumani raghjunsi la so massima stansioni in lu [[116]]]] La tesi sicundu cui lu duminiu di [[Roma]] urmai si estenda so un territoriu troppu vastu è sia troppu cumplicatu par li strutturi di la Repubblica ghjistirlo, provocendu la nascita di lu ''Principato'' hè ampiamenti superata. Li raghjoni di l'ascesa di un modellu di governu centrali so basi sempri più spiccatamenti parsunali si devonu ricercà in lu declinu di lu governu [[senatu (storia rumana)|senatoriale]] di la Repubblica rumana, lu cui primu attu va riallacciatu à la figura emblematica di Scipioni Emilianu. La diffusioni di un sempri più marcatu sensu individualisticu à ruma ha sicuramenti traccia di la diffusioni di [[monetazioni rumana|effighj monetali]] ritraenti ùn più solu lu più rappresentativu di l' antenati di lu magistratu in carica, ma spessu lu magistratu medesimu. quistu processu si manifesta in cuncomitanza cù la penetrazioni di li valori di la civiltà ellenistica, favorita indubbiamenti da la cunquista rumana delli pòleis ellenichi sulli custi di la [[Magna Grecia]] (Italia meridionale) è di la [[Sicilia]], è sospinta da la cunquista rumana di la [[Macedonia (provincia rumana)|Macedonia]], di la [[Grecia]] moderna è di gran parti di lu mondu ellenistico, à eccezioni di l'[[Egittu]] duminatu da la dinastia Lagidi, postu cumunqui sottu un sempri più pressanti protettoratu. Lu ricorsu sempri più assidu à lu mandatu dittatoriali incominciatu cù [[Gaiu Mariu]] stravolgi la portata custituziunali di la magistratura dittatoriali, prevista da l'ordinamentu repubblicano, finu all'esitu di la dittatura [[Luciu Corneliu Silla|sillana]], intesa cumi mandatu à restaurà lu Statu rumani in sensu cunservatore-oligarchicu (a favori di l' optimates) è ùn parvenuta à un esitu monarchicu par l'esclusiva volontà di Silla. La dittatura cesariana ([[46 a.C.|46]]-[[44 a.C.]]) riprendi in pienu lu modellu sillano, seppur partendu da un campu politicu oppostu (quellu di li populares, li oligarchi più propensi à usà la demagogia annant'à popolino, lu vulgus, par assumeri lu putere) è furmalizza lu rifiutu di un esitu monarchicu naturali adducendu la raghjoni di lu rifiutu culturali di la rumanità par l'istitutu monarchicu ufficiale. L'ascesa di [[Augustu (imperatori rumano)|Augustu]] (44-[[30 a.C.|30]]), attraversu la partecipazioni à un istitutu apertamenti sovversivu cumi lu [[sicundu triumvirato|"secondo" Triumviratu]], si furmalizza in lu [[27 a.C.]] in la rinuncia à li puteri dittatoriali urmai estesissimi in cambiu di un cooptatu riconoscimentu senatoriali di un "bisognu dellu Statu rumano" à una figura di guida è di ispirazioni politica di lu governo: cù l'appellativu di Augusto, Ottaviani inaugura quel particolà istitutu custituziunali rumani notu cumi Principatu (erroneamenti talvolta chiamatu Imperu par la presenza effettiva di imperatori, dimenticendu chì la carica di "imperator" hè appellativu già repubblicani par lu ghjinerali vittorioso, è chì la creazioni di un'amministrazioni decentrata attraversu la creazioni di ''provinciae'' risali à lu [[237 a.C.]], cul casu siculo). Per tuttu lu primu seculu cuntinua l'accrescimentu territoriali di l'impero, sottu li dinastii di li [[dinastia Giulio-Claudia|Giulio-Claudii]], è di li [[Dinastia di li Flavi|Flavi]]. Sottu [[Traianu]], cù la cunquista di la [[Dacia (storia)|Dacia]] è di novi territori in urienti, l'imperu raghjungi la sua massima espansione. Sottu la [[dinastia di l' Antonini]] si ha un pariodu di paci è prosperità, sebbeni versu la fini cumincia à esseri sempri più pressanti lu cumpitu di difenderi li cunfini di l'imperu da la pressioni di li nemici esterni. La crisi di lu Principato, avviatasi già à la morti di [[Marcu Aureliu]], si cuncretizza nell'ascesa di [[Settimiu Severu]] ([[193]]-[[211]]) è in la riforma di l'istitutu di lu principato, urmai estraniu à li dinamichi di l'ambitu senatoriali è duminatu da quelli di l'[[esercitu]]. La monarchia milità severiana (193-[[235]]), seppuri ripesca talvolta la necessità di una legittimazioni senatoria, preludi all'avventu di lu duminatu ([[285]]-[[641]]), dopu la fasi assai dinamica di l'anarchia milità (235-285). Dopu la [[dinastia di li Severi]], par tuttu lu [[IILi seculu]] sarannu li leghjoni à proclamà imperatori chì spessu regnani solu par brevi pariodi è sò parennementi impegnati in li campagni militari. La crisi economica hè puru crisi ideali è si diffondi lu Cristianesimo, in parti cumbattutu è in parti tolleratu. Cù la [[Tetrarchia]] voluta da [[Dioclezianu]] inizia la divisioni di l'imperu è vengonu sviluppati profondi riformi in lu tentativu di fissà lu status qu. ruma pardi lu so rolu di sedi imperiali à favori di mitropoli più vicini à li frontieri da difendere. Vieni fundata da [[Costantinu I]] annant'à situ di la cità di [[Bisanziu]] la "Nova ruma", [[Costantinopoli]]. La prugrissiva aduzioni di la [[relighjoni cristiana]] (chi di cunversu si istituziunalizza à cuntattu cù lu Statu rumano, assumendoni tratti urganizzativi è certi modelli iconografici) avviata da custantinu ([[306]]-[[337]]), si cuncludi, dopu pariodi di oscillazioni trà scelti protoereticali ([[Costanzu II]],337-[[361]]) è tentativi di restaurazioni di li culti tradiziunali, medianti l'organizzazioni di un'istituzioni ecclesiali parallela à quidda cristiana ([[Giuliani (imperatori rumano)|Giulianu]], 361-[[363]]), cù l'adozioni ufficiali di lu cultu cristiani ([[Tiudosiu I]],[[379]]-[[395]]). In lu successivu [[IV seculu]] lu cristianesimu divieni progressivamenti l'unica relighjoni è li imperatori sò custretti à accettà lu stanziamentu di li barbàin li territori di l'impero, cercendu di farni di l' alleati. In lu [[V seculu]] l'imperu d'Orienti è quiddu d'Occidenti sò urmai stabilmenti divisi. L'imperu d'Occidenti hè ridottu quasi à la sola Italia è ruma subisci lu saccu di li [[Visigoti]] di [[Alaricu I]] in lu [[410]] è quiddu di li [[Vandali]] di [[Gensericu]] in lu [[455]]. Sò urmai li ghjinerali barbàchì difendonu l'imperu è esercitani un enormi puteri, arrivendu à creà è deporri imperatori à so piacimentu. In lu [[476]] lu ri barbaru [[Odoacre]] deponi l'imperatori [[rumulu Augustu]] è rimanda li insegni imperiali all'imperatori d'Orienti, segnendu puru furmalmenti la fini di l'Imperu rumanu. == liami == * [http://vallegiulia.blogspot.com/2007/06/studiare-roma-con-il-web-un-elenco-di.html elencu di risorsi web annant'à storia di ruma] * [http://web.upmf-grenoble.fr/Haiti/Cours/Ak Thi ruman Law Library] by Yves Lassard and Alexandr Koptev. [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Italia]] 392rau3velmxib66cwom72lh69ho5hg Lingue indoeuropeane 0 12595 154865 2009-01-11T18:31:54Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingui indoauropeani]] 1vdi41xh0nyzlkbvgwxq7x1b1bkvtq7 Veiu 0 12596 351366 351365 2015-07-18T13:41:47Z 2.4.112.137 /* U situ */ wikitext text/x-wiki '''Veio''' (in latinu '''''Veii''''') fù un'impurtante cità [[Etruschi|etrusca]], chì e ruvine sò situate vicinu à u borgu medievale d'[[Isula Farnese]], postu à circa 15&nbsp;km à u N-O di [[Roma]], à l'internu di i cunfine di u [[Parcu rigiunale di Veio]]. Nata micca luntanu da a riva dritta di u [[Tiberu]] guasi certamente durente u [[IX seculu a.C.]], entrì dapoi u [[VIII seculu a.C.]] in cumpetizione incù Roma per u cuntrollu di i ''[[septem pagi]]'' è di e saline à a foce di u fiume (''[[campus salinarum]]''), da u quale dipindia parte di a so prusperità. Fù cunquistata da i Rumani dopu à un longu assediu à l'iniziu di l'[[IVu seculu a.C.]] (data tradiziunale: 396 a.C.), rifundata com'è culonia rumana durente u [[seculu I a.C.]] è trasfurmata in [[Municipiu (storia rumana)|municipiu]] da [[Augustu]] (''Municipium Augustum Veiens''). L'estinsione è l'impurtanza di a cità rumana funu eppuru assai minori rispettu à u periodu etruscu. Fù definitivamente abbandunata, sicondu ciò chì hè sugiritu da e date archeulogiche è epigrafiche, durente l'[[seculu IV d.C.]] Definita cum'è ''pulcherrima urbs'' ("cità splendida") da u storicu latinu [[Titu Liviu]]<ref>{{Cita publicazione|autore = [[Titu Liviu]]|titulu = [[Ab Urbe cundita]]|vulumu = V, 4, 24}}</ref>, cunsiderata da [[Dionigi d'Alicarnassu|Dionigi]] "a più putente cità di i Tirreni" à u tempu di [[Romulu]] è "grande quantu [[Atena]]"<ref>Dion. 2, 54, 3.</ref>, fù trà i maiori centri pulitichi è culturali di l'Italia cintrale in particulare trà u [[VII seculu a.C.|VII]] è u [[VI seculu a.C.]] è incù [[Caere]] (Cerveteri) a più pupulosa cità di l'[[Etruria]] meridiunale. Sediu di fiurente butteghe d'artigianatu dapoi l'[[Arte etruscu#Orientalizante|epica orientalizante]], sviluppò durente l'[[Arte etruscu#Arcaica|età arcaica]] una rinumata scola di coruplastica (scultura in [[terracotta]]) chì u so più celebru espunente fù l'etruscu [[Vulca]], chjamatu à rializà e sculture di u [[Tempiu di Ghjove Capitulinu]] à Roma. Sicondu l'attuale cunniscenze archeulogiche fù ancu a cità chì intrudusse in Italia l'usu di decurà incù pitture e parete di e tombe à camera: a Tomba di i Lioni Ruggenti (circa 690 a.C.) è a Tomba di l'Anatre (circa 670 a.C.), ritruvate in e necropole poste intornu à l'altupianu, sò cunsiderati cum'è l'esempii più antichi di a penisula sana<ref>{{Cita web|autore = F. Boitani-S. Neri-F.Biagi|url = https://www.accademia.edu/1050715/F.Boitani_S.Neri_F.Biagi_Riflessi_della_ceramica_geumetrica_in_a_più_antica_pittura_funeraria_veiente|titulu = Riflessi di a ceramica geumetrica in a più antica pittura funeraria veiente|accessu = |data = }}</ref>. L'aria di a cità antica riveste oghje un grande interessu storicu è naturalisticu è hè ogettu di ricerche archeulogiche da parte d'istituzione tantu taliane ch'è straniere. U fascinu di i lochi l'hà resa inoltre destinazione d'escursione da parte di turisti è citatini rumani, in particulare durente i ghjorni festivi. [[File:Map of Veii.jpg|thumb|Carta di a cità di Veio di George Dennis (1848)|307x307px]] == U situ == [[File:Campagnano mappa 1547.jpg|left|thumb|300x300px|[[Eufrosino di a Volpaia]], ''Carta di a Campagna rumana'', 1547. Ditagliu di u territoriu cumpresu trà [[Campagnano di Roma]] è l'antica cità di Veiu.]] L'aria archeulogica hè situata in u territoriu nordu-occidentale di a cumuna di [[Roma]] ([[Municipiu Roma XVII (2001-2013)|XV municipiu]]), à circa 15&nbsp;km di distanza da u centru è micca luntanu da a cunfine incù a cumuna di [[Formello]]. A leghje rigiunale taliana n. 29 di u 1997 hà istituitu u [[Parcu rigiunale di Veiu]] incù u scopu di prisirvà l'ambiente naturale di l'areale di a cità antica è d'altri territorii cunfinanti situati longu a riva dritta di u [[Tiberu]]. Malgradu a carenza di a signaletica stradale, u situ archeulogicu hè d'accessu faciule da a Capitale per via di a [[Strada statale 2 Via Cassia|via Cassia]]. L'accessu per i visitadori avvene di solitu da u parcheghju à a valle di u borgu d'[[Isula Farnese]], da a quale si righjunghjenu faciule e ruvine di u [[santuariu di Portonaccio]] (l'unicu sittore accintulatu di a cità per u quale hè richiestu un bigliettu d'intrata. A cità antica si stindia annantu à un [[altupianu]] di forma vagamente triangulare incù una superficia di circa 190 ettari (1,9&nbsp;km<sup>2</sup>), delimitatu à u sudu da u Fosso Piordo (o Fosso di e Duie Fosse) è à nordu da u Turrente Valchetta (ancu cunnisciutu com'è Valca, Varca o Fosso di Formello), identificatu incù l'anticu fiume [[Cremera]]. Riduttu oghje à pocu più ch'è un turrente, u Cremera avia in i tempi una purtata d'acqua abbastanza maiore chì era l'emissariu di a [[Valle di Baccano|Lavu di Baccano]], à l'origine situatu in a valle omonima. Sicondu u puntu più à u nordu di u pianu u percorsu di u fiume fù alteratu par mezu di un'impurtante opera di ingegneria idraulica, rializata in una epica imprecisata (ma piuttostu antica): u cusiddettu '''Ponte Sodo''' ùn hè altru ch'è una galleria artificiale etrusca d'una lunghezza di circa 70 m per 3 m di larghezza, scavata in a roccia à u fine di canalizà u percorsu di l'acque di u Cremera<ref>{{Cita publicazione|autore = Stefania Quilici Gigli|titulu = Ossirvazione annantu à Ponte Sodo à Veiu|rivista = Archeulugia Classica|vulumu = XXXVIII-XL|numeru = 1986-88}}</ref>. Incù 'ss'opera fù evitatu u priculu d'inundazione incausatu da un'ampia ansa naturale di u fiume. U fascinu particulare di u locu ne face una di e principale attrazzione di u situ. Pocu più versu a valle di u fiume si scontranu i resti di a strada rumana chì escia da a cità in direzzione di [[Capena]] è, dinù, e ruvine d'un impiantu termale rumanu d'età augusteu o tiberianu (i '''Bagni di a Righjina'''), surghjitu in currispundenza d'una surghjente d'acque termale calde. U più chjucu Fosso Piordo, forma in prussimità d'un vechju mulinu (attivu finu à a mità di u XXu seculu) a '''Cascata di a Mola'''. Da quì principia in generale u percorsu di visita à l'aria archeulogica. === Campetti (cumplessu idrotermale) === Subitu sopra a Cascata di a Mola, in a lucalità di Campetti vicinu à a "Porta di Portonaccio", una seria di scavamenti archeulogichi rializati à parte da u 1940 anu missu in luce un vastissimu cumplessu termale d'età rumana (circa 10.000 m<sup>2</sup>) cunnessu à u sfruttamentu d'acque salutare. A prima occupazione di quest'aria di u pianu à fini abitativi ricolla à l'ultimi dicennii di l'IX seculu a.C., cum'è tistimonianu e tracce di capanne è i materiali chì sò stati ritruvati. Da a fine di u VIIu seculu a.C. s'assiste à una monumentalisazione di l'aria incù l'erezzione d'edifizii incù muri quatrati di tufu, parechji essendu à caratteru abitativu è altri forse relativi à un ''temenos ''(recintu sacru) accumpagnatu d'edifizii cultuali. À u principiu di u IV seculu, à tempu incù a tradizione annantu à a cunquista rumana di a cità, u situ ferma abbandunatu. Versu a fine di u II seculu a.C. s'hà una nova fasa incù a rialisazione d'un vastu cumplessu per u quale a funzione cultuale pò esse solu presunta. Da l'ultimi dicennii di u I seculu a.C. u cumplessu hè tutalmente ristrutturatu è aggrandatu, articulendu si annantu à dui livelli siparati da un terrazzamentu è accumpagnati d'ambienti cuperti è ampie vasche alimentate usate da cisterne, elementi chì cuntribuiscenu à traccià l'imagine d'un grande sanatoriu per cure idrotermale. À parte da a fine di u I seculu d.C. u cumplessu hè riurganizatu dinù, cumprindendu impianti per u riscaldamentu di l'acqua. Ùn sò micca state ritruvate tistimunianze relative à u seculu IV è à l'iniziu di u seculu V. === Arie straurbane: u santuariu di Portonaccio === Vicinu à una surghjente d'acqua [[Zolfaru|sulfurea]] vicinu à u Fosso Piordo sorghje u santuariu straurbanu di [[Santuariu di Portonaccio|Portonaccio]], dedicatu à a dea [[Minerva]] è prubabilmente à [[Apollu]]. À u santuariu appartinia a celebra scultura in [[terracotta]] di l'[[Apollu di Veiu]], attribuita à u scultore [[Vulca]]. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Battaglia di u Cremera]] * [[Caduta di Veio]] * [[Civiltà etrusca]] [[Categoria:Cità etrusche]] [[Categoria:Siti archeulogichi di Roma]] [[Categoria:Musei statale taliani]] [[Categoria:Siti archeulogichi etruschi]] [[Categoria:Veiu]] 0bg9zy4lso62nehu9ug8503irxwtbnu Lingua danesa 0 12597 154874 2009-01-11T19:21:16Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua danese]] rysl3v06279xqubzplkave0v8jef4of Lingua svedesa 0 12598 154875 2009-01-11T19:23:33Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua svedese]] pi5neuuao2e0manzieqh8rsyyn4piq5 Lingua lussemburghesa 0 12599 154878 2009-01-11T19:30:06Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua lussemburghese]] eh344k841fx8jxxe7qqyquy45khd0uf Lingua nederlandesa 0 12600 154879 2009-01-11T19:32:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua neerlandese]] fvtfkvnmqvaqvjzi507tcvirv1srssq Inglesu britannicu 0 12601 154883 2009-01-11T19:38:15Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Inglese britannicu]] adi3skgtyz8ks9kvoz923g56wh049wq Inglesu americanu 0 12602 154884 2009-01-11T19:41:44Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Inglese americanu]] 77e2j3ax572f5dul26q46c7v2ac981x Corsu cismuntincu 0 12603 154887 2009-01-11T19:59:15Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corsu supranu]] 187jdodp55ti9oxuph1gfk4gii07np5 Corsu pumuntincu 0 12604 154888 2009-01-11T20:01:25Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corsu suttanu]] 562l8wmynaepmj52i3ucb5fyw0qnj64 Po 0 12605 363603 359131 2019-09-29T20:09:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:LocationPoRiver.PNG|thumb|240px|U fiumu Pò in l'Italia sittintriunali]] U '''Pò''' hè un [[fiumu]] di l'[[Italia sittintriunali]]. A so lunghezza, 652&nbsp;km<ref name="lunghezza">Cunsidarendu lu inveci à parta da i più luntani surghjenti di u sistemu fluviali in u so cumplessu (quiddi di u [[Maira (turrenti)|Maira]]), righjunghji a lunghezza di 682 km.</ref>, ni faci u più longu fiumu intiriamenti cumpresu in u [[penisula taliana|tarritoriu talianu]]<ref>U più longu fiumu chì nasci in Italia hè a [[Drava]] (749 km), affluenti di u [[Danubiu]], chì i so surghjenti si trovani in a cumuna di [[Dobbiaco]]. In [[Vaddi Spluga]], in a [[pruvincia di Sondrio]], è pricisamenti in a cumuna di [[Madesimo]], nasci dinò, è scorri in tarritoriu talianu par circa 15 km, u [[Renu di Lei]], un di i rami sicundarii di u fiumu [[Renu]], chì hè longu 1&nbsp;326 km è scorri par gran parti di a so lunghezza in [[Germania]].</ref>, quiddu incù u bacinu più stesu (circa 71&nbsp;000&nbsp;km<sup>2</sup>) è ancu quiddu incù a massima purtata à a foci, ch'edda sii minima (assuluta 270&nbsp;m<sup>3</sup>/s), media (1&nbsp;540&nbsp;m<sup>3</sup>/s) o massima (13&nbsp;000&nbsp;m<sup>3</sup>/s). Hà a so urighjina in [[Piemonti]], bagna cinqui [[capilochi di pruvincia]] (in l'ordini [[Turinu]], [[Piacenza]], [[Cremona]], [[Ferrara]] è [[Rovigo]]) è marca par longhi tratti u cunfini trà [[Lumbardia]] è [[Emilia-Rumagna]], è ancu trà quist'ultima è u [[Venetu]], prima di sfucià in u [[mari Adriaticu]] in un vastu [[Delta di u Pò|delta]] incù 6 rami. Par a maiò parti di u so parcorsu u Pò scorri in un tarritoriu paru, chì piglia u so nomu (pianura o [[Pianura Padana|vaddi padana]]). In raghjoni di a so pusizioni giugrafica, di a so lunghezza, di u so bacinu è di l'avvinimenti storichi, suciali è ecunumichi chì intornu ad eddu ani avutu locu da l'antichità finu à i ghjorna d'oghji, u Pò hè ricunnisciutu com'è u più impurtanti corsu fluviali talianu. == Tuponimu == U fiumu Pò era giugraficamenti cunnisciutu dighjà à i tempi di a [[Grecia antica]] cù u nomu di Ἠριδανός ''Eridanós'' (da u quali u latinu ''Eridanus'' è u [[lingua taliana|talianu]] litterariu ''[[Eridano]]''); à l'urighjina era usatu par rifariscia si à un fiumu miticu, chì si truvava à l'ingrossu à u sudu di a [[Scandinavia]], è chì s'era furmatu dopu à l'ultima [[Ghjaciazioni Würm|ghjaciazioni aurupea (Würm)]]. I primi fonti storichi sò in a [[Tiugunia (Esiodu)|tiugunia]] [[mitulugia greca|greca]] di [[Esiodu]] ([[VI seculu a.C.]] circa), com'è nomu di un di i numarosi figlii di u [[titanu]] [[Uceanu (mitulugia)|Uceanu]] incù a ninfa [[Teti (Nereo)|Teti]], è da i quali diriveghjani parechji noma di fiuma auropei. 'Ssu nomu fù ripresu dopu da u storicu [[Polibio]] in u [[II seculu a.C.]]<ref>http://taurinorum.com/testi/Hator.html</ref>, induva ''Eridanós'' era u nomu di u figliolu di [[Fetonte]], cadutu in un fiumu duranti una cumpetizioni di carri, tantu da attribuiscia li ancu a porta di l'[[Ade]], è veni à dì l'[[infernu|inferni]], sicondu a [[mitulugia greca]], oppuri u titulu di principi dedicatu à i culti [[Anticu egittu|egizziani]], in a storia antica di a prima cità bagnata da u fiumu, [[Storia di Turinu|Turinu]]. Eppuri, u nomu avaristi radichi sempri più antichi apposta ch'è, sii in [[Lingua accadica|accadicu]] ch'è in [[sumeri]]cu, [[Eridu]] vulia dì genericamenti locu o cità di cummandu situata ''vicinu à un fiumu'', citendu, par asempiu, un'umonima cità [[Mesuputamia|mesuputamica]] ricuddanti à u [[XX seculu a.C.]]; altri fonti storichi ci narrani chì ci fù una piccula Eridu custruita ancu in i circonda di u [[Delta di u Pò]], annantu à u [[Mari Adriaticu]]<ref>[http://www.cairomontenotte.com/abramo/antares/536.html Eridano, a radica-urighjina semitica (RD)<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>; d'altra parti, u nomu ''Eridanós'' cunteni l'antichissima radica semitica (*''rdn''), chì hè cumuna à parechji altri noma di fiuma com'è '''R'''o'''d'''à'''n'''u, '''R'''è'''n'''u, '''D'''à'''n'''ubiu, Giu'''rd'''à'''n'''u. Ancu in Grecia inoltri, esistia un fiumu omunimu ''Eridanos'', chì bagnava a [[necropoli]] di [[Ceramico (Atena)|Ceramico]], vicinu à [[Atena]]. I radichi '''rd''' è '''rdn''', in i [[lingui semitichi]], indicavani sempri una cità, lucalità o rigioni ''vicinu à fiumu''. Par i [[Celti|celtu]]-[[liguri]], u vechju Pò fù inveci chjamatu ''Bodinkòs'' o ''Bodenkùs'', da una radica [[Elencu di radichi induauropei|induaurupea]] (*''bhedh-''/*''bhodh-'') chì significheghja "scavà", "renda prufondu", a stessa radica da qualessa diriveghjani u tarmini "fossa", indichendu cusì tutta a diprissioni giugrafica di a zona fluviali [[Pianura Padana|padana]].<ref>Cfr. a parola ''fossa'' in Albertu Nocentini, ''l'Etimulogicu. Dizziunariu etimulogicu di a lingua taliana'', Firenza, I Monnier, 2010. ISBN 978-88-0020-781-2.</ref> Dunqua, l'anticu nomu [[lingua latina|latinu]] ''Padus'' - da u quali l'aghjittivu ''padanu'' - dirivaria, sicondu l'upinioni più diffusa, da a stessa radica ch'è ''bodinkòs''; sicondu altri parò, dirivaria da un'altra parola [[Liguri|celtu-liguri]], ''pades'', indicanti una resina prudutta da una qualità di pini bastardi particularamenti abbundanti vicinu à i so surghjenti. U nomu attuali di ''Pò'' diriveghja, dunqua, da a cuntrazzioni di u latinu ''Padus'' > ''Pàus'' > ''Pàu'' > ''Pò''. <br> In parechji lingui slavi ([[lingua cecca|ceccu]], [[lingua sluvacca|sluvaccu]], [[lingua polacca|polaccu]], [[lingua sluvena|sluvenu]], [[lingua serba|serbu]], [[lingua cruata|cruatu]]) ma ancu in i [[lingui rumanzi]], com'è u [[lingua rumena|rumenu]], si chjama sempri à spessu stu fiumu ''Pad'' o ''Padus''.<br> == Impurtanza == U Pò traversa incù u so corsu gran' parti di l'Italia sittintriunali, da [[punenti]] versu [[livanti]] parcurrendu tutta a [[Pianura Padana]]. Nantu à i so rivi stani circa 16 milioni di parsoni è sò cuncintrati più di un terzu di l'industrii è di a [[Agricultura|pruduzzioni agricula]] taliana, com'è più di a mità di u [[Zuutecnica|patrimoniu zuutecnicu]]. Quissa faci di u Pò è u so bacinu una zona nevralgica par l'intreia [[ecunumia]] taliana è una di l'arii auropei incù a più alta cuncintrazioni di pupulazioni, industrii è attività cummirciali. == Corsu di u fiumu == [[File:Torino-mole11.jpg|thumb|240px|U Pò è a [[Moli Antunelliana]]]] [[File:Po River Destra Po 7.jpg|thumb|240px|U Pò in a pruvincia di Ferrara]] [[File:Po River in Casale Monferrato.jpg|thumb|right|240px|Longu u Pò à [[Casale Monferrato]]]] A surghjenti di u Pò si trova in [[Piemonti]] in a [[pruvincia di Cuneo]] nantu à l'[[Alpi Cozie]] è più pricisamenti in a lucalità [[Pian di u Rè]] (cumuna di [[Crissolo]]) à i peda di u [[Monviso]] (3.841&nbsp;m), sottu à un grossu cantonu cù a placca chì ni indicheghja l'urighjina. Arricchendu si nutevulamenti di l'apportu d'altri innumarevuli surghjenti (ùn hè micca falsu d'affirmà chì "u Monviso stessu hè a surghjenti di u Pò"), metti à scorra impituosu in l'[[Vaddi Pò|umonima vaddi]]. Da quì u fiumu sbocca in pianura dopu appena una vintina di km avvicinendu si di i tarritorii di a cità di [[Saluzzo]]. In stu trattu parechji affluenti arricchiscini a purtata di u fiumu chì entri par Pò in a [[pruvincia di Turinu]] travirsendu ni u stessu capilocu. À [[Turinu]] u fiumu, bench'eddu aghji parcorsu solu un cintunara di km da i surghjenti, hè dighjà un corsu d'acqua nutevuli incù un lettu ampiu 200&nbsp;m è una purtata media ghjà prossima à i 100&nbsp;m<sup>3</sup>/s. Vicinu à [[Bassignana]], u fiumu punta difinitivamenti versu livanti par meritu ancu di a forti spinta di u [[Tanaro]], u so principali tributariu di dritta. Dopu sta cunfluenza u Pò, oramai putenti in a purtata (più di 500&nbsp;m<sup>3</sup>/s), entri in tarritoriu lumbardu scurrendu in a [[pruvincia di Pavia]]. Pochi km à sudu di u capilocu pavesu u fiumu ricevi u cuntributu essinziali di u [[Ticino (fiumu)|Ticino]], u so principali tributariu par vulumu d'acqui, divintendu tandu navighevuli (grazia à a so purtata tandu di più di 900&nbsp;m<sup>3</sup>/s) ancu da grossi imbarcazioni sinu à a foci. Dopu sta cunfluenza u fiumu metti à scorra par parechji kilomitri in a zona di cunfini trà [[Lumbardia]] è [[Emilia-Rumagna]], bagnendu cità impurtanti com'è [[Piacenza]] è [[Cremona]], scurrendu à l'internu di a [[pruvincia di Mantova]], ricivendu cuntributi nutevuli da l'affluenti alpini [[Adda]], [[Oglio]] è [[Mincio]] è multissimi altri fiuma minori pruvinenti da l'Appinninu chì ni accrescini a purtata à più di 1.500&nbsp;m<sup>3</sup>/s. Ghjuntu infini in a zona di [[Ferrara]] u fiumu scorri annantu à a cunfina trà [[Venetu]] ([[pruvincia di Rovigo]]) è [[Emilia-Rumagna]], in a rigioni storica di u [[Polesine]]. Quì u fiumu principia u so ampiu delta (380&nbsp;km<sup>2</sup>), dividendu si in 5 rami principali (''Pò di Maestra'', ''Pò di a Pila'', ''Pò di i Tolle'', ''Pò di Gnocca'' è ''[[Pò di Goro]]'') è 14 bocchi; un ultiriori ramu sicundariu (u [[Pò di Bulani]]) chì traversa a cità di [[Ferrara]], hè tandu inattivu. U grandi fiumu sfocia tandu in u [[Mari Adriaticu]], attravirsendu tarritorii appartinenti à i Cumuni di [[Ariano in u Polesine]], [[Goro]], [[Portu Tolle]], [[Tagliu di Pò]] è [[Portu Viro]]. U [[delta di u Pò]], par u so grandi valori ambiintali, hè statu dichjaratu [[patrimoniu di l'umanità]] da l'[[UNESCO]]. In u so corsu in pianura u Pò si dividi à spessu in parechji rami furmendu parechji isuli fluviali, a più grandi di quissi (escludendu quiddi prisenti à a foci) essendu l'[[Isula Serafini]], situata in i circonda di a foci di l'[[Adda]] à [[Castelnuovo Bocca d'Adda]], ma stesa circa 10&nbsp;km<sup>2</sup> à l'internu di a cumuna di [[Monticelli d'Ongina]]. Glubalamenti u Pò traversa (da a surghjenti à a foci) 13 pruvinci: [[Cuneo]], [[Turinu]], [[Vercelli]] è [[Alissandria]] (rigioni [[Piemonti]]), [[Pavia]], [[Lodi]], [[Cremona]] è [[Mantova]] (rigioni [[Lumbardia]]), [[Piacenza]], [[Parma]], [[Reggio Emilia]] è [[Ferrara]] (rigioni [[Emilia-Rumagna]]) è [[Rovigo]] (rigioni [[Venetu]]). Sò 183 i cumuni chì toccani i spondi di u fiumu, appartinenti à 13 pruvinci. == Rigimu di u fiumu == U bacinu idrugraficu di u Pò (ampiu circa 71.000&nbsp;km<sup>2</sup>) copri gran' parti di u virsanti miridiunali di l'[[Alpi]] è quiddu sittintriunali di l'[[Appinninu liguri]] è toscu-emilianu di tali manera ch'è u rigimu di u fiumu hè mistu di tipu alpinu (pieni tardu-braninchi è estivi è rilievi sottumarini invirnali) è appenninicu (pieni braninchi è vaghjimali è rilievi sottumarini estivi). Eppuri privali quantunque u rigimu appenninicu postu ch'è, à dispettu di l'alimantazioni estiva da parti di i ghjacciali alpini, i minimi purtati si scontrani quantunqua in u corsu di l'istati (di solitu in aostu), un finominu accintuatu 'ss'ultimi dicennii par via di a a riduzioni prugrissiva di i ghjacciali alpini.<ref>{{cita web|url=http://www.italianostra-milano.org/cms/files/smiraglia.pdf|titulu=U rigressu attuali di i ghjacciali: causi è effetti di a crisa di una risorsa idrica fundamintali|autori=Claudiu Smiraglia|data=8 nuvembri 2006|accessu=25 frivaghju 2011}}</ref> [[File:Torino-statua fiume Po-080408001.JPG|thumb|right|240px|Statua à u fiumu Pò, [[Turinu]], [[piazza C.L.N.]]]] I pieni di u fiumu, generalamenti cuncintrati di vaghjimu à causa di i piuviti, sò abbastanza friquenti è poni essa ancu impunenti è divastanti com'eddu hè successu parechji volti in u seculu scorsu. Ditarminanti in a furmazioni sò soprattuttu i tributarii piemuntesi di u Pò ([[Dura Baltea]], [[Sesia]] è [[Tanaro]] in particulari) è lumbardi ([[Ticino (fiumu)|Ticino]]). Par cità parechji asempii, duranti a piena di nuvembri [[1994]] u fiumu mustrò dighjà in [[Piemonti]], dopu a cunfluenza di u [[Tanaro]], una purtata di colmu di più di 11.000&nbsp;m<sup>3</sup>/s, guasi paragunevuli à quidda ussirvata dopu moltu più versu a vaddi in u [[Polesine]]. U stessu finominu avviniti dinò d'uttrovi 2000, sempri in Piemonti, induva u fiumu suparò à parta dighjà da a cumuna di [[Valenza (Italia)|Valenza]] i 10.000&nbsp;m<sup>3</sup>/s di purtata massima di piena à causa soprattuttu di i cuntributi pisantissimi di [[Dura Baltea]] è [[Sesia]]. I valori massimi assuluti di purtata di u Pò sò stati raghjunti duranti i grandi fiumari di 1951 è di 2000 incù massimi di più di 13.000&nbsp;m<sup>3</sup>/s in u mediu-bassu corsu. == Pieni è inundazioni == L'inundazioni incausata da u Pò di qualessa s'hà nutizia certa ricodda à 204 a.C. sicondu ciò ch'eddu rapporta [[Titu Liviu]]. Da tandu sò noti 138 avvinimenti (una media di circa 1 piena straurdinaria ogni 16 anni)<ref>[http://www.piardi.org/loca/viadana_inondaz.htm http://www.piardi.org; LE INONDAZIONI DEL PO (o ERIDANO), da a notti di i tempi]</ref>. Trà i più impurtanti si ricordani: *589 - Piena chì hà cuntribuitu à a mudificazioni sustanziali di l'idrugrafia di a pianura Venetu-Padana. *1152 - [[Strada di Ficarolo]] - Inundazioni in [[Polesine]] incù nascita di u [[Pò di Vinezia]]. *1330 - Inundazioni di u Polesine è di u Mantovano. 10.000 morti. *1705 - Inundazioni in u Modenese, Ferrarese è Mantovano incù a morti di 15.000 parsoni. *1839 - Strada à [[Bonizzo]] è cunsiguenti inundazioni di u Mirandolano. U paesi di Noceto, trà [[Caselle Landi]] è [[San Rocco à u Portu]] hè cumplittamenti distruttu da l'acqui. In u XX seculu i pieni più impurtanti funi: *Maghju è ghjugnu 1917 - L'acqui di u fiumu firmetini sopra u liveddu di vardia par più di 40 ghjorni. *[[Inundazioni di u Polesine di u nuvembri 1951|Nuvembri 1951]] - Si tratta di a peghju inundazioni di u seculu. U Pò rompi à [[Occhiobello]] inundendu 113.000 [[ettari]] di tarritoriu è incausendu 89 morti. A [[Pontelagoscuro]] a purtata massima tuccò i 10.300 m<sup>3</sup>/s massimu storicu da l'iniziu di i misurazioni in u 1807<ref>Zanchettin, D., Traverso, P., Tomasino, M. (2008) ''Pò River discharge: à preliminary analysis of à 200-year time series''; Climatic Change, August 2008, Vulumu 89, Issue 3-4, pp 411-433</ref>. *Nuvembri 1994 - 70 funi i vittimi. A Pontelagoscuro a purtata massima fù di 8.700 m<sup>3</sup>/s. *Uttrovi 2000 - Si tratta di a piena più impurtanti, à liveddu di purtata massima, di u XX seculu: à Pontelagoscuro si righjistrò infatti un massimu di 9.600 m<sup>3</sup>/s. Si ebbini inundazioni in [[Piemonti]], [[Lumbardia]] è [[Emilia-Rumagna]]. Ci funi 23 vittimi, 11 spariti è 40.000 evacuati. == Cartugrafia == L'opara cartugrafica fù pruseguita incù l'instaurazioni di u Regnu Lumbardu-Venetu da l'austriachi, chì disignàni u trattu da Ficarolo finu à a cunfluenza di u Ticino (1815). Dui carti di 47 tavuli (530x889 mm) funi rializati in 1821. Sti carti funi successivamenti aghjurnati una da Elia Brambilla (2000) è l'altra da Francescu Brioschi (1872). Solu incù l'Unità d'Italia si uttinarà un'opara cartugrafica più cumpletta di u fiumu, quandu Francescu Brioschi (1887) rializò una nova carta à stampa da Moncalieri finu à u delta. A carta hè in un'unica tavula (730x9000 mm) in scala 1:50.000. Sta carta hè sempri oghji imprudata par a ripprisintazioni di u fiumu. == Autorità annant'à u fiumu == [[File:Torino-Parco del Valentino-fiume Po.jpg|thumb|right|240px|<center>Longu u Pò in Turinu à l'altezza di u [[Parcu di u Valentino]]</center>]] Finu à a riforma attuata in u 2002, u Pò è i so affluenti erani sughjetti à l'auturità di u Magistratu par u Pò, un organu di u Ministeru di i travagli publichi talianu incù sediu à [[Parma]], istituitu in 1955, dopu à a catastrofica inundazioni di u 1954, par cuurdinà è, da u 1962, unificà i cumpitenzi di i varii organi cumpitenti. Frà altru, ghjà in 1806 Eugenio di Beauharnais, Vicirè d'Italia, avia istituitu un Magistratu civili par travagli generali chì riguardani u grandi sistemu di u Pò. In seguitu à a riforma di 2002, currilata à u dicintramentu di funzioni da u Statu talianu à i rigioni, l'intreiu Bacinu di u Pò hè statu affidatu à un'agenzia interrigiunali dinuminata Agenzia Interrigiunali par u fiumu Pò (AIPO), anch'edda incù u so sediu à Parma, chì li sò stati trasfiriti i cumpitenzi di u vechju Magistratu incù in più parechji novi cumpitenzi nantu à a navigazioni interna. L'AIPO hè un impresa strumintali di quattru di i Rigioni chì cumponini u bacinu di u Pò: Piemonti, Lumbardia, Emilia-Rumagna è Venetu. A Rigioni Vaddi d'Aosta è i pruvinci Autunomi di Trento è Bolzano benefizieghjani d'uffizii lucali spiciali. A Rigioni Liguria è a Rigioni Tuscana affidani a gistioni di i corsi d'acqua di u bacinu ricadenti in i so tarritorii à l'AIPO par via di "prutucolli d'intesa" è "cunvinzioni" particulari. L'attività di pianificazioni di u bacinu hè curata da l'Auturità di Bacinu di u fiumu Pò (AdBPo), urganisimu mistu Statu talianu-Rigioni. == Storia == In ebbica medievali u ramu principali di u delta era custituitu da l'attuali [[Pò di Primaro|Pò Mortu di Primaro]], chì s'hè furmatu in l'VIII seculu più à u sudu di u ''Padoa'', chì scorri à u sudu di i [[Vaddi di Comacchio]] è chì, da a mità di u XVIII seculu, custituisci a parti tarminali di u fiumu [[Renu (Italia)|Renu]] (anch'eddu un tempu affluenti di u Pò) in u quali u [[Renu (Italia)|Renu]] stessu fù cunvoltu dopu à a criazioni di u [[Cavo Benedettino]]. Ancu u [[Pò di Bulani]], chì scorri à Ferrara, era un di i dui corsi principali: q situazioni si prulungò finu à u [[1152]], l4annu di a fiumara di Ficarolo. A suvitatu di forti è friquenti pricipitazioni, u fiumu rumpiti a diga di u nordu, à [[Ficarolo]], in l'tandu [[Transpadana Ferrarese]]; u corsu di u fiumu si mudificò è cuminciò gradualamenti à assuma a so cunfurmazioni attuali. U novu trattu, più brevi ch'è l'altri, induva l'acqua scurria più viloci, divintò u corsu principali chjamatu ''Pò di Tramontana'' è dopu ''Pò di Vinezia'', diviendu da u ''Pò di Bulani'' à [[Pontelagoscuro]], calchì chilomitru à u nordu di Ferrara. == Da veda dinò == * [[Fiuma taliani]] * [[Pianura Padana]] * [[Delta di u Pò]] == Liami == * [http://www.adbpo.it/ Autorità di bacinu di u fiumu Po] * [http://www.agienziainterregionalepo.it/ Agenzia Interrigiunali par u fiumu Pò] ([[AIPO]]): organismu direttu da i rigioni [[Piemonti]], [[Lumbardia]], [[Venetu]] è [[Emilia Romagna]] par gistiscia tuttu ciò chì cuncerna a vita di u Pò. * [http://legart.it/cozie/po_web/ I surghjenti di u Pò] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Piemonte]] [[Categoria:Lumbardia]] q21yfmfg6iwobqpsrfwzynlxjv3f9ya Lingua purtughesa 0 12606 154892 2009-01-11T20:08:53Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua portughese]] 25y5dprvg3awnskda91h70f8chrd7d4 Anatolia 0 12607 330296 329633 2013-12-11T18:51:05Z 92.150.192.105 Reindirizzamentu à [[Anatulia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Anatulia]] g1agllwyouev40oit8wtq1wxjr0awyd Purtughesu brasilianu 0 12608 154898 2009-01-11T20:22:04Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Portughese brasilianu]] oli1da6k4wb8f8f6p3wuz7xp2ljvp7u Lingua lionesa 0 12609 154901 2009-01-11T20:27:34Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua leonese]] fca2tadn6dwyz682ezhsthyx3xl3eta Erodotu 0 12610 347457 341428 2015-07-02T12:03:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:AGMA Hérodote.jpg|thumb|right|250px|Bustu di Erodutu]] '''Erodutu''' (o '''Erodotu''') (in grecu anticu ‘Ηρόδοτος, traslittaratu in Heròdotos; Alicarnasso, 484 à.C. - Thurii, 425 à.C.) hè statu un storicu grecu anticu, famosu par avè discrittu paesi è parsoni ch'eddu aia cunnisciuti in numarosi viaghji. In particulari hà scrittu riguardu à l'invasioni pirsiana in Grecia in l'opara Storii (ἱστορίαι, Historiai). In a so opara, inspirata da quidda di i [[Lugugrafia (storia)|logugrafi]] (in particulari [[Ecateu di Miletu]]), cerca di individuà i causi chì ani purtatu à a guerra frà i ''poleis'' uniti di a [[Grecia]] è l'[[Imperu persianu]] punendu si in una pruspittiva storica, imprudendu l'inchiesta è sfidendu si di l'incerti resuconti di i so pridicissori. Hè moltu cunsidaratu ancu par i so discrizzioni di i populi cusidditti barbari ([[Pirsiani]], [[Egiziani]], [[Medi]] è [[Sciti]]) chì, sippuri incù molti inasattezzi, mostrani un pinsamentu apartu è una grandi capacità d'ussirvazioni. St'apartura mintali è curiusità versu culturi non grechi pò essa spiigata pinsendu à u locu di nascita di u storicu. [[Alicarnassu]] era, difatti, una cità greca incù molti tradizioni è in forti cuntattu incù u mondu barbaru. A stessa biugrafia di u storicu porta u segnu di st' intrecciu di culturi. == Biugrafia == [[File:Relief Herodotus cour Carree Louvre.jpg|thumb|right|250px|Bassurilievu incù Erodutu ([[Museiu di u Louvre]])]] Eròdutu nascì, prisumibilamenti, in [[484 a.C.]] da una famiglia aristucratica di [[Alicarnassu]] ([[Anatolia|Asia minori]]), cità di a Caria (culunizata finu da u [[XI seculu a.C.]] da i [[Dori]]), di mamma greca: Dryò, è babbu asiaticu: Lyxes. Puliticamenti fù sempri un avirsariu, incù u cucinu [[Paniassi]], di [[Ligdami II]], tirannu di Alicarnassu, chì guvirnava a cità grazia à l'appoghju di u "[[Grandi Rè]]" di [[Persia]] [[Dariu I di Persia|Dariu I]]. Paniassi, accusatu da Ligdami di avè presu parti à una cuspirazioni di aristucratichi par eliminà lu, fù missu à morti. Erodutu riiscì, inveci, à fughja à [[Samo (isula)|Samo]], cità aderenti à a [[Leia deliu-attica]], d'uriintamentu antipirsianu ([[457 à.C.]] circa), induva ebbi a pussibilità di parfiziunà a so cunniscenza di u dialettu ionicu. Vultò in a so patria intornu à u [[455 a.C.]] videndu cusì a cacciata di Ligdami. In u [[454 à.C.]] Alicarnassu intrì in a sfera di influenza atinesa, divintendu tributaria di a cità [[attica]]. Erodutu viaghjò è visitò gran' parti di u [[Mari Tarraniu]] uriintali, in particulari l'[[Egittu]] induva, affascinatu da quidda civiltà, firmeti par quattru mesa. U scopu di i viaghji fù prubabilamenti a racolta di i matiriali utuli distinati à a ridazzioni di a so opara (i ''[[Storii (Erodutu)|Storii]]''). Da u [[447 a.C.]] sughjurnò à [[Atena]], induva cunniscì [[Pericle]], u pueta tragicu [[Sofocle]], l'architettu [[Ippodamu di Miletu]], i sufisti [[Eutidemu (sufistu)|Eutidemu]] è [[Protagora]]; in u [[445 a.C.]] participò à i [[Panatenei]], duranti i quali lighjiti publicamenti brani di a so opara, ricivendu ni in premiu a nutevuli somma di 10 talenti. U scrittori si stabilì infini in a culonia panellenica di [[Thurii]] (in [[Magna Grecia]], in u locu induva surghjia l'antica [[Sibari]]), à a quali fundazioni cullaborò intornu à u [[444 a.C.]]<br />A tradizioni voli ch'è ci murissi in l'anni successivi à u scoppu di a [[Guerra di u Peloponnesu]] (cunvinziunalamenti in [[425 a.C.]] circa), à a quali accenna in a so opara. In rialità locu, data è circustanzi di a so morti sò ignoti. {{Citazione|… Assurdantu sarà u fraiu quandu i dui schieramenti sarani à cuntattu, scudu contru scudu… ùn ritrucidarani micca di un solu passu davanti à a piova di colpi numichi, avanzarani inveci, finu à quandu l'elmu mitigarà a guerra"|Erodutu, ''Storii, Siconda Guerra Pirsiana''}} == U pinsamentu di Erodutu == Par capiscia bè a grandi rivuluzioni uparata da Erodutu, cunsidaratu sicondu u locu cumunu com'è ''patri di a [[sturiugrafia]]'', bisogna fà parechji premissi. Innanzi tuttu u cuncettu di storia in [[antica Grecia]] era lighjiramenti diffarenti da quiddu ch'è no intindimu oghji: veni à dì una siquenza crunulogica di avvinimenti discritta in modu obiettivu è incù metudu scentificu, tantu ch'è par moltu tempu [[Tucidide]] fù cunsidaratu u più veru è anticu sturiugrafu grecu, par quantu riguarda a scintificità di a narrazioni. In a Grecia Antica infatti a storia era cunsidarata innanzi tuttu com'è ''magistra vitae'' è avia dunqua un fini pedagogicu è solu sicundariamenti scentificu. U fini di a narrazioni erudutea, com'eddu hè pussibuli deducia da a dichjarazioni in u priambulu, era quiddu di racuntà "gesti di l'eroi", ancu s'è dopu tali premissa sarà solu parzialamenti mantinuta. L'ottica incù a quali Erodutu cunsidareghja l'avvinimenti, i valori di a storia è l'azzioni umani hè analoga è paragunevuli à quidda duminanti in u mondu di l'[[epos]] (epica), in u quali l'omini agiscini spinti da u desideriu di gloria in l'intentu di lascià un ricordu imperiscibili di sè. Bench'è a ricerca storiugrafica tendi à a raziunalisazioni di u prisenti in a ricerca di una dinamica causi-cunsiquenzi, a cumpusizioni erudutea ùn pò micca fà à menu di ammetta l'esistenza di un'entità divina, terribuli è scunvuglienti a quali, in ultima istanza, erani ripurtati i rinversci di u distinu. L'opara era distinata à una littura pubblica è quista fù certamenti una di i primi formi di trasmissioni di u testu; par sta raghjoni u stili aduttava sprissioni furmulari di carattaru epicu è prucedi sicondu una dinamica circulari, sempri circhendu di rimana à so modu imparsunali è ughjittivu. Nonustanti attinghji da u matiriali epicu è da a [[logugrafia]] (terminu chì indicava urighjinariamenti a "scrittura in prosa", in a quali l'autori racuglitini in opari urganicamenti strutturati discrizzioni di paesi stranieri, lighjendi lucali eroichi, è cetara.), Erodutu sarà u prima à ricircà un filu logicu in a succissioni di l'avvinimenti, chì si traduci in u rapportu causa-effettu. A storia ùn hè micca cunsidarata da Erodutu com'è una simplici seria di avvinimenti chì si succedini in u tempu, ma com'è un insemu di fatti culligati frà eddi da una cumplessa reta di rapporti logichi, beddi intellighjibili. I principii maestri annantu à i quali si fonda a mitudulugia erudutea sò: * ὄψις: vista * ἀκοή: ascoltu * γνώμη: criteriu (incù u quali seleziuneghja i dati racolti da vista è ascoltu in u casu ch'è siini in cuntradizioni, o i dividi frà quiddi visti da eddu è quiddi ch'eddu hà intesu cuntà) Erodutu dichjara dunqua esprissamenti ch'eddu hà un metudu è ch'è i so raconti sò veridichi. In rialità Erodutu accosta in manera asistematica dati autentichi à fatti palisamenti favulosi: u fini era quiddu di diverta i spittatori. Hè dunqua sempri à una via di mezu frà u logugrafu è u storicu, un narradori di ''storii'' più ch'è un storicu in sensu mudernu. Si pò eppuri cunsidarà lu com'è u patri di a sturiugrafia parchì quantunqua ci sò l'assunti metodichi curretti (ancu s'è ci voli à tena contu di l' ''arrori'' di u grecu, com'è i pripundiranti finalità epicu-narrativi, a schersa criticità è a guasi tutali assenza di ricerca scentifica di i fonti). Erodutu introduci in u so pinsamentu ancu ciò ch'è no oghji pudemu chjamà [[filusufia di a storia]]. Sicondu Erodutu, infatti, u prutagonistu di a storia hè a [[divinità]], chì hè garanti di l'ordini univirsali ed hè dunqua una divinità cunsirvatrici. In l'attimu stessu in u quali l'ordini hè comprumissu a divinità intarveni, sicondu quiddu principu ch'è l'autori difinisci com'è φθόνος τῶν θεῶν ('''invidia di i 'dei'''). Tali principu filusoficu si basa annantu à una cuncizzioni arcaica di a divinità: in a [[Grecia antica]], i ''dei'' pussidiani attributi piuttostu "umani", ed erani ghjilosi di a probbia gloria è di u probbiu puteri. L'omu chì otteni troppa furtuna, dunqua, incorri in a so φθόνος, invidia, è hè cunsiguintamenti uccisu o privu di a probbia gloria. Devi dunqua adattà si à a so vulintà, circhendu di capiscia la incù i divinazioni, l'oraculi è l'[[Incubazioni (ritu)|uneirumanzia]] ([[intarpritazioni di i sogni]]). Quidda di Erodutu ùn hè micca digradazioni cabalistica, ma hè un schema mintali di assirvimentu à a divinità, tipicu di l'ità arcaica. Una visioni di a Storia priculusamenti mischiata dunqua à a [[riligioni]], ma di a quali Erodutu supareghja i trappuli grazia à a so limpida unistà è logica intillettuali. == Rilativisimu eruduteu == L'ambienti incù u quali fù à cuntattu u storicu hè l'[[Atena]] di [[Pericle]], in a quali i valori tradiziunali di l'aristucrazia naturali sò cuntistati veemintamenti da i [[sufisti]], [[intillettuali]] pulemichi chì fondani a probbia critica in a cundanna di i ''nomoi'', cunvinziunali vali à dì artificiali dunqua micca degni di rispettu, impurtanza, intaressu. Si tratta dunqua di elementi critichi ancu di l'impiantu piriegeticu di Erodutu chì analizeghja è studieghja probbiu i ''nomoi'' di i pupulazioni barbari, chì, s'è da una parti erani criticati da i [[sufisti]] par a so non currispundenza à a ''fusis'', erani ancu cuntraditi da l'espunenti di u cusiddittu tradiziunalisimu eticu, chì vidiani in u ''nomos'' prubbiamenti grecu l'unica fonti di virità, ghjustizia è sicurezza. Erodutu rispondi uniscendu parechji aspetti cuntrarii di i dui visioni, riiscendu à sfughja à i critichi è dendu significatu probbiu à a so ricerca. Eddu, à traversu u rilativisimu di [[Protagora]] rifiuta di ricunnoscia com'è unica degna di attinzioni a tradizioni greca, affirmendu ch'è à ogni omu i probbii custumi apparisciarani sempri i migliori, è cuntesta à i sufisti l'inutilità o a dannusità di i ''nomoi'' affirmendu ch'eddi miretani attinzioni è rispettu in quantu sprissioni par ogni populu di a probbia tradizioni è cultura. A mudernità di Erodutu hè chjara probbiu in stu passaghju culturali è storiugraficu. == A quistioni erudutea == [[File:POxy v0017 n2099 a 01 hires.jpg|thumb|240px|Frammentu di u Papiru Ossirincu 2099 (datatu à a prima parti di u II sec. d.C.), cuntinenti un branu di i Storii di Erodutu, Libru VIII.]] Postu ch'è l'opara uriginali di Erodutu fù rivista è espugnata arbitrariamenti da i [[grammatichi alessandrini]], i filuloghi è quiddi chì studiavani a litteratura greca, si sò posti u prublemu di individuà a struttura è u carattaru uriginali di l'opara. I premissi sustanziali annantu à i quali si fonda u dibattitu riguardani i discrasii pruspettichi è u frammintisimu storicu chì sò implicati in l'intreia opara erudutea. Una prima iputesi dividi l'opara mittendu prima i guerri pirsiani è dopu i {{polytonic|λόγοι}} (discorsi) intruduttivi. [[Felix Jacoby|Jacoby]], in u [[1913]], iputizò ch'è in urighjina l'opara saria stata cumposta in chjavi acruamatica (distinata à a littura pubblica, in discorsi siparati) è chì dopu Erodutu, vinutu à cuntattu incù l'ideulugia periclea, aghji fusu insemu tutti i varii discorsi. De Sanctis tiurizò inveci ch'è Erodutu avaria racuntatu a storia da u puntu di vista di i Pirsiani è ch'eddu avaria, par via di cunsiquenza, prisintatu i varii populi da eddi scuntrati. Infini, l'iputesa unitarista afferma ch'è Erodutu cuntò a storia di i culonii grechi sicondu un'ottica univirsalistica, ripprisintendu u scontru frà Urienti è Uccidenti. I sustinidori di 'ss'iputesa mettini in luci l'episodiu iniziali di l'opara, l'assughjittamentu di i culonii grechi da parti di [[Cresu]] ([[560 a.C.]]), è l'episodiu finali, a libarazioni di [[Sestu (Ellespontu)|Sestu]], ultima cità greca in mani à i Pirsiani. == I Storii == L'opara "Storii" ({{polytonic|Ἱστορίαι}} '''Historìai''') hè divisa in 9 libra: si tratta di una divisioni uparata da i grammatichi alessandrini (in [[ità ellenistica]], III seculu a.C.). I primi quattru libri sò suddivisi in: * intruduzioni mitulogica (''archaiologhia'') * ''logos'' lidicu (induva si parla di u rè [[Cresu]] è si faci dunqua rifirimentu à i culonii grechi assughjittati (560 a.C.)) * ''logos'' persianu * ''logos'' egiziu * ''logos'' sciticu * ''logos'' libicu == Trama di l'opara == In u priambulu, dopu à avè indicatu u so probbiu nomu è quiddu di a cità nativa, Erodutu prisenta a so opara, illustrendu ni u scopu generali è u tema: {{Citazione|lingua=grc|Quista hè l'espusizioni di a ricerca di Erodutu di Alicarnassu, parchì l'avvinimenti umani ùn svanischini micca incù u tempu è l'impresi grandi è maravigliosi, scompii sii da i Grechi ch'è da i barbari, ùn diventini micca privi di gloria; in particulari Eròdutu ricerca par chì raghjoni cumbattini trà eddi.|Erodutu, Storii, I, 1.|Ἠροδότου Ἁλικαρνησσέος ἱστορίης ἀπόδεξις ἥδε, ὡς μήτε τὰ γενόμενα ἐξ ἀνθρώπων τῷ χρόνῳ ἐξίτηλα γένηται, μήτε ἔργα μεγάλα τε καὶ θωυμαστά, τὰ μὲν Ελλησι, τὰδὲ βαρβάροισι ἀποδεχθέντα, ἀκλεᾶ γένηται, τά τε ἂλλα καὶ δι'ἣν αἰτίην ἐπολέμησαν ἀλλήλοισι}} [[File:Léonidas aux Thermopyles (Jacques-Louis David).PNG|thumb|240px|''Leonida è l'armata spartana à i Termopili'', dipintu ottucintescu di [[Jacques-Louis David]]]] In [[Persia]] u rè [[Ciru u Grandi]] intendi cunquistà tutti i pussidimenti di l'altri guvarnadori trà i quali [[Candaule]], [[Gige (Lidia)|Gige]] è [[Cresu]]. In u prima libru Erodutu narra varii episodii fantastichi com'è quiddu di a moglia di Candaule scuparta nuda da Gige è un stalvatoghju pienu di curaghju è onori cuntatu da [[Solone]] à Cresu. Scunfittu in una battaglia quist'ultimu da Ciru, quiddu diventa u suvranu assulutu di a Persia è si culloca in [[Babilonia]] ind'eddu mori ([[529 a.C.]]). In u sicondu libru sò esposti tutti i qualità è i curiusità di a terra d'[[Egittu]], induva tandu guverna [[Cambise II di Persia|Cambise II]]. Fendu rifirimenti à i so viaghji compiuti in ghjuvantù, Erodutu furnisci una discrizzioni dittagliata di i loca, di i paisaghji, di l'usanzi pupulari è di i tradizioni di l'Egittu, sottuliniendu in particulari i funzioni di u fiumu [[Nilu]]. In i libra III è IV fù narratu com'è Cambise cunquistò incù ripituti assalti l'Egittu, terra di i [[faraoni]], è com'è Dariu I li succedi à a so morti. Eddu immediatamenti nota ch'è a [[Grecia]] hè un puntu strategicu induva fundà novi cità è insidiamenti parchì furnisci l'accessu di i cummerci trà l'[[Urienti]] è l'[[Uccidenti]] par mezu di u [[Mari Tarraniu]]. Immediatamenti Dario principia à cunquistà i culonni grechi ionichi di l'[[Asia Minori]] (l'oghjinca [[Turchia]]) è à divida li in [[satrapia|satrapii]] punendu à capu di ognuna un guvarnadori. In u V libru di i cità ionichi vidati da [[Aristagora]] si rivoltani contru u duminiu di Dariu I è di seguitu a ribillioni fù sustinuta in Ellade da i puliticanti [[Milziade]] è [[Aristide]] i quali formani un armata [[oplita]]. A battaglia si svoglii in u [[490 a.C.]] à [[Maratona (Attica)|Maratona]] è l'armata greca, molta più infiriori di numaru à quidda numica, riesci à scunfighja Dariu. A vittoria a si devi à l'unioni di i poleis [[Sparta]] è [[Atena]] è à u curaghju di l'omini ellenichi. Pochi anni dopu u figliolu di Dariu [[Serse I di Persia|Serse]] ripiglia u prugettu espansiunisticu di u babbu è assalta parechji cità ionichi com'è [[Miletu (Asia Minori)|Miletu]] (libru VII). Tandu veramenti l'intreia Grecia hè minacciata è tutti i poleis, dopu u sacrifiziu di u spartanu [[Leonida I|Leonida]] à i [[Termopili]], s'uniscini puliticamenti è militaramenti par fà fronti à a cupiosa armata di Serse. In l'ottavu libru Erodutu narra i battagli cundutti da [[Temistocle]]: prima à [[Battaglia di Capu Artemisiu|Capu Artemisiu]] in i circonda di [[Atena]], induva i grechi si ritirani strategicamenti ma parmittendu cusì à i pirsiani di spianà a capitali, è di seguitu a [[Battaglia di Salamina|battaglia finali di Salamina]] svolta si in una spezia di picculu golfu. I pirsiani, ricati si in u picculu spaziu incù tutti i navi, rimanini incagliati è cusì suspresi da i navi grechi chì i distrughjini una dopu l'altra. A guerra cumbattuta par a siconda volta contru i pirsiani da a Grecia hè vinta di novu (IX libru). In l'ultima parti di l'opara Erodutu dirighji un' invucazioni à [[Calliope]], dea di i pueti, è di seguitu narra a battaglia trà a Grecia è l'usurpatori Mardoniu. == Metudu storiugraficu == === I fonti === U studiu di i fonti scritti, usati da Erodutu, hè resu difficiuli da a perdita di l'opari à eddu pricidenti; sicuramenti sarà statu influinzatu da i logugrafi ma a misura di st' influenza hè scunnisciuta. Sicondu [[Eforu di Cuma]], a basa di i ''Storii'' pruveni da [[Xanto di Lidia]]. In rialità, l'unicu pricursori sicuru hè [[Ecateu di Miletu]]; quantunqua nantu à i fonti scritti, da i quali hà attintu, Erodutu hè dicisamenti evasivu. L'autori hà indubbiamenti usatu ducumenti ufficiali (pirsiani, atinesi è delfichi), epigrafi è racolti. === U prublemu di a cunclusioni === Molti discussioni sò nati da u fattu ch'è l'opara erudutea si concludi incù un avvinimentu minori, com'è hè a presa di [[Sestu (Ellespontu)|Sestu]], avvinuta in u [[478 a.C.]]; à quistu s'aghjunghjini parechji prumessi di l'autori, disattinzioni (com'è un λόγος assiru o a narrazioni di a morti di [[Efialte (puliticu)|Efialte]]), è imparfizzioni è incungruenzi. Sicondu parechji critichi, l'opara hè stata intarrotta da circustanzi esterni, mentri u travagliu era in corsu, com'è a [[Guerra di u Peloponneso]]. [[Tucidide]] è [[Aristoteli]], è più ricintamenti [[Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff|Wilamowitz]] è [[Felix Jacoby|Jacoby]], iputizetini ch'è Erodutu avissi vulsutu ghjunghja finu à u mumentu di a custituzioni di a [[leia deliu-attica]] ([[477 à.C.]]). I sustinidori di a cumplittezza di l'opara analizeghjani soprattuttu l'ultimu libru; [[Lucianu Canfora]] susteni ch'è u cullocquiu trà Artembare è Ciru, chì si cuncludi incù a frasa "priparà sii à ùn essa più duminatori ma duminati", apparisci "palisamenti cunclusivu", adattu à u tema di a "Storia pirsiana". I prumessi micca rispittati da l'autori sò {{Citazione|spiigati inveci com'è svisti. Ancu Erodutu, com'è Omeru, avia u drittu di sunnichjà calchì volta.|à.Lesky, Storia di a litteratura greca,I}} Inoltri bisogna ricurdà ch'è l'opara era distinata à un usu urali, par u quali ùn ci era micca a nicissaria prisenza di un finali. == A furtuna == U ghjurnalistu polaccu [[Ryszard Kapuściński]] era un grandi ammiratori di Erodutu, tantu da riparcorra in un libru, ''[[In viaghju incù Erodutu]]'', i so itinerarii. Erodutu mintuvava a "furtuna" (intesa com'è distinu è dunqua pudia essa pusitiva o nigativa) induva ùn pudia micca spiigà certi finomini è avvinimenti. == Bibliugrafia == * Jacoby, Felix, "Herodot", in ''Paulys Realenzyklopädie der klassischen Altertumswissenschaft'', Suppl. II, 1913, cc. 205-520 * Pohlenz, Max, ''Herodot, der erste Geschichtsschreiber des Abendlandes'', Berlin-Leipzig 1937. * Gigante, Marcello, ''ΝΟΜΟΣ ΒΑΣΙΛΕΥΣ'', Napuli 1956. * Momigliano, Arnaldo, "The Place of Herodotus in the History of Historiography", in Id., Secondo contributo alla storia degli studi classici, Roma 1960, pp.&nbsp;29–44. * Immerwahr, Henry, ''Form and Thought in Herodotus'', Cleveland, Case Western Reserve University Press, 1966. * Fornara, Charles W., ''Herodotus: An Interpretative Essay'', Oxford, Clarendon Press, 1971. * Hartog, François, ''Le miroir d'Hérodote'', Parighji, Gallimard, 1980. * Corcella, Aldo, ''Erodoto e l'analogia'', Palermu, Sellerio, 1984. * Boedeker, Deborah (ed.), ''Herodotus and the Invention of History'', (= « Arethusa » 20), Buffalo 1987. * Lateiner, Donald, ''The historical method of Herodotus'', Toronto: Toronto University Press, 1989. ISBN 0-8020-5793-4. * Momigliano, Arnaldo, ''The classical foundations of modern historiography''. Berkeley: Univ. of California Press, 1990. * Nenci G., Reverdin O.(eds), ''Hérodote et les peuples non-grecs'', Entretiens Hardt 35, Geneva 1990 * Evans, J.A.S., ''Herodotus, explorer of the past: three essays'', Princeton, NJ, Princeton University Press, 1991. ISBN 0-691-06871-2. * Dorati, Marco, ''Le Storie di Erodoto: etnografia e racconto'', Pisa-Roma 2000. * Thomas, Rosalind, ''Herodotus in context: ethnography, science and the art of persuasion'', Cambridge: Cambridge University Press, 2000. * Luraghi, Nino (ed.), ''The Historian’s Craft in the Age of Herodotus'', Oxford 2001. * Munson, Rosaria Vignolo, ''Telling Wonders: Ethnographic and Political Discourse in the Work of Herodotus'', Ann Arbor 2001. * Bakker, Egbert J.; de Jong, Irene J.F.; van Wees, Hans (eds), ''Brill's companion to Herodotus''. Leiden: E.J. Brill, 2002. ISBN 90-04-12060-2. * Munson, Rosaria Vignolo, ''Black Doves Speak. Herodotus and the Languages of Barbarians'', Cambridge (Mass.) 2005. * Dewald, Carolyn; Marincola, John (eds), ''The Cambridge companion to Herodotus''. Cambridge: Cambridge University Press, 2006. ISBN 0-521-83001-X. * Miletti, Lorenzo, ''Linguaggio e metalinguaggio in Erodoto'', Pisa-Roma, Fabrizio Serra Editore, 2008, ISBN 978-88-6227-130-1 * Haziza, Typhaine, ''Le Kaléidoscope hérodotéen. Images, imaginaire et représentations de l'Égypte à travers le livre II d'Hérodote'', Parighji, Les Belles Lettres, 2009. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Antichità]] dm54vxe97j07nbfgzwo8g9ftkob6sbm Natale 0 12611 363619 333575 2019-09-30T05:50:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Natale''' hè a [[festività]] [[Cristianesimu|cristiana]] chì celebreghja a [[nascita]] di [[Ghjesù Cristu]]. Casca u [[25 dicembre]] (u 7 ghjennaghju in le chjese urientale, per u slittamentu di u [[calendariu ghjulianu]]). A parola corsa ''Natale'' deriveghja da u [[lingua latina|latinu]] ''Natalis'' chì significheghja "nataliziu, relativu à a nascita". Natale hè ancu chjamatu '''Natale di Ghjesù''' o '''Natività di u Signore''' è precedutu qualchì volta da l'aghjettivu ''Santissimu'' (à volte abbreviatu in ''Ss.''). Secondu u [[annu liturgicu|calendariu liturgicu]] cristianu hè una sulennità di livellu paru à l'[[Epifania]], [[Ascensione]] è a [[Penticosta]] è inferiore à [[Pasqua]] (a festività più impurtante in assolutu) è certamente a più popularmente risentita, soprattuttu à parte da l´ultimi due seculi, da quandu hè diventata a festa induve ci si scambianu i regali è dinù si sta inseme in famiglia. == U significatu cristianu di Natale == Ind'è u [[calendariu rumanu]] u termine ''[[Natale rumanu|Natalis]]'' era impiegatu per parechje festività, cum'è u ''[[Natale di Roma|Natalis Romae]]'' ([[21 aprile]]) chì cummemorava a nascita di l'Urbe, è u ''[[Sol Invictus|Dies Natalis Solis Invicti]]'', a festa dedicata à a nascita di u Sole ([[Mitra (divinità)|Mitra]]), anch'ella u 25 dicembre, introdutta da [[Aurelianu]] in lu [[273]] d.C., eppo suppiantata prugressivamente durante u [[III seculu]]<ref>vedi Enciclopedia Treccani, voce Natale</ref> da a ricurrenza cristiana. Natale, ancu ùn essendu micca a principale festa cristiana chì hè Pasqua, hè sempre quella più risentita à livellu famigliare è populare è rappresenta a cunsapevolezza d'esse chjamati à ''ricunnosce in u Bambinu di Betlemme u Figliu di Diu''. Nant'à Natale cum'è Festa cristiana, nant'à e manifestazione liturgiche, nant'à e tradizione di e cumunità cristiane è nant'à e ricurrenze, riti è abitudine di tuttu u mondu sò state scritte decine è decine di poesie.[http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=12], raccunti [http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=91], canti populari [http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=89], filastrucche, ninne nanne è monda altru. === A nascita di Ghjesù === A festa di Natale hè a celebrazione di a nascita di [[Ghjesù]]. Secondu u [[Vangelu di Luca]], Ghjesù nacque da [[Maria, mamma di Ghjesù|Maria]] à [[Betlemme]], induve ella è u so maritu [[Ghjuseppe (babbu putativu di Ghjesù)|Ghjuseppe]] si reconu per partecipà à u [[censimentu]] di a populazione urganizatu da i [[Imperu rumanu|rumani]]. Per i soi [[discepulu|discepuli]] a nascita o [[natività]] di Cristu hè stata preceduta da diverse [[prufezia|prufezie]] secondu e quale u [[messia]] saria natu da a casa di [[Davide (Bibbia)|Davide]] per [[remissione|redimere]] u mondu da u [[peccatu]]. === A data di nascita di Ghjesù === A data di nascita di Ghjesù ùn hè micca ripurtata in i [[Vangeli]]. Dapoi i primi seculi i cristiani svilupponu diverse tradizione, basate nant'à raghjunamenti teolugichi, chì fissavanu u ghjornu di a nascita di u Signore in date differente, tantu chì Clemente Alessandrinu (+ c. 215) annutava in un so scrittu: "Micca si cuntentanu di sapè in chì annu hè natu u Signore, ma cù curiosità troppu spinta vanu à cercà ne ancu u ghjornu" (Stromata, I,21,146.) A prima testimunianza di a data di u 25 dicembre per Natale di Ghjesù si ritrova in unu scrittu di S.Ippulitu (+235), u "cummentariu nant'à Daniele" === [[Liturgia]] cristiana === In a [[chjesa latina]] u ghjornu di Natale hè caratterizatu da quattru [[messa|messe]]: a ''vespertina di a vighjilia'', ''ad noctem'' (vene à dì a messa di a notte), ''in aurora'', ''in die'' (in u ghjornu). Cum'è tutte e solennità, hà una durata magiore rispettu à l'altri ghjorni di u calendariu liturgicu, ed infatti, e sulennità si facenu cumencià à i [[vesperi]] di u ghjornu innanzi - s'ellu ùn hà a precedenza stabilita da l'apposite norme - fendu saltà cusì i vesperi proprii di u ghjornu precedente. U tempu liturgicu di Natale si conta à parte da i primi vesperi di u [[24 dicembre]], per terminà cù a dumenica di u Battesimu di Ghjesù, mentre u periodu precedente à Natale cumprende e quattru semane d'Avventu. == Storia == In sta sezione si dà contu di e date storiche cunnisciuti di l'orighjine di a festa di Natale. === I primi seculi di u Cristianesimu === Natale ùn hè micca presente trà i primi elenchi di festività cristiane di [[Sant'Ireneu]] è [[Quintu Settimiu Fiorente Tertullianu|Tertullianu]] <ref name="CE">[[Catholic Encyclopedia]]: voce [http://www.newadvent.urg/cathen/03724b.htm Christmas]; ste informazione, riferite à u cumenciu di u [[XX seculu]], pudarianu esse obsulete o supranate da più recente ricerche.</ref>; [[urighjene]], prubabilmente alludendu à i ''Natalitia'' imperiali dichjara <ref>Lev. Hom. viii in Migne, P.G., XII, 495</ref> ch'è ''in le scritture solu i peccatori, è micca i santi, celebreghjanu a so nascita''<ref name="CE"/>. Arnobiu <ref>VII, 32 in P.L., V, 1264</ref> ridiculiza a celebrazione di i "cumpleanni" di i dei. E chjese cristiane celebravanu piuttostu a festa di a [[Pasqua Pifania]] (dal grecu ?p?f??e?a (''epiphàneja''): manifestazione, cumparsa, apparizione, nascita), chì rammenta a visita di i [[Rè Maghji]] à Ghjesù. [[File:Giotto di Bondone 010.jpg|thumb|250px|''A nascita di Cristu'' di Giottu è allucatu in Paduva]] U prucessu à traversu u quale u 25 dicembre divene a ricurrenza di a nascita di Ghjesù per tutta a cristianità, principiò solu in u [[III seculu]] è durò finu à u successivu è differì tempuralmente secondu e diocesi. === Celebrazione in Alessandria d'Egittu === E prime evidenze di una celebrazione pruvenenu da [[Alessandria d'Egittu]], circa [[200|200 d.C.]], quandu [[Clemente di Alessandria]]<ref>Strom., I, xxi in P.G., VIII, 888</ref> disse chì certi [[teolugia|teologhi]] egiziani, "monda curiosi", definissenu non solu l'annu, ma ancu u ghjornu di a [[nascita di Ghjesù]] u 25 Pachon, currispundente à u [[20 di maghju]] di u ventottesimu annu di [[Augustu (imperatore rumanu)|Augustu]] ma fecenu questu micca perchè ritenessenu chì u [[Cristu]] fusse natu 'ssu ghjornu ma solu perchè 'ssu mese era u nonu di u so calendariu <ref>Chron., II, 397, n.</ref>. Altri sciuararonu e date di u 24 ò 25 Pharmuthi ([[19 aprile|19]] ò [[20 aprile]])<ref name="CE"/>. Un testu di u [[243]], ''De paschae cumputus'', attribuitu à [[Ciprianu]] ma prubabilmente apocrifo<ref>P.L., IV, 963 sqq.</ref>, dichjara chì a nascita di Cristu fù u [[28 marzu]] perchè fù in 'ssu ghjornu chì u [[sole]] fù creatu<ref name="CE"/>. Clemente dichjara ancu chì i Balisilidiani celebravanu l'Epifania è po esse, prubabilmente, ancu a nascita di Ghjesù, u 15 l'11 Tybi ([[10 ghjennaghju|10]] o [[6 ghjennaghju]])<ref name="CE"/>. In un qualchì mumentu a doppia cummemorazione di a Pasqua Pifania è di a Natività deve esse diventata cumune, sia perchè l'apparizione di i pastori era cunsiderata cum'è una di e manifestazione di a gloria di Cristu, sia forse per via di una discrepanza di u [[vangelu di Luca]] presente in varii codici cum'è u [[codice Bezae]], inde e parole di [[Diu]] sò rese ''houios mou hu agapetos, egu semeron gegenneka se'' ("tu sei u me' figliolu predilettu, in stu ghjornu t'aghju ghjeneratu") à u postu di ''en soi eudokesa'' ("in te mi sò cumpiaciutu"). [[Abraham Ecchelensis]] ([[1600]]-[[1664]]) <ref>Labbe, II, 402</ref> riferighja di a presenza di un ''dies Nativitatis et Epiphaniae'' da una custituzione di a [[chjesa di Alessandria]] à u tempu di u [[cunciliu di Nicea]]. [[Epifaniu]] riferighja di una cerimonia da i tratti gnostichi á Alessandria induve, a notte tra u 5 è u 6 ghjennaghju, un discu solare inquartatu (oghje notu cume "croce celtica") dettu Korê era portatu in prucessione attornu à una cripta, à u cantu ''Oghje à quest'ora Korê ha datu vita à l'Eternu''<ref>Hær., li, ed. Dindorf, 1860, II, 483</ref>. Ghjovanni Cassianu ([[360]]-[[435]]) scrive tra u [[418]] è u [[427]] chì i monasteri egiziani ancora ''osservanu l´antichi costumi''<ref>Ghjovanni Cassianu, ''Collations'' (X, 2 in P.L., XLIX, 820)</ref>. U 29 Choiak (25 dicembre) è 1 ghjennaghju [[433]] [[Paolu di Emesa]] predica pressu Cirillu di Alessandria, è i so sermoni <ref>si veda Mansi, IV, 293; appendice á i Act. cunc. Eph.</ref> mostranu chì a celebrazione di u Natale in lu mese di dicembre era dighjà fermamente stabilita, è i calendari provanu a so permanenza; dunqua a festa s'era sparta in Eghjttu tra u [[427]] è u [[433]]<ref name="CE"/>. === Celebrazioni à Cipru, Armenia è Anatolia === A' [[Cipru]], à a fine di u [[IV secolu]], Epifaniu dichjara cuntru l´Alogi<ref>Epifaniu, ''Haer.'', li, 16, 24 in P. G., XLI, 919, 931</ref> chì Cristu era natu u [[6 ghjennaghju]] é era statu battezzatu l'[[8 novembre]]. [[Sant'Efrem u Siru]] (induve l' inni si riferighjenu à l'[[Epifania]] è micca à u Natale) prova chì a [[Mesoputamia]] ancora festeghjava a nascita tredici ghjorni dopu à u solstiziu d'invernu, dunqua u 6 ghjennaghju. cuntemporaneamente in [[Armenia]] a data di dicembre era ignorata, è ancu oghjie l´Armeni celebreghjanu u Natale u [[6 ghjennaghju]]<ref>Cf. Euthymius, "Pan. Dogm.", 23 in P.G., CXXX, 1175; Niceph., "Hist. Eccl,", XVIII, 53 in P.G., CXLVII, 440; Isaac, Catholicos of Armenia in eleventh or twelfth century, "Adv. Armenos", I, xii, 5 in P.G., CXXII, 1193; Neale, "Holy Eastern Church", Introd., p. 796</ref>. In [[Anatolia]], i sermoni di [[santu Gregoriu di Nissa]] nant'à [[San Basile]] (mortu prima di u 1 ghjennaghju [[379]]) e i due seguenti durante a festa di [[Santu Stefanu]]<ref>P.G., XLVI, 788; cf, 701, 721</ref>, provanu chì in lu [[380]] u Natale era ghjà celebratu u 25 dicembre<ref>Usener, in ''Religionsgeschichtliche Untersuchungen'', Bonn, 1889, 247-250, data invece i sermoni à u [[383]]</ref>. In lu [[V secolu]] [[Asteriu di Amaseia]] è [[Sant'Anfilochiu di Iconiu]], cuntemporanei di Basile è Gregoriu, mostranu chì in le so [[diocesi]] le feste di l'Epifania è di u Natale eranu separate <ref>P.G., XL, 337 XXXIX, 36</ref>. === Celebrazioni à Ghjerusalemme === In lu [[385]] [[Egeria (pellegrina)|Egeria]] scrive di quessi prufondamente impressiunata da a festa di a Natività di [[Ghjerusalemme]], chì aveva aspetti prettamente natalizi; u vescamu si recava di notte à [[Betlemme]], tornendu à Ghjerusalemme u ghjornu di a celebrazione. A presentazione di Ghjesù à u tempiu era celebrata quattordici ghjorni dopu. Ma stu calcolu cumencia da u 6 ghjennaghju, è a festa cuntinuava per l´ottu ghjorni dopu à 'ssa data <ref>Peregr. Sylv., ed. ghjeyer, pp. 75 sq. è p. 101</ref>; successivamente mentuveghja solu e due feste magiori di l'Epifania è di a Pasqua. Dunqua u 25 dicembre in lu 385 ùn era micca osservatu à Ghjerusalemme. Ghjovanni di Nikiu (circa in lu 900) per cunvince l´armeni à osservà a data di u 25 dicembre fa notizia di una currispondenza tra [[Santu Cirillu di Ghjerusalemme]] è [[papa Ghjuliu I]]<ref>vedi P.L., VIII, 964 sqq.</ref> in cui Cirillu dichjara chì u so' cleru ùn pò, in la singola festa di a nascita è di u battesimu, effettuà una doppia prucessione tra Betlemme è u Ghjordanu è dummanda à Ghjuliu di stabilisce a vera data di a Natività ''da i documenti di u censimentu purtati à Roma da [[Titu (storia rumana)|Titu]]''; Ghjuliu stabilisce u 25 dicembre. In un antru documentu<ref>Cotelier, Patr. Apost., I, 316, ed. 1724</ref> si riferighja chì Ghjuliu scrisse à [[Ghjovenale di Ghjerusalemme]] (circa [[425]]-[[458]]), aghjunghjendu chì [[Gregoriu Nazianzenu]] à [[Costantinopuli]] era statu criticatu pè avè smezatu le festività, ma Ghjuliu morì in lu [[352]] è a testimonianza di [[Egeria (pellegrina)|Egeria]] rende questi ultimi due documenti di urighjne dubbia<ref name="CE"/>. [[Santu Ghjrolamu]], scrivendu in lu [[411]]<ref>Ezech., P.L., XXV, 18</ref>, rimprovereghja à i palestinesi di mantene a celebrazione di a nascita di Cristu in la festa di a Manifestazione. [[Cosmas Indicopleustes]] sughjèrisce <ref>P.G., LXXXVIII, 197</ref> chì ancu à a metà di u VI secolu a [[chjesa di Ghjerusalemme]] riteneva, basendusi nant'à u passu evangelicu di Luca, chì u ghjornu di u battesimu fosse u ghjornu di a nascita di Ghjesù in quantu esseru divinu. A cummemorazione di Davide è Ghjacomu l'Apostolu si svulghjeva u [[25 dicembre]]. Lu 25 dicembre 432 Paolu di Emesa prununziava à Cirillu di Alessandria un discorsu nant'à u Natale. === Celebrazioni á Antiochia === A [[Antiochia]], dopu à una longa resistenza, a festa di u 25 dicembre venne accolta in lu 386 grazie à l'opera di Santu [[Ghjovanni Crisustomu]]. Durante a festa di Santu Philogonius di u 386<ref>La Catholic Encyclopedia riporta chì l'annu fu u 386 ma nota chì Clinton ritene fosse u 387 è Usener u 388 (''Religionsgeschichtl. Untersuch.'', pp. 227-240), ma ste datazioni sò cuntestate da Kellner, ''Heortologie, Freiburg'', 1906, p. 97, n. 3.</ref> Santu Ghjovanni Crisustomu predicò un importante sermone: in reazione á certi riti è feste ebraiche invitò a [[chjesa di Antiochia]] à celebrà a nascita di Cristu u [[25 dicembre]] quendu dighjà parte di a cumunità a celebrava in issu ghjornu da almancu dieci anni; dichjarò chì in occidente a festa era dighjà celebrata è chì ellu desiderava introduce la, chì questa era osservata da a [[Tracia]] à [[Cadice]] è chì a so miracolosamente rapida diffusione era un segnu di a so ghjenuinità. Per ghjustificà a decisione interpretò l´episodi evangelichi dicendu chì u sacerdote Zaccaria entrò in lu [[Tempiu di Gerusalemme|Tempiu]] ricevendu l'annunziu di u cuncepimentu di [[Ghjovanni Battista]] in settembre; u vangelu data dunque u cuncepimentu di Ghjesù dopu à sei mesi, ovveru in marzu, dunqua a nascita saria avvenuta in dicembre. Infine u Crisustomu dichjarò di sape chì i rapporti di u censimentu di a [[Sacra Famiglia]] eranu ancora in Roma e dunque Roma duveva avè celebratu u Natale u 25 dicembre per un tempu abbastanza longu da cunsentisce à u Crisustomu di riportà cù certezza a tradizione rumana<ref>P.G., XLVIII, 752, XLIX, 351</ref>. U riferimentu á l'archivi rumani hè anticu almancu quantu [[Ghjustinu Martire]]<ref>Apul., I, 34, 35</ref> è Tertulliano<ref>''cuntru Marcione'', IV, 7, 19</ref>. Papa Ghjuliu I, in la falsificazione cirillina citata in precedenza, afferma di avè calcolatu a data basendusi nant'à [[Flaviu Ghjuseppe]], nant'à a base di a stessa cunsiderazione micca pruvata riguardante Zaccaria<ref name="CE"/>. === Celebrazioni à Costantinopuli === In lu [[379]]/[[380]] Gregoriu Nazianzenu si face cumenciatore (in lingua greca: ''exiarchos'') pressu a chjesa di Costantinopuli di a nova festa, pruposta in tre so omelie<ref>see Hom. xxxviii in P.G., XXXVI</ref> predicate in tre ghjorni successivi<ref>Usener, op. cit., p. 253</ref> in la cappella privata chjamata Anastasia; dopu à u so esiliu in lu [[381]], a festa scumparve<ref name="CE"/>. Secondu Ghjovanni di Nikiu, Onoriu, presente durante una di le sue visite, si accordò cù Arcadiu perché fosse osservata a festa in la stessa data di Roma. Kellner cullocheghja sta visita in lu [[395]]; Baumstark<ref>urens Chr., 1902, 441-446</ref> tra u 398 è u 402; l'ultima data si basa nant'à una lettera di [[Ghjacomu di Edessa]] citata da Ghjeorghje di Beeltân, chì dichjara chì u Natale fu portatu à Costantinopuli da Arcadiu è Crisustomu da l'[[Italia]] induve ''secondu a tradizione'' si era tenuta finu da i tempi apostolichi. Crisustomu fu vescamu tra u 398 è u 402, è dunque a festa saria stata intrudotta in stu periodu da Crisustomu vescamu á listessa manera di cume era stata introdotta á Antiochia da Crisustomu presbiteru; però Lübeck<ref>Lübeck, ''Hist. Jahrbuch.'', XXVIII, I, 1907, pp. 109-118</ref> prova chì le evidenze à la base di a tesi di Baumstark ùn sò micca valide. Più importante, ma solu pocu megliu accreditata<ref name="CE"/>, hè a tesi di Erbes'<ref>Zeitschrift f. Kirchenghjesch., XXVI, 1905, 20-31</ref> chì a festa sia stata introdotta da [[Costantinu I]] tra u [[330]] è u [[335]]; esattamente in lu [[330]] secondu l'opinione di certi storichi, è probabilmente cunsigliatu di a mamma [[Sant'Elena Imperatrice|Elena]] è da i vescami di u [[cunciliu di Nicea]]. === Celebrazioni à Roma === Riguardu à a [[Chjesa di Roma]], a più antica<ref name="CE"/> fonte nant'à a celebrazione di u Natale hè u [[Furiu Dionisiu Filocalu|calendariu filocalianu]]<ref>P. L., XIII, 675; riportatu per interu in J. Strzygowski, ''Kalenderbilder des Chron. von Jahre 354'', [[Berlinu]], [[1888]]</ref> cumpilatu in lu [[354]], chì cuntene importanti tre date: * in lu calendariu civile u 25 dicembre hè indicatu cume ''Natalis Invicti''. * in la ''[[Depositiu Martyrum]]'', una lista di martiri rumani ò di altra orighjne universalmente venerati, u 25 dicembre hè indicatu cume ''VIII kal. ian. natus Christus in Betleem Iudeae''. * In currispondenza di u [[22 febbraiu]], ''VIII kal. mart.'' hè menzionata a cattedra di [[San Pietru apostolu|San Pietru]]. Nella lista di i cunsoli sò indicati i ghjorni di nascita è di morte di Cristu è le date di ingressu à Roma è di martiriu di Santu Pietru è [[Paolu di Tarsu|Paolu]]. Una citazione significhativa è: ''<<durante u cunsolatu di Cesà (Augustu) è Paolu nostru signore Ghjesù Cristu nacque ottu ghjorni prima di le calende di ghjennaghju [uvveru u [[25 dicembre]] ] un venerdì, u quattordicesimu ghjornu di a Luna||Chr. Caesà et Paulu sat. XIII. hoc. cuns. Dns. ihs. XPC natus estu VIII Kal. ian. d. ven. luna XV|lingua=la>>'' Queste indicazioni però parenu scurrette è possonu esse di le successive aghjiunte à u testu, per cui ancu se a ''Depositiu Martyrum'' hè datata à u [[336]] hè probabile chì Sta indicazione debba esse datata à u 354, ancu se a presenza in un calendariu ufficiale lascia supporre chì sianu esistite di le celebrazioni populari precedenti. Sul finisce di u IV secolu a festività passò à Milanu è per poi diffonde si in la altre diocesi di u nord: Torinu, Ravenna, ecc. == Iputesi nant'à l'orighjne di a data di u Natale == Sul fattu chì u Natale venga festeghjiatu u 25 dicembre vi sò diverse iputesi chì possonu esse raggruppate in due categorie: a prima chì a data sia stata scelta in base à cunsiderazioni simbuliche interne à u [[Cristianesimu]], a seconda chì sia derivata da l'influssu di festività celebrate in altre relighjoni praticate cuntemporaneamente à u Cristianesimu di allora. Le due categorie di iputesi possonu coesistere. Questu primu gruppu di iputesi spiega a data di u 25 dicembre cume "interna" à u Cristianesimu, senza apporti da altre relighjoni, deriveghjante da iputesi cristiane nant'à a [[data di nascita di Ghjesù]]. * Un'iputesi afferma chì a data di u Natale si fonda nant'à a data di a morte di [[Ghjesù]] ò [[Venerdì Santu]]. Datu chì a data esatta di a morte di Ghjesù in li [[Vanghjeli]] ùn hè specificata, i primi Cristiani hanu pensatu di circoscriverla tra u [[25 marzu]] è u [[6 aprile]]. Poi per calcolà a data di nascita di [[Ghjesù]], hanu seguitu l'antica idea chì i [[profeta|profeti]] di u [[Vecchju Testamentu]] morirunu à una "era integrale", currispondente à l'anniversariu di a loru nascita. Secondu Sta iputesi Ghjesù morì in l'anniversariu di a so´ [[Incarnazione]] ò cuncezione, così a so´ data di nascita avria dovutu cade nove mesi dopu à a data di u [[Venerdì Santu]], u 25 dicembre ò 6 ghjennaghju. * Un'altra iputesi, invece, vede a data di u Natale cume cunseguenza di quella di l'[[Annunziazione]], u 25 marzu. Si riteneva dinfatti chì l'[[equinoziu]] di primavera, ghjornu perfettu in quantu equilibratu fra notte è ghjornu, fosse u più adattu per u cuncepimentu di u redentore. Da qui a data di u Natale, nove mesi dopu. * u sorghje di u sole è a luce sò simbuli usati in lu Cristianesimu è in la [[Bibbia]]. Per esempiu in lu vanghjelu di Luca, Zaccaria, u babbu di ghjovanni Battista, descrive a futura nascita di Cristu, cume "verrà à visità ci da l'altu un sole chì sorghje". u Natale, in lu periodu di l'annu in cui u ghjornu cumencia à allungarsi, putria esse legatu à questu simbulismu. * Un'iputesi piuttostu recente asserisce chì a data di u Natale currisponda, entru ce ti limiti, à a vera data di nascita di [[Ghjesù]]. Si tratta di un'iputesi basata nant'à l'analisi di i testi presenti in la biblioteca [[esseni|essena]] di [[Qumran]] è nant'à certe informazioni fornite da u [[Vanghjelu secondu Luca]]. Secondu Luca, [[San ghjovanni Battista]] fu cuncepitu sei mesi prima di [[Ghjesù]] (e quindichi mesi prima di u Natale), è l'annunziu di u su' cuncepimentu fu datu à u babbu [[San Zaccaria]] mentre questi officiava u cultu in lu [[Tempiu di ghjerusalemme]]. da i [[rotoli di Qumran]] si hè pututu ricostruisce u calendariu di i turni chì le vari classi sacerdotali seguivanu per tali offici, é hè statu possibile stabilisce chì u turnu di a classe di Abia (a cui apparteneva [[San Zaccaria|Zaccaria]]) cadeva due volte l'annu. Unu di i due turni currispondeva à l'ultima settimana di settembre, ossia propriu quindichi mesi prima di a settimana di u Natale<ref>Lu studiu di un professore di l’Università ebraica di ghjerusalemme cancella ogni dubbiu nant'à un enigma millenariu, [[Vittoriu Messori]], [[Corrie di a Sera]], [[9 lugliu]] [[2003]]</ref>. Lu secondu gruppu di iputesi spiega a data di u 25 dicembre cume "esterna" à u Cristianesimu, cume un tentativu di assorbimentu di culti precedenti à u Cristianesimu cù a sovrapposizione di festività cristiane à feste di altre relighjoni antiche. * C'è chi afferma chì a nascita di u Cristu derivi da a tradizione è da a festa [[Ebraismu|ebraica]] di a luce, a [[Hanukkah]], chì cade u venticinquesimu ghjornu di [[Kislev]] è à l'cumenciu di u [[Tevet]]. u mese di Kislev hè cumunemente accettatu cume coincidente cù dicembre. sottu l'anticu [[Calendariu ghjulianu]], per scelta populare, a nascita di Cristu venne fissata à u [[5 a.C.]], u venticinquesimu ghjornu di Kislev. In questu sensu u Cristianesimu avria ripetutu quantu ghjà fattu per le principali festività cristiane cume [[Pasqua]] ò [[Pentecoste]], chì sò derivate da le currispondenti festività ebraiche. * a festa si sovrappune guasi perfettamente à le celebrazioni per u solstiziu d'invernu (tipiche di u nordu Europa) è à le feste di i saturnali rumani (dal 17 à u 23 dicembre). Secondu certi studi recenti, à partisce da quelli di Thomas Talley nant'à u Natale è nant'à a diffusione di u cultu di u ''Dies natalis solis invicti'', l'iputesi chì a festa liturghjca di u Natale sia sorta per sustituisce a festa pagana si hè ridimensionata à favore di una orighjne autonuma avvenuta à l'internu di le cumunità cristiane di l'africa donatista <ref>[http://www.christianismus.it/modules.php?name=News&file=article&sid=39 Le orighjni di a festa di Natale]</ref>. == Natale seculare == In u corsu di l'ultimu seculu, cù u progressivu [[secolarismu|secolarizzarsi]] di l' [[uccidente]] é in particular modu di l'[[Europa Settentriunale]] Natale hà cuntinuatu à rappresentà un ghjornu di festa per i non-cristiani, assumendu significhati duve si da quellu relighjosu. Generalmente hè vissutu cume festa ligata à a famiglia, à i rigali è à [[Babbu Natale]]. U stessu cambiamentu di u spiritu Nataliziu u si ritrova in quelli Paesi induve i cristiani sò piccule minuranze, ma Natale hè statu impurtatu cum'è festa publica di tipu seculare-culturale. Hè cusì in [[India]], [[Pakistan]], [[Cina]] è [[Taiwan]], [[Ghjappone]] è [[Malesia]]. == Citazione == Accade chì Natale fussi citatu in a litteratura o in a cultura corsa. Per esempiu, in i pruverbii: * ''Natale à u balcone, [[Pasqua]] à u fucone.'' * ''Ùn ci hè Natale senza [[gregale]].'' * ''Natale à u [[focu]], [[Pasqua]] à u [[ghjocu]].'' * ''Da Natale in là, [[fretu]] è [[fame]] in quantità.'' == Note == <div class="references-small" style="-moz-column-count: 2; column-count: 2;"> <references/> </div> == Bibliografia == Catholic encyclopedia - Christmas == Voce currelate == * [[Cantu natalecciu]] * [[Alberu di Natale]] * [[Presepiu]] == cullegamenti esterni == * {{en}} ''The History of Christmas - The History Channel'' - Storia di le tradizioni natalizie [http://www.history.com/minisites/christmas] * {{de}} ''Christkindl's Weihnachtsseiten von à bis Z'' - Situ cù un mini "dizionariu" di tradizioni, canti natalizi, ecc. [http://www.weihnachtsseiten.de] [[Categoria:Religione]] eh6s1fixt7gf7z97a0lvehiq1u8t8d9 Lingua sluvacca 0 12612 333116 325492 2014-03-23T14:32:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} A [[lingua sluvacca]] hè una [[lingue slave|lingua slava]] uccidentale parlata in [[Sluvacchia]]. [[Categoria:Lingua slava|Sluvaccu]] n2rupdtagbci785s8n7rjwd1nacupnk Lingua sluvena 0 12613 333117 325493 2014-03-23T14:32:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua sluvena''' hè a [[lingue slave|lingua slava]] chi hè parlata in a [[Sluvenia]]. [[Categoria:Lingua slava|Sluvenu]] mxdm68f7wp6w76i2bq70bzegqnj0s9r Lingua ucraina 0 12615 333122 331111 2014-03-23T14:33:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Idioma ucraniano.png|300px|miniatura]] A '''lingua ucraina''' hè una [[lingue slave|lingua slava]] urientale. Hè parlata in Ucraina. [[Categoria:Lingua slava|Ucrainu]] 4ny7wyo905grwl5yz56u670zxj0071g Categoria:Lingua slava 14 12616 335624 328285 2014-03-23T18:11:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|Slavu]] 26yzscyzwggr3dtol893et8zbnww2vp Lingua bulgara 0 12617 333082 325495 2014-03-23T14:32:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua bulgara''' hè a [[lingue slave|lingua slava]] parlata in [[Bulgaria]]. {| align=center cellpadding=10 style="text-align:center;" |- |align="left"|''Cirillico''<br />''[[Alfabetu funeticu internaziunali|AFI]]''<br />''Translit.''||'''А а'''<br />{{IPA|/a/}}<br />a||'''Б б'''<br />{{IPA|/b/}}<br />b||'''В в'''<br />{{IPA|/v/}}<br />v||'''Г г'''<br />{{IPA|/ɡ/}}<br />g||'''Д д'''<br />{{IPA|/d/}}<br />d||'''Е е'''<br />{{IPA|/ɛ/}}<br />e||'''Ж ж'''<br />{{IPA|/ʒ/}}<br />zh||'''З з'''<br />{{IPA|/z/}}<br />z||'''И и'''<br />{{IPA|/i/}}<br />i||'''Й й'''<br />{{IPA|/j/}}<br />y |- |align="left"|''Cirillico''<br />''[[Alfabetu funeticu internaziunali|AFI]]''<br />''Translit.''||'''К к'''<br />{{IPA|/k/}}<br />k||'''Л л'''<br />{{IPA|/l/}}<br />l||'''М м'''<br />{{IPA|/m/}}<br />m||'''Н н'''<br />{{IPA|/n/}}<br />n||'''О о'''<br />{{IPA|/ɔ/}}<br />o||'''П п'''<br />{{IPA|/p/}}<br />p||'''Р р'''<br />{{IPA|/r/}}<br />r||'''С с'''<br />{{IPA|/s/}}<br />s||'''Т т'''<br />{{IPA|/t/}}<br />t||'''У у'''<br />{{IPA|/u/}}<br />u |- |align="left"|''Cirillico''<br />''[[Alfabetu funeticu internaziunali|AFI]]''<br />''Translit.''||'''Ф ф'''<br />{{IPA|/f/}}<br />f||'''Х х'''<br />{{IPA|/x/}}<br />h||'''Ц ц'''<br />{{IPA|/ʦ/}}<br />ts||'''Ч ч'''<br />{{IPA|/ʧ/}}<br />ch||'''Ш ш'''<br />{{IPA|/ʃ/}}<br />sh||'''Щ щ'''<br />{{IPA|/ʃt/}}<br />sht||'''Ъ ъ'''<br />{{IPA|/ɤ̞/, /ə/}}<br />a||'''Ь ь'''<br />{{IPA|/ʲ/}}<br />y||'''Ю ю'''<br />{{IPA|/ju/}}<br />yu||'''Я я'''<br />{{IPA|/ja/}}<br />ya |} [[Categoria:Lingua slava|Bulgaru]] 3itrzt926jfxm458e1ufekdcwz7wnxi Lingua cruata 0 12618 359527 358660 2018-06-08T19:43:09Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua cruata''' hè a [[lingua slava]] chi hè parlata in [[Cruazzia]]. [[File:Bascanska ploca.jpg|thumb|right|250px|<center>Baška 1100.]] [[File:Vatican Croatian Prayer Book.jpg|thumb|200px|<center>1400.]] [[File:Croatian dialects in Cro and BiH 1.PNG|400px|center]] <gallery widths="100px" heights="100px" perrow="3"> Image:Latin alphabet Aa.svg|('''a''') Image:Latin alphabet Bb.svg|('''be''') Image:Latin alphabet Cc.svg|('''ce''') Image:Latin alphabet Čč.png|('''če''') Image:Latin alphabet Ćć.svg|('''će''') Image:Latin alphabet Dd.svg|('''de''') Image:Latin alphabet Dždž.png|('''dže''') Image:Latin alphabet Đđ.svg|('''đe''') Image:Latin alphabet Ee.svg|('''e''') Image:Latin alphabet Ff.svg|('''ef''') Image:Latin alphabet Gg.svg|('''ge''') Image:Latin alphabet Hh.svg|('''ha''') Image:Latin alphabet Ii.svg|('''i''') Image:Latin alphabet Jj.svg|('''je''') Image:Latin alphabet Kk.svg|('''ka''') Image:Latin alphabet Ll.svg|('''el''') Image:Latin alphabet Ljlj.png|('''elj''') Image:Latin alphabet Mm.svg|('''em''') Image:Latin alphabet Nn.svg|('''en''') Image:Latin alphabet Njnj.png|('''enj''') Image:Latin alphabet Oo.svg|('''o''') Image:Latin alphabet Pp.svg|('''pe''') Image:Latin alphabet Rr.svg|('''er''') Image:Latin alphabet Ss.svg|('''es''') Image:Latin alphabet Šš.png|('''eš''') Image:Latin alphabet Tt.svg|('''te''') Image:Latin alphabet Uu.svg|('''u''') Image:Latin alphabet Vv.svg|('''ve''') Image:Latin alphabet Zz.svg|('''ze''') Image:Latin alphabet Žž.png|('''že''') Image:Latin alphabet i+e.svg|(''i(j)e'') Image:Latin alphabet r+r.svg|(''ŕ'') </gallery> == Leksik == {| border="0" cellpadding="3" cellspacing="3" style="margin-left:1em" ! Lingua englisa ! [[Lingua cruata]] ! [[Lingua Serbia]] |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Compare ! Usporedba ! Поређење (Poređenje) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Europe ! Europa ! Европа (Evropa) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Netherlands ! Nizozemska ! Холандија (Holandija) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Italians ! Talijani ! Италијани (Italijani) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Universe ! Svemir ! Васиона (Vasiona) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Spine ! Kralježnica ! Кичма (Kičma) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Air ! Zrak ! Ваздух (Vazduh) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Education ! Odgoj ! Васпитање (Vaspitanje) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Week ! Tjedan ! Седмица (Sedmica) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! History ! Povijest ! Историја (Istorija) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Pantaloons ! Hlače ! Панталоне (Pantalone) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Belly ! Trbuh ! Стомак (Stomak) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Science ! Znanost ! Наука (Nauka) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Personally ! Osobno ! Лично (Lično) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Persona ! Osoba ! Лице (Lice) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! United Nations ! Ujedinjeni Narodi ! Уједињене Нације (Ujedinjene Nacije) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Bread ! Kruh ! Хлеб (Hleb) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Artificial ! Umjetno ! Вештачки (Veštački) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Cross ! Križ ! Крст (Krst) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Democracy ! Demokracija ! Демократија (Demokratija) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Detection ! Spoznaja ! Сазнање (Saznanje) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Island ! Otok ! Острво (Ostrvo) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Officer ! Časnik ! Официр (Oficir) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Road traffic ! Cestovni promet ! Друмски саобраћај (Drumski saobraćaj) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Autobahn ! Autocesta ! Аутопут (Autoput) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Length ! Duljina ! Дужина (Dužina) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Association ! Udruga ! Удружење (Udruženje) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Factory ! Tvornica ! Фабрика (Fabrika) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! General ! Opće ! Опште (Opšte) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Christ ! Krist ! Христос (Hristos) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! I'm sorry ! Oprosti ! Извини (Izvini) |---- |- bgcolor="gainsboro" ! Native language standard ! Materinski jezićni standard ! Матерњи језички стандард |} [[Categoria:Lingua slava|Cruatu]] [[Categoria:Croazia]] aqc5kmy3ixp6k3bnjjr7ec70wf7mzfi Lingua busniaca 0 12619 333083 325497 2014-03-23T14:32:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua busniaca''' hè una [[lingui slavi|lingua slava]] miridiunali. Hè parlata in a [[Bosnia è Erzegovina]]. [[Categoria:Lingua slava|Busniacu]] qvraiyzhvbnkh2lodwq2hlf5p1tvfhl Variità taravesa di a lingua corsa 0 12620 358396 358395 2018-01-27T17:16:01Z 86.219.218.37 /* Grammatica */ wikitext text/x-wiki A variità taravesa (o [[varietà taravese di a lingua corsa|varietà taravese]]) di a [[lingua corsa]] hè una di i variità principali di corsu. == Grammatica == * '''Articuli ditarminativi''' {| |- bgcolor="#dbcdef" | singulari maschili|| singulari feminili || plurali maschili || plurali feminili |- bgcolor="#abcdef" | '''u''' || '''a''' || '''i/a''' || '''i''' |- bgcolor="#abcdef" | '''u trenu, u celi''' || '''a rena, a mamma''' || '''i ghjuvanotti, i poma''' || '''i chjarasgi, i frauli''' |} Più raramenti, s'usa lu/li, la/li, ma solu in certi casi: par asempiu, in puisia; o in i formi: "Oh lu bruttu !", "Oh lu latru!"; o ancu in certi casi particulari: "la ghjenti" * '''Articuli inditarminativi''': unu, una * '''Prunomi parsunali''': eiu, tù, eddu/ieddu edda/iedda, no, vo, eddi/ieddi * '''Prunomi è aghjettivi pussessivi''': meiu/mè, toiu/tù, soiu/sò, nosciu, vosciu, soiu/so * '''Prunomi è aghjettivi dimustrativi''': quistu-quisti, quissu-quissi, quiddu-quiddi '''Verbi:''' I verbi ani trè formi di cunghjugazioni principali ('''-à''', '''-a''', '''-iscia'''). Verbu '''essa''': * ''Indicativu prisenti'': socu, sè, hè, semu, seti, sò; * ''Indicativu imparfettu'': era/eru, eri, era, irami, irati, irani; * ''Indicativu passatu rimotu'': futi, fusti, fù, fumi, futi, funi; * ''Indicativu futuru'': saraghju, sarè, sarà, saremu, sareti, sarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'è sii, ch'è tù sii, ch'eddu (edda) sii, ch'è noi siimi, ch'è vo siiti, ch'eddi siini; * ''Cunghjuntivu imparfettu'': ch'è fussi, ch'è tù fussi, ch'eddu (edda) fussi, ch'è no fùssimi, ch'è vo fùssiti, ch'eddi fùssini; * ''Cundiziunali'': saria/sariu, saristi, saria, sariami, sariati, sariani; * ''Ghjerundiu prisenti'': essendu; * ''Ghjerundiu passatu'': essendu statu; Verbu '''avè''': * ''Indicativu prisenti'': aghju, ha, hà, avemu/emu, aveti/eti, ani; * ''Indicativu imparfettu'': avia/aviu, avii, avia, aviami, aviati, aviani; * ''Indicativu passatu rimotu'': ebbi, avisti, ebbi, ebbimi, avisti, ebbini; * ''Indicativu futuru'': avaraghju, avarè, avarà, avaremu, avareti, avarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e aghji, ch'è tù aghji, ch'eddu aghji, ch'è no aghjimi, ch'è vo aghjiti, ch'eddi aghjini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e avissi, ch'è tù avissi, ch'eddu (edda) avissi, ch'è no avissimi, ch'è vo avissiti, ch''eddi avissini; * ''Cundiziunali'': avarìa, avarìsti/avarii, avarìa, avarìami, avarìati, avarìani; * ''Ghjerundiu prisenti'': avendu; * ''Ghjerundiu passatu'': avendu avutu; Verbu '''fà''' (irregulari): * ''Indicativu prisenti'': faciu, faci, faci, femu, feti, fàcini; * ''Indicativu imparfettu'': facia/faciu, facii, facia, facìami, facìati, facìani; * ''Indicativu passatu rimotu'': feci, festi, feci, fècimi, fèciti, fècini; * ''Indicativu futuru'': faraghju, farè, farà, faremu, fareti, farani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e facci, ch'è tù facci, ch'eddu facci, ch'è no fàccimi, ch'è vo fàcciti, ch'eddi fàccini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e fessi, ch'è tù fessi, ch'eddu (edda) fessi, ch'è no fèssimi, ch'è vo fèssiti, ch''eddi fèssini; * ''Cundiziunali'': farìa, farìsti/farii, farìa, farìami, farìati, farìani; * ''Participiu passatu'': fattu; * ''Ghjerundiu prisenti'': fendu; * ''Ghjerundiu passatu'': avendu fattu; '''Cunghjugazioni in -à''' - Verbu '''amà''': * ''Indicativu prisenti'': amu, ami, ama, amemu, ameti, amani; * ''Indicativu imparfettu'': amava/amaia, amavi/amaii, amava/amaia, amavami/amaiami, amavati/amaiati, amavani/amaiani; * ''Indicativu passatu rimotu'': ameti, amesti, ameti, ametimi, ametiti, ametini; * ''Indicativu futuru'': amaraghju, amarè, amarà, amaremu, amareti, amarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e ami, ch'è tù ami, ch'eddu (edda) ami, ch'è no amimi, chi voi amiti, ch'eddi amini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e amessi, ch'è tù amessi, ch'eddu (edda) amessi, ch'è no amessimi, ch'è vo amessiti, ch'eddi amessini; * ''Cundiziunali'': amariu/amaria, amarii/amaristi, amaria, amariami, amariati, amariani; * ''Ghjerundiu prisenti'': amendu; * ''Ghjerundiu passatu'': avendu amatu; '''Cunghjugazioni in -a''' - Verbu '''veda''': * ''Indicativu prisenti'': vecu, vedi, vedi, vidimu, viditi, vedini; * ''Indicativu imparfettu'': vidia, vidii, vidia, vidiami, vidiati, vidiani; * ''Indicativu passatu rimotu'': vidìsi, vidisti, vidisi, vidìsimi, vidìstiti, vidìsini; * ''Indicativu futuru'': vidaraghju, vidarè, vidarà, vidaremu, vidareti, vidarani; * ''Cunghjuntivu prisenti'': ch'e veghi, ch'è tù veghi, ch'eddu (edda)veghi, ch'è no veghimi, ch'è vo veghiti, ch'eddi veghini; * ''Cunghjuntivu inparfettu'': ch'e vidissi, ch'è tù vidissi, ch'eddu (edda) vidissi, ch'è no vidissimi, ch'è vo vidissiti, ch'eddi vidissini; * ''Cundiziunali'': vidarìu/vidarìa, vidarìi/vidarìsti, vidarìa, vidarìami, vidarìati, vidarìani; * ''Ghjerundiu prisenti'': videndu; * ''Ghjerundiu passatu'': avendu vistu; '''Cunghjugazioni in -iscia''' o '''ì''' - Verbu '''finiscia''' o '''finì''': * ''Indicativu prisenti'': finiscu, finisci, finisci, finiscimu, finisciti, finiscini; * ''Indicativu imparfettu'': finiscia, finiscii, finiscia, finisciami, finisciati, finisciani; * ''Indicativu passatu rimotu'': finiti, finisti, finiti, finitimi, finistiti, finitini; * ''Indicativu futuru'': finisciaraghju, finisciarè, finisciarà, finisciaremu, finisciareti, finisciarani; * ''Conghjuntivu prisenti'': ch'e finischi, ch'è tù finischi, ch'eddu (edda) finischi, ch'è no finischimi, ch'è vo finischiti, ch'eddi finischini; * ''Conghjuntivu inparfettu'': ch'e finissi, ch'è tù finissi, ch'eddu (edda) finissi, ch'è no finissimi, ch'è vo finissiti, ch'eddi finissini; * ''Cundiziunali'': finisciariu/finisciaria, finisciaristi/finisciarii, finisciaria, finisciariami, finisciariati, finisciariani; * ''Ghjerundiu prisenti'': finiscendu; * ''Ghjerundiu passatu'': avendu finitu; Un'intarissanti curiusità di u taravesu, com'è u gadduresu, è certi varietà di a lingua sarda, hè l'esistenza di dui maneri, tremindù accitevuli è usati, di cunghjucà l'indicativu imparfettu di certi verbi, par asempiu u verbu '''andà''': * ''Indicativu imparfettu classicu'': andava, andavi, andava, andavami, andavati, andavani; * ''Indicativu imparfettu alternativu'': andaia, andaii, andaia, andaiami, andaiati, andaiani. '''Numari''' : unu, dui, trè, quattru, cinqui, sei, setti, ottu, novi, deci, ondici, dodici, tredici, quattordici, quindici, sedici, dicessetti o diciossetti, diciottu, dicennovi, vinti, ..., trenta, quaranta, cinquanta, ..., centu, dui centu, ..., middi, dui milla, ...; '''Ghjorna''' : luni, marti, marcuri, ghjovi, vennari, sabatu, dumenica; '''Mesa''' : ghjinnaghju, frivaghju, marzu, aprili, maghju, ghjugnu, sittembri, uttrovi, nuvembri, dicembri; '''Staghjoni''' : branu, istati, vaghjimu, inguernu; '''Culori''' : biancu, neru, rossu], giaddu, turchinu, verdi, grisgiu, purpurinu, aranciu, castagnu. ==Sprissioni== Eccu una scelta di sprissioni tipicamenti taravesi: * ''à bocca di stomacu'': ''m'hè fermu à bocca di stomacu'' * ''à pedi è senza zucca'' * ''à quandu troppu, à quandu micca'' * ''à quidda volta'': ''hè statu fattu à quidda volta !'' * ''veda à Ghjobba'': ''aghju vistu à Ghjobba!'' * ''amparà à babbu à futta'' * ''amparà à u preti à dì a messa'' * ''amparà l'ave maria à u vescu'' * ''à caterna'': ''Và à caterna!'' * ''andà com'è u furmagliu annantu à i maccarona'': ''và com'è u furmagliu annantu à i maccarona!'' * ''Angnula si chjamava'' * ''annantu una anca!'': ''andaria annantu una anca!'' * ''avè l'asgiu'': ''t'aveti l'asgiu!'' * ''avè trè facci'': ''t'hà trè facci'' * ''avè u vagari'': ''t'aveti u vagari'' * ''avè un cantara biota'': ''t'hà una cantara biota!'' * ''avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!'' * ''baddà in a ziglia calda'': ''l'aghju da fà baddà in a ziglia calda!'' * ''beddu comu un fiori'' * ''boccalà par Corsica!'' * ''briacu à tappu'' * ''briacu persu'' * ''briacu zuffu'' * ''bruttu puzzinosu'' * ''bughju com'è in culu'': ''hè bughju com'è in culu'' * ''bughju neru'' * ''cantani l'angnuli'' * ''carcu imbardatu'' * ''castrà i falchetti'' * ''castrà i cucchi'' couper les cheveux en quatre * ''circà a rogna à grattà'': ''cerca a rogna à grattà'' * ''capiscia ci com'è i porchi in a musica'': ''ci capisci com'è i porchi in a musica'' * ''ci hè da bia è da mangnà'' * ''ci hè trè ghjatti'' * ''cioncu com'è una campana'' * ''cioncu comu un biccazzu'' * ''ciò ch'eddu hà in capu ùn hà in i pedi!'' * ''cordu comu un viulinu'' * ''cripà com'è buttacci'' * ''cuntenti com'è un cuccu'' * ''cuntenti com'è un pichju'' * ''dannu è risa !'' * ''dà un colpu à u cherchju è l'altru à a botti'' * ''dumani hà da fà ghjornu!'' * ''essa à l'ultima'': ''hè à l'ultima'' * ''essa à taglia cannedda'': ''sò à taglia cannedda!'' * ''essa bè è megliu'' : ''erami bè è megliu.'' * ''essa di a camisgia'': ''quissu hè di a camisgia!'' * ''essa quant'è à zappà in acqua'' : ''hè quant'è à zappà in acqua !'' * ''essa quant'è i cunigliuli'': ''sò quant'è i cunigliuli!'' * ''essa quant'è i sturneddi'': ''Sò quant'è i sturneddi!'' * ''duru com'è petra'' * ''fà à calci è à pugni'' : ''fattu à calci è à pugni'' * ''faci un caldu chì si mori !'' * ''faci un fretu chì si secca !'' * ''falà à ciarbeddu in bocca'': ''semu falati à ciarbeddu in bocca!'' * ''falsu com'è a cicuta'' * ''falsu com'è u ramu'' * ''fatigatu persu'' * ''finu chì pari ostia'' * ''goffu com'è u piccatu'' * ''hè di capu è di coda'' * ''essa ci da perda a parola'': ''ci hè da perda a parola!'' * ''essa quant'è à attaccà si à a croci'': ''hè quant'è à attaccà si à a croci!'' * ''i calori di San Larenzu'' * ''in casa di Cristu'' * ''in quattru è trè setti'' * ''in sù li forchi'' * ''incun eddu, ùn si sà da corra à andà pianu'' * ''l'affari sò in francesu'' * ''l'hà tagliatu u capu'' * ''l'hè cuddata è l'hè falata'' * ''l'emu persu senza ghjucà lu à carti'' * ''largu in brenna e schersu in farina'' * ''li mangna a suppa in capu!'' * ''li trema u barbazzali!'' * ''longu com'è a fami'' * ''longu com'è un palu di fasgiolu'' * ''malu com'è u piccatu'' * ''mangnà à dui canteghji'': ''mangna à dui canteghji!'' * ''mangna quant'è setti'' * ''mangna paternostru è caca diauli'' * ''mansu tontu'' * ''metta à baccu'' * ''morini i sarpi'' * ''mortu un ghjacaru in a vigna !'' * ''neru com'è u carbonu'' * ''neru com'è u culu di a paghjola'' * ''novu framanti'' * ''parè un tappu'': ''Pari un tappu !'' * ''Parini foli !'' * ''pari un diauli scatinatu!'' * ''passà par machja scannata'': ''semu passati par machja scannata!'' * ''passà pa a cruna di l'acu'': ''sé passatu pa a cruna di l'acu!'' * ''piglià si la in Zinefrica'' : ''Piglia ti la in Zinèfrica !'' * ''piova à bidò'' : ''Piuvia à bidò.'' * ''piova à bidunati'' : ''Piuvia à bidunati.'' * ''prigà si la bona'': ''ci vò à prigà si la bona!'' * ''prummetta à bocca basgiata'': ''m'hà prummissu à bocca basgiata'' * ''purtà in bocca'' * ''purtà pa u nasu'' : ''i porta pa u nasu'' * ''ridini ancu i sporti'' * ''ùn essa nè di u diauli nè di a croci'': ''ùn hè nè di u diauli nè di a croci!'' * ''ùn possu micca piglià à Cristu pa a barba'' * ''ùn sà fà un ò di canna'' * ''tocca, tocca, in bracciu à minnana'' * ''riceva com'è un ghjacaru'' * ''roda l'aglia'' * ''rompa i stacchi'' * ''rossu chi pari un bagu'' * ''rossu imbagatu'' * ''sali è sapienza'' * ''scemu compiu'' * ''seccu incastulatu'' * ''sempri festa in Ampaza !'' * ''senta si u culu merdosu'' * ''s'è tù li metti un graneddu d'oliu in culu, faci un litru d'oliu'' * ''s'é tù campi n'ha da veda d'altri'' * ''sinceru com'è l'acqua di u maccaronu'' * ''stà à senta quant'è i topa à veghja'': ''i stocu à senta quant'è i topa à veghja!'' * ''sticchitu com'è a ghjustizia'' * ''tortu com'è un anca di ghjacaru'' * ''u viaghju di u sali'': ''hè statu u viaghju di u sali'' * ''ùn ci capisci un ghjenuvesi'' * ''ùn essa micca di sittimana'': ''ùn sò micca di sittimana'' * ''ùn fighjulà in faccia à nimu!'' * ''ùn firmà nè cottu nè crudu'': ''ùn hè firmatu nè cottu nè crudu!'' * ''ùn hè mancu una fràula in bocca à l'orsu'' * ''ùn sa indù cacà l'ovu'' * ''stà solu com'è l'arimitu'' * ''stancu mortu'' * ''tamant'è u mondu'' * ''tamant'è una mastarucula'' * ''techju com'è un porcu'' * ''tontu com'è un sameri'' * ''tontu com'è un viteddu'' * ''tontu da lià'' * ''tontu di baddi'' * ''tontu persu'' * ''Torna à Vignali chi hè u beddu paesi !'' * ''tranquillu com'è Battisti'' * ''trosciu battulu'' * ''u so culu taglia l'aghi'' * ''un annu hè cuccu, un annu hè falcu'' * ''ùn avè dui franchi par fà cantà un cecu'': ''ùn hà dui franchi par fà cantà un cecu!'' * ''un li manca cà a parola'' * ''un n'ha nè pà u capu nè pà a coda'' * ''un ni sorti mancu in calzunettu'' * ''ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala'' * ''un saltu, un frisciu'' * ''un vedi mancu u corbu in u latti !'' * ''va à circà u ruspu in a tana'' * ''vani com'è u cuparchjulu à a meda'' * ''vechju zerricu'' * ''vogli di corpu'' ==Rifarenzi== * Dalbera-Stefanaggi, M-J, A lingua corsa - La langue corse, 2002, PUF ==Da veda dinò== * [[Paulu Matteiu di la Fuata]] * [[Rinatu Coti]] {{c}} [[Categoria:Varietà di a lingua corsa|Taravesu]] koyclzlfslua803zn6tbw85exnb0cam Varietà taravese di a lingua corsa 0 12621 154996 2009-01-12T17:42:20Z 90.28.191.147 Reindirizzamentu à [[Variità taravesa di a lingua corsa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Variità taravesa di a lingua corsa]] r3oh8og0yd0esr172g6uf39536vse0h Lingua montinigrina 0 12622 333106 325498 2014-03-23T14:32:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua montinigrina''' hè una [[lingui slavi|lingua slava]] miridiunali. Hè parlata in [[Montenegru]]. [[Categoria:Lingua slava|Montinigrinu]] e37k9qrzmf07mouou2f3oscjhrpi2tl Lingua ceca 0 12623 359518 333085 2018-06-08T19:37:17Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua ceca''' (o '''lingua cecca''') hè a [[lingue slave|lingua slava]] occidentale chì hè parlata in a [[Cechia]]. [[Categoria:Lingua slava|Cecu]] [[Categoria:Republica Cecca]] pm510f1s91k9bxqk7c6nrd6a6jy0k75 Lingua pulacca 0 12624 359621 333110 2018-06-16T12:43:54Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua pulacca''' o '''lingua polacca''' hè a [[lingue slave|lingua slava]] uccidentale parlata in [[Pulonia]]. [[Categoria:Lingua slava|Pulaccu]] [[Categoria:Polonia]] e1uvow0pe3jjz8atpsp4r4sxs0hq05v Lingua serba 0 12625 333114 325501 2014-03-23T14:32:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Serbo croatian languages2006.png|right|thumb|300px|Lingua serba (2006)]] A '''lingua serba''' (''српски језик'') hè una [[lingue slave|lingua slava]] chi hè parlata in a [[Serbia]]. [[Categoria:Lingua slava|Serbu]] 8a1f66g1p14funwgmzv9agampc3hf68 Lingua islandesa 0 12626 333099 325502 2014-03-23T14:32:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua islandesa''' hè una [[lingue ghjermaniche|lingua ghjermanica]]. Hè parlata in [[Islanda]]. [[Categoria:Lingua germanica|Islandesu]] 5i8djnuzfja7u2n6w2rte7rwphcwrdp Lingua friulana 0 12627 333096 325503 2014-03-23T14:32:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua friulana''' hè a [[lingue rumanze|lingua rumanza]] chì hè parlata in u [[Friuli è Venezia Ghjulia|Friuli]]. [[Categoria:Lingua rumanza|Friulanu]] mzxdd2onezl8nlzpekh95plf3jtbwg0 Lingua bielorussa 0 12628 333081 327309 2014-03-23T14:32:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua bielorussa''' o '''bielurussa''' hè una [[lingue slave|lingua slava]] urientale. Hè parlata in a [[Bielorussia]] ("Russia Bianca"). [[Categoria:Lingua slava|Bielorussu]] 677b3kbfs769a0ej0qnaq73ver8bnng Lingua bielurussa 0 12629 155027 2009-01-12T19:55:56Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua bielorussa]] 9745vtivtrlf2w3it8qnnl30kwec75u Lingua russia 0 12630 333112 325505 2014-03-23T14:32:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua russia''' hè una [[lingue slave|lingua slava]] urientale. Hè parlata in [[Russia]]. [[Categoria:Lingua slava|Russu]] ayj021yr92n59niux2gke2rzx5osqny Lingua faroesa 0 12631 333093 325506 2014-03-23T14:32:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua faroesa''' hè una [[lingue germaniche|lingua germanica]] rispettivamente nordica chi hè parlata in l'isule Faroe. [[Categoria:Lingua germanica|Faroesu]] tf8jmuql2kcqepdypn7mh2s9eq20231 Lingua frisone 0 12632 362265 333095 2019-06-05T09:47:38Z Skimel 15232 + nome in frisone wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua frisone''' (o '''lingua frisona''', in frisone ''Frysk'') hè una [[lingui ghjermanichi|lingua ghjermanica]] uccidentale parlata in a Frisia. [[Categoria:Lingua germanica|Frisone]] 0p9gnrzckn53ingjj5bv3dedgdfmat6 Lingua frisona 0 12633 155033 2009-01-12T20:31:40Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua frisone]] p9iink2a3i0v6lcvno8moj8hvwib4be Lingua albanese 0 12634 325508 311450 2013-03-09T01:22:18Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 109 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q8748]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua albanese''' o '''albanesa''' hè a lingua parlata in l'[[Albania]]. 7qog2erlexy9ur64v4fd0tqmz6o180h Lingua cecca 0 12635 155037 2009-01-12T20:43:58Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua ceca]] 6tr2q79jdcw0ejz3czfi6yz9wsembey Lingua polacca 0 12636 155038 2009-01-12T20:46:14Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua pulacca]] or5za615qoobqceknst8lgtof1gcs09 Moldova 0 12637 155039 2009-01-12T20:48:33Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Moldavia]] csf1fcod3pgtrqkzltvbwvi0lgxkvkl Lingua albanesa 0 12638 155040 2009-01-12T20:56:31Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua albanese]] e8m55g5j9fy52dyu3uap2ee0lx6yo0q Lingua aragunesa 0 12639 350550 333078 2015-07-09T09:51:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''lingua aragunesa''' (o '''lingua aragonese''') hè una [[lingue romanze|lingua romanza]] chì hè parlata in [[Aragona]] ([[Spagna]]). [[Categoria:Lingua rumanza|Aragunesu]] [[Categoria:Aragona]] 0fiu7czjcx2t1k37t3xfov9yp9sutqk Napulione Buonaparte 0 12640 361804 359562 2019-03-21T18:16:14Z Gereon K. 13803 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:40 francs or Bonaparte Premier Consul, 1840, Paris.jpg]] → [[File:40 francs or Bonaparte Premier Consul, 1804, Paris.jpg]] [[c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · incorrect date wikitext text/x-wiki [[File:Napoleonbonaparte coloured drawing.png|240px|right|thumb|Nabulionu Bonaparte]] '''Nabulionu Bonaparte''' ([[Aiacciu]], 15 aostu 1769 - [[Sant'Elena|Isula di Sant'Elena]], 5 maghju 1821) hè statu un puliticanti è militaru francesu, fundatori di u Prima Imperu francesu. Ufficiali d'artigliaria è dinò generali duranti a rivuluzioni francesa, divintò famosu com'è principali generali di a Francia rivuluziunaria grazia à i vittorii ottinuti in u corsu di a prima campagna d'Italia. Dopu u colpu di Statu di u 18 brumariu (8 nuvembri 1799) assunsi u puteri in Francia: fù Prima Consulu da nuvembri di quidd'annu à u 18 maghju 1804, è Imperatori di i francesi, incù u nomu di Nabulionu I (Napoléon Ier) da u 2 dicembri 1804 à u 14 aprili 1814 è di novu da u 20 marzu à u 22 ghjugnu 1815. Fù ancu prisidenti di a Ripublica Taliana da u 1802 à u 1805, rè d'Italia da u 1805 à u 1814, "mediatori" di a Ripublica Elvetica da u 1803 à u 1813, è "prutittori" di a Cunfederazioni di u Renu da 1806 à 1813. Grandi omu di guerra, prutagonistu di più di vinti anni di campagni in Auropa, Nabulionu hè statu cunsidaratu u più grandi strategu di a storia da u storicu militaru Basil Liddell Hart. Grazia à u so sistemu d'allianzi è à una seria di brillanti vittorii contru i putenzi auropei, cunquistò è guvirnò larga parti di l'Auropa cuntinintali, spurtendu l'ideali rivuluziunarii di rinnuvamentu suciali è ghjunghjendu à cuntrullà numarosi Regni par via di parsoni chì l'erani fideli (Ghjaseppu Bonaparte in iSpagna, Gioacchino Murat in u Regnu di Napuli, Ghjirolmu Bonaparte in Vestfalia è Luigi Bonaparte in Olanda). A so riforma di u sistemu ghjuridicu (intigrata in u Codici Nabulionicu), intrudussi chjarezza è simplicità di i normi è posi i basi di a muderna ghjuridizioni civili. A disastrosa campagna di Russia (1812), marcò u tramontu di u so duminiu nantu à l'Auropa. Scunfittu in a battaglia di Lipsia da l'alliati auropei d'uttrovi 1813, Nabulionu abdicò u 14 aprili 1814, è fù esiliatu in l'[[isula d'Elba]]. Di marzu di u 1815, abbandunata furtivamenti l'isula, sbarcò à Golfe Juan, vicinu à Antibes è riintrò in [[Parighji]] senza scuntrà oppusizioni, ricunquistendu u puteri par u periodu dittu di i "Centu ghjorni", finch'eddu fussi difinitivamenti scunfittu da a settima cualizioni in a battaglia di Waterloo, u 18 ghjugnu 1815. Trascorsi l'ultimi anni di vita in esiliu à l'isula di Sant'Elena, sottu u cuntrollu di i britannichi. Dopu a so caduta u cungressu di Vienna ristabilì in Auropa i vechji regni prinabulionichi (Ristaurazioni). Fù u prima rignanti di a dinastia di i Bonaparte. Spusò Ghjasippina di Beauharnais in u 1796, è in sicondi nozzi l'arciduchessa Maria Luisa d'Austria, l'11 marzu 1810, da a quali ebbi u so unicu figliolu lighjittimu, Nabulionu Francescu, dittu u [[rè di Roma]] (1811-1832). A so figura hà inspiratu artisti, littarati, musicanti, puliticanti è storichi, da l'Ottucentu à i ghjorna d'oghji. == A nascita == Nabulionu Bonaparte nascì in [[Aiacciu]], in [[Corsica]], pocu più di un annu dopu a stipula di u [[Trattatu di Versailles (1768)|Trattatu di Versailles]] di u [[1768]], incù u quali a [[Ripublica di Ghjenuva]] lasciava mani libara à a Francia in l'isula, chì fù dopu invasa da l'armati di [[Luigi XV di Francia|Luigi XV]] è annessa à u patrimoniu parsunali di u Rè.<ref>{{cita web |url=http://www.radiche.eu/zindex/zfile/ducumintazioni/storia01_trattatuVersailles/trattatu_Versailles.htm |titulu=Traité de Versailles / Trattatu di Versailles (1768) |accessu=05.06.2011}}</ref> A famiglia Bonaparte appartinia à a piccula [[burghesia]] corsa<ref>Sicondu ciò ch'eddu rapporta A. Vieusseux, in u so ''Napoleon Bonaparte: His sayings and his deeds'', 2 voll., Charles Knight & Co., 1846., vol. I, à p. 5 "A famiglia Bonaparte era di a classa difinita "famigli di citatini" o nutevuli di [[Corsica]], una spezia di nubiltà minori; apposta ch'è i Ghjinuvesi, chì erani à l'ebbica Signori di Corsica, ùn ricunnisciani micca com'è tali nisciunu patriziu, eccittuatu par quiddi chì erani scritti in u libru d'oru à Ghjenuva. Pari ch'è l'antinati di a famiglia Bonaparte fussini immigrati da [[Ghjenuva]] à Aiacciu, incù numarosi altri culoni, versu a fini di u XV seculu. Un'antra famiglia, vali à dì un ramu luntanu di listessa famiglia, da u nomu Bonaparte, o piuttostu Buonaparte, era dighjà stanziata, in 'ssu periodu, in a cità di San Miniato, in Tuscana, è avia, da tandu, pruduttu parechji omini dotti."</ref> è avia luntani urighjini nobili tuscani (pari accirtatu chì l'antinati fussini immigrati in Corsica da [[Sarzana]] in u XVI seculu, à u sirviziu di Ghjenuva).<ref>{{cita web|url=http://www.italiadiscovery.it/news/liguria/a_spezia/sarzana/a_famiglia_di_napoleone_bonaparte/1268.php|titulu=A famiglia di Nabulionu Bonaparte, à Sarzana|accessu=11 ghjinnaghju 2012}}</ref> [[File:Carlo_Buonaparte.jpg||240px|right|thumb|Carlu Bonaparte, u babbu di Nabulionu]] U babbu di Nabulionu, [[Carlu Maria Bonaparte]] (Nabulionu cambiò a casata in "Bonaparte" dopu a morti di u babbu, pochi ghjorni prima di spusà à Ghjasippina è parta par a campagna d'Italia, una casata più cunforma à a lingua corsa),<ref>{{cita|Gerosa|p. 8|gerosa}}.</ref> avvucatu, diplumatu di l'[[Università di Pisa]], avia effittuatu ricerchi araldichi par ottena vicinu à i luntani parenti di [[San Miniato]] una patenti di nubiltà chì li cunferissi pristigiu in Patria è li parmittissi di megliu purveda à a struzzioni di i figlioli. In rialità ghjà in u so attu di battezimu, ridattu in [[Aiacciu]] in [[lingua taliana]], hè attistata a nubiltà di a famiglia è si riporta a casata Bonaparte,<ref>[http://www.culturi.gouv.fr/public/mistral/caran_fr?ACTION=RETROUVER&FIELD_98=TYPEDOC&VALUE_98=%20acte%20de%20naissance%20&NUMBER=8&GRP=0&REQ=((acte%20de%20naissance)%20:TYPEDOC%20)&USRNAME=nobody&USRPWD=4$%2534P&SPEC=1&SYN=1&IMLY=&MAX1=1&MAX2=90&MAX3=100&DOM=à l'Archivi naziunali francesi: attu di battezimu di Carlu Maria Bonaparte. U testu impurtantu hè u siguenti: "Carlu Maria, figliolu di u nobili Ghjaseppu di Bastianu Bonaparte è di a nobili Maria Saveria moglia."]</ref> prova chì ùn era micca difinitivamenti fissatu in a forma Buonaparte, mentri in l'atti successivi, in talianu, rilativi à [[Paolina Bonaparte|Paola]] è à [[Luigi Bonaparte|Luigi Nabulionu]] a casata, sempri in a forma Bonaparte, hè priciduta da a particedda "de".<br /> Carlu Maria Bonaparte murì primaturamenti à causa di un [[tumori di u stomacu]], u 24 frivaghju [[1785]], à [[Montpellier]]. A mamma era [[Maria Letizia Ramolino]], discindenti di nobili tuscani è lumbardi. À u mumentu di u matrimoniu, u 2 ghjugnu 1764, t'avia 14 anni, mentri u maritu ni avia 18.<ref>{{cita|Gerosa|p. 5|gerosa}}.</ref> U coppiu ebbi 13 figlioli, di i quali solu ottu sopravvissini: in più di Nabulionu ci erani ancu i frateddi [[Ghjaseppu Bonaparte|Ghjaseppu]], [[Lucianu Bonaparte|Lucianu]], [[Luigi Bonaparte|Luigi]] è [[Ghjirolmu Bonaparte|Ghjirolmu]] è i sureddi [[Elisa Bonaparte Baciocchi|Elisa]], [[Paolina Bonaparte|Paulina]] è [[Carulina Bonaparte|Carulina]]. Nabulionu stessu disdignò in parechji occasioni 'ss' ascendenzi illustri affirmendu ch'eddu vulia essa fundatori è micca discindenti di simula nubiltà.<ref>Trattu da u dialogu incù Francescu d'Austria in u cunvegnu di Dresda. Si vedi ancu nota à u Moniteur di u 14 lugliu 1805. Particulari in {{cita|Gerosa|pp. 8-9|gerosa}}.</ref> I dui parenti cumbattitini in a guerra frà i corsi è i francesi è Maria cumbattì ancu quand'edda era incinta di Nabulionu, u so sicondu figliolu. U 15 aostu 1769<ref>Parechji storichi pruclamani com'è data di nascita u 5 frivaghju 1768, mentri Iung afferma ch'eddu sii natu u 7 ghjinnaghju 1768, è chì u stessu Nabulionu aghji falsificatu l'atti di nascita familiali par essa citatinu francesu</ref> duranti a festa di l'[[assunzioni]] si ricò à a [[cattidrali d'Aiacciu]], à u so ritornu in casa, intornu à meziornu<ref>{{cita|Gerosa|p. 7|gerosa}} è {{cita libru|Andrea |Stuart |The Rose of Martinique: A Life of Napoleon's Josephine, ristampa pag 180|2005 |Grove Press||id=ISBN 978-0-8021-4202-3 }}</ref> si accasciò dendu a luci à Nabulionu. Fù battizatu dui anni dopu, u 21 lugliu 1771.<ref>{{cita|De Bourrienne|p.XLIII|bourrienne}}.</ref> == Zitiddina == A 5 anni fù scrittu in una scola di zitiddina, ind'eddu studiò incù l'abati Recco<ref>Fù numinatu in u tistamentu lascendu li vintimila franchi {{cita|Gerosa|p. 13|gerosa}}.</ref> par quattru anni, in i quali riciviti educazioni ancu da u ziu, l'arcidiacunu Lucianu. Fù grazia à u [[titulu (onumastica)|titulu nubiliari]] ottinutu in Tuscana chì u babbu Carlu poti scriva si à u Libru di a nubiltà di Corsica, istituitu da i francesi par cunsulidà a cunquista di l'isula<ref>{{cita|Ludwig (1999)|p. 8|ludwig1999}}.</ref> è, solu grazia à quidda scrizzioni, à l'ità di appena novi anni, u ghjovanu Nabulionu fù ammissu u 23 aprili 1779<ref>I storichi rapportani dati diffarenti: [[Chateaubriand]] porta a data di u 12 maghju 1779, Hilaire Belloc afferma u 21 aprili mentri u 23 aprili hè a data ripurtata in i righjistri di a scola, in {{cita|Gerosa|p. 17|gerosa}}.</ref>, sempri dopu à l'iniziativa di u babbu, à a Scola riali di [[Brienne-le-Château]], in u nordu di a [[Francia]], ind'eddu firmeti finu à u 17 uttrovi 1784 (parechji storichi, par isbagliu, ritenini finu à u 30 uttrovi di listessu annu<ref>Di diffarenti upinioni Madelin. {{cita|Gerosa|p. 18|gerosa}}.</ref>). Par migliurà u so francesu è priparà si à a scola, prima fraquintò par quattru mesa u culleghju di [[Autun]]. I so studii funi financiati grazia à una borsa di studiu di dui milla franchi. Nabulionu à l'iniziu ùn si cunsidarava micca francesu è si sintia scomudu in un ambienti induva i so cumpagni di corsu erani in massima parti pruvinenti di l'alta aristucrazia transalpina, è u pigliavani di manera crudeli in ghjiru schirzendu cù u so nomu chjamendu lu "''a paille au nez = a paglia par u nasu''" (l'accusa di essa stranieri l'avaria parsiguitu par tutta a so vita).<ref>{{cita|Gerosa|p. 23|gerosa}}.</ref><ref>Un ghjornu à l'accademia di Brienne sbuttò contru i so cumpagni: "Aspitteti ch'e sii grandi: vogliu fà tantu mali à vo francesi!".{{cita|Ludwig (2000)|p. 8|ludwig2000}}.</ref> Quì strinsi amicizia incù [[Louis-Antoine Fauvelet de Bourrienne]], u so futuru biografu, è in u frattempu u ghjovanu Nabulionu si didicò incù custanza à i studii, riiscendu particularamenti bè in [[matematica]].<ref>{{cita|Bainville|p. 93|bainville}}.</ref> Suvitò dopu l'idei ateisti di u culleghju, è cuntò eddu stessu chì à 11 anni a so fedi intrampulò.<ref>Sintì da un pridicatori chì Catone è Cesare brusgiavani in i fiammi, i dui parsunaghji ch'eddu ammirava u più . In {{cita|Gerosa|p. 20|gerosa}}.</ref> == Carriera in armata == Dopu à u ghjudiziu pusitivu di u cavalieri di Kéralio<ref>{{cita|de Saint-Hilaire|p. 16|hilaire}}.</ref> U 22 sittembri [[1784]] u so succissori, l'aspittori militaru Reynaud des Monts li cuncessi l'ammissioni à a Regia Scola Militara di Parighji, fundata da [[Luigi XV di Francia|Luigi XV]] annantu à cunsigliu di [[Madame de Pompadour]], ind'eddu ghjunsi a sera di u 21 uttrovi, partitu calchì ghjornu prima di u 17.<ref>{{cita|Dwyer|p. 32|dwyer}}.</ref> In 1785 pruvò à passà in a [[Marina militara|Marina]], ma in seguitu à l'annullamentu di l'asamini d'ammissioni di quidd'annu, passò in [[artigliaria]], disidarosu d'abbandunà i studii u più prestu è didicà si à a carriera militara.<ref>{{cita|Bainville|pp. 91-92|bainville}}.</ref><br />Allughjava in una mansarda. Frà i so insignanti figurava [[Gaspard Monge]], criatori di a [[giumitria discrittiva]]. Nabulionu ottensi dinò a nomina à sottutinenti à soli 16 anni<ref>Ghjunsi 42imu annantu à 58 candidati, cuprendu in un solu annu ciò ch'è l'altri candidati cuprarani in dui o trè anni di corsu. In {{cita|Gerosa|p. 27|gerosa}}.</ref> è fù distaccatu, u 1º sittembri [[1785]], vicinu à un righjimentu d'artigliaria di stanza à [[A Fère]], com'è sottutinenti, par assuma a tinenza, pochi mesa dopu, vicinu à un righjimentu di stanza à [[Valence (Drôme)|Valence]], in u sudu-livanti di a Francia.<ref>{{cita|Bainville|pp. 96-97|bainville}}.</ref> À quiddi tempi s'innamurò prima di Caroline, a figliola di Anna du Colombier<ref>{{cita|Dwyer|p. 44|dwyer}}.</ref> è in seguitu di Louise-Marie-Adelaide de Saint-Germain, in tremindù i casi fù rifiutatu. A so prima rilazioni fù incù una prustituta<ref>Cunsumata in u numaru 9 di l'Hotel de Cherbourg induva stava Nabulionu à l'ità di diciottu anni. Racontu dittagliatu in {{cita|Gerosa|pp. 31-32|gerosa}}.</ref> In 1787 turrò à Parighji,è dopu viaghjò in Corsica è infini righjunsi u righjimentu à [[Auxonne]]. [[File:Napoleon - 2.jpg|thumb|left|170px|Nabulionu à 23 anni, tinenti culuneddu di a [[Vardia naziunali francesa|Vardia Naziunali]].]] Frattantu u ghjovanu Nabulionu cuntinuava à ditestà sicritamenti a Francia è i francesi è à cultivà a causa di l'indipindenza di a [[Corsica]], com'è tistimuniatu significativamenti da un scrittu soiu di [[1787]]:<ref>Da Stefanu Tomassini, "''Amor di Corsica''", Feltrinelli Traveler, Milanu, 2000, p. 100, ISBN 88-7108-157-9, citendu u scrittu ghjuvanili di Nabulionu ''Nantu à u suicidiu'', pubblicatu in appendici à ''Clisson è Eugénie'' (nuvedda ghjuvanili di u stessu Nabulionu) da Sellerio Editori, Palermu, 1980</ref> {{quote|Francesi, non solu ci aveti purtatu via tuttu ciò chì ci era caru, ma aveti ancu currottu i nosci custumi. A situazioni attuali di a me patria, è l'impussibilità di mutà la, sò dunqua un novu mutivu par fughja una terra in a quali socu ubbligatu par duveri, à ludà omini chì par virtù divaria inveci udià. Quandu ghjugnaraghju in a me terra, chì attitudina aduttà, chì linguaghju tena? Quandu a patria ùn hè più, un bon' patriottu devi mora.|Nabulionu Bonaparte, 1787}} [[File:Napoleon à Toulon par Edouard Detaille.jpg|thumb|left|150px|U capitanu Bonaparte à l'[[assediu di Tulonu (1793)|assediu di Tulonu]].]] À u scoppu di a rivuluzioni in u [[1789]], Nabulionu, vintannincu è oramai [[ufficiali (forzi armati)|ufficiali]]<ref>Molti ufficiali erani fughjiti à l'estaru è par quissa u corpu si ritruvò in a nicissità d'avè avanzamenti di carriera impruvisi. In {{cita|Gerosa|p. 35|gerosa}}.</ref> di u rè Luigi XVI, riiscì à ottena una longa licenzia grazia à a quali poti vultà si ni à u sicuru in Corsica. À quandu ghjuntu quà s'unì à u muvimentu rivuluziunariu di l'isula assumendu u gradu di tinenti culuneddu di a Vardia Naziunali. In 1791 s'innamurò di Manesca Pillet ma fù rifiutatu da edda, è dopu à essa statu par parechji mesa à Auxonne u 1 ghjugnu fù inviatu in u 4º righjimentu d'artigliaria à Valence<ref>{{cita|Dwyer|p. 78|dwyer}}.</ref> incù u gradu di prima tinenti. Di ghjinnaghju [[1792]] pruposi a so candidatura com'è tinenti culuneddu è fù elettu (incù parechji dubbiti,<ref>Rapì un di l'ufficiali eletturali. Veda {{cita libru|International |Napoleonic Congress |L'Auropa scopri Nabulionu, 1793-1804: atti di u Cungressu internaziunali nabulionicu, Cittadella di Alissandria, 21-26 ghjugnu 1997, Vulumu 2, pag 105|1999|Edizioni di l'Orsu||id=ISBN 978-88-7694-389-8 }}</ref> u 28 marzu,<ref>{{cita|Falk|p. 70|falk}}.</ref> in seguitu sarà mumintaniamenti retrucessu à u rangu di capitanu. Par i so cuntinui viaghji in Corsica, suparendu u tempu chì l'era cuncessu da a licenzia militara, risicò di essa cunsidaratu disartori,<ref>{{cita|Gerosa|p. 38|gerosa}}.</ref> priaccupatu vultò in Parighji in u stessu annu. [[File:Generale Bonaparte in Italia.jpg|thumb|right|240px|U generali Bonaparte in u periodu di a [[campagna d'Italia (1796-1797)|prima campagna d'Italia]].]] In u frattempu in Corsica infuriava a [[guerra civili]] scuppiata par appuntu in [[1793]]. Dapoi [[1792]] dighjà l'eccessi rivuluzionarii è l'instaurazioni di u "[[Rigimu di u Tarrori|Tarrori]]" aviani spintu l'eroi naziunali di l'indipindenza corsa, [[Pasquali Paoli]] (chì era riintratu triunfalamenti in u so Paesi in u 1790, dopu à u longu esiliu chì l'era statu impostu da i Rè di Francia), à piglià i distanzi da Parighji è à ripiglià a lotta par l'indipindenza di a [[Corsica]]. Accusatu di tradimentu è visatu da un mandatu d'arrestu emissu da a [[Cunvinzioni naziunali]] u 2 aprili 1792, Paoli, u 17 aprili, appiddendu ni dirittamenti à tutta a pupulazioni corsa affinch'edda difindissi a so patria è i so probbii dritti. A famiglia Buonaparte, chì puri avia sustinutu Paoli à u tempu di a rivolta contru Ghjenuva è dopu contru à l'Armati di Luigi XV (u babbu Carlu è forsi ancu a mamma participàni accantu à Paoli à a [[battaglia di Ponti Novu]] contru à i francesi), scelsi parò a causa francesa.<br />Di frivaghju 1793 Nabulionu cummanda 350 omini di l'11º battaglionu versu l'isula di a Matalena è u 22 frivaghju sbarca à Santu Stefanu è l'attaccò. Ma ùn riiscì micca chì li mancò l'appoghju privistu di a curvetta Fauvette.<ref>{{cita|Gerosa|p. 42|gerosa}}.</ref> Nabulionu fughjì rapidamenti in Aiacciu è da quì si ritirò incù a famiglia intreia, accusatu di tradimentu, à [[Tulonu]]. U 12 sittembri 1793<ref>{{cita libru|George |Moir Bussey |History of Napoleon, p. III|1840 |||id=NO ISBN}}</ref> ghjunsi à u quartieri generali di Cartaux. In sei sittimani riurganizò i forzi par l'assediu di a cità, priparò 100 pezzi di grossu calibru è raccolsi parechji ufficiali cumpetenti. Incù l'appoghju di Gasparin, unu di i trè cummissarii à Tulonu, riiscì à avè u cuntrollu di l'artigliaria d'assediu, è intantu divintò capu di battaglionu, u 19 uttrovi.<ref>{{cita libru|Louis Antonine|Fauve De Bourrienne |Memoirs of Napoleon Bonaparte, Vulumu 4, p. XXXIV|2010|Wildside Press LLC||id=ISBN 978-1-4344-1136-5 }}</ref> À Cartaux successi Doppet è dopu u capaci generali [[Jacques François Dugommier]]. Tandu feci a cunniscenza di Andoche Junot chì dopu sarà guvarnadori di Parighji. Dopu, u 1 dicembri hè numinatu da u generali Dugommier aiutanti generali. Riiscì à cunquistà u forti di l'Eguillette, chjamatu a piccula Gibilterra, è dopu l'altri forti di dicembri [[1793]], eppo libarò u portu di Tulonu da i [[Munarchia|monarchichi]] è da i truppi inglesi chì l'appughjavani; fù u so prima clamurosu è avvinturosu successu militaru, chì li valsi a nomina à generali di brigata u 22 dicembri<ref>{{cita|Gerosa|p. 57|gerosa}}.</ref> è l'attinzioni di u futuru membru di u [[Dirittoriu]] [[Paul Barras]], chì l'aiutarà dopu in a succissiva scalata à u puteri. A so amicizia incù [[Augustin Robespierre]], frateddu di [[Maximilien de Robespierre|Maximilien]], u libarò prima da l'arresti in casa custrettu in u 1794<ref>Fù purtatu in [[Marseglia]]. Si veda {{cita|Falk|p. 111|falk}}.</ref>. Ma dopu u feci cada in disgrazia u lindumani di u 9 [[termidoru]] è a cunsiguenti fini di u Tarrori. Fù arristatu incù l'accusi di [[spiunaghju]] è dopu libaratu.<ref>Laurenti, un cummircianti riccu, pruposi una cauzioni par a quali fù postu à l'arresti dumiciliari. Saliceti à u mumentu di a libarazioni scrissi chì a ditinzioni ùn pudia micca durà più à longu. {{cita|Gerosa|pp. 62-63|gerosa}}.</ref> I so avvinturi galanti u portani à siducia Louise Gauthier, moglia di un diputatu è à fidanzà si, u 21 aprili 1795 incù [[Désirée Clary]].<ref>In seguitu moglia di [[Jean-Baptiste Jules Bernadotte]], generali di Nabulionu. A cunniscenza frà i dui si feci di ghjinnaghju-frivaghju 1795. In {{cita libru|Frederic |Masson |Napoleon: Lover and Husband, ristampa, p. 20|2005|Kessinger Publishing||id=ISBN 978-1-4179-5144-4 }}.</ref> Eppuri a furtuna li fù favurevuli quandu u [[Insurrizioni di u 13 vindemiaiu annu IV|13 vindemiaiu]] (5 uttrovi [[1795]]) [[Paul Barras|Barras]] u numinò, à l'impruvisu, cummandanti di a piazza di Parighji, incù l'incaricu di salvà a [[Cunvinzioni naziunali]] da a minaccia di i monarchichi (rialisti). Incù l'aiutu di [[Gioacchino Murat]] à u cummandu di a cavaddaria, Nabulionu culpì spiitatamenti i ribeddi scunghjurendu un novu [[colpu di Statu]]. In seguitu à u trimenti successu, Barras u numinò generali di u Corpu d'armata di l'Internu.<ref>{{cita|Bainville|pp. 131-138|bainville}}.</ref> == A campagna d'Egittu è di Siria == [[File:Baron Antoine-Jean Gros-Battle Pyramids 1810.jpg|thumb|left|upright=1.2|Nabulionu à a [[battaglia di i piramidi]].]] In [[1798]] u [[Dirittoriu]], priaccupatu par l'eccessiva pupularità è par u nutevuli pristigiu di Bonaparte, l'affidò l'incaricu di accupà l'[[Egittu]] par cuntrastà l'accessu [[Inghilterra|inglesu]] à l'[[India]] è dunqua par dannighjà la ecunumicamenti.<ref name="storia394">{{cita|Storia Univirsali|p. 394|annantu à}}.</ref><ref>{{cita|Bainville|pp. 175-176|bainville}}</ref>. Un indiziu di a divuzioni di Nabulionu à i principii di l'[[Illuminisimu]] fù a so dicisioni d'affiancà ghjenti incaricati di studii à a so spidizioni: a spidizioni d'Egittu ebbi u meritu di fà riscopra, dopu cintunara d'anni, a grandezza di quidda terra, è fù probbiu l'opara di Nabulionu à fà nascia a muderna [[egittulugia]], soprattuttu grazia à a scuparta di a [[Stela di Rusetta]] da parti di i suldati à u suvitatu di a spidizioni.<ref>{{cita web|url=http://www.egittologia.net/Articuli/NonsoloinEgittu/tabid/59/itemid/172/amid/372/napoleone-in-egitto.aspx|titulu=Nabulionu in Egittu|editori=Egittologia.net|accessu=1 ghjinnaghju 2012}}</ref><ref>{{cita libru|autori=[[Sergio Donadoni]]|titulu=L'Egittu da u mitu à l'Egittulugia|cità=Turinu|annu=1990}}</ref> Nabulionu avia da parechji anni accarizzatu l'idea di una campagna in urienti, sugnendu di suvità l'ormi di [[Lisandru Magnu]] è essendu di l'idea ch'è "L'Auropa hè una tana di talpi. Tutti i grandi parsunalità sò di l'Urienti".<ref>{{cita|Dumas|p. 41|dumas}}.</ref> A spidizioni iniziò u 19 maghju, quandu Nabulionu salpò da [[Tulonu]] à capu di l'[[Armata d'Urienti (campagna d'Egittu)|Armata d'Urienti]], cumposta da più di 60 [[Unità militari navali|navi di guerra]], 280 navi di trasportu, 16.000 marinari è 38.000 suldati.<ref name="storia394"/> Dopu à un'impurtanti vittoria in a [[battaglia di i piramidi]], Nabulionu sciacciò i [[mamelucchi]] di [[Murad Bey]] è intrendu à U [[U Cairu|Cairu]] divintò patronu di l'[[Egittu]]. Pochi ghjorna dopu, u 1º aostu [[1798]], a flotta di Nabulionu in Egittu fù cumplittamenti distrutta da l'ammiragliu [[Horatio Nelson]], in a baia di [[Battaglia di u Nilu (1798)|Abukir]], di tal' manera chì Nabulionu firmeti bluccatu à terra.<ref name="storia394"/> Dopu una ricugnizioni nantu à u [[Mari Rossu]], dicisi di ricà si in [[Siria]], cù u pritestu di suvità u guvarnadori di [[Acri (Israeli)|Acri]] [[Ahmad à u-Jazzar Pascià|Aḥmad à u-Jazzār Pascià]] chì avia pruvatu à attaccà lu. Ghjuntu parò u 19 marzu [[1799]] innanzi à [[Acri (Israeli)|San Ghjuvanni di'Acri]], l'antica furtezza di i [[Cruciatu|cruciati]] in Terra Santa, Nabulionu persi più di dui mesa in un inutuli assediu è a campagna di Siria si cunclusi incù un faddimentu.<ref name="storia394"/> Vultatu à [[U Cairu]], Nabulionu scunfissi u 25 lugliu [[1799]] un' armata di più di deci milla ottumani vidati da Mustafa Pascià à [[Prima battaglia di Aboukir|Aboukir]], probbiu induva l'annu prima era statu privatu di tutta a so flotta. Eppuri priaccupatu di i terribuli nutizii chì ghjunghjiani da a [[Francia]] (l'armata in ripiigamentu annantu à tutti i fronti, u Dirittoriu oramai privu di puteri) è cuscenti ch'è a campagna d'Egittu ùn avia micca cunsiguitu i fini spirati, Nabulionu, lasciatu u cummandu à u generali [[Jean-Baptiste Kléber|Kléber]], si imbarcò in gran' sicretu u 22 aostu nantu à a [[Fregata (navi)|fregata]] ''Muiron'' (preda bellica exi viniziana)<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 102|ludwig2000}}.</ref> à a volta di a Francia.<ref name="storia398">{{cita|Storia Univirsali|pp. 398-399|annantu à}}.</ref> == U 18 brumariu è u Cunsulatu == [[File:Bouchot - Le general Bonaparte au Conseil des Cinq-Cents.jpg|thumb|''U generali Bonaparte à u Cunsigliu di u Cinquicentu''.]] U 9 uttrovi [[1799]] Bonaparte sbarcò à [[Fréjus]] è a so corsa versu Parighji fù accumpagnata da l'entusiasmu di l'intreia Francia, certa ch'è u generali era turratu in patria par assuma u cuntrollu di a situazioni oramai ingestibili è, in effetti, era quista a so intinzioni. Ghjuntu in Parighji, riunì i cuspiratori dicisi à rinvarscià u Dirittoriu.<ref>{{cita|Bainville|p. 187|bainville}}.</ref> À u so latu si schieroni u frateddu maiò [[Ghjaseppu Bonaparte|Ghjaseppu]] è soprattuttu u frateddu [[Lucianu Bonaparte|Lucianu]], tandu prisidenti di u [[Cunsigliu di i Cinquicentu]], chì incù u Cunsigliu di l'Anziani custituiscìa u puteri lighjislativu di a ripublica. Di i soi Nabulionu riiscì à avè u membru di u Dirittoriu [[Roger Ducos]] è soprattuttu [[Emmanuel Joseph Sieyès]], u celebru autori di l'opusculu ''Chì hè u Terzu Statu?'' è ideolugu di punta di a burghesia rivuluziunaria. Inoltri, di i soi si dichjarò l'astutissimu ministru di l'estaru [[Charles Maurice de Talleyrand-Périgord|Talleyrand]] è u ministru di a pulizza [[Joseph Fouché]]. [[Paul Barras]], u membru più influenti di u Dirittoriu dopu Sieyès, cuscenti di i capacità di Nabulionu, accittò d'alinià si ancu eddu.<ref>{{cita|Gerosa|p. 244|gerosa}}.</ref> Quandu fù cunnisciuta a falsa nutizia di un cumplottu missu in opara par rinvarscià a ripublica, Nabulionu riiscì à fà vutà à u Cunsigliu di l'Anziani è à u Cunsigliu di i Cinquicentu una risuluzioni chì trasfiria i dui Camari u 18 [[brumariu]] (9 nuvembri) fora Parighji, à [[Saint-Cloud]]; Nabulionu fù numinatu cummandanti in capu di tutti i forzi armati. Quissa fù fatta par evità ch'è duranti u colpu di Statu calchì diputatu pudissi appiddà ni à i citatini parighjini par difenda a Ripublica contr'à u tentativu di Nabulionu.<ref>{{cita|Bainville|pp. 190-193|bainville}}.</ref> L'intinzioni di Nabulionu era quidda di purtà i dui Camari à vutà autunumamenti u so sciuglimentu è a cissioni di i puteri in i so mani.<ref>{{cita|Bainville|p. 196|bainville}}.</ref> ùn fù micca cusì: u Cunsigliu di l'Anziani firmeti fretu à u discorsu impasticciatu di Nabulionu par fà prissioni annantu ad eddu, mentri quandu Nabulionu intrì in a sala di u Cunsigliu di i Cinquicentu i diputati li si lanciàni contru dumandendu di vutà par renda è Bonaparte for' di leghji (ciò chì vulia significà l'arrestu è a [[mannara]]).<ref>{{cita|Bainville|p. 201|bainville}}.</ref><ref>Tuttu à fattu, duranti u discorsu à u Cunsigliu di l'Anziani, l'amicu è intindenti di Nabulionu, Bourienne, duviti fà zittu u so patronu chì arringava senza dismetta l'assamblea incù frasi com'è "Eiu camminu accumpagnatu di u Diu di a Guerra è di u Diu di a Furtuna!". {{cita|Ludwig (2000)|p. 116|ludwig2000}}.</ref> In u mumentu in u quali simbrava ch'è u colpu di Statu fussi prossimu à a catastrofa, ghjunsi u frateddu [[Lucianu Bonaparte|Lucianu]] à succorra Nabulionu, chì in i vesti di prisidenti di i Cinquicentu iscì da a sala è arringò i truppi firmati aliniati fora, urdinendu li ch'eddi disperdini i diputati cuntrarii à u frateddu. Memurabili fù u mumentu in u quali puntò a so spada à u coddu di Nabulionu è dichjarò: "Ùn esitariu micca un attimu à uccida me frateddu s'è sapia ch'eddu attentava à a libartà di a Francia".<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 119|ludwig2000}}.</ref> I truppi, cumposti in gran' parti di veterani di i campagni di Nabulionu, à u cummandu di u cugnatu di st'ultimu, u generali [[Charles Victoire Emmanuel Leclerc]] è di u futuru cugnatu [[Gioacchino Murat]], intritini incù i baiunetti innestate è dispersini i diputati. In a sirata, i Camari funi sciolti è fù vutatu u dicretu chì assignava i pieni puteri à trè consuli: [[Roger Ducos]], [[Emmanuel Joseph Sieyès|Sieyès]] è Nabulionu.<ref>{{cita|Bainville|p. 204-206|bainville}}.</ref> === U Cunsulatu === [[File:40 francs or Bonaparte Premier Consul, 1804, Paris.jpg|thumb|Bonaparte Consulu]] Numinati consuli pruvisorii, i trè novi patroni di a Francia scrissini incù dui cummissioni spiciali una nova [[custituzioni]], a [[Custituzioni francesa di u 1799|custituzioni di l'annu VIII]] chì, ratificata incù un plebiscitu pupulari, lighjittimava u colpu di Statu. L'evuluzioni di a rivuluzioni si ripurtava oramai versu formi di guvernu più aristucraticu, dimustrendu si micca pratichevuli molti di i tiurii rivuluziunarii emersi in a rivuluzioni.<ref name="storia399">{{cita|Storia Univirsali|pp. 399-400|annantu à}}.</ref> In u pinsamentu puliticu di [[Emmanuel Joseph Sieyès|Sieyès]], u Cunsulatu avaria divutu essa un guvernu di i nutevuli, chì avaria assicuratu a dimucrazia à traversu un cumplessu equilibriu di puteri. Stu prugettu fù mandatu à l'aria da Nabulionu u quali, puri in tiuria ditintori di u solu puteri esecutivu, avia in rialità faciuli ghjocu par subranà u puteri lighjislativu chì era frammintatu in quattru Camari. Fattu si numinà Prima Consulu, veni à dì cuncritamenti supiriori à qualsiasi altru puteri di u Statu, Nabulionu ricustruiscìa a Francia incù una struttura amministrativa furtamenti cintralizata ma cusì parfetta ch'edda hè firmata tali è quali finu ad oghji: a Francia era frazziunata in dipartimenti, distritti è cumuni, rispittivamenti amministrati da prifetti, sottuprifetti è merri. I casci di u Statu erani risanati da i cunquisti di guerra è da a fundazioni di a Banca di Francia, è ancu da l'intruduzioni di u francu d'arghjentu chì punia fini à l'era di l'assignati è di l'inflazioni. A longa lotta contru u Cattulicesimu si cunchjudia incù u Cuncurdatu di u 1801, ratificatu da papa Pio VII, chì stabiliscìa u Cattulicesimu "riligioni di a maiuranza di i francesi" (ma quantunqua micca riligioni di Statu), ma ùn ristituia micca à u cleru i bè sprupriati duranti a rivuluzioni. In u campu di l'insignamentu, Nabulionu istituì i licei è i scoli d'inginieri, par furmà una classa dirighjenti priparata è induttrinata, ma tralasciò i struzzioni elementarii, essendu di l'idea ch'è u populu duvissi firmà in una certa ignuranza par garantiscia un guvernu stabili è un armata ubbidienti. U cunsulatu di Nabulionu divintò "à vita" incù u plebiscitu di u 2 aostu 1802. Si apria a strada à l'istituzioni di l'Imperu nabulionicu. === U Codici nabulionicu === [[File:Gros - First Consul Bonaparte (Detail).png|thumb|left|upright=0.8|''Nabulionu Bonaparte prima consulu'', ditagliu d'un ritrattu di [[Antoine-Jean Gros]].]] Duranti l'esiliu à [[Santi Elena (isula)|Santi Elena]], Nabulionu sottuliniò parechji volti ch'è a so opara più impurtanti, quidda chì saria passata à a storia più ch'è tutti i battaglii vinti, saria stata u so [[Drittu civili|codici civili]]. U Codici nabulionicu chì lighjittimò bon' parechji di l'idei [[Illuminisimu|illuministichi]] è [[Ghjusnaturalisimu|ghjusnaturalistichi]]<ref>Guido Fassò, ''Storia di a filusufia di u drittu. III: Ottucentu è Novicentu'', cit. pp. 12-14, Editori Laterza, 2006.</ref>, fù spurtatu dopu in tutti i paesi ind'eddi ghjunsini l'armati di Nabulionu, fù presu à mudeddu da tutti i Stati di l'Auropa cuntinintali. Istituita l' 11 aostu [[1799]], a cummissioni incaricata di ridighja u codici civili (cumposta da u Sicondu Consulu [[Jean-Jacques Régis de Cambacérès]] è da quattru avvucati), fù prisiduta moltu spessu da Nabulionu stessu, u quali ni lighjia i bozzi duranti i campagni militari è inviava à [[Parighji]], da u fronti, i so idei nantu à u prugettu. U 21 marzu [[1804]] u Codici Civili immediatamenti ribattizatu [[Codici Nabulionicu]], intria in vigori. U Codici eliminava definitivamenti i lasciti di l<nowiki>'</nowiki>''[[Ancien Régime]]'', di u [[feudalesimu]], di i [[assulutisimu munarchicu]], è criava una sucità privalintamenti [[burghesia|burghesa]] è [[liberalisimu|liberali]], d'inspirazioni laica, chì ci erani cunsacrati i dritti di uguaglianza, sicurezza è prubità. Trà i principi di a Rivuluzioni, erani salvavardati quiddi di a libartà parsunali, di l'ugualità davanti à a leghji, di a laicità di u Statu (dighjà garantita da u [[Cuncurdatu]]) è di a libartà di cuscenza, di a libartà di u travagliu. U Codici era statu parò pinsatu è ridattu soprattuttu par valurizà l'ideali di a burghesia; par quissa sirvia soprattuttu à arrigulà quistioni riguardanti i cuntratti di prubità è a stessa lighjislazioni riguardu à a [[famiglia]] era di natura contrattualistica.<ref>{{cita|Lefebvre|p. 110|lefebvre}}.</ref> A struttura familiari ch'è u Codici cunsacra era di tipu paternalisticu: u babbu pò fà imprighjunà i figlioli par sei mesa senza cuntrollu di l'auturità è amministreghja i bè di a moglia. Eppuri era garantitu u divorziu bench'è resu cumplessu rispettu à l'ebbica rivuluziunaria. === L'oppusizioni realista è ghjacubina === A sera di u 10 uttrovi [[1800]] Nabulionu, mentri assistia à un'opara à u ''Théatre de la République'', saria divutu cada sottu i pugnalati di quattru sicarii, ma u cumplottu fù svintatu à l'ultimu mumentu grazia à una suffiata, chì parmissi à a pulizza d'intarvena arristendu tandu i quattru attentatori in u tiatru stessu. L'avvinimentu passarà à a storia cù u nomu di ''cuspirazioni di i pugnali''.<ref>{{cita|Ghjaddu|p. 283|ghjaddu}}.</ref><ref>{{cita|Wairy|p. 57|wairy}}.</ref> Pocu dopu, a notti di [[Natali]] di u listessu annu, Nabulionu, a moglia è a so seguita scamponi miraculusamenti à un attentatu cù a dinamita in i stradona di Parighji, mentri si ricavani à l'[[Opéra national de Paris|Opara]]. Nabulionu ni prufittò par metta fora leghji i [[ghjacubinisimu|ghjacubini]], molti di i quali funi esiliati in [[Guyana]], è disperda i munarchichi.<ref>{{cita|Wairy|p. 56|wairy}}.</ref> L'oppusizioni ùn abandunava micca è s'ebbi nutizia di attentati in priparazioni contru ad eddu. Infatti era udiatu sii da i ghjacubini, chì dopu i misuri di ricunciliazioni naziunali, com'è l'amnistia generali è u drittu à a riintrera par i nobili emigrati par scampà à u tarrori, timiani ch'eddu vulissi ristaurà a munarchia, sii da i realisti, chì u cunsidiravani com'è l'usurpatori di u lighjittimu suvranu [[Luigi XVIII di Francia|Luigi XVIII]]. Di marzu 1804, par dà un signali forti à i [[Burboni]], chì cumpluttavani sempri par vultà annantu à u tronu francesu, Nabulionu feci catturà à [[Ettenheim]], piccula cità di u statu di u [[Baden (statu)|Baden]] situata vicinu à a cunfina francesa, u [[Luigi-Antonio Enrico di Borbone-Condé|duca di Enghien]], liatu à a famiglia riali esiliata, chì fù inghjustamenti accusatu di cuspirazioni contru u Prima Consulu è fucilatu subitu dopu. L'avvinimentu suscitò l'indignazioni di tutti i corti auropei par l'arruganti viulazioni di a suvranità di un statu estaru da parti di a Francia è par a sorti risirvata à u povaru duca, è cunferì un' ombra nigativa à l'imaghjini aurupea di Bonaparte, à a quali quantunqua u Prima Consulu di tandu tinia multissimu.<ref>{{cita|Ghjaddu|p. 956|ghjaddu}}.</ref> U generali [[Jean Victor Marie Moreau|Moreau]], implicatu in u cumplottu realistu ma idulu di i ghjacubini, fù inveci cundannatu à soli dui anni di prighjò, successivamenti scambiati incù a pussibilità di spatrià si in i Stati Uniti, da induva parò Moreau vultarà in 1813 par uniscia si à l'armata russia è mora duranti a [[battaglia di Dresda]].<ref name="storia407">{{cita|Storia Univirsali|p. 407|annantu à}}.</ref> == A pacificazioni di l'Auropa == [[File:Bonaparte_a_Marengo.jpg|thumb|upright=1.4|Nabulionu annuncia à i so suldati l'arrivu di i rinforzi duranti a [[battaglia di Marengo]].]] Duranti l'assenza di Nabulionu impignatu in [[Egittu]], i francesi erani stati parechji volti battuti in Italia è in Alimagna da l'austriachi è da i russii à [[Cassano di Adda]], à [[battaglia di Novi|Novi]] è nantu à u [[Renu]]. A [[Siconda cualizioni]] antifrancesa avia rinvarciatu a [[Ripublica Napulitana (1799)|Ripublica Napulitana]] di u 1799, fundata da i francesi, quidda Rumana è a Ripublica Cisalpina. U 6 maghju [[1800]], sei mesa dopu u [[colpu di Statu]] di u 18 brumariu, Nabulionu assunsi u cummandu di a cusidditta Armata di riserva, distinata à essa trasfirita in Italia par rinvarcià a sorti di a guerra. U Prima consulu vidò incù grandi abilità strategica a marchja di u so armata; varcò l'[[Alpi]] à a [[Bocca di u Gran'San Bernardu|bocca di u Gran'San Bernardu]] è colsi di suspresa l'austriachi impignati in l'[[Assediu di Ghjenuva (1800)|assediu di Ghjenuva]]. U numicu fù prestu battutu in a [[battaglia di Montebello (1800)|battaglia di Montebello]],<ref name=Napol >{{Cita|Nabulionu|p. 29|bi mbo}}.</ref> mentri Nabulionu riintrò à Milanu. U 14 ghjugnu 1800 ebbi locu a dicisiva [[battaglia di Marengo]].<ref name= LS >{{Cita|A Storia|p. 336|bambi}}.</ref> [[File:Napol%C3%A9on4d%C3%A9tail1.JPG|thumb|left|Nabulionu traversa l'Alpi (dittagliu).]] Fù a più famosa di i battagli nabulionichi in [[Italia]], aspramenti cumbattuta è incù cunsiquenzi dicisivi. Nabulionu fù inizialamenti missu in difficultà da l'attaccu austriacu è risicò a scunfitta, ma à ottu ori di sera a battaglia si cunclusi incù a cumpletta vittoria di u Prima consulu. À rinvarcià a cunclusioni di a battaglia fù l'arrivu in u prima dopu meziornu di i truppi di rinforzu di u generali [[Louis Charles Antoine Desaix|Louis Desaix]] chì parmissi à Nabulionu di contrattaccà incù successu l'armata austriaca di u generali [[Michael von Melas]], dighjà certu di a vittoria. U generali Desaix murì duranti i fasi finali di a battaglia.<ref name= Napol /><ref>Nabulionu ùn attribuì micca a vittoria di Marengo à [[Louis Charles Antoine Desaix|Desaix]], senza pienghja ni a morti (cusì diciarà eddu stessu à Santa Elena).</ref> In Milanu fù pruvisuriamenti ricustituita a [[Ripublica Cisalpina]] chì sarà sustituita dopu à a [[Cunsulta di Lione]] da a Ripublica Taliana (1802-1805). In u 1802 Nabulionu fù pruclamatu Prisidenti di a Ripublica Taliana, titulu ch'eddu cunsirvarà sinu à u 17 marzu 1805 quand'eddu assumarà quiddu di Rè d'Italia, mentri u patriziu milanesu [[Francescu Melzi di Eril]] fù numinatu vice Prisidenti. Incù a [[Trattatu di Amiens (1802)|paci di Amiens]] di 1802 ancu l'[[Inghilterra]] firmava a paci incù a Francia.<ref>{{Cita|A Storia|p. 337|bambi}}.</ref> Nabulionu avia distruttu a nova cualizioni antifrancesa, assicurendu si ancu l'appoghju di u [[zaru]] di [[Russia]] [[Lisandru I di Russia|Lisandru I]]. Par dui anni l'Auropa fù finalmenti in paci. In 1802 Nabulionu vinditi una parti di u [[Nordu]] [[America di u Nordu|America]] à i [[Stati Uniti d' America|Stati Uniti]] com'è parti di l'[[Acquistu di a Louisiana|Accordu nantu à a Louisiana]]: avia appena risoltu un grossu prublemu militaru quandu l'armata, mandata à ricunquistà [[Hispaniola|Santu Domingu]], dopu à avè affruntatu a rivolta iniziata da [[Toussaint Louverture]], fù culpitu da a [[frebba giadda]]. A rivolta fù quantunqua truncata.<ref>A spidizioni era stata affidata à u cugnatu di Nabulionu, u generali Leclerc, chì murì di frebba giadda dopu à avè catturatu u capu di i ribeddi.</ref> Incù i forzi di u [[Punenti]] in cundizioni tali ch'eddi ùn pudiani micca agiscia, Nabulionu capì ch'eddu ùn avaria micca pussutu difenda a Louisiana è dicisi di venda la (8 aprili [[1803]]). Ristabilì, in 1802, a [[schiavitù]] in i culonii francesi. Dopu ch'è Nabulionu ebbi allargatu a so influenza à a [[Svizzara]] è à i [[Cunfederazioni germanica|stati tedeschi]], una disputa annantu à [[Malta]] furnì à l'Inghilterra u pritestu in u [[1803]] par dichjarà a guerra à a Francia è furniscia sustegnu à i munarchichi francesi chì si uppuniani ad eddu.<ref name= LS1 >{{Cita|A Storia|p. 338|bambi}}.</ref> == Imperatori di i Francesi è Rè d' Italia == [[File:Napoleon in Aachen, Henri-Paul Motte.jpg|thumb|left|Nabulionu visiteghja u tronu di [[Carlu Magnu]] d'uttrovi 1804.]] Oramai consulu à vita, Nabulionu era in pratica suvranu assulutu di a [[Francia]]. U 18 maghju 1804 u [[Senatu]] u pruclamò [[imperatori]] di i francesi.<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 34|bimbo}}.</ref> U 2 dicembri di u 1804, in a [[cattidrali di Notre-Dame]] in Parighji, fù cilibrata a cirimonia d'[[incurunazioni]]:<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 36|bimbo}}.</ref> dopu ch'è l'insegni imperiali funi biniditti da [[papa Pio VII]], Nabulionu incurunò prima s'è stessu imperatori di i francesi, è dopu imperatrici a so moglia [[Ghjasippina di Beauharnais]].<ref>L'incurunazioni imperiali di Nabulionu custò à l'amministrazioni statali 5.151.574 [[francu francesu/francesa|franchi]], sei volti di più ch'è quidda di Luigi XVI</ref> Sò apocrifi i boci sicondu i quali Nabulionu avaria strappatu a curona da i mani di u [[Papa]] duranti a cirimonia, par ùn assughjittà si micca à l'auturità pontificia: u [[papa Pio VII]] a s'aspittava è ùn tuccò mai a curona incù i so mani.<ref>{{cita|Gerosa|p. 304|gerosa}}.</ref> Successivamenti, u 26 maghju 1805 in u [[Domu di Milanu]], Nabulionu fù [[Incurunazioni di Nabulionu Rè d'Italia|incurunatu Rè d'Italia]] incù a [[Curona Ferrea]], da sempri custudita in u [[Domu di Monza]].<ref name= LS1 /> [[File:Jacques-Louis David 006.jpg|thumb|''[[L'incurunazioni di Nabulionu]]'', opara di [[Jacques-Louis David]].]] L'incurunazioni à [[Milanu]] fù fastosa, è accumpagnata da i so più fideli cullaburatori in Italia, com'è u cardinali Bellisoni, u [[Ghjaseppu Fenaroli Avogadro|Fenaroli]], u [[Felici Baciocchi|Baciocchi]], u [[Francescu Melzi di Eril|Melzi]] è [[Antonio Aldini|Aldini]]. In st'occasioni Nabulionu, postu si a curona imperiali nantu à u capu prununciò i famosi paroli: "Diu a m'hà data, guai à chì a tocca".<ref>A. Pillepich, 2005, Nabulionu è i Taliani, I, p. 240, ISBN 88-15-10489-5</ref> Rinascìa in [[Francia]] a [[munarchia]], ma ùn era micca listessa munarchia ch'è quidda chì era stata rinvarsciata in [[1792]], dighjà priva di i puteri in 1789. Nabulionu ùn era micca "rè di Francia è di [[Navarra]] par grazia di Diu", com'eddi citavani i formuli di l<nowiki>'</nowiki>''[[Ancien Régime]]'', ma "Imperatori di i francesi par vulintà di u populu", ancu s'è i ducumenti ufficiali mantiniani una formula di cumprumissu ("Nabulionu, par a grazia di Diu è i custituzioni di a Ripublica, Imperatori di i Francesi").<ref>[http://www.histoire-empire.org/docs/bulletin_des_lois/organisation_france/sepultures_12_06_1804.htm Par asempiu, si pò veda l'intruduzioni di l'Edittu di Saint Cloud]</ref> Fù in sustanza un novu rè di i francesi, tantu ch'è da eddu ani a so urighjina bon' parechji di l'attuali munarchii muderni auropei; è fù in effetti una munarchia, postu ch'è Nabulionu era u patronu assulutu, ancu s'è una munarchia chì parò ùn si riferia micca à a nubiltà feudali di l'''Ancien Régime'', ma in a quali si rializavani parechji principi illuministichi di a burghesia. == A cunquista di l'Auropa == {{citazione|Aghju vistu l'imperatori - st'anima di u mondu - escia da a cità par andà in ricugnizioni. Hè veramenti una sinsazioni maravigliosa di veda un simili individuu chì, cuncintratu quì annantu à un puntu, sidutu à cavaddu, si stendi nantu à u mondu è u dumineghja.<ref>''Finuminulugia di u Spiritu'', à cura di Vincenzu Cicero, cit. p. 12, Bompiani 2008.</ref>|[[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]], lettara à Friedrich Immanuel Niethammer, 13 uttrovi [[1806]].|Den Kaiser - diese Weltseele - sah ich durch die Stadt zum Rekognoszieren hinausreiten; es ist in Tat eine wunderbare Empfindung, ein solches Individuum zu sehen, das hier auf einen Punkt konzentriert, auf einem Pferde sitzend, über die Welt übergreift und sie beherrscht.<ref>''Briefe von und an Hegel'', à cura di Johannes Hoffmeister, I, Hamburg 1961^2, 120.</ref>|lingua=de}} === Da Ulma à Tilsit === [[File:Napoleone riceve la resa di Vienna.jpg|thumb|Nabulionu ricevi l'arrresa di [[Vienna]] u 13 nuvembri 1805, duranti a [[Terza cualizioni|guerra di a Terza cualizioni]].]] In u 1805 si furmò in Auropa a [[terza cualizioni]] contru à Nabulionu;<ref name= LS2 >{{Cita|A Storia|p. 339|bambi}}.</ref> avia trascorsu l'ultimu annu nantu à i costi di a [[A Manica|Manica]], à priparà una vasta uparazioni militara contru à a Gran'Britagna ma, cumprindendu i difficultà di un'uparazioni di sbarcu in l'Isuli Britannichi è priaccupatu da i prupositi aggrissivi di i putenzi cuntinintali, dicisi finu da aostu di rinuncià à i so piani d'invasioni è d'urganizà un rapitu trasfirimentu à marchji furzati di l'intreia armata, tandu dinuminata [[Grandi Armata]], da i costi di a Manica finu à u [[Renu]] è à u [[Danubiu]] par scunfighja i forzi numichi nantu à u cuntinenti. Nabulionu avia fattu bè i so conti: u 21 uttrovi, infatti, à largu di [[Battaglia di Trafalgar|Trafalgar]] a flotta francesa cummandata da l'ammiragliu [[Pierre Charles Silvestre de Villeneuve]] era cumplittamenti anniintata da l'inglesi à u cummandu d'[[Horatio Nelson]], chì murì duranti u scontru, culpitu da un tiru di muschettu. Svaniani par sempri i sogni d'invasioni di l'Inghilterra.<ref name= LS2 /><ref name="storia411">{{cita|Storia Univirsali|p. 411|annantu à}}.</ref><ref name= Napole >{{Cita|Nabulionu|p. 39|bimbo}}.</ref> [[File:Austerlitz-baron-Pascal.jpg|thumb|left|upright=1.4|Nabulionu annantu à u campu di [[battaglia di Austerlitz]].]] I forzi cualizati par u più austriachi è russii (sottu u novu zaru Lisandru I), ancu s'è incù a neutralità di a [[Prussia]], erani più numarosi ma divisi. Ci erani dui fronti principali: quiddu germanicu, induva Nabulionu in parsona avia assuntu u cummandu di a Grandi Armata è quiddu talianu induva u generali [[Andrea Massena]] vidava l<nowiki>'</nowiki>Armata d'Italia. Incù un'abili manovra strategica Nabulionu acchjirchjò è custrinsi à a resa l'armata austriaca di u generali [[Karl Mack von Leiberich|Karl Mack]] à [[battaglia di Ulma|Ulma]] (20 uttrovi),<ref name= LS2 /><ref name= Napole /> è, mentri u marescialu Massena cumbattia in Italia a [[Battaglia di Caldiero (1805)|battaglia di Caldiero]] (30 uttrovi), intrì incù l'armata à Vienna, dopu à avè suparatu u Danubiu incù un stratagema di [[Gioacchino Murat]]. Eppuri l'armati cualizati austru-russii erani sempri in campu è a situazioni di Nabulionu paria difficiuli. U 2 dicembri 1805, annivirsariu di a so incurunazioni, l'imperatori cumbattì è vinsi a [[battaglia di Austerlitz]], pruvuchendu a disgrigazioni di a cualizioni. Firmata in a storia com'è u so capilavoru tatticu, incù a battaglia di Austerlitz, Nabulionu ottensi una pusizioni di predominiu in Auropa.<ref>"Quandu vultareti in casa, vi bastarà à dì "Eiu eru incun eddu in a battaglia di Austerlitz", è dopu cuntareti ch'è in menu di quattru ori avemu battutu è dispersu un armata di 100.000 omini cummandata da l'imperatori di Russia è [[Austria]]" dissi Nabulionu à i so truppi dopu a vittoria. {{cita|Gerosa|p. 362|gerosa}}.</ref><ref name="storia412">{{cita|Storia Univirsali|pp. 411-412|annantu à}}.</ref><ref>{{cita libru|autori=Sergio Valzainia|titulu=Austerlitz. A più grandi vittoria di Nabulionu|id=ISBN 978-88-04-55900-9|editori=Mondadori|annu=2006}}</ref><ref>{{Cita|Nabulionu|p. 40|bimbo}}.</ref> U ghjornu dopu i suvrani d'Auropa chersini a paci. L'Austria pirdia ancu [[Vinezia]], chì era unita à u [[regnu d'Italia]], è pirdia ogni cuntrollu nantu à a [[Germania]], chì tandu si ricustruiscìa com'è [[Cunfederazioni di u Renu]], prima sumenti di l'unità tedesca sottu u cuntrollu direttu di Nabulionu.<ref name= LS2 /> Si conta chì, dopu avè saputu di Austerlitz, u prima ministru inglesu [[William Pitt u Ghjovanu|William Pitt]] avissi chertu à una nipoti d'arrutulà a carta di l'Auropa esposta in un curridori di casa. "Ùn ci sirvirà micca par alminu deci anni".<ref>{{cita|Gerosa|p. 364|gerosa}}.</ref> [[File:Charles Meynier - Napoleon in Berlin.png|thumb|upright=1.3|Nabulionu entri in [[Berlinu]] u 27 uttrovi 1806.]] L'annu dopu Nabulionu duviti affruntà a [[quarta cualizioni]], custituita da Gran'Britagna, [[Prussia]] è Russia; l'imperatori presi subitu l'offensiva è, dopu una magistrali manovra strategica, scunfissi cumplittamenti a rinumata armata prussiana in a [[battaglia di Jena]] (14 uttrovi 1806).<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 43|bimbo}}.</ref><ref name= LS3 >{{Cita|A Storia|p. 340|bambi}}.</ref> A Grandi Armata catturò o dispersi i resti di l'armata numica è Nabulionu intrì à [[Berlinu]] u 27 uttrovi. Eppuri a guerra cuntinuò; l'armata russia era in avvicinamentu par succorra a Prussia è l'imperatori marchjò dirittamenti versu a [[Vistola]] par batta la; a pupulazioni polacca si rivultò à favori di i francesi<ref>{{cita|Ludwig (2000)|pp. 189-190|ludwig2000}}.</ref>. Dopu una dura risistenza, ancu l'armata russia, chì avia inflittu pisanti perditi à i francesi in a sanguinosa è indecisa [[battaglia di Eylau]]<ref name= LS3 /><ref name= Napoleo >{{Cita|Nabulionu|p. 44|bimbo}}.</ref>, fù scunfittu u 14 ghjugnu 1807 in a dicisiva [[battaglia di Friedland]]. U zaru Lisandru I fù infini custrettu à firmà a paci, in l'incontru di [[Paci di Tilsit|Tilsit]]. In quidd'incontru l'Auropa fù ufficiusamenti divisa in zoni d'influenza: si dicisi, in una nota sicreta alligata à u trattatu di Tilsit, ch'è i tarritorii trà l'[[Elba (fiumu)|fiumu Elba]] è u [[Nemunas|Memel]] avariani furmatu a barriera di divisioni trà i dui grandi imperi.<ref name= Napoleo /><ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 200|ludwig2000}}.</ref><ref>{{Cita|A Storia|p. 341|bambi}}.</ref> Firmava aparta a quistioni di a [[Polonia]], ch'è Nabulionu vulia renda indipindenti, cuntrariamenti à l'intinzioni di u zaru. Quandu u papa ricusò d'aderiscia à l'embargu in i cunfronti di l'Inghilterra, dichjarendu ch'è i so qualità di pastori univirsali l'impuniani a neutralità, Nabulionu feci accupà [[Roma]] da u generali [[Sextius Alexandre François de Miollis|Miollis]] è u 7 maghju [[1809]] urdinò l'annissioni di u [[Statu Pontificiu]] à l'[[Prima Imperu francesu|Imperu francesu]].<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 53|bimbo}}.</ref> U papa risposi incù una bolla di scomunica è Nabulionu urdinò à Miollis di pruceda à l'arrestu di u pontefici. Feci subitu u nicissariu u generali Radet chì u feci traspurtà, incù u Sigritariu di Statu cardinali [[Bartolomeo Pacca]], à [[Grenoble]],<ref>U cardinali Pacca fù siparatu dopu da u papa è inviatu à a furtezza di [[Fenestrelle]] ind'eddu firmeti prighjuneri finu à 1815.</ref> indi à [[Fontainebleau]], induva Nabulionu riiscì solu quattru anni dopu à strappà li l'appruvazioni d'un novu Cuncurdatu.<ref>Bartolomeo Pacca, ''Nabulionu contru à Pio VII'', Roma, 1944</ref> === U bloccu cuntinintali è a guerra in a penisula iberica === [[File:Napoleon Wagram.jpg|thumb|Nabulionu: ritrattu duranti a [[battaglia di Wagram]] da [[Horace Vernet]].|260px]] Par metta in ghjinochju l'Inghilterra, unica putenza sempri in armi contru a Francia, Nabulionu avviò un embargu. Eppuri 'ss'embargu, chjamatu [[Bloccu Cuntinintali]] (postu ch'è, in l'intinzioni di u Bonaparte, tutta l'Auropa cuntinintali avaria divutu aderiscia à l'embargu contru à l'isuli britannichi) ùn deti micca i risultati spirati. U faddimentu di u bloccu fù divutu à u fattu ch'è molti paesi auropei, par mutivi di cunvinienza ecunomica, ùn ci aderisciarani micca cumplittamenti, cuntinuendu à mantena scambii cummirciali incù l'Inghilterra.<ref name= Napoleo /> Nabulionu inoltri, par culpiscia u [[Portugallu]] chì mantinia aparti i so porti à a flotta inglesa, invasi a [[Spagna]] è u Portugallu stessu, mentri dopu a scelta di a [[Russia]] d'escia da u bloccu, custringhjarà Nabulionu à affruntà una campagna à livanti chì par eddu sarà catastrofica. [[File:Rédition de Madrid 1808.jpg|thumb|left|upright=1.2|Nabulionu ricevi l'arresa di [[Madrid]].]] In u 1808, sfruttendu un cuntrastu in a famiglia riali spagnola trà u rè [[Carlu IV di Spagna|Carlu IV]] è u figliolu, u principi di l'[[Asturie]] Ferdinando, Nabulionu i custrinsi tremindù à abdicà è missi annantu à u tronu di Spagna u so frateddu [[Ghjaseppu Bonaparte]], fendu la cusì entra dirittamenti in l'orbita di l'[[Imperu]] francesu.<ref name= Napoleon >{{Cita|Nabulionu|p. 46|bimbo}}.</ref><ref name= LS4 >{{Cita|A Storia|p. 342|bambi}}.</ref> À listessu tempu, i truppi francesi invadiani è cunquistavani u Portugallu; ma a situazioni divintò prestu prublematica. I britannichi, infatti, fecini sbarcà in Portugallu truppi à u cummandu di u generali sir [[Arthur Wellesley, I duca di Wellington|Arthur Wellesley]], futuru duca di Wellington, chì riiscì à libarà u [[Portugallu]], cuntrastendu a campagna in Spagna.<ref name= Napoleon /><ref name= LS4 /> Quì, infatti, a pupulazioni era mossa contru l'accupazioni francesa è avia principiatu una sanguinosa [[guerriglia]] chì missi in gravi difficultà l'armata accupanti, custringhjendu Ghjaseppu à abbandunà a capitali è à chera l'intarventu direttu di Nabulionu. L'imperatori scesi incù una parti di a Grandi Armata in i[[Spagna]] è u 4 dicembri, dopu [[campagna di Nabulionu in Spagna|una rapita è vitturiosa campagna]], intrì à [[Madrid]] incù i so truppi. Eppuri Nabulionu ùn riiscì micca à riprima a risistenza naziunalista spagnola nè à distrughja u corpu di spidizioni britannicu passatu à u cummandu di u generali [[John Moore]], chì riiscì à evacuà a penisula iberica via mari. A Spagna firmeti cusì una spina in u fiancu, custringhjendu l'imperatori, chì pocu tempu dopu duviti vultà rapidamenti in Parighji par via di i nutizii di una nova cualizioni in fasa d'urganisazioni contru ad eddu, à lascià truppi moltu numarosi in a penisula iberica.<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 48|bimbo}}.</ref><ref name= LS5 >{{Cita|A Storia|p. 343|bambi}}.</ref> Nonustanti i difficultà d'urganisazioni iniziali, Nabulionu fù in gradu à parta da aprili 1809 d'affruntà a [[quinta cualizioni]]; mustrendu dinò una volta a so netta supiriurità di stratega, l'imperatori ottensi una seria di vittorii contru l'austriachi cummandati da l'[[Carlu d'Asburgu-Teschen|arciduca Carlu]], culminati in a [[battaglia di Eckmühl]] u 22 aprili 1809. Nabulionu accupò Vienna è u [[Casteddu di Schönbrunn]] u 12 maghju 1809. A [[battaglia di Aspern-Essling]] inveci tarminò incù un insuccessu di Nabulionu chì à a fini vinsi puri, trà u 5 è u 6 lugliu 1809 a dicisiva [[battaglia di Wagram]]. L'Austria subì pisanti cundizioni di paci: u [[Trentino-Altu Adige]]/[[Pruvincia autunoma di Bolzano|Sudu Tirolo]], a [[Baviera]], l'[[Istria]] è a [[Dalmazia]] funi persi. L'indennità di guerra fù enorma.<ref name= LS5 /><ref>{{Cita|Nabulionu|p. 50|bimbo}}.</ref> === A nova Auropa di Nabulionu === [[File:Empire_français_1811.png|thumb|L'imperu di Nabulionu à u so apughjeu in u 1811: {{lighjenda|#BF4901|tarritoriu francesu}}{{lighjenda|#E1A135|paesi vassalli}}{{lighjenda|#E9BD72|paesi alliati}}]] À parta da 1810 l'aspettu fisicu di Nabulionu cambiò è a so saluta principiò à calà; u trascorra di u tempu è l'enormu impegnu di guvernu è amministrazioni di l'Imperu cumincetini à stancà lu; beddu diffarenti da u "[[scaramouche (parsunaghju)|scaramouche]] sulfureu"<ref>{{cita|Bainville|p. 173|bainville}}</ref>, magru, incù i capeddi longhi nantu à i spaddi, imbruscatu è umbrosu di a ghjuvantù, aumintò di pesu, i capeddi tagliati corti si appuculitini, u visu si feci pienu è a grela livida. Puri mantinendu in u cumplessu una grandi lucidità intillettuali è una tinaci risulutezza, mustrò di tantu in tantu una calata di i so capacità di cuncintrazioni è di dicisioni<ref>{{cita|Lefebvre|p. 442|lefebvre}}</ref>. [[Disuria]] è [[gastralgia]] si fecini più friquenti. [[File:Napoleon I of France by Andrea Appiani.jpg|thumb|left|upright=0.7|[[Andrea Appiani]], ''Nabulionu com'è Rè d'Italia'']] In u 1810, l'Auropa era difinitivamenti ridisignata sicondu u vulè nabulionicu. I tarritorii sottu u cuntrollu direttu francesu s'erani espansi beddu più aldilà di i tradiziunali cunfini pre-1789; u restu di i Stati aurupei era o so satellitu o so alliatu. U regnu d'Italia era numinalamenti guvirnatu da Nabulionu, ma rettu da u vicirè [[Eugenio di Beauharnais]] (figliolu di prima lettu di a moglia di Nabulionu, Ghjasippina); u [[principatu di Lucca è Piumbinu]] (da [[1805]] à [[1814]]) fù assignatu à [[Felici Baciocchi]], ma in rialità guvirnatu da a so moglia è à tempu suredda di l'Imperatori [[Elisa Bonaparte Baciocchi|Elisa]]. Da u 1809 a stessa Elisa fù ancu missa à capu di i trè dipartimenti tuscani annessi à l'Imperu incù u titulu di Granduchessa di Tuscana, chì si aghjunsi à quiddu di Principessa di Lucca è Piumbinu, rimanendu frà altru i dui tarritorii disghjunti; à a suredda [[Paulina Bonaparte|Paulina]], spusata cù u principi [[Camillo Burghesu (principi)|Camillo Burghesu]], andò u ducatu di [[Guastalla]], cidutu dopu à u regnu d'Italia; u frateddu maiò [[Ghjaseppu Bonaparte|Ghjaseppu]] ricivia u tronu di Spagna; u frateddu [[Luigi Bonaparte|Luigi]] ricivia u tronu di [[Olanda]], dopu à avè spusatu [[Ortensia di Beauharnais]], figliola di a moglia di Nabulionu, Ghjasippina; u frateddu [[Ghjirolmu Bonaparte|Ghjirolmu]] ebbi u [[regnu di Vestfalia]]; u generali [[Gioacchino Murat]], dopu mariscialu di l'Imperu, ebbi u [[regnu di Napuli]], dopu à avè spusatu a suredda di Nabulionu, [[Carulina Bonaparte|Carulina]]; u mariscialu [[Jean-Baptiste Jules Bernadotte|Bernadotte]] ebbi u tronu di [[Svezia]], ma beddu prestu tradì u so exi capu intrendu in a cualizioni chì l'avaria ditrunizatu.<ref>Bernadotte avia spusatu [[Désirée Clary]], prima fiamma di Nabulionu, è suredda di a moglia di Ghjaseppu Bonaparte.</ref> A [[Cunfederazioni di u Renu]] era di fattu sottu u cuntrollu di Nabulionu. Dopu a [[paci di Schönbrunn]], Nabulionu è l'austriacu [[Klemens von Metternich|Metternich]] s'erani accurdati par un matrimoniu di Statu. U 14 dicembri [[1809]], Nabulionu divurziò da [[Ghjasippina di Beauharnais]], a moglia certu infideli ma mori amata<ref>In i trè ghjorna successivi à a partenza di Ghjasippina da u palazzu di i Tuileries, Nabulionu firmò sfaccindatu, senza riceva à nissunu nè fà senta i so ordini.{{cita|Ludwig (2000)|p. 235|ludwig2000}}.</ref>. U 1º aprili [[1810]] Nabulionu spusò a figliola di l'imperatori d'Austria, [[Maria Luisa d'Asburgu-Lorena|Maria Luisa]], nipoti di [[Maria Antunietta d'Asburgu-Lorena|Maria Antunietta]], a righjina scapata duranti a Rivuluzioni (ciò chì ùn pruvucò micca pochi pulemichi in Francia).<ref name= LS5 /><ref>{{Cita|Nabulionu|p. 57|bimbo}}.</ref> Incù stu matrimoniu l'Austria s'era liata à Nabulionu, ciò chì purtava à a criazioni d'un'allianza guasgi indissulubili. Nabulionu ebbi un eredi lighjittimu da Maria Luisa, natu dopu un partu difficiuli u 20 marzu 1811.<ref name="Napo" /><ref>{{Cita|A Storia|p. 346|bambi}}.</ref> Eppuri l'eredi di l'Imperu, [[Nabulionu II di Francia|Nabulionu Francescu, dittu u ''rè di Roma'']] (Nabulionu II), ùn cuddò micca in rialità mai à u tronu: Nabulionu fù ditrunizatu pochi anni dopu è Nabulionu II murì successivamenti à soli 21 anni. == A campagna di Russia == [[File:Fireofmoscow.jpg|thumb|upright=1.4|Nabulionu à [[Mosca (Russia)|Mosca]] divastata da l'incendiu.]] Nonustanti l'accordi stabiliti à Tilsit, u zaru Lisandru I di Russia timia l'egemunia nabulionica è ricusò di cullaburà incun eddu riguardu à u [[Bloccu Cuntinintali]], par ùn dannighjà micca l'ecunumia russia è parchì sicritamenti spirava di furmà una nova cualizioni antifrancesa.<ref name= Napo >{{Cita|Nabulionu|p. 58|bimbo}}.</ref><ref name= StoriaN >{{Cita|A Storia|p. 348|bambi}}.</ref> Nabulionu dicisi di principià una campagna dicisiva contru à a Russia par sottumetta u zaru à u so sistemu di puteri in Auropa, custringhja lu à aderiscia à u Bloccu, privà lu di a so influenza in Pulonia, [[Penisula balcanica|Balcani]], [[Finlandia]] è [[Persia]]. L'imperatori dispunia di circa 700.000 omini, di i quali circa 300.000 francesi è u restu [[Cuntingenti stranieri in a Grandi Armata|cuntingenti stranieri]] pruvinenti da tutti i stati vassalli è alliati di u Grandi Imperu.<ref>{{cita|Lefebvre|pp. 597-598|lefebvre}}</ref> I russii, cummandati prima da u generali [[Michael Barclay de Tolly]] è dopu da u generali [[Mikhail Illarionovich Kutuzov|Mikhail Kutuzov]], timurosi d'affruntà a pripundiranti armata numica è intimichiti da a riputazioni militara di Nabulionu, dicisini à l'iniziu di ritirà si in u cori di a Russia<ref name= StoriaN /><ref name= Napo1 >{{Cita|Nabulionu|p. 60|bimbo}}.</ref>. [[File:Vereshagin.Napoleon near Borodino.jpg|thumb|left|Nabulionu à a [[battaglia di Borodino]].]] Una seria di vasti manovri strategichi, cuncipiti da Nabulionu par scunfighja l'armata numica è cunchjuda rapidamenti a guerra, faddini par via di l'arrori di i so tinenti, di i difficultà di u tarrenu è di i tattichi prudenti di i so avvirsarii; à [[Vilnius|Vilna]], à [[Vicebsk|Vitebsk]] è soprattuttu in a [[battaglia di Smolensk (1812)|battaglia di Smolensk]] è in a [[battaglia di Valutino]] i russii, battuti ma micca distrutti, riiscini à evità un scontru dicisivu è à tena si in daretu versu u livanti<ref>{{cita|Lefebvre|pp. 599-600|lefebvre}}</ref>. Finalmenti u 7 sittembri, dopu à a dicisioni di u generali Kutuzov di cumbatta par difenda [[Mosca (Russia)|Mosca]], ebbi locu a grandi [[battaglia di Borodino]], à punenti di a cità: dopu una battaglia sanguinosa è accanita, i russii, scunfitti, vultetini à daretu è Nabulionu intrì in Mosca una sittimana dopu, in u dopu meziornu di u 14 sittembri, dopu à avè postu u so quartieri generali annantu à a [[cuddina Poklonnaja]], cunvintu ch'è Lisandru avaria niguziatu a paci.<ref name= Napo1 /> Stabilitu si in u [[Cremlinu di Mosca|Cremlinu]], Nabulionu ùn pudia micca imaginà ch'è a cità cumplittamenti biota nascundessi in rialità un'insidia: in a notti Mosca cuminciò à brusgià, essendu stati appiccati i fiammi da parechji russii nascosti in i casi.<ref>L'ordini d'incindià a cità fù datu da u guvarnadori civili di Mosca, u conti [[Fëdor Vasil'evič Rostopčin|Rostopčin]]; a cità cuntinuò à brusgià par quattru ghjorna è à a fini firmò in pedi solu un terzu di a casi. {{cita|Gerosa|p. 456|gerosa}}.</ref> Nabulionu, chì avia pruvatu parechji volti di fà un accordu incù Lisandru I, si resi contu di a nicissità di ritirà si vistu chì l'inguernu s'avvicinava. Deti par quissa ordini di principià a ritirata: era fermu à Mosca micca più di trenta cinqui ghjorna. <!--[[File:Napoleon_russia.jpg|frame|A ritirata di Nabulionu in Russia]]--> A [[Grandi Armata]] francesa suffrì gravi perditi in u corsu di a disastrosa ritirata; a spidizioni era principiata incù circa 700.000 omini (frà i quali pocu menu di a mità erani francesi) è 200.000 cavaddi, à a fini di a campagna pocu più di 18.000 omini righjunsini [[Vilnius|Vilna]] firmendu in i ranghi; à quisti si aghjunsini dopu quaranta mila isulati in i ghjorna dopu. In tutali più di 400.000 funi i morti è 100.000 i prighjuneri.<ref>{{cita|Lefebvre|p. 421|lefebvre}}.</ref> Sopravvissini inoltri solu 10.000 cavaddi. Trà u 25 è u 29 nuvembri, infatti, i resti di l'armata, distrutta prima da u caldu è dopu da u fretu (u cusiddittu "[[generali Inguernu]]")<ref>In rialità ùn fù micca solu u fretu l'elementu ditarminanti à a scunfitta, tiuria basata nantu à a ghjustificazioni ch'è Nabulionu deti à u Senatu francesu u 20 dicembri, è nantu à u so 29º bullittinu di guerra, par invucà, à discolpa di u disastru in u quali era incorsa a so campagna, un avvinimentu indipindenti da i so capacità militari. Ancu duranti a marchja d'andata ci fù una grandi murìa frà i cavaddi è frà i suldati à causa di u gran'caldu. Quidd'istati fù infatti insulitamenti longu è a cutrura feci a so comparsa quandu l'armata francesu/francesa era dighjà in ritirata è cumbattia, più ch'è contru i russii, ancu contru a fanga chì l'ustaculava mori {{cita|Chandler|pp. 1027-1028|Chandler2002}}.</ref> funi in gran'parti anniintati da i russii duranti u passaghju di a [[Beresina]]. Intantu, Nabulionu era statu infurmatu di a nutizia ch'è in Parighji u [[Claude François de Malet|generali Malet]] avia diffusu a nutizia di a morti di l'imperatori è pruvatu un colpu di Statu.<ref name= AStoria >{{Cita|A Storia|p. 349|bambi}}.</ref> == A scunfitta di Lipsia, l'abdicazioni è l'esiliu in Elba == [[File:MoshkovVI SrazhLeypcigomGRM.jpg|thumb|upright=1.6|left|A [[battaglia di Lipsia]].]] A prima à uniscia si à a vitturiosa Russia fù a Prussia chì, abbandunendu l'allianza incù Nabulionu, si dichjarò à fiancu di u zaru è di a Gran'Britagna. Era a [[sesta cualizioni]]. Nabulionu dopu à essa riintratu à Parighji urganizò in freccia, incù l'afflussu di ghjovani ricluti, una nova armata è scunfissi i prussiani prima in à [[Battaglia di Lützen (1813)|Lützen]] è dopu in à [[battaglia di Bautzen|Bautzen]] di maghju [[1813]].<ref name= Napo2 /> Ma l'insidia più grandi era l'Austria, a quali - micca rispittosa di i patti - era pronta à scavalcà ancu un matrimoniu di statu com'è quiddu di Nabulionu incù Maria Luisa à u fini di scunfighja l'udiatu numicu. In u corsu d'un mimurabili è timpistosu incontru bilatirali à [[Dresda]], Nabulionu è [[Klemens von Metternich|Metternich]] ùn riiscini micca à ghjunghja à un accordu, è u 12 aostu l'Austria s'uniscia à a cualizioni antifrancesa.<ref name= Napo2 /> Dopu un'ultima impurtanti vittoria francesa in a [[battaglia di Dresda]], i forzi nabulionichi funi custretti pianamenti à vultà à daretu sottu a prissioni cunghjunta di l'armati d'Austria, Russia, Prussia è Svezia; l'armata svidesa era cummandata da l'exi mariscialu francesu [[Jean-Baptiste Jules Bernadotte]]. In a dicisiva [[battaglia di Lipsia]], ditta ''Battaglia di i Nazioni'' parchì ci participàni armati di tutta l'Auropa, l'inespirienza di l'armata francesa, a difizzioni di i cuntingenti tedeschi è a supiriurità numerica di i forzi numichi funi i fattori chì ditarminàni a scunfitta di Nabulionu. L'armata francesa fù custretta à ritirà si à traversu a Germania in piena insurrizioni contru à l'accupazioni nabulionica, mentri ancu l'Olanda si rivultava è a Spagna era oramai persa.<ref name= AStoria /> Riintratu à freccia à freccia in Parighji, Nabulionu divia subiscia tandu l'insuburdinazioni di tutti i corpi pulitichi: i Camari dinunciàni solu tandu a so tirannia, a nova nubiltà da eddu criata li vultò i spaddi, u populu oramai stancu di a guerra firmeti fretu, i marisciali di l'Imperu cumincetini à difiziunà: trà i principali, Gioacchino Murat chì passò à u numicu par cunsirvà u regnu di Napuli.<ref name= AStoria /> U ghjornu di Natali di 1813 a Francia fù invasa da l'armati di a cualizioni. Un mesi dopu, u 25 ghjinnaghju [[1814]], cunsignatu à u frateddu Ghjaseppu u cuntrollu di Parighji è à a moglia Maria Luisa a righjenza, salutatu u picculu figliu ch'ùn avaria mai più rivistu, Nabulionu si mettia à u cummandu d'un armata di 60.000 veterani di a Vechja Vardia.<ref>{{cita|Dumas|p. 124|dumas}}.</ref> Par dui mesa, Nabulionu tinì testa à u numicu in ciò chì sarà difinita da parechji com'è a so campagna più brillanti, vincendu à [[Brienne]] (probbiu ind'eddu avia studiatu l'arti militara), à [[Champaubert]], [[Montmirail (Marna)|Montmirail]], [[Château-Thierry]], [[Vauchamps (Marna)|Vauchamps]], [[Mormant]], [[Montereau-Fault-Yonne|Montereau]], [[Battaglia di Craonne|Craonne]], [[Laon]]. Scunfittu infini da i forzi prussiani di u feldmariscialu [[Gebhard Leberecht von Blücher|von Blücher]], da quiddi austriachi è da quiddi russii di [[Ferdinand von Wintzingerode|Wintzingerode]], cuscenti di ùn pudè micca anticipà i truppi numichi in marchja annantu à Parighji, Nabulionu vultò in daretu à [[Fontainebleau]] induva, saputa a nutizia di u tradimentu di u generali [[Auguste Marmont|Marmont]] chì s'era arresu incù i so truppi à l'alliati, è scuraghjitu da l'attitudina di rinunciamentu di u mariscialu [[Michel Ney]], u 4 aprili annunciò ufficialamenti a so intinzioni di chera a paci.<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 66|bimbo}}.</ref> [[File:Montfort - Adieux de Napoleon a la Garde imperiale.jpg|thumb|upright=1.2|''Addii di Nabulionu à a Vardia imperiali in u curtili du Cheval-Blanc di u casteddu di Fontainebleau'', Antoine Alphonse Montfort.]] [[File:Napoléon Bonaparte par Paul Delaroche.jpg|thumb|left|''Nabulionu Bonaparte'', [[Paul Delaroche]].]] Intantu u frateddu Ghjaseppu avia capitulatu è u numicu era intrutu vitturiosu in Parighji u 31 marzu incù à a testa u zaru Lisandru I, chì u ghjornu dopu avia dighjà fattu ustintà annantu à i mura di Parighji a so [[Pruclama di Parighji|pruclama]] indirizzata à u populu francesu. À Fontainebleau Nabulionu passò ghjorna duri è difficiuli. Li ghjunsi nutizia ch'è u numicu avia riittatu a so pruposta di paci chì stabiliscìa u ritornu à i "cunfini naturali" di a Francia. U zaru Lisandru I l'imposi l'abdicazioni. Eddu, dopu à avè parechji volti esitatu, dicisi d'abdicà in favori di u figliolu è di a righjenza di Maria Luisa. Ma u numicu scelsi un'abdicazioni tutali, postu ch'è Talleyrand avia dighjà presu accordi par ristaurà nantu à u tronu i [[Borboni]]. Nabulionu, indignatu, minacciò di rimetta si à a testa di i so armati è di marchjà annantu à Parighji, ma i marisciali u custrinsini à ceda.<ref>{{cita|Ludwig (2000)|pp. 341-342|ludwig2000}}.</ref> L'abdicazioni divintò effittiva u 6 aprili. U 12, Nabulionu ingerì una forti dosa di vilenu ma miraculusamenti si salvò.<ref>{{cita|Gerosa|p. 486|gerosa}}.</ref> Imbarcatu si à freccia à freccia in [[Marseglia]] nantu à a fregata inglesa ''HMS Undaunted'' cummandata da [[Thomas Ussher]]<ref>{{Cita|Thomas Ussher}}</ref>, u 4 maghju 1814 sbarcò à l'isula d'[[Isula d'Elba|Elba]], induva u numicu avia dicisu d'esilià lu, puri ricunniscendu li a suvranità nantu à l'isula incù u rangu di [[principi]] è a cunsirvazioni di u titulu d'[[imperatori]]. == I "Centu ghjorna" == [[File:Casa_di_Napoleone.JPG|thumb|left|upright=1.2|A [[Palazzina di i Mulini]] in [[Portufarraiu]] (isula d'Elba)]] Ancu s'eddu era impignatu in i travagli à l'Elba, Nabulionu cuntinuava à riceva sicritamenti nutizii di a situazioni francesa par via di parechji ''telegrafi ottichi'' dislucati nantu à l'alturi di l'isula.<ref>''Gazzetta di Firenza'', 1815.</ref> U novu suvranu, [[Luigi XVIII di Francia|Luigi XVIII]] Borbone, era mal'vistu da a pupulazioni: in u solcu di a Ristaurazioni, Luigi smantiddava pianu pianu tutti i cunquisti di a Rivuluzioni lighjittimati da Nabulionu.<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 344-345|ludwig2000}}.</ref> Sti nutizii, aghjunti à a boci oramai certa ch'è i numichi erani prossimi à trasfiriscia lu luntanu da l'Auropa, purtàni Nabulionu à agiscia. Prufitendu di l'assenza di u cummissariu inglesu sir [[Neil Campbell]], chì s'era ricatu à [[Livornu]], Nabulionu lasciò l'Elba u [[26 frivaghju]] [[1815]], salutatu da a pupulazioni di [[Portufarraiu]], incù una flotta di setti bastimenti è circa milla omini chì suvitavani<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 358|ludwig2000}}.</ref>. L'imperatori elusi a surviglianza di a flotta inglesa è u [[1a marzu]] 1815 sbarcò in Francia in u golfu di [[Cannes]], à [[Antibes]]: principiavani i lighjindarii "Centu ghjorna". A pupulazioni l'accolsi incù un entusiasmu stunanti è l'armati chì l'erani stati inviati contru da Luigi, inveci d'arristà lu, si unitini ad eddu. U prima fù u 5° di linia di [[Grenoble]]: Nabulionu mossi incontru à i suldati di l'armata burbonica è gridò "Chì voli sparà à u so Imperatori hè libaru di fà lu"<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 360|ludwig2000}}.</ref>. Dopu si cunsignàni l'armati vidati da [[Charles de a Bédoyère]] è da u mariscialu Ney, chì prima di renda si à Napuli avia ghjuratu in i mani di Luigi XVIII ch'eddu avaria cunduttu Nabulionu in Parighji "in una cabbia di farru".<ref>{{cita|Gerosa|p. 489|gerosa}}.</ref> Tremindù i generali avariani pagatu incù a fucilazioni u voltafaccia. U [[20 marzu]] Nabulionu intrì triunfalamenti in Parighji, mentri Luigi era fughjitu in freccia versu [[Gand]] annantu à u sughjirimentu di Talleyrand, u quali à u Cungressu di Vienna spinsi i testi curunati à ripiglià a spada contru u dispotu.<ref name= Napo4 >{{Cita|Nabulionu|p. 70|bimbo}}.</ref><ref name= StoriaNa >{{Cita|A Storia|p. 350|bambi}}.</ref> [[File:Plas Newydd (Anglesey) - Waterloo 1.jpg|thumb|upright=1.2|A [[battaglia di Waterloo]].]] Avendu riurganizatu prestu l'armata, Nabulionu chersi à i numichi chì s'erani di novu cualizati a paci à a sola cundizioni di mantena u tronu di Francia: ùn fù micca ascultatu.<ref>"Eiu vogliu tena sultantu u puteri chì mi hè nicissariu par guvirnà", affirmò. {{cita|Ludwig (2000)|p. 363|ludwig2000}}.</ref> Intantu, in campu puliticu, l'imperatori avia beddu capitu i limiti di u so guvernu pricidenti è avia prumulgatu una custituzioni maghjuramenti liberali, l'Attu addiziunali, chì cuncidia un puteri maiò à i camari è a libartà di stampa.<ref name= StoriaNa /> Par evità una nova invasioni di a terra di a patria, Nabulionu feci a prima mossa intrendu à l'impruvisu in [[Belgica]], induva erani posti l'armata britannica è l'armata prussiana. U so pianu prividia una manovra annantu à dui ali chì avariani divisu è scunfittu siparatamenti i prussiani è i britannichi prima ch'eddi possini, supiriori di numaru, cunghjunghja si. L'ala dritta cummandata da eddu impignò è scunfissi i prussiani di u generali Blücher in a [[battaglia di Ligny]], mentri u mariscialu Ney attaccò i britannichi di u duca di Wellington à [[Battaglia di Quatre-Bras|Quatre-Bras]], ma nissunu di i dui cumbattimenti ebbi un esitu ditarminanti.<ref name= Napo4 /> Cusì si ghjunsi à u [[18 ghjugnu]] 1815, a ghjurnata di a [[battaglia di Waterloo]], discritta ancu da [[Victor Hugo]]. U pianu strategicu generali di Nabulionu fù anniintatu da parechji arrori di i so marisciali, principalamenti [[Emmanuel de Grouchy]], u quali, inviatu à intarcittà a culonna prussiana sfughjita à Ligny, in pratica si limitò solu à prusegua a vardia da daretu di i forzi prussiani chì s'erani intantu riurganizati è chì, grazia à a so ditarminazioni, riiscini à ricunghjunghja si incù Wellington probbiu in a fasa dicisiva di a battaglia. I forzi britannichi di u duca di Wellington è quiddi prussiani di Blücher riiscini à scunfighja i francesi.<ref>{{Cita|Nabulionu|p. 71|bimbo}}.</ref><ref name= StoriaNap >{{Cita|A Storia|p. 351|bambi}}.</ref> Nabulionu feci parechji sbagli tattichi in a so ultima campagna è inoltri si sbagliò in a scelta di i tinenti, rinuncendu à u mariscialu [[Louis Nicolas Davout]], lasciatu à Parighji, è affidendu si à Grouchy, inespertu d'incarichi di cummandu, è à Ney, famosu par u so curaghju ma micca par a so intellighjenza tattica, chì u so cumpurtamentu inutulamenti avvintatu fù frà i fattori ditarminanti di a disfatta. L'ultimu à renda si fù u ghjovanu generali di a [[Vardia imperiali (Prima Imperu)|Vardia imperiali]] [[Pierre Cambronne]]<ref>Hè notu a passata, narrata ancu da Hugo in ''[[I miserabili]]'', ch'è à l'impusizioni di resa di l'inglesi Cambronne avaria rispostu simpliciamenti: "Merda"; altri sustenini inveci ch'eddu avaristi rispostu incù un più furmali è militarescu "A Vardia mori ma ùn s'arrendi micca". {{cita|Gerosa|p. 501|gerosa}}, cita tremindù i frasi; {{cita|Dumas|p. 173|dumas}}. Pendi par a più celebru parola.</ref> chì incù a Vechja Vardia cuprì a ritirata di l'armata scunfitta à a volta di Parighji. Nabulionu s'era dimustratu ottimistu duranti a battaglia: "Wellington hè un pessimu generali. Stasera faremu cena à Bruxelles", avia dichjaratu a matina. In a sirata inveci, l'imperatori era nantu à a strada di ritornu par Parighji cuscenti di a cirtezza di a fini d'ogni sognu di soiu.<ref name=Napo5 >{{Cita|Nabulionu|p. 73|bimbo}}.</ref> Quandu li fù imposta da a Camara a nova abdicazioni, sottu i prissioni di u putenti [[Joseph Fouché|Fouché]] ("L'aviariu duvutu fà impiccà prima", sbuttò Nabulionu),<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 385|ludwig2000}}.</ref> dichjarò ch'eddu s'aia da immulà "in olucaustu par a Francia"<ref name= Napo5 /> è chersi in vanu ch'edda fussi rispittata a so vulintà di pona annantu à u tronu à l'ità ghjusta u so figliolu Nabulionu II. I forzi numichi, viciversa, intritini in Parighji è rimissini annantu à u tronu Luigi XVIII. Nabulionu si rifughjò à u [[casteddu di Malmaison]], a vechja casa ind'eddu era statu incù a moglia Ghjasippina, morta da pocu. A so intinzioni era di fughja in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], ma ricusò di travistì si com'è ci saria vulsutu par isfughja à a cattura, parchì quissa avaria infamatu u so onori.<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 388|ludwig2000}}.</ref> Inveci, incù un gestu storicu, u [[15 lugliu]] 1815 Nabulionu si arresi à l'inglesi cuddendu à bordu di a navi [[HMS Bellerophon (1786)|HMS ''Bellerophon'']]. == L'esiliu à Sant'Elena è a morti == [[File:Napoleon sainthelene.jpg|thumb|left|upright=1.2|Nabulionu à Sant'Elena]] U 16 uttrovi 1815 a navi di battaglia inglesa ''[[HMS Northumberland]]'' ghjunsi in [[Sant'Elena (isula)|Sant'Elena]], un'isula in l'Uceanu Atlanticu, cù un priziosu caricu. Induva, incù un picculu suvitatu di fidelissimi,<ref>À Nabulionu fù concessu di fà si accumpagnà di trè ufficiali più un chirurgu è dodici dumestichi, tutti scelti frà quiddi chì l'accumpagnàni in Inghilterra annantu à u [[HMS Bellerophon (1786)|Bellerophon]] (ma incù l'esclusioni di i generali [[Anne Jean Marie René Savary|Savary]] è [[François Antoine Lallemand]]). Dopu à i so prutesti, li funi cuncessi quattru parsoni nanzi ch'è trè: * U generali [[Carlu Tristano di Montholon|Carlu Tristano, conti di Montholon]] ([[1783]] - Parighji, 23 aostu [[1853]]), accumpagnatu da a moglia Albine de Vassal è da u figliolu cinquannincu Tristano. Firmarà in Sant'Elena finu à a morti di Nabulionu. * U generali [[Henri Gatien Bertrand|Bertrand]] ([[Châteauroux]] 28 marzu [[1773]] - ivi, 31 ghjinnaghju [[1844]]), accumpagnatu da a moglia Fanny de Dillon è da i trè figlioli. Firmarà in Sant'Elena finu à a morti di Nabulionu. * U generali baronu [[Gaspard Gourgaud]] ([[Versailles]], 14 nuvembri [[1783]] - Parighji, 25 lugliu [[1852]]), fantinu. Riintrarà in Auropa in [[1818]] à causa di i disaccordi incù u Montholon. * U funziunariu [[Emmanuel de Las Cases|Emanuele Agostino Ghjaseppu, conti de Las Cases]] ([[Revel (Alta Garonna)|Revel]], 21 ghjugnu [[1766]] - [[Passy-sur-Seine]], 15 maghju [[1842]]), accumpagnatu da u so ghjuvanissimu figliolu. Rientrarà in Auropa di nuvembri [[1816]], espulsu da u guvarnadori di l'isula par avè inviatu lettari senza u so parmissu.</ref> fù trasfiritu in u paesi internu di Longwood, ind'eddu firmeti finu à a so morti. Nabulionu dittò i so mimorii è sprimò u so disprezzu par l'inglesi, parsunificati in l'udiosa figura di u "carciarieri" di Nabulionu sir [[Hudson Lowe]] (chì da u trattamentu duru risirvatu à Nabulionu ùn ottensi alcunu avantaghju par a so carriera, ma fù piuttostu accusatu d'essa statu troppu siveru in i cunfronti di l'imperatori francesu). Nantu à a basa di i so ricordi, espressi in longhi cunvarsazioni guasi cutidiani, u [[Emmanuel de Las Cases|conti de Las Cases]] scrissi ''[[U Mimuriali di Sant'Elena]]'' è in a siconda mità di l'aprili [[1821]] ridighjiti eddu stessu i so [[tistamentu|ultimi vulintà]], è molti noti di margina (par un tutali di 40 pagini). [[File:16 Napoleons exole St Helena June1970.jpg|thumb|upright=1.2|Longwood House]] I dulori à u stomacu chì ni suffria dighjà dipoi un certu tempu, diventati più acuti in u clima inuspitalieri di l'isula è incù u duru rigimu chì l'era statu impostu, u condussini à a morti u 5 maghju 1821 à 17:49 ori. L'ultimi paroli di Nabulionu funi ''Francia'' è ''testa di l'armata''.<ref>{{cita|Ludwig (2000)|p. 486|ludwig2000}}; {{cita|Dumas|p. 186|dumas}}. Rumanzata hè a virsioni chì riporta com'è ultima paroli quidda di ''Ghjasippina'', ch'eddu prununciò ma solu à l'inizii di u diliriu.</ref> Scelsi d'essa sippidditu nantu à i spondi di a [[Senna]], ma fù inveci sippidditu in Sant'Elena com'è ghjà privistu l'annu prima da u guvernu inglesu. U guvarnadori Lowe è i so omini li dessini l'anori risirvati à un generali. L'[[autupsia]] ditarminò a causa di morti in un [[tumori di u stomacu]].<ref>{{cita pubblicazioni|url=http://jrsm.rsmjournals.com/content/97/10/507.2.long|casata=Keynes|nomu=Milo|titulu=The death of Napoleon|id=PMID 15459279|rivista=The Royal Society of Medicini|mesi=aostu|annu=2004|lingua=inglesa}}</ref><ref name="causemorte">{{cita web|url=http://www.margheritacampaniolo.it/litteratura/napoleone.htm|titulu=Nantu à a morti di Nabulionu|accessu=2 ghjinnaghju 2012}}</ref> U 19 lugliu 1821, pocu dopu à avè amparatu a nutizia di a morti di Nabulionu, [[Lisandru Manzoni]] scrissi a famosa puisia ''[[U cinqui maghju]]'', chì ebbi una forti risunanza in tutta l'Auropa è chì fù tradutta in tedescu da [[Johann Wolfgang von Goethe]]. === Tiurii altirnativi nantu à a morti di Nabulionu === [[File:Ingres, Napoleon on his Imperial throne.jpg|thumb|upright=0.8|Jacques-Auguste-Dominique Ingres, ''Nabulionu annantu à u tronu imperiali'', un di i più noti dipinti cilibrativi di Bonaparte]] Principiàni subitu à diffonda si [[Tiurii altirnativi nantu à a morti di Nabulionu Bonaparte|iputesi altirnativi annantu à a morti di Nabulionu]], fruttu, in generali, di [[tiuria di u cumplottu|tiurii di u cumplottu]]: quiddi, puri accriditati, ùn smintiscini micca a viridicità di a causa di a morti par via di un tumori à u stomacu.<ref name="causemorte"/><ref>{{cita pubblicazioni|autori=Lugli A, Clemenza M, Corsu PE, di Costanzo J, Dirnhofer R, Fiorini E, Herborg C, Hindmarsh JT, Orvini E, Piazzoli A, Previtali E, Santagostino A, Sonnenberg A, Genta RM.|titulu=The medical mystery of Napoleon Bonaparte: an interdisciplinary exposé|lingua=inglesa|id=PMID 21326012|mesi=maghju|annu=2011}}</ref> === U sicondu intarramentu in Parighji === [[File:Retour des Cendres - 6.jpg|thumb|upright=1.2|left|U curteghju funebru di Nabulionu in Parighji di u 15 dicembri [[1840]].]] U 2 aostu [[1830]], novi anni dopu a morti di Nabulionu, u rè [[Borbone]] [[Carlu X di Francia|Carlu X]] fù custrettu à abdicà è a curona fù cuncessa à [[Luigi Filippo di Francia|Luigi Filippo di Orléans]] d'idei più liberali. A statua di l'imperatori fù ristaurata nantu à a culonna di a [[Piazza Vendôme]] è ci funi richiesti par fà rientra in patria i spogli murtali. U figliolu minori di u rè, u [[Francescu d'Orléans|Principi di Joinville]], fù incaricatu di ripurtà i spogli di l'imperatori in Francia è dopu à avè ottinutu u parmissu di i britannichi, dirighjiti una spidizioni in Sant'Elena par tramutà a salma in Parighji.<ref name= Napo6 >{{Cita|Nabulionu|p. 78|bimbo}}.</ref> U 15 uttrovi [[1840]], par via di una cummissioni - chì i so membri erani u conti Philippe de Rohan-Chabot, Charles Alexander, u culuneddu Hamelin Trelawny, u capitanu William Wylde, u culuneddu Charles Hodson, u sigritariu culuniali William Henry Seale, u cummandanti Edward Littlehales, u mariscialu Henri Gatien Bertrand, u generali Gaspard Gourgaud, u conti Emmanuel de Las Cases, u generali Jean Gabriel Marchand, Arthur Bertrand, i capitani Léonard Charner, Guyet è Doret, l'abati Félix Coquereau, dui curisti, u medicu Remi Guillard è parechji exi dumestichi di Nabulionu - fù riesumata a salma chì si svilò intatta, vistuta in l'uniformu di culuneddu di i ''Cacciadori di a Vardia''.<ref>Richard Henry Horne, ''The history of Napoleon'', Londra 1840.</ref> Quand'eddu fù ricompostu u corpu in una bara d'[[ebanu]], l'imperatori iniziò u so viaghju di ritornu in Francia, ind'eddu ghjunghjì à [[Cherbourg]] u 2 dicembri, salutatu da i salvi di cannonu di u forti è di i navi militari prisenti.<ref name= Napo6 /> U 15 dicembri [[1840]] ebbi locu l'intarramentu sulennu in Parighji cilibratu incù tutti l'anori di u rangu imperiali. A cascia fù disposta annantu à un carru trainatu da 16 cavaddi, scurtatu da i [[Marisciali di Francia]] [[Nicolas Charles Oudinot|Oudinot]] è [[Gabriel Jean Joseph Molitor|Molitor]], l'ammiragliu [[Albin Roussin|Roussin]] è u generali [[Henri Gatien Bertrand|Bertrand]], à cavaddu, annantu à i quattru lati, u curteghju funebru passò sottu l'[[Arcu di Trionfu (Parighji)|arcu di trionfu]], trà dui fili di insegni incù l'acula imperiali, salutatu da i salvi di cannonu è accoltu da a famiglia rignanti in nomu di a Francia.<ref name= Napo6 /> U fideli generali Bertrand, chì avia accumpagnatu Nabulionu à Elba è à Sant'Elena, fù incaricatu da u Rè di pona a spada è u copricapu di l'imperatori annantu à a bara, ma ùn ci riiscì micca par via di l'emuzioni è fù rimpiazzatu da u generali [[Gaspard Gourgaud|Gourgaud]]. Più tardi, in [1843]] [[Ghjaseppu Bonaparte]] inviò u gran'cuddari, u nastru, è l'insegni di a [[Legioni d'onori]] ch'è so frateddu t'avia. === A tomba munumintali === [[File:Paris - Dôme des Invalides - Tombeau de Napoléon - 002.jpg|thumb|upright=1.2|A Tomba di Nabulionu in a [[Hôtel des Invalides|ghjesgia di Saint-Louis des Invalides]]]] I resti di Nabulionu riposani in un munimentu postu in una [[cripta]] à celi apartu ricavata in u pavimentu di a [[Hôtel des Invalides|ghjesgia di Saint-Louis des Invalides]] in Parighji, asattamenti sottu a cupola durata. U munimentu, cuncipitu da l'architettu [[Louis Visconti]], fù tarminatu in u [[1861]] è cunsisti in un grandi sarcofagu di [[quarzita]] rossa di a [[Finlandia]], chì cunteni i 6 bari prima di i quali hè statu chjusu u corpu di Nabulionu: da a più interna à a più esterna avemu una bara di [[lamiera]] è dopu unu di [[moganu (legnu)|moganu]], dui bari di [[piombu]], una d'[[ebanu]] è l'ultima di legnu di [[quercus|quarciu]]. Intornu à u sarcofagu ci hè una [[loghja]] circulari dicuratu incù enormi statui raffiguranti dodici [[Vittoria (divinità)|Vittorii]].<ref>{{cita pubblicazioni|autori=François Lagrange|rivista=L'estampille/L'objet di art|numaru=21|mesi=ghjinnaghju|annu=2006|titulu=Les Invalides|pagini=p. 51}}</ref> U trasfirimentu da a cappedda di Saint-Jérôme induva era stata diposta a salma in u [[1840]], in a cripta cintrali di a [[Hôtel des Invalides|cattidrali di Saint-Louis des Invalides]] fù effittuatu in una cirimonia micca pubblica u 2 aprili [[1861]], incù a prisenza di l'imperatori [[Nabulionu III di Francia|Nabulionu III]]. A mascara funiraria hè cunsirvata inveci vicinu à l'[[Accademia di l'Euteleti]] à [[San Miniato]] in a [[pruvincia di Pisa]], cità induva calchì antinati di l'imperatori aviani risidutu. À l'internu di a cripta hè prisenti ancu a tomba di u figliolu di Nabulionu, [[Nabulionu II di Francia|Nabulionu Francescu]], chì fù quì trasfiritu u so corpu da a [[Cripta Imperiali|Cripta di i Cappuccini]] di [[Vienna]], ind'eddu era sipoltu com'è tutti i membri di a casa d'Austria, da [[Adolf Hitler]] in [[1940]], com'è donu à u populu di Francia dopu l'accupazioni à l'iniziu di a [[siconda guerra mundiali]]. == A strategia di Nabulionu == [[File:Jacques-Louis David 011.jpg|thumb|upright=0.7|U generali Nabulionu Bonaparte, cummandanti di l'[[Armata d'Italia (Francia)|Armata d'Italia]].]] Nabulionu, ufficiali d'artigliaria, ghjovanu generali liatu à l'iniziu à a fazzioni giacobina è dunqua à u Dirittoriu, prima consulu è dopu imperatori di i francesi, cunduttieri di a più grandi macchina militara di l'ebbica<ref>G.Blond, ''Viva è mora par Nabulionu'', pp. 7-9.</ref> è cunquistadori di gran'parti di u cuntinenti, ferma à i ghjorna d'oghji l'archetipu di l'omu di guerra vitturiosu, prutagonistu di una vicenda storica narrata è analizata da una vastissima bibliugrafia<ref>{{cita|Tulard|pp. 9-16|tulard1994}}</ref>. == I figlioli == [[File:Bonaparte premier Consul Gérard Chantilly.jpg|thumb|upright|''Bonaparte, Prima Consulu'', dipintu di [[François Gérard]].]] Nabulionu ebbi un solu figliu lighjittimu, u ghjà citatu [[Nabulionu II di Francia|Nabulionu Francescu]] ([[1811]] - [[1832]]), avutu da a siconda moglia [[Maria Luisa d'Asburgu-Lorena]] ([[1791]] - [[1847]]). Eppuri sò noti par certu almenu dui figlioli illighjittimi: * [[Carlu Lionu Denuelle|Carlu, conte Léon]] ([[1806]] - [[1881]]) avutu da [[Eleonora Denuelle|Luisa Caterina Eleonora Denuelle de a Plaigne]] ([[1787]] - [[1868]]), lettrici di a principessa [[Carulina Bonaparte]], ghjà spusata à Jean-Honoré François Revel è da eddu divurziata pochi mesa prima di a nascita di Carlu;<ref>A nascita di Carlu Lionu smentì a cunvinzioni ch'è Nabulionu fussi sterili, cunvinzioni chèi pruvinia da u fattu ch'è a moglia Ghjasippina, dopu circa deci anni di matrimoniu, ùn l'avia ancora datu un figliu nonustanti edda n'avissi avuti dui da u pricidenti maritu. Stu fattu dimustrava u cuntrariu: Ghjasippina era diventata sterili è Nabulionu iniziò da tandu à pinsà à u divorziu chì l'avaria cunsintitu di spusà una donna in gradu di dà li un eredi di l'imperu, {{cita|Ghjaddu|pp. 496-497|ghjaddu}}.</ref> * [[Lisandru Ghjaseppu Culonna-Walewski|Lisandru Floriano Ghjaseppu, conte Culonna-Walewski]], ([[1810]] - [[1868]]), avutu da [[Maria Walewska|Maria Laczynska]] ([[1786]] - [[1817]]), ghjovana polacca, moglia di l'anzianu conti Attanasio Culonna di Walewice-Walewski, megliu nota incù u nomu di Maria Walewska, di a quali Nabulionu fù sinciramenti innamuratu. Inoltri hè statu scrittu ch'è u filosofu, ghjurnalistu è omu di statu francesu, [[Jules Barthélemy-Saint-Hilaire]] (1805&nbsp;- 1895), fussi un figliolu illighjittimu di Nabulionu Bonaparte, ma ùn ci hè alcuna cirtezza storica<ref>Jean-Marie Mayeur, Alain Corbin, Arlette Schweitz (dir.), ''Les immortels du Sénat, 1875-1918. Les cent seize inamovibles de a Troisième République'', Paris, Publications de a Sorbonne, 1995, 512 p.</ref>. == Bibliugrafia == * Jacques Bainville, Napoleone, Milano, Baldini Castoldi Dalai Editore, 2006, ISBN 88-8490-920-1. * Guido Gerosa, Napoleone, un rivoluzionario alla conquista di un impero, Milano, Mondadori, 1995, ISBN 88-04-33936-5. * Sergio Valzania, Austerlitz, la più grande vittoria di Napoleone, Milano, Mondadori, 2005, ISBN 978-88-04-55900-9. * Alessandro Barbero, La battaglia, storia di Waterloo, Roma-Bari, Laterza, 2003, ISBN 978-88-420-7759-6. * Alexandre Dumas, Napoleone, Roma, ed. Newton & Compton, 2004, ISBN 88-8289-790-7. * David G. Chandler, Le Campagne di Napoleone, Milano, RCS Libri - Superbur Saggi, 2002, ISBN 88-17-11577-0. * David G. Chandler, I marescialli di Napoleone, Milano, ed. BUR, 1996, ISBN 88-17-11695-5. * Luigi Ugolini, Il romanzo di Napoleone, ed. Paravia, Torino, 1957 * Max Gallo, Napoléon, Paris, Edition Robert Laffont, 1997, ISBN 2-221-09796-3. * Adolphe Thiers, Histoire du consulat et de l'empire, Paris, Paulin-Lheureux. * Émile Marco de Saint-Hilaire, Histoire populaire de Napoleon et de la grande armée, G. Kugelmann, 1843, ISBN non esistente. * Louis Antonine Fauve De Bourrienne, Memoirs of Napoleon Bonaparte, Volume 4, Wildside Press LLC, 2010, ISBN 978-1-4344-1136-5. * Lionel Jospin, Le mal napoléonien, Éditions du Seuil, 2014. * Philip Dwyer, Napoleone: The path to power 1769 - 1799, Volume 1, Bloomsbury Publishing, 2008, ISBN 978-0-7475-6677-9. * Avner Falk, Napoleon against himself: a psychobiography, Pitchstone Pub, 2007, ISBN 978-0-9728875-6-4. * Thomas Ussher, John R. Glover, Napoleon's Last Voyages, Ithaca, Cornell University Library, 1906, ISBN 978-1-112-51214-8. == Filmugrafia == Di seguitu sò citati li film reperibili in lingua italiana chì hanu avutu per sogghjèttu centrale lu personagghju di napuleone Bonaparte è le sue vicende storiche. * [[1927]] - ''[[Napoleone (film 1927)|Napoléon]]'' di [[Abel Gance]] cù [[Albert Dieudonné]] (Francia) - storia di napuleone da la fanciullezza à la campagna d'Italia di lu 1796, in 235', prima parte di un ciclu mai realizzatu. * [[1935]] - ''[[Campu di magghju]]'' di [[ghjovacchinu furzanu]] cù [[Corradu Racca]] (Italia) - da l'esiliu à Sant'Elena, napuleone rievoca li Centu ghjorni è Waterloo, in 103'. * [[1943]] - ''Sant'Elena, piccula isola'' di [[Renatu Simoni]] cù [[Rugghjèru Rugghjèri]] (Italia) - La storia di l'esiliu di l'imperatore à Sant'Elena, in 82'. * [[1952]] - ''Napoleone'' di [[Carlu burghesiu]] cù [[Renatu Rascel]] (Italia) - cummedia parodistica in cui lu bustu di napuleone raccunta le sue ghjèsta à quellu di [[Gaiu ghjuliu Cesare|ghjuliu Cesare]], in 90'. * [[1954]] - ''[[Désirée]]'' di [[Henry Koster]] cù [[Marlon Brandu]] (USA) - La tormentata vicenda d'amore trá napuleone è la so' fiamma [[Désirée Clary]], cunclusa col matrimoniu cù ghjuseppina, in 110'. * [[1954]] - ''Napoleone Bonaparte'' di [[Sacha Guitry]] cù [[Daniel Gélin]] è [[Raymond Pellegrin]] (Francia-Italia) - la storia cumpleta di napuleone da la nascita à la morte raccuntata da Talleyrand à li soi amici, in 180'. * [[1960]] - ''[[Napoleone à Austerlitz]]'' di Abel Gance cù [[Pierre Mondy]] (Francia-Italia-Jugoslavia) - napuleone da l'incoronaziune à la battaglia di Austerlitz, in 170'. * [[1970]] - ''[[Waterlou]]'' di [[Serghjèj Bondarcuk]] cù [[Rod Steighjèr]] (URSS-Italia) - li Centu ghjorni è la battaglia di Waterlou (forse la più lunga in lu la storia di lu cinema) in 135' - quattru ore in urighjnale. * [[2002]] - ''[[Napoléon (film 2002)|Napoléon]]'' di [[Yves Simoneau]] cù [[Christian Clavier]] (Francia, ghjèrmania, Italia, Canada, USA) - pruduziune televisiva in quattru puntate tratta da lu ciclu di [[Max Gallu]] cù [[Isabella Rossellini]], [[ghjèrard dipardieu]] è [[John Malkovich]]. * [[2006]] - ''[[N (Iu è napuleone)]]'' di [[Paolu Virzì]] cù [[Daniel Auteuil]] (Italia) - trattu da l'omonimu romanzu di [[Ernestu Ferreru]] ([[premiu Strega]] 2000), hè ambientatu durante l'esiliu di napuleone à l'Elba. == Liami esterni == * {{fr}} [http://www.napoleon.org/ Fundazione Napulione] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. == Rifarenzi == {{Referenze|2}} {{Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Persunalità storica di Corsica|Buonaparte, Napulione]] [[Categoria:Militare|Buonaparte, Napulione]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Famiglia Bonaparte]] [[Categoria:Nati in 1769]] [[Categoria:Morti in 1821]] lemnbtwhud4mq9gr18tdgxtmnmcg473 Doc Hollywood 0 12641 358571 358570 2018-02-09T21:40:28Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Doc Hollywood''''' hè un [[cinemà|filmu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] di cumedia rumantica di l'annu [[1991]], realizatu da [[Michael Caton-Jones]]. I rolli principali sò stati ghjucati da [[Michael J. Fox]] è [[Julie Warner]]. In rolli secundarii, hanu ghjucatu [[Woody Harrelson]] è [[Bridget Fonda]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1991]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] n4zz63ilz2bq7abv6i600kxgc8mtjyi Pillow Talk 0 12642 333904 325512 2014-03-23T14:49:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pillow Talk''' (titulu francese: ''Confidences sur l'oreiller'', in corsu: "Cunfidenze nantu à u guanciale") hè un filmu americanu di u [[1959]]. In issa cumedia rumantica hanu ghjucatu [[Doris Day]] è [[Rock Hudson]]. [[Categoria:Filmu di l'anni 1950]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] sihp3ya565orlhwkftg1ouepu2c1of2 Categoria:Filmu di l'anni 1950 14 12643 337410 335552 2014-09-06T11:56:04Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|1950]] n18ignl8jbo2pkm0gqsiwa7u4rkxy7f Muntagna 0 12644 354092 351548 2016-05-18T14:09:43Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Everest.jpg|thumb|250px|U [[Monte Everest]], u monte più altu di u mondu]] Una '''muntagna''' hè un rilievu di a [[terra|superficia terrestra]] chì si stende sopra à u terrenu circustante in un'aria limitata. Sicondu e [[Cunvinzione sociologia)|cunvinzione]] europee a so [[altitudine|altezza]] deve esse d'almenu 600 metri sopra à u livellu di u mare ([[s.a/u.m.]]) è u so aspettu deve esse almenu in parte d'accessu difficiule. Di manera analoga si parle di muntagna ancu quand'omu si rifererisce à i rilievi chì si scontrani annantu à l'altre [[pianeta|pianete]] o annantu à i so [[satellitu naturale|satelliti]]. A muntagna hè furmata da un agglumeratu di [[terra]] è di [[roccia]] chì s'alza da a [[crosta terrestra|superficia]] di a [[Terra]], righjunghjendu à volta ancu [[altitudine|altitudine altimetriche]] assai elevate, è incù caratteristiche [[geumorfolugia|geomorfologiche]] diverse per ogni muntagna. [[File:Monte Galero da ovest a sin colle san bernardo.jpg|thumb|upright=1.4|A [[Bocca San Bernardu]] (957 m s.a/u.m., à sinistra induv'elle ci sò e pale eoliche), è u [[Monte Galeru]] (1.708 m s.a/u.m., à dritta), in e [[Prealpe Ligure]]]] Sicondu e varie necessità, ci sò trè definizione di muntagna: cunvinziunale, tradiziunale è statistica. Un inseme di muntagne vicine è culligate trà elle prende u nome di [[gruppu muntosu]], [[massicciu muntosu]] o [[catena muntosa]]. Infine s'hè solitu à distingue trà [[bassa muntagna]] è [[alta muntagna]], pigliendu in generale cum'è quota di suddivisione i 1.500&nbsp;m s.a/u.m. U studiu di e muntagne, à tempu à quellu di l'altri rilievi terrestri, entre in a branca di a [[geugrafia fisica]] cunnisciuta cum'è [[orugrafia]]. == Furmazione è sviluppu == [[File:Formation of Cape Fold Mountains.jpg|thumb|upright=1.4|Furmazione di u [[Cape Fold Belt]], in [[Sudafrica]]]] Una muntagna hè di solitu produtta da u muvimentu di e [[placca tettonica|placche litosferiche]], tantu per [[orogenesi|muvimentu orugeneticu]] ch'è per [[muvimentu epirogeneticu]]. E forze cumpressive, u sullivamentu isustaticu è l'intrusione di [[roccia ignea|materiale igneu]], forzanu e [[rocce]] superficiale à l'insù, criendu una massa più alta ch'è in u territoriu circustante. Sicondu l'altezza s'ottene una cullina o, s'ella hè più alta è ripida, una muntagna. L'altezza assuluta di muntagne è culline varieghja sicondu a [[tupugrafia]] di l'aria. E muntagne più alte tendenu à prisentà si in longhi archi liniari, indichendu attività è cunfine di e placche tettuniche. A criazione di e muntagne tende à avvene in periodi di tempu definiti, detti ''orogenie''. Duie tipi di muntagne sò furmati sicondu cum'è e rocce riagiscenu à e forze tettoniche - per sullivamentu o per ripiigamentu. Parechje muntagne isulate sò produtte da [[Vulcanu (geolugia)|vulcani]], cumprese parechji [[isula|isule]], apparintamente chjuche, chì righjunghjenu una nutevule altezza rispettu à u fundale oceanicu. E muntagne sò criate per sullivamentu quandu larghe zone sò strade di faglie chì creanu grandi dislucamenti verticale. I blocchi alzati custituiscenu e muntagne. I blocchi chì cadenu da quesse ponu esse chjuchi o furmà stesi sistemi di fosse tettoniche. Stu tipu di paisaghju si pò vede in [[Africa]] orientale, annantu à i [[Vosgi]], in a valle di u [[Renu]] è in a zona di u [[Basin and Range]] in l'America nordu occidentale. U sviluppu o menu d'una muntagna in altezza dipende unicamente da u bilanciu trà e forze d'orogenese è quelle d'erusione da parte di l'agenti atmusferichi ([[precipitazione]], [[ventu]], [[cutrura]]): s'è e prime prevalenu annantu à e seconde a muntagna cresce assai pianu in altezza. S'è invece sò e seconde à prevale tandu a muntagna pianu pianu diminuisce altrettantu a so altezza. E muntagne vechje tendenu inoltre à apparisce più dolce per effettu di l'erusione stessa, è viciversa muntagne più ghjovane tendenu à esse più aspre. === Altezza === [[File:Mount-Yamnuska2-Szmurlo.jpg|thumb|upright=1.4|U [[Monte John Laurie]] in a [[pruvincia canadese]] di l'[[Alberta]]]] L'altezza o [[altimitria|quota altimetrica]] d'una muntagna hè definita cum'è a distanza verticale da a vetta di quella muntagna finu à righjunghje u [[livellu di u mare|livellu mediu di u mare]]. A più alta muntagna di a [[Terra]] hè u Monte [[Everest]], di 8.850&nbsp;m s.a/u.m. sicondu a misurazione fatta da satellitu in u 2002. Si trova in a più impurtante catena muntosa di a pianeta, l'[[Himalaya]] chì sipara India, Nepal è Bhutan da a China. In altirnativa à a definizione data si puderia imprudà altre definizione: partendu da u centru di a terra oppuru da a ''basa'' di a muntagna stessa. Infatti per via di u [[rigunfiamentu equaturiale]] e muntagne chì si trovanu più vicine à l'[[equatore]] anu una grande distanza da u centru di a terra. Inoltre una muntagna pò alzà si da un fundale oceanicu postu sottu u livellu di u mare. In stu modu u Monte [[Chimborazo]], in [[Ecuador]], hè 2.150&nbsp;m più luntanu ch'è l'Everest rispettu à u centru di a Terra ma incù 6.272&nbsp;m ùn hè micca nemmenu u piccu più altu ch'è l'[[Ande]]. Inoltre u [[Mauna Loa]] hè più altu ch'è l'Everest s'èellu si misura à parte da a so basa annantu à u fundale oceanicu ma micca s'ellu si misura a so vetta à parte da u livellu di u mare. Infine parlendu di e [[Mons (esogeologia)|muntagne straterrestre]] a più alta muntagna di u [[sistemu sulariu]] hè l'[[Olympus Mons]], chì si trova annantu à [[Marte (astronumia)|Marte]], chì supereghja i 27&nbsp;km d'altezza. === Pruminenza === Per sottulinià l' ''impurtanza'' d'una muntagna hè imprudatu u cuncettu di [[pruminenza tupugrafica]]. Sta definizione permette di dì quantu una muntagna hè ''isulata'' oppuru quant'ella ''prevale'' annantu à quelle ch'ella hà in i so cuntorri. === Isulamentu topugraficu === [[Image:Chimborazo from southwest.jpg|thumb|250px|U [[Chimborazu]] vistu da u sudu]] Ancu l'[[isulamentu topugraficu]] hè un elementu chì cuncorre à diterminà l' ''impurtanza'' d'una muntagna. Si tratta in stu casu di a minima distanza orizuntale trà a muntagna stessa è u più vicinu puntu d'altezza maiore. === Attività turistiche è spurtive === Parechji muntagne sò moltu difficiule da scalare è offrinu viste spittaculare. Per stu parechje persone apprizzieghjanu l'attività di l'[[alpinismu]], l'[[arrampicata spurtiva]] è u [[trekking]]. E muntagne sò ancu u locu induve si praticheghjanu parechji [[sport invirnali]] ([[schì alpinu]], [[schì alpinismu]], [[schì nordicu]] è cetera.) è destinazione di vacanze estive è invirnale, rivestendu dunque un'impurtanza micca sicundaria in u [[turismu]] è in l'attività ecunomiche cunnesse. ==Citazione== Accade chì a muntagna fussi citata in a cultura è a litteratura corsa. Per esempiu in u pruverbiu: * ''Cù a forza s'abbatenu ancu e muntagne''. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Gruppu muntosu]] * [[Alta muntagna]] * [[Bassa muntagna]] * [[Elencu di muntagne]] * [[Catena muntosa]] * [[Muntagne annantu à altri corpi di u Sistemu Sulariu]] [[Categoria:Muntagna]] ftnmup6au1r5dxw2gtfuu7mit15rzmw Canada 0 12647 155133 2009-01-13T17:06:45Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canadà]] eetmm2c1soq7w1z77fom5er8nwbs7cz Argentina 0 12648 364928 354616 2019-11-09T16:07:12Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Argentina orthogonal.svg|thumb|Argentina]] [[File:ViñedoCafayate.jpg|thumb|left|Salta.]] [[File:Flag of Argentina.svg|thumb|Bandera di l'Argentina]] L''''Argentina''' (ancu '''Arghjintina''') hè un statu in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Buenos Aires]]. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Délfor Dicásolo]] *[[Cristina Fernández de Kirchner]] *[[Enrique Pinti]] {{Commons|Argentina}} [[Categoria:Argentina]] [[Categoria:America di u Sudu]] szaa9nnrdyy2j3mq58q3h2snlgnepuu Arghjintina 0 12649 155138 2009-01-13T17:21:32Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Argentina]] cyupbzb85rsooqb4qka30pcy2318xae Ghjermania 0 12650 155141 2009-01-13T18:00:53Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Germania]] m3j3hhzdgu79336rxct2nng1uak2vfs Spagnolu rioplatense 0 12652 334455 325514 2014-03-23T15:00:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''spagnolu rioplatense''' hè una variante di a [[lingua spagnola]] in l'[[America di u Sudu]]. Hè soprattuttu parlatu in l'[[Argentina]] è l'[[Uruguay]], ma hà puru influenza à u spagnolu di u [[Paraguay]] è ancu un pocu à quellu di a [[Bolivia]]. [[Categoria:Spagnolu latinuamericanu|Rioplatense]] ctdpsb5x1w6biz5su0magxfgl8su21a Categoria:Varietà di a lingua spagnola 14 12653 335895 193957 2014-03-23T18:16:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Spagnolu]] tmtz1lq9p9f27pfcanrpl5r9p259ckz Bolivia 0 12654 353758 338363 2016-04-13T23:54:34Z Master of Contributions 8749 -vandalism wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Salar_de_Uyuni,_Bolivia2.jpg|thumb|left|Uyuni]] [[File:Flag of Bolivia.svg|thumb|Bandera di a Bolivia]] [[File:Bolivia (orthographic projection).svg|thumb|Bolivia]] A '''Bolivia''' hè un paese in l'[[America di u Sudu]]. [[Categoria:America di u Sudu]] onxkofcf7xvg37g44z2otg6jk6vid5y Venezuela 0 12655 334979 329563 2014-03-23T15:10:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Venezuela.svg|thumb|Bandera di u Venezuela]] [[File:Venezuela (orthographic projection).svg|thumb|Venezuela]] U '''Venezuela''' hè un paese in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Caracas]]. [[Categoria:America di u Sudu]] 1jgvm617x7sha3umr8mu6wvsfpf9w1j Categoria:America di u Sudu 14 12656 335401 328313 2014-03-23T18:07:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America]] 2ql43s4pbbsfpacg1fws1glquw4om5l Colombia 0 12657 364729 363461 2019-11-01T21:31:02Z 178.152.127.125 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Colombia.svg|thumb|Bandera di a Colombia]] [[File:COL orthographic (San Andrés and Providencia special).svg|thumb|Colombia]] A '''Colombia''' hè un statu in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Bogotà]]. A Colombia ha una superficia di 1.141.748 km² è tene circa 45 milioni d'abitanti. ==Da vede dinò== *[[Juanes]] *[[Gabriel García Márquez]] *[[Shakira]] *[[Luis Muriel]] [[Categoria:America di u Sudu]] otf3ts2saxdqqd41sk3jqb5vjgec4va Brasilia 0 12658 347939 331734 2015-07-03T10:31:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Brasilia''' (''Brasília'' in [[lingua portoghese|portoghese]]) hè a capitale di u [[Brasile]]. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile]] hsc1l50vp7jbn5ydeyjpl7kijopwrgz Brasília 0 12659 155161 2009-01-13T20:55:34Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Brasilia]] sdb8gu54ksztj5phxdtjri9mj44r6dp The Hard Way 0 12660 358576 334630 2018-02-09T21:57:50Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Hard Way''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A manera dura"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Manière forte'', corsu: "A manera forte") hè un [[cinemà|filmu]] di cumedia [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1991]] cù [[Michael J. Fox]] è [[James Woods]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1991]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] lmj23gzp8xwot7qd7c5oplzuwpxyi5e Linkin Park 0 12661 357431 357429 2017-07-17T00:00:21Z Biruxx 12063 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I '''Linkin Park''' hè un gruppu di rock [[Stati Uniti|americanu]] natu in 1996 à Agoura Hills, [[California]], cume SuperXero. A furmazione di i SuperXero era furmata da u rapper MC Mike Shinoda, u chitarista Brad Delson è u baterista Rob Bourdon. Frà u 1997 è u 1999 si aghjunghenu Dave Farrell, dettu Phoenix, Joseph Hahn è Chester Bennington è u gruppu piglia u nome di Hybrid Theory, dopu, in u 2000, u gruppu piglia infine u nome di Linkin Park da Lincoln Park. == Albumi == === Cume Xero === * 1997 - Xero Sampler Tape === Cume Hybrid Theory === * 1999 - Hybrid Theory EP === Cume Linkin Park (Studio) === * 2000 - Hybrid Theory * 2003 - Meteora * 2007 - Minutes to Midnight * 2010 - A Thousand Suns * 2012 – Living Things * 2014 – The Hunting Party '''EP''' * 2002 - In The End EP * 2008 - Live from SoHo EP (solo su iTunes) * 2008 - Songs from the Underground * 2009 - Underground 9: Demos '''Remix''' * 2002 - Reanimation * 2004 - Collision Course (con Jay-Z) '''Dal vivu''' * 2003 - Live in Texas * 2008 - Road to Revolution: Live at Milton Keynes [[Categoria:Gruppu di rock]] mkdmt02gds4ev6h73yrz4ebqnx9gyc4 Snow Patrol 0 12662 347186 334425 2015-07-01T23:59:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Snow Patrol''' hè un gruppu di [[rock]] [[Regnu Unitu|britannicu]]. [[Categoria:Gruppu di rock]] lgcm7jz14kw3o0gbfrzoifeytf4yvxx Patre nostru 0 12664 359828 359827 2018-07-14T19:10:38Z 90.2.225.37 /* In lingua corsa */ wikitext text/x-wiki U '''Patre nostru''' (o [[Patri nostru]]) hè a [[preghere|preghera]] cumuna à ogni [[cristianisimu|cristianu]]. E parole sò di a bocca di [[Gesù Cristu]], cusì si leghje in u [[Vangelu]] di San'Matteu (6.9.13) è ancu in quellu di San'Luca (11.2.4). Hè a preghera a piu cunnisciuta di a [[riligione cristiana]]. == U testu di a preghera == === In lingua corsa === :Patre nostru chì sì in celu, :Ch'ellu sia santificatu u to nome; :Ch'ellu venga u to regnu; :Ch'ella sia fatta a to vuluntà, :In terra cum'è in celu. :Dacci oghjeghjornu u nostru pane cutidianu; :È rimettici i nostri debiti, :Cum'è no i rimettimu à i nostri debitori; :Ùn ci induce micca in tentazione, :Ma francaci da u male. :Amme (è cusì sia). === In lingua latina === Eccu una versione cantata di u ''Pater Noster'', in [[lingua latina|latinu]] : [[File:Pater Noster in Cantus Planus.png|250px]] === In lingua greca (testu originale) === :Πάτερ ἡμῶν ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς· :ἁγιασθήτω τὸ ὄνομά σου· :ἐλθέτω ἡ βασιλεία σου· :γενηθήτω τὸ θέλημά σου, ὡς ἐν οὐρανῷ καὶ ἐπὶ τῆς γῆς· :τὸν ἄρτον ἡμῶν τὸν ἐπιούσιον δὸς ἡμῖν σήμερον· :καὶ ἄφες ἡμῖν τὰ ὀφειλήματα ἡμῶν, :ὡς καὶ ἡμεῖς ἀφίεμεν τοῖς ὀφειλέταις ἡμῶν· :καὶ μὴ εἰσενέγκῃς ἡμᾶς εἰς πειρασμόν, :ἀλλὰ ῥῦσαι ἡμᾶς ἀπὸ τοῦ πονηροῦ. == Analisa == === Patre nostru chì sì in celu === Inseme, e parulle "Patre Nostru" designanu [[Diu]], u Patre (cumu ancu in a tradizione [[ghjudaisimu|ebrea]]). Mostra ancu ch'ellu ci hè una relazione di prossimità fra Diu è quellu chi prega, cum'è frà un babbu è u so zitellu. === Ch'ellu sia santificatu u to nome === Dopu l'apertura (Patre Nostru), a preghera principia di listessa manera ch'è u [[Kaddish]], sanctificandu u nome di Diu. In u ghjudaisimu, u nome di Diu hè assai importante, è centrale. Ùn hè micca solu una ticchetta chì permette d'identificà à Diu, ma rifletta a so vera natura, profunda è plurale. «Ch'ellu sia santificatu» hè una frasa passiva, dunque ùn hè micca quellu chì ora chì santifica u nome di Diu, o almenu, ùn hè micca solu ellu, ma l'umanità entera. === Ch'ellu venga u to regnu === A dumanda pè u Regnu di Diu hè interpretata cumu una referanza à a credenza, cumuna à l'epica, chì una figura messianica veneria purtà è instaurà un regnu divinu. Di manera tradiziunale, u regnu di Diu hè vistu cume un rigalu da Diu, è micca cume una realizione umana, ma quess'idea hè avà a spessu rimessa in causa da ghjente chì crede piutostu chì stu regnu sara purtatu da un gruppu di ghjente travagliendu cù a fede pè instaurà un mondu megliu, seguente i cummandamenti di Diu. === Ch'ella sia fatta a to vuluntà, in terra cum'è in celu === Quì si sprema a voluntà chì a voluntà di Diu sia fatta. Ghjè a spressione di una speranza. === Dacci oghjeghjornu u nostru pane cutidianu === Quessa dumanda più parsunala rompa a similarità cù u Kaddish. U primu pinseru ghjè materiale : quellu di u pane. Ma in a tradizione cristiana, u pane ùn hè micca solu qualcosa di materiale. Hè ancu un simbulu spirituale, cume in u rituale di a [[communione]]. U sensu di a parulla greca tradutta in corsu cume in a maioranza di l'astre lingue, ἐπιούσιος (epiusios), hè scura. Ghjè quasi un [[hapax legomenon]] (parulla impiegata solu una volta in a lingua scritta, in un cuntestu particulare bè precisu). === È rimettici i nostri debiti, cum'è no i rimettimu à i nostri debitori === A parulla «debitu» hè una traduzzione di una parulla aramaicu vulendu ancu dì «[[peccatu]]». A scelta di a parulla «debitu» pè a traduzzione, in piazza di «peccatu», pò mostrà una certa concezzione di u peccatu cume occasione mancata di fà u bè. «Cum'è no i rimettimu à i nostri debitori» mostra l'importanza di u [[perdonu]] in a religione cristiana. Ci vole à perdunà ancu à i so nemichi. === Ùn ci induce micca in tentazione === I teologhi ùn sò micca d'accunsentu pè l'interpretazione d'issa frasa. A parulla greca πειρασμός (peirasmos) tene assai significazione : tentazione, prova, o torna sperimentu. In più, a traduzzione cù a parulla "tentazione" pare in cuntradizione cù u Vangelu secondu San Ghjuvanni (1:12-15), chì dice chì Diu ùn sottumette nimu à a tentazione. Un'altra interpretazione hè dunque ch'issa frasa hè una preghera pè chì Diu ci dia a forza di resistà a e tentazione. === Ma francaci da u male === In u testu grecu, a parulla «male» pudià esse neutra (è vole dì u male in u sensu generale) o maschile (è designà «quellu chì hè male», dunque [[Satanassu]]). Pè [[Ghjuvanni Calvin]], difatti, ùn ci sarianu tante sfarenze trà i dui. == Dossologia == [[Categoria:Cristianisimu]] os8wyndjtqqsjci3k0et87dj1iklru7 Prima guerra mundiale 0 12665 364806 364805 2019-11-04T10:06:31Z 90.57.46.185 caractères << >> mal placés wikitext text/x-wiki A '''prima guerra mundiali''' fù u cunflittu armatu chì cuinvolsi i principali putenzi mundiali è molti di quiddi minori trà l'istati di 1914 è a fini di 1918. Chjamata à l'iniziu da i cuntimpuranii "guerra aurupea", incù u cuinvulghjimentu succissivu di i culonii di l'[[Imperu britannicu]] è d'altri paesi straauropei frà i quali i [[Stati Uniti d'America]] è l'[[Imperu giappunesu]], presi dopu u nomu di "guerra mundiali" o ancu di "grandi guerra": fù infatti u più grandi cunflittu armatu mai successu finu à a [[siconda guerra mundiali]]<ref>{{Cita|Willmott|pp. 10, 11}}</ref>. {{Infobox Conflicte militar |imatge = [[Fichièr:WWImontage.jpg|300px]] |legenda = |data = 28 de julhet de 1914 – 11 de novembre de 1918. |luòc = Euròpa, Africa, Orient Mejan, Oceans Pacific, Indian e Atlantic. |casus = Assassinat de Francés Ferrand, archiduc d'Àustria-Ongria. |eissida = Victòria de la Tripla Entenduda e de seis aligats. |comandant1 = * '''Triple-Entenduda e seis aligats :''' * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Nicolau II de Russia|Nicolau II]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Nicolau Nikolaevich de Russsia|Grand duc Nicolau]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Alexander Samsonov|A. Samsonov]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Paul von Rennenkampf|von Rennenkampf]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Aleksei Brusilov|A.Brusilov]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Nikolai Ivanov|N. Ivanov]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Lavr Georgievich Kornilov|L. G. Kornilov]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Aleksey Kuropatkin|A. Kuropatkin]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Nikolai Yudenich|N. Yudenich]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Andrei Eberhardt|A. Eberhardt]] * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Aleksandr Kolchak|A. Kolchak]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Raymond Poincaré|R. Poincaré]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[René Viviani|R. Viviani]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Aristide Briand|A. Briand]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Alexandre Ribot|A. Ribot]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Paul Painlevé|P. Painlevé]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Georges Clémenceau|G. Clémenceau]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Joseph Joffre|J. Joffre]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Robert Nivelle|R. Nivelle]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Philippe Pétain|P. Pétain]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Ferdinand Foch|F. Foch]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Louis Franchet d'Espèrey|L. Franchet d'Espèrey]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Maurice-Paul-Emmanuel Sarrail|M. Sarrail]] * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[Adolphe Guillaumat|A. Guillaumat]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[George V dau Reialme Unit|George V]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[Herbert Henry Asquith|H. H. Asquith]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[David Lloyd George|D. L. George]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[William Robertson|W. Robertson]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[John French|J. French]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[Douglas Haig|D. Haig]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[Archibald Murray|A. Murray]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[Edmund Allenby|E. Allenby]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[John Fisher|J. Fisher]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[Henry Jackson|H. Jackson]] * [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[John Jellicoe|J. Jellicoe]] ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Robert Borden|R. Borden]] ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Julian Byng|J. Byng]] ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Edwin Alderson|E. Alderson]] ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Arthur Currie|A. Currie]] ** [[Fichièr:Flag_of_Australia_(1901-1903).svg|border|15px]] [[Andrew Fisher|A. Fisher]] ** [[Fichièr:Flag_of_Australia_(1901-1903).svg|border|15px]] [[Billy Hughes|B. Hugues]] ** [[Fichièr:Flag_of_Australia_(1901-1903).svg|border|15px]] [[John Monash|J. Monash]] ** [[Fichièr:British Raj Red Ensign.svg|border|15px]] [[John Nixon|J. Nixon]] ** [[Fichièr:Flag of South Africa (1912-1928).png|border|15px]] [[Louis Botha|L. Botha]] ** [[Fichièr:Flag of South Africa (1912-1928).png|border|15px]] [[Jan Smuts|J. Smuts]] * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Pèire I de Serbia|Pèire I]] * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Radomir Putnik|R. Putnik]] * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Petar Bojović|P. Bojović]] * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Stepa Stepanović|S. Stepanović]] * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Živojin Mišić|Z. Mišić]] * [[Fichièr:Flag of Montenegro (1941-1944).svg|border|15px]] [[Nicolau I de Montenegro|Nicolau I]] * [[Fichièr:Flag of Montenegro (1941-1944).svg|border|15px]] [[Janko Vukotić|J. Vukotić]] * [[Fichièr:Flag of Belgium (civil).svg|border|15px]] [[Albert I de Belgica]] * [[Fichièr:Merchant flag of Japan (1870).svg|border|15px]] [[Emperaire Taishō]] * [[Fichièr:Merchant flag of Japan (1870).svg|border|15px]] [[Ōkuma Shigenobu]] * [[Fichièr:Merchant flag of Japan (1870).svg|border|15px]] [[Terauchi Masatake]] * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Victor-Emmanuel III d'Itàlia|Victor-Emmanuel III]] * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Luigi Cadorna|L. Cadorna]] * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Armando Diaz|A. Diaz]] * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Luigi Amedeo of Savòia-Aosta|Prince Luigi Amedeo]] * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Paolo Thaon di Revel]] * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Ferdinand I de Romania|Ferdinand I]] * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Constantin Prezan|C. Prezan]] * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Alexandru Averescu|A. Averescu]] * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Eremia Grigorescu|E. Grigorescu]] * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Bernardino Machado|B. Machado]] * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Afonso Costa|A. Costa]] * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Tamagnini de Abreu|T. de Abreu]] * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Alves Roçadas|A. Roçadas]] * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Ferreira Gil|F. Gil]] * [[Fichièr:Flag of the United States.svg|border|15px]] [[Woodrow Wilson]] * [[Fichièr:Flag of the United States.svg|border|15px]] [[John Joseph Pershing|J. Pershing]] |combatents1 = '''Tripla Entenduda e seis aligats :''' * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Russia]] (1914-1917) * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[França]] * [[Empèri Britanic]] e [[Commonwealth]] : ** [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg|border|15px]] [[Reialme Unit]] ** [[Fichièr:Flag_of_Australia_(1901-1903).svg|border|15px]] [[Austràlia]] ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Canadà]] ** [[Fichièr:British Raj Red Ensign.svg|border|15px]] [[Índia]] ** [[Fichièr:Flag of New Zealand.svg|border|15px]] [[Nòva Zelanda]] ** [[Fichièr:Flag of South Africa (1912-1928).png|border|15px]] [[Sud-Africa]] * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Serbia]] * [[Fichièr:Flag of Belgium (civil).svg|border|15px]] [[Belgica]] * [[Fichièr:Flag of Montenegro (1941-1944).svg|border|15px]] [[Montenegro]] * [[Fichièr:Merchant flag of Japan (1870).svg|border|15px]] [[Japon]] * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Itàlia]] (1915-1918) * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Portugal]] (1916-1918) * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Romania]] (1916-1917) * [[Fichièr:Flag of Greece (1828-1978).svg|border|15px]] [[Grècia]] (1917-1918) * [[Fichièr:Flag of the United States.svg|border|15px]] [[Estats Units]] (1917-1918) * [[Fichièr:Flag of Hejaz 1917.svg|border|15px]] [[Hejaz]] * [[Fichièr:Flag of Bohemia.svg|border|15px]] [[Checoslovaquia]] * [[Fichièr:Flag of Poland.svg|border|15px]] [[Polonha]] * [[Fichièr:Flag of the First Republic of Armenia.svg|border|15px]] [[Armenia]] |fòrças1 = * ''' Triple-Entenduda e seis aligats :''' * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Russia]] : {{formatnum:12000000}} * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[França]] : {{formatnum:8410000}} * [[Empèri Britanic]] e [[Commonwealth]] : ** [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg.png|border|15px]] [[Reialme Unit]] : {{formatnum:6210000}} ** [[Fichièr:Flag_of_Australia_(1901-1903).svg|border|15px]] [[Australia]] : {{formatnum:413000}} ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Canada]] : {{formatnum:629000}} ** [[Fichièr:British Raj Red Ensign.svg|border|15px]] [[Índia]] : {{formatnum:1440000}} ** [[Fichièr:Flag of New Zealand.svg|border|15px]] [[Nòva Zelanda]] : {{formatnum:129000}} ** [[Fichièr:Flag of South Africa (1912-1928).png|border|15px]] [[Sud-Africa]] : {{formatnum:136000}} * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Serbia]] : {{formatnum:707000}} * [[Fichièr:Flag of Belgium (civil).svg|border|15px]] [[Belgica]] : {{formatnum:267000}} * [[Fichièr:Flag of Montenegro (1941-1944).svg|border|15px]] [[Montenegro]] : {{formatnum:50000}} * [[Fichièr:Merchant flag of Japan (1870).svg|border|15px]] [[Japon]] : {{formatnum:800000}} * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Itàlia]] (1915-1918) : {{formatnum:5615000}} * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Portugal]] (1916-1918) : {{formatnum:100000}} * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Romania]] (1916-1918) : {{formatnum:750000}} * [[Fichièr:Flag of Greece (1828-1978).svg|border|15px]] [[Grècia]] (1917-1918) : {{formatnum:230000}} * [[Fichièr:Flag of the United States.svg|border|15px]] [[Estats Units]] (1917-1918) : {{formatnum:4335000}} * [[Fichièr:Flag of Bohemia.svg|border|15px]] [[Checoslovaquia]] : {{formatnum:90000}} |pèrdas1 = * '''TOTAL : quasi {{formatnum:5641000}}''' * [[Fichièr:Flag of Russia.svg|border|15px]] [[Russia]] : {{formatnum:1811000}} * [[Fichièr:Flag of France.svg|border|15px]] [[França]] : {{formatnum:1397800}} * [[Empèri Britanic]] e [[Commonwealth]] : ** [[Fichièr:Flag of the United Kingdom.svg.png|border|15px]] [[Reialme Unit]] : {{formatnum:886342}} ** [[Fichièr:Flag_of_Australia_(1901-1903).svg|border|15px]] [[Australia]] : {{formatnum:61928}} ** [[Fichièr:Flag of Canada-1868-Red.svg|border|15px]] [[Canada]] : {{formatnum:64944}} ** [[Fichièr:British Raj Red Ensign.svg|border|15px]] [[Índia]] : {{formatnum:74187}} ** [[Fichièr:Flag of New Zealand.svg|border|15px]] [[Nòva Zelanda]] : {{formatnum:18050}} ** [[Fichièr:Flag of South Africa (1912-1928).png|border|15px]] [[Sud-Africa]] : {{formatnum:9463}} * [[Fichièr:State_Flag_of_Serbia_(1882-1918).svg|border|15px]] [[Serbia]] : {{formatnum:275000}} * [[Fichièr:Flag of Belgium (civil).svg|border|15px]] [[Belgica]] : {{formatnum:38172}} * [[Fichièr:Flag of Montenegro (1941-1944).svg|border|15px]] [[Montenegro]] : {{formatnum:3000}} * [[Fichièr:Merchant flag of Japan (1870).svg|border|15px]] [[Japon]] : {{formatnum:415}} * [[Fichièr:Flag of Italy (1861-1946).svg|border|15px]] [[Itàlia]] (1915-1918) : {{formatnum:651010}} * [[Fichièr:Flag of Portugal.svg|border|15px]] [[Portugal]] (1916-1918) : {{formatnum:7222}} * [[Fichièr:Flag of Romania.svg|border|15px]] [[Romania]] (1916-1917) : {{formatnum:250000}} * [[Fichièr:Flag of Greece (1828-1978).svg|border|15px]] [[Grècia]] (1917-1918) : {{formatnum:26000}} * [[Fichièr:Flag of the United States.svg|border|15px]] [[Estats Units]] (1917-1918) : {{formatnum:116708}} * [[Fichièr:Flag of Bohemia.svg|border|15px]] [[Checoslovaquia]] : {{formatnum:4750}} |comandant2 = * '''Empèris centraus e seis aligats :''' * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Guilhèm II d'Alemanha|Guilhèm II]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Erich von Falkenhayn|von Falkenhayn]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[von Holtzendorff]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Reinhard Scheer|R. Scheer]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Erich Ludendorff|E. Ludendorff]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[August von Mackensen|von Mackensen]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Hermann von François|von François]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Paul Erich von Lettow-Vorbeck|von Lettow-Vorbeck]] * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Otto von Below|von Below]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Conrad von Hötzendorf|von Hötzendorf]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Arthur Arz von Straussenburg|von Straussenburg]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Svetozar Boroević|S. Boroević]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Anton Haus|A. Haus]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Maximilian Njegovan|M. Njegovan]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Miklós Horthy|M. Horthy]] * [[Fichièr:Ottoman Flag.svg|border|15px]] [[Mehmed V]] * [[Fichièr:Ottoman Flag.svg|border|15px]] [[İsmail Enver|I. Enver]] * [[Fichièr:Ottoman Flag.svg|border|15px]] [[Mustafa Kemal Atatürk|M. Kemal]] * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Ferdinand I de Bulgaria|Ferdinand I]] * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Nikola Zhekov|N. Zhekov]] * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Georgi Todorov|G. Todorov]] * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Konstantin Zhostov|K. Zhostov]] |combatents2 = '''Empèris centraus e seis aligats :''' * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Alemanha]] * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Àustria-Ongria]] * [[Fichièr:Ottoman Flag.svg|border|15px]] [[Empèri Otoman]] * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Bulgaria]] (1915-1918) |fòrças2 = * '''Empèris centraus e seis aligats :''' * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Alemanha]] : {{formatnum:11000000}} * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Àustria-Ongria]] : {{formatnum:7800000}} * [[Fichièr:Ottoman Flag.svg|border|15px]] [[Empèri Otoman]] : {{formatnum:2850000}} * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Bulgaria]] (1915-1918) : {{formatnum:1200000}} |pèrdas2 = * '''TOTAL : quasi {{formatnum:3131890}}''' * [[Fichièr:Flag of the German Empire.svg|border|15px]] [[Alemanha]] : {{formatnum:1808556}} * [[Fichièr:Flag of Austria-Hungary 1869-1918.svg|border|15px]] [[Àustria-Ongria]] : {{formatnum:922500}} * [[Fichièr:Ottoman Flag.svg|border|15px]] [[Empèri Otoman]] : {{formatnum:325000}} * [[Fichièr:Flag of Bulgaria.svg|border|15px]] [[Bulgaria]] (1915-1918) : {{formatnum:75844}} |comandant3 = |combatents3 = |fòrças3 = |pèrdas3 = |batalhas = '''Frònt oèst :''' [[Batalha dei Frontieras|Frontieras]] – [[Batalha de Lièja (1914)|Lièja]] – [[Batalha d'Anvèrs (1914)|Anvèrs]] – [[Premiera batalha de Marna|1{{èr}} Marna]] – [[Batalha de l'Yser (1914)|Yser]] – [[Premiera batalha d'Ypres|1{{èr}} Ypres]] — [[Segonda batalha d'Ypres|2{{a}} Ypres]] – [[Premiera batalha d'Artés|1{{èr}} Artés]] – [[Segonda batalha d'Artés|2{{a}} Artés]] – [[Batalha de Loos|Loos]] – [[Batalha de Verdun (1916)|Verdun]] – [[Batalha de la Somme (1916)|Somme]] – [[Batalha d'Arras (1917)|Arras]] – [[Batalha dau Camin dei Damasc|Camin dei Damasc]] – [[Tresena batalha d'Ypres|3{{a}} Ypres]] – [[Premièra batalha de Cambrai|1{{èr}} Cambrai]] – [[Segonda batalha de Cambrai|2{{a}} Cambrai]] – [[Quatrena batalha d'Ypres|4{{a}} Ypres]] – [[Segonda batalha de Marna|2{{a}} Marna]] – [[Batalha de l'Aisne (1918)|Aisne]] – [[Batalha d'Amians (1918)|Amians]] '''Frònt èst :''' [[Batalha de Stalluponen|Stalluponen]] – [[Batalha de Gumbinnen|Gumbinnen]] – [[Batalha de Tannenberg (1914)|Tannenberg]] – [[Batalha de Lemberg|Lemberg]] – [[Batalha de Krasnik|Krasnik]] – [[Premiera batalha dei lacs mazures|1{{èr}} Lacs mazures]] – [[Batalha de Przemyśl|Przemyśl]] – [[Batalha de la Vistula|Vistula]] – [[Batalha de Łódź (1914)|Łódź]] – [[Batalha de Bolimov|Bolimov]] – [[Segonda dei lacs mazures|2{{a}} Lacs mazures]] – [[Ofensiva de Gorlice-Tarnów|Gorlice-Tarnów]] – [[Batalha dau lac Naroch|Lac Naroch]] – [[Ofensiva Brossilov|Brossilov]] – [[Batalha de Transilvània|Transilvània]] – [[Batalha de Turtucaia|Turtucaia]] – [[Batalha de Bucarèst|Bucarèst]] – [[Ofensiva Kerensky|Kerensky]] – [[Batalha de Mărăşeşti|Mărăşeşti]] '''Frònt italian :''' [[Premiera batalha de l'Isonzo|1{{èr}} Isonzo]] – [[Segonda batalha de l'Isonzo|2{{a}} Isonzo]] – [[Tresena batalha de l'Isonzo|3{{a}} Isonzo]] – [[Quatrena batalha de l'Isonzo|4{{a}} Isonzo]] – [[Cinquena batalha de l'Isonzo|5{{a}} Isonzo]] – [[Seisena batalha de l'Isonzo|6{{a}} Isonzo]] – [[Setena batalha de l'Isonzo|7{{a}} Isonzo]] – [[Uechena batalha de l'Isonzo|8{{a}} Isonzo]] – [[Novena batalha de l'Isonzo|9{{a}} Isonzo]] – [[Desena batalha de l'Isonzo|10{{a}} Isonzo]] – [[Batalha dau Mont Ortigara|Mont Ortigara]] – [[Onzena batalha de l'Isonzo|11{{a}} Isonzo]] – [[Batalha de Caporetto|Caporetto]] – [[Batalha dau Piave|Piave]] - [[Batalha de Vittorio-Veneto|Vittorio-Veneto]] '''Frònt balcanic :''' [[Batalha de Cer|Cer]] – [[Batalha de la Drina|Drina]] – [[Batalha de Kolubara|Kolubara]] – [[Ofensiva Morava|Morava]] – [[Ofensiva Ovche Pole|Ovche Pole]] – [[Ofensiva dau Kosovo|Kosovo]] – [[Batalha de Mojkovac|Mojkovac]] – [[Batalha dei Dardanèls|Dardanèls]] – [[Premiera batalha de Doiran|1{{èr}} Doiran]] – [[Ofensiva de Monastir|Monastir]] – [[Segonda batalha de Doiran|2{{a}} Doiran]] – [[Batalha de Dobro Pole|Dobro Pole]] – [[Tresena Batalha de Doiran|3{{a}} Doiran]] '''Frònts d'Orient Mejan :''' [[Batalha de Fao (1914)|Fao]] – [[Batalha de Qurna (1914)|Qurna]] – [[Batalha de Ctesiphon (1915)|Ctesiphon]] – [[Premiera batalha de Kut-al-Amara|1{{èr}} Kut-al-Amara]] – [[Batalha de Romani|Romani]] – [[Segonda batalha de Kut-al-Amara|2{{a}} Kut-al-Amara]] – [[Batalha de Bagdad (1917)|Bagdad]] – [[Ofensiva de Samarrah|Samarrah]] – [[Premiera batalha de Gaza|1{{èr}} Gaza]] – [[Batalha de Khan Baghdadi|Khan Baghdadi]] – [[Segonda batalha de Gaza|2{{a}} Gaza]] – [[Tresena batalha de Gaza|3{{a}} Gaza]] – [[Batalha de Jerusalèm (1917)|Jerusalèm]] – [[Batalha de Meggido (1918)|Meggido]] – [[Batalha de Sharqat|Sharqat]] '''Frònts africans :''' [[Batalha de Sandfontein|Sandfontein]] – [[Batalha de Tanga|Tanga]] – [[Batalha de Naulila|Naulila]] – [[Batalha de Jassin|Jassin]] – [[Batalha de Gibeon|Gibeon]] – [[Batalha de Salaita|Salaita]] – [[Batalha de Negomano|Negomano]] '''Batalhas navalas :''' [[Batalha d'Antivari|Antivari]] – [[Premiera batalha d'Heligoland|1{{èr}} Heligoland]] – [[Batalha de Texel (1914)|Texel]] – [[Batalha de Coronel|Coronel]] — [[Batalha deis illas Falkland|Falkland]] – [[Raid sus Scarborough, Hartlepool e Whitby|Scarborough]] – [[Batalha de Noordhinder Bank|Noordhinder Bank]] – [[Batalha de Dogger Bank|Dogger Bank]] – [[Batalha d'Ancona|Ancona]] – [[Premiera batalha de Durazzo|Durazzo]] – [[Batalha de Jutlàndia|Jutlàndia]] – [[Premièra batalha dau Pas de Calais|1{{èr}} Pas de Calais]] – [[Batalha d'Imbros|Imbros]] – [[Segonda batalha dau Pas de Calais|2{{a}} Pas de Calais]] |nòtas = }} U cunflittu ebbi iniziu u 28 lugliu 1914 incù a dichjarazioni di guerra di l'[[Imperu austru-ungaricu]] à u [[Regnu di Serbia]] in seguitu à l'[[Attentatu di Sarajevo|assassiniu di l'arciduca]] [[Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este]], avvinutu u 28 ghjugnu 1914 à Sarajevo, è si cunclusi più di quattru anni dopu, l' 11 nuvembri 1918. A causa di u ghjocu d'allianzi chì s'era furmatu in l'ultimi dicennii di l'Ottucentu, a guerra vedi alinià si i putenzi maiò mundiali, è i so culonii rispittivi, in dui blocchi contrapposti: da una parti l'[[Imperi cintrali]] ([[Imperu tedescu|Alimagna]], Austria-Ungaria, [[Imperu ottumanu]]) è (da u 1915) a [[Bulgaria]] è da l'altra i [[Alliati di a prima guerra mundiali|putenzi Alliati]] ripprisintati par a maiò parti da [[Terza Ripublica francesa|Francia]], [[Regnu Unitu]], [[Imperu russiu]] è (à parta da 1915) [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Italia]]. Più di 70 milioni d'omini funi mubilizati in u mondu intreiu (60 milioni solu in Auropa) di i quali più di 9 milioni caschetini annantu à i campi di battaglia; ci sò stati ancu circa 7 milioni di vittimi civili, micca solu par via di l'effetti diretti di l'uparazioni di guerra ma ancu par i cunsiguenti caristii è epidemii<ref name="Gilbert3">{{Cita|Gilbert|p. 3}}</ref>. I primi uparazioni militari di u cunflittu viditini a [[pianu Schlieffen|rapita avanzata]] di l'armata tedesca [[Invasioni tedesca di a Belgica (1914)|in Belgica]], [[Accupazioni di u Lussemburgu in a prima guerra mundiali|Lussemburgu]] è in u [[Fronti uccidintali (1914-1918)|nordu di a Francia]], azzioni firmata parò da l'anglu-francesi in u corsu di a [[prima battaglia di a Marna]] di sittembri 1914; l'attaccu cuntimpuraneu di i russii da livanti rumpì i spiranzi di a Germania di una guerra brevi è vitturiosa, è u cunflittu digenerò in una stancanti [[guerra di trincea]] chì si riplicò annantu à tutti i fronti è durò finu à u terminu di l'ustilità. A guerra righjunsi una scala mundiali incù a participazioni di molti altri nazioni, com'è u [[Regnu di Rumania]] è u [[Regnu di Grecia]]. Ditarminanti par l'esitu finali fù in u 1917 l'intrata di i Stati Uniti d'America à fiancu di l'Alliati. Diversi altri nazioni si schierarani contru à l'Imperi cintrali, à spessu ùn intrendu micca in u cunflittu armatu, ma dispinsendu impurtanti aiuti ecunomichi. A guerra si cunclusi difinitivamenti u 11 nuvembri 1918 quandu l'Alimagna, ultimu di l'Imperi cintrali à dipona l'armi, firmò l'[[armistiziu d'Compiègne|armistiziu]] impostu da l'Alliati. L'imperi maiò esistenti à u mondu - tedescu, austru-ungaricu, ottumanu è russiu - si estinsini, inghjinirendu parechji stati naziunali chì ridisegnetini cumplittamenti a giugrafia pulitica di l'Auropa. == Urighjina di a guerra == U scoppiu di a guerra in 1914 marcò a fini d'un longu periodu di paci è sviluppu ecunomicu di a storia aurupea, notu com'è ''[[Belle Époque]]'', è posi terminu ancu à un longu periodu di stabilità pulitica aurupea: principiatu in u 1815 incù a [[battaglia di Waterloo|scunfitta difinitiva]] di a Francia nabulionica è cuntinuatu in tuttu u XIXu seculu, vedi nascia solu cunflitti à carattaru limitatu chì eppuri finini par minà è inaspriscia prugrissivamenti i rapporti diplumatichi trà i putenzi auropei è i ghjochi d'allianzi currispundenti<ref>{{Cita|Stevenson|pp. 39, 47}}.</ref>. Par ditarminà i causi fundamintali di u cunflittu bisogna à ricuddà innanzi tuttu à u rollu pripundiranti di a [[Prussia]] in a criazioni di l'[[Imperu tedescu]], à i cuncizzioni pulitichi d'[[Ottu von Bismarck]], à i tindenzi filusofichi privalenti in Alimagna è à a so situazioni ecunomica; un insemu di fattori eterugenei chì cuncorsini à trasfurmà a vulintà di l'Alimagna d'assicurà si sbocchi cummirciali in u mondu. À quissa si pò aghjustà i prublemi etnichi interni à l'[[Imperu austru-ungarico]] è à l'ambizioni indipendintisti di parechji populi chì ni faciani parti, u timori ch'è a Russia inghjinirava più di fruntiera soprattuttu in i tedeschi, a paura chì turmintava a Francia [[guerra franca-prussiana|dipoi 1870]] d'una nova aggrissioni chì avia lasciatu una forti animusità versu l'Alimagna<ref>{{Cita|Horne|p. 9}}.</ref> è infini l'evuluzioni diplumatica di u [[Regnu Unitu]] da un attitudina [[isulaziunisimu|d'isulamentu]] à una pulitica d'attiva prisenza in Auropa<ref>{{Cita|Hart|pp. 17-18}}.</ref>. Sottu à a vida pulitica di u so prima [[cancilliere di u Reich|cancillieri]] Bismarck, a Germania s'assicurò una forti prisenza in Auropa par via di l'[[Triplici allianza (1882)|allianza incù l'Imperu austru-ungaricu è l'Italia]] è un'intesa diplumatica incù a Russia. L'ascesa à u tronu in u 1888 di u ''[[kaiser]]'' [[Guglielmu II di Germania]] purtò nantu à u tronu tedescu un ghjovanu guvirnanti ditarminatu à dirighja da sè a pulitica, nonustanti i so punti di vista diplumatichi fora di norma. Dopu l'alizzioni di u 1890, in i quali i partiti di u centru è di a sinistra uttensini un grossu successu, à causa di a disaffizioni in i cunfronti di u cancellieri, Guglielmu II feci in modu d'ottena i dimissioni di Bismarck<ref>{{Cita|Strachan|p. 8}}.</ref>; gran'parti di u travagliu di l'exi cancellieri fù sfattu l'anni dopu, quandu Guglielmu II mancò di rinnuvà u trattatu di contruassicurazioni incù i russii uffrendu cusì à a Francia l'oppurtunità di cunchjuda in u 1894 un'[[allianza francu-russia]]<ref>{{Cita|Hart|p. 21}}.</ref>. Un' antra passata fundamintali in u parcorsu versu a guerra mundiali fù a corsa à u riarmu navali: u ''kaiser'' ritinia ch'è solu un massicciu incrementu di a [[Kaiserliche Marini]] avaria resu a Germania una putenza mundiali è in 1897 fù numinatu à a vida di a marina l'ammiragliu [[Alfred von Tirpitz]]; a Germania iniziò una pulitica di riarmu chì incausò una vera è probbia sfida aparta à u siculari pridominiu navali britannicu<ref>{{Cita|Hart|p. 25}}.</ref>, favurendu un accordu anglu-francesu in 1904 è un [[accordu anglu-russiu par l'Asia|trà Russia è Regnu Unitu]] in 1907, chì chjudia [[Grandi ghjocu|un seculu di rivalità]] frà i dui putenzi in u scacchieri asiaticu. U Regnu Unitu pruvò inoltri à rinfurzà a so pusizioni probbia in altri dirizzioni, alliendu si incù l'[[Imperu giappunesu]] in 1902; nonustanti a pruposta di [[Joseph Chamberlain]] d'un trattatu incù Alimagna è Giapponu par avantaghjà si tremindù in u Pacificu, l'Alimagna cuntinuò a so pulitica bellicosa aumintendu cusì i disaccordi incù i putenzi auropei <ref>{{Cita|Hart|p. 29}}.</ref>. Da quiddu mumentu i grandi putenzi auropei funi difatti, ancu s'è micca ufficialamenti, divisi in dui gruppi rivali; l'anni dopu a Germania, chì a so pulitica aggrissiva è pocu diplumatica avia datu via à una cualizioni avvirsaria, intensificò i rapporti incù l'Austria-Ungaria è l'Italia<ref name="Hart35">{{Cita|Hart|p. 35}}.</ref>. A nova divisioni in blocchi di l'Auropa ùn era micca una riedizioni di u vechju equilibriu di putenza, ma una simplicia barriera trà putenzi. I diversi paesi si spicciàni à aumintà i so armamenti, chì in u timori di una diflagrazioni impruvisa funi missi à cumpletta dispusizioni di i militari<ref name="Hart35"/>. U Regnu Unitu avia datu a via libara à i pratesi di a Francia nantu à u [[Maroccu]], in cambiu di u ricunniscimentu di i so dritti probbii nantu à l'Egittu, eppuri 'ss'accordu frà i dui principali putenzi culuniali viulava a cunvinzioni di Madrid di u 1880, firmata ancu da a Germania. Ni dirivò a "[[crisa di Tangeri]]" di u 1905 induva u ''kaiser'' cunfirmò u rollu fundamintali di a Germania in a pulitica stra-aurupea<ref>Richard W. Mansbach, Kirsten L. Rafferty, ''Introduction to global politics'', p. 109</ref>. Una [[Crisa bosniaca|prima crisa]] s'aprì in a [[penisula balcanica]] in u 1908: in seguitu à a [[ghjovani Turchi|rivuluzioni in l'Imperu ottumanu]] a Bulgaria si sganciò da l'influenza turca è l'Austria si annissò i pruvinci di [[Bosnia]] è [[Erzegovina]] ch'edda amministrava dighjà da u 1879. A Russia accittò l'annissioni, uttinendu u libaru transitu in i [[Dardaneddi]], ma l'Italia cunsidarò tali azzioni un affrontu è a [[Serbia]] una minaccia. A perentoria richiesta chì emanava da a Germania à a Russia di ricunnoscia a lighjittimità di l'annissioni sottu pena d'un attaccu austru-tedescu facilitò a mossa austriaca ma criò grandi disaccordi trà a Russia è i putenzi germanichi<ref>{{Cita|Hart|pp. 35, 36}}.</ref>. Un antru mutivu di cunflittu fù a "[[crisa di Agadir]]", quandu di ghjugnu 1911, par inducia a Francia à fà cuncissioni in Africa, i tedeschi inviàni una [[cannuniera]] in u portu di [[Agadir]]. U [[Cancellieri di u Scacchieri]] [[David Lloyd George]] ammunì a Germania à astena si da simili minacci à a paci è dichjarò u Regnu Unitu prontu à suppurtà a Francia: i velleità di u ''kaiser'' funi spinti ma divintò più acutu u risentimentu di l'upinioni pubblica tedesca, chì vidi bè un allargamentu ultiriori di a marina da guerra; l'accordu succissivu nantu à u Maroccu rallintò i mutivi di frizzioni, ma probbiu in quiddu mumentu a situazioni pulitica di i Balcani turrò à essa timpistosa<ref>{{Cita|Hart|pp. 38, 39}}.</ref>. A dibulezza di l'Imperu ottumanu, palisata da l'[[Guerra italu-turca|accupazioni taliana di Tripoli]], incuraghjì Bulgaria, Serbia è [[Regnu di Grecia]] à rivindicà l'egemunia nantu à a [[Macidonia (rigioni storica)|Macidonia]] com'è prima passu par scaccià l'ottumani da l'Auropa. Incù a [[prima guerra balcanica]] i turchi funi prestu scunfitti: à a Serbia fù assignata l'[[Albania]] sittintriunali ma l'Austria, chì ni timia dighjà l'ambizioni, mubilizò l'armata è à a so minaccia à a Serbia a Russia risposi incù a stessa misura; sta volta l'Alimagna si dichjarò incù Regnu Unitu è Francia scunghjurendu cusì priculosi sviluppi. Quandu a crisa cissò, a Serbia cunsirvò bona parti di i vadagni tarrituriali, mentri a Bulgaria duviti ceda guasi tutti i cunquisti effittuati; quissa ùn piacì micca à l'Austria chì duranti l'istati 1913 pruposi d'attaccà subitu subitu a Serbia. A Alimagna frinò i propositi austriachi ma à listessu tempu stesi u so cuntrollu probbiu annantu à l'armata turca, impidiscendu cusì u rinfurzamentu di l'influenza russia in i Dardaneddi<ref>{{Cita|Hart|p. 39}}.</ref>. In l'ultimi anni in tutti i paesi auropei si multiplicàni l'incitamenti à a guerra, discorsi è articuli bellicosi, diciarii, incidenti di fruntiera; a Francia prumulgò una leghji (ditta "di i trè anni") chì, par pruveda à l'infiriurità numerica rispettu à l'armata tedesca, allungava d'un annu u periodu militaru, chì era finu à tandu d'una durata di dui anni; quissa aggravò i rapporti incù l'Alimagna<ref>{{Cita|Hart|p. 40}}.</ref>. === A crisa di lugliu === [[File:DC-1914-27-d-Sarajevo-cropped.jpg|miniatura|L'attentatu di Sarajevo in un'illustrazioni d'[[Achilli Beltrame]]]] U 28 ghjugnu 1914, ghjornu di sulenni cilibrazioni è festa naziunali serba, l'arciduca [[Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este]] eredi à u tronu d'Austria-Ungaria è a moglia [[Sophie Chotek von Chotkowa]], chì s'erani ricati à [[Sarajevo]] in visita ufficiali, funi uccisi da parechji colpi di pistola sparati da u naziunalistu serbu di dicennovi anni [[Gavrilo Princip]]: paradussalamenti, l'arciduca era forsi l'unicu austriacu influenti chì fussi cumprensivu versu i naziunalisti serbi, parchì sugnava di un imperu unitu da un liamu federativu<ref>{{Cita|Hart|p. 41}}.</ref>. Da stu avvinimentu scaturì una dramatica crisa diplumatica chì infiarò i tinsioni latenti è marcò l'iniziu di a guerra in Auropa<ref>{{Cita|Gilbert|p. 31}}.</ref>. In i ghjorna chì suvitàni a Germania, cunvinta di pudè circuscriva u cunflittu, sullicitò l'Austru-Ungaria affinch'edda attacchessi u più prestu a Serbia; solu u Regnu Unitu avanzò una pruposta di cunfarenza internaziunali chì ùn ebbi micca seguita, mentri l'altri nazioni auropei si priparavani pianamenti à u cunflittu. Guasi un mesi dopu l'assassiniu di Francescu Ferdinando, l'Austria-Ungaria inviò un duru ultimatum à a Serbia, chì accittò solu una parti di i richiesti: u 28 lugliu 1914 l'Austria-Ungaria dichjarò dunqua a guerra à a Serbia incausendu un' irrimediabili acutezza di a crisa è a prugrissiva mubilisazioni di i putenzi auropei, caghjunata da u sistemu d'allianzi trà i diffarenti stati. L'Italia, u [[Prima ripublica purtughesa|Portugallu]], a Grecia, a Bulgaria, u [[Regnu di Rumania]] è l'Imperu ottumanu à l'iniziu firmetini neutrali, aspittendu ultiriori sviluppi di a situazioni. À mezanotti u 4 aostu erani cinqui i putenzi chì oramai erani intrati in guerra (Austria-Ungaria, Germania, Russia, Regnu Unitu è Francia), ognuna essendu cunvinta di pudè batta l'avvirsarii in pochi mesa: era diffusa l'upinioni ch'è a guerra saria finita par Natali, o à u peghju in Pasqua di u 1915<ref>{{Cita|Gilbert|p. 52}}.</ref>. == A guerra == {{Citazione|Vultareti in i vosci casi prima ch'eddi fussini cascati i fogli da l'arburi|[[Guglielmu II di Germania|Guglielmu II]] à i truppi tedeschi in partenza par u fronti in a prima sittimana d'aostu 1914<ref name="BT147">{{Cita|Tuchman|p. 147}}</ref>}} === I primi fasi di a guerra (1914) === [[File:Crowd cheers the Kaiser at the Berliner Stadtschloss, 1914.jpg|miniatura|A folla sciaccamaneghja a dichjarazioni di guerra à a Russia annunciata da u Kaiser, Berlinu, 1º aostu 1914]] U 1º aostu, dopu l'iniziu di l'ustilità frà Austria-Ungaria è Serbia, u guvernu tedescu dichjarò a guerra à a Russia chì avia mubilizatu l'armata è dui ghjorna dopu ancu à a Francia. A strategia tedesca era cundiziunata da u fattu di duvè sustena una guerra annantu à dui fronti, chì fù aggravata dopu da i cuncizzioni bellichi di i francesi chì, prima di pochi ghjorna da a mubilisazioni, prividiani un attaccu longu u cunfini cumunu, imprudendu tuttu u putinziali bellicu à dispusizioni. A duplici dichjarazioni di guerra era cusì u nicissariu prima passu in vista di a missa in opara di u [[pianu Schlieffen]], chì prividia a scunfitta di a Francia incù una "guerra lampu" di soli sei sittimani prima di rivolghja l'attinzioni à livanti contru à i russii<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 44-45}}.</ref>. [[File:Menin Gate - start of WWI.jpg|miniatura|sinistra|Suldati belgichi marchjendu à traversu a porta di [[Menin]] diretti à u fronti par cuntrastà l'avanzata tedesca duranti i primi fasi di a guerra, d'aostu 1914]] U pianu, cuncipitu da u generali [[Alfred von Schlieffen]] è cumplittatu in 1905, prividia d'attaccà a Francia da u nordu à traversu a Belgica è i Paesi Bassi, di manera à evità a longa linia furtificata à a fruntiera è parmetta à l'armata tedesca di falà in [[Parighji]] incù un'unica grandi offensiva. Von Schlieffen cuntinuò à travaglià à u pianu ancu dopu essa si ritiratu da l'armata è u sottuposi à un'ultima rivisioni in u dicembri 1912, pocu prima di mora. U generali [[Helmuth Johann Ludwig von Moltke]], u so succissori com'è capu di statu maiò di l'armata, dicisi di accurtà u fronti è esclusi i Paesi Bassi da a manovra; cunfidenti in a lenta mubilisazioni di a Russia<ref>{{Cita|Hart|p. 73}}.</ref>, Moltke privisi di lascià annantu à u fronti livanti una forza di deci divisioni, cunsidarata più ch'è sufficienti par trattena la finu à a neutralisazioni di a Francia, dopu a quali l'armata tedesca avaria pussutu rivolghja tutti i forzi contru à a Russia<ref name="Gilbert46">{{Cita|Gilbert|p. 46}}.</ref>. ==== L'invasioni di a Belgica è a Francia ==== [[File:Bataille-frontieres-allemands-.jpg|miniatura|Truppi tedeschi in marchja à punenti d'aostu 1914]] U 2 aostu l'Alimagna accupò senza oppusizioni u [[Lussemburgu]] mentri u 4 aostu, dopu ch'è un furmali ultimatum fussi statu rispintu, i tedeschi invasini a Belgica avanzendu cù gran' vilucità; l'azzioni fù u pritestu par a dichjarazioni di guerra britannica à l'Alimagna, ancu s'è u Regnu Unitu ùn avia micca truppi nantu à u cuntinenti auropeu è u so corpu di spidizioni ([[British Expeditionary Force]] o BEF) à u cummandu di Sir [[John French]] divia sempri essa riunitu, armatu è inviatu più di [[a Manica]] (u canali naturali chì sipara l'isula di a Gran' Britagna da l'Auropa cuntinuntali)<ref name="Gilbert46"/>. U 5 aostu i forzi tedeschi [[Battaglia di Liegi|andàni à l'assaltu]] di u prima veru ostaculu nantu à u so camminu: u campu furtificatu di [[Liegi]] incù a so guarnigioni di 35.000 suldati. L'attaccu durò più ch'è privistu è solu u 7 aostu a furtezza cintrali capitulò<ref>{{Cita|Gilbert|p. 55}}.</ref>. Dopu a caduta di Liegi a maiò parti di l'armata belgica si ritirò versu punenti mentri u 25 più à nordu i tedeschi bumbardàni [[Anversa]] incù un [[Zeppelin]], duranti i fasi preliminari di l'[[Assediu di Anversa (1914)|assediu di a cità]] chì durò finu à u 28 sittembri è cumpurtò enormi divastazioni<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 64, 65}}.</ref>. Sempri u 12 l'avanguardia di u corpu di spidizioni britannica travirsò a Manica scurtati da navi di guerra: in deci ghjorna funi sbarcati senza perditi 120.000 omini, chì a [[Kaiserliche Marini]] ùn avia mai impiditu l'uparazioni<ref>{{Cita|Gilbert|p. 53}}.</ref>. [[File:French soldiers ditch 1914.jpg|miniatura|sinistra|L'infantaria francesa s'appresta à cumbatta i tedeschi in avanzata nantu à a Marna]] U 20 aostu i truppi tedeschi intritini à [[Bruxelles]]. À l'estremità miridiunali di u fronti i francesi, pinitrati in Alsazia u 14 aostu è vicini à a cità di [[Mulhouse]], ghjunsini à sedici chilomitri da u [[Renu]], ma funi bluccati da i tedeschi è ùn riiscini micca à andà più luntanu. Più à u nordu i truppi francesi pinitrati in Lorena [[Battaglia di Lorena|funi scunfitti à Morhange]] è principiàni à ritirà si versu [[Nancy]]; i truppi tedeschi i suvitàni, ma funi dopu arristati da i furtificazioni francesi in u corsu di a [[battaglia di u Gran'Couronné]]<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 71, 73}}.</ref>. [[File:18pdrStLeger3August1916.jpg|miniatura|Cannonu di campagna britannicu da 84 mm ''Ordonance QF 18 lb'' in azzioni in Francia]] U 22 aostu l'armata tedesca attaccò longu tuttu u fronti è ebbi iniziu a ghjigantesca [[battaglia di i fruntieri]]: a 5ª Armata francesa fù [[battaglia di Charleroi|scunfitta à Charleroi]] è cuminciò l'aspra [[battaglia di Mons]], battezimu di u focu par u corpu di spidizioni britannica chì resistiti incù un'inaspittata tinacità<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 78-79, 81}}.</ref>. I tedeschi riiscini quantunqua à suparà a risistenza di i francesi è u 23 principiàni à avanzà; quiddu stessu ghjornu tantu i francesi da Charleroi ch'è i belgichi da Namur ciditini à a prissioni tedesca è [[Grandi ritirata|principiàni à ripiigà si]]. U 2 sittembri u guvernu francesu abbandunò Parighji è si rifughjò à [[Bordeaux]]<ref name="Gilbert90">{{Cita|Gilbert|p. 90}}</ref> ma l'anglu-francesi amparetini par via di ricugnizioni aerii ch'è i tedeschi ùn avanzavani più nantu à a capitali, avendu piigatu più à sudu-livanti versu a linia di u fiumu [[Marna (fiumu)| Marna]] daretu u quali s'erani posti l'Alliati<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 83, 89, 91}}.</ref>. U ghjornu dopu, incù i tedeschi à soli 40 chilomitri da Parighji<ref name="Gilbert93">{{Cita|Gilbert|p. 93}}</ref> è una situazioni di grandi panicu in i linii da daretu francesi - un milionu di parighjini avia abbandunatu a cità<ref name="Gilbert90"/> - u generali [[Joseph Simon Gallieni]], guvarnadori militaru di a capitali, urganizò in u sistemu di trincei è furtificazioni chì l'atturniavani una nova armata appena custituita<ref name="Gilbert93"/>, mentri u cummandanti in capu generali [[Joseph Joffre]] priparava a controffensiva. U 5 sittembri i francesi, incù l'aiutu di u BEF, passàni à u contrattaccu è bluccàni l'avanzata tedesca à livanti di Parighji duranti a [[prima battaglia di a Marna]]; i tedeschi duvitini abbandunà u pianu Schlieffen ma riiscini à arristà a spinta offensiva di l'anglu-francesi in u corsu di a [[prima battaglia di l'Aisne]] (13-28 sittembri) chì succesi dopu. I ghjorna dopu tremindù avvirsarii detini iniziu à una seria di manovri in u tentativu di ghirà si intornu riciprucamenti nantu à u fiancu sittintriunali, chì era fermu scupartu, dendu locu à a cusidditta "[[corsa à u mari]]": ogni prova faddita finia incù l'allungamentu di a linia di u fronti, finch'è à a fini d'uttrovi i dui avvirsarii ùn righjunsini micca i rivi di u mari in a rigioni di i [[Fiandri]]<ref>{{Cita|Willmott|p. 58}}.</ref>; di nuvembri un' ultima prova tedesca di rompa u fronti alliatu inghjinnò a sanguinosa [[prima battaglia di Ypres]], à u terminu di a quali i dui avvirsarii s'attistàni nantu à i pusizioni righjunti. A battaglia marcò a fini di a guerra di muvimentu à punenti in favori di una stancanti guerra di trincea longu un fronti cuntinuu di solidi posti furtificati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 97}}.</ref>. ==== U fronti uriintali ==== [[File:Tannenberg01.JPG|miniatura|Infantaria tedesca in Tannenberg]] I scontri iniziali à livanti erani stati custituiti più di rapiti mutamenti di furtuna ch'è d'avantaghji dicisivi par una di i dui parti. U cummandu austru-ungaricu avia impiigatu parti di i so forzi in u vanu tentativu di metta fora cumbattimentu a Serbia è inoltri u so pianu par un'offensiva iniziali cuncipita par taglià u pinzu rapprisintatu da a [[Polonia]] ùn era micca statu paralizatu da u gattivu funziunamentu di a parti tedesca di a tinaglia. Inveci l'Alimagna, chì schierava a sola [[8. Armee (Deutsches Heer)|8ª Armata]] incù u compitu di difenda a [[Prussia Uriintali]], risicava d'essa sopraffatta da i truppi di Nicola II chì mubilizò in avanzu a 1ª è a 2ª Armata [[Invasioni russia di a Prussia Uriintali (1914)|contru a Prussia]], dighjà d'aostu in una prova di fà diminuiscia a prissioni annantu à a Francia<ref>{{Cita|Hart|p. 105}}.</ref>. Dopu à una prima seria di scunfitti, u cummandanti tedescu [[Maximilian von Prittwitz]] fù rimpiazzatu da u generali in pinsioni [[Paul von Hindenburg]] chì numinò u so capu di statu magiori [[Erich Ludendorff]]; i dui [[Battaglia di Tannenberg (1914)|anniintàni à Tannenberg]] a 2ª Armata russia di u generali [[Aleksandr Vasil'evič Samsonov]] (26-30 aostu) è rispinsini a 1ª Armata di u generali [[Paul von Rennenkampf]] in a [[prima battaglia di i lava Masuri|battaglia di i lava Masuri]] (9-14 sittembri). I russii ùn si fecini parò micca susprenda da l'armati austru-ungarichi nantu à u fronti sudu-uccidintali; u [[Nikolaj Nikolaevič Romanov (1856-1929)|granduca Nicola]], cummandanti in capu di l'armata russia, passò à l'offensiva; l'austru-ungarichi subitini una dura scunfitta in u corsu di a [[battaglia di Galizia]] è duvitini essa succorsi da i tedeschi<ref>{{Cita|Hart|p. 108}}.</ref>. Novi forzi pruvinenti da l'uccidenti parmissini à Ludendorff, u 15 dicembri 1914, di rispinghja i russii finu à a linia di i fiuma [[Bzura]] è [[Ravka]] davanti à [[Varsavia]], ma a diminuzioni di i pruvisti è di i munizioni indussi u zaru à ritirà ultiriuramenti i truppi nantu à i linii di trincei longu i fiuma [[Nida]] è [[Dunajec]], lascendu à i tedeschi l'estremità di a striscia polacca. Ancu à livanti l'ustilità s'inciangàni annantu à i longhi è saldi sistemi di trincei. Eppuri l'inadiquatezza di i so industrii ùn parmittia micca à a Russia di sustena u sforzu di guerra di listessa manera ch'è l'anglu-francesi<ref>{{Cita|Hart|p. 109}}.</ref>. ==== L'invasioni di a Serbia ==== [[File:Vojska Ada Ciganlija.jpg|miniatura|Un gruppu di suldati serbi nantu à a linia di u fronti]] Bench'eddu fussi tecnicamenti u locu induva a guerra era stata avviata, u fronti serbu fù riligatu beddu prestu à tiatru sicundariu di un cunflittu chì era divintatu oramai mundiali. Incù u grossu di i so forzi cuncintratu in Galizia contru i russii, l'Austria-Ungaria iniziò l'invasioni di u tarritoriu serbu u 12 aostu 1914: vidati da u generali [[Radomir Putnik]] è suppurtati ancu da i forzi di u [[Regnu di u Montinegru]], i truppi serbi opposini una risistenza ostinata, inflighjendu à l'austru-ungarichi una scunfitta in a [[battaglia di u Cer]] (16-19 aostu) è ublighendu li à ritirà si aldilà di a fruntiera<ref>{{Cita|Willmott|p. 46}}.</ref>. Dopu à una controffensiva serba à u cunfini incù a [[Bosnia]], sfuciata in l'incuncludenti [[battaglia di a Drina]] (6 sittembri-4 uttrovi), l'austru-ungarichi di u generali [[Oskar Potiorek]] lanciàni una nova invasioni u 5 nuvembri, riiscendu à accupà a capitali [[Belgradu]]: Putnik feci rinculà pianamenti i so forzi finu à u fiumu [[Kolubara]], ind'eddu inflissi [[battaglia di Kolubara|una disastrosa scunfitta]] à i truppi di Potiorek ublighendu li un'antra volta à a ritirata; u 15 dicembri 1914 i serbi ripresini Belgradu, ripurtendu a linia di u fronti à i cunfini antiriori à a guerra<ref name=Willmott-68>{{Cita|Willmott|p. 68}}.</ref>. L'offensivi austru-ungarichi aiani custati à l'Imperu a perdita di 227.000 omini trà morti, feriti è spariti, è in più un ampiu buttinu d'armi è munizioni di vitali impurtanza par l'armata serba mali equipaghjata; nonustanti a vittoria a Serbia ebbi 170.000 caduti duranti a campagna, perditi enormi par u so piccula armata aggravati dopu da u scoppiu di una viulenta epidemia di [[frebba tifoidi]] (chì feci 150.000 vittimi trà i civili) è da gravi carenza alimintari<ref name=Willmott-68 />. ==== I culonii tedeschi ==== [[File:Bundesarchiv Bild 183-R19361, Deutsch-Ostafrika, Deutsches Feldgeschütz.jpg|miniatura|sinistra|Ascari (militari indigeni di l'Africa Uriintali taliana) è artiglieri tedeschi di i Schutztruppe in Africa uriintali]] Ghjunta piuttostu in iritardu à a corsa par a [[spartizioni di l'Africa]], in u 1914 a Germania ditinia limitati pussidimenti in u cuntinenti: isulati da a mamma patria da u bloccu navali alliatu è circundati da i tarritorii di i più ampi imperi culuniali [[Imperu britannicu|britannicu]] è [[Imperu culuniali francesu]], u so distinu era praticamenti marcatu finu da l'iniziu di l'ustilità<ref name=Rosselli-20-21>{{Cita|Rosselli|pp. 20-21}}</ref>. A piccula culonia di u [[Togoland]] (l'oghjincu [[Togu]]) fù prestu accupata da i forzi anglu-francesi prima di a fini d'aostu 1914, mentri più aspra fù a lotta in u [[Camerun Tedescu]]: a capitali [[Buéa]] fù accupata da truppi culuniali francesi è belgichi u 27 sittembri 1914, ma favuriti da u tarrenu inaccessibili è da i piuviti trupicali l'ultimi guarnigioni tedeschi ùn funi micca custretti à capitulà prima di frivaghju 1916. A guarnigioni di l'[[Africa Tedesca di u Sudu-Punenti]] (l'oghjinca [[Namibia]]) sustensi un'invasioni da parti di i truppi sudafricani è bench'è appughjata da l'insurrizioni di parechji ribeddi [[boeri]] contru l'auturità britannica, fù infini custretta à a resa in u lugliu 1915<ref name=Rosselli-20-21/>. Moltu più longa fù a lotta in l'[[Africa Uriintali Tedesca]] (oghjinca [[Tanzania]]): à u cummandu di un mischiu di culoni tedeschi è truppi arrulati trà l'indigeni lucali ([[Schutztruppe]]), u culuneddu [[Paul Emil von Lettow-Vorbeck]] intrapresi una seria d'azzioni di guerriglia è attacchi [[Tattichi mordi è fuggi|mordi-è-fughji]] à i danni di i culonii cunfinanti (u [[Kenya]] britannicu, u [[Congu Belgicu]] è u [[Mozambicu]] purtughesu), inflighjendu à l'Alliati diversi scunfitti<ref name=Rosselli-20-21/>. Fù nicissariu di metta in campu una vasta forza (ghjunta à cuntà, trà suldati è parsunali ausiliariu, guasi 400.000 omini) par avè raghjoni di i picculi truppi di Vorbeck è accupà a culonia: l'ultimi guerriglieri tedeschi, sempri capitanati da u so cummandanti, si arresini solu u 26 nuvembri 1918, dopu à essa stati infurmati di a capitulazioni di l'Alimagna<ref name=Rosselli-20-21/>. [[File:Wn21-19.jpg|miniatura|Obici (arma d'artigliaria imprudata par u tiru indirettu) di 240 mm ''Type 45'' giappunesi duranti l'assediu di Tsingtao]] Da tempu alliatu di u Regnu Unitu, u 23 aostu 1914 u [[Giapponu]] dichjarò a guerra à l'Alimagna, furzendu u distinu di i pussidimenti tedeschi spargugliati chì erani situati in u Pacificu: i prima ghjorna d'uttrovi una squatra navali giappunesi salpò intornu à a [[Micrunesia]], induva i tedeschi dispuniani di una seria di picculi basi, accupendu prima di a fini di u mesi l'[[isuli Carulini]], l'[[isuli Marshall]] è l'[[isuli Marianni]] praticamenti senza cumbatta; u 31 uttrovi una forza di spidizioni nipponica, rinfurzata dopu ancu da un cuntingenti britannicu pruvinenti da [[Tientsin]], [[Assediu di Tsingtao|posi l'assediu]] à u portu furtificatu di [[Tsingtao]], pussidimentu tedescu in [[China]] dapoi u 1898, ublighendu a guarnigioni à capitulà u 7 nuvembri 1914<ref>{{Cita web|lingua=en|autori=Colin Denis|url=http://www.gwpda.org/naval/tsingtao.htm|titulu=Japan in the Great War: Diplomacy & Internal Politics - Tsingtao Campaign|situ=gwpda.org|data=3 nuvembri 2000|accessu=30 marzu 2014}}</ref>. U restu di i culonii tedeschi fù accupatu da i ''[[dominion]]'' australi di u Regnu Unitu: u 30 aostu 1914 una forza [[Nova Zilanda|neuzilandesa]] cunquistò senza sparghjimenti di sangui i [[Samoa tedeschi|Samoa]], mentri a [[Nova Guinea Tedesca]] fù accupata da l'australiani di sittembri dopu una brevi campagna contru à a piccula guarnigioni di u pussidimentu; l'ultimu avampostu tedescu, [[Nauru]], cascò in manu à l'australiani u 14 nuvembri 1914. ==== L'imperu ottumanu ==== [[File:Ottoman Empire declaration of war during WWI.png|miniatura|sinistra|Dichjarazioni di guerra di l'ottumani]] In 1914 l'Imperu ottumanu era in stretti rapporti incù a Germania, chì dipoi calchì tempu invistia capitali in u sviluppu ecunomicu di l'Imperu è curava l'addistramentu di i so forzi armati<ref name="Willmott-74">{{Cita|Willmott|p. 74}}.</ref>. L'influenti ministru di a guerra [[Ismail Enver]] era favurevuli à i tedeschi ma u guvernu ottumanu era sempri divisu nantu à a scelta d'uniscia si à l'Imperi cintrali, nonustanti a signatura u 1º aostu 1914 di un [[Allianza turca-tedesca|trattatu sicretu]] di natura militara è ecunomica incù l'Alimagna; u siquestru, à l'iniziu di a guerra, da parti di i britannichi di dui navi di battaglia ottumani in custruzzioni in i cantieri inglesi pruvucò forti indignazioni à [[Istanbul]] è i tedeschi ni prufittàni cidendu à l'ottumani i dui incruciatori ''Goeben'' è ''Breslau'', sfughjiti à caccia in u Meditarraniu<ref name="Willmott-74"/>. U 29 uttrovi 1914 i dui navi, tandu battendu bandera turca, bumbardàni i porti russii nantu à u [[Mari Neru]] è punitini i mini; l'Alliati riplicàni incù una à dichjarazioni di guerra: u 1º nuvembri i navi britannichi attaccàni un portamini turcu in u portu di [[Smirne]], u ghjornu dopu un incruciatori lighjeri bumbardò u portu di [[Aqaba]] nantu à u [[Mari Rossu]] è u 3 nuvembri funi pigliati di mira i forti annantu à i Dardaneddi<ref>{{Cita|Gilbert|p. 136}}.</ref>. L'intrata in guerra di l'Imperu ottumanu aprì novi scenarii di cunflittu in teatri moltu distanti unu da l'altru: in u [[Caucasu]] a Russia si ritruvò à sustena un difficiuli sicondu fronti in un tarritoriu innaccessibili, mentri a prisenza ottumana in [[Mesuputamia]] è [[Palestina]] minacciava dui punteddi di l'imperu culuniali britannicu, a raffinaria petrulifara pirsiana di [[Abadan]] (vitali par u rifurnimentu di carburanti di a Royal Navy) è u [[canali di Suez]]. Finu da l'iniziu parò l'attinzioni britannichi si rivolsini à u furzamentu di u strettu di i Dardaneddi, à u fini di purtà a guerra dirittamenti in a capitala ottumana<ref>{{Cita|Gilbert|p. 137}}.</ref>. === U cunflittu s'allarga (1915) === I fronti ind'eddu si cumbattia è quiddi induva ci s'aspittava di fà lu erani oramai numarosi. Tutti i belligeranti principiàni à impiigà ogni risorsa à dispusizioni è à listessu tempu si fecini senta i primi boci d'oppusizioni à a guerra in u Regnu Unitu, in Alimagna (induva u 1º aprili ebbi locu una manifistazioni urganizata da [[Rosa Luxemburg]]), in Francia è in Russia<ref>{{Cita|Gilbert|p. 179}}.</ref>. L'Italia, puri ristendu neutrali, era in cerca di i migliori avantaghji tarrituriali in cambiu di u so intarventu: u 8 aprili 1915 uffrì d'affiancà in guerra i putenzi cintrali s'è l'erani stati ciduti Trentino, l'isuli di a Dalmazia, Gorizia, Gradisca è ricunnisciutu u "primatu" nantu à l'Albania. Una sittimana dopu l'Austria-Ungaria ricusò i cundizioni è l'Italia feci richiesti sempri più pisanti à i putenzi di l'Intesa, chì si dissini disposti à apra i niguziati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 180}}.</ref>. Intantu nantu à u fronti di u Caucasu l'avanzata russia pruvucò u risentimentu di i turchi contru a pupulazioni armena, suspittata d'avè favuritu i truppi di u zaru. L'8 aprili principiàni i rastiddamenti è i fucilazioni, dendu via à una vera è probbia pulizia etnica. Massacri è dipurtazioni divintarani sistematichi è i chjami à l'Alliati è à Berlinu parch'eddi intarvenghini in calchì modu firmetini inascultati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 181}}.</ref>. ===== U fronti di u Caucasu ===== [[File:Sarikam.jpg|miniatura|Truppi russii in trincea duranti a battaglia di Sarıkamış]] L'uparazioni annantu à u fronti di u Caucasu principiàni finu da i primi ghjorna di guerra, malgradu un tarrenu d'accessu difficiuli è u clima duru di l'inguernu: dopu à avè faciulamenti rispintu un'[[Offensiva Bergmann|offensiva russia]] in dirizzioni di [[Köprüköy]] trà u 2 è u 16 nuvembri 1914, i forzi di a [[Terza Armata Ottumana|3ª Armata ottumana]], vidati da u ministru di a guerra Enver, lanciàni un attaccu massicciu aldilà di u cunfini russiu in dirizzioni di [[Kars]]; a scunfitta patuta in a siguenti [[battaglia di Sarıkamış]] (22 dicembri 1914-17 ghjinnaghju 1915) si trasfurmò in una disfatta par l'ottumani quandu a 3ª Armata circò di ritirà si à traversu i muntagni annivati, pirdendu 90.000 omini annantu à un tutali di 130.000<ref name=Willmott-85>{{Cita|Willmott|p. 85}}.</ref>. À i presi incù l'impurtanti situazioni di u fronti uriintali, i russii ùn funi micca immediatamenti in gradu di sfruttà a vittoria è finu à marzu u fronti caucasicu firmeti staziunariu, incù solu pochi azzuffi trà i dui parti; à a ricerca di un paganacciu par a disfatta, l'ottumani accusàni a minuranza armena chì vivia in i rigioni di cunfini di cunnivenza incù i russii, sottupunendu la à parta da frivaghju 1915 à dipurtazioni è massacri<ref name=Willmott-85 />. L'attacchi ottumani pruvucàni beddu prestu una rivolta aparta è u 19 aprili 1915 i "[[Milizia armena|fedayyin]]" armeni [[Risistenza di Van|si impussissàni]] di l'impurtanti cità di [[Van (Turchia)|Van]], risistendu dopu à l'assediu postu da l'ottumani; prufittendu di l'occasioni i russii lanciàni una offensiva massiccia in u sittori uriintali di u fronti, libarendu Van da l'assediu u 17 maghju ma essendu infini bluccati da l'ottumani in u corsu di a [[battaglia di Malazgirt (1915)| battaglia di Malazgirt]] (10-26 lugliu 1915). A contruffensiva ottumana inghjinnò a riaccupazioni di Van (evacuata da u grossu di a pupulazioni armena) è di l'altri tarritorii persi prima di a fini d'aostu. A linia di u fronti turrò à a situazioni di u principiu versu a fini di l'annu, incù i dui forzi impignati à riurganizà si<ref name=Caucasus>{{Cita web|lingua=en|url=http://www.turkeyswar.com/caucasus.html|titulu=Turkey in the First World War - Caucasus| situ=turkeyswar.com|data=6 maghju 2009|accessu=30 marzu 2014}}</ref>. ===== U furzamentu di i Dardaneddi ===== [[File:Lone Pine trench 6 August 1915.jpg|miniatura|sinistra|upright|Suldati di u 7u Battaglionu australianu in trincea à Gallipoli]] Par via di i difficultà annantu à u fronti caucasicu, a Russia n'appiddò à u Regnu Unitu parch'eddu impignessi à so volta a Turchia, custringhjendu la à richjamà à punenti parti di i so truppi: i britannichi, annantu à un sughjirimentu di u generali [[Horatio Herbert Kitchener]] è incù u vigurosu appoghju di u [[Lord cummissarii di l'ammiragliatu|prima lord di l'Ammiragliatu]] [[Winston Churchill]], pruposini d'attaccà da u mari i forti turchi in i Dardaneddi<ref>{{Cita|Gilbert|p. 155}}.</ref>. L'attaccu principiò di frivaghju 1915 è divia dà u colpu di grazia à l'Imperu ottumanu, chì a so marina ùn pudia cuntrastà in alcun' modu quidda anglu-francesa. L'upinioni duminanti era quidda d'una campagna brevi è viulenti chì avaria purtatu à l'accupazioni di Custantinopuli: apra u strettu avaria riapartu i canali d'espurtazioni di granu par a Russia è forsi avaria ancu inghjinnatu a resa turca<ref>{{Cita|Willmott|p. 55}}.</ref>. L'attaccu navali fù inveci un faddimentu: i forti funi travolti da u vulumu di focu di i curazzati anglu-francesi, ma incù l'assistenza tedesca l'ottumani erani ghjunti à sbarrà u strettu incù ampii campi di mini chì pruvucàni forti perditi ind'è l'attaccanti, ublighendu li à abandunà. L'Alliati dicisini cusì di ricorra à un sbarcu par cunquistà a [[penisula di Gallipoli]] è apra a strada à i dragamini chì avariani pussutu cusì eliminà i sbarramenti: u 25 aprili 1915, in ciò chì fù l'assaltu anfibiu maiori di a guerra, truppi britannichi, francesi, australiani è neuzilandesi presini terra nantu à a punta di Gallipoli, ma i forzi ottumani di u generali tedescu [[Ottu Liman von Sanders]] funi rapiti à assicurà si l'alturi duminanti è bluccà cusì l'attaccu. A privista rapita campagna si trasfurmò in una guerra di pusizioni incù perditi umani trimenti, chì feci cunnoscia u generali di l'[[Osmanlı İmparatorluğu Ordusu|armata ottumana]] [[Mustafa Kemal Atatürk|Mustafà Kemal]] com'è un impurtanti capimachja. Cuscenti di u faddimentu, l'Alliati si ritiràni dopu da Gallipoli in i prima ghjorna di ghjinnaghju 1916<ref> {{Cita|Willmott|pp. 78-79}}.</ref>. {{Ortografia è grammatica da verificà}} == Partecipazione taliana == Lu 3 maghjiu l'Italia, si disimpegnò da la [[Triplice Alleanza (1882)|Triplice Alleanza]]. in li ghjorni seguenti ghjolitti è lu parlamentu, in maghjioranza neutralista, combatterunu l'ultima battaglia per salvà l'Italia da lu cunflittu, mentre li naziunalisti manifestavanu in piazza per l'entrata in guerra ("le radiose ghjornate di maghjio", secundu la definizione di [[Gabriele D'Annunziu]]). Li parlamentari neutralisti ricevetteru minacce è intimidazioni, è lu stessu ghjolitti dovette assume una scorta. Lu 13 maghjiu Salandra presentò à lu [[Vittoriu Emanuele III di Savoia|Re]] le dimissioni; ghjolitti, in lu timore di approfondisce una grossa frattura à l'internu di lu paese, di provocà una crisi istituziunale di larga portata è di cumpromette lu paese à l'esternu, rinunciò à la successione è fece in manera in sustanza chì l'incaricu venisse cunferitu novamente à Salandra. L'Italia entrò perciò in guerra per volontà di un gruppu di relativa minoranza, chjamandu à combatte li militari longu più di 750 chilometri di fronte,che andavanu da lu Mà di lu nordu à lu cunfine svizzero === Interventisti è neutralisti in Italia === Alla vighjlia di la guerra, l'opinione pubblica taliana era cusì divisa: * '''Interventisti''' ** I ''liberal-cunservatori'', chì speravanu in un rafforzamentu di le istituzioni in sensu autoritariu, tra cui [[Antoniu Salandra]] è [[Sidney Sonninu]], Albertini è lu Corrie di la Sera. ** L'''[[Irredentismo|irredentisti]]'', chì vedevanu la guerra cume una prosecuzione di lu [[Risorghjmentu]], un'occasione per liberà le terre taliane irredente, fermate in manu austriaca. ** I ''socialisti rivoluzionari'', chì speravanu chì la guerra avaria acceleratu lu cumpimentu di la rivoluzione socialista, tra cui [[Benitu Mussolini]]. ** I ''[[Naziunalismo|naziunalisti]]'', chì esaltavanu la guerra cume strumentu per dà putenza è prestighju à la Nazione. ** L'''industriali'' di l'''industria pesante'', chì avarianu fattu inghjenti guadagni attraversu la produzione bellica. ** La [[massoneria]] è l´''intellettuali'' cume [[D'Annunziu]], [[Enricu Corradini|Corradini]], [[Marinetti]] è parechji altri. * '''Neutralisti''' ** I ''cattolici'', sia per li principi evanghjelichi sia per ùn andà cuntru la cattolicissima [[Imperu austru-ungarico|Austria]]. ** I ''[[Socialismo|socialisti]]'', chì vedevanu la guerra cume una inutile straghje, è chì volevanu pruteghjè l´interessi sovranaziunali di la [[Secunda Internaziunale|Secunda Internaziunale Socialista]]. ** [[ghjovanni ghjolitti|ghjolitti]] è ''i ghjolittiani'', chì ritenevanu di puter ottene cumunque da l'Austria le terre irredente in cambiu di la neutralità. ** L'''industriali'' chì producevanu per l'''esportazione'', chì speravanu di puter sustituisce nant'à li mercati internaziunali la [[Ghjermania]] impegnata in la guerra. === L'Italia entra in guerra === [[File:Postcard from WWI Italian front.JPG|thumb|300px|La cartolina di un suldatu à lu fronte à la famiglia, circa 1917.]] L'[[Italia]] dichjarò guerra à l'[[Imperu Austru-Ungarico|Austria-Ungheria]] lu 23 maghjiu 1915, è à la Ghjermania quindici mesi più tardi. All'alba di lu 24 maghjiu lu [[Reghju Esercitu]] sparò la prima salva di cannone cuntru le postazioni austru-ungariche asserragliate à [[Cervignanu di lu Friuli]] che, poche ore più tardi, divenne la prima cità cunquistata. à l'alba di lu stessu ghjornu la flotta austru-ungarica bombardò la stazione ferroviaria di [[Manfredonia]]; à le 23:56, bombardò [[Ancona]]. Lu stessu 24 maghjiu cadde lu primu suldatu talianu, [[Riccardu di ghjustu]]. Lu comandu di le forze armate taliane fu affidatu à lu ghjenerale [[Luighj Cadorna]]. Lu novu fronte apertu da l'Italia ebbe cume teatru l'arcu alpinu dallu [[Stelviu]] à lu mà [[Adriaticu]] è lu sforzu principale tendente á lu sfondamentu di lu fronte fu attuatu in la reghjone di la valli [[Isonzo|isuntine]], in direzione di [[Lubiana]]. pure qui, dopu à un'iniziale avanzata taliana, l´austru-ungarichi ricevetteru l'ordine di trincerà si è resistere. Si arrivò cusì à una guerra di trincea simile à quella chì si stava svolghjendu nant'à lu fronte uccidentale: l'unica differenza cunsisteva in lu fattu che, mentre nant'à lu fronte uccidentale le trincee eranu scavate in lu fangu, nant'à lu fronte talianu eranu scavate in le rocce è in li ghiacciai di le [[Alpi]], finu é oltre li 3.000 metri di altitudine. Nei primi mesi di guerra l'Italia sferrò quattru uffensive cuntru l´austru-ungarichi á est. Queste furunu: * Prima battaglia di l'Isonzo: 23 ghjugnu - 7 lugliu 1915 * Secunda battaglia di l'Isonzo: 18 lugliu - 3 agostu 1915 * Terza battaglia di l'Isonzo: 18 ottobre - 3 novembre 1915 * Quarta battaglia di l'Isonzo: 10 novembre - 2 dicembre 1915 in quest'ultime le perdite taliane ammuntarunu à oltre 60.000 morti è più di 150.000 feriti, lu chì equivaleva à circa un quartu di le forze mobilitate. Degna di menzione hè l'uffensiva nell'altu Cadore nant'à lu [[Col di Lana]] tendente à taglià una di le principali vie di rifornimentu à lu settore Trentinu attraversu la [[Val Pusteria]]. Questu teatru di operazioni fu secundariu rispettu à la spinta á est, tuttavia ebbe lu meritu di bloccare, in seguitu, cuntinghjenti austru-ungarici: la zona di operazioni si avvicinava difatti più di ogni altru settore di lu fronte à vie di cumunicazione strateghjche per l'approvvighjonamentu di lu fronte tirolese è trentinu. === Tanti caduti, pochi risultati === Si arrivò cusì à l'iniziu di lu 1916. Mentre in febbraiu l´austru-ungarichi ammassarunu truppe in Trentinu, l'11 marzu, per ottu ghjorni, si svolse la [[Quinta battaglia di l'Isonzu]], chì ùn portò á alcun risultatu. A ghjugnu l´austru-ungarichi sfondarunu in Trentinu arrivandu á occupà tuttu l'[[altipianu di Asiagu]]; l'esercitu talianu riuscì à fatica à fermà l'uffensiva è l´austru-ungarichi si ritirarunu tornandu à rinforzà le so pusizioni nant'à lu Carsu. L'uffensiva fu significativamente chjamata [[Battaglia di li Altipiani]] ''Strafexpedition'' (ovveru "spedizione punitiva"). Lu 4 agostu iniziò la Sesta battaglia di l'Isonzu chì portò lu 9 agostu à la cunquista di la cità di [[Gorizia]] che, pur ùn essendu di importanza strateghjca, verrà presa á un prezzu altissimu (20.000 morti è 50.000 feriti). L'annu si cuncluse cù altre tre uffensive: * Settima battaglia di l'Isonzo: 14 settembre - 16 settembre 1916 * Ottava battaglia di l'Isonzo: 1º novembre 1916 * Nona battaglia di l'Isonzo: 4 novembre 1916 Anche queste tre battaglie, chì pure cuntarunu 37.000 morti è 88.000 feriti, ùn portarunu à cunquiste significative. Nell'ultima parte di l'annu l´taliani riuscirunu á avanzà di qualchì chilometru in Trentinu, ma per tuttu l'invernu di lu 1916-1917, nant'à lu fronte di l'Isonzu, tra lu [[Carsu]] è [[Monfalcone]], la situazione rimase stazionaria. La speranza di l'Intesa era chì cù l'entrata in guerra di li taliani si indebulisse l'esercitu di li Imperi Centrali, chì saria statu impegnatu nant'à tre frunti, ma questu avvenne solu in parte, pure à causa di l'indebulimentu di la Russia nant'à lu fronte internu. La ripresa di le operazioni arrivò in maghjiu. da lu 12 maghjiu à lu 28 maghjiu si svolse la [[Decima battaglia di l'Isonzu]]. da lu 10 ghjugnu à lu 25 ghjugnu si svolse invece la [[Battaglia di lu Monte Ortigara]] voluta da Cadorna per ricunquistà certi territori di lu Trentinu fermati in manu austru-ungarica. Lu 18 agostu ebbe iniziu la più impunente di le uffensive taliane, l'[[Undicesima battaglia di l'Isonzu]]: pure questa ùn porterà significativi cambiamenti è verrà pagata à caru prezzu, sia cume perdite chì cume cunseguenze. === La disfatta di Caporettu === Visti l´esiti di l'ultima uffensiva taliana, austru-ungarichi è tedeschi deciseru di cuntrattaccare. Lu 24 ottobre l´austru-ungarichi è li tedeschi sfondarunu lu fronte di l'Isonzu à nordu converghjendu nant'à Caporettu è accerchjarunu la 2a Armata taliana, in particulà lu IV é lu XXVII Corpu d'armata, comandatu da lu ghjenerale [[Pietru Badogliu]]. Lu ghjenerale [[Luighj Capellu]], comandante di la 2a armata taliana, cume pure lu capu di statu maghjiore di l'esercitu Luighj Cadorna da tempu avevanu sentitu di un probabile attaccu, ma sottuvalutarunu tali notizie è pure l'effettiva capacità uffensiva di le forze nemiche. Capellu durante l'accerchjamentu preferì farsi diplomaticamente ricoverà in ospedale è questu l´custò poi l'impussibilità di difende si di fronte à la cummissione d'inchjesta, tantu da esse un l'anni successivi degradatu é incarceratu. Da lì l´austriaci avanzarunu per 150 km in direzione sud-ovest raghjiunghjendu [[Udine]] in soli quattru ghjorni. La [[battaglia di Caporetto|Disfatta di Caporettu]] provocò lu crollu di lu fronte talianu nant'à l'Isonzu cù la cunseguente ritirata di le armate schjerate da l'[[Mar Adriatico|Adriaticu]] finu à la [[Valsugana]], oltre à le perdite umane è di materiale; 350.000 suldati si diederu à una ritirata scumposta assieme à 400.000 civili chì scappavanu da le zone invase. La ritirata venne prima effettuata portandu l'esercitu longu lu [[Tagliamentu]], é in seguitu finu à lu [[Piave]], l'11 novembre 1917, quandu tuttu lu [[Venetu]] ([[Venezia]] cumpresa) sembrava putesse andà perdutu. à la fine si cuntarunu quasi 700.000 tra morti, feriti è prighjuneri. A seguitu di la disfatta, lu ghjenerale Cadorna, in lu cumunicatu emessu lu 29 ottobre 1917, indicò, in manera erratu è strumentale «la mancata resistenza di repà ti di la II armata» cume la motivazione di lu sfondamentu di lu fronte da parte di l'esercitu austru-ungaricu. In seguitu Cadorna, invitatu à far parte di la cunferenza interalleata à Versailles, venne sustituitu, per vole di lu novu presidente di lu cunsigliu [[Vittoriu Emanuele Orlandu]], da lu ghjenerale [[Armandu Diaz]], l'8 novembre 1917, dopu à chì la ritirata si stabilizzò definitivamente nant'à la linea di lu [[Monte Grappa]] è di lu Piave. === Da Caporettu à la fine di la guerra === L'austru-ungarichi è li tedeschi chiuseru l'annu 1917 cù le uffensive nant'à lu [[uffensiva di lu Piave|Piave]], nant'à l'Altipianu di Asiagu è nant'à lu [[monte Grappa]]. l´taliani, decimati dopu à Caporettu, funu costretti, per riempisce li voti d'organicu à chjamà à lu fronte li ''Ragazzi di lu '99'', appena diciottenni, mentre si decise di cunservà la leva di lu 1900 per un iputeticu sforzu finale, in lu 1919. Se la severa disciplina di Cadorna, oltre à le dure parole di [[papa Benedettu XV]] nant'à l'«inutile straghje» chì avevanu colpitu li militari più relighjosi è à li longhi mesi in trincea, aveva fiaccatu l'esercitu, la ritirata nant'à lu fronte di lu Grappa-Piave cunsentì à l'esercitu talianu, avale in manu à Diaz, di cuncentrà le sue forze nant'à di un fronte più breve, megliu difendibile, e, suprattuttu, cù un mutatu atteghjiamentu tatticu, impostatu à la difesa di lu territoriu naziunale. Ciò ricoprì di un novu significatu morale la guerra è cunsentì lu cumpattamentu di le truppe è di la nazione, presuppostu per la cosiddetta «Vittoria finale». L'austru-ungarichi fermarunu l´attacchi in attesa di la primavera di lu 1918, preparandu un'uffensiva chì li avaria dovuti portà à penetrà in la pianura veneta. La fine di la guerra cuntru la [[Russia]] fece sì chì la maghjior parte di l'esercitu impiegatu nant'à lu fronte urientale putesse spostà si à ovest. ''Dal cumunicatu di lu Comandu Supremu ("bullettinu di la Vittoria")'' 4 novembre 1918, ore 12 La guerra cuntru l'Austria-Ungheria che, sottu l'alta guida di S. M. Lu Re Duce Supremu, l'Esercitu talianu, inferiore per numeru è per mezzi, iniziò lu 24 maghjiu 1915 è cù fede incrollabile è tenace valore cundusse ininterrotta é asprissima per 41 mesi, hè vinta. L' ultimu cadutu talianu hè statu lu [[caporalmaghjiore]] [[ghjuseppe Pazzaglia]] di 19 anni appartenente à la 1º Sezione Mantova, colpitu da una pallottola in fronte à le ore 15 à [[sud]] di [[Udine]]. I resti di quellu chì fu unu di li più putenti eserciti di lu mondu, risalenu in disordine è senza speranza le valli chì avevanu discesu cù orgogliosa sicurezza. Diaz L'uffensiva austru-ungarica arrivò lu 15 ghjugnu: l'esercitu di l'Imperu attaccò cù 66 divisioni in la cosiddetta [[Battaglia di lu solstiziu]] (15 ghjugno|15 - 23 ghjugnu 1918), chì vide l´taliani, finalmente rincorati, resiste à l'assaltu. l´austru-ungarichi perseru le so speranze, vistu chì lu paese era ormai à un passu da lu baratru, assillatu da l'impossibilità di cuntinuà à sustene lu sforzu bellicu nant'à lu pianu ecunomicu è suprattuttu nant'à quellu morale, data l'incapacità di la monarchia di fà si garante di l'integrità di lu statu multinaziunale asburghjcu. cù li populi di l'imperu asburghjcu nant'à l'orlu di la rivoluzione, l'Italia anticipò á ottobre l'uffensiva prevista per lu 1919, per impegnà le riserve austru-ungariche é impedisce à iddi la prosecuzione di l'uffensiva nant'à lu fronte francese. Da [[Vittoriu Venetu]], lu 23 ottobre partì l'uffensiva, cù cundizioni climatiche pessime. l´taliani avanzarunu rapidamente in Venetu, Friuli è Cadore è lu 29 ottobre l'Austria-Ungheria si arrese. Lu 3 novembre, à [[Villa ghjusti (Padova)|Villa ghjusti]], pressu [[Padova]] l'esercitu di l'Imperu firmò l'armistizio; li suldati taliani entrarunu à [[Trentu]] mentre li [[bersaglieri]] sbarcarunu à [[Trieste]], chjamati da lu locale comitatu di salute pubblica, chì però aveva richjestu lu sbarcu di truppe di l'Intesa. Lu ghjornu seguente, mentre lu ghjenerale [[Armandu Diaz]] annunciava la vittoria, venivanu occupate Rovignu, Parenzu, Zara, Lissa è Fiume. Quest'ultima pur ùn prevista tra li territori in li quali sarianu state inviate forze taliane venne occupata, cume previstu da certe clausole di l'Armistiziu, in seguitu á li eventi di lu 30 ottobre 1918 quandu lu cunsigliu Naziunale, insediatosi in lu municipiu dopu à la fuga di li ungheresi, aveva pruclamatu, nant'à la base di li principi wilsoniani, l'unione di la cità à l'[[Italia]]. L'esercitu talianu furzò cumunque la linea di lu Trattatu di Londra intendendu occupà pure [[Lubiana]], ma fu fermatu pocu oltre [[Postumia]] da le truppe serbe. Li cinque reparti di la [[Reghja Marina|Marina]] entravanu à [[Pula]]. Lu ghjornu seguente venivanu inviati altri mezi à [[Sebenicu]] chì diventava la sede principale di lu ''Guvernu Militare di la Dalmazia''. == Teatri meridionali == === Lu fronte Ottomanu === L'[[Imperu Ottomanu]], dopu à parechje sollecitazioni da parte di li Imperi Centrali si unì à elli lu 29 ottobre 1914<ref>le ostilità fra Russia é Imperu Ottomanu cuminciarunu lu 29 ottobre senza una formale dichjarazione di guerra, si veda [http://www.gwpda.urg/naval/turkmill.htm Turkey enters the war]</ref>, creandu una minaccia per li territori russi di lu [[Caucasu]] è per le cumunicazioni britanniche cù l'[[India]] è l'uriente attraversu lu [[Canale di Suez]]. Cause principali di l'ingressu in guerra furono: la Ghjermanofilia di lu ministru di la guerra à so´ volta capu di l'esercitu nonche primu ministru [[Enver Pasha]] chì l'1 agostu 1914 firmu un trattatu segretu cù la Ghjermania di natura militare è alimentare, la mancata cunsegna da parte di lu guvernu di so´ maesta britannica di due novi incrociatori leghjèri. Nella zona di lu Caucasu l'obiettivu iniziale di li ottomani era la ricunquista di li territori di l'[[Anatolia]] urientale pe si durante la [[Guerra turcu-russa (1877 - 1878)|Guerra turcu-russa]] di lu 1877-1878. Lu schjeramentu iniziale di li Ottomani nant'à lu Caucasu cumprendeva due armate, la ''Secunda'' è la ''Terza'' per un totale di circa 180000 omini, dotate di equipaghjiamentu di la qualità simile à quellu di l'esercitu imperiale di lu zar; à queste si oppuneva l'[[Armata di lu Caucasu]], forte di circa 100000 omini, comandata inizialmente da lu ghjenerale [[Illarion Ivanovic Voroncov-Daškov]] é in seguitu da lu ghjenerale [[Nikolaj Nikolaevic Judenic]]. Teatru di la [[campagna di lu Caucasu]] fu un territoriu montosu in cui le vie di cumunicazioni eranu quasi inesistenti è le cundizioni ambientali per li suldati estremamente difficili, suprattuttu durante li periodi invernali. [[File:Capture of Jerusalem 1917d.jpg||right|thumb|270px|[[Artiglieria]] britannica in posizione prima di la presa di [[ghjerusalemme]]]] L'obiettivu à longu termine di Enver Pasha supremu comandante di l'esercitu ottomanu, era far rientrà li territori di l'[[Asia centrale]] in la sfera di influenza turca; tuttavia eL'Micca era un grande stratega<ref>David Fromkin ''A peace tu end all peace: the fall of the Ottoman Empisce and the creation of the mudern Middle East''</ref>. Enver Pasha decise di piglie l'iniziativa nant'à lu fronte di lu Caucasu in lu dicembre 1914, attaccandu fruntalmente in lu settore di [[Sarikamis]] cù la ''Terza Armata'' le posizioni di li russi, avvantaghjiati da lu terrenu muntagnosu è da le righjde cundizioni ambientali; la [[battaglia di Sarikamis]] si rivelò una terribile disfatta per l´ottomani chì perseru quasi interamente le forze impiegate. L'alleati (britannici, francesi, australiani è neozelandesi) aprirunu in lu 1915 un novu fronte cù lu sbarcu in li pressi di [[Gallipuli (Turchia)|Gallipuli]] chì avaria dovutu cundurre rapidamente à la presa di li [[Stretti Turchi]] è di [[Istanbul]]. Tuttavia li turchi riuscirunu cù successu à cuntene l´attacchi di li alleati, chì à la fine, sia per le gravi perdite subite sia per la situazione di stallu, deciseru di evacuà la zona di Gallipuli. In Mesuputamia invece, dopu à lu disastru di l'[[assediu di Kut]] (1915-16), li britannichi si riorganizzarunu è catturarunu [[Baghdad]] in lu marzu 1917. Più à ovest, in [[Palestina]], l´iniziali fallimenti britannichi venneru ribaltati cù la cunquista di [[ghjerusalemme]] in lu dicembre 1917 è la [[Forza di spedizione eghjziana]] guidata da [[Edmund Allenby]] chì scunfisse le forze ottomane in la [[battaglia di Meghjddu (1918)|battaglia di Meghjddu]] (settembre 1918). === Lu fronte serbu === Dopu aver respintu tre invasioni austru-ungariche nell'agostu-dicembre 1914, la Serbia cedette à l'invasione combinata di Ghjermania, Austria-Ungheria è Bulgaria di l'ottobre 1915. Le truppe serbe cuntinuarunu à resiste in [[Albania]] è [[Grecia]], dove una forza francu-britannica era sbarcata à [[Saloniccu]] per offrisce assistenza è per spinghje lu guvernu grecu in guerra cuntru l´Imperi Centrali. === La Grecia === La [[Grecia]], guidata da [[Costantinu li di Grecia|Re Costantinu I]], si dichjarò á lu scoppiu di lu cunflittu neutrale, tuttavia la zona di Saloniccu fu impiegata da l´Alleati cume base di appoghjiu per le operazioni nant'à lu fronte serbu è bulgaru. La situazione precipitò in lu 1917: lu re mostrò un atteghjiamentu propensu à sustene l´Imperi Centrali. Per ùn corre rischi, l´Alleati lu rovesciarunu è lu sustituirunu cù [[Alessandru di Grecia|suu figliu Alessandru]], chì lu 27 ghjugnu dichjarò guerra á li ottomani è iniziò le operazioni in [[Tracia]], chì fu occupata in l'annu successivu. === lu rolu talianu === L'Italia diede un importante apportu à la campagna cuntru l´Ottomani. Due [[divisione|divisioni]] di 10.000 omini funu sbarcate à [[Saloniccu]] è diederu battaglia durante la campagna in Serbia. Le navi principali funu invece ancorate à [[Valona]] è altri porti [[Albania|albanesi]]. Funu decisive pure quandu l´Ottomani tentarunu un fallitu attaccu à Suez, unendusi á li inglesi. Inoltre, in la [[Guerra italu-turca]], la [[Reghja Marina]] aveva distruttu la quasi totalità di la [[flotta]] ottomana, indebulendu mondu un ghjà affaticatu imperu. == Teatri asiatici: lu cuntributu ghjappunese == L'[[Imperu ghjappunese]] dichjarò la guerra quasi subitu è si trovò alleatu di l'Imperu russu scunfittu 9 anni addietru in la [[Guerra russu-ghjappunese]]. Lu statu ghjappunese aveva cume imperatore, da lu 1912, [[Taishu imperatore di lu ghjappune|Taishu]], sottu lu cui regnu si stava attraversandu un periodu di benesse ecunomicu è di sviluppu militare. Nel primu annu di guerra, la putente [[Marina Imperiale ghjappunese]] intraprese cunquiste à li danni di li tedeschi, tra cui la base di Tsingtau, in Cina, è l'isula di [[Palau]]. Successivamente, li nipponichi rifornirunu cù di li convoL'li britannici, tramite le colonie di questi ([[India britannica]] è [[Malesia]]). == Prime fasi: da lu romanticismu à le trincee == [[File:Louvain1915.jpg|thumb|280px|[[Lovaniu]] ([[Belgica]]), 1915]] La percezione di la guerra in lu 1914 era quasi romantica, è la so´ dichjarazione venne acculta cù grande entusiasmu da parechje persone. La visione cumune era chì saria stata una breve guerra di manovre, cù poche azioni punghjenti (per «impartisce una lezione à lu nemico») è saria finita cù un vittoriosu ingressu in la capitale (ovviamente quella nemica), seguita da una ò due parate celebrative à casa, per puter poi tornà à la vita normale. C'eranu certi pessimisti (come [[Horatiu Kitchener|Lord Kitchener]]) chì predisseru chì la guerra saria durata à lungu, ma [[Guglielmu II di Prussia|Guglielmu II]] disse chì la guerra saria «finita per Natale...». Questu puntu merita di esse approfonditu. La convinzione di la breve durata di la guerra si cunsidera spessu una traghjca sottuvalutazione; secundu mundi, se vi fosse stata fin da l'iniziu una diffusa cunsapevolezza chì la guerra avaria apertu un tale abissu in la civiltà europea, nessunu l'avaria intrapresa ò cuntinuata. In realtà, una parte di li studiosi militari di l'epoca avevanu previstu tale possibilità, cume si vede in particulà da l'opera di [[Ivan Bloch]], ghjà candidatu à lu [[Premiu Nobel per la pace]]. Le previsioni di Bloch nant'à la guerra industriale chì avaria cundottu à sanguinose situazioni di stallu, logoramentu è perfinu di rivoluzione, eranu ampiamente cunosciute sia in li circoli militari chì in quelli pacifisti, senza cuntà lu fattu chì ghjà in li decenni precedenti altri cunflitti, cume la [[guerra di secessione americana]] (1861-1865) è la [[guerra russu-ghjappunese]] (1904-1905), eranu deghjenerati in una massacrante [[guerra di trincea]]. Alcuni autori cume [[Niall Ferguson]] sustenenu chì la convinzione di una guerra veloce sia stata mondu esaghjerata fin da li tempi di lu cunflittu. Secundu Ferguson, li pianificatori militari, specialmente in Ghjermania, eranu cunsapevoli di la possibilità di una guerra lunga, cume risulta da la famosa [[Willy-Nicky (telegrammi)|currispondenza telegrafica Willy-Nicky]] tra l´imperatori di Russia è di Ghjermania. EL'sustiene pure chì li più informati cunsideravanu improbabile una guerra veloce. Inoltre, era nell'interesse di li guverni presentà ampiamente questu messaghjiu in la so prupaganda, da lu momentu chì questu incoraghjiava l´omini á arrolarsi, facendu sembrà la guerra menu grave è mantenendu altu lu morale ghjenerale. === Inizia lu trinceramentu === [[File:SoldiersWWI.jpg|thumb|350px|In le trincee]] Dopu à l'iniziale successu in la [[prima battaglia di la Marna]], le forze tedesche è di l'Intesa iniziarunu una serie di snervanti manovre per cercà di costringhje l´avversari à la ritirata, in la cusiddetta [[Corsa à lu mare]]. Francia è Gran Bretagna si trovarunu ben prestu á affrontà le posizioni tedesche trincerate, da la Lorena finu à le coste belgiche in le [[Fiandre]]. Entrambi li schjeramenti preseru pusizione, li francesi è li britannichi cercandu di andà à l'attaccu, li tedeschi cercandu di difende lu territoriu da iddi occupatu. Di cunseguenza, le trincee tedesche eranu monda megliu costruite di quelle di li so nemichi, datu chì quelle anglu-francesi eranu pensate solu per esse «tempuranee». Nessunu di li due schjeramenti si dimustrò in gradu di assestà un colpu decisivu in li quattru anni seguenti, per quantu la prutratta azione tedesca in la [[battaglia di Verdun]] (1916) è lu fallimentu alleatu di la primavera successiva, purtarunu l'esercitu francese nant'à l'orlu di lu cullassu, mentre le diserzioni di massa minavanu la linea di lu fronte. Circa 800.000 suldati da la Gran Bretagna è da l'Imperu britannicu si trovavanu cuntemporaneamente nant'à lu fronte uccidentale 1.000 battaglioni, ognunu occupante un settore di lu fronte, da la Belgiuca finu à l'[[Arne]], chì operavanu nant'à un sistema mensile à quattru stadi, à menu chì ùn ci fosse un'uffensiva in corsu. Lu fronte cunteneva quasi 10.000 chilometri di trincee. Ugni battaglione teneva lu so' settore per quattru settimane prima di tornà in le retruvie, dunque in la riserva è infine per una settimana in licenza, suventi in la zona di [[Poperinge]] ò di [[Amiens]]. === La Somme è Passchendaele === Sia la [[battaglia di la Somme]] (1916), chì la [[battaglia di Passchendaele]] (1917), sempre nant'à lu [[Fronte uccidentale (prima guerra mundiale)|fronte uccidentale]], portarunu enormi perdite di vite da entrambe le parti, ma minimi progressi in la situazione di la guerra. hè interessante notà che, quandu li britannichi attaccarunu in lu primu ghjornu di la battaglia di la [[Somme]], è perseru un enorme numeru di omini sottu le cuntinue raffiche di le mitragliatrichi tedesche, riuscirunu cumunque à guadagnà di lu terrenu. Ciò fece sì chì lu comandu tedescu ordinò à li soi suldati di riprende si lu terrenu persu, cù risultati mondu simili da lu puntu di vista di le perdite. Quindi, invece di un combattimentu sbilanciatu, cù li soli britannichi à l'attaccu, chì avaria causatu enormi perdite solu da la so parte, lu volume di li attacchi fu equamente distribuitu, cusì cume le perdite sufferte. === li gas tossichi è le nove armi === Come in ogni cunflittu lu settore di ricerca maghjiormente sviluppatu fu quellu bellicu, chì raghjiunse livelli impensabili in lu ghjru di pochi anni. Le nove armi funu numerose, tutte ugualmente letali. * li [[armi chimiche|gas tossichi]] funu utilizzati per la prima volta da li tedeschi cuntru li russi, senza mondu successu, in la [[battaglia di bulimow]] di lu 1º ghjennaiu 1915, ma divenneru celebri à partisce da lu 22 aprile 1915, data in cui à [[Ypres]] ([[Belgica]]) per la prima volta si fece usu di gas asfissianti à lu [[cloru]], chì provocarunu lu terrore tra le truppe francu-britanniche. Lu primu rudimentale rimediu á li attacchi chimichi era custituitu da fazzoletti bagnati cù acqua e/u urina, solu in seguitu sarianu state sperimentate le prime [[maschera antigas|masche antigas]]. in lu corsu di la guerra li gas à lu cloru sarianu stati poi sustituiti da un tipu di gas più evolutu, sparatu da proiettili, denuminatu [[iprite]] (dal nome di la stessa cità di Ypres). * La [[mitragliatrice]], chì cunsentiva di sparà centinaia di colpi à lu minutu aghjevolandu mondu la difesa di le trincee. L'usu di la mitragliatrice, chì impediva le manovre di grandi formazioni in campu apertu cume era in usu finu à tuttu lu [[XIX seculu]], fu anzi unu di li elementi chì più di ogni altru cuntribuì à lu rapidu volghje si di lu cunflittu in una massacrante guerra di trincea. * li [[lanciafiamme]], introdotti da li tedeschi à [[Hooghje]] lu 30 lugliu 1915. * li [[carru armato|carri armati]] (utilizzati inizialmente da li britannichi nant'à la [[battaglia di la Somme|Somme]] lu 15 settembre 1916), chì suscitarunu lu stessu stupore è terrore provocatu da lu gas à Ypres, pur ùn essendu usati per lu sfondamentu di le linee nemiche (come avverrà poi in la [[secunda guerra mundiale]]), ma solu per lu semplice supportu à la fanteria. Ognuna di queste nove armi inizialmente provocò panicu è scuncertu tra li nemici, ma ùn riuscì à produrre un vantaghjiu sustanziale è duraturu. pure se à l'iniziu tutte le armi funu appannaghjiu di una sola parte, poi entrambi l´schjeramenti svilupparunu tutte queste armi. === Aeroplani è U-Boot === [[File:Nieuport.jpg|thumb|250px|Caccia <nowiki>[[Nieuport]]</nowiki> 17, [[Aisne]] ([[Francia]]), 1917]] L'aviazione militare ottenne rapidi progressi, dallu sviluppu di le (inizialmente primitive) mitragliatrichi sincronizzate per puter sparà in avanti, introdotte da l'aviazione tedesca nell'autunnu di lu 1915, á lu sviluppu di li [[bombardiere|bombardieri]] usati cuntru [[Londra]] (lugliu 1917): ancor più drammaticu, almenu per li britannici, fu l'usu di li [[sottumarino|sottumarini]] tedeschi ([[U-Boot]], da lu tedescu ''Unterseeboote'') cuntru li mercantili alleati in acque internaziunali da lu febbraiu 1915. La decisione tedesca di toglie le restrizioni à l'attività sottumarina (la cosiddetta "[[guerra sottumarina indiscriminata]]", da lu 1 febbraio|1º febbraiu 1917) fu strumentale à l'entrata in guerra di li Stati Uniti da la parte di li alleati (6 aprile). L'affondamentu di lu transatlanticu ''[[RMS Lusitania|Lusitania]]'' fu un successu cuntroversu per l´U-Boot. === L'industria ottica === L'industria ottica (suprattuttu quella tedesca) aveva avutu unu sviluppu notevole pure prima di la guerra. Li sottumarini ebberu li so risultati pure grazie à di li boni periscopi, da le trincee l´ufficiali tedeschi scrutavanu cù cannochjali [[Bausch]] l´ufficiali inglesi chì à so volta li scrutavanu cù cannochjali [[Bausch & Lomb]] di fornitura americana ò cù l´Zeiss cumprati da li tedeschi in lu 1910. [[Goerz]], [[Voigtlander]], [[M. Hensoldt & Sohne]], E.Leitz ([[Leica]]), [[Carl Zeiss]] funu le industrie chì più funu impegnate in lu sforzu bellicu di l'[[Imperu tedescu]]. == Lu fronte urientale è la Russia == Mentre nant'à lu fronte uccidentale si era raghjiuntu lu stallu in le trincee, la guerra cuntinuò á est. === Vittorie tedesche á est === I piani di guerra iniziali di li russi prevedevanu l'invasione simultanea di la [[Galizia (europa centrale)|Galizia]] austriaca è di la [[Prussia urientale]] tedesca. pure se l'iniziale avanzata in Galizia fu di ampiu successu, li russi venneru respinti in Prussia da le vittorie di li ghjenerali tedeschi [[Paul von Hindenburg|Hindenburg]] è [[Erich Ludendorff|Ludendorff]] à [[Battaglia di Tannenberg (1914)|Tannenberg]] è à li [[Battaglia di li Laghi Masuri|Laghi Masuri]] nell'agostu è settembre di lu 1914. L'organizzazione militare é ecunomica russe, menu sviluppate, si rivelarunu prestu insufficienti davanti à le forze combinate di Ghjermania è Austria-Ungheria. in la primavera di lu 1915 li russi venneru respinti in Galizia, è in maghjiu l´Imperi Centrali ottenneru un importante sfondamentu à li cunfini meridionali di la [[pulonia]], espugnandu [[Varsavia]] lu 5 agostu è costringhjendu li russi à ritirà si da la [[pulonia]]. === La Russia in subbugliu === L'insoddisfazione in li cunfrunti di la cundotta di guerra di lu guvernu russu caria nonostante li successi di lu ghjugnu 1916 ([[uffensiva Brusilov]]) in la Galizia urientale, cuntru l´austriaci, quandu li successi russi funu minati da la riluttanza di li altri ghjenerali di impegnà le so forze à supportu di lu comandante vittoriosu. Le fortune alleate si ravvivarunu solu temporaneamente cù l'ingressu in guerra di la [[Romania]], lu 27 agostu. Le forze tedesche arrivarunu in aiutu di le unità austriache impegnate in [[Transilvania]], è [[Bucarest]] cadde à li piedi di li Imperi Centrali lu 6 dicembre. in lu frattempu, l'instabilità interna caria in Russia, è lu [[Nicula II di Russia|Zar]] rimase isulatu à lu fronte, mentre lu sempre più incumpetente guvernu di l'Imperatrice provocò pruteste da tutti li segmenti di la vita pulitica russa, risultandu nell'assassiniu di lu cunsiglie predilettu di la zarina [[Alessandra d'Assia|Alessandra]], [[Rasputin]], da parte di nobili cunservatori à la fine di lu 1916. === La rivoluzione in Russia === In u [[marzu]] 1917 (febbraiu per lu calendariu russu, chì ùn era statu ancora convertitu à lu calendariu gregorianu), le dimostrazioni di [[San Pietruburgu]] (ribattezzata Pietrugradu per abbandonà lu toponimu Ghjermanicu, inopportunu in tempu di guerra) culminarunu nell'abdicazione di Nicula II è à la nomina di un debule [[guvernu provvisoriu russu (1917)|guvernu provvisoriu]] centrista, chì cundivise lu pute cù li socialisti di lu [[Soviet di Pietrugradu]]. Questa divisione di li puteri portò à la cunfusione è à lu caos, sia à lu fronte chì à casa, è l'esercitu divenne sempre menu capace di resiste efficacemente à la Ghjermania. in lu frattempu, la guerra è lu guvernu, divenneru sempre più impopulari, è lu malcuntentu venne usatu strateghjcamente da lu Partitu [[bulscevicu]], guidatu da [[Lenin|Vladimir Lenin]], á lu scopu di piglie lu putere. Lu [[Rivoluzione russa (La rivoluzione d'ottobre)|triunfu di li bulscevichi]], in novembre (ottobre per lu calendariu russu), fu seguitu in dicembre da un armistiziu è da negoziati cù la Ghjermania. à l'iniziu, li bulscevichi rifiutarunu li duri termini imposti da la Ghjermania, ma quandu questa riprese la guerra è cuminciò à marcià impunita attraversu l'[[Ucraina]], lu novu guvernu accettò lu [[Trattatu di Brest-Litovsk]] lu 3 marzu 1918, chì portò la Russia fori da la guerra dietru cessione á li Imperi Centrali di vasti territori cumprendenti la [[Finlandia]], le Province Baltiche, la [[pulonia]] è l'[[Ucraina]] (che cumprendevanu più di un quartu di la populazione russa). == Rovesciamentu di le sorti == Lu 1917 vide l'ingressu in guerra di li [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] à fiancu di le putenze di l'Intesa, mentre la scunfitta russa nant'à lu fronte urientale permise à la Ghjermania di spostà truppe versu ovest. saria statu dunque nant'à lu fronte uccidentale chì saria statu decisu l'esitu di la guerra. === Ingressu di li Stati Uniti === [[File:Bombers of WW1.ogg|thumb|250px|Filmatu di prupaganda statunitense (aerei attaccanu pustazioni nemiche)]] A lu cumenciiu di lu 1917 la Ghjermania riprese la so´ pulitica di guerra sottumarina indiscriminata: per isolà li britannichi, nessuna nave (anche quelle neutrali) saria stata risparmiata. Questu, combinatu cù l'indignazione pubblica circa lu [[Telegramma Zimmermann]], portò à la finale rottura di le relazioni tra Stati Uniti è Imperi Centrali. Lu presidente [[Woodrow Wilson]] richjese à lu [[Congressu di li Stati Uniti]] di dichjarà guerra, lu chì avvenne lu 6 aprile 1917 (solu un membru di lu Congressu, [[Jeanette Rankin]] di lu [[Muntana]], votò cuntru). L'esercitu statunitense è la fighjia Naziunale eranu ghjà stati mobilitati in lu 1916 per dà la caccia à lu rivoluzionariu messicanu [[Panchu Villa]], lu chì rese l´spostamenti più veloci. La Marina statunitense fu in gradu di invià un gruppu di navi da guerra à [[Scapa Flow]] per unè si à la flotta britannica è un gruppu di incrociatori à [[Cobh|Queenstown]], in [[Irlanda]], per aiutà à scortà li convogli. Cumunque, occorse di lu tempu prima chì le forze statunitensi fosseru in gradu di cuntribuisce significativamente nant'à lu fronte uccidentale è nant'à quellu talianu. cù l'entrata in guerra di li USA, si crea una putentissima alleanza: la grande putenza ecunomica, li due imperi più grandi di lu tempu ([[Imperu britannicu]] è [[Imperu russu]]), di le nazioni ecunomicamente forti ([[Italia]], [[Francia]], [[Cina]], [[Sudafrica]] suprattuttu ma pure stati cume l'[[Australia]] chì eranu sottu lu Regnu Unitu ma godevanu di ampia autonumia). Tutta questa putenza era cuntrapposta à l'[[Imperu tedescu]], putente ma alleatu cù due nazioni decadenti ([[Imperu Ottomanu]] è [[Imperu Austru-Ungaricu]]) è cù la piccula [[Bulgaria]] che, pur tenace, ùn rappresentava un ostacolu insormuntabile: la vittoria era dunque prossima. Britannichi è francesi insistetteru nant'à l'inviu di fanteria statunitense per rinforzà le linee. Durante la guerra, le forze americane funu à cortu di una propria artiglieria, aviazione è di unità di lu ghjeniu. Cumunque, lu ghjenerale [[John J. Pershing]], comandante di la forza di spedizione americana, rifiutò lu disgregamentu di le unità statunitensi per utilizzarle cume rinforzu di quelle francesi è britanniche, cume sughjèritu da l´alleati. === uffensiva tedesca di lu 1918 === L'entrata in guerra di li Stati Uniti in lu 1917 aveva resu certu l'eventuale arrivu di novi omini per le putenze di l'Intesa, mentre lu ritiru di la Russia è la disfatta taliana di Caporettu avevanu permessu lu trasportu di truppe tedesche á ovest. Quattru successive uffensive tedesche seguirunu quella di lu 27 maghjiu, portandu à guadagni in direzione di Parighj, cumparabili à quelli di l'avanzata di lu 1914. Lu 21 marzu 1918 la Ghjermania lanciò una grossa uffensiva, l'«[[uperazione Michael]]», cuntru le truppe britanniche è di lu [[Commonwealth di le nazioni|Commonwealth]]. L'esercitu tedescu aveva sviluppatu una nova tattica chì prevedeva l'utilizzu di incursori addestrati á infiltrà si in le trincee è catturarle. L'alleati reaghjrunu incaricandu lu maresciallu francese [[Ferdinand Foch]] di coordinà le attività alleate in Francia, è in seguitu nominandolu comandante supremu di tutte le forze alleate. L'uffensiva tedesca si mosse in avanti di 60 km è premette le truppe di la [[Corpu di Spedizione Britannico|Forza di spedizione britannica]] (BEF), tantu chì lu so comandante, lu maresciallu di campu Sir [[Douglas Haig]], emise un ordine ghjenerale l'11 aprile chì dichjarava: «Con le spalle à lu muru, è credendu in la ghjustezza di la nostra causa, ognunu di noi deve combatte finu à la fine». Cumunque, per issu momentu, l'uffensiva tedesca si era fermata, à causa di problemi loghjstichi. Li cuntrattacchi di li [[Canada|canadesi]] è di le forze di l'[[ANZAC]] spinseru indietru li tedeschi. === Vittoria alleata === La forza di spedizione americana, cumandata da lu ghjenerale [[John J. Pershing]], entrò in battaglia in numeri significativi in l'aprile 1918. in la [[battaglia di Boscu Belleau]], da lu 1 ghjugno|1º]] à lu 30 ghjugnu 1918, la secunda divisione, cumprendente lu [[United States Marine Corps|Corpu di li Marines]], ahjutò á annullà l'uffensiva tedesca chì minacciava Parighj. Lu 18 lugliu 1918, à la [[battaglia di Chateau-Thierry]], le forze francesi è statunitensi andarunu à l'uffensiva. L'esercitu britannicu, usandu un gran numeru di carri armati, attaccò á [[Battaglia di Amiens|Amiens]] l'8 agostu causendu tale surpresa è cunfusione chì lu cumandante in capu tedescu, ghjenerale Ludendorff, disse chì fu «Lu ghjornu più neru di l'esercitu tedescu». Lu 12 settembre la Prima Armata Statunitense, chì era stata recentemente custituita da la Forza di spedizione americana, andò à l'attaccu di lu [[Saliente (militare)|saliente]] di [[Battaglia di Saint-Mihiel|Saint-Mihiel]], chì la Ghjermania occupava da lu 1914. Questu saliente minacciava la linea ferroviaria Parighj-[[Nancy]]. Le forze americane eranu carenti di supportu di l'artiglieria, chì veniva fornitu da francesi è britannichi. Questa fu pure la prima uccasione in cui venneru usati li carri armati americani, guidati da lu tenente colonnellu [[ghjeorghje Smith Patton]]. Quattru ghjorni dopu à lu saliente era statu ripulitu. Lu 26 settembre le forze americane iniziavanu l'[[uffensiva Mosa-Argonne]], chì cuntinuò finu à la fine di la guerra. Un postu di osservazione chjave di li tedeschi, nant'à la qota 305 à [[Montfaucon-d'Argonne]] venne catturatu lu 27 settembre. Circa 18.000 americani cadderu durante l'uffensiva, chì fu la prima cundotta da l´Stati Uniti cume esercitu indipendente. Lu ghjenerale Pershing puntava à lu fiume [[Renu]], chì si aspettava di oltrepassà à l'iniziu di lu 1919. Lu 24 ottobre l'esercitu talianu, cù un limitatu supportu alleatu (3 divisioni francesi, 2 inglesi, un reghjimentu americanu) iniziò la so´ uffensiva (che durò finu à lu 4 novembre) chì vide lu scontru tra 55 divisioni taliane cuntru 60 austriache. Lu cumandu talianu avia studiatu be' lu pianu, chì ùn prevedeva attacchi fruntali, ma un colpu cuncentratu nant'à un unicu puntu per spezzà lu fronte. Lu puntu presceltu era Vittoriu Venetu, dove la 5a è la 6a Armata austriaca si cunghjunghjevanu: dunque un puntu nevralghjcu per li cullegamenti. L'uffensiva iniziò cù una manovra diversiva, la 4a Armata iniziò un attaccu nant'à lu Grappa, attirandusi cuntru la maghjioranza di li rinforzi austriaci. La piena di lu Piave costrinse à l'inazione issu fronte, l´austriaci credetteru chì quellu di la 4a armata fosse l'attaccu principale è cuntinuarunu à cuntrastà lu cù tutte le forze. In la notte tra 28 è 29 pure nant'à lu Piave si passò à l'attaccu, le prime ore funu terribili, la currente era forte è le teste di ponte restavanu spessu isulate, ma à la fine l'8a Armata superò lu fiume é iniziò á avanzare, la 10a è la 12a si allargarunu nant'à le sue ali per coprisce l'avanzata, lu fronte si spezzò è si innescò una prucessu di disfacimentu chì rese l'esercitu imperiale inguvernabile. Lu profilà si di la scunfitta fece aumentà le diserzioni, interi repà ti abbandonarunu le linee; lu 30 ottobre l'esercitu talianu era à Vittoriu Venetu, mentre altre armate taliane passarunu lu Piave è avanzaronu. La corsa pruseguì per altri tre ghjorni, lu 3 si arrivò à Trentu, la marina sbarcò à Trieste, lu 4 l'Austria capitolò. cù lu crollu di l'Imperu Asburghjcu la minaccia di l'apertura di un fronte à sudu divenne reale, la Ghjermania, pur ancora sustanzialmente imbattuta è saldamente in territoriu francese, sette ghjorni dopu à l'Austria decise di abbandunà la lotta. == Fine di la guerra == La [[Bulgaria]] fu lu primu tra l´[[Imperi Centrali]] à firmà l'[[armistiziu]] (29 settembre 1918), seguitu da la [[Turchia]] (30 ottobre). La [[Ghjermania]] richjese un cessate lu focu lu 3 novembre 1918, seguita da l'[[Austria-Ungheria]]. Li combattimenti terminarunu cù l'armistiziu cuncordatu l'11 novembre à [[cumpiègne]]. [[Austria]] è [[Ungheria]] firmarunu due armistizi separati à seguitu di lu rovesciamentu di la monarchia [[Asburgo|asburghjca]]. Lu [[maghjiore]] [[Harry Truman|Harry S. Truman]] fece sparà li cannoni à lu so' [[battaglione]] finu á li ultimi secundi. Circa trent'anni dopu, lu maghjiore divenne presidente di li Stati Uniti. Fu ellu à ordinà lu lanciu di le [[bomba atomica|bombe atomiche]] nant'à [[Hiroshima]] è [[Nagasaki]], chì pose fine à la [[secunda guerra mundiale]]. Si può in qualchì manera dì chì [[Truman]] fece terminà entrambe le guerre mundiali. Quandu [[Guglielmu II]] ordinò à la [[Hochseeflotte|Flotta d'altu mare]] tedesca una sortita cuntru le navi alleate, questa si [[ammutinamento|ammutinò]] à [[Wilhelmshaven]], lu 29 ottobre 1918: morirunu 9 marinai. Lu 9 novembre, venne pruclamata la repubblica, segnandu la fine di l'[[Imperu tedescu]] natu in lu 1871. Lu [[Kaiser]] fuggì lu ghjornu seguente in li [[Paesi Bassi]], dove l´venne garantitu l'[[asilu puliticu]] finu à la morte (avvenuta in lu 1941, pocu dopu à chì li [[Paesi Bassi]] funu occupati da lu [[Terzu Reich]] di [[Hitler]] in la [[Secunda guerra mundiale]]). == Cronolughja di la Grande Guerra == === 1914 === * 28 ghjugnu - L'Arciduca Francescu Ferdinandu di Absburgu, erede à lu trunu d'Austria-Ungheria, viene uccisu à Serajevu da un naziunalista bosniacu [[Gavrilu Princip]]. * 23 lugliu - L'Austria-Ungheria invia un ultimatum à la Serbia. * 28 lugliu - L'Austria-Ungheria dichjara guerra à la Serbia. * 29 lugliu - La Russia ordina la mobilitazione ghjenerale. * 31 lugliu - Ultimatum tedescu à la Russia - Mobilitazione ghjenerale nell'imperu austru-ungaricu. * 1 agosto|1º agostu - La Ghjermania dichjara guerra à la Russia - L'Italia pruclama la neutralità. * 2 agostu - Le truppe tedesche occupanu lu Lussemburgu. * 3 agostu - La Ghjermania dichjara guerra à la Francia; * 4 agostu - La Ghjermania invade la neutrale Belgica - lu Regnu Unitu dichjara guerra à la Ghjermania dopu à chì questa ùn rispetta la neutralità belgica. * 5 agostu - lu Muntenegru dichjara guerra à l'Austria. * 6 agostu - L'Austria dichjara guerra à la Russia. * 6 agostu - La Serbia dichjara guerra à la Ghjermania. * 8 agostu - lu Muntenegru dichjara guerra à la Ghjermania. * 9 agostu - La Francia dichjara guerra à l'Austria-Ungheria. * 12 agostu - La Francia dichjara guerra à l'Austria. * 13 agostu - La Gran Bretagna dichjara guerra à l'Austria. * 15 agostu - 17 agostu - li russi attaccanu in Galizia è in la Prussia urientale * 20 agostu - 28 agostu - li tedeschi occupanu la Belgica - lu Ghjappone dichjara guerra à la Ghjermania è à l'Austria - L'Austria dichjara guerra à la Belgica. * 27 agostu - 30 agostu - [[Battaglia di Tannenberg (1914)|Battaglia di Tannenberg]]: li tedeschi scunfighjenu li russi. * Settembre 1914 - un pattu di unità viene firmatu da Francia, Gran Bretagna è Russia. * 6 settembre - 12 settembre - [[Prima battaglia di la Marna|Battaglia di la Marna]] - L'uffensiva tedesca in Francia hè bloccata - In Galizia l´austriaci sò scunfitti da li russi. * 9 ottobre - [[Assediu di Anversa]] - [[Anversa]], lu [[Belgica]] cede à le truppe tedesche. * 31 ottobre - La Turchia entra in guerra cù l´imperi centrali: si aprirunu di li novi frunti di combattimentu, quellu russu-turcu in Armenia è quellu anglu-turcu in Mesuputamia è in Eghjttu. * 1 novembre|1º novembre - Una squadra di incrociatori tedeschi inflighjè una bruciante scunfitta à la [[Royal Navy]] affondandu due incrociatori corazzati à largu di le coste cilene ([[Battaglia di Coronel]]). * 4 novembre - La Russia è la Serbia dichjaranu guerra à l'[[Imperu Ottomanu]]. * 5 novembre - La Francia è lu Regnu Unitu dichjaranu guerra à l'Imperu Ottomanu. * 8 dicembre - à largu di le isole Falkland una squadra di incrociatori da battaglia britannichi annienta la divisione di l'ammiragliu [[Maximilian von Spee]], vendicandu lu disastru di Coronel ([[battaglia di le Falkland]]). * 25 dicembre - Truppe taliane sbarcanu à Valona, in Albania, à scopu cautelativu. === 1915 === * 6 ghjennaiu - 8 ghjennaiu - li voluntari garibaldini taliani sustenenu aspri combattimenti in le Argonne. * 7 ghjennaiu - Negoziati italu-austriaci. L'Italia vole ottene di li cumpensi territoriali chì cuntrobilancinu l'eventuale stensione di lu territoriu austriacu. * 23 ghjennaiu - Inizia un'uffensiva austriaca nant'à li Carpazi. * 1 febbraio|1° febbraiu - li tedeschi distrughjenu nant'à li laghi Masuri la 10° armata. * 15 febbraiu - uffensiva francese in la Champagne. * 19 febbraiu - Inizia la [[campagna di li Dardanelli]], tentativu anglu-francese di cunquistà lu strettu è la cità di [[Istanbul]]. * 22 marzu - cuntruffensiva russa nant'à li Munti Carpazi. * 16 aprile - L'Austria respinghje le proposte taliane. L'Italia aveva chjestu cumpensi territoriali quale moneta di scambiu per la so´ neutralità. * 26 aprile - L'Italia aderisce segretamente à lu Pattu di Londra cù l'Intesa. * 3 maghjiu - L'Italia denuncia la Triplice Alleanza. cuntruffensiva austru-ungarica in Galizia cù gravi scunfitte per li russi. * 5 maghjiu - D'Annunziu pronuncia à Quartu un discorsu interventista. * 20 maghjiu - lu guvernu talianu ottiene li pieni puteri in casu di guerra. * 24 maghjiu - l'Italia entra in guerra cuntru l'Austria-Ungheria. Li suldati taliani superanu dovunque li vecchi cunfini è attaccanu le posizioni nemiche. * 25 maghjiu - 28 maghjiu - Occupazione di lu Monte Altissimu, di Ala, Cortina d'Ampezzu, Gradu è Aquileja. * 3 ghjugnu - [[San Marinu]] dichjara guerra à l'Austria. * 8 ghjugnu - Monfalcone è Gradisca sò taliane. * 12 ghjugnu - li suldati taliani occupanu la cunca di Plezzu è riescunu à passà l'Isonzu à Plava, dove custituiscunu una piccula è tormentata testa di ponte. * 16 ghjugnu - cù ardita azione l´[[alpini]] cunquistanu lu Monte Neru. * 23 ghjugnu - 7 lugliu - [[Prima battaglia di l'Isonzu]]. Sanguinosi scuntri à Plava, nant'à lu monte Podgora, à Oslavia è nant'à lu Carsu Gorizianu. * Primi di lugliu - Grande uffensiva austru-tedesca in pulonia. nant'à lu fronte francese aspre battaglie in la zona di l'Artois. * 18 lugliu - 4 agostu - [[Secunda battaglia di l'Isonzu]]. Durissimi scuntri nant'à lu monte S. Michele nant'à lu Carsu. Lotta terribile à S. Maria è S. Lucia di Tolminu, è fra lu Podgora è Oslavia. * 20 lugliu - Combattimentu nant'à le Tofane davanti à Cortina d'Ampezzu. More lu ghjenerale Cantone. * 21 agostu - l'Italia dichjara guerra à l'Imperu è la Turchia. * settembre-[[uttobre]] - uffensiva anglu-francese nell'Artois è in la Champagne. uffensiva austru-tedesca cuntru la Russia. * 5 ottobre - La Bulgaria dichjara guerra à la Serbia. * 19 ottobre - L'Italia dichjara guerra à la Bulgaria. * 18 ottobre - 4 novembre - [[Terza battaglia di l'Isonzu]] á lu scopu di portà un aiutu indirettu à li serbi chì stannu per esse travolti da tedeschi, austriaci è bulgari. * 10 novembre - 2 dicembre - [[Quarta battaglia di l'Isonzu]]. nant'à lu Monte S. Michele si copre di gloria la Brigata Sassari è nant'à lu Calvariu (Podgora) la Brigata Casale. * 16 dicembre - l´taliani sbarcanu à Valona per pruteghjè l'esercitu serbu in ritirata è ne predispunenu lu salvataghjiu. === 1916 === * ghjennaiu - Salvataghjiu di l'esercitu serbu da parte di la Marina taliana. * 21 febbraiu - Cumincia l'uffensiva tedesca cuntru [[Battaglia di Verdun|Verdun]], in Francia. * 9 marzu - la Ghjermania dichjara guerra à lu [[Portogallu]]. * 11 marzu - 19 marzu - l'Austria-Ungheria dichjara guerra à lu Portogallu. [[Quinta battaglia di l'Isonzu]], nant'à richjesta di li francesi chì cercanu, indirettamente, di allentà la morsa chì li stringhje à Verdun. * 12 aprile - Gl'taliani attaccanu nant'à l'[[Guerra bianca in Adamello|Adamellu]]. Si combatte à olte 3000 metri d'altitudine. * 18 aprile - Viene fatta saltà cù una mina è cunquistata la cima di lu Col di Lana. * 15 maghjiu - 31 maghjiu - l´austriaci lancianu nant'á l'altipiani la "[[Battaglia di li Altipiani|Strafexpedition]]" (spedizione punitiva) cuntru l'Italia á lu scopu di raghjiunghje la pianura veneta è piglie à le spalle le armate schjerate in Carnia è nant'à l'Isonzu. dopu à sanguinosi combattimenti l'attaccu fallisce. * 31 maghjiu-2 ghjugnu scontru navale fra la ''[[Royal Navy|Grand Fleet]]'' è la ''[[Hochseeflotte]]'' in lu [[mà di lu Nord]]; passa à la storia cume [[battaglia di lu Jutland]], ò di lu Skaghjerrak per li tedeschi. Quella chì viene ricordata cume la più grande battaglia navale di tutti li tempi, fu tatticamente una vittoria tedesca, datu chì le perdite inflitte à li britannichi funu superiori è piuttostu brucianti (come l'affondamentu di li tre incrociatori da battaglia ''[[HMS Indefatigable (1909)|Indefatigable]]'', ''[[HMS Invincible (1907)|Invincible]]'' è ''[[HMS Queen Mary|Queen Mary]]'', à fronte di la perdita di l'incrociatore da battaglia Lutzow per li tedeschi). Tuttavia l'effettu strateghjcu di lu scontru fu di assolutu vantaghjiu britannicu, perché la flotta tedesca ùn si arrischiò più in mà apertu per cercà unu scontru direttu. La guerra nant'à lu mà veniva affidata quasi cumpletamente à li sommerghjbili. * 4 ghjugnu - 15 agostu - uffensiva russa in Bucovina cuntru l´austriaci chì devonu indietreghjià cù parechje perdite. * 29 ghjugnu - l´austriaci lancianu gas asfissianti in la zona di lu monte S. Michele. * 1º lugliu - In Francia l´alleati attaccanu in forze nant'à la Somme. * 12 lugliu - Venenu impiccati [[Cesà Battisti]] è [[Fabiu Filzi]], catturati pochi ghjorni prima durante un'azione nant'à lu monte Cornu. * 6 agostu - 17 agostu - [[Sesta battaglia di l'Isonzu]]. Gorizia hè cunquistata da l´taliani lu 9 agostu, dopu à chì eranu state finalmente prese le terribili alture di lu Sabotinu, di Oslavia è di lu Podgora. Lu primu ghjornu di la battaglia cade [[Enricu Toti]]. * 10 agostu - Viene impiccatu à pula [[Nazariu Sauru]], irridente istrianu, catturatu lu 30 lugliu. Era statu imbarcatu nant'à lu sommerghjbile Pullinu. * 27 agostu - La [[Romania]] dichjara guerra à l'Austria-Ungheria. * 28 agostu - L'Italia dichjara guerra à la Ghjermania è la Ghjermania dichjara guerra à la Romania. * 30 agostu - l'Imperu Ottomanu dichjara guerra à la Romania. * 1 settembre|1º settembre - la Bulgaria dichjara guerra à la Romania. * 5 settembre - cunquistatu in val di Fiemme lu monte Cauriol. * 14 settembre - 17 settembre - [[Settima battaglia di l'Isonzu]], prima di le tre "spallate" autunnali, cù scà si risultati pure à causa di lu maltempu. * 10 ottobre - 12 ottobre - [[uttava battaglia di l'Isonzu]]. cunquista di lu Sober nant'à lu Carsu. * 1 novembre|1° novembre - 2 novembre - [[Nona battaglia di l'Isonzu]]. nant'à lu Carsu li fanti cunquistanu Cima Grande, lu monte Pecinka è lu Dossu Faiti. * 21 novembre - à 86 anni more l'Imperatore d'Austria è re d'Ungheria [[Francescu ghjuseppe]]. l´succede [[Cà lu li d'Austria-Ungheria|Cà lu d'Asburgu]]. * dicembre - Tedeschi è Austriaci lancianu un'uffensiva di pace. [[File:gefangeneCividale.jpg|thumb|250px|Prighjoneri taliani di la dodicesima battaglia di l'Isonzu]] === 1917 === * 3 febbraiu - l´Stati Uniti romponu le relazioni cù la Ghjermania à seguitu di l'intensificà si di la guerra sottumarina. * 24 febbraiu - à l'ambasciatore di li Stati Uniti in lu Regnu Unitu, Walter H. Paghje, viene cunsegnatu lu [[telegramma Zimmermann]], in lu quale l'Imperu Ghjermanicu offre la restituzione di lu Sudovest Americanu à lu [[Messicu]]. * 12 marzu - In Russia scoppia la "[[Rivoluzione di Febbraiu]]". Lu zar Nicula II hè costrettu á abdicare. Viene pruclamata la Repubblica. * 2 aprile - l´[[Stati Uniti d'America]] dichjaranu guerra à la [[Ghjermania]]. * 6 aprile - l´Stati Uniti d'America entranu in guerra. * 7 aprile - [[Panamá]] è [[Cuba]] dichjaranu guerra à la [[Ghjermania]]. * 16 aprile - L'uffensiva Nivelle in Francia si risolve in un grossu insuccessu. * 12 maghjiu - 28 maghjiu - [[Decima battaglia di l'Isonzu]]. Le fanterie taliane cunquistanu lu monte Kuk, lu Vodice è le pendichi di lu monte Santu. Aspri combattimenti in lu Carsu meridionale. * 7 ghjugnu - Incumincia una grande è longa uffensiva inglese in le Fiandre, ma senza risultati decisivi. * 10 ghjugnu - 29 ghjugnu - [[Battaglia di lu Monte Ortigara|Battaglia di l'Ortigara]]. Venti battaglioni di Alpini, un reghjimentu di bersaglieri è la brigata di fanteria Reghjna si immolanu nant'à la vetta di lu monte chì avevanu cunquistatu è chì ùn possonu mantenere. Li primi repà ti americani sbarcanu in Francia. * 27 ghjugnu - entra in lu cunflittu la [[Grecia]] è dichjara guerra à [[Austria-Ungheria]], [[Bulgaria]], [[Ghjermania]] è [[Imperu Ottomanu]]. * 22 lugliu - lu [[Siam]] dichjara guerra á [[Austria-Ungheria]] è [[Ghjermania]]. * 4 agostu - la [[Liberia]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 14 agostu - la [[Cina]] dichjara guerra á [[Austria-Ungheria]] è [[Ghjermania]]. * 17 agostu - [[Undicesima battaglia di l'Isonzu]] è vittoria taliana nant'à l'altipianu di la Bainsizza. * 26 agostu - lu [[Brasile]] dichjara guerra à la [[Ghjermania]]. La Grecia entra in guerra è si schjera cù l'Intesa. * 17 settembre - Mancata sorpresa di Carzanu (Trentinu). * 24 ottobre - Tedeschi è austru-ungarichi ingaghjianu la [[Battaglia di Caporetto|dodicesima battaglia di l'Isonzu]] è riescunu à sfondà á lu sboccu di la valle di l'Isonzu, fra Tolminu è Caporettu. * 7 novembre - li bulscevichi si impadroniscunu di lu pute in Russia, dandu vita à la "[[Rivoluzione d'ottobre]]". * 8 novembre - lu ghjenerale Cadorna viene esoneratu da lu comandu di l'esercitu. Lu sustituisce lu ghjenerale [[Armandu Diaz|Diaz]]. * 7 dicembre - l´[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] dichjaranu guerra à l'[[Austria-Ungheria]]; * 10 dicembre - [[Panamá]] dichjara guerra à l'[[Austria-Ungheria]]; * 16 dicembre - [[Cuba]] dichjara guerra à l'[[Austria-Ungheria]]. === 1918 === * 8 ghjennaiu - lu Presidente di li Stati Uniti Wilson espune li soi "14 punti" per la pace. * 3 marzu - la [[Russia]] esce da la guerra cù lu [[Trattatu di Brest-Litovsk]]. * 21 marzu - 6 aprile - Grande uffensiva tedesca in francia è vicinu á Arras. * 9 aprile - 29 aprile - Altra uffensiva tedesca in le Fiandre. * 23 aprile - lu [[Guatemala]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 8 maghjiu - lu [[Nicaragua]] dichjara guerra à la Ghjermania è à l'Austria-Ungheria. * 23 maghjiu - lu [[Costarica]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 27 maghjiu - 13 ghjugnu - li tedeschi superanu l'Aisme è avanzanu versu la Marna. * 10 ghjugnu - in le acque di Premuda lu MAS di [[Luighj Rizzo|Rizzu]] affonda la [[SMS Szent István|corazzata S. Stefanu]]. * 15 ghjugnu - 23 ghjugnu - [[Battaglia di lu solstiziu]]. Fallimentu di l'uffensiva austriaca à lu mare. l´austru-ungarichi riescunu à superà lu Piave. Li suldati taliani resistonu in pianura. Lu 23 l´avversari si ritiranu. * 12 lugliu - [[Haiti]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 19 lugliu - [[Honduras]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 19 lugliu - 3 agostu - cuntruffensiva anglu-francese tra l'Aisme è la Marna. * 9 agostu - Volu di D'Annunziu nant'à Vienna. * 8 agostu - 12 agostu - Attacchi alleati in vari settori di lu fronte francese. * 24 settembre Vittorie alleate in Macedonia. La Bulgaria chjede l'armistiziu chì viene firmatu lu 29 settembre. * 24 ottobre - 3 novembre - l´taliani scattanu à l'uffensiva nant'à lu Grappa è nant'à lu Piave. Le truppe taliane occupanu [[Battaglia di Vittoriu Veneto|Vittoriu Venetu]]. certi corpi d'armata taliani sbarcanu à Trieste. Lu fronte austriacu crolla dovunque. L'austria-Ungheria chjede l'[[armistiziu di Villa ghjusti|armistiziu]]. * 4 novembre - fine di le ostilità tra l'Italia è l'austria-Ungheria: ''[[bullettinu di la Vittoria]]''. * 11 novembre - [[Armistiziu di cumpiègne|Armistiziu]] tra l´Alleati è la Ghjermania, le cui armate si ritiranu dovunque. La Grande Guerra hè finita. == Caratteristiche distintive di la guerra == La prima guerra mundiale hè cunsiderata cume la prima guerra muderna nant'à larga scala. In realità si presentava cume una sorta di ibridu tra una tecnolughja militare avanzata è una duttrina strateghjca di stampu postnapuleonicu. Tra le innovazioni chì avarianu cambiatu lu voltu di la guerra ci fu l'usu stensivu di la mitragliatrice à scopi prevalentemente difensivi. Un solu nidu di [[mitragliatrice]], purché ben provvista di munizioni, puteva tene in scaccu un'intera brigata, rendendu spessu vani li tentativi di attaccu direttu. cunseguenza immediata di tale innovazione fu l'edificazione, in particular manera nant'à lu fronte uccidentale, di impunenti linee difensive, una catena di trincee chì andavanu da lu [[Mà di lu Nord]] à la [[Svizzera]]. Le duttrine di guerra tardarunu in l'adeguà si à la nova situazione, affidate cume eranu à teorichi di l'arte militare formatisi à la scola di [[Carl Von Clausewitz]], barone prussianu di iniziu ottocentu. Principale fondamentu di tali dottrine era la guerra d'attaccu, unica espressione di l' «''elan vitale''», lu spiritu vitale che, in le parole di [[Ferdinand Foch]], avaria assicuratu la vittoria finale. Milioni di omini funu irraziunalmente spinti á esporsi ine mi à lu focu di la [[mitragliatrice]], in lu vanu tentativu di cunquistare, cù la sola forza di lu numeru, le posizioni nemiche è di dimostrà la superiorità di lu propriu spiritu. L'[[artiglieria]], chì aveva cunosciutu unu sviluppu tecnicu vertighjnosu da l'iniziu di lu seculu, fu usata in chjave prevalentemente uffensiva, cume metodu, spessu inefficace, di scumbinà le linee nemiche prima di un attaccu. L'impattu psiculughjcu determinatu da l'usu stensivu di l'artiglieria pesante nant'à li suldati intrappulati in le trincee fu devastante, risultandu spessu in forme gravi è peculiari di [[nevrosi]]. La prima guerra mundiale vide pure l'usu di le [[armi chimiche]] è di li bombardamenti aerei, chì eranu stati entrambi messi fori leghjè da la [[Convenzione di l'Aia (1907)|Convenzione di l'Aia]] di lu 1907. l´effetti di le armi chimiche si rivelarunu duraturi, sia nant'à li corpi di le vittime (molte di le quali, supravvissute à la guerra, ne soffrirunu per lu restu di la vita) chì nant'à le menti di li comandanti di la ghjenerazione successiva ([[secunda guerra mundiale]]) che, avendone vistu l´effetti in la Grande Guerra, eranu riluttanti á utilizzarli, temendu chì lu nemicu avaria reaghjtu dispunendu magari di armamenti migliori. L'evidente squilibriu tra una tecnolughja avanzatissima è una tattica arcaica avaria determinatu l'immane massacru di la prima guerra mundiale è le sue cunseguenze nant'à la cultura è la storia europea. Nasceva la [[guerra di posizione]] è di massa, in cui lu veru obiettivu ùn era più la cunquista di lu territoriu nemicu è di li soi centri pulitici, ma l'esaurimentu di le sue risorse. La [[trincea]] rimane, in la letteratura storica è non, lu simbulu negativu di la prima guerra mundiale. Per quattru anni milioni di omini funu costretti à convive sottu terra, esposti á li aghjenti atmosferichi è à li bombardamenti, in cundizioni ighijeniche disastrose. La guerra veniva privata di ogni forma di idealismu, per diventà un'officina, in cui l'efficienza di lu massacru supravanzava ogni cunsiderazione umanitaria. Parziale eccezione fu quella di li piloti di aereu, visti cume li muderni «cavalieri», per li quali la guerra ùn significava abbrutimentu ma quasi un duellu di stampu medievale, unicu casu in cui l'eroismu propagandatu da le autorità militari trovava una fittizia applicazione. Le cundizioni di la vita di trincea ebberu cunseguenze enormi sullu sviluppu di lu cunflittu. La diserzione è l'automutilazione eranu à l'ordine di lu ghjornu, tantu da richjede l'interventu estesu è violentissimu di le autorità. à lu cuntempu nell'infernu di la trincea si sviluppavanu fenumeni novi chì avarianu determinatu la storia culturale successiva. Un intensu spiritu di cameratismu tra li suldati semplichi avaria favoritu l'idealizzazione è ideologhjzzazione di la guerra, elementu fondamentale per lu successivu imporsi di le [[Totalitarismo|ideologhije totalitarie]]. à lu cuntempu la cunsapevolezza di li sacrifichi à cui si era sottuposti alimentavanu, suprattuttu in le classi populari, la speranza di una maghjiore partecipazione à la costruzione di l'Europa postbellica. La guerra tecnolughjca richjedeva la mobilitazione in scala mai vista di omini è materiali è determinò una vera rivoluzione in le prerogative di lu Statu è un notevole ampliamentu di li soi puteri in tutte le nazioni coinvolte. La guerra vide pure lu nasce di lu cosiddettu "[[fronte internu]]", quellu di l'[[upinione pubblica]] da ammansisce è mobilità ideolughjcamente in favore di la vittoria finale. In tutti l´stati partecipanti ebbe un rolu crescente la [[propaganda]], volta à raccoglie fondi, cunsensi, voluntari. Tutti l´stati, cunsapevoli di l'immane sforzu richjestu à li cittadini è interessati principalmente à la vittoria in lu cunflittu, si spinseru in promesse di allargamentu di la [[democrazia]] à guerra finita, chì ùn puterunu esse di lu tuttu disilluse à lu termine di le ostilità. Altru puntu chì caraterizzò questu bagnu di sangue fu lu gran numeru di ghjovani chì vi parteciparonu, tra li quali, in Italia, li "ragazzi di lu '99", richjamati à le armi à soli 17 anni. Tra la ghjente si era inizialmente diffusa un'idea positiva di la Guerra, ben prestu abbandonata. == Perdite == Molte di le più grandi battaglie di la storia avvenneru in lu corsu di questa guerra. Vedi [[Prima battaglia di Ypres|battaglia di Ypres]], [[battaglia di lu crinale di Vimy]], [[prima battaglia di la Marna|battaglia di la Marna]], [[battaglia di Cambrai]], [[battaglia di la Somme]], [[battaglia di Verdun]], [[battaglia di Gallipuli]], le 11 [[Prima battaglia di l'Isonzo|battaglie di l'Isonzu]] è quella di [[Battaglia di Caporetto|Caporettu]]. Di seguitu un elencu di le forze mobilitate, di li caduti, feriti, dispersi, prighjonieri, suddivisi per nazione. {| class="wikitable" !| '''Nazione''' !| '''Mobilitati''' !| '''Morti ''' !| '''Feriti''' !| '''Dispe si ò prighjonieri''' |----- | '''''Imperi Centrali''''' | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |----- | '''[[Imperu austru-ungaricu]]''' | align="right" |7.800.000 | align="right" |1.200.000 | align="right" |3.620.000 | align="right" |2.220.000 |----- | '''[[Imperu Ghjermanicu]]''' | align="right" |11.000.000 | align="right" |1.773.700 | align="right" |4.216.058 | align="right" |1.152.800 |----- | '''[[Imperu Ottomanu]]''' | align="right" |2.850.000 | align="right" |325.000 | align="right" |400.000 | align="right" |250.000 |----- | '''[[Bulgaria]]''' | align="right" |1.200.000 | align="right" |87.500 | align="right" |152.390 | align="right" |27.029 |----- | '''''Intesa''''' | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |----- | '''[[Belgica]]''' | align="right" |267.000 | align="right" |13.716 | align="right" |44.686 | align="right" |34.659 |----- | '''[[Imperu britannicu]]'''<nowiki>*</nowiki> | align="right" |8.904.467 | align="right" |908.371 | align="right" |2.090.312 | align="right" |191.652 |----- | '''[[Francia]]'''<nowiki>**</nowiki> | align="right" |8.410.000 | align="right" |1.357.800 | align="right" |4.266.000 | align="right" |537.000 |----- | '''[[Grecia]]''' | align="right" |230.000 | align="right" |5.000 | align="right" |21.000 | align="right" |1.000 |----- | '''[[Italia]]''' | align="right" |5.615.000 | align="right" |650.000 | align="right" |947.000 | align="right" |600.000 |----- | '''[[ghjappune]]''' | align="right" |800.000 | align="right" |300 | align="right" |907 | align="right" |3 |----- | '''[[Muntenegru]]''' | align="right" |50.000 | align="right" |3.000 | align="right" |10.000 | align="right" |7.000 |----- | '''[[Portogallu]]''' | align="right" |100.000 | align="right" |7.222 | align="right" |13.751 | align="right" |12.318 |----- | '''[[Romania]]''' | align="right" |750.000 | align="right" |335.706 | align="right" |120.000 | align="right" |80.000 |----- | '''[[Imperu russu]]''' (finu à lu 1917) | align="right" |12.000.000 | align="right" |1.700.000 | align="right" |4.950.000 | align="right" |2.500.000 |----- | '''[[Serbia]]''' | align="right" |707.343 | align="right" |45.000 | align="right" |133.148 | align="right" |152.958 |----- | '''[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]''' | align="right" |4.355.000 | align="right" |126.000 | align="right" |234.300 | align="right" |4.500 |} [[File:Sacrario redipuglia.jpg|thumb|350px|Sacrariu militare di [[Redipuglia]]]] I dati di li morti cumprendonu li deceduti per tutte le cause, li dati di li dispe si cumprendonu dispe si è prighjoneri di guerra<br /> <nowiki>*</nowiki> dati ufficiali; li caduti di le nazioni facenti parte di l'Imperu britannicu sò cusì suddivisi: :* [[Regnu Unitu]]: 715.000 :* [[Australia]]: 60.000 :* [[Canada]]: 55.000 :* [[India]]: 25.000 :* [[Nova Zelanda]]: 16.000 :* [[Sudafrica]]: 7.000 <nowiki>**</nowiki> dati ufficiali; le truppe coloniali francesi cuntarunu inoltre 114.000 caduti == Vittime civili == * [[Imperu Austru-Ungaricu]]: 300.000 * [[Belgica]]: 30.000 * [[Regnu Unitu]]: 31.000 * [[Bulgaria]]: 275.000 * [[Francia]]: 40.000 * [[Imperu tedescu|Ghjermania]]: 760.000 * [[Grecia]]: 132.000 * [[Romania]]: 275.000 * [[Russia]]: 3.000.000 * [[Serbia]]: 650.000 * [[Turchia]]: 1.000.000 ---- == Le forze in campu in lu 1914 == La situazione militare di certi di li principali eserciti chì stavanu per entrà in guerra era la seguente: === Esercitu imperiale tedescu === Ogni tedescu in gradu di maneghjià un'arma era sottupostu à lu serviziu militare da l'età di 17 anni finu à li 45. Lu serviziu effettivu iniziava à 20 anni è durava due ò tre anni secundu l'arma dopu à di chì proseguiva in la riserva per quattru ò cinque anni, poi finu à 39 anni in la landwehr. dopu à li 39 si passava à la landsturm (adibita quest'ultima à li servizi territoriali è di occupazione) finu à 45 anni. l´effettivi di l'esercitu imperiale à la vighjlia di l'entrata in guerra eranu di: ** 870.000 omini è 157.816 cavalli,in servizio, ** 1.180.000 in la riserva, ** 1.970.000 omini in la landwehr, ** 875.000 omini in la landsturm. questi eranu ò sarianu stati inquadrati da li à pocu (fatta eccezione per la cavalleria li cui reghjimenti è squadroni cume in quasi tutti l´eserciti seri di l'epoca eranu à urganicu di guerra fin da lu tempu di pace)in: ** 217 reghjimenti di fanteria ** 18 battaglioni di cacciatori ** 1 reghjimentu prussianu di la fighjia di lu kaiser lu qui comandante era lu stessu imperatore Guglielmu II ** 6 reghjimenti prussiani di corazzieri, ** 1 reghjimentu sassone di carabineri ciclisti ** 26 reghjimenti di ulani ** 28 di dragoni ** 21 di ussari ** 13 reghjimenti prussiani di cacciatori à cavallo ** 8 reghjimenti bavaresi di cavalleghjeri ** 100 reghjimenti di artiglieria da campagna ** 24 reghjimenti di artiglieria à piedi ** 35 battaglioni di pionieri ** 25 battaglioni di lu treno ** unità di cumunicazione(nell'agostu 1914 lu comandante di una cumpagnia di fanteria ò di batteria di artiglieria aveva à disposizione lu telefonu per cumunicà cù li comandi equivalenti è superiori)che cumprendevano: *** ferrovieri,telegrafisti,telefonisti,aerostieri,aviatori,automobilisti ecc. *** truppe indighjene. la strateghja Ghjermanica hè basata nant'à l'uffensiva,Lu muvimentu é un'appoggu intensivu di la fanteria cù le mitragliatrichi (6 armi per cumpagnia di fanteria). alla stessa epoca in Italia (un comandu di battaglione di fanteria permanente ne aveva in forza 2). === Armée francese === L'esercitu di la Repubblica francese mobilitatu á urganicu di guerra cumprendeva. ** 800.000 omini in lu rolu permanente. ** 2.900.000 di la riserva territoriale. questi èranu ripartiti in : ** 220 reghjimenti di fanteria ** 30 reghjimenti di cavalleria ** 80 reghjimenti di artiglieria ** 27 squadriglie di aviatori l'artiglieria da campagna francese era armata cù quantu di megliu esisteva à l'epoca (si trattava di una bocca da focu da 75mm calibru cumune cume In l'altri eserciti ma lu 75 francese puteva sparà 1 colpu ogni 4 secundi). Se li tedeschi eranu forti in lu volume di focu leghjèru grazie à la diffusione di la mitragliatice à livellu cumpagnia è veloci in le cumunicazioni li francesi eranu superiori in lu volume di focu di la so artiglieria da campagna. Inspiegabilmente l'armèe entru in lu cunflittu cù li soi suldati è ufficiali almenu per quantu riguarda la fanteria l´zuavi è la cavalleria cù di le uniformi ferme à le guerre napuleoniche da lu tagliu è li colori ùn troppu dissimili di li suldati di Napuleone Bonaparte difatti l'uniforme di lu personale di le armi supra citate cumprendeva: (verause)ghjaccha ad'un pettu cù una fila di bottoni metallichi dorati esterni ùn dissimulati à collettu dirittu è chiusu righjdu di colore blu scuru abbinata à di li calzoni longhi per quantu riguarda la fanteria di linea,larghi è longhi per l´zuavi, corti larghi à le cosce è stretti è aderenti da lu ghjnocchiu in ghju finu à fine pulpacciu per la cavalleria (roughje) rossi chiusi in fondu da di li scarponcini à gambalettu longu allacciati di coiu annerito(ad'eccezione di la cavalleria chì aveva scarponcini bassi è gambali ), l'uniforme cumprendeva inoltre uno(shaku)(unicamente per la fanteria di linea è l´ufficiali di li zuavi)berrettu di forma circolà troncu conica menu altu di quellu in'usu in lu secundu imperu di Napuleone III pure questu cù la calotta per metà rossa cume li calzoni in la parte superiore è blu in quella inferiore. Ultimu particulà chì caratterizzava la fanteria di linea di l'armèe cunsisteva in lu fattu chì li suldati è li graduati di la fanteria di linea cù l'uniforme di marcia dovevanu indossà sempre (sia d'invernu chì in estate) lu capputtu à doppiu pettu blu scuru, durante la marcia l´angoli interni inferiori di le falde anteriori eranu fermati nant'à lu dietru cù due bottoni. Lu difettu di ùn ave un'uniforme adeguata à la guerra muderna è da li colori vivaci (culotte) calzoni roughje provocherà sensibili perdite in le prime fasi di lu cunflittu. === Esercitu imperiale russu === Lu zar Nicula II é li soi ghjenerali putevanu cuntà cù la mobilitazione à lu momentu nant'à 8.000.000 di omini, una forza cunsiderevole à prima vista è apparentemente vistu chì scarsamente equipaghjiata in armi è rifornimenti, luntana da li livelli di li maggori eserciti europei. I reghjimenti di fanteria eranu 260 quelli di cavalleria 60. Forse putrà colpisce lu numeru esiguu di li reghjimenti in rapportu à la inghjente forza mobilitata citata supra, ma la maghjiorparte di l'esercitu imperiale era formatu da battaglioni di lavoratori. Esighjenza dovuta à lu fattu chì le vie di cumunicazione versu lu cunfine ovestu di l'imperu eranu scarsissime è spessu in cattivu statu dunque per aumentà l'afflussu di li rifornimenti è di le truppe saria statu necessariu aprisce nove strade fra le foreste di tundra chì caratterizzavanu è caratterizzanu oghji stessu li territori chì allora eranu li territori di cunfine di l'imperu di li Romanoff, oltre à questu lu mudestu numeru di le unità combattenti era dovuta pure à la scarsità di armi è equipaghjiamenti à disposizione. Lu suldatu russu era un cuntadinu abituatu à la fatica è à li disaghj di la vita in campagna è in muntagna. Abituatu á esse sottumessu è inoltre in la gran parte di li casi analfabeta, qualità nant'à cui l´ufficiali putevanu cuntà suprattuttu ùn portatu à lamentà si facilmente. L'ufficiali ùn avanzavanu di gradu per bravura ò meriti di serviziu. === Esercitu inglese === All'iniziu di lu XX seculu,la Gran Bretagna hè lu primu imperu coloniale di lu mondo,la populazione metrupulitana cunta 46 milioni di abitanti, ma quella di lu so' imperu passa li 376 milioni. Lu so' esercitu hè cumpostu da voluntari, ripartitu tra esercitu di campagna, destinatu à servisce fori da lu territoriu metrupulitanu è esercitu territoriale lu cui cumpitu hè la difesa di lu territoriu metrupulitanu. L'esercitu di campagna hè cumpostu da voluntari in serviziu permanente, l'esercitu territoriale hè urganizzatu cume una milizia. Prima di la guerra,l'esercitu di campagna cumprende solamente: ** 4 reghjimenti di fanteria di la fighjia ** 2 brigate di fucilieri ** 67 reghjimenti di fanteria di linea ** 3 reghjimenti di cavalleria di la fighjia ** 7 reghjimenti di dragoni ** 6 reghjimenti di lancieri ** 12 reghjimenti di ussari ** 23 reghjimenti di artiglieria da campagna ** 8 reghjimenti di artiglieria à cavallo ** 99 cumpagnie trenu d'artiglieria ** 86 cumpagnie di lu ghjenio ** 1 sezione militare areonautica cumprendente areoplani,palloni è dirighjbili ** 87 cumpagnie di lu treno in iss'agostu 1914 più di la metà di li battaglioni di fanteria di li reghjimenti di l'esercitu di campagna hè in serviziu in le colonie vistu chì di li 3 battaglioni di cui in media hè cumpostu un reghjimentu unu solu à turnu hè sempre presente in patria in riposu. == Armamenti == === Armi austriache === * '''Fucili:''' ** Mannlicher M95 * '''Mitragliatrici:''' ** [[Schwarzlose M07/12]] === Armi britanniche === * '''Fucili:''' ** [[Fucile Lewis]] ** [[Lee-Enfield|Short Magazine Lee-Enfield (SMLE) Nu.1 Mk III/Mk III*]] ** [[Springfield M1903]] * '''Mitragliatrici:''' ** [[Mitragliatrice Maxim|Maxim]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Webley Revolver]] === Armi tedesche === * '''Fucili:''' ** [[Mauser mudel 98]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Lughjer P08]] * '''Mitragliatrici:''' ** Maschinenghjewehr 08 ** Maschinenghjewehr 08/15 * '''Pistole mitragliatrici:''' ** [[MP 18]] === Armi statunitensi === * '''Fucili:''' ** [[Springfield M1903 7,62 mm]] ** [[Lee-Enfield|American Enfield]] mod. 1917 7,62 mm * '''Mitragliatrici:''' ** Chauchat mod.1915 8 mm 240colpi/m ** U.S. Browning mod.1917 à li 7,62 mm 450-600colpi/m ** Colt mod.1895 6 mm 400colpi/m * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Colt 1911|Colt guvernament mod.1911 à li 11,43 mm automatica]] ** [[Colt New Service]] mod. 11,43 mm * '''Mezzi corazzati:''' ** Carru leghjèru [[Ford]] (1918) ** Carru armatu pesante Mk VIII (1918) === Armi francesi === * '''Fucili:''' ** [[Lebel mod.1886/1893 8 mm]] ** [[Lebel mod.1892/M16 8 mm]] ** [[Lebel mod.1916 8 mm]] * '''Mitragliatrici:''' ** [[Chauchat mod.1915 8 mm 240colpi/m]] ** [[Hotchkiss mod.1914 450-500colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Lebel mod.1892 8 mm]] ** [[Izzara 7,65 mm automatica]] ** artiglierie: cannone da 75m.97 * '''Mezzi corazzati:''' ** [[Carru armatu mediu Shneider C.A. 1 (1917)]] ** [[Carru armaru mediu Saint Chamond (1917)]] ** [[Carru armatu leghjèru Renault F.T. (1917)]] ** [[Carru armatu per cumunicazioni Renault T.S.F. (1918)]] ** [[Carru Armatu Renault BS (1918)]] ** [[Carru superpesante 2C (1918)]] ** [[Autoblinda White (1918)]] ** [[Carru d'assaltu FCM 1B (1918)]] === Armi russe === * '''Fucili:''' ** [[Mosin-Nagant]] mod.1891 7,62 mm * '''Mitragliatrici:''' ** [[Pulemet-Maxim mod.1910 7,62 mm 500-600colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Nagat mod.1895 7,62 mm]] * '''Mezzi corazzati:''' ** Autoblinda semicingolata Austin-Putilov (1917) === Armi taliane === * '''Fucili:''' ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Fucile Mod. 91]] 6,5 mm ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Moschettu Mod. 91 (per cavalleria)]] 6,5 mm ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Moschettu Mod. 91 per truppe speciali]] 6,5 mm * '''Mitragliatrici:''' ** [[U.S. Colt mod.1896 6 mm 400colpi/m]] ** [[Villar Perosa mod.1915 9 mm duplice canna 300 colpi/m per ogni canna]] ** [[Fiat-Revelli mod.1914 500colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Glisenti mod.1889 10,35 mm]] ** [[Brixia mod.1906 9 mm]] ** [[Glisenti mudellu 1910|Glisenti mod.1910 9 mm automatica]] ** [[Beretta mod.1915 9 mm automatica]] * '''Mezzi corazzati:''' ** [[Autoblinda Isotta-Fraschini tipu RM (1912)]] ** [[Autoblinda Ansaldu-Lancia (1917)]] ** [[Carru Armatu d'assaltu pesante Fiat 2000 (1917)]] ** [[tipu 92 (obice)]] di appoghjiu à li carri armati == cunseguenze == A causa di la lungura di la voce si veda '''[[cunseguenze di la prima guerra mundiale]]''' per l´eventi è le ripercussioni chì seguirunu l'armistizio: {| border="0" class="tocculours" |----- | align="center" | '''cuntenuti di [[cunseguenze di la prima guerra mundiale]]''' |----- | align="left" | <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#L'embargu di la Ghjermania|1 L'embargu di la Ghjermania]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#I Trattati di Pace|2 lu Trattatu di Versailles]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#L'epidemia di la Spagnola|3 L'epidemia di la Spagnola]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#cunseguenze ghjeopulitiche é ecunomiche|4 cunseguenze ghjeopulitiche é ecunomiche]]<br /> </div> <div style="marghjn-left:2em;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Rivoluzioni|4.1 Rivoluzioni]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Italia|4.2 Italia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Ghjermania|4.3 Ghjermania]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Francia|4.4 Francia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Austru-Ungarico|4.5 Imperu Austru-Ungaricu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Britannico|4.6 Imperu britannicu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Ottomano|4.7 Imperu Ottomanu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Russia|4.8 Russia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Stati Uniti|4.9 Stati Uniti]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Ecunomia mundiale|4.10 Ecunomia mundiale]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Trauma sociale|5 Trauma sociale]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Resti di le munizioni|6 Resti di le munizioni]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Memoriali è tombe|7 Memoriali è tombe]]<br /> </div> <div style="marghjn-left:2em;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Memoriali:|7.1 Memoriali]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Tombe di lu milite ignoto|7.2 Tombe di lu milite ignotu]]<br /> </div> |} == Note == < references/> == Bibliografia == * Mandel Robertu, ''Eroi Milanesi di la Grande Guerra'', La Lanterna Editrice, Milanu, 1932. * Pieru Melograni, ''Storia pulitica di la grande guerra'', Laterza: Bari 1969. * G.Lehner, ''Ecunomia, pulitica è Società in la prima guerra mundiale'' (Messina-Firenze,1973). * Mariu Silvestri, ''Isonzu 1917'', ISBN 88-17-12719-1. * Mariu Silvestri, ''Caporettu. Una battaglia è un enigma'', ISBN 88-17-10711-5. * L'eserciti di lu XX seculu, Curciu 1980. * Arrigu Petacco,''Le grandi battaglie di lu XX seculu'', Curciu 1982. * Eric J. Leed, ''Terra di nessuno'', bulogna: lu Mulinu, 1985, ISBN 88-15-06326-9. * [[John Reed]], ''La guerra nell'Europa urientale 1915'', Pantarei, Milanu 1997. * Martin ghjlbert, ''La grande storia di la prima guerra mundiale'', Milano: Mondadori, 2000, ISBN 88-04-48470-5. * Antoniu ghjbelli, ''L'officina di la guerra'', Torino: bullati Boringhieri, 2003, ISBN 883911039. * [[Emiliu Lussu]], ''Un annu nant'à l'altipiano'', Einaudi, 2005, ISBN 978-88-06-17314-2. * ghjanPaolu Ferraioli, ''pulitica è diplomazia in Italia tra XIX è XX seculu. Vita di Antoninu di Santu ghjulianu (1852-1914)'', Soveria Mannelli: Rubbettinu, 2007. * [[Michele Rallu]], ''L'interventu talianu in la prima guerra mundiale è la Vittoria Mutilata'', Settimu Sighjllu, 2007. == Voci correlate == * [[Ghjuvan Mufraggi]] * [[Lista di personaghji associati à la prima guerra mundiale]] * [[Battaglie famose]] * [[Triplice Intesa]] * [[Triplice Alleanza (1882)|Triplice Alleanza]] * [[Cumunismu]] * [[Rivoluzione Russa]] (u Rivoluzione d'Ottobre) * [[Secunda guerra mundiale]] * Anni di guerra: 1914, 1915, 1916, 1917, 1918 * [[cunferenza di Cannes]] * [[Fascismu]] * [[cunseguenze di la prima guerra mundiale]] * [[ghjornale di trincea]] * [[Brigata Catanzaru]] * [[Reduci viventi di la prima guerra mundiale]] * [[Riccardu di ghjustu]], primu mortu talianu di la guerra * [[Camille Mayer]], primu mortu tedescu di la guerra * [[Jules-André Peughjeot]], primu mortu francese di la guerra * [[Campagna di la Mesuputamia]], un fronte di la prima guerra mundiale == Altri proghjetti == ==Cullegamenti esterni== * http://www.i-a-1915-1918.com/ La Grande Guerra 1915-1918]: Immaghjni di li campi di battaglia * [http://www.nondimenticare.com/ La Grande Guerra. Per ùn dimenticare] situ talianu di approfondimentu storicu nant'à la Grande Guerra. Gruppu di rievocatori storichi chì operanu per la trasmissione di la Memoria è storia di iss'epoca attraversu rievocazioni, eventi è visite in le scole. * [http://www.primaguerramondiale.it/ prima guerra mundiale]: Un portale cumpletu nant'à la prima guerra mundiale: antefatti, cause, dopoguerra è prutagonisti di la grande guerra. * [http://www.lagrandeguerra.net/ La Grande Guerra 1914-1918]: La storia, li personaghji, la cronolughja, l´armamenti, li memoriali, le pubblicazioni, l´approfondimenti, li filmati è le canzoni di la prima guerra mundiale 1914-1918. * [http://cross.mason.infogami.com/propaganda#pc-wwi Propaganda] Propaganda prima, durante è dopu à la prima guerra mundiale. * [http://www.museostoricu.tn.it/menu.htm Museu Storicu di Trentu], impegnatu in la racculta di documentazione populà relativa à lu periodu di la prima guerra mundiale. * [http://www.museodellaguerra.it Museu di la guerra di Roveretu], tra li più forniti in Italia di documentazione nant'à la Grande Guerra. * [http://www.fortebelvedere.urg Forte Belvede Gschwent], fortezza austru-ungarica è museu di la Grande Guerra 1914-18 di Lavarone (TN). * [http://www.firstworldwar.com/ First World War.com], situ chì descrive in dettagliu battaglie, prutagonisti, armamenti. * [http://www.art-ww1.com/gb/index2.html Arte di la prima guerra mundiale] racculta curata da l' [[urganizzazione di le Nazioni Unite per l'Educazione, la Scienza è la Cultura|UNESCU]] di ope artistiche riguardanti la Grande Guerra. * [http://tsfarg.club.fr/index.htm La stampa durante la prima guerra mundiale] * [http://www.lib.byu.edu/~rdh/wwi/ World War li document archive] impunente racculta di funti primarie nant'à la prima guerra mundiale, in particular manera materiale diplomaticu.... * [http://www.worldwar1.com/ Trenches on the Web] situ statunitense, interessante. * [http://www.immaghjnidistoria.it/epoche1.php?id=6/ Immaghjni di storia - prima guerra mundiale]: Ricca racculta di immaghjni nant'à la storia di la prima guerra mundiale, in parte commentate. * [http://www.eugubininelmondu.it/CuriositaCeri.html '''la festa di li ceri in guerra''' nant'à ''Associazione Eugubini in lu Mondo'']: La festa di li ceri di Gubbiu venne fatta à lu fronte, in lu 1917. * [http://www.ilpalu.com/libri-scientifici-interessanti/libri/Lussu-Emiliu-Un-annu-sull-altopianu.htm Estratti da lu libru di Lussu "Un annu nant'à l'altipiano", nant'à la guerra di trincea] * [http://www.grandeguerrafvg.urg nant'à le Tracce di la Grande Guerra] Informazioni è documenti storichi nant'à la Grande Guerra nell'area transfruntaliera tra la Valle di lu Natisone (Italia) è Kobarid (Caporettu, Slovenia) * [http://www.zenobionline.com/ Associazione culturale F. Zenobi] Storia è itinerari di la Grande guerra nant'à lu fronte di l'Isonzo [[Categoria:Prima guerra mundiale| ]] 9rplumrf1k2bqnxsv6s1t8l2zznfsof Napulioni Buonaparte 0 12667 155652 2009-01-16T21:10:06Z Ale Mister 249 hà mossu [[Napulioni Buonaparte]] à [[Napulione Buonaparte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Napulione Buonaparte]] 5dko11yvtth6bsmdaojh5j4zb2i7xew Napulione 0 12668 155653 2009-01-16T21:11:19Z Ale Mister 249 Reindirizzamentu à [[Napulione Buonaparte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Napulione Buonaparte]] 5dko11yvtth6bsmdaojh5j4zb2i7xew Template:Ortografia è grammatica da verificà 10 12670 339463 179713 2014-09-14T11:38:02Z 92.153.12.210 wikitext text/x-wiki <div class="toccolours itwiki_template_avviso"> [[Image:UniversalEditButton.png|left|30px]] ''L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.''<br /> </div> f2nb2jbugcj2exfc9wj0qrnuuua7ku8 Template:IPA 10 12671 335184 325534 2014-03-23T17:59:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <includeonly>[[{{{link|Alfabetu funeticu internaziunali}}}|<span title="Questa hè una trascrizione IPA di la prununzia. Da vede l'alfabetu funèticu internaziunale." class="IPA" >{{{1}}}</span>]]</includeonly><noinclude> [[Categoria:Template strumenti di layout|IPA]] [[Categoria:Template linguistica|IPA]] [[bar:Vorlage:IPA]] </noinclude> 4ndh5p9bddkdzymf6rovc9h44uv8b1b Stati Uniti 0 12672 155908 2009-01-18T23:58:10Z Santista1982 151 Reindirizzamentu à [[Stati Uniti d'America]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stati Uniti d'America]] 08y89vp53wbrmsj1i6wkngkjhiiyx9o Template:Tabella cunfrontu lingue rumanze 10 12673 155952 2009-01-19T14:46:44Z 89.97.140.228 Pagina nova: Tavulone di cumparazione di e lingue neulatine: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[lingua latina|Latinu]] || [[lingua francese|Francese]] || [[lingua taliana|Talia... wikitext text/x-wiki Tavulone di cumparazione di e lingue neulatine: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[lingua latina|Latinu]] || [[lingua francese|Francese]] || [[lingua taliana|Talianu]] || [[lingua spagnola|Spagnolu]] || [[lingua occitanica|Occitanicu]] || [[lingua catalana|Catalanu]] || [[lingua siciliana|Sicilianu]] || [[lingua portughese|Portughese]] || [[lingua rumena|Rumenu]] || [[lingua sarda|Sardu]] || Corsu |----- ||'''clave''' ||''clef'' ||'''chiave''' ||''llave'' ||''clau'' ||''clau'' ||''chiavi'' ||''chave'' ||''cheie'' ||''crae/crai'' ||'''chjave/chjavi''' |----- ||'''noctem''' ||''nuit'' ||'''notte''' ||''noche'' ||''nuèit/nuèch'' ||''nit'' ||''notti'' ||''noite'' ||''noapte'' ||''notte/notti'' ||'''notte/notti''' |----- ||'''cantare''' ||''chanter'' ||'''cantare''' ||''cantar'' ||''cantar'' ||''cantar'' ||''cantari'' ||''cantar'' ||''cânta'' ||''cantare/cantai'' ||'''cantà''' |----- ||'''capra''' ||''chèvre'' ||'''capra''' ||''cabra'' ||''cabra'' craba ||''cabra'' ||''crapa'' ||''cabra'' ||''capră'' ||''craba'' ||'''capra, sgiotta/sciucca''' |----- ||'''lingua''' ||''langue'' ||'''lingua''' ||''lengua'' ||''lenga''' ||''llengua'' ||''lingua'' ||''língua'' ||''limbă'' ||''limba/lìngua'' ||'''lingua''' |----- ||'''platea''' ||''place'' ||'''piazza''' ||''plaza'' ||''plaça'' ||''plaça'' ||''chiazza'' ||''praça'' ||''piaţă'' ||''pratha/pratza'' ||'''piazza''' |----- ||'''pons''' ||''pont'' ||'''ponte''' ||''puente'' ||''pònt'' ||''pont'' ||''ponti'' ||''ponte'' ||''pod'' ||''ponte/ponti'' ||'''ponte/ponti''' |----- ||'''ecclesia''' ||''église'' ||'''chiesa''' ||''iglesia'' ||''glèisa'' ||''església'' ||''chiesa'' ||''igreja'' ||''biserică'' ||''cheja/cresia'' ||'''ghjesgia/chjesa''' |----- ||'''hospitalis''' ||''hôpital'' ||'''ospedale''' ||''hospital'' ||''espital'' ||''hospital'' ||''spitali'' ||''hospital'' ||''spital'' ||''ispidale/spidali'' ||'''spidale/spedale/uspidali''' |----- ||'''caseus''', '''formaticum''' ||''fromage'' ||'''formaggio''', '''cacio''' ||''queso'' ||''formatge'' ||''formatge'' ||''caciu'' ||''queijo'' ||''brânză/caş'' ||''casu'' ||'''furmagliu''', '''casgiu''' |} pc0f2q74eiauwsyfl85ezbu3kd49qc0 Veneto 0 12674 155968 2009-01-19T17:18:42Z Santista1982 151 Reindirizzamentu à [[Venetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Venetu]] 31c35x9kmyat6x9tphmwxdcqy5l1cj3 U lebecciu (Petru Lucciana) 0 12675 346244 334877 2015-07-01T16:36:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U lebecciu''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]]. Hè stata publicata in [[L'Annu Corsu]] in u [[1923]]. ==U lebecciu== :- Chì sprufondu [[Bastia]] ! Ùn trovu un cantu :Da pudè mi salvà da stu ventacciu : :A [[poppa]] è a [[prua]] ellu soffia, è à l'ochji nantu :Manda è polvara, è petre è calcinacciu. :Di a vostra cusì fiera civiltà ? :U muntagnolu grida. À l'indigente :Sta razza di succorsi quì si dà ? :Dunque i vechji frà voi s'hanu à burlà ? :Eu ritornu à è mio teppe, induve sente :Pietate ognunu di a povara ghjente. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] * u [[libecciu]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] s825z6dh1d3lkb8f1omey9xyqrqw8cx Mulone 0 12677 333534 325537 2014-03-23T14:41:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U mulone''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Boletus satanas.JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Boletus satanas |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Boletales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Boletaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Boletus]]'' |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Boletus-satanas-3.jpg|300px]] |----- |} U '''Mulone''' (o [[Mulonu]]) ([[Boletus satanas]]) hè un tipu di [[fungu]] tossicu chì face parte di a famiglia di i [[Boletaceae]]. Hè urighjinariu di l' [[Europa]] suttana, sin'à a [[Turchia]]. A carne di u mulone hè soda, compatta è bianchiccia. Torna subitu russiccia quand'ell'hè tagliata, è ancu viulina o turchina dopu. 'Ssu cambiamentu di culore dopu à a tagliatura hè caratteristicu si 'ssa spezia di fungu. U cappellu di u mulone hè largu 10 à 30 cm. Hè carnosu è di forma emisferica. A carne hè spessa è molla. U pede di u mulone hè pangrossu, essendu largu sin'à 15 cm. E spore sò fusiforme è brune. [[File:Boletus-satanas-4.jpg|left|200px]] Si trova di [[vaghjimu]] in e [[licceta|liccete]] è in e [[faieta|faiete]]. U mulone hè un fungu indighjestu è vilenosu. Si pò cunfonde incù dui altre spezie di boletru: * ''Boletus erythropus'' * ''Boletus luridus'' == In Corsica == U mulone hè assai cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u ''mulu'' (Dizz. ''U Muntese'') o u [[tignone]] (''I funghi'', Adecec 2001). == Da vede dinù == * i [[funghi di Corsica]] * u [[mulu]] == Referenze == * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana == Ligami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] [[Categoria:Boletaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] jppliptivrggvq28vq1qrtysdodlnch Mulonu 0 12678 157039 2009-01-23T19:58:19Z 86.194.100.52 Reindirizzamentu à [[Mulone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mulone]] lfmghz6s68f4zhwy5gdn18y30bsmab1 Boletus satanas 0 12679 157040 2009-01-23T19:58:31Z 86.194.100.52 Reindirizzamentu à [[Mulone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mulone]] lfmghz6s68f4zhwy5gdn18y30bsmab1 Dormi, dormi, bel Bambin 0 12680 364342 346149 2019-10-03T11:22:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Benvenuto Tisi-Garofalo-Baby Jesus Sleeping.jpg|right|300px]] [[Image:Baegert3.jpg|right|300px]] [[Image:'Madonna and Child with Saints Jerome, John the Baptist, Bernardino and Bartholomew', painting by Sano di Pietro, 15th century, Art Gallery of New South Wales.jpg|right|300px]] [[Image:Meister der Argonautenbilder.jpg|right|300px]] ''Dormi, dormi, bel Bambin'' hè un [[cantu]] di [[Natale]] chì era cuntenutu in a [[Licra Sacra]], una racolta di [[cantu|canti]] chì eranu pupulari à l'epica in a [[Corsica]] sana. ==Dormi, dormi, bel Bambin== :Dormi, dormi bel Bambin, :Re divin, :Dormi, dormi, o fantolin, :Fà la nanna, o caro Figlio :Rè del ciel, :Tanto bel :Grazioso giglio. :Chiudi i lumi, o mio tesor, :Dolce amor, :Di quest’alma, altro Signor, :Fà la nanna, o Regio infante :Sopra il fien, :Caro ben, :Celeste amante. :Perchè piangi o Bambinel, :Forse il gel :Ti dà noia, o l’asinel ? :Fà la nanna, o Paradiso :Del mio cor, :Redentor, :Ti bacio il viso. :Così presto vuoi provar :A penar, :È venir a sospirar ; :Dormi ch'è verrà un giorno :Di patir, :Di morir :Con tuo gran scorno. :Or di raggi cingi il crin, :Ma nel fin :Cangerai in pungenti spin. :Fà la nanna, o Pargoletto, :Sì gentil, :Ch'è un fienil :Godi per letto. :Nella più fredda stagion, :Gesù buon, :Nasci al mondo in prigion ; :Fà la nanna, già ch'è senti :Il penar, :Lo stentar :Fra li giumenti. :Dormi, dormi, Ben mio bel :Con il vel :Io ti copro, Re del Ciel, :Fà la nanna, dolce sposo, :Bel bambin, :Cortesin, :Tutto amoroso. :Ecco vengono i Pastor :Con i cor :Riverenti à tè, Signor ; :Fà la nanna, mio conforto, :Ch'è Israel :Il crudel :Ti vuol per morto. :Strascinata mia beltà, :Con viltà :Tù sarai e crudeltà ; :Fà la nanna, o flagellato :Con orror, :Mio Signor, :Ti vuol Pilato. :Anch’Erode empio e crudel :Il rubel, :Ti farà con bianco vel, :Fà la nanna, è come uno stolto :Svergogna, :Sputtachiar :Il tuo bel volto. :Porterai con disonor, :E dolor :La gran Croce, o Redentor, :Fà la nanna, o crudo fiel :Hai da ber :Volentier :Per dar ci il miele. :La tua morte sentirò, :Piangerò :Quando in croce ti vedrò, :Fà la nanna, chè Longino :Ferirà, :T’aprirà :Quel sen divino. :Allor poi non canterò, :Tacerò, :Teco in croce morirò ; :Fà la nanna nel Presepe, :Bel bambin, :Tuo Padrin :Ecco Giuseppe. :Io ti piglio nel mio sen. :Ciel seren. :Per baciarti unico ben ; :Fà la nanna, è dopo morte :Bacierò, :Stringerò :Tue membra smorte. :Cessa ormai dolce Figliuol, :Il tuo duol. :Ne baciarti mi consol. :Fà la nanna, ch'è i rè Magi :Veniran, :È saran :Tuoi servi à paggi. :Saggia il latte del mio sen, :D’amor pien, :Apri l’occhio tuo seren ; :Fà la nanna, è mentre io canto :Dormi tù, :Buon Gesù, :Sotto il mio manto. :Dormi, dormi, o Salvator, :Mio Signor, :Dormi, o centro del mio cor, :In sì povera capanna. :Cortesin, :Vezzosin :Deh ! fà la nanna. ==Referenze== * ''Lira Sacra'', 1915, Levanto, Tipografia dell'Immacolata [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] [[Categoria:Cantu natalecciu]] rw7rp144zcoe5pfcpwvpb6op0whai3z Prima Guerra Mundiale 0 12682 157665 2009-01-28T03:51:32Z Santista1982 151 Reindirizzamentu à [[Prima guerra mundiale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Prima guerra mundiale]] kcvwe5499476lmhpxgto4qo3u46h6a4 Template:Done 10 12683 157669 2009-01-28T04:03:42Z Santista1982 151 hà mossu [[Template:Done]] à [[Template:Fattu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Fattu]] l1rgpdn2ji70c63l5xopmhlhqvt0lsz Template:Referenze 10 12684 157676 157675 2009-01-28T04:33:17Z Santista1982 151 wikitext text/x-wiki <div class="references-small" {{#if: {{{colwidth|}}}| style="-moz-column-width:{{{colwidth}}}; -webkit-column-width:{{{colwidth}}}; column-width:{{{colwidth}}};" | {{#if: {{{1|}}}| style="-moz-column-count:{{{1}}}; -webkit-column-count:{{{1}}}; column-count:{{{1}}} }};" |}}> <references /></div> 4k9mpvjh9zr4aq9m44nx8m6wfbnhsj2 Tancu tupinu 0 12688 157741 2009-01-28T19:48:34Z 90.36.143.181 Reindirizzamentu à [[Caracutellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caracutellu]] 5oath869q985nhv5duypnzpvvcavbui Rima nesca 0 12692 344570 344569 2015-06-20T19:42:58Z 92.150.166.16 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki A '''Rima nesca''' (o [[rima nisca]]) hè un tipu de rima usata in a puesia corsa. In una strufetta di sei filari, u sicondu, u quartu è u sestu filari rimani tr'è elli. A so struttura hè ABCBDB. Ci hè un esempiu di rima nesca in a seguente strufata: :''Ch'ellu ti sia cuncessu :''Tuttu l'oru di la Sp'''agna''' :''Pecure di lu Niolu :''È l'oliu di la Bal'''agna''' :''U vinu di Cervioni :''È d'Orezza la cast'''agna''' :(''Nanna di a Casalta. Racolta da Felice Quilici'') A rima nesca hè opposta à a [[rima doppia]]. Di più, a rima nesca pò esse [[rima tronca|tronca]] o micca. A struttura di a rima nesca hè ABCBDB o ABCBDD ([[rima tronca]]). Eccu un esempiu di [[rima nesca tronca]] in a seguente paghjella tradiziunale di [[Sermanu]]: :''Mi ne vogliu andà in boscu :''È cantà cum'è l'acelli :''Ùn mi vogliu più fà barba :''Nè alliscià mi li capelli :''Vogliu chì la ghjente dica :''Ch'eo sò mortu per l'amica. ==Da vede dinù== * [[rima doppia]] * [[rima tronca]] * [[rima nesca tronca]] ==Referenze== * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Dicembri 2008 * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com Inventariu di e paghjelle] [[Categoria:Litteratura corsa]] qpidgg208v942tl04vz5ccs314o23tx Rima nisca 0 12693 158067 2009-01-31T13:21:42Z 90.36.143.181 Reindirizzamentu à [[Rima nesca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rima nesca]] l3571j3b1rw6ut30uenp9koemnroafs Rima doppia 0 12695 344591 344590 2015-06-22T19:22:52Z 92.150.166.16 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki A '''Rima doppia''' hè un tipu de rima usata in a puesia corsa. In una strufetta di sei filari, ci hè u prima, u terzu è u quintu filare, ma dinù u sicondu, u quartu è u sestu filari rimani tr'è elli. A so struttura hè ABABAB. Ci hè un esempiu di rima nesca in a seguente [[paghjella]]: :''Ti vorebbi ringrazi'''à''' :''U m'amicu canter'''inu''' :''D'avè mi fattu strazi'''à''' :''Per cumpone stu scagn'''inu''' :''Ti cunnoscu megliu av'''à''' :''Di core ti so vic'''inu'''. A rima doppia hè opposta à a [[rima nesca]]. Di più, a rima doppia pò esse [[rima tronca|tronca]] o micca. A struttura di a rima doppia hè ABABAB. Eccu un esempiu di [[rima doppia tronca]] in a seguente strufetta (In l' ''Antulugìa di a litteratura corsa'' di [[Matteu Ceccaldi]]): :''O stà zitta, O mullizzò :''Chì mi fai vene la risa. :''Ùn sai impezzà calzò :''Ne pènnule di camisgia ; :''Ancu tù vali prucede, :''Stumacheghji à chì ti vede ! o ancu in a [[paghjella]]: :''Quandu videraghju i pini :''Versu le marine sbatte :''È macinà li mulini :''Di fiumi currenti à latte :''Tandu si chì ti prumettu :''Di dà fine à u nostru affettu. ==Bibliugrafia== * Matteu Ceccaldi (1976) ''Antulugia di a litteratura corsa'', Klincksieck: Parigi ==Ligami== * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Dicembri 2008 * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com Inventariu di e paghjelle] ==Da vede dinù== * [[rima nesca]] * [[rima tronca]] * [[rima doppia tronca]] [[Categoria:Litteratura corsa]] nmcqc7a4hxklf2w5aq2iugm5lb0299x Portugnol riverense 0 12696 362738 362708 2019-07-02T19:37:18Z Jun Misugi 295 /* Esempii di vucabulariu */( sass.) maraddia, maraddu wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''portugnol riverense''' (''portuñol riverense'') hè una certa forma di u [[portugnol]] chi hè parlata in u nordu di l'[[Uruguay]] è ancu in u sudu di u [[Brasile]], particularmente à a fruntiera di i dui stati. Hà à l'incirca 100.000 locutori. [[Categoria:Lingua rumanza|Portugnol riverense]] [[Categoria:Lingua mista|Portugnol riverense]] == Esempii di vucabulariu == {{Vucabulariu Portugnol riverense|¡Chiche!|'ʧiʧe|¡Fantástico!|Fantástico!|Fantástico!|'''Fantàsticu!'''; ([[sassaresu|sass.]]) Fantàsthiggu!}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|bárbaro|'barβaɾo|fantástico|fantástico|fantástico|'''fantàsticu'''; ([[sassaresu|sass.]]) fantàsthiggu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|abeia|a'βeja|abeja|abelha|abella|'''apa''', '''abba'''; ([[sassaresu|sass.]]) aba, abi}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|alve|'alve|árbol|árvore|árbore|'''arburu'''; ([[sassaresu|sass.]]) àiburu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|atenti|a'tenti|atención|atenção|atención|'''attenzione''', '''attinzione''', '''attinzioni'''; ([[sassaresu|sass.]]) attintzioni, afficcu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|baito|bajto|gran|grande|grande|'''grande'''; ([[sassaresu|sass.]]) mannu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|bombiá|bom'bja|mirar|olhar|mirar, ollar|'''mirà''', '''fidïà''', '''fighjulà'''; ([[sassaresu|sass.]]) figiurà, abbaiddà}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|boteya|bo'teʒa|botella|garrafa|botella|'''buttiglia'''; ([[sassaresu|sass.]]) impulla}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|brabo|bɾaβo|difícil|difícil|difícil|'''diffìciule'''; ([[sassaresu|sass.]]) diffítziri}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|calle|'kaʒɛ|calle|rua|rúa|'''carrughju'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|cashorro|ka'ʃoro|perro|cachorro|can|'''cane''', '''ghjàcaru'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|cavalo|ka'valo|caballo|cavalo|cabalo|'''cavallu''', '''cavaddu'''; ([[gadduresu|gadd.]]) caaddu, ([[sassaresu|sass.]]) cabaddu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|conejo, cueio|ko'neχo, 'kwejo|conejo|coelho|coello|'''cunìgliulu'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|cuiér|ku'jɛr|cuchara|colher|culler, cullar|'''cuchjara'''; ([[sassaresu|sass.]]) cucciari}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|dispôs|dis'pos|después|depois|despois|'''dopu'''; ([[sassaresu|sass.]]) daboi}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|don|don|don|dom|don|'''sciò''', '''sgiò''', '''monsieur'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|doña|'doɲa|doña|dona|dona|'''signora''', '''madama'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|duensa|'dwẽsa|enfermedad|doença|doenza, enfermidade|'''malatìa'''; ([[sassaresu|sass.]]) maraddia}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|duente|'dwente|enfermo|doente|doente, enfermo|'''malatu'''; ([[sassaresu|sass.]]) maraddu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|facilongo|fasi'loŋgo|muy fácil|muito fácil|moi fácil|'''assai fàciule''', '''fàciule assai'''; ([[sassaresu|sass.]]) umbè fàtziri}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|fiaca|'fjaka|hambre|fome|fame|'''fame'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|fúbol, fôbal|'fuβol, 'foβal|fútbol|futebol|fútbol|('''ghjocu à''') '''pallò'''/'''ballò''', '''futbol''', '''futbolu'''; ([[gadduresu|gadd.]]) fubal, fuba, ([[sassaresu|sass.]]) gioggu di lu fuba/di lu balloni, fuba, caltzu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|galiña|ga'liɲa|gallina|galinha|galiña|'''ghjaddina''', '''ghjallina''', '''gallina'''; ([[gadduresu|gadd.]]) gjaddina, ([[sassaresu|sass.]]) giaddina}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|gurí|gu'ɾi|gurí, niño|gurí, menino|neno|'''zitellucciu''', '''zitellettu''', '''criatura'''; ([[sassaresu|sass.]]) pizzinnu, pitzinnu, criaddura}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|guría|gu'ɾia|gurisa, niña|guria, menina|nena|'''zitelluccia''', '''zitelletta''', '''criatura'''; ([[sassaresu|sass.]]) pizzinna, pitzinna, criaddura}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|home|'ome|hombre|homem|home|'''omu'''; ([[sassaresu|sass.]]) ommu }} {{Vucabulariu Portugnol riverense|laranya|la'ɾãya|naranja|laranja|laranxa|'''aranciu'''; ([[sassaresu|sass.]]) arantzu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|lindaso|lin'daso|muy lindo|muito lindo|moi lindo|'''assai bellu'''/'''beddu'''; ([[sassaresu|sass.]]) umbè beddu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|mañ|maɲ|madre|mãe|nai|'''mamma'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|masa|'masa|muy bueno|legal, muito bom|moi bo|'''assai bonu'''; ([[sassaresu|sass.]]) umbè bonu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|maũ|maw̃̃|mano|mão|man|'''manu''', '''mani'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|muiér|mu'jɛr|mujer|mulher|muller|'''donna'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|muñ|muɲ|muy|muito|moi|'''assai'''; ([[sassaresu|sass.]]) umbè}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|muñto|'muɲto|mucho|muito|moito|'''assai'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|onte|'onte|ayer|ontem|onte|'''eri''', '''arimani'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|ontonte|on'tonte|anteayer|anteontem|antonte, antes de onte|'''altreri'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|pay|paj|padre|pai|pai|'''babbu'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|peshe|'peʃe|pez|peixe|peixe|'''pesciu'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|quedele|ke'ðele|¿dónde está?|onde está?|onde está?|'''induve'''/'''induva hè?'''; ([[sassaresu|sass.]]) indì/undì è?}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|rodiya, rudéla, yueio|ro'ðiʒa, ru'ðɛla, 'ʒwejo|rodilla|joelho|xeonllo, xoello|'''dinochju'''; ([[sassaresu|sass.]]) ginocci}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|sía|'sia|silla|cadeira|cadeira|'''sedia''', '''carrea''', '''carrega'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|sugo|'sugo|zumo, jugo|sumo|zume|'''suchju'''}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|tuaia|'twaja|toalla|toalha|toalla|'''asciuvamanu'''; ([[sassaresu|sass.]]) asciugamanu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|urubú|uɾu'βu|cuervo|corvo|corvo, gralla|'''corbu'''; ([[sassaresu|sass.]]) coibu}} {{Vucabulariu Portugnol riverense|yelo|'ʒelo|hielo|gelo|xeo, xío|'''ghjacciu'''; ([[sassaresu|sass.]]) ghiacciu}} 0r4529uul7d0i07puxyrh6neuclge53 Rima tronca 0 12699 344560 334154 2015-06-20T19:27:50Z 92.150.166.16 wikitext text/x-wiki A '''Rima tronca''' (ancu chjamata "[[rima mozza]]") hè un tipu de rima usata in a puesia corsa. In una strufetta di sei filari, u quintu è u sestu virsettu rimani trè elli. A rima tronca hè aduprata incù a [[rima nesca]] o a [[rima doppia]]. Eccu un esempiu di [[rima nesca tronca]] in a seguente paghjella tradiziunale di [[Sermanu]]: :''Mi ne vogliu andà in boscu :''È cantà cum'è l'ac'''elli''' :''Ùn mi vogliu più fà barba :''Nè alliscià mi li cap'''elli''' :''Vogliu chì la ghjente d'''ica''' :''Ch'eo sò mortu per l'am'''ica'''. A struttura di a rima in 'ssa strufetta hè ABCBDD. Eccu dinù un esempiu di rima tronca, usata incù a [[rima doppia]] (In l' ''Antulugìa di a litteratura corsa'' di [[Matteu Ceccaldi]]): :''O stà zitta, O mullizz'''ò''' :''Chì mi fai vene la r'''isa'''. :''Ùn sai impezzà calz'''ò''' :''Ne pènnule di cam'''isgia''' ; :''Ancu tù vali pruc'''ede''', :''Stumacheghji à chì ti v'''ede''' ! A struttura di a rima doppia tronca in 'ssa strufetta hè ABABCC. ==Da vede dinù== * [[rima nesca]] * [[rima doppia]] ==Referenze== * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Dicembri 2008 * [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm paghjella.com Inventariu di e paghjelle] [[Categoria:Litteratura corsa]] takawgr0pwnzquge2it3ohaa1ba963t Rima mozza 0 12700 158885 2009-02-06T20:15:41Z 90.36.124.137 Reindirizzamentu à [[Rima tronca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rima tronca]] 8o266rux2k744ohg8r0rp3do12t97mv Per le strade è li cammini 0 12701 364322 346156 2019-10-03T11:22:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Madonna Enthroned with the Child St Francis St Domenico and two Angels, Cimabue.jpg|250px|right]] [[Image:Correggio 064.jpg|right|250px|left]] '''Per le strade è li cammini''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. Hè un [[cantu]] [[Natale|natalescu]], chì celebreghja a nascita di [[U Bambinu]]. ==Per le strade è li cammini== :Per le strade è li cammini :Calchì volta pà la [[machja]] :Travirsendu li giardini :A ghjente si hè messa in marchja. :Una lumera in le mane :Si ne vanu pian' pianinu :À lu son' di le [[campana|campane]] :Chì li chjama lu [[U Bambinu|Bambinu]]. :À lu son' di le campane :Chì li chjama lu Bambinu :In la [[ghjesgia]] alluminata :Di candele è di [[cironu|cironi]] :Ci sarà messa parata :Di vistuti di [[pilonu|piloni]]. :In casa s'apre la botte :I fiadoni sò in [[tuvaglia]] :Vighjaremu tutt'a notte :Chì dumane ùn si travaglia. :Vighjaremu tutt'a notte :Chì dumane ùn si travaglia. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] [[Categoria:Cantu natalecciu]] muza1kxpeto16h4cffatqswbglfd1rw À la Fiera di San'Francè 0 12702 346162 335133 2015-07-01T15:53:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''À la fiera di San'Francè''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==À la fiera di San'Francè== :À la Fiera di San'Francè :M'aghju cumpratu una [[sumera]], :Ih ! Anh ! Una sumera ! :Veni cun mè, veni cun mè, :À la Fiera di San'Francè, :Veni cun mè, veni cun mè, :À la Fiera di San'Francè. :À la Fiera di San'Francè :M'aghju cumpratu un [[viulinu]] :Zi zon ! Un viulinu ! :Ih ! Anh ! Una sumera ! :Veni cun mè, veni cun mè, :À la Fiera di San'Francè, :Veni cun mè, veni cun mè, :À la Fiera di San'Francè. :À la Fiera di San'Francè :M'aghju cumpratu una [[pistola]] :Pin ! Pan ! Una pistola ! :Zi zon ! Un viulinu ! :Ih ! Anh ! Una sumera ! :Veni cun mè, veni cun mè, :À la Fiera di San'Francè, :Veni cun mè, veni cun mè, :À la Fiera di San'Francè. :À la Fiera di San'Francè :M'aghju cumpratu una mulaccia, :Prr ! Prr ! Una mulaccia ! :Pin ! Pan ! Una pistola ! :Zi zon ! Un viulinu ! :Ih ! Anh ! Una sumera ! [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] p42q6n0vipmejgi10yajipfn3jnyu96 Ferula arrigonii 0 12706 214129 159435 2010-04-29T14:31:09Z 82.238.78.177 Reindirizzamentu à [[Ferula d'Arrigoni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferula d'Arrigoni]] 29u0uf5ekot3d2ezcc0ex4v4wmaop6z Ferula communis 0 12708 159518 2009-02-12T18:49:02Z 90.14.118.106 Reindirizzamentu à [[Ferula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ferula]] mc7ttbpzgu4u6bu68yh1dol7ysd11ua Ferula d'Arrigoni 0 12709 348985 332439 2015-07-06T12:26:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ferula d'Arrigoni''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Imagina benvinuta.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Ferula arrigonii |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caryophyllaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Saponaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Saponaria officinalis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Imagina benvinuta.jpg|250px|A ferula d'Arrigoni]] |----- |} A '''ferula d'Arrigoni''' (''[[Ferula arrigonii]]'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Apiaceae]]. Hè endemica di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. == In Corsica == A ferula d'Arrigoni hè prisenti in Corsica, in i circondi di [[Bonifaziu]]. == Da veda dinò == * a [[ferula (genaru)|ferula]]: u genaru * i [[fiori di Corsica]] *[[Bassiccia]] *[[Cardu marinu]] *[[Ferula]] *[[Magydaris pastinacea]] *[[Ochjigrisgiu]] *[[Pedi puddinu]] *[[Rundonu]] {{c}} [[Categoria:Apiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] fhsdazkespye8g5i0jadql5avgsk2bu Ferla 0 12710 159702 2009-02-13T17:14:10Z 83.201.35.47 Reindirizzamentu à [[Ferula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferula]] tdajv20xg5pko03ynoxbuclaauxakh3 Vezza 0 12712 159704 2009-02-13T17:14:41Z 83.201.35.47 Reindirizzamentu à [[Ferula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferula]] tdajv20xg5pko03ynoxbuclaauxakh3 Pruverbii siciliani 0 12717 350038 350024 2015-07-07T20:22:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ==Pruverbii siciliani== Eccu una selezzioni di pruverbii [[Sicilia|siciliani]]: * Accatta caru e vinni [[mircatu]]. * Compra [[pruduttu|prudutti]] di qualità e vendi a bon' prezzu * Accatta di [[quattru]] e vinni di [[ottu]]. * [[acqua|Acqua]] passata ùn macina [[mulinu]]. * Iè inutile cca 'ntrizzi e fai cannola, u [[santu]] ié di mammuru e nun sura * All’[[acqua]] ccu lu panaru. * A ligna senza [[corda]] * Amicu fausu è malu vicinu, ietta la [[petra]] e ammuccia la [[manu]]. * Amuri, biddizzi e [[dinaru|dinari]] un si puonnu ammucciari * Amuri ammuccia ogni difettu * A [[petra]] offerta di n'amicu è comu un pumu. * Arraglia troia ca a mia m'annoia * Arraspa ô tò amicu unni cci mancia. * Arvulu chi nun fa [[frutta]], tagghialu dî radichi. * A tò amicu veru parracci chiaru. * A tri parmi di lu me culu, cchi voli fari fà * Au caru 'cattaci, au [[mercatu]] pensaci. * Cu accatta abbisogna di cent'occhi; cu vinni d'unu sulu. * Cu è riccu d'amici è scarzu di guài. * Cu' bedda voli appariri, tanti guai havi a patiri * Cu' [[asinu|asini]] caccia e fimmini cridi, faccia di [[paradisu]] nun ni vidi * Cu amici e [[famiglia|parenti]], 'un accattari e 'un vinniri nenti * Cu' nesci, arrinesci * [[casa|Casa]] senza [[omu]], casa senza nomu * Callia chiossa un fasciu di ligna, ni la ceminera, câ un arburu ni la foresta * Chianta [[arburu|arburi]] 'mezzu la vigna, si nun pigli frutta cogli ligna * Campana câ nun sona o primu toccu è surda * Chistu e nenti sunnu parenti * [[celu|Celu]] niettu un c’è paura di trona * Calati iuncu ca passa a china * Cchiu scuru di menzannotti nun po fari * Cu lu parmu e la gnutticatura * Cci mancanu 19 sordi ppi fari na lira * Cu avi un parrinu iavi u gnardinu * Cu avi [[lingua]] passa lu [[mari]] * Cu avi sordi campa filici e cu nunn'avi perdi l'amici * Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi muglieri bieddri sempri canta * Cu ccu [[cani]] si curca, ccu pulici si leva * Cu passa di banninu e nugnè arrubbatu, Mburnatardu nun c’è o iè malatu * Cu [[figliu]] di [[gattu]] è, surci piglia * Cu è minchia carnalivari o cu cci va appriessu? * Cu ti voli beni ti fa chianciri, e cu ti voli mali ti fa ridiri. * Cu voli a [[Cristu|cristu]] si lu preia * Cu camina co zoppu all'annu zuppia * Doppu [[Natali]] ...lu friddu e la fami. * [[donne|Donne]] e buoi dei [[paese|paesi]] tuoi * Di na [[figlia]] [[centu]] nori * I fimmini quarchi vota dicinu u veru, ma nun lu dicinu interu * Lu gilusu mori curnutu * Li difetti di la zita s'ammuccianu cu la doti * Li guai di la pignata li sapi la cucchiara * L'[[acqua]] si ni va 'nta la pinnenza, l'amuri si ni va unni c'è [[spiranza]] * Li corna su' cuomu li [[denti]], duolinu quannu spuntanu, ma poi servinu pi' mangiari * Lu sceccu porta la [[paglia]] e lu sceccu si la mangia * L'[[acqua]] do Seggiu 'a potta 'o Riina * Mi cuntentu vidiri a me figghiu mortu abbasta ca viu a me nora scuntenta * Muggheri onesta, trisoru ca resta * [[Natali]] cu lu suli, [[Pasqua]] cu lu tuzzuni. * Nuttata persa e [[figlia]] fimmina * Nuddu si pigghia si nun s'assumigghia * Nun ladari la jurnata si nun scura la jurnata * Nun c'è [[sabatu]] senza suli, nun c'è fimmina senza amuri * 'na [[manu]] lava l'autra e tutti e dui lavanu la mascara * 'Ncapu a lu [[rè|Re]] c'è lu vicerè * o siccu o [[saccu]] * Quannu l'amuri tuppulia, non lu lassari ammenzu la [[via]] * [[Sciroccu]] chiaru e [[tramuntana]] scura, mettiti in [[mari]] senza paura. * Si fa accattari caru! * Unna maggiuri cé minuri cessa. * Unni va lu sceccu va la cuda {{c}} ==Da vede dinò== *[[lingua siciliana]] [[Categoria:Sicilia]] el9huw24z1t0ijsx3hhj7nhw2kjzwpf Cuppulata 0 12721 160445 2009-02-21T20:39:02Z Img 21 hà mossu [[Cuppulata]] à [[Cuppulata d'Hermann]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cuppulata d'Hermann]] 3m4mvpwo7gskmz59my6p1z6o0evo36n Carl von Linné 0 12725 329843 329842 2013-10-17T18:00:33Z 109.208.68.233 Reindirizzamentu à [[Linneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Linneu]] 947hp505xxw7xshw4dylwzs3b5wblg4 Lavu di Galeria 0 12726 364104 346629 2019-10-03T11:17:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<font color=white size="4"> '''U lavu di Galliera''' | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac de Melo.jpg|300px]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{tipu}}} |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{cumuna}}} |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{profondezza}}} m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{emissariu}}} |} U '''lavu di Galliera''' hè un lavu chì si trova sott'à u Monte Ritondu, in [[Corsica Suprana]]. Ghjè u lavu u più altu di [[Corsica]] incù i so 2400 m. Cudratu 10 mesi à l'annu, u so culore blu pare neru certi ghjorni. Hè assai prifondu ma pocu largu. Ci si pò cullà da a valle di a Restonica dopu à 4 ore di marchja, un pocu più in sù di u lavu di l'Oriente. {{c-supranu}} {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 773kf6n0g292jn24ucr2nnf966nsjl0 Chjama è rispondi 0 12727 344577 328463 2015-06-21T17:44:56Z 92.150.166.16 wikitext text/x-wiki U Chjama è rispondi hè un cantu monòdicu impruvisatu, è soprattuttu un cuntrastu in rima trà dui o parechji impruvisadori. 'Ssu modu corsu di cantà, si ritrova sott'à formi più o menu diversi in parechji lochi di u Meditarraniu cum'è par asempiu a Sardegna. U versu di u Chjama è rispondi hè quillu tradiziunali chì si trova ind'i paghjelli, vali à dì cumpostu da ottu sìllabi. L'impruvisadori usani sempri una strufata di sei versi uttosìllabi. Pà i rimi, si sentini pà u più rimi neschi. In certi paesi di u [[Taravu]], u chjama è rispondi hè chjamatu a "paghjedda", chì faci rifarenza à un cantu trà un "paghju" d'impruvisadori. ==Impruvisadori== Frà l'impruvisadori d'avà, si poni mintuvà: * Roccu Mambrini, di [[Zilia]], dettu "U russignolu di Zilia" * Ghjuvan'Petru Ristori (di [[A Riventosa]]) * [[Carlinu Orsucci]] (di [[Tallone]]) * Simonu Agostini * Paulu Calzarelli * Cristofanu Limongi * Ghjuvan'Luigi Villanova (di [[Calinzana]]) * Francescu Santini (di [[Merusaglia]]) * Luigi Savignoni (di [[A Petra di Verde]]) * Francescu Simeoni * Ghjuvan'Francescu Luciani (d'[[Erbaghjolu]]) * Olivieru Ancey. ==Ligami== * [http://www.repertorium.centreculturelvoce.org/details/chjama-e-rispondi-alzipratu-1985.html Chjama è rispondi d'Alzipratu in 1985] * [http://www.repertorium.centreculturelvoce.org/mediatheque/poesie/chjama-e-rispondi-di-natale-200.html Voce cumune, Chjama è rispondi di Natale 2000] * [http://www.dailymotion.com/playlist/xnysb_thebestnat2A_storia-di-u-corsu/video/x4x7rz_chjami-e-rispondi-in-corsica_music Pueti impruvisatori di chjami è rispondi: incù Olivier Ancey - Charly Orsucci - Roccu Mambrini (Dettu U Rusignolu di Zilia)] {{c-supranu}} 80t25mcnfvyypxm86foyyzbf34olgwl Lamentu d'Antuninu 0 12728 346144 332975 2015-07-01T15:46:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Lamentu d'Antuninu''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. Hè urighjinariu di a rigioni di [[Zicavu]]. ==Lamentu d'Antuninu== :O cunsorti adurata :Da l'oscura prigioni di Bastia :In cù la mio penna amata :Scriva ti vogliu in rima è puesia :Cun amaru curdogliu :Mia vita addulurata in questu fogliu. :Io sonu incarceratu :Richjusu in un'antica sepultura :Trà i ferri è laceratu :Son divenutu una morti in figura :Piengendu il poverinu :La cruda sorte, il barbaru distinu. :Mi svegliu à fà del giorno :Al murmuru giocondu di l'acelli :In terrazza ritornu :À cuntemplà li fiori è l'arbuscelli :Quel valli è colline :Quel ricchi è magnifichi. :Addiu Ulmetu amatu :Locu in duve eu son natu :Addiu amici cari è parentelli :Adiu li affetti mei, cari surelli :Addiu per sempre andati :Li bel giorni per mè son passati. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] 1bzbzet8cvvhoy2znywtsg3304j3wk2 Đồng Hới 0 12731 349043 349040 2015-07-06T13:01:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Đồng Hới | blasone= | nomeOfficiale=Đồng Hới | sigluCumunità=CL | sigluPruvincia=SO | altitudine=? | superficia=155,54 | pupulazione=103.988 | annu=2006 | densita=34,69 | merre= | posta=? | telefunu=+84-52 | istat= | abitanti=''Adnamantino/a'' in vietnamu | patrone= | festa= | situ=http://www.donghoi.gov.vn/ | carta=LocationVietnamQuangBinh.png }} '''Đồng Hới''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnamita]] di a pruvincia di Quang Binha, in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo. ==Da vede dinò== *[[Pruvincia di Quang Binh]] *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] el84tc95595uppq9k30hbvyj2nxxw7r Orriu 0 12732 333744 266769 2014-03-23T14:45:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L'Orriu]] Un '''Orriu''' hè un elementu tipicu di l'archittitura antica di Corsica. Hè una tozza carabunata sottu, una sapara, un aggrottu naturali ammuratu par serva di casa o di [[cumpulu]] pà l'animali. L'orria sò situati piuttostu in [[Pumonti]], in i circundi di [[Porti Vechju]]. Parti è più sò situati annantu à cumuna di [[Sotta]], chì hè cumposta da parichji paisoli. U più celebru hè l'[[Orriu di i Canni]], incù l'[[Orriu di Chera]]. Ma ci sò dinò: l'[[Orriu 'lli Culioli]], l'[[Orriu di Munaccia]], l'[[Orria d'Urghjavonu]], l'[[Orriu di u Riacciu]]. Duranti a muntanera o l'impiaghjera, accadia chì i pastori si sirvissini di l'orria pà cansà si una stunda. Accadi dinò chì l'orriu fussi assuciatu à una lighjenda. Certi volti, i paisani ùn s'avvicinaiani tantu di l'orria, chì ci era a tema parchì i cridiani abitati da i spiriti. ==Citazioni== Accadi chì l'orriu fussi mintuvatu in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu: * in a puisia [http://corsica.net.free.fr/html/francais/chansons/orriu.htm L'Orriu] di U [[Barbutu di Chera]]: :Ni vedi spuntà lu soli :À [[livanti]] à la marina :È pari ch'iddu fighjoli :Quandu varchi à [[Roccapina]] :L'orriu 'lli Culioli :Ispostu sulla cullina! :Ispostu à l'[[acqua]] è al ventu :Ferma sempri in sintinedda ; :Vidi li monti di [[Tempiu]] :È navicà li battedda! :Vidi à [[Cagna]] à unghji mumentu, :Vidi [[Asinau]] è [[Bavedda]]. ==Rifarenzi== * [[U Scoddu]], Ghjinnaghju 2009 ==Liami== * [http://corsica.net.free.fr/html/francais/chansons/orriu.htm L'Orriu, puisia di Ghjuvan'Andria Culioli, U [[Barbutu di Chera]]] ==Da vida dinò== * [[Orriu di i Canni]] {{c}} [[Categoria:Architittura di Corsica]] 7ddlrzlnflf5f638klhs8el01d62rlz Veronica repens 0 12733 363662 334990 2019-09-30T05:51:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Veronica repens''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Veronica repens1.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Veronica repens |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Rosopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Plantaginaceae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Plantaginaceae]]'' |----- | Generu | ''[[veronica]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Veronica repens''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Veronica repens.jpg|300px|Veronica repens]] |----- |} ''[[Veronica repens]]'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]]. == In Corsica == ''Veronica repens'' hè prisente in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] == Referenze == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Plantaginaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mkurp7q3zkvv0czgbd7rm3ip9jfgv9z Saponaria ocymoides alsinoides 0 12734 363652 350140 2019-09-30T05:51:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Saponaria ocymoides alsinoides''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Saponaria ocymoides subsp alsinoides.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Veronica repens |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Rosopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caryophyllaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Saponaria]]'' |----- | Spezia | ''[[S. ocymoides]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome trinuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''S. ocymoides alsinoides''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Saponaria ocymoides4.jpg|300px|Saponaria ocymoides alsinoides]] |----- |} ''[[Saponaria ocymoides alsinoides]]'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Caryophyllaceae]]. == In Corsica == ''Saponaria ocymoides alsinoides'' hè prisente in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] *[[Canofula]] *[[Curu]] *[[Sciuppuleddu]] == Referenze == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Caryophyllaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] b6wo5nkxm6wuk2denvl9cmy4wy3tpge Cioglu 0 12735 363629 350061 2019-09-30T05:50:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U cioglu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Senecio cineraria.JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Senecio bicolor cineraria |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Senecio]]'' |----- | Spezia | ''[[S. bicolor]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome trinuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''S. bicolor cineraria''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Senecio_cineraria_corse.jpg|300px|Senecio bicolor cineraria]] |----- |} U '''Cioglu''' ([[Senecio bicolor cineraria]]) hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. == In Corsica == U cioglu hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u [[Mundulacciu biancu]]. == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] *[[Arba scagliola]] *[[Artichjoccu]] *[[Balculu]] *[[Lattaghjolu]] *[[Lattaredda]] *[[Maredda]] *[[Muchju]] *[[Muchju biancu]] *[[Muchju rossu]] *[[Pecita]] *[[Pecitella]] *[[Pulicaria odora]] == Referenze == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Asteraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] rh8gg1j9jnjfs5qq1v2xavtwd8uthar Senecio bicolor cineraria 0 12736 161944 2009-03-07T17:18:44Z 90.14.115.85 Reindirizzamentu à [[Cioglu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cioglu]] fm4f9h6d9u7g4i6qnkfrl6jb4lblg9g Mundulacciu biancu 0 12737 161945 2009-03-07T17:19:01Z 90.14.115.85 Reindirizzamentu à [[Cioglu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cioglu]] fm4f9h6d9u7g4i6qnkfrl6jb4lblg9g Lionesu 0 12740 162243 2009-03-10T00:17:28Z Auslli 1576 Reindirizzamentu à [[Lingua leonese]] wikitext text/x-wiki #Redirect [[Lingua leonese]] m72e7vhns6e5cm39dww7ng675350npb Travagliu da fà 0 12742 350561 334790 2015-07-09T10:05:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Pudeti aiutà [[wikipedia]] in [[lingua corsa]], s'è vo feti una parti di u travagliu da fà - Una [[manu|mani]] lava l'altra ! : * ricuparà l'illustrazioni di u libru di Gaston Vuillier (in u duminiu publicu), à l'adrizzu http://openlibrary.org/b/OL18068999M è incaricà li annantu à [http://commons.wikimedia.org wiki commons]. Parmittarà dopu d'illustrà l'articuli currispundenti. * ricuparà l'illustrazioni di u libru d'Ernest Young "Corsica" (in u duminiu publicu), à l'adrizzu http://openlibrary.org/b/OL7229089M è incaricà li annantu à [http://commons.wikimedia.org wiki commons]. Parmittarà dopu d'illustrà l'articuli currispundenti. [[Categoria:Wikipedia]] rl6o5nlawc4cjzprpszzqm943lrnlxs Torra di Capu Rossu 0 12745 363834 334716 2019-10-03T11:12:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Corse-04952-Capo Rosso.jpg|thumb|left|300px|U Capu Rossu]] [[File:Corse-04934-Capo Rosso.jpg|thumb|300px|right|A torra di Capu Rossu]] A '''torra di Capu Rossu''' hè una [[torra di Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna di [[Portu]]. == Riferimenti == * [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica] * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == {{c}} {{Torre di Corsica}} [[Categoria:Torre di Corsica]] 8mvxcl863h1i9qbioomim4b2x9i0pmw Torra di Lavasina 0 12756 217909 214250 2010-05-23T20:49:44Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki Di a torra di [[Lavasina]], ùn ferma più chè un pezzu. Di sopra, hè statu custruì a tomba di i frati di u cunventu. Un pezzu di muru si trova inde u mare. [[category:Giugrafia]] dyduxv2t27f0x0l7t4b96a918cgifu6 A Cuccagna di Bazzicone 0 12757 163426 2009-03-22T19:01:37Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Viaghju in Ascu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Viaghju in Ascu]] tg22dpg1abmkm3qblqxf61nlalceemf Papaverum setigerum 0 12759 363660 333805 2019-09-30T05:51:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">''Papaverum setigerum'' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Papaver-somniferum-flower.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Papaverum setigerum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Ranunculales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Papaveraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Papaverum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Papaverum setigerum''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Imagina benvinuta.jpg|250px|Papaverum setigerum]] |----- |} ''Papaverum setigerum'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Papaveraceae]]. Un sinonimu di ''papaverum setigerum'' hè [[papaverum somniferum]]. == In Corsica == ''Papaverum setigerum'' hè prisente in [[Corsica]]. == Referenze == * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c}} [[Categoria:Papaveraceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] cw48mnybeuzn4bwn02wozutmbkxe9e4 Papaverum somniferum 0 12760 163699 2009-03-26T17:18:46Z 90.28.70.106 Reindirizzamentu à [[Papaverum setigerum]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Papaverum setigerum]] dwm4s5ub3da9p4pbc938r1lqwxelfv9 Acertulone 0 12763 350909 350908 2015-07-09T15:48:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acertulone''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Tyrrhenische Gebirgseidechse.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">archaeolacerta bedriagae |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordine | ''[[Squamata]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lacertidae]]'' |----- | Genaru | ''[[archaeolacerta]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''archaeolacerta bedriagae''<br /><font color=black size=1> [[Camerano]], 1885 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lucertola di Bedriaga.jpg|250px]] |----- |} L'acertulone (o [[aciartulonu]]) ([[archaeolacerta bedriagae]]) hè una spezia d'[[acertula]] chì face parte di a famiglia di e [[Lacertidae]]. Hè endemica di a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. U [[capu]] di l'acertulone hè pinzutu. A [[coda]] hè longa. A lunghezza tutale di l'acertulone, cun quella di a coda, hè 20-28 cm. U so [[culore]] varieghja, da u [[verde]], u [[brunu]], à u [[grisgiu]]. L'acertulone si nutrisce d'[[insettu|insetti]] è più raramente, di [[fruttu|frutti]] maturi. L'acertuloni s'accupianu da [aprile]] à [[ghjunghju]]. L'[[ovu|ovi]] - da 3 à [[sei]] - sò sposti sottu à e [[petra|petre]] o in e sfette di i [[scogliu|scoglii]]. I ghjovani nascenu da [[lugliu]] à [[sittembre]]. L'acertulone hè classatu annantu à a lista [[rossu|rossa]] di l'IUCN di e spezie minacciate, per via di u fattu chì a pupulazione d'acertuloni di [[Corsica]] hè geneticamente isulata. Esistenu [[quattru]] sottuspeie d'acertulone: * ''archaeolacerta bedriagae bedriagae'': prisente in [[Corsica]] * ''archaeolacerta bedriagae sardoa'' (Peracca 1903): prisente in [[Sardegna]], in u [[Gennargentu]] * ''archaeolacerta bedriagae paessleri'' (Mertens 1927): prisente in [[Sardegna]], in u [[muntagna|Monte]] Limbara * ''archaeolacerta bedriagae ferrerae'' (Stemmler 1962): prisente in [[Sardegna]], in u [[Nordu]] di l'[[Sardegna|isula]] Ci hè poca differenza da u masciu à a femina, ma u masciu hè più maiò. U so [[capu]] hè più forte, più larga cà quellu di a femina. ==In Corsica== L'acertulone hè prisente è cumunu in [[Corsica]]. Hè solu a sottuspezia ''archaeolacerta bedriagae bedriagae'' chì pò esse ussirvata in [[Corsica]]. L'acertulone era cunsideratu prima cum'è un'acertula [[muntagna|muntagnola]]. Difatti, i primi usservazione sò state fatte in [[muntagna]], per esempiu in [[Vizzavonu]], in u [[Cintu]] o in a [[Restonica]]. Ma certe custatazione più recente hanu permessu di verificà ch'è l'acertulone era ancu prisente à u cantu di u [[mare]], per un dettu in a [[regione|rigione]] di [[Portu]]. A prisenza di l'acertulone in a [[mare|parte litturale]] [[Pumonte|suttana]] di a [[Corsica]] hè stata cunfermata dopu. Infatti, l'acertulone hè prisente versu [[Capu di Muru]] o [[a punta di Senetosa]], è in u [[mare|litturale]] [[Sartè|sartinese]]. L'acertulone hè assuciatu à spessu incù u [[pinu lariciu]] è e [[petra|pitricaghje]] è i [[scogliu|scoglii]]. Ci hè una differenza trà l'acertuloni di u centru di l'[[Corsica|isula]] è quelli chì ponu esse ussirvati in [[Pumonte]]: l'acertuloni [[Pumonti|pumuntinchi]] sò più scuri, è s'assumiglianu di più à l'acertuloni [[Sardegna|sardi]]. Siont'è un usu anzianu, i [[pastore|pastori]] ammansavanu l'acertuloni, di manera ch'elli si manghjessinu e [[mosca|mosche]] in i casgili. ==Referenze== * Delaugerre, Michel & Cheylan, Marc, Batrachi è rettili di Corsica - Batraciens et reptiles de Corse, Parcu naturale Regiunale di Corsica, 1992 (in francese) ==Da vede dinù== * l'[[acertulone di Corsica]]: [[archaeolacerta bedriagae bedriagae]] [[Categoria:Lacertidae]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] krn6r2tslknx08qul6r0m6vopg6m52d Aciartulonu 0 12764 163841 2009-03-27T16:45:33Z 83.201.161.91 Reindirizzamentu à [[Acertulone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acertulone]] dbocxl0gtwf6gvlu3ewryeue0hde9pj Archaeolacerta bedriagae 0 12765 163878 2009-03-27T19:16:27Z 83.201.161.91 Reindirizzamentu à [[Acertulone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acertulone]] dbocxl0gtwf6gvlu3ewryeue0hde9pj Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca 0 12770 360116 355393 2018-09-11T12:39:31Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[File:Couvent saint antoine casabianca.JPG|thumb|350px|right|U cunventu Sant'Antone di a Casabianca]] [[File:Plaque commémorative au couvent saint antoine de casabianca.JPG|left|thumb|250 px|]] U '''Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca''' hè un munimentu di Corsica. Hè situatu in a [[Castagniccia]], annantu à a cumuna di a [[Casabianca]]. Hè statu custruitu in u [[1420]]. Oghje, ùn fermanu ch'è e ruvine di u cunventu è u campanile, chì sò classati cum'è munimentu storicu, dipoi u 30 ghjinnaghju 1990. Annantu una stela, si pò leghje a scrizzione chì ramenta l'evvenimenti di u 15 lugliu 1755: :''FU QUI PROCLAMATU'' :''A L'ETA' DI 29 ANNI'' :''PASQUALE DE PAOLI'' :''DA CUNSULTA DI A CASABIANCA'' :''U 15 LUGLIU 1755'' :''GENERALE DI U REGNO DI CORSICA'' :''FU CAPU E FUNDATORE'' :''DI A NOSTRA SANTA LIBERTÀ'' :''E MERITÒ U TITULU GLORIOSU'' :''DI BABU DI A PATRIA'' == Storia == [[File:Casabianca-Cvt St-Antoine-clocher.jpg|left|thumb|100px|U campanile]] [[File:Casabianca-Cvt Saint-Antone-abbe-2.jpg|right|thumb|200px|Drentu u cunventu]] Hè in u cunventu di Sant'Antone chì fù pruclamata in una cunsulta, u 13-14-15 lugliu di u 1755, l'indipendenza di a Corsica, è chì Ghjacintu Paoli è Luigi Giafferi funi cunfirmati tandu cum'è capi generali di a Nazione corsa. À tempi muderni, u FLNC tene a so prima cunferenza, di manera simbolica, in u cunventu di Sant'Antone, u 5 maghju di u 1976 {{c-supranu}} [[Categoria:Storia di a Corsica]] [[Categoria:Munimentu di Corsica]] 6sxyinxytg9wo1uho1yyzs8hqq2li7o Ugu Peretti 0 12772 164814 2009-04-05T18:31:31Z 90.9.103.247 Reindirizzamentu à [[Ugu Francescu Peretti della Rocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ugu Francescu Peretti della Rocca]] 2qeqjqsqldnkgetbwm4fw2fhb87wnwp Brokeback Mountain 0 12773 358568 347912 2018-02-09T21:19:36Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Brokeback Mountain''''' (tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Le Secret de Brokeback Mountain'', "U secretu di Brokeback Mountain" in [[lingua corsa|corsu]]) hè un [[cinemà|filmu]] di drama [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[2005]], realizatu da [[Ang Lee]]. I rolli principali sò stati ghjucati da [[Heath Ledger]], [[Jake Gyllenhaal]], [[Michelle Williams]], [[Anne Hathaway]], è [[Randy Quaid]]. In u [[2006]] hè statu numinatu per ottu [[Oscar]] è ne hà guadagnatu trè. [[Categoria:Filmu di l'anni 2000]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] ncx7aqhva96ioy16remmj67ehzzq5rs Categoria:Filmu di l'anni 2000 14 12774 337437 335560 2014-09-06T12:12:56Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|2000]] fa7knqsf8pdkd8payl21owr9jq994im Versi di Sagra 0 12775 361904 340497 2019-04-04T20:35:43Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''I Versi di Sagra''' sò un dialogu pueticu creatu da [[Ugu Peretti]] (1747-1838), u prima autore pumunticu in lingua corsa. I Versi di Sagra sò stati famosissimi in a tradizioni pupulari è cunnisciuti innnanzi à i puisii di [[Monsignori di la Fuata]]. I Versi di Sagra mettini in scena una liti comica trà un maritu è so moglia. U tonu di i versi hè schirzosu, a lingua cruda, a sucità evucata hè un mondu rurali è pasturali dundi l'usi sò aspri è i passioni viulenti. Forsa ci sarani da leghja i radichi frasturnati d'una sucità è d'una cultura miridiunali chì si sò mantinuti sin'à pocu. Cussì a lingua è i primuri di Peretti ci firmarani stranamenti familieri. I strufetti sò uttavi in i ''Versi di Sagra'' è a rimata hè doppia. A forma di a rima hè a siguenti: ABABABCC. ==I Versi di Sagra== :Or quì ci hè Sagra di lu [[Canareddu]] :Chì pari una [[paghjola]] ristagnata ; :Vurria lu maritu più ziteddu, :Ma Paulu hà la barba mischiata ; :Nun cunnosci da [[caprettu]] à [[viteddu]] :È stà ‘nu Cataraghju riputata. :Ghjunghji, la sera, lu maritu stancu :È la trova cù li so mani à fiancu. :─ O Sà, dammi un bucconu ch’aghju fami ! :O Natali, chì n’hè di stu sfatteghju ? :In u me locu, nun ci aghju ch'è danni :È la me roba và di mali in peghju ; :O Mattè, più nun vali ch'è tù chjami :Chì Petru, par la Cava hà persu l'[[eghju]] :È camusgià più nun possu à Maria :Chì for di modu hè imbizaritu Andria. :O Sà, dumani, s’è nun mi cuntorru, :Spizzìcami ‘ssi quattru picuracci, :È contami li [[capra|capri]] à [[corru]] à [[corru]], :Chì la predaghja nun si li prucacci ; :Pìddami dui [[ciudda|ciuddi]] o qualchì [[porru]] :È mira d’appattà ‘ssi zitiddacci, :Parchì l'annata hè quidda chì pò essa :Nun si vidi chè ghjenti fendu l'essa. :Sì Bracacciola fussi vitiddata, :Dalli l'aguattu è pidda lu [[viteddu]] :Parchì aval' semu a pé di la branata :Forsa ci scamparia qualchì ziteddu ; :Vigu l'annata cruda è dispiitata :Nun matura nè spiga nè graneddu ; :O siccu o verdu, o com’è vodda sia :S'aspetta l'[[orzu]] com'è lu Missia. :O Sà, dumani spulgiami ‘ssu lettu ! :O Natali, tù teni par Urgonu, :È Matteu si piddi lu Purettu :È Petru falarà ‘nu Caniasgionu :Andria fermi quì chì hè nudu è brettu :È vardi li capretta ‘nu [[sarconu]] ; :Eiu andaraghiu in Trastaghjacciu :Chì ci hè Natali è mi darà sullacciu. :Sì tù vol’ senta à mè, u me fiddolu :Diccippemu lu vicu di la Cava ; :Lu punaremu à [[pomu|pomi]] è à [[fasgiolu]], :Ci piantaremu la pisa è la fava, :L’aghju visti ‘nu fiuminali d’Urtolu, :In tempu ch'in [[Sartè]] ci liticava, :Demuci ad ugni lama prunicuta :Chì lu Signori assisti à chì s’aiuta :Or cuddemucini à la muntagna, :Ci piantaremu una famosa [[vigna]], :È d’[[oliu]] ni faremu una [[Balagna]], :Ci fundaremu una nuvella Archigna. :Hè vera chì saremu in faccia à [[Cagna]], :Ma nun ci hè bisognu à cumprà ligna. :Culà ci ni staremu curci è muzzi :È ci ni ghjucaremu à li cucuzzi. :─ O Pà, sintiti una poca di bonu :È lascemuli andà tutti in ubliu. :─ O Sà, tù se una donna di tonu :È ti voddu senta gloria à [[Diu]]... :─ Andemucini à l'acqua di Sarconu ; :Nun purtaremu più un pé di vivu. :Culà faremu è vigna è giardinu :È daremu l’invidia à lu vicinu. :─ O Sà, sta cosa mi faria gran tortu. :Tù vurristi zappà la me famidda ; :Sa bè chì nun vivu hè com’è mortu :È focu nun s’accendi in quidda zidda. :Chì prufittu hà tiratu da quiddu ortu :Chì in Piscia ci facia Canupidda ? :S’iddi ùn fùssini stati li bistiami :Culà saria mortu da la fami !... :─ [[Ghjesù]], ciò ch’iddu dici ‘ssu vichjacciu, :‘Ssu cutalacciu rozzu è carcu à bava ! :Ma chì di tè ni fàccianu lu stracciu :Par sempri ti cundànnini à la trava ! :O l’ingratu è bruttu sputritacciu ! :À chì più t’imponi è più ti strava :È nun basta à veda lu to vistutu :Par ben sapè quantu tù sè astutu ? :─ O coccia mora scusciaticcia [[vacca]], :Sè pur la risa di lu to vicinu ; :À lu [[focu]] si metti è pò si spacca. :Or circa d'appuntatti issu suddinu ! :S’è sintissi à tè, cingnaria li sacca :Or quiddi chì purtava u to cucinu, :Cun tantu lutu è tanta roba bona :Chì faci spaventu ad ogni parsona. :─ Hè vera, sò la risa di la ghjenti :Da quandu sò la toia, o strianciacatu ! :À chì nun ti vidi è pur' ti senti, :[[Ghjàcaru]] durmichjonu strascinatu ! :Or quantu sò li to fatichi è stenti, :Chì hai un [[cavaddu]] è mai l'ha insummatu ! :Sa’ chì quandu ghje’ era ind’è babbeddu :Mi salutava barretta è capeddu. :─ Finimu ‘ssi discorsi o mal’ lavata :Sì tù nun vol’ riceva centu botti, :Aval’ chì semu à a fini di l'annata :La brutta mi vol’ dà tanti strambotti. :Si vidi chì tù sè mal’ affasciata ; :Or magna pur’ chì lu to corpu sbotti ! :Abbastanza t’aghju ghjà suppurtatu :Prima d'avali t’avissi eiu lacatu. :─ Comprati pur’ li to russi scarpucci :È nun andà più peda strascinonu ; :Sa ch’eiu so parenti à li Ghjadducci :È lu me ziu hè omu di gran’ tonu ; :Aghju un frateddu ind’è li Santucci :Chì ti suttarraria in u to sarconu :È pò d’un maciddari so cucina :Chì stà in [[Bonifaziu]], à la marina. :─ S’è nun lachessi par l'amor' di Diu, :È chì tù ùn fussi lu me spuddatoghju, :Vurristi ch’è timissi anc’à to ziu, :Bonu da li capretta in lu vintoghju ! :À to frateddu nè mortu nè vivu :Li faria pruvà lu stangatoghju ! :À to cuginu li tremani li ghjambi :Quistu annu chì cumbatti cù la fami. :─ Sé divintatu cusì fieru è bonu ? :O altramenti cù li principali... :Nun ti ramenti più di Luvicionu :Quandu t’incatassò in u sipali ?... :Ti deti tanti colpa di bastona :Chè grammazè à lu sgiò Annibali. :Ti feci tantu veda a maladetta :Ch’avali li ti levi di barretta ! ==Da vida dinò== * [[Ugu Peretti]] [[Categoria:Litteratura corsa]] 8s651e2n5ya562n9lsumbcwm94rmevh Paulínia 0 12776 358251 347944 2018-01-01T09:01:06Z DARIO SEVERI 10718 Update from Wikipedia (pt). wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Paulínia'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira de Paulínia.png|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasão de Paulinia.PNG|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 139 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 102 499 <small>([[2014]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 22º 45' 40" S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 47º 9' 15" O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 590 m |- | Situ ufficiali | http://www.paulinia.sp.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:SaoPaulo Municip Paulinia.svg|290px]] |} '''Paulínia''' hè una cità di u [[Brasile]]. 102.499 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[Osasco (São Paulo)]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|Campinas]] ggbdk52czdcxm6i2hforda17aokb7uw Wikipedia:Bot policy 4 12777 165230 2009-04-10T05:33:03Z Pathoschild 228 redirected to [[Wikipedia:Boti/Permessi|bot request page]] for [[m:bot policy|standard bot policy]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Wikipedia:Boti/Permessi]] fek8kcnxbfe3qfaqjv6yuwwbw52wdon Epigrafia 0 12778 332353 331019 2014-03-23T14:17:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''epigrafia''' hè u studiu ragiunatu di l'iscrizione di l'antichità. Un'iscrizione antica si pò truvà: * incisa in un monumentu sempre arritu, * nantu una placca di marmore, di bronzu o altri ogetti sepelliti in terra. Hè un arte dificile. Diprima ci vole à cunnosce a [[lingua]] di a scrizione ma, sopratuttu, l' ''epigrafista'' deve esse capace di leghje l'abrevazione è segni speziali aduprati da l' antichi. In epigrafia i litigamenti sò frequenti cagione chì u risultatu pò esse incertu. Ci sò parechje epigrafie distinte da a lingua: egiziana, latina, greca, assira, è cetera. Eccu un esempiu epigraficu: iscrizione di a tomba di [[Lucius Cornelius Scipio]], quellu d'Aleria. Corpus Inscriptionum Latinarum I² 2,1, Nr. 9: ''Honc oino ploirome cosentiont R[omane] | duonoro optumo fuise viro | Luciom Scipione filios Barbati | consul censor aidilis hic fuet a(pud vos) | hec cepit Corsica Aleriaque urbe | dedet Tempestatibus aide mereto[d].'' Eccu a traduzione in lingua italiana: ''A Roma moltissimi riconoscono che lui solo è stato tra i buoni cittadini il migliore, Lucio Scipione. Figlio di Barbato, fu console, censore ed edile presso di voi. Prese la Corsica e la città di Aleria, consacrò alle Tempeste un tempio, a buon diritto.'' [[Categoria:Archiulugia]] 0xcjckzuo9ucd3cfq9dlo2o0yw79jng Catinacciu 0 12779 358330 347329 2018-01-16T21:21:52Z Irdnael 9712 wikitext text/x-wiki [[File:catenacciu1.JPG|right|350px|thumb|U Catinacciu in Sartè]] U '''Catinacciu''' (o '''Catenacciu''') hè una prucissioni di u vennar'è santu in parechji loca in [[Corsica]]. U Catinacciu hè una tradizioni d'urighjina antica antica liata à un forti sintimu rilighjosu. U catinacciu, l'omu chì strascina i [[catena|cateni]], riprisenta Cristu. A prucessione é organizzata da une [[confraternità]] parrochjale o locale. U più celebru hè u [[Catinacciu di Sartè]]. U penitenti hè vistutu di russu hè porta una cruci chì pesa 31,5 kilò. À u pedi drittu, t'hà una catena chì pesa 14 kilò. U penitenti casca très volti duranti a cirimonia, com'è Cristu in a cuddata versu u Golgota. À fiancu à u Catinacciu, ci hè dinò un penitenti vistutu di biancu. Iddu riprisenta Simonu di Cireni, quiddu chì fù ubbligatu da i suldati rumani à aiutà à Cristu à purtà a so cruci. Di fatti, duranti a prucissioni di u catinacciu, u penitenti biancu aiuta di quandu in quandu u penitenti russu à purtà a so cruci. ==Citazioni== Accadi chì U Catinacciu fussi citatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a canzona ''Sartè'' di [[Diana di l'Alba]]: :''Vennari Santu, contr’à u piccatu, U Catinacciu, croci hà purtatu :''Santa Maria, ghjesgia maiò, aprarà tutti li so purtò :''L’omu farà lu so viaghju è mandarà u Gran’ Missaghju :''Pà Cursichedda … Paci eterna … scaccià casticu, dolu è pena.'' ==Da veda dinò== * u [[Catinacciu di Sartè]] ==Liami== * [http://curagiu.com/catenacciu.htm U Catinacciu] * [http://www.corsetour.eu/catenacciu.htm U Catinacciu] {{c}} cm9r0xg1ml7qlzgnwogysa452avxjoc Catenacciu 0 12780 165384 2009-04-11T16:03:33Z 90.28.66.223 Reindirizzamentu à [[Catinacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catinacciu]] fvbw6p1my51attg7qazjy8akynqzxwe Catinacciu di Sartè 0 12782 358343 358333 2018-01-18T19:41:22Z 90.37.133.75 l'infrasata hè curretta: cumparativu sputicu corsu wikitext text/x-wiki [[File:catenacciu2.JPG|right|350px|thumb|U Catinacciu in Sartè]] U Catinacciu di Sartè (o [[Catenacciu di Sartè]]) hè u più [[catinacciu]] celebru di Corsica. U nomu, "catinacciu", veni da a "catena", ch'iddu strascina u penitenti russu. Difatti, u "catinacciu" si referisci, prima, à a cirimonia, a prucissioni, è, siconda, à u penitenti, quiddu chì strascina a catena. ==A cirimonia== [[File:catenacciu3.JPG|250px|thumb|U penitenti russu è u penitenti biancu]] U catinacciu di Sartè hè una di i cirimonii più anziani di l'isula. A cirimonia si passa di notti, duranti u vennari santu. A prucissioni sulenna cumencia à 9 ori è mezu di sera, annantu à a piazza à a Porta. Tandu s'apri u purtonu di a ghjesgia Santa Maria, è a prucissioni esci à pocu à pocu da a ghjesgia. Duranti a prucissioni, quiddi chì suvitani intonani u cantu di u "[[Perdono]]": :''Perdono, mio Dio :''Mio dio perdono :''Perdono mio Dio :''Perdono Pietà.'' [[File:catenacciu1.JPG|left|250px|thumb|A prucissioni]] [[File:catenacciu4.JPG|left|250px|thumb|Davanti à a ghjesgia di Santa Maria]] U catinacciu hè vistutu di russu. Hè accumpagnatu di un penitenti biancu, è di ottu penitenti neri. Accantu à iddi, ci sò dinò i membri di u cleru, è i membri di a cunfraterna sartinesa: A "Compagnia del Santissimo Sacramento". Ùn ci hè ch'è u preti di Sartè chì cunnosci l'identità di u penitenti russu ed hè tinutu da u sicretu di a cunfissioni. À spissu, u penitenti hè calchissia chì hà faltatu di manera gravissima in a so vita è si ni penti. Par essa u catinacciu, ci voli à fà ni a dumanda mutivata, ma a lista saria dighjà cumpletta par dodici anni è podarsi ancu di più. Essa u Catenacciu è suffra par una sera, l'hè nicissariu in u so itinerariu spirituali. Ma ùn si pò essa u Catinacciu cà una volta. Prima di a cirimonia, u penitenti hà passatu a ghjurnata è a nuttata in u cunventu San'Damianu. Quand'è u Catinacciu hè compiu, a cruci è a catena sò cunsirvati in a ghjesgia di Santa Maria. ===U penitenti russu=== U penitenti hè vistutu di russu è porta una cruci chì pesa 31,5 kilò. Ùn si vidini ch'è i so pedi, chì t'hà i vanti annantu à i mani. U penitenti hè scalzu. À u pedi drittu, t'hà una catena chì pesa 14 kilò. A catena hè liata à u pedi di u penitenti russu incù un' manigliu di coghju. Innanzi à 1955, a catena era liata à u pedi di u catinacciu incù una curdetta. Mentri i 1800 metri ch'iddu parcurri, u penitenti casca trè volti duranti a cirimonia, com'è Cristu in a cuddata versu u Golgota. A prima volta, casca in a strada Sant'Anna, vicinu à l'antica cappedda. Casca una siconda volta in Piazza à a Porta. Casca finalmenti una terza volta vicinu à l'antica cappedda Santa Lucia. ===U penitenti biancu=== À fiancu à u Catinacciu, ci hè dinò un penitenti vistutu di biancu. Iddu riprisenta [[Simonu di Cireni]], quiddu chì fù ubbligatu da i suldati rumani à aiutà à Cristu à purtà a so cruci. A prisenza di u penitenti biancu hè dinù u simbulu di a frattidanza è a sulidarità umana. Di fatti, duranti a prucissioni di u Catinacciu, u penitenti biancu aiuta di quandu in quandu u penitenti russu à purtà a so cruci. ===I penitenti neri=== [[File:catenacciu9.JPG|250px|thumb|I penitenti neri]] Ci sò ottu penitenti neri in a prucissioni. Ripprasentani i ghjudei. Frà iddi, ci n'hè quattru chì sustenini a statua di Cristu, posta annantu à un linzolu biancu. == Storia== U Catinacciu hè a più antica prucissioni di Corsica è ricodda à u seculu XIII. A cirimonia fù istaurata à l'epica da i francisani tuscani. A tradizioni cuntinuò mentri u seculu XIV è u seculu XV sottu à l'influenza di i Rè d'Aragona. Si sviluppò da u seculu XVI à i ghjorna d'oghji par via di i cunfraterni. ==Citazioni== Accadi chì U Catinacciu di Sartè fussi citatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a canzona ''Sartè'' di [[Diana di l'Alba]]: :''Vennari Santu, contr’à u piccatu, U Catinacciu, croci hà purtatu :''Santa Maria, ghjesgia maiò, aprarà tutti li so purtò :''L’omu farà lu so viaghju è mandarà u Gran’ Missaghju :''Pà Cursichedda … Paci eterna … scaccià casticu, dolu è pena.'' ==Da veda dinò== * u [[Catinacciu]] * u cantu di u [[Perdono]] * [[Sartè]] ==Liami== * [https://www.youtube.com/watch?v=x5cA6yY2dzU Videu di u catinacciu, Valincu TV] * [http://curagiu.com/catenacciu.htm U Catinacciu, curagiu.com] * [http://www.corsetour.eu/catenacciu.htm U Catinacciu] [[Categoria:Tradizione di Corsica]] tn7yxywxud1i2elu55yja8yc5iji2xl Catenacciu di Sartè 0 12790 165647 2009-04-13T15:08:09Z 90.28.66.223 Reindirizzamentu à [[Catinacciu di Sartè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catinacciu di Sartè]] 3x4obuxx77w44f2xfrmmt6fcu1jhift Template:Bot 10 12791 335149 329154 2014-03-23T17:58:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| class="messagebox plainlinks" |align="center"|[[Image:Crystal Clear action run.png|50px]] |align="left" width="100%"|'''This user account is a [[Project:Bot policy|bot]] operated by [[:{{{site|en}}}:User:{{{1}}}|{{{1}}}]] ([[:{{{site|en}}}:User talk:{{{1}}}|talk]]).''' It is not a [[Wikipedia:Sock puppetry|sock puppet]], but rather an automated or semi-automated account for making repetitive edits that would be extremely tedious to do manually. <br> <small>''Administrators: if this bot is malfunctioning or causing harm, please [{{fullurl:Special:Blockip|wpBlockAddress={{PAGENAMEE}}&wpBlockExpiry=indefinite&wpAnonOnly=0&wpEnableAutoblock=0&wpCreateAccount=0&wpBlockReason=Bot%20malfunctioning:%20}} block it].''</small> |}{{{category|[[Categoria:Wikipedia bots|<includeonly>{{PAGENAME}}</includeonly> ]]}}} guc002i1l5w2i5w068ybf4t992rfqxj Seri sera 0 12797 346159 166595 2015-07-01T15:52:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Seri Sera''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]], uriginariu di a rigione d'[[Orezza]]. ==Seri sera== :Seri sera mane seretta :À tè u culcone, à mè una fetta :Seri sera, seriola :Nè bastone, nè paghjola :Nè farina macinata :Per fà ci una spulendata. ''Ripigliu'' :In Lavasina, cusì vicina :Cusì luntana, luntana da mè, :Caru frate, ùn ci pigliate :Noi semu capre chì femu imbè ! :Seri sera, prusciu Martinu :À tè pocu pane, à mè micca vinu :Seri sera trinca viulinu :Pocu travagliu ferà Martinu :Ma farina macinata :Da fà si una spulendata. [[category:Cantu tradiziunale di Corsica]] gu3c4owqbcuf62o10d5vjdh5va30fi2 Ofride ragnu 0 12800 348343 348278 2015-07-03T14:43:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'ofride ragnu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ophrys sphegodes.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Ophrys sphegodes |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ophrys]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ophrys sphegodes''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ophrys sphegodes M 1.jpg|250px|L'ofride ragnu]] |----- |} L''''Ofride ragnu''' (in [[latinu]]: ''Ophrys sphegodes'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. Hè altu sin'à 45 cm. Fiurisce da [[aprile]] à [[maghju]]. I fiori sò ermafruditi, avendu à tempu l'organi maschili è feminili. Stà piuttostu in erba, in i boschi aperti è in i prati. I fiori anu sepali giallu-verdi è un labellu scuru, brunu, annantu à u quale si pò distingue a forma di un'acca ("H"). Cusì i fiori s'assumiglianu à un artropodu è in particulare à un [[ragnu]]. U nome di u generu "ofride" vene da u termine grecu "ophrus" (chì significheghja "sopracigliu"), una parola chì hè stata usata da [[Plinu u Grecu]] per designà una pianta chì era aduprata per tigne i sopracigli. ==In Corsica== L'ofride ragnu hè prisente in Corsica. Fiurisce d'[[aprile]]. {{c-supranu}} {{Template:Orchidee}} [[Categoria:Orchidee]] [[Categoria:Orchidea di Corsica]] [[category:Flora di Corsica]] 8s2w0q497uiq467x3uu2ftpwilrpb08 Ragnu (flora) 0 12801 166668 2009-04-19T16:41:57Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ofride ragnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ofride ragnu]] s7jyaa6z61tt4ds2aregutwqmq6bgtt Lipsia 0 12803 362312 333135 2019-06-07T18:14:09Z Jun Misugi 295 attualizata wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Leipzig Markt Grimmaische Strasse.jpg|thumb|left|250px|Parte di lu centru di Lipsia]] '''Lipsia''' (cum'è in u [[lingua taliana|talianu]]) o '''Leipzig''' (cum'è in [[lingua francese|francese]] é ancu in [[lingua tedesca|tedescu]]) hè una cità in [[Germania]], situata in u land di [[Sassonia]]. Hà più di 580.000 abitenti. A superficia hè di guasi 300 km². U merre attuale si chjama [[Burkhard Jung]]. In Lipsia, ci sò assai parchi, boschi é giardini pùblichi. Lipsia hè una di e cità più verde di a Germania. A grande cità offre assai cose da vede, per esempiu u [[Monumentu à a Battaglia di e Nazione]], e chjese di [[Chjesa di San Nicola|San Nicola]] é [[Chjesa di San Tommasu|San Tommasu]], a [[Vechja Merrìa (Lipsia)|Vechja]] é a [[Nova Merrìa (Lipsia)|Nova Merrìa]] o u [[Tribunale amministrativu federale (Alimagna)|Tribunale amministrativu federale]]. [[Categoria:Cità di a Germania|Lipsia]] ld3scbvg49zgu6kz9xe7istzye7kvjw Dresda 0 12804 332292 325566 2014-03-23T14:16:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Dresda''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Dresden'') hè una cità in [[Germania]]. Hà circa 500.000 abitenti. [[File:Terassenufer DRI Pano.jpg|thumb|300x|]] [[Categoria:Cità di a Germania|Dresda]] dkb5yw4g60sx4jc3yo216ycmzf517dd Lingua aragonese 0 12805 168117 2009-04-25T20:51:50Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua aragunesa]] 34kszqpi9u2hiuhosy1wnb8t7iss4fz Ciuvodda (tipugrafia) 0 12806 359120 359119 2018-05-03T17:26:13Z 90.37.193.193 /* Storia di u so usu */ wikitext text/x-wiki [[File:P At sign.png|right|200px|thumb|"Ciuvodda"]] U carattaru tipugraficu '''@''' hè chjamatu "ciuvodda" (o [[cipolla (tipugrafia)|civolla]] o ancu [[ciudda (tipugrafia)|ciudda]]). 'Ssu neulugisimu hà cuminciatu à essa adupratu in [[Corsica]] di manera spuntanea in l'usu pupulari. U nomu corsu veni di l'assumiglia di u simbulu tipugraficu incù a forma di una ciuvodda. Si face usu principalementi di a "ciuvodda" in u currieri elittronicu. Hè aduprata par siparà u nomu di u titulari da u nomu di duminiu, in un adrizzu elittronicu. L'@ hè cunnisciuta dinò com'è "chiocciola" o "chiocciolina" in talianu, è com'è "at" in inglesu. Graficamenti, a "ciuvodda" ripprasenta un''''[[a]]''' stilizata incù un ricciulu. Hè da quì chì veni l'assumiglia incù a "chiocciola" in talianu, un molluscu cumunu: u [[sammartinu]]. U codici binariu chì hè usatu par idantificà a "ciuvodda" hè 01000000. == Storia di @ == [[File:At-sign evolution.svg|thumb|240px|left|L'evuluzioni iputetica è crunulogica di @]] U carattaru @ nacqui à i tempi di [[Roma antica]] com'è un'unioni stilizata di i lettari "[[a]]" è "[[d]]" minusculi chì formani a parola ''ad'' (veni à dì "versu"); u simbulu era adupratu à l'iniziu in i testi di cuntabilità è in ducumenti simili, par rifariscia si à un'indicazioni di locu. Sicondu i marcanti di [[Venezia]] @ era un segnu chì rapprisintava l'[[anfura]], chì era usata tandu com'è misura di pesu è capacità. Ci chì Francesco Lapi era un marcanti fiurintinu chì, u 4 maghju 1536, hà discrittu in una lettara, pà a prima volta, u cuntinutu di trè navi chì erani vultati in iSpagna da l'America latina, usendu u segnu @ com'è unità di misura chì currispundia à un'anfura. In u corsu di i seculi, i populi [[lingua inglesa|anglufoni]] mudifichetini u significatu di l'@ da "ad" à "at". Cusì l'@ fù diffusa di manera più larga è fù aduprata in particulari da a posta. ==Storia di u so usu== Cunnisciuta bè è a storia di l'usu di u simbolu @. Hè usata in spagnolu è portughesu per di dì, à l'accortu, arroba, unità di pesu è misura (25 pounds, 25 libbre, v. i 12 chilò) vene da l'arabu "un quartu" (الربع da pronunzià ar-rubʿ).<ref>"arroba". Diccionario de la Real Academia Española. Retrieved 3 August 2012.</ref> Par avà, u primu documentu storicu ad avè u segnu @ scrittu saria a "Taula de Ariza", un ceppu cummerciali datatu da 1448. L'@ era prisenti in a mascina par iscriva Lambert di 1902, chì hè stata prudutta da a Lambert Typewriter Company di New York è in l'IBM Selectric di 1961. In 1963 l'@ hè stata inclusa in l'insemu uriginali di i carattari [[ASCII]]. Incù u sviluppu di i tennulugii muderni è l'invinzioni di l'urdinatori, a "ciuvodda" divinteti un simbulu guasi esclusivamenti informaticu]] chì hà cunsirvatu u significatu datu li da l'inglesi. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * a [[ciuvodda]] [[Categoria:Posta elettronica]] [[Categoria:Ortugrafia]] adc4pyxm538ii6c19gt0y61reym0hg4 Cipolla (tipugrafia) 0 12807 168255 2009-04-27T10:49:57Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ciuvodda (tipugrafia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda (tipugrafia)]] lcmlsh3fl97xi0nnt9zrxwxgmrmnpf3 Ciudda (tipugrafia) 0 12808 168256 2009-04-27T10:50:10Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ciuvodda (tipugrafia)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ciuvodda (tipugrafia)]] lcmlsh3fl97xi0nnt9zrxwxgmrmnpf3 Ufridi neru 0 12809 349924 334886 2015-07-07T17:35:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'ufridi neru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ophrys incubacea2 (Corsica).jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">L'ufridi neru |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asparagaless]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Ophrys]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ophrys incubacea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ophrys incubacea (plant).jpg|250px|L'ufridi neru]] |----- |} L' '''Ufridi neru''' (o [[Ofride neru]]) ([[Ophrys incubacea]]) hè un [[fiori]] chì faci parti di a famiglia di l'[[orchidaceae]]. L' Ufridi neru fiurisci d'[[aprili]] o di [[maghju]]. Hè prisenti in i paesi di l'area euru-mediterrania, è u so ariali si stendi da u [[Portugallu]] sin'à l'[[Albania]]. Hè prisenti in [[Corsica]], in [[Sicilia]] è in [[Sardegna]]. L'ufridi neru si trova in i prata, in arba, sin'à 1000 metri. 'Ssu fiori hè cunsidaratu com'è raru à u liveddu europeu. L'ufridi neru hè altu 20-50 cm. U picciolu hè drittu. U culori di i sepali hè verdi chjaru. U fiori si cumponi di trè sepali, di petali è di un labeddu. I sepali sò verdi è i petali sò verdi-giaddicci o ancu bruni. U labeddu hè brunu scuru. Hè abbastanza largu, viddutosu o ancu pilosu. U labeddu hà ancu una tacca carattaristica grisgiu-turchiniccia, chì hà a forma di un'[[acca]]. Parechji sinonimi di ''Ophrys incubacea'' sò: * [[Ophrys sphegodes atrata]] * [[Ophrys atrata]] [[File:Ophrys incubacea3 (Corsica).jpg|left|thumb|200px|U fiori di l'ufridi neru]] == In Corsica == L'ufridi neru hè prisenti in [[Corsica]]. Hè un fiori cumunu da u liveddu di u mari insin'à 1000 metri. Si trova à spessu in i [[pratu|prata]] o in a [[machja]]. Fiurisci d'[[aprili]]. Accadi di i volti ch'eddu ci fussi una culonia impurtanta d'ufridi neri. == Prutizzioni== Com'è tutti l'urchidei, l'ufridi neru hè prutettu da a cunvinzioni internaziunali di Washington (CITES) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] == Rifarenzi == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Consirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Neulugisimu]] [[Categoria:Flora di Corsica]] dnw7h77e9h4u6ccvfmshf4ni6zg58vf Ofride neru 0 12810 168520 2009-04-29T16:32:39Z 90.9.230.150 Reindirizzamentu à [[Ufridi neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Ophrys sphegodes atrata 0 12811 168522 2009-04-29T16:32:51Z 90.9.230.150 Reindirizzamentu à [[Ufridi neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Ophrys atrata 0 12812 168523 2009-04-29T16:33:01Z 90.9.230.150 Reindirizzamentu à [[Ufridi neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ufridi neru]] ohu0i32u32slfjlyjf9vsnsn6v20vrw Taravu (fiumu) 0 12817 350209 343622 2015-07-07T22:18:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Taravo (4).jpg|300px|right|thumb|U Taravu vistu da u Ponti di Traghjettu Ghjuvanni]] U '''Taravu''' hè un [[fiumu]] di [[Corsica]]. Hè longu 65,6 kilomitri. Nasci in u [[nordu]] di u [[Monti Grossu]] (1895 m) à un'altura di 1580 metri, annantu à a cumuna di [[Palleca]], in a furesta di A Flasca. Passa dopu in a Bocca di A Flasca, vicinu à a [[Bocca di Verdi]] (1289 m), è di a Funtana di Santu Petru di Verdi, in a furesta duminiali di Sant'Antonu. Dopu à avè scorsu 65,5 kilomitri, u Taravu si lampa in u [[Mari Tarraniu]], à l'altezza di u [[Golfu di u Vallincu]], trà [[Portu Poddu]] è [[Abbartedda]], annantu à a cumuna d'[[Ulmetu]], à dritta di a [[Torra di Micalona]]. I fiumi situati accantu à u Taravu sò: à u nordu, u [[Prunelli]], è à u meziornu u [[Rizzanesu]]. ==Cumuni ind'eddu passa u Taravu== [[Image:Taravu.JPG|thumb|250px|left|A Bocca di u Taravu]] U Tàravu hè situatu in [[Pumonti]] è traversa 22 cumuni ch ì a lista n'hè: [[Palleca]], [[Cuzzà]], [[Ciamannaccia]], [[Zicavu]], [[Sampolu]], [[Vutera è I Bagni]], [[Currà]], [[Livesi]], [[Zevacu]], [[Furciolu]], [[Arghjusta è Moricciu]], [[Zigliara]], [[Màcà è A Croci]], [[Pitretu è Bicchisgià]], [[Urbalaconu]], [[Vargualè]], [[Pila è Canali]], [[Cugnocolu è Muntichji]], [[Casalabriva]], [[Suddacarò]], [[Sarra-di-Farro]], [[Ulmetu]]. U Taravu traversa dinò quattru cantoni : nasci in u [[cantonu di Zicavu]], traversa i [[cantonu di Pitretu è Bicchisgià|cantoni di Pitretu è Bicchisgià]], di [[cantonu di Santa-Maria è Sichè|Santa-Maria è Sichè]] è infini u [[cantonu d'Ulmetu]]. ==Affluenti== U Taravu - u fiumu grossu - t'hà 41 fiumi o vadini : * u fiumu d''''''Urziolu''''', 2,9 km, annantu à a cumuna di [[Palleca]]. * u fiumu di '''''Smarghjineddi''''', 1,9 km, annantu à a cumuna di [[Palleca]]. * u fiumu di '''''Taglii''''', 3,2 km, annantu à a cumuna di [[Palleca]]. * ----- u fiumu di '''''Purciddardu''''', 3,6 km è dui vadini, annantu à i cumuni di [[Ciamannaccia]] è [[Palleca]]. * ----- u fiumu di '''''Pintoli''''', 3,3 km, annantu à i cumuni di [[Ciamannaccia]] è [[Palleca]]. * u fiumu di '''''Fornu''''', 5,8 km, annantu à a cumuna di [[Palleca]]. * u fiumu di '''''Bianconu''''', 4,7 km è 2 affluenti, annantu à a cumuna di [[Ciamannaccia]] è [[Cuzzà]]. * ----- u fiumu di '''''Quarcetu''''', 5,4 km, annantu à a cumuna di [[Ciamannaccia]]. * u fiumu di '''''Mizanu''''', 3,9 km è 3 affluenti, annantu à a cumuna di [[Cuzzà]]. * ----- u fiumu di '''''Catarrazi''''', 5,7 km è 1 vadina, annantu à i cumuni di [[Ciamannaccia]] è [[Sampolu]]. * ----- u fiumu di '''''Funtani Bianchi''''', 4 km, annantu à i cumuni di [[Ciamannaccia]] è [[Sampolu]]. * ----- u fiumu di '''''Barbalatu''''', 4,3 km è 1 vadini, annantu à i cumuni di [[Sampolu]], [[Tassu]] è [[Zicavu]] . * u fiumu di l''''''Onda''''', 3,9 km, annantu à a cumuna di [[Zicavu]]. * ----- u fiumu di '''''Vitalbetu''''', 4,8 km è 1 vadina, annantu à a cumuna di [[Vutera è I Bagni]]. * ----- u fiumu di '''''Camproni''''', 4,2 km, annantu à i cumuni di [[Vutera è I Bagni]] è [[Zicavu]]. * u fiumu di '''''Mulina''''', 10,9 km è 4 affluenti, annantu à a cumuna di [[Zicavu]]. * u fiumu di '''''Lunaresi''''', 1,2 km, annantu à i cumuni di [[Currà]] è [[Zicavu]]. * ----- u fiumu d''''''Arghja Alta''''', 4,1 km è 2 vadini, annantu à i cumuni di [[Currà]] è [[Vutera è I Bagni]]. * u fiumu di '''''Ciaconu''''', 3,2 km, annantu à i cumuni di [[Currà]], [[Livesi]] è [[Zicavu]]. * ----- u fiumu di '''''Cistratu''''', 2,2 km è 1 vadina, annantu à i cumuni di [[Currà]] è [[Zevacu]]. * u fiumu di '''''Piscia in Alba''''', 3,6 km, annantu à i cumuni di [[Currà]] è [[Livesi]]. * u fiumu di '''''Burrinca''''', 2,4 km è 1 affluenti, annantu à a cumuna di [[Livesi]]. * ----- u fiumu di '''''Monacori''''', 2,6 km, annantu à i cumuni di [[Azilonu è Ampaza]], [[Furciolu]], [[Livesi]] è [[Zevacu]]. * u fiumu di la '''''Verga''''', 7 km è 5 affluenti, annantu à i cumuni di [[Furciolu]] è [[Livesi]]. * u fiumu d''''''Alzetu''''', 2,1 km è 1 affluenti, annantu à a cumuna di [[Livesi]]. * u fiumu di '''''Piatamonu''''', 3,6 km, annantu à a cumuna di [[Arghjusta è Muricciu]]. * ----- u fiumu u '''''Fiumiceddu''''', 20,1 km è 7 affluenti, annantu à 8 cumuni. * u fiumu di '''''Buiena''''', 7,8 km è 7 vadini, annantu à i cumuni di [[Arghjusta è Muricciu]] è [[Macà è A Croci]]. * ----- u fiumu di '''''Tuvulaghju''''', 2,7 km, annantu à i cumuni di [[Macà è A Croci]] è [[Zigliara]]. * ----- u fiumu di '''''Marcughju''''', 13,6 km è 1 vadina, annantu à 6 cumuni. * u fiumu di '''''Piavonu''''', 6,8 km, annantu à 2 cumuni de [[Macà è A Croci]] è [[Pitretu è Bicchisgià]]. * u fiumu di '''''Penta''''', 6,3 km è 1 vadina, annantu à a cumuna di [[Pitretu è Bicchisgià]]. * ----- u fiumu di '''''Fiuminali''''', 6,3 km, annantu à 3 cumuni de Guarguale, [[Pitretu è Bicchisgià]] è [[Pila è Canali]]. * u fiumu di '''''Tura''''', 6,3 km è 1 vadina, annantu à 2 cumuni de [[Casalabriva]] è [[Pitretu è Bicchisgià]]. * ----- u fiumu di '''''Sant'Albertu''''', 4,7 km, annantu à 2 cumuni de [[Casalabriva]] è [[Pila è Canali]]. * u fiumu di '''''Sardesca''''', 2,2 km, annantu à a cumuna di [[Casalabriva]]. * ----- u fiumu di '''''Carbunacciu''''', 3,6 km, annantu à 2 cumuni de [[Casalabriva]] è [[Pila è Canali]]. * ----- u fiumu di l''''''Impinnatu''''', 12,5 km è 6 vadini, annantu à 4 cumuni. * u fiumu di '''''Pitrera''''', 6,5 km è 1 vadina, annantu à 2 cumuni de [[Casalabriva]] è [[Suddacarò]]. * ----- u fiumu di '''''Favali''''', 3,4 km è 1 vadina, annantu à 3 cumuni de [[Cugnoculu è Muntichji]], [[Sarra di Farru]] è [[Suddacarò]]. * u fiumu di '''''Barcaghjolu''''', 6 km, annantu à a cumuna di [[Suddacarò]]. ==Fauna== Ci sò i pesci in u Taravu com'è a [[trutta]] è l'[[anguidda]]. Ma ci sò dinò i [[botta|botti]] è i [[ranedda|raneddi]]. == Da veda dinò== * u [[Taravu]] {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] atj4177y4qcpowixbwj0ugnu6ybc0a3 Ugo della Colonna 0 12821 171769 2009-05-18T16:28:25Z 90.9.100.104 Reindirizzamentu à [[Ugo Colonna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ugo Colonna]] 95qypw5rvrb3rq3sihjws1v7a5pi1e5 Tiadoru di Neuhoff 0 12822 360119 334653 2018-09-11T12:40:23Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[Image:Theodor von Neuhoff.png|thumb|right|Tiadoru di Neuhoff]] '''Tiadoru di Neuhoff''' ([[25 aostu]] [[1694]] - [[11 dicembri]] [[1756]]) fù un rè di [[Corsica]]. Era alimanu è u so nomu di nascita era ''Theodor Stephan Freiherr von Neuhoff''. Tiàdoru di Neuhoff nascisti in [[Cologna]] u 25 aostu 1694, in una famiglia nobili di Westfalia. U babbu di Tiadoru era ufficali ma morsi ghjovanu, à l'ità di 34 anni. Tiadoru fù educatu à a corti di [[Francia]] è feci dopu u militaru in l'armata francesa po in l'armata svedesa. Fù inviatu dopu da u Baronu di Goertz, un ministru di u Rè [[Carulu XII di Sveda]], in [[Ingliterra]] è in i[[Spagna]] par neguzià incù u [[Giulio Alberoni|Cardinali Alberoni]]. Tiadoru steti un pocu in Sveda tandu, essendu statu fattu culuneddu. Vulteti dopu in Francia è visiteti dopu u [[Portugallu]], l'[[Olanda]] è l'[[Italia]]. [[Image:Theodor neuhof2.jpg|thumb|left|U Rè Tiadoru]] In [[Genuva]], Neuhoff feci cunniscenza incù uni pochi di corsi in esiliu, è i persuadeti ch'è pudeti libarà u so paesi di a tirannia di i ghjenuvesi s'è i corsi u faciani rè di l'isula. Neuhoff scaleti in Corsica, in [[Aleria]], da un bateddu inglesu u 20 marzu 1736. Neuhoff porta tandu l'armi (3000 fucili), i cannona è i solda, chì n'ani bisognu i corsi. Nuhoff hè accoltu da a famiglia Matra. Una cunsulta fù cunvucata chì acciteti d'aleghja Tiadoru com'è rà ma à a cundizioni chì u statutu fussi quiddu di una munarchia custituziunali. Neuhoff fù alettu tandu da l'isulani chì u fecini dinò Rè di l'isula. Di fatti, u Baronu Tiadoru von Neuhoff fù sacratu Rè di Corsica u 15 aprili 1736 è li fù dicirnatu u titulu di [[Tiadoru I]]. In i documenti amministrativi, a Corsica hè disignata com'è "U Regnu di Corsica". Tiadoru Feci dopu a guerra contru à i ghjinuvesi, incù un certu successu prima. Ma fù disfattu dopu. Neuhoff chitteti a Corsica di nuvembri 1736, ufficialementi par chera aiutu da u stranieri. Neuhoff si stalleti dopu in [[Ollanda]] ma fù arristatu quà in [[Amsterdam]] par via di i debiti ch'eddu t'avia. Quandu fù cappiatu Tiadoru invieti prima i so nipoti in Corsica, incù l'armi. È vulteti dopu in Corsica in 1738, 1739, è 1743. Ma i forzi ghjenuvesi è francesi accupavani l'isula.In 1749 Neuhoff scaleti in [[Ingliterra]] par chera aiutu, ma fù incarciaratu dinò par via di i debiti. Steti in una prighjò in [[Londra]] insin'à 1755. Neuhoff morsi in [[Londra]] in 1756. Un certu culuneddu Frederick (1725-1797), chì pratindia ch'eddu era u figliolu di Tiadoru, fù cunnisciutu com'è u Principi di Caprera. Firmeti à u sirviziu di u Rè [[Frederick II di Prussia]] in a so armata eppo dopu com'è agenti in Londra incù u duca di [[Württemberg]]. Frederick scriviti u racontu in francesu di a vita di u so babbu, intitulatu ''Mimorii par cuntribuiscia à a storia di a Corsica'', è una traduzzioni in inglesu, chì funi publicati in Londra in 1768. ==A parsunalità di Tiadoru== A parsunalità di Tiadoru hè in littica è l'opinioni annantu à 'ssu parsunaghju sò diversi. Tiadoru era discrittu da i ghjinuvesi com'è un buffonu senza scrupuli è ignuranti. Ma d'altri u cunsidareghja com'è u prima à avè fattu l'unità di a Corsica è in particulari saria u prima à avè criatu l'unità di u cummandu in Corsica. Tiadoru avaria avutu dinò u meritu d'avè postu u prublemu corsu pà a prima volta in [[Auropa]]. ==Citazioni== Accadi chì u Rè Tiadoru fussi mintuvatu in a littaratura è a cultura corsa. Par esempiu in u pruverbiu: ''In piazza à a chjesa di [[Moriani]] ancu u rè tirò i so piani.'' chì si rifarisci à un fattu storicu lucali chì hà cuncirnatu u Rè Tiadoru. ==Rifarenzi== * [http://ernestpapi.free.fr/Paesi.htm ''Paesi, cità, paisola, loca citati'', [[Arnestu Papi]]] * [http://www.accademiacorsa.org/theodore.html Tiadoru, ''Un rè pà a Corsica'', Ghjuvan'Petru Poli, Accademia corsa, 1997 (in francesu)] [[Categoria:Storia di a Corsica]] [[Categoria:Rè]] sxrp701avly1q5x1jq672m3bh6d7yvb Tiadoru I 0 12823 171951 2009-05-20T18:01:48Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Tiadoru di Neuhoff]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tiadoru di Neuhoff]] kfyj20d24jhosg6rlf1udflc4l0u1cb Athletic Club Aiacciu 0 12825 359254 359253 2018-05-12T16:57:24Z 90.37.130.248 /* Sustenitori */ wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = AC Aiacciu | immagine =AC Ajaccio.png | nomecompletu = Athletic Club Aiacciu | soprannome = ACA | fundatu = [[1910]] | stadiu = [[Stadiu François Coty]] | capacità = 13.500 | presidenti = [[Leone Luciani]] | allinatori = [[Olivieru Pantaloni]] | lega = [[Ligue 2]] | stagione = 2017-2018 | pusizione = 3emu | situ web = [[http://www.ac-ajaccio.corsica/]] | }} L''''Athletic Club Aiacciu''' hè un club di [[pallò]] fundatu in [[Aiacciu]] ind'u [[1910]]. A squadra [[biancu|bianch']]è [[rossu|rossa]] fù a prima squadra [[Corsica|corsa]] à acceda à u nivellu prufiziunali. Oghji, l'ACA ghjoca in Lega 1. U prisidenti attuali hè Leone Luciani è l'allinatori hè Olivieru Pantaloni. [[Categoria:Pallò]] ==Sustenitori== L'ACA hà duie gruppi di sustenitori: L'orsi Ribelli, ch'hè fundatu in 2002. I Sanguinari, un gruppu du sustenitori pè i scontri nant'à u continente. ==Lista d'onore== ==Storia== dzxrfxo3l1tt32hekrnvvjdkvf1qseo AC Ajaccio 0 12826 351655 172223 2015-08-16T17:51:35Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Athletic Club Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Athletic Club Aiacciu]] jeszk2s7aem49ntgmrk9dib53l2jeae Tumasgiu Pasquale Peretti 0 12827 359201 359196 2018-05-08T21:43:39Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Tumasgiu Pasquale Peretti''' fu scrivanu e poeta. Hè natu in l'[[Ogliastru]] in lu [[1883]] ed hè mortu in [[Senas]] ([[Bouches du Rhone]]) in lu [[1961]]. U so cugnome di scrivanu era ''Pettirossu''. U so babbu era maestru di scola in [[Piupetta]] d'Alisgiani (o Piobetta). Pettirossu fu anch'ellu stitutore in [[Cervioni]]. Dopu fù professore di Cours Complémentaire in Parigi. Fù "lauréat des Jeux Floraux de Corse 1931". Parechje volte in i so scritti Pettirossu tratta di l'usanze di u paese di Pinzalone d'Alisgiani chi, di veru, e Piobetta. Vede per esempiu ''E [[Rugazioni]]'', in l'Annu Corsu, 1934, p.62. Hà publicatu numerosi articuli in parechji ghjurnali: Le Petit Bastiais, Bastia Journal, [[L'Annu Corsu]]. _____________________________ Opere piu ampie: - U Fucone - U Laricciu - Pacecu in Parigi, 1931. {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] 5wxn5f1jjqiaeh3iv0u4y07wpixfmzg Tomasu Peretti 0 12828 172257 2009-05-23T00:42:38Z Santista1982 151 hà mossu [[Tomasu Peretti]] à [[Tumasgiu Pasquale Peretti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tumasgiu Pasquale Peretti]] joo2apzgg0v49ch61h2r08eilp0cd46 Entrena 0 12829 348477 332352 2015-07-03T16:26:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Entrena | blasone= | nomeOfficiale=Entrena | sigluCumunità=LR | sigluPruvincia=LO | altitudine=559 | superficia=21,03 | pupulazione=1448 | annu=2008 | densita=68,85 | merre= | posta=26375 | telefunu=941 | istat= | abitanti=''entrenero'' in spagnolu | patrone=[[San Cristóbal]] | festa= | situ=http://www.entrena.org | carta=Entrena - La Rioja (Spain) - Municipality Map.svg }} '''Entrena''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a cumunità autonoma di [[La Rioja]]. [[Categoria:Spagna]] euw92zb2w1mxu3tpp1fog2jwa5nq3mg Larice 0 12832 336265 173234 2014-05-08T14:39:35Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Large]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Large]] gpjgmityz844tj2zn1u1ir64w7u7ubj Pichjasorda 0 12833 229860 173235 2010-08-25T18:11:43Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Zittula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zittula]] shf2k5twumrq1tlqr05utug3rzdct1h Furmicula (avifauna) 0 12834 229861 173236 2010-08-25T18:11:48Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Zittula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zittula]] shf2k5twumrq1tlqr05utug3rzdct1h Cattedrala di Santa Maria Assunta 0 12835 353769 173245 2016-04-15T00:16:53Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] bh6a7zkb0o5nc6g2qotbrzx7t7qg3es Heath Ledger 0 12836 347913 346560 2015-07-03T10:11:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Heath Ledger.jpg|thumb|Heath Ledger in u 2006]] '''Heathcliff "Heath" Andrew Ledger''' ([[1979]] - [[2008]]) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Australia|australianu]]. Hè statu numinatu dùie volte pà un [[Oscar]] è hà guadagnatu unu, in u [[2009]], dopu a so morte, pà a so interpretazione di u ''Joker'' in ''[[The Dark Knight]]'' ([[SUA]] [[2008]]). ==Da vede dinò== *[[Brokeback Mountain]] [[Categoria:Attore|Ledger, Heath]] [[Categoria:Australianu|Ledger, Heath]] 0c096gail0o7u6kla7c0xp5g68olqcg Meridiana 0 12837 363643 347961 2019-09-30T05:50:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Cadran Solaire1.JPG|250px|right|thumb|Meridiana verticale]] A meridiana (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u tempu basatu nantu a pusizione di u [[Sole]]. Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu gnomone (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u [[Sole]] passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora. U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'ora sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a Tarra, u gnomone si chjama allora stilu. L'inclinazione, dipende di a latitudine di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa. == Storia == [[File:Gnomon--21juin.gif|left|thumb|Simulazione [[Povray]] à u [[solstiziu]] d'[[istate]] à a [[latitudine]] 50° Nordu]] A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in tarra hè u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra. Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u ghjornu in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione. == In Corsica == [[File:Torra - A Prugna.JPG|300px|right|thumb|A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di [[A Prugna]]]] Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe case antiche (Poncin 2004). In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di [[Portu Vechju]] (''U Scoddu'', 2009), si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'Osu. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana. == Citazione == Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Insiddatu à a teghja, l'anticu miridianu :''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun'prighera :''È quandu u [[soli]] stancu si chjina pianu pianu :''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera. == Referenze == * ''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju 2009 * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu) [[categoria:Fisica]] [[categoria:Tempu]] efsfqv09kdl3fxtvmpwv3hl35nq6x1v Siligo 0 12838 336425 334405 2014-05-12T19:28:28Z 92.153.145.211 wikitext text/x-wiki '''Siligo''' hè una cumuna di 990 abitanti di a [[Pruvincia di Sassari]], in u rughjoni storicu di u [[Meilogu]] (sottu-rughjoni di u [[Locudoru]]), u dialettu parlatu hè quiddu [[luguduresu]]. Hè la cumuna di nascita di [[Maria Carta]] è di [[Gavino Ledda]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] f9htkcfzksfkfx8zy7u7eqwytp3egex Cin Si Hong 0 12839 348217 348210 2015-07-03T13:26:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Qinshihuang.jpg|235px|right|thumb]]'''Cin Si Hong''' (o '''Qin Shi Huang''') hè cunsideratu cum'è l'[[pulitica|imperadore]] di [[storia]] di [[China]]. [[Categoria:China]] 4214us30z4u8qdq64y6d5xopo8tuj04 Miridianu 0 12841 173567 2009-05-31T19:18:19Z 90.36.11.238 Reindirizzamentu à [[Meridiana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Meridiana]] obtpkbcbzlxuh4wlwg9u746m4un2aze Lattarepulu 0 12845 173782 2009-06-04T16:34:41Z Paulu 58 hà reindirizzatu [[Lattarepulu]] à [[Lattaredda]]: "lattaredda" moltu più cumunu cà "lattarepulu" wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lattaredda]] dt2x70ccc9nwof968cgcwmvv31qm0bs Paulina Bonaparte 0 12846 362204 340364 2019-05-19T00:14:37Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Pauline Bonaparte.jpg|thumb|250px|right|Paulina Bonaparte, ritrattu di François-Joseph Kinson (1808)]] [[File:Pauline Bonaparte 2.jpg|thumb|200px|left|Paulina Bonaparte, principessa Borghese, à l'occasione di u so matrimoniu]] '''Paulina Bonaparte''' era a surella minore di [[Nabulione Bonaparte]]. Paulina era a figliola di [[Carlu Maria Bonaparte]] è di [[Letizia Ramolino]]. Hè nata u 20 uttobre di u 1780 in a so casa di famiglia d'[[Aiacciu]]. Era a surella preferita è molta ligata à u so celebre fratellu. Era una donna bellissima, di grande numata per a so bellezza. In u 1793, accumpagna a so famiglia chì deve fughje a Corsica è stallà si in [[Marseglia]]. Paulina spusò in u [[1797]] u generale [[Victor Emanuel Leclerc]] ([[1772]]-[[1802]]), chì era un amicu di [[Nabulione I]]. Paulina accumpagnò u so maritu in una spedizione in [[San'Domingu]]. Ma Leclerc morse quà di a frebba gialla. Paulina firmò vedova in u [[1802]]. Paulina spusò dopu, essendu stata cunsigliata da u so fratellu Nabulione, in u 1803, u principe [[Camillo Filippo Ludovico Borghese]] ([[1775]]-[[1832]]), una persunalità chì facia parte di l'antica nubiltà rumana è membru di a celebre famiglia Borghese. U fine di 'ssu matrimoniu, era, da u puntu di vista di Napulione, diplumaticu. Camillo Borghese era più anzianu è avia cinque anni di più ch'è Paulina. Li piacia à Paulina a vita di a corte è Paulina si facia purtà in bocca à spessu, per via di u so cumportamentu, chì ùn era micca cunformistu. Avia posatu nuda per [[Canova]], chì avia fattu a celebre statua di Venere vincitrice. In 1808, Camillo Borghese fù numinatu guvernatore generale di i dipartimenti francesi aldilà di l'Alpi. Difatti, Paulina era più suvente in [[Parigi]] o [[Roma]] ch'è accantu à u so maritu. Paulina auitò u so fratellu Nabulione, quand'ellu scappò in l'isula d'[[Elba]], vindendu i so gioielli. È quandu nabulione fù esiliatu in [[Sant'Elena]], pruvò ancu Paulina à righjugne lu quà. Paulina diventò duchessa di [[Guastalla]] in u [[1806]] per mezu di u so fratellu Nabulione, po si cullucò à [[Turinu]], una cità ch'è ùn amava tantu. Morsi Paulina in [[Firenza]], u 9 ghjugnu di u 1825, à causa di una malatta trupicale cronicach'ella avia chjappa in [[San'Domingu]], induve ella era ghjunta, accumpagnata di u so prima maritu. == A statua di Paulina Bonaparte da Antonio Canova == [[File:Venus Victrix pushkin01.jpg|thumb|left|A statua di Paulina Bonaparte creata da Antonio Canova]] U scultore [[Antonio Canova]] hà creatu una statua celebre di Paulina Bonaparte in 1805-1807. Paulina riprisenta quì Venere vincitrice, vistuta solu di un linzolu, chì tene una [[mela]] in a so manu manca. A statua si riferisce à i mudelli grechi è rumani classichi, ma adattati da Canova. In 'ssa riprisentazione celebre di a surella di Nabulione, l'artistu face una cumposizione d'elementi classichi è muderni. A parte classica vene da a scelta di Venere, una divinità di a mitululgia grecu-rumana. A parte muderna invece, vene da u fattu chì una persunalità alta è cunnisciuta hè riprisentata meza nuda, qualcosa chì ùn era micca cumunu à l'epica. È quessa, à l'epica, fù causa di un scandalu. Sicondu a legenda, Camillo Borghese avaria piattatu è chjusa a statua chì cusì, ùn poti più esse vista ch'è di qualchì persona. A statua si trova avà in a Galleria Borghese di [[Roma]]. == Da vede dinù == * [[Nabulione Bonaparte]] * [[Aiacciu]] [[Categoria:Famiglia Bonaparte]] h54qf2lkec17ljiuq43yktwveaovfyl Air Corsica 0 12847 351134 351132 2015-07-16T09:24:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:CCM Airlines A320 F-GYFK.jpg|thumb|Un Airbus A320 di a CCM]] [[File:Airbus A320-200 Air Corsica (CCM) "Supporter officiel Tour de France 2013" F-HBMF - MSN 4463 - Named I Sanguinari (9738908535).jpg|thumb|Un Airbus A320 di Air Corsica]] A '''CCM Airlines''' o cortu a '''CCM''' (in [[lingua francese|francese]] '''Compagnie (Aérienne) Corse Méditerranée''', "Cumpagnia (Aerea) Corsa Mediterrania" in [[lingua corsa|corsu]]) hè una [[cumpagnia aerea]] [[Francia|francese]] rispittivamente [[Corsica|corsa]] chi hè stata criata in u [[1989]]. = Storia = A cumpagnia hè stata creata u 1 [[ghjennaghju]] [[1989]]. In [[nuvembru]] [[2000]] cambia u so nome " Compagnie Corse Méditerranée " in " CCM Airline ", dopu in " Air Corsica " in [[ottobre]] [[2010]]. A cumpania si hè messa cu Air France e si hè svilupata. ==Da vede dinò== *[[Our Airline]] *[[VietJet Air]] == Ligami == * [http://co.aircorsica.com U situ ufficiale di a CCM in corsu] * [http://www.aircorsica.com U situ ufficiale in francese] * [http://en.aircorsica.com U situ ufficiale in inglese][[File:F-GRPJ.jpg|thumb|Un ATR 72-500 di Air Corsica]] [[Categoria:Cumpagnia aerea|CCM Airlines]] adzeckzc6um4d9inv2puy05h7cjxukp Categoria:Cumpagnia aerea 14 12848 327834 310224 2013-03-16T15:04:01Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 77 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q7158231]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Oscar 0 12850 346467 333755 2015-07-01T18:20:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Oscar''' o '''Academy Award''' hè un premiu di [[cinemà|filmu]], un premiu cinematograficu [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Ci sò assai categurie, per esempiu l'Oscar pè u megliu filmu, pè a miglior attrice è pè u megliu attore in un rollu principale, u megliu rializadore, a miglior attrice è u megliu attore in un rollu secundariu. [[Categoria:Sinemà|Oscar]] 0j8ovkijvyu5tycyi4cwshlp9p6sviv American History X 0 12851 358575 347742 2018-02-09T21:47:40Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''American History X''''' hè un [[filmu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] di u [[1998]] cun [[Edward Norton]] è [[Edward Furlong]] in i rolli principali. [[Categoria:Filmu di l'annu 1998]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 3kejkezpvzusskdtfo18hvgshi75qeu Edward Norton 0 12852 347743 345932 2015-07-02T18:22:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ed_Norton_Shankbone_Metropolitan_Opera_2009.jpg|thumb|Edward Norton]] '''Edward Harrison Norton''' (* [[18 d'agostu]] [[1969]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hà ricevutu duie numinazioni pè un [[Oscar]] ([[1997]] è [[1999]]). ==Da vede dinò== *[[American History X]] [[Categoria:Attore|Norton]] [[Categoria:Americanu|Norton]] n6i1i75wqrlppjf7j5acw4z9olxfllb 18 d'agostu 0 12853 173936 2009-06-05T22:31:44Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[18 d'aostu]] dflwzxm2leke1qj0by398he3ejgy91v Brian De Palma 0 12854 347104 337058 2015-07-01T22:39:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Brian De Palma (Venice 2007).jpg|thumb|200px|Brian De Palma]] '''Brian De Palma''' hè un [[cinemà|realizadore]] [[Stati Uniti|americanu]]. [[Categoria:Realizadore|De Palma]] [[Categoria:Americanu|De Palma]] sjp37x3465ut2spgl9pouk554gplgoy Categoria:Realizadore 14 12855 174159 2009-06-06T15:44:23Z Jun Misugi 295 categuria nova wikitext text/x-wiki [[als:Kategorie:Regisseur]] [[ast:Categoría:Direutores]] [[bg:Категория:Режисьори]] [[cs:Kategorie:Režiséři]] [[de:Kategorie:Regisseur]] [[en:Category:Directors]] [[eu:Kategoria:Zuzendariak]] [[fi:Luokka:Elokuvaohjaajat]] [[fr:Catégorie:Réalisateur]] [[he:קטגוריה:במאי קולנוע]] [[hi:श्रेणी:निर्देशक]] [[it:Categoria:Registi]] [[nl:Categorie:Regisseur]] [[no:Kategori:Regissører]] [[pl:Kategoria:Reżyserzy]] [[ro:Categorie:Regizori]] [[ru:Категория:Режиссёры]] [[sq:Category:Regjisorë]] [[sv:Kategori:Regissörer]] [[vi:Thể loại:Đạo diễn]] [[zh:Category:导演]] 8j1r4f4vmaitklrntuajzh8fb4opmbf Cinema 0 12856 174178 2009-06-06T16:03:58Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sinemà]] c0bc03ojavyf1mn9tsolruiwa5xb2af Golden Globe 0 12857 350554 332647 2015-07-09T10:00:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Golden Globe''', cortu per '''Golden Globe Award''', hè un premiu di [[Cinemà|filmu]] è di [[televisione]] [[rinnumatu americanu]]. [[Categoria:Sinemà|Golden Globe]] npm7jp2ao8et7ykcv227nglxe9xc980 Luís Figo 0 12858 348972 348971 2015-07-06T12:17:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Luis Figo.jpg|thumb|Luís Figo in u [[2006]]]] '''Luís Filipe Madeira Caeiro Figo''' (natu in u [[1972]]) hè un exi ghjucadore di [[pallò]] [[Purtugallu|portughese]]. [[Categoria:Pallò|Figo]] mp5fjrk1vwsc4v9gabigyj63lhpa0iv Robert Patrick 0 12859 345902 334166 2015-07-01T12:26:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robert Patrick.jpg|thumb|Robert Patrick in 2007]] '''Robert Patrick''' (natu in [[1958]]) hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Patrick, Robert]] [[Categoria:Americanu|Patrick, Robert]] lxpjsq6lg7nj56y9664qyyvr0encem6 Giant 0 12860 332633 325527 2014-03-23T14:23:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Giant''' (titulu francese ''Géant'', in corsu "Gigante") hè un filmu americanu di l'anni [[1955]]/[[1956|56]] incù [[Elizabeth Taylor]], [[Rock Hudson]] è [[James Dean]]. U drama di famiglia è di sucietà hè statu rializatu da [[George Stevens]]. In u [[1957]], ''Giant'' hè statu numinatu per dece [[Oscar]] è Stevens hà guadagnatu l'[[Oscar]] cum'è u megliu rializadore. [[Categoria:Filmu di l'anni 1950]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] s1czxd1iyx7lov34c7c0pfjyfr6n422 Doris Day 0 12861 363230 353235 2019-08-18T12:42:00Z ZiggyStarduxt829 15461 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Doris Day - 1957.JPG|thumb|200px|Doris Day]] '''Doris Day''' (nata cum'è '''Doris von Kappelhoff''', u [[3 d'aprile]] [[1922]] in [[Cincinnati]], [[Ohio]], [[SUA]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. Pè a so parte di a ''Jan Morrow'' in a cumedia ''[[Pillow Talk]]'' di u [[1959]] (cù [[Rock Hudson]]), Day hà ricevutu, in [[1960]], una numinazione di un [[Oscar]] cum'è a megliu attrice in un rollu principale. [[Categoria:Attrice|Day, Doris]] [[Categoria:Americana|Day, Doris]] qz9invtszmtjkxg3p4b3h9ntefaiabt Lover Come Back 0 12862 333172 325530 2014-03-23T14:34:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lover Come Back''' (titulu francese: ''Un pyjama pour deux'', in corsu: "Un pisgiamà per dui") hè un filmu americanu di u [[1961]]. [[Doris Day]] è [[Rock Hudson]] hanu ghjucatu i rolli principali in issa cumedia rumantica. [[Categoria:Filmu di l'anni 1960]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] n65wyogvsqi8vds699kuiipuoniuzhv Family Ties 0 12863 348950 332420 2015-07-06T10:42:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Family Ties''' (titulu [[lingua francese|francese]]: ''Sacrée Famille'', "Sacrata famiglia" in [[lingua corsa|corsu]]) hè una sitcom [[americana]] di l'anni [[1982]]-[[1989|89]]. ==Da vede dinò== *[[ICarly]] *[[Liv and Maddie]] *[[Spin City]] [[Categoria:Sitcom|Family Ties]] ou9gwkxaa3c760mvwvh9qlwcm5ii9o9 Categoria:Sitcom 14 12864 355641 335742 2016-10-31T18:23:08Z 2602:306:83A9:3D00:7094:BE3F:8A27:ADE wikitext text/x-wiki [[Categoria:Televisione]] icmo0j8u5jwpvuothc7uaayfojx98b2 Spin City 0 12865 348952 334458 2015-07-06T10:43:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Spin City''' hè una sitcom [[americana]] di l'anni [[1996]]-[[2002]]. Sinu à u [[2000]] u rollu principale di u ''Mike Flaherty'' hè statu ghjucatu da [[Michael J. Fox]]. À pàrtesi da quessu finu à a fine di a serìa, un novu caràtteru cun u nome ''Charlie Crawford'' hè statu ghjucatu da [[Charlie Sheen]]. In u [[2001]], [[Michael J. Fox]] hè riturnatu per trè episodii. ==Da vede dinò== *[[Family Ties]] *[[ICarly]] *[[Liv and Maddie]] [[Categoria:Sitcom|Spin City]] 5ulu4n7qv86l97hsrzwi9re0hk9h22r Kevin Spacey 0 12866 348927 346358 2015-07-06T10:26:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:KevinSpaceyApr09.jpg|thumb|Spacey, [[2009]]]] '''Kevin Spacey Fowler''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] chì hà guadagnatu dui [[Oscar]] ([[1996]], [[2000]]). ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Spacey]] [[Categoria:Americanu|Spacey]] mt8gdnsjestybqsucdokgkj7p0gy4tj Saving Private Ryan 0 12867 358583 358569 2018-02-13T02:43:15Z 2602:306:83A9:3D00:AD86:54C4:5809:1C3D wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Saving Private Ryan''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "Salvate u suldatu Ryan"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Il faut sauver le soldat Ryan'', corsu: "Avemu da salvà u suldatu Ryan") hè un [[cinemà|filmu]] di drama di [[guerra]] [[americanu]] di l'annu [[1998]], realizatu da [[Steven Spielberg]]. I rolli principali sò stati ghjucati da [[Tom Hanks]] è [[Matt Damon]]. In u [[1999]], ''Saving Private Ryan'' hà ricevutu [[cinque]] [[Oscar]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1998]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 42hams99sgm364vbwburnrqjlk1fyka Robert Edward Lee 0 12868 350515 350119 2015-07-09T09:05:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robert Edward Lee.jpg|thumb|Robert E. Lee, futugrafia di l'annu 1863]] '''Robert Edward Lee''' ([[1807]]-[[1870]]) fù un [[forze armate|generale]] [[americanu]]. Hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi [[esercitu|militari]] di a [[storia]]. ==Da vede dinò== *[[Thomas Jonathan Jackson]] *[[William Tecumseh Sherman]] [[Categoria:Militare|Lee, Robert Edward]] [[Categoria:Americanu|Lee, Robert Edward]] nls5h1n5h7gqzdlnsmzgd0l5on0wkhk Katy Perry 0 12869 347154 332926 2015-07-01T23:20:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Katy Perry - Part Of Me Australian Premiere - June 2012 (4).jpg|thumb|Katy Perry, 2012.]] '''Katy Perry''' hè una [[cantu|musicante]] [[Stati Uniti|americana]]. [[Categoria:Musicante|Perry, Katy]] [[Categoria:Americana|Perry, Katy]] ov0j4ozn4vtn778y7jd2e7lfuhhew5t Francorsu 0 12870 362278 347142 2019-06-06T13:04:35Z Jun Misugi 295 + cat wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Francorsu''' (''francorse'' o ''francocorse'' in [[lingua francese|francese]]) hè u nome pè u mischiu di u "'''fran'''cese" è u "'''[[lingua corsa|corsu]]'''". Issu linguagiu hè usatu soprattuttu da i ghjovani [[Corsica|corsi]]. [[Categoria:Lingua rumanza|Francorsu]] [[Categoria:Lingua mista|Francorsu]] 463qfa8m67jzecdu333ja3qagqk2ck4 Categoria:Lingua mista 14 12871 340269 335621 2014-12-22T12:30:49Z SurdusVII 6524 +ort +fix +cat +img +portwiki wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|mista]] fn9ws5hl6h5bavhn2w42zo4a650nk4j Matt Damon 0 12873 355728 350152 2016-11-04T10:17:54Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Matt Damon 2014.jpg|thumb|200px|Matt Damon]] '''Matt Damon''' ([[California]], 8 [[ottobre]] 1970) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Saving Private Ryan]] *[[Tom Hanks]] *[[Steven Spielberg]] [[Categoria:Attore|Damon, Matt]] [[Categoria:Americanu|Damon, Matt]] 2yvr571mi1m6z85crfkng4bk12tbw3q Jake Gyllenhaal 0 12874 363229 347914 2019-08-18T02:14:59Z Toglenn 15460 added photo wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jake Gyllenhaal 2019 by Glenn Francis.jpg|thumb|200px|Jake Gyllenhaal in Hollywood California - June 2019]] '''Jake Gyllenhaal''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Brokeback Mountain]] [[Categoria:Attore|Gyllenhaal]] [[Categoria:Americanu|Gyllenhaal]] 0064evxt9pgf8jw7pfycx2iun5kz7ww Anne Hathaway 0 12875 358492 354821 2018-02-03T20:07:45Z Chingiz Nazbiev 13226 wikitext text/x-wiki [[File:Anne Hathaway in 2017.png|thumb|right|Anne Hathaway]] {{c-supranu}} '''Anne Hathaway''' (12 [[Nuvembre]] 1982) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Brokeback Mountain]] [[Categoria:Attrice|Hathaway, Anne]] [[Categoria:Americana|Hathaway, Anne]] q12iheqi9mi9z985c2s0brr6w00vjvy Michelle Williams 0 12876 347915 346496 2015-07-03T10:12:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Michelle Williams by Gage Skidmore.jpg|thumb|200px|Michelle Williams]] '''Michelle Williams''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Brokeback Mountain]] [[Categoria:Attrice|Williams, Michelle]] [[Categoria:Americana|Williams, Michelle]] g2w31epnhyewx576kdsjbg2js5k1kpz Jennette McCurdy 0 12877 348688 346501 2015-07-06T08:42:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jennette McCurdy at the Kids' Choice Awards.jpg|thumb|200px|Jennette McCurdy]] '''Jennette Michelle Faye McCurdy''' ([[26 di ghjugnu]] di [[1992]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[iCarly]] *[[Miranda Cosgrove]] [[Categoria:Attrice|McCurdy]] [[Categoria:Americana|McCurdy]] qwzvvtjldw6yrngdnojispycr2prezi Bruce Springsteen 0 12878 365096 348840 2019-11-18T22:12:18Z Niegodzisie 15744 wikitext text/x-wiki [[File:Springsteen 05051981 01 200.jpg|thumb|right|Bruce Springsteen]] {{c-supranu}} '''Bruce Frederick Joseph Springsteen''' hè un musicante di rock [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Musicante|Springsteen]] [[Categoria:Americanu|Springsteen]] 1ytls1j4cz1qf8erg8q789ugba0shv0 Sebastian Deisler 0 12879 350155 334364 2015-07-07T21:54:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Deislertraining.JPG|thumb|Sebastian Deisler]] '''Sebastian Deisler''' (natu in u [[1980]]) hè un exi ghjucadore di [[pallò]] [[tedescu]]. [[Categoria:Pallò|Deisler]] andn6xsiv9cd57rvo6ekrc08x0v04ko Terminator 0 12880 174651 174649 2009-06-09T22:31:05Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à "The Terminator" wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[The Terminator]] m11fj41e6vwh692du4ajwfz74avz3vl The Terminator 0 12881 354129 334640 2016-05-18T14:33:16Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''The Terminator''' (titulu francese solu ''Terminator'') hè un filmu d'azzione-fintascienza di u realizatore [[James Cameron]] di l'annu [[1984]], cun [[Arnold Schwarzenegger]], [[Linda Hamilton]] è [[Michael Biehn]]. [[Categoria:Filmu di l'anni 1980]] [[Categoria:Filmu d'azzione]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] obqdx1pcoivm8w9cy9wdd3pvmvetkys Categoria:Filmu di fintascienza 14 12882 335548 326422 2014-03-23T18:10:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Categoria:Filmu d'azzione 14 12883 335547 328203 2014-03-23T18:10:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Carlu Bonaparte 0 12884 331920 325571 2014-03-23T14:08:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Carlo Maria Bonaparte.jpg|thumbnail|right|250px|Carlu Maria Bonaparte]] '''Carlu Maria Bonaparte''' nascì in [[Aiacciu]] u 29 marzu 1746. Era u figliolu di [[Ghjiseppu Maria Bonaparte]] (31 maghju [[1713]] - 13 dicembre [[1763]]) è di [[Anna Maria Tusilo di Bucugnà]] ([[1690]] - 17 settembre [[1760]]). U babbu, Ghjiseppu Maria Bonaparte fù elettu ''Anzianu'' (sorte di ''senatore'' di a cità) di Aiacciu in [[1750]] è in [[1760]]. Carlu Maria perse u babbu à l'età di 14 anni. À 18 anni, Carlu Spusò [[Letizia Ramolino]], chì ùn avia ch'è 14 anni. Carlu Maria Bonaparte morse in [[Montpellier]] u 24 ferraghju 1785. == Biugrafia == Carlu Maria lasciò a [[Corsica]] pocu dopu à u so matrimoniu per fà i studii di Drittu à [[Pisa]] è à [[Roma]]. Ma Carlu abandunò Roma subitamente, u [[31 aostu]] [[1765]], per raghjone chì ùn sò ancu oghje micca chjare. Carlu, quandu fù rientratu in a so patria, si scrisse in u mese di dicembre di listessu annu per suvità u corsu di [[Etica]] di l'[[Università di Corte]], appena creata è aperta da [[Pasquale Paoli]]. Ma Carlu fece cunniscenza di [[Pasquale Paoli]] è fù impiegatu subitu subitu cum'è secretariu persunale di [[Pasquale Paoli]], à parte da [[1767]]. [[File:Carlo_Buonaparte.jpg|left|150px|thumbnail|Carlu Bonaparte]] In u [[1768]] a [[Republica di Genuva]] offrì a Corsica à u Rè di Francia, [[Luigi XV]], cum'è garanzia per un debitu cuntrattu dopu à l'inviu di truppe francese in Corsica per aiutà e milizie ghjenuvese in a lotta contru a rivolta di i Corsi, à parte da [[1729]]. Dopu à u Trattatu trà a Republica di Genuva è u Rè di [[Francia]], firmatu à [[Versaglia]] u 15 maghju, e truppe francese passonu à l'offensiva cù a vulintà di piglià pienu pussessu di l'isula. Molti corsi si sentitinu ingannati da u Trattatu è Carlu si misse in evidenza per via di un fervente discorsu contru à l'invasione francese di maghju [[1768]], quandu chjamò i ghjovani à ghjurà di "Vince o More". In u mese d'uttobre dopu, Carlu participò à a battaglia vitturiosa di [[Borgu]] contr'à i francesi, è d'aprile [[1769]], forse ancu accumpagnatu da a so moglia, Carlu fù prisente durante à [[battaglia di Ponte Novu]] duve e milizie naziunale corse anu subitu una disfatta da parte di e forze di u Rè [[Luigi XV]] di Francia. Pocu dopu, di maghju, Carlu fece parte di una delegazione di famiglie Corse, chì incontrò u [[conte di Vaux]] in [[Corte]] per neguzià e cundizione di a disfatta. Carlu tandu si spustò in a pieve di [[Vicu]], duve ellu pruvò di riorganizà, ma senza successu, a resistenza indipendentista. Dopu à u ''13 ghjunghju'' [[1769]], quandu l'eroie di l'indipendenza corsa, [[Pasquale Paoli]], prese la via di l'esiliu ed i francesi finissenu a cuncquista di a Corsica, Carlu cambiò partitu è abbracciò a causa francese. U [[20 settembre]] [[1769]] fù numinatu assessore di a corte reale di Aiacciu è di u so distrettu. Pocu dopu finisse puru e so studie di drittu è ottense u Dutturatu in Leghje à l'[[Università di Pisa]] trà u 27 è u 30 nuvembre [[1769]]. A nova amministrazione francese creò un Ordine Corsu di a nubiltà, d'aprile [[1770]]. Carlu s'era dighjà procuratu, incù uni pochi d'altri membri di a so famiglia, u titulu di "Nobile Patrizio di [[Toscana]]", avendu fattu fà ricerche araldiche da i so parenti alluntanati di [[San Miniato di Pisa]]. Fù accittatu cum'è membru di a nova nubiltà corsa u 13 settembre [[1771]], incù u sustegnu di u [[Conte di Marbeuf]]. Ottense Carlu dopu parechji respunsabulità politiche è in u [[1778]] fù numinatu cum'è rippresentante di [[Corsica]] à a corte di u Rè [[Luigi XVI]] di Francia à [[Versaglia]]. Essendu in Parighji, hà ottinutu trè borse: una per u so figliolu maiore, [[Ghjiseppu Bonaparte|Ghjiseppu]], à u culleghju d'Autun ; un'antra, per [[Nabulione Bonaparte|Nabulione]], à a scola di Brienne ; infine, una terza borsa, à a casa reale di Saint-Cyr, per a so figliola [[Elisa Bonaparte|Elisa]]. Dopu à esse statu suspettatu di qualchì speculazione in u [[1784]], morse Carlu à [[Montpellier]] di ferraghju [[1785]], à causa di un tumore à u stomacu. == Matrimoniu è figlioli == Si conta chì da ghjovanu ghjovanu, Carlu Maria Bonaparte saria statu prummissu à una ghjuvanetta di a famiglia [[Forcioli]]. Ma u ziu paternu, l'[[Arcidiacunu]] Lucianu Bonaparte (8 ghjinnaghju[[1718]] - 16 ottobre [[1791]]) u cunvinse invece di spusà [[Maria Letizia Ramolino]] chì arricava una dota di circa 7.000 [[lire ghjnuvesi]]. U matrimoniu fù celebratu u 2 ghjunghju [[1764]], è i spusati ebbenu 13 figlioli: * [[Nabulione Bonaparte]] ([[1764]] - 17 aostu [[1765]]); * Anna Maria Bonaparte (3 ghjinnaghju [[1767]] - 1 ghjinnaghju [[1768]]); * [[Ghjiseppu Bonaparte]] (7 ghjinnaghju [[1768]] - 28 lugliu [[1844]]), chì diventò u prima rè di [[Napuli]] eppo rè di [[Spagna]]; * [[Napulione Buonaparte|Napoleone]] (15 aostu [[1769]] - 5 maghju [[1821]]), fù chjamatu cù listessu nomu di un fratellu chì era mortu prematuramente. Diventò Imperatore di i Francesi (in [[1804]]); * Maria Anna Bonaparte ([[1770]]), nata morta è chjamata cusì in ricordu di a surella anch'ella morta prematuramente * Maria Anna Bonaparte (14 lugliu - 23 nuvembre [[1771]]), chjamata cusì in ricordu di a surella morta prematuramente * [[Luciano Bonaparte]] (21 maghju [[1775]] - 29 ghjunghju [[1840]]), chì diventò presidente di l'Assemblea di i Cinquecentu ([[Rivoluzione francese]]); * [[Elisa Bonaparte]] (13 ghjinnaghju [[1777]] - 7 aostu [[1820]]), duchessa di [[Lucca]] * [[Luigi Bonaparte]] (2 settembre [[1778]] - 25 lugliu [[1844]]), chì diventò rè d'Olanda; * [[Paolina Bonaparte]] (20 ottobre [[1780]] - 9 ghjunghju [[1825]]), chì fù prima a moglia di u generale [[Victor Emanuel Leclerc]] ([[1772]]-[[1802]]) eppo dopu di u principe [[Camillo Filippo Ludovico Borghese]] ([[1775]]-[[1832]]); * [[Carolina Bonaparte]] (24 marzu [[1782]] - 18 maghju [[1839]]), moglia di [[Gioacchino Murat]]; * [[Girolamo Bonaparte]] (15 nuvembre [[1784]] - 24 ghjunghju [[1860]]) chì diventò rè di [[Westfalia]]. == Ritratti di a famiglia di Carlu Maria Bonaparte == <gallery> Image:Robert Lefèvre 001.jpg|Maria Letizia Ramolino in Bonaparte Image:Joseph-Bonaparte.jpg|Ghjiseppu Bonaparte Image:Napoleon Groot.jpg|Nabulione Bonaparte Image:Fabre - Lucien Bonaparte.jpg |Lucianu Bonaparte Image:Marie Guilhelmine Benoist 001.jpg|Elisa Bonaparte Image:Gerard - Louis Bonaparte.png|Luigi Bonaparte Image:pauline_Bonaparte.jpg|[[Paulina Bonaparte]] Image:Giuseppe Cammarano 001.jpg|Carulina Bonaparte Image:JeromeB2.jpg|Ghjirolmu Bonaparte </gallery> == Ligami == * [http://napoleonbonaparte.wordpress.com/2007/07/24/charles-bonaparte-par-nasica-1/ Nasica, Tomaso, Carlu Bonaparte] == Da vede dinù == * [[Nabulione Bonaparte]] [[Categoria:Famiglia Bonaparte]] [[Categoria:Nati in 1746]] [[Categoria:Morti in 1785]] kx8dj52izqkdb2p3whq3915u4jg63dn Carlu Maria Bonaparte 0 12885 174743 2009-06-11T19:17:10Z 83.201.37.170 Reindirizzamentu à [[Carlu Bonaparte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Carlu Bonaparte]] m2vkg0ma42v3jsiyb0k0ged1j3o11zm Categoria:Militare 14 12886 326456 307117 2013-03-10T06:15:44Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 58 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q6620772]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 David Glasgow Farragut 0 12887 348419 332246 2015-07-03T15:20:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Admiral-David-Farragut-1.JPG|thumbnail|Amiragliu David Farragut]] '''David Glasgow Farragut''' ([[1801]]-[[1870]]) fù un [[forze armate|militare]] [[americanu]], u primu ''Vice-Admiral'' ([[viciamiragliu]]) ([[1864]]) è u primu ''Admiral'' ([[amiragliu]]) ([[1866]]) in a [[storia]] di a [[United States Navy]]. [[Categoria:Militare|Farragut]] [[Categoria:Americanu|Farragut, David Glasgow]] 6ilmx13z59w6qov0xqpxyin9qrgs5kv Lindsey Shaw 0 12888 348933 346516 2015-07-06T10:27:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lindsey Marie Shaw''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Shaw, Lindsey]] [[Categoria:Americana|Shaw, Lindsey]] kaco7wvni3qvi0ptzxtgtgp9s8vlgdi Michael J. Fox Foundation for Parkinson's Research 0 12889 325578 192899 2013-03-09T01:34:18Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 3 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q507085]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Michael J. Fox Foundation for Parkinson's Research''' (cortu: '''MJFF'''), in corsu "Fundazione Michael J. Fox pè a ricerca di Parkinson", hè una fundazione fundata in u [[2000]] da [[Michael J. Fox]] è Debi Brooks. U so scopu hè di truvà una cura, un trattamentu migliore pè a [[malatìa di Parkinson]]. == Ligami == *[http://www.michaeljfox.org Situ di a Fundazione Michael J. Fox] *[http://www.teamfox.org Situ di u Team Fox] ig0zgrvyjhzxvpa0uai8zlquno9swrb Linda Hamilton 0 12890 346492 337004 2015-07-01T18:42:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:10.17.09LindaHamiltonByLuigiNovi.jpg|thumb|200px|Linda Hamilton]] '''Linda Hamilton''' (* [[1956]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Hamilton, Linda]] [[Categoria:Americana|Hamilton, Linda]] 9tct7zcq25k4hhx0dbn3854cspu0zbf L’angunia di un paisolu corsu 0 12891 333210 330700 2014-03-23T14:34:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''L’angunia di un paisolu corsu''' hè un testu in lingua corsa scrittu da [[Antone Bonifaziu]] (ufficialmente Antone Bonifacio) (1866-1933). 'Ssu testu in prosa hè statu publicatu in u [[1926]] in [[L'Annu Corsu]], un' antulugia publicata una volta l'annu, chì cuntenia testi litterarii scritti in corsu è in francese. ''L’angunia di un paisolu corsu'' hè stata ripublicata, in u [[2005]], in u numeru 7 di a rivista ''Pointe du Cap Corse'' da l'[[Associu Finochjarola]], incù una traduzzione in francese da Ghjermana De Zerbi. Ci conta Antone Bonifaziu in ''L’angunia di un paisolu corsu'' i guai di u paisolu di Granaghjolu d’Ersa, chì si spupuleghja à pocu à pocu. Antone Bonifaziu discrive prima u paisolu. Face dinù una paragunata trà u paisolu cum'ellu era tempi fà è a situazione à l'epica duv'ellu scrive. Cuntrasta l'autore a ricchezza d'innanzi è a puvertà prisente. Eppo ci spiega ciò chì hà incausatu u spupulamentu di u paisolu. ==L’angunia di un paisolu corsu== Spennasumeri ! È quessu u puntu induve a strada naziunale, chì face u giru di [[Capicorsu]], segna a divisione di e duie coste : quella orientale, versu [[Ruglianu]] è [[Bastia]], è quella occidentale, versu [[Centuri]] è [[San Fiurenzu]]. Da ’ssu logu s’hà, davante à sè, un quadru magnificu. In faccia, à forse un chilometru è mezu, in linea dritta, u monte di Sant’Antuninu, altu 300 metri, taglia l’urizonte piattendu u mare, chì apparisce à i dui lati cum'è in duie tazze enorme. Quella a dritta hè disegnata da u collu di u Cataru chì s’inghjotte a strada chì scende à la marina di u Bercaghju. In fondu à quella di manca, tra e culline di u Finocchju è di l’Aliberghi, scorre, minutellu è prufondu, fin’à la marina di Tollari, u Guadu – dettu Granaghjolu… sopra e carte di u Statu Maggiore ! [[Sant’Antuninu]] hè una graziosa muntagnola pinzuta, cuperta, tempi fa, di macchje alte, folte è prufumate, e nuda, oghje, cum'è a mè mana. Subitu chì ci spunta qualcosa, i pastori ci appiccianu u focu : cusì avaranu a finiccia pe e bestie, caprune o picurine. In cima però, une pochi di lecci siculari cuntinuanu à mandà tutti i so rami curbi versu a cappella di u santu, bianca cum'è un gigliu : u focu, veru miraculu, ùn ci hà mai pututu ghjunghje ! [[File:Giraglia Barcaggio.JPG|thumb|300px|right|A Ghjiraghja, vista da u portu di u Barcaghju]] À dritta di Sant’Antuuninu, versu [[U Macinaghju]], portu di Ruglianu, si scorghje a torra detta d’[[Torra d'Agnellu|Agnellu]], a vicina [[Capraia]] è, più in quà ma assai più in fondu, a [[Gurgona]], pocu luntana da [[Livornu]]. À manca, u [[mar' Tirrenu]] è u [[mar' Francu]], meschjanu e so acque in paru à l’isuletta di a [[Giraglia]] (a Ghjiraghja), chì pare una nave gigantesca è bizarra. A so vechja torra, quadrata è grisgia, è u so finale biancu chì s’inalza arditu, sopra un casamentu cupertu à terrazza, compie l’illusione. Quandu u tempu hè chjaru, a costa tuscana è quella ghjenuvese, venenu à frisgiulà l’urizonte deliziosamente... Daretu à Sant’Antuninu s’ascondenu a bella piaghja di Minaria è a marina di Barcaghju, una di e più belle di tuttu u Capicorsu. Spennasumeri ! Locu da duve si spennanu o si spinnavanu, una volta, i [[sumere|sumeri]] fatti vechji o stroppii. Hè quindi un puntu altu, un spinnatoghju chì sorte da un billissimu boscu è chì supraneghja una conca prufonda è spaziosa, aperta solu versu a marina di Tollari è versu u Cataru di i quali avemu ghjù parlatu, è chjosa in giru da culline e munticelli alti da 200 à 300 metri. In fondu à ’ssa conca hè piantatu u Granaghjolu, u più grossu di i cinque paisoli di a Cumune d’Ersa. E so case, bianche o brune, sò arrampicate à un poghju cum'è pecure in banda, trà dui guadelli. Unu di ’ssi guadelli, quellu à manca, hè quasi sempre seccu ; l’altru, veru turrente l’[[invernu]], vinuta a [[statina]], mette u scumpigliu frà un’è pochi di paisani è di paisane chì li cherenu, littichendu si, a limosina di un filarellu d’acqua per dissetà giardini tamant’è mandili. Un muchju di case, a Guadella, si trova aldilà di u primu guadigliolu, accantu à una minera d’antimoniu, chjosa dapoi qualchì annu, ma duve ci hè statu finu à più di centu operai. I travagli, sempre diretti cù u scopu di guadagnà subitu, ùn n’hanu mai datu ch'è risultati mischini : nunda ch'è per ripiglià li, ci vurria à spende centinaie di milla franchi, perchè tutti i pozzi sò colmi è tutte e gallerie sò falate. Oltre d’avè ruvinatu tanti belli lochi, i travagli di a “Minera” l’hanu privi d’acqua in sempiternu. L’imprissione chì pruduce a vista di u Granagholu sopra u fristeru imparziale ùn pò esse gattiva. Ind’u centru di u paese, a vechja torra ghjenuvese, maestosa è fiera, cuntinua d’agguardià, cum'è ind’i seculi andati, da e so trunere brune disposte in curona, e case aggrupulate in giru o per sottu. S’induvina ch'è quella parte di u paese hè la più antica. À manu à manu ch'è u periculu di i cursali turchi o barbareschi hè sminuitu, l’abitanti sò divintati più arditi ed anu fattu case più grande, alluntanendu si di più in più da la torra di a quale a prutizzione ùn era più necessaria. Avale un bon terzu di u Granaghjolu ne hè più altu è la supraneghja. In tuttu, un' uttantina di case trà e quale parechje, assai antiche, provanu ch'è i so patroni funu puterosi è ch'è i maestri chì le fecenu ùn eranu in daretu à quelli d’avale. U paese hè travirsatu ind’u mezu da una bella strada. Bench’ella sia intrattinuta male da una municipalità chì si cura pocu di u benistà di a pupulazione, ’ssa strada hè comuda (Nota: 1. Da u mese di maghju scorsu, i marinari accorsi da Marseglia si sò impatruniti di a merria chì era ind’è e mane di un istessu omu dapoi più di vinti cinque anni. Spiremu chì avà e cose andaranu megliu !…). Ascita da u paese presenta, tantu da una parte ch'è da l’altra, una passighjata magnifica chì ùn manca nè d’originalità nè di pitturescu, quantunque l’urizonte sia prestu troncu da i monti ingiru. Un’altra passighjata, versu a bella parocchja di Sant’Andria, à 500 metri à sinistra, hè ancu più incantevule. Ci si gode d’estate, à parte da trè ore, un frescu chì rinchere. À quattru passi di a chjesa, piscina minuta minuta, un’acqua chì cuntene assai ferru. Hè fresca è salutifera : i paisani a chjamanu “l’Acqua povara”. Fora quattru o cinque case chi si ne cascanu è una decina d’aspettu miseru, tutte l’altre sò in bon' statu è ben' custudite. Trè o quattru sò state fabricate sti ultimi cinquant’anni ; parechje altre, riscialbate di frescu, parenu nove. U Granaghjolu, piantatu cusì in pendiu ch'è d’in cima u sguardu sculisce rapidu sopra tutti i so tetti, ùn puteva avè ch'è straducce ripide, veri troncacolli. Ma nò ! 'Sse straducule a manu di l’omu l’hà currette è cunvertite in belle ricciulate, opara custosa, di pazienza è di gustu, fatta cù i soldi di i particulari è sopratuttu di i marinari chì sò fora. Ed esistenu puru duie o tre piazzole assai gradevule. È l’acqua, scarsa ma bona, hè racolta in quattru depositi ben' cundiziunati : si pò beie senza suspettu… In somma, u paese intieru rispira sinnò a ricchezza, almenu un relativu benistà. Eppuru ùn sò ch'è apparenze : ’Ssu paese si ne more ! Un’ ucchjata ingiru, sopra i dintorni, a prova purtroppu… [[File:Corse-04632-Ersa-Boticella.jpg|thumb|right|300px|Ersa: u paisolu di Botticella]] U Granaghjolu, avemu dettu, si trova in fondu ad una gran conca, trà dui guadelli. E sponde di ’ssi guadelli, cum'è puru i pindii di e colline intornu, eranu cuperti di giardini di i quali si vedenu ancu avà e muraglie è i muraglioni, spaccati o falati, chì sustinevanu terre chì un cunnoscenu più a manu di l’omu. À u postu di l’ortaglie è di e vigne, ùn ci hè più ch'è ceppite, muchji è machjizzi. Di quandu in quandu però trà ’sse ruvine si scorghje un cantu verde : hè qualchi trastarellu di terra sumintata di legumi, à tempu à tempu per caccià si ne a brama. In quà è in là, qualchì cantucciu di vigna americana stanta à vive o puru cippate d’alivi antichi sfidanu u tempu è a malcura. S'è varchi u Cataru, apparisce à i to ochji, Serraghja, una valletta abandunata chì fù, tempi fà, cuperta di vigne è di giardini ; è, francatu in fondu un altru collu, vedi stende si davant’ à tè un’ immensa pianura ch'è u fristeru ùn suspetta ind’a punta di Capicorsu : hè Minaria (Malaria ?), à i pedi di una meza curona di poghji è munticelli assai ridenti. 'Ssa regione produce a listessa impressione ch'è a precedente. U core ti si sdrughje à la vista di tanti chjosi abandunati, di tanti muri cascati o imbriachi, di tante canave sprufundate, di tanti uliveti affucati da u salvaticu. Ùn resta a decima parte di ciò chì, cinquant’ anni fà, ralligrava l’ochhi cù a virdura di e so piantazione. Quandu infine tocchi a marina, ciò à dì Bercaghju, ripensi à u Granaghjolu : salvu poche eccizzione, e case sò in bon istatu ; è un’è poche, fabricate à la moda citadina, hanu persiane, cabinetti è tutti i so altri comudi. Da duve vene ’ssu cuntrastu frà i paesi ridenti è belli, e le campagne cuperte di lamme è di pruni o nette cum'è s'è ci fussi passatu u focu ? Mi ricordu, quandu era zitellacciu, cinquant’anni fà – una bagatella ! – e cose ùn eranu cusì. Ùn ci era una casa imbiancata di frescu è, drentu, infatti di mobili, si videva un’è poche di carreghje orizzinche, qualchì bancale, un tavulinu appughjatu à u muru perchè spessu zuppicava. Ind’e camare, i letti panzuti cù i so sacconi di paglia o di foglia di granone, si sgunfiavanu quand’omu ci si buccava, fendu un fussone ind’u mezu. Ci si durmia spessu à trè o à quattru, chì à capu è chì à pedi. Ùn si cunnuscia allora, cum'è avale, letti à summiè, sedie di nociu, armadii cù u spechju : era tutta roba corsa ! Ma piene à rughja eranu e cantine di vinu è d’ogliu, è i suffitti di pomi, di fasgioli è di ogni altra grazie di Diu. I frutti, pò, fichi, mele, pere, persiche si davanu à bigliulate à i maiali ch'è, à Natale, guarnivanu e cucine di lonzi, di prisutti, di salcicce, salciccioli è figatelli in filaraglia chì si sarebbe dettu veri regimenti… Ma chi billezza i giardini chì circundavanu u paese arrente à i so dui guadelli è quelli, verdi è fiuriti, chì lu guardavanu allegri da i pindii intornu duve cullavanu cum'è tante scalone sottu è sopra a strada, cù i so rubusti muraglioni è le so seppe fitte è rigulare chì parianu fatte cù u cumpassu ! Chì maraviglia, sottu à Cataru quella Serraghja cun tutti i so vigneti è, più in ghjò, u Guadellu cù i so orti è i so giardini d’alimie ! Ma Minaria supranava ogni cosa. In ’ssa pianura, ùn ci era un palmu di terra chì ùn fussi zappatu. A campagna dava non di tuttu un po ma di ogni cosa assai. E stradelle chì a sulcavanu in tutti i sensi eranu comude è pulite, è si vidia un corri corri chì ùn finia mai. Si sintia ciatanà e donne, ride i ghjuvanotti, cantà e zitelle, senza ch'è nimu stanciassi di travaglià, chì ad una cosa è chì à un’altra. È a sera, tutti turnavanu in paese appressu à e so fere insummate, unu daretu à l’altru, in prucissione. Nui altri zitelli chì eramu stati quassù per andà à la scola, curriamu à la contra : e nostre mamme ci dumandavanu subitu s’eramu stati bravi è s’aviamu sapiutu a lizione ; i babbi, dumandendu ci s’è ùn era ghjuntu nimu o s'è u pusteru ùn n’avia purtatu nunda, ci agguantavanu daretu, pe u currighjolu, è ci infurcavanu in groppe à e bestie o ci schjaffavanu ind’u mezu, trà dui sacchi di pomi o di ligumi o dui curboni d’uva secondu i tempi è secondu e staghjone. Era quella un’ epuca biata per tutti : nunda mancava purchè ci fussi a salute ! Eppuru ’ssa prusperità ùn era nunda à pettu à quella di un seculu è mezu fà. Minaria, secondu mè, era allora, ind’a parte più bassa, cuperta di padule è di ghjuncaghje, malsana è periculosa. Ma l’alture presintavanu un altru aspettu. A me maginazione vede culline strippate fin'à in cima da l’aratu cun coppie di boi à vuluntà (Nota 2. Oghje à u Granaghjolu ùn si vede un capitignulu di vacca nè un cornu di boie. Mi ramentu mentre era sempre chjucucciu d’avè ci vistu quattru coppie di boi è duie vacche (patroni : Carlini, Antoni, Antomarchi). È ind’u listessu tempu – o pocu avanti – facianu un passa è veni da u Bercaghju in Bastia ed anc’altrò quattru gondule (patroni : Agostini, Carlini, Bonifacio, Antomarchi). Ùn parlu di i bastimenti à vela più maiò chì tuccavanu u Barcaghju : pudarìa ricurdà ne una meza duzina ed ancu più fatti, almenu in parte, ind’e nostre marine di Capicorsu.), campi di granu, granone, ceci, cicerchje è moghi dapertuttu, frutteti è uliveti in quantità è sopratuttu vigne à perdita di vista di e quale l’uve ghjnuvisella, [[uva muscatella|muscatella]], [[uva malbasgìa|malbasgìa]], cudiverta, ecc., davanu un [[vinu]] abundante è squisitu. È tutti quelli muri e quelli palmenti chì omu trova un po apertuttu ind’e [[machja|machje]] ricordanu un passatu chì fù riccu. Parlanu puru i resti di i mulini spapersi un po dapertuttu. Una tomba sopra u Granaghjolu, à manca di Spennasumeri, ùn era altru ch'è un mulinu à ventu. Assai più in dà, dopu u paisolu di Butticella, à la Serra, trè altri mulini à ventu anu sempre u so corpu ben' cunsirvatu. Cinquant’anni fà unu di elli macinava sempre, à stonde, è mi ramentu chì ùn sò tanti anni l’altri dui giravanu anch’elli disperatamente e so bracce scarne, quandu u ventu si mittia à suffià timpistosu ! [[File:Corse-04633-Moulin Mattei.jpg|thumb|left|300px|Ersa: u mulinu Mattei]] I mulini à acqua eranu ancu più numarosi. Daretu à i monti di u Merculincu è di u Ghjineparu è ind’a valle detta di l’Acqua Tignese (Nota 3. Vedi Annu Corsu 1924 : A Valle Maladetta, racontu.), chì scende finu à u mare, un me parente cacciatore m’hà dettu chì n’hà cuntatu ottu… L’esistenza incuntrastabile di tutti ’ssi palmenti è ’ssi mulini prova dunque ch'è u Granaghjolu pruducia grani è vini in quantità. Esistenu sempre à u Barcaghju casucce in ruvina, i cusì detti “Magazini”, chì sò cumposti di un fundu spaziosu cù un pezzu o dui sopra. In ’ssu fondu si vede spessu un palmentu per fà u vinu è più spessu dinò una furnacia per coce lu. Ancu e case abitate oghje sò quasi tutte antichi “magazini” trasfurmati. Ghjè à u Barcaghju, cum'è a dice u nome, chì eranu imbarcati i vini, perchè hè da crede ch'è l’altri prudotti servinu pe i bisogni lucali. 'Ssi vini s’andavanu à vende à [[San Fiurenzu]], à [[Calvi]], in [[Aiacciu]], un po dapertuttu in Corsica, è ancu in terra ferma italiana induve eranu assai stimati. Ma quant’è u vinu, Ersinchi purtavanu in Italia ogni spezia di pesciu : boghe, zarri, uchjate, cudaspri, ecc., sottu à u nome di scapechju. U pesciu scapatu, frittu è arumatizatu cun [[acetu]], arifogliu, mortula, era messu in botte è speditu cusì à [[Ghjenuva]], à [[Livornu]], à [[Napuli]], un po dapertuttu. A pesca era abundantissima. Ne aghju trovu a prova in certi vechji scritti di casa meia. Lettare è ricevute di i me antichi cunfermanu ch'è da u Barcaghju partianu finu à centu è duie centu rubi di pesci in scapechju per mese, ciò à dì mille o duie mila chilò di nostru (Nota 4. E sciabiche e le filuche di Ghjiseppu-Antone Mattei sulcavanu, cun rete di seta tuttu u mare, da Capicorsu à l’isule di l’arcipelagu tuscanu. 'Ss’omu (saluta u me caccarone, o littore !) chì fù cummissariu generale di Spagna, ministru pleniputenziariu di Austria, pudestà magiore di Capicorsu, fù dinò un patriottu paolistu ardente chì armava cursali in difesa di a Nazione Corsa.). Oghje i dui piscatori chì vivenu à u Barcaghju, tornanu da la pesca quasi sempre scossuli. “Hè seccu u mare ed hè secca a terra”, cum'è dicia ziu Gaitanu bon’ anima. Ghjè ind’i stessi scritti chì aghju trovu conti induve si tratta di i prezzi di a roba versu 1760 ; vinu : 9, 10, 12, 14 lire u barì di 144 litri ; granu : 15, 16, 18 lire u staru ; orzu : 9, 10 lire ; una capra trè lire, un paghju di scarpi d’omu 4 lire, di donna 2, ecc. Ma perchè a campagna un n’è più quella di una volta ? 'Ssu misteru ùn n’hè impinetrabile. A campagna finisce di more si, per mancanza di bracce. U Granaghjolu, cù e so ottanta case, avia, una cinquantina d’anni fà, circa 400 anime. Avà ci n’hè à mata pena 150, cumprese trè o quattru famiglie fristere, e più numarose. Una vintina di case stà chjose affattu. In una dicina d’altre, ùn resta più ch'è una donna, una vechja veduva ch'è, prestu prestu, chjudarà anch’ella a so porta, per sempre. Tutti l’altri sò partiti : di l’omi, ùn'è pochi sò impiigati di guvernu ; a maiò parte battenu l’onde di u mare cum'è marinari, è spessu ancu cum'è capitani perchè l’Ersinchi in generale ùn sò ghjoccari, cum'è si dicia una volta, ma si sanu fà postu per tuttu. Vivenu in Marseglia cù e so famiglie è un venenu più à u paese ch'è di quandu in quandu, finu à u ghjornu chì si ne saranu scurdati affattu. Chì vole vede u Granaghjolu, vada à Marseglia : culà infatti si trovanu i trè quarti di i so trè centu figlioli spapersi pè u mondu. Quandu era zitellu, e cose ùn andavanu cusì. L’omi, quasi tutti, partianu à navigà, cum'è oghjeghjornu ; ma nun facianu longhe assenze. Parechji riturnavanu quandu vinia a gattiva staghjone. E donne stavanu à u paese à cumbià l’affari. Cù i soldi chì li mandavanu i so mariti, facianu travaglià i lochi da i Lucchesi chiì vinianu ogni annu per squadre à mette si à la dispusizione di duie o più famiglie. Ma cù u tempu e cose sò cambiate : i mariti à u cuntattu di u cuntinente sò divintati, per dì cusì, più mansi. E donne chì sò andate ancu elle à la scola, anu principiatu à ùn trimà più quandu elli parlavanu, à chjamà li di tù, à gridà più forte ched elli è qualchì volta ancu – o vergogna ! – à fà li piglià l’acqua è spazzà a casa ! Parechje chì anu vulutu vede Marseglia, n’anu vantatu e billezze è i comudi è anu fattu vene l’acqua in bocca ancu à l’altre. Cusì anu pigliatu gustu à la cità è si sò sdignate di u so paese è di i so lochi. Ind’a bella staghjone parechje famiglie granaghjulese finalmente stabilite in Marseglia, venenu à fà a so spaccata ind’e so case chì anu rimudernatu. L’omi parenu signuroni è le donne, cù e so rote à l’ultima moda, i so capelli fiuriti è i so braccialetti è cullane d’oru sinceru, destanu a ghjilusia di quelle poche, amiche, o parente, chì sò ristate à u paese. Oghje, quandu un marinaru dumanda in matrimoniu una paisana, a zitella ùn accetta più l’anellu ch’è à la cundizione di andà à vive in Marseglia. Ùn volenu più campà ind’e pancule à caccià lamme, à manighjà a zappa, à purtà u caricu in capu, à strascinà i cudoni, à fà nerbiche quandu ponu andà si ne à fà e Madame per ’ssa cità è sceglie si i ligumi à u mercatu, in cappillì… In ’ssu modu, accade ancu spessu ch'è i ghjuvanotti si maritanu fora cun qualchì Pinzutaccia : è allora addiu roba nostra ! È cusì u paese hè andatu spupulendu si di più in più è si pò calculà chì, frà 15 o 20 anni, ùn ci sarà più un fiatu. A nova generazione pò puru di’ : “U nostru paese hè vechju è si ne murarà cun noi !” Ma nò ! Qualchidunu ci sarà : invece di unu o dui pastori fristeri chì no avemu avà, si ne truvarà qualchì duzina chì pudaranu brusgià tuttu senza scumudà si, nè teme i rapporti di i guardiacampestre !… ==Da vede dinù== * [[Antone Bonifacio]] ==Ligami== * [http://www.pointeducapcorse.org/PDC_images/CapCorse07.pdf ''Granaghjolu d’Ersa'', [[Associu Finochjarola]], numeru 7] [[Categoria:Litteratura corsa]] 59oump08ohj4kzpw2is2td9jyagaqjk Mar' Tirrenu 0 12892 175169 2009-06-17T19:17:23Z 90.36.141.64 Reindirizzamentu à [[Mari Tirrenu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tirrenu]] 9zug0xyu82pl126445ztc87yl2jmjm4 Mare Tirrenu 0 12893 175171 175170 2009-06-17T19:17:52Z 90.36.141.64 Reindirizzamentu à [[Mari Tirrenu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tirrenu]] 9zug0xyu82pl126445ztc87yl2jmjm4 Stadiu di Furiani 0 12894 363379 334475 2019-09-18T11:56:02Z Jumpy01 11155 image wikitext text/x-wiki U '''Stadiu di Furiani''' o '''Stadiu Armand Cesari''' hè u stadiu di u [[Sporting Club Bastia]] è si trova in a comuna di [[Furiani]]. [[File:Stade Armand Cesari 2012.png|center|thumb|800px|U stadiu di Furiani vistu di u Nordu]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] nti2b3zpdvkq42520hy3lnt5u2l4cbu Stadiu Armand Cesari 0 12895 175233 2009-06-18T22:29:07Z Santista1982 151 Reindirizzamentu à [[Stadiu di Furiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stadiu di Furiani]] 4pze3l8aa74ppg8lhp1lf4gr75zeu4q Linnaeus 0 12896 329952 175237 2013-10-27T16:47:55Z 109.208.200.148 Reindirizzamentu à [[Linneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Linneu]] 947hp505xxw7xshw4dylwzs3b5wblg4 Carolus Linnaeus 0 12897 330080 175240 2013-11-08T04:05:55Z タチコマ robot 5376 Robot : répare double redirection à [[Linneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Linneu]] 947hp505xxw7xshw4dylwzs3b5wblg4 Herbert Clark Hoover 0 12899 175257 2009-06-19T00:46:45Z Santista1982 151 Reindirizzamentu à [[Herbert Hoover]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Herbert Hoover]] mbgee1l5nig9ooh3dt45g42zqw0jhvu ICarly 0 12901 363150 363144 2019-07-23T13:31:49Z 2602:306:83A9:3D00:507F:336E:C4D9:1B60 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''iCarly''''' hè una sitcom [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'anni [[2007]]-[[2012|12]] creata da [[Dan Schneider]] pè [[Nickelodeon]]. L'attori sò [[Miranda Cosgrove]] cume Carly, [[Jennette McCurdy]] cume Sam, [[Nathan Kress]] cume Freddie, è [[Jerry Trainor]] cume Spencer. == Da vede dinò == * [[Family Ties]] * [[Liv and Maddie]] * [[Spin City]] * [[The Big Bang Theory]] * [[The Simpsons]] {{DISPLAYTITLE:iCarly}} [[Categoria:Sitcom]] 6rv0vue23q2xk42sx0nqqv3567rpiyj James Cameron 0 12902 354491 354077 2016-07-01T20:18:15Z Ecritures 11015 image added wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:James Cameron at TED.jpg|thumb|James Cameron]] '''James Cameron''' hè un [[cinemà|realizadore]] [[canadianu]]. [[Categoria:Realizadore|Cameron, James]] [[Categoria:Canadianu|Cameron, James]] dvomtld3cgi302fnpk8juklhkufw6q2 James Bridges 0 12903 360710 360709 2018-12-20T05:43:32Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''James Bridges''' ([[1936]] – [[1993]]) hè statu un realizatore americanu. Unu di i so filmi fù ''[[Bright Lights, Big City]]'' ([[SUA]] [[1988]]). [[Categoria:Realizadore|Bridges, James]] [[Categoria:Americanu|Bridges, James]] b3x7h0em0k0bb406emh9ee3d5drl66q Terrence Malick 0 12904 350273 346262 2015-07-07T22:58:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Terrence Malick.jpg|thumb|200px|Terrence Malick]] '''Terrence Malick''' hè un [[cinemà|realizatore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Realizadore|Malick]] [[Categoria:Americanu|Malick]] ke941gcj0an43ruqnmvuy58f9dd7pz3 Steven Spielberg 0 12905 350153 337021 2015-07-07T21:52:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Steven Spielberg Masterclass Cinémathèque Française 2 cropped.jpg|thumb|200px|Steven Spielberg]] '''Steven Spielberg''' hè un realizadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Saving Private Ryan]] *[[Matt Damon]] *[[Tom Hanks]] [[Categoria:Realizadore|Spielberg]] [[Categoria:Americanu|Spielberg]] k8a5oxjalr16hp05h43rq9h4jvyj6i6 Aeruportu di Calvi Santa Catalina 0 12907 361899 350936 2019-04-04T18:50:32Z Jun Misugi 295 situ di l'aeruportu in corsu dinù wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Calvi Santa Catalina''' hè l'[[aviò|aeruportu]] di [[Calvi]]. Hè situatu à 8 chilometri à u [[Sudu|sud]][[estu|este]] di a cità. == Ligami == * [http://www.calvi.aeroport.fr U situ di l'aeruportu di Calvi] ([[lingua francese|francese]], [[lingua inglese|inglese]] é [[lingua corsa|corsu]]) [[Categoria:Aeruportu|Calvi Santa Catalina]] 7w5trgegw3d35p6khdc3yp0cbiqq749 James Caviezel 0 12912 350259 346296 2015-07-07T22:54:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jim Caviezel in May 2012 (cropped).jpg|thumb|200px|James Caviezel]] '''James Caviezel''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Caviezel]] [[Categoria:Americanu|Caviezel]] 20hfpgp92bbhjgy96s5qzt13883afdp Elias Koteas 0 12913 350260 346554 2015-07-07T22:55:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[file:Elias Koteas.jpg|thumb|Elias Koteas]] {{c-supranu}} '''Elias Koteas''' ([[11 Marzu]], [[1961]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Canada|canadianu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Koteas]] [[Categoria:Canadianu|Koteas]] 367g8hhfdxfzi3tldtc438yqehocfbq Ben Chaplin 0 12914 350261 346552 2015-07-07T22:55:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ben Chaplin''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|britannicu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Chaplin, Ben]] [[Categoria:Britannicu|Chaplin, Ben]] ob8ksx9a2un8s3a9iwcloppnjcg3xrs Nick Nolte 0 12915 350262 346293 2015-07-07T22:55:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:NickNolte(cannesPhotocall).jpg|thumb|200px|Nick Nolte]] '''Nick Nolte''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Nolte]] [[Categoria:Americanu|Nolte]] phx3gf4n5mz3nqab5sy2tyiycntn668 Sean Penn 0 12916 350263 345925 2015-07-07T22:55:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sean Penn by Sachyn Mital.jpg|thumb|200px|Sean Penn]] '''Sean Penn''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Penn, Sean]] [[Categoria:Americanu|Penn, Sean]] n863q4kzqfxaeywqeegft7kc0vdndq3 Woody Harrelson 0 12917 350264 345926 2015-07-07T22:55:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Woody Harrelson 2009.jpg|thumb|200px|Woody Harrelson]] '''Woody Harrelson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Harrelson]] [[Categoria:Americanu|Harrelson]] 1rvbn5uaq8bf2m3z4w02qidci0fojzn John Cusack 0 12918 355731 350265 2016-11-04T10:32:56Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:John Cusack Cannes 2014.jpg|thumb|200px|John Cusack (2014)]] '''John Cusack''' (Evanston, [[Illinois]], 28 [[ghjugnu]] 1966) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Cusack, John]] [[Categoria:Americanu|Cusack, John]] h451qjt1pufmvybizobezosiafii0x2 John C. Reilly 0 12919 350266 345937 2015-07-07T22:56:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:JohnCReillyJune09.jpg|thumb|200px|John C. Reilly]] '''John C. Reilly''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Reilly, John C.]] [[Categoria:Americanu|Reilly, John C.]] fpt1z60ojfqw4fwrs46zs0nirx50daf Adrien Brody 0 12920 354804 354803 2016-08-23T09:44:35Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki [[File:Adrien.Brody(cannesPH).jpg|thumb|right |Adrien Brody]] {{c-supranu}} '''Adrien Brody''' (14 [[Aprile]] 1973) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Brody]] [[Categoria:Americanu|Brody]] fpz1big30cqrrqp4zuoug4ymlhxa2ff John Travolta 0 12921 350268 346298 2015-07-07T22:56:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:John Travolta, London, 2013 (derivate).jpg|thumb|right|Travolta, 2013]] {{c-supranu}} '''John Travolta''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Travolta]] [[Categoria:Americanu|Travolta]] lgfl5z3eulej09l3gfvvgy9k2d6isye George Clooney 0 12922 350269 346292 2015-07-07T22:57:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GeorgeClooneyHWoFJan12 (headshot).jpg|thumb|200px|George Clooney]] '''George Clooney''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Clooney]] [[Categoria:Americanu|Clooney]] 8za1pmmwy9j4vo5l33sutc21um03pw4 Nick Stahl 0 12923 350270 346303 2015-07-07T22:57:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nick Stahl 2005.jpg|thumb|200px|Nick Stahl]] '''Nick Stahl''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Stahl, Nick]] [[Categoria:Americanu|Stahl, Nick]] 56tt0gf9a8egvidyqy8ptfyco2bpzcw Template:Softredirect 10 12924 352001 351984 2015-10-19T22:32:33Z לערי ריינהארט 8084 improuved to [[:{{{1}}}|{{{2|{{{1}}}}}}]] using m:Soft redirect|soft redirect - added BiDi safety - LANG="en" dir="ltr" wikitext text/x-wiki [[Image:Redirectltr.png|#REDIRECT ]]<span class="redirectText" id="softredirect">[[:{{{1}}}|{{{2|{{{1}}}}}}]]</span><br /><span style="font-size:85%; padding-left:52px;" LANG="en" dir="ltr" >This page is a [[m:Soft redirect|soft redirect]].</span><noinclude> </noinclude> d6m8rw3a9inyyso2kzanofrr3ya961w Corsu supranacciu 0 12925 175881 2009-06-27T20:05:05Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corsu supranu]] 187jdodp55ti9oxuph1gfk4gii07np5 Corsu suttanacciu 0 12926 175882 2009-06-27T20:06:32Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corsu suttanu]] 562l8wmynaepmj52i3ucb5fyw0qnj64 Lamentu di u duttore Battesti 0 12927 364321 346152 2019-10-03T11:22:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Lamentu di u duttore Battesti''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. Hè statu interpretatu da [[Canta U Populu Corsu]]. ==U lamentu di u duttore Battesti== :Quellu ch'hè nant'à sta tola :Stamane hè lu sgiò Battesti, :Ci ne nascerà mai più :In [[Orezza]], omi di questi :L'arapisti o porca bara :Chì pensasti è chì facesti ? :Resta scurunatu Orezza :Cù la pieve d'[[Alisgiani]] :Ne sentenu gran'dulore :[[Tavagna]] cù Muriani :[[Rustinu]] cù Vallerustie :Lu nobile Ampugnani. :Di Santa Lucia Tiberi :Cù li Zerbi di [[Sermanu]] :Di [[Tralonca]] i Gabrielli :Cù li Natali di Lanu :Di [[Suveria]] li Cervoni :Pienghjeranu da luntanu. :Vi salutu o sgiò Duttore :Signor ghjudice di pace :Ind'è l'unu è l'altru gradu :Erate moltu capace :Ma la scellerata morte :Nun guarda ciò ch'ella face. :Penna calamaru è canta :Furmà ne vogliu una storia :Ancu i seculi futuri :L'abbianu sempre in memoria :Chì nacque in casa Battesti :Un omu di tanta gloria. ==Da vede dinù== * [[lamentu]] [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] 0dv7o5kta76vv8sc6ytz6rtdzh90erd Ruzunu 0 12928 364223 362243 2019-10-03T11:20:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ruzunu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Velella on beach.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Velella velella |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Cnidaria]]'' |----- | Classa | ''[[Hydrozoa]]'' |----- | Ordini | ''[[Anthoathecatae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Porpitidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Velella]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Velella velella''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Velelle.png|250px]] |----- |} U '''Ruzunu''' ([[Velella velella]]) hè una culonia di cnidarii chì faci parta di a famiglia di i [[Porpitidae|purpitidei]]. A forma hè quidda di un dischettu uvali. U so culori hè turchinu. U diamitru hè 4-7 cm. U rùzunu hà una cresta verticali chì s'assumiglia à una vela. 'Ssa particularità hè à l'urighjinia di u nomu scentificu: "velella". Sottu à a vela verticali, cumposta di a forma medusoida, sò prisenti parechji zoidi chì t'ani varii funzioni: gastruzoidi (incù funzioni nutritivii), dattiluzoidi (incù funzioni difensivi) è gonuzoidi (incù funzioni ripruduttivi). Accadi à spessu chì u ruzunu fussi purtatu da u ventu, par via di a so parti suprana fatta à vela, è ch'eddu venghi à lampà si annantu à i costi è i piaghji. U ruzunu pò tramutà si cusì annantu à parechji cintunari di kilomitri. ==In Corsica== U ruzunu si vedi à spessu annantu à u litturali di [[Corsica]]. Hè abbundenti à u principiu di l'istatina. In certi loca, a tupunumia lucali ci ramenta a prisenza di u ruzunu. Par asempiu, u tuponimu ''u Ruzonu'' (Matina Latina 2003) si rifarisci à a prisenza di u ruzunu è carattarizeghja un locu induva u ruzunu và à lampà si. Accadi à spessu ch'eddi ci fussini culonii impurtanti di ruzunu in Corsica. Par asempiu, hè successu di maghju 2009, chì una culonia di parechji millioni d'individui fussi ussirvata in u [[Mar' Tirrenu]], accantu à [[Bastia]]. A culonia era longa parechji kilomitri è larga parechji cintunari di metri, frà u portu di [[Toga]] è quiddu di [[Macinaghju]]. ==Rifarenzi== * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 U vucabulariu aiaccinu di a pesca, [[Matina Latina]], 2003] ==Liami== * [http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/italia/2009/05/21/AM6WjTbC-corsica_meduse_largo.shtml U ruzunu in Corsica (in talianu)] [[Categoria:Porpitidae]] 0y0vxlw3y74fkem9ctpu6vea4ysf6dk Velella velella 0 12929 176111 2009-06-29T16:06:52Z 90.36.254.55 Reindirizzamentu à [[Ruzunu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ruzunu]] l2v5c29s16kj527q72bi34p3g3rwzy5 Millard Fillmore 0 12930 354685 347987 2016-08-11T16:09:32Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Millard Fillmore.jpg|thumb|right|Millard Fillmore]] {{c}} '''Millard Fillmore''' (7 [[Ghjennaghju]] 1800 – 8 [[Marzu]] 1874) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1850]] à u [[1853]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] == Ligami == [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Fillmore]] 6jxbeddee8y1jwxpklegqixp0ighc8y Tenente generale 0 12931 354128 350283 2016-05-18T14:33:06Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''tenente generale''', puru '''tentente ghjenerale''' o '''tenente ghjinirale''', hè (o fù) unu di i più alti gradi militari in assai armate di u mondu. In i paesi anglofoni, i [[Stati Uniti]], u [[Canadà]], u [[Regnu Unitu]], per esempiu, si chjama ''Lieutenant(-)General'', in [[Germania]] esiste u gradu d'un ''Generalleutnant''. A dinuminazione direttamente tradutta in francese di ''Lieutenant(-)général'' hè altrettantu usata in u Canadà, ma in [[Francia]], què hè invechjata è oghje rimpiazzata per u rangu di u ''Général de corps d'armée''. Anc'in [[Italia]] si dice ''Generale di corpo d'armata''. ==Da vede dinò== *[[Thomas Jonathan Jackson]] [[Categoria:Gradu militare|Tenente generale]] tcddj0pa3oacysynwojzmomnb760osw Tenente ghjinirale 0 12932 176232 2009-06-30T00:40:56Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tenente generale]] f6bgj8k577mzdjmo98lrirycwc3pwe9 Tenente ghjenerale 0 12933 176233 2009-06-30T00:42:22Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tenente generale]] f6bgj8k577mzdjmo98lrirycwc3pwe9 Santiago del Cile 0 12934 280316 280311 2011-11-09T16:57:01Z 86.194.103.95 Reindirizzamentu à [[Santiago di u Cile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Santiago di u Cile]]. o5cu1022yjdlc92y5nxdy8gxvbot02o Samere 0 12935 176284 2009-06-30T12:33:16Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Asinu 0 12937 176293 2009-06-30T13:44:42Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Prisoghju 0 12938 176294 2009-06-30T13:46:06Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Prisoghiu 0 12939 176295 2009-06-30T13:46:57Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Micciu 0 12940 176297 2009-06-30T13:47:51Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Cicciu 0 12941 176298 2009-06-30T13:48:44Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu novu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sumere]] rs0ejponjicjxgusg0517v4adhgl6rb Arcimulu 0 12942 351291 325612 2015-07-16T14:41:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arcimulu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Old_hinny_in_Oklahoma.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Equus hinny |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Phylum | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordine | ''[[Perissodactyla]]'' |----- | Famiglia | ''[[Equidae]]'' |----- | Generu | ''[[Equus]]'' |----- | Spezia | '''''hinny''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Equus hinny''/''Equus hinnus''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} L''''arcimulu''' (''Equus hinny'' o ''Equus hinnus'') hè un [[mammiferu]] inghjennatu da un'[[asina]] (una [[sumera]]) è un [[cavallu]]. L'inversu, vene à dì u mammiferu inghjennatu da una [[ghjumenta]] (una [[cavalla]]) è un [[asinu]] (un [[sumere]]), hè chjamatu [[mulu]] (''Equus mulus). 65puwevqs2n6uaydxb39wmxmqoaon1m John Leguizamo 0 12943 354176 354175 2016-05-28T03:03:43Z 24.251.29.163 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:John Leguizamo by Gage Skidmore.jpg|thumb|Leguizamo, [[2013]]]] '''Jonathan Alberto''' "'''John'''" '''Leguizamo''' hè un [[cinemà|attore]] [[Colombia|columbianu]]-[[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Leguizamo, John]] [[Categoria:Columbianu|Leguizamo]] [[Categoria:Americanu|Leguizamo, John]] qldf3zc2i23odniew0ihsw4xxv1wjoh 2008 0 12945 339644 339408 2014-09-23T06:24:49Z Varlaam 3337 Annullata la modifica 339408 di [[Special:Contributions/Botu|Botu]] ([[User talk:Botu|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''2008''' {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1980|1990|2000|2010|2020|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010|2011|2012}} == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == In Corsica == == Riferimenti == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == [[Category:Anni di u XXI seculu|#]] q19wgstekiz72hqi3olkkzsxfexwvjf 2009 0 12946 339643 339409 2014-09-23T06:24:30Z Varlaam 3337 Annullata la modifica 339409 di [[Special:Contributions/Botu|Botu]] ([[User talk:Botu|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''2009''' {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1980|1990|2000|2010|2020|2005|2006|2007|2008|2009|2010|2011|2012|2013}} == Evenimenti == == Nascite == == Morti == == In Corsica == == Riferimenti == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == [[Category:Anni di u XXI seculu|#]] d6ff1d4ub6qt0fq8ryamnjrb7nami5n Tracy Pollan 0 12947 360707 346507 2018-12-20T05:42:47Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tracy Pollan 2 crop.jpg|thumb|Tracy Pollan]] '''Tracy Jo Pollan''' (*[[1960]]) hè un'[[Cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. Hà ghjucatu, per esempiu, in u filmu [[Bright Lights, Big City]] ([[SUA]] [[1988]]) di [[James Bridges]]. Da u [[1985]] à u [[1987]] hà avutu anc'un rollu in a seria [[Family Ties]] ([[SUA]] [[1982]]-[[1989]]), è in l'anni [[1997]]/[[1998]] in a seria [[Spin City]] ([[SUA]] [[1996]]-[[2002]]). In tutti ssi rolli, hà ghjucatu incù [[Michael J. Fox]], cù lu quale hè maritata dapoi u [[1988]]. Ma Tracy Pollan ùn hà solu travagliatu pè u cinemà è a televisione; hè altrettantu un'attrice di teatru. [[Categoria:Attrice|Pollan, Tracy]] [[Categoria:Americana|Pollan, Tracy]] 8i80vjdx7u0aj2ka0va7gl1ls4cp9ul Giaguaru 0 12948 325618 319800 2013-03-09T01:41:13Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 86 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q35694]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U giaguaru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Jaguar head shot.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Panthera onca |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Phylum | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordine | ''[[Carnivora]]'' |----- | Famiglia | ''[[Felidae]]'' |----- | Generu | ''[[Panthera]]'' |----- | Spezia | '''''onca''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Panthera onca''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} U '''giaguaru''' o '''ghjaguaru''' (''Panthera onca'') hè un [[mammiferu]] di a famiglia di i [[Felidae]]. Hè u terzu più grande felinu di u mondu, rispettivamente u più grande dopu u [[tigru]] (''Panthera tigris'') è u [[lione]] (''Panthera leo''). cvhxjzpg3okplw3whxi8sk3ej6pdcvc Emmy 0 12950 347129 347128 2015-07-01T23:02:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Emmy Award''', o cortu l''''Emmy''', hè un premiu di televisione [[Stati Uniti|americanu]] rinumatu. [[Categoria:Televisione]] r8ointwpc92g65udomvguaars9bzr7l Julie Warner 0 12951 346499 332917 2015-07-01T18:43:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Julie Warner''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Warner, Julie]] [[Categoria:Americana|Warner, Julie]] 7x7cjq84a0z6mjco489yfwn3sb5225s Bridget Fonda 0 12952 346163 331741 2015-07-01T15:54:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Bridget Fonda.jpg|thumb|right|Bridget Fonda]] {{c-supranu}} '''Bridget Fonda''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. Vene di una famiglia d'attori. Hè a figliola di [[Peter Fonda]], a figliulina di [[Henry Fonda]] è a nipote di [[Jane Fonda]]. [[Categoria:Attrice|Fonda, Bridget]] [[Categoria:Americana|Fonda, Bridget]] dljw3pu6voamgx648ldn7rv42tbs6f2 John Frankenheimer 0 12953 332899 325622 2014-03-23T14:28:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''John Frankenheimer''' ([[1930]]-[[2002]]) hè statu un realizadore americanu. [[Categoria:Realizadore|Frankenheimer]] [[Categoria:Americanu|Frankenheimer, John]] hygqmcwtj9ig3rnl1ck30u4sh4g5ukb Back to the Future 0 12954 356584 341371 2017-02-26T01:05:19Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Back to the Future''' (titulu francese: ''Retour vers le futur'', in corsu: "Ritornu à u futuru") hè un filmu cumedia di fintascienza di l'annu [[1985]] incù [[Michael J. Fox]] è [[Christopher Lloyd]]. Hè statu rializatu da [[Robert Zemeckis]]. Hà ricevutu quattru numinazione di [[Oscar]] è ne hà pudutu guadagnà unu. Hè a prima parte di a trilugia famosa di ''Back to the Future''. [[Categoria:Filmu di l'anni 1980]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] g4ndg8sa7a9naoo86qro8ujfgrt3ea1 Robert Zemeckis 0 12955 337014 334167 2014-08-07T23:55:22Z Bebo106 8491 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robert Zemeckis by David Shankbone.jpg|thumb|200px|Robert Zemeckis]] '''Robert Zemeckis''' hè un rializadore americanu. A trilugia di ''Back to the Future'' ([[USA]] [[1985]]-[[1919|90]]) è u drama ''[[Forrest Gump]]'' ([[USA]] [[1994]]) facenu parte di a so filmugrafia. [[Categoria:Realizadore|Zemeckis]] [[Categoria:Americanu|Zemeckis]] 6eqtc71kk1njtxtqmvuu9luo5w08wue Mariska Hargitay 0 12956 346519 333383 2015-07-01T18:55:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mariska Hargitay.jpg|thumb|Mariska Hargitay]] '''Mariska Hargitay''' (* [[1964]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. Hà guadagnatu un [[Golden Globe]] in u [[2005]] è un [[Emmy]] in u [[2006]]. [[Categoria:Attrice|Hargitay]] [[Categoria:Americana|Hargitay]] 68swles90izrplrx5svfc3bptmllvm5 Sprissioni corsi 0 12957 344298 336623 2015-06-06T18:01:26Z 109.208.129.61 /* U paragonu */ wikitext text/x-wiki I '''sprissioni corsi''' (o [[sprissione corse|espressioni corse]]) sò una cumpunenti impurtanta di a lingua è di a cultura corsa. Parti è più di i sprissioni corsi sò usati in tutti i parti di l'isula, in [[Pumonti]] com'è in [[Cismonti]]. Ma uni pochi sò lucali è specifichi di tali paesi o tali righjoni di l'isula. ==U paragonu== [[File:Arbutus unedo MatureFruit Closeup DehesaBoyaldePuertollano.jpg|right|200px|thumb|Rossu com'è un bagu]] U paragonu hè usatu à spessu in i sprissioni corsi. Trà i sprissioni à paragonu, si pò mintuvà: ''beddu com'è un fiori'', ''rossu com'è un bagu'', ''cordu com'è un viulinu'', ''cioncu comu un biccazzu'', ''cuntenti com'è un pichju'', è cetara... Tandu u paragonu hè introduttu da ''com'è''. Ma ci sò dinò altri formi di paragonu, chì sò introdutti da ''quant'è'': ''hè quant'è à attaccà si à a croci !'', ''hè quant'è à zappà in acqua !'', ''sò quant'è i sturneddi !'', ''i stani à senta quant'è i topa à veghja'', ''manghjà quant'è setti'', è cetara... ==Invintariu di i sprissioni corsi== L'invintariu di i sprissioni corsi hà cuminciatu incù parechji autori, frà i quali si pò mintuvà: [[Antone Mattei]], in u so ''Pruverbii, detti è massime corse'' (1867). [[File:Fig.jpg|left|150px|thumb|"Ùn valianu un ficu" (Antone Leonardu Massiani, ''U Viaghju in Ascu'')]] Parechji autori, frà i primi autori in lingua corsa, facini usu di sprissioni o buccati. Par esempiu, ci sò bon'parechji sprissioni in u [[Sirinatu di Scappinu]] di [[Salvatori Viale]], in u [[Viaghju in Ascu]] di [[Anton Liunardu Massiani]], o ancu in i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Monsignori di la Fuata]]. Ma i sprissioni sò usati dinò à spessu in i [[lamentu|lamenti]] o in i [[vociaru|vociari]]. Ind'è [[Antone Leonardu Massiani]], si pò mintuvà, frà altri sprissioni, in u [[Viaghju i Ascu]]: ''ùn valè un ficu'' (''ùn valianu un ficu''), ''à tempu è à locu'', ''ùn ci pensava un zeru'', ''fà ride i spurtelli'' (''Fattu avarianu ride li spurtelli'' ; si dici avà: ''faci rida ancu i sporti''), ''esse statu à a scola di e curnachje'' (''Site statu à la scola di e curnachje.''), ''Finchì u sole ùn affacca à tramuntana !''. Frà i sprissioni usati da Monsignori di la Fuata in i so [[Puisii Ghjucosi]], si pò cità: ''fà Roma è Toma'' (''Vol' fà sempri Roma è Toma''), ''in emma ed emma'', ''essa beddu è bonu'' (''Toni puri lu cannonu Lu puiema hè beddu è bonu''), ''corra à fiumi'' (''Si dilata è corri à fiumi Lu vilenu dli custumi''). Ma si pò pinsà chì l'invintariu di i sprissioni corsi ùn hè ancora cumplettu. Chì a lingua corsa hè ricca di numarosi sprissioni, chì poni cambià da un paesi à l'altra. Si pò cunsidarà chì una parti impurtanta di 'ssi sprissioni ùn hè ancora stata scritta è transmissa, par via di a stampa, di a radiu o di a Reta. Una parti, chì pò essa cunsidarevuli, ferma sempri da scriva è da trasmetta. ==Sprissioni è pruverbii== Una difficultà chì hè custatata calchì volta in u studiu di i sprissioni corsi hè a diffarenza trà i sprissioni è i pruverbii. Difatti, accadi à volti ch'un pruverbiu fussi dirivatu di una sprissioni. Par esempiu, ci hè a sprissioni ''fà u passu più longu ch'è l'infurcatura'' è u pruverbiu chì n'hè dirivatu: ''Ùn ci vò micca à fà u passu più longu ch'è l'infurcatura''. Hè listessa cosa incù a sprissioni ''amparà l'Ave Maria à u vescu'' è u pruverbiu assuciatu: ''À u vescu, ùn s'ampara micca l'Ave Maria''. In casi simuli, ci sò dui custruzzioni: à pruverbiu, è à sprissioni. A quistioni si poni dinò calchì volta incù certi pruverbii corti corti, com'è: ''Corpilonghi Auccianesi''. A parsona si pò dumandà s'eddu hè pruverbiu o sprissioni. A risposta và linda linda quandu si rimetti u verbu chì ci manca: ''Auccianesi sò corpilonghi''. È tandu si capisci bè ch'eddu hè pruverbiu. Hè listessu affari par ''Moitinchi corifinti'', ''I muntona frassitani'', è cetara... == Sprissioni corsi == [[File:Perseid Meteor.jpg|right|250px|thumb|A Strada di Roma]] * ''a matina leone a sera cuglione * ''à quandu troppu à quandu micca !'' * ''à scimesca'' * ''à chì in Cilaccia, à chì in Pumonti'' * ''a Strada di Roma'' * ''aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja''. * ''aghju vistu à Ghjobba '' * ''agliu hè andatu è cipolla hè vultatu * ''allora? - U frati s'hè coltu a sora!'' * ''amparà à babbu à futta'' * ''amparà à u preti à dì a messa'' * ''ancu si volta edda à tè'' (risposta à una ghjastema) * ''ancu u ghjallu li face l'ovu'' * ''Angnula si chjamava'' * ''annantu à una anca ùn si pò micca stà.'' * ''annantu una anca!'' * ''acqua in bocca è ditu in culu!'' * ''arba tabacca è chjoda!'' * ''avè a barba à paesi'' : avè poca barba * ''avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!'' * ''batta a campagna'': ''batti a campagna'' * ''beddu chì pari un' fiori'' [[File:Upupa epops Madrid 01.jpg|right|250px|thumb|Beddu chì pari una puppusgiula]] * ''beddu chì pari una puppùsgiula '' * ''beddu comu un' fiori '' * ''biatu à chì ti vedi è santu à chì ti tocca.'' * ''bocca chjusa è acqua in bocca'' * ''boccalà par Corsica!'' * ''briacu à tappu'' * ''briacu persu'' * ''briacu zuffu'' * ''bruttu com'è u piccatu'' * ''bruttu puzzinosu'' * ''bughju neru'' * ''calca com'un falchettu'' * ''carcu imbardatu'' * ''carcu inzimpinatu'' * ''castrà i cucchi'' * ''castrà i falchetti'' * ''cerca a rogna à grattà'' * ''ci capisci com'è Cristu in i sarrenduli'' * ''ci capisci com'è i porchi in a musica'' * ''ci corre u batarchju'': ùn ci hè nimu * ''ci hè da bia è da mangnà'' * ''ci hè trè ghjatti'' * ''ci voli chì eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu'' * ''cioncu comu un' biccazzu'' * ''cioncu comu una campana'' * ''comu va? - com'è a capra annantu à a panca!'' * ''cordu comu un viulinu'' * ''cuntenti com'è un [[cuccu]]'' * ''cuntenti com'è un pichju'' * ''da sestu in pianu'' [[File:Sort sol pdfnet.jpg|right|250px|thumb|Sò quant'è i sturneddi]] * ''dannu è risa !'' * ''dici quant'è un campu di lupini'' * ''dumani hà da fà ghjornu!'' * ''essa quant'è i sturneddi'' Asempiu: ''Sò quant'è i sturneddi !'' * ''duru chì pari petra'' * ''duru com'è petra'' * ''essa bè è megliu'' Asempiu : ''Erami bè è megliu.'' * ''eti truvatu a fica cuddatoghju'' * ''fà a veghja di san Gallu'' * ''fà si vene i fantiglioli'' * ''fà u musu'' * ''fà una vita peghju chè un caraccò'' * ''faci l'arrega è porta'' * ''faci un fretu chì si secca !'' * ''falà à ciarbeddu in bocca'' * ''falsu com'e u ramu'' * ''falsu comu a cicuta'' * ''fatigatu persu'' * ''finu chì pari ostia'' * ''firmà si com'è un bucali'' * ''forti com'è un scoddu'' * ''frametta si in l' affari di l'altri'' * ''fughje cume u diavule à a croce * ''ghjandi di listessa leccia'' * ''ghjè un cantatore di cantina'' * ''goffu comu u piccatu'' * ''grassu com'è un porcu'' * ''grossu com'è una butti'' * ''ha sasciatu à Cicciaronu'' : sè mori struitu * ''hé andatu beccu, hè turnatu capra'' [[File:Erica arborea JPG1.jpg|right|250px|thumb|Hè buciardu cum'è scopa]] * ''hè buciardu cum'è scopa * ''hè compia a festa d'Ampaza'' * ''hè contu à fà un cunventu à morianinchi'' * ''hè cume Magumettu ùn'hè nè casa nè tettu'' * ''essa di capu è di coda'': ''hè di capu è di coda'' * ''hè falsu cume a lisciva * ''hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja è mi scappa a bava'' * ''hè in apa'' * ''hè mortu Rigalinu'' * ''hè sgalabatu cume u veneri'' * ''hè statu u viaghju di u sali'' * ''hè u boie chì tratta u cavallu di curnutu'' * ''i calori di San Larenzu'' * ''in casa di Cristu'' * ''in quartu, in quinta è in culu'' * ''in quattru è trè setti'' * ''in sù li forchi (in sù li forchi, à u frescu!'' * '''ssi pochi ghjorna'' * ''l'affari sò in francesu'' * ''largu in brenna è schersu in farina'' * ''l'emu persu senza ghjucà lu à carti'' * ''l'hà tagliatu u capu '' * ''l'hè cuddata è l'hè falata'' * ''li mangna a suppa in capu!'' * ''longu com'è a fami'' * ''longu com'è un palu di fasgiolu'' * ''l'ovu ùn servi micca cà in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna'' * ''mangnà si a vitella in corpu à a vacca'' * ''magru com'è un chjodu'' * ''magru com'è un rochju'' * ''malu com'è u piccatu'' * ''mancu l'acqua di u mari u ti lava.'' * ''mangna paternostru e caca diauli'' * ''mangna quant'è setti'' * ''mansu tontu'' * ''metta u focu in arba verdi'' * ''neru com'è u carbonu'' * ''neru com'è u culu di a paghjola'' * ''novu framanti'' * ''o manghja issa minestra O salta issa finestra * ''o manghji a minestra o salti a finestra'' * ''pari un gricciulu bocca aparta!'' * ''pari una sporta sfundata'' * ''parini foli'' * ''pidda, stidda è tira in a zidda!'' * ''pidda, tadda è metti in tuadda!'' * ''pidochju rifattu'' * ''piova à bidò'' Asempiu: ''Piuvia à bidò.'' * ''purtà in bocca'' * ''purtà pà u nasu'' : ''i porta pà u nasu'' * ''Quessu beie cume un tofone di rena'' * ''quissu sà quantu u granu vali a loghja'' * ''riccu merzu'' * ''roda l'aglia'' * ''rompa i stacchi'' [[File:McIntosh.jpg|right|250px|thumb|Rondu cum'è una mela]] * ''rondu com'è un ballinu'' * ''rondu com'è una mela'' * ''rossu chì pari un bagu'' * ''rossu imbagatu'' * ''saccu biotu ùn teni ritu !'' * ''sali è sapienza'' * ''scemu compiu'' * ''scemu in tuttu'' * ''scherzu in u brinnu è largu in a farina'' * ''sé tù campi n'ha da veda d'altri'' * ''seccu incastulatu'' * ''sempri festa in Ampaza !'' * ''senta si u culu merdosu'' : ''ti senti u culu merdosu?'' * ''si hè mossu un ventu à scurnà i boii'' * ''sò di Castineta mi ritirgu'' * ''sò di Castineta miru è tiru'' * ''sò più parenti ch'è amichi'' * ''stà solu com'è l'arimitu'' * ''stancu mortu'' * ''steti sani, steti luntanu!'' * ''sticchitu com'è a ghjustizia'' * ''stocafissu è baccalà apri a bocca e fà fala * ''tamant'è u mondu'' * ''techju com'è un porcu'' * ''t'hà e zucche chì li nascenu in culu'' : ''t'hà mori scianza'' * ''tocca, tocca, in bracciu à minnana'' * ''tontu com'è un viteddu'' * ''tontu com'è un sameri'' * ''tontu da lià'' * ''tontu di baddi'' * ''tontu in tuttu'' * ''tontu liatoghju'' * ''tontu persu'' * ''Torna à Vignali chì hè u beddu paesi !'' * ''u sameri chì chjama pitonu u cavaddu!'' * ''u Signori l'hà cacciatu a [[mani]] di [[capu]].'' * ''u so acu èun hè cascatu in u lamaghjonu'' * ''u tenenu cume a coppa u veneri santu'' * ''un annu hè cuccu, un annu hè falcu'' * ''un colpu à u chjerchju è quill'altru à a botte'' * ''un essa micca di sittimana'' * ''un hè mancu una fraula in bocca à l'orsu'' * ''ùn hè nè carni nè pesciu'' * ''ùn li manca cà a parola'' * ''ùn n'hà nè pà u capu nè pà a coda'' * ''èun ni sorti mancu in calzunettu'' * ''ùn possu micca piglià à Cristu pa a barba'' * ''ùn sa fà un ò di canna'' * ''ùn sa indù cacà l'ovu'' * ''ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala'' * ''un saltu, un frisciu'' * ''ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' * ''una pacienzia di frati'' * ''unu in Cilaccia, unu in Pumonti'' * ''va à circà u ruspu in a tana'' * ''va à piglia l'acqua cù u spurtellu * ''vechju zerricu'' * ''vogli di corpu, sò vogli di corpu!'' * ''ziricà u vispaghju'' ==Rifarenzi== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf Liata fiumorbacciu di 500 buccati corsi, Carulu Dumenicu Santoni, [[Adecec]]] [[Categoria:Linguistica]] 8i6fee6ymb52gr950rfixf6tcuhfmkb Sprissione corse 0 12958 178048 2009-07-06T16:58:36Z 90.28.188.89 Reindirizzamentu à [[Sprissioni corsi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sprissioni corsi]] g60scmqu1com18jbxz1vojr7qy73qme Salvadori Viale 0 12959 178071 178070 2009-07-06T17:58:32Z 90.28.188.89 Reindirizzamentu à [[Salvatore Viale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Salvatore Viale]] ho7xvud0opefv04qaaxwgpkdd16tby4 Salvatori Viale 0 12960 178072 2009-07-06T17:59:26Z 90.28.188.89 Reindirizzamentu à [[Salvatore Viale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Salvatore Viale]] ho7xvud0opefv04qaaxwgpkdd16tby4 Anton Liunardu Massiani 0 12961 178074 2009-07-06T18:00:45Z 90.28.188.89 Reindirizzamentu à [[Antone Leonardu Massiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Antone Leonardu Massiani]] 5tri93rvnqyaiv8gm930bfqefouv5go Shakira 0 12962 350163 347082 2015-07-07T21:59:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ShakiraRipoll cropped 2.jpg|thumb|Shakira]] '''Shakira''' hè una [[cantu|cantante]], produttrice, [[musica|musicante]] è [[baddu|ballerina]] [[Colombia|columbiana]] d'urigine [[Libanu|libanese]] da a parte di u so babbu, nata u 2 di [[fevraghju]] [[1977]] in [[Barranquilla]], [[Colombia]]. [[Categoria:Musicante|Shakira]] [[Categoria:Columbiana|Shakira]] jyjr10zamdtlpzws7uatefdjlrr4ds2 The American President 0 12963 337423 334625 2014-09-06T12:06:42Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''The American President''' hè un filmu americanu di l'annu [[1995]]. U titulu francese hè ''Le Président et Miss Wade'' ("U presidente è a madamicella Wade" in corsu). I rolli principali in ssa cumedia rumantica sò stati ghjucati da [[Michael Douglas]] è [[Annette Bening]]. In rolli secundarii, hanu ghjucatu [[Martin Sheen]], [[Michael J. Fox]] è [[Richard Dreyfuss]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1995]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu americanu]] t73e6z9gotlurilp6zhxy6d405fd1jv Hong Sian Fan 0 12965 348212 332739 2015-07-03T13:20:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Hong Sian Fan''' (Fusui, 13 di [[nuvembre]] [[1899]] - Guilin, 18 di [[ghjennaghju]] [[1982]]) hè un storicu di [[Cina]]. == Biugrafia == Hè natu in [[Fusui]] in u 1899. Hà studiatu a storia in [[Nanning]] (Scola Normal Nanning, 1922-1926), a storia antica in [[Pechino]](l'Università Normal Pechino,1926-1935, Pechino hè a capitale di [[Cina]]), a storia antica di u Giappone in [[Tokyo]](l'Università Tokyo,1935-1937, Tokyo hè a capitale di [[Giappone]]). In u [[1937]], riturnò in Guangxi di Cina, induve diventò un'insegnante di storia. À parte da u [[1938]] Hong insegnò à u l'Università Guangxi in [[Guilin]](1938-1940, 1943-1953). In u [[1941]] divinta prufessori universitariu Sun Yat Sen in [[Guangdong]]. À parte da u 1954 Hong insegnò à u l'Università Normal Guangxi in Guilin(1954-1982).Hong Sian Fan morsi in Guilin 18 ghjennaghju di u 1982.<ref>[http://www.china.com.cn/aboutchina/zhuanti/zzfq08/2008-12/08/content_16914964.htm Hong Sian Fan: storicu di Cina. www.china.com.cn/中国网/中国现代民族学奠基人黄现璠]</ref> == Opare principale == * Storie di [[Cina]](Ⅰ-Ⅲ,Pechino,[[1932]]-[[1934]]) * Storie di [[Zhuang]](Nanning,[[1957]],[[1988]])<ref>Storie di Zhuang(in [[Lingua taliana|taliana]], in [[Lingua francese|francese]], in [[Lingua inglese|inglese]]):[http://it.wikipedia.org/wiki/Storia_generale_del_Zhuang], [http://fr.wikipedia.org/wiki/Histoire_g%C3%A9n%C3%A9rale_de_la_Zhuang], [http://en.wikipedia.org/wiki/General_History_of_the_Zhuang]</ref> == Da vede dinù == * Scola Bagui/八桂学派(in [[Lingua taliana|taliana]], in [[Lingua francese|francese]], in [[Lingua inglese|inglese]]): [http://it.wikipedia.org/wiki/Scuola_di_Bagui], [http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89cole_d%27Bagui], [http://en.wikipedia.org/wiki/Bagui_School] * Hong Scola /黄派(in [[Lingua inglese|inglese]]):[http://en.wikipedia.org/wiki/Huang_group] * Studiò di Zhuang/壮学(in [[Lingua inglese|inglese]]):[http://en.wikipedia.org/wiki/Zhuang_studies] == Rifarenzi == <references/> == Ligami esterni == * [http://www.youdaxue.com/info/masterList.php?nationid=3&subjectid=40&page=2 www.youdaxue.com/世界大学网/大师/Hong Sian Fan: prufissore di Cina] * [http://gov.people.com.cn/GB/46728/84059/84063/7228493.html www.people.com.cn/人民网>>中国政府新闻>> Antropologia di Cina] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:China]] [[Categoria:Storicu]] sukcb8w4on48wr1cfim5ttkuts2022x Wapedia 0 12966 347205 335075 2015-07-02T00:24:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Wapedia-co.jpg|thumb|right|A pagina maestra di a wikipedia [[Corsica|corsa]] à l'adrizzu: http://wapedia.mobi/co]] '''Wapedia''' hè un prugettu chì hè statu creatu da un stughjante [[Germania|tedescu]], Florian Amrhein per rende accessibili u cuntinutu di [[Wikipedia]] annantu à i [[telefuninu|telefunini]] è i PDA. U prugettu esiste dapoi aostu [[2004]]. Florian Amrhein hà adattatu [[wikipedia]], l'enciclupedia libera, à u wapu. L’hà chjamata ''Wapedia''. Cusì si pò cunsultà un articulu qualunque di wikipedia in [[lingua inglese|inglese]], [[lingua francese|francese]], [[lingua tedesca|tedescu]], [[lingua spagnola|spagnolu]], et cetera, è dinù in [[lingua corsa|corsu]]. A cunsultazione hè rapida è adattatu à i [[telefuninu|telefunini]]. Ma ùn si pò ch'è cunsultà l'enciclupedia libera, chì ùn si pò micca mudificà la per via di Wapedia. A versione di wikipedia in [[lingua corsa]] hè accessibile à l'adrizzu: http://wapedia.mobi/co Esistenu dui versione di Wapedia: * Per i telefunini incù una funzione WAP: http://wapedia.mobi/it/ * Per i palmari incù una cunnessione à a Reta: http://pda.wapedia.mobi/it/ Una alternativa hè http://co.wikipedia.7val.com/wiki/ attualisata in tempu reale. Hè oramai a versione ufficiale per a [[lingua corsa]]. [[Categoria:Wikipedia]] 4d3odc8g93wvs7ajpfin8w06ajhguds Leo Battesti 0 12968 351495 333040 2015-08-04T05:25:20Z Alpinu 1121 Universita -> Università wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Léo Battesti''' hè natu u [[6 di Novembre]] [[1953]] in [[Bastia]] ([[Corsica]]). hè laureatu di l'Università Paris-Sorbonne. Prorpietariu di Corsica Flash www.corsicaflash.fr. Ghjurnalista da u [[1981]] a u [[1992]]. Hè statu elettu a l'“[[Assemblea di Corsica]]” da u [[1986]] à u [[1992]]. Organizatori di u [[Corsican Circuit]], u più grandi circuitu internaziunali di torneu di [[rapid chess]] di u mondu www.opencorsica.com. A fundauu u “Liga Corsa di i Scacchi”, chi a 4060 giogadori registrati in Corsica. ==Ligamenti esterni== [http://susanpolgar.blogspot.com/2007/08/conference-begins.html '''Leo Battesti''', organizer of Corsica Chess, with [[Susan Polgar]]] [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] hfp5o4ueaxqeuwv1nfqs09io1psfhf1 Categoria:Strumenti musicali 14 12969 335758 328116 2014-03-23T18:14:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Musica]] tt7do5iojjw1khhl2oco8gerutg72tc Categoria:Strumenti musicali di Corsica 14 12970 335759 328039 2014-03-23T18:14:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Strumenti musicali]] [[Categoria:Musica Corsa]] g7np8vokig8fm93lvwonk02u9en5hic Caramusa 0 12971 347111 331900 2015-07-01T22:46:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''caramusa''' hè un strumentu musicale tradiziunale [[Corsica|corsu]], à ventu, tipu ''cornemuse''. [[Categoria:Strumenti musicali di Corsica]] guqem5jnmdrlhvf9yu4qhja8vw0o11o Template:Ortografia è grammatica da verificà - da u talianu 10 12972 339695 179712 2014-09-27T17:52:22Z 92.153.157.88 wikitext text/x-wiki <div class="toccolours itwiki_template_avviso"> [[Image:UniversalEditButton.png|left|30px]] ''L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu traduttu da u talianu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.''<br /> </div> px9zwqvfydks5z6wm25ts6knkxphnp9 Lordi 0 12974 360421 348956 2018-11-05T12:27:00Z 2eight 9960 Picture added wikitext text/x-wiki [[File:2018 Lordi - by 2eight - 8SC3389.jpg|miniatura|300px|Lordi (2018)]] '''Lordi''' hè un gruppu [[cantu|musicali]] di [[rock]] criatu in [[1992]]. U gruppu hè cumpostu di: * Lordi * Amen * Ox * Mana * Hella == Discografia == * Napalm Market (1993) * Bend Over and Pray the Lord (1997) * Get Heavy (2002) * The Monsterican Dream (2004) * The Arockalypse (2006) * Deadache (2008) * Babez for Breakfast (2010) * To Beast or Not To Beast (2013) === Solu discu === * Would You Love a Monsterman? (2002) * Devil is a Loser (2003) * Blood Red Sandman (2004) * My Heaven is Your Hell (2004) * Hard Rock Hallelujah (2006) * Who's Your Daddy? (2006) * Would You Love A Monsterman? 2006 version (2006) * It Snows In Hell (2006) * They Only Come Out At Night (2007) * Beast Loose In Paradise (2008) * Bite It Like A Bulldog (2008) * Deadache (2008) * This is Heavy Metal (2010) * Rock Police (2010) * The Riff (2013) == Ligami == * [http://www.lordi.fi/ lordi.fi] [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Finlandia]] 0jgfoc9ca8s6iz2rnp579b1wm39yimz Template:Da supprimà 10 12976 359296 359295 2018-05-15T15:10:27Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {| style="margin:0.5em auto; width:95%; background-color:#FFFACD; border:2px solid #88A; padding:5px; text align:left" |''''Ssa pagina hè stata selezziunata per [[Meta:Meta:Deletion policy#Criteria for speedy deletion|una suppressione rapida]]{{#if:{{{soon|}}}|&nbsp;after a short period of time.''' This delay is intended to give the contributor time to modify the page to make it relevant. If it is relevant, please remove this tag.}}{{#if:{{{1|}}}|.&nbsp;U cuntributore chì hà selezziunatu issa pagina hà datu issu mutivu:<div style="margin-left:2em" align="center">{{{1}}}</div>|.<br />}} |- |style="font-size:.9em;"|S'è ùn sete micca d'accunsentu incù 'ssa suppressione rapida, cacciate u mudellu è discutite annantu à [[{{TALKPAGENAME}}|a so pagina di discussione]]. <div align="center"><small>'''[[Meta:Administrators|Administrators]]:''' Per piacè verificate [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=history}} page history], specialemente a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|diff=0}} last diff], nanzu di [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=delete}} supprimà].</small></div> |}<includeonly> [[Categoria:Da supprimà]] </includeonly> <noinclude>[[Categoria:Mudellu]]</noinclude> 0xlslnvgo9w0dipysr1gkt5ybja6g90 Grande lavu d'Oru 0 12978 180545 2009-07-14T19:30:32Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Grande Lavu d'Oru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grande Lavu d'Oru]] 17uic6db5s89kp8612q591wbqtj3fjl Legenda di u lavu di Crenu 0 12985 364356 333038 2019-10-03T11:22:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Creno-randozone.jpg|300px|thumb|right|U lavu di Crenu]] Accade à spessu ch'ellu ci fussi una legenda assuciata incù un lavu di [[Corsica]]. Difatti, ci hè una legenda chì face referenza à u [[lavu di Ninu]], u [[lavu di u Cintu]] è u [[grande lavu d'Oru]]. Ci hè dinò una legenda chèi hè assuciata incù u [[lavu di Crenu]]. Siont'è 'ssa legenda, u [[Diavule]] vulia fà si un piattatoghju è avaria datu una martillata trimente. Saria cusì ch'ellu saria natu u lavu di Crenu. Ma esiste dinù un'antra legenda. Chì u lavu hà una forma guasi ronda, è siont'è un antra legenda, saria a ghjumenta di u Diavule chì avaria erpiatu annantu à una cota di u fiume vicinu. Saria cusì chì u lavu hà una forma chì s'assumiglia à quella di l'unghjola di un [[cavallu]]. ==Da vede dinù== * u [[lavu di Crenu]] [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] lyx54wagakxvsw7152fp2csdxitcxlt Cialamella 0 12989 350533 350502 2015-07-09T09:15:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''cialamella''' e un strumentu di musica fattu in legnu di bussu. Si sofia nentru e si sumigliu da lontanu a a [[pifana]] ma piu forte. Era aduprata per conduce e capre o e pecure. ==Da vede dinò== *[[À cappella]] *[[Mandulinu]] *[[Riberbula]] *[[Vuvuzela]] [[Categoria:Musica Corsa]] [[Categoria:Strumenti musicali]] qmk6zwv68cdyro5ymd25bpbhfcyck4j Pulenda 0 12996 184094 2009-08-08T11:36:05Z Isaac Sanolnacov 570 Reindirizzamentu à [[Pulenta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pulenta]] 6e1z9rqwilt2hlqeayv0525x5i2nd86 Pascual Candel Palazón 0 13003 359177 333815 2018-05-06T19:24:12Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Pascual Candel Palazón''' ([[Archena]], [[Murcia]], [[12 di frivaghju|12 di ferraghju]] di u [[1971]]) hè un [[Litiratura|scrivanu]] è pueta [[lingua spagnola|spagnolu]]. == Biografia == Intillituale impignatu di tindenza libartaria, Pascual Candel Palazón hè un pueta chì riflette l'influenza di a tradizione classica è u [[simbulismu]] americanu, a so puesia move da u linguaghju curpurale, à una preoccupazione in aumentu cù a cuscenza. == Bibliugrafia == * ''El pirata virgen'' (ISBN 978-1-4092-2811-0) * ''Ollas a prisión'' (ISBN 978-1-4092-2090-9) * ''Fuga del Hotel California'' (ISBN 978-1-4092-2133-3) * ''Poesía erótica para principiantes'' (ISBN 978-1-4092-8709-4) * ''Cita en la habitación 101'' (ISBN 978-1-4092-6610-5) * ''La hija del pirata virgen'' (ISBN 978-1-4092-2822-6) == Rifarenzi == * Contracultura para principiantes (Juan Carlos Kreimer, Frank Vega) ISBN 987-555-035-3 == Ligami == [http://books.google.com/books?q=pascual+candel+palazon&btnG=Buscar+libros&hl=es/ Google Books] [[Categoria:Scrivanu]] de770ldonhmp6vtoq3rbebxkah6b69s Categoria:China 14 13007 348213 335480 2015-07-03T13:20:20Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Categoria:Cina]] à [[Categoria:China]] wikitext text/x-wiki Mudifica di Category:Cina [[Categoria:Asia]] 7fsy6y2unxs6cijr9hy6xxopux14u35 Template:IT-AQ 10 13008 351549 335189 2015-08-04T09:07:39Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5611833]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di l'Acula|L'Acula]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|AQ]] </noinclude> 1jnd4jjurx3lropkwcht90yixoq43ig Template:IT-CH 10 13009 351550 335202 2015-08-04T09:07:49Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346133]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Chieti|Chieti]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CH]] </noinclude> gb8z68hmadgobejhsj8gpkir16uzo91 Template:IT-PE 10 13010 351551 335238 2015-08-04T09:07:59Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346194]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Pescara|Pescara]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PE]] </noinclude> 08k41i75upifc0kbjoyxzf7liz3fba3 Template:IT-TE 10 13011 351552 335261 2015-08-04T09:08:09Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346228]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Teramu|Teramu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TE]] </noinclude> tdthlopjtz69pp13ezgb5etf9d3er1p Template:IT-MT 10 13013 351553 335233 2015-08-04T09:08:19Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346181]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Matera|Matera]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|MT]] </noinclude> hen79w8olyh2h0neulu4cmtnqe5z7os Template:IT-PZ 10 13014 351554 335246 2015-08-04T09:08:29Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346205]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Putenza|Putenza]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PZ]] </noinclude> banm4i9the3zy6596e6ffu9j35nnr28 Template:IT-FR 10 13015 351555 335212 2015-08-04T09:08:39Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346153]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Frusinone|Frusinone]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|FR]] </noinclude> dhuu6pfwfvicnux53ykytui18h7mojc Template:IT-LT 10 13016 351556 335224 2015-08-04T09:08:49Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346168]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Latina|Latina]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|LT]] </noinclude> m1p1y3cw784l7x0hejl0unvmvtpqpq8 Template:IT-RI 10 13017 351557 335248 2015-08-04T09:08:59Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346211]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Rieti|Rieti]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|RI]] </noinclude> bcm2wctytp2lpk6di909735k9xwdfuf Template:IT-VT 10 13018 351558 335277 2015-08-04T09:09:09Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346248]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Viterbu|Viterbu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VT]] </noinclude> h42jsk0i2gqyjey5wrn0fur3digv1ej Template:IT-PG 10 13019 351559 335239 2015-08-04T09:09:19Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346195]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Perugia|Perugia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PG]] </noinclude> mqvbxbpxo1k7pcc10b94w4byxvaig4e Template:IT-TR 10 13020 351560 335265 2015-08-04T09:09:29Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346233]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Terni|Terni]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TR]] </noinclude> 3qzmduhobaav49qnhzxfftxhpt6vslw Template:IT-BA 10 13023 351561 335192 2015-08-04T09:09:40Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346116]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Bari|Bari]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BA]] </noinclude> avpq7ve6vxt0iw7zcvoisty5p974bd0 Template:IT-BT 10 13024 351562 335199 2015-08-04T09:09:50Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346127]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Barletta, Andria è Trani|Barletta, Andria è Trani]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BT]] </noinclude> 3wzo6cokmwg82gfgr8uulx845umybe1 Template:IT-BR 10 13025 351563 335197 2015-08-04T09:10:00Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346124]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Brindisi|Brindisi]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BR]] </noinclude> ec8p8u6f1j1jfmdxykrvtrkhohncg2q Template:IT-FG 10 13026 351564 335210 2015-08-04T09:10:10Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346149]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Foggia|Foggia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|FG]] </noinclude> ikvi1xpaeiu4c1k83ow4pkya0a5jt8u Template:IT-LE 10 13027 351565 335219 2015-08-04T09:10:20Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346165]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Lecce|Lecce]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|LE]] </noinclude> kye5yhl14u7dxeae16pq6h1ug771t3q Template:IT-TA 10 13028 351566 335259 2015-08-04T09:10:30Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346227]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Tarantu|Tarantu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TA]] </noinclude> tu9meelyit2fywy5jz0milcl51th1z5 Lavu di Crenu 0 13029 336353 185494 2014-05-11T12:14:05Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Lavu à Crena]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à Crena]] cf7d7aphkwhuggy87kgo4k43mpmc4m2 Soccia 0 13030 185505 2009-08-20T17:16:16Z Paulu 58 hà mossu [[Soccia]] à [[A Soccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Soccia]] 62k8vsafjuiygu044bsjxqfcpo8w21k Template:IT-BG 10 13031 351567 335194 2015-08-04T09:10:40Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346117]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Bergamu|Bergamu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BG]] </noinclude> qjr2vdujec14tc7eoxk7j81hf5gfj4z Template:IT-BS 10 13032 351568 335198 2015-08-04T09:10:50Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346126]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Brescia|Brescia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BS]] </noinclude> 5wxfcu38boqiv402s1e4gbkodza8fk7 Template:IT-CO 10 13033 351569 335205 2015-08-04T09:11:00Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346138]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Comu|Comu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CO]] </noinclude> 93u8u6saugcwuahw756gb8fcwi1jr7t Template:IT-CR 10 13034 351570 335206 2015-08-04T09:11:11Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346139]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Cremona|Cremona]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CR]] </noinclude> 6l3h57gcfiwsvz4fyzbma7glft0o3y1 Template:IT-LC 10 13035 351571 335218 2015-08-04T09:11:20Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346163]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Leccu|Leccu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|LC]] </noinclude> 3h2ntnauh12bl3d67gyj9dpuc70ug3w Template:IT-LO 10 13036 351572 335222 2015-08-04T09:11:30Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346167]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Lodi|Lodi]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|LO]] </noinclude> rw90phrw3uo0o69chq7a1qp6tcnge3v Template:IT-MN 10 13037 335230 327319 2014-03-23T18:00:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Mantuva|Mantuva]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|MN]] </noinclude> ajo392pf0um3uxt4fsh98muf7mxnp20 Template:IT-MI 10 13038 351573 335229 2015-08-04T09:11:40Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346177]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Milanu|Milanu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|MI]] </noinclude> 08weoq5hzh7povd4066cw2y17evfbrx Template:IT-MB 10 13039 351574 335227 2015-08-04T09:11:50Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346172]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Monza è di a Brianza|Monza è Brianza]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|MB]] </noinclude> eydh2reyf9n8mtc0zriavdh73tm4j3g Template:IT-PV 10 13040 351575 335245 2015-08-04T09:12:01Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346204]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Pavia|Pavia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PV]] </noinclude> hbgbiqmvu9al6d6a4aviek9pktv44q7 Template:IT-SO 10 13041 351576 335254 2015-08-04T09:12:10Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346221]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Sondriu|Sondriu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SO]] </noinclude> a3x3j72a550phrkfpgt569lgckc0tka Template:IT-VA 10 13042 351577 335269 2015-08-04T09:12:20Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346239]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Varese|Varese]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VA]] </noinclude> 2kovsl2zrnhyus4pbedobvvvpo1x50t Ditonu (Bonifaziu) 0 13044 340587 332275 2015-02-06T14:16:35Z 2.4.119.115 /* Da vida dinò */ wikitext text/x-wiki [[File:Bonifacio Grain de sable 1.jpg|right|300px|U Dittonu]] '''U Ditonu''' (o [[Ditone (Bonifaziu)|Ditone]]) hè un scoddu rimarchevuli chì si trova in a cità di [[Bonifaziu]]. Hè isulatu è staccatu da u scuddali ind'idda hè custruita a cità. U nomu "Ditonu" veni da a forma di u scoddu chì hè quidda di un [[ditonu]], u ditu maiò di a mani. 'Ssu scoddu hè celebru in [[Corsica]] è monda appriziatu da i turisti. ===U Ditonu=== <gallery> File:Bonifacio_Grain_de_sable_5.jpg File:Bonifacio_Grain_de_sable_2.jpg File:Bonifacio_Grain_de_sable_3.jpg File:Bonifacio to Seaside.jpg </gallery> ==Rifarenzi== * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/topolegendilecorses.pdf Castellani, R. Toponimia legendariu di l'isule corse, 1995, Adecec] ==Da veda dinò== * [[Bonifaziu]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] 4h543gyfgg3yspi8x9zlu58cn21or0x Categoria:Storicu 14 13048 335757 185927 2014-03-23T18:14:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Category:Storicu [[Categoria:Storia]] de8dncpe79tx2lk0xdn05vx3ozm6y4c MediaWiki:Deletereasonotherlist 8 13049 185952 2009-08-27T10:58:45Z Ale Mister 249 Pagina nova: Altru mutivu wikitext text/x-wiki Altru mutivu 1imlxebckpw469f8969g4c1t0sio2nd MediaWiki:Filedelete-reason-otherlist 8 13050 185953 2009-08-27T10:58:51Z Ale Mister 249 Pagina nova: Altru mutivu wikitext text/x-wiki Altru mutivu 1imlxebckpw469f8969g4c1t0sio2nd MediaWiki:Ipbreasonotherlist 8 13051 185954 2009-08-27T10:59:37Z Ale Mister 249 Pagina nova: Altru mutivu wikitext text/x-wiki Altru mutivu 1imlxebckpw469f8969g4c1t0sio2nd MediaWiki:Optin-survey-answer-whyoptout-other 8 13052 185955 2009-08-27T10:59:42Z Ale Mister 249 Pagina nova: Altru mutivu: wikitext text/x-wiki Altru mutivu: 2mzw626ddtam9x3aqmb5xntnpazewpp MediaWiki:Prefs-info 8 13053 185980 2009-08-27T16:16:49Z Ale Mister 249 Pagina nova: Infurmazioni di base wikitext text/x-wiki Infurmazioni di base mwrntcsi3yoyt9hm2b6blg6x527zut6 MediaWiki:Prefs-memberingroups 8 13054 185981 2009-08-27T16:16:55Z Ale Mister 249 Pagina nova: Membru di {{PLURAL:$1|u gruppu|i gruppi}}: wikitext text/x-wiki Membru di {{PLURAL:$1|u gruppu|i gruppi}}: 9hxrqyfnjd39b9tzh2hyl7704e8otj1 MediaWiki:Prefs-registration 8 13055 185991 2009-08-27T17:43:04Z Ale Mister 249 Pagina nova: Data di registramentu: wikitext text/x-wiki Data di registramentu: 2khg0qiao2dkbjg5w6rwbg73g1c40tb MediaWiki:Prefs-i18n 8 13056 185992 2009-08-27T17:43:12Z Ale Mister 249 Pagina nova: Internaziunalizazione wikitext text/x-wiki Internaziunalizazione 0z07yqdcuv5tgxie21lemomtgue6td8 MediaWiki:Prefs-signature 8 13057 185994 2009-08-27T18:02:21Z Ale Mister 249 Pagina nova: Signatura wikitext text/x-wiki Signatura hufa5ermsxo8apcg4xkm9v6rtxvbf83 Confuciu 0 13060 348239 332127 2015-07-03T13:42:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Confucius - Project Gutenberg eText 15250.jpg|200px|thumb|right]]'''Confuciu''' (Kǒngzǐ (孔子) o Kǒng Fūzǐ (孔夫子)) (551 AC– 479AC) hè unu di i più [[filusufia|filosofi]] impurtanti di [[Cina|China]]. [[Categoria:China]] [[Categoria:Filosofia]] [[Categoria:Filosofu]] hckmzqokfu2imlomz0za5xj8dekldmi Interlingua 0 13061 348713 332783 2015-07-06T08:59:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Lingua|nomu=Interlingua|numinativu=''Interlingua'' |culori=#FD9191 |altri nomi= |criatori=[[Alexander Gode]] |annu=[[1951]] |cuntestu= |stati= |righjoni= |parsoni= |tipulugia=SVO [[Lingue isulanti|isulante]] - [[Lingua tonica|tonica]] |classifica= |fam1=[[Lingue artificiali]] |fam2='''Interlingua''' |aghjinzia= |iso1=ia|iso2=ina|iso3=ina|sil= |estrattu=Tote le esseres human nasce libere e equal in dignitate e in derectos. Illes es dotate de ration e de conscientia e debe ager le unes verso le alteres in un spirito de fraternitate. |mappa=[[File:Interlingua2.png]] |didascalia=Bandera |codice=ia}} L' '''interlingua''' hè una [[linguistica|lingua artificiale]] chì usa e parole chì si trovanu in a maghjuranza di e lingue d'Europa di l'uvestu. Hè stata fatta da l'[[IALA]] - un gruppu di persone (u più cunusciutu essendu [[Alexander Gode]]) chì hà studiatu annantu à 'ssu prugettu durante più di 20 anni, è à a fine hanu publicatu u prima diziunariu in [[1951]]. L'interlingua hè stata creata incù a basa di vucabulariu di e lingue seguente: [[lingua inglese|inglese]], [[lingua francese|francese]], [[lingua spagnola|spagnolu]], [[lingua purtughese|purtughese]], è [[lingua taliana|talianu]] ''Inter'' significheghja "frà"; ''lingua'' significheghja "lingua". I sviluppatori hanu sceltu u nome "interlingua" perchè vulianu ch'è a lingua fussi usata da ghjente di paesi differenti per pudè cunversà faciule. {{c-supranu}} [[Categoria:Interlingua]] [[Categoria:Lingue artificiali]] radvhy92navrv72y709r7od2lnug2m7 Pater Noster 0 13062 186462 2009-08-31T08:53:43Z 212.182.71.99 Reindirizzamentu à [[Patre nostru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Patre nostru]] 78qkvckhad1y6p4njwsj72njicxrir2 Filetta sischese 0 13076 332456 325634 2014-03-23T14:19:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A filetta sischese''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wradicans.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Woodwardia radicans |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Pteridophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Filicopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Polypodialesagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Blechnaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Woodwardia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Woodwardia radicans''<br /><font color=black size=1> (L.) Sm., 1793 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Woodwardia radicans La Palma.jpg|250px|A filetta sischese]] |----- |} A '''filetta sischese''' (''[[Woodwardia radicans]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Blechnaceae]]. U generu ''Woodwardia'' vene da u botanistu inglese T.J. Woodward (1745-1820) è u nome latinu ''radicans'' face referenza à u fattu chì 'ssu tipu di filetta hè molta radicuta. Hè una filetta gigante: e fronde di a filetta sischese ponu ghjugne sin'à 2 metri. Sò dinù larghe sin'à 50 cm. E fronde di l'annu si sviluppanu di veranu è una volta chì quesse sò crisciute, e fronde di l'annu scorsu spariscenu. E fronde sò verde chjaru quandu a pianta hè ghjovana eppo dopu verdi più bughju. A filetta sischese hà una distribuzione subtropicale mediterranea-atlantica. In Europa hè presente in i[[Spagna]] meridiunale, in [[Grecia]], in [[Macedonia]] è in piccole arghje in prussimità di e coste di u [[Mare Neru]]. In l'areale di u Mare Terraniu, a filetta sischese si scontra in qualchì locu in [[Algeria]], in [[Creta]], in [[Italia]], in [[Sicilia]] è in Corsica, in u [[Capicorsu]]. == In Corsica == [[File:Woodwardia radicans sori.jpg|left|200px]] Esistenu in Corsica bon' parechje spezie di filetta, frà e quale si pò mintuvà: a [[filetta cumuna]], a [[filicastrella]], a [[filetta sarpina]], eppo a filetta sischese, rarissima, chì ùn si trova ch'è in u [[Capicorsu]], in [[Siscu]]. A filetta sischese hè stata scuperta in Siscu, di un puntu di vista scentificu, in u 1963, longu e vadine di Purcili è Cipriaca, à un altura cumpresa frà 120 è 230 metri. A filetta sischese si trova à 3,5 kilomitri di u mare, in un locu umidu è umbrosu. In 'ssu situ di a valle di Siscu, a filetta sischese, d'origine trupicale, pare abritata da u [[grecale]]. Hè assuciata culà incu l'[[alzu]] è l'[[erba bicchina]]. A filetta di Sicu hè molta dillicata è minacciata apposta chì ùn ci sò ch'è un centu di pedi, frà i quali uni pochi sò stati distrutti. ==Prutezzione== A filetta sischese hè prutetta da: * a Cunvinzione di Berna : annessu I * a lista di e spezie prutette in Francia : annessu I == Referenze == * [http://issuu.com/stantari/docs/stantari_n6 Meslay, Claude, À prupositu di due filette di Corsica, Stantari, n°6, pagine 25-31 (in francese)] * [http://upinzalone.free.fr/index.php/ambiente/woodwardia-radicant-sisco/#more-38 A filetta sichese - U Pinzalone, Associu di difesa di l’ambiente è di u patrimoniu di a valle di Siscu] ==Ligami== * [http://siscu.blog.club-corsica.com/art-a-filetta-sischese_1577.html A filetta sischese] * [http://www.ecologie.gouv.fr/IMG/natura2000/habitats/pdf/tome6/1426.pdf Woodwardia radicans] ==Da vede dinù== * a [[filetta]] * a [[filicastrella]] [[Categoria:Blechnaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 3omfyczt9swgkh1rlmcle5s74onx05n Woodwardia radicans 0 13077 187733 187732 2009-09-14T19:11:32Z 90.27.181.63 Reindirizzamentu à [[Filetta sischese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filetta sischese]] 4q6q2w8of4o1jzu8ymcq0swa7fpt3uy U Scupatu 0 13079 361902 334871 2019-04-04T20:24:36Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki ''U Scupatu'' hè una pezza di teatru, una cummidiola, creata da [[Antone Bonifacio]]. Hè stata publicata in l'[[Annu Corsu]], in u [[1923]], eppo ripublicata in l'''Antulugia di a litteratura corsa'' di [[Matteiu Ceccaldi]]. ''U Scupatu'' mette in scena cinque persunaghji: Santiuccia, Zia Fiffina, Lelletta, Cecca è Ziu Tattone. A pezza cumporta trè "quadri". ==U SCUPATU== Eccu u testu di ''U Scupatu'', incù una scrittura appena più muderna ch'è quella di l'''Annu Corsu''. ===QUADRU PRIMU=== ====Scena prima==== SANTIUCCIA, ZIA FIFFINA SANTIUCCIA (''chjama spasimata sottu a finestra di zia Fiffina'') : Zia Fiffì-i-i... O zia Fiffì-i-i... ZIA FIFFINA : Ooh !... Cosa voli, Santiù? SANTIUCCIA : Ùn sapete nunda : more u Scupatu... ZIA FIFFINA : Tù sia tinta, cosa canti? SANTIUCCIA: Ch’accechi, tenè! L’aghju vistu eiu cù i me ochji. ZIA FIFFINA O lu scuritu! Cos’hà avutu? Cum’hè andata ?... SANTIUCCIA: More, vi dicu. Era chjosu in la so stanza, è s’hè lagnatu tutta a notte. Ùn ci hè statu mezu di fà lu aprì! Allora, stamane, anu chjamatu u so nipote. Sò cullati pè la finestra, sò entrati, è l’anu truvatu ch’ùn parlava piune. Avà ghjè à mumenti, ùn passa mancu un’ora... Sò ghjunta à chjamà u sgiò curatu : lasciate mi andà!... ====Scena II==== ZIA FIFFINA, LELLETTA ZIA FIFFINA (''sola'') : O lu pughjatu! (Chjama a vicina .) Lellè? O Lellè ? !... LELLETTA (''à la finestra'') : Accidenti, stamane ! Cosa ci hè avà? ZIA FIFFINA : O tinti noi! Ùn sapete Lellè? More u Scupatu... LELLETTA : More u Scupatu? Allondò chì ùn pò esse... ZIA FIFFINA (''insistendu'') : More u Scupatu!! LELLETTA : Chì ti l’hà detta? ZIA FIFFINA: Vene di dì mi la Santiuccia di u Pughjale... LELLETTA : Allora hè vera! Ma cume hè andata? Aspetta... (Scende in piazza.) ZIA FIFFINA (''sola'') : Ci vuleva ancu stu santavugliu, stamane... (À Lelletta chì affacca :) Vulete vede, o Lellè, chì hè stata un'indigestione ? Ieri sera, hè andatu à u Scalellu à coglie dui fichi. A sò, perchè n’hà purtatu ancu un bellu piattu à u me vechju... Ne avarà magnatu troppu è, cum’era ghjà notte, li saranu ristati à u stomacu. Per me, hè propiu cusine. Ma sintaremu à Cecca chì hè scesa à vede. LELLETTA : Ah! deve esse cusì. Pesta chì ti magni, o Fiffì, cum'è induvini! Oh! scure noi, cosa simu sopra sta terra : oghje in vittura, dumane in sepultura. À mumenti, ùn ci hè più nisunu in stu paese. Mi ne fussi puru stata à Tulò... ====Scena III==== E PRECEDENTE, CECCA LELLETTA : Cè ? Cume va? Parla prestu, fatata? CECCA : O tinta mè! Sboccu, ùn possu più tirà u fiatu !... TUTTE : Parla, prestu !... CECCA : Ch’aghju da di? Hè propiu finitu : un parla piune è ghjè ghjacciu cum'è cotru... ====Scena IV==== E PRECEDENTE, ZIU TATTONE LELLETTA (''cù ziu Tattone chì ghjunghje à l’appasponi'') : Sentite, ziu Tattò ? More u Scupatu !... ZIU TATT0NE : O vai, chi si scema. E uscitu di quì, ieri Sera, alegru cum'è un pichjottu... ZIA FIFFINA : Sì, Tattò, hè propiu cusì! Avà stai frescu! Cume farai senza u Scupatu? Cume faremu? Per noi hè una vera disgrazia... ZIU TATTONE : Ma, perdingulina, dite in veru o in burla? LELLETTA è ZIA FIFFINA (''inseme'') : Fussi la puru una burla! LELLETTA : Hè statu propiu un attaccu! Sì, un veru attaccu di prupessia. ZIA FIFFINA : Un’indigistione di fichi pisciatini... ZIU TATTONE (''fora di sè'') : O disgrazia la meia! Cume faraghju eiu, avà, senza u Scupatu ? Ùn era megliu chì fussi mortu eiu ? Sò vechju, sò cecu, sò pienu di mali. Per me, a morte sarebbe stata una campa, ancu prima. Figuremu ci avà! U Scupatu era sempre à i me ordini. Veniva quì, di ghjornu è di notte (per me hè sempre notte!). L’invernu poi, mentre Fiffina scindeva cù e donne in ampagna, ellu ùn mi lasciava un mumentu. Mi attizzava u focu, mi racuntava mille storie, tutti i putachji di u paese. Eppoi lighjeva u ghjurnale chì era un dicoru. Chì mi parlarà avà di a guerra ?... ZIA FIFFINA : Sì, Tattò, hè propiu un castigu. Chì piacè! Mi n’andava tranquilla à curà e me galline, à purtà a me capra, à fà tutti li me affarucci. U Scupatu era quì. U me vechju era tranquillu, ed eiu dinò. Avà un pudaraghju più move mi di casa... LELLETTA : Povaru Scupatu! Chì l’avessi detta? Ieri sera, cullava pè u Padulu, pidicutu pidicutu, chì pareva un giuvanottu. Mi dispiace adrittura. Era un po’ grugnò, s'è vulete, ma ùn era gattivu mancu stampa. Peccaïre! CECCA : Era vechju! I vechji bisogna cumpatì li. Averebbe duvutu capì la ancu a figliola, invece di abandunà lu... LELLETTA (''cunvinta'') : Sicuru! Appressu tuttu, ùn li stava in collu chì n’aveva abastanza per ellu... ZIU TATTONE : Sì, hè un gran curdogliu per mè. Hè ancu una gran' perdita pè u paese. Era bonu per tuttu, per casa è per fora. Ùn si truvava u simile per fà una sepa, per acca1zà un arburu, per arranghjà una mappula. Avà, ùn resta nisunu per mette un chjodu... LELLETTA : Capiscu! Era propiu un omu cume fo, bravu, servizievule, è di gustu... ZIA FIFFINA : Eppoi cume faceva bè i cuntati! Quandu parlava di i Reali di Francia, di Fioravanti, di Guerinu u Mischinu, stavamu tutti à bocca aperta, vechji è zitelli... LELLETTA : È in chjesa! Cume cantava bè l’uffiziu! Ma chère, pareva un organu! Cume farà u curatu, avà chì ùn pò cantà mancu Niculinu chì è in dolu! ZIU TATTONE : Povaru Scupatu! Povaru me! Ah! ùn vogliu più vive !... ===QUADRU SECONDU=== ====Scena prima==== SANTIUCCIA, ZIA FIFFINA, LELLETTA, ZIU TATTONE SANTIUCCIA : Pustema à i suspiri è à chì suspira! Cos’avete avà? ZIA FIFFINA : Avemu bellu ch'è dì, hè propiu una vitaccia. Ch'è Diu li dia bon riposu!... LELLETTA : Amme! SANTIUCCIA: È torna à Vignale !... Vi dicu ch'è u Scupatu ùn more più. L’hanu datu una tazza di malba è un bon lavativu, è avà parla, ride è vole alzà si... LELLETTA : Ma ch'è u diavule t’importi... Cosa dici avà? Eccu un schiffo chì hà u curaghju di ride ancu di i morti. Sta giuventù d’oghje ùn rispetta più nunda... SANTIUCCIA : Vi dicu ch'è u Scupatu ùn more più, chì hè guaritu... ZIU TATTONE : Finisci la, o prigarà male per te, o scimpiataccia! ====Scena II==== E PRECEDENTE, CECCA CECCA : Alegri, cumpagni! U Scupatu si franca la morte. ZIU TATTONE : Voli vede chì hè vera, Lellè! O lu me bè ; cum’hè andata? Parla, me cinì,..:. CECCA : Hà resu per sottu è per sopra, ed hè propiu libaru... SANTIUCCIA : Videte! Ùn mi vulevanu crede. Eviva u Scupatu ! LELLETTA : L’aghju detta eiu chì ci hà da mandà tutti in sempiternu... ZIA FIFFINA : Hà propiu sette spiriti cum'è i gatti! LELLETTA : Poi puru dì cum'è u diavule... ZIU TATTONE : Cumenciu à respirà. Sia ringraziatu u Signore. ZIA FIFFINA : Lascemu corre... Un hè tantu farina da fà ostie, ma... CECCA : Avete raghjò, zia Fiffì ! Bisogna cumpatì lu, hè vechju cum'è u vostru maritu... LELLETTA : Peccaïre! Parlate bè, voi altri, perchè ùn l’avete da scunfinì. A saparà a so figliola quant'è ne avarà da passà torna. Ùn ci hè rispettu nè per ella, nè per u maritu chì hè sopra a pala è chì soffre tantu... Manda tutti l’impruperii à tremindui. Canta u miserere per ellu è pichja di piola sopra una planscia cum'è per inchjudà una biera è fà li assaporì d’avanzu i terrori di l’infernu. Tutti i ghjorni hè listessa canzona, ùn li lascia requie... Hè propiu un gattivu fiatu, un movè susgè! ZIA FIFFINA : Avete ragiò, Lellè ; hè un vechju propiu stranu! LELLETTA : U diavule ùn lu vole. Ci lu lascia per castigu. ZIA FIFFINA : Cuccagna, voi, Lellè ! Sò eiu chì sò da cumpienghje. L’invernu s’avvicina. L’avaraghju in casa di ghjornu è di notte. U ghjornu, cù a scusa d’assiste u giardinellu quì accantu, avaraghju da stà appressu ad ellu per dà li à quandu u sigaru, à quandu u vichjerinu, chì ùn finisce mai; è a sera, cù a scusa di fà cumpagnia à u me vechju è di masticà li u ghjurnale di a guerra, si pigliarà tuttu u focu è ci vularà ch’eiu veghji fin’à mezanotte mentre avarebbe bisognu di ripusà ste benedette osse. Oh! povara, ammantillata mè! Ùn ne aghju abbastanza cun Tattone. Saraghju ancu destinata à scunfinì u Scupatu... ZIU TATTONE : Canta, canta, o marmotta! À mè ùn mi pare mancu vera ch’ellu campi u Scupatu. U ghjornu, ùn saraghju solu è le nuttate mi pareranu menu longhe. Sia benedettu u Signore! LELLETTA : Lasciate lu dì, o Fiffì. A morte ùn sà ciò chì face. Ottu ghjorni fà s’hà pigliatu à Zucculinu chì era cusì bravu è digurdì ; è l’invernu scorsu, à me fratellu, giovanu cum'è l’acqua, tondu cum'è una mela, frescu cum'è u grecale, ingherlichjitu cum'è un merulu! È lascia 'ssu stralabiu, 'ssu fegnan, mentre a so morte sarebbe stata un sullevu per tutti ! ZIU TATTONE : Ùn ti piattu micca chì avarà i so difetti è ch'è più d’una volta hà rottu e scatule ancu à mè, ma eiu, à dì la franca... CECCA : Era vechju, ziu Tattò! Tutti i vechji site storti !... Ancu caccaru era cusì... ===QUADRU TERZU=== ====Scena prima==== SANTIUCCIA, ZIA FIFFINA, CECCA SANTIUCCIA (''chjama'') Zia Fiffì-i-i! O zia Fiffì-i-i! ZIA FIFFINA (''à la finestra'') Cosa ci hè avà? SANTIUCCIA : Hè mortu! ZIA FIFFINA (''stizzita'') Sò morte e to corne, o ciuffulò! SANTIUCCIA : Vi dicu chì hè mortu! Hè mortu à mumenti !... ZIA FIFFINA : U Scupatu? SANTIUCCIA : U Scupatu in persona. Pariva guaritu. Tuttu d’un colpu hà mandatu un gran' suspiru, hà chjosu l’ochji è ne hè passatu... ZIA FIFFINA : O tinti noi! Cè? o Cè? Tù sia scura, sì sorda? CECCA : Sò stata un po custì, zia Fiffì. Ùn avete intesu : u Scupatu... ZIA FIFFINA : Purtroppu ch’aghju intesu... Cosa diciarà Tattone ?... Ma eccu à Lelletta. ====Scena II==== E PRECEDENTE, LELLETTA, ZIU TATTONE LELLETTA : Chì stonde, figliole! Trà l’ortu, a capra è tutte ste bestiole, ùn ne possu più... Quantu rigretu à Tulò! (''À Fransoa, u so gattu'' :) Fatatu, cosa dite voi ? (''L’abbraccia'' :) Ma cosa avete tutte, ch’ùn dite nunda... Avete certe fasson... ZIU TATTONE : Hè vera, sò tutte mute chì hè un piacè !... ZIA FIFFINA : Sì, faremu le sceme... Ci hè propiu da fà le sceme... (''Singhjozza.'') ZIU TATTONE : Cos’hai, marmotta? Pienghji? Aspetta ch’eiu mori prima... CECCA : Ùn la sgridate, o ziu Tattò, lasciate la sfugà... ZIA FIFFINA : Sì, sta volta è cusì, ùn ci hè rimediu, u Scupatu hè mortu! LELLETTA : È dà li! ZIU TATTONE : Ne fate una vera cumedia! Chì vergogna! ZIA FIFFINA : Eppuru hè cusi... Aiò, o Lellè, andemu à priparà ci per fa e nostre parte... LELLETTA : Ça c’est fort: era mortu, hè rinvivitu, eppo' avà... ZIA FIFFINA : O scure! zitta Lellè, ci l’hà fatta à tradimentu... LELLETTA : À u lampu! O disgraziate! ZIA FIFFINA : Cusi bravu! LELLETTA : Cusi amurosu! SANTIUCCIA (''ironica'') : Cusì bravu è amurosu! LELLETTA : Cusì garbatu! CECCA (''ironica'') : Lu pughjatu! ZIU TATTONE : U casu hè propriu stranu! (''Manda un suspirone''.) ZIA FIFFINA : Chì curdogliu! LELLETTA : Chì perdita! Chì maloru! ZIU TATTONE : Signore, pigliate prestu anc’à mè! (''Tutti singhjozzanu''.) CECCA : Povaru Scupatu! Vivu, era un diavule. Mortu, ne fanu un santu! Mi salutarà à caccaru... ==Da vede dinù== * [[Antone Bonifacio]] [[Categoria:Teatru in lingua corsa]] 160mn9sskhttxx2075o1kak6xlryaa5 Antone Bonifacio 0 13080 364171 363084 2019-10-03T11:19:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki ''Antone Bonifacio'' (1866-1933) hè statu un [[littiratura|autore]] è [[puesia|pueta]] [[Corsica|corsu]]. ==Biugrafia== Antone Bonifacio nascì in Granaghjolu d'Ersa, in u [[Capicorsu]] u 19 di [[ghjinnaghju]] di u 1866. Fù prufissore in l'insignamentu sicundariu, in i culleghji o in i licei d'[[Aiacciu]], [[Corti]], [[Bastia]] è [[Nizza]]. Antone Bonifacio era cugnumatu ''[[Tiziu]]''. Hà fundatu l' [[Annu Corsu]] à [[Nizza]], incù [[Paulu Arrighi]] in u 1923. Antone Bonifacio fù un autore di [[teatru]]: ''[[U Scupatu]]'', ''All'urna'' (1923). Hà scrittu dinù bon'parechje [[puesie]], da 1916 à 1921, chì sò state publicate dopu in ''Frutti d'Imbernu'' in u 1925. Parechje di e so puesie sò state misse in [[musica]] da [[Petru Santu Leca]] (1879-1951): ''Ti tengu cara'' è ''Sott'a lu Ponte''. Antone Bonifacio hà scrittu dinù ''A Prima Grammatichella Corsa'' in u 1926, chì u fine n'era l'[[lingua corsa|unificazione di a scrittura corsa]]. Antone Bonifacio morse in [[Nizza]] u 4 di [[ghjunghju]] di u 1933. [[Carulu Giovoni]] li fece tandu u seguente omagiu:<ref>Multedo (1997).</ref>{{citazione|ùn hà mai scrittu un versu in vanu. Ogni riga era pregna à murale è savviezza.}} A parlata d'Antone Bonifacio era quella di u Capicorsu, più pricisamente quella di u so [[paese]] di [[Granaghjolu d'Ersa]]. Hà scrittu prima parechje opere in [[lingua taliana|talianu]] o in [[lingua francese|francese]], ed hè vinutu più dopu à a [[littiratura|scrittura]] in [[lingua corsa]]. ==Opere== ===Teatru=== * ''[[E galline di Zia Mega]]'' (1923) * ''All'urna'' (1923) * ''[[U Scupatu]]'' (1923) * ''[[Saremu soli... o pattunate]]'' (1933) ===Puesia=== * ''Frutti d'imbernu'' (1924): una raccolta di [[puesie]], incù un prefaziu d'Alfredo Galletti, prufissore di [[litteratura]] [[Italia|taliana]] à l'[[università]] di [[Bologna]]. Cumprende frà altre: ''[[A Vita hè una Lotta]]'', ''[[Malumore]]''. ===Prosa=== * ''Scappa Scappa Trè quadretti'' (1923) * ''[[L’angunia di un paisolu corsu]]'' (1926) * ''[[Prima di More]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] per u 1926<ref>P. 53-57.</ref> ===Linguistica=== * ''A prima grammatichella corsa'' (1926) == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://www.wmaker.net/avivavoce/attachment/359262/ Roccu Multedo (1997) ''Antone Bonifacio'', A Viva Voce, n° 18] ==Ligami== * [http://www.wmaker.net/avivavoce/Antone-Bonifacio_a120.html A Viva Voce, Antone Bonifacio] ==Da vede dinù== * [[Granaghjolu d'Ersa]] * l'[[Annu Corsu]] [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Bonifacio, Antone]] [[Categoria:Littiratura|Bonifacio, Antone]] 3tbbw24k2uqqqrouv7ryv58sllcu2y0 Tiziu 0 13081 187966 2009-09-18T19:23:37Z 90.27.179.17 Reindirizzamentu à [[Antone Bonifacio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Antone Bonifacio]] 55nktmfg3epgtzzw4hh2vz500eo7nf3 Titanic 0 13082 359864 359863 2018-08-01T11:32:02Z 58.111.231.231 Reindirizzamentu à [[RMS Titanic]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[RMS Titanic]] 88t6whkemap9uxmclbjmrwztbszau7f Template:IT-BL 10 13084 351578 335196 2015-08-04T09:12:30Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346120]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Bellunu|Bellunu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BL]] </noinclude> 7al8hq7wwfmf4k2tds0sj1e4hx9ako9 Template:IT-PD 10 13085 351579 335237 2015-08-04T09:12:40Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346192]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Paduva|Paduva]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PD]] </noinclude> sarnrd427fcsc2yw8nm1kiessrg5y5k Template:IT-RO 10 13086 351580 335250 2015-08-04T09:12:50Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346216]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Rovigu|Rovigu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|RO]] </noinclude> ijr0h7rtsgbme60roxw2oe2i7an6asv Template:IT-TV 10 13087 351581 335267 2015-08-04T09:13:00Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346235]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Trevisu|Trevisu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|TV]] </noinclude> n5yp8538vjrtwutcwxmv8u8ofupn6pm Template:IT-VE 10 13088 351582 335273 2015-08-04T09:13:10Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346242]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Venezia|Venezia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VE]] </noinclude> khkul6nuygo8oc6yiy3cxxbny4jn92q Template:IT-VI 10 13089 351583 335275 2015-08-04T09:13:21Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346244]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Vicenza|Vicenza]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VI]] </noinclude> n9rbmnsmtj0n5buxt3vupc4pdqtqgw0 Template:IT-VR 10 13090 351584 335276 2015-08-04T09:13:31Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346245]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Verona|Verona]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VR]] </noinclude> 6px9xhih7d6iutnebrafbjksgewy13l Pruvincia di Lisandria 0 13091 359127 347629 2018-05-03T17:38:08Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Lisandria''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 190 cumune è cumporta 432.129 abitanti. - A superficia hè 3.560 km² è hè a terza pruvincia di u Piemonte, dopu e pruvince di Cuneu è di Torinu. - U so capilocu hè [[Lisandria]]. [[categoria:Piemonte]] tva5ng0pdae307p95196dns5y27k5ll Lisandria 0 13092 333136 296329 2014-03-23T14:33:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Lisandra''' (Lisòndria) hè una cumuna è una cità taliana, capilocu di a pruvincia omonima. Hè a terza cità Piemuntese per pupulazione (Dopu [[Torinu]] è [[Nuvara]]), cù un'agglumerzione urbana chì raghjunghje 93.000 abitanti. Hè un centru agricolu, industriale, universitariu. U merru hè Rita Rossa (2012-) [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Piemonte]] qtdn0pt0jik3ph440dpeqckf0h7emgs Acula codibianca 0 13093 350916 331296 2015-07-09T16:11:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acula codibianca''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Haliaeetus albicilla LC0194.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Haliaeetus albicilla |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Falconiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Haliaeetus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Haliaeetus albicilla''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bielik1.jpg|250px]] |----- |} L' '''Acula codibianca''' ([[Haliaeetus albicilla]]) hè un [[rapaci]] chì faci parti di a famiglia di l'[[Accipitridae]]. Hè un [[acellu|aceddu]] maiori è alilargu. A coda hè corta. L'impiumatura hè [[brunu|bruna]] bughja, fora di u [[capu]] è a parti suttana di u [[collu|coddu]] chì sò più chjari. A coda hè [[biancu|bianca]] ind'è l'[[adultu]]. L'aculi codibianchi annosi t'ani a testa è u coddu bianchi. A testa hè larga è u [[bizzicu]] hè forti. I patti è u bizzicu sò [[giallu|giaddi]]. U ghjovanu hè più scuru, incù a [[coda]] è u bizzicu più bughji. [[File:JuvenieleZeearend1.jpg|thumb|left|200px|U ghjovanu]] L'acula codibianca stà accantu à l'[[acqua]], in i grandi [[fiume|fiumi]], i [[lavu|lava]] o ancu in i [[facciata|facciati]] [[mare|maritimi]]. Stà piuttostu à u cantu di u [[mare|mari]], ma accadi ch'edda stessi in [[piaghja]], o in i [[furesta|furesti]]. L'acula codibianca si scontra in [[Siberia]] ([[Russia]]), in u [[nordu]] di l'[[Auropa]], in u [[nordu]] di a [[China]], in u [[Giapponu]]. Ci sò i pupulazioni impurtanti in i paesi di l'exi-URSS, in [[Nurveghja]], in [[Pulogna]] è in [[Alimagna]] (in particulari in l'exi-[[Alimagna]] di l'[[Estu]]). Ci hè una piccula crescita di l'effettivi di l'acula codibianca, incausata da a so prutizzioni. Ma a pupulazioni in [[Auropa]] hè di circa 600 coppii. I minacci pà l'acula codibianca so l'usu di u [[vilenu]], a sparizioni di u so [[natura|ambienti naturali]], a [[caccia]] illegali, l'arrubecciu di l'[[ovu|ovi]] è di i piulacona. L'acula codibianca si nutrisci pà u più di [[pesce|pesci]] (95%). Ma accadi ch'edda chjappessi calchì [[acellu|aceddu]] o picculi [[mammiferu|mammiferi]] com'è u [[topu]] o ancu a [[volpi]]. Caccighjeghja sola o in coppiu. == In Corsica == [[File:Haliaeetus-albicilla-002.jpg|left|200px]] L'acula codibianca era prisenti in [[Corsica]] in i [[tempu|tempi]], ma hè sparita, dipoi [[1939]]. Ci hè pochi rinsignamenti annantu à prisenza di l'acula codibianca in [[Corsica]], ma pari ch'edda fussi piuttostu arrighjunata in a [[mare|costa]] [[estu|uriintali]], in u [[stagnu di Palu]], o in u [[stagnu di Chjurlinu]] (Thibault [[1983]]). Duranti u [[seculu XIX]], l'aculi codibianchi pudiani stà dinò in [[Bonifaziu]] è versu [[Aiacciu]]. Ci hè parechji ussirvazioni chì facini pinsà ch'eddi si tramutavani di tantu in tantu in [[muntagna]]. Dopu à a sparizioni di l'acula codibianca di [[Corsica]], ci hè statu calchì ussirvazioni, par asempiu in a [[bocca di Verdi]] in [[1966]], è da un [[pesca|piscadori]] in u [[stagnu di Chjurlinu]] di [[frivaghju]] [[1968]] (Thibault [[1983]]). L'acula codibianca pudaria essa introdutta torra in a [[Riserva di Scandula]]. Ma ci hè quantunqua u pinseri di a prisenza di l'[[alpana]] in a riserva. == Prutizzioni == Com'è tutti i [[rapace|rapaci]], l'acula codibianca hè prutetta da: * a cunvinzioni [[mondu|internaziunali]] di Washington ([[CITES]]) chì intardisci u [[cummerciu]] di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni. == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Aceddi di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Liami == * [http://www.corsematin.com/ra/diaporama/212689/calvi-l-aigle-pygargue-a-scandola-ou-le-retour-d-un-geant-chez-lui?utm_source=rss&utm_medium=feed&xtor=RSS-320& L'acula codibianca in Scandula] == Da veda dinò == * l' [[acula capibianca]] [[Categoria:Accipitridae]] ta4kgozkp7lap4npa2rzq0iputlra3c Haliaeetus albicilla 0 13094 188904 2009-09-28T16:42:30Z 90.28.191.212 Reindirizzamentu à [[Acula codibianca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acula codibianca]] b8oeg3kaju074q9l8c4vh71metghst9 Isulottu di Gargalu 0 13098 363917 332845 2019-10-03T11:14:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Gargalo2.JPG|250px|left]] [[File:Gargalo.JPG|thumb|250px|right|L'isulottu di Gargalu]] L' '''Isulottu di Gargalu''' hè un isulottu di [[Corsica]]. Hè situatu in a [[Riserva di Scandula]]. Hè u più locu à punente di a riserva, ma dinù di a Corsica. In cima di l'isulottu, ci hè una torra ghjenuvese antica: a [[Torra di Gargalu]]. Hè stata custruita in u [[1610]], sottu a dirizzione di Anton' Ghjuvanni di [[Sarrula]]. U culore russiciu di l'isulottu vene da a prisenza di a [[riolita]], mischiata incù l'[[ignimbrita]]. Si stima ch ì a superficia di l'isulottu hè circa 17 ettari. L'altezza massima di l'isulottu hè 127 metri. Difatti, l'isulottu di Gargalu hè u più isulottu altu di [[Corsica]]. L'isulottu di Gargalu hè statu da sempre un periculu per a navigazione. Di fatti, ci hè un passaghju strettu chì sipara l'isultottu da a Punta di palazzu, incù una prufundezza chì in certi lochi ùn hè ch'è di dui metri. ==Fauna è flora== In generale, ci hè poca flora annantu à l'isulotti situati annantu à a costa uccidentale di a [[Corsica]], chì sò à spessu esposti à u ventu è à e timpeste, è male abritati da u [[punente]] è da u [[libecciu]]. 'Ssa situazione incauseghja una mancanza di piante è di fiori. Ma l'isulottu di Gargalu, per via di a so altezza abbastanza impurtante, hè menu espostu è abritatu megliu. Per via di quessa, ci hè una flora più abbundente ch'è in altrò. Frà e spezie di fauna prisente annantu à l'isulottu, si pò mintuvà : u [[topu cumunu]] (''rattus rattus''), l'[[acertulone]] (''archaeolacerta bedriagae''). ==Galleria d'imagine== <gallery> File:Corse-04906-réserve de Scandola.jpg|A torra genuvese di Gargalu File:0 Scandola Osani JPG1.jpg File:Scandola Gargalo JPG1.jpg|In u fondu, a torra genuvese File:Scandola Osani JPG2.jpg|L'isulottu di Gargalu è l'[[isulottu di Palazzu]] accantu </gallery> ==Ligami== * [http://www.interromania.com/media/pdf/benigni/ptolomeu.pdf Testu da [[Guidu Benigni]], cù a minzione di l'isulottu di Gargalu: "Ciò chì pò currisponde à l’isulottu di Gargalu è à i scogli di Scandula cum’è un periculu per a navigazione custera di nave lentissime d’issi tempi."] ==Da vede dinù== * a [[Riserva di Scandula]] {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] g8zc6a5jpdahwwiw98vafvk52g3samt Planoise 0 13099 333938 329752 2014-03-23T14:49:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Planoise Montage.jpg|thumb|left|Planoise]] {{cumuna suprana|cumuna=Planoise | statu=Francia | regione=Franca Cuntea | dipartimentu=Doubs | circundariu=Besançon | cantone=capilocu di [[cantoni di Besançon-Planoise|1 cantoni]] | insee=25050 | cp=25000 | merre= | latitudine=47° 13' 17" | lungitudine=5° 58' 05" | alt med=150 | alt min=0 | alt max=300 | sup ett=24 | sup km²=2.4 | pupulazione=20.700 | annu=1999 | densità=8625}} '''Planoise''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di u> [[Doubs]], ci sò 20.700 abitanti ([[1999]]) chì si chjamanu i '''''planoisiens'''''. Planoise teni 2.4 km2 di superficia. == Evoluzione di a demografia == {| align="center" rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom:2px solid #999; background: #f3fff3" |-style="background: #ddffdd" ! [[1959]] !! [[1962]] !! [[1971]] !! [[1977]] !! [[1989]] !! [[1990]] !! [[1999]] |- | align=center| 100 || align=center| 0 || align=center| 7480 || align=center| 12.000|| align=center| 21.300 || align=center| 18.489 || align=center| 20.700 |- | colspan=6 align=center| <small>Numaru ritenutu da poi à [[1990]] : [[Populazione senza i conti dopii]] |} == Omi cunnisciuti == * Lil Shaolin, rappore == Da vede dinù == * [[Francia]] * [[Dipartimentu]] * [[Regioni francesi]] == Fotò == <gallery> File:Franche-Comté-Planoise.JPG| File:Planoise depuis colline de Rosemont.JPG| File:Planoise IDF.jpg File:Panneau entrée Planoise.JPG File:Tag-Planoise-Besançon.JPG File:Planoise depuis malcombe.JPG File:Batiments IDF secteur Diderot.JPG File:Batiment rue Cassin.JPG </gallery> [[Categoria:Cità di a Francia]] 5hekek9klv6to5g2vwwvc5582ec1uqz Pavonu corsu 0 13104 349991 333837 2015-07-07T18:08:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pavonu corsu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:La peonia del Gennargentu.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Paeonia corsica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Spermatophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Dicotyledones]]'' |----- | Ordini | ''[[Ranales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Paeoniaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Paeonia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Paeonia corsica''<br /><font color=black size=1> ''Sieber ex Tausch'', 1828 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|U pavonu corsu]] |----- |} U '''Pavonu corsu''' (o [[pavone corsu]]) ([[Paeonia corsica]]) hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i [[Paeoniaceae]]. Hè endemicu di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. U pavonu corsu hè altu 30-70 cm. I so fiori sò rusulini, più o menu bughji. Fiurisci d'[[aprili]] o di [[maghju]]. Parechji sinonimi di ''Paeonia corsica'' sò: * Paeonia mascula var. corsica (Sieber ex Tausch) Gürke * Paeonia russoi var. reverchonii ''Legrand'' * Paeonia russoi var. leiocarpa (Coss.) ''Stern'' * Paeonia corallina var. corsica (Tausch) ''P.Fourn.'' * Paeonia corallina proles corsica (Tausch) ''Rouy & Foucaud'' * Paeonia corallina var. leiocarpa ''Coss.'' == In Corsica == U pavonu corsu hè prisenti in [[Corsica]]. Di fatti, esistini dui variità di pavonu (''paeonia'') in l'isula: a variità mediterrania, u pavonu cumunu (''Paeonia russoi'') è a variità specifica di a Corsica è di a Sardegna, u pavonu corsu (''Paeonia corsica''). Quiddu, si scontra più à spessu in [[Pumonti]] cà in [[Cismonti]], à un' altura trà 500 è 1100 metri. Par disgrazia, 'ssu fiori magnificu hè in traccia di spariscia à pocu à pocu, chì hè statu coltu troppu suventi. ==Rifarenzi== * Gamisans, Jacques, La flore endémique de Corse - A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu) == Da vede dinò == * a [[flora di Corsica]] *[[Biscutella rotgesii]] *[[Canofula]] *[[Lepru corsu]] *[[Pinguicula corsica]] *[[Spinedda]] *[[Spinitriculu]] *[[Stachys corsica]] *[[Zafranu corsu]] [[Categoria:Paeoniaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di Corsica]] 4my3o2aplrf9lc247cv0joyqd6as1sy Pavone corsu 0 13105 190156 2009-10-13T18:48:40Z 90.14.243.81 Reindirizzamentu à [[Pavonu corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pavonu corsu]] 0tonv6th8p21upt7pmdgtfwvwb8t4jy Paeonia corsica 0 13106 190157 2009-10-13T18:48:52Z 90.14.243.81 Reindirizzamentu à [[Pavonu corsu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pavonu corsu]] 0tonv6th8p21upt7pmdgtfwvwb8t4jy Ditone (Bonifaziu) 0 13110 190795 2009-10-19T10:41:17Z 90.36.120.136 Reindirizzamentu à [[Ditonu (Bonifaziu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ditonu (Bonifaziu)]] g8x2kyn0g907431c3luhwk86mvirglw Acula marina 0 13114 350917 331297 2015-07-09T16:19:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acula marina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Larus michahellis LC0046.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Larus michahellis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Charadriiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Laridae]]'' |----- | Generu | ''[[Larus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Larus michahellis''<br /><font color=black size=1> [[Johann Friedrich Naumann|Naumann]], 1840 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Larus portrait.jpg|250px]] |----- |} L' '''Acula marina''' (''[[Larus michahellis]]'') hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Laridae]]. Ind'è l'[[adultu]], u [[spinu]] è l'[[ala|ale]] sò [[grisgiu|grisge]]. E patte sò [[giallu|gialle]]. U [[bizzicu]] hè giallu. L'[[ochju|ochji]] sò chirchjati [[rossu]]. Ci hè puchissimu dismurfisimu sessuale. I ghjovani sò piu [[brunu|bruni]], cù u bizzicu più scuri è e patte à spessu rusuline. L'acula [[mare|marina]] hè alta 58-68 cm. A so apertura [[ala|alare]] hè 130-160 cm. Pesa trà 700 è 1300 grammi. L'acula marina hè prisente annantu à u [[mare|litturale]] è tutte l'isule di l'area di u [[Mare Terraniu]], ma dinù annantu à u [[Oceanu Atlanticu|litturale atlanticu]], da u [[Maroccu]] à a [[Brittania]]. Difatti, l'acula marina hè u più acellu [[mare|marinu]] cumunu in l'areale di u [[Mare Terraniu]], incù guasi 120 000 coppii arrighjunati in u mediterraniu [[uvestu|occidentale]]. [[File:Larus michahellis LC0045.jpg|left|300px|thumb|In bulu]] L'acula marina era in traccia di sparisce à u principu di u [[seculu XX]], ma dipoi qualchì dicenniu, a so populazione hà crisciutu di manera impurtanta, à tal' puntu chì 'ssa spezia hè cunsiderata qualchì volta cum'è una spezia troppa abbundente è priculosa per l'altre spezie. Difatti, l'acule marine anu cumincitatu dipoi parechji anni à arrighjunisce si ancu in e cità è vicinu à i [[fiumu|fiumi]]. L'acula marina manghja picculi [[pesciu|pesci]], piulaconi d'[[acellu|acelli]] è [[cadaveru|cadaveri]]. Hè [[caccia|cacciadore]] è [[pesca|piscadore]]. Purtroppu, 'ssu acellu hè statu capace di cambià u so modu di nutrisce si, andendu ancu à circà u so cibu in i rumenzuli. Si cunsidereghja ch'ellu hè 'ssu cambiamentu chì hà incausatu a crescita recente di a populazione d'acule marine. L'acula marina hè stata cunsiderata frà pocu cum'è una spezia distinta è sputica. Innanzi, era classata in a spezia 'Larus cachinnans'. Da u puntu di vista di a sistematica, ci sò trè sottuspezie d'acule marine: * ''Larus michahellis michahellis'' * ''Larus michahellis lusitanius'' * ''Larus michahellis atlantis'' ==Prutezzione== L'acula marina hè prutetta da: * a Cunvenzione di [[Berna]] : annessu II == In Corsica == [[File:Noli-IMG 1740.JPG|left|200px|thumb|U ghjovanu]] L'acula marina hè prisente è abbundente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata [[gabbianu cumunu]]. Parte è più si trovanu annantu à l'isulotti di [[Corsica]] è u [[mare|litturale]]. E culonie più impurtante d'acule marine sò situate (Thibault 1983) annantu à facciata uccidentale cum'è in [[Scandula]], l'[[Isule Sanguinare]], l'[[Isule Lavezzi]] è l'[[Isule Cerbicale]]. Frà 1977 è 1980, 2250 [[acellu|acelli]] sò stati cuntati, spartuti in 33 culonie (Thibault 1983). Ci n'hè moltu più avà è niente ch'è per a [[regione|rigione]] d'[[Aiacciu]], si stima chì ci hè 1000 coppii d'acule marine. Durante l'annu, ci sò dinù e visite di parechje acule marine chì venenu da u steriore, è chì si ne stanu annantu à i stagni di a [[Costa orientale]] è ancu in i porti. À tempi muderni, s'hè custatatu chì l'acule marine vanu à nutrisce si in i ruminzulaghhi di l'interiori, è ponu cullà cusì sin'à 800 metri. À i ghjorni d'oghje, ci hè ancu u pinseru chì 'ssu accriscimentu di a populazione d'acule marine incauseghja parechji prublemi. Unu di 'ssi prublemi per l'[[industria|attività]] [[omu|umani]] hè u risicu d'accidente incù un [[aviò]] o un [[elicottreru]]. Ma ci sò dinù altri prublemi incù a [[fauna]] è a [[flora]] di l'[[Corsica|isula]], è in particulare incù l'aviafauna è una spezia rarissima: l'[[acula marina corsa]] ([[larus audouinii]]): quella soffre di 'ssa abundenza d'acule marine, perchè li pò manghjà i so ovi o i so piulaconi, ma li pò ancu catturà e so prede. ==Citazione== Accade chì l'acula marina fussi mintuvata in u [[cantu]] o in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in a [[canzone]] ''D'un volu'' di [[Canta u Populu Corsu]]: :''È lu to sensu s'infrebba :''D'ùn pudè la accumpagna :''Chjosa da l'umbriccia niedda :''Di l'[[omu|umana]] falsita :''À goda l'[[aria]] serena :''Cum'è l'acula [[mare|marina]] :''Cum'è l'acula marina.'' * o in a canzone ''Solenzara'' di [[Regina è Brunu]]: :''È a [[stella]] mattutina :''Sempre mi vol'aspettà :''Quand'a mio [[vela]] [[Roma|latina]] :''Cum'un acula marina :''Nant'u [[mare]] si ne và.'' == Da vede dinù == * l' [[acula]] * l'[[Acula marina corsa]] * l'[[avifauna di Corsica]] == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - L'acelli, [[Adecec]]] * [http://www.corsematin.com/ra/environnement/139006/le-goeland-leucophee-va-avoir-du-plomb-dans-l-aile Articulu annantu à l'acula marina in Corse-matin] [[Categoria:Laridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 4ki99lqrjyhrr7r7pnco75gixvoatch Larus michahellis 0 13115 190978 2009-10-22T15:39:23Z 90.28.188.2 Reindirizzamentu à [[Acula marina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acula marina]] 9hq59q2d696rwkwh7i69w1qfue9rzc5 Gabbianu cumunu 0 13116 190982 2009-10-22T15:42:58Z 90.28.188.2 Reindirizzamentu à [[Acula marina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[acula marina]] 3ju27gf8nr16pimv4j94z2d8h2qdm4c Charles Darwin 0 13118 336013 332024 2014-04-10T14:05:47Z Culex 7926 liens + defaultsort wikitext text/x-wiki '''Charles Darwin''' era un scientìficu inglese. Hè natu u [[12 di ferraghju]] [[1809]], hè mortu u [[19 d'aprile]] [[1882]]. Hà fattu un viaghju di cinqu'ani intornu à u mondu nantu u batellu '''HMS Beagle'''. I so dui libri i più impurtanti sò '''"On the Origin of Species"''' (L'orìgine di e spezie, 1859) è '''"The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex"''' (l'ascendenza di l'omu in relazione cù a sessualità, 1871). [[File:Darwin.jpg|thumb|350 px|none|Charles Darwin]] {{DEFAULTSORT:Darwin, Charles}} [[Categoria:Scenzi esatti è naturali]] [[Categoria:Biologia]] qlja9j7e6qhip2nj2plwmvntdv9v5f4 Arthropoda 0 13119 351314 345955 2015-07-16T15:09:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Sta divisione conta parechje classe: l'[[insetti]], i crustacei, l'arachnide (ragnate, [[scurpionu neru|scurpione]], ecc.). [[Categoria:Fauna]] 6jsoefw7hhoog1zhxibwohe8r476min Villa d'Adda 0 13122 364373 350489 2019-10-03T11:23:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Villa d'Adda''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Villa d'Adda-Centro.png|300px]] [[File:CoA Villa d'Adda.png|100px]] |- | cumuna | Villa d'Adda |- |statu | Italia |- | pruvincia | Bergamo |- | nome officiale | Villa d'Adda |- | codice postale | 24030 |- | lungitudine | 9° 28′ 0′′ E |- | latitudine | 45° 43′ 0′′ N |- | altitudine | 286 m s.l.m. |- | superficia | 6 km² |- | populazione | 4.757 |- | dinsità | 793 ab./km² |- | nome abitanti | villadaddesi |- |} '''Villa d'Adda''' hè una [[cumuna]] [[lumbardia|lombarda]] di a [[pruvincia di Bergamo]]. Teni 4.757 abitanti. == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.villadadda.bg.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] bm6ztl26jedutwdjoxdbm93ygsh79ye Gabbianu corsu 0 13123 354285 354284 2016-06-12T14:51:29Z 92.158.137.155 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U gabbianu corsu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Korallenmöve vorn.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Larus audouinii |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Charadriiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Laridae]]'' |----- | Generu | ''[[Larus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Larus audouinii''<br /><font color=black size=1> [[Payraudeau]], 1826 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Korallenmöve Flug.jpg|250px]] |----- |} U '''Gabbianu corsu''' (''[[Larus audouinii]]'') hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Laridae]]. A scuperta scentifica di u gabbianu corsu hè stata fatta per a prima volta in [[Corsica]], in [[1826]], in u [[golfu di Vintilegne]] è in l'isulotti Bruzzi, da [[Charles Payraudeau]]. U nome [[latinu]] ''Larus audouinii'' hè statu datu in onore di u [[natura|naturalistu]] [[Francia|francese]] Jean Victoire Audouin. U gabbianu corsu hè un acellu marinu, chì ùn friquenta ch'è u [[mare|litturale]] è l'isulotti. À i [[ghjornu|ghjorni]] d'oghje, a populazione mundiale hè stimata à circa 20 000 coppii, tutti situati in l'areale di u [[Mare Terraniu]]. A populazione più impurtante si trova in [[Spagna]], in u delta di l'[[Ebru]]. In la [[regione|rigione]] di [[Catalogna]], ci hè circa 16000 coppii. In u sessanta invece, a populazione mundiale tutale era stimata à 2000 coppii, è 'ssa spezia era tandu in traccia di sparisce. U gabbianu corsu hè longu 45-55 cm. A so apertura alare hè 115-145 cm. Pesa da 600 à 800 grammi. A cuvata di u gabbianu corsu hè di dui o trè [[ovu|ovi]], d'[[aprile]] o di [[maghju]]. I piulaconi sò allevati dopu durente 5 [[settimana|simane]]. U gabbianu corsu pò essa cunfusu incù l'[[acula marina cumuna]]. Ma ci sò e differenze trà e dui spezie: u gabbianu corsu hè bizzichirossa, invece l'acula marina cumuna hè bizzichigialla. U gabbianu corsu hè dinù più chjuca è e so [[ala|ale]] sò più strette ch'è quelle di l'acula marina cumuna. Infine, e patte di u gabbianu corsu sò [[grisgiu|grisge]]-[[verde]], quand'elle sò [[giallu|gialle]] ind'è l'acula marina cumuna. U gabbianu corsu manghja picculi [[pesciu|pesci]]. Accade ancu ch'ella catturessi [[insettu|insetti]] maiori. Ma ùn friquenta micca i rumenzulaghji, cum'ella face l'[[acula marina]] cumuna. == Prutezzione == U gabbianu corsu hè un [[acellu]] schersissimu è minacciatu di sparizione, ancu s'è a populazione [[mondu|mundiale]] tutale hà crisciutu un pocu 'ssi ultimi [[annu|anni]]. Hè scrittu annantu à a Lista [[rossu|Rossa]] di e spezie minacciate di l'IUCN. Hè prutetta da: * a Cunvenzione di [[Berna]] : annessu II * a Cunvinzione di [[Bonn]] : Annessu I * a Cunvinzione di [[Barcilona]]: Annessu II du u protocollu == In Corsica == [[File:Korallenmöve Gruppe.jpg|left|250px|thumb]] U gabbianu corsu hè prisente in [[Corsica]]. Si stima ch'ellu ci hè un centu di coppii in [[Corsica]]. 'Sse populazione sò in [[Aiacciu]] in [[Asprettu]], annantu à parechji isulotti cum'è [[Finuchjarola]], a [[Giraglia]] è [[Capense]], i [[Lavezzi]] è e [[Cerbicale]]. A culonia di gabbiani corsi di u [[Capicorsu]] hè rimarchevule, è per via di quessa, l'isulotti [[Finuchjarola]] anu ottinutu u statutu di [[Riserva naturale]]. Difatti, u gabbianu corsu hè diventatu unu di i simbuli di u [[Capicorsu]]. E minacce per a populazione di l'isula di gabbianu corsu venenu in particulare di l'accriscimentu recente di a populazione d'acule marine cumune. Difatti, u gabbianu corsu soffre di 'ssa abundenza d'acule marine cumune, perchè li pò manghjà i so [[ovu|ovi]] o i so piulaconi, ma li pì dinù catturà e so prede. Un' antra minaccia per u gabbianu corsu, vene da a ghjente chì sbarcanu annantu à i siti ind'ellu hè arrighjunatu, ancu quand'ellu hè [[leghje|difesu]]. Chì hè impurtante chì 'ssi [[acellu|acelli]] ùn fussini micca diranghjati, perchè accade chì tandu, l'[[adultu|adulti]] fughjenu da u [[nidu]], lascendu i so piulaconi soli, chì ponu tandu esse catturati da i so [[predatore|predatori]]. ==Lessicu== U gabbianu corsu hè ancu chjamatu l'[[acula marina corsa]]. == Da vede dinù == * l' [[acula]] * l' [[acula marina]] * l'[[avifauna di Corsica]] == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francese) * [http://www.amis-du-parc-naturel-corse.org/parc-naturel-corse/goeland.htm L'acula marina corsa] == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - L'acelli, [[Adecec]]] * [http://www.corsematin.com/ra/environnement/139006/le-goeland-leucophee-va-avoir-du-plomb-dans-l-aile Articulu annantu à l'acula marina cumuna è l'acula marina corsa in Corse-matin] [[Categoria:Laridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] facg033qs93iw251ab6u65a4uqwsp3f Larus audouinii 0 13124 354280 191400 2016-06-12T00:22:39Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Gabbianu corsu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gabbianu corsu]] 6pt1ed2e5d1z2i862icqcpo6yzsnm8d Acula marina cumuna 0 13125 191402 2009-10-26T16:44:51Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Acula marina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acula marina]] 9hq59q2d696rwkwh7i69w1qfue9rzc5 Template:IT-AL 10 13127 351585 335188 2015-08-04T09:13:41Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346106]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Lisandria|Lisandria]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|AL]] </noinclude> h4abn0879rhmzv3pvmvo3egjf9r20dn Template:IT-AT 10 13128 351586 335191 2015-08-04T09:13:50Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346114]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia d'Asti|Asti]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|AT]] </noinclude> ci0a5db13fwdys3vpw0tmump2im4fa6 Template:IT-BI 10 13129 351587 335195 2015-08-04T09:14:00Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346119]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Biella|Biella]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|BI]] </noinclude> 695iqdqg824azt1rxwjh2fqzfqpvfhp Template:IT-CN 10 13130 351588 335204 2015-08-04T09:14:10Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346137]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Cuneu|Cuneu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CN]] </noinclude> m8t506hcbemp5t9a6bokm8r1wu2qnxp Template:IT-NO 10 13131 351589 335234 2015-08-04T09:14:21Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346183]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Nuvara|Nuvara]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|NO]] </noinclude> 2dk0ygxjmhnpqjykl0ccfpop7j2a25p Template:IT-VB 10 13132 351590 335271 2015-08-04T09:14:32Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346240]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di u Verbanu, Cusiu è Ossola|Verbanu, Cusiu è Ossola]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VB]] </noinclude> nglkkb6n88tcgwcd720mdohth9rwvqe Template:IT-VC 10 13133 351591 335272 2015-08-04T09:14:43Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346241]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Vercelli|Vercelli]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|VC]] </noinclude> br7qejny4rcpr81qq3wxg8mop0nar01 Francescu Piazzoli 0 13135 332492 218766 2014-03-23T14:20:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Francescu Piazzoli''' (1895-1937) era un autore in lingua corsa. Era cugnumatu l'[[Orsu d'Orezza]]. Hè statu un cullaburadore di [[A Muvra]], ind'ellu hà publicatu parechje puesie. Era dinù un amatore di chjam'è rispondi. Irrendentistu, s'hè cullucatu dopu in [[Italia]]. ==Bibliugrafia== * [[Preghera (Francescu Piazzoli)|Preghera]]: una puesia publicata in l'edizione di [[A Muvra]] di u 1929. {{c-supranu}} {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] qfa2vhhajt97fwhztnb5i8gic8v19cf Lavasina 0 13136 333000 218196 2014-03-23T14:30:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Paisolu di u [[Capicorsu]]. Hè à sette chilometri à ù norde di [[Bastia]]. Dipende di à cumuna di [[Brandu]]. À [[torra di Lavasina]]. [[File:Lavasinap.jpg|thumb|250 px|none|U Paese di Lavasina (Corsica)]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] 01llm2usmxdo909ujg6lswpuy353o52 Maastricht 0 13137 363200 347158 2019-08-04T19:56:04Z RaphGamer1256 14878 wikitext text/x-wiki '''Maastricht''' hè una città di i [[Paesi Bassi]] è hè u capilocu di à pruvincia di [[Limburgu]]. [[Categoria:Paesi Bassi]] m8ijsmk791hnbeu5uo1acoykp362ydo Liegi 0 13138 351494 347155 2015-08-04T05:24:31Z Alpinu 1121 /* Cose da vede */ Universita -> Università wikitext text/x-wiki '''Liegi''' hè una città [[Belgica|belga]] è hè ancu u capilocu di a pruvincia. == Cose da vede == Ci sò parechji musei (u Museu d'arte mudernu è d'arte cuntempuràneu, u grande Museu Curtius, u Museu di Zoolugià, u Museu di a vita wallonne, l'Archeoforum…) è lochi culturalli (L'Aquariu du l'Università di Liegi, a Casa di Scienze, u Centru storicu…). [[Categoria:Belgica]] ekft67tl1rtlv5yltf8z6pgjk29npji Paleontologìa 0 13139 333781 325647 2014-03-23T14:46:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki hè a scenza chì tratta di i fussili è di l'evoluzione di l'esere vivi. hè stata creàta da [[Georges Cuvier]]. [[Categoria:Scenzi esatti è naturali]] [[Categoria:Geologia]] rx4e6qo74m40ykyyfnpyn79w5zbqlng Claude Debussy 0 13140 348228 348227 2015-07-03T13:34:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Claude Debussy ca 1908, foto av Félix Nadar.jpg|right|thumb|Claude-Achille Debussy]] '''Claude-Achille Debussy''' (natu 22 [[agostu]] 1862 in [[Saint-Germain-en-Laye]] è mortu u 25 [[marzu]] 1918 à [[Parighji]]) fù unu [[musicante]] [[Francia|francese]]. == Opere principali == === Opere pè pianoforte === * 1890-1905: ''Suite Bergamasque'' * 1903: ''Estampes'' * 1904: ''L'isle joyeuse'' * 1904: ''Images, Livre I'' * 1907: ''Images, Livre II'' * 1909: ''Préludes, Livre I'' * 1910-1912: ''Préludes, Livre II'' === Opere pè orchestra === * 1892-1894: ''Prélude à l'après midi d'un faune'' * 1897-1899: ''Nocturnes'' * 1903-1905: ''La mer'' [[Categoria:Biugrafia|Debussy, Claude]] [[Categoria:Francesu|Debussy, Claude]] [[Categoria:Musicante|Debussy, Claude]] tpy1khyrnfqfv3n32hua724b8p5nhda Maurice Ravel 0 13141 349000 333412 2015-07-06T12:37:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Maurice Ravel 1912.jpg|thumb|right|Maurice Ravel]] '''Maurice Ravel''' (natu u 7 [[marzu]] 1875 à [[Ciboure]] è mortu u 28 [[dicembre]] 1937 in [[Parighji]]) fù unu [[musica|musicante]] [[Francia|francese]]. == Opere principali == *''Sérénade grotesque'' (1893) *''Menuet antique'' (1895) *''Pavane pour une infante défunte'' (1899) *''Jeux d'eau'' (1901) *''Myrrha'' (1901) *''Alcyone'' (1902) *''Quatuor en fa'' (1902) *''Alyssa'' (1903) *''Shéhérazade'' (1903) *''Sonatine'' (1905) *''Miroirs'' (1905) *''Introduction et Allegro'' (1906) *''Histoires naturelles'' (1906) *''Rapsodie espagnole'' (1907) *''L'Heure espagnole'' (1907-1911) *''Gaspard de la nuit'' (1908) *''Ma Mère l'Oye'' (1908) *''Daphnis et Chloé'' (1909-1912) *''Valses nobles et sentimentales'' (1911) *''Trois poèmes de Mallarmé'' (1913) *''Mélodies hébraïques'' (1914) *''Le Tombeau de Couperin'' (1917) *''L'Enfant et les Sortilèges'' (1919-1925) *''La Valse'' (1920) *''Chansons madécasses'' (1922) *''Sonate pour violon et violoncelle'' (1922) *''Tzigane'' (1924) *''Sonate pour violon et piano'' (1927) *''Boléro'' (1928) *''Concerto pour la main gauche'' (1930) *''Concerto en sol'' (1931) *''Don Quichotte à Dulcinée'' (1932) [[Categoria:Musicante]] bt8ztsb1fmzb108cw0ap3bqe49ttwr3 Saremu soli... o pattunate 0 13143 361901 334306 2019-04-04T20:22:54Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Saremu soli... o pattunate''' hè una cumidiola, una pizzetta di teatru in lingua corsa, scritta da [[Antone Bonifaziu]] (ufficialmente Antone Bonifacio) (1866-1933). Hè stata publicata in l'[[Annu Corsu]] in u 1933 (pagine 8). Hè stata ripublicata dopu in l'''Antulugia di a litteratura corsa'' di [[Matteu Ceccalci]]. A cumidiola mette in scena cinqui persunaghji: Mussiù Primi, Madama Primi (Marietta), Mussiù Secondi, Madama Secondi, Madama Terzi. A pizzetta cumporta trè "quadretti". Si tratta di ghjelusia... ==Saremu soli... o pattunate== ''Cumidiola in trè quadretti'' ''Persone'' ''MUSSIÙ PRIMI, MADAMA PRIMI, moglie di u precidente. MUSSIÙ SECONDI, elittricista. MADAMA SECONDI, moglie di u precidente. MADAMA TERZI, sociara di Mussiù Primi.'' ''A scena si passa in Bastia.'' ===PRIMU QUADRETTU=== ''Ind’u salottu di Madama Primi.'' ====Scena prima==== ''MADAMA SECONDI, eppo MADAMA PRIMI'' MADAMA SECONDI (''aspetta''). Da sè : Aghju una zerga! La cunnoscu pocu 'ssa Madama Primi ; ma vai puru ch' hà da sente ne duie. Quandu s'hà cumed ella un maritu frescu è zitellu ùn si va a circà l'omi maturi. Vergugnusaccia ! MADAMA PRIMI (''s’avanza graziosa è surridente''). Ah! site voi, Madama Secondi ; chì maraviglia ! MADAMA SECONDI (''fretissima'') : L’avete detta; una vera maraviglia! (''Da sè:'') Bella è civetta da veru. È ch’uchjacci ! Farianu fà u capitombulu ancu à Sant’Antone... MADAMA PRIMI : Cosa v’accade, Madama Secondi ? Avete l’aria assai scunturbata... MADAMA SECONDI : N’aghju forse ancu a canzona ! (''Da sè :'') Aghju e malle chì mi prudiscenu... MADAMA PRIMI : Vogliu crede ch’ùn l’avete micca cun mè, almenu? MADAMA SECONDI : Hè appuntu cun voi ch’e l’aghju, cun voi chì, in corte parolle, site una brutta !... MADAMA PRIMI (''da sè, murtificata'') : Dev’esse scimita, 'ssa donna !... MADAMA SECONDI : Sì, una brutta !... MADAMA PRIMI : Sapete! Misurate e vostre parolle : ùn site micca in casa vostra... MADAMA SECONDI : Sò in casa di u vostru maritu... Andate puru chì u rispittate u vostru maritu ! Ma sta volta, ùn hà da finisce cusine vogliu fà vi esse a risa è a ciantera di tutta Bastia... MADAMA PRIMI : Què mi piace, stamane !... MADAMA SECONDI: Sì, vi vogliu amparà à rispittà i mariti di l’altre. MADAMA PRIMI : Ma infine spiighemu ci, o Madama Secondi... MADAMA SECONDI : Chì tante spiigazione. Site una scandalosa !... MADAMA PRIMI (''pienghjendu'') : Andate vi ne... MADAMA SECONDI (''minacciosa'') : Una rubaccia ! Una mullizzona, una... MADAMA PRIMI : Infama !... Buciarda! (''Casca ind’un sidione scumvolta.'') ====Scena II==== ''E STESSE, più MUSSIÙ PRIMI'' MUSSIÙ PRIMI (''chì entra'') : Cosa ci hè? Cos’è stu baccanu ! (''À Madama Primi:'') Tù, o Mariè, sta zitta! calma ti... (''À Madama Secondi:'') Mi maravigliu assai di voi, o Madama Secondi. Venite à inghjurià a ghjente in casa soia. Cosa sò ste manere ? Cosa v’hanu fattu ?... MADAMA SECONDI : Ùn gridate tantu mancu voi, o Mussiù Primi. Avanti di cundannà à unu bisogna à sente lu. A vostra moglie pò pienghje ma nigà, nò! (''Li porghje una lettara.'') MUSSIÙ PRIMI (''leghje a lettara à bassa voce'') ''Caru Mussiù, ''Cum'è avemu già cunvinutu, v’aspettu ghjovi in casa meia trà 5 ore è 7 ore cume l’altra volta. U me maritu ùn turnerà ch’è à 8 ore. Saremu soli è senza alcun suspettu. Cusì simu sicuri di fà la franca.'' ''Vi salutu distintamente.'' ''MARIETTA PRIMI.'' (''Da sè, dopu lettu:'') Hè corta corta ma più chjara ùn pò esse. È a scrittura è propiu quella di Marietta. Sò un omu ruvinatu ! (Cnn rabbia avvicinendu si à la moglie, sprufundata:) Hè toia o ùn hè toia, sta lettara ? (Madama hè incapace di pruferì parolla.) Donna perfida ! chì tace accunsente. (''Li dà un pattone. Madamu Prima, fora di sè, si ritira più morta ch'è viva.'') MADAMA SECONDI : Site un brav’omu, o Mussiù Primi, è in Bastia tuttu u mondu vi stima, è cumpienghjerà a vostra disgrazia. Ma anch’eiu sò da pienghje. (''S’asciuva e lagrime.'') MUSSIÙ PRIMI Ma 'ssa lettara duve l’avete scaturita ? MADAMA SECONDI L’aghju trova ind’u scagnu di u me maritu. Ùn la videte ch’hè indirizzata ad ellu ? U me maritu ùn hè più un zitillacciu. Hè incapace di fà scimizie è ghjè da crede chì hè statu pruvucatu da 'ss’indegna. Avà sapete tuttu. (''Esce pienghjendu.'') ====Scena III==== ''MUSSIÙ PRIMI, solu.'' Per vita meia, què hè un bruttu sonniu. Ch'è Marietta m’inganni mi pare incridibile. Ùn mi vede mai tuttu. Chéri di qui, chéri di là, ùn hà altre parolle in bocca. Ùn sà cosa fà per fà mi piacè. Ùn escu mai una volta senza ch’ella ùn m’accumpagni fin’à la porta è ghjè sempre in finestra ad aspittà mi quandu stò per rientre in casa. Mi rende contu di tutti i so passi è di tutti i so pinseri. Fin quì, in Bastia, ùn ci era altri detti : Madama Primi hè u fiore di tutte e spose! Cosa diciaranu dumane da San Ghjiseppu à Toga? Perchè ùn ci hè à dì: Più bella prova di a so infideltà ùn si pò avè. (''Rileghje a lettara :'') A faremu. franca, saremu soli è senz’alcun suspettu. Chì calma perfida ! Parla cum'è u pueta. A ponu dì: A donna hè un sirpente velinosu, a bucia incarnata, un misteru insundabile. (''Sente à Marietta chì suspira è si lagna''): Pienghji puru, o falsò! Ti l’hai cerca. Ma fendu a to disgrazia hai fattu ancu a meia. Pazienza! U castigu hà da vene per tutti. Ma prima vogliu andà à sente l’umacciu ch’hà scumbiatu a me mugliaccia, eppo da corsu faraghju a me vindetta senza remissione. Tutt’è dui ci hanu da passà. ===SECONDU QUADRETTU=== ''Ind’u scagnu di Mussiù Secondi'' ====Scena prima==== ''MUSSIÙ SECONDI è MUSSIÙ PRIMI'' MUSSIÙ SECONDI (''da sè, videndu entrà Mussiù Primi'') : Tè! Mussiù Primi. Cosa vole à st’ora, 'ss’arnese ? Avarebbe forse scupertu... MUSSIÙ PRIMI, impassibile ùn dice nunda. MUSSIÙ SECONDI: Cosa desiderate, o Mussiù ? Ind’u me magazinu accantu ci hè làmpane di tutte e grandezze, di tutte e marche, di tutti i prezzi. MUSSIÙ PRIMI (''severu'') : Ùn sò ghjuntu per cumprà! (''Da sè:'') Circhemu di cunsirvà u nostru sanguefredu. MUSSIÙ SECONDI : Ah! capiscu : site ghjuntu per vende. Ma hè troppu tardi: per st’annu tutte e me cummande... MUSSIÙ PRIMI : È nemmenu sò ghjuntu per vende. In stu momentu ùn si tratta di questione d’interesse. Si tratta di questione d’onore. Aiò, o Mussiù Secondi, ùn fate u Vinachese! Ùn hè a prima volta chì mi videte, è oramai in Bastia ci cunnuscemu tutti. MUSSIÙ SECONDI (''hà messu i spichjetti'') : Ah! scusate, o Mussiù Primi... Ch’acceghi s'è v’avia cunnusciutu! Cosa volete? S’invechja è a vista si ne và... Altru ch’è vi cunnoscu! È megliu aghju cunnusciutu i vostri genitori. Chì donna a vostra mamma! Ella sì, chì sapeva guadagnà li è fa a so sacchetta! Di 'sse donne, oghje in Bastia si n’hè persa a grana... MUSSIÙ PRIMI : A sapemu! (''Da sè:'') Chì gulpone! Ùn sò cosa mi tene di minà li subitu un cazzottu sopra u muccichile... MUSSIÙ SECONDI : È vostru babbu! Era assai più attimpatu di mè, ma nimu a li faceva; quante volte s’hè andatu cun ellu per 'ssu Pinetu à caccia à e culumbelle! MUSSIÙ PRIMI : A caccia à e culumbelle, n’hè? E avà. appressu à e culumbelle ùn ci andate più? MUSSIÙ SECONDI : Ùn hè u laziu chì manca è la gamba hè sempre lesta, ma a vista... MUSSIÙ PRIMI: Dite : avete cunnusciutu u me babbu è a me mamma. È a me moglie ùn la cunnuscete? MUSSIÙ SECONDI : Mi pare di cunnosce la di vista : una bella bruna ch’hà tuttu per ella, n’hè ? MUSSIÙ PRIMI : Sì per ella... (''Da sè :'') è per l’altri. (''Forte :'') Allora dite chì a cunnuscete appena... MUSSIÙ SECONDI : Appena... MUSSIÙ PRIMI : È s'è eiu vi pruvassi chì a cunnuscete binissimu? MUSSIÙ SECONDI : Ùn ci sarebbe nulla di male... MUSSIÙ PRIMI : A cridete ? O Mussiù Secondi, ùn vi basta d’esse furbu, site dinò insulente! Ùn ci hè nunda di male, n’hè, à disunurà una donna, ad avilì un omu, à mette u scumpigliu ind’ una casa? MUSSIÙ SECONDI (''da sè :'') L’omu hè scemu o imbriacu... Cunvene di schisà le... (''Forte :'') Scusate, o Mussiù Primi, avete certi discorsi chì mi piacenu pocu. A collara v’acceca è site, senza dubiu, vittima di qualchì malintesu... MUSSIÙ PRIMI: Chì tanti malintesi! (Li mette u lettera sott’ à l’ochji j Avarete a fronte di nigà? MUSSIÙ SECONDI : 'Ssa lettara, ùn la negu, hè indirizzata à mè. Ma duve l’avete trova ? Chì vi l’hà data? (''Da sè:'') Aghju capitu! (''Scrigna una porta è chjama.'') Fidalma? Fidalma ?... ====Scena II==== ''I STESSI, più MADAMA SECONDI'' MADAMA SECONDI (''da sè, videndu Mussiù Primi'') : Avà sò bella! Sentu vene a libicciata !... MUSSIÙ SECONDI : Senti, o Fidalma! Allora, ùn la voli ancu perde l’abitudine di frughignà ind’u me scagnu? Sì sempre a stessa? MADAMA SECONDI : Sì, perchè listessu sì sempre ancu tù. Videte, o Mussiù Primi, ùn ci hè serva o patrona chì si ne vada liscia caschendu indi 'ssa trappula. À tutte li mette e zampe addossu ; hè un veru scandalu. MUSSIÙ SECONDI (''li dà un pattone'') : Intantu achjappa ti què! U restu si rigulerà stasera... MADAMA SECONDI (''scappa pienghjendu è gridendu'') : Ch’ellu ti sia resu da u boia, o mullizzô! ====Scena III==== ''MUSSIÙ PRIMI è MUSSIÙ SECONDI'' MUSSIÙ SECONDI : Ùn fate casu à e so parolle, o Mussiù Primi! Hè propiu una bistiola cumprimittente! Ghjalosa cum'è una gatta! In ogni donna vede una rivale è mi face passà una vita da cani... MUSSIÙ PRIMI : Oghje, però, vi sarebbe difficile di pruvà ch’ella hà tortu a vostra moglie ed eiu u pattone chì voi li avete datu un esciaraghju di quì senza ripurtà lu sopra a vostra faccia, multiplichendu lu. Saperete ciò chì costa d’andà à circà a moglie d'un' onest’omu. (''Alza la manu.'') MUSSIÙ SECONDI : Un po pianu, o Mussiù Primi! Ùn sò ancu un omu ad avè paura d’un altr’omu ed eiu, s'è u vostru casu ùn fussi scusevule, hè un pezzu ch’e vi avaria messu à la porta cun qualcosa daretu... MUSSIÙ PRIMI : Chì tuppè! MUSSIÙ SECONDI : Ùn ci hè tuppè chì tenga! Ma sintite: Sì, a cunnoscu a vostra moglie. Sì, a lettara chì m’avete fattu vede hè à mè, propriu à mè chì l’hà scritta. Ma s'è sapeste tuttu... MUSSIÙ PRIMI : Ma parlate subitu allora... Ùn dumandu megliu ch'è di sapè tuttu... MUSSIÙ SECONDI : Impussibile : prima di dumane ùn possu parlà. Sò ligatu da u segretu prufissiunale... MUSSIÙ PRIMI : Cusì parlanu i preti, l’avucati è i birbanti cum'è voi! MUSSIÙ SECONDI : Site propriu cumpromittente, vi dicu! Vi ghjuru sopra l’onore è sopra i sacramenti ch'è dumane saparete tuttu... MUSSIÙ PRIMI (''da sè''): Ch’aghju da fà? (''Forte:'') Ebbè, simu intesi, Mussiù Primi! Circaraghju d’avè pazienza fin’ à dumane. Ma tenete à mente ch'è, s'è in stu mumentu, à l’insultu aghjunghjete a burla dumane pudarete fà u vostru attu di cuntrizzione. Vi la ghjuru anch’eiu sopra l’onore è sopra i sacramenti! ===TERZU QUADRETTU=== ''Ind’u salottu di Madama Terzi'' ====Scena prima==== ''MUSSIÙ PRIMI, solu.'' (''Da sè'':) Cun tutti st’impicci è imbrogli ùn sò più cosa pinsà. In primu locu, Secondi ùn mi pare omu à fà capricci : hè vechju, malconciu è vi sputa in faccia quand’ellu vi parla. Vistu l’omu, vista a ragione è un credu chì Marietta abbia pudutu innamurà si d’ellu. Però cù e donne ogn’aspittà si à tuttu : si n’hè vistu tante chì si sò innamurate di veri mostri mentre avianu a scelta. Cume a dice u pruverbiu : Amore è tigna ùn guardanu duve si mettenu. Pudaria accade dinò ch'è 'ssu vechju arnese travagli pe u contu di qualch’altru! A capochjula d’un ruffianu ùn li manca! Un segretu, hà dettu, un secretu prufissiunale! Cosa diaule pò esse ? Una cosa certa hè ch'è a lettara hè custì è chì ghjè Marietta chì l’hà scritta! Saremu soli! A faremu franca! Cosa cuntava di fà franca 'ssa Marietta? Andemu à vede ciò chì pensa di tuttu què, mammasò... Ùn aghju trovu à Marietta in casa nostra; è dunque quì, è mammasò ghjè à u currente. Ma eccu la! (''Entra Mudama Terzi.'') ====Scena II==== ''MUSSIÙ PRIMI è MADAMA TERZI'' MADAMA TERZI : Ah! site voi ? Tuttu voi ? Avete un bellu curagiu à vene in casa meia! Ci hè 'ssa povara figliola ch’ùn hà calatu ochju tutta a santa nuttata. È ind’u so corpu, da ieri sera, ùn ci hè scesu un brisgiulu di pane... Ùn face ch'è pienghje : "Ambrosgiu hà intaccatu u me onore! Mi hà datu un pattone! " Altre parolle ùn li si pò caccià di bocca... Una moglie tutt’amore, tutta riguardi !... No, ùn ne erate degnu! Maladiscu u ghjornu ch’aghju datu u cunsensu... MUSSIÙ PRIMI : Ma sintite, o mammasò! Lasciate mi parlà... MADAMA TERZI: Ch’ete da dìne ?... Minà à me figliola ! Ùn’ inghjuria simile ùn la possu inghjotte! Oh! nò, tenè! (''Li dà un pattone.'') Eccu quellu ch’avete datu à la me Marietta... Avà pigliate vi u meiu. (''Li ne dà un altru.'') Ampararete !... MUSSIÙ PRIMI (''da sè'') : Curnutu, forse. Schiaffittatu, di sicuru. Ma cuntentu, nò! Perdingulina! Qualchidunu hà da pagà le tutte... (''Forte:'') Accettu tuttu, o mammasò, perchè ùn vogliu mancà vi di rispettu. Ma lighjete què, almenu; lighjete a lettara chì a vostra figliola hà scrittu à un omacciu, eppo dite mi s'è ùn ci hè da fà perde a bussula à tutt’ognunu... (Li dà a lettara.) MADAMA TERZI (''leghje a lettara eppo da sè trinichendu u capu'') : Sta lettara scuncerta è ùn ci hè à dì ch’ella ùn sia di Marietta. Aghju avutu forse e mane troppu leste. Ma cosa l’hè pigliatu à 'ssa zitella ? Dighjà e so lagrime cundite di silenziu ùn mi sò tantu piaciute. Pussibile ch’ella abbia persu a capochjula à 'ssu puntu? (Entra a donna di casa, purtendu una lettara. Da sè :) Hè roba per Marietta ma possu puru leghje... (''Dopu lettu :'') Avà rispiru... Sia benedetta a santissima Vergine! Tuttu si spiega, o me ghjennaru, è, per l’appuntu, hè u troppu bon' core di Marietta chì hè cagione di tantu male! L’aghju sempre detta, eiu : 'ssa zitella ùn sà dì a so ragiò. Tenè, o indegnu, ampararete à ricumpinsà cusì male a vostra moglie è à piglià ombra per nunda. (''Porghje a lettara.'') Lighjete forte! MUSSIÙ PRIMI, angusciatu (''leghje'') : Petru Secondi, elittricista, à Madama Marietta Primi Madama, U vostru sposu hè vinutu à fà mi una scena à prupositu di l’ultima lettara chì m’avete scrittu è data li du a matta di me moglie. Mi sò difesu cù u vostru maritu cum'è aghju pudutu senza però tradisce u secretu. Vi rimandu a vostra prima lettara. Una volta letta, u vostru maritu turnerà quellu di prima senza altru rimorsu ch'è quellu d’avè vi sturbatu. Mi dispiace assai d’esse a cagione indiretta di ciò ch’hè stalvatu. Saluti rispettosi. P. SECONDI. (Mussiù Primi lascia scappà un suspiru.) MADAMA TERZI : Ùn suspirate ! Lighjete l’altra lettara avà, o scimigò. MUSSIÙ PRIMI (''leghje a lettara di Marietta'') ''Mussiù, Secondu u vostru cunsigliu mi sà decisa pe u plafonnier. E misure ind'è u scagnu di me maritu site già ghjuntu à piglià le. Ùn resta dunque più ch’è à piazzà a lampana. Vi pregu di vene ghjovi prossimu trà 5 è 7 ore. Cusì rientrendu in casa, versu 8 ore, M. Primi truverà u so scagnu schiaritu cum'è in pienu ghjornu. 'Ssu rigalu di a so moglie, u vigilia di u so festa, sarà per ellu una bella surpresa. Ed eiu saraghju ancu più cuntenta ched ellu. Contu sopra voi senza fallu.'' Saluti distinti. MARIETTA PRIMA. MADAMA TERZI : Eccu una tragedia chì finisce in cumedia. Chì ne dite, o Mussiù Primi? MUSSIÙ PRIMI : Cosa vulete ch’è vi dica, o mammasò ? A me gioia hè grande ma più maiò è u me rimorsu. Ma avale? MADAMA TERZI : Avale? Bisogna arrangià subitu st’affare. Aspittate... (Esce.) ====Scena III==== ''MUSSIÙ PRIMI, eppo MADAMA TERZI chì vene cun MADAMA PRIMI'' MADAMA TERZI (''sustinendu a figliola'') : Aiò, o Mariè! Ùn fà a cinnina; vai è posa accantu à u to maritu... MADAMA PRIMI: Nò, nò! M’hà umiliatu! inghjuriatu! minatu !... MADAMA TERZI : Posa quì allora è senti: u to maritu t’hà mancatu, a ricunnosce anch’ellu è ti ne dumanda scusa. Ma sappia ch’ùn ci hè veru amore senza ghjalusia... MADAMA PRIMI: M’hà minatu per nunda! MUSSIÙ PRIMI : Hè vera, a me mugliuccia, ma ti dumandu perdonu. (''Và à pusà accantu ad ellu.'') MADAMA TERZI : S’hè lasciatu accicà da la collara, o Mariè, ma sò ubligata di ricunnosce chì un altru, à la so piazza, averebbe fattu forse ancu peghju. Si sempre a stessa : una criatura. Cos’hè sta manera di scrive à l’omi: «Vinite à tal’ora. Saraghju sola. A faremu franca. » Invece di mette ti à pienghje è à suspirà avaristi duvutu almenu spiigà ti subitu è fà valè a to ragione; ùn ci sarebbe statu stu scumpigliu! MADAMA PRIMI (''pienghje'') : Ma ùn duvia dà mi un pattone... MADAMA TERZI : È torna : pattoni tuttu u mondu ne hà avutu è chì l’hà avuti i si tinarà. Un’altra volta tutti faremu e cose cun più calma. Ùn pienghje più, o Mariè! È voi, Ambrò, ascultate à mammasò : basgiate a vostra moglie è ch’ella sia finita. (''Mussiù Primi abbraccia u moglie.'') (''Casca u tindone.'') ==Da vede dinù== * [[Antone Bonifacio]] * [[U Scupatu]]: un antra cumidiola d'Antone Bonifacio [[Categoria:Teatru in lingua corsa]] 8dcr1n6i2ochwmniurdtpzr6nfiszgv Antone Bonifaziu 0 13144 191912 2009-11-02T19:30:33Z 90.36.249.213 Reindirizzamentu à [[Antone Bonifacio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Antone Bonifacio]] 55nktmfg3epgtzzw4hh2vz500eo7nf3 Barack Obama 0 13145 362291 362290 2019-06-06T20:51:04Z Jun Misugi 295 + cat wikitext text/x-wiki [[File:President Barack Obama.jpg|thumb|right|Barack Obama.]] '''Barack Hussein Obama II''' (natu u 4 [[agostu]] 1961) hè statu u 44imu Prisidente de i [[Stati Uniti d'America]] da u [[2009]] à u [[2017]]. Hè u prima [[americanu]] di culore è u prima à esse natu in [[Hawaii]]. Obama hè statu dinù u più ghjovane senatore di i Stati Uniti d’America, di u statu d'[[Illinois]], da [[ghjennaghju]] [[2005]] à a so demissione dopu à l’elezzione di prisidente in nuvembre [[2008]]. U 9 [[ottobre]] [[2009]], Obama hà vintu u [[Premiu Nobel]] per a Pace. ==Da vede dinò== *[[Listinu di i presidenti americani]] [[Categoria:Puliticante|Obama]] [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Obama]] [[Categoria:Americanu|Obama]] 9nr0b6u8ao3hcb5nae6me6ea4kc62nl Template:Indice-supranu-novu 10 13146 193431 193040 2009-11-25T19:00:05Z 90.28.194.120 wikitext text/x-wiki {| | width="50%" valign="middle" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[File:Pinicola enucleator.png|50px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%; " | '''Avifauna'''<br/> [[Acula marina]]&nbsp;- [[Acula marina corsa]]&nbsp;- [[Acula codibianca]]&nbsp;- [[Pichjarina]]&nbsp;- [[Altore barbutu]]&nbsp;- [[Cuccu]]&nbsp;- [[Alpana]]&nbsp;- [[Milvu]]&nbsp; - [[Cardalina]]&nbsp; - [[Puppusgiula]]&nbsp; - [[Margonu]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps edu languages.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Fauna'''<br/> [[Cignale]]&nbsp;- [[Ghjira]]&nbsp;- [[Ricciu]]&nbsp;- [[Muvra]]&nbsp;- [[Ranedda]]&nbsp;- [[Acertulone]]&nbsp;- [[Cervu corsu]]&nbsp;- [[Cuppulata d'Hermann]]&nbsp; - [[Lumaca d'Aiacciu]]&nbsp; - [[Topu mascaratu]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps bookcase.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Archeologia'''<br/> [[Castellu di Tappa]]&nbsp;- [[Frate è a Sora]]&nbsp;- [[Cuccuruzzu]]&nbsp;- [[Casa di l'Orcu]]&nbsp;- [[Casa di l'Orca]]&nbsp;- <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola_apps_kdmconfig.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Funghi'''<br/> [[Antropologia]]&nbsp;- [[Archeologia]]&nbsp;- [[Ecologia]]&nbsp;- [[Geografia]]&nbsp;- [[Geopulitica]]&nbsp;- [[Storia]]&nbsp;- [[Linguistica]]&nbsp;- [[Musicologia]]&nbsp;- [[Filosofia]]&nbsp;- [[Psicologia]]&nbsp;- [[Scenze cognitive]]&nbsp;- [[Scenze di l'informazione è di e biblioteche]]&nbsp;- [[Sociologia]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |} | width="50%" valign="top" | {| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5" |- <!----------------------------------------------> | width="10%" | [[Image:Nuvola apps kalzium.png|40px|center]] | width="90%" style="font-size: 95%;" | '''Flora'''<br/> [[Pavonu corsu]]&nbsp;- [[Sambula]]&nbsp;- [[Sciappapetra]]&nbsp;- [[Filetta sischese]]&nbsp; - [[Arburi di Ghjuda]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[File:Capitello modanatura mo 01.svg|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA; " | '''Storia'''<br/> [[Samperu Corsu]]&nbsp;- [[Ugo Colonna]]&nbsp;- [[Pasquale Paoli]]&nbsp;- [[Rinucciu di la Rocca]]&nbsp;- [[Carlu Bonaparte]]&nbsp; <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps atlantik.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Cantu'''<br/> [[Dormi, dormi, bel Bambin]]&nbsp;- [[Ciandarmaria di Sarra]]&nbsp;- [[Cucina]]&nbsp;- [[Divertimentu]]&nbsp;- [[Giardinu]]&nbsp;- [[Ghjocu]]&nbsp;- [[Nutrizione]]&nbsp;- [[Salute]]&nbsp;- [[Sessualità]]&nbsp;- [[Sport]]&nbsp;- [[Televisione]]&nbsp;- [[Turisimu]]&nbsp;- [[Trasportu]] <!----------------------------------------------> |- <!----------------------------------------------> | [[Image:Nuvola apps xmag.png|40px|center]] | style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Ricerca è navigazione'''<br/> [[Articuli di qualità]]&nbsp;- [[Indice alfabeticu]]&nbsp;- [[Indice tematicu]]&nbsp;- [[Pagine nuvelle]]&nbsp;- [[:Category:Principale|Radica di e categurie]] <!----------------------------------------------> |} |} dzkk67fc117d4c041doj4pbu10x2653 Umberto Eco 0 13147 360214 359181 2018-09-22T11:43:15Z 93.34.152.143 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Umberto Eco 01.jpg|thumb|200px|Umberto in u 2005]] '''Umberto Eco''' ([[Lisandria]], 5 ghjennaghju 1932 - [[Milanu]], 19 ferraghju 2016) hè statu unu [[scrivanu|scrittore]], [[filusufia|filosofu]], accademicu, semiologu, [[linguistica|linguista]] è bibliòfilu [[Piemonte|piemuntese]] di fama [[mondu|internazziunale]]. Da u [[2008]] era prufessure è prisidente di a Scola Superiore di Studi Umanistici à l'[[Università]] di [[Bologna]]. Hà [[littiratura|scrittu]] numarosi saggi di semiotica, [[estetica]] di u [[mediu evu]], [[linguistica]] e [[filosofia]], è [[littiratura|rumanzi]] di sucessu. Ha pigliatu u diploma [[università|universitariu]] in [[filosofia]] in u 1954 à l'Università di [[Torinu]] incù Luigi Pareyson incù una tesi nant'à l'estetica di Tummasu d'Aquino. ==Opere== ===Romanzi=== * '''U nome di a rosa''' (1980) - Da quessu u libru hè derivatu u film omonimu incù [[Sean Connery]], [[Christian Slater]] è [[Ron Perlman]]. * '''U pèndolo di Foucault''' (1988) – * '''L'isula di u ghjornu nanzu''' (1994) - * '''Baudolino''' (2000) - * '''A misteriosa fiara di a regina Loana''' (2004) - * '''U cimiteru di Praga''' (2010) - ===Altre opere=== Eco ha dinù scrittu numarosi saggi di filosofia, semiotica, linguistica, estetica: * '''Diariu minimu''' (1963), Milanu: Mondadori (incù a famosa Fenomenologia di Mike Bongiorno e u famoso Elogio di Franti). * '''Sviluppu di a estetica di u Mediu evo''' (1959), Milanu: Marzorati. * '''Arte è bellezza nantu a estetica di u Mediu evo''' (1987), Milanu: Bompiani. [[Categoria:Economisti]] [[Categoria:Scrivanu]] rwx7qb0xv5tggow8iyrmmjzpw15l2si Cervu corsu 0 13148 192195 2009-11-06T17:25:57Z 90.9.103.158 Reindirizzamentu à [[Cervus elaphus corsicanus]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cervus elaphus corsicanus]] lbytbg1wcq2t3gal2wkac61xzqeypnv Pinochju 0 13150 358532 350248 2018-02-06T22:58:40Z 2602:306:83A9:3D00:4874:C2F0:7F10:186C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Pinochju''''' (tìtulu [[lingua inglese|inglese]] è [[lingua francese|francese]]: ''Pinocchio'') hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] d'animazione è drama di l'annu [[1940]], realizatu da [[Hamilton Luske]] è [[Ben Sharpsteen]]. E voci di i rolli principali sò state parlate da [[Cliff Edwards]], [[Dick Jones|Dickie Jones]], [[Christian Rub]], [[Mel Blanc]], [[Walter Catlett]], [[Charles Judels]], [[Evelyn Venable]] è [[Frankie Darro]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1940]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 8neb59ryt1a6y63u9na51rfesjsvejn Ager Gun 0 13151 350954 350177 2015-07-09T17:22:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ager Coffee Mill Gun IMG 2685.JPG|thumb|right|260px|L'Ager Gun in un museu]] L''''Ager Gun''' o '''Union (Repeating) Gun''' fù una di e prime [[mitragliatrice|mitragliatrici]] (manuali). Hè stata aduprata in a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865). Ùn si sà micca quale fù lu inventore di ssa arma é quandu hè stata inventata. Di règula, si dice chè u meccànicu [[Wilson Ager]] l'hà custrutta in l'anni 1860/61. Ma ancu i nomi di Edward Nugent é William Palmer si lèganu incù l'Union Gun. Pò ésse chè l'orìgine di l'arma si trova in l'annu 1855 (o ancu prima). Fù una mitragliera meccànica, micca cumpletamente autumàtica cum'è e mitragliatrici oghjinche. Avìa una cadenza di 150-160 colpi per minutu é hà pudutu tirà à una distanza effettiva di 1000 yards (più di 900 metri). Di ghjugnu 1861, l'Ager Gun hè stata prisentata à lu presidente [[americanu]] [[Abraham Lincoln]]. In a Guerra Civile Americana, a [[U.S. Army]] hà avutu almenu 64 mitragliatrice di ssu tipu. A [[U.S. Navy]] avìa alcuni esemplari dinò. L'Ager hè stata aduprata, per esempiu, durante e battaglie seguenti: [[Battaglia di Seven Pines|Seven Pines (o Fair Oaks)]], [[Battaglia di i Sette Ghjorni]] (tutte é dùie in u 1862), [[Battaglia di Petersburg|Petersburg]] (1864). [[Categoria:Mitragliosa|Ager]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Ager]] [[Categoria:Arma à focu]] 6thi45rfht5bzeit6nguy2tne18g416 Gatling Gun M1862 0 13152 350176 332560 2015-07-07T22:04:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gatling Model 1862.JPG|thumb|300px|Gatling Gun M1862 Tipu I]] A '''Gatling Gun Mudellu''' (cortu:'''M''') '''1862''' fù una di e prime [[mitragliatrice|mitragliose]] (meccàniche). Hè stata usata in a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865). A cadenza nurmale hè stata di 150-200 colpi, a cadenza massimale di 600 colpi per minutu. Hè stata aduprata durante a [[Battaglia di Petersburg]] in u [[1864]]/[[1865]]. [[Image:Gatling gun 1862 Type II (2).jpg|thumb|300px|Gatling Gun M1862 Tipu II]] [[Categoria:Mitragliosa|Gatling M1862]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Gatling M1862]] [[Categoria:Arma à focu]] 83885ehg596d3vrpugxxqnl3hg7sy9j Categoria:Mitragliosa 14 13153 327835 318300 2013-03-16T15:04:11Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 36 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q7132805]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Bologna 0 13154 331718 329761 2014-03-23T14:05:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Bologna''' hè una cumuna è una cità taliana, capilocu di a regione [[Emilia è Romagna]] è di a pruvincia omonima. Raghjunghje i 375.985 abitanti. Hè un centru universitariu, industriale, culturale è scientificu di i più impurtanti di u paese. [[Categoria:Cumuna d'Italia]] m2nf35rrs2js370tncbgvbtklvpzd3a Mozart 0 13155 333529 325655 2014-03-23T14:41:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wolfgang-amadeus-mozart 1.jpg|thumb|right|200px|Wolfgang Amadeus Mozart]] '''Wolfgang Amadeus Mozart''', (u nome cumpletu era ''Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart'') ([[Salisburgu]] 27 ghjennaghju 1756– [[Vienna]] 5 decembre 1791), fù unu prolificu è impurtante musicante austriacu di l'epica classica. == Opere principali == * 41 sinfonie * 27 concerti per piano * 5 concerti per violinu * 22 opere liriche [[Categoria:Musicante]] qki0210n5vy8fk2utqnbdioj4pusmba Browning Automatic Rifle 0 13157 350168 348976 2015-07-07T22:01:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:BarM1918VWM.jpg|thumb|300px|U BAR M1918]] A '''Browning Automatic Rifle''', o cunnusciutu sempliciamente cum'è "u '''BAR'''" hè una [[mitragliosa]] leghjera di una cadenza finu à 650 colpi/minutu chì hè, per esempiu, stata usata da e forze armate americane da u 1918 à l'anni 1960. ==Da vede dinò== *[[M1 Garand]] *[[Henry Rifle]] *[[munizione]] *[[MG3]] *[[Sharps Rifle]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Mitragliosa|BAR]] og7jdjicvqohesygmg9xtr3otddnsw5 Munimentu di a Terra Sacra in Vignola 0 13158 333536 195040 2014-03-23T14:41:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Terra Sacra.jpg|thumb|right|300px|U Munimentu di a Terra Sacra in Vignola]] U '''Munimentu di a Terra Sacra in Vignola''' hè un munimentu di [[Corsica]]. Hè situatu annantu à a cumuna d'[[Aiacciu]], à u liveddu di u stradonu chì và versu l'[[Isuli Sanguinari]], à u cantu di u mari, in [[Vignola]]. Hè unu di i sei munimenti ditti di a "Terra Sacra" chì sò stati custruiti in u mondu da 1929 à 1933. Difatti, i sei munimenti, cuncipiti da u scultori [[Gaston Deblaize]] sò stati eretti in parechji loca: * à Arlington, in i Stati Uniti d'America: erettu in 1927 * in [[Parighji]], in una cappedda l'[[Invalidi]]: erettu in 1929 * annantu à u scogliu di Guernic in [[Francia]]: erettu in 1931 * in u paesi nativu di Gaston Deblaize, in [[Francia]]: à Cinq Mars la Pile, vicinu à Tours * in Vignola in [[Aiacciu]]: erettu in 1933 * à Bois-le Prêtre: 'ssu ultimu munimentu fù erettu dopu à a morti di u scultori, in 1935, à l'iniziativa di a so moglia [[File:Terra Sacra3.jpg|250px|left]] U munimentu di Vignola hè un umaghju è una tistimunianza di a ricunniscenza pà i millai di corsi chì sò morti duranti à prima guerra mundiali. In cima di u munimentu, ci si trova a terra colta in dodici loca ind'eddi ci funi i battagli. Ci hè una stela annantu à u munimenti di Vignola, ind'eddi si vedini i spichi di [[granu]]. 'Ssa stela hè stata creata da Gaston Deblaize, in mimoria d' Alexandre, mortu l'ottu uttrovi 1918, à un mesi di l'armistiziu. Alexandre murì in l'attaccu di u Wallmüller ed era u cumpagnu di Gaston Deblaize, chì fù dinò unu di i cumbattanti di a guerra di 1914. 'Ssu granu annantu à a stela di u munimentu di Vignola hè un simbulu di fertilità è di rinascita. Si rifarisci à a vulintà di trasmetta u missaghju chì u sacrifiziu di tanti viti hè statu mori utili è hà parmissu di suminà un' antru avvena. Hè cusì chì tutti l'anni, l'ondici nuvembri, ci sò la ghjenti chì vani à spona u granu davantu à u munimentu di Vignola. U munimentu di Vignola hè statu inauguratu u 30 sittembri 1933. Erani prisenti Gaston Doumergue è [[Ghjacintu Campiglia]], u merri d'[[Aiacciu]] à l'ebbica. ==Rifarenzi== * Corse-matin ''U munimentu di a Terra Sacra'', 12 nuvembri 2009 (in francesu) * [http://www.gueules-cassees.asso.fr/gueules_images/revues/312/docs/all.pdf I munimenti di a Terra Sacra, p. 9-13 (in francesu)] ==Da veda dinò== * [[Aiacciu]] [[Categoria:Munimentu di Corsica]] tbbaahxtsxzbsh8znsg19x3oh1mfwtt Johannes Brahms 0 13159 348749 332893 2015-07-06T09:19:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Johannes Brahms 1853.jpg|thumb|right|Johannes Brahms]] '''Johannes Brahms''' era natu à [[Amburgu]] u 7 [[maghju]] 1833 hè mortu a [[Vienna]] u 3 [[aprile]] 1897. Hè statu unu di più importanti [[musicanti]] [[Germania|alemani]] di u periodu romanticu [[Categoria:Musicante]] dp87uwpnswtcjmcvy4so4g5d8hbk4ay Ottawa 0 13160 333766 325658 2014-03-23T14:46:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Museum-civ.jpg|right|300px|thumb|Ottawa]] '''Ottawa''' hè a capitale di u [[Canadà]]. Hà à l'incirca 1 milione d'abitanti. [[Categoria:Cità di u Canadà]] 334ka94nf7l4xm6fu3by8pwnhd0hw09 Toronto 0 13161 350527 334688 2015-07-09T09:11:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Toronto - ON - Toronto Skyline2.jpg|thumb|250px|U centru di Toronto]] '''Toronto''' hè a cità a più grande di u [[Canadà]]. Ha più di 600 km² di superficia è circa 5 milioni d'abitanti. ==Da vede dinò== *[[York University]] [[Categoria:Cità di u Canadà]] 56kp06yf2yyc05egwmi5k194voo4ra4 Sguìzzera 0 13162 354499 354498 2016-07-02T18:09:29Z 92.158.139.192 wikitext text/x-wiki [[File:Coat of Arms of Switzerland (Pantone).svg|right|150px]] A Svizzera o Cunfederazione svizzera hè un paese d'Europa cintrale è, sient'è certe definizione, di u Punente, furmatu da 26 cantoni, incù Berna per capitale, qualchì volta chjamata " cità federale ". Hè cuttighjata da l'Italia à u sudu, a Francia à u punente, a Germania à u nordu, è l'Austria è u Liechtenstein à livante. A Svizzera hè un paese senza costa oceanica, ma chì dispone d'un accessu direttu à u mare per u Renu (Cunvinzione di Mannheim). A superficia di u paese hè di 41 285 km2. Hè geugraficamente divisa trà l'Alpe, l'altupianu svizzeru è u Giura. Mentre chì l'Alpe occupanu a forza parte di u territoriu. A pupulazione di a Svizzera varca i 8 milioni d'abitanti ed hè per u più cuncintrata annantu à l'altupianu, dunde si situeghjanu e cità e più maiò. Frà elle, Zurich è Geneva sò dui grandi centri ecunomichi è cità mundiale. U stabilimentu di a Cunfederazione svizzera hè tradiziunalmente datatu à u 1a aostu [[di u 1291]], chì hè annualmente cilibratu cum'è [[Festa naziunale svizzera|Festa naziunale]]. U paese hà una longa tradizione di [[Neutralità perpetua di a Svizzera|neutralità pulitica è militaresca]] è ùn hà righjuntu e [[Organisazione di e Nazione Unite|Nazione Unite]] ch'è in u [[2002]]. Eppuru mantene una pulitica straniera attiva è hè à spessu implicata in u prucessu di custruzzione di a pace intornu à u mondu<ref>Thomas Fleiner, Alexander Misic, Nicole Töpperwien, ''Swiss Constitutional Law'', p. 28, Kluwer Law Internaziunale</ref>. A Svizzera hè dinù a culla di u [[cumitatu internaziunale di a Croce Rossa]] è aggronda numerose [[organisazione internaziunale|organisazione internaziunale]], frà e quale u sicondu più grande Offiziu di e Nazione Unite in Geneva. A Svizzera pussede u quartu PIB numinale u più altu di u mondu per abitante, è ancu l'ottesimu PIB in parità di putere d'acquistu sient'è u Creditu svizzeru è u FMI. I Svizzeri anu a siconda più alta spiranza di vita in u mondu annantu à a lista publicata da u DAES di e Nazione unite. A Svizzera hè classificata cum'è unu di i deci paesi e menu currotti, è inoltre, annantu à e cinque ultime annate u paese hè statu classificatu prima in termini di cumpetitività turistica è ecunomicu rispittivamente sient'è u Rapportu annantu à a cumpetitività mundiale è u Rapportu annantu à a cumpetitività di u sittore di i viaghji è di u turismu, tremindui rializati da u foru ecunomicu mundiale. Zurich è Geneva sò statu treminduie classificate frà e cità i più aggradevule in u mondu per e so qualità di vita sient'è un classamentu rializatu da Mercer. {{c-supranu}} [[File:Flag of Switzerland (Pantone).svg|thumb|A bandera di a Svizzera]] ==Da vede dinò== *[[Inn]] [[Categoria:Europa]] kr1ar2eda8redy9s7m8o0edmqyvzgk5 Guerra Civile Americana 0 13163 362643 362633 2019-07-01T19:20:46Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:DCF7:CA7A:D373:40F4 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:USA Map 1864 including Civil War Divisions.png|thumb|I stati di u nordu è di u sudu in a Guerra Civile]] A '''Guerra Civile Americana''' fubbe a [[guerra]] trà i stati di u [[nordu]] è i stati di u [[sudu]] di i [[SUA]] da u [[1861]] à u [[1865]]. Ci sò stati più di un mezu milione d'omini morti è circa un milione di cavalli morti. Hè suvente cunsiderata cum'è a prima guerra muderna è tutale di a storia. [[File:Bodies on the battlefield at antietam.jpg|right|350px]] ==Da vede dinò== *[[Robert Edward Lee]] *[[Thomas Jonathan Jackson]] *[[William Tecumseh Sherman]] *[[Battaglia di Cold Harbor]] *[[Ager Gun]] *[[Gatling Gun M1862]] *[[Henry Rifle]] *[[Sharps Rifle]] *[[Spencer Repeating Rifle]] *[[Williams Gun]] *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:America]] [[Categoria:Storia]] 4teo5xbnp8nl57d8t703gnqjl6f9nea Union Repeating Gun 0 13164 192721 2009-11-13T15:00:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ager Gun]] 9ftuzts8qyvcgsfyjmmpoebyk0jcrox Mitragliosa 0 13165 333471 325662 2014-03-23T14:40:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''mitragliosa''', ancu chjamata '''mitragliatrice''', hè un'arma à tiru ràpidu. E prime arme d'issu tipu - chì sò torna state meccàniche (o manuali) - sò state criate in l'anni 1860 (per esempiu l'[[Union Repeating Gun]] o u [[Gatling Gun M1862|Gatling M1862]]). A prima mitragliosa cumpletamente autumàtica hè stata custrutta in u [[1883]] da [[Hiram Maxim]]. Esiste u tèrmine '''mitragliera''' dinò, ma chì hè usatu particularmente pè una mitragliosa greve, una mitragliatrice pisìa. [[Categoria:Mitragliosa|!]] bfk0r5vifzc269hhjq8npz9sgl9njd6 Mitragliatrice 0 13166 192728 2009-11-13T16:36:14Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mitragliosa]] crk5z5sovxbg0a4dmm2bzsapp30w5oy Ghjuvan' Ambrosi 0 13167 358351 358342 2018-01-19T17:38:22Z 90.37.133.75 wikitext text/x-wiki '''Ghjuvan' Ambrosi''' (1910-1974) : [[scrivanu]] in lingue [[lingua corsa|corsa]] è [[lingua francesa|francesa]]. U so cugnome era ''Lenzulone''. Natu in E Valle di [[Rostinu]], di a so arte fù cummissariu divisiunariu di pulizza in continente. Ma sopratuttu era un impruvisatore, poeta è ghjurnalista cunnisciutu da tutti. Dopu à u 1945 è fin'à circa u 1952 a maiò parte di l'abitanti di a Corsica è anche i corsi in Cuntinente aspettavanu a so emissione settimanale nantu à Radio Monte Carlu: 'ssa ghjente ascultava "Lenzulone" chì parlava in corsu. Fù u fundadore di l'[[Accademia Corsa]] di [[Nizza]]. ==Opere in lingua corsa== * Poesie ==Opere in lingua francesa== * La Corse et ses mystères, * Commissaire de quartier (1959). * La vendetta ne tue pas l'amour (1972)... [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] d9dhwjj9llfy9ibt6ovr5fh9ykvs7zn Nuvara 0 13171 333638 218230 2014-03-23T14:43:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Nuvara''' (Nuara) hè una cumuna è una cità taliana, capilocu di a pruvincia omonima. Hè a siconda cità Piemuntese per pupulazione (Dopu [[Torinu]]), cù un'agglumerazione urbana chì raghjunghje 103.000 abitanti. Hè un centru agricolu, industriale, universitariu. U simbolu di a cità hè a cupola di a Basilica di San Gaudenzio, chì face 122 metri. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Piemonte]] suaixveytsrcystw66qvpw19fyz2i9n Edmonton 0 13172 332324 325663 2014-03-23T14:17:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:DWEdmonton1.jpg|thumb|250px|U centru di Edmonton]] '''Edmonton''' hè una cità in u [[Canadà]]. Hè a capitale di a pruvincia d'[[Alberta]]. Ha più d'un milione d'abitenti è incù una superficia di circa 684 km², Edmonton hè una di e più grande cità di u paese è di u cuntinente di [[America di u Nordu]]. [[Categoria:Cità di u Canadà]] rkzmsubew16dvxupkb80o9z3y7rsjwm Aerospaziali 0 13173 356204 356202 2017-01-07T07:14:45Z Tulsi Bhagat 9909 Annullata la modifica 356202 di [[Special:Contributions/Ha0nky|Ha0nky]] ([[User talk:Ha0nky|discussione]])(reverted test edit) wikitext text/x-wiki L''''aerospaziale''' (nume cummunu femininu) hè una disciplina [[Scienzi di l'Universu|scientifica]] gruppendu e tecniche di l'[[aeronautica]] (dispiazzamentu inde l'[[atmosfera]], impieghendu pè esempiu [[aviò]] o [[elicotteru|elicotteri]]) è quelle di l'[[astronautica]] (dispiazzamenti ind'u spaziu, dunque fora di l'atmosfera, ma ancu interplanetarii). == Introduzione == == Storia == == I veiculi == == Da vedè ancu == [[Areonautica]] == Ligami == [[category:Scienza]] nugb68fif8vop2ektctx0dkr8thmdd0 5 di nuvembre 0 13174 192873 2009-11-17T10:23:12Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[5 nuvembri]] 74ff9dvxoosc2c77e42gqfqw5bfa4uf Ontario 0 13175 355719 355718 2016-11-04T08:33:07Z DARIO SEVERI 10718 Small correction wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ontario in Canada.svg|thumb|Ontario - Canadà]] '''Ontario''' hè una pruvincia di u [[Canadà]], hà una superficia di 1.076.395 km² è tene una populazzione di 12.851.821 abitanti (2011). A capitale è ancu a cità più grande hè [[Toronto]]. [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] g3z8s2wfxs8c4fqh44ntkjhjie1h15f Montréal 0 13176 348407 333519 2015-07-03T15:08:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Montreal Twilight Panorama 2006.jpg|thumb|400px|U centru di Montréal]] '''Montréal''' hè a seconda più grande cità di u [[Canadà]]. Ha più di 360 km² di superficia è à l'incirca 3,7 milioni d'abitenti. ==Da vede dinò== *[[Céline Dion]] [[Categoria:Cità di u Canadà]] c1y0lydmm8ha50x1onzt0ddxwt8qxe8 Categoria:Filmu d'animazione 14 13177 335546 325667 2014-03-23T18:10:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà]] 7y3v3irfal01jbj0ggkyo4xg68rmc90 Categoria:Filmu di l'annu 1940 14 13178 337446 337404 2014-09-06T12:18:44Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1940‎|1940]] kdo6uie3ivzagruy0i0dtkuuepzukqk Malatìa di Parkinson 0 13179 354085 350558 2016-05-18T13:59:15Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''malatìa di Parkinson''' hè una malatìa neurològica cù la quale sparisce a capacità di cuntrullà i muvimenti di a [[omu|persona]], di u corpu. ==Da vede dinò== *[[medicina]] [[Categoria:Medicina]] 2hvblevxfj27h3jcwquv4h6jeqilp9z Malatia di Parkinson 0 13180 192898 2009-11-17T16:31:20Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Malatìa di Parkinson]] h2xkfw2e1ptqlj83i4wk6fqdt48cul8 James Woods 0 13181 345928 342676 2015-07-01T13:08:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:RobertDeNiroJenniferConnellyJamesWoodsCannes.jpg|thumb|Woods, [[2012]]]] '''James Howard Woods''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] chi ha ricivutu duie numinazione pè un [[Oscar]]. Era natu u [[18 d'aprile|18 d'aprile]] [[1947]] in [[Vernal]], [[Utah]]. [[Categoria:Attore|Woods, James]] [[Categoria:Americanu|Woods, James]] qi7ik4jgc255yewuwcghboy1z3f33u8 Kiefer Sutherland 0 13182 345936 332942 2015-07-01T13:27:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Kiefer Sutherland3.jpg|thumb|Sutherland, [[2009]]]] '''Kiefer William Frederick Dempsey George Rufus Sutherland''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Sutherland, Kiefer]] [[Categoria:Canadianu|Sutherland, Kiefer]] 601b18oeil4dfa3h3sqapvj79qfs8i9 Phil Collins 0 13183 360086 333870 2018-09-06T10:14:43Z Eurohunter 3864 /* opere da solista */ wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Phil Collins.jpg|thumb|right|Phil Collins à [[Perugia]] in u [[1996]].]] '''Philip David Charles "Phil" Collins''' (Chiswick, [[30 di ghjennaghju]] [[1951]]) hè un baterista, cantante è compositore inglese famosu cume solistu è cumponente di u storicu gruppu di [[Genesis]]. ==Opere da solista== * - ''Face Value'' (1981) * - ''Hello, I Must Be Going!'' (1982) * - ''No Jacket Required'' (1985) * - ''12"ers'' (1988) * - ''But Seriously'' (1989) * - ''Serious Hits... Live!'' (1990) * - ''Both Sides'' (1993) * - ''Dance into the Light'' (1996) * - ''Testify'' (2002) [[Categoria:Musicante|Collins, Phil]] [[Categoria:Britannicu|Collins, Phil]] p6nc4miobhafo081oo1k0b0zo1w4t05 Calgary 0 13184 331805 325672 2014-03-23T14:06:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Calgary3-Szmurlo.jpg|thumb|250px|U centru di Calgary]] '''Calgary''' hè una cità in a pruvincia [[Canada|canadiana]] di [[Alberta]]. Hè a cità a più grande di sta pruvincia. [[Categoria:Cità di u Canadà]] 6mdb3l267ynuz5kfvm8js03l5wdipl7 Peter Gabriel 0 13185 333862 325673 2014-03-23T14:48:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Peter-gabriel-quadriga-rr.jpg|thumb|right|Peter Gabriel]] '''Peter Brian Gabriel''' (Chobham, 13 ferraghju 1950) hè un musicante inglese, membru di i [[Genesis]], poi sulistu. == Album senza tituli == * Peter Gabriel (dettu "1" o "Car") (1977) * Peter Gabriel (dettu "2" o "Scratch") (1978) * Peter Gabriel (dettu "3" o "Melt") (1980) * Peter Gabriel (dettu "4" o "Security") (1982) == Album incù tituli di sillabe == * So (1986) * Us (1992) * Up (2002) [[Categoria:Musicante|Gabriel,Peter]] [[Categoria:Britannicu|Gabriel,Peter]] mvgh4ym7o7wjkomoeanfjwvaql4k51s Christopher Lloyd 0 13186 345923 337038 2015-07-01T12:59:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ChristopherLloydOct10.jpg|thumb|200px|Christopher Lloyd]] '''Christopher Lloyd''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hè cunnisciutu soprattuttu per u so rollu di u ''Duttore Emmett Brown'' in a trilugìa famosa di ''Back to the Future''. [[Categoria:Attore|Lloyd, Christopher]] [[Categoria:Americanu|Lloyd, Christopher]] 1fxxdxp6hhok9nyfsnbokbmklio1wjm Margonu 0 13187 361763 353750 2019-03-05T08:17:07Z Ercé 6825 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U margonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Jielbeaumadier cormoran huppe desmarest 4 calvi 2009.jpeg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Margonu in Calvi |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Pelecaniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Phalacrocoracidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Phalacrocorax]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Phalacrocorax aristotelis''<br /><font color=black size=1> [[Carl von Linné|Linnaeus]], 1761 |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phalacrocorax_aristotelis_desmarestii_1.JPG|250px]] |----- |} [[File:Phalacrocorax aristotelis MHNT.ZOO.2010.11.47.2.jpg|thumb| ''Phalacrocorax aristotelis'']] U '''margonu''' (o [[margone]]) (''[[Phalacrocorax aristotelis]]'') hè un' tipu d'aceddu chì faci parta di a famiglia di i [[Phalacrocoracidae]]. Hè una spezia marittima, chì l'ariali n'hè limitatu à u [[Mari Terraniu]] è à a facciata à livanti di l'[[Ocenau Atlanticu]] Nordu. A pupulazioni mundiale di margona hè stimata à 10 000 coppii. U piumaghju hè neru, appena virdicciu. U bizzicu hè lungarinu, abbastanza finu. U margonu hè longu 65 à 80 cm. A so apartura alaria hè 90 à 105 cm. Pesa da 1,75 à 2,50 kilò. I piulacona sò bruni, u ventri essendu più chjaru cà u restu di u corpu, è u baveddu hè biancu. U margonu pò campà sin'à 15 anni. [[File:Kraehenscharben.jpg|thumb|left|300px|Una culonia di margona, in [[Nurveghja]]]] U margonu pesca di ghjornu. Avendu u so rughjonu, u margonu si dispiazza pocu par nustriscia si. Difatti, un viaghju tipicu di u margonu par piscà si passa di a siguenti manera: u margonu bula drittu versu l'ariali di pesca; una volta ghjuntu quà, ciotta parechji volti, po stà sopr'à locu da 5 à 15 minuti, eppo finalmenti si ni volta à u nidu. U margonu stà piuttostu solu, ma accadi ch'eddu furmessi piucculi bandi. Hè ancu successu di tantu in tantu di veda parechji cintunari di margona accolti par piscà, in prisenza d'una banda di pesci bedda maiori. U margonu feminia faci trè o quattru ova, una volta à l'annu, versu u mesi di [[maghju]]. === Sistematica === Trè sottuspezii di margonu sò cunnisciuti: * U margonu atlanticu: (''Phalacrocorax aristotelis aristotelis''): u so ariali hè in u nordu, dipoi l'[[Islanda]] è u nordu di a [[Scandinavie]] insin'à a facciata atalantica di a Spagna.. * U margonu mediterraniu (''Phalacrocorax aristotelis desmarestii''): si trova in parechji loca, annantu à u litturali du i [[Mari Terraniu]], da i costi utiintali di Spagna insin'à u [[Mari Neru]]. L'aceddi di 'ssa sottuspezia sò più chuchi ch'è u margonu atlanticu è u so bizzicu hè più longu. I piulacona di 'ssa sottuspezia t'ani u ventri biancu. * U margonu maruccanu (''Phalacrocorax aristotelis riggenbachi''): accadi à volti ch'eddu fussi cunfusu incù u margonu di u Mari Terraniu, chì s'assumiglia mori. ùn si traova ch'è annantu à a cosa atlantica di u [[Maroccu]] è in l'[[isuli Zaffarini]]. == In Corsica == A sottuspezia di margonu prisenti in [[Corsica]] hè u margonu mediterraniu (''Phalacrocorax aristotelis desmarestii''). Parti è più di i margona di u [[Mari Tarraniu]] si trovani in [[Corsica]] è in [[Sardegna]]. Una pupulazioni abbastanza impurtanta hè arrighjunata in Corsica. A prisenza di u margonu in Corsica hè antichissima, postu chì sò stati trovi in i scavi di a Cappedda Santa Maria di l'isula Lavezzu: u margonu era dunqua arrighjunatu annantu à 'ssu isulottu in u seculu XV-XVIII. A pupulazioni di margona di Corsica era stimata à 830 coppii in 1980 (Thibault 1983). I culonii i più impurtanti di margona sò situati annantu à l'isulotti di Corsica: i [[Lavezzi]], i [[Sanguinari]], l'isulotti di a Tunnara è i [[Ciarbicali]], ma dinò annantu à a facciata uccidintali di a Corsica. Hè raru chì i margona friquintessini i stagna di a costa uriintali. U margonu hè ancu chjamatu u ''marangonu'' (o ''marengone''). == Bibliugrafia == * [http://www.pointeducapcorse.org/PDC_images/CapCorse10.pdf Adobati S. è Guyot I. ''U margonu di u Mari Tarraniu'', Ghjurnali di a Punta di u Capicorsu (in francesu)] * Thibault, Jean-Claude, Aceddi di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) ==Liami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=62 L'aceddi marini di Corsica, Uffiziu di l'Ambienti (in francesu)] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Phalacrocoracidae]] nowiipo7glktr6c9ym8jv6y4mdbxw5f Margone 0 13188 193021 2009-11-19T16:55:27Z 90.29.83.122 Reindirizzamentu à [[Margonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Margonu]] npmm2usp9wxde1ugvsbgagp35lpbjxn Marangonu 0 13189 193022 2009-11-19T16:55:39Z 90.29.83.122 Reindirizzamentu à [[Margonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Margonu]] npmm2usp9wxde1ugvsbgagp35lpbjxn Phalacrocorax aristotelis 0 13190 193024 2009-11-19T16:56:02Z 90.29.83.122 Reindirizzamentu à [[Margonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Margonu]] npmm2usp9wxde1ugvsbgagp35lpbjxn Michael Douglas 0 13191 345929 337060 2015-07-01T13:09:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Michael Douglas VF 2012 Shankbone.JPG|thumb|200px|Michael Douglas]] '''Michael Douglas''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Douglas, Michael]] [[Categoria:Americanu|Douglas, Michael]] ttkuqsilspyv4pbdo9dyjizpmu5fsqj Anna Maria Jopek 0 13192 351246 331480 2015-07-16T12:54:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Anna Maria Jopek 20080706.jpg|thumb|250px|right|Anna Maria Jopek]] '''Anna Maria Jopek''' (u [[14 di dicembre]] in u [[1970]], [[Varsavia]], [[Polonia]]) hè una [[cantu|cantatrice]] [[Pulonia|polacca]] di jazz è pop. == Discugrafia == === Album === * ''Ale jestem'' (1997) * ''Szeptem'' (1998) * ''Jasnosłyszenie'' (1999) * ''Dzisiaj z Betleyem'' (1999) * ''Bosa'' (2000) * ''Barefoot'' (2002) * ''Nienasycenie'' (2002) * ''[[Upojenie]]'' (e [[Pat Metheny]]) (2002) * ''Farat'' (live) (2003) * ''Secret'' (2005) * ''Niebo'' (2005) * ''ID'' (2007) * ''BMW Jazz Club Volume 1: Jo & Co'' (live) (2008) === Singule === * ''Chwilozofia 32-bitowa'' (1996) * ''Ale jestem'' (1997) * ''Joszko Broda'' (1997) * ''Nie przychodzisz mi do głowy'' (1997) * ''Cud niepamięci'' (1998) * ''Przed rozstaniem'' (1998) * ''Ja wysiadam'' (1999) * ''Księżyc jest niemym posłańcem'' (1999) * ''Na całej połaci śnieg'' (e [[Jeremi Przybora]], 1999) * ''Nadzieja nam się stanie'' (1999) * ''Smutny bóg'' (2000) * ''Ślady po Tobie'' (2000) * ''Szepty i łzy'' (2000) * ''Jeżeli chcesz'' (2000) * ''Henry Lee / Tam, gdzie rosną dzikie róże'' (e [[Maciej Maleńczuk]], 2001) * ''Upojenie'' (2001) * ''Na dłoni'' (2002) * ''O co tyle milczenia'' (2002) * ''I pozostanie tajemnicą'' (2002) * ''Małe dzieci po to są'' (2003) * ''Tam, gdzie nie sięga wzrok'' (2003) * ''Mania Mienia'' (2003) * '' Możliwe'' (2004) * ''Gdy mówią mi'' (2005) * ''Niebo'' (2006) * ''A gdybyśmy nigdy się nie spotkali'' (2006) * ''Teraz i tu'' (2007) * ''Zrób, co możesz'' (2007) * ''Skłamałabym'' (2007) * ''Cisza na skronie, na powieki słońce'' (2008) * ''Możliwe'' (2009) * ''Sypka Warszawa'' (2009) == Ligami == * [http://www.anna-maria-jopek.com/ U situ ufficiale di Anna Maria Jopek] [[Categoria:Musicante]] 4c5fmyztct9s6wqojx4nsbdbnk4lbx6 Scrubs 0 13195 355642 347183 2016-10-31T18:25:13Z 2602:306:83A9:3D00:7094:BE3F:8A27:ADE wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Scrubs''''' hè una serìa di televisione di cumedia drama [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Televisione]] gdvqksbciet05lm15t1voc6dwp9cs9h Annette Bening 0 13196 354822 346491 2016-08-23T22:32:58Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki [[File:Annette Bening2.jpg|thumb|right|Annette Bening]] {{c-supranu}} '''Annette Bening''' (29 [[Maghju]] 1958) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Bening]] [[Categoria:Americana|Bening, Annette]] n86blkaahbm4efo5b7y063ieojklk0z Martin Sheen 0 13197 354637 345930 2016-07-30T00:53:08Z 177.79.10.83 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sheen, Martin (2008).jpg|thumb|200px|Martin Sheen]] '''Martin Sheen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Emilio Estevez]] [[Categoria:Attore|Sheen, Martin]] [[Categoria:Americanu|Sheen, Martin]] kqrgz8p3rv21abetra5a1u4peivfg9y Richard Dreyfuss 0 13198 345931 337061 2015-07-01T13:20:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Dreyfuss Cannes 2013.jpg|thumb|200px|Richard Dreyfuss]] '''Richard Dreyfuss''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Dreyfuss]] [[Categoria:Americanu|Dreyfuss, Richard]] r14dtc0l3d6xba0yeoek8hjbhtbxh5m Jack Nicholson 0 13199 346294 337030 2015-07-01T17:21:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jack Nicholson - 1976.jpg|thumb|200px|Jack Nicholson]] '''Jack Nicholson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Nicholson]] [[Categoria:Americanu|Nicholson, Jack]] fh1h6zuhzdcrkg824li96x8x7rrgcoo Pierce Brosnan 0 13200 355250 346556 2016-09-28T05:29:39Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:PierceBrosnan(CannesPhotoCall).jpg|right|125px|thumb|Pierce Brosnan]] '''Pierce Brosnan''' (*16 [[maghju]] 1953) hè un [[cinemà|attore]] [[Irlanda|irlandese]]. == Ligami == * [http://www.piercebrosnan.com Piercebrosnan.com] [[Categoria:Attore|Brosnan]] [[Categoria:Irlandese|Brosnan, Pierce]] 6jcmrz0dgyixk1nxyzu62ob7mf2vl2g Glenn Close 0 13201 346495 336999 2015-07-01T18:42:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Glenn Close - Guardians of the Galaxy premiere - July 2014 (cropped).jpg|thumb|200px|Glenn Close]] '''Glenn Close''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Close, Glenn]] [[Categoria:Americana|Close, Glenn]] jj9yj59afh5ejhf7gavkn1un8502mw3 MG3 0 13202 350169 333323 2015-07-07T22:02:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Schnittbild.MG3.jpg|right|400px|thumb|Maschinengewehr 3]] A '''MG3''' (cortu per: '''Maschinengewehr 3''', corsu: "mitragliosa 3") hè una [[mitragliosa]] cun una cadenza frà 750 è 1350 colpi per minutu. Di règula, a cadenza hè di 1200 colpi/minutu. A MG3 hè, per esempiu, usata da e [[forze armate]] [[Germania|tedesche]]. ==Da vede dinò== *[[M1 Garand]] *[[Henry Rifle]] *[[munizione]] *[[Browning Automatic Rifle]] *[[Sharps Rifle]] [[Categoria:Mitragliosa|MG3]] 4jk1ck9gi9ed6d9hcmlwqpdpyfpvere Peter Jackson 0 13203 347169 333863 2015-07-01T23:37:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Peter Jackson''' hè un [[cinemà|realizadore]] [[Nova Zilanda|neozelandese]]. [[Categoria:Realizadore|Jackson, Peter]] [[Categoria:Neuzelandese|Jackson, Peter]] s031m58s2c187wxyhded7pai8c34ff4 Tim Burton 0 13204 354676 350253 2016-08-11T15:49:10Z DARIO SEVERI 10718 + inf wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tim Burton by Gage Skidmore.jpg|thumb|200px|Tim Burton]] '''Tim Burton''' (25 [[Aostu]] 1958) hè un [[cinemà|realizatore]] [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Nightmare Before Christmas]] [[Categoria:Realizadore|Burton, Tim]] [[Categoria:Americanu|Burton, Tim]] hxx8zryoow6nm9hfav1vx0mh2a86mku Arburi di Ghjuda 0 13205 351794 351285 2015-09-10T12:21:57Z Ercé 6825 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'arburi di Ghjuda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cercis siliquastrum JPG1a.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cercis siliquastrum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cesalpiniaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Cercis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Cercis siliquastrum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cercis siliquastrum JPG1b.jpg|250px|L'arburi di Ghjuda]] |----- |} L' '''arburi di Ghjuda''' (o [[arburu di Ghjuda]]) ([[Cercis siliquastrum]]) hè un arburi chì faci parti di a famiglia di i [[Cesalpiniaceae]]. Hè altu sei à deci metri. Cresci lestru i primi anni l'arburi di Ghjuda, eppo dopu più pianu. In certi loca, hè chjamatu ''arburi di Ghjudea'', fenda rifarenza à a [[regione|rigioni]] d'induva eddu hè urighjinariu. À i [[ghjorna]] d'oghji, l'arburi di Ghjuda si scontra in u meziornu di l'[[Auropa]] è in a parti [[uvestu|uccidintali]] di l'[[Asia]]. Hè un arburi chì si piaci à u [[soli]], ma chì temi u [[ventu]] forti. [[File:Cercis siliquastrum0.jpg|left|250px|thumb|]] [[File:Cercis siliquastrum MHNT.BOT.2007.40.59.jpg|thumb|left|''Cercis siliquastrum'']] Parechji sinonimi di ''Cercis siliquastrum'' sò: * ''Cercis siliquosa'' * ''Cercis florida'' L'arburi di Ghjuda perdi i casci. I [[foglia|fogli]] sò verdi chjari, à forma di [[core|cori]]. L'arburi di Ghjuda hè un arburi magnificu: faci mori fiori è i so casci sò à forma di cori. Difatti, l'arburi di Ghuda s'usa mori par l'urnamentu in i giardini, in l'ariali di u [[Mari Tarraniu]]. Di manera uriginali, i casci nascini dopu à i fiori, in cuntrastu incù parti di tutti i spezii d'arburi. I fiori sò rusulini è nascini dirittamenti à u liveddu di u fustu di l'arburi è di i brancona. Accadi à volti à volti ch'è i fiori fussini bianchi, incù certi variità d'arburi di Ghjuda, ma hè rarissimu. L'arburi di Ghjuda fiurisci d'[[aprili]] o di [[maghju]]. I fiori ùn nascini annantu à l'arburi cà dopu à a quarta o a quinta annanta di l'arburi di Ghjuda. [[File:Cercis siliquastrum - leaves.jpg|left|250px|thumb|I casci di l'arburi di Ghjuda]] U nomu « arburi di Ghjuda » faci rifarenza à a lighjenda chì [[Ghjuda]] s'appiccheti à una branca di 'ssu arburi, dopu à avè traditu à [[Cristu]]. Subitu dopu, i fiori sariani diventati rusulini, da a vargogna. Ma siont'è un' antra lighjenda, i fiori chì nascini dirittamenti annantu à u fustu, sariani i lacrimi di [[Cristu]]. ==In Corsica== L'arburi di Ghjuda hè un arburi d'urnamentu cumunu in [[Corsica]]. ==Da veda dinò== * l' [[arburi di Corsica]] [[Categoria:Cesalpiniaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] m6mpvawuvzprjxdw5yp2z7zqq1imwdc Cercis siliquastrum 0 13206 193423 2009-11-25T18:44:27Z 90.28.194.120 Reindirizzamentu à [[Arburi di Ghjuda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arburi di Ghjuda]] mewck9h476a4y9exkytkwyoy03eu094 Arburu di Ghjuda 0 13207 193427 2009-11-25T18:56:29Z 90.28.194.120 Reindirizzamentu à [[Arburi di Ghjuda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arburi di Ghjuda]] mewck9h476a4y9exkytkwyoy03eu094 The Nightmare Before Christmas 0 13208 364710 364707 2019-10-26T20:12:52Z WikiBayer 14685 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451|2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Nightmare Before Christmas''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A pesadilla prima [[Natale]]"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''L'Étrange Noël de monsieur Jack'', corsu: "U stranu Natale di u Surdatu Jack") hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale di fantasia [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'annu [[1993]], realizatu da [[Henry Selick]] è pruduttu è cuncipitu da [[Tim Burton]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Danny Elfman]], [[Chris Sarandon]], [[Catherine O'Hara]], [[William Hickey (attore)|William Hickey]], [[Ken Page]], [[Paul Reubens]], è [[Glenn Shadix]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1993]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] 58g8xq1xdxowa2jtr54vpyzg8uhwz4y Gatling Gun 0 13210 332559 325690 2014-03-23T14:21:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gatling gun.jpg|thumb|Una Gatling M1876]] [[File:Vulcan1.jpg|thumb|Una M61 Vulcan, una Gatling muderna]] A '''Gatling Gun''' hè un tipu d'arma è di [[mitragliosa]]. À l'orìgine, hè stata una mitragliosa meccànica, custrutta da [[Richard Jordan Gatling]] in u [[1861]]. U primu mudellu, chì hè statu usatu in a [[Guerra Civile Americana]], fù u [[Gatling Gun M1862|Mudellu 1862]]. E prime Gatling avìanu nurmalmente una cadenza trà 200 è 300 colpi per minutu. Più tardi, a cadenza hè stata di 1000 finu à 1200 colpi à listessu tempu. Cusì, quelle mitragliose manuali sò state più ràpide ch'è a prima mitragliosa automàtica di [[Hiram Maxim]]. Difatti, e mitragliose Gatling hanu fattu parte di l'armamentu uffiziale di e forze armate americane da u [[1866]] à u [[1911]], un periudu di 45 anni. Oghje esìstenu mitragliose muderne chì ùsanu u principu di Gatling. Ma ùn sò più meccàniche. Sò automàtiche o ùsanu un mutore elèttricu. Ancu Richard Gatling hà dighjà creatu un tale mudellu cun mutore elèttricu chì hà avutu una cadenza di 3000 colpi per minutu. == Da vede dinò == * [[Gatling Gun M1862]] * [[Gatling Gun M1865]] [[Categoria:Mitragliosa|Gatling Gun]] rthl5mk26r3szl18uky8xlpudp6rkog Gatling Gun M1865 0 13211 332561 193503 2014-03-23T14:21:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Gatling gun 1865.jpg|thumb|260px|Una Gatling M1865]] A '''Gatling Gun Mudellu''' (cortu:'''M''') '''1865''' fù u secondu mudellu di a serìa di [[mitragliatrice|mitragliatrici]] manuali di u tipu [[Gatling Gun|Gatling]]. A cadenza nurmale hè stata di 200-300 colpi, a cadenza massimale di 600 colpi per minutu. [[Categoria:Mitragliosa|Gatling M1865]] htndsrrvdvilf2qt0hrfz3d3uaqhcf9 Charlie Sheen 0 13212 346295 337027 2015-07-01T17:21:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Charlie Sheen 2012.jpg|thumb|200px|Charlie Sheen]] '''Charlie Sheen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Sheen, Charlie]] [[Categoria:Americanu|Sheen, Charlie]] 313xbu2ozi00n554up3257h7inkuvsw Back to the Future Part II 0 13213 363116 363115 2019-07-18T19:18:14Z 2602:306:83A9:3D00:A43B:3712:2D7A:8660 per French Wikipedia, corrected French title wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Back to the Future Part II''' (titulu francese: ''Retour vers le futur 2'', in corsu: "Ritornu à u futuru 2") hè un filmu cumedia di fintascienza di l'annu [[1989]] incù [[Michael J. Fox]] è [[Christopher Lloyd]]. Hè statu rializatu da [[Robert Zemeckis]]. Hè a segonda parte di a trilugia famosa di ''Back to the Future''. [[Categoria:Filmu di l'annu 1989]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] mh26w87nl8xn1mqhha5jjvui8fcm9kv Back to the Future Part III 0 13214 356585 331618 2017-02-26T01:05:29Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Back to the Future Part III''' (titulu francese: ''Retour vers le futur III'', in corsu: "Ritornu à u futuru III") hè un filmu cumedia di fintascienza di l'annu [[1990]] incù [[Michael J. Fox]] è [[Christopher Lloyd]]. Hè statu rializatu da [[Robert Zemeckis]]. Hè a terza parte di a trilugia famosa di ''Back to the Future''. [[Categoria:Filmu di l'anni 1990]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] tueqglmkrfxebrfmtsvzybgynum84p1 Edward Furlong 0 13215 347744 346307 2015-07-02T18:22:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Edward Furlong image 2.JPG|thumb|200px|Edward Furlong]] '''Edward Furlong''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[American History X]] [[Categoria:Attore|Furlong]] [[Categoria:Americanu|Furlong]] bi7bkyxp535jqubqd7rjx2pallv3sh5 Henry Rifle 0 13216 350172 350165 2015-07-07T22:03:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Henry Rifle''' hè statu un fucile à ripetizione manuale adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[Sharps Rifle]] *[[M1 Garand]] *[[Browning Automatic Rifle]] *[[munizione]] *[[MG3]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Henry]] [[Categoria:Arma à focu]] sh6o52nwgryzycz683jsut337aoyrax Spencer Repeating Rifle 0 13217 350173 334457 2015-07-07T22:03:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Spencer Repeating Rifle''' fubbe un fucile à ripetizione manuale adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Spencer]] [[Categoria:Arma à focu]] 988cnusbg360l1ib0204ftep6fjovtx Portughese angolanu 0 13219 333978 325697 2014-03-23T14:50:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''portughese angolanu''' (''português angolano'', ''português de Angola'') hè a varietà di a [[lingua portughese]] parlata in [[Angola]]. L'angolani dìcenu, per esempiu, ''o machimbombo'' (ancu scrittu ''maximbombo'') è micca ''o autocarro'' pè "u carru" ("l'autocarru", "l'autobus"). [[Categoria:Varietà di a lingua portughese|Angolanu]] o632aavp7ze5kc3vfkoxo9minahne4c Leupardu 0 13220 343504 326437 2015-05-08T20:10:42Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ar}} (4) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U leupardu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Panthera pardus close up.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Panthera pardus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Phylum | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordine | ''[[Carnivora]]'' |----- | Famiglia | ''[[Felidae]]'' |----- | Generu | ''[[Panthera]]'' |----- | Spezia | '''''pardus''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Panthera pardus''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} U '''leupardu''' o '''leopardu''' (''Panthera pardus'') hè un [[mammiferu]] di a famiglia di i [[Felidae]]. Hè u quartu più grande felinu di u mondu, dopu u [[tigru]] (''Panthera tigris''), u [[lione]] (''Panthera leo'') è u [[ghjaguaru]] (''Panthera onca''). 4cyfuyp3y3wnb6492vldach011exfjt Ghjaguaru 0 13221 193596 2009-11-28T15:06:45Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giaguaru]] ejb2vxo034ppnm7eycwprva3q33bf30 Leopardu 0 13222 193597 2009-11-28T15:08:25Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Leupardu]] 9scgwhailzk4xkjeanr603oltwanzv8 Viciamiragliu 0 13223 347200 335004 2015-07-02T00:19:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''viciamiragliu''' hè unu di i più alti gradi militari in assai marine di u [[mondu]]. == Ligami == *[[amiragliu]] [[Categoria:Gradu militare|Viciamiragliu]] rkhynifemlcp8mpcx11vwekqykjf4j1 Amiragliu 0 13224 347201 347102 2015-07-02T00:19:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''amiragliu''' hè unu di i più alti gradi militari in a marina. == Ligami == *[[viciamiragliu]] [[Categoria:Gradu militare|Amiragliu]] alguv0pt0fzysu0x0kc8qe0nk4scccg Thomas Jonathan Jackson 0 13225 350516 350284 2015-07-09T09:05:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Stonewall Jackson.jpg|thumb|Lieutenant-General "Stonewall" Jackson in u 1863]] '''Thomas Jonathan "Stonewall" Jackson ''' ([[1824]]-[[1863]]) fù un [[forze armate|militare]] [[americanu]] è ''Lieutenant-General'' ([[tenente generale]]) in a [[Confederate States Army]] durante a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[Robert Edward Lee]] *[[William Tecumseh Sherman]] [[Categoria:Militare|Jackson, Thomas Jonathan]] [[Categoria:Americanu|Jackson, Thomas Jonathan]] l9ewxmcq01401tn0xi3t4wco2keb28x C.S.S. Hunley 0 13226 347931 347930 2015-07-03T10:24:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Hunley-2.jpg|thumb|300px|A C.S.S. Hunley]] A '''C.S.S. H. L. Hunley''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Hunley]] 8wo3vctg8iert18iy8paaxeblnyctko C.S.S. Pioneer 0 13227 347932 331780 2015-07-03T10:25:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''C.S.S. Pioneer''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Pioneer]] s113h558uutf9bja96cmrdtxuo5cjda U.S.S. Alligator (sottumarinu) 0 13228 347933 334830 2015-07-03T10:25:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:USS Alligator 0844401.jpg|thumb|300px|A U.S.S. Alligator]] A '''U.S.S. Alligator''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Alligator]] mp55ymzr900x2m1lzpw0xv8oivtl4q9 U.S.S. Intelligent Whale 0 13229 347934 334831 2015-07-03T10:25:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Intelwhale.jpg|thumb|300px|A U.S.S. Intelligent Whale]] A '''U.S.S. Intelligent Whale''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Intelligent Whale]] s9ilybibr49hjio50opcul3shwhuoz4 Richard Jordan Gatling 0 13230 337045 334144 2014-08-08T00:36:55Z Bebo106 8491 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Jordan Gatling.jpg|thumb|200px|Richard Jordan Gatling]] '''Richard Jordan Gatling''' ([[1818]]-[[1903]]) fù un inventore americanu. [[Categoria:Americanu|Gatling]] 7exa8qtzdwbwg6vygy5es5bmf86q7yi Hiram Maxim 0 13231 337036 332738 2014-08-08T00:24:53Z Bebo106 8491 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Maxim portrait.jpg|thumb|200px|Hiram Maxim]] '''Hiram Stevens Maxim''' ([[1840]]-[[1916]]) fubbi un invintore americanu-britànnicu. [[Categoria:Americanu|Maxim]] [[Categoria:Britannicu|Maxim]] k0i9jp03ujmbqvb3nt6tkvza11vedx4 Gattupardu 0 13232 327438 325708 2013-03-11T09:34:21Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q23907]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U gattupardu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cheetah4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Acinonyx jubatus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Phylum | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordine | ''[[Carnivora]]'' |----- | Famiglia | ''[[Felidae]]'' |----- | Generu | ''[[Acinonyx]]'' |----- | Spezia | '''''jubatus''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Acinonyx jubatus''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- |} U '''gattupardu''', ancu '''ghjattupardu''' (''Acinonyx jubatus''), hè un [[mammiferu]] di a famiglia di i [[Felidae]]. d3nakbk8ql1ioxrstjtkk15xghpzpj4 Ghjattupardu 0 13233 193805 2009-11-30T14:45:16Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gattupardu]] fj6gy0ii1chkkcntukmoxws6mt0k7hq Sharps Rifle 0 13234 350175 334395 2015-07-07T22:04:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Sharps Rifle''' fù un fucile usatu in a [[Guerra Civile Americana]]. [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Sharps]] [[Categoria:Arma à focu]] nrmhhnud818tncdlcd6j434aqvaeci5 Pallò 0 13235 361892 353871 2019-04-01T05:44:12Z 2A01:CB00:430:4800:EDA8:D3B:153A:8DFA wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''ghjocu à pallò''', o semplicemente u '''pallò''' o u '''ballò''', ancu chjamatu u '''futbol''' o u '''futbolu''', hè un [[ghjocu]] è un [[sport]]. ==Da vede dinò== *[[Ronaldo]] *[[Unió Esportiva Poble Sec]] *[[Sebastian Deisler]] *[[FC Metz]] *[[Coritiba Foot Ball Club]] [[Categoria:Pallò|!]] d362izic3zaqsyk0xzbpqggnjh4h8yh Ballò 0 13236 193923 2009-12-01T14:47:27Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pallò]] im6doynkqexutm2muizrd9y07r8ta7p Futbol 0 13237 193924 2009-12-01T14:48:33Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pallò]] im6doynkqexutm2muizrd9y07r8ta7p Futbolu 0 13238 193926 2009-12-01T14:49:03Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pallò]] im6doynkqexutm2muizrd9y07r8ta7p Tedescu sguìzzaru 0 13239 334601 325711 2014-03-23T15:02:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''tedescu sguìzzaru''', puru '''tedescu sguìzzeru''' o '''svìzzeru''' (''Schweizerisches Deutsch'') hè a varietà di a [[lingua tedesca]] cum'ella hè usata in a [[Sguìzzera]]. I sguìzzari dìcini, per esempiu, ''der Ammann'' è micca ''der Bürgermeister'' pè "lu merru". [[Categoria:Varietà di a lingua tedesca|Sguìzzaru]] 8bst8pc2mnam5qd5gouq31hdy9xybso Categoria:Varietà di a lingua tedesca 14 13240 335896 328054 2014-03-23T18:16:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Tedescu]] fsxjxfiexwnv7bp1mzuahawl462333l Sguizzera 0 13242 336381 193943 2014-05-11T17:31:03Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sguìzzera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sguìzzera]] tasczuclzzhwbfpw8z9k6j8ahjk5mh2 Tedescu sguìzzeru 0 13243 193945 2009-12-01T15:38:57Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tedescu sguìzzaru]] jubl6sme2jfjfk3mtt4qdxntuz990hk Tedescu svìzzeru 0 13244 193946 2009-12-01T15:40:41Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tedescu sguìzzaru]] jubl6sme2jfjfk3mtt4qdxntuz990hk Tedescu sguizzaru 0 13245 193947 2009-12-01T15:44:20Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tedescu sguìzzaru]] jubl6sme2jfjfk3mtt4qdxntuz990hk Tedescu sguizzeru 0 13246 193949 2009-12-01T15:45:25Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tedescu sguìzzaru]] jubl6sme2jfjfk3mtt4qdxntuz990hk Tedescu svizzeru 0 13247 193950 2009-12-01T15:47:11Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tedescu sguìzzaru]] jubl6sme2jfjfk3mtt4qdxntuz990hk Tedescu austrìacu 0 13248 334600 325712 2014-03-23T15:02:56Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''tedescu austrìacu''' (''Österreichisches Deutsch'') hè a varietà di a [[lingua tedesca]] chi hè usata in [[Austria]]. L'austrìachi dìcenu, per esempiu, ''der Paradeiser'' pè ''die Tomate'' ("a pumata"). [[Categoria:Varietà di a lingua tedesca|Austrìacu]] eve7w9oz03sj4yqq172n5wj6x5ycky3 Tedescu austriacu 0 13249 193955 2009-12-01T16:03:31Z Jun Misugi 295 pàgina nova wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tedescu austrìacu]] 9b19unh592w23hk6p712qs9i2m7nzfp M1 Garand 0 13250 350167 348975 2015-07-07T22:01:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Garand.jpg|thumb|400px|M1 Garand]] U '''M1 Garand''' hè un fucile mezu-automàticu. S'usa cù [[munizione|munizione speciale]]. ==Da vede dinò== *[[Browning Automatic Rifle]] *[[Henry Rifle]] *[[munizione]] *[[MG3]] *[[Sharps Rifle]] [[Categoria:Arma à focu]] tpcu9ljv682vyz1xz7b81yp83sigl92 Isaac Newton 0 13251 332795 327409 2014-03-23T14:26:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GodfreyKneller-IsaacNewton-1689.jpg|thumb|Isaac Newton]] Sir '''Isaac Newton''' (* [[4 di ghjennaghju]] [[1643]]; † [[31 di marzu]] [[1727]]) fubbe un fìsicu, matemàticu, astrònumu, filòsofu di a natura, alchimistu è teologu inglese. Hè suvente cunsideratu cum'è unu di e più impurtante persone in a storia di a scienza. * [http://commons.wikimedia.org/wiki/Isaac_Newton?uselang=fr Commons] [[Categoria:Britannicu|Newton]] m5cm1ctaxaxryq2hkjsfz04alkpm97w Williams Gun 0 13253 350174 335090 2015-07-07T22:03:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Williams Gun''' fù un cannone à tiru ràpidu. Hè stata aduprata in a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865). Avìa una cadenza finu à 65 colpi per minutu é hà pussutu tirà à una distanza finu à 2.000 yards (circa 1.800 metri). A Williams Gun hè stata usata pè a prima volta durante a [[Battaglia di Fair Oaks]]. [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Williams]] [[Categoria:Arma à focu]] eo34g5541qd187omfg9wtc1onq0zly7 Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana 14 13255 327515 307321 2013-03-11T14:01:38Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 2 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q6817070]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Sigourney Weaver 0 13256 347721 346487 2015-07-02T18:07:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sigourney Weaver2.jpg|thumb|200px|Sigourney Weaver]] '''Sigourney Weaver''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Alien]] [[Categoria:Attrice|Weaver]] [[Categoria:Americana|Weaver, Sigourney]] r1g11lk56j7pxvzonetk5hthsi400su Demi Moore 0 13257 346502 337005 2015-07-01T18:47:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Demi Moore 2010 Time 100 Shankbone.jpg|thumb|200px|Demi Moore]] '''Demi Moore''' (Roswell, 11 novembre 1962), nata come '''Demi Gene Guynes''', hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]] che lavora dal [[1981]]. [[Categoria:Attrice|Moore, Demi]] [[Categoria:Americana|Moore, Demi]] 06qcu14p5vz8w8fmuu84tbyqyf0updn Arnold Schwarzenegger 0 13258 360642 354831 2018-12-14T02:16:42Z 92.184.101.177 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Arnold Schwarzenegger by Gage Skidmore 2.jpg|thumb|200px|Arnold Schwarzenegger]] '''Arnold Schwarzenegger''' hè un attori, culturistu è un omu puliticu americanu d'urighjini austriana natu u 30 di luddu di u 1947 in Thal ([[Austria]]). [[Categoria:Attore|Schwarzenegger]] [[Categoria:Americanu|Schwarzenegger]] [[Categoria:Austrìacu|Schwarzenegger]] acqjggp43eqbmidyuyy99rk23e3oyol Ed Harris 0 13259 346297 332320 2015-07-01T17:22:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ed Harris at TIFF 2005.jpg|right|250px|thumb|Ed Harris]] '''Ed Harris''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Harris, Ed]] [[Categoria:Americanu|Harris, Ed]] nd90gvc3s4wwnx1wask55rb14dofzfd Nicholas Cage 0 13260 355254 346302 2016-09-28T05:53:09Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nicolas Cage 2011 CC.jpg|thumb|200px|Nicholas Cage]] '''Nicholas Cage''' (Long Beach, [[California]], 17 [[Ghjennaghju]] 1962) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Cage, Nicholas]] [[Categoria:Americanu|Cage, Nicholas]] ccnjpp0scvttnyg5xd0ck6tlsp9mu7w New York City 0 13262 364703 364676 2019-10-26T20:10:55Z WikiBayer 14685 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451|2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[New York]] 0daw8354xs97orp3p8ab4daso1xwcj5 Vancouver 0 13263 334960 325720 2014-03-23T15:10:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Vancouver ib.jpg|thumb|300px|U centru di Vancouver]] '''Vancouver''' hè una cità in u [[Canadà]], in a pruvincia di a [[British Columbia]]. Ha à l'incirca 2 milioni d'abitanti. [[Categoria:Cità di u Canadà]] d0g3dfgp3xxznikleegv5r5k1kptdxm Winnipeg 0 13264 335091 325721 2014-03-23T15:12:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Downtownwinnipeg.jpg|thumb|300px|U centru di Winnipeg]] '''Winnipeg''' hè una cità in u [[Canadà]]. Hà più di 400 km² di superficia è circa 700.000 abitanti. [[Categoria:Cità di u Canadà]] azsl510sqygj8oenx8jtgwmw2r7iaxr Wesley Snipes 0 13265 346289 335078 2015-07-01T17:20:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flickr - nicogenin - 66ème Festival de Venise (Mostra) - Wesley Snipes (4).jpg|right|thumb|290px|Wesley Snipes]] '''Wesley Snipes''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Snipes]] [[Categoria:Americanu|Snipes, Wesley]] 5yokpaijmoip0khsvog8mp9v8ooxdv9 Barry Pepper 0 13266 346600 331645 2015-07-01T19:39:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Barry Pepper''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Pepper, Berry]] [[Categoria:Canadianu|Pepper, Barry]] mygdmeqyx8w8g85rjarea9v9iauf6r8 Macau 0 13267 343505 325724 2015-05-08T20:10:45Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|pt}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Macau''' hè una cità [[China|chinese]] chi era sott'amministrazione purtughese sinu à u [[1999]]. n7a5j9rgradeyzcw8jnbjva54wstryw Filu spinatu 0 13268 325725 299301 2013-03-09T02:06:46Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 38 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q192065]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Stacheldraht 93.jpg|thumb|260px|Filu spinatu]] U '''filu di ferru spinatu''' o cortu '''filu spinatu''' hè un ostàculu. Ghjova per mette una dimarcazione nantu à un terrenu o, in a guerra, cum'è un'arma di difesa. Prime forme impruvisate sò dighjà state aduprate in a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865), ma u brivettu pè a so scuperta hà ricivutu, in u [[1867]], Lucien B. Smith. Antri nomi pè lu filu spinatu sò: '''filu di ferru denticatu/dinticatu''' (o semplicemente '''denticatu/dinticatu''' o '''dentatu'''), '''fil' di farru rampinatu''' o dinò '''belfarru'''. h75i998qsvf1mcpziihw9u9ywbzm8oj Robin Wright Penn 0 13270 360706 346500 2018-12-20T05:42:28Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robin Wright 2009.jpg|thumb|Robin Wright Penn]] '''Robin Wright Penn''' hè un'[[Cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Wright Penn]] [[Categoria:Americana|Wright Penn]] 4hrrv8sa7sa5v7uafqyo3unzybkkxmv The Who 0 13271 350274 334643 2015-07-07T22:59:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''The Who''' sò un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[Regnu Unitu|britannicu]], fundatu in [[Londra]] in u [[1964]]. I membri originali èranu: [[Pete Townshend]] (chitarrista è autore di a più grande parte di e canzone), [[Roger Daltrey]] ([[cantu|voce]]), [[John Entwistle]] (bassu elèttricu) è [[Keith Moon]] (batterìa). == Album == * 1965: My Generation * 1966: A Quick One * 1967: The Who Sell Out * 1969: Tommy * 1971: Who's Next * 1973: Quadrophenia * 1975: The Who by Numbers * 1978: Who are you * 1981: Face Dances * 1982: It’s Hard * 2006: Endless Wire [[Categoria:Gruppu di rock]] r4ipx2ym3m4p8w2o6dmz2albnu705qs Ventu in Corsica 0 13272 351913 351912 2015-09-30T16:58:18Z 90.37.77.132 /* U tarranu */ wikitext text/x-wiki [[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]] Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu. ==I grandi venti di Corsica== A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]]. ===U libecciu=== [[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]] U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci. ===A lambata=== A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]]. ===U gricali=== U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]]. ===U livantu=== U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica. ===U maistrali=== U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009). ===U muntesu=== U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi. [[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]] ===U punenti=== U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali. ===U sciroccu=== U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni. ===U sirenu=== U sirenu hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu. ===U tarranu=== U tarranu hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]]. ===A tramuntana=== A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli. == Pruverbii == Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii: [[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]] * ''Ùn ci hè mare senza ventu.'' * ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna.'' * ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole.'' * ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii.'' * ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''. * ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru.'' * ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu.'' * ''[[Tramuntana]], fresca è sana.'' * È si dici dinò in u sartinesu: ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi.'' * ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia.'' (Papi 2009) * ''Tramuntana, a pescia in a tana.'' (Papi 2009) A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana, ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana. * ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male.'' * ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].'' * ''U livanti porta l’acqua à bidunati.'' ==Rifarenzi== * Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu) * [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], [http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm ''Tempu chì faci'', 2009] == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]] ==Da veda dinò== * u [[ventu]] [[Categoria:Corsica]] aown5s1twkbx6njyfl6514ah6ehc5x1 Ventu di Corsica 0 13273 194552 2009-12-09T19:49:48Z 90.14.240.54 Reindirizzamentu à [[Ventu in Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ventu in Corsica]] htscxfkaq1rya6p5k9j92jg8emb65v6 Venti di Corsica 0 13274 194553 2009-12-09T19:50:04Z 90.14.240.54 Reindirizzamentu à [[Ventu in Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ventu in Corsica]] htscxfkaq1rya6p5k9j92jg8emb65v6 Venti in Corsica 0 13275 194554 2009-12-09T19:50:21Z 90.14.240.54 Reindirizzamentu à [[Ventu in Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ventu in Corsica]] htscxfkaq1rya6p5k9j92jg8emb65v6 Lambata 0 13276 351916 332973 2015-09-30T19:09:33Z 90.37.77.132 wikitext text/x-wiki A lambata hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in Corsica. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u [[meziurnolu]] o u [[marinu]]. == Citazioni == Accadi chì a lambata fussi citata in a littaratura è in a cultura corsa. Par esempiu: * in u pruverbiu: ''Mare grossu à u scogliu, ambate in canale''. <ref>Dizziunariu ''U Muntese''.</ref> ==Bibliugrafia== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Noti== <references/> ==Da veda dinò== * u [[ventu in Corsica]] {{venti}} [[Categoria:Giugrafia]] 87tbv94inqknvrdnl0xt3vnwuivkhdp Ambata 0 13277 194637 2009-12-10T17:09:42Z 90.14.240.54 Reindirizzamentu à [[Lambata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lambata]] cwtl3euohqubooquyvf7k9t4wcn91mv Meziurnolu 0 13278 194638 2009-12-10T17:09:52Z 90.14.240.54 Reindirizzamentu à [[Lambata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lambata]] cwtl3euohqubooquyvf7k9t4wcn91mv Marinu 0 13279 194639 2009-12-10T17:10:00Z 90.14.240.54 Reindirizzamentu à [[Lambata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lambata]] cwtl3euohqubooquyvf7k9t4wcn91mv William Tecumseh Sherman 0 13280 350513 337024 2015-07-09T09:04:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:William-Tecumseh-Sherman.jpg|thumb|200px|William Tecumseh Sherman]] '''William Tecumseh Sherman''' ([[1820]]-[[1891]]) fù un [[forze armate|generale]] durante a [[Guerra Civile Americana]]. [[Categoria:Militare|Sherman]] [[Categoria:Americanu|Sherman, William Tecumseh]] bhgzivto3otyce3ylm2b8j3im4cbi9z Lloyd J. Beall 0 13281 348954 337046 2015-07-06T11:55:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lloyd J. Beall extracted.jpg|thumb|200px|Lloyd J. Beall]] '''Lloyd James Beall''' ([[1808]]-[[1887]]) fù un [[forze armate|militare]] [[americanu]]. Cum'è culunellu, era u primu è u solu cumandante di u [[Confederate States Marine Corps]] in a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]). [[Categoria:Militare|Beall, Lloyd J.]] [[Categoria:Americanu|Beall, Lloyd J. Beall]] 2ye6g3ftx10lshxfkywb7rjy8wgre5r Seconda Guerra Mundiale 0 13282 338357 338356 2014-09-07T13:34:35Z Benoit Rochon 6239 7 di maghju wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:News. V.E. Day BAnQ P48S1P12270.jpg|thumb|''Montreal Daily Star'': "Germany Quit", 7 di maghju 1945]] A '''Seconda Guerra Mundiale''' (ancu scritta '''Siconda Guerra Mundiale/i''') fubbe u cunflittu militare da u [[1939]] à u [[1945]]. 6qmuzewfwb05je23qfycd589zet57dd Gary Sinise 0 13283 346318 332558 2015-07-01T17:38:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Gary Sinise.jpg|thumb|250px|Sinise in u [[2010]]]] '''Gary Alan Sinise''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. In u [[1995]], hè statu numinatu pè l'[[Oscar]] di u megliu attore in un rollu secundariu pè u so rollu di u ''Lieutenant Dan Taylor'' in u drama ''[[Forrest Gump]]'' ([[Stati Uniti d'America|USA]] [[1994]]). [[Categoria:Attore|Sinise]] [[Categoria:Americanu|Sinise, Gary]] 30jglzu65ae7l9pt6fhufyfsmzzhk8f Mykelti Williamson 0 13284 346306 337017 2015-07-01T17:24:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Mykelti Williamson 2003 (cropped).jpg|thumb|200px|Mykelti Williamson]] '''Mykelti Williamson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Williamson, Mykelti]] [[Categoria:Americanu|Williamson, Mykelti]] dewswyl0si2s142hv2lqp9t37rkc9i5 Het Wilhelmus 0 13287 332705 325733 2014-03-23T14:24:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Willem van Oranje door Hendrik Bary.jpg|thumb|right|200px|Willem van Nassau]] U '''Wilhelmus''' hè l'innu naziunale ufficiale [[Paesi Bassi|olandese]]. Hè chjamatu dop'à u nome di Wilhelm van Oranje-Nassau, un antenatu di a dinastia reà di i Paesi Bassi. He statu scrittu invece a Guerra d'Indipendenza di e Pruvincie Unite scontr'à a Spagna, in u seculu 1500. == E parulle == '''E parulle originale''' Wilhelmus van Nassouwe Ben ick van Duytschen bloet, Den Vaderlant getrouwe Blyf ick tot in den doot: Een Prince van Oraengien Ben ick vrij onverveert, Den Coninck van Hispaengien Heb ick altijt gheeert. '''U testu d'oghje''' Wilhelmus van Nassouwe ben ik, van Duitsen bloed, den vaderland getrouwe blijf ik tot in den dood. Een Prinse van Oranje ben ik, vrij, onverveerd, den Koning van Hispanje heb ik altijd geëerd. '''In Corsu''' Wilhelmus van Nassouwe Sò, di sangue tedeschu Fidu a patria Firmu finu à a morte Só un principu di Oranje Liberu è senza paura U Rè di Spagna Aghju sempre rispettatu [[Categoria:Paesi Bassi]] 4laq54c9mys2dukt2xdko6vvnn4rh82 Pierre Bach 0 13288 347895 347893 2015-07-03T09:48:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Pierre Antonio Jean Bach''' ([[1906]]-[[1971]]), era un [[arte|pittore]] paesista, natu à [[Toul]] (Meurthe-et-Moselle, [[Francia]]), cullucatu in 1930 accantu à a [[mare|marina]] d'Erbalunga, cumuna di [[Brandu]] ([[Corsica suprana]]). [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Pittura]] b6ej5sa3a01tyy69u9at7xrp5v25vy6 Passerottu 0 13289 364551 362239 2019-10-15T03:52:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U passerottu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Passer italiae 3 (loz).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Passer italiae |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Passeridae]]'' |----- | Generu | ''[[Passer]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Passer italiae''<br /><font color=black size=1> [[Vieillot]], 1817 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Passer italiae 1 (loz)a.jpg|250px]] |----- |} U '''passerottu''' (o [[passarottu]]) ( ''[[Passer italiae]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[passeridae]]. U so areale, in u [[Mare Terraniu]] hè l'[[Italia]], a [[Corsica]], a [[Sicilia]], [[Malta]] è a [[Creta]]. In a parte à punente di a Sicilia è in Sardegna, ùn si scontra micca u passerottu ma una spezia chì 'ss'assumiglia moltu: u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''). In u nordu di l'Africa, ci hè una forma media trà u passerottu è u passerottu europeu, a spezia più cumuna in [[Europa]]: ''passer domesticus''. U passerottu s'assumiglia à a spezia cumuna in [[Europa]] ''passer domesticus'', ma hà i bucelli bianchi è una curona russiccia-bruna in capu, com'è u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''). U passerottu hè longu 15-17 cm cm. Pesa da 25 à 35 grammi. A so apertura alare hè 20-30 cm. Face u so nidu in e case, i bastimenti o ind'i l'arburi. U passerottu hè onnivoru: manghja frutti, insetti, varmi è ancu ciò chì ghjetta l'omu. ==Sistematica== Difatti, u statutu di a tassunumia di u passerottu hè incertu ed hè sempre in dibattitu. Certi u cunsidereghjanu cum'è una sottuspezia di ''passer domesticus''. D'altri invece l'anu cunsideratu cum'è una sottuspezia di u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''). Ma in a sistematica muderna, u passerottu hè piuttostu cunsideratu cum'è una forma specifica: ''Passer italiae''. 'Ssa forma specifica seria derivata da una spezia independente di passerottu chì era prima in [[Africa]] ma chì era sparita di u so areale nativu è chì si seria sparta dopu in u so areale attuale. Parechji sinonimi di ''Passer italiae'' sò: * ''Passer hispaniolensis italiae'' * ''Passer domesticus italiae'' ==In Corsica== [[File:Sparrowchick.JPG|thumb|left|250px|U piulacone]] [[File:Passer italiae MHNT.ZOO.2010.11.208.jpg |thumb|'' Passer italiae '']] U passerottu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in [[Corsica]]. Hè prisente in l'isula sana, insin'à 1050 metri. Ma hè assente di i lochi ind'ellu ùn ci hè micca l'omu, è stà piuttostu in i paesi è in e cità. Ma pò accade chì una culonia di passerotti stessi luntanu da un paese. In l'areale di a punta suttana di a Corsica, in u triangulu [[Bonifaziu]]-[[Pianottulu]]-Sant'Amanza, accade à spessu di truvà una forma media, cruciata, trà u paserottu è u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''), chì hè prisente in [[Sardegna]]. 'Ssa forma hè u resultatu da i scambii trà e duie spezie in e [[Bocche di Bonifaziu]] (Moneglia 2009). Ma u [[passerottu spagnolu]] dinò hè prisente in a parte suttana di a Corsica (Thibault 1985). Altri nomi corsi di u passerottu sò: a ''[[passera casareccia]]'', u ''[[passu (avifauna)|passu]]'', a ''[[passula]],'' u ''[[passera casareccia|casanu]]''. ==Referenze== * Moneglia, Pasquale, U Passerottu, Stantari, 17, 2009 (in francese) * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) ==Da vede dinù== * l'[[avifauna di Corsica]] * u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis'') * u [[passerottu europeu]]: ''passer domesticus'' [[Categoria:Passeridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[sv:Gråsparv#Italiensk sparv]] 50mtcvrquk87lqwgo2oo0n0nr47r3q9 Passarottu 0 13290 195135 2009-12-17T19:52:00Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Passerottu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Passerottu]] 032q72uuxsm3owbjk0lkbpt28tdbpp8 Passer italiae 0 13291 195136 2009-12-17T19:52:35Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Passerottu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Passerottu]] 032q72uuxsm3owbjk0lkbpt28tdbpp8 Mari Mediterraniu 0 13292 195156 2009-12-17T20:11:34Z Paulu 58 hà mossu [[Mari Mediterraniu]] à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tarraniu]] 5pwm1v866vqqtybh72td96bha57rtf9 Mare Terraniu 0 13293 195158 2009-12-17T20:12:33Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Tarraniu]] 62i0jgu8rq5m6qnxr6m62ygp5znkx0v Categoria:Gruppu di rock 14 13295 335592 327978 2014-03-23T18:11:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Gruppo di Rock [[Categoria:Musica]] eqtq3f2jusr2nwih6c69237zw570cg9 Sverige 0 13296 195211 2009-12-18T10:33:18Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Svezia]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Svezia]] 8mv4enwgeqdmcvt5q5s5o3zi42lhxqh The Wounded Tone 0 13297 354738 334627 2016-08-14T04:56:24Z Bluestone Beagle 10913 Bluestone Beagle ha spostato la pagina [[The Confused Creators of Chaotic Communities]] a [[The Wounded Tone]] tramite redirect: Correcting, Rename wikitext text/x-wiki '''The Wounded Tone''' hè un gruppu di rock progressivu, fundatu in [[Stockholm]], [[Svezia]] in u [[2009]]. [[Categoria:Gruppu di rock]] 6bziczxusmnk2rll1spoggud4rwowzu Thin Shoes 0 13298 350280 334645 2015-07-07T23:01:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Thin Shoes''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] alternativu, fundatu in [[Stockholm]], [[Svezia]] in u [[2009]]. == Albumi == * ''Occupied City'' [[Categoria:Gruppu di rock]] 6fhqlgl3ue1maibs1mf654fu66blz9b Wounded Tone 0 13299 354757 203175 2016-08-17T03:03:48Z Xqbot 1764 Robot: Correction des redirections erronées vers une page cible [[The Wounded Tone]] déplacée wikitext text/x-wiki #RINVIA [[The Wounded Tone]] 7ap5tymz6msapd7u711d29h6or71tsw The Mars Volta 0 13300 334634 325738 2014-03-23T15:03:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''The Mars Volta''' hè un gruppu di rock americanu, fundatu in [[2001]]. Hè cumpostu di [[Cedric Bixler]] (cantu), [[Dave Elitch]] (batteria), [[Marcel Rodriguez]] (percussione), [[Ikey Owens]] (organu), [[Juan Alderete]] (chitarra bassa) è [[Omar Rodriguez-Lopez]] (chitarra). ==Albumi== * ''De-Loused In the Comatorium'' (2003) * ''Frances the Mute'' (2005) * ''Amputechture'' (2006) * ''The Bedlam In Goliath'' (2008) * ''Octahedron'' (2009) * ''Noctourniquet'' (2012) [[Categoria:Gruppu di rock]] 1jvt2wohtndzolsmqw5ujrnvkyxd8a1 Mars Volta 0 13301 195222 2009-12-18T10:48:48Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 TMV 0 13302 195223 2009-12-18T10:48:57Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 The Mars Volta Group 0 13303 195224 2009-12-18T10:49:13Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 Mars Volta Group 0 13304 195225 2009-12-18T10:49:25Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 TMV Group 0 13305 195226 2009-12-18T10:50:30Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 MV Group 0 13306 195227 2009-12-18T10:50:41Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 Omar Rodriguez/Cedric Bixler 0 13307 195228 2009-12-18T10:50:55Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 Cedric Bixler/Omar Rodriguez 0 13308 195229 2009-12-18T10:51:26Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 Omar Rodriguez-Lopez/Cedric Bixler-Zavala 0 13309 195230 2009-12-18T10:51:48Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[The Mars Volta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[The Mars Volta]] k8ihkd0jf5qvbq1gvpn88tmd91zr1v3 System of a Down 0 13310 356735 334547 2017-03-26T02:09:23Z 121.221.14.109 /* Albumi */ wikitext text/x-wiki '''System of a Down''' hè un gruppu di rock americanu, fundatu in [[1994]]. Hè cumpostu di [[Serj Tankian]] (cantu), [[John Dolmayan]] (batteria), [[Shavo Odadjian]] (chitarra bassa) è [[Daron Malkian]] (chitarra). == Albumi == * ''[[System of a Down (album)|System of a Down]]'' (1998) * ''[[Toxicity]]'' (2001) * ''[[Mezmerize]]'' (2005) * ''[[Hypnotize]]'' (2005) [[Categoria:Gruppu di rock]] oc43x0qwl698x9n3wgx70cryzf04pri Red Hot Chili Peppers 0 13311 355221 334111 2016-09-26T09:51:51Z 109.10.51.105 wikitext text/x-wiki '''Red Hot Chili Peppers''' hè un gruppu di rock americanu, fundatu in [[1983]]. Hè cumpostu di [[Anthony Kiedis]] (cantu), [[Chad Smith]] (batteria), [[Michael "Flea" Balzary]] (chitarra bassa) è [[Josh Klinghoffer]] (chitarra). == Albumi == * ''[[The Red Hot Chili Peppers]]'' (1984) * ''[[Freaky Styley]]'' (1985) * ''[[The Uplift Mofo Party Plan]]'' (1987) * ''[[Mother's Milk]]'' (1989) * ''[[Blood Sugar Sex Magik]]'' (1991) * ''[[One Hot Minute]]'' (1995) * ''[[Californication]]'' (1999) * ''[[By the Way]]'' (2002) * ''[[Stadium Arcadium]]'' (2006) * ''[[I'm with You]]'' (2010) * ''[[The Getaway]]'' (2016) [[Categoria:Gruppu di rock]] qloippc7to6vertmzhwzhg7opqmbaxx RHCP 0 13312 195241 2009-12-18T11:02:04Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Red Hot Chili Peppers]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Red Hot Chili Peppers]] 6lr2197h0uzdmkvs6w8zpfsjxwygjk9 The Red Hot Chili Peppers 0 13313 195242 2009-12-18T11:02:21Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Red Hot Chili Peppers]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Red Hot Chili Peppers]] 6lr2197h0uzdmkvs6w8zpfsjxwygjk9 Chili Peppers 0 13314 195243 2009-12-18T11:02:31Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Red Hot Chili Peppers]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Red Hot Chili Peppers]] 6lr2197h0uzdmkvs6w8zpfsjxwygjk9 Red Hot 0 13315 195244 2009-12-18T11:02:40Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Red Hot Chili Peppers]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Red Hot Chili Peppers]] 6lr2197h0uzdmkvs6w8zpfsjxwygjk9 System 0 13316 195245 2009-12-18T11:03:13Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[System of a Down]] wikitext text/x-wiki #redirect[[System of a Down]] oe1ty0weuylv9v8vg81du2df26bua19 S.o.a.D 0 13317 195246 2009-12-18T11:03:25Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[System of a Down]] wikitext text/x-wiki #redirect[[System of a Down]] oe1ty0weuylv9v8vg81du2df26bua19 SOAD 0 13318 195247 2009-12-18T11:03:39Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[System of a Down]] wikitext text/x-wiki #redirect[[System of a Down]] oe1ty0weuylv9v8vg81du2df26bua19 R.H.C.P 0 13319 195248 2009-12-18T11:04:19Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Red Hot Chili Peppers]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Red Hot Chili Peppers]] 6lr2197h0uzdmkvs6w8zpfsjxwygjk9 At the Drive-In 0 13320 331585 327505 2014-03-23T14:02:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''At the Drive-In''' hè un gruppu di rock americanu, fundatu in [[1993]]. Hè cumpostu di [[Jim Ward]], (chitarra)[[Cedric Bixler]] (cantu), [[Tony Hajjar]] (batteria), [[Paul Hinojos]] (chitarra bassa) è [[Omar Rodriguez]] (chitarra). == Albumi == * ''[[Acrobatic Tenement]]'' (1996) * ''[[In/Casino/Out]]'' (1998) * ''[[Relationship of Command]]'' (2000) [[Categoria:Gruppu di rock]] c65oib48mbats9egcouunrtuqih0obb At the Drive In 0 13321 195255 2009-12-18T11:09:41Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[At the Drive-In]] wikitext text/x-wiki #redirect[[At the Drive-In]] r96m4csauzg7cs86h4rwrwvwb3u0g1f At.the.drive.in 0 13322 195256 2009-12-18T11:10:28Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[At the Drive-In]] wikitext text/x-wiki #redirect[[At the Drive-In]] r96m4csauzg7cs86h4rwrwvwb3u0g1f At the DriveIn 0 13323 195257 2009-12-18T11:10:45Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[At the Drive-In]] wikitext text/x-wiki #redirect[[At the Drive-In]] r96m4csauzg7cs86h4rwrwvwb3u0g1f El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez 0 13324 332330 325742 2014-03-23T14:17:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez''' hè un gruppu di rock americanu, fundatu in [[2006]]. Cunsiste in [[Cedric Bixler-Zavala]] (cantu), [[Zach Hill]] (batteria), [[Jonathan Hischke]] (organ bassu), [[Juan Alderete]] (chitarra bassu) è [[Omar Rodriguez-Lopez]] (chitarra). == Albumi == * ''[[Cryptomnesia]]'' (2009) [[Categoria:Gruppu di rock]] 9v38arsieyqgsnw46jb8g5kxzak1fy9 El Grupo Nuevo 0 13325 195263 2009-12-18T11:15:35Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] ikf4oqa03t3cwuz42ua1wochvzirzh5 El Grupo Nuevo de Omar Rodriguez Lopez 0 13326 195264 2009-12-18T11:15:56Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] ikf4oqa03t3cwuz42ua1wochvzirzh5 El Grupo Nuevo De Omar Rodríguez-López 0 13327 195265 2009-12-18T11:16:18Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] ikf4oqa03t3cwuz42ua1wochvzirzh5 El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez 0 13328 195266 2009-12-18T11:16:49Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] ikf4oqa03t3cwuz42ua1wochvzirzh5 El Grupo Nuevo De Omar Rodríguez López 0 13329 195267 2009-12-18T11:17:25Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] ikf4oqa03t3cwuz42ua1wochvzirzh5 Omar Rodríguez-López/Cedric Bixler-Zavala 0 13330 195268 2009-12-18T11:19:10Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]] ikf4oqa03t3cwuz42ua1wochvzirzh5 Ghjuvan Mufraggi 0 13331 347473 195493 2015-07-02T12:19:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Ghjuvanni Mufraggi]] Natu in [[Azzana]] u 12 di nuvembre 1914, '''Gjuvan Mufraggi''', Cumpagnu di a Liberazione, era un sulladu distintu. Hè mortu in [[Bordeaux]] u 23 di nuvembre [[2009]] à l'età di 95 anni. Primu hè sulladu in l'infanteria culuniale è dopu serghjente-capu. D'aostu 40 s'agghjunghje in [[Africa]] à i [[Francia|Francesi]] Libri è Ghjuvan Mufraggi hè unu di l'eroi di [[Bir Hakeim]]. Cume tenente face a campagna di [[Siria]] duve hè feritu, quella di [[Royan]], ecc. Dopu hè capitanu in [[Indocina]] è si ritira in u 1955. Cumpagnu di a Liberazione, Uffiziale di a Legione d'Onore, Croce di Guerra 39-45. [[categoria:Biugrafia]] 61nw20gykatajbb5tvtrsjff1prh7bt Láchar 0 13332 333207 325743 2014-03-23T14:34:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:LocationLáchar.png|thumb|right|200px|Láchar]] '''Láchar''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Granada]]. [[Categoria:Pruvincia di Granada|Lachar]] 58jchuu1oh8378j0c3up19telalbi1t Hayden Panettiere 0 13333 361587 356629 2019-01-29T00:28:16Z Lazypub 14788 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hayden Panettiere 2009 (Straighten Crop).jpg|thumb|200px|Hayden Panettiere]] '''Hayden Lesley Panettiere''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Panettiere, Hayden]] [[Categoria:Americana|Panettiere, Hayden]] dqq7nvh5lxd0hxzkhyky4prct51b1gr Hilary Swank 0 13334 356628 348891 2017-03-04T12:29:04Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Swank, Hilary wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Life Ball 2013 - magenta carpet Hilary Swank 03.jpg|thumb|200px|Hilary Swank]] '''Hilary Ann Swank''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Swank, Hilary]] [[Categoria:Americana|Swank, Hilary]] l1hglhj8xptohgn3f2kx5zxk5x2ggg4 Megan Fox 0 13335 356634 346511 2017-03-04T12:32:12Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Fox, Megan wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Megan Fox LF.jpg|right|180px|thumb|Megan Fox]] '''Megan Denise Fox''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Fox, Megan]] [[Categoria:Americana|Fox, Megan]] sb1y2i3q06g8a7x2p60lif56j2qljvk Amanda Peet 0 13336 355137 348940 2016-09-20T16:48:22Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki [[File:Amanda Peet.jpg|thumb|right|Amanda Peet]] {{c-supranu}} '''Amanda Peet''' ([[New York]], 11 [[Ghjennaghju]] 1972) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] {{DEFAULTSORT:Peet, Amanda}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] i864bu4ewlfaek61518erute4hqkfeh Laura Prepon 0 13337 356626 348931 2017-03-04T12:28:02Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Prepon, Laura wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Laura Prepon.jpg|thumb|200px|Laura Prepon]] '''Laura H. Prepon''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Prepon, Laura]] [[Categoria:Americana|Prepon, Laura]] 20ptz889ljlkeaqoafeggkpt8ayekg1 Ali Larter 0 13338 356615 354809 2017-03-04T12:17:11Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B [[Categoria:Attrice|Larter, Ali]] wikitext text/x-wiki [[File:Ali Larter with Heroes-Poster.jpg|thumb|right|Ali Larter]] {{c-supranu}} '''Ali Larter''' (28 [[Ferraghju]] 1976) hè un'[[Cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Larter, Ali]] [[Categoria:Americana]] kj3xewaietw03swwv5qd2y8uy572hob Dakota Fanning 0 13339 356619 348862 2017-03-04T12:20:24Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B [[Categoria:Attrice|Fanning, Dakota]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dakota Fanning VF 2012 Shankbone 3.JPG|thumb|200px|Dakota Fanning]] '''Hannah Dakota Fanning''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Fanning, Dakota]] [[Categoria:Americana|Fanning, Dakota]] 60bcfsijza61mixcbb7px0npvnschz0 Emily Browning 0 13340 356624 355130 2017-03-04T12:26:08Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B [[Categoria:Americana|Browning, Emily]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Emily Browning HIFF crop.jpg|thumb|right|Emily Browning]] '''Emily Jane Browning''' (7 [[Dicembre]] 1988) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Browning, Emily]] [[Categoria:Americana|Browning, Emily]] 5nmsib9mldt2m881se4i0k2vkh6nm2j Claire Danes 0 13341 348858 346510 2015-07-06T10:14:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Claire Danes 2012 Shankbone.JPG|thumb|200px|Claire Danes]] '''Claire Catherine Danes''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] {{DEFAULTSORT:Danes, Claire}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] c92h1awl872iwzgjsabvj0f7u9whxy5 Ayelet Zurer 0 13342 361313 356616 2019-01-05T10:49:40Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Ayelet_Zurer_photographed_by_Moti_Kikayon_(1990).jpg|Ayelet_Zurer_photographed_by_Moti_Kikayon_(1990).jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Racconish|Racconish]] because: per [[:c:Commons:Deletion requests/Files in Catego wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ayelet Zurer''' (28 [[ghjugnu]] 1969) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Israele|israeliana]]. [[Categoria:Attrice|Zurer, Ayelet]] ogj12jfw656rlmjtcoy39pebz1mbi0l Sam Worthington 0 13343 363551 346478 2019-09-22T17:27:53Z Barrow65 15555 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Sam Worthington 4, 2013.jpg|thumb|200px|Sam Worthington]] '''Samuel Henry J. Worthington''' hè un [[cinemà|attore]] [[Australia]]. {{DEFAULTSORT:Worthington, Sam}} [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Australia]] pzjb7w485rheutgdwjuw9cc83yvrjy1 Acqua nivosa 0 13345 350912 350454 2015-07-09T15:52:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Imagina_benvinuta.jpg|right|thumb|300px|Fala l'acqua nivosa]] L' '''acqua nivosa''' hè una forma media trà a [[neve]] è l'[[acquata]]. L'[[acqua]] nivosa cumporta à spessu una certa quantità di neve. A neve chì hè cuntenuta in l'acqua nivosa hè in parte sdrutta. Difatti l'acqua nivosa hè più trasparente ch'è [[biancu|bianca]] cum'è à neve propria. À spessu quandu fala l'acqua nivosa, a [[temperatura]] cala è l'acqua nivosa finisce per trasfurmà si in neve, à u capu di un certu [[tempu]]. Di solitu, l'acqua nivosa fala quandu a [[temperatura]] è di circa 2-3&nbsp;°C è chì più sopra in l'[[atmosfera]], a temperatura hè più bassa. == Citazione == Accade chì l'acqua nivosa fussi mintuvata in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in ''I dui figlioli'' di [[Claudiu Guglielmi]] ([[Bonanova]] n° 9): ''A [[samera]] è l’[[arcimulu]] aspittavani singhi somma rudendu si parpena di [[granone|granonu]]. Mulinava u [[ventu]] acqua nivosa. U [[celi]], neru incarbunatu, paria ch’eddu vulissi assuffucà a [[terra]].'' == Da vede dinò == *[[Neve]] *[[Saetta]] *[[Tramuntana]] *[[Tromba marina]] [[Categoria:Meteorologia]] tbshqzkg485zl5tmo6g4neyg2zajem6 Anghjulu Canarelli 0 13348 354825 351243 2016-08-24T03:02:29Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right|thumb]] '''Anghjulu Canarelli''' (1 [[Ghjennaghju]] [[1949]]) hè un [[scrivanu]] in [[lingua corsa]]. Urighjinariu di [[Livia]], scrivi in a parlata rucchisgiana, [[Sartè|sartinesa]], di l' [[Alta Rocca]]. I so opari sò stati publicati in [[A Pian' d'Avretu]], [[Avali (rivista)|Avali]]. ==Opari publicati== * [http://www.interromania.com/literatura/biennale/biennale01/canarelli.htm I Buciuleddi], Interromania * [http://avali.over-blog.net/article-26251192.html Un pezzu di Petra nera] : una "nuvella", rumanzu cortu publicata in a rivista [[Avali (rivista)|Avali]], N°3 * [http://avali.over-blog.net/article-26251145.html Bitalza] : un antra nuvella annantu à u situ d'Avali * [http://avali.over-blog.net/article-29035614.html L'ortensià] * A Petracori (nuvelle), Cismonte è Pumonti, 2010 {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] d7xskowyipvia8xpd1aojceumgry51h Monzón 0 13349 349020 349019 2015-07-06T12:51:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Monzón | blasone= | nomeOfficiale=Monzón | sigluCumunità=AR | sigluPruvincia=HU | altitudine=273 | superficia=155,01 | pupulazione=17115 | annu=2009 | densita=110,41 | merre= | posta=22400 | telefunu=976 | istat= | abitanti=''Montisonense'' in spagnolu | patrone=[[Fernando Heras Laderas]] | festa= | situ=http://www.monzon.es/ | carta=Localización de Cinca Medio (Aragón).svg }} '''Monzón''' hè una cumuna [[Spagna|spagnola]] di l'[[Aragona]]. Ci sò 17 115 abitanti (2010). == Omi cunnisciuti == * [[Ignacio de Luzán]] ([[1702]]-[[1754]]), [[littiratura|scrittore]]. * [[Joaquín Costa]] ([[1846]]-[[1911]]), [[pulitica|politicu]]. * [[Javier Moracho]] ([[1957-.]]), [[sport|atletu]]. * [[Conchita Martínez]]([[1972-.]]), [[sport|tenistu]]. * [[Eliseo Martín]] ([[1973-.]]), [[sport|atletu]]. [[Categoria:Aragona]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Spagna]] [[Categoria:Pruvincia di Huesca]] 68rahz2jj7d6z9zrd6au3gd8xrmwkkt Filu di ferru spinatu 0 13351 196916 2010-01-06T13:39:50Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filu spinatu]] 30kguov22r462tju81voaxsedpczjkf Filu di ferru denticatu 0 13352 196917 2010-01-06T13:41:01Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filu spinatu]] 30kguov22r462tju81voaxsedpczjkf Fil' di farru rampinatu 0 13353 196918 2010-01-06T13:42:19Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filu spinatu]] 30kguov22r462tju81voaxsedpczjkf Belfarru 0 13354 196919 2010-01-06T13:43:49Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filu spinatu]] 30kguov22r462tju81voaxsedpczjkf Dentatu 0 13355 196920 2010-01-06T13:47:04Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Filu spinatu]] 30kguov22r462tju81voaxsedpczjkf Kelly Clarkson 0 13356 332930 327889 2014-03-23T14:29:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Kelly Clarkson, Women's World Awards 2009 d.jpg|thumb|Kelly Clarkson (2009)]] '''Kelly Brianne Clarkson''' (* [[24 d'aprile]] [[1982]] in [[Fort Worth]], [[Texas]], [[SUA]]) hè una musicante americana. [[Categoria:Musicante|Clarkson, Kelly]] [[Categoria:Americana|Clarkson, Kelly]] a8xmxwijfp8phh7bv6gwf0acfq454d3 Un pezzu di petra nera 0 13357 361903 334896 2019-04-04T20:33:34Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Zonza - Aiguilles Bavella.jpg|thumb|300px|right|...I furchi di Bavedda chì bizzichiddaiani u cilestu...]] '''Un pezzu di petra nera''' hè un rumanzu cortu, una "nuvella" creata da [[Anghjulu Canarelli]]. Hè statu publicatu prima in a rivista litteraria [[Avali (rivista)|Avali]] è ripublicatu dopu annantu à u blogu di a rivista. Anghjulu Canarelli hè di [[Livia]] è metti in scena u so circondu rucchisgianu. L'azzioni si passa in muntagna, trà [[Asinau]], [[Monti Alcudina|Alcudina]] è [[u Cuscionu]]. Si ritrova quì l'universu particulari d'Anghjulu Canarelli, in a muntagna corsa, incù a so flora rara, a so natura schietta è a so vita campagnola è pastureccia. In 'ssu ambienti specificu nasci a prosa puetica d'Anghjulu Canarelli, incù un suppulu di magia. ==Vucabulariu== [[File:Levie 2.jpg|thumb|300px|right|...ci saria ancu un dittu chì crisciaria a ghjastima : “Livia Livia, ch’ùn aghi chì fà ùn ci stia !”]] A lingua aduprata da Anghjulu Canarelli hè ricchissima. Hè carattaristica di a variità rucchisgiana di a lingua corsa, incù monda paroli dirivati di u bassu latinu è ancu prilatini. * u spinursali : a crista o cresta * i burrascona : u burrasconu = una forti burrascata * un buttighju : una goccia, una candedda * i buttighjona : u buttighjonu = u grossu buttighju * i scurrutona : u scurrutonu = u timpurali, a timpuralata * un pizzineddu : un picculu pezzu * bizzichiddaiani : bizzichiddà = tuccà à picculi colpi incù u bizzicu * u cilestu : u celi * un tighjali : una grossa petra platta * i brandona : u [[brandonu]] = pezzu di ghjacciu longu chì s'appinza à capu in ghjò * nera catramu : nera nera * scunghjiva : scunghja = fà sdrughja, fà spariscia * sbalasgiava : sbalasgià = apra * l’inguirnonu : u grossu inguernu * i rusgiuledda : u rusgiuleddu = u picculu rùsgiulu = cosi minuruchji, tamantineddi ; furmata da "rusgiulu" è da u suffissu "-eddu" * ristanghittava : ristanghittà = rimetta a [[stanghetta]] * ostia madonna... : pà la Madonna ! * scapizzendu : scapizzà = caccià u capu * smizata : smizà = sparta in dui * i tàcculi : a [[tàccula]], a [[chjaccula]] = aceddu neru è bizzichigiaddu chì stà in muntagna * infurià si : metta si in furia, in collara * ruzzà = briunà, fà monda rimori * ciòciara : ùmita * u fumaccionu : a grossa fumaccia * dunnina : di donna * pudditrina : di puddetru * i pughjulani : u pughjulanu = l'abitanti di u poghju * ribaldunati : abandunati * magàcciuli : a magacciula = ughjettu postu par fà a paura à la ghjenti o à l'aceddi * andacciani : un andaccianu = un vagabondu * a castizzedda : una piccula càstizza * u violu : u stradeddu, a piccula strada; furmatu à parta da "via" è da u suffissu "-olu" * ricalzulata : rialzata * a bonanova : a bona nutizia * i grandinona : un grandinonu = una grossa grandinata * s’infurionu : infurià si = metta si in furia, in còllara * l'imbutonu : u grossu imbutu * a vudinedda : u fiumiceddu * mundati : mundà = caccià a scorza * stracquata : in terra * strappiddata : strippata * si scuppulighja : si scuppuleghja, si sciappa in dui * l'uvareddu : u picculu ùvaru * u pizzittinu : u picculu pezzu ; * mèlinu : nè caldu nè fritu * si sparguddonu : sparguddà si, sparguglià si = falà si in u disordini * sfarrachendu : sfarracà = apra * un piulaconu : un aceddu ghjovanu ghjovanu * à nurdivu : versu u nordu ==Liami== * [http://avali.over-blog.net/article-26251192.html Un pezzu di Petra nera] : una "nuvella", rumanzu cortu publicata in a rivista [[Avali (rivista)|Avali]], N°3 ==Da veda dinò== * [[Anghjulu Canarelli]] [[Categoria:Litteratura corsa]] 6bpzi2viojo0i8mc5g8mlstslutwsgn Avenida Paulista 0 13358 331604 325759 2014-03-23T14:02:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Paulista Avenue night.jpg|thumb|350px|Avenida Paulista]] L' '''Avenida Paulista''' hè un' viale di [[São Paulo]], [[Brasile]]. Teni 2700 m. [[Categoria:In custruzzioni]] [[Categoria:Brasile]] 0nvuqm01dvml6eakpmck6u8eaf40lft Novu Testamentu 0 13359 353483 352284 2016-03-20T20:52:21Z Τιτιδου 10744 wikitext text/x-wiki U Novu Testamentu hè, per i cristiani, a fila di i 27 libri canonici chì trattanu di a vita terrana di [[Gesù Cristu]], di a so Predicazione, di a so morte è Resurezione è dinù di i primi tempi di a [[Chjesa]]. U Novu Testamentu, o Scritti Santi, si cumpone di: * I Quatri [[Vangeli]]: Matteu <br>Marcu <br>Luca <br>Ghjuvanni * L' [[Atti di l'Apostoli]], * 14 Epistule di S. Paulu, * Altre Epistule, * L’Apocalissa di S. Ghjuvanni. [[Categoria:Religione]] [[Categoria:Cristianisimu]] khbcpzsc2fhmsa5lmirfqb0snqawk30 Vangeli 0 13360 356960 356950 2017-05-01T06:55:04Z MArilena 3198 wikitext text/x-wiki I Vangeli sò i libri chì contanu, per i cristiani, a vita terrana di [[Ghjesù Cristu]], di a so [[Resurezione]] è trattanu di a so [[Predicazione]]. Sò a prima parte di u [[Novu Testamentu]]. I Vangeli canonici sò quattru. Secondu a tradizione, i scrivani o Vangelisti sò: * San Matteu, [[apostulu]] è discepulu, dettu u publicanu (impiegatu di l'impositi) * San Marcu, discepulu di [[S.Petru]] * [[San Luca]], discepulu di [[S. Paulu]], duttore di u so mistieru. * [[San Ghjuvanu]], apostulu, chì scrisse dinò l'[[Apocalissa]]. Ci sò altri vangeli apocrifi. [[Categoria:Religione]][[Categoria:Cristianisimu]] eti1n717ybyohs32vp8a8npx0ofgxp5 Vangelu 0 13361 197067 2010-01-08T11:42:45Z Irdnael~cowiki 1131 hà mossu [[Vangelu]] à [[Vangeli]]: piu chiaru et simplice wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vangeli]] s6xeu1g4vfzwoexxukt6nii6zmrxpej Taccula 0 13363 197144 2010-01-09T11:59:16Z 90.36.142.171 Reindirizzamentu à [[Chjaccula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Chjaccula]] pd5zzp5lb034mln5ni7tq7khq3gygk6 Tàccula 0 13364 197153 197152 2010-01-09T12:22:40Z 90.36.142.171 Reindirizzamentu à [[Chjaccula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Chjaccula]] pd5zzp5lb034mln5ni7tq7khq3gygk6 Chjàccula 0 13365 197154 2010-01-09T12:23:21Z 90.36.142.171 Reindirizzamentu à [[Chjaccula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Chjaccula]] pd5zzp5lb034mln5ni7tq7khq3gygk6 Corbin Bleu 0 13367 355241 348861 2016-09-27T11:35:06Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki [[File:Corbinbleu florida.jpg|thumb|right|Corbin Bleu]] '''Corbin Bleu Reivers''' ([[New York]], 21 [[ferraghju]] 1989) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Bleu, Corbin]] [[Categoria:Americanu|Bleu, Corbin]] d567mjvfmu4i0is2uuh7o2czhqwx9e7 Arti marziali 0 13369 348738 348619 2015-07-06T09:13:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Musashi ts pic.jpg|thumb|200px|[[Musashi]], [[samurai]] hè l'autore di ''[[Cinque anelli]]''.]] Incù l'appellazione '''Arti marziali''' s'intende una disciplina ligata à u cumbattimentu, di solitu senza [[arma|arme]], incù pratiche è tecniche cudificate, fundate annantu à certi [[fisicu|principi fisichi]], [[cultura|culturali]] è [[filusufia|filusofichi]] particulari. == Modi "tradiziunali" == Ci sò parechji arti marziali: * u [[Baranta]] - Un'arte [[Ungherìa|ungherese]], u nome significheghja ''preparazione à cumbatte'' o ''cumbattimentu senza sangue''. * u [[Judo]] (柔道) - un'arte [[Ghjappone|ghjappunese]], u nome significheghja "arte molla"<ref>[http://www.japan-zone.com/omnibus/martial.shtml Judo] nantu [http://www.japan-zone.com/index.shtml Ghjappone Omnibus]</ref> * u [[Jujitsu]] (柔術) - un'arte ghjappunese, u nome significheghja ancu "arte molla" <ref>[http://www.warriorscove.com/jjj.htm Storia di u Jujitsu]</ref> * u [[Karate]] (空手) - un'arte ghjappunese, u nome significheghja "[[manu]] biota"<ref name=MAInfo>[http://www.martial-arts-info.com/115/karate/ Karate] nantu [http://www.martial-arts-info.com/ MartialArtsInfo.com]</ref> * u [[Kendo]] (剣道) - un'arte ghjappunese, u nome significheghja "modu di [[gladiu]]"<ref>[http://www.yamatanidojo.com/kendo_history.htm Kendo] nantu [http://www.yamatanidojo.com/ Yama-TamiDojo.com]</ref> * u [[Taekwondo]] (태권도) - un'arte [[Curea|cureana]], u nome significheghja "arte di dà colpi di pugni è di pedi"<ref>[http://www.itf-information.com/information16.htm Taekwondo] nantu [http://www.itf-information.com/information16.htm ITFInformation.com]</ref> * u [[Tangsudo]] (당수도, nant'a trascrizione inglese '''tang soo do''') - un'arte cureana, u nome significheghja "arte di manu cinese"<ref>[http://www.warriorma.com/meaning_of_tang_soo_do.htm U sensu di u nome "Tang Soo Do" (tangsudo)] nantu [http://www.wtsda.com/ WorldTangSooDo.com]</ref> ==Da vede dinù== *[[Jet Li]] *[[Adriano Emperado]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Francombat]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Pugilatu tailandese]] *[[Tangsudu]] == Liami esterni == {{Commons|Category:Martial arts}} == Referenze == <references/> [[Categoria:Arti marziali|!]] fkbqcnkkd7cb42xey5a3x2815wblke8 Cesare è Napoleone 0 13371 346230 332015 2015-07-01T16:28:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cesare e Napoleone''' hè una [[puisia]] d'[[Ugu Peretti]] (1747-1838). ==Cesaru è Nabulionu== ''(Adattatu in corsu mudernu)'' :Cesaru, com'è tè, suprema paci :Deti à la terra ch'è di sangui tinsi. :Cesaru, com'è tè, vincendu, estinsi :Quiddu chì fumintò guerriera faccia. :Cesaru, com'è tè, in l'armi audaci :Quisti à lu troni inalzò, quisti respinsi. :Cesaru, com'è tè, dopu ch'è vinsi, :Stesi à lu prima puteri la mani sagaci. :Cesaru, com'è tè, carcu d'allori, :Idulu tutelari ricunnisciutu, :Deti la leghji à lu vintu è à i vincidori. :Cesaru à la fini, da lu generali tributu :Otteni, com'è tè, supremi onori. :Non manca à fà ti Cesaru ch'è Brutu ! ==Cesare è Napoleone== :Cesare, come te, suprema pace :Diede alla terra che di sangue tinse. :Cesare, come te, vincendo, estinse :Quello che fomentò guerriera face. :Cesare, come te, nell' arme audace :Questi al trono inalzò, questi respinse. :Cesare, come te, dopo che vinse, :Stese al primo poter la man sagace. :Cesare, come te, carco d'allori, :Idolo tutelar riconosciuto, :Diede la legge al vinto e ai vincitori. :Cesare alfin, dal general tributo :Ottenne, corne te, supremi onori. :Non manca a farti Cesare che Bruto ! ==Da vida dinò== * [[Ugu Peretti]] ==Rifarenzi== * Yvia-Croce, Ghjacintu, Antulugia di i scrivani corsi, Aiacciu, Ed. Cyrnos et Méditerranée, 1987 [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] eged2v1v48itwahqeyl3dqcpe0omekb Lamentu di Togliaccia 0 13372 348798 332978 2015-07-06T09:42:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Lamentu di Togliaccia''' hè una [[puesia]] scritta da [[Anton'Sebastianu Lucciardi]] (1771-1860). Hè stata publicata prima in l'almanaccu ''Il Pescator di Chiaravalla''. ==Lamentu di Togliaccia== ''(Strattu)'' :O Dumè, la vostra borsa :Era tamant'è un [[bacinu]]; :Chì l'avia piena di [[ficu|fichi]] :Pudia fà lu [[San Martinu]] ; :Si pudia empie di [[granu]] :È purtà lu à lu [[mulinu]]. :Si ne pudia fà un bell'otre, :Perchè avia la so cannella :Chì l'avia piena d'[[oliu]] :Più ch'è somma tenia quella, :Era in somma frà le borse :La più rara è la più bella. :Pudia serve à li ferrali :Per [[buttacciu]] di stazzona, :Perchè avia la so ochjera :Chì era sempre bella è bona :Voi, insomma, frà i sfundati :Purtavate la curona, :Si ne pudia fà una [[narpia]] :Per mette ci la farina, :Tene si la riservata, :Empie la di pisticcina, :Perchè avia la pella dura :Cum'è la salvaticina, :O peccatu chì sta borsa :Abbia da esse interrata :S'è si purtassi in [[Bastia]] :È ch'è fusse ben' cunciata, :Ci esciarianu li scarpi :Chì durarianu l'annata, :Era tuttu carità :Tuttu core è tuttu zelu, :Ellu ùn si lavava mai :S'è ùn era acqua di u celu, :Chì manghjava lu so latte :Facia per trè ghjorni pelu, :Avà mi ne vogliu andà :Nun possu più stà vi attornu! :M'hà dettu lu mio maritu :Ch'io fessi prestu ritornu, :Ch'aghju da ghjunghje à purtà :Li so panni indi lu fornu... ==Da vede dinù== * [[Anton'Sebastianu Lucciardi]] [[Categoria:Lamentu]] 9duz9yhq8njqgsy358posuhixtbltzn La pila rapita 0 13374 355782 332966 2016-11-11T18:41:46Z 92.158.5.242 wikitext text/x-wiki '''La Pila Rapita''' hè un opera in puesia scritta da [[Lisandru Petrignani]] (1785-1813). ==La pila rapita== Eccu un' strattu di ''A pila rapita'' (''Dopu il ratto''): :S'affollano le donne, e fan rumore :Carche di spiedi e sbrucioli da forno, :Ne vogliono soffrir tal disonore :Da gente che non può mostrarsi a giorno. :Donne Venzolaschesi, il vostro onore :Benche palese sia per ogni intorno, :Pur dirò che voi stete indiavolate :Sopra l'onore, e rispettar vi fate. :Lo so ben io, che sonnolento e nudo, :(Ciò colla camicia e i calzonetti) :Temei che quasi m'infilzaste crudo :Proprio corne s'infilzano i capretti. :Ancor adesso dal timor ne sudo :Perchè a disgrazia mi trovai nei stretti :Ordin della donnesca schiera ardita, :Ove mancai di perdere la vita. :Passando in mezzo ad esse, allor la voce :Sento di Lelia in tuon superbo ed alto; :Il mio marito correrà feroce, :Stragi farà nel memorando assalto. :Che se non torna sanguinoso e atroce, :L'uscio davver gli fo pigliar d'un salto. :Saria certo per me l'ultimo smacco, :Se in questa occasion fosse un vigliacco. :Mormora bassamente, e alla comare :Dice all'orecchio Lalage adirata : :Prego il ciel che non possa più tornare :Quello che m'ha cosi martirizzata. :Io si davver che lo potea sposare, :E corne s'io non fossi maritata : :Se ho da soffrir e digiunare ogn'ora, :Meglio certo è per me, meglio è ch'ei mora. :Mi viene allor la risa, e persuaso :Ch'eran giunti i nemici a salvamento, :Ritorno per dormir, quando per caso :Da una certa finestra esclamar sento :Languidamente: Ah non sarà rimaso :A casa il mio Narciso in tal cimento :Narcisa era costei bella e galante, :Del suo Narciso innamorata amante. :A Lindor che volea sortire armato :Chiude la porta Fillide tremante ; :Rimanti qui, statti, mio sposo amata; :Deh statti' in braccio alla tua sposa amante! :Lascia che il resto poi del volgo irato, :Corra per riacquistar le pietre sanie. :E santo il nostro amor, santo e l'affetto :Restati, sposo mio, torniamo a letto. ==Riferimenti== * Yvia-Croce, Ghjacintu, ''Antulugia di i scrivani corsi'', Aiacciu, Ed. Cyrnos et Méditerranée, 1987 ==Da vede dinù== * [[Lisandru Petrignani]] ==Bibliugrafia== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/11/i-tesori-duna-literatura-alessandro.html Anghjulu Santu Pietrera, ''I tesori d'una literatura: Lisandru Petrignani'' annantu à u bloggu [[Tonu è Timpesta]]] [[Categoria:Puesia in lingua taliana]] mmb4h8g2k8audhe2w7r0cvwuza2dtwx Furtunatu 0 13379 346151 332537 2015-07-01T15:48:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Furtunatu''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==Furtunatu== :U più ch'è sò innamuratu :Hè quella di to capelli :Li to ochji tanti alegri :Scimiscenu li zitelli :Ma à dì la franca è chjara :Eiu sò unu di quelli. :A Dumenica la mane :Quand'è tù esci cambiata :Da frusteri à paisani :Da tutti si rimarcata :Tutt'unugnu si dumanda :Di qual' sei innamurata. :A mio ricca di statura :Bianca è rossa di culori :À guardà ti pari un fiore :À parlà ti incanti u core :Bellu contentu serà quellu :Chì cun tè ferà l'amore. :Ne vogliu scrive lu to nome :Da sopra tutte le stelle :In paese ùn ne nasce :Cume tè belle zitelle :Furtunatu serà quellu :Chi ti metterà l'anellu. :Furtunatu serà quellu :Chi ti metterà l'anellu. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] shxvgjwo8ym2t9hez4p3ffviy8ehkxy Dà mi un colpu à bia 0 13380 346150 332302 2015-07-01T15:48:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Dà mi un colpu à bia''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==Dà mi un colpu à bia== :Stamane aghju travagliatu :Sott’a lu sole di focu :Chì n’aghju abbastanza fattu ! :M’aghju da ripusà un pocu :Per aspittà lu spuntinu : :Aiò ! Dà mi un bichjeru di vinu ! ''Ripigliu'' :Dà mi un colpu a bia o Anna-Marì ! :Dà mi un colpu a bia ,dà mi prestu quì ! :Aghju a cannella asciuta, o ohimè ! :A me lingua si n’hè sciolta, corciu di mè ! :Ùn mi fà languisce è strazià cusì :Dà mi un colpu à bia o Anna-Marì’ :O 'Nna–Marì, dà mi dà mi dà mi dà mi ! :O 'Nna–Marì dà mi un colpu à bì ! :Quand’ aghju bitu un culpettu :Mi sentu più curaghjosu ! :Mi trema lu core in pettu :Eppo diventu amurosu. :Aspittendu lu spuntinu : :Aiò ! dà mmi un bichjeru di vinu ! Ripigliu [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] o9ger91rcmux39higmchmbd84yb4fm2 Tolosa 0 13382 358410 357535 2018-01-29T16:08:17Z Culex 7926 corr. merre wikitext text/x-wiki [[File:Blason ville fr Toulouse (Haute-Garonne).svg|30px]] {{cumuna suprana|cumuna=Tolosa | statu=Francia | regione=Midi Pyrénées | dipartimentu=Alta Garona | circundariu=Tolosa | cantone=capilocu di 15 cantoni | insee=31555 | cp=31000, 31100, 31200, 31300, 31400, 31500 | merre=Jean-Luc Moudenc (Les Républicains) | latitudine=43°36′16″ | lungitudine=1°26′38″ | alt med=141 | alt min=115 | alt max=263 | sup km²=118,30 | pupulazione=439 453<br />aglo : 860 090 | annu=2007 | densità=3.300}} '''Tolosa''' ( '''Toulouse''' in [[francese]], ''Tolosa'' in [[Lingua occitanica|occitanu]]), una cità francese è occitana, hè a prefettura di l'[[Alta Garona]] (31) è u capilocu di a regione [[Midi-Pyrénées]]. I so altri nomi sò : a Cità Mundina (dopu u nome di i Conti di Tolosa) è a Cita Rosula. U nome di Cità Rosula vene di u culore di i bastimenti anziani, custruiti incù mattoni di terra cotta. L'abitanti si chjamanu i Tolosani (tolzan o tolzenc in [[Lingua occitanica|occitanu]] è toulousain in [[lingua francese|francese]] ) == Geografia == L'altitudine media ghjè 141 metri. A cità hè traversata da a [[Garona]], è face 11 830 ettari (dunque appena di più ca [[Parigi]]. == Demugrafia == In l'area urbana di Tolosa ci sò 964.797 abitanti, è in a cità stessa 443.103. A crescenza demugrafica di Tolosa hè una di e più veloce di [[Francia]]. == Architettura == A cità hè organisata in zone architetturale : * a cità rumana, in u centru, cù carrughji assai ristretti è tortuosi. A Piazza Esquirol era l'anzianu [[foru]] rumanu ; * si aghjunghe a cità medievale, circ'à a basilica Santu Sarnin ; * i quartieri di i seculi 17 è 18 ; * i foriporta oghjinchi, cume u Miralh ; [[File:Vue aérienne de Toulouse.jpg|thumb|Vista aeriana di u centru-cità, cù in fronte a Piazza di u Capitole]] == Trasporti == [[File:Toulouse_Reseau_Metro.png|thumb|180px|left|A reta di metrò]] A prima linea di metrò fù aperta in [[1993]]. Andava da [[Basso Cambo]] à [[Jolimont]]. Fù dopu stentita fin'à [[Balma]] Gramont. A seconda linea fù aperta in lu 2007. U metrò di Tolosa hè di tippu [[VAL]], cume in [[Lille]] o in l'aeroportu di [[Roissy]]. Funzziona senza conduttore. A terza linea hè dinfatti una linea di trenu express regiunale, ma i biglieti di metrò ci sò validati. Dapoi 2009, u metrò di Tolosa hè diventatu bislingu. Una linea di [[tramway]] sara aperta in lu 2010. Andara da [[Arènes]] à [[Blagnac]]. == Storia == == Bastimenti == [[File:Place_du_capitol.jpg|thumb|200px|none|A Merria]] * A merria : U Capitole, nant'à a Piazza di u Capitole ; * u [[Donjon del Capitòli]] (offiziu di turisimu) ; * e rive di a Garona ; * l'Ortu di e piante ; * u Ponte Novu ; * u [[Canale di u Meziornu]] ; * a Piazza Wilson ; * a Gara Matabiau ; == Politica == U merre attuale hè [[Pierre Cohen]] Tolosa face partita di Cummunità Urbana di u Grande Tolosa == Economia == L'economia di Tolosa riposa sobratuttu nant'à l'industria aeronotica. Si pò trova in unu di i so foriporta u sede di [[Airbus]]. == Studie == == Lingua == [[File:Rue Pharaon (Toulouse) - Plaque.jpg|thumb|250px|Segnalisazione bislingua]] A lingua storica di Tolosa hè l'[[Lingua occitanica|occitanu]], ma avale un hè più parlatu cà una piccula piccula minoria. == Cità Gemelle == A cità di Tolosa hè stata gemellata cu : * [[Tel Aviv]] ({{ISR}}) dapoi [[1962]], * [[Atlanta]] ({{USA}}) dapoi [[1975]], * [[Kiev]] ({{UKR}}) dapoi [[1975]], * [[Bologna]] ({{ITA}}) dapoi [[1981]], * [[Elx]] ({{CAT}}) dapoi [[1981]], * [[Chongqing]] ({{CHN}}) dapoi [[1981]]. Ci sò ancu accordi di cooperazione cù e seguente cità : * [[N'Djamena]] ({{TCD}}) dapoi [[1980]], * [[Saragossa]] ({{ESP}}) dapoi [[2000]], * [[Hanoi]] ({{VNM}}). [[Câmpia Turzii]] ({{ROU}}) hè a «cità d'adozzione» di Tolosa == Ligami == * [http://fr.wikivoyage.org/wiki/Toulouse Tolosa nantu Wikivoyage (in francese)] [[Categoria:Cità di a Francia]] [[Categoria:Cumuna di Francia cuntinentale]] 3h8abrldnidlrpkyf8bjn0yhye4dyg9 Leghje 0 13385 223364 198877 2010-06-26T10:51:56Z 90.14.118.54 wikitext text/x-wiki {{c}} A leghje, in una demucrazia hè un testu di [[drittu]] vutatu dà u putere legislativu. In a ghjerarchia di e norme di i stati di dirittu, a cuostituzione hè una leghje speziale chì si trova sopra a leghje ordinaria. ==Citazione== Accade chì a leghje fussi citata in a literatura è a cultura corsa. Per esempiu in u pruverbiu: * ''U bisognu abatte a leghje.'' fbu3pedmpeh0mi6cmc3fbtygvexxcwh Trà u boie è u sumere 0 13386 346160 334811 2015-07-01T15:53:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Trà u boie è u sumere''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==Trà u boie è u sumere== :Trà lu boie è u sumere :Ma guardate lu zitellu :Stesu nant'u à la filetta :Si ne dorme cusì bellu :Pare un cigliu dilicatu :Pare fattu à u pinnellu :Ninni nanna o divinu amore :Cusì bellu è cararellu :Ti feremu una cullana di stelle :Dormi in la mandria u to biculellu :Senza panni in a frisculina :L'asinellu ti riscalerà :È la vergine Maria :Cù san Ghjaseppu ti viculerà :Cullaremu lu ghjesucciu :In li monti di Cuscione :Cume noi parlerà corsu :Tesseremu lu so pilone :Bierà latte di capra :Manghjerà brocciu è fiadone :Ninni nanna o divinu amore :Cusì bellu è cararellu :Ti feremu una cullana di stelle :Dormi in a mandria u to viculellu :Senza panni in a frisculina :L'asinellu ti riscalerà :È la vergine Maria :Cù San Ghjaseppu ti viculerà :Cullaremu lu Ghjesucciu :In li monti di Cuscione :Cume noi parlerà corsu :Tesseremu lu so pilone :Bierà latte di capra :Manghjerà brocciu è fiadone :Ninni nanna o divinu amore :Cusì bellu è cararellu :Ti feremu una cullana di stelle :Dormi in a mandria u to viculellu :Senza panni nu a frisculina :L'asinellu ti riscalerà :È la vergine Maria :Cù San Ghjaseppu ti viculerà :È la vergine Maria :Cù San Ghjaseppu ti viculerà. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] lb1wtczfnln8y7o3qgfqk8dxddtijl2 Trà u boiu è u sameri 0 13387 198882 2010-01-24T17:31:02Z 90.14.112.138 Reindirizzamentu à [[Trà u boie è u sumere]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Trà u boie è u sumere]] kp99yz1tbbi006v4v3mcr7h2pg0nuiv Isula di Cipru 0 13389 199048 199045 2010-01-27T17:25:20Z Paulu 58 trasferitu u cuntinutu à "Cipru" wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cipru]] 340ah9e238kfi24hugvz8951fu8yj5w Maria muvrella 0 13392 346153 333376 2015-07-01T15:49:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Maria Muvrella''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==Maria Muvrella== :Truc è zò Maria Muvrella :Truc è zò Maria Muvrò :Truc è zò [[cavallu]] grisgiu :Maria Antonia :Hà fattu un misgiu :Pelu rossu è ochju grisgiu :Un misgiu miaulava :Maria Antonia :L'annannava. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] 80qf9kbuuj6d6nq3x2axl1o6chhwbnu Piscaia 0 13393 346158 333925 2015-07-01T15:52:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Piscaia''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==Piscaia== :Sunatu hè lu primu toccu :Lu terzu cù lu secondu :Ma nun lu ci vecu :Lu me frisgiatu culombu :Forse si sarà ascosu :Sott'à le fronde di l'[[olmu]]. :Quale si pruminarà :In piazza à la nostra [[ghjesgia]] :Cù la so canna à la manu :È la so sigara accesa :Chì la soia la trinnata :In paese era difesa. :A [[dumenica]] da mane :À u son' di a campanella :Falanu le giuvanotte :Sottu la sacra cappella :Ma ùn la ci vecu in locu :O la mio talla nuvella. :O Piscà lu nostr' amore :Oghje s'hè firmatu in piantu :Dicenu ch'o ùn pienga piùne :Aghju lu me [[core]] frantu :D'avè mi ne da scurdà :D'unu ch'o l'amava tantu. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] 5njeyepcd3w6vxfoesq3s6ao3mk33qp Microeconumia 0 13394 199005 199004 2010-01-26T22:01:23Z Jjater 2808 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''microeconomia''' hè a studia di i fenomeni economichi d'attori individuali. Hè dunque u cuntrariu di a [[macroeconomia]]. Esempii d'attori individuali sò : u consomatore, o l'impresa. Quessi attori sò cunsiderati dutati di ragiò : facenu scelti di consomazione (o di produzzione) seguente preferenze raziunale è misuravile (cifravile). Si pò dunque analisà i cumpurtamenti microeconomichi cù l'aiutu di modelli [[matematica|matematichi]]. 0aljm6or31ts0ts9ghanlao13qc7erq Republica presidenziale 0 13397 334128 325763 2014-03-23T14:53:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Una [[republica]] hè detta presidenziale quandu : * Un presidente hè elettu da u populu è ha dunque una legitimità ch'ùn vene micca da u populu * I puteri, esecutivu è legislativu, sò separati di manera stritta A Francia ùn hè micca una republica presidenziale perchè, mentre i puteri di u presidente sò inveru assai impurtanti, l'articulu 49 di a [[costituzione]] di a [[A Quinta Republica Francese|Quinta Republica]] dice chì u guvernu hè responsivule in pett'à l'[[Assamblea Naziunale]], è perchè u 12 dà à u [[presidente di a Republica]] u putere di dissolve l'Assamblea. Dunque i puteri, esecutivu è legislativu, s'influenzanu l'unu l'astru. == Esempii == L'esempiu di republica presidenziale u più cunisciutu hè quellu di li [[SUA|Stati Uniti]]. Ma si pò ancu cità l'esempiu d'astri paesi americani, cume u [[Brazil]] o u [[Messicu]]. [[Categoria:Pulitica]] 7i4c0pkkrbe81yva6qin0ul6i5aogfd Australia 0 13399 359949 359941 2018-08-16T16:14:32Z 95.216.146.235 publicità - Annullata la modifica 359941 di [[Special:Contributions/Ki902|Ki902]] ([[User talk:Ki902|discussione]]) wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Australia.svg|thumb|right|200px|]] l''''Australia''' hè un paese situatu in [[Oceania]]. U sò capitale hè [[Canberra]]. A cità più populata hè [[Sydney]], altre cità impuranti so [[Melbourne]], [[Brisbane]] è [[Perth]]. Tene una supeficia di 7.686.850 km2 è una populazione di 20.835.000 abitanti. A lingu uffciale hè l'inglese. ==Da vede dinù== *[[Adam Garcia]] *[[Sydney]] [[Categoria:Australia| ]] kzao021orawufgnf7c252o3bpjmx5fo The Beatles 0 13404 362838 350234 2019-07-07T16:27:32Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki [[File:The Fabs.JPG|right|225px|thumb|]] '''The Beatles''' hè un gruppu di [[musica]] rock [[Regnu Unitu|britannicu]] chì hè statu fundatu a [[Liverpool]] in u 1962 è attivu finu a u 1970. I membri eranu [[John Lennon]] (à a chitarra), [[Paul McCartney]] (à a chitarra bassu) [[George Harrison]] (chitarra) è [[Ringo Starr]] (batteria). Tutti è [[quattru]] membri facianu da [[cantu|canzuneri]] è [[cantu|cantadori]]. I Beatles hanu marcatu n'epoca ùn solu nant’a [[musica]] ma dinù nant’a u costume, nant’a moda è a pop art. == Dischi 33 giri == * Please Please Me - 22 marzu 1963 * With the Beatles - 22 nuvembre 1963 * A Hard Day's Night - 10 luglju 1964 * Beatles for Sale - 4 decembre 1964 * Help! - 6 augustu 1965 * Rubber Soul - 3 decembre 1965 * Revolver - 5 augustu 1966 * Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band - 1º giugnu 1967 * Magical Mystery Tour (doppiu extended play) - 8 decembre 1967 * The Beatles (doppiu LP, piu cunnisciuto incù u nome di White Album) - 22 nuvembre 1968 * Yellow Submarine - 13 ghjennaghju 1969 * Abbey Road - 26 sittembre 1969 * Let It Be - 8 maghju 1970 [[Categoria:Gruppu di rock]] 9lqhs64sk0np9sfrkeej2cysdv6ljca Agrunumia 0 13405 361852 354038 2019-03-26T13:01:21Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Image:Tractors in Potato Field.jpg|right|300px]] L''''agronomia''' (da u [[Grecia|grecu]] ''agronomos'') hè l'inseme di [[scienzi di l'Universu|scienze esatte]], [[natura|naturale]], [[ecunumia|ecunomiche]] è [[suciulugia|sociale]], è di tecniche impiegate ind'a practica è u cunnuscimentu di l'[[agricultura]]. [[category:Scienza]] b7cihetggr6eb2y4nzctmd0bqmwkowy Islamu 0 13406 332796 325767 2014-03-23T14:26:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''Islamu''' hè una [[religione]] monoteista fundata da [[Magumetu]] in [[Arabia]] ind'u seculu 7. [[File:Allah-green.svg|200px|right]] In 2009, u [[Pew Research Center]] stima chi a populiazone musulmana sana cuntava 1,57 milliardi fideli.<ref>http://pewforum.org/docs/?DocID=451</ref> Quessa ne face a secunda religione di lu mondu, dopu lu [[cristianisimu]]. D'un puntu di vistu cronologicu, hè a terza religione abrahamica dopu u [[ghjudaisimu]] è u [[cristianisimu]]. L'islamu si basa nantu e scritture di un libru sacru : u [[Curanu]], chi cuntene una revelazione divina trasmetta da u sò [[prufettu]] [[Magumetu]]. Oltre u [[Curanu]], assai musulmani seguitenu i precetti di i [[hadith]] (raconti di l'atti di u Prufettu) è di a [[sharia]] (a leghje religiosa). L'islamu si cumparte in parechji currenti, frà elli : * u [[sunnisimu]] * u [[sciisimu]] == A fede musulmana == === Allah === [[Allah]] è u nome datu da i Musulamni à Diu. === L'anghjuli === U Curanu afferma l'esistanza d'anghjuli. Sò i messageri d'Allah è sò identificati tra nomi divini, massimamente i 99 [[Nomi di Allah]]. L'anghjulu Gabriele ghjuca un rollu assai impurtanta in Islamu. L'anghjuli eseguiscenu l'ordini d'Allah, o li trasmittenu à l'umani. === E Scritture === Seguente a doctrina musulmana, ci sò 144 scritture revelate. Tra elle, e più famose sò u Curanu (qour'ân), rivilatu à [[Magumetu]], a [[Torah]] (tawrât), rivilata à [[Mosè]], e Psalme (zaboûr), rivilate à u rè [[David]], è u u [[Vangelu]] (injîl) rivilatu à [[Gesù Cristu]]. Seguente i musulmani, u Curanu hè l'ultimu libru rivilatu, postu chi [[Magumetu]] hè per elli l'ultimu [[prufetu]]. U Curanu saria ancu u solu testu dimuratu intattu, è quellu di l'astri libri rivilati sarianu stati falsificati nantu [[Terra]] è priservati ind'u firmamentu. ==== U Curanu ==== ''Cliccate qui pè vedè [[Curanu|l'articulu cumplettu nant'u Curanu]]'' U Curanu (القرآن al qourān, « lettura ») hè u libru u più sacru di a fede musulmana. Hè cunsideratu cume a parolla di [[Diu]], trasmetta à Magumetu, chi l'averia dittata à i sò compagni alliteratu, cume Zaid ibn Thabit. === I prufetti nanzu Magumetu === === Magumetu === ''Cliccate qui pè leghjè [[Magumetu|l'articulu cumpiettu nantu Magumetu]]'' Magumetu (Mahomet in [[lingua francese|francese]], محمد in [[lingua araba|arabu]]) era un capimachja religiosu, politicu è militare arabu, è sopra tuttu, fù lu fundatore di l'Islamu è di a cummunità musulmana (ummà). Hè cunsideratu cume l'ultimu prufetu di lu monoteisimu da i musulmani, ma ùn hè riconosciutu che da 'ssa cummunità cumu prufettu, chi ùn lu cunsideranu cume lu fundatore d'una nova religione, ma cume l'ultimu di una ceppa di prufetti monoteisti. A sò missione era : restaurà a fede originale d'Adam, Abraham è l'astri prufetti, perchè 'ssa fede avìa stata curruptita da l'omu à lu filu di lu tempu.<ref>Articulu Muhammad, [http://fr.wikipedia.org/wiki/Encyclopaedia_of_Islam Encyclopaedia of Islam]</ref> === L'al-dilà === Credenza in u "Ghjornu di a Resurezione" (yawm al-Qiyāmah, ancu cunnisciutu cumu yawm ad-dīn, o "Ghjornu di Ghjudiziu", è cumu as-sā`a, l'"ultima ora") hè cruciale pè i musulmani. Credenu chi u tempu di Qiyāmah hè cunnisciutu da Diu ma micca da l'Omu. E prove precendendu u Qiyāmah sò descritti in u Curanu è in i hadith. U Curanu sottulinea l'importanza di a resurezione di u corpu, cio chi hè una ruttura cù e credenze pre-musulmane in [[Arabia]]. U Curanu face a lista di i [[peccatu|peccati]] chi pudemu cundannà qualunu à l'[[infernu]] : miscredenza, usura, disonestà, ecc... Musulmani vedenu u [[paradisu]] (jannah) cume un locu alegre. Ci sò passagii di u Curanu chi facenu una descrizzione di i piaceri da vene. A tradizione mistica in l'Islamu piazzanu 'ssa alegria ind'un cuntestu di cunscienza estatica di Diu. === A predestinazione === === Astre credenze === == I cinque pillari == == Origine == == Storia == == L'islamu oghje == === In Corsica === Oghje, in [[Corsica]], ci sarianu circ'à 24 000 musulmani <ref>Articulu in francese : [http://www.islamenfrance.fr/regions/a-9-1156-Corse-24_000_musulmans_pratiquent_le_ramadan_en_Corse 24000 musulmans pratiquent le Ramadan en Corse]</ref>. A maiò partita di elli sò vinuti durante l'ultime trè o quatru decennie, è provenenu di l'[[immigrazione]] (di manera diretta, o essendu natu in Corsica da genitori immigrati). Ci sò parechje moschee, cume a muschea Muhammed-V in [[Bastia]]. L'integrazione di i musulamni in Corsica hè un sugettu polemicu, cume in l'astri paesi auropei. I media parlanu à bastanza spessu di 'ssi prublemi. A Corsica cunosce ancu prublemi di racisimu (tags "Arabi Fora", ecc...), cundanati da a maió partita di l'attori publichi. I musulmani corsi si pientanu ancu di qualchi prublemi cuncretti. Un esempiu hè chi lu cemetariu di Bastia ùn offre servizii ne spaziu à i musulmani.<ref>articulu di [[Le Monde]] a prupositu di l'Islamu in Corsica : http://www.mafhoum.com/press6/165S68.htm</ref> == Organisazione == == E variante == == I loci santi == [[A Mecca]], in [[Arabia Saudita]], hè induve si trova a [[Kaaba]]. Hè un gran'locu di piligrinagiu. [[Medina]], dunde fugò u prufettu Mohammed. [[Gerusaleme]] (Al-Qods). == Rilazione cù l'astre religione == == Rifiramenti == <references/> == Ligami == [[Categoria:Religione]] c4w0zll92c1abeitxa2q8cnvaa748pp Curu 0 13411 350142 332202 2015-07-07T21:44:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U curu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Genista salzmannii01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Genista salzmannii |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Dicotyledones]]'' |----- | Ordini | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Genista]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Genista salzmannii''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Genista salzmannii.jpg|250px|U curu]] |----- |} U '''Curu''' (''[[Genista salzmannii]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Fabaceae]]. Si trova in [[Corsica]] è in [[Sardegna]]. U so nomu scentificu, ''Genista salzmannii'', faci rifarenza à P. Salzmann (1781-1851), un botanistu tedescu, chì era medicu in Montpellier. U curu hè altu 50 à 110 cm. Fiurisci da [[marzu]] à [[ghjugnu]]. I fiori di u curu sò giaddi. I casci sò appena pilosi annantu à u sopra. Sò longhi 3 à 8 mm. Hè una panta ermafrudita. I sinonimi di ''Genista salzmannii'' sò: * ''Genista lobelii proles salzmannii'' * ''Genista aspalathoides var. salzmannii Asch. & Graebn.'' == In Corsica == U curu hè cumunu in [[Corsica]]. 'Ssa spezia di [[ghjinestra]] hè endemica di a Corsica è di a Sardegna. Ci sò dui variità di ''Genista salzmannii'' in l'isula: * ''Genista salzmannii salzmannii '': 'ssa variità hè piaghjinca * ''Genista salzmannii lobelioides'': 'ssa variità hè muntagnola, è si scontra da 1000 à 2100 metri U curu si trova in particulari annantu à una striscia litturali di circa sei ettari, da quandi à a piaghja di u Ricantu, in [[Aiacciu]], ind'eddu stà u [[sammartinu d'Aiacciu]], una spezia di sammartinu endemica di Corsica è unica in u mondu. ==Citazioni== U ''curu'' hè citatu calchì volta in a litteratura in lingua corsa. Par esempiu in ''I buciuleddi'' d'[[Anghjulu Canarelli]]: ''O beddi si vo aviati vistu i cuscinedda di Gennartu, i mazzuli di Curu, di [[Coria]], di [[Lepru Corsu]], i brancona di [[Ghjineparu]] chì si scuzzulaiani, e tutti sti buciuleddi lighjeri schieti parfumati chi si mischiavani in un buciuliddumu ch’un capiu mancu più.'' == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] *[[Canofula]] *[[Saponaria ocymoides alsinoides]] *[[Sciuppuleddu]] [[Categoria:Piante medicinale è officinale]] [[Categoria:Caryophyllaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] ftj0jj8tmeugelokmj5mn8lnql7w274 Genista salzmannii 0 13412 199316 2010-01-31T17:10:20Z 90.28.199.147 Reindirizzamentu à [[Curu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Curu]] 41noettqtcem1y767afia5q8gxci895 Ghjinestra di Salzmann 0 13413 199339 2010-01-31T19:32:39Z 90.28.199.147 Reindirizzamentu à [[Curu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Curu]] 41noettqtcem1y767afia5q8gxci895 The Rolling Stones 0 13414 340579 334639 2015-02-06T13:41:24Z Jonathan1 9359 wikitext text/x-wiki I '''Rolling Stones''' sò un gruppu di rock [[Regnu Unitu|britannicu]] chì hè statu fundatu à [[Londra]] in u 1962 è attivu finu à oghje. I membri sò ''Mick Jagger'' (cantadore), ''Brian Jones'' (pianista), ''Bill Wyman'' (chitarra bassu), ''Charlie Watts'' (batteria), ''Ian Stewart'' (tasterista) è ''Keith Richards'' (chitarrista) I Rolling Stones hanu marcatu a so epica non solu nant’à musica ma dinù nant’u u costume, nant’à moda è a pop art. == Album == * 1964 - ''The Rolling Stones'' (UK) Sortito: 16/04/1964 (Decca Records) * 1964 - ''England's Newest Hitmakers'' (US) Sortito: 30/05/1964 (London Records) * 1964 - ''12 X 5'' Sortito: 17/10/1964 (London Records) * 1965 - ''The Rolling Stones No.2'' Sortito: 15/01/1965 (Decca Records) * 1965 - ''The Rolling Stones, Now!'' Sortito: 13/02/1965 (London Records) * 1965 - ''Out of Our Heads'' (US) Sortito: 30/07/1965 (London Records) * 1965 - ''Out of Our Heads'' (UK) Sortito: 24 /09/1965 (Decca Records) * 1965 - ''December's Children (And Everybody's)'' Sortito: 4/12/1965 (London Records) * 1966 - ''Aftermath'' (UK) Sortito: 15/04/1966 (Decca Records) * 1966 - ''Aftermath'' (US) Sortito: 20/06/1966 (London Records) * 1967 - ''Between the Buttons'' (UK) Sortito: 20/01/1967 (Decca Records) * 1967 - ''Between the Buttons'' (US) Sortito: 11/02/1967 (London Records) * 1967 - ''Their Satanic Majesties Request'' Sortito: 8/12/1967 Decca Records (UK); London Records (US) * 1968 - ''Beggars Banquet'' Sortito: 6/12/1968 Decca Records (UK); London Records (US) * 1969 - ''Let It Bleed'' Sortito: 5/12/1969 Decca Records (UK); London Records (US) * 1971 - ''Sticky Fingers'' Sortito 23/04/1971 (Rolling Stones Records) * 1972 - ''Exile on Main St.'' Sortito: 12/05/1972 (Rolling Stones Records) * 1973 - ''Goats Head Soup'' Sortito: 31/08/1973 (Rolling Stones Records) * 1974 - ''It's Only Rock 'n' Roll'' Sortito: 18/10/1974 (Rolling Stones Records) * 1976 - ''Black and Blue'' Sortito: 23/04/1976 (Rolling Stones Records) * 1978 - ''Some Girls'' Sortito: 9/06/1978 (Rolling Stones Records) * 1980 - ''Emotional Rescue'' Sortito: 20/06/1980 (Rolling Stones Records) * 1981 - ''Tattoo You'' Sortito: 24/08/1981 (Rolling Stones Records) * 1983 - ''Undercover'' Sortito: 7/11/1983 (Rolling Stones Records) * 1986 - ''Dirty Work'' Sortito: 24/03/1986 (Rolling Stones Records) * 1989 - ''Steel Wheels'' Sortito: 29/08/1989 (Rolling Stones Records) * 1994 - ''Voodoo Lounge'' Sortito: 11/07/1994 (Virgin Records) * 1997 - ''Bridges to Babylon'' Sortito: 29/09/1997 (Virgin Records) * 2005 - ''A Bigger Bang'' Sortito: 5/09/2005 (Virgin Records) [[Categoria:Gruppu di rock]] 6nhpcocshj3y0w4t1bdvoh9bf4y6vuj Our Airline 0 13416 349930 333769 2015-07-07T17:39:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:VH-INU.JPG|350px|thumb|Aereu de a Our Airline]] A '''Our Airline''' hè una cumpagnia aerea naziunale di [[Nauru]]. 'Ssa Cumpagnia hè stata criata in u [[1970]] cum'è « ''Air Nauru'' »; in u [[2006]], u so nome hè statu cambiatu per « ''Our Airline'' ». A cumpagnia aerea hè stata fundata per facilità l'accessu à u Nauru. A sede centrale hè in Yaren, Nauru. Administra tutti i servizii di [[Norfolk Air]]. == ''Slogan'' == * « ''Let our airline be your airline '' » * « ''Airline of the Pacific'' » == Codici == [[File:Our_Airline_routes_2009.png|350px|thumb|Destinazioni de a Our Airline]] * IATA: '''''ON''''' * OACI: '''''RON''''' * Call-sign: '''''OUR AIRLINE''''' == Destinazioni == * [[File:Flag of Nauru.svg|30px]] Nauru ''(aeroportu principale)'' * [[File:Flag of Australia.svg|30px]] Brisbane ''(via Honiara)'' * [[File:Flag of the Solomon Islands.svg|30px]] Honiara * [[File:Flag of Kiribati.svg|30px]] Tarawa * [[File:Flag of Fiji.svg|30px]] Nadi '''À vulà Norfolk Air''' * [[File:Flag of Australia.svg|30px]] Melbourne * [[File:Flag of Australia.svg|30px]] Newcastle * [[File:Flag of Australia.svg|30px]] Sydney * [[File:Flag of Norfolk Island.svg|30px]] Norfolk Island == Flotta == * 2 Boeing 737-300 ==Da vede dinò== *[[Air Corsica]] *[[VietJet Air]] == Ligami == * [http://www.ourairline.com.au U situ ufficiale di a Our Airline in inglese] [[Categoria:Cumpagnia aerea]] tp8ixqh00tqb23l1qmdcm0fvd8fz8l0 Sempre Vivu (sinema) 0 13417 337397 334370 2014-09-06T11:48:52Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki Sempre Vivu ! (Qual'hà dettu ch'è noi eramu morti ?), una cumedia in lingua corsa, hè u sicondu film rializatu da [[Robin Renucci]] è a so prima longa mitratura. Hè statu rializatu in u 2007. Hè unu di i scarsi filmi corsi prugettati ancu in cuntinente è in [[Parigi]]. == Synopsis == Un picculu paese corsu di 150 abitanti lotta pè a so sopravivenza. Ma anu trovu una soluzione : quella di custruisce un teatru, cù l'aiutu financiariu di u [[guvernu]], chì manda un [[ministru]] pè signà u cuntrattu cù u [[merre]] di u paese : Anghjulu Michelangeli, ghjucatu da René Jauneau. Ma a matina di u ghjornu chì deve vene u sgiò ministru, face un [[infartu]] pè causa d'abusu d'alcolu. A famiglia sana u crede mortu. Ma s'ellu hè mortu u merre, cume fà per ch'ellu signi u cuntrattu cù lu ministru? A soluzione, dice Lellè, a moglia di u merre, ghjucata da [[Angèle Massei]], hè trova! Dumanda à u so figliolu Salvatore (Wladimir Yordanoff), giandarmu è cunsiglieru generale, di traveste si pè ghjucà u rollu di u so babbu. Ciò chì mette in zerga u fratellu, Rinatu (ghjucatu da Pierre Laplace), un [[naziunalisimu corsu|naziunalistu]] chì dumanda ch'elle sianu rispettate e tradizione corse. Seguitanu assai quiproqui, bucie è rumore in paese, postu chì l'abitanti ùn sanu micca s'ellu hè mortu o micca u merre. Ma nimu avìa pinsatu à fà vene u medicu legistu per verificà a morte d'Anghjulu! È quand'ellu vene, scupremu chì difatti, ùn era ghjà mortu. == Scheda Tecnica == * Surtitu u [[13 ghjunghju]] [[2007]] * Distribuzione : [[Francia]] : [[Shellac]] * Durata : 90 minute * Produttore : [[Alain Guesnier]] * Realisatore : [[Robin Renucci]] * Scenaristi : [[Robin Renucci]], [[Jean-Bernard Pouy]], [[Pierre Chosson]], [[Ricardo Montserrat]], [[Stéphane Gallet]], [[Jean-Louis Milesi]] * Imagina : Bruno Privat * Muntera : Lisa Pfeiffer * Musica : [[Bruno Coulais]] == Distribuzione == *[[René Jauneau]] : Anghjulu Michelangeli, u merre *[[Angèle Massei]] : Lèlle Michelangeli, a so moglia *[[Wladimir Yordanoff]] : Salvatore Michelangeli, u figliolu colonele di gendarmeria *[[Elise Tielrooy]] : Carole, a so nova amica *[[Pierre Laplace]] : Rinatu Michelangeli, u sicondu figliolu, naziunalistu *[[Nathalie Grandhomme]] : Anna, a so amica, incinta *[[Guy Cimino]] : Pantaleone == DVD == U filmu hè surtitu in [[DVD]] u 20 di marzu di lu 2008 == Ligami == *{{fr}} [http://www.allocine.fr/film/fichefilm_gen_cfilm=109078.html Scheda AlloCiné] * [http://www.imdb.com/title/tt0498093/ Scheda IMDB] [[Categoria:Filmu di l'anni 2000‎]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)‎]] bgpthscxirnngx95oqdyglp13hz4ado Sempre Vivu 0 13418 199791 2010-02-03T22:39:49Z Jjater 2808 Reindirizzamentu à [[Sempre Vivu (sinema)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sempre Vivu (sinema)]] g5h9zna1s1msmnfehhvmrc51fw2trn2 Pink Floyd 0 13419 363225 333911 2019-08-15T16:49:17Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Pinkfloyd.png|Pinkfloyd.png]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:JuTa|JuTa]] because: [[:c:COM:DW|Dw]] no source since 27 July 2019. wikitext text/x-wiki I '''Pink Floyd''' sò un gruppu di rock britannicu chì hè statu fundatu a [[Londra]] in u 1965. I membri uriginali eranu ''Roger Keith "Syd" Barrett'' (cantadore), ''George Roger Waters'' (à a chitarra bassu) ''Richard William "Rick" Wright'' (tasterista) è ''Nicholas Berkeley "Nick" Mason'' (batteria). In u 1968 si aghjunghje ''David Jon "Dave" Gilmour'' chì, pocu dopu, piglia a piazza di “Syd Barret” chì avia prublemi di droga è psichiatrichi. I Pink Floyd, sopratuttu incù i so cuncerti spettaculari, anu marcatu a so epica non solu per a musica ma dinù per i custumi. == Opere == * 1967 - ''The Piper at the Gates of Dawn'' * 1968 - ''A Saucerful of Secrets'' * 1969 - ''Music from the Film More'' * 1969 - ''Ummagumma'' (dinù dal vivu) * 1969 - ''Zabriskie Point'' * 1970 - ''Atom Heart Mother'' * 1971 - ''Meddle'' * 1972 - ''Obscured by Clouds'' * 1973 - ''The Dark Side of the Moon'' * 1975 - ''Wish You Were Here'' * 1977 - ''Animals'' * 1979 - ''The Wall'' * 1983 - ''The Final Cut'' * 1987 - ''A Momentary Lapse of Reason'' * 1994 - ''The Division Bell'' == Dischi dal vivu == * 1969 - ''Ummagumma'' * 1988 - ''The Delicate Sound of Thunder'' * 1995 - ''P*U*L*S*E'' * 2000 - ''Is There Anybody Out There?'': The Wall Live 1980-1981 [[Categoria:Gruppu di rock]] euv23ojpcchor2awo75phge8s0wbomh À u lettore 0 13421 346252 335134 2015-07-01T16:39:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''À u lettore''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). == À u lettore== :Permetti mi, o lettore, avà ch'è u flaccu :Eo spogli, è i guanti, è u capellu à stagnone. :È cù a baretta misgia è un bon' pilone :Ti regioni fumendu. È di tabaccu :Ùn vogliu empie a mio pippa; ma un pugnone :D'erba corsa à gran' forza eo vi c'insaccu, :Poi battu l'[[acciarinu]], è u focu attaccu : :Chì ùn li piege si tuppi u pivarone! :S'è mai fussi tù poi qualchì impustore, :Chì figne d'ùn cunnosce più i lupini, :Chjodi u libru! perché pè i Parigini, :O e so scimmie, ùn po avè fruttu nè fiore; :Ma forse i veri mio cuncitadini :Ci truveranu un pocu di savore. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 8c4v23jfeljmzd8rq7qybkll91i8k0i I gridi di Bastia 0 13422 346234 332757 2015-07-01T16:32:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''I gridi di Bastia''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). == I gridi di Bastia== :Quandu pur' centu mill'anime :Averà a nostra [[Bastia]], :Serà, temu, inabitabile :Per l'orribile armunia :Ch'è ind'e piazze, strade è viculi :Capu è orechje intrunerà. :Oh, guerdate! di criàmpuli, :Di straccioni ell'hè ripiena, :Ch'è frà e gambe à ghjente correnu, :Dendu mughji à tutta lena; :È di gnere ogni spettaculu :È di fischii ùn pò mancà. :Pur', di mezu à quelle ch'ùrlanu, :Ci sò voce ancu suave: :Elle ùn dicenu, ma cantanu, :Quandu acute è quandu grave, :« Torta, latte, pesci ed ostrice, :È panizze è carcinè. » :E so donne : — O latte! — cantanu, :Sente parmi tanti ucelli :In fiuritu è verde pasculu :Duve saltanu l'agnelli, :È e funtane vive schizzanu, :Cume argentu, qua è là. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 4osud1qinj02pcfs3pa8rfj688h02yw Ghjudaisimu 0 13423 359939 351054 2018-08-16T09:41:35Z Ki902 14133 /* Note */ wikitext text/x-wiki U '''ghjudaisimu''' hè a tradizione, a cultura religiosa è u modu di campà di l'Ebrei, custituiti da l'eredi di l'Israeliti avendu chittatu l'antica terra d'[[Israel]] durante l'occupazione rumana ma ancu da qualche minurità cunvertite à lu filu di u tempu è mischjati à 'ssa [[diaspora]]. U ghjudaisimu hè una religione monoteista. Siont'è i so testi fundatori, in particulare u Tanakh, a fede di l'antenati Israeliti è i so eredi, l'Ebrei, hè basata nant'à un' allianza trà [[Diu]] è [[Abraham]], rinuvellata dopu da [[Mosè]]. L'Ebrei fundonu u ghjudaisimu nant'à a religion abrahamica, chì fiuriscerà dopu in a Leghje Mosaica (a [[Torah]]), è scritture prufettiche (è Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Queste scritture sò designate sopra l'acronimu Tanakh, di u quale u testu hè a [[Bibbia]]. 'Ssa religione hè fundata nant'à u cultu di [[Diu]], chjamatu YHWH, è chì ditene ogni putere (Elohim). Hè u transcendente Signore di i signori (Adonaï). Hè Unicu, onniputente, onnisciente, ghjustu è misericurdiosu. U ghjudaisimu è una di è più anziane tradizione religiose monoteiste sempre praticate oghje. I valori è a storia di u populu ebreiu sò a surgente d'astre religione abrahamiche, cume u [[cristianesimu]], l'[[islamu]] è u [[bahaisimu]]. Ma ùn hè a basa di u [[samaritanisimu]], chì hè una tradizione israelita cuncurrente. == A Fede == == U Cultu == === E tradizione === == I simboli == [[File:Star_of_David.svg|thumb|left|[[A Stella di David]]]] == I lochi di cultu == == I testi == === Litteratura bibbiica === === Litteratura talmudica === === Litteratura rabbinica === == U cleru ebreu == == A conversione == == A storia == == U ghjudaisimu oghje == [[File:Jewish distribution.png|400px|thumb|right|Ebrei ind'u mondu]] Ci sò più o menu 13 millione ebrei in lu mondu, in più di 100 paesi. Di quelli, [[Israel]] hè l'unicu paese di quale a religione officiale sia u ghjudaisimu, è a religione di a maiò partita di a populazione. {| |- bgcolor=#E9E9E9 | colspan=3 align="center"| ''Ebrei in u mondu'' |- |align="center"|'''Naziunalità'''||align="center"|'''Residenti'''||align="center"| |- |[[File:Flag of Israel.svg|15px]] [[Israel]]||align="right"|5.309.000 |- |[[File:Flag of the United States.svg|15px]] [[Stati Uniti]]||align="right"|5.275.000 |- |[[File:Flag of France.svg|15px]] [[Francia]]||align="right"|492.000 |- |[[File:Flag of Canada.svg|15px]] [[Canada]]||align="right"|373.000 |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|15px]] [[Regnu Unitu]]||align="right"|297.000 |- |[[File:Flag of Russia.svg|15px]] [[Russia]]||align="right"|228.000 |- |[[File:Flag of Argentina.svg|15px]] [[Argentina]]||align="right"|184.000 |- |[[File:Flag of Germany.svg|15px]] [[Germania]]||align="right"|118.000 |- |[[File:Flag of Australia.svg|15px]] [[Australia]]||align="right"|103.000 |- |[[File:Flag of Brazil.svg|15px]] [[Brasile]]||align="right"|96.000 |- |[[File:Flag of Hungary.svg|15px]] [[Ungheria]]||align="right"|80.000-100.000 |- |[[File:Flag of Ukraine.svg|15px]] [[Ucraina]]||align="right"|80.000 |- |[[File:Flag of South Africa.svg|15px]] [[Sud Africa]]||align="right"|72.000 |- |[[File:Flag of Belarus.svg|15px]] [[Bielorussia]]||align="right"|45.001 |- |[[File:Flag of Italy.svg|15px]] [[Italia]]||align="right"|45.000 |- |[[File:Flag of Mexico.svg|15px]] [[Messicu]]||align="right"|40.000 |- |[[File:Flag of Belgium.svg|15px]] [[Belgica]]||align="right"|32.000 |- |[[File:Flag of Turkey.svg|15px]] [[Turchia]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|15px]] [[Paesi Bassi]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of Chile.svg|15px]] [[Cile]]||align="right"|21.000 |- |[[File:Flag of Iran.svg|15px]] [[Iran]]||align="right"|11.000-35.000 |- |[[File:Flag of Ethiopia.svg|15px]][[Etiopia]]||align="right"|12.000-22.000 |- |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|15px]] [[Azerbaighjan]] ||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Uruguay.svg|15px]] [[Uruguay]]||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Spain.svg|15px]] [[Spagna]]||align="right"|12.000-20.000 |- |[[File:Flag of Sweden.svg|15px]] [[Svezia]]||align="right"|18.000 |- |[[File:Flag of Morocco.svg|15px]] [[Maroccu]]||align="right"|15.000 |- |[[File:Flag of Bolivia.svg|15px]] [[Bolivia]]||align="right"|10.000 |} === In Corsica === == Note == <references/> == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2014), [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226) == Ligami == * [http://www.hebraica.org/ Hebraica.org : una enciclopedia di lu ghjudaisimu] * [http://www.corse-israel.com/default1.php Corsica-Israel] [[Categoria:Religione]] icktlact1tucekxs5ofggfh8wcw437e Salute 0 13424 347567 347566 2015-07-02T15:20:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Salute''' è un statu di benestà fisicu, mentale è sociale. Hè a definizione stratta da u preambulu <ref> Preambulu aduttatu da a Conferenza Internaziunale sobra a Salute, in New-York, signatu lu 22 di lugliu 1946 da i representanti di 61 Stati. [http://www.who.int/suggestions/faq/fr/index.html] </ref> di a Costituzione di l'[[OMS|Organisazione Mondiale di a Salute]] (OMS) A scienza di a salute hè a [[medecina]]. == Una nozione relativa? == == Tipologia == === A salute fisica === === A salute reproduttiva === === A salute mentale === == I fattori di a salute == == A salute publica è e pulitiche di a salute == == Rifiramenti == <references/> == Ligami == [[categoria:Anatumia]] [[categoria:Medicina]] fveoad9mus3v2ykonl5g4s7bahldny2 Talasani (puesia) 0 13425 346242 334563 2015-07-01T16:36:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Talasani''' hè una [[puesie|puesia]] cumposta da [[Petru Borghetti]] (1894-1927). A puesia cumporta ottu sistini. ==Talasani== :Vedu [[Parigi]] è sentu i so rimori :Parenu i so tetti pien' di fiori :A u chjar' alzà :Di u [[sole]] chì incanta ogni persona :Ma ind'u mio [[core]] solu u to nome sona, :O Talasà. :Eo ti vedu cun l'ochji di la mente :È nun ti vedu micca sulamente :Ripusà, :Inggrufulatu in la to conca fonda, :Faccia à [[Monte Cristu]] chì indi l'onda :Si ne stà .... :Certu la piazza biota à lu fucone, :Inde pusava nantu lu pancone, :Meiu babbà, :M'affoca lu core più ch'è altra cosa, :Perch'ormai lu corciu ne riposa :In campusà. :Sicura ch'è le croce infilarate :Di figliuluccia è di surelle amate, :Anc' avà. :Mi trapananu sempre lu mio core :È fin ch'io campu mai stu dulore :Passerà .... :Vedu dinò ancu à voi, morti d'eri, :Cascati in terreni furesteri :A prim' età :Vedu li vostri nomi scritti in oru, :Belli ancu senza a testa di lu morru. :M'inchjinu ; mà .... :... Mà vedu anc'una torra maestosa :Meza sfalata è tutta spavintosa, :Fidighjà :Versu li prati di San—Pellegrinu, :Ind'e si scatinò u nostru destinu :Tempi fà. :Eppo mi par' di vede un [[ornu]] biancu :Drittu, faccia à lu mare è spada affiancu, :Ramintà :À lu populu d'oghje imbastarditu :Quelli rummenti ind'è t'hai smarritu, :O Libertà ! :Mà 'ss'omu drittu, fattu in petra bianca, :Cum'hè, o Talasani, chì ti manca ? :Dì, perchè ? :Fù purtantu un eroe di i più fieri ! :Pensa ch'alzà un ricordu à De Giafferi, :Tocca à tè !!! ==Da vede dinù== * [[Petru Borghetti]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] oov4gullas3egx5gwesis4nhbt69hdr Petru Borghetti 0 13426 364127 351427 2019-10-03T11:18:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Petru Borghetti''' (1894-1927) hè statu un [[puesia|pueta]] in [[lingua corsa]]. ==Biografia== Petru Borghetti nacque in [[Talasani]] u 14 maghju di u 1894. Scrisse e [[puesie]] in [[A Muvra]] è in [[L'Annu Corsu]]. Era impiegatu in a rigione [[Parighji|parigina]], cum'è spertu cuntabile. Petru Borghetti morse ghjovanu ghjovanu, à l'età di trenta trè anni, u 21 marzu di u 1927. ==Opere== ===Puesia=== * [[Talasani (puesia)|Talasani]] ==Bibliugrafia== ==Note== <references/> ==Da vede dinù== * u paese di [[Talasani]] * [[Ghjuvan Paulu Borghetti]] (1816-1897) ==Ligami== * [http://www.la-corse.org/pborghetti.htm Petru Borghetti] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Pueta in lingua corsa]] [[Categoria:Puesia]] ld3e6fclbzu59sapfjef8ot93p7y7o1 HTML 0 13427 330941 325775 2014-02-17T15:12:17Z װיקי װיקאַרדאָ 8321 wikitext text/x-wiki {{c}} U '''HTML''' (HyperText Markup Language) hè un linguagiu di prugrammazione pè i siti web. Impiega balisgie pè discrive a pagina, è permette l'usu di l'hypertestu. Hè spessu impiegatu cu astri linguagi : * u [[JavaScript]] * u [[CSS]], chì discrive u stilu graficu di a pagina (lasciendu u HTML discrive a cuntenutu) == L'evoluzione di u linguagiu == U HTML hè "natu" in u 1991, quandu [[Tim Berners-Lee]], chì travaglia à u [[CERN]], annuncia nant'à [[USENET]] a nascita di u [[World Wide Web]]. Durante l'anni 1990, a struttura di l'HTML dipendia sopratuttu di u [[navigatore web]] impiegatu. Specificazione è norme, c'eranu pocu è micca. È eranu torna i navigatori chì inventavanu nove balisgie. Pè esempiu, fù [[NCSA Mosaic]] chì criò a balisgia <img>, chì permette di mette imagine in una pagina web. In [[1995]] fù fundatu u [[World Wide Web Consortium]] (W3C), chì principiò u travagliu di nurmalisazione. U 18 dicembre 1996 fù publicata a specificazione HTML 4.0. Hè sempre, oghje, quella chì hè la più impiegata. Ne esistanu dui versione : * A variente ''stritta'' (strict HTML), chì sclude l'elementi detti di "prisentazione", lasciati à u [[CSS]] * A variente ''di transizione'' (transitional HTML), più soffice In l'anni 2000, u sviluppu di u HTML cume applicazione di u [[SGML]] hè ufficialmente abandunatu a prò di u XHTML. == U HTML == === A sintassa === A sintassa di u HTML hè basata nant'u cuncettu di balisgia. Quèi ci n'hè un esempiu : <source lang="xml"><TITLE>Esempiu HTML</TITLE> Quessa hè un <A HREF="cible.html">hyperligamu</A>. <P> Quessa hè un paragrafu hyperligamu un ci n'hè </source> * '''<title>''' apre u ligamu * '''</title>''' u chjode * '''Esempiu HTML''' hè u testu di u titulu, contenutu in <title></title> (chi dice : «ciò chì hè à mezu à sta balisgia hè u titulu di a pagina) * '''<A HREF=cible.html>''' hè u ligamu hypertext. * '''<P>''' hè u principiu di u paragrafu. In a sintassa muderna di lu HTML, ci vuleria ancu à chjude u paragrafu cù un </p> * '''&#38;egrave;''' hè u caratteru '''è''' === Struttura === {| border="1" |+Struttura di un documentu HTML ! scope=col|Surgente HTML ! scope=col|Mudelu di documentu |- |<source lang="html4strict"> <!doctype html> <html> <head> <title> Esempiu HTML </title> </head> <body> Quessa hè un paragrafu cù <a href="esempiu.html">un ligamu hypertext</a> <p>E qui unu senza</p> </body> </html> </source> | <div style="padding:0 0.25em;border:1px solid #393"> html <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> head <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> title <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> </div> </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> body <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> a <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> p <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> </div> </div> </div> |} === Elementi HTML === === Attributi === === Caratteri === == Interoperabilità == U HTML hè statu svilupattu pè avè a più grande interoperabilità pussibule, ma ùn hè micca sempre u casu, postu chì in fine di contu, a cumpatibilità dipende di u navigatore. == Ligami == * [http://www.w3.org/TR/html4/ A specificazione HTML 4.0 in inglese] sqoj2425dbvv689vzhl9kc0785z26e9 Template:Quote 10 13428 201785 2010-02-06T20:26:00Z Jjater 2808 Pagina nova: <blockquote class="templatequote"><div>{{{text|{{{1|<noinclude>{{lorem ipsum}}</noinclude><includeonly>{{error|Error: No text given for quotation (or equals sign used in the actual argu... wikitext text/x-wiki <blockquote class="templatequote"><div>{{{text|{{{1|<noinclude>{{lorem ipsum}}</noinclude><includeonly>{{error|Error: No text given for quotation (or equals sign used in the actual argument to an unnamed parameter)}}</includeonly>}}} }}} </div>{{#if:{{{sign|{{{2|<noinclude>TRUE</noinclude>}}} }}}|<div class="templatequotecite">&#8212;<cite>{{{sign|{{{2|<noinclude>[[Someone's full name|Someone]]</noinclude>}}} }}}{{#if:{{{source|{{{3|<noinclude>TRUE</noinclude>}}} }}}|,&nbsp;{{{source|{{{3|<noinclude>''Source''</noinclude>}}} }}} }}</cite></div >}}</blockquote> 645waslxc5x55hipj6ik7n9r7gszgqt Template:Lorem ipsum 10 13429 201787 2010-02-06T20:26:34Z Jjater 2808 Pagina nova: {{#ifexpr: {{{1|1}}} > 0 |{{{2|}}}Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, q... wikitext text/x-wiki {{#ifexpr: {{{1|1}}} > 0 |{{{2|}}}Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis aute irure dolor in reprehenderit in voluptate velit esse cillum dolore eu fugiat nulla pariatur. Excepteur sint occaecat cupidatat non proident, sunt in culpa qui officia deserunt mollit anim id est laborum.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 1 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Curabitur pretium tincidunt lacus. Nulla gravida orci a odio. Nullam varius, turpis et commodo pharetra, est eros bibendum elit, nec luctus magna felis sollicitudin mauris. Integer in mauris eu nibh euismod gravida. Duis ac tellus et risus vulputate vehicula. Donec lobortis risus a elit. Etiam tempor. Ut ullamcorper, ligula eu tempor congue, eros est euismod turpis, id tincidunt sapien risus a quam. Maecenas fermentum consequat mi. Donec fermentum. Pellentesque malesuada nulla a mi. Duis sapien sem, aliquet nec, commodo eget, consequat quis, neque. Aliquam faucibus, elit ut dictum aliquet, felis nisl adipiscing sapien, sed malesuada diam lacus eget erat. Cras mollis scelerisque nunc. Nullam arcu. Aliquam consequat. Curabitur augue lorem, dapibus quis, laoreet et, pretium ac, nisi. Aenean magna nisl, mollis quis, molestie eu, feugiat in, orci. In hac habitasse platea dictumst.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 2 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Fusce convallis, mauris imperdiet gravida bibendum, nisl turpis suscipit mauris, sed placerat ipsum urna sed risus. In convallis tellus a mauris. Curabitur non elit ut libero tristique sodales. Mauris a lacus. Donec mattis semper leo. In hac habitasse platea dictumst. Vivamus facilisis diam at odio. Mauris dictum, nisi eget consequat elementum, lacus ligula molestie metus, non feugiat orci magna ac sem. Donec turpis. Donec vitae metus. Morbi tristique neque eu mauris. Quisque gravida ipsum non sapien. Proin turpis lacus, scelerisque vitae, elementum at, lobortis ac, quam. Aliquam dictum eleifend risus. In hac habitasse platea dictumst. Etiam sit amet diam. Suspendisse odio. Suspendisse nunc. In semper bibendum libero.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 3 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Proin nonummy, lacus eget pulvinar lacinia, pede felis dignissim leo, vitae tristique magna lacus sit amet eros. Nullam ornare. Praesent odio ligula, dapibus sed, tincidunt eget, dictum ac, nibh. Nam quis lacus. Nunc eleifend molestie velit. Morbi lobortis quam eu velit. Donec euismod vestibulum massa. Donec non lectus. Aliquam commodo lacus sit amet nulla. Cras dignissim elit et augue. Nullam non diam. Pellentesque habitant morbi tristique senectus et netus et malesuada fames ac turpis egestas. In hac habitasse platea dictumst. Aenean vestibulum. Sed lobortis elit quis lectus. Nunc sed lacus at augue bibendum dapibus.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 4 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Aliquam vehicula sem ut pede. Cras purus lectus, egestas eu, vehicula at, imperdiet sed, nibh. Morbi consectetuer luctus felis. Donec vitae nisi. Aliquam tincidunt feugiat elit. Duis sed elit ut turpis ullamcorper feugiat. Praesent pretium, mauris sed fermentum hendrerit, nulla lorem iaculis magna, pulvinar scelerisque urna tellus a justo. Suspendisse pulvinar massa in metus. Duis quis quam. Proin justo. Curabitur ac sapien. Nam erat. Praesent ut quam.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 5 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Vivamus commodo, augue et laoreet euismod, sem sapien tempor dolor, ac egestas sem ligula quis lacus. Donec vestibulum tortor ac lacus. Sed posuere vestibulum nisl. Curabitur eleifend fermentum justo. Nullam imperdiet. Integer sit amet mauris imperdiet risus sollicitudin rutrum. Ut vitae turpis. Nulla facilisi. Quisque tortor velit, scelerisque et, facilisis vel, tempor sed, urna. Vivamus nulla elit, vestibulum eget, semper et, scelerisque eget, lacus. Pellentesque viverra purus. Quisque elit. Donec ut dolor.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 6 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Duis volutpat elit et erat. In at nulla at nisl condimentum aliquet. Quisque elementum pharetra lacus. Nunc gravida arcu eget nunc. Nulla iaculis egestas magna. Aliquam erat volutpat. Sed pellentesque orci. Etiam lacus lorem, iaculis sit amet, pharetra quis, imperdiet sit amet, lectus. Integer quis elit ac mi aliquam pretium. Nullam mauris orci, porttitor eget, sollicitudin non, vulputate id, risus. Donec varius enim nec sem. Nam aliquam lacinia enim. Quisque eget lorem eu purus dignissim ultricies. Fusce porttitor hendrerit ante. Mauris urna diam, cursus id, mattis eget, tempus sit amet, risus. Curabitur eu felis. Sed eu mi. Nullam lectus mauris, luctus a, mattis ac, tempus non, leo. Cras mi nulla, rhoncus id, laoreet ut, ultricies id, odio.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 7 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Donec imperdiet. Vestibulum auctor tortor at orci. Integer semper, nisi eget suscipit eleifend, erat nisl hendrerit justo, eget vestibulum lorem justo ac leo. Integer sem velit, pharetra in, fringilla eu, fermentum id, felis. Vestibulum sed felis. In elit. Praesent et pede vel ante dapibus condimentum. Donec magna. Quisque id risus. Mauris vulputate pellentesque leo. Duis vulputate, ligula at venenatis tincidunt, orci nunc interdum leo, ac egestas elit sem ut lacus. Etiam non diam quis arcu egestas commodo. Curabitur nec massa ac massa gravida condimentum. Aenean id libero. Pellentesque vitae tellus. Fusce lectus est, accumsan ac, bibendum sed, porta eget, augue. Etiam faucibus. Quisque tempus purus eu ante.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 8 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Vestibulum sapien nisl, ornare auctor, consectetuer quis, posuere tristique, odio. Fusce ultrices ullamcorper odio. Ut augue nulla, interdum at, adipiscing non, tristique eget, neque. Pellentesque habitant morbi tristique senectus et netus et malesuada fames ac turpis egestas. Ut pede est, condimentum id, scelerisque ac, malesuada non, quam. Proin eu ligula ac sapien suscipit blandit. Suspendisse euismod. Ut accumsan, neque id gravida luctus, arcu pede sodales felis, vel blandit massa arcu eget ligula. Aenean sed turpis. Pellentesque habitant morbi tristique senectus et netus et malesuada fames ac turpis egestas. Donec sem eros, ornare ut, commodo eu, tempor nec, risus. Donec laoreet dapibus ligula. Praesent orci leo, bibendum nec, ornare et, nonummy in, elit. Donec interdum feugiat leo. Vestibulum ante ipsum primis in faucibus orci luctus et ultrices posuere cubilia Curae; Pellentesque feugiat ullamcorper ipsum. Donec convallis tincidunt urna.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 9 |<nowiki></nowiki> {{{2|}}}Suspendisse et orci et arcu porttitor pellentesque. Sed lacus nunc, fermentum vel, vehicula in, imperdiet eget, urna. Nam consectetuer euismod nunc. Nulla dignissim posuere nulla. Integer iaculis lacinia massa. Nullam sapien augue, condimentum vel, venenatis id, rhoncus pellentesque, sapien. Donec sed ipsum ultrices turpis consectetuer imperdiet. Duis et ipsum ac nisl laoreet commodo. Mauris eu est. Suspendisse id turpis quis orci euismod consequat. Donec tellus mi, luctus sit amet, ultrices a, convallis eu, lorem. Proin faucibus convallis elit. Maecenas rhoncus arcu at arcu. Proin libero. Proin adipiscing. In quis lorem vitae elit consectetuer pretium. Nullam ligula urna, adipiscing nec, iaculis ut, elementum non, turpis. Fusce pulvinar.{{{3|}}}}}{{#ifexpr: {{{1|1}}} > 10 |<nowiki></nowiki> {{Lorem ipsum|{{#expr:{{{1}}}-10}}|2={{{2|}}}|3={{{3|}}}}}}}<noinclude> {{pp-semi-indef}} {{documentation}} <!-- PLEASE ADD CATEGORIES AND INTERWIKIS TO THE /doc SUBPAGE, THANKS --> </noinclude> 8z9ajttduiksore2gpejn878g1lztj7 Genesis 0 13430 332574 325776 2014-03-23T14:22:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki I '''Genesis''' sò un gruppu musicale inglese natu in 1967 à Godalming. U gruppu hà avutu dui furmazione: quella di u sissanta è di u sittanta era furmata da [[Phil Collins]], Mike Rutherford, Tony Banks, Steve Hackett è [[Peter Gabriel]]; quella di l'uttanta è di u nuvanta era furmata da Phil Collins, Mike Rutherford, Tony Banks, incù l'assistenza custante, durante i cuncerti, di Daryl Stuermer è Chester Thompson. ==Opere principale== * 1969 - From Genesis to Revelation * 1970 - Trespass * 1971 - Nursery Cryme * 1972 - Foxtrot * 1973 - Selling England by the Pound * 1974 - The Lamb Lies Down on Broadway * 1976 - A Trick of the Tail * 1976 - Wind and Wuthering * 1978 - And Then There Were Three * 1980 - Duke * 1981 - Abacab * 1983 - Genesis * 1986 - Invisible Touch * 1991 - We Can't Dance * 1997 - Calling All Stations [[Categoria:Gruppu di rock]] j5bi7kd76ju6tc3szbojf3ydnu8ucx7 Un muntagnolu 0 13431 346248 334895 2015-07-01T16:38:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Un muntagnolu''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). Hè stata publicata in l'[[Annu Corsu]] in u 1923. ==Un muntagnolu== :Un muntagnolu corsu, ind'u [[pilone]] :Più fieru assai ch'è un rè dentr'u so mantu, :Volse scende in cità, ch'è tantu tantu :Millantaghjà sentia. Ma quandu pone :U pede ind'è rastelli, passa accantu :Di sbarrazzini un nulu, che un vechjone :Si pigliavanu à guaia; ed e persone :Ridianu, è omi è donne. — Hè questu u vantu :Di a vostra cusì fiera civiltà ? :U muntagnolu grida. À l'indigente :Sta razza di succorsi quì si dà ? :Dunque i vechji frà voi s'anu à burlà ? :Eo ritornu à e mio teppe, induve sente :Pietate ognunu di a povara ghjente. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] hzk0ly4daqs8hhzlalz0m9pnlt8yq46 Anticu Testamentu 0 13433 351251 331489 2015-07-16T13:00:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Anticu Testamentu''', o '''Vechju Testamentu''' o '''Primu Testamentu''', hé a parolla aduprata supratuttu da i [[Cristianesimu|cristiani]] per indicà a [[Bibbia]] [[abreiu|ebraica]]. Ci sò qualche sferenze tra i libri chì componenu a Bibbia [[ebrei|ebraica]] (o Torah) e quelli raccolti nant'a l' Anticu Testamentu. Di piu i catolici, l'ortodossi è i protestanti sò in upposizione su u [[Canone]] testamentariu. Dopu l'Anticu Testamentu ghjé u [[Novu Testamentu]]. [[Categoria:Religione]] [[Categoria:Cristianisimu]] 3jseyq8xf19b0rw0a4w0bsmvopr5nsp Figliu 0 13434 332453 218162 2014-03-23T14:19:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L'espressione '''Figliu di Diu''' si trova nelle religioni ebraica e cristiana. Per i catolici u Figliu indica [[Gesù Cristu]] cume "figliolu" di Diu et persona di a [[Trinita]]. Figliu e una parola chi vene di u [[latinu]] ''filius'' ma in lingua corsa s'adopra normalamente figliolu [[Categoria:Religione]] hnwk7nmwfsncouueefxe8gs71ztgg1c U zitellu 0 13435 346247 334879 2015-07-01T16:37:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U zitellu''' hè una [[puesia]] scritta da [[Petru Lucciana]] (1832-1909), dettu Vattelapesca. 'Ssa puesia hè stata publicata prima in [[L'Annu Corsu]], in u [[1925]] (pagina 140). ==U zitellu== :Di maghju, una matina, eo spassighjava :À u mercatu frà i fiori è frà e zitelle :— E cipolle è e vechje ùn le guerdava - :Quandu scorsi un criampulu ch'è à e stelle :L'ochji negri sbrillati indirizzava... :À e stelle, nò (ùn ci n'era) ma a trè belle :Chjarasge trugne, poste in sù e curbelle :Di brocculi è [[carotta|carotte]]... e suspirava. :Daretu à e spalle ind'una di e so mane :Pendia, appena strintu, un po' di [[pane]]. :Or mentre tutt'à i frutti l'attenzione :Ellu porta, li passa arente un cane :È a pagnotta li arruffa, a cullazione... :Oh, tirate ne voi a cunclusione! ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] j8mrde657joghldynget48y5z4kntdd Lamentu d'una viduvella 0 13437 332976 202594 2014-03-23T14:30:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Lamentu d'una viduvella''' hè un [[lamentu]] publicatu da [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). Hè statu stampatu in l'[[Annu Corsu]] (1923). ==Lamentu d'una viduvella== ''(in morte di a so unica figliola.)'' :Di u sangue di u mio [[core]] :Nutritu, o dolce amore, :Passasti cum'è fiore :Ch'è tùrbine rapì ! :In questa dura stanza :Ahì, nulla più m'avanza ! :Da u mondu ogni speranza :Cun tecu mi svanì! :Deh, prega u cel' pietosu :Ch'è à u mio si dulurosu :Camminu dia riposu :O m'armi di virtù. :Eo pur' l'accurteria... :Ma nò! per quella via :Luntanu arriveria :Da u locu duve sì tù! :Poichè quella chì ghjera :Un [[anghjulu]] quì in terra :A so celeste sfera :Si piaque di bu1à, :P'a cruda so partenza :Ispira mi pazienza, :O [[Diu]], ch'è a so presenza :Eo godi alfin culà! :Ah! per chì rabbia strana, :O morte disumana, :Cù a to sgherbata mana :Ardisti mai tuccà :'Ssu corpu dilicatu, :È fior' si profumatu :Cù u velenosu fiatu :Per sempre dissiccà. :Guarda! A so fussarella :Pare a natura anch'ella :Facendu si più bella, :Chì voglia rende onore! :Pè a mio figliola santa :U [[rusignolu]] canta, :È s'infiora ogni pianta :Cun più grazia ed amore! :È perfinu da u [[ventu]] :In suave lamentu :Di a mio anghjulella sentu :U nome sussurà !... :Ma tù, cun cigliu asciuttu, :O morte, sdrughji tuttu :À u vellu più ch'è à u bruttu :Mustrendu crudeltà ! ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Lamentu]] lm46kq2rzr1j5s44mocbluz4wooijit Ziu Mattè 0 13439 346249 335124 2015-07-01T16:38:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Ziu Mattè''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). 'Ssa puesia hè stata publicata prima in [[L'Annu Corsu]], in u [[1925]] (pagina 140). ==Ziu Mattè== :Vechju u cunnobbi, pallidu è magrettu, :Cù un surrisucciu mestu è rassignatu :Ch'ùn lu lasciò nemmenu quandu in lettu :Fù per l'ultimu sonnu apparichjatu ; :È avà ch'è vechju anch'eo sò cume tè, :Capiscu u to surrisu, o ziù Mattè. :Ellu esprimia di a vita u sognu vanu, :Di a ghjuventù fallita ogni speranza, :U tempu persu ne u circa luntanu :U bè ch'è à noi vicinu spessu hà stanza; :Ma ci era puru a gioia d'ùn avè :Mai fattu male à nimu, o ziù Mattè. :In vechjaia u to scialu, u to sguvernu :Era manghjà ti un sollu d'arustite :In campagna a [[dumenica]] d'[[invernu]], :D'[[estate]] pane è frutta ; ma, cundite :'Sse pitanze di vin' di Belgudè :Ti parianu sciurbetti, o ziù Mattè. :Fogli di libri vechji o di u ghjurnale :Duv'era statu involtu u to tabaccu :Leghjii dopu fumendu e to sigale, :È à pocu à pocu, dolcemente straccu, :T'adurmintavi sopra; è 'ssu piacè :Suspiravi ottu ghjorni, o ziù Mattè ! :Sì mortu ! È avà ch'è forse vedi chjaru :Nu e miserie di i grandi di stu mondu, :Truverai ch'è u destinu ùn ti fù avaru :Di gioie più ch'è à l'altri; ch'è se, in fondu, :Chì si cuntenta gode, cume tè :Pochi furnu felici, o ziù Mattè. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 83lkbbzt5gx8x5l3813ktp9m5dmzzrj Punenti (ventu) 0 13440 236026 202657 2010-09-26T15:26:15Z 90.36.14.239 wikitext text/x-wiki U '''punenti''' (o [[punente (ventu)|punente]]) hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u [[punenti]]. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali. ==Da veda dinò== * u [[ventu in Corsica]] {{c}} 8uc8l5e3sriktc2mrv72q6s03r6w2u4 Punente (ventu) 0 13441 202656 2010-02-10T17:23:42Z 90.28.65.237 Reindirizzamentu à [[Punenti (ventu)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punenti (ventu)]] lktuzj765adyvk0cwualxrdm63cfshp Preghere 0 13442 333993 218248 2014-03-23T14:50:53Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki A preghera e di quandu l'omu "parla" a [[Diu]]. In ssa stonda u pregante po lauda, ringrazia, santifica, dumanda un aiutu ecc, per mezzu di a parola o di u pensieru. Per i catolici a preghera debbe esse fatta cun a cunscienza. E principale preghere catolice so: - [[Patre nostru]] - [[Ave Maria]] [[Categoria:Religione]] a7blo6ipbmjwzbzi68tmpniowf6qx8s Ave Maria 0 13443 356573 331602 2017-02-22T18:00:03Z 2003:64:CF0C:DC00:2D49:4E3F:B137:F8BC image wikitext text/x-wiki Per i catolici 'ssa preghera sò e parole di San Gabrielu à Maria quandu l'anghjulu annunziava a nascita di u [[Bambinu]]. [[File:Illuminated human alphabet.jpg|thumb|[[Ave Maria]] in ''Heures de Charles d'Angoulême'']] :Ave Maria piena di Grazia, :U Signore hè cun Voi, :Site benedetta à mezu à tutte le donne :Ed hè benedettu u fruttu :Di u Vostru senu, Ghjesù ; :Santa Maria, Matre di Diu, :Precate per noi, poveri peccadori, :Avale è à l'ora di a nostra morte. :Amme è cusì sia. == Testu latinu == :Ave, Maria, gratia plena; :Dominus tecum: :benedicta tu in mulieribus, :et benedictus fructus ventris tui Iesus. :Sancta Maria, Mater Dei, :ora pro nobis peccatoribus, :nunc et in hora mortis nostrae. :Amen. [[File:Ave-maria-pron.ogg|thumb|L'Ave Maria dettu in latinu|left]] [[Categoria:Religione]] 6to9ksimku20rr0kdycsntq6rc8e5z2 Bellu è bruttu 0 13444 346229 331675 2015-07-01T16:28:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Bellu è bruttu''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]], dettu [[Vattelapesca]] (1832-1909). ==Bellu è bruttu== :Si, ne u mondu è mischiatu u bellu à u bruttu :È s'hè vera ch'è questu sopravanza, :L'altru ùn manca : da u prunu o fiore o fruttu :Nasce suave, siccume a speranza :È a gioia da u dulore... È a vista sola :D'un po' di bè, di u male ci cunsola. :Ciò dicendu, à te pensu, o casta è pura :Vergine, ch'è frà noi rapidamente :Cume stella cadente :Passasti in notte oscura, :Lascendu ci ne u core :Improntu u to splendore. :Smarita in mezu à un mondu traditore, :Povar'orfana sola, à diciott'anni, :A to virtù n'e lacrime temprasti, :È di tutti l'inganni :Cù a to sola innucenza triunfasti ; :Poi, curandu l'infermi à l'ospidale :Duve ti spinse a nobile natura, :Cun morte aspra, immatura, :Di u sacrifiziu a palma cunquistasti... :È questa assai più vale :Ch'è i sanguinosi allori :Di tanti imperatori !... :U so nome ?... Cuprimu lu d'un velu :Per un offende sa mudesta in celu. ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] schs8s33akvi24lcyfq3badf1vd7d0t Simonu Dary 0 13447 364117 363095 2019-10-03T11:18:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Simonu Dary''', dettu [[Simonu d'Auddè]] (o [[Simone d’Aullè]]) hè statu un [[scrivanu]] in [[lingua corsa]]. ==Biugrafia== Simonu d'Auddè nacqui in [[A Munacia d'Auddè]] u 16 [[maghju]] 1900. Hà [[littiratura|scrittu]] [[puisia|puisii]], [[cultura|favuli]] è [[cumedia|cumidioli]]. Hà cullaburatu à parechji rivisti è [[ghjurnalismu|ghjurnali]] com'è [[L'Annu Corsu]], [[A Muvra]], La Corse, Nice-Matin, [[U Muntese]]. Simonu Dary hè statu aspittori principali unurariu di u [[Cummerciu]]. Avia una licenzia di [[lingua tedesca]]. Simonu Dary morsi in [[Aiacciu]] u 20 [[frivaghju]] 1978. ==Opari== * ''Filosofia, cumediola in dui atti è sei sceni'': una cumidiola, publicata in 1965. Si tratta d'un prufissori di [[filusufia]] chì si chjama Ziu Sèsè, chì l'intaressa più a so [[vigna]] è u [[vinu]] chè u so insignamentu.<ref>Vinciguerra (2007).</ref> * ''Risa Corsa'': publicata in 1977 ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * Simonu d'Auddè, ''Filosofia : Cumediola in dui atti è sei sceni'', Edizioni di u Muntese Nizza, Stamparia Meyerbeer, 1965 * Simonu d'Auddè, ''Risa corsa'', Casa di a Cultura di a Corsica, 1978 ==Liami== * Maria Ghjuvanni Vinciguerra, [http://www.anazione.com/simonu_aulle.htm ''Ricordu di Simonu d’Auddè'', A Nazione], numaru 10, dicembri 2007, traduzzioni corsa da Petru Vachet-Natali ==Da veda dinò== * [[Auddè]] * [[A Munaccia d'Auddè]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Dary, Simonu]] [[Categoria:Littiratura|Dary, Simonu]] 0cqykdnboxj7ud4d34h1j58gczy4xbj Simonu d'Auddè 0 13448 203056 2010-02-13T20:18:50Z 90.28.65.237 Reindirizzamentu à [[Simonu Dary]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Simonu Dary]] dqlmrmmrctmx91meta3zddmjtejb7mn Simonu d’Aullè 0 13449 203058 2010-02-13T20:23:41Z 90.28.65.237 Reindirizzamentu à [[Simonu Dary]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Simonu Dary]] dqlmrmmrctmx91meta3zddmjtejb7mn Omar Rodriguez-Lopez 0 13452 333674 327432 2014-03-23T14:44:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Omar-Rodríguez-López-Latitude-2.jpg|thumb|right|Omar Rodriguez-Lopez]] '''Omar Rodriguez-Lopez''' hè un musicante. Hè membre di u gruppu di rock [[The Mars Volta]]. Rodriguez-Lopez sona di moltu assai strumenti (per esempiu lead-chitarra, pianuforte, organu). [[Categoria:Musicante|Rodriguez-Lopez,Omar]] ai1eb5gdnrysaljc03xwhfgccoeib15 Omar Rodriguez 0 13453 203105 2010-02-14T16:40:19Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodríguez 0 13454 203106 2010-02-14T16:40:34Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Lopez 0 13455 203107 2010-02-14T16:40:48Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar López 0 13456 203108 2010-02-14T16:41:00Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodriguez Lopez 0 13457 203109 2010-02-14T16:41:16Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodríguez López 0 13458 203111 2010-02-14T16:41:31Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodríguez-López 0 13459 203112 2010-02-14T16:41:57Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodriguez 0 13460 203113 2010-02-14T16:42:13Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodríguez 0 13461 203115 2010-02-14T16:42:49Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Lopez 0 13462 203116 2010-02-14T16:43:06Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo López 0 13463 203118 2010-02-14T16:43:18Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodriguez-Lopez 0 13464 203119 2010-02-14T16:43:37Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodríguez-López 0 13465 203120 2010-02-14T16:43:58Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodriguez Lopez 0 13466 203121 2010-02-14T16:44:22Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodríguez López 0 13467 203122 2010-02-14T16:44:50Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodríguez-Lopez 0 13468 203124 2010-02-14T16:45:37Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodriguez-López 0 13469 203125 2010-02-14T16:46:08Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodríguez Lopez 0 13470 203126 2010-02-14T16:46:32Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Alfredo Rodriguez López 0 13471 203127 2010-02-14T16:47:04Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar a rodriguez-lopez 0 13472 203128 2010-02-14T16:47:16Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodriguez-Lopez 0 13473 203129 2010-02-14T16:47:39Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodríguez Lopez 0 13474 203130 2010-02-14T16:47:56Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodriguez López 0 13475 203131 2010-02-14T16:48:15Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodriguez-López 0 13476 203132 2010-02-14T16:49:09Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodríguez-Lopez 0 13477 203134 2010-02-14T16:51:42Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodríguez-López 0 13478 203135 2010-02-14T16:52:26Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodríguez López 0 13479 203136 2010-02-14T16:52:49Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodríguez Lopez 0 13480 203137 2010-02-14T16:53:28Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodriguez López 0 13481 203138 2010-02-14T16:53:48Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodríguez-Lopez 0 13482 203139 2010-02-14T16:54:40Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar A. Rodriguez-López 0 13483 203140 2010-02-14T16:54:58Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz Omar Rodriguez Lopez Quintet 0 13484 333675 325781 2014-03-23T14:44:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Omar Rodriguez-Lopez Quintet''' hè un gruppu di rock americanu, fundatu in u [[2005]]. Cunsiste in [[Omar Rodriguez-Lopez]], Juan Alderete de La Peña, Marcel Rodriguez-Lopez, Adrian Terrazas-Gonzales è Money Mark. == Albumi == *Omar Rodriguez (2005) *The Apocalypse Inside of an Orange (2007) [[Categoria:Gruppu di rock]] 94n5jkidr09jdgewh4vov0kwg690ism ORL 0 13485 203143 2010-02-14T16:56:46Z Stiligknubbis 2719 Reindirizzamentu à [[Omar Rodriguez-Lopez]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Omar Rodriguez-Lopez]] gco3sfmkmnez6hfr95evc4jpavoo8oz The Doors 0 13487 350236 336496 2015-07-07T22:41:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''The Doors''' sò un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[americanu]] chì hè statu fundatu à [[Venice Beach]], ([[California]]) in u 1965 è attivu finu à u 1973, dui anni dopu a morte di [[Jim Morrison]] (1 lugliu di u 1971). I membri eranu Jim Morrison ([[cantu|cantadore]]), Ray Manzarek (tasterista) Robby Krieger (chitarra) è John Densmore (batteria). The Doors, incù e so canzone frà mezu à e quale “Light My Fire", "The End", "Hello", "I Love You" è "Riders on the Storm", anu unitu incù successu rock, blues è jazz. I Doors anu vendutu 32,5 milioni di dischi niente ch'è in i [[Stati Uniti]]. == Albumi == * 1967 : ''The Doors'' * 1967 : ''Strange Days'' * 1968 : ''Waiting for the Sun'' * 1969 : ''The Soft Parade'' * 1970 : ''Morrison Hotel'' * 1971 : ''L.A. Woman'' * 1971 : ''Other Voices'' * 1972 : ''Full Circle'' * 1978 : ''An American Prayer'' [[Categoria:Gruppu di rock]] gac343lxaj3a13l5ngvkgre0gswwvs8 The Police 0 13490 360318 357514 2018-10-18T10:54:28Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''The Police''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[Regnu Unitu|britannicu]] chì hè statu fundatu à [[Londra]] in u 1976. I so membri si sò spiccati in u 1986. I membri eranu ''Gordon Matthew Thomas Sumner'' (Sting) ([[cantu|cantadore]] è chitarra bassu), ''Andy Summers'' (tastiera) è ''Stewart Copeland'' (batteria). U so stile hè una fusione di genere sfarenti, influenzati da u [[reggae]], da u [[rock]] è ancu da u [[jazz]]. ==Albumi== * 1978 - ''Outlandos d'Amour'' * 1979 - ''Reggatta de Blanc'' * 1980 - ''Zenyattà Mondatta'' * 1981 - ''Ghost in the Machine'' * 1982 - ''Brimstone & Treacle'' * 1983 - ''Synchronicity'' * 1986 - ''Every Breath You Take: The Singles'' ==Albumi dal vivu== * 1995 - ''Live! 1979-1983'' * 2008 - ''Certifiable: Live in Buenos Aires 2007'' [[Categoria:Gruppu di rock]] {{DEFAULTSORT:Police}} c5szydnpr8xvjvx00lc26pq60d48zum Stella tramuntana 0 13491 334516 330473 2014-03-23T15:01:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Polaris alpha ursae minoris.jpg|left|thumb|400px|A stella tramuntana: "Polaris"]] A '''Stella tramuntana''' (o [[stedda tramuntana]]) o Alpha Ursae Minoris (α Ursae Minoris / α UMi) hè a più stella luccichente di a custellazione di [[U Carrittellu]] ([[Ursae Minoris]]). Da tempi antichi antichi si sà chì a stella tramuntana currisponde incù una bona pricisione à a direzzione di u polu nordu cilestu. A so distanza angulare cù u polu cilestu hè, à i ghjorni d'oghje, circa 0°45'. Per via di 'ssa pruprietà essenziale per a lucalisazione, in particulare in u cuntestu di a navigazione, quasi i tutti e civilisazione avianu adupratu a stella tramuntana. Per via di a so pusizione chì si cunfonde guasi incù a direzzione di l'assu di rotazione di a [[Terra]], si diceria chì l'altre stelle di u celu li giranu intornu. È a stella tramuntana ùn sparisce mai di l'emisferu nordusi è si vede sempre. Scrisse Shakespeare: « Socu custante quant'è à stella tramuntana », ma difatti u polu nordu cilestu cambia di pusizione seculi è seculi dopu, per via di a pricessione di l'equinoziu, vene à dì un cambiamentu lentu di a direzzione di l'assu di i poli di a Terra. L'assu di i poli di a Terra hà da evuluà sin'à parvene à una direzzione chì serà vicinissima di quella di a stella tramuntana u 24 marzu di u 2100, eppo dopu s'hà da alluntanà mentre parechji millenii, è à la fine serà distante di circa 45 gradi. [[File:Zirkumpolar ani.gif|right|thumb|250px|Cassiupea ("W"), U Carru è a stella tramuntana]] Quattru milla anni fà, a stella tramuntana era Thuban (α Draconis) ; in u futuru, diventerà Véga (α Lyrae) à u so tornu a stella tramuntana. Hè stata usata da sempre a stella tramuntana da i marinari cum'è un aiutu à a navigazione. Hè attistatu 'ssu fattu da i più scritture antiche assiriane. Hè faciule à truvà a stella tramuntana à parte da [[U Carru]] ([[Ursae Majoris]]). suvitendu a linia tracciata da β Ursae Majoris (Merak) à traversu α Ursae Majoris (Dubhe), e dui stelle da u latu drittu di [[U carru]]. Si pò ancu suvità a parte dritta di a punta centrale di u « W » di Cassiupea, per ghjunghje à a stella tramuntana. À i ghjorni d'oghje, ùn esiste micca l'equivalente di a stella tramuntana in a vicinanza di u polu sudu cilestu. Chì a più stella vicina da u polu sudu cilestu hè σ Octantis, una stella moltu poca luminosa. Eppuru σ Octantis indetta u polu sudu ed hè aduprata difatti per truvà lu, ma incù una precisione inferiore à quella di a stella tramuntana, per ciò chì cuncerna u polu nordu. A stella tramuntana si trova à circa 430 anniluce di a Terra. Hè una stella variabile cefeide supragigante, incù dui cumpagne più chjuche vicinu vicinu. Difatti a stella tramuntana hè un sistemu stellare triplice. ==In Corsica== Si vede bè tuttu l'annu a stella tramuntana, cum'è in tuttu l'emisferu nordu. U nome corsu "Stella Tramuntana" face referenza à a [[tramuntana]], u ventu chì soffia in [[Corsica]] da u nordu. Di manera simile, a stella tramuntana hè stata aduprata per insignà ci a direzzione di u nordu. ==Referenze== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Da vede dinù== * a [[tramuntana]] * [[U Carrittellu]] * [[U Carru]] [[Categoria:Astrunumia]] jnx3fp9wmycffwmsyvl0rmqkkx81ogq Stedda tramuntana 0 13492 203475 2010-02-19T17:32:24Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Stella tramuntana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Stella tramuntana]] 36kqahjxr6qfndmeojl3kpc7pqybv9s À a funtana 0 13495 346250 335132 2015-07-01T16:38:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''À a funtana''' hè una [[puesia]] di [[Petru Lucciana]]. ==À a funtana== :O Fiffi, duve stai ? — Da u sciò Sirbé. :— Hè un brav'omu !... Ti dà ? — Quindeci franchi; :Ma mi cercu patrone, sai. — Perchè ? :— Guerdaporpi ùn ne vogliu : sempre à i fianchi :'Ssu vechjacciu mi stà ; vene cun mè :À u mercatu è à i macelli, ch'è ùn li manchi :Qualchì baiocca merza. — Ah, dici vé ! :Riguerdà a spesa à noi! — Parlemu franchi! :S'è ogni ghjornu ùn si raspa ind'u mercatu, :E buttine è i scignò cume pagà ? :Eppoi, quandu s'incontra u innamuratu, :Omu si resta un pocu à chjachjarà, :Un'oretta, ancu duie pè piglià fiatu, :È cù u patrone à e zanche ùn pò più andà. :— In quantu à mè, ùn mi possu lamintà : :Ùn sò serva ma sputica patrona. :Entru in casa è ne sciortu à vuluntà, :È di ghjornu è di notte ; una persona :Aghju pè piglià l'acqua è pè lustrà; :È quandu vogliu, chjamu anc'à Simona :Chì m'aiuta à fà i letti è a cucinà, : In somma eo stò cum'una papachjona. :— È quant'hai ? — Vinti franchi à u mese. :— Imbeh ! — È ùn ci hè nisciunu chì mi dia frastornu, :Ch'aghju unu solu à cuntentà : u sgiò Gè. :— Ah, u to patrone hè Geniu Scorisè ! :Allora a casa toia sumiglia un fornu :Travagli più di notte ch'è di ghjornu ! ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 1wbv1hi7pq33j5lexktacbgdsv2keak Template:Utilizatore hu-2 10 13498 335350 203904 2014-03-23T18:02:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[lingua ungrese|hu]]-2 | text=Ez a szerkesztő középszinten beszéli a magyar nyelvet. }}[[Categoria:Utilizatore hu-2|{{PAGENAME}}]] gtep8unw5ynkgtr90di7s49nudlg2fw Vechju marinu 0 13500 334969 327359 2014-03-23T15:10:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U vechju marinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phoque Moine Monachus.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Monachus monachus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordine | ''[[Carnivora]]'' |----- | Famiglia | ''[[Phocidae]]'' |----- | Generu | ''[[Monachus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Monachus monachus''<br /><font color=black size=1> [[Hermann]], 1779 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Colonia de focas monje de Cabo Blanco (1945).jpg|300px]] |----- |} U '''vechju marinu''' (''[[Monachus monachus]]'') hè un [[mammiferu]] marinu di a famiglia di i [[Phocidae]]. Hè una spezia minacciata d'[[estinzione]]. À i ghjorni d'oghje, ùn esiste più cà circa 500 esemplari di vechju marinu in u mondu. == Descrizzione == U vechju marinu fundieghja pocu, insin'à vinti metri solamente, chì ùn pò stà in apnea ch'è 5 o 6 minute à 10 metri, è 3 minute à circa 30 metri. 'Ss'ultimi anni, u vechju marinu hà cambiatu è adattatu e so abitudine, appostu chì stà piuttostu avà in e sapare è e grotte marine, per pruteghje si di a l'attività umane. Difatti, e nascite occorrenu in e grotte marine ma i ghjovani sò più esposti à u periculu di e cavallate di u mare. ==== Morfologia ==== [[File:Phoque-moine-img 0523.jpg|thumb|left|200pc|U scheletru di u vechju marinu]] E caratteristiche fisiche di u vechju marinu sò analoghe à quelle di l'altre Phocidae: u corpu hè allungatu, irregularmente cilindricu. U vechju marinu hà una lunghezza da 80 à 280 cm è pò ancu ghjunghje sin'à 400 kilò di pesu; e femine sò appena più chjughe di i masci. Anu una piccula testa. U pilame di u vechju marinu hè brunu, essendu più chjaru annantu à u ventre. U vechju marinu campa sin'à 30 o 40 anni. U pelu hè cortu cortu, circa un mezu centimetru, ma hè adattatu à l'acqua di u [[mare Terraniu]], più calda ch'è quella di l'oceanu. U pilame di i chjuchi hè più bianchicciu è ci hè in generale una tacca bianca versu u [[billicu]]. == Distribuzione == [[File:Monachus monachus distribution.png|thumb|250px|left|Areale attuale di u vechju marinu]] L'[[areale]] di u vechju marinu comprendia in i tempi u [[Mare Terraniu]] sanu, u [[Mare Neru]], e coste atlantiche di [[Spagna]] è di u [[Portugallu]], u [[Maroccu]], a [[Mauritania]], [[Madera]] è e [[Canarie]]. Ma à i ghjorni d'oghje, hè guasi sparitu da e coste di u [[Mare Terraniu]], per via di a crescenza di l'attività umane annantu à u litturale (pesca, turisimu, custruzzione) ma dinù di a destruzzione di fucile. U vechju marinu hè in periculu d'estinzione, chì ùn ni ferma più ch'è circa 500 individui, in parechji gruppi isulati in [[Grecia]] è in [[Turchia]], è dinò in u nordu-punente di l'[[Africa]] ([[Maroccu]], [[Mauritania]] è Madera). == Prutezzione == U vechju marinu hè prutettu da: * a cunvinzione internaziunale di Washington ([[CITES]]) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione: hè classatu à l'Annessu I di a [[CITES]]. == In Corsica == [[File:Gargalo2.JPG|thumb|left|250px|Gargalu]] U vechju marinu hè ancu chjamatu in [[Corsica]]: l'[[omu marinu]], u [[boiu marinu]] o ancu u [[vitellu marinu]]. U vechju marinu era cumunu in [[Corsica]] mentre a prima mità di u seculu XX. Era arrighjunatu in u [[Capicorsu]], annantu à a costa uccidentale, ma dinù in l'areale chì si stende in a parte a più suttana di a Corsica: da [[Prubià]] à [[Bonifaziu]], sin'à [[Portuvechju]]. I vechji marini eranu prisenti in parechje sapare di l'attuale [[Riserva di Scandula]]. Friquentavanu e spiaghje di i circondi, è in particulare e spiaghje di [[Galeria]]. U vechju marinu era prisente in l'[[isulottu di Gargalu]], ma dinù in in una sapara maiore di a Punta Palazzu. Hè in 'ssa sapara chì fù tombu un vechju marinu femina, da u principe Rainier III di Monacu, u 27 sittembre di u 1946 (Franceschi 1987). 'Ssu vechju marinu hè espostu avà in u Museu oceanograficu di Monacu. Bon'parechji vechji marini di Corsica sò stati tombi prima di piola, ma dopu funi tombi di fucile. À spessu, i vechji marini erani tombi da i pescadori, chì u cunsideravanu cum'è un cuncurrente per a pesca. È quessa, assuciata à una friquentazione più impurtante di e spiaghje è di l'isulotti da i turisti, incausò à pocu à pocu a sparizione di u vechju marinu di l'isula. Qualchì vechju marinu fù usservatu in u settanta o un pocu più dopu, ma l'usservzione sò schersi è cuncernanu individui isulati. Si pò mintuvà dinù parechje usservazione più ricente (U Scoddu, ferraghju 2010), in particulare vicinu à l'isula di [[U Cavallu]]. Si spera chì u vechju marinu puderà esse riintroduttu in [[Corsica]], in i so lochi, in particulare in a [[Riserva di Scandula]]. Cù u tempu, e cunniscenze scentifiche anu dimustratu ch'ellu un animale ch'ùn fundieghja tantu - sin'à vinti metri - chì e so capacità per l'apnea sò debule. == Rifarenzi == * Franceschi, Paulu, ''U vechju marinu'' in ''I mammiferi di Corsica'', [[Parcu Naturale di Corsica]], 1987 (in francese) * [[U Scoddu]], n° 50, ferraghju 2010 * [http://naturendanger.canalblog.com/docs/12042006_Le_phoque_moine_de_M_diterran_e__esp_ce_quasi_disparue.pdf U vechju marinu (in francese)] == Da veda dinò == * [[Mammiferi in periculu d'estinzione]] * [[Mammiferi di Corsica]] [[Categoria:Spezie animale in periculu d'estinzione]] [[Categoria:Phocidae]] [[Categoria:Fauna europea]] [[Categoria:Fauna asiatica]] p628yjrl4enpnnkp73bc158chttf8jd Omu marinu 0 13501 204013 2010-02-27T11:48:45Z 90.14.115.80 Reindirizzamentu à [[Vechju marinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vechju marinu]] 88anr77dnzpigeqzy8d9ehazr8bp88r Boiu marinu 0 13502 204014 2010-02-27T11:48:57Z 90.14.115.80 Reindirizzamentu à [[Vechju marinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vechju marinu]] 88anr77dnzpigeqzy8d9ehazr8bp88r Monachus monachus 0 13503 204021 2010-02-27T11:53:21Z 90.14.115.80 Reindirizzamentu à [[Vechju marinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vechju marinu]] 88anr77dnzpigeqzy8d9ehazr8bp88r Hebe Camargo 0 13507 347036 346545 2015-07-01T21:43:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Hebe Camargo.jpg|160px|thumb|Hebe Camargo]] '''Hebe Maria Camargo''' ([[Taubaté]], [[8 di marzu]] [[1929]] - [[São Paulo]], [[29 di settembre]] [[2012]]) fù un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0131249/ IMDB] {{DEFAULTSORT:Camargo, hebe}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Brasiliana]] 0t32k7ne4kqoiovzmnl0sqqwaly7l42 Vitellu marinu 0 13508 204177 2010-03-01T14:08:58Z 90.14.115.80 Reindirizzamentu à [[Vechju marinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vechju marinu]] 88anr77dnzpigeqzy8d9ehazr8bp88r Armenia 0 13511 360530 343506 2018-11-19T19:46:47Z 91.231.200.13 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Armenia |nomeUfficiale = Հայաստանի Հանրապետություն<br />Hayastani Hanrapetut’yun |linkBandiera = Flag of Armenia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Armenia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationArmenia.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua armenianu|Armenianu]] |capitale = [[Erevan]] |capitaleAbitanti = 1.170.800 |capitaleAbitantiAnno = 2007 |governo = [[Republica presidenziale]] |presidente = [[Armen Sargsyan]] |primoMinistro = [[Nikol Pashinyan]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu ministru |indipendenza = [[21 di settembre]] [[1991]] |ingressoONU = [[1992]] |ingressoUE = |superficieTotale = 29.743 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 4,71% |popolazioneTotale = 3.238.000 |popolazioneAnno = 2008 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 108.4 |continente = [[Asia]] / [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +4 |valuta = [[Dram armenianu]] |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,798 (altu) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 32 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .am |telefono = +374 |targa = R |inno = |festa = |note = <references/> }} L''''Armenia''' hè un paese [[asia]]ticu. A più grande cità è a capitale hè [[Erevan]]. <!--Interwiki--> [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Asia]] pfnvaamcatpl0ehdjbhk7wc50ji7bf2 Udissea 0 13512 363372 343153 2019-09-13T17:00:20Z Fausta Samaritani 15085 file wikitext text/x-wiki [[File:Odyssey-crop.jpg|thumb|Omeru, ''Udissea'', 3rd quarter of the 15th century ([[British Library]])]] L'Udissea è un'opera antichissima di [[Omeru]] chì narra l'aventure di Ulisse chì tenta di accasà in u so regnu di l'isula d'Itaca dopu a guerra di Troja racuntata indù L'[[Iliade]] da l'istessu [[Omeru]]. Durante u so periplu, Ulisse urmighja ancu in [[Còrsica]] chjamata ''paese Lestrigune'': ''Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. ''Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra...'''' [[Categoria:Littiratura greca]] elb66q0bqmz3uz3n9nvgkh2gu871o02 Omeru 0 13513 362452 348170 2019-06-19T14:29:42Z Risto hot sir 15123 Immagine wikitext text/x-wiki [[File:William-Adolphe Bouguereau (1825-1905) - Homer and his Guide (1874).jpg|thumb|upright=1|Omeru (William Bouguereau, 1874)]] '''Omeru''' hè u nome di u [[puesia|poeta]] [[Grecia|grecu]] [[littiratura|autore]] di l'[[Iliade]] è di l'[[Udissea]] : i duie più impurtanti [[puesia|puemi]] epici di a [[litteratura]] [[Grecia|greca]] antica. ==Da vede dinò== *[[Cassandra]] [[Categoria:Littiratura greca]] jp6cotb1vxr315bu67rubdquag2g4m2 Franz Ferdinand 0 13514 348632 332505 2015-07-06T08:05:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki I '''Franz Ferdinand''' sò un gruppu di [[rock]] [[Scozia|scuzzese]] chì hè statu fundatu a [[Glasgow]] in u [[2003]]. I membri sò Alex Kapranos (cantadore è chitarra), Bob Hardy (à a chitarra bassu) Nick McCarthy (cantatore è tasterista) è Paul Thomson (batteria). ==Albumi== * 2004 - Franz Ferdinand * 2005 - You Could Have It So Much Better * 2009 - Tonight: Franz Ferdinand ==DVD== * 2005 - Franz Ferdinand Live ==EP== * 2004 - Darts of Pleasure ==Singuli== * 2003 - Darts Of Pleasure * 2004 - Take Me Out * 2004 - The Dark of the Matinée * 2004 - Cheating on you * 2004 - Michael * 2004 - This Fire * 2005 - Do You Want To * 2005 - Walk Away * 2006 - The Fallen * 2006 - Eleanor puts your boots on * 2008 - Lucid Dreams * 2009 - Ulysses * 2009 - No You Girls * 2009 - Can't Stop Feeling * 2009 - What She Came For [[Categoria:Gruppu di rock]] 5glupnouwq6xvy2ber69axok0bc3t94 Azerbaighjan 0 13516 343507 339788 2015-05-08T20:10:48Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|la}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Azerbaighjan |nomeUfficiale = Azərbaycan Respublikası |linkBandiera = Flag of Azerbaijan.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Azerbaijan.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Azerbaijan (orthographic projection).png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua azeru|Azeru]] |capitale = [[Baku]] |capitaleAbitanti = 2.039.700 |capitaleAbitantiAnno = 2009 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Ilham Aliyev]] |primoMinistro = [[Artur Rasizade]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu ministru |indipendenza = [[30 d'aostu]] [[1990]] |ingressoONU = [[2 di marzu]] [[1992]] |ingressoUE = |superficieTotale = 86.600 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 1,6% |popolazioneTotale = 9.165.000 |popolazioneAnno = 2011 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 106 |continente = [[Asia]] / [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +4 |valuta = [[Manat]] |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,787 (mediu) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 86 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .az |telefono = +994 |targa = R |inno = |festa = |note = <references/> }} L''''Azerbaighjan''' hè un paese [[asia]]ticu. A più grande cità è a capitale hè [[Baku]]. [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Asia]] mt28aidfpf7p04jmwqihaj2tyvl0eod Glasgow 0 13518 347647 347646 2015-07-02T17:01:17Z Sarvaturi 9702 /* Da vede */ wikitext text/x-wiki '''Glasgow''' (''Glaschu'' in gaelicu [[Scozia|scuzzese]] o ''Glesca'' in [[lingua inglese|inglese]] parlatu in [[Scozia]]) hé a prima cità scuzzese per pupulazione cù 580.700 abitanti (1,749,154 l'agglumerazione urbana) e a terza cità di u [[Regnu Unitu]], dopu [[Londra]] è [[Birmingham]]. == Da vede == [[File:Glasgow townhall.JPG|thumb|right|A casa communale ''Glasgow City Chambers'']] * A casa communale, in u stile di a [[Rinascenza]] * A cattedrale di S. Mungu (seculi XII è XV) * A Scola d'arte, bastimentu di l'[[architittura|architettu]] Charles Rennie Mackintosh * A Bibliuteca Mitchell * A Necropoli, supra a cullina di a cattedrale * L'[[Università]] di Glasgow * U West End * La Galeria d'[[arte]] moderna * Casa Pollock * U Museu di i [[trasportu|trasporti]] == Ligami == *[[Aberdeen]] *[[Dundee]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Scozia]] 8pu322ua14g9rhlnsdqf92z9o177z2y Bielorussia 0 13521 360162 352390 2018-09-14T11:06:22Z CommonsDelinker 173 Replacing Official_coat_of_arms_of_the_Republic_of_Belarus_(v).svg with [[File:Coat_of_arms_of_Belarus_(official).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]] (harmonizing names o wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Bielorussia |nomeUfficiale = Рэспубліка Беларусь<br />Республика Беларусь<br />Respublika Belarus |linkBandiera = Flag of Belarus.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Belarus (official).svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Location_Belarus_Europe.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua bielorussia|Bielorussiu]], [[Lingua russia|Russia]] |capitale = [[Minsk]] |capitaleAbitanti = 1.830.700 |capitaleAbitantiAnno = 2009 |governo = [[Republica presidenziale]] |presidente = [[Alexander Lukashenko]] |primoMinistro = Mikhail Myasnikovich |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu ministru |indipendenza = [[25 d'aostu]] [[1991]] |ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]] |ingressoUE = |superficieTotale = 207.600 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 0 |popolazioneTotale = 9.648.533 |popolazioneAnno = 2009 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 46,7 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +3 |valuta = [[Ruble bielorussa]] |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,817 (altu) |HDIAnno= 2006 |HDIOrdine= 67 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = [[.бел]] [[.by]] |telefono = +375 |targa = R |inno = |festa = |note = <references/> }} A '''Bielorussia''' hè un paese [[Europa|europeu]]. A più grande cità è a capitale hè [[Minsk]]. ==Da vede dinò== *[[Sergei Volchkov]] [[Categoria:Europa]] bxcf8qcifxtgsccm3hzfwayjfmvtp2t Portuvechju 0 13522 204772 2010-03-05T16:54:38Z 90.28.185.126 Reindirizzamentu à [[Portivechju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Portivechju]] 4h1akcypv5tgknii9chugjswzn94x5g Psicologia 0 13523 334016 325792 2014-03-23T14:51:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Psi2.png|thumb|right|200px]] A psicologia, da u grecu psukhê (alma) è logos (scenza), hè u studiu scientificu di i fenomeni psiscichi, a cunniscenza empirica o intuitiva di i sentimenti, di l'idee, di i cumportamenti altrui, di e manere di pinsà, di sente è d'agisce d'una persona o d'un gruppu. Si divide indè parechje rame di studiu. E so discipline toccanu à u duminiu praticu cume teoricu, cù applicazione pè e terapie, ma ancu suciale, pulitiche o ancu teologiche. L'ogetti di a psicologia sò u psiscisimu cume fundamentu d'una struttura sughjettiva, è u funziunamentu sputicu articulatu à a percezzione è riprisentazione di u mondu. == Definizione == == Storia == == E prublematiche di a psicologia == === Una scenza? === === Idealisimu è materialisimu === === A metoda scientifica è e metode psicologiche === E sfarente metode di a psicologia pè studia u psiscisimu sò : * a [[psicologia sperimentale]] * a [[psicologia clinica]] * a [[psicometria]] * a [[psicologia sfarentale]] === Cervellu è sucetà umana === === Individu è sucetà === === Innatu è acquistu === == Sviluppu è permanenza === === Umanu è animale === === Cunscienza è incunscienza === == E discipline avvicinate à a psicologia == I sfarenti currenti di a psicologia sò : * a [[psicodinamica]] * l'[[umanisimu (psicologia)|umanisimu]] * u [[behaviorisimu]] * u [[cognitivisimu]] * a [[neuropsicologia]] * a [[psicanalisa]] E so rame di studiu sò : * a [[psicologia suciale]] * a [[psicologia cognitiva]] * a [[psicopatologia]] * a [[psicologia di lu sviluppu]] == Psicologhi cunisciuti == L'autori maestri sò : * [[Sigmund Freud]] * [[Carl Gustav Jung]] * [[Abraham Maslow]] * [[Carl Rogers]] * [[Jean Piaget]] * [[François Dolto]] * [[Daniel Widlöcher]] * [[Jacques Lacan]] * [[Serge Lebovici]] * [[Ivan Pavlov]] * [[Burrhus F. Skinner]] * [[Kurt Lewin]] * [[Stanley Milgram]] * [[Daniel Kahneman]] * [[Herbert Simon]] Astri psicologhi cunnisciuti sò : * [[Alice Miller]] * [[Mihály Csikszentmihályi]] == Rifiramenti == <references/> == Da vede dinò == === Astri articuli === === Ligami esterni === * {{fr}} [http://www.passion-psycho.fr/ Passion Psycho, un situ chì difusa i corsi di l'università di Strasbourg] * [http://www.univ-corse.fr/userfiles/file/FORMATIONS/DOMAINES/Licence%20psycho.pdf A psicologia in Corti] * {{fr}} [http://www.sfpsy.org/ Société Française de Psychologie - SFP - A sucità di psicologia francesa.] [[Categoria:Scienza]] ppusrmwko2tlbxwfx9de3x4dohb6s2z Bosnia è Erzegovina 0 13525 343508 331725 2015-05-08T20:10:51Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|bs}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Bosnia è Erzegovina |nomeUfficiale = Bosna i Hercegovina<br />Босна и Херцеговина |linkBandiera = Flag of Bosnia and Herzegovina.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Bosnia and Herzegovina.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Location_Bosnia-Herzegovina_Europe.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua busniaca|busniacu]], [[Lingua serba|serbu]], [[Lingua cruata|cruatu]] |capitale = [[Sarajevo]] |capitaleAbitanti = 305.242 |capitaleAbitantiAnno = 2009 |governo = [[Republica semi-presidenziale]] |presidente = [[Bakir Izetbegović]] (SDA)<br />[[Nebojša Radmanović]] (SNSD)<br />[[Željko Komšić]] (SDP) |primoMinistro = [[Nikola Špirić]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu ministru |indipendenza = [[1 di marzu]] [[1992]] |ingressoONU = [[24 di maghju]] [[1992]] |ingressoUE = |superficieTotale = 51.129 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 0 |popolazioneTotale = 4.613.414 |popolazioneAnno = 2009 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 90,2 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,812 (altu) |HDIAnno= 2006 |HDIOrdine= 76 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .ba |telefono = +387 |targa = R |inno = |festa = |note = <references/> }} [[File:Map Bih entities.png|thumb|250px|right]] A '''Bosnia è Erzegovina''' hè un paese [[Europa|europeu]]. A più grande cità è a capitale hè [[Sarajevo]]. {{Europa}} [[Categoria:Europa]] k8q2dc93uxoehxnvbx96b5lnskqmet8 Lech Wałęsa 0 13526 348805 333036 2015-07-06T09:45:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lech Walesa.jpg|thumb|Lech Wałęsa, 2007]] '''Lech Wałęsa''' (* [[29 di settembre]] [[1943]]) hè un [[pulitica|puliticante]] [[Pulonia|polaccu]]. In u [[1983]], hà ricivutu u [[Premiu Nobel]] pè a pace. Da u [[1990]] à u [[1995]], Wałęsa hè statu [[pulitica|presidente]] di [[Polonia]]. [[Categoria:Puliticante|Wałęsa]] [[Categoria:Polaccu|Wałęsa]] jnag40f2giuk7micmplo7k8gi9wdobt U viaghjatore 0 13528 346246 334878 2015-07-01T16:37:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U viaghjatore''' hè una corta [[puisii|puesia]] scritta da [[Petru Lucciana]] (1832-1909), dettu Vattelapesca. ==U viaghjatore== :In legnu cupertu passava un Francese :Fra i siti più ameni di u nostru paese ; :È mentre ammirà li davanti i putia, :A so descrizzione ind'e libri leghjia... :Oh, quanti, senz'ochji pè a bella natura :Traversanu u mondu tappati in vittura! ==Da vede dinù== * [[Petru Lucciana]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] jsi8nwq6gsahch5ncboc8ezylu56yj9 Psiculugia 0 13529 205178 2010-03-09T22:37:42Z Jjater 2808 Reindirizzamentu à [[Psicologia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Psicologia]] gyiffs8gz4by8318pal79lgorfgjwp5 Template:Psicologhi Cunnisciuti 10 13530 239416 205180 2010-11-06T14:35:56Z Jun Misugi 295 un pocu mudificata -> nomi in òrdine alfabèticu; + Adler wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Psi2.png|40px]]<br/>[[Psicologia]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''I psicologhi cunnisciuti''' | [[Image:Psi2.png|40px]]<br/>[[Psicologia]] |- | colspan="3" style="font-size:90%"| [[Alfred Adler]]- [[François Dolto]]- [[Sigmund Freud]]- [[Carl Gustav Jung]]- [[Daniel Kahneman]]- [[Jacques Lacan]]- [[Serge Lebovici]]- [[Kurt Lewin]]- [[Abraham Maslow]]- [[Stanley Milgram]]- [[Ivan Pavlov]]- [[Jean Piaget]]- [[Carl Rogers]]- [[Herbert Simon]]- [[Burrhus F. Skinner]]- [[Daniel Widlöcher]] |} h74m13irijwpe5kugnne9y9f0qswp1c Sigmund Freud 0 13531 343509 334400 2015-05-08T20:10:52Z Magioladitis 2824 /* Ligami esterni */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|fr}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Sigmund_Freud_LIFE.jpg‎|thumb|300px|right|Fotografia di Sigmund Freud]] Sigmund Freud, natu Sigismund Schlomo Freud u 6 maghju di lu 1856 in Freiberg, [[Moravia]] ([[Austria]], oghje Příbor in [[Cechia]]) è mortu u 23 di sittembre 1939 in [[Londra]] ([[Regnu Unitu]]), fù un medicu neurologistu, fondatore di a [[psicanalisa]]. == Biografia == == A so opera == == Posterità è critica == == Riferimenti == <references /> == Ligami esterni == {{fr}} [http://classiques.uqac.ca/classiques/freud_sigmund/freud.html Testi di Freud in francese] * [http://freud.pribor.cz Sigmund Freud - birthplace PRIBOR] in Czech language {{Psicologhi Cunnisciuti}} [[Categoria:Psicòlogu|Freud]] [[Categoria:Austrìacu|Freud, Sigmund]] juvcdm5nbghokc9zpgdf12y4fw18gnx Template:Economisti Cunnisciuti 10 13532 205214 2010-03-10T14:04:24Z Jjater 2808 Pagina nova: {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Emblem-money.svg|40px]]<br/>[[Economia]] | style="background-colo... wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Emblem-money.svg|40px]]<br/>[[Economia]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''Economisti cunnisciuti''' | [[Image:Emblem-money.svg|40px]]<br/>[[Economia]] |- | colspan="3" style="font-size:90%"| [[Jean Baptiste Colbert]] - [[François Quesnay]]- [[Adam Smith]]- [[Thomas Malthus]]- [[David Ricardo]]- [[Jean Baptiste Say]]- [[Karl Marx]]- [[Frédéric Bastiat]] - [[Léon Walras]]- [[Carl Menger]] - [[John Maynard Keynes]]- [[Károly Polányi]]- [[Friedrich von Hayek]]- [[Nikolai Kondratieff]]- [[János Harsányi]]- [[Kenneth Arrow]]- [[Amartya Sen]]- [[Michel Aglietta]] - [[Joseph Stiglitz]] - [[Paul Krugman]] |} 5u88l2gjkr6oxtosx1m0kpayn2r9ljp Adam Smith 0 13533 351069 350924 2015-07-13T19:12:19Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* A vita d'Adam Smith */ +img wikitext text/x-wiki [[File:AdamSmith.jpg|thumb|right|250px]] Adam Smith (5 [[ghjugnu]] 1723 - 17 [[lugliu]] 1790) hè un [[filusufia|filosofu]] è [[ecunumia|economistu]] [[Scozia|scuzzese]] di e [[Filosofia di e Lume|Lume]]. Ferma ind'a [[Storia]] cume u babbu di a [[ecunumia|scenza economica]] muderna, è a so opera principale, a [[Richezza di e Nazione]], hè unu di i testi fundatori di u [[liberalisimu]] [[ecunumia|economicu]]. Prufessore di filosofia morala ind'è l'[[università]] di [[Glasgow]], cunsacra 10 anni di a so [[vita]] à 'ssu testu chì inspirerà i grandi [[ecunumia|economisti]] seguente, quelli chì [[Karl Marx]] chjamara «classichi» è chì puneranu i grandi principi di u [[liberalisimu]] [[ecunumia|economicu]]. A maiò parte di l'economisti cunsideranu Smith cume u «babbu di l'[[ecunumia|economia]] [[pulitica|politica]]». Pertantu, qualch'uni, cume [[Joseph Schumpeter]], solu u cunsiderevana cume un autore minore, postu chì, seguente elli, a so opera ùn comporte micca idee originale<ref>[[Joseph Schumpeter]], History of Economic Analysis</ref> == A vita d'Adam Smith == [[File:Smith - Inquiry into the nature and causes of the wealth of nations, 1922 - 5231847.tif|thumb|''Inquiry into the nature and causes of the wealth of nations'', 1922]] == U pinsamentu d'Adam Smith == === A teoria di i sentimenti morali === === A ricchezza === === A divisione di u travagliu === Pè Adam Smith, a [[divisione]] di u [[travagliu]] hè ciò chì permette a crescenza di a [[industria|produzzione]]. Da un celebre esempiu cù a produzzione di [[puntarolu|puntaroli]]. S'è un artisgianu deve piglià u [[metallu]] da a [[terra]], è dopu produce solu u puntarolu, forse ne producera unu à l'[[annu]]. Ma s'è ci sò dui persone, una chì và à circà u [[metallu]], è un antru artisgianu chì trasforma u metallu ind'un puntarolu, allora forse ne produceranu 20 à l'annu. Smith dice cusì chì a produzzione di puntaroli si pò divide ind'è 18 [[industria|operazione elementarie]], è chì dividendu a produzzione cusì, si pò produce sin'à millaii di puntaroli in una [[ghjornu|ghjurnata]]. Cusì, dice ellu, producendu di più, si guadagna di più [[soldi]], [[capitale]], è si pò impiegà di più impiegati. Cusì a produzzione cresce ancu di novu. Una [[critica]] di stu pinsamentu di Smith hè chi ùn hè micca perchè a produzzione crescè chi a [[dumanda]] pè essa [[produzzione]] crescè dinò. Un'astra hè quella chi dice chi una tale [[divisione]] di u [[travagliu]] ùn hè bè pè l'[[impiegatu|impiegati]], chi li rende debbuli, cume ind'u [[cinemà|filmu]] di [[Charlie Chaplin]] [[I Tempi Muderni (sinemà)|I Tempi Muderni]]. === U mercatu è a «Manu Invisibile» === A [[divisione]] di u [[travagliu]] face ch'ognunu ùn va à produce ch'un solu tipu d'avere. Ma, ben intesu, ha bisognu d'astri averi. Cusì, u sartore face [[vestitu|vestiti]], ma hà bisognu di cumprà [[pane]] à u panatteru, chi, ellu, li cumpra i sò [[vestitu|vestiti]]. Tramindui anu un «avantaghjatu absolutu». Cusì si crea un [[mercatu]], duve ognunu vende a [[produzzione]] soia è cumpra ciò chì ha bisognu. Stu mercatu permette d'assignà risorze scarse di manera optimale (quessa sarà dopu svilupattu da [[teoria|teorie]] cume quella, da [[Vilfredo Pareto]], di l'[[optimum]] o di l'[[equilibriu generale]]). Smith dice chi quessu [[mercatu]] funzziona grazi'à una «[[manu]] inivisibile» chi face ch'ognunu trova u sò avantaghju mente ch'ognunu ùn circà chi u sò propiu [[interessu]]. {{quote|l'[[omu]] a quasi sempre bisognu di u [[sicorsu]] di i sò simuli, è ghjè in vanu ch'ellu l'aspitarebbe di a sò sola benevulenza. Sara bè siguru di riescè se s'adirizza à u sò interessu parsunale, è s'ella li persuade chi u so propiu avantaghju li cumanda di fà ciò chi chere d'elli. Hè cio chi face quellu chi prupone à un astru qualchissia [[mercatu]] ; u sensu di a so pruposta hè quessa : datemi ciò chi aghju bisognu, è averete da me cio chi voistessu avete bisognu|'''Adam Smith''', [[A Richezza di e Nazione]]}} === Accumulazione è crescenza === A [[divisione]] di u [[travagliu]] permette una crescenza di a [[produzzione]], dunque di u capitale guadatu, dunque di a [[manu]] d'opera, dunque di a produzzione… Cusi cresce l'[[ecunumia|economia]] d'una nazione. === U libaru-scambiu === Adam Smith hè un liberale. Hè favurevule à u libaru-scambiu. === U rolu di u Statu === == A posterità == == Opere di Smith == * Teoria di i Sentimenti Morale, 1759 * Ricerca annant'a [natura]] è e cause di a ricchezza di e nazione, 1776 Publicati dopu a so morte: * Works and Correspondence of Adam Smith, 1976 * Lectures on Jurisprudence, 1976 * Adam Smith Essays on Philosophical Subjets, Clarendon Press, 1981 == Rifirementi == <references/> == Ligami == * {{fr}} [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k75319v.r=la+richesse+des+nations.langEN A Richezza di e Nazione] {{Economisti_Cunnisciuti}} [[Categoria:Economisti]] jelfxy6po4ie1gy6o9542dcefb5znq4 Thomas Malthus 0 13535 351068 334649 2015-07-13T18:32:42Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* A crescenza demografica */ +img wikitext text/x-wiki [[File:Thomas Robert Malthus.jpg|250px|thumb|right]] Thomas Robert Malthus, natu circ'à [[Guildford]] ([[Surrey]]) u 13 di ferraghju 1766, è mortu in [[Bath]] u 23 dicembre 1834, hè un pastore [[anglicanisimu|anglicanu]] è economistu britannicu di a scola classica. Hè sopratuttu cunnisciutu pè a so opera nant'u prublemu di i rapporti tra a a populazione è a produzzione, analisati ind'una perspectiva pessimista, totalmente opposta à l'idea [[Adam Smith|smithiana]] d'un equilibriu armuniosu è stabile. U so nome ha datu ind'u linguagiu currente l'aghjettivu «maltusianu» pè caracterisà un statu di spiritu conservatore chi s'oppone à l'investimentu è teme a rarità, è pè caracterisà una dottrina, u [[maltusianisimu]], favurabile à una politica attiva di [[controlu di a crescenza di a populazione]]. == A biografia == Malthus hè natu in ferraghju [[1766]] ind'u [[Surrey]], sestu zitellu nantu ottu in una famiglia benistante. U so babbu hè un amicu persunale di [[David Hume]] è una relazione di [[Jean-Jacques Rousseau]]. A parte di 1784, Malthus studia à u [[Jesus College]] di l'[[università di Cambridge]] duve ottene una sedia in 1793. Diventa pastore anglicanu in 1797. In [[1804]], si casa, è, grazi'à a protezzione di [[William Pitt u Giovanu]], diventa profesore d'[[economica politica]] in u Collegiu di a [[Cumpania inglese di l'Indie Orientale]], chi venè d'esse fundatu da agenti di a Cumpagnia. Ci firmara fin'a so morte. Avera una certa influenzia nant'i fuzzionarii inglesi partendu in [[India]]. Scuntra [[David Ricardo]] pè a prima volta in 1811, è dopu, tramindui averanu una correpundenzia abbundante chi li permitara di svilupà analise nove nant'à a [[dumanda]]. Cumpone astre opere, cume i [[Principii d'economia pulitica]], publicatu in 1820. More in u 1834. == Malthus è i rapporti trà a populazione è a produzzione == === A crescenza demografica === [[File:Malthus - Essay on the principle of population, 1826 - 5884843.tif |thumb|''Essay on the principle of population'', 1826]] === A povertà === In u seculu 17, e parochje devianu trattene «workhouses» (case di travagliu) pè dà travagliu (è dunque mezzi pè sopracampà) à i povari di lu circondu. Ind'u listessu tempu, un autore inglese, [[William Godwin]], teorisò chi a povertà era un prublemu instituzionale, è chi ci volìa à generalisà l'aiutu à i povari. Malthus era assai oppostu à quesse idee, pè ragione economiche cume morale. U sò ragiunamentu era chi : * l'assistenza face cresce à [[dumanda]] * dopu, a crescenza di a dumanda face cresce i [[prezzu|prezzi]] * dunque, c'hè una [[inflazione]] è ancu più ghjente ha bisognu d'assistenza * è ci vole dà ancu di più aiutu à à ghjente, ciò chi face crescè i prezzi ancu di più … Malthus pensa ancu chi aiutà à i povari ùn hè a soluzione, perchè li da l'abitudine d'aspettà i mezzi pè campà d'altrui in piazza di svilupà un spiritu d'empresa. Malthus dice chi perchè l'omu possa esercità a sò intelligenzia è u sò travagliu, devè avène bisognu pè sustene a so vita. Malthus svilupà cusi una visione [[puritanisimu|puritana]] di a vita. === A necessità di a miseria === Malthus pensa chi a miseria hè necessaria, micca solu pè ragione economiche, ma ancu pè ragione teologiche. Dice ch'omu ha bisognu di vedè u viziu, è a miseria, è a povertà, pè pudè esercità a carità ma ancu pè pudè odià u viziu.<ref>pp. 304 à 310 di u libru ''Histoire de la pensée économique'', da Henri Denis, PUF : «le naturalisme social chez Malthus»</ref> === A regulazione di a demografia === Malthus teme chi u putere di reproduzzione di l'omi sia più forte chi quellu di i soli à offre rendimenti sempre più grandi pè sustene a crescenza [[demografia|demografica]]. Ghjè per quessa ch'ellu dice chi devemu regulà 'ssa demografia. Dice ancu chi pè lottà scontr'a miseria, hè importante chi u numaru di zitelli diminuisce. Cusi ci saranu bastanza bieni pè pudè spartèli incu ognunu. Pè Malthus, ci sò dui spezie di regulazione demografiche : * una hè detta ''preventiva'' : ghjè quandu a ghjente face di menu zitelli * l'astra hè detta ''attiva'' o ''positiva'' : sò e famine, o e guerre, ma ancu, dice ellu, u viziu Incu a [[revoluzione agraria]], 'ssu prublemu hè statu rispinghjitu, ma oghje si pone di novu, cu, pè esempiu, u sfinimentu di e risorse fussile o di e falde freatiche. === A cuazzione morale === Malthus hè scontr'u fattu d'interdisce i matrimonii pè i più giovani. Dice chi a reduzzione di a crescenza demografica deve piutostu esse u risultatu di una cuazzione morale chi fecia chi a ghjente si casi solu quand'ellu ne ha i mezzi (pè esempiu). === Una teoria di a dumanda === Seguente Malthus, u fattore u più importante ind'u [[mercatu]] hè a [[dumanda]]. Si opone a a [[Lege di Say]], dicendu : {{quote|Mentre 'ssa dottrina [a lege di Say], cu tutta l'estenzione chi li hè stata data, mi pare falsa, è in contradizione evidente cu i grandi principii chi regulanu l'offra è u dumanda|''Principii d'economia'' di Malthus}} Dopu ellu, [[John Maynard Keynes]] ripigliera 'ssa idea. == A critica == == L'opere di Malthus == * An Essay on the Principle of Population, as it Affects the Future Improvement of Society with Remarks on the Speculations of Mr. Godwin, M. Condorcet, and Other Writers London, printed for J. Johnson, in St. Paul's Church-Yard, edizione di u 1798 è edizione di 1803 * Principii d'economia politica da u puntu di vista di so applicazione practica, 1820 * Definizione in economia politica è misura di u valore, 1823 * An Investigation of the Couse of the Present High Price of Provisions (1800) * Observations on the Effects of the Corn Laws, and of a Rise or Fall in the Price of Corn on the Agriculture and General Wealth of the Country (1814) * An Inquiry into the Nature and Progress of Rent, and the Principles by which it is regulated (1815) * The Grounds of an Opinion on the Policy of Restricting the Importation of Foreign Corn: intended as an Appendix to (1815) == Rifirementi == <references/> {{Economisti Cunnisciuti}} [[Categoria:Economisti]] 08rybos85yw8oktggbrobfivihknc0f David Ricardo 0 13536 351070 340042 2015-07-13T20:18:58Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Teoria economica */ +img wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Portrait of David Ricardo by Thomas Phillips.jpg|thumb|250px|right]] David Ricardo, natu u 18 aprile 1772 è mortu u 11 septembre 1823, economistu inglese di u seculu 19, hè unu di l'economisti i più influenti di a scola classica, accant'à [[Adam Smith]] è [[Thomas Malthus]]. Fù ancu agente di scambiu è diputatu. == Biografia == === David Ricardo diputatu === == Teoria economica == [[File:Ricardo - Opere, 1852 - 5181784.tif|thumb|''Works'', 1852]] === Teoria di u valore === === Opposizione à u pruttezionisimu === David Ricardo hè favurevule à u [[libaru-scambiu]]. Cume diputatu, lotta contr'à e «Corn Laws». Seguente Ricardo, chì dicendu quessa s'oppone à i [[mercantilisimu|mercantilisti]], u cummerciu internazionale ùn hè micca à somma nulla. === Teoria di l'avantaghji comparativi === Avanza, pè ghjustificà u libaru-scambiu, a teoria di l'«avantaghju cumparativu» : ogni nazione hà un interessu à specializà si ind'a produzzione duv'ella hè avantaghjata, o duve ci hè u minimu disavantaghju riguardu à l'astre nazione. Da un esempiu famosu, in u capitulu VII di i ''Principii di l'economia pulitica è di l'impostu'', cù u scambiu di vinu è di drappu tra l'[[Ingliterra]] è u [[Portugallu]]. Cù un numaru datu d'ore di travagliu, u Portugallu produce 20 metri di drappu è 300 litri di vinu, mentre l'Ingliterra produce 10 metri di drappu è 100 litri di vinu. L'Ingliterra pare dunque disavantaghjata in tramindui produzzione. Pertantu, Ricardo mostra chì l'Ingliterra hà interessu à specializà si ind'a produzzione di drappu, duve pussede un avantaghju cumparativu, postu chì cù 10 metri di drappu, ottenerà 150 litri di vinu portughese (contru 100 ind'ella). U Portugallu, ellu, deverà specializà si in a produzione di vinu, postu chì u scambiu cù l'Ingliterra di 300 litri di vinu li permitara d'ottene 30 metri di drapu inglese contru 20 di drappu portughese. L'Ingliterra pussede un avantaghju cumparitivu ind'à a produzzione di drappu mentre u Portugallu pussede un avantaghju assolutu. L'analisa di Ricardo mostra cusì chì a specialisazione fundata sopra avantaghji cumparativi permette una crescita di e produzzione (in l'esempiu quì sopra : un aummentu di tramindui produzzione : quella di drappu cume quella di vinu). In u so modellu, esiste sempre una combinazione di prezzi chì permette chì u libaru-scambiu sia sempre profitevule à i dui paesi. U scambiu internaziunale hè dunque un ghjocu à somma positiva. === U stallone-oru === === A rendita === == A posterità == L'idee di David Ricardo anu avutu un' influenza trimente annantu à u sviluppu posteriore di l'economia. Cu i so argumenti assai logichi, hè diventatu u babbu fundatore di l'economia politica classica. Schumpeter ancu creò una sprissione parlendu di «viziu Ricardianu» <ref>http://www.investopedia.com/ask/answers/08/ricardian-vice.asp</ref>, chì vole dì ch'una logica teorica rigurosa ùn face micca sempre una bona teoria economica. == A critica == Ci sò assai critiche contr'a teoria di Ricardo. Una hè chì a maiò parte di i scambii internaziunali si facenu ind'è a stessa rama: ([[Nokia]] face i stessi telefoni in Finlandia, pè esempiu, ch'è [[HTC]] in [[Taiwan]]) Un'astra critica hè quella svilupata ind'a teoria Heckscher-Ohlin di i scambii internaziunali. Elli dicenu chì un paese và à specializà si in ciò chì pussede in più grande quantità. Cusì, i paesi povari si specialiseghjanu in «capital saving» (impieganu pocu capitale, ma avenu assai manu d'opera), è i ricchi in «labour saving» (u cuntrariu). == Opere == * The High Price of Bullion, a Proof of the Depreciation of Bank Notes (1810), chi promove una muneta metallica. * Essay on the Influence of a Low Price of Corn on the Profits of Stock (1815), scontr'à e «Corn Laws». * On the Principles of Political Economy and Taxation (1817). == Rifirementi == <references/> {{Economisti Cunnisciuti}} 4sk0huczkfcfm2q4xeyb8q6egpfyfup Karl Marx 0 13537 332923 326439 2014-03-23T14:29:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Karl_Marx_001.jpg|thumb|250px|right]] Karl Heinrich Marx, natu u 5 maghju 1818 in [[Trier (Alemania)|Trier]] ([[Alemania]]) è mortu u 14 marzu 1883 in [[Londra]], era un filosofu, economistu è teoricianu [[socialisimu|socialistu]] è [[communisimu|communistu]] alemanu. Hè cunnisciutu pè a so cuncezzione materialista di a storia, pè a descrizzione di u [[capitalisimu]], è pè a so attività revoluzionaria a mez'à organisazione operaie in [[Auropa]] (hà participatu à l'[[Associu Internaziunale di i Travagliatori]]). Ebbe una grande influenza nant'u sviluppu posteriore di a [[sociologia]]. == Biografia == == Una visione storica == Marx svilupa una visione materialista di a [[Storia]]. Hà ancu scrittu una storia di u [[capitalisimu]]. Dice chì : * u sistemu primitivu di produzzione cunduce à * u sistemu feodale chì cunduce à * u capitalisimu chì cunduce à * u socialisimu chì cunduce à * u communisimu (o solu senza nisuna forma di dominazione) == Una teoria sociologica di e disugualità suciale == Marx parla assai di e [[classe suciale]]. Distingue : * e «classe in sè» * e «classe pè sè» Una classa in sè diventa una classa pè sè quandu a ghjente ind'a classa piglia cuscenza di u so interessu cummunu. Ci sò trè grande classe : * u [[proletariatu]] * a [[piccula burghesia]] * a classa capitalista (o grande [[burghesia]]) == Una teoria di u capitalisimu == Marx sviluppò una teoria economica di u capitalisimu. Pè Marx, u capitalisimu hè un sistemu di produzzione fundatu nant'à l'accumulazione di profittu. Hè natu quandu i paisani anu avutu bisognu di vende a so forza di travagliu, fendu di u travagliu un bè, diventendu proletaru. U sistemu capitalistu hè dunque basatu nant'u sfruttamentu di u proletariatu. U profittu (r) hè (cu v = u [[valore aghjuntatu]] è K = capitale in forza di travagliu): <math>r = \frac{v}{K}</math> U capitalistu guarda u [[valore aghjustatu]] («plus-value» in francese), è solu ne da una partita à l'impiegati. 'Ssu valore aghjustatu hè a sfarenza trà u travagliu è u valore criatu da ellu. Pè Marx, u capitalisimu hè assai innovante, perchè un capitalistu deve sempre investisce pè accresce a produttività (è cusì accresce u valore aghjustatu è u profittu). Ma 'ssi capitalisti investanu di più in a tecnologia ch'è in aumentazione di a forza di travagliu. È cusì, u tassu di profittu diminuisce. Ghjè per essa chì Marx parla d'una [[crisi perpetua di u capitalisimu]]. Fù cusì unu di i primi à mustrà i [[cicli di l'economia]], nanzu [[Joseph Schumpeter]] è [[Nikolai Kondratieff]]. == Marx è u Marxisimu == [[File:100-Mark-1971.jpg|thumb|150px|left|Biglietu di a [[Republica Democratica Alemana]]]] {{quote|U meritu di Marx hè d'avè inghjennatu subitu un scambiu qualitativu in a storia di u pinsamentu suciale. Interpreta a storia, capisce e so dinamiche, predisce u futuru, ma in più di predìlu, hà spremitu un cuncettu revoluzionariu : u mondu ùn deve solu esse interpretatu, deve esse trasformatu|[[Che Guevara]] Numarosi paesi anu avutu un guvernu dicendusi discepuli di Marx, cume l'[[URSS]], i paesi di u [[Pattu di Varsovia]] o a [[Sina]], [[Cuba]], u [[Laos]], ecc… == Da vedè dinò == * [[marxisimu]] * [[socialisimu]] * [[marxisimu-leninisimu]] * [[communisimu]] == Ligami == * {{fr}} [ttp://netx.u-paris10.fr/actuelmarx/ Actuel Marx, una rivista marxista da l'università di Parigi-X] * [http://www.traduccionssimoneweil.cat/pdf/reflexionssobrelescausesdelallibertatidelopressiosocial.pdf Reflexions sobre les causes de la llibertat i de l'opressió social (Simone Weil)] (in catalanu) {{Economisti Cunnisciuti}} [[Categoria:Filosofu]] [[Categoria:Economisti]] f3u3lp0oiu2nrr4xnrv1nl8pumy7fzd John Maynard Keynes 0 13538 358196 357884 2017-12-22T13:36:31Z Antoine Colonna d'Istria 10344 /* Keynes contr'u «lascià-fà» */ wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Keynes 1933.jpg|thumb|250px|right]] John Maynard Keynes (5 ghjugnu 1883 - 21 abrile 1946) hè un economistu britannicu di notorietà mundiale, ricunnisciutu cume fundatore di a [[macroeconomia]] muderna. U [[keynesianisimu]], a [[nova economia keynesiana]], u [[neu-keynesianisimu]] o u [[post-keynesianisimu]] sò currenti di pinsamentu esciuti da l'opera di Keynes. Consideratu cume unu di più influenti teoriciani di l'economia di u seculu 20, Keynes participò à a [[Conferenza di Pace di Versaglia]] à a fine di a [[Prima guerra mundiale]] è à l'[[accordi di Bretton Woods]]. À propositu di a Conferenza di Versailles, hè cunnisciutu ancu pè a redazzione d'un libru annant'à ella, intitulatu ''E consequenze economiche di a pace'', publicatu in u 1919. == A biografia == Keynes hè u figliolu di un profesore d'università di [[logica]] in [[Cambridge]]. Fece e so studie in [[Eton]] è ghjunse in u ''Civil Service'', corpu di alti funziunarii inglesi, eppò diventa professore d'[[economia pulitica]]. Cume Ricardo, hè diventatu riccu grazia à felici investimenti in borsa. Sara à spessu consiglieru di u guvernu. Diventa in 1942 Lord Keynes, barone di Tilton. == U pinsamentu economicu == A so prima teoria fù u Trattatu nant'a muneta, ma a so opera maiore fù senza dubitu a [[Teoria generale di l'impiegu, di l'interessu è di a muneta]] ([[1936]]), chì face a critica di a [[Lege di Say]], mostra e limite di u [[lascià-fà]] dapoi a fine di u seculu 19, è da chì offre novi stuviglii pè a messa in opera di politiche economiche. Cusì, per esempiu, e so opere funu impiegate dopu à a [[Seconda guerra mondiale]] in u quatru di u sviluppu di u [[Statu-providenza]]. Keynes ghjera oppostu à i [[conservatisimu|conservatori]] cume à i [[socialisimu|socialisti]]. === Una macroeconomia nova === === Keynes contr'u «lascià-fà» === Incù u svilippu di i so mudeli macroecunumichi [[Mudellu IS-LM]] per esempiu, Keynes s'hè oppostu à i neu-classichi, principalmente à l'auto-rigulazione di i marcati, nuzione impurtantissima di l'ecunumia, da Ghjuvan'Battista Say à Léon Walras passendu pà Edgeworth. Per ellu, l'intervizione di u statu nant'à i marcati, principalmente quandu avemu un squilibriu trà l'offerta è la chiesta. Tassi o spese publiche ponu rigulà u marcatu di i beni è servizii è di fattu u marcatu di u travadda, fendu move l'entrata riale (W/P). === Una visione nova di a dumanda === Dapoi [[Jean Baptiste Say|Ghjuvanni-Battista Say]], l'economisti cunsideravanu chì ciò chì conta in un mercatu ghjè l'[[offerta]] ; a [[dumanda]] vene dopu, di manera automatica, secondu elli. Ma pè Keynes, hè ancu necessariu d'avè una consommazione chì permette à i stock d'esse venduti. Ghjè per quessa chì, quandu [[Churchill]] diminuisce u salariu di i minatori pè diminuisce u prezzu di u carbone inglese nant'u mercatu internaziunale, s'oppone à 'ssa misura, dicendu chì 'ssa calata di salarii si trasformerà in una calata di u [[putere di comprà]], dunque di a [[consommazione]] è infine di a [[produzzione]] (postu chì dumanda ci ne serà di menu), cusì aummentendu u desequilibriu di l'economia. Keynes ripiglia a sfarenza mustrata da [[Karl Marx|Marx]] trà : * u mercatu di i bè d'equipamentu * u mercatu di i bè di consomazione È dice dinò chì, postu chì i bè d'equipamentu sò produtti sopra cummanda, a dumanda hè (quasi) sempre uguale à a produzzione (è a produzzione uguale à a dumanda). Dunque, ci vole à analisà sopratuttu a dumanda di i bè di consommazione, postu chì nantu 'stu mercatu hè per scontru possibile d'avè un desequilibriu. Un tale desequilibriu, dice Keynes, spiega perchè, in tempi di crisi, i produttori devenu vende a produzzione sottu à i costi di produzzione. === A disoccupazione === À tempu ch'ellu mostra ch'ellu pò esiste un desequilibriu nant'u mercatu di i bè di consommazione, Keynes sviluppa una teoria chì mostra cume hè possibile d'avè una disoccupazione sistemica, è micca solu frizzionale. === A muneta === Pè Keynes, a muneta ùn hè micca solu, cume pè i [[economia neu-classica|neo-classichi]] un stallone di valore è un stuvigliu di scambiu, hè ancu una riserva di valore. L'agenti economichi ponu mete soldi da cantu è risparmià. == Opere == * ''E consequenzie economiche di a pace'', 1919 * ''Trattatu nantu a muneta'', 1930 * ''Teoria generale di l'impiegu, di l'interessu, è di a muneta'', 1936 == Referimenti == * ''Histoire de la pensée économique'', da Henri Denis, PUF, pagina 623 : «la pensée de Keynes» <references/> == Da vedè dinò == {{Economisti Cunnisciuti}} 82fdnpbl8na9ehkhngnrosr3vd5odwr Birmingham 0 13539 348442 325801 2015-07-03T15:50:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Birmingham''' (''Brummagem'' in inglese parlatu lucalmente) hé, cù 992.400 abitanti, a siconda cità di u [[Regnu Unitu]], dopu [[Londra]]. ==Da vede dinò== *[[Duran Duran]] [[Categoria:Regnu Unitu]] rp0qso3b5m4s3bo3hqtgy0nmlpojhtc Unione Auropea 0 13546 205800 205787 2010-03-16T01:06:56Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Unioni Auropea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Unioni Auropea]] 58mc4j7w0551zp1vr76o32a5x7tsg8m Elezzione territoriale 0 13547 332337 218150 2014-03-23T14:17:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki In Corsica, l'elezzione regionale si chjamanu elezzione territoriale, postu chi a «regione» di [[Corsica]] si chjama [[Culletività Territuriale]]. A prima elezzione ebbe locu in u [[1982]] ([[elezzione territuriale di u 1982]]. == Lista di l'elezzione territuriale == * [[elezzione territuriale di u 1982]] * [[elezzione territuriale di u 1986]] * [[elezzione territuriale di u 1992]] * [[elezzione territuriale di u 1998 è u 1999]] * [[elezzione territuriale di u 2004]] * [[elezzione territuriale di u 2010]] [[Categoria:Pulitica]] q3qqn182w556uv7n1nem3bbpv52en1j Elezzione territuriale di u 2010 0 13548 348471 332338 2015-07-03T16:23:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L'elezzione territuriale di u [[2010]] pè l'[[Assemblea di Corsica]]. Ebbe locu in dui giri : * u primu, u 14 di marzu di u 2010 * u secondu, u 21 di marzu di u 2010 == Primu Giru == I risultati di u primu giru funu : <center> {| class="wikitable" |+ '''Risultati di l'elezzione territuriale di u 2010''' |- |- !rowspan=2 colspan=2|Capilista !rowspan=2 colspan=1|Lista !colspan=2|Risultati |- !# !% |- |bgcolor="#0000C8"|&nbsp; |[[Cameddu de Rocca Serra]]* ||[[Comité de liaison de la majorité présidentielle|Majorité présidentielle]] |style="text-align: right" | 27 903 |style="text-align: right" | 21,34 |- |bgcolor="#dddd00"|&nbsp; |[[Gilliu Simeoni]] |[[Naziunalisimu corsu|Naziunalisti]] <small>(Inseme - [[Partitu di a Nazione Corsa|PNC]])</small> |style="text-align: right" | 24 057 |style="text-align: right" | 18,40 |- |bgcolor="#E75480"|&nbsp; |[[Paulu Giacobbi]] |[[Parti radicale di manca|PRG dissidente]] - [[Partitu Socialistu (Francia)|PS]] |style="text-align: right" | 20 242 |style="text-align: right" | 15,48 |- |bgcolor="#FF0000"|&nbsp; |[[Dumenicu Bucchini]] |[[Fronte di manca|FG]] |style="text-align: right" | 13 108 |style="text-align: right" | 10,02 |- |bgcolor="#dddd00"|&nbsp; |[[Ghjuvan Guidu Talamoni]] |[[Naziunalisimu corsu|Naziunalisti]] <small>([[Corsica Libera|CL]])</small> |style="text-align: right" | 12 236 |style="text-align: right" | 9,36 |- |bgcolor="#E75480"|&nbsp; |[[Emiliu Zuccarelli]] |[[Parti radicale di manca|PRG]] |style="text-align: right" | 10 523 |style="text-align: right" | 8,05 |- |bgcolor="#E75480"|&nbsp; |[[Simonu Renucci]] |[[Corsica suciale-demucrata|CSD]] |style="text-align: right" | 8 688 |style="text-align: right" | 6,64 |- |bgcolor="#FF8000"|&nbsp; |GhuvanniToma |[[Mossa Democrata (France)|MoDem]]** |style="text-align: right" | 5 554 |style="text-align: right" | 4,25 |- |bgcolor="#456468"|&nbsp; |Antone Cardi |[[Fronte Naziunale (partitu francese)|FN]] |style="text-align: right" | 5 438 |style="text-align: right" | 4,16 |- |bgcolor="#77ff77"|&nbsp; |Ghjuvan Francescu Baccarelli |[[Allianza Ecologista Indipendente|AEI]] |style="text-align: right" | 2 426 |style="text-align: right" | 1,86 |- |bgcolor="#00eeee"|&nbsp; |Ghjuvan Francescu Battini |Diverse dritte |style="text-align: right" | 599 |style="text-align: right" | 0,46 |- bgcolor=white |colspan=9|&nbsp; |- |colspan=3|Scritti |style="text-align: right" | 213 291 |style="text-align: right" | 100,00 |- |colspan=3|Astensione |style="text-align: right" | 80 231 |style="text-align: right" | 37,62 |- |colspan=3|Vutanti |style="text-align: right" | 133 060 |style="text-align: right" | 62,38 |- |colspan=3|Bianchi è nulli |style="text-align: right" | 2 286 |style="text-align: right" | 1,72 |- |colspan=3|Sprimati |style="text-align: right" | 130 774 |style="text-align: right" | 98,28 |} <small>* lista di u presidente surtendu</small> <small>** Jean Toma ha dettu chi a so lista ''« hè una lista d'apertura sostenuta da u Modem »'' ma chì ''« ùn esista nisuna lista Modem deposita in prefettura»''<ref>[http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2010/03/11/97001-20100311FILWWW00722-corse-commission-des-sondages-saisie.php Corse: Commission des sondages saisie] AFP sur lefigaro.fr</ref>.</small> </center> == Secondu Giru == == Riferimenti == <references/> ==Da vede dinò== * [[Corsica]] * [[Elezzione territoriale]] == Ligami esterni == * [http://www.elections-corse.com/ Élections Corse, u situ di MediaTerra cù i risultati cumpletti di l'elezzione in Corsica] [[Categoria:Pulitica]] ivylxhhosxhhke4hx3lifhk7nyzwrgc Dundee 0 13549 347645 332298 2015-07-02T16:58:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Dundee''' (''Dùn Dèagh'' in gaelicu [[Scozia|scuzzese]]) hé a quarta cità scuzzese per pupulazione cù 150.000 abitanti. Si trova nant’a costa à u [[livente]] di a [[Scozia]] induve u [[fiumu]] [[Tay]] si lampa in u [[Mare di u Nordu]]. == Da vede == * Torre di S. Mary (Old Steeple, seculu XIV). == Ligami == *[[Aberdeen]] *[[Glasgow]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Scozia]] elicey8epwwz9af34eudnl3pik0ty54 Aberdeen 0 13550 350898 347644 2015-07-09T15:27:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Aberdeen from Torry - geograph.org.uk - 1454885.jpg|thumb|250px|Aberdeen]] '''Aberdeen''' (''Obar Dheathain'' in gaelicu scuzzese, ''Aiberdeen'' in [[lingua inglese|inglese]] [[Scozia|scuzzese]]) hé a terza cità [[Scozia|scuzzese]] per pupulazione cù 212.125 abitanti. Hè u capilocu di a [[Scozia]] di u [[nordu]] è si trova nant’a [[mare|costa]] à u [[livente]] induve u [[fiumu]] Dee si lampa in u [[Mare di u Nordu]]. == Da vede == * A [[Cristianesimu|cattedrale]] di S. Machar (seculu XIV). * L'[[Università]] d'Aberdeen (1494) * U Marshal College (1593) == Ligami == *[[Dundee]] *[[Glasgow]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Scozia]] ib66x3j0o2en9283ev5219ec1jj8x5p Paulu Zarzelli 0 13551 346215 333834 2015-07-01T16:18:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Paulu Zarzelli''' hè un [[puesie|pueta]] chì scrive in [[lingua corsa]]. ==Opari== * [http://www.interromania.com/literatura/prosa/cula-era-vita-525.html Culà era a vita] : un rumanza cortu annantu à u situ d'Interromania ==Liami== * [http://cunfraternita.over-blog.org/40-index.html ''Discorsu fattu u 9 d'aostu 2004, da Paulu Zarzelli, Priori, pà l'intrunizazioni di a cunfraternità di San Larenzu di I Peri''] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] [[Categoria:Pueta in lingua corsa]] {{c}} sdo23iwh2lqs6v4eftik1do8j1uzibi Nowy Dwór Królewski 0 13553 343510 325804 2015-05-08T20:10:55Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|lmo}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c}} '''Nowy Dwór Królewski''' hè una cumuna di a [[Polonia]] orientale. <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Nowy Dwór Królewski''' </font> | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Polonia]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 86-221 |} cb30oriq5sb9gjsm4kiy0m1p83upo02 Verve 0 13556 350485 334993 2015-07-09T08:47:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki I '''Verve''' sò un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[Gran Britagna|britannicu]] chì hè statu fundatu à [[Wigan]] vicinu à [[Manchester]] in u [[1990]]. U gruppu s'hé spiccatu in u [[1999]], po s'hé novamente unitu in u [[2007]] eppò s'hè spiccatu torna in u [[2009]]. I membri eranu ''Richard Ashcroft'' (cantadore), ''Simon Jones'' (à a chitarra bassu), ''Nick McCabe'' (chitarra) è ''Peter Salisbury'' (batteria). ==Opere== * ''A Storm in Heaven'' (1993) * ''A Northern Soul'' (1995) * ''Urban Hymns'' (1997) * ''Forth'' (2008) ==Raccolte è EP== * ''Verve EP'' (1992) * ''Voyager 1'' (1993) * ''No Come Down'' ( 1994) * ''Five by Five'' (Urban Hymns Promo) (1997) * ''Radio Sessions'' - 1993-97 (1998) * ''This Is Music: The Singles 92-98'' ( 2004) [[Categoria:Gruppu di rock]] opxq65t5qv5oud7rrmk8yakyqokxfhm Pruvincia di Nuvara 0 13557 359128 347633 2018-05-03T17:38:57Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Nuvara''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 88 cumune è cumporta 361.904 abitanti. - A superficia hè 1.339 km² è u so capilocu hè [[Nuvara]]. [[categoria:Piemonte]] lubhfrl2nq0c9c8jrcg98yjff8eigca Museu dipartimentale d'archeologia Jérôme Carcopino 0 13558 208418 208401 2010-04-04T12:18:46Z 90.28.58.177 Reindirizzamentu à [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] nz2j67rkbmczan9io6dqwbosa2ufuz1 Categoria:Museu di Corsica 14 13559 335660 206915 2014-03-23T18:12:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Pruvincia di Cuneu 0 13564 347632 325807 2015-07-02T16:39:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Cuneu''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 250 cumune è cumporta 582.968 abitanti. - A superficia hè 6.903 km² (a prima pruvincia di u Piemonte) cù una densità di 84 ab./km², - U so capilocu hè [[Cuneu]]. [[categoria:Piemonte]] [[categoria:Italia]] 06b1x4ky1aj46zea38u5gnke84tr49m Pruvincia di Biella 0 13565 359126 347631 2018-05-03T17:37:32Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Biella''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 82 cumune è cumporta 187.440 abitanti. - A superficia hè 914 km² cù una densità di 204,88 ab./km² - U so capilocu hè [[Biella]]. [[categoria:Piemonte]] kxbdp8ynges99w109zcdyuqjfj5jg6a Pruvincia di u Verbanu, Cusiu è Ossola 0 13566 355004 347635 2016-09-10T14:49:44Z Bart292CCC 10978 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Verbanu, Cusiu è Ossola''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 76 cumune è cumporta 163.008 abitanti. - A superficia hè 2.255 km² cù una densità di 72,29 ab./km², - U so capilocu hè [[Verbania]]. == Cumune di Pruvincia di u Verbanu, Cusiu è Ossola == {{Div col|3}} * [[Antrona Schieranco]] * [[Anzola d'Ossola]] * [[Arizzano]] * [[Arola]] * [[Aurano]] * [[Baceno]] * [[Bannio Anzino]] * [[Baveno]] * [[Bee]] * [[Belgirate]] * [[Beura-Cardezza]] * [[Bognanco]] * [[Borgomezzavalle]] * [[Brovello-Carpugnino]] * [[Calasca-Castiglione]] * [[Cambiasca]] * [[Cannero Riviera]] * [[Cannobio]] * [[Caprezzo]] * [[Casale Corte Cerro]] * [[Cavaglio-Spoccia]] * [[Ceppo Morelli]] * [[Cesara]] * [[Cossogno]] * [[Craveggia]] * [[Crevoladossola]] * [[Crodo]] * [[Cursolo-Orasso]] * [[Domodossola]] * [[Druogno]] * [[Falmenta]] * [[Formazza]] * [[Germagno]] * [[Ghiffa]] * [[Gignese]] * [[Gravellona Toce]] * [[Gurro]] * [[Intragna]] * [[Loreglia]] * [[Macugnaga]] * [[Madonna del Sasso]] * [[Malesco]] * [[Masera]] * [[Massiola]] * [[Mergozzo]] * [[Miazzina]] * [[Montecrestese]] * [[Montescheno]] * [[Nonio]] * [[Oggebbio]] * [[Omegna]] * [[Ornavasso]] * [[Pallanzeno]] * [[Piedimulera]] * [[Pieve Vergonte]] * [[Premeno]] * [[Premia]] * [[Premosello-Chiovenda]] * [[Quarna Sopra]] * [[Quarna Sotto]] * [[Re (Italia)|Re]] * [[San Bernardino Verbano]] * [[Santa Maria Maggiore (Italia)|Santa Maria Maggiore]] * [[Stresa]] * [[Toceno]] * [[Trarego Viggiona]] * [[Trasquera]] * [[Trontano]] * [[Valstrona]] * [[Vanzone con San Carlo]] * [[Varzo]] * [[Verbania]] * [[Vignone]] * [[Villadossola]] * [[Villette (Italia)|Villette]] * [[Vogogna]] {{Div col end}} [[categoria:Piemonte]] [[categoria:Italia]] ljuxhevvgfdbksz9smr1j6hxurfkuqs Pruvincia di Vercelli 0 13567 359129 347636 2018-05-03T17:39:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia di Vercelli''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. - Hà 86 cumune è cumporta 180.163 abitanti. - A superficia hè 2.088 km² cù una densità di 86,30 ab./km² - U so capilocu hè [[Vercelli]]. [[categoria:Piemonte]] lm6throgrnr61cgyicsit36ixp5ijcs Template:IT-PT 10 13571 351592 335243 2015-08-04T09:14:52Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q14346202]] wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Pistoia|Pistoia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PT]] </noinclude> hq5yhlvhwvvtp7aih4vpr8qfhq5pe3v Pruvincia d'Asti 0 13573 359125 347630 2018-05-03T17:36:57Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A '''Pruvincia d'Asti''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. Hà 118 cumune è cumporta 217.197 abitanti. A superficia hè 1511 km² cù una densità di 144 ab./km² - U so capilocu hè [[Asti]]. [[categoria:Piemonte]] 3frhaeel9e5796a8kycgpjd11vbev2i 1 di aprile 0 13574 207803 2010-04-01T11:14:37Z Max98 3103 Reindirizzamentu à [[1u d'aprile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[1u d'aprile]] cuys33xbw0z7k2hyv45qfzt3vxv1csm Categoria:Aleria 14 13577 335391 208313 2014-03-23T18:07:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] 90fud4bsradofm4jwuox43xeq8ikfqz Forte Matra 0 13579 332484 325811 2014-03-23T14:20:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Aleria,_Fort_de_Matra3.jpg|right|thumb|350px|U Forte Matra]] U '''Forte Matra''' (o [[Forti Matra]]) hè un munimentu storicu di Corsica. U Museu d'Aleria hè situatu in u Forte Matra, un munimentu classatu cum'è munimentu storicu dipoi u 1962. U Forte Matra fù custruitu da i genuvesi à u seculu XIV. Ci si truvava un squatrone di cavalleria, chì a missione era di surviglià a piaghja di u circondu, a costa urientale è i stagni. Ma u forte era diventatu un dipositu d'arme di u genuvesi è fù abbuttatu in u 1729 da i corsi chì s'eranu rivultati. U forte hà accoltu dopu u rè di Corsica [[Tiadoru di Neuhoff]]. Dopu hè stata a famiglia Matra, chì hà avutu u cuntrollu di u forte. L'annu dopu u so classamentu cum'è munimentu storicu, in u 1963, un dipositu archiulogicu fù stallatu in u forte. U forte Matra fù acquistatu in u 1979 da u Dipartimentu di Corsica Suprana. [[File:Aleria, Fort de Matra2.jpg|left|thumb|250px]] ==Referenze== * [http://fr.calameo.com/read/0000045263f7d0e0d1094 ''Nantu à i passi di Pasquale Paoli'', CRDP: Aleria, p. 8] ==Ligami== * [http://books.google.fr/books?id=CJeq8FmQEeAC&pg=RA1-PA126&dq=matra+fort&lr=&as_brr=1&ei=S5S4S5OFOYzeyATuy-lL&cd=2#v=onepage&q=fort%20matra&f=false Storia universale: dipoi u cumenciu di u mondu insin'ad avà, p. 126] ==Da vede dinù== * u [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] * [[Aleria]] [[Categoria:Aleria]] [[Categoria:Munimentu storicu di Corsica]] tbuzuuxysq8rnnawjqc8eqea5q1dcqp Forti Matra 0 13580 208410 2010-04-04T12:08:46Z 90.28.58.177 Reindirizzamentu à [[Forte Matra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Forte Matra]] 0u0w08w9ihz5sf9b8fiemkilrpa5eqq U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino 0 13581 336514 334847 2014-05-26T03:51:23Z Zolo 4720 Reindirizzamentu à [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] eolep7smznkpshtcbranfn18yzg8efy Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino 0 13582 361731 361729 2019-02-18T12:36:43Z Cosudibastia 13161 /* Sala B */ wikitext text/x-wiki [[File:Rhyton_en_forme_de_t%C3%AAte_d%27%C3%A9quid%C3%A901.JPG|thumb|400 px|right|A Testa di Cavallu, in u Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] U '''Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino''' hè situatu annantu à a cumuna d'[[Aleria]]. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u [[Forte Matra]] d'Aleria, à circa 70 kilomitri da [[Bastia]] è 120 kilomitri d'[[Aiacciu]]. E cullezzione prisente in u museu d'Aleria cuncernanu dece seculi di a storia di a [[Corsica]] è d'[[Aleria]], da u seculu X nanzi à Cristu sin'à u u seculu V dopu à Cristu. Parechji ogetti esposti sò d'una grande impurtanza archeologica, ch'ellu fussi per a cunniscenza di a Corsica, ma dinù per quelle di u mondu mediterraneu. 'Ss'impurtanza vene da u situ archeologicu d'Aleria, chì fù una capitala antica di a Corsica, ma hè stata dinù, durante a so storia, una culonia fuceana, cartaghjinesa è rumana chì hè stata dopu abbuttata da i Vindali è arruvinata. Frà l'ogetti rimarchevuli prisenti in u museu, si ponu mintuvà una cuppa pé u vinu ''(rython)'' à testa di cane è una à testa di cavallu. Ci sò dinù e ceramiche greche, rumane è etrusche, arme, anfure, munete è assai ogetti di a vita cutidiana. == U Forte Matra == [[File:Aleria,_Fort_de_Matra3.jpg|thumb|left|250px|U Forte Matra]] U Museu d'Aleria hè situatu in u Forte Matra, un munimentu classatu cum'è munimentu storicu dipoi u 1962. U Forte Matra fù custruitu da i genuvesi à u seculu XIV. Ci si truvava un squatrone di cavalleria, chì a missione era di surviglià a piaghja di u circondu, a costa urientale è i stagni. Difatti, l'impurtanza militare di u forte vene da a so posizione strategica, essendu situatu in cima di u poghju. Ma u forte era diventatu un dispositu d'arme di u genuvesi è fù abbuttatu in u 1729 da i corsi chì s'eranu rivultati. U forte hà accoltu dopu u rè di Corsica [[Tiadoru di Neuhoff]]. Dopu hè stata a famiglia Matra, chì hà avutu u cuntrollu di u forte. U più cunnisciutu di i Matra fù [[Mariu Emmanuele Matra]], chì fù in lotta contr'à [[Pasquale Paoli]] per u putere in Corsica. Morse u 28 di marzu di u 1757, ma u forte firmò à pruprietà di a so famiglia. L'annu dopu u so classamentu cum'è munimentu storicu, in u 1963, un dipositu archiulogicu fù stallatu in u forte. U forte Matra fù acquistatu in u 1979 da u Dipartimentu di Corsica Suprana. == Cullezzioni == E cullezzioni permanenti si ponu vede in quattru sale è 31 vitrine situate à u primu pianu. A sala A currisponde à l'accolta di u publicu. E sale B-C-D-E sò quelle di a mostra. === Corte di u museu === In a corte di u museu si pò vede una statua di leone. Hè stat scuperta in u 1975 nant'à u poghju di u situ archeulogicu. Spessu, statue di leone curavanu l'entrate di e più belle tombe etrusche (IVu seculu nanz'à Cristu). [[File:Lion étrusque 01.JPG|centro|miniatura|Leone etruscu]] === Sala B === '''''Piattucciu etruscu di Genucilia :''''' Hè un piattu chì rapresenta un prufilu feminile. À l'ingiru hè decuratu di mutivi di maròsuli. Hè un piattu per presentà a robba. Stu tippu di piattu hè di u IVu seculu nanz'à Cristu. Un esemplariu hè statu cunservatu à i Stati Uniti, in Providence. Nantu ci hè scrittu un nome, "Poplia Genucilia", chì deve esse quellu di u prupietariu di a bottega chì i facia.<ref name=":0"> {{Ouvrage|langue=français|auteur1=Laurent Chabot|titre=Aleria, le guide|passage=|lieu=Ajaccio|éditeur=Albiana|date=2015|pages totales=141|isbn=978-2-8241-0650-2|lire en ligne=}}</ref>. [[File:Plat étrusque de Genucila.jpg|centro|miniatura|Piattu etruscu di Genucilia]]'''''Crateru etruscu à fiure rosse''''' : Stu vasu vene da Tarquinia. Hè datatu à pocu pressu di u 300/275 nanzu à Cristu. Rapresenta un omu nudu, attaccatu à un arburu. E so mane sò ligate è hè survegliatu da un dragone. Hè l'eroe grecu [[Pirituu]], figliolu di u rè Ixion. Hà vulstu arrubbassi à [[Parsefuna|Parsefona]], a sposa di Ade (''Hadès''), u rè di l'infernu. Ade l'avia fattu prigiuneru à ellu è à [[Teseiu]]. Eracle (''Héraklès'') hà riesciutu à liberà à Teseiu, ma micca à Pirituu chì ferma in infernu. <br /> [[File:Crateru etruscu à fiure rosse, museu d'Aleria.jpg|centro|miniatura|Pirituu prigiuneru di l'infernu, crateru etruscu à fiure rosse]] === Sala C === '''''Oinochoe etruschi''''' : Un Oinochoe (in francese "œnochoés") hè un generu di caraffa fattu per piglià u vinu in un vasu più grande, cum'è un crateru. Questi quì rapresentanu un persunagiu cun ale, è à l'ingiru ci sò donne. A tecnica utilizata hè quella di a ceramica pinta.<ref>{{Ouvrage|langue=fr|auteur1=sous la direction de Joseph Cesari|titre=Corse antique, guides archéologiques de la France|passage=|lieu=Paris|éditeur=Editions du Patrimoine|date=2010|pages totales=120|isbn=978-2-7577-0035-8|lire en ligne=}}</ref> [[File:Aléria musée pièce 3.jpg|centro|miniatura|Oinochoe etruschi]] === Sala D === '''''Crateru atticu cun Dionysos'' :''' Dionysos hè rapresentatu tenendu un bastone, chjamatu tirsu (in francese [[Thyrse (mythologie)|thyrse]]). A fiura maestosa di u Diu s'impone à u centru. Hè rapresentatu giovanu, cù una barba è una chjoma impurtante. In giru à ellu ci sò duie menadi (in francese [[ménades]]), e donne chì seguitate à Dionysos<ref name=":0" />. [[File:Cratère attique à figures rouges.jpg|centro|senza_cornice|640x640px|Crateru atticu chì rapresenta à Dionysos]] '''''Kylix atticu à fiure rosse''''' : Hè una grande cuppa chì face 34 centimetri di diametru. Hè presentata à l'arrimbersciu. Rapresenta una palestra, vale à dì u locu di l'attività fiscia. Si vedenu atleti chì tenenu lanze. Sott'à u manicu ci hè un riccu è travagliatu decoru di palmette <ref name=":0" />. [[File:Aléria musée pièce 2.jpg|centro|miniatura|640x640px|Kylix]] '''''Cullana cartaginese in pasta di vetru :''''' Forse ch'ellu rapresenta u diu egizzianu Bes, prudettore di a casa. A so guffezza permettia d'alluntanà l'ochju. Hè datatu di u IVu seculu nanz'à Cristu.<ref>{{Ouvrage|langue=fr|auteur1=Marie-Laure Marquelet|titre=Alalia-Aleria, musée d'Aleria|passage=|lieu=|éditeur=Scéren-CRDP de Corse|date=2011|pages totales=49|isbn=978-286-620-264-4|lire en ligne=}}</ref> [[File:Pendentif punique 02.JPG|centro|miniatura|Cullana cartaginese]] === Sala E === '''''Crateru atticu à fiure rosse''''' : Stu crateru hè datatu di a prima metà di u Vu seculu nanz'à Cristu. Si vedenu quattru persunagi : u diu Dionysos durante e vindemie. Hè arrittu, tene in manu un bastone (u tirsu). Hè u solu à esse vestutu. A so attitudine cuntrasta cù i satiri, scrianzati è ridiculi. Un satiru porta un spurtone nant'à u so spinu, carcu d'uvà. Hè strambu è pare ch'ellu ride. Un altru satiru inciacca l'uva<ref name=":0" />. [[File:Aléria musée pièce 4.jpg|centro|miniatura|640x640px|Crateru à fiure rosse]] '''''Skyphos cù una malacella''''' : Un skyphos hè un vasu per beie. Questu quì hè di u Vu seculu nanz'à Cristu. Da i canti di a malacella ci sò mazze d'alivu, chì sò l'attributi di a dea Atena, prutettrice di a cità d'Atene.<ref name=":0" /> [[File:Skyphos à la chouette.jpg|centro|miniatura|Skyphos cun malacella]] '''''Kylix à fiure rosse''''' : Si vede u satiru chì corre ver'di un grande crateru. Tene in manu un cantaru, un vasu per beie u vinu. Porta dinù un'otra nant'à a so spalla. U satiru face parte di quelli chì accumpagnanu u diu Dionysos.<ref name=":0" /> [[File:Kylix attique à figures rouges.jpg|centro|miniatura|Kylix à fiure rosse]] '''''Skyphos à fiura nera : Herakles cù u toru'''''. Sta fiura rapresenta à Herakles in traccia di fà u sestu travagliu impostu da Euristeu. Herakles deve chjappà è dumà u toru di l'isula di Creta chì Puseidone avia resu arrabbiatu. Stu bellu skyphos hè unu di i vasi i più antichi di u museu. <br /> [[File:Skyphos à fiura nera, aleria.jpg|centro|miniatura|Herakles cù u toru di Creta]] '''''Rhyton atticu à capu di mulu''''' : U [[rhyton]] hè un vasu per beie. Questu quì hè assai espressivu : hà l'arechje chjinate in daretu, i narici è l'ochji sburlati. E scene nant'à u collu di u vasu facenu riferenza à una festa diunisiaca : ci sò trè persunagi chì ballanu, sunà cun un strumentu di musica, cantà è beie vinu<ref name=":0" />. <gallery mode="packed" heights="160" caption="Rhyton à capu di mulu"> File:Rhyton en forme de tête d'équidé01.JPG|<center></center> File:Rhyton en forme de tête d'équidé02.JPG|<center></center> File:Rhyton en forme de tête d'équidé03.JPG|<center></center> File:Rhyton en forme de tête d'équidé04.JPG|<center></center> File:Rhyton en forme de tête d'équidé05.JPG|<center></center> </gallery> '''''Rhyton à capu di cane''''' : Stu bellu capu di cane vene da u listessu attellu ch'è u capu di mulu. I persunagi rapresentati nant'à u collu sò i listessi. Si cunnosce u nome di quellu chì hà fattu u vasu : un certu Brygos. Ma ùn hè micca quellu chì l'hà pintu<ref name=":0" />. <gallery mode="packed" heights="160" caption="Rhyton à capu di cane"> File:Aleria, Rhyton, tête de chien.jpg|<center></center> File:Rhyton en forme de tête de chien.jpg|<center></center> File:Rhyton en forme de tête de chien2.jpg|<center></center> File:Rhyton en forme de tête de chien, détail.JPG|<center></center> </gallery> == Galleria d'imagini == <gallery> Image:Rhyton_en_forme_de_tête_d'équidé03.JPG Image:Oenoché01b.JPG Image:Rhyton_en_forme_de_tête_d'équidé04.JPG Image:Oenoché01a.JPG Image:Aleria,_Rhyton,_tête_de_chien.jpg Image:Rhyton_en_forme_de_tête_d'équidé02.JPG Image:Rhyton_en_forme_de_tête_de_chien,_détail.JPG Image:Rhyton_en_forme_de_tête_de_chien2.jpg </gallery> == Ligami == * [http://fr.calameo.com/read/0000045263f7d0e0d1094 ''Nantu à i passi di Pasquale Paoli'', CRDP: Aleria, p. 8] * [http://www.corse.culture.gouv.fr/annuaire_culturel/musees.htm#aleria] * [http://www.cg2b.fr/cg2b/cgi-bin/pages/index.pl?lang=fr&idarbo=621] == Note è riferenze == {{références}} == Da vede dinù == * [[Aleria]] [[Categoria:Museu di Corsica]] [[Categoria:Aleria]] ge03kxew33gbr42ncbbgyxahuee48to Museu d'Aleria 0 13588 209961 2010-04-10T17:26:14Z 90.28.62.12 Reindirizzamentu à [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino]] nz2j67rkbmczan9io6dqwbosa2ufuz1 Tafonu di u Cumpuleddu 0 13590 353710 353709 2016-04-06T20:16:14Z 86.210.137.214 wikitext text/x-wiki [[File:Bavella Cumpuleddu JPG1.jpg|thumb|U Tafonu di u Cumpuleddu]] U '''Tafonu di u Cumpuleddu''' (o [[Tafone di u Cumpulellu]]) hè un situ muntagnolu rimarchevuli di [[Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna di [[Zonza]]. U tafonu di u Cumpuleddu si trova à un'altura di circa 1350 metri, vicinu à i [[Furchi di Bavedda]]. U diamitru di u tafonu hè 8 metri. U nomu corsu "Tafonu di u Cumpuleddu" faci rifarenza à un "cumpuleddu", veni à dì un picculu [[compulu]], un locu sarratu ind'iddi stani l'animali com'è i pecuri o i capri. U locu era in i tempi un pasciali pà i pastori. Difatti, u "tafonu di u Cumpuleddu" ùn hà nienti à veda incù u nomu francesu chì si riferisci à u "tafonu di a bomba", postu chì u tafonu in a roccia hè statu caghjunatu da l'azzioni naturali di u ventu è di l'acqua annantu à u [[granitu]]. ==Itinerariu== [[File:Aiguilles Bavella.JPG|thumb|A foci di Bavedda. In u fundu, i Furchi di Bavedda]] Ci voli circa dui ori è mezu par andà à u Tafonu di u Cumpuleddu è par vultà. Si parti da a [[foci di Bavedda]] è si pidda prima à mani dritta u GR20 (strisci bianchi è russi). Si parti da a funtana di Cannonu, à un'altezza di 1180 metri, à circa 400 metri à l'estu di a foci di Bavedda. À un mumentu datu, si sbocca in un valdu è u stradeddu passa accantu à una cappedda. Si sbocca dopu à mezu à i [[lariciu|pini larici]]. In l'ultimi metri, a prudenza hè ricumandata. ==Da veda dinò== * [[Zonza]] * i [[Furchi di Bavedda]] * l'[[Arcu di u Scandulaghju]] ==Liami== * [http://www.apiazzetta.com/U-top-50-di-i-nomi-struppiati_a890.html Articulu di A Piazzetta annantu à i noma di loca in Corsica] {{Munimenti naturali di Corsica}} [[Categoria:Zonza]] [[Categoria:Munimentu naturale di Corsica]] gg3n7fsv0ut4o989zgg7t7am7qyi0iu Ununbiu 0 13595 210643 2010-04-14T18:17:33Z Carsrac 462 hà mossu [[Ununbiu]] à [[Coperniciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Coperniciu]] sgrbqf6m6fzotgs2s0eg16td1zqqq1j Tafone di u Cumpulellu 0 13596 210932 2010-04-17T09:37:10Z 90.9.230.227 Reindirizzamentu à [[Tafonu di u Cumpuleddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tafonu di u Cumpuleddu]] p4scdcb3p94ig7dnrys5jkx8xxxuheb Rostov sopra-u-Donu 0 13598 350122 334185 2015-07-07T21:32:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Rostov sopra-u-Donu''' (in [[Russia|russiu]]: Ростов-на-Дону) hè una cità di [[Russia]], in u oblast di Rostov. A pupulazione hè impurtante: 1 048 991 abitanti in [[2009]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Russia]] kzb83jz3j6k3dvcc5t17hyonk5mjisu Categoria:Filmu di l'annu 1981 14 13601 337421 337418 2014-09-06T12:04:40Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1980|1981]] 9eqo85ih9cj32ojb12si0qm3borx9ut Catalogna 0 13607 212304 2010-04-21T19:33:42Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catalunia]] h1iil4nvanhgamusfu6t7yb96a30gb2 Nathalia Dill 0 13612 356632 347040 2017-03-04T12:31:11Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Dill, Nathalia wikitext text/x-wiki '''Nathalia Goyannes Dill Orrico''' ([[Rio de Janeiro]], [[24 di marzu]] [[1986]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm3102213/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Dill, Nathalia]] [[Categoria:Brasiliana|Dill, Nathalia]] nbz9s9u74vns43zf17nuijqy7jin388 Echium plantagineum 0 13613 336471 332318 2014-05-18T18:07:29Z 92.153.11.134 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Echium plantagineum''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Echium plantagineum3.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Echium plantagineum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Alismatales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Boraginaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pisum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Echium plantagineum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Echium plantagineum1.jpg|300px|Echium plantagineum]] |----- |} ''Echium plantagineum'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di i [[Boraginaceae]]. Si scontra da u livellu di u mare sin'à 750 metri. Hè alta 20 à 60 cm. U so fiore hè russicciu-malvu, largu 2 à 3 cm. Fiurisce da [[maghju]] à [[lugliu]]. Parechji sinonimi di ''Echium plantagineum'' sò: * ''Echium plantaginoides'' Roemer & Schultes * ''Echium murale'' Hill * ''Echium maritimum'' Willd. * ''Echium lycopsis'' L. * ''Echium violaceum'' L. * ''Echium lagascae'' Roem. & Schult. == In Corsica == ''Echium plantagineum'' hè assai cumuna in [[Corsica]]. Si scontra à spessu à u cantu di i stradoni. ==Da vede dinù== * a [[Viparina turchina]] {{c}} [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Boraginaceae]] 9nkfp0rwqharwne0ri4mvlhe32hu14c Cori 0 13616 214112 2010-04-29T13:25:39Z 82.238.78.177 Reindirizzamentu à [[Core]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Core]] l2sqili6ombqi1rbn0q3iemo55hij7y Alusi 0 13617 214364 214187 2010-04-30T15:30:14Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] jlc1olqqzhpapcgovoygtmhv8obezly Ghjallina (Arisarum vulgare) 0 13618 364201 332602 2019-10-03T11:19:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjallina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Arisarum vulgare (trebol-a).jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Arisarum vulgare |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Alismatales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Araceae]]'' |----- | Generu | ''[[Arisarum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Arisarum vulgare''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Arisarum vulgare Mallorca 02.jpg|300px]] |----- |} A '''Ghjallina''' (''[[Arisarum vulgare]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Araceae]]. Si trova in tutti i paesi di i circondi di u [[Mare Terraniu]]. Si scontra à spessu in a [[machja]], ma piuttostu in i lochi adumbrati. U nome corsu vene da a sumiglia di 'ssa pianta incù una [[ghjallina]]. A ghjallina hè alta 15 à 30 cm. E so casce sò ovale.A ghjallina fiurisce da a fine di l'[[inguernu]] sin'à à u principiu di u [[veranu]]. I fiori sò bruni o virdicce, strisciate malve. A sessualità di a pianta hè monoica. Parechji sinonimi d'''arisarum vulgare'' sò: * ''Arisarum vulgare veslingii'' Holmboe * ''Arisarum vulgare incurvatum'' Holmboe * ''Arisarum vulgare clusii'' K.Richt. * ''Arisarum forbesii'' Schott * ''Arisarum balansae'' Schott == In Corsica == [[File:Arisarum vulgare Mallorca 005.jpg|left|200px]] A ghjallina hè cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata "l'[[alusi]]" o a "[[lumirella]]". In a machja, hè assuciata à spessu incù l'[[appicicamanu]], l'[[uvetta]], u [[fior' di cuccu]], l'[[orechja di porcu]] o u [[listincu]] (Gamisans 1993). == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse'', Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) ==Ligami== * [http://www.balogna.sitew.com/Observations_et_definitions.C.htm#Observations_et_definitions.C A flora di Balogna] ==Da vede dinù== * a [[ghjallina]] [[Categoria:Araceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 7jgom2ayi68ax8c5tmr23536kz21o6i Vaddedoria 0 13619 214351 2010-04-30T14:58:38Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Codaruina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Codaruina]] jk0nt2iot9dj5daho9wcunyiohgych0 Arisarum vulgare 0 13620 214359 2010-04-30T15:27:29Z Paulu 58 hà mossu [[Arisarum vulgare]] à [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] jlc1olqqzhpapcgovoygtmhv8obezly Lumirella 0 13621 214365 2010-04-30T15:30:41Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]] jlc1olqqzhpapcgovoygtmhv8obezly Sardu gadduresu 0 13622 214466 2010-04-30T17:20:19Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Gadduresu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Gadduresu]] qb6i7oegvthlbc8rxqya3dexoqc0vp1 Zecca 0 13623 214479 2010-04-30T18:31:03Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Zicca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zicca]] 8prklp05z0g2pr1jfg3o5rn7vl5kbt1 Piemonti 0 13624 214517 214516 2010-04-30T20:44:44Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Piemonte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Piemonte]] ec1dlihj966b0ovf356pktzmfrit3al Orechja di porcu 0 13625 214680 2010-05-01T10:26:52Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Arechja di porcu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Arechja di porcu]] 9imro0tnf5jppw0h9zj0bvfyi2ild5c Brasili 0 13627 215519 2010-05-03T16:04:46Z 90.14.112.135 Reindirizzamentu à [[Brasile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Brasile]] 0p2cbi1i49l5wey8wc49lr4a2fm2pdf Ivanu Colonna 0 13628 352217 332852 2015-11-30T16:24:47Z 213.41.237.78 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki '''Ivanu Colonna''' hè un'indipindentista [[Corsica|corsu]] militanti, cundannatu parchè pudaria essa l'autori di l'omicidiu di u Prifettu francesu [[Claude Érignac]] u [[6 di frivaghju]] [[1998]] à [[Aghjacciu]]. ==Biugrafia== Natu u [[7 d'aprile]] [[1960]] à [[Aghjacciu]], si stabilisci cù a famiglia, in [[1975]], à [[Nizza]] induv'e Ghjuvan-Ugu Colonna (u so babbu), à l'epica prufissori d'aducazioni fisica, era statu trasfiritu. Dopu avè ottenutu u baccalauriatu D'Ivanu Colonna cumincia à studià pè avè la listessa prufissione di u so babbu ma abbandona i studi è torna in [[Corsica]] in [[1981]]. Si stabilisci à [[Carghjesi]], induve addeva [[Capra|capri]]. Militeghja in muvimenti naziunalisti [[Corsica|corsi]] vicini à u [[FLNC]]. Hè suspittatu d'avè participatu in quessu periudu à numarosi attintati, ma a so participazione ùn fù mai dimustrata. In [[1990]], à l’epica di l'inquadramentu di i militanti di u [[FLNC]] in Canal Historique, Canal Habituel è Resistenza, pari chì faci un passu in daretu rispettu à u muvimentu naziunalistu. ==Giandarmaria di Pitrusella== Ivanu Colonna deve risponde d'assuciazioni di dilinquenti cù fini tarruristichi pà l’attaccu di a giandarmaria di [[Pitrusedda|Pitrusella]] ([[Corsica suttana|Corsica subrana]]) in [[1997]], in u cursu di a quali fù arrubbata l’arma utilizata dopu pè tumbà u prifettu francese Claude Erignac. [[Categoria:Biugrafia|Colonna, Yvan]] [[Categoria:Corsica|Colonna, Yvan]] lrz2n2v32np6apq9sc6wsrsd5eqm90u Template:Ghjustizia pà Ivanu Colonna 10 13629 215800 215799 2010-05-04T03:26:58Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki <div style="float: left; border: solid #99B3FF 1px;"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#E0E8FF" | style="width:45px;height:45px;background:#99B3FF;text-align:center;font-size:14pt" | '''[[Image:Liberty for Yvan Colonna.jpg|120px]]''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" | Dumandu a ghjustizia pà [[Ivanu Colonna]], u pastori corsu di [[Carghjesi]] chì fubbi cundannatu, senza provi validi, da i ghjudici [[Francia|francesi]]. |}</div> sdtr31k4rwh9aj3pablivb9uh07gga0 Gattu bardu 0 13630 215778 2010-05-04T02:43:42Z Sarvaturi~cowiki 188 hà mossu [[Gattu bardu]] à [[Gattubardu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gattubardu]] fgut9014ypk982tdz7z2qelrfy8skbg Corsipedia 0 13631 362917 362916 2019-07-09T01:19:02Z Jun Misugi 295 icona wikitext text/x-wiki [[File:Wikipedia-logo-v2-co.svg|right|251px|thumb|U logo di a Corsipedia]] [[File:ISO 639 Icon co.svg|right|251px|thumb|Icona pè a lingua corsa]] '''Corsipedia''' hè un nome micca ufficiale pè a versione di a '''Wikipedia in lingua corsa''' (nome ufficiale). Ella hè chjamata '''cowiki''' dinò. Hè stata criata u [[9 di decembre]] [[2003]]. Cum'è tutte l'altre Wikipedie in tutte l'altre lingue si tratta d'un'enciclopedìa lìbera è gratisi. Ognunu chi vole, pò participà è cuntribuì cun u so sapè. U nome Corsipedia hè inspiratu da a [[Galipedia]], a versione di Wikipedia in [[lingua galiziana]]. U prupòsitu particulare d'issu prugettu hè di prumove a [[lingua corsa]] è di fà cunnosce l'ìsula di [[Còrsica]] nantu à internet è in u mondu. Sinu à oghje, a Wikipedia in lingua corsa tene [[Special:Statistics|{{NUMBEROFARTICLES}}]] artìculi. U nùmeru d'utilizatori registrati attuale hè di [[Special:Statistics|{{NUMBEROFUSERS}}]]. Ma hè moltu diffìciule d'indicà u nùmeru d'utilizatori (o participanti) chi ponu cuntribuì cum'è autori d'artìculi rispettivamente chi pàrlanu corsu daveru, perchì assai chi cuntribuìscenu cum'è autori ùn sò micca registrati o ùn indichèghjanu micca e so cunniscenze di corsu nant'à e so pàgine d'utilizatore. Attualmente (9 di lugliu 2019) ci sò '''29''' utilizatori chi indichèghjanu ch'elli ponu cuntribuì in lingua corsa, di i quali '''16''' incun un nivellu elementare, '''9''' cù nivellu mezu è '''1''' cù nivellu avanzatu; '''3''' antri participanti indichèghjanu ch'elli hanu u corsu cum'è lingua materna. (Trè d'issi vintinove participanti corsòfoni hanu dinù qualchì cunniscenza di u [[sassarese]] è unu di u [[gallurese]], e dette varietà corsosarde.) Siente u nùmeru d'artìculi, a Corsipedia appartene à e 180 più grande Wikipedie, d'un tutale di 304. Attualmente (9 di lugliu 2019), hè a 171ima più grande Wikipedia. Ma questa ùn hè micca un indicatore pè a qualità. Esiste ancu un prugettu surella in a varietà sassaresa chi si chjama [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc '''Vichipedìa - L'enzicropedìa lìbbara in linga sassaresa'''], ma chi hè torna un prugettu di prova. == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Corsipedia Leghje istu artìculu in a Wikipedia sassaresa] [[Categoria:Wikipedia]] h95vuy4nk6wmf6xbyj34557mbfuiahv Còrsica 0 13632 216029 2010-05-05T19:38:53Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corsica]] icm6jpgcnzo5koifm4d8yku7kl8h7td Galipedia 0 13633 361738 357496 2019-02-19T12:14:23Z Jun Misugi 295 attualizata wikitext text/x-wiki [[File:Wikipedia-logo-v2-gl.svg|thumb|U logo di a Galipedia]] A '''Galipedia''' hè a versione di Wikipedia in [[lingua galiziana]]. Hè stata creata u [[8 di marzu]] [[2003]]. Cum'è tutte l'altre Wikipedia in tutte l'altre lingue si tratta d'un'enciclopedìa lìbera è gratisi. Ognunu chi vole pò participà è cuntribuisce cun u so sapè. U nome di a "[[Corsipedia]]", a versione di Wikipedia in [[lingua corsa]], hè inspiratu da u nome "Galipedia". Attualmente, a Wikipedia in lingua galiziana hà più di '''154.000''' artìculi (ferraghju 2019). [[Categoria:Wikipedia]] p2eaae934n1k0zmwxk73cs5pcgtws21 Sicipedia 0 13634 361737 351593 2019-02-19T12:12:45Z Jun Misugi 295 attualizata wikitext text/x-wiki A '''Sicipedia''' hè a virsioni di Wikipedia in [[lingua siciliana]]. Hè stata criata d'[[uttrovi]] [[2004]]. Com'è tutti l'altri Wikipedia in tutti l'altri lingui si tratta d'un'enciclupedìa lìbara è gratisi. Ugnunu chi voli pò participà è cuntribuiscia incù lu so sapere. U nome Sicipedia veni di i parulli "'''''sici'''lianu''" è "''Wiki'''pedia'''''". Attualmenti, a Sicipedia teni più di '''26.000''' artìculi (ferraghju 2019). [[Categoria:Wikipedia]] bxrvog1dnw8bd0145sguco2y34cv5az 2010 0 13635 339642 339410 2014-09-23T06:24:13Z Varlaam 3337 Annullata la modifica 339410 di [[Special:Contributions/Botu|Botu]] ([[User talk:Botu|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''2010''' {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1980|1990|2000|2010|2020|2006|2007|2008|2009|2010|2011|2012|2013|2014}} == Evenimenti == == Nascite == == Morti == == In Corsica == == Riferimenti == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Ligami == [[Category:Anni di u XXI seculu|#]] 2sem1mfapi16o0geefzqq93t1zkjb9q Lucien Auguste Letteron 0 13636 333182 325820 2014-03-23T14:34:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U canonicu Lucien Auguste Letteron, (1844-1908) fù un'prete è sopratuttu un'[[storianu]] di a Corsica. Profissore à un Liceu di Bastia tuttu u so bellu tempu è per a ricerca è a publicazione di vechji documenti. Fù u fundatore in lu 1880 di a "Société des sciences historiques et naturelles de la Corse" è l'annu sequentu di u Bulletinu di a Società. U canonicu Letteron hà u so carrughju in [[Bastia]]. [[Categoria:Storiani]] kynnx34yo3hpmuna3it498ehr3xts61 Amarantu 0 13637 351217 331442 2015-07-16T11:40:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'amarantu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Amaranthus_retroflexus_bgiu.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">L'amarantu |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amarantaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Amaranthus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Amaranthus retroflexus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Amaranthus_retroflexus_flower1.jpg|250px|A ]] |----- |} L'Amarantu (''[[Amaranthus retroflexus]]'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Amarantaceae]]. Hè alta 30 cm à 1 m. U fustu hè pilosu è accade ch'ellu fussi russicciu. Fiurisce da [[lugliu]] à [[sittembre]]. I fiori sò verdi. L'amarantu sparisce sopra à 600 metri. A sessualità di l'amarantu hè monoica. L'amarantu hè urighjinariu d'[[America]] è u so areale si stende assai. Parechji sinonimi d' ''Amaranthus retroflexus'' sò: * ''Amaranthus bulgaricus'' Kovalev * ''Amaranthus delilei'' Richt. & Loret * ''Amaranthus strictus'' Ten. * ''Amaranthus texidoris'' Sennen & Gonzalo * ''Amaranthus tremolsii'' Sennen & Gonzalo * ''Galliaria scabra'' Bubani == In Corsica == [[File:Amaranthus_retroflexus_full1.jpg|left|200px]] L'Amarantu hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu l'[[amaranta]]. Hè cunsideratu cum'è una spezia invasiva, chì pò esse priculosa per e spezie endemiche di [[Corsica]]. == Referenze == * Gamisans, J. è Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di [[Corsica]] - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: [[Geneva]] (in [[lingua francese|francesu]]) == Ligami == * [http://www.balogna.sitew.com/mois_de_juillet_a_novembre.G.htm#mois_de_juillet_a_novembre.G E piante di Balogna] * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=75 E piante invasive di Corsica - OEC] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Amarantaceae]] glx2pe0j8qeefo741ynyvcwduhe3bkd Amaranthus retroflexus 0 13638 216165 2010-05-07T15:46:58Z 90.9.227.152 Reindirizzamentu à [[Amarantu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Amarantu]] qyd2ilu3lspb148f8bzpa0tgu8nt7mq Template:Utilizatore gl-3 10 13639 335349 216194 2014-03-23T18:02:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Lingua galiziana|gl]] | text=Este usuario pode contribuír cun nivel '''[[:Category:Utilizatore gl-3|avanzado]]''' de '''[[:Category:Utilizatore gl|galego]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore gl-3|{{PAGENAME}}]]<noinclude> o5mnkhdpqqcgz8bwce6ijy6ciy791hs Categoria:Utilizatore gl-3 14 13640 335837 216216 2014-03-23T18:15:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore gl| 3]] eub50or4ddsn9tpi3ho1puogkailwmf Amaranta 0 13643 216269 2010-05-08T10:35:34Z 90.9.227.152 Reindirizzamentu à [[Amarantu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Amarantu]] qyd2ilu3lspb148f8bzpa0tgu8nt7mq Tromsu 0 13646 363678 350460 2019-10-03T03:56:25Z Gerd Eichmann 13835 image added wikitext text/x-wiki [[File:Tromsoe-04-Bruecke-1975-gje.jpg|thumb|upright=1.2|Tromsø]] '''Tromsu''' (''Tromsø'' in [[lingua nurvegese]] è ''Romsa'' in [[lingua sami]]) hè a settima cità di a [[Nurvegia]] incù una pupulazioni di circa 53.622 abitanti. Hè a cità incù più di 50000 abitanti più a [[nordu]] di u mondu. Hà a [[Cristianisimu|diocesi catolica]], a distileria è u parcu [[pianta|botanicu]] più a [[nordu]] di u mondu. Pare dinù chì aghja u [[Burger King]] più settentriunale di u mondu. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Nurvegia]] gugqic2a2epsbikkc5g5aw1e15knvdu Galizianu-Purtughese 0 13649 343244 343243 2015-05-07T15:04:36Z Breogan2008 4712 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Idioma galaicoportugués.png|thumb|250px]] '''Galizianu-purtughese''' (in galizianu: ''galego-portugués'' o ''galaico-portugués''; in purtughese: ''galego-português'' o ''galaico-português'') hè u tèrmine pè a lingua d'orìgine stòrica di e dùie lingue oghjinche [[lingua galiziana|galizianu]] è [[lingua purtughese|purtughese]]. Fù una [[lingue rumanze|lingua rumanza]] di u sottugruppu [[lingue rumanzu-occidentali|rumanzu occidentale]] - è più precisu - [[lingue iberurumanze|iberurumanzu]]. Si face ancu usu di u tèrmine galizianu-purtughese pè un'astru pìcculu sottugruppu chì cunsiste in e trè lingue purtughese, galizianu è [[a Fala]]. == Da vede dinò == * [[A Fala]] * [[Lingua galiziana]] * [[Lingua purtughese]] [[Categoria:Lingua rumanza|Galizianu-Purtughese]] nwqbk6j9hmx6cxxgzzabj3l52pawu5g Galizianu-Portughese 0 13650 216546 2010-05-11T20:18:08Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Galizianu-Purtughese]] 7c12p9v73r0937pwc709letih73iqt1 Galizianu-Purtughesu 0 13651 216551 2010-05-11T20:41:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Galizianu-Purtughese]] 7c12p9v73r0937pwc709letih73iqt1 A Fala 0 13652 350861 331242 2015-07-09T14:04:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua fala''' (o semplicemente '''a Fala''') hè una [[lingue romanze|lingua romanza]] chì hè parlata in e cumune di [[San Martín de Trevejo]], [[Eljas]] è [[Valverde del Fresno]] in a detta [[Valle de Jálama]] in u [[nordu]][[uvestu|veste]] di a [[provincia di Cáceres]] in [[Spagna]], vicinu à a fruntiera di u [[Purtugallu]]. In tutte 'sse cumune ci hè un dialettu propiu. Ci sò frà 6.000 è 10.500 locutori di a Fala, frà i quali 4.500 è 5.500 vìvenu in l'aghja di diffusione. Incù lu [[lingua portughese|portughese]] è lu [[lingua galizziana|galizzianu]], a lingua fala face parte di un pìcculu sottugruppu ind'u [[lingue iberurumanze|iberurumanzu]], chjamatu [[Galizianu-Portughese|galizianu-portughese]]. == Ligami == *[http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=fax Ethnologue report for the Fala] [[Categoria:Lingua rumanza|Fala]] 4odnep1va5yj1f921hxjwe4tguaiy8b Lingua fala 0 13653 216571 2010-05-11T22:36:53Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Fala]] bwmxrer3r0ye8urcinyzjxmjzggokio Lingua mirandesa 0 13654 333105 325826 2014-03-23T14:32:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} La '''lingua mirandesa''' o '''mirandese''' (in mirandesu: ''mirandés'' o ''lhéngua mirandesa'') hè una [[lingue rumanze|lingua rumanza]] parlata in lu nordeste di lu [[Purtugallu]], vicinu à la fruntiera [[Spagna|spagnola]]. Ci sò à l'incirca 15.000 finu à 17.000 lucutori. == Ligami == * [[:mwl:|Wikipedia in mirandesu]] [[Categoria:Lingua rumanza|Mirandesu]] iuzg8q90ir92k4z9d6dlrx4xx96dou5 Lingua mirandese 0 13655 216637 2010-05-12T22:55:10Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua mirandesa]] q40vgnqq3mcdct5kafe6amlau5gmnsl Brasiguayos 0 13656 325821 257988 2013-03-09T02:26:59Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 6 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q899077]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Brasiguayos''' (da u [[lingua spagnola|spagnolu]]) o '''brasiguaios''' (ancu '''brasilguaios''', da u [[lingua portughese|portughese]]) hè u nome pè i brasiliani in [[Paraguay]] rispettivamente i paraguayani d'orìgine brasiliana chi vìvenu soprattuttu in i dipartimenti [[Canindeyú]] è [[Alto Paraná]] in u sudeste di u paese, vicinu à a fruntiera cù [[Brasile]]. Ci sò frà 350.000 è 500.000 brasiguayos. A so lingua materna (o a so prima lingua) hè suvente u portughese. 75gsjh6ofg8knx7mw1p99onvxnmg5l1 Template:Utilizatore scn-4 10 13657 335378 216712 2014-03-23T18:03:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #6EF7A7 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#C5FCDC" | style="width:45px;height:45px;background:#6EF7A7;text-align:center;font-size:13pt" | '''[[lingua siciliana|scn]]-4''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" | St'utenti canusci lu '''[[:Category:Utilizatore scn|sicilianu]]''' quasi comu la sò '''[[:Category:Utilizatore scn-4|lingua matri]]'''.[[Categoria:Utilizatore scn|{{PAGENAME}}]][[Categoria:Utilizatore scn-N|{{PAGENAME}}]]</td> |}</div> ejcv7rvruty5x9w38w2e7k25maoucbb Categoria:Utilizatore scn 14 13658 335876 216713 2014-03-23T18:16:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatori per lingua|scn]] coen6v3agj10joyrrxt6uz1rjr1k9tn Template:Utilizatore es-5 10 13659 335337 216714 2014-03-23T18:02:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99B3FF 1px;margin:1px"> {| cellspacing="0" style="width:238px;background:#FF8C69" | style="width:45px;height:45px;background:#FF0000;text-align:center;font-size:14pt" | '''[[lingua spagnola|es]]-5''' | style="font-size:8pt;padding:4pt;line-height:1.25em" | Este usuario usa el '''[[:Category:Utilizatore es|español]]''' a nivel '''[[:Category:Utilizatore es-5|profesional]]'''.[[Categoria:Utilizatore es|{{PAGENAME}}]][[Categoria:Utilizatore es-5|{{PAGENAME}}]] |}</div> gssqa5l9ncw6r0smt9k7rf3d5kf74j7 Aquisgrana 0 13660 362255 351271 2019-05-30T22:04:46Z Chumwa 5515 +map wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Karte Aachen Stadtbezirke.png|thumb]] '''Aquisgrana''' (da l'[[lingua italiana|italianu]]; in [[lingua francese|francese]]: '''Aix-la-Chapelle'''; in [[lingua tedesca|tedescu]]: '''Aachen''' o ancu '''Bad Aachen''') hè una cità in [[Germania]] incù più di 250.000 abitenti, vicinu à e fruntiere cù la [[Bèlgica]] è li [[Paesi Bassi]]. A superficia hè di 160 km². Dapoi u [[1890]], quandu a cità hà avutu più di 100.000 abitenti, Aquisgrana hè cunsiderata cum'è a grande cità a più [[uvestu|occidentale]] di u paese. Hè una vechja, un'antica cità incù una storia assai longa. Si tratta d'una fundazione di l'antichi Rumani. Hè cunnusciuta pè u so riccu patrimoniu culturale è [[architittura|architettònicu]]. Aquisgrana hà un [[vescu]] è una scola tècnica. == Geugrafìa == [[File:Ac lousberg.JPG|thumb|450px|Vista nantu à Aquisgrana, 2009]] Aquisgrana hè situata in u dettu [[land]] (statu federale) di [[Nordu Renu-Westfalia]], à a [[trìplice fruntiera]] di [[Germania]]-[[Bèlgica]]-[[Paesi Bassi]]. A lunghezza di a fruntiera di a cità hè di 87,7 chilòmetri, di i quali 23,8 km cun a [[Bèlgica]] è 21,8 km cù i [[Paesi Bassi]]. === Toponimìa === Ci sò parechji toponimi per a cità di Aquisgrana. In [[lingua corsa]], lu nome ''Aquisgrana'' da u [[lingua taliana|talianu]] hè storicamente lògicu, ma oghje, perchì a [[Còrsica]] face parte di u [[statu francese]] è ci hè una grande influenza di a [[lingua francese]] nant'à a [[lingua corsa]], u nome [[lingua francese|francese]] ''Aix-la-Chapelle'' hè ancu, forse più cunnusciutu. {| class="wikitable sortable" ! Lingua !! Nomu !! class="unsortable" | Prununcia in [[Alfabetu funeticu internaziunali|AFI]] |- | [[lingua tedesca|tedescu]] | Aachen |{{IPA|[ˈaːxən]}} |- | [[lingua germànica antica|germànicu]] | Ahha | {{IPA|['axa]}} |- | [[lingua taliana|talianu]] (è [[lingua corsa|corsu]]) | Aquisgrana | {{IPA|[akwizˈɡɾaːna]}} |- | [[lingua francese|francese]] | Aix-la-Chapelle | {{IPA|[ˌɛkslaʃaˈpɛl]}} |- | [[lingua greca antica|grecu anticu]] | Ἀκυΐσγρανον | {{IPA|[akyːˈisɡranon]}} |- | [[lingua latina|latinu]] | Aquīsgrānum | {{IPA|[ˌakwiːsˈgʁaːnum]}} |- | [[lingua limburghese|limburghese]] | Aoke | {{IPA|[ˈɔkə]}} |- | [[lingua lussemburghese|lussemburghese]] | Oochen | {{IPA|[ˈɔːxən]}} |- | [[lingua neerlandese|neerlandese]] | Aken | {{IPA|[ˈaːkən]}} |} [[Categoria:Cità di a Germania|Aquisgrana]] sormfktxaj2k9ewvvurv7i3iv799fjf Categoria:Cità di a Germania 14 13661 360320 360075 2018-10-20T06:00:07Z YiFeiBot 9044 Retrait de 1 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q9723961]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Germania]] [[als:Kategorie:Ort (Dütschland)]] [[an:Categoría:Localidatz d'Alemanya]] [[ang:Flocc:Þēodisc burg]] [[ar:تصنيف:مدن ألمانيا]] [[bar:Kategorie:Ort in Deutschland]] [[be-x-old:Катэгорыя:Гарады Нямеччыны]] [[cy:Categori:Dinasoedd yr Almaen]] [[de:Kategorie:Ort in Deutschland]] [[en:Category:Cities in Germany]] [[es:Categoría:Localidades de Alemania]] [[fa:رده:شهرهای آلمان]] [[fy:Kategory:Plak yn Dútslân]] [[gv:Ronney:Baljyn 'sy Ghermaan]] [[he:קטגוריה:גרמניה: ערים]] [[hsb:Kategorija:Sydlišćo w Němskej]] [[li:Categorie:Plaatsj in Duutsjlandj]] [[nds-nl:Kattegerie:Plaotse in Duutslaand]] [[nl:Categorie:Plaats in Duitsland]] [[no:Kategori:Byer i Tyskland]] [[pms:Categorìa:Sità alman-e]] [[ro:Categorie:Oraşe în Germania]] [[simple:Category:Cities in Germany]] [[sv:Kategori:Orter i Tyskland]] [[tl:Kaurian:Mga lungsod sa Alemanya]] [[tr:Kategori:Almanya'daki şehirler]] [[uk:Категорія:Міста Німеччини]] [[vi:Thể loại:Thành phố Đức]] 4jab0n1ezeryeh0550gd7vbdixd7ia9 Bèlgica 0 13664 216796 2010-05-14T19:58:56Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Belgica]] aqe59do6aftyyacwdo2bjp22tn8o0vn Zolfanu 0 13665 216801 2010-05-14T21:12:07Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Zolfu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zolfu]] 5ma9dn2lw259xw4se55sm2og997un8u Trìplice fruntiera 0 13666 362697 339903 2019-07-01T20:51:07Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Una '''trìplice fruntiera''' hè un puntu geugràficu induve si scòntranu e fruntiere di trè territorii distinti, per esempiu a fruntiera cumuna di trè paesi, trè [[statu|stati]] distinti, o ind'un paese a fruntiera cumuna di trè [[regione]], [[pruvincia|pruvincie]], [[statu federale|stati federali]], [[dipartimentu|dipartimenti]] ecc. [[File:Tripoint of borders between Israel-Syria and Jordan.jpg|miniatura]] [[Categoria:Giugrafia|Trìplice fruntiera]] ms2js7vk4az592ujcs1zg9pvxc7erkx Triplice fruntiera 0 13667 216857 2010-05-15T18:29:51Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Trìplice fruntiera]] ae3zpnb6j9mxf14mq63ip6yq2yjhpjq Nordu Renu-Westfalia 0 13670 349013 333624 2015-07-06T12:46:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Nordu Renu-Westfalia''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Nordrhein-Westfalen'') o '''Nord Renu-Westfalia''' hè un [[land]] (statu federale) di [[Germania]]. ==Da vede dinò== *[[Minden]] [[Categoria:Land di a Germania|Nordu Renu-Westfalia]] 24h5wpjs7599yyj2276diipcrbutnv7 File:Map of Corsica.svg 6 13671 216970 2010-05-17T12:45:11Z 80.14.151.170 Pagina nova: viva corsica '''Bold text''' wikitext text/x-wiki viva corsica '''Bold text''' inkrwiz8jh2w4956lhvb3oiv4eeg2e7 Diu vi salve Regina 0 13673 217427 217385 2010-05-19T15:01:38Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Diu vi salvi Regina]] plqlbmnycrk435ximqrj99hwpy01pzq Land 0 13674 362668 354081 2019-07-01T20:49:15Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} * Una divisione territuriale è amministrativa di a [[Germania]]: [[Land (Germania)]] * Una divisione territuriale è amministrativa di l'[[Austria]]: [[Land (Austria)]] [[Categoria:Giugrafia|Land]] 12rsjsf2vdce7jxd1ykfmdlhql6713a Dipartimentu (Francia) 0 13675 337210 332270 2014-08-28T07:00:41Z Culex 7926 categoria wikitext text/x-wiki {{c}} Un '''dipartimentu''' hè una divisioni politica di a [[Francia]]. A Francia teni 100 dipartimenti. A [[Corsica]] teni dui dipartimenti: * [[Corsica Suprana]] * [[Corsica Suttana]] [[Categoria:Francia]] [[Categoria:Pulitica]] hyl7xo4veo5xoyecv3upy5fs230fer9 Land (Germania) 0 13676 332984 325831 2014-03-23T14:30:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Un '''land''' o '''Land''' (direttamente da a parolla [[lingua tedesca|tedesca]] ''Land'' o ancu ''Bundesland'') hè una divisione territuriale, pulìtica è amministrativa di a [[Germania]], cumparèvule à un [[statu federale]]. U Statu tedescu si cumpone di 16 ''Länder'' o ''Bundesländer'' (plurale). [[Categoria:Germania]] ahfnth8xyd0ou0tqpyz22kc0st59q72 Land (Austria) 0 13678 336487 332983 2014-05-21T07:25:16Z TUBS 3377 (Script) [[commons:COM:FR|File renamed]]: [[File:States in Austria (states labeled).svg]] → [[File:Austria, administrative divisions - de-.svg]] #6 harmonization wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Austria, administrative divisions - de-.svg|thumb|400px|I nove ''Länder'' (stati federali) di l'Austria (cù li nomi tedeschi)]] Un '''land''' o '''Land''' (direttamente da a parolla [[lingua tedesca|tedesca]] ''Land'' o ancu ''Bundesland'') hè una divisione territuriale, pulìtica è amministrativa di l'[[Austria]], sìmule à un [[statu federale]]. U Statu austrìacu hè cumpostu di 9 ''Länder'' o ''Bundesländer'' (plurale). [[Categoria:Austria]] 7eb30dewrqdd0kogx2hmq4uqiewlyj2 Sardu gallurese 0 13679 217747 2010-05-22T15:06:41Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Gadduresu]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Gadduresu]] 7dg39ak5xgqh0kepi2i02ry7if4rc7e Tempiu Pausania 0 13680 217758 2010-05-22T15:34:27Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Tempiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tempiu]] 32xguy3csqwur0fdsfbzal97mn4ls8h Galizianu-portughese 0 13682 217838 2010-05-23T17:31:44Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Galizianu-Purtughese]] 7c12p9v73r0937pwc709letih73iqt1 Villanova (Corsica) 0 13683 351997 351889 2015-10-18T16:05:35Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Beddanova]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Beddanova]] h9u87mav1w8un1hbtv2to3025zpq1m1 Napulionu 0 13684 217847 2010-05-23T17:50:46Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Napulione Buonaparte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Napulione Buonaparte]] 0h57iw5s01wnuse37pv0uuklnji27tv Corsica di u Sudu 0 13685 336573 217850 2014-06-01T12:55:05Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pumonti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pumonti]] scauek4ccm1opoij8rr0pza3eayr06a Corsica di u Nordu 0 13686 336574 217851 2014-06-01T12:55:10Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pumonti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pumonti]] scauek4ccm1opoij8rr0pza3eayr06a Paulu Matteiu Di a Fuata 0 13687 217855 2010-05-23T17:56:54Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Paulu Matteiu Della Foata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Paulu Matteiu Della Foata]] h2rye1svc6pdwl40pqph018a1vocuvg Ripublica di Ghjenuva 0 13689 336151 217866 2014-04-19T12:58:19Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Gènuva]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gènuva]] bn8ph37rwwpmpy0r4tbwl3ar4uefejs Ghjenuva 0 13690 336152 217867 2014-04-19T12:58:24Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Gènuva]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gènuva]] bn8ph37rwwpmpy0r4tbwl3ar4uefejs Bunifaziu (Corsica) 0 13691 217873 2010-05-23T19:27:04Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bunifaziu]] l1b4n7ldfnch9lq4ieyk4evbo0ipxy4 Mari Meditarraniu 0 13693 217900 2010-05-23T20:10:39Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Mari Tarraniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mari Tarraniu]] 1nuznxhrmq6uhtd6uoysu9flwajz8nb Spagnolu latinumericanu 0 13694 334454 252312 2014-03-23T15:00:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} U '''spagnolu latinumericanu''' (o '''spagnolu latinu-mericanu''', '''latinuamericanu''' o '''latinu-americanu''') hè un tàrmini ghjinarali par tutti li variità di a [[lingua spagnola]] in l'[[America Latina|Amèrica Latina]]. Ùn hè micca una sola certa forma di u spagnolu. Esìstini mori varienti di'ssa lingua, si pò guasi dì, una in ogni paesu di i [[Amèrica centrale|Mèrichi cintrali]] è [[Amèrica meridiunale|miridiunali]], talvolta cù grandi sfarenzi da un paesu à l'astru. Ma hè una denominazioni adattata à u fattu chè ci sò puru assai sumiglianzi frà i diversi variità è punti cumuni chì sò caratterìstichi pà a lingua spagnola in Amèrica Latina in ghjinarali. == Vocabulariu == In u spagnolu latinumericanu assai parulli è sprissioni si distìnguini da lu spagnolu di a Spagna. Spessu, i spagnoli cunnòscini è capìscini ancu i detti latinu-americanìsimi, di i quali mori vènini difatti di lu spagnolu (o castillanu) anticu. Ogni tantu, si pò ricunnoscia parulli da u [[lingua purtughesa|purtughesu]] o lu [[lingua taliana|talianu]] chì hani avutu (è hani), dipendenti di u paesu è a righjoni, qualchì influenza à u spagnolu in Amèrica. Eccu un tavellone di comparazioni cù alcuni esempii: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Spagnolu latinumericanu]] || [[lingua spagnola|Spagnolu]] (Spagna) || [[lingua purtughesa|Purtughesu]] || [[lingua taliana|Talianu]] || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''el carro''' ||'''el coche''' ||'''o carro''' ||'''la macchina''' ||''a/la vittura'' |----- ||'''el fósforo''' ||'''la cerilla''' ||'''o fósforo''' ||'''il fiammifero, il zolfanello/solfanello''' ||''u/lu fiammiferu, u/lu fulminante/fulminente, u/lu zulfanellu/zolfanellu'' |----- ||'''el estacionamiento''' ||'''el aparcamiento''' ||'''o estacionamento''' ||'''il parcheggio''' ||''u/lu parcheghju/parcaghju'' |----- ||'''la valija''' ||'''la maleta''' ||'''a mala''' ||'''la valigia''' ||''a/la valisgia'' |----- ||'''la banana''' ||'''el plátano''' ||'''a banana''' ||'''la banana''' ||''a/la banana'' |----- ||'''la aeromoza''' ||'''la auxiliar de vuelo, la azafata (de vuelo)''' ||'''a hospedeira (de bordo),''' in u Brasile: '''a aeromoça''' ||'''l'assistente''' (f) '''di volo, la hostess''' ||''a/la stivardia'' |} == Da veda dinù == * [[Spagnolu argentinu]] * [[Spagnolu rioplatense]] [[Categoria:Spagnolu latinuamericanu|!]] 0dzsckyx6cgn0442lga4645w7zqdcki Amèrica meridiunale 0 13695 217934 2010-05-24T00:20:08Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[America meridiunale]] hejg0tdp6tmk5lya1jmtm0c6cxdk5u3 Categoria:Spagnolu latinuamericanu 14 13696 335750 217954 2014-03-23T18:14:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di a lingua spagnola|Latinu-mericanu]] iz5od9ne2quv6tlzw2xfrl6g1p5h0lp Spagnolu latinu-mericanu 0 13697 217957 2010-05-24T10:00:03Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spagnolu latinumericanu]] p7kymtxkkag3tvcbnz2lwaibl1rjjcu Spagnolu argentinu 0 13698 334452 217999 2014-03-23T15:00:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''spagnolu argentinu''' (o '''arghjintinu''') hè a variante di a [[lingua spagnola]] chi hè parlata in [[Argentina]]. Appartenente à u cusiddettu [[spagnolu rioplatense]], a forma argentina di u castiglianu (spagnolu) s'assumiglia moltu à quelle di [[Uruguay]] è [[Paraguay]]. == Vucabulariu == Cum'è in tutta l'[[Amèrica Latina]], ancu in Argentina, u vucabulariu si distingue suvente di quellu di u spagnolu auropeiu. Altre parolle è spressione sò cunnisciute tantu in [[Spagna]] ch'è in [[Argentina]], ma sò usate più frequentemente o sò più tìpiche pè u castiglianu d'Argentina (o d'Amèrica Latina in generale). Talvolta, si ricunnosce influenze di u [[lingua taliana|talianu]] o [[lingua purtughese|purtughese]]. Qualchì esempiu: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Spagnolu argentinu]] || [[lingua spagnola|Spagnolu]] (Spagna) || [[lingua purtughese|Purtughese]] || [[lingua taliana|Talianu]] || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''el auto, la máquina''' ||'''el coche''' ||'''o carro''' ||'''la macchina''' ||''a/la vittura'' |----- ||'''lindo''' ||'''bonito, guapo, hermoso''' ||'''lindo, belo''' ||'''bello''' ||''bellu/beddu'' |----- ||'''la manteca''' ||'''la mantequilla''' ||'''a manteiga''' ||'''il burro''' ||''u/lu butiru'' |----- ||'''laburar''' ||'''trabajar''' ||'''trabalhar''' ||'''lavorare''' ||''travaglià/travaddà'' |----- ||'''tomar''' ||'''coger''' ||'''tomar''' ||'''prendere''' ||''piglià/piddà'' |----- ||'''la banana''' ||'''el plátano''' ||'''a banana''' ||'''la banana''' ||''a/la banana'' |----- ||'''la birra''' ||'''la cerveza''' ||'''a cerveja''' ||'''la birra''' ||''a/la biera'' |} [[Categoria:Spagnolu latinuamericanu|Argentinu]] iczmdkf2rnzhbmppczohukv3i7ctdx0 Alvar Aalto 0 13699 354812 354811 2016-08-23T10:14:31Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Alvar-Aalto-1976.jpg|thumb|150px |Alvar Aalto - 1976]] '''Alvar Aalto''' (3 [[Ferraghju]] [[1898]] - 11 [[Maghju]] [[1976]]) hè statu un [[architittura|architettu]] [[Finlandia|finlandese]]. [[Categoria:Architettu|Aalto]] [[Categoria:Finlandese|Aalto]] [[Categoria:Finlandia]] 9jgekbpen2jjyaaacxb8ffdfe912us4 Le Corbusier 0 13700 333032 217990 2014-03-23T14:31:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Charles-Édouard Jeanneret-Gris''' (La [[Chaux-de-Fonds]], 1887-[[Roquebrune-Cap-Martin]], 1965) hè statu un architettu francese. Da u 1920 hà pigliatu u nome '''Le Corbusier'''. [[Categoria:Architettu|Le Corbusier]] l14dn8u8too4ehnd1wv4k032y4mh0ew Aare 0 13701 350891 350890 2015-07-09T15:20:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Aare river in Bern.jpg|thumb|350px|U fiume d'Aar in a cità di [[Berna]]]] L''''Aare''' o l''''Aar''' hè un [[fiume]] in a [[Svìzzera]]. Hè longu 288 km (secondu antri riferimenti ancu 295 km). In u passatu l'Aare hè statu un impurtante [[fiume]] di tràficu. mzdtptg5d4yg7kuy4n5idzau6q8pdht Svìzzera 0 13702 336382 218076 2014-05-11T17:31:07Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sguìzzera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sguìzzera]] tasczuclzzhwbfpw8z9k6j8ahjk5mh2 Aar 0 13703 218077 2010-05-25T17:54:42Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aare]] tqxvtxkzlm8w4juxyakcxq73r51piza Categoria:Puesia in lingua corsa 14 13704 218085 218084 2010-05-25T18:58:52Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki Ista categuria cumprende e [[puesia|puesie]] in [[lingua corsa]]. [[category:Littiratura]] grqltjcrjua45zn3g7chb79sdgz4vtn Sardinia 0 13705 218101 2010-05-25T19:16:10Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Sardegna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sardegna]] n33xux3qie4rb95wvzt1836h0cczde6 Categoria:Fauna di Corsica 14 13706 218130 2010-05-25T19:37:53Z Sarvaturi~cowiki 188 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Wikipedia 14 13707 335903 328397 2014-03-23T18:16:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki . [[Categoria:Radica]] btfx0hv93o1eqzyb40ol5sg217kedvu Sole 0 13708 218217 2010-05-25T20:42:56Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Soli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Soli]] ee9011i2napc6bwm9f6rqxgfa7x8778 'Ndranghetta 0 13709 218343 2010-05-25T22:16:07Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [['Ndrangheta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[['Ndrangheta]] boyu4eg0vxnjjk180fu7esejlebcpii Canonicu Letteron 0 13710 218387 2010-05-25T23:24:41Z Sarvaturi~cowiki 188 hà mossu [[Canonicu Letteron]] à [[Lucien Auguste Letteron]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lucien Auguste Letteron]] 961sj4spja9w9bt27nofuwxv2wc6jud Cantu 0 13711 218390 2010-05-25T23:26:38Z Sarvaturi~cowiki 188 hà mossu [[Cantu]] à [[Canti corsi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canti corsi]] 19w0vuah5n3o377bt6rsnnrw5as7eub Canzone 0 13713 218396 2010-05-25T23:29:04Z Sarvaturi~cowiki 188 hà mossu [[Canzone]] à [[Canzone corse]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canzone corse]] ds0r292vawkak36ivrv4qn1405ehooh Convalaria majalis 0 13714 218438 2010-05-26T00:50:12Z Sarvaturi~cowiki 188 hà mossu [[Convalaria majalis]] à [[Convallaria majalis]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Convallaria majalis]] 7544i0kuyrue1q6hoe0vmzrwmibkdd3 Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica 14 13715 218463 2010-05-26T01:18:14Z Sarvaturi~cowiki 188 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb François Quesnay 0 13716 363224 344597 2019-08-15T11:29:21Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Quesnay Portrait.jpg|thumb|left|François Quesnay]] [[File:Quesnay - Tableau economique, 1965 - 5891137.tif|thumb|''Tableau economique'', 1965]] François Quesnay (4 ghjugnu [[1694]], 16 dicembre [[1774]]) fù un economistu francese di a scola di i [[fisiocrati]]. Hè cunnisciutu pè avè publicatu u "Tableau Économique" (Tavulone Economicu) in [[1758]], chi pose e base di l'idee fisiocrate. Era ancu prubabilmente a prima prova di fà u riassuntu di u funziunamentu di l'[[economia]] di manera glubala, è analitica. Hè dunque una contribuzione maiò à u pinsamentu economicu. {{Economisti_Cunnisciuti}} hv0odtjrggcq28h6y2adb1a735og5h4 Károly Polányi 0 13717 347501 325837 2015-07-02T12:55:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Károly Polányi (natu in [[Vienna]] u 25 ottobre di u [[1886]] è mortu in [[Toronto]] u 23 aprile [[1964]]) fù un storicu di l'economia è intelletualle [[Ungheria|ungrese]], cunnisciutu pè u libru : [[A Grande Trasformazione]]. == Biografia == Natu in l'[[Imperiu Austro-Ungrese]], Károly Polányi slugiò in [[Ingliterra]] in [[1933]], è diventò prufessore à l'[[università di Oxford]], nanzu d'andà si ne in u [[Canada]] dopu à a [[Secunda Guerra Mondiale]]. == Ingagiamentu puliticu == Polányi fù attivu in parechje clubi politichi in [[Ungheria]]. Fù cusi u primu presidente di u Circulu Galilei, in [[1908]], è participeghja à a redazzione di un ghjurnale [[radicalisimu|radicale]]. Participò à a revoluzione democratica di [[1918]] in 'ssu paese, ma si n'andò in [[Vienna]] durante a [[Ripublica di i Consiglii]]. == Pinsamentu Economicu == A teoria maiò di [[A Grande Trasformazione]] hè chì u [[mercatu]] ùn hè micca naturale, cume lu pinsanu i [[liberalisimu|liberali]], ma u produttu di ciò chì chjama a «grande transformazione», chì hè un muvimentu di «disincastramentu» di l'[[economia]] da u restu di a [[sucetà]]. Quessu disincastramentu cagiunò trè «mercanziazione" : * quella di a [[muneta]] * quella di a [[terra]] * quella di u [[travagliu]] == Opere == * Partitu Radicale è partitu citadinu (Radikális párt és polgári párt) ([[Budapest]], 1918) * [[A Grande Trasformazione]] (The great transformation) ([[New York]] – [[Toronto]], 1957) * Cummerciu è mercatu in l'imperii antichi (Trade and markel in the early empires) (Economies in history and theory, London, 1957) == Da vede dinò == {{Economisti_Cunnisciuti}} [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Economia]] [[categoria:Ungrese]] qkshu7ez5aq71hhtrd50j79k9jse4ud Scurpionu neru 0 13718 334358 325838 2014-03-23T14:58:11Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U scurpionu neru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Euscorpius flavicaudis (Corsica).jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Euscorpius flavicaudis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Arachnida]]'' |----- | Ordini | ''[[Scorpiones]]'' |----- | Famiglia | ''[[Euscorpiidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Euscorpius]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Euscorpius flavicaudis''<br /><font color=black size=1> DeGeer, 1778 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Euscorpius Southern France2.jpg|300px]] |----- |} U '''scurpionu neru''' (o [[scurpione neru]]) ([[Euscorpius flavicaudis]]) hè un tipu d'animali chì faci parti di a famiglia di l'Euscorpiidae. Hè cumunu in l'ariali di u [[Mari Tarraniu]]: in [[Algeria]], in [[Tunisia]], [[Italia]], in i[[Spagna]], in [[Corsica]], è in a parti miridiunali di a [[Francia]]. Pocu tempu fà, u scurpionu neru hè statu introduttu in [[Ingliterra]] è ancu in [[Uruguay]]. A piccula culonia di scurpionu neru chì ci hè avali in [[Ingliterra]], hè a più à nordu in u mondu. U scurpionu neru hè longu 3 à 5 cm. Hè neru neru, fora di a coda è di i patti chì sò giaddi. A so coda hè abbastanza fina. T'hà quattru paghji di patti giaddi. U scurpionu neru codigiaddu campa da 5 à 7 anni. Li ci voli dui anni par ghjunghja à l'ità adultu. A gestatzione dura da 10 à 14 mesa. Li piaci à u scurpionu neru à stà sottu à i petri o u legnu. Accadi à spessu ch'eddu stessi accantu à i casi. Ùn hè micca cunsidaratu com'è vilanosu, è in generali a pugnicatura di u scurpionu neru è com'è quidda d'un ragnu. U liveddu di tussicità ùn hè ch'è 1 annantu à una scala di 5. Ma à spessu, u scurpionu neru pizzica, inveci di pugna. U dulori hè com'è una pugnitura di [[vespa]]. Ci hè un dismurfisimu sissuali ind'è u scurpionu neru: a coda di u masciu hè più maiori cà quidda di a femina. U scurpionu neru manghja insetti, [[ragnu|ragna]]. Ma pò stà mori senza nutriscia si. Pà catturà a so preda, u scurpionu si movi lestru lestru. Parechji sinonimi di ''Euscorpius flavicaudi'' sò: * ''Scorpius algeriacus'' C. L. Koch 1838 * ''Scorpius massiliensis'' C. L. Koch 1837 * ''Scorpius monspessulanus'' C. L. Koch 1837 * ''Teuthraustes brasilianus'' Mello-Leitão 1931 ==In Corsica== U scurpionu neru (o [[scurpione neru]]) hè u scurpionu cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu a [[furbicetta]] (Dizz. ''U Muntese''). U scurpionu si piaci in i loca umiti è adumbrati, è si trova à spessu in i carciari. ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Liami== * [http://flavicaudis.altervista.org/ U scurpionu neru codigiaddu (in inglesu)] [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Euscorpiidae]] m2bckdaaexpah70vibz2calka3b2mfy Euscorpius flavicaudis 0 13719 218672 2010-05-29T15:38:40Z 90.29.85.188 Reindirizzamentu à [[Scurpionu neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scurpionu neru]] 7d0jqkedhrm7993rfqyd0evivrxcg0i Scurpione neru 0 13720 218676 2010-05-29T15:42:25Z 90.29.85.188 Reindirizzamentu à [[Scurpionu neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scurpionu neru]] 7d0jqkedhrm7993rfqyd0evivrxcg0i Furbicetta 0 13721 218682 2010-05-29T15:55:06Z 90.29.85.188 Reindirizzamentu à [[Scurpionu neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scurpionu neru]] 7d0jqkedhrm7993rfqyd0evivrxcg0i Aerospaziale 0 13724 218796 2010-05-30T04:28:30Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Aerospaziali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aerospaziali]] 9vpdd369sxbia87577yggoytdt855rp Cummerciu 0 13725 362516 358022 2019-06-27T23:41:44Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki [[File:Wojciech_Gerson_-_Gdańsk_in_the_XVII_century.jpg|thumb|right|Gdańsk]] [[File:Accarias de Sérionne - Intérêts des nations de l'Europe, dévélopés relativement au commerce, 1766 - 5790093.tif|miniatura|''Intérêts des nations de l'Europe, dévélopés relativement au commerce'', 1766]] U '''cummerciu''' hè l'acquistu è a vendita di bè. Hè una di l'attività principale nantu à a quale si stabilisce l'[[ecunumia]]. L'evuluzione di u cummerciu 'ss'ultimi seculi hè tale ch'è avale tutti i paesi di u mondu facenu parte di un mercatu glubale senza cunfini. À parte da u terzu millenniu si vede un motu forte di [[anti-glubalizazione]] chì vole u ridissignà di i metudi di stu sittore impurtante di l'ecunumia. == Voce currelate == * [[Ecunumia]] * [[Finanza]] * [[Cummerciu elettronicu]] * [[Marketing]] [[Categoria:Economia]] k7y1bo2o0f23sk17i5x0tc6jsog2156 Agnosticisimu 0 13726 350962 350961 2015-07-09T17:33:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Agnosticisimu''' (chì vene da u [[Grecia|grecu]] ἀγνωστικισμός, chì anch'ellu vene da ἀγνoεῖν, ''a-gnoèin'', chì significheghja litteralmente ''ùn cunnosce micca'') hè 'sta forma di pensamentu chì ùn dà u ghjudiziu nantu à qualchì prublemu perchè ricunnosce chì ùn si hà micca una cunnuscenza sufficiente per pudè dà una risposta, o chì hè [[omu|umanamente]] impussibule à fà. Sta pusizione hè à l'ispessu pigliata nantu à u prublemu di a [[cunnuscenza]] di l'urighjine di l'[[Universu]], di l'esistenza di [[Diu]], ma qualchì volte pò ancu cuncernà a [[pulitica]], l'[[etica]] o ancu a [[sucietà]]. À l'ispessu accade chì l'agnostichi sò inculpati di esse "minefottisti" nantu à u prublemu di a [[fede]] è di ùn avè nisunu interessu spirituale o [[riligioni|riligiosu]]. U nome fubbe adupratu per a prima volta in u [[1869]] da u [[naturalisimu|naturalista]] [[Regnu Unitu|britannicu]] [[Thomas Henry Huxley]], per fà capisce a so pusizione nantu à a so [[fedi|cridenza]] in u [[Diu|Signore]]; u terminu divene cum'è una cuntrappusizione à l'antiche duttrine [[Cristianisimu|cristiane]] [[Gnosticisimu|gnostiche]], chì dicenu chì a cunnuscenza di a rialità ultima ([[gnosi]]) hè nentru à ogni [[omu]]. == Variante di agnosticisimu == * '''Agnosticisimu lighjeru''': chì hè cunsideratu cum'è un'upinione persunale. Questu cuncerna a [[omu|persona]] chì dice chì ùn c'hè micca cunnuscenza o cirtezza nantu à a rialità superiore. * '''Agnosticisimu forte''': chì hè cunsideratu cum'è un'affirmazione catigorica nantu à a cunnuscenza di e rialità superiore, perchè indicheghja chì questi ùn si ponu micca cunnosce è chì l'[[omu|esseru umanu]] ùn hè micca in cundizione per affirmà ne l'esistenza oppure nigà la. * '''Agnosticisimu apaticu''': hè quellu chì dicia ch'è a scuperta di e rialità superiore, s'ellu questu pò accade, ùn cambia micca a cundizione di l'[[omu]] è, per stu mutivu, e [[riligioni|riligione]] sò inutule. == Da leghje ancu == * [[Ateisimu]] * [[Gnosticisimu]] [[Categoria:Religione]] 20i2lct1cr5v0ruv2do0s5thci6zqvg Ateisimu 0 13727 360105 359463 2018-09-10T21:34:55Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Minnesota_Atheists_Billboard.jpg|Minnesota_Atheists_Billboard.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Jcb|Jcb]] because: per [[:c:Commons:Deletion requests/Files of HeatherKay7|]]. wikitext text/x-wiki [[File:Atheismsymbol endorsed by AAI.svg|thumb|Ateisimu]] [[File:Irreligion map.png|thumb|]] L''''Ateisimu''' hè a nigazione di l'esistenza di [[Diu]] (da u grecu <i>θεος</i>, "Theos" = diu, pricidutu di l'alfa privativu) è chì ùn prufessa nisuna [[riligioni|riligione]] per cunvinzione persunale, è si distingue da l'[[agnosticisimu]] chì hè l'indifferenza versu ogni tipu di riligione. Una persona chì ùn crede micca hè un '''ateu'''. == Variante di l'Ateismu == Ne esistenu dui tipi: *L'Ateisimu forte *L'Ateisimu debule. <center><gallery> Image:Bezbozhnik u stanka 22-1929.jpg Image:Descent of the Modernists, E. J. Pace, Christian Cartoons, 1922.jpg Image:1922 Bezbozhnik magazine cover.jpg </gallery></center> == Da vede dinò == *[[Agnosticisimu]] [[category:Religione]] 8czbh9eqrrbvmby90vl9wyzkxk3gny7 Buddisimu 0 13728 355931 336003 2016-12-02T16:56:14Z 2A01:E34:ED15:23C0:29FE:1628:DE9A:E6B U buddisimu un hè una riligioni wikitext text/x-wiki [[File:MonWheel.jpg|thumb|Dharmachakra]] U '''Buddisimu''' hè una [[filusufia]] chì si fonda annantu à l'insignamentu di [[Gautama Siddhartha]], dettu [[Śakyamuni]], maestru spirituale vissutu in l'[[India]] di u [[Nordu]] trà u [[563 a.C.]] è u [[483 a.C.]]. Fubbe chjamatu Buddha, sprissione chì vole dì "l'Illuminatu", "U Sveghjulu". [[Categoria:Religione]] 16jzqyh84pptv5t8xdmfkkvr1yheh0m Induisimu 0 13729 343511 332771 2015-05-08T20:10:56Z Magioladitis 2824 /* L’universu */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki L''''Induisimu''' (सनातन धर्म; Sanātana Dharma = "Eterna legge murale") hè cunsideratu nurmalmente cum'è a più antica frà e grande [[riligioni|riligione]] di u mondu. L'Induisimu hè caratterizatu da parechji sistemi di cridenze, pratiche è scritture. E so urighjine sò assai antiche è si rifiriscenu à a cultura Vedica. Hè a terza [[riligioni|riligione]] di u mondu per numeru di praticanti (1,05 miliardi di persone, u 96% di i quali in l'[[India]]). == Miti è credenze == L’Induisimu hè cumpletamente sfarente di e religioni chi no cunuscemu. Ùn si pò separàlu di speculazione filosofica è di a vita suciale (classe, caste, modi di vita). Hè d’apressu à tuttu què ch’elli s’imponenu u duvere suciale è l’imperativu murale (d’essenza religiosa). U dharma hè a legge murale, u meritu religiosu, l’ordine chi stabilisce tuttu ; hè a listessu tempu più è menu cà u nostru tarmine di « religione », ma chjè l’unica parola chi u possa traduce. À dilla franca, si nasce induistu, omu ùn pò micca diventallu parchì a condizione hè leata à i quadri generali di a vita indiana. L’Induisimu hè fattu d’acquisti diversi. * u [[vedìsimu]], chi resulta da a trasmissione è di e credenze è speculazioni di u [[Vedà]]. * divinità lucali * simbuli primitivi * sopravivenze animiste Si pudarìa pinsà chi l’Induisimu hè finalmente un mischju di culti elementarii senza leame incù u Vedìsimu. Ma pè una religione, ùn importanu tantu i sò elementi custitutivi : importa di più u sistemu novu ch’ella crea. E malgradu tutte l’analogìe incù altre forme di cultu, l’Induisimu hè un fattu cumpletamente originale, unicu. U panteone hè vastu. Cada figura divina hè à pocu pressu indipendente. S’ellu si cunsidera tutta a mitulugia, pudemu identificà 8 dei maiori chi sò più ò menu i « guardiani di u mondu », di origine vedica. * Surià, u Sole * Candrà, a Luna (diu masciu) * Vaiù, u ventu * Anghjì, u focu * Ghjamà, a morte è l’inferni (certe volte chjamatu Calà ò Dharmà) * Varunà, l’acque * Indrà, a piove è u fulmine * Cuberà, a ricchezza Ci sò tanti altri dei, ò gruppi di dei. A mitulugia induista ha sempre assimilatu credenze, conti, forme divine senza supprìmeli (ò raramente). === I dei principali === L’aspettu principale di mitulogia indiana classica hè a coesistenza, nantu à listessu nivelli teoricu, di trè dei principali : Brahmà, Vishnù, Scivà. Sta trinità hè chjamata ''trimurti'' in Sanscrittu (« e trè forme »). '''Brahmà''' ripresenta l’elementu creatore è ùn riceve micca adurazione particolare, nè cultu spiciale : ci hè un unicu tempiu dedicatu à Brahmà in tutta l’India ! (in Pushkar). Brahmà hè statu simile à a nuzione astratta originale ch’ellu ripresenta. À u cuntrariu, Vishnù è Scivà si spartenu a massa di i fideli. In parechje sette, equivalenu à l’Esse Supranu. L’opposizione tra sti dui dei, assai marcata in la literatura, hè debule ò inesistente in la pratica religiosa cuncreta. '''Vishnù''' hè sopratuttu vistu cum’è beneficu è bravu (ancu s’ellu tene dinò qualchi aspetti temevuli). Hè ripresentatu incù quatru attributi fundamentali : a conca, u discu, a massa è u lotu. Ma a sò mitulogia ùn hè tantu ricca : hè sopratuttu un diu durmendu, chjinatu nantu à a sò sarpe « infinita » Scescià à i mile capi. Medita, è quand’ellu si sparte, sorte da u sò billicu un lotu da duve sorte Brahmà pè créa un universu novu. Certe volte, hè ripresentatu nantu à a sò agula Garudà (chi tene u sùo propiu cultu). Tene diversi nomi : Ranganatha, Venkatescià, Tirupatì, Vithobal, Naraianà... U sò statutu di ''deus otiosus'' (diu supranu è ritiratu) l’obliga à delegà i sò puteri à diversi persunaghji. I più famosi sò l’avatara (« falate »), incarnazioni di Vishnù in lu mondu terrestre. I primi avatara sò teriomorfi (pesce, cuppulata, cignale...), po diventanu misti (omu-leone). L’ultimi avatara, i più famosi, sò antropomorfi : '''Ramà''' è sopratuttu '''Krishnà'''. '''Scivà''', u destruttore, hè più ambivalente : hè assimilatu à a morte, u tempu. Ma hè dinò « u beneficu », chi presede à i ghjochi sessuali è à a procreazione. A figura di Scivà « rè ballandu » incù e sò bracce multiple hè carcata di simbuli cosmichi. Hè dinò u prutettore di l’opere artistiche, ò l’asceta chi medita nantu à l’Himalaya. A sò cavalcatura hè u toru biancu Nandin. I sò avatara sò aspessu femini. === I dei femini === Ci sò divinità femine in tutta a ierarchia induista. À u nivellu più bassu, ci sò e ''gramadevatà'', dee campagnole, guasgi sempre femine. Ripresentanu quantunque à pocu pressu 75% di u cultu, sopratuttu in India meridionale. Po ci sò e "madre", spusate di i dei è tutte e sò forme. E più famose sò '''Satì''' a sposa fedele, '''Parvatì''' "figliola di a muntagna", '''Umà''' a benefica, '''Durgà''' l'inaccessibile, '''Candì''' a viulenta, '''Lakshmì''' a bellezza... Esiste dinò una populazione di dee aspessu cattive, e ''matricà'' (e "chjuche madre"), demone ò ogre chi pussedenu i zitelli è purtanu e malatie. == E speculazioni == === Generalità === Ind’e speculazioni indiane, u diu supranu ùn hè necessariamente creatore. È u diu creatore l’hè di manera astratta. Parchì creò ? Pè ghucà (''lilà'' : "ghjocu"). In la cosmolugia, tuttu principia incù a '''prakriti''', ò materia primitiva. Hè un continuum materiale chi porta in sè i trè composanti : * '''sattva''', u principiu bonu, luminosu * '''rajas''', u principiu impuru * '''tamas''', u principiu tenebrosu U mischju di sti trè principii, incù sfarente misure, compone u mondu fenomenale, fisicu è psichicu. Di stu mischju nascenu i cinqui elementi-primi (l’èteru, l’aria, u focu, l’acqua, a terra) chi costituiscenu l’ « ovu di Brahmà », vale à dì l’universu. In certe duttrine, tuttu cumincia incù Brahmà. === L’universu === L’ovu cosmicu (''brahmanda'') hè spertutu in duie metà. A metà superiore hè cumposta da sette pisi celesti. A metà inferiore dinò (u pisu più bassu sò l’inferni, u ''Naracà''). À mezu à i pisi celesti è à i pisi sottuterranii, ci hè u mondu terrestre : un discu chi tene u Monte Merù cum’è centru. [[Categoria:Religione]] axmg0cl2meb6zkhvz5rn1u0vm8h1fgr Esoterisimu 0 13730 332391 325841 2014-03-23T14:18:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''esoterisimu''' o '''essoterisimu''' (da u [[lingua greca|grecu]] ''exoterikos'', esternu) hè una forma di [[riligioni|riligiusità]] chì ùn si avvale di [[iniziazione|riti iniziatori]], è hà pertantu una valenza pubblica, essendu accissibule à e ghjente chì sò fora di pratiche riligiose o di cumplessi [[duttrina|duttrinari]]. À l'ispessu hè basatu nantu à [[simbulu|simbuli]] esteriori di i quali ùn si cunnosce micca u significatu. [[Categoria:Religione]] 7dkyxxe516wqh8ikhpoe7lf5je4ql3a Misticisimu 0 13731 333470 325842 2014-03-23T14:40:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''misticisimu''' o a '''mistica''' (da u [[lingua greca|grecu]] ''mystikòs'' = misteriosu, è questu da ''myein'' = chjude, tace) hè a cuntimplazione di a diminsione di u [[sacru]] è ne cumporta una sperienza diretta, "à u di là" di u penseru logicu-discursivu è dunqua difficiulmente cumunicabile. In l'[[estasi]] mistica l'omu si unisce cù a "Verità ultima" di a propia esistenza è di l'intera rialità. == Mistica è riligione == L'[[estasi]] mistica si pò uttene à u terminu di un prucedimentu di ''prugressivu distaccu'' sia da a cunnuscenza sinsibule sia da quella raziunale, sinu à a perdita di l'"eiu" in u "tuttu", ma pò esse ancu raghjunta spuntaneamente, impruvisamente è senza cause apparente. L'episodi di estasi spuntanea sò l'[[Apparizione mariana|apparizione]] à i semplici pasturelli cum'è i mumenti fundanti in u percorsu di un grande maestru o di una riligione. {{quote|L'anghjulu di u Signore li apparse in una fiamma di focu in mezu à un cispugliu. Ellu guardò è eccu: u cispugliu brusgiava in u focu, ma issu cispugliu ùn si cunsumava micca.|[[Libru di l'Esodiu|Esodiu]] 3:2}} Si ponu distingue trè fasi di u sviluppu di una riligione. U primu stadiu hè quellu primitivu, in u quale cuntestu [[Lucien Lévy-Bruhl|Levy-Bruhl]] parla di "participazione mistica", induve u divinu hè simplicemente prisente dapertuttu, in e piante, in i fiumi, in a terra, in u celu, in l'animali, in ogni cosa è ùn ci sò micca distinzione in a cuscenza umana. U sicondu stadiu hè u mumentu criativu, appressu una ruttura cù u statu primurdiale divene nicessaria una ricumpusizione, questu hè u mumentu criativu di una [[riligioni|riligione]] in a quale l'energie sò inversiate à u sviluppu di i temi è di i [[mitu|miti]] rilativi, la mistica ùn hà micca un rolu in questa fase perchè l'energie sò didicate à a custruzione ma quandu una riligione hà raghjuntu un impiantu cunsulidatu, una diffusione è un'istituziunalizazione cu ghjerarchie è riti, in istu mumentu si sente u distaccu da u cuntattu urighjinale cù u [[Diu|divinu]] è u si ricerca dinò, per culmà u botru chì si creò. È si sviluppanu e mistiche. In tutte e grande [[riligioni|riligione]] di u mondu ci sò currente mistiche. Fundate nantu à a ricerca persunale è nantu u cuntattu direttu cù u divinu, e currente mistiche ponu appare anarchiche è in cuntrastu cù l'istituzione di e Chjese, è s'è hè vera chì ist'ultime hannu cumpiitu forme di ripressione versu i moti estrimisti o versu singuli espunenti chì esprimianu una tiulugia "eretica", hè vera ancu chì tutte e Chjese hannu elettu mistichi cum'è i massimi esempi di a propia fede. Cum'è scrive [[Giordano Berti]] in u "Dizionario dei Mistici" (Milano 1999, p.7), "ogni riligione è in gradu di offre parechje strade mistiche, chì ponu avè toni estremi, sinu aberranti, ma chì currispundenu ovviamente à una nicessità interiore (per esempiu e pinitenze chì si sottuponghenu certi monachi medioevali, à e turture sciamaniche, à i dighjuni prulungati di l'asceti [[induisimu|induisti]] è jainisti). Dunqua, a mistica pò esse à tempu un puntu di cuntattu o ancu un fattore di nettu distaccu è frà e diverse riligione propiu perchè hè rilativa à differenti bisogni spirituali, in parte innati è in parte indotti da e culture è da e tradizione lucale. * In u [[Cristianisimu]], da i primi tempi si ritrovanu currente mistiche, qualchì une integrate è altre espulse cum'è [[eresia|eretiche]], lo [[gnosticisimu]], in [[Asia minore]] è in [[Egittu]] i [[Padri di u disertu]]. In l'[[Ortudussia]] sò accittate forme di ricerca mistica cum'è l'[[esicasimu]]. In ambitu [[Catolicisimu|catolicu]], trà e persunalità mistiche si ponu ricurdà [[Santa Ildegarda di Bingen|Ildegarda di Bingen]], [[Meister Eckhart]], [[Tiresa d'Avila]], [[San Giovanni della Croce|Ghjuvanni di a Croce]], in quellu [[Luteranisimu|prutestante]] [[Jakob Böhme]]; ma la mistica nun disdegna l'umili, per esempiu la piccula [[Santa Bernadetta Soubirous|Bernadetta di Lourdes]]. [[Tommaso d'Aquino|San Tummasu d'Aquinu]], di u quale l'opera ùn hè micca di tipu misticu, pare avè vissutu qualchì une intense spirienze mistiche versu a fine di a so vita. * In l'[[ebraisimu]], la [[Qabbalah|cabala]] hè a currente esoterica chì hà e radiche in i listessi lochi è in i stessi tempi chè a furmazione di e currente mistiche cristiane ma si sviluppa vigurosamente da u X seculu ([[Abramu Abulafia]]), c'è eppoi u [[Chassidim|cassidismu]] natu in Pulonia in u XVIII seculu è l'anomalu motu di u ''sabbatianismu'' di [[Sabbatai Zevi]] in u XVII seculu. * In l'[[islam]], e currente mistiche si trovanu attornu à u [[sufismu]], ma tutta a riligione hà un'influenza mistica. E persunalità: [[Al Ghazali]], [[Gialal al-Din Rumi]], [[Ibn Arabi]] * U [[manicheisimu]] si strutturava in classe induve putianu divene sacerdoti solu i pridistinati scigliendu una via di [[ascesi]]. * U [[buddhisimu]] basatu "tiulogicamente" nantu à a ricerca individuale hà cunsintitu u sviluppu di currente mistiche cum'è, per esempiu, u [[Buddhisimu Zen|Zen]]. * In e [[riligioni|riligione]] di i populi primitivi, u [[sciamanisimu]] cunsente u cuntattu direttu cu e divinità. I mistichi ponu avè cumpurtamenti simplicemente anticunfurmisti o estremi, à u limite cumparabili à i disasgi mintali di la fullia. In i primi seculi di u [[Cristianisimu]] i [[Stilita|stiliti]] vivianu una vita di dighjunu e di prighera, i maestri [[zen]] impartianu insignamenti cu azzione chì eranu contru ogni logica. A mistica hà influenzatu l'[[alchimia]] in una fase priscientifica è appoi a [[psiculugia]] cù [[Carl Gustav Jung]]. [[Categoria:Religione]] 4ltnnx78j13qmw6ef82hc2gzmw4ztkh Buddhisimu 0 13732 218823 218822 2010-05-30T06:59:52Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Buddisimu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Buddisimu]] 3h28zojiwbhnmwkcdpa7krri5dvltjk Fede 0 13733 218829 2010-05-30T07:08:27Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Fedi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fedi]] qm82dlqta01cblc7hhdj81yuk0rdhw0 Islam 0 13734 218839 2010-05-30T07:21:11Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Islamu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Islamu]] et0l8dqjryx2utifbhmzqh1j6eject2 Predore 0 13735 343512 333992 2015-05-08T20:10:58Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|it}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki '''Predore''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Bergamo]], in a [[Lumbardia]]. Teni 1.886 abitanti. [[Categoria:Cumuna d'Italia]] [[Categoria:Lumbardia]] dnc7v9fqznuro8cyuqalau1t88nov6x Léon Walras 0 13738 344596 344580 2015-06-23T07:58:14Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Opare maestre */ +img wikitext text/x-wiki [[File:Lwalras.jpg|thumb|200px|right|Ritrattu di Léon Walras]] Marie-Esprit-Léon Walras (natu u [[16 di decembre]] di u [[1834]] in [[Évreux]], è mortu u [[5 di ghjennaghju]] di u [[1910]] in [[Clarens]], [[Svizzera]]) fù un [[economia|economistu]] francese associatu cù a creazione di a [[teoria di l'equilibriu generale]]. Fù consideratu da [[Joseph Schumpeter]] cumu unu di i più grandi economisti. Ebbe una influenzia maiò, ancu dopu a so morte, sopr'è economisti cumu [[Kenneth Arrow]] è [[Gérard Debreu]], chì anu anch'elli travagliatu nant'a teoria di l'equilibriu generale (è anu ricevutu u [[Prezzu Nobel]] pè quesse ricerche). == Biografia == [[File:Walrass.jpg|thumb|left|200px|Léon Walras]] Walras era u figliolu di [[Auguste Walras]], un altru economistu francese, chì s'era interessatu à a reforma suciale è agraria. Walras fece e so studie primu in u collegiu di [[Caen]], pò in u liceu di [[Douai]]. Diventò [[baccalaureatu|baccillieru]]-ès-lettere in u [[1851]], è [[baccalaureatu|baccillieru]]-ès-scienze dui anni dopu. Hè accitatu in u [[1854]] in l'[[École des Mines]] in [[Parigi]], ma e studie d'ingeneriu ùn l'interessonu micca, è abandunò sta scola. Finisce i so studie in [[filosofia]], [[storia]] è ancu [[economia pulitica]]. [[Antoine-Augustin Cournot]], un cundiscepulu di u so babbu, li inculcò u raziunalisimu è l'usu di e [[matematiche]] in l'economia. Léon Walras si dichjarava [[socialisimu|socialistu]]. == U fundatore di u marginalisimu == Cù [[William Jevons]], [[Carl Mendger]], ma independamente d'elli, inventò u cuncettu d'«[[utilità marginale]]». In u senu di ciò chì pudemu chjamà a «rivoluzione marginalista», tantu i cuncetti sò novi riguardu à a teoria classica di u valore, fundò a [[Scola di Lausanne]]. Difatti, pudemu fà a distinzione tra trè scole marginaliste : * a [[Scola di Lausanne]], cù Léon Walras, è u so successore [[Vilfredo Pareto]] * a [[Scola di Vienna]], cù [[Carl Menger]] * a [[Scola di Cambridge]], cù [[William Jevons]] == U tastighjime walrasinu == U tastighjime walrasinu hè u nome datu à un mecanisimu di fissazione di i prezzi. Walras imagineghja un persunaghju fittivu : u «commissaire priseur», chì deve fissà i prezzi. In u principiu di u ciclu, i vendidori è i cumpradori si prisentanu nant'u [[mercatu (economia)|mercatu]]. U cummissariu annunzia un prezzu, è riceve informazione nant'a dumanda è l'ufferta à 'ssu prezzu. S'è l'equilibriu ùn si face à 'ssu prezzu, ne fissa un altru, fin'à chì l'equilibriu si faccia. == Opare maestre == [[File:Walras - Théorie mathématique de la richesse sociale, 1883 - 5834436.tif|thumb|''Théorie mathématique de la richesse sociale'', 1883]] * ''Francis Saveur'', 1858. * "Annantu à a pruprietà intellettuale - De la propriété intellectuelle", 1859, in u ''Journal des économistes''. * ''L'économie politique et la justice; Examen critique et réfutation des doctrines économiques de M. P.J. Proudhon précédes d'une introduction à l'étude de la question sociale'', 1860. * "Paradossi economichi - Paradoxes économiques I", 1860, in u ''Journal des économistes''. * "Teuria critica di l'impositu - Théorie critique de l'impôt", 1861. * ''Annantu à l'impositu in u cantone di Vaud - De l'impôt dans le Canton de Vaud'', 1861. * ''Les associations populaires de consommation, de production et de crédit'', 1865. * "A borsa è u creditu - La bourse et le crédit", 1867, ''Paris Guide''. * ''Ricerca di l'ideale suciale - Recherche de l'idéal social'', 1868. * "Principu d'una teuria matematica di u scambiu - Principe d'une théorie mathématique de l'échange", 1874, in u ''Journal des économistes''. * ''Elementi d'ecunumia pulitica pura - Éléments d'économie politique pure, ou théorie de la richesse sociale'' * "Currespundenza trà M. Jevons, prufessore à Manchester, è M. Walras, prufessore à Lausanna - Correspondance entre M. Jevons, professeur a Manchester, et M. Walras, professeur a Lausanne", 1874, in u ''Journal des économistes''. * "Un nuovo ramo della matematica. Dell' applicazione delle matematiche all' economia politica", 1876, in u ''Giornale degli economisti''. * ''Teuria matematica di a ricchezza suciale - Théorie mathématique de la richesse sociale'', 1883. * "Notice autobiographique de Léon Walras", 1893. * ''Études d'économie sociale; Théorie de la répartition de la richesse sociale'', 1896. * ''Études d'économie politique appliquée; Théorie de la production de la richesse sociale'', 1898. * "Teuria di u creditu - Théorie du crédit", 1898, ''Revue d'économie politique''. * "Annantu à l'equazione di a circulazione - Sur les équations de la circulation", 1899, ''Giornale degli economisti'' * "Cournot è l'Ecunumia Matematica - Cournot et l'Économique Mathématique", 1905, ''Gazette de Lausanne''. * "A pace per a Ghjustizia suciale è u liberu scambiu - La Paix par la Justice Sociale et le Libre Échange", 1907, ''Questions Pratiques de Legislation Ouvrière''. * ''U Statu è u camminu di ferru - L'état et le chemin de fer''. * "Leone Walras, Autobiografia", 1908, ''Giornale degli Economist''i. * "Un initiateur en économie politique, A.A. Walras", 1908, ''La Revue du Mois''. * "Ecunumia è meccanica - Économique et méchanique", 1909, ''Bulletin de la Société Vaudoise de Sciences Naturelles'' == Da vede dinò == * [[teoria di l'equilibriu generale]] * [[microeconomia]] {{Economisti_Cunnisciuti}} [[Categoria:Economisti]] 34v5ft9h3eyxdphkc0mt434bd0h1955 Utilità marginale 0 13739 361630 334928 2019-02-03T17:22:27Z Texvc2LaTeXBot 14804 Replacing deprecated latex syntax [[mw:Extension:Math/Roadmap]] wikitext text/x-wiki In [[economia]], l'utilità marginale d'un avere o d'un serviziu hè l'utilità ch'un agente economicu piglia da a consomazione d'una quantità supplementare di 'ssu avere o serviziu. Pè una [[funzione d'utilità]] <math>U</math> è quantità consumate <math>X</math> è <math>Y</math> di dui averi : :<math>U : \begin{array}[t]{lcl}\mathbb R^{+} \times \mathbb R^{+} &\rightarrow & \mathbb R^{+} \\ (X,Y) & \mapsto & U(X,Y) \end{array} </math> Definimu l'utilità marginale di a consumazione di u primu avere cù a [[derivata]] parziale raportu à <math>X</math> di a funzione d'utilità : :<math>\ U_{X}'= \frac{\partial U}{\partial X}</math> Quessa utilità marginala diminuisce cù a quantità d'averi consumati. Pè esempiu, sè avemu digia dui stilo, l'utilità d'un stilo supplementare saria debula, cumparata à cio chi saria sè un avemiamu mancunu stilo. == Da vedè dinò == * [[Marginalisimu]] * [[Valore d'utilità]] [[Categoria:Economia]] [[de:Nutzenfunktion#Grenznutzen]] kmcmb9i1z3b6s9f4vmqp1x2s48ni53l Valore d'utilità 0 13740 334955 325846 2014-03-23T15:10:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki In [[economia]], l'utilità marginale è, in a teoria di u valore, quella chi dice chi u valore d'un avere dipende di a sò utilità è micca di u travagliu necessariu à a so produzione. L'economisti chi sustenenu quessa teoria sò i neoclassichi. Marx da quessa definizione di u valore-utilità : {{quote|Pè principia, un avere, in u linguagiu di l'economisti inglesi, hè «una cosa necessaria, utile o aggradevule in a vita», un ugettu ch'omu vole, un mezzu d'esistenza in u sensu u più largu di u termine. U valore d'utilità cumu aspettu di un avere coincide cù l'esistenzia fisica di l'avere. U frumentu, pè esempiu, ha un valore d'impiegu sfarente di quella di u cotone, di u vetru, di u paperu, ecc... Un valore-utilità un ha valore chi in impiegu, è un hè realisatu ch'in u processu di consomazione. Un stessu valore-utilità pò esse impiegatu di sfarente manere. Ma a stesura di e sò applicazione hè limitata da a so esistenzia cume ugettu cu caracteristiche specifiche. In più, ùn hè solu determinatu di manera qualitativa, ma ancu quantitativa. Sfarenti valori-utilità avenu sfarente misure chi dipendenu di e sò caracteristiche fisiche ; pè esempiu, un bacinu di frumentu, un manu di paperu, trè pedi di penna. Qualchisia a so forma suciala, a richezza cunsiste sempre in valori-utilità […]. Da u savore di u frumentu, ùn si pò sapè quale l'ha produttu : un servu russianu, un paisanu francese, o un capitalistu inglese. Invece i valori-utilità sirvenu un bisognu suciale, è dunque esistanu in a squadru sociale, ùn mostranu è relazione suciale di a produzione. Pè esempiu, prendemu cume valore-utilità un avere cume un diamantu. Un pudemu dì, videndulu, chi hè un avere. Quandu sirve cume valore-utilità estetica o mecanica sopra u collu di una curtigiana, o ind'è e mani d'un tagliatore di vetru, hè un diamantu è micca un avere. Cusi, u valore-utilità, issendu independente da qualchisia forma economica, si trova fora da a sfera d'invistigazione di l'economia pulitica. […] U valore-utilità hè l'entità fisica induve una relazione economia specifica (valore di scambiu) si sprima|[[Karl Marx]]<ref>http://www.marxists.org/archive/marx/works/1859/critique-pol-economy/ch01.htm#2</ref>}} == Paradossu di u diamantu è di l'acqua == U paradossu di l'acqua è di u diamantu hè un paradossu natu in a teoria classica di u valore. Fù enunciata da [[Adam Smith]] di a manera seguente : {{quote|Un c'hè nunda di più utile che l'acqua, ma cù acqua ùn si pò cumprà quasi nunda ; ammalappena si pò avè nunda in scambiu. Un diamantu, à u cuntrariu, ùn ha nisunu valore d'impiegu, ma si pò a spessu scambiàlu scontr'una quantità maiò d'altre mercanzie|<ref>Ricerca annant'a natura è e cause di a ricchezza di e nazione, 1776, [[Adam Smith]]</ref>}} == Referimenti == <references/> == Da vedè dinò == * [[valore di scambiu]] [[Categoria:Economia]] iwfzgr729ed3jc8r8wr61l3o12cnpf4 Valore di scambiu 0 13741 334956 325847 2014-03-23T15:10:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U valore di scambiu hè u cuntrariu di u [[valore d'utilità]]. Inde a [[teoria di u valore]], dice chi u valore d'un avere ùn dipende micca di l'utilità data da a consumazione d'un produttu o d'un serviziu, ma di u travagliu necessariu à a sò produzzione, è dunque à ciò chi si pò cumprà incu ellu. == Paradossu di l'acqua è di u diamantu == U paradossu di l'acqua è di u diamantu hè un paradossu natu in a teoria classica di u valore. Fù enunciata da [[Adam Smith]] di a manera seguente : {{quote|Un c'hè nunda di più utile che l'acqua, ma cù acqua ùn si pò cumprà quasi nunda ; ammalappena si pò avè nunda in scambiu. Un diamantu, à u cuntrariu, ùn ha nisunu valore d'impiegu, ma si pò a spessu scambiàlu scontr'una quantità maiò d'altre mercanzie|<ref>Ricerca annant'a natura è e cause di a ricchezza di e nazione, 1776, [[Adam Smith]]</ref>}} == Referimenti == <references/> == Da vedè dinò == * [[Valore d'utilità]] [[Categoria:Economia]] gbag6k4pqilh60cfktbdafiwbxxyy9x Categoria:Economisti 14 13743 335533 219250 2014-03-23T18:10:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Economia]] alirohpakn1p6bflz78vtvkg8b6hgz3 Saluta 0 13744 219302 2010-06-05T21:11:56Z 82.237.203.33 Reindirizzamentu à [[Salute]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Salute]] fqxsuof2ad7v9cj227wnvhs5rk7fpcn Cucina 0 13745 353323 350099 2016-03-10T16:49:52Z DARIO SEVERI 10718 + link wikitext text/x-wiki A '''cucina''' hè l'inseme di e tecniche di preparazione di l'alimenti in u scopu di a so consomazione da esseri umani. Ci hè una grande diversità di e gastronomie tra u mondu, è u tempu, postu chi hè influenzata da è risorse locale, a [[cultura]] è e credenze, o ancu u stadu d'evoluzione di e tecniche. == A cucina ind'è i tempi antichi == ''Clicatte [[cucina antica|qui]] pè leghjè l'articulu cumpiettu nant'a cucina antica'' [[File:17-alimenti, umido,Taccuino Sanitatis, Casanatense 4182..jpg|thumb|170px|right]] A parte di testi cunservati da l'[[Antiquità]], o d'ugetti ritrovi durante sbulechi [[archeologia|archeologichi]], pudemu avè una idea di ciò ch'era a cucina di 'ssi tempi antichi. == A cucina tradiziunale == A cucina tradiziunale hè a preparazione di piatti in u rispettu di a tradizione d'un rughjone. Esempii sò u [[cassoulet]] in u rughjone di [[Castelnaudary]], a [[paella]] in [[Spagna]] o torna i [[storzapretu|storzapreti]] in [[Corsica]]. Lista di qualchi ricette tradiziunale francese cunnisciute : * [[impulighjata britonna]] * «[[fondue]]», sputicu di l'Alpe * «[[cassoulet]]», piattu di fasgioli cù carne d'anatra, sputicu di u rughjone di Toulouse * a [[flammekueche]] d'Alsazia <gallery> File:Caribbean dinner plate.jpg|[[Caraibe]], Bovu, pulastru, fasgioli è banana in un piattu File:Fondue p1150668.jpg|«Fondue» File:Ablo.jpg|[[Togo]], Cinque ''Ablo'' di granone File:Fish_stuffed_with_Thai_herbs.jpg|[[Tailandia]], ''Pae cha pashonn'' (Pescii et legumi) File:Cassoulet.cuit.jpg|[[Tolosa]], «caçolet», o «cassoulet» in francese File:GaletteCidre.JPG|[[Britannia]], impulighjata britonna tradiziunala </gallery> == A cucina gastronomica == A cucina gastronomica hè una cucina di lussu, simbolu di qualità. Impiega produtti «nobili» cume u [[caviar]]. == A nuvella cucina == [[File:Jacques Lameloise, escabèche d'écrevisses sur gaspacho d'asperge et cresson.jpg|thumb|200px|left|esempiu di «nuvella cucina»]] L'apelazione «nuvella cucina», impiegata digià in u 18u seculu pè traduce u rigettu di e tradizione anziane, rivene in l'anni 1970. A nuvella cucina privileghja e cucere corte, è e salze legere. Incurage l'inventività è a messa in causa di l'alianze abituale di i produtti (carne è [[vinu rossu]], pesciu è [[vinu biancu]], ecc...) Invece hè assai criticata, sopratuttu pè e so porzione ridutte, ha una influenza maiò nantu u restu di a gastronomia. == A cucina molecularia == A cucina molecularia studia u materiu elementariu compunendu l'ingredienti, pè ottimizà e reazzione chimiche chi s'operanu in i mischji, e cucere, ecc... U so scopu hè di ammaistrà 'ssi fenomeni chimichi chi accadenu in a cucina. == A cucina corsa == ''Cliccate [[cucina corsa|qui]] pè leghjè l'articulu cumpiettu nant'à cucina corsa'' [[File:Pulenda-1.jpg|thumb|right|200px|Cucina corsa]] A Corsica cunnosce una gastronomia propia à a so cultura, caracterisata da l'impiegu importante di castagne (farina castagnina, ecc...), di granu (cume in tutte e cucine occidentale), di carne purcina (cignale, carnugliu purcinu), è di latte (casgiu). Esempii di ricette di cucina corsa sò : {{Gastrunumia corsa}} == Cucina è sucetà == E ricette di cucina, ma ancu a manera di manghjà, cambianu d'un rughjone à l'astru, d'una cultura à l'astra. A cucina face dunque parte di l'imagine d'un [[paese]] è di a so cultura. Face parte ancu di a so [[identità naziunale]] cume patrimoniu culturale naziunale. A difusione di una cucina naziunale in u mondu è dunque un elementu di l'irradiamentu culturale di 'ssu paese. Esempii chi lu mostranu sò a [[cucina francese]], [[cucina americana|americana]] ([[fast food]]) o torna [[cucina taliana|taliana]]. A u cuntrariu, a cucina di qualchi paesi, cume u [[Regnu Unitu]] o a [[Russia]], pertantu putenti ùn s'hè mai sparsa in lu mondu. Di manera generale, a [[sociologia]] cunsidera a cucina cume un fenomenu privatu. Pertantu, dapoi u 20u seculu, a cucina hè diventatu ùn ugettu di a politica sanitaria (prublemi di «malbouffe», di obesità, ecc...). A cucina hè ancu stata cunsiderata cume un [[arte]]. == Lochi == I produtti culinarii si pudenu consumà in parechji lochi. U più spessu, si consumanu in casa soia, ma ci sò ancu i [[restorante|restoranti]], e cantine, o i [[fast-food]]. == A tecnica == Pè cucinà, ci volè à ammaistrà tecniche particularie, cume u cundiziunamentu di l'alimenti, a selezzione di i produtti, o ancu i modi di cucera. ==Da vede dinò== *[[pumata]] *[[ragnoli]] == Ligami esterni == * [http://www.cliquecorse.com/Recettes.shtml Ricette di cucina corsa] (in francese) [[categoria:Cucina]] hgww2ekrtv8o0t1heudg3w6cr2wld3s Patri nostru 0 13746 219495 2010-06-08T16:23:05Z 90.29.211.111 Reindirizzamentu à [[Patre nostru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Patre nostru]] if6276l3hlziwq27fplwhv3qjvuq1p2 Fast food 0 13747 350076 347462 2015-07-07T20:57:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Burger King Whopper Combo.jpg|thumb|right|Un menu ind'è [[Burger King]]]] Fast food hè una parulla inglese chì vole dì : «alimentazione rapida». Si manghja in i ristoranti «fast food». L'esempiu u più emblematicu di fast food hè a cucina di [[Mac Donald]], una catena di ristoranti [[Stati Uniti|americana]], chì prupone (frà altri alimenti) [[hamburger]]s, [[fritte]], è [[soda]]. Ma esistanu ancu altri tippi di fast-food, cume a [[pizza]], u [[kebab]], a [[currywurst]], i [[panini]] o ancu e [[bruschetta|bruschette]]. == Critiche == [[File:McDonald's in Moscow, 2008.jpg|thumb|left|Un MacDonald's in [[Moscù]]]] U fenomenu di i «fast-food» hè assai criticatu, sopratuttu per esse pocu dieteticu, è per a so cucina di mediocre qualità. Diffatti, l'alimenti pruposti in i ristoranti fast-food sò, di manera generale, abbastanza grassi, è cusì favuriscenu a crescita di u fenomenu di l'[[obesità]]. Esistanu ancu critiche scontr'u fattu di manghjà di manera troppu rapida, mentre u ripastu hè una stonda riposu è di convivialità. E catene di fast-food sò ancu criticate da l'[[alter-mundialisimu|alter-mundialisti]] chì vedenu in elle imprese multinaziunale capitaliste, ch'ùn rispettarianu nè i clienti, nè l'impiegati, nè l'[[ambiente]]. Infine, ci hè una critica annantu à u fattu chì u fast-food, presente in ogni paese (fora di paesi cume a [[Corea di u Nord]]), u fast-food uniforma a gastronomia è una rispetta micca e particularità lucale. L'azzione di [[José Bové]] in Francia, u muvimentu [[slow food]] o ancu i documentarii cume [[Super Size Me (sinemà)|Super Size Me]] sò esempii di 'ssa opposizione à u fenomenu di i fast-food. == Tipi di fast-food == Qui hè un elencu di tipi di fast-food : * [[snacking]] * [[hamburger]] * [[kebab]] * [[fritte]] * [[currywurst]] * [[sandwich]] * [[panini]] * [[fish and chips]] * [[tacos]] * [[tapas]] * [[sushi]] * [[hot-dog]] * [[nuggets]] * [[sushi]] * [[croque-monsieur]] <gallery> File:Kebab.JPG|Un [[kebab]] File:HotDog.jpg|Un [[hot-dog]] File:Pepperoni pizza.jpg|Una [[pizza]] americana (peperoni pizza) File:Fast food chicken.jpg|Nuggets di pulastru File:Italian Sandwich.jpeg|Un sandwich talianu File:Fish and chips.jpg|U [[fish and chips]] inglese File:2007feb-sushi-odaiba-manytypes.jpg|[[Sushi]] File:Croque monsieur.jpg|U [[croque-monsieur]] </gallery> == Esempii di catene di fast-food == A ristorazione rapida cumporta parechje grande catene di ristoranti, suvente in franchizia. Cusi, [[Subway]] ha più di 32 000 ristoranti in 91 paesi <ref>[http://world.subway.com/Countries/frmLocatorResult.aspx?CC=fra&LC=FRE&Mode= Indirizzi di i ristoranti Subway nant'u situ uffiziale di l'impresa]</ref>, McDonald's più di 31 000, ecc... U gruppu Yum ! Brands hè u leader mundiale incù più di 33 000 ristoranti in u mondu è catene cume [[Pizza Hut]], [[KFC]], [[Taco Bell]], ecc... <div style="-moz-column-count:3; column-count:3; -webkit-column-count:3"> * [[241 Pizza]] (Ontario, Canada) * [[A&W]] (Stati Uniti, Canada) * [[All Chicken]] (Ingliterra, Francia) * [[Applebee's]] (Stati Uniti, Mondu) * [[BBQ Chicken]] ([[Corea]], [[Viet Nam]]) * [[La Belle Province (restaurant)|La Belle Province]] (Québec) * [[Bert's]] (Francia, Mezzu-Oriente) * [[La Boîte à Pizza]] (Francia, Benelux, Stati Uniti, Cina) * [[Boston Market]] (Stati Uniti) * [[Brioche Dorée]] (Francia, Mondu) * [[Burger King]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Carl's Jr.]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Chez Ashton]] (Québec) * [[Class'Croute]] (Francia, Belgica, Luxembourg) * [[Craker Barrel]] (Stati Uniti) * [[La Croissanterie]] (Francia, Auropa) * [[Délifrance]], (Auropa, Asia, Antille) * [[Denny's]] (Stati Uniti) * [[Domino's Pizza]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Dunkin' Donuts]] (Stati Uniti, Mondu) * [[l'Épi Gaulois]] (Francia) * [[Fat Burger]] (Stati Uniti) * [[Hardee's]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Harvey's]] (Canada) * [[Hawaiian BBQ]] (Stati Uniti) * [[Hooters]] (Stati Uniti, Mondu) * [[IHOP]] (Stati Uniti) * [[Jack in the Box (restaurant)|Jack in the box]] (Stati Uniti) * [[KFC]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Lina's]] (Francia) * [[Long John Silver's]] (États-Unis) * [[McDonald's]] (Mondu) * [[Mike Wong]] (Mondu) * [[Merguez Factory]] (Francia) * [[Mezzo di Pasta]] (Francia) * [[La Mie Câline]] (Francia, Belgica, Spagna) * [[Mike's]] (Québec) * [[Pasta Cosy]] (Francia) * Pat à Pain (Francia) * [[Paul (sucetà)|Paul]] (Francia, Mondu) * [[Pizza Delight]] (Canada) * [[Pizza Hut]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Pizza Plazza]] (Francia) * [[Point Chaud]] (Francia) * [[El Pollo Loco]] (Stati Uniti) * [[Pomme de Pain]] (Francia, Maroccu) * [[Première Moisson]] (Québec) * [[Quick (ristorazione)|Quick]] (Belgica, Francia, Auropa) * [[Quiznos]] (Stati Uniti, Canada, GB, Irlanda, Islanda, Corea) * [[Scores]] (Québec) * [[Sonic Drive-In]] (Stati Uniti, Messicu) * [[Subway (restauration)|Subway]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Taco Bell]] (Stati Uniti, Mondu) * [[Tim Hortons]] (Canada, Stati Uniti) * [[Valentine (restauration)|Valentine]] (Québec) * [[Wendy's]] (Stati Uniti, Canada) * [[Whataburger]] (Stati Uniti) </div> == U fast-food in Corsica == Ancu in [[Corsica]] esiste u fenomenu di u fast-food, è ci si pò truvà ristoranti di hamburgers o ancu di kebab o di sushi. U snacking hè assai spartu. Ma a specifità di u fast-food in Corsica hè chì e grande catene ùn ci si sò quasi micca stallate. Ci si trova quantunque, dapoi pocu tempu, un Quick in [[Aiacciu]]. == Referimenti == <references/> == Da vedè dinò == * [[cucina]] *[[Pumata]] [[categoria:Società]] 33zssjavh0vgr4psp1yvydspda7gia6 Federazione 0 13749 327427 325850 2013-03-11T09:33:49Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q43702]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki U federalisimu hè una di e forme chì ùn [[statu]] pò piglià. U federalisimu hè un'unione trà sfarenti stati suvrani chì aduttanu una costituzione. U mudellu di u federalisimu hè a [[costituzione di i Stati Uniti]], scritta in u 1787. A federazione ùn si deve micca cunfonde cù a [[cunfederazione]]. A sfarenza trà i dui hè chì in una cunfederazione, statu federale ùn ci n'hè. I stati federali ùn si devenu mancu cunfonde cù i stati unitarii decentralizati o regionalisti, cume a [[Spagna]]. Un statu federale deve avè trè caratteristiche : * a '''soprapusizione''' : u livellu federale è u nivellu naziunale si suprapusanu. Esistanu dunque dui ordini ghjuridici, ogni statu avendu una costituzione propia, è una corte suprema, è cetera... * a '''participazione''' à l'esecutivu è a u legislativu federale. Esiste sempre in un statu federale una camera ind'u [[parlamentu]] pè riprisentà di manera in principiu uguale ogni statu. Un esempiu di quessa hè u [[Senatu di i Stati Uniti]], duve ogni statu manda dui senatori. A participazione à l'esecutivu hè più ristrinta, in generale. L'esempiu u piu cumpitu hè in Svizzera, duve i membri di l'esecutivu riprisentanu un [[cantone]], è induve c'hè un sistemu di giru tra i cantoni. U modu d'elezzione di u [[presidente di i Stati Uniti]] hè ancu una manera di fà participà i stati à l'esecutivu federale. Ben intesu, u principiu di participazione vole ancu dì chì i stati participeghjanu à u putere costituente. * l''''autonomia''' : ogni statu hà u so guvernu propiu, è e so leghje propie. A costituzione federale, chì sirve ancu di pattu, face a lista di e cumpentenze di u guvernu federale è di i stati chì formanu a federazione. Una corte suprema deve pronunzià si nant'à i conflitti trç u statu federale è i stati. == Esempii di stati federali == [[File:Map of federal states.svg|thumb|300px|In verde, i paesi federali]] * [[Germania]] * [[Belgica]] * i [[Stati Uniti]] * l'[[Australia]] * a [[Svizzera]] * u [[Nigeria]] * ecc ... == A Francia : una federazione? == Qualchi ghjuristi si ponenu a quistione di sapè s'è a [[Francia]], cù u statutu speciale di a [[Nuvella Caledonia]], ùn saria micca diventata una federazione piattata.<ref>http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=17183231</ref> == Referimenti == <references/> {{c}} 5kyh808fzo2jwd7nv15o924y99c8dil Wikipedia:Indice rapidu 4 13751 220947 219811 2010-06-15T00:43:34Z Sarvaturi~cowiki 188 wikitext text/x-wiki L''''indice rapidu''' permette di vede a lista alfabetica secondu u gruppu di duie lettere chì si selezziona. Pruvate à cliccàcci. {| class="plainlinks" style="width: 70%; font-family:monospace; padding: 2px; background: #f7f8ff; border: 1px solid gray; margin: 0 auto;" |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Aa}} Aa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ab}} Ab] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ac}} Ac] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ad}} Ad] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ae}} Ae] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Af}} Af] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ag}} Ag] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ah}} Ah] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ai}} Ai] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Aj}} Aj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ak}} Ak] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Al}} Al] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Am}} Am] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=An}} An] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ao}} Ao] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ap}} Ap] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Aq}} Aq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ar}} Ar] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=As}} As] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=At}} At] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Au}} Au] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Av}} Av] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Aw}} Aw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ax}} Ax] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ay}} Ay] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Az}} Az] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ba}} Ba] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bb}} Bb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bc}} Bc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bd}} Bd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Be}} Be] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bf}} Bf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bg}} Bg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bh}} Bh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bi}} Bi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bj}} Bj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bk}} Bk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bl}} Bl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bm}} Bm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bn}} Bn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bo}} Bo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bp}} Bp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bq}} Bq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Br}} Br] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bs}} Bs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bt}} Bt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bu}} Bu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bv}} Bv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bw}} Bw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bx}} Bx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=By}} By] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Bz}} Bz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ca}} Ca] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cb}} Cb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cc}} Cc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cd}} Cd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ce}} Ce] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cf}} Cf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cg}} Cg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ch}} Ch] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ci}} Ci] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cj}} Cj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ck}} Ck] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cl}} Cl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cm}} Cm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cn}} Cn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Co}} Co] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cp}} Cp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cq}} Cq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cr}} Cr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cs}} Cs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ct}} Ct] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cu}} Cu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cv}} Cv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cw}} Cw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cx}} Cx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cy}} Cy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Cz}} Cz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Da}} Da] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Db}} Db] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dc}} Dc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dd}} Dd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=De}} De] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Df}} Df] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dg}} Dg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dh}} Dh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Di}} Di] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dj}} Dj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dk}} Dk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dl}} Dl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dm}} Dm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dn}} Dn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Do}} Do] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dp}} Dp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dq}} Dq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dr}} Dr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ds}} Ds] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dt}} Dt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Du}} Du] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dv}} Dv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dw}} Dw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dx}} Dx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dy}} Dy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Dz}} Dz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ea}} Ea] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Eb}} Eb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ec}} Ec] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ed}} Ed] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ee}} Ee] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ef}} Ef] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Eg}} Eg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Eh}} Eh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ei}} Ei] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ej}} Ej] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ek}} Ek] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=El}} El] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Em}} Em] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=En}} En] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Eo}} Eo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ep}} Ep] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Eq}} Eq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Er}} Er] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Es}} Es] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Et}} Et] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Eu}} Eu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ev}} Ev] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ew}} Ew] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ex}} Ex] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ey}} Ey] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ez}} Ez] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fa}} Fa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fb}} Fb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fc}} Fc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fd}} Fd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fe}} Fe] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ff}} Ff] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fg}} Fg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fh}} Fh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fi}} Fi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fj}} Fj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fk}} Fk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fl}} Fl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fm}} Fm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fn}} Fn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fo}} Fo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fp}} Fp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fq}} Fq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fr}} Fr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fs}} Fs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ft}} Ft] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fu}} Fu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fv}} Fv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fw}} Fw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fx}} Fx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fy}} Fy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Fz}} Fz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ga}} Ga] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gb}} Gb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gc}} Gc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gd}} Gd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ge}} Ge] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gf}} Gf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gg}} Gg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gh}} Gh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gi}} Gi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gj}} Gj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gk}} Gk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gl}} Gl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gm}} Gm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gn}} Gn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Go}} Go] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gp}} Gp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gq}} Gq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gr}} Gr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gs}} Gs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gt}} Gt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gu}} Gu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gv}} Gv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gw}} Gw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gx}} Gx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gy}} Gy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Gz}} Gz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ha}} Ha] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hb}} Hb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hc}} Hc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hd}} Hd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=He}} He] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hf}} Hf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hg}} Hg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hh}} Hh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hi}} Hi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hj}} Hj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hk}} Hk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hl}} Hl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hm}} Hm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hn}} Hn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ho}} Ho] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hp}} Hp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hq}} Hq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hr}} Hr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hs}} Hs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ht}} Ht] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hu}} Hu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hv}} Hv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hw}} Hw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hx}} Hx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hy}} Hy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Hz}} Hz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ia}} Ia] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ib}} Ib] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ic}} Ic] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Id}} Id] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ie}} Ie] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=If}} If] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ig}} Ig] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ih}} Ih] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ii}} Ii] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ij}} Ij] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ik}} Ik] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Il}} Il] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Im}} Im] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=In}} In] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Io}} Io] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ip}} Ip] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Iq}} Iq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ir}} Ir] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Is}} Is] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=It}} It] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Iu}} Iu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Iv}} Iv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Iw}} Iw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ix}} Ix] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Iy}} Iy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Iz}} Iz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ja}} Ja] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jb}} Jb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jc}} Jc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jd}} Jd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Je}} Je] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jf}} Jf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jg}} Jg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jh}} Jh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ji}} Ji] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jj}} Jj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jk}} Jk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jl}} Jl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jm}} Jm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jn}} Jn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jo}} Jo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jp}} Jp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jq}} Jq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jr}} Jr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Js}} Js] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jt}} Jt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ju}} Ju] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jv}} Jv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jw}} Jw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jx}} Jx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jy}} Jy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Jz}} Jz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ka}} Ka] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kb}} Kb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kc}} Kc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kd}} Kd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ke}} Ke] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kf}} Kf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kg}} Kg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kh}} Kh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ki}} Ki] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kj}} Kj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kk}} Kk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kl}} Kl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Km}} Km] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kn}} Kn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ko}} Ko] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kp}} Kp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kq}} Kq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kr}} Kr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ks}} Ks] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kt}} Kt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ku}} Ku] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kv}} Kv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kw}} Kw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kx}} Kx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ky}} Ky] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Kz}} Kz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=La}} La] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lb}} Lb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lc}} Lc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ld}} Ld] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Le}} Le] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lf}} Lf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lg}} Lg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lh}} Lh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Li}} Li] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lj}} Lj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lk}} Lk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ll}} Ll] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lm}} Lm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ln}} Ln] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lo}} Lo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lp}} Lp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lq}} Lq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lr}} Lr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ls}} Ls] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lt}} Lt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lu}} Lu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lv}} Lv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lw}} Lw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lx}} Lx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ly}} Ly] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Lz}} Lz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ma}} Ma] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mb}} Mb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mc}} Mc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Md}} Md] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Me}} Me] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mf}} Mf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mg}} Mg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mh}} Mh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mi}} Mi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mj}} Mj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mk}} Mk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ml}} Ml] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mm}} Mm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mn}} Mn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mo}} Mo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mp}} Mp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mq}} Mq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mr}} Mr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ms}} Ms] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mt}} Mt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mu}} Mu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mv}} Mv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mw}} Mw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mx}} Mx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=My}} My] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Mz}} Mz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Na}} Na] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nb}} Nb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nc}} Nc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nd}} Nd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ne}} Ne] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nf}} Nf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ng}} Ng] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nh}} Nh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ni}} Ni] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nj}} Nj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nk}} Nk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nl}} Nl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nm}} Nm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nn}} Nn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=No}} No] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Np}} Np] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nq}} Nq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nr}} Nr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ns}} Ns] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nt}} Nt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nu}} Nu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nv}} Nv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nw}} Nw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nx}} Nx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ny}} Ny] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Nz}} Nz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oa}} Oa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ob}} Ob] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oc}} Oc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Od}} Od] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oe}} Oe] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Of}} Of] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Og}} Og] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oh}} Oh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oi}} Oi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oj}} Oj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ok}} Ok] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ol}} Ol] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Om}} Om] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=On}} On] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oo}} Oo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Op}} Op] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oq}} Oq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Or}} Or] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Os}} Os] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ot}} Ot] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ou}} Ou] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ov}} Ov] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ow}} Ow] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ox}} Ox] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oy}} Oy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Oz}} Oz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pa}} Pa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pb}} Pb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pc}} Pc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pd}} Pd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pe}} Pe] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pf}} Pf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pg}} Pg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ph}} Ph] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pi}} Pi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pj}} Pj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pk}} Pk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pl}} Pl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pm}} Pm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pn}} Pn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Po}} Po] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pp}} Pp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pq}} Pq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pr}} Pr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ps}} Ps] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pt}} Pt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pu}} Pu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pv}} Pv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pw}} Pw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Px}} Px] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Py}} Py] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Pz}} Pz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qa}} Qa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qb}} Qb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qc}} Qc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qd}} Qd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qe}} Qe] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qf}} Qf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qg}} Qg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qh}} Qh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qi}} Qi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qj}} Qj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qk}} Qk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ql}} Ql] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qm}} Qm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qn}} Qn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qo}} Qo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qp}} Qp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qq}} Qq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qr}} Qr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qs}} Qs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qt}} Qt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qu}} Qu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qv}} Qv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qw}} Qw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qx}} Qx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qy}} Qy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Qz}} Qz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ra}} Ra] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rb}} Rb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rc}} Rc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rd}} Rd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Re}} Re] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rf}} Rf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rg}} Rg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rh}} Rh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ri}} Ri] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rj}} Rj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rk}} Rk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rl}} Rl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rm}} Rm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rn}} Rn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ro}} Ro] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rp}} Rp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rq}} Rq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rr}} Rr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rs}} Rs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rt}} Rt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ru}} Ru] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rv}} Rv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rw}} Rw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rx}} Rx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ry}} Ry] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Rz}} Rz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sa}} Sa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sb}} Sb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sc}} Sc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sd}} Sd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Se}} Se] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sf}} Sf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sg}} Sg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sh}} Sh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Si}} Si] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sj}} Sj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sk}} Sk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sl}} Sl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sm}} Sm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sn}} Sn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=So}} So] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sp}} Sp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sq}} Sq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sr}} Sr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ss}} Ss] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=St}} St] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Su}} Su] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sv}} Sv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sw}} Sw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sx}} Sx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sy}} Sy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Sz}} Sz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ta}} Ta] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tb}} Tb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tc}} Tc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Td}} Td] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Te}} Te] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tf}} Tf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tg}} Tg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Th}} Th] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ti}} Ti] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tj}} Tj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tk}} Tk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tl}} Tl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tm}} Tm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tn}} Tn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=To}} To] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tp}} Tp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tq}} Tq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tr}} Tr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ts}} Ts] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tt}} Tt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tu}} Tu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tv}} Tv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tw}} Tw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tx}} Tx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ty}} Ty] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Tz}} Tz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ua}} Ua] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ub}} Ub] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uc}} Uc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ud}} Ud] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ue}} Ue] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uf}} Uf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ug}} Ug] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uh}} Uh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ui}} Ui] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uj}} Uj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uk}} Uk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ul}} Ul] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Um}} Um] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Un}} Un] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uo}} Uo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Up}} Up] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uq}} Uq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ur}} Ur] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Us}} Us] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ut}} Ut] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uu}} Uu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uv}} Uv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uw}} Uw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ux}} Ux] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uy}} Uy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Uz}} Uz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Va}} Va] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vb}} Vb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vc}} Vc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vd}} Vd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ve}} Ve] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vf}} Vf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vg}} Vg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vh}} Vh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vi}} Vi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vj}} Vj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vk}} Vk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vl}} Vl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vm}} Vm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vn}} Vn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vo}} Vo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vp}} Vp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vq}} Vq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vr}} Vr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vs}} Vs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vt}} Vt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vu}} Vu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vv}} Vv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vw}} Vw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vx}} Vx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vy}} Vy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Vz}} Vz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wa}} Wa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wb}} Wb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wc}} Wc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wd}} Wd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=We}} We] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wf}} Wf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wg}} Wg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wh}} Wh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wi}} Wi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wj}} Wj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wk}} Wk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wl}} Wl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wm}} Wm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wn}} Wn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wo}} Wo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wp}} Wp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wq}} Wq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wr}} Wr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ws}} Ws] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wt}} Wt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wu}} Wu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wv}} Wv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ww}} Ww] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wx}} Wx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wy}} Wy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Wz}} Wz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xa}} Xa] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xb}} Xb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xc}} Xc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xd}} Xd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xe}} Xe] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xf}} Xf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xg}} Xg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xh}} Xh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xi}} Xi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xj}} Xj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xk}} Xk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xl}} Xl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xm}} Xm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xn}} Xn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xo}} Xo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xp}} Xp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xq}} Xq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xr}} Xr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xs}} Xs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xt}} Xt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xu}} Xu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xv}} Xv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xw}} Xw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xx}} Xx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xy}} Xy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Xz}} Xz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ya}} Ya] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yb}} Yb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yc}} Yc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yd}} Yd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ye}} Ye] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yf}} Yf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yg}} Yg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yh}} Yh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yi}} Yi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yj}} Yj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yk}} Yk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yl}} Yl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ym}} Ym] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yn}} Yn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yo}} Yo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yp}} Yp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yq}} Yq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yr}} Yr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ys}} Ys] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yt}} Yt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yu}} Yu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yv}} Yv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yw}} Yw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yx}} Yx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yy}} Yy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Yz}} Yz] |- |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Za}} Za] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zb}} Zb] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zc}} Zc] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zd}} Zd] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Ze}} Ze] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zf}} Zf] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zg}} Zg] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zh}} Zh] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zi}} Zi] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zj}} Zj] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zk}} Zk] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zl}} Zl] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zm}} Zm] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zn}} Zn] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zo}} Zo] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zp}} Zp] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zq}} Zq] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zr}} Zr] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zs}} Zs] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zt}} Zt] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zu}} Zu] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zv}} Zv] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zw}} Zw] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zx}} Zx] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zy}} Zy] |[{{SERVER}}{{localurl:Special:Allpages|from=Zz}} Zz] |} [[Category:Wikipedia]] e9vy59haimj3w9m0vp3tet1vt6kkahj America Latina 0 13752 219866 2010-06-12T05:49:38Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[America meridiunale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[America meridiunale]] k93ikdngk1hbbuf26guiskb2jxa93jc Ghjesù Cristu 0 13753 219867 2010-06-12T05:51:55Z Sarvaturi~cowiki 188 Reindirizzamentu à [[Gesù Cristu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Gesù Cristu]] 6buinbawblfxk5nmvw7mau7x6ic99r1 Fiume 0 13754 362659 350193 2019-07-01T20:48:15Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Ponte-novu1.jpg|thumb|250px|right|Un fiume, u [[Golu]]]] Un '''fiume''' hè un corsu d'[[acqua]] chì si lampa nant'à u [[mare]] o un [[oceanu]]. ==Da vede dinò== *[[Idrografia]] *[[Portu (fiume)]] *[[Solenzara (fiume)]] [[Categoria:Giugrafia]] n4q09bzdojzrscmix6ykq3guqj1cswp Anzianu ponte di U Vechju 0 13760 364277 351262 2019-10-03T11:21:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pont du Vecchio.jpg|right|thumb|300px|L'anzianu ponte di U Vechju]] L' '''Anzianu ponte di U Vechju''' hè un [[ponte]] di [[Corsica]]. Hè situatu trà [[Vivariu]] è [[Venacu]], sopra à u [[fiume]] di [[U Vechju]]. A so cuncezzione hè stata fatta da [[Gustave Eiffel]]. U ponte hè statu custruitu à a fine di u seculu XIX, da u 1891 à u 1893. U custruttore fù Guglielmu Tollinchi, è l'ingeniere era Maurice Koechlin. U ponte hè longu 170,96 metri è altu 84 metri sopra l'[[acqua]] di u [[fiume]]. A struttura mettalica di a parte suprana di u ponte era distinata à permette u passaghju di u camminu di ferru di Corsica, [[U Trinichellu]]. A parte suttanu invece, fatta in petra scalpillinata, incù a so arcata, era per cuntinuà u stadone è permette u passaghju di e [[vitture]]. L'anzianu ponte di U Vechju hè statu scrittu cum'è [[storia|munimentu storicu]] u 29 [[lugliu]] di u 1976. Po fù classatu cum'è munimentu storicu in u [[1992]]. À i [[ghjorni]] d'oghje, l'anzianu ponte di U Vechju hè statu abandunatu è rimpiazzatu da u ponte novu di U Vechju. ==In a cultura corsa== [[File:Ponte di U Vechju.jpg|left|300px]] Ci conta [[Roccu Multedo]] (1994, p. 101) chì l'anzianu ponte di U Vechju era unu di i lochi ind'ellu ci eranu e battaglie di i mazzeri, a siconda notte di [[nuvembre]]. Siont'è Multedo, ci eranu quà i cumbatti frà i mazzeri di[[ Venacu]] è quelli di [[Vivariu]]. ==Referenze== * Multedo, Roccu (1994), U mazzerisimu - Le mazzérisme, L'originel, Parighji [[Categoria:Munimentu di Corsica]] [[Categoria:Ponte di Corsica]] d5cnclbp0p2oi1anbe3vqo0zvfukrwi Vuvuzela 0 13770 350536 350505 2015-07-09T09:15:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Vuvuzela-DD.jpg|thumb|145px|right]] A '''vuvuzela''' (: /vuːvuːˈzeɪlə/ ), chjamata dinò ''lepetata'' hè una [[trumbetta]] longa d'un [[metru]] usata ind'i stadi di [[ballò]] futbol [[Africa di u Sudu|sudafricani]].'Ssu [[strumentu]] uriginali è famosu pà u so rimori, hè statu pupularizatu soprattuttu da a Cuppa di i Cunfederazioni in u [[2009]] è cù a Cuppa di u Mondu di [[pallò|Futbol]] di u [[Cuppa di u Mondu di 2010|2010]], sempri in [[Africa di u Sudu]]. Hè stata criticata pà u rimori ch'idda faci, stimatu à 130 dB. ==Da vede dinò== *[[Cialamella]] *[[Mandulinu]] *[[Riberbula]] *[[À cappella]] [[Categoria:Strumenti musicali]] 1felql67o3mlrcnmwqvwlkx78bdhf7z Aeruportu di Dong Hoi 0 13791 350944 349035 2015-07-09T17:06:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:DHAirport4.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Dong Hoi]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Dong Hoi''' hè l'aeruportu di [[Dong Hoi]], [[Quang Binh]], [[Vietnam]]. Hè situatu à 6 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Hanoi]], [[Ho Chi Minh cità]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] == Ligami == * [http://nacorp.com.vn/52/349/703.html U situ di l'aeruportu di Dong Hoi] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] soy7g676g4x9j40zl02nznz2jfrur6t Aeruportu di Tan Son Nhat 0 13792 350947 349029 2015-07-09T17:08:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Tansonnhat11.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Tan Son Nhat]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Tan Son Nhat''' (SGN, VVTS) hè l'aeruportu di [[Ho Chi Minh Cità]], [[Vietnam]]. Hè situatu à 7 chilometri à u [[nordu]] di a cità. ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] == Ligami == * [http://www.hochiminhcityairport.com U situ di l'aeruportu di Tan Son Nhat] ([[lingua francese|francese]] è [[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam|Tan Son Nhat]] [[Categoria:Vietnam]] 64jt2zhy1dz4bb7hlvrf466kihqpvfo Categoria:Aeruportu di Vietnam 14 13793 335386 325855 2014-03-23T18:07:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Aeruportu]] [[Categoria:Vietnam]] qz16f7glmrbks7aurbwwouiz4brukql Nova Caledonia 0 13797 354567 351622 2016-07-12T12:55:26Z CommonsDelinker 173 Replacing Pro-Independence_Flag_of_New_Caledonia.svg with [[File:Flag_of_FLNKS.svg]] (by [[commons:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:commons:COM:FR|File renamed]]:). wikitext text/x-wiki <!-- {{Coord|21|30|S|165|30|E|type:country|display=title}} {{Dipendenza |nomuCurrente=Nova Caledonia |nomuCumpletu=Nova Caledonia |nomuUfficiale=Nouvelle-Calédonie |linkBandera=Flag of France.svg |paginaBandera=Bandera di a Nova Caledonia |linkLucalizzazione=LocationNewCaledonia.png |linkMappa=Loyalty Islands map.png |mottu=''Pè L'indipendenza'' |statu={{FRA}} |lingua=[[Lingua francese|Francesu]] |altrilingui= [[Lingua polinesiana|Polinesianu]], [[Lingua corsa|Corsu]] |capitale=[[Nouméa]] |capitaleAbitanti=91.386 |capitaleAbitantiAnnu=2004 |guvernu=[[Cullettività d'oltremari|Cullettività ''sui generis'']] |elencu capi di statu=[[Capi di satu Francesi|Presidenti]] |presidenti=[[Nicolas Sarkozy]] |elencu capi di guvernu=Presidenti di u guvernu |primuMinistru=[[Harold Martin]] |superficieTutale=18.575 |superficieOrdine=154 |superficieAcqua=trascurabile |pupulazioniTutale=230.789 |pupulazioniAnnu=2004 |pupulazioniOrdine=176 |pupulazioniDensità=13 |pupulazioniDensitàOrdine=200 |cuntinente=[[Oceania]] |orario=[[Tempu coordinatu universale|UTC]] +11 |muneta=[[Francu CFP]] |PIL=8.820 |PILMuneta=$ |PILAnnu=2007 |PILOrdine= |PILprocapite=36.376 |PILprocapiteMuneta=$ |PILprocapiteAnnu=2007 |PILprocapiteOrdine= |tld=[[.nc]] |innu=[[A Marsigliese]] |festa= |note= }} --> A '''Nova Calidonia''' (o '''Nova Caledonia''') (in [[Lingua francesa|francesu]]: ''Nouvelle-Calédonie'') hè una [[Cullittività d'oltrimari|cullittività francesa d'oltrimari]] particulari, situata in l'[[Uceanu Pacificu]] suduccidintali. U so capilocu hè [[Nouméa]]. I so abitanti sò chjamati ''Neucaliduniani''. == Storia == [[File:Two Kanak (Canaque) warriors posing with penis gourds and spears, New Caledonia.jpg|thumb|170px|left|Dui guerrieri kanacchi,in circa 1880]] Ughjettu di litica frà [[Gran' Britagna]] è Francia duranti a prima mità di u [[XIX seculu]], l'isula divintò pussidimentu francesu in [[1853]]. Sirvì da [[culonia penali]] par quattru dicennii à parta da u [[1864]]. A vita pulitica hè cumplicata da u fattu chì a pupulazioni indigena [[Milanesia]]na, a cumunità [[Kanak]], hè avali una minuranza (44%) à causa di u diclinu di a pupulazioni è di l'immigrazioni sottu u duminiu francesu. U restu di a pupulazioni hè cumpostu da i discindenti di i dipurtati francesi, cunnisciuti com'è ''[[caldoche]]s'', è da una piccula minuranza estu-asiatica.<br /> Di a Nova Calidonia facini parti ancu l'[[Isuli Loyauté]] ([[Marè]], [[Lifou]], [[Ouvea]], [[Tiga (isula)|Tiga]], [[Mouli]] è [[Faiava]]) è l'[[Isula di i Pini]]. A rivindicazioni di l'indipindenza da parti di u "Front de Liberation Nationale Kanak Socialiste (FLNKS)" principiò in u [[1985]]. U FLNKS (vidatu da [[Jean Marie Tjibaou]], assassinatu in u [[1989]]) dumandava a criazioni di un statu, chjamatu 'Kanaky'. L'agitazioni purtò à una crescita di l'autunumia incù l'[[Accordi di Matignon (1988)|Accordi di Matignon]] di [[1988]] è l'[[Accordu di Noumea]] di [[1998]]. Un [[referendum]] par l'indipindenza si tinarà prima di [[2014]]. == Pusizioni == È situata à circa 1500&nbsp;km à livanti di a costa australiana, in a zona sudu-uccidintali di l'[[Uceanu Pacificu]].<ref name=Agostini/> == Pupulazioni == In 2010 si stima chì a pupulazioni aghji raghjuntu i 253.743 abitanti. Bona parti di eddi stà in u capilocu [[Nouméa]] (in 2007 l'agglumeratu urbanu cuntava circa 156.000 abitanti).<ref name=Agostini/> I principali gruppi etnichi sò dui: quiddu [[milanesia]]nu (45,1% di a pupulazioni) è quiddu [[Auropa|auropeu]] (34,1%). Esistini altri minuranzi trà i quali quidda [[pulinesia]]na (11,6%) è quidda [[indunesia]]na (2,5%).<ref name=Agostini/> === Riligioni<ref name=Agostini/> === A pupulazioni hè in maiò parti cristiana (u 54% di a pupulazioni hè cattolica, u 14% prutistanti è u 2,1% di altri cunfissioni cristiani). A parti ristanti di a pupulazioni hè liata à altri riligioni (27%) è à l'Islamu (2,7%). === Lingua === A lingua ufficiali di u paesi hè u [[Lingua francesa|francesu]], è à tempu à quist'ultimu sò prutetti altri lingui à liveddu naziunali: u [[Lingua kanacca|kanaccu]] affirenti à l'aria [[Lingui austrunesiani|austrunesiana]] chì hà subitu molti influssi lessicali è funetichi da l'[[Lingua indunisiana|indunisianu]] rindendu si simili à quiddu. À u liveddu turisticu, cummirciali è insignatu puri in i scoli hè parlatu ancu l'[[Lingua inglesa|inglesu]] com'è in u restu di u mondu; sta lingua hà suscitatu moltu intaressu in u paesi data a grandi vicinanza incù l'[[Australia]]. == Ecunumia è Cumunicazioni<ref name=Agostini/> == L'attività ecunomica di maiò rilievu hè l'estrazzioni è l'elaburazioni di u [[nicheli]]. In 2010 di stu metallu ni sò stati estratti 138.000 tonni. In u 2009 in u Paesi si sò cuntati 99.000 intrati è un tutali di 141 milioni di [[Dullari americani|dullari]] di intrati grazia à u [[turisimu]], un'antru sittori ecunomicu impurtantu. Par quantu riguarda u sittori primariu, in u stessu annu sò stati cultivati 2.600 tonni di [[granonu]] è 16.500 di [[noci di coccu]]; inoltri sò stati cuntati 90.000 buini, 37.000 suini, 12.000 equini è 600.000 vulatili. Infini, sò stati ricavati 16.618 [[metri cubi]] di lignamu è 5.742 tonni di pesci. A reta stradali si stendi par 4.926&nbsp;km. In u capilocu, oltri à u portu più impurtanti di l'isula, si trova un aeruportu. Circa 3 parsoni annantu à 10 ani accessu à internet. == Arti == L'arti principali hè a [[scultura]], imprudata com'è urnamentu par i capanni à tettu conicu. Si creani pilastri antrupumorfi alti ancu un metru è mezu è u tettu hè impriziusitu da figuri di antinati oppuri dicurazioni astratti. Numarosu è variatu hè u numaru di mascari, esibiti duranti i festi. Particulari sò i picculi "testi-muneta" chì dicorani i scettri di cirimonia.<ref>Gabriel Mandel, ''Arti Etnica'', Mondadori, Milanu, 2001, pag.114</ref> == A bandera == [[File:Flag of FLNKS.svg|thumb|left|240px|Bandera di u muvimentu par l'indipindenza (FLNKS)]] Di lugliu 2010 à u triculori francesu hè statu ufficialamenti affiancatu un' insegna <ref name=telegraph>{{Cita news |nomu=Bonnie|casata=Malkin|titulu=New Calidonia adopts second flag in compromise over French rule |url=http://splashurl.com/oasr2l4|http://splashurl.com/oasr2l4 Daily Telegraph]] |editori= |data=20 lugliu 2010 |accessu=28 lugliu 2010}}</ref> cuncipita da u ''[[Front de Libération Nationale Kanak et Socialiste|Fronti di Libarazioni Naziunali Kanaccu è Sucialistu]] (FLNKS)'', un partitu puliticu chì lotta par l'indipindenza di l'isula. Sta bandera fù aduttata da u partitu in u [[1980]] è hè cumposta di trè [[Fascia araldica|fasci]] orizuntali di uguali diminsioni. Da testa à fondu i culori sò u [[turchinu]] ([[Pantone]] 286c), [[rossu]] (Pantone 032c) è [[verdi]] (Pantone 347c) incù a prisenza di un chjerchju di culori [[giaddu]] (Pantone 102c) chì a lunghezza di u so diamitru hè dui terzi di l'altezza di a bandera è spustatu versu u latu di u [[pinnonu]]. U chjerchju hè burdatu di [[neru]] è à u so internu ci hè un disegnu di listessu culori. U turchinu simbulizeghja u celi è soprattuttu l'[[uceanu]] chì circonda l'isula. U rossu rapprisenta u sangui virsatu da i [[kanacchi]]i duranti a so lotta par l'[[indipindenza]], u [[sucialisimu]] è l'unità. U verdi simbulizeghja infini a terra è, par estinsioni, l'antinati sippidditi sottu ad edda. U discu giaddu rapprisenta u [[soli]] mentri u disegnu à u so internu hè una ''flèche faitière'', un tipu di freccia chì adorna i tetti di i casi di u postu, [[totem]] di l'antichi paesi kanacchi. == Omunimia == Una culonia britannica in u Nordu America chjamata ''Nova Calidonia'' s'unì à l'[[Isula di Vancouver]] par furmà a culonia di a [[Culumbia Britannica]], chì s'unì dopu à a [[Canada|Cunfiderazioni Canadesa]] è divintò una pruvincia di u [[Canada]]. U terminu ''Calidonia'' hè u nomu [[Lingua latina|latinu]] chì definia anticamenti l'attuali [[Scozia]]. == Amministrazioni<ref name=Agostini >{{cita|Calendario Atlanti De Agostini 2012||DEAGO}}</ref> == A Nova Calidonia hè dutata di un statutu spiciali, diffarenti da quiddu di l'altri prubità stratarrituriali francesi. Hè amministrata da un Altu Cummissariu. À u liveddu tarrituriali, u Guvernu hè asercitatu da un Cungressu furmatu da i cumpunenti di l'assemblei pruvinciali, par un tutali di 54 membri. I trè assemblei pruvinciali sò aletti à u suffraghju univirsali ogni 5 anni. In u [[Parlamentu francesu]] a Nova Calidonia hè ripprisintata da un sinatori è dui diputati. === Suddivisioni amministrativa === A Nova Calidonia hè suddivisa in 3 pruvinci è 33 [[Cumuni di a Nova Calidonia|cumuni]]. [[File:New Caledonia administrative1.png|left|thumb|375px|Suddivisioni amministrativi di a Nova Calidonia]] {| style="clear:right;float:right;border:1px Solid grey;" |- ! colspan=3 | Legenda |- valign="top" | style="margin:0.3em;white-space:nowrap" |<poem> [[File:Japan WardColour 100x40x0.png|16px|Orange]] [[Pruvincia Sudu (Nova Calidonia)|Pruvincia Sudu]] 1. [[Thio]] 2. [[Yaté]] 3. [[Îi des Pins]] 4. [[Mont-Dore (Nova Calidonia)|Mont-Dore]] 5. '''[[Nouméa]]''' 6. [[Dumbéa]] 7. [[Païta]] 8. [[Boulouparis]] 9. [[A Foa]] 10. [[Sarraméa]] 11. [[Farino]] 12. [[Moindou]] 13. [[Bourail]] 14. [[Poya (Nova Calidonia)|Poya]] (parti sudu)</poem> | style="margin:0.3em;white-space:nowrap" |<poem> [[File:Japan WardColour 60x80x0.png|16px|Vert]] [[Pruvincia Nordu (Nova Calidonia)|Pruvincia Nordu]] 14. [[Poya (Nova Calidonia)|Poya]] (parti nordu) 15. [[Pouembout]] 16. '''[[Koné (Nova Calidonia)|Koné]]''' 17. [[Voh]] 18. [[Kaala-Gomen]] 19. [[Koumac]] 20. [[Poum (Nova Calidonia)|Poum]] 21. [[Îles Belep]] 22. [[Ouégoa]] 23. [[Pouébo]] 24. [[Hienghène]] 25. [[Touho]] 26. [[Poindimié]] 27. [[Ponérihouen]] 28. [[Houaïlou]] 29. [[Kouaoua]] 30. [[Canala]]</poem> | style="margin:0.3em;white-space:nowrap" |<poem> [[File:Japan WardColour 100x80x0.png|16px|Jaune]] [[Isuli di a Lealtà]] 31. [[Ouvéa]] 32. '''[[Lifou (cumuna/cumunu)|Lifou]]''' 33. [[Maré]]</poem> |} {{-}} === Litichi internaziunali === L'[[isuli Matthew è Hunter]] sò in litica trà [[Francia]] è [[Vanuatu]]. == Gallaria futugrafica == <gallery> Image:Hienghene_La_Poule.JPG|"La Poule" ("A Ghjaddina") à [[Hienghène]] Image:Nouméa_Phare_Amédée.JPG|U fanali Amédée" à [[Noumea]] Image:Ouvéa_Plage_de_Mouli.JPG|A spiaghja de Mouoli in l'atollu di Ouvea Image:Nouméa_Ile_des_Pins_Upi.JPG|A Baia di Upi Bay in l'[[Isula di i Pini]] Image:Nouméa_Ile_des_Pins_Saint_Joseph.JPG|A Baia di Saint-Joseph annantu à l'[[Isula di i Pini]] Image:Pirogue_Nouvelle_Calédonie.JPG|U gobalu tradiziunali di l'[[Isula di i Pini]] Image:fontaine_celeste_noumea.jpg|A Funtana Cilesta di Place des Cocotiers in [[Nouméa]] Image:Landscape,_south_of_New_Caledonia.jpg|U paisaghju tipicu in u sudu di a Grandi Terri, l'isula principali Image:201 au 28 -07-2004 553.jpg|A Baie des Tortues (Baia di i cuparchjati) vicinu à [[Bourail]]. Image:Plage ouvea.jpg|A spiaghja curaddina di [[Ouvea]] Image:New Caledonia - S199828000484.jpg|A Nova Calidonia vista da u spaziu. </gallery> == Noti == <references/> == Liami esterni == * {{fr}} [http://www.gouv.nc/ Guvernu di a Nova Calidonia] * [http://www.cma.nc/ Camara di i mistieri è di l'artisgianatu] * [http://www.univ-nc.nc/ Università di a Nova Calidonia] * [http://dmoz.org/Regional/Oceania/News_Caledonia Open Directory Project - ''Nova Calidonia''] * [http://www.lonelyplanet.com/worldguide/destinations/pacific/new-caledonia Lonely Planet WorldGuide] * {{fr}} [http://www.kanaky-nouvelle-caledonie.com/ Turismu in Nova Calidonia] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. o0wnthskgtalm838dwqq2ab5c04r4a0 Ghjuvan Petru Gaffori 0 13798 364204 363637 2019-10-03T11:19:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Ghjuvan Petru Gaffori.jpg|thumb|250px|right|A statua di Ghjuvan Petru Gaffori, in [[Corti]]]] '''Ghjuvan Petru Gaffori''' hè un persunaghju storicu di [[Corsica]]. Era un medicu è un patriottu corsu. Nascì in [[Corti]] in u 1704. Morse assassinatu in Corti u 2 uttrove di u 1753. ==Biugrafia== [[File:Ghjuvan Petru Gaffori - statua.jpg|left|200px]] U babbu di Ghjuvan' Petru Gaffori era [[Filippu Antone Gaffori]], chì fù pudestà di [[Corti]]. Ghjuvan' Petru fece i so studie di medicina in [[Genuva]], cunsigliatu da u so ziu Anton'Francescu, chì era medicu in quella cità (Serpentini 2006). Vultò dopu in Corsica à u principiu di l'annu 1734. Subitu dopu, fù elettu cum'è membru di u cunsigliu supranu durente a cunsulta chì ebbe locu u 18 aprile di u 1734, in u [[Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca]] (Serpentini 2006). Ghjuvan' Petru Gaffori fù prima sicritariu di u rè [[Tiadoru di Neuhoff]], eppo numinatu prutettore di a Nazione corsa in u 1745 per una consulta adunita à u [[cunventu d'Orezza]] per luttà contrà Genuva, i capi storichi di a rivolta essendu tutti fughjiti in esigliu. In u 1746, Ghjuvan' Petru si chjappa a citatella di Corti, chì era guardata da i ghjenuvesi, dimustrendu tandu assai curaghju ; diventa tandu u maestru di u centru di Corsica. In u 1751, fù numinatu cum'è generale di a Nazione. U 3 ottobre di u 1753, morse Ghjuvan' Petru Gaffori in un' imbuscata da sei tiradori, frà i quali si pudia cuntà u so propriu fratellu, in u quartiere di San' Pancraziu in Corte. Siont'è certi autori, 'ss' assassiniu fù urdinatu da i ghjenuvesi. Ma siont'è certi altri, era solu infatti una littica in a famiglia Romei chì èun cuncernava ch'è i termini d'una pruprietà. A sposa di Ghjuvan' Petru Gaffori era [[Faustina di Matra]] chì fù celebre per a so participazione in a difesa di Corti. In u 1746, Faustina urdinò à i suldati di piglià a citatella mentre i ghjenuvesi avianu chjappu u so figliolu è u si tenienu cum'è ustagiu. Dicienu i ghjenuvesi ch'elli avianu da tumbà u so figliolu. Ma Faustina rispose ch'ella ùn si rinderia micca. Ma per furtuna, u zitellu fù finalmente ritruvatu vivu. Parechji anni dopu, i ghjinuvesi attacconu dinù Corti è Fausina minacciò di fà saltà una botte di polvera s'è l'abitanti si avissinu da rende si. Ghjuvan' Petru Gaffori è [[Faustina di Matra]] ebbenu almenu dui figlioli: Francescu Gaffori (1744-1796), chì fù generale, è Ghjulia Mattea Gaffori, chì si maritò incù Andria Colonna-Ceccaldi. Morse Ghjuvan' Petru Gaffori u 2 uttrove di u 1753 in u quartiere di San' Pancraziu in [[Corti]], à l'età di 49 anni, assassinatu in un' imbuscata da sei tiradori, cù l'appoghju di [[Genuva]], da parechji membri di a famiglia Romei, chì eranu in littica incù ellu (Serpentini 2006). Frà i tiradori chì tumbonu Gaffori, si pudia cuntà u so propriu fratellu. Ci era dinù un abitante di u paese di [[Lozzi]], cugnumatu ''Barretta Vechja'', chì fù implicatu in l'assassiniu. ''Barretta Vechja'' pigliò dopu a machja è si cullucò in [[Niolu]], in una sapara vicinu à u ponte di Fontanellu, sopra à u [[Golu]]. ==Referenze== * Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 (in francese) ==Da vede dinù== * [[Faustina di Matra]] * [[Corti]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:persunaghju storicu di Corsica]] ckqer7m6gmdug94fe4ovv5va9wodi9m Ghjuvan' Petru Gaffori 0 13800 224402 2010-07-06T16:38:09Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ghjuvan Petru Gaffori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvan Petru Gaffori]] lsd5lgps8wr8y6zwqes9cmb7ffa90uq Ghjuvan'Petru Gaffori 0 13801 224403 2010-07-06T16:38:40Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ghjuvan Petru Gaffori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvan Petru Gaffori]] lsd5lgps8wr8y6zwqes9cmb7ffa90uq Montehermoso 0 13802 333502 325858 2014-03-23T14:40:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Montehermoso | blasone=Escudo de Montehermoso.svg | nomeOfficiale=Montehermoso | sigluCumunità=EX | sigluPruvincia=CC | altitudine=394 | superficia=96 | pupulazione=5799 | annu=2009 | densita=60,41 | merre= | posta=10810 | telefunu=927 | istat= | abitanti=''Montehermoseño/-a'' in spagnolu | patrone=San Bartolomé | festa= | situ=http://www.montehermoso.es/ | carta=Municipio Montehermoso Provincia Cáceres.png }} [[File:Iglesia Montehermoso.jpg|thumb|left|200px|Montehermoso]] '''Montehermoso''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Cáceres, in a cumunità autonoma di Extremadura. [[Categoria:Spagna]] om4k3xa0lztjq9ho9ktk75an0t0bpfc Scali di u rè d'Aragona 0 13803 354484 351674 2016-06-30T16:48:07Z 92.158.139.192 /* Altri scali */ wikitext text/x-wiki [[File:Bonifacio_falaises_escalier_roi_Aragon.jpg|right|350px|thumb|I Scali di u rè d'Aragona]] I '''Scali di u rè d'Aragona''' sò un munimentu storicu di [[Corsica]], situatu in a cità di [[Bonifaziu]]. Hè unu di i loca più visitati da i turisti in [[Bonifaziu]]. I Scali falani da a turra situata in cima ([[U Turrionu]]), insin'à u mari. Sicondu a lighjenda, i scalinati di u rè d'Aragona sariani stati custruiti in una nuttata. I Scali sò cumposti di 187 scalini. A so inclinazioni hè impurtanta: 45 gradi. Par via di quissa, a falata di i Scali ferma priculosa è ùn hè micca ricumandata par i parsoni anziani. ==Storia== [[File:Quelques_marches_sur_le_187_de_l%27escalier_du_roi_d%27Aragon_%C3%A0_Bonifacio.jpg|thumb|I scalini]] Pò suppona a parsona chì à l'urighjina, ci era un passaghju in u tippali calcariu di Bonifaziu à u locu ind'iddu si trovani avali i Scali, chì parmittia di falà, abbastanza faciuli, insin'à a u mari. 'Ssu passaghju naturali saria statu allargatu à pocu à pocu. Difatti sariani i monachi franciscani chì avariani scavatu i scalini, ad una ad una, in a roccia calcaria. Si pò pinsà dinò chì u so fini era di pudè ghjugna à l'acqua biitoghja chì ci era sottu. ==Altri scali== Ma i scali di u rè d'Aragona ùn sò micca i soli scalinati di Bonifaziu <ref>Canonici, Francescu,''Bonifaziu, incù i so stretti è i so piazzi'' - ''Bonifacio à travers ses rues et places'' (in francesu) A Stamparia, [http://canonici.skyrock.com/2630125618-LES-ESCALIERS-CELEBRES-DE-BONIFACIO.html ''I scali celebri di Bonifaziu''], Portivechju, 2004)</ref>. Chì ci sò dinò: * a [[Scala di i Frati]]: hè una scalinata antica, chì hè sparita à i ghjorna d'oghji. Ma a so esistenza hè cunfirmata, apposta chì si n'invenani i bunifazinchi è chì a Scala di i Frati hè mintuvata in parichji carti antichi di Bonifaziu. A Scala di i Frati faci rifarenza à i frati di l'oratoriu anticu di Sant'Antonu (Canonici 2004), chì hè sparitu anch'iddu. * a [[Scala di u Puzzu San Bartumià]]: 'ssa scalinata, poca cunnisciuta, hè stata scavata da 1852 à 1856. Cumporta 330 scalini. A scala hè stata fatta in ghjiru à un puzzu fondu 65 metri. 'Ssu puzzu, largu trè metri, era statu fattu per pudè ghjugna à l'acqua biitoghja chì si truvaia più in ghjò. * a [[Scala di u Timonu]]: 'ssa scalinata cumporta 168 scalini. Hè stata fatta in 1885, à fini di difenda a cità (Canonici 2004). [[File:0 Bonifacio - Falaises et Escalier du roi d'Aragon (1).JPG|right|thumb|350px|I Scali di u rè d'Aragona, vista da vicinu]] ==Citazioni== Accadi chì i Scali di u rè d'Aragona fussini mintuvati in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema: * ''Ch'è tù poschi scenda à capu inghjò i scali di Bonifaziu !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Noti== {{reflist}} ==Liami== * [http://www.corsicanews.net/decouvrir/article-279.php I Scali di u rè d'Aragona, Corsica news] ==Da vida dinò== * a [[Lighjenda di i Scali di u rè d'Aragona]] * [[Bonifaziu]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Munimentu storicu di Corsica]] e1d51ec93we384argc7o8il2pnneoma Scale di u rè d'Aragona 0 13806 225054 224948 2010-07-15T18:07:45Z Xqbot 1764 Robot: répare double redirection à [[Scali di u rè d'Aragona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scali di u rè d'Aragona]] a4f0mvz8ne2jpp27gok3qqj56yelr8g Scalinata di u rè d'Aragona 0 13807 225042 2010-07-15T17:02:56Z Paulu 58 hà reindirizzatu [[Scalinata di u rè d'Aragona]] à [[Scali di u rè d'Aragona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scali di u rè d'Aragona]] a4f0mvz8ne2jpp27gok3qqj56yelr8g Bonanova 0 13809 331719 226838 2014-03-23T14:05:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki Bonanova hè u nomi di a rivista literaria di u [[Centru Culturali Universitariu]] di [[Corti]] nata ind'u 1997. 'Ssa rivista conta oghji vintitrè numari è hà pà dirittori di a publicazioni u rumanzeru è pueta [[Ghjacumu Thiers]]. ==Liami== * [http://www.interromania.com/media/media.htm Bonanova, Interromania: numari 2 à 8] {{Rivista litteraria in lingua corsa}} {{c}} [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] 3hzshx3rhvpqqlegpqke23a0rreii8s Lighjenda di i Scali di u rè d'Aragona 0 13813 333058 225650 2014-03-23T14:31:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Bonifacio falaise et Escalier du roi d'Aragon.jpg|right|350px|thumb|I Scali di u rè d'Aragona]] A '''Lighjenda di i Scali di u rè d'Aragona''' (o [[Legenda di e Scale di u rè d'Aragona]]) hè assuciata incù i [[Scali di u rè d'Aragona]], un munimentu storicu di Corsica, situatu in a cità di Bonifaziu è dinò unu di i loca più visitati in à cità di [[Bonifaziu]]. I Scali falani da a turra situata in cima (U Turrionu), insin'à u mari. Siont'è a lighjenda, i Scali, chì cumportani centu uttanta setti scalini, sariani stati custruiti in una nuttata. ==Da vida dinò== * i [[Scali di u rè d'Aragona]] * [[Bonifaziu]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Lighjenda di Corsica]] e4nj231gx7dv7khx29mq1s8becw7742 Legenda di e Scale di u rè d'Aragona 0 13814 225645 2010-07-23T18:57:02Z 90.14.245.11 Reindirizzamentu à [[Lighjenda di i Scali di u rè d'Aragona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lighjenda di i Scali di u rè d'Aragona]] b3kvdbxl2qjh7x3nqxycrgrq0o6kyrx Ragnola 0 13815 351936 351935 2015-10-07T19:18:24Z 86.219.234.146 Annullata la modifica 351933 di [[Special:Contributions/79.52.207.156|79.52.207.156]] ([[User talk:79.52.207.156|discussione]]): scrittu in talianu wikitext text/x-wiki U ''Dicentrarchus labrax'', chjamatu '''ragnola''' in [[lingua corsa|corsu]] (è ''ragno'' in [[Tuscana]]) è un [[pesce]] [[mare|marinu]] di a famiglia di e Moronidae. [[File:Dicentrarchus labrax (Belgium).jpg|thumb|230px]] ==Da vede dinò== *[[Palmata]] *[[Pesciucane]] *[[Pesci di Corsica]] [[categoria:Pesci]] luhkzx4g4v37mokt17j43bj2segimg2 Palmata 0 13816 349956 349937 2015-07-07T17:50:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Palmata''' (o Dorata) (''Sparus aurata'') hè un pesce di [[acqua salamastra]] presente in u [[Mediterraniu]] e l'[[Atlanticu]] [[File:SardinianFish.jpg|thumb|230px]] ==Da vede dinò== *[[Ragnola]] *[[Pesciucane]] *[[Pesci di Corsica]] [[categoria:Pesci]] 19wjx37qh9zotdy8l7ib5x27kzlueqz Aeruportu di Da Nang 0 13829 350943 349034 2015-07-09T17:06:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Da Nang Airport.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Da Nang]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Da Nang''' hè l'aeruportu di [[Da Nang]], [[Nam Trung Bo]], [[Vietnam]]. Hè situatu à 2 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Hanoi]], [[Ho Chi Minh cità]], [[Nha Trang]], [[Buon Me Thuot]], [[Da Lat]], [[Pleiku]], [[Quy Nhon]]) * [[Mandarin Airlines]] ([[Guangzhou]]) * [[PB Air]] ([[Singapore]], [[Sieam Reap]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] == Ligami == * [http://nacorp.com.vn/52/349/703.html U situ di l'aeruportu di Dong Hoi] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] jeytc8f2gx9ysqpgtruzd0ntce40g2h Aeruportu di Ca Mau 0 13830 350939 350935 2015-07-09T17:04:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Camau Airport1.JPG|240px|thumb|right|Aeruportu di Ca Mau]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Ca Mau''' hè l'aeruportu di [[Ca Mau]], pruvincia Ca Mau, [[Vietnam]]. Hè situatu à 2 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Ho Chi Minh cità]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] *[[Aviò]] == Ligami == * [http://sac.com.vn/52/349/703.html U situ di l'aeruportu di Dong Hoi] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] ikmzwntu9m5g2yr2uzgi2u2bfvycso3 Arba di l'Ascinzioni verdi 0 13831 226797 2010-08-07T10:32:03Z Paulu 58 hà mossu [[Arba di l'Ascinzioni verdi]] à [[Nannara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nannara]] 3kg9emy6l0djwx3qdfwydww9cckmya6 Serge Gainsbourg 0 13837 359691 350159 2018-06-28T12:58:52Z 217.91.200.78 wikitext text/x-wiki [[File:Serge Gainsbourg par Claude Truong-Ngoc 1981.jpg|thumb|Serge Gainsbourg, 1981.]] '''Serge Gainsbourg''', natu Lucien Ginsburg ([[Parighji]], [[2 d'aprili]] 'llu 1928 - [[Parighji]] [[2 di marzu]] 'llu 1991) fù un [[cantu|cantadori]], [[littiratura|autori]], [[musica|cumpunidori]], [[pittura|pittori]] è [[cinemà|cineastu]] [[Francia|francesi]] d'urighjini [[Russia|russia]] è [[abreiu|ghjudea]]. == Biugraffìa == [[Categoria:Francesu]] hz6wn8fy6a43vggqepku8gre369iwmx Aeruportu di Con Dao 0 13838 352797 350942 2016-02-04T21:14:36Z Shansov.net 10598 Photo wikitext text/x-wiki [[File:Cảng_hàng_không_côn_đảo_(aux_3).jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Con Dao]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Con Dao''' hè l'aeruportu di [[Con Dao]], pruvincia Ba Ria-Vung Tau, [[Vietnam]]. Hè situatu à 2 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Air Services Company]] ([[Ho Chi Minh cità]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] == Ligami == * [http://sac.com.vn/52/349/703.html U situ di l'aeruportu di Con Dao] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] 7ani0a5g5ubz1nlrux3f3b3f63jmm3q Nànnara 0 13839 228735 227388 2010-08-16T17:56:26Z 90.29.87.253 Reindirizzamentu à [[Nannara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nannara]] 3kg9emy6l0djwx3qdfwydww9cckmya6 Noemi 0 13841 336889 333619 2014-07-28T14:13:32Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Noemiasd.jpg]] has been replaced by [[:Image:Noemi_onstage_in_Rome_2009.jpg]] by administrator [[:commons:User:Steinsplitter]]: ''[[commons:COM:FR|File renamed]]: [[commons:COM:FR#reasons|File renaming criterion #5]]: Correct obvious... wikitext text/x-wiki [[File:Noemi_onstage_in_Rome_2009.jpg|250px|right|thumb|Noemi]] '''Noemi''' ([[Roma]], [[25 di ghjennaghju]] [[1982]]) hè una cantante, musicante [[Italia|taliana]]. U so nome cumpletu hè '''Veronica Scopelliti'''. Noemi sona di moltu assai strumenti (per esempiu chitarra, pianuforte). == Discografìa == === Albumi === * [[2009]]: ''Sulla mia pelle'' (#3 [[Italia]] - #44 [[Europa]]) - Sortito: [[2 uttrovi]] [[2009]] (Sony Music) * [[2010]]: ''Sulla mia pelle (Deluxe Edition)'' (#3 [[Italia]] - #42 [[Europa]]) - Sortito: [[19 di ferraghju]] [[2010]] (Sony Music) * [[2011]]: ''RossoNoemi'' (#6 [[Italia]]) - Sortito: [[22 di marzu]] [[2011]] (Sony Music) * [[2012]]: ''RossoNoemi - 2012 Edition'' (#12 [[Italia]]) - Sortito: [[15 di ferraghju]] [[2012]] (Sony Music) === EP === * [[2009]]: ''Noemi'' (#8 [[Italia]] - #97 [[Europa]]) - Sortito: [[24 d'aprile]] [[2009]] (Sony Music) === Singuli === [[File:Noemimannoia.jpg|250px|right|thumb|Noemi cù Fiorella Mannoia]] * [[2009]]: ''Briciole'' (#2 [[Italia]] - #51 [[Europa]]) - Sortito: [[10 d'aprile]] [[2009]] (Sony Music) * [[2009]]: ''L'amore si odia'' cù Fiorella Mannoia (#1 [[Italia]] - #34 [[Europa]]) - Sortito: [[10 di settembre]] [[2009]] (Sony Music) * [[2010]]: ''Per tutta la vita'' (#1 [[Italia]] - #42 [[Europa]]) - Sortito: [[17 di ferraghju]] [[2010]] (Sony Music) * [[2010]]: ''Vertigini'' - Sortito: [[14 di maghju]] [[2010]] (Sony Music) * [[2011]]: ''Vuoto a perdere'' (#6 [[Italia]] - #47 [[Europa]]) - Sortito: [[28 di ghjennaghju]] [[2011]] (Sony Music) * [[2011]]: ''Odio tutti i cantanti'' - Sortito: [[6 di maghju]] [[2011]] (Sony Music) * [[2011]]: ''Poi inventi il modo'' - Sortito: [[16 di settembre]] [[2011]] (Sony Music) * [[2012]]: ''Sono solo parole'' (#3 [[Italia]]) - Sortito: [[15 di ferraghju]] [[2012]] (Sony Music) == Festival di Sanremo == * [[2010]] cù ''Per tutta la vita'' * [[2012]] cù ''Sono solo parole'' == Tour == * 2009 - ''Noemi tour'' {{ITA}} * 2009/2010 - ''Sulla mia pelle tour I'' {{ITA}} * 2010 - ''Sulla mia pelle tour II'' {{ITA}} {{SVN}} * 2011/2012 - ''RossoNoemi tour I'' {{ITA}} * 2012 - 2012 - ''RossoNoemi tour II'' {{ITA}} == Ligami == * [http://www.noemiofficial.it/ Situ officiale] * [http://www.youtube.com/noemiofficial YouTube officiale] * [http://www.arcadinoemi.it/ Arca di Noemi] * [http://www.youtube.com/arcadinoemi1 YouTube Arca di Noemi] [[Categoria:Musicante|Noemi]] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] 2tq4hrrzrc96rsxrmgbyj4zs117bzdg Aeruportu di Dong Tac 0 13847 350945 349036 2015-07-09T17:07:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Dotmap-TUYHOAAB.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Dong Tac]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Dong Tac''' hè l'aeruportu di [[Tuy Hoa]], pruvincia Phu Yen, [[Vietnam]]. Hè situatu à 2 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Ho Chi Minh cità]], [[Hanoi]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] == Ligami == * [http://maac.com.vn U situ di l'aeruportu di Dong Tac] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] mvau20mlco8uloysfr9uqqktj8wd1kh Burra cascistretta 0 13849 363474 331771 2019-09-19T04:49:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A burra cascistretta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">A burra cascistretta |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Typhales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Typhaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Typha]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Typha angustifolia''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Typha angustifolia nf.jpg|300px|]] |----- |} A '''Burra cascistretta''' ([[Typha angustifolia]]) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di i [[Typhaceae]]. Hè alta da 1 à 2 metri. E so casce sò larghe 5 à 9 mm. Si trova à u cantu di i fiumi è di i stagni. Hè cumuna in [[Europa]], in [[Africa]], in [[America]] è in [[Australia]]. A sessualità di a burra cascistretta hè monoìca (a pianta cumporta i fiori maschili è feminili annantu à listessu pede). Parechji sinonimi di ''Typha angustifolia'' sò: * ''Typha bracteata'' Greene * ''Typha elatior'' Boenn. * ''Typha minor'' Curtis * ''Massula angustifolia'' Dulac [[File:Typha_angustifolia_(habitus)_1.jpg|thumb|left|250px|Una burriccia]] == In Corsica == A burra cascistretta hè schersa in [[Corsica]]. Difatti, esistenu in [[Corsica]] parechje spezie di [[burra]] (Gamisans 1993): * ''Typha angustifoglia'' (a [[burra cascistretta]]): schersa * ''Typha domingensis'': cumuna * ''Typha latifolia'': a [[burra cascilarga]]: cumuna * ''Typha laxmanii'': rarissima == Referenze == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''Catalogu di e piante vascularie di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse'', Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) ==Da vede dinù== * a [[burra]] * a [[burra cascilarga]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Typhaceae]] 017xl88u32h25qywusy555n2hmaizt1 Typha angustifolia 0 13850 228878 2010-08-17T19:47:53Z 90.29.87.253 Reindirizzamentu à [[Burra cascistretta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Burra cascistretta]] eiohlo51sa178opbxyhdveymvnhtbba Antartide 0 13856 351248 342732 2015-07-16T12:58:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Antartide''' hè u [[cuntinente]] più [[sudu|meridionale]] di a [[Terra]]. Hè guasgi tutalmente dentru à u circulu polare è hè circondatu da l’oceanu. Hè u quintu cuntinente più grande, è 98% sò coperti da u ghjacciu. Hè u [[cuntinente]] u più freddu, seccu è ventosu è tene l’altezza media a più alta di tutti i cuntinenti. L’Antartide hè cunsideratu cum’è un desertu incù 200mm di precipitazione à l’annu nantu à e coste (ancu menu in le terre). Ùn ci hè un abitante umanu permanente ma ci stanu sempre da 1000 à 5000 parsone ind’e sfarente stazioni scientifiche spaperse nantu à u cuntinente. Solu organismi adattati à u freddu ci sopravivenu. A prima osservazione certa di l’Antartide era in lu 1820 da a spedizione russia di Fabian Gottlieb von Bellingshausen è Mikhail Lazarev. In lu 19u seculu, u cuntinente ùn interessava à nimu, per via di e sò cundizioni estreme è di a mancanza di rissorse. U nome Antartide vene da u [[Grecia|Grecu]] antarktikos, « oppostu à u [[nordu|nord]] ». U trattatu di l’Antartide fù firmatu in lu 1959 da 12 paesi. Oghje 46 paesi l’hannu firmatu. Stu trattatu pruibisce l’attività militare è u sfruttamentu minieru, aiuta a ricerca [[Scienze di a Terra|scientifica]] è pruteghje l’ecozona di u cuntinente. [[Categoria:Antartide| ]] ant9cw9cr9cu0s0tsp19zbnnur46e3l Manu 0 13857 364147 352856 2019-10-03T11:18:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Tupaia cf javanica 050917 manc.jpg|thumb|Tupaia javanica, Homo sapiens]] A '''manu''' hè a stremità di u membru antiriore [[omu|umanu]]. ==Citazione== Accade chì a manu fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii: * Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. * Ciò ch'edda faci a mani dritta, ùn devi veda a mani manca. * Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi. * Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. o in e sprissione: * ''U Signori l'hà cacciatu a [[mani]] di capu.'' * ''Dà si di mani'' {{c}} [[Categoria:Anatumia]] 45bi2sjr3pem9rdebsb4h9khgdggp4p Mani 0 13858 229269 2010-08-21T11:42:27Z 90.29.87.253 Reindirizzamentu à [[Manu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Manu]] dvo0cjohtdohyyzkrlnqj81gmwhvnz5 Frank Lloyd Wright 0 13860 360091 348629 2018-09-06T15:39:29Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Frank Lloyd Wright''' (natu in Richland Center, [[Wisconsin]] l’8 [[ghjugnu]] 1867- mortu in [[Phoenix (Arizona)|Phoenix]] u 9 [[aprili]], 1959) hè statu un [[architettu]] [[americanu]]. [[Categoria:Architettu|Frank Lloyd Wright]] nti4lpwjr18i8zditr0ogzr1lvqlxqk Zittula 0 13861 354720 352619 2016-08-13T13:14:38Z 86.219.78.178 /* Lessicu corsu */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A zittula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:SittaWhiteheadiKeulemans2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sitta whiteheadi |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sittidae]]'' |----- | Generu | ''[[Sitta]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sitta whiteheadi''<br /><font color=black size=1> [[Whitehead]], 1883 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pica-soques_cors_(Sitta_whiteheadi).jpg|250px]] |----- |} A ''Zittula'' corsa ([[Sitta Whiteheadi]])<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in francese.</ref> hè una spezia d'[[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Sittidae]]. A zìttula corsa hè un acellu rarissimu chì ùn esiste ch'è in [[Corsica]] ed hè un simbulu di l'avifauna di Corsica. Hè un tipu di zittula abbastanza chjuca, misurendu circa 12 cm. E parte superiore sò grisge azurate, iinvece e parte inferiore sò bianche grisgiogne. U masciu si distingue di a femina per via di a so calotta cumplittamente nera. A spezia hè sedentaria, territuriale è poca sbetica. Si nutrisce à spessu altu in i pini larici, cunsumendu per u più pignottuli, ma chjappendu dinù qualchì insettu bulante. A staghjone di riproduzione hà locu trà aprile è maghju. U nidu hè postu in u fustu di unu vechju pinu, è a cuvata conta cinqui à sei ovi. I ghjovani si sbabbanu 22 à 24 ghjorni dopu a so nascita. ==Descrizzione== A zittula hè longa 12 cm. Hè un acellu lungarinu. U so pesu hè 12 grammi. U so culore generale hè grisgiu, u sopra essendu grisgiu-turchinu. I lati di u capu è a gola sò bianchi. L'ochji di a zittula sò neri. U bizzicu hè finu, drittu è abbastanza longu. Hè niricciu. A coda hè corta. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale ind'è a zittula, ma ci hè una striscia nera annantu à u capu ind'è u masciu, invece ind'è a femina, 'ssa striscia hè grisgia. ==Eculugia è cumpurtamentu== ===Cumpurtamentu=== Cum'è tutte e zittule, a zittula corsa pò tramutà si à capu in ghjò longu i rami, è si trova raramente in terra. Hè unu acellu territuriale è pocu sbeticu. Campà in coppii monugami chì stanu tuttu l'annu annantu in u stessu territoriu di trè à deci ettari, i dui acelli di u coppiu u difendendu da l'intrusi, ch'ellu fussinu di listessa spezia o d'un'antra. U duminiu vitale, u spaziu induv'elli stanu in general l'acelli à u senu di u so territoriu, hè di dimensione varievule, sicondu a staghjone è l'età di l'acelli, ma soprattuttu sicondu l'abundanza di i pignottuli. ===Cibu=== A zittula manghja invertebrati è insetti. D'[[inguernu]], i varmi sò scarsi è a zittula si nutrisce di i granelli di i pini larici, chì ci sò in abundanza da [[nuvembre]] sin'à [[marzu]]. D'inguernu, quand'è u tempu hè dolce è asciuttu, i pignottule s'aprenu è lascianu scappà i granelli. In tempu di neve o di fretu invece, e pignottule fermanu chjuse è e pichjarine ùn ponu manghjà si i granelli. Per via di quessa, a zittula hà imparatu à mette da cantu, quandu u tempu hè asciuttu, i granelli sopra i branconi, sottu à e scorze, o ancu in i tavoni di l'arburi, per pudè li manghjà più dopu. Hè cusì chì a zittula pò durà è passà l'inguirnata, ancu s'ellu accade ch'ellu ci fussi u nivone. ==Tassonumia è sistematica== ===Scuperta è studiu di a spezia=== A zìttula fù rimarcata prima da un viaghjadore inglese, John Whitehead, durente un viaghju in Corsica. Whitehead truvò una zittula u 12 ghjugnu di u 1883 è a vultò in [[Ingliterra]], ma senza sapè chì 'ss'acellu ùn era micca cunisciutu à l'epica da a cumunità scentifica. Fù qualchì mese dopu chi u cunservatore di e cullezzione d'acelli in u [[British Museum of Natural History]], Richard Bowdler Sharpe, hà pussutu discrive per a prima volta a zittula in a litteratura scentifica. Sharpe chjamò a zittula ''sitta whiteadi'' in l'onore di John Whitehead. A pichajrina hè stata cunsiderata parechji anni dopu, cum'è una spezia endemica di [[Corsica]]. A zìttula di Corsica face parte di a famiglia di e ''sittidae'', chì cumporta vinti quattru spezie d'acelli cunnisciute in [[Africa]], in [[America]], è in [[Eurasia]]. Parte è più si trovanu in l'emisferu nordu. Ci sò e differenze morfulogiche frà e diverse ''sittidae'' ma anu in cumunu una coda corta è e patte forte, ciò chì li permette di falà in i fusti di l'arburi à capu in ghjò. ==Minacce è cunsirvazione== === Effettivi è statutu === Un estimu di u 1960-1980 ricensa 2000 à 3000 coppii, scumpartuti annantu à 240 km2 quand'elli si contanu invece circa 3000 coppii annantu à più di 430 km2 in u 1950. In u 2000, Thibault è i so coautori stimanu l'effettivi à 2075-3010 coppii<ref>Thibault è coautori (2000)</ref>. In u 2013, sicondu l'UICN, Thibault è coautori stimanu a pupulazione di a zittula trà 3100 è 4400 individui maturi, vene à dì 4600 à 6600 acelli in tutale. Un estimu di 2011 di l'areale di ripartizione purtava quessa à 185 km2<ref>Thibault (2011).</ref>. A zittula era cunsiderata da l'[[Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura]] cum'è "guasi minacciata" in u 1988, di "preoccupazione minore" in 2004, 2008 è 2009. Dapoi u 2010, a zittula hè cunsideratu cum'è "vulnerabile", Thibault è coautori stimendu u so declinu à 10 % durente e deci annate precedente in unu articulu pubblicatu in u 2011<ref>Thibault (2011).</ref>. ===Minacce=== [[File:Garrulus_glandarius_corsicanus_02.JPG|thumb|left|A [[ghjandaghja]] ('Garrulus glandarius'), quì a [[sottuspezia]] 'corsicanus', endemica di Corsica, conta frà i predatori di i ghjovane zittule corse.]] A zittula conta frà i so predatori u [[pichjarone]] ('Dendrocopos major') chì pò attaccà i nidi è i ghjovani acelli, allarghendu ne a cavità di u nidu per accede à a pruginitura di e zittule. Ùn sò micca tutti l'individui chì attaccanu i nidi, chì è zittule è pichji ponu qualchì volta ancu nichjà in listessu arburu. U [[Topu mascheratu]] ('Eliomys quercinus') hè dinù un pussibule predatore, essendu dighjà statu ossirvatu durmendu in un nidu è suspittatu di parechje perdite<ref>Thibault & Villard (2005).</ref>. In una minima misura, u [[falcu stantarolu]] ('Accipiter nisus') puderia cuntà frà e so prede a zittula corsa : resti di zittula sò stati signalati in l'alimentazione di unu di 'ssi acelli di preda in u 1967, è Hans Löhrl mintuveghja in u 1988 ch'è e zittule corse ch'ellu alleva in cattività si nascondenu s'elle vedenu un rapace. A [[Ghjandaghja]] ('Garrulus glandarius') puderia dinù esse unu predatore più o menu impurtante di i ghjovani à u spiccà di bulu<ref>Thibault è coautori (2000)."</ref>. ==Riproduzione== ===Lucalisazione è custruzzione di u nidu=== E zittule corse masci principianu à cantà versu a fine di dicembre, ma a staghjone di riproduzione hà locu d'aprile è di maghju. L'annate di forte produzzione di pignottuli ingenereghjanu una riproduzione prumaticcia. L'annate di debule produzzione, e zittule devenu aspittà ch'è l'insetti fussinu prisenti in grande quantità. A spezia dipende per nichjà di i vechji coniferi dui à trè volte cintenarii à u fustu abbastanza tenneru, vene à dì morti, tarulati o essendu stati in parte saiittati. A zittula priferisce l'arburi morti chì tenenu sempre qualchì branca, chì pònu serve di posta di cantu, d'appustamentu o per surviglià u circondu, ma l'altezza di u fustu, a cupertura in pini in u circondu o u diamitru di u fustu ùn sò micca essenziali. Un studiu di u 2005 mintuvava ch'è i nidi di diversi coppii eranu situati da 284 à 404 metri l'uni da l'altri sicondu l'annate (trà 1998 è 2003)<ref>Thibault & Villard (2005)</ref>. I dui membri di u coppiu scavanu u nidu, riimprudendu à spessu e cavità abbuzzate da i [[pichjaronu|pichjaroni]] ('Dendrocopos major'), ma evitendu u grande risicu di predazione di l'anziani nidi di quelli acelli. Ci ponu esse duie intrate à a cavità s'è u fustu hè particularmente tarulatu. L'intrata misura trà 3 è 4 cm di larghezza, è a cavità in media 56 x 109 mm per una prufundità media di 12 cm<ref>Thibault & Villard (2001)</ref>. U nidu hè postu trà 2 è 30 metri sopra à terra. Hè custituitu da diversi elementi vegetali (spine di pinu, curteccia è casciappule) è tapizzatu di materie più dolce, cum'è piume, marmuzzu, crinu o [[lichenu]]. ===Ovi è allevu di i ghjovani=== A femina face l'ovi à a fine d'aprile o à u principiu di maghju, da quattru à sei (in media 5,1<ref> Thibault & Villard (2005).</ref>) ovi ovali bianchi è tacchi di brunu o di rossu, soprattuttu annantu à l'estremità larga, incù qualchì piccule marche brune o grigi o violettu scuru. [[John Whitehead]] cumpara in taglia l'ovi à quelli di a [[Cappellina]] ('Parus major')<ref>Whitehead (1885).</ref>. Sicondu [[Francis Jourdain]] chì paraguneghja 42 ovi (14 cullittati da Whitehead, i 28 altri da ellu stessu), misuranu in media 17,18 x 12,96 mm. U pesu mediu, calculatu per 17 di 'ssi ovi, hè 82,2 milligrammes<ref>Jourdain (1911).</ref>. A cuvatura dura da 14 à 17 ghjorni. Hè fatta da a femina sola, ch'è u masciu nutrisce in media 3,2 volte per ora. U bizzicu è l'ala di i piugoni crescenu di manera rigulare, tantu ch'è u tarsu si stabilisce à parte si di u dodicesimu ghjornu. A calotta diventa più bughja l'ondicesimu ghjornu, è i ghjovani anu un piumaghju cumplettu à u capu di vinti ghjorni, in media<ref>Villard & Thibault (2001).</ref>. A nichjata conta in generale 3 à 6 (in media 4,3) ghjovani à u spiccà di bulu, chì chettanu u nidu à l'età di 22 à 24 ghjorni<ref> Thibault & Villard (2005).</ref>. S'è a prima nichjata fiasca o hè persa, u coppiu ne riface una siconda trà u 28 maghju è u 16 ghjugnu ; u terzu di 'ssi nichjate di sustituzione hè effittuatu in un antru arburi. D'una annata à l'altra, circa a mità di i coppii cambianu d'arburi per nichjà<ref>Thibault & Villard (2005).</ref>. I ghjovani aghjunghjenu a so maturità sissuale in l'annata è si ponu riproduce da l'annata dopu a so nascita. U tassu annuale di sopravvivenza hè statu stimatu à 61,6 % per i masci (più di trè individui annantu à cinqui passanu l'annata)<ref> Thibault & Jenouvrier (2006).</ref>. A spiranza di vita hè male cunnisciuta ma a marcatura culurata hà mustratu ch'è certi individui ponu ghjunghje sin'à l'età di sei anni. == Areale è ripartizione == [[File:Pinus nigra subsp. laricio.jpg|250px|left|thumb|U pinu larice (Corsica)]] À i ghjorni d'oghje, a zittula corsa hè a sola spezia d'acelli endemica di Corsica. U so areale ricopre a maiò parte di l'isula, assai muntagnosa. Si trova 'ss'acellu dapoi a furesta di Tartaghjine à u nordu insin'à quella di l'Uspidale à u sudu, ma hè particularmente abondante in i massicci di [[Monte Cintu]], di Monte Rutondu, di Monte Rinosu è di l'Alcudine. Si ponu mintuvà dinù duie pupulazione isulate, in Castagniccia in u nordestu di l'isula, è in a muntagna di Cagna à u sudu. A zittula corsa priferisce e fureste di [[pinu lariciu|pini larici]] (''Pinus nigra laricio''), cumpurtendu dinù qualchì chjarina. 'Sss'ambiente hè abbastanza asciuttu d'istate (trè simane à dui mesi di sicchina) è cunnosce forte acquate di vaghjimu o d'inguernu (800-1 800 mm per annu). A zittula hè sedentaria. Campa in generale in e valle incasciate trà 1 000 è 1 500 metri d'altitudine trà aprile è uttrove, ma pò esse scuntrata da 750 à 1 800 metri d'altitudine, bench'è e fureste menu spesse in altura li cunvenghinu menu. Fala più in ghjò d'inguernu, è pò stà tandu in e fureste miste à pini larici è marittimi (''Pinus pinaster'') o i boschi di [[ghjallicu|ghjallichi]] (''Abies alba''). Ma l'indizii di u so pupulamentu sò significativamente più debuli ch'è in i boschi di pini larici puri. A zittula scansa dinù i boschi duminati da l'arburi assai casciuti o mischiati cun elli. A zittula hè una spezie endemica di [[Corsica]]. Hè prisente tuttu l'annu in l'isula. A zittula stà in e fureste di pini è di preferenza in e fureste di [[larice|pini larici]], cum'è a furesta di l'[[Ospidale]], [[Bavella]] o a furesta di [[Tartaghjine]], à una altezza situata trà 1000 è 1500 metri. Pò accade, ma più raramente, chì a zittula sciglissi u [[pinu maritimu]]. A zittula priferisce u [[pinu larice]], chì ne manghja i granelli è sò più tenneri ch'è quelli di quess'altri varietà di pinu. A zittula sceglie di preferenza u [[fustu]] tarulatu di un pinu làrice, o un brancone troncu o carbunatu da a saietta, per fà ci u so nidu. Piace di più à a zittula l'arburi chì anu u fustu incù un diamitru impurtantu. U nidu si cumpone di una parte dura è di una parte più soffice. A parte dura cumporta murzu è pizzatelli di legnu. A parte molla invece cumporta piume è peli. Accade qualchì volta ch'è a zittula si pigliessi u nidu abandunatu di un [[pichjettu]]. U nidu hè fattu à un'altura trà 1,5 metru è 30 metri. D'invernu, per via di u fretu cagiunatu da a [[neve]], a zittula chetta e [[pineta|pinete]] è si stalla più in bassu, à spessu in e [[castagniccia|castagnicce]]. A populazione di pichjarine hè stimata frà 1600 è 2700 coppii (Thibault 2005). S'hè usservatu una piccula calata di a pupulazione isulana 'ssi ultima anni. 'Ssa piccula pupulazione hè debule è minacciata da l'incendii è a sparizione di i pini larici, in certi lochi. A superficia di u rughjone di un coppiu di pichjarine hè circa 3 à 10 ettari. I vechji pini assicureghjanu à a zittula un cibu abundante, è a spezia hè assente di i sittori induve l'arburi facenu menu di 28 cm di diamitru, è induve u pinu lariciu hè minuritariu riguardu à altre essenze. I lochi i più suscettibili d'aggrundà a zittula corsa contanu arburi maiò (alti più di 16 m} è di grossu diamitru (superiore à 58 cm). A priferenza di l'acellu per u pinu lariciu riguardu à u pinu marittimu si puderia spiigà per a durezza di i granelli di u sicondu. In una pruspittiva storica, Thibault è coautori spieganu in 2002 ch'è "a zittula corsa è u pinu lariciu, prubabilmente prisenti in l'isula dapoi almenu u mezu di u [[Quaternariu]], hanu duvutu affruntà ci l'ultime fluttuazione climatiche di u [[Pleistocene]], e quale hanu cagiunatu prufonde mudifiche in a cumpusizione è a ripartizione di a vegetazione. Hè verisimile ch'è a zittula hà sopravvivutu in i pini larici durente tutta 'ssu periodu."<ref>Thibault è al. (2002)</ref> ==Lessiculugia== A zittula hè ancu chjamata a [[pichjarina]], [[pichjasorda]]. Hè chjamata dinù a [[furmicula (avifauna)|furmicula]] in u [[Cruzzinu|Cruzinu]]. == Note == <references /> == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, ''A zittula è u pinu lariciu'' (in francese), [[Stantari]], 1, 2005, pagine 26-32 * Thibault, Jean-Claude, ''L'acelli di Corsica'', PNRC, 1983 (in francese) == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html ''L'acelli - Les oiseaux'', Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] [[Categoria:Sittidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 0390f0mai5b16klahfvq0ewtr1q4uua Zìttula 0 13862 229831 2010-08-25T15:56:04Z 90.9.224.186 Reindirizzamentu à [[Zittula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zittula]] shf2k5twumrq1tlqr05utug3rzdct1h Istati di a San'Micheli 0 13868 347054 332799 2015-07-01T21:55:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Banquettes de P.oceanica 4-8-2006.jpg|thumb|right|300px|Ci hè u beddu tempu quandu ci hè l'istati di a San'Micheli]] L' '''Istati di a San'Micheli''' (o [[Estate di a San'Michele]]) si dici di quand'è u tempu hè beddu è caldu insin'à a fini di [[sittembri]] è ancu d'[[uttrovi]]. Tandu s'hè di [[vaghjimu]] ma pari chì u tempu fussi quiddu di l'istatina. Difatti [[San'Micheli]] hè u [[29 sittembri]]. In [[Italia]], ci hè listessa sprissioni, ma si tratta di l' "istati di [[San'Martinu]]", chì hè affistatu beddu più tardi: l'ondici nuvembri. == Da veda dinò == * [[San'Micheli]] {{c}} [[Categoria:Finominu meteurulogicu]] 9ctj07zaixk7bnvqwz20wibnfff4kab Estate di a San'Michele 0 13869 230408 2010-08-29T11:35:37Z 90.9.224.186 Reindirizzamentu à [[Istati di a San'Micheli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Istati di a San'Micheli]] kyofjef88oiepjcwqvbz55tsagt44lp San'Micheli 0 13870 302331 230461 2012-08-15T21:47:25Z Hercule 514 Reindirizzamentu à [[Istati di a San'Micheli]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Istati di a San'Micheli]] 8j1obcgjd03sw1n0byo0xi5epk62aam Istati 0 13871 302332 230462 2012-08-15T21:47:59Z Hercule 514 Reindirizzamentu à [[Istati di a San'Micheli]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Istati di a San'Micheli]] 8j1obcgjd03sw1n0byo0xi5epk62aam Scrizzula 0 13873 343514 335944 2015-05-08T20:11:02Z Magioladitis 2824 /* Da vede dinù */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A scrizzula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Troglodyte mignon (1).JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Troglodytes troglodytes |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Troglodytidae]]'' |----- | Generu | ''[[Troglodytes]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Troglodytes troglodytes ''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Troglodyte-sylvain haye.jpg|300px]] |----- |} A '''scrizzula''' ([[Troglodytes troglodytes]] ) hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Troglodytidae]]. A scrìzzula hè cumuna in tutta l'Auropa, in Asia, in u Nordu di l'Africa è u Nordu di l'America. [[File:Zaunkoenig alleinerziehend.jpg|left|250px|thumb|A scrizzula incù i piulaconi]] [[File:Troglodytes troglodytes kabylorum Hartert, E, 1910 Tébessa MHNT ZOO 2010 11 232.jpg|thumb|''Troglodytes troglodytes '']] A scrizzula hè bruna. Hè un acellu chjucu chjucu, longu 9 à 10 cm, è pesa trà 8 è 15 grammi. A so apertura alare hè di circa 15 cm. A scrìzzula campa sin'à 6 anni. U bizzicu hè longu è finu. A coda hè ritta. Li piace à a scrizzula à fà si sente è canta à spessu, cù note chjare chì si sentenu sopratuttu a sera, tuttu l'annu, è ancu d'[[inguernu]]. U bulu di a scrizzula hè assai rapidu. A scrizzula manghja insetti. D'[[aprile]], u masciu custruisce parechji nidi è a femina sceglie dopu quellu chì li cunvene u più, dopu à avè li visitati tutti. A femina face dopu circa sei ovi in u nidu. 'Ssi ovi sò bianchi pichjati. A femina cova durante circa quindici ghjorni. Quindici ghjorni dopu a so nascita, i piulaconi chettani u nidu. == In Corsica == A scrizzula hè assai cumuna in [[Corsica]]. Esiste in Corsica una spezia endemica di scrizzula: ''Troglodytes troglodytes koenigi'', in cumunu incù a [[Sardegna]]. 'Ssa sottuspezia endemica hè più bughja ch'è à forma più cumuna, è menu russiccia. Hà dinù a scrizzula di Corsica è Sardegna assai strisce sottu è sopra (Thibault 1983). A scrizzula si scontra in Corsica in piaghja com'è in muntagna. Friquenta a scrizzula a [[machja]], ma dinò a [[furesta]] è difatti, si trova ancu in l'alzete à più di dui milla metri. Friquenta dinù a scrizzula parechji isulotti: a [[Giraglia]], [[Mezumare]] in l'[[Isule Sanguinare]]. Accade dinù d'inguernu ch'è e scrizzule chì stanu in muntagna si tramutessenu in piaghja (Thibault 1983). Altri nomi corsi di a scrizzula sò: u [[scrizzulu]], a [[muraghjola]] o l'[[acella muraghjola]]. == Citazione == A scrizzula hè mintuvata qualchì volta in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu in e sprissione: * ''esse tamant'è una scrizzula'': ''hè tamant'è una scrizzula'' * ''pare una scrizzula'' * ''manghja quant'è a scrizzula'' o in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: * ''La muraghjola s'affacca à lu tafonu;'' == Referenze == * [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano" * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu) * Versini, Saveriu, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Troglodytidae]] p2lx2oudybkm9ov3kky4k7f41eerr7d Scrìzzula 0 13874 230611 2010-08-31T18:51:01Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Scrizzula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scrizzula]] c75cnja5ug2pm08tfya5dwpllta0mdy Sgrizzula 0 13875 230612 2010-08-31T18:51:23Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Scrizzula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scrizzula]] c75cnja5ug2pm08tfya5dwpllta0mdy Scrizzulu 0 13876 230697 2010-09-01T18:49:59Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Scrizzula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scrizzula]] c75cnja5ug2pm08tfya5dwpllta0mdy Codifurciula 0 13882 354060 351594 2016-05-18T13:35:51Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A codifurciula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:F-auricularia M - HngFBK20080915 A023.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Forficula auricularia |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbrancamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Dermaptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Forficulidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Forficula]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Forficula auricularia''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:F-auricularia F defensive - HngVolkstn20090519 46.jpg|300px]] |----- |} {{c}} A codifurciula ([[Forficula auricularia]]) hè un insettu chì faci parti di a famiglia di i [[Forficulidae]]. Hè cumuna in [[Auropa]] ed hè stata introdutta in [[America]]. Si scontra à spessu in [[ortu]]. Hè longa 12 à15 mm. I pinzi di u masciu sò longhi 4 à 8 mm, quandu i pinzi di a femina inveci sèo longhi 3 mm. L'antenni di a codifurciula ani 14 o 15 segmenti. I pinzi di a codifùrciula sò più mori incurvati ind'è u masciu ch'è ind'è a femina. I femini s'accupani di l'ova, i curani è i difendini contr'è l'agrissioni. ==In Corsica== A codifùrciula hè prisenti è cumuna in l'isula sana: da a piaghja à a muntagna. Hè ancu stata ussirvata à altezza di più di 2000 metri. Si vedi à spessu sottu à i petri. Altri nomi corsi di a codifurciula sò: a [[codiforcula]] è u [[tagliaminchju]] (Dizz. ''U Muntesu''). ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. ridazzioni) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Liami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=113 L'ortopteroidi di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di Corsica] * [http://www.eol.org/pages/473785 Enciclopedia of life: A codifurciula] [[Categoria:Forficulidae]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] k1omlcod80deqiojn6kv5mlu14u6hm4 Forficula auricularia 0 13883 230937 2010-09-03T12:13:59Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Codifurciula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codifurciula]] abt6bcb6smerd7jf8guhxq4azazktrt Codiforcula 0 13884 230966 2010-09-03T16:19:21Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Codifurciula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codifurciula]] abt6bcb6smerd7jf8guhxq4azazktrt Tagliaminchju 0 13885 230967 2010-09-03T16:19:32Z 90.9.224.187 Reindirizzamentu à [[Codifurciula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codifurciula]] abt6bcb6smerd7jf8guhxq4azazktrt Nuuk 0 13890 325873 317710 2013-03-09T02:43:07Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 92 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q226]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[File:Nuuk city below Sermitsiaq.JPG|thumb|250px|Nuuk]] '''Nuuk''' hè a capitale di [[Groenlandia]]. {{c}} jpc557yc8tfexzwe6s6qgnujmowrmsb Lucanus tetraodon 0 13892 364320 333177 2019-10-03T11:22:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Lucanus tetraodon''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lucanus tetraodon sjh.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lucanus tetraodon |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Coleoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lucanidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Lucanus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Lucanus teraodon''<br /><font color=black size=1> Thunberg, 1806 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} ''[[Lucanus teraodon]]'' hè un tipu d'[[insettu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Lucanidae]]. Hè prisenti in l'[[Auropa]] sana. Ci hè un impurtantu dismurfisimu sissuali, appostu chì, ind'è l'adultu, u masciu hè più longu ch'è a femina. Parechji sinonimi di ''Lucanus teraodon'' sò: * ''Lucanus provincialis'' Colas, 1949 * ''Lucanus sicilianus'' Planet, 1899 == In Corsica == ''Lucanus teraodon'' hè cumunu in [[Corsica]]. A variità prisenti in [[Corsica]] hè longa 40-50 mm. Si pò scuntrà in l'isula sana. Si piaci in i loca ind'eddu ci sò i [[leccia|lecci]], i [[suvara|suvari]], ma dinò ind'eddu ci sò l'[[alzu|alzi]] o i [[castagnu|castagni]] (Jiroux & prévost 2009). ==Rifarenzi== * Jiroux, E & Prévost, P., ''I bufona di Corsica'' - Les lucanes de Corse, [[Stantari]], 2009, #17 {{c}} [[Categoria:Lucanidae]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] 4a7cdpv7u2wxh28b8n42unt5srdr4is Dorcus parallelipipedus 0 13895 364455 338366 2019-10-03T11:24:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Dorcus parallelipipedus''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dorcus parallelipipedus MHNT mâle L'espicié.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">''Dorcus parallelipipedus'' ♂ |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Coleoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lucanidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Dorcus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Dorcus parallelipipedus''<br /><font color=black size=1> Linnaeus, 1785 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dorcus.parallelopipedus.7866.jpg|300px|♀]] |----- |} ''[[Dorcus parallelipipedus]]'' hè un tipu d'[[insettu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Lucanidae]]. U corpu hè neru. Ci hè pocu dismurfisimu sissuali ind'è ''Dorcus parallelipipedus'', ma u masciu hè più maiori ch'è a femina. T'hà bisognu d'umidità par sviluppà si. Stà in u legnu tarulatu. Si piaci mori in u [[saliciu]]. Si pèo ussirvà di [[branu]] è d'[[istatina]]. Si scontra dinò più à spessu à l'abrugata ch'è in a ghjurnata. == In Corsica == ''Dorcus parallelipipedus'' hè cumunu in [[Corsica]]. A variità prisenti in [[Corsica]] hè longa 20-30 mm. Si pò scuntrà in l'isula sana (Jiroux & Prévost 2009). ==Rifarenzi== * Jiroux, E & Prévost, P., ''I bufona di Corsica'' - Les lucanes de Corse, [[Stantari]], 2009, #17 ==Da veda dinò== * [[Lucanus tetraodon]] {{c}} [[Categoria:Lucanidae]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] oaanpn53tdxjmdhn27ul1cm4njezkab San'Petru di Panicala 0 13896 364217 343577 2019-10-03T11:19:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Cappedda Panicala.jpg|300px|right|thumb|L'absidi di a cappedda arruvinata di San'Petru di a Panicala]] '''San'Petru di Panicala''' hè una [[cappedda rumanica]] di [[Corsica]]. Hè situata annantu à a cumuna di [[Furciolu]]. Difatti, a cappedda si trova à un kilomitru da [[Zigliara]]. Hè una cappedda di tipu rumanicu. L'[[absidi]] di a cappedda hè ferma schietta, com'è una parti di a [[navi (archittitura)|navi]] attaccata à l'absidi, ma u restu hè arruvinatu. ==Storia== A cappedda hè rumanica, ma devi essa di u seculu XIII<ref>Leandri 2003, p.166-167.</ref>, versu a fini di l'ebbica pisana in [[Corsica]]. Difatti, à 'ss'ebbica funi custruiti parechji ghjesgi è cappeddi rumanichi, com'è Sant'Agustinu in [[Bigornu]], San'Sarsoriu in [[Bastia]] o Santa Maria Maggiori in [[Bunifaziu]]. Siont'è [[Monsignori di la Fuata]], un vescu di Corsica urighjinariu d'Azilonu, San'Petru di a Panicala era a ghjesgia matrici di a [[Panicala]],<ref>Leandri 2003, p.166-167.</ref> a piccula rigioni di Corsica cumposta da quattru paesi: [[Ampaza]], [[Azilonu]], [[Furciolu]] è [[Zigliara]]. Difatti, a cappedda si trova più o menu in una pusizioni cintrali, riguardu à i quattru paesi. A cappedda saria statu usata insin'à u seculu XVI, ma dopu saria cascata in disusu, postu chì tandu sò stati custruiti i ghjesgi paruchjali in i quattru paesi di a Panicala. ==Archittitura== [[File:Cappedda Panicala12.jpg|thumb|right|250px|U tettu fattu à teghji di granitu, è sottu, a rangata d'aneddi scalpiddinati]] A cappedda di San'Petru di Panicala hà i carattaristichi di i cappeddi rumanichi di Corsica: una navi unica, è un'absidi di forma meza cilindrica, incù i so urnamenti. Parechji elementi d'archittitura di a cappedda sò beddi intarissanti. U tettu di a cappedda par appuntu hè rimarchevuli, chì hè fattu à teghji di [[granitu]], beddi larghi. L'absidi dinò cumporta trè balcona. Ci hè ancu una bedda rangata d'aneddi zuccati in u granitu, sottu à u tettu. Ma i più uriginali sò l'urnamenti situati tr'è u tettu è i balcona di l'absidi: ci sò i formi giomitrichi, frà i quali una croci è un [[rombu]] è i testi umani o d'animali. In a parti di a navi chì hè stata prisirvata, ferma sempri l'altari di granitu. <gallery> File:Cappedda Panicala2.jpg File:Cappedda Panicala4.jpg File:Cappedda Panicala5.jpg File:Cappedda Panicala6.jpg File:Cappedda Panicala7.jpg File:Cappedda Panicala8.jpg File:Cappedda Panicala9.jpg File:Cappedda Panicala10.jpg </gallery> ==Prutizzioni== A cappedda hè scritta à l'invintariu di i munimenti storichi dipoi un arristatu di u 13 uttrovi 2009. ==Itinerariu== [[File:Cappedda Panicala1.jpg|150px|thumb|A stretta prima di ghjunghja in a cappedda]] Da [[Santa Maria è Sichè]], si piglia u stradonu (D83) par andà in a dirizzioni di Zicavu, ma ci voli à piglià à dritta a cansa d'[[Ampaza]] (D26). À quandu ghjuntu in Ampaza, si viaghja à dritta in dirizzioni di [[Zigliara]]. Un kilomitru prima di ghjunghja in Zigliara, ci hè un cataru à manca ind'edda hè mintuvata a cappedda. Si franca dopu 'ssu cataru à pedi è si fala dopu in una stretta. Si fala drittu è ci voli à cuddà appena par ghjunghja à a cappedda, in deci minuti. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Leandri, Franck è Chabot, Laurent (2003) ''Monumenti di Corsica'', Edisud, Aix-en-Provence (in francesu) ==Da veda dinò== * a [[Panicala]] * u [[Furciolu]] [[Categoria:Munimentu di Corsica]] [[Categoria:Cappedda rumanica di Corsica]] ar1vs8igazcxva6ko78vo2atmdx0p4s San'Petru di Furciolu 0 13897 234882 2010-09-16T19:22:48Z 90.36.143.230 Reindirizzamentu à [[San'Petru di Panicala]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[San'Petru di Panicala]] qoulqlm9a4kofuzo9o5vl1443gfjqrr Sant'Eramu d'Aiacciu 0 13902 334269 236034 2014-03-23T14:56:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Sant'Eramu d'Aiacciu4.jpg|thumb|300px|right|L'altari]] '''Sant'Eramu d'Aiacciu''' hè una ghjesgia di [[Corsica]]. Hè situata in a cità d'[[Aiacciu]], in u carrughju Forcioli Conti. U santu patronu di a ghjesgia hè [[Sant'Eramu]], u patronu di i naviganti è di i piscadori. Frà l'elementi rimarchevuli chì si trovani in a ghjesgia, si pò mintuvà una statua di [[Sant'Eramu]]. Ma a particularità di a ghjegsia hè a prisenza di circa dodici navi (riali o in pittura), appesi à i mura o à a volta di u sulaghju supranu. Sò voti chì currispondini à un'offrita à Diu o à i Santi, dopu à un avvinimentu chì cuncirnava i marinari, com'è una timpesta o un accidenti. <gallery> File:Sant'Eramu d'Aiacciu7.jpg File:Sant'Eramu d'Aiacciu9.jpg File:Sant'Eramu d'Aiacciu10.jpg File:Sant'Eramu d'Aiacciu17.jpg </gallery> ==Storia== [[File:Sant'Eramu d'Aiacciu1.jpg|right|150px]] A ghjesgia ''Sant'Eramu d'Aiacciu'' hè un'anziana ghjesgia di u Culleghju di i ghjisuiti, chì fù edificata in 1617. Era chjamata tandu a ''ghjesgia di u Culleghju'' (''A Madonna di a Misericordia'', Adecec). In 1815 a ghjesgia fù cunsacrata à u cultu è piazzata sottu a prutizzioni di Sant'Eramu. ==Riferimenti== * [http://www.corsematin.com/article/corse-du-sud/ajaccio-eglise-saint-erasme-ces-ex-voto-temoins-de-notre-culture-maritime ''Aiacciu: A Ghjesgia Sant'Eramu'', Ghjuvanni Alesandri, Corse-Matin] * [http://www.adecec.net/adecec-net/SANTI/MARZU.htm ''I Santi - Marzu - A Madonna di a Misericordia'', Adecec] ==Da veda dinò== * [[Aiacciu]] * [[Sant'Eramu]] [[Categoria:Munimentu di Corsica]] [[Categoria:Chjesa di Corsica]] rj1mtu4lbzamtxn4nnu6w4vnpmck6er Sant'Erimu d'Aiacciu 0 13903 235897 2010-09-24T16:23:56Z 90.36.14.239 Reindirizzamentu à [[Sant'Eramu d'Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sant'Eramu d'Aiacciu‎]] 8jktuwr5fdni65eu866pdhinrtcn1mp Rombu 0 13905 339854 339853 2014-10-12T12:56:34Z 92.153.132.43 /* Area */ wikitext text/x-wiki [[File:Rhombus 01.png|thumb|right|260px|Rombu]] In [[geomitria]], un '''rombu''' (o "lusanga") è un [[quatrangulu]] chì hà tutti i so [[Latu (geomitria)|lati]] di listessa lunghezza paralleli à dui à dui.<br> U [[quatratu]] hè un tipu particulare di rombu: inoltre u fattu d'avè tutti i so lati uguali, hà ancu tutti i so anguli chì sò uguali è pari à 90°. == Proprietà == === Lati === I lati opposti di un rombu sò [[parallelisimu|paralleli]]: in cunsequenza, u rombu face parte di a famiglia di i [[parallelogramma|parallelogrammi]]. === Diagunale === Com'è in tutti i [[quatrangulu|quatranguli]], u rombu hà dui [[diagunale|diagunale]], chì anu la particularità d'esse perpendiculare frà elle è d'intersecà si in u so puntu mediu. Ogni diagunale divide u rombu in dui trianguli isusceli. === Anguli === L'[[angulu|anguli]] opposti di un rombu sò congruenti, vene à dì anu un valore uguale: quindi :Â=Ĉ=<math>\alpha</math> è Ḃ=Ḋ=<math>\beta</math> Dui anguli cunsecutivi in u rombu sò [[anguli supplementarii|supplementarii]], vene à dì ch'è a so somma hè para à 180*: in altri termini : :<math>{\alpha}</math> + <math>{\beta}</math> = 180° Un casu particulare di rombu, avendu tutti i so [[angulu|anguli]] uguali è pari à 90°, hè u [[quadratu (geomitria)|quadratu]]. == Altezza di u rombu == L'altezza di u rombu hè a distanza <math>h</math> trà dui di i so lati opposti. ==Perimetru== S'è <math>a</math> hè u latu di u rombu, u so perimetru hè datu da a formula: :<math>p = 4 \cdot a</math>. ==Area== L'area di u rombu si pò calculà in quattru modi: <ol> <li> com'è per tutti i parallelogrammi, effettuendu u prodottu di a base <math>a</math>, coincidente cù u latu di u rombu, per l'altezza <math>h</math>: :<math> A = a \cdot h,</math> <li> multiplichendu a diagunale maggiore <math>d_1</math> per a diagunale minore <math>d_2</math> è dividendu u risultatu per 2: :<math> A = {{d_1 \cdot d_2} \over {2}},</math> <li> multiplichendu u mezuperimetru<math>p</math> per u raghju <math>r</math> di a circunferenza iscritta: :<math> A = p \cdot a,</math> <li> infine, calculendu u quadratu di u latu <math>a</math> è multiplichendu lu per u [[Segnu (matematica)|segnu]] di unu qualunque di l'anguli interni :<math> A = {a^2 \cdot \sin\alpha} = {a^2 \cdot \sin\beta}.</math> </ol> Riguardu à sta quarta formula par u calculu di l'aria sò nutati parechji punti: * <math>\sin\alpha</math> è <math>\sin\beta</math> sò uguali parchì <math>\alpha</math> è <math>\beta</math> sò [[anguli supplementari]]: quistu hè u mutivu par u quale si pò usà indifferentamente l'unu o l'altru * u rombu pruduce a so [[aria]] massima quandu i lati sò [[Perpendicularità|parpindiculari]] trà elli per furmà un [[quatdratu]]: in stu casu <math>\sin\alpha</math> è <math>\sin\beta</math> sò uguali à 1 è a formula s'identificheghja incù quella di u quadratu vene à dì diventa :<math> A = {a^2} </math> * à misura ch'è u rombu si ''sciaccia'', <math>\sin\alpha</math> è <math>\sin\beta</math> diventanu minori di 1 è dunque l'aria di u rombu diventa più piccula rispettu à quella di u quadratu da u quale s'era partutu * infine, sciaccendu tutalamente u rombu finu à avè <math>\alpha = 0</math> è dunque <math>\sin\alpha = 0</math>, a so aria diventa nulla </ol> == Da vede dinò == * [[Quadrilateru]] * [[Parallelugramma]] * [[Quatratu]] [[Category:Quadrilateri]] == Note == <references/> ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 4iqsnwpc7hmdgj0l481nelo943u97nd Walter Gropius 0 13908 350507 335074 2015-07-09T09:00:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Walter Adolph Gropius''' (natu in [[Berlinu]], [[Germania]] u 18 di [[maghju]] 1883- mortu in [[Boston]] u 5 di [[lugliu]], 1969) hè statu un [[architettu]] [[alemanu]]. [[Categoria:Architettu| Walter Adolph Gropius]] c1u3eyffps7kw21kuqq2ah11iww9047 Ghjuncu marinu 0 13909 332621 325876 2014-03-23T14:23:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ghjuncu marinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:juncus maritimus1.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Juncus maritimus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Juncales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Juncaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Juncus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Juncus maritimus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:juncus maritimus2.jpg|300px]] |----- |} U '''ghjuncu marinu''' ([[Juncus maritimus]]) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Juncaceae]]. Hè nativu di l'[[Europa]], di l'[[Asia]] è di l'[[Africa]]. Hè statu dinù introduttu in [[America]], in particulare in i [[Stati Uniti d'America]] è in [[Uruguay]]. U ghjuncu marinu hè altu 1 m. E foglie sò lineare, cilindriche è piene. A so punta hè pugnente. Sò verde chjaru. E foglie sò femine eppo dopu masci. U ghjuncu marinu fiurisce di [[lugliu]] o d'[[aostu]]. Si piace in i lochi ind'ellu ci hè a rena, l'acqua. Parechji sinonimi di ''Juncus maritimus'' sò: * ''Juncus maritimus'' var. ''arabicus'' Asch. & Buchenau * ''Juncus ponticus'' Steven * ''Juncus maritimus'' var. ''rigidus'' Rouy * ''Juncus arabicus'' (Asch. & Buchenau) Adamson == In Corsica == [[File:juncus maritimus3.jpg|left|300px]] U ghjuncu marinu hè assai cumunu in u litturale di a [[Corsica]]. Si trova à u cantu di u mare o vicinu à i stagni. === Artisgianatu === In artisgianatu, u ghjuncu marinu hè statu usatu da sempre per fà e sporte, e fattoghje o e casgiaghje. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse'', Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) == Da vede dinù == * u [[ghjuncu]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Juncaceae]] ftixdvwzbmqodmvdd491yimiqnzmm1k Juncus maritimus 0 13910 236289 2010-09-30T16:26:19Z 90.14.247.132 Reindirizzamentu à [[Ghjuncu marinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuncu marinu]] ir1l0pbqbahoilvp4t0bzzlgdqm0h9c Astragalus gennargenteus 0 13911 236456 2010-10-03T10:51:34Z 90.28.58.56 Reindirizzamentu à [[Spinitriculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Spinitriculu]] qwgv98z2a6hrxrxhpj8dd7nznuee1cw Rettangulu 0 13912 325877 317176 2013-03-09T02:43:51Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 91 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q209]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[File:Rectangle4x5.png|right]] In [[giomitria]], u '''rettangulu''' (o [[rittangulu]]) denota u [[quatrangulu]] cù tutti i so anguli interni [[congruenza (giomitria)|congruenti]] (è dunque ritti). Da sta definizione segue ch'è in un rettangulu ognunu di i dui coppii di lati opposti hè custituita da lati congruenti; in altre termini, i rettanguli sò [[parallelogramma|parallelogrammi]] particulari. I rettanguli sò ancu [[Quadrangulu ciclicu|quadranguli ciclichi]] specifichi: ponu esse definiti cum'è i quadranguli ciclichi avendu cum'è diagunale dui diametri di u cherchju circuscrittu. U [[quatratu (giomitria)|quatratu]] hè un tipu di rettangulu particulare, caratterizatu d'avè tutti i quattru lati congruenti. Di manera equivalente si dice ch'è l'inseme di i quatrati hè l'intersezione di l'inseme di i rettanguli cù l'inseme di i [[Rombu|rombi]]. [[File:Rectangle 2.svg|thumb|left|200px|Un rettangulu è e so diagunale]] Per sottulineà ch'è un rettangulu ùn hà micca tutti i so lati congruenti cum'è un quatratu, si dice ch'è un rettangulu hè una ''figura oblunga''. Quandu si prisenta un rettangulu in u pianu cartesianu è chì questu hà dui lati sensibilmente più longhi di l'altri dui è disposti orizontalmente, si tratta tandu di ''rettangulu largu''; s'è invece i lati più longhi sò disposti verticalmente si parla di ''rettangulu altu'' o di ''rettangulu suttile''. A lunghezza di i dui lati opposti più longhi hè chjamata ''lunghezza'' o ''basa'' di u rettangulu, mentre a lunghezza di i dui lati più corti hè chjamata ''larghezza'' o ''altezza''. Si dice tandu ch'è l'[[area]] di un rettangulu hè data da u produttu di a so lunghezza per a so larghezza, o puru da u produttu di a so basa per a so altezza. Per esempiu l'area di urettangulu 5 per 4 presentatu in a prima figura hè 20, in quantu 5 × 4 = 20. S'è invece a basa è l'altezza di un rettangulu si denotanu rispettivamente cù <math>\,b\,</math> è <math>\,h\,</math> per a so [[area]] <math>\,A\,</math> è per u so [[perimetru]] <math>\,L\,</math> si hà :<math>A\,=\, b\cdot h \qquad L \,=\, 2\cdot b + 2\cdot h</math> == Altri usi == In giomitria si usa ancu '''rettangulu''' cum'è aghjettivu per specificà parechje figure geometriche. * u [[Triangulu rettangulu]]: hè un [[triangulu]] cù un angulu rittu. * u [[Trapeziu rettangulu]]: hè un [[trapeziu (giomitria)|trapeziu]] cù un angulu rittu (è dunque cù dui o quattru anguli ritti). * u [[Prisma rettangulu]]: hè un [[prisma]] limitatu cù e base ortogunale à e facce laterale. * a [[Piramide rettangula]] è una [[piramide (giomitria)|piramide]] limitata cù a basa custituita da una figura piana dutata di un centru di simmetria è u segmentu trà u vertice è u centru di simmetria ortogunale à a basa. == Da vede dinù == * [[Iperrettangulu]] [[Categoria:Quatranguli]] sjarru4j1snqblknms6q3fvyhmw177r Rittangulu 0 13913 236531 2010-10-04T18:41:04Z 90.28.58.56 Reindirizzamentu à [[Rettangulu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rettangulu]] b8wosl01ndqe82sgkutfwjy8a240iab Seppia 0 13915 364209 334372 2019-10-03T11:19:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A seppia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sepia officinalis.seiche01.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sepia officinalis |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Cephalopoda]]'' |----- | Ordine | ''[[Sepiida]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sepiidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sepia]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sepia officinalis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sepia officinalis.jpg|300px]] |----- |} A '''seppia''' (''[[Sepia officinalis]]'') hè un mudduscu chì faci parti di a famiglia di i [[Sepiidae]]. A seppia hè diffusa in u [[Mari Tarraniu]] è in l'Uceanu Atlanticu Uriintali, da a penisula scandinava insin'à u [[Maroccu]]. A seppia hè longa sin'à 40 cm. A so forma hè uvala. L'ochji sò maiori è l'iridi hè à forma di a lettara "W". In ghjiru à a bocca, ci sò deci tentaculi - ottu corti è dui longhi - chì li servini par catturà i so predi. A seppia si movi lestru lestru, in casu di periculu è pò cappià tandu un nivulu d'inchjostru neru, par piattà si. A seppia hè ancu capaci di mimitisimu, u so culori cambiendu tandu sicondu u culori di u circondu. == In Corsica == [[File:Sepia officinalis Zeelandbrug.jpg|left|250px]] A seppia hè mori cumuna in [[Corsica]]. A [[seppia (meteorologia|seppia]] hè ancu u nomu in corsu di i nivuli furmati in u [[celi]] in tempu di [[libecciu]], chì t'ani a forma di l'[[ossu di seppia]]. S'usa mori a seppia in a gastrunumia corsa, par asempiu in a seppia à l'istrettu (com'è u [[polpu]] o u [[totanu]]). Si faci sfrighja prima a seppia in oliu in un tianu, incù a ciuvodda è l'aglia beddi minuzzati. Dopu s'aghjusta a salsa pumata, u vinu rossu è l'acqua è si laca cocia circa un'ora. Dopu s'aghjustani i poma, o u risu o ancu i pasti. ==Citazioni== Accadi chì a seppia fussi mintuvata in a cultura corsa. Par esempiu: * in a sprissioni: ''ti tira di [[neru]] com'è a seppia'' == Rifarenzi == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu) == Liami == * [http://www.ajaccio.fr/Recettes-Ajacciennes_a23.html Gastrunumia aiaccina: i pesci di mari] == Da vede dinù == * i [[pesci di Corsica]] [[Categoria:Sepiidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] s9ey9utz8dxi68is4i4hc9ifsk7hlw1 Sepia officinalis 0 13916 236998 2010-10-08T13:27:49Z 90.28.58.56 Reindirizzamentu à [[Seppia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Seppia]] 0fi8q0bu63fv2p0q6zj8fcmik57rev8 Flora di Corsica 0 13917 356527 350484 2017-02-14T15:09:34Z JamesP 10900 fixed typo wikitext text/x-wiki {{c}} ===Adiantaceae=== ===Acanthaceae=== ===Aceraceae=== ===Agavaceae=== ===Aizoaceae=== ===Alismataceae=== ===Amaranthaceae=== ===Amaryllidaceae=== ===Anacardiaceae=== ===Apiaceae=== ===Apocynaceae=== ===Aquifoliaceae=== ===Araceae=== ===Araliaceae=== ===Arecaceae=== ===Aristolochiaceae=== ===Asclepiadaceae=== ===Aspidiaceae=== ===Aspleniaceae=== ===Asteraceae=== ===Athyriaceae=== ===Balanophoraceae=== ===Berberidaceae=== ===Betulaceae=== ===Blechnaceae=== ===Boraginaceae=== ===Brassicaceae=== *[[Biscutella rotgesii]] ===Buddlejaceae=== ===Buxaceae=== ===Cactaceae=== ===Callitrichaceae=== ===Campanulaceae=== *[[Campanella rapunculus]] * [[Campanula patula]] (a campanella) <gallery>File:Campanula patula-Corsica1.JPG|a campanella</gallery> ===Cannabaceae=== ===Capparaceae=== ===Caprifoliaceae=== ===Caryophyllaceae=== ===Celastraceae=== ===Ceratophyllaceae=== ===Chenopodiaceae=== ===Cistaceae=== ===Clusiaceae=== ===Commelinaceae=== ===Convolvulaceae=== ===Cornaceae=== ===Crassulaceae=== ===Cryptogrammaceae=== ===Cucurbitaceae=== ===Cupressaceae=== ===Cuscutaceae=== ===Cymodoceaceae=== ===Cyperaceae=== ===Cytinaceae=== *[[Fungu muchju]] ===Dioscoreaceae=== ===Dipsacaceae=== ===Droseraceae=== ===Elatinaceae=== ===Ephedraceae=== ===Equisetaceae=== ===Ericaceae=== ===Euphorbiaceae=== ===Fabaceae=== ===Fagaceae=== ===Frankeniaceae=== ===Fumariaceae=== ===Gentianaceae=== ===Geraniaceae=== ===Globulariaceae=== ===Grossulariaceae=== ===Gymnogrammaceae=== ===Haloragaceae=== ===Hippocastanaceae=== ===Hippuridaceae=== ===Hymenophyllaceae=== ===Hypolepidaceae=== ===Iridaceae=== ===Isoetaceae=== ===Juglandaceae=== ===Juncaceae=== ===Juncaginaceae=== ===Lamiaceae=== ===Lauraceae=== ===Lemnaceae=== ===Lentibulariaceae=== ===Liliaceae=== ===Linaceae=== ===Lycopodiaceae=== ===Lythraceae=== ===Malvaceae=== ===Marsileaceae=== ===Menyanthaceae=== ===Mimosaceae=== ===Moraceae=== ===Myrtaceae=== ===Najadaceae=== ===Nymphaeaceae=== ===Oleaceae=== ===Onagraceae=== ===Ophioglossaceae=== ===Orchidaceae=== <gallery> File:Anacamptis pyramidalis.jpg|Anacamptis pyramidalis File:Robertianum1.jpg|Barlia robertiana File:Cephalanthera damasonium 110606.jpg|Cephalanthera damasonium File:Cephalanthera longifolia plant100604.jpg|Cephalanthera longifolia </gallery> * [[Aceras anthropophora]] * [[Anacamptis pyramidalis]] * [[Barlia robertiana]] * [[Cephalanthera damasonium]] * [[Cephalanthera longifolia]] * [[Cephalanthera rubra]] * [[Dactylorhiza elata]] * [[Dactylorhiza fasciculata]] * [[Dactylorhiza fistulosa]] * [[Dactylorhiza latifolia]] * [[Dactylorhiza saccifera]] * [[Epipactis helleborine]] * [[Epipactis microphylla]] * [[Epipactis palustris]] * [[Epipogium aphyllum]] * [[Gennaria diphylla]] * [[Gymnadenia conopsea]] * [[Limodorum abortivum]] * [[Listera cordata]] * [[Listera ovata]] * [[Neotinea maculata]] * [[Neottia nidus-avis]] * [[Ophrys apifera]] * [[Ophrys arachnitiformis]] * [[Ophrys bertolonii]] * [[Ophrys bombyliflora]] * [[Ophrys conradiae]] * [[Ophrys fusca]] * [[Ophrys incubacea]] * [[Ophrys lutea]] * [[Ophrys morisii]] * [[Ophrys speculum]] (sin. [[orphys vernixia]]) * [[Ophrys sphegodes]] * [[Ophrys tenthredenifera]] * [[Orchis coriophora]] * [[Orchis lactea]] * [[Orchis laxiflora]] * [[Orchis longicornu]] * [[Orchis mascula]] * [[Orchis morio]] * [[Orchis pallens]] * [[Orchis palustris]] * [[Orchis papilionacea]] * [[Orchis pauciflora]] * [[Orchis provincialis]] * [[Orchis purpurea]] * [[Orchis spitzelli]] * [[Orchis tridentata]] * [[Plathantera bifolia]] * [[Plathantera chlorantha]] * [[Pseudorchis albida]] * [[Serapias cordigera]] * [[Serapias lingua]] * [[Serapias neglecta]] * [[Serapias nurrica]] * [[Serapias olbia]] * [[Serapias parviflora]] * [[Serapias vomeracea]] * [[Spiranthes aestivalis]] * [[Spiranthes spiralis]] ===Orobanchaceae=== ===Osmundaceae=== ===Oxalidaceae=== ===Paeoniaceae=== ===Papaveraceae=== ===Phytolaccaceae=== ===Pinaceae=== ===Plantaginaceae=== *[[Veronica repens]] ===Platanaceae=== ===Plumbaginaceae=== ===Poaceae=== ===Polygalaceae=== ===Polygonaceae=== ===Polypodiaceae=== ===Portulacaceae=== ===Posidoniaceae=== ===Potamogetonaceae=== ===Primulaceae=== ===Pteridaceae=== ===Punicaceae=== ===Pyrolaceae=== ===Rafflesiaceae=== ===Ranunculaceae=== ===Resedaceae=== ===Rhamnaceae=== ===Rosaceae=== ===Rubiaceae=== ===Ruppiaceae=== ===Rutaceae=== ===Salicaceae=== ===Santalaceae=== ===Saxifragaceae=== ===Scrophulariaceae=== *[[Verbascum pulverulentum]] ===Selaginellaceae=== ===Simaroubaceae=== ===Sinopteridaceae=== ===Solanaceae=== ===Sparganiaceae=== ===Tamaricaceae=== ===Taxaceae=== *[[Tassu (arburu)]] ===Theligonaceae=== ===Thelypteridaceae=== ===Thymelaeaceae=== ===Tiliaceae=== ===Tropaeolaceae=== ===Typhaceae=== ===Ulmaceae=== ===Urticaceae=== ===Valerianaceae=== ===Verbenaceae=== ===Violaceae=== ===Viscaceae=== ===Vitaceae=== ===Zannichelliaceae=== ===Zosteraceae=== ===Zygophyllaceae=== == Da veda dinò== * a [[flora di Sardegna]] [[Categoria:Flora di Corsica]] lynyf5vwxm93vvqc1268624k9q5yezg The Fox and the Hound 0 13921 364700 364699 2019-10-26T20:09:34Z WikiBayer 14685 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451|2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Fox and the Hound''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A volpe è u cane da caccia"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Rox et Rouky'', corsu: "Rox è Rouky") hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione è drama [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'annu [[1981]], prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Productions]]. Realizatu da [[Ted Berman]], [[Richard Rich (realizadore)|Richard Rich]], è [[Art Stevens]], u filmu inclusu e voce di [[Mickey Rooney]], [[Kurt Russell]], [[Pearl Bailey]], [[Jack Albertson]], [[Sandy Duncan]], [[Jeanette Nolan]], [[Pat Buttram]], [[John Fiedler]], [[John McIntire]], [[Richard Bakalyan|Dick Bakalyan]], [[Paul Winchell]], [[Keith Coogan|Keith Mitchell]], è [[Corey Feldman]]. ''The Fox and the Hound'' fù publicatu u [[10 di lugliu]] di u 1981. Una seguita, ''[[The Fox and the Hound 2]]'', hè stata publicata à DVD u [[12 di dicembre]] di u [[2006]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1981]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 25fvirvxsfruo1q4ky2hr1uux5ngh8d Categoria:Lingua italica 14 13922 335620 237357 2014-03-23T18:11:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|Italicu]] j5q2svjm0y0m2ty33r8cc88lk72fopa Valenzianu 0 13924 358007 358006 2017-11-08T20:52:43Z Valencian 4092 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''valenzianu''' (in catalanu: ''valencià'') hè una varietà di a [[lingua catalana]]. Face parte di u gruppu dialettale catalanu occidentale. == Vucabulariu == Eccu una cumparazione di u lèssicu frà u catalanu valenzianu è u catalanu di [[Catalunia]]. Si pò ricunnosce l'influenza di a [[lingua spagnola]] annantu à u valenzianu. {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Valenzianu]] || [[lingua catalana|Catalanu]] (Catalunia) || [[lingua spagnola|Spagnolu]] || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''per favor'''<sup>1</sup> ||'''si us plau, sisplau''' ||'''por favor''' ||''per piacè'' |----- ||'''el xic/la xica''' ||'''el noi/la noia''' ||'''el chico/la chica''' ||''u zitellu, u giuvanottu, u ghjuvanottu/a zitella, a giuvanotta, a ghjuvanotta, a figliola'' |----- ||'''el got''' ||'''el vas, el got''' ||'''el vaso''' ||''u bichjeru'' |----- |}<sup>1</sup> Ancu in e [[Baleàricu|Baleare]] si dice ''per favor'' invece di ''si us plau''/''sisplau''. Pè i nùmeri "dicesette", "diciottu" è "dicennove" si ùsanu in u dialettu valenzianu ''dèsset'', ''díhuit'' è ''deneu'', micca ''disset'', ''divuit'', ''dinou'' cum'è in [[Catalunia]]. [[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Valenzianu]] k9g93d9e6v7f6iqri89nj0z6xgzkqks Categoria:Varietà di a lingua catalana 14 13925 335889 237383 2014-03-23T18:16:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Catalanu]] rfsgamg758z1zf2o8tqcrnj6hun0b0d Sardu campidanese 0 13926 237416 2010-10-17T15:57:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardu campidanesu]] 1nqlidmjqjdxf4xlmkuxwmt12agjob0 Sardu logudorese 0 13927 237417 2010-10-17T15:58:42Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardu lugudurese]] ldbdqs9ytd7b3a0g63sse3i3srpvh7z Baleàricu 0 13928 356593 331625 2017-02-26T01:06:49Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''baleàricu''' (ancu chjamatu u '''baleare'''; in catalanu: ''balear'') hè a varietà di a [[lingua catalana]] parlata in l'[[Ìsule Baleari]]. == Vucabulariu == Eccu una cumparazione di u lèssicu trà u dialettu baleare è u catalanu di [[Catalunia]]. {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Baleàricu]] || [[lingua catalana|Catalanu]] (Catalunia) || [[lingua corsa|Corsu]] |----- ||'''per favor'''<sup>1</sup> ||'''si us plau, sisplau''' ||''per piacè'' |----- ||'''s'al.lot/s'al.lota''' ||'''el noi/la noia''' ||''u zitellu, u giuvanottu, u ghjuvanottu/a zitella, a giuvanotta, a ghjuvanotta, a figliola'' |----- ||'''es tassó''' ||'''el got''' ||''u bichjeru'' |----- |}<sup>1</sup> Ancu in u [[Valenzianu|dialettu valenzianu]] si dice ''per favor'' invece di ''si us plau''/''sisplau''. Pè i nùmeri "dicesette", "diciottu" è "dicennove" si dìcenu ''desset'', ''devuit'' è ''denou'' in e Baleare, micca ''disset'', ''divuit'', ''dinou'' cum'è in [[Catalunia]]. [[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Baleàricu]] mcbcfxzzctlksbbtz2njfgolzergncp Balearicu 0 13929 237427 2010-10-17T16:58:10Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baleàricu]] duj602ickybmvagg643pwxyu4y47mvb Ìsule Baleari 0 13930 237428 2010-10-17T16:59:49Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baleare]] r9y4fbieuzg834fk7vzrh6rnh40b0vc Lingua maltese 0 13931 343515 333104 2015-05-08T20:11:04Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|fr}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua maltese''' (o '''lingua maltesa'''; in maltese: ''Malti'') hè una [[lingue semìtiche|lingua semìtica]]. Accant'à l'[[lingua inglese|inglese]], hè lingua uffiziale di u Statu di [[Malta]] è lingua materna pè a magiurità di a pupulazione di 'ssa ìsula. Ci sò à l'incirca da 330.000 à 400.000 locutori. U maltese hè à l'orìgine derivatu da un dialettu [[lingua àraba|àrabu]]. Ancu oghje, sta lingua hà assai sumiglianze incù l'àrabu sìa in u lèssicu sìa in a prununzia. Ma ci si tròvanu puru assai parolle da e [[lingue indoauropeane]], particularmente da l'[[lingua inglese|inglese]] è u [[lingua taliana|talianu]] (o da l'[[italurumanzu]] in generale). Alcune parolle s'assumìglianu soprattuttu à u [[lingua siciliana|sicilianu]] o ancu à u [[lingua corsa|corsu]]. Eccu qualchì esempiu: * ''trakk'' (in inglese: "truck"; corsu: "camione" o "camiò") * ''dizzjunarju'' (in corsu: "dizziunariu") * ''banju'' (corsu: "bagnu") * ''ċikkulata'' (corsu: "cicculata") * ''butir'' (corsu: "butiru") * ''larinġa'' (s'assumiglia à "laranja", a parolla purtughese per "aranciu") [[Categoria:Lingua semìtica|Maltese]] fkxuo2fqjoiygvcqbr4r0hlfsv5a28o Lingua maltesa 0 13932 237469 2010-10-18T21:49:18Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua maltese]] 1ul6aaat40ijgxowgrhcns3uiqlr03r U Scatinatu 0 13933 350466 334869 2015-07-09T08:35:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Scatinatu''' hè un [[munimentu]] naturali di [[Corsica]]. Hè una tozza situata in [[Aiacciu]], vicinu à u [[Monti Salariu]] è i pasciali antichi di [[Lamucciu]]. 'Ssa tozza ritta è di forma [[uvali]] s'assumiglia à una chjeccula. Hè assuciata à una [[lighjenda]]. {{c}} ==Liami== * [http://www.corsematin.com/article/balades/ajaccio-la-balade-aux-bergeries-de-la-tete-de-mort Aiacciu: U Scatinatu, Corse-Matin (in francesu)] [[Categoria:Munimentu naturale di Corsica]] 732wssjdgjsj2gjtqi2uofief2lqhal Lingua àraba 0 13934 351937 333123 2015-10-07T22:23:11Z 89.189.95.125 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua àraba''' hè una [[lingue semìtiche|lingua semìtica]]. Incù più di 200 milioni di locutori hè una di e lingue più impurtante di u mondu. [[Categoria:Lingua semìtica|Àrabu]] 22y3m0iqkvalt1le1g2xyvycmqvfqeu Lingua araba 0 13935 237508 2010-10-19T20:24:09Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua àraba]] m5mrj1tt1cn4hd4lz3m620expd8n29w Categoria:Lingua semìtica 14 13936 335623 328066 2014-03-23T18:11:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|Semìticu]] 6ag9uq4uxyqi0rx0yjt1dvf3ut2mwkj Algherese 0 13937 351167 331374 2015-07-16T10:35:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''algherese''' (in [[lingua catalana|catalanu]]: ''alguerès'' o ''alguerés'') hè un dialettu di a [[lingua catalana]]. Hè parlatu in a cità di [[Algheru]] in [[Sardegna]]. Face parte di i dialetti [[Catalunia|catalanu]]-[[estu|orientali]]. [[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Algherese]] aw7wc3hjeg8b9ghjwdgkj58301kbi1s Dialettu algherese 0 13938 237557 2010-10-20T22:28:42Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Algherese]] 5jwta0p3tgxc18pnc2l8ulc5wy97ff5 Ghjumenta di preti 0 13940 336902 332617 2014-07-29T13:16:30Z 90.37.19.26 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjumenta di preti''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mantis religiosa4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Mantis religiosa |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbrancamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Mantodea]]'' |----- | Famiglia | ''[[Mantidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Mantis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mantis religiosa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mantis religiosa7.jpg|250px]] |----- |} A '''Ghjumenta di preti''' ([[Mantis religiosa]]) hè un insettu chì faci parti di a famiglia di i [[Mantidae]]. U nomu latinu ''mantis religiosa'' è altri noma in parechji lingui facini rifarenza à a riligioni. Veni da u fattu chì a ghjumenta di preti teni i so patti da davanti di tal' manera chì si diciaria ch'edda hè in pusizioni par prigà. [[File:Praying Mantis by clearlyambiguous.jpg|200px|thumb|left|U capu]] [[File:Mantis religiosa pg.jpg|200px|thumb|left|Una femina impregna]] [[File:Praying Mantis Mating European-35.jpg|200px|thumb|left|Accuppamientu]] [[File:Mantis religiosa2.jpg|200px|thumb|left|Un ghjovanu]] ==Distribuzioni== A ghjumenta di preti hè urighjinaria di l'[[Africa]], di l'Auropa miridiunali è di l'[[Asia minori]]. Hè mori cumuna in i cuntorni di u [[Mari Terraniu]]. S'hè ancu diffusa in Nord'America a parta da 1899, essendu stata impurtata quà di manera accidentali. ==Biulugia== A ghjumenta di preti hè longa 6 à 10 cm. U masciu hè più chjucu cà a femina. U so culori varieghja : ci sò verdi è ci sò bruni. U coddu di a ghjumenta di preti hè finu finu. U so capu hè triangulari. I so ochji sò situati annantu à i lati. In cuntrastu cù altri insetti, a ghjumenta di preti pò fà voglia u so capu da 180 gradi, ciò chì li parmetti di suvità senza mova i muvimenti di i so predi. A ghjumenta di preti hè un predatori di l'altri insetti: manghja griddi, moschi, sbarabattuli, [[brugu|bruga]], varma o ragna. S'accoppia a ghjumenta di preti d'[[aostu]] à [[uttrovi]]. Una carattaristica molta cunnisciuta di l'accuppiamentu hè chì a femina, dopu à essa si accuppiata o ancu duranti l'accuppiamentu, pò divurà u masciu, cumincendu pà a testa mentri ch'è l'organi genitali cuntinueghjani l'attu sissuali. Accadi ancu, s'edda hè mori famita a femina, ch'edda divuressi u masciu prima d'accupià si. 'Ssu cumportamentu di cannibalisimu hè statu à l'urighjina di parechji intarpritazioni: crudeltà di a femina, o succidiu di u masciu accumpagnatu di a vulintà di trasmetta a so sumenti è u so cibu à i siguenti ginirazioni; et cetara. Ma a spiigazioni muderna hè chì a femina attira u masciu par a so sumenti è par nutriscia si, à un'ebbica chì i predi so schersi è chì a femina t'hà bisognu di mori cibu par purtà i so ova (Flesh è Cardé 2009). ==In Corsica== A ghjumenta di preti hè mori cumuna in [[Corsica]]. Si scontra in a Corsica sana, da u cantu di u mari insin'à 1250 metri. Altri noma corsi di a ghjumenta di preti sò: a [[levafrebba]], a [[ghjumenta cavallina]], a [[ghjumenta di u diauli]] (Dizz. ''U Muntese''), a [[cantamessa]] o ancu a [[mula di u preti]]. ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. redazzioni) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * V. Flesh è R. Cardé (eds.), 2009, ''Encyclopedia of Insects'', San Diego, Academic Press. ==Liami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=113#7 Uffiziu di l'Ambienti di Corsica] * [http://www.ent-montecristo.org/muriel.poli/index.php?action=article&numero=2 ''I nomi corsi di Mantis religiosa''] * [http://mantis.e-monsite.com/ Munugrafia annantu à a ghjumenta di preti (in francesu)] == Da veda dinò== * a [[ghjumenta]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] [[Categoria:Mantidae]] rlmx99fqo0zayqeus3ipvrraesiowtt Mantis religiosa 0 13941 237651 2010-10-21T16:56:46Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Ghjumenta cavallina 0 13942 237652 2010-10-21T16:56:57Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Ghjumenta di u diauli 0 13943 237653 2010-10-21T16:57:08Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Mula di u preti 0 13944 237654 2010-10-21T16:57:24Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Ghjumenta di u diaule 0 13945 237655 2010-10-21T16:57:57Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Mula di u prete 0 13946 237656 2010-10-21T16:58:29Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Cantamessa 0 13948 237683 2010-10-21T18:54:11Z 90.27.181.49 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Dialettu toscanu 0 13949 332263 327363 2014-03-23T14:15:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''toscanu''' o '''tuscanu''' hè un dialettu [[italurumanzu]]. Hè statu a base pè u [[lingua taliana|talianu letterariu]] mudernu. Hà ancu moltu influenzatu u [[lingua córsa|corsu]]. [[Categoria:Italurumanzu|Toscanu]] [[Categoria:Dialettu di a lingua taliana|Toscanu]] q73bjskrg7y3ejk0jr3rw4y99tnl5um Dialettu tuscanu 0 13950 237711 2010-10-21T22:45:29Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dialettu toscanu]] imflqnd37v42it377v8nkrwf4hf68to Categoria:Dialettu di a lingua taliana 14 13951 335525 327837 2014-03-23T18:10:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Varietà di lingue|Talianu]] 63wn2m3171zqevxu3zjz2r2ush1p8vz Categoria:Italurumanzu 14 13952 335601 237832 2014-03-23T18:11:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua rumanza|Italurumanzu]] 6wkmxsbj2s34lvzeqnxhglx8vrqx227 Lingua ciciliana 0 13953 237842 2010-10-22T18:41:47Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua siciliana]] bu81xkujrnvozrv7kanofdhe9bzyc2x Abadan (Iranu) 0 13954 350892 325895 2015-07-09T15:21:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Abadan''' hè una cità di l'[[Iranu]] cù à l'incirca 400.000 abitanti. Hà un [[aviò|aeruportu]] [[mondu|internaziunale]] è un istitutu di [[tecnulugia|tecnulugìa]]. fzcrwfeuz1twco69txn29x32kofrn5b Iranu 0 13955 361554 361553 2019-01-21T06:15:44Z Holder 1485 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Mona.lajani|Mona.lajani]] ([[User talk:Mona.lajani|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Iran in its region.svg|thumb|]] [[File:Flag_of_Iran.svg|thumb|Bandera di l'Iranu]] L''''Iranu''' (o l''''Iran''') hè un paese in [[Asia]]. == Da vede dinò == *[[Abu Nuwas]] *[[Aiat Fayez]] [[Categoria:Asia]] dtm9v6lfto2026zswwknh369drymq1o Iran 0 13956 237944 2010-10-23T21:25:37Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Iranu]] chm4mqbrxhuz8ao08vn9754mcfbnyyr Abadan (Turkmenistan) 0 13957 350893 325899 2015-07-09T15:22:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Abadan''' hè una cità di u [[Turkmenistan]]. Hè stata fundata in u [[1963]]. Hè stata chjamata '''Büzmeýin''', sinu à l'[[ottobre]] [[2002]] quandu [[Saparmurat Niyazov]], u [[pulitica|presidente]] [[Turkmenistan|turkmenu]], hà cambiatu u nome di a cità. Ci sò à l'incirca 50.000 abitanti. U merre attuale di Abadan si chjama [[Orazmyrat Garajaýew]]. heqa09m3xwdbh4utedowzgb0u5ayupr Abadan 0 13958 325900 300222 2013-03-09T02:47:21Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 7 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q304476]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} '''Abadan''' hè u nome di diverse cità: * [[Abadan (Iranu)]] * [[Abadan (Turkmenistan)]] oz75cza0hg7t70n4suu1nsserxgvf26 Turkmenistan 0 13960 334826 325901 2014-03-23T15:07:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Turkmenistan.svg|thumb|Bandera di Turkmenistan]] U '''Turkmenistan''' (in [[lingua turkmena|turkmenu]]: ''Türkmenistan'') hè un paese in [[Asia]]. [[Categoria:Asia]] 27k499zjvwolifvfgoaq8nizloypr6e Chicago 0 13961 348751 347745 2015-07-06T09:20:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Downtown Chicago Illinois Nov05 img 2678.jpg|thumb|Panurama di Chicago]] '''Chicago''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 2.853.114 abitanti. Hè a cità più grande di u Statu di l'[[Illinois]]. ==Da vede dinò== *[[John Belushi]] *[[Anastacia]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] m7mqatofxyl6o6ngi4q02rvlovad69w Pierre Abélard 0 13962 333896 325905 2014-03-23T14:48:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pierre Abélard''' (in corsu '''Petru''' o '''Pietru Abelardu'''; [[1079]]-[[1142]]) fubbe un filòsofu è teologu francese. [[Categoria:Francesu|Abélard]] ma09983jt94pok5l9x4i3enzpqz3vx0 Petru Abelardu 0 13963 238116 2010-10-26T20:37:09Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pierre Abélard]] iafg8tkkwbo7s7dzg1ng6mtnb6s5j2y Pietru Abelardu 0 13964 238117 2010-10-26T20:40:09Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pierre Abélard]] iafg8tkkwbo7s7dzg1ng6mtnb6s5j2y Şalom 0 13965 350542 335141 2015-07-09T09:21:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Shalom_logo.png|thumb|300px|right|Şalom]] '''Şalom''' (in [[limba ebraica|ebraicu]]: שלום, ''Pace ò Bonghjornu'') hè un [[ghjurnalisimu|ghjurnale]] [[politicu]]-[[cultura|culturale]] di a comunità [[abreiu|ebraica]] di [[Turchia]], fondatu u [[29 uttobre]] in [[1947]] da u ghjurnalista Avram Leyon chì travagliava in u ghjurnale [[Turchia|turcu]] "Cumhuriyet". Hè pubblicatu in [[lingua turca]] è una pagina in lingua ghjudeo-[[Spagna|spagnola]] (ladinu) in formatu [[Tabloid]] in [[Istanbul]]. Dopu [[marzu]] [[2005]] li hè associatu ancu un supplementu in ghjudeo-[[lingua spagnola|spagnolu]] chì si chjama "Al Almaneser" (in ladinu - Aurora). Ivo Molinas hè u dirittore. Iakup Barokas hè capuredattore. In [[2005]] Şalom ha avutu una tiratura media di 5.000 copie a [[settimana|simana]]. == Liami == * [http://www.salom.com.tr/ Situ ufficiale] {{tr}} * [http://www.salom.com.tr/news/list/category/19-Judeo-Espanyol.aspx Situ ufficiale] {{lad}} [[Categoria:Turchia]] ctd6k4tbvj9wxy03rtuqvp1rcyg78o2 Ernst Abbe 0 13966 348485 332385 2015-07-03T16:33:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Ernst Abbe.jpg|thumb|Ernst Abbe]] '''Ernst Abbe''' ([[1840]]-[[1905]]) fù un [[fìsicu]] è rifurmadore [[società|suciale]] [[Alimagna|tedescu]]. [[Categoria:Tedescu|Abbe]] lcwj6u0zm7qo1isxplf69mlzw3acmoe Adelaide 0 13967 359947 359943 2018-08-16T16:13:29Z 95.216.146.235 pari publicità - Annullata la modifica 359943 di [[Special:Contributions/Ki902|Ki902]] ([[User talk:Ki902|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Adelaide DougBarber.jpg|thumb|325px|Adelaide]] '''Adelaide''' hè una cità in [[Australia]]. Hè a capitale di u statu federale di [[South Australia]] (Australia di u [[Sudu]]). Adelaide hè stata fundata in u [[1836]] è hà oghje circa 1 milione d'abitanti. [[Categoria:Australia]] l4s9r8463u2xhv9y5hybwjwyec9vyl9 Los Angeles 0 13968 359443 333168 2018-06-04T05:37:47Z 2600:8800:3981:78A0:840F:E991:5B03:C79C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Los Angeles''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 3.849.400 abitanti in u statu di a [[California]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] b0puoniumz7ble3bdxuhtqsg7e5oy7p San Francisco 0 13969 355587 334242 2016-10-25T10:35:05Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:San Francisco da twin peaks.jpg|thumb|San Francisco da twin peaks]] '''San Francisco''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 864.816 abitanti (2015), in u statu di a [[California]]. [[File:U golden gate bridge.jpg|thumb|u ponte di San Francisco Golden Gate Bridge]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] pc95jqe122ln15fhr5picnu250ftf6p Cumuna di Corsica 0 13970 332186 238771 2014-03-23T14:14:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Cumuna di Corsica Suttana}} {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] j1z2twqt27zgiy6btpjud1cao17gml1 South Australia 0 13972 359946 359944 2018-08-16T16:12:57Z 95.216.146.235 pri publicità - Annullata la modifica 359944 di [[Special:Contributions/Ki902|Ki902]] ([[User talk:Ki902|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:South Australian Coat of Arms.svg|right|150px]] [[File:Flag of South Australia.svg|right|200px]] '''South Australia''' (in corsu: '''Australia Meridiunale''' o '''Australia di u Sudu''') hè un [[statu federale]] di u paese [[Australia]]. A so capitale - è ancu a so cità più grande - hè [[Adelaide]]. [[Categoria:Australia]] 2awp0a4t02x4myzw8ojyzqo4ramuh6h Australia Meridiunale 0 13973 238788 2010-10-29T19:49:33Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[South Australia]] 2lmmnpgze1p15hx1aqq2f4ngqw6cogi Australia di u Sudu 0 13974 238789 2010-10-29T19:51:38Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[South Australia]] 2lmmnpgze1p15hx1aqq2f4ngqw6cogi Jared Leto 0 13975 350271 346472 2015-07-07T22:57:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flickr - nicogenin - 66ème Festival de Venise (Mostra) - Jared Leto (14).jpg|thumb|200px|Jared Leto]] '''Jared Leto''' (natu in [[1971]]) hè un [[cinemà|attore]] è [[musicante]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hè u frontman di u gruppu di [[musica]] [[rock]] [[30 Seconds to Mars]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Attore|Leto, Jared]] [[Categoria:Musicante|Leto, Jared]] [[Categoria:Americanu|Leto, Jared]] e9940hqhj0xux77pkyxdl42o7yzub1e 30 Seconds to Mars 0 13976 350655 347208 2015-07-09T11:52:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:30 Seconds to Mars - 2009 Buzz Bake Sale.jpg|thumb|200px|30 Seconds to Mars: Tomo Miličević, Jared Leto, Shannon Leto]] '''30 Seconds to Mars''' hè un gruppu di rock [[Stati Uniti d'America|americanu]] natu in u [[1998]]. I membri sò ''Jared Leto'' ([[cantu|voce]] è seconda [[chitarra]]), ''Shannon Leto'' (batteria) è ''Tomo Miličević'' (chitarra principale). == Albumi == * 2002: ''30 Seconds to Mars'' * 2005: ''A Beautiful Lie'' * 2009: ''This Is War'' [[Category:Gruppu di rock|#]] [[Category:Musica]] gnjkmzi555l7hu0j53rvje4qt3t5k3x Hans Zimmer 0 13978 350272 337013 2015-07-07T22:58:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hans Zimmer 2010.jpg|thumb|200px|Hans Zimmer]] '''Hans Zimmer''' (* [[1957]] in [[Francuforte nant'à u Menu]]) hè un [[musica|cumpositore]] [[Germania|tedescu]]-[[americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Thin Red Line]] [[Categoria:Cumpositore|Zimmer, Hans]] [[Categoria:Tedescu|Zimmer, Hans]] [[Categoria:Americanu|Zimmer, Hans]] 5bbiv1zszw6jw2m1m0uxsc9ylhpb0bm Ennio Morricone 0 13979 332350 325925 2014-03-23T14:17:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ennio Morricone''' (* [[1928]] in [[Roma]]) hè un cumpusitore talianu. [[Categoria:Cumpositore|Morricone]] [[Categoria:Talianu|Morricone]] l8e2bsf0ws64s35ird4wxm97xaqfeyd Aden 0 13980 325927 314338 2013-03-09T02:50:42Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 55 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q131694]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Aden''' hè una cità in u [[Yemen]]. Hà più di 550.000 abitanti. t03fgzc9kt3rv61n92zp99p6un42a3o Yemen 0 13981 336854 335101 2014-07-18T13:54:30Z 92.153.45.192 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|Bandera di u Yemen]] U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]]. [[Categoria:Asia]] h0tkicapl6saegy4tcmjum6sccs46pc Sydney 0 13982 356687 239182 2017-03-13T20:02:41Z DARIO SEVERI 10718 Agg. Categoria wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Sidney''' hé a prima cità di l'[[Australia]] pè populazione cù 3.641.422 abitanti (4.504.469 a cità metropulitana) in u statu di u [[New South Wales]]. [[Categoria:Australia]] fvy1il0idc7xsem7lglfz24ba1z776d Aconcagua 0 13984 325931 303105 2013-03-09T02:51:03Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 74 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q39739]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Aconcagua 13.JPG|thumb|300px|U monte Aconcagua]] L''''Aconcagua''' hè un monte in [[Argentina]]. Incù 6.958 metri (secondu antri riferimenti ancu 6.962 metri), hè u monte u più altu di e dùie Amèriche. cn03whdk57wd8dlcmlanute38ezrxgb Konrad Adenauer 0 13985 355299 348790 2016-10-04T04:49:58Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bundesarchiv B 145 Bild-F002449-0027, Bonn, Bundestag, Pariser Verträge, Adenauer.jpg|thumb|right|Adenauer in u ''Bundestag'', 1955]] '''Konrad Adenauer''' (5 [[Ghjennaghju]] 1876 - 19 [[Aprile]] 1967) fubbe un [[pulitica|puliticante]] [[Germania|tedescu]]. Fù u merre di a cità di [[Cologna]] da u [[1917]] à u [[1933]] è ancu un'altra volta in u [[1945]], è in l'anni [[1949]] à [[1963]], Adenauer fù u primu [[cancellieru federale]] di a [[Germania|Repùblica Federale di Germania]]. [[Categoria:Puliticante|Adenauer]] [[Categoria:Tedescu|Adenauer]] 6ypclxk1nd58bktvzo0cnzpi0blwy7t MediaWiki:Vector-simplesearch-search 8 13986 239352 2010-11-05T14:53:53Z Ale Mister 249 Pagina nova: Circà wikitext text/x-wiki Circà g6gvnnei7w5cr0nymtnybjskmgj0kmj Alimagna 0 13987 239404 2010-11-06T13:09:52Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Germania]] m3j3hhzdgu79336rxct2nng1uak2vfs Allemagna 0 13988 239405 2010-11-06T13:12:48Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Germania]] m3j3hhzdgu79336rxct2nng1uak2vfs Cancellieru federale 0 13989 325935 302382 2013-03-09T02:51:25Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 13 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q162906]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{disambig}} * U capu di u guvernu in [[Germania]]: [[Cancellieru federale (Germania)]] * U capu di u guvernu in [[Austria]]: [[Cancellieru federale (Austria)]] occ405io9a8yl04kse52cnoljf1blxq Alemagna 0 13990 239413 2010-11-06T13:55:45Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Germania]] m3j3hhzdgu79336rxct2nng1uak2vfs Alfred Adler 0 13991 354808 351164 2016-08-23T09:58:19Z DARIO SEVERI 10718 Added image + inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Alfred Adler (1870-1937) Austrian psychiatrist.jpg|thumb|Alfred Adler]] '''Alfred Adler''' (7 Ferraghju [[1870]] - 28 [[Maghju]] [[1937]]) hè statu un [[psicologia|psicòlogu]] [[Austria|austrìacu]]. {{Psicologhi Cunnisciuti}} [[Categoria:Psicòlogu|Adler, Alfred]] [[Categoria:Austrìacu|Adler, Alfred]] ogdhdru9kpqgnq1783dxeiavmenzf4p Adolf von Nassau 0 13993 350929 331304 2015-07-09T16:53:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Adolf von Nassau''' (in [[lingua corsa|corsu]] '''Adolfu di Nassau'''; * circa [[1255]] o ancu prima di [[1250]] (?); † [[1298]]) fubbe un [[rè]] [[Germania|alimanu]]. [[Categoria:Tedescu]] fpdvbaofe8dn1xrstddn84ld694lu2i Adolfu di Nassau 0 13994 239486 2010-11-07T14:51:24Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Adolf von Nassau]] 0r1i4294hl87uqe9sx6ji2mo26ddgx3 0 13996 354110 347323 2016-05-18T14:12:43Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki [[Image:Theodor neuhof2.jpg|thumb|right|U Rè Tiadoru]] '''Rè''' (da a parola latina ''rex'') hè un titulu diffusu in i paesi di lingua latina par disignà un suvranu di sessu maschili. A parola currispundenti feminiccia hè [[righjina]]. ==Citazioni== Accadi chì u rè fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i sprissioni: * ''essa com'è u rè di [[Spagna]]'' (essa sbaiuccatu) o in i pruverbii: * A règula ci sta bè, ancu in [[casa]] di u rè. * [[Rennu]] rè. (Dizz. ''U Muntese'') * Ognunu hè rè in [[casa]] soia. * À chì ùn cura à sè pò tumbà ancu u rè. (Dizz. ''U Muntese'') * Vinu di [[Sartè]] faci cantà u rè. * Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. (quandu trè parsoni sani calcosa, tandu tuttu u mondu a sà) ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Da veda dinò== * i [[Rè Magi]] * u [[Rè Tiadoru]] [[Categoria:Rè]] {{c}} izj66zfhl765c6xj5u0e92z7vw3cndk Rè Tiadoru 0 13997 239513 2010-11-07T16:57:37Z 90.29.215.160 Reindirizzamentu à [[Tiadoru di Neuhoff]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Tiadoru di Neuhoff]] kfyj20d24jhosg6rlf1udflc4l0u1cb Afghanistan 0 14001 354798 349002 2016-08-23T09:22:56Z DARIO SEVERI 10718 Inf. Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Afghanistan in its region.svg|thumb|]] [[File:Flag_of_Afghanistan.svg|thumb|Bandera di Afghanistan]] L''''Afghanistan''' hè un paese in [[Asia]], grande 652.864 km², incù 32.564.342 abitanti (2015). ==Da vede dinò== *[[Mazar-i Sharif]] [[Categoria:Asia]] pb43q8iq4apmy5ccmxki5y14xhvh54b Catalanu centrale 0 14002 331974 325944 2014-03-23T14:10:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''catalanu centrale''', appartenente à u gruppu dialettale di u catalanu orientale, ancu chjamatu '''catalanu orientale centrale''' (in catalanu: ''català central'', ''català oriental central'') hè una di e principale varietà di a [[lingua catalana]]. Hè cunsideratu cum'è a base pè u catalanu mudellu (o catalanu standard). [[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Centrale]] cbbwzm9zkjyojqsjodjuuumvixwqlhu Catalanu orientale centrale 0 14003 239679 2010-11-09T14:41:45Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catalanu centrale]] fwm7z5r81guwe4b1w727fyid5iacsx6 Catalanu settentriunale 0 14004 331975 325946 2014-03-23T14:10:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''catalanu settentriunale''', '''catalanu di u nordu''' o ancu '''rossiglionese''' (in catalanu: ''català septentrional'' o ''rossellonès'') hè unu di i sei principali dialetti di a [[lingua catalana]]. Hè parlatu in u sudu di a [[Francia]], in a cusiddetta regione di [[Catalunia di u Nordu]]. Face parte di i dialetti catalanu-orientali è hè influenzatu da a [[lingua occitanica|lingua occitànica]] è a [[lingua francese]]. [[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Settentriunale]] qtmzicumibhnhdfhzno4za08eogzkrg Catalanu di u nordu 0 14005 239739 2010-11-10T15:14:47Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catalanu settentriunale]] o04rwbgi5aj6a0e7m2u4omcn8kdc1h2 Rossiglionese 0 14006 239740 2010-11-10T15:16:57Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Catalanu settentriunale]] o04rwbgi5aj6a0e7m2u4omcn8kdc1h2 Paracquellu 0 14009 239888 2010-11-13T17:53:34Z 90.29.211.71 Reindirizzamentu à [[Paracquella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paracquella]] 52v6hhqe9r21whokkxoveej4h4f77kb Ebreu 0 14014 359933 354065 2018-08-16T09:22:20Z Ki902 14133 wikitext text/x-wiki Un '''Ebreu''' hè chì appartene à, o nasce da, un gruppu di e tribù semitiche, stabilite 2000 anni nanzu à [[Ghjesù Cristu|Cristu]], in a [[Palestina]] è dipoi custituite in unità naziunale è religiosa. Hè ancu a lingua ufficiale di u Statu di [[Israele]] è di a [[Bibbia]]. == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2003), [[w:en:Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew|''Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew'']], [https://www.palgrave.com/gp/book/9781403917232 Palgrave Macmillan] (ISBN 9781403917232 / ISBN 9781403938695) [[categoria:Storia]] m6nas8ywi1g5s53ns6028b8wv566654 Theillay 0 14015 364492 357536 2019-10-05T11:20:07Z Raphael1256 14151 wikitext text/x-wiki '''Theillay''' hè un [[paese]] di [[Francia]], [[dipartimentu]] di u [[Loir-et-Cher]] in a Righjone di u [[Centru Valle di Loira]] incù pochi più di 1300 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Francia cuntinentale]] q2lca1xdnyxb4i9pbb4d0uynaza9m8c Ebrei 0 14016 347123 325948 2015-07-01T22:58:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Ebrei''' ([[latinu]] Hebraei, u [[Grecia|grecu anticu]] Ἑϐραῖοι, da l'ebreu עברי (Ivri)) sò un anticu populu semiticu di u Vicinu Oriente protagonistu di a Bibbia ebraica (התורה) chè hè ancu u testu miticu è fondamentale di u populu [[Israele|israelianu]]. U termine hè spessu legatu a u termine ghjudeu, ghjudei chì difinisce u populu discendente di l'Ebrei e i credenti di u ghjudaesimu (o ghjudaismu) chì hè a [[religione ebraica]]. [[Categoria:Storia]] bjnc2x6aodo9rwwjs9wuymw0wuc29ds Credo 0 14017 347435 347434 2015-07-02T09:47:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Credo''' (in [[latinu]] : « Creu ») hè a professione di [[fede]] di a magioranza di i [[cristianesimu|cristiani]]. Ci n'hè due versioni principali: - U Simbolu di Nicea : credo in unum Deum: creu in un' Diu solu. ([[conciliu]] di Nicea, 325 dopu Cristu) - U Simbolu del'Apostoli: credo in Deum: creu in Diu. U Credo hè a sintesa o compediu di a [[riligione cristiana|fede cristiana]]. U Simbolu di Sant'Atanasiu hè più ampiu. U Credo in [[latinu]]: ''Credo in unum Deum, Patrem omnipotentem, factorem caeli et terrae, visibilium omnium et invisibilium. ''Et in unum Dominum Iesum Christum, Filium Dei unigenitum, et ex Patre natum ante omnia saecula. Deum de Deo, Lumen de Lumine, Deum verum de Deo vero, genitum, non factum, consubstantialem Patri; per quem omnia facta sunt. Qui propter nos homines, et propter nostram salutem descendit de caelis. Et incarnatus est de Spiritu Sancto ex Maria Virgine, et homo factus est. Crucifixus etiam pro nobis sub Pontio Pilato, passus, et sepultus est. Et resurrexit tertia die, secundum Scripturas, et ascendit in caelum, sedet ad dexteram Patris. Et iterum venturus est cum gloria, iudicare vivos et mortuos, cuius regni non erit finis. ''Et in Spiritum Sanctum, Dominum et vivificantem, qui ex Patre Filioque procedit. Qui cum Patre et Filio simul adoratur et conglorificatur: qui locutus est per prophetas. Et unam, sanctam, catholicam et apostolicam Ecclesiam. Confiteor unum baptisma in remissionem peccatorum. Et expecto resurrectionem mortuorum, et vitam venturi saeculi. Amen.'' U Credo in [[lingua corsa]]: U Credo ùn hè micca una di e [[preghera|preghere]]. Hè a professione di fede di i a magioranza di [[cristianisimu|cristiani]]. [[categoria:Riligioni]] nzt7d2xlf9o5z94gv89fr5degkv3nw7 Haiti 0 14018 362663 340553 2019-07-01T20:48:47Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Haiti''' hè una [[nazione]] di l'[[America]] situata in u [[Mari di i Caraibi]]. Un tempu colonia francese, hè stata una di e prime nazioni di l'Americhe a dichjarà a propria indipendenza. U territoriu haitianu copre a parte ouest di l'[[isola di Hispaniola]] è cunfina a est cù a [[Ripublica Dominicana]]. Haiti hè a nazione a più povera di l'Americhe. L'indipendenza da a [[Francia]] hè stata dichjarata u 1u ghjenaiu [[1804]] è riconosciuta in [[1825]] da a Francia è in [[1863]] da i [[Stati Uniti]]. L'isola, colpita durant l'estate [[2004]] da l'[[uraganu Jeanne]] è in ghjenaiu [[2010]] da un disastrosu [[terramotu]], campa in a emergenza umanitaria. Oghje hè in corsu una missione internaziunale di aiutu di l'[[ONU]]. [[Categoria:Giugrafia]] phmsvw5ocksgkcmp15csd1qwmo0cl6p Israele 0 14019 362666 359935 2019-07-01T20:49:05Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Israel in its region (pre 1967 territory).svg|thumb|]] [[File:Flag of Israel.svg|miniatura|destra]] [[pulitica|Statu]] di u Vicinu Oriente fondatu in [[1948]]. Capitale [[Gerusaleme]]. Cunfina cù u [[Libanu]] è a [[Siria]] a [[Nordu]], i [[Territori Palestinesi]] e a [[Giordania]] a [[Estu]], a striscia di [[Gaza]] è l'[[Egittu]] a [[Sudu]]. ==Da vede dinò== *[[Ayelet Zurer]] *[[Ghil'ad Zuckermann]] [[Categoria:Giugrafia]] bdxcr2wugj15wys6susshpascnmsigm Niccolò Ammaniti 0 14020 353312 353311 2016-03-09T23:44:01Z 90.8.242.89 wikitext text/x-wiki [[File:Ammaniti, Niccolo.jpg|thumb|right|Niccolò Ammaniti]] '''Niccolò Ammaniti''' hè un [[littiratura|scrittore]] [[Italia|talianu]] natu in [[Roma]]. Ha publicatu diversi [[libru|libri]] : "Io non ho paura","Come Dio Comanda", "Anna", "Io e te", "Che la festa cominci"...Trè di i so rumanzi sò stati adattati pè u sinemà. Hé un scrittore chì piace assai fora d'Italia eé e so opere sò state tradutte in più di quaranta lingue. [[categoria:Scrivanu]] [[categoria:Talianu]] sxt07c5gv8je2p2m9q1higxcyu9tsya MediaWiki:Sitesupport-url 8 14021 318506 305290 2013-02-07T01:42:04Z Pgehres (WMF) 5176 Updating sidebar link to use subst:CONTENTLANGUAGE wikitext text/x-wiki //donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_co.wikipedia.org&uselang=co cijnv2jj8jq1vozcijysggkft5t8xve Tarrori è Fantasia 0 14029 334585 275971 2014-03-23T15:02:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Tarrori è Fantasia''' hè una rivista-bloggu litteraria in [[lingua corsa]]. Hè stata criata di nuvembri 2010 da [[Marcu Biancarelli]], è accoglii bon'parechji autori di testi muderni di scenzafizzioni, chì pruponini testi, nuvelli, raconti corti, in corsu. Com'è l'annuncia a rivista, hè "un situ di criazioni fantastica in lingua corsa chì s'adrizza à a ghjuvantù..." . Frà l'autori chì publicheghjani annantu à ''Tarrori è Fantasia'', si pò mintuvà: * [[Marcu Biancarelli]] * Battì Albertini * Ghjuvan'Iviu Acquaviva * Guidu Cimino * Petru Felice Cuneo-Orlanducci * Paulu Desanti * Diana Egault * Petru Larenzu Santelli * Francescu Viangalli * Marilena Verheus * [[Ghjuvan Petru Arrio]] A nascita di a rivista ''Tarrori è Fantasia'' illustra di manera trimenda à vulintà di i scrittori in lingua corsa di fà cunnoscia i so opari è di truvà u so litturatu annantu à a Reta è fora di l'edizioni classica, ma dinò a tindenza muderna di 'ssa litteratura in lingua corsa d'arrighjunà si à pocu à pocu tutti i spazii lasciati verghjini. ==Liami== * [http://tarrorifantasia.blogspot.com U situ di a rivista-bloggu "Tarrori è Fantasia"] [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] eldy0dpuoonl4e4vlartxy2s7l8wlmj Aiat Fayez 0 14031 356875 356465 2017-04-16T08:23:07Z 2A02:A44E:5633:1:51D9:BC43:D1F9:F09 wikitext text/x-wiki [[file:Aiat Fayez Reims SCènes d'Europe 04126.jpg|thumb|2017]] '''Aiat Fayez''' è unu [[littiratura|scrittore]] è [[filusufia|filòsofu]] natu in [[1979]]. In [[2000]] immigra in [[Francia]]. Hà scrittu "Cycles des manières de mourir" publicatu in aprile [[2009]] à prupòsitu di a vita di u frusteru in [[Francia]]. Di [[dicembre]] [[2010]] scrive dui articuli induve spiega chì hà decisu di chittà a [[Francia]]. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Iranianu]] [[Categoria:Filosofia]] edbikfzuscsiqhmnsx56rc9vfgfowya Osasco (São Paulo) 0 14035 364542 347955 2019-10-15T03:52:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''Osasco'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira_Osasco.gif|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Bras%C3%A3o_Osasco.gif|100px]] |- |} |- |----- bgcolor="#FFFFFF" | Paese | [[Brasile]] |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Statu]] | [[São Paulo (statu)|São Paulo]] |- | [[Superficia]] | 64,935 km² |----- bgcolor="#FFFFFF" | Populazione | 718.646 <small>([[2009]])</small> |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Latitudine]] | 23°31' S |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[Lungitudine]] | 46°47' O |----- bgcolor="#FFFFFF" | [[altitudine]] | 795 m |- | Situ ufficiali | http://www.osasco.sp.gov.br/ |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | Mapa di a cità in [[Brasile]]. |----- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | [[File:SaoPaulo_Municip_Osasco.svg|290px]] |} '''Osasco''' hè una cità di u [[Brasile]]. Teni 718.646 abitanti. ==Da vede dinò== *[[Arara]] *[[Belo Horizonte]] *[[Brasilia]] *[[Cachoeira do Sul]] *[[Campinas]] *[[Paulínia]] *[[Catalão]] *[[Curitiba]] *[[Fortaleza]] *[[Manaus]] *[[Porto Alegre]] *[[Porto Velho]] *[[Rio Branco]] *[[Rio de Janeiro]] *[[Santos]] *[[São José do Rio Preto]] *[[São Paulo]] *[[Taubaté]] [[Categoria:Cità di u Brasile|São Paulo]] jfjxw6vizhrnq61mq8zbtuya6oi0nvk Monacu di Baviera 0 14046 362681 348199 2019-07-01T20:50:19Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Monacu di Baviera''' hè a terza cità di a [[Germania]] pè populazione cù 1.330.440 abitanti (Dui millioni circa a cità metropulitana) in u statu di [[Baviera]]. == Geografia == Monacu di Baviera hé bagnata da u [[fiume]] [[Isar]]. ==Da vede dinò== *[[Christian Morgenstern]] [[Categoria:Germania]] [[Categoria:Giugrafia]] 9t6jaz7qs0d61hsmtinro67mayg48nm Veronica Scopelliti 0 14049 243390 2010-12-25T13:49:41Z 87.13.252.50 Reindirizzamentu à [[Noemi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Noemi]] k4bxbe46gr843zfy0jhzklzoptee6af Scupignu 0 14051 243726 2010-12-30T16:03:43Z Philarg 4202 Reindirizzamentu à [[Scupinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scupinu]] ibvttxibrwlfumjg78s7kduuvpxo2km Scupaghjolu 0 14052 243727 2010-12-30T16:03:55Z Philarg 4202 Reindirizzamentu à [[Scupinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scupinu]] ibvttxibrwlfumjg78s7kduuvpxo2km Stantara 0 14054 350560 243981 2015-07-09T10:05:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} ==Citazioni== Accadi chì a stantara fussi mintuvata in a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a ghjastema: * ''Ch'è tù torri stantara !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Rifarenzi== {{reflist}} 72adctoirae70qoxqifyhci7cdmjrnf Template:Reflist 10 14055 351714 328263 2015-08-26T07:57:24Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5462890]] wikitext text/x-wiki <div class="reflist references-small <!-- -->{{#if: {{{1|}}} | {{#iferror: {{#ifexpr: {{{1|1}}} > 1 }} | references-column-width | references-column-count references-column-count-{{{1}}} }} | {{#if: {{{colwidth|}}} | references-column-width }} }}" style="<!-- -->{{#if: {{{1|}}} | {{#iferror: {{#ifexpr: {{{1|1}}} > 1 }} | {{column-width|{{{1}}}}} | {{column-count|{{{1}}}}} }} | {{#if: {{{colwidth|}}} | {{column-width|{{{colwidth}}}}} }} }}"> {{#tag:references|{{{refs|}}}|group={{{group|}}}}}</div><noinclude> [[br:Patrom:Reflist]] [[he:תבנית:Reflist]] [[pt:Predefinição:Reflist]] </noinclude> h0qavzl5f3tr5hl3uof2hgjksy5mt5g Fiatu 0 14056 347134 243982 2015-07-01T23:06:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} ==Citazioni== Accadi chì u fiatu fussi mintuvata in a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a ghjastema: * ''Ch'è tù lampi l'ultimu fiatu !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Rifarenzi== {{reflist}} sqs7ntsnyj5m8my1zroovzt4u23j15w Mare 0 14057 362672 350452 2019-07-01T20:49:54Z Jumpy01 11155 /* Rifarenzi */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''mare''' hè una vasta distesa di [[acqua]] salata, idrugraficamente cunnessa incù un uceanu, chì tocca e coste di isule è [[cuntinente|tarre cuntinentale]]. ==Citazioni== Accade chì u mare fussi mintuvatu in a cultura corsa. Per asempiu in a ghjastema: * ''Ch'è tù andessi à fondu di mare !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Da vede dinò== *[[Tromba marina]] *[[Gambaraghju]] ==Rifarenzi== {{reflist}} [[Categoria:Giugrafia]] az6cr5m5kf9pkdebevzi2q8y89afewa Deda 0 14058 347120 243987 2015-07-01T22:54:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} ==Citazioni== Accadi chì a deda fussi mintuvata in a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a ghjastema: * ''Chì tù picci cum'è a deda !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Rifarenzi== {{reflist}} getsg84590sd5fh3rfj0tbts5z8hnks Fica 0 14059 244051 2011-01-03T19:57:11Z 90.9.97.126 Pagina nova: {{c}} ==Citazioni== Accadi chì a fica fussi mintuvata in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema: * ''Chì tù sia senza fiddolu com'è una fica senza fichi !'' <ref>Milleliri, Pa... wikitext text/x-wiki {{c}} ==Citazioni== Accadi chì a fica fussi mintuvata in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema: * ''Chì tù sia senza fiddolu com'è una fica senza fichi !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref> ==Rifarenzi== {{reflist}} ==Da veda dinò== * u [[ficu]] * a [[fica fiurunaghja]] 2xeuigbylyd1adcdfxzgkqevgfb6ho1 Template:Image label 10 14060 351595 329155 2015-08-04T09:15:30Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5614901]] wikitext text/x-wiki <includeonly><div style="position:absolute;text-align:{{{text-align|center}}};left:{{#expr:{{{x|0}}}*{{{scale|1}}}-6}}px;top:{{#expr:{{{y|0}}}*{{{scale|1}}}-8}}px">{{{text}}}</div></includeonly><noinclude> </noinclude> nnkiix3xhh121l3o5h5n093sadm2rhb Template:Image label begin 10 14061 329156 328097 2013-07-30T03:04:12Z Addbot 7246 [[User:addbot|Bot]]: Migrating interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q8983817]] wikitext text/x-wiki <div class="nounderlines" style="width: {{{width|400}}}px; float: {{{float|none}}}; margin: {{{margin|none}}}; padding: {{{padding|none}}}; border: {{{border|none}}}; clear: {{{float|none}}}; background-color: {{{background-color|#ffffff}}}; position: relative;"> <div style="background-color: {{{svg-background-color|}}};">[[File:{{{image|Example.png}}}{{#if:{{{thumb|}}}|{{!}}thumb|}}|{{{width|400}}}px{{#ifeq:{{{link|File:}}}|File:||{{!}}link={{{link|}}}}}|alt={{{alt|}}}|{{{caption|}}}]]</div><noinclude> </div> </noinclude> jty5snzrheb4ui6e7zfm4dfwo60i6h0 Template:Image label end 10 14062 329157 325961 2013-07-30T03:04:12Z Addbot 7246 [[User:addbot|Bot]]: Migrating interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5878374]] wikitext text/x-wiki </div> 2568t9pwnrdu7nojkgqsf497qhewjep Template:Image label small 10 14063 329160 325964 2013-07-30T03:04:15Z Addbot 7246 [[User:addbot|Bot]]: Migrating interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5989783]] wikitext text/x-wiki <includeonly><div style="font-size: smaller; line-height: 10px;">{{Image label | x={{{x|0}}} | y={{{y|0}}} | scale={{{scale|1}}} | text-align={{{text-align|center}}} | text={{{text}}} }}</div></includeonly> ry0tkmgb6vwqqbds95lg52queu2xj0q Template:Mappa Europa 10 14064 359795 356464 2018-07-09T19:39:21Z WOSlinker 5978 font [[Special:LintErrors/tidy-font-bug|lint]] wikitext text/x-wiki {{Image label begin|image=Standard map of Europe (blank).png|width=700}} {{Image label small|x=0.615|y=0.665|scale=700|text=[[Albania|<font color="black">Alb.</font>]]}} {{Image label small|x=0.38|y=0.62|scale=700|text=[[Andorra|<font color="black">And.</font>]]}} {{Image label small|x=0.53|y=0.56|scale=700|text=[[Austria|<font color="black">Austria</font>]]}} {{Image label small|x=0.92|y=0.58|scale=700|text=[[Armenia|<font color="green">Armenia</font>]]}} {{Image label small|x=0.95|y=0.56|scale=700|text=[[Azerbaighjan|<font color="blue">Azer.</font>]]}} {{Image label small|x=0.65|y=0.46|scale=700|text=[[Bielorussia|<font color="black">Bielorussia</font>]]}} {{Image label small|x=0.43|y=0.49|scale=700|text=[[Belgica|<font color="black">Belgica</font>]]}} {{Image label small|x=0.58|y=0.61|scale=700|text=[[Bosnia è Erzegovina|<font color="black">BèE</font>]]}} {{Image label small|x=0.66|y=0.624|scale=700|text=[[Bulgaria|<font color="black">Bulgaria</font>]]}} {{Image label small|x=0.56|y=0.592|scale=700|text=[[Croazia|<font color="black">Croazia</font>]]}} {{Image label small|x=0.8|y=0.73|scale=700|text=[[Cipru|<font color="green">Cipru</font>]]}} {{Image label small|x=0.545|y=0.522|scale=700|text=[[Cechia|<font color="black">Cechia</font>]]}} {{Image label small|x=0.48|y=0.42|scale=700|text=[[Danimarca|<font color="black">Danimarca</font>]]}} {{Image label small|x=0.62|y=0.375|scale=700|text=[[Estonia|<font color="black">Estonia</font>]]}} {{Image label small|x=0.61|y=0.32|scale=700|text=[[Finlandia|<font color="black">Finlandia</font>]]}} {{Image label small|x=0.40|y=0.55|scale=700|text=[[Francia|<font color="black">Francia</font>]]}} {{Image label small|x=0.486|y=0.496|scale=700|text=[[Germania|<font color="black">Germania</font>]]}} {{Image label small|x=0.87|y=0.56|scale=700|text=[[Georgia|<font color="blue">Georgia</font>]]}} {{Image label small|x=0.64|y=0.68|scale=700|text=[[Grecia|<font color="black">Grecia</font>]]}} {{Image label small|x=0.26|y=0.10|scale=700|text=[[Groenlandia|<font color="green">''Groenlandia (Dk)''</font>]]}} {{Image label small|x=0.58|y=0.563|scale=700|text=[[Ungheria|<font color="black">Ungheria</font>]]}} {{Image label small|x=0.34|y=0.23|scale=700|text=[[Islanda|<font color="black">Islanda</font>]]}} {{Image label small|x=0.32|y=0.43|scale=700|text=[[Irlanda|<font color="black">Irlanda</font>]]}} {{Image label small|x=0.515|y=0.63|scale=700|text=[[Italia|<font color="black">Italia</font>]]}} {{Image label small|x=0.51|y=0.612|scale=700|text=[[San Marinu|<font color="black">S. Mar.</font>]]}} {{Image label small|x=0.628|y=0.635|scale=700|text=[[Kosovo|<font color="black">''Kos.''</font>]]}} {{Image label small|x=0.61|y=0.40|scale=700|text=[[Lettonia|<font color="black">Lettonia</font>]]}} {{Image label small|x=0.505|y=0.57|scale=700|text=[[Liechtenstein|<font color="black">Liech.</font>]]}} {{Image label small|x=0.606|y=0.425|scale=700|text=[[Lituania|<font color="black">Lituania</font>]]}} {{Image label small|x=0.45|y=0.51|scale=700|text=[[Lussemburgu|<font color="black">Luss.</font>]]}} {{Image label small|x=0.634|y=0.65|scale=700|text=[[Macedonia|<font color="black">Mac.</font>]]}} {{Image label small|x=0.54|y=0.754|scale=700|text=[[Malta|<font color="black">Malta</font>]]}} {{Image label small|x=0.685|y=0.55|scale=700|text=[[Moldova|<font color="black">Moldova</font>]]}} {{Image label small|x=0.45|y=0.617|scale=700|text=[[Monacu|<font color="black">Mon.</font>]]}} {{Image label small|x=0.59|y=0.63|scale=700|text=[[Montenegru|<font color="black">Mont.</font>]]}} {{Image label small|x=0.46|y=0.47|scale=700|text=[[Paesi Bassi|<font color="black">P. B.</font>]]}} {{Image label small|x=0.49|y=0.34|scale=700|text=[[Nurvegia|<font color="black">Nurvegia</font>]]}} {{Image label small|x=0.58|y=0.48|scale=700|text=[[Polonia|<font color="black">Polonia</font>]]}} {{Image label small|x=0.24|y=0.62|scale=700|text=[[Portugallu|<font color="black">Portugallu</font>]]}} {{Image label small|x=0.645|y=0.575|scale=700|text=[[Romania|<font color="black">Romania</font>]]}} {{Image label small|x=0.76|y=0.38|scale=700|text=[[Russia|<font color="blue">Russia</font>]]}} {{Image label small|x=0.615|y=0.605|scale=700|text=[[Serbia|<font color="black">Serbia</font>]]}} {{Image label small|x=0.58|y=0.54|scale=700|text=[[Sluvacchia|<font color="black">Sluvacchia</font>]]}} {{Image label small|x=0.547|y=0.58|scale=700|text=[[Sluvenia|<font color="black">Slu.</font>]]}} {{Image label small|x=0.3|y=0.65|scale=700|text=[[Spagna|<font color="black">Spagna</font>]]}} {{Image label small|x=0.54|y=0.37|scale=700|text=[[Svezia|<font color="black">Svezia</font>]]}} {{Image label small|x=0.464|y=0.56|scale=700|text=[[Svizzera|<font color="black">Svizz-</font>]]}} {{Image label small|x=0.47|y=0.57|scale=700|text=[[Svizzera|<font color="black">era</font>]]}} {{Image label small|x=0.71|y=0.645|scale=700|text=[[Turchia|<font color="blue">Turchia</font>]]}} {{Image label small|x=0.70|y=0.51|scale=700|text=[[Ucraina|<font color="black">Ucraina</font>]]}} {{Image label small|x=0.38|y=0.44|scale=700|text=[[Regnu Unitu|<font color="black">Regnu<br />Unitu</font>]]}} {{Image label small|x=0.525|y=0.656|scale=700|text=[[Cità di u Vaticanu|<font color="black">Vat.</font>]]}} <!-- OCEANS: --> {{Image label small|x=0.545|y=0.62|scale=700|text=[[Mare Adriaticu|<font color="#E2EBF5">''Mare''</font>]]}} {{Image label small|x=0.55|y=0.631|scale=700|text=[[Mare Adriaticu|<font color="#E2EBF5">''Adri-''</font>]]}} {{Image label small|x=0.555|y=0.642|scale=700|text=[[Mare Adriaticu|<font color="#E2EBF5">''aticu''</font>]]}} {{Image label small|x=0.525|y=0.03|scale=700|text=''[[Oceanu Articu|<font color="#E2EBF5">Oceanu Articu</font>]]''}} <!-- {{Image label small|x=0.54|y=0.24|scale=700|text=[[Mare Balticu|<font color="#E2EBF5">''Mare<br />Balticu''</font>]]}} --> {{Image label small|x=0.685|y=0.720|scale=700|text=''[[Mare Egeu|<font color="#E2EBF5">Mare</font>]]''}} {{Image label small|x=0.685|y=0.735|scale=700|text=''[[Mare Egeu|<font color="#E2EBF5">Eger</font>]]''}} {{Image label small|x=0.59|y=0.16|scale=700|text=''[[Mare di Barents|<font color="#E2EBF5">Mare di Barents</font>]]''}} {{Image label small|x=0.3|y=0.55|scale=700|text=[[Golfu di Guascogna|<font color="#E2EBF5">''Golfu di<br />Guascogna''</font>]]}} {{Image label small|x=0.76|y=0.585|scale=700|text=[[Mare Neru|<font color="#E2EBF5">''Mare<br />Neru''</font>]]}} {{Image label small|x=0.80|y=0.56|scale=700|text=[[Mare d'Azov|<font color="#E2EBF5">''Mare<br />d'Azov''</font>]]}} {{Image label small|x=0.94|y=0.503|scale=700|text=[[Mare Caspiu|<font color="#E2EBF5">''Mare<br />Caspiu''</font>]]}} {{Image label small|x=0.32|y=0.456|scale=700|text=[[Mare Celticu|<font color="#E2EBF5">''Mare<br />Celticu''</font>]]}} {{Image label small|x=0.24|y=0.19|scale=700|text=''[[Mare di Groenlandia|<font color="#E2EBF5">Mare di Groenlandia</font>]]''}} {{Image label small|x=0.12|y=0.07|scale=700|text=''[[Cala di Baffin|<font color="#E2EBF5">Cala di Baffin</font>]]''}} {{Image label small|x=0.212|y=0.68|scale=700|text=[[Golfu di Cadiz|<font color="#E2EBF5">''Golfu di<br />Cadice''</font>]]}} {{Image label small|x=0.42|y=0.63|scale=700|text=[[Mare Liguru|<font color="#E2EBF5">''Mare<br />Liguru''</font>]]}} {{Image label small|x=0.42|y=0.71|scale=700|text=''[[Mare Terraniu|<font color="#E2EBF5">Mare Terraniu</font>]]''}} {{Image label small|x=0.18|y=0.33|scale=700|text=[[Oceanu Atlanticu|<font color="#E2EBF5">''Oceanu<br />Atlanticu''</font>]]}} {{Image label small|x=0.435|y=0.41|scale=700|text=[[Mare di Nordu|<font color="#E2EBF5">''Mare di<br />Nordu''</font>]]}} {{Image label small|x=0.43|y=0.27|scale=700|text=[[Mare di Nurvegia|<font color="#E2EBF5">''Mare di<br />Nurvegia''</font>]]}} {{Image label small|x=0.275|y=0.706|scale=700|text=''[[Strettu di Gibilterra|<font color="#E2EBF5">Strettu di Gibilterra</font>]]''}} <!-- {{Image label small|x=0.0|y=0.0|scale=700|text=0.0}} {{Image label small|x=0.1|y=0.0|scale=700|text=0.1}} {{Image label small|x=0.2|y=0.0|scale=700|text=0.2}} {{Image label small|x=0.3|y=0.0|scale=700|text=0.3}} {{Image label small|x=0.4|y=0.0|scale=700|text=0.4}} {{Image label small|x=0.5|y=0.0|scale=700|text=0.5}} {{Image label small|x=0.6|y=0.0|scale=700|text=0.6}} {{Image label small|x=0.7|y=0.0|scale=700|text=0.7}} {{Image label small|x=0.8|y=0.0|scale=700|text=0.8}} {{Image label small|x=0.9|y=0.0|scale=700|text=0.9}} {{Image label small|x=1.0|y=0.0|scale=700|text=1.0}} {{Image label small|x=0.0|y=0.0|scale=700|text=0.0}} {{Image label small|x=0.0|y=0.1|scale=700|text=0.1}} {{Image label small|x=0.0|y=0.2|scale=700|text=0.2}} {{Image label small|x=0.0|y=0.3|scale=700|text=0.3}} {{Image label small|x=0.0|y=0.4|scale=700|text=0.4}} {{Image label small|x=0.0|y=0.5|scale=700|text=0.5}} {{Image label small|x=0.0|y=0.6|scale=700|text=0.6}} {{Image label small|x=0.0|y=0.7|scale=700|text=0.7}} {{Image label small|x=0.0|y=0.8|scale=700|text=0.8}} --> {{Image label end}} {{Image label end}}<noinclude> </noinclude> sql89sirkd01kcwwzk93nkwdgyf2c6l Wikipedia:Pruverbiu di u ghjornu0 4 14065 244445 244444 2011-01-05T19:24:40Z Savh 3524 Undo revision 244444 by [[Special:Contributions/90.27.179.73|90.27.179.73]] ([[User talk:90.27.179.73|talk]]) wikitext text/x-wiki A ghjastema volta è ghjira, volta in capu à chì la tira. 4yswbpymwlidb31ytki5s1botaxgmon São Paulo (statu) 0 14067 334550 325967 2014-03-23T15:01:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" |+<font size="+1">'''São Paulo'''</font> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan="2" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Bandeira do Estado de São Paulo.svg|140px]] | align="center" width="140px" | [[File:Brasao Estado SaoPaulo Brasil.svg|100px]] |- |} |- | Capilocu<br /><small>abitanti (yaro)</small> | [[São Paulo]]<br /><small> 11.244.369 ([[2010]])</small> |- | Altre cità importante | [[Guarulhos]], [[Campinas]], [[Santos]], [[Jundiaí]] |- | align=center colspan=2 | [[File:Brazil State SaoPaulo.svg|290px]] |- | Governatore | Geraldo Alckmin |- | [[Superficie]] | 248.209,426 Km<small><sup>2</small></sup> |- | Abitanti | 41.252.160 <small>([[2006]])</small> |- | [[Densità]] | 166.73/km<small><sup>2</sup></small> |- | Situ ufficiale | http://www.sp.gov.br |} '''São Paulo''' hè unu statu di u [[Brasile]], tene come capilocu [[São Paulo]] è una superficia di 248.209,426 Km<small><sup>2</small></sup>. Tene 41.252.160 abitanti. [[Categoria:Stati di u Brasile]] jci7ovqdr2pm3ojusrbfe67clilz4b9 Isula di lu Gigliu 0 14070 246087 2011-01-16T10:44:47Z Paulu 58 hà mossu [[Isula di lu Gigliu]] à [[Isula di u Gigliu]]: mudifica di u nome wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Isula di u Gigliu]] 7ye34i1k9j97bld83w8qden4a7vm4dj Cecil Rhodes 0 14071 348181 331996 2015-07-03T12:51:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:CecilRhodes.jpg|200px|thumb]] '''Cecil John Rhodes''' natu in [[Hertfordshire]], [[Regnu Unitu]] u [[5 di lugliu]] [[1853]] è mortu in [[Africa Suttana]] u [[26 di marzu]] [[1902]]), fù un [[economistu]] [[Regnu Unitu|inglese]] di u seculu 19 ([[Dee Beers Company]]). [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:In custruzzioni]] 2qre6bgnjcurcjuwhv4hh4as1gacyim Cantone di Castifau-Merusaglia 0 14072 331854 325970 2014-03-23T14:07:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''cantone di Castifau-Merusaglia''' hè una [[cantone|divisione amministrativa]] in u [[circundariu di Corti]]. In 2008 : Teni 2.928 abitanti è a sò superficia hè 317,89 km². [[Image:Morosaglia-Terchini Alpa.jpg|300 px|thumb|Merusaglia - Casa di l'Alpa (Terchini)]] Cumporta 10 cumune: * [[Ascu]] * [[Bisinchi]] * [[Castellu di Rustinu]] * [[Castifau]] * [[Castineta]] * [[Gavignanu]] * [[Moltifau]] * [[Merusaglia]] (capilocu) * [[U Salgetu]] * [[E Valle di Rustinu]] [[Categoria:Cantone di Corsica suprana|Castifau-Merusaglia]] [[Categoria:Cantone di Corsica|Castifau-Merusaglia]] fgw0dudt5zjbfi7mfjb1szzenk4dbdy U Salicetu 0 14073 246431 2011-01-18T09:39:31Z Pierre Bona 1427 hà mossu [[U Salicetu]] à [[U Salgetu]]: Scrittu currettu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Salgetu]] eujit8835dpvbrptzxrszw4umds8wnv E Valle di Rostinu 0 14074 340276 246434 2014-12-23T01:44:50Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Valle di Rustinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Valle di Rustinu]] 29v8jza3o8hwzt43903rwmi1b9lsiiv My Thuy 0 14079 349044 349038 2015-07-06T13:01:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnama]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo, [[Vietnam]]. ==Da vede dinò== *[[Pruvincia di Quang Binh]] *[[Đồng Hới]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] tqpsnnp0pdd39zedc2ke1eapkqdg5ct Pruvincia di Quang Binh 0 14080 349042 349039 2015-07-06T13:01:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:LocationVietnamQuangBinh.png|300px|thumb|right|Pruvincia di Quanh Binh]] [[File:Donghoi3.jpg|300px|thumb|right|[[Đồng Hới]], Pruvincia di Quanh Binh]] A '''pruvincia di Soria''' hè una pruvincia di [[Bac Trung Bo]], [[Vietnam]]. ==Da vede dinò== *[[Đồng Hới]] *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] mep1xcusxytkuv0xce2kzfzn66lj3ul Categoria:Pruvincia di Quang Binh 14 14081 335705 325885 2014-03-23T18:13:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Vietnam]] dc29rr12ljf8b26tbqz6d357j2qtjdc Edmondu Simeoni 0 14083 360645 352525 2018-12-14T18:39:37Z Llydawr 9581 wikitext text/x-wiki [[File:Dr Edmond Simeoni.jpg|thumb|250 px|right|Edmondu Simeoni]] '''Edmondu Simeoni''', natu in [[Corti]] (Corsica Suprana) u 6 d'agostu di u 1934, hè un militente prugressistu [[puliticu]], [[medicu]] di prufessione, rivindichendu si naziunalistu [[Corsica|corsu]]. U duttore Edmondu Simeoni hè maritatu, babbu di dui figlioli, è quattru volte caccaru. Hà avutu una zitellina paesana trà Francardu è Lozzi in u Niolu, tettu di a Corsica. Hà studiatu in u Liceu di Bastia. Pacifistu ma diterminatu, u duttore Edmondu Simeoni hà dedicatu a so vita à a Corsica. Morse Edmondu Simeoni à Aiacciu u 14 di dicembre 2018. ==Biugrafia== Hè cunsideratu cume unu di i "babbi" di u naziunalisimu corsu incù u so fratellu Max Simeoni. Milita per l'autonomia di a [[Corsica]] è micca per a so indipendenza, ch'ellu ùn cunsidera economicamente campia, per via, inoltre, di a so debbula populazione. Cundanna a viulenza, cunsiderendu ch'ella hè una via senza scopu. Hà puru cunduttu, accantu à [[Aleria]], u 21 d'agostu di u 1975, a prima azzione viulente è spettacularia di a mossa autonomista. À u capu di 12 omi armati di fucili di caccia, hà "occupatu" una carciula vinicula appartenendu à un impurtante capu d'impresa d'origina pedinera, per pruteste contr'à una scruccuneria chì minacciava d'arruvinà centinaie di picculi viticultori (cundannazione, u 19 di nuvembre di u 1975, di Depeille, Siegel, Junqua, Cuaz frères, è di u gruppu COVIREP per infrazzione nant'à e legge di a sucetà, è fallitta). L'assaltu, datu dui ghjorni dopu da a ghjendarmeria (1.200 omi, ufficialmente), rinfurzata da veiculi militari legeri, seguitendu l'ordine di u ministru di l'Internu,[[Michel Poniatowski]], appruvatu da u Primu ministru [[Jacques Chirac]], hà fattu dui morti fra e forze di l'ordine, è un feritu in a carciula. Fù a prima azzione viulente è spettacularia di a mossa autonomista. Ha creatu, in lugliu 1970, l'Azzione Regiunalista Corsa (ARC), richjamatu in u 1973 "Azzione per a Rinascita di a Corsica". Hè cunsiglieru tarrituriale à l'Assemblea di Corsica. Hè statu à u capu di a lista Unione Naziunale à l'elezzione tarrituriale di u 2004, chì otteni 17.34 % di i voti. Hè u babbu di [[Gilles Simeoni|Ghjilliu Simeoni]], unu di i quattru avucati d'Yvan Colonna per u prucessu di l'assassinamentu di u prifettu Claude Erignac, è cunsiglieru municipale naziunalistu in [[Bastia]], è cunsiglieru à l'Assemblea di Corsica. Edmondu Siemoni hè u presidente du u Cumitatu di sustegnu à Yvan Colonna. ==Percorsu== •1953 : Studii di medicina in [[Marseglia]] (gastroenterolugia) •1960 : Creazione di l'Associu di i Studienti Corsi à Marseglia per pruteste contr'à u scandalu di l'esperimentazione nucleare in Corsica in l'Argentella ([[Calvi]]). •1965 : Stallazione cume medicu, in [[Bastia]]. •1967 : Participa à a creazione di l'Azzione Regiunalista Corsa. •1973 : Manifestazione contr'à u sversime di e fangue rosse in Mediterraniu. •1975 : Drama d'Aleria. •1977 : Creazione di l'Unione di u Populu Corsu (muvimentu autonomistu). •1981 : Elezzione à l'Assemblea di Corsica - 6 eletti. •1983 : Elezzione à u Cunsigliu Municipale di Bastia ; primu infarctu1er infarctus incù puntaghju. •1987 : Participazione à a creazione di u Cullettivu antirazzistu Avà Basta. •1992 : Elezzione à l'Assemblea di Corsica - 8 eletti. •1992 : Demissione di l'Assemblea di Corsica, per via di un disaccordu incù a pulitica di u FLNC. •2004 : Elezzione à l'Assemblea di Corsica incù u gruppu Unione Naziunale - 8 eletti. •2004 : Creazione di Corsica Diaspora et Amis de la Corse (www.corsicadiaspora.com). •2007 : Participazione numarose in u quatru di u bicentenariu Pasquale Paoli (Ghjurnata di a Memoria à Levallois-Perret, Senatu,…) incù a Maison de la Corse. •2007 : Ricevutu à Cadet (GODF) per un dibattu dedicatu à "l'avvene di a Corsica". •2009 : Coordinazione, incù Corsica Diaspora, di a terza Journée mondiale de la Corse è di u centenariu Danielle Casanova incù l'associu Corsica Cinema (in linea incù u Senatu : "Ella averia avutu 100 anni"). •2010 : Coordinazione, incù Corsica Diaspora, di u Foru citatinu mundiale sott'à l'egida di l'UNESCO. ==Ligami== * [http://www.edmondsimeoni.com U situ persunale d'Edmondu Simeoni] * [https://www.youtube.com/watch?v=dCjuz-ra3dU Videu: Edmondu Simeoni, Lettera à l'umani]] ==Da vede dinò== *[[Ripublica Corsa]] *[[Vincenzu Stagnara]] [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Pulitica]] [[Categoria:Nati in 1934]] [[Categoria:Morti in 2018]] c8ha2eckkatzaap5z1w8s33d6r10in1 Concepción 0 14085 350108 332126 2015-07-07T21:22:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Concepción''' hè una cità di u [[Cile]]. Tene 216.061 abitanti ([[2002]]) è una superficia di 221,6km² cù una densità di 975 abitanti per km². [http://tools.wikimedia.de/~magnus/geo/geohack.php?language=en&params=36_46_22_S_73_03_47_W 36° 46' 22" S 73° 03' 47" W] == Imagine == <gallery perrow=5> File:Arco de Medicina UdeC.jpg| File:Moderno Edificio en Concepción.jpg| File:Desembocadura del Biobío.jpg| File:Ex Catedral de Concepción.jpg| File:Biobus01.jpg| File:Hotel El Araucano.JPG| File:Plaza de Armas Concepción.jpg| File:Concepcion-Chile(001).jpg| </gallery> ==Da vede dinò== *[[Regione di u Biobío]] == Ligami == * [http://commons.wikimedia.org/wiki/Concepcion,_Chile Concepcion, Chile] * [http://www.concepcion.cl Concepción] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cile]] 3so6n6tyof2tcmr3gpzsc9zx1aittna Marcu Ceccarelli 0 14096 364066 354827 2019-10-03T11:17:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Marcu Ceccarelli''' hè un [[puisia|pueta]] è [[littiratura|scrittori]] in [[lingua corsa]]. Hè natu in [[Nizza]] u 5 uttrovi 1922. Hà publicatu parichji racolti di [[puisii]], com'è ''L'attrachjata'', ''Scossi'' o ultimamenti : ''L'intricciata''. Marcu Ceccarelli hà creatu dinò in 1981 a rivista [[A Spannata]], incù frà altri Ghjacumu Biancarelli, Paulu Bungelmi, Matalena Rotilj-Forcioli, indù parechji di i so puisii sò stati publicati. A parlata aduprata da Marcu Ceccarelli hè quidda sartinesa, di i parti di [[Portivechju]]. Bon'parichji di i puisii di Marcu Ceccarelli sò stati cantati da i cantadori com'è [[I Muvrini]] (''L'emigranti'') o [[Surghjenti]] (''L'omu'', ''Vindemia''). ==Bibliugrafia== * ''L'attrachjata'', 1968 * ''Scossi'', 1966 * ''L'intricciata'', 2007, Cismonte è Pumonti Edizione: Nucariu. ==Liami== * [http://www.crdp-corse.fr/index.php/ressources-documentation/concours-et-examens/sujets-bac-lcc/181-session-1995 ''L'ortu di ziu''] * [http://avali.over-blog.net/article-17926442.html ''L'Intricciata'', annantu à a rivista-bloggu Avali] * [http://u-scoddu.over-blog.com/article-32891364.html ''San'Ghuvanni'', una puisia di Marcu Ceccarelli, Pubblicata in U Scoddu Nu 11 (ghjugnu 2006)] * [http://apiandavretu.blogspot.com/2009/05/numaru-2-ghjunghju-1991.html A canzona ''Sò lingua'', publicata in a rivista A Pian' d'Avretu] ==Da veda dinò== * [[puisia in lingua corsa]] {{Scrivanu in lingua corsa}} {{c}} [[Categoria:Pueta in lingua corsa]] 0a4zqekrxvzkwsltbeoi8y75q0l95n5 Pichilemu 0 14100 333887 325889 2014-03-23T14:48:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pichilemu''' hè una cità di u [[Cile]]. Tene 12.392 abitanti ([[2002]]). [[File:Pichilemu viewed from La Cruz Hill, March 2010.jpg|thumb|left|300px|none|Pichilemu.]] * [http://www.pichilemu.cl Pichilemu] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cile]] 92izh13tfl1us45qub4ch5i4700jehj Angolemi 0 14101 347062 331479 2015-07-01T22:01:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Angolemi''' (Taşpınar / Αγγολεμι) hè una cità di u [[Cipru]]. Tene 212 abitanti ([[2006]]). [[File:Taşpınar Genel Görünüm.jpg|thumb|left|300px|none|Angolemi]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cipru]] 5rh8bhm8fi4wdr5cfhf81n6cnk0h3zp Vincent Stagnara 0 14102 348461 347605 2015-07-03T16:10:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Vincent Stagnara''' (1950-2010) fubbe un [[drittu|avucatu]] è [[pulitica|omu puliticu]] [[Corsica|corsu]]. ==Biugrafia== Diplumatusi in legge à [[Marseglia]], unu di i so primi prucessi fù in u 1975 quand’ellu diventò u difensore d’Edmondu Simeoni dopu à l’affare d’[[Aleria]]. Qualchi anni dopu, in u [[1979]], fù unu di i difensori di u prucessu dettu di i 21: u primu prucessu di i primi militanti clandestini di u [[FLNC]]. Dopu à què, fù prisente ind’ogni prucessu ligatu à u muvimentu [[Corsica|corsu]], à tal’puntu chì averebbe fattu parte di a lista di cinque militanti corsi ch’è i servizii sicreti [[Francia|francesi]] vulianu tumbà (i quattru altri eranu Iviu Stella, Petru Poggioli, Alanu Orsoni è Leo Battesti). Bastonnieru di u [[drittu|tribunale]] di [[Bastia]] in u 1985, è militante di prim’ora, avia cumminciatu in u [[PSU]] per andà à l’[[ARC]], è in l’anni ottanta, à a [[Cuncolta Naziunalista]] (da a quale dinveterà Sicretariu Ghjenerale), fù unu di l’avucati corsi i più famosi. Unu di i so successi i più grandi fù, à a fine di l’anni ottante, a cundannazione di u [[Republica Francesa|statu francese]] à a Corte Internaziunale per fatti di turtura nant’à un indipendentistu corsu: Felice Tomasi (firmatu 5 anni in prighjone illeghjitimamente). Fubbe dinù unu di i difensori di [[Yvan Colonna]] accusatu di avè tumbatu u prifettu [[Claude Erignac]]. Dopu à a creazione di [[Corsica Nazione]] in u 1992, pigliò e so distanze incù u muvimentu senza mai rinegà e so idee, firmendu sempre l’avucatu brigliante ch’ellu hè sempre statu. Ultimamente, participò à a cuncezzione di [[Corsica Libera]]". ==Da vede dinò== *[[Ripublica Corsa]] *[[Edmondu Simeoni]] [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Corsu]] bindmvh75hxejknikzmszi7fkbh94wj A Tribbiera 0 14104 364332 350879 2019-10-03T11:22:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''A Tribbiera''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==A Tribbiera== :O tribbiate, li bon [[boiu|boii]] :È tribbiemu voi è noi :Chì lu [[granu]] tocca à noi :Ma la [[paglia]] tocca à voi. :Volta è gira è voga tondu :Chì lu [[tribbiu]] pigli fondu :Pigli fondu è pigli [[cima]] :Volta è gira cum'è prima. :O caspura, o caspura :Chì la [[paglia]] torni [[pula]] :Torni pula è torni granelle :Ne feremu [[pane]] è [[bastella|bastelle]]. [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] 0lpc5tr2sa3vx7mc1p445mu4o4zrskd Sirinatu à i sposi 0 14105 364456 363521 2019-10-03T11:24:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Sirinatu à i sposi''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. Hè un [[sirinatu]], cumpostu di quattru sistini. ==Sirinatu à i sposi== :S'è vo durmite indu le piume :Svigliate vi un pucarellu :Cantà vogliu un sirinatu :Sottu à lu vostru purtellu :Un sirinatu pumposu :Degnu di lu vostru anellu. :Canta st'anellu in la machja :Cù l'albitru muntagnolu :Hè spuntata la [[viola]] :Hè natu lu [[pampasgiolu]] :Caccia pampana la vigna :È canta lu [[rusignolu]]. :O Sgiò sposu, avete fattu :Un nidu di rundinelle :In amore avete coltu :Lu fiore di le zitelle! :Sempre felice sarete :Sottu le più belle stelle. :À braccè ne passerete :Cù li vostri sumniati :À mezu à tutte le rose :Sempre cum'è innamurati :È cugliarete li frutti :Di li più fiuriti prati. [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] cuzl6xgl2w5botnwq2zxzz4ln4w1dti Violetta Villas 0 14106 350496 335031 2015-07-09T08:52:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Violetta Villas-P3110031 edited.jpg|thumb|250px|right|Violetta Villas]] '''Violetta Villas''' (u 10 di ghjugnu in u [[1938]], [[Liège]], [[Belgica]]) hè una [[cantu|cantatrice]] [[Polonia|polacca]] di [[musica]] pop. == Discugrafia == === Album === * 1962 ''Rendez-vous with Violetta Villas'' * 1966 ''Violetta Villas'' * 1967 ''Violetta Villas'' <small>(reedition)</small> * 1968 ''For you my darling'' * 1968 ''About Love...'' * 1977 ''There is no love without jealousy'' * 1985 ''Las Vegas'' * 1986 ''Violetta Villas'' <small>(reedition)</small> * 1992 ''The most beautiful Christmas carols'' * 1996 ''Daddy 2'' <small>guest star</small> * 1997 ''Christmas carols'' * 1997 ''Villas sings Christmas carols'' * 2001 ''When Jesus Christus was born...'' * 2001 ''Violetta Villas'' <small>(reedition)</small> * 2001 ''There is no love without jealousy'' <small>(reedition)</small> * 2001 ''For you my darling'' <small>(reedition)</small> * 2003 ''Valentine hits'' * 2004 ''Christmas carols from heart'' * 2008 ''To comfort the heart and warmth the soul'' * 2009 ''The most beautiful Christmas carols'' <small>(reedition)</small> === Singule === * 1961 ''I don't believe you'' * 1961 ''Such a frost'' * 1961 ''I don't make it'' * 1961 ''For you my darling'' * 1961 ''Red Marianna'' * 1961 ''Secret'' * 1962 ''Get married, Johny!'' * 1962 ''Cuckoo clock'' * 1962 ''It speak maracas'' * 1962 ''Look straight into my eyes'' * 1963 ''When Allah goes'' * 1963 ''Ali alo'' * 1963 ''The Fan'' * 1964 ''To you, mother'' * 1964 ''Joseph'' * 1964 ''The love begins with a smile'' * 1964 ''There is a time for love'' * 1964 ''Is not'' * 1966 ''To you, mother'' * 1978 ''For mum'' * 1986 ''Mundial'86'' * 1987 ''The pine from my dream'' * 1987 ''Take me from Barcelona'' * 1987 ''Everywhere you go'' * 1987 ''The wild woman'' == Ligami == * [http://www.phu-violetta.pl/ U situ ufficiale di Violetta Villas] [[Categoria:Musicante]] ortfib7vir6bkb0vr0lqv2gmlmwawbn Podolsk 0 14107 343517 325896 2015-05-08T20:11:09Z Magioladitis 2824 All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ru}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Podolsk''' (ancu Podol'sk) hè una cità di a [[Russia]] capilocu di a pruvincia omonima in a regione (Oblast') di [[Moscù]]. Hè un centru industriale cù un'agglumerzione urbana chì raghjunghje i 180.963 abitanti. mfdoqf0aziul8orla6sy3j3x21iczei Cun voi o madamicella 0 14109 364282 346148 2019-10-03T11:21:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cun voi o madamicella''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. Hè cumpostu di quattru sistini. ==Cun voi o madamicella== :Cun voi o madamicella :Ci ferebbe la mio vita :O la mio capelli bionda :In tuttu site cumpita :Dund'è vo passate voi :Ci nasce la calamita. :La [[dumenica]] da mane :Piazz'à Santa Margherita :Quand'è t'affacavi tùne :Si spannava la mio vita :Tutta a tristezza passava :Ogni pena era finita. :Ùn ti ne ricordi piùne :À la funtana di l'onda :Ti parlava pettu pettu :O la mio capelli bionda :À mè mi parii bella :Ancu più ch'è la [[Gioconda]]. :A to mamma era contraria :À st'amore cusì distintu :È quand'ella mi truvava :Mi dicia : "Chì tù scià stintu" :Hè cusì la mio culomba :Chì lu nostru amore hè spintu. [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] dcuyjcvbj2uu0e7hlcs7paxkwhe2cyt Custellazione 0 14113 352345 347442 2015-12-19T17:18:08Z Batti 4372 wikitext text/x-wiki In [[astronomia]] muderna, una custellazione hè una zona di celu definita à u nivellu internaziunale. Storicamente, a parola definisce une forma custituita da stelle vicine (in apparenza). == Definizione == In l’usu populare, una custellazione hè une gruppu d’oghjetti celesti, aspessu stelle, chi costituiscenu una forma in lu celu. Oghje, l’astronomi usanu sempre a parola ma piuttostu pà definisce « pezzi » di celu, micca forme umane ò animale. Una forma stellare chi ùn hè micca classificata cum’è custellazione hè chjamata [[asterismu]]. In 1922, Henry Norris Russell aiutò à divide a volta celeste in 88 custellazione ufficiale. Ste custellazione portanu u nome di e sò antiche greco-romane. In 1930, e limite di l'88 custellazione ufficiale sò state fissate dà Eugène Delporte, basandusi nantu à i travaghji di Benjamin Gould in 1875. == Vicinanza == Guasgi sempre, e stelle di una custellazione ùn hanu legame astrofisicu. Parenu vicine viste da a Terra ma sò in realtà alluntanate da anni-luce. Ci sò qualche eccezioni, cum’è l’[[Orsa Maiò]] custituita da stelle assai vicine. [[categoria:Astrunumia]] sbsw8ddr9e2g28wkdj2c3l2tq3bqvhr Asterismu 0 14114 347399 251420 2015-07-02T09:22:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In [[astronomia]], un asterismu hè una forma di stelle. Pò esse parte di una [[custellazione]] ufficiale, ò custituitu di stelle appartenendu à parechje custellazioni. L’asterismi sò aspessu faciuli da identificà è assai pratichi pè quale prova à familiarizassi incù u celu nutturnu. == Storia == A lista di custellazioni di Claudius Ptolemeu d’Alessandria (85-165) hè stata a riferenza pè 1800 anni. Poi dui astronomi hannu pruvatu à alargà u catalogu di Ptolemeu : Johann Bayer (1572-1625) è Nicolas Louis de Lacaille (1713-1762). Bayer ha fattu una lista di forme chi esistavanu dipoi i tempi antichi, man non ufficiali. Lacaille creò nove forme, novi gruppi, specialmente in la zona di u polu sud, mai osservatu da l’antichi. Parechje di e sò pruposte sò state accitate. U restu era asterismi. A situazione hè stata clarificata in 1930 quandu l’[[Unione Internaziunale Astronomica]] ha ufficialmente determinatu qual’eranu e custellazioni ufficiali. == Esempii == Unu di i più famosi asterismi hè l’aratu, custituitu da e sette stelle più luccicanti di l’Orsa Maiò. Un altru asterismu assai famosu è faciule à vede hè a Cinta d’Orion. [[categoria:Astrunumia]] 7yp78v1dg2mdcu28dez0k5jhrn9cbfm Unione Internaziunale Astronomica 0 14116 349061 347597 2015-07-06T13:11:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L’Unione Internaziunale Astronomica hè una assemblea d’astronomi prufessionali, attivi in la ricerca è l’insegnamentu di l’[[astronomia]]. A sede si trova in [[Parighji|Parigi]]. L’UIA tene una autorità internaziunale pè classificà i corpi celesti (stelle, planete, asteroidi, ecc...). Hè membra di u Cunsigliu Internaziunale pè e Scienze (ICSU). U scopu principale di l’UIA hè di prumove è pruteghje l’astronomia attraversu a cooperazione internaziunale (incù i dilettanti dinò). I gruppi di travaghju includenu u ''Working Group for Planetary System Nomenclature'' (WGPSN) chi mantene e cunvenzioni astronomiche di numinazione di i corpi celesti. == Storia == L’UIA fù fundata in 1919. U primu présidente fù Benjamin Baillaud. Ci sò stati tanti prublemi attraversu u seculu, sopratuttu incù l’ufficiali sovietici ò a ghjunta militare greca. == Composizione == L’UIA tene 10145 membri individuali chi sò tutti prufessionali. Ci sò dinò 64 membri naziunali chi rappresentanu i paesi affiliati à l’UIA. 87% di i membri sò masci. U corpu suvranu di l’UIA hè a sò assemblea générale, chi include tutti i membri. L’assemblea sceglie a pulitica di l’UIA è eleghje diversi cumitati. == Assemblee generali == Dipoi 1922, l’assemblea générale di l’UIA si tene cadi trè anni, à l’eccezione di u periodu di a [[Seconda Guerra Mundiale]]. Dopu à una dumanda polenesa in 1967, è una decisione assai cuntroversata di u présidente, una assemblea générale straurdinaria fù tenuta in febbraiu 1973 in Varsovia ([[Polonia|Pologna]]) pè cummemurà 500u anniversariu di a nascita di Copernic. == A 26a assemblea générale == A 26a assemblea générale di l’UIA si hè tenuta da u 14 à u 25 d’[[aostu]] 2006 in [[Praga]] ([[Cechia|Repubblica Cèca]]). Una nova definizione di u tarmine ''planeta'' fù aduttata, definizione chi ha cambiatu a classificazione di Plutò chi hè diventata « planeta nanna » (cum’è Seres, Sciaron è Eris). Benchè sia stata vutata, sta decisione ha pruvucatu una cuntestazione assai forte in la cumunità scientifica astronoma. Una decisione finale hè stata pigliata in [[Ghjunghju|ghjungnu]] 2008, accitendu a parola « plutoidu » è a sò definizione ufficiale : ''Sò plutoidi i corpi celesti in orbitu à l’intornu di u [[Sole]], à un assu semimaiò più grande cà quellu di [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]], è chi hannu una massa sufficente (...) pè mantene una forma in equilibriu idrostaticu (guasgi sferica).'' [[categoria:Astrunumia]] pa2kzhcggkwaiwrg7qbozkzmjdcnr5m Strada di Roma 0 14117 327418 325898 2013-03-11T09:33:30Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 2 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q321]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki [[File:Perseid Meteor.jpg|250px|thumb|right|A Strada di Roma, vista da l'emisferu boreale.]] A '''Strada di Roma''' hè a galassia chì u nostru sistema sulare ne face parte. Pare ch'è a Strada di Roma sia, da un puntu di vista strettamente morfologicu, una galassia spirale barrata, vene à dì una galassia composta da un nucleu attraversatu da una struttura à forma di barra. Hè u membru principale, incù a [[Galassia di Andromeda]], di u Gruppu Lucale, un inseme di galassie chì cumprende, oltre le due precedentemente citate, a [[Galassia di u Triangulu]] ed una cinquantina di galassie minore, massimamente nannare. == Citazione == Accade chì a Strada di Roma fussi citata in a litteratura in lingua corsa. Per esempiu: * in ''U Vechju Populu'' di Marceddu Jureczek: ''Ad un trattu, si spensini i lumi. In celi, ùn si vidia mancu più una stedda ; a Strada di Roma era sparita, a luna era scappata. A notti s’inghjuttia tuttu.''. == Liami == * [http://www.interromania.com/literatura/biennale/biennale03/corsica/jureczek.htm ''U Vechju Populu'', Marceddu Jureczek, Interromania] {{c-supranu}} akhu2udl6dpgm2l23c6tfhj2so06jl2 Charlotte's Web 0 14118 348193 332027 2015-07-03T13:04:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Charlotte's Web''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: ''A Tela di Charlotte''; titulu [[lingua francesa|francese]]: ''La Toile de Charlotte'') hè un [[littiratura|libru]] [[americanu]] di l'annu [[1952]] scrittu da [[E. B. White]]. [[Categoria:Littiratura]] iv8jdsv72wobuuvem3xr5p8oo5bacma Saone 0 14121 347570 347569 2015-07-02T15:23:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Saone''' hè un [[paese]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Saone | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= [[Aiacciu]] | cantonu=[http://fr.wikipedia.org/wiki/Canton_des_Deux-Sorru Dui Sorru] | comune= [[Coghja]] e [[Vicu]] | insee=[[2A934]] | cp=[[20118]] | merri=Tumasgiu Coggia/ Francescu Colonna | intercomm= Senza/ [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_de_communes_des_Deux_Sorru Comunità di e commune di i Dui Sorru] | longitudina= 8° 42′ 07″ Livanti | latitudina= 42° 06′ 45″ Nordu | alt= media. 18 m | superficia= | pop= | dinsità= }} [[File:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|none|Saone]] == Giugrafia == U '''paese''' di Saone face parte di e comune di [[Coghja]] e di [[Vicu]] == Storia == == Demografia == == Merri == I merri attuali sò Tumasgiu Coggia e Francescu Colonna == Rifarenzi == == Liami == *[[Coghja]] *[[Vicu]] [[categoria:Paese di Corsica]] gyps4xv2febpidu59m0h1pjj364b8w8 Aluetu 0 14122 351209 351208 2015-07-16T11:21:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'aluetu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aloe ciliaris Bluete.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">''Aloe'' |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Aloeaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Aloe]]'' |----- |} L' '''Aluetu''' hè un generu di [[piante succulente]] chì facenu parte di a famiglia di l'[[Aloeaceae]]. Frà e 250 spezie d'aluetu, une poche sò usate in [[medicina]]: * ''[[aloe succotrina]]'': l'[[aluetu di Sudafrica]] * ''aloe africana'' * ''aloe arborescens'' * ''aloe vera barbadensis'', più cunnisciutu à i [[ghjorni]] d'oghje cum'è ''aloe vera'' * ''aloe saponaria'' * ''aloe ferox'' [[File:Aloe maculata JPG2.jpg|thumb|left|275px|''Aloe maculata'' ([[Isula Rossa]])]] == Tassunumia == Eccu e spezie più cumune di aluetu: * ''[[Aloe angelica]]'' * ''[[Aloe arborescens]]'' * ''[[Aloe aristata]]'' * ''[[Aloe barberae]]'' * ''[[Aloe brevifolia]]'' * ''[[Aloe castanea]]'' * ''[[Aloe ciliaris]]'' * ''[[Aloe comosa]]'' * ''[[Aloe dinteri]]'' * ''[[Aloe distans]]'' * ''[[Aloe excelsa]]'' * ''[[Aloe ferox]]'' * ''[[Aloe glauca]]'' * ''[[Aloe humilis]]'' * ''[[Aloe khamiensis]]'' * ''[[Aloe longistyla]]'' * ''[[Aloe mitriformis]]'' * ''[[Aloe nobilis]]'' * ''[[Aloe perryi]]'' * ''[[Aloe pictifolia]]'' * ''[[Aloe pillansii]]'' * ''[[Aloe plicatilis]]'' * ''[[Aloe polyphylla]]'' * ''[[Aloe pratensis]]'' * ''[[Aloe ramosissima]]'' * ''[[Aloe saponaria]]'' * ''[[Aloe speciosa]]'' * ''[[Aloe squarrosa]]'' * ''[[Aloe succotrina]]'' * ''[[Aloe striata]]'' * ''[[Aloe tauri]]'' * ''[[Aloe vaombe]]'' * ''[[Aloe variegata]]'' * ''[[Aloe vera]]'' * ''[[Aloe zebrina]]'' ==In Corsica== Ci hè una spezia d'aluetu chì hè assai cumuna in [[Corsica]]: ''[[Aloe succotrina]]''. Hè una spezia d'aluetu cultivata, uriginaria di [[Africa di u Sudu]], incù i fiori [[rossu|rossi]] o [[aranciu|arancini]]. ==Da vede dinù== * ''[[Aloe succotrina]]'' {{c-supranu}} [[Categoria:Aloeaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] amdfd7iybbjabzjrezh36zbii86xebx Linguadoca è Russiglione 0 14123 333124 325906 2014-03-23T14:33:05Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{regione francese | regione=Linguadoca è Russiglione | nomeUfficiale=Languedoc-Roussillon | bandera=Languedoc_Roussillon_flag.svg | capilocu=Montpellier | superficia=27 376 | pupulazione=2 548 000 | densita=93 | dipartimenti=[[Aude (département)|Aude]] (11)<br />[[Gard (département)|Gard]] (30)<br />[[Hérault (département)|Hérault]] (34)<br />[[Lozère (département)|Lozère]] (48)<br />[[Pyrénées-Orientales]] (66) | circundarii=14 | cantoni=186 | cumune=1545 | situ=http://www.laregion.fr | carta=Languedoc-Roussillon map.png }} U '''Linguadoca è Russiglione''' hè una [[regioni francesi|regione]] [[Francia|francese]]. [[Categoria:Regione francese]] l9879ppt3pxgcjwtpf3ukodkrc5bkg3 Vedìsimu 0 14124 347602 251897 2015-07-02T15:50:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''vedìsimu''', ò [[religione]] di u Vedà, hè l'aspettu u più anticu attestatu di e forme religiose di l'[[India]]. I testi vedichi sò una testimonianza arcaica di l'[[induisimu]]. A religione vedica hè quella chi l'invasori ariani hannu purtata in [[Punjab]] fra -2000 è -1500. Hè un fondu chjamatu "[[India|indo]]-[[Iranu|iranianu]]" : si trova in le forme religiosi anteriori à a riforma di Zaratustrà è hè simile à e pratiche di l'[[India]] di issi tempi. Hè caratterizatu da a credenza in certe nozioni fundamentali (ierarchia divina precisa, cultu di u focu, sacrifici...). Sta religione indo-iraniana, chi era solu una tapa, era fatta da una reta di credenze assai cumplesse (naturaliste, rituali, suciali). Avìanu sfarente funzioni : religiosa da sicuru, ma dinò [[religione|sacerdutale]], [[drittu|ghjuridica]], [[tempu|tempurale]] è [[ecunumia|ecunomica]]. Ma à u cuntattu d'elementi lucali, ò seguitendu una evoluziona interna rapida, e forme antiche si sò arrichite ò alterate. [[categoria:Riligioni]] [[categoria:India]] j9pozcgxdrt7bt3m5wipprz600vhhbs À cappella 0 14126 347207 325908 2015-07-02T00:26:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''À cappella''' hè un certu modu di [[cantu|cantà]], senza [[strumenti musicali di Corsica|strumenti]]. [[categoria:Musica]] gvz38k7a5nawozmpryaekgb2ppm035i Aluetu di Sudafrica 0 14128 359112 351210 2018-05-03T16:43:12Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'aluetu di Sudafrica''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aloes Jplm.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Aloe succotrina |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Aloeaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Aloe]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Aloe succotrina''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aloe succotrina1.JPG|250px|Aloe succotrina]] |----- |} L' '''Aluetu di Sudafrica''' ([[Aloe succotrina]]) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Aloeaceae]]. Hè una spezia d'aluetu cultivata, chì hè uriginaria di [[Sudafrica]]. I so fiori sò rossi o arancini, è sò longhe 4 cm. Fiurisce in a siconda mità di l'invernata. L'aluetu di Sudafrica hè altu sin'à 1,5 metru, ma a so altezza media hè un metru. [[File:Aloe succotrina flower (from Corsica).jpg|left|200px|thumb|U fiore di l'aluetu di Sudafrica]] U nome « Aloe succotrina » face referenza à l'isula di [[Socotra]], ma pruvene da un sbagliu chì hè statu fattu à l'iniziu in a determinazione di l'origine di 'ssa spezia d'aluetu. Ma à u principiu di u seculu XX, in u [[1906]], a so origine hè stata determinata incù precisione: pruvene infatti di a regione di u Capu in [[Sudafrica]]. L'aluetu di Sudafrica hè cunsideratu cum'è a prima spezia d'aluetu chì fù introdutta cum'è pianta cultivata in [[Europa]]. L'aluetu di Sudafrica, incù ''aloe africana'', ''aloe arborescens'', ''aloe vera barbadensis'' (più cunnisciutu à i [[ghjorni]] d'oghje cum'è ''aloe vera''), ''aloe saponaria'' è ''aloe ferox'', hè una di e 250 spezie d'aluetu chì sò usate in [[medicina]]. == Classifica == Parechji sinonimi di ''Aloe succotrina'' sò: * ''Aloe perfoliata var. succotrina'' (Lam.) Aiton (1789). * ''Aloe soccotrina'' Garsault (1764) * ''Aloe perfoliata var. purpurascens'' Aiton (1789). * ''Aloe sinuata'' Thunb. (1794). * ''Aloe sinuata'' Willd. (1799) * ''Aloe purpurascens'' (Aiton) Haw. (1804). * ''Aloe soccotorina'' Schult. & Schult.f. (1829) == In Corsica == 'Ssa varietà cultivata d'aluetu hè assai cumuna in [[Corsica]]. E so qualità estetiche facenu ch'ella hè aduprata assai per l'urnamentu di e [[casa|case]]. == Da vede dinù == * l'[[aluetu]] [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Flora]] l5aeqjnv5pqfyjzhsgcmxi0ho85nccq Ghana 0 14129 347146 332592 2015-07-01T23:14:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Ghana.svg|thumbnail|A bandera di Ghana]] U '''Ghana''' hè un [[pulitica|statu]] in [[Africa]]. [[Categoria:Africa]] tacr9yqx7btwbfixggqfekw8igmfkj2 Aloe succotrina 0 14132 252489 2011-03-06T13:36:24Z 90.28.198.152 Reindirizzamentu à [[Aluetu di Sudafrica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aluetu di Sudafrica]] rw61gi21efh5qx09wh99at4o3pc3c5k Bambi 0 14133 358535 350245 2018-02-06T23:01:47Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Bambi''''' hè un [[cinemà|filmu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] d'animazione è drama di l'annu [[1942]], realizatu da [[David Hand]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Bobby Stewart]], [[Donnie Dunagan]], [[Hardie Albright]], [[John Sutherland]], [[Paula Winslowe]], [[Peter Behn]], [[Tim Davis]], [[Sam Edwards]], [[Will Wright]], [[Cammie King]], [[Ann Gillis]], [[Fred Shields]], [[Stan Alexander]], è [[Sterling Holloway]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1942]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 7xy2exqfywtvgxprtil2r1shh8x35a1 Milwaukee 0 14134 333458 329596 2014-03-23T14:39:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Milwaukeedowntown.jpg|right|thumb|320px|U centru di Milwaukee]] '''Milwaukee''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 604.447 abitanti, in u statu di u [[Wisconsin]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] aixtqhrugf0jpf92oc6zuosvj0dsr3n Categoria:Cile 14 14135 343141 335479 2015-05-05T02:44:59Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Sudu]] 6rvbnmnyrnrttovgc2tbhujqswhll4h Sorso 0 14139 362950 334444 2019-07-11T17:44:20Z Jun Misugi 295 grasseddu wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Sorso/Sòssu | nomeUfficiale=Sorso | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=48 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=8 | lungitudineMinute=33 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=136 | superficia=67,05 | pupulazione=14.860 | annu=30-10-10 | densita=221,62 | merre=Giuseppe Morghen | posta=07037 | telefunu=079 | istat=090069 | abitanti=Sussinchi / Sorsensi (ò Turritani) | patrone=[[Santu Pantaleu]] | festa=[[27 di Lugliu]] | situ=http://www.comune.sorso.ss.it/ }} '''Sossu''' (in [[sassaresu]] - [[Lingua taliana|talianu]] Sorso) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di 14.860 abitanti in a [[pruvincia di Sassari]]. == Cumuni in cunfina == [[Poltu Torra]], [[Sennori]], [[Sassari]], [[Casteddu Saldu]]. [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] 1amnbs3kf4lyfemtm4f53coe910g0ue Dumbo 0 14143 358534 350246 2018-02-06T23:01:10Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Dumbo''''' hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] d'animazione è drama di l'annu [[1941]], realizatu da [[Ben Sharpsteen]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Edward Brophy]], [[Herman Bing]], [[Margaret Wright]], [[Sterling Holloway]], è [[Cliff Edwards]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1941]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] cbmq9kbh3h4lwxgqjf0g0js3vxz1lww Ascensione 0 14144 351321 351320 2015-07-16T15:15:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Giotto - Scrovegni - -38- - Ascension.jpg|thumb|right|300px|[[Giotto]], ''Ascensione di Ghjesù'', [[Cappella di i Scrovegni]], in [[Paduva]]]] L' '''Ascensione''' (o [[Ascinsioni]]) hè una festa [[Cristianesimu|cristiana]] chì hè celebrata [[quaranta]] [[ghjorni]] dopu à [[Pasqua]] (a [[Dumenica]] di [[Pasqua]] essendu cuntata). Per quessa, l'Ascensione casca in generale un [[ghjovi]] di u [[mese]] di [[maghju]]. In a tradizione è a [[fedi|fede]] [[cristianisimu|cristiana]], curresponde à l'elevazione in [[cele]] di [[Gesù Cristu]], dopu à a so Resurrezzione. Incù [[Pasqua]] è a [[Pentecosta]], l'Ascensione hè una di e più sulennità impurtante di u calendariu ecclesiasticu. == In Corsica == Parechje credenze pupulare sò assuciate in [[Corsica]] incù u [[ghjornu]] di l'Ascenzione. Secondu a [[fede|credenza]] pupulare, l'[[acque]] sùstanu u [[ghjornu]] di l'Ascensione. Si dice dinù chì u [[ghjornu]] di l'Ascensione, « mancu l’acellu esce da u nidu » è « a [[ghjallina]] ùn volta nidicale » (Casanova 1992). === L'erba di l'Ascensione === [[File:Sedum cepaea1.jpg|thumb|left|150px|L'erba di l'Ascensione rossa]] Ci sò dinù dui spezie di piante chì sò cunnisciute in [[Corsica]] com'è l' [[erba di l'Ascensione]]. Hè di tradizione d'andà à coglie l'[[erba]] di l'Ascensione, a mane, prima di u fà di u [[sole]]. Si scalza è cusì l'erba di l'Ascensione si ferma incù a so radica. Dopu l'[[erba]] di l'Ascensione si mette in casa, à l'ombra, appiccata à u muru, à capu in ghjò. A pianta campa senza nè [[terra]] nè [[acqua]], si ridrizza è fiurisce in [[San Ghjuvanni]] o à a [[Trinità]]. Sicondu a tradizione, s'è l'erba di l'Ascensione si ridrizza è fiurisce in una casa, l'annata serà bona. Hè cunsideratu invece cum'è gattivu s'è l'erba di l'Ascensione ùn fiurisce micca. L'erba di l'Ascensione si cunserva dopu sin'à Sant'Anna, u 26 [[lugliu]]. E dui spezie di piante chì sò cunsiderate in Corsica cum'è « erba di l'Ascensione » sò: * l'[[erba di l'Ascensione rossa]] (sedum ceraea) * l'[[erba di l'Ascensione verde]] (sedum stellatum) === L'ovu di l'Ascensione === Hè di tradizione di mette da cantu u prima [[ovu]] chì hè statu fattu u [[ghjornu]] di l'Ascensione. Si cunsidereghja ch'ellu hà puteri maravigliosi è magichi. Ùn mezza micca : s'elu si sciappa un annu dopu, si vede ch'ellu hè firmatu seccu è senza odore. S'ellu hè cacciatu fora, salva da e disgrazie è in particulare da e timpestate è da a saietta, è ancu da l'incendii. == Referenze == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/ucontudisalomone.pdf U contu di Salomone è u fà è l'infà di a Luna, Petru Casanova, 1992] == Da vede dinù == * l'[[ovu di l'Ascensione]] * l'[[erba di l'Ascensione]] [[categoria:Riligioni]] a5hquh05xm1g1pxqdpdj6dew8htodti Selena 0 14145 346520 343518 2015-07-01T18:55:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Selena Quintanilla-Pérez''' (Aprile 16, 1971 – Marzu 31, 1995), cunnisciuta sottu u nome di '''Selena''', fù una [[cantu|singer-songwriter]] [[Messicu|messicana]]-[[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice]] ro3c4pp1q6q5dypiay54r8uo5rlwhwx Ascinsioni 0 14146 255445 2011-03-23T12:48:39Z 90.28.62.116 Reindirizzamentu à [[Ascensione]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ascensione]] pwunrpmn0fgwckkmicwuxo0eudf54lh Ronaldo 0 14147 360429 359849 2018-11-08T16:21:36Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:2018_FIFA_World_Cup_Russia_Football_Park_on_Moscow’s_Red_Square_15.jpg|2018_FIFA_World_Cup_Russia_Football_Park_on_Moscow’s_Red_Square_15.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Jcb|Jcb]] because: per [[:c:Commons:Deletion wikitext text/x-wiki '''Ronaldo''' hè un ghjucadore di [[ballò]] [[Brasile|brasilianu]]. U so veru nomu hè Ronaldo Luis Nazario de Lima. Hè natu u 22 di sittembri di u 1976. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Brasilianu]] [[categoria:Pallò]] htvetwxjtiw7g4n6nfv2nzqv7bqhb1m Categoria:Filmu di l'annu 1941 14 14150 337447 337401 2014-09-06T12:18:49Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1940‎|1941]] 7vlq5k1xwva3lw49p763js13k2055qa Categoria:Filmu di l'annu 1942 14 14151 337449 337408 2014-09-06T12:18:53Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1940‎|1942]] 62i401noopi7kp03ijbe21081n84bnm Categoria:Filmu di l'annu 1993 14 14152 337433 337427 2014-09-06T12:09:07Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1990|1993]] l1nfjzg7j74tiu3ez09qug642q0tlbn Focu d'artifizi 0 14155 352104 348704 2015-11-10T11:49:18Z Medium69 9041 wikitext text/x-wiki [[File:Feu d'artifice - 203.jpg|miniatura]] Un '''focu d'artifizi''' hè un inseme di splusione accumpagnate di stelle culurite in celu, in [[mare]] ò in [[Terra|terra]]. Hè fattu d'[[artifiziu pirotecnicu|artifizi pirotecnichi]] chi sò muntati trà elli da l'[[Artifizieru|artifizieri]] di manera à pudè fà li parte quand'ellu si vole è pèr sequenze. Si face à spessu un focu d'artifizi pèr evenimenti speziali (feste naziunale, capu d'annu, matrimonii...). ==Da vede dinò== *[[fulminente]] *[[infiammatore]] [[Image:Kirschbluetenfest Hamburg.png|thumb|right|300px|Focu d'artifizi in [[Hambourg]] ]] [[Categoria:Focu d'artifizi]] 278gts743xantvwua0r7ijjrvfhiwue Template:Mod 10 14157 327433 320493 2013-03-11T09:34:01Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 268 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5611452]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ {{{|safesubst:}}}#ifexpr:({{{2}}})=0|0|{{ {{{|safesubst:}}}#ifexpr:(({{{1}}})/({{{2}}}))=((({{{1}}})/({{{2}}}))round 0)|0|{{ {{{|safesubst:}}}#ifexpr:(({{{1}}})/({{{2}}}))>0 and(({{{1}}})/({{{2}}}))<1|{{ {{{|safesubst:}}}#expr:{{{1}}}}}|{{ {{{|safesubst:}}}#expr:({{{1}}})-((((({{{1}}})/({{{2}}}))-0.5)round 0)*({{{2}}}))}}}}}}}}</includeonly><noinclude> See documentation of [[:en:Template:Mod]] </noinclude> ns8erun5tol4lf586m8gpoiwv49bw7p Polvera negra 0 14161 345921 345917 2015-07-01T12:55:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Spk-RZ.jpg|thumb|Polvera negra]] A '''polvera negra''' hè un splusivu deflagrente cumpostu di salnitru, di carbone è di [[solfu]]. ==Storia== Ghjè stata inventata dà i [[China|chinesi]] versu 608 dopu à [[Ghjesù Cristu]]. Era utilizata a l'epica per i canò, i fucili ò ancu ind'è e carriere. Dipoi, è stata rimpiazzata pèr astri splusivi più pudenti. Oghje ghjè utilizata ind'è l'[[artifiziu pirotecnicu|artifizi pirotecnichi]]. ==Apparenza fisica== Sò picculi granelli di culore negru chì s'assumiglianu a u carbone. [[Categoria:Focu d'artifizi]] e1oiy9ci9li7zrts5spcb966q718ilr Artifiziu pirotecnicu 0 14164 345916 258129 2015-07-01T12:48:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''artifiziu pirotecnicu''' è un elementu empiutu di materia pirotecnica (a spessu [[polvera negra]] imbulighjata à d'astri prudutti) destinatu à esse muntatu cun d'astri artifizi pirotecnichi per fà un [[focu d'artifizi]]. == Tipi == Ci sò parechje sorte d'artifizi : bombe, candelle, funtane, cumpatti... [[Categoria:Focu d'artifizi]] rykf8a1au78sipdhq2fl2b612sp6mvv Artifizieru 0 14169 345919 258750 2015-07-01T12:54:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''artifizieru''' hè una personna chì ghjè incaricata di muntà un [[focu d'artifizi]] ò di fà sartà e mine in carriera. Ci sò duie categurie d'artifizieri. [[Image:Preparing Firework.jpg|thumb|300px|right|Un'artifizieru di divertimentu nant'à un situ di tiru]] ==Categurie d'artifizieri== <big>''Artifizieri di divertimentu''</big> : maneghjanu solu [[artifiziu pirotecnicu|l'artifizi pirotecnichi]] di divertimentu (artifizi di categuria C1,C2,C3 è C4). <big>''Artifizieri minatori''</big> : Maneghjanu solu i splusivi di carierra 1.1G (dinamita, ANFO, emulsione...) ===Artifizieri di divertimentu=== <big>''Artifizieru C3 :''</big> Ghjè un aiutu/assistente pèr muntà u focu d'artifizi, ghjè sottu à a direzzione di l'artifizieru C4. U C3 un pò micca maneghjà l'artifizi troppu putenti ò à risichi particulari (artifizi C4 ARP). <big>''Artifizieru C4 :''</big> Capimachja di l'installazione, rispunsevule di u tiru, ghjè ellu chì fà a lege nant'à u situ di tiru. U C4 pò maneghjà tutti l'artifizi chì esistenu ind'è un [[focu d'artifizi]]. ===Artifizieri minatori=== [[Categoria:Focu d'artifizi]] sw5qfiif0d1i1ou59e1d85u18r2w12x Bambinu 0 14171 347404 258986 2015-07-02T09:25:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Bambinu''', in [[lingua corsa]], hè u cugnome di [[Ghjesù Cristu]] a tempu a à so età di zitelucciu, spezialmente quand'A Madona u si purtava a bracciu. Ci so parechji rittrati di U Bambinu et di [[A Madona]]. [[categoria:Riligioni]] 3ze5kuntrkpey1n7ebcwxenh0b10f30 A Morra Cantata 0 14172 346145 331248 2015-07-01T15:46:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ''A Morra Cantata'' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==A Morra Cantata== :O Catalì, arricate lu vinu ; :O Catalì, u feremu falà ! :Cinque, la morra ! Nun fà dirulleru, :Ottu, la morra ! Nun fà dirullà, :Sei, la morra ! O lalalleru, :Quattru, la morra ! O lalallà ! :Ci sì falatu, lalleru, lalleru, :T’aghju piscatu, lalleru, lallà, :Avà quill’altru, o lalalleru, :Ci falerà, o lalallà ! :Tutta ! Murrina, murrina, murrina, :Sei ! Murrina, murrina, murrina, :Cinque ! Murrina, murrina, murrina, :Quattru ! Murrina, murrina, murrina, :Ci sì falatu, lalleru, lalleru, :Marca la fine, lalleru, lallà, :Avemu vintu, o lalalleru, :Avemu vintu, o lalallà ! :Tutta ! Murrina, murrina, murrina, :Sei ! Murrina, murrina, murrina, :Cinque ! Murrina, murrina, murrina, :Quattru ! Murrina, murrina, murrina, :Sette, la morra ! Nun fà dirulleru, :Cinque, cinquanta ! Nun fà dirullà, :Larga la manu, o lalalleru, :Larga la manu, o lalallà ! :Larga la manu, o lalalleru, :Larga la manu, o lalallà. [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] raw6k0venlk4b71ncc3otvkc8eoijt8 Dies Irae 0 14175 364193 347683 2019-10-03T11:19:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Dies Irae''' hè una sequenza in [[lingua latina]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Dies irae== :Dies Irae, dies illa :solvet saeclum in favilla: :teste David cum Sybilla. :Quantus tremor est futurus, :Quando judex est venturus, :Cuncta stricte discunsurus. :Tuba, mirum spargens sonum :per sepulcra regionum :coget omnes ante thronum. :Mors stupebit et natura, :cum resurget creatura, :judicanti responsura. :Liber scriptus proferetur, :in quo totum continetur, :unde mundus judicetur. :Judex ergo cum sedebit, :quidquid latet, apparebit: :nil inultum remanebit. :Quid sum miser tunc dicturus? :quem patronum rogaturus, :cum vix justus sit securus? :Rex tremendae majestatis, :qui salvandos salvas gratis, :salva me, fons pietatis. :Recordare, Jesu pie, :quod sum causa tuae viae :ne me perdas illa die. :Quaerens me, sedisti lassus, :redemisti Crucem passus: :tantus labor non sit cassus. :Juste judex ultionis, :donum fac remissionis :ante diem rationis. :Ingemisco, tamquam reus, :culpa rubet vultus meus :supplicanti parce, Deus. :Qui Mariam absolvisti, :et latronem exaudisti, :mihi quoque spem dedisti. :Preces meae non sunt dignae, :sed tu bonus fac benigne, :ne perenni cremer igne. :Inter oves locum praesta, :et ab haedis me sequestra, :statuens in parte dextra. :Confutatis maledictis, :flammis acribus addictis, :voca me cum benedictis. :Oro supplex et acclinis, :cor contritum quasi cinis: :gere curam mei finis. :Lacrimosa dies illa, :qua resurget ex favilla. Ex favilla. :Judicandus homo reus. :huic ergo parce, Deus: :Pie Jesu Domine, :dona eis requiem. Amen. Requiem. Amen. ==In Corsica== In a [[messa di i Morti]], si canta una versione più corta di u Dies Irae: :Dies Irae, dies illa :solvet saeclum in favilla: :teste David cum Sybilla. :Quantus tremor est futurus, :Quando judex est venturus, :Cuncta stricte discunsurus. :Tuba, mirum spargens sonum :per sepulcra regionum :coget omnes ante thronum. :Mors stupebit et natura, :cum resurget creatura, :judicanti responsura. :Oro supplex et acclinis, :cor contritum quasi cinis: :gere curam mei finis. :Lacrimosa dies illa, :qua resurget ex favilla. Ex favilla. :Judicandus homo reus. :huic ergo parce, Deus: :Pie Jesu Domine, :dona eis requiem. Amen. Requiem. Amen. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Domine]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Sanctus]] *[[Subvenite]] ==Ligami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/dies_irae.mp3 ''Dies Irae'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] tkwcr6o7d6au6ogm6vli5t87u5qkis1 Subvenite 0 14176 364192 363184 2019-10-03T11:19:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Il '''Subvenite''' è una sequenza in [[lingua latina]], che fa parte della [[Messa dei Morti]]. ==Subvenite== :Subvenite, Sancti Dei, occurrite, Angeli Domini, :Suscipientes animam eius, :Offerentes eam in conspectu Altissimi. :Suscipiat te Christus, qui vocavit te, :et in sinum Abrahae Angeli deducant te. :Suscipientes animam eius, :Offerentes eam in conspectu Altissimi. :Requiem aeternam dona ei, Domine: :et lux perpetua luceat ei. :Offerentes eam in conspectu Altissimi. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Dies Irae]] *[[Domine]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Sanctus]] ==Legami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/subvenite.mp3 ''Subvenite'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] ow8wjj2wlikkhhjjervqa27skbwn77y Domine 0 14177 364197 347684 2019-10-03T11:19:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Domine''' hè una sequenza in [[lingua latina]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Domine== :Domine Iesu Christe, Rex gloriae, :libera ánimas ómnium fidélium defunctórum de poenis inférni, :et de profúndo lacu : :libera eas de ore leónis, ne absórbeat eas tártarus, :ne cadant in obscúrum : :sed sígnifer sanctus Míchael repraeséntet eas in lucem sanctam : :Quam olim Abrahae promisísti et sémini eius. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Dies Irae]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Sanctus]] *[[Subvenite]] ==Ligami== [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/domine.mp3 ''Domine'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] 19v2dzzpix9mw6nw7veedyqw4mdoja3 Sanctus 0 14178 364188 347688 2019-10-03T11:19:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Sanctus''' hè una sequenza in [[lingua latina]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Sanctus== :Sanctus, sanctus, sanctus, Dominus Deus Sabaoth. :Pleni sunt coeli et terra gloria tua. :Hosanna in excelsis. :Benedictus qui venit in nomine Domini. :Hosanna in excelsis. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Dies Irae]] *[[Domine]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Subvenite]] ==Ligami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/sanctus.mp3 ''Sanctus'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] 00eohg3dmvh7jbqe1hckxlxy7yt6f34 Lux Aeternam 0 14180 364196 347687 2019-10-03T11:19:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Lux Aeternam''' hè una sequenza in [[lingua latina|latinu]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Lux aeternam== :Lux æterna luceat eis, Domine, :cum sanctis tuis in æternum, quia pius es. :Requiem æternam dona eis, Domine, :et lux perpetua luceat eis. :Cum sanctis tuis in æternum, quia pius es. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Dies Irae]] *[[Domine]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Sanctus]] *[[Subvenite]] ==Ligami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/lux_aeternam.mp3 ''Lux Aeternam'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] 0010spasjxovf40acpk4ehexn52ag2b Introitu (Messa di i Morti) 0 14181 364187 347685 2019-10-03T11:19:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L' '''Introitu''' hè una sequenza in [[lingua latina|latinu]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Introitu== :Requiem æternam dona eis Domine, :et lux perpetua luceat eis. :Te decet hymnus Deus, in Sion et tibi reddetur votum in Jerusalem. :Exaudi orationem meam; ad te omnis caro veniet. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Dies Irae]] *[[Domine]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Sanctus]] *[[Subvenite]] ==Ligami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/introitu.mp3 ''Introitu (Messa di i Morti)'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] 9971m22h049sd22ifkfxhv9cqh58j1o Agnus Dei (Messa di i Morti) 0 14182 364194 347682 2019-10-03T11:19:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki L' '''Agnus Dei''' hè una sequenza in [[lingua latina|latinu]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Agnus Dei== :Agnus Dei, qui tollis peccata mundi, dona eis requiem, :Agnus Dei, qui tollis peccata mundi, dona eis requiem, :Agnus Dei, qui tollis peccata mundi, dona eis requiem sempiternam. ==Da vede dinò== *[[Dies Irae]] *[[Domine]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Kyrie Eleison (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Sanctus]] *[[Subvenite]] ==Ligami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/agnus_dei.mp3 ''Agnus Dei (Messa di i Morti)'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] 6ebknejuwow4hq80f5ss7ywbe2vzoov Kyrie Eleison (Messa di i Morti) 0 14183 364198 347686 2019-10-03T11:19:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Kyrie Eleison''' hè una sequenza in [[lingua latina|latinu]], chì face parte di a [[Messa di i Morti]]. ==Kyrie Eleison== :Kyrie. Kyrie eleison. Kyrie eleison Christe. :Christe. Christe eleison. Christe eleison Kyrie. :Kyrie eleison. ==Da vede dinò== *[[Agnus Dei (Messa di i Morti)]] *[[Dies Irae]] *[[Domine]] *[[Introitu (Messa di i Morti)]] *[[Lux Aeternam]] *[[Sanctus]] *[[Subvenite]] ==Ligami== * [http://www.cantu-in-paghjella.com/mp3/messe_morts/kyrie_eleisson.mp3 ''Kyrie Eleison (Messa di i Morti)'', Cantu in paghjella] [[Categoria:Messa di i Morti]] n9hf4iry8baoyw4dek43rqddfk56sbi Fulminente 0 14184 348703 347466 2015-07-06T08:55:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''fulminente''' hè un steccucciu di [[legnu]] ([[piobu]] u più spessu) accimatu di una sustenza [[chimica]] chi s'accende per strufinamentu contr'à un' area raspia. [[File:Macro of a match.jpg|thumb|right|Fulminente]] [[File:Streichholz.JPG|thumb|right|Fulminente accesu]] ==Da vede dinò== *[[infiammatore]] [[categoria:Fisica]] [[categoria:Focu d'artifizi]] 81zpk4l4k1l56uzvy6insphyqxgthgh Lincoln (Nebraska) 0 14185 333075 329584 2014-03-23T14:32:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lincoln''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 258.379 abitanti, in u statu di u [[Nebraska]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 75yybtjg2e8h9e0187fbay5ykikk123 Trasfurmadore 0 14186 347193 325941 2015-07-02T00:11:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''trasfurmadore''' [[eletricità|eletricu]] hè una [[mascina]] eletrica statica (un ci sò micca pezze mecaniche in [[muvimentu]]) chi permette di mudificà i valori di tensione (V) è di currente (A) (solu alternativi) tra l'intrata è a surtita di sta mascina. Un trasfurmadore permette ancu di fà un isulamentu [[fisica|fisicu]] tra l'intrata (u primariu) è a surtita (u secundariu). [[Image:Drehstromtransformater im Schnitt Hochspannung.jpg|thumb|180px|right|Vista in tagliu di un trasfurmadore trifase.]] ==Storia== ==cunstituzione== ==funziunamentu== [[Categoria:Eletricità]] 9lrjvl9h5cvqk42yk3k12666wxxl6y0 Infiammatore 0 14187 347489 258788 2015-07-02T12:40:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''infiamatore''' hè un elementu [[focu d'artifizi|pirotecnicu]] [[eletricità|eletricu]] fattu per accende l'[[Artifiziu pirotecnicu|artifizi pirotecnichi]] da luntanu. Sò aduprati per cullegà a cunsola di tiru à l'artifizi ind'è un focu d'artifizi. Senza infiammatori, un focu d'artifizi s'accenderìa artifizi per artifizi (assai periculosu) cume dui seculi fà. Un infiammatore s'inficca ind'è un tufone fattu apposta ind'è l'artifizi pirotecnichi (si mette in cuntattu di a mescia) pò si cunnetta à a cunsola di tiru incu una "linea" a dui fili (+ è -). L'infiammatore si monta sempre in seria. ==Funziunamentu== Hè compostu di dui fili messi in cortucircuitu per una resistenza di valore picculu ricuperta d'una sustenza [[chimica]]. Quandu l'[[artifizieru]] appoghja nant'à u cuntattu di u numeru di a linea vulsuta, u currente chi percorre u filu passa per a resistenza di l'infiammatore qui scalda è face piccià a sustenza chimica chi manda un astu chi infiamma a mescia di l'artifiziu. [[categoria:Focu d'artifizi]] m8b3vmzt0pknuouvg2r4ei4nzhyazr2 Dentistu 0 14188 347449 347121 2015-07-02T09:55:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''dentistu''' ghjè una persona chì cura i [[denti]]. [[File:Dental surgery aboard USS Eisenhower, January 1990.JPEG|thumb|right|Dentistu incu u sò assistente in opera.]] [[categoria:Medicina]] digvhp1j7a6z6q0rm7plu0pw9imjdok Vittura 0 14189 354216 350114 2016-06-05T01:23:33Z 188.96.230.73 [[File:Benz_auto.jpg|thumb|Benz Auto, 1886]] wikitext text/x-wiki Una '''vittura''' ghjè un [[veiculu]] à quattru [[rota|rotule]] è un [[mutore]]. Ghjè stata inventata per purtà a [[ghjente]], rimpiazzendu e carette tirate da i [[cavalli]] in i seculi scorsi. [[File:Benz_auto.jpg|thumb|Benz Auto, 1886]] [[File:Hands-free Driving.jpg|thumb|Vittura di marca [[Volkswagen]] mudellu Passat]] ==Da vede dinù== *[[Karl Benz]] *[[Renault]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Adam Opel]] *[[Volkswagen]] *[[Peugeot]] [[Categoria:Trasportu]] [[Categoria:Vittura]] 0ut9j93uin54tce2t5e447o96oeq8zl Munizione 0 14190 352112 350171 2015-11-12T04:53:52Z YiFeiBot 9044 Retrait de 1 liens interlangues, désormais fournis par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q185785]] wikitext text/x-wiki Una '''munizione''' ghjove à carcà un arma à [[focu]]. Ghjè un cilindru (di plasticu, di ferru ò di cartone) empiutu di [[polvera negra|polvera]] prupulsiva è tuppata incu una balla (in [[piombu]] ò in astre materie) ò parechji piombi. [[File:LeadPlombToxic cartridgeCartoucheYellow.jpg|300px|left|thumb|Un Cartucciu à piumbini per fucili di caccia 12mm]] [[Image:Bullet.svg|thumb|300px|Schema spiegativu di a maiò parte di e munizione d'arma à focu 1. Balla, 2. Duglia, 3.Carica propulsiva ([[polvera negra|polvera]] senza fume ò astre), 4. Culu , 5. Accime]] ==Da vede dinò== *[[M1 Garand]] *[[Henry Rifle]] *[[Browning Automatic Rifle]] *[[Sharps Rifle]] *[[MG3]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Caccia]] 9cfq58lgubfy4tkjusqgxt9bmb79vja Motto 0 14191 347532 347159 2015-07-02T14:56:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Clipart Motorcycle.svg|thumb|disegnu d'una mottò]] Un '''mottociclu''', chjamatu dinù da u so sminutivu « mottò », hè un ciclu à duie rote mossu da un mutore. U pilota cavalca a sella, e mani tenenu u guidone è i pedi sò nant’à l’appoghja pedi. Un passageru si pò mette à [[cavallu]] daretu à u pilota. Una persona chì cunduce stu tippu di [[veiculu]] hè chjamatu mottociclista. Si pò ancu aghjustà à cantu un genneru di cascione è tandu u veiculu diventa un « [[side-car]] ». Hè aiutatu da una [[rota]] in più, per permette u [[trasportu]] d’un altru passageru (dui passageri à u massimu). ==Storicu di a parolla « mottociclu »== [[File:Daimler First Motorcycle.jpg|right|thumb|Replica di u primu motociclu Daimler.]] A parolla vene da u [[lingua francese|francese]] « motocyclette » ; Chì hè un nome propiu, accertatu in lu [[1897]] da i fratelli Eugène è Michel Werner, fabricanti stallati à Levallois-Perret. Diventarà dopu un nome genericu. Quandu chì « motocyclette » era solu u nome d’un mudellu creatu è fabricatu da i fratelli Werner, pare ch’ellu sia u prefettu di [[Parigi]] chì, - truvendu stu nome propiu adattu - ebbi decisu ch’ellu rapresenteria, oramai, l’inseme di i veiculi à duie [[rota|rote]] motorizati. ==Storia di a mottò== Di modu ufficiale, a mottò hè stata inventata da Louis-Guillaume Perreaux cù u primu brivettu depusitatu in lu 1868 pò mudificatu in lu 1885. Sta prima mottò funziona tandu cù u vapore. Infatti, era solu un prottotippu è ùn hà mai viaghjatu da per ella ; Quella era fissata à un assu verticale è girava in tondu, u so sciuffore, ellu, era troppu affaccendatu à fà funziunà u mutore. ==Pupularità== A i so principii, a mottò hè pocu sicura. A spessu oblicheghja unepoche d’intervenzione mecaniche. Di più, e strade sò in gattivu statu è e parascosse ùn esistenu ancu (cacciatu e molle di a sella). Ma, à pocu à pocu, l’usu di a mottò si sparghje, cummencia à esse un atrazzu di travagliu per a prufessione liberale. A prima guerra mundiale ha favurizatu u so usu à finalità militare. E bissiclette sò rimpiazzate da i ciclomutori è da i mottocicli chì sò più comudi è menu cari chè e vitture. ==Tippi di mottò== <big>'''I più cumuni'''</big> : ''<big>Spurtiva :</big>'' Mudellu esciutu da quelli utilizati in e cumpetizione di vitezza ; hè più chjuca è più legera ch’una mottò di strada, hè dunque capace d’accelerà è d’ aghjunghje vitezze alte. [[Image:ducati749.jpg|thumb|Una mottò spurtiva : Ducati 749]] ''<big>Stradale :</big>'' Cuncipita per i tragetti longhi per e strade, stu generu di mottò favurizeghja un certu benistà per cunduce. ''<big>Roadster :</big>'' Un roadster si traduce da l’assenza di un rivistimentu aerodinamicu. Puru s’ella hè fatta per un usu citatidinu, sta mottò pò dinù esse pratica nant’à e strade. Ma l’assenza di stu rivistimentu sottumette u cunduttore à a pressione di u ventu.[[Image:KawasakiZ1000.jpg|thumb|Un roadster : Kawasaki Z1000]] ''<big>Custom :</big>'' sta mottò hè caratterizata da l’assenza tutale di u rivistimentu aerodinamicu ammentatu sopra, ma soprattuttu da una pusizione di cundutta specifica : cù i pedi in davanti. Ripruduce u stile americanu chì và di l’annate 30 sin’à u principiu di l’anni 60, cum’è quelle prudutte da Harley-Davidson, Indian, Excelsior è Henderson.[[Image:Fxstc1998.jpg|thumb|right|Una mottò Custom : Harley-Davidson FXSTC]] ''<big>Trail :</big>'' sò mottò capace di viaghjà sia per e strada sia per e piste. A moda hè venuta à a fine di l’annate 70 ; cù a Yamaha XT 500 è e prime grande cumpetizione nant’à u terrenu africanu.[[Image:Yamaha 600xt.jpg|thumb|Un trail : Yamaha 600 XT]] ''<big>Scooter :</big>'' A sfarenza trà un scooter è una mottò si face à trè livelli : u diametru di e rote (à spessu più chjuche), a pusizione di cundutta(u pilota piazza e so anche davanti à ellu senzu avè bisognu di mettesi à cavallu) è una scatula di e vitezze automatica. U fattu ch’elli sianu più manighjitoghji è faciule à cunduce li porghjenu una certa pupularità in e cità maiò.[[Image:Piaggio Vespa 1.jpg|thumb|Un scooter : a Vespa]] [[categoria:Trasportu]] kcn83jcogj8ikcyfe07vo4olpweddnv Spiritu Santu 0 14192 358980 358979 2018-04-01T20:32:50Z Irdnael 9712 wikitext text/x-wiki U '''Spiritu Santu''' hè, nant'à tradizione [[Ghjudaisimu|ebraica]], [[Cristianesimu|cristiana]] è dinù [[Islam|islamica]], u spiritu di [[Diu]]. Per quasi tutte e cunfessioni cristiane, U Spiritu Santu hè a Terza Persona di a [[Trinità]]. A parola "Spiritu" significheghja in [[latinu]] soffiu o respirazione. In a [[fede]] [[Chjesa|cattolica]] U Spiritu Santu vene in parte eguale di e due altre persone, U Padre e U [[Figliu]] . Invece chì, per l'ortodossi, U Spiritu Santu procede solamente da U Patre. A [[culomba]] hè l'[[acellu]] chì riprisenta U Spiritu Santu. [[Bethabara]] [[categoria:Riligioni]] [[categoria:Cristianisimu]] [[categoria:Ghjudaismu]] [[categoria:Islam]] jxb5lz50untgs7yfqa1o3ldxehjm5z7 Subsonica 0 14194 339758 334531 2014-10-03T12:22:45Z 2.33.5.58 /* Album */ wikitext text/x-wiki I '''Subsonica''' sò un gruppu di rock [[Italia|talianu]] chì hè statu fundatu à [[Torinu]], ([[Piemonte]]) in u 1996 è ancora oghje attivu. I membri so Samuel Umberto Romano (cantadore), Max Casacci (chitarra) Davide Di Leo cugnomatu ''Boosta'', Enrico Matta cugnomatu ''Ninja'' è da Luca Vicini cugnomatu ''Bass Vicio'' (à u bassu). ==Album== * 1997 - ''SubsOnicA'' * 1999 - ''Microchip emozionale'' * 2002 - ''Amorematico'' * 2002 - ''Controllo del livello di rombo'' * 2005 - ''Terrestre'' * 2006 - ''Terrestre live e varie altre disfunzioni'' * 2007 - ''L'eclissi'' * 2011 - ''Eden'' * 2014 - ''Una nave in una foresta'' [[Categoria:Gruppu di rock]] 7gj65bdoluvr2krk9eihra3dqyyrt1w Sambucu 0 14195 347319 334229 2015-07-02T01:32:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sambucu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus nigra1 ies.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sambucus nigra |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Dipsacales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caprifoliaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sambucus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Sambucus nigra''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus nigra2 ies.jpg|300px|U sambucu]] |----- |} U sambucu (''[[Sambucus nigra]]'') hè un picculu arburi o un arburettu chì faci parti di a famiglia di i [[Caprifoliaceae]]. Hè altu 2 à 6 metri. I so fiori sò bianchi, appena giaddicci. L'anteri sò giaddi. U sambucu fiurisci di [[maghju]] o di [[ghjugnu]]. I bacareddi sò neri quand'eddi sò maturi. I sinonimi di ''Sambucus nigra'' sò: * ''Sambucus virescens'' * ''Sambucus vulgaris'' ==In Corsica== Esistini parechji sottuspezii di sambucu in [[Corsica]] (Gamisans 1993): * ''sambucus nigra'' var. ''nigra'': a sottuspezia cumuna di sambucu * ''sambucus nigra'' var. ''decussata'': una spezia endemica rarissima * ''sambucus nigra'' var. ''laciniata'': una spezia schersissima Accadi chì ''sambucu'' fussi imprudatu in a tupunimia corsa: par asempiu in a ''furesta di Sambucu'', annantu à a cumuna di [[Sari è Sulinzara]]. S'improda dinò u sambucu in artisgianatu, di manera tradiziunali: par fà i [[cialamedda|cialameddi]] o i [[pippa|pippi]]. ==Citazioni== Accadi chì u sambucu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i sprissioni: * ''Hà fattu un sciuppettu di sambucu.'' * ''Da [[saliciu]] à sambucu.'' (dizz. ''u Muntese'') ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Da veda dinò== * u [[sambucheddu]]: ''sambucus ebulus'' [[Categoria:Caprifoliaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mkzlaxrkptiysc0w3ixqai8fpshp366 Sambucus nigra 0 14196 259277 2011-05-06T14:58:35Z 90.14.114.253 Reindirizzamentu à [[Sambucu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambucu]] awzwf8o6f9bytyu3nxnlj7v450yz2g6 Sambucheddu 0 14197 259341 2011-05-07T09:52:35Z 90.14.114.253 Reindirizzamentu à [[Sambuchellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambuchellu]] 1til84yd7fs4hjh3sd34bfauijfu3ou Sambuchellu 0 14198 334228 325953 2014-03-23T14:55:39Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sambuchellu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_ebulus_005.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sambucus ebulus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Dipsacales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Caprifoliaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Sambucus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Sambucus ebulus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus ebulus bgiu.jpg|300px|U sambuchellu]] |----- |} U sambuchellu (''[[Sambucus ebulus]]'') hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di i [[Caprifoliaceae]]. Hè altu 1 à 2 metri. I fiori sò bianchi. Fiurisce d'istate, di [[lugliu]] o d'[[aostu]]. == In Corsica == U sambuchellu hè cumunu in [[Corsica]]. == Da vede dinù == * u [[sambucu]]: ''sambucus nigra'' * [[Sambuchellu di Matra]] {{c-supranu}} [[Categoria:Caprifoliaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] gjauw57b69c9zu9fen8gc3i4jj69kf2 Sambucus ebulus 0 14199 259344 2011-05-07T09:57:59Z 90.14.114.253 Reindirizzamentu à [[Sambuchellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sambuchellu]] 1til84yd7fs4hjh3sd34bfauijfu3ou Saetta 0 14204 350456 347655 2015-07-09T08:29:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''saetta''' hè un [[Scienze di a Terra|fenomenu naturale]] di scarica d'[[eletricità]] eletrostatica immensa (sin'à 100 millioni di Volt) chì si pruduce tra i [[nulu|nuli]] è a [[terra]] ò ancu u cuntrariu (assai di più rari). A saetta pichja sopratuttu in altitudine è e cose arte (grattaceli, monumenti, arburi...). [[File:Lightning animation.gif|thumbnail|right|Scarica]] [[File:Krunkwerke - IMG 4515 (by-sa).jpg|thumb|300px|Saetta]] [[File:Lightning damage.jpg|thumb|Un arburu toccu da a saetta]] [[File:Global_Lightning_Frequency.png|thumb|upright=1.5|Carta mundiale incu a frequenza di a saetta. si rimarca chi e zone e più tocche da a saetta sò i paesi equatorali.]] == Da vede dinò == *[[Neve]] *[[Acqua nivosa]] *[[Tramuntana]] *[[Tromba marina]] [[categoria:Meteorologia]] [[sv:Åska#Blixten]] 2dizunt9gsdczkmnx262q4gvi6y2gk3 Sara Teasdale 0 14205 350144 325958 2015-07-07T21:46:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sara Teasdale.gif|thumb|right|300px|Sara Teasdale in u 1919]] '''Sara Teasdale''' ([[St. Louis]], 8 [[aostu]] 1884 – 29 [[ghjennaghju]] 1933) fubbe una [[puesia|puetessa]] [[americana]]. [[Categoria:Biugrafia]] eyesc76mpsbuhwooxa0rk6quactpwdp Jack Vance 0 14212 359172 348719 2018-05-06T19:18:45Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jack Vance Boat Skipper.jpg|thumb|right|Vance in l'anni 1980]] '''John Holbrook Vance''', dettu '''Jack Vance''', natu u 28 [[agostu]] [[1916]] à [[San Francisco]] è mortu u 26 di [[maghju]] [[2013]] à [[Oakland]], era unu [[scrivanu]] [[Stati Uniti|americanu]] di [[scienza fizzione]]. [[Categoria:Scrivanu]] 4csuaz93aojz2n8ptjardchfksbq97r Isaac Asimov 0 14213 359171 332794 2018-05-06T19:18:17Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Isaac.Asimov01.jpg|thumb|right|Asimov in u 1965]] '''Isaac Asimov''', natu u 2 ghjennaghju 1920 à [[Petroviči]] ([[Russia]]) è mortu u 6 d’aprili 1992 à [[New York]] fubbe unu omu di scienza è scrivanu [[Stati Uniti|americanu]] di [[scienza fizzione]]. [[Categoria:Scrivanu]] 4g9hi3z45ljaaawjtpfheuuvjhi6vjt Ray Bradbury 0 14214 359178 350100 2018-05-06T19:25:25Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ray Bradbury (1975) -cropped-.jpg|thumb|right|Ray Bradbury]] '''Ray Bradbury''', natu u 22 [[agostu]] 1920 à [[Waukegan]] ([[Illinois]]), hè unu [[scrivanu]] [[Stati Uniti|americanu]] di scienza fizzione. Ray Bradbury hè mortu u 5 di [[ghjugnu]] [[2012]]. ==Opere principali== *''Fahrenheit 451'' *''Cronache marziane'' [[Categoria:Scrivanu]] 4jyhhiam3ubbhqx1zza14ztwlloi8mr Madison (Wisconsin) 0 14215 360778 348628 2018-12-21T04:00:59Z 2600:8800:3980:2550:EC99:3875:2E4B:55D9 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wis-capitol.jpg|thumb]] [[File:WiscANG-F16-Madison-Skyline.jpg|thumb|L'istimu induve si trova Madison, incù di aviò militari [[F-16]] in volu]] '''Madison''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 223.389 abitanti, capitale di u statu di u [[Wisconsin]]. ==Da vede dinò== * [[Frank Herbert]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 43z8urbpnsajpvp9byt0qvgr0fydnj0 Illinois 0 14216 350101 339793 2015-07-07T21:18:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA IL.svg|right|thumb|300px|Pusizzione di u Statu]] L''''Illinois''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 149.998 km² è una populazione di 12.713.634 abitanti. Si trova in a [[Macroregione]] chjamata d'abitudine '''[[Mid-West]]'''. Cunfina à u nordu incù u [[Wisconsin]], à punente incù l'[[Iowa]] è u [[Missouri]], à u meziornu incù u [[Kentucky]], à l'estu incù l'[[Indiana]]. A capitale hè [[Springfield (Illinois)|Springfield]] (111.454 abitanti); a cità più pupulata hè [[Chicago]] (2.896.016 abitanti). Altre cità incù più ch'è 100.000 abitanti sò [[Rockford]], [[Aurora]], [[Naperville]], [[Peoria]] è [[Joliet]]. {| border="1" |- |[[File:Flag of Illinois.svg|center|thumb|200px|Bandera di u Statu]]||[[File:Illinois_state_seal.png|center|thumb|180px|]] |- |} ==Da vede dinò== *[[Ray Bradbury]] [[Categoria:Stati di i SUA|Illinois]] 3h9ecyjb2rsglqe6lxhns42c4c7m9c9 Wisconsin 0 14217 348631 335092 2015-07-06T08:04:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA WI.svg|right|thumb|300px|Pusizzione di u Statu]] U '''Wisconsin''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 189.790 km² è una populazione di 5.509.026 abitanti. Si trova in a Macroregione chjamata d'abitudine [[Mid-West]]. Cunfina à u nordu incù u [[Michigan]], à punente incù u [[Minnesota]] è l'[[Iowa]], à u meziornu incù u [[Illinois]]. A capitale hè [[Madison]] (208.054 abitanti); a cità più pupulata hè [[Milwaukee]] (604.447 abitant). A sola altra cità incù più ch'è 100.000 abitanti hè [[Green Bay]]. Altre cità impurtanti sò [[Appleton]] è [[Eau Claire]]. ==Da vede dinò== *[[Frank Lloyd Wright]] [[Categoria:Stati di i SUA|Wisconsin]] qmgo816mj8a46syrpxwfscvm7z3akd5 Mulu (fungu) 0 14219 261307 261306 2011-05-21T14:13:50Z 90.9.99.7 Reindirizzamentu à [[Mulone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mulone]] lfmghz6s68f4zhwy5gdn18y30bsmab1 Template:Tr 10 14220 261377 2011-05-21T19:35:57Z 78.166.70.93 Pagina nova: (in turcu) wikitext text/x-wiki (in turcu) sres6rw6thr9uduotgt1chuklgbkffl Template:Lad 10 14221 261379 2011-05-21T19:38:24Z 78.166.70.93 Pagina nova: (in ghjudeo-spagnolu) wikitext text/x-wiki (in ghjudeo-spagnolu) m2y01vdt5y18po7t05n87gm0dux1tr6 Categoria:Turchia 14 14225 351597 335768 2015-08-04T09:15:50Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 2 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q1411579]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Asia]] [[Categoria:Europa]] b8wpyj0nlcv97dln9jm379cu56yo2l0 Minnesota 0 14226 333462 325966 2014-03-23T14:40:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Minnesota''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 225.181 km² è una populazione di 4.919.479 abitanti. Si trova in a Macroregione chjamata d'abitudine [[Mid-West]]. Cunfina à u nordu incù u [[Canada]], à punente incù u [[North Dakota]] è u [[South Dakota]], à livente incù u [[Wisconsin]] è à u meziornu incù l'[[Iowa]]. A capitale hè [[Saint Paul (Minnesota)|Saint Paul]] (287.151 abitanti); a cità più pupulata hè [[Minneapolis]] (382.618 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Duluth]], [[Rochester]] è [[Bloomington]] [[Categoria:Stati di i SUA|Minnesota]] 29h5ibbcr6aeiuqpwo6o6xe6l1jux4h North Dakota 0 14227 357866 357842 2017-10-23T18:31:16Z Vituzzu 398 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Gildo Mano2|Gildo Mano2]] ([[User talk:Gildo Mano2|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of North Dakota.svg|right|thumb|200px|Bandera di u Statu]] U '''North Dakota''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 178.839 km² è una populazione di 641.481 abitanti. U North Dakota si trova esattamente à meza strada frà l’[[Uceanu Atlanticu]] è l’[[Uceanu Pacificu]]. Cunfina à u nordu incù u [[Canada]], à punente incù u [[Montana]], à livente incù u [[Minnesota]] è à u meziornu incù u [[South Dakota]]. A capitale hè [[Bismarck (North Dakota)|Bismarck]] (60.389 abitanti), a cità più pupulata hè [[Fargo]] (99.200 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Grand Forks]] (50.372) è [[Minot]] 34.745. ==Da vede dinò== *[[Fargo (North Dakota)]] [[Categoria:Stati di i SUA|North Dakota]] d8m7ft3ifmnes2y46ejoxu3vlhthwtl South Dakota 0 14228 334448 325971 2014-03-23T14:59:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA SD.svg|right|thumb|300px|Posizzione di u Statu]] U '''South Dakota''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 199.905 km² è una populazione di 796.214 abitanti. U South Dakota si trova esattamente à meza strada frà l’[[Uceanu Atlanticu]] è l’[[Uceanu Pacificu]]. Cunfina à u nordu incù u [[North Dakota]], à punente incù u [[Wyoming]] è u [[Montana]], à livente incù l'[[Iowa]] è à u meziornu incù u [[Nebraska]]. A capitale hè [[Pierre (South Dakota)|Pierre]] (14.095 abitanti); a cità più pupulata hè [[Sioux Falls]] (142.396 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Rapid City]] (62.715 abitanti) è [[Aberdeen (Usa)|Aberdeen]] (24.071 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|South Dakota]] p9yl09ubcew2qxxhjka4f9cpi7lswqr Wyoming 0 14232 335095 325973 2014-03-23T15:12:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA WY.svg|right|thumb|300px]] U ''' Wyoming ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 253.554 km² è una populazione di 506.529 abitanti. U Wyoming hè u statu menu populatu di i Stati Uniti. Cunfina à u nordu incù u [[Montana]], à punente incù l’[[Utah]] è l’[[Idaho]], à livente incù u [[South Dakota]] è à u meziornu incù u [[Colorado]]. A capitale hè [[Cheyenne (Wyoming)|Cheyenne]] chì hè dinù a cità più pupulata (53.011 abitanti). Altre cità impurtante sò Casper, Laramie è Rock Springs [[Categoria:Stati di i SUA|Wyoming]] 6e6qkjj1jl37mqw8ohoq404raww8qt9 Montana 0 14233 333488 325974 2014-03-23T14:40:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U ''' Montana ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 376.978 km² è una populazione di 957.861 abitanti. U Montana hè u quartu statu pè dimensione di i Stati Uniti. Cunfina à u nordu incù u [[Canada]], à punente incù l’[[Idaho]], à livente incù u [[North Dakota]] è u [[South Dakota]] à u meziornu incù u [[Wyoming]]. A capitale hè [[Helena (Montana)|Helena]] (28.726 ab./ 2007), a cità più pupulata hè Billings (101.876 ab./ 2007). Altre cità impurtante sò Missoula, (67.165 abitanti), Great Falls, (58.827 abitanti) è Bozeman, (37.981 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Montana]] ps5fkgyn9aaz6aq914j32672u2x0ljj Texas 0 14234 348250 334624 2015-07-03T13:45:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U ''' Texas ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 696.241 km² è una populazione di 24.782.302 abitanti. Pè dimensione hè u sicondu Statu di i Stati Uniti dopu l’[[Alaska]], pè populazione hè torna u sicondu Statu dopu a [[California]]. Cunfina à u nordu incù l'[[Oklahoma]], à punente incù u [[New Mexico]], à livente incù a [[Louisiana]] è l’[[Arkansas]] à u meziornu incù u [[Messicu]]. A capitale hè [[Austin (Texas)|Austin]] (705.611 abitanti); a cità più pupulata hè [[Houston]] (2.085.737 abitanti). Guasgi 80% di a populazione campa in e cità. Altre cità impurtante sò [[Dallas]] è [[San Antonio]]. ==Da vede dinò== *[[Corsicana (Texas)]] [[Categoria:Stati di i SUA|Texas]] 2l3xygf8437cevf5aecvfjxe2znthod Tignone 0 14235 261662 2011-05-25T18:59:15Z 90.9.224.125 Reindirizzamentu à [[Mulone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mulone]] lfmghz6s68f4zhwy5gdn18y30bsmab1 Idaho 0 14236 332758 325976 2014-03-23T14:25:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L’'''Idaho''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 216.632 km² è una populazione di 1.545.801 abitanti. Cunfina à u nordu incù u [[Canada]], à punente incù u Statu di [[Washington (Statu)|Washington]] è l’[[Oregon]], à livente incù u [[Montana]] è u [[Wyoming]] à u meziornu incù u [[Nevada]] è l’[[Utah]]. A capitale hè [[Boise]] (211.830 abitanti) chì hè dinù a cità più pupulata. Altre cità impurtante sò [[Nampa]] (84.000 abitanti) è [[Coeur d'Alene]] (41.328 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Idaho]] nyv5b6unmrd5zgv7lzdbntsirep7z37 Washington (Statu) 0 14238 335077 330268 2014-03-23T15:12:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA WA.svg|destra|thumbnail|300px|Pusizzione di u Statu]] U statu di ''' Washington ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 216.632 km² è una populazione di 6.664.195 abitanti. Cunfina à u nordu incù u [[Canada]], à punente incù l’[[uceanu Pacificu]] à livente incù l’[[Idaho]] è à u meziornu incù l’[[Oregon]]. A capitale hè [[Olympia (Washington)|Olympia]] (99.925 abitanti), a cità più pupulata hè [[Seattle]] (602.222 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Spokane]] (200.975 abitanti) è [[Tacoma]] (196.520 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Washington (statu)]] ce60ms3vzr08oj75noee2udrhw9uiyc Oregon 0 14239 333728 327891 2014-03-23T14:45:20Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA OR.svg|right|thumb|300px|Pusizione di u Statu]] U statu di l’''' Oregon ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 255.026 km² è una populazione di 3.747.455 abitanti. Cunfina à u nordu incù u statu di [[Washington (Statu)|Washington]], à punente incù l’[[uceanu Pacificu]] à livente incù l’[[Idaho]] è à u meziornu incù a [[California]] è u [[Nevada]]. A capitale hè [[Salem]] (151.913 abitanti), a cità più pupulata hè [[Portland]] (550.396 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Eugene]] (149.004 abitanti), [[Gresham]] (99.721 abitanti) è [[Hillsboro]] (91.436 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Oregon]] ef1ttb7n4reyrlcvh6d3uh0pj5l7bgt Valdis Zatlers 0 14241 334944 325979 2014-03-23T15:09:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Valdis Zatlers in 2011.jpg|thumb|200px|Valdis Zatlers]] '''Valdis Zatlers''' hè u presidentu di a [[Lettonia]]. [[Categoria:Puliticante|Zatlers]] [[Categoria:Lettonia|Zatlers]] 1n254xylw9iewfxnd8zgp7ez1sktq2t Ghjaddina faraona 0 14243 262635 2011-06-03T11:47:07Z 90.28.185.84 Reindirizzamentu à [[Ghjallina faraona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[ghjallina faraona]] 7l5xcuhb16azkcwfjyy9t6p2b1who62 Ghjallina faraona 0 14244 364554 364234 2019-10-15T03:52:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjallina faraona''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bretten Tierpark Helmperlhuhn bei der Futtersuche.JPG|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Numida meleagris |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Galliformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Numididae]]'' |----- | Generu | ''[[Numida]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Numida meleagris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Helmeted Guineafowl in the Drakensberg of Natal.jpg|300px]] |----- |} [[File:Pintade de Numidie MHNT.jpg|thumb|'' Numida meleagris '']] A ghjallina faraona (o [[ghjaddina faraona]]) hè a femina di a spezia dumestica ''Numida meleagris'' chì face parte di a famiglia di i [[Numididae]]. A ghjallina faraona hè uriginaria d'[[Africa]], ma avà hè diffusa in [[Europa]], in [[Mediu Oriente]] è in [[America]]. Hè un acellu prudente chì stà in piccule bande. E ghjalline faraone vivenu in monogamia. Correnu abbastanza lestru incù e so patte longhe, ma bulanu pocu. A ghjallina faraona pò dà nascita à ibridi cù u pavone ([[Numida meleagris]] × Pavo cristatus). ==Da vede dinù== * a [[ghjallina]] * u [[ghjallinacciu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Numididae]] rwv8fn9uhc7fsfooxts34y65z6ez2s4 Numida meleagris 0 14245 262648 2011-06-03T12:01:43Z 90.28.185.84 Reindirizzamentu à [[Ghjallina faraona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjallina faraona]] o9x4k19ml75fj1ql5636bjzv5bf8wnd Utah 0 14246 334927 325981 2014-03-23T15:09:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di l’ ''' Utah ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 219.887 km² è una populazione di 2.645.330 abitanti. Cunfina à u nordu incù i stati di l’[[Idaho]] e di u [[Wyoming]], à livente incù u [[Colorado]], à meziornu/livente è ''per un solu puntu'' incù u [[New Mexico]], a meziornu incù l’[[Arizona]] è in fine à punente incù u [[Nevada]]. A capitale hè [[Salt Lake City]] (180.651 abitanti), chì hè dinù a cità più pupulata. Altre cità impurtante sò [[West Valley City]] (122.374 abitanti), [[Provo]] (117.592 abitanti) è [[West Jordan]] (102.445 abitanti). ==Relighjone== Quasgi u 60% di a populazione appartene à a Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l’Ultimi Ghjorni detti dinù Mormoni di i qualu u Utah incù Salt Lake City hè u centru relighjosu. [[Categoria:Stati di i SUA|Utah]] kqmltg2pdvy4bmuh5xdx8ac7lq1lq0n Colorado 0 14247 341374 340504 2015-02-09T07:38:25Z OctraBot 8529 Migrated to Wikidata at [[d:Q1261]]. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA CO.svg|right|thumb|300px|Posizzione di u Statu]] U statu di u '''Colorado''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 269.837 km² è una populazione di 4.861.515 abitanti. Cunfina à u nordu incù u [[Wyoming]] è u [[Nebraska]], à livente incù u [[Kansas]], à punente incù l’[[Utah]], à meziornu incù l’[[Oklahoma]] è incù u [[New Mexico]] . A capitale hè [[Denver]] (588.349 abitanti), chì hè dinù a cità più pupulata. Altre cità impurtante sò [[Colorado Springs]] (376.427 abitanti), [[Aurora]] (311.794 abitanti) è [[Lakewood]] (140.305 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Colorado]] k61lz9j69vgq7986wuieadvt11hlt36 Oklahoma 0 14248 333661 326496 2014-03-23T14:44:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di l’'''Oklahoma''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 177.847 km² è una populazione di 3.617.316 abitanti. Cunfina à u nordu incù u [[Kansas]] è u [[Colorado]], à livente incù l’[[Arkansas]] è u [[Missouri]], à punente incù u [[New Mexico]], à meziornu incù u [[Texas]]. A capitale hè [[Oklahoma City]] (547.274 abitanti) chì hè dinù a cità più pupulata. Altre cità impurtante sò [[Tulsa]] (384.037 abitanti), [[Norman]] (106.707 abitanti) è [[Lawton]] (91.568 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Oklahoma]] cnwvwt3rfp86m9pso93ieitwqs66rc7 Kansas 0 14249 332922 325983 2014-03-23T14:29:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di u '''Kansas''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 213.096 km² è una populazione di 2.775.997 abitanti. U statu si trova in l’esattu centru di i Stati Uniti. Cunfina à u nordu incù u [[Nebraska]] à livente incù u [[Missouri]], à punente incù u [[Colorado]], à u meziornu incù l’[[Oklahoma]]. A capitale hè [[Topeka]] (122.642 abitanti), a cità più pupulata hè [[Wichita]] (361.420 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Overland Park]] (169.403 abitanti), [[Kansas City]] (142.320 abitanti) è [[Olathe]] (118.034 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Kansas]] tctfncqyvapr5e4lba290ntcp0b6f5t Missouri 0 14250 348735 333469 2015-07-06T09:12:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di u ''' Missouri ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 180.693 km² è una populazione di 5.878.415 abitanti. Cunfina incù ben ottu stati: à u nordu incù u [[Iowa]] à livente incù l’[[Illinois]], u [[Kentucky]] è u [[Tennessee]], à punente incù u [[Kansas]] l’[[Oklahoma]] è u [[Nebraska]], a meziornu incù l’[[Arkansas]]. A capitale hè [[Jefferson city]] (40.564 abitanti), a cità più pupulata hè [[Kansas City]] (450.375 abitanti). Altre cità impurtante sò [[St. Louis]] (350.759abitanti), [[Springfield]] (154.777 abitanti) è [[Indipendence]] (110.704 abitanti). ==Da vede dinò== *[[Jefferson City (Missouri)]] [[Categoria:Stati di i SUA|Missouri]] d3ekozjhjr233gp8inebfr11mvhg5fl Tennessee 0 14251 363556 334613 2019-09-24T15:46:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di u '''Tennessee''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 109.247 km² è una populazione di 6.156.719 abitanti. Cunfina incù ben ottu stati: à u nordu incù u [[Kentucky]] è a [[Virginia]] à livente incù a [[North Carolina]], à punente incù l’[[Arkansas]] è u [[Missouri]], a meziornu incù u [[Mississippi (Statu)|Mississippi]], l’[[Alabama]] è a [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]]. A capitale hè [[Nashville]] (590.807 abitanti), a cità più pupulata hè [[Memphis]] (674.028 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Knoxville]], (183.546 abitanti), [[Chattanooga]] (169.884 abitanti) è [[Clarksville]] (119.284 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Tennessee]] 8yfptocdfn3z7gdbqtd9px02riflkok Virginia 0 14252 335033 325986 2014-03-23T15:11:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di a '''Virginia''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 110.862 km² è una populazione di 7.459.827 abitanti. Cunfina à u nordu è a punente incù a [[West Virginia]], à u nordu incù u [[Maryland]] è u [[District of Columbia]], à livente incù l’[[Uceanu Atlanticu]], à punente incù u [[Kentucky]] è a meziornu incù u [[Tennessee]] è u [[North Carolina]]. A capitale hè [[Richmond]] (197.790 abitanti), a cità più pupulata hè [[Virginia Beach]] (425.257 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Norfolk]] è [[Chesapeake]]. [[Categoria:Stati di i SUA|Virginia]] s7ofp8ecku0khycqhzybjg08uq6c66u West Virginia 0 14254 335079 325987 2014-03-23T15:12:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di a '''West Virginia''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 62.809 km² è una populazione di 1.812.035 abitanti. Cunfina à u nordu è a punente incù l’[[Ohio]] è u [[Kentucky]] à nordu incù a [[Pennsylvania]] è u [[Maryland]], à livente/meziornu incù a [[Virginia]]. A capitale hè [[Charleston]] (50.478 abitanti), chì hè dinù a cità più pupulata. Altre cità impurtante sò [[Huntington]] (48.982 abitanti) è [[Parkersburg]] (31.617 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|West Virginia]] 4ky6b5wjp8cbyt2pioltxrb0ry2tdz5 Maryland 0 14255 363464 333397 2019-09-19T04:49:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Maryland.svg|thumb|left|100px]] U statu di u ''' Maryland ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 32.160 km² è una populazione di 5.618.344 abitanti. Cunfina à nordu incù a [[Pennsylvania]] à livente incù l’[[Uceanu Atlanticu]] è u [[Delaware]], à meziornu incù a [[Virginia]], u [[West Virginia]] e u [[District of Columbia]] à meziornu/punente. A capitale hè [[Annapolis]] (36.603 abitanti), a cità più pupilata hè [[Baltimora]] (637.455 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Columbia]] (88.254 abitanti) è [[Silver Spring]] (76.540 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Maryland]] aewsfumeaomw23klz2uesoa8llf8uja Michigan 0 14256 361055 361054 2019-01-01T05:45:25Z 2600:8800:3980:2550:9438:43EF:678C:B668 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA MI.svg|thumb|Pusizzione di u Statu]] U statu di u '''Michigan''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 250.941 km²(incù a superficia di i lavi) è una populazione di 10.071.822 abitanti. Cunfina à nordu incù u [[Canada]] è u [[Minnesota]], (à traversu u [[Lavu Superiore]]), à meziornu incù l’[[Ohio]] e l’[[Indiana]] è à punente incù l’[[Illinois]], (à traversu u [[Lavu Michigan]]), è u [[Wisconsin]], in fine à livente confina torna incù u Canada. A capitale hè [[Lansing]] (114.947 abitanti), a cità più populata hè [[Detroit]] (916.952 abitanti). Ditroit hè cunnisciuta cume a patria di l’Industria di l’automobile di i Stati Uniti. Altre cità impurtante sò [[Grand Rapids]] (193.627 abitanti) è [[Warren]] (134.223 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Michigan]] 0t7cru7caqeyljz3sg713vym7a6cq05 Indiana 0 14257 348613 332768 2015-07-06T07:55:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di l’'''Indiana''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 94.321km² è una populazione di 10.071.822 abitanti. Cunfina à nordu incù u [[Michigan]], à meziornu incù u [[Kentucky]], à punente incù l’[[Illinois]] è à u livente incù l’[[Ohio]]. A capitale hè [[Indianapolis]] (805.489 abitanti) chì hè dinù a cità più populata. Altre cità impurtante sò [[Fort Wayne]] (251.247 abitanti) è [[Evansville]] (116.253 abitanti). ==Da vede dinò== *[[Fort Wayne (Indiana)]] [[Categoria:Stati di i SUA|Indiana]] nx1gjry1zag2srtqa7zgfxfnk2r5b07 New Mexico 0 14258 336054 333597 2014-04-11T20:39:44Z Faolin42 5300 image wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Very_Large_Array,_New_Mexico.jpg|thumb|right|250px]] U statu di u '''New Mexico''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 315.194 km² è una populazione di 1.969.915 abitanti. Cunfina à nordu incù u [[Colorado]], à meziornu incù u [[Messicu]], à punente incù l’[[Arizona]] è à u livente incù u [[Texas]] è l’[[Oklahoma]]. A capitale hè [[Santa Fe]] (73.199 abitanti) a cità più populata hè [[Albuquerque]] (518.271 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Las Cruces]] (89.722 abitanti) è [[Rio Rancho]] (75.978 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|New Mexico]] pq41us9joqti4gm5busw5qsqhkzubks Malgrat de Mar 0 14261 333343 325992 2014-03-23T14:37:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Malgrat de Mar | blasone=Escut oficial Malgrat de Mar.jpg | nomeOfficiale=Malgrat de Mar | sigluCumunità=[[Catalunia]] | sigluPruvincia=[[Barcelona]] | altitudine=4 | superficia=8,82 | pupulazione=18.596 | annu=2009 | densita=2.108, 06 | merre= | posta=08380 | telefunu=93 | istat= | abitanti=''Malgratenc'' (in catalanu) | patrone=San Nicola è San Roccu | festa= | situ=http://www.turismemalgrat.com/ | carta=Location of Malgrat de Mar.png }} '''Malgrat de Mar''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di [[Barcelona]], in a cumunità autonoma di [[Catalunia]]. Ci sò 18 596 abitanti (2010). == Liami esterni == * [http://www.ajmalgrat.es/ Situ officiale] * [http://www.turismemalgrat.com/ Offiziu Municipale di Turismu di Malgrat de Mar] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Spagna]] [[Categoria:Catalunia]] [[Categoria:Pruvincia di Barcelona]] mw4i2nu2o083ic6n5ydltaug094p1u6 Ordinati 0 14262 263719 2011-06-16T17:54:59Z 86.194.103.55 Reindirizzamentu à [[I Signali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[I Signali]] 8ew7savrt3gbb6v560dorv2t64h3v9o Mezupunente 0 14263 264094 264093 2011-06-19T11:12:06Z 86.194.103.55 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki U ''Mezupunente'' (o [[mezupunenti]] hè a dirizzione situata da mezu à u [[punente]] è u [[meziornu]]. Hè da 'ssa direzzione per appuntu ch'ellu soffia u [[libecciu]], u ventu maestru di a [[Corsica]]. ==Da vede dinù== * u [[punente]] * u [[libecciu]] {{c-supranu}} dx1qsw483w5y75p7q283r4cikrcwhtm Mezupunenti 0 14264 264095 2011-06-19T11:12:21Z 86.194.103.55 Reindirizzamentu à [[Mezupunente]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mezupunente]] aox33lbxm7wqhw948lym7uq5wop6dx4 Template:Rosa di i venti 10 14265 264102 264101 2011-06-19T11:23:59Z 86.194.103.55 wikitext text/x-wiki {| style="float:right; margin: 0 0 0.5em 1em; background: #def; border:2px solid #ccc; width: 290px; font-size: 16px;" !style="background: white; border: #ccc 1px solid; color: #048; "|<center><small>I [[Ventu|venti]] di u [[Mari Tarraniu]] è di [[Corsica]]</small></center> |- |<div style="position: relative; left: 0; top: 0; height: 180px; line-height:15px;"><div style="position: relative; top: 30px;">[[File:Brosen windrose Full.svg|center|120px]]</div> <div style="position:absolute; top: 12px; width: 100%; text-align: center;"><small>[[Tramuntana]]</small></div> <div style="position:absolute; right: 0; top: 44px; width: 50%; text-align: left;"><div style="position:absolute; left: 47px;"><small>[[Gricali]]</small></div></div> <div style="position:absolute; right: 0; top: 81px; width: 50%; text-align: left;"><div style="position:absolute; left: 65px;"><small>[[Livantu (ventu)|Livantu]]</small></div></div> <div style="position:absolute; right: 0; top: 118px; width: 50%; text-align: left;"><div style="position:absolute; left: 47px;"><small>[[Sciroccu]]</small></div></div> <div style="position:absolute; bottom: 12px; width: 100%; text-align: center;"><small>[[Meziornu (ventu)|Meziornu]]</small></div> <div style="position:absolute; left: 0; top: 118px; width: 50%; text-align: right;"><div style="position:absolute; right: 47px;"><small>[[Libecciu]]</small></div></div> <div style="position:absolute; left: 0; top: 81px; width: 50%; text-align: right;"><div style="position:absolute; right: 65px;"><small>[[Punenti]]</small></div></div> <div style="position:absolute; left: 0; top: 44px; width: 50%; text-align: right;"><div style="position:absolute; right: 47px;"><small>[[Maistrali]]</small></div></div> </div> |} g012qpmk83ag1qcdthvmpln3dsqqait Chisinau 0 14267 264215 2011-06-20T02:14:18Z Marek69 1146 hà mossu [[Chisinau]] à [[Chişinău]]: cambiato nome articolo per diacritici Chisinau --> Chişinău wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Chişinău]] gt5v275modzwm58vgk3tbj5ue49yd0p Satanassu 0 14273 347572 264842 2015-07-02T15:26:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Satanassu''' significheghja in [[abreiu|ebreu]] anticu "aversariu" o "quellu chì si oppone", o "accusatore in un prucessu", o "contraddittore". Hè un'anghjulu, demone, o divinità minore in e religioni escite da a [[Bibbia]]. Satanassu hè l'incarnazione è a parsunnificazione di u principiu di u malu. Cume capu di i demoni Satanassu si contrappone à [[Diu]], principiu di u bene. [[categoria:Riligioni]] [[categoria:Cristianisimu]] 7mv9gwf7zwef7q9vdvum7mscuiakm8i Pouancé 0 14274 333984 329753 2014-03-23T14:50:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Pouancé [[Image:Chateaudepouance.JPG|275px|U [[Casteddu di Pouancé]].]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Paesi di a Loira]] | dipartimentu=[[Maine-é-Loira]] | circundariu=Segré | cantonu=[[cantone di Pouancé|Pouancé]] | insee=49248 | cp=49420 | merri=Pierrick Esnault | intercomm= | longitudina= -1.175 | latitudina= 47.7413888889 | alt= | superficia= 48.97 km² | pop= 3162 ab. ([[2008]])<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/commune.asp?annee=2008&depcom=49248 Populations légales 2008 de la commune : ''Pouancé'' sur le site de l'Insee]</ref><!-- Population municipale --> | dinsità= 65 }} {{c}} '''Pouancé''' hè una [[cumuna]] di quasgi 3,162 abitenti, situata in u [[dipartimentu]] di a [[Maine-é-Loira]]. == Giugrafia == L'altitudine media ghjè 78 metri. A cità hè traversata da a [[Verzée]]. ==Storia== U [[Casteddu di Pouancé]] statu custruitu à u XIIIimu seculu. == Demografia == <center>'''Evoluzione di a pupulazione di Pouancé<br />(Fonte: Cassini<ref>[http://cassini.ehess.fr/cassini/fr/html/6_index.htm Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)]</ref> et [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/pages2008/pdf/dep49.pdf Recensement de 2006 des communes de Maine-et-Loire]</ref> - [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ffc/docs_ffc/psdc.htm INSEE : Population depuis le recensement de 1962]</ref>''' <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:750 height:400 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:4000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:5000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:500 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1791 bar:1792 bar:1793 bar:1794 bar:1795 bar:1796 bar:1797 bar:1798 bar:1799 bar:1800 text:1800 bar:1801 bar:1802 bar:1803 bar:1804 bar:1805 bar:1806 bar:1807 bar:1808 bar:1809 bar:1810 bar:1811 bar:1812 bar:1813 bar:1814 bar:1815 bar:1816 bar:1817 bar:1818 bar:1819 bar:1820 text:1820 bar:1821 bar:1822 bar:1823 bar:1824 bar:1825 bar:1826 bar:1827 bar:1828 bar:1829 bar:1830 bar:1831 bar:1832 bar:1833 bar:1834 bar:1835 bar:1836 bar:1837 bar:1838 bar:1839 bar:1840 text:1840 bar:1841 bar:1842 bar:1843 bar:1844 bar:1845 bar:1846 bar:1847 bar:1848 bar:1849 bar:1850 bar:1851 bar:1852 bar:1853 bar:1854 bar:1855 bar:1856 bar:1857 bar:1858 bar:1859 bar:1860 text:1860 bar:1861 bar:1862 bar:1863 bar:1864 bar:1865 bar:1866 bar:1867 bar:1868 bar:1869 bar:1870 bar:1871 bar:1872 bar:1873 bar:1874 bar:1875 bar:1876 bar:1877 bar:1878 bar:1879 bar:1880 text:1880 bar:1881 bar:1882 bar:1883 bar:1884 bar:1885 bar:1886 bar:1887 bar:1888 bar:1889 bar:1890 bar:1891 bar:1892 bar:1893 bar:1894 bar:1895 bar:1896 bar:1897 bar:1898 bar:1899 bar:1900 text:1900 bar:1901 bar:1902 bar:1903 bar:1904 bar:1905 bar:1906 bar:1907 bar:1908 bar:1909 bar:1910 bar:1911 bar:1912 bar:1913 bar:1914 bar:1915 bar:1916 bar:1917 bar:1918 bar:1919 bar:1920 text:1920 bar:1921 bar:1922 bar:1923 bar:1924 bar:1925 bar:1926 bar:1927 bar:1928 bar:1929 bar:1930 bar:1931 bar:1932 bar:1933 bar:1934 bar:1935 bar:1936 bar:1937 bar:1938 bar:1939 bar:1940 text:1940 bar:1941 bar:1942 bar:1943 bar:1944 bar:1945 bar:1946 bar:1947 bar:1948 bar:1949 bar:1950 bar:1951 bar:1952 bar:1953 bar:1954 bar:1955 bar:1956 bar:1957 bar:1958 bar:1959 bar:1960 text:1960 bar:1961 bar:1962 bar:1963 bar:1964 bar:1965 bar:1966 bar:1967 bar:1968 bar:1969 bar:1970 bar:1971 bar:1972 bar:1973 bar:1974 bar:1975 bar:1976 bar:1977 bar:1978 bar:1979 bar:1980 text:1980 bar:1981 bar:1982 bar:1983 bar:1984 bar:1985 bar:1986 bar:1987 bar:1988 bar:1989 bar:1990 bar:1991 bar:1992 bar:1993 bar:1994 bar:1995 bar:1996 bar:1997 bar:1998 bar:1999 bar:2000 text:2000 bar:2001 bar:2002 bar:2003 bar:2004 bar:2005 bar:2006 bar:2007 bar:2008 PlotData= color:barra width:10 align:left bar:1793 from:0 till: 1034 bar:1800 from:0 till: 1306 bar:1806 from:0 till: 1915 bar:1821 from:0 till: 1956 bar:1831 from:0 till: 2560 bar:1836 from:0 till: 2765 bar:1841 from:0 till: 2821 bar:1846 from:0 till: 2758 bar:1851 from:0 till: 2895 bar:1856 from:0 till: 3001 bar:1861 from:0 till: 3227 bar:1866 from:0 till: 3266 bar:1872 from:0 till: 3273 bar:1876 from:0 till: 3390 bar:1881 from:0 till: 3446 bar:1886 from:0 till: 3502 bar:1891 from:0 till: 3508 bar:1896 from:0 till: 3355 bar:1901 from:0 till: 3278 bar:1906 from:0 till: 3198 bar:1911 from:0 till: 3093 bar:1921 from:0 till: 2755 bar:1926 from:0 till: 2762 bar:1931 from:0 till: 2804 bar:1936 from:0 till: 2836 bar:1946 from:0 till: 3218 bar:1954 from:0 till: 3119 bar:1962 from:0 till: 3094 bar:1968 from:0 till: 3017 bar:1975 from:0 till: 3165 bar:1982 from:0 till: 3299 bar:1990 from:0 till: 3279 bar:1999 from:0 till: 3308 bar:2006 from:0 till: 3192 bar:2007 from:0 till: 3211 bar:2008 from:0 till: 3162 </timeline> </center> ==Gallaria d'imagini== <gallery> Image:Mairie pouancé.JPG| Image:Place-duguesclin-pouancé.JPG| Image:Devanture-bois-pouancé.JPG| Image:Porte angevine pouancé.JPG| Image:Chateau de Tressé Pouancé.jpg|U [[Casteddu di Tressé]]. Image:Saintaubinpouance.JPG| </gallery> ==Referenze== <references/> [[Categoria:Cità di a Francia]] 86gisw2ytiqkrls3gk86fsiguida1df Segré 0 14275 334366 329757 2014-03-23T14:58:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Segré [[Image:Vieux Pont de Segré (1).jpg|275px|]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Paesi di a Loira]] | dipartimentu=[[Maine-é-Loira]] | circundariu=Segré | cantonu=[[cantone di Segré|Segré]] | insee=49331 | cp=49500 | merri=Gilles Grimaud | intercomm= | longitudina= -0.87083 | latitudina= 47.6872 | alt= | superficia= 15.87 km² | pop= 6593 ab. ([[2008]])<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/commune.asp?annee=2008&depcom=49331 Populations légales 2008 de la commune : ''Segré'' sur le site de l'Insee]</ref><!-- Population municipale --> | dinsità= 415 }} {{c}} '''Segré''' hè una [[cumuna]] di quasgi 6,593 abitenti, situata in u [[dipartimentu]] di a [[Maine-é-Loira]]. == Giugrafia == A cità hè traversata da a [[Oudon]] é [[Verzée]]. ==Storia== == Demografia == ==Gallaria d'imagini== ==Referenze== <references/> [[Categoria:Cità di a Francia]] m25a271ce8c2l2estowob8tc2inp8k7 Maine-é-Loira 0 14276 350157 350021 2015-07-07T21:55:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} A '''Maine-é-Loira''' hè un dipartimentu di a [[Francia]]. A capitali hè [[Angers]]. ==Da vede dinò== *[[Segré]] *[[Pouancé]] [[Categoria:Francia]] 5hdzny6mkjdzp0ys0f8htm0wvl44jm7 Angers 0 14277 357533 357532 2017-08-07T11:33:41Z 95.210.221.109 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Angers [[Image:Vue sur le centre d'Angers.jpg|275px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Paesi di a Loira]] | dipartimentu=[[Maine-é-Loira]] | circundariu=Angers | cantonu=circundariu è di 8 cantoni | insee=49007 | cp=49000, 49100 | merri=[[Jean-Claude Antonini]] | intercomm= | longitudina= -0.554167 | latitudina= 47.473612 | alt= | superficia= 42.70 km² | pop= 148405 ab. ([[2008]])<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/commune.asp?annee=2008&depcom=49007 Populations légales 2008 de la commune : ''Angers'' sur le site de l'Insee]</ref><!-- Population municipale --> | dinsità= 3476 }} {{c}} '''Angers''' hè una cumuna di u [[dipartimentu]] di a [[Maine-é-Loira]]. A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u circundariu è di 8 cantoni. Hè u cumuna principale di dipartimentu, a sò principale cità [[cummerciu|cummerciale]] e a sò più grande agglumerazione urbana. L'abitanti di Angers si chjamanu i ''Angevin(e)s''. == Giugrafia == A cità hè traversata da a [[Maine]]. ==Storia== U [[Casteddu di Angers]] statu custruitu à u XIIIimu seculu. == Demografia == <center> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:750 height:340 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:160000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:10000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:5000 start:0 BarData= bar:1791 bar:1792 bar:1793 bar:1794 bar:1795 bar:1796 bar:1797 bar:1798 bar:1799 bar:1800 text:1800 bar:1801 bar:1802 bar:1803 bar:1804 bar:1805 bar:1806 bar:1807 bar:1808 bar:1809 bar:1810 bar:1811 bar:1812 bar:1813 bar:1814 bar:1815 bar:1816 bar:1817 bar:1818 bar:1819 bar:1820 text:1820 bar:1821 bar:1822 bar:1823 bar:1824 bar:1825 bar:1826 bar:1827 bar:1828 bar:1829 bar:1830 bar:1831 bar:1832 bar:1833 bar:1834 bar:1835 bar:1836 bar:1837 bar:1838 bar:1839 bar:1840 text:1840 bar:1841 bar:1842 bar:1843 bar:1844 bar:1845 bar:1846 bar:1847 bar:1848 bar:1849 bar:1850 bar:1851 bar:1852 bar:1853 bar:1854 bar:1855 bar:1856 bar:1857 bar:1858 bar:1859 bar:1860 text:1860 bar:1861 bar:1862 bar:1863 bar:1864 bar:1865 bar:1866 bar:1867 bar:1868 bar:1869 bar:1870 bar:1871 bar:1872 bar:1873 bar:1874 bar:1875 bar:1876 bar:1877 bar:1878 bar:1879 bar:1880 text:1880 bar:1881 bar:1882 bar:1883 bar:1884 bar:1885 bar:1886 bar:1887 bar:1888 bar:1889 bar:1890 bar:1891 bar:1892 bar:1893 bar:1894 bar:1895 bar:1896 bar:1897 bar:1898 bar:1899 bar:1900 text:1900 bar:1901 bar:1902 bar:1903 bar:1904 bar:1905 bar:1906 bar:1907 bar:1908 bar:1909 bar:1910 bar:1911 bar:1912 bar:1913 bar:1914 bar:1915 bar:1916 bar:1917 bar:1918 bar:1919 bar:1920 text:1920 bar:1921 bar:1922 bar:1923 bar:1924 bar:1925 bar:1926 bar:1927 bar:1928 bar:1929 bar:1930 bar:1931 bar:1932 bar:1933 bar:1934 bar:1935 bar:1936 bar:1937 bar:1938 bar:1939 bar:1940 text:1940 bar:1941 bar:1942 bar:1943 bar:1944 bar:1945 bar:1946 bar:1947 bar:1948 bar:1949 bar:1950 bar:1951 bar:1952 bar:1953 bar:1954 bar:1955 bar:1956 bar:1957 bar:1958 bar:1959 bar:1960 text:1960 bar:1961 bar:1962 bar:1963 bar:1964 bar:1965 bar:1966 bar:1967 bar:1968 bar:1969 bar:1970 bar:1971 bar:1972 bar:1973 bar:1974 bar:1975 bar:1976 bar:1977 bar:1978 bar:1979 bar:1980 text:1980 bar:1981 bar:1982 bar:1983 bar:1984 bar:1985 bar:1986 bar:1987 bar:1988 bar:1989 bar:1990 bar:1991 bar:1992 bar:1993 bar:1994 bar:1995 bar:1996 bar:1997 bar:1998 bar:1999 bar:2000 text:2000 bar:2001 bar:2002 bar:2003 bar:2004 bar:2005 bar:2006 bar:2007 bar:2008 PlotData= color:barra width:10 align:left bar:1793 from:0 till: 33900 bar:1800 from:0 till: 33000 bar:1806 from:0 till: 29187 bar:1821 from:0 till: 29873 bar:1831 from:0 till: 32743 bar:1836 from:0 till: 35901 bar:1841 from:0 till: 39884 bar:1846 from:0 till: 44781 bar:1851 from:0 till: 46599 bar:1856 from:0 till: 50726 bar:1861 from:0 till: 51797 bar:1866 from:0 till: 54791 bar:1872 from:0 till: 58464 bar:1876 from:0 till: 56846 bar:1881 from:0 till: 68049 bar:1886 from:0 till: 73044 bar:1891 from:0 till: 72669 bar:1896 from:0 till: 77164 bar:1901 from:0 till: 82398 bar:1906 from:0 till: 82935 bar:1911 from:0 till: 83786 bar:1921 from:0 till: 86158 bar:1926 from:0 till: 86260 bar:1931 from:0 till: 85602 bar:1936 from:0 till: 87988 bar:1946 from:0 till: 94408 bar:1954 from:0 till: 102142 bar:1962 from:0 till: 115252 bar:1968 from:0 till: 128533 bar:1975 from:0 till: 137591 bar:1982 from:0 till: 136038 bar:1990 from:0 till: 141404 bar:1999 from:0 till: 151322 bar:2006 from:0 till: 152337 bar:2007 from:0 till: 151108 bar:2008 from:0 till: 148405 TextData= fontsize:S pos:(50,10) text:Sources - base Cassini de l'EHESS et Insee. </timeline> </center> ==Referenze== <references/> [[Categoria:Cumuna di Francia cuntinentale]] 26uwfm0et7w20qklnfhl6nde1e07uiy Luisiana 0 14278 333188 328957 2014-03-23T14:34:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA LA.svg|right|thumb|300px|Pusizzione di u Statu]] U statu di a '''Luisiana''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 134.382 km² è una populazione di 4.287.768 abitanti. Cunfina à nordu incù l'[[Arkansas]], à meziornu incù u [[Golfu di u Messico]], à punente incù u [[Texas]] è à u livente incù u [[Mississippi (Statu)|Mississippi]]. A capitale hè [[Baton Rouge]] (227.071 abitanti) a cità più populata hè [[New Orleans]] (239.124 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Shreveport]] (199.569 abitanti) è [[Metairie]] (146.136 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Luisiana]] s70pqrdgfbe8up5z6t6ws21zjx4z2z3 Mississippi (SUA) 0 14279 333468 329303 2014-03-23T14:40:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Mississippi.svg|thumb|right|Bandera di u Mississippi, 1894]] U statu di u '''Mississippi''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. U sò nome face rifarenza à u fiume [[Mississippi (Fiume)|Mississippi]]. Hà una superficia di 125.443&nbsp;km² è una populazione di 2.918.785 abitanti. Cunfina à nordu incù u [[Tennessee]], à meziornu incù a [[Luisiana]] è incù u [[Golfu di u Messicu]], à punente incù l’[[Arkansas]] è a Louisiana è à u livente incù u [[Alabama]]. A capitale hè [[Jackson (Mississipi)]] (175.710 abitanti) chì hè dinù a cità più populata. Altre cità impurtante sò [[Gulfport]] (66.271 abitanti) è [[Hattiesburg]] (50.233 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Mississippi]] 4mb56rt107j31ob5zmofdwhx94l3znh Louisiana 0 14280 265164 2011-06-27T15:58:05Z Paulu 58 hà mossu [[Louisiana]] à [[Luisiana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Luisiana]] 6ndqsbnjgkui2ak31tyao4pcuth84fu Florida 0 14281 363460 332475 2019-09-19T04:48:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di a '''Florida''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 170.451 km² è una populazione di 17.397.161 abitanti. Cunfina à nordu incù a [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]] è l’[[Alabama]], à meziornu incù u [[Golfu di u Messicu]], à punente torna incù l’Alabama è à u livente incù l’[[Uceanu Atlanticu]]. A capitale hè [[Tallahassee]] (158.500 abitanti), a cità più populata hè [[Jacksonville]] (782.623 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Miami]] (404.048 abitanti) è [[Orlando]] (185.951 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Florida]] nqrcyctyqdudrd9ptziiqzzvwpbv5pp Georgia (Stati Uniti d'America) 0 14282 350091 332586 2015-07-07T21:11:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di a '''Georgia''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 154.077 km² è una populazione di 9.363.941 abitanti. Cunfina à nordu-uvestu incù u [[Tennessee]] a nordu-livente incù a [[North Carolina]], à meziornu incù u [[Florida]], à punente incù l’Alabama è à u livente incù a [[South Carolina]] in fine à meziornu-livente incù l’[[Uceanu Atlanticu]]. A capitale hè [[Atlanta]] (519.145 abitanti), chì hè dinù a cità più populata. Altre cità impurtante sò [[Augusta]] (192.142 abitanti) è [[Columbus(Georgia)|Columbus]] (187.046 abitanti). ==Da vede dinò== *[[R.E.M.]] [[Categoria:Stati di i SUA|Georgia (SUA)]] q9f15lnqt8e61tl94cfm4rhrwc0tg6m Terramotu 0 14298 356641 356640 2017-03-04T17:14:36Z 92.153.32.61 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki [[File:2004_Indonesia_Tsunami_Complete.gif|thumb|300px|right|Animazione di u [[tsunami]] incausatu da u [[Maremotu di l'Oceanu Indianu di u 2004]] in u sudeste asiaticu.]] In [[geofisica]] un '''terramotu''' (o [[terramutu]]) (da u latinu ''terrae motus'') risulta da vibrazione o oscillazione, rapide è più o menu putente, di a crosta terrestra, provocate da u spustamentu subitaniu di una massa rocciosa. === Scale === Frà e scale aduprate per misurà l'intenstà d'un sismu, si ponu mintuvà: * a scala Rossi-Forel (nutata dinù RF) ; * a scala Medvedev-Sponheuer-Karnik (ancu nutata MSK) ; * a scala di Mercalli (nutata MM in a so versione mudificata) ; * a scala Shindo di l'agenzia meteorologica sgiappunesa ; * a scala macrosismica europea (nutata dinù EMS98). ==== I più terramoti forti di u XXu è di u XXIu seculu ==== Classifica basata annantu à a magnitude: # [[Grande Terramotu Cilenu|Valdivia]], [[Cile]] - magnitude 9,5 - [[22 di maghju]] [[1960]] # [[Strettu di Prince William]], [[Alaska]] - magnitude 9,2 - [[28 di marzu]] [[1964]] # [[Sumatra]], [[Indunesia]] - magnitude 9,1 - [[26 di dicembre]] [[2004]] # [[Kamchatka]], [[Russia]] - magnitude 9,0 - [[4 di nuvembre]] [[1952]] # [[Sendai]], [[Giappone]] - magnitude 8,9 - [[11 di marzu]] [[2011]] # À largu di a costa di l'[[Equatore]] - magnitude 8,8 - [[31 di ghjinnaghju]] [[1906]] # [[Terramotu di u Cile di u 2010|Concepción]], [[Cile]] - magnitude 8,8 - [[27 di frivaghju]] [[2010]] # [[Isule Rat]], [[Alaska]] - magnitude 8,7 - [[4 di frivaghju]] [[1965]] # [[Sumatra]], [[Indunesia]] - magnitude 8,7 - [[28 di marzu]] [[2005]] # [[Haiyuan]], [[Cina]] - magnitude 8,6 - [[16 di dicembre]] [[1920]] # [[Assam]], [[Tibetu]] - magnitude 8,6 - [[15 di aostu]] [[1950]] # [[Isule Andreanof]], [[Alaska]] - magnitude 8,6 - [[9 di marzu]] [[1957]] # [[Regione di Atacama]], [[Cile]] - magnitude 8,5 - [[11 di nuvembre]] [[1922]] # [[Penisula di Kamchatka]], [[Russia]] - magnitude 8,5 - [[3 di frivaghju]] [[1923]] # [[Mare di Banda]], [[Indunesia]] - magnitude 8,5 - [[1 di frivaghju]] [[1938]] # [[Isule Curili]], [[Russia]] - magnitude 8,5 - [[13 di uttobre]] [[1963]] # [[Giakarta]], [[Indunesia]] - magnitude 8,5 - [[12 di sittembre]] [[2007]] # [[Arequipa]], [[Camana]], [[Perù]] - magnitude 8,4 - [[23 di ghjunghju]] [[2001]] # [[Cità di Messicu]], [[Messicu]] - magnitude 8,3 - [[19 di sittembre]] [[1985]] # [[Ica]], [[Perù]] - magnitude 8,0 - [[15 di aostu]] [[2007]] == In Corsica == L'ultimi terramoti in l'areale di a [[Corsica]] (sicondu u situ CSEM-ESMC): * sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u [[mare Terraniu]], l'8 di lugliu di u 2011 à 19 ore 27' (ora lucale), à una prufundezza di 15 km, l'epicentru essendu à 42.25 N è 7.35 E, à 81 km di [[Carghjese]], à 119 km d'[[Aiacciu]] è à 152 km di [[Tulò]]. * sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u [[mare Terraniu]], l'8 di lugliu di u 2011 à 14 ore 12' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.42 N è 7.38 E, à 104 km di [[Carghjese]] è à 143 km di [[Nizza]]. * sismu di magnitude 3,6 in l'areale punente di u [[mare Terraniu]], u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 38' (ora lucale), à una prufundezza di 40 km, l'epicentru essendu à 42.18 N è 7.21 E, à 113 km di [[Carghjese]], à 129 km d'[[Aiacciu]] è à 149 km di [[Tulò]]. * sismu di magnitude 5,3 in l'areale punente di u [[mare Terraniu]], u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 21' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.06 N è 7.55 E, à 81 km di [[Carghjese]], à 94 km d'[[Aiacciu]] è à 168 km di [[Sassari]]. * sismu di magnitude 4 in l'areale punente di u [[mare Terraniu]], u 2 di lugliu di u 2011 à 16 ore 43' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.98 N è 7.60 E, à 87 km di [[Carghjese]], à 98 km d'[[Aiacciu]] è à 163 km di [[Sassari]]. * sismu di magnitude 3,1 in l'areale livante di u [[mare Tirrenu]], u 23 d'aprile di u 2012 à 13 ore 00' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.62 N è 9.80 E, à 44 km di [[Portu Vechju]], à 40 km di [[Conca]]. * sismu di magnitude 3,5 in l'areale punente di u [[mare Terraniu]], u 4 di marzu di u 2017 à 4 ore 36' (ora lucale), à una prufundezza di 30 km, l'epicentru essendu à 41.92 N è 7.87 E, à 65 km da [[Carghjese]], à 72 km d'[[Aiacciu]]. == Ligami == * [http://www.emsc-csem.org Centru sismologicu europeu-mediterraneu] ==Da vede dinò== *[[Scala di Richter]] {{c-supranu}} eivvn8hq683x4vddszbazxbg44sk6o7 Terramutu 0 14299 266168 2011-07-08T12:57:40Z 2.4.145.115 Reindirizzamentu à [[Terramotu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Terramotu]] s59b3cc8phyqiqaiu7c4zanj8wd0j06 Aeruportu di Can Tho 0 14303 350941 350938 2015-07-09T17:05:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Nha Ga HK CHKQT Can Tho 2.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Can Tho]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Can Tho''' hè l'aeruportu di [[Can Tho]], pruvincia Can Tho, [[Vietnam]]. Hè situatu à 2 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Aeruportu di Tan Son Nhat|Ho Chi Minh cità]], [[Aeruportu di Noi Bai|Hanoi]], [[Aeruportu di Con Dao|Con Dao]], Aeruportu di [[Phu Quoc|Phu Quoc]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] == Ligami == * [http://sac.com.vn/52/349/703.html U situ di l'aeruportu di Can Tho] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] 8mnhl43a84vo1aimin8uvf43eyst0a9 Categoria:Sardegna 14 14304 335729 327161 2014-03-23T18:13:43Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Categoria:Architittura di Corsica 14 14306 343102 335439 2015-05-05T01:33:17Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura di a Francia]] [[Categoria:Corsica]] sr1h24wzqrbjkjaaypjvwm1oa80954p Masiela Lusha 0 14307 346508 333399 2015-07-01T18:51:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Masiela Lusha at a PAL event.jpg|thumb|right|Masiela Lusha]] '''Masiela Lusha''' ([[Los Angeles]], [[23 d'uttrovi]] [[1985]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Filmugrafia == *2000: Father's Love, Lisa *2001: Summoning, Grace *2001: Lizzie McGuire, Model *2002: George Lopez, Carmen Lopez (101 episodes) *2003: Clifford's Puppy Days, Nina (46 episodes) *2004: Cherry Bomb, Kim *2005: Unscripted *2006: Law and Order: Criminal Intent, Mira *2007: Time of the Comet, Agnes *2008: Blood: The Last Vampire, Sharon *2009: Ballad of Broken Angels: Harmony, Harmony *2009: Lopez Tonight *2010: Kill Katie Malone, Ginger *2010: Of Silence, Annabelle *2010: Signed in Blood, Nina *2011: Under the Boardwalk: The Monopoly Story *2011: Tough Business, Grace *2011: Science of Cool == Ligami == * {{en}} [http://www.masielalusha.com/ MasielaLusha.com] * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm 1126641/ IMDB] * {{en}} [http://www.facebook.com/masielalusha Facebook] {{DEFAULTSORT:Lusha, Masiela}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] 0p1rwv2yyk1c1lbd4dutbfv5vfm0dzw São Paulo Futebol Clube 0 14308 334551 327429 2014-03-23T15:01:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''São Paulo Futebol Clube''' (''SPFC'') hè un club di pallò di [[São Paulo]]. Hè statu fundatu in u 1930. == Liami == * [http://www.spfc.com.br/ Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò|São Paulo Futebol Clube]] 0ndt81bsdg2in82yytabqdnu3ggtcjk Juanes 0 14313 348766 347081 2015-07-06T09:27:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Juanes''' hè un [[musica|musicante]] [[Colombia|columbianu]]. == External links == * [http://www.juanes.net/ Official website] {{es icon}} ** [http://www.juanes.net/index.php?lang=en English version] * [http://www.havanatimes.org/?p=13004 Juanes to Twitter in Cuba Despite Exiles] By Alfredo Prieto, ''Havana Times,'' August 26, 2009 * [http://www.juanesweb.com/ Official Universal Music Latino Website] {{es icon}} * [http://www.fundacionmisangre.org/ Mi Sangre Foundation website] {{es icon}} * {{Allmusic|class=artist|id=p451494|label=Juanes}} * [http://www.musicrooms.net/interviews/3035-Interview-Time-Juanes.html Juanes Interview] * [http://web.archive.org/web/20070928174207/http://206.17.135.195/main/juanes2005_lamusica.wma Juanes Interview on CorrienteLatina.com] * [http://209.85.135.104/translate_c?hl=es&langpair=es%7Cen&u=http://www.babelfm.com/juanes/ English version] [[Categoria:Musicante|Juanes]] [[Categoria:Columbianu|Juanes]] fjrv95od0ydz4p54q2rf2fsrzm3qj91 Arba à savunetta 0 14314 268023 2011-07-30T12:24:27Z 90.10.108.148 Reindirizzamentu à [[Sciuppuleddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] f8h6apsq3rlund6j1v993o2izr6qo37 Pirrulu 0 14321 347550 340514 2015-07-02T15:10:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''pirrulu''' hè a sustanza chì pruvene di u quartu [[stomacu]] di i capretti, i vitelli è l'agnelli è chì hè aduprata per fà caghjà u [[latte]]. U pìrrulu hè imprudatu dipoi sempre per a fabricazione di u [[casgiu]]. U principu attivu di u pirrulu hè un'enzima: a [[chimosina]]. [[categoria:Cucina]] s7qtjsc1klmut4ixgg3h86d3p5jr29p Pìrrulu 0 14322 269084 2011-08-09T13:07:38Z 2.4.40.234 Reindirizzamentu à [[Pirrulu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[pirrulu]] asdby37au7fxf5qngwy62bscrdaspu0 Capu à u Pardatu 0 14327 364189 354942 2019-10-03T11:19:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à u Pardatu ''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 583 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 583 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 23′ 31″ Nordu, 8° 58′ 42″ Este * '''Cumune :''' [[Ascu]], [[Corscia]] è [[Lozzi]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di l'Ercu (1 667 m) == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Pardatu]] p14ymi69q7syvx9oswt674ypb643n8o Lenin 0 14329 347506 343519 2015-07-02T13:01:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Lenin''' ([[1870]] – [[1924]]) hè statu un [[pulitica|puliticante]] [[Russia|russiu]] è una persunalità [[storia|storica]] di e più impurtante d'[[Europa]]. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Russiu]] 7qfnt6lbo2c1d38d40vspb78sty5rdc Bufonu 0 14331 347407 326005 2015-07-02T09:26:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U bufonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bumblebee October 2007-3.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Bombus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbrancamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Hymenoptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Bombus]]'' |----- | align="center" colspan="2" | <font color=black size=1> Latreille, 1802 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bombus pratorum.jpg|300px]] |----- |} U bufonu (o [[bufone]]) hè un [[insettu]] di u genaru ''Bombus''. Asistini 250 spezii cunnisciuti di bufona, chì si trovani par u più in l'emisferu Nordu. Ma asistini dinì i bufona i Nova Zelanda è in [[Tasmania]]. == In Corsica == I spezii di bufonu chì sò prisenti in [[Corsica]] sò (Rasmont, P. & Adamski 1995): * ''[[Bombus perezi]]'' * ''[[Bombus maxillosus]]'' * ''[[Bombus italicus]]'' * ''[[Bombus terrestris]]'' * ''[[Bombus xanthopus]]'' * ''[[Bombus sassaricus]]'' * ''[[Bombus lucorum]]'' * ''[[Bombus renardi]]'' * ''[[Bombus pratorum]]'' * ''[[Bombus automnalis]]'' * ''[[Bombus corsicola]]'' * ''[[Bombus sardiniensis]]'' * ''[[Bombus horatorum]]'' * ''[[Bombus pereziellus]]'' == Rifarenzi == * Rasmont, P. & Adamski, A., [http://www.atlashymenoptera.net/biblio/076_1996_Rasmont_Bourdons_Corse_compact.pdf I bufona di Corsica], 1995 (in francesu) == Da veda dinò == * u [[bufonu merdaghju]] [[categoria:Apidae]] 2366wrld4gxyakcvlt9tilkv8p5ymeo Bufone 0 14332 270259 2011-08-24T18:49:10Z 90.28.66.130 Reindirizzamentu à [[Bufonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bufonu]] tnj6br06j46pne8hngjbsgajnq4o4h1 Aeruportu di Lien Khuong 0 14334 350946 349037 2015-07-09T17:07:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Lien Khuong Airport 03.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Lien Khuong]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Lien Khuong''' hè l'aeruportu di [[Da Lat]], pruvincia Lam Dong, [[Vietnam]]. Hè situatu à 26 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Ho Chi Minh cità]], [[Hanoi]], [[Da Nang]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Cam Ranh]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] == Ligami == * [http://sac.com.vn/52/349/703.html U situ di l'aeruportu di Lien Khuong] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] 2x25mvmt7i4ygjy00rvww32sj5t8cer North Carolina 0 14336 333627 326007 2014-03-23T14:43:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di a ''' North Carolina ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 139.509 km² è una populazione di 8.856.505 abitanti. Cunfina à nordu incù a [[Virginia]], à meziornu incù u [[South Carolina]] è à [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]] è à u livente incù u [[Tennessee]]. A capitale hè [[Raleigh]] (375.806 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Charlotte]] (671.588 abitanti) è [[Greensboro]] (247.183 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|North Carolina]] llcft1cx9z6zwd5slfd3mro9cf9l0ye South Carolina 0 14337 334447 326008 2014-03-23T14:59:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di a '''South Carolina ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 82.965 km² è una populazione di 4.561.242abitanti. Cunfina à nordu incù u [[North Carolina]], à meziornu è à u punente incù a [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]] è à livente incù l’[[Uceanu Atlanticu]]. A capitale hè [[Columbia]] chì hè dinù a cità più populata (124.418 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Charleston (South Carolina)|Charleston]] (110.115 abitanti) è [[North Charleston]] (91.421 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|South Carolina]] lxsw26tmgweajr3c0y87ibgrxedw5s1 New York (Statu) 0 14340 333600 326009 2014-03-23T14:42:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA NY.svg|right|thumb|300px|Pusizione di u Statu]] U statu di '''New York ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 141.205 km² è una populazione di 19.227.088 abitanti. Cunfina à nordu uvestu incù i lavi [[Erie]] è [[Ontario (lavu)|Ontario]], è, à traversu di elli, incù e pruvince di u [[Canada]], [[Quebec]] è [[Ontario]]; à livente incù u [[Vermont]] u [[Massachusetts]] è u [[Connecticut]] poi incù l’[[Uceanu Atlanticu]], in fine à meziornu incù u [[New Jersey]] è a [[Pennsylvania]]. A capitale hè [[Albany]] (95.658 abitanti). A cità più populata hè [[New York]] (8.391.881 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Buffalo]] (279.745 abitanti) è Rochester (211.091 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|New York (Statu)]] jfz93e6ffmrho8fqgltxnr4cvtgqq6l Turra di Corsica 0 14341 271159 2011-09-03T11:00:25Z 2.4.146.115 Reindirizzamentu à [[Torre di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Torre di Corsica]] ht3eygtig2wahlx16tv9xyenmomya2h Vermont 0 14342 356554 349018 2017-02-20T23:25:09Z Faolin42 5300 Bartonsville Covered Bridge wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Maps of Vermont population.png|thumb|right|200px]] [[File:Map of USA VT.svg|right|thumb|300px|Pusizione di u Statu]] U statu di u '''Vermont ''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]] in a rughjone di u [[New England]]. Hà una superficia di 24.923 km² è una populazione di 621.254 abitanti. Cunfina à nordu incù u [[Canada]], à livente incù u [[New Hampshire]], à punente incù u statu di [[New York (Statu)|New York]], in fine à meziornu incù u [[Massachusetts]]. A capitale hè [[Montpelier]], (7.806 abitanti). A cità più populata hè [[Burlington]], (38.531 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Essex]] (19.465 abitanti) è South Burlington, (17.445 abitanti). <gallery perrow="5"> Image:Bartonsville Covered Bridge.jpg Image:Spring Field in Bethel, Vermont.jpg Image:Burlington, Vermont.jpg </gallery> ==Da vede dinò== *[[Montpelier (Vermont)]] [[Categoria:Stati di i SUA|Vermont]] dr48bumksbl655qsk92tnai2up0jn5c Omu di Cagna 0 14345 353601 348086 2016-03-24T15:44:10Z 86.219.67.229 wikitext text/x-wiki [[Image:Omu di Cagna.jpg|right|300px|thumb|L'Omu di Cagna]] [[File:Les_bergeries_de_Naseu_avec_vue_sur_L%27omu_di_Cagna.JPG|thumb|right|A vista annantu à l'Omu di Cagna da i caseddi di Naseu]] L''''Omu di Cagna''' hè un munimentu naturali di [[Corsica]]. Situatu à una altezza di 1217 metri, in i [[muntagna|monti]] di [[Cagna]], si cumponi di parichji cantona, l'unu annantu à l'altru. Sopra, ci hè un chjapponu chì pesa parichji tonni, più o menu tondu è largu parichji metri, in equilibriu annantu à una tola rittangulara. U nomu ''Omu'' di Cagna veni da u fattu chì u munimentu naturali, vistu da luntanu, hà una forma antrupumorfa, u chjapponu subranu s'assumiddendu à u capu di un parsunaghju. ==Itinerariu== Da u stradonu naziunali N196, si pidda u stradonu dipartimintali D50 è si ghjugni in [[Munacìa d'Auddè]]. Da quà, si và insinamenti à u paesi di [[Ghjannucciu]]. Da a parti suprana di u paesi, ci hè un stradeddu chì porta in circa dui ori è mezu, insin'à l'Omu di Cagna. Ci voli à cuntà un'ora è mezu par falà. == Citazioni == [[File:Montagne de Cagna.jpg|thumb|A muntagna di Cagna, vista da a turra d'Ulmetu]] Accadi chì l'Omu di Cagna fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in 'ssu strattu di a canzona tradiziunali ''[[U lionu di Roccapina]]'': :''U [[lionu di Roccapina]]'' :''Hà dittu à l'Omu di Cagna'' :''S'è tù vardi la muntagna'' :''Ié ti vardu la marina.'' * o in a canzona ''l'Alta Strada'' di [[Canta u Populu Corsu]]: :''Salutami l'Omu di Cagna :''È l'Ospedale cun [[Bavella]] :''Di lu [[Cuscionu]] la muntagna :''Incù l'Alcudina per stella. ==Liami== * [http://www.dailymotion.com/video/x2j1zm_omu-di-cagna_sport Una videu di l'Omu di Cagna] * [http://www.francebleu.fr/humour/masai/masai-l-omu-di-cagna-ind-e-nebbia L'Omu di Cagna è u Lione di Roccapina, duie persunalità diverse assai. (Masai, RCFM] == Da veda dinò == *u [[Lionu di Roccapina]] *[[Listinu di i Monti di Corsica]] {{Munimenti naturali di Corsica}} [[Categoria:Munimentu naturale di Corsica]] [[Categoria:Monti di Corsica|Omu Cagna]] tf2ssyjucvf9uo1hxy9buitl4l6sabh The Rescuers 0 14346 364706 364691 2019-10-26T20:11:26Z WikiBayer 14685 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451|2602:306:83A9:3D00:B55A:F349:A3B9:451]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Rescuers''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "I Salvadori"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Les Aventures de Bernard et Bianca'', corsu: "L'Avventure di Bernard è Bianca") hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione di cumedia drama è avventura [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'annu [[1977]], prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Productions]] è publicatu u [[22 di ghjugnu]] di u 1977 da [[Walt Disney Studios Motion Pictures|Buena Vista Distribution]]. Hè u vinti terzu filmu d'animazione Disney. U filmu hè basatu annantu à una seria di libri di [[Margery Sharp]], più nutevuli ''The Rescuers'' è ''Miss Bianca''. Per via di u successu di u filmu, una seguita intitulata ''[[The Rescuers Down Under]]'' hè stata publicata in l'annu 1990. [[Categoria:Filmu di l'annu 1977]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] g1tjbkl1l5za1ftb77u1dwtgqru9fvz Charlotte's Web 2: Wilbur's Great Adventure 0 14357 364709 364701 2019-10-26T20:12:49Z WikiBayer 14685 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:2602:306:83A9:3D00:BD31:7A1E:5411:FCD4|2602:306:83A9:3D00:BD31:7A1E:5411:FCD4]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Charlotte's Web 2: Wilbur's Great Adventure''''' (in corsu: "A Tela di Charlotte 2: A Grande Avventura di Wilbur") hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale di cumedia è drama [[Stati Uniti d'America|americana]] di u [[2003]], è a seguita di u filmu di 1973 ''[[Charlotte's Web (filmu di 1973)|Charlotte's Web]]''. Hè statu prudottu da Paramount Pictures, Universal Pictures, Universal Cartoon Studios, è Nickelodeon; è distribuitu da Paramount Home Entertainment in America di u Nordu è Universal Studios Home Entertainment in l'altri. == Liami esterni == * [https://www.allmovie.com/movie/v275885/ U situ di Allmovie] * [https://www.bcdb.com/bcdb/cartoon.cgi?film=57996/ U situ di The Big Cartoon DataBase] * [https://www.imdb.com/title/tt0355315/ U situ di IMDb] * [https://www.rottentomatoes.com/m/charlottes_web_2_wilburs_great_adventure/ U situ di Rotten Tomatoes] [[Category:Filmu di l'annu 2003]] [[Category:Filmu d'animazione]] [[Category:Filmu americanu]] qnp8go86h5qu3show964ex0jrs4wo55 Jean Auguste Dominique Ingres 0 14359 347153 332880 2015-07-01T23:20:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Jean Auguste Dominique Ingres''' (1780-1867) fù un [[arte|pittore]] [[Francia|francese]]. [[Categoria:Pintura]] 63k0s9pzaw7kp0tddmr5x7wycf7bipi Fright Night 0 14366 338282 336438 2014-09-06T16:12:00Z 92.153.173.176 wikitext text/x-wiki [[File:Fright night band.jpg|thumb|right|250px|Fright Night]] '''Fright Night''' hè un gruppu di rock [[Russia|russiu]] criatu in 2005. U gruppu hè cumpostu di: * Winter * Shade * Weena Morlock * Lestat * Dmitry == Discografia == * Inspired (2007) * The Play of Pain (2010) * Life Eternal (2014) == Ligami == * [http://www.frightnight.ru/ frightnight.ru] [[Categoria:Musica]] jj30ga09q7hi9g7zg22qddxjr7lk2nw Lila Downs 0 14367 348813 347156 2015-07-06T09:56:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:LilaDownsOaxaca.jpg|thumb|Lila Downs]] '''Lila Downs''' (Oaxaca, [[Messicu]], 9 di settembre di 1968) hè una [[musica|musicante]] [[Messicu|messicana]]. [[Categoria:Musicante|Downs, Lila]] nw7l2u1ermdjurpixukjpgg243x5ctv New York 0 14374 364705 364675 2019-10-26T20:11:11Z WikiBayer 14685 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:2600:8800:3980:2550:701D:6087:29D4:A664|2600:8800:3980:2550:701D:6087:29D4:A664]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:One World Trade Center, Lower Manhattan NY.jpg|thumb]] '''New York''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù più di 8,537,673 ([[2016]]) d'abitanti. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 5mw3mbrvmfa5uuirmw9q9zaaiuyukw4 Massachusetts 0 14377 336298 333401 2014-05-10T12:27:23Z Faolin42 5300 image wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA MA.svg|right|thumb|300px|Pusizione di u Statu]] U statu di u '''Massachusetts''' hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]] in a rughjone di u [[New England]]. Hà una superficia di 27.360 km² è una populazione di 6.449.755 abitanti. Cunfina à u nordu incù u [[New Hampshire]] è u [[Vermont]], à livente incù l'[[Uceanu Atlanticu]], à punente incù u statu di [[New York (Statu)|New York]], infine à meziornu incù u [[Connecticut]] è u [[Rhode Island]]. A capitale hè [[Boston]], (599.351 abitanti) chì hè dinù a cità più populata. Altre cità impurtante sò [[Worcester]] (173.966 abitanti) è [[Springfield (Massachusetts)|Springfield]] (149.938 abitanti). <gallery> Image:USA 09562 Boston Luca Galuzzi 2007.jpg|<center>Boston</center> Image:Worcester Memorial Auditorium, MA.jpg|<center>Worcester</center> Image:Springfield_MA_7.JPG|<center>Springfield</center> </gallery> [[Categoria:Stati di i SUA|Massachusetts]] nxsl2oxg6fxkaio5kaqmr4vqfvkxaet Mississippi (Statu) 0 14378 340445 336714 2015-01-21T08:09:46Z Az1568 187 Reindirizzamentu à [[Mississippi (SUA)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mississippi (SUA)]] 5v1rq4mg35g5fbrpvucjrivqxll3a5w New Hampshire 0 14379 336602 333595 2014-06-05T15:21:10Z Faolin42 5300 images wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA NH.svg|right|thumb|300px|Pusizione di u Statu]] U statu di u '''New Hampshire''' hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]] in a rughjone di u [[New England]]. Hà una superficia di 24.239 km² è una populazione di 6.449.755 abitanti. Cunfina à nordu incù u [[Canada]], à livente incù u [[Maine]], à punente incù u statu di u [[Vermont]], infine à meziornu incù u [[Massachusetts]]. A capitale hè [[Concord]] (42.392 abitanti) A cità più populata hè [[Manchester (Stati Uniti)|Manchester]] (108.874 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Nashua]] (87.735 abitanti) è [[Derry (Stati Uniti)|Derry]] (33.995 abitanti). <gallery perrow="5"> Image:Jackson, covered bridge, NH, White Mountains.jpg Image:New hampshire in autumn .jpg Image:United_Church_of_Christ_in_Keene_NH.jpg </gallery> [[Categoria:Stati di i SUA|New Hampshire]] av4wof91mqj4czzc50bqrjjgob6kt5z Maine 0 14380 335982 333338 2014-04-07T20:12:04Z Faolin42 5300 better image wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Cape Neddick Light, 3.jpg|thumb|right|250px]] U statu di u '''Maine''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]] in a rughjone di u [[New England]]. Hà una superficia di 86.156 km² è una populazione di 1.321.574 abitanti. Cunfina à nordu-livente è a nordu-punente incù u [[Canada]], à livente-meziornu incù l'[[Uceanu Atlanticu]], infine à meziornu-punente incù u [[New Hampshire]]. A capitale hè [[Augusta]] (18.560 abitanti) A cità più populata hè [[Portland]] (64.249 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Lewiston]] (35.234 abitanti) è [[Bangor]] (31.185 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Maine]] 2ofsfxgxvyl4tos1njqa0mge0ao5oh3 Connecticut 0 14382 332128 326028 2014-03-23T14:13:12Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:First Congregational Church, Woodstock CT.jpg|thumb|right|250px]] U statu di u '''Connecticut''' hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]] in a rughjone di u [[New England]]. Hà una superficia di 14.371 km² è una populazione di 3.405.565 abitanti. Cunfina à u nordu incù u [[Massachusetts]], à livente incù u [[Rhode Island]], à punente incù u statu di [[New York (Statu)|New York]], infine à meziornu incù u [[Long Island Sound]]. A capitale hè [[Hartford (Connecticut)|Hartford]] (121.578 abitanti). A cità più populata hè [[Bridgeport]] (139.529 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Stamford]] (119.372 abitanti) è [[New Haven]] (114.199 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Connecticut]] s1vu2afraaa8qtab7fwu9ghb9hzi085 Rhode Island 0 14383 336651 334137 2014-06-13T16:26:05Z Faolin42 5300 images wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA RI.svg|right|thumb|300px|Pusizzione di u Statu]] U statu di u '''Rhode Island''' hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]] in a rughjone di u [[New England]]. Incù una una superficia di 4.005 km² hè u statu più chjucu di i Stati Uniti. A so populazione hè di 1.057.832 abitanti. Cunfina à u nordu è à livente incù u [[Massachusetts]], à punente incù u statu di u [[Connecticut]], infine à meziornu incù u [[Rhode Island Sound]]. A capitale hè [[Providence]], (172.459 abitanti) chì hè dinù a cità più populata. Altre cità impurtante sò [[Warwick]] (86.837 abitanti) è [[Cranston]] (80.463 abitanti). <gallery perrow="5"> Image:RISD auditorium.jpg Image:Misquamicut Beach, RI 2010-08-06.JPG Image:Rhode Island State House, Providence RI.jpg </gallery> [[Categoria:Stati di i SUA|Rhode Island]] 92xo5b4afq09eeyhrqw6migdlymclyv Delaware 0 14384 348436 332249 2015-07-03T15:40:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Datamil de map.jpg|thumb|left|200px]] U statu di u '''Delaware''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Incù una una superficia di 6.452 km² hè u sicondu statu più chjucu di i Stati Uniti dopu à [[Rhode Island]]. A so populazione hè di 864.764 abitanti. Cunfina incù u [[Maryland]], a [[Pennsylvania]] è u [[New Jersey]]. A capitale hè [[Dover]] (35.811 abitanti). A cità più populata hè [[Wilmington]] (72.868 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Newark]] (29.992 abitani è [[Pike Creek]] (19.751 abitanti). U Delaware hè statu u primu a firmà a [[Custituzione di li Stati Uniti]] u 7 di dicembre di u 1787. ==Da vede dinò== *[[Dover (Delaware)]] [[Categoria:Stati di i SUA|Delaware]] ge7nvo51irgcac38egr21utuh7gave7 New Jersey 0 14385 339503 333596 2014-09-17T13:28:12Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA NJ.svg|right|thumb|300px|Pusizzione di u Statu]] U statu di u '''New Jersey''' hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una una superficia di 22.608 km² è a so populazione hè di 8.791.894 abitanti. Cunfina à u nordu è à nordu-livente incù u statu di [[New York (Statu)|New York]], à punente incù a [[Pennsylvania]], à meziornu-uvestu incù u [[Delaware]] è infine hè bagnatu à livente da l’[[Uceanu Atlanticu]]. A capitale hè [[Trenton (New Jersey)|Trenton]] (84.913 abitanti). A cità più populata hè [[Newark (New Jersey)|Newark]] (500.973 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Jersey City]] (247.597 abitanti) è [[Paterson]] (146.199 abitanti). {| border="1" |- |[[File:Flag of New Jersey.svg|center|thumb|200px|Bandera di u Statu]]||[[File:Seal_of_New_Jersey.svg|center|thumb|180px|]] |- |} [[Categoria:Stati di i SUA|New Jersey]] q4qn9ponkfcu6lbidbrtdhn9zgyb7qj Hawaii 0 14386 332691 326501 2014-03-23T14:24:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U statu di l’'''Hawaii''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. Hà una una superficia di 28.337 km²è a so populazione hè di 1.283.388 abitanti. U statu hè furmatu da un arcipelagu di 5 isule principali è parechje altre minore à mezu à l’[[Uceano Pacificu]] à 4.000 km da e coste di a [[California]]. L’isule principale sò [[Hawaii (isula)|Hawaii]], [[Maui]], [[Kauai]], [[Molokai]] è [[Lanai]]. Altre isule sò [[Niihau]] è Kahaoolawe. A capitale hè [[Honolulu]] (375.571 abitanti) chì hè dinù a cità più populata. Altre cità impurtante sò [[Hilo]] (40.759 abitanti) è [[Kailua]] (36.513 abitanti). [[Categoria:Stati di i SUA|Hawaii]] 907t2bnzbfdryi46onqw9ks1stokuu7 Minden 0 14388 364446 333461 2019-10-03T11:24:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Minden''' hè una cità in u [[land (Germania)|land]] di [[Nord Renu-Westfalia]]. Hà una superficie di 101 km² è à l'incirca 83.000 abitanti. [[Categoria:Cità di a Germania|Minden]] 8q9gmj041wbcgi5qsu6ez9pnjyvg4a2 Nord Renu-Westfalia 0 14389 274460 2011-09-27T21:19:21Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nordu Renu-Westfalia]] 9ah6q2ys146uz95w6ep2ew4b7wku90u Philadelphia 0 14392 361072 361071 2019-01-02T03:03:33Z 2600:8800:3980:2550:BCA6:1615:D6C7:B933 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Independence hall 1 bs.jpg|thumb]] '''Philadelphia''' (Da u grecu ''philèin'', amà è ''adelphos'', fratellu), cugnomata ''Philly'', hè una cità di u Statu di a [[Pennsylvania]], situatu à u nordu-livente di i [[Stati Uniti]], frà [[New York]], è [[Washington DC]]. Seiesima cità di u Paese, Philadelphia tene circa 1 556 396 abitanti in a cità stessa (Philadelphia City) è circa 5.950.000 abitanti nant'à cità metropulitana (PMSA di Philadelphie–Camden–Wilmington). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 86x1gaki16sct3vd0ggitss0euwgcrv Harrisburg 0 14393 332687 329599 2014-03-23T14:24:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Harrisburg''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di a [[Pennsylvania]]. Tene 49.528 abitanti. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 2qsu2p0x0em9rqbqbad1w5pa1xd4eui Sacramento (California) 0 14394 355189 334211 2016-09-22T09:24:51Z DARIO SEVERI 10718 + files wikitext text/x-wiki [[File:Sacramento County California Incorporated and Unincorporated areas Sacramento Highlighted.svg|thumb|right|200px|Pusizzione di Sacramento in California]] [[File:Sacramento from Riverwalk.jpg|thumb|right|200px|Sacramento]] '''Sacramento''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di a [[California]]. Tene 486.488 abitanti. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] bw6vv7j2m6iri3k4syeqp2abfd3bgfy Montgomery (Alabama) 0 14395 333513 329600 2014-03-23T14:41:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Montgomery''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Alabama]]. Tene 205.764 abitanti. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 41mrpg963uwghaa15r9pfv2q7rl9oi4 Baton Rouge 0 14396 331657 329576 2014-03-23T14:03:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Baton Rouge''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di a [[Louisiana]]. Tene 229.553 abitanti. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] om2zek7f44fbospymy4f84tc4mhxmf7 New Orleans 0 14397 333598 329612 2014-03-23T14:42:48Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''New Orleans''' hè una cità di i [[Stati Uniti]]. Incù 343.829 abitanti hè a cità più grande di a [[Luisiana]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] d01gj9j942p92sornyac0095bm1rn2l Curbina 0 14398 347441 275432 2015-07-02T09:52:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Curbina''' hè un nome chì s'improda à spessu per designà una [[capra]] nera (Santucci & Franceschi 2009). U nome "Curbina" vene da u "[[corbu]]", un acellu neru neru. In 'ssu cuntestu, un sinonimu di ''Curbina'' hè ''[[Murina]]''. ==Referenze== * Santucci, P & Franceschi, P., [http://www.corte.inra.fr/lrde2/images/files/Santucci%20-%20Coloration%20et%20nom%20de%20ch%C3%A8vres.pdf Culorazione è nomi di e capre] (in francese), Cah. Techn. Inra, 2009, 66, pagine 33-40 [[categoria:Mammalia]] 0uhicam3m425cx9wj7exchlpcw32k5o Murina 0 14399 347534 275433 2015-07-02T14:59:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Murina''' hè un nome chì s'improda à spessu per designà una [[capra]] nera (Santucci & Franceschi 2009). U nome "murina" vene da "[[moru]]", chì si riferisce à una persona incù a pelle è u carnatu bruni. In 'ssu cuntestu, un sinonimu di ''Murina'' hè ''[[Curbina]]''. ==Referenze== * Santucci, P & Franceschi, P., [http://www.corte.inra.fr/lrde2/images/files/Santucci%20-%20Coloration%20et%20nom%20de%20ch%C3%A8vres.pdf Culorazione è nomi di e capre] (in francese), Cah. Techn. Inra, 2009, 66, pagine 33-40 [[categoria:Mammalia]] 014ic8rqskg1xegp1u5uis4pgh69lii Lady Gaga 0 14400 348795 343520 2015-07-06T09:41:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:The Monster Ball - Poker Face revamped2-tweak.jpg|thumb|Lady Gaga (2010)]] '''Stefani Joanne Angelina Germanotta''' ('''Lady Gaga''') (* [[28 di marzu]] [[1986]] in [[New York]], [[SUA]]) hè una [[musica|musicante]] [[americana]]. [[Categoria:Musicante|Gaga, Lady]] 0b55xfubnb3qug2xfpirah8y5bnobps Apostulu 0 14401 354045 350569 2016-05-18T13:21:14Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki L'Apostuli sò i dodici discepuli di [[Ghjesù Cristu]] scelti da ellu à l'epoca di a Predicazione. Sò i testimonii di a so [[Resurezione]]. * Sant'Andria, fratellu di San [[Petru]]. * San'Bartolu * San'Ghjacumu, u Maiò * San'Ghjacumu, u Minore * San'Ghjuvanni, fratellu di Ghjacumu u Maiò, nutatu cum'è vangelista è autore di u [[Vangelu]] di u so nome. * Ghjuda Iscariota, quellu chì tradì [[Gesù]]. * San'Ghjuda Taddeu o di Ghjacumu. * San'Matteu, autore di u [[Vangelu]] di u so nome * San'Filippu * San'[[Petru]]. * San'Tumasgiu * San'Simone u Cananeu Di più, ci hè San'Mattia chì vene à u postu di Ghjuda Iscariota è San'Paulu, dettu l'Apostulu di i [[Gentili]]. [[San]] Paulu hé dettu anch'ellu "Apostulu di [[Ghjesù Cristu]]" benche un'a micca cunosciutu u [[Figliu]] di Diu. [[categoria:Riligioni]] qlvf8n9alabkbjojh9d3gy7q68nkucf Pittsburgh 0 14402 333933 329581 2014-03-23T14:49:35Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Downtown Pittsburgh 1.jpg|thumb|400px|u centru di Pittsburgh.]] '''Pittsburgh''' hè una cità di i [[Stati Uniti]]. Tene 312.819 abitanti (circa 2.500.000 incù a cità metrupolitana). == Geografia == A zona oraria di Pittsburgh hè cinque ore à l'uvestu di u meridianu di Greenwich. A cità si trova in [[Pennsylvania]], (cuntea d'Allegheny) à a confluenza di i fiumi Allegheny è Monongahela induve si forma u fiume [[Ohio (fiume)|Ohio]]. == Storia == A cità hè nata à u principiu di u seculu XVIII induve ci era un forte francese chjamatu Fort Duquesne. In 1758 l'inglesi ani distruttu Fort Duquesne è custruitu un altru forte più grande chjamatu Fort Pitt, in unore di u prima ministru [[William Pitt u vechju]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] dvlksptto0hsyj9an1y8w4jqs4svv0e Ghjuvan Petru Arrio 0 14403 281330 281329 2011-11-18T17:14:47Z 90.28.190.237 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|300 px|right|Ghjuvan Petru Arrio]] '''Ghjuvan Petru Arrio''' hè un scrittori in lingua corsa. Hà publicatu in particulari a nuvella "A sìbbula" annantu à a rivistabloggu [[Tarrori è Fantasia]]. ==Opari== * ''Cosu nostru'', rumanzu publicatu in a cullizzione « Nera » di l'Edizione Albiana * [[A Sibbula (Ghjuvan Petru Arrio)]] {{c}} aizj9orypxadcyoobmccukimg55elaq Seattle 0 14405 361531 334363 2019-01-16T00:18:10Z 2600:8800:3980:2550:8490:DF06:A45D:5056 wikitext text/x-wiki [[File:SpaceNeedleQAClose.jpg|thumb|U ''Space Needle'' à Seattle]] '''Seattle''' hè una cità di i [[Stati Uniti]]. Tene 602.222 abitanti. ==Geografia== A zona oraria di Seattle hè nove ore à l'uvestu di u meridianu di Greenwich. A cità si trova in u Statu di [[Washington (Statu)|Washington]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] cpj0ilcp9htfmhk63g5kg17u3971gx5 Amaury Vassili 0 14410 351221 351220 2015-07-16T11:45:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Amaury Vassili''' (natu 8 di [[ghjugnu]] 1989 in [[Rouen]]) hè un [[musica|musicante]] è [[cantu|cantadore]] [[Francia|francese]]. == Discografìa == === Albumi === * Vincero (2009) * Canterò (2010) * Una parte di me (2012) * Amaury Vassili chante Mike Brant (2014) === Singuli === * Lucente Stella (2009) * Mi Fa Morire Cantando (2009) * Endless Love (feat. Katherine Jenkins) (2010) * Sognu (2011) == Ligami == * [http://www.amauryvassili.com/ Situ officiale] [[Categoria:Musicante]] gju0ehcgrzl7f08kgfdl14rzqb2218u Bălți 0 14412 331777 326020 2014-03-23T14:06:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Bălți | statu=[[Moldavia]] | rigioni= | dipartimentu= | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=3100 | merri= | intercomm= | longitudina= 47°45′42″N | latitudina= 27°55′44″E | alt=102 | superficia= 7.801 | pop=149.100 | dinsità=1.911 }} [[File:Национальный театр Василе Александри.jpg|250px|right|thumb|Teatro nationale "Vasile Alecsandri]] '''Bălți''' hè una [[cità]] di [[Moldavia]], cù 149.100 abitanti in u 2011. [[Categoria:Moldavia]] mfkeuf5q8lu8ik4qaaatyz5njiqya9n Categoria:Moldavia 14 14413 335649 326023 2014-03-23T18:12:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Bălţi 0 14414 277033 2011-10-15T09:40:40Z Sandhu 3411 Reindirizzamentu à [[Bălți]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bălți]] oirk0tbuqbe5z97o9iof5d4ov6myq0d Atlanta 0 14417 361060 337181 2019-01-02T03:01:15Z 2600:8800:3980:2550:BCA6:1615:D6C7:B933 wikitext text/x-wiki [[Image:View of the Biltmore from the Palomar, Midtown Atlanta GA.jpg|thumb]] '''Atlanta''' hè a capitale è a cità più grande di a [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]] in i [[Stati Uniti d'America]]. Tene 519.145 abitanti. ==Ecunumia== Hè cunnisciuta per esse a sede di a [[Coca-Cola]] è di a [[CNN]]. ==Trasporti== L'aeroportu di a cità, u ''Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport'', hè statu in u 2005, u 2006 è in u 2011 u più chì hà avutu trafficu in u mondu pè numaru di passaghjeri. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] mvdg5qk4n3dq8s0ka63a7y07kkc164t Olympia (Washington) 0 14422 333673 329614 2014-03-23T14:44:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Olympia]] hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u Statu di [[Washington (Statu)|Washington]]. A cità tene 42.514 abitanti, è a so area metrupolitana cumprende 99.925 abitanti. == Geografia == Olympia hè dinù a capitale di a [[Cuntea di Thurston (Washington)|Cuntea di Thurston]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] hlhb3xwk12jkzoc84ns041psqk788pb Olympia 0 14423 278693 2011-10-21T08:10:33Z Franjklogos 2883 hà mossu [[Olympia]] à [[Olympia (Washington)]]: ci sò altre Olympia. wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Olympia (Washington)]] stvidt6cwoqpa74f467pq3opdk5ns8y Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l’Ultimi Ghjorni 0 14426 358327 354058 2018-01-16T20:42:15Z Irdnael 9712 wikitext text/x-wiki [[File:Slc mormon tempel.jpg|300px|right]] A '''Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l’Ultimi Ghjorni''' non'è una [[chjesa]] [[riligione cristiana|cristiana]]. E so credenze uscienu di un <nowiki>''Libru di Mormone''</nowiki> . [[Categoria:Cristianisimu]] [[categoria:Riligioni]] i58uuh8l81fjbzkg5d05wsf4t8en5le Boston 0 14428 331726 329582 2014-03-23T14:05:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:USA 09562 Boston Luca Galuzzi 2007.jpg|thumb|right|250px|<center>Boston</center>]] Boston hè una cità di i [[Stati Uniti|Stati Uniti d'America]] capitale di u statu di u [[Massachusetts]]. Tene una populazione di 645.169 abitanti (2009). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] bqfsbi8mtyty3peys732tc7wj78k635 Quebec 0 14429 358013 355930 2017-11-10T23:46:35Z 132.204.105.202 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Carte du Québec au sein du Canada.svg|thumb|Quebec - Canadà]] U '''Quebec''' hè una pruvincia di u [[Canadà]], hà una superficia di 1.542.056 km² è tene una populazzione di 7.903.001 abitanti (2011). A capitale hè [[Quebec (cità)|Quebec]] è a cità più grande hè [[Montréal]]. In u Quebec, a lingua più parlata hè u [[Lingua francese|francese]]. U primu ministru hè [[Philippe Couillard]] (PLQ). [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] tdb0h7a93p2yf1j988id4onq0a0kif6 Categoria:Pruvincia di u Canadà 14 14430 364851 279188 2019-11-08T04:09:32Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Canadà]] ieg2r8rol33h94u610og1e1apc8util British Columbia 0 14432 355717 331745 2016-11-04T08:27:59Z DARIO SEVERI 10718 Added map wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:British Columbia in Canada.svg|thumb|British Columbia - Canadà]] A '''British Columbia''' hè una pruvincia federale di u [[Canadà]]. Hà una superficia di 944.735 km² è tene una populazzione di 4.220.000 abitanti. A capitale hè [[Victoria (British Columbia)|Victoria]] (74.100 abitanti); a cità più populata hè [[Vancouver]] (545.671 abitanti). [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] pchjyuqkqyubktecrkzgpcn64vvauoq Victoria (British Columbia) 0 14437 364853 364852 2019-11-08T04:10:16Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:2009-0605-Victoria-Harbor-PAN.JPG|thumb|Victoria]] '''Victoria''' hè una cità di u [[Canadà]], capitale di a pruvincia di a [[British Columbia]]. A cità tene 74.100 abitanti. [[Categoria:Cità di u Canadà]] kr8g768qbx982xch28laes3972kzmqd Albertu II di i Belgichi 0 14439 359499 351145 2018-06-06T23:28:45Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Albertu II''' (natu u 6 di [[ghjugnu]] di u 1934 in [[Belgica]], Castellu di u Stuyvenberg) hè u [[rè]] di i belgichi dapoi u 9 d'[[agostu]] di u 1993. [[File:Albert II.jpg|thumb|Albertu II rè di i belgichi]] [[Categoria:Munarchia]] [[Categoria:Belgica]] 1eviw2dvf5rawhoox7b7eudke5aqnd4 Barcelona 0 14440 364170 350475 2019-10-03T11:19:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Barcelona collage.JPG|thumb|Barcelona]] '''Barcelona''' ("''Barcelona''" pronunciatu ''Barsalona'' in [[Lingua catalana|catalanu]] è pronunciatu ''Barselona'' in [[lingua spagnola|spagnolu]]) hè una cità di u Regnu di [[Spagna]] capitale di a [[Catalogna]]. Hè dinù a seconda cità di a Spagna per populazione, incù 1.615.908 abitanti, circa 3.161.852 abitanti s'è si conta dinù tutta l'area metropulitana. ==Da vede dinò== *[[Unió Esportiva Poble Sec]] *[[Malgrat de Mar]] [[Categoria:Spagna]] 537dgaohju6ocybangk8hxkhqtie7q1 Paltoga 0 14441 333787 326035 2014-03-23T14:46:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Paltoga 125.jpg|thumb|right|250px|Paltoga]] '''Paltoga''' hè una cumuna di a [[Russia]] orientale. [[Categoria:Russia]] am6qmva5he671wkhcemwdjhhrybitkm Lacuna Coil 0 14442 360317 332969 2018-10-18T10:49:53Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Lacuna Coil Live.JPG|thumb|right|250px|Lacuna Coil]] '''Lacuna Coil''' hè un gruppu di rock [[Italia|talianu]] criatu in u 1994. U gruppu hè cumpostu di: * [[Cristina Scabbia]] * Andrea Ferro * Cristiano Migliore * Marco Biazzi * Marco Coti Zelati * Cristiano Mozzati == Discografia == * [[In a Reverie]] (1999) * [[Unleashed Memories]] (2001) * [[Comalies]] (2002) * [[Karmacode]] (2006) * [[Shallow Life]] (2009) * [[Dark Adrenaline]] (2012) * [[Broken Crown Halo]] (2014) == Ligami == * http://www.lacunacoil.it/ [[Categoria:Gruppu di rock]] btfnvfp0h9f96i4nvrdq7v20e6yrqxb Russia 0 14443 364846 358195 2019-11-08T04:05:57Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Fidirazione di Russia |nomeUfficiale = Российская Федерация |linkBandiera = Flag_of_Russia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Russian_Federation_(orthographic_projection)_-_Crimea_disputed.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = Rùssiu |capitale = [[Moscù]] |capitaleAbitanti = 11.979.200 |capitaleAbitantiAnno = 2013 |governo = Repùblica Fidirale |presidente = [[Vladimir Poutine]] |primoMinistro = [[Dmitri Medvedev]] |elenco capi di stato = [[Presidentu]] |elenco capi di governo = [[Presidentu di u Guvernu]] |indipendenza = [[1991]] |ingressoONU = [[1945]] |ingressoUE = |superficieTotale = 17.098.242 |superficieOrdine = 1 |superficieAcqua = 0,5 |popolazioneTotale = 143.666.931 |popolazioneAnno = 2014 |popolazioneOrdine = 9 |popolazioneDensita = 8,4 |continente = [[Asia]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +3, +4, +6, +7, +8, +9, +10, +11, è +12 |valuta = [[Rublu]] |PIL= 2.486.000 |PILValuta= $ |PILAnno= 2012 |PILOrdine= 6 |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,788 (altu) |HDIAnno= 2012 |HDIOrdine= 66 |energia = |tld = [[.ru]], [[.рф]] |telefono = +7 |targa = RU |inno = [[Innu Naziunale di a Russia]] |festa = |note = }} A '''Russia''' hè unu statu di l'[[Europa]]. A capitale hè [[Moscù]]. ==Da vede dinò== *[[Oimiachoni]] *[[Lusine Gevorkyan]] *[[Dina Garipova]] *[[Paltoga]] *[[Alla Pugacheva]] *[[CP Kuban Krasnodar]] *[[Aleksandr Isaevič Solženicyn]] *[[Fright Night]] *[[Rostov sopra-u-Donu]] *[[Aleksandr Sergeevič Puškin]] *[[Valery Leontiev]] [[Categoria:Russia| ]] hf7lnyoeg1tzoruszwhqamz0smmdy7k FIAT 0 14444 359850 354067 2018-07-23T07:02:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Fiat 3,5hp 1899.jpg|thumb|right|Fiat 3 ½ CV (1899)]] A '''FIAT''' (accronimu per ''Fabbrica italiana automobili Torino'') hè un'impresa taliana chì fubbe fundata à [[Torinu]] in u 1899, da [[Giovanni Agnelli (senior)| Giovanni Agnelli]]. [[category:Trasportu]] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Piemonte]] 5xwermvm5h88pu3d7dk8hbxbsaszhvx Giovanni Agnelli (senior) 0 14445 326042 307649 2013-03-09T03:08:55Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 24 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q315610]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Giovanni Agnelli''' hè statu un industriale è omu d'affari [[Italia|talianu]] natu in [[Villar Perosa]] ([[Piemonte]]) u 13 agostu 1866 è mortu in Torinu u 16 dicembre 1945. In u 1899 hà fundatu a [[FIAT]] è hè statu u so presidente finu à so morte. 3d68lv26ko06vwrqnceikakonjtl4hk Valparaíso 0 14446 356650 334957 2017-03-09T04:37:01Z 181.73.21.126 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Valparaíso''' hè una cità di u [[Cile]]. Tene 271.242 abitanti ([[2002]]). [[File:Escudo_de_Valparaíso_(Chile).svg|thumb|right|300px|none|Valparaíso.]] * [http://www.municipalidaddevalparaiso.cl Valparaíso] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Cile]] [[Categoria:Pruvincie cilene]] jg6nhaeg17pfijl4yaq9nmr3doazjvs Cile 0 14447 350499 350480 2015-07-09T08:54:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:San Pedro de Atacama (street view).jpg|left|thumb|Atacama]] [[File:Flag of Chile.svg|thumb|Bandera di l'Cile]] [[File:Chile (orthographic projection).svg|thumb|Cile]] U '''Cile''' hè un statu di l'[[America meridiunale|America suttana]]. A capitale hè [[Santiago di u Cile|Santiago]]. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinò== *[[Valparaíso]] *[[Spagnolu cilenu]] *[[Talcahuano]] *[[San Pedro de la Paz]] *[[Jorge Pedreros]] *[[Francisco Coloane]] *[[Armada de Chile]] *[[Catedral de la Santísima Concepción]] *[[Biobío]] *[[Pichilemu]] *[[Vitacura]] *[[Andalién]] *[[Chillán]] *[[Antofagasta]] *[[Pruvincia di Concepción]] *[[Sophora cassioides]] [[Categoria:Cile| ]] k52vx5b7fhb7idl5us7k87rtwt4xsl9 Iva Zanicchi 0 14449 348717 332851 2015-07-06T09:01:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Iva Zanicchi''' ([[Ligonchio]], 18.01.1940) hè una [[cantante]] [[Italia|taliana]]. == Discografìa == *1965 ''Iva Zanicchi'' *1967 ''Fra noi'' *1968 ''Unchained Melody'' *1970 ''Iva senza tempo'' *1970 ''Caro Theodorakis... Iva'' *1971 ''Caro Aznavour'' *1971 ''Shalom'' *1972 ''Fantasia'' *1972 ''Dall'amore in poi'' *1973 ''Le giornate dell'amore'' *1974 ''Io ti propongo'' *1974 ''¿Chao Iva còmo estas? (Spanish)'' *1975 ''Io sarò la tua idea'' *1976 ''Confessioni'' *1976 ''The Golden Orpheus '76 (live in Bulgaria)'' *1977 ''Cara Napoli'' *1978 ''Con la voglia di te'' *1978 ''Playboy'' *1980 ''D'Iva'' *1980 ''D'Iva'' (Spanish Version)'' *1981 ''Iva Zanicchi'' *1981 ''Nostalgias (Spanish)'' *1982 ''Yo, por amarte (Spanish)'' *1984 ''Quando arriverà'' *1984 ''Iva 85'' *1987 ''Care colleghe'' *1988 ''Nefertari'' *1991 ''Come mi vorrei'' *2003 ''Fossi un tango'' *2009 ''Colori d'amore'' *2013 ''In cerca di te'' == [[Festival di Sanremo]] == *1965 ''I tuoi anni più belli'' *1966 ''La notte dell'addio'' *1967 ''Non pensare a me'' *1968 ''Per vivere'' *1969 ''Zingara'' *1970 ''L'arca di Noè'' *1974 ''Ciao cara come stai?'' *1984 ''Chi (mi darà)'' *2003 ''Fossi un tango'' *2009 ''Ti voglio senza amore'' == Ligami == * [http://www.ivazanicchi.it/ Situ officiale] [[Categoria:Musicante|Zanicchi, Iva]] [[Categoria:Italia]] e21vfe89hoc9k1mocus4z2dwbackfhp Valencia 0 14450 364250 348741 2019-10-03T11:20:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Valencia''' (''València'' in [[lingua catalana|lingua valenciana]] è ''Valencia'' in [[lingua spagnola]]) hè una cità di u Regnu di [[Spagna]] capitale di a [[Comunità Valenciana]]. Hè a terza cità di a Spagna per populazione, incù 810.064 abitanti, circa 1.832.274 abitanti s'ellu si conta dinù l'area metropulitana. == Monumenti più impurtanti == [[File:Llonja2.jpg|200px|right|thumb|La ''Lonja de la Seda'']] * ''Torres de Serrans'' * ''Catedral ëd Santa Maria'' * ''Lonja de la Seda'' ==Da vede dinò== *[[Joan Fuster]] [[Categoria:Spagna]] j9cuanl6a3k34cjuivsyntu99tzbnzi Santiago di u Cile 0 14452 348237 348236 2015-07-03T13:40:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Plazadearmas.jpg|thumb|350px]] '''Santiago di u Cile''' (in [[lingua spagnola]] ''Santiago de Chile'') hè a capitale di u [[Cile]]. Si trova à un altitudina di 520 m. slm., hà una superficia di 641,4 km² è tene 5.428.590 abitanti. == Storia == Santiago fubbe fundata da Pedro de Valdivia u 12 [[fevraghju]] 1541 incù u nome di ''Santiago del Nuevo Extremo'' in unore di San Ghjacomu. ==Da vede dinò== *[[Club Universidad de Chile]] *[[Club Social y Deportivo Colo-Colo]] *[[Club Deportivo Universidad Católica]] == Ligami == * [http://commons.wikimedia.org/wiki/Santiago_de_Chile commons] [[Categoria:Cile]] hpokckmpcznvm849wz2im7ynhbnxus3 Indianapolis 0 14454 332769 329578 2014-03-23T14:26:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:White River Indianapolis.jpg|alt=|thumb|right|U [[White River]] è u centru d'Indianapolis.]] '''Indianapolis''' hè una cità di i [[Stati Uniti]] d'América capitale è cità più grande di u Statu di l'[[Indiana]]. Tene una populazione di 791.926 abitanti (2010) è a cità metropulitana tene una populazione di circa 2 milioni d'abitanti. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] nzov2meh3nid4ammwchkwzo3pefa6ei The Lion King 0 14455 337432 334632 2014-09-06T12:08:03Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Lion King''''' (in corsu: ''U [[rè]] [[lionu]]''; titulu francese: ''Le Roi lion'') hè un filmu musicale americanu d'animazione è drama di l'annu [[1994]], realizatu da [[Roger Allers]] è [[Rob Minkoff]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Matthew Broderick]], [[James Earl Jones]], [[Jeremy Irons]], [[Jonathan Taylor Thomas]], [[Moira Kelly]], [[Nathan Lane]], [[Ernie Sabella]], [[Rowan Atkinson]], [[Robert Guillaume]], [[Madge Sinclair]], [[Whoopi Goldberg]], [[Cheech Marin]], è [[Jim Cummings]]. Hè a prima parte di a trilugia di ''The Lion King''. A segonda parte hè ''[[The Lion King II: Simba's Pride]]''. A terza parte hè ''[[The Lion King 1½]]''. [[Categoria:Filmu di l'annu 1994]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 8q1bsntk0wrinub6ht65y2cwii3qnf5 Categoria:Filmu di l'annu 1994 14 14456 337434 337429 2014-09-06T12:09:22Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1990|1994]] 2f5fmqnrrz3jyglqru2y2t6x5c7vq8u Detroit 0 14457 332259 329595 2014-03-23T14:15:45Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Detroit''' hè una cità di i [[Stati Uniti]] d'América è cità più grande di u Statu di u [[Michigan]]. Tene una populazione di 713.777 abitanti (2010). Detroit hè a sede di e principale imprese automobilistiche di i Stati Uniti. == Demugrafia == À causa di a crisa di l'industria di l'[[automobile]], Detroit hà persu 'ss'ultimi anni più di a mità di a so populazione. {| class="toccolours" border=2" cellpadding="5" style="float: center; margin: 0 0 1em 1em; width: 35%; border-collapse: border; font-size: 95%; clear: right" |- align="center" bgcolor="#c7d7e8" color="#FFFFFF" |colspan=10| <span style="color:#1c5590; font-size:1.125em">'''Storia demugrafica di Detroit'''</span> |- align="center" bgcolor="#c7d7e8" color="#FFFFFF" |<span style="color:#0a0909; font-size:1em">'''Anno'''</span> ||'''1820'''||'''1860'''||'''1900'''||'''1920'''||'''1940'''||'''1950'''||'''1960'''||'''1980'''||'''2000'''||'''2010''' |- align="center" bgcolor="#c7d7e8" color="#FFFFFF" |'''Popolazione'''||1.422||45.619||285.704||993.678||1.623.452||1.849.568||1.670.144||1.203.368||951.270||713.777 |} [[Categoria:Stati Uniti d'America]] i4yu2skrece7az90pik75d9qv0yuf62 Quebec (cità) 0 14460 364850 340584 2019-11-08T04:09:09Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Quebec''' (in [[lingua francese]] ''Ville de Québec'', in [[lingua inglese]] ''Quebec City'') hè una cità di u [[Canadà]]. Tene 532.329 abitanti è a cità metropulitana tene circa 717.600 abitanti. Quebec hè a capitale di a pruvincia federale du u [[Quebec]] è a lingua ufficiale hè u francese. == Geografia == A cità si trova annantu à u fiume [[San Lurenzu (fiume)|San Lurenzu]]. == Storia == Quebec hè u più vechju insediamentu auropeanu in u Canadà. Hè stata fundata in u 1608 da l'esploratore francese [[Samuel de Champlain]]. [[Categoria:Cità di u Canadà]] 512nvi0wtngo0psyo6g5d7spvo10th2 Bismarck (North Dakota) 0 14462 331704 329577 2014-03-23T14:04:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Bismarck''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[North Dakota]]. Tene 61.272 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 7ywnqa3ujzg5eqt1rdqes735gip39kw Samuel de Champlain 0 14471 326057 319746 2013-03-09T03:11:47Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 44 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q68529]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Samuel de Champlain by Ronjat.jpg|thumb|right|Ritrattu di Samuel de Champlain di E. Ronjat.]] '''Samuel de Champlain''' (Hiers-Brouage, 1567 – Québec, 1635) hè statu un esploradore [[Francia|francese]]. In u 1608 hà fundatu a cità di [[Quebec (cità)|Québec]]. In u 1611 hà fundatu dinù a cità di [[Montréal]] nant'à culonia francese di u [[Canadà]]. pvx8coejfltb0qo74fvyatjkahmuzce Donato Bramante 0 14472 359276 359106 2018-05-14T15:50:27Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Donato Bramante.jpg|thumb|200px|Bramante.]] '''Donato (Donnino) di Angelo di Pascuccio''' cugnomatu u '''Bramante''' ([[Fermignano]], 1444 – [[Roma]], 1514<ref>[http://www.oxfordartonline.com/groveart/view/10.1093/gao/9781884446054.001.0001/oao-9781884446054-e-7000010847 oxfordartonline.com]</ref>) hè statu un [[ingegneria|ingegnere]], [[architettu]] è [[pittore]] [[Italia|talianu]] di a [[Rinascimentu|Rinascenza]]. [[Categoria:Architettu]] [[categoria:Talianu]] cjk16zufuw525rsutjjmmiuf9tsdj5j Neckar 0 14474 356683 356678 2017-03-13T19:49:28Z DARIO SEVERI 10718 + file wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Neckar near Heidelberg.jpg|thumb|250px|Neckar vicinu Heidelberg]] U '''Neckar''' hè un fiume [[Germania|tedescu]]: hè longu 367 km è nasce vicinu à [[Villingen-Schwenningen]] in u [[Baden-Württemberg]]. Traversa e cità di [[Rottweil]], [[Tubinga]], [[Nürtingen]], [[Esslingen]], [[Stuccarda]], [[Heilbronn]] è [[Heidelberg]] è si lampa in u [[Renu]], vicinu à [[Mannheim]]. U so bacinu idrograficu hè di 14.000 km<sup>2</sup>. [[Categoria:Germania]] [[Categoria:Fiumi d'Europa]] 0yuezwno4grcnwq78izr2gw28fey6bw Baden-Württemberg 0 14475 354841 354840 2016-08-24T04:00:06Z DARIO SEVERI 10718 /* Cità più impurtante */ Update from Wiki (de) wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Grosses Landeswappen Baden-Wuerttemberg.svg|right|180px]] U '''Baden-Württemberg''' hè unu di i 16 stati federali (''Bundesländer'') di a [[Germania]].<br /> Tene 10.879.618 abitanti ([[2015]]) è hà una superficia di 35.751,65 km².<br /> A so capitale hè [[Stuccarda]]. == Geografìa == [[File:Germany Laender Baden-Wuerttemberg.png|right|180px]] U Baden-Württemberg cunfina à u nordu incù l'[[Assia]], à punente incù a [[Renania-Palatinatu]] è a [[Francia]], à meziornu incù a [[Sguizzera]] è à livente incù a [[Baviera]].<br /> == Cità più impurtante == {| {{prettytable}} !Cità !align="right" |Abitanti (2014) |- |'''[[Stuccarda]]''' | align="right" |612.441 |- |[[Karlsruhe]] | align="right" |300.051 |- |[[Mannheim]] | align="right" |299.844 |- |[[Friburgu in Breisgau]] | align="right" |222.203 |- |[[Heidelberg]] | align="right" |154.715 |- |[[Ulm]] | align="right" |120.714 |- |[[Heilbronn]] | align="right" |119.841 |- |[[Pforzheim]] | align="right" |119.291 |- |[[Reutlingen]] | align="right" |112.452 |} [[Categoria:Germania]] g40ptpqzh34an7mf4wvgyt2blxg8jtv A Sibbula (Ghjuvan Petru Arrio) 0 14476 350875 347383 2015-07-09T14:46:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ''A Sìbbula'' hè una [[nuvella]] in [[lingua corsa]] [[littiratura|scritta]] da [[Ghjuvan Petru Arrio]]. Hè stata publicata in [[2010]] annantu à u [[situ]] [[web]] di [[Tarrori è Fantasia]]. ==Rifarenzi== * [http://tarrorifantasia.blogspot.com/2010/12/sibbula.html A sibbula, una nuvella di Ghjuvan Petru Arrio] ==Da veda dinò== * [[Tarrori è Fantasia]] * [[Ghjuvan Petru Arrio]] [[Categoria:Litteratura corsa]] dg83jc7rwo92v27bd88b9zc78flggsl Göteborg 0 14477 360085 351738 2018-09-06T10:13:26Z Eurohunter 3864 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Göteborg spårvagn.jpg|thumb|<center>Un tram in Göteborg</center>]] '''Göteborg''' (in [[Lingua svedese]] ''iotebòri''; ''Gothenburg'' in [[Lingua inglese]]; ''Gothembourg'' in [[Lingua francese]]; ''Gotemburgo'' in [[Lingua spagnola]] è [[Lingua purtughesa]]; ''Gotenburg'' in [[Lingua tedesca]] è [[lingua olandese]]) hè a siconda cità più grande di a [[Svezia]], incù 495&nbsp;849 abitanti in 2000 (l'area metrupulitana tene circa 817&nbsp;000 abitanti), chì si trova nant'a costa di punente di a Svezia, faccia à u [[Mare di u Nordu]]. A cità hè stata fundata da [[Gustavu II Adolf]]. Göteborg hè a capitale di a rigione di [[Västra Götaland]]. [[Categoria:Svezia]] hvgpbpmjkzv3qhwmtt2fcgs5d9li40o Mare di u Nordu 0 14484 281477 281476 2011-11-21T17:44:03Z 86.194.230.211 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} U '''Mare di u Nordu''' hè un mare chì face parte di l'[[Uceanu Atlanticu]]. Hè longu 970 km è largu 560 km, incù una superficia di 570.000 km². A so prufundezza media hè 100 metri, u massimu essendu di 700 m. E cunfine di u Mare di u Nordu sò, à meziornu u [[Canale di a Manica]] è à u nordu u [[Mare di Nurvegia]]. itda60cao27ins032ha1z53wpx6rg1w Mare di Nurvegia 0 14489 281817 281683 2011-11-25T15:03:47Z 93.151.3.242 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Norwegian Sea map.png|300px|thumb|Carta geugrafica di u Mare di Nurvegia]] U '''Mare di Nurvegia''' (in [[Lingua nurvegese|lingua nurvegese]]: ''Norskehavet'') hè un mare chì face parte di l'[[Uceanu Atlanticu]]. Tene una superficia di 1.383.000 km². A so prufundezza media hè di 2.000 metri, u massimu essendu di 3.970 metri. E cunfine di u Mare di [[Nurvegia]] sò, à meziornu u [[Mare di u Nordu]], à u punente l’[[Islanda]], a livente e coste nurvegiane è à u nordu l’[[Isula Spizbergen]], a più grande di u gruppu di e [[Svalbard]]. qy2ttwqma2idi476xsi1gq2rsudj9b1 Juneau 0 14494 332918 327454 2014-03-23T14:28:58Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Ehedaya juneau birdeye.jpg|180px|right|thumb|panurama di Juneau]] '''Juneau''' a hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], capitale di l’[[Alaska]]. tene una populazione di 30.737 abitanti ([[2006]]). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 2xahk2vdd9la5zv77tnqk1vvhu0wegu Denver 0 14495 332256 327453 2014-03-23T14:15:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Republic Plaza Denver.jpg|thumb|right|[[Republic Plaza (Denver)|Republic Plaza]], u più altu bastimentu di Denver (e di u Colorado)]] '''Denver''' hè una cità di i [[Stati Uniti]] capitale di u [[Colorado]]. Tene 600.158 abitanti (2010). A so altitudine sopra à u nivellu di u mare hè esattamente 1609 m (un migliu). Hè per via di quessa chì hè cugnomata ''Mile High City'' (a cità alta un migliu). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] dt8792bqlb5qksph0vuahju6ipy66uk Teletubbies 0 14496 358698 358697 2018-02-18T00:35:06Z 2602:306:83A9:3D00:BD31:7A1E:5411:FCD4 /* Liami esterni */ wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Teletubbies''''' (tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Les Télétubbies'', in [[lingua corsa|corsu]]: ''I Teletubbies'') hè una serìa di televisione [[Regnu Unitu|britannica]] creata in l'annu [[1997]] da [[Anne Wood]]. I parsunaghji principali sò Tinky Winky, Dipsy, Laa-Laa, è Po. == Attori == * [[Dave Thompson]] è [[Simon Shelton]] comu Tinky Winky * [[John Simmit]] comu Dipsy * [[Nikky Smedley]] comu Laa-Laa * [[Pui Fan Lee]] comu Po == Liami esterni == * [https://www.facebook.com/teletubbies/ U pagina ufficiali di Facebook] * [https://twitter.com/teletubbieshq/ U pagina ufficiali di Twitter] * [https://web.archive.org/web/20061004150928/http://www.bbc.co.uk/cbeebies/teletubbies/ U situ di CBeebies] * [https://www.nickjr.com/teletubbies/ U situ di NickJr.com] * [https://www.nickpress.com/series/teletubbies/ U situ di Nickelodeon Press] * [https://www.allmovie.com/movie/v161778/ U situ di Allmovie] * [https://www.tv.com/shows/teletubbies/ U situ di TV.com] * [https://www.imdb.com/title/tt0142055/ U situ di IMDb] [[Categoria:Televisione]] rney4d3y4co8odmwa13vakao8mip6sc Colorado Springs 0 14499 282042 281995 2011-11-30T17:08:17Z 90.28.189.83 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Colorado Springs 03.jpg|thumb|right|200px|U centru di Colorado Springs]] '''Colorado Sprigs''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America]] è siconda cità più grande di u [[Colorado]]. Tene una populazione di 370.000 abitanti ([[2010]]). == Geografia== A so altitudina hè di 1840 metri. == Amministrazione == U merre hè Lionel Rivera (2010). 6e8oaptkeds7ilmka7ycl96k3ilea96 Achal Prabhala 0 14500 347652 331290 2015-07-02T17:06:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Wikimania 2009 GOLDBERGN-9941.jpg|thumb|250px|Achal Prabhala durante a Wikimania 2009]] '''Achal Prabhala''' hè unu [[littiratura|scrivanu]], [[pulitica|attivista]] è investigatore [[India|indianu]]. Vive attualmente in [[Bangalore]], [[Karnataka]]. Hè cunnisciutu soprattuttu grazia à u so travagliu sopra i diritti di pruprietà intellettuale rilativi à a [[medicina]] è à a cunniscenza. Di più hè un membru di u cunsigliu d'amministrazione di u Centru pè [[Internet]] è a Sucietà (in [[Lingua inglese|inglese]]: Centre for Internet and Society) è ancu di U Scagnu di Cunsigliu di a [[Fundazione Wikimedia]]. [[Categoria:Scrittori indiani]] kbwcbmq5niveroqlvhqdlb6xiea4wyq Tuvone di u Visu 0 14502 361640 334828 2019-02-05T15:48:18Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} U '''Tuvone di u Visu''' (''Buco del Viso'' o ''Buco delle Taversette'' in [[lingua taliana]], ''Përtus dël Viso'' in [[lingua piemontese]] è ''Pertuis du Viso'' in [[lingua francese]]) hè unu tunnellu chì liga l'[[Italia]] incù a [[Francia]] piazzendu in comunicazione i territori communali di [[Crissolu]] (Crisseul) è [[Ristolas]] in Francia. Si trova à un altitudine di 2828 metri, oghje hè longu 75 metri è dipoi u 1480 hè statu u prima tunnellu [[Alpi|alpinu]] di a [[Storia]]. [[Categoria:ingegneria]] 1r36snrrm6djaa8ujx8iebbwujp3g7a Montevideo 0 14504 358025 352491 2017-11-18T20:12:17Z CommonsDelinker 173 Replacing Montevideo_Department_Coa.png with [[File:Coat_of_arms_of_Montevideo_Department.png]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]:). wikitext text/x-wiki [[File:Montevideo Panorama.jpg|550px|center]] <br /> [[File:Coat of arms of Montevideo Department.png|right|140px]] '''Montevideo''' hè a capitale di l'[[Uruguai]]. Tene circa 1.350.000 abitanti. == Cità gemelle == Montevideo hè gemellata incù: * [[File:Flag of Spain.svg|20px]] [[Barcelona]], [[Spagna]] * [[File:Flag of Colombia.svg|20px]] [[Bogotà]], [[Colombia]] * [[File:Flag of Argentina.svg|border|20px]] [[Buenos Aires]], [[Argentina]] * [[File:Flag of Spain.svg|20px]] [[Cádiz]], [[Spagna]] * [[File:Flag of Brazil.svg|20px]] [[Curitiba]], [[Brasile]] * [[File:Flag of Argentina.svg|border|20px]] [[La Plata]], [[Argentina]] * [[File:Flag of Spain.svg|20px]] [[Madridi]], [[Spagna]] * [[File:Flag of the United States.svg|20px]] [[Miami]], [[Stati Uniti d'America]] * [[File:Flag of the United States.svg|20px]] [[Montevideo ( Minnesota)|Montevideo]], [[Stati Uniti d'America]] * [[File:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] [[Qingdao]], [[Cina]] * [[File:Flag of Canada.svg|border|20px]] [[Quebec (cità)|Quebec]], [[Canadà]] * [[File:Flag of Argentina.svg|border|20px]] [[Rosario]], [[Argentina]] * [[File:Flag of Russia.svg|border|.svg|20px]] [[San Pietruburgu]], [[Russia]] ==Da vede dinò== *[[Eduardo Galeano]] == Ligami esterni == * [http://www.montevideo.gub.uy/ Situ istituzionale] [[Categoria:Uruguay]] prca1dyvg6rwixlr8p5uzxtlkstd6ar Miami 0 14505 326066 319833 2013-03-09T03:13:25Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 106 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q8652]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Miami''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America]] in u Statu di a [[Florida]]. Tene 404.048 abitanti (5.400.000 a cità metropulitana). hw47vlgatd9h8z3oexfpcrubfqd7wlq Vitacura 0 14506 335037 326067 2014-03-23T15:11:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Vitacura''' hé una cità di u [[Cile]], incù 81.499 abitanti ([[2002]]). == Ligami == * [http://www.vitacura.cl Vitacura] [[Categoria:Cile]] 890uyr2cvi8skuw5b93sahfjkdjzzq1 Chillán 0 14507 332035 326068 2014-03-23T14:11:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Chillán''' hé una cità di u [[Cile]], incù 161.953 abitanti ([[2002]]). == Ligami == * [http://www.municipalidadchillan.cl Municipalidad de Chillán] * [http://www.termaschillan.cl Termas de Chillán] * [http://www.termasdechillan.com Termas de Chillán & Valle Las Trancas] * [http://www.descubrechile.cl/region/bio_bio/chillan DescubreChile.cl - Touristic Info about Chillán] [[Categoria:Cile]] ornkjpvft096ntzdalxf58vwys4f4i5 Talcahuano 0 14508 334567 326069 2014-03-23T15:02:17Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[file:Escudo de Talcahuano.svg|right|170px]] '''Talcahuano''' hé una cità di u [[Cile]], incù 171.383 abitanti ([[2002]]). == Vede ancu == * [[Gran Concepción]] == Ligami == *http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Talcahuano * [http://www.talcahuano.cl Talcahuano.cl] * [http://thno.info thno.info] * [http://www.asmar.cl/ast_tal.html ASMAR - Astillero de Talcahuano] [[File:Panoramica Talcahuano.jpg|thumb|600px|left|Talcahuano]] [[Categoria:Cile]] 61gzl1ewftiti8tnfgvag6wu81p29lh San Pedro de la Paz 0 14509 334260 326070 2014-03-23T14:56:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''San Pedro de la Paz''' hé una cità di u [[Cile]], incù 80.447 abitanti ([[2002]]). == Vede ancu == * [[Gran Concepción]] == Ligami == * [http://www.sanpedrodelapaz.cl San Pedro de la Paz.cl] [[Categoria:Cile]] 9pe7m7p81gmyamdv6gqyowhnogcg7h7 Bogotà 0 14510 331714 282993 2014-03-23T14:04:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Panorama van bogota.jpg|center|600px]] [[File:Bogota (escudo).svg|140px|right]] '''Bogotà''' hè a capitale di a [[Colombia]]. Tene circa 6.778.691 abitanti. [[Categoria:America di u Sudu]] m53nx1kucxqnb9nbnt822gfi7wwiirx Cristina Fernández de Kirchner 0 14511 347436 283316 2015-07-02T09:48:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cristina Fernández de Kirchner''' hè una [[pulitica|puliticante]] nata à La Plata u 19 frivaghju di u 1953. Dapoi u 10 di dicembre di u 2007 hè u 55esimu presidente di a Republica [[Argentina]]. [[categoria:Argentina]] 48gei2yvrt87ytrcouhkjvujghn31xc Václav Havel 0 14512 363097 360685 2019-07-17T15:06:40Z Jun Misugi 295 ligami wikitext text/x-wiki [[File:Vaclav Havel IMF.jpg|thumb|Václav Havel]] '''Václav Havel''' ([[Praga]], 5 uttrove di u 1936 – [[Hrádeček]], 18 dicembre di u 2011) hè statu unu [[littiratura|scrivanu]] è [[pulitica|omu politicu]] [[Cecchìa|ceccu]]. Hè statu l'ultimu presidente di a Ceccusluvacchia è u prima presidente di a [[Cechia|Republica Cecca]]. [[File:Národní třída (2010).jpg|thumb|left|Václav Havel (2010)]] [[categoria:Ceccu|Havel, Václav]] [[categoria:Littiratura|Havel, Václav]] [[Categoria:Puliticante|Havel, Václav]] nkm0391pk80yuviytzv5di43ipbe3az Humphry Davy 0 14513 348685 332745 2015-07-06T08:41:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Sir Humphry Davy.jpg|thumb|right| Humphry Davy]] Sir '''Humphry Davy''' ([[Penzance]], 17 [[dicembre]] di u 1778 – [[Ginevra]], 29 [[maghju]] di u 1829) hè statu un [[chimicu]] [[Gran Britagna|inglese]]. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Chimica]] eyj3h42jupwgcmll7g4jgdqlfi44onb Tarnobrzeg 0 14514 364562 351452 2019-10-15T03:53:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:2014 Tarnobrzeg, Zamek Tarnowskich 01.JPG|thumb|150px|Dzików]] [[File:POL Tarnobrzeg COA.svg|thumb|150px|Stemma]] '''Tarnobrzeg''' hè una cità di a [[Polonia]]. Ci sò 48 049 abitanti (2014). [[Categoria:Polonia]] 5ooubzskp2dkesrnsyh6542pfge6gon Jackson (Mississippi) 0 14515 327488 326074 2013-03-11T09:36:45Z Legobot 6611 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q28198]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:JacksonMS Downtown Panorama.jpg|left|thumb|280px]] '''Jackson''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America]] capitale di u [[Mississippi]]. Tene una populazione di 184.256 abitanti (2000). == Geografia == A zona uraria di Jackson hè sei ore à l'uvestu di u meridianu di Greenwich. b0ettsxzce1qzz4wiyrdi2sxf6a1kjr Jackson 0 14516 283821 283699 2011-12-24T16:49:29Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Jackson (Mississippi)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Jackson (Mississippi)]] 7rqlbobo7g5mabnghiwducqla56wkwa Jackson (Mississipi) 0 14517 283702 2011-12-22T17:01:41Z Franjklogos 2883 hà mossu [[Jackson (Mississipi)]] à [[Jackson (Mississippi)]]: aviu sbagliatu... wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Jackson (Mississippi)]] 7rqlbobo7g5mabnghiwducqla56wkwa Joan Miró 0 14518 354251 354247 2016-06-09T16:30:26Z 90.37.69.19 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Portrait of Joan Miro, Barcelona 1935 June 13.jpg|thumb|right|Joan Miró i Ferrà]] ''' Joan Miró ''' (di quale u nome cumpletu era '''Joan Miró i Ferrà'''), hè natu in [[Barcelona]] in u 25 [[aprile]] di u 1893. Hè statu un [[pittore]], [[scultura|scultore]] è ceramistu [[Spagna|spagnolu]] d’urighjine [[Catalogna|catalana]] consideratu unu di i più grandi rapresentanti di u [[surrealisimu]]. Joan Miró hè mortu à [[Palma di Maiorca]], u 25 [[dicembre]] di u 1983. == Opere principali == * ''Natura morta del sabatot'' (1937) === Galleria === <gallery> Image:Barcelona.Miro.Dona.i.Ocell.jpg|Donna è acellu (1982) Image:Hakone open air museum (10).jpg|Hakone Image:MNCARS Patio Escultura Miro.JPG|opera a u Museu Reina Sofia </gallery> [[Categoria:Pittore|Miró, Joan]] ouqo76uxq0ebr2v2du36thn3acocljp Monte Falu 0 14520 284175 2011-12-29T11:03:19Z Ruglianese-esiliatu 3734 hà mossu [[Monte Falu]] à [[Capu Falu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capu Falu]] mbrs4aa3q3yo0c880pie1p4jgq8uw0l Monti Alcudina 0 14521 336269 304727 2014-05-08T15:39:54Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Alcùdina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alcùdina]] s79cy8ispkw3u875hntkm0zhqnaemdj Punta di l’Oriente 0 14522 301101 284838 2012-07-30T15:19:32Z Ruglianese-esiliatu 3734 Reindirizzamentu à [[Punta di l’Uriente]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta di l’Uriente]] te4wuhyrwa2birs92kj35qzs9fxzjrz Monte Renosu 0 14523 336284 304731 2014-05-09T17:08:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Monti Rinosu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monti Rinosu]] k274tqg55e6d2b46rij00g9ap6rguqp Motorhead 0 14524 349026 333527 2015-07-06T12:54:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Motorhead-03.jpg|thumb|300px|Motörhead live in 2005]] I '''Motörhead''' sò un gruppu di [[rock]] [[Gran Britagna|britannicu]] chì hè statu creatu à [[Londra]] in u 1975. == Opere == * ''Motörhead'' (1977) * ''Overkill'' (1979) * ''Bomber'' (1979) * ''Ace of Spades'' (1980) * ''Iron Fist'' (1982) * ''Another Perfect Day'' (1983) * ''Orgasmatron'' (1986) * ''Rock 'n' Roll'' (1987) * ''1916'' (1991) * ''March ör Die'' (1992) * ''Bastards'' (1993) * ''Sacrifice'' (1995) * ''Overnight Sensation'' (1996) * ''Snake Bite Love'' (1998) * ''We Are Motörhead'' (2000) * ''Hammered'' (2002) * ''Inferno'' (2004) * ''Kiss of Death'' (2006) * ''Motörizer'' (2008) * ''The Wörld Is Yours'' (2011) == Dischi dal vivu == * ''No Sleep 'til Hammersmith'' (1981) * ''Nö Sleep at All'' (1988) * ''Everything Louder Than Everyone Else'' (1999) * ''Live at Brixton Academy'' (2003) * ''Better Motörhead Than Dead - Live at Hammersmith'' (2007) == Ligami == * [http://www.imotorhead.com iMotorhead.com] [[Categoria:Gruppu di rock]] [[Categoria:Musica]] 0ousuhgvgm654pcszp1kqxfmychpz7c La Baronia de Rialb 0 14525 343521 332962 2015-05-08T20:11:16Z Magioladitis 2824 /* Liami esterni */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|ca}} using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=La Baronia de Rialb | blasone=Escut de la Baronia de Rialb.svg | nomeOfficiale=La Baronia de Rialb | sigluCumunità=[[Catalunia]] | sigluPruvincia=Lleida | altitudine=747 | superficia=145,03 | pupulazione=256 | annu=2011 | densita=1,77 | merre=Pere Prat Torra | posta=25747 | telefunu=973 | istat= | abitanti=''Rialpenc'' in [[lingua catalana|catalanu]]. | patrone= | festa= | situ=http://www.baroniarialb.cat/ | carta=Pantà_rialb_primavera_09.jpg }} '''La Baronia de Rialnb''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Lleida, in a cumunità autonoma di [[Catalogna]]. Ci sò 256 abitanti (2011). == Liami esterni == * [http://www.baroniarialb.cat/ Situ officiale] [[Categoria:Spagna]] 9ckng9gim6foax4qa6699c9qjrz3b2n Capu à u Vardatu 0 14526 336358 330888 2014-05-11T12:49:13Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Capu à u Pardatu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capu à u Pardatu]] 5eu0dvazqy8vdgohhsqsom5o6ck5p8p Judy Garland 0 14528 348920 346526 2015-07-06T10:25:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Judy Garland in The Wizard of Oz trailer 2.jpg|thumb|200px]] '''Judy Garland''' (à l’origine '''Frances Ethel Gumm'''; * [[10 di ghjugnu]] [[1922]]; † [[22 di ghjugnu]] [[1969]]) fù un'[[cinemà|attrice]], [[cantu|cantante]] è [[cinemà|produttrice cinematografica]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] ==Link== *[http://www.encyclopedia.com/doc/1E1-GarlandJ.html Judy Garland at HighBeam] *[http://www.jgdb.com The Judy Garland Database] *[http://www.thejudyroom.com The Judy Room] *[http://www.judy-garland.org/discography/index.html The Judy Garland Online Discography] *[http://judygarlandmuseum.com/ The Judy Garland Birthplace and Museum in Grand Rapids, MN] *[http://www.judygarlandclub.org The Judy Garland Club: established 1963; official international Club supported by Judy during her lifetime] * [http://rainbowz.deltacomm.com/ Judy Garland - The Live Performances] * [http://www.pbs.org/wnet/americanmasters/database/garland_j.html Judy Garland: By Myself - American Masters special] [[Categoria:Attrice|Garland, Judy]] [[Categoria:Americana|Garland, Judy]] q6bxbwa2v8paiz1i8xb49ny8jdyl771 U Monte Pianu Maiò 0 14533 284835 2012-01-04T20:50:02Z Ruglianese-esiliatu 3734 hà mossu [[U Monte Pianu Maiò]] à [[Monte Pianu Maiò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monte Pianu Maiò]] pk94igo3fop7bwuxf11gdkp71ujw3kg Categoria:Monti di Corsica 14 14534 362115 284841 2019-05-08T12:54:22Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki Questa pàgina hè un elencu di e muntagne corse. [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Giugrafia]] 8xy6rnukns19w0fpypomgaci6kyl8xe Poltu Torra 0 14535 284876 2012-01-05T13:54:20Z Felisopus 598 hà mossu [[Poltu Torra]] à [[Posthudorra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Posthudorra]] stvf14olbwibkvx5v4zba8tazpl97ow Providence (Rhode Island) 0 14536 334005 330552 2014-03-23T14:51:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:View from Providence Place, Providence RI.jpg|thumb|right|250px]] '''Providence''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u Statu di [[Rhode Island]]. Tene 172.459 abitanti ([[2007]]). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] o25dw08godmmaizvdn4dvcbzcp7os9z Cheyenne (Wyoming) 0 14539 332030 326080 2014-03-23T14:11:09Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:WYMap-doton-Cheyenne.PNG|thumb|right|200px|Pusizzione di Cheyenne in Wyoming]] [[File:Cheyenne capitol.jpg|thumb|right|200px|Cheyenne]] '''Cheyenne''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America]], capitale di u Statu di u [[Wyoming]]. Tene 57.618 abitanti ([[2010]]). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] sj2rsf969wxeg42elzrlmasjpn4rmsl Sigur Rós 0 14542 334403 326081 2014-03-23T14:59:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} I '''Sigur Rós''' sò un gruppu di [[rock]] [[Islanda|islandese]] chì hè statu furmatu in u 1994 in [[Reykjavík]] è hè oghje sempre attivu. U gruppu era furmatu à u principiu da u cantadore Jónsi Birgisson, da Ágúst Ævar Gunnarsson è da Georg Hólm, pocu tempu dopu si aghjunse à a battera Orri Páll Dýrason. ==Discugrafia== ===Album=== *[[1999]] - ''Von'' *[[2001]] - ''Ágætis byrjun'' *[[2002]] - ''( )'' (Senza titulu) *[[2005]] - ''Takk'' *[[2006]] - ''Heima e Hvarf-Heim'' *[[2008]] - ''Með suð í eyrum við spilum endalaust'' *[[2011]] - ''Inni'' *[[2012]] - ''Valtari'' [[Categoria:Gruppu di rock]] 3hanupv069sbb65bnappuch8bzf9b4e Björk 0 14548 340187 340186 2014-12-14T10:09:28Z KnudW 7106 Annullata la modifica 340186 di [[Special:Contributions/New Devil Family|New Devil Family]] ([[User talk:New Devil Family|discussione]]), exit copyvio picture wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Björk Guðmundsdóttir''' più cunnisciuta cume '''Björk''' ([[Reykjavík]], 13 [[nuvembre]] 1965) hè una cantatrice islandese. Dopu à avè avutu u successu incù u gruppu di i [[Sugarcubes]] hà principiatu una carriera di sulista. ==Discugrafia== ===Album=== * [[1977]] - ''[[Björk (album)|Björk]]'' * [[1990]] - ''[[Gling-Gló]]'' * [[1993]] - ''[[Debut (Björk)|Debut]]'' * [[1995]] - ''[[Post (album)|Post]]'' * [[1997]] - ''[[Telegram (Björk)|Telegram]]'' * [[1997]] - ''[[Homogenic]]'' * [[2000]] - ''[[SelmaSongs]]'' * [[2001]] - ''[[Vespertine]]'' * [[2002]] - ''[[Greatest Hits (Björk)|Greatest Hits]]'' * [[2002]] - ''[[Family Tree (Björk)|Family Tree]]'' * [[2003]] - ''[[Live Box]]'' * [[2004]] - ''[[Medúlla]]'' * [[2005]] - ''[[Drawing Restraint 9 (album)|Drawing Restraint 9]]'' * [[2006]] - ''[[Surrounded Box]]'' * [[2007]] - ''[[Volta (album)|Volta]]'' * [[2009]] - ''[[Voltaïc]]'' * [[2011]] - ''[[Biophilia]]'' ===Singuli=== * [[1993]] - ''[[Human Behaviour]]'' * [[1993]] - ''[[Venus as a Boy]]'' * [[1993]] - ''[[Play Dead (Björk)|Play Dead]]'' * [[1993]] - ''[[Big Time Sensuality]]'' * [[1994]] - ''[[Violently Happy]]'' * [[1995]] - ''[[Army of Me]]'' * [[1995]] - ''[[Isobel]]'' * [[1995]] - ''[[It's Oh So Quiet]]'' * [[1996]] - ''[[Hyper-Ballad]]'' * [[1996]] - ''[[Possibly Maybe]]'' * [[1997]] - ''[[I Miss You (Björk)|I Miss You]]'' * [[1997]] - ''[[Jóga]]'' * [[1997]] - ''[[Bachelorette]]'' * [[1998]] - ''[[Hunter (Björk)|Hunter]]'' * [[1998]] - ''[[Alarm Call]]'' * [[1999]] - ''[[All Is Full of Love]]'' * [[2001]] - ''[[Hidden Place]]'' * [[2001]] - ''[[Pagan Poetry]]'' * [[2002]] - ''[[Cocoon (Björk)|Cocoon]]'' * [[2002]] - ''[[It's In Our Hands]]'' * [[2004]] - ''[[Oceania (Björk)|Oceania]]'' * [[2004]] - ''[[Who Is It (Björk)|Who Is It]]'' * [[2005]] - ''[[Triumph of a Heart]]'' * [[2005]] - ''[[Where Is the Line]]'' * [[2007]] - ''[[Earth Intruders]]'' * [[2007]] - ''[[Innocence (Björk)|Innocence]]'' * [[2008]] - ''[[Declare Independence]]'' * [[2008]] - ''[[Wanderlust (Björk)|Wanderlust]]'' * [[2008]] - ''[[The Dull Flame of Desire]]'' * [[2008]] - ''[[Náttúra]]'' * [[2010]] - ''[[The Comet Song]]'' * [[2011]] - ''[[Crystalline]]'' 7q49ybedq0znmwcuyuf94k9wm1dvk4c Sugarcubes 0 14549 285506 285505 2012-01-17T10:45:53Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} I '''Sugarcubes''' sò un gruppu di [[rock]] alternativu [[Islanda|islandese]] chì hè statu furmatu in u 1986 in [[Reykjavík]] è attivu finu à u [[1992]]. U gruppu era furmatu da a cantatrice [[Björk|Björk Guðmundsdóttir]], u so maritu Þór Eldon, u cantadore Einar Örn Benediktsson, u bassu Bragi Ólafsson, u batterista Sigtryggur Baldursson è u tasterista Friðrik Erlingson (prestu scambiatu incù Einar Melax). ==Discugrafia== {| class="wikitable" !Annu !Album !width="40"|<small>[[UK Albums Chart|UK]]</small> !width="40"|<small>[[RPM (magazine)|CAN]]</small> !width="40"|<small>[[Swedish Recording Industry Association|SWE]]</small> !width="40"|<small>[[Billboard 200|U.S.]]</small> !Altre nutizie |- |[[1988]] |''[[Life's Too Good]]'' |align="center"|14 |align="center"|59 |align="center"|48 |align="center"|54 | |- |[[1989]] |''[[Here Today, Tomorrow, Next Week!]]'' |align="center"|15 |align="center"|- |align="center"|- |align="center"|70 |Pubblicatu dinù in versione islandese incù u titolu ''Illur Arfur''. |- |[[1992]] |''[[Stick Around for Joy]]'' |align="center"|16 |align="center"|76 |align="center"|- |align="center"|95 | |- |1992 |''[[It's-It]]'' |align="center"|- |align="center"|- |align="center"|- |align="center"|- |Antulogia di [[remix]]es |- |[[1998]] |''[[The Great Crossover Potential]]'' |align="center"|161 |align="center"|- |align="center"|- |align="center"|- |Raccolta |- |} gl1yzs2p8vy9dn8x03pc64pgmx2oc3d Erasmu da Rotterdam 0 14550 336960 336466 2014-08-03T20:02:24Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Hans_Holbein_d._J._047.jpg]] has been replaced by [[:Image:Hans_Holbein_d._J._-_Erasmus_-_Louvre.jpg]] by administrator [[:commons:User:Steinsplitter]]: ''[[commons:COM:FR|File renamed]]:''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Hans_Holbein_d._J._-_Erasmus_-_Louvre.jpg|thumb|right|200px|Erasmu da Rotterdam, ritrattu di [[Hans Holbein u ghjovanu]]]] Filosofu è teologu, natu in [[Rotterdam]] u 27 d'uttobre di u 1466 è mortu in [[Basilea]] u 12 lugliu di u 1536. U so veru nome era '''Geert Geertsz'''. In u 1506 hà pigliatu u diploma di [[teulogia]] à l'[[Università di Turinu]].<br /> Hè statu dinù traduttore d'assai testi grechi è latini. == Opere principali == * Elogiu di a fullia (''Stultitiae Laus'', 1511) * Manuale du u suldatu cristianu (''Enchiridion militis christiani'') * ''Iulius exclusus a coelo''. Opera sarcastica chì raconta di l'opostolu [[Simon-Pietru]] chì difende à u Papa [[Giulio II]] d'entre in [[Paradisu]]. == Bibliografia == * Pep Mayolas, "Erasme i la construcció catalana d'Espanya", Barcelona, Llibres de l'Índex, 2014 [[Categoria:Filosofu|Erasmu da Rotterdam]] dg3dcrplcl05o4th0eu62pm4c5r6ofc David Bowie 0 14555 360081 355419 2018-09-06T10:09:16Z Eurohunter 3864 /* Album */ wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[Image:David Bowie (1987).jpg|thumb|225px|David Bowie]] '''David Bowie''', nome d'arte di '''David Robert Jones''' ([[Brixton]], 8 [[ghjennaghju]] 1947, – 10 [[ghjennaghju]] 2016), hè statu un [[musicante]] è ancu [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|inglese]]. Dopu avè avutu un grande successu cume [[cantu|cantadore]] solistu, à a mità di l'anni 1970 hà principiatu a carriera d'attore incù filmi chì ani avutu un bon sucessu palisendu u so talentu poliedricu. == Discografìa == === Album === * 1967 - ''David Bowie'' * 1969 - ''Space Oddity'' * 1970 - ''The Man Who Sold the World'' * 1971 - ''Hunky Dory'' * 1972 - ''The Rise And Fall Of Ziggy Stardust And The Spiders From Mars'' * 1973 - ''Aladdin Sane'' * 1973 - ''Pin-Ups'' raccolta di cover * 1974 - ''Diamond Dogs'' * 1975 - ''Young Americans'' * 1976 - ''Station to Station'' * 1977 - ''Low'' * 1977 - ''"Heroes"'' * 1979 - ''Lodger'' * 1980 - ''Scary Monsters (and Super Creeps)'' * 1983 - ''Let's Dance'' * 1984 - ''Tonight'' * 1987 - ''Never Let Me Down'' * 1993 - ''Black Tie White Noise'' * 1993 - ''The Buddha of Suburbia'' * 1995 - ''1.Outside'' * 1997 - ''Earthling'' * 1999 - ''hours...'' *[[2002]] - ''Heathen'' *[[2003]] - ''Reality'' ==Tin Machine== * 1989 - Tin Machine * 1991 - Tin Machine II ==Filmugrafia== ===Attore di sinemà=== *''The Man Who Fell on Earth'' (1976), di Nicolas Roeg *''Schöner Gigolo, Armer Gigolo'' (1979), di David Hemmings *''Christiane F.: Wir Kinder vom Bahnhof Zoo'' (1981), d'Ulrich Edel *''The Hunger'' (1983), di Tony Scott *''Merry Christmas Mr. Lawrence'' (1985), di Nagisa Oshima *''Yellowbeard'' (1983), di Mel Damski *''Jazzin' For Blue Jean'' (1984), di Julien Temple *''Into The Night'' (1985), di John Landis *''Absolute Beginners'' (1986), di Julien Temple *''Labyrinth'' (1986), di Jim Henson *''The Last Temptation of Christ'' (1988), di Martin Scorsese *''The Linguini Incident'' (1991), di Richard Shepard *''Twin Peaks - Fire Walks with Me'' (1992), di David Lynch *''Basquiat'' (1996), di Julian Schnabel *''Il mio West'' (1998), di Giovanni Veronesi *''Everybody Loves Sunshine'' (1999), d'Andrew Goth *''Mr. Rice's Secret'' (2000), di Nicholas Kendall *''Zoolander'' ([[2001]]), di Ben Stiller *''The Prestige'' ([[2006]]), di Christopher Nolan *''Bandslam - High School Band'' ([[2009]]), di Todd Graff ===Documentari=== *''Ziggy Stardust and the Spiders from Mars'' (1973) *''Cracked Actor'' (1974) ([[BBC]]) *''Group Madness'' (1983) *''Cool Cats: Twenty-Five Years of Rock 'N' Roll Style'' (1983) *''Queen: The Magic Years'' (1987) *''Imagine: John Lennon'' (1988) *''Superstar: The Life and Times of Andy Warhol'' (1990) *''Travelling Light'' (1992) *''Inspirations'' (1997) *''Lou Reed: Rock and Roll Heart'' (1998) *''Mayor of the Sunset Strip'' (2003) ==Voce chi parla== *''Omikron: The Nomad Soul'' (1999), di David Cage - Videoghjocu *''The Snowman'' (1982), di Dianne Jackson - filmu d'animazzione ==Attore di a televisione== *''Theatre 625'': The Pistol Shot (1968) - serie TV *''Baal'' (1982), d'Alan Clarke - filmu TV *''The Hunger'' (1997) - serie TV, da u 1999 à u 2000 ==Attore micca protagunista== *''The Virgin Soldiers'' ([[Regnu Unitu]] 1969), di John Dexter *''Yellowbeard'' ([[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], 1983), di Mel Damski [[Categoria:Musicante|Bowie, David]] 1t28rfki6wjiwhc42gictbjcyfoak2z R.E.M. 0 14556 363227 334088 2019-08-16T18:30:32Z 105.67.130.167 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Padova REMAlmoran almachhor concert July 22 2003 blue.jpg|thumb|250px|right|I R.E.M. à [[Paduva]]]] I '''R.E.M.''' (in [[lingua inglese]] ''ar-i-em'') sò un gruppu di rock [[Stati Uniti d'America|americanu]], creatu u 5 d'aprile [[1980]] à [[Athens]] in [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]]. U gruppu hè furmatu da ''Michael Stipe'' (cantadore è personalità principale), ''Peter Buck'' (chitarista), ''Mike Mills'' (bassista) è ''Bill Berry'' (batterista). ==Discografia== === Album === {| width="0%" |- valign="top" | width="50%" | *[[1982]] - ''[[Chronic Town]]'' *[[1983]] - ''[[Murmur]]'' *[[1984]] - ''[[Reckoning]]'' *[[1985]] - ''[[Fables of the Reconstruction]]'' *[[1986]] - ''[[Lifes Rich Pageant]]'' *[[1987]] - ''[[Document (album)|Document]]'' *[[1987]] - ''[[Dead Letter Office]]'' *[[1988]] - ''[[Eponymous]]'' *[[1988]] - ''[[Green (album)|Green]]'' *[[1991]] - ''[[Out of Time]]'' *[[1991]] - ''[[The Best of R.E.M.]]'' *[[1992]] - ''[[Automatic for the People]]'' | width="50%" | *[[1994]] - ''[[Monster (album)|Monster]]'' *[[1994]] - ''[[Singles Collected]]'' *[[1996]] - ''[[New Adventures in Hi-Fi]]'' *[[1997]] - ''[[In The Attic]]'' *[[1998]] - ''[[Up (R.E.M.)|Up]]'' *[[2001]] - ''[[Reveal]]'' *[[2003]] - ''[[In Time: The Best of R.E.M. 1988-2003]]'' *[[2004]] - ''[[Around the Sun]]'' *[[2006]] - ''[[And I Feel Fine: The Best of the I.R.S. Years 1982-1987]]'' *[[2007]] - ''[[R.E.M. Live]]'' *[[2008]] - ''[[Accelerate]]'' *[[2011]] - ''[[Collapse into Now]]'' |} === Singuli=== {| width="0%" |- valign="top" | width="50%" | *[[1981]] - ''[[Radio Free Europe (canzona)|Radio Free Europe]]'' *[[1983]] - ''[[Talk About the Passion]]'' *[[1984]] - ''[[So. Central Rain (I'm Sorry)]]'' *[[1984]] - ''[[(Don't Go Back To) Rockville]]'' *[[1985]] - ''[[Can't Get There from Here (canzona)|Can't Get There From Here]]'' *[[1985]] - ''[[Driver 8]]'' *[[1985]] - ''[[Wendell Gee]]'' *[[1986]] - ''[[Fall On Me]]'' *[[1986]] - ''[[Superman (R.E.M.)|Superman]]'' *[[1987]] - ''[[The One I Love]]'' *[[1988]] - ''[[It's the End of the World as We Know It (And I Feel Fine)]]'' *[[1988]] - ''[[Finest Worksong]]'' *[[1988]] - ''[[Orange Crush]]'' *[[1989]] - ''[[Stand (canson)|Stand]]'' *[[1989]] - ''[[Pop Song '89]]'' *[[1989]] - ''[[Get Up]]'' *[[1991]] - ''[[Losing My Religion]]'' *[[1991]] - ''[[Shiny Happy People]]'' *[[1991]] - ''[[Near Wild Heaven]]'' *[[1991]] - ''[[Radio Song]]'' *[[1992]] - ''[[Drive (canson)|Drive]]'' *[[1992]] - ''[[Man on the Moon (canson)|Man on the Moon]]'' *[[1993]] - ''[[The Sidewinder Sleeps Tonite]]'' *[[1993]] - ''[[Everybody Hurts]]'' *[[1993]] - ''[[Nightswimming]]'' *[[1993]] - ''[[Find the River]]'' | width="50%" | *[[1994]] - ''[[What's the Frequency, Kenneth?]]'' *[[1994]] - ''[[Bang and Blame]]'' *[[1995]] - ''[[Crush With the Eyeliner]]'' *[[1995]] - ''[[Strange Currencies]]'' *[[1995]] - ''[[Tongue]]'' *[[1996]] - ''[[E-Bow the Letter]]'' *[[1996]] - ''[[Bittersweet Me]]'' *[[1997]] - ''[[Electrolite]]'' *[[1997]] - ''[[How the West Was Won and Where It Got Us]]'' *[[1998]] - ''[[Daysleeper]]'' *[[1998]] - ''[[Lotus (canson)|Lotus]]'' *[[1999]] - ''[[At My Most Beautiful]]'' *[[1999]] - ''[[Suspicion (canson)|Suspicion]]'' *[[1999]] - ''[[The Great Beyond]]'' *[[2001]] - ''[[Imitation of Life (canson)|Imitation of Life]]'' *[[2001]] - ''[[All the Way to Reno (You're Gonna Be a Star)]]'' *[[2001]] - ''[[I'll Take the Rain]]'' *[[2003]] - ''[[Bad Day (R.E.M.)|Bad Day]]'' *[[2003]] - ''[[Animal (R.E.M.)|Animal]]'' *[[2004]] - ''[[Leaving New York]]'' *[[2004]] - ''[[Aftermath (R.E.M.)|Aftermath]]'' *[[2005]] - ''[[Electron Blue]]'' *[[2005]] - ''[[Wanderlust]]'' *[[2008]] - ''[[Supernatural Superserious]]'' *[[2008]] - ''[[Hollow Man (canson)|Hollow Man]]'' *[[2008]] - ''[[Man-Sized Wreath]]'' |} [[Categoria:Gruppu di rock]] 21n79cdk8a91lhulrrm8fl0zk4la51a Giulio II 0 14557 332639 326502 2014-03-23T14:23:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Raffael 083.jpg|thumb|200px|right|Giulio II.]] '''Giulio II''', natu '''Giuliano della Rovere''' ([[Albisola Superiore|Albisola]], 5 dicembre 1443 – [[Roma]], 21 [[fevraghju]] 1513), hè statu u 216u papa di a [[Ghjesgia cattolica]] da u 1503 à so morte. Cunnisciutu cume "u Papa soldatu" o "u Papa terribile", hè unu di i più famosi papi di a [[Rinascenza]]. [[Categoria:Papa]] azy3lhbxhfdhbn7arrb1wcw325c1znz Casteddu Saldu 0 14559 286107 2012-01-27T12:28:33Z Felisopus 598 hà mossu [[Casteddu Saldu]] à [[Caltheddu]]: Vero nome locale. wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caltheddu]] 970deif3kxyy3921jp8aclfqoezxpz9 Yes 0 14563 350525 335102 2015-07-09T09:11:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} I '''Yes''' sò un gruppu di [[musica]] [[rock]] progressivu [[Gran Britagna|inglese]], creatu in u 1968. U gruppu hà scambiatu a so furmazzione assai volte: Jon Anderson (cantadore) è Chris Squire ([[bassu]]) sò i membri uriginali; a furmazzione oghjinca aghjunghje dinù Steve Howe ([[chitarra]]), Rick Wakeman ([[tastiere]]) è Alan White ([[batteria]]). ==Album== * 1970 - ''Time and a Word'' (Atlantic Records) * 1971 - ''The Yes Album'' (Atlantic Records) * 1971 - ''Fragile'' (Atlantic Records) * 1972 - ''Close to the Edge'' (Atlantic Records) * 1973 - ''Tales from Topographic Oceans'' (Atlantic Records) * 1974 - ''Relayer'' (Atlantic Records) * 1977 - ''Going for the One'' (Atlantic Records) * 1978 - ''Tormato'' (Atlantic Records) * 1980 - ''Drama'' (Atlantic Records) * 1983 - ''90125'' (Atco Records) * 1987 - ''Big Generator'' (Atco Records) * 1991 - ''Union'' (Arista Records) * 1994 - ''Talk'' (Victory Records) * 1996 - ''Keys to Ascension'' (Essential records) * 1997 - ''Keys to Ascension 2'' (Essential records) * 1997 - ''Open Your Eyes'' (Eagle Records) * 1999 - ''The Ladder'' (Eagle Records) * [[2001]] - ''Magnification'' (Eagle Records) * 2011 - ''Fly from Here'' ==Album live== * 1973 - ''Yessongs'' (Atlantic Records) * 1980 - ''Yesshows'' (Atlantic Records) * 1985 - ''9012Live: The Solos'' (Atco Records) * 1996 - ''Keys to Ascension'' (Essential records) * 1997 - ''Keys to Ascension 2'' (Essential records) * 1998 - ''Something's Coming'' (Pylot) * 2000 - ''House of Yes: Live from House of Blues'' (Eagle Records) * [[2005]] - ''The Word Is Live'' (Rhino Records) [[Categoria:Gruppu di rock]] 3zat5u8u01oig5sd3uljrda50rhmo97 Charlotte's Web (filmu di 1973) 0 14564 332028 330097 2014-03-23T14:11:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Charlotte's Web''''' (in corsu: ''A Tela di Charlotte''; tìtulu francese: ''Le Petit Monde de Charlotte'', corsu: "U pocu mondu di Charlotte") hè un filmu musicale americanu d'animazione è drama di l'annu [[1973]], realizatu da [[Charles August Nichols|Charles A. Nichols]] è [[Iwao Takamoto]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Debbie Reynolds]], [[Paul Lynde]], è [[Henry Gibson]]. In rolli secundarii si ponu vede [[Rex Allen]], [[Herb Vigran]], [[Don Messick]], [[Martha Scott]], [[Bob Holt]], [[Pamelyn Ferdin]], [[John Stephenson]], [[William B. White]], [[Agnes Moorehead]], [[Danny Bonaduce]], [[Dave Madden]], è [[Joan Gerber]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1973]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 7u2aht0kh1z6f8noa3r8hj2cy9d8esc Luigi XIV di Francia 0 14570 360584 360577 2018-12-02T16:52:41Z Jumpy01 11155 rev wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Louis XIV of France.jpg|thumb|right|200px|Louis XIV (ritrattu di H. Rigaud)]] '''Luigi XIV di Borbone''', battezzatu ''Louis-Dieudonné'' è cugnomatu ''u Re Sole'', o ''u Grande'', era natu à [[Saint-Germain-en-Laye]] u [[5 di settembre|5 sittembre]] di u 1638.<br /> Diventa rè di [[Francia]] à 5 anni, dopu à a morte di u so babbu [[Luigi XIII di Francia|Luigi XIII]].<br /> A so mamma [[Anna d'Austria]] tene a reggenza. In u 1660 Luigi XIV si marita incù Maria Teresa, infanta di Spagna. L'annu dopu, à a morte di u primu ministru cardinale [[Jules Mazarin|Mazzarinu]], u rè annuncia chì guvernarà persunalmente è si circonda di ministri fideli à ellu. Incù u primu ministru [[Jean-Baptiste Colbert|Colbert]] riurganizeghja finanziariamente è amministrativamente u [[statu]] è sviluppa u cummerciu è l'industria. Incù [[François Michel Le Tellier de Louvois|Louvois]] riforma l'armata. Hà fattu costruisce u [[palazzu di Versaglia]]. More à [[Versaglia]] u [[1 di settembre|1u sittembre]] di u 1715, dopu à 72 anni di regnu. [[Categoria:Francesu]] bztq3zqm36sr93lt8euy3gaoy0v4ghd Template:ES-GA 10 14574 335170 286667 2014-03-23T17:59:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag of Galicia.svg|20px|border]] [[Galizia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di cumunità spagnola|GA]]</noinclude> e3sndsz2m4wddaei22xtrdiwse7r78h Template:ES-LU 10 14575 335171 286668 2014-03-23T17:59:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Lugo (provincia).svg|20px|border]] [[Pruvincia di Lugo|Lugo]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia spagnola|SO]]</noinclude> bgzopmb350yvndf7bzsg8yj0ezcjkk7 Lugo 0 14576 344312 344311 2015-06-07T04:26:13Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{cumuna spagnola|cumuna=Lugo | blasone= Escudo de Lugo 3pergamiño.svg | nomeOfficiale=Lugo | sigluCumunità= GA | sigluPruvincia= LU | altitudine= 465 | superficia= 329,78 | pupulazione= 97635 | annu=2010 | densita=296,06 | merre= Xosé Orozco | posta= 27001-27004 | telefunu= 982 | istat= | abitanti=''Lucenses'' in galiziano | patrone=[[Froilán]] | festa= [[San Froilán]], [[Arde Lucus]] | situ= http://lugo.gal/ | carta= Situacion Lugo.PNG }} '''Lugo''' (pronunciatu [[IPA|[ˈluɣo]]] in [[Lingua galiziana|galiziano]]) hè una cità di u [[Spagna|Regnu di Spagna]] di a [[Galizia]], capilocu di a pruvincia omonima, cù un numeru di 100 000 abitanti, circa 125.000 abitanti s'è si conta dinù tutta l'area metropulitana. [[File:MurallaCatedralGenial.JPG|thumb|left|Lugo.]] [[Categoria:Spagna]] rr6gbluo8ljdu2xapy03zwh89l9wu9q Carlinu Orsucci 0 14578 287349 287337 2012-02-12T09:42:41Z 86.194.230.19 wikitext text/x-wiki [[File:Carlinu Orsucci.jpg|thumb|Carlinu Orsucci|right|250px]] '''Carlinu Orsucci''' hè un pueta è impruvisadore corsu, specialistu di u [[chjama è rispondi]]. Hè di u paese di [[Tallone]]. ==Stratti== Eccu unu strattu di u chjama è rispondi incù [[Francescu Simeoni]]: :Allora mi scuserai :A cosa hè bella sicura :Cambiu a cunversazione :Cù a bon'impruvisatura :Ma à la piaghja di e to cime :N'avemu poca primura. ==Ligami== * [http://www.youtube.com/watch?v=4YM13dibkJM Carlinu Orsucci, in un chjama è rispondi incù [[Francescu Simeoni]] di Lozzi] * [http://www.youtube.com/watch?v=ztk4Iz5Saqg Cuntrastu trà Carlinu Orsucci è [[Olivieru Ancey]] in Pianellu per a festa di a San Vincente] {{c-supranu}} ohy3wz179l3qqt4wwbknysjp3bdr0qi Michelangelo Buonarroti 0 14584 359270 353044 2018-05-14T15:39:15Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Miguel Ángel, por Daniele da Volterra (detalle).jpg|thumb|right|200px|Michelangelo Buonarroti]] '''Michelangelo Lodovico Buonarroti Simoni''', megliu cunnisciutu cume '''Michelangelo''', hè natu à [[Caprese Michelangelo|Caprese]] u 6 di marzu di u 1475 è hè mortu à [[Roma]] u 18 di [[ferraghju]] di u 1564.<br /> Hè statu scultore, architettu è pittore è hè cunsideratu cume unu di i più grandi artisti di a storia. Michelangelo hà travagliatu per quasgi tutta a so vita d'artista in e cità di [[Firenze]] è [[Roma]], grazie à i travaglii chì li sò stati dati da i papi è da a famiglia di i [[Medici]]. <gallery> File:Michelangelo Bacchus.jpg|Bacchus, Michelangelo File:Firenze.Palvecchio.500.Michelangelo2.JPG|1534, Palazzo Vecchio, Florence File:Angel by Michelangelo - 3.JPG|Angel by Michelangelo File:Madonna michelangelo1.jpg|Madonna Belgium File:Leda and the Swan, After Michelangelo.jpg|Leda File:Michelangelo pietà rondanini.jpg|''Pietà Rondanini'', 1564, Milano File:StPetersDomePD.jpg| File:Dying slave Louvre MR 1590.jpg|Louvre File:Michelangelo Pieta Firenze.jpg|Michelangelo Pieta File:Andr37.jpg|Ganymede, copy of original 1532, Windsor Castle File:Buonarotti-scala.jpg|Madonna </gallery> == Opere principali == * ''Cappella Sistina'' * ''Dàvid'' [[Categoria:Architettu|Buonarroti, Michelangelo]] [[Categoria:Pittori|Buonarroti, Michelangelo]] [[Categoria:Scultori|Buonarroti, Michelangelo]] 1bvduf6p62bhojiye6wsyiovd2qentc Spagnolu cilenu 0 14588 334453 326092 2014-03-23T15:00:04Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''spagnolu cilenu''' hè una variante di a [[lingua spagnola]] in l'[[America di u Sudu]]. Hè soprattuttu parlatu in u [[Cile]]. == Ligami == * [http://www.mainframe.cl/diccionario/diccionario.php? ''Diccionario de Modismos Chilenos''] - Comprehensive "Dictionary of Chilean Terms". {es} * [http://www.contactchile.cl/en/chile-chilenianisms.php Contact Chile Chilean Spanish] - short guide to Chilean Spanish {en} [[Categoria:Spagnolu latinuamericanu|Cileno]] [[Categoria:Cile]] npllt8dwsyyy7yw08e3pk5ogctdg9le Garbage 0 14590 332556 326093 2014-03-23T14:21:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Garbage''' hè un gruppu di rock [[Stati Uniti d'America|americanu]], creatu u 1994 è attivu finu à oghje. I membri sò ''Shirley Manson'', ''Butch Vig'', ''Duke Erikson'' è ''Steve Marker''. [[Categoria:Gruppu di rock]] lstdhb9jouhqv2y4a25imfacjr0zkqg Évariste Galois 0 14601 350538 327472 2015-07-09T09:17:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Evariste_galois.jpg|thumb|right|200px|Évariste Galois]] '''Évariste Galois''' era un [[matematica|matematicu]]. Hè natu à [[Bourg-la-Reine]] ([[Francia]]) u 25 d'[[uttovri]] 1811, figliu di Nicolas-Gabriel è di Adélaïde-Marie Demante è hè mortu u 31 [[maghju]] 1832, dopu un duellu à a pistola successu u ghjornu nanzu. == Opere == Malgradu a so vita assai corta Évariste Galois s'hè fin da ghjovanu dimustratu un geniu di a matematica lascendu ci scritti per a soluzione di l'equazione per radicali è u principiu di una teuria ghjenerale per a soluzione di l'equazione di qualesse u prima gradu hè un numaru primu. == Portanu u so nome == *[[Campu di Galois]]. *[[Coomologìa di Galois]]. *[[Estensione di Galois]]. *[[Gruppu di Galois]]. *[[Immaginariu di Galois]]. *[[Piano di Galois]]. *[[Teuria di Galois]]. q5rha15cnvmyyb54uk56i9yh4qok972 Anastacia 0 14602 351959 347390 2015-10-14T21:59:23Z 87.21.238.186 wikitext text/x-wiki [[File:Anastacia, Women's World Awards 2009 a.jpg|thumb|right|200px]] '''Anastacia''' ([[Chicago]], [[17 settembre]] [[1968]]) hè una [[cantu|cantadora]] è dinù [[moda|stilista]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Albumi == * [[2000]] - ''[[Not That Kind]]'' * [[2001]] - ''[[Freak of Nature]]'' * [[2004]] - ''[[Anastacia (album)|Anastacia]]'' * [[2005]] - ''[[Pieces of a Dream (album Anastacia)|Pieces of a Dream]]'' * [[2008]] - ''[[Heavy Rotation]]'' * [[2012]] - ''[[It's A Man's World]]'' * [[2014]] - ''[[Resurrection]]'' * [[2015]] - ''[[Ultimate Collection]]'' [[Categoria:Americana]] 16i2kkjcqwagzcecx5gyd44mhxr08i4 Charles Marie René Leconte de Lisle 0 14603 348191 326095 2015-07-03T13:02:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Charles Marie René Leconte di Lisle''' hè statu un [[puesia|pueta]] in [[lingua francese]], natu u 22 d'[[uttobre]] 1818 à [[Saint-Paul (Réunion)]] è mortu u 17 di [[lugliu]] 1894 à [[Voisins]]. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Puesia]] byas42ad7zcpifnywldwroy6ai6s3m9 Christian Morgenstern 0 14604 348201 332051 2015-07-03T13:11:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Morgenstern-h420.jpg|thumb|right|200px|Christian Morgenstern]] [[puesia|Pueta]] è [[scrivanu]] in [[lingua tedesca]]. '''Christian Morgenstern''' era natu à [[Monacu di Baviera]] u 6 maghju di u 1871 è hè mortu quallà u 31 di marzu di u 1914. == Opere principali == * ''In Phanta's Schloss'', 1895 * ''Auf vielen Wegen'', 1897 * ''Ich und die Welt'', 1898 * ''Ein Sommer'', 1900 * ''Und aber ründet sich ein Kranz'', 1902 * ''Galgenlieder'', 1905 * ''Palmström, Korf und Palma Kunkel'', 1906 * ''Melancholie'', 1906 * ''Einkehr'', 1910 * ''Ich und Du'', 1911 * ''Wir fanden einen Pfad'', 1914 [[Categoria:Pueta|Morgenstern, Christian]] [[Categoria:Scrivani in prosa|Morgenstern, Christian]] 4dtp7tdy3lah9xc4nbdi9m6ho0rwi1x Hermann Hesse 0 14605 332702 326097 2014-03-23T14:24:47Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hermann Hesse 1946.jpg|thumb|Herman Hesse.]] '''Hermann Hesse''' ([[Calw]], [[Germania]], 2 di lugliu di u 1877 - [[Montagnola]], [[Sguizzera]], 9 d'agostu di u 1962) hè statu unu [[scrivanu]] è un [[filosofu]] sguizzeru d'urighjine alemana chì hà vintu u premiu [[Premiu Nobel|Nobel]] per a litteratura in u 1946. == Vita == Natu à Calw, paisolu chì oghje si trova in a regione alimana di u [[Baden-Wurttemberg]], da ghjovane hà moltu viaghjatu in [[Italia]] è in [[India]] induve hà vissutu incù u so babbu missiunariu. Hà ricevutu a so educazione in Germania è Sguizzera, è hà studiatu dinù in un seminariu. Assai sensibule, in u 1892 hà circatu di tumbàssi è cusì hè statu inviatu in un centru per a salute mentale. In u 1893 hà lasciatu i studi è hà principiatu à travaglià. Da u 1912 hè andatu à [[Berna]] d'induve hà assai criticatu a [[Prima Guerra Mondiale]]. Durante a guerra a stampa alimana hà assai criticatu Hesse per e so pusizioni pacifiste è alcuni di i so amichi l'anu dinù abbandunatu supratuttu dopu a publicazione di unu di i so articuli chì dumandavanu à l'Imperu Alimanu di ùn falà nentru à u naziunalismu. In u 1921 hà dumandatu è avutu a naziunalità sguizzera. Hesse si hè maritatu in u 1904 incù Maria Bernouilli, avendu trè figli, ma a so unione hè finita male per via di prublemi mentali di a so moglia. In u 1924, u sicondu matrimoniu incù Ruth Wenger ùn hà duratu ch'è pochi mesi. In u 1931 s'hè maritatu in fine incù Ninon Dolbin firmendu incù ella finu à a fine di so vita. Hè mortu à 85 anni per emoragia cerebrale à Montagnola, [[Cantone Ticinu]]. == Opere == U travagliu è a filosufia di Hesse hè stata influenzata da u penseru urientale (Siddartha, 1922) u successu hè arrivatu incù l'opera "Der Steppenwolf" dël 1927 critica à u militarismu è à u revanchismu alimanu dopu a prima guerra mundiale. Quessa pusizione l'hà resu famosu in [[Germania]] dopu a [[Siconda Guerra Mondiale]]. In u 1946 hà ricevutu u [[Premiu Nobel]] per a literatura. == Opere == * 1899 - ''Romantische Lieder'' * 1899 - ''Eine Stunde hinter Mitternacht'' * 1901 - ''Hermann Lauscher'' * 1904 - ''Peter Camenzind'' * 1906 - ''Unterm Rad'' * 1910 - ''Gertrud'' * 1914 - ''Roßhalde'' * 1915 - ''Knulp'' * 1919 - ''Demian'' * 1919 - ''Klein und Wagner'' * 1919 - ''Märchen'' * 1920 - ''Klingsors letzter Sommer'' * 1922 - ''Siddharta'' * 1927 - ''Die Nürnberger Reise'' * 1927 - ''Der Steppenwolf'' * 1928 - ''Krisis: Ein Stück Tagebuch'', puesia * 1929 - ''Eine Bibliothek der Weltliteratur'' * 1930 - ''Narziß und Goldmund'' * 1932 - ''Die Morgenlandfahrt'' * 1937 - ''Gedenkblätter'', saggiu * 1942 - ''Die Gedichte'', puesia * 1943 - ''Das Glasperlenspiel'' * 1946 - ''Krieg und Frieden'', saggiu [[Categoria:Pueta|Hesse, Hermann]] [[Categoria:Scrivanu in lingua tedesca|Hesse, Hermann]] [[Categoria:Scrivani in prosa|Hesse, Hermann]] m2hrdr4kinn59mou7a4tqbgoqrzakz7 Linz 0 14606 333131 288074 2014-03-23T14:33:16Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Linz view 1.jpg|thumb|right|Panurama di Linz]] ''' Linz ''' hè una cità di l’[[Austria]]. Hè a terza cità austriaca per populazione, incù 188.968 abitanti (2011). == Geografia == Linz si trova in a parte nordu di l’Austria in u statu (''land'') di l'[[Austria superiore]] (Oberösterreich in [[lingua tedesca]]) di qualessa hè u capilocu à hè baganta da u fiume [[Danubiu]]. [[Categoria:Cità austriache]] 5wqzhjhg2kcao08k94z6oc5dz73d16a Graz 0 14607 332658 288076 2014-03-23T14:23:52Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GrazerRathaus-edit.jpg|thumb|250px|right|A casa di a communa (''Rathaus'')]] '''Graz''' hè una cità di l’[[Austria]]. Hè a siconda cità austriaca per populazione, incù 261.540 abitanti (2011). == Geografia == Graz si trova in a parte meridiunale di l’Austria in u statu(''land'') di [[Stiria]] (Steiermark in [[lingua tedesca]]) di qualessa hè u capilocu è hè bagnata da u fiume [[Mur]]. [[Categoria:Cità austriache]] gkivfblxy3qm2mm3e00sfmutwdpk611 Danubiu 0 14609 348710 347119 2015-07-06T08:57:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Danube at Budapest, Margit Bridge.jpg|thumb|right|200px|U Danubiu à [[Budapest]]]] Incù 2900 chilometri, u '''Danubiu''' hè u più lungu fiume [[Auropa|auropeanu]]. ==Da vede dinò== *[[Inn]] [[Categoria:Fiumi di l'Europa]] oric9vzj03m7qi1e1xycv7fcr54xpkr Mur (fiume) 0 14610 333538 326099 2014-03-23T14:41:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gradec Schlossberg.jpg|right|250px|thumb|U fiume Mur à Graz.]] U fiume '''Mur''' hè un fiume di l'[[Austria]]: hè longu 454 km è nasce in mezu à a Cadena di l’Alti Tauri in Austria. U Mur passa à traversu a [[Stiria]], in Austria è marca u cunfine di l'Austria incù a [[Slovenia]] è dinù di a Slovenia incù l’[[Ungheria]]. Bagna, frà l'altre, a cità di [[Graz]] è si lampa in a [[Drava]] vicinu à a cità di [[Legrad]]. [[Categoria:Fiumi di l'Europa]] ctwdq3ruu86gh0hvjw6k93z8kqghxk7 Joseph Conrad 0 14611 332910 326100 2014-03-23T14:28:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Joseph Conrad 1904.png|thumb|200 px|right|Ghjiseppu Conrad]] Scrivanu [[Polonia|polaccu]] naturalizatu [[Regnu Unitu|inglese]]. '''Ghjiseppu Conrad''' (nome veru: ''Józef Teodor Nałęcz Konrad Korzeniowski'') hè natu à [[Berdicev]] u 3 di dicembre di u 1857 è hè mortu à [[Bishopsbourne]] u 3 d’aostu di u 1924. Cunsideratu unu di i più grandi scrivani moderni, hè statu bonu à evucà d'una manera strasurdinaria, l'atmusfere esotiche riflettendu i dubbiti di l'anima umana versu e terre selvaghje. U so stilu narrativu è i so persunaghji anti-eroichi anu influenzatu assai scrivani frà i quali [[Ernest Hemingway]], [[David Herbert Lawrence]], [[Graham Greene]], [[William S. Burroughs]], [[Joseph Heller]], [[V.S. Naipaul]] è [[John Maxwell Coetzee]]. L'opere di Conrad anu dinù inspiratu tanti filmi, frà i quali [[Apocalypse Now]] (tiratu da u so ''Core di tenebra''). [[Categoria:Scrivani in prosa|Conrad, Ghjiseppu]] dsjkqvzk7braefdnsve6ktsjr2qi2cq Indunesia 0 14613 347758 347681 2015-07-03T08:37:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Indonesia (orthographic projection).svg|thumb|]] [[File:Flag of Indonesia.svg|thumb|Bandera di l'Indunesia]] L''''Indunesia''' (o l''''Indonesia''') hè un paese in [[Asia]]. ==Da vede dinò== *[[Agnez Mo]] *[[Anggun]] [[Categoria:Asia]] inauhp2nuykf0cvvkbd7h8ygo96psvo Indonesia 0 14614 288167 2012-03-01T04:26:10Z Reindra 1782 redirect wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Indunesia]] r224g027h8urhj8pj1g4w2631spszvy Georges Pompidou 0 14615 348725 348646 2015-07-06T09:05:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Georges Pompidou - Bundesarchiv B 145 Bild-F020538-0006.jpg|200px|thumb]] '''Georges Jean Raymond Pompidou''', natu u 5 [[lugliu]] 1911, hè mortu u 2 [[aprile]] 1974, hè statu u [[pulitica|presidente]] di a [[Ripublica Francesa]] è co-Principe di [[Andorra]] (1969-1974) ==Da vede dinò== *[[Jacques Chirac]] *[[Nicolas Sarkozy]] *[[François Hollande]] [[Categoria:Francesu|Pompidou]] 895hr09dx2o1gtwltdbnj2xh17yzprw Salisburgu 0 14618 334220 288239 2014-03-23T14:55:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Schnee in Salzburg 27. Januar 2007 058.jpg|right|250px|thumb|Panurama inguernale di u centru]] '''Salisburgu''' (''Salzburg'' in [[lingua tedesca|alimanu]]) hè una cità di l’[[Austria]]. Hè a quarta cità austriaca per populazione, incù 148.078 abitanti (2011) == Geografia == Salisburgu si trova in a parte nordu centrale di l'Austria nant'à u Statu (''Land'') di [[Salisburgu (Land)|Salisburgu]] (''Salzburg'' an [[lingua tedesca|alimanu]]) di qualessa hè u capilocu è hè bagnata da u fiume [[Salzach]]. == Persunaggi == Salisburgu hè famosa per esse a cità di [[Mozart|Wolfgang Amadeus Mozart]]. [[Categoria:Cità austriache]] hpsam2s1yyopqlaoxufhwsi7zw8zx84 Innsbruck 0 14619 364559 332781 2019-10-15T03:53:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hafelekar0005.JPG|thumb|250px|right|Panurama di Innsbruck]] '''Innsbruck''' hè una cità di l’[[Austria]]. Hè a quinta cità austriaca per populazione, incù 120.147 abitanti (2011). == Geografia == Innsbruck si trova in a parte uccidentale di l’Austria in u statu (''Land'') di u [[Tirolu]] (''Tirol'' in [[lingua tedesca|alimanu]]) di qualessa hè u capilocu è hè bagnata da u fiume [[Inn (fiume)|Inn]]. [[Categoria:Cità austriache]] bc8qfp1tn30ekq6of4v1h1lcfnivgzi L'Annu Corsu 0 14622 350574 343182 2015-07-09T10:28:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L'Annu Corsu hè un almanaccu (ò rivista) litterariu in [[lingua corsa]]. Hè statu fundatu dà [[Paul Arrighi]] aiutatu dà [[Pierre Leca]] è [[Antoine Bonifacio]] in lu 1923. Creatu cù a brama di fà cresce a [[lingua corsa]] (è ancu di parrà la) è d'amparà à i [[populu|Corsi]] chì ci hè un mondu [[littiratura|litterariu]], issu almanaccu addunisce parechje opare seguitendu u mudelu di [[A Cispra]]. Hè isciutu di a spiccanza [[A Muvra]] trà cursisti (Paul Arrighi) è cirneisti (Petru Rocca). L'Annu Corsu, malgratu ch'ellu ci hè un certu stintu : ùn hè tantu una rivista "Autonomista", a so primura hè a [[lingua corsa]] à traversu l'opare litterarie. {{Rivista litteraria in lingua corsa}} ==Bibliugrafia== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] {{c}} [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] 7swkos4q0t5gbnniygozb3vpbminkr7 Camargue 0 14627 362653 348026 2019-07-01T20:47:43Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Camargue map.png|250px|right|thumb|Carta di a Camarga]] A '''Camarga''' hè una [[regione]] [[storia|storica]] di a [[Pruvenza]], in [[Francia]]. U so territoriu currisponde suprattuttu à u grande [[delta]] chì u [[fiume]] [[Rodanu]] forma lampendusi in u [[Mare Terraniu]]. [[Categoria:Giugrafia]] hphcigoimxneo6112pvod96bmx6818f Inn 0 14628 348708 347092 2015-07-06T08:57:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U [[fiume]] '''Inn''' (''En'' in [[lingua rumancia]]) hè un [[fiume]] di l’[[Auropa]]: hè longu 517 km è nasce in [[Sguizzera]] in l’alta valle di l'[[Engadina]]. L’Inn entra in u [[Tirolu]], in [[Austria]], vicinu à [[Pfunds]] è dopu attraversa u cunfine incù a [[Germania]]. Bagna, frà l'altre, e cità di [[St. Moritz]], [[Inssbruck]] è [[Rosenheim]], è si lampa in u [[Danubiu]] vicinu à a cità di [[Passau]]. [[Categoria:Fiumi auropeani]] ouxw18f5f5v8kxha3p1e06pf48m5zoi Helena (Montana) 0 14636 332695 329604 2014-03-23T14:24:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Helena''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Montana]]. Tene 28.180 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 9des6eevum2setxp4ljgyh7hgbrsmk7 Pianu Marshall 0 14637 333884 326105 2014-03-23T14:48:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:George Catlett Marshall, general of the US army.jpg|thumb|right|200px|George Marshall]] U '''pianu Marshall''' fu nu programma d'aiutu di i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] à l'[[Auropa]], principiatu in u 1947. Fu chjamatu i sta manera du nomi i [[George Catlett Marshall]] chì à chiji tempi era Secretariu di Statu di i Stati Uniti. [[Categoria:Storia auropeana di u 1900]] 5z6sb8my5ixmnanv6pq93vagyxqkzbn Odense 0 14639 333651 327892 2014-03-23T14:43:50Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Denmark-odense palace.jpg|thumb|right]] '''Odense''' hè una cità di 187.929 abitanti ([[2009]]), in [[Danimarca]]. Hè a terza cità di a Danimarca per populazione. == Aministrazione == U merre hè Anker Boye (dal [[2010]]). == Persunaggi famisi == Odense hè a cità natale di u scrivanu [[Hans Christian Andersen]]. [[Categoria:Cità danesi]] 28kcc6gi2me41hw0cvw6l819prrx00k Patrick Fiori 0 14640 362275 346605 2019-06-06T06:05:36Z 37.165.34.12 wikitext text/x-wiki [[File:Patrick Fiori.jpg|thumb|right|250px|Patrick Fiori]] '''Patrick Fiori''' (di so nome veru '''Patrick Chouchayan''', natu 23 di settembre 1969 in [[Marseglia]]) hè un [[cantu|cantadore]] è [[cinemà|attore]] [[Francia|francese]]. == Discografìa == === Albumi === * Puisque c'est l'heure (1994) * Le cœur à l'envers (1995) * Prends-moi (1998) * Chrysalide (2000) * Patrick Fiori (2002) * Si on chantait plus fort (2005) * Les choses de la vie (2008) * L'instinct masculin (2010) === Singuli === * Stephanie (1987) * Le coeur a fleur d'amour (1989) * Mama Corsica (1993) * Un goutte d'eau (1994) * Belle (1998) * Prends-moi (1998) * Elle est (1998) * J'en ai mis du temps (1999) * Terra umana (1999) * Que tu reviennes (2000) * Juste une raison encore (2000) * Marseille (2002) * Je sais où aller (2003) * Sans bruit (2003) * Il parait (2005) * Je ne serai jamais (2005) * Toutes les peines (2005) * 4 Mots sur un piano (2007) * Yoenai (2007) * Liberta (2008) * Merci (2009) * Peut-être que peut-être (2010) == Ligami == * [http://www.patrickfiori.net/ Situ officiale] [[Categoria:Musicante]] 2xp0cy4xp4ysefojqugu1nhha7e0m7t Hans Christian Andersen 0 14643 326108 316688 2013-03-09T03:23:29Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 101 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q5673]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:HCAndersen.jpeg|thumb|right|200px|Hans Christian Andersen in u 1869]] '''Hans Christian Andersen''' hè statu unu scrivanu [[Danimarca|danese]] natu à [[Odense]] u 2 aprile di u 1805 è mortu u 4 d'aostu di u 1875 à [[Copenaghen]]. == Vita == Natu in una famiglia povara ùn hà pussutu seguità studii regulari è da ghjovanu, s'hè tramutatu à Copenaghen per circà u travagliu cumu scrivanu di [[teatru]]. Principia à scrive è in fine, trova i prutettori chì l'aiutanu à finisce i so studii (1828). Dopu i primi successi viaghja assai in Germania, Francia, Italia, Grecia, Turchia, Svezia, Spagna è Anghilterra (induve divene amicu di [[Charles Dickens]]). Grazie à 'sse sperienze scrive libri è diari di viaghju. == Opere == A so produzione di teatru ùn hà avutu moltu successu è mancu e so puisie ma Andersen hè cunnisciutu in u mondu sanu per e so 157 fole frà qualesse: * A principessa nantu à u pisellu (''Prindsessen paa AErten'', 1835) * U vestimentu novu di l'imperatore (''Keiserens nye Kloeder'', 1837) * A zitellina è u fulminente (''Den lille Pige med Svovlstikkerne'', 1848) * U cignu chjucu è goffu (''Den grimme AElling'', 1845) * I ghjorni di l'etima (''Ugedagene'', 1871) * U principe gattivu (''Den onde Fyrste'', 1849) jz86y4enm9q4knu92d5i3lie0pgfl8r Marseglia 0 14644 362177 356186 2019-05-17T18:26:13Z RaphGamer1256 14878 wikitext text/x-wiki [[File:MarseillePaysage.jpg|thumb|right|260px|Marseglia]] '''Marseglia''' hè una cità di a [[Francia]] orientale cu 16 circundarii. Marseglia hè u capulocu di u dipartamentu Bouches-du-Rhône. Ci sò 851 500 abitanti in Marseglia. En 2013, Marseglia hé diventata Capitale Européenne de la Culture. ==Da vede dinò== *[[Patrick Fiori]] *[[Lavighju Sformo]] *[[L'Algérino]] [[Categoria:Cità di a Francia]] rgmagudprdjjtv8lbw1kmxx9j5es3fe Regione di u Biobío 0 14645 350107 350105 2015-07-07T21:21:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[file:Mapa loc Biobío.svg|right|243px]] U '''Biobío''' hè una regione [[Cile|cilena]]. U so capilocu hè [[Concepción]]. U ''Biobío'' hè a 8º regione di u [[Cile]], incù una superficia di 37.069 km². Hà 2.036.443 abitanti ([[2010]]). * Densità: 55 ab./km² == Pruvincie == * Ñuble, Biobío, Concepción, Arauco. == Clima == U clima di u ''Biobío'' hè di tipu [[Mare Terraniu|mediterraniu]]. == Ligami == * [http://www.gorebiobio.cl/ www.gorebiobio.cl] {es} [[Categoria:Cile]] 63vl4qibdr62ccd97o04g7m3dyczstc MediaWiki:Userrights-groupsmember-auto 8 14648 289434 2012-03-18T11:02:21Z Ale Mister 249 Pagina nova: Membru implicitu di: wikitext text/x-wiki Membru implicitu di: 4gdnp41aj8y1a9e22wmf5qng8lor5hk MediaWiki:Yourgender 8 14649 289477 2012-03-18T18:04:36Z Ale Mister 249 Pagina nova: Generu: wikitext text/x-wiki Generu: isbgqhc4isrxivdvx6rcsax2ian00kn MediaWiki:Gender-female 8 14650 289478 2012-03-18T18:04:40Z Ale Mister 249 Pagina nova: Feminile wikitext text/x-wiki Feminile j0fx6tpzwn59zcxqxb2lhh0yulsipcw MediaWiki:Gender-male 8 14651 289479 2012-03-18T18:04:44Z Ale Mister 249 Pagina nova: Maschile wikitext text/x-wiki Maschile pgdetapagcn8g874cwfsox90g45bu6p MediaWiki:Namespace association 8 14652 289535 2012-03-19T21:23:53Z Ale Mister 249 Pagina nova: Spaziu assuciatu wikitext text/x-wiki Spaziu assuciatu n4959ymjyvtauhj7yp5lwj18h0o7hpb MediaWiki:Recentchanges-legend 8 14654 289551 2012-03-20T09:31:23Z Ale Mister 249 Pagina nova: Ozzioni per l'ultimi cambiamenti wikitext text/x-wiki Ozzioni per l'ultimi cambiamenti 600y57uxb96yqkbmb2c4vcih7h94qgl MediaWiki:Invert 8 14655 289568 2012-03-20T18:20:57Z Ale Mister 249 Pagina nova: Inverte a selezzione wikitext text/x-wiki Inverte a selezzione fuoq7puqrn0u12eyrj7124cyjlfjvhf Oschatz 0 14657 364403 333757 2019-10-03T11:23:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Oschatz''' hè una cità in u [[land (Germania)|land]] di [[Sassonia]]. Hà una superficie di 55 km² è à l'incirca 15.000 abitanti. [[Categoria:Cità di a Germania|Oschatz]] f3x6q4lc6j1rbcym631itrk2xq0t59t Sassonia 0 14658 349928 334321 2015-07-07T17:37:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} La '''Sassonia''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Sachsen''), o ufficialmente chjamata '''Statu Lìberu di Sassonia''' (''Freistaat Sachsen''), hè un [[land]] (statu federale) di [[Germania]]. ==Da vede dinò== *[[Oschatz]] [[Categoria:Land di a Germania|Sassonia]] koage8slpghcohlozxow9wplllanjni Daniel Stern (attore) 0 14659 345922 341667 2015-07-01T12:58:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Daniel Stern July 9, 2014 (cropped).jpg|thumb|Daniel Stern]] '''Daniel Jacob Stern''' (* [[28 d'aostu]] [[1957]] in [[Bethesda (Maryland)|Bethesda]], [[Maryland]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Stern]] [[Categoria:Americanu|Stern]] lmlutqr3pwalco9sd2gp6utt4f5jn2z Alla Pugacheva 0 14660 347726 331380 2015-07-02T18:08:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Alla Pugacheva''' (natu [[15 d'aprile]] [[1949]], [[Moscù]]) hè una cantante, [[musica|musicante]] [[Russia|russia]]. == Discografìa == * ''Зеркало души'' (1977) * ''Арлекино и другие'' (1979) * ''Поднимись над суетой'' (1980) * ''То ли ещё будет…'' (1980) * ''Для гостей Олимпиады-80'' (1980) * ''Дискотека А'' (1980) * ''Маэстро'' (1981) * ''Как тревожен этот путь'' (1982) * ''Парад планет Марка Минкова'' (1982) * ''У Вас в гостях Маэстро'' (1982) * ''Ах, как хочется жить'' (1983) * ''Soviet Superstar (Greatest Hits 1976-84)'' (1984) * ''Watch out'' (1985) * ''Сонет'' (1985) * ''Стадион'' (1985) * ''…Счастья в личной жизни!'' (1986) * ''Паромщик'' (1986) * ''Алла Пугачёва-87'' (1987) * ''Пришла и говорю'' (1987) * ''Песни вместо писем'' (1988) * ''Миллион алых роз'' (1988) * ''Алла'' (1990) * ''Мой голубь'' (1990) * ''Без меня'' (1993) * ''Алла Пугачёва — 94'' (1994) * ''Верю в тебя'' (1994) * ''Любовь, похожая на сон'' (1994) * ''Путь звезды'' (1994) * ''Не делайте мне больно, господа'' (1995) * ''Две звезды'' (1997) * ''Примадонна'' (1997) * ''Да!'' (1998) * ''Избранное'' (1999) * ''Белый снег'' (1999) * ''Мадам Брошкина'' (2000) * ''Речной трамвайчик'' (2002) * ''А был ли мальчик?'' (2002) * ''Это любовь!'' (2002) * ''Живи спокойно, страна!'' (2003) * ''Приглашение на закат'' (2008) == Ligami == * [http://allapugacheva.pro/ Situ officiale] [[Categoria:Musicante]] ascfllh8r30ivllbn8hxphgkppba3zd United States Army 0 14661 364847 347198 2019-11-08T04:07:25Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''United States Army''', o cortu '''U.S. Army''', face parte di e [[forze armate]] [[Stati Uniti d'America|americane]]. Hè a parte più grande di u militare americanu, incù più di mezu milione [[suldatu|suldati]] regulari. [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 2rabar0stvlb2kwhwcomy83xp5srzzo United States Navy 0 14662 364848 348420 2019-11-08T04:07:33Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''United States Navy''', à l'accortu '''U.S. Navy''' o '''USN''', face parte di e forze armate [[Stati Uniti d'America|americane]]. Hà più di 300.000 [[suldatu|suldati]] attivi. ==Da vede dinò== *[[David Glasgow Farragut]] [[categoria:Pulitica]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 84s0qno8qhn4dilg5r42fc1yzh9nyh7 U.S. Army 0 14663 289770 2012-03-24T14:40:26Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[United States Army]] 1n4ku7p89j3veynebg5xwq3bl1c7ixh U.S. Navy 0 14664 289771 2012-03-24T14:42:20Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[United States Navy]] i5sq05d9wk3i1jdzuvad1z8yjwrzmvz Confederate States Marine Corps 0 14665 348955 326118 2015-07-06T11:57:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Confederate States Marine Corps''', à l'accortu '''C.S.M.C.''', hà fattu parte di l'armata di u sudu durante a [[Guerra Civile Americana]] di u [[1861]] à u [[1865]]. ==Da vede dinò== *[[Lloyd J. Beall]] *[[Guerra Civile Americana]] [[categoria:Storia]] [[categoria:America]] cks6j43usuj9q6jplnbuui4frj8a5qf Adolf Hitler 0 14666 360425 360424 2018-11-05T15:49:10Z Esteban16 13905 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/195.220.223.18|195.220.223.18]] ([[User talk:195.220.223.18|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Esteban16|Esteban16]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Adolf_Hitler_1937.jpg|thumb|right|200px|Adolf Hitler]] '''Adolf Hitler''' hè statu un [[pulitica|omu puliticu]] [[Austria|austriacu]] poi diventatu [[Germania|alimanu]] fù u fundadore di u Partitu Naziunale Sucialista di i Travagliadori Alimani (vale à dì u [[Partitu Nazista]], in [[lingua tedesca|lingua alemana]] ''Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei'' o ''NSDAP''). Hè [[littiratura|autore]] di u libru ''Mein Kampf'' (A mo Battaglia). Hè natu in [[Braunan-am-Inn]] ([[Austria]]) u 20 d'[[aprile]] di u [[1889]]. == Carriera pulitica == U 30 di [[ghjennaghju]] di u [[1933]] Hitler hè diventatu [[pulitica|cancelieru]] di a [[Germania]] è u 23 di [[marzu]], u parlamentu li hà datu [[dittatore|puteri dittaturiali]]. Dapoi u principiu hà realizatu [[pulitica|pulitiche]] di [[raza|discriminazione]] contru à i [[abreiu|ghjudei]] chì incù a [[Seconda Guerra Mundiale]] dipoi u [[1941]] s'hè trasfurmatu in a "Soluzione Finale", [[pulitica|prugettu]] chì vulia imprighjunà è tumbà tutti i [[ebrei|ghjudei]]. Hè mortu, tumbendusi, in [[Berlinu]] u 30 d'[[aprile]] di u [[1945]] incù a so [[moglia]] [[Eva Braun]], ch'ellu avia maritatu pochi [[ghjornu|ghjorni]] nanzu. nn26m34qplhnn35fa0bp7804lwpgrak Mahatma Gandhi 0 14667 339648 330110 2014-09-23T09:34:14Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[file:MKGandhi.jpg|Ghandi|thumb|right]] '''Mohandas Karamchand Gandhi''' (in lingua [[devanagari]] मोहनदास करमचन्द गांधी) dettu u ''Mahatma'', natu à Porbandar u 2 uttobre 1869 è mortu à New Delhi u 30 ghjennaghju 1948, hè statu un omu puliticu è filosofu [[India|indianu]]. Impurtante guida spirituale pè u so Paese, hè cunnisciutu soprattuttu incù u cugnome di ''mahatma'' (in [[lingua sanscrita|sanscritu]] महात्मा, "grande anima"). Un altru cugnome hè ''Bapu'', chì in hindi significheghja "babbu". n6f4g5i9vsjyc4d0u6b4bzyn4xrs3b3 Battaglia di Seven Pines 0 14668 331662 326125 2014-03-23T14:03:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Battaglia di Seven Pines''' o '''Battaglia di Fair Oaks''' ([[31 di maghju]] [[1862]] - [[1 di ghjugnu]] [[1862]]) hè stata una battaglia in a [[Guerra Civile Americana]]. Ci fùbbenu più di 1.700 morti é più di 8.300 feriti. Durante 'ssa battaglia, tantu l'[[Union Repeating Gun]], una mitragliera, quantu a [[Williams Gun]], un cannone à tiru ràpidu, sò state aduprate. [[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Seven Pines]] 1g6xkeq7tll0v12k3de0q20egcjllmy Battaglia di Fair Oaks 0 14669 289910 2012-03-27T18:14:02Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Battaglia di Seven Pines]] itq6ckkyvbmc63k4wclmcklhvp6krc9 Joseph Haydn 0 14670 348761 332911 2015-07-06T09:25:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Joseph Haydn.jpg|thumb|right|200px|Joseph Haydn]] '''Franz Joseph Haydn''' natu à [[Rohau]] u 31 di [[marzu]] di u 1732 è mortu à [[Vienna]] u 31 [[maghju]] 1809, hè statu unu di i più impurtanti [[musica|musicanti]] di u periodu classicu. == Opere principali == * 108 sinfunie * 52 sonate për [[pianoforte]] * 24 [[opere liriche]] * 14 messe * 6 oratori [[Categoria:Musicante|Haydn, Franz Joseph]] 0i957x6nixldov1qquhafo0v9sq886a Antonio Tabucchi 0 14671 347764 331500 2015-07-03T08:46:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[file:Antonio Tabucchi.jpg|thumb|250px|Antonio Tabucchi.]] '''Antonio Tabucchi''' ([[Pisa]], 24 di sittembre [[1943]] - [[Lisbona]], 25 marzu [[2012]]) hè statu unu [[littiratura|scrivanu]] [[Italia|talianu]]. Liatu da un [[amore]] viscerale à u [[Portugallu]], hè statu u cunniscidore, criticu è traduttore maiò di l'opera di u scrittore [[Fernando Pessoa]]. Tabucchi ebbi cunniscenza di l'opera di Pessoa in l'anni sessanta, durante e sessione induv'ellu frequenta a Sorbona, è ne ferma tantu affascinatu ch'è, vultatu in [[Italia]], frequenta un corsu di lingua purtughese per capisce megliu u pueta. I so libri è assaghji sò stati tradutti in diciottu paesi. Incù María José de Lancastre, a so [[moglia]], hà traduttu in [[lingua taliana|talianu]] molte di l'opere di Fernando Pessoa, hà scrittu un libru d'assaghji è una cummedia [[teatru|teatrale]] annantu à 'ssu grande [[litteratura|scrittore]]. Tabucchi hà ottenutu u premiu [[Francia|francese]] "Médicis étranger" per ''Notturno indiano'' è u premiu "Campiello" per ''Sostiene Pereira''. == Opere == * ''Piazza d'Italia'' (prima edizione, Bompiani, [[1975]] - Feltrinelli, [[1993]]), ISBN 978-88-07814-01-3 * ''Il piccolo naviglio'' (Mondadori, [[1978]] - Feltrinelli, [[2011]]), ISBN 978-88-07018-63-3 * ''Il gioco del rovescio e altri racconti'' (prima edizione, Il Saggiatore, 1981 - Feltrinelli, 1988), ISBN 978-88-07811-74-6 * ''Donna di Porto Pim'' (Sellerio, [[1983]]) * ''[[Notturno indiano]]'' (Sellerio, [[1984]]) * ''[[Piccoli equivoci senza importanza]]'' ([[Feltrinelli]], [[1985]]), ISBN 978-88-07810-75-6 * ''Il filo dell'orizzonte'' (Feltrinelli, [[1986]]), ISBN 978-88-07811-46-3 * ''I volatili del [[Beato Angelico]]'' (Sellerio, [[1987]]) * ''Pessoana mínima'' (Imprensa Nacional, Lisbona, [[1987]]) * ''I dialoghi mancati'' (Feltrinelli, [[1988]]) * ''Un baule pieno di gente. Scritti su Fernando Pessoa'' (Feltrinelli, [[1990]]), ISBN 978-88-07816-25-3 * ''L'angelo nero'' (Feltrinelli, [[1991]]), ISBN 978-88-07812-53-8 * ''Sogni di sogni'' (Sellerio, [[1992]]) * ''[[Requiem (Tabucchi)|Requiem]]'' (Feltrinelli, [[1992]]), ISBN 978-88-07812-82-8 * ''Gli ultimi tre giorni di [[Fernando Pessoa]]'' (Sellerio, [[1994]]) * ''[[Sostiene Pereira]]. Una testimonianza'' (Feltrinelli, 1994), ISBN 978-88-07813-81-8 * ''Dove va il romanzo'' (Omicron, 1995) * ''Carlos Gumpert, Conversaciones con Antonio Tabucchi'' (Editorial Anagrama, Barcelona, 1995) * ''[[La testa perduta di Damasceno Monteiro]]'' (Feltrinelli, 1997), ISBN 978-88-07815-31-7 * ''Marconi, se ben mi ricordo'' (Edizioni Eri, 1997) * ''L'Automobile, la Nostalgie et l'Infini'' (Seuil, Parigi, [[1998]]) * ''La gastrite di [[Platone]]'' (Sellerio, 1998) * ''Gli Zingari e il [[Rinascimento]]'' (Feltrinelli, 1999) * ''Ena poukamiso gemato likedes (Una camicia piena di macchie. Conversazioni di A.T. con Anteos Chrysostomidis'', Agra, Atene, [[1999]]) * ''[[Si sta facendo sempre più tardi]]. Romanzo in forma di lettere'' (Feltrinelli, 2001), ISBN 978-88-07817-40-3, ISBN 978-88-07530-15-9 * ''Autobiografie altrui. Poetiche a posteriori'' (Feltrinelli, 2003), ISBN 978-88-07420-98-6 * ''[[Brescia]] piazza della Loggia [[28 maggio]] 1974-2004'' (D'Elia Gianni; Tabucchi Antonio; Zorio Gilberto, Associazione Ediz. L'Obliquo, [[2004]]) * ''Tristano muore. Una vita'' (Feltrinelli, [[2004]]), ISBN 978-88-07819-16-2 * ''Racconti'' (Feltrinelli, 2005), ISBN 978-88-07530-15-9 * ''[[L'oca al passo]]'' (Feltrinelli, 2006), ISBN 978-88-07840-72-2 * ''[[Il tempo invecchia in fretta]]'' (Feltrinelli, 2009), ISBN 978-88-07722-67-7 * ''[[Viaggi e altri viaggi]]'' (Feltrinelli, 2010), ISBN 978-88-07018-22-0 * ''[[Racconti con figure]]'' (Sellerio, 2011) * ''[[Girare per le strade]]'' (Sellerio, 2012) [[Categoria:Scrivanu|Tabucchi, Antonio]] dna1hd3s81lh56m53r2gevtin80509a Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana 14 14673 328019 309163 2013-03-26T06:18:42Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 27 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q8293443]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Battaglia di i Sette Ghjorni 0 14674 331664 326133 2014-03-23T14:03:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Battaglia di i Sette Ghjorni''' di u [[1862]] hè stata una battaglia durante a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865). [[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Sette Ghjorni]] tf4h2sx2p77ifllppss7k26cg3ncpbn Rafael Correa 0 14675 350097 350096 2015-07-07T21:15:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Correarafael15012007.jpg|thumb|right|200px|Rafael Correa]] '''Rafael Correa''' (natu à [[Guayaquil]] u 6 [[aprile]] di u 1963) hè u [[pulitica|presidente]] di l'[[Ecuador]]. ==Da vede dinò== *[[Sixto Durán Ballén]] *[[León Febres Cordero]] [[Categoria:Puliticante|Correa]] a7roaepu35g3alyhszyxfwkj5glzcqq Ludwig van Beethoven 0 14676 348961 333183 2015-07-06T12:02:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Beethovensmall.jpg|thumb|right|200px|Ludwig van Beethoven]] '''Ludwig van Beethoven''' natu à [[Bonn]] u 16 [[dicembre]] di u 1770 è mortu à [[Vienna]] u 26 [[marzu]] di u 1827 hè statu uni di i più impurtanti cumposidori di a [[storia]] di a [[musica]]. == Opere principali == * 9 sinfunie * 5 cuncerti per [[pianuforte]] è urchestra * 1 cuncertu per [[violinu]] è urchestra * 32 sonate per pianuforte * 10 sonate per pianuforte è violinu * 5 sonate per pianuforte è [[violuncellu]] * ''Fidelio'' ([[opera lirica]]) [[Categoria:Musicante]] qwy72cse6amjhszxo7qe1kl0g8qrybk Guerra freta 0 14677 347074 332672 2015-07-01T22:06:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cold war europe military map sv.png|thumb|250px|Carta di a NATO è di u pattu di Varsavia]] Hè stata chjamata '''Guerra freta''' a situazione di cunflittu vicina à a guerra chì ci hè stata frà i dui blocchi internaziunali chjamati ''Uvestu'', chì cuntinia i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] è i so alliati di a [[NATO]], è l' ''Estu'', incù l'[[Unione Suvietica]] è i so alliati di u [[Pattu di Varsavia]], dipoi a fine di a [[Seconda Guerra Mundiale]] à u principiu di l'anni 1990. [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Seculu XX]] 1kfkgway5t3lwxbh6kori8pv05sakyy Praga 0 14678 350506 346779 2015-07-09T08:59:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Panoramic views of Prague 2000 by RaBoe.jpg|700px|center]]<br /> [[File:Prague coat of arms.png|right|160px]] '''Praga''' (''Praha'' in [[lingua cecca|ceccu]]) hè a capitale di a [[Repùblica Cecca]] è dinù a prima cità per populazione incù 1.172.975 abitanti (2005). == Geografia == [[File:Kraj Hlavni mesto Praha.svg|right|250px]] Praga hè traversata da u fiume [[Moldava]] (''Vltava'' in ceccu). [[File:PragueCathedral03.jpg|thumb|right|200px|U domu]] ==Da vede dinò== *[[Václav Havel] == Situ ufficiale == * [http://magistrat.praha-mesto.cz/default.aspx?l=2 Situ di a Communa (in inglese)] [[Categoria:Republica Cecca]] s3frp40rvw7dffjm7pzfipwii7t63y9 Armada de Chile 0 14679 331556 326145 2014-03-23T14:01:49Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[file:Coat of arms of the Chilean Navy.svg|thumb|250px|{{PAGENAME}}]] L''''Armada de Chile''', à l'accortu '''AdCh''', face parte di e forze armate di u [[Cile]]. Hà più di 25.000 suldati attivi. == Ligami == * [http://www.armada.cl/ {{PAGENAME}}] {es} [[Categoria:Cile]] k7572z9po12bdpupobkljiqcxrnng77 Siconda Guerra Mundiale 0 14680 290668 2012-03-31T13:44:32Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Seconda Guerra Mundiale]] fr5413hcbg2yzef4ci4wsf9e1i2j70h Siconda Guerra Mundiali 0 14681 290669 2012-03-31T13:46:06Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Seconda Guerra Mundiale]] fr5413hcbg2yzef4ci4wsf9e1i2j70h Repùblica Cecca 0 14682 331175 290673 2014-03-15T17:40:22Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cecchìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cecchìa]] 975s2v3wqu5yp7752j88rbvlat0xbez Republica Ceca 0 14683 331176 290674 2014-03-15T17:40:27Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cecchìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cecchìa]] 975s2v3wqu5yp7752j88rbvlat0xbez Repùblica Ceca 0 14684 331177 290675 2014-03-15T17:40:33Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cecchìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cecchìa]] 975s2v3wqu5yp7752j88rbvlat0xbez Republica Cecca 0 14685 331178 290676 2014-03-15T17:40:39Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cecchìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cecchìa]] 975s2v3wqu5yp7752j88rbvlat0xbez Battaglia di Petersburg 0 14686 331660 326147 2014-03-23T14:03:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Battaglia di Petersburg''' fù una battaglia in a [[Guerra Civile Americana]]. Durò guasi dece mesi, da u [[ghjugnu]] [[1864]] à l'[[aprile]] [[1865]], é tutt'insieme, i truppi di u nordu é di u sudu pèrsenu 70.000 suldati (42.000 u nordu, 28.000 u sudu). [[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Petersburg]] p93zoa3oh2ndgy2z7l9tjjxfkpfy3an Battaglia di Cold Harbor 0 14688 331659 326149 2014-03-23T14:03:54Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Battaglia di Cold Harbor''' di l'annu [[1864]] fubbe una battaglia in a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865). [[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Cold Harbor]] 81koef8mzsqmsnqa9cjqlxh2edo118m The Wonder Years 0 14689 350276 326151 2015-07-07T23:00:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''The Wonder Years''' hè una serìa [[americana]] di l'anni [[1988]]-[[1993]], incù [[Fred Savage]] é [[Dan Lauria]], trà altri. 6ckiboys0i4imtfli1oeuvn0pk3jccz Zagabria 0 14694 359524 355633 2018-06-08T19:41:33Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Zagreb coa.gif||right|140px]] '''Zagabria''' (''Zagreb'' in [[lingua croata|croatu]]) hè a capitale di a [[Croazia]] è incù una populazione di 792.875 abitanti (2011), hè dinù a cità più grande di u Paese. [[File:CroatiaGradZagreb.png|right|200px]] [[File:Zageb Croatian National Theater.jpg|thumb|right|200px|U Teatru Naziunale Croatu]] == Ligami == * [http://www.zagreb.hr/ Situ istituzionale] [[Categoria:Croazia]] 9xw7npey8poy1pa3a56abqjqdi4vsyf Alessandro Volta 0 14695 351162 326156 2015-07-16T10:29:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Alessandro Volta.jpg|thumb|right]] U conte '''Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta''' ([[Comu]], 18 [[ferraghju]] 1745 – [[Camnago Volta]], 5 marzu 1827) hè statu un [[fisicu]] è inventore. Hè cunnisciutu sopratuttu pè esse l'inventore di a [[pila elettrica]]. == Portanu u so nome == *[[eletricità]] *[[Pila di Volta]] *[[Volt (unità di misura elettrica)|Volt]] 7l9qdirj38waaj64holi376ixid585k Lisandru Volta 0 14696 290901 2012-04-03T08:51:04Z Franjklogos 2883 Franjklogos moved page [[Lisandru Volta]] to [[Alessandro Volta]]: Più currettu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alessandro Volta]] al2hfdy9kqgabhtu3hi1jbqk84xkw0y Fred Savage 0 14698 350277 346470 2015-07-07T23:00:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:FredSavage1989.jpg|thumb|200px|Fred Savage]] '''Fred Savage''' hè un [[cinemà|attore]] é [[cinemà|realizatore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Wonder Years]] [[Categoria:Attore|Savage]] [[Categoria:Americanu|Savage]] 1akv956qepihonnquy71ndn2f5wmwgr Dan Lauria 0 14699 350278 346290 2015-07-07T23:00:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dan Lauria at WonderCon 2009 1.JPG|thumb|200px|Dan Lauria]] '''Dan Lauria''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[The Wonder Years]] [[Categoria:Attore|Lauria]] [[Categoria:Americanu|Lauria]] ax8e0zvrxg0zbg3azj46585fjar14ko Al Pacino 0 14700 354806 348938 2016-08-23T09:49:04Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Al Pacino.jpg|thumb|200px|Al Pacino]] '''Al Pacino''' (25 [[aprile]] 1940) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] d'urigine [[Italia|taliana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Pacino]] [[Categoria:Americanu|Pacino]] fv6diosbi4whcve7haupncouc1jl60q Leipzig 0 14701 290992 2012-04-04T12:08:31Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lipsia]] ery0klwkycfxh73ftfcstg6nfdrnmex Albert Einstein 0 14702 351143 343525 2015-07-16T10:04:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Einstein1921 by F Schmutzer 2.jpg|thumb|right|200px|Albert Einstein (1921)]] '''Albert Einstein''' hè un fisicu tedescu. Hè natu à [[Ulm]] ([[Germania]]) u [[14 di marzu]] di u [[1879]] è hè mortu à [[Princeton]] ([[Stati Uniti d'America]]) u [[18 d'aprile]] di u [[1955]]. === A formazione === Era figliolu d'un [[eletricità|eletricianu]]. Hà viaghjatu incù a so [[famiglia]] à [[Milanu]], à [[Pavia]] è in [[Venetu]]. Passatu in [[Sguizzera]], hà studiatu è pigliatu u diplomu secondariu à u culleghju cantonale d'[[Aarau]], poi à u [[Politecnicu di Zurigu]] induve in u 1900 hà pigliatu u diplomu [[università|universitariu]] in [[fisica]] è [[matematica]]. Qualchì annu dopu si marita incù Ilse. === U premiu Nobel === In u [[1921]] hà avutu u [[Premiu Nobel]] per a [[fìsica]]. == I so travagli == Dipoi u 1905 Einstein hà publicatu i so primi dui travagli cunsacrati à a [[teuria di a relatività]], chì averanu cum'è seguita a teuria di a relatività ''generale'' di l'anni 1915-1916. == Portanu u so nome == * [[Causalità d'Einstein-Weyl]] * [[Convensione d'Einstein]] * [[Forma quadratica d'Einstein-Minkowski]] * [[Principu di lucalità d'Einstein]] == Opere principali == [[File:Relativity-formula.png|thumb|left|170px|A relazione trà energia massa e vitezza]] {{DEFAULTSORT:Einstein, Albert}} [[Categoria:Tedescu]] [[Categoria:Fisica]] af96sxxiauyrcvhf4q0l5mtw7at0u5d Will Smith 0 14705 355187 346477 2016-09-22T09:14:44Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Will Smith 2011, 2.jpg|thumb|200px|Will Smith]] '''Will Smith''' (25 [[Settembre]] 1968) hè un [[cinemà|attore]] é musicante [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Hà ricevutu dùie numinazione pè un [[Oscar]]. [[Categoria:Attore|Smith, Will]] [[Categoria:Musicante|Smith, Will]] [[Categoria:Americanu|Smith, Will]] ln4ti88dynu71jbo306kwzxcszaapqb Monumentu à a Battaglia di e Nazione 0 14706 326121 303604 2013-03-09T03:26:26Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 15 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q699448]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Völkerschlachtdenkmal Leipzig.JPG|thumb|300px|Monumentu à a Battaglia di e Nazione, cù u dettu "Lavu di e làcrime per i suldati caduti"]] U '''Monumentu à a Battaglia di e Nazione''' (nome tedescu: '''Völkerschlachtdenkmal''') hè un monumentu in [[Leipzig]] ([[Germania]]), dedicatu à e vìttime di a [[Battaglia di e Nazione]]. Incù un'altezza di 91 metri, hè unu di i monumenti più grandi d'[[Europa]]. lr8mzl4ap3l78kywetd7c8h6ryyppa9 Völkerschlachtdenkmal 0 14707 291114 2012-04-05T18:59:36Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monumentu à a Battaglia di e Nazione]] ai8e6r2trsh6d8tnbf1tn4zr6r42cs8 Battaglia di e Nazione 0 14708 326123 319847 2013-03-09T03:26:37Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 45 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q151005]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Battaglia di e Nazione''' rispettivamente '''Battaglia di Lipsia''' fù una battaglia durante e guerre napuleòniche in l'annu [[1813]]. Appartene à e più grande battaglie di a storia. 8xgeo0kz1wfgb5yomb3xsd0num1s0vl Battaglia di Lipsia 0 14709 291118 2012-04-05T19:36:03Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Battaglia di e Nazione]] 2isvcwd7vkdsx8s42vv8hdk7vpn123v Topher Grace 0 14710 363283 355196 2019-08-27T03:52:43Z Toglenn 15460 added photo wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Topher Grace 2019 by Glenn Francis.jpg|thumb|200px|Topher Grace 2019]] '''Topher Grace''' ([[New York]], [[New York (Statu)]], 12 [[lugliu]] 1978) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Grace]] [[Categoria:Americanu|Grace]] 2qsbhl0ld16mesop9l4c8md5uosm2pi Arliss Howard 0 14711 354830 348831 2016-08-24T03:19:04Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Arliss Howard''' (18 [[ottobre]] 1954) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Howard]] [[Categoria:Americanu|Howard]] 3hz4nzdvhpoywp3g3si1jdlxrgbdvlv Università di Lipsia 0 14712 362298 362297 2019-06-06T23:25:33Z Jun Misugi 295 AML wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Università di Lipsia''' (in [[latinu]] ''Alma Mater Lipsiensis'', à l'accortu AML) hè un' università tedesca, situata in a cità di [[Lipsia]]. Ci sò à l'incirca 30.000 stughjanti. == Storia == Fù fundata u [[2 dicembre]] di u [[1409]] da [[Federicu I di Sassonia|Federicu I u Bellicosu]], [[principe elettore]] di Sassonia, è da u so fratellu [[Guglielmu II di Meißen|Guglielmu II]], [[Margraviatu di Meißen|margraviu di Meißen]]. À l'iniziu cumprendia quattru [[facultà universitaria|facultà]]: [[arte]], [[teulogia]], [[medicina]] è [[leghje]]. [[Categoria:Università di Germania|Lipsia]] leoiyhx7t3eg3xcy68461ihe5sl3v3v Etaru 0 14713 348492 347336 2015-07-03T16:35:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L' '''etaru''' era u locu induva l'aciddaghji t'aviani i so tindini è i so mazzetti, par catturà i [[merula|meruli]] è i torduli. Era una parti di a [[machja]] ind'eddi tindiani i so cappii, à u XIXimu è u XXimu seculu. ==Citazioni== Accadi chì l' ètaru fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in ''A stanza di u spichju'' di [[Rinatu Coti]]: * ''Santu è Natali acciddavani insemu. Ogni annu faciani u so etaru in u valdu.'' ==Rifarenzi== * Rinatu Coti, 1999, A stanza di u spichju, Petricaghju d'Orezza: Cismonte è Pumonti Edizione ==Da vede dinò== *[[Acelli di Corsica]] [[categoria:Società]] [[categoria:Caccia]] lggy1qhplp1asozpwg5160hysnnmaus Nutella 0 14717 354188 328634 2016-05-30T03:48:09Z David Adam Kess 9941 [[File:(Nutella) tons on display, black and white.jpg|thumb|right|]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} (A) '''Nutella''' (cù o senza l'artìculu) hè una crema di cicculata populare chi vene à l'orìgine d'[[Italia]], chi hè cunnusciuta in assai paesi. [[File:(Nutella) tons on display, black and white.jpg|thumb|right|]] tlnm4ph17gtvf965wsbt76isbo8g8ri George Peppard 0 14718 346317 337028 2015-07-01T17:38:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:George Peppard (1964).jpg|thumb|200px|George Peppard]] '''George Peppard''' ([[1928]]-[[1994]]) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Peppard]] [[Categoria:Americanu|Peppard]] 41lrz40xsufgyolwrnzse7x2oq0m5sj Michael Jackson 0 14719 357553 349005 2017-08-12T03:08:21Z GustavoMaciel 12259 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Michael Jackson in Vegas cropped-2.jpg|thumb|Jackson, [[2003]]]] '''Michael Joe Jackson''' ([[Gary (Indiana)|Gary]], [[29 d'aostu]] [[1958]] - [[Los Angeles]], [[25 di ghjugnu]] [[2009]]) hè un [[musica|musicante]] [[americanu]]. Hè cunsideratu cum'è u ''King of Pop'' ("Rè di u pop"). [[Categoria:Musicante|Jackson, Michael]] [[Categoria:Americanu|Jackson, Michael]] npkonh5seclw0x18do84bw9eivvl9vo Ginevra 0 14720 358019 326134 2017-11-14T12:46:00Z Federico Leva (BEIC) 9306 +img wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Geneve Lac.tif|thumb|Geneve, lac, 1816]] '''Ginevra''' hè una cità in a [[Sguìzzera]]. pywlewi88z7nssorhv9qlwzo4j43ki3 Humphrey Bogart 0 14721 355243 355242 2016-09-27T11:53:47Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Humphrey Bogart in Invisible Stripes trailer.jpg|thumb|200px|Humphrey Bogart]] '''Humphrey Bogart''' ([[New York]], 25 [[dicembre]] 1899 - [[California]], 14 [[ghjennaghju]] 1957) fubbe un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|mericanu]]. [[Categoria:Attore|Bogart]] [[Categoria:Americanu|Bogart]] rqupmtz2bwtno62ijqt7at6vvvsf56n Pavia 0 14722 326138 318865 2013-03-09T03:28:15Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 59 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q6259]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pavìa''' hè una cità in a rigione di a [[Lombardia|Lombardìa]] in [[Italia]]. l8sys2sp4shorpgovyazjfhlk6m1i5q Lubecca 0 14723 333176 326140 2014-03-23T14:34:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lubecca''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Lübeck'') hè una cità in [[Germania]]. Hà circa 200.000 abitenti. [[Categoria:Cità di a Germania|Lubecca]] ay09gw9s1v2f6l1xpi5lad3s6nqa1ti Burkhard Jung 0 14724 331770 326141 2014-03-23T14:06:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} '''Burkhard Jung''' (*[[1958]]) hè un puliticante tedescu. Attualmente, hè lu merru di a cità di [[Lipsia]]. [[Categoria:Puliticante|Jung,Burkhard]] [[Categoria:Tedescu|Jung, Burkhard]] jkl431syjdyjwb3ci7760wxl1bioc37 2012 0 14726 339641 339412 2014-09-23T06:23:17Z Varlaam 3337 Annullata la modifica 339412 di [[Special:Contributions/Botu|Botu]] ([[User talk:Botu|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''2012''' {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1990|2000|2010|2020|2030|2008|2009|2010|2011|2012|2013|2014|2015|2016}} == Evenimenti == == Nàscite == == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == [[Category:Anni di u XXI seculu|#]] i7sxl5rl4z22t4lsc7pxi8m7d37eg3a 15 di aprile 0 14727 291856 2012-04-15T15:38:16Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[15 d'aprile]] 3nivrep4lkj1luaw6hf1mvu3yn7aufu Victor Garber 0 14728 346571 335005 2015-07-01T19:26:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Victor Garber''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Garber, Victor]] [[Categoria:Canadianu|Garber, Victor]] aeh6z9f5p1a970zdrd2iqocjgklbuje Nelson Mandela 0 14730 362114 349054 2019-05-08T10:25:57Z 82.132.225.203 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nelson Mandela.jpg|thumb|right|200px|Nelson Mandela]] '''Nelson YeetMandela''' ([[Qunu]], 18 di [[lugliu]] 1918 &ndash; 5 di [[decembre]] 2013) hè statu u primu presidente di l'[[Africa di u Sudu]] dopu a fine di u regime di l'''[[apartheid]]''. In u 1993 hà ottenutu u [[Premiu Nobel]] per a Pace. [[Categoria:Africa di u Sudu]] 21i8vyf34teiuwmtn6wr8zg79fvc0u2 Oasis 0 14734 333643 326148 2014-03-23T14:43:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Oasis_Noel_and_Liam_WF.jpg|right|thumb|200px|I Oasis da u vivu]] '''Oasis''' hè un gruppu di [[rock]] [[Regnu Unitu|inglese]] chì hè statu furmatu in u 1991 à [[Manchester]] è attivu ancu oghje. I membri sò [[Noel Gallagher]], u so fratellu [[Liam Gallagher]], incù u chitarista [[Gem Archer]] è à u bassu [[Andy Bell]]. == Discugrafia == === Albumi === * 1994 - ''Definitely Maybe''; UK #1 USA #58; * 1995 - ''(What's the Story) Morning Glory?''; UK #1 USA #4; * 1997 - ''Be Here Now''; UK #1 USA #2; * 1998 - ''The Masterplan'' * 2000 - ''Standing on the Shoulder of Giants''; UK #1 USA #24; * 2000 - ''Familiar to Millions'' (CD doppiu, da u vivu) * [[2001]] - ''Familiar to Millions'' (CD singulo, da u vivu) * [[2002]] - ''Heathen Chemistry''; UK #1 USA #23; * [[2005]] - ''Don't Believe the Truth''; UK #1 USA #12; * [[2006]] - ''Stop The Clocks''; UK #2; * [[2008]] - ''Dig Out Your Soul'' === Singuli è E.P. === * 1994 - ''Supersonic'' * 1994 - ''Shakermaker'' * 1994 - ''Live Forever'' * 1994 - ''Cigarettes & Alcohol'' * 1994 - ''Whatever'' * 1995 - ''Some Might Say'' * 1995 - ''Roll with It'' * 1995 - ''Morning Glory'' * 1995 - ''Wonderwall'' * 1996 - ''Don't Look Back in Anger'' * 1996 - ''Champagne Supernova'' * 1997 - ''D'You Know What I Mean?'' * 1997 - ''Stand By Me'' * 1998 - ''All Around the World'' * 1998 - ''Don't Go Away'' * 2000 - ''Go Let It Out'' * 2000 - ''Who Feels Love?'' * 2000 - ''Sunday Morning Call'' * [[2001]] - ''The Hindu Times'' * 2001 - ''Stop Crying Your Heart Out'' * [[2002]] - ''Little by Little / She Is Love'' * [[2003]] - ''Songbird'' * [[2005]] - ''Lyla'' * 2005 - ''The Importance of Being Idle'' * 2005 - ''Let There Be Love'' * [[2006]] - ''Stop The Clocks E.P. - Acquiesce/The Masterplan'' * [[2007]] - ''Lord Don't Slow Me Down'' * [[2008]] - ''The Shock of the Lightningc === DVD === * 1995 - ''Live by the Sea'' * 1996 - ''...There and Then'' * 2000 - ''Familiar To Millions'' * [[2002]] - ''The Hindu Times'' * 2002 - ''Stop Crying Your Heart Out'' * 2002 - ''Little By Little'' * [[2003]] - ''Songbird'' * [[2004]] - ''Definitely Maybe'' * [[2007]] - ''Lord Don't Slow Me Down'' [[Categoria:Gruppu di rock]] b7h860nquwzzmd5gdb0bd8dn47qlali New Delhi 0 14735 354094 333594 2016-05-18T14:10:02Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GateIndia.jpg|250px|thumb|right|India Gate]] '''New Delhi''' hè a capitale di l'[[India]]. A so populazione hè di 321.883 abitanti (2006). [[Categoria:India]] kmhv7s8v84vpqi10yvf6serjhij54dv Aleksandr Isaevič Solženicyn 0 14737 351157 327478 2015-07-16T10:18:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:A solzhenitsin.JPG|drita|200px|thumbnail|Aleksandr Isaevič Solženicyn]] '''Aleksandr Isaevič Solženicyn''' (in [[lingua russia]] '''Алекса́ндр Иса́евич Солжени́цын''', traslitteratu dinù cume ''Aleksandr Isaevič Solženitsyn'' o ''Aleksandr Isaevich Solzhenitsyn'') ([[Kislovodsk]], 11 di [[dicembre]] 1918 – [[Mosca]], 3 d'aostu [[2008]]), hè statu unu [[scrivanu]] è dramaturgu [[Russia|russiu]]. In u 1970 hà avutu u [[Premiu Nobel]] per a [[litteratura]]. 2d8xmuiv4syatn51zydpbd7mg0f7gxl Lingua russa 0 14738 292167 2012-04-20T17:59:04Z Paulu 58 Paulu moved page [[Lingua russa]] to [[Lingua russia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua russia]] k5qs9dymuixn3avd53b6unohe23lo0e Pichjettu 0 14740 336831 333889 2014-07-16T07:58:42Z Archaeodontosaurus 2695 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pichjettu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:DendrocoposMinorNaturalHabitat.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Picoides minor |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Piciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Picidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Dendrocopos]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Dendrocopos minor''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:PicoidesMinorBack.jpg|250px]] |----- |} U '''pichjettu''' (''[[Dendrocopos minor]]'') hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Picidae]]. Hè longu 13 à 16 cm. Pesa da 15 à 25 grammi. U sopra di u capu hè rossu ind'è u masciu. A femina inveci à u fronti bianchicciu è una curona nera in capu. U bizzicu hè neru. U piumamu hè biancu è neru, incù i strisci urizuntali annantu à l'ali è u spinu. ===Sinonimi=== Parechji sinonimi di ''Dendrocopos minor'' sò: * ''picoides minor'' * ''picus minor'' == In Corsica == [[File:Dzięciołek (9).jpg|left|200px]] U pichjettu hè ancu chjamatu u [[pichju]]. ==Citazioni== Accadi chì u pichjettu fussi imprudatu in i sprissioni o i pruverbii corsi, par asempiu in i sprissioni: * ''falà com'un pichjettu'' * ''allegru cum'è un pichju'' o ''cuntenti com'è un pichju'' * ''grassu com'è un pichjettu'' [[File:Dendrocopos minor hortorum MHNT ZOO 2010 11 162 HdB Bois de Boulogne.jpg |thumb|''Dendrocopos minor '']] == Da veda dinò == * u [[pichjaronu]] * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Accipitridae]] fsa9dn5bxsu8v2llg2urmxbbxjhgqxp Dendrocopos minor 0 14741 292218 2012-04-21T13:48:33Z 90.28.65.146 Reindirizzamentu à [[Pichjettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pichjettu]] m4n9klbpm2w8wqskcp9f4psnydwsuvo Pichju 0 14742 292220 2012-04-21T14:22:59Z 90.28.65.146 Reindirizzamentu à [[Pichjettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[pichjettu]] 8mqt20brbi25sre4dved7h8hxsse5ym Categoria:Land di a Germania 14 14743 328354 327504 2013-04-12T21:02:08Z KLBot2 6105 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikidata]] on [[:d:Q6782598]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Geografia 0 14745 362648 343661 2019-07-01T20:46:49Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''geografìa''' (ancu '''giugrafìa''' o '''geugrafìa''') hè una scenza. {{Scienze}} [[Categoria:Giugrafia| ]] imzbsl75d92nupelgfze7hdthkf0kjj Lusine Gevorkyan 0 14746 348967 333199 2015-07-06T12:07:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Lousine Gevorkian.jpg|thumb|right|220px|Lusine Gevorkyan]] '''Lusine Gevorkyan''' (nata u [[21 di ferraghju]] [[1983]]) hè una [[cantu|cantante]], [[musica|musicante]] [[russia]]. [[Categoria:Musicante]] t8phyrqbangp7aiiqua8wutbcuy3u7o William Shakespeare 0 14747 359180 335088 2018-05-06T19:26:59Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hw-shakespeare.png|thumb|William Shakespeare]] Pueta è dramaturgu in [[lingua inglese]]. '''William Shakespeare''' hè natu à [[Stratford-upon-Avon]] u 26 d'aprile di u 1564 è hè mortu quallà u 23 d'aprile di u 1616. À 18 anni s'hè maritatu incù Anne Hathaway, chì n'avia 27 è aspettava un figliolu da ellu. == Opere principali == Shakesperare hè autore di 38 drami, 154 [[sunetti]], dui puemi longhi è dui compunimenti in versi. * [[Comedie]] ** ''The Merry Wives of Windsor'' ** ''All's Well That Ends Well'' ** ''As You Like It'' ** ''The Comedy of Errors'' ** ''Love's Labour's Lost'' ** ''Measure for Measure'' ** ''The Merchant of Venice'' ** ''A Midsummer Night's Dream'' ** ''Much Ado About Nothing'' ** ''Pericles, Prince of Tyre'' ** ''The Taming of the Shrew'' ** ''The Tempest'' ** ''Twelfth Night, or What You Will'' ** ''The Two Gentlemen of Verona'' ** ''The Two Noble Kinsmen'' ** ''The Winter's Tale'' * [[Drami storichi]] ** ''King John'' ** ''Richard II'' ** ''Henry IV'' ** ''Henry V'' ** ''Henry VI'' ** ''Richard III'' ** ''Henry VIII'' * [[Tragedia|Tragedie]] ** ''Julius Caesar'' (1599) ** ''Romeo and Juliet'' ** ''Coriolanus'' ** ''Titus Andronicus'' ** ''Timon of Athens'' ** ''Macbeth'' ** ''Hamlet'' ** ''Troilus and Cressida'' ** ''King Lear'' ** ''Othello'' ** ''Antony and Cleopatra'' ** ''Cymbeline'' [[Categoria:Scrivanu|Shakespeare]] 1r87jnm076radnjyw99hkmhyzrcpyrr Gustav Stresemann 0 14750 326161 310921 2013-03-09T03:31:07Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 54 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q103955]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bundesarchiv Bild 146-1989-040-27, Gustav Stresemann.jpg|thumb|Gustav Stresemann]] Omu politicu è diplomaticu [[Germania|tedescu]]. '''Gustav Stresemann''' hè natu in [[Berlinu]] u 10 di maghju di u 1878 è hè mortu quallà u 3 d'uttobre di u 1929. In u 1926 hà avutu, incù [[Aristide Briand]], u [[Premiu Nobel]] per a pace. 4ip7gz8w5ozdd21b39rhx5ilw4s64mk Aristide Briand 0 14751 351306 351305 2015-07-16T14:55:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Aristide Briand 2.jpg|thumb|right|200px|Aristide Briand]] '''Aristide Briand''' hè statu un avvucatu, ghjurnalistu, [[pulitica|omu politicu]] è diplomaticu [[Francia|francese]]. Hè natu à [[Nantes]] u 28 di [[marzu]] di u 1862. In u 1901 hè statu u secretariu generale di u [[Partitu sucialista francese]] poi, anni dopu, Primu ministru di a [[Francia]]. In u 1926 hà avutu incù u Primu ministru [[Germania|alimanu]] [[Gustav Stresemann]] u [[scontru di Thoiry]] per a ricunciliazione frà [[Francia]] è [[Germania]] chì hà fattu avè à tramindui u [[Premiu Nobel]] per a pace. Briand hè mortu in [[Parigi]] u 7 [[marzu]] di u 1932. == Opere principali == * ''La séparation des Églises e de l'état'' (due volumi, 1909) * ''Paroles de paix'' (1927, da sò discorsi di [[pulitica]] strangera) 4vcd36el5wxp9h9lsv0cilfrfs33csc Christopher Marlowe 0 14752 364561 326164 2019-10-15T03:53:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Marlowe-Portrait-1585.jpg|thumb|Christopher Marlowe]] Dramaturgu in [[lingua inglese]]. '''Christopher Marlowe''' era natu à [[Ospringe]] u 26 di [[fevraghju]] di u 1564 è hè mortu à [[Londra]] u 30 di maghju di u 1593. == Opere principali == ; Opere di teatru * ''Dido, Queen of Carthage'' * ''Tamburlaine, part 1'' * ''Tamburlaine part 2'' * ''The Jew of Malta'' * ''Doctor Faustus * ''Edward II'' * ''The Massacre at Paris'' * ''Hero and Leander'' * ''Pharsalia'' * ''Amores'' d'[[Publiu Ovidiu Nasone|Ovidiu]] i09h08okibcdqxc430gsg6hle6ja64n Turku 0 14754 356155 356154 2016-12-28T10:46:54Z DARIO SEVERI 10718 + categoria wikitext text/x-wiki [[File:Autumn in Turku.jpg|thumb|A cattedrale]] '''Turku''' (''Åbo'' in [[lingua svedese]]) hè una cità di a [[Finlandia]]. Hè a quinta cità finlandesa per populazione, incù 177.430 abitanti (2011) è i 286.765 abitanti di l'area metropulitana. == Geografia == Turku si trova in a parte punente-meziornu di a Finlandia in a regione [[Varsinais-Suomi]] di qualessa hè u capilocu è hè bagnata da u Mar' [[Balticu]]. [[Categoria:Finlandia]] g7ahedyrz6uw2q2tma7roe40j3xaoho Vera Zimmerman 0 14761 359010 359004 2018-04-04T15:29:46Z 86.219.216.59 micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki [[File:Vera Zimmermann cropped.jpg|thumb|200px|Vera Zimmermann]] '''Vera Alice Santos Zimmermann''' ([[São Paulo]], [[30 di marzu]] [[1964]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0956795/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Zimmerman, Vera]] [[Categoria:Brasiliana]] 71n5f9b984jac1dyrcm4fz233txautr Catedral de la Santísima Concepción 0 14764 331979 326166 2014-03-23T14:10:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Casa-central.jpg|thumb|right|350px|{{PAGENAME}}]] '''Catedral de la Santísima Concepción''' hè una catedrala situata in à cità di [[Concepción]] in u [[Cile]]. A catedrala fù custruita incù un stilu neurumanicu in arte modernu. Tene una altezza di 22 metri. [https://toolserver.org/~geohack/geohack.php?pagename=Catedral_de_la_Santísima_Concepción&params=36_49_39_S_73_3_4_W_ 36º 49' 39''S 73º 3' 4''W]. == Ligami == * [http://www.iglesiadeconcepcion.cl {{PAGENAME}}] {es} * [http://www.gcatholic.com/churches/southamerica/3013.htm {{PAGENAME}} in gcatholic.com] {en} [[Categoria:Catedrala]] [[Categoria:Cile]] d6je5wj0gdurn4rp022kibi9s614h7e Philip José Farmer 0 14765 326167 293831 2013-03-09T03:32:05Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 28 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q296256]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Philip-jos-farmer.jpg|200px|thumb|right|Philip José Farmer in u 2002]] '''Philip José Farmer''' hè statu unu [[scrivanu]] di [[scienza fizzione]] in [[lingua inglese]]. Era natu à [[North Terre Haute]] u 26 di [[ghjennaghju]] di u 1918 è hè mortu u 25 di ferraghju 2009. 87ykzqk96fdwwf0hs46worxw42pm77h Pichjaronu 0 14766 333888 329956 2014-03-23T14:48:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pichjaronu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dendrocopos major01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Picoides major |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Piciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Picidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Dendrocopos]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Dendrocopos major''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:DendrocoposMajor.jpg|250px]] |----- |} U '''pichjaronu''' (''[[Dendrocopos major]]'') hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Picidae]]. ===Sinonimi=== Parechji sinonimi di ''Dendrocopos major'' sò: * ''picoides major'' * ''picus major'' == In Corsica == [[File:FlyingDendrocoposMajor.jpg|left|200px]] [[File:Dendrocopos major MHNT 232.jpg|thumb|''Dendrocopos major '']] Esisti in [[Corsica]] una sottuspezia endemica di a Corsica è di a [[Sardegna]]: ''Picoides major harterti Arrigoni''. U picharonu hè cumunu in [[Corsica]]. ==Citazioni== Accadi chì u pichjaronu fussi citatu in a litteratura corsa. Par asempiu, in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]: :''Martiddeghja u pichjaronu'' :''Pichja, pichja è fà u tafonu.'' == Da veda dinò == * u [[pichjettu]] * [[aceddi di Corsica]] == Rifarenzi == * Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu) == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Accipitridae]] k3z3rxchlawgnjoliegfvsfhqoil1zx Dendrocopos major 0 14767 293845 2012-05-12T15:17:13Z 90.14.247.244 Reindirizzamentu à [[Pichjaronu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pichjaronu]] str8olen6xyv2n71vj6rp7djl5rdfyh Erba diavula 0 14773 363647 362453 2019-09-30T05:50:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'erba diavula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Datura stramonium 2000.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Datura stramonium |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Solanales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Solanaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Datura]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Datura stramonium''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:DaturaStramonium-plant-sm.jpg|300px|L'erba diavula]] |----- |} [[File:Datura stramonium MHNT.BOT.2004.0.263a.jpg|thumb|'' Datura stramonium '']] L' '''Erba diavula''' (o [[arba diavula]]) (''[[Datura stramonium]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. Hè alta da 0,5 à 1,5 metru. U calice hè longu 4-5 cm. Fiurisce da [[ghjunghju]] à [[uttrove]]. U fiore hè biancu. L'origine geugrafica di 'ssa pianta hè incerta: sicondu certi autori, serebbe l'[[India]], invece sicondu altri autori, serebbe à Sudamerica è u [[Messicu]]. Hè una pianta tossica. == In Corsica == L'erba diavula hè cumuna in [[Corsica]]. ==Lessicolugia== L'erba diavula hè ancu chjamata l'[[erba di u diavule]] o a [[pùzzica]]. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) {{c-supranu}} [[Categoria:Solanaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] ma29vs6fmjorubgof4qz5vbxthbbnfn Arba diavula 0 14774 294050 2012-05-15T16:18:10Z 90.14.247.244 Reindirizzamentu à [[Erba diavula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba diavula]] aaq08j7axu0sp0gxfn07rlubbn0fn4z Datura stramonium 0 14775 294051 2012-05-15T16:18:30Z 90.14.247.244 Reindirizzamentu à [[Erba diavula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba diavula]] aaq08j7axu0sp0gxfn07rlubbn0fn4z Erba di u diavule 0 14776 294311 294310 2012-05-19T14:42:14Z 90.14.114.34 Reindirizzamentu à [[Erba diavula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba diavula]] aaq08j7axu0sp0gxfn07rlubbn0fn4z Lingua di diavulu 0 14777 363624 349919 2019-09-30T05:50:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A lingua di diavulu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Serapias cordigera.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Serapias cordigera |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Serapias]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Serapias cordigera''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- |} A '''Lingua di diavulu''' (o ''Lingua di diavuli'') (''[[Serapias cordigera]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. U nome scentificu deriveghja da a [[lingua latina|latinu]] ''cor'' = core è ''gerere'' = purtà, incù un rifirimentu à a morfulugia coriforme di l'epichilu di u [[labellu]] di u fiore. == Descrizzione == [[File:Serapias cordigera fr 01.jpg|thumb|left|Ditagliu di u fiore]] A lingua di diavulu hè una pianta erbacea bulbosa, incù [[fustu]] altu 20-50&nbsp;cm, verde in fondu è russicciu in testa. L'[[radica (butanica)|apparatu radicale]] hè custituitu da 2, in rari casi 3, [[rizotuberu|rizotuberi]]. E [[foglie]], lineare o lungarine, sò di culore verde incù striature viulacee. E [[brattea|brattee]] sò argintine incù vinature purpurine. I fiori, da 5 à 10, rossu-brunastri, sò raggruppati in un'[[infiuriscenza]] densa. I [[sipalu|sipali]] è i [[petalu|petali]] sò uniti è formanu un elmu chì fascia guasi cumplittamente a basa di u [[labellu]]; quellu hè bipartitu in un [[ipochilu]] guasi cumplittmente cupartu da l'elmu tipalicu, dutatu di duie callusità basale lucide, purpureu-nirastre, divergente, è un [[epichilu]] largu (19-32&nbsp;mm x 12-23&nbsp;mm), à forma di core, rivoltu versu u bassu, incù una parte cintrale assai pilosa. Fiurisce da [[aprile]] à [[ghjugnu]]. == Distribuzione è ambiente == A lingua di diavulu hà un areale atlanticu-mediterraniu, chì si stende da a [[penisula iberica]] è da u [[nordu Africa]] sinu à a [[Turchia]]. Hè abbastanza prisente in [[Corsica]]. In [[Italia]] si trova soprattuttu in l'arie custiere [[mare Tirrenu|tirreniche]] è annantu à l'isule. Hè rara annantu à u virsante [[mare Adriaticu|adriaticu]], eccittuatu in [[Puglia]] induve ellu hè abbastanza cumunu<ref>{{cita|GIROS 2009|p.152}}</ref>. Hè incerta a prisenza in [[Sicilia]] <ref>{{cita|Delforge 2006|p.264}}</ref>. In [[Francia cuntinentale]], si trova in [[Pruvenza]]. A lingua di diavulu si trova in i prati umiti, in l'ulivete, in e castagnete è in e quercete, sinu à 1100 m d'altitudine. == Ripruduzione == Com'è a maiò parte di e spezie di ''[[Serapias]]'' si riproduce per [[impullinazione]] [[entumofila]] grazia à l'opera di l'[[insetti pronubi]] chì si cullocanu à l'internu di l'elmu tipalicu. == Tassunumia == A spezia appartene à u ''gruppu '' [[Serapias vomeracea]] ([[sezzione (tassunumia)|sezzione]] ''Bilamellaria''). U [[numeru cromusomicu]] di a lingua di diavulu hè 2n=36. === Ibridi === ''Serapias cordigera'' pò dà vita à [[ibridu|ibridi]] incù altre spezie di ''[[Serapias]]'' trà e quale <ref>[http://apps.kew.org/wcsp/qsearch.do?Serapias Serapias: World checklist of selected plant families, The Board of Trustees of the Royal Botanic Gardens, Kew].</ref>: * ''Serapias x ambigua'' <small>Rouy ex E.G.Camus (1892)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias lingua|S. lingua]]'') * ''Serapias x godferyi'' <small>A. Camus (1926)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias neglecta|S.neglecta]]'') * ''Serapias x gennaioi'' <small>A. Turcu & P.Medagli (2011)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias orientalis apulica]]'') * ''Serapias x halacsyana'' <small>Soó (1931)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias bergonii|S. bergonii]]'') * ''Serapias x kelleri'' <small>A.Camus (1926)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias vomeracea|S. vomeracea]]'') <!-- * ''Serapias x occidentalis'' <small>C. Venhuis & P. Venhuis (2006)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias maria]]'') ??--> * ''Serapias x provincialis'' <small>H. Baumann & Künkele, (1989)</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias olbia|S. olbia]]'') * ''Serapias x rainei'' <small>E.G. Camus</small> (''S. cordigera'' x ''[[Serapias parviflora|S. parviflora]]'') Hè statu inoltre discrittu un ibridu intergenericu incù u generu ''[[Anacamptis]]'': * ''x Serapicamptis debeauxii'' <small>(E.G.Camus) J.M.H.Shaw, 2005</small> (''[[Anacamptis papilionacea|A. papilionacea]]'' x ''S. cordigera'') === Spezia simile === A lingua di diavulu si sceglie da ''[[Serapias neglecta]]'' per via di a culurazione più scura ch'è u labellu è per l'ipochilu guasi cumplittamente cupartu da l'elmu tipalicu. == Prutezzione== Com'è tutte l'urchidee, a lingua di diavulu hè prutetta da a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. == In Corsica == A lingua di diavulu hè cumuna in [[Corsica]]. == Note == <references/> == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) == Da vede dinù == *[[Orchidee salvatiche di Corsica]] *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] hpq789qx132qc4qempnl10e31mr0tqy Lingua di ghjallu 0 14778 363627 349920 2019-09-30T05:50:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A lingua di ghjallu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Serapias neglecta (habitus).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Serapias neglecta |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asparagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Orchidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Serapias]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Serapias neglecta''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Serapias neglecta 001.JPG|250px|A lingua di diavulu]] |----- |} A '''Lingua di ghjallu''' (o [[lingua di ghjaddu]]) (''[[Serapias neglecta]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di l'[[Orchidaceae]]. ==Descrizzione== Hè una [[Erba (butanica)|pianta erbacea]] [[bulbu|bulbosa]] incù un [[fustu]] altu 15-30&nbsp;cm. U so [[radica (butanica)|apparatu radicale]] hè custituitu da dui [[rizotuberu|rizotuberi]] ovoidali. E [[foglie]], lungarine, di culore verde-turchine, si trasformanu à pocu à pocu versu l'arice di u fustu in [[brattea|brattee]] virdicce incù sfumature rossu-viulacee. I [[Fiore di l'Orchidaceae|fiori]], da 3 à 8, sò riuniti in un'[[infiuriscenza]] breve è cumpatta. I [[sepalu|sepali]], ovatu-lungarini, è i [[petalu|petali]], incù una basa larga è un arice filiforme, formanu un elmu di culore grisgiu-argintinu, incù nervature rosse. U [[labellu]] hè bipartitu in un [[ipochilu]] di culore rossu-brunu, rinchjusu solu in parte da l'elmu tepalicu, incù duie callusità basale lucichente, nittamente divergente, è un [[epichilu]] largu (20-30&nbsp;mm x 12-23&nbsp;mm), à forma di core, di culore varievule da ocru à rossu salmone, incù una densa lanughjina biancastra. A lingua di ghjallu cresce in i prati, da 0 a 600 metri d'altitudine. L'areale di 'ssa spezia d'orchidea hè circuscrittu à a [[Cruazia]], a [[Grecia]], [[Corsica]], a Francia sudorientale ([[Pruvenza]]), è à a fascia tirrenica di [[Liguria]] è [[Tuscana]]<ref name="Lista rossa di l'IUCN">[http://www.iucnredlist.org/details/175960/0 Lista rossa di l'IUCN, ''Serapias neglecta'']</ref>. A lingua di ghjallu hè rara in Piemonte è in Emilia-Romagna. ==Tassunumia== A spezia face parte di u ''gruppu'' [[Serapias vomeracea]] ([[sizzione (tassunumia)|sizzione]] ''Bilamellaria''). U [[numeru cromusomicu]] di ''Serapias neglecta'' hè 2n=36. ===Sinonimi=== Parechji sinonimi di ''Serapias neglecta'' sò: * ''Isias triloba'' <small>De Not.</small> * ''Serapias cordigera'' ssp. ''neglecta'' <small>(De Not.) K.Richt.</small> * ''Serapiastrum neglectum'' <small>(De Not.) A.A.Eaton</small> ===Ibridi=== ''Serapias neglecta'' pò dà vita à [[ibridu|ibridi]] incù altre spezie di ''[[Serapias]]'' trà e quale: * ''Serapias × albertii'' <small>E.G.Camus (1892)</small> (ibridu di ''S.neglecta'' × ''[[Serapias vomeracea|S. vomeracea]]'') * ''Serapias × godferyi'' <small>A. Camus (1926)</small> (''[[Serapias cordigera|S. cordigera]]'' × ''S.neglecta'') * ''Serapias × meridionalis'' <small>E.G. Camus (1892)</small> (''[[Serapias lingua|S. lingua]]'' × ''S.neglecta'') Sò stati inoltri discritti ibridi intergenerichi incù u generu ''[[Anacamptis]]'' : *''× Serapicamptis bevilacquae'' <small>(Penz.) J.M.H.Shaw, 2005</small> (''[[Anacamptis morio|A. morio]]'' × ''S. neglecta'') *''× Serapicamptis mutata'' <small>(E.G.Camus) J.M.H.Shaw, 2005</small> (''[[Anacamptis palustris|A. palustris]]'' × ''S. neglecta'') *''× Serapicamptis pisanensis'' <small>(Godfery) J.M.H.Shaw, 2005</small> (''[[Anacamptis laxiflora|A. laxiflora]]'' × ''S. neglecta'') *''× Serapicamptis triloba'' <small>(Viv.) J.M.H.Shaw, 2005</small> (''[[Anacamptis papilionacea|A. papilionacea]]'' × ''S. neglecta'') == Prutezzione== Com'è tutte l'urchidee, a lingua di diavulu hè prutetta da: * a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione à u livellu internaziunale. == In Corsica == A lingua di ghjallu hè assai cumuna in [[Corsica]]. ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) == Note == <references/> [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9007v9strbzjzc4uz8y1tkx872641ek Lingua di ghjaddu 0 14779 294392 294366 2012-05-20T11:03:15Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[Lingua di ghjallu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lingua di ghjallu]] gjp49exgeuc1wn8vid5s3uj7hypdfva Bárbara Paz 0 14780 356617 347035 2017-03-04T12:18:27Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B [[Categoria:Attrice|Paz, Bárbara]] wikitext text/x-wiki [[File:Barbara Paz (cropped).jpg|thumb|Bárbara Paz]] '''Bárbara Raquel Paz''' (Campo Bom, [[17 uttrovi]] [[1974]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0668551/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Paz, Bárbara]] [[Categoria:Brasiliana]] avzc49p7ybiu5nvqec1kgq9i7g91di5 Tom McGrath 0 14781 346305 334673 2015-07-01T17:24:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Tom McGrath by Gage Skidmore.jpg|thumb|250px|McGrath in u [[2010]]]] '''Thomas''' "'''Tom'''" '''McGrath''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|McGrath]] [[Categoria:Americanu|McGrath, Tom]] anphuuhum8bhs8c8vk7vmoobpxdn8qw Austen Chamberlain 0 14783 294672 2012-05-24T13:04:43Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Sir (Joseph) Austen Chamberlain.jpg|thumb|right|200px|Austen Chamberlain]] '''Joseph Austen Chamberlain''', natu à [[Birmingham]] u 16 d'uttobre di u 1863, h... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sir (Joseph) Austen Chamberlain.jpg|thumb|right|200px|Austen Chamberlain]] '''Joseph Austen Chamberlain''', natu à [[Birmingham]] u 16 d'uttobre di u 1863, hè statu un omu puliticu inglese. Era mezu fratellu di l'omu puliticu inglese [[Arthur Neville Chamberlain]]. In u 1925 hà signatu u [[pattu di Locarnu]] chì, frà l'altru, hà garantitu a sistemazione territuriale messa in piazza da u [[trattatu di Versaglia]] in a zona renana è apertu un periodu di distensione in a pulitica internaziunale. In u 1926 hà avutu, incù, [[Aristide Briand]] è [[Gustav Stresemann]], u [[Premiu Nobel]] per a Pace. [[File:Bundesarchiv Bild 183-R03618, Locarno, Gustav Stresemann, Chamberlain, Briand.jpg|thumb|Gustav Stresemann, Chamberlain è Aristide Briand à Locarnu, in u 1925.]] Joseph Austen Chamberlain hè mortu à [[Londra]] u 17 di marzu di u1937. ms891rkklvp6zfqm0ldggoxsjdyw42u Vincenzo Scamozzi 0 14784 357502 357501 2017-07-29T16:50:22Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} Architettu di a [[Rinascenza]]. Natu à Vicenza in u 1552, mortu à Venezia in u 1616. [[File:Chiesa di San Lorenzo a Vicenza - Interno - Monumento di Vincenzo Scamozzi.jpg|thumb|Monumentu à Vincenzo Scamozzi]] == Opere principali == *''Idee dell'architettura universale'' ([[Venezia]], 1615). s2pgke5me63wlolmc0rcdp0lumlf4vt Jeremy Renner 0 14785 348904 346365 2015-07-06T10:22:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:82nd Academy Awards, Jeremy Renner - army mil-66454-2010-03-09-180356.jpg|right|thumb|Jeremy Renner]] '''Jeremy Renner''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Renner, Jeremy]] [[Categoria:Americanu|Renner, Jeremy]] diia92zkv1ay3rfsbp8iyhoe4dpraag Josh Duhamel 0 14786 348917 346373 2015-07-06T10:24:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Josh Duhamel 2009.jpg|right|thumb|Josh Duhamel]] '''Josh Duhamel''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Duhamel, Josh]] [[Categoria:Americanu|Duhamel, Josh]] 1zjn0rb6e6tnd7d4r4gno5s38re5rws Clematis flammula 0 14787 294737 2012-05-25T14:30:36Z 90.14.114.34 Reindirizzamentu à [[Vittichju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vittichju]] 3275mw0o29skrqzwuakvhvup15ud73u Scopa feminiccia 0 14788 334351 326175 2014-03-23T14:58:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A scopa feminiccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erica scoparia.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Erica arborea |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Ericales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Ericaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Erica]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Erica scoparia''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erica scoparia.jpg|250px|Scopa feminiccia]] |----- |} A '''Scopa feminiccia''' (''[[Erica scoparia]]'') hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'[[Ericaceae]]. ==In Corsica== A scopa feminiccia hè cumuna in [[Corsica]]. Hè ancu chjamata a [[scopa feminile]]. ==Da veda dinò== * a [[scopa maschili]] {{c}} [[Categoria:Ericaceae]] 32oj355yo8k02qm9umr8hzq01pbauk1 Erica scoparia 0 14789 294742 2012-05-25T14:45:41Z 90.14.114.34 Reindirizzamentu à [[Scopa feminiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scopa feminiccia]] 6qeu05toilqel4a37ldh70ao9mbdhfn Scopa feminile 0 14790 294746 2012-05-25T14:48:25Z 90.14.114.34 Reindirizzamentu à [[Scopa feminiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scopa feminiccia]] 6qeu05toilqel4a37ldh70ao9mbdhfn Selena Gomez 0 14792 354760 354758 2016-08-17T09:50:57Z Lucstt15 11195 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Selena Gomez - Walmart Soundcheck Concert.jpg|thumb|200px|Selena Gomez]] '''Selena Marie Gomez''' hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. {{DEFAULTSORT:Gomez, Selena}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] [[Categoria:Musicante]] twg6y083c04gjcsf48f43kabw8c5y6n Danton Mello 0 14793 348415 346601 2015-07-03T15:17:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Danton Mello.jpg|thumb|Danton Mello]] '''Danton Figueiredo Melo''' (Passos, [[29 di maghju]] [[1975]]) hè un'[[cinemà|attore]] [[Brasile|brasilianu]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0578042/ IMDB] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Brasilianu]] a7smb63sty572qs5zouihlpm0sjzu0l Corinthians 0 14794 332140 327479 2014-03-23T14:13:26Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Corinthians''' hè un club di pallò di [[São Paulo]]. Hè statu fundatu in u 1910. == Liami == * [http://www.corinthians.com.br/ Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò|C]] hu3c2w48neowke331nvmlxvbzqm8heh Arthur Neville Chamberlain 0 14796 354832 351315 2016-08-24T03:26:07Z DARIO SEVERI 10718 Added image wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Neville Chamberlain by William Orpen - 1929.jpg|thumb|200px|Neville Chamberlain - 1929]] '''Arthur Neville Chamberlain''', natu à Edgbaston ([[Birmingham]]) u 18 di [[marzu]] di u 1869, hè statu un [[pulitica|omu puliticu]] [[Regnu Unitu|inglese]]. Era mezu fratellu di l'omu puliticu inglese [[Austen Chamberlain|Joseph Austen Chamberlain]]. Arthur Neville Chamberlain hè statu u Primu Ministru di u [[Regnu Unitu]] da u 28 [[maghju]] 1937 à u 10 [[maghju]] 1940 è durante a so attività hà sempre circatu di mantene a pace in [[Auropa]] ancu à u prezu di cuncessione à u [[dittatore]] [[alemanu]] [[Adolf Hitler]]. Arthur Neville Chamberlain hè mortu à [[Highfield Park]] u 9 di [[nuvembre]] di u 1940. cnsrer8gde9ewgd8cpuff5ik7owd5uv Carl von Ossietzky 0 14799 348150 344979 2015-07-03T12:23:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bundesarchiv Bild 183-R70579, Carl von Ossietzky im KZ.jpg|thumb|right|200px|Carl von Ossietzky in un ''lager'' nazista]] '''Carl von Ossietzky''', [[Ghjurnalisimu|ghjurnalista]] è [[pace|pacifistu]] [[Germania|tedescu]], hè natu à [[Amburgu]] u 3 d'[[uttobre]] 1888 è hè mortu à [[Berlinu]] u 4 di [[maghju]] 1938. In u 1927 hè divinutu redattoru di u settimanale [[politicu]] liberale [[Die Weltbühne]]. In u 1935 hà avutu u [[Premiu Nobel]] pè a pace pè a so upposizione à u [[nazismu]]. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Tedescu]] k6pap6xuybn5sb7hcvsf8hnoq8gbysh Ununquadiu 0 14800 295517 2012-06-01T17:00:59Z Carsrac 462 Carsrac moved page [[Ununquadiu]] to [[Fleroviu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Fleroviu]] 7liwz9f25596u7wtag69e9tbqwfnrbd Cotula 0 14801 332158 326181 2014-03-23T14:13:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A cotula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anthemiscotula.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Anthemis cotula |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Anthemis]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Anthemis cotula''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anthemis cotula 2.jpg|300px|A cotula]] |----- |} A '''Cotula''' (''[[Anthemis cotula]]'') hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Asteraceae]]. == In Corsica == A còtula hè cumuna in [[Corsica]]. == Da veda dinù == * a [[flora di Corsica]] == Rifarenzi == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] {{c}} [[Categoria:Ranunculaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] nk91mjat9gvcka39xsmshcri5jsj5sk Anthemis cotula 0 14802 295537 2012-06-01T19:15:43Z 2.4.23.155 Reindirizzamentu à [[Cotula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cotula]] io2tzfo59ouww1z9z0pecfijxnq3atg Campanella 0 14803 343962 343961 2015-05-25T09:07:40Z 92.150.124.249 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A Campanella''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Campanula_patula4.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Campanula patula |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Campanulales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Campanulaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Campanula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Campanula patula''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Campanula patula-Corsica.JPG|300px|A Campanella]] |----- |} A '''Campanella''' (o [[campanedda]]) (''[[Campanula patula]]'') hè un fiore chì face parte di a famiglia di e [[Campanulaceae]]. ==Etimulugia== U nome genericu latinu (''campanula'') deriveghja da a forma à campana di u fiore; in particulare u vucabulu deriveghja da a [[Lingua latina|latinu]] è significheghja: ''piccula campana''. Da a documentazione s'avvera chì u prima à imprudà u nome butanicu di "Campanula" seria statu u naturalistu belgicu [[Rembert Dodoens]], vissutu frà u 1517 è u 1585. Ma 'ssu nome quantunque era dighjà in usu à l'epica, ancu s'è mudificatu, in molte lingue europee. ==Descrizzione== A campanella hè alta 25 à 80 cm. I fiori sò longhi 15 à 25 mm. Fiurisce da [[maghju]] à [[aostu]]. Si scontra da u livellu di u mare sin'à 1600 metri. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Campanula patula'' so: * ''Campanula costae'' Willk. * ''Campanula epigaea'' Degen * ''Campanula flaccida'' (Wallr.) Dalla Torre & Sarnth. * ''Campanula jahorinae'' (K. Malý) Landolt * ''Campanula neglecta'' Schult. * ''Campanula patula epigaea'' (Degen) Hayek * ''Campanula patula jahorinae'' K. Malý * ''Campanula stefanoffii'' F. Herm. * ''Campanula vajdae'' Pénzes * ''Campanula velenovskyi'' Esistenu dui varietà di ''Campanula patula'': * ''Campanula patula'' var. ''patula'' * ''Campanula patula'' var. ''costae'' ''Campanula patula'' s'assumiglia assai à un'antra spezia di campanella: ''[[Campanula rapunculus]]''. == In Corsica == [[File:Campanula patula-Corsica1.JPG|thumb|left|200px]] A campanella hè cumuna in [[Corsica]]. U nome corsu vene da u fattu chì u fiore di a campanella hà a forma di una piccula campana. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== == Da vede dinù == * [[flora di Corsica]] * [[Campanula rapunculus]] == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] [[Categoria:Campanulaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] qxr6fqm8692h5az12j7qb6gkd4033yk Campanedda 0 14804 295612 2012-06-02T13:32:18Z 2.4.23.155 Reindirizzamentu à [[Campanella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Campanella]] k7c1c1zh59t2ioz8dd5ps2yyl9rwigs Campanula patula 0 14805 295613 2012-06-02T13:32:29Z 2.4.23.155 Reindirizzamentu à [[Campanella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Campanella]] k7c1c1zh59t2ioz8dd5ps2yyl9rwigs Demi Lovato 0 14810 356621 356620 2017-03-04T12:23:21Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B [[Categoria:Attrice|Lovato, Demi]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Demi Lovato, Future Now 2016 (Cropped).jpg|thumb|200px|Demi Lovato]] '''"Demi" Diometria Devonne Lovato''' hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Lovato, Demi]] [[Categoria:Americana|Lovato, Demi]] [[Categoria:Musicante|Lovato, Demi]] solyh243o3r41xdyfwjmhvt4zblueac Hans Clemer 0 14816 348675 326184 2015-07-06T08:35:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Hans Clemer''' hè statu un [[pintura|pittore]] [[Francia|francese]] di u tardu periodu goticu è di a prima [[Rinascenza]] chì hà travagliatu in [[Piemonte]]. Clemer era natu in [[Fiandra]] circa in a siconda meità di u [[seculu XV]] è hè mortu à [[Saluzzo]] dopu u 1512. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Francesu]] 0axq1gftysoasyc77slvze6jrrxb4bp Vanessa Hudgens 0 14817 363269 355195 2019-08-24T19:48:58Z Toglenn 15460 added photo wikitext text/x-wiki [[File:Vanessa Hudgens - 2019 by Glenn Francis.jpg|thumb|220px|Hudgens in Hollywood California - July 2019)]] '''Vanessa Anne Hudgens''' ([[California]], 14 [[Dicembre]] 1988) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Hudgens]] [[Categoria:Americana|Hudgens]] q5fjpeqrtdeqghhp6oupypucxsi2tbb Pruvincia di Concepción 0 14820 334011 326186 2014-03-23T14:51:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Provincia de Concepción.svg|right|thumb|245px|Pruvincia di Concepción]] A '''Pruvincia di Concepción''' hè una pruvincia di u [[Cile]]. Tene cum'è capilocu [[Concepción]] è hà una superficia di 3,439 Km<small><sup>2</small></sup>. Tene 912.889 abitanti. == Voci correlate == * [[Gran Concepción]] [[Categoria:Pruvincia di u Cile]] 0ddt4736wf0z9jued5dcpqimg5yuldg Mare Balticu 0 14823 362673 360694 2019-07-01T20:49:58Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Mar Baltico mappa.jpg|thumb|240px|U mari Balticu.]] U '''mari Balticu''' (o '''Mare Balticu''') hè un [[Mari meditarraniu (idrugrafia)|mari internu]] di l'[[uceanu Atlanticu]] sittintriunali è si trova in l'[[Auropa sittintriunali|Auropa nordu]]-[[Auropa uriintali|uriintali]], circundatu da a [[Penisula scandinava]], da a [[terraferma]] di l'[[Auropa cintrali]] è [[Auropa uriintali|uriintali]] è da l'Isuli [[Danimarca|danesi]]. Sfocia in u [[Kattegat]] è in u [[mari di u Nordu]] passendu à traversu l'isuli danesi in [[stretti danesi|trè stretti]], l'[[Oresund]], u [[Picculu Belt]] è u [[Grandi Belt]]. Sfociani in u mari Balticu cinqui grandi fiuma: l'[[Oder]], a [[Vistola]], u [[Nemunas|Njemen]], a [[Daugava]] (o [[Daugava|Dvina Uccidintali]]) è a [[Neva]]. Tarmini di u tipu ''mari di u livanti'' sò imprudati in parechji lingui di l'[[Auropa cuntinintali]], pricisamenti in [[lingua danesu|danesu]] (''Østersøen''), [[lingua tedesca|tedescu]] (''Ostsee''), [[lingua finlandesu|finlandesu]] (''Itämeri''), [[lingua ulandesi|ulandesi]] (''Oostzee''), [[lingua norvegesa|nurvegesu]] (''Østersjøen''), è [[lingua svidesi|svidesu]] (''Östersjön''). In [[lingua estone|estonu]] fù inveci chjamatu ''mari Uccidintali'' (''Läänemeri''). Oltri à u [[lingua taliana|talianu]], fù chjamatu ''mari Balticu'' in [[lingua francesa|francesu]] (''mer Baltique''), [[lingua inglesa|inglesu]] (''Baltic Sea''), [[lingua polacca|polaccu]] (''Morze Bałtyckie''), [[lingua russia|russiu]] (''Baltijskoe More'' - '' Балтийское море''), [[lingua lituana|lituanu]] (''Baltijos Jūra''), [[lingua lettona|lettonu]] (''Baltijas Jūra'') è [[lingua greca|grecu]] (''Βαλτική Θάλασσα''). == Storia == [[File:BalticSea March2000 NASA-S2000084115409.png|thumb|240px|Vista satellitaria di u Mari Balticu]] À l'ebbica di i [[Storia di Roma|Rumani]], u mari Balticu era cunnisciutu com'è ''Mari Suebicum'' o ''Mari Sarmaticum''. [[Publio Cornelio Tacitu|Tacitu]] in i so ''[[De vita et moribus Iulii Agricolae|Agricula]]'' è ''[[De urighjina et situ Germanorum|Alimagna]]'', di u [[98]] d.C., discrissi u ''Mari Suebicum'', chì pigliava u nomu da a tribù di i [[Suebi]]. À l'iniziu di u [[medievu]], i [[Vichinghi]] di a Scandinavia luttàni par u cuntrollu di u mari contru i [[Slavi]] [[Pomeraniani]]. In seguitu, a più putenti forza ecunomica di l'Auropa sittintriunali divintò a [[Leia Anseatica]], chì imprudò u mari Balticu par stabiliscia ci i stradi cummirciali trà i cità chì ni faciani parti. In u [[XVI seculu|XVI]] è à l'iniziu di u [[XVII seculu]], [[Polonia]], Danimarca è [[Svezia]] cumbattitini par via di i guerri par u ''dominium maris Baltichi'' (duminiu annantu à u mari Balticu). À a fini fù l'Imperu svidesu chì ghjunghjì à cumprenda virtualamenti tuttu u mari Balticu. À quidd'ebbica, in Svezia, u mari era chjamatu ''Mari Nostrum Balticum''. In u [[XVIII seculu]], [[Russia]] è [[Prussia]] divintarani i principali putenzi di quiddu mari. Dopu l'unificazioni di a Germania di u [[1871]], l'intreia costa miridiunali divintò tedesca. A [[prima guerra mundiali]] fù cumbattuta ancu annantu à u Balticu. Dopu u [[1920]], a Polonia si riaffacciò annantu à u mari Balticu, è i porti polacchi di [[Gdynia]] è [[Danzica]] divintarani quiddi principali. Duranti a [[siconda guerra mundiali]] l' [[Alimagna nazista]] guasi riiscì à renda u mari Balticu un lavu internu soiu. Dopu à u [[1945]], u mari divintò un cunfini trà dui blocchi militari opposti: in casu di un evintuali cunflittu in Alimagna, parallelamenti à un'offensiva suvietica versu l'[[uceanu Atlanticu]], a flotta cumunista polacca era priparata à invadiscia l'isuli danesi. U mari Balticu cumencia à divintà moltu viulenti incù i timpesti di uttrovi. Sti timpesti invirnali sò stati a causa di molti navifraghji. In u [[1945]] u mari Balticu divintò una [[fossa cumuna]] par i parsoni affucati à seguitu di l'affundamentu di i navi di rifughjati. Grazia à l'acqui freti, u mari hè una [[capsula timpurali]] par i [[Relittu|relitti]] vechji di seculi. Incù l'allargamentu à l'Estu di l'Unioni aurupea,di maghju 2004, gran' parti di sta aria giugrafica hà suparatu i divisioni suvitati à a fini di a Siconda Guerra Mundiali. == Suddivisioni == [[File:Putgarten, Kap Arkona (2011-05-21) 3.JPG|thumb|240px|[[Capu Arkona]] in l'isula di [[Rügen]] in Germania.]] A parti sittintriunali di u mari Balticu hè cunnisciuta com'è [[Golfu di Botnia]], di u quali a parti più à nordu fù ditta [[Baia di Botnia]]. Immediatamenti à sudu si trova u [[mari di i Åland]]. U [[golfu di Finlandia]] cullega u mari Balticu à [[San Petruburgu]]. U [[mari Balticu sittintriunali]] ghjaci intornu à a zona di [[Stoccolma]], Finlandia sudu-uccidintali è Estonia. I bacini di u Gotland uccidintali è uriintali formani a maiò parti di u [[mari Balticu cintrali]]. U [[golfu di Riga]] si trova trà [[Riga]] è [[Saaremaa]] è u [[bacinu di Danzica]] ghjaci à livanti di a [[penisula di Hel]] nantu à a costa polacca. A [[baia di a Pomerania]] hè situata à nordu di l'isuli [[Usedom]] è [[Wolin]], à livanti di [[Rügen]]. U bacinu di Bornholm cumponi l'aria à livanti di [[Bornholm]] è u bacinu di Arkona si stendi da Bornholm à l'isuli danesi di [[Falster]] è [[Zilanda (isula)|Zilanda]]. Trà Falster è a costa tedesca ghjaci a [[baia di u Meclemburgo]]. A parti più uccidintali di u mari Balticu hè a [[baia di Kiel]]. L'Öresund, i cinturi è u Kattegat cullegani u mari Balticu incù u [[Skagerrak]] è u mari di u Nordu. A cunfluenza di sti dui mari à [[Skagen]] nantu à a punta sittintriunali di a Danimarca hè unu spittaculu da veda, distinazioni di molti turisti ogni annu. == Ecunumia == In u [[1999]] u grossu [[Ponti di Øresund]] hà limitatu l'accessu à u mari Balticu à navi di media stazza. À listessu tempu, u mari Balticu hè a principali strada cummirciali par l'espurtazioni di u [[pitroliu]] russiu. == Stati chì s'affacciani annantu à u Balticu == * [[Danimarca]] * [[Svezia]] * [[Finlandia]] * [[Russia]] * [[Estonia]] * [[Lettonia]] * [[Lituania]] * [[Polonia]] * [[Germania]] == Isuli == * [[Gotland]] (Svezia) * [[Öland]] (Svezia) * [[Saaremaa]] (Estonia) * [[Hiiumaa]] (Estonia) * [[Osmussaar]] (Estonia) * [[Bornholm]] (Danimarca) * [[Rügen]] (Germania) * [[Usedom]] (divisa trà Germania è Polonia) * [[Wolin]] (Polonia) == Cità == I principali cità custieri: * [[San Pietroburgo]] (Russia) 4.700.000 * [[Stoccolma]] (Svezia) 743.703 (aria metropulitana 1.823.210) * [[Copenaghen]] (Danimarca) 509.861 (aria metropulitana 1.167.569) * Aria metropulitana di a [[Tripla Cità]] (Polonia) 1.035.000, cumprendi: ** [[Danzica]] (Polonia) 462.700 ** [[Gdynia]] (Polonia) 255.600 ** [[Sopot]] (Polonia) 42.700 * [[Helsinki]] (Finlandia) 559.716 (aria metropulitana 980.000) * [[Riga]] (Lettonia) 760.000 * [[Stettino]] (Polonia) 413.600 (impurtanti porti marittimu ma ùn hè micca cità custieri - 60&nbsp;km da u mari, cunghjuntu incù u mari incù l'[[estuariu]] d'[[Oder]]) * [[Kaliningrad]] (Russia) 400.000 * [[Tallinn]] (Estonia) 387.224 * [[Malmö]] (Svezia) 259.579 * [[Kiel]] (Alimagna) 250.000 * [[Lubecca]] (Alimagna) 216.100 * [[Rostock]] (Alimagna) 212.700 * [[Klaipeda]] (Lituania) 194.400 Porti impurtanti (puri ùn essendu micca grossi cità): * [[Świnoujście]] (Polonia) 50.000 * [[Ventspils]] (Lettonia) 30.000 * [[Baltiysk]] (Russia) 20.000 == Da veda dinò == * [[Lingui baltichi]] * [[Rigioni baltica]] * [[Cunsigliu di u mari Balticu]] * [[Stati baltichi]] * [[Scandinavia]] * [[Auropa sittintriunali]] * [[Golfu di Finlandia]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Europa]] loiz9uuga6qbcza0pqamx7pd6qoff3k Giovanni Martino Spanzotti 0 14824 346043 326188 2015-07-01T15:06:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Spanzotti Polittico Sabauda.jpg|thumb|250px|''Madonna in trono col Bambino con i santi Ubaldo e Sebastiano'' (particolare), circa 1480, [[Torinu]], Galleria Sabauda]] '''Giovanni Martino Spanzotti''' cunnisciutu dinù cume ''Gian Martino Spanzotti'' hè statu un pittore [[Piemonte|piemuntese]] di u tardu periodu goticu è di u primu [[Rinascimentu]] chì hà travagliatu in [[Piemonte]] è in [[Lombardia]]. Spanzotti era natu à [[Casale Monferratu]] circa in u 1455 è hè mortu à [[Chivassu]] circa in u 1528. oxkr60514zce93xrj75rdowuo7w442h Chjesa 0 14825 353403 347426 2016-03-15T11:50:40Z Superchilum 9706 wikitext text/x-wiki {{Disambig}} A parola '''Chjesa''' pò significà: - a communità sana di tutti i [[cristianisimu|cristiani]] o fideli di [[Ghjesù Cristu]] senza sferenza di [[fedi|credenze]]. - un'associu lucale, naziunale o mundiale di cristiani chì hanu una credenza particulare. Per esempiu a [[Chjesa cattolica]], a [[Chjesa Ortodossa]] è cetera. - un'edifiziu fattu appostu per cungregà i cristiani di un locu. [[categoria:Riligioni]] dh906qo7jyirh01u7sxbz9jkcsxepzw Avè Maria 0 14826 297609 296795 2012-06-16T08:42:54Z 90.9.231.134 Reindirizzamentu à [[Ave Maria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ave Maria]] m540ctuxafn6ehoszpwea3infptjacv Canticu 0 14827 347412 297608 2015-07-02T09:30:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''canticu''' hè un' cumpunimentu [[riligione cristiana|religiosu]] o civile, è ancu un [[cantu]] liricu è [[musica|musicale]]. Per esempiu: - u [[Diu vi salve Regina]] hè un canticu di a [[Chjesa]] ma hè ancu l'innu naziunale di a [[Corsica]]. - u Canticu di i Cantichi, attribuitu à [[Salomone]] in l'[[Anticu Testamentu]]. [[categoria:Riligioni]] 2xiay9vl1twa7szcr7ibm95flwbus0n Galileo Galilei 0 14835 347965 343526 2015-07-03T10:50:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Galileo.arp.300pix.jpg|thumb|right|200px|Galileo Galilei]] '''Galileu Galilei''' (in [[italia|talianu]] : '''Galileo Galilei''') hè statu un [[Matematica|matemàticu]], [[giòmetru]], [[fìsicu]] è [[astrònumu]] talianu. U so travagliu hè statu impurtante dinù pè a [[storia]] di a filosufia. == Vita == Galilei era natu à [[Pisa]] u 15 di fevraghju di u 1564 è hè mortu à Arcetri l'8 di ghjennaghju 1642. Era figliu di Vincenzo, musicante fiorentinu è di Giulia Ammannati. ==Opere== * '''De motu''' (1590) * '''Trattato di fortificazioni''' (1593) * '''Le mecaniche''' (1594) * '''Trattato della sfera o Cosmografia''' (1597) * '''Le operazioni del compasso metrico militare''' (1606) * '''Sidereus Nuncius''' (Venezia, 1610) * '''Discorso intorno alle cose che stanno in su l'acqua e che in quella si muovono''' (1612) * '''Istoria e dimostrazioni intorno alle macchie solari e loro accidenti''' (1613) * '''Il Saggiatore''' (1623) * '''Il dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo''' (1632) * '''Discorsi e dimostrazioni matematiche intorno a due nuove scienze attenenti alla mecanica et i movimenti locali''' (Lèida, 1638) ==Da vede dinò== *[[Callistu (astrunumia)]] [[Categoria:Fisica|Galilei, Galileo]] [[Categoria:Matematicu|Galilei, Galileo]] c9n62qzq4017qsx5nrqvq8sfbqf7zm5 Miranda Cosgrove 0 14836 348687 346497 2015-07-06T08:42:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:MCosgrove borders.jpg|thumb|250px|Miranda Cosgrove]] '''Miranda Taylor Cosgrove''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[iCarly]] *[[Jennette McCurdy]] [[Categoria:Attrice|Cosgrove]] [[Categoria:Americana|Cosgrove]] fwfry06a2oenpghk3shxgwbjiuytw2o Bella Thorne 0 14837 346521 331673 2015-07-01T18:56:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bella Thorne 2012.jpg|thumb|200px|Bella Thorne]] '''Annabella "Bella" Avery Thorne''' hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Thorne]] [[Categoria:Americana|Thorne]] qu7omvqkrqh8said92go0k1bcz7of0y Johann Sebastian Bach 0 14838 348747 341395 2015-07-06T09:18:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bach.jpg|thumb|right|200px|Johann Sebastian Bach]] '''Johann Sebastian Bach''' natu in [[Eisenach]] u 21 [[marzu]] di u 1685 è mortu in [[Lipsia]] u 28 [[lugliu]] di 1750 hè statu uni di i più impurtanti [[musica|cumposidori]] di a [[storia]] di a [[musica]]. [[Categoria:Musicante]] 82wgv3bye8gqxgy5o8l9tp9ov6unqey Categoria:Americana 14 14839 335402 326193 2014-03-23T18:07:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America]] 2ql43s4pbbsfpacg1fws1glquw4om5l Categoria:Filmu di l'annu 1977 14 14840 337452 337417 2014-09-06T12:19:07Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1970‎|1977]] 2joyaqu977fyxtnzmys6xe0x1npnhv1 Mattia Corvinu d'Ungheria 0 14841 359619 298045 2018-06-16T12:31:41Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[file:Nte-kir-matyas.jpg|180px|thumb|right]] '''Mattia Corvinu''' (''Mátyás Hunyadi'') natu à [[Cluj Napoca]] u 23 di ferraghju 1443 è mortu à [[Vienna]] u 6 aprili 1490 hè statu rè d’[[Ungheria]] da u 1469 è da u 1486 dinù Duca d'[[Austria]]. [[Categoria:Ungrese]] 9egmcsd0yiw4ra87yrq44qsndsc0ldw Chris Pine 0 14843 348853 346361 2015-07-06T10:13:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ChrisPineatCampArifjan cropped.jpg|right|thumb|Chris Pine]] '''Chris Pine''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Americanu]] c6rt8flqyeamw5xr9694jnd8ewejyzg Gaiu Giuliu Cesare 0 14844 358046 347884 2017-11-20T14:23:15Z Federico Leva (BEIC) 9306 +img wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Julii Caesaris quae exstant.tif|thumb|C. Iulii Caesaris quae extant, 1678]] '''Gaiu Giuliu Cesare''', più cunnisciutu cume Cesare, hè natu u [[13 di lugliu]] [[101 AC]]/[[12 di lugliu]] [[100 AC]], è hè mortu u [[15 di marzu]] [[44 AC]]. Hè statu un [[pulitica|puliticante]] è [[littiratura|scrittore]] [[latinu]] celebre; hè statu ancu dittatore di a [[Republica Romana]], ma fù assassinatu in Senatu da [[Marcu Giuniu Brutu|Brutu]] è da [[Gaiu Cassiu Longinu|Cassiu]] u 15 di marzu 44 AC. == Opere == === Commentari === ''De bello Gallico'' (58 AC - 50 AC); ''De bello civili'' (49 AC - 48 AC); ''Bellum Alexandrinum'' (47 AC); == In Corsica == ==Da vede dinò== *[[Augustu]] == Riferimenti == * wikipedia taliana: [http://it.wikipedia.org/wiki/Cesare Cesare] [[Categoria:Storia]] 24l0y6vuxlpk7jzw099kxfostd27mdd Zendaya 0 14845 363228 355185 2019-08-17T20:54:48Z Toglenn 15460 added photo wikitext text/x-wiki [[File:Zendaya 2019 by Glenn Francis.jpg|thumb|200px|Zendaya in Hollywood California - June 2019]] '''Zendaya Coleman''' ([[California]], 1 [[Settembre]] 1996) hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. Hè cunnisciuta per u so rollu in a seria TV Rocky Blue [[Shake It Up]]. [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] geu5991zh5p3oaespvb26bmecvx8l30 Taylor Lautner 0 14846 355199 346362 2016-09-22T15:42:14Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Taylor Lautner 2011, 2.jpg|right|thumb|Taylor Lautner]] '''Taylor Lautner''' (Grand Rapids - [[Michigan]], 11 [[Ferraghju]] 1992) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. {{DEFAULTSORT:Lautner, Taylor}} [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Americanu]] 8hiuw9m7lhjm954ns495cyhtso7xflp Aristotele 0 14847 351308 351307 2015-07-16T14:56:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Aristotle by Raphael.jpg|200px|thumb|right|Aristotele in ''A scola di Atene'' di [[Raffaello Sanzio]], 1509]] '''Aristotele''' (natu in [[Stagira]] 384 AC– 322 AC) hè unu di i più [[filosofia|filosofi]] impurtanti di [[Grecia]] antica. Di a so opera [[filosofia|filosofica]] ci fermanu pochi frammenti [[Essoterisimu|essoterici]] e tutti li scritti esoterici: ''Logica'', ''Metafisica'', ''Fisica'', ''De Anima'', ''Etica'', ''Politica'', ''Retorica'' e ''Poetica''. [[Categoria:Filosofu]] depmts8nkts6i8cbq15v3iqjff40m5x Miguel de Cervantes 0 14849 359168 358828 2018-05-06T19:14:44Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cervantes Jáuregui.jpg|thumb|Miguel de Cervantes Saavedra]] Scrittore è dramaturgu in [[lingua spagnola]].<br/ > '''Miguel de Cervantes Saavedra''' hè natu à [[Alcalá de Henares]] u [[29 di settembre]] di u [[1547]] è hè mortu à [[Madrid]] u [[23 d'aprile]] di u [[1616]]. == Opere principali == Cervantes hè autore di 3 romanzi, 16 drami è una raccolta di racconti, dui puemi longhi è dui compunimenti in versi. === Romanzi === * ''[[Don Quijote|El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha]]'' (1605) * ''Segunda Parte del Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha'' (1615) * ''[[Los Trabajos de Persiles y Sigismunda]]'' (1617). * ''[[La Galatea]]'' == Racconti == *''[[Novelas ejemplares]]'' (1613): **"La Gitanilla" **"El Amante Liberal" **"Rinconete y Cortadillo" **"La Española Inglesa" **"El Licenciado Vidriera" **"La Fuerza de la Sangre" **"El Celoso Extremeño" **"La Ilustre Fregona" **"Novela de las Dos Doncellas" **"Novela de la Señora Cornelia" **"Novela del Casamiento Engañoso" **"El Coloquio de los Perros" == Drami == * ''El Gallardo Español'' (1615) * ''Los Baños de Argel'' (1615) * ''La Gran Sultana, Doña Catalina de Oviedo'' (1615) * ''La Casa de los Celos'' (1615) * ''El Laberinto de Amor'' (1615) * ''La Entretenida'' (1615) * ''El Rufián Dichoso'' (1615) * ''Pedro de Urdemalas'' (1615) * ''El Juez de los Divorcios'' * ''El Rufián Viudo Llamado Trampagos'' * ''La Elección de los Alcaldes de Daganzo'' * ''La Guarda Cuidadosa'' * ''El Vizcaíno Fingido'' * ''El Retablo de las Maravillas'' * ''La Cueva de Salamanca'' * ''La Numancia'' [[Categoria:Scrivanu|Cervantes, Miguel de]] dj1sgz2x4zi5oacs4o5j3gugk1tqfpt Saluzzo 0 14851 326201 307875 2013-03-09T03:39:01Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 29 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q20454]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saluzzo-Stemma.png|right|150px]] '''Saluzzo''' (''Salusse'' in [[lingua piemontese]]) hè una cità di 16.153 abitanti di a [[pruvincia di Cuneu]]. Si trova à circa 30 chilometri da [[Cuneu]]. == Storia == À l'epica rumana passava quallà a strada chì cunducia da [[Borgu San Dalmazzu]], passendu pè [[Busca]], finu à [[Cavour]]. In u 1601, incù u [[trattatu di Lione]], Saluzzo passò à a casa [[Savoia]]. == Lochi d'interessu == * Casa Cavassa * U Domu * A ghjesgia di San Bernardu == Amministrazione== U merre hè Paolo Allemano (dal 28/06/2004). [[File:Saluzzo0002.jpg|thumb|180px|U campanile di a ghjesgia di San Ghjuvanni]] == Ligami == * [http://www.comune.saluzzo.cn.it/ Situ istituzionale] mpt6nv76c3jgnpx74izva1rxjp6ruyo George Orwell 0 14852 354074 326202 2016-05-18T13:57:25Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GeoreOrwell.jpg|thumb|right|200px|George Orwell]] '''George Orwell''' (nome veru ''Eric Arthur Blair'') hè statu unu [[Scrivanu]] è ghjurnalistu in [[lingua inglese]]. Era natu [[Motihari]], in [[Bengala]], u 25 di ghjugnu di u 1903 è hè mortu à [[Londra]] u 21 ghjennaghju di u 1950. Tutta a so opera s'hè caraterizata da u cuntrastu di l'idee tutalitarie. == Opere Principali == * ''A fatturia di l'animali'' * ''1984'' 9u0i3jwnijzs8vndoducrstjqucp599 Acella grisgia 0 14854 350907 347310 2015-07-09T15:42:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acella grisgia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Muscicapa striata RH (2).jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Muscicapa striata |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muscicapidae]]'' |----- | Generu | ''[[Muscicapa]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Muscicapa striata ''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Muscicapa striata on waste bin.JPG|300px]] |----- |} L' '''acella grisgia''' ([[Muscicapa striata]]) hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di i [[Muscicapidae]]. == In Corsica == L'acella [[grisgiu|grisgia]] hè assai cumuna in [[Corsica]]. Altri nomi [[Corsica|corsi]] di l'acella grisgia sò: l' [[acella santa]], u [[manghjamosca]], u [[beccamosca]] o l' [[acella liscia]]. ==Citazione== Accade chì l'acella grisgia fussi citata in a [[litteratura]] è a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in a [[puesia]] ''Acella grisgia'' di [[Santu Casta]]: :''Cusì sfacciata chì tù sè :''Acella grisgia :''Chì mi faci lu [[nidu]] onghji [[annu]] :''In lu carafone di l’[[aliva]] :''Mancu à [[trè]] metri da lu [[balcone]] ! == Referenze == * [http://www.cndp.fr/crdp-corse/images/stories/pdf/Acillaria.pdf Casta, Santu, ''Acillaria''], CRDP di Corsica, 2010 * Thibault, Jean-Claude, ''Les oiseaux de Corse - L'acelli di Corsica'', PNRC, 1983 (in francese) == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[acelli di Corsica]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Muscicapidae]] bo1uhem04bept4mdn4ckeh1oppgwkrb Muscicapa striata 0 14855 298748 2012-06-30T15:57:05Z 92.150.198.218 Reindirizzamentu à [[Acella grisgia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acella grisgia]] 4hmyu2amqsj4682wtpmy4p3mxc1vnfj Acella santa 0 14856 298749 2012-06-30T15:57:13Z 92.150.198.218 Reindirizzamentu à [[Acella grisgia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acella grisgia]] 4hmyu2amqsj4682wtpmy4p3mxc1vnfj Acella liscia 0 14857 298750 2012-06-30T15:57:21Z 92.150.198.218 Reindirizzamentu à [[Acella grisgia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acella grisgia]] 4hmyu2amqsj4682wtpmy4p3mxc1vnfj Beccamosca 0 14859 298807 2012-07-01T16:09:01Z 92.150.198.218 Reindirizzamentu à [[Acella grisgia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acella grisgia]] 4hmyu2amqsj4682wtpmy4p3mxc1vnfj Manghjamosca 0 14860 298809 2012-07-01T16:11:14Z 92.150.198.218 Reindirizzamentu à [[Acella grisgia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acella grisgia]] 4hmyu2amqsj4682wtpmy4p3mxc1vnfj Andrew Garfield 0 14866 354816 348935 2016-08-23T16:48:38Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Andrew Garfield Comic-Con 3, 2011.jpg|right|thumb|Andrew Garfield]] '''Andrew Garfield''' (20 [[Aostu]] 1983) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Americanu]] atrkhc2tsay3fdg9y4s7zehpgx2bkrh Venezia 0 14869 365094 365092 2019-11-18T12:26:54Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Venezia [[File:Venezia veduta aerea.jpg|300px|Venezia]] | blasone=CoA Città di Venezia.gif | nomeUfficiale=Venezia | sigluRegione=VEN | sigluPruvincia=VE | latitudineGradi=45 | latitudineMinute=26 | latitudineSeconde=23 | lungitudineGradi=12 | lungitudineMinute=19 | lungitudineSeconde=55 | altitudine=2.5 | superficia=415 | pupulazione=260.000 | annu=2019 | densita=625 | merre=Luigi Brugnaro | posta=da 30121 à 30176 | telefunu=041 | istat=027042 | abitanti=Veneziani | patrone=San Marcu Evangelista | festa=[[21 nuvembri]] | situ=http://www.comune.venezia.it/ }} '''Venezia''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a regione di u [[Venetu]] è di a [[pruvincia di Venezia |pruvincia omonima]]. === Cumune cuntigue === [[Campagna Lupia]], [[Cavallino-Treporti]], [[Chioggia]], [[Jesolo]], [[Marcon]], [[Martellago]], [[Mira]], [[Mogliano Veneto]] ([[Pruvincia di Trevisu|TV]]), [[Musile di Piave]], [[Quarto d'Altino]], [[Scorzè]], [[Spinea]]. [[File:Map of comune of Venice (province of Venice, region Veneto, Italy).svg|thumb|center|250px|A cumuna di Venezia in a pruvincia]] ==Da vede dinò== *[[Gondula]] *[[Ponte di Rialtu]] *[[Ponte di i Suspiri]] *[[Venetu]] [[Categoria:Cumuna di Veneto]] [[Categoria:Cumuna d'Italia]] 74cgl960wm9siipgopvy3e301izae17 Categoria:Cumuna di Veneto 14 14870 365091 343117 2019-11-17T12:18:16Z Jumpy01 11155 Pagina svuotata wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 James Joyce 0 14876 360658 359173 2018-12-18T17:54:48Z Marco Chemello (BEIC) 14637 /* Opere principale */ +immagine wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:revolutionary Joyce.jpg|thumb|right|200px|James Joyce]] [[Scrivanu]], dramaturgu è pueta in [[lingua inglese]]. '''James Augustine Aloysius Joyce''' hè natu à [[Dublinu]] u 2 di [[fevraghju]] di u 1882 è hè mortu à [[Zurigu]] u 13 di [[ghjennaghju]] di u 1941. == Opere principale == [[File:Joyce - Dubliners, 1914 - 3690390 F.jpg|thumb|upright|''Dubliners'', 1914]] === Prosa === *1914: ''Dubliners'' *1916: ''A Portrait of the Artist as a Young Man'' *1922: ''Ulysses'' *1939: ''Finnegans Wake'' *1944: ''Stephen Hero'' === Puesia === *1907: ''Chamber Music'' *1914: ''Giacomo Joyce'' *1927: ''Pomes Penyeach'' *1936: ''Collected Poems'' === Teatru === *1918: ''Exiles'' [[Categoria:Scrivanu]] 7oe316hk52ybclx6zwh0aa20y15qxdl Wiesbaden 0 14877 343527 335080 2015-05-08T20:11:26Z Magioladitis 2824 /* Liami */All info is kept in Wikidata, removed: {{Link FA|de}} (2) using [[Project:AWB|AWB]] (10904) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Wiesbaden''' hè una cità di a [[Germania]] pè populazione cù 280.000 abitanti in u statu d'[[Assia]]. == Geografia == Wiesabden hé bagnata da u fiume [[Renu]]. == Liami == *[http://www.wiesbaden.de/ U situ ufficiali] [[File:Wiesbaden - Panorama.jpg|thumb|center|1100px|Panorama di Wiesbaden]] [[Categoria:Cità di Assia|Wiesbaden]] ewq6178jhws87nhi5v6hudh787dwvod Assia 0 14878 354838 354833 2016-08-24T03:42:05Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from Wikipedia (de) wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Coat of arms of Hesse.svg|right|180px]] L''''Assia''' hè unu di i 16 stati federali (''Bundesländer'') di a [[Germania]].<br /> Tene 6.176.172 abitanti ([[2015]]) è hà una superficia di 21.114,94 km².<br /> A so capitale hè [[Wiesbaden]]. [[File:Locator map Hesse in Germany.svg|right|180px]] == Cità più impurtante == {| {{prettytable}} !Cità !align="right" |Abitanti (2015) |- |[[Francuforte nant'à u Menu]] | align="right" |732.688 |- |'''[[Wiesbaden]]''' | align="right" |276.218 |- |[[Kassel]] | align="right" |197.984 |- |[[Darmstadt]] | align="right" |155.353 |- |[[Offenbach nant'à u Menu]] | align="right" |123.734 |} [[Categoria:Land di a Germania|Assia]] mxxoz7hm89srwg99s7kxhgmx0oz9mp7 Kassel 0 14879 354835 336853 2016-08-24T03:36:50Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from Wikipedia (de) wikitext text/x-wiki {{c}} '''Kassel''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Assia]]. Ci sò 197.984 abitanti (2015). [[File:WasserspieleKasselNachts kasselgalerie de.jpg|200px|right|thumb|Kassel]] == Liami == * [http://www.kassel.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Assia|Kassel]] ogwnbhrui3i3fnu1kgttx6ghkoygxhd Darmstadt 0 14880 364843 354836 2019-11-07T21:27:43Z CommonsDelinker 173 Replacing Luisenplatz.jpg with [[File:Luisenplatz,_Darmstadt.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: #2). wikitext text/x-wiki {{c}} '''Darmstadt''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u dettu statu federali (''land'') d'[[Assia]]. Ci sò 155.353 abitanti (2015). [[File:Luisenplatz, Darmstadt.jpg|200px|right|thumb|Darmstadt]] == Liami == *[http://www.darmstadt.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Assia|Darmstadt]] 5vxd57svxfzmz9r264zgegt8q0dznsn Offenbach nant'à u Menu 0 14881 354837 333652 2016-08-24T03:40:28Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from Wikipedia (de) wikitext text/x-wiki {{c}} '''Offenbach nant'à u Menu''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Offenbach am Main'') hè una cità [[Germania|tedesca]] di u land dettu (statu federale) di [[Assia]]. Tene 123.734 abitanti (2015). [[File:Offenbach 1.jpg|200px|right|thumb|Offenbach]] == Liami == *[http://www.offenbach.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Assia|Offenbach]] srhweiqmk63eqzg31nufz0p6g6bdn7t Categoria:Cità di Assia 14 14882 335483 328221 2014-03-23T18:09:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cità di a Germania]] ml8rln2d5kl9n8mdk5bneugessoswuv François Hollande 0 14887 362283 355302 2019-06-06T19:59:50Z RaphGamer1256 14878 wikitext text/x-wiki [[File:Francois_Hollande_2015.jpeg|200px|right|thumb|François Hollande]] '''François Hollande''' (12 [[Aostu]] 1954, [[Rouen]]) hè u presidente di a [[Francia]]. ==Da vede dinò== *[[Georges Pompidou]] *[[Jacques Chirac]] *[[Nicolas Sarkozy]] [[Categoria:Puliticante|Hollande]] [[Categoria:Francesu|Hollande]] 6nag3dljf7toeu36jki73shnm40x1vm Isula Rossa 0 14888 341575 336153 2015-03-05T03:15:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Lìsula]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lìsula]] q4wyj1fc645zsk42e31e2ylwuk614yg Lisula 0 14889 341576 336154 2015-03-05T03:15:15Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Lìsula]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lìsula]] q4wyj1fc645zsk42e31e2ylwuk614yg Capu Biancu 0 14890 364237 354943 2019-10-03T11:20:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu Biancu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 562 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 562 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' * '''Cumune :''' [[Ascu]] è [[Corscia]] * '''Rifugi vicini :''' == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Biancu]] 30qv7injku0b4bba8v1zsn3z2fx6dep Cima à i Mori 0 14891 364299 355053 2019-10-03T11:21:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''cima à i Mori''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 180 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 180 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' * '''Cumune :''' [[Ascu]] è [[Castiglione]] * '''Rifugi vicini :''' == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == {{Monti di Corsica}} [[Categoria:Monti di Corsica|Mori]] 50asqmbtz1fzz5whg5qzgteqxtbbgt1 Punta Àrtica 0 14892 364435 348125 2019-10-03T11:24:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Punta Artica.JPG|thumb|Punta Àrtica]] A '''Punta Àrtica''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2327 metri. == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 327 metri * '''Massicciu :''' Ritondu * '''Pusizione geugrafica :''' * '''Cumune :''' [[Albertacce]] è [[Casamàcciuli]] * '''Rifugi vicini :''' == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Artica]] 1nu4dn09pyn9cnqhzuxaqqjmlkuz1b0 Monte San Petrone 0 14893 364191 358831 2019-10-03T11:19:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:San petrone 1.jpg|thumb|250px|U monte San Petrone vistu da l'[[Ampugnani]].]] U '''monte San Petrone''' hè una muntagna situata in [[Corsica]], in a regione di a [[Castagniccia]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Geugrafia == [[Image:Panorama castagniccia.jpg|thumb|250px|Panorama di a vetta da u latu punente : a [[pieve]] di u [[Vallerustie]]]] E pendite di 'ssu massicciu matticciosu sò cuperte à castagni vultati à u statu di furesta, ciò chì li vale u nome di [[Castagniccia]]. 'Ssa regione di Corsica prisenta una forte densità di cumune incù i paesi [[Medievu|medievali]] appiccati à i spiculi è e punte di u massicciu. Hè oghje poca pupulata. U monte San Petrone occupa una pusizione cintrale in Castagniccia ; hè a più vetta alta di l'inseme muntosu. Di forma tavulare, culmineghja à 1767 metri è offre una vista di prima trinca annantu à parte assai di a [[Piana orientale]]. Strapiomba e regione minore d'[[Orezza]], [[Ampugnani]], [[Rustinu]] è [[Vallerustie]]. Una tavula d'orientamentu ci hè stallata. Delimiteghja a parte orientale di u massicciu chì face parte di u [[parcu naturale regiunale di Corsica]]. U so virsante occidentale dumineghja a [[Casaluna]] è s'affaccia à a regione di a [[Ghjuvellina]] incù e [[Penne Rosse]]. Quandu u tempu hè hjaru, omu pò sculunnà ci u [[stagnu di Chjurlinu]]. À u sudu, e Caldane sò spiccate da u monte San Petrone da a foce d'Orezza (1296 m). ===E vette=== U massicciu à u sensu largu cumporta altri vertici : * u Monte Sant'Anghjulu (1218 m) à u nordu, dumineghja a [[Casinca]] à u nordestu, u [[Casaccuni]] à u nordupunente è l'[[Ampugnani]] à u sudu ; * u Monte Olmelli (1285 m) à livante ; dumineghja u [[Moriani]] è l'[[Orezza]] ; * u Monte Negrine (1133 m) è Castellu di Osari (1109 m), vertici di u [[Campuloru]] ; * u [[Monte Pianuforte Maggiore]] à punente, duminendu e [[Vallerustie]] à u nordu, u [[Boziu]] à u sudu è u [[Talcini]] à punente ; * a Punta di Caldane (1724 m) è a Cima di Callerucciu (1731 m) à u sudupunente, chì dumineghjanu u [[Boziu]] à punente, l' [[Alesani]] à livante è a [[Strinse]] à u sudu ; * u Monte Sant'Appianu (1093 m) à l'estremu sudestu, chì dumineghja u [[Verde]] ; * a [[Punta Cerviu]] (1189 m) à l'estremu sudu, chì dumineghja u [[Gaghju]]. ===A furesta di Santu Petru d'Accia=== I fianchi settentriunali di u monte San Petrone sò cuperti da a parte nordu di a furesta di Santu Petru d'Accia, [[zona naturale d'interessu eculogicu, faunisticu è floristicu]] numinata "faiete di u massicciu di u San Petrone ". S'è i so fianchi orientali è meridiunali prisentanu annantu à e so alture una roccia nuda, sò invece buscosi è verdicanti à u pianu inferiore, cuperti per u più da castagnete, prisente sottu à forma di frutteti o di ***taillis, in [[zona naturale d'interessu eculogicu, faunisticu è floristicu]] numinata "Castagnete di a piccula Castagniccia ". ===I fiumicelli=== Numerosi fiumicelli anu a so surghjente annantu à i so fianchi. I più impurtanti sò : * à punente u fiumicellu di l'Ochju à u Capu, altru nome di u fiumicellu di Gavignanincu ; * à livante, i fiumicelli di Falongu, d'Alzicciu (o fiumicellu di San Fiumentu), di Tigliola è di Lavatoghju ; * à u sudu, i fiumicelli di Persico (o fiumicellu di Forci) è di Parella. À un chilomitru à u sudu, nasce u [[Fiumaltu]]. == Storia == [[Image:San Petrone carticasi castagniccia corsica.jpg|thumb|250px|U monte San Petrone vistu da [[Carticasi]].]] Hè à u monte San Petrone (San Petru) ch'è parechji storichi lucalizeghjanu l'anzianu ''Monte Nigeunu'' è u locu dettu ''Cellas Cupias'' chì omu ritrova in a currispundenza di u papa Grigoriu u Maiò. Ma nissuna prova archeulogica ùn permette di validà 'ssa ipotesi. In fine di u seculu VI, Petru, vescu d'[[Aleria]], ricevia di u [[papa]] [[Grigoriu Ia]] a missione di custruisce una [[basilica]] è unu [[battisteriu]] annantu à i fianchi di u monte Nigheunu, à u centru di i duminii puntificali di ''Cellae Cupiae''. Architettata à u nordu di u monte San Petrone à 1070 metri d'altitudine, a basilica era stata aperta à u cultu in u [[598]], sottu à u nome di Santu Petru. Si deve identificà incù a chjesa [[San Petru d'Accia]]<ref>[[Paulu Matteiu di La Foata]] Ricerche è note diverse annantu à a storia di a Chjesa in Corsica, p. 52.</ref>. Trè anni dopu à unu presbiteriu era annessatu à u palazzu principale. Oltre e ruvine di a prima basilica di Corsica, u situ cumporta a cappella San Petru edificata à u seculu XVII annantu à i basamenti di u presbiteriu. == Girandulata == [[Image:Crocicchia-St-Andre.jpg|thumb|250px|[[Crocichja]] à u nordu di u monte San Petrone.]] Un stradellu di girandulata attraversa u massicciu da u nordu à u sudu, partendu da Barchetta ([[A Vulpaghjola]] per righjunghje [[A Mazzola]] in u [[Boziu]]. A vetta hè accessibile dapoi a [[Bocca di u Pratu]] (985 metri) induv'ellu passa u stradone D71, o ancu à parte da Campidonicu paisolu di Ped'Orezza. U monte San Petrone hè un scopu di spassighjata è di girandulate per i più agguerriti. Da a bocca à u Pratu chì franca u stradone D71, ci vole à suvità u stradellu versu u monte San Petrone cum'è indicatu da u pannellu. Ci vole à cuntà circa trè ore di marchja per unu percorsu di sei chilomitri incù unu slivellatu di 800 metri. Unu stradellu hè accessibile da Loriani (paisolu di a cumuna di [[Cambia]]) per unu percorsu equivalente. == Gastronumia == U monte San Petrone hà datu u so nome à un tipu di casgiu corsu fabbricatu da una Sarl situata in [[Castellu di Rustinu]], una cumuna situata annantu à i fianchi settentriunali di u monte San Petrone. Hè unu casgiu à u latte di pecure, fattu à crudu, à pasta molla, fattu in una casgiaghja, sguttatu eppo salatu à a manu. Si pò cunsumà in i 120 ghjorni seguenti a so fabricazione. U so sapore hè dolce, simile à quellu di u casgiu [[Venacu (casgiu)|venachese]]. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Geugrafia di a Corsica]] * [[Castagniccia]] [[Categoria:Vetta di Corsica]] [[Categoria:Massicciu di u San Petrone|San Petrone]] [[Categoria:Monti di Corsica|San Petrone]] b919x52oz1js0wzqoivnuepu0iqruq4 Punta di Caldane 0 14894 364258 360076 2019-10-03T11:20:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Antisanti_Panorama_sur_Bozio_Castagniccia.jpg|thumb|250px|E Caldane, viste da Antisanti]] E '''Caldane''' sò una serra muntagnola culminendu à 1731 metri d'altitudine, custituendu a siconda vetta di u massicciu di u [[San Petrone]], in u centr'estu di a [[Corsica]]. Sò situate annantu à e cumune di [[Bustanicu]] è di Pianellu.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Geugrafia == [[image: Da_e_caldane.jpg|thumb|250px|Vista annantu à l'[[Alesani]] è a bassa valle di u [[Fiumaltu]].]] E Caldane sò una serra di media muntagna chì si stende annantu à una dicina di chilomitri da u nordupunente versu u sudestu. U spiculu cumporta in a so parte più alta una successione d'eminenze pocu marcate vicinu à 1700 metri d'altitudine, da u nordu à u sudu, u Monte Mufraghje (1712 m), a Cima di Callerucciu (1731 m), a Punta di Caldane (1724 m) induv'ella si trova a croce cimaghja, è a Punta Ventosa (1686 m). À u nordu, e Caldane sò spiccate da u [[San Petrone]] (1767 m), u culmine di u massicciu, da a foce d'Orezza (1296 m)<ref>A foce d'Orezza hè numinata per isbagliu ''Bocca al Pratu'' annantu à e carte di l'[[Istitutu naziunale di l'infurmazione geugrafica è furestiera|IGN]]. 'Ss'errore risulta prubabilmente d'una cunfusione incù a [[foce di Pratu]], situatu qualchì chilomitri più à u nordu annantu à listessua serra (''Bocca al Pratu'' hè a trascrizzione litterale in talianu di u tuponimu corsu ''Bocca à u Pratu'' di a foce di Pratu).</ref>. U rilievu s'inducisce à pocu à pocu versu u sudestu sin'à a foce di Muteri. E Caldane custituiscenu a limita naturale tràl'[[Ellerata]] è a [[Castagniccia]]. Bon' parechji paesi di quest'ultima, situati à u pede di u virsante orientale, ponu esse ossirvati dapoi u spiculu cimaghju. == Girandulata == [[image: I_praghji_tra_e_muvraghje_è_e_caldane.jpg|thumb|250px|Paisaghju di u spiculu cimaghju di e Caldane]] A catena di e Caldane hè imprudata da numerosi stradelli più o menu intrattenuti. L'accessu u più friquintatu per righjunghje u spiculu cimaghju percorre u virsante sudu dapoi u paese di [[Pianellu]], via a cappella San Vincenzu è i pasciali di Peri. L'altru accessu magiore hè a foce d'Orezza (1296 m), accessibile da unu bellu stradellu dapoi [[Campudonicu]] o [[Pia d'Orezza]], o ancu di manera più difficile dapoi [[Loriani]]. Esistenu però altre pussibilità di righjunghje a vetta, cum'è a ''Bocca Callerucciu'' (dapoi [[Bustanicu]], [[A Mazzola]], [[Carticasi]] o ancu [[Piubetta]]) o a foce di Muteri (dapoi [[I Perelli d'Alesani|I Perelli]], [[Nuvale]], [[Pianellu]], [[Matra]] o ancu [[Moita]]). E Caldane sò una destinazione di girandulata di prima trinca, abbraccendu tanta l'inseme di l'alta muntagna corsa (massicci di u [[Monte Cintu]], di u [[Monte Rutondu]], di u [[Monte Renosu]] è di l'[[Alcudine]]) o a larga valle di u [[Tavignanu]] ch'è i paesi di [[Castagniccia]] è u litturale orientale dapoi [[Sari è Sulenzara|Sari]] sin'à a citatella di [[Bastia]]. Ma ùn ci vole micca à sottustimà a so ruzezza, ligata à un' impurtante slivellata, à u gattivu statu di i stradelli, à una vegetazione à spessu pagna chì rende l'orientamentu prublematicu è soprattuttu à u clima particularmente umitu è imprevidibile chì infierisce in 'ssu massicciu. == Note == <references/> ==Da vede dinù== *[[Monti di Corsica]] * [[Geugrafia di a Corsica]] * [[Castagniccia]] [[Categoria:Monti di Corsica|Caldane]] [[Categoria:Massicciu di u San Petrone]] n7z2ud3cod2kq9mxoz6uwh1el50xk6h Monte Astu 0 14895 364267 355087 2019-10-03T11:20:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''monte Astu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]], puntu culmine di un massicciu di Tenda.<br /> A so altitudine hè 1 535 metri. [[File:Croix Monte Astu 01.JPG|thumb|right|A croce di l'Astu.]] [[File:Monte Astu.JPG|thumb|right|U monte Astu.]] == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Astu]] lrqnbnj5r7rc9prvmeci97mx80hcbfc Punta à a Vetta 0 14896 364382 355056 2019-10-03T11:23:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à a Vetta''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 255 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Vetta]] i5zxk79j0ole93lp7fwwwxd2kltb04n Monte Cardu 0 14897 364239 355091 2019-10-03T11:20:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''monte Cardu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 453 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cardu]] e6qmhlahf64ltf1w95r1vu4a3dg3hni Punta à i Ciotti 0 14898 364444 355031 2019-10-03T11:24:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à i Ciotti''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 379 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ciotti]] bvvhwjftsf6vcc7pvma2k48lzp2lfg8 Punta Filicina 0 14899 364362 348060 2019-10-03T11:23:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Filicina''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 437 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Filicina]] s81xnq3r6s8z9zukd5ods12divpoqhq Alcudina 0 14900 336270 304728 2014-05-08T15:39:59Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Alcùdina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alcùdina]] s79cy8ispkw3u875hntkm0zhqnaemdj Capu Tafunatu 0 14901 364241 354944 2019-10-03T11:20:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu Tafunatu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 335 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Tafunatu]] awy7itb488m9rz837zwgqmbyujuz4q0 Capu Larghja 0 14902 364383 348071 2019-10-03T11:23:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Capu Larghja''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 503 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Larghja]] 0h50atm9ft1tn5t6u3i3n2bvepggow6 Capu Biancu (monte) 0 14903 301131 2012-07-30T16:20:00Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Capu Biancu (monte)]] to [[Capu Biancu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capu Biancu]] jiyz9gjjxmphdttxm3aqqj1e3xf434b Punta à a Lattiniccia 0 14904 364289 355070 2019-10-03T11:21:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à a Lattiniccia''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 413 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Lattiniccia]] g7odq3eyw7235cphc23m4p90yea0kpr A Maniccia 0 14905 364287 348075 2019-10-03T11:21:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Maniccia''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 496 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Maniccia]] 1uhi60tzkjugfnk7sz8pnqru9zx4b84 Punta à e Porte 0 14906 364406 354940 2019-10-03T11:23:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à e Porte''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 313 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Porte]] 68hru3m6y1ijkdpz5fq3jgcqq7flu9y Capu à a Cùccula 0 14907 364304 355027 2019-10-03T11:21:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à a Cùccula''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 049 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cuccula]] 6fhtx17irue0ihs8hp96rhu4gon20zk Punta à e Ghjarghje 0 14908 364325 348065 2019-10-03T11:22:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta à e Ghjarghje''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 607 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ghjarghje]] 4wl9pnp2v535vzi5t9rad10p2t17720 Punta Crucetta 0 14909 364414 348053 2019-10-03T11:23:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Crucetta''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 499 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Crucetta]] 1ihzqyrjs1mcfiuohzgy1ruek2mt889 Capu à u Ceppu 0 14910 364374 354947 2019-10-03T11:23:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à u Ceppu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 951 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ceppu]] fra8irya31sqtp11c3i7hrj38qili2l Capu Ladruncellu 0 14911 364363 348070 2019-10-03T11:23:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Capu Ladruncellu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2145 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ladruncellu]] qymssxjwcr4fmcgons53qcldjjtzb68 A Curona 0 14912 364303 348131 2019-10-03T11:21:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Curona''' (o solamente '''A Curona''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 144 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Curona]] 7f6l9eglcayjf0ltkw0rj0fvwiib1f1 Capu à u Dente 0 14913 364249 354945 2019-10-03T11:20:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à u Dente''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 029 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Dente]] r3scbvtin568cl6lsuxl4t15zxedie1 Monte Tortu 0 14914 364331 348116 2019-10-03T11:22:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Tortu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 262 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Tortu]] 9w0cesrxh5nmkbm5gode4sbjfe3gs0m Punta di a Capella 0 14915 301555 301440 2012-08-04T09:25:16Z Ruglianese-esiliatu 3734 Reindirizzamentu à [[Punta à a Capella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta à a Capella]] 8zxgf4fnxonberubm95tms03kdn1nmw A Furmìcula 0 14916 364285 355050 2019-10-03T11:21:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''monte Furmìcula''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 981 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Furmicula]] 4i95z8kcfoeuymqc1ely0zaa9xcdqmd Punta Urlandinu 0 14917 364364 348120 2019-10-03T11:23:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Urlandinu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 273 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Urlandinu]] putbe0l1m6tpz60o2vvfsvnfzxhdtgk Punta di Valle Longa 0 14918 364327 348122 2019-10-03T11:22:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta di Valle Longa''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 281 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Valle Longa]] 9pc8lll0kqnsnhig2hwz0zo65cu99fo Punta à a Capannedda 0 14919 364268 355058 2019-10-03T11:21:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à a Capannedda''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 250 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Capannedda]] 9zl3q8vi3gdrl7ij3baj8j6cp1ke0zg Punta Capannella 0 14920 355108 301152 2016-09-15T01:05:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Punta à a Capannedda]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à a Capannedda]] giejha97xhdfyf7fgqtwd9u7hih9099 Punta Migliarellu 0 14921 364276 348135 2019-10-03T11:21:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Migliarellu''' (o '''Punta Migliareddu''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 254 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Migliarellu]] q2z8v1zx68kdp2ikijslsgs1nuv5apw A Cimatella 0 14922 364316 348049 2019-10-03T11:22:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Cimatella''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 098 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cimatella]] rf32nq79ygv35fbjir3wrep2aaa6er4 Punta à i Sette Lavi 0 14923 364365 355054 2019-10-03T11:23:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à i Sette Lavi''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 266 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Sette Lavi]] 1w2u8xknhkfgst8l9xyr5qumgbmzy15 Magumetu 0 14924 333335 326214 2014-03-23T14:37:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Magumetu''' (ﺍﺑﻮ ﺍﻟﻘﺎﺳﻢ محمد بن عبد الله بن عبد ﺍﻟﻤﻄﻠﺐ ﺍﻟﻬﺎﺷﻤﻲ , Abū l-Qāsim Muḥammad ibn ʿAbd Allāh ibn ʿAbd al-Muţţalīb al-Hāshimī; [[A Mecca]], [[570]] circa – [[Medina]], [[8 di ghjugnu]] [[632]]) era un capimachja religiosu, politicu è militare arabu, è sopra tuttu, fù lu fundatore di l'[[Islamu]] è di a cummunità musulmana (ummà). Hè cunsideratu cume l'ultimu prufetu di lu [[monoteisimu]] da i musulmani, ma ùn hè riconosciutu che da 'ssa cummunità cumu [[prufettu]], chi ùn lu cunsideranu cume lu fundatore d'una nova religione, ma cume l'ultimu di una ceppa di prufetti monoteisti. A sò missione era : restaurà a fede originale d'[[Adam]], [[Abraham]] è l'astri prufetti, perchè 'ssa fede avìa stata curruptita da l'omu à lu filu di lu tempu. [[Categoria:Religione]] ep0bypzph6vwhf69ane71qvr0ylts7l Biobío 0 14925 331700 326215 2014-03-23T14:04:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Concepcion and the Biobio River.jpg|thumb|right|200px|U Biobío à [[Concepción]], [[Cile]].]] Incù 380 chilometri, u '''Biobío''' hè un fiume di u [[Provincia di Concepción (Cile)|Provincia di Concepción]], [[Cile]]. == Bibliografia == * Niemeyer, Hans; Cereceda, Pilar ([[1983]]). ''Geografía de Chile — Tomo VIII: Hidrografía''. 1º edición, Santiago de Chile: Instituto Geográfico Militar. {es} == Vede ancu == * [[Gran Concepción]] == Ligami == * [http://www.sinia.cl/1292/articles-31018_BioBio.pdf Cuenca del río Biobío] {es} [[Categoria:Fiumi di Cile]] h89iwqlutm5bcebe7few674nepa0x3r Cima di e Fulicce 0 14927 364240 355051 2019-10-03T11:20:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Cima à e Follicce.JPG|thumb|A cima di e Fulicce.]] A '''cima di e Fulicce''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 322 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Fulicce]] pd8savd30emqvkmgumnzsg7wyvlsrra Monte Prunu 0 14928 364290 348097 2019-10-03T11:21:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Prunu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 183 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Prunu]] r46rf8ayiulhbvv1y1cgzfrdmxkti01 L'Alticcione 0 14929 364288 348035 2019-10-03T11:21:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Alticcione''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 139 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Alticcione]] ap7nvvnu658rb29s36rdar4e9x06vpp Punta Ràdiche 0 14930 364333 348099 2019-10-03T11:22:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Ràdiche''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 012 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Radiche]] dchp8h3apk78rqa70mvdwydtgnye5yj A Mufrella 0 14931 364269 348081 2019-10-03T11:21:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Mufrella''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 148 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Mufrella]] f9zhv1zf1xx03bie8seeaoiz8r8r1mr Punta Stranciacone 0 14932 364318 348113 2019-10-03T11:22:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Stranciacone''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 151 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Stranciacone]] 2nexu919p853lwmuemj3r5x5dnk16uh Punta à u Missoghju 0 14933 364314 355055 2019-10-03T11:22:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à u Missoghju''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 201 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Missoghju]] h0bakmvsl57nbn75z9j7n4v8iyzhy6i Punta Rossa 0 14934 364311 348102 2019-10-03T11:22:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Rossa''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 247 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Rossa]] k7xvswtqzgnc4cfe24f6f28e8w2grmo Capu Rossu (Falasorma) 0 14935 364352 355030 2019-10-03T11:22:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu Rossu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 161 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Rossu]] 5b1syjtnqbw62qlduakgtr1qrs7asqf Capu Rossu (Niolu) 0 14936 364387 355029 2019-10-03T11:23:28Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu Rossu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 498 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Rossu]] fsb2ihwf6j8k8v81uk6qet7twux55v2 Capu à l'Ucellu 0 14937 364294 355072 2019-10-03T11:21:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à l'Ucellu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 282 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ucellu]] 2u3czg3kncwbv159jd14owws51ogj4j Capu à e Ghjarghjole 0 14938 364384 354906 2019-10-03T11:23:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à e Ghjarghjole''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 105 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ghjarghjole]] 5jo4q71u78lwerk6yokpu3jd9vznzxd Punta à e Cricche 0 14939 364315 355025 2019-10-03T11:22:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à e Cricche''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 057 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cricche]] nmpgyp84epfwslqa930d31564zism6j Capu à u Tozzu 0 14940 364348 354948 2019-10-03T11:22:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à u Tozzu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 007 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Tozzu]] by508tc1lbn4j1u2mrvn05e1dj0fogm U Lumbarducciu 0 14941 364286 348073 2019-10-03T11:21:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Lumbarducciu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 261 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Lumbarducciu]] c0xtse5ginei7arervnbg985qz9rf33 Capu à i Sorbi 0 14942 364407 354946 2019-10-03T11:23:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à i Sorbi''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 267 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Sorbi]] bk82zgr6jebrg52o7q4ktxvyqo01dnv Punta à u Capitellu 0 14943 364295 355048 2019-10-03T11:21:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à u Capitellu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 245 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Capitellu]] 2dpqh514vsypk6zow2gifhkhqtsiuml Punta Muzzella 0 14944 364391 348083 2019-10-03T11:23:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Muzzella''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 342 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Muzzella]] sltj1g55p91i5f4vkgrp5yof9f3apfk Punta Mufrena 0 14945 364415 348082 2019-10-03T11:23:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Mufrena''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 590 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Mufrena]] od1bauc89q4y78b8cgmh2afi0fhc18m Monte Puzzolu 0 14946 364344 348098 2019-10-03T11:22:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Puzzolu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 525 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Puzzolu]] dm9dm91tb514jwx2madj2xgyd9b8p5v Punta à i Pinzi Curbini 0 14947 364260 348142 2019-10-03T11:20:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta à i Pinzi Curbini''' (o '''Punta di i Pinzi Curbini''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 021 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Pinzi Curbini]] r36x5kl0tzu45p78gz0tbwj8fe5lbjt Punta à a Capella 0 14948 364280 348043 2019-10-03T11:21:23Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta à a Capella''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 041 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Capella]] aocxoqgly5a2a5x2et4x5txnk5izg8z Monte Ghjuvanni 0 14949 364326 348067 2019-10-03T11:22:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Ghjuvanni''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 950 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ghjuvanni]] nvu1l64x3cz10d5mt32i7pz023m6pug Punta di a Cuparchjata 0 14950 364392 348056 2019-10-03T11:23:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta di a Cuparchjata''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 939 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cuparchjata]] igiqrpb0wz7eiob2f37r9pi4o3t4o28 Punta Scarachjana 0 14951 364400 348109 2019-10-03T11:23:41Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Scarachjana''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 128 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Scarachjana]] 3cxodgjnbm9mfz06u6jjbw38a9l80g2 Punta di a Vacca Morta 0 14952 364445 355709 2019-10-03T11:24:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Punta_di_a_Vacca_Morta.jpg|thumb|250px|A cima di a Punta 'lla Vacca Morta incù a cruci cimaghja]] A '''Punta 'lla Vacca Morta''' (o ''Punta di a Vacca Morta'') hè un vertici muntosu di 1314 metri d'altitudina situata in [[Pumonti]], vicinu à u paesu di Cartalavonu, un paisolu di l'[[Uspidali]] annantu à a cumuna di [[Portivechju]]). == Tupunimia == U nomu ''Punta 'lla Vacca Morta'' faci chjaramenti rifarenza à a prisenza à tempi antichi in 'ssu locu di una vacca morta. U terminu di massicciu di a Tasciana hè dinò usatu par discriva a seguita di vertici vicinanti menu alti situati à punenti. == Giugrafia == === Situazioni === A Punta 'lla Vacca Morta si drizza trà a furesta è u [[lavu di l'Uspidali]] à livanti, a cumuna di [[Carbini]] à u nordu, a pianura di [[Portivechju]] à u sudestu è a [[muntagna di Cagna]] incù a vaddi di l'[[Urtolu]] à u sudupunenti. A Punta 'lla Vacca Morta hè situata in cunghjunzioni à l'insù di trè bacini virsanti : l'[[Osu]] à livanti, l'[[Urtolu]] à punenti è u [[Rizzanesu]] à u nordu. Delimitighja cussì trè rigioni di u Sudu di a Corsica : l'[[Avretu]], a [[Rocca]] è l'[[Alta Rocca]]. Duminendu i circonda di l'Uspidali, 'ssa vetta offri un panurama beddu sgaghjatu annantu à i ribbi di u [[Mar' Tirrenu]] è annantu à i muntagni maestri di u Sudu di a Corsica, è ancu annantu à i rilevi di u Nordu di a [[Sardegna]]. === Idrugrafia === U fiumu [[Urtolu]] pidda a so fonti annantu à a Punta 'lla Vacca Morta. == Storia == [[File:Casteddu_di_l%27Accintu_(di_a_Tasciana)_02.jpg|250px|thumb|U casteddu di l'Accintu, da u punenti]] À uni pochi d'ettomitri di a Punta 'lla Vacca Morta, appena più in ghjò annantu à u spiculu nordupunenti, si trovani i ruvini di u Casteddu di l'Accintu. ===Casteddu di l'Accintu=== [[File:Casteddu_di_l%27Accintu_(di_a_Tasciana)_03.jpg|thumb|250px|I mura à u nordu]] S'agisci quì di l'accinta di u casteddu di a Tasciana, u nomu di 'ssu massicciu sopra à [[Oronu]] è [[Carbini]]. A superficia di l'edifiziu, abbastanza bè cunsirvatu, hè supiriori à 2000 metri quatrati. A so lucalizazioni hè atipica par una piazza forti medievali chì ancu s'è l'isulamentu è l'altitudina erani dissuasivi, si pò nutà l'assenza di riali difficultà naturali<ref>[http://www.cuciurpula.fr/?p=1475 Furtificazioni sminticati da u sudu di a Corsica], U purtali di a Prutostoria corsa è tirrenica</ref>. U panurama annantu à i vaddi di l'[[Urtolu]] è di u [[Rizzanesu]] hè tantu cumplettu, da i costi insin'à u [[Monti Alcudina]], ch'iddu ni facia, incù a vicinanti Punta 'lla Vacca Morta annantu à a piana d'[[Avretu]], un puntu di surviglianza strategica maghjori in l'[[Alta Rocca]]. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * l'[[Avretu]] * [[Portivechju]] [[Categoria:Monti di Corsica|Vacca Morta]] [[Categoria:Vertici di u massicciu di u Monti Alcudina]] evjrs8uizkoejq1bzdjlsen6cgnio4q Cima à e Fulicce 0 14953 354654 301606 2016-08-05T00:34:46Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cima di e Fulicce]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cima di e Fulicce]] oyp28khi83kr1gn1irx9t3o90xrwig4 Sarra di Malpassu 0 14954 364408 348074 2019-10-03T11:23:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Sarra di Malpassu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 371 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Malpassu]] 4badfhk7khqdlr5bwusmpy4mvpv05i9 U Capeddu 0 14955 364275 348042 2019-10-03T11:21:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:U Capeddu.JPG|thumb|U Capeddu (a dritta) n'u massicciu di Cagna]] U '''Capeddu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 219 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Capeddu]] fu02nubmchlitwziftq7ha59see3jfy Punta lli Cumpuleddi 0 14956 364298 348134 2019-10-03T11:21:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta di i Cumpuleddi''' (o a '''Punta lli Cumpuleddi''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 299 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cumpuleddi]] 7it46pheq52motb2ac8njgcipccbtb3 Punta Mufrareccia 0 14957 364301 348080 2019-10-03T11:21:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Mufrareccia''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 899 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Mufrareccia]] 2fb6r9cergttz7aoo0gzt5j407f9c7r Punta llu Furneddu 0 14958 364291 348133 2019-10-03T11:21:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta di u Furneddu''' (o a '''Punta llu Furneddu''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 899 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Furneddu]] 1ybhrmzi1rv4naem2k6k4xtupvqeiew Punta Tafunata di i Paliri 0 14959 364370 348114 2019-10-03T11:23:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Tafunata di i Paliri''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 312 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Tafunata Paliri]] gc9ndjmnewryltz3v7p91imcidbyznj U lionu di Roccapina 0 14960 347594 301468 2015-07-02T15:42:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U lionu di Roccapina''' hè un cantu tradiziunali di [[Corsica]]. == U cantu == :Ùn si parla più di mesi :Nè menu si sittimani :Si senti par lu paesi :A “classa” parta dumani. :O Ninnì, la me Ninnina :Piglia una mazzetta in manu :È fà marchja stu sameri :O chì marchja troppu pianu :In la stretta di u Pughjolu :No ghjuchemu à trenta trè ; :Trenta trè di la scagliola :Tric’è trac’è tù sè fora :Ùn ci vogliu più andàni :In [[Quenza]] à passà li festi :Nè menu in Santa Maria :À passà mi l’istatina :U [[lion' di Roccapina]] :Hà dittu à l’[[Omu di Cagna]] :Tù mi vardi la marina, :Eu ti vardu la muntagna. [[categoria:Cantu corsu]] jmqnfaybsjag98iygzjfi1cbrn6i4do Lion' di Roccapina 0 14961 301469 2012-08-03T20:45:51Z 92.158.76.96 Reindirizzamentu à [[Lionu di Roccapina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lionu di Roccapina]] jrtn6i7qfc5olwccncu7xmet0c476qp Christina Aguilera 0 14962 361775 357408 2019-03-10T12:21:10Z User2352352 13112 wikitext text/x-wiki [[File:CA2010PREIMRE.jpg|thumb|Christina Aguilera (2010)]] '''Christina María Aguilera''' (* [[18 di decembre]] [[1980]] in [[Staten Island]], [[New York]], [[SUA]]) hè una [[musica|musicante]] [[americana]]. [[Categoria:Musicante|Aguilera, Christina]] di4qv9ah2o9ufgofabxve89rbhhs7qu Cima à e Folicce 0 14964 354655 301507 2016-08-05T00:34:52Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cima di e Fulicce]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cima di e Fulicce]] oyp28khi83kr1gn1irx9t3o90xrwig4 San Parteu 0 14965 364261 348105 2019-10-03T11:20:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''San Parteu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 680 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|San Parteu]] 8ix4xyba7e5oye8jmgb0vf67z4zgzba U Sant'Ànghjulu (Casinca) 0 14967 364305 348107 2019-10-03T11:21:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Sant'Ànghjulu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 218 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Sant'Anghjulu]] 0s3o75zw5uzfhu1nnrqtm5xr8nnbzhp Monte Nieddu 0 14968 364393 348085 2019-10-03T11:23:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Nieddu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 157 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Nieddu]] 1r6khxyzj011rwgc8l4kqfcfddmsq4s U Sant'Ànghjulu (Tenda) 0 14969 364281 348108 2019-10-03T11:21:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Monte Sant'Ànghjulu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 389 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Sant'Anghjulu]] ps7mml6a3v5mniudz70ql5zkijp7zgm Punta di i Pinzi Curbini 0 14970 301582 2012-08-04T09:40:00Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Punta di i Pinzi Curbini]] to [[Punta à i Pinzi Curbini]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta à i Pinzi Curbini]] c74q7shhe5v70683henh7f711013td2 Monte Prunu (Capicorsu) 0 14971 301594 2012-08-04T09:48:33Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Monte Prunu (Capicorsu)]] to [[Monte Prunu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Monte Prunu]] 82gj1fjnb5j1ofzm9z3u503rzhbyexz Capu à u Chjostru 0 14972 354949 348048 2016-09-02T11:01:57Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki U '''capu à u Chjostru''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 295 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Chjostru]] rmob7mltixfct6jyb15jet1pdt11l7h Punta à e Cavacciole 0 14973 364296 355065 2019-10-03T11:21:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à e Cavacciole''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 456 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cavacciole]] 2icg15c3p0ihujoixrfcfq5peos685j Punta Missoghju 0 14974 301599 2012-08-04T09:56:51Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Punta Missoghju]] to [[Punta à u Missoghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta à u Missoghju]] 2y9kevhke17bzf43w5pg2a9on7qtkqk Capu d'Ortu 0 14975 364334 348087 2019-10-03T11:22:31Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''Capu d'Ortu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 294 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ortu]] rjegiy74v2ab94oa08hwpplxo2az6yo Aeruportu di Cam Ranh 0 14983 350940 350937 2015-07-09T17:05:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Cam Ranh Airport.jpg|240px|thumb|right|Aeruportu di Cam Ranh]] {{c-supranu}} L''''Aeruportu di Cam Ranh''' hè l'aeruportu di [[Nha Trang]], pruvincia Phu Yen, [[Vietnam]]. Hè situatu à 36 chilometri à u [[nordu]] di a cità. == Destinazione == * [[Vietnam Airlines]] ([[Ho Chi Minh cità]], [[Hanoi]], [[Da Nang]]) * [[VietJet Air]] ([[Ho Chi Minh cità]], [[Hanoi]]) * [[JetStar Pacific]] ([[Ho Chi Minh cità]], [[Hanoi]]) ==Da vede dinò== *[[Aeruportu di Ca Mau]] *[[Aeruportu di Can Tho]] *[[Aeruportu di Con Dao]] *[[Aeruportu di Da Nang]] *[[Aeruportu di Dong Hoi]] *[[Aeruportu di Dong Tac]] *[[Aeruportu di Lien Khuong]] *[[Aeruportu di Tan Son Nhat]] *[[Aviò]] == Ligami == * [http://maac.com.vn U situ di l'aeruportu di Dong Tac] ([[lingua inglese|inglese]]) [[Categoria:Aeruportu di Vietnam]] [[Categoria:Vietnam]] 2pcngqo4d46d6dj440d0ozxbpp221wh Punta à a Vetta Niella 0 14985 364297 355061 2019-10-03T11:21:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''punta à a Vetta Niella''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 448 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Vetta Niella]] ed6kpwebqa5pcubwydgi7dzk7a276fo Punta Galera 0 14986 364394 348064 2019-10-03T11:23:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Galera''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 520 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Galera]] fyudn7n20qielisclbdcocwsw8x6g29 Punta Arrutata 0 14987 364489 351675 2019-10-03T11:25:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Arrutata''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 519 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Arrutata]] 3694e8xb1kh6ewiyzxf03eh21mmocf4 Punta Paffone 0 14988 364308 348090 2019-10-03T11:21:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Paffone''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 370 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Paffone]] e1jtckmnlprgmafw1jh4xmf6puutsjl Punta à u Paffone 0 14989 302009 2012-08-10T14:43:56Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Punta à u Paffone]] to [[Punta Paffone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta Paffone]] 5h99albn30p6voygq34njqbdmhkslsr Muvrella 0 14990 304734 302049 2012-09-22T16:40:47Z Xqbot 1764 Robot : répare double redirection à [[A Mufrella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Mufrella]] 87anb4cgac7fih4p0f8prgvrg5ec2ry Punta Muvrareccia 0 14991 302052 2012-08-11T08:25:58Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Punta Muvrareccia]] to [[Punta Mufrareccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta Mufrareccia]] dpy4s9kv9rber6l3qsx5go05eyi7lze Punta Migliareddu 0 14992 302055 2012-08-11T08:39:28Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Punta Migliareddu]] to [[Punta Migliarellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Punta Migliarellu]] s1pnxbv3z3ugssnp1la5uw483069kl4 Punta di Petra Facciata 0 14993 364401 348093 2019-10-03T11:23:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta di Petra Facciata''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 1 733 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Petra Facciata]] eq25hs60k4f2rxl0vnav83gpxdrhzt3 Punta Nera 0 14994 364436 348084 2019-10-03T11:24:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta Nera''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 403 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Nera]] kpia4o6ujqjjnb8vskr8euj4v03thfv Gazélec Football Club Aiacciu 0 14995 363514 359210 2019-09-19T04:49:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{Football club infobox |nomeclub = GFC Aiacciu |immagine = https://fr.m.wikipedia.org/wiki/Fichier:GFCAjaccioLogotype.png |nomecompletu = Gazélec Football Club Aiacciu |fundatu = [[25 di marzu 1960]] |stadiu = [[Stadiu Anghjulu Casanova]] |capacità = 8000 |presidente = [[Olivieru Miniconi]] |allinatori = [[Albert Cartier]] |leca = [[Ligue 2]] |stagione = 2017-2018 |pusizione = 15emu |pattern_la1=_GFCA1213h | pattern_b1=_bluecollar_trineck | pattern_ra1=_GFCA1213h |ecusson_b1= |pattern_sh1=_red_stripes_adidas |pattern_so1=_color_3_stripes_red |leftarm1=e91212 | body1=e91212 | rightarm1=e91212 | shorts1=0000b2 | socks1=0000b2 |pattern_la2=_GFCA1213a | pattern_b2=_bluecollar_trineck | pattern_ra2=_GFCA1213a |ecusson_b2= |pattern_sh2=_red_stripes_adidas |pattern_so2=_color_3_stripes_white |leftarm2=e91212 | body2=96bfdb | rightarm2=e91212 | shorts2=96bfdb | socks2=e91212 |pattern_la3= | pattern_b3= | pattern_ra3= |ecusson_b3= |pattern_sh3= |pattern_so3= |leftarm3= | body3= | rightarm3= | shorts3= | socks3= }} U '''Gazélec Football Club Aiacciu''' hè un club [[Corsica|corsu]] di [[pallò]]. == Liami == * [http://www.gfca-foot.com/ Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò]] cjogykuoi8wjt4q5pavuzyep2hf1a5b Vitriolu 0 14998 335038 326220 2014-03-23T15:11:42Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U vitriolu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Parietaria officinalis 2.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Parietaria officinalis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Urticales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Urticaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Parietaria]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Parietaria officinalis''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Parietaria officinalis.jpg|300px|U vitriolu]] |----- |} U '''Vitriolu''' ([[Parietaria officinalis]]) hè una spezia di pianta chì faci parti di u gennaru ''Parietaria''. Parechji sinonimi di ''Parietaria officinalis'' sò: * ''Parietaria erecta'' * ''Helxine dioscoridis'' * ''Parietaria officinalis erecta'' == In Corsica == U vitriolu hè prisenti è cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu "a [[vitriola]]". == Da veda dinò == * a [[flora di Corsica]] == Rifarenzi == [[Categoria:Parietaria]] [[Categoria:Flora di Corsica]] lw9d7x65ohgb13iczyabbteihghjngr Vitriola 0 14999 302498 2012-08-19T10:56:37Z 86.210.66.4 Reindirizzamentu à [[Vitriolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[vitriolu]] nifywtso6k2n5uej7007qdfatgrdq3h Parietaria officinalis 0 15000 302501 2012-08-19T10:59:44Z 86.210.66.4 Reindirizzamentu à [[Vitriolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[vitriolu]] nifywtso6k2n5uej7007qdfatgrdq3h Mustafa Kemal Atatürk 0 15001 361772 359926 2019-03-08T05:11:20Z Aybeg 11983 wikitext text/x-wiki [[File:Müşir Gazi Mustafa Kemal Paşa, Balıkesir, 1923.png|250px|right|thumb|Mustafa Kemal Atatürk]] '''Mustafa Kemal Atatürk''' (dinù '''Atatürk''' o '''Mustafa Kemal Pasca'''; [[Salonica]], u [[1881]] – [[Istanbul]], u [[10 di nuvembri]] [[1938]]) hè statu un generale è un puliticante [[Turchia|turcu]] è una persunalità storica di e più impurtante d'Europa. [[Categoria:Turcu|Atatuerk, Mustafa Kemal]] [[Categoria:Militare|Atatuerk, Mustafa Kemal]] [[Categoria:Puliticante|Atatuerk, Mustafa Kemal]] [[Categoria:Nati in 1881]] [[Categoria:Morti in 1938]] 6tqq9odiesdkubzl85sracg03aerzgc Andalién 0 15004 351234 331460 2015-07-16T12:24:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Andalién''' hè un [[fiume]] di u [[Provincia di Concepción (Cile)|Provincia di Concepción]], [[Cile]]. Tene un longu di 130 km. == Bibliografia == * Cade Idepe, [[2004]]. ''Diagnóstico y Clasificación de los Cursos y Cuerpos de Agua según objetivos de calidad. Cuenca del Río Andalién''. Dirección General de Aguas. MOP. Diciembre de 2004. Santiago. Chile. {es} * [http://books.google.com/books?id=CYYCAAAAYAAJ&pg=PA31&vq=Andali%C3%A9n&source=gbs_search_r&cad=0_1#PPA32,M1 Francisco Solano Asta-Buruaga y Cienfuegos, Diccionario geográfico de la República de Chile, D. Appleton y Compania, Nueva York, 1899] pg. 31-32 {es} == Vede ancu == * [[Gran Concepción]] == Ligami == * [http://www.sinia.cl/1292/articles-31018_Andalien.pdf Cuenca del río Andalién] {es} [[Categoria:Fiumi di Cile]] 6whsgsg59qd35my3v8x74psp3f1h6c9 Dante Alighieri 0 15009 359166 339636 2018-05-06T19:12:59Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Portrait de Dante.jpg|thumb|Dante Alighieri]] Scrittore è poeta in [[lingua italiana]].<br/ > '''Dante Alighieri''' hè natu à [[Firenze]] u [[22 di maghju]] di u [[1265]] è hè mortu à [[Ravenna]] u [[14 di settembre]] di u [[1321]]. == Opere principali == Dante hè autore di un puema longu, 56 compunimenti in versi, un libru in prosa è puesia, 3 assaghji. === Puesia === * ''[[Divina Commedia]]'' ([[1304]]-[[1321]]) * ''[[Rime]]'' * ''[[Vita nuova]]'' ([[1292]]-[[1294]]) * ''[[Egloghe]]'' === Assaghji === * ''De vulgari eloquentiae'' ([[1303]]-[[1305]]) * ''Convivio'' (1304-[[1307]]) * ''De Monarchia'' ([[1312]]-[[1313]]) * ''Quaestio de aqua et terra'' [[Categoria:Scrivanu|Alighieri, Dante]] pptcm69bd4r5gwjltkoj3rudjpwiioi Platone 0 15010 337385 337384 2014-09-04T17:48:39Z 92.153.0.155 /* A furtuna di Platonu */ wikitext text/x-wiki '''Platonu''' (o '''Platone''') (in grecu anticu Πλάτων, traslittaratu in Plátōn; Atena, 428 a.C./427 a.C. - Atena, 348 a.C./347 a.C.) hè statu un filosofu grecu anticu. Incù u so maestru [[Socrati]] è u so addevu [[Aristoteli]] hà postu i basi di u pinsamentu filusoficu uccidintali.<ref>A dici par asempiu u prufissori Battista Mondin: "Platonu hè filosofu di prima trinca, u filosofu par eccillenza. Senza dubbitu ancu a figura d'Aristoteli risplendi di luminosu fulgori. Ma […] nissunu altru filosofu hà influinzatu quant'è Platonu u distinu di a filusufia uccidintali. I so duttrini gnuseulogichi, mitafisichi, etichi, pulitichi, estetichi, assimilati da u cristianesimu, sò divintati eredità pirmanenti di a cultura medievali è di a cultura muderna. A figura di Platonu hè fundamintali, ghjigantesca è puliedrica. Più ch'è a storia di a filusufia interessa ancu a storia di a puisia, di a litteratura è di a lingua greca. […] A straurdinaria grandezza di Platonu hè stata ricunnisciuta in ogni tempu" (''Storia di a matafisica'', vol. I, pag. 139, E.S.D., 1998, ISBN 978-88-7094-313-9).</ref><ref name=Whitehead>"The safest general characterization of the European philosophical tradition is that it consists of a series of footnotes to Plato" (A. N. Whitehead, in ''Process and Reality'', p. 39, Free Press, 1979).</ref><ref>"A filusufia pustiriori, a noscia filusufia, ùn hè altru ch'è una cuntinuazioni, un sviluppu di a forma litteraria intrudutta da Platonu". ([[Ghjorghju Coddi]], ''A nascita di a filusufia'', Adelphi, Milanu 2011, p. 13.)</ref> == Biugrafia == [[File:Plato-raphael.jpg|thumb|upright=1.4|Platonu, ditagliu di a ''[[Scola di Atena]]'' di [[Raffaeddu]], chì l'hà ritrattu incù u voltu di [[Liunardu da Vinci]].]] Nascì à Atena, in u [[demu (storia antica)|demu]] (una suddivisioni di u territoriu di l'antica Attica) di [[Collito]], da parenti [[aristucrazia|aristucratichi]]: u babbu [[Aristone (babbu di Platone)|Aristonu]], chì si vantava d'avè trà i so antinati [[Codro]], l'ultimu lighjindariu [[rè di Atena]], l'imposi u nomu di u missiavu, veni à dì Aristocle; a mamma, [[Perittione]], sicondu [[Diogene Laerzio]], discindia da u famosu lighjislatori [[Sulonu]]<ref>"Crizia, un di i Trenta è Glauconu erani figlioli di Callescro. Glaucone era babbu di Carmide è di Perittione. Da Perittione è Aristone, nascì Platonu, sestu da Sulonu" (Diogene Laerzio, à cura di Marceddu Ghjiganti, ''Diogenes Laertius Viti di i filosofi'', Laterza, 1962, III, 1)</ref><ref>Diogene Laerzio, ''Viti'', III, 1, 1 - {{en}} una [http://classicpersuasion.org/pw/diogenes/dlplato.htm virsioni in inglesu], traduzioni di C.D.&nbsp;Yonge</ref><ref>[[Crizia]] era cucinu di Carmide è u so tutori (in Platonu, [[Carmide (dialogu)|Charm.]] 154b è 155a). Carmide era frateddu di Perittione par u quali Platonu era cucinu in prima gradu di Carmide è in sicondu gradu di Crizia. (in J. Kirchner, ''Prosopografia attica''. Vol. I)</ref> A so data di nascita hè fissata da [[Apollodoru di Atena]], in a so ''Crunulugia'', à l'uttantuttesima [[Olimpiadi]], in u settimu ghjornu di u mesi di Targellione, veni à dì à a fini di maghju di u 428&nbsp;a.C.<ref>Fonti imprudata ancu da Diogene Laerzio (III, 1-41), cfr. [http://marin.unisal.it/Sintesi%20di%20Sturiugrafia%20FA%202010.pdf Sturiugrafia filusofica antica], pag. 26 è 72.</ref> Ebbi dui frateddi, [[Adimantu (frateddu di Platonu)|Adimantu]] è [[Glauconu (frateddu di Platonu)|Glauconu]], citati in a so ''[[Ripublica (Platonu)|Ripublica]]'', è una suredda, [[Potone]], mamma di [[Speusippo]], futuru addevu è succissori, à a so morti, à a dirizzioni di l'[[Accademia di Atena]]. Fù un altru Aristone, un luttadori d'[[Argo (Grecia)|Argo]], u so maestru di [[ginnastica]], chì li deti u nomu "Platonu" à causa di a so larghezza (da u grecu πλατύς, ''platýsi'', chì significheghja "ampiu") di i spaddi, chì praticava infatti u [[pancraziu]], una spezia di lotta o [[pugilatu]]. Altri dani di u nomu un'altra dirivazioni, com'è l'ampiezza di a fronti o a maistà di u stili litterariu. [[Diogene Laerzio]], rifiriscendu si à [[Apuleiu]],<ref>''Ibid.'', ''Platonu è a so duttrina'', I, 2.</ref> l'[[Olimpiodoru]]<ref>''Ibid.'', ''Vita di Platonu'', 2, 3.</ref> è a [[Claudiu Eliano|Eliano]],<ref>''Ibid.'', ''Storia varia'', II, 30.</ref> informa ch'eddu avaria cultivatu a [[pittura]] è a [[puisia]], scrivendu [[ditirambu|ditirambi]], [[Puisia lirica|lirichi]] è [[tragedia|tragedii]], chì avariani avutu in seguitu, à tempu cù i mimi, un'impurtanza fundamintali par a scrittura di i so dialoghi. ===I viaghji è l'incontru incù Socrati=== Fraquintò l'eracliteu [[Cratilu]] è u parmenideu [[Ermogene (filosofu)|Ermogene]], ma ùn hè micca certu ch'è l'infurmazioni fussi riali chì avaria pussutu ghjustificà a so succissiva duttrina, influinzata sottu parechji aspetti da u pinsamentu di i so dui grandi pridicissori, [[Eraclitu]] è [[Parmenidi]], da eddu cunsidarati com'è l'autentichi fundatori di a [[filusufia]]. Avaria participatu à trè spidizioni militari, duranti a [[guerra di u Peloponnesu]], à [[Tanagra]], à [[Corintu]] è à [[Delio (Beozia)|Delio]], da u [[409 a.C.]] à u [[407 a.C.]], annu chì, avendu cunnisciutu à [[Socrati]], avaria distruttu tutti i so cumpusizioni puetichi par didicà si cumplittamenti à a filusufia.<ref name="biugrafia">[http://www.emsf.rai.it/biugrafii/anagrafico.asp?di=58 Biugrafia di Platonu].</ref> Fundamintali fubbi u so incontru incù Socrati chì, dopu a parintesa di u guvernu, uligarchicu è filu-[[sparta]]nu, di i [[Trenta tiranni]], chì ni facia parti u ziu di Platonu [[Crizia]], fù accusatu da u novu guvernu dimucraticu di impietà è di curruzzioni di i ghjovani è cundannatu à morti in [[399 a.C.]] Dopu a morti di u maestru saria andatu à [[Megara (Attica)|Megara]] incù altri addevi di Socrati, è dopu à [[Cirene (cità)|Cirene]], friquintendu u [[matematica|matematicu]] [[Tiadoru di Cirene (matematicu)|Tiadoru di Cirene]] è sempri in Italia, i [[Pitagora|pitagorichi]] [[Filolao]] è [[Eurito (pitagoricu)|Eurito]]. Da quì, si saria ricatu in [[Egittu]], induva i [preti|preta] l'avariani varitu da una malatia. Ma a fundatezza di a nutizia di sti viaghji hè moltu dubbia. === I primi dialoghi === A parta da [[395 a.C.]] Platonu avaria principiatu à scriva i primi dialoghi, in i quali affronta u prublemu culturali rapprisintatu da a figura di Socrati è a funzioni di i sufisti: nascini cusì, in un pussibuli ordini cronulogicu: *l'''[[Apulugia di Socrati]], ''chì eppuri ùn hè micca un dialogu; *u ''[[Critonu]]'', induva Socrati discuti a lighjittimità di i leghji; *u ''[[Ione (dialogu)|Ione]]'', induva Socrati incù u gustu di u scherzu dialugheghja nantu à u significatu di l'Arti umanu è l'Arti divinu incù un attori, u [[rapsodu]] (è un cantadori prufissiunali chì in u mondu anticu recita è canta puisii epichi d'[[Omeru]] è d'altri autori), chì intarpriteghja o hè pussidutu da a Puisia; *l'''[[Eutifrone (dialogu)|Eutifrone]]''; *u ''[[Carmide (dialogu)|Carmide]]''; *u ''[[Lachete]]''; *u ''[[Liside (dialogu)|Liside]]''; *l'''[[Alcibiade prima]]''; *l'''[[Alcibiade sicondu]]'' (sti dui attribuzioni à Platonu sò eppuri discutiti); *l'''[[Ippia maiori]]''; *l'''[[Ippia minori]]''; *u ''[[Menessenu]]''; *u ''[[Prutagora (dialogu)|Protagora]]''; *u ''[[Gorgia (dialogu)|Gorgia]]''. ===U prima viaghju à Siracusa=== Certu hè inveci ch'è Platonu, intornu à u [[388 a.C.]], dopu à avè cunnisciutu u pitagoricu [[Archita]], guvarnadori di [[Taranto]], sii statu à [[Siracusa]], guvirnata da [[Dionigi I di Siracusa|Dionigi I]], ind'eddu strinsi amicizia cù u cugnatu di u tirannu, [[Dione di Siracusa|Dione]],<ref name="biugrafia" /> chì s'intarissò incù favori à i prugrammi pulitichi di Platonu. Ma opposta fù l'attitudina di Dionigi chì custrinsi Platonu à abbandunà Siracusa par Atena; fattu sbarcà in l'isula di [[Egina (isula)|Egina]], numica di Atena, ci vinì fattu prighjuneri è resu schiavu; par so furtuna, u sucraticu [[Anniceride di Cirene]] u riscattò. Ma ancu st'episodiu, narratu incù varianti da Diogene Laerzio,<ref>D. Laerzio, ''Viti'', III, 19, 20.</ref> hè moltu dubbiosu. === A fundazioni di l'Accademia === [[File:Plato i sin akademi, av Carl Johan Wahlbom (ur Svenska Familj-Journalen).png|thumb|"Platonu in a so Accademia", disegnu di u pittori svidesu [[Johan Wilhelm Carl Wahlbom]] (1810-1858).]] In [[387 a.C.]] Platonu hè à Atena; avendu acquistatu un parcu didicatu à [[Academu]], è ci fonda una scola ch'eddu intituleghja [[Accademia platonica|Accademia]] in onori di l'eroi è a cunsacra à [[Apollu]] è à i [[Muse (mitulugia)|Musi]]. Nantu à l'asempiu oppostu à quiddu di a scola fundata da [[Isocrate]] in [[391 a.C.]] è basata nantu à l'insignamentu di a [[ritorica]], a scola di Platonu hà i so radichi in a [[scenza]] è in u metudu chì ni diriveghjau, a [[dialettica]]; par stu mutivu, l'insignamentu si svolghji à traversu dibattiti, à i quali participeghjani i stessi addevi, diretti da Platonu o da l'addevi più anziani, è ancu cunfarenzi tinuti da illustri parsunaghji di passaghju à Atena. In vinti anni, da a criazioni di l'Accademia à u [[367 a.C.]], Platonu scrivi i dialoghi in i quali si sforza di ditarminà i cundizioni chì parmettini a fundazioni di a scenza; tali sò: *u ''[[Clitofonte]]'' (eppuri d'incerta attribuzioni); *u ''[[Menone (dialogu)|Menone]]''; *u ''[[Fedonu]]''; *l'''[[Eutidemu (dialogu)|Eutidemu]]''; *u ''[[Simposiu (dialogu)|Simposiu]]''; *a ''[[Ripublica (dialogu)|Ripublica]]''; *u ''[[Cratilu (dialogu)|Cratilu]]''; *u ''[[Fedro (dialogu)|Fedro]]''. ===U sicondu viaghju à Siracusa=== In u 364 a.C., pocu prima di a ghjunta di [[Aristoteli]] in l'Accademia, Platonu hè à [[Siracusa]], invitatu da Dione chì, incù a morti di [[Dionigi I di Siuacusa|Dionigi u Vechju]] è a succissioni à u puteri di u so nipoti [[Dionigi II di Siracusa|Dionigi u Ghjovanu]], conta di pudè uparà i riformi impiditi da u pricidenti tirannu. Ma i cuntrasti incù Dionigi, chì suspetta in u ziu intinzioni di ribellioni, portani à l'esiliu di Dione: Platonu pò eppuri firmà in Siracusa com'è cunsiglieri di Dionigi è cultivà i so prugetti di trasfurmazioni istituziunali di u Statu siracusanu. In u [[365 a.C.]] Siracusa hè in guerra è Platonu torra à Atena, incù a prumissa di pudè vultà à Siracusa à a fini di a guerra incù Dione. À Atena scrivi u ''Parmenidi'', u ''Teeteto'', è u ''Sufistu''. ===U terzu viaghju in Sicilia=== In u [[361 a.C.]] Platonu compii u so terzu è ultimu viaghju in Sicilia. Ùn ci hè micca parò Dione, versu u quali Dionigi manifisteghja un'aparta ustilità; i provi di Platonu di difenda l'amicu incauseghjani a ruttura di i rapporti incù u tirannu siracusanu chì ni ghjunghji à imprighjunà u filosofu. Libaratu grazia à l'intarventu di [[Archita]], u pitagoricu [[stratega]] è [[tirannu]] di [[Taranto]], amicu di tremindù, in [[360 a.C.]] Platonu pò riparta par Atena. U stessu Platonu conta cusì quiddi avvinimenti: {{Citazione|...Pari chì Archita si sii ricata vicinu à Dionisio; parchì eiu, prima di riparta aviu unitu Archita è i Tarantini in rapporti d'uspitalità è d'amicizia incù Dionisio... È cusì incù un terzu invitu Dionisio mi mandò una trirema par parmetta u viaghju, è mandò dinò un amicu d'Archita, Archedemu, ch'eddu cunsidarava com'è u più apprizziatu da me frà quiddi di [[Cicilia]], è altri Siciliani da me cunnisciuti... Altri lettari dopu mi ghjunghjiani da parti d'Archita è di i Tarantini, chì faciani grandi lodi di u zelu filusoficu di Dionisio, è ancu avvirtiscìani chì, s'è ùn era micca andatu subitu subitu, avaria incausatu a cumpletta ruttura di quidd'amicizia ch'e aviu criatu trà eddi è Dionisio, è chì era di grandi impurtanza pulitica... Mi mettu dunqua in viaghju... incù moltu timori è incù privisioni ma mancu stampa alegru... Funi tandu molti à truvà mi; è frà l'altri, parechji sottufficiali affittati à i galeri, chì erani Atinesi, i me cuncitatini; mi fecini sapè ch'è calunnii circulavani annantu à mè frà i peltasti, è ch'è parechji minacciavani, s'eddi riisciani à coglia mi, di supprimà mi. Riflettu tandu à calchì mezu di salvezza: mandu à avvirtiscia Archita è l'altri amichi di Taranto in chì cundizioni mi trovu. È quiddi, coltu un pritestu par un'ambasciata, mandani unu d'eddi, Lamisco, incù una navi è trenta remadori. Quiddu, appena ghjuntu, intercedi par me vicinu à Dionisio, dicendu li ch'e vulia parta è altru nudda ch'è parta; Dionisio fubbi d'accunsentu è mi lasciò andà, dendu mi i mezi par u viaghju.<ref>Platonu, ''Lettara VII'', 338c-339di-340</ref>}} Duranti u viaghju Platonu sbarca à [[Olimpia]] par scuntrà par l'ultima volta Dione. Quiddu prugittava una guerra contru à Dionigi, da a quali Platonu circò in vanu di dissuada lu: in u [[357 a.C.]] riiscirà à impatruniscia si di u puteri à Siracusa ma ci sarà uccisu trè anni dopu.<ref name="vita">[http://www.parodos.it/vitadi_platone.htm Vita di Platonu].</ref> In Atena Platonu scrissi l'ultimi opari: *u ''[[Timeu (dialogu)|Timeu]]''; *u ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]''; *u ''[[Puliticu (dialogu)|Puliticu]]''; *u ''[[Filebu]]''; *i ''[[Leghji (dialogu)|Leghji]]''. Murì in 347 a.C.<ref name="vita" /> è a vida di l'Accademia fù assunta da u nipoti [[Speusippu]]. A scola sopravvivarà finu à u [[529]] d.C., annu ind'edda fù difinitivamenti chjusa da [[Ghjustinianu I|Ghjustinianu]] dopu parechji periodi d'alterni intarruzioni di a so attività. == Opari == [[File:Plato Symposium papyrus.jpg|upright=1.4|thumb|Papiru incù frammentu manuscrittu di u ''[[Simposiu (dialogu)|Simposiu]]'' di Platonu]] Di Platonu sò parvinuti tutti i 36 opari: 34 sò dialoghi; una, l<nowiki>'</nowiki>''Apulugia di Socrati'', riporta una ricustruzzioni litterariu filusofica di l'autudifesa prununciata da Socrati davanti à i ghjudici, mentri l'ultima hè una racolta di tredici lettari. ===A supiriurità di u discorsu urali=== Platonu improda u [[dialogu]] parchì u cunsidareghja com'è l'unicu strumentu in gradu di ripurtà l'argumentu à a cuncritezza storica di un dibattitu frà parsoni è di metta in luci u carattaru di ricerca di a filusufia, elementu chjavi di u so pinsamentu. Voli inoltri metta in evidenza cù u ricorsu à u dialogu a supiriurità di u discorsu [[uralità|urali]] rispettu à u [[scrittura|scrittu]]. Certu a parola scritta hè più pricisa è meditata rispettu à l'uralità, ma mentri quista parmetti un immediatu scambiu d'upinioni nantu à u tema in discussioni quidda scritta intarrugata ùn rispondi micca.<ref>''[[Fedro (dialogu)|Fedro]]'', 275 c, induva Platonu faci dì à Socrati: "A [[scrittura]] hà una strana qualità, simili viramenti à quidda di a [[pittura]]. I prudutti di a pittura ci stani davanti com'è s'eddi vivissini; ma s'è li dumandi calcosa, tenini un maistosu silenziu. In u stessu modu si cumportani i discorsi. [...] Una volta ch'eddi sò missi par iscrittu, ogni discorsu si rivolghji à tutti, tantu à chì l'intendi ch'è à chì ùn ni faci nudda [...]; eddu da solu ùn pò micca difenda si nè aiutà si" (trad. it. di Piero Pucci, Laterza, 1998, pag. 119).</ref> In generali, si classificheghja i [[dialoghi platonichi]] in parechji gruppi. Sicondu una linia intarpritativa piuttostu datata, i primi dialoghi sariani carattirizati da a viva influenza di [[Socrati]] (prima gruppu); quiddi di a maturità in i quali avaria sviluppatu a tiuria di l'[[idei]] (sicondu gruppu); è l'ultimu periodu quandu sintì l'urgenza di difenda a so probbia cuncizzioni da l'attacchi contru à a so filusufia, mittendu in opara una prufonda autucritica di a tiuria di l'idei (terzu gruppu).<ref>Si tratta di un'intarpritazioni chì ricodda à Schleiermarcher è fatta probbia da L. Stefanini è altri studii inglesi, cfr. in prupositu L. Stefanini, ''Platonu'', 2 voll., Paduva 1932-1935.</ref> Sicondu u novu paradigma intarpritativu intruduttu da a scola di Tubinga è di Milanu, inveci, i dialoghi platonichi prisentani una cuerenza sistematica di fondu, induva a duttrina di l'idei, par quantu impurtanti, ùn custituisci più a parti fundamintali di u mondu soprasinsibili.<ref>H. Krämer par a scola di Tubinga, G. Riali par quidda di Milanu.</ref> U stili, chì imita cù fidelità a peculiarità di u dialogu sucraticu, muta nutevulamenti da un periodu à l'altru: in i periodi ghjuvanili ci sò intarventi brevi chì dani vivacità à u dibattitu; in l'ultimi, inveci, ci sò intarventi longhi, chì dani à l'opara u carattaru di un trattatu è micca di un dibattitu, trattendu si piuttostu di un dialogu di l'[[anima]] incù s'è stessa, ma senza ghjunghja mai à espona cumplittamenti a so probbia duttrina in forma di scenza assuluta. A rinuncia, com'è dighjà ind'è Socrati, à cumunicà in forma scritta u nucleu di a so probbia duttrina purtaria à pinsà ch'è non solu a scrittura, ma ancu l'uralità ùn saria micca par Platonu in gradu di trasmetta la.<ref>M. Isnardi Parente, ''Filusufia è pulitica in i Lettari di Platonu'', Napuli 1970, pp. 152-154.</ref> In generali, u prutagonistu di i dialoghi hè [[Socrati]]; sultantu in l'ultimi dialoghi quistu quì assumi una parti sicundaria, finu à scumpariscia cumplittamenti in l<nowiki>'</nowiki>''[[Epinomide]]'' è in i ''[[Leghji (dialogu)|Leghji]]''. A carattaristica di sti dialoghi hè chì u sughjettu principali chì dà u titulu à l'opara di solitu discorri moltu più ch'è l'intarlucutori à u quali si rivolghji, u quali si limiteghja solu à cunfirmà o disappruvà ciò ch'è u prutagonistu esponi. == Pinsamentu == ===Filusufia è pulitica=== Quidda chì in tarmini storichi pudemu chjamà "filusufia platonica" - vali à dì u corpus d'idei è di testi chì definiscini a tradizioni storica di u pinsamentu platonicu - hè isciuta da a riflissioni nantu à a [[pulitica]]. Com'eddu scrivi [[Alexandre Koyré]]: "tutta a vita filusofica di Platonu hè stata ditarminata da un avvinimentu eminentamenti puliticu, a cundanna à morti di [[Socrati]]". Occorri eppuri à distingua a "riflissioni nantu à a pulitica" da l'"attività pulitica". Ùn hè micca certu in st'ultima accizioni ch'è no duvimu intenda a cintralità di a pulitica in u pinsamentu di Platonu. Com'eddu scrissi, in tarda ità, in a ''[[Lettara VII]]'' di u so epistulariu, probbiu a rinuncia à a pulitica attiva marca a scelta par a filusufia, intesa parò com'è impegnu "civili".<ref>Cfr. lettara VII, 325 b - 328 c.</ref> A riflissioni nantu à a pulitica diventa, in altri paroli, riflissioni nantu à u cuncettu di [[ghjustizia]], è da a riflissioni annantu à stu cuncettu sorghji un'idea di filusufia intesa com'è prucessu di crescita di l'Omu com'è membru urganicamenti appartinenti à a ''[[polis]]''. Dipoi i primi fasi di sta riflissioni, apparisci chjaru ch'è par u filosofu atinesu risolva u prublemu di a ghjustizia significheghja affruntà u prublemu di a [[gnusiulugia|cunniscenza]]. Da quì a nicissità d'intenda a genesi di u "[[mondu di l'idei]]" com'è fruttu di un impegnu "puliticu" più glubali è prufondu. ===U prublemu Socrati=== [[File:David - The Death of Socrates.jpg|upright=1.6|thumb|"Morti di Socrati", di [[Jacques-Louis David]], (1748-1825) opara cunsirvata à u [[Metropolitan Museum of Art]] di [[New York]].]] A capacità di agiscia sicondu ghjustizia prisupponi, socraticamenti, a cunniscenza di ciò ch'eddu hè u bè.<ref>G. Granata, ''Filusufia'', vol. I, pag. 68, Alpha Test, Milanu 2001.</ref> Solu stu sapè distingui u filosofu com'è tali,<ref>''Ripublica'', VII, 534.</ref> postu ch'è à chì compii u mali a faci par ignuranza. À Atena ci era mori cunfusioni nantu à a figura di u filosofu, è in un certu sensu u stessu Socrati avia alimantatu quidda cunfusioni: prisitendu si infatti com'è quiddu chì sapia di ùn sapè, prufissava una falsa ignuranza chì nascundia una vera sapienza. Eddu si cunfundia cusì incù i sufisti, i quali pratindiani di sapè ma infatti ùn sapiani, parchì ùn cridiani micca in a virità. Par arrigulà sta cunfusioni, par Platonu era nicissariu andà più luntanu ch'è Socrati, diliniiendu incù chjarezza i criterii chì distinguini u filosofu da u sufistu: mentri u prima ricerca i principi di a virità, senza a prisunzioni di pusseda la, u sicondu si lascia vidà da l'upinioni, fendu ni l'unicu parametru validu di a cunniscenza.<ref>"A sofistica imita a filusufia in u so intaressu par l'"intreiu". Eppuri, mentri u filosofu, veni à dì u dialetticu, ùn prisumi micca di avè a scenza di tuttu, di pusseda tutti i scenzi è tutti i tecnichi, ma si pruponi di discriva i fundamenti primi di i scenzi è di i tecnichi, u sufista, inveci, pratendi di cunnoscia li tutti" (G. Movia, ''U "Sufistu" è i duttrini micca scritti di Platonu'', in ''Versu una nova imaghjina di Platonu'', pag. 233, Vita è Pinsamentu, 1991).</ref> L'altru prublemu liatu à a figura di Socrati hè a so cundanna à morti, veni à dì u fattu ch'eddu hè statu trattatu com'è un criminali puri essendu "u più ghjustu" trà l'omini.<ref>Cusì Platonu difinisci Socrati in a ''lettara VII'', 324 è.</ref> Quissa significò par Platonu duvè custatà ch'è trà filusufia è vita pulitica esistia quidd'incumpatibilità ghjà cunnisciuta da Socrati chì in l' ''Apulugia'' accenna à a guasi ineluttabilità di a so cundanna da parti di i pulitichi è rifiuta a pruposta d'andà in esiliu. U tema era cunnessu à a cunvinzioni ch'è a filusufia era inutuli. In un branu di u ''[[Gorgia (dialogu)|Gorgia]]'' u sufistu [[Callicle]], dici chì a filusufia tutti à u più pò essa praticata da i ghjovani chì, inesperti di a vita, si poni abbandunà à i discorsi vani; quandu parò un omu anzianu, com'è Socrati, perdi u so tempu à discuta di prublemi astratti, hè degnu di essa presu à bastunati.<ref>Vincenzu Cilento, ''Premissa storica à u pinsamentu anticu'', Editori Laterza, 1963, p.98</ref> === A duttrina di a cunniscenza: l'[[Idei]] === [[File:Platon-2.jpg|thumb|Platonu]] A [[gnusiulugia]] di Platonu, esposta in parechji dialoghi com'è u ''[[Menone (dialogu)|Menonu]]'', u ''[[Fedonu]]'', è u ''[[Teetetu]]'', devi cumbatta contru à l'upinioni chì susteni ch'è a ricerca di a [[cunniscenza]] hè impussibili. A tesa era stata sustinuta da l'[[eristica|eristi]], i quali basavani u so insignamentu annantu à i siguenti pruposizioni: #s'è ùn si cunnosci ciò chì si cerca, in casu mai ch'eddu fussi truvatu, ùn si ricunnusciarà micca com'è l'obiettivu da righjunghja; #s'eddu si cunnosci dighjà ciò chì si cerca, a ricerca ùn hà micca sensu. U prublemu hè suparatu da Platonu chì ammetti ch'è l'ughjettu di a ricerca hè solu parzialamenti scunnisciutu à l'omu, u quali, dopu à avè lu cuntimplatu prima di a nascita, l'hà in calchì modu "sminticatu" in u fondu di a so [[anima]]. A distinazioni di u so circà hè dunqua un sapè dighjà prisenti ma nascostu in eddu, ch'è a filusufia divarà discità incù a [[anamnesi (filusufia)|riminiscenza]] o "anamnesi" (''anàmnesisi''), cuncettu annantu à u quali Platonu fondi u cunvincimentu ch'è l'amparà hè un ricurdà. 'Ssa duttrina si riferisci à a cridenza riligiosa di a [[metempsicosi]] probbia di l'[[urfisimu]]<ref>''Dizziunariu di filusufia Treccani'' à a boci "Metempsicosi"</ref> è di u [[scola pitagorica|pitagurisimu]] sicondu u quali quandu u corpu mori l'anima, essendu [[immurtalità|immurtali]], trasmigra in un altru corpu. Platonu sviluppa 'ssu mitu fundendu lu incù l'assuntu fundamintali ch'eddi esistini l'[[Idei]] chì ani carattaristichi opposti à i cosi finumenichi: sò incurruttibili, inghjinarati, eterni è immutabili. 'Ss'Idei sò cullucati in l'[[iperuraniu]], mondu soprasensibili è chì hè parzialamenti visibuli à l'animi una volta sliati da i so corpi. L'[[Idea]], traducibili più currettamenti cù "forma",<ref>"Eppuri a traduzioni (chì in stu casu hè una traslittarazioni) ùn hè micca felici, parchì, in u linguaghju mudernu, "Idea" hà assuntu un sensu chì hè stranieri à quiddu platonicu. A traduzioni asatta di u terminu saria "forma"... No muderni par idea intindimu un cuncettu, un pinsamentu, una ripprisintazioni mintali... par Platonu... l'idea platonica ùn hè micca un impresa di raghjoni bensì un essaru, u veru essaru...a forma interiori, l'essenza di a cosa..." (In G. Riali, ''U pinsamentu anticu'', p. 120, Vita è Pinsamentu, Milanu 2001 ISBN 88-343-0700-3.)</ref> hè dunqua u veru ughjettu di a cunniscenza: ma ùn hè micca sultantu u fundamentu [[gnusiulugia|gnusiulogicu]] di a rialità, veni à dì a causa chì ci parmetti di ''[[pinsà]]'' u mondu, bensì ni custituisci ancu u fundamentu [[ontulugia|ontulogicu]], essendu u mutivu chì faci ''[[essa]]'' u mondu. L'idei rapprisentani l<nowiki>'</nowiki>''eternu Veru'', l<nowiki>'</nowiki>''eternu Bonu'' è l<nowiki>'</nowiki>''eternu Beddu'', à i quali si contrapponi a diminsioni vana è transitoria di i finomini sensibili. Una cunsiquenza di a riminiscenza hè l'[[innatisimu]] di a cunniscenza: tuttu u sapè hè dighjà prisenti, in forma latenti, in a noscia [[anima]]. À tal' prupositu i [[organi di sensu|sensi]] svolghjini quantunqua una funzioni impurtanti par Platonu, apposta ch'eddi offrini u spuntu par aiutà ci à svighjà lu. A spirienza servi parò solu da stimulu; a vera cunniscenza devi essa fundata univirsalamenti annantu à a ''[[noesi]]si'', è annantu ad edda devi essa fundata ogni tecnica particulari, chì hè inveci u locu di a ''praxisi''. L'arrori contru a quali Platonu cumbatti, rapprisintatu da a cultura [[sufista]], cunsisti in u fattu di basà a cunniscenza nantu à a [[sinsazioni]].<ref>''[[Teetetu]]''.</ref> À u cuntrariu, solu l'anima, è micca i sensi, pò cunnoscia l'aspettu "veru" d'ogni rialità. A duttrina platonica hè inoltri spessu ughjettu di misintindimentu. Di fatti, com'è Platonu stessu sughjirisci in numarosi passati, hè impussibili à ricuparà cumplittamenti a cunniscenza di u mondu di l'Idei ancu par u filosofu. A cunniscenza parfetta di quiddi hè probbia solu di i [[dei]], chì l'usservani sempri. A cunniscenza umana, in a so forma migliori, hè sempri ''filu-sofia'', veni à dì ''amori di u sapè'', inesausta ricerca di a virità. Quissa sughjirisci una frattura "sofistica" à l'internu di u pinsamentu platonicu: ancu s'è l'omu si sforza, u raghjunghjimentu di a [[virità]] assuluta hè impussibili, parchì cunfinata in u celi [[iperuraniu]] è dunqua assulutamenti incunnuscibili. A parola, chì hè u strumentu imprudatu da u filosofu dialetticu par parsuada l'animi di a virità è di l'esistenza di l'idei, ùn rispichja ch'è parzialamenti a rialità ultrasensibili, chì hè irripruducibili è micca prisintevuli. == A furtuna di Platonu == Sicondu parechji autori a filusufia platonica custituisci una tappa fundamintali di l'intreia storia di a filusufia uccidintali chì si ricunnosci indibitata ad eddu. À stu prupositu, [[Alfred North Whitehead]] hà sustinutu ch'è "tutta a storia di a filusufia uccidintali ùn hè ch'è una seria di noti di margina annantu à Platonu".<ref name=Whitehead /> === U platunisimu matematicu === U fattu ch'è Platonu, in l'ampiezza di i so intaressi etichi è matafisichi, aghji assuntu i numari è i formi giumetrichi com'è ughjetti riali hà induttu matematichi muderni à cundivida u rialisimu rilativu à a matematica è à i so ughjetti. Si tratta di u currenti chjamatu [[Platunisimu#U platunisimu matematicu|"platunistu"]] di a matematica, chì vissi aderiscia ci ancu matematichi di virsura filusofica micca platonica, com'è [[Bertrand Russell]] è [[Kurt Gödel]]. Sicondu parechji autori par quissa si devi à Platonu è à a so scola ancu u sviluppu di a [[matematica]]<ref>[http://math.unipa.it/~grim/platone.pdf Dumenicu Massaro, ''Matematica è filusufia in Platonu'', pp.118 è sgg.]</ref><ref>[http://www.science.unitn.it/~grecu/dida/seminarii/studianti/Danesu_Perina/rel_scritta.pdf Anghjulu Danesu, Giulia Perina, ''Platonu è l'urighjina di a matematica'' (seminariu), Università di i Studii di Trento]</ref> è a fundazioni di u pinsamentu scentificu.<ref>''Encyclopedia Britannica'', 2002</ref> == Noti == <references/> == Da veda dinò == *[[Anamnesi (filusufia)]] *[[Dialettica]] *[[Dialoghi]] *''[[Eros (filusufia)|Eros]]'' *[[Idea]] == Liami == *[http://www.liberliber.it/libri/p/plato/index.php Opari di Platonu in u situ LiberLiber] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/76-a-matematica-in-platone.html A matematica in Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/177-schema-u-pinseri/pinsamentu-di-platone.html Carta di u pinsamentu di Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/matiriali-annantu à-platone/447-a-linia-quadripartita-in-platone.html A linia quadripartita di a cunniscenza (diagramma)] *[http://www.donatoromano.it/interviste/54.htm U Platonu puliticu] *[http://enricopantalone.com/AnimaPlatonuRipublica.pdf A duttrina di l'anima in ''A Ripublica'' di Platonu], articulu di Ghjuvanni Costa *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/279-u-statu-trà-lutile-è-u-desideriu.html Cunfrontu nantu à u tema di u Statu trà Platonu è Machjaveddi] *[http://www.cunniscenza.rai.it/site/it-IT/?ContentID=850&Guid=di0è858c408994cdb8db858è320è6bece Intervista di Mariu Vegetti nantu à u pinsamentu puliticu di Platonu] *[http://www.filosofiatv.org/news_files2/50_LA%20SPIRITUALITA%20COSMOCENTRICA%20DI%20PLATONE.doc A spiritualità cosmucentrica di Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/matiriali-annantu à-platone/189-lallegoria-di a-caverna.html A traduzioni di l'alleguria di a caverna] *[http://www.filusufia.rai.it/articuli/platone-a-cità-ideali/6466/default.aspx Platonu: a cità ideali nantu à u purtali RAI Filusufia] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/studii-annantu à-platone.html Selezzioni di liami di studii annantu à Platonu] *[http://www.filusufia.rai.it/articuli/platone-u-principiu-di u-bè/5496/default.aspx Platonu: u principiu di u bè, nantu à u purtali RAI Filusufia] *[http://www.liberliber.it/audiolibri/p/plato/index.htm Audiulibru di l'''Apulugia di Socrati''] [[Categoria:Filosofu]] ly648ev99io5gq5oebxwf6jmt7n0g3e Messicu 0 15011 360080 348812 2018-09-06T10:06:42Z Eurohunter 3864 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Mexico.svg|thumb|Bandera di u Messicu]] [[File:Catedral y kiosco.jpg|thumb|Guadalajara]] U '''Messicu''' hè un statu in l'[[America di u Nordu]]. A capitale hè a [[Cità di Messicu]]. ==Da vede dinò== *[[Lila Downs]] [[Categoria:Messicu]] jbx2g6y2ab55ysbc1s4e44f7t1uulhv Defendente Ferrari 0 15018 347447 303521 2015-07-02T09:55:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Defendente Ferrari 001.jpg|thumb|220px|U ''Cuntrastu nentru à u Tempiu'', Staatsgalerie, [[Stuccarda]].]] '''Defendente Ferrari''' (c. 1480/1485 &ndash; c. 1540) hè statu un pittoru [[Piemonte|piemuntese]] di a [[rinascenza]]. Ferrari hè natu in [[Chivassu]], vicinu à [[Torinu]], è hà travagliatu incù u so maestru [[Giovanni Martino Spanzotti]]. ==Opere== *''Tritticu'' (1507) -<small> in a [[Sacra di San Michele]], [[Piemonte]]</small> *''Natività'' (1511) -<small> Ghjesgia di S. Ghjuvanni, [[Avigliana]], [[Italia]] </small> *''Politticu di Sant'Ivo'' -<small> [[Galleria Sabauda]], [[Torinu]] </small> *''Politticu di Bianzè'' -<small> Museo Borgogna, [[Vercelli]], [[Italia]] </small> ==Ligami esterni== *[http://www.rotarychivasso.org/Defendente.html Pagine incù a descrizione di qualchi travagli] [[categoria:Biugrafia]] oi2grnvd1vo9gzuhqfkvqi4tadklwwk Socrate 0 15021 351325 334427 2015-07-16T15:25:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Socrates Louvre.jpg|200px|thumb|right|Bustu di Socrate]] '''Socrate''' (natu in [[Atene]] 470 AC– 399 AC) hè unu di i più [[filusufia|filosofi]] impurtanti di l'antica [[Grecia]]. Maestru di [[Platone]], fù cundannatu à morte cù a [[cicuta]]. [[Categoria:Filosofu]] i3g2ppbr07gw75qg0wnio1sowf6d9by Gautama Siddhartha 0 15022 363559 332564 2019-09-24T15:46:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Buddha in Sarnath Museum (Dhammajak Mutra).jpg|thumb|200px|right|Gautama Siddharta, dettu Buddha]] '''Gautama Siddhartha''' (सिद्धार्थ गौतम, Siddhattha Gotama; [[Lumbini]], [[566 a.C.]] – [[Kuśināgara]], [[486 a.C.]]) era un maestru spirituale è filosofu [[India|indianu]], è sopratuttu, fù u fundatore di u [[Buddisimu]]. Fubbe chjamatu Buddha, sprissione chì vole dì "l'Illuminatu", "U Sveghjulu". [[Categoria:Religione]] 4qeteez4of7jrz4jhdjhrejxe5uew6o Punta à e Gruttelle 0 15023 364402 348069 2019-10-03T11:23:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta à e Gruttelle''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 177 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Gruttelle]] acbw5fmbor09fxw3vpkbklkk8vhu06f I Prunelli di Casacconi 0 15024 303813 2012-09-10T09:37:44Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[I Prunelli di Casacconi]] to [[I Prunelli di Casàccuni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[I Prunelli di Casàccuni]] auewlu4hbd4zwdvj27lch5rluubsq3e Cantone di l'Altu di Casacconi 0 15025 303818 2012-09-10T09:41:52Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Cantone di l'Altu di Casacconi]] to [[Cantone di l'Altu di Casàccuni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cantone di l'Altu di Casàccuni]] dfvxkge51ojc7yhpzikm75o9h07zvxq Monte Furmìcula 0 15030 304685 2012-09-22T16:07:21Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Monte Furmìcula]] to [[A Furmìcula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Furmìcula]] ko4zf6qejdukui0pf512jemst9x4th0 Monte Curona 0 15031 304687 2012-09-22T16:08:03Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Monte Curona]] to [[A Curona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Curona]] duko3lsdjhf1gx0mo8msfdp42oykw31 Monte Alticcione 0 15032 304689 2012-09-22T16:08:33Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Monte Alticcione]] to [[L'Alticcione]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[L'Alticcione]] nfedxc7isuuxq5ag3b3owfq5fcoz6r6 Monte Cintu 0 15035 364141 354952 2019-10-03T11:18:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Verda48a.jpg|thumb|Monte Cintu (2 706 m) da i pettali di u capu Biancu (2 562 m)]] [[File:Monte_Cinto.jpg|thumb|Monte Cintu (2 706 m) da u rifugiu di l'Ercu (1 667 m)]] U '''monte Cintu''' hè u più [[muntagna|monte]] altu di [[Corsica]], a so cima hè 2706 metri sopra à u livellu di u mare. Hè cupartu di neve una parte maiò di l'annata. Si trova in a [[Corsica Suprana]], è suprana a valle di [[Niolu]], à circa 28 chilometri da u mare à punente è à 50 chilometri da u mare da u cantu uriintale. U nome "Cintu" vene da u fattu chì, vistu da luntanu, a neve li forma una spezia di cinta. Da a punta, si vèdenu parechji lavi, cum'è u lavu di u Cintu è u lavu d'Arghjentu. Si vede ancu u cuntinente francese s'è u tempu hè chjaru. [[File:Calvi-Montagnes.jpg|thumb|center|upright=3.2|A muntagna corsa vista da Calvi. U monte Cintu hè adestru.]] [[File:Niolu.jpg|thumb|center|upright=3.2|U monte Cintu vistu da Niolu, in u mezzu, sopra à u lavu di Calacuccia. U Paglia Orba (2 525 m) à parte manca.]] == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 706 metri * '''Massicciu :''' Cintu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 22′ 47″ Nordu, 8° 56′ 44″ Este * '''Cumune :''' [[Ascu]] è [[Lozzi]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di l'Ercu (1 667 m), rifugiu d'Ascu Stagnu (1 422 m), rifugiu di Tighjettu (1 683 m) == Girandulate == == In a cultura corsa == U monte Cintu hè mintuvatu aspessu in a [[litteratura corsa]] è u [[cantu corsu]]. Per esempiu : * In una [[paghjella]] tradiziunale di [[Bustanicu]]: :''Averia ancu cridutu Chì u mare fussi tintu'' :''S'addunissi [[monte d'Oru]], [[monte Ritondu]] è monte Cintu.'' :''Nanzu ch'è d'abbandunà Un amore cusì distintu.'' * È in a [[canzone]] "Ci teneremu caru" d'[[i Muvrini]]: :''È quandu i nostri cori turnaranu à dà'' :''Chì a Madre Universale ci farà cantà'' :''Ch'è no saremu pronti inseme à pardunà'' :''Chì monte Cintu fieru ci accumpagnarà.'' == Riferimenti == * Ceccaldi, Matteiu (1968) ''Dizziunariu Corsu-Francese Pieve d'Evisa'', Klincksieck * [http://www.paghjelle.com Paghjelle] ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Cintu]] t8etijl8iepsibop2thk3edqtslxiis Cimatella 0 15036 304697 2012-09-22T16:12:20Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Cimatella]] to [[A Cimatella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Cimatella]] 9kaynr4nlfp4whdpd0yd3ya0ddjn2ip Monte Sant'Ànghjulu (Casinca) 0 15039 304703 2012-09-22T16:15:07Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Monte Sant'Ànghjulu (Casinca)]] to [[U Sant'Ànghjulu (Casinca)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Sant'Ànghjulu (Casinca)]] jz5131yyeb1p9biwn4c3vxl0cym5hy6 Monte Sant'Ànghjulu (Tenda) 0 15040 304705 2012-09-22T16:15:20Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Monte Sant'Ànghjulu (Tenda)]] to [[U Sant'Ànghjulu (Tenda)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Sant'Ànghjulu (Tenda)]] hz4czecp9pngif3tfekig028gxzl68d Maniccia 0 15043 304711 2012-09-22T16:16:37Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Maniccia]] to [[A Maniccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Maniccia]] 542z3giybvnr2gis0x97q050sej8ssb Mufrella 0 15044 304713 2012-09-22T16:17:04Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Mufrella]] to [[A Mufrella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A Mufrella]] 87anb4cgac7fih4p0f8prgvrg5ec2ry Lumbarducciu 0 15045 304715 2012-09-22T16:17:23Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Lumbarducciu]] to [[U Lumbarducciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Lumbarducciu]] 9t00oe673rtn0kjmv437tiob1v5vr5l Monte Rinosu 0 15046 336285 304717 2014-05-09T17:08:36Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Monti Rinosu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monti Rinosu]] k274tqg55e6d2b46rij00g9ap6rguqp Monte Ritondu 0 15047 364175 356552 2019-10-03T11:19:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Tralonca vue du Monte Rotondo.jpg|thumb|250px|right|U monte Ritondu.]] U '''monte Ritondu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. Hè u secondu monte u più altu di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2622 metri. Parechji lavi si tròvanu in i cuntorni di u monte Ritondu : u [[lavu à Ninu]] (1750 m), u [[lavu à Crena]] (1310 m), u [[lavu di Goria]] (1852 m), u [[lavu di Melu]] (1710 m), u [[lavu di Capitellu]] (1930 m), u [[lavu Rinosu]] (2065 m), u [[lavu di l'Oriente]] (o di l'Uriente) (2060 m) è ben sicuru, u [[lavu à a Vetta Niella]] (2321 m). == Geugrafia == * '''Altitudine :''' 2 622 metri * '''Massicciu :''' Ritondu * '''Pusizione geugrafica :''' 42° 12′ 58″ Nordu, 9° 03′ 28″ Este * '''Cumune :''' [[Corti]] è [[Venacu]] * '''Rifugi vicini :''' rifugiu di Petra Piana (1 834 m) == In a cultura corsa == [[File:Monte_Rutondu_-_Illustration_from_Galletti_book.jpg|thumb|Un' illustrazione di u monte Ritondu in u libru di prete Galletti]] U Monte Ritondu hè mintuvatu qualchì volta in a [[litteratura corsa]] è u [[cantu corsu]]. Per esempiu: * In una [[paghjella]] tradiziunale di [[Bustanicu]]: :''Averìa ancu cridutu'' :''Chì u mare fussi tintu,'' :''S'addunissi [[monte d'Oru]],'' :''Monte Ritondu è [[monte Cintu]],'' :''Nanzu ch'è d'abbandunà'' :''Un amore cusì distintu.'' == Riferimenti == * [http://www.paghjelle.com Inventariu di e paghjelle] ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Ritondu]] 93q5kpfi0g1nw97fiz3dlerfu1avurd Capeddu 0 15049 304724 2012-09-22T16:20:39Z Ruglianese-esiliatu 3734 Ruglianese-esiliatu moved page [[Capeddu]] to [[U Capeddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[U Capeddu]] nohhm5wqo9xxizn77hw3ptabsb4psxk M 83 (gruppu di rock) 0 15054 333324 328603 2014-03-23T14:37:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I''''M83''' sò un gruppu [[rock]] [[Francia|francese]] furmatu si in u [[2001]] à [[Antibes]]. I membri eranu Nicolas Fromageau è Anthony Gonzalez. In u [[2004]] Fromageau abanduneghja u gruppu lascendu Gonzalez solu. Gonzalez, tandu, si mette incù u so fratellu Yann Gonzalez, incù a cantadora è tasterista Morgan Kibby è incù u batterista Loïc Maurin. == Discugrafia == === Albumi === * ''[[M83 (album)|M83]]'' (aprile 2001) * ''[[Dead Cities, Red Seas & Lost Ghosts]]'' (aprile [[2003]]) * ''[[Before the Dawn Heals Us]]'' (ghjennaghju [[2005]]) * ''[[Digital Shades Vol. 1]] (sittembre [[2007]]) * ''[[Saturdays = Youth]]'' (aprile [[2008]]) * ''[[Hurry Up, We're dreaming]]'' (uttobre [[2011]]) [[Categoria:Musica rock]] o7hpkymdpg589fx02y5b24yeuq1qopn Karl Benz 0 15055 348781 348775 2015-07-06T09:33:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:CarlBenz.jpg|thumb|200px|Carl Benz]] '''Karl Friedrich Benz''', (cunnisciutu dinù cume '''Carl Friedrich Benz''') natu à [[Karlsruhe]] u 25 di nuvenbre 1844, hè statu un ingegnere [[Germania|alimanu]], famosu pè esse un pionieru di l’invenzione di l’[[vittura|automobile]]. Karl Friedrich Benz hè mortu à [[Ladenburg]] u 4 d'aprile di u 1929. ==Da vede dinù== *[[vittura]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Adam Opel]] *[[Volkswagen]] rj4wwtjoe2v4toxcfigjd8rigw3liqy Categoria:Russia 14 15059 335724 326237 2014-03-23T18:13:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Asia]] jgk2q9ll9ildxypbcjft8witpur9rlw U Muracciole 0 15061 360511 307047 2018-11-14T20:05:45Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[I Muraccioli]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Muraccioli]] 6s28n3kk705hj3xvbiu04g63d29em6z Template:Cumuna suprana 10 15062 307279 2012-10-18T18:24:33Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu moved page [[Template:Cumuna suprana]] to [[Template:Infobox Cumuna di Cismonte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Infobox Cumuna di Cismonte]] nse625flz4qd5t8tszr46hh12mm1ya1 Zoe Aggeliki 0 15068 346531 335125 2015-07-01T19:04:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Zoe_Aggeliki_Graduation.jpg|thumb|300px|right|Zoe Aggeliki]] {{c-supranu}} '''Zoi "Zoe" Aggeliki Mantzakanis''', ([[4 di ghjennaghju]] [[1994]]) hè un'[[cinemà|attrice]] è manicina [[Svezia|svedesa]] è [[Grecia|greca]]. == Filmugrafia == * 2012: Gossip Girl... Natasha Spence * 2013: Percy Jackson: Sea of Monsters ... Silena Beauregard * 2013: R.I.P.D ... Nick's Avatar * 2013: An Enemy ... Ariane == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm5042449/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Aggeliki, Zoe]] [[Categoria:Manicina|Aggeliki, Zoe]] [[Categoria:Greca|Aggeliki, Zoe]] 7l8jyybtg99838l6ogwaitsqkiqpoqz Stadiu Anghjulu Casanova 0 15070 334474 326239 2014-03-23T15:00:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki U '''Stadiu Anghjulu Casanova''' hè u stadiu di u [[Gazélec Football Club Aiacciu]] è si trova in Mezzavia. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] l8405si2b3ih08s2p0gu34u7qklsplq BMW 0 15071 356583 350110 2017-02-26T01:05:09Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:BMW.svg|thumb|BMW]] La '''BMW''' (accronimu di '''Bayerische Motoren Werke''', ''Fabbrica Bavaresa di Mutori'') hè una fabbrica di [[vitture]] è di [[moto]] [[Germania|alimanna]] è a so sede hè à [[Monacu di Baviera|Monacu]] in u statu [[Germania|alimannu]] di [[Baviera]]. A BMW tene dinù e marche [[Mini (BMW)|Mini]] è [[Rolls Royce]]. == Da vede dinò == * [[Peugeot]] * [[Karl Benz]] * [[Citroën]] * [[Vittura]] * [[Renault]] * [[Volkswagen]] [[Categoria:Trasportu]] [[Categoria:Vittura]] [[Categoria:Industria]] 5dqtrfsv7dah4b37o35eyx53l83vxb7 Categoria:Università 14 15075 307784 2012-10-27T12:48:57Z Nordest22 6687 Pagina nova: Università. wikitext text/x-wiki Università. 65gdm797vxvm5v5zzq6kdbs9mbn0xao Università Niccolò Cusano 0 15076 334905 328806 2014-03-23T15:09:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Campus Unicusano.jpg|250px|right]] L''''Università Niccolò Cusano''' ( in [[Lingua taliana|talianu]] - ''Università degli Studi Niccolò Cusano'' - UniCusano) hè un' [[università]] di [[Roma]], [[Italia]]. Hè situata in Via don Carlo Gnocchi 3, é hà à pocu pressu 10.228 studianti. == Storia == Fù fundata in u 2006 da [[Stefano Bandecchi]]. == Attualità == Giovanni Puoti hè presidente di l'Università. == Cullegamenti esterni == * [http://www.unicusano.it Università Niccolò Cusano] {{c}} [[Categoria:Università di Italia]] f5zvrs0wybqu7bbo7cy2mc71ifxooh4 Categoria:Università di Italia 14 15077 335775 307788 2014-03-23T18:14:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Università]] cencxw0hpyq34qb3cdnj2zpp6o8vl5a Categoria:Università di Corsica 14 15078 335773 307790 2014-03-23T18:14:29Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Università]] cencxw0hpyq34qb3cdnj2zpp6o8vl5a Categoria:Università di Germania 14 15079 336720 335774 2014-06-23T01:08:48Z Apaceloon 8663 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Università]] [[Categoria:Germania]] cuu0tmvv5r0vep6gcvpepbl2m658ph5 Nomi di l'abitanti di e cumune corse 0 15082 362684 357576 2019-07-01T20:50:27Z Jumpy01 11155 /* Z */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki == A == *[[Afà]] : [[afaghjincu|afaghjinchi]] *[[Aghjone]] : [[aghjunincu|aghjuninchi]] *[[Aiacciu]] : [[aiaccinu|aiaccini]] *[[Àiti]] : [[aitincu|aitinchi]] *[[Àlandu]] : [[alandese]] *[[Alata]] : [[alatesi]] *[[Albertacce]] : [[albertaccese]], [[calasimacciu|calasimacci]] *[[Albitreccia]] : [[albitriccesi]] *[[Aleria]] : [[alerinu|alerini]] (o [[aleriacciu|aleriacci]]) *[[Algaghjola]] : [[algaghjulese]] *[[Alisgiani (pieve)]]/[[Campulori (pieve)]]/[[Orezza (pieve)]]/[[Rustinu (pieve)]] : [[vallacciu|vallacci]] *[[Altaghjè]] : [[altaghjinesi]] *[[Altiani]] : [[altianincu|altianinchi]] *[[L'Alzi]] : [[alzincu|alzinchi]] *[[Ambiegna]] : [[ambiignesi]] *[[Ampriani]] : [[amprianincu|amprianinchi]] *[[Ampugnani (pieve)]]/[[Càrbini]]/[[Fiumorbu (fiume)]]/[[Tenda (pieve)]]: [[sangavinacciu|sangavinacci]] *[[Antisanti]] : [[antisantincu|antisantinchi]] *[[Appiettu]] : [[appiitincu|appiitinchi]] *[[Àrburi]] : [[arburesi]] *[[Aregnu]] : [[arignincu|arigninchi]] *[[Arghjusta è Muricciu]] : [[arghjustesi]] *[[Arru]] : [[arresi]] *[[Ascu]] : [[aschese]] *[[Auccià]] : [[auccianesi]] *[[Auddè]] : [[auddanincu|auddaninchi]] *[[Avapessa]] : [[avapessincu|avapessinchi]] *[[Azilonu è Àmpaza]] : [[ampazincu|ampazinchi]], [[azilunincu|aziluninchi]] *[[Azzana]] : [[azzanesi]] == B == *[[Balagna Di Là (pieve)]]/[[Moriani (pieve)]] : [[santariparatacciu|santariparatacci]] *[[Balogna]] : [[balugnesi]] *[[Barbaghju]] : [[barbaghjacciu|barbaghjacci]] *[[Barrèttali]] : [[barrettalese]] *[[Bastìa]] : [[bastiacciu|bastiacci]] *[[Basterga]] : [[bastirgacciu|bastirgacci]] *[[A Bastirgaccia]] : [[bastirgaccesi]] *[[Bargudè]] : [[bargudaracciu|bargudaracci]] *[[Bigornu]] : [[bigurnincu|bigurninchi]] *[[Biguglia]] : [[bigugliese]] *[[Bilia]] : [[biliacciu|biliacci]] *[[Bilvidè è Campumoru]] : [[bilvideracciu|bilvideracci]], [[campumuresi]] *[[Bisinchi]] : [[bisincacciu|bisincacci]] *[[U Borgu]] : [[burghisgianu|burghisgiani]] *[[Boziu (pieve)]]/[[Cotone (pieve)]]/[[Urcinu (pieve)]]: [[santandriacciu|santandriacci]] *[[Brandu]] : [[brandincu|brandinchi]] *[[Bucugnà]] : [[bucugnanesi]] *[[Bunifaziu]] : [[bunifazinu|bunifazini]] (ò [[bunifazincu|bunifazinchi]]) *[[Bustànicu]] : [[bustanichese]] == C == *[[Cagnanu]] : [[cagnanese]] *[[Calacuccia]] : [[calacuccese]] *[[Calcatoghju]] : [[calcatughjesi]] *[[Calinzana]] : [[calinzanincu|calinzaninchi]] *[[Calvi]] : [[calvese]] *[[Cambia]] : [[cambincu|cambinchi]] *[[A Campana]] : [[campanese]] *[[Campi]] : [[campese]] *[[Campile]] : [[campilacciu|campilacci]] *[[Campitellu]] : [[campitellacciu|campitellacci]] *[[Campu]] : [[campincu|campinchi]] *[[Canale di Verde]] : [[canalincu|canalinchi]] *[[Cànari]] : [[canarese]] *[[Canavaghja]] : [[canavaghjincu|canavaghjinchi]] *[[E Cannelle]] : [[cannellacciu|cannellacci]] *[[Casàccuni (pieve)]]/[[Fiumorbu (fiume)]]: [[prunellacciu|prunellacci]] *[[Càrbini]] : [[carbinesi]] *[[Carbuccia]] : [[carbuccesi]] *[[Carchetu è Brusticu]] : [[carchitacciu|carchitacci]] *[[Cardu è Torghja]] : [[cardulacciu|cardulacci]] *[[Carghjaca]] : [[carghjacanesi]] *[[Carghjese]] : [[carghjisanu|carghjisani]] *[[Carpinetu]] : [[carpinitacciu|carpinitacci]] *[[Carticasi]] : [[carticasincu|carticasinchi]] *[[A Casabianca]] : [[casabiancacciu|casabiancacci]] *[[Casagliò]] : [[casagliunesi]] *[[Casalabriva]] : [[casalabrivacciu|casalabrivacci]] *[[A Casalta]] : [[casaltacciu|casaltacci]] *[[Casamàcciuli]] : [[casamacciulese]] *[[A Casanova]] : [[casanuvacciu|casanuvacci]] *[[E Casevechje]] : [[casevechjanu|casevechjani]] *[[U Castellà di Casinca]] : [[castellarese]] *[[U Castellà di Mercoriu]] : [[castellarese]] *[[Castellu di Rustinu]] : [[castellacciu|castellacci]] *[[Castifau]] : [[castifincu|castifinchi]] *[[I Castiglioni]] : [[castigliunese]] *[[Castineta]] : [[castinitincu|castinitinchi]] *[[Castirla]] : [[castirlese]] *[[I Càteri]] : [[cateracciu|cateracci]] *[[Cavru]] : [[cavresi]] *[[Centuri]] : [[centurese]] *[[Cervioni]] : [[cervionincu|cervioninchi]] *[[Chisà]] : [[chisanacciu|chisanacci]] *[[Chjatra]] : [[chjatrese]] *[[Ciamannaccia]] : [[ciamannaccesi]] *[[Coghja]] : [[cughjesi]] *[[Conca]] : [[cunchesi]] *[[Corscia]] : [[curscincu|curscinchi]] *[[Corti]] : [[curtinese]] *[[A Costa]] : [[costaracciu|costaracci]] *[[Coti]] : [[cutesi]] *[[E Cristinacce]] : [[cristinaccesi]] *[[A Croce]] : [[crucianu|cruciani]] *[[Crocichja]] : [[crucighjacciu|crucighjacci]] *[[Cugnòculu]] : [[cugnuculesi]] *[[Curbara]] : [[curbaghjacciu|curbaghjacci]] *[[Currà]] : [[curranincu|curraninchi]] *[[Cùttuli]] : [[cuttulesi]] *[[Cuzzà]] : [[cuzzanacciu|cuzzanacci]] == E == *[[Èccica è Suaredda]] : [[suariddesi]] *[[Erone]] : [[erunacciu|erunacci]] *[[Ersa]] : [[ersincu|ersinchi]] *[[Èvisa]] : [[visincu|visinchi]] == F == *[[U Favalellu]] : [[favalellacciu|favalellacci]] *[[Felge]] : [[filigiascu|filigiaschi]] *[[Filicetu]] : [[filicitincu|filicitinchi]] *[[Ferrìngule]] : [[ferringulese]] *[[Ficaghja]] : [[ficaghjacciu|ficaghjacci]] *[[Ficaniedda]]/[[Sichè]] : [[santamariacciu|santamariacci]] *[[Fìgari]] : [[figaresi]] *[[Fiumorbu (fiume)]]/[[Scupamena (pieve)]] : [[sarrincu|sarrinchi]] *[[Foci è Bilzesi]] : [[fucincu|fucinchi]] *[[Frassetu]] : [[frassitanu|frassitani]] *[[Fughjichja]] : [[fughjichjanu|fughjichjani]] *[[Furiani]] : [[furianincu|furianinchi]] *[[U Furciolu]] : [[furciulincu|furciulinchi]] *[[Fuzzà]] : [[fuzzanincu|fuzzaninchi]] == G == *[[Gavignani]] : [[gavignanincu|gavignaninchi]] *[[Ghisoni]] : [[ghisunacciu|ghisunacci]] *[[Ghisunaccia]] : [[ghisunaccese]] *[[Ghjucatoghju]] : [[ghjucatughjacciu|ghjucatughjacci]] *[[Ghjuncaghju]] : [[ghjuncarese]] *[[Ghjunchetu]] : [[ghjunchitincu|ghjunchitinchi]] *[[Granacia]] : [[granacincu|granacinchi]] *[[Grossa]] : [[grussitanu|grussitani]] *[[Grussetu è Prugna]] : [[grussitacciu|grussitacci]] *[[Guagnu]] : [[guagnesi]] == L == *[[L'Isulacciu di Fiumorbu]] : [[isulaccese]] *[[Lama]] : [[lamacciu|lamacci]] *[[Lanu]] : [[lanincu|laninchi]] *[[Laretu di Tallà]] : [[laritincu|laritinchi]] *[[Lavatoghju]] : [[lavatughjincu|lavatughjinchi]] *[[Lecci]] : [[liccesi]] *[[Lentu]] : [[lentincu|lentinchi]] *[[Letia]] : [[litiesi]] *[[Linguizzetta]] : [[linguizzettacciu|linguizzettacci]] *[[Lìsula]] : [[lisulanu|lisulani]] *[[U Livesi]] : [[livisanu|livisani]] *[[Livìa]] : [[livianesi]] *[[Lòpigna]] : [[lupignesi]] *[[Loretu di Casinca]] : [[loretacciu|loretacci]] *[[Lozzi]] : [[luzzincu|luzzinchi]] *[[Lucciana]] : [[luccianincu|luccianinchi]] *[[U Lucu di Nazza]] : [[luchese]] *[[Lumiu]] : [[lumiacciu|lumiacci]] *[[Luri]] : [[lurese]] == M == *[[Macà è Croci]] : [[macanacciu|macanacci]] *[[U Mansu]] : [[mansacciu|mansacci]] *[[Marignana]] : [[marignanesi]] *[[Marinacciu]] ([[U Poghju è Marinacciu]])/[[Mezana (pieve)]] : [[pughjulanu|pughjulani]] *[[Matra]] : [[maturincu|maturinchi]] *[[A Mazzola]] : [[mazzulincu|mazzulinchi]] *[[Mercuriu (pieve)]]/[[Moriani (pieve)]] : [[santaluciacciu|santaluciacci]] *[[Meria]] : [[meriacciu|meriacci]] *[[Merusaglia]] : [[merusaglincu|merusaglinchi]] *[[Mòita]] : [[muitincu|muitinchi]] *[[Moltifau]] : [[moltifincu|moltifinchi]] *[[A Monacìa d'Orezza]] : [[monaciacciu|monaciacci]] *[[U Monte]] : [[montisgianu|montisgiani]] *[[Montegrossu]] : [[cassanincu|cassaninchi]], [[lunghignanincu|lunghignaninchi]], [[montemaiuracciu|montemaiuracci]] *[[U Mucale]] : [[mucalacciu|mucalacci]] *[[A Munacìa d'Auddè]] : [[munaciacciu|munaciacci]] *[[Munticellu]] : [[munticellacciu|munticellacci]] *[[E Muracciole]] : [[muraciascu|muraciaschi]] *[[Muru]] : [[murascu|muraschi]] *[[Muratu]] : [[muratincu|muratinchi]] *[[Mursiglia]] : [[mursigliese]] *[[Murzu]] : [[murzesi]] *[[U Musuleu]] : [[musuleacciu|musuleacci]] == N == *[[Nazza]]: [[pughjese]] *[[Nesce]] : [[nescincu|nescinchi]] *[[Nonza]] : [[nunzincu|nunzinchi]] *[[Nucariu]] : [[nucarincu|nucarinchi]] *[[Nuceta]] : [[nucitese]] *[[Nuvale]] : [[nuvalacciu|nuvalacci]] *[[Nuvella]] : [[nuvellacciu|nuvellacci]] == O == *[[Ochjatana]] : [[ochjatanincu|ochjataninchi]] *[[Ogliastru]] : [[ogliastrincu|ogliastrinchi]] *[[Òlcani]] : [[olchinese]] *[[Oletta]] : [[olittese]] *[[Oletta]]/[[Santa Marìa]]/[[Vènacu]]: [[pughjulacciu|pughjulacci]] *[[Olmeta di Capicorsu]] : [[olmitese]] *[[Olmeta di Tuda]] : [[olmitese]] *[[L'Olmu]] : [[olmisgianu|olmisgiani]] *[[Omessa]] : [[omessincu|omessinchi]] *[[Ortale]] : [[ortalacciu|ortalacci]] *[[Ortiporiu]] : [[ortipuriincu|ortipuriinchi]] *[[Ortu]] : [[urticesi]] *[[Osani]] : [[curzacciu|curzacci]], [[ghjirulatincu|ghjirulatinchi]] è [[osanincu|osaninchi]] *[[Otta]] : [[uttesi]] == P == *[[Palasca]] : [[palaschese]] *[[Palleca]] : [[pallicacciu|pallicacci]] *[[Pancheraccia]] : [[pancheraccese]] *[[Parasu]]/[[Petrabugnu]] : [[villese]] *[[Parata]] : [[paratacciu|paratacci]] *[[Partinellu]] : [[partinillacciu|partinillacci]] *[[Pastricciola]] : [[pastricciulesi]] *[[Patrimoniu]] : [[patrimuniincu|patrimuniinchi]] *[[Pedicorti]] : [[pedicurtacciu|pedicurtacci]] *[[Pedicroce]] : [[pedicrucincu|pedicrucinchi]] *[[Pedigrisgiu]] : [[pedigrisgiacciu|pedigrisgiacci]] *[[Pedipartinu]] : [[pedipartinacciu|pedipartinacci]] *[[U Pedorezza]] : [[pedorezzincu|pedorezzinchi]] *[[Penta è Acquatella]] : [[pentulacciu|pentulacci]] è [[acquatellacciu|acquatellacci]] *[[A Penta di Casinca]] : [[pentulacciu|pentulacci]] *[[I Perelli]] : [[perellacciu|perellacci]] *[[I Peri]] : [[piracciu|piracci]] *[[A Petra di Verde]] : [[petrulacciu|petrulacci]] *[[Petracurbara]] : [[curbarese]] *[[Petralba]]: [[petralbincu|petralbinchi]] *[[A Petra Serena]] : [[petraserenacciu|petraserenacci]] *[[U Petricaghju d'Alisgiani]] : [[petricaghjacciu|petricaghjacci]] *[[U Petrosu]] : [[petrusacciu|petrusacci]] *[[Piana]] : [[pianacciu|pianacci]] *[[U Pianellu]]: [[pianellacciu|pianellacci]] *[[Pianottuli è Caldareddu]] : [[pianuttulacciu|pianuttulacci]] *[[Pianu]] : [[pianulacciu|pianulacci]] *[[piazzalacciu|piazzalacci]] *[[piazzulacciu|piazzulacci]] *[[Pieve]] : [[piuvitanu|piuvitani]] *[[Pighjolu]] : [[pighjulacciu|pighjulacci]] *[[Pigna]] : [[pignacciu|pignacci]] *[[Pila è Canali]] : [[canalincu|canalinchi]] *[[Pinu]] : [[pinese]] *[[piughjulascu|piughjulaschi]] *[[Pitretu è Bicchisgià]] : [[pitrulacciu|pitrulacci]] è [[bicchisgianesi]] *[[Pitrusedda]] : [[pitrusiddacciu|pitrusiddacci]] *[[Piupetta]] : [[piupitacciu|piupitacci]] *[[Porri]] : [[purrincu|purrinchi]] *[[purtulanu|purtulani]] *[[Pratu di Ghjuvellina]] : [[pratese]] *[[Prupià]] : [[prupianincu|prupianinchi]] *[[U Prunu]] : [[prunacciu|prunacci]] *[[Upulasca]] : [[pulaschese]] *[[U Pulverosu]] : [[pulverusincu|pulverusinchi]] *[[Portivechju]] : [[purtivichjacciu|purtivichjacci]] == Q == *[[Quàsquara]] : [[quasquaresi]] *[[Quenza]] : [[quinzesi]] *[[U Quercitellu]] : [[quercitellacciu|quercitellacci]] == R == *[[Rapaghju]] : [[rapaghjincu|rapaghjinchi]] *[[Rapale]] : [[rapalincu|rapalinchi]] *[[Rennu]] : [[rinnesi]] *[[Rezza]] : [[rezzincu|rezzinchi]] *[[Riventosa]] : [[riventusanu|riventusani]] *[[Ruglianu]] : [[ruglianincu|ruglianinchi]] *[[Rusazia]] : [[rusazincu|rusazinchi]] *[[Ruspigliani]] : [[ruspiglianincu|ruspiglianinchi]] *[[Rutali]] : [[rutalacciu|rutalacci]] == S == *[[U Salge]] : [[salgincu|salginchi]] *[[U Salgetu]] : [[salgitincu|salgitinchi]] *[[Sampolu]] : [[sampulincu|sampulinchi]] *[[Sant'Antulinu di Balagna]] : [[santantulinacciu|santantulinacci]] *[[San Damianu]] : [[sandamianacciu|sandamianacci]] *[[San Fiurenzu]] : [[sanfiurenzincu|sanfiurenzinchi]] *[[San Ghjulianu]] : [[sanghjulianacciu|sanghjulianacci]] *[[San Ghjuvanni di Moriani]] : [[sanghjuvannacciu|sanghjuvannacci]] *[[San Lurenzu]] : [[sanlurenzincu|sanlurenzinchi]] *[[San Martinu di Lota]]: [[sammartinaghju|sammartinaghji]] *[[Santa Lucìa di Taddà]] : [[taddanesi]] *[[Santa Marìa di Lota]] : [[lutincu|lutinchi]]: [[figarellese]], [[mandrialincu|mandrialinchi]], [[miumese]] è [[partinacciu|partinacci]] *[[Santu Niculaiu di Moriani]] : [[santuniculaiacciu|santuniculaiacci]] *[[Sarra di Ferru]] : [[sarrafarrincu|sarrafarrinchi]] *[[Sarreda]] : [[sarriracciu|sarriracci]] *[[Sarrula è Carcupinu]] : [[sarrulesi]] *[[Sartè]] : [[sartinesu|sartinesi]] *[[Scata]] : [[scatincu|scatinchi]] *[[A Scolca]] : [[sculcaracciu|sculcaracci]] *[[Sermanu]] : [[sermanacciu|sermanacci]] *[[U Silvarecciu]] : [[silvariccincu|silvariccinchi]] *[[Siscu]] : [[sischese]] *[[A Soccia]] : [[succesi]] *[[Sorbu è Occagnanu]] : [[surbincu|surbinchi]] *[[Soriu di Tenda]] : [[suriacciu|suriacci]] *[[Sotta]] : [[suttincu|suttinchi]] *[[U Spuncatu]] : [[spiluncatacciu|spiluncatacci]] *[[A Stazzona]] : [[stazzunincu|stazzuninchi]] *[[Suddacarò]] : [[suddacarincu|suddacarinchi]] *[[U Sulaghju]] : [[sulaghjincu|sulaghjinchi]] *[[Sulinzara]] : [[sulinzaresi]], [[sarincu|sarinchi]] *[[Surbuddà]] : [[surbuddanincu|surbuddaninchi]] *[[Soveria]] : [[suverianu|suveriani]] == T == *[[Tagliu è Isolacciu]] : [[taglincu|taglinchi]] *[[Talasani]] : [[talasanincu|talasaninchi]] *[[Tallone]] : [[tallunincu|talluninchi]] *[[Tàrranu]] : [[tarranacciu|tarranacci]] *[[U Tassu]] : [[tassincu|tassinchi]] *[[Tavacu]] : [[tavacacciu|tavacacci]] *[[Tavera]] : [[taviracciu|taviracci]] *[[Tenda (pieve)]] : [[santupetracciu|santupetracci]] *[[Todda]] : [[tuddincu|tuddinchi]] *[[Tralonca]] : [[tralunchese]] *[[Tòcchisu]] : [[tucchisincu|tucchisinchi]] *[[Tuminu]] : [[tuminacciu|tuminacci]] == U == *[[Ulmiccia]] : [[ulmiccianu|ulmicciani]] *[[Ulmetu]] : [[ulmisgianu|ulmisgiani]] *[[Urbalacò]] : [[urbalacunacciu|urbalacunacci]] *[[Urcinu]] : [[saresi]] *[[Urtaca]] : [[urtichese]] == V == *[[I Vaddi di Mizana]] : [[vaddincu|vaddinchi]] *[[Vallecalle]] : [[vallecallese]] *[[Vàllica]] : [[vallitincu|vallitinchi]] *[[Vargualè]] : [[vargualinesi]] *[[Vènacu]]: [[sampetracciu|sampetracci]] *[[Vènacu]]: [[venachese]] *[[A Venzulà]] : [[venzulaschesi]] *[[Verdese]] : [[verdesacciu|verdesacci]] *[[Veru]] : [[viracciu|viracci]] *[[Vizzani]] : [[vizzanesi]] *[[Vicu]] : [[viculacciu|viculacci]], [[viculesi]] *[[Vighjaneddu]] : [[vighjanincu|vighjaninchi]] *[[Vignale]] : [[vignalacciu|vignalacci]] *[[Beddanova]] : [[biddanuvacciu|biddanuvacci]] *[[Vilone è Ornetu]]: [[ornitacciu|ornitacci]] *[[Vintìsari]] : [[vintisarese]] *[[U Viscuvatu]] : [[viscuvacciu|viscuvacci]] *[[Vivariu]] : [[vivariacciu|vivariacci]] *[[A Vulpaghjola]] : [[vulpaghjacciu|vulpaghjacci]] *[[Vuttera]] : [[vuttirincu|vuttirinchi]] == Z == *[[Zàlana]] : [[zalanincu|zalaninchi]] *[[Zèvacu]] : [[zivacacciu|zivacacci]] *[[Zìcavu]] : [[zicavesi]] *[[Ziglia]] : [[zigliacciu|zigliacci]] *[[Zigliara]] : [[zigliaresi]] *[[Zirubia]] : [[zirubiacciu|zirubiacci]] *[[Zonza]] : [[zunzesi]] *[[Zoza]] : [[zuzincu|zuzinchi]] *[[Zùani]] : [[zuanincu|zuaninchi]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Corsica]] ljn4u70hwymjglg1ijl2t8scd39ymy4 Austin (Texas) 0 15084 331598 329575 2014-03-23T14:02:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Austin''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Texas]]. Tene 790.390 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] lbf9gpvmwl1yy6h6vitwjdz0xofcsdd Dallas 0 15085 332232 329591 2014-03-23T14:15:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dallas Downtown.jpg|200px|thumb|right|Panurama di Dallas]] '''Dallas''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], a terzesima di u Statu di u [[Texas]] pè populazione. Tene 1.279.910 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] t7p5q9ughzqx6nmqa1vm6el466uz9yp Jérôme Ferrari 0 15086 348770 347497 2015-07-06T09:29:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Jérôme Ferrari 2010.jpg|thumb|Jérôme Ferrari in u 2010]] '''Jérôme Ferrari''' hè unu [[scrivanu]] [[Francia|francese]] di urighjine [[Corsica|corsa]]. == Biugrafia == Ferrari hè natu in u [[1968]] in [[Parigi]]. A so famiglia hè urighjinaria di [[Sartè]] è di [[Fuzzà]]. Hà insegnatu a filosufia à u Liceu di [[Portivechju]], à u Liceu internaziunale Alexandre-Dumas di [[Algeri]] è poi à u Liceu Fesch di [[Aiacciu]]. Oghje hè professore di filosufia à u liceu francese di [[Abu Dhabi]]. Hà avutu u [[Premiu Goncourt]] 2012 pè u so libru ''[[Le Sermon sur la chute de Rome]]''. == Opere == * 2012 ''Le Sermon sur la chute de Rome'', Actes Sud, Arles, ISBN 978-2-330-012509-5. * 2010 ''Où j'ai laissé mon âme'' * 2009 ''Un dieu un animal'' * 2008 ''Balco Atlantico'' * 2007 ''Dans le secret'' * 2002 ''Aleph zéro'' [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Scrivanu]] [[categoria:Francesu]] hvgoxjavo4syq1sfpm0mer0alruodzf Honolulu 0 15087 332740 329605 2014-03-23T14:25:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Honolulu01.JPG|center|thumb]] '''Honolulu''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Hawaii]]. Tene 337.256 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] tmyie1ugbw5v3u5bdz3nyi7lyapap1m Dover (Delaware) 0 15088 332290 329598 2014-03-23T14:16:21Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Dover''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Delaware]]. Tene 36.047 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] mlywvipt3144tj4aosc4elzflovl0df Annapolis 0 15089 331481 329573 2014-03-23T14:00:14Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Annapolis street.jpg|center|thumb]] '''Annapolis''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Maryland]]. Tene 38.394 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 2tmos62p0febb81z9osh0qi2818uum6 Santa Fe 0 15090 334275 329618 2014-03-23T14:56:34Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Santa Fe NM.jpg|center|thumb]] '''Santa Fe''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[New Mexico]]. Tene 67.947 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 4pk7k8qtca4owow1bhggjnf41brkgpu Topeka 0 15091 334680 329622 2014-03-23T15:04:28Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Topeka night skyline.jpg|center|thumb]] '''Topeka''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Kansas]]. Tene 127.473 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 72kwq1p5q47icjz84kvt52s3w3zavun Boise 0 15092 331716 329579 2014-03-23T14:04:59Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Boise1-vert.jpg|center|thumb]] '''Boise''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Idaho]]. Tene 205.671 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] dnw2kl1ev0ppomcflrp5uu6qf69qyc7 Haut-Taravu 0 15093 309203 309201 2012-11-22T19:13:17Z 92.150.150.62 Reindirizzamentu à [[Altu Taravu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Altu Taravu]] pmgkya2ttenqm0rcycdj0wb2a2fia08 Salt Lake City 0 15094 334221 329597 2014-03-23T14:55:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Salt Lake City montage 19 July 2011.jpg|right|thumb]] '''Salt Lake City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Utah]]. Tene 189.899 abitanti (2011). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] d9zt50rq3fxtnlu0kjzh2z8efyxx4yu Template:Utilizatore uk 10 15096 335381 329158 2014-03-23T18:03:07Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua ucraina|uk]] | text='''[[:Category:Utilizatore uk|Українська мова]]''' для цього користувача є '''[[:Category:Utilizatore uk-M|рідною]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore uk-M|{{PAGENAME}}]][[Categoria:Utilizatore uk|{{PAGENAME}}]]<noinclude> <br/> <br/> <br/> </noinclude> bhbvmy2e8zvr3kmbh6bqalklxdlmk4e Categoria:Utilizatore uk-M 14 15097 335882 309073 2014-03-23T18:16:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore uk]] d333r8z7vszle2q9koj94x3enty38vs Altu Taravu 0 15098 351206 347388 2015-07-16T11:19:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''Altu Taravu''' hè una pievi di [[Corsica]], in u dipartimentu di [[Corsica suttana]]. Hè cumpostu di i [[paese|paesi]] di [[Ciamannaccia]], [[Cuzzà]], [[I Bagni di Vutera]], [[Palleca]], [[Sampolu]], [[Tassu]], [[Zevacu]] è [[Zicavu]]. L'Altu Taravu currispondi à l'alta vaddi di u [[Taravu (fiumu)|Taravu]]. A so populazioni hè di 1192 abitanti. L'[[istati]] u cantonu hè assà animatu cù numarosi baddi fatti ind'ogni [[paese|paesi]]. L'Altu Taravu hè una [[regione|rigioni]] cunnusciuta di [[Corsica]]. [[categoria:Pievi di Corsica]] 2xfbju6dndio8mxtrmr5pjuzmdt3oqg Tallahassee 0 15099 339774 334569 2014-10-05T15:18:46Z DXR 8989 (Script) [[commons:COM:FR|File renamed]]: [[File:Skyline.png]] → [[File:Tallahassee Skyline Apr2011.png]] [[commons:COM:FR#reasons|File renaming criterion #3]]: Correct misleading names into accurate ones."Skyline" can be that of any cities, not only... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tallahassee Skyline Apr2011.png|right|thumb]] '''Tallahassee''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Florida]]. Tene 181.376 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] rgepwd9c5zpt7uvxn6f5b838om2x5ve Jefferson City (Missouri) 0 15100 332882 329606 2014-03-23T14:28:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jefferson City.jpg|right|thumb]] '''Jefferson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Missouri]]. Tene 43.079 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] q6l7694bq3lkcz4pgnjtzy4egdzlgl5 Montpelier (Vermont) 0 15101 333518 329610 2014-03-23T14:41:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Montpelier_vermont_state_house_20.jpg|right|thumb]] '''Montpelier''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Vermont]]. Tene 7.855 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 70viv7vuvtcnvs1y22o6oyiai9ctgud Phoenix (Arizona) 0 15102 360237 352627 2018-09-23T20:45:58Z Jumpy01 11155 Reindirizzamentu à [[Phoenix]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Phoenix]] pw7k0sapcqfxdtdl8rjpj1lewr0bs78 Madison 0 15103 309372 2012-11-26T16:56:18Z CheepnisAroma 1508 CheepnisAroma moved page [[Madison]] to [[Madison (Wisconsin)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Madison (Wisconsin)]] pge4kg8nayl40fej3wb6ola0ol1hyka Universidade de São Paulo 0 15104 353496 334903 2016-03-21T14:53:16Z 66.190.27.101 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Università di São Paulo''' ('''Universidade de São Paulo''') hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[São Paulo] sò à l'incirca 88.261 stughjanti. Fù fundata u [[25 ghjennaghju]] di u [[1934]]. [[Categoria:Università]] 3rnh5wk4u9b08hv89466t1apmgatkxz Universidade Estadual de Feira de Santana 0 15105 334899 327467 2014-03-23T15:09:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki L''''Universidade Estadual de Feira de Santana''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Feira de Santana]]. Ci sò à l'incirca 7.121 stughjanti. Fù fundata u [[31 maghju]] di u [[1976]]. [[Categoria:Università]] q25h4wqoecvppoeith4saf82gvuo0c2 Universidade Federal da Bahia 0 15106 334900 327446 2014-03-23T15:09:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Universidade Federal da Bahia''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Salvador]]. Ci sò à l'incirca 27.549 stughjanti. Fù fundata u [[8 aprile]] di u [[1946]]. [[Categoria:Università]] l1nijt4yd5cp3h3e63zkscng8gue9si Centro Federal de Educação Tecnológica de Minas Gerais 0 15107 332001 327447 2014-03-23T14:10:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Centro Federal de Educação Tecnológica de Minas Gerais''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Belo Horizonte]]. Ci sò à l'incirca 13.623 stughjanti. Fù fundata u [[8 settembre]] di u [[1910]]. [[Categoria:Università]] 83kk6u12kv9dwmzs2z6e0vg43k7b2zo Universidade Federal de Minas Gerais 0 15108 334901 327445 2014-03-23T15:09:02Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Universidade Federal de Minas Gerais''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Belo Horizonte]]. Ci sò à l'incirca 49.254 stughjanti. Fù fundata u [[7 settembre]] di u [[1927]]. [[Categoria:Università]] dotqva5tf7hrv5t60oossm29eb94693 Figateddu 0 15109 309467 2012-11-27T21:35:43Z LAGRIC 4319 LAGRIC moved page [[Figateddu]] to [[Ficateddu]]: en langue corse... wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ficateddu]] b1m8qk9knd6dj6qeohu3hig1y136as1 Jan Vermeer 0 15110 348731 326255 2015-07-06T09:09:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Girl with a Pearl Earring.jpg|thumb|250px|[[Mauritshuis]], [[L'Aia]]]] [[File:Vermeer - The Milkmaid.jpg|right|thumb|250px| [[Rijksmuseum di Amsterdam|Rijksmuseum]], [[Amsterdam]]]] '''Johannes Vermeer''' o '''Jan Vermeer''' /jɑn vɛr'meˑɪ̯r/, ([[Delft]], 31 uttobre 1632 – Delft, 15 dicembre 1675) hè statu un [[pittore]] [[Olanda|ullandese]] di u periodu classicu. [[Categoria:Biugrafia]] ltl48n2rkk1zeee9cn8f23ex8e2knw4 Nashville 0 15112 333573 329611 2014-03-23T14:42:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nashville panorama Kaldari 01.jpg|right|thumb]] '''Nashville''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Tennessee]]. Tene 601.222 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 39t2m53sblpd3sj2bsvgwjkn347rgx1 Conciliu 0 15114 347430 340185 2015-07-02T09:44:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Un '''conciliu''' (di u latinu ''concilium'') è a riunione di [[vescu|veschi]] di a [[Chjesa Cattolica]] o di a [[Chjesa Ortodossa]]. Ci so concilii generali composti di tutti i veschi di a [[Chjesa]] e concilii particulari, i soli veschi di un statu o di una [[provincia]]. I concilii decidanu di l'articuli di a fede é anche di i rigulamenti interni à a Chjesa o ''canoni''. [[categoria:Riligioni]] 07egqnxrls536rcq8a382zhp773op2l UEFS 0 15117 309997 2012-12-03T18:10:15Z 130.63.147.39 Universidade Estadual de Feira de Santana wikitext text/x-wiki #redirect[[Universidade Estadual de Feira de Santana]] 86er7ecl49vzsggqcyhzi2ukcnk5smj Columbus (Ohio) 0 15121 332121 329587 2014-03-23T14:13:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Montage Columbus 1.jpg|right|thumb]] '''Columbus''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Ohio]]. Tene 797.434 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] lublnebraq8pu3vgq6fyhlb75gz3yf8 Providence 0 15122 310074 2012-12-04T17:58:52Z CheepnisAroma 1508 CheepnisAroma moved page [[Providence]] to [[Providence (Rhode Island)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Providence (Rhode Island)]] 94aj677namp8io8popdwxfhfiams1pr Trenton (New Jersey) 0 15123 357337 341487 2017-07-10T05:45:26Z CommonsDelinker 173 Replacing 2009-08-26_View_of_downtown_Trenton_in_New_Jersey_and_the_mouth_of_the_Assunpink_Creek_from_across_the_Delaware_River_in_Morrisville,_Pennsylvania.jpg with [[File:2009-08-17_View_of_downtown_Trenton_in_New_Jersey_and_the_mouth_of_the_Assunpink_C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:2009-08-17 View of downtown Trenton in New Jersey and the mouth of the Assunpink Creek from across the Delaware River in Morrisville, Pennsylvania.jpg|right|thumb]] '''Trenton''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[New Jersey]]. Tene 84.913 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 5o9d2o5drlttik3dmpn3043f4pzgly2 Springfield (Illinois) 0 15124 334468 329620 2014-03-23T15:00:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Downtown Springfield.JPG|right|thumb]] '''Springfield''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Illinois]]. Tene 116.250 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] haz25pi2jec7fzens2a4xoz9yfvmith Little Rock 0 15125 333149 329588 2014-03-23T14:33:37Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Littlerockarkansas arkansasriverpano.jpg|right|thumb]] '''Little Rock''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Arkansas]]. Tene 193.524 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] eaf3ab0lbgtqcdwn2r7kduhxzx8gihi Hartford (Connecticut) 0 15126 332689 329603 2014-03-23T14:24:32Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hartford CT.JPG|right|thumb]] '''Hartford''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Connecticut]]. Tene 124.775 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 62vfacsoyyb4q5dkyavszx8g8xn34ji Oklahoma City 0 15127 352409 352012 2015-12-24T18:33:23Z Alan 7612 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/77.97.214.147|77.97.214.147]] ([[User talk:77.97.214.147|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Tegel|Tegel]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Downtown Oklahoma City 2005.jpg|right|thumb]] '''Oklahoma City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Oklahoma]]. Tene 591.967 abitanti (2011). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 4zk8oxo0t8t11cmt8faq3a8lwt6xu2n Categoria:Ungheria 14 15128 359616 335771 2018-06-15T11:38:35Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Carson City 0 15131 331931 329583 2014-03-23T14:09:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nevada State Museum.jpg|right|thumb]] '''Carson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Nevada]]. Tene 55.274 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] ciq32m4swbrgu42cn1yj7djpavkxvh7 Oscar Niemeyer 0 15132 359271 349926 2018-05-14T15:39:50Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Oscar Niemeyer cropped.jpg|200px|thumb|right]] '''Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho''', era un [[architettura|architettu]], natu à [[Rio de Janeiro]] u 15 di [[dicembre]] di u 1907 è mortu à [[Rio de Janeiro]] u 5 di [[dicembre]] di u 2012. Hè statu unu di i più impurtanti [[architettura|architetti]] di u seculu XX° è hà cullaburatu incù l'[[architittura|architettu]] [[Francia|francese]] [[Le Corbusier]]. [[Categoria:Architettu]] s9wu1xrfnvorn5rc7fsgyh0gzazb27b Luiggi Giafferi 0 15139 352718 352717 2016-01-29T20:47:52Z 90.37.27.96 /* Prima ministru */ wikitext text/x-wiki [[File:Luigi Giafferi.jpg|thumb|Ritrattu di Luigi Giafferi in a Storia di Corsica di [[Prete Galletti]]]] '''Luigi Giafferi''' (1668-1748) hè statu un [[officiale]] è [[persunalità puliticu|puliticante]] [[corsu]], unu di i trè generali fundatori di a [[Corsica|nazione corsa]] incù [[Filibertu Evaristu Ciattoni]] è [[Andria Ceccaldi]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Prima ministru di u rè [[Teudoru di Neuhoff|Teudoru di Neuhoff]], quest'ultimu u numineghja [[regenza|regente]] in u 1736 sin'à u so ritornu in u 1738. == Biugrafia == === Principiu di vita === Luiggi Giafferi hè natu in [[Talasani]] in [[1668]]. D'una famiglia di capizzoni corsi, diventa capitanu in l'armata viniziana in u [[1694]] à solu 24 anni induv'elli servenu dighjà i so dui fratelli. Vultatu in Corsica, hè elettu ''nobile docedi'' in u [[1700]] (i dodici nobili), ciò chì currisponde à l'attuali membri di l'[[Assemblea di Corsica]] eppo, in u [[1706]] diventa oratore di Corsica. === Generale di a Nazione corsa === In u [[1730]] apparisce cum'è unu sustegnu di a Ripublica di Genuva ma messu in causa da i rivultati si lega cun elli. Incù l'aiutu di i Spagnoli, i rivultati organizeghjanu una marchjata versu [[Bastia]], è hè designatu tandu generale di a Nazione corsa. U so prima attu hè di firmà unu armistiziu di quattru mesi incù i rivultati. Esclusu dopu d'una pace accurdata da i Genuvesi à tutti i corsi chì si sottumetterianu, scrive à [[Ghjuvanni Gastone de Medici]], granduca di Tuscana, è à [[Filippu V di Spagna]], [[rè di Spagna]], per dumandà li l'incurpurazione di a [[Corsica]] in unu di 'ssi dui riami. === In prighjò === In [[1732]], dopu una vigata di battaglie Luigi Giafferi si rende à u principe di Kulmbach eppo hè rimessu à unu cummissariu chì u chjude in una prighjò di [[Bastia]]. Serà dopu dipurtatu à [[Genuva]] per esse finalmente assignatu in residenza à [[Savone]]. A pena di morte pare inevitevule ma Giafferi hè sustenutu da u papa [[Clemente XII]], u rè [[Luigi XV di Francia]], u rè [[Filippu V di Spagna]], u granduca di Tuscana, [[Ghjuvanni Gastone de Medici]], u rè [[Fredericu Gugliemu Ia di Prussia]] o u principe [[Eugène di Savoia Carignan]]. Serà finalmente cappiatu. === Capu supremu è cummandante di a Nazione corsa === Cappiatu, Giafferi diventa culunellu in l'armata di u [[duca di Parme]], futuru [[Carlu III di Spagna]], è dopu qualchì vultà clandestini in [[Corsica]], d'[[aprile]] [[1734]], à a ''Cunsulta di San Pancraziu di Biguglia'' hè numinatu davanti 4 000 persone capu supremu è cummandante di a Nazione corsa. S'agisce tandu di u prima ghjornu di l'indipendenza di a Corsica<ref>[http://oursjeancaporossi.perso.novi.fr/Repertoire/RepertoireG.html ''Cronica d'A Corsica'']</ref>. Occuperà 'ssa funzione sin'à u ghjunta à u putere di rè [[Teudoru di Neuhoff|Teudoru]]. === Capu è generale di Corsica === Di [[maghju]] [[1734]], à a ''Cunsulta di Corti'', 600 delegati ricunnoscenu Luigi Giafferi cum'è capu è generale di l'armate corse è magistratu supremu di u riame. Hè tandu ch'ellu principia u riarmamentu di e truppe corse per a vittoria tutale contru à [[Genuva]]. === Primatu di Corsica === Di [[ghjinnaghju]] [[1735]] Giafferi hè elettu primatu di u Riame di Corsica è piglia a decisione di spiantà parechji paesi per impidisce i Genuvesi di stallà si in quelli paesi. Hè tandu cunfirmatu in e so funzione. D'[[aostu]] [[1735]] cù l'aiutu di a maiuranza di i Corsi rispinghje i Genuvesi à u mare è custruisce parechje furtificazione. Di [[sittembre]] [[1735]] prova una volta di più di raccuncià i capi corsi è pripara incun elli un attaccu destinatu à rispinghje definitivamente i Genuvesi. 'Ss'attaccu serà unu disastru, è Giafferi si pripara tandu à l'esiliu. Acciacati, i Corsi stanu ind'è elli, è certi principianu dighjà à neguzià a pace, ma incù Ceccaldi, Aitelli, Orticoni è Sebastianu Costa, scontra [[Teudoru di Neuhoff]]. Organizeghjanu tandu unu viaghju à traversu l'Europa per cunvince parechji autorità di righjunghje a so causa. A corte d'[[Inghilterra]] furnisce una nave armata di 3000 fucili da a quale Giafferi sbarca incù [[Teudoru di Neuhoff]]. === Prima ministru === D'[[aprile]] [[1736]] hè numinatu Prima ministru è marchese ereditariu da [[Teudoru di Neuhoff]]. Crea tandu una Custituzione munarchica chì privede unu impositu mudestu, un'università, un ordine di nubiltà, decurazione (cum'è l'ordine di a Chjave d'Oru o l'ordine di a Delivrande) è l'accessione di i Corsi à tutti l'impieghi publichi ch'ellu appruverà u rè stessu. Ma sottu a prissione di i Genuvesi, Teudoru Prima deve chittà l'isula per andà à circà u rinforzu. Numineghja tandu Luigi Giafferi cum'è regente di [[nuvembre]] [[1736]]. === Regente === Mentre l'assenza di Teudoru Prima, Giafferi affrimerà di manera custante u so sustegnu à u rè è neguzierà incù i Genuvesi. Hè incaricatu di scrive un assaghju in a quale ellu ferà parte di l'intentu di i Corsi di diventà sughjetti di u rè di Francia. Dopu à una scunfitta di i ''Naziunali'', parte finalemente in esiliu à [[Napuli]]. == Omagi == Giafferi hà datu u so nome à un carrughju di [[Bastia]], u carrughju Luigi Giafferi<ref>[http://www.infoguidefrance.com/bastia/nutari/leandri-yves.html Info Guida Francia].</ref>. == Note == <references/> == Da vede dinù == === Articuli cunnessi === * [[Riame di Corsica]] === Ligami esterni=== *[http://www.la-corse.org/talasani Storia annantu à Talasani], situ di Talasani *[http://www.curagiu.com/rivoluzione.htm ''Curagiu''], situ storicu *[http://oursjeancaporossi.perso.novi.fr/Repertoire/RepertoireG.html ''Cronica di a Corsica''], situ storicu [[Categoria:Persunalità pulitica di a Corsica]] [[Categoria:Naziunalistu corsu]] 2n30vpfwpo4inbae1szne0smlmb99wn Template:Infobox Cumuna 10 15141 359467 310944 2018-06-05T23:24:48Z Jumpy01 11155 -table wikitext text/x-wiki image = | légende = <!-- facultatif --> | blason = <!-- facultatif --> | légende blason = <!-- facultatif --> | drapeau = <!-- facultatif --> | légende drapeau = <!-- facultatif --> | taille drapeau = <!-- facultatif --> | région = | département = <!-- facultatif --> | arrondissement = <!-- facultatif --> | canton = <!-- facultatif --> | insee = | cp = | maire = | mandat maire = [[]]–[[]] | intercomm = <!-- facultatif --> | latitude = <!-- degrés décimaux (nord positif) --> | longitude = <!-- degrés décimaux (est positif) --> | alt mini = | alt maxi = | superficie = | population = | année_pop = | population agglomération = <!-- facultatif --> | année_pop agglomération = <!-- facultatif --> | gentilé = <!-- facultatif --> | siteweb = <!-- facultatif --> | géoloc-département = <!-- facultatif --> | position = <!-- facultatif --> kwtbj27h0mdvvlu27av6qhumvhbb9k0 Centro Federal de Educação Tecnológica Celso Suckow da Fonseca 0 15142 332000 327450 2014-03-23T14:10:30Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cefetentrada.jpg|right|thumb|300px|'''Cefet-RJ''' ''campus'' I]] '''Centro Federal de Educação Tecnológica de Minas Gerais''' ('''Cefet-RJ''') hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Rio de Janeiro]]. Ci sò à l'incirca 9669 studienti. Fù fundata in u [[1917]]. [[Categoria:Università]] a8nnv2anb3xnvvpaq2qcr8ulop4x05k Cefet-MG 0 15145 311066 2012-12-17T19:32:02Z 130.63.112.32 Centro Federal de Educação Tecnológica de Minas Gerais wikitext text/x-wiki #redirect[[Centro Federal de Educação Tecnológica de Minas Gerais]] 2b2gig74yqvugvx0h6g9dzjqn84233a UFMG 0 15146 311067 2012-12-17T19:46:48Z 130.63.112.32 Universidade Federal de Minas Gerais wikitext text/x-wiki #redirect[[Universidade Federal de Minas Gerais]] nkbuogiee7cx0hh41y7adb5u0lqamao UFBA 0 15147 311100 2012-12-18T13:56:33Z 130.63.147.86 UFBA wikitext text/x-wiki #redirect[[Universidade Federal da Bahia]] fuzegmw2yatebv7lucqosunk95s6yo4 Saint Paul (Minnesota) 0 15148 334215 329601 2014-03-23T14:55:25Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:TE-Collage Saint Paul.png|right|thumb]] '''Saint Paul''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Minnesota]]. Tene 285.068 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 9remyfjt31y3xqo3lnxuttc42k3t0k1 Des Moines (Iowa) 0 15149 336615 332258 2014-06-06T21:07:17Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Des_Moines_Montage_.jpg]] has been replaced by [[:Image:Des_Moines_Montage.jpg]] by administrator [[:commons:User:Steinsplitter]]: ''Robot: Removing space(s) before file extension''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Des_Moines_Montage.jpg|right|150px|thumb]] '''Des Moines''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Iowa]]. Tene 203.433 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] dr1tg4kt821vjlxn879twqupt79vsai Betlemme 0 15150 347405 311352 2015-07-02T09:26:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In l'antichità '''Betlemme''' era una città di [[Palestina]], vicina di 15 chilometri di [[Gerusalemme]]. Ssu logu hè famosu perché i [[Vangeli]] è a tradizione cristiana l'indicanu com'è città di nascita di [[Ghjesù Cristu]]. Cagione chì in Betlemme sorge, à tempi diversi, a Basilica di a Natività. [[categoria:Riligioni]] [[categoria:Antichità]] qtsn0yz6oaomhnid1rakbcam8p2u12v Antoni Gaudí 0 15152 359275 359138 2018-05-14T15:47:50Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gaudí_(1878).jpg|thumb|right|Gaudí in un ritrattu di u 1878]] '''Antoni Gaudí''' ([[Reus]] o [[Riudoms]], 25 [[ghjugnu]] di u [[1852]] – [[Barcelona]], 10 di [[ghjugnu]] [[1926]]<ref>[http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11940865g/PUBLIC Bibliothèque nationale de France]</ref>) hè statu u più grande [[architettu]] [[Catalogna|catalanu]], unu di i primi espunenti di u stile mudernista. == Opere == [[File:Sagradafamilia-overview.jpg|thumb|right|La Sagrada Familia]] * [[Casa Vicens]] (1883-1888, Barcelona) * [[U Capricciu]] (1883-1885, [[Comillas]]) * [[Palazzu Güell]] (1886-1888, Barcelona) * [[Colege Teresian]] (1888-1890, Barcelona) * [[Palazzu di u Vescovu]] (1889-1893, [[Astorga]]) * [[Ca Botines]] (1892, [[León]]) * [[Spilonca Guell]] (1895-1901, [[Garraf]]) * [[Ca Calvet]] (1898-1900, Barcelona) * [[Bellesguard]] (1900, Barcelona) * [[Parcu Güell]] (1900-1914, Barcelona) * Restaurassion ëd la [[Cattedrale di Palma di Majòrca]] (1904-1914, [[Palma di Majòrca]]) * [[Ca Batlló]] (1904-1907, Barcelona) * [[Ca Milà]] (dita La Pedrera) (1906-1912, Barcelona) * Sagrada Familia (1883-1926, Barcelona) <gallery> File:Sagrada Familia in Barcelona.jpg|Sagrada Familia File:Palau Güell 17-05-2009 12-26-16.JPG|Palau Güell File:Casa Vicens (Barcelona) - 3.jpg|Casa Vicens File:Capricho gaudi 201108.jpg|El Capricho File:BCN-ParcGuell-4898.jpg|Parc Güell </gallery> == Liami == * [http://www20.gencat.cat/portal/site/Patrimoni/menuitem.6a2dec9a300f68a8cd0181dfb0c0e1a0/?vgnextoid=087af4a3876b0110VgnVCM1000000b0c1e0aRCRD&vgnextchannel=087af4a3876b0110VgnVCM1000000b0c1e0aRCRD&vgnextfmt=default Patrimoni.gencat, ''L'obra de Gaudí''] * {{en}} [http://www.artcyclopedia.com/artists/gaudi_antoni.html Artcyclopedia] * {{fr}} [http://www.gaudiallgaudi.com/F0000.htm Gaudí et Art nouveau en Catalogne] * [http://www.edu3.cat/Edu3tv/Fitxa?p_id=18230&p_ex=gaud%ED ''Gaudí, arquitecte i artesà''] (video) == Rifarenzi == <references/> {{DEFAULTSORT:Gaudi, Antoni}} [[Categoria:Architettu]] [[Categoria:Spagna]] qylfc0844wed2rij9favezkn7nyitb8 Sint-Truiden 0 15155 334415 326271 2014-03-23T14:59:18Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Sint-Truiden [[File:Sint-Truiden.jpg|350px]] | statu=[[Belgica]] | rigioni=[[Limburgo]] | merri=Veerle Heeren | intercomm= | latitudina= | alt=50 | superficia=106,87 | pop=39 747 | dinsità=371 }} '''Sint-Truiden''' hè una cità di a [[Belgica]]. == Giugrafia == Hè situata à 18 chilometri da [[Hasselt]]. [[Categoria:Belgica]] 4fryu5un1akmz4xufesspfn87hpt6b7 Pierre (South Dakota) 0 15156 333895 329589 2014-03-23T14:48:51Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pierre''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[South Dakota]]. Tene 13.646 abitanti (2010). [[File:Pierre capitol1.jpg|center|thumb]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] j89p2uzdf3g3qmy0kgb5hxce4ct7jn1 Sioux Falls 0 15157 334416 329619 2014-03-23T14:59:19Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Sioux Falls''' hè a cità più pupulata di u [[South Dakota]], i [[Stati Uniti]]. Tene 153.888 abitanti (2010). [[File:Sioux Falls Federal Building 35.jpg|center|thumb]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] gl0yi599ks3rk5v54hn7sc1ohu3dsf6 Pëtr Čajkovskij 0 15160 358662 327485 2018-02-16T14:09:06Z Trey314159 13528 fix homoglyphs: convert Latin characters in Чайк[o]вский to Cyrillic wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Porträt des Komponisten Pjotr I. Tschaikowski (1840-1893).jpg|thumb|250px|''Pëtr Čajkovskij'' di Nikolay Kuznetsov, 1893]] [[File:Tchaikovsky Signature.svg|thumb|right|250px|Signatura di Čajkovskij]] '''Pëtr Il’ič Čajkovskij''' (ancu '''Pyotr Ilyich Tchaikovsky''') (in [[Lingua russia|Russiu]]: Пётр Ильич Чайковский, ''Pëtr Il’ič Čajkovskij''), natu à Kamsko-Votkinsk u 7 di maghju di u 1840, mortu à [[San Petruburgu]] u 6 di nuvembre di u 1893, hè statu un cumpositore russiu chì hà vissutu in u periodu romanticu. == Opere == * 11 opere, * 3 balletti: ''U lavu di i cigni'', ''U Rumpinoci'' è ''A Bella Addurmintata nant'à u Boscu'') * più di 100 sonate. 35l0d4saoqg2iob9ugg25cqytvf5ke5 Nichi Vendola 0 15162 349070 349069 2015-07-06T13:20:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Nichi Vendola.jpg|thumb|250px|Nichi Vendola]] ''''Nichi Vendola'''' ([[Bari]] 26 di agosto 1958) hè un [[puliticante]] [[Italia|talianu]]. Hè u fundatore è presidente di u [[pulitica|muvimentu puliticu]] "[[Sinistra Ecologia Libertà]]. [[Categoria:Italia|Vendola]] [[Categoria:Puliticante|Vendola]] 7u2wh13lp9so9phknc83zzd050yl30s Albuquerque 0 15163 331356 329570 2014-03-23T13:57:46Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Albuquerque Montage images.png|center|thumb]] '''Albuquerque''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], a cità più populata di [[New Mexico]]. Tene 552,804 abitanti (2011). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 289p2bv8vs6b4awh3s4fspu1m677yat Las Vegas 0 15164 361658 361654 2019-02-09T08:00:55Z 2600:8800:3980:2550:701D:6087:29D4:A664 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Las Vegas strip.jpg|thumb]] '''Las Vegas''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], a cità più populata di [[Nevada]]. Tene 583.756 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] dnnvtruc36gy30xy45b33dcfnm67bu7 Gabriela Duarte 0 15165 359009 359007 2018-04-04T15:29:12Z 86.219.216.59 micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki [[File:Gabriela Duarte.jpg|thumb|250px|Gabriela Duarte]] '''Gabriela Duarte Franco Goldfuss''' ([[Campinas]], [[15 d'aprile]] [[1974]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0239098/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Duarte, Gabriela]] [[Categoria:Brasiliana|Duarte, Gabriela]] 6y98tc77d8aywzsmbfuj3l2t8o12vty Carolina Dieckmann 0 15166 356618 347037 2017-03-04T12:19:21Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B [[Categoria:Attrice|Dieckmann, Carolina]] wikitext text/x-wiki [[File:Carolina Dieckmann, 2013.jpg|thumb|right|Carolina Dieckmann]] '''Carolina Dieckmann Worcman''' ([[Rio de Janeiro]], [[16 di settembre]] [[1978]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0225867/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Dieckmann, Carolina]] [[Categoria:Brasiliana]] 671snd6xx4bye941xegut5hmb5ml0ol Corsicana (Texas) 0 15168 342010 332146 2015-04-02T08:28:46Z TeletubAstyanax 7971 Aghj'untesu una canzona di The Antlers chi si chjamaia "Corsicana", aghju circu é aghju pinsatu ch'era bè di scrivi calcosa in corsu ananta s'affari. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Corsicana chase bldg.JPG|200px|thumb|right|State National Bank]] '''Corsicana''' hè una cità di i [[Stati Uniti]]. Hà una superficia di 56.2 km² è una populazione di 23.770 abitanti (2010). == Geografia == Corsicana hè dinù u capilocu di a [[Cuntea di Navarro]]. A cità si trova in u Statu di [[Texas]]. == Storia == Edificata in 1848, Corsicana era chjamata cusì da [[:en:José_Antonio_Navarro|José Antonio Navarro]] parchì u so babbu era natu in [[Corsica]] é mortu quand'i sò fiddoli erani ghjovani. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] jx0elbfgtwj497ade9k4xnjzseiitxz Coritiba Foot Ball Club 0 15169 352265 352264 2015-12-12T18:56:15Z 92.158.16.65 micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Coritiba | immagine = [[File:Coritiba FBC (2011) - PR.svg]] | nomecompletu = Coritiba Foot Ball Club | nickname = CFC| fundatu = [[1909]] | stadiu = [[Stadiu Major Antônio Couto Pereira]] | capacità = 42,000 | presidenti = [[File:Flag of Brazil.svg|20px]] [[Rogério Portugal Bacellar]] | allinatori = [[File:Flag of Brazil.svg|20px]] [[Gilson Kleina]] | lega = [[Brasileirão]] | stagione = 2015 | pusizione = 15. | pattern_la1=| pattern_b1=_coxa15h| pattern_ra1=| leftarm1=FFFFFF| body1=FFFFFF| rightarm1=FFFFFF| shorts1=000000| socks1=FFFFFF| pattern_la2=_coxa14a| pattern_b2=_coxa14a| pattern_ra2=_coxa14a| leftarm2=000000| body2=000000| rightarm2=000000| shorts2=FFFFFF| socks2=037a40| }} '''Coritiba Foot Ball Club''' hè un club di [[pallò]] di [[Paraná]]. Hè statu fundatu u 12 d'[[ottobre]] 1909. Oghje, u Coritiba ghjoca in Brasileirão A. U prisidente attuale hè Rogério Portugal Bacellar è l'allinatore hè Gilson Kleina. U stadiu si chjama Major Antônio Couto Pereira. U stadiu hà una capacità di 42.000 persone. == Stadiu == Nome cumplettu: Major Antônio Couto Pereira<br/> Capacità: 37,182 == Ghjucadori attuali (2015) == {| class="wikitable" style="text-align:center" width="50%" ! Nr. ! Nat. ! Ghjucadori |- bgcolor="#FFFF99" ! colspan="3"| Portiere |- | 1 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Vaná]] |- | 12 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[William Menezes]] |- | 29 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Bruno Brigido]] |- | 39 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Rafael Martins]] |- | 84 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Wilson]] {{Kapitän}} |- | - || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Samuel]] |- ! colspan="3"| Difensori |- | 3 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Luccas Claro]] |- | 4 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Rafael Marques]] |- | 15 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Leandro Silva]] |- | 21 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Walisson Maia]] |- | 28 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Juninho]] |- | 48 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Ednei]] |- | 13 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Ivan]] |- | 27 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Rodrigo Ramos]] |- | - || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Neto]] |- | 30 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Carlinhos]] |- | 55 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Juan]] |- | 66 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Henrique]] |- ! colspan="3"| Centrocanpisti |- | 5 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Alan Santos]] |- | 6 || {{PAR|#|3=Paraguayer}} || [[Cáceres]] |- | 18 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Misael Bueno]] |- | 31 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[João Paulo]] |- | 35 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Ícaro]] |- | 70 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Fabrício]] |- | 8 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Lúcio Flavio]] |- | 20 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Rodolfo]] |- | 26 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Ruy]] |- | 37 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Thiago Lopes]] |- | 65 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Esquerdinha]] |- | 89 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Thiago Galhardo]] |- ! colspan="3" align="links"| Atacanti |- | 7 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Negueba]] |- | 9 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Kléber]] |- | 11 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Michel]] |- | 17 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Evandro]] |- | 77 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Guilherme Parede]] |- | 80 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Marcos Aurélio]] |- | 91 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Henrique Almeida]] |- | 94 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Paulinho]] |- | 95 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Mateus Oliveira]] |- | 99 || [[File:Flag_of_Brazil.svg|20px|Braxil]] || [[Raphael Lucas]] |- |} == Storicu (1971-2015) == <timeline> ImageSize = width:1000 height:400 PlotArea = left:60 right:10 bottom:40 top:10 DateFormat = dd/mm/yyyy Period = from:01/01/1971 till:01/01/2016 TimeAxis = orientation:horizontal ScaleMajor = unit:year increment:5 start:01/01/1975 gridcolor:black ScaleMinor = unit:year increment:1 start:01/01/1971 BarData = bar:0 bar:1 text: 1 bar:2 bar:3 bar:4 bar:5 text: 5 bar:6 bar:7 bar:8 bar:9 bar:10 text: 10 bar:11 bar:12 bar:13 bar:14 bar:15 text: 15 bar:16 bar:17 bar:18 bar:19 bar:20 bar:-0 bar:-1 text: 1 bar:-2 bar:-3 bar:-4 bar:-5 text: 5 bar:-6 bar:-7 bar:-8 bar:-9 bar:-10 text: 10 bar:-11 bar:-12 bar:-13 bar:-14 bar:-15 text: 15 bar:-16 bar:-17 bar:-18 bar:-19 bar:-20 PlotData= align:center textcolor:black fontsize:8 width:8 bar:0 from:01/01/1971 till:01/01/2015 color:black width:2 bar:-0 from:01/01/1971 till:01/01/2015 color:black width:2 bar:10 from:01/01/1971 till:01/01/1972 shift:(0,-5) color:green text: 10. bar:5 from:01/01/1972 till:01/01/1973 shift:(0,-5) color:green text: 5. bar:8 from:01/01/1973 till:01/01/1974 shift:(0,-5) color:green text: 8. bar:19 from:01/01/1974 till:01/01/1975 shift:(0,-5) color:green text: 19. bar:20 from:01/01/1975 till:01/01/1976 shift:(0,-5) color:green text: +20. bar:9 from:01/01/1976 till:01/01/1977 shift:(0,-5) color:green text: 9. bar:20 from:01/01/1977 till:01/01/1978 shift:(0,-5) color:green text: +20. bar:18 from:01/01/1978 till:01/01/1979 shift:(0,-5) color:green text: 18. bar:3 from:01/01/1979 till:01/01/1980 shift:(0,-5) color:green text: 3. bar:4 from:01/01/1980 till:01/01/1981 shift:(0,-5) color:green text: 4. bar:6 from:01/01/1981 till:01/01/1982 shift:(0,-5) color:green text: 6. bar:0 from:01/01/1982 till:01/01/1983 shift:(0,-5) color:green text: 0. bar:20 from:01/01/1983 till:01/01/1984 shift:(0,-5) color:green text: +20. bar:8 from:01/01/1984 till:01/01/1985 shift:(0,-5) color:green text: 8. bar:1 from:01/01/1985 till:01/01/1986 shift:(0,-5) color:green text: 1. bar:20 from:01/01/1986 till:01/01/1987 shift:(0,-5) color:green text: +20. bar:12 from:01/01/1987 till:01/01/1988 shift:(0,-5) color:green text: 12. bar:12 from:01/01/1988 till:01/01/1989 shift:(0,-5) color:green text: 12. bar:20 from:01/01/1989 till:01/01/1990 shift:(0,-5) color:green text: 20. bar:-20 from:01/01/1990 till:01/01/1991 shift:(0,-5) color:blue text: 20. bar:-3 from:01/01/1991 till:01/01/1992 shift:(0,-5) color:blue text: 3. bar:-12 from:01/01/1992 till:01/01/1993 shift:(0,-5) color:blue text: 12. bar:20 from:01/01/1993 till:01/01/1994 shift:(0,-5) color:green text: 20. bar:-14 from:01/01/1994 till:01/01/1995 shift:(0,-5) color:blue text: 14. bar:-2 from:01/01/1995 till:01/01/1996 shift:(0,-5) color:blue text: 2. bar:14 from:01/01/1996 till:01/01/1997 shift:(0,-5) color:green text: 14. bar:15 from:01/01/1997 till:01/01/1998 shift:(0,-5) color:green text: 15. bar:6 from:01/01/1998 till:01/01/1999 shift:(0,-5) color:green text: 6. bar:13 from:01/01/1999 till:01/01/2000 shift:(0,-5) color:green text: 13. bar:20 from:01/01/2000 till:01/01/2001 shift:(0,-5) color:green text: +20. bar:17 from:01/01/2001 till:01/01/2002 shift:(0,-5) color:green text: 17. bar:11 from:01/01/2002 till:01/01/2003 shift:(0,-5) color:green text: 11. bar:5 from:01/01/2003 till:01/01/2004 shift:(0,-5) color:green text: 5. bar:12 from:01/01/2004 till:01/01/2005 shift:(0,-5) color:green text: 12. bar:19 from:01/01/2005 till:01/01/2006 shift:(0,-5) color:green text: 19. bar:-6 from:01/01/2006 till:01/01/2007 shift:(0,-5) color:blue text: 6. bar:-1 from:01/01/2007 till:01/01/2008 shift:(0,-5) color:blue text: 1. bar:9 from:01/01/2008 till:01/01/2009 shift:(0,-5) color:green text: 9. bar:17 from:01/01/2009 till:01/01/2010 shift:(0,-5) color:green text: 17. bar:-1 from:01/01/2010 till:01/01/2011 shift:(0,-5) color:blue text: 1. bar:8 from:01/01/2011 till:01/01/2012 shift:(0,-5) color:green text: 8. bar:13 from:01/01/2012 till:01/01/2013 shift:(0,-5) color:green text: 13. bar:11 from:01/01/2013 till:01/01/2014 shift:(0,-5) color:green text: 11. bar:14 from:01/01/2014 till:01/01/2015 shift:(0,-5) color:green text: 14. bar:15 from:01/01/2015 till:01/01/2016 shift:(0,-5) color:green text: 15. TextData = pos:(730,310) textcolor:black fontsize:L text:Brasileirão A TextData = pos:(730,140) textcolor:black fontsize:L text:Brasileirão B </timeline></br> == Allinatori == === 2000–2015 === [[File:Ney Franco 2011 2.jpg|thumb|right|200px|Ney Franco]] {| |----- bgcolor=#DDEEFF !Nome !Periodo |- |----- bgcolor=#DDEEFF ![[Gilson Kleina]] |2016- |- |- |----- bgcolor=#DDEEFF ![[Pachequinho]] |2015 |- |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Ney Franco |2015 |- |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Marquinhos Santos |2014/2015 |- |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Celso Roth |2014 |- |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Dado Cavalcanti |2014 |- |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Tcheco |2013 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Péricles Chamusca |2013 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Marquinhos Santos |2012/2013 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Marcelo Oliveira |2011/2012 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Ney Franco |2009/2010 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Dorival Júnior |2008 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Renê Simões |2007–2009 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Guilherme Macuglia |2007 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Gilberto Pereira |2007 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Estevam Soares |2006 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Márcio Araújo |2005/2006 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Cuca |2005 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Antônio Lopes |2004/2005 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Paulo Bonamigo |2002/2003–2006 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Joel Santana |2002 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Ricardo Gomes |2001 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Ivo Wortmann |2000/01–2009 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Fito Neves |2000 |- |----- bgcolor=#DDEEFF !Jair Pereira |2000 |} == Liami == * [http://www.coritiba.com.br/ Situ uffiziale] [[Categoria:Pallò]] pc014ytug3w3xrhyjfyektou3lvtbwj Cazzu marinu 0 15172 348644 348179 2015-07-06T08:12:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''cazzu marinu''' hè un animali di [[mari]], ci n'hè 1100 spezii, da 2 cm à 2 m ...). Certi sò aduprati ind'a [[cucina]] tradiziunali, o cum'è imbocchi pà i [[pesci]]. == Da vede dinù == *[[u cazzu marinu]], associu *[[Gambaraghju]] [[Categoria:Fauna]] netq3c3k8tnhmbsbnesnneeashvqmtw U cazzu marinu 0 15173 348180 347194 2015-07-03T12:49:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U cazzu marinu''' hè un situ nantu à u [[web]] ma dinò un associu cù parechji prughjetti. U situ hè statu lanciatu di [[dicembre]] [[2012]], da a squatra di i [[cazzu marinu|cazzi marini]]. [[omu|Omu]] pò participà à u situ o à a squatra, ci voli solu à piddà cuntattu cù i cazzi marini. U situ ùn hè micca spizializatu ind'u tradiziunali, o nantu à a [[Corsica]], ma ci parla di u mondu sanu, in modu ridiculu. Testi, [[cantu|canzoni]], imaghjini... [[Taroccu]] è [[macagna]] sò prisenti assai. I [[littiratura|scrittori]] ponu essa sia anonimi, sia cunnisciuti (pseudonimiu o nomi). ==L'azzioni== L'azzioni maiò privista hè a Pumatina, di Luddu 2013. ==Testi== A Lighjenda di u [[ficatellu]] Ci era una volta, ind’u paesi di a [[Gravona]], un riami chì campava cù alegria. Era u [[Rè|Riami]] di u Cazzu Marinu, duva tutti l’abitanti tinianu in casa, ind’un acquariu, un cazzu marinu. Ci vulia à pricà lu tutti i ghjorni. Una volta à l’annu, ci vulia ancu à sacrificà una ghjuvanotta, a più goffa di u paesi. Quandu a ghjuvanotta era scelta, ci vulia à ingrassà la, cum’è un maghjali. U ghjornu di u sacrifiziu, si virsava calchì cuchjaroni di l’oliu santu, l’Oliu Balaninu, nantu à u corpu di a goffa. Fatta cusì, a goffa sculisciava assai, è tandu a si purtavanu l’omi in cima di un palcu di più di 30 metri d’altezza custruttu di trè lati cumposti di scalini è l’ultimu latu era un pindoni. Inghjò si truvava un acquariu immensu cù tutti i cazzi marini mansi, surtiti pà u sacrifiziu. A goffa era missa in pusizioni aerodinamica, è sculisciava u pindoni tali a saetta. Duii rimori, a sculisciata è i sfarenti stratti di grassu « fllllflfllflfllflllllflllfllfll », l’intrata in l’acquariu « pu ». È tuttu u mondu festighjava. Eccu u cuntestu di a nostra storia… Marius campava cù u so amicu Ghjilormu, ind’una casa bedda culurita. Li piacia assai a forma di u cazzu marinu casanu. Marius era bancalaru, Ghjilormu muradori. I so mani eranu forti è secchi. Tutti i donni di u riami vulianu marità si cun eddi. Ma i duii umatali si n’impipavanu. Tutti i duminicati, si facianu una « sirata ursoni » : parechji omi s’adunianu in la casa culurita è mughji è risati di mischiavanu. I sirati di cumpiianu sempri in paghjedda. Sin’à … Sin’à u ghjornu duva parechji omi di a « sirata ursoni » si ne morini d’una malatia scunnisciuta. Ma cum’è à st’omi li piacia u ficateddu, a malatia fù cugnumata a « maladizzioni di u ficateddu ». U magu « Giacobettu » ghjunse ind’u riami dopu à avè ricivutu un missaghju purtatu da un ricciu viaghjadori. Cum’è ùn avia pussutu leghja lu, postu chì i spini di u ricciu avianu stracciatu u missaghju, vinia dumandà à u Rè : « O Rè di u Riami di u Cazzu Marinu, Rè di i Rè, sottu a putenza di u Cazzu Marinu Sacru, aghju ricivutu un ricciu viaghjadori, chì ci hè ? - Magu Giacobetti, astutu cum’è una moscula, charisma di polpu, è tanfu di muffa. Ti chirimu aiutu, postu chì tutti l’altri maghi sò in staziu, staziu duva tù sì statu riccusatu. - Bastanu i paroli di loda, chì ci hè ? - Ci pesa à dossu a maladizzioni di u ficateddu… Certi omi, bocchifini, amadori di ficateddu, si ne morenu. - Ah… Vecu, vecu … - Chì vedi ?! - Scuseti, nudda, ùn vecu nudda, hè sola una sprissioni. - Zucca ! - Innò, mi chjamu Giacobetti, lu me Rè. - Ùn sai nudda di a maladizzioni ? - Maladizzioni, maladizzioni, ùn ne sò micca sicuru. D’induva veni u ficateddu ? - Di a Gravona ! - Ùn mi cunteti buci… - Di a Gravona ! - O mitò ! - Magu Giacobetti, hè vera, u ficateddu veni di a Casinca, è … - Di a Casinca ?! Ùn sanu mancu fà coccia i pasti ! Eccu u prublema, u figatellu hè un vilenu ! U figatellu hè u nemicu di u ficateddu ! I nostri stomachi ùn sò micca adatti à i so batterii ! Ma aghju a soluzioni da pruteghja tutti i nostri frateddi bocchifini ! - Ah bon ? - Iè ! Ind’a muntagna d’Alata, ci hè un ficatellu, mischiu trà u ficateddu è u figatellu. Pò guariscia tutti i malatii ficateddinchi ! Ma hè chjosu ind’una petra, solu una anima pura pudarà sorta u ficatellu di u so stucciu. - Tandu purtaraghju tutti l’abitanti à pruvà ! Eiu, ùn aghju l’anima pura. Omi è donni di u Riami, andemu ! - Vi scurdeti di calcosa, lu me Rè. - Hè vera, i donni ùn anu l’anima pura. Omi ! Aveti da salvà u Riami ! » Fatta fini chì tutti l’omi di u Riami di u Cazzu Marinu si n’andetini ind’a muntagna d’Alata, è una fila tamanta à u mari si furmeti in giru à u ficatellu impetratu, tali a chjoppula di a lumaca. Ad unu ad unu, l’omi passetini. Marius pruveti, ma si fiascheti. Listessu destinu pà u tintu Ghjilormu. Nimu avia riisciutu. U ficatellu era gluriosu è drittu. Marius guardeti à Ghjilormu in i so ochji verdi furesta. Ghjilormu capì subbitu. I duii amichi impugnetini u ficatellu insemi, è tiretini lu. Si spalanchetini tutti l’ochji. U ficatellu misurava più di tredici metri ! Marius è Ghjilormu, eroi di u riami ! Di ritornu ind’a cità, u magu Giacobetti spiecheti a seguita : « Avà, ci voli chì ugnunu si manghjessi un pezzu di u ficatellu. - Pranzu ! mughjeti u Rè. » Un pranzu magnificu fù urganisatu, tutti duvianu manghjà a prima buccata frattempu. Tutti ebbini a stessa riazzioni : « Hè infettu ! Puà ! Peghju cà robba capicursina ! - Iè, hà più di trè centi anni, ma v’hà da guariscia ! Mai ùn sareti malati ! disse Giacobetti » T’avia a raghjò u magu, era smarita a malatia ! Calchò ghjornu dopu, tutti l’omi si ne morini, robba tan’vechja, ùn ci voli à manghjà. Cusì ch’ùn ci si fimertini cà i donni è i cazzi marini. Campetini filici è ùn ebbini mancu un ziteddu. == Da vede dinù == * [[cazzu marinu]], animale ==Liami== * [http://www.ucazzumarinu.wordpress.com U situ di I Cazzi Marini] * [http://fr-fr.facebook.com/cazzu.marinu.3 U Facebook di i Cazzi MArini] [[Categoria:Associu]] smmzezjem9gnxk1ybygmuq9lhb2sp86 The Velvet Underground 0 15174 334642 326282 2014-03-23T15:03:44Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''The Velvet Underground''' hè un gruppu di rock americanu chì hè statu fundatu a [[New York]] in u [[1965]] è attivu finu a u [[1973]]. I membri eranu [[Lou Reed]] (à a chitarra), [[John Cale]] (à a chitarra bassu) [[Sterling Morrison]] (chitarra) è [[Maureen Tucker]] (batteria). == Albumi == * ''The Velvet Underground & Nico'' (1967) * ''White Light/White Heat'' (1968) * ''The Velvet Underground'' (1969) * ''Loaded'' (1970) * ''Squeeze'' (1973) [[Categoria:Gruppu di rock]] tbj7vzi31rd6dzcsbbogz23mvcqe2nk Wilhelm Rentgen 0 15177 350511 326283 2015-07-09T09:02:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Roentgen2.jpg|220px|thumbnail]] '''Wilhelm Conrad Röntgen''' hè un [[fisicu]] [[alimanu]]. Hè natu 27 di marzu 1845 in [[Lennep]]. datd6d2rywl0xos3sxeubq6ld1hgdzn Categoria:Disambiguazione 14 15181 328022 326284 2013-03-26T10:46:31Z Addbot 7246 [[M:User:Addbot|Bot:]] Migrating 1 interwiki links, now provided by [[d:|Wikidata]] on [[d:q1982926]] [[M:User:Addbot/WDS|(translate me)]] wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Greg Cipes 0 15182 346566 332660 2015-07-01T19:24:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Gregory Michael''' "'''Greg'''" '''Cipes''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Cipes, Greg]] fa8a4lhvhoi9qpy2cjl2nx5osqmhnh3 Lavu à a Vetta Niella 0 15183 364029 354900 2019-10-03T11:16:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<font color=white size="4"> Lavu à a Vetta Niella | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac_du_Rotondo_2.jpg|300px]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| Ghjacciaru |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Venacu]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 7,4 ha |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2 321 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 35 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu |} U '''lavu à a Vetta Niella''' hè u [[lavu]] maiò di a [[Corsica]]. {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] ghjtcpf16tomoiblkq5jgjm6s9028wf Lavu di U Rotondu 0 15184 354932 354869 2016-08-31T23:11:48Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Lavu à a Vetta Niella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à a Vetta Niella]] 5rrz9apqzerefpxkogd0329g9maawul Huell 0 15185 317849 2013-02-03T02:14:51Z 68.3.67.81 Reindirizzamentu à [[Huell Howser]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Huell Howser]] lblakbg7o5vr91ly4aib8irimki78az Huell Howser 0 15186 361394 361391 2019-01-09T05:05:47Z 2600:8800:3980:2550:919B:972D:FABA:89B0 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Huell Howser Nisei Week Grand Parade 2007.jpg|thumb|Howser, [[2007]]]] '''Huell Burnley Howser''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[18 uttrovi]] [[1945]] in [[Gallatin]], [[Tennessee]] è hè mortu in a so casa in [[Palm Springs]], [[California]], [[7 di ghjennaghju|l'7 d'ghjennaghju]] [[2013]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Howser, Huell]] [[Categoria:Americanu|Howser, Huell]] 6avdtz5x48nacmg7v34ghijfl1q2frg Chris Edgerly 0 15187 346254 332048 2015-07-01T16:40:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Christopher''' "Chris" '''Edgerly''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Edgerly, Chris]] i7iucsw4b2k17s2tkt2tl4htyc88lhi Bob Joles 0 15188 346569 331710 2015-07-01T19:24:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Robert''' "'''Bob'''" '''Joles''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Joles, Bob]] 4k51eypoi32p4p9sag74zajlbd4vepk Janeane Garofalo 0 15189 353358 346561 2016-03-12T23:15:34Z Missvain 9784 updated portrait with professionally taken photograph freely licensed by Ms. magazine wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:File:Ms. magazine Cover - Summer 2003.jpg|thumb|Garofalo, [[2003]]]] '''Janeane Garofalo''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Canadà|canadiana]]. [[Categoria:Attrice|Garofalo, Janeane]] 72gh3005kdqgrjhicb61a5ul23pcnzh James Belushi 0 15190 317856 2013-02-03T02:17:44Z 68.3.67.81 Reindirizzamentu à [[Jim Belushi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Jim Belushi]] sbj3mmcx1t3yjkmsg5w5drs9grag25b Jim Belushi 0 15191 355238 346287 2016-09-27T11:05:12Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:JamesBelushi.jpg|thumb|Jim Belushi]] '''James Adam''' "'''Jim'''" '''Belushi''' ([[Chicago]], 15 [[ghjugnu]] 1954) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Belushi, Jim]] 54bs1bslfobqyy263yahphih415o0i4 Eddie Izzard 0 15192 346596 332323 2015-07-01T19:37:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:EddieIzzard.jpg|thumb|Izzard, [[2008]]]] '''Edward John''' "'''Eddie'''" '''Izzard''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Izzard, Eddie]] 2o7vx7osaiqx4xps8thamuool8zkxwv Richard Kind 0 15193 360878 346591 2018-12-30T06:17:14Z 2600:8800:3980:2550:ACBF:960D:E735:D54D wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Kind at the 2010 Independent Spirit Awards.jpg|thumb|Kind, [[2010]]]] '''Richard Bruce Kind''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Kind, Richard]] heqzu04fkvp57s5jzvqpwof31ta1lya Christopher Showerman 0 15195 346567 332057 2015-07-01T19:24:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Christopher Showerman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Showerman, Christopher]] nvhflgcmehm4zzqleospbpy2jc58imv Brendan Fraser 0 15196 346584 331738 2015-07-01T19:33:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Brendan Fraser 2.jpg|thumb|Fraser, [[2007]]]] '''Brendan James Fraser''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Fraser, Brendan]] 1u243fklq929fuw60blbva868fmijf7 Andrew Stanton 0 15197 354817 346565 2016-08-23T16:50:54Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Andrew Stanton cropped.jpg|thumb|Stanton, [[2009]]]] '''Andrew Stanton''' (3 [[dicembre]] 1965) hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Stanton, Andrew]] 0k09st3x1bpk4xiecabg7rkqek6n2r1 Andy Dick 0 15198 354818 348828 2016-08-23T16:52:29Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Andy Dick 2012 Shankbone.JPG|thumb|Dick, [[2012]]]] '''Andrew Roane''' "'''Andy'''" '''Dick''' (21 [[dicembre]] 1965) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Dick, Andy]] lsspn1slqrukr19yd4blaphi8j3lavf Cory Edwards 0 15199 346568 332152 2015-07-01T19:24:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cory Edwards.jpg|thumb|Edwards, [[2012]]]] '''Cory Edwards''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Edwards, Cory]] 5f074nsddsuye87mxdsgon3uof0h30z Kevin Michael Richardson 0 15200 348925 346442 2015-07-06T10:26:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Kevin Michael Richardson by Gage Skidmore 4.jpg|thumb|Richardson, [[2011]]]] '''Kevin Michael Richardson III''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Richardson, Kevin Michael]] fdc8mo56uldqa86tkqkvvw9v4faj3qw Billy Mays 0 15204 346592 331699 2015-07-01T19:36:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Billy Mays Portrait Cropped.jpg|thumb|Mays, [[2009]]]] '''William Darrell''' "'''Billy'''" '''Mays, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Mays, Billy]] 3f5hhg59g2y7wun83medyv40nw3r0dd Seth MacFarlane 0 15205 346320 342131 2015-07-01T17:38:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Seth MacFarlane 2011.jpg|thumb|MacFarlane, [[2011]]]] '''Seth Woodbury MacFarlane''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|MacFarlane, Seth]] cggusy3ee8s3tqvmwuvv32yozapls6x George Carlin 0 15206 363193 355256 2019-08-01T00:45:06Z UrielAcosta 14498 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jesus is coming.. Look Busy (George Carlin).jpg|thumb|Carlin, [[2008]]]] '''George Denis Patrick Carlin''' ([[New York]], 17 [[Maghju]] 1937 - Santa Monica, [[California]], 22 [[Ghjugnu]] 2008), fu un [[cinemà|attore]] è comicu. [[Categoria:Attore|Carlin, George]] a5c2paee1rz7c9nk4g5puaavsqos32k Carrot Top 0 15207 348846 346389 2015-07-06T10:12:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:CarrotTop.jpg|thumb|Carrot Top, [[2009]]]] '''Scott Thompson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Top, Carrot]] dpoy6b488zuoi4h3mjyel5cvumuwxr1 Lloyd Sherr 0 15208 346563 333155 2015-07-01T19:22:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lloyd Sherr''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Sherr, Lloyd]] grxv1h4lyvz1wqpij41qomnitza0v15 Michael Wallis 0 15209 346564 333443 2015-07-01T19:23:23Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:MichaelWallis.jpg|thumb|200px|Wallis, [[2008]]]] '''Michael Wallis''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Wallis, Michael]] 7t0ijmmiwlw4cpbkxb1n515ruq7smqh Toby Huss 0 15210 346562 334664 2015-07-01T19:22:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Toby Edward Huss''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Huss, Toby]] jupq2aleq85fcc9u8w23g3l40tgkkke Dave Foley 0 15211 351868 346168 2015-09-19T02:04:18Z TDKR Chicago 101 7132 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dave Foley 2012.jpg|thumb|Foley, [[2012]]]] '''David Scott''' "'''Dave'''" '''Foley''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Foley, Dave]] oere4cp17jtj2d25fvja0r6vm0jegbx Kevin McDonald 0 15212 346597 332936 2015-07-01T19:37:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ETalk2008-Kids In The Hall.jpg|thumb|McDonald, [[2008]]]] '''Kevin Hamilton McDonald''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|McDonald, Kevin]] ofvje07e9luleb15ramw27ypz4f122y Sam J. Jones 0 15213 354194 354193 2016-06-02T06:59:00Z 24.251.29.163 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:4.17.16SamJJonesByLuigiNovi2.jpg|thumb|Jones, [[2016]]]] '''Samuel Gerald''' "'''Sam'''" '''Jones''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Jones, Sam J.]] cmhhuumhreqeag231r9xncmb2erz1hz Sam Jones 0 15214 318149 2013-02-04T14:04:52Z 68.3.67.81 Reindirizzamentu à [[Sam J. Jones]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sam J. Jones]] okcrrynwa5wvijzsxwyn7fx3pex9vou Tom Skerritt 0 15215 347722 346426 2015-07-02T18:07:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tom Skerritt at the 47th Emmy Awards cropped.jpg|thumb|Skerritt, [[2006]]]] '''Thomas Roy''' "'''Tom'''" '''Skerritt''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Alien]] [[Categoria:Attore|Skerritt, Tom]] bmizqy23242c0og3y1n10qyj4dcbpte Giovanni Ribisi 0 15216 348885 346355 2015-07-06T10:19:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GiovanniRibisiDec09.jpg|thumb|Ribisi, [[2009]]]] '''Antonino Giovanni Ribisi''' hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[17 di decembre|17 decembre]] [[1974]] in [[Los Angeles]], [[California]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Ribisi, Giovanni]] [[Categoria:Americanu|Ribisi, Giovanni]] 3x5eth7690v6x6m1jvj3he221v5xpsq Joel McHale 0 15217 348911 346382 2015-07-06T10:23:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Joel McHale by Gage Skidmore.jpg|thumb|McHale, [[2012]]]] '''Joel Edward McHale''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|McHale, Joel]] q36nkukcrgz1qvlk5dtkzxtdi09qwkj Mike Epps 0 15218 346403 333451 2015-07-01T18:04:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mike Epps & a fan in Houston February 1, 2013 2013-09-08 22-11.jpg|thumb|Epps, [[2013]]]] '''Michael Elliot''' "'''Mike'''" '''Epps''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Epps, Mike]] diwo9emuo6vj8t2x04snpxmf6e01whz Jane Krakowski 0 15219 357407 348899 2017-07-14T08:46:22Z DARIO SEVERI 10718 Added information from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jane Krakowski at the 2008 Emmys red carpet.jpg|thumb|Krakowski, [[2008]]]] '''Jane Krajkowski''' ( 11 [[Ottobre]] 1968) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Krakowski, Jane]] m0dm7tha7bb5irvg7rf2zm6r8sc4k2q Martin Lawrence 0 15220 346388 333393 2015-07-01T17:58:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:MartinLawrenceHWOFJune2013.jpg|thumb|Lawrence, [[2013]]]] '''Martin Fitzgerald Lawrence''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Lawrence, Martin]] 1ga91bhydrjpn0buovp8oxbutuhpmsv Ragnoli 0 15225 347176 318233 2015-07-01T23:48:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u lardu pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i '''ragnoli''' chi ponu serve a fà bastelle. [[categoria:Cucina]] 24mqdz7h6jt5ltoot2k8we4cm6d0673 Conrad Bain 0 15229 355231 346570 2016-09-26T12:59:50Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Conrad Bain Arthur Harmon Maude 1975.JPG|thumb|200px|Conrad Bain, [[1975]]]] '''Conrad Stafford Bain''' (4 [[ferraghju]] 1923-[[California]], 14 [[ghjennaghju]] 2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Bain, Conrad]] 3z4eobabczg8edicaipg8qhj4c7heo5 Mark Wahlberg 0 15230 354086 346288 2016-05-18T13:59:25Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mark Wahlberg at the Contraband movie premiere in Sydney February 2012.jpg|thumb|Wahlberg, [[2012]]]] '''Mark Robert Michael Wahlberg''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Wahlberg, Mark]] l8jc00jhvknfjx676izvk6ngciq22b1 Marky Mark 0 15231 318377 2013-02-06T04:09:52Z 68.3.67.81 Reindirizzamentu à [[Mark Wahlberg]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mark Wahlberg]] 4cdw6s4wtx2pkeqkb6e0w8t4nox2gmx Seth McFarlane 0 15232 318379 2013-02-06T04:12:13Z 68.3.67.81 Reindirizzamentu à [[Seth MacFarlane]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Seth MacFarlane]] kyiem2mwfhr7xwinv12uq9dhg4xiv7u Aedin Mincks 0 15233 355136 348937 2016-09-20T16:44:51Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Aedin Mincks''' (10 [[Ottobre]] 2000) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Mincks, Aedin]] 9xpfxjzbem7qwsma9uezxje20difez9 Jessica Barth 0 15234 353974 348905 2016-05-08T13:12:13Z Taketa 1236 image wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jessica Barth poolside.jpg|thumb|Jessica Barth (2015)]] '''Jessica Barth''' hè un'[[Cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Barth, Jessica]] a4qpl2nfnmll6ew296cif8lr7aq80vf Adam Garcia 0 15235 354802 346598 2016-08-23T09:41:33Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Adam Garcia at Gala World Austrailan premiere.jpg|thumb|Garcia, [[2012]]]] '''Adam Gabriel Garcia''' (1 [[Ghjugnu]] 1973) hè un [[cinemà|attore]] [[Australia|australianu]]. [[Categoria:Attore|Garcia, Adam]] 9pwetdalwovz2tpwnbwhhvjowux9j8b Ahmed Best 0 15236 354805 348936 2016-08-23T09:46:31Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:10.2.10AhmedBestByLuigiNovi.jpg|thumb|Best, [[2010]]]] '''Ahmed Best''' (19 [[Aostu]] 1973) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Best, Ahmed]] 5nezdvsdw345oz6rwhmxv9x62p68lb8 Josh Keaton 0 15237 348918 346344 2015-07-06T10:24:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Joshua Luis''' "'''Josh'''" '''Wiener''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Keaton, Josh]] 6s8skf0qr67sya5yd7fihc77nod7n01 Kath Soucie 0 15238 348922 348783 2015-07-06T10:25:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Kathleen Elaine''' "'''Kath'''" '''Soucie''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Soucie, Kath]] oe7462jn0t65ozhx87uyaxiiuvk0fsr Jim Ward 0 15240 345939 332887 2015-07-01T13:30:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''James Kevin''' "'''Jim'''" '''Ward''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Ward, Jim]] 45qh8s0nh44guy6ylgbnq12995qum28 Kevin Schon 0 15241 348926 346342 2015-07-06T10:26:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Kevin Schon''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Schon, Kevin]] 06s5q4xor4aevlvd3wrijcwqrwd3hc6 Carlos Alazraqui 0 15242 356807 355226 2017-04-01T01:14:01Z 2600:8800:3080:2C50:194E:E87A:2510:F53C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Carlos Alazraqui 2005.png|thumb|Alazraqui, [[2005]]]] '''Carlos Jaime Alazraqui''' hè un attore americanu. [[Category:Attore|Alazraqui, Carlos]] 67mw15wcqchji4ccly3tw6igiaog6ji Jake Wood 0 15243 351820 351819 2015-09-15T11:31:00Z 24.251.24.100 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jake Wood.jpg|thumb|Wood, [[2011]]]] '''Jacob Dylan''' "'''Jake'''" '''Wood''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|Wood, Jake]] sr1d0whqxn36irfcclbzk1nvd4ly3w1 Kelsey Grammer 0 15244 351476 348923 2015-07-29T13:19:08Z 24.251.27.201 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Kelsey Grammer May 2010 (cropped).jpg|thumb|Grammer, [[2010]]]] '''Allen Kelsey Grammer''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Grammer, Kelsey]] pa6tbitl1uj22flgilkkx0dlspnrqzm James Coburn 0 15245 348897 346445 2015-07-06T10:21:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bob Bondurant James Coburn 1972.JPG|thumb|Coburn, [[1972]]]] '''James Harrison Coburn III''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Coburn, James]] gwodykquxlh2979u7ia2cr4thohc4ao Steve Buscemi 0 15246 355205 346427 2016-09-22T16:07:54Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Steve Buscemi 2009 portrait.jpg|thumb|Buscemi, [[2009]]]] '''Steven Vincent''' "'''Steve'''" '''Buscemi''' (Brooklyn - [[New York (Statu)]], 13 [[Dicembre]] 1957) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Buscemi, Steve]] bkrufafpnzedu1w8o8bxodt8q04gnt5 Frank Oz 0 15247 346436 337083 2015-07-01T18:13:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Frank Oz 2012.jpg|thumb|right|Frank Oz]] '''Franklin Richard''' "'''Frank'''" '''Oznowicz''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Oz, Frank]] g608lkyw997ozz43p8lc6rr7qaov859 Eric Jacobson 0 15248 348878 346339 2015-07-06T10:18:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Eric Jacobson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Jacobson, Eric]] tt41evdanuiyndua62vx8wgxyh277gf Steve Whitmire 0 15249 355204 355203 2016-09-22T16:04:37Z DARIO SEVERI 10718 + file wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Steve Whitmire 2014.jpg|thumb|Steve Whitmire]] '''Steven''' "'''Steve'''" '''Whitmire''' (Atlanta - [[Georgia (Stati Uniti d'America)|Georgia]], 24 [[Settembre]] 1959) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Whitmire, Steve]] 8p8t7r77kk2u7zlew4n8me8kfaob1ey Caroll Spinney 0 15250 348845 346417 2015-07-06T10:12:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:10.9.10CarollSpinneyByLuigiNovi1.jpg|thumb|Spinney, [[2010]]]] '''Caroll Edwin Spinney''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Spinney, Caroll]] bod9bgxz2tpyhjwikbk7bz5b6tn8vi7 Matt Vogel 0 15251 346420 333408 2015-07-01T18:09:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Matthew J.''' "'''Matt'''" '''Vogel II''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Vogel, Matt]] 8fc69gnkvtwtmuu4wm7fvh6yw61wh93 Matthew J. Munn 0 15252 346416 333410 2015-07-01T18:07:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Matthew J. Munn''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Munn, Matthew J.]] 8e889xgr3dt8zq7aryakipdm6sq31tg Matthew W. Taylor 0 15253 346392 333411 2015-07-01T17:59:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Matthew William Taylor''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Taylor, Matthew W.]] ayz84buq5ve5xyx3yqmg6gskymgzcoj Melissa Sturm 0 15254 346490 333421 2015-07-01T18:41:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Melissa Sturm''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attore|Sturm, Melissa]] quql04tfo8mjliwqi6jlrbz9zm13fii Nilu 0 15265 333613 330448 2014-03-23T14:43:06Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:NileDelta-EO.JPG|280px|thumb|U delta di u Nilu vistu da u spaziu]] U '''Nilu''' (in arabu نهر النيل Nahr à u-Nīl, in [[lingua spagnola|spagnolu]] ''Nilu'', in [[lingua inglesa|inglesu]] ''Nile'', in [[lingua francesa|francesu]] ''Nil'') hè un [[fiumu]] [[Africa]]nu longu {{TA|6 671}} km. Tradiziunalamenti cunsidaratu u [[Lista di i fiuma più longhi di u mondu|fiumu più longu di u mondu]], cumpeti u primatu di a lunghezza cù u [[Riu di l'Amazoni]].<ref>Cita u Nilu com'è u fiumu più longu di u mondu, par asempiu, l'anciclupidia on line di [[De Agostini]] ([http://www.sapè.it/anciclupidia/Nilu.html sapè.it]); eppuri a quistioni hè contruversa in quantu currilata à quidda di l'effittiva lunghezza di u [[Riu di l'Amazoni]], sicondu ch'eddu si cunsidareghja o menu a zona di l'isula di [[Marajó]].</ref> U Nilu pussedi dui grandi [[affluenti]], u [[Nilu Biancu]] è u [[Nilu Turchinu]]; quist'ultimu cuntribuisci incù un maiò apportu di acqua è di limu fertili, ma u prima hè u più longu. U Nilu Biancu nasci in a rigioni di i [[Grandi Lava (Africa)|Grandi Lava]] di l'[[Africa]] cintrali, incù i fonti chì si spinghjini finu à u [[Ruanda]], scorri dopu versu u nordu è traversa a [[Tanzania]], u [[Lavu Vittoria]], l'[[Uganda]] è u [[Sudan]] miridiunali. U Nilu Turchinu inveci hà i so fonti in u [[Lavu Tana]] in [[Etiupia]], è scorri à traversu u [[Sudan]] sudu-uriintali. I dui fiuma si scontrani è si fondini vicinu à a capitali sudanesa [[Khartoum]]. A sizzioni sittintriunali di u fiumu scorri guasi intiriamenti à traversu u [[disertu di u Sahara]], da u Sudan à l'[[Egittu]], un paesi di u quali a civiltà hè dipesa da u [[fiumu]] finu da i tempi antichi è più rimoti. A maiò parti di a pupulazioni egiziana è tutti i so cità (incù l'eccizzioni di quiddi situati longu a costa) si trovani longu a vaddi di u Nilu à u nordu di [[Assuan]], è guasi tutti i siti storichi è culturali di l'[[Anticu Egittu]] si trovani longu i spondi di u fiumu. À a fini u Nilu si sparghji in un grandi [[delta]] è sfocia in u [[Mari Tarraniu]]. Da i surghjenti à u delta u Nilu traversa setti paesi africani: [[Burundi]], [[Ruanda]], [[Tanzania]], [[Uganda]], [[Sudan di u Sudu]], [[Sudan]] è [[Egittu]], ma u so [[bacinu idrugraficu]] includi purzioni di a [[Ripublica Dimucratica di u Congu]], [[Kenia]], [[Etiupia]] è [[Eritrea]]. == Etimulugia == [[File:Iteru.png|left|thumb|120px]] A parola ''Nilu'' (in [[Lingua araba|arabu]]: 'nīl) pruveni da a parola greca ''Neilos'' (Νειλος), chì significheghja vaddi di u fiumu. In a [[lingua egiziana]] antica, u Nilu hè chjamatu ''iteru'', chì significheghja ''grandi fiumu'', rapprisintatu da i ieruglifi mustrati à manca (littiralamenti ''itrw'').<ref>[http://www.glyphdoctors.com/mod/forum/discuss.php?d=802 What did the ancient Egyptians call the Nile river?] Open Egyptology. (Accessu [[17 uttrovi]] [[2006]]</ref> In [[coptu]], i paroli ''piaro'' o ''phiaro'' chì significheghjani ''u fiumu'' (lett. p(H).iar-o ''u.canali-grandi'') pruvenini da u stessu nomu anticu. == Affluenti è corsu di u fiumu == U [[bacinu idrugraficu]] di u Nilu copri una superficia di 3.254.555 chilomitri quatrati (guasi 11 volti l'[[Italia]]), circa u 10% di a superficia di l'[[Africa]].<ref>[http://earthtrends.wri.org/maps_spatial/maps_detail_static.php?map_select=299&theme=2 EarthTrends: The Environmental Information Portal]</ref> === Nilu Biancu === [[File:The source of the Nile, or so the locals say - Flickr - Dave Proffer.jpg|right|thumb|280px|Burundi: u munimentu à a surghjenti di u Nilu]] Tradiziunalamenti, si cunsidareghja ch'è u Nilu sorghji da u [[lavu Vittoria]] in [[Uganda]], ancu s'è u lavu stessu hè alimantatu da un immissariu, u [[Kagera (fiumu)|Kagera]] longu 690&nbsp;km. I surghjenti sudu di u Nilu sò stati à a fini scuparti da l'espluratori [[Burckhart Waldecker]] in u [[1934]]: si trovani in a parti miridiunali di l'altupianu di u Burundi à 45&nbsp;km à livanti di u [[lavu Tanganica]], annantu à u virsanti nordu di u monti Gikizi (3°54'47" sudu), à Gasumo, annantu à a cumuna di Rutovu, in a [[pruvincia di Bururi]]. Quì nasci u Gasenyi chì diventa dopu Kigira, affluenti di u Ruvyironza chì alimanteghja u fiumu [[Ruvubu|Rurubu]] u quali fluisci incù u Nyabarongo, dopu 350&nbsp;km, par furmà u [[Kagera (fiumu)|Kagera]]. Iscendu da u lavu Vittoria u fiumu assumi u nomu di [[Nilu Vittoria]] è scorri par circa 500&nbsp;km in u corsu di i quali traversa u [[lavu Kyoga]] è righjunghji u [[lavu Alberto]]; ni esci incù u nomu di Nilu Alberto è entri in u tarritoriu di u Sudan, in u quali assumi u nomu di Baḥr à u-Jabal (fiumu di i muntagni). À a cunfluenza di u Baḥr à u-Jabal incù u [[Bahr el Ghazal (fiumu)|Baḥr à u-Ghazal]] (fiumu di i gazeddi), longu 720&nbsp;km, u fiumu assumi u nomu Baḥr à u-Abyaḍ, cunnisciutu più diffusamenti com'è Nilu Biancu (in arabu ''à u-Nīl à u-Abyaḍ''). Da quì scorri versu a cità di Khartoum. === Nilu turchinu === [[File:Blue Nile Falls Ethiopia.jpg|280px|thumb|I [[Cascati di u Nilu Turchinu]] cunnisciuti com'è '''Tis Issat''' o '''Tissisat''', situati in a prima parti di u corsu di u fiumu, à circa 30 km da a citatina di [[Bahir Dar]] è da u [[Lavu Tana]].]] U [[Nilu turchinu]] (Baḥr à u-Azraq) nasci inveci da u [[lavu Tana]] situatu in l'altupiani etiopi. U Nilu Turchinu scorri par circa 1.400&nbsp;km finu à Khartoum induva si unisci à u Nilu Biancu furmendu u Nilu. U fiumu scorri in dirizzioni nordu attravirsendu una vasta zona disertica finu à righjunghja u [[lavu Nasser]], un bacinu artificiali furmatu da u matrali di a [[diga di Assuan]]. Traversa dopu u cunfini frà Sudan è Egittu. In a zona disertica di l[['Altu Egittu]] u Nilu forma un'oasi fluviali larga da i 5 à i 20&nbsp;km usevuli par a cultivazioni. === Atbara === Oltri à i dui grandi affluenti chì cunfluiscini vicinu à [[Khartoum]], u [[Nilu Biancu]] è u [[Nilu turchinu]] chì nascini in a parti miridiunali di a [[Rift Valley]], successivamenti l'unicu impurtanti affluenti resta solu u fiumu [[Atbara]], chì hà urighjina in Etiupia à u nordu di u [[Lavu Tana]]. Pussedi una lunghezza di circa 800&nbsp;km, ma riesci à scorra par tuttu u so trattu sulamenti duranti a [[staghjoni di i piuviti]] in Etiupia è si asciuva moltu rapidamenti. Cunfluisci in u Nilu circa 300&nbsp;km à nordu di Khartoum. === U corsu finali di u fiumu === L'ultimu affluenti di u Nilu hè l'[[Atbara]] chì si immetti circa à mità di u so parcorsu versu u mari; dapoi stu puntu a purtata d'acqua, in assenza di nova alimantazioni, tendi à diminuiscia par via di l'[[evapurazioni]]. U corsu di u Nilu verdi hè carattarizatu da a prisenza di 6 gruppi di [[Cataratta di u Nilu|cataratti]], a prima à [[Assuan]], a sesta à [[Sabaloka]] (appena à nordu di [[Khartum]]) è dopu a quali u fiumu forma una grandi ansa ripiighendu si versu sudupunenti, prima di vultà à scorra di novu versu nordu. U fiumu prusegui in dirizzioni nordu attravirsendu una vasta zona disertica finu à righjunghja u [[lavu Nasser]], un bacinu artificiali furmatu da u matrali di a [[diga di Assuan]]. Traversa dopu u cunfini frà Sudan è Egittu. In a zona disertica di l'altu Egittu u Nilu forma un'oasi fluviali larga da i 5 à i 20&nbsp;km usevuli par a cultivazioni. À u nordu di u [[Cairu]], u Nilu si dividi in dui rami chì cunfluiscini in u [[Mari Tarraniu]]: u ''Ramu di Rosetta'' à punenti è u ''Ramu di l'arburi giaddu'' à livanti, chì dani vita dopu à un Delta chì si stendi annantu à 24.000&nbsp;km² di superficia. == Idrulugia == [[File:Nile2.jpg|thumb|280px|U Nilu in u so corsu à traversu u [[Sahara]]]] A purtata d'acqua di u [[Nilu Alberto]] à [[Mongalla]] hè custanti duranti guasi tuttu l'annu è a media hè di 1.048 m³/s. Passata a cità di Mongalla u Nilu, chì diventa notu incù u nomu di Bahr el Jebel, entri in un'enorma rigioni [[padulu|paludosa]] chjamata Sudd in u [[Sudan]] miridiunali. Più di a mità di l'acqui di u Nilu hè persa in sti paduli par via di l'[[evapurazioni]] è a filtrazioni in u solu. A purtata d'acqua di u Bahr el Jebel fala drasticamenti à circa 510 m³/s. Da quì beddu prestu scuntrarà u fiumu [[Sobat]] è darà forma à u [[Nilu Biancu]] veru è probbiu. U [[Bahr el Ghazal (fiumu)|Bahr el Ghazal]] è u [[Sobat]] sò i dui principali affluenti di u Nilu Biancu, in tarmini di [[bacinu idrugraficu]] è purtata d'acqua. U bacinu idrugraficu di u Bahr el Ghazal hè u più vastu frà tutti i sub-bacini di u Nilu, è misura 520.000 chilomitri quatrati. U fiumu Sobat, chì entri à fà parti di u Nilu pocu distanti da u Lavu No, pussedi un bacinu idrugraficu grandi a mità, circa 225.000&nbsp;km², ma cuntribuisci midiamenti incù 412 metri cubi di acqua à a siconda. U flussu mediu di u Nilu Biancu à [[Malakal]], à vaddi di a cunfluenza incù u fiumu Sobat, hè di 924 m³/s, incù picchi in l'ordini di 1.218 m³/s à i primi di marzu è punti minimi di circa 609 m³/s à a fini d'aostu. A fluttuazioni hè duvuta à a sustanziali variazioni di a purtata di u Sobat chì varieghja da un minimu di circa 99 m³/s in u mesi di aostu, à un piccu di oltri 680 m³/s à l'iniziu di marzu. Da quì u Nilu Biancu si dirighji versu [[Khartoum]] induva si fondi incù u [[Nilu Turchinu]] dendu vita à u fiumu Nilu. Più à vaddi u fiumu [[Atbara]], l'ultimu significativu affluenti di u Nilu, si fondi à u corsu d'acqua principali. Duranti a staghjoni secca (da ghjinnaghju à ghjugnu) u Nilu Biancu cuntribuisci trà u 70% è u 90% di a purtata d'acqua tutali di u Nilu. Duranti stu periodu a purtata di u Nilu Turchinu pò essa infiriori à i 113 m³/s, ancu s'è i dighi à monti arriguleghjani u flussu di u fiumu. Duranti a staghjoni secca ùn ci sò micca apporti da parti di u fiumu Atbara. U [[Nilu Turchinu]] cuntribuisci incù circa l'80-90% di a purtata di u fiumu Nilu. U flussu di u Nilu Turchinu varia nutevulamenti duranti u ciclu annuali è di cunsiquenza influenza nutevulamenti u flussu di u Nilu stessu. Duranti a staghjoni umita u piccu di flussu di u Nilu Turchinu spessu supareghja i 5.663 m³/s versu a fini d'aostu. Prima di a custruzzioni di i dighi annantu à u fiumu, a purtata pudia varià di 15 volti vicinu à [[Aswan]] in u corsu di l'annu. U piccu massimu pudia suparà i 8.212 m³/s trà fini aostu è iniziu sittembri, è u flussu minimu toccava i 552 m³/s trà fini aprili è iniziu di maghju. Resta u fattu chì u bacinu idrugraficu di u Nilu ferma cumplessu, è molti fattori annantu à un'aria cusì vasta poni influinzà ancu nutevulamenti a purtata di u fiumu, com'è l'andamentu meteu, deviazioni di u corsu d'acqua, l'evapurazioni è filtrazioni in i faldi acquiferi. == Pulitica == [[File:AswanHighDam Egypt.jpg|280px|thumb|A diga di Assuan ripresa da u Mimuriali di l'amicizia egizianu-suvietica]] L'improdu di u fiumu Nilu hè statu materia di discussioni in i pulitichi Mediuriintali è di u [[Corru d'Africa]] par molti dicennii. Varii paesi, trà i quali l'[[Uganda]], u [[Sudan]], l'[[Etiupia]] è u [[Kenya]] ani spessu lamintatu u duminiu egizianu riguardu à a risorsa idrica Nilu. U'' Nile Basin Initiative'' hè statu unu di i più impurtanti prugrammi par prumova a parità di improdu è cuupirazioni pacifica frà i membri di u bacinu di u Nilu.<ref>[http://www.nilebasin.org/aboutUs.htm The Nile Basin Initiative]</ref> Ma sò in molti à tema ch'è u duminiu egizianu di l'acqui possi essa fonti di ostaculi ecunumichi par l'aria. U Nilu susteni sempri gran' parti di a pupulazioni chì vivi longu i so rivi, incù l'egiziani chì viviani in rigioni chì altrimenti sariani inuspitalieri in u [[Sahara]]. U fiumu sdiripava ogni istati, dipusitendu u fertili [[limu]] in i pianuri. U corsu di u fiumu hè ostaculatu in parechji punti da a prisenza di i [[cataratta|cataratte]], chì sò sizioni in i quali l'acqua scorri più rapitamenti è in i quali poni truvà si molti picculi isuli, è rocci affiuranti, chì difatti custituiscini un ostaculu à a navigazioni di l'imbarcazioni. Ancu a rigioni umita di u [[Sudd]] in [[Sudan]] hè un furmidevuli ostaculu à a navigazioni è à u deflussu di l'acqui. U Sudan avia pruvatu à scavà un canali (u Canali Jonglei) par tantà di asciuvà sta massa stagnanti d'acqua.<ref>Shahin Mamdouh, ''Hydrology and Water Resources of Africa'' pag. 286-287 (2002 Springer) ISBN 1-4020-0866-X</ref> U Nilu hè statu è hè sempri imprudatu par u trasportu di ropa longu u so parcorsu. Mentri a maiò parti di l'egiziani vivi sempri in a vaddi di u Nilu, a custruzzioni di a [[Diga di Assuan]] (tarminata in u [[1970]]) par furniscia [[energia idrualettrica]] hà intarrottu l'inundazioni estivi è u rinnovu di u tarrenu fertili. Più ricintamenti a sicchina duranti l'[[anni 1980|anni uttanta]] hà purtatu à a fami parechji pupulazioni in Etiupia è in Sudan. L'Egittu hè statu parzialamenti prutettu da stu prucessu par via di l'accumulu di acqua in u [[lavu Nasser]]. == Storia == [[File:Dhows on the Nile.jpg|280px|thumb|Una [[dhow]] attraversa u fiumu vicinu à Assuan]] U Nilu (''iteru'' in Egizianu anticu) hè strittamenti liatu à u sviluppu di l'[[anticu Egittu|antica civiltà egiziana]], incù a maiò parti di a pupulazioni è di i cità situati in a vaddi à nordu di [[Assuan]]. U Nilu hè statu vitali par a cultura egiziana sin da l'[[ità di a petra]]. U cambiamentu climaticu è u prugrissivu inaridimentu di i pasciala è di quiddi terri d'Egittu chì ani datu vita à u [[Sahara]], ghjà in u 8000 a.C. presumibilamenti ani spintu l'abitanti à migrà versu u fiumu, induva ani sviluppatu dopu un'agricultura sedentaria è una sucità più cintralizata. === L'Eonilo === U Nilu hè almenu u quintu fiumu chì in i milioni di anni hè falatu da l'altipiani [[Etiupia|etiopi]] travirsendu st'immensa rigioni. Imaghjini satellitari sò stati imprudati par idantificà antichi letti fluviali in u disertu à punenti di l'oghjincu corsu di u Nilu. Un [[canyon]] oghji tutalamenti ricupartu ripprisenta u corsu di un ancestrali Nilu chjamatu Eonilo chì scurria in u tardi corsu di u [[Mioceni]] (23-5,3 milioni di anni fà). In u tardi Mioceni duranti a [[Crisi di salinità di u Messinianu]], quandu u [[Mari Tarraniu]] divintò un bacinu chjusu è l'acqua evapurò, u Nilu incisi u so lettu finu à truvà si parechji cintunari di metri sottu u liveddu di l' uceani in a rigioni di [[Assuan]] è 2.400 metri à u di sottu di l'attuali [[Cairu]]. Stu grandi canyon andò successivamenti riimpiendu si. U [[Lavu Tanganica]] ghjittò i so acqui in u bacinu idrugraficu di u Nilu finu à quandu i [[vulcanu|vulcani]] di u [[Monti Virunga|Virunga]] ùn ni ostruitini micca u corsu in u [[Ruanda]]. À l'ebbica dunqua i surghjenti si diviani spinghja finu in u nordu di u [[Zambia]]. === A furmazioni di u Nilu === [[File:Africa11 016.jpg|280px|thumb|U Nilu in [[Uganda]].]] Ci sò dui tiurii in rilazioni à l'ità di furmazioni di l'attuali Nilu. A prima hè chì a furmazioni di l'attuali bacinu idricu di u Nilu sii di ità rilativamenti ghjovana, chì u bacinu di u Nilu fussi pricidintamenti suddivisu in una seria di sottu-bacini siparati è ch'è solu u più sittintriunali di sti bacini (u bacinu di u Proto Nilu) in seguitu furmò l'attuali corsu di u Nilu in Egittu è in u nordu di u Sudan.<ref name=Said1981>Said, R. (1981). ''The geological evolution of the River Nile''. Springer-verleg.</ref> L'altra tiuria hè chì l'acqui pruvinenti da l'[[Etiupia]] à traversu fiuma equivalenti à l'attuali [[Nilu turchinu]], [[Atbara]] è [[Tacazzè]] scurrissini versu u Mari Tarraniu à traversu a rigioni egiziana di u Nilu beddu prima di u [[Cenozoicu|Terziariu]].<ref name=WW1980>Williams, M.à.J. and Williams, F. (1980). ''Evolution of Nile Basin''. In M.à.J. Williams and H. Faure (eds), ''The Sahara and the Nile.'' Balkema, Rotterdam, pp 207-224.</ref> Salama (1987) sughjirisci ch'è duranti u Terziariu fussini prisenti una seria di [[bacinu idrugraficu|bacini fluviali]] distinti trà eddi chjusi è indipindenti, ognunu di i quali accupava una di i principali findituri di u ''Sudanesa Rift System'': Mellut Rift, Nilu biancu Rift, Nilu turchinu Rift, Atbara Rift è Sag El Naam Rift.<ref name=Salama1987>Salama R.B., The evolution of the River Nile, The buried salini rift lakes in Sudan, J. African Earth Sciences 1987 pag 899-913</ref> I sidimenti di u bacinu di u Mellut Rift sò stati stimati à una prufundità di 12&nbsp;km in a so parti cintrali. Sta frattura hè forsi sempri attiva com'è sughjirisci l'[[Tittonica à zolli|attività tittonica]] in i so cunfini nordu è sudu. I paduli di u [[Sudd]] chì custituiscini a parti cintrali di u bacinu sò forsi sempri in fasa di subsidenza. U sistemu di u Rift di u Nilu biancu hè à 9&nbsp;km di prufundità. Pruspizzioni giufisichi di u Nilu Turchinu Rift System stimani a prufundità di i sidimenti trà i 5 è i 9&nbsp;km. Sti bacini ùn sò micca stati culligati trà eddi prima ch'è fubbi cissata l'opara di [[subsidenza]] è u tassu di dipusizioni di i [[sedimentu|sidimenti]] fubbi statu sufficienti à riempia i bacini à un liveddu parmittendu a cunnissioni di i varii sistemi fluviali. U riimpimentu di i diprissioni hà purtatu à a cunnissioni di u Nilu egizianu incù u Nilu sudanesu, chì captava l'acqui in a rigioni etiopi è equaturiali duranti l'ultimi fasi di attività tittonica di u Sudanesa Rift Systems.<ref name=Salama1997>Salama, R.B. (1997). ''Rift Basins of Sudan. African Basins, Sedimentary Basins of the World. 3.'' Edited by R.C. Selley (Series Editor K.J. Hsu) p. 105-149. ElSevier, Amsterdam.</ref> A cunnissioni di i parechji Nilu si virificò duranti periodi umiti ciclichi. U fiumu [[Atbara]] trabuccò da u so bacinu chjusu duranti u periodu umitu chì si virificò circa trà i 100.000 è i 120.000 anni fà. U [[Nilu turchinu]] si culligò à u ristanti corsu di u (proto) Nilu in u periodu umitu ussirvatu trà i 70.000 è i 80.000 anni fà. U bacinu idricu di u [[Nilu biancu]] firmeti un [[lavu]] chjusu finu à quandu ùn avviniti micca a cunnissioni incù u Nilu Victoria 12.500 anni fà. === Rollu in a fundazioni di a civiltà egiziana === [[File:Nile.jpg|280px|thumb|U Nilu trà [[Luxor]] è [[Assuan]] in [[Egittu]].]] U Nilu ghjucò un rollu cruciali in a fundazioni di a [[Anticu Egittu|civiltà egiziana]]. U Nilu fù (ed hè sempri) un' incissanti fonti di sustintamentu par i pupulazioni longu i so spondi. U Nilu rindia u tarrenu circustanti estremamenti fertili dopu l'annuali inundazioni. I egiziani funi par via di cunsiquenza in gradu di cultivà [[granu]] è altri culturi, ricavendu ni cibu par suppurtà l'esigenzi alimintari di a pupulazioni. Inoltri l'intruduzioni à opara di i [[Persia]]ni di i [[bufalu|bufali]] in u VII seculu aà.C. chì ricircavani ambienti umiti è incù prisenza di acqua, incù i cammeddi, ripprisintò un'eccellenti fonti di carri. I bufali funi inoltri ammansati è imprudati par l'aratura, mentri i cammeddi com'è animali da somma. L'acqua fù par via di cunsiquenza di vitali impurtanza sii par i parsoni, ch'è par u bistiamu. U Nilu parmissi inoltri un efficienti sistemu di trasportu. [[File:Agilkia.jpg|thumb|280px|U Nilu à Agilkia]] A sucità egiziana fù una di i più stabili in a so storia. Sta stabilità fù una cunsiquenza diretta di a firtilità di u Nilu. U Nilu furnia u priziosu limu in seguitu à i so inundazioni. U granu fù una pruduzzioni cruciali in i culturi di u [[Mediu Urienti]], induva a fami fù moltu cumuna. A pruduzzioni agricula divintò strumentu in i rapporti diplumatichi trà [[Egittu]] è l'altri paesi, è spessu contribuì à a stabilità ecunomica. Inoltri u Nilu, furniscendu i risorzi alimintari è finanziari, cuntribuiscìa à una rapita è efficienti crescita di un asercitu attu sii in u rollu difensivu ch'è di uffesa. U Nilu svolsi un rollu impurtanti in a vita pulitica, suciali è spirituali. U Nilu fù cusì significativu par a vita di l'egiziani chì creoni un diu didicatu à u cuntrollu di l'inundazioni annuali. U nomu di u diu fù ''Hapi'', è **sii eddu ch'è u faraonu sò ritinuti cuntrullà l'inundazioni di u fiumu Nilu. Inoltri, u Nilu era cunsidaratu com'è una via trà a vita, a morti è l'oltritomba. U livanti era vistu com'è un locu di nascita è crescita, u punenti com'è u locu di a morti, cusì com'è u diu Ra, u diu di u [[soli]], chì nascia, muria, è **risorgeva ogni volta ch'eddu attravirsava u celi. Tutti i tombi funi situati par via di cunsiquenza à punenti di u Nilu, parchì l'Egiziani cridiani ch'è, à u fini di entra in l'oltritomba, ci vulia à essa sipolti annantu à u latu chì simbulizava a morti. U storicu [[Grecia|grecu]] [[Erodutu]] scrissi ch'è 'l'Egittu fù u donu di u Nilu', è in un certu sensu pò essa veru. Senza l'acqui di u fiumu Nilu par l'irrigazioni a civiltà egiziana saristi stata prubabilamenti di brevi durata. U fiumu furnì l'elementi par renda vigurosa una civiltà, è hà cuntribuitu moltu à a so durata chì si snudò par 3.000 anni. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Anticu Egittu]] * [[Akhit]] * [[Fiuma di l'Africa in ordini di lunghezza]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Africa| ]] rc0m6226pwu7u8vqv92epsqjb9vbf12 Vincent van Gogh 0 15266 350493 327482 2015-07-09T08:51:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:VanGogh 1887 Selbstbildnis.jpg|thumb|Autoritrattu di van Gogh]] '''Vincent Willem van Gogh''', cunnisciutu cume '''Vincent van Gogh''', natu u 30 di [[marzu]] di u 1853 è mortu u 29 di [[lugliu]] 1890, hè statu un [[pittore]] [[Olanda|ullandese]]. Era andatu à vive in [[Parigi]] incù u sò fratellu Theo poi hè andatu à vive à [[Arles]] induve hà cunnisciutu [[Paul Gauguin]]. Hà avutu prublemi mentali è hè riesciutu à vende solu un opera durante a so vita, ma oghje e so opere sò assai famose in u mondu sanu. [[Categoria:Biugrafia]] l3ahbhlofkoyvx88lm3vfav463h9mj7 Khartoum 0 15269 320438 320410 2013-02-28T11:12:56Z 93.147.10.132 wikitext text/x-wiki '''Khartum''' o '''Khartoum''' (In [[Lingua arabica]]: الخرطوم, ''al-Kharṭūm'') hè a capitale di u [[Sudan]]. A cità si trova in u centru-estu di u paese, à a confluenza di u [[Nilu biancu]] è u [[Nilu turchinu]], hè u principale centru di cummerciu, economicu è amministrativu di a nazione. L'area metropulitana di Khartum, chì si cumpone dinù di e cità satelliti di Omdurman è Khartum Nordu, tene una populazione di 5.274.321 abitanti. [[category:Africa| ]] sttgtarbatljatdfugsr3m37w9laicl Aviò 0 15271 348722 331606 2015-07-06T09:04:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''aviò''', hè un mezu di trasportu più pisivu di l'aria chì pò bulà. ==Storia== [[File:Wrightflyer.jpg|thumb|right|200px|U ''"Flyer 1"'' di i fratelli Wright]] U primu aviò hè natu in u 1903, quandu i [[Fratelli Wright|fratelli Wright]] so riesciuti à fà bulà un aviò incù un picculu mutore di 16 cavalli, u ''Flyer 1'', à [[Kill Devil Hill]] vicinu à [[Kitty Hawk]] in a [[North Carolina]], ([[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]).<ref>http://www.wdl.org/en/item/11372/</ref> [[Alberto Santos-Dumont]], ingegnere brasilenu, hè cunnisciutu per esse u primu à avè bulatu in [[Europa]] incù u so 14-Bis u 12 nuvembre 1906, in [[Parigi]]. [[Image:Me262 02.jpg|thumb|right|Me 262 A-1a]] [[Image:DH Comet 1 BOAC Heathrow 1953.jpg|thumb|U DH.106 Comet 1 di a BOAC à l'aeroportu di Londra Heathrow di ghjugnu 1953]] ==Tecnica== <references/> ==Da vede dinò== *[[Jacob Ellehammer]] [[Categoria:Aviazione]] [[Categoria:Trasportu]] kj7gjec6qlmsecyndxrsebaww4dl891 Gdansk 0 15279 320744 2013-03-04T03:30:38Z Alan ffm 5173 Alan ffm moved page [[Gdansk]] to [[Gdańsk]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gdańsk]] f03a5s19gz6vf96w2pc2b2t5ga23hr8 Sudan 0 15283 337078 320816 2014-08-08T01:30:19Z Bebo106 8491 wikitext text/x-wiki A '''Republica di u Sudan''' ( In [[lingua arabica]] جمهورية السودان) hè unu Statu di l'[[Africa]]. U Sudan cunfina à livente per circa 600 km incù u [[Mare Rossu]], l'[[Eritrea]] è l'[[Etiopia]], a meziornu incù [[Sudan di u Sudu]], à punente incù u [[Ciad]] è a [[Republica Centruafricana]] è à nordu cunfina incù l'[[Egittu]] è a [[Libia]]. Tene una superficia di 1.886.068 km² e populazione di 30.894.000 abitanti. [[Categoria:Africa]] s88k439n2f0ihrhokki6z5x0mplaccl Unió Esportiva Poble Sec 0 15284 347598 323918 2015-07-02T15:46:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''UE Poble Sec''' hè una squadra di [[ballò]] nata in a cità di [[Barcelona]] in [[Catalunia]] in l'annu 1928. La squadra hà militatu in a Terza Divisiò è, oghje ùn ghjoca pè i prublemi [[ecunumia|ecunomichi]]. U presidente si chjama Josep Garcia. U stadiu si chjama a Satàlia (nome appudattu pa una varietà di fiori chì sò nate in a [[muntagna]] di a cità cundale). U stadiu hà una capacità di 2.000 persone è, hà due intrate, ancù l'erba hè artifiziale. Per quellu stadiu sò passati ghjucadori di gran nome [[Europa|europei]], come Claudiu Raducanu (ghjucaddore [[Rumania|rumanese]] chì hà ghjucatu incù a [[Juventus]] di [[Turinu]], Steaua de [[Bucaresti]] è [[Fiorentina]] cume squadre più importante). [[categoria:Pallò]] [[categoria:Catalunia]] tpdso6mzxd96jhk5b7uywp6wwunuorf Template:Pianeta 10 15286 326478 323905 2013-03-10T20:12:41Z 2.4.23.159 wikitext text/x-wiki {{ infobox | class = vcard | style = {{if:{{{width|}}}|width: {{{width}}} }} | titleclass = fn org | title = {{{name|<includeonly>{{PAGENAME}}</includeonly>}}} {{{symbol|}}} | image = {{{image|}}} | caption = {{{caption|}}} | headerstyle = {{#if:{{{background|}}}{{{bgcolour|}}}|background-color:{{{background|{{{bgcolour|}}}}}}}} | header1 = {{#if:{{{discoverer|}}}{{{discovery_site|}}}{{{discovered|}}}{{{discovery_method|}}}|Discovery{{#if:{{{discovery_ref|}}}|{{{discovery_ref}}} }}{{#if:{{{minorplanet|}}}|&nbsp;and designation}} }} | label2 = Scuparta da | data2 = {{{discoverer|}}} | label3 = Locu di scuparta | data3 = {{{discovery_site|}}} | label4 = Data di scuparta | data4 = {{{discovered|}}} | label5 = [[Methods of detecting extrasolar planets|Metodu di detezzione]] | data5 = {{{discovery_method|}}} | header10 = {{#if:{{{designations|{{{mp_name|}}}{{{named_after|}}}{{{alt_names|}}}{{{mp_category|}}}{{{pronounce|}}}{{{pronounced|}}}{{{adjective|}}}{{{adjectives|}}}}}}|{{#if:{{{exosolar planets|}}}|[[Extrasolar planet#Nomenclature|Designations]]|Designations}} }} | label11 = [[Minor planet designation|MPC designazione]] | data11 = {{{mp_name|}}} | label12 = Pronuncia | data12 = {{{pronounce|{{{pronounced|}}}|}}} | label13 = Numata par | data13 = {{{named_after|}}} | label14 = [[Provisional designation in astronomy|Alternative names]] | data14 = {{{alt_names|}}} | label15 = Categuria di pianeta minore | data15 = {{{mp_category|}}} | label16 = [[List of adjectivals and demonyms of astronomical bodies|Adjective]] | data16 = {{{adjectives|{{{adjective|}}}}}} | header20 = {{#if:{{{orbit_diagram|}}}{{{epoch|}}}{{{aphelion|}}}{{{perihelion|}}}{{{periapsis|}}}{{{apoapsis|}}}{{{semimajor|}}}{{{mean_orbit_radius|}}}{{{eccentricity|}}}{{{period|}}}{{{synodic_period|}}}{{{avg_speed|}}}{{{mean_anomaly|}}}{{{inclination|}}}{{{angular_dist|}}}{{{asc_node|}}}{{{long_periastron|}}}{{{time_periastron|}}}{{{arg_peri|}}}{{{semi-amplitude|}}}{{{satellite_of|}}}{{{satellites|}}}|[[Osculating orbit|Orbital characteristics]]{{#if:{{{orbit_ref|}}}|{{{orbit_ref}}} }} }} | data21 = {{{orbit_diagram|}}} | data22 = {{#if:{{{epoch|}}}|[[Epoch (astronomy)|Epoch]] {{{epoch}}}}} | label23 = {{#switch:{{{apsis}}}|apsis|gee|(apsis)=[[Apsis|Apo{{{apsis}}}]]|[[Apsis|Ap{{{apsis|helion}}}]]}} | data23 = {{{aphelion|}}} | label24 = [[Apsis|Peri{{{apsis|helion}}}]] | data24 = {{{perihelion|}}} | label25 = [[Apsis|Peri{{{apsis|apsis}}}]] | data25 = {{{periapsis|}}} | label26 = {{#switch:{{{apsis}}}|helion|astron=[[Apsis|Ap{{{apsis}}}]]|[[Apsis|Apo{{{apsis|apsis}}}]]}} | data26 = {{{apoapsis|}}} | label27 = [[Acchisi mezu maggiore]] | data27 = {{{semimajor|}}} | label28 = [[Radius mediu di l'orbita]] | data28 = {{{mean_orbit_radius|}}} | label29 = [[Eccentricità]] | data29 = {{{eccentricity|}}} | label30 = [[Periodu orbitale]] | data30 = {{{period|}}} | label31 = [[Periodu sinodicu]] | data31 = {{{synodic_period|}}} | label32 = [[Vitezza orbitale]] | data32 = {{{avg_speed|}}} | label33 = [[Anumalia media]] | data33 = {{{mean_anomaly|}}} | label34 = [[Inclinazione orbitale|Inclinazione]] | data34 = {{{inclination|}}} | label35 = [[Distanza angulare]] | data35 = {{{angular_dist|}}} | label36 = [[Longitudine di u nodu ascindente]] | data36 = {{{asc_node|}}} | label37 = [[Longitudine di u periapsis|Longitude of]] [[Apsis|periastron]] | data37 = {{{long_periastron|}}} | label38 = [[Apsis|Time of periastron]] | data38 = {{{time_periastron|}}} | label39 = [[Argumentu di u periapsis|Argument of peri{{{apsis|helion}}}]] | data39 = {{{arg_peri|}}} | label40 = [[Ampiitudine|Meza ampiitudine]] | data40 = {{{semi-amplitude|}}} | label41 = [[Satellitu naturale]] | data41 = {{{satellite_of|}}} | label42 = [[Satelliti]] | data42 = {{{satellites|}}} | header50 = {{#if:{{{p_semimajor|}}}{{{p_eccentricity|}}}{{{p_mean_motion|}}}{{{p_inclination|}}}{{{node_rate|}}}{{{perihelion_rate|}}}|[[Proper orbital elements]]{{#if:{{{p_orbit_ref|}}}|{{{p_orbit_ref}}} }} }} | label51 = Proper [[semi-major axis]] | data51 = {{#if:{{{p_semimajor|}}}|{{{p_semimajor}}} [[Astronomical unit|AU]]}} | label52 = Proper [[Orbital eccentricity|eccentricity]] | data52 = {{{p_eccentricity|}}} | label53 = [[inclinazione]] propria | data53 = {{{p_inclination|}}} | label54 = [[mozione media]] propria | data54 = {{#if:{{{p_mean_motion|}}}|{{{p_mean_motion}}} [[Degree (angle)|deg]]{{\}} [[Julian year (astronomy)|yr]]}} | label55 = [[periodu orbitale]] propria | data55 = {{#if:{{{p_mean_motion|}}}|{{#expr:360/{{{p_mean_motion|1}}} round 5}} [[Julian year (astronomy)|yr]]<br />({{#expr:365.25*360/{{{p_mean_motion|1}}} round 3}} [[day|d]]) }} | label56 = Precessione di [[Apsis|perihelion]] | data56 = {{#if:{{{perihelion_rate|}}}|{{{perihelion_rate}}} [[Arcsecond|arcsec]]{{\}} [[Julian year (astronomy)|yr]] }} | label57 = Precessione di the [[Longitude of the ascending node|ascending node]] | data57 = {{#if:{{{node_rate|}}}|{{{node_rate}}} [[Arcsecond|arcsec]]{{\}} [[Julian year (astronomy)|yr]]}} | header60 = {{#if:{{{dimensions|}}}{{{mean_radius|}}}{{{equatorial_radius|}}}{{{polar_radius|}}}{{{flattening|}}}{{{circumference|}}}{{{surface_area|}}}{{{volume|}}}{{{mass|}}}{{{density|}}}{{{surface_grav|}}}{{{escape_velocity|}}}{{{rotation|}}}{{{sidereal_day|}}}{{{rot_velocity|}}}{{{axial_tilt|}}}{{{right_asc_north_pole|}}}{{{declination|}}}{{{pole_ecliptic_lat|}}}{{{pole_ecliptic_lon|}}}{{{albedo|}}}{{{single_temperature|}}}{{{temperatures|}}}{{{spectral_type|}}}{{{magnitude|}}}{{{abs_magnitude|}}}{{{angular_size|}}}|{{#if:{{{minorplanet|}}}| [[Standard asteroid physical characteristics|Physical characteristics]]|Physical characteristics}} }} | label61 = Dimensione | data61 = {{{dimensions|}}} | label62 = Radiu mediu | data62 = {{{mean_radius|}}} | label63 = Radiu [[Equator]]iale | data63 = {{{equatorial_radius|}}} | label64 = [[Geographical pole|Polar]] radiu | data64 = {{{polar_radius|}}} | label65 = [[Flattening]] | data65 = {{{flattening|}}} | label66 = Circunferenza | data66 = {{{circumference|}}} | label67 = [[Spheroid#Surface area|Surface area]] | data67 = {{{surface_area|}}} | label68 = [[Volume]] | data68 = {{{volume|}}} | label69 = [[Massa]] | data69 = {{{mass|}}} | label70 = [[Densità]] media | data70 = {{{density|}}} | label71 = {{#if:{{{minorplanet|}}}|[[Standard asteroid physical characteristics#Surface gravity|Equatorial surface gravity]]|[[Surface gravity|Equatorial surface gravity]]}} | data71 = {{{surface_grav|}}} | label72 = {{#if:{{{minorplanet|}}}|Equatorial [[Escape velocity|escape velocity]]|[[Escape velocity]]}} | data72 = {{{escape_velocity|}}} | label73 = [[Periodu di rotazione]] | data73 = {{{rotazione|}}} | label74 = [[Periodu di rotazione siderale]] | data74 = {{{sidereal_day|}}} | label75 = Vitezza di rotazione equatoriale | data75 = {{{rot_velocity|}}} | label76 = [[Axial tilt]] | data76 = {{{axial_tilt|}}} | label77 = Polu Nordu {{nowrap|[[ascensione dritta]]}} | data77 = {{{right_asc_north_pole|}}} | label78 = Polu nordu [[declinazione]] | data78 = {{{declination|}}} | label79 = Polu [[Ecliptic latitude|ecliptic latitude]] | data79 = {{{pole_ecliptic_lat|}}} | label80 = Pole [[Ecliptic longitude|ecliptic longitude]] | data80 = {{{pole_ecliptic_lon|}}} | label81 = {{#if:{{{minorplanet|}}}|[[Geometric albedo]]|[[Albedo]]}} | data81 = {{{albedo|}}} | label82 = [[Temperatura]] | data82 = {{{single_temperature|}}} | data83 = {{#if:{{{temp_name1|}}}{{{temp_name2|}}}| <table style="width: 100%; background-color: #f9f9f9; border: none; margin: 0; text-align: left; line-height: 1.2em; white-space:nowrap" cellspacing=0 cellpadding=0><tr> <th style="width:33%; padding-right: 0.25em; text-align: left">Surface [[temperatura|temp.]]</th> <th style="padding-right: 0.25em; text-align: left">min</th> <th style="padding-right: 0.25em; text-align: left">mean</th> <th style="padding-right: 0.25em; text-align: left">max</th> </tr>{{#if:{{{temp_name1|}}}|<tr> <th style="padding-left: 1.0em">{{{temp_name1}}}</th> <td>{{{min_temp_1|}}}</td> <td>{{{mean_temp_1|}}}</td> <td>{{{max_temp_1|}}}</td> </tr>}}{{#if:{{{temp_name2|}}}|<tr> <th style="padding-left: 1.0em">{{{temp_name2}}}</th> <td>{{{min_temp_2|}}}</td> <td>{{{mean_temp_2|}}}</td> <td>{{{max_temp_2|}}}</td> </tr>}} </table>}} | label84 = {{#if:{{{minorplanet|}}}|[[Asteroid spectral types|Spectral type]]|Spectral type}} | data84 = {{{spectral_type|}}} | label85 = [[magnitude apparente]] | data85 = {{{magnitude|}}} | label86 = [[Absolute magnitude#Solar System bodies (H)|Absolute magnitude ''(H)'']] | data86 = {{{abs_magnitude|}}} | label87 = [[Diamitru angulare]] | data87 = {{{angular_size|}}} | header90 = {{#if:{{{atmosphere|}}}{{{scale_height|}}}{{{atmosphere_composition|}}}|Atmosphere{{#if:{{{atmosphere_ref|}}}|{{{atmosphere_ref}}} }} }} | label91 = Surface [[Atmospheric pressure|pressure]] | data91 = {{{surface_pressure|}}} | label92 = [[Scale height]] | data92 = {{{scale_height|}}} | label93 = Composizione | data93 = {{{atmosphere_composition|}}} | below = <includeonly>{{#if:{{{note|}}}||{{reflist|group="note"}} }}</includeonly> }}<noinclude><!-- Please add interwikis to the /doc subpage, not here --></noinclude> dirul3l79leyurkrwtv3r6p8z4q355f Template:Infobox 10 15287 323199 2013-03-08T17:10:02Z 92.150.198.184 Pagina nova: {{#ifeq:{{{child|}}}|yes||<table class="infobox {{{bodyclass|}}}" cellspacing="3" style="border-spacing: 3px; width:22em; {{{bodystyle|}}}"><!-- Caption -->{{#if:{{{title|}}}|<capti... wikitext text/x-wiki {{#ifeq:{{{child|}}}|yes||<table class="infobox {{{bodyclass|}}}" cellspacing="3" style="border-spacing: 3px; width:22em; {{{bodystyle|}}}"><!-- Caption -->{{#if:{{{title|}}}|<caption class="{{{titleclass|}}}" style="{{{titlestyle|}}}">{{{title}}}</caption>}}<!-- Header -->{{#if:{{{above|}}}|<tr><th colspan="2" class="{{{aboveclass|}}}" style="text-align:center; font-size:125%; font-weight:bold; {{{abovestyle|}}}">{{{above}}}</th></tr>}} }}{{#ifeq:{{{child|}}}|yes|{{#if:{{{title|}}}|'''{{{title}}}'''}}}}<!-- Subheader1 -->{{#if:{{{subheader|{{{subheader1|}}}}}}|{{Infobox/row |data={{{subheader|{{{subheader1|}}}}}} |datastyle={{{subheaderstyle|{{{subheaderstyle1|}}}}}} |class={{{subheaderclass|}}} |rowclass={{{subheaderrowclass|{{{subheaderrowclass1|}}}}}} }} }}<!-- Subheader2 -->{{#if:{{{subheader2|}}}|{{Infobox/row |data={{{subheader2}}} |datastyle={{{subheaderstyle|{{{subheaderstyle2|}}}}}} |class={{{subheaderclass|}}} |rowclass={{{subheaderrowclass2|}}} }} }}<!-- Image1 -->{{#if:{{{image|{{{image1|}}}}}}|{{Infobox/row |data={{{image|{{{image1}}} }}}{{#if:{{{caption|{{{caption1|}}}}}}|<br /><span style="{{{captionstyle|}}}">{{{caption|{{{caption1}}}}}}</span>}} |datastyle={{{imagestyle|}}} |class={{{imageclass|}}} |rowclass={{{imagerowclass1|}}} }} }}<!-- Image2 -->{{#if:{{{image2|}}}|{{Infobox/row |data={{{image2}}}{{#if:{{{caption2|}}}|<br /><span style="{{{captionstyle|}}}">{{{caption2}}}</span>}} |datastyle={{{imagestyle|}}} |class={{{imageclass|}}} |rowclass={{{imagerowclass2|}}} }} }}<!-- Image3 -->{{#if:{{{image3|}}}|{{Infobox/row |data={{{image3}}}{{#if:{{{caption3|}}}|<br /><span style="{{{captionstyle|}}}">{{{caption3}}}</span>}} |datastyle={{{imagestyle|}}} |class={{{imageclass|}}} |rowclass={{{imagerowclass3|}}} }} }}<!-- -->{{Infobox/row |header={{{header1|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label1|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data1|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class1|}}} |rowclass={{{rowclass1|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header2|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label2|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data2|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class2|}}} |rowclass={{{rowclass2|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header3|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label3|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data3|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class3|}}} |rowclass={{{rowclass3|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header4|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label4|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data4|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class4|}}} |rowclass={{{rowclass4|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header5|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label5|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data5|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class5|}}} |rowclass={{{rowclass5|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header6|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label6|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data6|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class6|}}} |rowclass={{{rowclass6|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header7|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label7|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data7|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class7|}}} |rowclass={{{rowclass7|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header8|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label8|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data8|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class8|}}} |rowclass={{{rowclass8|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header9|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label9|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data9|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class9|}}} |rowclass={{{rowclass9|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header10|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label10|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data10|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class10|}}} |rowclass={{{rowclass10|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header11|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label11|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data11|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class11|}}} |rowclass={{{rowclass11|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header12|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label12|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data12|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class12|}}} |rowclass={{{rowclass12|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header13|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label13|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data13|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class13|}}} |rowclass={{{rowclass13|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header14|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label14|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data14|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class14|}}} |rowclass={{{rowclass14|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header15|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label15|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data15|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class15|}}} |rowclass={{{rowclass15|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header16|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label16|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data16|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class16|}}} |rowclass={{{rowclass16|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header17|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label17|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data17|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class17|}}} |rowclass={{{rowclass17|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header18|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label18|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data18|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class18|}}} |rowclass={{{rowclass18|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header19|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label19|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data19|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class19|}}} |rowclass={{{rowclass19|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header20|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label20|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data20|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class20|}}} |rowclass={{{rowclass20|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header21|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label21|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data21|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class21|}}} |rowclass={{{rowclass21|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header22|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label22|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data22|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class22|}}} |rowclass={{{rowclass22|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header23|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label23|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data23|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class23|}}} |rowclass={{{rowclass23|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header24|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label24|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data24|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class24|}}} |rowclass={{{rowclass24|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header25|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label25|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data25|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class25|}}} |rowclass={{{rowclass25|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header26|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label26|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data26|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class26|}}} |rowclass={{{rowclass26|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header27|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label27|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data27|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class27|}}} |rowclass={{{rowclass27|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header28|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label28|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data28|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class28|}}} |rowclass={{{rowclass28|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header29|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label29|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data29|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class29|}}} |rowclass={{{rowclass29|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header30|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label30|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data30|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class30|}}} |rowclass={{{rowclass30|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header31|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label31|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data31|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class31|}}} |rowclass={{{rowclass31|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header32|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label32|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data32|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class32|}}} |rowclass={{{rowclass32|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header33|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label33|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data33|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class33|}}} |rowclass={{{rowclass33|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header34|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label34|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data34|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class34|}}} |rowclass={{{rowclass34|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header35|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label35|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data35|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class35|}}} |rowclass={{{rowclass35|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header36|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label36|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data36|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class36|}}} |rowclass={{{rowclass36|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header37|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label37|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data37|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class37|}}} |rowclass={{{rowclass37|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header38|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label38|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data38|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class38|}}} |rowclass={{{rowclass38|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header39|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label39|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data39|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class39|}}} |rowclass={{{rowclass39|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header40|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label40|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data40|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class40|}}} |rowclass={{{rowclass40|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header41|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label41|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data41|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class41|}}} |rowclass={{{rowclass41|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header42|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label42|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data42|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class42|}}} |rowclass={{{rowclass42|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header43|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label43|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data43|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class43|}}} |rowclass={{{rowclass43|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header44|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label44|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data44|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class44|}}} |rowclass={{{rowclass44|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header45|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label45|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data45|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class45|}}} |rowclass={{{rowclass45|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header46|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label46|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data46|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class46|}}} |rowclass={{{rowclass46|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header47|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label47|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data47|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class47|}}} |rowclass={{{rowclass47|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header48|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label48|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data48|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class48|}}} |rowclass={{{rowclass48|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header49|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label49|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data49|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class49|}}} |rowclass={{{rowclass49|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header50|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label50|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data50|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class50|}}} |rowclass={{{rowclass50|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header51|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label51|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data51|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class51|}}} |rowclass={{{rowclass51|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header52|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label52|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data52|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class52|}}} |rowclass={{{rowclass52|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header53|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label53|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data53|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class53|}}} |rowclass={{{rowclass53|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header54|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label54|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data54|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class54|}}} |rowclass={{{rowclass54|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header55|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label55|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data55|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class55|}}} |rowclass={{{rowclass55|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header56|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label56|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data56|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class56|}}} |rowclass={{{rowclass56|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header57|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label57|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data57|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class57|}}} |rowclass={{{rowclass57|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header58|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label58|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data58|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class58|}}} |rowclass={{{rowclass58|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header59|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label59|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data59|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class59|}}} |rowclass={{{rowclass59|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header60|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label60|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data60|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class60|}}} |rowclass={{{rowclass60|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header61|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label61|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data61|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class61|}}} |rowclass={{{rowclass61|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header62|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label62|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data62|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class62|}}} |rowclass={{{rowclass62|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header63|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label63|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data63|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class63|}}} |rowclass={{{rowclass63|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header64|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label64|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data64|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class64|}}} |rowclass={{{rowclass64|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header65|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label65|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data65|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class65|}}} |rowclass={{{rowclass65|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header66|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label66|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data66|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class66|}}} |rowclass={{{rowclass66|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header67|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label67|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data67|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class67|}}} |rowclass={{{rowclass67|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header68|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label68|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data68|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class68|}}} |rowclass={{{rowclass68|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header69|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label69|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data69|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class69|}}} |rowclass={{{rowclass69|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header70|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label70|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data70|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class70|}}} |rowclass={{{rowclass70|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header71|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label71|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data71|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class71|}}} |rowclass={{{rowclass71|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header72|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label72|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data72|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class72|}}} |rowclass={{{rowclass72|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header73|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label73|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data73|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class73|}}} |rowclass={{{rowclass73|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header74|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label74|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data74|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class74|}}} |rowclass={{{rowclass74|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header75|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label75|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data75|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class75|}}} |rowclass={{{rowclass75|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header76|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label76|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data76|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class76|}}} |rowclass={{{rowclass76|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header77|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label77|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data77|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class77|}}} |rowclass={{{rowclass77|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header78|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label78|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data78|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class78|}}} |rowclass={{{rowclass78|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header79|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label79|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data79|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class79|}}} |rowclass={{{rowclass79|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header80|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label80|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data80|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class80|}}} |rowclass={{{rowclass80|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header81|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label81|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data81|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class81|}}} |rowclass={{{rowclass81|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header82|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label82|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data82|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class82|}}} |rowclass={{{rowclass82|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header83|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label83|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data83|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class83|}}} |rowclass={{{rowclass83|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header84|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label84|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data84|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class84|}}} |rowclass={{{rowclass84|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header85|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label85|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data85|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class85|}}} |rowclass={{{rowclass85|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header86|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label86|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data86|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class86|}}} |rowclass={{{rowclass86|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header87|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label87|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data87|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class87|}}} |rowclass={{{rowclass87|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header88|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label88|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data88|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class88|}}} |rowclass={{{rowclass88|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header89|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label89|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data89|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class89|}}} |rowclass={{{rowclass89|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header90|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label90|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data90|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class90|}}} |rowclass={{{rowclass90|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header91|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label91|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data91|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class91|}}} |rowclass={{{rowclass91|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header92|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label92|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data92|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class92|}}} |rowclass={{{rowclass92|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header93|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label93|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data93|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class93|}}} |rowclass={{{rowclass93|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header94|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label94|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data94|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class94|}}} |rowclass={{{rowclass94|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header95|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label95|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data95|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class95|}}} |rowclass={{{rowclass95|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header96|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label96|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data96|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class96|}}} |rowclass={{{rowclass96|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header97|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label97|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data97|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class97|}}} |rowclass={{{rowclass97|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header98|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label98|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data98|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class98|}}} |rowclass={{{rowclass98|}}} }}{{Infobox/row |header={{{header99|}}} |headerstyle={{{headerstyle|}}} |label={{{label99|}}} |labelstyle={{{labelstyle|}}} |data={{{data99|}}} |datastyle={{{datastyle|}}} |class={{{class99|}}} |rowclass={{{rowclass99|}}} }}<!-- Below -->{{#if:{{{below|}}}|<tr><td colspan="2" class="{{{belowclass|}}}" style="text-align:center; {{{belowstyle|}}}"> {{{below}}} </td></tr>}}<!-- Navbar -->{{#if:{{{name|}}}|<tr><td colspan="2" style="text-align:right">{{navbar|{{{name}}}|mini=1}}</td></tr>}} {{#ifeq:{{{child|}}}|yes||</table>}}{{#switch:{{lc:{{{italic title|¬}}}}} |¬|no = <!-- no italic title --> ||force|yes = {{italic title|force={{#ifeq:{{lc:{{{italic title|}}}}}|force|true}}}} }}<includeonly>{{#ifeq:{{{decat|}}}|yes||{{#if:{{{data1|}}}{{{data2|}}}{{{data3|}}}{{{data4|}}}{{{data5|}}}{{{data6|}}}{{{data7|}}}{{{data8|}}}{{{data9|}}}{{{data10|}}}{{{data11|}}}{{{data12|}}}{{{data13|}}}{{{data14|}}}{{{data15|}}}{{{data16|}}}{{{data17|}}}{{{data18|}}}{{{data19|}}}{{{data20|}}}{{{data21|}}}{{{data22|}}}{{{data23|}}}{{{data24|}}}{{{data25|}}}{{{data26|}}}{{{data27|}}}{{{data28|}}}{{{data29|}}}{{{data30|}}}{{{data31|}}}{{{data32|}}}{{{data33|}}}{{{data34|}}}{{{data35|}}}{{{data36|}}}{{{data37|}}}{{{data38|}}}{{{data39|}}}{{{data40|}}}{{{data41|}}}{{{data42|}}}{{{data43|}}}{{{data44|}}}{{{data45|}}}{{{data46|}}}{{{data47|}}}{{{data48|}}}{{{data49|}}}{{{data50|}}}{{{data51|}}}{{{data52|}}}{{{data53|}}}{{{data54|}}}{{{data55|}}}{{{data56|}}}{{{data57|}}}{{{data58|}}}{{{data59|}}}{{{data60|}}}{{{data61|}}}{{{data62|}}}{{{data63|}}}{{{data64|}}}{{{data65|}}}{{{data66|}}}{{{data67|}}}{{{data68|}}}{{{data69|}}}{{{data70|}}}{{{data71|}}}{{{data72|}}}{{{data73|}}}{{{data74|}}}{{{data75|}}}{{{data76|}}}{{{data77|}}}{{{data78|}}}{{{data79|}}}{{{data80|}}}{{{data81|}}}{{{data82|}}}{{{data83|}}}{{{data84|}}}{{{data85|}}}{{{data86|}}}{{{data87|}}}{{{data88|}}}{{{data89|}}}{{{data90|}}}{{{data91|}}}{{{data92|}}}{{{data93|}}}{{{data94|}}}{{{data95|}}}{{{data96|}}}{{{data97|}}}{{{data98|}}}{{{data99|}}}||{{namespace detect|main=[[category:articles which use infobox templates with no data rows]]}}}}}}</includeonly><noinclude></noinclude> ci1v7dahipsspyc0lxp0rpdszqud02j Template:Infobox/row 10 15288 323201 2013-03-08T17:10:59Z 92.150.198.184 Pagina nova: <noinclude><pre></noinclude>{{#if:{{{header|}}} |<tr><th colspan="2" class="{{{class|}}}" style="text-align:center; {{{headerstyle|}}}">{{{header}}}</th></tr> |{{#if:{{{data|}}} ... wikitext text/x-wiki <noinclude><pre></noinclude>{{#if:{{{header|}}} |<tr><th colspan="2" class="{{{class|}}}" style="text-align:center; {{{headerstyle|}}}">{{{header}}}</th></tr> |{{#if:{{{data|}}} |<tr class="{{{rowclass|}}}">{{#if:{{{label|}}} |<th scope="row" style="text-align:left; {{{labelstyle|}}}">{{{label}}}</th> <td class="{{{class|}}}" style="{{{datastyle|}}}"> |<td colspan="2" class="{{{class|}}}" style="text-align:center; {{{datastyle|}}}"> }} {{{data}}}</td></tr> }} }}<noinclude></pre></noinclude> g4gvy0hqs5obes5m61refybsqckbyej Template:Namespace detect 10 15289 323207 2013-03-08T17:13:06Z 92.150.198.184 da a wikip inglesa - par wikidata wikitext text/x-wiki {{#switch: {{lc: <!--Lower case the result--> <!--If no or empty "demospace" parameter then detect namespace--> {{#if:{{{demospace|}}} | {{{demospace}}} | {{#if:{{{page|}}} | <!--Detect the namespace in the "page" parameter--> {{#ifeq:{{NAMESPACE:{{{page}}} }}|{{TALKSPACE:{{{page}}} }} | talk | {{SUBJECTSPACE:{{{page}}} }} }} | <!--No "demospace" or "page" parameters, so detect actual namespace--> {{#ifeq:{{NAMESPACE}}|{{TALKSPACE}} | talk | {{SUBJECTSPACE}} }} }} }} }} <!-- Only one of the lines below will be executed --> <!-- Respecting empty parameters on purpose --> | main <!--"demospace=main" or {{SUBJECTSPACE}}={{ns:0}}=""--> | = {{{main| {{{other|}}} }}} | talk = {{{talk| {{{other|}}} }}} | user = {{{user| {{{other|}}} }}} | wikipedia = {{{wikipedia| {{{other|}}} }}} | file | image = {{{file| {{{image| {{{other|}}} }}} }}} | mediawiki = {{{mediawiki| {{{other|}}} }}} | template = {{{template| {{{other|}}} }}} | help = {{{help| {{{other|}}} }}} | category = {{{category| {{{other|}}} }}} | portal = {{{portal| {{{other|}}} }}} | book = {{{book| {{{other|}}} }}} | other | #default = {{{other|}}} <!--"demospace=other" or a new namespace--> }}<!--End switch--><noinclude> <!-- Add categories and interwikis to the /doc subpage, not here! --> </noinclude> 13f7swqktj99yka5ikbriwk1o8dinnz Nettuniu (pianeta) 0 15290 360522 360521 2018-11-18T09:49:19Z Đông Minh 14516 fixed cite error wikitext text/x-wiki {{Pianeta | name = Nettuniu | symbol = [[File:Neptune symbol.svg|20px|Astronomical symbol for Neptune.]] | image = [[File:neptune.jpg|240px|Neptune from Voyager 2]] | caption = Nettuniu da ''Voyager 2'' incù [[Great Dark Spot]] à manca è [[Small Dark Spot]] à dritta. | discovery = ié | discoverer = {{plainlist | *[[Urbain Le Verrier]] *[[John Couch Adams]] *[[Johann Gottfried Galle|Johann Galle]] }} | discovered = 23 Sittembre di u 1846<ref name="Hamilton"> {{cite web |first = Calvin J.|last = Hamilton |date = 4 Aostu di u 2001 |url = http://www.solarviews.com/eng/neptune.htm |title = Nettuniu |publisher = Views of the Solar System |accessdate = 13 Aostu di u 2007 }}</ref> | orbit_ref = <ref name="horizons"> {{cite web |first = Donald K.|last = Yeomans |url = http://ssd.jpl.nasa.gov/horizons.cgi?find_body=1&body_group=mb&sstr=8 |title = HORIZONS Web-Interface for Neptune Barycenter (Major Body=8)|publisher = [[JPL Horizons On-Line Ephemeris System]] |accessdate = 8 August 2007 }} At the site, go to the "web interface" then select "Ephemeris Type: Elements", "Target Body: Neptune Barycenter" and "Center: Sun".</ref><ref name=barycentre>Orbital elements refer to the barycentre of the Neptune system, and are the instantaneous [[osculating orbit|osculating]] values at the precise [[J2000]] epoch. Barycentre quantities are given because, in contrast to the planetary centre, they do not experience appreciable changes on a day-to-day basis from the motion of the moons.</ref> | epoch = [[J2000]] | aphelion = 4,553,946,490&nbsp;km <br> 30.44125206&nbsp;[[Astronomical unit|AU]] | perihelion = 4,452,940,833&nbsp;km <br> 29.76607095&nbsp;AU | semimajor = 4,503,443,661&nbsp;km <br> 30.10366151&nbsp;AU | eccentricity = 0.011214269 | period = 60,190.03<ref name="fact2">{{cite web |first=K. |last=Munsell |author2=Smith, H. |author3=Harvey, S. |url=http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Neptune&Display=Facts |title=Neptune: Facts & Figures |date=13 November 2007 |publisher=NASA |accessdate=14 August 2007}}</ref>&nbsp;days <br> 164.79&nbsp;[[julian year (astronomy)|years]] <br> 89,666 Neptune [[solar day]]s<ref name="planet_years"> {{cite web |last = Seligman |first = Courtney |url = http://cseligman.com/text/sky/rotationvsday.htm |title = Rotation Period and Day Length |accessdate = 13 August 2009 }}</ref> | synodic_period = 367.49&nbsp;day<ref name="fact"> {{cite web |last = Williams |first = David R. |date = 1 Sittebmre di u 2004 |url = http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/neptunefact.html |title = Neptune Fact Sheet |publisher = NASA |accessdate = 14 August 2007 }}</ref> | avg_speed = 5.43&nbsp;km/s<ref name="fact"/> | inclination = 1.767975° to [[Ecliptic]] <br> 6.43° to [[Ecliptic#Ecliptic and planets|Sun’s equator]] <br> 0.72° to [[Invariable plane]]<ref name=meanplane> {{cite web |date=3 April 2009 |title=The MeanPlane (Invariable plane) of the Solar System passing through the barycenter |url=http://home.surewest.net/kheider/astro/MeanPlane.gif |accessdate=10 April 2009 }} (produced with [http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ Solex 10] written by Aldo Vitagliano; see also [[Invariable plane]])</ref> | asc_node = 131.794310° | arg_peri = 265.646853° | mean_anomaly = 267.767281° | satellites = [[Moons of Neptune|13]] | physical_characteristics = yes | flattening = 0.0171 ± 0.0013 <!-- calculated from data in ref name="Seidelmann Archinal A'hearn et al. 2007" --> | equatorial_radius = 24,764 ± 15&nbsp;km<ref name="Seidelmann Archinal A'hearn et al. 2007"> {{cite journal| doi = 10.1007/s10569-007-9072-y| last1 = Seidelmann| first1 = P. Kenneth| last2 = Archinal| first2 = Brent A.| last3 = A'Hearn<!-- written A'hearn here, mostly A'Hearn elsewhere -->| first3 = Michael F.| display-authors = 3| last4 = Conrad| first4 = Albert R.| last5 = Consolmagno| first5 = Guy J.| last6 = Hestroffer| first6 = Daniel| last7 = Hilton| first7 = James L.| last8 = Krasinsky| first8 = Georgij A.| last9 = Neumann| first9 = Gregory A.| last10=Oberst | first10=Jürgen | last11=Stooke | first11=Philip J. | last12=Tedesco | first12=Edward F. | last13=Tholen | first13=David J. | last14=Thomas | first14=Peter C. | last15=Williams | first15=Iwan P. | year = 2007| title = Report of the IAU/IAG Working Group on cartographic coordinates and rotational elements: 2006| journal = Celestial Mechanics and Dynamical Astronomy| volume = 98| issue = 3| pages = 155–80| pmid = | pmc = | bibcode = 2007CeMDA..98..155S| ref = {{sfnRef|Seidelmann Archinal A'hearn et al.|2007}}}} </ref><ref name=1bar>Refers to the level of {{convert|1|bar|kPa}} atmospheric pressure</ref> <br> 3.883 Earths | polar_radius = 24,341 ± 30&nbsp;km<ref name="Seidelmann Archinal A'hearn et al. 2007"/><ref name=1bar/> <br> 3.829 Earths | surface_area = 7.6183{{e|9}}&nbsp;km<sup>2</sup><ref name="fact2"/><ref name=1bar/> <br> 14.98 Earths | volume = 6.254{{e|13}}&nbsp;km<sup>3</sup><ref name="fact"/><ref name=1bar/> <br> 57.74 Earths | mass = 1.0243×10<sup>26</sup>&nbsp;kg<ref name="fact"/> <br> 17.147 Earths<br/> 5.15{{e|-5}}&nbsp;Suns | density = 1.638&nbsp;g/cm<sup>3</sup><ref name="fact"/><ref name=1bar/> | surface_grav = 11.15&nbsp;[[Acceleration|m/s<sup>2</sup>]]<ref name="fact"/><ref name=1bar/> <br> 1.14&nbsp;[[g-force|''g'']] | escape_velocity = 23.5&nbsp;km/s<ref name="fact"/><ref name=1bar/> | sidereal_day = 0.6713&nbsp;day<ref name="fact"/> <br> 16&nbsp;h 6&nbsp;min 36&nbsp;s | rot_velocity = 2.68&nbsp;km/s <br> 9,660&nbsp;km/h | axial_tilt = 28.32°<ref name="fact"/> | right_asc_north_pole = {{RA|19|57|20}}<ref name="Seidelmann Archinal A'hearn et al. 2007"/> <br> 299.3° | declination = 42.950°<ref name="Seidelmann Archinal A'hearn et al. 2007"/> | albedo = 0.290 ([[Bond albedo|bond]]) <br> 0.41 ([[Geometric albedo|geom.]])<ref name="fact"/> | magnitude = 8.02 to 7.78<ref name="fact"/><ref name="ephemeris"/> | angular_size = 2.2–2.4[[Minute of arc#Symbols, abbreviations and subdivisions|″]]<ref name="fact"/><ref name=ephemeris>{{cite web |last=Espenak |first=Fred |date=20 July 2005 |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/TYPE/TYPE.html |title=Twelve Year Planetary Ephemeris: 1995–2006 |publisher=NASA |accessdate=1 March 2008}}</ref> | temperatures = yes | temp_name1 = 1 bar level | min_temp_1 = | mean_temp_1 = 72&nbsp;[[Kelvin|K]]<ref name="fact"/> | max_temp_1 = | temp_name2 = {{convert|0.1|bar|kPa|abbr=on}} | min_temp_2 = | mean_temp_2 = 55&nbsp;K<ref name="fact"/> | max_temp = | pronounced = {{IPAc-en|audio=en-us-Neptune.ogg|ˈ|n|ɛ|p|tj|uː|n}}<ref> {{cite book |first= Elizabeth |last=Walter |date=21 Aprile di u 2003 |title=Cambridge Advanced Learner's Dictionary |publisher=Cambridge University Press |edition=2nd | isbn = 978-0-521-53106-1 }}</ref> | adjectives = Nettunianu | atmosphere = ié | atmosphere_ref = <ref name="fact"/> | scale_height = 19.7&nbsp;±&nbsp;0.6&nbsp;km | atmosphere_composition = <table> <tr><td> 80±3.2%</td><td>[[hydrogen]] (H<sub>2</sub>) </td></tr><tr><td> 19±3.2%</td><td>[[helium]] (He) </td></tr><tr><td> 1.5±0.5%</td><td>[[methane]] (CH<sub>4</sub>) </td></tr><tr><td> ~0.019%</td><td>[[hydrogen deuteride]] (HD) </td></tr><tr><td> ~0.00015%</td><td>[[ethane]] (C<sub>2</sub>H<sub>6</sub>) </td></tr><tr><td colspan=2> '''Ices''': * [[ammonia]] (NH<sub>3</sub>) * [[acqua (molecule)|acqua]] (H<sub>2</sub>O) * [[ammonium hydrosulfide]] (NH<sub>4</sub>SH) * methane (?) </td></tr></table> }} '''Nettuniu''' hè l'ottava [[pianeta]] in u [[sistemu sulare]]. Hè a quarta pianeta più larga per via di u diamitru. ==Da vede dinù== * [[Psamate]] * [[Tritone]] * [[Nettuniu]] * [[S/2002 N 1]] * [[Talassa]] {{c-supranu}} 3c0e1ovxumxtq4pp2kb62ueui7a8tbs Template:Convert 10 15291 326412 326411 2013-03-09T16:16:37Z 92.150.198.184 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#ifeq:{{{sortable|}}}|on|{{ntsh|{{FORMATNUM:{{{1}}}|R}}}}}}{{convert/{{#if:1|{{{2}}}}}|{{FORMATNUM:{{{1}}}|R}}|{{#ifeq:{{#expr:{{{3|0}}}*0}}|0|0}}|{{{3|}}}|{{{4|}}}|{{{5|}}}|{{{6|}}}|{{{7|}}}|{{{8|}}}|r={{#ifeq:{{{sp}}}|us|er|re}}|d=L{{{lk|off}}}A{{#switch:{{{abbr}}}|off=none|def=off|{{{abbr|off}}}}}D{{#switch:{{{disp}}}|/|slash=s|{{{disp|b}}}}}S{{{adj|{{{sing|off}}}}}}|s={{{sigfig|}}}}}</includeonly><noinclude></noinclude><!--testing code follows-->{{#switch:{{{disp}}}|br={{convert/test/Dbr}}|/={{convert/und}}}}{{convert/test/A{{{abbr|}}}}} pvukisudbnhgjw247s6pvbmn1lwrhum Template:E 10 15292 335168 326414 2014-03-23T17:59:13Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{#if:{{{1|}}} |<span style="margin:0 .15em 0 .25em">×</span>10<sup>{{#switch:{{{2}}} |#default={{#switch:{{valid|number={{{1}}}}} |#default={{#switch:{{{2}}} |plus=&#43;{{val/delimitnum|{{{1}}}}} |#default={{val/delimitnum|{{{1}}}}} }} |false={{{1}}} }} |text={{{1}}} }}</sup> |{{Main other|[[Categoria:Articles using E without any arguments]]}} }}<noinclude> </noinclude> apswnr7xw5owrh1l8kmmwrwva8coajh Template:Nowrap 10 15293 326415 2013-03-09T16:19:41Z 92.150.198.184 Pagina nova: <span class="nowrap">{{{1}}}</span><noinclude> <!--interwikis/categories go inside doc--> </noinclude> wikitext text/x-wiki <span class="nowrap">{{{1}}}</span><noinclude> <!--interwikis/categories go inside doc--> </noinclude> o0whpq3z7889leo6tufqiaxco0g9504 Template:Plainlist 10 15294 326417 326416 2013-03-09T16:21:26Z 92.150.198.184 wikitext text/x-wiki <div class="plainlist {{{class|}}}" style="margin-left: {{#expr:{{{indent|0}}}*1.6}}em; {{{style|}}}">{{#if:{{{1|}}}| {{{1}}} </div>}}<noinclude></div> </noinclude> 3yh1mnw35urahqammqum7cpxwsu02tv Agostini 0 15392 364409 350963 2019-10-03T11:23:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Agostini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Austinu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Austini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Austinu. A casata "Agostini" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] d'"Austini". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Austinu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 9bjpqdc5na2wnp4czudilripw67o5ms Alberti 0 15393 364372 345792 2019-10-03T11:23:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Alberti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Albertu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Alberti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Albertu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Albertu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] boj2h0a9o9y1atckfk2dy2h1bhjm7n4 Amadei 0 15394 364438 345802 2019-10-03T11:24:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Amadei''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Amadeu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Amadei" quandu si trattava di i figlioli di un certu Amadeu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Amadeu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] jxma0mposiuui29th40k0xynd9scfcf Angeli 0 15395 364457 350966 2019-10-03T11:24:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Angeli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Anghjulu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Anghjuli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Anghjulu. A casata "Angeli" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] d'"Anghjuli". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Anghjulu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] e7caz5nj3ad3d28lm8lzgrjk82jkr7u Antoni 0 15396 364447 345799 2019-10-03T11:24:33Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Antoni''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Antonu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Antoni" quandu si trattava di i figlioli di un certu Antonu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Antonu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 0z1ckwckju3zkum64da88q6a4l91gi1 Arrighi 0 15397 364467 345789 2019-10-03T11:24:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Arrighi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Arrigu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Arrighi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Arrigu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Arrigu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] bv8r9ui8xakz8wc7916s518gyzj00is Bartoli 0 15398 364419 345805 2019-10-03T11:24:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Bartoli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Bartolu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Bartoli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Bartolu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Bartolu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 7ctecnbjgn6pcv9u3phor9dovlktv6m Bastiani 0 15399 364423 345800 2019-10-03T11:24:07Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Bastiani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Bastianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Bastiani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Bastianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Bastianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] i23jqryjopchkzd9atw2k9yoljtjwco Battesti 0 15400 364340 350970 2019-10-03T11:22:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Battesti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Battisti]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Battisti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Battisti. A casata "Battesti" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Battisti". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Battisti]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] hu4kiyxvb03ww8391leaxnih3tt29ef Carli 0 15401 364458 350971 2019-10-03T11:24:46Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Carli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Càrulu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Càruli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Càrulu. A casata "Carli" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Càruli". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Càrulu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] heyrhafxtmj23j0k1a9rvlvyuidw3av Cesari 0 15402 364448 345798 2019-10-03T11:24:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cesari''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Cesari]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Cesari" quandu si trattava di i figlioli di un certu Cesari. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Cesari]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 3q2d35ueggmp4a6w2xz7ngbyuhxhd6j Cipriani 0 15403 364357 345812 2019-10-03T11:22:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cipriani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Ciprianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Cipriani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ciprianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Ciprianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] cgheaq0h6vemrljt8ry2mmdepmzw1hn Clementi 0 15404 364420 350975 2019-10-03T11:24:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Clementi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Climenti]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Climenti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Climenti. A casata "Clementi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Climenti". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Climenti]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] i45ki3eqetxe2zi4j0i588p0ld912is Cristiani 0 15405 364221 345783 2019-10-03T11:20:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Cristiani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Cristianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Cristiani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Cristianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Cristianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] bnexl3hhf1kfo0typq3rcumolgvgadt Damiani 0 15406 364385 345814 2019-10-03T11:23:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Damiani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Damianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Damiani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Damianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Damianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] cbqa1n4h7d4bdixq3xobto5b9whof66 Dominici 0 15407 364459 350976 2019-10-03T11:24:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Dominici''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Dumènicu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Dumènichi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Dumènicu. A casata "Dominici" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Dumènichi". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Dumènicu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] fuzc7x8tzw4tc9c69n0tah3oz004but Ettori 0 15408 364329 345796 2019-10-03T11:22:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ettori''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Ettori]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Ettori" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ettori. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Ettori]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] me2v7xq4qq1slud965mfepf6bk2uf00 Fabiani 0 15409 364358 345794 2019-10-03T11:22:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Fabiani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Fabianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Fabiani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Fabianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Fabianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 4nrdr17hn0ry1zt4no2x56z4ib39uz4 Filippi 0 15410 364421 345808 2019-10-03T11:24:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Filippi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Filippu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Filippi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Filippu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Filippi]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 9nwcvrij62xvgnaaavknd1uyv6ht6xk Franceschi 0 15411 364424 345793 2019-10-03T11:24:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Franceschi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Francescu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Franceschi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Francescu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Francescu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] lxzjjsudzk98vwznrlrnycu51kzrlx3 Gabrielli 0 15412 364452 345811 2019-10-03T11:24:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Gabrielli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Gabrielli]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Gabrielli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Gabrielli. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Gabrielli]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] irsspnylleebagt401jju4n5f1lx3zg Giacobi 0 15413 364460 345791 2019-10-03T11:24:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giacobi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Giacobu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Giacobi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Giacobu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Giacobu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] no0vmwa1y7zck7b84wx3q4ya77jdoh0 Giorgi 0 15414 364449 350980 2019-10-03T11:24:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giorgi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Ghjorghju]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Ghjorghji" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ghjorghju. A casata "Giorgi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Ghjorghji". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Ghjorghju]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 4vi8t33rq1wpdldtyfrr1wbn7pylrxz Giuseppi 0 15415 364359 350983 2019-10-03T11:22:57Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giuseppi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Ghjaseppu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Ghjaseppi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ghjaseppu. A casata "Giuseppi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Ghjaseppi". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Ghjaseppu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] t2rn1mzdgj3njak76jyznkiira9iczw Innocenzi 0 15416 364345 350984 2019-10-03T11:22:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Innocenzi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Nucenziu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Nucenzii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Nucenziu. A casata "Innocenzi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Nucenzii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Nucenziu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] aexujshv5mrg8trw2k0ahb7elofg4j2 Leoni 0 15417 364425 350986 2019-10-03T11:24:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Leoni''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Lionu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Lioni" quandu si trattava di i figlioli di un certu Lionu. A casata "Leoni" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Lioni". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Lionu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 2yu85xdn0id09kfo0q8te4bpkmj2dpl Lorenzi 0 15418 364453 350987 2019-10-03T11:24:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Lorenzi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Larenzu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Larenzi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Larenzu. A casata "Lorenzi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Larenzi". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Larenzu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] p7a07bhvx8zpy3wkh4o9jzohimc0564 Luciani 0 15419 364461 345790 2019-10-03T11:24:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Luciani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Lucianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Luciani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Lucianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Lucianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 7ahgu0ldfjr3n3l13ovyhsiuhygmlmf Luigi 0 15420 364450 345801 2019-10-03T11:24:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Luigi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Luigi]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Luigi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Luigi. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Luigi]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 195t8uzx0e2dchqzhugnb135sk9ngr9 Marcelli 0 15421 364360 350988 2019-10-03T11:22:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Marcelli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Marceddu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Marceddi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Marceddu. A casata "Marcelli" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Marceddi". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Marceddu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 5w56n5eigmy59hkrsbtr8a9p44gc5em Mariani 0 15422 364422 345809 2019-10-03T11:24:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Mariani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Marianu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Mariani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Marianu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Marianu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 1yl6k6llyky6vcc2s2t55wm36fb28cw Martini 0 15423 364426 345788 2019-10-03T11:24:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Martini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Martinu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Martini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Martinu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Martinu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] r8dm71t71b4pvnjcayifbxacq9liegn Mattei 0 15424 364328 345813 2019-10-03T11:22:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Mattei''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Matteiu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Mattei" quandu si trattava di i figlioli di un certu Matteiu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Matteiu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] actuqi2bhn28wa3inmb63n8kq8k8ljz Micaelli 0 15425 364416 350989 2019-10-03T11:23:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Micaelli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Micaeli]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Micaeli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Micaeli. A casata "Micaelli" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Micaeli". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Micaeli]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] taimuqicmrz0cgd1bnwuzmxem79i59l Micheli 0 15426 364451 345787 2019-10-03T11:24:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Micheli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Micheli]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Micheli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Micheli. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Micheli]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] oxf6bpbtnmm2sszoncd7v8wagtluk8f Nicolai 0 15427 364367 350990 2019-10-03T11:23:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Nicolai''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Niculau]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Niculai" quandu si trattava di i figlioli di un certu Niculau. A casata "Nicolai" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Niculai". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Niculau]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] elni2wap182sv6oheq0lgqzg3li32xu Nicoli 0 15428 364346 345804 2019-10-03T11:22:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Nicoli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Nicoli]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Nicoli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Nicoli. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Nicoli]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 5tkw6bns4zxc8apddegvcceuquxjd4s Olivieri 0 15429 364427 345803 2019-10-03T11:24:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Olivieri''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Olivieri]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "l'Olivieri" quandu si trattava di i figlioli di un certu Olivieri. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Olivieri]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] c1ypkss3adbdqiw27dbxtkp03mxjcl5 Ottavi 0 15430 364395 350991 2019-10-03T11:23:36Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ottavi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Taviu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Tavii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Taviu. A casata "Ottavi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Tavii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Taviu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] dk6o2jfirw8kjq4kukj0j9jokkcmxr8 Ottavy 0 15431 364417 350992 2019-10-03T11:24:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ottavy''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Taviu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Tavii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Taviu. A casata "Ottavy" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Tavii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Taviu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 2v6huem8pz64dj7z3erhn7cofzly57n Pancrazi 0 15432 364375 350993 2019-10-03T11:23:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pancrazi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Pancraziu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Pancrazii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Pancraziu. A casata "Pancrazi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Pancrazii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Pancraziu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] naexc0xibo1azx1fi8oouufnkqy7b7k Pandolfi 0 15433 364368 345807 2019-10-03T11:23:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pandolfi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Pandolfu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Pandolfi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Pandolfu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Pandolfu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] e24gb3ghe2kg19w1kl3vyfl3y7aqwzm Paoli 0 15434 364293 350995 2019-10-03T11:21:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Paoli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Paulu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Pauli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Paulu. A casata "Paoli" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Pauli". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Paulu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] kavdyyu3m625u8vmx5lnj0hr9soxqc6 Pasquini 0 15435 364428 345795 2019-10-03T11:24:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pasquini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Pasquinu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Pasquini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Pasquinu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Pasquinu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] nwfrll0ekiuh6k3hlu71gsr8ghqkm6f Pietri 0 15436 364335 350997 2019-10-03T11:22:32Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pietri''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Petru]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Petri" quandu si trattava di i figlioli di un certu Petru. A casata "Pietri" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Petri". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Petru]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] cvzf8gbwt9ywu3r98shk9kurq90mm3k Poli 0 15437 364302 345785 2019-10-03T11:21:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Poli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Polu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Poli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Polu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Polu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] c34lpmv2p954e0cd87hb3let5qlmvaa Pompei 0 15438 364376 350998 2019-10-03T11:23:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pompei''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Pumpeiu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Pumpei" quandu si trattava di i figlioli di un certu Pumpeiu. A casata "Pompei" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Pumpei". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Pumpeiu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 8hrhqihv8cr9edhgz84yv5057g0mfir Renucci 0 15439 364350 350999 2019-10-03T11:22:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Renucci''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Rinucciu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Rinuccii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Rinucciu. A casata "Renucci" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Rinuccii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Rinucciu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] n6mz9osoxnhn66d3v9f00kko0czimz8 Silvani 0 15440 364440 345810 2019-10-03T11:24:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Silvani''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Silvanu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Silvani" quandu si trattava di i figlioli di un certu Silvanu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Silvanu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] fpwa9awub59b66ue0n3buqvqselu9br Simoni 0 15441 364429 345797 2019-10-03T11:24:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Simoni''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Simonu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Simoni" quandu si trattava di i figlioli di un certu Simonu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Simonu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 5k6rd0zv7cer1vbb6mbwj0pps0npl6l Taddei 0 15442 364386 345806 2019-10-03T11:23:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Taddei''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Taddei]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Taddei" quandu si trattava di i figlioli di un certu Taddeu. ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Taddei]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] fn17ywbmcarx2elpf20s6q47nawp189 Tomasi 0 15443 364462 351000 2019-10-03T11:24:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Tomasi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Tumasgiu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Tumasgii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Tumasgiu. A casata "Tomasi" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Tumasgii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Tumasgiu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] s1daavoshxq5rldg6hk29nthv2adyi8 Valentini 0 15444 364377 351002 2019-10-03T11:23:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Valentini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Valintinu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Valintini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Valintinu. A casata "Valentini" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Valintini". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Valintinu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] iltobhkdjlhjgy1syty1fnb9ou8d0k6 Valery 0 15445 364351 351003 2019-10-03T11:22:49Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Valery''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Valeriu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Valerii" quandu si trattava di i figlioli di un certu Valeriu. A casata "Valery" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Valerii". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Valeriu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] 4dq8juqu4i0gkv9fjg6a7vmh8tt06dj Vincenti 0 15446 364388 351005 2019-10-03T11:23:29Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Vincenti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u nomu [[Vincenzu]]. A casata veni da u fattu chì s'usava à dì "i Vincenzi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Vincenzu. A casata "Vincenti" hè a trascrizzioni in [[Ghjenuva|ghjinuvesu]] di "Vincenzi". ==Liami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da veda dinò== * [[Casata corsa]] * [[Vincenzu]] {{c}} [[Categoria:Casata corsa]] iar0igr6ayoaz8yv418gpya2hmiurwo Andreucci 0 15447 364430 350964 2019-10-03T11:24:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Andreucci''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Andriucciu]], chì hè cumpostu da u nome [[Andria]] è di u suffissu "ucciu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Andriucci" quandu si trattava di i figlioli di un certu Andriucciu. A casata "Andreucci" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] d'"Andriucci". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Andriucciu]] * [[Andria]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] cmzdupmzqdmnq7q20kkwcj522ve5bm0 Angeletti 0 15448 364454 350965 2019-10-03T11:24:42Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Angeletti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Anghjulettu]], chì hè cumpostu da u nome [[Anghjulu]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Anghjuletti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Anghjulettu. A casata "Angeletti" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] d'"Anghjuletti". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Anghjulettu]] * [[Anghjulu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] p89jlu1w1nk74sm3p5yxoy7a7yv4gud Angelini 0 15449 364347 350967 2019-10-03T11:22:45Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Angelini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Anghjulinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Anghjulu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Anghjulini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Anghjulinu. A casata "Angelini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] d'"Anghjulini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Anghjulinu]] * [[Anghjulu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 162a5agcy8ts51hyfppe2tf9jyvaxna Antonini 0 15450 364378 350969 2019-10-03T11:23:18Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Antonini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Antuninu]], chì hè cumpostu da u nome [[Antone]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Antunini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Antuninu. A casata "Antonini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] d'"Antunini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Antuninu]] * [[Antone]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 1ru0crtuaoz2hbighgrpi5179h76l1x Antonetti 0 15451 364353 350968 2019-10-03T11:22:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Antonetti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Antunettu]], chì hè cumpostu da u nome [[Antone]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Antunetti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Antunettu. A casata "Antonetti" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] d'"Antunetti". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Antunettu]] * [[Antone]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] sob0rfcqvyv5s7itmt88fkfwongy1en Battistini 0 15452 364343 345877 2019-10-03T11:22:40Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Battistini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Battistinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Battista]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Battistini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Battistinu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Battistinu]] * [[Battista]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] hfq6243g6ocfa5s3ddntbvrljz2npz5 Ceccaldi 0 15453 364306 350972 2019-10-03T11:21:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ceccaldi''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ciccaldu]], chì hè cumpostu da u nome [[Ceccu]] è di u suffissu "aldu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ciccaldi" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ciccaldu. A casata "Ceccaldi" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ciccaldi". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ciccaldu]] * [[Ceccu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 28zbbyrh1779u2b2vsltre1oiyzkzp2 Ceccarelli 0 15454 364412 350973 2019-10-03T11:23:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ceccarelli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ciccarellu]], chì hè cumpostu da u nome [[Ceccu]] è di u suffissu "arellu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ciccarelli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ciccarellu. A casata "Ceccarelli" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ciccarelli". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ciccarellu]] * [[Ceccu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] nqnab6hy7on7fqrzw42f5v2e7h4sqag Ceccarini 0 15455 364463 350974 2019-10-03T11:24:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Ceccarini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ciccarinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Ceccu]] è di u suffissu "arinu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ciccarini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ciccarinu. A casata "Ceccarini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ciccarini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ciccarinu]] * [[Ceccu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 0zvalhtr6hb3umz7gsd6gdfp34nv9vr Filippini 0 15456 364218 345869 2019-10-03T11:19:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Filippini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Filippinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Filippu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Filippini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Filippinu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Filippinu]] * [[Filippu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 0kbgqgrdjfgnp6pj2t0ik7in0yffwrx Franceschini 0 15457 364468 345843 2019-10-03T11:24:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Franceschini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Franceschinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Francescu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Franceschini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Franceschinu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Franceschinu]] * [[Francescu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 3ilzmnr9rdm8urqkpf1dtztl044e73y Giacometti 0 15458 364389 350977 2019-10-03T11:23:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giacometti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ghjacumettu]], chi hè cumpostu da u nome [[Ghjàcumu]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ghjacumetti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ghjacumettu. A casata "Giacometti" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ghjacumetti". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ghjacumettu]] * [[Ghjàcumu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 6ftrefc7gbyxoh3rxpd07fp41b7y5ej Giacomini 0 15459 364431 350979 2019-10-03T11:24:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giacomini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ghjacuminu]], chì hè cumpostu da u nome [[Ghjàcumu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ghjacumini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ghjacuminu. A casata "Giacomini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ghjacumini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ghjacuminu]] * [[Ghjàcumu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] hwsx01zrq5co8n5qo12i776kavm0x9w Giovannini 0 15460 364396 350981 2019-10-03T11:23:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giovannini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ghjuvanninu]], chì hè cumpostu da u nome [[Ghjuvanni]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ghjuvannini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ghjuvanninu. A casata "Giovannini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ghjuvannini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ghjuvanninu]] * [[Ghjuvanni]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] f0s3p0dif9biri5diz3zcq6kre9d6tt Giovannoni 0 15461 364464 350982 2019-10-03T11:24:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Giovannoni''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Ghjuvannone]], chì hè cumpostu da u nome [[Ghjuvanni]] è di u suffissu "one". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Ghjuvannoni" quandu si trattava di i figlioli di un certu Ghjuvannone. A casata "Giovannoni" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Ghjuvannoni". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Ghjuvannone]] * [[Ghjuvanni]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] t046iciftve18tagk19vf4uvlivnwn1 Leonelli 0 15462 364379 350985 2019-10-03T11:23:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Leonelli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Lionellu]], chi hè cumpostu da u nome [[Leonu]] è di u suffissu "ellu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Lionelli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Lionellu. A casata "Leonelli" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Lionelli". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Lionellu]] * [[Leonu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] hmsr87a0seorvwfmvyl025lezmvvbez Marchetti 0 15463 364354 345867 2019-10-03T11:22:52Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Marchetti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Marchettu]], chì hè cumpostu da u nome [[Marcu]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Marchetti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Marchettu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Marchettu]] * [[Marcu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] q4zng9vzjcyx53nknhmt4a7vza56oo4 Marchini 0 15464 364324 345861 2019-10-03T11:22:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Marchini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Marchinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Marcu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Marchini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Marchinu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Marchinu]] * [[Marcu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] lezoxnhlthy74e63x904cs8lvy7lej9 Orsini 0 15465 364307 345868 2019-10-03T11:21:58Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Orsini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Orsinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Orsu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Orsini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Orsinu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Orsinu]] * [[Orsu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] f21p6rm7cs4rb8hc9htdn7w9s3l1ypu Orsoni 0 15466 364397 345878 2019-10-03T11:23:38Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Orsoni''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Orsone]], chì hè cumpostu da u nome [[Orsu]] è di u suffissu "one". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "l'Orsoni" quandu si trattava di i figlioli di un certu Orsone. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Orsone]] * [[Orsu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 5v4ka9r4ih0nytbjwan5uf8uvpu6rqy Paoletti 0 15467 364465 350994 2019-10-03T11:24:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Paoletti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Paulettu]], chi hè cumpostu da u nome [[Paulu]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Pauletti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Paulettu. A casata "Paoletti" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Pauletti". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Paulettu]] * [[Paulu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] bxmkndi8169mo63kpvv5c27dzbkw4hm Paolini 0 15468 364330 350996 2019-10-03T11:22:27Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Paolini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Paulinu]], chi hè cumpostu da u nome [[Paulu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Paulini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Paulinu. A casata "Paolini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Paulini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Paulinu]] * [[Paulu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] 3pgr66f6t78d38ls6bbsmao4lzyzkb3 Pasqualetti 0 15469 364355 345862 2019-10-03T11:22:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pasqualetti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Pasqualettu]], chì hè cumpostu da u nome [[Pasquale]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Pasqualetti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Pasqualettu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Pasqualettu]] * [[Pasquale]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] k88p0q65eh0p62wd163dt9oh8mqah5q Pasqualini 0 15470 364441 345880 2019-10-03T11:24:25Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Pasqualini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Pasqualinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Pasquale]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Pasqualini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Pasqualinu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Pasqualinu]] * [[Pasquale]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] f6a69pv8b37mzno2hivio5wuaz7qmct Poletti 0 15471 364432 345864 2019-10-03T11:24:16Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Poletti''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Polettu]], chì hè cumpostu da u nome [[Polu]] è di u suffissu "ettu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Poletti" quandu si trattava di i figlioli di un certu Polettu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Polettu]] * [[Polu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] sdtqlwdq1ieccsgozw62y40eju6tzkc Santelli 0 15472 364398 345866 2019-10-03T11:23:39Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Santelli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Santellu]], chì hè cumpostu da u nome [[Santu]] è di u suffissu "ellu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Santelli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Santellu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Santellu]] * [[Santu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] iknreimnmqz58ghgzzsljszv1zyelyt Santoni 0 15473 364466 345860 2019-10-03T11:24:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Santoni''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Santone]], chì hè cumpostu da u nome [[Santu]] è di u suffissu "one". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Santoni" quandu si trattava di i figlioli di un certu Santone. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Santone]] * [[Santu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] d6oj6b1xrumttqvedsn8a44f7fq8473 Santucci 0 15474 364380 345853 2019-10-03T11:23:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Santucci''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Santucciu]], chì hè cumpostu da u nome [[Santu]] è di u suffissu "ucciu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Santucci" quandu si trattava di i figlioli di un certu Santucciu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Santucciu]] * [[Santu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] m21ioyrwbto489aufw0tqxfq2d62zhk Tomasini 0 15475 364361 351001 2019-10-03T11:22:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Tomasini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Tumasinu]], chi hè cumpostu da u nome [[Tumasu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Tumasini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Tumasinu. A casata "Tomasini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Tumasini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Tumasinu]] * [[Tumasu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] opqs34axgdz8l4vfknjtodho2mw977x Vincensini 0 15476 364442 351004 2019-10-03T11:24:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Vincensini''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Vincenzinu]], chì hè cumpostu da u nome [[Vincenzu]] è di u suffissu "inu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Vincenzini" quandu si trattava di i figlioli di un certu Vincenzinu. A casata "Vincensini" hè a trascrizzione in [[Ghjenuva|ghjinuvese]] di "Vincenzini". ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Vincenzinu]] * [[Vincenzu]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] mx1o50t8521vsiz3lp2wo44ttlbhd8g Vincentelli 0 15477 364319 345879 2019-10-03T11:22:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Vincentelli''' hè una [[casata corsa]]. Hè dirivata da u numìgnulu [[Vincentellu]], chì hè cumpostu da u nome [[Vincente]] è di u suffissu "ellu". A casata vene da u fattu chì s'usava à dì "i Vincentelli" quandu si trattava di i figlioli di un certu Vincentellu. ==Ligami== * [http://www.petru.dorazio.fr/actions/Classa_Bislingua/modulu%20CASATE.pdf Petru d'Orazio, E casate in Corsica] ==Da vede dinù== * [[Casata corsa]] * [[Vincentellu]] * [[Vincente]] {{c-supranu}} [[Categoria:Casata corsa]] l2p1dx34ojnpp4jzujrn3bnh6tcwql8 Karachi 0 15481 351712 327808 2015-08-25T16:21:22Z CommonsDelinker 173 Removing "Korangi_Road_Karachi.jpg", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Taivo|Taivo]] because: [[:c:COM:NETCOPYRIGHT|Copyright violation]], found elsewhere on the web and unlikely to be own work: [[:c:Commons:Deletion requests/Files upload wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Karachi''' ( in [[lingua urdu|urdu]]: كراچى, in [[lingua sindhi|sindhi]]: ڪراچي/कराची) hè una cità di u [[Pakistan]]. Hè a prima cità di u Pakistan per populazione, incù 13.050.000 abitanti (2010). l1ll001aksfkad261gi8bx0sye2kepo Daniel Del Sarto 0 15482 348413 348412 2015-07-03T15:16:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Daniel Del Sarto.jpg|thumb|Daniel Del Sarto]] '''Daniel Del Sarto''' ([[São Paulo]], [[1 di settembre]] [[1974]]) hè un'[[cinemà|attore]] [[Brasile|brasilianu]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm1074223/ IMDB] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Brasilianu]] shhvoqp8hzhsxpiq9opae3blliaboz5 Instituto Federal da Bahia 0 15488 332782 328310 2014-03-23T14:26:24Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:IFBA Fachada1.jpg|thumb|right|250px|Instituto Federal da Bahia]] {{c-supranu}} L''''Instituto Federal da Bahia''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Salvador]]. Ci sò à l'incirca 8.874 stughjanti. Fù fundata in u [[1910]]. [[Categoria:Università]] ia2dwikabrkodngz5p74i1ci87kjf0h IFBA 0 15489 327859 2013-03-19T11:14:40Z 199.212.70.116 Reindirizzamentu à [[Instituto Federal da Bahia]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Instituto Federal da Bahia]] bkm653cou8q93087sc9jzm1tdpfgx05 Inssbruck 0 15500 328063 2013-03-29T20:33:48Z YMS 2868 YMS moved page [[Inssbruck]] to [[Innsbruck]]: Corrected title wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Innsbruck]] 8djzhpzxapfpmeru0khop1ogcqe9jp1 Vivianne Pasmanter 0 15501 356636 347045 2017-03-04T12:34:47Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Pasmanter, Vivianne wikitext text/x-wiki '''Vivianne Pasmanter''' ([[São Paulo]], [[24 di maghju]] [[1971]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0664650/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Pasmanter, Vivianne]] [[Categoria:Brasiliana|Pasmanter, Vivianne]] s5mt4jxo0v2wamos74mgg5m0tvrrqjk Norge 0 15502 328094 2013-03-31T10:17:18Z Magnefl 7379 Reindirizzamentu à [[Nurvegia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nurvegia]] 06p2pf3a2y2y7bgspm3f7ea9mop9t13 Noreg 0 15503 328124 2013-04-02T15:08:48Z Magnefl 7379 Redirect because «Norge» and «Noreg» are the names of the country and may be used as a search string. wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nurvegia]] flb8sctdey6zn0xvzhqzxv7flddlyd5 Famiglia 0 15510 352091 347461 2015-11-06T02:19:59Z DENAMAX 9688 wikitext text/x-wiki A '''famiglia''' ghjè l'istituzione fundamentale in ogni sucetà [[omu|umana]], basata nantu à u matrimoniu o a cunvivenza, incù i caratteri di l'esclusività, di a stabilità è di a respunsabilità, framezu à quale a sucetà stessa si riproduce è si perpètua, tantu nantu à u pianu [[biulugia|biulogicu]] quant'à u pianu culturale. [[File:Семья.jpg|thumb|]] In a cultura uccidentale una famiglia hè spessu definita in modu specificu cum'è un gruppu di personne affiliate da ligami legali o di cunsanguinità, matrimoniu, antenati cumuni, o aduzzione per esempiu. Esistenu sucetà non uccidentale chì cuncepiscenu a famiglia nantu à cuncetti altri chè quelli di u sangue. == Famiglia Nucleare : == Chjamemu famiglia nucleare, a famiglia di tippu uccidentale basata principalamente nantu à un coppiu è i sò zitelli. Campanu tutti inseme sottu à listessu tettu. '''NB :''' A parola "nucleare" vene da u [[latinu]] "nucleus" chì sinificheghja u nòcciulu. == Famiglia stesa : == A famiglia stesa face campà inseme una più grande parte di a famiglia, generazione anteriore (mammone, babboni), è più landane (cugini, zii etc.). Favurizeghja a sulidarità, a cura di i più anziani, è permette di francà cundizione di vita più difficiule. Stu tippu di famiglia si ritrova in sfarente tribù ingiru à u mondu. == Clanu : == Un clanu hè un mudellu di famiglia arcistesa chì adunisce numerose piccule famiglie chì averianu un antenatu cumunu, spessu mistificatu. Generalamente i membri di un clanu anu ubligazione di sulidarità trà di elli, sicondu i paesi ponu avè un'esistenza legale, un capiclanu, organizà adunite, feste, sanzione, etc. '''NB:''' A parola clanu vene da u Gaelicu "Clann" chì pò avè u sensu di "figlioli" o di "famiglia". Esempii : * In [[Scozia]] i membri di un clanu si ricunoscenu fendu precede a parola "mac" davanti à a so casata, ciò chì si pò traduce "i figlioli di". Mac Gregor ==> i figlioli di Gregor, Mac Donald ==> i figlioli di Donald, etc. * In [[Irlanda]] si ricunoscenu fendu precede a parola "O" davanti à a so casata, ciò chì si pò traduce "i discendenti di". O'Brien ==> i discendenti di Brien, O'Connor ==> i discendenti di Connor, etc. == Ligami interni : == [http://fr.wikipedia.org/wiki/Famille_nucl%C3%A9aire Vede famiglia nucleare nantu à wikipedia in francese] [http://fr.wikipedia.org/wiki/Famille_%C3%A9largie Vede famiglia stesa nantu à wikipedia in francese] [http://fr.wikipedia.org/wiki/Clan Vede clanu nantu à wikipedia in francese.] [[categoria:Sociologia]] [[categoria:Società]] bys4qpzgz7lsucxva8b3mwpyr0xucpq Clanu 0 15511 328239 2013-04-04T10:42:40Z Nimuasa 7391 Reindirizzamentu à [[Famiglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[famiglia]] dtoegt5ge2i3swzaw04z2igkwo3w3kq Template:Infobox scientist 10 15512 328282 328281 2013-04-07T12:48:09Z 92.150.21.136 wikitext text/x-wiki {{Infobox scientist | name = | image = | image_size = | alt = | caption = | birth_date = | birth_place = | death_date = | death_place = | resting_place = | resting_place_coordinates = | residence = | citizenship = | nationality = | fields = | workplaces = | alma_mater = | thesis_title = | thesis_url = | thesis_year = | doctoral_advisor = | academic_advisors = | doctoral_students = | notable_students = | known_for = | author_abbrev_bot = | author_abbrev_zoo = | influences = | influenced = | awards = | signature = | signature_alt = | website = | footnotes = | spouse = }} hhfrdo2bl54edh3kt0pojomka3saia6 Rita Guedes 0 15514 359011 359003 2018-04-04T15:30:10Z 86.219.216.59 u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki [[File:Rita Guedes.jpg|thumb|Rita Guedes]] '''Rita de Cássia de Sousa Guedes''' (Catanduva, [[2 di ghjennaghju]] [[1972]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0345740/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Guedes, Rita]] [[Categoria:Brasiliana|Guedes, Rita]] iz7lkibrkjlhnxb6yal5f1i5miu27jx Premiu Nobel 0 15520 349053 347553 2015-07-06T13:07:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''Premiu Nobel''' hè un premiu di valore internaziunale assignatu da l’aministrazione svedesa. U premiu vene datu tutti l'anni à persone chì si sò fatte cunnosce in i sfarenti campi di a cunniscenza, ''«dendu impurtanti benefizii à l'umanità»'', per e so ricerche, scuperte è invenzione, per l'opera litteraria, per l'impegnu à favore di a pace mundiale. == Storia == U premiu fubbe fundatu per l'ultime vulintà di [[Alfred Nobel]], industriale svedese è inventore di a [[Dinamite]], u 27 di nuvembre 1895. A prima premiazione fubbe in u 1901. Oghje i premii sò: * ''Fisica'' (assignatu da l'Accademia Reale Svedesa di e Scenze) * ''Chimica'' (assignatu da l'Accademia Reale Svedesa di e Scenze) * ''Medicina ò Fisolugia'' (assignatu da l'Institutu Karolinska) * ''Litteratura'' (assignatu da l'Accademia Reale Svedesa di e Scenze) * ''Pace'' (assignatu da un comitatu nominatu da u Parlamentu norvegese) * ''Econumia'' (dipoi u 1969) ==Da vede dinò== *[[Nelson Mandela]] (Premiu Nobel di a Pace) [[categoria:Società]] mcr6ycbmx9tlcr8a7kg6gcz7f3lvcj6 Mazar-i Sharif 0 15523 362678 347521 2019-07-01T20:50:11Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Mazar-i Sharif''' ò ancu '''Mazār-e Sharīf''' (مزار شریف) hè a quattresima cità [[Afghanistan|afghana]], incù una populazione di 300.600 abitanti (2006). Hè u capilocu di a pruvincia di [[Balkh]] è hè ligata incù a capitale [[Kabul]] à [[sudu]]-[[estu]], incù [[Herat]] à [[ovestu]] è incù l'[[Uzbekistan]] à [[nordu]]. [[Categoria:Giugrafia]] 7v2p5g0bsw8jidq3x1iliz1xhza2smh Nìger 0 15524 328472 2013-04-30T13:06:22Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{C-supranu}} [[File:Flag of Niger.svg|thumb|right|160px]] U '''Nìger''' hè unu statu di l'[[Africa]] di punente. Cunfina incù l'[[Algeria]], a [[Libia]], u [[Ciad]], a Nigeria... wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Flag of Niger.svg|thumb|right|160px]] U '''Nìger''' hè unu statu di l'[[Africa]] di punente. Cunfina incù l'[[Algeria]], a [[Libia]], u [[Ciad]], a [[Nigeria]], u [[Benin]], u [[Burkina Faso]] è u [[Mali]]. A capitale hè [[Niamey]]. Tene una superficie di 1.267.000 km² è à pocu pressu 14 milioni d'abitanti. [[File:LocationNiger.svg|300px|center]] ilc2lniu8x2ovdfsp8z6h4loe8ow7zn Sarpi cumuna 0 15525 340006 328506 2014-11-15T16:54:11Z 90.37.78.214 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A sarpi cumuna''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hierophis viridiflavus1.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Hierophis viridiflavus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordini | ''[[Squamata]]'' |----- | Famiglia | ''[[Colubridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Hierophis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Hierophis viridiflavus''<br /><font color=black size=1> [[Lacépède]], 1789 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hierophis viridiflavus3.JPG|250px]] |----- |} A '''Sarpi cumuna''' (o [[sarpe cumuna]]) ([[Hierophis viridiflavus]]) hè una sarpi chì faci parti di a famiglia di i [[Colubridae]]. Hè cumuna in [[Italia]], in [[Sardegna]], in l'[[Isula d'Elba]], in [[Corsica]], in u meziornu di a [[Francia]], in [[Malta]], in [[Svìzzara]], in [[Cruazia]] è in [[Sluvenia]]. I sottuspezii di ''Hierophis viridiflavus'' sò: * ''Hierophis viridiflavus carbonarius'' (Bonaparte, 1833) * ''Hierophis viridiflavus viridiflavus'' (Lacépède, 1789) Parechji sinonimi di ''Hierophis viridiflavus'' sò: * ''Coluber viridiflavus'' * ''Coluber atrovirens'' * ''Coluber gemonensis gyarosensis'' * ''Coluber viridiflavus kratzeri'' * ''Coluber viridiflavus antoniimanujeli'' * ''Coluber gyarosensis'' ==In Corsica== U serpu cumunu hè assai frequente in [[Corsica]]. == Rifarenzi == * Delaugerre, M. & Ceylan, M. Batrachi è rettili di Corsica - Batraciens et reptiles de Corse, 1992, PNRC & EPHE (in francesu) ==Da veda dinò== * a [[sarpi cuddarata]] {{c}} i0iveur5q7b8et67o03kog5q0fohaly Sarpi cuddarata 0 15526 328497 328496 2013-04-30T18:46:23Z 109.208.201.12 /* Tassunumia */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A sarpi cuddarata''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ringelnatter 01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Natrix natrix |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordini | ''[[Squamata]]'' |----- | Famiglia | ''[[Colubridae]]'' |----- | Genaru | ''[[Natrix]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Natrix natrix''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Natrix natrix (Karl L).jpg|250px]] |----- |} A '''Sarpi cuddarata''' (o [[sarpe cullarata]]) ([[Natrix natrix]]) hè una sarpi chì faci parti di a famiglia di i [[Colubridae]]. Parechji sinonimi di ''Natrix natrix'' sò: * ''Coluber natrix'' Linnaeus, 1758 * ''Natrix vulgaris'' Laurenti, 1768 * ''Coluber scutatus'' Pallas, 1771 * ''Coluber persa'' Pallas, 1814 * ''Coluber helveticus'' Lacépède, 1789 * ''Coluber torquatus'' Lacépède, 1789 * ''Coluber siculus'' Cuvier, 1829 * ''Tropidonotus ater'' Eichwald, 1831 * ''Natrix cetti'' Gené, 1838 == Tassunumia == A spezia cumprendi numarosi sottuspezii: *''Natrix natrix natrix'' <span style="font-variant: small-caps">Linnaeus, 1758</span> - sottuspezia numinali; *''Natrix natrix corsica'' <span style="font-variant: small-caps"></span> - endemica di a [[Corsica]]; *''Natrix natrix calabra'' <span style="font-variant: small-caps">Vanni & Lanza, 1983</span> - endemica di a [[Calabria]]; *''Natrix natrix cetti'' <span style="font-variant: small-caps">Gené, 1839</span> - endemica di a [[Sardegna]]; *''Natrix natrix helvetica'' <span style="font-variant: small-caps">(Lacépède, 1789)</span>; *''Natrix natrix sicula'' <span style="font-variant: small-caps">(Cuvier, 1829)</span> - endemica di a [[Sicilia]]. == Rifarenzi == * Delaugerre, M. & Ceylan, M. Batrachi è rettili di Corsica - Batraciens et reptiles de Corse, 1992, PNRC & EPHE (in francesu) ==Da veda dinò== * a [[sarpi cumuna]] {{c}} dn2f8rgofigd71ti164p5827nlxlmhh Natrix natrix 0 15527 328484 328483 2013-04-30T16:38:31Z 109.208.201.12 Reindirizzamentu à [[Sarpi cuddarata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sarpi cuddarata]] p57uk2lvhrghxeakbrz2j82b3cas4ll Sarpe cullarata 0 15528 328486 2013-04-30T16:39:13Z 109.208.201.12 Reindirizzamentu à [[Sarpi cuddarata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sarpi cuddarata]] p57uk2lvhrghxeakbrz2j82b3cas4ll Hierophis viridiflavus 0 15529 328492 2013-04-30T17:15:29Z Paulu 58 Paulu moved page [[Hierophis viridiflavus]] to [[Sarpi cumuna]]: nomu corsu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sarpi cumuna]] 50b4a1sllzzjugw53t8lrxe5fuc0zfi Sarpe cumuna 0 15530 328494 2013-04-30T17:16:39Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Sarpi cumuna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sarpi cumuna]] 50b4a1sllzzjugw53t8lrxe5fuc0zfi Svìzzara 0 15532 336383 328503 2014-05-11T17:31:12Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sguìzzera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sguìzzera]] tasczuclzzhwbfpw8z9k6j8ahjk5mh2 Sophie Anna Everhard 0 15535 356637 355206 2017-03-04T12:35:12Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Everhard, Sophie Anna wikitext text/x-wiki '''Sophie Anna Everhard''' (Ventura County - [[California]], 28 [[Aostu]] 1993) hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Ligami == [http://imdb.com/name/nm2667868/ Sophie Anna Everhard] [[Categoria:Attrice|Everhard, Sophie Anna]] [[Categoria:Americana|Everhard, Sophie Anna]] 0upkst4rgiyknfmpxk0hed2tifxw9im Simonu di San Ghjorghju 0 15537 364122 357754 2019-10-03T11:18:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki Simonu di San Ghjorghju ([[Simon' Paulu Poli]]), natu u 5 ghjunghju 1885 in [[Grussetu]] hè statu un scrivanu è pueta in lingua corsa. Hè mortu in 1973 in [[Pitretu è Bicchisgià]]. ==Bibliugrafia== * ''Grana corsa'', Puisii, 1930 * ''Trè cummedie'', 1937 (''Francescu face a spesa'', ''Parlate francese'', ''Dumanda in matrimoniu'') * ''L'affrontu'', un drama in quattru atti, 1938 {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] {{c}} 5kydinefrdf3ihbaax1v9fxqjttu7uv Simon' Paulu Poli 0 15538 328540 2013-05-05T14:25:03Z 109.208.201.12 Reindirizzamentu à [[Simonu di San Ghjorghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Simonu di San Ghjorghju]] k3hji7lz5m588hcge3ucn75ysv0fggy Enoch Powell 0 15540 328551 328550 2013-05-06T13:28:53Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Enoch Powell Allan Warren.jpg|200px|thumb|right|Enoch Powell]] '''Enoch Powell Allan Warren''' hè statu un omu politicu [[cunservatorismu|cunservatore]] [[Regnu Unitu|inglese]]. Natu in u 1912, mortu in u 1998. h0a10xb0r8itgdbf7fzm4cw08ni8s72 San Petruburgu 0 15549 357647 354225 2017-09-06T10:16:11Z TohaomgBot 12408 BOT: Replaced raster image with an image of format SVG. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Coat of Arms of Saint Petersburg (2003).svg|right|140px]] '''San Petruburgu''' (''Санкт-Петербург'' -Sankt-Peterburg- in [[lingua russia|russiu]]) hè, incù 4.568.047 abitanti ([[2008]]), a seconda cità di a [[Russia]] per populazione è u so portu più impurtante. == Geografia == [[File:Saint Petersburg In Europe.png|right|200px]] San Petruburgu hè à u nordu-uvestu di a Russia, nant'à u delta di u fiume [[Neva]]. == Storia è nome == A cità fubbe fundata in u 1703 da u zar [[Petru u Grande]] chì vulia fà ne a nova capitale di a Russia. U so nome vene di l'[[lingua ullandese|ullandese]] ''Sankt Piter burkh''. In u 1914, a u principiu di a [[Prima Guerra Mundiale]], a cità fubbe chjamata ''Petrograd'' (''Петроград''), perchè l'altru nome s'assumigliava toppu à l'alimannu. in u 1924 hà torna scambiatu nome in ''Leningrad'' (''Ленинград''), per onorà [[Lenin]]. In u 1991, hà ripigliatu u so primo nome, ''San Petruburgu''. I so abitanti a chjamanu ''Pìter'' (''Питер''). == Aministrazzione == U merre hè Georgij Sergejevič Poltavčenko (da u [[2011]]). == Cità gemellate == [[File:Winter Palace Panorama 4.jpg|thumb|right|280px|U ''Palazzu d'Inguernu'']] San Petruburgu hè gemellata incù: * [[File:Flag of Germany.svg|20px]] [[Amburgu]], [[Germania]] * [[File:Flag of Serbia.svg|border|20px]] [[Belgradu]], [[Serbia]] * [[File:Flag of Poland.svg|border|20px]] [[Danzica]], [[Polonia]] * [[File:Flag of Hungary.svg|20px]] [[Debrecen]], [[Ungheria]] * [[File:Flag of Germany.svg|20px]] [[Dresda]], [[Germania]] * [[File:Flag of Armenia.svg|20px]] [[Erevan]], [[Armenia]] * [[File:Flag of Sweden.svg|20px]] [[Götheborg]], [[Svezia]] * [[File:Flag of Iran.svg|20px]] [[Isfahan]], [[Iran]] * [[File:Flag of Turkey.svg|20px]] [[Istanbul]], [[Turchia]] * [[File:Flag of Saudi Arabia.svg|20px]] [[Jeddah]], [[Arabia Saudita]] * [[File:Flag of Sudan.svg|20px]] [[Khartoum]], [[Sudan]] * [[File:Flag of Slovakia.svg|border|20px]] [[Košice]], [[Slovacchia]] * [[File:Flag of the United States.svg|20px]] [[Lansing]], [[Stati Uniti d'America]] * [[File:Flag of the United States.svg|20px]] [[Los Angeles]], [[Stati Uniti d'America]] * [[File:Flag of Ukraine.svg|20px]] [[Lviv]], [[Ucraina]] * [[File:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Manchester]], [[Regnu Unitu]] * [[File:Flag of Australia.svg|20px]] [[Melbourne]], [[Australia]] * [[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] [[Milanu]], [[Italia]] * [[File:Flag of India.svg|20px]] [[Mumbai]], [[India]] * [[File:Flag of Myanmar.svg|20px]] [[Naypyidaw]], [[Myanmar]] * [[File:Flag of Japan.svg|border|20px]] [[Osaka]], [[Giappone]] * [[File:Flag of Norway.svg|20px]] [[Oslu]], [[Norvegia]] * [[File:Flag of Bulgaria.svg|border|20px]] [[Plovdiv]], [[Bulgaria]] * [[File:Flag of Brazil.svg|20px]] [[Porto Alegre]], [[Brasile]] * [[File:Flag of Canada.svg|border|20px]] [[Quebec City|Quebec]], [[Canada]] * [[File:Flag of Israel.svg|border|20px]] [[Rishon LeZion]], [[Israele]] * [[File:Flag of the Netherlands.svg|20px]] [[Rotterdam]], [[Paesi Bassi]] * [[File:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] [[Shanghai]], [[Cina]] * [[File:Flag of Bulgaria.svg|border|20px]] [[Sofia]], [[Bulgaria]] * [[File:Flag of Finland.svg|border|20px]] [[Turku]], [[Finlandia]] * [[File:Flag of Poland.svg|border|20px]] [[Varsavia]], [[Polonia]] * [[File:Flag of Croatia.svg|20px]] [[Zagabria]], [[Croazia]] ==Da vede dinò== *[[Pëtr Čajkovskij]] == Ligami esterni == * [http://www.gov.spb.ru/ Situ instituzzionale (in russiu)] * [http://eng.gov.spb.ru/ Situ instituzzionale (in inglese)] [[Categoria:Russia]] 7rmi5llw9mc4rc4199yc5y1d7o4vl8u Arianna 0 15551 353840 351304 2016-04-24T19:08:39Z Alonso de Mendoza 6479 /* Arianna in l'arti */ wikitext text/x-wiki [[File:Ariadne in Naxos, by Evelyn De Morgan, 1877.jpg|right|250px|thumb|Arianna à Nassu, 1877, Evelyn De Morgan]] '''Arianna''' (da u grecu Αριάδνη) hè una figura di a [[mitulugia]] [[Grecia|greca]], a figliola di u [[rè]] di [[Creta]] [[Minossu]] è di [[Pasifae]]. U mitu d'Arianna è [[Teseiu]] hè cuntatu in parechji virsioni. In una si conta ch'è Arianna si innamurò di [[Teseiu]] quandu eddu ghjunsi in [[Creta]] par tumbà u [[Minotauru]] in u labirintu. Arianna deti à Teseiu un ghjummeddu di lana (u pruvirbiali filu d'Arianna) par pudè ritruvà la strada parcorsa in u labirintu è pudè ni escia sanu. Arianna fughjì tandu incun eddu è l'altri atenesi versu [[Atena]], ma Teseiu a feci addurmintà è l'abbandunò annantu à l'isula di Nassu (ancu chjamata Dia). In ogni modu, duranti i so passioni sicreti, Arianna cuncipì da l'eroi dui figli, Demofonti è Stafilu. Pà i nozzi, Diunisu feci donu à Arianna di un diadema d'[[oru]] criatu da Efestu chì, lanciatu in [[celi]], andò à furmà a custiddazioni di a [[Corona Borealis|Curona Bureali]]. Esisti una virsioni ulteriori di a tradizioni sicondu a quali Dionisu ordinò ad Artemida di tumbà à Arianna annantu à l'isula di Nassu. Infini, ci hè una virsioni ulteriori tragica dundi si dici ch'è Arianna, scunvolta da u dulori incausatu da a perdita di u so carissimu [[Teseiu]], si saria lampata in [[mari]] è si saria suicidata. ==Arianna in l'arti == ===Pittura === *''[[Baccu è Arianna (Tiziano)|Baccu è Arianna]]'', pintu da [[Tiziano]] (1520-1522) *''[[Baccanali di l'Andrii]]'', pintu da [[Tiziano]] (1520-1523) *''[[Trionfu di Bacco è Arianna]]'', pintu da [[Annibale Carracci]] (1560-1609) *''Baccu è Arianna'', pintu da [[Guido Reni]] (1619–1621) *''Baccu è Arianna'', pintu da [[Giambattista Pittoni]] (1730-1732) *''[[Nozzi di Baccu è Arianna]]'', pintu da [[Cima da Conegliano]] (1505-1510) *''Arianna dà à Teseiu u filu par escia da u labirintu'', pintu da [[Pelagio Palagi]] (1814) *''Arianna abbandunata da Teseiu'', pintu da [[Angelika Kauffmann]] <gallery> File:Titian - Bacchus and Ariadne - Google Art Project.jpg|Baccu è Arianna, Tiziano File:Titian Bacchanal 1523 1524.jpg|Baccanale di l'Andrii, Tiziano File:Rome Palazzo Farnese ceiling Carracci frescos 04.jpg|Trionfu di Baccu è Arianna,Annibale Carracci File:Bacchus and Ariadne by Guido Reni.jpg|Baccu è Arianna,Guido Reni File:Pittoni Bacchus and Ariadne.jpg|Baccu è Arianna, Giambattista Pittoni File:Cima da conegliano, matrimonio di bacco e arianna 02.jpg|Nozzi di Baccu è Arianna (part.), Cima da Conegliano File:Kauffmann, Angelica - Ariadne von Theseus verlassen - prior to 1782.jpg|Arianna abbandunata da Teseiu, Angelika Kauffmann </gallery> === Musica === * ''[[Ariadne auf Naxos]]'' (Arianna à Nasso) hè un'[[opera]] di [[Richard Strauss]] * ''Lamento di Arianna'', frammentu di ''[[L'Arianna]]'' di [[Claudio Monteverdi]] [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia greca]] j4mrqgapm6mqou7h5fnhtcohz8if0zd Ignazio Bertola 0 15552 359290 348692 2018-05-15T14:38:56Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ignazio_Bertola.jpg|thumb|right|200px|Ignazio Bertola]] '''Giuseppe Francesco Ignazio Bertola''' hè [[architittura|architettu]] è [[ingegneria|ingegnere]] [[forze armate|militare]] (natu in [[Tortona]] in u 1676 è mortu in [[Torinu]] in u 1755). Fubbe l'[[architettu]] è [[ingegnere]] di [[Carlu Emanuele III|Carlu Emanuele III di Savoia]] è hà travagliatu à a citadella di [[Alessandria]] è à e furtificazzione di [[Exilles]]. [[Categoria:Architettu]] 1qwig53d7e5cqqyiu6bhzanjefsm3t3 Tommasu Moru 0 15556 346261 328628 2015-07-01T16:48:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hans Holbein, the Younger - Sir Thomas More - Google Art Project.jpg|thumb|250px|right]] '''Tommasu Moru''' hè un [[filusufia|filosofu]] natu in [[Londra]] u 7 ferraghju di u 1478 è hè mortu u 6 di lugliu di u 1535. 9tohmgrtbyvpypkf0cuhpd3sxlwmef5 U Merre Pastore 0 15557 364418 346161 2019-10-03T11:24:01Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''U merre pastore''' hè un [[cantu]] tradiziunale di [[Corsica]]. ==U merre pastore== :Vulemu piantà lu maghju :Cullà lu fin'à le stelle :Or serà cuntenta Cecca :È più le so figliulelle :Chì nun purteranu più :Addossu le centupelle. :O Braccò la to furtuna :Avà sì s'hè discitata :Tantu l'ai cumbattuta :Ch'à la fine l'hai truvata :Era nentr'un cornu di [[capra]] :Culà stava intufunata. :Chì l'avesse mai criduta :Ch'in piazza di li Braconi :Si duvesse alzà lu maghju :La bandera à trè culori? :La sgiò Cecca Luciani :Meritò tutti sti onori. :Or sì, sta Cecca frisciata :Colla è fala per u paese :È sì nimu la dimanda :Ella risponde in francese :Ùn ti sai vergugnà :O risa di lu paese? :Or tù ùn vedi la to scala :Ch'è t'hà fatta a saltarelli? :Ùn ci si ponu arrivà :Li vechji nè li zitelli. :Da la cherciulla à lu tettu :Ci si contani le stelli. :Aspettemu lu sgiò merre :Cù le pecure stu maghju :Ed allora l'elettori :Li alzeranu lu so maghju :Perchè ellu avia prumessu :Un [[castratu]] tintinnaghju. ==Referenze== * [http://archive.org/stream/lachansonpopulai00croz#page/72/mode/2up|Austin De Croze, A canzona populare di l'isula di Corsica, Parighji, 1911 (in francese)] [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] lx0fjtl6wos1rb8hql6mjqmqigps7tv Minotauru 0 15558 340495 333463 2015-01-28T19:13:30Z 92.150.36.167 /* Mitu grecu: l'impresa di Teseiu contr'è u Minotauru */ wikitext text/x-wiki [[File:Tondo Minotaur London E4 MAN.jpg|thumb||[[Kylix]], ca. 515 a.C., [[Museo Arqueológico Nacional de España]]]] U '''Minotauru''' (Μινώταυρος) hè una figura di a mitulugia greca. Hè un èssaru mostruosu è feroci, mità omu è mità toru. Era figliu di u Toru di Creta è di Pasifae, righjina di Creta. U so nomu probiu hè Asteriu o Asterionu. ==Mitu grecu: l'impresa di Teseiu contr'è u Minotauru== Minossu, rè di Creta, prigò Poseidonu,u diu di u mari, di invià li un toru com'è simbulu di l'apprizzamentu di i dii versu eddu in qualità di suvranu, prumittendu di sacrificà lu in onori di u diu. Poseidonu accunsintì è li mandò un biddissimu è putenti toru biancu di gran valori. Vista a biddezza di l'animali, parò, Minossu dicisi di tena lu par i so mandrii è ni sacrificò un antru. Poseidonu tandu, par puniscia lu, feci innamurà pirdutamenti Pasifae, moglia di Minossu, di u toru stessu. Nonostanti eddu fussi un animali ed edda una donna, Pasifae disidarava ardentamenti accuppià si incun eddu, è vulia à tutti i costi suddisfà u so probiu desideriu carnali. Ci riiscì nascundendu si drentu una ghjuvenca di legnu custruita par edda da un artista di corti, Dedalu. Da l'unioni mostruosa nascì u Minotauru, tarmini chì unisci, par appuntu, u prefissu "minos" (chì sicondu i critesi significava rè) incù u suffissu "taurus" (chì significheghja toru). U Minotauru avia u corpu umanoidi è bipedi, ma avia zòcculi, piddiccia buina, coda è testa di toru. Era salvaticu è feroci, parchì a so menti era cumplitamenti duminata da u stintu animali, avendu a testa, è cusì u ciarbeddu, di una bestia. Minossu feci rinchjuda u Minotauru in u Labirintu di Cnossu custruitu da Dedalu. Quandu Androgeu, figliu di Minossu, murì uccisu da uni pochi d'atinesi infuriati parchì avia vintu troppu à i so ghjochi disunurendu li, Minossu dicisi, par vindicà si ch'è a cità di Atena, sottumissa tandu à Creta, divia invià ogni novi anni setti ziteddi masci è setti ziteddi femini da offra in pastu à u Minotauru, chì si cibava di carri umana. Tandu Teseiu, eroi è figliu di u rè atinesi Egeu, si uffrì di fà parti di i ghjovani par scunfighja u Minotauru. Arianna, figlia di Minossu è Pasifae, si innamurò di eddu. À a piccula intrata di u labirintu, Arianna deti à Teseiu u celebru "filu d'Arianna", un ghjummeddu (di filu rossu, rializatu da Dedalu) chì l'avaristi parmissu di ùn perda si una volta intrutu drentu. Quandu Teseiu ghjunsi innanzi à u Minotauru, l'affruntò è l'uccisi incù a spada (sicondu altri, attesi ch'eddu si addurmintessi è po u pugnalò, mentri altri virsioni rapportani com'è a peddi di u Minotauru era invulnerabili, mentri u corru di u Minotauru parfuressi ogni armatura, quindi Teseiu usò a so spada par staccà un [[corru]] di u Minotauru è incù quistu u trapassò). Isciutu da u labirintu, Teseiu salpò incù Arianna à a volta di Atena, muntendu veli bianchi in segnu di vittoria. Più dopu, parò, abbandunò a zitedda durmenti annantu à l'isula diserta di Nassu. U mutivu di tali attu è contruversu. Si dici chì l’eroi si saria invaghitu di un'antra o chì si sintia in imbarazzu à vultà in a so patria incù a figlia di u numicu, oppuri chì vensi intimuritu da Dionisu chì, in sognu, l'intimò di lascià la quà, par dopu raghjunghja la ancora durmenti è fà ni a so sposa. Arianna, rimasta sola, iniziò à pienghja, finch'è apparischi à a so prisenza u diu Dionisu, chì par cunfurtà la li dunò una maravigliosa curona d'oru, opara di Efestu, chì fù dopu, à a so morti, mutata da u diu in una custiddazioni splindenti: a custiddazioni di a Curona. Poseidonu, adiratu contr'è Teseiu, inviò una timpesta chì squarciò i veli bianchi di a navi, custringhjendu l'eroi atinesi à sustituiscia li incù quiddi neri (parò spessu in i varii virsioni a so matri Etra avia avutu un rapportu sissuali incù Poseidonu, quindi in quisti virsioni ancu Poseidonu saristi patri di Teseiu è parciò ùn l'avaristi mai ostaculatu); altri virsioni contani chì par via di l'eccitazioni di a vittoria eddu si sminticò di issà i veli bianchi, oppuri li fù annibbiata a mimoria da i dii com'è punizioni par avè abbandunatu à Arianna. Infatti à Teseiu, prima di parta, fù ricumandatu da u so patri Egeu di purtà dui gruppi di veli, è di muntà à u ritornu i veli bianchi in casu di vittoria, mentri, in casu di scunfitta, avaristi duvutu issà quiddi neri. Egeu, videndu à l'orizonti i veli neri, criditi chì u so figliu fussi statu divuratu da u Minotauru è si ghjittò addispiratu in mari, chì da u so nomu fù chjamatu dopu mari di Egeu, veni à dì Mar'Egeu. Daretu u mitu si piattanu ancu particulari significati chì i Grechi attribuiscìani à parechji elementi di u racontu. Par asempiu, u tarmini Minossu, attribuitu à u rè di Creta, hè disignatu da parechji studii non com'è u nomu di u solu rè di Cnossu, ma com'è u tarmini genericamenti utilizatu par indicà "i suvrani" in tutta l'isula di Creta. Daretu à u parsunaghju di u Minotauru si stima a divinisazioni di u toru da parti di i Grechi, mentri u starminatu Labirintu di Cnossu hè simbulu di u stupori pruvatu da i Grechi à quandu vistu l'immensi custruzzioni Critesi. À a vittoria di Teseiu si attribuisci inveci l'iniziu di u predominiu di i Grechi annantu à u mar'Egeu. À u cuntrariu, Felici Vinci susteni, in u u so Omeru in u Balticu, chì u mitu di Teseiu è Arianna sii urighjinariu non di a Creta egea, ma di a a so currispundenti terra baltica, idantificata incù a Pomerania. L'autori indicheghja com'è riscontru a prisenza, di fronti à quist'ultima, di l'isula di Bornholm, currispundenti à Nassu, è di a costa di a Scania, induva inveci fù ricullucata Atena. [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia greca]] bqk5puppornpuqsow1lsj10of1cpdew Federicu I Barbarossa 0 15559 328642 2013-05-28T08:38:52Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Federico Barbarossa.png|200px|thumb|Ritrattu di Federicu Barbarossa]] '''Federicu I Hohenstaufen''' cugnomatu '''u Barbarossa''' ([[Waiblingen]], 1122 – Sale... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Federico Barbarossa.png|200px|thumb|Ritrattu di Federicu Barbarossa]] '''Federicu I Hohenstaufen''' cugnomatu '''u Barbarossa''' ([[Waiblingen]], 1122 – [[Saleph]], [[Palestina|Terra Santa]], 10 giugnu 1190) hè statu impertore di u [[Sacru Romanu Imperu]]. Hè cullatu nantu à u tronu di [[Germania|Alemagna]] u 4 marzu 1152 dopu u so ziu [[Corradu III]], è hè statu incuronatu imperatore u 18 ghjugnu 1155. 9d9b8ybncwo1gujaqd48ndf8dxgg94q Delft 0 15560 345774 328643 2015-07-01T11:33:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Delft''' hè una cità di i [[Paesi Bassi]] incù 98.655 abitanti (in 2012). == Cità gemellate == Delft hè gemellata incù: * [[File:Flag_of_Israel.svg|20px]] [[Kfar Saba]], [[Israele]] * [[File:Flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px]] [[Tuzla]], [[Bosnia è Erzegovina]] == Ligami esterni == * [http://www.delft.nl/ Situ istituzzionale] a2w961ta884pmbdlktru9c28dugvfxr San Marinu 0 15561 358973 355312 2018-04-01T09:24:42Z Jfblanc 706 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Statu |nomeCompleto = San Marinu |nomeUfficiale = Serenissima Repubblica di San Marino |linkBandiera = Flag of San Marino.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of San Marino.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = LocationSanMarino.svg |motto = '''Libertas''' |mottoTraduzione = ''Libertà'' |lingua = [[lingua taliana|talianu]], |capitale = [[San Marinu (cità)|San Marinu]] |capitaleAbitanti = 4 201 |capitaleAbitantiAnno = 2013 |governo = [[Republica]] |presidente = Stefano Palmieri<br />Matteo Ciacci |primoMinistro = |indipendenza= [[301]] |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |ingressoONU = |superficieTotale = 61,19 |superficieOrdine = |superficieAcqua = trascurevule |popolazioneTotale = 32.538 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 531,75 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euro]] |PIL= 4.900 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= |PILprocapite= 44.623 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = |telefono = |targa = RSM |inno = ''[[Inno Nazionale della Repubblica]]'' di [[Federico Consolo]] del [[1894]] |festa = 3 settembre |note = - }} A '''Republica di San Marinu''' hè un' paesu in [[Auropa]]. A capitale si chjama [[San Marinu (cità)|San Marinu]]. A lingua uffiziale hè u [[lingua taliana|talianu]]. {{Europa}} [[Categoria:Europa]] suxbg5xd0nbcm88p8yetixei9nqkhhl Potsdam 0 15562 360240 328649 2018-09-25T16:54:30Z CommonsDelinker 173 Replacing Coat_of_arms_of_Potsdam.svg with [[File:DEU_Potsdam_COA.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR4|Criterion 4]] (harmonizing names of file set) · DEU Name COA). wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:DEU Potsdam COA.svg|right|140px]] '''Potsdam''' hè una cità di a [[Germania]] incù 150.000 abitanti (2008). Hè a capitale di u Land [[Brandeburgu]]. == Geografia == [[File:Potsdam in Germany.png|thumb|400px|right]] A cità, 26 km a sudu-uvestu di [[Berlinu]], hè traversata di u fiume [[Havel]]. 0jkrfo4d92g579ad1il04iwqzylpl9p Citroën 0 15563 350111 349968 2015-07-07T21:23:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:AndreCitroen crop.jpg|thumb|right|167px|André Citroën]] A '''Citroën''' hè una casa [[vittura|vitturistica]] [[lingua francese|francese]] di u gruppu [[PSA Peugeot Citroën]]. U nome cumpletu '''Automobiles Citroën ''' e so sede attuale hè in [[Parigi]] in [[Francia]]. == Storia == A fabrica hè stata fundata in u 1919 da [[André Citroën]]. ==Da vede dinò== *[[Renault]] *[[Karl Benz]] *[[BMW]] *[[Peugeot]] *[[Volkswagen]] *[[vittura]] [[Categoria:Trasportu]] [[Categoria:Vittura]] [[Categoria:Industria]] 72js2g3rvozj2kryq0w6qbxhyxee5q4 Categoria:Industria 14 15565 328658 2013-05-30T15:07:04Z Franjklogos 2883 Pagina nova: Industria wikitext text/x-wiki Industria i8h85j5tru7vec87gg7vmnvph3odh70 U labirintu di Cnossu 0 15566 328662 328660 2013-05-30T16:06:18Z 90.8.207.191 Reindirizzamentu à [[Labirintu di Cnossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Labirintu di Cnossu]] kk073tiqpgumswf3ugky7mx9ey6gmfh Labirintu di Cnossu 0 15567 364433 332967 2019-10-03T11:24:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:Cnossos-planol.png|thumb|right|300px|Pianu di u palazzu riali di [[Cnossu]]. Si credi chì da a cumplissità di u palazzu aghji avutu urighjina u mitu di u [[labirintu]]]] U '''Labirintu di Cnossu''' hè un lighjindariu labirintu, chì sicondu a [[mitulugia]] greca fù fattu custruiscia da u Rè [[Minossu]] annantu à l'isula di [[Creta]] par rinchjuda ci u mustruosu [[Minotauru]], natu da l'unioni di a moglia di u rè, [[Pasifae]], incù un toru. Era un intrecciu di stradi, stanzi hè gallarii, custruitu da u geniali [[Dedalu]] incù u figliu [[Icaru]], i quali, quandu ni terminoni a custruzzioni, ci si truvoni prighjuneri. [[Dedalu]] custruì ali, ch'eddu appiccicò incù a cera à i so spaddi, è tremindù ni iscini bulendu. U [[Minotauru]] divurava ogni annu setti ziteddi masci è setti ziteddi femini di [[Atena]], finch'è [[Teseiu]], aiutatu da [[Arianna]], l'uccisi. [[Teseiu]] riuscì à escia da u labirintu solu grazia à u filu chì [[Arianna]] l' avia datu hè chì avia lasciatu scorra longu u parcorsu. Una volta uccisu u [[Minotauru]], [[Teseiu]] seguì a strada indicata da u filu. {{c}} [[Categoria:Labirintu]] qefve24hfcsics0z6qnqpw7rgekc3dc Toru di Creta 0 15571 334785 328688 2014-03-23T15:06:40Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Mosaico Trabajos Hércules (M.A.N. Madrid) 07.jpg|thumb|right|250px| Erculu abbatti u toru di Creta. Mosaicu rumanu di u seculu III d.C.]] U '''Toru di Creta''' era un mostru turinu di a [[mitulugia]] greca. Avia l'aspettu di un toru di grandi diminsioni, è pussidia a capacità di suffià focu da i nari. U [[Minotauru]] nascì da quistu è da [[Pasifae]]. La cattura di u Toru di Creta fù a settima di i [[dodici lavori di Erculu]]. U miticu rè di [[Creta]], [[Minossu]], cuncessi senza prublemi à l'eroi di purtà via u feroci animali, datu chì avia criatu prublemi à [[Creta]]. [[Erculu]] riuscì à catturà lu vivu assuffuchendu lu incù i mani, è u purtò incun eddu à [[Atena]]. Quì Euristeu avaristi vulsutu sacrificà l'animali à Era, chì udiava [[Erculu]]. Quissu rifiutò parciò u sacrifiziu, par ùn ricunnoscia a gloria di [[Erculu]]. U toru fù cusì lasciatu libaru di vagà, finch'è si firmò à Maratona, divintendu cunnisciutu com'è "toru di Maratona". ==Da veda dinò== * [[Minotauru]] * [[Pasifae]] * [[Erculu]] [[Categoria:Animali di a mitulugia greca]] rz16s9x6b0864wsad5frp5rslf5vifk Giugrafia 0 15572 328689 2013-05-31T19:17:48Z Francis Tyers 7617 Reindirizzamentu à [[Geografia]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Geografia]] 9n53zic8xnb7j34kcbs4y9colk43cse Pasifae 0 15573 360636 333816 2018-12-13T04:24:13Z UrielAcosta 14498 /* In a cultura pupulari */Pollock wikitext text/x-wiki [[Image:Pompeii_-_Casa_dei_Vettii_-_Pasiphae.jpg|right|thumb|240px|Dedalu è Pasifae in un affrescu di a ''Casa dei Vettii'']] '''Pasifae''' hè un parsunaghju di a mitulugia greca, figlia di Eliu è di Perseidi, una ninfa uceanina. Hè a matri di u [[Minotauru]]. Moglia di [[Minossu]], rè di Creta, da eddu ebbi ottu figli, frà i quali [[Androgeu]], [[Fedra]] è [[Arianna]] sò i più ricurdati. Sicondu a virsioni più cumuna di u mitu, [[Poseidonu]] inviò à [[Minossu]] un toru bianchissimu affinch'è eddu fussi sacrificatu in u so nomu. U rè di Creta parò ùn ubbidì à u diu, cunsidarendu troppu beddu quidd'animali è ni sacrificò un antru: a vindetta di [[Poseidonu]] ùn tardò ad arrivà. Infatti indussi in Pasifae una passioni scema par l'animali è li feci disidarà ardentamenti di accuppià si incun eddu. Accicata da u desideriu, chersi aiutu à [[Dedalu]], chì s'era rifughjatu à Creta par sfughja una cundanna par umicidiu, chì li custruì una vacca di legnu cava in a quali pudia entra par pudè suddisfà a a so ceca voglia. Cusì Pasifae riiscì à cunghjunghja si à u toru, è da a so unioni nascì u [[Minotauru]]. ==Cultu== À Pasifae era didicatu un cultu prufeticu in Laconia. ==In a cultura pupulari== Danti a ricorda in a Divina cummedia (Infernu XII, 13; Purgatoriu XXVI, 41-42 è 86-87). Pasifae hè ancu u sughjettu di un dipintu di Jackson Pollock, Pasiphaë (1943 circa). [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia greca]] oe2ez5x1u7kgewc0gombykox2k8fx4b Dedalu 0 15574 347446 328708 2015-07-02T09:54:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Landon-IcarusandDaedalus.jpg|thumb|right|300px|Dedalu incita u figliu à u bulu, dipintu da l'artistu francesu Charles Paul Landon, 1799.]] Dedalu (in grecu Δαίδαλος, Dàidalos) hè un parsunaghju di a mitulugia greca; grandi architettu, scultori è invintori, notu soprattuttu par essa u custruttori di u famosu labirintu di u [[Minotauru]]. ==U mitu== Figliu di Metioni, Dèdalu era prubabilmenti urighjinariu di [[Atena]], induv'era un apprizziatu scultori. In seguitu à l'umicidiu di u so assistenti è nipoti Talu, ch'eddu avaria uccisu parchì ghjilosu di a so maestria, fù accoltu à [[Creta]] da u rè [[Minossu]]. Duranti 'ssu sughjornu soiu à u palazzu, u scultori attirò u desideriu di una schiava di u rè di [[Creta]], di nomu Naucrati, a quali s'innamurò pirdutamenti di a so maestria è di a so biddezza. Dedalu si unì à a ghjovana, chì li deti un figliu, Icaru. À eddu hè attribuita a custruzzioni di a vacca di legnu in a quali Pasifae, moglia di [[Minossu]], si accuppiò incù u toru sacru inviatu da [[Poseidonu]]. Da l'unioni nascì u [[Minotauru]], chì fù rinchjusu par ordini di [[Minossu]] in u labirintu custruitu da Dedalu. Essendu à cunniscenza di a struttura di u labirintu, Dedalu, una volta finita a so opara, ci fù rinchjusu incù u figliu Icaru. Par scappà Dedalu custruì incù i penni dui paghji d'ali hè l'attaccò à i so corpi incù a cera. Duranti u bulu Icaru si avvicinò troppu da u soli è u calori fusi a cera, fendu lu cada in mari. Fughjitu da [[Creta]], Dedalu si ricò in Sicilia, induva truvò rifughju vicinu à u rè Cocalu. [[Minossu]], par circà di riacciuffà u fughjitivu, cughjitò un pianu: prumisi una forti ricumpensa à chiunqua avissi truvatu u modu di fà passà un filu trà i voluti di una cunchiglia. Dedalu riiscì in l'impresa, liendu un filu à una furmicula chì, intrudutta in a cunchiglia chì i so bordi l'avia cuparti di meli, passò trà l'urifizii par truvà u meli. [[Minossu]] ghjunsi in Sicilia hè pratesi a cunsegna di Dedalu, ma i figlii di u rè Cocalu aiutoni Dedalu à uccida lu. Dedalu vissi ancora molti anni in Sicilia finu à quandu dicisi di andà incù Iolau, nipoti di [[Erculu]], in Sardegna induva si stabilini. ==Dedalu in l'Eneidi== [[Virghjliu]] ricorda Dedalu in u VIesimu libru di l'Eneidi, quandu [[Enea]] ghjunghji à u "tempio immane" di a Sibilla. Fù par appuntu Dedalu à custruiscia u tempiu, à cunsacrà lu à Febu è à incida annantu à i battenti a storia di u mitu chì u riguardava, da a morti di Androgeu finu à i "cechi passi" di [[Teseiu]] longu u filu d'Arianna. Solu di u figliu Icaru manca a storia, parchì u patri fù firmatu dui volti da u troppu dulori in u rapprinsintà di l'avvinimentu: bis patriae cecidere manus ("dui volti cadini i mani paterni"). ==Da veda== * [[Erculu]] * [[Icaru]] * [[Minossu]] * [[Minotauru]] * [[Teseiu]] [[categoria:Mitulugia]] 28fqxmbsmrd8at5uurodrjgs2mzw81u Dèdalu 0 15575 328709 2013-06-02T11:40:40Z 90.8.207.191 Reindirizzamentu à [[Dedalu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dedalu]] 89fcp7ax1w63kaslso8mifkyvcsy5ug Icaru 0 15577 347484 340117 2015-07-02T12:30:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Lord Frederick Leighton FLL006.jpg|thumb|250px|right|''[[Dedalu]] è Icaru'', opara di [[Lord Frederic Leighton]].]] In a mitulugia greca '''Icaru''' (Icarus in latinu, Ίκαρος in grecu, Vicare in etruscu) era figliu di l'invintori [[Dedalu]] è di [[Naucrati]], una schiava di [[Minossu]]. In l'isula di [[Creta]] u rè [[Minossu]] avia chertu à [[Dedalu]] di custruiscia u labirintu par u [[Minotauru]]. Avendu lu custruitu, è cusì cunniscendu ni a struttura, à [[Dedalu]] è u so figliu fù preclusa ogni via di fuga da [[Creta]] da parti di [[Minossu]], postu ch'è timia chì ni fussini svilati i sicreti è funi rinchjusi in u labirintu (in tuttu st'ultimu periodu ci manca a fonti: [[Apollodoru]] in u sicondu seculu a.C. susteni chì [[Dedalu]] fù rinchjusu in u labirintu parchì [[Minossu]] u cunsidareghja rispunsevuli di a "riescita" di [[Teseiu]], fughjitu da u Labirintu grazia à l'espedienti di u ghjummeddu chì [[Dedalu]] stessu avia sughjiritu. Ùn ci sò altri fonti in l'antichità chì cullocani [[Dedalu]] è Ìcaru imprighjunati in u Labirintu. [[Ovidiu]] in i Mitamurfosi ùn a faci, [[Diodoru Siculu]] nemmenu). Par scappà, [[Dedalu]] custruì l'ali incù i penni è l'attaccò à i so corpi incù a cera. Malgradu l'avvirtimenti di u patri di ùn bulà troppu altu, Icaru si feci piglià da l'ebbrezza di u bulu è s'avvicinò troppu à u soli (in a mitulugia Febo); u calori fusi a cera, fendu lu cada in u mari induva murì. U patri ghjunghjì sanu è salvu in [[Sicilia]] ind'eddu custruì un tempiu didicatu à [[Apollu]], in mimoria di u figliu. U corpu di Icaru ùn poti essa ricuparatu, incù a cunsiguenti impussibilità par a so anima di acceda in u regnu di Adi. ==Da veda== * [[Apollu]] * [[Dedalu]] * [[Minossu]] * [[Minotauru]] * [[Ovidiu]] * [[1566 Icarus‎]] [[categoria:Mitulugia]] shi3r3308fl95numzey2swhchdzydqr Ìcaru 0 15578 328715 2013-06-03T16:48:07Z 90.8.207.191 Reindirizzamentu à [[Icaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Icaru]] amcj0md2zbq9we0ry8p3wtovf2v01di Minossu 0 15582 347528 328823 2015-07-02T14:51:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Michelangelo-minos2.jpg|thumb|right|260px|Minossu, in l'intarpritazioni di Michelangelu Buonarroti, da u ditagliu di u [[Ghjudiziu Univirsali]] in a [[Cappedda Sistina]], rapprisintatu com'hè ghjudici infernali.]] Minossu hè un parsunaghju di a [[mitulugia]] greca, figliu di Zeus è di [[Auropa]]. Minossu fù un rè ghjustu è savviu di [[Creta]]. Par quistu mutivu, dopu a so morti, diventa unu di i ghjudici di l' inferni, incù Eacu è [[Radamantu]]. In i miti attici inveci hè dipintu com'è estremamenti tirannicu è crudeli. Si conta chì, in seguitu à a morti di u rè Asterioni, patri aduttivu di Minossu, eddu custruì un altari à [[Poseidonu]] in ribba à u mari, par dimustrà u so drittu à a succissioni à u tronu. Minossu prigò [[Poseidonu]] di invià li un toru par u sacrifiziu è u diu l'esaudì. Ma Minossu ùn sacrificò l'animali, postu ch'è era moltu beddu. [[Poseidonu]], adiratu, feci innamurà di u toru [[Pasifae]], a moglia di Minossu. Da st'unioni nascì u [[Minotauru]], mezu omu è mezu toru. Minossu incaricò dunqua [[Dedalu]] di custruiscia un labirintu in u quali nasconda u mostru. Minossu ebbi ottu figli da [[Pasifae]]: Catreu, Deucalioni, Glaucu, [[Androgeu]], Acalla, Senodici, [[Arianna]], [[Fedra]]. Ebbi inoltri Eussantiu da Dessitea, mentri da a ninfa Paria ebbi Filolau, Crisi, Eurimedonti è Nefalioni. U regnu di Minossu fù carattarizatu da ampii scontri incù i populi vicini, chì eddu riiscì à assughjittà. Cumbattì ancu contr'è Nisu, rè di [[Megara]], chì t'avia un capeddu d'oru à u quali era liata a sorti di a so vita è di a so putenza. A figlia di Nisu, [[Scidda]], si innamurò à u prima istanti di Minossu hè ùn esitò à introducia si di notti in a camara di u patri par taglià li u capeddu d'oru. Andò in seguitu da Minossu uffrendu li i chjavi di [[Megara]] è chirendu li di spusà la. Minossu cunquistò [[Megara]] ma ricusò di purtà incun eddu à [[Creta]] a parricida chì, presa da u scunfortu, si ghjittò in mari è annigò. Minossu attaccò ancu [[Atena]], in seguitu à l'assassiniu di u figliu [[Androgeu]] incausatu da u rè [[Egeu]]. Scunfitti l'atinesi, Minossu chersi ad eddi in tributu a cunsegna ogni novi anni di setti ziteddi masci è setti ziteddi femini, chì erani dati in pastu à u [[Minotauru]]. Tali sacrifiziu cissò solu grazia à l'intarventu di [[Teseiu]], chì incù l'aiutu di [[Arianna]], riiscì à uccida u [[Minotauru]]. Sicondu u mitu Minossu fù uccisu in una vasca da bagnu in [[Sicilia]] mentri era ospiti in a rocca di u rè sicanu Cocalu. U racontu hè statu ripresu da Diodoru Siculu in a Bibbiuteca storica chì narra com'hè a so lighjindaria tomba si truvava in sottu à un tempiu di [[Afroditi]] è com'è Teroni di Akragas avia accupatu quist'arghja sacra incù u prupositu ufficiali di vindicà l’uccisioni di u rè critesu. ==Da veda== * [[Arianna]] * [[Creta]] * [[Dedalu]] * [[Minotauru]] * [[Teseiu]] [[categoria:Mitulugia]] 4wgz7u9kiw9x1zw48w6un2bhuhx9yc0 Renault 0 15583 353879 350115 2016-04-29T00:18:00Z CommonsDelinker 173 Removing "Louis_renault_1926.jpg", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Jcb|Jcb]] because: Missing source as of 21 April 2016 - Using [[:c:COM:VFC|VisualFileChange]].. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Renault''' hè una casa [[vittura|vitturistica]] [[Francia|francese]]. A so sede attuale hè in [[Boulogne-Billancourt]] vicinu à [[Parigi]] in [[Francia]]. == Storia == A fabbrica hè stata fundata in [[Sochaux]] in u 1898 da i fratelli [[Louis Renault|Louis]], Marcel e Fernand Renault. A prima [[vittura]] Renault hè escita in u 1899. [[File:Renault Voiturette 1901.jpg|thumb|right|una voiturette Renault Type D Série B di u 1901]] ==Da vede dinù== *[[Karl Benz]] *[[Vittura]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Adam Opel]] *[[Volkswagen]] *[[Peugeot]] [[Categoria:Industria]] [[Categoria:Vittura]] gp8loesjrqn0jan96h1wfgqvzx3w815 Peugeot 0 15584 359678 359677 2018-06-26T10:06:49Z Phil of Bristol 13959 Aggiuntu categurie wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Armand Peugeot.jpg|thumb|right|Armand Peugeot]] A '''Peugeot''' hè una casa [[vittura|vitturistica]] [[Francia|francese]] di u gruppu [[PSA Peugeot Citroën]] è so sede attuale hè in [[Parigi]] in [[Francia]]. == Storia == A fabbrica hè stata fundata in [[Sochaux]] in u 1882 cume fabbrica di bissicltte da [[Armand Peugeot]]. A prima [[vittura]] Peugeot hè surtita in u [[1890]]. Prima [[bicicletta]] in 1891 [[File:Peugeot Type 3.jpg|thumb|left|Una Peugeot Type 3]] [[File:Peugeot 6HP Vis-à-vis 1898.JPG|thumb|left|Peugeot Type 3 6HP Vis-à-vis 1898]] ==Da vede dinò== *[[Vittura]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Volkswagen]] *[[Renault]] *[[Adam Opel]] *[[Karl Benz]] [[Categoria:Industria]] [[categoria:Vittura]] [[Categoria:Bicicletta]] ewt9uf2s1fgjjer5fwgbtdheq3tusvx Cadmu 0 15585 347408 346044 2015-07-02T09:27:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Hendrick Goltzius Cadmus Statens Museum for Kunst 1183.jpg|thumb|right|280px|Hendrick Goltzius, Cadmu uccidi u dragonu, circa XVII seculu]] '''Cadmu''' hè una figura di a [[mitulugia]] [[Grecia|greca]], figliu di Agenori rè di Tiru è di [[Telefassa]], è frateddu di [[Auropa]]. Hè cunsidaratu u fundatori di a cità greca di [[Tebi]]. ==Mitu== Quandu a suredda [[Auropa (mitulugia)|Auropa]] fù rapita da Zeus, u patri Agenori l'inviò cù i frateddi Fenici è Cilici, à a so ricerca, urdinendu li di ùn vultà prima d'avè la truvata. Cadmu iniziò richendu si vicinu à l'oraculu di Delfi par avè cunsigliu. L'oraculu li sughjirì di intarrompa a ricerca, postu ch'è saristi statu u fundatori di una nova cità. Avaristi duvutu segua una vacca è, quand'edda si fussi firmata, edificà quì a cità. Da quì a pocu Cadmu è i so cumpagni incrucioni una vacca diretta à l'urienti è a suvitoni. L'animali si firmò solu à u centru di a Beozia: quì Cadmu dicisi d'edificà a cità. In u frattempu volsi sacrificà a vacca à a dea [[Atena]], ma in u mentri i so cumpagni stavani par attinghja l'acqua d'una surghjenti quì vicina, u dragonu chì a custudia l'attaccò. Cadmu accorsi è riiscì à uccida u mostru, ma i so cumpagni erani tutti morti. Firmatu solu, Cadmu dicisi di purtà à tarmini quantunqua u sacrifiziu. [[Atena]], par ricunniscenza, li cumparsi è li sughjirì di suminà i denti di u dragonu. Cadmu a feci è d'un trattu da ogni denti spuntò un omu armatu (i sparti). Cadmu lanciò astutamenti i sassa trà di eddi, chì cridendu si assaltati si scaglioni l'unu contr'è l'antru. Ni sopravvissini solu cinqui, chì aiutoni Cadmu à custruiscia a "Cadmea", a rocca di a nova cità di Tebi. Cadmu spusò [[Armonia]], figlia di Ares è [[Afrudita]], è à u matrimoniu fù prisenti l'intreiu [[Olimpu]]. Da l'unioni trà Cadmu è [[Armonia]] nascini quattru ziteddi: Inu, Agavi, Autonoi è Semeli. Una d'eddi, Agavi, spusò Echioni (unu di i sparti) è u so figliu, Penteu, in seguitu ereditò u regnu di u missiavu Cadmu. Ebbi ancu un figliu Polidoru, da u quali discendini i Labdàcidi (Labdacu, Laiu è Edipu). In vichjaia Cadmu è [[Armonia]], quandu [[Dionisu]] distrussi a casa riali, funi esiliati in Iddiria induva funi trasfurmati in sarpi. ==Da veda== * [[Dionisu]] * [[Edipu]] * [[Labdacu]] * [[Olimpu]] * [[Telefassa]] [[categoria:Mitulugia]] lcm192xc6ixp0hfswdow3xmfc4f9gca Dactylorhiza viridis 0 15586 328730 2013-06-04T17:47:22Z Orchi 297 Reindirizzamentu à [[Coeloglossum viride]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Coeloglossum viride]] 1bogxro9a2gwg7s2661m554y6nghdoz Auropa (mitulugia) 0 15587 347402 328731 2015-07-02T09:23:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Moreau, Europa and the Bull.jpg|thumb|right|''Auropa è u Toru'' di Gustave Moreau, 1869 circa.]] Auropa hè una figura di a [[mitulugia]] greca. U nomu Auropa veni da u grecu anticu Ευρώπη hè pò significà, sia da eu-ropi, "ben irrigata", oppuri da εὐρύς (eurus), chì significheghja "ampiu" è ὤψ/ὠπ-/ὀπτ- (ōps/ōp-/opt-), chì significheghja "ochji, visu", cusì Eurṓpē, "largu sguardu", "ampiu d'aspettu", sinonimu di [[luna]] piena, appiddativu di a Dea. Auropa era figlia di Agenori, rè di Tiru, antica cità fenicia. Zeus si ni innamurò, videndu la incù altri coetanei raccoglia fiori in i circonda di a spiaghja. Zeus tandu invintò unu di i so multiplici travistimenti: urdinò à Ermes di vidà i boi di u patri di Auropa versu quidda spiaghja. Zeus cusì presi i simbianzi di un toru biancu, i si avvicinò è si stesi à i so peda. Auropa salì annantu à u dossu di u toru, hè quistu a purtò à traversu u mari finu à l'isula di [[Creta]]. Zeus svilò cusì a so vera idantità hè pruvò di usà di viulenza, ma Auropa resistiti. Zeus si trasformò cusì in acula hè riiscì a soprafà Auropa in un buschettu di salici o, sicondu altri, sottu un platanu sempri verdi. Quista narrazioni hè riprudutta nantu à i muneti di coniu grecu da 2 €. Agenori mandò i so figli in cerca di a suredda. U frateddu Fenici, dopu parechji perigrinazioni, divintò u ceppu di i fenici. Un antru frateddu, Cilici, si instaurò in un'arghja nantu à a costa suduriintali di l'Asia Minori à u nordu di [[Cipru]] hè divintò u ceppu di i cilici. [[Cadmu]], u frateddu più famosu, arrivò finu in [[Grecia]] induva fundò a cità di [[Tebi]]. Auropa divintò a prima righjina di [[Creta]]. Ebbi da Zeus trè figli: [[Minossu]], [[Radamantu]], Sarpedonti è forsi Carnu, chì funi in seguitu aduttati da u so maritu Asterioni rè di [[Creta]]. Zeus feci à Auropa trè doni: Talu, l'omu di bronzu chì survigliava i costi critesi, Laelaps, un ghjacaru moltu addistratu è un ghjavilottu chì ùn sbagliava mai u bersaghju. U patri di i dii successivamenti ricriò a forma di u toru biancu in i steddi chì cumponini a Custiddazioni di u Toru. Dopu à a morti di Asterioni, [[Minossu]] diventa rè di [[Creta]]. In onori di [[Minossu]] è di a so matri, i Grechi detini u nomu "Europa" à u cuntinenti chì si trova à nordu di [[Creta]]. Tuttu ciò accadi cinqui generazioni prima chì nascissi in [[Grecia]] Erculu. ==Esegesi== A raffigurazioni di Auropa annantu à un toru si trova in parechji dipinti priellenichi, chì prubabilmenti racontani di a Dea Luna triunfanti in groppa à u toru sulariu, a so vittima. U mitu pari cuntà un'invasioni di [[Creta]] da parti di sterpi ellenichi. È Zeus chì si trasforma in acula par viulintà Auropa ricorda a storia di Zeus trasfurmatu in [[cuccu]] par siducia Era. Ma podarsi ancu chì u mitu conti l'incursioni scompii da l'elleni di [[Creta]] in [[Fenicia]]. ==Da veda== * [[Cadmu]] * [[Creta]] * [[Fenicia]] * [[Minossu]] * [[Radamantu]] * [[Tebi]] [[categoria:Mitulugia]] k1tyh42d3kvgl23ard1h98vz4of9s5s Audi AG 0 15588 331592 328736 2014-03-23T14:02:33Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Horch.gif|250px|thumb|right|August Horch in u 1924]] L '''Audi AG''' (''Audi Aktie Gesellshaft'', ''sucetà per azzione Audi'') hè una casa vitturistica alimanna di u gruppu [[Volkswagen]] è so sede attuale hè in [[Ingolstad]] in u land di [[Baviera]] in [[Germania]]. == Storia == A fabbrica hè stata fundata in [[Zwickau]], in u land di [[Sassonia]], in u 1909 da [[August Horch]]. [[Categoria:Industria]] 6u6bjgs2jx4wzqmyfx6kus8oi32jpn5 Volkswagen 0 15589 350113 349970 2015-07-07T21:24:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Volkswagen''' (litteralmente ''[[Vittura]] di u [[populu]]'' in [[lingua tedesca|alimannu]]) hè una casa [[vittura|vitturistica]] [[Germania|alimanna]]. Hè u più grande gruppu vitturisticu [[Auropa|auropeanu]], è cumprene e marche Volkswagen, [[Audi AG|Audi]], [[Seat]], [[Škoda Auto]], [[Bentley]], [[Lamborghini]] e [[Bugatti]], u 49,9% di a [[Porsche]], u 37,7% di a [[Scania AB]], u 30% di a [[MAN SE]], u 19,9% di a [[Suzuki]] è u 90,1% di l’[[Italdesign Giugiaro]]. == Storia == A fabbrica fubbe fundata in u 1937 per vulintà di u [[dittatore]] [[Germania|alimannu]] [[Adolf Hitler]], chì avia incaricatu in u 1931 l'ingegnere [[Ferdinand Porsche]], di prugettà una [[vittura]] [[populare]]. ==Da vede dinò== *[[Vittura]] *[[Renault]] *[[Citroën]] *[[BMW]] *[[Peugeot]] *[[Adam Opel]] *[[Karl Benz]] [[Categoria:Industria]] [[Categoria:Vittura]] [[Categoria:Trasportu]] 86zwq8xg9g6p2zrami8alm64eoo1l92 Audi Ag 0 15590 328737 2013-06-05T10:25:02Z Franjklogos 2883 Franjklogos moved page [[Audi Ag]] to [[Audi AG]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Audi AG]] nq878f1x414wajkd74ruqc5wf1gmbwd Demofonti 0 15592 356509 356477 2017-02-13T13:39:14Z 104.58.147.208 wikitext text/x-wiki [[File:Sir Edward Burne Jones 001.jpg|thumb|right|''Filidi è Demofonti'', oliu annantu à tela di Sir Edward Burne Jones, 1807, Birmingham, Museum and Art Gallery.]] [[File:Demophon Aithra Staatliche Antikensammlungen 2687.jpg|thumb|left|280px|Demofonti libareghja a so minnana Etra. Internu di una kylix attica a figuri neri, 470-460 a.C., da Vulci (?), Monacu, Staatlichi Antikensammlungen.]] '''Demofonti''' (o [[Demofonte]]) (in grecu Δημοφῶν, Demofòn) hè un parsunaghju di a [[mitulugia]] greca, figliu di l'eroi [[Teseiu]] è Fedra, oppuri di [[Teseiu]] è di [[Arianna]]. Frateddu di [[Acamanti]], incù u quali hè cunfusu moltu spessu, fù u dodicesimu rè di [[Atena]]. ==Mitulugia== In l'Epitomi di [[Apollodoru]] hè discrittu u viaghju a [[Troia]] di Demofonti incù u frateddu [[Acamanti]] par libarà a minnana Etra, chì, fatta prighjunera da i Dioscuri, era divintata schiava di Elena. Demofonti par libarà la si rivolsi dirittamenti à [[Agaminnonu]], chì, ottinutu u cunsensu di Elena, a di cunsignò. À [[Troia]], sicondu [[Plutarcu]], Demofonti avaristi amatu Laodici, figlia di [[Priamu]], da a quali avaristi avutu un figliu, Municu. Figliu chì parò fù attribuitu à [[Acamanti]]. Sempri in l'Epitomi hè narratu chì Demofonti s'innamurò di Filidi, figlia di u rè di [[Tracia]], a quali divintò a so moglia è li purtò in dota u regnu. Demofonti parò, disidarosu di riveda à [[Atena]], partì incù a prumissa di vultà. Filidi li deti un scrignu in u quali missi l'ughjetti sacri à a Grandi Madri Rea, è li dissi di apra lu soltantu s'è ùn fussi pussutu vultà. Smenticu di a prumissa, Demofonti si stabilì à [[Cipru]]. Passatu u tempu stabilitu par u ritornu Filidi maladissi Demofonti è si uccisi. Tempu dopu, Demofonti aprì u scrignu, è tarrurizatu da ciò chì ci vedi fughjì à [[cavaddu]], ma inciampendu, cadi nantu à a so spada è murì trapassatu. ==Da veda== * [[Acamanti]] * [[Agaminnonu]] * [[Arianna]] * [[Teseiu]] [[categoria:Mitulugia]] kk4rw0q55v33tpsiabogkscwmho24ph Pirituu 0 15593 347549 342092 2015-07-02T15:09:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Perithoos Hippodameia BM VaseF272.jpg|thumb|right|370px|Un centauru cerca di purtà via Ippudamia (annantu à u vasu chjamata Laodamia), mentri Pirituu è [[Teseiu]] risistini par difenda la, ditagliu da un crateru à kylix apulu à figuri rossi, ca. 350-240 a.C., da Anziu, Londra, British Museum.]] In a [[mitulugia]] greca Pirituu (in grecu Πειρίθοος) hè u rè di i Lapiti, figliu di Issioni (o, sicondu altri virsioni, di Zeus) è di Dia. Pirituu hè patri di Polipeti. ==Mitu== Participò à a spidizioni di l' Argunauti à a ricerca di u veli d'oru è fù grandi amicu di [[Teseiu]]. Duranti u so matrimoniu incù Ippudamia, figlia di Buti, Pirìtuu invitò à i nozzi i centauri, chì imbriacati si circoni di mulistà Ippudamia. In a rissa chì siguì Pirituu, [[Teseiu]] è i Lapiti riiscini a scaccià i centauri da u monti Peliu. In u tentativu di rapiscia Persefoni, Pirituu scesi in u Tartaru incù [[Teseiu]]. Adi parò i catturò fendu li seda annantu à dui trona di petra, chì in rialità erani i seghji di l'ubliu. Quandu [[Erculu]] scesi in l'nferni par rapiscia [[Cerbaru]] l'incuntrò è libarò [[Teseiu]], ma ùn poti fà altrettantu incù Pirituu: a terra iniziò a trimà è [[Erculu]] capì chì par i dii di l'inferni u Lapita divia firmà in l'Adi. Sicondu [[Virghjliu]], Adi cundannò di novu à a "sedia di l'ubliu" [[Teseiu]] quandu quisti murì, è sta volta par sempri, mentri di Pirituu dici chì firmò incuddatu annantu à u seghju finu à a morti, dopu ch'hè li fù assignata un'altra pena da scuntà quì in u Tartaru: fù cundannatu à sustà sottu una rocca, nantu à a summità di a quali c'era una petra sempri annantu à u puntu di cada li à dossu. ==Fonti== * [[Omeru]], [[Odissea]] XXI, 295-305, XI, 631; * [[Ovidiu]], Mitamurfosi, XII ==Da veda== * [[Argunauti]] * [[Erculu]] * [[Teseiu]] [[categoria:Mitulugia]] hlyjgw8794weizi7dzz7nxp7213vwfr Pirìtuu 0 15594 328744 2013-06-05T18:04:15Z 90.8.207.191 Reindirizzamentu à [[Pirituu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pirituu]] 5rv3xgh9st96n9vzg08unw4ri40t2zg Acamanti 0 15595 343159 328834 2015-05-05T03:28:49Z Phyrexian 1389 +categuria wikitext text/x-wiki [[File:Altes Museum - Antikensammlung 022.jpg|250 px|thumb|Acamanti è [[Demofonti]]]] In a [[mitulugia]] greca, '''Acamanti''' (o [[Acamante]]) hè u nomu di un valurosu eroi troianu, figliu di Antenori, chì affiancò [[Enea]] è u frateddu Archelocu à a vida di i Dardani, alliati di Priamu. U so patri era unu di i cunsiglieri di Priamu à [[Troia]], è ancu u più favurevuli à a ristituzioni di [[Elena]] è à a pacificazioni incù l'Achei. Acamanti sopravvissi di pocu à u frateddu Archelocu, riiscendu quantunqua à vindicà ni a morti; in l'insemu svolsi un rolu particularamenti brillanti duranti l'avanzata troiana contr'è i navi avvirsarii. ==U mitu== ===Origini=== Acamanti appartinia à una nobili famiglia troiana: u so patri Antenori era unu di i più fidi cunsiglieri di u rè Priamu, chì in più di una occasioni avia dimustratu a so nubiltà d'animu è u so spiritu pacifistu; à u principiu salvendu [[Menelau]] è Odisseu chì, ghjunti à [[Troia]] par riclamà à [[Elena]], stavani par essa massacrati da i Troiani, istigati da [[Antimacu]], è infini invitendu Priamu à a ristituzioni di a donna à u so lighjittimu maritu, [[Menelau]] stessu. A matri di Acamanti, Teanu, figlia di Cisseu, rè di [[Tracia]], era stata eletta sacirdutessa di [[Atena]] à [[Troia]] è era, sicondu certi tradizioni, suredda di a righjina [[Ecuba]]. Incù u dighjà citatu Archelocu, Acamanti era solu unu di l'innumarevuli figli generati da Antenori incù a moglia, à a quali lista hè in parti ridatta da a stessa Iliadi; trà i so frateddi più valurosi si ricordani Cooni, u primogenitu, Agenori, Demoleonti è Polibu. In a guerra di [[Troia]] Acamanti era moltu affizziunatu à u cucinu [[Enea]], cummandanti di i Dardani, incù u quali cundividia a supremazia. Quandu [[Troia]] fù assidiata da l'asercitu di [[Agaminnonu]], dicisu di vindicà l'offesa chì u principi troianu Paridi avia arricatu à u frateddu [[Menelau]] rapiscendu ni a moglia [[Elena]], Acamanti ùn si dichjarò micca immediatamenti à favori di u so populu, ma attesi novi anni prima di cunducia l'asercitu dardanu com'è alliatu a [[Troia]]. U soiu fù un attu di fideltà à [[Enea]], in quantu l'eroi parechji volti ebbi cuntrasti incù Priamu chì era u so sociaru; prubabilamenti u figliu di Anchisi ùn saristi mai intarvinutu à favori di u rè troianu, s'è [[Achilli]] ùn avissi rializatu un'incursioni contr'è i mandrii chì [[Enea]] facia pasculà di solitu annantu à u monti Ida. ===A morti=== Sicondu [[Omeru]], Acamanti murì dopu à avè vindicatu Archelocu: à uccida lu fù Merioni. Ma Quintu Smirreu afferma chì fù inveci uccisu pocu prima di a caduta di [[Troia]], culpitu da una freccia di Filotteti. ==Da veda== * [[Achilli]] * [[Agaminnonu]] * [[Elena]] * [[Menelau]] * [[Omeru]] [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia greca]] b6tv8k4odgndjqorri0u93hzt14drur Egeiu 0 15596 347453 328901 2015-07-02T09:57:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Themis Aigeus Antikensammlung Berlin F2538.jpg|destra|thumb|300px|[[Kylix]] attica incù Egeiu chì cunsulta l'oraculu di a Pizia, pusendu annantu à u tripodi delficu]] Egeiu (grecu: Αἰγεύς (Aigeus), latinu: AEgeius), figliu di Pandioni, fù un rè miticu di Atena, patri di [[Teseiu]]. À a morti di Pandioni, Egeiu è i so frateddi presini u cuntrollu di Atena da Metioni, chì a so volta avia strappatu u tronu à Pandioni. Tandu eddi divisini u guvernu in quattru ma Egeiu divintò rè. A so prima moglia fù Meta è a siconda fù Calciopi. Sempri senza un eredi masciu, Egeiu chersi cunsigliu à l'oraculu di Delfi. I so criptichi paroli funi: "Teni chjusu u to otru di vinu finch'è ùn avarè righjuntu u puntu più altu di a cità di Atena, altrimenti un ghjornu ni murarè di dulori". Egeiu si ricò à Trezeni induva incuntrò Etra, figlia di u rè di Trezeni Pitteu. Pitteu cumpresi a prufezia è prisintò Egeiu à a figlia Etra dopu avè lu fattu imbriacà. I dui ebbini un rapportu è cusì, in certi virsioni, Etra si ghjittò in mari à Poros è feci sessu incù Puseidonu. Quandu firmò incinta, Egeiu dicisi di vultà à Atena. Prima di parta, nascosi i so calzari, u scudu è a spada sottu una roccia, è dissi à Etra chì quandu u so figliu saristi crisciutu, avaristi divutu spustà a petra è ripurtà à daretu l'armi. À u so ritornu à Atena, Egeiu spusò [[Medea]] chì era fughjita da Corintu è da l'ira di i so abitanti. Egeiu è [[Medea]] ebbini un figliu di nomu Medu. À Trezeni, [[Teseiu]] crisciti è divintò un ghjovanu curaghjosu. Riiscì à spustà a roccia è à ricuparà l'armi di u patri. A so matri li dissi cusì a virità annantu à quali fù u so patri è annantu à com'è avaristi divutu ripurtà li l'armi. [[Teseiu]] dicisi di andà à Atena è duviti sceglia si ci andava par mari, chì era a via più sicura, o par terra, suvitendu un parcorsu priculosu, infistatu da latri è banditi. Ghjovanu, curaghjosu è ambiziosu, [[Teseiu]] dicisi di andà à Atena par a via di terra. Quandu [[Teseiu]] arrivò, ùn svilò a so vera idantità. Fù accoltu da Egeiu, chì era suspittosu di u stranieri ghjuntu à Atena. [[Medea]] circò di fà chì Egeiu uccidissi [[Teseiu]] chirendu li di catturà u toru di Maratona, ma [[Teseiu]] riiscì in l'impresa. [[Medea]] tentò tandu di avvilanà lu, ma à l'ultimu istanti, Egeiu ricunniscì i calzari, u scudu è a spada è strappò u calici di vinu da a manu di [[Teseiu]]. Patri è figliu si erani riuniti. Mentri ch'eddu visitava Atena, [[Androgeu]], figliolu di u rè [[Minossu]], riiscì duranti una festa à batta à Egeiu in ogni cumpetizioni. Egeiu, ghjilosu, l'uccisi. [[Minossu]] infuriatu dichjarò a guerra à Atena. Uffrì quantunqua a paci à l'atinesi, à pattu chì quisti inviessini ogni annu à [[Creta]] setti ghjovani omini è setti ghjovani donni, da offra in sacrifiziu à u [[Minotauru]]. Quissa andò dopu finu à quandu [[Teseiu]] uccisi u [[Minotauru]] incù l'aiutu di [[Arianna]], figlia di [[Minossu]]. Egeiu avia dittu à [[Teseiu]], prima ch'eddu partissi, di issà i veli bianchi à a partenza da [[Creta]], s'eddu avissi risciutu à scunfighja u [[Minotauru]]. [[Teseiu]] si sminticò (deliberatamenti sicondu certi virsioni) è Egeiu si ghjittò in mari quandu vidì i veli neri avvicinà si à Atena, in l'errata cunvinzioni chì u so figliu fussi statu uccisu, cumpiendu cusì a prufezia. Par via di cunsiquenza, u mari in u quali si ghjittò divintò notu com'è [[Mar' Egeiu]]. À i pendici suduccidintali di l'acropoli di Atena surghjia un picculu santuariu (di u quali rimanini solu scarsissimi tracci) didicatu à Egeiu. ==Da veda== * [[Arianna]] * [[Medea]] * [[Minossu]] * [[Minotauru]] * [[Teseiu]] * [[Mari Egeiu]] [[categoria:Mitulugia]] 5czr9qv7pr6yjwufnywfvuugc6kiyed Egeu 0 15597 328754 2013-06-06T17:50:18Z 2.4.21.86 Reindirizzamentu à [[Egeiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Egeiu]] 9spbh2f8jl86flv2tt8931uvnmnvkmz Medea 0 15600 347522 328824 2015-07-02T14:46:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:De Morgan Medea.jpg|thumb|Medea in un dipintu di Evelyn Di Morgan]] '''Medea''' (da u grecu: Μήδεια, Mèdeia) hè una figura di a [[mitulugia]] greca, figlia di Eeta, rè di a Colchidi, è di Idia. Era inoltri nipoti di Eliu (sicondu altri fonti di [[Apollu]]) è di a maga Circi, è com'è quist'ultima era dutata di puteri magichi. Inveci sicondu a variazioni di u mitu (Diodoru Siculu), u soli, Eliu, ebbi dui figli, Persi è Eeta. Persi ebbi una figliola, Ecati, putentissima maga, chì l'uccisi è più tardi si cunghjunsi incù u ziu Eeta. Da 'ss' unioni sariani nati Circi, Medea è Egialpu. ==Mitu== Medea, Figlia di Eeta, rè di a Colchidi, hè unu di i parsunaghji più celebri è contruversi di a [[mitulugia]] greca. U so nomu in grecu significheghja "astuzii, scaltrezzi"; infatti a tradizioni a discrivi com'è una maga dutata di puteri tuttu à fattu divini. Quandu [[Ghjasonu]] ghjunghji in Colchidi incù l'[[Argunauti]] à a ricerca di u Veli d'oru custuditu da un feroci è terribuli dragonu à contu di Eeta, edda si ni innamora pirdutamenti. È par aiutà lu à righjunghja u so scopu ghjunghji à uccida u frateddu Apsirtu, sparghjendu ni i povari resti daretu ad edda dopu essa si imbarcata nantu à a navi Argu incù [[Ghjasonu]], divintatu u so sposu. U babbu, cusì, truvendu si custrettu à raccoglia i membra di u figliolu, ùn riesci à righjunghja a spidizioni, è l'[[Argunauti]] torrani à Iolcu incù u Veli d'Oru. U ziu di [[Ghjasonu]], Pelia, rifiuta tuttavia di cunceda u tronu à u nipoti, com'è avia prumissu in pricidenza, in cambiu di u Veli: Medea tandu sfrutta i so probbii abilità magichi è incù l'ingannu si rendi prutagonistu di novi atrucità par aiutà l'amatu. Cunvinci infatti i figlii di Pelia à somministrà à u patri un "pharmakòn", dopu avè lu fattu à pezzi è budditu, chì l'avaristi ringhjuvanitu cumplitamenti: dimostra a validità di a a so arti ripurtendu un beccu à a cundizioni di agneddu, dopu avè lu sminuzzatu è budditu incù arbi magichi. I figloli ingenui si lasciani ingannà è pruvocani cusì a morti di u babbu, trà atroci suffrenzi: Acastu, figliu di Pelia, piitusamenti sippiddisci quiddi povari resti è bandisci Medea è [[Ghjasonu]] da Iolcu, custringhjendu li à rifugià si à [[Corintu]], induva si spusarani. Dopu deci anni, parò, Creonti, rè di a cità, voli dà a so figliola Glauci in sposa à [[Ghjasonu]], uffrendu cusì à quist'ultimu a pussibilità di succissioni à u tronu. [[Ghjasonu]] accetta, abbandunendu cusì a so moglia Medea. Vista l'indiffarenza di [[Ghjasonu]] di fronti à a so addispirazioni, Medea medita una trimenda vindetta. Finghjendu si rassignata, manda in donu un manteddu à a ghjovana Glauci, a quali, ùn sapendu chì u donu hè pienu di vilenu, l'indossa par dopu mora frà dulori strazianti. U babbu Creonti, accorsu in aiutu, tocca anch'eddu u manteddu, è si ni mori. Ma a vindetta di Medea ùn finisci quì. Sicondu a tragedia di Euripidi, par assicurà si chì [[Ghjasonu]] ùn aghji discindenza, uccidi i figlii (Mermero è Feri) avuti incù eddu. Fughjita à Atena, à bordu di u carru di u Soli trainatu da dragona alati, Medea sposa Egeu, da u quali hà un figliu, Medu. À eddu Medea voli lascià u tronu di Atena, finch'è Teseiu ùn ghjunghji in cità. Egeu ignora chì Teseiu sii so figliolu, è Medea, chì vedi ostaculati i so piani par Medu, sughjirisci à u maritu di uccida u novu vinutu duranti un banchettu. Ma à l'ultimu istanti Egeu ricunnosci u so figliolu, è Medea hè custretta à fughja di novu. Torra in a Colchidi, induva si ricunghjunghji è si appacifica torra incù u babbu Eeti. ==A Medea di Ovidiu== Ovidiu tratta di u mitu di Medea in dui distinti opari: l'Heroides è i Mitamurfosi. In u prima testu hè a donna à parlà circhendu di cummova u maritu, ma u racontu si intarrompi prima di u cumpiimentu di a tragedia è u so cumplitamentu hè pussibuli à u littori solu à traversu a mimoria litteraria. A Medea di i Mitamurfosi hè ben diffarenti: edda oscilla trà raghoni è furori, ripigliendu, almenu in parti, a ghjovana turmintata da i rimorsi di Apolloniu Rodiu, divisa trà u babbu è Ghjasonu. Medea si divisa trà incertezza, paura, cummuzioni è cumpassioni. A mitamurfosa avveni in modu ripintinu è hè pussibuli di rintraccià la à traversu u cunfrontu trà a scena di l'incontru incù Ghjasonu in u boscu sacru è u ringhjuvanimentu di u babbu di l'amatu: si in u prima casu apparisci com'è un medicu anticu, in u sicondu improda esplicitamenti a parola "arti" (vv.171-179) mustrendu si com'è una vera strega. Ancu Ovidiu riprendi a scena di u carru, prisenti dighjà in Euripidi è successivamenti in Seneca, ma s'è in quisti dui casi l'episodiu hè inseritu à a fini di u racontu, Ovidiu u culloca à a mità di a narrazioni: in tali modu Medea perdi i so qualità umani è u mondu riali cedi u postu à quiddu fantasticu. À l'iniziu di a "Metamurfosi", Medea hè a prutagonista assuluta, ma pianu pianu cessa di essa un'eruina in a quali u littori pò identificà si è diventa un parsunaghju chì apparisci è sparisci com'è par magia. A tragicità di u finali ùn hè sfruttata à u massimu: Medea hè diventata una vera strega è cusì ùn soffri di l'infanticidiu cummissu nè pudaristi soffra di un' iputetica punizioni. ==A Medea di Draconziu== In a parti intruduttiva Draconziu afferma di vulè fonda tutti i mutivi tipichi di u mitu di Medea; u faci invuchendu a Musa Melpomeni è a Musa Caddiopi. Medea è Ghjasonu appariscini tutti mossi da u distinu è da a vulintà di i dii, liati com'è sò à i scontri trà Veneri è Diana. Infatti a dea di a caccia sintendu si tradita par u matrimoniu di a so sacirdutessa scaglia una malidizioni contr'è edda, da a quali si snudarà a morti di u maritu è di i figli. À l'iniziu Medea hè discritta com'hè una "virgo cruenta", ma veni difinita com'è maga solu à u versu 343. Carattaristica di quistu racontu hè chì hè a donna à arrubà u veli d'oru dunendu lu dopu à Ghjasonu, chì apparisci duranti tutta a narrazioni com'è una figura passiva. Ancu quandu entra in scena Glauci l'eroi hè semplici ughjettu di u desideriu, chì a ghjovana uttinarà ancu à costu di rompa u liamu matrimuniali chì u vincola. Tremindù donni trasgridiscini cusì i normi murali: da un latu Medea tradisci a dea Diana, da l'altru Glauci porta à u tradimentu Ghjasonu. Duranti i nozzi l'attinzioni si cuncentra nantu à u coppiu mentri Medea pripara a vindetta: sarà edda à dunà à Glauci a curona da a quali pigliarà focu l'intreiu palazzu. Ma u puntu culminanti di a tragedia hè u sacrifiziu chì Medea offri à Diana: i so figloli, postu chì l'infanticidiu ùn hè più cundottu par vindetta, ma com'è richiesta di pardonu. In a scena finali l'autori riprendi l'episodiu di u carru, ma sta volta u bulu di a donna hà valori semanticu è micca narrativu: Medea si riunisci à Diana è ritorna a "virgo cruenta" di l'iniziu di a narrazioni, lascendu à terra tuttu ciò chì era sempri liatu à Ghjasonu. ==Da veda== * [[Apollu]] * [[Argunauti]] * [[Corintu]] * [[Diodoru]] * [[Ghjasonu]] [[categoria:Mitulugia]] p2k9dp5gtq4g628izdbiig7pmj8fbok Eliu (mitulugia) 0 15601 348472 347454 2015-07-03T16:24:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Clipeus Helios Terme.jpg|thumb|right|250px|Bassurilievu di u diu Eliu (Soli)]] [[File:DSC00400 - Tempio C di Selinunte - Quadriga di Helios - Sec. VI a.C. - Foto G. Dall'Orto.jpg|thumb|200px|Quadriga di Helios, VI sec. a.C., Tempiu C, Selinunti.]] '''Eliu''' (in grecu Ἥλιος, -ου, in latinu Hēlĭus,-i o Sol,-is) hè una divinità di a [[riligioni]] greca, più pricisamenti u diu di u [[soli]]. Era figliu di i titani [[Iperionu]] è Teia; à u listessu tempu era frateddu di Eos (l'Aurora) è Seleni (a [[Luna]]), sicondu ciò ch'eddu conta [[Esiodu]]. [[Omeru]], in a so [[Odissea]] - più asattamenti u libru XII - u cita com'è [[Iperionu]]. Eliu era spusatu incù [[Perseidi]], da a quali ebbi molti figlioli, frà u quali Circi, Eeti è [[Pasifae]]. Era particularamenti veneratu à Rodi, induva ebbi setti figlioli da a ninfa Rodu, chjamati [[Eliadi]], com'è i cinqui figlii avuti da a suredda di [[Perseidi]], Climeni, chì missi à u mondu ancu Fetonti. U diu hè nurmalamenti rapprisintatu à a vida di u carru di u soli, una quadriga tirata da cavaddi chì soffiani focu da i nari (Eòo, Etonu, Flegonu è Piroidi). U carru surghjia ogni matina da l'Oceanu è trainava u soli in u celi, da [[livanti]] à [[punenti]], induva si truvavani i dui palazzi di u diu. Quista a so attività li pirmittia di pinitrà incù i so ochji dignalocu incù u sguardu è di assista à ogni avvinimentu di u mondu, trà l'altri, è ancu à u rapimentu di Persefoni da parti di Adi. Par via di quista a so lucidità, Eliu vinia invucatu com'è tistimoniu in ogni ghjuramentu. In ebbica storica, Eliu fù cunfusu incù [[Apollu]]. Sultantu versu a fini di l'imperu rumanu, u soli (Sol Invictus) in quantu tali, fù ughjettu di un cultu particulari da parti di a famiglia di l'Aureli, chì si erani pruclamati i so diretti discindenti. ==Cultu== I zoni in i quali u so cultu era particularamenti diffusu erani l'[[Elidi]], in Argu è à Rodi. In quist'ultima lucalità l'era cunsacrata una culussali statua cunnisciuta incù u nomu di Colossu di Rodi. Di solitu l'erani didicati agneddi, capri, tora, [[meli]], ghjaddi, cignala, è particularamenti cavaddi è arghjeta di culori biancu. U cultu par Eliu era praticatu ancu in l'isula Trinacria, l'attuali Sicilia, induva si pinsava chì u diu pussidissi setti mandrii di boi è setti greghji di pecuri, cundutti à u pascolu da i figlii so è di Neera, chjamati [[Fetusa]] è [[Lampezia]]. ==Da veda== * [[Eeta]] * [[Eliadi]] * [[Iperionu]] * [[Odissea]] * [[Pasifae]] * [[Perseidi]] [[categoria:Mitulugia]] 2lp3676w5fvbopbcup3696hl647rjgk Circi 0 15602 347427 336770 2015-07-02T09:38:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Circe Offering the Cup to Odysseus.jpg|right|thumb|260px|Circi in un quatru di John Widdiam Waterhousi (1849-1917)]] '''Circi''' (o [[Circe]]) hè una dea di a riligioni greca. Cumparisci in l'Odissea (libru X, XI è XII) di [[Omeru]] è in u mitu di l'[[Argunauti]]. Circi vivi in l'isula di Eea è hè figlia di [[Eliu]] è di a ninfa [[Perseidi]] è suredda di [[Eeta]] (rè di a [[Colchidi]]) è di [[Pasifae]] (moglia di [[Minossu]]), è ancu zia di [[Medea]]. Sicondu un'antra tradizioni hè figlia di u Ghjornu è di a Notti. Stendu inveci à quantu rapporta Euripi in a "Medea", quist'ultima hè discritta com'è a figliola di i suvrani di [[Iolcu]], in a [[Colchidi]], veni à dì [[Eeta]] è Ecati. Essendu [[Eeta]] figliu di u Soli (è cusì si spiigaria l'etimulugia di u nomu [[Eeta]], da ἕως, ἕω, ἡ [eos_] (s. f.), aurora, soli), dunqua Circi saristi suredda di u rè è zia di [[Medea]]. L'etimulugia di [[Eeta]] spiigaria ancu l'etimulugia di l'isula induva vivi a stessa Circi, Eea. [[Ulissi]], dopu à avè visitatu u paesi di i Lestrigoni, ricuddendu a costa taliana, ghjunghji à l'isula di Eea. L'isula, cuparta da fitta vegetazioni, sembra disabitata è [[Ulissi]] invia in ricugnizioni parti di u so equipaghju, sottu à a vida di Eurilocu. In una vaddi, l'omini scuprini chì à l'esternu di un palazzu, da u quali risona una boci miludiosa, induva ci sò animali feroci. Tutti l'omini, incù l'eccezioni di Eurilocu, entrini in u palazzu è sò bè accolti da a patrona, chì altru ùn hè chì a maga Circi. L'omini sò invitati à participà à un banchettu ma, avendu appena assaghjati i vivandi, sò trasfurmati in [[maghjali]] (oppuri si dici chì i [[maghjali]] l'abbiini parturiti), liona, ghjacari, sicondu u so probbiu carattaru è a so probbia natura. Subitu dopu, Circi i spinghji versu i staddi è i rinchjudi. Eurilocu torra veluciamenti à a navi è conta à [[Ulissi]] ciò chì hè accadutu. U suvranu di [[Itaca]] dicidi d'andà ind'è a maga par tentà di salvà i so cumpagni. Dirighjendu si versu u palazzu, scontra u diu Ermes, missaghjeri di i dei, chì li svela u sicretu par rimana immunu à l'incantesimi di Circi. Si mischiarà in ciò chì Circi l'offri da bia un'arba magica chjamata moly, ùn subirà alcuna trasfurmazioni. [[Ulissi]] righjunghji a maga, a quali l'offri da bia (com'è avia fattu incù i so cumpagni), ma [[Ulissi]], avendu avutu a pricauzioni di misculà u moly incù a bivanda, ùn si trasforma in animali. Eddu stessu minaccia di uccida Circi, a quali ricunnosci a so probbia scunfitta è ridà forma umana à i cumpagni di [[Ulissi]] è ancu à tutti l'altri tramutati in bestii feroci. [[Ulissi]] trascorri incun edda un annu è da edda hà un figliolu, Telegonu, è forsi ancu una figliola, chjamata Cassifoni. Un'appendici di a Teogonia di [[Esiodu]] conta chì i so figlioli sò dui: Anziu è Latinu, chì rignoni annantu à i Tirreni. [[Ulissi]] hè custrettu à ceda à i desiderii di i so cumpagni, chì volini vultà à casa, è cheri à Circi a migliori strada par u ritornu. A maga li cunsiglia di visità l'inferni è di cunsultà l'ombra di l'induvinu [[Tiresia]], cusì [[Ulissi]] riparti incù a so navi. In l'episodiu di l'Odissea, sò prisenti molti sceni tipichi è epiteti. Quisti, infatti, erani imprudati da l'aedi par ricurdà più faciulamenti u puema, sempri narratu uralamenti, fin quandu u tirannu Pisistratu ùn volsi metta lu par iscrittu incù l'[[Iliadi]]. À a fini, non più spintu da a curiusità com'hè in a sapara di Polifemu, ma da u duveri di salvà i so cumpagni, [[Ulissi]] riesci à calmà di novu l'acqui. Quisti parò ùn sarani par eddu causa di tanti suffrenzi, postu ch'è sirvendu si d'eddi u diu [[Puseidonu]] rindarà sempri più tortuosu u ritornu (in grecu Nostos) di l'eroi à [[Itaca]], da l'amata è fideli moglia Penelopi. ==Da veda== * [[Eeta]] * [[Eliu]] * [[Iliadi]] * [[Medea]] * [[Minossu]] * [[Pasifae]] * [[Perseidi]] * [[Tiresia]] * [[Ulissi]] [[categoria:Antichità]] 05pnall8soywdwxaef5odbh91pd5e3z Circe 0 15603 328774 2013-06-08T16:31:39Z 90.8.206.183 Reindirizzamentu à [[Circi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Circi]] b08ajfvzv9uit55nn4l29eeduqnmwua Demofonte 0 15604 328777 2013-06-08T17:42:58Z 90.8.206.183 Reindirizzamentu à [[Demofonti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Demofonti]] 05jnjqoxw47qnct2lvdolkma72gn2al Acamante 0 15605 328779 2013-06-08T17:43:45Z 90.8.206.183 Reindirizzamentu à [[Acamanti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acamanti]] 25l7l8dwy1nfov0pxyczprtfbx7wkwz Olimpia 0 15606 362687 347539 2019-07-01T20:50:35Z Jumpy01 11155 /* Da veda */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Heinrich Gärtner - Die Altis von Olympia.jpg|thumb|320px|Ricustruzzioni di l'Altis (Heinrich Gärtner, XIX seculu)]] [[File:Olympie Temple Zeus.JPG|thumb|right|320px|U tempiu di Zeus in Olimpia]] '''Olimpia''' (gr. Ολυμπία, pron. Olümpìa) hè u nomu di l'antica cità greca, sediu di l'amministrazioni è di u svulghjimentu di i ghjochi "olimpichi" ma ancu locu di cultu di grandi impurtanza, com'è ni tistimoniani i resti di antichi tempia, teatri, munumenti è statui, vinuti à a luci dopu à i scavi effittuati in a zona induva a cità urighjinariamenti surghjia. == Storia== Olimpia era incastunata in una vaddi situata longu u corsu di u fiumu [[Alfeu]], in l'Elidi (Peloponnesu norduccidintali),vicinu à a lucalità di Pisa. A cità pussidia molti edifizii, parechji di i quali erani usati com'è dimora da l'atleti chì participavani à i ghjochi, ditti par appuntu olimpichi, chì si svulghjiani ogni quattru anni in onori di Zeus. In quistu locu fù cumpilatu par a prima volta in u 776 a.C. un elencu di vincidori: hè pussibuli da quissa di deducia chì si trattava di l'esitu di i primi Olimpiadi sturicamenti accirtati. Olimpia cumprindia un ricintu sacru, l'Altis, di a lunghezza di 200 m è di a larghezza di 177 m, situatu in pusizioni sopraelivata rispettu à l'altri custruzzioni è à u u quali internu surghjiani i più impurtanti munumenti di cultu è l'edifizii affittati à l'amministrazioni di i ghjochi. Annantu à u latu sinistru di l'Altis, vali à dì versu a parti uriintali, erani situati u stadiu è l'ippodromu, mentri annantu à u latu destru, veni à dì versu l'uccidenti, ci erani a palestra è u ghjinnasiu à u quali internu l'atleti chì vuliani participà à i ghjochi diviani addistrà si almenu un mesi prima di l'iniziu di i cumpetizioni. U più famosu tempiu di Olimpia era quiddu erettu in onori di Zeus: internamenti ci si truvava a ghjigantesca statua di u diu rializata in oru è avoriu da Fidia (o Phidia) in u 430 a.C. è insirita frà i setti maraviglii di u mondu. L'Heraion era inveci u tempiu didicatu à a dea greca Era (Ghjunona par a mitulugia rumana, a righjina di i dei), unu di i più antichi edifizii dorichi di u quali oghj si poni ancora ammirà i resti è à u u quali internu erani custuditi i curoni di addoru risirvati à i vincitori di i ghjochi. Una di i vii principali di Olimpia era fianchighjata da dodici thesauroi, i tempia vutivi à u quali internu erani custuditi i tisori di i cità chì participavani à i ghjochi; ci era inoltri un edifiziu circulari, u Philippeion, fattu erighja dopu u 338 a.C. da Filippu II rè di Macedonia. ==A riscuparta di Olimpia== Fù in u 1776 l'archiulogu inglesu Richard Chandler, incù a so spidizioni Society of dilettanti, quiddu chì par prima purtò à a luci i ruvini di l'antica Olimpia. I primi scavi effittuati in a cità di Olimpia funi suvitati da un gruppu d'archiuloghi francesi in u 1829, seguiti dopu da un gruppu di tedeschi trà u 1875 è u 1881, i quali evidinzioni l'esistenza di i piani di molti edifizii. Duranti i scavi successivi funi dopu ripurtati à a luci - oltri à a famosa statua di Ermes cù u picculu [[Dionisu]], opara di u scultori Prassiteli - diversi altri statui, altari, ughjetti vutivi in bronzu è in marmaru. [[Eratosteni]], chì fù in gradu di calculà a circumfarenza di a noscia pianeta, criò u "sistema di l'Olimpiadi" com'è sistema di crunulugia fissa par i grechi. L'Olimpiadi erani una festa spurtivu-riligiosa induva si vidia uniti tutti i grechi è facia cissà tutti i guerri in [[Grecia]] duranti u so svulghjimentu. [[Eratosteni]] fissa a prima data di l'Olimpiadi in 776 a.C. Ancu oghj l'iniziu di i Olimpiadi muderni si svulghjiani simbulicamenti à Olimpia, incù a cirimonia d'accinsioni di u focu sacru da parti di certi "sacirdutessi". U focu hè trasmissu incù fiacculi, chì sarani purtati da atleti in staffetta finu à u sediu sceltu par u svulghjimentu di i ghjochi. Duranti i Ghjochi di a XXVIII Olimpiadi, l'anticu stadiu fù usatu par i cumpetizioni di lampera di u pesu. ==Da veda== * [[Alfeu]] * [[Dionisu]] * [[Eratosteni]] * [[Grecia]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Giugrafia]] ldacwf0ykq9kgk48ar2m4m4uc68iuf0 Limpia 0 15607 348820 328784 2015-07-06T10:00:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Limpia''' hè un parsunaghju di [[L'Orlando furioso]] (opera in trè atti). ==In a cultura corsa== Accadi chì Limpia fussi citata in a cultura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''com'è Limpia annantu à u so scogliu'' {{c}} ekww7szrj3tw3fbpbtkla5fo5evzgdn Fedra 0 15611 357014 347463 2017-05-13T10:46:55Z Alonso de Mendoza 6479 wikitext text/x-wiki [[File:Alexandre Cabanel Phèdre.jpg|right|thumb|280px|Fedra in un quatru di Alexandre Cabanel]] '''Fedra''' hè una figura di a mitulugia greca, era figlia di [[Minossu]] è di [[Pasifae]]. Spusò [[Teseiu]], rè di [[Atena]] chì avia dighjà avutu un figliolu, [[Ippolitu]], da u matrimoniu incù a righjina di l'amazoni. Si innamurò pazzamenti di [[Ippolitu]] è ùn riiscendu più à cuntrullà sta passioni soia, dopu à avè saputu chì u so figliastru era statu infurmatu di i sentimenti chì pruvava versu eddu, da a vechja nutrici d'edda, dicisi d'impiccà si par u disonori. U mitu di Fedra è [[Ippolitu]] hè narratu in a tragedia [[Ippolitu]] di Euripidi è, in u mondu latinu, in a tragedia ''Phaedra'' di Seneca. In u 1677 u dramaturgu francesu [[Jean-Baptiste Racine]] scrissi anch'eddu una tragedia annantu à st'argumentu, intitulendu la ''Phèdre''. Ancu d'Annunzio in 1909 missi in scena una tragedia intitulata Fedra, riferiscendu si esplicitamenti à u mitu classicu. À tutti 'ss' illustri artisti, si aghjunsi, in 1909, Umberto Bozzini, pueta è dramaturgu di Lucera, chì in l'aprili di quidd'annu ripprisintò a so Fedra in u tiatru di a a so cità natali, riscutendu grandi successu di critica è apprizziamentu da u mondu litterariu talianu. L'opara di Bozzini fù pruposta in i teatri taliani maghjori, da Torinu à Firenza, da [[Roma]] à Napoli, induva fù cunsacratu com'è unu di i migliori artisti di u prima Novicentu. Di 1996 ci hè l'opara Phaedra's Love (L'amori di Fedra) di a dramaturga inglesa Sarah Kani. == In u cinema== Opari cinematugrafichi ispirati da a figura è da u mitu di Fedra: * Fedra (filmu 1909), cortumitraghju mutu direttu da Oreste Gherardini incù Italia Vitaliani com'è Fedra, Carlu Dusi è Ciru Galvani * Fedra (1956) direttu da Manuel Mur Oti * Fedra (1962) direttu da Jules Dassin * Phädra (filmu 1967) direttu da Oswald Döpke * Immortals (2011) direttu da Tarsem Singh, libaramenti trattu da u mitu grecu di [[Teseiu]] è u [[Minotauru]] . ==Da veda== * [[Ippolitu]] * [[Minossu]] * [[Minotauru]] * [[Pasifae]] [[categoria:Mitulugia]] flvnx6z62rkth4rrg4pmmip689yrzoi Paramore 0 15612 349944 333810 2015-07-07T17:45:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flickr - moses namkung - Paramore-2.jpg|thumb|200px|Paramore]] '''Paramore''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[Stati Uniti d'America|americanu]], fundatu in [[2004]]. Hè cumpostu di Hayley Williams (cantu), [[John Dolmayan]] (batteria), Jeremy Davis (chitarra bassa) è Taylor York (chitarra). == Albumi == * ''All We Know Is Falling'' (2005) * ''Riot!'' (2007) * ''Brand New Eyes'' (2009) * ''Paramore'' (2013) == Dal vivu == * ''Live in the UK 2008'' (2008) * ''The Final Riot!'' (2008) == Ligami == * [http://www.paramore.net paramore] [[Categoria:Gruppu di rock]] 2enrojdzrbixns4ooh0tv9737r5bgz6 Teseiu 0 15613 347588 328871 2015-07-02T15:37:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Theseus Minotaur Mosaic.jpg|thumb|right|280px|Teseiu uccidi u [[Minotauru]] (mosaicu)]] [[File:Theseus Minotaur Louvre F33.jpg|right|thumb|280px|Anfura à figuri neri incù Teseiu chì uccidi u Minotauru]] Teseiu (o [[Teseu]]) (in grecu Θησεύς, in latinu Theseus) in a [[mitulugia]] greca era un lighjindariu rè di [[Atena]], figliu di [[Etra]] è [[Egeiu]], o di [[Puseidonu]] incù u quali [[Etra]] una notti avia ghjaciutu. Teseiu fù un eroi - fundatori, com'è Perseu, [[Cadmu]] o Erculu chì si battini tutti, risultendu ni vincidori, contr'è avvirsarii chì alliguricamenti ripprisintavani antichi riligioni è istituzioni suciali. Com'è Erculu fù l'eroi di i Dori, Teseiu fù l'eroi fundatori di l'Ioni è fù cunsidaratu da l'Atinesi com'è u so grandi rifurmadori, babbu di a patria è di a dimucrazia in Occidenti. U so nomu cundividi a radica incù a parola "thesmos" (θεσμός), u tarmini grecu chì sta par istituzioni. Fù l'artisgianu di u sinecisimu (''synoikismos'', abità insemu) - l'unificazioni pulitica di l'Attica ripprisintata da i so viaghji è da i so lavori – sottu a vida di [[Atena]]. Una volta ricunnisciutu com'è rè unificadori, Teseiu feci custruiscia annantu à l'Acropoli un palazzu simili à quiddu di Miceni. Pausania narra chì, in seguitu à u ''synoikismos'', Teseiu istituì u cultu di [[Afrudita]] Pandemos (Afrudita di tuttu u populu) è di Peitu, chì si cilibrava annantu à u latu miridiunali di l'Acropoli. Parechji festi atinesi erani liati à Teseiu: i Panatenei,l'Oscoforii, i Tesei, l'Ecalèsii, i Metagìtnii, i Sinècii. In a so opara ''I rani'', Aristofani l'indicheghja com'è l'invintori di molti di i più noti tradizioni atinesi. S'è a tiuria chì susteni l'antica prisenza di un duminiu minoicu annantu à l'aria Egea hè curretta, tandu a figura di Teseiu pudaria essa stata ispirata da i vicendi rilativi à a libarazioni da sta prisenza straniera, piuttostu chì da un singulu cunduttieri rialmenti esistutu. ==A lighjenda di Teseiu== [[File:Laurent de la La Hyre 002.jpg|thumb|left|230px|Teseiu ed Etra - [[Laurent de La Hyre]]]] ===A nascita è i sei lavori di Teseiu=== [[Egeiu]], unu di l'antichi rè di [[Atena]], scelsi com'è moglia [[Etra]] figliola di Pitteu rè di Trezeni, una piccula cità chì si trova à sudupunenti di [[Atena]], è quì funi cilibrati i nozzi. A so prima notti di nozzi, [[Etra]] camminò nantu à l'acqui di u mari è raghjunsi l'isula Sferia, induva feci l'amore incù [[Puseidonu]], u diu di u mari è di i tarramuti. U fattu d'essa fruttu di quist'unioni mista, deti à Teseiu una cumbinazioni di carattaristichi più divini ch'è murtali. Sicondu un'altra virsioni di a lighjenda, Teseiu hè figliolu di [[Egeiu]] è [[Etra]] stessa. U rè, postu ch'è imbriacatu da u babbu di [[Etra]], si unì incù a donna annantu à l'isula di Samu, in Asia Minori. Quista virsioni di u mitu sembra tistimunià l'urighjina uriintali di l'eroi è di i riti à eddu didicati (i Tesei). Dopu chì [[Etra]] firmessi incinta, [[Egeiu]] dicisi di vultà à [[Atena]] ma, prima di parta, sippiddì una sandala di soiu è a so spada sottu à un'enorma roccia dicendu li chì, quandu u so figliolu sarà crisciutu, avaristi divutu spustà a roccia incù i so forzi è prenda si l'armi par dimustrà a a so discindenza riali. À [[Atena]] [[Egeiu]] si unì à Medea, chì era fughjita da Corintu dopu à avè uccisu i figlioli ch'edda avia avutu da Ghjasonu: quì dunqua a sacirdutessa è u rè ripprisintavani u puteri è u vechju urdinamentu suciali. Teseiu crisciti cusì in u paesi maternu. Una volta crisciutu è divintatu un ghjovanu forti è curaghjosu, spustò a roccia è ricuparò l'armi di u babbu. [[Etra]] tandu li dissi a virità annantu à l'idantità di u so patri, è li spiigò chì avaristi duvutu ripurtà l'armi à corti è riclamà i so diritti di nascita. Par ricà si à [[Atena]], Teseiu pudia sceglia trà dui ozzioni: via mari (u modu più sicuru) o via terra longu un priculosu stradeddu chì custighjava u golfu Saronicu. Annantu à sta strada s'apria una seria di sei intrati à u mondu di i morti, ciascuna di i quali era survigliata da un dimoniu ctoniu chì avia assuntu a forma di un latru o di un banditu. Teseiu, ghjovanu curaghjosu è ambiziosu, dicisi di suvità quista via. Vicinu à a cità di Epidauru, sacra à Apollu è Esculapiu, Teseiu affruntò u banditu Perifeti chì usava à uccida i viandanti incù una grossa mazza cuparta di bronzu. Teseiu riiscì à strappà a mazza da i mani di Perifeti è l'imprudò par minà lu à morti. Dicisi dopu di tena si a mazza, arma chì u carattarizeghja quandu eddu hè ritrattu in i dicurazioni annantu à vasu. À l'imbuccatura di l'istmu di Corintu vivia un latronu di nomu Sini chì liava i peda di i so vittimi à i cimi di dui arburi di pinu ch'eddu avia piigatu finu à terra è fissatu. Lasciava cusì vultà l'arburi à a so pusizioni originali è i puvaretti finiani squartati. Teseiu u scunfissi è sottuposi eddu stessu à u so trattamentu predilettu. Quindi ni furzò a figliola Periguni, inghjinirendu cusì Melanippu. Appena à nordu di l'istmu, in un paesi chjamatu Crommioni, uccisi un enormu è feroci maghjali, a lovvia di Crommioni chì sicondu altri virsioni di a lighjenda si chjamava Fea. Un'altra virsioni dici inveci chì ùn si trattava micca di un animali, ma di una brigantessa chjamata lovvia à causa di i so pessimi abitudini. Vicinu à Megara un vechju briganti di nomu Scironi custringhjia i viaghjadori à lavà lu i peda annantu à una scugliera. Mentri erani chjinati incù un calciu i buttava inghjò da a scugliera, induva erani immediatamenti divurati da un mostru marinu (sicondu certi virsioni da una cuparchjata ghjiganti). Teseiu i resi pan par fucaccia ghjittendu eddu inghjò da a scugliera. Scuntrò dopu Circionu, u rè di Eleusi, chì avia l'abitudini di sfidà i passanti à un incontru di lotta incun eddu è, dopu avè li battuti, d'uccida li. Teseiu scunfissi Circionu in a lotta è à a fini l'uccisi. L'ultimu banditu ch'eddu affruntò fù Procusti, chì avia un lettu annantu à u quali uffria di ripasà si à i viaghjadori ch'eddu incruciava nantu à a piana di Eleusi. Quandu si stindiani i liava è pruvvidia à "adattà li" à u lettu o stirendu i so membra incù i carruculi o muzzendu i so peda è i ghjambi. Naturalmenti Teseiu applicò à u furfanti listessa prucidura ch'eddu stessu applicava à i so vittimi. ==Medea è u Toru di Maratona== Quandu ghjunghjì à [[Atena]], Teseiu ùn svilò subitu a so probbia idantità. Medea parò u ricunniscì subitu com'hè figliu di [[Egeiu]] è timiti ch'eddu pudissi sustituiscia u so figliolu Medu in a succissioni à u tronu: tentò cusì di pruvucà a morti di Teseiu chirendu li di catturà u Toru di Maratona, unu di i simbuli di u duminiu critesu. Longu a strada chì purtava à Maratona Teseiu si riparò da una timpesta in a capanna di una vechja di nomu Ecali chì ghjurò di fà un sacrifiziu in onori di Zeus s'è l'eroi fussi risciutu in a so impresa. Teseiu catturò infini u toru ma, turratu à a capanna di Ecali, a truvò morta. In so onori dicisi tandu di dà u so nomu à una di i zoni di l'Attica, rindendu i so abitanti in un certu sensu figli aduttivi di a donna anziana. Quandu turrò triunfanti à [[Atena]] è ebbi sacrificatu u toru à i dii, Medea tentò d'avvilanà lu, ma à l'ultimu mumentu [[Egeiu]] u ricunniscì da i sandali è da a spada è strappò a coppa di vinu avvilanatu da i so mani. Babbu è figliolu funi cusì finalmenti riuniti. ==U Minotauru== [[File:Theseus Minotaur BM Vase E84.jpg|thumb|right|280px|Teseiu trascina u Minotauru fora da u labirintu, midaglionu di una kylix attica à figuri rossi, c. 440-430 à.C., forsi da Vulci]] U rè di [[Creta]] [[Minossu]] avia vintu a guerra contr'è [[Atena]]. Urdinò tandu chì ogni novi anni (sicondu certi virsioni ogni annu) setti ziteddi masci è setti ziteddi femini atinesi fussini inviati à [[Creta]] par essa divurati da u Minotauru. Quandu vensi u mumentu di effittuà a terza spidizioni sacrificali, Teseiu si uffrì subitu vuluntariu par andà à uccida u mostru. Prumisi à u babbu [[Egeiu]] chì, in casu di successu, à u so ritornu avaristi issatu nantu à a navi i veli bianchi. Quandu arrivò à [[Creta]] Arianna, a figliola di [[Minossu]], s'innamurò d'eddu è l'aiutò à ritruvà a via d'isciuta da u labirintu dendu li una matalza di filu chì, srutulata, l'avaristi parmissu di segua à ritrosu i so probbii tracci è una spada avvilanata. Truvatu u Minotauru, Teseiu l'uccisi è vidò l'altri ghjuvanotti atinesi fora da u labirintu. Teseiu purtò Arianna via da [[Creta]] incun eddu, ma dopu l'abbandunò annantu à l'isula di [[Nassu]] è a ghjuvanetta, quandu si accorsi di ciò chì era successu, u maladissi è piensi talmenti tantu chì Dionisu par cunfurtà la li dunò una curona d'oru, chì fù dopu mutata da u diu in una custiddazioni splindenti à a so morti: hè a muderna custiddazioni di a Curona Bureali. À u so ritornu Teseiu è u timunieri di a navi si sminticoni di cambià i veli neri incù quiddi bianchi com'è prumissu à u babbu [[Egeiu]]; eddu tandu, cridendu u figliolu mortu, si uccisi lancendu si da u prumontoriu di Capu Suniu in u mari chì da tandu porta u so nomu. Mortu u babbu, Teseiu fù pruclamatu rè di [[Atena]]. ==[[Pirituu]]== U migliori amicu di Teseiu era [[Pirituu]], principi di i Lapiti. [[Pirituu]] avia intesu racuntà di u so curaghju è di u so valori in cumbattimentu, ma volsi virificà lu da par eddu, cusì rubò i mandrii di bistiami di l'eroi, purtendu li via da Maratona: Teseiu si missi tandu à circà li. [[Pirituu]] l'affruntò armi à a mani prontu à cumbatta, ma i dui firmoni cusì bè imprissiunati l'unu di l'antru chì nanzi ch'è cumbatta si ghjuroni eterna amicizia è, insemu, participoni à a caccia à u Cignali calidoniu. In u prima libru di l'Iliadi, Nestori cita Teseiu è [[Pirituu]] trà li eroi più illustri di a generazioni di eroi chì avia cunnisciutu in ghjuvantù "l'omini più forti chì a terra aghji mai nutritu, l'omini più forti chì andoni contr'è i più forti di i numichi, una tribù di salvatichi abitatori di i muntagni ch'eddi distrussini cumplittamenti. Di quista tradizioni lighjindaria orali citata da Omeru, in l'epica litteraria ùn hè sopravvissutu nudda. ==Fedra è [[Ippolitu]]== [[File:Death Hippolytus Lemoyne Louvre MR2026.jpg|thumb|left|280px|A morti di Ippolitu - Marmaru - [[Jean-Baptiste Lemoyne]] - [[1715]] - [[Museiu di u Louvre]] [[Parighji]]]] Fedra, a prima moglia di Teseiu li deti dui figlioli, [[Demofonti]] è [[Acamanti]]. Mentri quisti erani sempri criaturi, Fedra s'innamurò di [[Ippolitu]], u figliu chì Teseiu avia avutu in pricidenza da Ippolita. Sicondu certi virsioni di a lighjenda, [[Ippolitu]] avia prifiritu divintà divotu à Artemidi piuttostu chì à [[Afrudita]], cusì a dea di a biddezza avia dicisu di puniscia lu suscitendu l'amori di Fedra versu di eddu. [[Ippolitu]] parò respinsi a donna par mantena u votu di castità fattu à Artemidi. Sicondu a virsioni di a lighjenda furnita da Euripidi hè a nutrici di Fedra à rivilà li a passioni par eddu di a so patrona, è [[Ippolitu]] li ghjura chì ùn diciarà à nissunu chì hè stata edda à fà di lu sapè. Fedra tandu, dicidi di impiccà si, ma prima manda un missaghju à Teseiu sustinendu di avè lu fattu parchì [[Ippolitu]] l'hà furzata. Teseiu i credi è rivolsi contr'è u figliolu una maladizioni chì [[Puseidonu]] (u so veru patri) avia prumissu di rializà contr'è tutti i so numichi. A causa di a so maladizioni un mostru marinu tarrurizeghja i cavaddi chì trainanu u carru di [[Ippolitu]] è quisti, imbizzarriti, travolgonu u ghjovanu tumbendu lu. Artemidi rivela à Teseiu a virità è prumetti di vindicà u so leali è divotu [[Ippolitu]] cumpurtendu si à u stessu modu in i cunfronti di un fideli di [[Afrudita]]. Sicondu un'antra virsioni di a lighjenda Fedra dici à Teseiu chì [[Ippolitu]] l'hà furzata è l'eroi uccidi u figliu incù i so mani: a donna dopu si toglii a vita vinta da u rimorsu. Grazia à sta lighjenda si sviluppò ancu un cultu di [[Ippolitu]], assuciatu à quiddu d'[[Afrudita]]: i ghjuvanetti incù u prugettu di spusà si li uffriani ciuffi di i so capeddi. I siguaci di u cultu cridiani chì Asclepiu avissi fattu risuscità à [[Ippolitu]], chì dopu avè assuntu u nomu di Virbiu era andatu à viva in una furesta sacra in i circonda d'Ariccia in u Laziu. ==A morti di Teseiu è altri lighjendi== Sicondu certi fonti, Teseiu participò à a spidizioni di l'Argunauti, ancu s'è Apolloniu Rodiu in l'Argonautichi susteni inveci chì à l'ebbica di a spidizioni Teseiu si truvava sempri in u mondu di i morti. Incù Fedra, Teseiu inghjinirò Acamanti, chì fù unu di i guerrieri grechi chì duranti a [[guerra di Troia]] si nascosini à l'internu di u cavaddu di legnu. Si dici chì Teseiu murì uccisu da u rè di Sciru Licomedi chì, accurdatu si incù Menesteu chì avia usurpatu u tronu di [[Atena]] duranti l'assenza di l'eroi, u ghjittò incù una trappula da una scugliera di a so isula. Sicondu Virghjliu, dopu a morti à Teseiu fù imposta di novu a punizioni, è quista volta par sempri, chì dighjà avia duvutu subiscia quandu scesi da vivu in l'Adi. ==Da veda dinò== * [[Minossu]] * [[Pirituu]] * [[Ippolitu]] * [[Egeiu]] [[categoria:Mitulugia]] ksvedy86j8z7u8lf4epqayhmi4xob23 Ippolitu 0 15614 347490 328811 2015-07-02T12:41:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Hippolytus Sir Lawrence Alma Tadema.jpg|thumb|right|280px|''Ippolitu trascinatu da i so cavaddi'', opara di l'artista Sir Lawrenci Alma Tadema, 1860 circa]] '''Ippolitu''' hè un parsunaghju di a mitulugia greca, figliu di Teseiu; u nomu di so matri varieghja sicondu l' autori: a più cumuna hè Antiopi, ma altri mitugrafi numineghjani ancu l'Amazona Ippolita oppuri [[Melanippa]]. A virsioni più nota di a so lighjenda hè quidda tramandata da l'opara di [[Euripidi]]: Ippolitu. Sicondu sta virsioni di a storia, Afrudita fù a causa di a so morti. Eddu stessu disprizzò a vinerazioni d'Afrudita in favori di quidda d'Artemidi]] è, par vindetta, Afrudita feci chì a so matrigna, [[Fedra]], s'innamuressi d'eddu, sapendu chì Ippolitu l'avaria rispinta. [[Fedra]] cerca vindetta in i cunfronti d'Ippolitu suicidendu si è, in a so lettara d'addiu, dicendu à Teseiu, u so maritu è babbu di Ippolitu, chì Ippolitu l'avia viulintata. Ippolitu era vinculatu da un ghjuramentu à ùn minziunà l'amori di [[Fedra]] par eddu è nubilamenti si ricusò di difenda si nonostanti i cunsiquenzi. Teseiu maladissi u figliolu, una maladizioni chì [[Puseidonu]] era custrettu à esaudiscia, è cusì Ippolitu fù abbattutu da un toru mandatu da u mari chì mandò in u panicu i cavaddi di a so biga è distrussi u veiculu. Curiusamenti, quistu ùn hè u modu in u quali Afrudita avia privistu a so morti in a tragedia, in quantu in u prologu dici di aspittà si chì Ippolitu cidissi à u desideriu incù [[Fedra]] è chì Teseiu colga a coppia duranti l'attu. Ippolitu pardona à u babbu prima di mora è [[Artemidi]] rivela a virità à Teseiu prima di ghjurà d'uccida unu di l'amanti di Afrudita (Adoni) par vindetta. In una virsioni più dopu, Ippolitu fù ripurtatu in vita da [[Asclepiu]] (annantu à a richiesta di [[Artemidi]]), u diu di a medicina ma ancu di a nicrumanzia, chì s'era innamuratu d'eddu. Ni parla ancu [[Virghjliu]] in u VII cantu di l'[[Eneidi]]: dopu a risurrizioni Ippolitu fù traspurtatu da [[Diana]] annantu à i monti Albani; quì edda l'imponi un novu nomu, Virbiu (vali à dì "natu dui volti"). U ghjovanu istituisci in u Laziu u cultu di a dea, sposa a ghjovana atinesa Aricia è fonda una cità à a quali dà u nomu d'edda divintendu ni rè. Inghjinireghja dopu incù Aricia un figliu chì fù chjamatu anch'eddu Virbiu è chì li succedi in u regnu. ==Opari in i quali cumparisci a figura di Ippolitu== ===Litteratura=== Fedra è Ippolitu * Tragedia di Nicolas Prandon [[Fedra]] * Tragedia di Jean Racini Ippolitu * Tragedia di [[Euripidi]] Ippolitu * Tragedia di Robert Garrier Ippolitu è Aricia * Tragedia lirica di Peddegrin Ippolitu velatu * Tragedia di [[Euripidi]] Phaedra * Tragedia di Seneca ===Musica=== * Ippolitu è Aricia - Opara musicali di Tommasu Traetta * Ippolitu è Aricia -Opara musicali di Rudolf Zumsteeg ==Da veda== * [[Artemidi]] * [[Fedra]] * [[Melanippa]] * [[Puseidonu]] [[categoria:Mitulugia]] 4hzxpxh2mid9hqewpwez3u139j8r1h0 Pelia 0 15615 347545 328815 2015-07-02T15:07:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Pelias Sending Forth Jason - Project Gutenberg eText 14994.png|thumb|right|280px|Pelia è Ghjasonu]] '''Pelia''' (in grecu Πελίας) hè una figura di a [[mitulugia]] greca, figliu di [[Puseidonu]] è di Tiru è frateddu coppiu di Neleu. ==Pelia è Ghjasonu== Sempri neunatu, fù abbandunatu incù so frateddu annantu à una muntagna da a matri Tiru spavintata da l'angarii di a sociara Sideru. Addivatu da un pastori è divintatu adultu, volsi vindicà si di a crudeltà subita è uccisi Sideru vicinu à l'altari di u tempiu di Era induv'edda s'era rifughjata. Neleu u scacciò à causa di u sacrileghju è Pelia si stabilì in Tessaglia, induva divintò rè di [[Iolcu]]. Spusò Anassibia, da a quali ebbi un figliolu, Acastu è trè figlioli femini, noti cullittivamenti com'è Peliadi, veni à dì Alcesti, a futura moglia di u rè di Feri Admetu, Anfinomi è Evadni. Un ghjornu indissi i ghjochi in onori di [[Puseidonu]] à i quali invitò ancu Ghjasonu. Quistu arrivò in cità senza un scarpu, persu attravirsendu un fiumu. Pelia, ricurdendu si d'una prufezia in u quali si dicia di sfidà di l'omu da u pedi scalzu, l'inviò à a ricerca di u veli d'oru, incù l'intentu di sbarazzà si d'eddu. In u frattempu Pelia uccisi u so probbiu mezu frateddu Esoni (babbu di Ghjasonu), par cunsulidà u so probbiu puteri in u regnu. [[Ghjasonu]] riiscì in l'impresa di vultà in patria incù u veli d'oru è, incù l'aiutu di a moglia [[Medea]], truvò u modu di uccida Pelia. Intrata à [[Iolcu]] mentri l'[[Argunauti]] erani sempri à u largu di u portu, [[Medea]] si prisintò à u palazzu sottu travistiti spoglii, com'è una vechja mindicanti, dopu ch'è, una volta accolta, cambiò magicamenti d'aspettu è si mustrò quali edda era in rialità, una ghjovana è biddissima donna. Eppo, rivilata si cusì com'hè maga, mustrò à Pelia un metudu par ringhjuvaniscia magicamenti: presi un arghjetu, u feci à pezzi è u missi in un pignatta buddenti da u quali iscì un [[agneddu]]. Pelia entusiasta volsi sottupona si à listessu trattamentu. [[Medea]] u feci addurmintà è cunvinsi cusì i figlioli femini prisenti à u palazzu, Evadni è Anfinomi, à fà lu à pezzi è metta lu à bodda in a paghjola. Quisti cunvinti suvitoni risulutamenti a prucidura; una volta fattu à pezzi Pelia, [[Medea]] li dissi di andà in cima à u palazzu à invucà a divinità agitendu i fiacculi, par prupizià u bon esitu di l'incantesimu. Stu gestu sirvì in rialità com'è signali par Ghjasonu, chì aspittava sempri à u largu, chì a navi pudissi entra in portu, parchì Pelia era mortu. [[Medea]] infatti feci in modu chì Pelia ùn risuscitessi. Acastu sustituì u babbu Pelia annantu à u tronu, urganizò in so onori i ghjochi ginnichi è sbandì Ghjasonu è [[Medea]], è ancu i sureddi parricidi da [[Iolcu]]. A vicenda di Neleu, Pelia è Tiru hè à a basa di un'opara litteraria latina di a quali ùn ci restani chì pochi frammenti, u Carmen Nelei. ==Da veda== * [[Ghjasonu]] * [[Argunauti]] * [[Iolcu]] * [[Medea]] * [[Puseidonu]] [[categoria:Mitulugia]] 739a5khm539mtw1jm27do7zhdoijcj0 Procusti 0 15617 347554 328816 2015-07-02T15:12:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Theseus Prokroustes Staatliche Antikensammlungen 2325.jpg|thumb|right|280px|Teseiu è Procusti, [[anfura]] attica à ceramica à figuri rossi, 470 a.C.–460 a.C., da [[Nola]], cunsirvata à u ''Staatliche Antikensammlungen'']] In a mitulugia greca classica '''Procusti''' (o [[Procuste]]) (da u tarmini grecu Προκρούστης, Prokroustês, chì significheghja "u stiradori"; Procrustes in latinu) hè u sopranomu di un briganti grecu di nomu [[Damasti]] (o ancu Polipèmoni) chì, impustatu annantu à u monti [[Coridaddu]], in l'Attica, longu a via sacra trà [[Eleusi]] è [[Atena]], agrissava i viandanti è i straziava battendu li incù un marteddu annantu à un'[[alcudina]] à forma di lettu scavata in a roccia o metallica. I disgraziati erani infatti stirati à forza s'eddi erani troppi corti, o amputati in casu mai ch'eddi dipassavani da u lettu. Ulteriori intarpritazioni di u mitu (chì divintarani preduminanti) affirmavani inveci chì [[Damasti]] pussidissi dui letti, unu moltu cortu è unu moltu longu: turmintava è uccidia i viandanti stirendu quiddi di bassa statura annantu à u lettu longu è amputendu i membra di quiddi d'alta statura avanzanti da u lettu cortu. [[Damasti]] fù scunfittu è uccisu da Teseiu chì u scuntrò mentri ch'eddu si ricava da [[Atena]] à Trezeni; u custrinsi à listessu suppliziu ch'eddu impunia à i so vittimi. Incù a locuzioni "lettu di Procusti" o "lettu di Damasti", dirivata da stu mitu, s'indicheghja u tentativu di riducia i personi à un solu mudeddu, un solu modu di pinsà è di agiscia, o più genericamenti una situazioni difficiuli è intullarabili o una cundizioni di spiritu turmintosa. ==Da veda== * [[Atena]] * [[Coridaddu]] * [[Damasti]] * [[Eleusi]] [[categoria:Mitulugia]] jlny5f9p43rghzax9d3snjxo57bd8d7 Procuste 0 15618 328817 2013-06-15T19:56:32Z 92.150.149.165 Reindirizzamentu à [[Procusti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Procusti]] l9v5khmzbamj0bumc6mnydpjdfqd9hj Asclepiu 0 15619 351324 347397 2015-07-16T15:23:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Esculapio Capitolini.jpg|thumb|right|240px|Statua d'Asclepiu à i Musei Capitolini di [[Roma]].]] '''Asclepiu''' o [[Esculapiu]] (grecu Ἀσκληπιός, traslitteratu Asklēpiós; [[latinu]] Aesculapius) hè un parsunaghju di a [[mitulugia]] [[Grecia|greca]]. Figliu di [[Apollu]] è di Arsinoi sicondu [[Esiodu]], oppuri di [[Apollu]] è Coronidi par Pindaru, mezu[[diu]] è dunqua [[omu]] murtali par [[Omeru]], si dicia ch'eddu era statu struitu in a [[medicina]] da Chironu, o ch'eddu avissi ereditatu tali prubità da u babbu [[Apollu]]. In [[Grecia]] Asclepiu era veneratu com'è u [[diu]] di a [[medicina]], di i risanamenti è di i [[sarpi cumuna|sarpi]]. Molti riferimenti à Asclepiu sò stati ritruvati ancu in u duminiu "occultu": a so capacità di ripurtà in vita i morti u rindia difatti ancu u diu invucatu da i [[necromanzia|necrumanti]]. U so cultu avia u so centru à Epidauru, ma era onuratu ancu à [[Pergamu]]. Sicondu u mitu, [[Apollu]] s'innamurò di Coronidi mentri edda facia u bagnu in un [[lavu]]. I dui cunsumoni a so passioni, dopu u [[diu]] andò via, lascendu un [[corbu]] à vardia di a ghjuvanetta. Coronidi dicisi di spusà si incù Ischys, è u [[corbu]], quandu i vedi insemu, bulò da [[Apollu]] par riferiscia. Quandu scuprì chì Coronidi era impregna, dicisi di puniscia u [[corbu]], tramutendu li i piumi da [[biancu|bianchi]] in [[neru|neri]], postu ch'è ùn avia alluntanatu Ischys da Coronidi. [[Artemidi]] uccisi Coronidi infilzendu la incù un dardu, par vindicà u frateddu disunuratu. [[Apollu]], parò, dicisi di salvà u picculu chì Coronidi avia in senu, è chersi à Ermes di piglià lu da u corpu di a madri. [[Apollu]] dicisi di dà à u chjugu u nomu d'Asclepiu. Sicondu u mitu Asclepiu riciviti da a dea [[Atena]] u donu di cambià u so [[sangue|sangui]] incù quiddu di [[Medusa]] a [[Gurgona]]. Da tandu u sangui chì sgurgava da i veni di u so fiancu sinistru era vilanosu è purtadori di svinturi, ma quiddu di u fiancu drittu avia u puteri di variscia qualsiasi [[medicina|malatia]] è ancu di fà risurghja i morti. Propriu par quisti puteri simili à quiddi di un [[necromanzia|necrumanti]], vali à dì ripurtà in vita i morti è garantiscia una vita straurdinariamenti longa, [[Zeus]] dicisi di fulminà lu parchì timia chì u troppu puteri chì Esculapiu cundividia incù l'omini avaristi pussutu minaccià a [[fedi]] ind'è i [[Diu|dei]], annullendu di fattu a sustanziali diffarenza frà [[diu|divinità]] è [[omu|omini]], vali à dì l'immurtalità. [[Apollu]] parò, offesu, feci in modu chì u figliolu ùn murissi è u trasformò in un [[diu]] à tutti l'effetti. Ghjà in l'[[Iliadi]] li si attribuiscini dui figli: [[Macaonu]], chì combattì à [[Troia]] è fù uccisu da Euripilu; Podaliriu, medicu. In stadi pusteriori di a lighjenda li si attribuisci una [[moglia]] (Epioni, o Lampezia) da u quali Asclepiu ebbi cinqui figlioli: Igea, a saluta; Panacea, chì avia u donu di curà tutti i malatii; Iasu, chì pruvucava malatii; Egli, matri di i Grazii; Achesu, chì soprintindia à u prucessu di risanamentu; Telesforu, diu di a cunvaliscenza; Meditrina, a varitrici. Asclepiu divintò cusì forti in l'arti medicu chì riiscì ancu à risuscità [[Ippolitu]], incù l'aiutu d'[[Artemidi]]. In l'antica [[Grecia]] si pinsava chì bastessi à dorma in un santuariu cunsacratu à Asclepiu par variscia da ogni malatia. In ogni tempiu ci era alminu un [[sarpi cumuna|sarpi]], chì pruvinia da u santuariu di Asclepiu à Epidauru, in quantu si cridia chì fussini animali sacri par a divinità, postu ch'è simbulu di u rinnuvamentu. Asclepiu fù spessu raffiguratu incù in manu un bastonu chì porta u so nomu è hè u simbulu internaziunali di u succorsu medicu ==Asclepiu in Grecia== In [[Grecia]], par ringrazià d'un risanamentu u Diu, si sacrificava di solitu un [[ghjaddu]]. Simuli animali infatti, era cunsidaratu u migliori è più graditu à a Divinità. Un asempiu di sta pratica u truvemu in u Fedonu di Platoni, u celebru dialogu chì narra a morti di [[Socrati]]. Quist'ultimu, prima di mora chersi ch'è fussi sacrificatu un [[ghjaddu]] à Asclepiu. U mutivu di tali richiesta ferma sempri fonti di dibattitu. ==Esculapiu à Roma== Esculapiu hè l'adattamentu [[latinu]] (Aesculapius) di u nomu [[Grecia|grecu]] Asklepios, ma si tratta di u stessu [[diu]]. U so cultu fù introduttu à [[Roma]] annantu à l'Isula Tiberina in u 291 à.C. A tradizioni voli chì in quidd'annu a pupulazioni di a cità fussi culpita da a pesta. Dopu à avè cunsultatu i Libri sibiddini, u Senatu [[Roma|rumanu]] dicisi di custruiscia un tempiu didicatu à u diu, è à quistu scopu fù inviata una delegazioni à Epidauru par ottena a statua di u diu. À u ritornu, mentri a barca chì traspurtava a statua ricuddava u [[Tibaru]], una sarpi, simbulu di u diu, scesi da l'imbarcazioni, è nutò versu l'isula Tiberina. L'avvinimentu fù intarpritatu com'è vulintà di u diu di sceglia u locu induva saristi erettu u so tempiu, chì annantu à l'isula fù custruitu. À i [[ghjorna]] d'oghji annantu à l'isula sorghji unu di i [[medicina|spidali]] più impurtanti d'[[Auropa]], u Fatebenefrateddi. ==Da veda== * [[Artemidi]] * [[Esiodu]] * [[Iliadi]] * [[Ippolitu]] * [[Macaonu]] * [[Medusa]] * [[Tibaru]] [[categoria:Mitulugia]] pqahecjarzio56389txhx447scqdxjy Esculapiu 0 15620 328819 2013-06-16T12:25:14Z 92.150.149.165 Reindirizzamentu à [[Asclepiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Asclepiu]] dtbpq3zvvd3wcvigswb4ehianxnekiu Chironu 0 15621 347424 339581 2015-07-02T09:36:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Chiron instructs young Achilles - Ancient Roman fresco.jpg|thumb|280px|Chironu incù [[Achilli]]]] Chironu (in grecu Χείρων), parsunaghju di a mitulugia greca era un [[centauru]]. Nacqui da Filira (veni à dì tigliu in grecu, pianta da i puteri calmanti), figlia d'Oceanu, è da u [[Titanu]] [[Cronu]], chì par siducia la si trasformò in cavaddu. Quissa spiega a so immurtalità è u fattu ch'eddu avissi par appuntu l'aspettu di un [[centauru]], mità omu è mità cavaddu. Cunsidaratu u più savviu è benivulenti di i centauri, spertu in l'arti, in i scenzi è in medicina ebbi par addevi numarosi eroi: Aiaci, [[Achilli]], Aristeu, [[Asclepiu]], Atteoni, Ceneu, Enea, [[Erculu]], [[Fenici]], [[Ghjasonu]], Oileu, Palamedi, Peleu, Telamoni, [[Teseiu]], è, sicondu certi lighjendi, ancu Dionisu. Era u babbu di Ociroi, nata da l'unioni incù a [[ninfa]] Cariclu, è vissi annantu à u monti Pelion. ==Chironu in a Mitulugia== Chironu, in quantu medicu, fù chjamatu a curà [[Achilli]] quandu quist'ultimu, in seguitu à a magia praticata da a so matri Teti par renda lu immurtali, ebbi a cavichja brusgiata. Chironu a di sustituì incù quidda di un Ghjiganti mortu, [[Damisu]], particularamenti dutatu in a corsa (quissa avaristi resu [[Achilli]] più veloci). ==Fini di Chironu== Essendu [[Erculu]] vinutu à cumbatta incù i Centauri ni uccisi parechji è i sopravviventi si rifughjoni vicinu à a sapara induva vivia Chironu, chì frà altru era amicu di l'eroi. In u corsu di a battaglia una freccia, scagliata da [[Erculu]], culpì à u ghjinochju Chironu. Sta ferita, incausata da una freccia avvilanata, ùn pudia variscia ma nemmenu pudia purtà à morti Chironu, natu immurtali, è cusì l'incausava indicibili suffrenzi chì u purtoni à l'addispirazioni. Disidarendu a morti, Chironu riiscì à ottena la scambiendu a so immurtalità incù [[Prumeteu]] chì era divintatu murtali parvia di i so cuntrasti incù Zeus. U patri di i Dei, à u quali u [[centauru]] era particularamenti caru, u volsi quantunqua vicinu à eddu in celi, dendu urighjina à a custiddazioni di u Centauru. ==Carattaristichi== À diffarenza di l'altri centauri, chì com'è i satiri erani ignuranti è dedicati à a viulenza, Chironu si distinguiscia par a grandi buntà d'animu, par a savviezza, par a cunniscenza di i scenzi, in particulari quidda medica. Fù par via di cunsiquenza cunsidaratu u ceppu di quidd'arti in quantu maestru di quiddu chì a mitulugia greca cunsidarava u diu di a medicina: [[Asclepiu]]. ==Da veda== * [[Asclepiu]] * [[Cronu]] * [[Erculu]] * [[Ghjasonu]] * [[Prumeteu]] * [[Teseiu]] [[categoria:Mitulugia]] b9obszt6jqtzmonsxxbvc1vvq9rzs59 Oceanu 0 15622 347537 328833 2015-07-02T15:01:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:GiorcesBardo41.jpg|right|240px|thumb|Oceanu]] Oceanu (Ὠκεανός, Okeanòs) hè una figura di a mitulugia greca, era un titanu, figliu d'Uranu è di Gea. [[Omeru]] chjama Oceanu l'urighjina di i dei (θεῶν γένεσις) è l'urighjina di tutti (γένεσις πάντεσσι) ; era una divinità fluviali è incù u stessu nomu era disignatu sia u fiumu (o corsu d'acqua) sia u diu, ciò chì di u restu s'usava à fà ancu par l'altri divinità fluviali. Oceanu avia un'inesauribili putenza generatrici, micca diffarenti da i fiuma, in l'acqui di i quali si bagnavani i ziteddi femini grechi prima di i nozzi, è chì par quissa erani cunsidarati com'è l'antinati di antichi famiglii. Oceanu parò ùn era un diu fluviali cumunu, parchì u soiu ùn era un fiumu cumunu. Quandu tuttu avia avutu dighjà urighjina da eddu, cuntinuò a scorra à l'estremi marghjini di a terra, rifluendu in sè stessu, in un cherchju unintarrottu. I fiuma, i turrenti è i surghjenti, piuttostu ch'è u mari stessu, cuntinuavani a scaturiscia da u so corsu vastu è putenti. Ancu quandu u mondu stava dighjà sottu u duminiu di Zeus, eddu solu poti firmà à u so postu primitivu chì in rialità ùn era un locu, ma solu una currenti, delimitazioni è siparazioni di l'aldilà. Eppuri ùn fù solu Oceanu a rimana in u so locu primitivu. Ad eddu era liata a dea Teti, chì ghjustu appuntu era chjamata matri. Pudemu dunqua capiscia parchì [[Omeru]] dici chì quista prima coppia dighjà da moltu tempu s'astinia da u prucreà. Chi i dui u fessini par ira reciproca, hè una mutivazioni naturali in quiddu generi di raconti antichissimi; ma s'è a prucriazioni primurdiali ùn avissi avutu fini, mancu u nosciu mondu ùn avaristi avutu cunsistenza, nè un limitu rutondu, nè un corsu circulari chì rifluiva in sè stessu. Ad Oceanu rimasi dunqua sultantu a facultà di flua in cherchju, d'alimintà i surghjenti, i fiuma è u mari - è a subordinazioni à u puteri di Zeus. Sicondu [[Esiodu]], i figlioli di Oceanu è Teti, i fiuma, erani circa trè milla (frà i quali cita u Nilu, u Pu, u [[Danubiu]] è parechji fiuma grechi più corti); altrettanti i figlioli femini, l'Oceanini. Oltri chì da [[Omeru]] è da [[Esiodu]], Oceanu hè ricurdatu da parechji autori classichi grechi, frà i quali [[Pindaru]] è Eschilu. Oceanu hè ancu unu di i prutagunisti di u puema A Trasimenidi di Matteo da l'Isula. Un ramu di a mitulugia muderna (menu apprufundita ma ancu più cunnisciuta) attribuisci à Oceanu è Teti ancu a discindenza di Stigi è Asopu (ancu eddu diu fluviali) è attribuisci à Oceanu u rolu di "più anticu di i titani". Oceanu hè raffiguratu com'è statua in u cuntestu di a Fontana di Trevi, in a quali si trova in a nichja cintrali. ==Da veda== * [[Danubiu]] * [[Esiodu]] * [[Pindaru]] [[categoria:Mitulugia]] tvdr3txrzu1wfun2puwfn738qecvxdk Telamonu 0 15623 347587 328836 2015-07-02T15:37:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Wooster-ohio-courthouse-telamon.jpg|thumb|240px|Telamonu]] Telamonu (o [[Telamone]]) (in grecu Τελαμών) hè una figura di a mitulugia greca; era figliu di Eacu è di Endeidi, figlia di [[Chironu]]. Fù unu di l'[[Argunauti]] com'è u so frateddu Peleu, chì spusarà Teti è incù a quali darà à a luci [[Achilli]]. Telamonu, accoltu da u rè di [[Salamina]], ni divintarà rè dopu a morti di quistu quì. Spusò prima [[Peribea]], una discindenti di Pelopi, da u quali ebbi un figliolu, Aiaci. Telamoniu pigliarà parti à a caccia à u cinghjali calidoniu è à a guerra di Troia. Eppo spusò dopu Esioni, a figliola di Laomedonti, da u quali ebbi un antru figliolu, [[Teucru]]. Parechji fonti minziuneghjani un terzu figliu, Trambelu. Telamonu è Peleu erani moltu amichi d'[[Erculu]] è l'accumpagnoni in i spidizioni contr'è l'[[Amazoni]] è contr'è [[Troia]]. ==Vita== Dopu à avè uccisu u mezu frateddu Focu, Telamonu è Peleu duvitini lascià Egina. U rè [[Cicreu]] di [[Salamina]] accolsi Telamonu è divintò u so amicu. Telamonu spusò a figliola di [[Cicreu]], [[Peribea]], da u quali inghjinirò Aiaci. In seguitu [[Cicreu]] deti u so regnu à Telamonu. In altri virsioni di u mitu, a figliola di [[Cicreu]] si chjama Glauci, mentri [[Peribea]] hè a siconda moglia di Telamonu è a figliola di Alcatou. Telamonu cumparisci ancu in i dui virsioni di u saccheghju di Troia da parti d'[[Erculu]], quandu u rè di a cità era Laomedonti (o Trovu). Prima ch'è scuppiessi a [[guerra di Troia]], [[Puseidonu]] inviò un mostru marinu par distrughja a cità. In a virsioni di u rè Trovu, [[Erculu]], incù Telamonu è Oicli, accittò d'uccida u mostru in cambiu di i cavaddi chì Trovu avia ricivutu da Zeus com'è cumpensu par u rapimentu di [[Ganimedi]] (chì era figliu di Trovu) da parti di Zeus. Trovu accittò, [[Erculu]] uccisi u mostru è Telamonu spusò Esioni, a figliola di Trovu, inghjinirendu da edda u figliolu [[Teucru]]. In a virsioni di u rè Laomedonti, Laomedonti prughjittò di sacrificà Esioni à u diu [[Puseidonu]] in a spiranza di calmà lu. [[Erculu]] salvò Esioni à l'ultima minuta è uccisi u mostru, è dinò Laomedonti è i figlioli di quisti, fora di [[Ganimedi]], chì era annantu à u Monti Olimpu, è [[Priamu]], chì ebbi salva a vita dunendu à [[Erculu]] un veli d'oru tissutu da Esioni. Telamonu ebbi Esioni in premiu è a spusò, è da edda inghjinirò [[Teucru]]. Apposta ch'è Aiaci s'era suicidatu à Troia, Telamonu sbandì [[Teucru]] da [[Salamina]] par ùn avè ripurtatu u so frateddu in casa. In a "Bibiuteca di Apullodoru" si leghji chì Telamonu fù guasi uccisu duranti l'assediu di [[Troia]]. Telamonu fù u prima à entra in i mura di Troia è quissa feci infurià à [[Erculu]], u quali avaristi vulsutu quidd'onori par eddu. [[Erculu]] stava par uccida Telamonu, quandu quistu quì cuminciò à custruiscia rapidamenti un altari di petri in onori di [[Erculu]]. [[Erculu]] fù cusì lusingatu chì dopu u saccheghju di Troia li deti in moglia Esioni. Esioni chersi di pudè purtà incun eddu u frateddu Podarci. [[Erculu]] accunsintì ma volsi chì Esioni u cumpressi com'è schiavu. Esioni riscattò u frateddu paghendu incù un veli in tissutu d'oru. U nomu di Podarci fù cambiatu in [[Priamu]] - chì, sicondu l'autori grecu Apullodoru, deriva da u verbu grecu "cumprà". ==Architittura== In architittura u telamonu hè una figura maschili culussali usata com'è culonna. Hè chjamatu ancu atlanti è hè a virsioni maschili di a cariatidi. ==Da veda== * [[Achilli]] * [[Amazoni]] * [[Argunauti]] * [[Chironu]] * [[Puseidonu]] * [[Priamu]] * [[Salamina]] [[categoria:Mitulugia]] 7q3ctmpr97jbj8eobfc92f1ea7dot8w Telamone 0 15624 328837 2013-06-18T18:22:43Z 90.8.79.157 Reindirizzamentu à [[Telamonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Telamonu]] osxlcir9c8u01xxupwxkvi5kcbznkwg Centauru 0 15625 347419 328843 2015-07-02T09:34:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Berlin.Brandenburger Tor 009.jpg|thumb|left|240px|Centauru]] [[File:Centauromachy Louvre G367.jpg|thumb|240px|Centauromachia]] [[File:Centauro Capitolini.jpg|thumb|240px|Centauru (ditagliu) in i Musei Capitulini di Roma]] U centauru hè un animali mitulogicu, mità omu è mità cavaddu. Certi lighjendi minori (prubabilamenti cunfusi incù i satiri), ni facini criaturi mità omini è mità becca. In a mitulugia hè guasi sempri dipintu incù un carattaru irascibili, viulenti, salvaticu, rozu è brutali, incapaci di reghja u vinu. Di solitu raffigurati armati di mazza o d'arcu, emittiani uruli spavintosi. A figura di u centauru hà urighjina da l'amori sacrileghju frà u rè di i Lapiti, Issioni, è una sosia di a dea Era, Nifeli, da a quali unioni nascì, par appuntu, Centauru, ceppu di tutti i centauri. L'equinu, in u II millenniu a.C., ùn era ancora cunnisciutu in [[Grecia]]. Parciò hè pussibuli suppona chì st'animali, di u quali l'impurtanza era da veru nutevuli par un populu di numadi migratori, fussi ughjettu di cultu. È ancu prubabili chì in certi rigioni luntani, frà i quali a Tracia o a Tissaglia, vivissini di i tribù meziprimitivi chì si didicavani à l'ammaistramentu di l'animali salvatichi. Par quissa si saristi pussutu crià l'imaghjini di un essaru miticu chì uniscia u cavalieri à a so cavalcatura. Certi centauri acquistoni ancu lighjendi probbii, com'è [[Chironu]], Euritioni, Nessu, Astiliu è Folu, divintendu in seguitu - in ebbica muderna è cuntimpuranea - parsunaghji tipichi di a litteratura fantasy. Annantu à i so straurdinarii fattezzi irunizò, in u II seculu d.C., Lucianu di Samusata incù i Nifilucintauri (Νεφελοκένταυροι), criaturi imaginarii (mità omini è mità nivuli) da eddu discritti in i Storii veri. A so particularità era chì pussidiani tutti i qualità è tutti i difetti di l'umanu genaru, purtati parò a liveddi elivatissimi, tantu chì in a mitulugia li sò stati risirvati i rolli cumplittamenti cuntrastanti: da l'estrema savviezza à l'incredibuli crudeltà. E tali idea perdurò in u tempu. Duranti u [[Medievu]], l'imaghjini di u centauru s'applicava à l'eretichi è à a so interna dissuciazioni chì i facia cunsidarà mità cristiani è mità pagani. Hè rapprisintatu à spessu incù i capeddi in fiammi, par u più armatu, soprattuttu di freccia è arcu. Calchì volta l'ubiittivu hè una culomba, tal' altru un [[cervu]], tremindù figurazioni simbolichi di l'anima, faciuli predi spessu raffigurati mentri sò strascinati via dopu a cattura. Ma u veru spichju di u pinseri medievali in meritu hè rapprisintatu da [[Danti]], chì in a Divina Cummedia culloca i centauri in l'infernu (Inf. XII) com'è custodi-ghjustizieri di i viulenti contr'è u prossimu, in rapportu direttu incù u so carattaru viulenti avutu in vita. A figura di u Centauru fù rivisitata ancu da [[Machjaveddu]], u quali l'usa par discriva u so mudeddu di guvernanti parfettu, umanu, sì, ma ancu firinu (in particulari simili à un incrociu trà un lionu è una [[volpi]]), in quantu l'asirciziu di u guvernu implica l'usu di forza è astuzia. ==Araldica== In araldica, u centauru hè una figura imaginaria chì currispondi à a so raffigurazioni mitulogica: essaru mità omu è mità cavaddu. Nurmalamenti hè armatu di una mazza. A so varianti principali hè u centauru sagittariu, chì tira incù l'arcu. Calchì volta hè rapprisintatu incù dui soli zampi da cavaddu. L'imaginariu araldicu l'hà rigalatu, s'eddu ùn hè una cumpagna, alminu una currispundenti figura fiminiccia, a cintauressa (o cintauredda). In l'araldica taliana hè rapprisintatu cù u capu rivoltu à daretu, l'arcu in manu è in l'attu di scaglià frecci. In l'araldica di l'[[Auropa]] Uriintali cumparisci friquentameni incù a coda chì tarmineghja a testa di sarpi, versu u quali pari diretta a freccia. U centauru ùn hà un significatu simbolicu giniralmenti ricunnisciutu; certi lighjendi u difiniscini malvaghju è nifastu, capaci di ogni scilliratezza (com'è in a lighjenda di i nozzi di Pirituu è Ippudamia), altri u dipinghjini virtuosu è sapienti (com'è Pholos, amicu di Ercoli, è [[Chironu]], amicu di [[Apollu]] è di i Dioscuri). ==Da veda== * [[Apollu]] * [[Chironu]] * [[Machjaveddu]] [[categoria:Mitulugia]] ehgneuo95wcppaqlw275qj9o96jxryn Hal Holbrook 0 15626 348889 346575 2015-07-06T10:20:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hal Holbrook LF.jpg|thumb|200px|Hal Holbrook, [[2007]]]] '''Harold Rowe "Hal" Holbrook''' (1925) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Holbrook, Hal]] 9ovrm22vji45amjmw3cx17k4lh2we2j Joey King 0 15627 354754 348912 2016-08-15T17:41:09Z CommonsDelinker 173 Removing "Joey_King_2010.jpg", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Jcb|Jcb]] because: [[:c:COM:L|Copyright violation]]: Permission at source, https://www.flickr.com/photos/alexirob/5070117125 says all rights reserved. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Joey Lynn King''' (1999) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|King, Joey]] s8627zpieci5flywoo2awg74zfm34zo Christopher Lee 0 15628 348855 346593 2015-07-06T10:14:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Christopher Lee at the Berlin International Film Festival 2013.jpg|thumb|200px|Christopher Lee, [[2013]]]] '''Sir Christopher Frank Caradini Lee''' (1922) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Lee, Christopher]] bfh74dwy13vn8a4kysxn52zbepnau4c James Gandolfini 0 15629 348898 346411 2015-07-06T10:21:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:JamesGandolfiniSept11TIFF.jpg|thumb|200px|James Gandolfini, [[2011]]]] '''James Joseph Gandolfini, Jr.''' (1961-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Gandolfini, James]] 7zy9dsf4p08suwclnkpoi2be235sci2 Roger Ebert 0 15630 346583 334172 2015-07-01T19:33:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Roger Ebert crop (retouched).jpg|thumb|200px|Roger Ebert, [[1970]]]] '''Roger Joseph Ebert''' (1942-2013) hè un [[littiratura|scrittore]] è [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. [[Categoria:Attore|Ebert, Roger]] ol41c077gbyu6mezt0dgehbxqyx62dy Jonathan Winters 0 15632 348916 348755 2015-07-06T10:24:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jonathan Winters - publicity.jpg|thumb|200px|Jonathan Winters, [[1960]]]] '''Jonathan Harshman Winters III''' (1925-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Winters, Jonathan]] sv1tti0eiftltttusxuupvsic4xdhid Richard Griffiths 0 15633 346588 334143 2015-07-01T19:34:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:BAFTA 2007 (387023768).jpg|thumb|200px|Richard Griffiths, [[2007]]]] '''Richard Griffiths''' (1947-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. [[Categoria:Attore|Griffiths, Richard]] on5a8eut88v2s1nqkmj9e52wfxmi5jp Christopher Plummer 0 15634 362416 348856 2019-06-17T14:21:34Z Jun Misugi 295 hè canadianu, micca mericanu wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ChristopherPlummer09TIFF.jpg|thumb|200px|Christopher Plummer, [[2009]]]] '''Arthur Christopher Orme Plummer''' (*1929) hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Attore|Plummer, Christopher]] [[Categoria:Canadianu|Plummer, Christopher]] 07jp29v19z7fbekrkjcyv49bjlr5s8y Charles Bronson 0 15635 355249 348849 2016-09-28T05:24:57Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Charles Bronson Cannes.jpg|thumb|200px|Charles Bronson, [[1987]]]] '''Charles Dennis Buchinsky''' ( (*[[Pennsylvania]], 3 [[nuvembre]] 1921 - [[Los Angeles]] ,[[California]], 30 [[aostu]] 2003) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Bronson, Charles]] k8pc29ct9m2s8qbe3jn0if3m0qa8oh4 David Letterman 0 15636 348865 346433 2015-07-06T10:15:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dave Letterman.jpg|thumb|200px|David Letterman, [[2011]]]] '''David Michael Letterman''' (1947) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Letterman, David]] 3qi5fcvflo1d72gksmrbcpk014c2bls Dixie Carter 0 15637 348868 348427 2015-07-06T10:16:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dixie Carter 1977.JPG|thumb|200px|Dixie Carter, [[1977]]]] '''Dixie Virginia Carter''' (1939-2010) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Carter, Dixie]] jwhg6qojbd8wl2g01eh80w2nvza0amw Martin Landau 0 15638 346407 333392 2015-07-01T18:05:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Martin Landau 2010.jpg|thumb|200px|Martin Landau, [[2011]]]] '''Martin Landau''' (1928) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Landau, Martin]] pgopmc9tct23o67uxhw3ojpclmtl2re Clive Dunn 0 15639 348859 346412 2015-07-06T10:14:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Clive Robert Benjamin Dunn''' (1920-2012) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Dunn, Clive]] laoxxd7ys53eypkcqphe33de7z7qi9i Narcissu 0 15640 357650 357649 2017-09-08T15:44:21Z 92.158.193.243 /* A virsioni ellenica */ wikitext text/x-wiki [[File:Nicolas Poussin, Eco e Narciso (ca. 1629-1630), Museo del Louvre, Parigi..jpg|thumb|240px|right|[[Nicolas Poussin]], Ecu è Narcissu (ca. 1629-1630), Museiu di u Louvre, Parighji]] [[File:Michelangelo Caravaggio 065.jpg|thumb|right|240px|Michelanghjulu Mirisi dittu U Caravaghju: Narcissu (1594-1596). [[Roma]], Gallaria naziunali d'arti antica.]] [[File:François Lemoyne 001.jpg|thumb|240px|right|François Lemoyne, ''Narcissu à a surghjenti'', ([[1728]] circa). [[Amburgu]], Kunsthalle.]] Narcissu (in grecu: Νάρκισσος) hè un parsunaghju di a [[mitulugia]] [[Grecia|greca]] famosu par a so biddezza. Figliu di a ninfa [[Liriopi]] è di u diu fluviali Cifisu (o sicondu un'antra virsioni di Sileni è Endimioni) in u mitu apparisci incridibilamenti crudeli, in quantu disdegna ogni parsona chì l'ama. In seguitu à una punizioni divina s'innamora di a so probbia imaghjini riflessa in unu spichju d'acqua, lascendu si infini mora resu si contu di l'impussibilità di u so amori. Esistini parechji virsioni di u mitu: una pruveni da i papiri di Ossirincu è hè attribuita à [[Parteniu]]; un'antra si trova in i Narrazioni di Cunoni, ed hè datata frà u 36 a.C. è u 17 d.C., mentri i più noti sò a virsioni d'[[Ovidiu]], cuntinuta in i Mitamurfosi, è quidda di Pausania pruvinienti da Guida à a [[Grecia]]. ==A virsioni ellenica== A virsioni ellenica di u mitu apparisci com'è una spezia di racontu murali in u quali u superbu è insinsibuli Narcissu fù punitu da i dei par avè rispintu tutti i so pritindenti di sessu maschili, è in un certu sensu Eros stessu. U racontu hè cusì pinsatu com'è una storia d'ammunimentu addrizzatu à i ghjovani. Finu à pocu tempu fà i dui fonti par sta virsioni di u mitu erani un cumpendiu di l'opari di Cunoni, un grecu cuntimpuraneu d'[[Ovidiu]], cunsirvatu in a Bibiuteca di Foziu è un branu di Pausania, vissutu circa 150 anni dopu à [[Ovidiu]]. Un racontu moltu simili hè statu parò scupartu in u 2004 trà i papiri d'Ossirincu chì si credi sò stati missi par iscrittu da [[Parteniu]]. Quista virsioni pricedi quidda di [[Ovidiu]] di alminu cinquant'anni. U mitu grecu narra chì Narcissu avia molti innamurati ch' eddu custantamenti rispinghjia finu à fà li rinuncià. Solu un ghjovanu masciu, Aminia, ùn si dava par vintu, tantu chì Narcissu li dunò una spada ch'eddu si uccidissi. Aminia, ubbidiscendu à u vulintà di Narcissu, si trafissi davanti à a so casa, avendu prima invucatu i dei par ottena una ghjusta vindetta. A vindetta si cumpiì quandu Narcissu, cuntimplendu in una fonti a so biddezza, ristò incantatu da a so imaghjini riflessa, innamurendu si pirdutamenti di sè stessu. Cumplitendu a simmitria di u racontu, presu da l'addispirazioni è soprafattu da u pintimentu, Narcissu presi a spada ch'eddu avia dunatu à Aminia è si uccisi. Da a terra nantu à a quali fù virsatu u so sangui si dici ch'è spuntò par a prima volta l'umonimu fiori. ==A virsioni rumana== In u racontu narratu da [[Ovidiu]], prubabilamenti basatu nantu à a virsioni di [[Parteniu]], ma mudificata à u fini di fà ni crescia u pathos, Ecu, una ninfa di i monti, s'innamurò di un ghjovanu vanitosu di nomu Narcissu, figliolu di Cifisu, una divinità fluviali, è di a ninfa [[Liriopi]]. Cifisu avia circundatu [[Liriopi]] incù i so corsi d'acqua è, cusì intrappulata, avia siduttu a ninfa chì deti à a luci un criaturu d'ecceziunali biddezza. Prioccupata par u futuru di u ziteddu, [[Liriopi]] cunsultò u prufeta Tiresia u quali pridissi chì Narcissu avaristi righjuntu a vichjaia, "s'è ùn avissi mai cunnisciutu sè stessu." Quandu Narcissu righjunsi u sedicesimu annu di ità, era un ghjovanu di tali biddezza chì ogni abitanti di a cità, omu o donna, ghjovanu o vechju, s'innamurava d'eddu, ma Narcissu, urgugliusamenti, i rispinghjia tutti. Un ghjornu, mentri era à caccia di cerva, a ninfa Ecu furtivamenti siguì u beddu ghjovanu trà i boschi disidarosa di rivoglia li a parola, ma incapaci di parlà par prima parchì custretta a ripeta sempri l'ultimi paroli di ciò chì era dittu; era stata infatti punita da [[Giunona]] parchì l'avia distratta incù longhi raconti mentri l'altri ninfi, amanti di Ghjovi, si nascundiani. Narcissu, quandu sintì i passi, gridò: "Quali ci hè?", Ecu risposi: "Quali ci hè?" è cusì cuntinuò, finch'è Ecu ùn si mustrò è corsi à abbraccià u beddu ghjovanu. Narcissu, parò, alluntanò immediatamenti in malu modu a ninfa dicendu li di lascià lu solu. Ecu, incù u cori infrantu, trascorsi u restu di a so vita in vaddi sulitarii, chirchinnendu par u so amori chì ùn era micca currispostu, finch'è d'edda firmessi sola a boci. Nimesi, ascultendu sti lamenti, dicisi di puniscia u crudeli Narcissu. U masciu, mentri era in u boscu, si imbattì in una pozza prufonda è si accucciò annantu ad edda par bia. Avendu appena vistu par a prima volta in a so vita a so imaghjini riflessa, s'innamurò pirdutamenti di u beddu masciu chì stava fissendu, senza renda si contu ch'eddu era eddu stessu. Solu dopu s'accorsi chì l'imaghjini riflessa appartinia ad eddu è, cumprindendu chì ùn avaristi mai pussutu ottena quidd'amori, si lasciò mora sdrughjendu si inutulamenti; si cumpiia cusì a prufezia di Tiresia. Quandu i [[Naiadi]] è i Driadi vulini piglià u so corpu par cullucà lu annantu à u fucaronu funebri, à u so postu truvoni un fiori a u quali fù datu u nomu Narcissu. Si narra chì Narcissu, quandu attravirsò u Stigi, u fiumu di i morti, par entra in l'Oltritomba, s'affacciò nantu à l'acqui limacciosi di u fiumu, spirendu di pudè ammirà dinò una volta u so riflessu. ==A virsioni di Pausania== Pausania individueghja a fonti di Narcissu a Tepsi, in Biozia. U scrittori grecu trova pocu cridibili (usendu i so stessi paroli "idiota") chì calchissia ùn sii in gradu di distingua un riflessu da una parsona riali, è cita una varianti menu nota a u quali dà più creditu. In sta virsioni Narcissu avia una suredda gimedda, di u tuttu sumiglianti ad eddu, incù a quali andava spessu à caccia insemu. Narcissu à a fini s'innamurò d'edda è quandu quidda murì, richendu si à a fonti, capia di veda a so probbia imaghjini, ma quiddu visu s'assumigliava cusì tantu à a suredda amata chì l'era di grandi cunsulazioni. Pausania, inoltri, faci nutà chì u fiori Narcissu divia esista beddu prima di u parsunaghju umonimu, vistu chì u pueta ipicu Pamphos, vissutu molti anni prima, in i so versi narra chì quandu Pirsifoni fù rapita da Adi stava raccugliendu probbiu i narcissi. ==Influenza culturali== U mitu di Narcissu hè statu un'assidua fonti d'ispirazioni par l'artisti finu à i ghjorna d'oghji, ancu beddu prima ch'è u pueta latinu [[Ovidiu]] includissi una virsioni di u mitu in u libru III di i so ''Mitamurfosi''. ===Pittura=== Frà i principali pittori chì si sò didicati à u mitu di Narcissu si poni cità: [[Caravaggio]] (''Narcissu à a surghjentii'', 1600 ca.), [[Poussin]] (Narcissu è Ecu, 1630 ca.), Limoyne (Narcissu, 1728), Turner (Narcissu è Ecu, 1804), Waterhouse (Ecu and Narcissu, 1903), Dalì (Mitamurfosi di Narcissu, 1937). ===Litteratura=== U mitu è a figura di Narcissu sò stati ripresi in seculi più ricenti da parechji pueti, par asempiu Keats è Alfred Edward Housman. U mitu hà influinzatu a cultura umuèrutica vitturiana, à traversu u studiu di [[André Gide]] di u mitu (''U Trattatu di Narcissu'', 1891) è l'opara di [[Oscar Wilde]]. Fëdor Dostoievski improda in certi puisii è rumanzi parsunaghji incù un carattaru simili à Narcissu (com'è Jakov Pitrovic Guljadkin in ''U sosia'', 1846). In u rumanzu di Stendhal ''U rossu è u neru'' (1830) u parsunaghju di Mathilde mostra un tipicu carattaru narcissistu. In i ''Poemi Conviviali'' u pueta Giuvanni Pascoli dedica u puimettu "I Gemelli" à Narcissu, attraghjendu ispirazioni da a varianti ripurtata da Pausania. In u 1930 a figura di Narcissu hè ripruposta da u scrittori tedescu Hermann Hesse cù u rumanzu Narcissu è Boccadoru, induva u parsunaghju hè prisintatu in vistiti di monacu mediivali. Ancu u libru di Paulo Coelho ''L'alchimista'' (1988) inizia dinò un rifirimentu à Narcissu. Siamus Hianey cita Narcissu in u so puema Pirsonal Hilicon da a so prima cullizioni Death of a Naturalist. ===Musica=== Sò stati didicati parechji canzoni a quistu tema: ''License to Kill'' di Bob Dylan si rifirisci indirittamenti à Narcissu; u gruppu metal grecu Septic Flesh hà incisu una canzona annantu à Narcissu (intitulata ''Narcissus'') in u so album ''Cummunion''; u testu di a canzona Reflection di i Tool hè parzialmenti cintrata annantu à u mitu di Narcissu; altri canzoni inerenti à u mitu sò ''Narcissus'' di Alanis Morissette è ''The daffodil lament'' di The Cranberries. Frà l'autori taliani si pò cità: ''A lira di Narciso'', stratta da l'album Bianco sporco di i Marlene Kuntz, ''Parole di burro'' stratta da l'album ''Stato di nicissità'' di Carmen Consoli, ''Una storia d'amore è di vanità'' di Morgan (Da À à À. Tioria di i catastrofi), Narciso stratta da l'album umonimu album di i Pierrot Lunaa, A Cantata di u Fiori di Nicola Piuvani, è infini ''Eco è Narciso-il musical'' di Nicola è Gianfranco Salvio. ==Aduzzioni di u tarmini "narcissisimu" in psiculugia== In u 1899, Paul Nächi hè a prima parsona à imprudà u tarmini "narcissisimu" in un studiu nantu à i pirvirsioni sissuali. In u 1911, Ottu Rank publichechja u prima scrittu psicuanaliticu spicificamenti cintratu annantu à u narcisisimu. In u 1914, [[Sigmund Freud]] publichechja un assaghju annantu à u narcissisimu intitulatu ''Intruduzioni à u narcissisimu'', induv'eddu sviloppa u significatu di u tarmini intruducendu i cuncetti di narcissisimu primariu è di narcisissimu sicundariu o prutrattu. In u 1982, Havelock Eddis, un sissulogu inglesu, improda u tarmini "narcissus-like" in unu so studiu annantu à l'autuerutisimu, par indicà un tipu di pirvirsioni sissuali in u quali l'individuu prifirisci sissualamenti u so probbiu corpu. Attualmenti incù u tarmini narcissisimu s'intendi un disturbu di a parsunalità è, in tarmini generali, l'amori, spessu patulogicu, chì una parsona prova par a probbia imaghjini è par sè stessu. [[categoria:Mitulugia]] 7gl153287q3vzopkmlobe8eeoq974xq Teseu 0 15641 328872 2013-06-21T18:43:46Z 90.8.206.100 Reindirizzamentu à [[Teseiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Teseiu]] jmgyv0drlxqxe4la7mxdmr51gq46dvq Russell Crowe 0 15642 346589 334197 2015-07-01T19:35:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Russell Crowe in St Helier, Jersey.JPG|thumb|200px|Russell Crowe, [[2013]]]] '''Russell Ira Crowe''' (1964) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. [[Categoria:Attore|Crowe, Russell]] mq0lid00wvsyx0jfnv83lkh2z4f1o5z Kevin Costner 0 15643 348924 346581 2015-07-06T10:25:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Kevin Costner Césars 2013.jpg|thumb|200px|Kevin Costner, [[2013]]]] '''Kevin Michael Costner''' (1955) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Costner, Russell]] 242ihyi1pwetdssju3r5q8bv16mrr85 Callistu 0 15645 347410 328892 2015-07-02T09:29:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Tizian 015.jpg|thumb|240px|right|[[Tizianu]], Diana scopri a gravidanza di Callistu.]] [[File:Amigoni, Jacopo (1675 - 1752), Giove e Callisto -ca. 1740-1750-.jpg|thumb|240px|right|[[Jacopo Amigoni]] (1675 - 1752), Ghjovi è Callistu (ca. 1740-1750).]] [[File:François Boucher 012.jpg|thumb|240px|right|"Zeus è Callistu" ([[François Boucher]], 1744).]] [[File:Tempesta, Antonio (1555-1630) - Callisto a Iove comprimitur.jpg|thumb|240px|right|[[Antonio Tempesta]] (1555-1630), ''Ghjovi siduci Callistu''.]] Callistu, in a mitulugia greca, era una ninfa di u seguitu d'[[Artemidi]]. ==U mitu in a virsioni classica== Zeus, vista a ninfa mentri si ripasava in un boscu, si ni innamurò. U diu, par siducia Callistu, cunsacrata à [[Artemidi]] è par quistu verghjina tinuta à a castità, dicisi d'assuma i simbianzi di a stessa [[Artemidi]]. Dopu calchì tempu [[Artemidi]], incù Callistu è u so seguitu, dicisi, dopu una battuta di caccia di ripasà si, fendu un bagnu vicinu à una fonti. Callistu, oramai impregna, nantu à i primi esitò à spuglià si par ùn svilà a perdita di a virghjinità. Cacciata li a vesta, a dea scuprì u tradimentu. Scacciata Callistu a trasformò in un'orsa (sicondu un'antra virsioni à trasfurmà Callistu in orsa fù Era, par vindicà si di u tradimentu di Ghjovi, oppuri fù u patri di i dei stessu à trasfurmà Callistu par francà la da a vindetta di Era). [[Era]] riiscì à cunvincia [[Artemidi]] à uccida a [[ninfa]] incù una freccia. Dopu à a morti Zeus trasformò Callistu in a custiddazioni di l'[[Orsa Maiori]]. Un'antra virsioni di a morti di a ninfa hè cunnessa à u figliolu Arcadi, natu da l'unioni incù Zeus. Quistu, oramai quindiciannincu, s'imbattì in u corsu di una battuta di caccia à l'orsa è, probbiu quandu stava par uccida la, intarvensi u patri di i dei, trasfurmendu mamma è figliolu in i custiddazioni di l'Orsa Maiori è di l'[[Orsa Minori]]. Era, sempri adirata, ottensi da u diu [[Oceanu]] chì i novi custiddazioni ùn possini mai tramuntà. ==A piculiarità di l'unicu mitu lesbicu grecu== Quiddu di Callistu hè l'unicu mitu grecu chì cuntenghi una siduzioni omusissuali frà dui donni. Quissa si devi prubabilamenti à u fattu d'essa l'unica traccia sopravvissuta d'un antichissimu ritu arcaicu d'iniziazioni (omu) sissuali frà una donna adulta è una ghjuvanetta. L'induaurupeistu Bernard Sergent hè u principali sustinidori di a tesa di l'esistenza di un tali antichissimu ritu sissuali d'iniziazioni induauropeu (à u studiu di u quali hà didicatu dui munugrafii), chì avia u scopu di trasmetta a firtilità da l'adultu à u ghjovanu, fendu "mora" misticamenti u criaturu, dopu un periodu didicatu à l'insignamentu di a caccia, è fendu lu rinascia com'hè ghjovanu adultu cunsacratu à a divinità. Callistu hè à so volta siguaci d'una dea cacciatrici (Artemidi/Diana - suredda di u diu [[Apollu]], prutagonistu di i miti d'iniziazioni omusissuali maschili) è culligata à i riti d'iniziazioni in tutta a [[Grecia]], chì ùn participeghja di l'attività sissuali-prucriativa tipica di l'ità adulta (Artemidi hè par difinizioni a ghjovana verghjina, etirnamenti à u cunfini frà aduliscenza è ità adulta). ===Elementi di u mitu arcaicu=== In u mitu urighjinariu, com'è cunsiquenza di i so rapporti sissuali incù [[Diana]], Callistu "diventa" un'orsa par dopu essa "uccisa" da a dea stessa, è rinascia com'è custiddazioni di l'Orsa Maiori. (Par quista cuntaminazioni di u mitu incù a [[simbulugia]] astrali si ricorda chì [[Artemidi]] hè ancu a dia-Luna). Parechji dittagli mantenini tracci di u mitu arcaicu d'iniziazioni: u nomu "Callistu", chì in grecu significheghja "a biddissima" (kallistè), hè un appiddativu sacru di [[Artemidi]] (in Arcadia esistia un tempiu à "Artemidi Kallistè"). In altri paroli, Callistu hè [[Artemidi]]. U mitu dici chì l'abitanti di l'Arcadia discindiani da u figliolu natu da l'unioni frà Callistu è Ghjovi/Artemidi. Sicondu una virsioni di u mitu, Callistu ebbi tuttu à fattu u rapportu sissuali incù Zeus in a forma di un'orsa. Callistu (a donna/orsa) hè à so volta figlia di un omu/animali: u so babbu hè infatti u rè d'Arcadia [[Licaoni]] (in grecu lykos = "lubbu"), fundatori di u cultu di Zeus Liceu ("Ghjovi Lubbu"), è trasfurmatu in [[lubbu]] da u stessu Ghjovi/lubbu com'è... "punizioni" par avè uccisu un ziteddu sacrifichendu di lu. In a [[Grecia]] classica à a festa di "Artemidi Brauronia" dui ziteddi femini (di ùn più di deci anni) si travistiani da orsi è participavani à a prucissioni cusì accunciati. Tutti sti elementi cunverghjini à mustrà chì u ritu (è u mitu cunnessu) sò u risiduu d'un cultu di animali tutemicu: vinirendu lu i fideli spiravani di acquistà i so doti (forza, timibulità è cetera) veni à dì di "divintà" l'animali-totem. (Cusì hè intarpritata ancu a sopra citata trasfurmazioni di [[Licaoni]], aduradori di u Lubbu, in lubbu). In tali cultu Callistu, Diana, a criatura chì s'affida ad edda è l'Orsa sò, misticamenti, listessa parsona. Ad [[Artemidi]] hè infatti sacra l'orsa solu parchì [[Artemidi]], in urighjina, hè edda stessa un'orsa: edda hè infatti non solu a timibuli "Signora di i belve" (Potnia theron) di u quali avemu rapprisintazioni d'ebbica micinea, ma ancu l'asatta currispundenti di a dia-orsa celtica Arctu, di ritaghju induauropeu, di u quali nomu cuncurdava parfittamenti incù quiddu grecu par l'orsu: arktòs. ===Ricustruzzioni di u mitu arcaicu=== U mitu uriginali pò cusì essa cusì ricustruitu: Una dia-Orsa hà fideli chì, vinirendu la, acquistani i so qualità, "divintendu" à so volta orsi. Sta trasfurmazioni in orsi, veni à dì in [[Artemidi]], avveni à traversu un ritu d'iniziazioni, in u corsu di u quali a zitedda/aspiranti- Artemidi/orsa si ritira in un locu salvaticu (adattu à a caccia) in cumpagnia di altri aspiranti (in ebbica classica idantificati com'è "Ninfe") è ricevi un'iniziazioni sissuali da parti di [[Artemidi]] (veni à dì, in a rialità, da parti di un'adulta dighjà iniziata chì imparsuneghja a dea). In stu ritu sissuali l'adulta/Artimidi rendi ficonda (veni à dì adulta) a zitedda/Callistu: in a virsioni di u mitu chì ci hè arrivata a ficonda tuttu à fattu parsunalmenti! A ficundità si trasmetti in quistu modu da donna à donna è di generazioni in generazioni. À a fini di quistu ritu (ancu) amurosu a zitedda non solu ùn pò più rimana frà i ninfi/ziteddi, ma tuttu à fattu ùn esisti più: hè morta in quantu zitedda; s'hè trasfurmata in un'Orsa, veni à dì in a "Biddissima" (kallistè/Callistu), veni à dì in [[Artemidi]]. U stessu miccanisimu si nota in u mitu di [[Licaoni]] sopra accinnatu: à traversu u cultu di u Lubbu ("Zeus Liceo") si causa a "morti" di u ziteddu è a so trasfurmazioni in lubbu. ===Rilittura patriarcali di u mitu=== Stu mitu arcaicu fù sottupostu à a rilittura tiulogica di u patrimoniu miticu tradiziunali chì in u II/I millenniu à.C. carattarizò i populi chì abitavani a [[Grecia]]. Tali riintarpritazioni circò da un latu d'armunizà u patrimoniu di miti riligiosi accumulatu si in u corsu di i seculi, è da l'altru di renda più patriarcali u pantheon, usurpendu par quantu pussibuli nomi è impresi di i dei vinirati pricidintamenti annantu à u solu grecu. In quista riintarpritazioni di u mitu di Callistu u rapportu sissuali di Callistu fù "spiigatu" in modu tali da avvena sì apparintamenti incù [[Artemidi]], mentri parò in rialità u corpu di [[Artemidi]], a boci di [[Artemidi]], li attributi di [[Artemidi]] ceddani un diu masciu è patriarcali: Zeus, à u quali solu fù subitu trasfirita a capacità di renda ficonda a zitedda. Ùn avendu pussutu trasfurmà [[Artemidi]], evidintamenti parchì u so cultu era troppu arradicatu, si trasformò insomma in edda Zeus. Fù cusì inglubatu in u patrimoniu mitulogicu un mitu "anurmali" chì evidintamenti ùn si riiscia à stirpà. Ristò cusì pussibuli, com'è fecini l'àrcadi, di cunsirvà l'Orsa com'è "totem" (animali divinu/antinatu), dichjarendu si/s'è ni discindenti, ancu in un'ebbica in u quali si/s'è era ormai cumplitamenti sminticatu u significatu tutemicu di u mitu urighjinariu. ==Callistu in l'arti== *''Callisto e Diana'' di [[Bernardo Castello]] ([[Genova]] [[1557]] - [[1629]]) affrescu nantu à a volta d'un salottu di u pianu nobili di a Villa Cinturioni di u Munasteru (ora Prisidenza di a Scola Sicundaria di Primu Gradu San Pier d'[[Arena]]), di Genuva Sampiirdarena, Piazza di u Munasteru, 6 *''Diana è Callistu'' di [[Pieter Paul Rubens]] ([[1637]]-[[1638]]) *''[[Bagnu di Diana è storii di Attioni è Callistu]]'' di [[Rembrandt]] ([[1634]]) * [[Giovanni Faustini]] (circa 1619-1651), ''Callistu'', librettu par ''La Calisto (opera)'' musicata da [[Francesco Cavalli]] (1602-1676). Altri libretti d'opara annantu à u stessu tema sò stati scritti da [[Luigi Groto]], [[Francesco Clerico]], [[Domenico Lalli]] è [[Almerico Passarelli]]. * [[François Boucher]] (1703-1770) ''Diana è Callistu''. * [[Corneille Bos]] (1506/1510-1556) è [[Hendrik Goltzius]], (1558-1617), ''Ghjovi è Callistu'' (incisioni). ==Da veda== * [[Arena]] * [[Artemidi]] * [[Grecia]] * [[Licaoni]] * [[Oceanu]] [[categoria:Mitulugia]] dkvbcy523thi7vz51nqmcpiduu28pcg Mari Egeiu 0 15648 362675 357646 2019-07-01T20:50:04Z Jumpy01 11155 /* Da veda */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{coord|39|N|25|E|source:wikidata|display=title}} [[File:Aegean Sea map-it.svg|thumb|right|280px|Carta dittagliata]] [[File:Aegean Sea by Piri Reis.jpg|right|thumb|280px|Carta storica di u mari Egeiu di Piri Reis]] U mari Egeiu (o [[Mare Egeu]]) (in grecu: Αιγαίο Πέλαγος, Egeiu Pilagos, in turcu: Egi Dinizi) hè un mari di u [[mari Tarraniu]] situatu trà a parti miridiunali di a penisula balcanica è quidda uccidintali di l'[[Anatolia]]. À nordestu hè cunnessu incù u [[mari di Marmara]] è dinò incù u [[mari Neru]] à traversu u [[strettu di i Dardaneddi]] è u [[Busforu]]. L'isuli egei si trovani à u so internu, mentri hè dilimitatu à sudu da l'isuli di [[Creta]] è Rodi. L'Egeiu hè una di i novi rigioni giugrafichi di a [[Grecia]]. Hè suddivisu in dui rigioni amministrativi, l'Egeiu Sittintriunali è l'Egeiu Miridiunali chì à livanti cunfineghjani incù u statu turcu. L'Egeiu bagna ancu i costi uccidintali di a [[Turchia]], suddivisi amministrativamenti in novi pruvinci chì custituiscini a rigioni egeia. A zona sittintriunali di u Mar' Egeiu à nordu di u 40º parallelu, hè ditta [[Mari di Tracia]]. U mari era tradiziunalamenti cunnisciutu cù u nomu di Arcipelagu (in grecu, Αρχιπέλαγος), nomu incù u quali dopu si inditavani l'isuli di u mari è in seguitu passò à indicà ogni gruppu d'isuli, datu chì u mari Egeiu hè notu par a grandi quantità d'isuli è arcipelaghi. == Etimulugia== À tempi antichi funi pruposti parechji spiigazioni à u nomu Egeiu. Si dicia chì saristi statu numinatu cusì par a cità greca di Aigai (Egi), o par [[Egeiu]], un rè, patri di [[Teseiu]], chì pinsendu chì u figliolu fussi mortu si ghjittò in mari. I dei cumpassiunevuli detini à u mari u so nomu, o Aigaion, "mari di i capri", un antru nomu di Briareu, unu di l'antichi ecatonchiri, o, spicialamenti trà l'atinesi, par [[Egeiu]], u babbu di [[Teseiu]], chì si ghjittò in mari quandu viditi a navi di u figliu incù i veli neri, postu ch'è cridia chì l'eroi fussi mortu circhendu di purtà à tarmini a so missioni. In rialità Teseiu avia solu sminticatu di issà veli bianchi, chì avariani inveci simbulizatu a bona riescita di l'impresa. Una pussibuli etimulugia diriva da u grecu αἶγες - aiges = "onda" (Esichiu di [[Alissandria]]; usu mitaforicu di αἴξ (aix) "capra"), da u quali "mari ondosu", si cunsidareghja ancu αἰγιαλός (aigialos) "costa". In bulgaru (a Bulgaria hà cunfinatu più volti in passatu incù u mari Egeiu) u mari hè notu ancu com'è mari Biancu (Бяло море, Bjalu mori, in grafia antica Бѣло море), in cuntrappusizioni à u mari Neru (Черно море). Quist'usu diriva da u turcu Ak Deniz (mari Biancu) è Kara Deniz (mari Neru), chì a so volta rifletti l'anticu usu in turcu di l' epiteti biancu hè neru par indicà u sudu è u nordu. ==Storia== A linia di costa oghjinca ricodda circa à u 4000 a.C. Prima di tandu duranti u piccu di l'ultima era glaciali (circa 16000 a.C.) u liveddu di u mari era 130 metri più bassu, è ci erani larghi pianuri custieri à u postu di l'oghjincu mari Egeiu sittintriunali. Quandu ci si stalletini l'essari umani,l'isuli oghjinchi, inclusa Milu incù a so impurtanti pruduzioni d'[[ussidiana]], erani prubabilamenti sempri cunnessi incù a terraferma. A forma generali di a linia custiera oghjinca apparischi circa in u 7000 a.C., mentri u liveddu di u mari post-era glaciali saristi cuntinuatu à ricuddà par altri 3000 anni. I civilisazioni succissivi di l'ità di u bronzu in [[Grecia]] è a so cunnissioni incù mari Egeiu ani datu urighjina à u tarmini generali di civilisazioni egeia. In i tempi antichi u mari fù u locu d'urighjina di dui antichi civilisazioni: a civilisazioni minoica a [[Creta]] è quidda micinea in u Pilupunnesu. In seguitu surghjitini i cità statu (poleis) d'Atena è [[Sparta]], trà i molti altri chì andavani à custituiscia l'aria d'influenza atinesa è a civilisazioni ellenica. [[Platonu]] discrivia i grechi chì viviani intornu à l'Egeiu "com'è ranochji intornu à unu stagnu". U mari Egeiu fù dopu invasu da i pirsiani è da i rumani, amministratu in seguitu da l'imperu bizantinu, da i viniziani, cunquistatu da i turchi silgiuchidi è da l'imperu uttumanu finu à a risurrizioni greca di u 1821 di a quali fù tiatru impurtanti. L'Egeiu fù u locu d'urighjina di a [[dimucrazia]] è ancu quiddu di a civilisazioni ellenica, è i so rotti funi i vii di cuntattu trà varii civiltà diffarenti di u Meditarraniu uriintali. ==Situazioni ecunomica è pulitica== Molti di l'isuli di u mari Egeiu ani porti è baii sicuri, è in u passatu a navigazioni à traversu u mari era più simplici ch'è viaghjà à traversu u tarrenu accidintatu di a terraferma greca è di l'Asia Minori. Annantu à l'altri isuli sò estratti u marmaru è u farru. L'isuli più grandi ani certi vaddi firtili è pianuri in genaru custieri. L'isuli di u mari Egeiu, 1 415 trà isuli è isulotti, appartenini in a guasi tutalità à a [[Grecia]] è solu dui isuli appartenini à a Turchia: Tinedu (in turcu: Buzcaada, in grecu: Τένεδος) è Imbru (in turcu: Gökçiada, in grecu: Ίμβρος). ==Situazioni fisiugrafica== U mari Egeiu copri un'aria di circa 214 000 km², è misura circa 610 km in longitudina è 300 km in latitudina. A prufundità massima hè 3 543 m à u largu di a costa uriintali di [[Creta]]. L'isuli egei si trovani in i so acqui, incù i siguenti isuli chì dilimiteghjani u mari à sudu (da punenti versu livanti): Cirigu, Cirigottu, [[Creta]], Casu, Scarpantu è Rodi. L'isuli di u mari Egeiu poni essa divisi in setti gruppi: * Isuli di l'Egeiu sittintriunali * Eubea * Spuradi sittintriunali * Cicladi * Isuli di u golfu Argusarunicu * Spuradi miridiunali, chì cumprendini u Dudicanesu * [[Creta]]. A parola [[arcipelagu]] era applicata in urighjina à u mari Egeiu è à i so isuli. Molti di l'isuli egei o di i cateni d'isuli sò in effetti estinsioni di i cateni muntosi di a terraferma. Una catena si stendi à traversu u mari finu à Chiu, un'antra si stendi à traversu l'isula di Eubea finu a Samu, è una terza si stendi à traversu u Pilupunnesu è [[Creta]] finu à Rodi, dividendu l'Egeiu da u [[Mari Tarraniu]]. L'insinaturi di l'Egeiu cumincendu da sudu è muvendu si in sensu urariu includini annantu à a [[Creta]], u golfu di Mirabedda, a baia d'Almyros, a baia di Souda è u golfu di Canea, mentri versu a terraferma si trovani u mari di Myrtoön à punenti, u golfu Sarunicu à nordupunenti, u golfu di Pitali, da u quali si entri in u golfu miridiunali di Eubea, u golfu di Volos, da u quali si entri in u golfu sittintriunali di Eubea, u golfu di Saluniccu à nordestu, a penisula di Calcidica, chì includi i golfi di Cassandra è di u Monti Athos, à nordu u golfu di Orfani è a baia di Kavala; i ristanti insinaturi si trovani in Turchia: u golfu di Saros, u golfu di Edremit, u golfu di Dikili, u golfu di Çandarlı, u golfu di Smirni, u golfu di Kuşadası, u golfu di Gökova è u golfu di Güddük. ==Situazioni idrugrafica è idruchimica== L'acqui supirficiali di u mari Egeiu si movini in sensu antiurariu, incù l'acqui à salinità supiriori di u [[Mari Tarraniu]] chì si movini versu u nordu longu a costa uccidintali di a Turchia prima d'essa dispersi da u flussu d'acqua menu densu pruvinienti da u mari Neru. A densa acqua di u Mari Tarraniu scendi in prufundità sottu u flussu di u mari Neru à circa 23-30 m è scorri cusì à traversu u [[strettu di i Dardaneddi]] drentu u mari di Marmara à una vilucità di 5-15 cm/s. U flussu in isciuta da u mari Neru scorri versu punenti longu i costi sittintriunali di a [[Grecia]]. L'ucianugrafia fisica di u mari Egeiu hè cuntrullata soprattuttu da u clima rigiunali, da l'intruduzioni d'acqui freschi da i grandi fiuma chì scorrini in l'Auropa suduriintali è da i variazioni staghjunali in u currenti supirficiali pruvinenti da u mari Neru. L'analisi di u mari Egeiu duranti u 1991 è u 1992 ani rivilatu trè massi d'acqua distinti: * Acqui egei di supirficii - di 40 - 50 m di spissori, incù tampiraturi estivi di 21-26 °C è tampiraturi invirnali chì varieghjani da 10 °C à u nordu à i 16 °C di u sudu. * Acqui egei intirmedii - si stendini da i 40-50 m à i 200-300 m incù tampiraturi uscillanti trà i 11 °C è i 18 °C. * Acqui egei di prufundità - si stendini à u di sottu di i 20-300 m incù tampiraturi (13-14 °C) è salinità (39,1-39,2%) uniformi. ==Da veda== * [[arcipelagu]] * [[Busforu]] * [[Creta]] * [[Egeiu]] * [[Grecia]] * [[ussidiana]] * [[Teseiu]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Europa]] gjvybm6dxmknujld6bn2ty4v261514f Mare Egeu 0 15649 328900 2013-06-25T16:29:24Z 109.208.70.47 Reindirizzamentu à [[Mari Egeiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Egeiu]] apswesq95wgdbusq6zrvfdqwcjl7mf8 Mari licuru 0 15650 328907 2013-06-26T17:42:21Z Paulu 58 Paulu moved page [[Mari licuru]] to [[Mari liguru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari liguru]] d7oap1sw5ybv3r9luvr3vqsachgk5nl Mare Liguru 0 15651 328909 2013-06-26T17:51:56Z 109.208.70.47 Reindirizzamentu à [[Mari liguru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari liguru]] d7oap1sw5ybv3r9luvr3vqsachgk5nl Mar Liguru 0 15652 328910 2013-06-26T17:52:14Z 109.208.70.47 Reindirizzamentu à [[Mari liguru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari liguru]] d7oap1sw5ybv3r9luvr3vqsachgk5nl Mar' Liguru 0 15653 328911 2013-06-26T17:52:28Z 109.208.70.47 Reindirizzamentu à [[Mari liguru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari liguru]] d7oap1sw5ybv3r9luvr3vqsachgk5nl Sean Connery 0 15656 359833 345924 2018-07-15T12:29:27Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:SeanConneryJune08 crop.jpg|thumb|200px|Sean Connery, [[2008]]]] '''Thomas Sean Connery''' (1930-) hè un [[cinemà|attore]] [[Scozia|scuzzese]], nativu di Edimburgu. [[Categoria:Attore|Connery, Sean]] [[Categoria:Scuzzese]] enfwpbci0zw0xcb6ocag1z2aw1q198d Asinu di Buridanu 0 15658 347398 329239 2015-07-02T09:21:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Deliberations of Congress.jpg|240px|thumb|Carteddu di u 1900, chì mostra u Congressu di I Stati Uniti com'è l'asinu di Buridanu, incertu in a scelta trà u [[canali di Panama]] o quiddu par u Nicaragua.]] :''"Un asinu affamatu è assitatu hè acciucciatu asattamenti trà dui muchja di fenu incù, vicinu à ognunu, una [[sechja]] d'acqua, ma ùn ci hè nienti chì u ditarmineghja à andà da una parti piuttostu chì da l'altra. Parciò, resta fermu è mori."''<ref>Karl R. Popper, Il pensiero essenziale, Armando Editore, 1998, p.265</ref> L'asinu di [[Buridanu]] (o "Paradossu di l'asinu") hè un apolugu tradiziunalamenti attribuitu à u [[filosufu]] [[Ghjuvanni Buridanu]] ma chì prubabilamenti ùn hè micca duvutu ad eddu, postu ch'è "ùn si trova micca in i scritti di [[Buridanu]], nè currispondi à i so idei rilativamenti à a [[libartà]], datu ch'eddu oscilla piuttostu trà u vuluntarisimu è l'idantificazioni (aristutilicu-avirruistica) di intillettu è vulintà. Hè prubabili chì a storia, dirivata da un prublemu di u De coelo (Aristotili, De coelo, II, 295 b 31-34), sii nata in i discussioni di scola, induva hè ducumintata."<ref>Anciclupidia Treccani à l'articulu "Giovanni Buridano")</ref> . L'apolugu narra com'è un asinu postu trà dui muchja di fenu parfittamenti uguali<ref>Anciclupidia Treccani à l'articulu "Giovanni Buridano")</ref><ref>Anciclupidia Garzanti di Filusufia à l'articulu currispundenti</ref> è à listessa distanza ùn sà sceglia qualessu inizià à manghjà murendu di fami in l'incertezza. Sicondu [[Buridanu]] l'intillettu hè sempri in gradu d'indicà à l'omu qualessa sii a scelta ghjusta trà i diversi altirnativi tantu chì s'è, par assurdu, a scelta fussi custituita da dui elementi idantichi a vulintà si paralizaristi alminu chì ùn si scigliessi di ùn sceglia micca. [[Leibniz]] discussi di stu [[paradossu]] in i so Saggi di [[tiudicea]] ussirvendu chì in natura ùn esistini micca, com'è avveni inveci in [[matematica]], dui rialità parfittamenti idantichi è chì dunqua l'azzioni umana hè sempri ditarminata da una pricisa causa, magari à no scunnisciuta ma esistenti: " ...Hè vera chì, s'è u casu fussi pussibuli, bisugnaria à dì chì [l'asinu] si lascessi mora di fami;...Infatti l'Universu ùn pudaria micca essa divisu in dui parti... in manera chì tuttu sii uguali è simili da una parti è da l'altra, com'è un'ellissi o com'è ogni figura piana, di a catiguria di quiddi chì eiu chjamu "anfidestri" [à dui lati], par essa cusì divisa in dui parti uguali da una linia retta qualsiasi passanti par u so centru... Si avarani dunqua molti cosi di l'asinu è fora di l'asinu, bench'è ùn ci appariscini, chì u ditarminaria à andà da una parti piuttostu chì da l'altra; è quantunqua l'omu sii libaru, mentri l'asinu ùn l'hè, ùn hè menu veru, par listessa raghjoni, chì ancu in l'omu u casu d'un parfettu equilibriu trà dui partiti hè impussibili, è chì un anghjulu, o alminu Diu, pudaria sempri renda raghjoni di u partitu chì l'omu hà presu, assignendu una causa o una raghjoni inclinanti chì l'hà induttu rialmenti à piglià lu, bench'è sta raghjoni sii à spessu moltu cumplessa è incuncipibili à no stessi, parchì u cuncatinamentu di i causi liati trà eddi và luntanu. "<ref>G. W. Leibniz, Monadologia e Saggi di Teodicea, Carabba, Lanciano, 1930, pagg. 121-124</ref> L'asinu di [[Buridanu]] ispirò ancu una puisia di [[Voltaire]] :<ref>in Charles Rozon, "Petites ignorances de la conversation", Paris, Lacroix-Comon, 1856.</ref> :"''Cunnisciti quidda frivola sturiedda :''di un certu asinu di u quali si discuti à scola? :''In a stadda li funi purtati :''par u so pastu dui quantità di fenu uguali, :''di a stessa qualità, par molti volti; :''da i dui muchja l'asinu si vedi tantatu :''ugualamenti, è, drizzendu l'arechji, :''probbiu in mezu à i dui muchja uguali, :''cuncritizendu i leghji di l'equilibriu, :''murì di fami, par timori di fà una scelta.<ref>Voltaire, La Pucelle d'Orléansin Œuvres complètes de Voltaire, Paris, 1784</ref> ==Noti== <references /> ==Da veda== * [[Buridanu]] * [[filusofu]] * [[Leibniz]] * [[tiudicea]] * [[Voltaire]] [[categoria:Paradossi]] edmrom9tzos9l6llamshh3b3wwyvm5k Dire Straits 0 15660 332273 328956 2014-03-23T14:16:00Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I '''Dire Straits''' so stati un gruppu di [[rock]] inglese, furmatusi à [[Deptford]], in u 1977. I cumponenti eranu: Mark Knopfler (voce, ghitara è autoru di tutte e canzone), u so fratellu David Knopfler, John Illsley ([[bassu]]) è Pick Withers ([[batteria]]). == Albumi in u studiu == * [[1978]]&nbsp;– ''[[Dire Straits (album)|Dire Straits]]'' * [[1979]]&nbsp;– ''[[Communiqué]]'' * [[1980]]&nbsp;– ''[[Making Movies]]'' * [[1982]]&nbsp;– ''[[Love over Gold]]'' * [[1985]]&nbsp;– ''[[Brothers in Arms (album Dire Straits)|Brothers in Arms]]'' * [[1991]]&nbsp;– ''[[On Every Street]]'' == Albumi da u vivu == * [[1984]]&nbsp;– ''[[Alchemy: Dire Straits Live]]'' * [[1993]]&nbsp;– ''[[On the Night]]'' * [[1995]]&nbsp;– ''[[Live at the BBC (Dire Straits)|Live at the BBC]]'' [[Categoria:Gruppu di rock]] 8tl23bdja5yjbyhg77pccf5gulcatz2 Idra di Lerna 0 15664 347485 330189 2015-07-02T12:31:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Antonio_del_Pollaiolo_-_Ercole_e_l'Idra_e_Ercole_e_Anteo_-_Google_Art_Project.jpg|right|thumb|240px|Erculu è l'Idra di Lerna, oliu annantu à tela di Gustave Moreau, 1876, Chicago, Art Institute. Antoniu di u Puddaiolu, [[Erculu]] è l'idra]] In a [[mitulugia]] greca l'Idra di Lerna o Idra hè un mostru incù novi testi à forma di sarpi, natu da Tifonu è Echidna, com'è [[Cerbaru]], Ortru è a [[Chimera (mitulugia)|Chimera]]. Vivia incù u mostru [[Carcinu]]. ==Discrizzioni== L'Idra di Lerna avia novi testi di sarpi, di i quali a cintrali era immurtali. Eppuri, sicondu altri virsioni n'avia 50 ed erani tutti d'oru. U corpu era di un [[dragonu]] ghjigantescu è senza ali, ancu s'è parechji li attribuiscìani un corpu di [[ghjacaru]]. Qualsiasi testa fussi tagliata, subitu ni rispuntavani dui. U sangui è u fiatu di l'Idra erani vilenu murtali. ==Storia== U mitu narra chì l'Idra, chì vivia in i circonda di [[Lerna]], fù uccisa da [[Erculu]] duranti u sicondu di i so lavori. L'eroi truvò l'orrenda bestia mentri dighjiria u so pastu in a caverna è li tagliò tutti i testi. Par ùn cada preda di u so fiatu trimendu [[Erculu]] trattensi u rispiru. Scuprì parò chì da u muzziconu di ogni testa tagliata ni spuntavani istantaniamenti altri dui. Ebbi cusì un'alluminazioni, è chersi aiutu à u nipoti Iolau: mentri [[Erculu]] tagliava i testi, Iolau dava focu à u sangui di a ferita, cicatrizendu la in modu chì i testi ùn pudissini micca ricrescia. L'ultima testa eppuri era immurtali è ùn sirvì nemmenu u so novu stratagemma. Tandu sippidditi a testa è u corpu sottu una massa enorma. [[Erculu]] bagnò a punta di i frezzi in u sangui di l'idra, altamenti vilanosu, par renda i firiti inflitti da eddi invaribili. Un'accidintali puntura incù una di tali frezzi pruvucò atroci suffrenzi à [[Chironu]], [[centauru]] amicu è insignanti di [[Erculu]], chì essendu immurtali ùn pudia micca mora è, par dà fini à u turmentu, dunò a so probbia immurtalità à [[Prumeteu]]. ==In u medievu== [[File:Hydra1.gif|thumb|240px|right|Un'idra]] In a zuulogia mitulogica medievali, u tarmini Idra sta à indicà un dragonu ghjinericu incù molti testi. In i bistiarii mediivali esisti l'''Hydrus'', varianti di l'Idra. Quiddu hè u numicu par antunumasia di u cuccudrillu, da u quali si faci inghjotta par dopu lacirà ni u stintinu. [[Erasmu]] da Rotterdam in i so ''Adagia'' paraguneghja a guerra à l'Idra di Lerna. «Quinetiam bellum è bellu siritur, è simulatu verum, è pusillu maximum exuritur, nequi raru solet in his accidere qod di Lernaeo monstro fabulis pruditum est». (È postu ch'è a guerra inghjinareghja a guerra, da guerra finta nasci guerra vera, da guerra chjuca nasci guerra grandi, è ùn accadi micca di radu ciò ch'eddu si conta in u mitu di u mostru di Lerna). ==Da veda== * [[centauru]] * [[Chimera]] * [[Chironu]] * [[Erculu]] * [[Prumeteu]] [[categoria:Mitulugia]] hn1ix5m25pszf74rrybcksd13f81b3h Croazia 0 15665 359486 348664 2018-06-06T18:24:20Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Croatia.svg|thumb|160px|]] A '''Croazia''' (''Hrvatska'' in [[lingua croata|croatu]]) hè unu statu di l'[[Europa]] balcanica. Cunfina à nordu incù a [[Slovenia]], à nordu-estu incù l'[[Ungheria]], à livente incù a [[Serbia]], a meziornu incù a [[Bosnia è Erzegovina]] è u [[Montenegru]]. Hè bagnata à punente da u [[mari Adriaticu]]. A capitale hè [[Zagabria]]. Tene una superficia di 56.542 km² è 4.200.000 abitanti. == Pusizzione == [[File:Europe_location_CRO.png|300px|center]] == Storia == A Croazia hà dichjarato a so indipendenza u 19 maghju di u 1991. A' a fine di u [[2005]], a Croazia hà apertu e neguziazzione per l'adesione à l'[[Unioni Auropea]] è dipoi u lugliu di 2013 hè membru di l'Unioni Auropea. ==Da vede dinò== *[[Goran Višnjić]] {{Template:Unione europea}} [[Categoria:Croazia| ]] [[Categoria:Unioni Auropea]] gr3ql69muwwyakwocyl5xo1njd6lk6n Charlie Chaplin 0 15666 346310 332025 2015-07-01T17:26:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Charlie Chaplin.jpg|thumb|200px|Charlie Chaplin]] '''Charles Spencer "Charlie" Chaplin''' (1889-1977) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Chaplin, Charlie]] g1gr0thuvhktgsvotqnb1ven29mocrw Richard Schiff 0 15667 346572 336884 2015-07-01T19:26:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Schiff 2012 Shankbone.JPG|thumb|200px|Richard Schiff, [[2012]]]] '''Richard Schiff''' (1955) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|mericanu]]. [[Categoria:Attore|Schiff, Richard]] 2ke0gc7z5suxxm1iq226edcy9n2vn2g Template:HRV 10 15668 335182 329013 2014-03-23T17:59:27Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Flag_of_Croatia.svg|border|20px|]] [[Croazia]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina naziunale|AUT]] [[it:Template:HRV]]</noinclude> gs2dgooufx5z1nes6mt0vhyqkk4nete Categoria:Unioni Auropea 14 15669 359683 335772 2018-06-26T17:06:38Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa|*]] 4qb6v83jxc8vahe7sjvm1dz6qxvd9rn Mari neru 0 15670 363620 362677 2019-09-30T05:50:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Black Sea Nasa May 25 2004.jpg|right|280px|U Mari Neru da satellitu]] [[File:Black Sea map.png|thumb|280px|I paesi bagnati da u Mari Neru]] [[File:Morzeczarne1.jpg|thumb|280px|A Costa bulgara]] U Mari Neru (o [[Mare Neru]]) hè un [[mari]] internu di u bacinu di l'[[Oceanu Atlanticu]], situatu trà l'[[Auropa]] sudu-Oriintali è l'[[Asia]] Minori. Hè culligatu à u Mari d'Azov par via di u Strettu di Kerč è di u [[Bosforu]], inveci, à u Mari di Marmara, chì à so volta, par via di u [[Strettu di i Dardaneddi]], hè culligatu incù u [[Mari Egeiu]] chì faci parti di u [[Mari Tarraniu]]. I flussi d'acqua in intrata, à traversu u [[Bosforu]], sò di circa 200 km³ à l'annu. U so bacinu embriferu hè moltu ampiu (2 milioni di km²); da l'arii circustanti ricevi acqui dolci par un tutali di circa 320 km3 à l'annu. I fiuma più impurtanti chì ci si sfociani sò u [[Danubiu]], u Dnepr è u Buh Miridiunali. A so superficia hè para à circa 436.400 km² (escludendu u Mar' d'Azov) incù una salinità para à circa u 17‰. In prufundità, oltri i 150 m, stu valori aumenta drasticamenti. U puntu più prufondu si trova à 2212 m, mentri in u centru a prufundità hè di circa 1830 m. ==Nomu== U Mari Neru era chjamatu da i Grechi Πόντος Εὔξεινος, Póntos Éuxeinos, in corsu "Ponti Eusinu", veni à dì "mari uspitalieri"; u tarmini più anticu, eppuri, era Πόντος Ἄξεινος, Póntos Áxeinos, veni à dì "mari inuspitalieri", è in tempi pricidenti à l'ebbica classica, u nomu urighjinariu hè statu mudificatu par mutivi aputrupaichi. L'etimulugia di ἄξεινος hè discutita: hè pussibuli ch'è fussi un adattamentu di u nomu sciticu assimilevuli à l'aghjittivu avisticu akhshaēna "oscuru, neru", assunanti à a parola greca chì oghji cunniscimu; sempri in l'antica [[Grecia]] esistini attistazioni di l'usu di "Mari neru" par "mari di u nordu" è "Mari rossu" par "mari di u sudu", è ùn hè micca impussibili chì 'ss'accizioni, dopu trasmissa à a lingua turca, ricoddi probbiu à u culori di l'acqua di u Mari Neru è di i so alghi. Mentri in a tradizioni tupunumastica taliana u Mari Neru era dinuminatu, in ebbica mediivali è rinascimintali, "Mari maiori", fù chjamatu Svartahaf ("mari neru", par appuntu) dighjà in l'opara cusmugrafica Heimskringla di l'islandesu Snorri Sturluson In u XIIIimu seculu, ciò chì veni evidintamenti à favori di un usu ancu mediivali di sta dinuminazioni. A dinuminazioni muderna, eppuri, hè ghjunta in [[Auropa]] par via di a lingua turca: in turcu u Mari Neru si chjama Kara Deniz ("mari neru"), mentri u Mari Tarraniu si chjama Ak Deniz ("mari biancu"). Sicondu una tradizioni Uralu-Altaica chì s'hè cunsirvata ancu trà i pupulazioni emigrati in America à traversu u Strettu di Bering, i punti cardinali sò carattarizati da quattru culori: nordu-neru, livanti-duratu, punenti-rossu, sudu-biancu. I noma Kara Deniz è Ak Deniz nascini dunqua par indicà "mari di u nordu" è "mari di u sudu" visti in rilazioni à a penisula anatolica. Par via di a so traduzioni in francesu ("Mer Noire"), u nomu s'hè diffusu in tutta l'[[Auropa]] in u corsu di u seculu XVII è di u seculu XVIII è s'hè impostu, in i rispittivi traduzioni, in guasi tutti i lingui muderni. ==Paesi bagnati== S'affacciani nantu à i so rivi: Turchia, [[Bulgaria]], [[Rumania]], [[Ucraina]], [[Russia]] è Georgia. I cità più impurtanti nantu à i so costi sò: Istanbul (pricidintamenti chjamata Custantinopuli è [[Bisanziu]]), Burgas, Varna, Costanza, Tulcea, Jalta, Odessa, Sebastopoli, Soči, Batumi, Trebisonda, Samsun, Zonguldak. ==Fiuma è canali navigabili== Da u [[Bosforu]] s'accedi à u [[Mari Tarraniu]] è à traversu u Strettu di Kerč à u Mar' d'Azov. Par via di canali hè assicuratu l'accessu à i Fiuma Don è Volga, à u Mar' Caspiu, à u Mar' Balticu è à u Mari Biancu, è par via di u [[Danubiu]] è u canali Renu-Menu-[[Danubiu]] à u Mari di u Nordu. ==Isuli== Nonostanti i so diminsioni rispittabili u bacinu di u mari Neru hè particularamenti povaru d'isuli. Si poni cità l'isula di Sant'[[Anastasia]], l'isula di San Quiricu, l'isula di Sant'Ivan, l'isula di San Tommasu, l'isula di Peuci, l'isula di Sacalinu Mari, l'isula di Sacalinu Mic è l'isula di i Sarpi. Sò tutti di diminsioni mudesti, i primi quattru appartenini à a [[Bulgaria]], i succissivi trè à a [[Rumania]] è l'ultima à l'[[Ucraina]], ma hè rivindicata da u statu rumenu. In tarritoriu turcu ci sò l'Isula di Kefken, l'Isula di Oreke è l'Isula di Giresun, à diffarenza di i primi citati chì sò auropei, quisti ultimi si trovani in [[Asia]]. ==Carattaristichi fisichi== U Mari Neru ricevi circa 350 km3 l'annu d'acqui dolci da parti di i grandi fiuma auropei sopra citati è ultiriori circa 300 km3 par i pricipitazioni, contr'è circa 350 km3 d'evapurazioni. Quistu ditarmineghja un attivu di 300 km3 d'acqua dolci, chì in parti si riversa in u [[Mari Tarraniu]] à traversu u [[Bosforu]]. Misurazioni eseguiti à traversu satelliti giustaziunari discrivini un sopraslividdamentu di u Mari Neru rispettu à u Mar' di Marmara da i 30 à i 50 cm, intarvallu datu non da i marei ma da i variazioni staghjunali di a purtata di i Fiuma. Da u [[Bosforu]] entri in u Mari Neru l'acqua salata di u [[Mari Tarraniu]], chì essendu più densa è pisanti, ùn si mischia micca incù u stratu supirficiali di 100-130 m d'acqua salmastra. À u di sottu di tali intirfaccia (picnuclinu), ci hè un ambienti sustanzialamenti disertu, u più grandi sistemu marinu anossicu: in assenza di un currenti direttu da a superficia in prufundità è viciversa, ùn ci hè micca ricambiu d'ussigenu. Inoltri u dicadimentu in i prufundità di materia urganica aumenta l'anussia postu ch'è parechji micrurganismi estrimufili riescini à viva cunsumendu, à u postu di l'ussigenu, u sulfatu è rilascendu com'è scartu u sulfuru d'idrugenu (H2S) è u diussidu di carboniu (CO2). Par contru a scarsissima prisenza di micrurganismi è di ussigenu hà parmissu à parechji spidizioni d'alta prufundità di ricuparà manufatti è scaffi di navi chì ricoddani à migliaia di anni fà. ==Fauna== L'arii umiti custieri offrini riparu à molti spezii marini, certi di i quali rilivanti da un puntu di vista cummirciali, com'è u [[sturionu]], è sò, inoltri, un impurtanti puntu di transitu è nidificazioni di numarosi spezii d'aceddi. U 75% di l'aceddi prisenti si cuncentra in a zona di u delta di u [[Danubiu]] induva si trovani u marangonu minori, l'oca coddirossa (nidificheghja quì circa un dicimu di a pupulazioni mundiali), u [[pelicanu biancu]], u [[pelicanu ricciu]] è l'[[acula codibianca]]. In u Mari Neru sò prisenti quattru spezii di mammiferi: u [[vechju marinu]], a forti rischiu d'estinzioni, è trè spezii di dalfini, u tursiopi, u dalfinu cumunu è a fucena cumuna. ==Clima== I variazioni climatichi in a rigioni di u Mari Neru sò influinzati da l'oscillazioni Nordu Atlantica, un tarmini indicatu par discriva i miccanisimi risultanti da l'intirazzioni trà i massi d'aria pruvinenti da u nordu [[Atlanticu]] è da i latitudini medii. ==Aspetti ecunumichi== I paesi di u liturali di u Mari Neru, incù l'[[Armenia]], Azerbaijan, [[Grecia]] è Muldavia, in u 1992 ani furmatu l'Urganisazioni par a cuupirazioni ecunomica di u Mari Neru (in inglesu Organisation of the Black Sea Economic Cooperation - BSEC) incù u sediu à Istanbul. L'urganisazioni hà u scopu di sustena u sviluppu ecunumicu di a rigioni. ==Aspetti ambiintali== L'aria di u Mari Neru rientra in i zoni sottu tutela da parti di l'ACCOBAMS ("Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic Area") chì stabilisci i reguli par a prutizzioni di i cetacei è, in u casu di u Mari Neru, di i tursiopi. U Mari Neru hè un mari chjusu. ==Da veda== * [[Danubiu]] * [[Mari Egeiu]] [[Categoria:Giugrafia]] gl34a47vv8m0cvppkwrg2ylaf0b196j Mare Neru 0 15671 329033 2013-07-09T17:37:00Z 92.150.198.18 Reindirizzamentu à [[Mari neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari neru]] fnfoli3i73bxasfrkqogkp22j0hq7cg Mar Neru 0 15672 329035 329034 2013-07-09T17:47:28Z 92.150.198.18 Reindirizzamentu à [[Mari neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari neru]] fnfoli3i73bxasfrkqogkp22j0hq7cg Mar' Neru 0 15673 329039 329036 2013-07-10T10:13:26Z タチコマ robot 5376 Robot : répare double redirection à [[Mari neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari neru]] fnfoli3i73bxasfrkqogkp22j0hq7cg Mari Neru 0 15674 329037 2013-07-09T17:49:02Z 92.150.198.18 Reindirizzamentu à [[Mari neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari neru]] fnfoli3i73bxasfrkqogkp22j0hq7cg Lingua lydnevi 0 15677 354659 354658 2016-08-05T09:11:13Z Jfblanc 706 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua lydnevi''' hè una [[linguistica|lingua slava artificale]] creata da Libor Sztemon.<ref>SZTEMON, Libor (2002). ''Lydnevi''. Archive.org: &lt;http://web.archive.org/web/20091002215506/http://ls78.sweb.cz/lydnevi.htm&gt;</ref><ref>BERGER, Tilman (2004). [http://www.slovio.com/linkis/BergerPlansprachen.pdf "Vom Erfinden slavischer Sprachen"], in REHDER, P., OKUKA, M., & SCHWEIER, U. ''Germano-slavistische Beiträge: Festschrift für Peter Rehder zum 65. Geburtstag'', München: O. Sagner. ISBN 978-3-87690-874-8.</ref><ref>СИДОРОВАА, Марина Юрьевна, и ШУВАЛОВА, Оксана Николаевна (2006). [http://www.philol.msu.ru/~sidorova/files/conlangs.pdf ''Интернет-лингвистика: Вымышленные языки''], Москва: Издательство «1989.ру». ISBN 5-98789-005-5.</ref><ref>STECOVÁ, Adriána (2010). [http://www.pulib.sk/elpub2/FF/Chovanec1/pdf_doc/58.pdf "Umelé jazyky ako fenomén ľudskej komunikácie"], in SIPKO Jozef, CHOVANEC Marek, HARČARIKOVÁ Gabriela (eds.), ''5. Študentská vedecká konferencia'', Prešov: Prešovská univerzita v Prešove. ISBN 978-80-555-0169-7.</ref><ref>BLANC, Joan Francés, ed. (2010). [http://edicions.talvera.free.fr/bastidas/Joan%20Franc%e9s%20BLANC.%20Las%20lengas%20de%20Libor%20Sztemon%202%20Sorgas%20-%20Jazyky%20Libora%20Sztemone%202%20Pr%e1meny%20%20-%20Libor%20Sztemon%27s%20Conlangs%202%20Sources.pdf ''Las lengas de Libor Sztemon 2: Sorgas - Jazyky Libora Sztemone 2: Prámeny - Libor Sztemon's Conlangs 2: Sources''], Vert-Saint-Denis, Edicions Talvera. ISBN 979-10-90696-00-6.</ref><ref>VAN STEENBERGEN, Jan (2011). [http://conference.conlang.org/lcc4/speakers/jvslcc4.pdf "Towards a unified slavic language"], ''Fourth Language Creation Conference'', Groningen.</ref><ref>MEYER, Anna-Maria (2012): [https://www.academia.edu/6456012/Slavische_Plansprachen_auf_dem_Weg_ins_21._Jahrhundert_preprint_ "Slavische Plansprachen auf dem Weg ins 21. Jahrhundert."] Erscheint im Sammelband zur Konferenz junger SlavistInnen junOST in Basel, 26.-28.4.2012.</ref> ==U [[patre nostru]] in lingua lydnevi== :Otec navo, :Jaš jési na nebesai, :Da jest posvetyn tavo nam. :Da jest prihedyn tavo kralestvo. :Da jest stanyn tavo vilja, jako na nébe, tako y na zéma. :As navo bréd e keždanyn davat i nave danas. :Ø adpoštat i nave as navo dluhem :jako y me adpoštalesom i navo dluhare. :Ø nevøvedat as nave vø pokušenje, :ale nesvabodat as nave é zølyn. :Navad tavo jest kralestvo y moc y slava navéke. :Amén. ==Riferimenti== <references/> {{DEFAULTSORT:Lydnevi}} [[Categoria:Lingua slava]] [[Categoria:Lingua artificiale]] jn9is5o6u0j6il2e7abo3fvbivbhmyn Paris 0 15678 329048 2013-07-12T22:05:52Z 78.112.211.164 Reindirizzamentu à [[Parighji]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Parighji]] c5yeboryb2dh7pen4heodsunh1xuhsz Pran 0 15679 346559 333987 2015-07-01T19:20:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Pran 90th bday.jpg|thumb|200px|Pran, [[2010]]]] '''Pran''' (1920-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[India|indianu]]. [[Categoria:Attore|Pran]] c2g2j7vxcm9entxopyw0zxur8t1ijdb Uceania 0 15680 342728 330595 2015-04-21T18:48:35Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki [[File:Oceania (orthographic projection).svg|thumb|280px|right|Posizioni di l'Uceania in u mondu]] [[File:Oceania_satellite.jpg|thumb|280px|right|Imagina satellitu di l'Uceania]] [[File:Pacific Culture Areas.jpg|thumb|280px|right|Definizioni etnicu-culturali di l'Uceania]] In sensu strettu è anzianu, '''Uceania''' (o '''Oceania''') hè un tarmini imprudatu par indicà l'insemu di a Pulinesia, [[Milanesia]] è Micrunesia, una suddivisioni pocu scentifica aduttata da Jules Dumont d'Urville in u 1831. Devi u so nomu da a parola greca ukeanòs, ωκεανός, ''oceanu''. In sensu più ampiu è mudernu, incù Uceania s'intendi u [[Cuntinente|cuntinenti]] chì cumprendi ancu l'Australia è a [[Nova Zilanda]]. Un sinonimu d'Uceania hè Cuntinenti Novu, o Nuvissimu Cuntinenti, nomu chì diriveghja da u fattu chì, eccittuatu l'Antartidi, fù l'ultimu à essa scupartu da l'auropei. ==Discrizzioni== A ripartizioni tradiziunali di l'Uceania, imprudata ancu da i [[Nazioni Uniti]] par divida u mondu in macrurigioni, dividi cusì u cuntinenti in: * Australia è Nova Zilanda * Micrunesia * Milanesia * Pulinesia I giugrafi è i linguisti prifiriscini inveci imprudà una divisioni in dui soli rigioni individuati in basi à criterii giugrafichi, butanichi, zuulogichi culturali è linguistichi. Sti dui zoni sò: * ''Uceania vicina'', chì cumprendi l'Australia, l'isula di a [[Nova Guinea]] è l'arcipelaghi vicini, è l'Isuli Salumoni * ''Uceania luntana'' chì cumprendi a Pulinesia, a Micrunesia è a [[Milanesia]] à eccezzioni di i Salumoni A maiò parti di i terri emersi di stu cuntinenti apparteni à l'[[Australia]], ma fù usatu u tarmini ''Uceania'' par parlà di stu cuntinenti parchì sò l'acqui piuttostu ch'è i terri emersi à culligà i so varii parti. Calchì volti l'Australia hè cunsidirata com'è u corpu cuntinintali di l'Uceania; si parla cusì d'Australia par indicà u cuntinenti uceanicu. L'Uceania hè u più chjucu di i cuntinenti, è u pinultimu par pupulazioni, dopu l'[[Antartidi]], incù circa 32 milioni d'abitanti. ==Orugrafia== I cateni muntosi maiori di l'Uceania si trovani in i trè isuli maghjori, d'arcipelaghi, di u cuntinenti. A catena chì righjunghji l'altitudini maghjori hè quidda di a [[Nova Guinea]]. Ni facini parti i più alti vetti di u cuntinenti: u Puncjak Jaya o Carsztens (4.884 m) è u Monti Wilhelm (4.509 m). Sò dopu l'Alpi Neuzilandesi, chì parcorrini i dui isuli di l'umonimu arcipelagu. A vetta maiori di sta catena hè u Monti Cook o Aoraki (3.764 m) in l'Isula di u Sudu. Infini ci sò l'Alpi Australiani, chì custieghjani a costa uriintali di l'Australia. Righjunghjini eddi solu a quota di 2.228 metri (Monti Kosciuszko in u Novu Galles di u Sudu). Bisogna signalà ch'è ancu muntagni isulati è massicci prisenti in l'isuli minori poni righjunghja altezzi elevati, par asempiu u vulcanu Mauna Kea, in l'isula di Hawaii righjunghji i 4.205 metri. ==Idrugrafia== L'Uceania hè u sicondu cuntinenti, dopu quiddu americanu, par ricchezza di risorzi idrichi in rapportu à a pupulazioni. ==Rigioni, Stati è Tarritorii== [[File:Oceanias Regions.png|thumb|right|280px|Uceania (Divisioni in Macrurigioni aduttata da l'ONU)]] Par a maiò parti l'Uceania cunsisti, oltri à Australia è [[Nova Zilanda]], in picculi isuli naziunali. [[Papua Nova Guinea]] è Timor Estu sò l'unichi nazioni incù cunfini annantu à terra, incù l'Indunesia. I nazioni di l'Uceania ani parechji gradi d'indipindenza da i putenzi culuniali chì i pussedini, è ani niguziatu parechji tipi d'accordu. A siguenti lista cunteni i tarritorii chì sò stati classificati com'è parti di l'Uceania da l'[[UNESCO]]; altri sò à volti aghjunti, sicondu parechji intarpritazioni. Di seguitu sò ripurtati i Stati è i Tarritorii di l'Uceania par ognuna di i quattru rigioni in i quali i [[Nazioni Uniti]] dividini u cuntinenti. === Melanesia === * Figi * [[Nova Calidonia]] * Papua Nova Guinea * Isuli Salumoni * Vanuatu ===Micrunesia=== * Guam(Stati Uniti USA) * Isuli Marshall * Micrunesia * Isuli Marianni Sittintriunali (Stati Uniti USA) * Kiribati * Nauru * Palau ===Pulinesia=== * Isuli Cook (Nova Zilanda) * Pulinesia Francesa (Francia) * Wallis è Futuna (Francia) * Samoa * Samoa Americani (Stati Uniti USA) * Tuvalu * Nova Zilanda Tokelau (Nova Zilanda) * Tonga * Niue (Nova Zilanda) * Isuli Pitcairn (Regnu Unitu GB) ===Altri tarritorii di l'Uceania=== * Isula di Pasqua (Cili) * Hawaii (Stati Uniti d'America) * Isula di u Natale (Australia) * Isuli Cocos (Australia) ==Dinsità di pupulazioni== Lista di paesi/dipindenzi urdinati sicondu a dinsità di pupulazioni in abitanti/km2. Sti scifri includini ancu l'acqui interni (fiuma, lava, è cetara.) è dunqua poni essa infiriori à quiddi prisenti in i schedi di i varii paesi. Sicondu i calculi scentifichi, u numaru currilatu à l'Uceania varieghja da 36.000 à 40.000. ==Storia di l'Uceania da l'indigeni à i primi ispluratori auropei== I pupulazioni indigeni di l'Uceania si stabilini in i loca induva dopu i truvetini l'Auropei in ebbichi moltu più antichi di quiddi chì si pò creda; sfruttendu u fattu ch'eddu esistia una via tarrestra trà l'Asia è l'Uceania, i primi omini ghjunsini in [[Nova Guinea]] è in [[Australia]] circa 60.000 anni fà. Da sta prima "culunisazioni", in tempi moltu più ricenti si ni dipartì un'altra, incintivata da l'oramai cunsulidata cunniscenza di a navigazioni: trà u 1000 A.C. è l'annu zeru, veni à dì quandu in Auropa era natu da pocu l'[[Imperu Rumanu]], migliaii di parsoni si spustoni gradualamenti da un'isula à l'altra, finu à pupulà tuttu u Pacificu. Hè assudatu chì st' "espansioni" riguardò Pulinesia è [[Milanesia]], è da i picculi isuli appena righjunti sti populi ghjunghjitini finu in [[Nova Zilanda]], mentri a Micrunesia fù "scuparta" da l'abitanti di l'Indunesia circa in u 7000 A.C. Infini da a Pulinesia, in u corsu di u prima millenniu di a nova era, mentri in Auropa finia l'[[Imperu Rumanu]] è cuminciava u [[Medievu]], si spinsini eddi finu à i gruppi d'isuli più spirduti, com'è i Hawaii o l'[[isula di Pasqua]], è forsi ancu l'America Miridiunali, com'è tistimunieghjani certi antichi lighjendi: com'è fù assicuratu u so successu? Grazia à un'abilissima cunniscenza di l'ondi, sti omini funi sempri capaci di stabiliscia si induva edda esistia un'isula intornu ad eddi. U prima Auropeu à veda u Pacificu fù Vasco Nunez di Balboa in u 1513, è trà u 1519 è u 1522 [[Ferdinando Magellanu]] fù u prima à navigà ci cumpiendu a prima circunnavigazioni di u globu; eppuri eddu ùn vedi molti terri fora di dui atolli è di l'[[isuli Marianni]], postu ch'eddu avia sceltu di suvità una strada troppu sittintriunali. L'intaressi di i Spagnoli versu l'Indii ("u duminiu parsunali di i Portughesi") i purtò à fundà una culonia in i Filippini (da a quali dibulamenti si espansini versu i Marianni è a Micrunesia) è à culligà a via mari incù u Messicu o u Perù, datu chì u [[strettu di Magellanu]] allungava di troppu u viaghju da l'Auropa ed era troppu priculosu. Sfruttendu l'alisei, i Spagnoli riiscini à truvà a strada ghjusta par effittuà i culligamenti in u Pacificu sittintriunali (pari stranu ch'è ùn avissini mai scupartu l'Hawaii), ma quantunqua numarosi viaghji di soiu funi diretti in l'emisferu miridiunali à a ricerca di cuntinenti scunnisciuti; grandi navigatori com'è Luis Vaez di Torres, Andres De Urdaneta, Alvaro De Saavedra, Pedro De Quiros è Alvaro De Mendana De Neyra da a siconda mità di u Cinquicentu spluroni l'Oceanu Pacificu è scuprarani molti di l'isuli principali (Marchesi, Tuamotu, Salumoni, Marshall, Santa Cruz, Novi Ebridi) senza parò piglià ni pussessu. Par u più i so rapporti funi tinuti sicreti da a mammapatria (chì cunsidarava quidd'oceanu u so mari privatu) è dopu sminticati. In u seculu XVII l'Olandesi si sustituitini à i Portughesi com'è duminatori in l'Indii è da quì cumincetini à spinghja si versu u Pacificu. Finu à a prima mità di u Setticentu funi omini Olandesi à cumincià a splurazioni cumplessa di l'emisferu australi; si ricorda Wilhelm Janszoon chì in u 1606 sbarcò par prima in Australia, Abel Tasman chì trà u 1639 è u 1644 splurò i costi di u stessu cuntinenti, scuprì a [[Nova Zilanda]], a [[Tasmania]], i Figi è i Tonga è Jacob Roggeveen chì in u 1722 righjunsi par prima l'[[isula di Pasqua]] è i Samoa. Eppuri quissi, com'eddi aviani fattu i Spagnoli, ùn culunizoni micca quiddi terri: l'isuli parchì troppi chjuchi o luntani è l'Australia parchì troppa arida (ma Tasman ni avia spluratu solu a parti uccidintali duminata da l'Outback, quandu quidda uriintali era moltu più ricca) chì quantunqua fù chjamata à longu "Nova Olanda". ==Da u Setticentu à i ghjorna d'oghji== Beddu prestu funi l'Inglesi à intarissà si à a zona. Trà u 1768 è u 1779 u capitanu James Cook cumpiì trè viaghji, in i quali splurò a costa uriintali di l'Australia appurendu chì ùn facia micca parti di l'imaginariu cuntinenti australi circatu dighjà da i Spagnoli: u stessu par a [[Nova Zilanda]] chì circunnavigò intiriamenti, mentri fù u prima à sbarcà à l'isuli Hawaii è à parcorra u strettu di Torres (da veda sopra) avendu l'intuizioni chì a [[Nova Guinea]] è l'Australia ùn erani micca uniti com'è tutti pinsavani tandu. In u so sicondu viaghju Cook si spinsi finu à latitudini fritissimi, distrughjendu u mitu di u cuntinenti australi: s'eddu esistia, si truvava in loca cusì vicini à u Polu Sudu da ùn essa micca abitevuli (L'Antartidi sarà dopu scupartu in u 1820). I so splurazioni sò stati cirtamenti i più impurtanti in a storia di l'Uceania; eppuri ùn fù micca u prima di i grandi navigatori chì in u Setticentu "ghjiranduletini" par u Pacificu: da u 1766 à u 1769 Louise Antoine de Bougainville era statu u prima francesu à circunnavigà u globu, in u 1766 Samuel Wallis avia (ri)scupartu i Tuamotu, trà i quali a splendida Tahiti è i Pitcairn, in u 1785 Jean Francoise La Perouse era partitu incù l'intentu d'emulà i so pridicissori è in u 1699 William Dampier avia suvitatu l'ormi di Tasman in Australia è scupartu a [[Nova Irlanda]] è a [[Nova Britannia]]. L'ultimi grossi dubbiti giugrafichi funi chjariti da Matthew Flinders chì in u 1801 definì una volta par tutti i costi di l'Australia è appurò chì a [[Tasmania]] era un'isula, cosa chì mancu Cook avia capitu. In u frattempu iniziò à diffonda si u mitu di u "bon salvaticu" (criatu da Bougainville, chì cuntinueghja sempri oghji) chì vivia in armunia incù a natura. A culunisazioni di sti zoni fù iniziata da l'Inglesi in Australia, ma in modu assà insulitu: tantu schersu era l'intaressi di stu cuntinenti à u quali oramai l'Olanda avia rinunciatu, chì fù usatu com'è culonia pinali; in u 1788 sbarcò à Botany Bay (induva oghji sorghji Sydney) u prima caricu di galiotti. Pocu dopu eppuri ghjunghjitini ancu altri parsoni, com'è in [[Nova Zilanda]] (da u 1814) incù l'intentu di crià grossi addivamenti: sti omini tinaci in u corsu di u XIX seculu prima scindarani à patti (Trattatu di Waitangi, 1840), dopu scunfighjarani i Maori in [[Nova Zilanda]] è cacciarani l'Aburigeni in i zoni più ustili di l'Australia, ch'eddi splurarani in longu è in largu; mimurabili l'impresa di Robert Burke è William Wills chì in u 1860 riescini à righjunghja a costa nordu da Melbourne, à traversu diserti è furesti. Sti dui grandi culonii iniziarani u longu prucessu d'emancipazioni da l'Inghilterra da a so trasfurmazioni in ''Dominions'', l'Australia in u 1901 è a [[Nova Zilanda]] in u 1907, à a piena indipindenza dopu a siconda guerra mundiali. Par quantu riguarda u restu di l'Uceania, sarà friquintatu da missiunari, mircinari è cummircianti da l'iniziu di l'Ottucentu, ma i primi culonii sarani quiddi francesi: Pulinesia Francesa è [[Nova Calidonia]] da u 1842, à i quali s'aghjunghji l'arcipelagu di [[Wallis è Futuna]] in u 1853. L'altri tarritorii sò veluciamenti accupati da [[Germania]] (Micrunesia è [[Nova Guinea]]) è Inghilterra (tutti l'altri isuli) dapoi u 1882, finu à a prima guerra mundiali, quandu a [[Germania]] perdi i so tarritorii chì passani à l'Inghilterra è à i Stati Uniti. Probbiu i stati Uniti sarani l'unichi à a fini à mantena una certa influenza annantu à u Pacificu par a so vicinanza (mentri [[Francia]] è Inghilterra cuncidarani l'indipindenza à gran' parti di l'isuli) soprattuttu in Micrunesia induva par dicennii sò stati effittuati piriculosi sperimenti nucliari, di i quali oghji a pupulazioni lucali devi arghjinà l'effetti. Hè quantunqua impurtanti di nutà chì sempri oghji sti trè stati mantenini un certu numaru di culonii in Uceania, chì ferma dunqua l'unicu cuntinenti sempri piinamenti influinzatu da i putenzi mundiali. I stati indipindenti sò 14. ==Da veda== * [[Francia]] * [[Germania]] * [[Irlanda]] * [[Imperu Rumanu]] * [[Nova Guinea]] * [[Nova Irlanda]] * [[Nova Zilanda]] [[Categoria:Uceania| ]] 634sfi23l26xvfqd1vi8cufbcjzmr5y Oceania 0 15681 329053 2013-07-13T11:44:13Z 92.150.65.184 Reindirizzamentu à [[Uceania]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Uceania]] mcklx00x4wre3lbmm9zsjlghdr9p0lb Medusa 0 15683 359558 359557 2018-06-09T13:53:50Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki [[File:Medusa Bernini Musei Capitolini.jpg|thumb|240px|right|Mezu bustu di Medusa di [[Gian Lorenzo Bernini]] à i [[Musei Capitulini]]]] [[File:Medusa.jpg|thumb|240px|Medusa, d'Arnold Böcklin (1878 circa)]] [[File:Medusa by Carvaggio.jpg|thumb|240px|U scudu incù a testa di Medusa, [[Caravaghju]]]] [[File:Medusa Royal Palace Turin.jpg|240 px|right|thumb|Testa di Medusa, ditagliu di a canciddata di u Palazzu Riali di Torinu]] [[File:Athena in Vatican.jpg|thumb|240px|right|Rapprisintazioni d'[[Atena]] incù a testa di Medusa in pettu]] Medusa hè un criatura mustruosa appartinenti à a mitulugia greca. Incù Stenu (a forti) è Euriali (quiddu chì salta luntanu) era una di i trè Gurgoni, figlioli femini di Forcu è di a so suredda Cetu, dui orrendi mostri marini, è l'unica à ùn essa micca immurtali. In i rapprisintazioni più antichi era orrenda, asattamenti com'è i so sureddi Stenu è Euriali. In virsioni più ricenti eppuri (Pindaru, [[Ovidiu]]) Medusa hè stata cunsidarata com'è una donna biddissima chì riiscia à affascinà l'omini chì ùn riiscendu micca à trattena si si vultavani à fighjulà la, trasfurmendu si in petra. Inoltri rapprisintava a pirvirsioni intillettuali. ==In a mitulugia corsa== Dopu avè trasfurmatu tutti i giganti [[Mitulugia|lestrigoni]] di [[Corsica]] in petre, a Regina Medusa murì, lasciendu u so sangue in u [[Mediterraniu]], criendu u nostru eternu curallu. ==In a mitulugia classica== ===A mitamurfosa=== Sicondu u mitu [[Puseidonu]] s'invaghisci di Medusa è, trasfurmatu si in [[acula marina]], a rapisci, purtendu la in un tempiu cunsacratu à [[Atena]] induva a siduci. Medusa chì pussidia una splendida capiddera, nascondi, par vanità, u voltu daretu un'egida di a dea. Dura hè a punizioni ch' [[Atena]], dea di a raghjoni parturita da a menti di Zeus, l'inflighji: a bedda capiddera fù mutata in un garbugliu di vipari vilanosi è i so denti sò mutati in zanni. Medusa fù trasfurmata in un mostru orribili di a quali u sguardu pitrifichechja ogni criatura viventi. ===A morti=== Cundannata à viva in sulitudina in un antru cavirnosu, tarminarà a so misara esistenza par mani di l'eroi [[Perseiu]], figliu di Zeus è Danae. Quistu, furnitu da Hermes di una falcia è da a dea [[Atena]] di unu scudu lucidu è riflittenti com'è spichju, dopu à avè suttrattu à i trè Graii (anch'eddi figlioli femini di Forcu) u so unicu ochji è u so unicu denti, i custringhji à rivilà u locu induva viviani i Ninfi Stigii. Dopu essa si fattu cunsignà da i Ninfi un paghju di calzi alati, un saccu, è l'elmu magicu di u signori di l'inferni Ade, chì rendi invisibili quiddu chèi l'indossa, [[Perseiu]] bula versu l'uccidenti finu à a terra di l'Iperborei, ind'eddu trova i Gurgoni addurmintati frà grisgi statui, cunsunti da a piova, d'omini è animali salvatichi pitrificati da Medusa. Imprudendu u scudu com'è spichju par ùn incrucià ni micca u sguardu litali, [[Perseiu]], di u quali a mani hè vidata da [[Atena]], incù un solu colpu di falcettu, scapa Medusa. Da u coddu di a [[Gurgona]], sicondu [[Ovidiu]], nascini i figlioli ch'edda avia inghjinaratu dopu à l'unioni incù [[Puseidonu]], u cavaddu alatu [[Pegasu]] è u guerrieri Crisaore incù una falcia durata in manu. Da u so sangui nascini ancu u curaddu rossu è Anfesibena. [[Perseiu]] ùn affronta micca Crisaore è, riposta a testa di a [[Gurgona]] in u saccu, s'alza in bulu. Bench'è Stenu è Euriali, discitati da i so novi nipoti, si lancessini à l'insiguimentu, eddu riesci à alluntanà si sanu è salvu, prutettu da l'elmu chì rendi invisibili. A testa di Medusa fù usata, in seguitu, par pitrificà Atlanti chì fù mutatu in u monti umonimu. U titanu, infatti, l'avia nigatu uspitalità timendu, à causa di a prufezia di un oraculu, par i pomi d'oru di u so ortu. [[Perseiu]] pitrifichechja, successivamenti, salvendu Andromeda, un orribili mostru marinu scatinatu da [[Puseidonu]] contru a cità di Argu. A principessa, figliola di u rè Cefeu è di a righjina Cassiopea chì avia usatu cunfruntà ni a biddezza incù quidda di i nireidi, avaristi duvutu essa sacrificata, à causa di l'offesa fatta à u diu, in cambiu di a salvezza di a cità. A murtifera testafù usata ancu contru Fineu (o Agenori), ziu di Andromeda, è duicentu di i so siguaci (duranti u matrimoniu di a zitedda, Fineu avia avanzatu pratesi annantu à a nipoti) è contru Polidetti, perfidu rè di Serifu, postu ch'eddu avia custrettu a so mamma Danae à rifughjà si in un tempiu par difenda da eddu a so virtù. Infini, a testa di Medusa fù dunata da [[Perseiu]] à [[Atena]] chì, accittata la, a poni à u centru di a probbia Egida fundendu la incun edda. U so scudu, da tandu, assunsi a capacità di riducia in petra chiunqua. Sicondu una varianti [[Perseiu]] sippidditi a testa à Argu. ==In l'arti== ===Pittura=== * ''A Medusa'' dipintu di Pieter Paul Rubens (1618 circa) * ''Medusa'' dipintu di [[Caravaghju]], 1590 ca., Firenza, Uffizi. * ''Medusa'', di Arnold Böcklin (1878 circa) ===Scultura=== * [[Perseiu]] uccidi Medusa sottu i ochji di [[Atena]], mitopa da Selinunte, 540 a.C., Museiu Archiulogicu di Palermu. * Medusa, fruntonu uccidintali di u tempiu di Artemidi à Corfù, 580 a.C., Museiu Archiulogicu di Corfù. * [[Perseiu]] incù a testa di Medusa, di Benvenuto Cellini, Loggia di i/dei Lanzi, Firenza. * Medusa di Gian Lorenzo Bernini à i [[Musei Capitulini]], Roma. ===Cinema=== * In u film ''Percy Jackson è i dei di l'[[Olimpu]]'': U latru di fulmini Medusa apparisci intarpritata da Uma Thurman. * Apparisci in u filmu di u 1981 ''Scontru di titani'' è in u rimake di u 2010 Scontru trà titani. ===Televisioni=== * U pukemon Tangela hè basatu annantu à Medusa. ===Litteratura=== A figura di Medusa hè ripresa ancu molti volti in a litteratura com'è [[Ovidiu]] in i ''Mitamurfosi'' (IV, 799-801): "A figlia di Ghjovi si vultò è si cuprì incù l'egida u castu voltu, ma, parchì quidd'ultraghju ùn ristessi impunitu, mutò in luridi sarpi i capeddi di a gurgona". ===Videughjochi=== Medusa hè l'antagunista di u videughjocu ''Kid Icarus''. ===Musica=== Vinicio Capossela, in l'album "Ovunque proteggi" di u 2006 (vincitori di u premiu Tenco com'hè migliori album di quidd'annu) didicheghja a canzona numaru 7 (Medusa cha cha cha) à u mitu di Medusa, cilibrata incù toni ironichi è à u ritmu di cha cha cha. ==Fonti== * [[Ovidiu]], ''I mitamurfosi'', 1988, Gruppu Editoriale Fabbri Bompiani, Sonzogno. * Anna Maria Carassiti, ''Dizionario di Mitulugia greca è rumana'' ,1996 Newton. * Robert Graves, ''I Miti Grechi'' (Di i dei è Eroi in [[Omeru]]) , 1963 Longanesi & C. Milanu. ==Da veda== * [[Gurgona]] * [[Olimpu]] * [[Omeru]] * [[Ovidiu]] * [[Perseiu]] * [[Puseidonu]] [[categoria:Mitulugia]] kjx3sjbtaiik8t1ygh8ysw2tg1nhjby Henri Matisse 0 15684 348678 347481 2015-07-06T08:37:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Portrait of Henri Matisse 1933 May 20.jpg|thumb|220px|Ritrattu di Matisse]] [[File:Matisse autograph.png|thumb|220px|Firma di Matisse]] Henri Émile Benoît Matisse (Le Cateau-Cambrésis, 31 dicembri 1869 - [[Nizza]], [[3 nuvembri]] 1954) hè statu un [[pittura|pittori]], incisori, illustradori è [[scultura|scultori]] [[Francia|francesu]]. Matisse hè unu di i più noti artisti di u vintesimu seculu, espunenti di maiò spiccu di u currenti artisticu di i ''Fauves''. ==Biugrafia== ===Ghjuvantù è educazioni=== Natu u 31 dicembri 1869 in Le Cateau-Cambrésis (Nordu-Passu-di-Calais), in [[Francia]], crisciti à Bohain-en-Vermandois, in a Francia Nordu-uriintali, induva i so parenti gistiani un cummerciu di sumenti. Era u primughjinitu di a famiglia. In u 1887 si trasferì à [[Parighji]] par studià u drittu, travagliendu com'è impiigatu statali, dopu avè ottinutu a qualifica. Cuminciò à pinghja in u 1889, duranti a cunvaliscenza siguenti à un attaccu di appindiciti. Scuprì cusì "una spezia di Paradisu", com'eddu dissi in seguitu. Dicisi di divintà un artistu, incù grandi disappruvazioni di u babbu. In u 1891 turrò à [[Parighji]], par studià arti à l'Académie Julian, divintendu studianti di William-Adolphe Bouguereau è Gustave Moreau. Inizialmenti pinsi naturi morti è paisaghji, sicondu a tradizioni fiamminga, uttinendu un discretu successu. In u 1896 esposi 5 pitturamenti à u salonu di a Société Nationale des Beaux-Arts è u statu francesu ni acquistò dui. In u 1897 è 1898 visitò u pittori John Peter Russell nantu à a Belle Île, à u largu di i costi di a [[Britagna]]. Russell l'intrudussi à l'[[Impressiunisimu]] è à i travagli di [[Van Gogh]] (bon amicu di Russell, ma assulutamenti scunnisciutu à l'ebbica). U stili di Matisse cambiò cumplittamenti, è successivamenti u pittori avaristi dittu: "Russell fù u me maestru, è Russell m'insignò a tiuria di u culori". Influinzatu da i travagli di i postimprissiunisti [[Paul Cézanne]], [[Gauguin]], [[Van Gogh]] è Paul Signac, ma ancu da l'arti giappunesi, feci di u culori l'elementu cruciali di i so dipinti. Molti di i so quatri rializati trà u 1899 è u 1905 facini usu di u ''Pointillisme'', praticatu da Signac. In u 1898 andò à [[Londra]] à studià i dipinti di [[William Turner]]. In u 1894 ebbi una figliola, Marguerite, da a mudedda Caroline Joblau. In u 1898 spusò Amélie Noelie Parayre; ebbini altri dui figlioli, Jean (natu in u 1899) è Pierre (natu in u 1900), chì criscitini insemu à Marguerite. Marguerite feci spessu da mudedda à Matisse. Matisse murì par via di un attaccu cardiacu in u 1954, à l'ità di 84 anni. Hè sipoltu in u cimiteriu di u Munasteru di Cimiez à [[Nizza]]. ===Fauvisimu=== [[File:Tombe Henri Matisse Nice 2.JPG|left|thumb|280px|Tomba di Matisse a Nizza]] A so prima mostra avviniti in u 1904, senza grandi successu. In u 1905 si trasferì in u sudu di a Francia, par travaglià incù André Derain; una spirienza duranti a quali s'accintuò a so tindenza à enfatizà furtamenti u culori. I dipinti di stu periodu sò carattarizati da formi appiattiti è linii cuntrullati, incù l'esprissioni chì dumineghja annantu à i dittagli. À u Salon d'Automne di u 1905, parechji artisti prisintetini quatri incù culori viulenti, spessu dissunanti, par sprimà emuzioni, senza riguardu par u culori naturali di u sughjettu. Matisse mustrò ''Finestra aparta'' è ''Donna cù u cappeddu''. L'artisti funi prestu dinuminati ''Fauves'' (fieri, bestii salvatichi). Matisse fù ricunnisciutu com'è unu di i so espunenti maghjori; altri membri erani Derain, Georges Braque, Raoul Dufy è Maurice de Vlaminck. U pittori simbulistu Gustave Moreau fù u maestru ispiradori di u muvimentu: prufissori à l'École des Beaux-Arts di Parighji, spinsi i so studianti à pinsà à u di fora di u solcu di a tradizioni, par segua i so visioni probbii. I travagli di Matisse, eppuri, scuntroni à quiddi tempi duri critichi. Eppuri u diclinu di u muvimentu Fauves dopu à 1906 ùn rallinteti micca l'ascesa di Matisse; a maiò parti di i so opari più cilebri funi infatti pinti trà u 1906 è u 1917, quandu era parti attiva di u grandi insemu d'artisti chì travagliavani à Montparnasse; bench' eddu ùn ci intrissi micca à pienu, incù i so simbianzi cunsirvatrici è i so custumi burghesi ristrittivi. Matisse ebbi un longu rapportu cù u cullizziunistu d'arti russiu Sergei Shchukin. Probbiu par Shchukin rializò ''A danza'', unu di i so capulavori. Dipinsi ancu una siconda virsioni di u quatru, 'ssa volta in a cullizzioni di u MoMA di New York. ===Gertrude Stein, l'Accademia Matisse, è i sureddi Cone=== Intornu à u 1904 Matisse scuntrò [[Pablo Picasso]], di 12 anni più ghjovanu. I dui divintarani grandi amichi, è ancu artisticamenti rivali. Matisse è [[Picasso]] funi riuniti par a prima volta à u salonu parighjinu di Gertrude Stein è di a cumpagna Alice B. Toklas. Duranti a prima dicada di u vintesimu seculu, l'americana Gertrude Stein, incù i frateddi Leo Stein è Michael Stein, è a moglia di Michael, Sarah, fù un' impurtanti cullizziunista è sustinitrici di u travagliu di Matisse. Inoltri i sureddi Cone, amichi di Gertrude Stein, divintarani i principali sustinitrici di Matisse è [[Picasso]], cullizziunendu cintunari di i so dipinti; sò avali esposti à l'internu di a Cone cuddection à u Museum of Art (Baltimora). Trà u 1911 è u 1917 uparò à Parighji l'Accademia Matisse, vulsuta da l'amichi di Matisse, una scola privata senza fini di lucru, in a quali Matisse educava i ghjovani artisti. ===Dopu Parighji=== In u 1917 Matisse si trasferì à Cimiez, in a Costa Azurra, un subborgu di [[Nizza]]. I travagli di a dicada siguenti stu trasfirimentu mostrani un rilassamentu è un ammurbidimentu di u so approcciu. Stu ritornu à l'ordini hè tipicu di bona parti di l'arti siguenti a [[Prima guerra mundiali]], ed hè paragunevuli à u niuclassicisimu di [[Picasso]] o Stravinsky, è à u ritornu à u tradiziunalisimu di Derain. I so udalischi uriintalizanti sò carattaristichi di stu periodu; par quantu pupulari, parechji critichi cuntimpuranii trovani sti travagli supirficiali è dicurativi. Dopu à u 1930 un novu vigori è una curaghjosa simplificazioni apparisci in u so travagliu. U cullizziunistu americanu Albert C. Barnes u cunvinsi di pruducia un ampiu murali par a Barnes Foundation di Filadelfia, ''A danza II'', cumplittatu in u 1932. Matisse è so moglia si sipararani in u 1939. In u 1941 li fù diagnusticatu un cancaru à u stintinu è, sopravvissutu à un diddicatu intarventu chirurgicu, iniziò à andà in sedia à ruteddi. Incù l'aiutu di l'assistenti rializò grandi ''collages'', chjamati "gouaches découpés". In u 1947 pubblicò ''Jazz'', un libru in edizioni limitata, cuntinenti stampi à culori di ''collage'', accumpagnati da i so pinsamenti. In l'anni quaranta travagliò ancu com'è artistu graficu è prudussi illustrazioni in biancu è neru par parechji libra, trà u quali l'Ulissi di [[James Joyce]]. In u 1951 finì un prugettu quadriinnali, cunsistenti in a prughjittazioni di i dicori interni, di i vitrati è di i dicurazioni murali in ceramica par a Chapelle du Rosaire à Vence, in Francia. Matisse murì par via d'un attaccu cardiacu in u 1954, à l'ità di 84 anni. Hè sipoltu in u cimiteriu di u Munasteru di Cimiez à [[Nizza]]. ==Comu travagliava?== Matisse usava à parta da a raffigurazioni di a rialità, trasfurmendu la dopu in formi simplificati è appiattiti à traversu l'accustamentu di culori primarii è sicundarii puri, accesi, luminosi, privi oramai di rifirimentu à a discrizzioni naturali. A so attività pitturica si svolsi par dicennii, in u so chetu ambienti familiari, luntanu da i clamori di a vita mundana. Svolsi a so ricerca purtendu u so stili à un affinamentu prugrissivu chì tuccò, in tarda ità, i zoglii di l'astrattisimu, senza l'intinzioni di vulè li oltripassà. Si avvicinò à l'astrazzioni soprattuttu incù a tecnica di u ''collage'' annantu à carta, incù figuri simplificati, da i campituri omugenii, chì pruduciani effetti dinamichi è un vivaci cuntrastu incù u sfondu. A so seria di ''Nudi Turchini'' rapprisenta u principali asempiu di a tecnica dinuminata "pinghja incù i forbici"; erani cumpusizioni figurativi à ''collage'', à unu o più culori, par i quali usava cartuncini lighjeri, sii par u sfondu sii par u disegnu. Tracciava prima à piumbinu l'intreiu disegnu annantu à u fogliu è dopu priparava i figuri culurati da incuddà. Simplificava i figuri è i riavvicinava lascendu picculi marghjini bianchi. A luci di u sudu l'avia insignatu à apprizzià a forza di u culori è à usà la in funzioni sprissiva. I giaddi erani accustati à u viulettu, u rossu à u verdi, u turchinu à l'aranciu; a ricerca di Matisse riguardava l'accustamentu trà i culori, u so accordu o cuntrastu, micca u culori in sè. U culori era distribuitu incù viimenza nantu à a tela è incù un' immidiatezza tali da ùn copra la micca tutalamenti. À i culori primarii accustava i culori cumplimintarii incù l'evidenti intentu di raffurzà ni u cuntrastu timbricu. Ni risultava un insemu moltu vivaci incù un evidenti gustu par a dicuratività. A forti valenza dicurativa era accintuata da a simplificazioni di i formi è da a bidiminsiunalità. Dopu un viaghju in [[Algeria]] in u 1906, Matisse trascorri dui longhi sughjorni in u [[Maroccu]] in u 1912 è 1913; l'intaressi par l'arti islamica, incù u so rifiutu par a figurazioni è i so suparficii ritmichi è ripititivi, cuntribuisci à alluntanà lu da a tradizioni uccidintali, à u quali solu u liava certa estrema sintesi di i "primitivi" taliani. ==Opari== * ''Natura morta incù libri'' (Nature morte aux livres) (1890), prima opara, Museiu Matisse, [[Nizza]] * ''A tola eretta'' (1897), Cullizzioni privata, Stavros S. Niarcos * ''Lussu, calmu è vuluttà'' (Luxe, calme et volupté) (1904), Museiu d'Orsay, Parighji * ''Madama Matisse'' (Ritrattu incù a riga verdi) (1905), Statens Museum for Kunst, Copenaghen * ''Donna incù cappeddu'' (1905), Museum of Modern Art, San Francisco * ''Finestra aparta'', (1905), National Gallery of Art, Washington * ''Gioia di campà'' (Matisse) (1906), Barnes Foundation, Merion * ''A stanza rossa'', (1908), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu * ''Cunvarsazioni'', (1908), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu * ''A danza'' (1909), prima virsioni incù minori dittagli è culori menu accesi, Museum of Modern Art, New York * ''A danza'' (1910), a siconda virsioni hè inveci più fideli à i culori di u [[fauvisimu]], Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu Musica (1910), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu * ''I pesci rossi'', (1912), Museiu Puškin, Mosca Nudo rosa (1935), Museum of Art, [[Baltimora]] * ''A camisgetta rumena'' (1940), Centru Pompidou, Parighji Jazz (1947), illustrazioni par Jazz * ''A tristizia di u rè'' (1952), Centru Pompidou, Parighji ==Da veda== * [[fauvisimu]] * [[Londra]] * [[Nizza]] * [[Picasso]] [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Francesu]] d3pcxk42wlkynrtyuo43x3rgk4qgmqq Mediu Urienti 0 15686 362679 350529 2019-07-01T20:50:13Z Jumpy01 11155 /* Da veda */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Middle East (orthographic projection).svg|thumb|right|240px|U Mediu Urienti]] [[File:Kaaba_mirror_edit_jj.jpg|thumb|240px|A [[Kaaba]], in a [[Mecca]]]] L'esprissioni ''Mediu Urienti'' (o [[Mediu Oriente]]) indicheghja in l'usu cumunu a rigioni accupata da i Nazioni, da i Paesi è da i Stati di l'[[Asia]] sudu-uccidintali, partendu da [[punenti]] versu [[livanti]]: da a [[Turchia]] à u Pakistan, cumprindenti ancu i paesi arabi di a penisula araba, par mutivi giugrafichi, currispundenti a listessa rigioni idantificata com'è Vicinu Urienti. I sei principali gruppi linguistichi di l'aria sò u persianu, l'arabu, l'ebraicu, l'assiru, u curdu è u turcu. ==Stati== I Nazioni, i Paesi è i Stati, in ordini alfabeticu, chì facini parti di l'aria sò 19: Afghanistan, [[Arabia Saudita]], Bahrein, [[Cipru]], Egittu, Emirati Arabi Uniti, Giurdania, Iraccu, Iranu, [[Israeli]], Kuwait, [[Libanu]], Oman, Pakistan, Palestina, Qatar, Siria, Turchia, Yemen. L'aria mediuriintali pussedi scarsissimi risorzi idrichi. ==Urighjina di u nomu== Sturicamenti, l'esprissioni Mediu Urienti diriveghja da a suddivisioni amministrativa ch'è a Gran' Britagna avia uparatu par u mondu asiaticu chì dipindia da edda in periodu culuniali, ma si rifiriscia in urighjina à una rigioni diffarenti da quidda attuali: u cambiamentu di significatu hè duvutu à l'influenza americana. L'esprissioni ''Near East'' indicava infatti par u ''Foreign Office'' è u Ministeru di i Culonii u mondu arabu sottupostu à u duminiu ottumanu, da u [[Maroccu]] à a Turchia cumpresa, includendu ci a stessa Grecia chì di l'Imperu Ottumanu "vicinu-uriintali" facia tandu parti è chì divintò indipindenti solu in u 1820-21. L'esprissioni ''Middle East'' idantificava inveci l'aria (micca esclusivamenti islamica) ch da a [[Persia]] ghjunghjia finu à tuttu u sub-cuntinenti Indianu chì facia parti à l'ebbica di u so duminiu. L'esprissioni ''Far East'' si rifiriscia infini à l'aria chì si stindia ancu di più à l'Urienti. Un equivalenti di quissa, incù calchì diffarinziazioni minori, fù usatu ancu da a [[Francia]] chì imprudava (è sempri improda) currintamenti i tarmini ''Proche Orient'', ''Moyen Orient'' è ''Extreme Orient''. In [[Italia]] inveci una discreta cunfusioni incita à accumunà ''Vicinu Urienti'' à ''Mediu Urienti'', incù una pridilizioni par st'ultima difinizioni, incù soprappusizioni chì sò duvuti essinzialamenti à una inadiquata catigurisazioni giu-pulitica di l'aria intreia par i carattaristichi di a storia culuniali Taliana. Firmeti infatti limitata à l'aria africana è ùn sintì alcuna nicissità d'individuà incù pricisioni burucratica parechji è disumugenii rigioni di u mondu, limitendu si par via di cunsiquenza à crià par Eritrea, [[Sumalia]] è, par brevi periodu, Abissinia, l'esprissioni "Africa Uriintali Taliana" chì, par rifiriscia si à u cumplessu di i duminii taliani d'oltrimari, includendu ci a [[Libia]], si ricurria à a più simplici difinizioni di "Africa Taliana". A sprissioni "Mediu Urienti" hè quantunqua stata ricivuta è usata in u mondu arabu (à u-Sharq à u-awsat) chì frà altru ricorri assà più vulinteri à i tarmini "Màghreb" è "Màshreq" (rispittivamenti "Uccidenti" è "Urienti") par idantificà i paesi arabi nordafricani, incù l'esclusioni di l'[[Egittu]] da u quali, versu l'arii arabufoni più uriintali, s'usa par appuntu u tarmini Màshreq. A cunfusioni ùn si scontra micca inveci par l'arii "vicinu-uriintali" d'ità antica (pricidenti à a cunquista araba) par i quali hè stata aduttata oramai l'esprissioni accadimicamenti attistata di "Vicinu Urienti anticu". ==Pupulazioni== In u Mediu Urienti viviani molti populi, in maiuranza musulmani. I principali sò l'Arabi, i Turchi, l'Iraniani è i Curdi. L'Arabi sò urighjinarii di a penisula arabica, induva formani a maiò parti di a pupulazioni cusì com'è in [[Libanu]] è in Giurdania, in Iraccu è in Siria; molti Arabi viviani ancu in [[Israeli]]. Nonustanti l'Arabi fussini cunsidarati un unicu populu, trà eddi ci sò diffarenzi prufondi, chì à volti sò à l'urighjina di cunflitti. I Turchi, stabiliti si in sta rigioni in u Bassu Medievu, viviani in Turchia è in minuranza in l'isula di [[Cipru]]. Sò Turchi ancu l'Azeri (Iran è Azerbaigian). L'Iraniani sò i discindenti di i Persiani è sò u populu più numarosu in Iran; sò musulmani sciiti è micca sunniti. I Curdi viviani da tempi antichissimi in una vasta rigioni cumprindenti a Turchia sudu-uriintali, l'Iraccu sittintriunali, una parti di l'Iran uccidintali è parechji lembi in Siria. Sò oltri 30 milioni, ancu s'è i guverni di l'Iraccu, di a Turchia è di l'Iran ani à longu nigatu a so esistenza, difiniscendu li com'hè "Turchi di i muntagni". Sti guverni ani fattu una riprissioni feroci incù unu starminiu sistematicu di i civili, soprattuttu da parti di l'Iraccu. Vicinu à sti pupulazioni più numarosi ci ni sò altri ugualamenti impurtanti: l'Abrei, abitanti di a Palestina in l'ità antica, si sparguglietini in altri rigioni in u periodu di u duminiu rumanu (diaspora ebraica). Molti Ebrei vultetini in Palestina o sottu u duminiu inglesu o dopu a [[siconda guerra mundiali]]. Oghji l'immigrazioni d'Abrei in [[Israeli]] cuntinueghja, incuraghjita da u guvernu chì punta à rinfurzà a prisenza ebraica in a rigioni: l'Abrei israiliani pruvenini dunqua da i Paesi auropei, asiatichi è africani è formani un gruppu moltu eterugeneu, ancu s'è accumunatu da a riligioni israilitica. In sta rigioni viviani ancu da tempi antichi parechji populi cristiani: Armeni è Grechi. L'Armeni fundetini un regnu probbiu è funi dopu sottumissi da i Turchi ottumani. Erani numarosi in a Turchia uriintali finu à l'iniziu di u XX seculu, ma l'Ottumani, in u duminiu di a prima guerra mundiali, fecini un massacru sistematicu di l'Armeni. I Grechi si trovani solu in l'isula di [[Cipru]], induva formani a maiuranza di a pupulazioni. Un tempu erani numarosi ancu in l'oghjinca Turchia, ma funi custretti à andà si ni dopu a prima guerra mundiali. In i zoni disertichi di a penisula arabica ci sò populi nomadi, ma in a maiò parti di a rigioni a pupulazioni vivi in paesi è in cità. Di solitu a pupulazioni urbana hè più numarosa di quidda rurali è tendi à aumintà par l'immigrazioni da i campagni. Parechji cità ani un'urighjina antichissima (Ghjerusalemma, Damasco è [[Baghdad]], mentri altri sò moltu ricenti. Parechji cità subraneghjani u milionu d'abitanti è frà i cità principali ci sò Istanbul, in Turchia, Teheran, capitali di l'Iran, è u Cairu, in Egittu. A rigioni hè intarissata da varii finomini migratori: spustamenti da i paesi più povari versu i paesi pruduttori di pitroliu; emigrazioni versu l'Auropa (soprattuttu in Germania); spustamenti interni incausati da guerra è parsicuzioni; migrazioni d'Abrei versu [[Israeli]]. ==Da veda== * [[Cipru]] * [[Israeli]] * [[Libanu]] * [[Libia]] * [[Persia]] * [[Ziqqurat]] [[Categoria:Giugrafia]] 6l1mfz9ojkti5t0km2cgbla46xzy01d Mediu Oriente 0 15687 329088 2013-07-18T16:55:30Z 92.150.196.70 Reindirizzamentu à [[Mediu Urienti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mediu Urienti]] 11d8ufq6q1fqgxgimrevimuuc1koyj1 Uceanu Indianu 0 15690 362698 347595 2019-07-01T20:51:10Z Jumpy01 11155 /* Da veda */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Indian Ocean-CIA WFB Map.png|thumb|right|280px|Mappa di l'Uceanu Indianu]] [[File:1658 Jansson Map of the Indian Ocean (Erythrean Sea) in Antiquity - Geographicus - ErythraeanSea-jansson-1658.jpg|thumb|280px|Mappa di l'Uceanu Indianu di u seculu XVII]] L'uceanu Indianu (o [[Oceanu Indianu]]) hè un uceanu di a Terra. In particulari, sii par superficia terrestra ch'è par vulumu, trà i cinqui uceani di a Terra, hè u terzu. L'impurtanza di l'uceanu Indianu com'è strada di transitu trà [[Asia]] è [[Africa]] l'hà resu sediu di numarosi cunflitti, à causa di a so grandezza, nisciuna nazioni unica l'hà duminatu finu à l'iniziu di u XVIII seculu, quandu a [[Gran Britagna]] riiscì à cuntrullà a forza parti di i terri chì u circondani. A so impurtanza strategica hè maiori, cunsidarendu u valori ecunomicu di i so minirali è di a vita marina. ==Discrizzioni== L'uceanu Indianu accupa circa u 20% di a superficia terrestra cuparta da l'uceani è u so vulumu hè stimatu in 292 131 000 km³. Hè situatu cumplittamenti in l'emisferu uriintali ed hè dilimitatu à nordu da l'[[Asia]] miridiunali, à nordu-punenti da a Penisula arabica, à punenti da l'[[Africa]], à sudu-punenti da l'uceanu Atlanticu, à nordu-livanti da l'Inducina, à livanti da l'[[Arcipelagu Malesu]] è da l'[[Australia]], à sudu-livanti da l'[[Uceanu Pacificu]], à sudu da l'uceanu Antarticu, s'eddu si cunsidareghja esistenti, fora di l'[[Antartidi]]. Cumprendi i siguenti mari: [[Mari Rossu]], [[Golfu Persicu]], [[Mari Arabicu]], Golfu di u Bengala, Mari di l'Andamani, Golfu d'Aden, Golfu d'Oman, Canali di u Mozambicu, Strettu di Malacca. Molti isuli pontani i 66 526 km di costi di l'uceanu Indianu è parechji frà eddi sò stati indipindenti: Madagascar (a quarta più isula grandi di u mondu), i Comori, i Seychelles, i [[Maldivi]], Mauritius è u Sri Lanka. L'Indonesia si trova à a so cunfina incù u Pacificu, ma apparteni à quist'ultimu. ==Giulugia== I placchi crustali africana, indiana è antartica cunverghjini in l'Uceanu Indianu. I so linii di ghjuntura sò marcati da i trè dursali uceanichi chjamati dursali indianu-suduccidintali, dursali indianu-suduriintali è dursali mediu-indiana chì formani una Y invirtita, incù u gambu chì s'urighjineghja da a piattaforma cuntinintali à u largu di Mumbai, in [[India]]. I trè bacini uriintali, uccidintali è miridiunali chì sò furmati in stu modu sò divisi ultiriuramenti da dursali più chjughi. I piattaformi cuntinintali sò stretti, incù una larghezza media di soli 200 km; l'eccezzioni hè a costa punenti di l'[[Australia]], a quali piattaforma si stendi par più di 1 000 km. A prufundità media di l'uceanu hè di 3 890 m. U so puntu più bassu, a Fossa di Giava, righjunghji i 7 450 m, à nordu di a latitudina 50° sudu, l'86% di u bacinu principali hè cupartu da sidimenti pilagichi. U rimanenti 14% hè cupartu da sidimenti tarrigeni, custituiti principalamenti da i dui enormi cunoidi turbiditichi di l'Indu, à punenti, è di u Gange-Brahmaputra, à livanti di u subcuntinenti indianu. I latitudini più à sudu sò duminati da sidimenti uriginati da i ghjacciali di l'[[Antartidi]]. ==Clima== U clima à nordu di l'equatori hè influinzatu da un sistemu di venti mussonichi. Forti venti da nordestu soffiani da uttrovi à aprili. Da maghju à uttrovi privalini venti da sudu-punenti. In u [[Mari Arabicu]], i viulenti mussoni portani piova à u subcuntinenti indianu. In l'emisferu sudu i venti sò generalamenti più calmi, ma i timpesti istivi in i cuntorra di Mauritius poni essa forti. Quandu i venti mussonichi cambiani, à volti si formani cicloni chì culpiscini i costi di u [[Mari Arabicu]] è di a Golfu di u Bengala. ==Idrulugia== Trà i pochi grandi fiuma chì sboccani in l'Uceanu Indianu ci sò u Zambesi, u Shatt à u-'Arab, l'Indu, u Gange, u Brahmaputra è l'Irrawaddy. I currenti uceanichi sò cuntrullati principalamenti da i mussoni. Dui grandi currenti circulari, unu in l'emisferu nordu circulanti in sensu urariu, è unu in l'emisferu sudu circulanti in sensu antiurariu, dumineghjani u flussu. Duranti a mussona d'inguernu, parò, i currenti di u nordu sò ruvisciati. I currenti prufondi sò cuntrullati principalamenti da i flussi in intrata da l'Atlanticu, da u [[Mari Rossu]], è da i currenti antartichi, à nordu di a latitudina 20° sudu a tampiratura supirficiali minima hè di 22 °C, chì codda finu à 28 °C versu l'estu. Sottu i 40° di latitudina sudu, i tampiraturi calani prestu. A salinità di l'acqua supirficiali varieghja da 32 à 37 parti par milla, incù i valori più alti chì si trovani in u [[Mari Arabicu]] è in una cintura trà l'[[Africa]] miridiunali è l'[[Australia]]. Sottu i 65° di latitudina sudu, si poni truvà ghjacci sottu forma di pack è iceberg duranti tuttu l'annu. U limitu di l' iceberg hè a latitudina 45° sudu. ==Ecunumia== L'alta tampiratura di l'uceanu Indianu teni bassa a pruduzzioni di fiturubu, eccittuatu ch'è in i zoni più à nordu è in calchì altru puntu isulatu. Essendu u rubu a basa di a catena alimintari marina, a so scarsità impidisci à a vita uceanica di pruspirà. A pesca hè limitata à liveddi di sussistenza, ma flotti di a [[Russia]], di u [[Giapponu]], di a Corea di u Sudu è di Taiwan battini quantunqua l'uceanu. A funzioni principali di l'Uceanu hè stata quidda di uspità stradi cummirciali. L'auropei, siguendu i stradi di l'antichi espluratori, travirsavani i so acqui par righjunghja l'Urienti, è purtavani à daretu seta, tè è spezii. Grosse riservi d'idrucarburi sò stati individuati è istratti à u largu di l'[[Arabia Saudita]], [[Iranu]], [[India]], è [[Australia]] uccidintali. Circa u 40% di a pruduzzioni mundiali di pitroliu offshore pruveni da l'Uceanu Indianu. Spiaghji rinosi ricchi di minirali pisanti è ghjacimenti offshore sò attivamenti sfruttati da i paesi custieri, in particulari [[India]], Sudafrica, Indonesia, Sri Lanka è Thailandia. L'uceanu Indianu uspiteghja inoltri i stradi maiori par u trasportu di pitroliu, da l'[[Asia]] suduriintali versu i nazioni uccidintali. U pitroliu hè u minirali più significativu, è hè istrattu principalamenti à u largu di l'[[Arabia Saudita]], di l'Iran, di l'[[India]], è di l'[[Australia]] uccidintali. Da l'uceanu Indianu pruveni u 40% di a pruduzzioni marina di pitroliu. A rena di i spiaghji hè ricca di minirali pisanti, è dipositi marini sò attivamenti sfruttati da l'[[India]], da a Sudafrica, da l'Indonesia, da u Sri Lanka è da a Thailandia. ==Ambienti== Numarosi spezii marini in priculu viviani in l'uceanu Indianu, trà i quali i dugonghi, i cuparchjati è i baleni. U [[Mari Arabicu]], u [[Golfu Persicu]] è u [[Mari Rossu]] suffrini d'un inguinamentu da risidui pitruliferi. ==Biudiversità== In l'Uceanu Indianu vivini più di cinqui milla spezii ittichi. ==Storia== Vicinu à l'uceanu Indianu si sò sviluppati i più antichi civiltà cunnisciuti, in i vaddi di u [[Nilu]], di u Tigri è di l'Eufrate, in a vaddi di l'Indu è in l'[[Asia]] suduriintali. Duranti a prima dinastia di l'[[Egittu]] (circa 3000 a.C.), una spidizioni fù mandata à Punt, chì sicondu ciò chì si pensa facia parti di a [[Sumalia]] oghjinca. I navi purtoni à daretu oru è schiavi. Grechi è Fenici friquintoni u [[Mari Rossu]] à parta da u VII seculu a.C. à u soldu di l'Egiziani, è prubabilamenti supiretini u strettu di Bāb el-Mandeb, righjunghjendu l'attuali [[Sumalia]]. I Grechi chjamavani l'uceanu Indianu mari Eritreu. I Rumani cummirciavani incù i porti di l'uceanu: l'anonimu autori di u periplu di u [[Mari Eritreu]] discrivi porti, ropa è stradi longu i costi di l'[[Africa]] è di l'[[India]] intornu à a mità di u I seculu d.C. Prubabilamenti duranti u I millenniu d.C., gruppi di parsoni parlendu lingui austrunisiani, simili à u malesu, travirsetini l'uceanu Indianu è si stalletini in Madagascar. [[Marcu Polu]] (circa 1254-1324) feci ritornu da l'Estremu Urienti passendu à traversu u Strettu di Malacca. I spidizioni chinesi righjunsini l'[[Africa]] in u XV seculu, ma i cummircianti arabi duminavani i stradi di l'uceanu Indianu prima ch'è [[Vascu da Gama]] duppiessi u [[Capu di Bona Spiranza]] in u 1497 è ghjunghjissi à l'[[India]], essendu u prima auropeu à suvità sta strada. Dopu st'impresa, u [[Portugallu]] circò di duminà a rigioni, ma duviti ceda à l'ulandesi à l'iniziu di u XVII seculu. Centu anni dopu, sii a Francia ch'hè l'[[Inghilterra]] circoni di assicurà si u cuntrollu di l'uceanu, ma solu l'inglesi ci riiscini. L'apartura di u Canali di Suez in u 1869 ravvivò l'intaressi auropeu par l'Urienti, ma nisciuna nazioni riiscì à duminà l'altri in u cummerciu. Dopu à a siconda guerra mundiali, a Gran' Britagna s'hè arritirata da l'uceanu Indianu, ma hè stata solu parzialamenti rimpiazzata da l'[[India]], da l'[[Unioni Suvietica]] è da i Stati Uniti. St' ultimi dui putenzi ani pruvatu à duminà l'uceanu stabiliscendu basi navali, ma i nazioni chì u circondani ani circatu di fà ni una "zona di paci" par pudè usà i stradi cummirciali senza priculu. ==Porti principali== Calcutta (India), Chennai (Madras; [[India]]), Colombo (Sri Lanka), Durban (Sudafrica), Giacarta (Indonesia), Fremantle (Australia), Mumbai (Bombay; [[India]]), Richards Bay (Sudafrica). ==Da veda== * [[Mari Arabicu]] * [[Mari Eritreu]] * [[Mari Rossu]] * [[Uceanu Antarticu]] * [[Uceanu Pacificu]] [[Categoria:Giugrafia]] kerdz1l2n0sdnh0qvqf1lrgufblv18g Oceanu Indianu 0 15691 329097 2013-07-20T11:07:04Z 92.150.196.70 Reindirizzamentu à [[Uceanu Indianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Uceanu Indianu]] bqqymva20qxn7klzkxbuglqcyj425hg Malcolm McDowell 0 15692 346256 333342 2015-07-01T16:43:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Malcolm McDowell LF.JPG|thumb|200px|Malcolm McDowell, [[2007]]]] '''Malcolm McDowell''' (1943-) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|McDowell, Malcolm]] kdjqd8mneaiimmyejdvkqud3kc5gtn5 Donald Pleasence 0 15693 348870 346580 2015-07-06T10:16:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Donald Pleasence Allan Warren edit.jpg|thumb|200px|Donald Pleasence, [[1995]]]] '''Donald Henry Pleasence''' (1919-1995) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Pleasence, Donald]] d7dkx6rvn8j89tjoyaocm1pt25t8loq Grandi Muraglia Chinesa 0 15694 362662 354488 2019-07-01T20:48:35Z Jumpy01 11155 /* Da veda */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Noel 2005 Pékin 031 muraille de chine Mutianyu.jpg|thumb|280px|right|Grandi Muraglia Chinesa]] [[File:Greatwall large.jpg|thumb|right|A Grandi Muraglia in 1907]] A '''Grandi Muraglia Chinesa''' (o Grande Muraglia Chinese) (in chinesu tradiziunali 長城 in chinesu simplificatu 长城 in pinyin Wànlǐ Chángchéng), nota in [[China]] com'è Wanli changcheng (Grandi muraglia di 10.000 Lǐ), cunsisti in una lunghissima seria di mura edificati in l'oghjinca [[China]]. A so custruzzioni cuminciò in u III seculu a.C. (circa 215 a.C.) par vulè di l'impiratori Qin Shi Huangdi, u stessu à u quali si devi u cusiddittu Asercitu di terracotta di Xi'an è u sempri inviulatu tumulu sipulcrali. Divia serva à cuntena l'incursioni di i populi cunfinanti, in particulari di i Mongoli, ma ùn si svilò micca moltu efficaci, parchì l'invasori riisciani à spessu à sfruttà i punti debuli rapprisintati da i porti chì, assulutamenti, a muraglia divia avè. Nonostanti u nomu chinesu (u Lǐ hè una misura chì currispondi à circa 500 metri) a lunghezza di a muraglia hè stata, finu à pocu tempu fà, cunsidarata di 6 350 chilomitri incù altezzi variabili. In u 2009, da i misurazioni uttinuti incù più ricenti strumintazioni tecnulogichi (raghji infrarossi, GPS) a Grandi Muraglia saria longa 8 851,8 chilomitri, veni à dì circa 2 500 chilomitri in più di quiddi stimati innanzi. St'ultimu datu saria smintitu da più ricenti misurazioni chì stimani in 21.196,18 km a lunghezza tutali di a Grandi Muraglia Chinesa. Hè stata dichjarata da l'[[UNESCO]] patrimoniu di l'umanità in u 1987. Hè stata insirita in u 2007 frà i setti maraviglii di u mondu mudernu. A visibilità da a [[Luna]] fù spessu indicata com'è l'unica opara umana visibili da u spaziu (o tuttu à fattu da a [[Luna]]), un'affirmazioni chì, bench'è sughjistiva, hè priva d'ogni fundamentu. U mutivu hè moltu simplici: ancu s'edda hè longa 21.000 chilomitri circa, una misura tiuricamenti distinguibili da u spaziu, a Grandi Muraglia hè parò larga menu di 10 metri, par via di cunsiquenza ghjà à una cintunara di chilomitri d'altezza, è à maiò raghjoni da migliaia o cintunara di migliaia di chilomitri, saria cumplittamenti à u di fora di u puteri risulutivu di l'ochji umanu. Effettivamente, molti astrunauti ani rifiritu à u quartieri generali di a [[NASA]] di ùn avè mai nutatu a sarpighjanti custruzzioni, s'eddi ùn usavani micca u telescopiu. Si pudaria distingua forsi da u paisaghju à ochji nudu in cundizioni eccezziunali di visibilità. In ogni casu, da a [[Luna]] hè assulutamenti impussibili di veda la, apposta ch'è à quidda distanza a Terra apparisci com'è una "maravigliosa sferula, principalamenti bianca, incù un pocu di turchinu è calchì zona giadda è uccasiunalamenti un pocu di vegetazioni verdi". ==Influenza culturali== [[File:The_Great_wall_-_by_Hao_Wei.jpg|thumb|left|240px|Vista di a Grandi muraglia]] A sprissioni "Grandi Muraglia" fù à spessu imprudata par simbulizà calcosa d'enormu chì pò impidiscia l'accessu à calcosa. Par analugia, una grandi struttura astrunomica hè stata chjamata in stu modu. Una lighjenda vularia chì i schiavi morti duranti a custruzzioni fussini sippidditi à l'internu di a muraglia. In rialità resti umani sò stati truvati in i circonda di i mura ma mai à l'internu. Di u restu i corpi, dicumpunendu si, avariani pussutu distabilizà ni a struttura. In i primi anni di u duimilla hè divintata l'opara architittonica più vutata in un sundaghju effittuatu, incù mitudulogii piuttostu cuntruversi, à fini di stabiliscia un insemu d'opari chì pudissini essa cunsidarati i Setti maraviglii di u mondu mudernu. U ghjocu da tola di u Mahjong, invintatu in u XIX seculu, cilibreghja a custruzzioni di a Grandi Muraglia grazia à tisseri particulari in avoriu è [[bambù]] simili à mattuncini (i stessi usati in u sulitariu). I primi fasi di u ghjocu sò a custruzzioni di a muraglia è l'apartura di a breccia. U scrittori praghesu [[Franz Kafka]] s'hè ispiratu di a Grandi Muraglia in u so frammentu in prosa intitulatu da Max Brod Duranti a custruzzioni di a muraglia chinesa (Beim Bau der chinisischen Mauer). ==Da veda== * [[China]] * [[Luna]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:China]] 4j2569py5vf1sohs23t9tuqt9olv8te Grande Muraglia Chinese 0 15695 329105 2013-07-21T09:38:22Z 92.150.194.183 Reindirizzamentu à [[Grandi Muraglia Chinesa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grandi Muraglia Chinesa]] mz5ifabzcl4mhporibqb96jj5rxbodb Vasco da Gama 0 15697 347600 329113 2015-07-02T15:47:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Vasco da Gama - 1838.png|thumb|right|240px|Vasco da gama]] Vasco da Gama (Dom Vasco da Gama, à spessu chjamatu par isbagliu «di Gama»), conti di Vidigueira è vicirè di l'Indii Uriintali (Sines, 3 sittembri 1469 - Cochin, 24 dicembri 1524), hè statu un espluratori purtughesu, u prima auropeu à navigà dirittamenti finu in [[India]] duppiendu u [[Capu di Bona Spiranza]]. Prima di u viaghju in [[India]] à l'iniziu di u seculu XV, a scola di navi di Enrico u Navigatori avia circunnavigatu i costi di l'[[Africa]] à u sirviziu di a curona purtughesa. Intornu à u 1460 u prufilu di a so missioni andava mutendu in a ricerca di l'agugnata Strada di i spezii, un passaghju par l'[[India]] intornu à a punta miridiunali di l'[[Africa]]. Un successu di stu prugettu avaristi parmissu di pudè fà à menu di l'intarmidiazioni di cummircianti arabi, pirsiani, turchi è viniziani, chì gravava annantu à u prezzu di i spezii uriintali com'è u pevaru, a noci muscata è a [[viulaccia]]. Versu a fini di u seculu, sta ricerca stava ghjunghjendu à cumpiimentu. In u 1488 [[Bartolomeo Diaz]] era risciutu à righjunghja u [[Capu di Bona Spiranza]], mentri [[Pero da Covilhã]] avia viaghjatu par terra finu à Calicut, splurendu pussibuli fonti di appruvvisiunamentu di spezii annantu à u subcuntinenti Indianu. Ùn firmava ch'è unu di i dui sigmenti di u viaghju. Stu cumpiimentu fù à l'iniziu affidatu à Estêvão da Gama, u babbu di Vascu; ma quiddu murì prima di pudè affruntà u viaghju. Nonustanti u figliolu avissi tandu menu di trenta anni, i sirvizii resi à u Rè di [[Portugallu]] Manuele I longu a Costa d'Oru parini avè lu qualificatu abbastanza da incaricà lu di a missioni à u postu di u più anzianu [[Bartolomeo Diaz]]. ==U viaghju== [[File:Gama route 1.svg|thumb|right|320px|Parcorsu di u prima viaghju di Vasco da Gama versu l'[[India]]]] Da Gama lasciò [[Lisbona]] l'8 lugliu 1497 annantu à u so bateddu ammiragliu, a navi São Gabriel (120 t), accumpagnata da a São Rafael (100 t) sottu u cummandu di [[Nicolao Coelho]] è a Santa Fè sottu u cummandu di u frateddu Paulo da Gama, una navi da caricu è un equipaghju di 150 omini. Prima capitanu in a storia, scelsi di distaccà si nittamenti da a costa par pudè sfruttà venti migliori. Si inultrò in l'Atlanticu uccidintali frà altru senza truvà i zoni più adatti à a navigazioni à vela. Accompagnatu da [[Bartolomeo Diaz]] finu à u [[Capu di Bona Spiranza]] pruseguì da solu, circunnavighendu di nuvembri. À Natali passò com'è prima auropeu i costi di u Natali, da eddu cusì chjamatu. U 7 aprili 1498 righjunsi Mombasa, di a quali i cummircianti arabi tantetini di sabutà u so viaghju. Da quì Gama riiscì à ghjunghja à Malindi, tandu in feroci cuncurrenza incù Mombasa. U sultanu di Malindi accolsi i numichi di i so numichi à braccia aparti è i missi à dispusizioni un famusissimu spertu navigatori - u Yemenita Aḥmad b. Mājid Muḥammad à u-Saʿdī à u-Jaddī à u-Najdī - chì l'aiutò incù grandi spirtizia par cunducia lu senza prublemi finu à u Statu di u Kerala, in [[India]]. U 20 maghju 1498 sbarcò à Calicut (nomu purtughesu di a cità di Kozhikode) in u Malabar, annantu à a costa sudu-uccidintali di u subcuntinenti Indianu. Par a prima volta una navi aurupea era apprudata in [[India]]. Suvitoni difficiuli niguziati incù u Samorin (principi) di Calicut, cuntinuamenti avvirsati da i marcanti arabi risidenti, par ghjunghja à a cunclusioni di un trattatu cummirciali. Dopu mesa di sforzi diplumatichi da Gama ottensi una cuncissioni è ripartì l'8 uttrovi, lascendu si daretu parechji di i so omini incù l'incaricu di stabiliscia un insidiamentu cummirciali. À u so ritornu à [[Lisbona]], u 9 sittembri 1499, fù accoltu triunfalamenti com'è l'omu chì avia purtatu à cumpiimentu un prugettu iniziatu uttantu anni prima, è insignitu di u titulu di "Ammiragliu di l'Uceanu Indianu". ==Altri missioni== A siconda missioni par l'[[India]] fù cumandata in u 1500 da Pedro Álvares Cabral, chì in st'uccasioni avaristi incidintalamenti scupartu u [[Brasili]]. Cabral scuprì ch'è l'omini di Da Gama lasciati à Calicut erani stati assassinati è bumbardò a cità par ritursioni. In u 1502 Vasco Da Gama partì à u cummandu di una flotta cumposta da 21 navi da guerra. Istituì guarnigioni longu a costa di l'[[Africa]] uriintali, agì da filibustieri contr'è diversi navi arabi è infini scunfissi a flotta di Calicut. Da vincidori, imposi un trattatu di paci chì assicurò à u [[Portugallu]] u monupoliu annantu à u cummerciu di spezii trà l'Indii è l'[[Auropa]]. Sta missioni di guerra posi i basi par l'egemonia di a flotta purtughesa in l'[[Uceanu Indianu]]. À u ritornu in patria fù insignitu di l'Ordini Supremu di u Cristu. Numinatu Conti di Vidiguera, riciviti tarreni prima appartinuti à u **casatu di i Braganza. Da Gama ci si ritirò, ma fù richjamatu in sirviziu in u 1524, par vultà in [[India]] da Vicirè. Ma pocu dopu u so arrivu, murì in a cità di Cochin. In u 1539 i so spoglii funi ripurtati in [[Portugallu]]. U puema naziunali di u [[Portugallu]], I Lusiadi di [[Luís Vaz di Camões]] tratta principalamenti di i viaghji di Vasco da Gama. Hè tradizioni chì u 9 sittembri di ogni annu, annivirsariu di u ritornu in patria di a missioni, à [[Lisbona]], si fistighjeghja a famosa festa ''di u Bartolomio''. ==Da veda dinò== * [[India]] * [[Capu di Bona Spiranza]] * [[Uceanu Indianu]] [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Purtughesu]] fgewkkx28lyp6h8o423wiywbew8b28w Vascu da Gama 0 15698 329110 2013-07-23T18:10:43Z 92.150.194.183 Reindirizzamentu à [[Vasco da Gama]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Vasco da Gama]] 2rw6bl2qq1h6619yrafyy97vltncd4h Grande Muraglia Cinese 0 15699 329111 2013-07-23T18:29:58Z 92.150.194.183 Reindirizzamentu à [[Grandi Muraglia Chinesa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grandi Muraglia Chinesa]] mz5ifabzcl4mhporibqb96jj5rxbodb Capu di Bona Spiranza 0 15700 362655 347415 2019-07-01T20:47:51Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Cape_of_Good_Hope.jpg|thumb|280px|Capu di Bona Spiranza]] [[File:Kap-der-guten-hoffnung.JPG|thumb|280px|U fanali di Cape Point]] U Capu di Bona Spiranza (o [[Capu di Bona Speranza]]) (in purtughesu: Cabo da Boa Esperança) hè l'estremità miridiunali di a Penisula di u Capu, in Sudafrica. Tradiziunalamenti, ma par isbagliu, fù cunsidaratu com'è u puntu più à sudu di u cuntinenti africanu è com'è puntu di siparazioni trà l'[[Uceanu Atlanticu]] è l'[[Uceanu Indianu]]; in rialità, tremindù devini essa attribuiti à [[Capu Agulhas]]. A rigioni intornu à u Capu hè una riserva naturali chjamata ''Cape of Good Hope Nature Reserve''<ref> In u 1998 a ''Cape of Good Hope Nature Reserve'' hè divintata parti di u più ampiu ''Cape Peninsula National Parc'' (CPNP), chì in u 2004 cambiò nomu assumendu a dinuminazioni attuali di ''Parcu naziunali di Table Mountain''.</ref>, custituita da circa 7700 ettari longu 40 km di costa. Creata in u 1938, a riserva uspiteghja numarosi spezii di aceddi, in particulari struzzi, antilopi, gnù, facoceri è babbuini; u tipu priduminanti di flora hè u tipicu ''fynbos'' di a zona di u Capu. U Capu di Bona Spiranza hè custituitu escinzialamenti da una spiaghja di cotuli. Pocu più à nordestu si trova u puntu più elevatu di Cape Point, raghjunghjibuli in funiculari (da u nomu simbolicu di Flying Dutchman, vali à dì ''Ulandesi Bulanti'', u miticu vasceddu fantasimu chì sulcava i mari setticenteschi è ottucenteschi senza distinazioni), chì svulghjiani u rollu di "locu simbulu" è attrazzioni turistica "rimpiazzendu" u veru è probbiu Capu, menu appariscenti. À Cape Point ci hè un grandi risturanti panuramicu, u ''Two Oceans Restaurant'', è dui fanali. U fanali più anticu fù attivu da u 1860 à u 1919 ma, par via di a so pusizioni eccissivamenti elevata, risultò spessu inefficaci à causa di a nebbia chì ùn hè micca infriquenti in a zona. Tutta a zona di u Capu di Bona Spiranza è di Cape Point hè abitata da grandi cumunità di babbuini. À u "Capu" si riferiscini numarosi tuponimi di a zona. Calchì volta l'esprissioni "Capu di Bona Spiranza" fù imprudata par rifiriscia si à l'intreia Penisula di u Capu, o à a Culonia di u Capu, o à l'interna Pruvincia di u Capu (oghji suddivisa in Pruvincia di u Capu Uccidintali, Pruvincia di u Capu Uriintali è Pruvincia di u Capu Sittintriunali). ==Storia di u Capu di Bona Spiranza== U Capu di Bona Spiranza fù raghjuntu par a prima volta da u navigatori purtughesu [[Bartolomeu Dias]] in u 1487, chì u chjamò "Capu timpistosu"; ma fù [[Vasco da Gama]], in u 1497, à purtà à tarmini par a prima volta u traghjettu versu l'Indii. Di a so missioni parla u puema epicu di Luis de Camoes di u 1572, in u quali u viaghju di l'espluratori purtughesu fù riintarpritatu incù riferimenti à a [[mitulugia greca]] è rumana. In u puema, u Capu diventa Adamastor, un ghjiganti trasfurmatu in roccia com'è punizioni par u so amori par Teti, a più bedda di i [[Nereidi]], di u quali si n'era innamuratu ancu Peleo. U Capu di Bona Spiranza fù sempri un locu da u forti significatu "simbolicu", un veru ''finis terrae'', resu ancu più sughjistivu da a viulenza di i so acqui. Vicinu à u Capu, sicondu a lighjenda di u XVII seculu, navigava etirnamenti l'ulandesi bulanti, avendu ghjuratu ch'eddu avaristi duppiatu u Capu ancu à costu di navigà in eternu, è essendu dopu affundatu prima di suparà u prumontoriu. ==Noti== <references /> ==Da veda== * [[Capu Agulhas]] * [[Uceanu Atlanticu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispondenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] gtod30gowdbt20qaaq0uyuph6x7x73c Capu di Bona Speranza 0 15701 329118 2013-07-24T18:00:45Z 92.150.194.183 Reindirizzamentu à [[Capu di Bona Spiranza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capu di Bona Spiranza]] 1o23e335ikaizscx3eer7q9sfjnekuv Akihito 0 15702 362100 362099 2019-05-04T07:22:05Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Emperor Akihito cropped 2 Barack Obama Emperor Akihito and Empress Michiko 20140424 1.jpg|thumb|right|Akihito]] '''Ahikito''' hè natu à [[Tokyo]] u 23 di [[dicembre]] di u 1933. In u 1959 si hè maritatu incù l'imperatrice [[Michiko]]. Hè statu [[pulitica|imperatore]] di u [[Giappone]] da u 1989 à u 2019. U 1 di dicembre 2017 Akihito hà annunziatu a so vuluntà di abdicà, chì si hè compia u 30 di [[aprile]] 2019. ==Da vede dinò== *[[Rinnuvamentu Meiji]] *[[Utsunomiya Line]] *[[Grandi Santuariu Kasuga]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Giappunese]] [[Categoria:Giappone]] rizfb7bpv3dfyzh1rzozin0lggy0tvo Ernest Rutherford 0 15703 348481 347456 2015-07-03T16:31:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Statue of Ernest Rutherford.JPG|right|240px|thumb|Una statua di Ernest Rutherford ghjvovanu à u so munimentu in [[Brightwater]], [[Nova Zilanda]].]] '''Ernest Rutherford''', I Baronu Rutherford di Nelson ([[Brightwater]], 30 [[aostu]] 1871 - [[Cambridge]], 19 [[uttrovi]] 1937), hè statu un [[chimicu]] è [[fisicu]] [[Nova Zelanda|neuzilandesu]], notu com'è u patri di a [[fisica nucleari]] è fù u pricursori di a tiuria urbitali di l'atomu, basendu si annantu à a scuparta di u scattering Rutherford in u so sperimentu di a lamina d'oru suttili. Vinsi u [[Premiu Nobel]] par a Chimica in u 1908. ==Biugrafia== Rutherford nascì à Spring Grove (chì era tandu Brightwater), vicinu à Nelson, in [[Nova Zilanda]]. Studiò à u Nelson College è à u Canterbury College, cunsiguendu trè diplomi è dui anni di ricerchi in prima linia in a tecnulugia elettrica. In u 1895 Rutherford si tramutò in [[Inghilterra]] par studii post-laurea vicinu à u Laboratoriu Cavendish, di l'Università di Cambridge (1895-1898), essendu scrittu à u Trinity College di Cambridge. Quì ditensi par brevi tempu u primatu mundiali di distanza annantu à u quali erani stati rilivati ondi radiufonichi. Duranti a so invistigazioni di a radiuattività cuniò i tarmini ''raghji alfa'' è ''raghji beta''. In u 1898 Rutherford fù numinatu à a catedra di Fisica à a McGill University, in Canada, induva sviluppò u travagliu chì li fruttò in u 1908 u [[Premiu Nobel]] par a Chimica. Avia dimustratu ch'è a radiuattività era a spuntanea disintigrazioni di l'atomi. Circustanza ironica, data a so famosa affirmazioni "In a scenza esisti solu a Fisica; tuttu u restu hè cullizzioni di timbri". Avia nutatu chì in un campionu di matiriali radiuattivu occurria invariabilamenti u stessu tempu parchì mità di u campionu dicadia - u so tempu di smizamentu - è cuncipì una applicazioni pratica di stu finominu usendu stu tassu custanti di dicadimentu com'è un ariloghju, u quali pudia cusì essa usatu par aiutà a ditarminazioni di l'ità effittiva di a Terra, chì si svilò essa moltu più vechja di quantu a maiò parti di i scentifichi di l'ebbica cridiani. In u 1907 assunsi a catedra di Fisica à a Victoria University di Manchester. Quì scuprì l'esistenza di u nucleu atomicu di l'atomi è fù u prima omu chì in u 1919 trasmutò un elementu chimicu in un antru, veni à dì l'azotu in un isotupu di ossigenu par mezu di a riazzioni nucleari: 14N + α → 17O + p. Mentri travagliava incù [[Niels Bohr]] (chì avia sviluppatu un mudeddu atomicu in u quali l'elettroni si muviani in urbiti circulari o ellittichi, com'è in un sistemu planetariu) Rutherford avanzò una pruposta annantu à l'esistenza di particeddi neutri, (i neutroni), chì pudiani cumpinsà l'effettu ripulsivu di i carichi pusitivi di i prutoni, aumintendu i forzi nucleari attrattivi è impidiscendu cusì à i nuclei di l'atomi pisanti di disintigrà si. In u 1917 riturnò à u Cavendish com'è Dirittori. Sottu a so dirizzioni, funi assignati premii Nobel à James Chadwick par a scuparta di u neutroni, John Cockcroft è Ernest Walton par a scissioni di l'atomu usendu un acciliratori di particeddi è Edward Victor Appleton par a dimustrazioni di l'esistenza di a iunusfera. ==Curiusità== Fù numinatu cavalieri in u 1914, fù ammissu à l'''Order of Merit'' in u 1925 è in u 1931 fù numinatu Baronu Rutherford di Nelson di Cambridge in a Cuntea di Cambridge. Apparisci nantu à i biglietti da centu dullari in [[Nova Zilanda]] è fù rapprisintatu in timbri di l'[[Unioni Sovietica]] (1971), Canada (1971), Svezia (1968) è Nova Zilanda (1971 è 1999). In u 1997 l'elementu chimicu rutherfordiu ''Rf'' fù chjamatu cusì in so onori. Un crateru annantu à [[Marti]] è unu annantu à a [[Luna]] sò chjamati incù u so nomu. A so biugrafia hè stata curata da Richard Reeves in u 2008. == Opari == *''Radio-activity'' (1904), 2nd ed. (1905), ISBN 978-1-60355-058-1 *''Radioactive Transformations'' (1906), ISBN 978-1-60355-054-3 *''Radiations from Radioactive Substances'' (1919) *''The Electrical Structure of Matter'' (1926) *''The Artificial Transmutation of the Elements'' (1933) *''The Newer Alchemy'' (1937) ==Da veda dinò== * [[Nova Zilanda]] * [[fisica nucleari]] [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Chimica]] 2ye4d40nexiewmw8hk9t7674r33ohlg James Prescott Joule 0 15704 348728 347492 2015-07-06T09:08:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:SS-joule.jpg|thumb|200px|right|James Prescott Joule]] [[File:James Joule statue Manchester City Hall 20051020.jpg|thumb|200px|Statua di Joule à Manchester Town Hall, [[Manchester]]]] '''James Prescott Joule''' ([[Salford]], 24 [[dicembri]] 1818 - [[Sale]], 11 [[uttrovi]] 1889) hè statu un [[fisicu]] [[Gran Britagna|inglesu]]. Si dedicò sin' da ghjovanu à ricerchi scentifichi ch'eddu rializava circhendu di spinghja à l'estremu limiti l'accuratezza è a pricisioni di i misurazioni. S'intarissò à u calori è à i so cunnissioni incù l'elittricità è a miccanica. À 25 anni effittuò u prima tentativu di definiscia l'unità di misura di u currenti elettricu, attualmenti ripprisintatu da l'[[amperu]]. In u 1841, indaghendu annantu à l'effetti termichi, inviò à a Royal Society un articulu in u quali dimustrava ch'è un cunduttori attravirsatu da un currenti elettricu pruduci calori in quantità prupurziunali à a resistenza di u cunduttori è à u quatratu di u currenti stessu. Stu finominu hè oghji chjamatu effettu Joule. Successivamenti Joule enunciò à un cungressu in [[Irlanda]] u principiu notu com'è equivalenti miccanicu di u calori. Grazia à i so spirimintazioni (è usendu un strumentu chì prendi u so nomu) dimustrò ch'è calori è travagliu miccanicu pudiani cunverta si dirittamenti l'unu in l'altru, mantinendu parò custanti u so valori cumplessivu: in i macchini idraulichi è miccanichi l'attriti trasfurmaneghjani a putenza miccanica persa (travagliu) in calori è, viciversa, in i macchini termichi l'effettu miccanicu pruduttu (travagliu) diriveghja da una quantità equivalenti di calori. In tali modu Joule cuminciò à pona i basa spirimintali di u prima principiu di a termudinamica. Inizialmenti a scuparta ùn suscitò moltu intaressu, ma in seguitu Joule riciviti par quistu a Royal è a Copley Medal da parti di a Royal Society. In pratica dimustrò u principiu di cunsirvazioni di l'energia par i sistemi termudinamichi (u calori hè una forma d'energia miccanica). Par misurà l'equivalenti miccanicu di u calori, in u 1845 custruì una macchina, chjamata tandu "[[mulineddu di Joule]]" chì parmittia di misurà u calori pruduttu in cunsiquenza di a dissipazioni di una quantità nota d'energia miccanica. Sta macchina hè furmata da un calurimetru cuntinenti acqua, à l'internu di u quali hè inseritu un mulineddu libaru di voglia intornu à un acchisi virticali. U mulineddu hè culligatu incù un sistemu di funi è taglioli à un coppiu di pesi, mantinuti inizialmenti fermi. S'è i pesi sò sbluccati, cumenciani à falà mittendu in rutazioni u mulineddu. Tali muvimentu fù rallintatu da l'attritu viscosu di l'acqua contru i pali di u mulineddu. Una volta ch'è i pesi sò scesi à terra, tutta a so energia putinziali iniziali s'hè cunvirtita in calori. Tali calori si pò quantificà misurendu a variazioni di tampiratura ch'edda subisci l'acqua duranti u sperimentu. Joule pruvò ch'è par furniscia una quantità di calori para à una caluria occorrini circa 4,41 J di travagliu. U valori di l'equivalenti miccanicu di a caluria oghji accittatu hè di 4,186 J/cal. In so onori si chjama Joule (J) l'unità di misura di l'energia di u Sistemu Internaziunali (SI). ==Da veda== * [[Joule]] * [[effettu Joule]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispondenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Britannicu]] chy8geewhj2oatzakp0papdhd2jscya Chilimangiaru 0 15705 362656 358339 2019-07-01T20:47:56Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Mt._Kilimanjaro_12.2006.JPG|thumb|280px|right|U Chilimangiaru]] [[File:Kilimanjaro002.jpg|thumb|right|280px|Vista da l'altu di u Chilimangiaru]] U Chilimangiaru (in [[lingua inglesa]]: Kilimanjaro), incù i so trè coni vulcani Kibo, Mawenzi è Shira, hè unu stratuvulcanu in fasa d'acchitamentu, situatu in a [[Tanzania]] nordu-uriintali. Incù i so 5895 metri, hè a [[muntagna]] più alta di u cuntinenti [[Africa|africanu]] è unu di i vulcani più alti di u mondu. ==Discrizzioni== Hè unu stratuvulcanu furmatu da trè crateri: u più anticu, Shira, à punenti, incù una altitudina di 3962 metri, u Mawenzi à livanti, incù una altitudina di 5149 metri è, trà i primi dui, Kibo, chì hè u più ricenti è mostra sempri signali di attività, in forma di fumaroli. Trà u Kibo è u Mawenzi ghjaci una piattaforma di circa 3600 metri, chjamata "a sedda", chì custituisci l'aria maiori di tundra d'altura in Africa. In u 2003 i scentifichi ani custatatu chì una certa quantità di magma si trova à soli 400 metri sottu u crateru: si temi dunqua ch'è u vulcanu possi fraià (o esploda) com'eddu feci u Monti Sant'Elena (Stati Uniti) in u 1980. Ancu s'è ùn s'hà infurmazioni pricisi annantu à quandu sii avvinuta l'ultima eruzioni, parechji lighjendi lucali facini pinsà ch'hè ci ni sii stata una circa 170 anni fà. A summità di u vulcanu hè cuparta da un ghjacciaiu pirennu (u Ghjacciaiu di Rebmann). ==Nomu== Ùn si sà micca incù cirtezza da induva eddu pruveni u nomu Chilimangiaru, ma esistini parechji tiurii. L'espluratori auropei aduttoni stu nomu in u 1860, affirmendu ch'eddu era u nomu di a muntagna in lingua swahili, suppunendu ch'è Chilimangiaru si pudissi scumpona in Kilima ([[Swahili]] par "cuddina", "piccula muntagna") è Njaro chì, sicondu parechji tiurii, hè un'antica parola [[Swahili]] par biancu o splindenti, mentri par altri ùn hè micca una parola d'urighjina [[Swahili]]; à asempiu in u linguaghju Kichagga a parola jaro significheghja "caravana". U prublemu di tutti sti tiurii hè ch'eddi ùn sò micca in gradu di spiigà parchì fù imprudatu u diminutivu Klima, inveci di a parola più apprupriata par indicà muntagna, veni à dì mlima. Un approcciu diffarenti supponi ch'è Kilimanjaro deriveghja da u Kichagga kilemanjaare o kilemajyaro chì significheghja "chì scunfighji aceddu/liupardu/caravana". Eppuri sta tiuria ùn pò micca spiigà parchì u nomu Kilimanjaro ùn era micca in usu in Kichagga prima di i splurazioni auropei di mità Ottucentu. In u 1880 a muntagna, chjamata Kilimandscharo in tedescu, divintò una parti di l'Africa Uriintali Tedesca dopu ch'è [[Karl Peters]] avissi pirsuasu i capi lucali à firmà i trattati (a diffusa storia ch'è a righjina Vittoria dunò a muntagna à Guglielmu II d'Alimagna hè falsa). In u 1889 u Piccu Uhuru annantu à u Kibo fù numinatu Kaiser-Wilhelm- Spitze, nomu imprudatu in l'Imperu tedescu finu à a so scunfitta in u 1918, quandu i tarritorii divintarani parti di u Tanganika, guvarnatu da l'inglesi, è u nomu fù abbandunatu. == Alpinismu == U Chilimangiaru hà 6 itinerarii: Lemosho, Machame, Marangu, Umbwe, Rongai e Circuit Nordic. Sò diverse in a larga. Itinerarii longi sò megliu per i principianti, perchè in quandu più tempu si passa in ascendenti, l'adattazione hè diventata più faciule.<ref>[https://en.altezza.travel/climbing-kilimanjaro Climbing Mt. Kilimanjaro]</ref> ==Da veda== * [[Swahili]] * [[Tanzania]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispondenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Africa]] eloco9cuqmxsj9u0fzi2mgcg5w3dw8r Template:Montagna 10 15706 351598 329214 2015-08-04T09:16:18Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 32 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q5825897]] wikitext text/x-wiki <includeonly>{|class="sinottico" summary="Tabella sinottica che riassume i principali dati della montagna o vulcano" |- class="sinottico_testata" ! colspan="2" class="sinottico_testata" style="background:#e4a460; color: white;"| {{{nomemontagna}}} |- {{#if:{{{immagine|}}}|{{!}} colspan="2" align="center" {{!}} [[File:{{{immagine}}}|250x300px]]{{#if:{{{image_text|}}}{{{didascalia|}}}|<br>{{{image_text|}}}{{{didascalia|}}}}} }} |- ! {{#if:{{{sigla_paese_2|}}}{{{sigla_paese_3|}}}{{{sigla_paese_4|}}}|[[Stati del mondo|Stati]]|[[Stati del mondo|Stato]]}} | {{band dip|{{{sigla_paese}}}}} {{#if:{{{sigla_paese_2|}}}|<br />{{band dip|{{{sigla_paese_2}}}}}}} {{#if:{{{sigla_paese_3|}}}|<br />{{band dip|{{{sigla_paese_3}}}}}}} {{#if:{{{sigla_paese_4|}}}|<br />{{band dip|{{{sigla_paese_4}}}}}}} |- {{#if:{{{regione|}}}|! [[Regione_geografica#Regioni_amministrative|Regione]] {{!}} {{{regione}}} }} |- {{#if:{{{provincia|}}}|! [[Provincia]] {{!}} {{{provincia}}} }} |- {{#if:{{{div_amm_1|}}}|! {{DivAmmW|{{{sigla_paese}}}|1}} {{!}} {{{div_amm_1}}} }} |- {{#if:{{{div_amm_2|}}}|! {{DivAmmW|{{{sigla_paese}}}|2}} {{!}} {{{div_amm_2}}} }} |- {{#if:{{{div_amm_3|}}}|! {{DivAmmW|{{{sigla_paese}}}|3}} {{!}} {{{div_amm_3}}} }} |- {{#if:{{{altezza|}}}|! Altezza {{!}} {{{altezza}}}&nbsp;[[Metri sul livello del mare|m s.l.m.]] }} |- {{#if:{{{catenamontuosa|}}}|! [[Catena montuosa|Catena]] {{!}} {{{catenamontuosa}}} }} |- {{#if:{{{diametrocratere|}}}|! Diametro [[Cratere vulcanico|cratere]] {{!}} {{{diametrocratere}}}&nbsp;m}} |- {{#if:{{{primaeruzione|}}}|! Prima [[Eruzione vulcanica|eruzione]] {{!}} {{{primaeruzione}}} }} |- {{#if:{{{ultimaeruzione|}}}|! Ultima [[Eruzione vulcanica|eruzione]] {{!}} {{{ultimaeruzione}}} }} |- {{#if:{{{latitudine_d|}}}|! [[Coordinate geografiche|Coordinate]] {{!}} {{Coord|{{{latitudine_d}}}|{{{longitudine_d}}}|scale:10000_type:mountain|format=dms|display=inline}} }} |- {{#if:{{{altrinomi|}}}|! [[Toponimo|Altri nomi e significati]] {{!}} {{{altrinomi}}} }} |- {{#if:{{{dataprimasalita|}}}|! Data [[prima ascensione]] {{!}} {{{dataprimasalita}}} }} |- {{#if:{{{alpinistaprimasalita|}}}|! Autore/i prima ascensione {{!}} {{{alpinistaprimasalita}}} }} |-class="sinottico_divisione" {{#if:{{{latitudine_d|}}}{{{longitudine_d|}}}| ! colspan="2" style="background: #e4a460; color: white;"{{!}} Mappa di localizzazione }} |- {{#if: {{{latitudine_d|}}}{{{longitudine_d|}}} | {{!}}colspan="2" align="center"{{!}} {{Mappa di localizzazione con test |{{#if:{{{mappaalternativa|}}}|{{{mappaalternativa}}}|{{{sigla_paese}}}}} |label={{{nomemontagna}}} |lat={{{latitudine_d|}}} |long={{{longitudine_d|}}} |width=250 }} }} |- {{#if: {{{latitudine_d|}}}{{{longitudine_d|}}} | {{#if: {{Montagna/MappeCatene|{{{catenamontuosa|}}} }} | {{!}}colspan="2" align="center"{{!}} {{Mappa di localizzazione con test |{{Montagna/MappeCatene|{{{catenamontuosa|}}} }} |lat={{{latitudine_d|}}} |long={{{longitudine_d|}}} |width=250 }} }} }} |-class="sinottico_divisione" {{#if:{{{grandeparte|}}}{{{grandesettore|}}}{{{sezione|}}}{{{sottosezione|}}}| ! colspan="2" style="background: #e4a460; color: white;"{{!}} Dati [[Suddivisione Orografica Internazionale Unificata del Sistema Alpino|SOIUSA]] }} |- {{#if: {{{grandeparte|}}} |! Grande Parte {{!}} {{{grandeparte}}} }} |- {{#if: {{{grandesettore|}}} |! [[Grande settore alpino|Grande Settore]] {{!}} {{{grandesettore}}} }} |- {{#if: {{{sezione|}}} |! [[Sezione alpina|Sezione]] {{!}} {{{sezione}}} }} |- {{#if: {{{sottosezione|}}} |! [[Sottosezione alpina|Sottosezione]] {{!}} {{{sottosezione}}} }} |- {{#if: {{{supergruppo|}}} |! [[Supergruppo alpino|Supergruppo]] {{!}} {{{supergruppo}}} }} |- {{#if: {{{gruppo|}}} |! [[Gruppo alpino|Gruppo]] {{!}} {{{gruppo}}} }} |- {{#if: {{{sottogruppo|}}} |! [[Sottogruppo alpino|Sottogruppo]] {{!}} {{{sottogruppo}}} }} |- {{#if: {{{codice|}}} |! [[Codice della SOIUSA|Codice]] {{!}} {{{codice}}} }} |}{{#if: {{NAMESPACE}}|| {{#if: {{{latitudine_d|}}}{{{longitudine_d|}}} |{{Coord|{{{latitudine_d}}}|{{{longitudine_d}}}|scale:10000_type:mountain|format=dms|display=title}}|[[Categoria:Montagne senza coordinate]] }}}}</includeonly><noinclude> {{Template complesso}} {{Man}} [[Categoria:Template sinottici - Geografia fisica]] </noinclude> ttdccc8qmhrjrbujbv8ogizw3gj6b4a Mari Caspiu 0 15707 362674 347516 2019-07-01T20:50:01Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Caspian Sea from orbit.jpg|thumb|240px|right|U mari Caspiu vistu da satellitu]] [[File:Caspienne.jpg|thumb|240px|right|U mari Caspiu]] [[File:Caspian Sea Khezershahr beach.jpg|thumb|240px|Caspian Sea [[Khezeshahr]] beach]] [[File:Surikov1906.jpg|thumb|240px|right|Stenka Razin (Vasily Surikov, 1906)]] U mari Caspiu (o [[Mare Caspiu]]) (rus. Каспийское море Kaspijskoe more, az. Xəzər dənizi, iran. دریای خزر, kaz. Каспий теңізі Kaspij Tenizi, turkm. Hazar deňizi) hè a più grandi massa d'acqua chjusa di a Terra, è hè classificatu com'è u più grandi lavu (intesu com'è bacinu acquosu isulatu) di u mondu pricidendu u lavu Supiriori in [[America]]. À causa di a salinità di i so acqui, sippuri bassa (1⁄3 rispettu à quidda di u mari), fù imprupriamenti difinitu "mari". I so costi sò divisi amministrativamenti frà: [[Russia]] (Dagestan, Calmucchia è Oblast' di Astrachan'), Iran, Kazakistan, Turkmenistan è Azerbaigian. Annantu à a costa uriintali, in Turkmenistan, ci hè un'ampia baia, u Garabogazköl, chì spessu diventa un lavu par sè quandu u liveddu di a superficia s'abbassa. Dui sò i fiuma maiori chì sfociani in u mari Caspiu: u [[Volga]] è l'Ural. À tempi antichi era chjamatu Mari Ircaniu o Mari Ircanu.<ref>Pliniu u Vechju, Naturalis Historia, V, 97; VI, 15, 35-36, 41, 46, 51, 58, 112.</ref> ==Giugrafia== U Mar Caspiu hè un bacinu endureicu situatu à 28 metri sottu u liveddu di u mari (diprissioni caspica), frà i zoni miridiunali di a Federazioni [[Russia]] è u nordu di l'Iran. Hà una superficia di 371 000 km², un vulumu di 78.200 km³ è una prufundità massima di 1.025 metri in a parti miridiunali (à nordu a prufundità ùn supareghja micca i 6 metri). Hè longu 1.200 km, incù una larghezza media di 310 km. Un tempu, quandu u bacinu era à listessu liveddu di l'altri mari, facia parti di una massa d'acqua moltu più vasta, chì si stindia da u [[mari Neru]] sinu à u [[lavu d'Aral]]. ==Salinità== Com'è dighjà dittu, a difinizioni di "mari" hè duvuta à u fattu ch'è u Caspiu hè d'acqua salata, ditagliu ghjà notu à l'antichi Rumani. L'acqua hà una salinità media di u 13 par milla (circa un terzu di a salinità media di l'acqua di mari). Quidda varieghja nutevulamenti da zona à zona, passendu da liveddi guasi nulli (particularamenti à nordu in l'aria di u delta di u [[Volga]]) à valori moltu elevati par via di l'intensa evapurazioni; hè quist'ultimu u casu di l'insinatura di Garabogazköl, induva a salinità righjunghji u 30‰. Sti diffarenzi influiscini in modu impurtantu ancu annantu à a fauna prisenti, in genaru abbundanti è tipica sii di l'acqui dolci, sii di l'acqui marini. ==Isuli== Ashuradeh, Bulla, Çikil, Çilov, Gil, Nargin, Pirallahı, Qara Su, Qum, Səngi, Muğan, Vulf, Zənbil, Caspiar. ==Insediamenti== I principali cità chì s'affacciani annantu à u bacinu sò Baku, capitali azera, è Machačkala. Altri cità in prussimità di a costa o annantu à u lavu sò: Astara, Baku, Khachmaz, Lankaran, Oil Rocks, Sumqayit, Astara, Babolsar, Bandar, Anzali, Chaloos, Noshahr, Ramsar, Rasht, Sari, Atyrau, Aqtau, Astrakhan, Derbent, Machačkala, Türkmenbaşy. ==Noti== <references/> ==Da veda== * [[Russia]] * [[Volga]] * [[Mari Neru]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispondenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] bs5g4y5x85j684zwqn8qr3gsd08hbzx Mare Caspiu 0 15708 329218 2013-07-31T13:22:24Z 86.210.198.53 Reindirizzamentu à [[Mari Caspiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Caspiu]] 20revcx23hgpdj5fog3hs6ww5u062ax Mar Caspiu 0 15709 329219 2013-07-31T13:22:42Z 86.210.198.53 Reindirizzamentu à [[Mari Caspiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Caspiu]] 20revcx23hgpdj5fog3hs6ww5u062ax Marjorie Estiano 0 15710 356635 347039 2017-03-04T12:32:35Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Estiano, Marjorie wikitext text/x-wiki [[File:Marjorie Estiano em 2012.jpg|thumb|right|Marjorie Estiano]] '''Marjorie Dias de Oliveira''' ([[Curitiba]], [[8 di marzu]] [[1982]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. * 2003 - 2005: ''Malhação'' ... ''Fabiana''/''Natasha Ferreira'' * 2006: ''Páginas da Vida'' ... ''Marina Andrade Rangel'' * 2006: ''Sob Nova Direção'' ... ''Nely Li'' * 2007: ''Duas Caras'' ... ''Maria Paula Fonseca do Nascimento'' * 2009: ''Caminho das Índias'' ... ''Tônia (Antônia Cavinato)'' * 2010: ''S.O.S. Emergência'' ... ''Flávia Menezes'' * 2011: ''Amor em Quatro Atos'' ... ''Letícia'' * 2011: ''Malu de Bicicleta'' ... ''Sueli'' * 2011: ''Cine Conhecimento'' ... - * 2011: ''A Vida da Gente'' ... ''Manuela Fonseca'' * 2012: ''Lado a Lado'' ... ''Laura Assunção'' * 2013: ''O Tempo e o Vento'' ... ''Bibiana'' == Ligami == * [http://www.imdb.com/name/nm1597010] * [http://www.marjorieestiano.com.br/ Marjorie Estiano official website] * [http://www.marjorie.umw.com.br/ Marjorie Estiano on Universal Music website] * [http://www.youtube.com/user/marjorieoficial/videos?view=0] [[Categoria:Attrice|Estiano, Marjorie]] [[Categoria:Brasiliana|Estiano, Marjorie]] pkgz89og1cn3t795wsc9tq7l9vnthr6 Canali di Panama 0 15711 362654 347411 2019-07-01T20:47:47Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pm-map.png|thumb|280px|Carta di Panama, incù u canali beddu visibuli à u centru trà l'[[Uceanu Pacificu]] (in bassu) è u [[Mari di i Caraibi]] (in altu).]] [[File:Panama Canal PIA03368 lrg.jpg|280px|thumb|right|U canali in una rialisazioni infurmatica]] U Canali di Panama (o [[Canale di Panama]]) (spagn. Canal de Panamá, ingl. Panama Canal ) hè un canali artificiali chì traversa l'istmu di Panama. Longu 81,1 km cumpresi i prulungamenti in mari, unisci l'[[Uceanu Atlanticu]] incù u Pacificu. Hà una prufundità massima para à 12 m, a larghezza varieghja trà i 240 è i 300 m in u lavu Gatún, mentri hè di 90-150 m in u trattu di u tagliu di a Culebra. Hè custituitu da un sistemu di chjusi, incù 6 conchi, chì parmetti à i navi di suparà un disliveddu tutali di 28 m, evitendu à i navi diretti da porti di u Pacificu à quiddi di l'Atlanticu è viciversa a circunnavigazioni di l'America miridiunali. U tempu di parcorsu hè di circa 4/5 ori. L'imbuccatura in currispundenza di u [[Mari di i Caraibi]] si trova aghjacenti à u portu di Cristóbal in a baia di Limon. I navi pruvinenti da l'Atlanticu è diretti in u Pacificu, dopu à avè parcorsu l'aria di rialzamentu, cumpostu da i trè Gatún Locks, attraversani u Lavu Gatún, a zona di Gamboa, u [[Strettu di Culebra]], ghjunghjendu dopu à a chjusa di Pedro Miguel, eppo passani, dopu un prima saltu di liveddu di circa 9 metri, in u Lavu di Miraflores, chì dà accessu à i dui chjusi di Miraflores righjunghjendu à l'isciuta di quissi u liveddu di u mari vicinu à u portu di Balboa. Segui a navigazioni passendu u Ponti di l'Americhi finu à ghjunghja dopu in u Golfu di Panama. U canali hè attravirsatu da migliaia di navi à l'annu par un tunniddaghju di dicini di milioni di tonni in tremindù i sensi. In u 2009, 14.342 navi ani attravirsatu u canali, traspurtendu 198.014.288 tonni di cargo. U pidaticu duvutu par a navigazioni hè a fonti principali di l'ecunumia di u statu di Panamá. I navi chì traversani u canali ùn poni micca suparà i 292,68 metri di lunghezza è i 32,31 metri di larghezza à causa di i diminsioni massimi di i "conchi" i quali, in u sensu di a lunghezza, sò limitati da i porti di cumunicazioni trà i conchi stessi. 'Ssa limita sarà suparata in u 2014, à tarmini di l'espansioni di u canali à opara di un cunsorziu. ==Giugrafia== À parta da u virsanti Atlanticu, intrendu à l'internu di a Limon Bay, u canali veru è probbiu fù imbuccatu dopu un trattu di circa 7 km. L' 11 km chì suvitani si snodani in dirizzioni sudu sudu-punenti finu à righjunghja i chjusi di Gatún, chì innalzani l'unità transitanti di 27 m sopra u liveddu di u mari, finu à u lavu artificiali di Gatún, furmatu da a custruzzioni di una diga annantu à u fiumu Chagres. Dopu à avè travirsatu u lavu, u canali prusegui versu sudu sudu-livanti insin'à l'imbuccatura di u tagliu di Gaillard (o ancu tagliu di a Culebra), un trattu di canali di circa 13 km ricavatu da u tagliu di una roccia durissima, à u tarmini di u quali si trova a chjusa di Pedro Miguel. Quissa, parmittendu un abbassamentu di circa 9 metri, cunduci à u lavu Miraflores. Par pudè righjunghja u liveddu di u mari hè nicissariu di passà à traversu i dui chjusi rimanenti di Miraflores. Par via di a cunfurmazioni di u cuntinenti americanu, l'imboccu da l'Atlanticu si trova più à punenti di l'imboccu da l'[[Uceanu Pacificu]]; quissa cuntrasteghja incù l'approcciu intuitivu, chì voli l'[[Uceanu Atlanticu]] postu à urienti di u Pacificu. In pratica, una navi chì parti da u [[Mari di i Caraibi]] (Atlanticu) è devi righjunghja l'acqui di u Pacificu, volta à daretu versu livanti è, una volta righjuntu l'imboccu, torra à navigà versu punenti. ==Storia== [[File:Construction of Panama Canal, Isthmian Historical Society, ca1913.jpg|thumb|400px|Left|Fasi di a custruzzioni di u canali]] U prugettu urighjinariu di u canali ricodda à u XIX seculu; in u 1879 fù sustinutu da u Cungressu Internaziunali di Parighji è ebbi trà i so prumutori [[Ferdinand de Lesseps]], chì era dighjà statu u custruttori di u [[Canali di Suez]]. In u 1881 Lesseps fundò una sucità par raccoglia fondi è iniziò i travagli sicondu un prugettu moltu cumplessu chì ùn prividia micca l'impiegu di chjusi; u so tentativu faddì par via d'ostaculi di natura tecnica è finanziaria. In u 1885 fù sustituitu da [[Gustave Eiffel]] è a sucità faddì in u 1889. In u 1901 i [[Stati Uniti]] ottensini da u guvernu culumbianu (à l'ebbica Panama facia parti di a Grandi Culumbia) l'autorisazioni par custruiscia è gistiscia u Canali par 100 anni. In u 1903 parò u guvernu di a Culumbia, in un soprassaltu d'urgogliu naziunali, dicisi d'ùn ratificà micca l'accordu. I USA tandu ùn esitoni micca à urganizà una summossa à Panama è à minaccià l'intarventu di l'asercitu s'è fussi avvinuta a riazzioni di u guvernu lighjittimu. Panamá cusì, com'è dighjà Cuba, divintò una Ripubblica indipindenti ma sottu a tutela di i [[Stati Uniti]] chì ottensini l'affittu parpetuu di a Zona di u Canali è l'autorisazioni di cumincià i travagli. [[File:Kanal MK1888.png|right|thumb|280px|Canali di Panamá è [[Canali di u Nicaragua]] - Carta storica]] I travagli cumincioni in u 1907, impresi da u geniu militaru americanu, è si cunclusini u 3 aostu 1914, siguendu i prugetti di u culuneddu Gothal (l'invintori di i chjusi sò l'architetti ducali Filippo da Modena è Fioravante da Bologna). L'inaugurazioni ufficiali fù parò rinviata à u 1920, à causa di l'iniziu di a prima guerra mundiali. A so cundizioni ghjuridica era arrigulata da trè accordi: * u Trattatu Hay-Pauncefote (1901) * u Trattatu Hay-Bunau Varilla (1903) * i Trattati Torrijos-Carter (1977). U prima di quisti (Trattatu di Neutralità) privedi ch'è i [[Stati Uniti]] avissini u drittu pirmanenti di difenda u Canali da ogni minaccia chì pudaria intarfiriscia incù a so accissibilità cuntinuata è neutrali à i navi in transitu di tutti i nazioni, mentri u sicondu hà indicatu l'annu 2000 com'è tarmini di l'affittu di u Canali. ===Espansioni di u canali=== U prugettu d'espansioni di u Canali di Panama hè un prugettu chì duppiarà a capacità di u Canali di Panama da u 2014, parmittendu u passaghju di navi più grandi. In l'aprili 2006 s'hè cunclusu u studiu chì hà duratu cinqui anni par un allargamentu di u Canali. L'allargamentu sarà suvitatu in quantu u referendum pupulari hà datu, incù u 75,25% di 'sì' (u 43,3% di l'aghjenti drittu hà vutatu) l'appruvazioni di u prugettu. I travagli, iniziati in u 2007, divariani essa tarminati prima di u 2014, cintinariu di l'apartura di u canali. U prugettu privedi a custruzzioni di dui novi serii di chjusi, paralleli à quiddi esistenti, in currispundenza di ciascunu di l' imbocchi di u Canali. Ogni seria avarà trè camari. Si prucedi inoltri à u scavu di dui canali d'accessu à i novi chjusi è à l'allargamentu di u canali di navigazioni. U prugettu privedi di purtà à u doppiu di a capacità di navigazioni di u canali prima di u 2025. ===Reguli di navigazioni=== U transitu di i navi pò avvena sulamenti accittendu i clausi di a "dumanda di transitu" è dopu a so accittazioni da parti di l'autorità panamensi. Duranti u transitu di u canali sò suspesi i dritti rilativi à a stratarriturialità di i navi da guerra è parechji reguli di bandera rilativi à u cummandu è à a cunduzioni di i navi marcantili. U pilotu di u canali, chì hè distinatu à a navi da l'autorità lucali, assumi dirittamenti u cummandu di a navigazioni, ùn svugliendu micca, com'è nurmalamenti avveni in a maiò parti di i porti di u mondu, u rollu di simplici cunsultanti di u cummandanti. U cummandanti, in forza di i leghji è di i rigulamenti disciplinanti a navigazioni marittima, ferma rispunsevuli di i sirvizii è di a funziunalità di a navi sottu u so cummandu, senza parò pudè intarfiriscia in l'uparazioni di pilutaghju. I dritti di prubità è l'urganisazioni interna di i sirvizii di a navi fermani invariati. ==Curiusità== In u corsu di a guasi cintinaria storia di sta via d'acqua ch'hè u Canali di Panama, l' "Autoridad di u Canal de Panamà" hà numinatu parechji "piloti unurarii", trà l'ultimi, u Commodoro Ronald Warwick ghjà cummandanti di a Queen Mary 2 di a cumpagnia di navigazioni inglesa CUNARD LINES è u Cummandanti Supiriori CSLC Raffaele Minotauru, chì era dighjà cummandanti di grandi navi transuceanichi di linia di a storica Italia di Navigazioni S.p.à., megliu cunnisciuta in u mondu di u shipping sottu u nomu di Italian Line. Puri truvendu si l'[[Uceanu Pacificu]] à punenti di l'istmu, è l'[[Uceanu Atlanticu]] à livanti, una navi chì si prisenta à l'imboccu da u Pacificu, diretta versu i Caraibi, si dirighji à punenti, è li ci voli guasi à vultà à daretu. Analugamenti succedi par un piroscafu chì entri in u Canali da u latu Atlanticu (caraibicu). Si dirighji versu livanti, grossu modu. A spiigazioni di stu apparenti paradossu hè data da u fattu ch'è l'istmu di Panamà, in u so puntu più strettu, è chì hè intarissatu da u Canali, compii una ghjirivoltula, è u so andamentu hè da sudu estu versu nordu punenti, nanzi ch'è da nordu à sudu. ==Da veda== * [[Canali di u Nicaragua]] * [[Mari di i Caraibi]] * [[Uceanu Atlanticu]] * [[Uceanu Pacificu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] k9mv9d9zemus17hscet59f36ckqttq2 Canale di Panama 0 15712 329234 2013-08-02T11:49:03Z 86.210.93.166 Reindirizzamentu à [[Canali di Panama]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Canali di Panama]] gicy0nwmi2nf08nwytkbxejfwbabuzb Muntagni Rucciosi 0 15713 362682 347533 2019-07-01T20:50:22Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:RockyMountainsLocatorMap.png|thumb|right|280px|Pusizioni di i Muntagni Rucciosi]] I Muntagni Rucciosi (o [[Muntagne Rucciose]]) (in [[lingua inglesa|inglesu]] Rocky Mountains; spessu dinuminati simpliciamenti Rockies) sò una di i più vasti cateni muntosi di a [[Terra]] lucalizati in a parti uccidintali di u Nordu America. ==Giugrafia== I Muntagni Rucciosi si snodani annantu à una lunghezza chì supareghja i 4.800 km, da u nordu di a [[Culumbia Britannica]], in [[Canada]], à u [[Novu Messicu]], in i Stati Uniti. A vetta più alta di a catena hè u Monti Elbert in Coloradu chì tocca i 4.401 metri sopra à u liveddu di u mari. Ancu s'è facini parti di a Curdigliera di u Pacificu di u Nordu America, i Muntagni Rucciosi sò distinti inveci da a Catena Custiera di u Pacificu chì corri immediatamenti aghjacenti sopra a costa di l'Uceanu Pacificu. U latu uriintali di i Muntagni Rucciosi s'innalza sopra i Grandi Pianuri di u Nordu America, è annantu à stu virsanti com'è sottucateni truvemu u Front Range chì và da u nordu di u [[Novu Messicu]] à u nordu di u Coloradu, u Wind River Range è i Monti Big Horn di u [[Wyoming]], i Monti Crazy è u Rocky Mountain Front in u Montana, è i Monti Clark in Alberta, incù à una seria di cateni in [[Canada]] chjamati Continental Range. U Monti Robson in a [[Culumbia Britannica]], incù i so 3954 metri sopra à u liveddu di u mari, hè a vetta più elevata di i Muntagni Rucciosi Canadesi. U latu uccidintali di i Muntagni Rucciosi, com'è par asempiu i Monti Wasatch à livanti di Salt Lake City in l'[[Utah]] dividi u Gran Bacinu da altri cateni muntosi più uccidintali. I Muntagni Rucciosi ùn si stendini micca in i rigioni nordu-uccidintali di a [[Culumbia Britannica]] è par via di cunsiquenza ùn righjunghjini micca u tarritoriu canadesu di u Yukon è l'Alaska. I Muntagni Rucciosi sò cumunamenti cumpresi in l'ampia rigioni chì và da u fiumu Liard in [[Culumbia Britannica]] à u nordu, finu à u Riu Grandi in u [[Novu Messicu]] à sudu. Una longa seria d'altri cateni muntosi cuntinueghjani à u di quà di sti dui fiuma, trà i quali i Monti Selwyn in u Yukon, i Monti Mackenzie à a cunfina incù i Tarritorii di u Nordu-Punenti, a Catena di i Monti Brooks in u nordu di l'Alaska è a Sierra Matri in Messicu, ma ùn facini micca parti di i Muntagni Rucciosi, ancu s'eddi sò parti di a più ampia Curdigliera americana. In a difinizioni americana di i Muntagni Rucciosi, eppuri, sò inclusi ancu i monti Cabinet è Salish in Idaho è Montana, mentri i so contraparti à u nordu di u fiumu Kootenai, i Monti Culumbia chì si snodani in i rigioni centru miridiunali di a [[Culumbia Britannica]], sò cunsidarati un sistemu siparatu in [[Canada]]. ==Giulugia== [[File:Ynp-old-faithful.jpg|thumb|right|280px|Geyser in u parcu di Yellowstone chì tistimunieghja di l'attività vulcanichi risidui chì sò sempri impurtanti in parechji sizioni di i Muntagni Rucciosi]] I cateni più ghjovani di i Muntagni Rucciosi s'innalzoni annantu à a fini di u [[Cretaceu]] (100 milioni-65 milioni di anni fà), ancu s'è parechji cateni miridiunali datani a so furmazioni in u corsu di u Precambrianu (3.980 milioni-600 milioni di anni fà). Giulugicamenti i muntagni sò custituiti da un cumplessu di rocci ignei è mitamorfichi; ghjovani rocci sidimintarii si trovani longu i marghjini miridiunali di i Muntagni rucciosi, è rocci vulcanichi da u terziariu (65 milioni di-1,8 milioni di anni fà) sò prisenti in i Monti San Juan è in altri sittori. Millennii di grandi erusioni in i bacini intermuntanini di u [[Wyoming]] ani trasfurmatu u tarrenu rindendu lu rilativamenti piattu. I monti Teton è altri cateni centru-sittintriunali cuntenini rocci di u [[Paleuzoicu]] è [[Mesuzoicu]] sopra nuclei di rocci ignei è mitamorfichi di u [[Proteruzoicu]] è Archeanu d'ità chì varieghja da i 1,2 miliardi d'anni fà (par asempiu i Tetons) à più di 3,3 miliardi d'anni fà (par asempiu i Monti Beartooth). ==Principali vetti== [[File:TC Hwy Rockies.JPG|thumb|right|280px|Muntagni Rucciosi in [[Alberta]], [[Canada]]]] Monte Elbert, Monte Massive, Monte Harvard, La Plata Peak, Blanca Peak, Uncompahgre Peak, Crestone Peak, Monte Lincoln, Castle Peak, Grays Peak. ==Storia== Finu da l'ultima grandi ghjaciazioni, i Muntagni Rucciosi sò stati abitati da Paleu-indiani prima è da tribù di nativi americani dopu, com'è Apache, Arapaho, Bannock, Peda Neri, Cheyenne, Crow, Flathead, Shoshoni, Sioux, Ute, Kutenai (Ktunaxa in [[Canada]]), Sekani, Dunne-za è altri. I paleu-indiani caccighjavani i mammuti è l'antichi bisonti (un animali u 20% più maiori di u bisonti mudernu) probbiu à i peda di i vaddi muntagnoli. Com'è i muderni tribù chì l'ani suvitati, i paleu-indiani migravani versu a pianura di vaghjimu è d'inguernu suvitendu i bisonti, è ricuddavani a muntagna di branu è d'istati par a pesca, a caccia (cerva è alci) è par a racolta di radichi è di baga. In Coloradu, longu i cimi di u spartiacqua cuntinintali, mura di roccia custruiti da i nativi americani ricoddani à 5.400-5.800 anni fà. Evidenzi scentifichi dimustreghjani chì i nativi americani ani avutu effetti significativi nantu à i pupulazioni di i mammiferi. A storia ricenti umana di i Muntagni Rucciosi hà subitu scunvuglimenti subitanii. L'espluratori spagnolu Francisco Vázquez de Coronado, incù un gruppu di suldati, missiunarii, è schiavi africani, marchjò in a rigioni di i Muntagni Rucciosi da sudu in u 1540. L'intruduzioni di u cavaddu, di strumenti metallichi, fucili, è novi malatii purtati da i culunizadori auropei cambioni prufundamenti parechji culturi nativi americani. I pupulazioni nativi funi littiralamenti stirpati da a maiò parti di i so rigioni storichi d'insidiamentu da malatii, guerri, perdita di circundamentu (l'eliminazioni di i bisonti) è da l'assalti cuntinui à a so cultura. In u 1739, i cummircianti di piddicci francesi Pierre è Paul Mallet, mentri travirsavani i Grandi Pianuri, scuprini una seria di muntagni à i surghjenti di u fiumu Platte, chì una tribù indiana americana lucali chjamava "Muntagni Rucciosi". Tali nomu divintò di rifirimentu par i primi auropei in meritu à sta catena muntosa tandu inesplurata. Sir Alexander Mackenzie (1764 - 11 marzu 1820) divintò u prima auropeu à travirsà i Muntagni Rucciosi in u 1793. Scuprì a parti supiriori di u fiumu Fraser è righjunsi quidda chì hè oghji a costa pacifica di u [[Canada]] u 20 lugliu di u stessu annu, cumplittendu a prima travirsata trascuntinintali righjistrata di l'[[America di u Nordu]] (intesa com'è a parti di u cuntinenti à nordu di u Messicu). Arrivò à Bedda Coola in a [[Culumbia Britannica]], induva righjunsi l'acqui di l'uceanu vicinu à South Bentinck Arm, un fiordu di u Pacificu. Meriwether Lewis è William Clark A Spidizioni di Lewis è Clark (1804-1806) fù a prima ricugnizioni scentifica di i Muntagni Rucciosi. Campioni funi racolti cuntimpuraniamenti da butanichi, zoologhi è giuloghi. Muntagnoli, soprattuttu francesi, spagnoli è inglesi ghjiranduloni par i Muntagni Rucciosi trà u 1720 è u 1800 in cerca di dipositi minerarii è piddicci. A Cumpagnia di u Nordu-Punenti istituì una stazioni di posta à Rocky Mountain House in quidda chì hè l'Alberta in u 1799, è i so principali cuncurrenti a Cumpagnia di a Baia di Hudson stabilì Acton House in u circondu. Tali insidiamenti ghjuvoni com'è basa par a maiò parti di l'attività auropei in i Muntagni Rucciosi Canadesi in i primi anni di u XIX seculu. David Thompson, fù u prima auropeu à suvità u corsu di u fiumu Culumbia righjunghjendu l'Uceanu Pacificu. U 24 lugliu 1832, Benjamin Bonneville vidò u prima trenu à traversu i Muntagni Rucciosi imprudendu u passu di [[Wyoming]]'s South. Migliaia oltripassoni i Muntagni Rucciosi Annantu à a reta farruviaria di l'Oregon Trail da u 1842. I Murmoni cumincioni à insidià si vicinu à u Grandi Lavu Salatu in u 1847. Trà u 1859 è u 1864, fù scupartu l'oru in Coloradu, Idaho, Montana, [[Culumbia Britannica]] purtendu migliaia di minatori à splurà ogni muntagna è canyon, dendu vita à a principali industria nantu à i Muntagni Rucciosi di l'ebbica. U camminu di farru trascuntinintali fù cumplittatu in u 1869, è u Parcu Naziunali di Yellowstone fù stabilitu com'è prima parcu naziunali in u 1872. Mentri i culoni riimpiani i vaddi è i cità minerarii, a cunsirvazioni è a prisirvazioni ambiintali principiò à piglià pedi. U prisidenti Benjamin Harrison criò diversi riservi furistali in a rigioni trà u 1891 è u 1892. In u 1905 u prisidenti [[Theodore Roosevelt]] stesi a Medicine Bow Forest Reserve finu à inchjuda a zona tandu gistita com'è Rocky Mountain National Park. U sviluppu ecunomicu pughjava annantu à i centri minerarii, a silvicultura, l'agricultura è l'attività ricriativi, com'è puri nantu à l'industrii di i sirvizii à so supportu. ==Da veda== * [[America di u Nordu]] * [[Culumbia Britannica]] * [[Novu Messicu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:America]] [[Categoria:Giugrafia]] gr0kfyu09zjzr4xabmggimwceu2wtzx Muntagne Rucciose 0 15714 329243 2013-08-03T14:30:35Z 86.210.93.166 Reindirizzamentu à [[Muntagni Rucciosi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muntagni Rucciosi]] rozfpd62hv2e8ko17co2lz4yrmuevhq Zenonu d'Elea 0 15715 347611 336162 2015-07-02T16:23:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Zeno_of_Citium,_drawing.jpg|thumb|240px|Zenonu d'Elea]] Zenonu d'Elea (o [[Zenone d'Elea]]) (in grecu: Ζήνων, Zenon; 489 a.C. - 431 a.C.) hè statu un [[filosofu]] grecu anticu presucraticu di a [[Magna Grecia]] è un membru di a Scola eleatica fundata da [[Parmenidi]]. [[Aristoteli]] u difinisci com'è invintori di a [[dialettica]]. Hè cunnisciutu soprattuttu par i so paradossi, ch'è [[Bertrand Russell]] definì com'è "smisuratamenti suttili è prufondi". ==Vita== Ci sò pochi infurmazioni certi annantu à a vita di Zenonu. Ancu s'è cumposta guasgi un seculu dopu a morti di Zenonu, a principali fonti d'infurmazioni biugrafichi annantu à u filosofu hè u dialogu [[Parmenidi]] di [[Platonu]]. In u dialogu, [[Platonu]] discrivi una visita di Zenonu è [[Parmenidi]] à Atena, in u periodu in u quali [[Parmenidi]] hà "circa 65 anni", Zenonu "guasi 40" è [[Socrati]] hè "un omu moltu ghjovanu". Grazia à st'indicazioni, attribuiscendu à [[Socrati]] un'ità di 20 anni è assumendu com'è data di nascita di quist'ultimu u 469 a.C., hè pussibuli stimà a nascita di Zenonu in u 490 a.C. Di Zenonu [[Platonu]] ci dici ch'eddu era "altu è di beddu aspettu" è ch'eddu "fù idantificatu in ghjuvantù com'è l'amanti di [[Parmenidi]]". Altri dittagli, forsi menu affidabili, sò cuntinuti in i ''Viti di i filosofi'' di [[Diogene Laerziu]], induva si riporta ch'è Zenonu era u figliolu di [[Teleutagora]], ma figliolu aduttivu di [[Parmenidi]], è chì inoltri era "abili à sustena tremindù lati d'ogni discorsu" è ch'eddu fù arristatu è forsi uccisu da u tirannu d'Elea. Sicondu [[Plutarcu]], Zenonu pruvò à uccida u tirannu Demilu è, avendu fadditu, par ùn rivilà l'idantità di i so complici, "incù i so probbii denti si strappò a lingua è a sputò in faccia à u tirannu". ==Pinsamentu== [[File:Zeno of Elea Tibaldi or Carducci Escorial.jpg|thumb|400px|Zenonu d'Elea mostra à i ghjovani i porti di a virità è di a falsità]] Ciò chì s'hè cunsirvatu di i cuncizzioni di Zenonu hè statu tramandatu da [[Platonu]] in u [[Parmenidi]] è da [[Aristoteli]], chì in u so scrittu ''Fisica'' ni analizeghja u pinsamentu, difiniscendu l'eleati com'è "scupridori di a dialettica". [[Diogene Laerziu]], in u so ''Viti di i filosofi'', conta di a valenza pulitica di Zenonu, u quali avaristi urditu una cuspirazioni contr'è u tirannu di a so cità nativa (tali Nearcu, o Diomedonti). Hè cunnisciutu soprattuttu par i so paradossi furmulati in rilazioni à a tesa di l'impussibilità di u motu. Oghji sò cunnisciuti incù u nomu di [[paradossi di Zenonu]]. Tr'è eddi, in particulari, sò noti com'è "paradossu di u stadiu", "paradossu d'Achilli è a cuparchjata", "paradossu di a freccia". In tutti u fini hè quiddu di dimustrà ch'è accittà a prisenza di u muvimentu in a rialità implicheghja cuntradizioni logichi è hè dunqua megliu, da un puntu di vista sputicamenti raziunali, rifutà a spirienza sensibili è affirmà ch'è a rialità hè immobili. Sti paradossi implicheghjani ancu u cuncettu d'infinita divisibilità di u spaziu è hè quista a raghjoni par a quali ani ricivutu una nutevuli attinzioni da parti di i matematichi. Infatti u filosofu sustinia ch'è par righjunghja un puntu pricisu, bisogna prima righjunghja ni u puntu mediu. Par ghjunghja à quiddu si devi arrivà à so volta à u so puntu mediu, è dinò à u puntu mediu di u puntu mediu è cetara è cetara, finu à chì a parsona si ritrovi in u stessu puntu ch'è quiddu di u mumentu di a partenza, è dunqua u muvimentu ùn esisti micca, ma hè sultantu un cuncettu ch'è no parcivimu. À metta in discussioni l'affirmazioni di Zenonu intarveni [[Aristoteli]], dicendu ch'è Zenonu si sbagliava, apposta ch'è u muvimentu hè un insemu di punti distinti sultantu in "putenza", è micca in "attu". In attu u tempu è u spaziu sò un insemu unitu di punti non distinti trà eddi. Nantu à l'ormi di [[Parmenidi]], Zenonu prova à affirmà - à traversu a dialettica è a logica - i tiurii di immutabilità di l'Essa, riducendu à l'assurdu u so cuntrariu. I tesi cunfutati da Zenonu appartenini à i pitagorichi, cunvinti di a multiplicità di l'Essa in quantu numaru, è à [[Anassagora]] è [[Leucippu]], i so cuntimpuranei, u prima espunenti di a tiuria di i semi (chjamati da [[Aristoteli]] "omeumerii") è u sicondu di l'atumisimu. Zenonu fù u discepulu predilettu di [[Parmenidi]]. In u [[Parmenidi]] platonicu [[Pitodoru]] conta à Antifonti ch'è i dui "una volta funi à i Grandi Panatenei" ([[Parmenidi]], 127 a-B) è ch'è in tali occasioni avariani cunnisciutu à [[Socrati]]. Ma 'ss'infurmazioni ùn hè micca cunfirmata da Diogene Laerziu chì, à u cuntrariu, susteni ch'eddu ùn si saria mai ricatu à Atena. Zenonu missi à u sirviziu di i duttrini di u maestru a so nutevuli abilità logica è dialettica, invintendu una seria d'argumenti volti à scridità i critichi di a visioni parmenidea di l'universu è i sustinidori di u pluralisimu ontulogicu è di u divintà. ==Opari== Bench'è molti autori antichi si riferischini à i scritti di Zenonu, nudda d'eddi hè sopravvissutu intattu. [[Platonu]] afferma ch'è i scritti di Zenonu siini stati "purtati à Atena par a prima volta in occasioni di a visita di Zenonu è [[Parmenidi]]". [[Platonu]] riporta inoltri ch'è Zenonu avaristi dittu chì a so opara "hà u scopu di difenda l'argumenti di [[Parmenidi]]"; i so scritti funi cumposti in a ghjuvantù di u filosofu è funi in seguitu rubati è publicati senza u cunsensu di l'autori. Sicondu u Cummintariu à u [[Parmenidi]] di [[Platonu]] di Proclu, Zenonu prudussi "micca menu di quaranta argumenti mustrendu i cuntradizioni", ma solu novi sò oghji noti. ==Da veda== * [[Aristoteli]] * [[Leucippu]] * [[Parmenidi]] * [[Bertrand Russell]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Filosofia]] 4g2guyx55mnyol0gljboxz38tghwqmt Zenone d'Elea 0 15716 329251 2013-08-04T15:52:30Z 86.210.211.49 Reindirizzamentu à [[Zenonu d'Elea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Zenonu d'Elea]] gfgssvau4zr3tu3etjm4e64f7iykeau Atti di l'Apostoli 0 15717 347400 331085 2015-07-02T09:22:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L' '''Atti dl l'Apostoli''' so unu di testi chi componenu u [[Novu Testamentu]]. E composto da 28 capituli e conta la storia di a comunità cristiana di poi l'[[Ascensione]] di [[Gesù Cristu]] (1,6-11) fine a l'arrivo di [[S. Paulu]] in [[Roma]] (28,16). U testu copre u tempu chi va da 30 a 63 d.C. Scrittu in lingua greca a so redazione definitiva e probalmente circa 80-90. A tradizione cristiana l'attribuisce a [[S. Luca]], collaboratore di Paulu e autore di u [[Vangelu]] di Luca. [[categoria:Riligioni]] auku5jw4qebqak3s0p9alam3ntyxskc Ghjuvanni Kepleru 0 15718 358021 347474 2017-11-15T17:43:24Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Ricunniscimenti */ +img wikitext text/x-wiki [[File:Johannes Kepler 1610.jpg|thumb|240px|right|Ghjuvanni Kepleru in u 1610]] '''Ghjuvanni Kepleru''' (in uriginali Johannes Kepler; Weil der Stadt, 27 dicembri 1571 - Ratisbona, 15 nuvembri 1630) fù un [[astrunumia|astrunomu]], [[matematica|matematicu]] è [[musica|musicanti]] [[Germania|tedescu]]. Scuprì empiricamenti i leghji chì riguleghjani u muvimentu di i pianeti è chì sò chjamati, par appuntu, leghji di Kepleru. ==Biugrafia== [[File:Unterschrift Kepler.svg|thumb|240px|right|Firma di Kepleru]] I parenti di Kepleru dicisini ch'eddu aia da divintà un ecclesiasticu. Infatti, in u 1584 intrì in u seminariu di Adelberg, tramutendu si dopu in u seminariu supiriori à Maulbronn. In u 1588 cuminciò i so studii vicinu à l'[[Università di Tubinga]], siguendu dui anni di struzzioni generali, incù lizioni d'etica, dialettica, ritorica, grecu, ebraicu, astrunumia è fisica. In u 1592 intrapresi u studiu di a tiulugia à Tubinga, università prutistanti, induva insignavani parechji siguaci di u cupirnicanisimu; trà quisti ci era Michael Maestlin, chì cunvinsi Kepleru di a validità di i tiurii di Niccolò [[Copernicu]]. In u 1594 Kepleru abbandunò i studii tiulogichi, nè fù urdinatu sacerdotu, ma accittò un postu d'insignanti di matematica vicinu à a Scola Evangelica di Graz ([[Austria]]) è successivamenti divintò matematicu tarrituriali di i Stati di Stiria. Trà i so compiti ci era l'obbligu d'insignà vicinu à l'Università di Graz, di ridighja carti astrali è di fà privisioni astrulogichi; li capitò cusì di priveda un inguernu moltu rigidu, i rivolti paisani è a guerra incù i Turchi. Ancu in l'anni dopu ùn si suttrassi à a ridazzioni di oroscopi, chì si prisentani com'è ritratti incù un forti trattu psiculogicu. D'aprili 1597 spusò Barbara Mühleck, chì murì primaturamenti in u 1611 ma dopu avè li datu dui figlioli. Sempri in u 1597 pubblicò l'opara ''Mysterium Cosmographicum'', in a quali tantò una prima discrizzioni di l'ordini di l'Universu. In u 1599 Brahe li uffrì un postu com'è so assistenti, ch'eddu accittò l'annu dopu. In u 1601, dopu a morti di Brahe, ni divintò u succissori in l'incaricu di matematicu è astrunomu imperiali à Praga. In u 1604 ussirvò una supernova ch sempri oghji hè nota cù u nomu di [[Stedda di Kepleru]]. I basi par i so scuparti astrunomichi funi ghjittati in u 1609, quandu pubblicò Astrunumia nova, in a quali formulò i so primi dui leghji. À a morti di l'impiratori Rodolfo II (1612), u novu impiratori Mattia (frateddu di Rodolfo II) accunsintì à Kepleru di ricopra a carica di "matematicu tarrituriali" (Landschaftsmathematiker) à Linz ([[Austria]]), mantinendu puri a nomina di "matematicu imperiali" è dunqua l'obbligu di purtà dopu l'elaburazioni di i ''Tabulae Rudolphine''. U 15 maghju 1618 scuprì a terza leghji chì prendi u so nomu, ch'eddu resi nota l'annu dopu in l'opara Harmonices mundi. In l'aostu 1620 a mamma di Kepleru fù accusata di strigunaria da a Ghjesgia prutistanti è rilasciata solu d'uttrovi 1621. U scentificu, in disgrazia è in puvartà, murì à 58 anni à Ratisbona è fù quì sipoltu. A so tomba si persi in u 1632 quandu i truppi di Gustavo Adolfo (impignati in l'invasioni di a [[Baviera]] duranti a guerra di i trent'anni) distrussini u cimiteriu; ferma parò a petra tumbali induva ancu oghji si pò leghja l'epitafiu da eddu stessu cumpostu: "Mensus eram coelos, nunc terrae metior umbras. Mens coelestis erat, corporis umbra iacet". (Misuravu i celi, avà fissu l'ombri di a terra. A menti era in a volta cilesta, avà u corpu ghjaci in l'oscurità). ==Leghji di Kepleru== [[File:Kepler-solar-system-1.png|thumb|240px|Sistemu sulariu sicondu Kepleru in u Mysterium Cosmographicum (1596).]] U scopu principali di u ''Mysterium cosmographicum'' ùn hè micca quiddu di difenda u sistemu cupernicanu, ma piuttostu quiddu di dimustrà chì par a criazioni di u mondu è a dispusizioni di i celi, Diu s'hè inspiratu da i cinqui solidi rigulari chì ani gosu una cusì grandi fama da [[Pitagora]] è [[Platonu]] dopu: u cubu, u tetraedru, u dudecaedru, l'icusaedru, l'[[uttaedru]]. Kepleru s'intarroga annantu à i causi di u numaru, di i diminsioni è di i moti di l'orbiti è susteni chì sta ricerca hè fundata annantu à a currispundenza trà i trè "corpi" immobili di l'Universu (Soli, Steddi fissi, spaziu intermediu) è Patri, Figliu è Spiritu Santu (a Santissima Trinità). I leghji di a struttura di u cosmu sò ricavati circuscrivendu è inscrivendu l'orbiti di i pianeti in i varii figuri solidi, à parta da a Terra chì hè l'unità di misura di tutti l'orbiti. In seguitu Kepleru abbandunarà stu mudeddu. In l'''Astrunumia nova'' Kepleru enoncia dui di i trè leghji chì portani u so nomu. A terza cumparisci in u ''Harmonices mundi libri quinque'' di u 1619. I trè leghji di Kepleru rapprisentani un mudeddu di discrizzioni di u muvimentu di i pianeti di u sistemu sulariu: 1) I pianeti parcorrini orbiti ellittichi di i quali u Soli accupa unu di i dui fochi. 2) Un raghju vettori spazza arii uguali in tempi uguali. (Koyrè, in u 1966, parcurrendu i calculi tortuosi di Kepleru cunclusi ch'è sta leghji era dirivata da una premissa errata, veni à dì chì a vilucità di a Terra era invirsamenti prupurziunali à a so distanza da u Soli, è da calculi errati. Inoltri stabilì ch'è sta leghji fù ricavata prima di a leghji di l'orbiti ellittichi. A leghji quantunqua hè asatta è hè una simplicia cunsiquenza di a cunsirvazioni di u mumentu angulari). 3) U rapportu trà u cubu di u semiacchisi maghjori di l'orbita è u quatratu di u periodu di rivuluzioni hè custanti. Kepleru ereditò da [[Tycho Brahe]] una grandi quantità di i più pricisi dati mai racolti nantu à i pusizioni di i pianeti. U prublemu era di dà li un sensu. I muvimenti urbitali è l'altri pianeti sò visti da u puntu vantaghjosu di a Terra, chì urbiteghja à so volta intornu à u Soli. Quistu faci ch'è i pianeti parini mova si disignendu curvi strani. Kepleru volsi cuncintrà si annantu à l'orbita di [[Marti]] ancu s'è prima avaristi duvutu studià accuratamenti l'orbita di a Terra. Par fà quistu ebbi bisognu di una linia di basa da tupografu. Incù un colpu di geniu usò com'è linia di basa u Soli è una di i dui intersizioni di l'orbita di [[Marti]] incù u pianu di l'eclittica. [[Marti]] era particularamenti adattu à 'ssu scopu probbiu parchì a so orbita hà a massima inclinazioni incù 'ssu pianu quì. Usendu 'ssa basa poti calculà i pusizioni di a Terra è ricavà dopu l'intreia orbita di [[Marti]]. Fù inoltri capaci di diducia i so leghji annantu à i pianeti senza cunnoscia i distanzi asatti di i pianeti da u Soli, postu ch'è i so analisi giumetrichi richiidivani solu u rapportu trà i distanzi rispittivi da u Soli. Sicondu Kepleru, luci, calori, muvimentu, armunia di i moti sò a parfizzioni di u mondu è ani un analogu in i facultà di l'anima. I steddi fissi funziuneghjani com'è una "peddi" prutittiva chì tratteni u calori di u Soli. Quissa hè a causa di u motu di i pianeti, postu ch'è vugliendu annantu à sè stessu, trascina l'altri corpi. A putenza vegetativa di l'eteru currispondi à a nutrizioni di animali è pianti, à a facultà vitali currispondi u calori, à quidda animali u muvimentu, à a sensitiva a luci è à a raziunali l'armunia. Kepleru, à diffarenza di [[Tycho Brahe]], appughjò u mudeddu eliucentricu di u sistemu sulariu è partendu da quissa par vint'anni pruvò à dà un sensu à i so dati. à a fini ghjunsi à furmulà i so trè leghji annantu à i muvimenti pianitarii ch'eddu enunciò in i tavuli rudulfini, cusì chjamati in onori di Rodolfu II d'Asburgu, Impiratori di u Sacru Rumanu Imperu. In 'ssi tavuli intrudussi ancu i lugaritmi neperiani par aghjivuliscia i calculi astrunomichi. [[File:Kepler-world.jpg|thumb|right|280px|Carta mundiali in: "Tabulae Rudolphinae: quibus astronomicae...." di Ghjuvanni Kepleru.]] Mentri i primi dui leghji funi enunciati in un classicu libru d'astrunumia, a terza, inveci, fù insirita in un testu chì s'accupava ancu di musica è d'astrulugia è chì era densu di temi pitagorichi. Kepleru, cunvintu ch'è Diu ùn era micca solu giomitru ma ancu un musicanti, sustensi l'idea ch'è a musica è u sistemu sulariu fussini manifistazioni di listessa armunia; guasi com'è s'è i pusizioni di i varii pianeti, similamenti à i tasti d'un pianuforti, divissini currisponda à i noti. Kepleru hè una figura imputanti cullucata trà [[Galilei]] è [[Newton]]. Furtamenti intarissatu à tematichi mistichi è mitafisichi di natura platonica è pitagorica, a so "mudernità" cunsisti in a ricerca di i variazioni quantitativi di i forzi chì agiscini in u spaziu è in u tempu è in u parziali abbandonu di u puntu di vista animisticu in favori di un miccanicisimu à u statu embriunali. A terza leghji parmetti di stabiliscia a vilucità di u corpu cilesta una volta stabilita l'orbita è viciversa. S'era scuparta una leghji chì ùn rigulava micca simpliciamenti i moti di i pianeti in i so orbiti probbii, ma si stabiliscia un rapportu trà a vilucità di i corpi chì si movini in orbiti diffarenti. [[Galilei]] si cungratulò incun eddu par avè accoltu u Cupirnicanisimu ma ùn si prununciò micca annantu à u restu, aghjunghjendu ch'è parechji di i so pinsamenti fussini "piuttostu à diminuzioni di a duttrina di u [[Copernicu]] ch'è à stabilimentu" ([[Galilei]]). [[Baconu]], puri essendu moltu liatu à a tradizioni ermetica, l'ignurò è [[Cartesiu]] u ricunniscì com'è u so prima maestru d'ottica, ùn cunsidarendu micca u restu com'è degnu d'attinzioni. Solu dopu ch'è [[Newton]] si sirvì di i leghji di Kepleru, quisti funi accittati da a cumunità scentifica, ma micca prima di l'anni sissanta di u Seicentu. ==Ricunniscimenti== [[File:Epitome astronomiae copernicanae.tif|thumb|''Epitome astronomiae copernicanae'', 1618]] A cumunità scentifica l'hà didicatu l'astiroidi 1134 Kepler, un crateru lunari di 31 km di diamitru, un crateru annantu à a pianeta [[Marti]] di 233 km di diamitru, una cresta di 15 km di lunghezza annantu à Fobos (unu di i dui satelliti di [[Marti]]) è Kepler-22 b, a pianeta più simili à a Terra scatulita insin'ad avà in l'Universu, chì urbiteghja intornu à Kepler-22, una stedda nannara giadda situata in a custiddazioni di u Cignu è u telescopiu spaziali Kepler di a NASA. ==Da veda== * [[Copernicu]] * [[Galilei]] * [[Tycho Brahe]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Astrunumia]] [[categoria:Matematica]] 2nzdz4phwlnff1tez6s22n4gthfcyqv Johannes Kepler 0 15719 329279 2013-08-07T19:45:46Z 86.210.71.198 Reindirizzamentu à [[Ghjuvanni Kepleru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvanni Kepleru]] 32k8vorji4omdzzsoivy0kr37fg0hly Mississippi 0 15720 362680 347529 2019-07-01T20:50:16Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Miss_R_dam_27.jpg|thumb|280px|right|U Mississippi]] U Mississippi hè un fiumu di l'America sittintriunali chì traversa a parti cintrali di i [[Stati Uniti d'America]]. Nasci in u nordu di u [[Minnesota]] è sfocia in u [[Golfu di u Messicu]] scurrendu versu u sudu. U Mississippi hà una lunghezza cumplissiva di circa 3.780 km: solu unu di i so affluenti, u [[Missouri]], hè più longu in u [[Nordu America]]. A lunghezza tutali di sti dui fiuma supareghja i 6.800 km, è u bacinu idrugraficu di u Mississippi-[[Missouri]] ni facini unu di i più cunsistenti sistemi fluviali in u mondu. Duranti l'ebbica pre-culumbiana u Mississippi era dighjà una via navighevuli è i nativi americani u chjamavani "Meschacebé" chì significheghja "patri di l'acqui". Oghji u fiumu hà un'impurtanza vitali par l'ecunumia è a cultura americani. ==Giugrafia== ===U fiumu è i so affluenti=== U fiumu nasci in [[Minnesota]], pocu à punenti di u Lavu Supiriori, in un tarritoriu custituitu da una seria di alturi murenichi, intirvaddati da parechji picculi lava. Da unu di quissi, u Lavu Itasca, prendi via u corsu di u fiumu, chì in u so prima trattu hè à volti incasciatu trà i curdoni murenichi è spessu prisenta rapiti è pisci. U fiumu beddu prestu righjunghji i 220 m s.l.m. dopu i pisci di Saint Anthony (24 m) vicinu à [[Minneapolis]]. Ricevi l'acqui di i fiuma Illinois è [[Missouri]] vicinu à [[Saint Louis]] è l'Ohio vicinu à Cairu. L'affluenti maghjori di u Mississippi hè u [[Missouri]] chì hè ancu u più longu affluenti di u mondu. Si pò divida u corsu di u fiumu in dui sizioni: a parti supiriori di u Mississippi, da a surghjenti à a cunfluenza incù l'Ohio, è a parti infiriori, da a cunfluenza incù u fiumu Ohio à a foci. U fiumu discrivi numarosi meandri, soprattuttu trà Memphis è u delta. Hè quissa a rigioni di a grandi pianura alluviunali di u Mississippi, incù una coltra di sidimenti chì và via via sempri più aumintendu in u tempu, sopra i tarrazzi fluviali, ubblighendu l'acqui di u fiumu à straripà, spicialamenti in i periodi di i pieni braninchi. L'inundazioni periodichi chì si virificheghjani in u bassu corsu, induva par appuntu u fiumu hè pensili, lasciani à i lati di i spondi zoni pirmanintamenti umiti è acquitrinosi (cypress swamps). U fiumu avanza pianu, furmendu à quandu sinuosi meandri, à quandu abbandunendu vechji bracci o intagliendu isulotti rinosi, o tuttu à fattu furmendu distinti rami latirali (bayous). Trà i so affluenti, in st'ultimu trattu di corsu, u principali hè l'[[Arkansas]]. ===Bacinu idrugraficu=== [[File:Mississippi17.bmp.png|thumb|right|280px|Bacinu idrugraficu è affluenti principali.]] U bacinu idrugraficu di u Mississippi hè u più grandi di l'America sittintriunali è u terzu in u mondu, à i spaddi di u Riu di l'Amazoni è di u fiumu Congu. A so superficia tutali hè di 3.238.000 km², un terzu di u tarritoriu di i [[Stati Uniti d'America]] è guasi ondici volti a superficia di l'[[Italia]]. U bacinu di u Mississippi si stendi annantu à 31 Stati americani è dui pruvinci canadesi. Hè divisu in sei sottu-bacini, chì currispondini à u corsu infiriori è supiriori, è ancu à u corsu di parechji di l'affluenti più impurtanti, trà u quali u [[Missouri]] (4.370 km di lunghezza), l'[[Arkansas]], Ohio. A piana alluviunali di u fiumu misura circa 90.000 chilomitri quatrati è più di 72 milioni di parsoni vivini in u bacinu idrugraficu, veni à dì guasi un americanu annantu à quattru. U Mississippi racogli a maiò parti di l'acqui chì cadini trà i [[Muntagni Rucciosi]] è l'[[Appalachi]], fatta eccezzioni par a rigioni prossima à i Grandi Lava. Attraversa da nordu à sudu deci stati- [[Minnesota]], [[Wisconsin]], [[Iowa]], Illinois, [[Missouri]], [[Kentucky]], [[Arkansas]], [[Tennessee]], Mississippi è [[Louisiana]] - prima di sfucià in u [[Golfu di u Messicu]] 160 km à vaddi di New Orleans. Una goccia di piova caduta in u lavu Itasca impiega circa 90 ghjorni prima di righjunghja u [[Golfu di u Messicu]]. ===Rigimu idrulogicu è purtata=== [[File:Mississipi River - New Orleans.JPG|thumb|right|280px|Corsu bassu di u Mississippi in New Orleans.]] U fiumu Mississippi si carattarizeghja par l'ampia purtata d'acqua, tinutu contu di a natura di u so bacinu idrugraficu chì si trova in una rigioni timparata. Naturalamenti u Riu di l'Amazoni è u fiumu Congu ani purtati supiriori, ma si trovani ancu in rigioni da u clima trupicali, carattarizati da abbundanti pricipitazioni. U rigimu idrologicu di u Mississippi hè cumplessu parchì u fiumu hè alimintatu da affluenti moltu diversi trà eddi: a parti supiriori cunnosci un rigimu pluviu-nivali, mentri u corsu infiriori traversa una rigioni subtrupicali umita. U Mississippi ricevi l'acqui di u [[Missouri]] gonfii da a fusioni di a nevi in i [[Muntagni Rucciosi]] di branu. A parti infiriori di u corsu di u Mississippi hè alimintata da forti piuviti estivi è vaghjimali, incù risichi di cicloni in i rigioni litturali. Par via di cunsiquenza a purtata di u Mississippi hè carattarizata da ampii variazioni sicondu u locu è a staghjoni, è hè generalmenti cumpresa trà i 8.000 m³/s, è i 50.000 m³/s. à a foci, a media hè di 18.000 m³/s, moltu più di un fiumu postu in a stessa rigioni timparata. U Mississippi hè u sestu fiumu à u mondu in tarmini di purtata, ma duranti l'alluvioni a purtata pò faciulamenti cuddà à i 70.000 m³/s, incù un record di 300.000 m³/s misurati duranti l'alluvioni di u 1927. U fiumu Ohio cuntribuisci à più di a mità di a purtata tutali di u Mississippi, incù guasi 8.000 m³/s di media. ==Storia== U Mississippi hà cuntribuitu nutevulamenti à u sviluppu agriculu di l'arii vicinanti, ancu prima ch'è fussi criata in i rigioni attravirsati da eddu a reta stradali è farruviaria oghjinca. In u seculu XVIII dighjà, molti chjatti carchi di cereali, di lignamu, di cutonu è di altri dirrati parcurriani 'ssa grandi arteria di navigazioni, culliendu i centri di l'internu incù quiddi di a costa. U periodu di più intensi traffichi s'hè righjistratu incù l'avventu di a navigazioni à vapori (1823) è par guasi tutta a siconda mità di l'Ottucentu, duranti l'anni più avvinturosi di a storia americana. Incù a custruzzioni ultiriori di i canali d'allacciamentu, a reta navighevuli hè ghjunta à oltri 15.000 km. Particularamenti impurtanti sò i quattru canali chì culleiani u Mississippi à i Grandi Lava, in u sittori nordu, è quiddi chì, in a rigioni deltizia, parmettini à i navi uceanichi di ricuddà u fiumu sinu à u grandi portu di New Orleans, evitendu l'ingorgu di i rami deltizi. A grandi arteria s'hè dinò rivilata fonti preziosa par l'irrigazioni, par i cintrali idruelettrichi è par l'apportu idricu à i centri situati nantu à i so spondi: [[Minneapolis]], Saint Paul, Dubuque, Rock Island, Burlington, [[Saint Louis]], Cairu, Memphis, Greenville, Vicksburg, [[Baton Rouge]] è New Orleans. Si riteni ch'è u prima auropeu à splurà parti di u grandi fiumu hè statu Hernando de Soto in u 1541, à u quali fecini seguitu i dui francesi [[Jacques Marquette]] è Louis Joliet, chì in u 1673, partiti da u [[Wisconsin]], discesini u Mississippi purtendu si sinu à a cunfluenza di l'[[Arkansas]]. In u 1682 un antru francesu, [[René de La Salle]], splurendu gran parti di u bacinu, ni volsi rivindicà u drittu à a [[Francia]], chjamendu [[Louisiana]] quidda rigioni, in onori di u rè [[Luigi XIV]]. Infini hè da ricurdà, trà l'espluratori chì si sò spinti più à nordu, annantu à l'altu corsu, u talianu [[Giacomo Costantino Beltrami]], chì in u 1825 scuprì i surghjenti in currispundenza di u lavu Itasca. ==Da veda== * [[Louisiana]] * [[Minneapolis]] * [[Minnesota]] * [[Missouri]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:America]] [[Categoria:Giugrafia]] 78jza470svngdmkewc849ayt2bxbe12 Michael Ansara 0 15721 355228 346573 2016-09-26T11:39:24Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Michael Ansara Law of the Plainsman 1959.JPG|thumb|200px|Michael Ansara, [[1959]]]] '''Michael Ansara''' (15 [[aprile]] 1922 - Calabasas - [[California]], 31 [[lugliu]] 2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. [[Categoria:Attore|Ansara, Michael]] 77xlz4hsnuw0r6qdta9yic9vn226czd Lavu Tanganica 0 15722 362670 347505 2019-07-01T20:49:37Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:lake tanganyika.jpg|thumb|280px|right|U lavu Tanganica da u spaziu]] U '''Lavu Tanganica''' (o Tanganyika) hè un grandi lavu di l'[[Africa]] uriintali, è si trova à u cunfini trà [[Tanzania]], Ripubblica Democratica di u Congu, [[Burundi]] è [[Zambia]]. I primi dui si dividini guasi ugualamenti l'80% di a tarriturialità di l'acqui. == Carattaristichi== Hè u sicondu lavu africanu par estinsioni, dopu u [[lavu Vittoria]], è u più prufondu. Hè situatu à l'internu di una di i grandi fossi di a Rift Valley, chì i so pareti muntagnosi ni custituiscini i cunfini. Hà una forma stretta è allungata, è si stendi par 673 km in dirizzioni nordu-sudu incù una larghezza media di 50 km. Hè u lavu d'acqua dolci più longu di u mondu (misurendu longu a linia midiana). Copri un'aria di 32.900 km², hà unu sviluppu custieri di 1.828 km, una prufundità media di 570 metri, è una prufundità massima di 1.470 metri. Si stima ch'eddu cuntenghi una quantità d'acqua para à 18.900 km³, essendu dunqua u sicondu lavu d'acqua dolci di u mondu par vulumu dopu u Bajkal. U bacinu idrugraficu di u lavu copri una superficia di 231.000 km². U lavu hà dui immissarii principali: u fiumu Rusizi, chì entri da u nordu da u lavu Kivu, è u fiumu Malagarasi, chì hè u sicondu fiumu più grandi di a [[Tanzania]], è entri in u lavu Tanganika da u livanti. U principali emissariu hè u fiumu Lukuga chì à so volta riversa i so acqui in u fiumu Congu. L'enorma prufundità è a pusizioni trupicali di u lavu impidiscini un ricambiu di l'acqua, fendu sì ch'è a parti più fonda di u lavu cunsista principalamenti di acqua anossica, veni à dì priva di ossigenu. U lavu fù scupartu par a prima volta da l'auropei in u 1858 grazia à l'espluratori [[Richard Burton]] è John Speke, chì u scupritini duranti una spidizioni finalizata à a scuparta di a surghjenti di u [[Nilu]]. Speke cuntinuò a spidizioni par effittivamenti truvà dopu a surghjenti, u lavu Vittoria. Fin'à u 1961, u lavu Tanganica dividia i tarritorii belgichi (Congu Belgicu è [[Ruanda]]-[[Urundi]]) da i tarritorii britannichi (Tanganika è Rhodesia Sittintriunali). ==A fauna ittica== [[File:Fisherman on Lake Tanganyika.jpg|right|thumb|280px|Piscadori chì rientrani dopu una ghjurnata di pesca annantu à u lavu]] U lavu uspiteghja almenu 300 spezii di pesci di a famiglia di i ciclidi è altri 150 spezii non-ciclidi, a maiò parti di i quali vivi vicinu à u fondu di u lavu (zona bentonica). Eppuri, a più grandi biumassa di pesci vivi à u largu (zona pilagica), è hè duminata da sei spezii, dui di a famiglia di i sardini è quattru di a famiglia di i Lates (spezii simili à u persicu di u [[Nilu]]). U 98% di i spezii di ciclidi di u Tanganica sò endemichi di u lavu. Stu altu tassu di endimisimu si ritrova ancu in numarosi spezii di invirtibrati, spicialamenti molluschi, granci, sanguisuchjuli, etc. ==L'ecunumia== [[File:Lago_Tanganica.JPG|right|thumb|280px|Mappa di u Tanganica (Università di u Texas, Austin, Perry- Castañeda Library Map Collection)]] A fauna ittica in u lavu tanganica hè una risorsa primaria di sustintamentu par i pupulazioni lucali. À u statu attuali ci sò circa 45.000 parsoni involti in l'industria di a pesca, i quali upareghjani da circa 800 siti diversi. Più di un milionu di parsoni dipindini da i piscadori, è u pesciu di u lavu Tanganica pò essa truvatu in i marcati di tutta l'[[Africa]] di l'Estu. U cummerciu di u pesci principiò à mità di l'anni 50 di u 1900 è hà avutu un impattu estremamenti pisanti annantu à a vita di i spezii pilagichi, in u 1995 funi piscati 180.000 tonni di pesci. Molti sò l'industrii peschifari chì in l' anni 80 ani cunnisciutu una grandi espansioni, ma chì successivamenti ani duvutu chjuda. ==Da veda== * [[Africa]] * [[Burundi]] * [[Nilu]] * [[Ruanda]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Africa]] dmhm8d7a262qgh2hcvhgbiz4iisan70 Johnny Cash 0 15726 348752 345775 2015-07-06T09:21:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:JohnnyCash1969.jpg|250px|thumbnail|Johnny Cash]] '''Johnny Cash''' ([[1932]]-[[2003]]) hè statu un [[musica|musicante]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Musicante|Cash, Johnny]] [[Categoria:Americanu|Cash, Johnny]] cbpoy1tdibv37c9497b8d2xymk0aqvr Alanu Turing 0 15727 357962 357961 2017-11-03T12:29:01Z 90.37.45.62 vandalisimu: Annullata la modifica 357961 di [[Special:Contributions/80.39.3.77|80.39.3.77]] ([[User talk:80.39.3.77|discussione]]) wikitext text/x-wiki [[File:Alan Turing Aged 16.jpg|thumb|240px|right|Fotografia di Alan Tiring à sedici anni]] '''Alan Mathison Turing''' ([[Londra]], 23 [[ghjugnu]] 1912 - Wilmslow, 7 [[ghjugnu]] 1954) hè statu un [[matematica|matematicu]], logicu è crittugrafu [[Gran Britagna|britannicu]], cunsidaratu unu di i patri di l'[[infurmatica]] è unu di i più grandi [[matematica|matematichi]] di u [[XX seculu]]. U so travagliu ebbi vasta influenza annantu à u sviluppu di l'[[infurmatica]], grazia à a so furmalisazioni di i cuncetti di alguritmu è calculu midianti a [[macchina di Turing]], chì à so volta hà svoltu un rollu significativu in a criazioni di l'[[urdinatori]] mudernu. Par sti contribuzioni Turing hè di solitu cunsidaratu com'è u patri di a scenza [[infurmatica]] è di l'intellighjenza artificiali, da eddu tiurizati dighjà in l'anni trenta (quandu ùn era ancora statu criatu u prima veru urdinatori). Fù ancu unu di i più brillanti crittuanalisti chì uparavani in [[Inghilterra]], duranti a [[siconda guerra mundiali]], par dicifrà i missaghji scambiati da [[pulitica|diplumatichi]] è militari di i Putenzi di l'Assi. Duranti a [[Siconda Guerra Mundiali]] Turing travagliò infatti à Bletchley Park, u principali centru di crittuanalisa di u [[Regnu Unitu]], induva cuncipì una seria di tecnichi par viulà i cifri [[Alimagna|tedeschi]], inclusu u metudu di a Bomba, una macchina elettrumiccanica capaci di scudificà codici criati midianti a macchina Enigma. Omusissuali, murì di suicidiu à soli 41 anni, prubabilamenti in seguitu à i parsicuzioni subiti da parti di l'[[Regnu Unitu|autorità britannichi]] à causa di a so omusissualità. In u 1952 era statu infatti dichjaratu culpevuli di "gravi indicenza" par essa statu suspresu in rapporti sissuali incù un antru omu è cundannatu à a castrazioni [[chimicu|chimica]]. In so onori a Association for Computing Machinery (ACM) hà criatu in u 1966 u Turing Award, massima ricunniscenza in u campu di l'[[infurmatica]], di i sistemi intellighjenti è di l'intellighjenza artificiali. Solu un paghju d'anni fà l'[[Inghilterra]] l'hà didicatu una statua. Quidda, si trova in un parcu di [[Manchester]], u rapprisenta mentri hà una mela in mani. Anni dopu, in a [[Silicon Valley]] [[California|califurniana]], surghjarà una famosa cumpagnia custruttrici di [[urdinatori]] vidata da [[Steve Jobs]], "Apple", u simbulu di a quali sarà una mela mursicata è una di i tiurii hè ch'eddu era probbiu in onori di Alan Turing. ==Infanzia è ghjuvantù== [[File:Alan Turing run.jpg|thumb|240px|Alan Turing ghjovanu spurtivu]] Turing fù cuncipitu in [[India]], duranti unu di i friquenti viaghji di u so babbu, Julius Mathison Turing, membru di l'Indian Civil Service. Sii Julius sii a so [[moglia]], Ethel Sara Stoney, mamma di u futuru Alan Turing, dicisini puri ch'è u chjucu duvissi nascia annantu à a terra [[Gran Britagna|inglesa]]. Vultoni dunqua à [[Londra]] induva u 23 [[ghjugnu]] 1912 nascì Alan Mathison Turing. Dighjà finu da a più tennara ità Turing deti segnu di a ginialità chì in l' anni futuri u rindarà famosu in tuttu u mondu, accademicu o nò. Eppuri à seguitu di a so enorma passioni par i materii [[Scienze di a Terra|scentifichi]] divintò mal' vistu da i [[università|prufissori]] di u St. Michael, a so prima scola, i quali aviani sempri postu più enfasi à i studii classichi. Duranti i primi anni di scola ebbi cusì grossi difficultà, uttinendu u diploma à stantu. Pocu passiunatu pà u [[latinu]] è pà a [[riligione cristiana|riligioni]], prifiria [[littiratura|litturi]] riguardanti a tiuria di a rilatività, i [[astrunumia|calculi astrunomichi]], a [[chimica]] o u ghjocu di i scacchi. In u 1931 fù ammissu à u King's College di l'[[Università di Cambridge]] induva fù addevu di [[Ludwig Wittgenstein]] è induva apprufunditi i so studii annantu à a miccanica quantistica, a logica è a tiuria di a prubabilità (dimustrò siparatamenti u tiurema di u limitu cintrali, dighjà dimustratu in u 1922 da u matematicu Lindeberg). In u 1934 si laureò incù u massimu di i voti è in u 1936 vinsi u premiu Smith (ricunniscimentu chì era assignatu à i dui migliori studianti ricircadori in [[Fisica]] è [[Matematica]] di l'[[Università di Cambridge]]). In u stessu annu si tramutò à a Princeton University induva studiò par dui anni, uttinendu infini un Ph.D. In quist' anni pubblicò l'articulu "On computable Number, with an application to the Entscheidungsproblem" induva discrivia, par a prima volta, quidda chì sarà dopu difinita com'è a [[macchina di Turing]]. In u 1940, à l'ità di soli 28 anni, hè dighjà à capu di u gruppu di ricircadori impignati in a dicrittazioni di i macchini usati da a marina [[Germania|tedesca]], com'è Enigma. ==U travagliu com'è crittugrafu== [[File:Alan Turing Memorial Closer.jpg|thumb|right|240px|Alan Turing Memorial à Sackville Park à Manchester]] Duranti a [[siconda guerra mundiali]], Turing missi i so capacità [[matematica|matematichi]] à u sirviziu di u Department of Communications inglesu par dicifrà i codici usati in i cumunicazioni [[Germania|tedeschi]], criptati par via di u cusiddittu sistemu Enigma (cuncipitu da Arthur Scherbius). Incù l'intrata in guerra di l'[[Inghilterra]] Turing fù "arrullatu" in u gruppu di crittugrafi chì si erani stabiliti à Bletchley Park è incù i so cumpagni travagliò stabilamenti, par tutta a durata di a guerra, à a dicrittazioni, sviluppendu i ricerchi ghjà svolti da l'Ufficiu Cifra pulaccu incù a macchina Bomba, prugittata in [[Polonia]] da [[Marian Rejewski]] in u 1932 è ultimata in u 1938. Basendu si annantu à tali spirienzi Turing rializò una nova virsioni, moltu più efficaci, di a bomba di Rejewski. Fù annantu à u cuncettu di macchina di Turing ch'è in u 1942 u matematicu di Bletchley Park, Max Newman cuncipì una macchina chjamata Colossus (luntana pricursori di l'[[urdinatori]]) chì dicifrava in modu viloci è efficienti i codici [[Alimagna|tedeschi]] criati incù a cifratrici Lorenz SZ40/42, parfiziunamentu di a cifratrici Enigma. À u tarmini di a guerra Turing fù invitatu à u National Physical Laboratory (NPL, Laboratoriu Naziunali di [[Fisica]]) à [[Londra]] par disignà u mudeddu di un [[urdinatori]]. U so rapportu chì prupunia l'Automatic Computing Engine (ACE, Motore par u Calculu Automatico) fù prisintatu di marzu 1946, ma ebbi schersu successu par via di l'alti costi privisti. Bisogna inoltri sottulinià ch'è l'attività di Alan Turing in u gruppu di Bletchley Park fù cuparta da u sicretu più assulutu. Finita a guerra u guvernu inglesu imposi à tutti quiddi chì aviani travagliatu à a dicrittazioni, rializendu macchini è sistemi par viulà i codici crittugrafichi [[Germania|tedeschi]], [[Giappone|giappunesi]] è [[Italia|taliani]], a difesa di parlà o, sempri peghju, di scriva di qualsiasi argumentu trattatu in quiddu periodu. Tali "silenziu" dunqua impidì ch'è Turing, com'è altri so culleghi ancu menu famosi, ricivissi i ricunniscimenti in campu [[scienze di a Terra|scentificu]] ch'è in altru duminiu li sariani stati ampiamenti è publicamenti ricunnisciuti. Dati è infurmazioni annantu à sti attività cumincetini à essa publicati, dopu à autorisazioni di i [[Regnu Unitu|sirvizii sicreti inglesi]], solu in u 1974, quandu Turing è molti altri so culleghi in a dicrittazioni erani dighjà defunti da [[tempu]]. ==Una ricustruzzioni di a macchina Bomba== Par l'annu accademicu 1947/48 turrò à Cambridge è spustò i so intaressi versu a neurulugia è a [[fisiulugia]]. Fù in stu periodu ch'eddu principiò à splurà a rilazioni trà l'[[urdinatori]] è a natura. Ebbi ancu intaressi fora di u duminiu accademicu: divintò membru di u Walton Athletic Club è vinsi parechji cumpetizioni di corsa nantu à i trè è deci migli. Righjunsi inoltri ottimi liveddi in a Maratona, currendu incù un record parsunali di 2 ori 46 minuti è 11 sicondi (u vincidori di a XIV Olimpiadi in u 1948 vinsi incù un tempu infiriori di soli 11 minuti). In u 1950 scrissi un articulu da u titulu ''Computing machinery and intelligence'' annantu à a rivista ''Mind'' in u quali discrivia quiddu chì divintarà notu com'è u test di Turing. Infatti era di l'idea ch'eddu si pudia righjunghja un'intellighjenza daveru artificiali siguendu i schemi di u ciarbeddu [[omu|umanu]]: annantu à st' articulu si basa bona parti di i studii successivi annantu à l'[[intellighjenza artificiali]]. L'annu siguenti fù elettu Membru di a Royal Society di [[Londra]]. Si tramutò à l'[[Università]] di Manchester, induva travagliò à a rialisazioni di u Manchester Automatica Digital Machine (MADAM). Cunvintu ch'è prima di l'annu 2000 sariani stati criati macchini in gradu di riplicà a menti [[omu|umana]], travagliò ardintamenti criendu alguritmi è prugrammi par u MADAM, participò à a ridazzioni di u manuali uparativu è ni divintò unu di i principali binifiziarii. In u 1952 sviluppò un approcciu [[matematicu]] à l'embriulugia. U 31 [[marzu]] di u stessu annu fù arristatu par omusissualità è cunduttu in ghjudiziu, induva à so difesa dissi simpliciamenti ch'è "... ùn risultava nienti di mali in i so azzioni". Sicondu parechji fonti Turing avaristi dinunciatu par furtu un amicu ospiti in casa soia è ammissu u so probbiu uriintamentu sissuali in risposta à i dumandi prissanti di a pulizza. In quiddu periodu si dibattia in u parlamentu [[Gran Britagna|britannicu]] l'abrugazioni di u dilittu di omusissualità è quissa prubabilamenti avaristi induttu Turing à un cumpurtamentu imprudenti. A pena inflitta fù sivirissima: fù sottupostu à a castrazioni [[chimica]], chì u resi imputenti è l'incausò u sviluppu di u senu; parechji di i mutivi chì prubabilamenti u cundussini, da quì à pocu, à u suicidiu. Sicondu altri Turing saristi statu induttu à u suicidiu da i stessi sirvizii di intelligence [[Inghilterra|inglesi]]. In u 1954 Alan Turing murì inghjirendu una mela avvilanata incù u [[cianuru]] di [[putassiu]], in tonu cù u so probbiu carattaru eccintricu è pigliendu spuntu da a fola di [[Biancanevi]] chì da eddu era apprizziata finu da criaturu. A mamma sustensi ch'è u figliolu, incù i dita brutti par via di calchì sperimentu [[chimicu]], avissi inghjiritu par arrori a dosa fatali di [[vilenu]]; ma u virdittu ufficiali parlò senza incirtezzi di suicidiu: "Causa di u decessu: cianuru di putassiu autuamministratu in un mumentu di disequilibriu mintali". ==Scusi tardivi== Dopu tanti anni da u suicidiu di Turing, ampiamenti spiighevuli incù u trattamentu parsicutoriu ad eddu risirvatu, sulamenti u 10 [[sittembri]] [[2009]] ci hè stata una dichjarazioni di scusi ufficiali da parti di u guvernu di u [[Regnu Unitu]], furmulata da u primu ministru Gordon Brown, è solu dopu una pitizioni è una campagna [[Internet]]. Brown hà ricunnisciutu ch'è Alan Turing fù ughjettu di un trattamentu umufobicu: "Par quiddi frà no chì sò nati dopu u 1945, in un'[[Auropa]] unita, dimucratica è in paci, hè difficiuli imaginà ch'è u nosciu [[cuntinenti]] fù un [[tempu]] [[tiatru]] di u mumentu più bughju di l'[[omu|umanità]]. Hè difficiuli creda ch'è in tempi sempri à a purtata di a mimoria di chi hè sempri vivu oghji, a ghjenti pudissi essa cusì cunsumata da l'odiu - da l'antisemitisimu, da l'omufubia, da a xenufobia è da altri prighjudizii assassini - da fà sì ch'è i camari à gasu è i crimatorii divintessini parti di u paisaghju [[Auropa|auropeu]] tantu quantu i gallarii d'arti è l'[[università]] è i sali da cuncertu chì aviani distintu a civiltà [[Europa|aurupea]] par seculi. [...] Cusì, par contu di u guvernu [[Gran Britagna|britannicu]], è di tutti quiddi chì viviani libari grazia à u travagliu di Alan, sò urgugliosu di dì: ci dispiaci, avaristi miritatu di megliu. " (Gordon Brown, in risposta à a pitizioni) [[File:Alan Turing.jpg|thumb|240px|right|Ritrattu in petra paisa di Turing à u Bletchley Park. Annantu à u fondu, inquatrata, una [[futugrafia]] di Turing à 39 anni]] In u [[2012]], cintinariu di a nascita di Turing, a Royal Mail hà didicatu un timbru à a so mimoria; hè, parò, solu lighjendu ni a scrizzioni ("Alan Turing 1912-1954 Mathematician and WWII code breaker") chì si pò ricuddà à l'idantità di u cummimuratu, datu ch'è u timbru ùn ni rapprisenta micca u voltu bensì mostra a macchina Bomba [[Gran Britagna|britannica]] di a quali Turing sviluppò u prugettu. Di [[ghjinnaghju]] [[2013]], impurtanti espunenti di u mondu [[Scienze di a Terra|scentificu]] internaziunali, trà u quali u [[premiu Nobel]] par a [[medicina]] Paul Nurse, u [[matematicu]] è [[astronomia|cusmolugu]] [[Stephen Hawking]], u [[matematicu]] Timothy Gowers, u prisidenti di u National Museum of Science, Douglas Gurr, l'[[astrunumia|astrunomu]] Martin Rees, mandoni una lettara aparta à u Prima Ministru [[Gran Britagna|britannicu]] [[David Cameron]], intitulata Pardon for Alan Turing, par sullicità a grazia postuma par Turing, appeddu pubblicatu da u Daily Telegraph. ==Alan Turing in a litteratura, in u tiatru, in u [[cinemà]] è in a [[musica]]== * Breaking the Code (1986), opara tiatrali di Hugh Whitemore * Breaking the Code (1996), film TV britannicu di [[Herbert Wise]] annantu à a vita di Alan Turing * Cryptonomicon (1999), rumanzu di [[Neal Stephenson]] * Enigma (1995), rumanzu di Robert Harris * Enigma (2001), film di [[Michael Apted]] inspiratu à a figura di Alan Turing è trattu da l'umonimu rumanzu di Robert Harris * Hacker, scentifichi è piunieri, Storia suciali di u [[Internet|ciberspaziu]] è di a cumunicazioni elettronica (2007). ==Da veda== * [[Matematica]] * [[Silicon Valley]] * [[macchina di Turing]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. 7gdd78ro90u9kze9vhhpvwc8zdeaicz Alan Turing 0 15728 329322 2013-08-15T06:38:17Z 86.210.205.232 Reindirizzamentu à [[Alanu Turing]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alanu Turing]] kvt9qd9oswlcp06mmri4d8mw036f0c4 Hafez 0 15734 347480 342102 2015-07-02T12:28:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Mohammad Shams al-Din Hafez.jpg|thumb|right|280px|Hafez. Ditagliu di un manuscrittu miniatu di u Divan di u XVIIIu seculu (British Library)]] '''Hafez''', par estesu in lingua pirsiana Khāje Shams o-Dīn Moḥammad Ḥāfeẓ-è Shīrāzī (خواجه شمس‌الدّین محمّد حافظ شیرازی ) (Shiraz, 1315 - Shiraz, 1390), hè statu un misticu è [[puesia|pueta]] [[Iranu|persianu]]. U so canzuneri (Divan) hè un celebru classicu di a litteratura pirsiana. Ind'è eddu si cumbineghjani parechji toni, di solitu ma micca sempri asattamenti definiti com'è erotichi è mistichi, è temi chì spaziani da un suppostu edunisimu à u panigirisimu. I temi principali di i so 500 ghazal sò l'amori, a cilibrazioni di u vinu è di a briachina, a missa à nudu di l'ipucrisia di quiddi chì s'autudifiniscini com'è vardiani, ghjudici è asempii di rittitudina murali. Adattamenti, imitazioni è traduzioni di i puisii di Hafez sò stati publicati in tutti i lingui i più diffusi. A vita è l'opari di Hafez sò stati ughjettu di analisi, cummenti è intarpritazioni, è ani influinzatu in modu ditarminanti a puetica pirsiana succissiva à u XIV seculu. A so influenza in a vita di l'iraniani hè tistimuniata da u friquenti usu di i so puemi in a musica tradiziunali pirsiana, in l'arti visuali è in a calligrafia pirsiana, è da u fāl-è Hafez (in persianu: فال حافظ ; in talianu: "littura di Hafez"), una forma di divinazioni chì cunsisti in l'apartura à casu di i pagini di u canzuneri par cavà da i versi puetichi a risposta à i so probbii dumandi. U mausuleu chì cunteni a so tomba si trova à Shiraz: rializatu annantu à prugettu di l'architettu francesu André Godard, ricodda à u 1935 è hè un locu di impurtantu intaressu turisticu. ==Biugrafia== [[File:Roof hafez tomb.jpg|thumb|right|280px|U mosaicu - da l'arabeschi giumetrichi - di u suffittu di u paviglionu di a tomba di Hafez à Shiraz, in Iranu.]] Hafez nascì à Shiraz trà u 1317 è u 1325 in un periodu chì a cità era sottumissa à a signuria di u principi sunnita Abu Ishaq Inju, vassallu di i Mongoli è prutittori di i pueti. In seguitu à una sfurtunata impresa bellica, u meceniu fù scunfittu è fattu ghjustizià da u principi Mobarez à u-Din Kirmani, un parsunaghju discrittu com'è un omu asceticu è bigottu chì feci chjuda i taverni è altri loca malfamati di Shiraz - un pruvvidimentu lamintatu da u pueta in i so cumpunimenti - inaugurendu un periodu di austerità di custumi. Successivamenti, Hafez ottensi a prutizzioni di u principi è pueta Shah Shoja', figliolu nuzzadori di u pricidenti munarcu, da eddu stessu spudistatu è fattu accicà. U pueta si rifirisci indirittamenti à stu avvinimentu, raligrendu si par a riapartura di i taverni di a cità dicritata da u novu signori. Hafez fraquintò soprattuttu l'ambienti di a corti di Shiraz, cità da a quali pari ch'eddu si sii alluntanatu solu par un brevi periodu, forsi à causa di bisbigli è incumprinsioni incù Shah Shoja'. Forsi tantò puri di imbarcà si par l'[[India]], ma sicondu fonti tradiziunali una timpesta in u portu u cunvinsi à rinuncià à u viaghju. In a so puisia si vanta di essa beddu notu ancu fora di i tarritorii pirsiani, da l'Iraq à u [[Bengala]], un indiziu prubabili di u fattu ch'eddu gudia di grandi fama mentri era sempri in vita. Fraquintò dinò l'ambienti riligiosi, è in varii cumpunimenti d'occasioni (soprattuttu in mortem) feci u lodu di ''qadi'', duttori è espunenti di i ierarchii riligiosi di a cità. Contruversa hè a quistioni di u so rapportu incù l'ambienti di i cunfraterni sufi: bench'eddu amessi prisentà si, in u canzuneri, incù un'idantità sufi, sti cunfraterni sò, spessu è vulinteri, magagnati in i puisii par via di a so ipucrisia o di malaffari. Forsi insignò materii riligiosi in a lucali madrasa. In ogni casu, mostra in i so versi una cultura riligiosa straurdinaria, attistata frà altru da u so stessu nomu di scrivanu - Hafez - chì significheghja "quiddu chì hà mimurizatu [[u Coranu]]". Murì à Shiraz in u 1389 o 1390. ==Puetica== I so circa 500 puemi lirichi (ghazal) sò notissimi in tutti i paesi di l'ecumena pirsiana, fatti ughjettu di studiu da numarosi cummintadori è spessu amparati à menti ancu da a ghjenti più umili è menu struita. U so Divan, apartu à casu, hè usatu sempri oghji com'è libru pupulari di divinazioni. Hafez in i so cumpunimenti canta u vinu, i gioi è i peni amurosi; ma soprattuttu canta i grazii di un mistiriosu è innuminatu "amicu" (à quandu prisintatu in i mascari di un beddu tavernieri, di un magu zuruastrianu, di un "turcu pridaghju", ma ancu in quiddi di l'assassinu, di u medicu, di u ghjucadori di polo è cetara.) chì tipicamenti mostra crudeltà è indiffarenza, risultendu in sustanza incapiscitoghja. Quant'è à u fattu ch'è Hafez si riferissi à un amori tarrenu o à unu divinu (misticu), hè ughjettu di cuntruversia trà i studiosi. Friedrich Rueckert, in versi spessu citati, esaltò a capacità miraculosa di Hafez di parlà di u "Sensibili" à traversu u "Soprasensibili" è viciversa; a critica autuctona, chì tendi à riducia l'aspetti trasgressivi è anumistichi (vinu, amori omueroticu) di a puisia di Hafez, accintuendu ni a littura in chjavi simbolica è mistica, l'assignò significativamenti u titulu di "lingua di l'Invisibuli" ("lisān à u-ghayb"). Oghji - almenu trà i studiosi uccidintali - hè puri privalenti una littura in chjavi panigiristica: l'amicu cantatu saristi spessu una spezia di duppionu di u principi meceniu di tornu. Trà i studiosi taliani, eppuri, Ghjuvanni D'Erme, puri sottuliniendu i forti liami di u pueta persianu incù u probbiu vissutu, ni poni puri in evidenza i forti sumiglianzi incù u codici sapiinziali di i truvadori pruvinzali è di i stilnovisti taliani. Par asempiu, à a "Belle Dame sans merci" di i primi - simbulu di un' inattignibili Cunniscenza difinitiva - saria accustatu dicisamenti l'Amicu da eddu cantatu. À a basa di sti sumiglianzi poni essa posti sii l'evidenti influssi spiigati da u vicinanti ''al-Andalus'' musulmanu, sii l'intensa circulazioni di l'idei chì carattarizò u [[Mediu Evu]] è chì parmissi a diffusioni annantu à ampii arii di durevuli stilemi litterarii. ==Fama== In [[Uccidenti]], fù cunnisciutu à l'iniziu à traversu a traduzioni intigrali di u Divan scumpiita da Joseph von Hammer-Purgstall (1812-1813). Frà i maghjori stimadori di Hafez ci funi, in [[Alimagna]], u pueta Friedrich Rueckert, altru so rinumatu traduttori, è soprattuttu [[Goethe]] chì s'inspirò à u pueta persianu in a cumpusizioni di u celebru "West-Oestlicher Diwan"; u pueta è filosofu americanu [[Ralph Waldo Emerson]] ebbi modu di cunnoscia lu à traversu traduzioni tedeschi, è una tistimunianza di u so entusiasmu hè prisenti in i "Persian Essays". In [[Italia]] fù studiatu inizialmenti da u piunieri di l'iranistica taliana, Italo Pizzi, chì tradussi parechji dicini di cumpunimenti di Hafez in a parti antulogica di a so munumintali "Storia di a puisia pirsiana" (2 vulumi, di u 1884). U manuscrittu intitulatu "Ghazāliyyāt" (Racolta di ghazal), cunsirvatu in Tagikistan, hè statu inclusu da l'[[UNESCO]], in u 2003, incù à "Kulliyyāt" di Ubayde Zākāni, in u programma di tutela archivistica intitulatu Mimoria di u mondu. ==Da veda dinò== * [[Mediu Evu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Puesia]] d0jyp3j991w6a72w1aj3lv0zf4jkrid Hāfez 0 15735 329341 2013-08-22T16:49:25Z 90.8.205.148 Reindirizzamentu à [[Hafez]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Hafez]] 42i518rgs3afdbhzcsm3184n20vz7uo Sahara 0 15739 362691 354020 2019-07-01T20:50:47Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Sahara satellite hires.jpg|thumb|280px|Futugrafia satellitari in a quali hè bedda visibuli a fascia disertica senza vegetazioni]] U disertu di u Sahara (da a parola araba الصحراء, sahrāʾ, "disertu") hè u più vastu disertu caldu di a Terra, incù una superficia di 9 000 000 km². Attravirsatu da u [[Tropicu di u Cancaru]] (23° 27′ latitudina nordu), si trova in l'Africa sittintriunali, trà 16° di longitudina punenti è 35° longitudina livanti. ==Discrizzioni== [[File:Libya 4709 Idehan Ubari Luca Galuzzi 2007.jpg|thumb|280px|Duni in [[Libia]]]] Si stendi da l'[[Uceanu Atlanticu]] à u [[Mari Rossu]] par una lunghezza di circa 5000 km, incù l'unica intarruzioni di a Vaddi di u Nilu, è par una larghezza 1 500 - 2 000 km da u [[Mari Tarraniu]] finu à i rigioni cintrali di l'[[Africa]], induva u passaghju da disertu à savana hè à volti assà incertu è stabilitu da fattori di ordini climaticu. U Sahara ùn hà micca un aspettu uniformu, s'idantificheghjani difatti parechji tipi di paisaghju: l' ''hammada'', disertu di roccia nuda, liscia, incisa è lavurata da i venti chì forma acuti è taglianti sgherzi; u ''serir'', furmatu da unu stratu di ciottuli è ghjala; l'''erg'', chjamatu ancu ''idean'', in u Sahara cintrali, furmatu da i carattaristichi duni di rena. In u Sahara mancani tutalamenti corsi d'acqua è dunqua l'idrugrafia hè ripprisintata da una reta di vaddi dissiccati è di fiuma fossili (arabu widyān, pl. di wādī, "fiumu" o "lettu di u fiumu") uriintati versu u Niger, u Ciad, è u Nilu, in i quali scorri l'acqua solu in casu di piuviti eccizziunalamenti abbundanti. Ricchissima hè inveci a circulazioni suttarrania alimintata da numarosi faldi posti à parechji prufundità chì dani urighjina à a grandi maiuranza di l'oasi. ==Clima== A carattaristica fundamintali di u Sahara hè a forti sicchina: i pricipitazioni sò beddu à u di sottu di i 100 mm annui. Elevatissima hè l'evapurazioni, furtissimu u riscaldamentu diurnu è intensa l'irradiazioni nutturna chì pruvucheghjani ampii escursioni termichi (finu à 25 °C - 30 °C). I tampiraturi diurni righjunghjini punti moltu alti, in a staghjoni estiva cumpresi trà i 45 °C è i 50 °C di media (in i zoni più interni si stima ch'è sti valori possini essa suparati, bench'è ùn ci fussini micca stazioni meteurulogichi chì pudissini cunfirmà lu incù cirtezza), mentri i piuviti, soprattuttu in parechji rigioni, mancani in tuttu. Una particularità di u clima di u Sahara sò i venti disertichi, chì pigliani varii noma: par asempiu simùn, harmattan, khamsin, ghibli. ===Nevi è cutrura=== U 18 frivaghju di u 1979 duranti una mezora u Sahara vedi a nevi. U 17 è u 18 ghjinnaghju 2012 u Sahara hà vistu dinò a nevi, in [[Algeria]] (zona di Mecheria), sippuri incù accumuli schersi (6 mm à altitudini supiriori à 1000 m). I cutruri sò pussibuli d'inguernu, à causa di i furtissimi escursioni termichi trà notti è ghjornu. ===I polvari sahariani=== [[File:Libya 4983 Tadrart Acacus Luca Galuzzi 2007.jpg|thumb|280px|Duni in muvimentu in u Tadrart Acacus]] U trasfirimentu di matiriali diserticu versu l'[[Auropa]] hè unu di i finomini più carattaristichi di u Sahara, è pruduci effetti faciulamenti custatevuli, com'è par asempiu a prisenza di rena in un ventu di [[sciroccu]] oppuri i piuviti "rossi" o infini l'apportu di elementi com'è u farru è u fosfuru chì inducini a crescita di alghi marini, è ancu in gradu di arricà altirazioni in l'ambienti. Dighjà in l'antichità [[Aristoteli]] ussirvò a prisenza, in u ventu di u Sudu, di grandi quantità di terra (Meteorologia, 358a, 28 ss.), mentri in ebbica muderna u prima casu beddu ducumintatu fù a cusidditta "piova di sangui", accaduta in u 1901 è chì cuinvolsi ancu u tarritoriu di l'Alimagna sittintriunali. L'[[Auropa]] sana hè intarissata da u finominu, chì si spinghji beddu oltri i Paesi meditarranii, par righjunghja ancu quiddi scandinavi. I causi di u trasportu di polvari versu l'[[Auropa]] sò fundamintalamenti dui: una hè diretta è avveni à causa di una bassa prissioni annantu à a [[Spagna]] è annantu à a [[Francia]] chì spinghji l'aria calda è secca da u [[Nordafrica]] versu u Meditarraniu; calchì volta stu currenti di aria hè sullivatu à u di sopra di quidda meditarrania, più freta, è riesci in stu modu à righjunghja distanzi luntani, finu à l'[[Auropa]] di u Nordu; u trasfirimentu indirettu avveni quandu in un prima tempu a rena hè deviata versu u livanti à causa di una diprissioni o versu punenti à causa di un anticiclonu, è in un sicondu tempu volta versu u centru di u [[Mari Tarraniu]]. U finominu di i "polvari sahariani" hè un campanedda di alarma annantu à l'incidenza nigativa, ancu di l'omu, annantu à l'ambienti è annantu à u clima, datu chì s'iputizeghja ch'è u 50% di i polvari pruvinissi da tarritorii "altirati" à causa di l'erusioni, di u sfruttamentu è di a disfuristazioni. ==Flora== [[File:Alfejej - Oase Gabrun, See, von Palmen umsäumt.jpg|thumb|280px|[[Oasi]] in [[Libia]]]] A flora di u Sahara ùn hè micca moltu varia; in parechji zoni a vita vegetali manca cumplittamenti, in altri a vegetazioni hà subitu parechji variazioni chì l'ani resa adatta à suppurtà u clima di a rigioni. L'estremità miridiunali hè cuparta da savani, quidda sittintriunali da steppa meditarrania. Numarosi, frà i pianti, l'artemisii, i chenupudiacei (salsolacei) è calchì graminacea (di u genaru ''stipa'') è soprattuttu ''cespugli xerofili'' (Ziziphus, Pistacia, Tamarix, Retama, Calligonum, Acacia, Rhus). Una boci à parti miretani l'oasi in i quali crescini i palmi da lattari, agrumi, migliu, urtagli, [[orzu]], frutta, arbi arumatichi. ==Fauna== [[File:Dromedarioak.jpg|thumb|280px|Trè drumidaria chì pascini]] A fauna, à u cuntrariu di quantu l'ambienti lascia pinsà, hè moltu numarosa: l'animali ani sviluppatu, cù u passà di u tempu, strategii chì l'aiutani à cunsirvà acqua è à suppurtà u caldu. L'animali simbulu di u Sahara hè, senza dubbitu, u [[drumidariu]], parenti di u [[cammeddu asiaticu]] è di u lama. St'animali hè statu moltu impurtanti par i beduini è i Tuareg, chì ni imprudavani tuttu: carri, latti, peddi, grassu ed era ancu cavalcatu è adupratu com'è animali da somma (com'è u lama in l'Andi). Un antru mammiferu prisenti in stu disertu hè l'addax, un'antilopa à gravi risicu di estinzioni, chì parò hè, furtunatamenti, aumintendu (grazia ancu à i zoo). Altri antilopi prisenti sò a gazedda dorcas, una piccula [[gazedda]] moltu viloci (finu à 65 km/h) è l'arici da i corra à sciabula, un arici estinta in natura, ancu s'è sò in prugettu numarosi prugrammi di riintruduzioni in tuttu u Sahara. Sò numarosi i canidi: volpi di Rüppell, volpi pallida è i famosi fennec, chì, ultimamenti, sò usati com'è animali dumestichi. In u Sahara, ci hè sempri calchì piccula culonia di licaona, canidi moltu sucievuli: in a caccia, un rollu impurtanti hè svoltu probbiu da a cuupirazioni è da l'altruisimu. Di dicembri 2010, sò stati futografiati parechji ghjattupardi di l'Africa nordu-uccidintali, una sottuspezia di [[ghjattupardu]] à risicu d'estinzioni. Trà i rettili, numarosi sò i sarpi, trà i qualisò ricurdati a cirasti curruta, chì si movi in modu incunfundibuli, strascinendu si latiralamenti par diminuiscia u cuntattu incù a rena caldissima, è u [[cobra egizianu]], sarpi vilanosa longa finu à 3 metri. Sò prisenti ancu i varani, com'è quiddu di u disertu, è in l'oasi di a [[Mauritania]] ancu calchì [[cuccudrillu]]. Infini, trà i duni infucati, si pò truvà u scincu di i reni, una aciartula chì "nota" com'è un pesciu in a rena; hè infatti calchì volta difinitu com'è "u pesciu di i reni". Altri animali sò u [[struzzu]] è parechji scurpiona, com'è u [[scurpionu giaddu]]. ==Pupulazioni== L'antica cità di Ghadames in [[Libia]] hè cuncipita par cumbatta i tampiraturi terribili di u Sahara. I casi sò custruiti in fanga, calcina è tronchi di palmi incù passaghji cuparti trà eddi par offra un bon riparu contru u calori di l'istatina. Da un puntu di vista etnicu, u Sahara ripprisenta a zona di siparazioni trà l'etnia bianca di l'aria meditarrania è quidda nera di l'Africa cintrali, chì eppuri, incù cuntinui currenti migratorii, si sò spessu fusi trà eddi. Populi carattaristichi di u Sahara sò i Tebu, assà ridutti numaricamenti è allucati in u Sahara cintrali, da l'oasi di Cufra finu à u Tibesti, è i Tuareg, nomadi, di l'[[Algeria]] miridiunali è di u Fezzan libicu. In l'oasi sittintriunali viviani Berberi è Arabu-Berberi sedintarii è in quiddi miridiunali ancu gruppi di Sudanesi. A dinsità di a pupulazioni di u Sahara hè moltu varia è mentri vastissimi arii sò disabitati, in l'oasi si righjunghjini i massimi valori. A riligioni privalenti hè quidda islamica. ==Ecunumia== A scuparta in u sottuterra di u Sahara di trimenti ricchezzi minerarii hà cambiatu radicalamenti l'ecunumia di i paesi sahariani. I principali prudutti sò: minirali di fusfati, [[farru]] è [[ramu]] in u Sahara uccidintali, ghjacimenti pitruliferi è metaniferi in u Sahara cintrali, è infini, cromu, manganesi, platinu, diamanti è sodiu. A scuparta di idrucarburi hà purtatu à a custruzzioni di numarosi oliudotti par u so trasportu finu à i centri di raffinazioni è di imbarcu, punendu à u fiancu di i prudutti tradiziunali di l'agricultura (lattari) è di a pasturizia (peddi) quiddi di u sottuterra. I trasporti à traversu u disertu, un tempu moltu ardui è faticosi, affidati unicamenti à i caravani chì purtavani à i paesi meditarranii prudutti ricircatissimi pruvinenti da l'Africa cintrali (avoriu, penni di struzzu, schiavi), sò risolti oghji grazia à i linii aerii, mentri pocu sviluppati sò i cumunicazioni farruviarii è quiddi stradali chì suvitani l'antichi caravani. ==Preistoria è arti rupestri== [[File:Libya 5041 Petroglyphs Tadrart Acacus Luca Galuzzi 2007.jpg|thumb|280px|Incisioni rupestri in a rigioni libica di u Tadrart Acacus.]] U Sahara fù abitatu finu da a preistoria com'è dimostrani i resti di industria litica di u Paleuliticu, Neuliticu, Pleistoceni, Oloceni è ancu di u periodu acheuleanu, ancu s'è u tipu di industria priduminanti apparteni à u periodu aterianu. Numarosi sò i pitturi è l'incisioni rupestri chì dani una intarissanti tistimunianza annantu à a fauna è nantu à a ghjenti chì un tempu stetini in u disertu. A nascita di a pittura rupestri si pò cullucà in u Neuliticu è si pò distingua in dui fasi, l'una pre-cameddica (antiriori à l'intruduzioni di u drumidariu), naturalistica è assà raffinata, l'altra di ebbica camiddina schematica è scadenti. Anticamenti, u Sahara ùn era micca un disertu: circa 30 000 anni fà, i so muntagni erani cuparti di pumposi furesti, a so fauna era moltu ricca, è i populi chì ci stavani si dedicavani à a caccia è à l'addivamentu di u bistiamu. Trà i sughjetti ripprisintati si notani à spessu animali tipichi di a fauna trupicali da a quali si diduci ch'è à tempi antichi u Sahara ebbi un clima diffarenti. I migliori scrizzioni si trovani à Zenaga (Grandi Atlanti) è vicinu à l'uadi Geràt (Tassili n'Ajjer), in u Tibesti, in u Tassili è in l'Ahaggar (Hoggar). Frà i pitturi rupestri di u Sahara sò stati scuparti i più antichi rapprisintazioni oghji noti di funzi allucinogeni, tandu moltu prubabilamenti assunti da i pupulazioni lucali in rituali sacri. ==Da veda== * [[Libia]] * [[Nordafrica]] * [[Mari Rossu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Africa]] [[Categoria:Giugrafia]] 2ns7qc8ruk9bbvmug04rdrkzego0fn8 José Mujica 0 15740 362627 348763 2019-06-30T19:01:26Z Jun Misugi 295 imàghjina; attualizata wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Pepemujica2.jpg|thumb|José Mujica]] '''José Mujica''' hè statu [[pulitica|presidenti]] di l'[[Uruguay]] da u [[2010]] à u [[2015]]. == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Presidenti di l'Uruguay|Mujica]] it15zjnjdrdvnd652csmv605bl5k7mz Esiodu 0 15741 358024 347458 2017-11-18T12:52:36Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Lingua, stilu è metrica */ +img wikitext text/x-wiki [[File:Pseudo-Seneca BM GR1962.8-24.1.jpg|thumb|240px|right|"Pseudu-Seneca", idantificatu dopu com'è bustu di Esiodu]] Esiodu (in grecu anticu Ἡσίοδος / Hesiodos, in latinu Hesiodus; VIII seculu à.C. - VII seculu à.C.) hè statu un pueta grecu anticu, chì i so opari sò fatti ricuddà à u periodu trà a fini di l'VIIIu seculu è u principiu di u VIIu seculu a.C. ==Biugrafia== Ùn s'hè micca sicuru s'è Esiodu hè natu à [[Cuma]], cità eolica di l'[[Asia Minori]], o à Ascra, in Beozia. Quistu parchì u babbu di u pueta emigrò da [[Cuma]] à Ascra par fughja a puvartà. S'è Esiodu fussi natu à [[Cuma]] ùn si spiigaria micca parchì eddu afferma d'avè scumpiitu un solu viaghju par mari in tutta a so vita, quiddu à traversu l'Euripu par ricà si in Eubea, alminu ch'eddu avissi cunsidaratu nullu u viaghju da [[Cuma]] versu Ascra parchì era troppu chjugu par consirvà ni calchì ricordu. Par quantu riguarda a data di nascita, fin da l'antichità ùn si sà incù pricisioni s'eddu parlò com'è pricidenti, cuntimpuraneu o pustiriori à [[Omeru]]. [[Erodutu]] risolsi u prublemu considarendu li tremindù cuntimpuranei. Eppuri presi parti à i festi in onori di u principi [[Anfidamanti]] in l'isula di Eubea, induva participò à una cumpetizioni in a quali ottensi a vittoria è un tripedi in premiu. Hè dunqua ricunnisciuta da i critichi muderni a cullucazioni di Esiodu intornu à u principiu di u VII seculu a.C. (nittamenti succissivu à [[Omeru]]). A cumpetizioni trà [[Omeru]] è Esìodu dà inveci una tistimunianza tuttu à fattu suspetta di a cuntimpuraneità di i dui pueti. I dati biugrafichi ci pruvenini inveci da i so opari stessi. Figliolu di u cummircianti marittimu Dios, urighjinariu di a [[Cuma]] eolica in Asia Minori, custrettu à cullucà si in Beozia par via di un' attività faddita, dici eddu stessu ch'eddu ùn si n'intindia micca in u mari è a navigazioni, parchì feci una sola travirsata in a so vita, quidda di l'Euripu, da Aulidi à Calcidi in Eubea par i festi d'[[Anfidamanti]]. Par stu mutivu i critichi cunsidareghjani com'è impussibili a nascita in a cità d'urighjina di u babbu (ùn avendu fattu ch'è quidda travirsata è micca u passaghju da [[Cuma]] à Ascra), è vedini com'è cità nativa Ascra stessa, ancu s'è l'affirmazioni d'Esiodu ùn saristi micca in cuntradizioni incù a so nascita in a [[Cuma]] eolica (a travirsata infatti avaristi pussutu essa scumpiita da un Esiodu sempri criaturu à u seguitu di u babbu). Tramutatu si cusì in Beozia, u babbu duviti divintà un agricultori è, nantu à i so ormi, divintò puri Esiodu, tantu ch'è l'''Opari è i ghjorni'' dani una discrizzioni dittagliata di a vita campagnola di quiddu tempu. À a morti di u babbu, u patrimoniu fù divisu trà eddu è u so frateddu, Perse, chì dopu à avè dilapidatu tutta a so parti, riiscì par via d'una tracca à impussissà si di a parti di Esiodu (grazia à un prucessu ghjudiziariu in u quali currompi i ghjudici). [[Plutarcu]] ci infurmò di a so morti viulenti, essendu statu uccisu da i frateddi di una donna ch'eddu sedussi o tantò di siducia. ==Attività== [[File:1807 Thorvaldsen Tanz der Musen auf dem Helikon anagoria.JPG|thumb|280px|right|''A Baddatura di i Musi in u [[Monti Aliconu]]'' di [[Bertel Thorvaldsen]] (1807).]] Si narra ch'è à i ludi funebri in onori di [[Anfidamanti]], vinsi è suparò ancu in bravura [[Omeru]] stessu. Eppuri stu fattu ùn hè micca sturicamenti sicuru, postu ch'è u documentu chì l'attesta, l'Agone di [[Omeru]] è Esiodu, fù cunsidatu incù suspettu, simbrendu à i critichi ch'eddu fussi un'invinzioni di u sufistu Alcidamanti. Oltri à l' ''Opari è i ghjorni'', hè pussibuli attribuiscia incù cirtezza à Esiodu ancu a ''Tiugunia'', u prima puema riligiosu grecu chì prova à stabiliscia un ordini in a genealugia di i divinità adurati in [[Grecia]] (a Tiugunia hè asattamenti quissa, veni à dì a nascita di i divinità). St'opara nasci da l'esigenza da parti di l'autori di "definiscia" è riurganizà a fluttuanti materia mitulogica chì, à causa di i diversi tradizioni lucali di l'Elladi, prisintava diffarenti lighjendi o tuttu à fattu diffarenti "genealugii" par u stessu diu o dea. Edda, inoltri, cunteni numarosi infurmazioni nantu à l'origini di l'universu è nantu à i divinità primurdiali chì contribuitini à a so furmazioni è probbiu par tali raghjoni si riteni ch'è a ''Tiugunia'' fù u testu chì garantì a vittoria d'Esiodu à i festi Calcidichi, è chì dunqua hè cunsidarata com'è pricidenti à l' ''Opari''. Oltri à i dui cilebrissimi opari à no arrivati par intreiu, di u corpus esiudeu diviani fà parti ancu ''U catalogu di i donni o Eoie'', cunsirvatu in forma frammintaria, ''U scudu d'Erculu'' è una seria d'opari minori, tutti cunsirvati in modu frammintariu, di a quali autanticità i stessi antichi dubitavani dighjà. Ùn hè mancu stampa chjaru ciò ch'eddi funi i ''Grandi Eoie'', di i quali sò attistati à malapena u titulu è calchì frammentu. ==Opari== [[File:Moreau, Gustave - Hésiode et la Muse - 1891.jpg|thumb|right|240px|Esiodu è una Musa, di [[Gustave Moreau]] (1891).]] * L'opari è i ghjorni * Tiugunia * U catalogu di i donni o Eoie o Eee Esìodu s'accupò par prima di una nova puisia: a puisia "didascalica", veni à dì à u fini d'insignà. Essendu una grandissima parsunalità, com'è occorsi par [[Omeru]], attirò à sè una discreta quantità d'opari chì ùn erani micca i soi. Si riporta di seguitu a lista cumpletta di l'opari minori, di i quali parò, com'è s'hè dittu, à spessu hè diffusu u suspettu (o a cirtezza) ch'eddu si tratti di scritti apocrifi. * U scudu di Erculu * I precetti di Chironu * L'Astrunumia * L'Aigìmios * A Melampodia * A discesa in l'Ade di [[Pirìtuu]] * I nozzi di Ceìce (forsi appartinenti à u Catalogu) * Dattili Idei * I Grandi Opari * L'Ornithomànteia I carattaristichi di l'opara esiodea sò trè: ===Ideologia=== A pruposta di Esìodu si culloca in l'VIII seculu a.C. è duvimu dunqua prughjittà a so opara in u pinsamentu di u tempu; hè u prima autori grecu à pruvà à metta par iscrittu l'antica mitulugia tiulogica è à fà lu incù a cuscenza d'essa un pueta prufeta. Finu à tandu ùn avia pruvatu nimu à intruducia un cuncettu tiulogicu è tiugonicu (Tiugunia), affianchendu lu à un cumplementu eticu (L' ''Opari è i Ghjorni''). Quissa poni in risaltu l'evidenti cumplimintariità di i dui opari principali d'Esìodu. ===Suciulogia=== Esìodu hè statu ghjustamenti difinitu da parechji com'è u pueta di l'umili. Infatti cumpuniti un'opara, L' ''Opari è i Ghjorni'', chì sona com'è una critica contru l'inerti oziusità di l'aristucrazia; inoltri, hè a prima volta chì i classi infiriori trovani spaziu in a puisia epica greca. ===Puetica=== Esìodu cunfigureghja in modu assulutamenti ineditu l'attività puetica. Mentri l'epica tradiziunali era ughjittiva è imparsunali, senza un autori dichjaratu, Esìodu porta l'epica versu un orizonti à noi altri più cunformu: si dichjara è rendi a puisia sughjittiva è parsunali, li cunferisci un'individualità storica. Inoltri, s'è l'ebbica tradiziunali avia una funzioni edunisticu-pedagogica, in Esìodu a puisia acquista un timbru schiittamenti didascalicu: Esìodu si faci maestru di sapienza, pueta prufeta; a puisia diventa magisteru sapiinziali, punendu i basi di una radica ineliminevuli in a cultura uccidintali. ==Lingua, stilu è metrica== [[File:Hesiodi Ascraei quaecumque exstant.tif|thumb|Hesiodi Ascraei quaecumque exstant, 1701]] Esìodu hè un pueta epicu, è cusì a so lingua hè quidda di l' ''epos'', dighjà cundiziunata da l'usu di l'esametru. Esisti puri calchì eccezzioni, spessu formi chì rimandani à i dialettisimi lucali, più prisenti in l'Opari. Di manera evidenti, essendu data a pusizioni eolica di a Beozia (induva l'opari esiudei sò cumposti), sò più prisenti l'eolisimi in cunfrontu à l'epos omericu. Da parti di quiddi critichi chì volini Esìodu com'è un ripprisintanti di una tradizioni puetica indipindenti, sò stati cunsidarati incù un' attinzioni maiori quiddi aspetti linguistichi tutalamenti stranieri à [[Omeru]], com'è parechji infiniti brevi è accusativi plurali brevi di a prima diclinazioni. U stilu inveci, hè varghjinatu. Sò molti difatti i formuli sputicamenti omerichi o custruiti annantu ad eddi. [[Omeru]] inoltri ùn pudia micca essa prisenti com'è mudeddu (à diffarenza di quiddu chì avviniti in l'ebbica ultiriori) bensì com'è ripprisintanti di un genaru litterariu sempri vivu è attivu, è a cultura à a quali appartinia Esìodu, quidda Beotica, era diffarenti da quidda chì avia pruduttu l' ''epos''. U stilu epicu tradiziunali hà una tunalità uniforma, senza frastagliaturi. Inveci u stilu di Esìodu hè versiculori, priculusamenti oscillanti frà una tunalità ieratica è una tunalità pupulari. Quantunqua in u so cumplessu hà un andamentu efficaci, lapidariu, tindinzialamenti causticu, ellitticu. A grandezza d'Esìodu hè tistimuniata da u fattu ch'eddu hè parimenti abili par dilinià sceni di genaru, magari tracciati incù una spezia di gustu oleugraficu ottucentescu, quantu par cundinsà affreschi tipicamenti epichi. Esìodu sustanzialamenti transcudificheghja u linguaghju omericu, manipuleghja dunqua u testu omericu in rapportu à i so nicissità cuntingenti, oppuri, essendu un innuvadori, suvita a strada di a neufurmazioni, inventa veni à dì un novu lessicu è novi imagini. Da parechji, par stu so spiritu innuvativu, hè statu paragunatu à un Leopardi di l'ebbica. ==Curiusità== À Esiodu hè statu intitulatu u crateru Hesiod, annantu à a superficia di [[Mercurio]]. À Esiodu hè didicatu dinò u prima attu di l'opara I Musi galanti di Jean-Jacques Rousseau. ==Da veda== * [[Anfidamanti]] * [[Cuma]] * [[Omeru]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Antichità]] 4ie5mmbkpvtmc7468gsr1z4x26ic58a Esìodu 0 15742 329359 2013-08-30T12:36:51Z 92.150.195.125 Reindirizzamentu à [[Esiodu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Esiodu]] d2cvyati9lpxpor7s1k4ttegx5f2zut Montenegru 0 15744 333507 329370 2014-03-23T14:40:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Montenegro.svg|thumb|160px|]] U '''Montenegru''' (''Црна Гора/Crna Gora'' in [[lingua montenegrina|montenegrinu]]) hè unu statu di l'[[Europa]] balcanica. Cunfina à nordu incù a [[Bosnia è Erzegovina]], à punente incù a [[Croazia]], à nordu-livente incù a [[Serbia]], a meziornu incù l'[[Albania]] è u [[Kosovo]]. Hè bagnata à punente per un beffu trattu da u [[mari Adriaticu]]. A capitale hè [[Podgorica]]. Tene una superficia di 13.812 km² è 625.266 abitanti. == Pusizzione == [[File:Europe-Montenegro.svg|300px|center]] == Storia == U Montenegru hà dichjarato a so indipendenza u 3 ghjugnu di u 2006. [[Categoria:Europa]] 58o09l5tb47op8rbhhuasuctwj13v51 Mari Mortu 0 15745 362676 347518 2019-07-01T20:50:06Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:DeadSea3667.jpg|thumb|280px|U Mari Mortu agitatu incù i dipositi salini nantu à i costi]] U Mari Mortu (o [[Mare Mortu]]) (in ebraicu: ים המלח‎[?], Yam HaMelah, littiralamenti mari di u sali è in arabu: البحر الميت‎) hè - prubbiamenti - un lavu situatu in u vicinu Urienti trà [[Israeli]], a [[Cisgiurdania]] è a [[Giurdania]]. Chjamatu anticamenti Asfaltidi, u mari Mortu si trova in a diprissioni più prufonda di a Terra. ==Discrizzioni== [[File:Marmorto4gen12 264.jpg|thumb|280px|L'evidenti cuncrizioni salini nantu à i rivi di u mari Mortu]] Hè un mari chjusu chì hà com'è immissarii l'acqui di u fiumu Giurdanu, di u fiumu Arnon è di altri corsi d'acqua di minori impurtanza, senza avè parò alcunu emissariu, risultendu dunqua un bacinu endureicu. Suddivisu in dui bacini distinti, quiddu supiriori di prufundità elevata, mentri quiddu infiriori ùn hà mai suparatu i 2 metri di prufundità massima; quist'ultimu hè oghji guasi assicatu, mantinutu in vita sulamenti da un canali scavatu apposta à traversu u spartiacqua (oltri ch'è spuradicamenti alimintatu da u Wadi Araba). A carattaristica particulari di u mari Mortu hè ch'è l'acqua hè nutevulamenti salata, a causa di a forti evapurazioni, è quissa ùn accunsenti alcuna forma di vita fatta eccezzioni par parechji tipi di batterii, da a quali diriveghja u nomu mari Mortu. A so salinità aumenta incù a prufundità. A superficia hè a parti menu salata, diluita da l'acqui di u Giurdanu chì trovani difficultà à falà in i strati più bassi chì sò più densi: scindendu a 40 m di prufundità, a salinità diventa di 300 g par ogni chilugrammu di acqua, circa 8 volti quidda di l'uceani (a quali salinità media hè para a circa 38 g par chilugrammu d'acqua). Versu i 100 m di prufundità a salinità aumenta a 332 g par ogni chilugrammu di acqua, saturendu si: u sali precipiteghja è si accumuleghja annantu à u fondu di u mari. L'acqua di u Mari Mortu, incù dinsità di 1,24 kg/L sempri à causa di l'elevata salinità, parmetti à chiunqua di gallighjà senza alcunu sforzu, mentri rendi moltu difficiuli a pratica di u notu, in quantu si emerghji troppu da l'acqua. L'acqui di u Mari Mortu sò usati par a pruduzzioni di clururu di putassiu sii da sucità israiliani ch'è giurdani: sò ancu estratti [[bromu]] è [[magnesiu]], di i quali u mari hè riccu. L'estrazioni hè fatta partendu da i salini, visibili da u spaziu in l'estremità sudu di u mari Mortu. I so acqui erani cunnisciuti finu da i tempi di i Rumani è sò sfruttati sempri oghji, par i so qualità curativi, soprattuttu par i malatii di a peddi: u bassu liveddu di raghji UV è l'altu tassu di ossigenu sò ottimi par a saluta, l'alta cuncintrazioni di minirali, trà i quali u calciu è u magnesiu, chì sò utuli rimedii contru l'allirgii è l'infizzioni di i vii rispiratorii, u bromu chì faciliteghja u rilassamentu, l'iodu chì hà effetti benifichi nantu à i disfunzioni ghjandulari è a fanga par a cura di a peddi. ==Priculu di scumparsa== [[File:Dead sea newspaper.jpg|thumb|280px|Un turistu annantu à a sponda giurdana dà una dimustrazioni di l'effetti di l'elevata salinità]] Sicondu u duttori Alon Tal, u Mari Mortu stà scumparendu, in quantu, essendu eddu u puntu più bassu di a superficia terrestra hè ancu unu trà i più caldi, a cunsiguenti nutevuli evapurazioni ùn hè micca abbastanza cumpinsata da l'afflussu di l'acqui di u Giurdanu è di l'altri più aridi corsi d'acqua: a parta da a mità di u seculu scorsu, quandu i paisani israiliani è giurdani cumincetini à divià l'acqui di i fiuma, soprattuttu di u Giurdanu, par usu agriculu, a purtata di u Giurdanu s'hè ridutta di u 10% rispettu à a so purtata naturali. Inoltri l'industrii giurdani è israiliani di u carbunatu di putassiu chì si trovani in a rigioni miridiunali di u mari Mortu esaspireghjani a calata di u liveddu di u lavu, chì s'hè dighjà abbassatu di circa 27 metri. Sò stati studiati diversi suluzioni par rialzà u liveddu di u lavu è, nonustanti l'oppusizioni di l'ambientalisti, à u mumentu, a Banca Mundiali hà assignatu 15 milioni di dullari americani par u studiu di fattibilità di un culligamentu cù u mari Rossu, battizatu "Cunduttu di a Paci", chì incanalaria l'acqua à Aqaba è a purtaria à i spondi miridiunali di u mari Mortu, incù pruduzzioni di energia elettrica, è incù un impiantu di dissalinisazioni chì furnisciaria l'acqua à Amman, incù un costu privistu di circa 5 miliardi di dullari americani. L'oppusizioni ambientalista hè duvuta à una privisioni di pussibuli innaturali riazzioni chimichi di l'acqui è ancu à u fattu chì a zona hè altamenti instabuli puliticamenti. ==Da veda dinò== * [[Cisgiurdania]] * [[Giurdania]] * [[Israeli]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] 5m7w3gt8r1ah6od5gozbm9tmhgz84wv Mare Mortu 0 15746 329375 2013-09-02T18:31:41Z 92.150.64.105 Reindirizzamentu à [[Mari Mortu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Mortu]] h2m18uphd7mn6k3uw9wsr5dcld3b6yn Rinnuvamentu Meiji 0 15747 348670 347702 2015-07-06T08:31:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:MeijiJoukyou.jpg|thumb|280px|L'[[imperatori Meiji]] chittendu [[Kyoto]] par andà à [[Tokyo]] à a fini di 1868.]] U '''Rinnuvamentu Meiji''', altrimenti dittu '''Rivuluzioni''' o '''Ristaurazioni Meiji''', fù u radicali cambiamentu in a struttura suciali è pulitica di u [[Giapponu]] chì ricunsignò u puteri à l'[[impiratori di u Giapponu|impiratori]] dopu seculi di duminazioni di i [[shogun]]. Ebbi locu trà u [[1866]] è u [[1869]], trà a [[Bakumatsu|fini di u periodu Edo]] (ancu dittu di u tardu [[shogunatu Tokugawa]]) è l'iniziu di u [[periodu Meiji]]. U più impurtanti resucontu di prima mani di l' avvinimenti di u 1862 - 69 fattu da unu stranieri hè, prubabilamenti, quiddu di u diplumaticu inglesu Sir [[Ernest Satow]]. == Storia == [[File:The New fighting the Old in early Meiji Japan circa 1870.jpg|thumb|280px|Alleguria di i Ghjovani in lotta contr'à i Vechji in i primi tempi di u Giapponu Meiji, circa 1870.]] La furmazioni di l'[[allianza Satcho]] in u [[1866]] trà [[Saigō Takamori]], di u feudu di [[Satsuma (pruvincia)|Satsuma]], è [[Kido Kōin]], di u feudu di [[Chōshū]], segna l'iniziu di u rinnuvamentu Meiji. St'allianza si feci sustinitrici di a causa imperiali contru u [[shogunatu Tokugawa]] (徳川幕府 [[1603]]-[[1868]]), chì contrullava a pulitica è l'asercitu giappunesi da u 1603. U bakufu Tokugawa ebbi ufficialamenti fini u 9 nuvembri [[1867]], quandu u quindicesimu shogun [[Tokugawa Yoshinobu]] "cunsignò i probbii puteri in i mani di l'impiratori"<ref>Beasley, 52</ref> è si dimissi da a carica deci ghjorna più tardi. Era l'effittiva ristituzioni di u puteri à u suvranu, Yoshinobu abbandunò a scena pulitica, ma i forzi fideli à u shogunatu si rifiutoni di ceda l'armi. Pocu dopu, di ghjinnaghju [[1868]], cuminciò a [[guerra Boshin]] (Guerra di l'annu di u dragonu) incù a [[battaglia di Toba-Fushimi]], à a periferia di Kyoto, in a quali l'asercitu cummandatu da i signori di Chōshū è Satsuma scunfissi quiddu di i forzi lealisti di u shogunatu. Quist'ultimi ebbini una seria di altri scunfitti, sii in battagli campali ch'è navali. Quantu ristava di i forzi di u shogun si ritirò versu a fini di u 1868 in [[Hokkaidō]], à u cummandu di u cummandanti di a marina militara [[Enomoto Takeaki]], chì fundò a [[ripubblica di Ezo]]. U novu statu ebbi vita brevi: in u maghju [[1869]], incù a [[battaglia di Hakodate]], i truppi di u shogunatu funi assidiati in a so piazzaforti è duvitini capitulà. A resa ripprisintò a fini di u shogunatu è di u so rigimu feudali. U 3 ghjinnaghju di u 1869, dopu a fuga in Hokkaido di i truppi di u shogunatu, l'[[Meiji di u Giapponu|Imperatori Mutsuhito]] pruclamò ufficialamenti a ristaurazioni di u puteri imperiali incù u siguenti cumunicatu: {{quote|L'impiratori di u Giapponu annoncia à i suvrani di tutti i paesi esteri è à i so sudditi di avè cuncessu à u shogun Tokugawa Yoshinobu di rimetta u puteri di guvernu com'è da so richiesta. Da stu mumentu asercitaremu a suprema autorità in tutti l'affari interni è esterni di u paesi. Di cunsiquenza à u titulu di impiratori devi essa sustituitu quiddu di [[Taikun]], incù u quali erani stati conclusi i trattati. Stiamo par numinà l'incaricati a cunducia l'affari esteri. Ci vurria ch'è i rappresentanti di i putenzi chì ani firmatu i trattati appruvessini sta dichjarazioni.|January 3, 1869 <br>[[Mutsuhito]]<ref>Satow, Ernest: ''A Diplomat In Japan'', pag.353, ISBN 9781933330167</ref>}} I capi di u rinnuvamentu Meiji dichjaravani di avè agitu sultantu in l'intaressu di u puteri imperiali. Quista ùn era mancu stampa vera. U puteri passò da u shogunatu Tokugawa à una nova uligarchia furmata da nobili di a corti imperiali è da espunenti di i feudi chì aviani sustinutu u rinnuvamentu, in particulari pruvinenti da Satsuma ([[Ōkubo Toshimichi]] è Saigō Takamori) è di Chōshū ([[Hirobumi Ito]], [[Aritomo Yamagata]], è Kido Kōin), ma ancu da Hizen è da Tosa; l'omini appartinenti à stu ristrettu chjerchju, successivamenti ribattizati incù u tarmini [[genrō]], puri mirendu à l'emancipazioni di u Giapponu da i putenzi uccidintali, si fecini prumutori di un prucessu di riforma inspiratu probbiu da i sistemi statuali uccidintali chì, soprattuttu grazia à l'apportu di Hirobumi Ito, culminò incù l'aduzzioni di a [[Custituzioni Meiji]], a prima [[custituzioni]] intesa in sensu mudernu in [[Asia]]. == I capimaestri == Quistu hè l'elencu di i capimaestri di u muvimentu quandu l'impiratori ripresi u puteri grazia à l'apportu di u [[shogunatu Tokugawa]], parechji di eddi ritruvetini in seguitu alti carichi di u Statu frà i quali quidda di [[Prima Ministru di u Giapponu]]. * [[Iwakura Tomomi]] ([[1825]]-[[1883]]) * [[Saigo Takamori|Takamori Saigo]] ([[1827]]-[[1877]]) * [[Toshimichi Okubo]] ([[1830]]-[[1878]]) * [[Takayoshi Kido]] ([[1833]]-[[1877]]) * [[Kaoru Inoue]] ([[1835]]-[[1915]]) * [[Masayoshi Matsukata]] ([[1835]]-[[1924]]) * [[Aritomo Yamagata]] ([[1838]]-[[1922]]) * [[Kiyotaka Kuroda]] ([[1840]]-[[1900]]) * [[Hirobumi Ito]] ([[1841]]-[[1909]]) * [[Oyama Iwao|Iwao Oyama]] ([[1842]]-[[1916]]) * [[Tsugumichi Saigo]] ([[1843]]-[[1902]]) * [[Kinmochi Saionji]] ([[1849]]-[[1940]]) == L'effetti == U rinnuvamentu Meiji fù u muvimentu chì catalizò u [[Giapponu]] versu a so industrialisazioni è chì purtò a nazioni à assucià a putenza militara da u [[1905]] à u mottu di ''Ricchezza Naziunali è Forza Militara'' (''fukoku kyohei'', littiralamenti ''paesi riccu, asercitu forti''). == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Meiji di u Giapponu]] * [[Periodu Meiji]] * [[Guerra Boshin]] * [[Cunvinzioni di Kanagawa]] * [[Storia di u Giapponu]] * [[Akihito]] * [[Utsunomiya Line]] *[[Grandi Santuariu Kasuga]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Giappone]] ja17df86ex9gizedgft967w8nj9jkxx Ibn Battuta 0 15749 339964 329455 2014-11-07T02:52:56Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:IbnBattatuEffendi.jpg]] has been removed, as it has been deleted by [[:commons:User:INeverCry]]: ''Per [[commons:Commons:Deletion requests/File:IbnBattatuEffendi.jpg]]''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki Abū ‘Abd Allāh Muḥammad Ibn ‘Abd Allāh à u-Lawātī à u-Tanjī Ibn Baṭṭūṭa, notu simpliciamenti com'è Ibn Baṭṭūṭa (arabu: ابن بطوطة, Ibn Baṭṭūṭa; Tangeri, 24 frivaghju 1304 - Fez, 1368-69), hè statu un espluratori è viaghjadori maruccanu. Natu à [[Tangeri]] in u [[Maroccu]] da una famiglia di etnia [[berberi|berbera]], par guasi trent'anni si avvinturò trà [[Africa]], [[India]], Sudu-Estu asiaticu è [[China]]. Hè cunsidaratu unu di i più grandi viaghjadori è espluratori di a storia. == Biugrafia == [[file:Handmade oil painting reproduction of Ibn Battuta in Egypt, a painting by Hippolyte Leon Benett..jpg|thumb|240px|Ibn Battûta in [[Egittu]], [[litugrafia]] di u seculu XIX di [[Léon Benett]].]] Iniziò i so perigrinazioni in u [[1325]], à vinti unu anni, partendu da [[Tangeri]] à a volta di a [[Mecca]], induva studiò u drittu. In seguitu si ricò à [[Aden]], in [[Yemen]], è in [[Kenya]], par dirighja si dopu versu l'India, travirsendu [[Siria]], [[Russia]] miridiunali è [[Afghanistan]], finu a ghjunghja à [[Delhi]].<br /> In a cità indiana fù numinatu ghjudici da u sultanu, u quali successivamenti l'imprighjunò par suspetta cuspirazioni. U sultanu cambiò di novu idea è inviò Ibn Battuta in [[China]] com'è ambasciatori, ma a spidizioni faddì a causa di un assaltu à a so [[caravana]]; in un sicondu tantativu u viaghjadori feci naufraghju vicinu à [[Calcutta]]. Duranti u sughjornu succissivu à i [[Maldivi]], ripartì dopu versu Ceylon (l'oghjincu [[Sri Lanka]]), [[Malesia]], [[Giava]], [[Sumatra]], è riiscì infini à righjunghja [[Pechinu]]. In u [[1349]] vultò in patria, ma subitu dopu si ricò in [[Mali]]. Firmeti setti mesa à [[Timbuctu]] è, in u viaghju di ritornu, vissi incù i [[Tuareg]] di u [[Sahara]], finu à riintrà, in u [[1354]], à u [[Maroccu]], vicinu à [[Sigilmassa]]. Sicondu fonti arabi trascorsi l'ultimi anni di a so vita rindendu sirviziu com'è ghjudici in i cuntorri di [[Fez]]. Impiigò dui anni par scriva i so mimorii di viaghju, incù l'aiutu di u pueta [[Andalusia|andalusu]] Ibn Juzayy. U titulu par u quali hè nota a so opara annantu à i viaghji effittuati hè ''Riḥla'' (arabu:ﺭﺣﻠـة), chì significheghja "Viaghju", ma in rialità hè in arabu:تحفة النظار في غرائب الأمصار وعجائب الأسفار ''Tuḥfat à u-naẓār fī gharāʾib à u-amṣār wa ʿajāʾib à u-asfār'', chì hè traducibuli com'è "Un donu di grandi valori par chì voli lampà u sguardu annantu à cità insolitu è peripli d'incantu". L'opara fù cummissiunata da u sultanu di u [[Maroccu]] [[Abu Inan Faris]]. Par l'impurtanza è vastità di i so splurazioni giugrafichi hè cunsidaratu u [[Marcu Polu]] di u mondu arabu<ref>{{Cita web |url=http://www.arab.it/ibnbattouta_marcopolo.htm |titulu=Marcu Polu è Ibn Battuta nantu à i stradi di a China |accessu=24 frivaghju 2008}}</ref>. == Curiusità== I so viaghji sò à u centru di a trama di u videughjocu "Unearthed - Trail of Ibn Battuta" sviluppatu da a Semaphore par PS3, Xbox360, PC, Smartphone è Facebook. == Noti == <references /> == Bibliugrafia == * Ibn Battuta, ''I Viaghji'', a cura di Claudia M. Tresso, Einaudi, Torino, 2006 ISBN 978-88-06-14717-4 (880 pagini di testu priciduti da 76 pagini di intruduzioni). * Ross E. Dunn. [http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html ''The Travels of Ibn Battuta - A Virtual Tour with the 14th Century Traveler''], University of California, 2004 ISBN 0-520-24385-4. {{en}} * ''Ibn Battuta Prince of Travellers'', in ''[[National Geographic]]'', dicembri 1991. * ''I straurdinarii viaghji di Ibn Battuta. I milla avventuri di u Marcu Polu arabu'', di Dunn Ross, Garzanti, 2005. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. fyu4ormvw7kuahhh21mma0gezgj893z Template:Arabu 10 15750 329452 2013-09-06T16:10:48Z 109.208.74.5 Pagina nova: <includeonly>{{nomelingua|arabu}}: <span class="arabu">{{{1|}}}</span>{{#if:{{{2|}}}|, ''{{{2|}}}''|&lrm;}}</includeonly> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{nomelingua|arabu}}: <span class="arabu">{{{1|}}}</span>{{#if:{{{2|}}}|, ''{{{2|}}}''|&lrm;}}</includeonly> 1oupt78qcjf5orqgk0m7tn0coe0arxk Template:Nomelingua 10 15751 329453 2013-09-06T17:49:17Z 109.208.74.5 Pagina nova: <includeonly>{{#Invoke:Linguaggi|nomecompletu|1={{{1|}}}|M={{{M|}}}}}</includeonly> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#Invoke:Linguaggi|nomecompletu|1={{{1|}}}|M={{{M|}}}}}</includeonly> 55zb4x8w9f9er1niog3o9g24o757fpa Marlon Brando 0 15752 346428 333387 2015-07-01T18:11:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Brando Civil Rights March cropped.jpg|thumb|200px|Marlon Brando, [[1963]]]] '''Marlon Brando''' (* [[4 d'aprile]] [[1924]] [[Omaha]], [[Nebraska]], SUA; † [[1 di lugliu]] [[2004]] [[Los Angeles]], [[California]], SUA) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Brando, Marlon]] ollreuy2k9ozd58d8d59s9eiv0h3per Mari di i Caraibi 0 15753 348701 339578 2015-07-06T08:51:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Central_america (cia).png|thumb|280px|Lucalisazioni di u Mari Caraibicu.]] U '''Mari Caraibicu''' (o Mare Caraibicu) (dinuminazioni altirnativi: "Mari di i Caraibi", "Mari Caribicu") hè un [[mari]] [[tropichi|trupicali]] in l'[[emisferu uccidintali]], parti di l'[[uceanu Atlanticu]], à sudu estu di u [[Golfu di u Messicu]]. Mari di tipu [[Mari Tarraniu]], copri gran' parti di a [[placca caraibica]]. Hè dilimitatu à sudu da l'[[America Miridiunali]], à punenti è à sudu punenti da l'[[America Cintrali]], à nordu è livanti da l'[[Antigli]] ([[Cuba]], [[Hispaniola]], [[Giamaica]] è [[Portu Ricu]] di i [[Grandi Antigli]] à nordu, i [[Picculi Antigli]] à livanti). L'intreia aria di u Mari Caraibicu incù i numarosi isuli è i costi adiacenti hè cunnisciuta com'è i [[Caraibi]]. U Mari di i Caraibi hè unu di i più grandi mari di a [[Terra]] incù una superficia di circa 2.754.000&nbsp;km²<ref>[http://www.allthesea.com/Caribbean-Sea.html U Mar' di i Caraibi] à l The Sea. URL Accessu u 7/05/2006</ref>. U puntu più prufondu hè à u largu di l'isula di [[Cayman]], trà [[Cuba]] è a [[Giamaica]], incù 7.686 metri sottu u liveddu di u mari. A costa caraibica prisenta unu svariatu numaru di [[baia|baii]] è [[golfu|golfi]] trà i quali u [[Golfu di Gonâve]], u [[Golfu di u Venezuela]], u [[Golfu di Darien]], u [[Golfu de los Mosquitos]] è u [[Golfu di l'Honduras]]. == Etimulugia == U nomu "Caraibi" diriveghja da i [[Caribi]], unu di i gruppi indianu-americani duminanti in a rigioni à u mumentu di u cuntattu [[Auropa|auropeu]] in u corsu di u tardu [[XVu seculu]]. Dopu à a scuparta di l'[[Americhi|America]] in u [[1492]], à opara di [[Cristofaru Colombu]], u tarmini spagnolu ''[[Antigli]]'' hè statu cumunamenti assignatu à i terri chì si affacciavani annantu à sti mari, par via di cunsiquenza à i ghjorna d'oghji "Mari di l'Antigli" hè l'altirnativa più cumunamenti imprudata par riferiscia si à u Mari di i Caraibi in parechji lingui auropei, sopratuttu in u corsu di u prima seculu da i scuparti giugrafichi, u predominiu spagnolu fù indiscutitu. == Storia == [[File:Columbus landing on Hispaniola adj.jpg|thumb|280px|U sbarcu di [[Cristofaru Colombu]] a [[Hispaniola]] in u [[1492]].]] I primi abitanti di l'[[isula|isuli]] di l'[[Antigli]] funi i [[Taino (populu)|Taino]], tribù sidintarii incù [[riligioni|fedi riligiosa]] [[puliteisimu|puliteista]] chì si distinguiani par essa boni agricultori, piscadori è lavuradori di a ceramica.<ref>[http://www.dominicandata.com/histprecol.html Historia Precolombina], ''Dominican Data'', Accessu 09/05/2007.</ref> A so lingua dirivava da quidda di l' [[arawak]], famiglia chì i preciditi essendu migrata versu u [[Sudu America]] da circa 3000 anni.<ref>[http://www.salonhogar.net/ Primeros habitantes de Puerto Rico], ''El portal educativu de América'', Accessu 25/05/2007.</ref> à l'ebbica di i scuparti, i Caribi, abili com'è guerrieri è navigatori<ref>[http://www.aldeaeducativa.com/aldea/tareas2.asp?which=489 I Carib], Aldea educativa, Accessu 25/05/2007.</ref>, pruvinenti pà a maiò parti da a rigioni di u [[fiumu]] [[Orinoco]], accupavani intigralamenti i tarritorii di i Taino. U mari di i Caraibi fù un corpu d'acqua scunnisciutu par i pupulazioni [[Eurasia]]tichi finu à u [[1492]], quandu [[Cristofaru Colombu]] divintò u prima auropeu à sulcà st'acqui in u tentativu di truvà una strada versu l'[[India]]. À quiddi tempi l'[[emisferu uccidintali]], era scunnisciutu da l'auropei. Dopu à a scuparta di l'isuli da parti di Colombu, l'aria hè stata rapidamenti culunizata da parechji civilisazioni uccidintali. In seguitu à a culunisazioni di l'isuli di i Caraibi, u mari aghjacenti hè divintatu una zona animata par a marina aurupea, in quantu basa cummirciali, locu di scambiu è strada par u trasportu di i più svariati prudutti, è stu cummerciu attirò ancu a [[pirataria]]. I munarchii cattolichi parmissini in u [[1495]] à tutti i so sudditi di imbarcà si in i navi diretti versu l'Indii uccidintali appena scuparti, ma à spessu l'equipaghji, privi di un'adequata priparazioni, divintarani faciuli preda par i "lubba di mari".<ref name="aventura61">González Arnao, Mariano, ''A prueba de piratas'', Nº 61 de ''A avvintura de a Historia'', ''Arlanza Ediciones'', noviembre de 2003.</ref> Longu i costi di i Caraibi, in u corsu di u tempu, si svilupponi impurtanti punti cummirciali è impurtanti fieri (com'è quidda di [[Portobelo|Portobello]]). L'attaccu di i pirati cuntribuì à a custruzzioni di furtificazioni longu i porti, com'è a [[Cartagena (Culumbia)|Cartagena de Indias]] è a [[L'Avana]]. Pocu dopu a so scuparta, stu mari attirò l'intaressu di i curoni inglesi è francesi, i quali successivamenti invietini a so marina par cunquistà novi tarritorii. I francesi si impatrunitini di parechji isuli com'è a [[Martinica]] è a [[Guadalupa]], l'inglesi incù u tempu di [[Antigua (isula)|Antigua]], [[Montserrat (isula)|Montserrat]], [[Barbados]] è [[Giamaica]], tutti tarritorii suttratti à i pussidimenti di l'Imperu spagnolu in i Caraibi. In u [[1625]] presi forma annantu à l'[[isula]] di [[Tortuga]] una basa induva [[cursaru|cursari]] è [[bucaniere|bucanieri]] si assuccioni par attaccà l'imbarcazioni da i culonii spagnoli. Da Tortuga partiani i spidizioni par l'assedii contru i cità custieri chì duroni finu à tuttu u [[seculu XVII]]. Un'altra famosa citatedda pirata fù istituita in u portu [[giamaica]]nu di [[Port Royal (Giamaica)|Port Royal]] in u [[1656]], è firmeti tali finu à a so parziali distruzzioni par via di un [[terramutu]] successu u 7 ghjugnu [[1692]].<ref>Donny L. Hamilton (2000). [http://nautarch.tamu.edu/portroyal/ The Port Royal Project], Nautical Archaeology Program, Texas A&M University.</ref> Parechji di i pirati più temuti funi [[Henry Morgan]], [[Francesco Nau dittu l'Olonese]], è [[Edward Teach|Barbanera]].<ref>Tagir, Daniel Eduardo (2006), ''Piratas, corsarios y filibusteros'', Círculo Latinu, Barcilona. pp.101-106.</ref> Da u [[seculu XIX]] bona parti di i culonii è di i rialità pulitichi affacciati annantu à u mari di i Caraibi principioni à divintà paesi indipindenti, ancu s'è attualmenti parechji pussidimenti francesi, britannichi è ulandesi fermani sottu l'amministrazioni aurupea.<ref>Romero, Juvenal (1979), ''Historia y fantasía di u Caribe y sus Antillas''. Publicaciones de l'embajada de Venezuela, Buenos Aires. pp.107</ref> In i so acqui sò prisenti 22 tarritorii insulari è 12 paesi. [[Cuba]] fù l'ultimu paesi à ottena l'indipindenza da a [[Spagna]] in u [[1898]]. In u [[1903]] [[Panama]] si siparò da a [[Culombia]]. U 15 aostu [[1914]] fù inauguratu u [[Canali di Panama|canali artificiali di Panamá]] chì colligò u mari di i Caraibi incù l'[[uceanu Pacificu]], è chì fù amministratu da i [[Stati Uniti]] finu à u 31 dicembri [[1999]]. U 12 dicembri [[2001]], i capi di Statu è di guvernu di i paesi membri di l'[[Associu di i Stati caraibichi]], si riunitini annantu à l'[[Margarita (isula)|isula di Margarita]] ([[Venezuela]]), è aduttoni a Dichjarazioni di Margarita, "ricunniscendu u mari di i Caraibi com'è un patrimoniu cumunu in a rigioni, è un bè inestimabili u quali dà priurità à a cunsirvazioni, incù l'obiettivu di a "custruzzioni di una idantità stessa di i Caraibi." Si impegnetini "a stabiliscia una più ampia zona di cuupirazioni di i Caraibi".<ref>Testo da [http://www.acs-aec.org/Summits/III_summit/Spanish/declaracion_sp.htm Declaración de Margarita] firmatu u 12/12/2001.</ref> == Giulugia == [[File:Cartagena05.jpg|thumb|280px|Mura di [[Cartagena (Culumbia)|Cartagena de Indias]].]] U Mari di i Caraibi hè un mari situatu nantu à a [[Placca caraibica]]. Si stima ch'eddu hà un'ità cumpresa trà i 160 è i 180 milioni di anni è si saria furmatu da una frattura orizuntali chì hà divisu u supercuntinenti chjamatu [[Pangea]] in u corsu di l'[[Mesuzoicu|era Mesozoica]].<ref>Iturralde-Vinent, Manuel (2004), [http://www.redciencia.cu/cdorigen/arca/primp.html U prima pupulamentu di i Caraibi], ''Red Cubana de a Ciencia''. URL ultimu accessu u 28/07/2007</ref> A superficia di u Mari di i Caraibi hè suddivisa in 5 bacini siparati da parechji [[catena muntosa|cateni muntosi]] sottumarini. A prissioni asercitata da a [[placca sudamericana]] in a rigioni uriintali di i [[Caraibi]], rendi l'arcipelagu di i [[Picculi Antigli]] carattarizatu da forti attività vulcanica (l'eruzioni vulcanica di u [[A Pelée]] in u [[1902]], fù a causa di u grandi numaru di vittimi in u corsu di u vintesimu seculu, incù guasi 30.000 morti)<ref>Volcano Facts: [http://volcano.und.edu/vwdocs/vw_hyperexchange/deadly_volcs.html Eruzioni maiuramenti murtali] (''inglesu''), URL ultimu accessu u 24/04/2007.</ref>. L'[[Uceanu Atlanticu]] si cullega incù u Mari di i Caraibi à traversu l'[[Anegada Passage]] trà i [[Picculi Antigli]] è l'[[Isuli Verghjini]] è u [[Canali Sopraventu]] situatu trà [[Cuba]] è [[Haiti]]. U [[canali di u Yucatán]] cullega u Mari di i Caraibi incù u [[Golfu di u Messicu]] trà a [[Penisula di u Yucatán]] in [[Messicu]] è Cuba. U puntu più prufondu hè a diprissioni di l'[[Isuli Cayman]] chì ghjunghjini à tuccà i 7.686 metri sottu u liveddu di u mari. Sò lucalizati dui [[fossa uceanica|fossi uceanichi]]: a [[fossa di i Cayman]] è a [[fossa di Portu Ricu]]. L'aria hè à forti risicu sismicu. Dati storichi mostrani ch'è in u corsu di l'ultimi 500 anni sò stati custattati in a zona dodici [[terramutu|terramuti]] incù una magnitudina supiriori à 7,5.<ref>[http://www.whoi.edu/oceanus/viewArticle.do?id=3964 I Tsunami in i Caraibi? sò pussibuli] (''inglesu''), Océanus. URL ultimu accessu u 30/04/2006.</ref> == Oceanugrafia == [[File:Anguilla Prickly-Pear.jpg|thumb|280px|[[Anguidda (isula)|Anguidda]].]] In media a salinità di u mari di i Caraibi hè di 35 - 36 parti par milla, a tampiratura supirficiali hè in l'ordini di 28&nbsp;°C.<ref name="luisangel">[http://www.lablaa.org/blaavirtual/geografia/carcol/uceanu.htm Oceanugrafía di u Mari Caribe], ''Bibbiuteca Luis Angel Arango'', Accessu u 26/04/2007.</ref>, mentri in u fondu marinu, l'acqua righjunghji una tampiratura di 4&nbsp;°C.<ref name="honduras">Abt Associates Inc. / Woods Hole Group [http://www.cocatram.org.ni/gulfofhonduras/docs/pwd/capitulo_2_parte6_esp_tda-2.pdf Programa de protección ambiental], ''Golfu de Honduras'', Accessu u 26/04/2007.</ref> I currenti caraibichi trasportani nutevuli quantità di [[acqua]] da l'[[Uceanu Atlanticu]] uriintali à traversu i [[Picculi Antigli]] par cuddà versu nordu-punenti iscendu in u [[Golfu di u Messicu]] à traversu u [[canali di u Yucatán]].<ref name="Current">Gyory, Mariano & Ryan, [http://oceancurrents.rsmas.miami.edu/caribbean/caribbean.html A corriente di u Caribe] (''inglés''). ''The Cooperative Institute for Marini and Atmospheric Studies'', Accessu u 25/04/2007.</ref> Mediamenti trà u 15 è u 20% di l'acqui dolci chì entrini in u Mari di i Caraibi pruveni da l'estuariu di u [[Orinoco]] è di i fiuma amazonichi, traspurtata versu nordu-punenti da i currenti caraibichi. In a zona chì si stendi da u nordu di a [[Culumbia]] versu u [[Nicaragua]] hè prisenti duranti guasi tuttu l'annu un currenti circulari chì/ch'è voglii in sensu antiurariu. Stu currenti hè generatu da i pricipitazioni abbundanti in a rigioni, chì pò ancu riducia a tampiratura è a dinsità di l'acqui,<ref>Leaman, Kevin. [http://drifters.doe.gov/uses/currents_spanish.html Flotadores en el Sudoeste di u Caribe], Departamento de energía de los Estados Unidos, Accessu u 26/04/2007.</ref> furniscendu parechji nutrienti com'è [[azotu]], [[fosfuru]] utuli à a vita vegitali..<ref name="luisangel"/> == Idrugrafia == U [[bacinu idrugraficu]] di u Mari di i Caraibi hè unu di i più grandi di u mondu.<ref>In accordu incù i dati [http://edc.usgs.gov/products/elevation/gtopo30/hydro/ giugrafichi] (''inglesu''), accessu 25/04/2007.</ref> U fiumu più longu chì sfocia in stu mari hè u [[Magdalena (fiumu)|Magdalena]] chì, surghjendu annantu à u Massicciu Culumbianu, traversa a [[Culumbia]] par una lunghezza di circa 1.540&nbsp;km.<ref>{{cita web|url=http://espanol.geocities.com/magangue2001/riomagdalena.htm|titolo=Fiume Magdalenam fiumu di a patria|deadurl=yes|urlarchivio=http://www.webcitation.org/query.php?url=http://espanol.geocities.com/magangue2001/riomagdalena.htm}}. ultimu accessu u 25/04/2007.</ref> U Maddalena, à so volta, ricevi l'acqui di altri impurtanti fiuma com'è u [[Cauca (fiumu)|Cauca]] è u [[Cesar (fiumu)|Cesar]]. Altri fiuma chì si ghjettani in i Caraibi sò: [[Unare]], [[Tocuyo]], [[Catatumbo]] è [[Chama]] in [[Venezuela]]; [[Ranchería]], [[Sinú]] è [[Atrato]] in [[Culumbia]]; [[San San]], Chagres ([[Canali di Panama|Canali di Panamá]]) è [[Changuinola]] a [[Panamá]]; [[Grandi (fiumu)|Grandi]], [[Prinzapolca]] è [[Huahua]] in [[Nicaragua]]; [[San Juan (fiumu Nicaragua)|San Juan]] à u cunfini trà Nicaragua è [[Costa Rica]], chì cullega u [[Lavu Nicaragua]] à i Caraibi; [[Segovia]] à u cunfini trà [[Honduras]] è Nicaragua; [[Patuca (fiumu)|Patuca]], [[Sico]], [[Ulua]] è [[Aguán]] in Honduras; [[Motagua]] in [[Guatemala]], [[Belize (fiumu)|Belize]] in [[Belize]]; [[Rio Hondo]] in [[Messicu]]; [[Cauto]] a [[Cuba]]; [[Yaque di u Sur]], [[Ozama]] è [[Macoris]] in a [[Ripubblica Dominicana]]; [[Negro (fiumu, Giamaica)|Negro]] in [[Giamaica]] è [[Grandi de Patillas]] a [[Portu Rico]]. U [[lavu di Maracaibo]] hè culligatu à i Caraibi à traversu u [[Golfu di u Venezuela]], è ripprisenta u più grandi lavu di u [[Sudu America]] incù una superficia di 13.820&nbsp;km², oltri à essa unu di i più antichi di a [[Terra]].<ref name="Culumbia"> [http://www.bartleby.com/65/ma/MaracaibL.html Lado maracaibo] {{en}}. ''The Culumbia Encyclopedia, Sixth Edition.'' URL ultimu accessu u 25/04/2007.</ref> == Clima == U clima di i Caraibi hè influinzatu da i [[currenti uceanicu|currenti uceanichi]] [[Currenti di u Golfu|di u Golfu]] è [[Currenti di Humboldt|Humboldt]].<ref>Silverstein, Alvin (1998) Weather And Climate (Science Concepts); pp. 17. 21st Century. ISBN 0-7613-3223-5</ref> A pusizioni di u mari trupicali aiuta à cunsirvà l'acqua à una tampiratura mudaratamenti alta, variendu duranti l'annu trà i 21° è 32,2&nbsp;°C. I Caraibi sò locu di furmazioni di [[Ciclonu trupicali|uragani]]. A staghjoni di l'uragani và da ghjugnu à dicembri, è incù maiò prisenza trà aostu è sittembri. In media ogni annu si formani circa 9 [[timpesta trupicali|timpesti trupicali]] è frà eddi 5 righjunghjini a forza di uraganu. Sicondu u Centru Nacional de Huracanes in i Caraibi sò stati custattati 385 uragani trà u [[1494]] è u [[1900]]. I currenti d'aria chì si sviloppani nantu à a costa uccidintali di l'[[Africa]], in u so parcorsu à traversu l'[[Uceanu Atlanticu]], poni divintà timpesti trupicali è uragani, in particulari in i zoni di bassa prissioni di a rigioni uriintali di i Caraibi. Fra i più divastanti uragani arrighjistrati si ricordani: u [[Grandi uraganu di u 1780|uraganu San Calixto II]] trà u 10 è u 16 uttrovi [[1780]], abbattutu si trà i [[Picculi Antigli]], [[Portu Ricu]], a [[Ripubblica Duminicana]] è [[Florida]], pruvuchendu trà i 22.000 è i 24.000 morti<ref name="pr">Orlando Férez (1970) San Juan, Puerto Rico Servicio Nacional Climático, 12/02/2007 [http://www.aoml.noaa.gov/hrd/data_sub/perez_11_20.pdf Notas acerca de los Ciclones Tropicales de Puerto Rico]</ref>; è l'[[uraganu Mitch]], chì originatu si trà i costi di a [[Culumbia]] è l'[[America Cintrali]] si dirissi versu a [[penisula di u Yucatán]] è successivamenti a Florida trà u 22 uttrovi è u 5 nuvembri [[1998]], pruvuchendu trà i 11.000 è i 18.000 morti.<ref name="nhc">National Hurricane Center (1998), 20/04/2006 [http://www.nhc.noaa.gov/1998mitch.html NHC Mitch Report Hurricane Mitch Tropical Cyclone Report]</ref> L'uragani sò un prublemu chì succedi ogni annu nantu à l'isuli di i Caraibi. A so natura distruttiva si abbatti ancu nantu à i [[Barriera curaddina|barrieri curaddini]] à causa di u dipusitatu di grandi quantità di rena, fanga, rocci è sidimenti. == Gallaria futugrafica == <gallery> File:Arubasunset 2.jpg|[[Aruba]] File:Sandy Ground Anguilla.jpg|[[Anguidda (isula)|Anguidda]] File:Mini moke.jpg|[[Barbados]] File:Bonaire 1000 steps.jpg|[[Bonaire]] File:Dreadlocked rasta.jpg|[[Rastafarianesimo|Rasta]] in [[Giamaica]] File:Bahia de Cata.jpg|Bahía de Cata in u statu venizuilanu di [[Aragua (Statu)|Aragua]] File:Soufriere Hills.jpg|[[Montserrat (isula)|Montserrat]] File:Panama Canal Gatun Locks.jpg|[[Canali di Panama|Canali di Panamá]] </gallery> == Noti == <references/> == Da vede dinò == * [[Sistemu puliticu di i Stati Uniti d'America]] * [[Partido Independentista Puertorriqueño]] * [[Immigrazione corsa in Puerto Rico]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. 0msy2hphgxdwjvzmo3ppry2ls7a5fdr Mari Caraibicu 0 15754 329477 329476 2013-09-11T17:40:35Z 109.208.74.5 Reindirizzamentu à [[Mari di i Caraibi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari di i Caraibi]] bhtuqsv9xxvp3o6ye8itqcwklnj190g Mare Caraibicu 0 15755 329478 329473 2013-09-11T18:36:02Z 109.208.74.5 Reindirizzamentu à [[Mari di i Caraibi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari di i Caraibi‎]] r0jyt7c1v00d50hvgxqsskxcp5ep7kd Amazoni 0 15757 351222 347389 2015-07-16T12:01:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Amazzone Capitolini.jpg|thumb|280px|''Amazona ferita'' (ditagliu) in i Musei Capitulini di Roma]] L'Amazoni (o [[Amazone]]) (in grecu anticu Ἀμαζόνες) sò un populu di [[donni]] guerrieri di a [[mitulugia]] [[Grecia|greca]]. ==Etimulufgia== U nomu grecu Ἀμαζών (amazòn) hè di dubbia [[linguistica|etimulugia]]. A maiò parti di l'[[littiratura|autori]] classichi cunsidareghjani a Ά iniziali com'è un'alfa privativa chì rendi nullu u nomu succissivu μαζός, virsioni ionica di μαστός, chì vol dì "senu": u risultatu saristi dunqua "senza senu". L'etimulugia hè rifiribuli à u custumu tradiziunali attistatu da i fonti mitugrafichi sicondu i quali l'Amazoni si mutilavani a mammedda dritta à u scopu di tenda megliu l'arcu. Da tutti l'autori fù evidinziata a rilazioni frà a mutilazioni di l'attributi feminicci è u migliuramentu di l'abilità guerreschi riputati, qualità chjaramenti maschili. U pseudu-Ippucrati narra ch'è à i [[donni]] di i Sarmati, tradiziunalamenti idantificati o culligati incù l'amazoni (veda in seguitu), fù brusgiata a ghjandula mammaria dritta par via di l'applicazioni di un discu di ramu caldu buddenti. A pratica fù scumpiita in a prima infanzia par impidiscia u sviluppu di u senu è assicurà maiò forza à u bracciu chì tindarà l'arcu. Un rifirimentu à un custumu analogu di l'Amazoni fù attistatu da [[Diodoru Siculu]]. U [[storia|storicu]] [[Grecia|grecu]] accenna a mutilazioni senza furniscia più dittagli, ma pricisendu chì u so scopu hè quiddu di renda più forti i donni guerrieri. Eustaziu di Salonicco, [[Cristianesimu|ecclisiasticu]] è eruditu bizantinu di u XII seculu, in u so cummintariu à l'Iliadi cita a pratica di a brusgiatura di u senu in i tarmini è in i scopi pricisati da Ippucrati («ut arcus facilius intindant»), ma rifirendu la à l'Amazoni di u puema omericu. Un rifirimentu analogu cumparisci ancu in l'[[Eneidi]] di [[Virghjliu]] u quali discrivendu Pentesilea, una di i so righjini, annota com'è u senu di a [[donna]] era cumpressu strittamenti da una fascia d'oru («aurea subnectens ixsertai cingula mammae»). Altri fonti inveci cunsidareghjani a Ά iniziali com'è un rinfurzativu, è dunqua a traduzioni saristi "grandi senu". Quissa saristi cunfirmata da u fattu chì guasi tutti i ripprisintazioni di quistu populu mostrani splendidi [[donni]] incù tremindù seni fiurenti. Altri fonti dinò u facini dirivà da u caucasicu masa, "[[Luna]]", è dunqua si pudaria traducia incù "sacirdutessa di a Luna". ==In a litteratura è mitulugia greca== ===Cullucazioni=== [[File:Map of Colchis, Iberia, Albania, and the neighbouring countries ca 1770.jpg|thumb|280px|Carta inglesa di u 1770 chì ricustruisci a [[giugrafia]] di u Caucasu sicondu i fonti litterarii grecu-rumani.]] L'Amazoni sò stati posti in a parti più sittintriunali di a Sarmazia [[Asia|asiatica]]. A carta mostra ancu u locu di l'[[Albania]] caucasica, di a Scizia è di a Palude Meote: tutti loca variamenti citati da l'autori classichi com'è patria di l'Amazoni annantu à a basa di i fonti classichi, l'Amazoni viviani in a Scizia, vicinu à u padulu Meotide o in un'aria impricisata di i [[muntagni]] di u Caucasu da u quali sariani migrati, successivamenti, nantu à a costa centru-[[nordu|sittintriunali]] di l'[[Anatolia]] (o viciversa da quista in Scizia). [[Eschilu]], in a so tragedia Prumeteu incatinatu, sposa l'urighjina caucasica è accenna a migrazioni quandu faci prufitizà, da Prumeteu, a sorti di Io. À a zitedda - chì hè stata trasfurmata in ghjuvenca è chì sta dispiratamenti fughjendu da u casticu di Era - fù rivilatu u fattu chì l'aspetta un longu viaghju, à a fini di u quali righjunghjarà u Bosforu, induva sarà libarata, micca prima, parò, d'avè visitatu parechji loca di l'[[Asia]] uccidintali trà u quali i [[muntagna|monti]] di u Caucasu è u padulu Meotidi induva viviani l'Amazoni. I [[donni]] guerrieri, sicondu u titanu, migrarani successivamenti in l'[[Anatolia]] fundendu a cità di Temiscira vicinu à u [[fiumu]] Termodonti in a [[regione|rigioni]] di u Pontu. [[Erodutu]] i culloca, inveci, in Scizia vicinu à u [[fiumu]] Tanai circhendu di cunghjucà, cusì com'è dighjà accinnava [[Esiodu]], i varii [[mitulugia|raconti mitulogichi]] di i scontri frà l'eroi [[Grecia|grechi]] è l'Amazoni di Temiscira incù i resuconti etnugrafichi di l'ebbica annantu à i Sarmati, una pupulazioni numadi d'[[populu|etnia]] [[Iranu|iranica]], i quali [[donna|donni]] cumbattiani incù l'[[omu|omini]] à [[cavaddu]], si vistiani com'ed eddi è ùn si spusavani micca prima d'avè uccisu un numicu in battaglia. [[Erodutu]], cuntrariamenti à Eschilu, furnisci un elaburatu racontu di a migrazioni di l'Amazoni, scunfitti da i [[Grecia|Grechi]], da l'uriginali sedi di Temiscira finu à u padulu Meotidi induva si sariani uniti à un gruppu di ghjovani masci Sciti migrendu, successivamenti, insemu accustetini in una zona impricisata longu u corsu di u [[fiumu]] Tanai. In quiddu locu, i so [[famiglia|figlioli]] avariani datu urighjina à un unicu [[populu]]: i Sauromati (Sarmati). A fusioni frà i dui pupulazioni avaristi urighjinatu, trà i Sarmati, una ginicucrazia vali à dì una sucità matriarcali sicondu parechji autori classichi frà u quali [[Pliniu u Vechju]]. Strabonu, calchì seculu dopu, in a so Giugrafia, culloca ancu u populu di l'Amazoni in quidd'urienti favulosu par l'omu grecu chì cumprendi Scizia, [[Persia]] è [[India]], parimenti abitatu da [[populu|populi]] riali è fantastichi, spicifichendu, parò, chì i so fonti sò in disaccordu indichendu dui rigioni distinti. Sicondu Teofane di Mitilene chì avaristi scumpiitu, com'è rifirisci Strabonu, una spidizioni in quiddi loca, l'Amazoni viviani à i cunfini [[nordu|sittintriunali]] di l'[[Albania]] caucasica in quantu siparati da u [[fiumu]] Mermadalis da i [[giugrafia|terri]] di i Sciti è d'altri pupulazioni nomadi di u Caucasu. Sicondu altri dui fonti di Strabonu, i [[storia|storichi]] Ipsicrati è Metrodoru di Scepsi, l'Amazoni abitariani una vaddi frà i Monti Cerauni, in [[Armenia]], è cunfinariani incù i Gargareni, un [[populu]] custituitu esclusivamenti da individui masci incù u quali l'Amazoni s'accuppiiavani par assicurà si a sopravvivenza. ===Usi è custumi=== [[File:Franz von Stuck -Wounded Amazon, 1903.jpg|thumb|280px|''Amazona ferita'', 1903, [[pittura|opara annantu à tela]] di l'[[arte|artistu]] [[Germania|tedescu]] Franz von Stuck.]] I donni guerrieri erani tradiziunalamenti guvirnati da dui righjini, una di a paci ([[pulitica]] interna) è una di a guerra ([[pulitica]] "estara"). Trà i righjini più cunnisciuti si poni cità Mirina, Ippolita è Pentesilea. In [[Giugrafia]] XI.5.4-5, Strabonu discrivi u custumu di l'Amazoni di compia, ogni branu, una visita in u [[giugrafia|tarritoriu]] di u [[populu]] vicinu di i Gargareni, i quali si uffriani ritualamenti par accuppià si incù i [[donni]] guerrieri affinch'eddi possini inghjinirà i [[famiglia|figlioli]]. L'incontru avveni in sicretu, in l'oscurità, chì nissunu di i dui amanti possi cunnoscia l'idantità di l'altru. Sicondu Plutarcu a staghjoni di l'accuppiamenti dura dui [[mese|mesa]], ogni [[annu]]. Eppo l'Amazoni facini ritornu in i so [[giugrafia|tarritorii]]. A sorti di a prughjinitura muta sicondu u sessu di u neunatu. I masci, sicondu Strabonu, sò rimandati in u so locu d'urighjina è ogni gargarenu adultu adotta un criaturu senza sapè s'eddu hè u so figliolu; i femini, inveci, rimanini incù i mammi è sò addivati è educati sicondu i so custumi è struiti, in particulari, à i tecnichi di caccia è di guerra. L'armi principali di l'Amazoni sò l'arcu, l'accetta bipenna è un scudu particulari, picculu è à forma di mezaluna, chjamatu pelta. Prima di ogni battaglia sonani u sistru, un [[musica|strumentu]] chì pruducendu un sonu limpidu è cristaddinu, ùn pò avè u scopu d'intimuriscia u numicu, ma solu quiddu di ringrazià i [[Diu|dei]]. U cumbattimentu à [[cavaddu]] hè a so spicialità. Seleziuneghjani i so animali è mantenini incun eddi un rapportu di cunvegnu tutali chì i rendi parfetti cintauri; cavalcani staddona, in u periodu in u quali i [[Grecia|Grechi]] s'accuntentani di ''pony''. Sò famosi i so [[ghjocu|ghjochi]] Targarèi, chì sò narrati da Eumolpu: [[cinquanta]] imbarcazioni, chjamati ''titalnès'', s'affrontani annantu à u Termodonti: scagliati una versu l'altra à vilucità scema, vincini quiddi chì i so campioni - ditti ''targaira'', amazoni in pedi nantu à i barchi chì impugnani di l'asti - riescini à sustena l'impattu senza cascà in [[acqua]]. Si prucedi cusì à eliminazioni finch'è ùn ci fussi più ch'è un'unica vincitrici, chì hè pruclamata a pridiletta d'[[Afrudita]] (ancu quistu hè insulitu: nurmalamenti l'Amazoni viniravani a [[Diu|Dea]] Matri, chì pò essa idantificata incù Cereri, è [[Artemidi]]). A so insulita carattiristica hè quidda di sciaccià un solu senu par avè maghjori mira incù l'arcu. ===Parsoni è eventi=== [[File:AmazonBattle.jpg|280px|thumb|Amazona pronta par a battaglia: pudaria forsi rapprinsintà Veneri armata. A statua hè cunsirvata à a National Gallery.]] L'Amazoni erani cunsidirati numichi di i [[Grecia|Grechi]] in quantu, in una sucità maschilista com'è quidda greca, l'esistenza di [[donni]] guerrieri ùn era mancu cuncipibili è dunqua ripprisintavani a barbaria chì si contrappunia à l'ordini di a [[Grecia|civilisazioni ellenica]]. L'Amazoni sò citati friquintamenti in a [[litteratura]] classica greca. Oltri à i discrizzioni etnugrafichi di autori com'è Erodotu, Strabonu, Diodoru Siculu chì cercani di cunghjucà mitu è sturiugrafia, ma senza uparà una netta distinzioni l'unu da l'altra, ci sò naturalamenti quiddi più nittamenti [[puesia|puitichi]] è [[mitulugia|mitulogichi]]. Unu di i rifirimenti epichi più antichi hè sicuramenti quiddu di l'Iliadi in u quali sò minziunati dui volti. In Iliadi III.188-190, Priamu ricorda d'avè cumbattutu l'Amazoni com'è alliatu di Otreu è Migdonu, dui suvrani di a Frigia (Turchia norduccidintali). L'Amazoni, ricorda Priamu, erani «ὰντιάνεραι» (uguali à i masci, forti com'è i masci), ma ùn erani micca numarosi com'è l'Achei. Priamu cita ancu u locu di a battaglia chì apparisci cuncordu incù i rifirimenti mitugrafichi à l'Amazoni di u Pontu: i rivi di u [[fiumu]] Sangariu (Σαγγάριος in grecu, Sangarius in [[latinu]]) chì hè u nomu anticu di u [[fiumu]] Sakarya in a rigioni storica di a Frigia. In Iliadi VI.186[20], a lotta contr'à l'Amazoni hè una di l'impresi scompii da Bellerofonti chì paraguneghja, essendu l'Amazoni i più forti frà i donni, à un'altra impresa di l'eroi, minziunata in u versu pricidenti: u scontru incù i Solimi contr'è i quali Bellerofonti avaristi cumbattutu a più dura battaglia incù [[omu|omini]]. In l'Etiopidi, un puema epicu di Arctinu di Miletu ricuddanti à u VIIu seculu à.C. è moltu notu in l'ità classica, ma di u quali ci hè parvinutu solu un brevi frammentu uriginali è un riassuntu di u V seculu à.C., era narrata a participazioni di l'Amazoni, vidati da a so [[rè|righjina]] Pentesilea, à a [[guerra di Troia]] com'è alliati, sta volta, di [[Priamu]. U cori di u puema era u scontru frà [[Achilli]] è Pentesilea chì si cuncludia incù a morti di quist'ultima par manu di l'eroi grecu è a ristituzioni di u so corpu à i Troiani da parti di un [[Achilli]] cummossu è pienu d'ammirazioni versu l'amazoni tantu di essa accusatu di tradimentu da un so cumpagnu d'armi. I sintimenti d'[[Achilli]] in l'Etiopidi, cusì prossimi à l'amori versu a fiera numica, è a tragicità intrinseca di a vicenda, erani idiali par essa trasfurmati, duranti u Rumanticisimu, in un intensu drama psiculogicu d'amori è di morti. È cusì, probbiu, u svilupparà u dramaturgu [[Germania|tedescu]] Heinrich von Kleist in a so tragedia Penthesilea (1808) in a quali una righjina di l'Amazoni resa scema da u cuntrastu invariscibuli frà l'[[amore|amori]] è l'urgogliu sbrana, incù i so [[ghjacari]], u corpu di [[Achilli]]. ==Da veda== * [[Achilli]] * [[Afrudita]] * [[Albania]] * [[Anatolia]] * [[Artemidi]] * [[Eneidi]] * [[Troia]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Mitulugia]] h3fj4dcrfjjf0xhqtweafpoputfsyi8 Amazone 0 15758 329483 2013-09-12T18:54:48Z 92.150.70.250 Reindirizzamentu à [[Amazoni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Amazoni]] 27mzqbdch4y988iyk1vgyek27okhmaq Otto Sander 0 15759 346595 333767 2015-07-01T19:37:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Otto Sander Berlinale 2008.jpg|thumb|200px|Otto Sander, [[2008]]]] '''Otto Sander''' (1941-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Germania|tedescu]]. [[Categoria:Attore|Sander, Otto]] dm3mnw108rr2re42wunyq3skmhil1jb Délfor Dicásolo 0 15760 346579 332303 2015-07-01T19:30:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Delfor.jpg|thumb|200px|Dicásolo, [[2008]]]] '''Délfor Dicásolo''' (1920-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Argentina|argentinu]]. [[Categoria:Attore|Dicásolo]] 2rcu2qhd1dpi6a2qpsc43vcb5obq7v5 Jorge Pedreros 0 15761 346578 332908 2015-07-01T19:30:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jorge Pedreros.jpg|thumb|200px|Pedreros, [[2011]]]] '''Pedreros Jorge Arnaldo Aviles''' (1942-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Cile|cilenu]]. [[Categoria:Attore|Pedreros]] b0nygdkxk6jz67k5wuevpt9fxmhvw3w Papa Francescu 0 15762 364926 364924 2019-11-09T16:00:21Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Pope Francis South Korea 2014.png|thumb|200px|Papa Francescu, [[2014]]]] [[File:Coat of arms of Franciscus.svg|thumb|200px|]] '''Papa Francescu''' ('''Jorge Mario Bergoglio'''; 1936-) hè u papa di a ghjesgia cattolica dipoi u marzu 2013. [[Categoria:Argentinu|Francescu]] 1fo4mj4v4mbbpugugp1c11l80gx7e8k Himalaia 0 15768 362664 347482 2019-07-01T20:48:54Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Himalayas.jpg|thumb|280px|Fotografia satellitari presa sopra l'[[altupianu di u Tibetu]]]] L''''Himalaia''', ditta ancu '''Tettu di u Mondu''', hè una [[catena muntosa]] di l'[[Asia]], chì sipara [[India]], [[Pakistanu]], [[Nepal]] è [[Bhutan]] da a [[China]]. Hè longa circa 2.400&nbsp;km par una larghezza di circa 100-200&nbsp;km; hè cunnessa versu l'uccidenti incù a catena di l'[[Hindu Kush]] afganu. Ci sò cumpresi i più alti [[vetta|vetti]] di u mondu, frà i quali i quattordici Ottumilla, com'è u [[Everest|Monti Everest]] (8848 m), u [[K2]] (8611 m) è u [[Kanchenjunga]] (8589 m). In [[lingua sanscrita]], Himalaia significheghja a '''Dimora di i Nevi Eterni'''. == Urighjina giulogica == [[File:Everest North Face toward Base Camp Tibet Luca Galuzzi 2006 edit 1.jpg|thumb|280px|Faccia nordu di u [[Monti Everest]] Vista da u stradeddu par u campu basa in [[Tibetu]].]] Sicondu a [[tittonica à placchi]], a catena di l'Himalaia hè u pruduttu di u cunfini cunvirghjenti trà [[placca Indu-australiana]] è [[placca euruasiatica]]. U cuntinuu muvimentu rilativu di sti placchi indicheghja ch'è a catena di l'Himalaia stà sempri aumintendu di diminsioni. Giulugicamenti, si riteni ch'è l'Himalaia crisciaria à una vilucità di circa 8-10 millimetri à l'annu, s'è a dinamica di i placchi hè l'unicu fattori incidenti. Sò quantunqua attivi i forzi nurmali [[erusioni|erusivi]], chì ni riducini i diminsioni; a crescita netta di i muntagni di a catena hè dunqua stimevuli in circa 2,5-5&nbsp;cm/seculu. == Clima == U [[clima di l'Himalaia|clima]] varieghja sicondu l'[[altitudina]], da sub-trupicali à i penditi miridiunali finu à alpinu estremu in i vetti più elevati. Si poni distingua trè macru-staghjoni: da [[uttrovi]] à [[frivaghju]], incù bassi tampiraturi; da [[maghju]] à [[ghjugnu]] incù tampiraturi più elevati; da [[ghjugnu]] à [[sittembri]], l'umita staghjoni mussonica, carattarizata da viulenti piuviti limitati parò à u sittori miridiunali di a catena, oltri u quali i venti mussonichi ùn poni micca spustà si par via di l'alti picchi. == Suddivisioni == A catena muntosa di l'Himalaia, oltri à l'Himalaia cunsidaratu in sensu strettu, cumprendi ancu: * [[Hindu Kush]] * [[Karakorum]] * [[Pamir]] == Vetti == Principali vetti, frà altri: * [[Everest]] 8.848,56 m * [[K2]] 8.611 m * [[Kangchenjunga]] 8.586 m * [[Lhotse]] 8.501 m * [[Makalu]] 8.462 m * [[Cho Oyu]] 8.201 m * [[Dhaulagiri]] 8.167 m * [[Manaslu]] 8.163 m * [[Nanga Parbat]] 8.126 m * [[Annapurna]] 8.091 m * [[Gasherbrum I]] 8.068 m * [[Broad Peak]] 8.047 m * [[Gasherbrum II]] 8.035 m * [[Shisha Pangma]] 8.027 m * [[Gyachung Kang]] 7.922 m * [[Nanda Devi]] 7.817 m * [[Pumori]] 7.161 m * [[Ama Dablam]] 6.856 m == Tupunimia == [[File:Himalayan mountains from air 001.jpg|thumb|280px|Ghjacciaii vicinu à a punta di [[K2]].]] I tuponimi usati par individuà i monti himalaiani sò in genaru furmati da radichi nipalesi, tibetani, turchistani è sanscriti, cumbinati calchì volta in modu ibridu trà eddi, è pussedini una capacità sprissiva è una cundinsazioni di significati à i quali l'uccidintali ùn sò micca avvezzi. Parechji noma di monti ani un carattaru eminentamenti discrittivu, com'è par asempiu: * '''Himalaia''', a dimora di i nevi * [[Karakorum]], i pitraghji neri * [[Dhaulagiri]], a muntagna bianca * [[Nilgiri]], u monti turchinu * [[Gasherbrum]], a pareta lucenti * [[Machapuchare]], a coda di pesciu * [[Makalu]], u grandi neru * [[Kang Taiga]], a sedda di nevi * [[Chogo Rè]] (rinuminatu K2), u grandi monti In altri casi u tuponimu hà un pricisu rifirimentu riligiosu, com'è par asempiu: * [[Pancchulé]], i cinqui fiacculi cilesti * [[Gosainthan]], u locu di i santi * [[Trisul]], u tridenti (simbulu di Shiva) * [[Indrasan]], u tronu di Indra * [[Manaslu]], a muntagna di u spiritu * [[Chomo Lungma]] (rinuminatu Everest), a dea matri di a terra * [[Annapurna]], a dea di i messi è di l'abbundanza * [[Ganesh Himal]], a muntagna nivosa di u diu elefanti Esistini dopu parechji monti chì u so nomu diriveghja da a so pusizioni rispettu à altri cimi, com'è: * [[Nuptse]], u monti à punenti * [[Lhotse Shar]], u monti à sudu-livanti * [[Lhotse]], u monti à sudu * [[Nunagiri]], u monti trà i dui fiuma S'infattani infini i noma com'è: * [[Kardong]], a furtezza di nevi * [[Mahalangur Himal]], a catena muntosa di i grandi scimmii * [[Mustagh]], a muntagna scintillanti di ghjacciu * [[Shisha Pangma]], a cresta à u di quà di i pasculi * [[Mulkilà]], a furtezza d'arghjentu * [[Ama Dablam]], a mamma chì abbraccia * [[Kanchenjunga]], i cinqui casciaforti di a grandi nevi == Mistica == A vista di i monti himalaiani, di sti ''pilastri di u celi'' chì s'innalzani limpidi è putenti da i nebbii è da l'imparfizzioni di u mondu, evoca à a mimoria u fiori di lotu, simbulu di a [[buddisimu|fedi buddista]]. Ancu u fiori di lotu affonda i so radichi in a fanga chì hè simili à u ''[[Saṃsāra]]'', l'eternu ciclu di i nasciti è di i morti; ma quandu sboccia, a so curolla, alzendu si alta annantu à u stelu, si apri bianca è immaculata par ripprisintà a salvezza di a cuscenza è l'eterna sirenità di u ''[[nirvana (trascindenza)|nirvana]]''. Ùn hè cirtamenti micca un casu s'è antichi populi, annantu à tremindù i virsanti di a catena himalaiana, ani sempri idantificatu i più alti muntagni di u mondu com'è u sediu di i so dei. Sempri oghji, siguendu un'antica tradizioni, occorri calchì volta l'usanza in i spidizioni alpinistichi di firmà si un metru sottu a vetta par un sensu di misticu rispettu è di diferenti umaghju versu a casa di Diu. == Bibliografia == * Augusto Gansser, Andreas Gruschke, Blanche C. Olschak: ''A rigioni di u Himalaia. Cultura, storia, populi'', edizioni taliana par Touring Club Talianu, Milano 1991. * Valerio Sestini: Himalaia. ''Architittura è ambienti in i Vaddi di u Nepal'', Editori: Alinea Editrice s.r.l. 2006. ISBN 88-6055-086-6. == Da veda dinò == * [[Clima di l'Himalaia]] * Catena muntosa di u [[Karakorum]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] hrk7zt9ryay87o9bfesf2iy28plaw76 Imalaia 0 15769 329504 2013-09-16T19:03:31Z 90.8.79.55 Reindirizzamentu à [[Himalaia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Himalaia]] qd2lv5nmvn1hw9fhbb24nzjpsi7cde1 Himalaya 0 15770 329505 2013-09-16T19:04:46Z 90.8.79.55 Reindirizzamentu à [[Himalaia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Himalaia]] qd2lv5nmvn1hw9fhbb24nzjpsi7cde1 Ferdinando Magellanu 0 15771 347464 329507 2015-07-02T12:09:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Ferdinand Magellan.jpg|thumb|280px|Ritrattu di Ferdinando Magellanu]] Ferdinando Magellanu (purtughesu: Fernão de Magalhães; spagnolu: Fernando de Magallanes; Sabrosa, 17 uttrovi 1480 - Mactan, 27 aprili 1521) hè statu un espluratori è navigatori purtughesu. Intrapresi a [[spidizioni di Ferdinando Magellanu|prima circunnavigazioni di u globu]] à u sirviziu di a curona [[Spagna|spagnola]]. Fù u prima à parta da l'Auropa versu Punenti direttu in [[Asia]] è u prima auropeu à navigà in l'[[Uceanu Pacificu]]. A storia di u so viaghju hè parvinuta par via di a tistimunianza di un so omu d'armi, u [[Vicenza|vicintinu]] [[Antonio Pigafetta]], chì cunsacrò u restu di a so vita à mantena viva a mimoria di Magellanu è di a so impresa. == Biugrafia == [[File:Magellan's voyage EN it.svg|thumb|280px|Cartugrafia di a circunnavigazioni]] === A ghjuvantù === Ferdinando Magellanu nascì in una famiglia aristucratica impuvarita di Sabrosa in a pruvincia di u [[Trás-os-Montes]], in u Portugallu sittintriunali. U so babbu, Pedro Rui de Magalhães, spusatu incù Alda des Mesquita, era u merri di u paesi. Magellanu avia un frateddu, Diego de Sousa, è una suredda, Isabel. À l'ità di deci anni Magellanu persi i so parenti. Dui anni dopu, suvitendu u frateddu, divintò pagiu à a corti di u rè [[Ghjuvanni II di Portugallu|Ghjuvanni II]] à [[Lisbona]]. Quì guditi di a ghjinirosa educazioni risirvata à i ghjovani nobili di l'ebbica. In u [[1505]], à 25 anni, fù spiditu in [[India]], induva sirvì sottu u vicirè [[Francisco de Almeida]]. Prestu si miritò una minzioni par avè svintatu un ammutinamentu è salvatu viti umani. Da u [[1506]] participò à una spidizioni diretta à l'[[Isuli di i Spezii]]. In u corsu di sta spidizioni si vadagnò a prumuzioni à capitanu ([[1510]]), ma pocu dopu persi dighjà u brivettu di capitanu par essa si alluntanatu incù a so navi da a fluttiglia par circà novi terri più à livanti. Sottu à u cummandu di [[Alfonso de Albuquerque]] participò à a cunquista di u strategicu portu di [[Malacca]] in l'oghjinca [[Malesia]]. Turratu in patria, participò in u [[1513]] à una spidizioni in u [[Maroccu]], induva combattì in a [[battaglia di Azamor]], ripurtendu a lisioni di un vinochju. Fù successivamenti accusatu di avè intrattinutu cummerci incù i [[musulmani]]: par via di quissa u 15 maghju [[1514]] purtò à u so licinziamentu incù disunori da u sirviziu par a curona purtughesa. === A spidizioni === [[File:Detail from a map of Ortelius - Magellan's ship Victoria.png|280px|thumb|A ''Victoria'' annantu à una carta d'[[Abraham Ortelius|Ortelius]] di a fini di u XVIu seculu.]] In u stessu periodu Magellanu intrì in pussessu di una carta giugrafica chì iputizava un passaghju versu l'[[Uceanu Pacificu]] pocu più à sudu di u [[Rio de a Plata]]. Si cunvinsi di pudè in stu modu truvà una via par l'[[Asia]] più brevi di quidda intornu à l'Africa. Quista avaristi parmissu di scopra un passaghju à sudu-punenti di culligamentu di l'Atlanticu incù u Pacificu. Tali passaghju, ritinutu giugraficamenti prubabili ma di u quali nissunu avia nutizia tuttu à fattu sicura, aiani imaginatu da tempu i cartografi. In rialità, u scopu strategicu di a spidizioni saristi statu quiddu di circà una nova via marittima par l'Isuli di i Spezii, in l'arcipelagu Indunisianu di i [[Molucchi]], evitendu l'avvinta di l'Africa, di a quali i porti uccidintali è miridiunali erani tutti in mani à u Portugallu. S'è pussibuli, si saristi divutu ancu pruvà ch'è i [[Molucchi]] si truvavani effittivamenti à punenti di l'antimiridianu di a linia di dimarcazioni chì, sicondu i trattati, dividia i zoni di influenza è pussessu culuniali trà spagnoli è Portughesi. Naturalamenti, micca menu impurtanti saristi stata l'evintuali scuparta di novi terri da aghjustà à u dighjà immensu imperu di u rè di Spagna. Cunvintu [[Carlo V d'Asburgu|Carlo V]] à financià l'impresa, a spidizioni di cinqui navi salpò u 20 sittembri 1519 da San Lucar de Barrameda (u 10 aostu da u portu di [[Siviglia]]). U 28 nuvembri [[1520]], firmatu incù trè soli navi (una era naufragata, l'altra avia disirtatu), attravirsò u [[Strettu di Magellanu|strettu]] chì da eddu presi u nomu, è par a prima volta si inultrò in un grandi uceanu scunnisciutu à l'uccidintali, chì par tutti i trè mesa di navigazioni in dirizzioni [[nordu]]-[[punenti]] firmeti tranquillu, à u puntu ch'è li fù attribuitu u nomu di [[Uceanu Pacificu|Pacificu]]. Di marzu [[1521]] righjunsi l'[[Isuli Marianni]] è dopu i [[Filippini]], chjamati Isuli di San Lazzaro, induva truvò a morti par mani di l' indigeni. Sicondu u racontu di Pigafetta, in i [[Filippini]], Magellanu era risciutu à cunverta u rè di l'isula di [[Cebu]], [[Rajah Humabon]] è molti di i so sudditi à u [[Cristianesimu]]. Quandu Cebu si sottumissi à a curona spagnola, scuppiò una rivolta annantu à a vicina isula di [[Mactan]]. Magellanu dicisi di usà a forza par cunquistà Mactan à a Spagna è à u Cristianesimu. Quandu sbarcò a matina di u 27 aprili [[1521]] à Mactan, fù uccisu da l'abitanti di l'isula. U viaghju si cunchjusi u 6 sittembri [[1522]], quandu u ''[[Victoria (navi)|Victoria]]'', sola navi sopravviventi, riintrò à u portu di partenza dopu avè cumplittatu a prima [[circunnavigazioni]] di u globu in 2 anni, 11 mesa è 17 ghjorni. à bordu di a piccula navi (85 tunniddati), chì imbarcava acqua è avia una vilatura di furtuna, ci erani sultantu 18 omini di i 234 partiti, trà marinari è suldati. Trà i sopravviventi ci erani dui taliani, Antonio Lombardo, dittu [[Antonio Pigafetta|Pigafetta]], quiddu chì scrivarà a storia di a spidizioni, è Martino de Judicibus. === A prima circunnavigazioni di a Terra === [[File:ReplicaNaoVictoriaMagallanes.jpg|thumb|280px|A copia di a [[Victoria (navi)|Nao Victoria]] in u [[Museu Nao Victoria]] à [[Punta Arenas]], [[Cili]]]] A circunnavigazioni ùn era micca statu u fini di Magellanu, chì avia solu vulsutu truvà u passaghju à Punenti versu l'Isuli di i Spezii è l'Indii. Stu scopu u vedi rializatu in vita. Solu [[Juan Sebastián Elcano]], incù [[Antonio Pigafetta]], ricunniscì a vera impurtanza di u viaghju intornu à a terra. À eddu è à i so 17 omini sopravviventi spetta l'onori di avè scumpiitu u prima viaghju cuntinuu intornu à a Terra. Quista vali ancu par i 13 omini chì firmetini prighjuneri di i Portughesi à Capu Verdi, chì si trova più à l'Uccidenti rispettu à a Spagna. Ma ancu Magellanu stessu in a so vita avia circunnavigatu a terra cumplittamenti: da u 1505 à u 1511 era dighjà statu in Urienti, induva avia visitatu ancu i Molucchi. Ancu s'è ùn ci saristi micca turratu, in u 1521 era ghjuntu à i Filippini avendu dunqua ghjà tagliatu u miridianu di i Molucchi. Eppuri, a prima parsona à avè attravirsatu tutti i miridiani pudaria essa statu u schiavu è interpreti [[Enrique di Molucca|Enrique]], prubabilamenti di urighjina filippina. Acquistatu in u 1511 da Magellanu à Sumatra, avia accumpagnatu quiddu in tutti i so viaghji successivi. À a morti di l'ammiragliu à Mactan, Enrique fughjì à casa aiutatu da u rè di Cebu; cusì almenu narra Antonio Pigafetta. Ma Enrique pudaria ancu essa statu di urighjina [[Malesia|malesa]]: in stu casu forsi ùn hà mai scumpiitu a circunnavigazioni. Magellanu murì in un scontru incù l'indigeni di Cebu Mactan. == Effetti geu-pulitichi è filusofichi di u viaghju == U viaghju di Magellanu dimustrò difinitivamenti quattru cosi: ch'è a Terra hè una sfera; ch'è a circumfarenza di a pianeta hè molta più maiori di quantu ani mai cridutu tutti i giugrafi; ch'è l'America pò essa circunnavigata com'è u cuntinenti africanu; ch'è si perdini 24 ori s'eddu si suvita u camminu di u soli da l'uccidenti à l'urienti. Quist'ultima ussirvazioni furnì i basi à novi spiculazioni di intaressu fisicu è matafisicu annantu à a natura di u tempu è di l'eternità.<ref>Edouard Roditi: ''Magellanu di u Pacificu'', pag. 5, editori Mursia 1977</ref> Da un puntu di vista matiriali, dati i longhi distanzi parcorsi (a ''Victoria'' avia cupartu 69.000&nbsp;km in trè anni par vultà in iSpagna), u viaghju di Magellanu ùn poti micca ripprisentà una valida altirnativa à a cusidditta [[Strada di i Spezii]] cuntrullata da i Portughesi. Spagna è Portugallu rivindiconi tremindù u pussessu di i [[Molucchi]] in basa à u [[Trattatu di Tordesillas]] è solu in u [[1529]] a cuntruversia poti essa risolta incù u [[Trattatu di Saragozza]], incù u quali a Spagna diviti rinuncià à i probbii pratesi annantu à a zona. Eppuri, sempri in u XVIu seculu i spagnoli erani in gradu di cunquistà [[Guam]] è i [[Filippini]], chì sariani firmati in so mani finu à u [[1898]]. == Magellanu in i scenzi == * U [[Strettu di Magellanu]] fù chjamatu cusì in onori di u so scupridori auropeu. * I [[Nivuli di Magellanu]], dui [[galassia nannara|galassii nannari]] visibuli da l'[[emisferu australi]], pigliani u nomu da l'espluratori purtughesu chì i nutò duranti a so spidizioni versu uccidenti. * U ''pinguinu di Magellanu'' fù ussirvatu da a spidizioni à u largu di i costi arghjintini è discrittu accuratamenti da Pigafetta. * Altri noma sempri in usu sò stati introdutti da Magellanu stessu: ''[[Patagunia]]'' significheghja ''terra di i peda grossi'' à causa di l'indigeni insulitamenti alti ch'eddu ci avia scuntratu; à u largu di a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]] avia scupartu parechji fochi annantu à a costa. == Magellanu in i media è in u sport == * In u manga [[One Piece]] hè prisenti un parsunaghju di nomu [[Magellan (parsunaghju)|Magellan]]. * U ''magellan'' hè un [[trick (sport)|trick]] chì fù imprudatu in u calciu [[freestyle (calciu)|freestyle]] par indicà un muvimentu di u pedi chì simuleghja a circunnavigazioni ch'eddu hà scumpiitu Magellanu, è in stu casu u pedi oltripassa tutalamenti u ballò è torra à daretu à u puntu iniziali mentri u ballò hè sempri in aria. == Noti == <references/> == Bibliografia == * [[Antonio Pigafetta]], ''Viaghju intornu à u mondu'', à cura di Mariarosa Masoero (intr. di [[Luigi Firpo]]) [1987]. == Da veda dinò == * [[Espluratori]] * [[Splurazioni giugrafichi]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] 0w5w8wjvo9tkkfvwi1ro70xydnv86nu Ferdinando Magellano 0 15772 329508 2013-09-17T18:24:13Z 90.8.79.55 Reindirizzamentu à [[Ferdinando Magellanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ferdinando Magellanu]] g26rwa1cbomeop7s0iyji9010lp3gv4 Universidade Tecnológica Federal do Paraná 0 15773 334902 329510 2014-03-23T15:09:03Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Utfpr.gif|thumb|right|250px|Universidade Tecnológica Federal do Paraná]] L''''Universidade Tecnológica Federal do Paraná''' ('''UTFPR''') hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Curitiba]]. Ci sò à l'incirca 21.092 stughjanti. Fù fundata u [[1909]]. [[Categoria:Università]] 2slaypnjqnyfjfzdco2ix1xuuolfmbu UTFPR 0 15774 329511 2013-09-17T20:18:25Z 201.80.195.144 Universidade Tecnológica Federal do Paraná wikitext text/x-wiki #redirect[[Universidade Tecnológica Federal do Paraná]] 7mokmyx54wc1fjp957gisqwd8hdatlj Orlando Furioso 0 15778 340451 340013 2015-01-23T10:24:11Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Prima edizioni di l'opara */ +img wikitext text/x-wiki [[File:Orlando Furioso 9.jpg|thumb|280px|Scena di u puema illustrata da [[Gustave Doré]].]] L' '''Orlandu furiosu''' hè un puema cavaddarescu di [[Ludovico Ariosto]] pubblicatu in a so edizioni difinitiva in u 1532. U [[puema]], cumpostu da 46 canti in uttavi (38.736 versi in tutali), ghjira intornu à u parsunaghju d'Orlandu, à u quali hè didicatu u titulu, è à numarosi altri parsunaghji. L'opara, ripigliendu a tradizioni di u ciclu carulingiu è in parti di u ciclu britonu, si poni com'è à cuntinuazioni di l'incumpiitu ''Orlandu innamuratu'' di [[Matteu Maria Boiardo]]. Carattaristica fundamintali di l'opara hè u cuntinuu intrecciu di i vicendi di i parechji parsunaghji chì vani à custituiscia multiplici fili narrativi (sicondu a tecnica di l'intricciatura, eredità di u rumanzu mediivali), tutti armunicamenti tissuti insemu. A trama hè cunvinziunalamenti riassunta intornu à trè vicendi principali, emblemi ancu di a soprappusizioni in u puema di parechji genari litterarii: in prima a linia epica di a guerra trà musulmani è cristiani chì faci da sfondu à l'intreia narrazioni è si cuncludi incù a vittoria cristiana in seguitu à u scontru trà l'eroi avvirsarii. A vicenda amurosa s'incentra inveci annantu à a biddissima Angelica, in fuga da numarosi spasimanti, trà i quali u paladinu Orlandu, di u quali fù dapoi i primi uttavi priannunciata a pazzia, purtendu à l'estremu a diminsioni di u cavalieri cristianu di a Chanson di gesti vutatu à a fedi. L'inchiesti di i varii cavalieri par cunquistà Angelica si rivelani tutti vani, da u mumentu chì (prima di escia difinitivamenti da u puema in u XXIXu cantu, par ghjunta à testa inghjò nantu à a rena) a donna spusarà u musulmanu Midoru incausendu l'ira è a cunsiguenti pazzia d'Orlandu è di l'altri cavalieri. U terzu mutivu, quiddu encumiasticu o cilibrativu (annantu à u quali parsistini eppuri à l'internu di u puema una seria d'ombri), cunsisti in i peripezii chì portani à a rialisazioni di l'amori trà Rugeru, cavalieri paganu eredi di u troianu Ettori, è Bradamanti, guerriera cristiana, chì riisciarani à cunghjunghja si solu dopu à a cunvirsioni di Rugeru à u tarmini di a guerra: da st' unioni discindarà infatti a Casa d'Esti. ==Cumpusizioni di l'opara== [[File:Jean Auguste Dominique Ingres - Roger Delivering Angelica.jpg|thumb|280px|[[Ruggero (Orlando furioso)|Ruggiero]] cavalchendu l'[[ippugriffu]], salva [[Angelica (Orlando furioso)|Angelica]] da u mostru marinu: dipintu di l'artista [[Jean Auguste Dominique Ingres]], [[1819]], [[Parigi]], [[Museiu di u Louvre]].]] I vicendi di Orlandu è di i paladini di Carlu Magnu erani dighjà moltu noti à a corti estensi di Ferrara grazia à l'Orlandu innamuratu di [[Matteu Maria Boiardo]] quandu l'intillettuali curtigianu Ariostu cumencia à scriva u novu rumanzu intornu à u 1505. U puema, puri essendu cuncipitu com'è una cuntinuazioni di l'Orlandu Innamuratu di Boiardo, ùn fù mai riduttu à veru è probbiu seguitu di u puema buiardescu: dimustrazioni di quista mancanza di cumplittezza hè u fattu chì, com'è ghjustamenti faci nutà annantu à u "finali epicu" Albertu Casadei, Ariostu ùn purtò à tarmini tutti i nuclei narrativi aparti da Boiardo. Ancu a scelta di Angelica com'è puntu di partenza di u Furiosu ùn era in quistu sensu evidenti: Boiardo avia finitu par privilighjà l' "armi" à l' "amori" è, in u prugrissivu snudamentu di i vicendi epichi, avia finitu par trascurà Angelica par gran' parti di u sicondu libru è par i novi canti di u terzu. À a libartà d'Ariostu in a rilazioni incù a so fonti principali currispondi ancu l'apartura di un puema chì ùn si chjudi mai cumplittamenti: u dueddu finali trà Rugeru è Rudumonti, indubbiu innalzamentu epicu di a vicenda, lascia ancu in u littori un'imprissioni di incumplittezza è di insuddisfazioni chì hè stata ben evidinziata da L. Caretti. Cumpiitezza mancata di u quali sò rapprisintazioni fideli ancu a prufonda ambiguità di l'autori, a pirenna uscillazioni trà l' "armi" è l' "amori" (trà l'epos è u rumanzu) è a diminsioni incumpletta di i cavalieri nantu à a scena di a quali hè imaghjina emblimatica a prisintazioni in u prima cantu: di Orlandu fù innanzi tuttu evucata a pazzia; Rinaldu intrarà in scena suvitendu à pedi u so cavaddu; Ferraù impignatu à ripiscà un elmu smarritu in l'acqua; Sacripanti rimpiinghjendu a virghjinità di Angelica è difiniscendu u so amori com'è un insemu di pulsioni primatistichi è matirialistichi, scunfittu immediatamenti à u passaghju un cavalieri senza idantità. Dapoi a quadripartizioni iniziali (i donni/i cavalieri/l'armi/l'amori) a trama si sviluppa evuchendu un tempu miticu rimpientu da l'autori annantu à u quali sfondu si prughjetta a guerra trà pagani è cristiani. Quadripartizioni chì hè ancu dinuncia di appartinenza à un sistema di [[litteratura]], è fusioni di i cicli epichi ("l' armi") mediivali è di a diminsioni amurosa di i rumanzi, in sta fideli ripresa di u matiriali buiardescu. A materia cavaddaresca, i loca è i parsunaghji principali sò listessi, ma l'elaburazioni di tutti l'elementi rispondi à una ricerca litteraria moltu più prufonda. I parsunaghji acquistani una diminsioni psiculogica putenti, u racontu diventa un insemu urganicu di vicendi intricciati in un'architittura di grandiosa cumplissità, un cuntinuu tentativu d'abbraccià l'infinità mutevuli di i parcorsi di i parsunaghji. U Furiosu si prisenta cusì com'è opara simbulu di un sistema, quiddu curtigianu è rinascimintali, probbiu à u mumentu di a so crisi: u sguardu à daretu è u tonu nustalgicu di l'incipit rivela (parallilamenti à u Curtigianu di Castiglioni) dighjà un rimpientu par una civiltà à u tramontu, divastata da l'incursioni stranieri è currotta da a seti di dinaru è da l'avidità. Piinamenti insirita in u dibattitu culturali di l'ebbica, l'opara ariustesca acquista ufficialamenti u [[scettru]] di u prima puema in una lingua chì pò cunsidarà si "taliana", probbiu à seguitu di a rivisioni di u Bembo, chì in u 1525 - ùn à casu trà i dui ultimi edizioni di u Furiosu - avia pruduttu i Prosi di a lingua vulgari. ==Prima edizioni di l'opara== [[File:Ariosto - Orlando Furioso, 1551 - 5918999 FERE001606 00005.tif|thumb|''Orlando Furioso'', 1551]] S'aghjunghji dinò a diminsioni di un'opara litteraria pinsata è curata par a pubblicazioni à stampa, volta cusì à a diffusioni versu un pubblicu più vastu: in quistu sensu, è in molti altri dinò, si pò parlà di a prima grandi opara di [[litteratura]] muderna in a cultura uccidintali. == Da veda dinò == * [[Ludovico Ariosto]] * [[Matteu Maria Boiardo]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Littiratura]] dpqp75a5xl9rpb241hx3uzxud6j8i15 Orlandu Furiosu 0 15779 329518 2013-09-18T18:11:02Z 90.8.79.55 Reindirizzamentu à [[Orlando Furioso]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Orlando Furioso]] h1fu4bkyo5k55heax935ysny2nld3d6 Aliconu 0 15788 362649 347387 2019-07-01T20:47:01Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Momper, Joos de (Younger) - Helicon or Minerva's Visit to the Muses.JPG|thumb|280px|[[Joos de Momper]]: ''Aliconu'' o ''Visita di [[Minerva]] à i Musi''. Museo Real de Bellas Artes de Amberes.]] L''''Aliconu''' (o Elicone) (in [[lingua greca|grecu]] Ἑλικών / ''Helikồn'', littiralamenti "u (monti) tortuosu", da ἕλιξ / ''hélix'' "spirali, zigzag") hè un monti situatu in a rigioni di [[Tespie]] anticamenti in [[Aonia]] è oghji in [[Beozia]] ([[Grecia]])<ref>Kerenyi, ''The Gods of the Greeks'', 1951 p. 172</ref>; incù i so 1.748 metri hè a vetta più alta di a rigioni. ==Mitulugia== [[File:Hippocrenesource.jpg|thumb|280px|A surghjenti d'Ippucrena]] U Monti Aliconu hè resu celebru da a [[mitulugia greca]] par via di dui surghjenti sacri à i [[Musi (mitulugia)|Musi]] chì ci si trovani: [[Aganippa]] è [[Ippucrena]], tremindù [[tuponimu|tuponimi]] furmati nantu à a radica ''hippo-'' "cavaddu", apposta ch'è a tradizioni vulia ch'eddu fussi statu [[Pegasu]] à scaturiscia li. I fiuma Olmeios è Permessos chì da eddi discindiani, erani riputati in gradu di furniscia l'inspirazioni à quiddi chì ci si fussini dissitati. Annantu à i so penditi si truvava u paesi di [[Ascra]], chì deti nascita à u pueta [[Esiodu]] ([[VIIu seculu a.C.]]), u quali conta di avè scuntratu i Musi mentri chì, ghjuvanottu, era intentu à pasculà i greghji annantu à i fianchi di a muntagna, induva [[Eros]] è i Musi aviani ghjà tandu santuarii è un tarrenu par i baddaturi vicinu à a cima. Funi eddi - eddu susteni - à inspirà li a ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', chì si apri par quissa incù st' invucazioni: {{quote|Cumenciu u cantu me da i Musi Aliconii, chì sopra<br/>l'eccelsi d'Aliconu santissimi vetti han sughjornu,<br/>è incù i moddi pie' d'intornu à a cerula fonti<br/> baddani, intornu à l'arghja di u figliu putenti di Cronu.<br/>Eddi, postu ch'è in u Parmissu lavati han i tennari membra,<br/>o d'Ippocrena in l'acqui, oppur di u santissimu Olmeu,<br/>intrecciani d'Aliconu annantu à i vertici sommi, caroli<br/>agili, graziosi: ch'è grandi virtù in i so peda [[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', 1-8, trad. [[Ettore Romagnoli]]}} I Musi l'avariani dunqua inspiratu, è grazia ad eddi principiò à cantà l'urighjini di i dei. Fù cusì ch'è l'Aliconu divintò un simbulu di l'inspirazioni puetica. Oltri à i fonti sopra ricurdati (è citati da u stessu Esiodu), a tradizioni voli chì si truvava annantu à l'Aliconu ancu a fonti in a quali [[Narcisu]] si spichjò, firmendu culpitu da a so probbia biddezza. In l'[[Inni omerichi|innu omericu]] à [[Posidonu]], u diu fù apustrufatu, in una brevi invucazioni, com'è "signori di l'Aliconu". ==Patrimoniu di l'Umanità== U [[munasteru]] di [[Hosios Lukas]] ([[XI seculu]]), chì si trova annantu à u fiancu uccidintali di l'Aliconu, hè statu dichjaratu da l'[[UNESCO]] "[[Patrimoniu di l'umanità|Situ patrimoniu di l'Umanità]]". ==Riferimenti litterarii== ===Litteratura antica=== Numarosi sò i rifirimenti litterarii à l'Aliconu. Un celebru passu hè cuntinutu in u I cantu (II stanza) di a ''[[Ghjerusalemma libarata (puema)|Ghjerusalemma Libarata]]'' di [[Torquato Tassu]]: :''O Musa, tu chì di caduchi addori'' :''ùn circondi micca a fronti in Aliconu...'' in u prolugu di a Musica de l'Orfeu di Monteverdi: :Quinci à dì vi d´Orfeu desio mi sprona, :d´Orfeu chì trassi à u so cantà i feri :è servo fe´l´Infernu à sui prigheri, :gloria inmurtali di Pindu è d´Alicona Più irriverenti l'accennu di [[Carlo Porta]] in u so ''Sonettin cù u covon'' annantu à u rumanticisimu, in u quali, attighjendu si com'è "classicistu" in a pulemica incù i rumantichi, prova st'affirmazioni soia incù a so friquintazioni di l'Aliconu. Riferimenti ni cumporta ancu u Prolugu (vv.2-5) di u Prima Cantu di u Paradisu di D. Alighieri, u quali afferma di ùn pudè più addrizzà si solu à i Musi abitanti l'Aliconu, ma di duvè invucà ancu l'aiutu di u Diu Apollu, abitanti u Cirra: :"''..Di sta spirienza ineffabili, u pueta diciarà tandu, in u Paradisu, ciò chì hè pussibuli à a mimoria umana ritena è à lingua umana narrà; u succorra Apollu incù i novi Musi: tutta l'arti occurrarà à quistu assuntu. ..''" ===Litteratura corsa=== L' ''Aliconu'' hè citatu à spessu in l'opara di [[Rinatu Coti]], in particulari: * in a puisia ''Corsica bramata'' (''U Labirintu''): :''Fruttu di gudimentu :''Radica d'aliconu :''Surghjenti di bundanza :''Passu d'umanità :''Corsica bramata'' ==Altrò== L'Aliconu ispirò i danzi ch'è u [[cumpusitori]] [[Ungaria|ungharesu]] [[Leó Festetics]] tinia in u so casteddu in i circonda di [[Keszthely]]. Festetics chjamò ancu ''Bibbiuteca di l'Aliconu'' a bibbiuteca ch'eddu fundò par prumova a litteratura è a cultura in a so cità nativa. Sempri da l'Aliconu piglia u nomu l'''Helicon Arts Cooperative'', un impresa chì upareghja in u duminiu di l'arti è di a pruduzzioni di filmi à [[Hollywood]]. ==Noti== <references /> ==Bibliografia== *[[Karl Kerényi]], 1951. ''The Gods of the Greeks'' ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] 1xcbjgtrtu13s0lmu82p5yd37i806ij Elicone 0 15789 329541 2013-09-23T18:48:06Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Aliconu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aliconu]] ps4gj5o8spa07g9nwaqm9etcs9tqh0c Monti Aliconu 0 15790 329542 2013-09-23T18:48:27Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Aliconu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aliconu]] ps4gj5o8spa07g9nwaqm9etcs9tqh0c Monte Elicone 0 15791 329543 2013-09-23T18:48:41Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Aliconu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Aliconu]] ps4gj5o8spa07g9nwaqm9etcs9tqh0c Sinan 0 15794 356152 347577 2016-12-28T10:43:05Z DARIO SEVERI 10718 Addded wikilinks + wikitext text/x-wiki [[File:Mimar Sinan büstü, ODTÜ.jpg|thumb|280px|Bustu di Mi'mār Sinan in Ankara]] '''Sinan''', notu ancu com'è Mi'mār Sinan (Mi'mār, litt. "architettu", era u titulu datu à l'architettu imperiali) o Mi'mār Koca Sinan ("grandi architettu Sinan") (Cesarea in Cappadocia, 1489 - [[Istanbul]], 1588), hè statu un architettu turcu, di urighjina albanesa, cuntimpuraniu di [[Michelanghjulu]] è Palladiu. Travagliò par i sultani Solimanu I, Selim II, è Murad III, è fù, in u corsu di un periodu di cinquanta anni, rispunsevuli par a custruzzioni o a supervisioni di tutti l'edifizii più impurtanti di l'[[Imperu Ottumanu]]. Più di trè centu funi i strutturi accriditati à so nomu. ==Biugrafia== Natu cristianu ortudossu, fù riclutatu sicondu a pratica di u ''devşirme'' in a rigioni anatolica di Cesarea in Cappadocia è purtatu à Istanbul par a furmazioni militara; successivamenti intrì à fà parti di u corpu di i giannizzeri. Participò à i numarosi campagni militari di espansioni di l'imperu ottumanu, in particulari in l'artigliaria è in u geniu. Presi parti à i spidizioni contru [[Belgradu]], a [[Siria]] è l'[[Egittu]], è in u 1534 divintò ufficiali. Ebbi cusì l'oppurtunità di cunnoscia i rialisazioni architittonichi in l'Auropa mediterranea è centru-uriintali è in u [[Vicinu Urienti]]. Membru di a corti imperiali da u 1536, fù numinatu architettu capu di l'imperu (Mimarbaşı) in u 1539 da u sultanu [[Solimanu u Magnificu]]. Sinan cunsirvarà a carica ancu sottu i dui succissori Selim II è Murad III. ==Opari== [[File:Istanbul - Süleymaniye camii - Foto G. Dall'Orto 26-5-2006 - 13.jpg|thumb|280px|Muschea di Solimanu]] À Sinan sò attribuiti più di 300 edifizii, in tuttu l'imperu: muschei (spessu incù u rilativu cumplessu - külliye - di edifizii annessi), palazzi (saray), bagni publichi (hamam), caravanserragli, mausolei (türbe), à i quali poni essa aghjunti altri opari di publichi utilità com'è ponti è acquidotti. Di parechji custruzzioni, in particulari quiddi luntani da a rigioni di a capitali, hà prubabilamenti furnitu l'impustazioni generali, lascendu l'esecuzioni à so assistenti, com'è Davut Ağa, chì à a so morti li succiditi com'è architettu maestru. In u 1536-37 custruì una muschea (Hüsrev Paşa Camii) à Aleppo; in l'annu succissivu a favurita di u sultanu Roxelana (Haseki Hürrem) l'incaricò di edificà un ''külliye'' à Istanbul. Frà i principali munimenti custruiti dopu à a so nomina com'è architettu imperiali sò ricurdati: * A muschea Şehzade (''Şehzade Camii'', 1543-48) à Istanbul, dedicata da Solimanu à u figliolu Mehmet, principi ereditariu, mortu primaturamenti pocu dopu l'iniziu di l'edificazioni di a muschea. Hè a prima muschea sultaniali cuncipita da Sinan è prisenta parechji aspetti furtamenti innuvativi. A cupola cintrali hè rinfurzata incù mezi-cupoli annantu à i quattru lati. A cupartura hè sustinuta da quattru grandi pilastri ed hè cumplittata incù quattru picculi cupoli à l'anguli. L'internu di a sala, guasi quatrata, hè particularamenti luminosu, grazia à i multiplici aparturi (da i finestri à a basa di i cupoli - 24 in a cupola cintrali è 9 par ogni mezacupola - à quiddi in i pareti) chì lasciani entra a luci. Un'innuvazioni funi dinò i gallarii longu i facciati laterali par nasconda i contrafforti. A muschea hè priciduta da un grandi curtili affianccatu da un portacu incù cinqui picculi cupoli par latu, incù à u centru a funtana par l'abluzioni, cuparta da un'edicula sustinuta da ottu culonni. Dui minareti sò posti à l'estremità di u latu annantu à u curtili. Sò opari di Sinan dinò i türbe di Mehmet (1543-44) è di u Gran visir Rüstem Pascià (1561) in u giardinu adiacenti. [[File:Istanbul - Süleymaniye camii dal Corno d'oro - Foto G. Dall'Orto 28-5-2006.jpg|thumb|280px|Muschea di Solimanu da u Corru d'oru]] * A muschea di Solimanu (''Süleymaniye Camii'', 1550-57) à Istanbul, incù à fiancu i ''türbe'' di Solimano (1566) è Roxelana (1558). Solimano chersi ch'è u prugettu si inspiressi di a basilica di Santa Sofia (Ayasofya), par simbulizà una cuntinuità imperiali incù Ghjustinianu. * A ''Kara Ahmet Paşa Camii'' à Istanbul (ca. 1550-1565), cummissiunata da u Gran visir Kara Ahmet Pascià, di u quali a cundanna à morti in u 1555 fù causa di un cumplittamentu attimpatu è incù diminsioni ridutti rispettu à u prugettu uriginali. * A ''Rüstem Paşa Camii'' (1560-64), par u gran visir Rüstem Pascià, maritu di a figliola pridiletta di Solimanu, Mihrimah. * A ''Mihrimah Camii'' (chjamata ancu Mihrimah Sultan Camii) à Istanbul (ca.1560-1565), custruita par a principessa Mihrimah. Ùn hè micca cunfusa incù a muschea umonima ch'è Sinan avia dighjà custruitu (1540-48) à Scutari (Üsküdar). * A ''Sokollu Mehmet Paşa Camii'' à Istanbul (cumplittata 1571-72). Sokollu Mehmet Pascià fù gran visir da u 1565 à u 1579, par Solimanu, Selim II è Murad III. * U ''Ponti Mehmed Paša Sokolović'', à Višegrad, cumplittatu in u 1571. * A ''Azap Kapı Camii'' à Istanbul (Galata), cumplittata in u 1577. * A ''muschea di Selim'' à Edirne (Selimiye Camii, 1568-75), fatta custruiscia da u sultanu Selim II. Sinan stessu riteni sta muschea u so capulavoru. A Atik Valide Camii à Üsküdar (1570-79), par Nurbanu, sposa di Selim II è mamma di Murad III. Nutevuli fù l'opara di Sinan par l'alimantazioni idrica di Istanbul. Incaricatu da Solimanu versu u 1550 di suddisfà i criscenti esigenzi di appruvvisiunamentu di a cità, sviluppò un sistemu di captazioni di l'acqui in a zona à u nordu di Istanbul chjamata Furesta di [[Belgradu]], ricuparendu parzialamenti l'antica reta rumana. I canalisazioni di u sistemu idricu (dinuminatu ''Kirkçesme''), par circa 50 km, sò sempri in usu. L'acquidotti principali sò: * L'''Uzunkemer'' ("longu acquidottu"), à dui ordini di arcati, longu 716 è altu 26 metri. * L'''Eğrikemer'' ("acquidottu à ovitu", par via di l'intrata à 90° à una estremità), à trè ordini di arcati in a parti cintrali alta 35 metri. * U ''Güzelce Kemer'', à dui ordini di arcati, longu 170 metri. * U ''Moğlova Kemeri'', à dui ordini di arcati, longu 258 metri. Rilevanti opara di Sinan hè ancu unu di i più antichi bagni turchi di Istanbul, u ''Süleymaniye Hamam'', chì sorghji in u cumplessu di a muschea di Solimanu. Edificatu in u 1557, hè ancu in funzioni à i ghjorna d'oghji. ==Da veda== * [[Siria]] * [[Imperu Ottumanu]] * [[Vicinu Urienti]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Turcu]] 87q30z8cih0weyvlpfk67juvwfdiznn Sinān 0 15795 329553 2013-09-25T15:05:59Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Sinan]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sinan]] 3bccatif1i3tf0fbcd0biw5hywof0fm Categoria:Stati Uniti d'America 14 15799 335753 329569 2014-03-23T18:14:08Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Nordu]] lslw1qqaan18wscz1i7nirmknrlz4ch Categoria:Canadà 14 15800 335470 329624 2014-03-23T18:09:01Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Nordu]] lslw1qqaan18wscz1i7nirmknrlz4ch Andi 0 15801 364807 362650 2019-11-04T11:35:59Z 90.57.46.185 Correction de liens [[ ... ]] (crochets fermants manquants) wikitext text/x-wiki [[File:Nasa anden.jpg|thumb|280px|A Curdigliera di l'Andi]] A Curdigliera di l' '''Andi''' (o ''Curdigliera di l'Ande'') (in [[lingua spagnola|spagnolu]] ''Cordillera de los Andes'') hè un'impurtanti [[muntagni|catena muntosa]] di l'[[America miridiunali]], situata in a parti più [[uvestu|uccidintali]] di u [[cuntinenti]]. Incù i so {{M|7 200|k|m}} di lunghezza (da l'[[istmu di Panama]], à u [[nordu]], finu à [[Capu Horn]], à u [[sudu]]) hè cunsidarata a catena muntosa più longa di u mondu. A so larghezza media hè di {{TA|240 km,}} tucchendu in u puntu più stesu i {{TA|500 km}} (frà u 18º è u 20º [[Parallelu (giugrafia)|parallelu]] [[sudu]]), mentri l'altezza media hè di circa {{M|4 000||m}}. A catena di l'Andi hè furmata principalamenti da dui grandi sittori: a ''[[Curdigliera Urientali]]'' è a ''[[Curdigliera Uccidentali]]'' in gran' parti siparati da una prufonda diprissioni intermedia, in a quali surghjini altri cateni di impurtanza minori, a principali di i quali essendu a ''[[Curdigliera di a Costa|Cordillera de a Costa]]'' [[Cile|cilena]]. Altri picculi cateni surghjini à i lati di i grandi cateni. L'Andi traversani setti stati di l'[[America miridiunali]]: [[Argentina|Arghjintina]], [[Bolivia|Bulivia]], [[Cile|Cili]], [[Culombia]], [[Ecuador]], [[Perù]] è [[Venezuela]], parechji di i quali essendu noti com'è [[Stati andini|Paesi andini]]. A Curdigliera di l'Andi hè a più alta catena muntosa à u di fora di u [[cuntinenti]] [[Asia|asiaticu]]. A cima più alta, l'[[Aconcagua]], tocca i {{TA|6 962 m}} sopra u liveddu di u [[mari]]. A vetta di u [[vulcanu]] [[Chimborazo]], in l'Andi [[Ecuador|equaduriani]], hè u puntu di a superficia terrestra più luntanu da u centru di a [[Terra]] à causa di u [[rigunfiamentu equaturiali]]. == Etimulugia == [[File:Huascaran_norte.JPG|277px|thumb|[[Huascarán]], [[Curdigliera Blanca]], [[Perú]].]] Ci sò parechji tiurii par spiigà l'[[linguistica|etimulugia]] di u nomu "Andi". Parechji ritenini chì diriveghja da a parola [[Lingua quechua|quechua]] ''anti'', chì significheghja "alta cresta". Altri ritenini ch'è u nomu diriveghja da una di i [[regione|rigioni]] (''suyo'') di l'[[imperu Inca]] (o ''[[Tahuantinsuyo]]'') ditta ''[[Antisuyu]]'', chì i so abitanti erani chjamati ''[[Anti]]''. Altri cunsidareghjani infini ch'è Andi diriveghja da a parola [[lingua spagnola|spagnola]] ''andén'' chì significheghja [[tarrazzamentu]], in rifirimentu à a tipulugia di cultivazioni imprudata in a rigioni andina. == Carattaristichi è diminsioni == [[File:Cono de Arita, Salta. (Argentina).jpg|thumb|277px|Cono de Arita, [[Provincia_di_Salta|Salta]] ([[Arghjintina]]).]] Sta catena muntosa hà una lunghezza apprussimativa di {{M|7 200|k|m}}. A so larghezza pò righjunghja i 500 [[chilomitri]] in i zoni in i quali si dividi in parechji rami ([[Catena muntosa|curdiglieri]]) includendu l'[[Altupianu|altipiani]] (in particulari trà i latitudini {{TA|18° S}} è {{TA|20° S).}} == Urighjina giumurfulogica == L'urighjina di a catena andina si faci ricuddà à a dinamica di i [[terra|placchi terrestri]] vali à dì à a [[tittonica à zolli]]: in particulari a [[subduzioni]] di a [[placca tittonica]] nota com'è [[placca di Nazca]] incù a [[placca sudamericana]] inghjenna a catena di l'Andi. A placca di Nazca si inabissa à u di sottu di quidda [[America meridiunale|sudamericana]], è u strufinamentu inghjinaratu da a subduzioni fondi a roccia a quali ricodda in superficia sottu forma di magma è [[lava]] criendu vulcani è [[muntagni]] veni à dì un arcu muntosu [[cuntinenti|cuntinintali]]. == Suddivisioni == [[File:P.chicamocha.jpg|thumb|277px|[[Cayon di u Chicamocha]], Andi [[Culombia|culumbiani]].]] [[File:PicoBolivarMerida.JPG|thumb|277px|U [[pico Bolívar]], Andi [[Venezuela|venezuelani]].]] A suddivisioni di i parechji zoni di a catena hà subitu parechji modifichi in u corsu di u tempu, assumendu una numinclatura assuciata à i divisioni [[pulitica|puliticu]]-amministrativi. Cusì, sicondu u [[giugrafia|tarritoriu]] attravirsatu, si poni definiscia l'Andi Venezuelani, Culumbiani, Equaduriani, etc. In u [[1973]], u [[giulogu]] [[Augusto Gansser]]<ref>{{cita pubblicazioni|cognome= Gansser|nome= Augusto|anno= 1973|titolo= Facts and theories on the Andes|rivista= Journal of the Geological Society|volume= 129|numero= 2|pagine= 93-131|doi= 10.1144/gsjgs.129.2.0093|url= http://jgs.lyellcollection.org/cgi/content/abstract/129/2/93|lingua= {{en}}|accessu= 08-10-2009}}</ref> prupuniti una suddivisioni basata annantu à l'ussirvazioni [[Scienze di a Terra|scentifica]] di i carattaristichi morfulogichi di a [[muntagne|catena muntosa]]: * ''Andi sittintriunali'': à u [[nordu]] di u [[golfu di Guayaquil]] {{TA|(4° S),}} [[Equadori]], incù l'Andi [[Venezuela|venezuelani]], Andi [[Culombia|culumbiani]] è Andi [[Ecuador|equaduriani]]; * ''Andi cintrali'': trà u [[golfu di Guayaquil]] è u [[golfu di Penas]] {{TA|(46° 30´ S),}} [[Cili]], incù l'Andi [[Perù|piruviani]], [[Bolivia|buliviani]], è [[Argentina|arghjintinu]]-[[Cile|cileni]]; * ''Andi miridiunali o australi'': à sudu di u [[golfu di Penas]], incù l'Andi patagonichi è l'Andi fueguini ([[Isula Grandi di a Terra di u Focu]]). L'Andi sittentrioni è australi sò chjamati ''Andi di Tipu Cullisiunali'', par essa si furmati da l'[[obduzioni]] di a crosta uceanica. L'Andi cintrali currispondini à quiddi difiniti ''Andi di Tipu Andinu'', chì si sò sviluppati da a [[subduzioni]] di a crosta marina.<ref>{{cita pubblicazioni|autore= V. à. Ramos|anno= 1999|titolo= Plata tectonic setting of the Andean Cordillera|rivista= Episodes|volume= 22|numero= 3|pagine= 183-190|lingua= {{en}}}}</ref> === Sub-rigioni === A [[giulugia]] hà prupostu un'altra classificazioni, più dittagliata, di i zoni andini: ==== Andi sittintriunali ==== * ''Andi Caraibichi'': longu a costa di u [[mari Caraibicu]], soprattuttu à [[livanti]] di u [[lavu di Maracaibo]]. * ''Zona di subduzioni orizuntali di Bucaramanga'': à u [[nordu]] di a [[latitudina]] di [[Bogotá]], escludendu l'aria antiriori. * ''Zona vulcanica nordu (ZVN)'': da a [[latitudina]] di [[Bogotá]] à u [[golfu di Guayaquil]]. ==== Andi cintrali ==== * ''Zona di subduzioni di u Perù'': da a [[latitudina]] di u [[golfu di Guayaquil]] à quidda di u [[lavu Titicaca]]. * ''Zona vulcanica cintrali (ZVC)'': da a [[latitudina]] di u [[lavu Titicaca]] à u limitu [[sudu]] di u [[disertu di Atacama]]. * ''Zona di subduzioni orizuntali Pampeana'': da u limitu [[sudu]] di u [[disertu di Atacama]] à l'aria di l'[[Aconcagua]]. In sta sizzioni si trovani i cimi più alti di u [[Sudamerica]]. * ''Zona vulcanica [[sudu]] (ZVS)'': finu à a latitudina di u [[golfu di Penas]]. ==== Andi australi ==== * ''Zona vulcanica australi (ZVA)'': da a latitudina di u [[golfu di Penas]] finu à i cunfini di l'[[Isula Grandi di a Terra di u Focu]] è l'altri isuli adiacenti. * ''Andi patagonichi'': currispondi à a zona à u [[sudu]] di u vulcanu [[Tronador]], in [[Cili]] è [[Arghjintina]], finu à u [[Strettu di Magellanu]], induva a catena si intarrompi. L'altitudini medii oscilleghjani trà i {{TA|1 500}} è {{M|2 000||m}}, ancu s'è parechji punti righjunghjini altitudini di {{TA|3 500 m}}. In sta sizzioni di a catena si trova u [[Curdigliera di u Paine|massicciu di u Paine]], un gruppu di cimi granitichi di oltri {{TA|3 000 m}}, chì si innalzani annantu à i [[lavu|lava]] è i [[ghjacciaiu|ghjacciali]] di a [[Patagunia]] cilena. Sta parti di l'Andi hè duminata da i ghjiganteschi [[Hielos Continentales]] chì custituiscini a [[acqua|riserva idrica]] più grandi di u mondu, escludendu l'[[Antartidi]] è a [[Gruinlandia]]. * ''Andi fueguini o Curdigliera di Darwin'': immediatamenti à [[sudu]] di u [[Strettu di Magellanu]] l'Andi righjunghjini di novu altezzi supiriori à i {{TA|2 000 m}} finu à u [[canali di Beagle]]. === Discrizzioni di i zoni principali === ==== Andi sittintriunali ==== [[File:Cordillera Central Bolivia.jpg|thumb|277px|Panorama di a [[Curdigliera Cintrali]] in [[Bulivia]] da l'[[Isla di u Sol]].]] [[File:Andes_Août_2007_-_Col_en_route_vers_Chavin.jpg|thumb|277px|Chavin, [[Perù]].]] À u [[sudu]] di a [[Culumbia]], à a fruntiera incù l'[[Equadori]], l'Andi custituiscini a sola catena muntosa incù cimi vulcanichi alti oltri {{TA|5 000 m}}. Più à nordu, in u [[Nudu de los Pastos]], si suddividi in dui cateni chjamati rispittivamenti [[Curdigliera Uccidentali]] è [[Curdigliera Cintrali]]; da quist'ultima si urighjineghja a [[Cordillera Oriental (Culumbia)|Curdigluera Urientali]]. A ''[[Cordigliera Cintrali]]'' hè siparata da a [[Curdigliera Uccidentali]], par una distanza di circa 400 [[Chilometru|km]], da una [[faglia]] prima di a quali scorri u [[Patia (fiumu)|río Patía]] à [[sudu]] è u [[Cauca (fiumu)|río Cauca]] à u [[nordu]]. A ''[[Curdigliera Urientali]]'' si sipara gradualamenti versu [[livanti]], criendu tandu a conca di u [[fiumu]] più impurtanti di a [[Culumbia]], u [[Magdalena (fiumu)|Río Magdalena]]. Sta catena muntosa si stendi versu u [[nordu]] è in u [[Dipartimentu di Norte de Santander]] si suddividi in dui rami; u ramu [[estu|uriintali]] entri in u [[giugrafia|tarritoriu]] [[Venezuela|venezuelanu]], induva piglia u nomu di [[Cordillera de Mérida]], chì i so naturali estinsioni formani Lara-Falcón è ani una stretta rilazioni incù u ''Litoral Central'' ([[Caracas]], [[Valencia (Venezuela)|Valencia]], [[Maracay]]) è u ''Litoral Oriental'' ([[Puerto A Cruz]], [[Barcilona (Venezuela)|Barcilona]]). U ramu [[uvestu|uccidintali]], chjamatu [[Sierra de Perijá]], si stendi da [[livanti]] versu [[nordu]], furmendu a fruntiera naturali trà [[Culombia]] è [[Venezuela]], sgradendu gradualamenti versu i [[Caraibi]] finu à [[punta Gallinas]], in a [[penisula di a Guajira]], in l'estremu [[nordu]] di a [[Culumbia]]. Si ricunghjunghji incù a ''Sierra Nevada de Santa Marta'' furmendu una vaddi in a quali scorri u [[Cesar (fiumu)|Río Cesar]]. A [[Sierra Nevada de Santa Marta]] hè u gruppu muntosu più elevatu di a [[Culombia]] {{TA|(5 775 m)}} è hè a [[muntagna]] custiera più alta di u mondu. I trè cateni ani cimi di furmazioni principalamenti vulcanica chì righjunghjini oltri {{TA|4 000 m}} di quota. A [[Curdigliera Cintrali]] è a [[Curdigliera Urientali]] aghjunghjini altezzi di oltri {{TA|5 000 m}}, essendu cuparti da i nevi perenni. Molti di sti vulcani sò attivi è, in u passatu, ani incausatu morti è distruzzioni par via di i splusioni di [[gasu]] è di i [[lahar]]. I [[cità]] più impurtanti di l'Andi sittintriunali sò [[Bogotá]], [[Cali]] è [[Medellín (Culumbia)|Medellín]] in [[Culumbia]], [[Quito]] è [[Riobamba]] in [[Equadori]] è [[San Cristóbal (Venezuela)|San Cristóbal]] è [[Mérida (Venezuela)|Mérida]] in [[Venezuela]]. ==== Andi cintrali ==== [[File:Cordillera de los Andes.jpg|thumb|277px|U sittori intermediu trà [[Santiago di u Cili]] è [[Mendoza (Arghjintina)|Mendoza]], [[Argentina|Arghjintina]], in un [[ghjornu]] d'inguernu.]] L'Andi cintrali si stendini da u [[nudu de Pastu]] à u [[Tres Cruces|Nevado Tres Cruces]], in [[Cili]]. Cumprendini gran' parti di quiddu chì attualmenti hè u [[Perù]] è sò cunsidarati a zona cintrali di l'Andi induva si sò avuti i più elevati liveddi di [[ecunumia|sviluppu ecunomicu]] è suciali. I [[muntagni]] sò disposti in dui cateni siparati da l'[[altupianu andinu]]. A vetta più alta di a [[regione|rigioni]] hè u [[Huascarán|Monti Huascarán]] {{TA|(6 768 m)}} è, in a [[Cile|zona cilena]], l'[[Ojos di u Salado|nevado Ojos di u Salado]] {{TA|(6 891 m).}} Si formani dui grandi lava, u [[Lavu Titicaca|Titicaca]] è u [[Lavu Poopó|Poopó]]. I [[meseta]]s interni formani i pianuri [[Bolivia|buliviani]]. U [[clima]] hè caldu aridu è u [[bioma]] duminanti hè u [[disertu]]. A pupulazioni hè cuncintrata soprattuttu in l'[[altupianu]] è longu i [[costa|costi]]. ==== Andi australi ==== [[File:Mercedario bolius 20040215 021.jpg|thumb|277px|[[Monti Mercedario]], [[Pruvincia di San Juan]], [[Arghjintina]].]] [[File:CotopaxiCrater.jpg|thumb|277px|Crateru di u [[Cotopaxi (vulcanu)|vulcanu Cotopaxi]], [[Equadori]].]] [[File:EL CHIMBORAZO.jpg|thumb|277px|[[Chimborazo|Vulcanu Chimborazo]], [[Riobamba]], [[Equadori]].]] L'Andi australi si stendini finu à l'estremità di l'[[America miridiunali]]. In sta [[regione|rigioni]] si poni ritruvà guasi tutti i tipi climatichi: * ''Andi di transizioni'': quì si trovani i cimi più alti ancu s'è l'altezza media diminuisci. I passi sò difficiuli è ripidi. Sò custituiti da dui cateni siparati da una vaddi lingitudinali larga da {{M|10 à 40|k|m}}. À [[punenti]] si trova a [[Curdigliera di a Costa]], chì righjunghji i {{TA|2 000 m}} di altitudina. À [[livanti]] si sviloppa a catena principali, incù parechji di i cimi più elevati: l'[[Aconcagua]] {{TA|(6 962 m),}} u vulcanu [[Tupungato]] {{TA|(6 635 m)}} è u [[muntagna|monti]] [[Mercedario]] {{TA|(6 770 m).}} * ''Andi patagonichi'': in sta sizzioni l'altezzi diminuiscini drasticamenti, in parti par via di l'[[erusioni]] glaciali, chì hà criatu arcipelaghi è [[fiordi]]. I vetti più alti sò u [[Tronador]] {{TA|(3 478 m),}} u [[Monti San Valentin]] {{TA|(4 058 m),}} u [[Monti Fitz Roy]] {{TA|(3 405 m),}} u [[Cerro Torra]] {{TA|(3 150 m),}} u [[cerro Paine Grandi]] {{TA|(3 240 m)}} è i maistosi muntagni di a [[Curdigliera di u Paine]] {{TA|(3 000 m).}} A [[Cordillera Darwin]] è a purzioni [[Cile|cilena]] di l'[[Isula Grandi di a Terra di u Focu]] prisentani l'ultimi grandi altezzi prima ch'è l'Andi si immerghini in u [[mari]]; u [[monti Darwin]] {{TA|(2 488 m)}} è u [[Monti Sarmiento]] {{TA|(2 350 m).}} ==== Andi antartichi ==== L'Andi si stendini finu à a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Tierra di u Fuego]] è, immergendu si in [[mari]], i cimi più alti formani isuli com'è a Georgia di u Sudu è l'isuli Sandwich miridiunali, l'[[Isuli Orcadi Miridiunali]] è l'[[Isuli Shetland Miridiunali]]. Riemergini di novu in [[Antartidi]]. == Clima == U [[clima]] in l'Andi varia nutevulamenti sicondu a latitudina, l'altitudina è dinò di a vicinanza à u [[mari]]. U sittori miridiunali hè fretu, intinsamenti nivosu, ancu à altitudini rilativamenti bassi è piuviosu, mentri quiddu cintrali hè più asciuttu è dolci. U sittori [[nordu]] di l'Andi hè generalmenti [[pioghja|piuviosu]] è rilativamenti l'altitudina ancu moltu caldu, incù una tampiratura media di {{M|18||°C}}, in Culombia. U clima hè carattarizatu da cambiamenti cunsidarevuli ancu annantu à distanzi piuttostu brevi. I [[furesta pluviali|furesti pluviali]] si spinghjini à altitudini elevati ancu finu à {{TA|1 500 m}} da i cimi, com'è in u casu di u piccu annivatu di u [[Cotopaxi]]. I muntagni ani una grandi influenza nantu à i tampiraturi di l'arii vicini. A limita di a [[nevi]] dipendi da a latitudina. In a zona trupicali [[Ecuador|equaduriana]], [[Culombia|culumbiana]], [[Venezuela|venezuelana]] è in u [[nordu]] di l'Andi piruviani, righjunghji i {{M|4 500-4 800||m}} [[Liveddu di u mari|s.l.m.]], passendu à {{TA|4 800-5 200 m}} in i muntagni à u sudu di u [[Perù]] è à [[nordu]] di u [[Cili]], finu à latitudini di circa {{TA|30° S.}} Scendi dopu à {{TA|4 500 m}} annantu à l'[[Aconcagua]], à {{TA|32° S}}, {{TA|2 000 m}} à {{TA|40° S}}, {{TA|500 m}} à {{TA|50° S}} è sulamenti {{TA|300 m}} in a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]], à {{TA|55° S.}} Da i {{TA|50° S}} parechji trà i più grandi ghjacciali ghjunghjini finu à u liveddu di u [[mari]]<ref>{{cita web|url= http://www.blueplanetbiomes.org/andes_climate_page.htm|titolo= Clima di l'Andi|accesso= 21-08-2009|lingua= en}}</ref>. L'Andi di u [[Cili]] è di l'[[Arghjintina]] poni essa suddivisi in dui zoni climatichi è glaciulogichi: l' ''Andi rilievi sottumarini'' è l' ''Andi umiti''. L' ''Andi rilievi sottumarini'' si stendini da a latitudina di u [[Disertu di Atacama]] finu à a zona di u [[fiumu Maule]]; i pricipitazioni sò più spuradichi è si virificheghjani forti oscillazioni di i tampiraturi. A linia di equilibriu subisci drastichi spustamenti annantu à brevi periodi di tempu, lascendu i ghjacciali in [[ablazioni]] o in [[accumulu]]. == Sport è tempu libaru == I biddezzi naturali di a rigioni, i ruvini di l'[[Imperu Inca]] in [[Bulivia]] è [[Perú]] è a pussibilità di acceda faciulamenti à i [[ghjacciali]] in u [[sudu]] di [[Arghjintina]] è [[Cili]] favurizeghjani u [[turisimu]] annantu à grandi scala. L'Andi prisentani cundizioni ottimi par [[sport]] com'è l'[[alpinisimu]] è u [[rafting]]. U [[schi]], u [[snowboard]] è altri [[sport invirnali]] si sò furtamenti sviluppati in Arghjintina è Cili. In l'Andi di Transizioni si scontra a più elevata cuncintrazioni di centri sciistichi di l'[[Emisfaru australi|emisfaru sudu]], dopu a [[Nova Zilanda]]. === Stazioni schiistichi === * In [[Arghjintina]]: [[Altos di u Vaddi]], [[Batea Mahuida]], [[Caviahue]], [[Cerro Bayo]], [[Cerro Castor]], [[Cerro Catedral (Arghjintina)|Cerro Catedral]], [[Cerro Wayle]], [[Chapelco]], [[Glaciar Martial]], [[A Hoya]], [[Las Cotorras]], [[Las Leñas]], [[Llanos di u Castor]], [[Los Penitentes]], [[Nunatak]], [[Primeros Pinos]], [[Solar di u Bosque]], [[Tierra Mayor]], [[Valdelén]], [[Vallecitos]], [[Vaddi de los Huskies]], [[Vaddi Hermoso]]. * In [[Bulivia]]: [[Chacaltaya]]. * In [[Cili]]: [[Antillanca]], [[Antuco]], [[Cerro El Fraile]], [[Cerro Mirador]], [[Chapa Verdi]], [[Corralco]], [[Farellones]], [[Lagunillas]], [[A Parva]], [[Las Araucarias]], [[Los Arenales]], [[Portillo (Cile)|Portillo]], [[Villarrica (Cile)|Villarrica]], [[Termas de Chillán]], [[Vaddi Nevado]]. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * {{cita libru|cognome= De Agostini|nome= Alberto Maria|titolo= Andi patagonichi. Viaghji di splurazioni à a Curdigliera patagonica australi|anno= 1999-22-11|editore= CDA & Vivalda|città= Milano|id= ISBN 978-88-7808-142-0}} == Da veda dinò == * [[Arghjintina]] * [[Curdigliera Patagonica]] * [[Giugrafia di a Bulivia]] * [[Muntagni di a Bulivia]] * [[Giugrafia di a Culumbia]] * [[Giugrafia di u Cili]] * [[Giugrafia di l'Equadori]] * [[Giugrafia di u Perù]] * [[Antartidi]] * [[Culturi andini]] * [[Stati andini]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] d2nbfh6n3fvjirr9ii1qhzr9ixhqxyg Template:M 10 15802 329643 2013-09-26T18:40:23Z 92.150.68.116 Pagina nova: <noinclude>{{Template complesso}}</noinclude><includeonly>{{tutto attaccato|{{#if:{{{pm|}}}|(|}}{{{1}}}&nbsp;{{#if:{{{pm|}}}|[[Più o meno|±]]<small>&nbsp;</small>{{{pm}}})<small>&n... wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Template complesso}}</noinclude><includeonly>{{tutto attaccato|{{#if:{{{pm|}}}|(|}}{{{1}}}&nbsp;{{#if:{{{pm|}}}|[[Più o meno|±]]<small>&nbsp;</small>{{{pm}}})<small>&nbsp;</small>|}}{{#if:{{{e|}}}|&times;<small>&nbsp;</small>10<sup>{{{e}}}</sup><small>&nbsp;</small>|}}{{#if:{{{6|}}}|{{#if:{{{5|}}}|{{M/Link prefissi SI|{{{5}}}}}|}}{{#if:{{{6|}}}|{{M/Link unità di misura|{{{6}}}}}|}}|{{#if:{{{5|}}}|{{#if:{{{4|}}}|{{M/Link prefissi SI|{{{4}}}}}|}}{{#if:{{{5|}}}|{{M/Link unità di misura|{{{4}}}}}|}}|{{#if:{{{4|}}}|{{#if:{{{3|}}}|{{M/Link prefissi SI|{{{3}}}}}|}}{{#if:{{{4|}}}|{{M/Link unità di misura|{{{4}}}}}|}}|{{#if:{{{3|}}}|{{#if:{{{2|}}}|{{M/Link prefissi SI|{{{2}}}}}|}}{{#if:{{{3|}}}|{{M/Link unità di misura|{{{3}}}}}|}}|}}}}}}}}}}</includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template formattazione testo|M]] [[Categoria:Template fisica|M]] </noinclude> 5mwn68e9koski5yy4kuk4jd3734s10i Template:Cita pubblicazioni 10 15803 329644 2013-09-26T18:42:07Z 92.150.68.116 Pagina nova: <noinclude>{{Protetta}}</noinclude><includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" style="font-style:normal">{{#if:{{{autore|}}}{{{cognome|}}} |{{#if:{{{linkautore|}}} |{{{linkauto... wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Protetta}}</noinclude><includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" style="font-style:normal">{{#if:{{{autore|}}}{{{cognome|}}} |{{#if:{{{linkautore|}}} |[[{{{linkautore}}}|{{#if: {{{cognome|}}} |{{{cognome}}}{{#if: {{{nome|}}} |, {{{nome}}} }} |{{{autore}}} }}]] |{{#if:{{{cognome|}}} |{{{cognome}}}{{#if: {{{nome|}}} |, {{{nome}}} }} |{{{autore}}} }} }} }}{{#if:{{{autore|{{{cognome|}}}}}} |{{#if:{{{coautori|}}} |<nowiki>;</nowiki> {{{coautori}}} }} }}{{#if:{{{data|}}} |&#32;({{{data}}}) |{{#if:{{{anno|}}} |{{#if:{{{mese|}}} |&#32;({{{mese}}} {{{anno}}}) |&#32;({{{anno}}}) }} }} }}{{#if:{{{autore|{{{cognome|{{{anno|}}}}}}}}} |.&#32; }}{{#if:{{{url|}}} |{{#if:{{{abstract|}}} | |[{{{url}}} }} | }} '' {{{titolo}}}''{{#if:{{{url|}}} |{{#if:{{{abstract|}}} | |]}}| }}{{#if:{{{rivista|}}} |. {{{rivista}}} }}{{#if:{{{editore|}}} |{{#if:{{{città|}}} |&#32;({{{città}}}: {{{editore}}}) |&#32;({{{editore}}}) }} }}{{#if:{{{volume|}}} |&#32;'''{{{volume}}}''' }}{{#if:{{{numero|}}} |&#32;({{{numero}}}) }}{{#if:{{{pagine|}}} |<nowiki>:</nowiki> {{{pagine}}} }}{{#if:{{{lingua|}}} |&nbsp; (in {{{lingua}}}) }}{{#if: {{{doi|}}} |. [[Digital object identifier|DOI]]:[http://dx.doi.org/{{{doi}}} {{{doi}}}] }}{{#if:{{{id|}}} |. {{{id}}} }}{{#if:{{{dataaccesso|}}} |. <small>URL consultato in data {{{dataaccesso}}}</small> }}{{#if:{{{accesso|}}} |. <small>URL consultato in data {{{accesso}}}</small> }}.{{#if: {{{abstract|}}}|&nbsp;({{#if:{{{url|}}} |[{{{url}}} Abstract]|Abstract}}).}}</cite></includeonly><noinclude> {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinclude> ettewk4av7782jvwmi2jvryy6e4fu2j Template:Tutto attaccato 10 15804 329645 2013-09-26T18:43:25Z 92.150.68.116 Pagina nova: <includeonly><span style="white-space:nowrap; display:inline-block">{{{1}}}</span></includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} Categoria:Template formattazione testo|{{PAGEN... wikitext text/x-wiki <includeonly><span style="white-space:nowrap; display:inline-block">{{{1}}}</span></includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template formattazione testo|{{PAGENAME}}]] </noinclude> 8rt4o2mxdkb27r43xlm5u61jprni6pm Template:TA 10 15805 329646 2013-09-26T18:43:56Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Template:Tutto attaccato]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Tutto attaccato]] t5mefnikmzz7ze6zn1wuwysr1rsya46 Template:Cita libru 10 15806 339896 329647 2014-10-17T16:21:10Z 92.153.159.136 Pagina sustituita incù '<includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=libru}}</includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} Categoria:Templ...' wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=libru}}</includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinclude> klfo3r491trycey0lv6o2yccnrw0pbn Template:Cita web 10 15807 329648 2013-09-26T18:46:08Z 92.150.68.116 Pagina nova: <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=web}}</includeonly><noinclude> {{template complesso}} {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinc... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=web}}</includeonly><noinclude> {{template complesso}} {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinclude> a8znq8hbwlg3q5ut243is1h3swgo0e5 Template:Data 10 15808 329649 2013-09-26T18:50:37Z 92.150.68.116 Pagina nova: {{#if:{{{GMA|}}}|{{{GMA}}}|{{#if:{{{GM|}}}|{{lc:{{primo del mese|{{{GM}}}}}}}|{{#if:{{{M|}}}{{{2|}}}|{{#if:{{{G|}}}{{{1|}}}|{{#switch:{{{G|}}}{{{1|}}}|01|1|1°=1º|02=2|03=3|04=4|05=... wikitext text/x-wiki {{#if:{{{GMA|}}}|{{{GMA}}}|{{#if:{{{GM|}}}|{{lc:{{primo del mese|{{{GM}}}}}}}|{{#if:{{{M|}}}{{{2|}}}|{{#if:{{{G|}}}{{{1|}}}|{{#switch:{{{G|}}}{{{1|}}}|01|1|1°=1º|02=2|03=3|04=4|05=5|06=6|07=7|08=8|09=9|#default={{{G|}}}{{{1|}}}}}&#32;}}{{lc:{{MESE|{{{M|}}}{{{2|}}}}}}}}}}}{{#if:{{{A|}}}{{{3|}}}|{{#if:{{{GM|}}}{{{M|}}}{{{2|}}}|&#32;}}{{{A|}}}{{{3|}}}}}}}<noinclude> {{protetta}} {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Sottotemplate cronologici]] </noinclude> duyc6kgorbgtsnovn3phr4mpwf3mmzv Modulo:Citazione 828 15809 329650 2013-09-26T18:52:09Z 92.150.68.116 Pagina nova: -- Variabile in cui vengono memorizzate le condizioni di errore registrate durante l'esecusione -- delle funzioni del modulo local z = { error_categories = {}; error_ids = {}... Scribunto text/plain -- Variabile in cui vengono memorizzate le condizioni di errore registrate durante l'esecusione -- delle funzioni del modulo local z = { error_categories = {}; error_ids = {}; message_tail = {}; } -- Include translation message hooks, ID and error handling configuration settings. local cfg = mw.loadData( 'Modulo:Citazione/Configurazione' ); -- Contains a list of all recognized parameters local whitelist = mw.loadData( 'Modulo:Citazione/Whitelist' ); -- Whether variable is set or not function is_set( var ) return not (var == nil or var == ''); end -- First set variable or nil if none function first_set(...) local list = {...}; for _, var in pairs(list) do if is_set( var ) then return var; end end end -- If needle is in haystack return the index position function inArray( needle, haystack ) if needle == nil then return false; end for n,v in ipairs( haystack ) do if v == needle then return n; end end return false; end -- Populates numbered arguments in a message string using an argument table. function substitute( msg, args ) return args and tostring( mw.message.newRawMessage( msg, args ) ) or msg; end -- Wraps a string using a message_list configuration taking one argument function wrap( key, str, lower ) if not is_set( str ) then return ""; elseif inArray( key, { 'italic-title', 'trans-italic-title' } ) then str = safeforitalics( str ); end if lower == true then return substitute( cfg.messages[key]:lower(), {str} ); else return substitute( cfg.messages[key], {str} ); end end function debug_msg(msg) table.insert( z.message_tail, { seterror( 'debug_txt', {msg}, true ) } ); end function debug_value(name, value) if not value then value='nil' end debug_msg(name .. '="'.. value .. '"') end --[[ Argument wrapper. This function provides support for argument mapping defined in the configuration file so that multiple names can be transparently aliased to single internal variable. ]] function argument_wrapper( args ) local origin = {}; return setmetatable({ ORIGIN = function( self, k ) local dummy = self[k]; --force the variable to be loaded. return origin[k]; end }, { __index = function ( tbl, k ) if origin[k] ~= nil then return nil; end local args, list, v = args, cfg.aliases[k]; if type( list ) == 'table' then v, origin[k] = selectone( args, list, 'redundant_parameters' ); if origin[k] == nil then origin[k] = ''; -- Empty string, not nil end elseif list ~= nil then v, origin[k] = args[list], list; else -- maybe let through instead of raising an error? -- v, origin[k] = args[k], k; error( cfg.messages['unknown_argument_map'] ); end -- Empty strings, not nil; if v == nil then v = cfg.defaults[k] or ''; origin[k] = ''; end tbl = rawset( tbl, k, v ); return v; end, }); end -- Checks that parameter name is valid using the whitelist function validate( name ) name = tostring( name ); -- Normal arguments if whitelist.basic_arguments[ name ] then return true end -- Arguments with numbers in them name = name:gsub( "%d+", "#" ); if whitelist.numbered_arguments[ name ] then return true end -- Not found, argument not supported. return false end -- Formats a comment for error trapping function errorcomment( content, hidden ) return wrap( hidden and 'hidden-error' or 'visible-error', content ); end --[[ Sets an error condition and returns the appropriate error message. The actual placement of the error message in the output is the responsibility of the calling function. ]] function seterror( error_id, arguments, raw, prefix, suffix ) local error_state = cfg.error_conditions[ error_id ]; prefix = prefix or ""; suffix = suffix or ""; if error_state == nil then error( cfg.messages['undefined_error'] ); elseif is_set( error_state.category ) then table.insert( z.error_categories, error_state.category ); end local message = substitute( error_state.message, arguments ); message = message .. " ([[" .. cfg.messages['help page link'] .. "#" .. error_state.anchor .. "|" .. cfg.messages['help page label'] .. "]])"; z.error_ids[ error_id ] = true; if inArray( error_id, { 'bare_url_missing_title', 'trans_missing_title' } ) and z.error_ids['citation_missing_title'] then return '', false; end message = table.concat({ prefix, message, suffix }); if raw == true then return message, error_state.hidden end return errorcomment( message, error_state.hidden ); end ----------------------------------------------------------------------------------------- -- Oggetto per memorizzare gli elementi di una citazione ----------------------------------------------------------------------------------------- local Fragment = {} Fragment.priority = {} Fragment_mt = { __index = Fragment } Fragment.new = function(texts, sep_key) if type(texts) == "string" then texts = { texts } end local fpriority = Fragment.priority if not fpriority[sep_key] then sep_key = "" end local separator = fpriority[sep_key] local tx = { } tx.last_priority = 0 tx.first_priority = 0 tx.sep_key = sep_key tx[1] = "" for _, el in ipairs(texts) do if el ~= "" then tx[#tx+1] = el tx[#tx+1] = fpriority[tx.sep_key].sep end end if #tx > 1 then tx.last_priority = fpriority[tx.sep_key].order else tx[1] = "" end setmetatable(tx, Fragment_mt) return tx end function Fragment:start(sep_key) if #self == 0 then return self end local separator = Fragment.priority[sep_key] or Fragment.priority[""] self[1] = separator.sep self.first_priority = separator.order return self end function Fragment:last(sep_key) if #self == 0 then return self end local separator = Fragment.priority[sep_key] or Fragment.priority[""] self[#self] = separator.sep self.last_priority = separator.order return self end function Fragment:empty() return #self==0 end function Fragment:append(txr) if txr == nil then return self end if type(txr) == "string" then txr = Fragment.new(txr, self.sep_key) end if #txr == 0 then return self end if #self == 0 then self[1] = txr[1] end self.last_priority = self.last_priority or 0 if self.last_priority < txr.first_priority then self[#self] = txr[1] end for i, el in ipairs(txr) do if i>1 then self[#self+1] = el end end self.last_priority = txr.last_priority --self.sep_key = txr.sep_key return self end function Fragment:appends(fragments) for _,f in ipairs(fragments) do self:append(f) end return self end Fragment_mt.__tostring = function(tx) -- Collassa i componenti in una stringa e la restituisce return table.concat(tx, '') end -- Formats a wiki style external link function externallinkid(options) local url_string = options.id; if options.encode == true or options.encode == nil then url_string = mw.uri.encode( url_string ); end return mw.ustring.format( '[[%s|%s]]%s[%s%s%s %s]', options.link, options.label, options.separator or "&nbsp;", options.prefix, url_string, options.suffix or "", mw.text.nowiki(options.id) ); end -- Formats a wiki style internal link function internallinkid(options) return mw.ustring.format( '[[%s|%s]]%s[[%s%s%s|%s]]', options.link, options.label, options.separator or "&nbsp;", options.prefix, options.id, options.suffix or "", mw.text.nowiki(options.id) ); end -- Format an external link with error checking function externallink( URL, label, source ) local error_str = ""; if not is_set( label ) then label = URL; if is_set( source ) then error_str = seterror( 'bare_url_missing_title', { wrap( 'parameter', source ) }, false, " " ); else error( cfg.messages["bare_url_no_origin"] ); end end if not checkurl( URL ) then error_str = seterror( 'bad_url', {}, false, " " ) .. error_str; end return table.concat({ "[", URL, " ", safeforurl( label ), "]", error_str }); end -- Formats a link to Amazon function amazon(id, domain) if not is_set(domain) then domain = "com" elseif ( "jp" == domain or "uk" == domain ) then domain = "co." .. domain end local handler = cfg.id_handlers['ASIN']; return externallinkid({link = handler.link, label=handler.label , prefix="//www.amazon."..domain.."/dp/",id=id, encode=handler.encode, separator = handler.separator}) end -- Formats a DOI and checks for DOI errors. function doi(id, inactive) local cat = "" local handler = cfg.id_handlers['DOI']; local text; if is_set(inactive) then text = "[[" .. handler.link .. "|" .. handler.label .. "]]:" .. id; table.insert( z.error_categories, "Pages with DOIs inactive since " .. selectyear(inactive) ); inactive = " (" .. cfg.messages['inactive'] .. " " .. inactive .. ")" else text = externallinkid({link = handler.link, label = handler.label, prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode}) inactive = "" end if ( string.sub(id,1,3) ~= "10." ) then cat = seterror( 'bad_doi' ); end return text .. inactive .. cat end -- Formats an OpenLibrary link, and checks for associated errors. function openlibrary(id) local code = id:sub(-1,-1) local handler = cfg.id_handlers['OL']; if ( code == "A" ) then return externallinkid({link=handler.link, label=handler.label, prefix="http://openlibrary.org/authors/OL",id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode}) elseif ( code == "M" ) then return externallinkid({link=handler.link, label=handler.label, prefix="http://openlibrary.org/books/OL",id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode}) elseif ( code == "W" ) then return externallinkid({link=handler.link, label=handler.label, prefix= "http://openlibrary.org/works/OL",id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode}) else return externallinkid({link=handler.link, label=handler.label, prefix= "http://openlibrary.org/OL",id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode}) .. ' ' .. seterror( 'bad_ol' ); end end --[[ Determines whether an URL string is valid At present the only check is whether the string appears to be prefixed with a URI scheme. It is not determined whether the URI scheme is valid or whether the URL is otherwise well formed. ]] function checkurl( url_str ) -- Protocol-relative or URL scheme return url_str:sub(1,2) == "//" or url_str:match( "^[^/]*:" ) ~= nil; end -- Removes irrelevant text and dashes from ISBN number -- Similar to that used for Special:BookSources function cleanisbn( isbn_str ) return isbn_str:gsub( "[^-0-9X]", "" ); end -- Determines whether an ISBN string is valid function checkisbn( isbn_str ) isbn_str = cleanisbn( isbn_str ):gsub( "-", "" ); local len = isbn_str:len(); if len ~= 10 and len ~= 13 then return false; end local temp = 0; if len == 10 then if isbn_str:match( "^%d*X?$" ) == nil then return false; end isbn_str = { isbn_str:byte(1, len) }; for i, v in ipairs( isbn_str ) do if v == string.byte( "X" ) then temp = temp + 10*( 11 - i ); else temp = temp + tonumber( string.char(v) )*(11-i); end end return temp % 11 == 0; else if isbn_str:match( "^%d*$" ) == nil then return false; end isbn_str = { isbn_str:byte(1, len) }; for i, v in ipairs( isbn_str ) do temp = temp + (3 - 2*(i % 2)) * tonumber( string.char(v) ); end return temp % 10 == 0; end end -- Gets the display text for a wikilink like [[A|B]] or [[B]] gives B function removewikilink( str ) return (str:gsub( "%[%[([^%[%]]*)%]%]", function(l) return l:gsub( "^[^|]*|(.*)$", "%1" ):gsub("^%s*(.-)%s*$", "%1"); end)); end -- Escape sequences for content that will be used for URL descriptions function safeforurl( str ) if str:match( "%[%[.-%]%]" ) ~= nil then table.insert( z.message_tail, { seterror( 'wikilink_in_url', {}, true ) } ); end return str:gsub( '[%[%]\n]', { ['['] = '&#91;', [']'] = '&#93;', ['\n'] = ' ' } ); end -- Converts a hyphen to a dash function hyphentodash( str ) if not is_set(str) or str:match( "[%[%]{}<>]" ) ~= nil then return str; end return str:gsub( '-', '–' ); end -- Protects a string that will be wrapped in wiki italic markup '' ... '' function safeforitalics( str ) --[[ Note: We can not use <i> for italics, as the expected behavior for italics specified by ''...'' in the title is that they will be inverted (i.e. unitalicized) in the resulting references. In addition, <i> and '' tend to interact poorly under Mediawiki's HTML tidy. ]] if not is_set(str) then return str; else if str:sub(1,1) == "'" then str = "<span />" .. str; end if str:sub(-1,-1) == "'" then str = str .. "<span />"; end -- Remove newlines as they break italics. return str:gsub( '\n', ' ' ); end end -- Unisce una sequenza di stringhe saltando quelle vuote function cleanjoin(tbl, separator) local tbl2 = {} for _, v in ipairs(tbl) do if v ~= "" then tbl2[#tbl2+1] = v end end if #tbl2 >0 then return table.concat(tbl2, separator) else return "" end end --[[ Return the year portion of a date string, if possible. Returns empty string if the argument can not be interpreted as a year. ]] function selectyear( str ) -- Is the input a simple number? local num = tonumber( str ); if num ~= nil and num > 0 and num < 2100 and num == math.floor(num) then return str; else -- Use formatDate to interpret more complicated formats local lang = mw.getContentLanguage(); local good, result; good, result = pcall( lang.formatDate, lang, 'Y', str ) if good then return result; else -- Can't make sense of this input, return blank. return ""; end end end --[[ Return a string formed joining Day, Month and Year. Month is checked only if Year is defined and Day is checked only if Month is defined If Month is a number try to convert in the corresponding name (1->gennaio, 2->febbraio...) otherwise dont change it ]] function Get_date(Year, Month, Day) local Date = Year if is_set(Date) then if is_set(Month) then local Month = cfg.months[tonumber(Month)] or Month Date = Month .. " " .. Year if is_set(Day) then if Day == "01" or Day=="1" then Day="1°" end Date = Day .. " " .. Date end end return Date end return "" end -- Suppone che sia una data ben formata (una delle varianti "gg mm aaaa", "gg/mm/aaaa" o "gg-mm-aaaa") -- e restituisce l'articolo da anteporre per citarla come data di accesso/archivio function article_date(date) local start = mw.ustring.sub(date,1,2) if inArray( start, {'08', '8 ', '8-', '8/', '11'} ) then return "l'" end return "il " end -- Attempts to convert names to initials. function reducetoinitials(first) local initials = {} for word in string.gmatch(first, "%S+") do table.insert(initials, string.sub(word,1,1)) -- Vancouver format does not include full stops. end return table.concat(initials) -- Vancouver format does not include spaces. end -- Formats a list of people (e.g. authors / editors) function listpeople(control, people) local sep = control.sep; local namesep = control.firstnamesep local format = control.format local maximum = control.maximum local invertorder = control.invertorderfirst local lastsep = control.lastsep local text = {} local etal = false; local person_list = {} if sep:sub(-1,-1) ~= " " then sep = sep .. " " end if maximum ~= nil and maximum < 1 then return "", 0; end for i,person in ipairs(people) do local last = person.last if is_set(last) then local fullname = "" if maximum ~= nil and i > maximum then etal = true; break; else local first = person.first if is_set(first) then -- if ( "vanc" == format ) then first = reducetoinitials(first) end -- disabilito per il momento if invertorder then first, last = last, first end fullname = table.concat({first, person.last}, namesep) else fullname = person.last end if is_set(person.link) then fullname = table.concat({"[[", person.link, "|", fullname, "]]"}) end end table.insert( person_list, fullname ) end if i == 1 then namesep = control.namesep invertorder = control.invertorder end end local count = #person_list local result = "" if count > 0 then if etal then result = mw.text.listToText(person_list, sep) .. cfg.messages['et al'] else result = mw.text.listToText(person_list, sep, lastsep) end end -- if necessary wrap result in <span> tag to format in Small Caps if ( "scap" == format ) then result = '<span class="smallcaps" style="font-variant:small-caps">' .. result .. '</span>'; end return result, count end -- Generates a CITEREF anchor ID. function anchorid( options ) return "CITEREF" .. table.concat( options ); end -- Gets name list from the input arguments function extractnames(args, list_name) local names = {}; local i = 1; local last; while true do last = selectone( args, cfg.aliases[list_name .. '-Last'], 'redundant_parameters', i ); if not is_set(last) then -- just in case someone passed in an empty parameter break; end names[i] = { last = last, first = selectone( args, cfg.aliases[list_name .. '-First'], 'redundant_parameters', i ), link = selectone( args, cfg.aliases[list_name .. '-Link'], 'redundant_parameters', i ), }; i = i + 1; end return names; end -- Populates ID table from arguments using configuration settings function extractids( args ) local id_list = {}; for k, v in pairs( cfg.id_handlers ) do v = selectone( args, v.parameters, 'redundant_parameters' ); if is_set(v) then id_list[k] = v; end end return id_list; end -- Takes a table of IDs and turns it into a table of formatted ID outputs. function buildidlist( id_list, options ) local new_list, handler = {}; function fallback(k) return { __index = function(t,i) return cfg.id_handlers[k][i] end } end; for k, v in pairs( id_list ) do -- fallback to read-only cfg handler = setmetatable( { ['id'] = v }, fallback(k) ); if handler.mode == 'external' then table.insert( new_list, {handler.label, externallinkid( handler ) } ); elseif handler.mode == 'internal' then table.insert( new_list, {handler.label, internallinkid( handler ) } ); elseif handler.mode ~= 'manual' then error( cfg.messages['unknown_ID_mode'] ); elseif k == 'DOI' then table.insert( new_list, {handler.label, doi( v, options.DoiBroken ) } ); elseif k == 'ASIN' then table.insert( new_list, {handler.label, amazon( v, options.ASINTLD ) } ); elseif k == 'OL' then table.insert( new_list, {handler.label, openlibrary( v ) } ); elseif k == 'ISBN' then local ISBN = internallinkid( handler ); if not checkisbn( v ) and not is_set(options.IgnoreISBN) then ISBN = ISBN .. seterror( 'bad_isbn', {}, false, " ", "" ); end table.insert( new_list, {handler.label, ISBN } ); else error( cfg.messages['unknown_manual_ID'] ); end end function comp( a, b ) return a[1] < b[1]; end table.sort( new_list, comp ); for k, v in ipairs( new_list ) do new_list[k] = v[2]; end return new_list; end -- Chooses one matching parameter from a list of parameters to consider -- Generates an error if more than one match is present. -- Return a pair value, selected where value is the value found and -- selected the key associated function selectone( args, possible, error_condition, index ) local value = nil; local selected = ''; local error_list = {}; if index ~= nil then index = tostring(index); end -- Handle special case of "#" replaced by empty string if index == '1' then for _, v in ipairs( possible ) do v = v:gsub( "#", "" ); if is_set(args[v]) then if value ~= nil and selected ~= v then table.insert( error_list, wrap( 'parameter', v ) ); else value = args[v]; selected = v; end end end end for _, v in ipairs( possible ) do if index ~= nil then v = v:gsub( "#", index ); end if is_set(args[v]) then if value ~= nil and selected ~= v then table.insert( error_list, wrap( 'parameter', v )); else value = args[v]; selected = v; end end end if #error_list > 0 then -- genera il messaggio di errore concatenando i parametri duplicati local error_str = ""; if #error_list == 1 then error_str = error_list[1] .. cfg.messages['parameter-pair-separator']; else error_str = table.concat(error_list, cfg.messages['parameter-separator']) .. cfg.messages['parameter-final-separator']; end error_str = error_str .. wrap( 'parameter', selected ); table.insert( z.message_tail, { seterror( error_condition, {error_str}, true ) } ); end return value, selected; end function citation0( config, args) --[[ Load Input Parameters The argment_wrapper facilitates the mapping of multiple aliases to single internal variable. ]] local A = argument_wrapper( args ); local i local Stylename = A['Style'] local Style = cfg.styles[Stylename:lower()] or cfg.styles[1] local PPPrefix = (is_set( A['NoPP'] ) and "") or Style.ppprefix local PPrefix = (is_set( A['NoPP'] ) and "") or Style.pprefix Fragment.priority = Style.separator_priority -- Pick out the relevant fields from the arguments. Different citation templates -- define different field names for the same underlying things. -- local Authors = A['Authors']; local a = extractnames( args, 'AuthorList' ); local Coauthors = A['Coauthors']; local Others = A['Others']; local Editors = A['Editors']; local e = extractnames( args, 'EditorList' ); ------------------------------------------------- Get date data local Year = A['Year']; local PublicationDate = A['PublicationDate']; local OrigDate = A['OrigDate']; local Date = A['Date']; local LayDate = A['LayDate']; ------------------------------------------------- Get title data local Title = A['Title']; local Conference = A['Conference']; local Organization = A['Organization'] local TransTitle = A['TransTitle']; -- local TitleNote = A['TitleNote']; local TitleLink = A['TitleLink']; local Chapter = A['Chapter']; local ChapterLink = A['ChapterLink']; local TransChapter = A['TransChapter']; local TitleType = A['TitleType']; local ArchiveURL = A['ArchiveURL']; local URL = A['URL'] local URLorigin = A:ORIGIN('URL'); local ChapterURL = A['ChapterURL']; local ChapterURLorigin = A:ORIGIN('ChapterURL'); local ConferenceURL = A['ConferenceURL']; local ConferenceURLorigin = A:ORIGIN('ConferenceURL'); local Abstract = A['Abstract'] local Periodical = A['Periodical']; local isPubblicazione = (config.CitationClass == 'pubblicazione') or (config.CitationClass=='testo' and is_set(Periodical)) if ( config.CitationClass == "encyclopaedia" ) then if not is_set(Chapter) then if not is_set(Title) then Title = Periodical; Periodical = ''; else Chapter = Title TransChapter = TransTitle Title = ''; TransTitle = ''; end end end ------------------------------------------------------------------------------ -- Formattazione indicazione dell'indicazione della pagina ------------------------------------------------------------------------------ local Position = A['Position']; local PositionOrigin=A:ORIGIN('Position') Position = hyphentodash( A['Position'] ); if is_set(Position) then if PositionOrigin == "p" then Position = PPrefix .. Position elseif PositionOrigin == "pp" then Position = PPPrefix .. Position elseif PositionOrigin ~= "posizione" then if config.CitationClass == "libro" and PositionOrigin=="pagine" then if tonumber(Position) then Position = PPrefix .. Position elseif string.find(Position, '^%d') then Position = PPPrefix .. Position end elseif (config.CitationClass=="conferenza" or config.CitationClass== "pubblicazione") and PositionOrigin=="pagine" then if tonumber(Position) then Position = PPrefix .. Position else Position = PPPrefix .. Position end elseif PositionOrigin == "pagina" then Position = PPrefix .. Position else Position = PPPrefix .. Position end end end ------------------------------------------------------------------------------ -- Formattazione di volume/numero/serie ------------------------------------------------------------------------------ local Series = A['Series']; local Volume = A['Volume']; local Issue = A['Issue']; if is_set(Volume) then if isPubblicazione then Volume = " <b>" .. hyphentodash(Volume) .. "</b>"; if is_set(Issue) then Volume = table.concat({Volume, " (", Issue, ")"}) Issue = "" end else if tonumber(Volume) or A:ORIGIN('Volume') == "vol" then Volume = "Vol.&nbsp;" .. Volume end end end local Edition = A['Edition']; local Place = A['Place'] local PublisherName = A['PublisherName']; local SubscriptionRequired = A['SubscriptionRequired']; local Via = A['Via']; local AccessDate = A['AccessDate']; local ArchiveDate = A['ArchiveDate']; -- local Agency = A['Agency']; local DeadURL = A['DeadURL'] local Language = A['Language']; local Format = A['Format']; local Ref = A['Ref']; local DoiBroken = A['DoiBroken']; local ID = A['ID']; local ASINTLD = A['ASINTLD']; local IgnoreISBN = A['IgnoreISBN']; local Quote = A['Quote']; local sepc = Style.sep local sepcspace = sepc .. " " local PostScript = first_set(A['PostScript'], Style['postscript']) local no_tracking_cats = A['NoTracking']; local use_lowercase = ( sepc ~= '.' ); local this_page = mw.title.getCurrentTitle(); --Also used for COinS local ID_list = extractids( args ); if ( isPubblicazione ) then if not is_set(URL) and is_set(ID_list['PMC']) then local Embargo = A['Embargo']; if is_set(Embargo) then local lang = mw.getContentLanguage(); local good1, result1, good2, result2; good1, result1 = pcall( lang.formatDate, lang, 'U', Embargo ); good2, result2 = pcall( lang.formatDate, lang, 'U' ); if good1 and good2 and tonumber( result1 ) < tonumber( result2 ) then URL = "http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC" .. ID_list['PMC']; URLorigin = cfg.id_handlers['PMC'].parameters[1]; end else URL = "http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC" .. ID_list['PMC']; URLorigin = cfg.id_handlers['PMC'].parameters[1]; end end end ID_list = buildidlist( ID_list, {DoiBroken = DoiBroken, ASINTLD = ASINTLD, IgnoreISBN = IgnoreISBN} ); -- Account for the oddity that is {{cite episode}}, before generation of COinS data. if config.CitationClass == "tv" then local AirDate = A['AirDate']; local SeriesLink = A['SeriesLink']; local Season = A['Season']; local SeriesNumber = A['SeriesNumber']; local Network = A['Network']; local Station = A['Station']; local s, n = {}, {}; local Sep = (first_set(A["SeriesSeparator"], A["Separator"]) or "") .. " "; if is_set(Issue) then table.insert(s, cfg.messages["episode"] .. " " .. Issue); Issue = ''; end if is_set(Season) then table.insert(s, cfg.messages["season"] .. " " .. Season); end if is_set(SeriesNumber) then table.insert(s, cfg.messages["series"] .. " " .. SeriesNumber); end if is_set(Network) then table.insert(n, Network); end if is_set(Station) then table.insert(n, Station); end Date = Date or AirDate; Chapter = Title; ChapterLink = TitleLink; TransChapter = TransTitle; Title = Series; TitleLink = SeriesLink; TransTitle = ''; Series = table.concat(s, Sep); ID = table.concat(n, Sep); end ------------------------------------------------------------------------------ -- Se compare uno dei parametri legati a una pubblicazione periodica (opera, rivista, ec...) -- e non è definito capitolo, ma solo titolo sposto titolo a capitolo ------------------------------------------------------------------------------ if is_set(Periodical) and not is_set(Chapter) and is_set(Title) then Chapter = Title; ChapterLink = TitleLink; TransChapter = TransTitle; Title = ''; TitleLink = ''; TransTitle = ''; end ------------------------------------------------------------------------------ -- Recupero e formatto lista autori ------------------------------------------------------------------------------ local AuthorSeparator = first_set(A["AuthorSeparator"], Style.peoplesep) .. " " local control = { sep = AuthorSeparator, firstnamesep = (first_set(A["AuthorNameSeparator"], A["NameSeparator"]) or Style.firstnamesep) .. " ", namesep = (first_set(A["AuthorNameSeparator"], A["NameSeparator"]) or Style.namesep) .. " ", format = A["AuthorFormat"] or Style.format, maximum = tonumber( A['DisplayAuthors'] ) or Style.maximum_authors, lastsep = Style.lastsepauthor, invertorder = Style.invertorder, invertorderfirst = Style.invertorderfirst, }; -- If the coauthor field is also used, prevent ampersand and et al. formatting. if is_set(Coauthors) then control.lastsep = nil; control.maximum = #a + 1; end Authors = listpeople(control, a) if is_set(Coauthors) then Authors = table.concat({Authors, AuthorSeparator, " ", Coauthors}) end ------------------------------------------------------------------------------ -- Recupero e formatto lista curatori ------------------------------------------------------------------------------ local EditorCount if not is_set(Editors) then if is_set(Authors) then control.invertorderfirst = control.invertorder control.firstnamesep = control.namesep end control.sep = first_set(A["EditorSeparator"], control.sep) control.namesep = first_set(A["EditorNameSeparator"], control.namesep) control.maximum = tonumber( A['DisplayEditors'] ) or Style.maximum_editors Editors, EditorCount = listpeople(control, e) if EditorCount <= 1 then msg_editors = 'editor' else msg_editors = 'editors' end Editors = is_set(Editors) and (wrap(msg_editors, Editors)) or ""; end ------------------------------------------------------------------------------ -- Se non sono definiti autori sostituisco con curatori ------------------------------------------------------------------------------ if not is_set(Authors) and is_set(Editors) then Authors = Editors Editors = "" end if not is_set(Date) then Date=Get_date(Year, A['Month'], A['Day']) end if not is_set(OrigDate) then OrigDate=Get_date(A['OrigYear'], A['OrigMonth'], A['OrigDay']) end if not is_set(AccessDate) then AccessDate=Get_date(A['AccessYear'], A['AccessMonth'], A['AccessDay']) end if is_set(OrigDate) and not is_set(Date) then Date = OrigDate OrigDate = "" end OrigDate = is_set(OrigDate) and (" " .. wrap( 'origdate', OrigDate)) or ""; if inArray(PublicationDate, {Date, Year}) then PublicationDate = '' end if not is_set(Date) and is_set(PublicationDate) then Date = PublicationDate; PublicationDate = ''; end -- Captures the value for Date prior to adding parens or other textual transformations local DateIn = Date; if not is_set(URL) and not is_set(ChapterURL) and not is_set(ArchiveURL) and not is_set(ConferenceURL) then -- Test if cite web is called without giving a URL if ( config.CitationClass == "web" ) then table.insert( z.message_tail, { seterror( 'cite_web_url', {}, true ) } ); end -- Test if accessdate is given without giving a URL if is_set(AccessDate) then table.insert( z.message_tail, { seterror( 'accessdate_missing_url', {}, true ) } ); AccessDate = ''; end -- Test if format is given without giving a URL if is_set(Format) then Format = Format .. seterror( 'format_missing_url' ); end end -- Test if citation has no title if not is_set(Chapter) and not is_set(Title) and not is_set(Periodical) and not is_set(Conference) and not is_set(TransTitle) and not is_set(TransChapter) then table.insert( z.message_tail, { seterror( 'citation_missing_title', {}, true ) } ); end -- Se il formato esterno è tra quelli previsti imita i relativi template {{PDF}} o {{doc}} if is_set(Format) then local f = cfg.external_link_type[Format:lower()] if f then Format = table.concat({'(<span style="font-weight: bolder; font-size: smaller;">[[', f.link, '|', f.label, ']]</span>)'}) else Format = table.concat({' (', Format, ')'}) end else Format = "" end local OriginalURL = URL DeadURL = DeadURL:lower(); if is_set( ArchiveURL ) then if ( DeadURL ~= "no" ) then URL = ArchiveURL URLorigin = A:ORIGIN('ArchiveURL') end end --------------------------------------------------------------- -- se pubblicazione controlla per i parametro abstract -------------------------------------------------------------- if is_set(Abstract) then if isPubblicazione then if is_set(ChapterURL) then Abstract = '(' .. externallink( ChapterURL, 'Abstract' ) .. ')' ChapterUrl = "" if not is_set(URL) then Format = "" end elseif is_set(URL) then Abstract = '(' .. externallink( URL, 'Abstract' ) .. ')' URL = "" Format = "" end else Abstract = "" end else Abstract = "" end --------------------------------------------------------------- -- Format chapter / article title --------------------------------------------------------------- local TransError = "" if is_set(TransChapter) then if not is_set(Chapter) then TransError = " " .. seterror( 'trans_missing_chapter' ) Chapter = TransChapter TransChapter = "" else TransChapter = wrap( 'trans-italic-title', TransChapter ) end end Chapter = wrap( 'italic-title', Chapter ); if is_set(TransChapter) then Chapter = Chapter .. " " .. TransChapter end if is_set(Chapter) then if is_set(ChapterLink) then Chapter = table.concat({"[[", ChapterLink, "|", Chapter, "]]"}) elseif is_set(ChapterURL) then Chapter = externallink( ChapterURL, Chapter ) .. TransError; if not is_set(URL) then --se è settato URL conservo Format per inserirlo dopo questo Chapter = Chapter .. Format; Format = ""; end elseif is_set(URL) then Chapter = externallink( URL, Chapter ) .. TransError .. Format; URL = ""; Format = ""; else Chapter = Chapter .. TransError; end elseif is_set(ChapterURL) then Chapter = externallink( ChapterURL, nil, ChapterURLorigin ) .. TransError end --------------------------------------------------------------- -- Format main title --------------------------------------------------------------- TransError = ""; if is_set(TransTitle) then if not is_set(Title) then TransError = " " .. seterror( 'trans_missing_title' ) Title = TransTitle TransTitle = "" else if (isPubblicazione or config.CitationClass=="news") and not is_set(Periodical) then TransTitle = wrap( 'trans-quoted-title', TransTitle ) else TransTitle = wrap( 'trans-italic-title', TransTitle ) end end end if (isPubblicazione or config.CitationClass=="news") and not is_set(Periodical) then Title = wrap( 'quoted-title', Title ) else Title = wrap('italic-title', Title ) end if is_set(TransTitle) then Title = Title .. " " .. TransTitle end if is_set(Title) then if is_set(TitleLink) then Title = "[[" .. TitleLink .. "|" .. Title .. "]]" elseif is_set(URL) then Title = externallink( URL, Title ) .. TransError .. Format URL = ""; Format = ""; else Title = Title .. TransError; end end --------------------------------------------------------------- -- Format Conference --------------------------------------------------------------- if is_set(Conference) then if is_set(ConferenceURL) then Conference = externallink( ConferenceURL, Conference ); end elseif is_set(ConferenceURL) then Conference = externallink( ConferenceURL, nil, ConferenceURLorigin ); end if not is_set(Position) then local Minutes = A['Minutes']; if is_set(Minutes) then Position = " " .. Minutes .. " " .. cfg.messages['minutes']; else local Time = A['Time']; if is_set(Time) then local TimeCaption = A['TimeCaption'] if not is_set(TimeCaption) then TimeCaption = cfg.messages['event']; if sepc ~= '.' then TimeCaption = TimeCaption:lower(); end end Position = " " .. TimeCaption .. " " .. Time; end end else Position = " " .. Position; At = ''; end --------------------------------------------------------------- -- Compone la stringa del linguaggio --------------------------------------------------------------- local Language_code = "" if is_set(Language) then if Language:sub(1,1) == "(" then Language_code = Language else local frame = {return_error='true', usacodice='sì'} for lingua in mw.ustring.gmatch(Language, "%S+") do frame[#frame+1] = lingua end if #frame > 1 or (#frame==1 and frame[1]:lower()~="it") then local lg_error local lg = require( "Modulo:Linguaggi" ); Language_code, lg_error = lg.lingue(frame) if lg_error and #lg_error > 0 then local error_string = mw.text.listToText(lg_error, ", ", " e " ) table.insert( z.message_tail, { seterror('unknown_language', {error_string}, true) } ); end end end end TitleType = is_set(TitleType) and (" (" .. TitleType .. ")") or ""; Issue = is_set(Issue) and (" (" .. Issue .. ")") or ""; if is_set(Edition) then if A:ORIGIN('Edition') == "ed" or tonumber(Edition) then Edition = Edition .. "ª&nbsp;ed." end end ------------------------------------ totally unrelated data --if is_set(ID) then ID = sepc .." ".. ID; end -- se URL non è stato consumato da un capitolo/titolo emette errore if is_set(URL) then URL = " " .. externallink( URL, nil, URLorigin ); end if is_set(Quote) then Quote = wrap( 'quoted-text', Quote ); end --------------------------------------------------------------- -- Gestione della presenza date di accesso e presenza di un url di archivio --------------------------------------------------------------- -- Mimic {{subscription required}} template; --if is_set(Via) then -- Via = wrap( 'via', Via ); -- SubscriptionRequired = cfg.messages['subscription']; --citation always requires subscription if 'via' parameter is used -- elseif is_set(SubscriptionRequired) then -- SubscriptionRequired = cfg.messages['subscription_no_via']; --here when 'via' parameter not used but 'subscription' is --end --------------------------------------------------------------- -- Formattazione dati di accesso/url di archivio --------------------------------------------------------------- if is_set(AccessDate) then AccessDate = substitute( cfg.messages['retrieved'], {AccessDate, article_date(AccessDate)} ) end local Archived if is_set(ArchiveURL) then if not is_set(ArchiveDate) then ArchiveDate = seterror('archive_missing_date'); end ArchiveURL2 = A['ArchiveURL2'] ArchiveDate2 = A['ArchiveDate2'] if not is_set(ArchiveURL2) then ArchiveDate2 = seterror('archive_missing_date2'); end if DeadURL=="no" then Archived = substitute( cfg.messages['archived-not-dead'], { externallink( ArchiveURL, cfg.messages['archived'] ), ArchiveDate, article_date(ArchiveDate) } ); if not is_set(OriginalURL) then Archived = Archived .. " " .. seterror('archive_missing_url'); end elseif is_set(OriginalURL) then Archived = substitute( cfg.messages['archived-dead'], { externallink( OriginalURL, cfg.messages['original'] ), ArchiveDate, article_date(ArchiveDate) } ); else Archived = substitute( cfg.messages['archived-missing'], { seterror('archive_missing_url'), ArchiveDate, article_date(ArchiveDate) } ); end if is_set(ArchiveURL2) then Archived = Archived .. ". " .. substitute(cfg.messages['archived-second-copy'], { externallink( ArchiveURL2, cfg.messages['archived2']), ArchiveDate2, article_date(ArchiveDate2)}); end else Archived = "" end --------------------------------------------------------------- -- Data originale se presente (in ordine di preferenza -- dopo l'editore, il luogo di pubblicazione, la data di pubblicazione) --------------------------------------------------------------- if is_set(OrigDate) then if is_set(PublisherName) then PublisherName = PublisherName .. " " .. OrigDate elseif is_set(Place) then Place = Place .. " " .. OrigDate else Date = Date .. " " .. OrigDate end end -- Several of the above rely upon detecting this as nil, so do it last. if is_set(Periodical) then Periodical = wrap( 'quoted-title', Periodical ) end if config.CitationClass=="news" and is_set(Place) then if is_set(Periodical) then Periodical = table.concat({Periodical, ' (', Place, ')'}) Place = "" elseif is_set(Title) then Title = table.concat({Title, ' (', Place, ')'}) Place = "" end end --------------------------------------------------------------- -- Combino insieme i vari componenti della citazione --------------------------------------------------------------- local Fragment_title if is_set(Title) then fragment_Title = Fragment.new({Title, Format, TitleType}, ' '):last(",") else fragment_Title = Fragment.new({}) end local fragment_citation = Fragment.new({Authors, Chapter}, sepc) if Chapter ~= "" or Editors ~= "" then fragment_citation:last("in") end fragment_citation:appends({Editors, fragment_Title, Conference, Periodical, Others, Series, Volume, Issue, Edition, Place, PublisherName, Date, Position}) local fragment_ID_list = Fragment.new(ID_list, sepc):append(ID):start(".") local fragment_URL = Fragment.new(URL):start(".") local fragment_Abstract =Fragment.new(Abstract):start(".") local fragment_AccessInfo = Fragment.new({AccessDate, Archived}, " "):start(".") local fragment_Quote = Fragment.new({Quote}):start(".") fragment_citation:appends({fragment_ID_list, fragment_URL, fragment_Abstract, fragment_AccessInfo, fragment_Quote}) if PostScript == 'nessuno' then fragment_citation:last("nothing") else fragment_citation:last(".") end fragment_citation:start(" ") local text = Language_code .. tostring(fragment_citation) -- Now enclose the whole thing in a <span/> element local options = {}; if is_set(config.CitationClass) and config.CitationClass ~= "citation" then options.class = "citation " .. config.CitationClass; else options.class = "citation"; end if string.len(text:gsub("<span[^>/]*>.-</span>", ""):gsub("%b<>","")) <= 2 then z.error_categories = {}; text = seterror('empty_citation'); z.message_tail = {}; end if is_set(Ref) then text = table.concat({ '<span id="', mw.uri.anchorEncode('CITEREF' .. Ref), '" class="', mw.text.nowiki(options.class), '">', text, "</span>"}) else text = table.concat({ '<span class="', mw.text.nowiki(options.class), '">', text, "</span>"}) end local empty_span = '<span style="display:none;">&nbsp;</span>'; if #z.message_tail ~= 0 then text = text .. " "; for i,v in ipairs( z.message_tail ) do if is_set(v[1]) then if i== #z.message_tail then text = text .. errorcomment( v[1], v[2] ); else text = text .. errorcomment( v[1] .. "; ", v[2] ); end end end end -- Chek to insert category error if not is_set(no_tracking_cats) then for k, v in pairs( cfg.uncategorized_namespaces ) do if this_page.nsText == v then no_tracking_cats = "true"; break; end end end no_tracking_cats = no_tracking_cats:lower(); if inArray(no_tracking_cats, {"", "no", "false", "n"}) then for _, v in ipairs( z.error_categories ) do text = text .. '[[Categoria:' .. v ..']]'; end end return text end -- This is used by templates such as {{cite book}} to create the actual citation text. function z.citation(frame) local pframe = frame:getParent() local args = {}; local suggestions = {}; local error_text, error_state; local config = {}; for k, v in pairs( frame.args ) do config[k] = v; args[k] = v; end -- copy unnamed parameter to named parameter local lastunnamed = 0 if cfg.unnamed_parameter[config.CitationClass] then for i, v in ipairs(cfg.unnamed_parameter[config.CitationClass]) do if pframe.args[i] then args[v] = mw.text.trim(pframe.args[i]) lastunnamed = i else break end end end for k, v in pairs( pframe.args ) do if v ~= '' then if not validate( k ) then error_text = ""; if type( k ) ~= 'string' then -- Exclude empty numbered parameters if v:match("%S+") ~= nil and tonumber(k) > lastunnamed and lastunnamed > 0 then error_text, error_state = seterror( 'text_ignored', {v}, true ); end elseif validate( k:lower() ) then error_text, error_state = seterror( 'parameter_ignored_suggest', {k, k:lower()}, true ); else if #suggestions == 0 then suggestions = mw.loadData( 'Modulo:Citazione/Suggerimenti' ); end if suggestions[ k:lower() ] ~= nil then error_text, error_state = seterror( 'parameter_ignored_suggest', {k, suggestions[ k:lower() ]}, true ); else error_text, error_state = seterror( 'parameter_ignored', {k}, true ); end end if error_text ~= '' then table.insert( z.message_tail, {error_text, error_state} ); end end args[k] = v; elseif args[k] ~= nil then args[k] = v; end end -- hack per l'uso che fanno cita web/video di id if args.id and args.id~='' and inArray(config.CitationClass, {"web","video"}) then if not args.cid or args.cid == '' then args.cid = args.id args.id = nil end end return citation0( config, args) end -- Elenco i formati di documenti gestiti function z.list_external_links(frame) local rows = {'{| class = "wikitable sortable"\n!codice!!tipo documento|visualizzato come'} keys = {} for key, _ in pairs(cfg.external_link_type) do keys[#keys+1] = key end table.sort(keys) for _,key in ipairs(keys) do rows[#rows+1] = '|-\n|' .. key .. '|| [[' .. cfg.external_link_type[key].link .. ']] || (<span style="font-weight: bolder; font-size: smaller;">' .. cfg.external_link_type[key].label .. '</span>)' end rows[#rows+1] = "|}" return table.concat(rows, '\n') end return z -- Parametri rimossi: Cite map e relativi parametri esclusivi cartography, scale, inset, section -- Revision history -- 13/6/2013 importato dalla revisione 555909894 del 20/5/2013 da [[:en:Module:Citation/CS1]] -- 20/6/2013 inserito gestione stili per la citazione liste di persone, pulizia o rimozione con -- commento di codice non necessario per it.wikipedia, aggiunta riconoscimento codici -- lingue, aggiunto gestione parametri posizionali, hack per il parametro cid di cita web/video mgsogy2b5wx3m4uxxbsnx47ehjnqzru Template:M/Link unità di misura 10 15810 329651 2013-09-26T18:53:30Z 92.150.68.116 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | - = | ampere | ampère | A= [[ampere|A]] | Ah = [[Ampere-ora|Ah]] | angstrom= [[ångström|Å]] | anno luce | anni luce | al | ly= anno luce|a.l.... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | - = | ampere | ampère | A= [[ampere|A]] | Ah = [[Ampere-ora|Ah]] | angstrom= [[ångström|Å]] | anno luce | anni luce | al | ly= [[anno luce|a.l.]] | anni | anno= [[anno|anni]] | bar= [[Bar (unità di misura)|bar]] | becquerel | Bq | bq= [[becquerel|Bq]] | byte | B | b= [[byte|B]] | bit= [[bit]] | bit/s | bps= [[bit per secondo|bit/s]] | candela | candele | cd= [[candela (unità di misura)|cd]] | HP | hp= [[cavallo vapore britannico|hp]] | Celsius | °C= [[Grado Celsius|°C]] | kmh | km/h= [[Chilometro orario|km/h]] | kmq | km2 | Km2 | Kmq= [[Chilometro quadrato|km²]] | coulomb | C= [[coulomb|C]] | g/cm3= [[densità|g/cm³]] | g/dm3= [[densità|g/dm³]] | g/m3= [[densità|g/m³]] | kg/m3= [[densità|kg/m³]] | eV= [[elettronvolt|eV]] | eV/c^2= [[elettronvolt|eV]]/[[velocità della luce|c]]² | euro | €= [[euro|€]] | farad | F= [[farad|F]] | grammo | grammi | g= [[grammo|g]] | gray | Gy | gy= [[gray (unità di misura)|gy]] | henry | H= [[henry]] | hertz | Hz | hz= [[hertz|Hz]] | joule | J= [[joule|J]] | katal | Kat | kat= [[katal|kat]] | kelvin | K= [[kelvin|K]] | l= [[litro|l]] | lumen | Lm | lm= [[lumen|Lm]] | lux | Lx | lx= [[lux|lx]] | massa gioviana | masse gioviane | MG | Mg | mg= [[massa gioviana|M<sub>J</sub>]] | massa solare | masse solari | MS | Ms | ms= [[massa solare|M<sub>⊙</sub>]] | massa terrestre | masse terrestri | MT | Mt | mt= [[massa terrestre|M<sub>⊕</sub>]] | m/s= [[metro al secondo|m/s]] | m3= [[metro cubo|m³]] | m3/s= [[metro cubo al secondo|m³/s]] | m/h= [[metro|m]]/[[ora|h]] | m2= [[Metro quadrato|m²]] | metro | metri | m= [[metro|m]] | m/s2= [[accelerazione|m/s²]] | mil | miglia= [[Miglio (unità di misura)|miglia]] | miglio= [[Miglio (unità di misura)|miglio]] | miglio orario | mph= [[Miglio orario|mph]] | mole | moli | mol= [[mole|mol]] | newton | N= [[Newton (unità di misura)|N]] | nodo | nodi= [[Nodo (unità di misura)|nodi]] | ohm= [[ohm|Ω]] | parsec | Pc | pc= [[parsec|pc]] | pascal | Pa | pa= [[pascal (unità di misura)|Pa]] | pd | feet | piedi | ' | ft= [[Piede (unità di misura)|ft]] | in | pollice | pollici | inch | " | inches = [[Pollice (unità di misura)|in]] | radiante | radianti | rad= [[radiante|rad]] | W/m2= [[radianza|W/m²]] | raggio gioviano | raggi gioviani | RG | Rg | rg= [[raggio gioviano|r<sub>J</sub>]] | raggio terrestre | raggi terrestri | RT | Rt | rt= [[raggio terrestre|r<sub>⊕</sub>]] | secondo | secondi | s= [[secondo|s]] | siemens | S= [[siemens (unità di misura)|S]] | sievert | Sv | sv= [[sievert|Sv]] | steradiante | steradianti | srad | sr= [[steradiante|srad]] | tesla | T= [[tesla|T]] | unità astronomica | unità astronomiche | UA | ua= [[unità astronomica|UA]] | u= [[Unità di massa atomica|u]] | volt | V= [[volt|V]] | watt | W= [[watt|W]] | wattora | Wh= [[wattora|Wh]] | weber | Wb | wb= [[weber|Wb]] | <br><br>'''Attenzione!''' Unità di misura non valida.<br><br>[[Categoria:M warning]] }}</includeonly><noinclude> {{Template complesso}} Questo template viene utilizzato nel template {{Template|M}}. [[Categoria:Sottotemplate|{{PAGENAME}}]] </noinclude> d0ph608uss5vjlkeue2dt7crcxdb2y8 Template:M/Link prefissi SI 10 15811 329652 2013-09-26T18:54:07Z 92.150.68.116 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | - = | centi | c = [[centi (prefisso)|c]] | milli | m = [[milli (prefisso)|m]] | deci | d = [[Deci|d]] | deca | da = [[Deca|da]] | µ | micro = mi... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | - = | centi | c = [[centi (prefisso)|c]] | milli | m = [[milli (prefisso)|m]] | deci | d = [[Deci|d]] | deca | da = [[Deca|da]] | µ | micro = [[micro (prefisso)|μ]] | nano | n = [[nano (prefisso)|n]] | pico | p = [[pico (prefisso)|p]] | femto | f = [[femto|f]] | atto | a = [[atto (prefisso)|a]] | zepto | zetto | z = [[zepto|z]] | yocto | yotto | y = [[yocto|y]] | etto | hecto | h = [[Hecto|h]] | chilo | kilo | K | k = [[Chilo (prefisso)|k]] | mega | M = [[mega|M]] | giga | G = [[giga (prefisso)|G]] | tera | T = [[tera (prefisso)|T]] | peta | P = [[peta (prefisso)|P]] | exa | E = [[exa (prefisso)|E]] | zetta | zepta | Z = [[zetta|Z]] | yotta | yocta | Y = [[yotta|Y]] | kibi | Ki | ki = [[Prefissi_per_multipli_binari|Ki]] | mebi | Mi | mi = [[Prefissi_per_multipli_binari|Mi]] | gibi | Gi | gi = [[Prefissi_per_multipli_binari|Gi]] | tebi | Ti | ti = [[Prefissi_per_multipli_binari|Ti]] | pebi | Pi | pi = [[Prefissi_per_multipli_binari|Pi]] | exbi | Ei | ei = [[Prefissi_per_multipli_binari|Ei]] | zibi | Zi | zi = [[Prefissi_per_multipli_binari|Zi]] | yobi | Yi | yi = [[Prefissi_per_multipli_binari|Yi]] | <br><br><span class="error">'''Attenzione!''' Prefisso non valido.</span><br><br>[[Categoria:M warning]] }}</includeonly><noinclude> {{Template complesso}} Questo template viene utilizzato nel template {{Tl|M}}. [[Categoria:Sottotemplate|{{PAGENAME}}]] </noinclude> 820sptqr4yzo862vw3gfawabe0y4int Curdigliera di l'Andi 0 15812 329653 2013-09-26T19:04:43Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Andi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Andi]] a42wr56fzhppau0u16frqywzh5ho1a1 Ande 0 15813 329654 2013-09-26T19:05:04Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Andi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Andi]] a42wr56fzhppau0u16frqywzh5ho1a1 Curdigliera di l'Ande 0 15814 329655 2013-09-26T19:05:27Z 92.150.68.116 Reindirizzamentu à [[Andi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Andi]] a42wr56fzhppau0u16frqywzh5ho1a1 Oceanu Atlanticu 0 15825 362686 361867 2019-07-01T20:50:32Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:LocationAtlanticOcean.png|thumb|280px|L'oceanu Atlanticu]] L'oceanu Atlanticu (abbriviazioni diffusa in u linguaghju cumunu: "Atlanticu") hè u sicondu oceanu di a Terra, di qualessa ricopri circa u 20% di a superficia. U nomu di l'oceanu, dirivatu da a mitulugia greca, significheghja "mari di Atlanti". ==Discrizzioni== [[File:Playa de La Caleta en Cádiz.JPG|thumb|280 px|right|Vista di l'Oceanu Atlanticu da de [[Cadis]], ini [[Spagna]].]] Ss'oceanu accupa un bacinu à forma di "S", dispositu in a dirizzioni nordu-sudu. Hè divisu in dui sizzioni principali, l'Atlanticu di u Nordu è l'Atlanticu di u Sudu, da currenti equaturiali posti à circa 8° di latitudina nordu. Hè dilimitatu à punenti da u cuntinenti americanu (sii da a parti sittintriunali ch'è da quidda miridiunali) è à livanti da l'Auropa è da l'Africa (ma dui di i so mari adiacenti, u [[Mari Tarraniu]] è u [[Mari Neru]] bagnani ancu l'[[Asia]]). Cumunicheghja incù l'[[oceanu Pacificu]] à traversu u [[Mari Glaciali Articu]] à nordu, è u Canali di Drake (in a Terra di u Focu) è Capu Horn à sudu. Inoltri esisti una cunnissioni artificiali trà i dui oceani, u [[Canali di Panama]], chì si trova vicinu à l'equatori, in l'istmu chì unisci i dui Americhi. À livanti cumunicheghja incù l'[[oceanu Indianu]], à traversu u Capu Agulhas, à u 20° E (è micca da u [[Capu di Bona Spiranza]] com'è si riteni cumunamenti), ma ancu à traversu u canali artificiali di Suez. L'Atlanticu copri u 20% di a superficia di a Terra, ed hè sicondu solu à u Pacificu com'è grandezza. L'oceanu prubbiamenti dittu copri un'aria di circa 82 362 000 km² (para à 8 volti quidda di l'Auropa), chì righjunghji i 106 450 000 km² s'eddi si cunsidareghjani ancu i so mari adiacenti. I terri accupati da u bacinu idrugraficu di l'Atlanticu ammontani à quattru volti quiddi di u Pacificu o di l'Indianu. U vulumu di l'oceanu Atlanticu hè di 323 600 000 km³, è di 354 700 000 km³ cunsidarendu ancu i mari adiacenti. A prufundità media (vulumi/superficii) di l'Atlanticu hè di 3 926 m, ridutta à 3 332 m s'eddi si pigliani in cunsidarazioni i mari adiacenti. A prufundità maiò hè di 9 219 m, righjunta in l'abissu Milwaukee, chì si trova in a Fossa di Portu Ricu, circa 135 km à nordu di l'isula di Portu Ricu. A larghezza di l'Atlanticu varieghja trà 2 848 km in u puntu più strettu, trà u [[Brasili]] è a Liberia, finu à 4 830 km trà i Stati Uniti è l'Africa sittintriunali. ==Fondu uceanicu== [[File:Atlantic bathymetry.jpg|right|280 px|thumb|Batimetria di l'oceanu Atlanticu]] A carattaristica principali di a tupugrafia di u fondu uceanicu di l'Atlanticu hè una grandi catena di muntagni sottumarini, chjamata a Dursali media atlantica. Si stendi da l'estremità nordu, accantu à l'[[Islanda]], finu à l'estremu sudu à 58° di latitudina, righjunghjendu una larghezza massima di circa 1 600 km. Longu a dursali, in i circonda di a summità, si trova una grandi fossa chì scorri par a maiò parti di a catena muntosa. A prufundità di l'acqui sopra a dursali hè à spessu infiriori à 2 700 m, è numarosi picchi si **irgonu fora da l'acqua, furmendu isuli. L'Atlanticu di u Sudu prisenta ancu altri dui ristretti dursali asismichi, a Catena di Walvis è a Catena di Riu Grandi. A Dursali media atlantica sipara l'oceanu Atlanticu in dui grandi sizzioni, chì ani una prufundità cumpresa trà 3 000 è 5 500 m. Dursali trasvirsali, chì uniscini i cuntinenti à a Dursali media atlantica, dividini u fondu uceanicu in numarosi bacini. Parechji di i più grandi sò i bacini di a Guiana, di u Nordu America, di Capu Verdi è di i Canarii in l'Atlanticu di u Nordu, mentri in quiddu di u Sudu si trovani i bacini di l'Angola, di l'[[Arghjintina]] è di u [[Brasili]]. U fondu marinu hè cunsidaratu in genaru abbastanza paru, ancu s'è ùn mancani micca muntagni, fossi è altri carattaristichi. Dui fossi subraneghjani i 8 000 m di prufundità. I piattaformi cuntinintali, vicinu à i terri emersi, custituiscini circa l'11% di u fondu uceanicu. Inoltri, molti furmazioni simili à canali scavati tagliani sti piattaformi. I sidimenti dipusitati annantu à u fondu ani urigini disparati. I dipositi terrigeni sò cumposti da particeddi di rena, fangu è roccia, furmati da l'erusioni di l'acqua, di u ventu è da l'attività vulcanica di a terraferma, è dopu traspurtati da fiuma è piuviti versu u mari. Sti matiriali si trovani principalamenti: nantu à i piattaformi cuntinintali, induva sò più spessi vicinu à a foci di i grandi fiuma (com'è u delta di u Niger); à i peda di i scarpati cuntinintali, dundi s'accumuleghjani in grandi cunoidi turbiditichi par opara di i currenti torbidi prudutti da grandi frani sottumarini o cunvugliati dirittamenti da i foci di i fiuma à traversu canyon sottumarini (hè u casu di u Congu). I dipositi pelagichi sò furmati da i resti di urganisimi chì vani à fondu quandu movini (poni essa silicei, com'è i radiulari è i diatomei, o calcarii, com'è i furaminiferi). Coprini a maiò parti di u fondu marinu, incù spissori chì vani da 120 à più di 3 000 m, incù u spissori minimu in currispundenza di a Dursali. I dipositi autugenichi o autigeni sò aghjunghjimenti di minirali, com'è i nuduli di manganesi, prudutti si par pricipitazioni da l'acqui uceanichi in particulari cundizioni di chimisimu è tampiratura. Sò cumuni induva l'altri tipulugii di sidimintazioni sò assenti. ==Carattaristichi di l'acqua== [[File:Africa, seen from Gibraltar.jpg|thumb|280px|U [[Strettu di Gibiltarra]], limita trà u [[Mari tarraniu]] è l'oceanu Atlanticu.]] A salinità di l'acqui di superficia in l'oceanu apartu và da 33 à 37 parti par milla, è varieghja incù a latitudina è i staghjoni. Ancu s'è i valori minimi di salinità si trovani appena à nordu di l'equatori, in generali i valori più bassi si trovani à l'alti latitudini, è vicinu à i foci di grandi fiuma chì emmittini i so acqui dolci in l'oceanu. I massimi valori di salinità si trovani intornu à a latitudina 25° nordu. I valori di salinità supirficiali sò influinzati da l'evapurazioni, da i pricipitazioni, da l'apportu di acqua dolci di i fiuma è, in i zoni più freti, da u sciuglimentu di i ghjacci. A tampiratura di l'acqui supirficiali varieghja incù a latitudina, incù i currenti, i staghjoni è a distribuzioni di energia sulariu. Longu l'Oceanu, varieghja da menu di 2 °C in i rigioni pulari finu à 29 °C à l'equatori. In i medii latitudini, a tampiratura hè intirmedia, ma sughjetta à grandi variazioni (finu à 7 o 8 °C). à causa di i bassi tampiraturi, a superficia hè nurmalamenti cuparta di ghjacciu in u mari di u Labrador, in u Strettu di Danimarca è in u mari Balticu da uttrovi à ghjugnu. L'oceanu Atlanticu cunsisti di quattru principali massi d'acqua. L'acqui cintrali di l'Atlanticu di u Nordu è di u Sudu custituiscini l'acqui supirficiali. L'acqua intirmedia sub-antartica si stendi à i prufundità di 1 000 m. L'acqua prufonda di u Nordu Atlanticu righjunghji a prufundità di 4 000 m. L'acqua antartica di fondu accupa i bacini uceanichi à prufundità maiori di 4 000 m. À causa di a forza di Coriolis, l'acqua di u Nordu Atlanticu circuleghja in sensu urariu, mentri l'acqua di u Sudu Atlanticu circuleghja in sensu antiurariu. I marei di l'Oceanu sò mezidiurni, veni à dì cumprendini dui alti marei in l'arcu di i 24 ori. I marei sò un'onda chì si movi da sudu à nordu. À latitudini supiriori à 40°, hè prisenti ancu un'uscillazioni livanti-punenti. ==Clima== U clima Atlanticu è di i terri adiacenti à u stessu Oceanu hè influinzatu da a tampiratura di l'acqui supirficiali, da i currenti uceanichi è da i venti chì soffiani sopra l'acqui. À causa di a grandi capacità di i mari di trattena u calori, i climi marittimi sò timparati, è ùn prisentani micca variazioni staghjunali estremi. I pricipitazioni risentini enurmamenti di l'Oceanu, parchì l'evapurazioni di l'acqua uceanica hè una di i fonti principali di vapori acquosu. I zoni climatichi cambiani incù a latitudina: i zoni più caldi attraversani l'Atlanticu à nordu di l'equatori. I zoni più freti si trovani à grandi latitudini, è spicialamenti in i zoni cuparti di ghjacciu. I currenti uceanichi cuntribuiscini à u clima, traspurtendu acqua calda è freta in diversi rigioni. I venti chì soffiani annantu à st'acqui cuntribuisciarani dopu à riscaldà o rinfriscà i terri adiacenti. U currenti di u Golfu, par asempiu, riscalda l'atmusfera di l'isuli Britannichi è di l'Auropa di u Nordu (chì altrimenti avariani tampiraturi beddi più bassi), mentri i currenti freti cuntribuiscini à a furmazioni di nebbia à u largu di i costi nordestu di u Canada, è di i costi nordupunenti di l'Africa. Dà à i zoni un clima più caldu rispettu à l'altri arii situati à a stessa latitudina. I cicloni trupicali (uragani) si sviloppani à u largu di a costa africana vicinu à Capu Verdi, è si movini versu punenti in u [[mari Caraibicu]]. L'uragani poni furmà si da maghju à dicembri, ma sò più friquenti trà aostu è nuvembri. I timpesti sò cumuni in l'Atlanticu di u Nordu duranti l'inguernu, rindendu priculosa a travirsata. Un metudu chì calculeghja a tampiratura di l'acqua in a parti sittintriunali di l'Oceanu hè l'indici AMO. ==Storia giulogica== I giufisichi sò riisciuti à insiriscia i varii tasseddi di a storia di l'oceanu grazia à i mudeddi termichi, à a tiuria di a tittonica à zolli, è à i misurazioni scompii in prufundità. I sperti ani rializatu una carta tupugrafica di u fondu di l'oceanu, grazia à l'impiegu di strumenti atti à inghjinirà è à prupagà ondi acustichi riflessi da u fondu, oltri à u studiu di frammenti di campioni prilivati da u fundali è di l'anumalii magnitichi prisenti in i rocci magmatichi chì spontani annantu à u fondu. L'oceanu Atlanticu sembra essa u più ghjovanu di l'oceani: l'Atlanticu s'hè furmatu difatti 150 milioni di anni fà, incù u spizzà si di u supercuntinenti Pangea à causa di u finominu di u magma fusu ricuddanti da u manteddu chì furmò una nova crosta intercurrenti frà Africa è America di u nordu è chì ebbi l'effettu di divida i terri di l'emisferu sittintriunali da l'Africa è da l'America di u sudu. Da tandu hè andatu espandendu si, un muvimentu chì dura sempri oghji: l'Americhi si siparani da Auropa è Africa à un ritmu di parechji cintimetri à l'annu. In un periodu datevuli 125 milioni di anni fà, in a zona cintrali di l'Atlanticu sittintriunali si furmò una attiva Dursali **mediu uceanica è probbiu in stu periodu l'America di u sudu iniziò à staccà si da l'Africa. U muvimentu frà i dui Americhi feci sorghja una cumprissioni in a zona caraibica chì pruvucò a subduzioni di a zolla vinizuilana. A Dursali mediu atlantica alimanteghja st'espansioni: attraversa tuttu l'Atlanticu da nordu à sudu, è da edda emerghjini novi sizzioni di u fondu marinu chì spinghjini versu l'esternu quiddi dighjà esistenti. In prussimità di i cuntinenti, u fondu marinu hè spintu versu u bassu, rientra in u manteddu tirrestra è favurisci a furmazioni di isuli vulcanichi. Una di i cunsiquenzi di stu muvimentu hè chì u fondu marinu di l'Atlanticu hè una zona giulugicamenti ghjovana, incù un'ità spessu infiriori à u cintunara di milioni di anni. À l'incirca 80 milioni di anni fà l'Atlanticu sittintriunali assunsi i simbianzi di un oceanu, è in parechji zoni a prufundità righjunsi i 5000 metri è finalmenti una circulazioni di acqua chì parmittia unu scambiu frà i varii oceani; in stu periodu si stacconi a Gruinlandia è l'America sittintriunali. Circa 65 milioni di anni fà a Gruinlandia si alluntanò da l'Auropa è finu à 20 milioni di anni fà, una dursali asismica vicinu à l'Islanda avia prutettu l'Atlanticu da u flua di acqui freti artichi. Una bona parti di a tupugrafia di l'oceanu hè stata impustata 36 milioni di anni fà, sulamenti a penisula iberica è l'Auropa erani ancora/sempri luntani da l'Africa. A storia batimetrica di l'oceanu cunsenti di chjara parechji anumalii, quali/com'è à asempiu u rilivamentu di sidimenti carbunatichi in unu stratu infiriori à quiddu di u carbunatu di calciu; quistu/stu finominu accadi parchì a crosta uceanica quandu si/s'è/s' forma si culloca sopra a prufundità di cumpinsazioni di u carbunatu di calciu è par quissa hè inevitabilamenti cuparta da sidimenti carbunatichi; ma in una siconda fasa, u fondu alluntanendu si da u centru, subisci una subsidenza chì u trascina più in bassu di a prufundità di cumpinsazioni è à i sidimenti carbunatichi à stu puntu si soprapponini arzilli è fanghi silicei oltri à sidimenti tarrigeni. ==Storia è ecunumia== L'Atlanticu hè statu spluratu estinsivamenti. I Vichinghi, i Portughesi è Cristofaru Culombu sò trà i più famosi primi espluratori. I Vichinghi culunizoni a Gruinlandia prima di l'annu Milla, ma a culonia fù spazzata via da un pighjuramentu di u clima. Dopu Culombu, a splurazioni aurupea accilirò rapitamenti, è funi stabiliti molti novi stradi cummirciali. U risultatu hè ch'è l'Atlanticu era è ferma u sediu di u maiò trafficu cummirciali trà Auropa è America. Sò stati intrapresi numarosi splurazioni scentifichi par studià l'Oceanu è u so ambienti. L'Oceanu hà ancu cuntribuitu significativamenti à u sviluppu ecunomicu di i nazioni chì s'affacciani annantu ad eddu. Oltri à uspità i stradi maiori l'Atlanticu offri abbundanti ghjacimenti di pitroliu in i rocci sidimintarii di i piattaformi cuntinintali, è i riservi maiori di pesca di u mondu. Par prisirvà sti riservi è l'ambienti uceanicu, esistini numarosi trattati chì cercani di riducia l'inquinamentu incausatu da virsamenti di pitroliu è rifiuti plastichi. Dopu à avè rimatu par 81 ghjorni è 4 766 km, u 3 dicembri 1999 Tora Murden divintò a prima donna à avè travirsatu l'oceanu Atlanticu da sola, quandu righjunsi a Guadalupa da l'isuli Canarii. ==Priculi== L'iceberg sò cumuni in u strettu di Davis, in u strettu di Danimarca, è in l'Atlanticu norduccidintali da frivaghju à aostu. A volti sò stati visti ancu moltu à sudu, vicinu à i Bermudi è à l'isuli Madeira. I navi sviloppani ghjacciu annantu à a so struttura in l'Atlanticu più à nordu da uttrovi à maghju. U casu più famosu di incidenti duvutu à un iceberg in u Nordu Atlanticu hè l'affundamentu di l'RMS Titanic u 15 aprili 1912. A nebbia pirsistenti pò essa un priculu da maghju à sittembri. Ci sò dinò l'uragani da maghju à dicembri. In l'800 si virificoni casi di affundamentu di navi à vapori incù scaffu in legnu, chì erani dunqua più fragili in l'impattu incù l'ondi duranti i timpesti. ==Ambienti - prublemi currenti== Ci sò molti spezii marini in priculu, trà i quali i manti, i liona marini, i cuparchjati, i baleni è i vechji marini. I reti à strascicu ani acciliratu u diclinu di i riservi di pesca, è sò sughjettu di aspri disputi intirnaziunali. Inquinamentu da fogni à u largu di l' Stati Uniti, di u sudu di u Brasili è di l'Arghjintina. Inquinamentu da pitroliu in u mari Caraibicu, in u Golfu di u Messicu, è in u mari di u Nordu. Inquinamentu da fogni è industrii in u mari Balticu è mari di u Nordu. Giugrafia - noti Punti critichi sò u Strettu di Gibilterra è l'accessu à u Canali di Panamá. I stretti strategichi includini u Strettu di Dover, i Stretti di a Florida, u Passaghju di Mona è u Canali Sopraventu. Duranti a guerra freta, u cusiddettu passaghju di Gruinlandia-Islanda-Regnu Unitu (GIUK) era un prublemu strategicu di grandi impurtanza, è u fundali fù riimpitu di idrufoni par rilivà u muvimentu di i sottumarini suvietichi. == Da veda dinò == * [[Mari Tarraniu]] * [[Canali di Panama]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] lk1ow4szofyh738k2qlz2xc998g3cdi Uceanu Atlanticu 0 15826 329671 2013-09-29T11:48:21Z 92.150.199.83 Reindirizzamentu à [[Oceanu Atlanticu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Oceanu Atlanticu]] byeg6wsx0is936wcehdj76ahaw23ema Podgorica 0 15827 337114 329683 2014-08-15T02:39:30Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Podgorica_Ressurection_church.JPG]] has been removed, as it has been deleted by [[:commons:User:INeverCry]]: ''Per [[commons:Commons:Deletion requests/File:Catedral de la Resurrección de Cristo, Podgorica, Montenegro, 2014-04-14, DD... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Podgorica''', (''Подгорица'' in [[alfabetu cirilicu]]) hè a capitale di u [[Montenegru]]. Tene 150.977 abitanti (2011). == Geugrafia == [[File:Podgorica-Position.PNG|right|180px]] Podgorica si trova à a cunfluenza di i fiumi [[Ribnica]] è [[Morača]]. == Storia == Podgorica hè stata pussessione di i Turchi dipoi u 1474 finu à u 1878, quandu fubbe unita à u principatu (poi regnu) di Montenegru, chì avia cume capitale [[Cetinje]]. Dipoi u 1945 hè stata chjamata Titograd, da u nome di u presidente [[Jugoslavia|jugoslavu]] [[Josip Broz Tito|Tito]], è in u 1946 hè divinuta a capitale di a republica jugoslava di u Montenegru. In u 1992 hà ripigliatu torna u nome di Podgorica. == Cità gemellate == Podgorica hè gemellata incù: * [[File:Flag_of_Serbia_(bordered).svg|20px]] [[Belgradu]], [[Serbia]] * [[File:Flag of Armenia.svg|20px]] [[Erevan]], [[Armenia]] * [[File:Flag of Croatia.svg|20px]] [[Zagabria]], [[Croazia]] n1lj7o08eye5s21tdsko5gq2kzuynnj Template:Coord 10 15828 359835 329685 2018-07-17T05:40:46Z YiFeiBot 9044 Retrait de 10 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q6294369]] wikitext text/x-wiki <includeonly>{{Coord/display/{{{display|inline}}} |1={{Coord/input/{{#ifeq:{{{1|}}}||nolat|{{#ifeq:{{{4|}}}{{{5|}}}{{{6|}}}||dec|{{#if:{{#switch:{{{4}}}{{{8}}}|NE|NW|SE|SW=y}}|dms|{{#if:{{#switch:{{{3}}}{{{6}}}|NE|NW|SE|SW=y}}|dm|{{#if:{{#switch:{{{2}}}{{{4}}}|NE|NW|SE|SW=y}}|d|ERROR}}}}}}}}}} |1={{{1|}}} |2={{{2|}}} |3={{{3|}}} |4={{{4|}}} |5={{{5|}}} |6={{{6|}}} |7={{{7|}}} |8={{{8|}}} |9={{{9|}}} |10={{{10|}}} |format={{{format|}}} |name={{{name|}}} }}{{{notes|}}}}}<!-- -->{{#ifeq:{{{dim|μ}}}|μ||{{Coord/input/error2|msg=dim= should be dim:|sort_ch=D}}}}<!-- -->{{#ifeq:{{{globe|μ}}}|μ||{{Coord/input/error2|msg=globe= should be globe:|sort_ch=G}}}}<!-- -->{{#ifeq:{{{region|μ}}}|μ||{{Coord/input/error2|msg=region= should be region:|sort_ch=R}}}}<!-- -->{{#ifeq:{{{scale|μ}}}|μ||{{Coord/input/error2|msg=scale= should be scale:|sort_ch=S}}}}<!-- -->{{#ifeq:{{{source|μ}}}|μ||{{Coord/input/error2|msg=source= should be source:|sort_ch=s}}}}<!-- -->{{#ifeq:{{{type|μ}}}|μ||{{Coord/input/error2|msg=type= should be type:|sort_ch=T}}}}<!-- -->{{#coordinates:{{{1|}}}|{{#if:{{{2|}}}|{{{2}}}|{{#if:{{{5|}}}|{{#if:{{{6|}}}|0}}}}}}|{{#if:{{{3|}}}|{{{3}}}|{{#if:{{{7|}}}|{{#if:{{{8|}}}|0}}}}}}|{{{4|}}}|{{#if:{{{5|}}}|{{{5}}}|{{#if:{{{2|}}}|{{#if:{{{6|}}}|0}}}}}}|{{{6|}}}|{{#if:{{{7|}}}|{{{7}}}|{{#if:{{{3|}}}|{{#if:{{{8|}}}|0}}}}}}|{{{8|}}}|{{{9|}}} |{{#switch:{{{display|}}} |title |inline,title={{#if:{{NAMESPACE}}||primary}} |#default= }} |name={{{name|}}} }}</includeonly><noinclude> {{template complesso}} {{protetta}} {{man}} [[Categoria:Template collegamenti esterni - Geografia]] [[Categoria:Template Coord]] </noinclude> nyjiu1lofx3mclro2bvkdjps7t7qp6n Template:Coord/display/inline 10 15829 351599 329686 2015-08-04T09:16:28Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q7656250]] wikitext text/x-wiki {{{1}}}<noinclude> {{protetta}} [[Categoria:Template Coord|Display/inline]] </noinclude> 57m5ecm3gwyjgdceedxrb4cvyndn0c5 Gottfried Wilhelm von Leibniz 0 15833 347477 329708 2015-07-02T12:24:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Leibniz Hannover.jpg|thumb|280px||Ritrattu di Gottfried Wilhelm von Leibniz cunsirvatu in a Bibliuteca rigiunali di Hannover.]] Gottfried Wilhelm von Leibniz (in latinu ''Leibnitius''; Lipsia, 1º lugliu 1646 - Hannover, 14 nuvembri 1716) hè statu un [[matematica|matematicu]], [[filusufia|filosofu]], scentificu, logicu, [[pulitica|diplumaticu]], ghjuristu, [[storia|storicu]], [[ghjustizia|magistratu]] [[Germania|tedescu]] di urighjina sorba. Àd eddu si devi u terminu "[[funzioni di Leibniz|funzioni]]" (criatu in u [[1694]]) ch'eddu imprudò par individuà i prubità di una [[Curva (matematica)|curva]], frà i quali l'andamentu, a [[pindenza (matematica)|pindenza]] è a [[perpendiculari]] in un [[puntu (giumitria)|puntu]], a [[corda (giumitria)|corda]]. À Leibniz, incù [[Isaac Newton]], sò generalamenti attribuiti l'intruduzioni è i primi sviluppi di u [[calculu infinitesimali]], in particulari u cuncettu di [[intigrali]], par u quali si usani sempri oghji molti nutazioni soi. Leibniz hè cunsidaratu u pricursori di l'infurmatica è di u calculu autumaticu: fù invintori di una calculatrici miccanica ditta ''[[Stepped Reckoner|Macchina di Leibniz]]''. == Elementi biugrafichi è sintesa di u pinsamentu == [[File:Leibniz-Denkmal.jpeg|thumb|280px|Statua di Gottfried Leibniz in Lipsia]] Leibniz nascì u 1º lugliu di u 1646 à Lipsia. À causa di i guerri chì afflighjìani u so paesi crisciti in un cuntestu moltu difficiuli. Era dutatu di nutevuli intellighjenza è mimoria è à l'ità di dodici anni, grazia à a littura di varii testi, in particulari quiddi di [[Tito Livio]], cunniscia parfittamenti u latinu, lingua in a quali erani scritti molti di i libra di a bibbiuteca di u babbu, chì era insignanti di [[etica]] à l'[[Università di Lipsia]], è ch'eddu persi à l'ità di sei anni. À quindici anni, intrì à l'Università di Lipsia. À diciossetti anni cunsiguì à l'università di [[Altdorf bei Nürnberg|Altdorf]] a laurea in [[filusufia]] è in u [[1666]] a [[dutturizia]] in [[drittu]].<ref>Elias von Steinmeyer, ''Die Matrikel der Universitat Altdorf'', Nendeln (Liechtenstein): Kraus Reprint, 1980 (ripr. facs. di l'edizioni: Wurzburg, 1912), ISBN 3-262-02365-5</ref> In u [[1673]] Leibniz prisintò à a [[Royal Society]] di [[Londra]] a prima [[Stepped Reckoner|calculatrici miccanica]] in gradu di rializà [[multiplicazioni]] è [[Divisioni (matematica)|divisioni]]. L'innuvazioni principali rispettu à a [[pascalina]] è à a calculatrici di [[Wilhelm Schickard|Schickard]] (frà altru ignota à l'ebbica), chì erani escinzialamenti di l' ''addizionatrici'', fù l'intruduzioni di u traspusitori, chì parmittia di ''mimurizà'' un numaru par addiziunà lu ripitutamenti<ref>In effetti, Schickard avia privistu di assucià à a so addiziunatrici [[bastuncini di Neperu]] chì furnisciani un validu aiutu par aseguiscia multiplicazioni è divisioni.</ref>. L'invinzioni li rapurtò l'ammissioni à a Royal Society, ma ùn ebbi micca immediata applicazioni par i difficultà custruttivi, à l'ebbica insurmuntevuli. Solu in u 1820 [[Xavier Thomas de Colmar]] riiscì à pruducia a prima calculatrici cummirciali, l'[[aritmometru]], basatu annantu à un prugettu guasi idanticu. U cilindru traspusitori di Leibniz, sii puri mudificatu, fù dopu l'elementu principali di molti calculatrici succissivi, finu à a [[Curta]]. Un'altra grandi intuizioni di Leibniz fù à a basa di a prima prova di custruiscia una calculatrici chì imprudava u [[sistemu numericu binariu]], frà altru ghjà introduttu da [[Juan Caramuel y Lobkowitz|Juan Caramuel]]. A macchina funziunava incù biglii. A prisenza o menu di una biglia in una pusizioni ditarminava u valori 1 o 0. Ancu st'idea ùn ebbi micca una seguita immediata è diviti aspittà à [[George Boole]] è u sviluppu di l'[[Urdinatori|calculatori alittronichi]] parch'edda fussi ripresa è sviluppata. Intornu à l'[[Anni 1670|1670]] scuprì u [[calculu infinitesimali]]: in basa à i so appunti, un impurtanti mumentu di svolta in u so travagliu fù u 17 aprili [[1675]], quandu riiscì à imprudà par a prima volta l'[[intigrali]] par truvà l'aria di l'insemu di punti difinitu: *da a funzioni y = x, *da l'assi x (ascissa), *da i retti perpendiculari à l'assi x passanti par dui so punti. Circa a paternità di a scuparta ebbi incù [[Isaac Newton|Newton]] una celebra [[Disputa Leibniz-Newton nantu à a paternità di u calculu infinitesimali|lita]]. Leibniz intrudussi parechji nutazioni usati sempri in u calculu, par asempiu u segnu di intigrali ( ∫ ), chì ripprisenta una S allungata (da u latinu ''summa'') è a ''d'' usata par i [[diffirinziali (matematica)|diffirinziali]] (da u latinu ''differentia''). Leibniz pinsava ch'è i simbuli fussini moltu impurtanti par a cumprinsioni di i cosi. Circò dinò di sviluppà un ambiziosu ''"alfabetu di u pinsamentu umanu"'' (da eddu chjamatu ''[[characteristica universalis]]''), in u quali circò di ripprisentà i cuncetti fundamintali usendu simbuli è cumbinendu li par ripprisentà pinsamenti più cumplessi, senza parò mai ghjunghja à una cunclusioni. U so contributu filusoficu à a [[metafisica]] hè basatu nantu à a Munadulugia, chì introduci i [[Munadi|Munadi]] com'è "formi sustanziali di l'essaru". I Munadi sò spezii di atomi spirituali, eterni, micca scumpunibuli, individuali, chì suvitani i so leghji probbii, ùn interaghjiscini micca, ognuna di eddi rifletti l'intreiu universu in un'armunia prestabilita. Diu è l'omu sò ancu munadi: i munadi diffariscini trà eddi par a quantità di cuscenza ch'è ognuna hà di sè è di Diu. In u modu abbuzzatu in pricidenza, u cuncettu di munadi risolvi u prublemu di l'interazzioni trà menti è materia chì sorghji in u sistemu di [[Descartes]], cusì com'è l'individuazioni à l'apparenza prublematica in u sistemu di [[Baruch Spinoza]], chì ripprisenta i criaturi individuali com'è modificazioni accidintali di un'unica sustanza. A ''Theodicee'' prova à ghjustificà l'imparfizzioni apparenti di u mondu sustinendu ch'eddu hè u migliori frà i mondi pussibuli. U mondu devi essa u migliori è u più equilibratu di i mondi, parchì hè statu criatu da un Diu parfettu. In stu modu u prublemu di u mali hè risoltu à priori; micca à posteriori, ch'è Kant usarà par argumintà l'immurtalità di l'anima. L'idei ùn sò micca incumpatibili; l'affirmazioni "hè u migliori di i mondi pussibuli" hè un ghjudicamentu sinteticu à priori. Invece a "soluzioni à posteriori" hè una virità di fattu, Kant diciaristi una raghjoni pratica; a soluzioni "à priori" hè una virità di raghjoni, una raghjoni pura (diciaristi Kant) à a quali hè tinutu u filosofu. A critica di Voltaire ferma filusofica parchì micca mossa annantu à un pianu matafisicu, ma annantu à u latu praticu di i spirienzi umani, l'unicu in u quali hè debuli (com'è nutava u stessu Leibniz). Leibniz in nomu di a metafisica sustinia a prima virità. Leibniz hà scupartu a [[Calculu infinitesimali|matematica di i limiti]] è u [[principu di l'indiscernibili]], imprudatu in i [[scenza|scenzi]], sicondu u quali dui cosi chì parini uguali - è frà i quali dunqua a raghjoni ùn trova micca diffarenzi - sò in rialità listessa cosa, postu ch'è dui cosi idantichi ùn poni micca esista. Da stu principu diduci u principu di raghjoni sufficienti par u quali ogni cosa chì hè, hà una causa. Stu principu implica u prima, in u sensu chì par parlà di diffarenza ci devi essa un mutivu (veda di i diffarenzi, par appuntu), rindendu inutuli di uparà una distinzioni à tutti i costi. U [[principu di raghjoni sufficienti]] l'ubbligava davanti à i mali di u mondu à truvà ci una ghjustificazioni, senza nigà ni l'esistenza à diffarenza di a pusizioni di [[Agostino d'Ippona|Sant'Austinu]] è di altri filosofi. A frasa "''Vivimu in u migliori di i mondi pussibuli''", moltu spessu scuntistualizata, fù guardata incù schernu è malignità da parechji so cuntimpuranei, soprattuttu [[Voltaire]], chì parudiò Leibniz in a so nuvedda ''[[Candidu|Candide]]'', induva u filosofu tedescu apparisci sottu i spoglii di un certu ''Duttori Pangloss''. Sicondu altri critichi, eppuri, Pangloss ùn ripprisintaria micca una maligna è supirficiali caricatura di Leibniz, ma di [[Pierre Louis Moreau de Maupertuis|Maupertuis]], celebru scentificu è prisidenti di l'[[Accademia di i Scenzi di Berlinu]], in i riguardi di u quali Voltaire nutria una publica numicizia, è ch'eddu avia dighjà attaccatu in ''[[Micromégas]]'' è in l'''[[Histoire du Docteur Akakia]]''. Stu nomu diriveghja da a ricerca di Leibniz, guasi addisparata (è mai cunclusa), di crià un linguaghju univirsali, basatu annantu à elementi minimi cumuni à tutti i lingui. Da st'opara u terminu [[panglussisimu]] si rifirisci à parsoni chì sustenini di viva in u migliori mondu pussibuli. A cuncizzioni di Leibniz era contrapposta à a tesa di Newton di un universu custituitu da un muvimentu casuali di particeddi chì interagiscini sicondu a sola [[leghji di gravità]]. Tali leghji, infatti, sicondu Leibniz era insufficienti à spiigà l'ordini, a prisenza di strutturi urganizati è di a vita in l'universu è più raziunali di u cuntinuu intarventu di u "Rilughjaiu" criatori di l'universu iputizatu da Newton. Leibniz hè ritinutu com'è a prima parsona à avè sughjiritu ch'è u cuncettu di [[ritruazioni]] fussi utuli par spiigà molti finomini in parechji campi di studiu. == L'idea di sistemu ecunomicu sicondu Leibniz == Leibniz scrissi un Pianu di criazioni di una sucità di l'Arti è di i Scenzi in Alimagna di u quali u prima obiettivu hè di "pruducia abbastanza nutrimentu par a nazioni à u fini […] di migliurà l'industrii, di faciulità a sorti di a mani d'opara manuali […] à traversu u prugressu tecnulogicu, di renda sempri à un prezzu aburdevuli i macchini termichi, mutori di basa di l'azzioni miccanica, à u fini ch'è tutti possini custantamenti spirimintà tutti i tipi di pinsamenti è idei innuvatrici, probbii à eddi stessi è à l'altri, senza perda tempu priziosu". Leibniz cunsidareghja ch'è a schiavitù ùn migliora micca a pruduttività: hè unu frazu parchì a vera ricchezza risedi in i capacità di i citatini di invintà. In ''A Sucità è l'Ecunumia'', Leibniz aghjunghji: "hè parchì tanta ghjenti [i lavoratori] divaria essa ridutta à tanta puvartà par u bè di cusì pochi? A Sucità avarà dunqua par scopu puntuali quiddu di libarà u travagliadori da a so miseria". L'[[utupia]], com'è in stu casu, ancu s'è ùn pò micca essa righjunta, vali com'è [[Limita (matematica)|limita]] à a quali tenda. U scrittu nasci à l'internu di una disputa incù u filosofu libaralistu [[John Locke]]. Leibniz ritinia ch'è un Statu duvissi favurizà a criazioni di invinzioni, di macchini è di manifatturi, à u fini di libarà l'omu da u travagliu fisicu più alienanti è di dà à a sucità più pinsadori è più capacità. In u savviu puliticu ''Nantu à a leghji naturali'', Leibniz affirmò ch'è a sucità parfetta hè quidda di a quali l'obiettivu hè a filicità suprema è generali. Da u so enormu epistulariu, risulta ch'è Leibniz ebbi influenza vicinu à molti corti auropei, finu à a Russia di [[Pietro u Grandi]], di u quali fù cunsiglieri; in l'arcu di anni di attività diplumatica riiscì à tessa una reta di amicizii incù punsadori ripublicani in u mondu. Ancu quisti riintravani in u prugramma puliticu ch'è [[Benjamin Franklin]] è [[Alexander Hamilton]] aviani in menti par l'America. Sicondu Leibniz a ricchezza di una nazioni ùn risedi micca nè in l'ori di travagliu incurpurati in i bè (è "in u sudori" nicissariu à producia li) nè in l'abbundanza di oru chì currispondi à un attivu di a [[bilancia cummirciali]] (più spurtazioni ch'è impurtazioni); par u filosofu a ricchezza hè in prima locu a capacità di una nazioni di pruducia beni, u principali pruduttu di una sucità sò i parsoni, è a ricchezza cunsisti in a dispunibilità di un capitali umanu di cunniscenza è di un'industria manifatturiera in gradu di garantiscia un futuru à a crescita ecunomica. Par quissa ogni ripublica sicondu Leibniz avaristi divutu invistiscia in a struzzioni è mantena una probbia industria manifatturiera. In un certu sensu à i nazioni (com'è à ogni individuu cuscenti) era applicata a nuzioni di [[munadi]]. == A disputa di i priurità == A disputa nantu à i priurità in l'invinzioni di u calculu infinitu ùn hè micca prumossa dirittamenti da [[Newton]] è Leibniz, ma da parechji parsunaghji di sicondu pianu. Par asempiu in u 1699 Leibniz osserva ch'è in l'Opara di Wallis sò stati riprudutti lettari soii è di Newton; è spiega ch'è Wallis l'avia chertu u parmissu di publicazioni è ch'è l'avia lasciatu libaru di intarvena annantu à i testi, ma ch'è, par mancanza di tempu, l'avia dittu di fà com'è megliu cridissi. À a fini ùn si pintia micca di sta scelta. Fatio de Duiller intantu attacca Leibniz apartamenti in so un travagliu, chjamendu lu '' sicondu scupridori '' di u calculu è sughjirendu senza mezi tarmini ch'eddu avia cupiatu da Newton. À renda a situazioni più sgradevuli ci hè u fattu ch'è u testu di Dullier fù editatu incù l'imprimatur di a [[Royal Society]]. Di fronti à i rimustranzi di Leibniz, eppuri, sii Wallis sii u sicritariu di a Royal Society li purghjitini i so probbii scusi. == Opari == * ''Disputatio Metaphysica de Principiu Individui'' ([[1663]]) * ''De Arti Combinatoria'' ([[1666]]) * ''De Casibus Perplexis'' ([[1667]]) * ''Nova methodus discendae docendaeque jurisprudentiae'' ([[1667]]) * ''Ratio corporis iuris reconcinnandi'' ([[1668]]) * ''Confessio naturæ contra atheistas'' ([[1668]]) * ''Defensio Trinitatis par nova Reperta Logica'' ([[1669]]) * ''Hypothesis Physica Nova'' ([[1671]]) * ''Nova Methodus pro maximis et minimis'' ([[1684]]) * ''Discours de métaphysique'' ([[1686]]) * ''Dynamica'' ([[1689]]) * ''Système nouveau de la nature et de la communication des substances, aussi bien que de l'union qu'il y a entre l'âme et le corps'' ([[1695]]) * ''Explication de l'Arithmétique Binaire'' (Spiigazioni di l'aritmetica binaria, [[1705]]) * ''Nouveaux Essais sur l'entendement humain'' (Novi assaghji annantu à l'intillettu umanu, [[1705]]) * ''Essais de Théodicée sur la bonté de Dieu, la liberté de l'homme et l'origine du mal'' ([[1710]]) * ''Principes de la nature et de la grâce fondés en raison'' ([[1714]]) * ''[[Monadologia|Monadologie]]'' ([[1714]]) * ''Discours sur la théologie naturelle des Chinois'' ([[1716]]) === Edizioni === * ''Godefridi Guilielmi Leibnitii Opara omnia, nunc primum collecta in classes distributa præfationibus & indicibus exornata, studiu Ludovici Dutens'', Fr. De Tournes, Genevæ, 1768, 6 tom. in-4º.<ref>È l' ''editio princeps'' di l'opari di Leibniz, curata da [[Louis Dutens]]. Una di i migliori edizioni, è trà i più cumpletti.</ref> ** Tom. I - ''Theologica''. ** Tom. II - Pars I: ''Logica & Metaphysica''. Pars II: ''Physica generalis, Chymia, Medicina, Botanica, Historia Naturalis, Artes''. ** Tom. III - ''Mathematica''. ** Tom. IV - Pars I: ''Philosophia in genaru, Opuscula Sinenses attingentia''. Pars II: ''Historia & Antiquitates''. Pars III: ''Jurisprudentia''. ** Tom. V - ''Philologica''. ** Tom VI - ''Philologicorum continuatio & Collectanea Etymologica''. * ''Œuvres philosophiques latines & françoises du feu M<sup>R</sup>. de Leibnitz'', Schreuder, Amsterdam-Leipzig, 1765, 1 vol. in-4°.<ref>Cunteni l'''editio princeps'' di i ''Nouveaux Essais sur l'entendement humain'', curati, incù l'altri opari di a racolta, da [[Rudolf Erich Raspe]].</ref> * ''Die philosophischen Schriften von Gottfried Wilhelm Leibniz'', Weidmannsche Buchhandlung, Berlin, 1875-1890, 7 voll. in-8º.<ref>Edizioni di rifirimentu par l'opari filusofichi.</ref> * ''Leibnizens mathematische Schriften'', Berlin-Halle, 1849-1863, 7 voll. in-8º. == Bibliugrafia == * G. W. Leibniz, ''Dialoghi filusofichi è scentifichi'', Bompiani, Milano, 2007. * G. W. Leibniz, ''Assaghji di Tiudicea nantu à a buntà di Diu, a libartà di l'omu è l'urighjina di u mali'', Bompiani, Milano, 2005. * G. W. Leibniz, ''Munadulugia - Principi raziunali di a natura è di a grazia'', Bompiani, Milano, 2001. * G. W. Leibniz, ''Scritti filusofichi'' (à cura di Massimu Mugnai), UTET, Torino, 2000, 3 voll., (2<sup>a</sup> è.). * G. W. Leibniz, ''Scritti di logica'' (à cura di Francesco Barone), Laterza, Roma-Bari, 1992. * G. W. Leibniz, ''A China'', Spirali, Milano, 1987. * G. W. Leibniz, ''Scritti pulitichi è di drittu naturali'' (à cura di [[Vittorio Mathieu]]), UTET, Torino, 1965 (2<sup>a</sup> è.). === Bibliugrafia annantu à Leibniz === * M. R. Antognazza, ''Trinità è Incarnazione. U rapportu frà filusufia è tiulugia rivilata in u pinsamentu di Leibniz'', Vita è Pinsamentu, Milano, 1999. * [[Vittorio Mathieu|V. Mathieu]], ''Intruduzioni à Leibniz'', Laterza, Roma-Bari, 2008 (8<sup>a</sup> è.). * M. Mugnai, ''Intruduzioni à a filusufia di Leibniz'', Einaudi, Torino, 2001. * G. Tomasi, ''A biddezza è a fabbrica di u mondu. Estetica è metafisica in G. W. Leibniz'', ETS, Pisa, 2002. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Analisi matematica]] * [[Calculu infinitesimali]] * [[Leibnitzia]] * [[Louis Dutens]] è [[Rudolf Erich Raspe]], curatori è editori di l'opari leibniziani * [[Munadi]] * [[Panglussisimu]] * [[Panpsichisimu]] * [[Principu di l'indiscernibili]] * [[Psittacisimu]] * [[Sinulugia]] * [[Virità di fattu]] * [[Virità di raghjoni]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Tedescu]] k21p8s1w36ty452ldcpwmiu1fzze9hr File:Nuvola apps comic strip.svg 6 15843 329723 2013-10-08T22:52:23Z Cardunetta 7952 Pagina nova: Bastia Bastia chì ùn ha i soldi ùn ci stia ! wikitext text/x-wiki Bastia Bastia chì ùn ha i soldi ùn ci stia ! 4749ka2ezi6a2nippqzw2jiwnf848ay The Lion King II: Simba's Pride 0 15853 363147 358700 2019-07-23T13:24:40Z 2602:306:83A9:3D00:507F:336E:C4D9:1B60 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:The Lion King 2 Simba's Pride logo.svg|thumb|240px|U logu di u filmu]] '''''The Lion King II: Simba's Pride''''' hè un filmu d'animazione musicale rumantica [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1998]], è a seguita di u filmu d'animazione di Disney di [[1994]] ''[[The Lion King]]''. Hè statu prudottu da Walt Disney Pictures è Walt Disney Animation Australia è publicatu u [[27 uttrovi]] di [[1998]]. Hè statu realizatu da [[Darrell Rooney]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Matthew Broderick]], [[Moira Kelly]], [[Neve Campbell]], [[Jason Marsden]], [[Suzanne Pleshette]], [[Andy Dick]], è [[Jennifer Lien]]. == Liami esterni == * [http://movies.disney.com/the-lion-king-2-simbas-pride/ U situ ufficiali di u filmu] * [https://www.allmovie.com/movie/v173545/ U situ di Allmovie] * [https://www.bcdb.com/bcdb/cartoon.cgi?film=7260/ U situ di The Big Cartoon DataBase] * [https://www.imdb.com/title/tt0120131/ U situ di IMDb] * [https://www.rottentomatoes.com/m/lion_king_2_simbas_pride_special_edition/ U situ di Rotten Tomatoes] [[Category:Filmu di l'annu 1998]] [[Category:Filmu d'animazione]] [[Category:Filmu americanu]] [[Category:Drama (Filmu)]] rolzaj4kb0l53y9zbkydql0zrayu6cn Categoria:Cità di a Francia 14 15857 357518 335484 2017-08-06T11:32:07Z Culex 7926 cat. wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Francia]] cq860pba8esxix1vdblp0pa8yc25jeh E caldane 0 15858 348447 347122 2015-07-03T15:53:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Punta di Caldane]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Punta di Caldane]] on0mxardgwflh2kv872fjmtjwqqk1vz Simone de Beauvoir 0 15860 360035 350185 2018-08-26T10:42:04Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Sartre and de Beauvoir at Balzac Memorial.jpg|thumb|280px|Simone de Beauvoir è Jean-Paul Sartre davanti à u Munimentu à Balzac di Rodin in Parighji in l'anni 1920]] ''Simone-Lucie-Ernestine-Marie Bertrand de Beauvoir'', o più simpliciamenti '''Simone de Beauvoir''' ([[Parighji]], 9 [[ghjinnaghju]] 1908 - [[Parighji]], 14 [[aprili]] 1986), hè stata un'insignanti, [[littiratura|scrittrici]], assaghjista, [[filosofia|filosufa]] è feminista [[Francia|francesa]]. == Biugrafia == === A scrittura è l'impegnu in i muvimenti di trasfurmazioni suciali === [[File:Beauvoir Sartre - Che Guevara -1960 - Cuba.jpg|280px|thumb|Simone de Beauvoir incù [[Jean-Paul Sartre]] è [[Che Guevara]] in u [[1960]]]] Simone de Beauvoir nascì in [[Parighji]] à i quattru di mattina di u 9 ghjinnaghju 1908, figliola di Françoise è Georges, in una famiglia d'alta burghisia, marcata prestu da a bancarotta di u missiavu paternu Gustave Brasseur. 'Ssu tristu avvinimentu custrinsi i parenti di Simone è di Henriette-Hélène, a suredda di dui anni più ghjovana, à abbandunà l'appartamentu di u Boulevard Montparnasse par un più picculu situatu in a Rue de Rennes.<ref>M. Pelz, ''Simone de Beauvoir'', Frankfurt am Main 2007, p. 11</ref> Simone è Hélène vissini longhi anni di disasgiu è ristrittezzi ecunomichi: "frustavami i vistiti finu à a corda, è ancu oltri". A famiglia ùn riiscia micca à rinuncià à i cunsuetudini burghesi à i quali era stata abituata: continuoni i sughjorni à [[Meyrignac]] ind'è u missiavu è a minnana paterni è à [[A Grillère]] vicinu à a zia. Dimustrò sinu da a zitiddina una grandi passioni par a natura. À Meyrignac si avvinturava in i campi incù Henriette è scupria incù stupori i maravigli di u paisaghju.<ref>''Mémoires d'une jeune fille rangée'', Paris 1958, p. 115</ref> Altrettantu pricoci fù a passioni par u studiu. Scritta à l'Istitutu cattolicu ''Cour Désir'', divintò un'eleva esemplari, è dicisi - fattu tandu insolitu;- di cuntinuà a studià è di dedicà si à l'insignamentu, alluntanendu si à u stessu tempu da a riligioni. Quì cunnisciti Elisabeth Lecoin, ditta ''Zaza'', chì divintò subitu a so grandi amica. Si scrissi in u 1926 à a [[Sorbona]], uttinendu u so diplomu incù una tesa annantu à [[Leibniz]] è riiscendu in u 1929 à "l'agrigazioni" (attitudina à l'insignamentu risirvata à i migliori elevi francesi) in filusufia. L'anni di l'università cuinciditini ancu incù u so prima amori: u so cucinu Jacques Champigneulle. Simone si innamora di eddu è à listessu tempu hè intrudutta in un novu mondu: si passiuneghja infatti par autori com'è [[André Gide|Gide]], [[Raymond Radiguet|Radiguet]] è [[Marcel Proust|Proust]], intarissendu si cusì à una litteratura ribedda è anticunfurmista. U cucinu spigni parò prestu i sogni matrimuniali di a zitedda, è si leia à un'altra donna. Simone, ferita in i so probii sintimenti, traversa in l'istatina di u 1927 un periodu di diprissioni.<ref>M. Pelz, p. 15</ref> In u frattempu l'amica ''Zaza'' si era fidanzata incù un cullegu di università di Simone: [[Maurice Merleau-Ponty]]. Quist'ultimu appartinia parò à una famiglia cattolica di a bona burghisia, è di l'unioni stracunghjugali incù Elisabeth ùn era nimu infurmatu à l'[[A Rochelle]], u so locu di pruvinienza. Madame Lecoin minacciò di fà scuppià unu scandalu è Merleau-Ponty, impauritu, scappò, lascendu a ghjuvanetta sola è addispirata. Era d'inguernu; a ghjovana, fora di sè par via di u dulori, trascorsi una notti à a cutrura cumplittamenti nuda, murendu par a pulmunita cunsiguenti.<ref>M. Pelz, p. 16</ref> Simone ùn pardunò mai Madame Lecoin par ciò chì era accadutu. À l'università scuntrò, di lugliu 1929, quiddu chì, senza matrimoniu nè cunvivenza, aia da divintà u cumpagnu di a so vita, u filosofu [[esistenzialisimu|esistenzialistu]] [[Jean-Paul Sartre]]. Sò quisti l'anni in i quali cunnosci, oltri a Merleau-Ponty, [[Claude Lévi-Strauss|Lévi-Strauss]], [[Raymond Aron]], [[Paul Nizan]]. Simone de Beauvoir principia l'insignamentu in u 1930, prima in [[Marseglia]], dopu à Rouen, infini in [[Parighji]], induva chjudarà a so probbia carriera di insignanti in u 1943 par divintà scrittrici à tempu pienu. Molti impurtanti sò i so spirienzi di viaghju in parechji cuntinenti par a so furmazioni intillettuali. Incù Sartre compii i so primi viaghji, ini [[Spagna]], in [[Italia]], in Grecia, in u Maroccu; nudda sfughji à sti dui intillettuali di l'avvinimenti culturalamenti significativi di stu periodu, è si passiuneghjani pà u cinema è à u jazz è viviani incù participazioni i grandi scunvuglimenti pulitichi di quiddi anni: u [[Naziunalsucialisimu|nazisimu]] in Alimagna, a [[guerra civili spagnola]] di u 1936, a [[siconda guerra mundiali]]. Duranti a guerra, Simone de Beauvoir ferma in Parighji, accupata da i nazisti, è cundividi incù Sartre a brevi spirienza di u gruppu di [[Resistenza francesa|Resistenza]] "Sucialisimu è Libartà". Dopu à a Libarazioni, Simone lascia l'insignamentu è entri à fà parti di u cumitatu di ridazzioni di a [[rivista]] ''[[Les Temps Modernes]]'',incù Sartre, Leiris, Merleau-Ponty è altri. In u 1947 si reca in i Stati Uniti d'America par una seria di cunfarenzi è scontra u scrittori [[Nelson Algren]], incù u quali stabilisci un intensu rapportu d'amori. Compii dinò altri viaghji significativi (Brasili, Cuba, China, Unioni Suvietica) è volta moltu spessu in Italia incù Sartre. Dopu à ''[[U sicondu sessu]]'' (1949), oramai famosu in u mondu sanu, Simone de Beauvoir, par i so pusizioni particulari assunti com'è scrittrici è com'è donna, hè ughjettu di grandi ammirazioni ma ancu di aspri pulemichi. Quand'edda spezza a [[Guerra d'Algeria|guerra di libarazioni algerina]], piglia pusizioni à favori di sta lotta, cosa chì rindarà u so isulamentu sempri più pisanti. Simone de Beauvoir hè cunsidarata a matri di u [[Femminisimu|muvimentu feministu]], natu in occasioni di a cuntistazioni studiantesca di maghju [[1968]], ch'edda suvitarà incù participazioni è simpatia. L'[[Anni 1970|anni sittanta]] a vedini firvidamenti in prima linia in parechji causi: a [[Dissidenti suvietichi|dissidenza suvietica]], u [[Cunflitti arabu-israiliani|cunflittu arabu-israilianu]], l'[[abortu]], u Cili, a donna (hè prisidintessa di l'assuciazioni ''[[Choisir]]'' è di a Lega di i dritti di a donna). In l'ultimu periodu di a so vita, Simone de Beauvoir affruntò incù curaghju un antru prublemu suciali, quiddu di a vichjaia, à u quali didicheghja un impurtanti assaghju, ''A terza ità'' (1970). In u 1981, in seguitu à a morti di Sartre, scrissi ''A cirimonia di l'addii'' (''La Cérémonie des adieux''), cronaca di l'ultimi anni di u celebru pinsadori. Edda stessa si discrissi cusì: {{Citazione|Di me sò stati criati dui imagini. Sò una pazza, una meza pazza, un'eccentrica. [...] Aghju abitudini dissoluti; una cumunista racuntava, in u 45, ch'è à Rouen da ghjovana mi avia vista baddà nuda annantu à i botti; aghju praticatu incù assiduità tutti i vizii, a me vita hè un cuntinuu carnivali, è cetara.<br /> Incù i tacchi bassi, i capeddi tirati, m'assumigliu à una patrunessa, à un' istitutrici (in u sensu pighjurativu ch'è a dritta dà a sta parola), à un capisquadra di i boy-scout. Passu a me esistenza frà i libra o a tola, tuttu ciarbeddu. [...] Nudda impidisci di cuncilià i dui ritratti. [...] L'essinziali hè di prisintà mi com'è un'anurmali. [...]<br /> U fattu stà ch'è socu una scrittrici: una donna scrittrici ùn hè micca una donna di casa chì scrivi, ma calchiadunu di u quali l'intreia esistenza hè cundiziunata da u scriva. Hè una vita chì ni vali un'altra: chì hà i so mutivi, u so ordini, i so fini chì si poni ghjudicà stravaganti solu s'è di edda ùn si capisci nienti.|S. de Beauvoir, ''A forza di i cosi'', pag.614}} === Una vita in dui === [[File:Sartre De Beauvoir.tombe 2012.JPG|thumb|280px|Tomba di [[Jean-Paul Sartre|Sartre]] è Simone de Beauvoir in 2012]] Simone de Beauvoir murì u 14 aprili [[1986]] è fù sippiddita in u [[cimiteriu di Montparnasse]] di Parighji accantu à u so cumpagnu di una vita [[Jean-Paul Sartre]], mortu sei anni prima, u 15 aprili [[1980]]. Radicalamenti [[ateisimu|atea]] com'è Sartre, in ''La Cérémonie des Adieux'' avia scrittu riguardu à a morti di quiddu cù u quali avia cundivisu gran' parti di a so esistenza è di i so idei: "A so morti ci sipara. A me morti ùn ci riunisciarà micca. Hè cusì; hè dighjà beddu ch'è i nosci viti abbiini pussutu essa in sintunia cusì à longu".<ref>S. de Beauvoir, ''La Cérémonie des adieux'', 1981, p. 159: "Sa mort nous sépare. Ma mort ne nous réunira pas. C'est ainsi; c'est déjà beau que nos vies aient pu si longtemps s'accorder".</ref> == L'opari == ''[[L'invitata]]'' (1943) hè u prima rumanzu pubblicatu da Simone de Beauvoir, quiddu chì a svilò com'è scrittrici. Ci hè affruntatu incù curaghju un tema difficiuli: l'insirimentu in u duminiu di una coppia di un terzu parsunaghju, chì ni muta l'intreiu equilibriu, custringhjendu ognunu à svilà si sottu à u sguardu di l'Altru. A tematica di a rispunsabilità ritorna in u so sicondu rumanzu, ''U sangui di l'altri'' (1945): duranti a [[siconda guerra mundiali]], in a Francia accupata, quiddi chì si erani accustati à a Resistenza s'erani truvati di fronti à una doppia assunzioni di rispunsabilità: quidda di luttà contru l'upprissioni nazista è quidda di spinghja l'altri (à spessu i parsoni più cari) à risicà a vita. Di fronti à u straziu di sti morti, Simone de Beauvoir riafferma chì ùn ci era micca altra via pussibuli, è chì ognunu hè sempri rispunsevuli in prima parsona di i so probbii scelti, di a so probbia libartà. Dopu à u so viaghju in i Stati Uniti, pubblicheghja ''[[U sicondu sessu]]'' (1949), un assaghju fundamintali chì da un latu faci u puntu annantu à i cunniscenzi biulogichi, psicuanalitichi, storichi, antrupulogichi esistenti annantu à a donna, è da l'altru apri a strada à quidda discussioni radicali nantu à a [[cundizioni feminiccia]] chì avaristi carattarizatu i dicennii successivi. Sò, in st'anni ricchi par a de Beauvoir, ch'edda riesci à affruntà opari di prima trinca incù forza è urighjinalità. In u 1954 esci ''I Mandarini'', incù u quali vinci u [[premiu Goncourt]], cunsidaratu u so più beddu rumanzu. === L'autubiugrafia === A parta da u 1958, si didicheghja à a so autubiugrafia, isciuta in quattru vulumi: ''Mimorii di una ghjuvanetta comu si devi'' (1958), ''L'ità forti'' (1960), ''A forza di i cosi'' (1963), ''À conti fatti'' (1972). Hè un'opara particularamenti priziosa parchì offri, oltri à a storia parsunali di a scrittrici, a tistimunianza diretta annantu à l'atmusfera è annantu à u grandi dibattitu culturali svoltu si in Francia da l'[[Anni 1930|anni trenta]] finu à a fini di l'[[Anni 1960|anni sissanta]]. ''Una morti dulcissima'' (1964) hè u racontu intinsamenti cummossu didicatu à a morti di a mamma. I temi angusciosi di a malatia, di a vichjaia è di a morti sò quiddi ch'è Simone de Beauvoir hà vulsutu affruntà, una volta di più incù grandi curaghju, in l'ultimi anni di a so vita (''A terza ità'', 1970). === A cirimonia di l'addii === ''A cirimonia di l'addii'' (1981) hè u so ultimu grandi travagliu litterariu; discrivendu a morti par edda più strazievuli, quidda di Jean-Paul Sartre, cuncludi in calchì modu a so autubiugrafia. == Pinsamentu == U pinsamentu di Simone de Beauvoir si forma in cumunioni incù quiddu di Sartre è incù u so [[esistenzialisimu]]: i dui scrittori sò avvezzi cusì à discuta i so idei com'è i so scritti, è tenini in massima cunsidarazioni a critica reciproca. L'opari di a scrittrici sò dinsamenti intissuti di cunsidarazioni filusofichi è esistenzialisti quantunqua parsunali, rivolti in modu particulari à apprufundiscia u tema di u rollu è di a cundizioni di a donna in a sucità muderna. In a so attività intillettuali ani evidintamenti avutu una nutevuli rilevanza i so urighjini altu-burghesi è a presa di calchì distanza "pulitica" da quisti in l'anni successivi, com'è l'abbracciu di un certu tipu di sucialisimu è d'attivisimu puliticu di cuncertu incù Sartre (puri cundividendu molti di i principi di u cumunisimu i dui ùn ci aderisciarani mai cumplittamenti par parechji raghjoni, parechji di i quali si poni scartà, par asempiu da a littura di u rumanzu "I mandarini"). U so ateisimu hè beddu resu da sprissioni com'è: "Diu hè divintatu un'idea astratta, ch'è una sera aghju canciddata" (cit. da "Mimorii d' una ghjuvanetta comu si devi"). [[Ateisimu|Atea]] com'è Sartre, par edda l'[[ateisimu]] ùn hè micca disimpegnu da a murali, ma a fundazioni di una nova etica [[Ateisimu|atea]] non menu impignativa è innuvativa di a cuscenza è di u custumu. == Opari == === Rumanzi è raconti === * ''[[L'invitata]]'' (''L'Invitée'', [[1943]]), trad. Federico Federici, intruduzioni di GIovanni Bogliolo, Mondadori, Milano, 1980 * ''[[U sangui di l' altri (rumanzu)|U sangui di l' altri]]'' (''Le sang des autres'', [[1945]]), trad. [[Dianella Selvatico Estense]], intruduzioni di Paola Decina Lombardi, Mondadori, Milano, 1985 * ''[[Tutti l'omini sò murtali]]'' (''Tous les hommes sont mortels'', [[1946]]), trad. Giancarlo Vigorelli, Mondadori, Milano, 1949, incù intruduzioni di [[Francesca Sanvitale]], ivi, 1983 * ''[[I mandarini]]'' (''Les Mandarins'', [[1954]]), [[Premiu Goncourt]], trad. [[Franco Lucentini]], Einaudi, Torino, 1955 * ''[[Una morti dulcissima]]'' (''Une mort très douce'', [[1964]]), trad. Clara Lusignoli, Einaudi, Torino, 1966 * ''[[I beddi imagini]]'' (''Les Belles Images'', [[1966]]), trad. Clara Lusignoli, Einaudi, Torino, 1968 * ''[[Una donna spizzata]]'' (''La Femme rompue'', [[1967]]), trad. [[Bruno Fonzi]], Einaudi, Torino, 1969 *'' [[U spirituali un tempu]]'' (''Quand prime le spirituel'', [[1979]]), trad. Dianella Selvatico Estense, Einaudi, Torino, 1980 === Assaghji === * ''Pirro è Cinea'' (''Pyrrhus et Cinéas'', [[1944]]), trad. Andrea Bonomi, in ''Par una murali di l'ambiguità'', Sugar, Milano, 1964 * ''Pour una morale di l'ambiguità'' (''Pour une morale de l'ambiguïté'', [[1947]]), trad. Andrea Bonomi, Garzanti, Milano, 1975 * ''L'America ghjornu par ghjornu'' (''L'Amérique au jour le jour'', [[1948]]), trad. Adriana Di l'Orto, Feltrinelli, Milano, 1955 * ''L'Existentialisme et a Sagesse des nations'' ([[1948]]) * ''[[U sicondu sessu]]'' (''Le Deuxième Sexe'', [[1949]]), trad. Roberto Cantini è Mario Andreose, U Saggiatore, Milano, 1961, 2 voll. * ''Brusgià Sade?'' (''Privilèges''[[1955]]), trad. Giuseppe Grassu, prefaziu di Michele Rago, Lucarini, Roma, 1989 * ''A longa marchja'' (''La Longue Marche'', [[1957]]), trad. Laura Frausin Guarino, Mondadori, Milano, 2006 * ''A terza ità'' (''La Vieillesse'', [[1970]]), trad. Bruno Fonzi, Einaudi, Torino, 1971 === Mimorii === * ''Mimorii d'una ghjuvanetta comu si devi'' (''Mémoires d'une jeune fille rangée'', [[1958]]), trad. Bruno Fonzi, Einaudi, Torino, 1960 * ''L'ità forti'' (''A Force de l'âge'', [[1960]]), trad. Bruno Fonzi, Einaudi, Torino, 1961 * ''A forza di i cosi'' (''A Force des choses'', [[1963]]), trad. [[Bianca Garufi]], Einaudi, Torino, 1966 * ''A conti fatti'' (''Tout compte fait'', [[1972]]), trad. Bruno Fonzi, Einaudi, Torino, 1973 * ''A cirimonia di l' addii'' (''A cérémonie des adieux'', [[1981]]), trad. Elena De Angeli, Einaudi, Torino, 1981 === Testi tiatrali === * ''[[I bocchi inutili]]'' (''Les bouches inutiles'', [[1945]]), trad. Enza Biagini è Marco Lombardi, I lettere, Firenza, 2009 == Noti == <references/> == Bibliografia == * Claude Francis, Fernande Gontier, ''Simone de Beauvoir'', Milano, Bompiani, 1986 * {{de}} Monika Pelz, ''Simone de Beauvoir'', Frankfurt am Main, Suhrkamp, 2007 == Da veda dinò == * [[Claude Lanzmann]] * [[Passerelle Simone-de-Beauvoir]] ([[Ponti di Parighji]]) * [[Jean-Paul Sartre]] * [[Feminisimu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Francesu]] {{DEFAULTSORT:Beauvoir}} p1t5w3913q3zsra6ssr9wk6t68dvvtt Template:Citazione 10 15861 339447 331167 2014-09-13T16:22:31Z 92.153.12.210 wikitext text/x-wiki <span><!-- Correzione per Visual Editor --><noinclude>{{Protetta}}</noinclude><includeonly> {| style="padding:0; width:auto; background:none; margin-bottom:.5em; font-size:95%; color:#000; text-align:left;" {{#if:{{{lingua|}}}{{{4|}}}| {{!}} style="vertical-align:top; border:none; width:50%; padding:0 0 0 2.4em;"{{!}} {{lingue|{{{lingua|}}}{{{4|}}}}}<br>'''«'''&nbsp;{{#if:NOACAPO|{{{3}}}}}&nbsp;'''»''' {{!}} style="vertical-align:top; border:none; width:50%; padding:0 1.2em 0 1.2em;"{{!}} {{lingue|{{#if:{{{lingua2|}}}|{{{lingua2}}}|co}}}}<br>'''«'''&nbsp;{{#if:NOACAPO|{{{1}}}}}&nbsp;'''»''' {{!}}- {{#if:{{{2|}}}|{{!}} colspan="2" style="padding:0 1.2em 0 2.4em; border:none"{{!}}(<small>{{#if:NOACAPO|{{{2}}}}}</small>)}} | {{!}} style="padding:0 1.2em 0 2.4em; border:none"{{!}}'''«'''&nbsp;{{#if:NOACAPO|{{{1}}}}}&nbsp;'''»''' {{!}}- {{#if:{{{2|}}}|{{!}} style="padding:0 1.2em 0 2.4em; border:none"{{!}}(<small>{{#if:NOACAPO|{{{2}}}}}</small>)}} }} |}</includeonly><noinclude> {{template complesso}} {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template strumenti di layout]] </noinclude></span> 63hgujp27oc8fplwmvsmjxpkncifbs3 Template:De 10 15862 336385 329769 2014-05-11T18:49:57Z 92.153.145.211 wikitext text/x-wiki (in tedescu) qiden5ltdtzrvldyu2c45mwi1ff6gyo Template:Lingue 10 15863 329770 2013-10-10T19:05:42Z 92.150.69.6 Pagina nova: <includeonly>{{#Invoke:Linguaggi|lingue}} </includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} Categoria:Template lingue dei collegamenti esterni... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#Invoke:Linguaggi|lingue}} </includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template lingue dei collegamenti esterni| ]] </noinclude> emz51mmigkpv3kboh0j20h567qkr9h5 Lisa Bedda 0 15864 347510 329775 2015-07-02T13:05:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ''Lisa Bedda'' hè un [[cantu]] tradiziunali di [[Corsica]]. ==Lisa Bedda== :O Lisa bedda :Più d'una stedda :Cusì zitedda :Voglisti fugire :O Lisa bedda :Più d'una stedda :Ni pigliasti la via :Di [[Bonifaziu]] :Parchì eiu di tè :Ne fusti tantu saziu :O Lisa bedda :Più d'una stedda :È sveglia ti o Giannotti :Ùn aghju più russori :Parchi la nostra ninfa :Hè incù li vultisgiori. :O Lisa bedda :Più d'una stedda ==Liami== * [http://www.cezame.co.uk/liste_titres_album.php?id_album=645|''Lisa Bedda'', Cezame Music Agency] [[categoria:Cantu corsu]] kzu7itlhnzq6o94fn9a8018yuvs0l1n Categoria:Filmu di l'annu 1973 14 15865 337451 337416 2014-09-06T12:18:59Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1970‎|1973]] 67ldltm6ifqsztjxwu0mq12os492ptl Gordy 0 15866 355532 355447 2016-10-21T10:54:27Z 2602:306:83A9:3D00:3992:BA3A:2023:61 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''''Gordy''''' hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] di cumedia drama di l'annu [[1995]] realizatu da [[Mark Lewis]], su un [[porcu|purcellu]] chjamatu Gordy chì cerca di a so famiglia manques (chì sò pigliatu à un macellaiu in [[Omaha, Nebraska|Omaha]]). Gordy erasmus di la vita di tutti quelli chì sò parti di palazzu latu di u filmu, tra cui casa di viaghjà, musica cantori Luke McAllister è a so figliola Jinnie Sue; e abbannunatu di carusu Hanky Royce quale matri Jessica hè prumessa à un 'affari sinistru, Gilbert Sipes. Gordy scancia la vita di la genti scuntrati via di a so capacità à capisce ellu. U filmu fù publicatu à u cìnema u 12 di maghju di u 1995. Hè statu distribuitu da Miramax Family Films. == Cast == * [[Doug Stone]] comu Luke MacAllister * Kristy Young comu Jinnie Sue MacAllister * [[Tom Lester]] comu Cousin Jake * Deborah Hobart comu Jessica Royce * Michael Roescher comu Hanky Royce * James Donadio comu Gilbert Sipes * [[Ted Manson]] comu Henry Royce * Tom Key comu Brinks * Jon Kohler e [[Afemo Omilami]] comu Dietz e Krugman === Voce === * Justin Garms comu Gordy * [[Hamilton Camp]] comu patri di Gordy * Jocelyn Blue comu matri di Gordy * [[Frank Welker]] comu effetti vucale lu cuntaturi valincianu e animali * [[Tress MacNeille]] comu Wendy * [[Earl Boen]] comu Minnesota Red * Frank Soronow comu Dorothy la vacca * Billy Bodine comu purcellu * [[Blake McIver Ewing]] comu purcellu * Julianna Harris comu purcellu * Sabrina Weiner comu purcellu * Heather Bahler comu purcellu * [[Jim Meskimen]] comu la vuci di [[Bill Clinton]] [[Categoria:Filmu di l'annu 1995]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] g2g0j3mmvb6u6quo1u9vrs925j6cxjo Categoria:Filmu di l'annu 1995 14 15867 337435 335563 2014-09-06T12:09:28Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1990|1995]] cqx4vkhclu9sk8s9ddfgw6ps6c2bf0w Doug Stone 0 15868 348666 346475 2015-07-06T08:29:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Doug Stone''' hè un [[cinemà|attore]] è [[cantu|cantadore]] di [[musica]] country [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Gordy]] *[[Tom Lester]] [[Categoria:Attore|Stone, Doug]] jzx0r78jbvifpvqkv12sc8ouragjbhk Tom Lester 0 15869 348668 348667 2015-07-06T08:29:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Tom Lester''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Gordy]] *[[Doug Stone]] [[Categoria:Attore|Lester, Tom]] kwuenczaky4xe5ecccrneumnzuctfiu The Jungle Book (filmu di 1967) 0 15874 358533 350249 2018-02-06T23:00:00Z 2602:306:83A9:3D00:D51B:449F:760E:74F6 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Jungle Book''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: ''U libru di a ghjungla''; titulu [[lingua francese|francese]]: ''Le Livre de la jungle'') hè un [[cinemà|filmu]] [[musica|musicale]] [[americanu]] d'animazione è [[cumedia]] di l'annu [[1967]], realizatu da [[Wolfgang Reitherman]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Phil Harris]], [[Sebastian Cabot (attore)|Sebastian Cabot]], [[Bruce Reitherman]], è [[George Sanders (attore)|George Sanders]]. In rolli secundarii si ponu vede [[Sterling Holloway]], [[J. Pat O'Malley]], [[Verna Felton]], [[Clint Howard]], è [[Louis Prima]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1967]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] 5lh6cr1zglxer8e3a451645ui8jxwm2 The Lion King 1½ 0 15875 334633 330098 2014-03-23T15:03:31Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Lion King 1½''''' hè un filmu americanu d'animazione è cumedia di l'annu [[2004]], realizatu da [[Bradley Raymond]]. E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Nathan Lane]], [[Ernie Sabella]], [[Julie Kavner]], [[Jerry Stiller]], è [[Matthew Broderick]]. In rolli secundarii si ponu vede [[Robert Guillaume]], [[Moira Kelly]], [[Whoopi Goldberg]], [[Cheech Marin]], [[Jim Cummings]], [[Edward Hibbert]], è [[Matt Weinberg]]. Hè a terza parte di a trilugia famosa di ''[[The Lion King]]''. Un deuxième volet était déjà sorti directement en vidéo en [[1998]]: ''[[The Lion King II: Simba's Pride]]''. [[Categoria:Filmu di l'annu 2004]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] dg9zo7wxnn0qykgswhr1yn5ooxosq8o Gange 0 15876 332554 329837 2014-03-23T14:21:41Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:River Ganges and tributaries.png|thumb|right|240px|U bacinu idrograficu di u Gange]] [[File:Alba al Ganges.JPG|240px|thumb|right|Alba nant'à u Gange]] U '''Gange''' (in [[Lingua Devanagari]]: ''Ganga'', गंगा) hè un fiume di l'[[Asia]] meridiunale longu 2.507 km. U Gange nasce in u statu indianu di l'[[Uttarakhand]] in a regione di l'[[Himalaya]] centrale à 4.500 metri d'altitudine, traversa l'[[India]] di u nordu, in fine si lampa nant'à u [[Golfu di u Bengala]] incù un gran delta. U sò bacinu idrograficu hè di 1.730.000 km². Hè cunsidertu fiume sacru di l'[[Induismu]]. [[Categoria:Fiumi di l'Asia]] bi8mn0rkmpio500lxbk18dcj82eu8d5 Linneu 0 15878 360576 341427 2018-12-01T10:31:21Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Carl von Linné.jpg|thumb|280px|Carl Nilsson Linnaeus]] ''Carl Nilsson Linnaeus'', divintatu ''Carl von Linné'' in seguitu à l'acquisizioni di un titulu nubiliari è notu più simpliciamenti com'è ''Linneu'' (da a forma latinizata di u nomu, ''Carolus Linnaeus'') (Råshult, 23 maghju 1707 - Uppsala, 10 ghjinnaghju 1778), hè statu un medicu, butanicu è naturalistu svidesu, cunsidaratu u patri di a muderna classificazioni scentifica di l'urganisimi viventi. A lettara '''L.''', posta spessu dopu à l'indicazioni di [[numinclatura binumiali]] in i cataloghi di spezii, idantificheghja a casata di u scentificu. == Biugrafia == [[File:LA2-Rashult-2.jpg|thumb|280px|Locu di nascita di Linnaeus à [[Råshult]]]] Natu u 23 maghju di u [[1707]] in una tinuta in a [[pruvincia di Smaland]] (sudu di a [[Svezia]], cuntea di [[Kronoberg (cuntea)|Kronoberg]]), da Nils Ingemarson, un paisanu, è Christina Broderson, figliola di u pastori [[prutistantisimu|prutistanti]] lucali. À a morti di u sociaru, quandu u picculu Carl avia solu 18 mesa, Nils ereditò a carica di pastori è assunsi a vida riligiosa di a cumunità. U babbu di Carl era intarissatu à a [[butanica]], tantu da aduttà com'è casata, à l'iniziu di i studii in tiulugia, "Linnaeus" vali à dì a latinisazioni di a parola dialittali ''lind'' ([[tigliu]]), inspirendu si da un grossu tigliu situatu in i circonda di a so casa nativa. A stessa scelta era stata fatta pricidintamenti da dui frateddi di a minnana paterna di Linneu, quandu diviani intraprenda i studii par divintà preta. 'Ssa pianta di tigliu hè sempri oghji esistenti à Vittaryd, Smaland, bench'è in gattivu statu. Ancu Carl, par u quali era privista una carriera ecclesiastica, sviluppò finu da a zitiddina un grandi intaressu par a butanica, tantu ch'è u so insignanti di scenzi è ancu medicu lucali, Johann Rothman, cunvinsi u so babbu di fà li friquintà l'università di [[Lund (Svezia)|Lund]]. In u [[1727]] si scrissi dunqua à l'Università induva principiò u studiu di a medicina, ma moltu prubabilamenti u so veru intaressu era quiddu di studià i sustanzi medichi usati à quiddi tempi, a stragrandi maiuranza di i quali era custituita da vegetali. L'annu succissivu ([[1728]]) si cullucò à l'[[Università di Uppsala]], a migliori di a Svezia, induva divintò studianti di [[Olaus Rudbeck u Ghjovanu]]. Linneu passò a maiò parti di u so tempu à raccoglia è à studià varii tipi di pianti. Dighjà da u [[1730]] principiò à piglià forma u so metudu di [[classificazioni tassunomica]]. Sempri studianti, ghjuntu à a cunvinzioni ch'è l'organi riproduttivi di i pianti, vali à dì i parti di u fiori (petali, stami è pistilli) pudiani essa imprudati com'è basa par a so classificazioni, scrissi un brevi trattatu annantu à l'argumentu, ''Preludia Sponsaliorum Plantarum'' ("Nozzi di i pianti"), chì li feci ottena sempri duranti i so studii a pusizioni di insignanti vicinu à u giardinu butanicu. Quissa li arricò, purtroppu, ancu una cundanna: postu ch'è ebbi l'imprudenza di basà a so classificazioni annantu à ciò ch'eddu usò à chjamà "u sistemu sissuali" di i pianti, asaminendu i so "organi riproduttivi". Eppuri, par quistu ebbi una dinuncia da u statu svidesi par "immuralità" è a cundanna di a Cumunità luterana par "suspettu di libertinisimu". In u [[1731]] l'Accademia di i Scenzi di Uppsala finanzò a so spidizioni in [[Lappunia]], in quantu Linneu era in ristritezzi ecunomichi. Scrissi u resucontu di a so spidizioni etnugrafica è butanica in l'opara ''Lachesis lapponica'' (pubblicata postuma in u [[1811]]); in u [[1734]] urganizò un'altra spidizioni in a Svezia cintrali. I risultati scentifichi funi illustrati in l'opara ''Flora Lapponica Exhibens Plantas par Lapponiam Crescentes, secundum Systema Sexuale Collectas in Itinere Impensis''<ref>[http://caliban.mpiz-koeln.mpg.de/~stueber/linne/lapponica/index.html Bibbiuteca universitaria di Culonia - Flora Lapponica]</ref> ([[1737]]). In u [[1735]] si cullucò in Olanda è tarminò i so studii di medicina à l'università di Harderwijk. Dopu parò si scrissi ancu à l'[[Università di Leida]] par cuntinuà i so probbii studii. In sta fasa di a so vita a so riputazioni di butanicu era dighjà ampia è affirmata. In u [[1738]] turrò in Svezia induva principiò à asarcità a prufissioni di medicu, dedichendu si principalamenti à a cura di a [[sifilidi]]. In u [[1739]] fù unu di i fundatori di l'[[Accademia Riali Svidesi di i Scenzi]]. In u stessu annu spusò Sara Morea, figliola di un medicu. Dui anni dopu, in u [[1741]], ottensi una catedra vicinu à a facultà di medicina à l'[[università di Uppsala]] ma l'annu succissivu a scambiò incù a catedra di butanica, dietetica è materia medica (ch'eddu cunsirvò finu à a morti). À Uppsala ristaurò u [[Giardinu di Linneo|giardinu butanicu]], dispunendu i pianti sicondu u so ordini di classificazioni. Linneu continuò à urganizà spidizioni in u mondu sanu, incù u fini di scopra è classificà tutti l'essari viventi è i minirali di a Terra. Molti di i so studianti presini parti à i spidizioni è parechji perìni tuttu à fattu duranti i viaghji. In u [[1758]] acquistò l'impresa di Hammarby induva criò un mudestu museiu distinatu à accoglia a so cullizzioni privata. In u [[1761]] u rè [[Adolfo Federico di Svezia]] li cunferì un titulu nubiliari à seguitu di u quali Linneu cunvertì u so nomu in Carl von Linné. I so ultimi anni di vita funi carattirizati da un criscenti pessimisimu è da a diprissioni; in u [[1774]] fù culpitu da una seria di picculi infarti è murì in u [[1778]]. Fù sipoltu vicinu à a [[Catedrali di Uppsala]]. == Numinclatura binumiali == [[File:Carl von Linné i Lund.jpg|thumb|280px|Statua di Linnaeus com'è studianti di l'università in [[Lund]]]] U meritu maiori di u svidesu fù a difinizioni è l'intruduzioni in u [[1735]] di a [[numinclatura binumiali]], basata annantu à u mudeddu [[Aristoteli|aristutelicu]] di difinizioni par mezu di ''genaru prossimu'' è ''diffarenza specifica'', in u sistemu di classificazioni di i pianti, di l'animali è i minirali.<ref>'''L.''' hè l'abbriviazioni standard imprudata par i pianti discritti da Linneu.</ref> Incù stu metudu [[tassunomia|tassunomicu]] (cuncipitu pocu più di un seculu prima da [[Caspar Bauhin|Bauhin]]) à ogni urganisimu sò attribuiti dui noma (di urighjina latina): u prima si rifirisci à u [[Genaru (tassunomia)|Genaru]] di appartinenza di l'urganisimu stessu ed hè uguali par tutti i spezii chì cundividini parechji carattari principali (''nomen genericum''); u sicondu terminu, chì hè spessu discrittivu, disigna a [[Spezia]] prubbiamenti ditta (nomu triviali o nomu specificu). A purtata di l'innuvazioni fù enorma; pricidintamenti à a numinclatura binumiali u sistemu di numinclatura era simpliciamenti basatu annantu à una discrizzioni estesa di ogni pianta, in latinu, par i carattari distintivi considarati di rilievu, in modu tuttu à fattu arbitrariu, da ogni classificadori. == Opari == [[File:Linnaeus1758-title-page.jpg|thumb|280px|Cuprendula di ''Systema&nbsp;Naturæ'' ([[1758]]).]]* ''[[Systema Naturae]]''. [[Rotterdam]], editori Theodorum Haak, tipugrafia Joannis Wilhelmi de Groot, [[1735]]. Prima edizioni. * ''[[Systema Naturae]] par Regna Tria Naturae, secundum classes, ordines, inghjinireghja, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis''. [[Stoccolma]], Imprensis Laurentii Salvii, [[1758]]. Decima edizioni. * ''[[Species Plantarum]]. Exhibentes plantas rite cognitas, ad genera relatas, cum differentiis specificis, nominibus trivialibus, synonymis selectis, locis natalibus, secundum systema sexuale digestas, prima edizioni'', pp. 1200, + XXXI. [[Stoccolma]], Imprensis Laurentius Salvius, [[1753]]. * ''[[Fungus melitensis]]'', [[1755]] * ''[[Fondamenta butanica]]'', [[1736]] * ''[[Classes plantarum]]'', [[1738]] == Taxa classificati == Avantaghjatu da avè invintatu u sistemu di [[numinclatura binumiali]] di i formi di vita, hè à i ghjorna d'oghji u discrittori più prulificu, incù guasi 3000 taxa discritti. == Umaghji == * Unu di i tanti musei à eddu didicati hè u Museiu di Storia Naturali di [[Lugano]] (Svizzara). * In Italia i musei à eddu didicati più cunnisciuti sò quiddu di [[Pisa]] è quiddu di [[Milanu]]. * A purzioni più antica di l'[[Ortu butanicu di Palermu]] ([[1789]]) hè urganizata sicondu u sistemu di classificazioni discrittu da Carl von Linné in ''[[Species Plantarum]]'' ([[1753]]).<ref>[http://www.ortobotanico.Palermu.it/ordinamenti_linneo.php Ortu Butanicu di Palermu, Urdinamentu di Linneo] URL cunsultatu u 5 frivaghju 2010.</ref> * à Pistoia, Capostrada, Via Bolognese, hè cullucata una statua in cottu di Carl Linneo, eretta in u XIX seculu par vulintà di Niccolò Puccini. * A riserva culturali [[Rashult]], in [[Svezia]]. == Noti == <references /> == Bibliografia == * {{en}} Frans. à. Stafleu. ''Linnaeus and the Linneans. The Spreading of Their Ideas in Sistematic Botany, 1753-1789''. Utrecht, 1971. * {{en}} Sten Lindroth. ''The Two Faces of Linnaeus, in Tore Frängsmyr, Linnaeus. The Man and His Work''. Berkley, University of California Press, 1983. * {{en}} ''Studies in Linnaean Method and Nomenclature, Marbuger Schriften zur Medizingeschichte''. Vol. VIII, Frankfurt am Main, Lang, 1983. * {{fr}} Pierre Louis. ''La Classification des végétaux dans le corpus aristotelicien'' (in "Documents pour l'histoire du vocabulaire scientifique". VIII, 1986. * {{it}} Fabrizio Bigotti. ''A Menti chì Ordineghja i Segni. Ricerchi annantu à i prublemi di a forma in a filusufia naturali da Aristoteli à Linneu''. Roma, Aracne Edizioni, 2009. == Da veda dinò == * [[Numinclatura binumiali]] * [[Tassunumia linneana]] * [[Rashult]] * ''[[Systema Naturae]]'' * ''[[Species Plantarum]]'' * [[Critichi à u sistemu sissuali di Linneu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Biulugia]] [[Categoria:Biugrafia]] pq45e3dto9muv8q0sfav3wms94ff2lj Carl Nilsson Linnaeus 0 15879 329846 2013-10-17T18:04:27Z 109.208.68.233 Reindirizzamentu à [[Linneu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Linneu]] 947hp505xxw7xshw4dylwzs3b5wblg4 The Narrative 0 15880 350250 336552 2015-07-07T22:49:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:The Narrative opening Eisley show in 2011.jpg|miniatura]] '''The Narrative''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[americanu]], fundatu in [[2004]] in [[New York]], [[SUA]]. Hè cumpostu di Suzie Zeldin (cantu) è Jesse Gabriel (chitarra è [[cantu]]). == Albumi == * ''Just Say Yes'' (2008) * ''The Narrative'' (album) (2010) * ''Nothinh Without You'' (2010) * ''Kicksterter'' (EP) (2011) * ''B-Sides and Seasides'' (2012) == Ligami == * [http://www.thenarrativemusic.com/ thenarrativemusic.com] [[Categoria:Gruppu di rock]] s337clolgkjuazvjmg5sw1w1ea7tac1 Ed Lauter 0 15882 348874 346574 2015-07-06T10:17:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ed Lauter.jpg|thumb|200px|Ed Lauter, [[1960]]]] '''Edward Matthew "Ed" Lauter''' (1940-2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Lauter, Ed]] dnez4yyq8dd8cr2u4zqwrx01t2jes7u Categoria:Filmu di l'annu 1967 14 15883 337412 335561 2014-09-06T11:58:24Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1960|1967]] k4ehshjnl2u8l6diz1o6b5u47tabo1c Categoria:Filmu di l'annu 2004 14 15884 337438 335564 2014-09-06T12:12:58Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 2000|2004]] ol9otp3vdbozuvso95mbd159gmozp30 Clube de Regatas do Flamengo 0 15886 347116 332105 2015-07-01T22:51:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Clube de Regatas do Flamengo''' hè un club di [[pallò]] di [[Rio de Janeiro]] ([[Brasile]]). Hè statu fundatu in u 17-11-1895. == Liami == * [http://www.flamengo.com.br/ Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò|C]] m8oi977llc94yzpt2tdnd2grqzz3xap Mari Articu 0 15888 356409 329923 2017-02-01T16:29:13Z CommonsDelinker 173 Replacing North_Pole_Sea_Ice_1990-1999.ogg with [[File:North_Pole_Sea_Ice_1990-1999.ogv]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: Wrong extension (img_media_type=VIDEO/ogv)). wikitext text/x-wiki [[File:IBCAO betamap.jpg|thumb|280px|Profilu [[Batimitria|batimetricu]] di u Mari Articu]] U '''Mari Articu''' (o '''Mare Articu''') (abbriviazioni diffusi in u linguaghju cumunu: "Mari Glaciali Articu", "Articu"; "Mari Articu") o '''Uceanu Glaciali Articu''' (abbriviazioni cumuni: "Uceanu Articu", "Articu") hè un [[mari]] o un [[uceanu]] situatu intiriamenti in a rigioni di u [[Polu Nordu]] è contrappostu à i [[mari antartichi]] di l'emisferu sudu. A litteratura di divulgazioni scentifica hè infatti ambigua: parechji fonti u definiscini un mari,<ref>Cfr. u [http://www.treccani.it/anciclupidia/mari-glaciali-articu/ lemma "Articu, Mari Glaciali" annantu à l'anciclupidia Treccani.it].</ref><ref>Cfr. u [http://www.sapè.it/anciclupidia/%C3%80rtico%2C+Mar+Glaciale-.html lemma "Àrticu, Mari Glaciali" annantu à l'anciclupidia Sapè.it].</ref><ref>Cfr. u lemma "Articu (Mari Glaciali)" nantu à a ''Nova anciclupidia univirsali Rizzoli-Larousse'', vol. II, pp. 219-220.</ref> altri un uceanu. L'[[Urganisazioni Idrugrafica Internaziunali]] (massima autorità internaziunali in u duminiu [[idrugraficu]]) u cunsidareghja parò un uceanu.<ref>{{cita opara|url= http://www.iho-ohi.net/iho_pubs/standard/S-23/S23_1953.pdf|autore= [[Urganisazioni Idrugrafica Internaziunali]]|data= 1953|titolo= Limits of oceans and seas|lingua= en|accesso= 22 ghjinnaghju 2011|editore= Imp. Monégasque|città= Monti-Carlo}}</ref> L'ambiguità trà uceanu è mari ùn hà micca solu un valori [[tupunumastica|tupunumasticu]] ma ancu [[giugafia|giugraficu]]: in casu di mari l'[[Uceanu Atlanticu]] hà un'estinsioni maiori in quantu cumprendi ancu u Mari Glaciali Articu. == Tupunumastica == A dinuminazioni "Mari Glaciali Articu" fù data da [[Charles Pierre Claret de Fleurieu]] in u [[1797]]. In u [[1845]] a [[Riali Sucità Giugrafica]] di [[Londra]] aduttò a dinuminazioni "Arctic Glacial Ocean" (in [[lingua corsa|corsu]] "Uceanu Glaciali Articu").<ref>{{cita libru|autore= AA.VV.|titolo= Anciclupidia Motta|editore= Federico Motta|città= Milano|data= 1960}}</ref> ==Discrizzioni== === Idrugrafia === [[File:Icebergs in the High Arctic - 20050907.jpg|thumb|280px|Un iceberg in u Mari Articu]] L'uceanu Articu accupa un [[Bacinu (giugrafia)|bacinu]] apprussimativamenti circulari è si stendi annantu à un'aria di circa {{M|14 090 000|k|m2}}. Guasi rinchjusu da a [[terra ferma]] è dunqua riintranti trà i [[mari meditarranii]], stu mari hè circundatu da i terri di [[Auropa]], [[Asia]], [[Nordamerica]] è [[Gruinlandia]] (par un tutali di {{M|45 389|k|m}} di linii di costa), è da numarosi [[isula|isuli]]. À i so bordi si trovani parechji [[mari periferichi]]: [[Mari di Barents]], [[Mari di Beaufort]], [[Mari di i Ciukci]], [[Mari di Kara]], [[Mari di Laptev]], [[mari di a Siberia Uriintali|Mari Sibirianu Uriintali]], [[Mari di Lincoln]], [[Mari di Wandel]], [[mari di Gruinlandia]], [[Mari Biancu]] è u [[Mari di Nurvegia]]. Una [[dursali uceanica|dursali sottumarina]], a [[dursali di Lomonosov]], dividi u Mari Glaciali Articu in dui bacini: quiddu Euruasiaticu (o di Nansen), chì hè prufondu da {{TA|4 000 a 5 450 m,}} è quiddu Nordamericanu, prufondu circa {{TA|4 000 m.}} A tupugrafia di u fondu uceanicu hè marcata da dursali, [[pianura abissali|pianuri abissali]], [[fossa uceanica|fossi]] è bacini. === Carattaristichi di l'acqui === [[File:North Pole Sea Ice 1990-1999.ogv|thumb|right|280px|Cambiamenti in u ghjacciu trà 1990–1999]] U maiò flussu di acqua in intrata veni da l'[[uceanu Atlanticu]], grazia à u [[currenti nurvegesu]], chì scorri longu a costa di l'Eurasia. Altra acqua entri da l'[[uceanu Pacificu]] à traversu u [[Strettu di Bering]]. A maiò parti di l'acqua in isciuta passa à traversu u [[currenti uriintali di a Gruinlandia]]. A [[tampiratura]] è a [[salinità]] varieghjani sicondu i staghjoni, siguendu a [[sulidificazioni|furmazioni]] è u sciuglimentu di i [[ghjacciu|ghjacci]]. U ghjacciu gallighjeghja nantu à a superficia di l'acqua, incù un spissori mediu di {{M|3||m}} (incù punti occasiunali di {{TA|10 m).}} A crostula di ghjacciu raddoppia i so probbii diminsioni d'inguernu, inglubendu parti di a terraferma circustanti. L'[[iceberg]] si staccani da u cunfini di a [[banchisa]], è navigheghjani pianamenti versu u sudu, sciugliendu si. === Vita marina === [[File:Polar Bear 2004-11-15.jpg|thumb|280px|Orsu biancu in u Capu Churchill (Parcu naziunali di Wapusk, [[Manitoba]], [[Canada]])]] In u mari glaciali articu sò prisenti [[spezii à risicu]] trà i quali l'[[alefanti marinu]] è a [[balena]],<ref>{{cita web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/xq.html|autore=CIA|pubblicazione=The World Factbook|lingua=en|titolo=Artic Ocean|accessu=22 ghjinnaghju 2011}}</ref> oltri à altri mammiferi ([[Pinnipedia|pinnipedi]]) è pesci; trà l'invirtibrati hè nota a grandi [[Cyanea capillata|Medusa criniera di lionu]], prisenti in u mondu sopra à u [[42º parallelu Nordu]].<ref>{{cita web|autore=redOrbit.com|pubblicazione=Reference library|lingua=en|titolo=Lion's Mane Jellyfish|url=http://www.redorbit.com/education/reference_library/cnidaria/lions_mane_jellyfish/4326/index.html}}</ref> L'[[ecusistema]] hè quantunqua fragili è lentu a ricustituiscia si in seguitu à scunvuglimenti. A vegetazioni maghjuramenti diffusa hè quidda di u [[fiturubu]], chì improda i nutrienti purtati à u mari da i fiuma è da i currenti pacifichi è uceanichi. L'assenza di luci in u periodu inguirnali è u stratu di ghjacciu prisenti sopra l'acqua rendini difficiuli u sviluppu di i pianti; eppuri d'istati hè pussibuli par i pianti di crescia è effittuà a [[fotosintesi]] par periodi più prulungati.<ref>{{cita web|autore=Terry Whiteledge|titolo=Physical Nutrients and Primary Productivity|lingua=en|opera=NOAA ocean explorer - Arctic Expedition 2002|url=http://oceanexplorer.noaa.gov/explorations/02arctic/background/physical/physical.html|accesso=22 ghjinnaghju 2011}}</ref> == Clima == U [[ghjacciu]] copri a maiò parti di a superficia di u mari par tuttu l'annu, è par via di cunsiquenza i tampiraturi sò sottu à zeru par a maiò parti di u tempu. L'Articu hè una forti surghjenti di aria freta chì si movi versu l'[[equatori]], scuntrendu in u so passaghju aria più calda à i medii latitudini è pruvuchendu piuviti è nivati. A so pusizioni pulariu faci ch'hè l'[[inguernu]] hè longu è par a maiò parti in l'oscurità. In 'ssu periodu, u tempu hè fretu stabili è u celi generalamenti pulitu. D'[[istati]], a notti si riduci guasi à zeru, ma a radiazioni sularia maiori ùn faci micca alzà mori i tampiraturi. U tempu hè nibbiosu, incù debuli cicloni chì portani [[acqua]] è [[nevi]]. === Fusioni di i ghjacci === Incù l'aumentu di a cuncintrazioni di [[anidridi carbonica]] in l'[[atmusfera terrestra]] è u finominu cunsiguenti di [[riscaldamentu glubali]] sottu forma di [[effettu serra]], a parta da u seculu scorsu è insin'à i ghjorna d'oghji si custatta una fusioni prugrissiva di i ghjacci artichi in vulumu è u so ritiru in estinsioni. Trà u [[1979]] è u [[2006]] l'estinsioni di i ghjacci artichi s'hè glubalamenti ridutta di u 25%, mediamenti ogni annu {{M|100 000|k|m2}} di ghjacciu si sdrughjini è ùn si riformani micca duranti l'inguernu. In u [[2009]] una squatra di scentifichi imprudendu un mudernu mudeddu climaticu è siguendu unu scenariu di inguinamentu mediu hà stimatu ch'hè trà u [[2100]] in u mari Articu tutti i ghjacciali sarani fusi.<ref>{{cita web|url=http://www.ripubblica.it/2009/03/sizioni/ambienti/ghjacci-articu/ghjacci-articu/ghjacci-articu.html?ref=hpspr1|titolo=Artico, ghjacci in priculu "Spariranno da u 2100"|data=15 marzu 2009|accesso=15 marzu 2009|editore=Repubblica.it}}</ref><ref>{{cita web|url=http://www.il missaghjeri.it/articulu.php?id=50684&sez=HOME_SCIENZA|titolo=Ambiente: da u 2010 u mari Glaciali Articu firmarà ogni istati senza iceberg|data=15 marzu 2009|accesso=15 marzu 2009|editore=IlMessaggero.it}}</ref> U [[Polu Nordu]] soffri di un [[bucu in l'ozonu]] simili a quiddu più cunnisciutu di u [[Polu Sudu]], ma più chjucu. == Ecunumia == I porti principali di stu mari sò i cità russii di [[Murmansk]] è [[Arcangelo (cità)|Arcangelo]] in [[Russia]], [[Churchill (Manitoba)|Churchill]] in [[Canada]], è [[Prudhoe Bay]] in [[Alaska]] ([[Stati Uniti d'America|USA]]). A navigazioni spessu hè pussibuli solu d'istati, quandu u ghjacciu lascia libara una parti di l'acqua. Sò à spessu nicissarii navi spiciali [[rompighjacciu]], chì sò capaci di apra si a via in un stratu di ghjacciu gallighjanti, finch'è quistu sii abbastanza suttili. U [[Passaghju à nordu-punenti]] (nantu à i costi nordu di u [[Canada]] è di l'[[Alaska]]) hè statu tiatru di famosi splurazioni. U Mari Glaciali Articu hè ancu strategicamenti impurtanti, essendu a via più corta trà u Nordamerica è a [[Russia]]; esistini stazioni è basi scentifichi in a zona a [[Ny Alesund]] in l'isuli [[Svalbard]], [[Nurvegia]]. == Noti == <references /> == Bibliugrafia == * Neatby, L. H., Discovery in Russian and Siberian Waters (1973) * Ray, L., and Stonehouse, B., eds., The Arctic Ocean (1982) * Thoren, Ragnar, Picture Atlas of the Arctic (1969). ofy2nbfcva9woc9ix1rpusn5dbbo1hf Mare Articu 0 15889 329899 2013-10-23T16:34:44Z 92.150.150.56 Reindirizzamentu à [[Mari Articu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Articu]] jqzb6k409jd6jzk1bwlbedkeinoy7l8 Uceanu Glaciali Articu 0 15890 329900 2013-10-23T16:35:30Z 92.150.150.56 Reindirizzamentu à [[Mari Articu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Articu]] jqzb6k409jd6jzk1bwlbedkeinoy7l8 Oceanu Glaciale Articu 0 15891 329901 2013-10-23T16:35:55Z 92.150.150.56 Reindirizzamentu à [[Mari Articu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Articu]] jqzb6k409jd6jzk1bwlbedkeinoy7l8 Mari Glaciali Articu 0 15892 329920 2013-10-23T18:07:13Z 92.150.150.56 Reindirizzamentu à [[Mari Articu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari Articu]] jqzb6k409jd6jzk1bwlbedkeinoy7l8 Template:Cita opara 10 15893 329927 2013-10-24T17:41:16Z 109.208.200.148 Pagina nova: <includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" class="book" style="font-style:normal"><!-- -->{{#if: {{{lingua|}}} | {{ {{{lingua}}} }}Categoria: Voci con citazioni che fanno uso del... wikitext text/x-wiki <includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" class="book" style="font-style:normal"><!-- -->{{#if: {{{lingua|}}} | {{ {{{lingua}}} }}[[Categoria: Voci con citazioni che fanno uso del campo lingua{{!}}{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ----------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ----------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ----------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ----------------------------------------------------------------------------------------->}}]]&#32;<!-- -->}}{{#if: {{{cognome|}}} {{{1|}}} | [[Categoria: Voci con citazioni fuori formato (nome)|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ----------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ----------------------------------------------------------->| _<!-- ----------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ----------------------------------------------------------->}}]]{{#if: {{{wkautore|}}} | [[{{{wkautore}}}{{!}}{{#if: {{{nome|}}} {{{2|}}} | {{{nome|{{{2|}}}}}}&#32;<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->}}{{{cognome|{{{1|}}}}}}]] | {{#if: {{{nome|}}}{{{2|}}} | {{{nome|{{{2|}}}}}}&#32; }}{{{cognome|{{{1|}}}}}} }} | {{#if: {{{wkautore|}}} | [[{{{wkautore}}}{{#if: {{{autore|}}} |{{!}}{{{autore}}} }}]] | {{#if: {{{autore|}}} | {{{autore}}} | Autore ignoto[[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ----------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ----------------------------------------------------------------->| _<!-- ----------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ----------------------------------------------------------------->}}]] }} }} }}{{#if: {{{coautori|}}} | <nowiki>,</nowiki> {{{coautori}}}. | . }}{{#if: {{{capitolo|}}} {{{curatore|}}} {{{url_capitolo|}}} | {{#if: {{{capitolo|}}} | {{#if: {{{url_capitolo|}}} | &#32;''[{{{url_capitolo}}} {{{capitolo}}}]'', | &#32;{{{capitolo}}}, }}{{#if: {{{curatore|}}} | &#32;{{{curatore}}} (a cura di), in }} | {{#if: {{{url_capitolo|}}} | &#32;''[{{{url_capitolo}}}]'', }}{{#if: {{{curatore|}}} | &#32;{{{curatore}}} (a cura di), in }} }} }}{{#if: {{{wktitolo|}}} | &#32;''[[{{{wktitolo}}}{{!}}{{{titolo|{{{3|}}}}}}]]'' | {{#if: {{{url|}}} | &#32;''[{{{url}}} {{{titolo|{{{3|}}}}}}]''{{#if: {{{formato|}}} | &#32;(<small>{{{formato}}}</small>) }} | &#32;{{#if: {{{titolo|}}} {{{3|}}} | ''{{{titolo|{{{3|}}}}}}'' | ''Titolo ignoto''[[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} }} }}{{#if: {{{altri|}}} | , {{{altri}}}. | . }}{{#if: {{{edizione|}}} {{{editore|}}} {{{città|}}} {{{ed|}}} <!-- -------------->{{{data|}}} {{{giorno|}}} {{{mese|}}} {{{anno|}}} {{{4|}}} {{{5|}}} {{{6|}}} {{{pagine|}}}<!-- -------------->| {{#if: {{{edizione|}}} | &#32;{{{edizione}}}, | {{#if: {{{ed|}}} | &#32;{{{ed}}}<sup>a</sup> edizione, }} }}{{#if: {{{città|}}} {{{6|}}} | &#32;{{{città|{{{6|}}}}}}: }}{{#if: {{{editore|}}} {{{5|}}} | &#32;{{{editore|{{{5|}}}}}} | {{#if: {{{edizione|}}} {{{città|}}} {{{ed|}}} | &#32;editore ignoto[[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->}}]] | &#32;Editore ignoto[[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- -------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} }}{{#if: {{{data|}}} {{{giorno|}}} {{{mese|}}} {{{anno|}}} {{{4|}}} | ,&#32;{{#if: {{{data|}}} | {{{data}}}{{#if: {{{pagine|}}} | , }} | [[Categoria: Voci con citazioni fuori formato (data)|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->}}]]<!-- -------------------------------->{{#if: {{{giorno|}}} | {{{giorno}}}{{#if: {{{mese|}}} | &#32;{{{mese}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }}{{#if: {{{anno|}}} {{{4|}}} | &#32;{{{anno|{{{4|}}}}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} | {{#if: {{{mese|}}} | {{{mese}}}{{#if: {{{anno|}}} {{{4|}}} | &#32;{{{anno|{{{4|}}}}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} | &#32;{{{anno|{{{4|}}}}}} }} }}{{#if: {{{pagine|}}} | , }} }}{{#if: {{{pagine|}}} | &#32; {{{pagine}}} }} }}. }}{{#if: {{{dataoriginale|}}} {{{giornooriginale|}}} {{{meseoriginale|}}} {{{annooriginale|}}} | &#32;Edizione originale pubblicata&#32;<!-- ------------------>{{#if: {{{dataoriginale|}}} | il {{{dataoriginale}}} | {{#if: {{{giornooriginale|}}} | il {{{giornooriginale}}}{{#if: {{{meseoriginale|}}} | &#32;{{{meseoriginale}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }}{{#if: {{{annooriginale|}}} | &#32;{{{annooriginale}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->}}]]<!-- ---------------------------------------->[[Categoria: Voci con citazioni fuori formato (data)|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} | {{#if: {{{meseoriginale|}}} | in data {{{meseoriginale}}}<!-- --------------------------------------->{{#if: {{{annooriginale|}}} | &#32;{{{annooriginale}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------>| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------>| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------>| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------>}}]]<!-- ----------------------------------------->[[Categoria: Voci con citazioni fuori formato (data)|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ---------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ---------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ---------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ---------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} | nel {{{annooriginale}}} }} }} }}. }}{{#if: {{{doi|}}} | &#32;[[Digital object identifier|DOI]]:[http://dx.doi.org/{{{doi}}} {{{doi}}}]. }}{{#if: {{{ISBN|}}} {{{id|}}} | &#32;{{{ISBN|{{{id|}}}}}}. }}{{#if: {{{datadiaccesso|}}} {{{giornodiaccesso|}}} {{{mesediaccesso|}}} {{{annodiaccesso|}}} | &#32;<small>URL consultato&#32;<!-- ------------------------>{{#if: {{{datadiaccesso|}}} | il {{{datadiaccesso}}} | {{#if: {{{giornodiaccesso|}}} | il {{{giornodiaccesso}}}{{#if: {{{meseoriginale|}}} | &#32;{{{mesediaccesso}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!----------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }}{{#if: {{{annodiaccesso|}}} | &#32;{{{annodiaccesso}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}} <!------------------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------------->}}]]<!-- ---------------------------------------------->[[Categoria: Voci con citazioni fuori formato (data)|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}} <!------------------------------------------------------------------------------------------------>| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} | {{#if: {{{mesediaccesso|}}} | in data {{{mesediaccesso}}}<!-- ------------------------------>{{#if: {{{annodiaccesso|}}} | &#32;{{{annodiaccesso}}} | [[Categoria: Voci con citazioni incomplete|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}} <!-- --------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- --------------------------------------------------------------------------->| _<!-- --------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- --------------------------------------------------------------------------->}}]]<!-- -------------------------------->[[Categoria: Voci con citazioni fuori formato (data)|{{#ifeq:{{BASEPAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->| Cita opera<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->| _<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->| {{PAGENAME}}<!-- ------------------------------------------------------------------------------------->}}]] }} | nel {{{annodiaccesso}}} }} }} }}</small> }}</cite></includeonly><noinclude> {{Man}} {{/Esempi}} == Voci correlate == * [[WP:Cita le fonti|Cita le fonti]] * [[Aiuto:Bibliografia|Bibliografia]] [[Categoria:Template citazione fonti|{{PAGENAME}}]] [[en:Template:Cite book]] [[eo:Ŝablono:Citlibro]] [[es:Plantilla:Ref-libro]] [[ja:Template:Cite book]] [[mk:Шаблон:Книга]] [[no:mal:Kilde bok]] [[pms:Template:Cité un lìber]] [[ro:Format:Cite book]] [[ru:Шаблон:Книга]] [[sk:Šablóna:Cite book]] [[vi:Tiêu bản:Chú thích sách]] [[zh:Template:Cite book]] </noinclude> s4zrsrvrk9pfhan5mzorjs1brqs1ta5 Gesù 0 15901 336724 329941 2014-06-23T08:55:21Z Otourly 902 Reindirizzamentu à [[Gesù Cristu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gesù Cristu]] 4jeojg0bbgw4gw0xbhgmiqyk31ku6bb Castel Goffredo 0 15902 352002 348176 2015-10-21T10:19:37Z Teseo 7946 wikitext text/x-wiki {{c}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Castel Goffredo''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[File:Castel Goffredo collage.jpg|300px]] |- | cumuna | Castel Goffredo |- |statu | Italia |- | pruvincia | Mantova |- | nome officiale | Castel Goffredo |- | codice postale | 46042 |- | lungitudine | 10° 28′ 36′′ E |- | latitudine | 45° 17′ 56′′ N |- | altitudine | 53 metri |- | superficia | 42,24 km² |- | populazione | 12.416 |- | dinsità | 293,94 ab./km² |- | nome abitanti | castellani |- |} '''Castel Goffredo''' hè una [[cumuna]] [[lombardia|lombarda]] di a [[pruvincia di Mantova]]. Teni 12.416 abitanti. == Riferimenti == == Liami == * [http://www.comune.castelgoffredo.mn.it/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cumuni di Lombardia]] g6f9v56nqyk0mrrg6sg9o5yvcskyr78 Córsica 0 15922 330008 2013-10-30T20:27:40Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Corsica]] icm6jpgcnzo5koifm4d8yku7kl8h7td 2013 0 15923 340470 339640 2015-01-27T05:22:54Z 70.190.229.97 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''2013''' {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1990|2000|2010|2020|2030|2009|2010|2011|2012|2013|2014|2015|2016|2017}} == Evenimenti == == Nàscite == == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == [[Category:Anni di u XXI seculu|#]] syri91cquflhus1v1io6s2qrv57fmhs Pruserpina 0 15924 347555 342244 2015-07-02T15:12:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Dante Gabriel Rossetti - Proserpine.jpg|140px|thumb|Pruserpina, in un opara (1873–77) di [[Dante Gabriel Rossetti]] ([[Tate Gallery]], [[Londra]])]] '''Pruserpina''' (o Proserpina) ([[Lingua latina|lat.]] ''Proserpĭna'') hè a virsioni rumana di a dea greca [[Persefona]] o ''Kore'' ([[lingua greca|gr.]] κόρη, zitedda). U nomu pudaria dirivà da a parola [[Lingua latina|latina]] ''proserpere'' ("emerghja") chì significheghja a crescita di u granu. Infatti, in urighjina, fù senza dubbitu una dea agresta. Fù ancu idantificata incù a dea '''Libara'''. Pruserpina era figlia di [[Cereri (mitulugia)|Cereri]]; rapita da [[Plutonu (divinità)|Plutonu]] rè di l'[[Adi (inferni)|Adi]] mentri cuglia i fiora nantu à i rivi di u [[lavu Pergusa]] à [[Enna]] è trascinata nantu à u so [[carru]] trainata da quattru [[cavaddu|cavaddi]] neri, ni divintò a sposa è fù righjina di l'Inferni. Dopu ch'è a mamma avissi chertu à [[Ghjovi (divinità)|Ghjovi]] di fà la libarà, poti riturnà in terra, pattu è cundizioni ch'edda trascurrissi sei mesa à l'annu sempri incù Plutonu. Cereri facia calà u fretu è a cutrura duranti i mesa in i quali a figliola era assenti com'è cennu di dulori, par fà risvighjà dopu a natura par u ritornu di Pruserpina nantu à a terra. U so cultu à [[Roma]] fù introduttu accantu à quiddu di [[Dis Pater]] (assimilatu l'[[Adi (divinità)|Adi]]), in u [[249 a.C.]] Si cilibràni tandu in so onori i [[Ghjochi Tarantini]], cusì chjamati da una lucalità in u campu di Marti, u ''Tarentum''. Oghji hè par edda intitulata l'[[Università Kore di Enna]], cità à a quali Pruserpina era prufundamenti liata. == U mitu == [[File:Luca Giordano 016.jpg|thumb|right|280px|U "Rattu di Pruserpina", di [[Luca Giordano]]]] U rattu di Pruserpina hè un [[mitu]] trà i più celebri di a tradizioni pagana [[Cicilia]]na, ritrattu par via di cunsiquenza in parechji è priziosi opari d'arti com'è u [[Rattu di Pruserpina (Bernini)|gruppu sculturali di u Bernini]].<br /> U rattu si rializò annantu à u [[lavu di Pergusa]], in i vicinanzi di [[Enna]]. {{quote|Plutonu, diu di l'inferni, stancu di i tenebri di u so regnu, dicisi un ghjornu di affiurà à a luci è veda un pocu di stu mondu....Dopu un longu è faticosu camminu emersi infini annantu à una piana biddissima, posta à meza costa di u monti Enna. Era Pergusa, da u lavu turchinu, alimantatu da vadini armuniosi è imbidditi da fiora di tanti varietà chì mischiendu i prufumi criavani suavi odori è cusì intensi da imbriacà... di suttrattu, vugliendu u sguardu, scorsi in un pratu un gruppu di ziteddi femini chì cugliani fiora incù muvimenti lebbii, fiori frà i fiori|[[Claudiano]]}} Da u racontu di u celebru [[pueta]] Claudiano, [[Plutonu (divinità)|Plutonu]], rè di l'inferni, dicisu di visità a terra, emersi in i circonda di Enna, annantu à i [[Monti Erei]] in u centru di a Cicilia, è scorsi Pruserpina, figlia di a dea [[Cereri]], trà i tanti ziteddi femini impignati à coglia fiori nantu à i rivi di u lavu di [[Pergusa]]. {{quote| [Plutonu] si pricipitò versu edda [Pruserpina], chì, vistu lu, cusì neru è ghjigantescu, incù quiddi ochji di focu è i mani tesi par intuppà la, fù colta da u tarrori è fughjì lighjeri incù i so cumpagni... U diu di l'Ade, in dui salti li fù à dossu è l'abbracciò vuraciamenti è via cù u dolci pesu; a posi annantu à u carrozzu, in vanu ostaculatu da una ghjuvanetta, Ciane, cumpagna di Pruserpina, chì tantò di firmà i cavaddi, ch'è u diu infuriatu a trasfurmò in fonti. Sempri oghji Ciane, incù i so papiri, porta i so acqui lindi à Siracusa|Claudiano}} Cereri, mamma di Pruserpina è dea di l'[[Olimpu (Grecia)|Olimpu]], fù addisparata da a nutizia di a scumparsa di a figliola, è invucò l'aiutu di [[Ghjovi (divinità)|Ghjovi]], rè di tutti i dei, par aiutà la à ritruvà a bedda Pruserpina. {{quote|Dopu novi ghjorni è novi nuttati in biancu di dulori, dicisi di addrizzà si à Ghjovi par pricurà lu di fà li turrà ad avè a figliola; ma Ghjovi nichjava (comu pudia tradiscia u so frateddu Plutonu?). Tandu Cereri, scema di dulori, dicisi di pruvucà una grandi sicchina in tutta l'isula. È dopu a sicchina fù a caristia è l'omini è i bestii muriani in grandi quantità. Ùn valiani micca invucazioni è scunghjuri à a dea, chì era irremuvibuli. </br>Ghjovi inviò Mercuriu da Plutonu par impona li di ristituiscia Pruserpina à a mamma. À Plutonu ùn ristò ch'è à ubbidiscia. Parò, prima di fà la parta, feci manghjà à a so amata graniceddi di [[mela granata]]|Claudiano}} À u mitu di Pruserpina è à l'ira di Cereri si faci ricuddà l'altirnanza di i staghjoni. == Bibliugrafia == [[File:Cliveden-proserpina.jpg|thumb|200px|Copia di ''U rattu di Pruserpina'' da Vincenzo de' Rossi]] * [[Marco Tullio Ciciaronu]], ''De natura deorum'' II,66 {{quote|…A Dis Pater si ricollega Pruserpina (u nomu hè di urighjina greca, trattendu si di quidda dea ch'è i Grechi chjamavani Persefona) chì simbulizaria a sumenti di u frumentu è ch'è a matri avaristi circata dopu à a so scumparsa.…|[[Marco Tullio Ciciaronu]], ''De natura deorum '' II,66}} * [[Valerio Massimu]] ''Factorum et dictorum memorabilium libri IX'' II 4,5 * [[Sant'Agostino d'Ippona]], ''[[A cità di Diu|De Civitate Dei]]'' IV,8 * [[Claudio Claudiano]] ''De Raptu Proserpinae'' * [[Claudio Claudiano - Milo De Angelis]],"U rapimentu di Pruserpina" è. Enrico Casaccia - 2010 == Da veda dinò == * [[Persefona]] * [[Mitamurfosi di Ovidiu]] * [[Dis Pater]] * [[Divinità di a morti]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Riligioni]] 7msu9w9tvk7f5u4mry9vpyd2c6r699k Proserpina 0 15925 330026 2013-10-31T18:01:09Z 109.208.75.14 Reindirizzamentu à [[Pruserpina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruserpina]] sc6yrt0bexefilgdg6hdbs86lc0bc6t Template:IUCN 10 15929 330054 2013-11-03T16:54:03Z 92.150.69.113 Pagina nova: <includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" style="font-style:normal;">{{#if: {{{summ|}}}|{{#if: {{{autore|}}}|{{{autore}}}.&nbsp;}}''[http://www.iucnredlist.org/apps/redlist/details/{... wikitext text/x-wiki <includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" style="font-style:normal;">{{#if: {{{summ|}}}|{{#if: {{{autore|}}}|{{{autore}}}.&nbsp;}}''[http://www.iucnredlist.org/apps/redlist/details/{{{summ}}} {{#if: {{{titolo|}}} |{{{titolo}}}|{{PAGENAME}}}}]''. In: ''[[IUCN]] 2013. [[Lista rossa IUCN|IUCN Red List of Threatened Species]]''. Versione 2013.1|''[http://www.iucnredlist.org/ {{PAGENAME}}]''. In: ''[[IUCN]] 2013. [[Lista rossa IUCN|IUCN Red List of Threatened Species]]''. Versione 2013.1}}</cite></includeonly><noinclude> {{man}} [[Categoria:Template collegamenti esterni - Biologia|{{PAGENAME}}]] [[Categoria:Template citazione fonti|{{PAGENAME}}]] [[de:Vorlage:IUCN]] </noinclude> osv2mgp9ckku61py0wwqgvmq562a8ot Minerva 0 15932 351660 347527 2015-08-17T13:54:31Z 86.219.235.10 wikitext text/x-wiki [[File:Mantegna, trionfo della virtù, dettaglio 02.jpg|thumb|280px|Minerva, ditagliu di u ''[[Trionfu di a Virtù]]'' di [[Andrea Mantegna]] (1499-1502)]] '''Minerva''' era a [[divinità]] [[mitulugia rumana|rumana]] di a [[guerra]], di a [[savviezza]] è a prutittrici di l'[[Artisgianatu|artigiani]]. Da un puntu di vista mitulogicu, a figura di Minerva diriveghja da quidda di [[Atena (mitulugia)|Atena]], a so currispittivu in a [[mitulugia greca]]. Com'è par Atena, ancu par Minerva l'animali sacru hè a [[Civetta di Minerva|civetta]], calchì volta u [[ciocciu]]. == Tituli è rolli == [[File:Head of Minerva.jpg|right|thumb|280px|Testa di Minerva di [[Elihu Vedder]], [[1896]]]] U terminu ''Minerva'' fù prubabilamenti impurtatu da l'[[etruschi]] chì a chjamavani [[Menrva]]. I rumani ni confusini u nomu stranieri incù u so lemma ''mens'' (menti) vistu ch'è a dea guvirnava micca solu a guerra, ma dinò l'attività intillettuali. Minerva era a figlia di [[Ghjovi (divinità)|Ghjovi]] è di [[Metidi]]. Fù cunsidarata a divinità [[Virghjinità|verghjina]] di i [[guerra|guerrieri]], di a [[puisia]], di a [[medicina]], di a [[savviezza]], di u [[cummerciu]], di l'[[arti]], è ancu invintrici di a [[musica]]. Incù u terminu di ''Minerva Medica'', fù a prutittrici di a medicina è di i duttori. == Cultu == U celebru pueta rumanu [[Publio Ovidiu Nasone]] a difiniti com'è ''divinità da i milla compiti''. Minerva fù adurata in tutta l'[[Italia]], nonustanti solu à [[Roma]] assumesse un aspettu da guerriera. Hè di solitu rapprinsintata mentri indossa una [[cotta di maglia]] è un [[elmu]], cumpletta di [[lancia (arma)|lancia]]. I Rumani ni cilibravani a festa da u 19 à u 23 marzu in i ghjorna chì pigliavani u nomu di ''[[Quinquatria]]'', i prima cinqui successivi à l'[[Idi di marzu]], à parta da u dicennuvesimu in u Calindariu di l'Artigiani. Una virsioni più chjuca, i ''[[Minusculae Quinquatria]]'', si tinia dopu l'[[Idi di ghjugnu]], u 13 ghjugnu, incù l'usu di [[flautu|flautisti]], moltu usati in i cirimonii riligiosi. U cultu di Minerva era tinutu annantu à u [[Campidogliu]] è facia parti di a [[Triadi Capitulina]], incù a Ghjovi è [[Giunona]]. In a Roma attuali si pò visità a [[Piazza di a Minerva]], in i circonda di u [[Pantheon (Roma)|Pantheon]]. In u [[207 a.C.]] una [[gilda]] di pueti è attori fù criata par fà [[offrita vutiva|offriti vutivi]] in u [[Tempiu di Minerva]] annantu à l'[[Aventinu]]. Frà l'altri membri mireta una minzioni spiciali [[Livio Andronico]]. U santuariu avintinianu firmeti un impurtanti centru culturali par l'artisti par a maiò parti di a [[Ripublica Rumana]]. In i ''[[Viti paralleli]]'' di [[Plutarcu]] (''Pericle è Fabio Massimu''), Minerva apparisci à [[Pericli]] in sognu urdinendu i curi par un citatinu malatu di [[Atena]]. Dopu st' episodiu fù eretta una statua in [[bronzu]] in onori di i divinità [[Ermes]] è Minerva. == Calculus Minervae == [[File:GiorcesBardo5.jpg|100px|thumb|left|[[Museiu di u Bardo]]: Minerva]] U ''calculus Minervae'' era a petra di Minerva, veni à dì u votu dicisivu in un organu cullegiali chì era bluccatu par via di parità di voti annantu à una pruposta, ugualamenti appruvata è avvirsata da listessu numaru di cumpunenti (sicondu [[Titu Liviu]] circa Cinquicentu). Si tratta di a traduzioni latina di l'''Athenas psephos'', u chjappulu ch'è u prisidenti punia in l'urna par ultimu in a [[Bulè]] di i Cinquicentu (l'organu lighjislativu in a Custituzioni di [[Clisteni]], chì parò asercitava ancu una funzioni ghjurisdiziunali). Tali difinizioni era data annantu à l'asempiu di u lighjindariu votu di [[Atena]] in favori di [[Oreste (Agaminnonu)|Oreste]], ricurdatu da [[Eschilu]] ni ''[[L'Eumenidi]]'', dicisivu par mandà esenti da pena u matricidiu. In l'antica Roma a difinizioni fù ripresa in u [[30 a.C.]] quandu, in i prucessi criminali, un [[senatuconsultu]] ricunniscì à [[Augusto|Ottaviano]] u ''calculus Minervae'', u privileghju di aghjunghja u so votu à quiddu di a minuranza, è dunqua ditarminà l'assuluzioni, in casu mai ch'è a sintenza fussi stata prununciata incù a maiuranza di un solu votu. In u mondu mudernu a funzioni di u Prisidenti incù votu dicisivu in casu di parità hè garantita in parechji urdinamenti, trà i quali u [[Senatu (Stati Uniti d'America)|Senatu]] di i [[Stati Uniti d'America]] è a [[Cummissioni par a Virità è a Ricunciliazioni]] di u [[Sudafrica]] (in a quali u prisidenti [[Desmond Tutu]] espressi un votu dicisivu in l'ultima siduta<ref>[[Desmond Tutu]], ''ùn ci hè futuru senza pardonu'', Milano, Feltrinelli, 2001, p. 160.</ref>). Quissa si distingui da u [[swing vote]], chì hè u votu oscillanti di un cumpunenti micca ideulugizatu in un organu cullegiali disparu, chì tindinzialamenti hè purtatu à dicida quiddu chì vinci: u casu di u ghjudici [[Sandra O'Connor]] di a [[Corti suprema]] di i Stati Uniti hè cunsidaratu quiddu più apprupriatu à renda u cuncettu, almenu in i tempi più ricenti. == Noti == <references/> === Videughjochi === * [[Assassin's Creed (seria)]] Membru di CVP. == Da veda dinò == * [[Atena]] * [[Belisma]] * [[Menrva]] * [[Mitulugia rumana]] * [[Santuariu di Minerva]] * [[Telemacu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Mitulugia]] ok9iap9pmc6a0m62lhje7mn95z5xpjw Cerbaru 0 15933 347420 342097 2015-07-02T09:34:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:RomanCerberus.JPG|thumb|280px|right|Ditagliu di una [[scultura]] di u Diu [[Adi]] incù Cerbaru]] '''Cerbaru''' (o ''Cerberu'') in a [[mitulugia greca]] era unu di i mostri chì erani à vardia di l'intrata di l'[[Adi]], u mondu di l'inferni. Hè un [[ghjacaru]] mustruosu à trè testi. Tuttu u so corpu era cupartu, nanzi ch'è di pela, di vilanusissimi sarpi, chì à ogni abbaghju soiu li s'arrizzavani, fendu zifulà i so probbii orrendi lingui. U so compitu era impidiscia à i vivi di entra è à i morti di vultà à daretu. In rialità in l'antichità u "nudu solu" era difinitu com'è Cerbaru (o "lubbu di i dei") postu ch'è ogni cosa sippiddita paria essa divurata in brevi tempu. U nomu di ''Cerbaru'' hè intrutu in u linguaghju par sprima, par [[antunumasia]] è à spessu [[irunia|irunicamenti]], un vardianu azezu è difficiuli da suparà. == Mitulugia == [[File:Mosaico Trabajos Hércules (M.A.N. Madrid) 12.jpg|thumb|280px|right|[[Erculu]] è Cerbaru. Mosaicu rumanu.]] Cèrbaru hè figliu di [[Tifonu (mitulugia)|Tifonu]] è di [[Echidna (mitulugia)|Echidna]] è dunqua frateddu di l'[[Idra di Lerna]], di [[Ortru]] è di a [[Chimera (mitulugia)|Chimera]]. Cèrbaru hè un [[mastinu]] ghjigantescu è sanguinariu chì emetti da i fauci abbaghji chì scoppiani com'è tonu. U so compitu era surviglià l'accessu di l'Adi o Avernu affinch'è nissunu di i morti ni iscissi. Nissunu hè mai risciutu à dumà lu, fora di [[Erculu]] è [[Orfeu]]. == I dodici lavori di Erculu == In l'ultima è più dura di i so dodici lavori, [[Erculu]] hè custrettu à cumbatta cù Cerbaru è scunfighja lu par purtà lu à Micene da [[Euristeu]]. L'eroi ùn l'uccidi micca, ma dimostra di avè lu scunfittu in cumbattimentu. Dopu à avè ottinutu da [[Adi]] u parmissu di purtà lu via (à cundizioni di cumbatta lu da solu è senza armi) Erculu l'affronta è ghjunghji guasi a strangulà lu, luttendu incun eddu tuttu u traghjettu. Dopu quissa, u faci vultà in l'Adi ch'eddu ripigliessi à fà ni a vardia. == Araldica == In [[araldica]], u '''Cerbaru''' (nomu cumunu) hè una figura tuttu à fattu imaginaria currispundenti à a so raffigurazioni mitulogica: un ghjacaru tricefalu incù i voli sbalancati, à coda di dragonu è incù testi di sarpi annantu à u dossu. Certi raffigurazioni improdani i sarpi com'è chjoma. In parechji stemmi u Cerbaru, vardia feroci di a cità infernali, alludi à u nomu ''Medicu'', chì vigila à ch'è nissunu entri in a cità di i malati. L'evintuali cuddari simbulizeghja a sottumissioni di u medicu à a so missioni. == Litteratura == [[File:Giuseppe Arcimboldo - Sketch for a Cerberus - WGA00875.jpg|thumb|280px|rigth|U ghjacaru Cerbaru, [[1585]], da [[Giuseppe Arcimboldo]].]] === [[Amori è Psiche]] === In a fola di ''Amori è Psiche'' cuntinuta in [[I mitamurfosi (Apuleiu)|l'Asinu d'oru]] di [[Apuleiu]], l'eruina (Psiche) hè custretta à compia un viaghju insin'à l'inferni è devi affruntà, à l'intrata è à l'isciuta, Cerbaru, chì in u testu ùn hè micca chjamatu par u so nomu ma discrittu com'è '' canis praegrandis, teriugo et satis amplo capite praeditus, immanis et formidabilis, tonantibus oblatrans faucibus mortuos, quibus iam nil mali potest facere, frustra territando ante ipsum limen et atra atria Proserpinae semper excubans servat vacuam Ditis domum'' ("un ghjacaru enormu, incù una triplici testa in prupurzioni, ghjigantescu è terribuli, chì incù fauci tunanti abbaghja contr'è i morti, à i quali frà altru, ùn pò fà alcun mali; circhendu di tarrurizà li senza mutivu, è stendu si ni sempri trà u zogliu è l'oscuri stanzi di [[Pruserpina]], custudisci a dimora biota di [[Dis Pater|Dite]]"). === [[Eneidi]] === ''"L'enormu Cerbaru cù u so abbaghju da trè fauci intona sti regni ghjacendu orrendu davanti à l'antru. A vighjenti, videndu oramai i so trè coddi divintà inziriti di sarpi li ghjetta una sciaccia sapurosa incù meli è arbetti accunciati. Quiddu, spalanchendu incù fami rabbiosa i trè voli l'afferra è sdragatu in terra allanguidisci l'orrendu dossu è smisuratu si stendi in tuttu l'antru. Enea surpassa l'intrata essendu u custodiu summersu in u sonnu prufondu".... === [[Divina Cummedia]] === A figura mitulogica di Cerbaru hè prisenti ancu in a [[Divina Cummedia]] di [[Danti Alighieri]], induva eddu vigila l'accessu à u terzu chjerchju di l'[[Infernu (Divina Cummedia)]], quiddu di quiddi chì peccani di incuntinenza riguardu à a vola. In a ripprisintazioni dantesca a figura di stu mostru mitulogicu si fondi incù l'ideulugia di u fantasticu di stampu mediivali, in u quali privalini significati simbolichi; ni fù fora una figura nova, à a quali i dittagli rialisti dani una straurdinaria vivacità. Fù prisintatu à traversu trè apposizioni "fiera", "varmu" è "dimoniu", sicondu una littura classica, fantastica è riligiosa. I so ancu attribuiti carattaristichi umani, traslittarendu parti di u corpu bistiali trà i quali a barba, i mani è i facci. Fù discrittu incù l'ochji vermigli par l'avidità, incù u ventri largu par a vuracità è incù i zampi artigliati par affarrà u cibu. L'intarpritazioni allegorichi di stu parsunaghju (di i so testi) in a Cummedia sò trè: i trè testi indicariani i trè modi di u viziu di vola: sicondu qualità, sicondu quantità, sicondu cuntinuu (veni à dì manghjà di cuntinuu senza priaccupà si nè di a qualità nè di a quantità); i testi sariani u simbulu di i lotti intistini frà fazzioni appartinenti à una stessa cità, oppuri parchì vigila in u terzu chjerchju. == Altri apparizioni == * In u rumanzu è in u film ''[[Harry Potter è a petra filusufali]]'' hè prisenti una bestia di listessa andatura, a vardia di un trabucchettu, chì rispondi à u nomu di [[Rubeus Hagrid#Fuffi|Fuffi]]. * Cerbaru hè ancu u simbulu di u gruppu rap talianu [[Club Dogo]]. * Cerbaru hè parti intigranti di u fumettu [[Geppo]], u diavuli bonu disignatu da [[Giovan Battista Carpi]]. * Cerbaru hè prisenti ancu in [[Final Fantasy VIII|Final Fantasy 8]] com'è evucazioni di supportu. * Cerbaru hè ancu unu di i boss di u ghjocu [[Devil May Cry 3 - Danti's Awakening|Devil May Cry 3]] è pò cuntrullà u ghjacciu di u quali eddu hè cupartu. * Cerbaru hè un numicu cumunu in ''God of War''. In [[God of War II]] ci ni hè ancu unu più grandi, u Cerbaru urighjinariu, chì hè un mini-boss, mentri in [[God of War III]] sò prisenti parechji varianti di Cerbaru. In ''God of War Ascension'' ci ni hè una varianti viulina chì si teletrasporta è chì sputa fiammi viulaci * In [[Resident Evil]] i Cerberus sò ghjacari zombi. * U ghjacaru apparisci ancu in u film d'animazioni [[The Walt Disney Company|Disney]] [[Hercules (film 1997)|Hercules]]. ** sta virsioni di Cerbaru hè prisenti in [[Kingdom Hearts]] è [[Kingdom Hearts II|Kingdom Hearts 2]] com'è avvirsariu da batta in u mondu di Erculu. In u prima capitulu u s'affronta in una ghjustra mentri in u sicondu capitulu hè evucatu da Adi. * Hè prisenti ancu in u cartonu animatu di i cavalieri di u zodiacu-Hades in a siconda prighjoni. Inoltri hè a custiddazioni di appartinenza (rialmenti esistenti ma ùn essendu più oghji cunsidarata in a lista ufficiali di i custiddazioni) di u cavalieri Vesta. * Apparisci ancu in [[One Piece]] com'è vardianu di Thriller Bark. In sta virsioni, Cerbaru hè un mostru assemblatu incù varii pezzi di altri animali. Infatti una di i trè testi hè di [[volpi]], è u mostru pari ancu affenda si quandu tali ussirvazioni hè fatta da i parsunaghji di u manga. * Cerbaru hè u nomu datu à u "mostru" in a [[seria TV]] [[Lost (seria televisiva)|Lost]] da u ''Prugettu DHARMA'', parchì pari di fà a vardia à u Tempiu, di viva sii nantu à a terra, sii sottu edda è di sapè si divida in trè parti par vultà dopu un unicu fumu. * Cherberos hè u nomu di u custodiu di u soli (megliu notu com'è Kero-chan) in [[Pesca a to carta Sakura]]. * In l'espansioni di [[Age of Mythology]] "The Titans" Cerbaru apparisci in virsioni umanoidi com'è titanu par a civiltà greca. * In aseria tv [[Supernatural (seria televisiva)|Supernatural]] u Cerbaru uccidi tutti quiddi chì ani strettu un pattu incù i dimonia, dopu deci anni da u pattu. * Cerbaru cumparisci ancu in u manga [[Devil Lady]]: fù scuntratu da [[Akira Fudo]] è [[Jun Fudo]] in u ghjiru di l'ingordi, induva hè intentu à turturà firuciamenti i dannati. * In u videughjocu [[Danti's Infernu]], inspiratu à l'opara di Danti Alighieri, u Cerbaru hè u boss di u girone di l'ingordi. Quì i so carattaristichi animaleschi è mustruosi sò nutevulamenti accintuati. U mostru difatti ricorda una spezia di ibridu ghjacaru-varmu, incù trè testi circundati da altri bocchi più chjiughi, intentu à mastaccià à vumità tuttu ciò ch'eddu trova. * In i videughjochi di a seria R-Type, Cerbaru hè u nomu di una di i naviceddi chì si poni pilutà. * Cerbaru hè ancu fonti di inspirazioni par u nomu di a [[TVR Cerbera Speed 12]], prubabilamenti in virtù di u mataforicu parallelisimu riguardu à u carattaru pocu ducili di u mostru mitulogicu è u carattaristicu bruscu cumpurtamentu di a vittura spurtiva inglesa. * In [[Sonic the Hedgehog 2006]] hè prisenti un ghjacaru robotu à trè testi inspiratu da Cerbaru, chjamatu Egg Cerberus. * Apparisci in un film horror di u 2007 chjamatu "Cerberus - U Vardianu di l'Infernu" ind'eddu faci a vardia à a lighjindaria spada di Attila. * In ''Una ghjacara par amica'', film comicu di l' anni 70, apparisci un ghjacaru à trè testi chì simbulizeghja l'ingurdizia. * Cerberus in i videugame di a trilugia [[Mass Effect]] hè u nomu di l'urganisazioni "a vardia" di l'umanità. * Cerbaru hè ancu una carta di yu-gi-oh. * Cerberus in u rumanzu di Clive Cussler ''Walhalla'' hè u nomu di l'assuciazioni contru u quali cumbatti u prutagonistu Dirk Pitt. * Cerberus hè un dimoniu ricurrenti in a seria [[Shin Megami Tensei]]. * U ghjacaru a trè testi apparisci in u film [[Wonder Woman (film)|Wonder Woman]]. * In u manga [[Fullmetal Alchemist]], una di i chimeri chì facini a vardia à a tana di u Patri hà l'aspettu di un ghjacaru à trè testi. * Cerbaru apparisci ancu in cartoni animati com'è [[C'era una volta... Pollon]] è [[Ulissi. U me nomu hè Nissunu]]. * Cerbaru apparisci ancu in a saga fantasy [[Percy Jackson è i dei di l'Olimpu]]. ==Bibliugrafia== *[[Vittorio Sermonti]], ''Infernu'', Rizzoli 2001. *[[Umberto Boscu]] è Ghjuvanni Reggio, ''A Divina Cummedia - Infernu'', Le Monnier 1988. == Da veda dinò == * [[Adi]] * [[I dodici lavori di Erculu]] * [[Cerberus (custiddazioni)]] * [[Mitulugia greca]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Mitulugia]] 1orh2fpubhh87k7uo4hilst63qdz00b Cerberu 0 15934 330083 2013-11-08T16:10:41Z 92.150.196.48 Reindirizzamentu à [[Cerbaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cerbaru]] n8oil1hr6f4b0jgdze08blhwixn9jg6 Cèrberu 0 15935 330084 2013-11-08T16:10:55Z 92.150.196.48 Reindirizzamentu à [[Cerbaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cerbaru]] n8oil1hr6f4b0jgdze08blhwixn9jg6 Cèrbaru 0 15936 330085 2013-11-08T16:11:09Z 92.150.196.48 Reindirizzamentu à [[Cerbaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cerbaru]] n8oil1hr6f4b0jgdze08blhwixn9jg6 Wikipedia:BookSources 4 15937 330096 2013-11-09T17:40:26Z Ladsgroup 745 Making it in order to work in wikidata wikitext text/x-wiki Below is a list of links to other sites that sell new and used books, and may also have further information about books you are looking for: *[http://www.addall.com/New/Partner.cgi?query=MAGICNUMBER&type=ISBN AddALL] *[http://www.pricescan.com/books/bookDetail.asp?isbn=MAGICNUMBER PriceSCAN] *[http://search.barnesandnoble.com/bookSearch/isbnInquiry.asp?isbn=MAGICNUMBER Barnes & Noble] *[http://www.amazon.com/gp/search/?field-isbn=MAGICNUMBER Amazon.com] 41p50xq313gd8weujzfuntoe1xw8y0o Frank Herbert 0 15938 330104 2013-11-11T10:32:17Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:FrankHerbert1978-cropped.jpg|thumb|right|Herbert in u 1978]] '''Frank Patrick Herbert''' hè statu unu [[scrivanu]] di [[scienza-fizzione]] in [[lingua inglese]... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:FrankHerbert1978-cropped.jpg|thumb|right|Herbert in u 1978]] '''Frank Patrick Herbert''' hè statu unu [[scrivanu]] di [[scienza-fizzione]] in [[lingua inglese]]. Hè natu à [[Tacoma]] l'8 di [[uttobre]] di u 1920 è hè martu à [[Madison]] l'11 di ferraghju di u 1986. op6evbq7rulf4rlfq8mx1imusi4dpqz Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina 0 15939 347476 345968 2015-07-02T12:23:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Giovanni Pierluigi da Palestrina.jpg|right|thumb|280px|Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] '''Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina''' (Palestrina ?, ...frivaghju 1525 - 1526? - [[Roma]], 2 frivaghju 1594) hè statu un cumpusitori [[Italia|talianu]] trà i più impurtanti di u Rinascimentu [[Auropa|auropeu]]. == Biugrafia == [[File:Img 047.jpg|thumb|280px|right|''Palestrina, statua didicata à u cumpusitori'']] '''Ghjuvanni Pierluigi''' (''Giovanni Pierluigi'', in [[latinu]], ancu''' Johannes Petraloysio''') nascì presumibulamenti in Palestrina, l'antica [[Praeneste]] in i circonda di Roma. L'annu di nascita di u cumpusitori hè statu prupostu nantu à a basa di un lodu scrittu un ghjovanu cuntimpuraneu, Melchiorre Major, in u quali s'affirmava ch'è à u mumentu di a morti Palestrina avia 68 anni<ref>U storicu [[Leonardo Cecconi]], in a so ''[http://books.google.it/books?id=ffmRFBQWDN8C&printsec=frontcover&hl=it&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Storia di Palestrina]'' di u 1756, sustensi inveci ch'è u cumpusitori saristi mortu u 2 frivaghju 1593 à l'ità di 65 anni (è, dunqua, saristi natu in 1528).</ref>. Palestrina svolsi guasi tutta a so attività musicali à [[Roma]], induva prubabilamenti si truvava dighjà da ziteddu; un ducumentu di u 1537 riporta infatti u nomu di "Joannem da Palestrina" trà i ''putti'' cantori di a [[basilica di Santa Maria Maghjori]]. I maestri tandu in carica erani un certu Robert è i [[Francia|francesi]] [[Robin Mallapert]] è [[Firmin Lebel]]. U futuru cumpusitori ebbi u so prima incaricu com'è [[organistu]] di a [[Cattidrali di Sant'Agapito martire|cattidrali di S. Agapitu]] à Palestrina in u 1544; l'oblighi di stu cuntrattu l'impuniani ancu di insignà u cantu à i canonichi è à i criaturi cantori. U 12 ghjugnu 1547 si spusò incù Lucrezia Gori, da a quali avarà i figlioli Rodolfo (1549-1572), Angelo (1551-1575) è Iginio (1558-1610). In u 1551 fù numinatu ''magister cantorum'' in a [[Cappedda Giulia]], è succedi à Mallapert, eppo hè da u 1553 ''magister cappellae''. In u 1554 Palestrina publicò u so prima libru di messi, didicatu à u [[papa Ghjuliu III]] è u 13 ghjinnaghju 1555 fù ammissu da u pontefici trà i cantori di a [[Cappedda Musicali Pontificia Sistina|cappedda papali]], senza chera u cunsensu à i cantori stessi, chì à u cuntrariu erani particularamenti ghjilosi di u so privileghju. Cusì, mortu u papa Ghjuliu III hè cunclusu u brivissimu regnu ancu di u succissori [[Marcello Cervini]], è di sittembri 1555 u novu [[papa Paulu IV]] custrinsi à i dimissioni tutti i cantori spusati, frà i quali Palestrina, cuncidendu li parò una pinsioni. U mesi succissivu Palestrina fù assuntu com'è [[maestru di cappedda]] in [[San Ghjuvanni in Laterano]]; lasciarà quiddu postu in u 1560, purtendu via incù sè ancu u so figliolu Rodolfo, chì era canturinu di u coru. Da marzu 1561, truvò un novu impiegu vicinu à a Basilica di Santa Maria Maghjori. Ricodda forsi à stu periodu a cumpusizioni di a famosa ''[[Missa Papae Marcelli]]'', chì a so impurtanza hè liata à i riformi di u [[Cunciliu di Trentu]]. Palestrina divintò intantu maestru di u neunatu [[Seminariu Rumanu]] in 1566, riiscendu à listessu tempu à pristà sirviziu ancu par u [[Ippolitu II d'Este|Cardinale Ippolitu II d'Este]] (1º aostu 1567 - marzu 1571). A so fama di cumpusitori, dighjà largamenti attistata da i cuntimpuranei, li procurò offriti di travagliu da l'aristucrazia sii taliana ch'è straniera, parechji di i quali essendu rifiutati; u duca [[Guglielmo Gonzaga]] fù trà i più grandi ammiratori è finanziadori di Palestrina, almenu da 1568 sinu à 1587, annu in u quali u duca murì. D'aprili 1571, à a morti di [[Ghjuvanni Animuccia]], Palestrina turrò com'è maestru in a Cappedda Giulia, mantinendu quiddu postu insinu à a fini. Trà u 1572 hè u 1575, à causa di un'epidemia murìni u frateddu Silla è i figlioli Rodolfo è Angelo. In u 1580 murì a moglia Lucrezia; Palestrina inizialamenti chersi è ottensi di piglià a [[tunsura]], ma pochi mesa dopu spusò inveci una ricca veduva rumana, Virginia Dormoli, chì avia ereditatu da u defuntu maritu una prospera attività di cummerciu di piddicci. In l'ultimi anni di vita, Palestrina accrisciti ultiriuramenti a so fama, è fù cunsidaratu u più grandi cumpusitori esistenti. Murì u 2 frivaghju 1594 hè fù inumatu in a [[Basilica di San Petru]]; à i so sulenni funerali participàni ancu molti celebri musicanti di l'ebbica. ==Parechji cunsidarazioni== Palestrina fù mori stimatu sii in vita ch'è dopu à a so morti, i so cumpusizioni essendu cunsidarati com'è un mudeddu insuparatu di a [[pulifunia]] vucali sacra rinascimentali di a Ghjesgia Rumana. Fù ancu un omu dutatu di un grandi sensu praticu; grazia à una seria di scelti ghjudiziuti è oppurtuni, uparati in mumenti difficiuli di a so vita, cundussi un'esistenza asgiata. Palestrina hè ancu oghji suvitatu in i sedi cuncertistichi di musica antica; [[Domenico Bartolucci]] ([[1917]]) hè cunsidaratu frà i so più nutevuli intarpetri. ==Cumpusizioni== A pruduzzioni palistriniana, par a maiò parti sacra, fù immensa, ancu rispettu à quidda di famosi è prolifici cumpositori di l'ebbica, com'è [[Orlandu di Lasso]] è [[Philippe de Monti]]. Scrissi almenu 104 messi, suparendu ogni altru cumpusitori cuntimpuraneu; à stu numaru ghjà cunsidarevuli, si devini aghjunghja più di 300 muttetti, 68 uffirtorii, è micca menu di 72 inni, 35 magnificat, 11 litanii è 4 o 5 lamintazioni. Eppo cumposi oltri 140 madrigali annantu à testi sacri è prufani. Hè statu u prima cumpusitori di u XVI seculu di u quali siini stati pubblicati l' ''Opara omnia'': a prima volta in l'Ottucentu, è un'altra volta in a siconda mità di u Novicentu; nonustanti quissa, una seria di cumpusizioni à eddu attribuiti tratti da fonti manuscritti rimanini di dubbia autanticità, è un catalogu di l'opari di Palestrina ùn hè sempri micca statu cumplittatu. *104 [[messa (musica)|messi]] *oltre 300 [[muttettu|muttetti]] *35 [[Magnificat]] * 11 [[Litania (musica)|litanii]] * 4 o 5 [[Lamintazioni di Geremia|lamintazioni]] *42 [[madrigali|madrigali]] spirituali *91 [[madrigali|madrigali]] prufani *68 [[uffirtoriu|uffirtorii]] * almenu 72 [[Innu (musica)|Inni]] ==Editoria musicali== *''Ricercate sugli ottu toni (Roma, Bibl. Corsiniana Mus. M 14) / Thesaurum absconditum (Roma, Bibl. Corsiniana Mus. S 10)'', à cura di [[Liuwe Tamminga]], [[Andromeda Editrice]], 2003, ISBN 88-88643-11-7 == Film == *Annantu à a vita è l'opari di u Palestrina in u 2009 hè statu rializatu un film, ''[[Palestrina princeps musicae]]''<ref>[http://www.brintrup.com/PAGES/FILME.PAGES.HTML/27.%20STEP%20PALESTRINA/PALESTRINA%20It.html Palestrina princeps musicae]</ref> (ZDF / Arti 2009), di u regista tedescu [[Georg Brintrup]]<ref>[http://www.imdb.com/title/tt1611965/ Internet Movie Database]</ref> == Noti == <references /> ==Bibliografia== * [[Marco Di à Sciucca]], ''Ghjuvanni Pierluigi da Palestrina'', Palermu, [[L'Epos]], 2009. ISBN 978-88-8302-387-3 ==Da veda dinò== *[[contrappuntu]] *[[Cappedda Musicali Pontificia Sistina]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Talianu]] dabvcf61ijutm53h22x5myob83fu28h Giovanni Pierluigi di Palestrina 0 15940 330113 2013-11-13T19:59:03Z 92.150.69.103 Reindirizzamentu à [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] ilrz8cyb7nw3dla789oghzz2wkxzdxm Ghjuvanni Pierluigi 0 15941 330115 2013-11-13T20:02:06Z 92.150.69.103 Reindirizzamentu à [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] ilrz8cyb7nw3dla789oghzz2wkxzdxm Giovanni Pierluigi 0 15942 330116 2013-11-13T20:02:29Z 92.150.69.103 Reindirizzamentu à [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] ilrz8cyb7nw3dla789oghzz2wkxzdxm Ghjuvanni Pierluigi da Palestrina 0 15943 330117 2013-11-13T20:02:44Z 92.150.69.103 Reindirizzamentu à [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvanni Pierluigi di Palestrina]] ilrz8cyb7nw3dla789oghzz2wkxzdxm Shahnameh 0 15944 347573 330125 2015-07-02T15:26:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Shahnameh3-1.jpg|right|thumb|280px|Shâhnameh]] '''''Shāhnāmé''''', o '''''Shāhnāma''''' ([[Lingua pirsiana|Persianu]]: '''شاهنامه''', altirnativi ortugrafichi sò ''Shahnama, Shahnameh, Shahname, Shah - Nama'' littiralamenti "Noma di i Rè"), traduttu com'è ''U Libru di i Rè'', hè una vasta opara puetica scritta da u [[pueta]] [[Pirsiani|persianu]] [[Ferdowsi]] intornu à u [[1000 d.C.]] circa ed hè l'[[epica]] naziunali di u mondu di [[lingua pirsiana]]. U ''Shâhnameh'' conta u passatu miticu è storicu di u so paesi, l'[[Iranu]], da a criazioni di u mondu, finu à a cunquista islamica di u [[VII seculu]]. À parti a so impurtanza litteraria u ''Shâhnameh'', scrittu in persianu arcaicu, hè statu di fundamintali impurtanza par a rinascita di a lingua pirsiana successivamenti à l'influenza di l'[[Lingua araba|arabu]]. Stu vuluminosu travagliu, cunsidaratu un capulavoru litterariu, rifletti ancu a storia di u grandi imperu persianu, i so valori culturali, i so antichi riligioni ([[Zoroastrisimu]]), hè u so prufondu sensu naziunali. Ferdowsi hà cumplittatu u ''Shâhnameh'' in u mumentu in u quali l'indipindenza naziunali era stata cumprumissa. Mentri ci sò mimurabili eroi è eruini di tipu classicu in l'opara, u veru prutagonistu hè a [[Persia]] stessa. Hè dunqua un impurtanti libru par tuttu u mondu persianu-iranianu, trà u quali l'[[Afganistanu]], u [[Tagikistanu]] è altri populi di l'[[Asia cintrali]]. [[File:Ferdowsi phoenixferdowsi.jpg|right|280px|thumb|A fenici, miticu aceddu prisenti in u Shahnameh]] Stu libru hè impurtanti ancu par i restanti 200.000 zuruastriani in u mondu, parchì u ''Shâhnameh'' traccia l'iniziu di u Zoroastrisimu finu à a scunfitta di l'ultimu rè zuruastrianu da parti di l'invasori [[arabi]]. I copii illustrati di l'opara sò trà i più suntuosi asempii di [[miniatura]] pirsiana. Diversi copii rimanini oghji intatti, bench'è dui di i più famosi a ''Houghton Shahnameh'' è a ''Gran Mongol Shahnameh'' funi suddivisi in foglii vinduti siparatamenti in u XXu seculu. Un unicu fogliu (tandu à u museiu Aga Khan) hè statu vindutu par 1,7 milioni di [[dullari]] in u [[2006]]. <ref>[http://www.finebooksmagazine.com/issue/0502/expensive-1.phtml Fini Books Magazine, Item 7]</ref> U ''Bayasanghori Shâhnâmeh'', una copia manuscritta (Palazzu Golestan, [[Iranu]]), hè stata inclusa da l'[[UNESCO]] in a lista di a ''Mimoria di u mondu''. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://shop.theshahnameh.com/products/rostam-tales-of-the-shahnameh ''[[Rostam: Tales from the Shahnameh]]'' (Publisher: [[Hyperwerks]] 2005), ''The Story of Rostam & Sohrab''] ISBN 0-9770213-1-9, rumanzu graficu mudernu inglesu. * [http://shop.theshahnameh.com/products/rostam-return-of-the-king ''Rostam: Return of the King'' (Publisher: [[Hyperwerks]] 2007), ''The Story of Kai-Kavous and Soodabeh''] ISBN 0-9770213-2-7, rumanzu graficu mudernu inglesu. * [http://shop.theshahnameh.com/products/rostam-battle-with-the-deevs ''Rostam: Battle with The Deevs'' (Publisher: [[Hyperwerks]] 2008), ''The Story of The Evil White Deev''] ISBN 978-0-9770213-3-8, rumanzu graficu mudernu inglesu. * [http://shop.theshahnameh.com/products/search-for-the-king ''Rostam: Search for the King'' (Publisher: [[Hyperwerks]] 2010), ''The Story of Rostam's Childhood''] ISBN 978-0-9770213-4-5, rumanzu graficu mudernu inglesu. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Puesia]] h2h4m9shjzqdcsbdrytl6cf46s4zfxc Shahnamè 0 15945 330120 2013-11-14T20:30:26Z 92.150.69.103 Reindirizzamentu à [[Shahnameh]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Shahnameh]] survjgnctw6cfdbe9w6253ptg0fqnan Shahname 0 15946 330124 2013-11-14T20:35:52Z 92.150.69.103 Reindirizzamentu à [[Shahnameh]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Shahnameh]] survjgnctw6cfdbe9w6253ptg0fqnan Template:Utilizatore sdc-1 10 15950 362870 362856 2019-07-07T22:41:47Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Sassaresu|sdc]] | text=Chisthu utenti pó cuntribuì cun un libellu '''[[:Category:Utilizatore sdc-1|símprizi]]''' di '''[[:Category:Utilizatore sdc|sassaresu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore sdc-1|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> <noinclude>[[Categoria:Mudellu:Babel|sdc]]</noinclude> shm62rswe163346gq0poz39trl272fc Categoria:Utilizatore sdc 14 15951 335877 330395 2014-03-23T18:16:22Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99b3ff 1px;margin:1px;"> <table cellspacing="0" style="width:255px;background:#e0e8ff;"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#99B3FF;text-align:center;font-size:11pt;">'''sdc-1''' à '''sdc-M'''</td> <td style="font-size:9pt;padding:4pt;line-height:1.25em;text-align:center;">Chisthi utenti fabèddani '''sassaresu'''.</td> </tr></table></div> <div style="float:right;border:solid #FFBBBB 1px;margin:1px"> <table cellspacing="0" style="width:255px;background:#FFEEEE"><tr> <td style="width:45px;height:45px;background:#FFBBBB;text-align:center;font-size:11pt">'''sdc-0'''</td> <td style="font-size:9pt;padding:4pt;line-height:1.25em">Chisthi utenti no fabèddani '''sassaresu'''.</td> </tr></table></div> ---- [[Categoria:Utilizatori per lingua|sdc]] 1wub5wanj6u2821u7kdqvokqrm4whuw Categoria:Utilizatore sdc-1 14 15952 335878 330146 2014-03-23T18:16:23Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore sdc| 1]] f9qibc8cxpur859vms0vzukedkas0dc Abu Nuwas 0 15955 350903 347650 2015-07-09T15:32:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Abu Nuwas.jpg|thumb|280px|right|Abū Nuwās]] '''Abū Nuwās al-Ḥasan ibn Hāniʾ al-Ḥakamī''', cunnisciutu com'è '''Abu Nuwas''' (in [[lingua àraba|arabu]]: ابو نواس‎, in [[Iranu|persianu]]: ابونواس, in [[latinu]]: Abu Novas; Ahvaz, 756 - [[Baghdad]], 814), fù un [[puesia|pueta]] [[Arabia|arabu]] vissutu in u VIII seculu. Natu in [[Iranu|tarritoriu iranicu]] di mamma [[Iranu|persiana]] è di babbu [[Arabia|arabu]], fù cunduttu ziteddu à [[Bassora|Bàssora]], è ci crisciti è furmò a so [[puesia|educazioni puetica]] probbia. Dopu à un sughjornu à [[Kufa]], si stabilì à [[Baghdad]], induva vissi - eccittuata una brevi parentesi in [[Egittu]] - par tuttu u restu di a so vita di libertinu raffinatu. A so fama in u [[mondu arabu]] fù grandissima, com'è tistimunieghja a so prisenza stessa, accantu à u califfu [[Harun à u-Rashid]], in i ''[[Milla è una notti]]''; altrettantu grandi fù a so influenza nantu à a pustiriori [[puisia]] araba, di a quali custituì unu di i mudeddi più imitati. == Puetica == L'opara di Abū Nuwās (littiralamenti ''quiddu di u ciuffu'', sopranomu sceltu da u stessu pueta, chì in rialità si chjamava al-Hasan ibn Hāni') si culloca in u quatru di u vastu muvimentu di rinnuvamentu di a [[puisia]] [[lingua àraba|araba]] iniziatu dighjà in ità [[Omayyadi|omayyade]], ma ghjuntu à maturazioni sottu i primi [[califfu|califfi]] [[abbasidi]]. Di tali rinnuvamentu - chì cuncipia a [[puisia]] com'è libara, immediata sprissioni è micca più com'è ripitizioni di [[linguistica|schemi è moduli linguistichi]] di a classica [[puisia]] di u disertu - Abū Nuwās fù u maiori attori. I temi principali di a so vasta opara, racolta in un [[canzuneri]] (''dīwān'') di u quali manca sempri un'edizioni [[critica]] cumpletta, sò privalintamenti quiddi [[erotismu|erotichi]] è bacchichi, trattati à quandu incù diddicata è ancu malinconica sinsibulità, à quandu incù sprighjudicatu [[rialisimu (litteratura)|rialisimu]], à quandu incù taglianti [[irunia]], inoltri abbondani sceni di [[caccia]] incù discrizzioni di [[anmale|animali]]; ma ùn mancani micca ''[[qasida]]'' à a vechja manera araba, [[satira|satiri]], [[panigiricu|panigerichi]] è tuttu à fattu, à a fini di a racolta, [[puisia|puisii]] [[ascitisimu|ascetichi]]. == Curiusità == In onori di Abū Nuwās hè statu battizatu u [[crateru Abu Nuwas]], annantu à u [[pianeta]] [[Mercuriu (astrunumia)|Mercuriu]]. ==Bibliugrafia== * ''Abū Nuwās. A verghjina in a coppa'', puisii scelti hè tradutti da Michele Vallaro, Roma, [[Istituto par l'Urienti]], 1992; * ''Cusì rossa hè a rosa. Scenarii d'amori pre-curtesi, à Baghdad'', intruduzioni, traduzioni è noti di Leonardo Capezzone, Roma, Carocci, 2007. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Puesia]] 4vt37b5pa6smy20szikcigkrkpdxfga Grandi Lavi (America) 0 15956 362661 347478 2019-07-01T20:48:28Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Great Lakes from space.jpg|thumb|280px|right|Imaghjina satellitaria di i Grandi Lava d'America]] I '''Grandi Lava''' di l'[[America sittintriunali]] sò un cumplessu di cinqui [[lavu|lava]] d'acqua dolci, tutti frà i più grandi di u mondu, chì custituisci una spezia di mari internu frà i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] è u [[Canada]]. == Carattaristichi == [[File:Skyline of Toronto viewed from Harbour.jpg|thumb|280px|[[Toronto]] annantu à u lavu Ontariu]] I cinqui lava sò (da punenti à livanti, veni à dì à l'ingrossu da monti à vaddi): * [[Lavu Supiriori]] (u più vastu è prufondu); * [[Lavu Michigan]] (l'unicu cumplittamenti cumpresu in i cunfini statunitensi); * [[Lavu Huron]] (u sicondu par superficia; à u so internu si trova [[Manitoulin]], l'[[isula]] lacustri più grandi di u mondu); * [[Lavu Erie]], chì cunteni u minori vulumu di acqua; * [[Lavu Ontariu]], u più chjucu par via di a superficia; Di u sistemu faci parti ancu u rilativamenti chjucu [[Lavu St. Clair]], chì si trova nantu à a lingua di terra chì sipara i lava Huron è Erie. I lava Michigan è Huron sò à listessu liveddu è ùn sò micca culligati da un fiumu ma da i stretti di Mackinac (tantu ch'è poni essa cunsidarati com'è dui sizioni di un unicu lavu), mentri l'altri sò culligati da i fiuma St. Marys (da u Supiriori à l'Huron), St. Clair (da l'Huron à u St. Clair), [[Detroit (fiumu)|Detroit]] (da u St. Clair à l'Erie) è [[Niagara (fiumu)|Niagara]] (da l'Erie à l'Ontariu), annantu à u quali si trovani i famosi [[Cascati di u Niagara|cascati]]. U sistemu hè culligatu à u mari da u fiumu [[San Lorenzo (fiumu)|San Lorenzo]], chì sfocia in l'[[Uceanu Atlanticu|Atlanticu]]. I Grandi Lava sò sempri stati impurtanti vii di cumunicazioni, è oghji grazia à parechji canali artificiali (par asempiu u canali Welland, chì parmetti di passà da u lavu Ontariu à u lavu Erie, fendu l'avvinta di i cascati di u Niagara) navi di grossu [[tunniddaghju]] poni ricuddà da l'Atlanticu finu à l'estremità di i lava Michigan è Supiriori. A faciulità di i cumunicazioni hà fattu ch'è molti di i più impurtanti cità di u Canada ([[Toronto]] annantu à u lavu Ontariu, [[Ottawa]], [[Montréal]] è [[Quebec (cità)|Québec]] annantu à u San Lorenzu) è di i Stati Uniti ([[Chicago]] annantu à u lavu Michigan, [[Detroit]] annantu à l'umonimu fiumu, [[Cleveland (Ohio)|Cleveland]] è [[Buffalo (New York)|Buffalo]] annantu à u lavu Erie) surghjissini annantu à i lava o nantu à i vii d'acqua chì i cullegani trà eddi è à u mari. I grandi lava bagnani i costi di a pruvincia canadesa di l'[[Ontariu]] (un'altra pruvincia canadesa, u [[Québec (pruvincia)|Québec]], hè travirsata da u San Lorenzu) è di i stati [[Stati Uniti d'America|statunitensi]] di [[Minnesota]], [[Wisconsin]], [[Illinois]], [[Indiana]], [[Michigan]], [[Ohio]], [[Pennsylvania]] è [[New York (Statu)|New York]]. * {{bandera|Ontario|nome}} * {{bandera|Minnesota|nome}} * {{bandera|Wisconsin|nome}} * {{bandera|Illinois|nome}} * {{bandera|Indiana|nome}} * {{bandera|Michigan|nome}} * {{bandera|Ohio|nome}} * {{bandera|Pennsylvania|nome}} * {{bandera|New York|nome}} == Dati giugrafichi == {| class="wikitable sortable" style="text-align:center; font-size: 95%;" !width=120|Nome!!width=100|Superficia &nbsp; (km<sup>2</sup>)!!width=100|Vulumu d'acqua (km<sup>3</sup>)!!width=100|Altitudina (m.s.l.m.)!!width=100|Prufundità media (m)!!width=100|Prufundità massima (m)!!width=100|Sviluppu custieri (km)<ref>Cumpresi l'isuli interni</ref>!!class="unsortable" |Profilo |- |align=left|&nbsp;[[Lavu Supiriori]]||82.414||12.100||183||147||406||4.385||[[File:Great Lakes Lake Superior.png|120px]] |- |align=left|&nbsp;[[Lavu Michigan]]||57.760||4.900||176||85||281||2.636||[[File:Great Lakes Lake Michigan.png|120px]] |- |align=left|&nbsp;[[Lavu Huron]]||59.600||3.540||176||59||229||6.156||[[File:Great Lakes Lake Huron.png|120px]] |- |align=left|&nbsp;[[Lavu Erie]]||25.744||483||174||19||64||1.370||[[File:Great Lakes Lake Erie.png|120px]] |- |align=left|&nbsp;[[Lavu Ontario]]||19.529||1.639||75||86||244||1.146||[[File:Great Lakes Lake Ontario.png|120px]] |} == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] g2rsepryk8ziru3x81oxl4rwviiwqip Grandi Lava (America) 0 15957 330157 2013-11-19T17:07:34Z 92.150.151.242 Reindirizzamentu à [[Grandi Lavi (America)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grandi Lavi (America)]] h9dluwtujt38fnuznht66j2obbx6zia Template:Bandera 10 15958 330158 2013-11-19T17:10:13Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{#switch:{{{2}}}|nome|sigla=<span style="white-space:nowrap">}}{{#if:{{{lati|{{Naz/{{{1}}}|bl}}}}}|<span style="margin:0px {{{lati|{{Naz/{{{1}}}|bl}}}}}px 0px {{{lati|{... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch:{{{2}}}|nome|sigla=<span style="white-space:nowrap">}}{{#if:{{{lati|{{Naz/{{{1}}}|bl}}}}}|<span style="margin:0px {{{lati|{{Naz/{{{1}}}|bl}}}}}px 0px {{{lati|{{Naz/{{{1}}}|bl}}}}}px">}}[[File:{{Naz/{{{1}}}|a}}|{{Naz/{{{1}}}|c}}{{#if:{{Naz/{{{1}}}|sb}}||{{!}}border}}|{{{dim|20x16}}}px]]{{#if:{{{lati|{{Naz/{{{1}}}|bl}}}}}|</span>}}{{#switch:{{{2}}} |nome=&nbsp;</span>[[{{#if:{{Naz/{{{1}}}|e}}|{{Naz/{{{1}}}|e}}{{!}}|}}{{Naz/{{{1}}}|c}}]] |sigla=&nbsp;</span>[[{{#if:{{Naz/{{{1}}}|e}}|{{Naz/{{{1}}}|e}}|{{Naz/{{{1}}}|c}}}}|{{{1}}}]] }}</includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{man}} {{TemplateData}} [[Categuria:Template banderine]] </noinclude> 73smqclcz04w2kuec1q39vi7i87kza7 Template:Naz/Ontario 10 15959 330159 2013-11-19T17:15:09Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Ontario.svg | b = dell' | c = Ontario }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Ontario.svg | b = dell' | c = Ontario }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> st9t7z33bzdhsevrdk34ir8cjey31mz Template:Naz/Minnesota 10 15960 330160 2013-11-19T17:16:08Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Minnesota.svg | b = del&#32; | c = Minnesota }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-MN]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Minnesota.svg | b = del&#32; | c = Minnesota }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-MN]]</noinclude> noa04gzs2qmldrj7yc8desyyh39z3ck Template:Naz/Wisconsin 10 15961 330161 2013-11-19T17:16:42Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of Wisconsin.svg |b = del&#32; |c = Wisconsin }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-WI]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of Wisconsin.svg |b = del&#32; |c = Wisconsin }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-WI]]</noinclude> dm2brfeawuq82vbwn2p1bz51ycctqt1 Template:Naz/Illinois 10 15962 330162 2013-11-19T17:17:42Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Illinois.svg | b = dell' | c = Illinois }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-IL]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Illinois.svg | b = dell' | c = Illinois }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-IL]]</noinclude> knc6uu9eik8cvs5h2utcgove39lamwg Template:Naz/Indiana 10 15963 330163 2013-11-19T17:18:18Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Indiana.svg | b = dell' | c = Indiana }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-IN]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Indiana.svg | b = dell' | c = Indiana }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-IN]]</noinclude> 0ayo1yycio82r6ou8wphw2qe6c2gumw Template:Naz/Michigan 10 15964 330164 2013-11-19T17:18:51Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Michigan.svg | b = del&#32; | c = Michigan }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-MI]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Michigan.svg | b = del&#32; | c = Michigan }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-MI]]</noinclude> od009nlp8bwpyrvedjpofi0xljejtk8 Template:Naz/Ohio 10 15965 330165 2013-11-19T17:19:29Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of Ohio.svg |b = dell' |c = Ohio }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-OH]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of Ohio.svg |b = dell' |c = Ohio }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-OH]]</noinclude> 9uufj7hhpg38m6cfhsecf5bwvycsdun Template:Naz/Pennsylvania 10 15966 330166 2013-11-19T17:19:51Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of Pennsylvania.svg |b = della&#32; |c = Pennsylvania }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-PA]]</noinc... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of Pennsylvania.svg |b = della&#32; |c = Pennsylvania }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-PA]]</noinclude> mr67aswjo7hseshgmh5v7s994ey6luj Template:Naz/New York 10 15967 330167 2013-11-19T17:20:18Z 92.150.151.242 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of New York.svg |b = del&#32; |c = New York |e= New York (stato) }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} Categoria:Template Naz|US-... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} |a = Flag of New York.svg |b = del&#32; |c = New York |e= New York (stato) }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|US-NY]]</noinclude> dg242qrlbdiylgbbqyjp9t2qpcjojin Grandi Lavi d'America 0 15968 330169 2013-11-19T17:22:40Z 92.150.151.242 Reindirizzamentu à [[Grandi Lavi (America)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grandi Lavi (America)]] h9dluwtujt38fnuznht66j2obbx6zia Titu Liviu 0 15969 358023 347589 2017-11-16T11:54:34Z Federico Leva (BEIC) 9306 /* Stili */ +img wikitext text/x-wiki [[File:Titus Livius.png|thumb|280px|Titu Liviu]] '''Titu Liviu''', di u quali a casata hè scunnisciuta (Patavium, 59 à.C. – 17 d.C.), hè statu un storicu rumanu, autori di una munumintali storia di Roma, l' ''Ab Urbe Cundita libri CXLII'', da a so fundazioni (tradiziunalamenti datata 21 aprili 753 à.C.) finu à a morti di Druso, figliastru di Augustu in u 9 a.C. == Biugrafia == Di à so biugrafia si sà pocu. Sicondu [[San Ghjirolmu]] nascì à [[Paduva]] in u 59 a.C.. [[Quintilianu]] ci hà tramandatu a nutizia ch'è Asinio Pollione rilivava in Liviu una certa ''Patavinitas'' (paduvanità o peculiarità paduvana): chì indicheghja o com'è patina linguistica rivilatrici di a so urighjina pruvinciali o piuttostu l'accintuatu muralisimu, tipicu di i tindenzi cunsirvatrici di a so patria. Murì in u [[17 d.C.]], ancu s'è u storicu [[Ronald Syme]] anticipeghja i dati di nascita è di morti di 5 anni; San Ghjirolmu parò cullega a nascita di Liviu ancu à quidda di [[Messalla Corvino]], natu in u 64 a.C.. Prubabilamenti l'arrori hè divutu à a sumiglianza di i noma di i consuli di dui anni, Cesare è Figulo in u [[64 a.C.|64]] è Cesare è Bibulo in u 59. I fonti di u locu di nascita sò [[Marziale]] è [[Quintilianu]]. Di a famiglia di urighjina s'ani pochi nutizii bench'è prubabilamenti, à ghjudicà da l'ottima furmazioni culturali di u storicu, era di cundizioni asgiata. Unu di l' avvinimenti più impurtanti di a so vita fù u trasfirimentu à Roma par cumplittà i so studii; fù quì ch'eddu intrì in stretti rapporti incù [[Augustu]], u quali, sicondu Tacitu<ref>Annales IV, 34</ref> (chì à so volta riporta un discorsu di u storicu [[Cremuzio Cordo]]) u chjamava "pumpeianu" par u so filu-ripublicanisimu; stu fattu ùn nuciti micca quantunqua à a so amicizia, tantu ch'èfù affidata da l'impiratori l'educazioni di u nipoti è futuru impiratori [[Claudiu (impiratori rumanu)|Claudiu]]. Si didicò dunqua à a ridazzioni di l' ''[[Ab Urbe cundita libri]]'' par cilibrà Roma è u so impiratori è s'imposi beddu prestu com'è unu di i più grandi storichi di u so tempu. Fù ancu autori di numarosi scritti di carattaru filusoficu è ritoricu chì sò stati persi. Murì à Paduva in u 17 d.C., sicondu [[San Ghjirolmu]], o in u 12 d.C.,sicondu [[Ronald Syme]]. ===Opari=== [[File:TitusLiviLlibre.jpg|thumb|280px|Pagina di una traduzioni di Titu Liviu]] ==== L' ''Ab Urbe cundita libri'' ==== Iniziata in u [[27 à.C.]], a racolta ''[[Ab Urbe cundita libri|Ab Urbe cundita]]'' si compunia di 142 libra chì narravani a [[storia di Roma]] da l'urighjini (in u [[753 a.C.]]) finu à a morti di [[Druso maiori|Druso]] ([[9 a.C.]]), in forma annalistica; hè moltu prubabili ch'è l'opara si divia cunchjuda incù altri 8 libra (par un tutali di 150) chì avariani cuntinuatu insin'à a morti di Augustu, avvinuta in u [[14 d.C.]] I libra funi successivamenti divisi in decadi (gruppi di 10 libra) chì avariani divutu cuincida incù ditarminati periodi storichi. Di l'intreia opara, ci ni hè parvinuta oghji solu una piccula parti, par un tutali di 35 libra, veni à dì quiddi da l'I à u X hè da u XXI à u XLV (a prima, a terza, a quarta dicada è cinqui libri di a quinta). L'altri sò cunnisciuti solu par via di frammenti è riassunti ("Periochae"). I libra chì sò cunsirvati discrivini in ditagliu a storia di i primi seculi di Roma da a fundazioni finu à u [[293 a.C.]], fini di i guerri sannitichi, a [[siconda guerra punica]], a cunquista di a [[Gallia cisalpina]], di a [[Grecia]], di a [[Macidonia (pruvincia rumana)|Macidonia]] hè di una parti di l'[[Asia Minori]]. L'ultimu avvinimentu impurtanti chì si trova hè rilativu à u trionfu di [[Lucio Emilio Paolo Macedonico|Lucio Emilio Paolo]] à a [[Battaglia di Pidna|Pidna]]. Ghjà u titulu di l'opara dà l'idea di a grandezza di i prupositi di u storicu. Liviu imprudò un stili chì altirnava a [[crunulugia]] storica à a narrazioni, spessu intarrumpendu u racontu par annuncià l'alizzioni di un novu [[Consulu (storia rumana)|consulu]], datu ch'è quistu era u sistemu imprudatu da i Rumani par tena contu di l'anni. In l'opara, Liviu dinuncia inoltri a dicadenza di i custumi è esalta à u cuntrariu i valori chì ani fattu a ''Roma eterna''. U stessu Liviu affirmò inoltri ch'è a mancanza di dati è fonti certi pricidenti à u saccu di Roma da parti di i [[Ghjaddi]], in u [[390 a.C.]], avia resu u so compitu assà difficiuli. À renda più arduu u compitu di u sturiugrafu fù u fattu ch'è ùn pudia micca acceda, com'è privatu citatinu, à l'archivii è duviti accuntintà si di fonti sicundarii (ducumenti è matiriali dighjà elaburati da altri storichi). À u stessu modu, molti storichi muderni ritenini ch'è, par a mancanza di fonti puntuali è pricisi, Liviu aghji prisintatu par i stessi vicendi sii una virsioni mitica ch'è una virsioni "storica", senza privilighjà nisciuna di i dui virsioni, ma lascendu à a discrizioni di u littori a dicisioni annantu à quali sii a più verusimili. In u prifaziu hè l'autori à spiigà chì "quant'è à l'avvinimenti rilativi à a fundazioni di Roma o antiriori, ùn cercu nè di dà li par veri o mentiscia i: u so fascinu hè divutu più à l'imaginazioni di i pueti ch'è à a seriità di l'infurmazioni" (ni hè un asempiu a prisenza in l'opara di u mitu di l'ascinsioni à u celi di [[Romolu]] è di un racontu sicondu u quali u stessu Romolu saristi statu uccisu). Eppuri u so talentu ùn hè micca ricircatu in l'attindibilità scentifica è storica di u travagliu quantu in u so valori litterariu (u metudu incù u quali impiega i fonti hè critichevuli postu ch'è ùn ricodda micca à i ducumenti uriginali, in casu mai ch'è ci ni siini, ma improda guasi esclusivamenti fonti litterarii). Liviu scrissi larga parti di a so opara duranti l'imperu di [[Augustu]]; nonustanti quissa, a so opara hè stata spessu idantificata com'è liata à i valori ripublicani è à u desideriu di una ristaurazioni di a ripublica. In ogni modu, ùn ci sò micca cirtezzi riguardu à i cunvinzioni pulitichi di l'autori, da u mumentu ch'è i libra nantu à a fini di a ripublica è annantu à l'ascesa di Augustu sò stati persi. Cirtamenti Liviu fù criticu in i cunfronti di parechji di i valori incarnati da u novu rigimu, ma hè prubabili ch'è u so puntu di vista fussi più cumplessu di una simplicia contrappusizioni ripublica/imperu. D'altru cantu, Augustu ùn fù mancu stampa disturbatu da i scritti di Liviu, è l'incaricò ancu di l'educazioni di so nipoti, u futuru impiratori [[Claudiu]]. L'influenza di Titu Liviu annantu à Claudiu fù evidenti in u periodu finali di u regnu di quist'ultimu, quandu l'oratoria di l'impiratori si rifeci in manera fideli à a storia di Roma racuntata da u storicu patavinu. In a ''Storia di Roma'' (libru 9, sizioni 17-19) di Liviu si trova a prima [[ucronia]] cunnisciuta, quandu u storicu imagineghja i surtiti di u mondu s'è [[Lisandru Magnu]] fussi partitu par a cunquista di l'uccidenti nanzi ch'è di l'urienti. U storicu si dici cunvintu ch'è, in tal casu, Lisandru Magnu saristi statu scunfittu da l'asercitu rumanu. === Stili === [[File:Ab Urbe condita.tif|thumb|''Ab Urbe condita'', 1714]] Liviu fù sempri accusatu di ''patavinitas'' (paduvanità); sempri oghji ùn s'hè ancora micca riusciti à capiscia qualessu eddu era u significatu pricisu di u terminu: a maiò parti di i critichi rileva in quissa una critica in i cunfronti di u stili "pruvinciali" di u storicu (ma di cusì ditta pruvincialità ùn si rilevani micca tracci in i scritti à no parvenuti) mentri altri, com'è u Syme, ritenini ch'è u terminu riguardi più a sfera murali è ideologica. Sta critica hè stata mossa inizialamenti da [[Asinio Pollione]], puliticu è littaratu rumanu. [[Quintilianu]] definì u so stili com'è una "''lactea ubertas''", littiralamenti "''abbundanza di latti''", par indicà com'è u stili di Liviu era scurrenti, dolci par u littori è à listessu tempu piacevuli. U stili di Liviu hè carattarizatu da archititturi beddi studiati. À Titu Liviu intaressa cumpona un'opara dilittosa nantu à a storia di Roma, ùn fendu lu micca scintificamenti (com'è facia Tucidide in Grecia), ma racugliendu simpliciamenti i nutizii dendu cusì piacivulezza à l'opara. Quissa l'alluntana da u stili seccu è chjusu tipicu di Polibio è faci sì ch'è a so narrazioni hè carattarizata da sfumaturi chì poni essa definiti com'è "dramatichi", senza eccessi. A storia par eddu hè "Magistra Vitae" da u puntu di vista murali, vivendu infatti in un periodu difficiuli par a sucità rumana ritinia ch'è u mudeddu da suvità par vultà à a grandi putenza di un tempu saristi statu quiddu di l' antichi rumani, par prima quiddu di Romolo. Liviu era un grandi nustalgicu di u passatu soprattuttu riguardu à a murali è à i valori chì aviani resu grandi Roma, chì à quidda ebbica erani in grandi diclinu. Liviu attribuisci à i varii parsunaghji ch'eddu poni sottu analisi carattari guasi assuluti, fendu li divintà paradigmi di passioni (tipi). Un antru elementu tipicu di a dramatisazioni hè quiddu di metta in bocca à i parsunaghji di i discorsi, sii in forma diretta ch'è indiretta, infurmazioni utuli à i fini di a narrazioni, soprattuttu par quantu riguarda a parti "dilittosa" di u so intentu. I discorsi sò infatti custruiti in manera fantasiosa, è difatti ùn sò micca da piglià com'è virità storichi ughjittivi ma com'è esigenzi di stampu narrativu è psiculogicu. À spessu u storicu paduvanu rileva com'è una situazioni si pricipiteghja, quandu à l'ultimu istanti si hà un rivultamentu di fronti inattesu, u tipicu prucidimentu tiatrali grecu di u "[[deus ex machina]]". Da u puntu di vista più sputicamenti stilisticu Titu Liviu prucedi nantu à l'ormi di [[Erodutu]] (più favulescu) è suvita u mudeddu di Isocrate, incù a so eluquenza piacivulamenti narrativa. == Noti == <references /> == Bibliugrafia == * Angelo Roncoroni, Roberto Gazich, Elio Marinoni, Elena Sada, ''Studia Humanitatis'' vol. 3 "A furmazioni di l'Imperu'' ISBN 88-434-0856-9 *Tito Liviu, ''Storia di Roma'', Newton Compton, Milano, 1997 (6 vulumi) traduzioni di [[Gian Domenico Mazzocato]] * ''Opara'' di [[Giovanna Garbarino]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Storia]] 9oreuqpi65wyltt09mvaxokvdraftqt Pegasu 0 15971 347544 342100 2015-07-02T15:06:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Andrea_mantegna,_parnaso,_1497,_07.JPG|right|thumb|Pegasu: ditagliu di un dipintu d'Andrea Mantegna]] '''Pegasu''' hè una figura di a [[mitulugia greca]]. Hè u più famosu di i cavaddi alati. Sicondu u mitu, nascì da u tarrenu bagnatu da u sangui virsatu quandu [[Perseiu (mitulugia)|Perseiu]] tagliò u coddu di [[Medusa]]. Sicondu un'antra virsioni, Pegasu saristi saltatu dirittamenti fora da u coddu tagliatu di u mostru, à tempu incù [[Crisaore]]. Animali salvaticu è libaru, Pegasu fù à l'iniziu imprudatu da [[Zeus]] par traspurtà i fulgari finamenti à l'[[Olimpu (mitulugia)|Olimpu]]. Grazia à i brigli avuti in donu da [[Atena]], fù ammansatu dopu da [[Bellerofonte]], chì si ni sirvì com'è cavalcatura par uccida a [[Chimera (mitulugia)|Chimera]]. Dopu à a morti di l'eroi, avvinuta par essa cadutu da Pegasu, u cavaddu alatu riturnò trà i dei. In a famosa gara di cantu trà i [[Musi (mitulugia)|Musi]] è i [[Pieridi]], Pegasu avia culpitu incù un zocculu u monti [[Aliconu]], chì si n'era inghjigantitu finu à minaccià u celi dopu à avè intesu u cilestiali cantu di i dei. Da u puntu culpitu da u zocculu di Pegasu nascì una surghjenti, chjamata [[Ippucrena]], o "surghjenti di u cavaddu". In u stessu modu, Pegasu feci scaturiscia una surghjenti à [[Trezene]]. Tarminati i so impresi, Pegasu prendi u bulu versu a parti più alta di u celi è si trasforma in un nivulu di steddi scintillanti chì ani furmatu una [[Pegasu (astrunumia)|custiddazioni]]. Incù u nomu di Pegasu sò difiniti numarosi figuri mitulogichi minori, tutti deformazioni di u Pegasu grecu. In a litteratura latina, [[Gaio Pliniu Sicondu|Pliniu]] discrivi com'è Pegasi l'aceddi di l'[[Etiupia]] incù testi di cavaddu. Sempri Pliniu discrivi sottu listessu nomu un cavaddu dutatu di ali è corra. Par [[Giulio Solino]] è [[Pomponio Mela]] saristi inveci un aceddu incù arechji di cavaddu. In generali, ogni figura, mitulogica o araldica, currispundenti à un cavaddu alatu fù chjamata Pegasu. == Simbulugia == [[File:The-Winged-Horse.jpg|right|thumb|200px|Bellerofonte annantu à Pegasu]] L'idea di un cavaddu alatu hè moltu antica è pruveni da l'[[Asia Minori]]. A vitalità è a forza di u cavaddu, uniti à a capacità di bulà è dunqua di svinculà si da u pesu di a gravità facini di Pegasu un simbulu di a vita spirituali di u pueta è di a so inspirazioni chì si inalza indumevuli, senza primura di qualsiasi ostacolu terraniu. Ma u simbulisimu di Pegasu varieghja sicondu l'ebbica. Fù simbulu di saviezza in u Medievu. Ma à parta da u seculu XIX, hè divintatu un simbulu di a puisia è u criatori di i fonti dundi u pueta piglia a so inspirazioni. == In l'arti == * [[Perseiu uccidi Medusa sottu l'ochji di Atena]], metopa da Selinunte, 540 a.C., Museiu Archiulogicu di Palermu. * Pegasu si trova in a [[stemma di a Tuscana|stemma]], in u [[gunfalonu di a Tuscana|gunfalonu]] è in a [[bandera di a Tuscana|bandera]] [[Tuscana]] Si trova annantu à u drittu di a muneta da 10 Lire cuniata da a Ripublica Taliana da u 1946 à u 1950. == In u cinema è in l'animazioni == [[File:Winged_horse_Dodona_Louvre_Br149.jpg|left|thumb|Statuetta di bronzu (Grecia, seculu VI a.C)]] * In a seria animata [[My Little Pony - L'amicizia hè magica]] u pegasu hè rapprisintatu com'è una di i trè razzi in i quali si dividini i pony, à tempu cù l' ''unicorni'' è à i ''pony di terra''; à i pegasi hè affidata a manipulazioni di i cundizioni atmusferichi. * Pegasu hè prisenti in u filmu "[[Scontru di titani]]" è in u remake "[[Scontru trà titani]]". * Pegasu hè prisenti in i filmi d'animazioni "[[Fantasia (film)|Fantasia]]" è "[[Hercules (film 1997)|Hercules]]" di a [[Walt Disney]] * Pegasu hè prisenti in u cartonu animatu "[[I Cavalieri di u zodiacu]]" com'è a custiddazioni di rifirimentu di l'eroi principali di a seria, Seiya. * Pegasu hè prisenti in u cartonu animatu [[Pollon]]. * Pegasu hè prisenti in u cartonu animatu [[Sailor Moon SuperS]] com'è unu di i parsunaghji principali, Helios, u vardianu di i sogni chì par via di i simbianzi di u miticu cavaddu alatu si rifughja in i sogni di una di i protagunisti. * In u cartonu animatu [[Digimon]] u digimon 'Pegasusmon' si inspira di Pegasu. *Pegasu hè prisenti com'è 'bit power' è com'è 'beyblade' annantu à tutti i serii animati di [[Beyblade Metal Fusion]]. * Pegasu hè prisenti in u videugame "[[Age of Mythology]]". * Pegasu hè prisenti in u videugame "[[God of war 2]]". * Pegasu hè prisenti in a saga di libri [[Percy Jackson]]. ==Noti== <references/> == Da veda dinò == * [[Ippogrifu]] [[categoria:Mitulugia]] 093vdju7i47qeouzqwvglk7isb20v6t Chimera (mitulugia) 0 15972 347423 330188 2015-07-02T09:36:16Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Chimera Apulia Louvre K362.jpg|thumb|right|240px|A Chimera, in l'intarpritazioni di un [[piattu]] apulu à figuri rossi, ca. 350-340 a.C., [[Parighji]], [[Musée du Louvre]].]] A '''chimera''' (da u [[lingua greca antica|grecu]] Χίμαιρα, ''chímaira'', littiralamenti "capra"; in [[lingua latina|latinu]] ''chimaera'') hè un [[mostru]] mitulogicu incù parti di u corpu di parechji animali. Sicondu u [[mitulugia greca|mitu grecu]] faci parti di a discindenza di [[Tifonu (mitulugia)|Tifonu]] è [[Echidna (mitulugia)|Echidna]], à tempu cù l'[[Idra di Lerna]], [[Cerbaru]] è [[Ortru]]. Fù fattu cumpariscia in a "Tantazioni di Sant'Antonu" di Flaubert. == Aspettu == [[File:Chimera di Arezzo.jpg|thumb|240px|A "[[Chimera di Arezzo]]": un bronzu [[etruscu]]]] I discrizzioni varieghjani - sicondu parechji pudia sputà focu, avia testa di [[Panthera leo|lionu]], una testa di [[Caprinae|capra]] nantu à a schiena è a coda di [[Serpentes|sarpi]]; sicondu altri avia corpu di capra, coda di sarpi o di [[dragonu]] è testa di lionu. Sputava focu da i fauci è u morsu di a coda era vilanosu. {{Citazione|...Era u mostru di urighjina divina,<br />lionu a testa, u pettu capra, è dragonu<br />a coda; è da a bocca orrendu vampi<br />vumitava di focu: è dinò,<br />cù u favori di i dei, l'eroi a spensi...|[[Iliadi]], VI, 180-184, trad. [[Vincenzo Monti|V. Monti]]}} == Storia == A chimera avia urighjini divini, in quantu figlia di [[Echidna (mitulugia)|Echidna]] è [[Tifonu (mitulugia)|Tifonu]]: dimurava eminentamenti à [[Patara]]. U rè di [[Licia (rigioni storica)|Licia]] [[Iobate]] urdinò à [[Bellerofonte]] di uccida la parchì edda si dava à incursioni in u so tarritoriu. Incù l'aiutu di [[Pegasu]], Bellerofonte ci riiscì. Si conta ch'eddu avissi a punta di a so lancia di un pezzu di [[piombu]]. À u calori di i fiammi lanciati da a Chimera, u piombu si sciolsi è uccisi a bestia.<br /><br /> In l'''[[Iliadi]]'' si dici ch'è, prima ch'è Bellerofonte l'uccidissi, a Chimera fù tinuta à bada da u liciu [[Amisodaro]], chì in seguitu divintò babbu di i ghjovani eroi [[Atimniu]] è [[Maride]]. ==Cultura Pupulari== *Apparisci in [[C'era una volta... Pollon]] induv'hè più simili à un orcu. *In [[Mission: Impossible 2]] hè u nomu di un virus. ==Bibliugrafia== * [[Bibbiuteca (Pseudo-Apollodoru)|Pseudo-Apollodoru]], ''Bibbiuteca'' 2.3.1-2, Discrizzioni di a chimera è l'uccisioni par mani di [[Bellerofonti]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Mitulugia]] 0u9s9tlpep7slhip1i1io1dad9qpa97 Mari Balticu 0 15973 330193 2013-11-24T13:51:52Z 92.150.151.242 Reindirizzamentu à [[Mare Balticu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mare Balticu]] cvhhz1bxc3l2vrqnfc1v0usiw8k4o88 Walt Disney 0 15974 350242 349997 2015-07-07T22:44:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Walt Disney 1946.JPG|thumb|right|200px|Walt Disney (1946)]] [[File:Newman Laugh-O-Gram (1921).webm|thumb|thumbtime=2|upright=1.5|''Newman Laugh-O-Gram'' (1921)]] '''Walter Elias''' "'''Walt'''" '''Disney''' (1901-1966) hè un [[cinemà|cineastu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Bambi]] *[[Pinochju]] *[[Dumbo]] *[[The Fox and the Hound]] *[[Liv and Maddie]] (Sitcom annantu à Disney Channel) [[Categoria:Attore|Disney, Walt]] jy96w28yrlqm2l0e3l4v1mxldd5odks Calcutta 0 15976 346616 330217 2015-07-01T20:04:59Z Sarvaturi 9702 /* Parsunalità liati à a cità */ wikitext text/x-wiki [[File:Calcutta skyline.jpg|thumb|240px|Calcutta]] '''Calcutta''', ufficialamenti '''Kolkata''' (da u [[Lingua bingalesa|bingalesu]] '''কলকাতা''' ''Kolkata''), hè una [[cità di l'India]] di 4.580.544 abitanti, capilocu di u [[distrittu di Calcutta]], in u [[stati è tarritorii di l'India|statu fidaratu]] di u [[Bengala Uccidintali]] di u quali hè capitali. Cunsidarendu u numaru di abitanti a cità rientra in a classa I (più di 100.000 abitanti)<ref>{{cita web|autori=Census of India|lingua=en|url=http://www.censusindia.gov.in/towns/wb_towns.pdf|titulu=Alphabetical list of towns and their population - West Bengal|furmatu=pdf|accessu=21-05-2008}}</ref>. == Giugrafia fisica == A cità hè situata a 22° 34' 11 N è 88° 22' 11 è hà un'altitudina di 12 metri<ref name=FR>{{cita web|autori=Falling Rain Genomics, Inc|lingua=en|url=http://www.fallingrain.com/world/IN/28/Kolkata.html|titulu=Kolkata, India Page|accessu=11-07-2008}}</ref>. Calcutta hè situata annantu à u fiumu [[Hughli]] (un ramu di u [[Gange]]) a circa 60 km da u cunfini incù u [[Bangladesh]]. == Storia == [[File:St Paul's Cathedral, Kolkata.jpg|thumb|240px|A cattedrali San' Paulu]] Fù capitali di l'[[India]] Britannica finu à u [[1912]]. U nomu di a cità hè statu ufficialamenti cambiatu in '''Kolkata''' (in [[Lingua bingalesa|bingalesu]]: কলকাতা) di ghjinnaghju [[2001]]. Nonustanti u novu nomu sii funeticamenti più vicinu à a prununcia bingalesa, molti parsoni è urganisazioni chjamani sempri a cità incù u nomu di Calcutta. In [[Hindi]] a cità hè chjamata ''Kalkatta''. == Demugrafia == À u censimentu di u [[2001]] a pupulazioni di Calcutta assummava à 4.580.544 parsoni, frà i quali 2.506.029 masci è 2.074.515 femini. I criaturi di ità infiriori o uguali à i sei anni assummavani à 364.355, di i quali 189.486 masci è 174.869 femini. Infini, quiddi chì erani in gradu di sapè alminu leghja è scriva erani 3.428.309, di i quali 1.947.621 masci è 1.480.688 femini.<ref>{{cita web|autori=Census of India 2001|lingua=en|url=http://web.archive.org/web/20040616075334/www.censusindia.net/results/town.php?stad=A&stati5=999|titulu= Population, population in the age group 0-6 and literates by sex - Cities/Towns (in alphabetic order): 2001|accessu=20-06-2008}}</ref> Sicondu u censimentu di u 2001 l'agglumeratu urbanu di Calcutta ammuntava à 13.216.545 parsoni è cumprendi numarosi municipalità, paesi, arii urbani ed hè u terzu in India dopu à [[Bombay]] è [[Delhi]]. Si stendi annantu à i distritti di [[distrittu di Calcutta|Calcutta]], [[distrittu di i 24 Pargana Nordu|24 Pargana Nordu]], [[distrittu di i 24 Pargana Sudu|24 Pargana Sudu]], [[distrittu di Howrah|Howrah]], [[distrittu di Hooghly|Hooghly]] è [[distrittu di Nadia|Nadia]]. A crescita dimugrafica di a cità hè stata, in l'ultimi anni, abbastanza bassa. == Loca d'intaressu == === Victoria Memorial === [[File:Victoria Memorial Kolkata panorama.jpg|thumb|240px|U ''Victoria Memorial'']] U ''Victoria Memorial'', ufficialamenti ''Victoria Memorial Hall'', hè un edifiziu custruitu in mimoria di [[Vittoria di u Regnu Unito|Vittoria]], Righjina di u Regnu Unitu è Imperatrici di l'India, custruitu probbiu in Calcutta, chì à quiddu tempu era a capitali di l'[[India britannica]]. == Squadri di ballò == In Calcutta hè stata fundata in u [[1889]] a prima squadra di ballò di tutta l'Asia, u [[Mohun Bagan]], sempri oghji trà i clubi maiori di u paesi. L'altra squadra di a cità hè l'[[East Bengal Football Club]], vincidori di molti campiunati, di prubità di u miliardariu [[Vijay Mallya]]. == Parsunalità liati à a cità == * [[Rabindranath Tagore]], [[littiratura|scrittori]] è [[filosofia|filosofu]] ([[Premiu Nobel|nobel]] par a [[littiratura|litteratura]]) * [[Norman Pritchard]], [[sport|atleta]] è [[cinemà|attori]] * [[Chitra Banerjee Divakaruni]], [[littiratura|scrittrici]] * [[Matri Teresa di Calcutta]], [[riligione cristiana|riligiosa]] * [[Ronald Ross]], [[medicina|medicu]] * [[Dominique Lapierre]], [[littiratura|scrittori]] == Trasporti == À pochi chilomitri da u centru hè prisenti l'[[Aeroportu Internaziunali di Calcutta Netaji Subhash Chandra Bose]]. == Cità ghjumiddati == Calcutta hè ghjumiddata incù i siguenti cità: * {{Bandera|Pakistan}} [[Karachi]], [[Pakistan]] * {{Bandera|China}} [[Kunming]], [[China]] * {{Bandera|Stati Uniti}} [[Long Beach (California)|Long Beach]], [[Stati Uniti d'America|USA]] * {{Bandera|Italia}} [[Napuli]], [[Italia]] * {{Bandera|Ucraina}} [[Odessa]], [[Ucraina]] == Noti == <references/> == Bibliografia == * Autori varii, ''Weekenders 2. Raconti UK da Calcutta'', Mondadori, 2006 * Alka Saraogi, ''Bypass à u cuore di Calcutta'', Neri Pozza, 2007 ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. 8grhii1d31491w1gcz69sh3blow22p3 Template:Naz/China 10 15977 330203 2013-11-25T18:56:09Z 92.150.197.105 Reindirizzamentu à [[Template:Naz/CHN]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Naz/CHN]] qcd64sdkkjcqrsamlriu2s2limvujsu Template:Naz/Italia 10 15978 330204 2013-11-25T18:56:37Z 92.150.197.105 Reindirizzamentu à [[Template:Naz/ITA]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Naz/ITA]] rawnnawxrixg0z1u8c57763f3f2huy5 Template:Naz/Pakistan 10 15979 330205 2013-11-25T18:57:16Z 92.150.197.105 Reindirizzamentu à [[Template:Naz/PAK]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Naz/PAK]] f3lae75x7e3qpi85j8dql7ukte4g4km Template:Naz/Stati Uniti 10 15980 330206 2013-11-25T18:58:29Z 92.150.197.105 Reindirizzamentu à [[Template:Naz/USA]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Naz/USA]] 3948ctlrksdgr5cbnustqp7ulazc6tx Template:Naz/Ucraina 10 15981 330207 2013-11-25T18:59:01Z 92.150.197.105 Reindirizzamentu à [[Template:Naz/UKR]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:Naz/UKR]] 8qn33m3j0if35k22ezibv5gsyiknsr3 Template:Naz/CHN 10 15982 330208 2013-11-25T18:59:36Z 92.150.197.105 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of the People's Republic of China.svg | b = della&#32; | c = Cina }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} Categoria:Template Naz|... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of the People's Republic of China.svg | b = della&#32; | c = Cina }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|CHN]]</noinclude> b1garnm6o7lq0qdab0d9abxnue27m6i Template:Naz/ITA 10 15983 330209 2013-11-25T19:00:40Z 92.150.197.105 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Italy.svg | b = dell' | c = Italia }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Italy.svg | b = dell' | c = Italia }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> 7ndzunbu254rmvq3lfmfo5vprtq6bgf Template:Naz/PAK 10 15984 330210 2013-11-25T19:01:04Z 92.150.197.105 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Pakistan.svg | b = del&#32; | c = Pakistan }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</n... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Pakistan.svg | b = del&#32; | c = Pakistan }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> lnbhkrdehy6er0kq3s98ejabug8fkem Template:M s.l.m. 10 15985 330211 2013-11-25T19:02:04Z 92.150.197.105 Pagina nova: [[Metri sul livello del mare|m s.l.m.]]<noinclude> {{Protetta}} {{abbreviazioni|template:mslm}} [[Categoria:Template strumenti di layout|{{PAGENAME}}]] </noinclude> wikitext text/x-wiki [[Metri sul livello del mare|m s.l.m.]]<noinclude> {{Protetta}} {{abbreviazioni|template:mslm}} [[Categoria:Template strumenti di layout|{{PAGENAME}}]] </noinclude> 3nc4vxtxlzzgrlr63aq3lcyprjkpg4s Template:Naz/USA 10 15986 330212 2013-11-25T19:03:07Z 92.150.197.105 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of the United States.svg | b = degli&#32; | c = Stati Uniti | d = degli Stati Uniti d'America | e = Stati Uniti d'America }}</includeonly... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of the United States.svg | b = degli&#32; | c = Stati Uniti | d = degli Stati Uniti d'America | e = Stati Uniti d'America }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> e74jsgc31aj7vtcr9c3rdydanp9q50o Template:Naz/UKR 10 15987 330213 2013-11-25T19:03:33Z 92.150.197.105 Pagina nova: <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Ukraine.svg | b = dell' | c = Ucraina }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noincl... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #switch: {{{1}}} | a = Flag of Ukraine.svg | b = dell' | c = Ucraina }}</includeonly><noinclude>{{Naz/visualizza}} [[Categoria:Template Naz|{{SUBPAGENAME}}]]</noinclude> rwhqfykk5vi2a0yco63ct9nmbxl34da Wikipedia:VisualEditor 4 15992 330224 2013-11-28T15:48:34Z Elitre (WMF) 7798 redirect wikitext text/x-wiki [[File:VisualEditor-logo.svg|300px|right]] <big>[[:mw:VisualEditor/Portal]]</big> f3w3sjswhwkrbd9ayivxio5cwiornew Jawaharlal Nehru 0 15993 347493 346273 2015-07-02T12:45:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Bundesarchiv Bild 183-61849-0001, Indien, Otto Grotewohl bei Ministerpräsident Nehru cropped.jpg|thumb|240px]] '''Pandit Jawaharlal Nehru''' (Allahabad, 14 nuvembri 1889 - [[Nova Delhi]], 27 maghju 1964) hè statu un [[pulitica|puliticanti]] [[India|indianu]], Prima Ministru indianu da u 1947 à u 1964 è una di i parsunalità pulitichi più in vista di u [[Terra|mondu]]. Eredi spirituali di [[Mahatma Gandhi|Gandhi]], Nehru deti una fisiunumia pulitica à u muvimentu naziunalistu di a [[nonviulenza]] di u grandi capu spirituali di l'India, hè riiscì à cunducia filiciamenti in portu a battaglia par l'[[indipindenza]]. Una volta uttinuta l'indipindenza ([[1947]]), in pulitica estara Nehru presi una pusizioni neutrali, intesa com'è indipindenza sii da u bloccu Uccidintali ch'è da quiddu Uriintali. In 'ssu sensu divintò, incù [[Gamal Abd el-Nasser]] è [[Josip Broz Titu]], unu di i capi di i [[paesi non alliniati]] chì racogli paesi chì a so [[ecunumia]] mostra carattari nutevulamenti distanti sii da u capitalisimu liberali sii da u statalisimu di stampu suvieticu, com'è è par appuntu u casu di l'[[India]] è, prima di u so sciuglimentu, di a [[Ripublica Sucialista Fiderali di Iugoslavia|Iugoslavia]]. Successivamenti, parò, Nehru ricunniscì ch'è una pusizioni neutralista in i cunfronti di u [[cumunisimu]] internaziunali, di natura espansiunista è aggressiva, era poca realista. L'aggrissioni subita da u so paesi da parti di a [[China]], inoltri, l'indussi à vultà si versi i paesi fendu parti di l' [[OTAN]] è à riceda da i so pusizioni neutralisti. In tema di pulitica interna, Nehru fù partitanu di un forti intarventu statali in materia ecunomica, puri ricunniscendu à l'iniziativa privata a principali funzioni propulsiva par un riali armonicu prugressu ecunomicu è civili. == Primi anni == [[File:Nehru family.jpg|Famiglia Nehru (circa 1927)|thumb|240px]] Jawaharlal Nehru nascì à [[Allahabad]], in l'[[Uttar Pradesh]] in una famiglia di Pandit di u Kashmir, in a [[casta]] di i [[Brahmino|Brahmini]]. U so babbu era [[Motilal Nehru]] (1861-1931), indipindintistu indianu è prisidenti di l'Indian National Congress trà u 1919 hè u 1920 hè u 1928-1929. A so mamma era Swaroop Rani (1863-1954). Fù educatu in India è Gran' Britagna. In Inghilterra fraquintò a scola maschili [[Harrow School|Harrow]] è u [[Trinity College]] in [[Cambridge]]. Duranti u so sughjornu in u Regnu Unitu era cunnisciutu ancu com'è Joe Nehru<ref>Khilnani, Sunil. ''The Idea of India.'' Farrar, Straus and Giroux (4 June 1999). p 168.</ref><ref>Tharoor, Shashi. ''Nehru: The Invention of India.'' Arcade Publishing: 2003. p 11.</ref><ref>Ghose, Sankar. ''Jawaharlal Nehru, à Biography.'' Allied Publishers: 1993. p 8.</ref><ref>Zachariah, Benjamin. [http://books.google.com/books?id=Xm05ptRAYdkC&pg=PA17 ''Nehru.''] Routledge: 2004. pp. 17-19 ISBN 0-415-25016-1</ref><ref>Matthew, H.C.G. and Harrison, Br ian Howard. ''Oxford Dictionary of National Biography: in Association with the British Academy: from the Earliest Times to the Year 2000.'' Oxford University Press: 2004. p. 344 ISBN 0-19-861411-X</ref><ref>Gopal, Sarvepalli. ''Jawaharlal Nehru: à Biography.'' Harvard University Press: 1976. p 20.</ref>. U 7 frivaghju 1916, Nehru spusò a sedicianninca [[Kamala Nehru|Kamala Kaul]]. In u prima annu di matrimoniu, Kamala deti à a luci a so unica figliola, [[Indira Gandhi|Indira Priyadarshini]]. L'apprizziamentu di i virtù di a dimucrazia parlamintari, di a laicità è di u libaralisimu, incù a so priaccupazioni par i povari, ani purtatu Nehru à furmulà quiddi pulitichi di stampu sucialisti chì ani influinzatu l'India finu à oghji. === Succissori di Gandhi === [[File:Jawaharlal Nehru and his family in 1918.jpg|thumb|240px|Nehru in 1918 incù a moglia Kamala è a figliola Indira]] U 15 ghjinnaghju 1941 [[Gandhi]] dissi: "Parechji dicini ch'è Pandit Nehru ed eiu ci erami alluntanati. Ci vurrà più ch'è una diffarenza di upinioni par alluntanà ci. No avemu avutu diffarenzi finu da u tempu in u quali principiavami à travaglià insemu è aghju dighjà dittu par parechji anni è dicu cusì avali ch'è micca Rajaji, ma Jawaharlal sarà u me succissori"<ref>"Sommi say Pandit Nehru and I were estranged. It will require much more than difference of opinion to estrange us. We had differences from the time we became co-workers and yet I have said for sommi years and say so now that not Rajaji but Jawaharlal will be my successor"{{Cita libru|titolo=Science & culturi, Vulumu 30|editore=Indian Science News Association|anno=1964|url=http://books.google.com/?id=0y0DAAAAIAAJ&q=%22It+will+require+much+more+than+difference+of+opinion+to+estrange+us%22&dq=%22It+will+require+much+more+than+difference+of+opinion+to+estrange+us%22}}</ref>. == Vita pulitica == Nehru è i so culleghi funi libarati quandu a British Cabinet Mission ghjunsi par prupona i piani par u trasfirimentu di puteri. Una volta elettu, Nehru vidò un guvernu ''à interim'' chì fù indibulitu da episodii di viulenza cumuna è disordini pulitichi è ancu da l'oppusizioni di a [[Leia Musulmana]] di [[Muhammad Ali Jinnah]] chì riclamava a criazioni di unu statu siparatu par i musulmani. Dopu tantativi fadditi di furmà cualizioni, Nehru, à malincori, accittò a partizioni di l'India, sicondu un programma rializatu da i britannichi u 3 ghjugnu 1947. Nehru divintò prima ministru di l'India in u ghjornu di l'indipindenza, u 15 aostu 1947. U so discorsu inaugurali s'intitulava "Appuntamentu incù u distinu" (''Tryst with destiny''): "''Molti anni fà avemu fissatu un appuntamentu incù u distinu è avali hè ghjuntu u mumentu in u quali pudemu riscattà u nosciu impegnu, micca in piena misura, ma in manera moltu cunsistenti. À u chjoccu di mezanotti, quandu u mondu dormi, l'India si svighjarà à a vita è à a libartà. Raramenti succedi un mumentu in a storia, quandu iscimu da u vechju è intrimu in u novu, quandu un'ebbica finisci, è quandu l'anima di una nazioni, à longu repressa, trova u puteri di sprima si. Hè ghjustu ch'è in stu mumentu sulennu pigliemu l'impegnu di dedizioni à u sirviziu di l'India è di u so populu è à a causa sempri più grandi di l'umanità"<ref>"Long years ago we made à tryst with destiny, and now the time comes when we shall redeem our pledge, not wholly or in full measure, but very substantially. At the stroke of the midnight hour, when the world sleeps, India will awake to life and freedom. à moment comes, which comes but rarely in history, when we step out from the old to the new, when an age ends, and when the soul of q nation, long suppressed, finds utterance. It is fitting that at this solemn moment we take the pledge of dedication to the service of India and her people and to the still larger cause of humanity''" {{Cita web |cognome=Nehru |nome=Jawaharlal |data=8 aostu 2006 |url=http://en.wikisource.org/wiki/A_Tryst_With_Destiny |titolo=Wikisource |formato=PHP |accesso=8 aostu 2006}}</ref></blockquote>. In l'anni chì suvitàni l'indipindenza, Nehru affidò à a figliola Indira molti di i so affari parsunali. Incù u so leadership, u Cungressu ottensi una maiuranza enorma in l'alizzioni di u 1952. Indira si tramutò in a risidenza ufficiali di u babbu è l'accumpagnava in i viaghji in India è à l'estaru. === Pulitica ecunomica === Nehru hà prisidutu l'intruduzioni di una virsioni Indiana mudificata di a pianificazioni statali è cuntrollu annantu à l'ecunumia. Criendu a [[Cummissioni di pianificazioni di l'India]], Nehru redighjiti u prima pianu quinquinnali in u 1951, riguardu à l'investimenti guvernativi in l'industria è in l'agricultura. L'obiettivu di Nehru era un'ecunumia mista incù i sittori strategichi com'è i minieri, l'energia elettrica è l'industria pisanti, sottu u cuntrollu di u guvernu è à u sirviziu di l'intaressu pubblicu. Inoltri parsiguì a ridistribuzioni di a terra è lanciò prugrammi par custruiscia canali di irrigazioni, dighi è diffonda l'usu di fertilizanti par accrescia a pruduzioni agricula. Annantu à u pianu di a pulitica energetica, Nehru prumossi a custruzzioni di dighi (ch'eddu chjamava "i novi tempia di l'India"), opari di irrigazioni è a pruduzioni di [[energia idrualettrica]], u prima ministru lanciò ancu u programma indianu par u sfruttamentu di l'[[energia nucleari]]. === Sicurezza naziunali è pulitica estara === Nehru vidò l'India indipindenti da u 1947 à u 1964, duranti i primi anni di libartà da u duminiu britannicu. Un'allianza incù l'India era un obiettivu cumunu di i [[Stati Uniti]] è l'[[Unioni Suvietica]] in u corsu di a [[Guerra freta]]. Nantu à à scena internaziunali Nehru fù un campionu di [[pacifisimu]] è dicisu sustinidori di i [[Nazioni Uniti]]. Aprì a strada à a pulitica di non alliniamentu è fù co-fundatori di u Muvimentu di i Paesi non Alliniati, à u di fora di a logica USA-URSS. Ricuniscendu a Ripublica Pupulari Chinesa subitu dopu a so fundazioni (à diffarenza di molti di i paesi di u bloccu uccidintali chì cuntinuàni par oltri dui dicennii à avè rilazioni incù a [[Taiwan|Ripublica di China]], Nehru sustensi l'ammissioni di Pechinu in i Nazioni Uniti è si ricusò di disignà u vicinu com'è l'aggrissori in u cunflittu curianu<ref>{{Cita pubblicazioni |autore=Robert Sherrod |titolo=Nehru:The Great Awakening| rivista=The Saturday Evening Post|volume=236 |data=19 ghjinnaghju 1963 |pagine=60-67 |numero=2}}</ref >. Nehru spirava di agiscia com'è intarmidiariu par culmà u divariu è i tinsioni trà i stati cumunisti è u bloccu uccidintali. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Nehru-Gandhi]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Indianu]] cc7vuxa6wqba415tx9ov58c35nfjkxv Kinshasa 0 15994 362667 347498 2019-07-01T20:49:10Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Kinshasa Congo.jpg|thumb|240px|Kinshasa incù u fiumu Congu in daretu]] '''Kinshasa''' (finu à u 3 maghju [[1966]] '''Léopoldville''' o '''Leopoldstad''') hè a [[Capitali (cità)|capitali]] è a cità maiori di a [[Ripublica Dimucratica di u Congu]]. Hè a terza grandi [[aria metrupulitana]] di l'Africa dopu à [[U Cairu]] è [[Lagos]]. In l'urdinamentu amministrativu di u paesi, Kinshasa hè sii una cità ch'è una [[Pruvinci di a Ripublica Dimucratica di u Congu|pruvincia]] (in modu analogu à [[Parighji]] in l'urdinamentu [[Francia|francesu]], chì hè sii una cità ch'è un [[Dipartimenti di a Francia|dipartimentu]]). Kinshasa hè a siconda cità di [[lingua francesa]] à u mondu, dopu à Parighji è davanti à [[Montréal]]. S'è a crescita dimugrafica attuali cuntinueghja in i prossimi anni, Kinshasa surpassarà Parighji prima di 2020. == Giugrafia == [[File:Kinshasa 2003.jpg|thumb|240px|U distrittu La Gombe]] Situata à 280 metri, nantu à a riva manca di u [[fiumu Congu]] in currispundenza di u [[Pool Malebo]], di fronti à [[Brazzaville]], capitali di a [[Ripublica di u Congu]]. Posta à i [[cuurdinati giugrafichi|cuurdinati]] 4 19' 30" Sudu 15 19' 20" Livanti prisenta un [[clima]] guasi tipicamenti [[clima equaturiali|equaturiali]] incù sulamenti valori di accumulu pluviumetricu più bassi rispettu à i zoni strittamenti equaturiali è un periodu di staghjoni secca, quist'ultima divuta in prima à a rilativa luntananza di l'[[Uceanu Atlanticu]] (400-450 km in linia d'aria) dispinsadori di [[umidità]]. I [[tampiratura|tampiraturi]] medii annuali di l'aria giugrafica in quistioni sò elevati annantu à valori di 27 gradi (media trà i minimi è i massimi), in parechji rari periodi i minimi falani appena sottu à i 20 gradi parmittendu un pocu di rinfriscamentu, sippuri incù sempri minori friquenza ancu in a stessa metropuli cungulesa si poni avè notti più freschi, quantunqua un' parcintuali dirisoriu duranti tuttu un annu. == Storia == Fù fundata da [[Henry Morton Stanley]] in u [[1881]] incù u nomu di Léopoldville, in onori di u suvranu belgicu [[Leopoldu II di Belgica|Leopoldu II]], appena un annu dopu ch'è u so rivali in l'esplurazioni di u fiumu [[Congu (fiumu)|Congu]], [[Pietro Savorgnan di Brazzà]], avissi fundatu [[Brazzaville]] nantu à a riva opposta di u fiumu. L'impurtanza strategica di l'insidiamenti era divuta à u fattu ch'è u padulu di [[Malebo]], chì sipara i dui cità, hè u puntu à parta da u quali u fiumu Congu diventa navighevuli prucidendu versu l'internu di u cuntinenti. Par avè accessu à tuttu u bacinu di u Congu, dunqua, era nicissariu di pruceda via terra solu finu à Malebo, dopu ch'è era pussibuli pruceda (moltu più faciuliamenti) via fiumu. À [[1898]] ricodda u cumplitamentu di a strada farrata diretta versu a cità custiera di [[Matadi]]. Quandu, in l'[[Anni 1920|anni vinti]], a capitali di u [[Congu Belgicu]] fù spustata da [[Boma (Ripublica Dimucratica di u Congu)|Boma]] à Léopoldville, crisciti di suttrattu: à mità di l'[[anni 1930|anni trenta]] l'abitanti erani circa 40.000, 2.500 di i quali erani auropei; a pupulazioni stimata di u [[1945]] era para à 100.000 abitanti, è à l'iniziu di l'[[anni 1950| anni cinquanta]] l'abitanti erani 250.000, trà i quali ci erani 15.000 auropei. À quidd'ebbica ricodda a fundazioni di l'università amministrativamenti aggrigata à l'[[Università Cattolica di Lovanio|università di Lovanio]]. Prima di l'indipindenza, Léopoldville era custituita da dui parti distinti, a cità di l'auropei è quidda africana chjamata ''Quartier Indigène''. I residenti aviani bisognu di un parmissu spiciali par entra in i diversi parti di a cità dopu 21.00 ori di sera. In u 1950 fù custruitu u stadiu. In [[1960]] Lépoldville avia circa 400.000 abitanti, è era a più pupulosa cità di l'[[Africa cintrali]]. Dopu à a presa di puteri da parti di [[Mobutu Sese Seko]] ([[1965]]) Léopoldville fù rinuminata Kinshasa, da u nomu di un picculu paesi chì si truvava in i circonda di a cità. == Ecunumia == [[File:Université de Kinshasa (Unikin1).JPG|thumb|240px|L'università di Kinshasa]] Kinshasa hè ancu un attivu centru industriali è custituisci u maiò portu fluviali di l'[[Africa]], capilinea di a [[strada farrata]] è di l'[[oleudottu]] par [[Matadi]]. == Parsunalità liati à Kinshasa == * [[Cyrille Adoula]], puliticanti * [[Alessandro D'Onofrio]], architettu è sindacu d'arti * [[Péguy Luyindula]], ghjucadori di ballò di u [[PSG]] * [[Kama Sywor Kamanda]] chì quì hà studiatu ghjurnalisimu, scenzi pulitichi, lettari è filusufia. * [[Blaise Nkufo]], exi ghjucadori di ballò naturalizatu svizzaru. * [[Muhammad Alì]], exi pugilistu. Cumbattì quì unu di i so macci più impurtanti contr'è George Foreman par a cunquista di u titulu mundiali di i pesi massimi (1974). * [[Fabrice Muamba]], exi ghjucadori di ballò ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Africa]] l65dj7193n576u4o9ktooq6x38zdbb0 Léopoldville 0 15995 330232 2013-11-29T15:36:36Z 92.150.20.17 Reindirizzamentu à [[Kinshasa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Kinshasa]] 39ogkoobggraq6118cpl20sali6ta70 Leopoldstad 0 15996 330233 2013-11-29T15:37:01Z 92.150.20.17 Reindirizzamentu à [[Kinshasa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Kinshasa]] 39ogkoobggraq6118cpl20sali6ta70 Dacca 0 15997 362657 347445 2019-07-01T20:48:01Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Lalbagh Kella0031.JPG|thumb|240px|U forti Lalbagh, in u centru di Dacca]] '''Dacca''' ([[lingua bengali|bengali]]: '''ঢাকা''', altrimenti traslitt. in ''Dhâkâ'' o ''Dakka'') hè a [[Capitali (cità)|capitali]] è a cità più pupulosa di u [[Bangladesh]] è u capilocu di u distrittu di Dacca. Sorghji annantu à u fiumu [[Buriganga]], un canali di u fiumu [[Dhaleshwari]], in u cori di a rigioni incù a più grandi cultivazioni di [[ghjuta]] à u mondu. Hè u centru industriali, cummirciali è amministrativu di a nazioni, è hè un impurtanti situ di u cummerciu di u [[Risu (alimentu)|risu]], semi oleiferi, [[zuccaru]] è [[tè]]. Dacca hè celebru par u so artisgianatu, chì includi prudutti tessili è travagliati di u ghjuta. == Storia == [[File:Dhaka-bangla-port.jpg|thumb|240px|Sadarghat, unu di i porti più impurtanti è antichi]] A storia di Dhaka ricodda à l'annu [[1000]], ma a cità righjunsi a gloria com'è capitali di u [[Bengala]] sottu a dinastia [[Moghul]]. À quidd'ebbica era ancu cunnisciuta com'è '''Jahangir Nagar''' in onori di l'impiratori Mughal [[Jahangir]]. A cità passò sottu u cuntrollu di a [[Gran' Britagna]] in u [[1765]]. Divintò capitali di u [[Pakistan uriintali]] in u [[1947]]. U 21 frivaghju [[1952]] studianti è attivisti pulitichi funi uccisi quandu a [[pulizza]] [[Pakistan|pakistana]] aprì u focu annantu à i prutistanti chì dumandavani par probbia lingua nativa, u [[bingalesu]], i stessi dritti ch'è l'[[Urdu]]. Par cummimurà i martiri, fù custruitu u [[Shaheed Minar]]. U munimentu fù dimulitu duranti a guerra di u [[1971]], è ricustruitu dopu l'indipindenza di u [[Bangladesh]]. Oghji u Shaheed Minar hè u centru di l'attività culturali citatini. In u [[1971]] a cità divintò capitali di u novu statu indipindenti di u [[Bangladesh]]. È oghji nota com'è '''Dhâkâ'''. A Dacca muderna hè crisciuta veluciamenti è in manera disurdinata, ancu à u di fora di a Cità Vechja, par colpa di l'impruvvisu forti aumentu di a pupulazioni divutu à grandi flussi da l'arii rurali. A Cità Vechja incù u so impurtanti portu è i parechji siti storichi si pò sempri visità à l'estremità miridiunali di a muderna è disurdinata cità. == Prisenti == [[File:Dhakarushhour (54).JPG|thumb|240px|Un marcatu affullatu]] A cità hè divisa in deci culleghji alitturali parlamintari. U partitu chì vinci l'alizzioni parlamentari di solitu tendi à vincia ancu a maiò parti di i seghji à l'internu di a capitali. Gulshan, Dhanmondi è Banani sò i quartieri maiori residinziali. Motijheel hè u più impurtanti quartieri finanziariu, è uspiteghja u quartieri generali di a maiò parti di i banchi è di l'impresi di u paesi, com'è quiddu di a [[Bangladesh Bank]], ancu s'è molti uffizii sò stati ricintamenti spustati à Gulshan. Ramna uspiteghja inveci u Sicritariatu, induva si trovani a maiò parti di i ministeri di u guvernu, i risidenzi di i funziunarii maiori di guvernu, è hè ancu u sediu di a [[Corti Suprema]]. U 17 aostu [[2005]] a cità hè stata culpita da una seria di splusioni simultanii (parti di apprussimativamenti 500 splusioni in tutta a nazioni), prubabilamenti à opara di terroristi. Un gruppu estremistu [[islam]]icu, [[Jamaat-ul-Mujahideen]] hà rivindicatu a rispunsabilità. == Trasporti == In i circonda di a cità hè prisenti l'[[Aeroportu Internaziunali Zia]]. == Struzzioni == * [[Pogose High School]] == Parsunalità liati à Dacca == * [[Mahasweta Devi]] (Dacca, 1926), scrittrici * [[Irene Khan]] (Dacca, 1956), settima Sicritaria Generali di [[Amnesty International]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] plmcazuzlqonq02w9yp5v9bndm4sol5 Lou Reed 0 16002 330250 2013-12-02T10:48:10Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Lou Reed (5900407225).jpg|thumb|right|Lou Reed.]] '''Lewis "Lou" Allan Reed''' ([[New York]], 2 di [[marzu]] 1942, [[Long Island]], 27 uttobre 2013) hè statu ... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lou Reed (5900407225).jpg|thumb|right|Lou Reed.]] '''Lewis "Lou" Allan Reed''' ([[New York]], 2 di [[marzu]] 1942, [[Long Island]], 27 uttobre 2013) hè statu un musicante è cumpositore americanu famosu cume solista è cumpunente di u gruppu di i [[The Velvet Underground|Velvet Underground]]. s64va7z8u31z7az4pf7q4fhwyrd1ibv Baghdad 0 16004 363567 362651 2019-09-27T06:54:06Z CommonsDelinker 173 Replacing Hulagu_Baghdad_1258.jpg with [[File:Bagdad1258.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:Duplicate|Duplicate]]: Exact or scaled-down duplicate: [[:c::File:Bagdad1258.jpg|]]). wikitext text/x-wiki [[File:Haifa street, as seen from the medical city hospital across the tigres.jpg|thumb|240px|Baghdad, a cità]] '''Baghdad''', o '''Bagdad''', (in arabu بغداد|Baghdād, in ità [[abbasidi]] ''Madīnat à u-Salām'', "Cità di a paci", in talianu anticu ''Baldacca'' o ''Baudac'') hè a [[Capitali (cità)|capitali]] di l'[[Iraccu]] è di l'[[Guvernaturatu di Baghdad|umonima pruvincia]]. Hè a siconda cità più grandi di l'[[Asia]] sudu-uccidintali, dopu à [[Teheran]], u calculu di a pupulazioni par u [[2010]] hè di 5.402.486 abitanti. Situata annantu à u fiumu [[Tigri]] à 33°20 nordu è 44°26 livanti. == Storia == [[File:Bagdad1258.jpg|thumb|240px|Assediu di Baghdad da parti di u khan mongulu Hulagu in 1258]] A cità di Baghdad fù fundata nantu à a riva uccidintali di u [[Tigri]] trà u [[762]] è u [[767]] da a dinastia araba di l'[[Abbasidi]], par vulè di u [[califfu]] [[à u-Mansur|à u-Manṣūr]]. L'insidiamentu fù prubabilamenti rializatu annantu à u situ di un preesistenti paesi [[persia]]nu. <br /> A cità sorsi in i circonda di [[Ctesifonte]], capitali di l'[[Persia|Imperu Persianu]] di i [[Sasanidi]] è sustituì [[Damascu]] com'è capitali di u [[Califfu|califfatu]] [[islam]]icu chì si stindia da u [[Nordu Africa]] à a Persia. U nomu di a cità hà una urighjina incerta: sicondu parechji dirivaria da u [[Lingua pirsiana|persianu]] "Diu [hà] datu" - da ''bagh'' (Diu) è ''dad'' (datu). Un muru circulari surghjia intornu à a risidenza califfali è à l'uffici à edda cunnessi, cusì Baghdad divintò cunnisciuta ancu com'è "Cità circulari". Parechji generazioni dopu a fundazioni, Baghdad divintò un impurtanti centru [[Cummerciu|cummirciali]] è culturali. Sicondu parechji fonti a cità, à u so apughjeiu, avaristi cuntatu più di un milionu di abitanti. Una larga parti di a pupulazioni era urighjinaria di l'[[Iranu]], in particulari di a zona di [[Khorasan]]. Molti di i storii narrati in i ''[[Milla è una notti]]'' sò ambientati in a Baghdad di quiddu periodu, guvirnata da u Califfu [[Harun à u-Rashid|Hārūn à u-Rashīd]]. Baghdad fù ancu par tuttu u periodu califfali frà i cità maghjuramenti cusmupoliti. In edda viviani musulmani, [[Cristianesimu|cristiani]], [[Abraisimu|abrei]], [[Zuruastrisimu|zuruastriani]] è [[Paganesimu|pagani]] micca dichjarati pruvinenti da tuttu u [[Vicinu Urienti|Vicinu]] è [[Mediu Urienti]] è ancu da l'Asia Cintrali. A rapida crescita di a pupulazioni rallintò incù u spustamentu di a capitali à [[Samarra|Sāmarrāʾ]], chì suvitò a perdita di i pruvinci uccidintali è uriintali incù a fini di u cintralisimu abbasidi, a "tutela" [[Buwayhidi|buwayhide]] è a duminazioni di i [[Selgiuchidi]] ([[1055]]-[[1135]]). A cità firmeti quantunqua unu di i principali centri culturali è cummirciali di u mondu islamicu finu à u 10 frivaghju [[1258]], quandu fù sacchighjata da i [[Monguli]] vidati da [[Hulagu]], nipoti di [[Gengis Khan]]. I Monguli massacràni 800.000 citatini, frà i quali u califfu abbasidi [[à u-Musta'sim]] è distrussini vasti zoni di a cità è i canali di irrigazioni. U saccu di Baghdad missi fini à u califfatu abbasidi, un colpu da u quali a civiltà arabu-islamica ùn si saristi mai più ripresa cumplittamenti. In u [[1401]], Baghdad fù di novu sacchighjata da i Turcu-Monguli, chì u so capu era [[Tamerlanu]].<br /> In u [[1534]], Baghdad fù cunquistata da l'[[Ottumani]]. Sottu l'[[Imperu ottumanu]] Baghdad cadi in un periodu di diclinu. === Storia muderna === Baghdad fù parti di l'[[Imperu ottumanu]] finu à a libarazioni avvinuta versu a fini di a [[Prima guerra mundiali]], duranti a quali l'Imperu turcu si era schiaratu incù i [[Putenzi Cintrali]]. A cità fù accupata da i truppi inglesi à u terminu di a cusidditta [[Campagna di a Mesuputamia]]. In seguitu fù fundatu u Regnu di l'[[Iraccu]], sottu cuntrollu [[Regnu Unitu|britannicu]] da u [[1921]] grazia à u [[mandatu britannicu di a Mesuputamia|Mandatu]] accurdatu li da a [[Sucità di i Nazioni]], suvitata da una furmali indipindenza in u [[1932]] è da tutali indipindenza in u [[1946]]. A pupulazioni di a cità crisciti da 145.000 abitanti stimati in u [[1900]] à 580.000 in u [[1950]]. Duranti l'[[Anni 1970|anni sittanta]], Baghdad vissi un periodu di crescita è prusperità grazia à l'aumentu di u prezzu di u [[pitroliu]], a principali risorsa spurtata da l'Iraccu. Duranti stu periodu funi custruiti novi [[Infrastruttura|infrastrutturi]], com'è novi impianti [[Fognatura|fugnari]], [[Acqua|idrici]] è [[Autustrada|autustradi]]. A [[guerra Iranu-Iraccu]] ([[1980]]-[[1988]]) fù un periodu difficiuli par a cità è molti risorzi ecunomichi funi distinati à i forzi armati è migliaia di citatini murini in u cunflittu. L'[[Iranu]] lanciò parechji attacchi [[missili]]stichi contru à Baghdad, ma quiddi incausàni rilativamenti pochi vittimi è danni lebbii. A [[Guerra di u Golfu]] di u [[1991]] incausò maiò è più serii danni à Baghdad, in particulari à u so sistemu di trasporti, à l'infrastrutturi energetichi è sanitarii. [[File:Baghdad-bank-hires.jpg|thumb|240px|Suldati [[Stati Uniti d'America|americani]] chì survegliani a Banca Cintrali Irachena (Ghjugnu [[2003]])]] Di marzu è aprili [[2003]], duranti l'invasioni di l'Iraccu, Baghdad fù pisantamenti bumbardata, è i primi forzi [[Stati Uniti d'America|statunitensi]] intrini in cità frà u 7 è u 9 aprili. Ultiriori danni funi incausati da i gravi saccheghji avvinuti in i ghjorni successivi à a fini di a guerra. Incù a dipusizioni di u rigimu di [[Saddam Hussein]], a cità fù accupata da i [[Armata di i Stati Uniti d'America|truppi americani]]. L'auturità pruvisoria di a cualizioni (''Coalition Provisional Authority'' o CPA) criò in u cori di a cità un'aria furtificata di 8&nbsp;km² chjamata ''"Zona Verdi"'' eretta à probbia sedi è à quidda di u succissivu guvernu pruvisoriu. A ''Coalition Provisional Authority'' hà cidutu u puteri à u guvernu ''à interim'' à a fini di ghjugnu [[2004]], dopu l'alizzioni pulitichi svolti si u mesi di ghjinnaghju di quiddu stessu annu. Molti abitanti di Baghdad sò divintati intullaranti in i cunfronti di i forzi occupanti parchì i sirvizii essinziali com'è l'[[Energia elettrica|elittricità]] è a distribuzioni di l'acqua, sò insufficienti è occasiunali. Inoltri à causa di i disastrosi cundizioni igienicu-sanitarii si sò verificati episodii di collara è di decessi di criaturi divuti à a cuntaminazioni di l'acqui è à a scarsità di cibu. In a calda istati 2004, l'energia elettrica era dispunibuli solu à intarmittenza in a maiò parti di a cità. Un ultiriori mutivu di scuntentu hè a mancanza di sicurezza. U [[coprifocu]] impostu immediatamenti dopu l'invasioni hè statu rimossu in l'inguernu 2003, ma a cità, chì un tempu avia una vivaci vita nutturna, quand'eddu facia bughju fù sempri cunsidarata troppu priculosa da molti citatini. Frà i priculi ci sò rapimenti, viulenzi sissuali è u risicu di rimana coinvolti in cumbattimenti trà forzi di accupazioni è riuffati. À a storia ricenti di Baghdad hè liata a vicenda vinuta à a luci in a branu di u 2004 riguardu à torturi è sevizii perpetrati da suldati di l'armati americana è inglesa à i danni di reclusi in a [[prighjoni di Abu Ghraib]] (Abū Ghurayb). == Giugrafia == Baghdad si trova annantu à u fiumu [[Tigri]] è à 50&nbsp;km da l'[[Eufrate]] in una zona privalintamenti para. Nonustanti a pusizioni vicina à u fiumu è i numarosi spazii verdi, l'influenza di u [[disertu]], situatu à sudu è à punenti, si faci senta incù [[Timpesta di rena|timpesti di rena]]. In a parti uccidintali di a cità ci sò larghi [[viale (viabilità)|viali]], i risidenzi più lussuosi è molti edifizii guvernativi, i casi più ecunomichi si trovani generalamenti in a parti uriintali. Sturicamenti Baghdad era un centru di grandi impurtanza par u cummerciu internaziunali. Vii [[Cummerciu|cummirciali]] da l'[[India]], da a [[Persia]] è da l'[[Auropa]] si scuntravani in a cità. Oghji u riccu quartieri di [[Karrada]] hè u principali distrittu cummirciali citatinu. Baghdad hè sempri un nodu impurtanti di u trafficu stradali aeriu è farruviariu. L'[[aeroportu]] citatinu maiori hè u [[Baghdad International Airport]]. == Cultura == Baghdad hà sempri svoltu un rollu impurtanti in a vita culturali araba è hè stata a casa di famosi scrittori, pueti, musicanti è di altri artisti. === Istituzioni === Frà i più impurtanti istituzioni culturali citatini ci sò: * l'[[Orchestru Naziunali Irachenu]] - I cuncerti sò stati brivamenti intarrotti da l'ultimu cunflittu ma da tandu sò riturnati à a nurmalità. * u [[Tiatru Naziunali Irachenu]] - U [[tiatru]] fù sacchighjatu à a fini di l'invasioni di u 2003, ma hè in corsu di ristrutturazioni. U tiatru riciviti un grandi impulsu in l'[[Anni 1990|anni nuvanta]] quandu i sanzioni [[Urganisazioni di i Nazioni Uniti|ONU]] limitàni l'impurtazioni di filmi stranieri. Più di 30 filmi funi cunvertiti in esibizioni da u vivu incù un vastu assurtimentu di pruduzzioni [[dramma]]tichi è [[Cummedia|cummedii]]. Frà l'istituzioni chì offrini un'educazioni culturali à Baghdad ci sò u [[cunsirvatoriu]], l'[[Istitutu di i Beddi Arti]] è a Scola di Musica è Danza Classica. Baghdad hè ancu a sedi di numarosi [[museiu|musei]] chì uspitavani [[Archiulugia|ughjetti archiulogichi]] di i [[Storia antica|civiltà antichi]]; molti frà eddi funi arrubati è i musei sacchighjati in u parapiglia chì suvitò l'intrata di i truppi [[Stati Uniti d'America|americani]] in a cità. === Munumenti è loca d'intaressu === Frà i punti d'intaressu si poni mintuvà: * u [[Museiu Naziunali Irachenu]], di u quali l'inestimabili cullizzioni archiulogica fù sacchighjata duranti l'invasioni di 2003; * l'arcu di i [[Mani di a Vittoria]], custruitu duranti u rigimu di [[Saddam Hussein]]; * u [[zoo di Baghdad]]; * a Bibbiuteca Naziunali, di a quali molti antichi manuscritti funi brusgiati in l'incendiu di l'edifiziu duranti l'invasioni di u 2003; * a [[muschea]] di [[Kazimayn]] (di i dui [Imam] Kāzim), da a carattaristica cupola durata, à nordu-punenti di Baghdad, unu di i più impurtanti loca di cultu [[Sciisimu|sciiti]], cumplittata in u [[1515]]; * u [[Palazzu Abbasidi]] ( ''à u-Qaṣr à u-ʿAbbāsī'' ), unu di i più antichi edifizii citatini, ricuddanti à u [[XII seculu]]; * a Mustansiriyya, ricuddanti à u [[1234]], centru di struzzioni supiriori fundatu da u califfu à u-Mustansir (1226-1242) è sempri usatu com'è centru d'insignamentu islamicu. === Parsoni liati à Baghdad === * [[Amal à u-Juburi]], puitessa * [[Nazik à u-Malaika]], puitessa * [[Ibn Butlan]], medicu irachenu di fedi cristiana == Baghdad in a musica == * A cantanti americana [[Patti Smith]] hà incisu u singulu ''Radio Baghdad'' cuntinutu in l'album ''[[Trampin']]'' in u [[2004]]. * U [[rapper]] americanu [[Eminem]] hà intitulatu una canzona ''Bagpipes from Baghdad'' cuntinuta in l'album ''[[Relapse]]'' di u [[2009]]. * U gruppu talianu [[U Tiatru di l'Orrori]] hà scrittu a canzona ''Cleveland-Baghdad'' cuntinuta in u so album ''[[U mondu novu]]'' di u [[2012]]. == Da veda dinò == * [[Zona verdi (Baghdad)|Zona verdi]] == Fonti == 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Giugrafia]] 9no8z2kvsxwwwrn0739mdbfpg0nmakd Bagdad 0 16005 330256 2013-12-05T16:55:56Z 92.150.20.17 Reindirizzamentu à [[Baghdad]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Baghdad]] 4zukwfjnycjpd0s8d5fsqg9er0ij4cc Sardhigna 0 16009 330284 2013-12-08T18:46:53Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardegna]] 0i8zs4jfovw490ybbf91o9d4vo1tjhk Saldhigna 0 16010 330286 2013-12-08T19:17:05Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sardegna]] 0i8zs4jfovw490ybbf91o9d4vo1tjhk Sicìria 0 16011 330288 2013-12-08T19:36:56Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sicilia]] q3458wo1iu0dbzg5b57s62htq0cmnb5 Anatulia 0 16012 351233 339575 2015-07-16T12:23:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:AnatolieLimits.jpg|thumb|240px|A tradiziunali difinizioni di l'Anatulia à l'internu di a [[Turchia]] muderna<ref name=Merriam>{{cite book |title=Merriam-Webster's Geographical Dictionary |last= |first= |coauthors= |year=2001 |isbn=0 87779 546 0 |page=46 |pages= |url=http://books.google.co.uk/books?id=Co_VIPIJerIC&pg=PA883&dq=anatolia+geographical+dictionary&hl=en#v=onepage&q&f=true |accessdate=18 May 2001}}</ref><ref name="Mitchell">Stephen Mitchell, ''Anatolia: Land, Men, and Gods in Asia Minor. The Celts in Anatolia and the impact of Roman rule''. Clarendon Press, Aug 24, 1995 - 296 pages. ISBN 978-0198150299 [http://books.google.com/books?id=pUYtwuve40kC&dq=anatolia&hl=en&sà=X&ei=1OC3T-CDDoGsiAL4q7X-Bg&ved=0CDoQ6AEwAQ]</ref>]] L''''Anatulia''' (o Anatolia) (in [[Turchia|turcu]] ''Anadolu'' dirivendu da u [[Grecia|grecu]]: {{polytonic|ἀνατολή}}: sorghja di u [[soli]]), dinuminata da i [[Roma|Rumani]] è da i [[Grecia|Grechi]] '''Asia Minori''', hè una [[regione|rigioni]] [[giugrafia|giugrafica]] di l'[[Asia]] [[sudu|sud]][[uvestu|uccidintali]]: si tratta di una grandi [[penisula]], di forma à l'incirca rittangulari, cumpresa in l'oghjinca [[Turchia]]<ref>[http://www.treccani.it/anciclupidia/asia-minori/ Asia Minori], ''Anciclupidii on line'', [[Istitutu di l'Anciclupidia taliana Treccani]]</ref>. == Storia == [[File:Celsus-Bibliothek2.jpg|240px|thumb|[[Efesu]]]] Grazia à a so pusizioni strategica di cumunicazioni frà [[Asia]] è [[Auropa]], l'Anatulia hè stata u viculu di numarosi pupulazioni è civiltà finu da l'[[preistoria|ità preistorica]]: difatti, insidiamenti [[Niuliticu|niulitichi]] si trovani à [[Çatal Hüyük]], [[Cayönü]], [[Nevalı Çori]], [[Hacilar]], [[Göbekli Tepe]] è [[Mersin]]. U stessu insidiamentu di [[Troia (Asia Minori)|Troia]] ricodda à u Niuliticu, è cuntinueghja finu à l'[[ità di u farru]]. === Ità antica è Medievu === A Penisula Anatolica hè stata u viculu di una multitudina di [[civiltà]] è di urganisazioni statali duranti tuttu u corsu di a [[storia]] di l'[[Storia di l'omu|umanità]]. Trà i varii civiltà chì ci si sviluppàni in l'antichità, si poni mintuvà l'[[Ittiti]], i [[Frigia|Frigi]], i [[Traci]], i [[Lidia|Lidii]], l'[[Armeni]] è l'[[Elleni]] (Grechi). Incurpurata in l'[[Imperu|Imperi]] [[Imperu persianu|persianu]], [[Regnu di Macidonia|macidoniu]], [[Imperu rumanu|rumanu]] è [[Imperu bizantinu|bizantinu]], l'Anatulia ni suvitò i vicissitudini, finch'edda fù invadita da a sterpa tribali di l'Oghuz, di [[populu|etnia]] [[Turchia|turca]], à parta da u [[XI seculu]], in seguitu à a vittoria annantu à l'[[armata bizantina]] di [[Rumanu IV Diogene]] uttinuta in a [[battaglia di Manzicerta]]. L'elementi turcomanni funi prestu urganizati in grandi parti sottu l'insegna di i [[Turchia|turchi]] [[Selgiuchidi]], i quali fundetini una pruperosa è putenti urganisazioni statali incù capitali [[Isfahan]] (i cusidditti "[[Grandi Selgiuchidi]]") è un Statu anatolicu (i cusidditti "Selgiuchidi di Rum"), tremindù distrutti in u corsu di i grandi invasioni [[Monguli|monguli]]. Altra struttura statali [[Turchia|turca]] in Anatulia fù quidda di i [[Danishmendidi]]. === A cunquista ottumana === In u corsu di u [[XIV seculu|XIV]]u è di u [[XVu seculu]] l'[[Ottumani]], anch'eddi cumpunenti di a tribù turca di l'Oghuz, riiscini à impona a so probbia egemunia oltri ch'è in Anatulia ancu annantu à parti sempri più vasti di u mondu bizantinu è, successivamenti, in a [[Balcani|Penisula Balcanica]]: espansioni curunata da a [[Caduta di Custantinopuli|cunquista di Custantinopuli]] da parti di u sultanu [[Mehmet II|Mehmet u Conquistadori]] (in [[Lingua turca|Turcu]] ''Fatih Sultan Mehmet'') in u [[1453]]. Sottu i so succissori l'[[Imperu Ottumanu]] cuntinuò una [[pulitica]] di espansioni chì u purtò à essa, à a mità di u [[XVI seculu]], duranti u [[rè|regnu]] di u sultanu [[Solimanu u Magnificu]], a prima putenza militara è [[ecunumia|ecunomica]] d'[[Auropa]] è di u bacinu di u [[Mari Meditarraniu|Mari Tarraniu]]. Incù [[Mehmet III]] ([[1566]] - [[1603]]) l'imperu subì eppuri i so primi impurtanti insuccessi chì, da u XVII seculu divintarani a dimustrazioni di una criscenti è sempri più inguvarnevuli crisa militara, [[economia|ecunomica]] è [[pulitica|pulitica]]. == Pupulazioni è lingua == Frà i civiltà chìè si sò succiduti in u cuntrollu di a zona, si poni mintuvà l'[[Ittiti]], i [[Frigi]], i [[Lidi]], i [[Pirsiani]], i [[Celti]], i [[Grechi]], l'[[Armeni]], i [[Civiltà rumana|Rumani]], i [[Goti]], i [[Curdi]], i [[Bizantini]], l'[[Arabi]], [[Selgiuchidi|Turchi selgiuchidi]], i [[Monguli]] è l'[[Ottumani|Turchi ottumani]]. À causa di stu cummischiu di pupulazioni, in a [[regione|rigioni]] si sò diffusi numarosi [[linguistica|lingui]] è ceppi linguistichi: parechji [[littiratura|scrittori]] ani fattu l'iputesa ch'è l'Anatulia sii statu u centru di diffusioni di i [[lingui induauropei]] versu l'[[Auropa]]. [[File:Gelidonya lighthouse.jpg|thumb|240px|Panurama da i costi miridiunali di l'Anatulia]] À i [[ghjorna]] d'oghji, l'Anatulia faci parti intiriamenti di a [[Turchia]] è i so abitanti parlani u [[Lingua turca|turcu]], à causa di l'[[Islamu|islamisazioni]] cunsiguenti à a cunquista di a [[regione|rigioni]] da parti di i [[Turchia|Turchi]] Selgiuchidi è [[Ottumani]] finu da u tardu [[Medievu]] è in seguitu à u [[Genocidiu Armenu]] è a cusidditta ''[[Catastrofa di l'Asia Minori]]'' in a prima mità di u XXu seculu. Nonustanti quissa, in a zona [[sudu]]-[[estu|uriintali]], vicinu à i cunfini incù l'[[Iraccu]] è l'[[Iranu]], ci ferma una forti minuranza di [[Curdi|etnia]] è [[lingua curda]]. === Riligioni === [[File:Whirling Dervishes, Konya, Turkey, RMO.jpg|thumb|right|240px|[[Dervisci]] vuglianti]] [[Musulmani]] [[Sunnisimu|sunniti]] è [[Sciisimu|sciiti]] 97%, [[cristiani]] 2%, [[atei]] è [[agnostichi]] 1%<ref>Sicondu altri fonti i [[Islamu|musulmani]] currispundariani à u 99,8% di a pupulazioni. Cfr. AA.VV. Calendario Atlanti De Agostini 2008, Novara, Istitutu [[Giugrafia|Giugraficu]] De Agostini SpA, [[2007]], pag. 1051</ref>. Minuranzi di [[Yazidi]] è [[Alawiti]] oltri ch'è di cumunità aramaichi chì prufessani a [[fedi|riligioni]] Siru-Ortudossa. === Musica === U [[musica|genaru musicali]] più pupulari in Anatulia, hè u [[türkü]] [[Turchia|turcu]], chì hè sunatu incù u [[saz]]. == Ecusistemi == [[File:Cimakli Village in Espiye, Giresun Turkey.jpg|thumb|240px|right|Un [[paesi]] di [[muntagna]] in a pruvincia di Giresun, in u [[nordu]] di l'Anatulia]] A diversità tupugrafica è climatica di l'enorma penisula anatolica hà inghjinaratu una diversità para di flora è fauna, distribuita annantu à tuttu u [[Giugrafia|tarritoriu]] incù arii ricchi di conifari è arburi à [[foglia|foglii]] caduchi, ma dinò à l'oppostu arii stipposi è incù principii di disertificazioni. == Noti == <references /> == Da veda dinò == * [[Aykut Barka]] * [[Anatulistica]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Turchia]] 1ednpp9pxmcennh3agfjwagk76y2tu2 Template:Polytonic 10 16013 330298 2013-12-11T18:52:42Z 92.150.192.105 Pagina nova: <includeonly><span lang="grc" class="polytonic">{{{1}}}</span></includeonly><noinclude> Lo scopo del template è di facilitare ai browser web la visualizzazione dei caratteri del gr... wikitext text/x-wiki <includeonly><span lang="grc" class="polytonic">{{{1}}}</span></includeonly><noinclude> Lo scopo del template è di facilitare ai browser web la visualizzazione dei caratteri del greco antico più complicati, che utilizzano il sistema politonico (v. [[Segni diacritici dell'alfabeto greco]]). Infatti non tutti i browser capaci di visualizzare i caratteri [[Unicode]] sono configurati in maniera d'associare in ogni caso un font dotato della copertura necessaria, in questo caso quella del gruppo "Greek Extended". È una cosa che può accadere ad esempio con Internet Explorer. Il template si occuperà d'inserire del codice HTML per indicare esplicitamente una serie di font (specificati nel [[MediaWiki:Monobook.css|foglio di stile di Wikipedia]] nella classe "polytonic") in grado di sostenere il compito. Sintassi: '''<nowiki>{{</nowiki>polytonic|''testo in greco''}}''' ---- Caratteri che non hanno bisogno del template: Α Β Γ Δ Ε Ζ Η Θ Ι Κ Λ Μ Ν Ξ Ο Π Ρ Σ Τ Υ Φ Χ Ψ Ω <br /> α β γ δ ε ζ η θ ι κ λ μ ν ξ ο π ρ σ ς τ υ φ χ ψ ω Principali caratteri che hanno bisogno del template, pena la mancata visualizzazione: ὰ ά ᾶ ᾳ ᾲ ᾴ ᾷ ἀ ἂ ἄ ἆ ἁ ἃ ἅ ἇ ᾀ ᾂ ᾄ ᾆ ᾁ ᾃ ᾅ ᾇ Ἀ Ἂ Ἄ Ἆ Ἁ Ἃ Ἅ Ἇ <br /> ὲ έ ἐ ἒ ἔ ἑ ἓ ἕ Ἐ Ἒ Ἔ Ἑ Ἓ Ἕ <br /> ὴ ή ῆ ῃ ῂ ῄ ῇ ἠ ἢ ἤ ἦ ἡ ἣ ἥ ἧ ᾐ ᾒ ᾔ ᾖ ᾑ ᾓ ᾕ ᾗ Ἠ Ἢ Ἤ Ἦ Ἡ Ἣ Ἥ Ἧ <br /> ὶ ί ῖ ἰ ἲ ἴ ἶ ἱ ἳ ἵ ἷ Ἰ Ἲ Ἴ Ἶ Ἱ Ἳ Ἵ Ἷ<br /> ὸ ό ὀ ὂ ὄ ὁ ὃ ὅ Ὀ Ὂ Ὄ Ὁ Ὃ Ὅ <br /> ῥ Ῥ<br /> ὺ ύ ῦ ὐ ὒ ὔ ὖ ὑ ὓ ὕ ὗ Ὑ Ὓ Ὕ Ὗ <br /> ὼ ώ ῶ ῳ ῲ ῴ ῷ ὠ ὢ ὤ ὦ ὡ ὣ ὥ ὧ ᾠ ᾢ ᾤ ᾦ ᾡ ᾣ ᾥ ᾧ Ὠ Ὢ Ὤ Ὦ == Voci correlate == * [[Aiuto:Unicode]] * [[Aiuto:Unicode/Test]] * [[Template:IPA]] * [[Template:Unicode]] [[Categoria:Template testo straniero|{{PAGENAME}}]] </noinclude> dtegg2sb7wob1c8kidlk9mzxtrzj1pt Template:Cite book 10 16014 330299 2013-12-11T18:53:33Z 92.150.192.105 Pagina nova: <includeonly>{{cita libro | cognome = {{{last|}}} | nome = {{{first|}}} | wkautore = {{{authorlink|}}} | autore = {{{author|}}} | coautori = {{{coauthors|}}} | curatore = {{{editor|}... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{cita libro | cognome = {{{last|}}} | nome = {{{first|}}} | wkautore = {{{authorlink|}}} | autore = {{{author|}}} | coautori = {{{coauthors|}}} | curatore = {{{editor|}}} | altri = {{{others|}}} | titolo = {{{title|}}} | dataoriginale = {{{originaldate|}}} | annooriginale = {{{originalyear|}}} | meseoriginale = {{{originalmonth|}}} | url = {{{url|}}} | formato = {{{format|}}} | datadiaccesso = {{{accessdate|}}} | annodiaccesso = {{{accessyear|}}} | mesediaccesso = {{{accessmonth|}}} | edizione = {{{edition|}}} | data = {{{date|}}} | anno = {{{year|}}} | mese = {{{month|}}} | editore = {{{publisher|}}} | città = {{{location|}}} | lingua = {{{language|}}} | id = {{{id|}}}{{#if:{{{isbn|}}}| ISBN {{{isbn|}}}}} | doi ={{{doi|}}} | pagine = {{{page|}}}{{{pages|}}} | capitolo = {{{chapter|}}} | urlcapitolo = {{{chapterurl|}}} | citazione ={{{quote|}}} }}</includeonly><noinclude> {{Template di compatibilità|Cita libro}} [[Categoria:Template citazione fonti di compatibilità|Cite book]] </noinclude> tkglbh0fbnfxbxa3qzkwwmzt720luax Template:Cita libro 10 16015 330300 2013-12-11T18:54:25Z 92.150.192.105 Pagina nova: <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=libro}}</includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} Categoria:Template citazione... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=libro}}</includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinclude> 41mi72apvau6h08i2qlziewzl24ud1z Natali (mesi) 0 16018 330321 2013-12-14T20:22:48Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dicembre]] 07dfyc4493kfui7qlxmy4k16w7zxwwg Naddari 0 16019 330322 2013-12-14T20:23:54Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dicembre]] 07dfyc4493kfui7qlxmy4k16w7zxwwg Limea 0 16021 350083 350077 2015-07-07T21:03:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A limea''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cedrat_da_Corse.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Citrus medica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Sapindales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rutaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Citrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Citrus medica''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Chinesische_Zedrat_Zitrone.jpg|250px|A limea]] |----- |} A '''limea''' (o '''alimea''') (''Citrus medica'') hè una [[spezia]] appartinenti à u [[Genaru (tassunumia)|genaru]] ''[[Citrus]]'', in a [[Famiglia (tassunumia)|famiglia]] di i [[Rutaceae|rutacei]]. Hè cunsidarata una di i trè spezii di [[Agrumu|agrumi]] da i quali deriveghjani tutti i membri di u genaru oghji cunnisciuti, incù u [[Citrus maxima|pummelu]] è à u [[Citrus reticulata|mandarina]]. == Murfulugia == A pianta hè un [[arbustu]] chì pò righjunghja i 4 metri di altezza. I rametti ghjovani sò russicci o viuletti, incù foglii longhi finu à 20 cm. I [[fiori|fiori]] crescini in gruppi da trè à dodici è sò moltu prufumati; i bocciuli sò russicci, ma u fiori apartu hè biancu. U [[fruttu]] hè grandi 20-30 cm, giaddu, uvali o guasi rutondu, calchì volta incù una lighjeri prutuberanza à u picciolu è un pocu appuntitu da a parti opposta. A [[buchjula]] hè moltu ruvida è eccizziunalamenti spessa. Custituisci finu à u 70% di u fruttu. Và senza dì si parò ch'è quantunqua stu fruttu si cunsuma frescu assà di radu; a carattaristica particulari di a limea hè infatti quidda di pruducia frutti cumplittamenti dolci o cumplittamenti aciarbi. == Urighjini è diffusioni == Com'è l'altri agrumi, a limea hà i so urighjini in l'[[Asia]] suduriintali, più pricisamenti à l'incirca in l'aria oghji amministrata da u [[Bhutan]], ma hè ghjunta in [[Auropa]] in tempi rimoti. In [[Italia]] a cunniscenza di a limea hè moltu antica. Fù classificata dighjà da [[Gaio Pliniu Sicondu|Pliniu u vechju]] in a [[Naturalis Historia]] cù u nomu di "mela assira". À quiddi tempi ùn s'imprudava ancora u fruttu com'è [[alimentu]]; u so usu à tali scopu si saristi diffusu solu dui seculi più tardi. Era inveci adupratu com'è [[rispighjenti]] par l'[[Insecta|insetti]] nucivi com'è i [[Culicidae|zinzali]], in manera analoga à a [[Cymbopogon|citrunedda]]. Oghji a limea hè principalamenti cultivata è travagliata in [[Calabria]], in a fascia custiera di l'altu Tirrenu cusintinu chì và da [[Belvideri Marittimu]] à [[Tortora (Italia)|Tortora]], dinuminata [[Riviera di l'Alimei]] incù à u centru [[Santa Maria di a limea]]. Attualmenti stu fruttu hè cultivatu soprattuttu in l'aria [[Meditarraniu|meditarrania]], in [[Mediu Urienti]], [[India]] è [[Indunesia]], ma ancu in [[Australia]], [[Brasili]] è in i [[Stati Uniti d'America|SUA]]. In molti lucalità indiani cresci puri spuntaniamenti. == Impieghi è variità == [[File:Castello, collezione degli agrumi 03.jpg|thumb|left|Una limea|240px]] A limea fù impiigata in l'[[industria alimintari]] par u cunsumu com'è fruttu da tola<ref>Simplici o incù l'aghjunta di sali o bicarbunatu di sodiu, fù usata com'è dighjistivu in fini di pastu.</ref>, par a priparazioni di [[bebbita analcolica|bebbiti analcolichi]] è frutta [[canditura|candita]], ma a maiò parti ni fù cunsumata in l'[[industria farmaceutica]] par a pruduzzioni di [[oliu essinziali]]. L'essenza ricavata da a limea hè parò faciulamenti ditiriurevuli. Una minzioni particulari devi essa fatta par a ''limea ghjudaica'' o [[etrog]] (''Citrus medica var. ethrog'') chì fù usata da i cridenti abrei in a [[Sukot|Fistività di i Tabernaculi]]. Hè una varietà cultivata in [[Grecia]], [[Etiupia]] è soprattuttu in [[Palestina]], ma ancu in [[Calabria]] in a Riviera di l'alimei. À diffarenza di tutti l'altri agrumi, pussedi un<nowiki>'</nowiki>''albedu'' (a parti bianca di a buciula) cumestibili è sopratuttu molta succosa. I [[steroli]] cuntinuti in l'albedu sò un ottimu rimediu contru u [[colesterolu]]. U fruttu intreiu fù impiigatu par a pruduzzioni di bebbiti analcolichi. A limea conta un grandi numaru di variità; a variità più diffusa in Italia hè quidda cultivata in Calabria, dinuminata ''limea liscia di Diamanti'' (di grossu tagliu è prufumata, distinata in grandi parti à a canditura); in [[Sicilia]] hè tipica quidda chjamata "vozza vozza", à bassa acidità, bona par u cunsumu crudu, mentri in Campania si ni cultiva una moltu acita, da l'albedu amarettu, è una dolci è grossa. Ci hè da minziunà dinò a [[limea di Corsica]], a più nota à polpa dolci. == Arti == In arti, finu à u [[XVII seculu]] u ''Citrus medica'' hè statu spessu cunfusu cù a limea di u Libanu, par a quali hè faciuli veda dipintu una limea (agrumu) par indicà inveci u coniferu. Trà l'asempii cunnisciuti, unu hè [[Marcu Palmezzano]], pittori di u [[XVI seculu]], ind'è u quali a limea, dipintu com'è agrumu, hà sempri valori di simbulu riligiosu d'urighjini biblica: in u dipintu di l'''[[Immaculata cù u Patri Eternu in gloria è i santi Anselmu, Agostino è Stefanu|Immaculata]]'' (1510), eccu, in altu à dritta, appariscia una bedda "limea" piena di frutti chì hè ghjustu appuntu una limea di u Libanu. == Tradizioni pupulari == In a cità di [[Forlì]], a festa didicata à u Santo Servita [[Pellegrino Laziosi]] u 1 maghju, hè carattarizata da a vendita di limei. Ancu à [[Bibbona]] ([[Livornu]]) in u ghjornu di Pasquetta si teni a festa di a limea, in ricordu di l'antica usanza lucali di serva si di stu fruttu com'è daziu. ==Citazioni== Accadi chì a limea fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in a [[Nanna di u Bambinu]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: * ''Tù sè a limea cunfitta è sapurita, :''La melarancia sanguigna è culurita, :''La me rosa bianca è rossa, :''La me amandula fiurita, :''La me mela muscatedda, :''Li me ochji, la me stedda.'' == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Agrumu]] * [[Citrus]] * [[Cedrata Tassoni]] *[[citronu]] *[[clementina]] *[[limonu (arburu)|Limonu]] *[[mandarina]] *[[pumelu]] *[[pumpelmu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Flora]] [[Categoria:Agrumi]] es007iprkoy7t153uoduta0pdipxd2b Alimea 0 16022 330332 2013-12-15T10:46:45Z 90.8.205.223 Reindirizzamentu à [[Limea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Limea]] 890cbmqvhitsr0xy1y2sg1qnenhq2r9 Arbiddara 0 16025 330339 2013-12-15T17:46:06Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu moved page [[Arbiddara]] to [[Arbiddali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arbiddali]] lq1j90xjrkhuternwez25xh6jjeeyih Template:Div col 10 16026 330345 2013-12-16T18:40:34Z 90.8.205.223 Pagina nova: <includeonly><div style="-moz-column-count:{{{cols|{{{1|2}}}}}}; -webkit-column-count:{{{cols|{{{1|2}}}}}}; column-count:{{{cols|{{{1|2}}}}}}; {{#ifeq:{{lc:{{{small|{{{2|}}}}}}}}|ye... wikitext text/x-wiki <includeonly><div style="-moz-column-count:{{{cols|{{{1|2}}}}}}; -webkit-column-count:{{{cols|{{{1|2}}}}}}; column-count:{{{cols|{{{1|2}}}}}}; {{#ifeq:{{lc:{{{small|{{{2|}}}}}}}}|yes|font-size:90%;}}"></includeonly><noinclude> {{protetta}} {{man}} [[Categoria:Template formattazione testo|Div col]] [[ar:قالب:Div col]] [[ca:Plantilla:Div col]] [[en:Template:Div col]] </noinclude> 1qdefw7lwaixy54kbwvldij00jet780 Template:Div col end 10 16027 360426 330346 2018-11-06T05:48:49Z YiFeiBot 9044 Retrait de 15 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q5899344]] wikitext text/x-wiki <includeonly></div></includeonly><noinclude> {{protetta}} Questo template va usato in coppia con il template {{tl|Div col}}. [[Categoria:Template formattazione testo|{{PAGENAME}}]] </noinclude> juaqp991jw9rgi7pej7cfe65fd1ehjb Lingua gadduresa 0 16028 330347 2013-12-17T09:48:05Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gadduresu]] 1kxx1zd78n55rwb6bi2076lj15za8ci Gallina 0 16029 330348 2013-12-17T09:54:52Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddina]] oo8zwjzumqnpi7o77gnqbvl59rb6dd0 Gjaddina 0 16030 330349 2013-12-17T09:56:00Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddina]] oo8zwjzumqnpi7o77gnqbvl59rb6dd0 Giaddina 0 16031 330350 2013-12-17T09:57:08Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddina]] oo8zwjzumqnpi7o77gnqbvl59rb6dd0 Peter O'Toole 0 16032 346606 330352 2015-07-01T19:43:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Peter O'Toole''' ([[Connemara]], 2 d'agostu 1932 - [[Londra]], 14 di dicembre 2013) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Irlanda|irlandese]]. [[File:Peter O'Toole - 1968.jpg|thumb|right|200px|Peter O'Toole in u 1968]] errm92nykkdhj23t9fzu8l0mv61ago8 Pope Francis 0 16033 330354 2013-12-17T14:15:05Z Franjklogos 2883 Franjklogos moved page [[Pope Francis]] to [[Papa Francescu]]: era in lingua inglese wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Papa Francescu]] 7jsv41mx5445r2zi31zx3aaabnddv1q Template:Immagine grande 10 16036 330375 2013-12-18T19:04:14Z 90.8.205.223 Pagina nova: <div style="width:{{{larghezza|100%}}}; margin-top:0.6em; margin-bottom:0.6em"> <div class="thumbinner"> <div style="overflow-x:auto; overflow-y:hidden; width:100%"> File:{{{1|Alps... wikitext text/x-wiki <div style="width:{{{larghezza|100%}}}; margin-top:0.6em; margin-bottom:0.6em"> <div class="thumbinner"> <div style="overflow-x:auto; overflow-y:hidden; width:100%"> [[File:{{{1|AlpsLargestPicture.jpg}}}|{{{2|7000px}}}]] </div> {{#if: {{{3|}}} |<div class="thumbcaption"> <div style="float:right; margin-right:3px; margin-top:4px; margin-left:.5em"> [[File:Magnify-clip.png|link=File:{{{1|AlpsLargestPicture.jpg}}}|15x13px]]</div>{{{3|}}}</div> |}} </div> </div><noinclude> {{protetta}} {{Template complesso}} {{man}} [[Categoria:Template strumenti di layout immagini]] </noinclude> eeo6jujekgdn6uaux0xxpgemlgd79ok Pruvincia di Olbia è Tempiu 0 16038 330384 2013-12-20T15:30:27Z 92.150.197.53 Reindirizzamentu à [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pruvincia di Tarranoa è Tempiu]] eb7scesyrvcrgmox6jqp089yjekk340 Tarranoa 0 16039 330399 2013-12-23T16:26:13Z Paulu 58 Paulu moved page [[Tarranoa]] to [[Olbia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Olbia]] 64lengbl6nsscxvrk7x8n3m9cwv6qit Template:Man 10 16040 358113 358061 2017-12-12T14:51:04Z S4b1nuz E.656 12540 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #ifexist:Template:{{PAGENAME}}/{{{1|man}}} |__NOEDITSECTION__<div class="toccolours" style="overflow:auto; margin: 0.5em auto 0.5em auto; text-align:center"> [[Immagine:Template-info.svg|45px|Info]] <big>'''Istruzioni per l'uso'''</big><br/><small>Le [[Aiuto:Manuali dei template|istruzioni]] che seguono sono contenute nella [[Aiuto:Sottopagina|sottopagina]] [[Template:{{PAGENAME}}/{{{1|man}}}]] ([{{fullurl:Template:{{PAGENAME}}/{{{1|man}}}|action=edit}} edità]&middot;[{{fullurl:Template:{{PAGENAME}}/{{{1|man}}}|action=history}} cronolugia])</small></div> ---- {{/{{{1|man}}}}} |<div style="overflow:auto; margin-left:auto; margin-right:auto; text-align:center" class="toccolours"><big>'''[{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}/{{{1|man}}}|action=edit&preload=Template:Man/Preload}} Crea le istruzioni!]''' ([[Aiuto:Manuali dei template|aiuto]])</big></div>{{#switch:{{NAMESPACE}} | Utente = | #default = [[Categoria:Template senza istruzioni]] }}}}</includeonly><noinclude> {{man}} [[Categoria:Template descrizione template]] </noinclude> by2ddwgmhqmqe6pbuwm6vbkhgyo7846 Template:Template complesso 10 16041 355834 330406 2016-11-18T23:22:09Z CommonsDelinker 173 Replacing Transmission.png with [[File:Transmission_icon_(old).png]] (by [[commons:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: exact, or scaled-down duplicate). wikitext text/x-wiki <includeonly>[[Categoria:Template complessi|{{PAGENAME}}]]</includeonly> {| class="itwiki_template_toc" style="width:76%; margin: 0 auto 0.5em; padding-right: 0.5em; clear:both;" |- | style="text-align:center;padding: 0 5px;" | [[Immagine:Transmission icon (old).png|80px|Avviso importante!]] | Questo [[Aiuto:Template|template]] ha un [[codice sorgente]] piuttosto '''complesso''' e può richiedere buona conoscenza delle [[Aiuto:Funzioni parser|funzioni parser]]. ---- Per favore, ''tenta di modificarlo solo se sei certo di capirne la funzione '''e''' sei preparato a riparare ogni conseguente danno collaterale'' nel caso in cui i risultati fossero diversi da quanto avevi in mente. Tutti gli esperimenti devono essere prima condotti in una [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}/Sandbox|action=edit&preload={{FULLPAGENAMEE}}&editintro=Template:Template_complesso/editintro}} pagina di prova]. |}<noinclude> {{man}} [[Categoria:Template di avviso template|{{PAGENAME}}]] [[bg:Шаблон:Езотеричен]] [[cs:Šablona:Esoteric]] [[en:Template:Intricate template]] [[eo:Ŝablono:Esotera]] [[es:Plantilla:Esotérica]] [[fr:Modèle:Documentation modèle compliqué]] [[ia:Patrono:Esoteric]] [[ja:Template:複雑なテンプレート]] [[ka:თარგი:ეზოთერული]] [[no:Mal:Komplisert mal]] [[ro:Format:Ezoteric]] [[sc:Template:Esoteric]] [[sl:Predloga:Esoteric]] [[sv:Mall:Komplicerad kod]] [[ur:سانچہ:مخفی]] [[wuu:Template:Esoteric]] [[zh:Template:Esoteric]] [[zh-classical:Template:Esoteric]] [[zh-yue:Template:祕技]] </noinclude> 1zwmmcq45j7oqa2izh0wllx1zt60eyy Template:TemplateData 10 16042 330407 2013-12-23T18:49:53Z 92.150.197.53 Pagina nova: <includeonly>{{ #ifexist:Template:{{PAGENAME}}/TemplateData |<div class="toccolours" style="overflow:auto; margin: 0.5em auto 0.5em auto; text-align:center"> Immagine:VisualEditor-... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{ #ifexist:Template:{{PAGENAME}}/TemplateData |<div class="toccolours" style="overflow:auto; margin: 0.5em auto 0.5em auto; text-align:center"> [[Immagine:VisualEditor-logo.svg|70px|VisualEditor]] <big>'''Dati per [[Wikipedia:VisualEditor|VisualEditor]]'''</big><br/><small>La tabella [[Wikipedia:VisualEditor/TemplateData|TemplateData]] che segue è contenuta nella [[Aiuto:Sottopagina|sottopagina]] [[Template:{{PAGENAME}}/TemplateData]] ([{{fullurl:Template:{{PAGENAME}}/TemplateData|action=edit}} modifica]&middot;[{{fullurl:Template:{{PAGENAME}}/TemplateData|action=history}} cronologia])</small></div> ---- {{/TemplateData}} |<div style="overflow:auto; margin-left:auto; margin-right:auto; text-align:center" class="toccolours"><big>'''[[/TemplateData|Crea]] la tabella [[Wikipedia:VisualEditor/TemplateData|TemplateData]]!'''</big></div>{{#switch:{{NAMESPACE}} | Utente = | #default = [[Categoria:Template senza TemplateData]] }}}}</includeonly><noinclude> {{man}} [[Categoria:Template descrizione template]] </noinclude> atbw5gu2vz0z6jhh0sbm19j1rkv9093 Erodutu 0 16057 330438 2013-12-28T13:41:03Z 90.8.79.196 Reindirizzamentu à [[Erodotu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erodotu]] 826a7kpzoau36av4tlxr7h6dsjjejc8 Modulo:Linguaggi 828 16058 330446 2013-12-28T14:38:33Z 90.8.79.196 Pagina nova: local language = {} -- File di configurazione contenente due tabelle: -- lg.alias: per normalizzare gli alias a un codice unico -- lg.codici: che dato un codice restituisce un array... Scribunto text/plain local language = {} -- File di configurazione contenente due tabelle: -- lg.alias: per normalizzare gli alias a un codice unico -- lg.codici: che dato un codice restituisce un array contente -- nome della lingua e collegamento all'articolo su it.wiki dedicato alla lingua local lg = mw.loadData( 'Modulo:Linguaggi/Configurazione'); -- ritorna il nome della voce corrispondente a "code". Se "code" non corrisponde a nessuna -- lingua inserita in tabella ritorna una stringa nulla function language.get_voce(code) if code == nil then return '' end local code = mw.ustring.lower(code) if lg.alias[code] then code = lg.alias[code] end lingua = lg.codici[code] if lingua then return lingua[2] end return '' end -- ritorna vero se "code" corrisponde a un linguaggio, falso altrimenti function language.esiste(code) if code == nil or code=='' then return false end if lg.alias[code] then code= lg.alias[code] end if lg.codici[code] then return true end return false end -- ritorna il nome standard della lingua corrispondente a "code" e il codice normalizzato -- a quella della tabella codici -- Se "code" non corrisponde a nessuna lingua inserita in tabella ritorna la coppia valore di default -- o stringa nulla se questo non è indicato e il codice richiesto. Se maiuscolo è vero il -- nome viene ritornato con la prima lettera maiuscola function language.get_nome(code, maiuscolo, default) local nome = default or '' if code ~= nil and code ~= '' then code = mw.ustring.lower(code) if lg.alias[code] then code = lg.alias[code] end local lingua = lg.codici[code] if lingua then nome = lingua[1] end end if maiuscolo then nome = mw.ustring.gsub(nome, '^%l', mw.ustring.upper) end return nome, code end -- funzione di interfaccia per template:Nomelingua/voce function language.voce(frame) local code = frame.args[1] if code == nil or code == '' then return '' end return language.get_voce(code) end -- funzione di interfaccia per template:Nomelingua/nome function language.nome(frame) local maiuscolo = false local code = frame.args[1] or '' local default = (frame.args[2] == 'v' and '') or code if frame.args['M']~=nil and frame.args['M']~='' then maiuscolo = true end return language.get_nome(code, maiuscolo, default), _ end --funzione di interfaccia per template:Nomelingua function language.nomecompleto(frame) local code = frame.args[1] if code == nil or code == '' then return '' end local maiuscolo = false if frame.args['M']~=nil and frame.args['M']~='' then maiuscolo = true end local voce = language.get_voce(code) local nome = language.get_nome(code, maiuscolo, code) if nome == "" and voce ~="" then if maiuscolo then nome = mw.ustring.gsub(voce, '^%l', mw.ustring.upper) else nome = voce end end if voce == "" then return nome else return table.concat({'[[', voce, "|", nome, "]]"}) end end --funzione di interfaccia per template:Lingue, se viene passato anche il parametro --usa_codice (qualunque sia il suo valore), allora il testo mostrato tra parentesi --viene normalizzato a quello standard della lingua, piuttosto che essere quello --passato --In aggiunta può ricevere se il paremtro return_error è vero ritorna in caso di --codici lingua non ritrovati in tabella una tabella aggiuntiva con i codici errati --return_error viene controllato solo se la funzione è richiamata da un modulo Lua --se è richiamata da un template è sempre falsa function language.lingue(frame) local lingue_list = { } -- Se chiamata mediante #invoke, usa gli argomenti passati al template invocante. -- Altrimenti a scopo di test assume che gli argomenti siano passati direttamente local args local return_error = false local error_list = {} if frame == mw.getCurrentFrame() then args = frame:getParent().args else args = frame return_error = args['return_error'] or False end local usa_codice = false local lingua, codice_normalizzato, code_to_show local usa_codice = (args['usacodice'] ~= nil) for _,code in ipairs(args) do lingua, codice_normalizzato = language.get_nome(code) code_to_show = mw.ustring.upper((usa_codice and codice_normalizzato) or code) if lingua ~= "" then lingue_list[#lingue_list+1] = '<abbr title="' .. lingua .. '">' ..code_to_show .. "</abbr>" else lingue_list[#lingue_list+1] = code if return_error then error_list[#error_list+1] = code end end end local reply if #lingue_list > 0 then reply = '(<span style="font-weight:bolder; font-size:80%">' .. table.concat(lingue_list, ",&nbsp;") .. "</span>)" else reply = '' end reply = reply if #error_list>0 then return reply, error_list else return reply end end -- Restituisce una tabella con tutti i codici riconosciuti dal modulo function language.tabella(frame) local HtmlBuilder = require('Module:HtmlBuilder') -- genera una tabella codici -> lista alias e una di codici per ordinarla local alias_table = {} local codici_sorted = {} for code, _ in pairs(lg.codici) do alias_table[code] = {"'''" .. code .. "'''"} codici_sorted[#codici_sorted+1] = code end for alias, code in pairs(lg.alias) do if alias_table[code] then table.insert(alias_table[code], alias) end end table.sort(codici_sorted) root = HtmlBuilder.create('table') root .addClass('wikitable sortable') .tag('tr') .tag('th').wikitext('Codici').done() .tag('th').wikitext('[[template:Nomelingua/voce]]').done() .tag('th').wikitext('[[template:Nomelingua/voce]]').done() .tag('th').wikitext('[[template:Lingue]]') for _,code in ipairs(codici_sorted) do local code_string = table.concat(alias_table[code], ", ") local nome, voce = language.get_nome(code), language.get_voce(code) if voce ~= '' then voce = '[[' .. voce .. ']]' end root .tag('tr') .tag('td').wikitext(code_string).done() .tag('td').wikitext(nome).done() .tag('td').wikitext(voce).done() .tag('td').css('text-align', 'center').wikitext(language.lingue({code})) end return tostring(root) end -- Restituisce una tabella degli alias in formato alias;codice function language.tabella_alias(frame) local HtmlBuilder = require('Module:HtmlBuilder') root = HtmlBuilder.create('table') root .addClass('wikitable sortable') .tag('tr') .tag('th').wikitext('Alias').done() .tag('th').wikitext('codice').done() for alias, code in pairs(lg.alias) do root .tag('tr') .tag('td').wikitext(alias).done() .tag('td').wikitext(code) end return tostring(root) end -- Restituisce una tabella dei codici in formato codice;nome;voce function language.tabella_codici(frame) local HtmlBuilder = require('Module:HtmlBuilder') root = HtmlBuilder.create('table') root .addClass('wikitable sortable') .tag('tr') .tag('th').wikitext('Codice').done() .tag('th').wikitext('Nome').done() .tag('th').wikitext('Voce').done() for code, valore in pairs(lg.codici) do root .tag('tr') .tag('td').wikitext(code).done() .tag('td').wikitext(valore[1]).done() .tag('td').wikitext(valore[2]) end return tostring(root) end -- ritorna una whitelist di tutti i codici riconosciuti ad uso bot in python function language.whitelist(frame) local rows = { 'WHITELIST_LINGUE = set( [' } -- genera una tabella codici -> lista alias e una di codici per ordinarla local codici = {} for code, _ in pairs(lg.codici) do codici[#codici+1] = code end for alias, _ in pairs(lg.alias) do codici[#alias+1] = alias end table.sort(codici) for _, codice in ipairs(codici) do rows[#rows+1] = " '" .. codice .."'," end rows[#rows+1] = "])" return table.concat(rows, '\n') end return language nn26nujitwy14577ibme3er6eidleby Dina Garipova 0 16059 332268 330455 2014-03-23T14:15:55Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[File:Dina Garipova, ESC2013 press conference 06.jpg|thumbnail|right|250px|Dina Garipova]] '''Dina Garipova''' (nata u [[25 di marzu]] [[1991]], [[Zelenodolsk]], [[Russia]]) hè una cantante russia. U so nome cumpletu hè '''Dina Fagimovna Garipova''' (''Дина Фагимовна Гарипова''). == Discografìa == === Albumi === * ''«Мечта»'' (2014) === Singuli === * ''«[[What If (Dina Garipova)|What If]]»'' (2013) — [[Germania]] #78, [[Paesi Bassi]] #51, [[Svizzera]] #75, [[Regnu Unitu]] #151 == Ligami == * [http://dinagaripova.ru/ Situ officiale] == Da vede dinù == * [[:en:Golos (TV series)]] * [[:en:Eurovision Song Contest 2013]] [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Russia]] __NOTOC__ tshfevul1b90b6i6019wog556pz7gwn Sergei Volchkov 0 16060 334380 330837 2014-03-23T14:58:38Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki '''Sergei Volchkov''' (natu [[3 d'aprile]] [[1988]], [[Bychaŭ]], [[Bielorussia]]) hè un cantadore è musicante russiu. U so nome cumpletu hè '''Sergei Valerievich Volchkov''' (''Сергей Валерьевич Волчков''). == Da vede dinù == * [[:en:Golos (TV series)]] [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Russia]] [[Categoria:Bielorussia]] __NOTOC__ ele78vqnjwtzg29kredxmyrpp7p7js5 Dizembri 0 16062 330486 2014-01-04T00:12:00Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dicembre]] 07dfyc4493kfui7qlxmy4k16w7zxwwg Template:Cita pubblicazione 10 16063 340103 330497 2014-11-29T11:03:19Z 92.153.150.81 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Protetta}}</noinclude><includeonly><cite id="CITEREF{{{cid|}}}" style="font-style:normal">{{#if:{{{autore|}}}{{{cognome|}}} |{{#if:{{{linkautore|}}} |[[{{{linkautore}}}|{{#if: {{{cognome|}}} |{{{cognome}}}{{#if: {{{nome|}}} |, {{{nome}}} }} |{{{autore}}} }}]] |{{#if:{{{cognome|}}} |{{{cognome}}}{{#if: {{{nome|}}} |, {{{nome}}} }} |{{{autore}}} }} }} }}{{#if:{{{autore|{{{cognome|}}}}}} |{{#if:{{{coautori|}}} |<nowiki>;</nowiki> {{{coautori}}} }} }}{{#if:{{{data|}}} |&#32;({{{data}}}) |{{#if:{{{annu|}}} |{{#if:{{{mese|}}} |&#32;({{{mese}}} {{{annu}}}) |&#32;({{{annu}}}) }} }} }}{{#if:{{{autore|{{{cognome|{{{annu|}}}}}}}}} |.&#32; }}{{#if:{{{url|}}} |{{#if:{{{abstract|}}} | |[{{{url}}} }} | }} '' {{{titulu}}}''{{#if:{{{url|}}} |{{#if:{{{abstract|}}} | |]}}| }}{{#if:{{{rivista|}}} |. {{{rivista}}} }}{{#if:{{{editore|}}} |{{#if:{{{città|}}} |&#32;({{{città}}}: {{{editore}}}) |&#32;({{{editore}}}) }} }}{{#if:{{{volume|}}} |&#32;'''{{{volume}}}''' }}{{#if:{{{numeru|}}} |&#32;({{{numeru}}}) }}{{#if:{{{pagine|}}} |<nowiki>:</nowiki> {{{pagine}}} }}{{#if:{{{lingua|}}} |&nbsp; (in {{{lingua}}}) }}{{#if: {{{doi|}}} |. [[Digital object identifier|DOI]]:[http://dx.doi.org/{{{doi}}} {{{doi}}}] }}{{#if:{{{id|}}} |. {{{id}}} }}{{#if:{{{pmid|}}} |. PMID {{{pmid}}} }}{{#if:{{{dataaccesso|}}} |. <small>URL consultato in data {{{dataaccesso}}}</small> }}{{#if:{{{accesso|}}} |. <small>URL consultato in data {{{accesso}}}</small> }}.{{#if: {{{abstract|}}}|&nbsp;({{#if:{{{url|}}} |[{{{url}}} Abstract]|Abstract}}).}}</cite></includeonly><noinclude> {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinclude> 14409971rwf6zlhr1ptpf8o35ho60rg Template:It 10 16064 353006 339809 2016-02-19T06:28:02Z Varlaam 3337 X interwikis wikitext text/x-wiki (in talianu) lcgzuqnuuy8afb0y0w9gf2djxaqgj9v Anggun 0 16065 351241 347757 2015-07-16T12:43:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:anggun.jpg|thumb|Anggun (2005)]] '''Anggun Cipta Sasmi''' ('''Anggun''') (* [[29 d'aprile]] [[1974]] in [[Jakarta]], [[Indunesia]]) hè una [[musica|musicante]] [[Indunesia|indunesiana]]. [[Categoria:Musicante|Anggun]] 652adm1tnbcvvved11lnrwqve60csja Template:Cor-sass 10 16066 363073 363060 2019-07-17T12:40:13Z Jun Misugi 295 - 1. wikitext text/x-wiki <div class="noprint" style="clear:both; float:left; margin-bottom:.5em; border:1px solid #CCC; padding-left:4px; padding-right:4px; text-align:left"> [[Image:Sassari-Stemma.png|30px|]] ''Chistha pàgina è (arumancu in parthi) ischritta in [[sassaresu|corsu sassaresu]], cu' noti innantu a li vucàburi o ipprissioni parthicurari. Dugnunu pò cuntribuì a la so redazioni utirizendi la varieddai sóia e rippittendi la di l'althri autori. Li cifri rimàndani a li noti in fin d'arthìcuru, inogghi sottu.''<ref>''Quista pàgina hè (almancu in parti) scritta in corsu sassaresu, cù noti annant'à i vocàbuli o sprissioni particulari. Ugnunu pò cuntribuiscia à a so redazzioni utilizendu a variità soia è rispittendu la di l'antri autori.I sciffri rimàndani quindi, à i noti in fin d'artìculu.'' [[Image:Sassari-Stemma.png|30px|]]</ref> </div> <noinclude> <br /><br /> == Vede ancu == *[[Template:Cor-gadd]] </noinclude> ra2u6pmzpils4wxctk558ilh0vni82h God bless America 0 16069 347149 347147 2015-07-01T23:16:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''God Bless America''' hè un [[cinemà|filmu]] di [[Bob Goldthwait]], chì hè statu prisentatu à u festivale internaziunale di [[Toronto]] (di [[sittembre]]) in lu [[2011]]. Ghjé Joel Murray, u fratellu di Bill chi chjoca u primu rollu. == Synopsis == Franck Murdoch ùn ne po più. Hè statu licenziatu, i so vicini so insupportevuli, tuttu cio ch’ellu vede à a televisiò u stumaca è per compiè l'affare a so figliola pienghje postu ch'ella hà avutu un blackberry invece d’avè un Iphone. Hè cusì, cume ellu ùn ha più nunda da perde, decide un ghjornu di tumbà tutti i tonti ch’ellu infatta… Un bellu filmu nant’à a sucieta d'oghje == Ligami == Eccu u filmu : http://vimeo.com/70709824 [[Categoria:Sinemà]] 8x7z0h65izh477maiahje2b7q3cr3pt Anna Akhmatova 0 16070 351245 347392 2015-07-16T12:53:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Anna Andreevna Akhmatova''' - u pseudonimu di ''Anna Andreyevna Gorenko'' (Bol'soj Fontan, 23 [[ghjugnu]] 1889 - [[Moscù]], 5 [[marzu]] 1966) hè stata una [[puisia|puitessa]] [[russia]]; ùn amava micca u terminu di puitessa, è par quissa prifiria fà si difiniscia da pueta, à u maschili. [[File:Petrov-vodkin-akhmatova.jpg|thumb|240px|Ritrattu di Anna Achmatova di Kuzma Petrov-Vodkin]] == Biugrafia == [[File:Ахматова Н.Гумилев Л.Гумилев.jpg|thumb|240px|right|Anna Achmatova incù u maritu Nikolaj Gumilëv è u figliolu Lev (1913)]] {{quote|Lasciu a casa bianca è l'ortu mutu.<br/>Diserta è luminosa mi sarà a vita<ref>Anna Achmàtova, ''U Stormu Biancu'', traduzioni di Gene Immediato, prifaziu di Silvio Riolfo, ed. San Paolo, 1995</ref>}} Figliola di Andreij Antonovich Gorenko, funziunariu publicu, è di Inna Erazmovna Stogova, tremindù di nobili famiglia, fù moglia da u [[1910]] à u [[1918]] di [[Nikolaj Stepanovič Gumilëv|Nikolaj Gumilëv]], da u quali ebbi u figliolu [[Lev Nikolaevič Gumilëv|Lev]]. Feci parti di a Curpurazioni di i pueti, un gruppu [[Acmeisimu|acmeistu]] fundatu è vidatu da u maritu <ref>''Anciclupidia Taliana'', treccani.it [http://www.treccani.it/enciclopedia/anna-andreevna-achmatova/ Achmatova, Anna Andreevna].</ref>. Composi a so prima opara, ''Vecher/Вечер'' (''A sera''), in u [[1912]], à a quali suvitò ''Chetki'' (''U rusariu'') in u [[1914]], carattarizati tremindù da un'intima diddicatezza. ''Belaya Staya'' (''U stormu biancu'') ([[1917]]), ''Podorozhnik'' ([[1921]]), ''Anno Domini MCMXXI'' ([[1922]]) sò racolti di versi inspirati da u nustalgicu ricordu di a spirienza biugrafica, chì à spessu assumini guasi a cadenza di una [[preghere|prighera]]. Dopu a fucilazioni di u prima maritu, Nikolaj, in u [[1921]], suvitò una longa pausa indutta da a [[cinsura]], chì a puitessa rumpiti in u [[1940]] incù ''U saliciu'' è ''Da sei libri'', racolti da i quali emerghji un dulori dirivatu da a custanti ricerca di a buntà di l'[[omu|omini]]. U figliolu Lev fù imprighjunatu frà u [[1935]] è u [[1940]] in u periodu di i [[grandi porghi]] [[Staline|staliniani]]. Espulsa da l'Unioni di i Scrittori Suvietichi in [[1946]] incù l'accusa di ''[[estitisimu]]'' è di ''disimpegnu [[pulitica|puliticu]]'' <ref> ''Sapè.it'' [http://www.sapere.it/enciclopedia/Achmatova%2C+Anna+Andreevna.html Achmatova, Anna Andreevna].</ref>, riiscì puri à essa riabilitata in [[1955]], publichendu in [[1962]] un'opara à a quali travagliava dighjà dipoi u [[1942]], u ''Puema senza eroi'', un ricordu nustalgicu di u passatu russiu, rielaburatu à traversu a dramaticità chì a nova visioni di a Storia comporta, è à traversu una trasfigurazioni di u Spaziu è di u Tempu. Nantu à a so puetica ebbi molta influenza a cunniscenza di l'opari di [[Danti Alighieri]], com'eddu tistimunieghja ancu u [[filusufia|filosofu]] Vladimir Kantor: "Quandu chersini à Anna Achmatova, a matriarca di a [[puisia]] [[russia]], "Aveti lettu à Danti?", incù u so tonu da grandi [[rè|righjina]] di a [[puisia]] risposi: "Ùn facciu altru ch'è leghja à [[Dante Alighieri|Danti]]"" <ref> [http://www.zenit.org/article-26186?l=italian ''U grandi [[filosofia|filosofu]] [[Russia|russiu]] Kantor svela l'influenza [[Cristianesimu|cattolica]] in u so Paesi''] di Jesús Colina, da u situ Zenit, U mondu vistu da [[Roma]].</ref>. ==Liami== * [[Marcu Biancarelli]], [http://marcubiancarelli.blogspot.fr/2014/01/anna-akhmatova-pa-chjuda-u-libru.html Anna Akhmatova, pà chjuda u libru] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Russia]] [[Categoria:Puesia]] dz560dxo514y2db38i3duyy1bffadl0 Anna Andreevna Akhmatova 0 16071 330525 2014-01-07T17:32:53Z 92.150.151.47 Reindirizzamentu à [[Anna Akhmatova]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Anna Akhmatova]] osm3xda18bq38kw2sx4z5arfv3qer9n Venacu 0 16072 331179 330533 2014-03-15T17:40:45Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd Isuli Sanguinari 0 16073 330544 2014-01-11T18:39:19Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu moved page [[Isuli Sanguinari]] to [[Ìsuli Sanguinarii]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ìsuli Sanguinarii]] hlm5pbvuc4vpxtbhtlabqdova9x7hr8 Pietro Querini 0 16074 347548 336437 2015-07-02T15:09:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Palazzo Loredan dell'Ambasciatore (Venice).jpg|240px|thumb|Vinezia: u Palazzu Querini]] '''Pietro Querini''' (Vinezia, ... - ...) hè statu un marcanti è navigatori talianu, sinatori di a Ripublica di Vinezia. == Biugrafia == Pietro Querini era [[Patriziatu vinizianu|Patriziu vinizianu]] ([[N.H.]]) di a putenti famiglia [[Querini]] è dunqua membru di drittu di u [[Cunsigliu Maiò]] di a [[Ripublica di Vinezia|Sirenissima]]. Fù [[Signori (titulu nobiliare)|Signori]], in l'[[Creta|isula di Candia]] (Creta), di i [[feudu|feudi]] di [[Castel di Temini]] è [[Dafnes]], famosi par a pruduzzioni di u [[vinu]] [[Malmasgìa]], chì eddu cummirciava spicialamenti incù i [[Fiandri]]. === U viaghju di a ''Querina'' === [[File:Candia.jpg|240px|thumb|Carta di l'isula di Candia in Creta]] U 25 aprili [[1431]] Petru salpò da [[Candia]] versu i Fiandri à bordu di a [[caracca]] ''Querina'' incù un caricu di 800 barili di Malmasgìa, spezii, cutonu, [[cera]], [[allumi di rocca]] è altri marcanzii di valori, pari à circa 500 [[tunniddata|tunniddati]]. L'[[equipaghju]] era cumpostu da sissanta ottu omini di diversi [[naziunalità]]. I so tinenti erani Nicolò de Michele, patriziu venetu, è Cristofalo Fioravante. U 14 sittembri, à quandu suparatu à [[Capu Finisterra]], funi suspresi da timpesti ripituti è funi spinti sempri di più versu [[punenti]], à u largu di l'[[Irlanda]]: si rumpiti u [[timonu]] è a [[navi]] firmò smaghjata, andendu à a deriva duranti parechji sittimani, traspurtata da u [[Currenti di u Golfu]]. U 17 dicembri l'equipaghju dicisi di abbandunà u [[relittu]] mezu affundatu è si divisi: 18 si imbarconi annantu à un [[schifu (imbarcazioni)|schifu]] (spezia di [[scialuppa]]) è 47 annantu à una siconda [[lancia (imbarcazioni)|lancia]] più grandi, cumprindenti i trè ufficiali. Di a prima imbarcazioni ùn si ebbi più alcuna nutizia, ma a lancia più grandi andò à longu à a deriva frà raziunamenti di vivari è morti cuntinui, tucchendu terra par furtu u 14 ghjinnaghju [[1432]] in l'isula diserta di [[Sandøy]], in l'arcipelagu [[Nurvegia|nurvigesu]] di i [[Lofoten]], incù 16 marinari sopravviventi. Petru Querini è i so cumpagni vissini par ondici ghjorna stendu à u bivaccu annantu à a costa nutrendu si di [[Patella (zuulogia)|pateddi]] è accindendu [[focu|fochi]] par scaldà si. Funi sculunnati tandu da i piscadori di l'isula di [[Røst]], a più vicina, chì andetini in so aiutu è l'uspitetini in i so casi. A pupulazioni di l'isula di Røst, ch'è i viniziani chjamàni Rusteni, circa 120 abitanti, era dedicata à a pesca è à l'assiccazioni di u [[Merluccius merluccius|merluzzu]]. I viniziani firmetini circa quattru mesa in l'isula, è Querini scrissi una rilazioni dittagliata par u [[Cunsigliu di i Pregadi|Senatu]], oghji cunsirvata in a [[Bibbiuteca Apustolica Vaticana]]: {{quote|Par trè mesa à l'annu, veni à dì da ghjugnu à sittembri, ùn ci tramonta micca u soli, è in i mesa opposti hè guasi sempri notti. Da u 20 nuvembri à u 20 frivaghju a notti hè cuntinua, durendu vinti unu ori, bench'edda fermi sempri visibuli a luna; da u 20 maghju à u 20 aostu inveci si vedi sempri u soli o almenu u so chjarori… l'isulani, un cintunara di piscadori, si dimostrani moltu benivulenti è à sirviziu, disidarosi di cumpiacia più par amori ch'è par spirà calchì serviziu o donu à l'incontru… viviani in una dudicina di casi rutondi, incù aparturi circulari in altu, ch'eddi coprini incù peddi di pesci; a so unica risorsa hè u pesciu ch'eddi portani à venda à Bergen.|Petru Querini}} Par i marinari l'uspitalità di a cumunità fù com'è un veru è probbiu Paradisu, ancu parchì: {{quote|Quisti di 'ssi scogli sò omini purissimi è di beddu aspettu, è ancu i so donni, è tanta hè a so simplicità chì ùn curani micca di chjuda alcuna a so ropa, nè mancu di i so donni ani riguardu: è quì chjaramenti si capisci parchì in i camari induva durmiani mariti è moglia è i so figlioli allughjavami ancu no, è in prisenza di no nudissimi si spugliavani quandu vuliani andà in lettu; è avendu par custumu di bagnà si u ghjovi, si spugliavani in casa è nudissimi (...) andavani insin'à i bagni, mischiendu si incù l'omini (...).|Petru Querini}} [[File:reine-3.jpg|thumb|left|270px|L'Arcipelagu Lofoten]] U 15 maghju di u [[1432]] Querini fù aiutatu da i piscadori à riparta versu [[Vinezia]]; partì incù gran' parti di i cumpagni (in u frattempu calchiadunu s'era accasatu à Røst), imbarchendu si annantu à una barca chì andava à [[Bergen]] purtendu incù sè 60 stoccafissi siccati. Quì i vindetti par assicurà si risorzi par vultà in Venetu. Querini duranti u viaghju di ritornu passò par [[Trondheim]], [[Vadstena]] è [[Londra]], induva fù ospiti di a tandu putenti cumunità viniziana chì risidia annantu à u [[Tamigi]]. Da quì, dopu 24 ghjorna di cavaddu, u "capitanu di mari" ghjunsi finalmenti à Vinezia u 12 uttrovi 1432. Ci impurtò l'idea di u stoccafissu, chì guditi subitu di un grandi successu è ch'è i viniziani amparoni à apprizzià, sii par a so qualità gastrunomica ch'è par i so carattaristichi di cibu à longa cunsirvazioni moltu utuli sii in i viaghji di mari ch'è di terra, oltri ch'è par a carattaristica di essa un "cibu magru", divintò dinò unu di i piatti cunsigliati in l'oltri 200 ghjorni di magru, fissati, incù altri cibi, u 4 dicembri [[1563]], data di a XXVa è ultima sissioni di u [[cunciliu di Trentu]]. Moltu impurtanti, in a rilazioni di u viaghju, ch'eddu scrissi dopu Querini par u Senatu, hè a discrizzioni di a vita di i piscadori nurvigesi è di a tecnica di cunsirvazioni di u [[merluzzu]] chì, una volta assiccatu, diventa [[stoccafissu]]. L'abitanti di l'isuli Lofoten da tandu ani sempri nutritu una grandi ricunniscenza versu Petru Querini, tantu chì in u cinquicentesimu annivirsariu di u naufraghju ani erettu una stela in so onori in l'isula di [[Røst]]; inoltri un'isula di i Lofoten hè stata chjamata Sandrigøya, veni à dì isula di [[Sandrigo]], in ricordu di a piccula cità in a [[pruvincia di Vicenza]] induva si teni annualamenti a festa di u [[boccalà]], u piattu tradiziunali di a [[cucina vicintina]] à basa di stoccafissu pruvinenti da l'isuli [[Lofoten]]. Inoltri, in Sandrigo una piazza hè stata didicata à Røst. U famosu umanistu di u cinquicentu [[Giovan Battista Ramusio]], autori di u vulumu ''Navigazioni è Viaghji'', chì raccuglìa i più impurtanti viaghji compiuti da l'antichità classica finu à a so ebbica, didicò un capitulu à Petru Querini, principiendu cusì: {{quote|Viaghju di u magnificu misseri Petru Querini ghjintilomu vinizianu, in u quali, partitu da Candia incù un caricu di malmasgìa versu punenti l'annu 1431, subiti un orribili è spavintosu naufraghju, à a fini di u quali, scampatu in seguitu à parechji accidenti, ghjunghji in i regni sittintriunali di Nurvegia è Svezia.|Giovan Battista Ramusio}} == Bibliugrafia == * Franco Giliberto e Giuliano Piovan. ''Alla larga da Venezia. L'incredibile viaggio di Pietro Querini oltre il circolo polare artico nel '400'', Marsilio, ISBN 978-88-317-9459-6 * Pietro Querini, Nicolò De Michiele, Cristofalo Fioravante. ''Il naufragio della Querina. Veneziani nel circolo polare artico'', 2007, ISBN 88-88389-79-2 ==Liami== * [[Marcu Biancarelli]], [http://marcubiancarelli.blogspot.fr/2012/12/u-navifraghju-di-querina.html U navifraghju di a Querina] ==Da veda dinò== * [[stoccafissu]] * [[merluzzu]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Talianu]] 7of4t6vsg57q6a9yynqcahgzrmdfj5w Petru Querini 0 16075 330549 2014-01-12T12:10:44Z 92.150.151.47 Reindirizzamentu à [[Pietro Querini]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pietro Querini]] l68fuzczqa9x2oidg57k41b0iibt7zh Gran Britagna 0 16077 330571 2014-01-14T20:10:15Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Regnu Unitu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regnu Unitu]] fu8asq6xuq0dvtptlyzn108juwlb3of Gran' Britagna 0 16078 330572 2014-01-14T20:10:34Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Regnu Unitu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regnu Unitu]] fu8asq6xuq0dvtptlyzn108juwlb3of Gran'Britagna 0 16079 330573 2014-01-14T20:11:43Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Regnu Unitu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regnu Unitu]] fu8asq6xuq0dvtptlyzn108juwlb3of Nova Calidonia 0 16080 330575 2014-01-14T20:24:25Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Nova Caledonia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nova Caledonia]] sknhta7cscqaulqefmcjq3khngp4ha9 Template:Dipendenza 10 16081 330576 2014-01-14T20:25:52Z 92.153.138.189 Pagina nova: <noinclude>{{U|Template:Stato|template|febbraio 2013||a parte pochissimi parametri che per le dipendenze non verrebbero usati, sono equivalenti, basta cambiare colore quando è valor... wikitext text/x-wiki <noinclude>{{U|Template:Stato|template|febbraio 2013||a parte pochissimi parametri che per le dipendenze non verrebbero usati, sono equivalenti, basta cambiare colore quando è valorizzato "Dipendente da"}}</noinclude><includeonly>{| class="sinottico" summary="Tabella sinottica che riassume le principali caratteristiche di uno Stato" |- class="sinottico_testata" ! colspan="2" style="background:#F0E68C;" class="sinottico_testata" | {{{nomeCorrente}}} |- | colspan="2" style="text-align:center;" | {| align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" style="background:transparent" |- | style="max-width:125px; margin-left:5px; vertical-align:middle" | {{#if:{{{linkBandiera|}}} | [[File:{{{linkBandiera}}}|125px|border|{{{nomeCorrente}}} - Bandiera]] }} | style="max-width:80px;" | {{#if:{{{linkStemma|}}} | [[File:{{{linkStemma}}}|80px|{{{nomeCorrente}}} - Stemma]] }} |- | style="max-width:125px; margin-left:5px;" | {{#if:{{{paginaBandiera|}}} | <small>([[{{{paginaBandiera}}}|dettagli]])</small>}} | style="max-width:80px;" | {{#if:{{{paginaStemma|}}} | <small>([[{{{paginaStemma}}}|dettagli]])</small>}} |- | colspan="2" style="padding:1px 0px" | {{#if:{{{motto|}}} | '''[[Motto]]:''' {{{motto}}} }} |} |- | colspan="2" style="padding:1px 0px" | [[File:{{{linkLocalizzazione}}}|center|250px|{{{nomeCorrente}}} - Localizzazione]] |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Dati amministrativi |- ! Nome completo | style="width:150px;" | {{{nomeCompleto}}} |- ! Nome ufficiale | style="width:150px;" | {{{nomeUfficiale}}} |- ! Dipendente da | style="width:150px;" | {{{stato}}} |- ! [[Lingua ufficiale|Lingue ufficiali]] | style="width:150px;" | {{{lingua}}} |- {{#if:{{{altrelingue|}}} | ! Altre [[Lingua (linguistica)|lingue]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{altrelingue}}} }} |- {{#if:{{{capitale|}}} | ! [[Capitale (città)|Capitale]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{capitale}}} {{#if:{{{capitaleAbitanti|}}}|&nbsp;<small>({{{capitaleAbitanti}}}&nbsp;ab.{{#if:{{{capitaleAbitantiAnno|}}}|&nbsp;/&nbsp;{{{capitaleAbitantiAnno}}}}})</small>}} }} |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Politica |- ! [[Forma di governo|Status]] | style="width:150px;" | {{{governo}}} |- {{#if:{{{presidente|}}} | ! {{#if:{{{elenco capi di stato|}}}|{{{elenco capi di stato}}}|[[Capo di Stato]]}} {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{presidente}}} }} |- {{#if:{{{primoMinistro|}}} | ! {{#if:{{{elenco capi di governo|}}}|{{{elenco capi di governo}}}|Capo di Governo}} {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{primoMinistro}}} }} |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Superficie |- ! [[Area|Totale]] | style="width:150px;" | {{{superficieTotale}}} [[Chilometro quadrato|km²]]{{#if:{{{superficieOrdine|}}}|&nbsp;([[Lista di stati per superficie|{{{superficieOrdine}}}º]])}} |- {{#if:{{{superficieAcqua|}}} | ! % delle acque {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{#ifeq:{{{superficieAcqua}}}|trascurabile|trascurabile|{{{superficieAcqua}}}&nbsp;%}} }} |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Popolazione |- ! [[Popolazione|Totale]] | style="width:150px;" | {{{popolazioneTotale}}} ab.{{#if:{{{popolazioneAnno|}}}|&nbsp;<small>({{{popolazioneAnno}}})</small>}}{{#if:{{{popolazioneOrdine|}}}|&nbsp;([[Lista di stati per popolazione|{{{popolazioneOrdine}}}º]])}} |- ! [[Densità di popolazione|Densità]] | style="width:150px;" | {{{popolazioneDensita}}} ab./[[Chilometro quadrato|km²]]{{#if:{{{popolazioneDensitaOrdine|}}}|&nbsp;([[Lista di stati per densità di popolazione|{{{popolazioneDensitaOrdine}}}º]])}} |- {{#if:{{{popolazioneCrescita|}}} | ! Tasso di crescita {{!}} {{{popolazioneCrescita}}} }} |- {{#if:{{{nomeAbitanti|}}} | ! [[Etnico (onomastica)|Nome degli abitanti]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{nomeAbitanti}}} }} |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Geografia |- ! [[Continente]] | style="width:150px;" | {{{continente}}} |- ! [[Fuso orario]] | style="width:150px;" | {{{orario}}} |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Economia |- ! [[Valuta]] | style="width:150px;" | {{{valuta}}} |- {{#if:{{{PIL|}}} | ! [[Prodotto interno lordo|PIL]] (nominale) {{!}} {{formatnum:{{{PIL}}}}} milioni di {{{PILValuta}}} {{#if:{{{PILAnno|}}}| ({{{PILAnno}}})}} {{#if:{{{PILOrdine|}}}| ([[Stati per PIL (nominale)|{{{PILOrdine}}}º]])}} }} |- {{#if:{{{PILprocapite|}}} | ! [[Reddito pro capite|PIL pro capite]] (nominale) {{!}} {{formatnum:{{{PILprocapite}}}}} {{{PILprocapiteValuta}}} {{#if:{{{PILprocapiteAnno|}}}| ({{{PILprocapiteAnno}}})}} {{#if:{{{PILprocapiteOrdine|}}}| ([[Stati per PIL (nominale) pro capite|{{{PILprocapiteOrdine}}}º]])}} }} |- {{#if:{{{PILPPA|}}} | ! [[Prodotto interno lordo|PIL]] ([[Teoria della parità dei poteri di acquisto|PPA]]) {{!}} {{formatnum:{{{PILPPA}}}}} milioni di {{{PILPPAValuta}}} {{#if:{{{PILPPAAnno|}}}| ({{{PILPPAAnno}}})}} {{#if:{{{PILPPAOrdine|}}}| ([[Stati per PIL (PPA)|{{{PILPPAOrdine}}}º]])}} }} |- {{#if:{{{PILPPAprocapite|}}} | ! [[Reddito pro capite|PIL pro capite]] ([[Parità dei poteri di acquisto|PPA]]) {{!}} {{formatnum:{{{PILPPAprocapite}}}}} {{{PILPPAprocapiteValuta}}} {{#if:{{{PILPPAprocapiteAnno|}}}| ({{{PILPPAprocapiteAnno}}})}} {{#if:{{{PILPPAprocapiteOrdine|}}}| ([[Stati per PIL (PPA) pro capite|{{{PILPPAprocapiteOrdine}}}º]])}} }} |- {{#if:{{{HDI|}}} | ! [[Indice di sviluppo umano|ISU]] <small>({{{HDIAnno}}})</small> {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{HDI}}} ([[Lista di Paesi per Indice di sviluppo umano|{{{HDIOrdine}}}º]]) }} |- {{#if:{{{TFT|}}} | ! [[Tasso di fecondità totale|Fecondità]] {{!}} {{{TFT}}} }} |- class="sinottico_divisione" ! colspan="2" style="background:#F0E68C; height:8px;" | Varie |- ! [[Dominio di primo livello|TLD]] | style="width:150px;" | {{{tld}}} |- {{#if:{{{telefono|}}} | ! [[Prefissi telefonici internazionali|Prefisso tel.]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{telefono}}} }} |- {{#if:{{{targa|}}} | ! [[Sigla automobilistica internazionale|Sigla autom.]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{targa}}} }} |- {{#if:{{{inno|}}} | ! [[:Categoria:Inni nazionali|Inno nazionale]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{inno}}} }} |- {{#if:{{{festa|}}} | ! [[Festa nazionale]] {{!}} style="width:150px;" {{!}} {{{festa}}} }} |- {{#if:{{{linkMappa|}}} | {{!}} colspan="2" style="padding:1px 0px" {{!}} [[File:{{{linkMappa}}}|center|250px|{{{nomeCorrente}}} - Mappa]] }} |- | colspan="2" style="background:#F0E68C;" class="sinottico_piede" | {{#if:{{{note|}}} | {{{note}}} | &nbsp; }} |}</includeonly><noinclude> {{Template complesso}} {{Man}} [[Categoria:Template sinottici - Geografia politica|Dipendenza]] </noinclude> 4xrja63ia7dzgwhw82ox43jjs7oj8s7 Template:Cita 10 16082 330577 2014-01-14T20:28:11Z 92.153.138.189 Pagina nova: <includeonly>{{#switch: {{lc: {{{harv|}}} }} |yes|y|sì|si|s= [[#CITEREF{{{1|}}}|{{#if:{{{3|}}}|{{{3}}}|{{{1|}}}}}]]{{#if:{{{2|}}}|,&nbsp;{{{2|}}}}} |#default= {{{1|}}}, ''#CITEREF... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{lc: {{{harv|}}} }} |yes|y|sì|si|s= [[#CITEREF{{{1|}}}|{{#if:{{{3|}}}|{{{3}}}|{{{1|}}}}}]]{{#if:{{{2|}}}|,&nbsp;{{{2|}}}}} |#default= {{{1|}}}, ''[[#CITEREF{{{3|{{{1|}}}}}}|op. cit.]]''{{#if:{{{2|}}}|, {{{2|}}}}}<!-- -->}}</includeonly><noinclude>{{protetta}}{{esoteric}}{{man}} [[Categoria:Template citazione fonti|Cita]] [[arz:قالب:Cita]] [[ca:Plantilla:Autor-obra citació]] [[da:Skabelon:Harvnb]] [[en:Template:Harvard citation no brackets]] [[eo:Ŝablono:Citu]] [[es:Plantilla:Harvsp]] [[fr:Modèle:Référence Harvard sans parenthèses]] [[hu:Sablon:Harvnb/doc]] [[ja:Template:Harvnb]] [[ko:틀:Harvnb]] [[nl:Sjabloon:Harvnb]] [[no:Mal:Harvnb]] [[pt:Predefinição:Harvard citação sem parênteses]] [[ro:Format:Harvnb]] [[sl:Predloga:Harvardski navedek brez oklepajev]] [[sv:Mall:Harvnb]] [[vec:Modèl:Cita]] [[vi:Bản mẫu:Harvnb]] </noinclude> d9zxojq3fsw5hnhous79fer6hj04u2n Template:Cita news 10 16083 330578 2014-01-14T20:28:37Z 92.153.138.189 Pagina nova: <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=news}}</includeonly><noinclude> {{protetta}} {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} Categoria:Template citazione f... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#invoke:Citazione|citation|CitationClass=news}}</includeonly><noinclude> {{protetta}} {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template citazione fonti]] </noinclude> mg4hvrgtetboh7qgwxyn78s35eh759g Template:- 10 16084 330579 2014-01-14T20:29:20Z 92.153.138.189 Pagina nova: <includeonly><br style="clear:both" /></includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Man}} </noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly><br style="clear:both" /></includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Man}} </noinclude> 8jf63jqtxf6iqst6i80z3qrv53e37om Template:U 10 16085 330585 2014-01-14T20:42:01Z 92.153.138.189 Pagina nova: <includeonly>{{#if:{{{1|}}}{{{pagina|}}}|{{avviso |tipo=struttura |immagine={{#switch:{{{verso|}}}<!-- -->|a =[[File:Merge-arrow.svg|40px|Pagine da unire]]<!-- -->|da =... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#if:{{{1|}}}{{{pagina|}}}|{{avviso |tipo=struttura |immagine={{#switch:{{{verso|}}}<!-- -->|a =[[File:Merge-arrow.svg|40px|Pagine da unire]]<!-- -->|da =[[File:Mergefrom.svg|40px|Pagine da unire]]<!-- -->|#default =[[File:Merge-arrows.svg|40px|Pagine da unire]]<!-- -->}} |testo='''Questa pagina {{Argomenti avviso|{{{2|}}}{{{argomento|}}}|{{{arg2|}}}{{{argomento2|}}}}}<!-- -->{{#switch:{{{verso|}}}<!-- -->|a = &#32;sembra trattare argomenti unificabili alla pagina [[{{{1|}}}{{{pagina|}}}]]{{#if:{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}<!-- -->|&#32;(alla sezione [[{{{1|}}}{{{pagina|}}}#{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}|{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}]])}}.<!-- -->|da = &#32;sembra trattare {{#if:{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}<!-- -->|&#32;(alla sezione [[#{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}|{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}]])&#32;<!-- -->}}argomenti unificabili alla pagina [[{{{1|}}}{{{pagina|}}}]] che può confluire qui.<!-- -->|#default = &#32;sembra trattare argomenti unificabili <!-- -->{{#if:{{{6|}}}{{{multi1|}}}<!-- -->|alle pagine<!-- -->|alla pagina<!-- -->}} [[{{{1|}}}{{{pagina|}}}]]<!-- -->{{#if:{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}<!-- -->|&#32;(alla sezione [[{{{1|}}}{{{pagina|}}}#{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}|{{{4|}}}{{{paragrafo|}}}{{{sezione|}}}]])<!-- -->}}<!-- -->{{#if:{{{6|}}}{{{multi1|}}}<!-- -->|{{#if:{{{7|}}}{{{multi2|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{6|}}}{{{multi1|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{7|}}}{{{multi2|}}}<!-- -->|{{#if:{{{8|}}}{{{multi3|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{7|}}}{{{multi2|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{8|}}}{{{multi3|}}}<!-- -->|{{#if:{{{9|}}}{{{multi4|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{8|}}}{{{multi3|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{9|}}}{{{multi4|}}}<!-- -->|{{#if:{{{10|}}}{{{multi5|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{9|}}}{{{multi4|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{10|}}}{{{multi5|}}}<!-- -->|{{#if:{{{11|}}}{{{multi6|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{10|}}}{{{multi5|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{11|}}}{{{multi6|}}}<!-- -->|{{#if:{{{12|}}}{{{multi7|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{11|}}}{{{multi6|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{12|}}}{{{multi7|}}}<!-- -->|{{#if:{{{13|}}}{{{multi8|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{12|}}}{{{multi7|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{13|}}}{{{multi8|}}}<!-- -->|{{#if:{{{14|}}}{{{multi9|}}}<!-- -->|,<!-- -->|&#32;e<!-- -->}} [[{{{13|}}}{{{multi8|}}}]]}}<!-- -->{{#if:{{{14|}}}{{{multi9|}}}<!-- -->|&#32;e [[{{{14|}}}{{{multi9|}}}]]<!-- -->}}.<!-- -->}}'''{{#if:{{{5|}}}{{{commento|}}}|<div style="font-size: 90%;">'''Motivo''': ''{{{5|}}}{{{commento|}}}''</div>}} ---- <div style="font-size:90%;">Puoi contribuire [[Wikipedia:Unione|unendo]] i contenuti in una pagina unica. {{#if:{{{discussione|}}}<!-- -->|&#32;Commenta la procedura di unione usando [[{{{discussione|}}}|questa pagina di discussione]].|{{#switch:{{{verso|}}}<!-- -->|a=&#32;Commenta la procedura di unione usando [[Discussione:{{{1|}}}{{{pagina|}}}|questa pagina di discussione]].<!-- -->|da=&#32;Commenta la procedura di unione usando [[{{TALKPAGENAME}}|questa pagina di discussione]].}}<!-- -->}} {{Categorie avviso |base = Unire |arg1 = {{{2|}}}{{{argomento|}}} |arg2 = {{{arg2|}}}{{{argomento2|}}} |data = {{{3|}}}{{{data|}}} |sintassi = <nowiki>{{U|altra pagina|argomento|mese anno}}</nowiki> }}</div> }} |{{avviso <!-- avviso speciale in caso di mancanza parametro fondamentale --> |tipo=stile |immagine=[[File:Emblem-question-yellow.svg|40px|Errore nella sintassi del template U]] |testo='''Questa segnalazione non è corretta'''. ---- <div style="font-size:90%">La [[Template:U/man|sintassi]] minima corretta di questo template è: {{tl|U|pagina da unire|argomento|data}}.</div> }}}}</includeonly><noinclude> {{protetta}} {{template complesso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template di avviso|U]] </noinclude> etpiduhh7tyqeibdc5e3xdbk1zl1if9 Template:Coord/display/title 10 16086 359775 335162 2018-07-07T06:21:30Z YiFeiBot 9044 Retrait de 3 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q9533733]] wikitext text/x-wiki <span style="font-size: small;"><span id="coordinates">[[Geographic coordinate system|Coordinates]]: {{{1}}}</span></span><noinclude>{{template doc|Template:Coord/sub doc}}[[Categoria:Coord template]][[af:Sjabloon:Koördinate/aansig/titel]] </noinclude> jcpede5j06v7c33yasjmcf0at30isoi Mar' di Corsica 0 16087 330608 2014-01-15T20:33:31Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Mari di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari di Corsica]] sdpo5crs84es1h9rbkl9daq051fx5pr Mar'di Corsica 0 16088 330609 2014-01-15T20:33:49Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Mari di Corsica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mari di Corsica]] sdpo5crs84es1h9rbkl9daq051fx5pr Arcipelagu tuscanu 0 16089 330621 2014-01-18T11:28:57Z 92.153.138.189 Reindirizzamentu à [[Archipelagu Tuscanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Archipelagu Tuscanu]] 92dlnle7rpcwp27pm5sbd7m7bpl57rp Gambaraghju 0 16105 347467 330669 2015-07-02T12:11:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Net.gsfc.jpg|thumb|240px|Un gambaraghju]] U '''gambaraghju''' hè un attrazzu imprudatu in a [[Pesca (sport)|pesca]] incù un manicu più o menu longu à u quali hè attaccatu un saccu fattu di reta. Hè usatu par caccià di l'acqua i [[pesci]] o i crustacei chì sò stati piscati. U nomu corsu veni da u fattu ch'eddu era adupratu par piscà i [[gambaru|gambari]]. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Reta]] [[categoria:Caccia]] 1eirqkmilh5osynpm1rvh5lwcj0eifp Pesciu tondu 0 16106 351873 339628 2015-09-20T18:16:23Z Dexbot 5961 Bot: Parsoid bug [[phab:T107675]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pesciu tondu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mola mola.jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Mola mola |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Tetraodontiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Molidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Mola]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mola mola''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:MolaMolaDorsalFin.jpg|240px]] |----- |} U '''Pesciu tondu''' (''Mola mola'' da u [[Lingua latina|latinu]] ''mola'', 'macina, mola' ) hè u più grandi trà i pesci ossei (i squali sò infatti pesci cartilaginei). In [[lingua inglesa|inglesu]] hè chjamatu ''Sunfish'', prisumibilamenti tantu par a so forma, quantu par i so diminsioni è par u fattu chì duranti i ghjurnati di soli tendi à cuddà à a superficia di l'acqua. ==Distribuzioni è ambienti== [[Image:Poissonlune mole3.jpg|240px|thumb|left|U pesciu tondu nutendu]] Stà in u mari apartu, ma hè lucalizatu privalintamenti longu l'acqui custieri, in acqui trupicali, timparati è freti (spinghjendu si finu à [[Terranova]] è i costi nurvigesi, uccasiunalamenti ancu in u [[Mari Balticu]]), [[Mari Tarraniu]] cumpresu. In l'[[emisferu australi]] hè diffusu intornu à l'acqui di [[Sudafrica]] è [[Australia]], ma micca intornu à a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u focu]]. ==Discrizzioni== [[Image:Mola-mola-Lisboa-20051020.jpg|240px|thumb|right|Un pesciu tondu à l'[[Oceanáriu di Lisbona|acquariu di Lisbona]]: ancu l'[[acquariu di Barcilona]] è quiddu [[acquariu di Genuva|di Genuva]] ni uspiteghjani parechji esimplari]] I pesci tondi sò i pesci ossei più pisanti è l'esimplari più grandi poni righjunghja un'altezza di 4,2 metri, 3 metri di lunghezza è circa 2.268 chilugrammi, suparati in parechji casi da squali è manti, chì appartenini parò à a classa di i cartilaginei. Stu pesciu hè carattarizatu da una forma allungata, uvaloidi, molta cumpressa à i fianchi. A [[nutaghjola caudali]] hè furmata da un' escriscenza carnosa (chì parti da a radica di a [[nutaghjola dursali]]) chì hà poca mubilità: a locumuzioni hè affidata à i nutaghjoli [[nutaghjola dursali|dursali]] è [[nutaghjola anale|anali]], opposti, simmetrichi, rubusti è allungati. A nutaghjola dursali hè piccula è à vintagliu. I denti sò fusi trà eddi in a piccula bocca è formani una spezia di bizzicu. L'aparturi branchiali sò ridutti à un tafonu situatu appena prima di a [[nutaghjola pitturali]]. A peddi di u pesciu tondu pò righjunghja u spissori di 15 cm. Uspiteghja finu à cinquanta spezii di [[parassitisimu|parassiti]] è [[micruorganisimi]], chì poni ancu pruvucà u finominu di a [[biuluminiscenza]]. U pesciu tondu pò righjunghja a lunghezza di trè metri par un'altezza di trè metri è un pesu di oltri dui tonni. Si tratta inoltri di un pesci di grandissima lungività: prisumibilamenti pò suparà ampiamenti i centu anni di ità. ==Cumpurtamentu== Quandu u pesciu tondu nota in prussimità di a superficia, vistu da una barca, pò essa cunfusu incù un [[Selachimorpha|squalu]], essendu datu chì s'è ni vedi sultantu una [[nutaghjola]]. À spessu u pesciu tondu ricodda à a superficia di u mari induva faci gallighjà u corpu in pusizioni orizuntali. Pari chì quissa sii una manera di libarà si di i parassiti, chì in stu modu poni essa manghjati da l'[[aceddi]]. ==Ripruduzioni== Una femina pò dipona finu à 1,5 milioni di ova par volta è finu à 300 milioni di ova duranti u ciclu vitali. I larvi ani un diamitru di appena dui o trè millimitri. ==Alimantazioni== U pesciu tondu si nutrisci di [[rubu]], di picculi pesci è di [[potta marina|potti marini]]. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Molidae]] ggia936wxes02hao8cijr1e6l5ze6zl James Avery 0 16107 355230 348895 2016-09-26T12:54:42Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:James Avery HAL Awards (cropped).jpg|thumb|200px|James Avery, [[2013]]]] '''James LaRue Avery''' (27 [[nuvembre]] 1945 - 31 [[dicembre]] 2013) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Avery, James]] iqy7hrjz231pzfpaovvj7phyb4ousfo Monticristu 0 16108 330682 2014-01-24T13:36:58Z 92.153.169.49 Reindirizzamentu à [[Isula di Monticristu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Isula di Monticristu]] ezlvxvzco8c3hre4ufrahd95p5nbsza Montecristu 0 16109 330683 2014-01-24T13:39:14Z 92.153.169.49 Reindirizzamentu à [[Isula di Monticristu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Isula di Monticristu]] ezlvxvzco8c3hre4ufrahd95p5nbsza Isula di Gurgona 0 16110 330696 2014-01-25T13:37:29Z 92.153.169.49 Reindirizzamentu à [[Gorgona]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gorgona]] 8f16xcz2wb25dfw0beq3gswaz2lskoa Gurgona 0 16111 330697 2014-01-25T13:37:58Z 92.153.169.49 Reindirizzamentu à [[Gorgona]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gorgona]] 8f16xcz2wb25dfw0beq3gswaz2lskoa Isula di Gorgona 0 16112 330698 2014-01-25T13:38:14Z 92.153.169.49 Reindirizzamentu à [[Gorgona]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gorgona]] 8f16xcz2wb25dfw0beq3gswaz2lskoa Template:Lang-el 10 16113 353316 330715 2016-03-10T05:18:29Z Varlaam 3337 wikitext text/x-wiki <span dir="ltr">in [[lingua greca|grecu]] {{polytonic|{{{1}}}}}{{#if:{{{2|}}}|, traslitteratu in {{lang|el|''{{{2|}}}''}}|}}</span><noinclude> Template per presentare del testo scritto in [[lingua greca|greco]] ed eventuale traslitterazione. [[Categoria:Template testo straniero|{{PAGENAME}}]] </noinclude> fj1p8153w1yr52o3t4ielg7znojzosg Modulo:Citazione/Configurazione 828 16114 330707 2014-01-25T14:37:48Z 92.153.169.49 Pagina nova: citation_config = {}; --[[ List of namespaces that should not be included in citation error categories. Same as setting notracking = true by default Note: Namespace names should u... Scribunto text/plain citation_config = {}; --[[ List of namespaces that should not be included in citation error categories. Same as setting notracking = true by default Note: Namespace names should use underscores instead of spaces. ]] citation_config.uncategorized_namespaces = { 'Utente', 'Discussioni_utente', 'Discussioni', 'Discussioni_modulo', 'Discussioni_template' }; --[[ Translation table The following contains fixed text that may be output as part of a citation. This is separated from the main body to aid in future translations of this module. ]] citation_config.messages = { ['published'] = 'published $1', ['lay summary'] = 'Lay summary', ['retrieved'] = '<small>URL consultato $2$1</small>', ['retrieve-variant'] = '<small>URL consultato l\'$1</small>', ['inactive'] = 'inattivo', ['archived-dead'] = '<small>(archiviato dall\'<abbr title="$1">url originale</abbr> $3$2)</small>', ['archived-not-dead'] = '<small>($1 $3$2)</small>', ['archived-missing'] = '<small>(archiviato dall\'originale $3$2)</small>$1', ['archived-second-copy'] = '<small>(seconda copia $1 $3$2)</small>', ['archived'] = 'archiviato', ['archived2'] = 'archiviata', ['original'] = 'url originale', ['editor'] = '$1 (a cura di)', ['editors'] = '$1 (a cura di)', ['edition'] = '($1 ed.)', ['episode'] = 'episodio', ['season'] = 'stagione', ['series'] = 'serie', ['cartography'] = 'Cartografia di $1', ['section'] = 'Sezione $1', ['inset'] = '$1 inset', ['written'] = 'Scritto a $1', ['in'] = 'In', ['et al'] = " ''et al.''", ['origdate'] = '[$1]', -- include category when 'via' parameter is not used in the citation ['subscription'] = '<span style="font-size:0.95em; font-size:90%; color:#555">(subscription required)</span>', ['subscription_no_via'] = '<span style="font-size:0.95em; font-size:90%; color:#555">(subscription required)</span>' .. '[[Category:Pages containing links to subscription-only content]]', ['language'] = '(in $1)', ['via'] = " &ndash; via $1 [[Category:Subscription required using via]]", ['event'] = 'Event occurs at', ['minutes'] = 'minutes in', ['quoted-title'] = '«$1»', ['italic-title'] = "''$1''", ['trans-quoted-title'] = "&#91;$1&#93;", -- char #91=[ char #93=] ['trans-italic-title'] = "&#91;''$1''&#93;", ['quoted-text'] = '\n:«$1»', ['parameter'] = '<code>&#124;$1=</code>', -- char #124 = ', ' ['parameter-separator'] = ', ', ['parameter-final-separator'] = ' e ', ['parameter-pair-separator'] = ' e ', -- Error output ['hidden-error'] = '<span style="display:none;font-size:100%" class="error citation-comment">$1</span>', ['visible-error'] = '<span style="font-size:100%" class="error citation-comment">$1</span>', -- Determines the location of the help page ['help page link'] = 'Discussioni modulo:Citazione/Aiuto', -- TODO: dove metterla ? ['help page label'] = 'aiuto', -- Internal errors (should only occur if configuration is bad) ['undefined_error'] = 'Chiamato con una configurazione di errore non definita', ['unknown_manual_ID'] = 'Modalità ID manuale non riconosciuta', ['unknown_ID_mode'] = 'Modalità ID non riconosciuta', ['unknown_argument_map'] = 'Argomento mappa non definito per questa variabile', ['bare_url_no_origin'] = 'Trovato url nudo ma l\'indicatore di origine è nil o vuoto', } -- Aliases table for commonly passed parameters citation_config.aliases = { ['Abstract'] = 'abstract', ['AccessDate'] = {'accesso', 'datadiaccesso', 'dataaccesso'}, ['AccessYear'] = {'annodiaccesso', 'annoaccesso'}, ['AccessMonth'] = {'mesediaccesso', 'meseaccesso'}, ['AccessDay'] = {'giornodiaccesso', 'giornoaccesso'}, ['AirDate'] = 'datatrasmissione', ['ArchiveDate'] = 'dataarchivio', ['ArchiveDate2'] ='dataarchivio2', ['ArchiveURL'] = 'urlarchivio', ['ArchiveURL2'] = 'urlarchivio2', ['ASINTLD'] = {'ASIN-TLD', 'asin-tld'}, --['Authors'] = {'authors', 'people'}, ['AuthorFormat'] = "formatoautori", ['AuthorSeparator'] = 'separatoreautori', ['AuthorNameSeparator'] = 'separatorenomiautori', -- ['BookTitle'] = 'booktitle', ['Cartography'] = 'cartografia', ['Chapter'] = {'capitolo', 'contributo', 'voce', 'articolo', 'sezione' }, ['ChapterLink'] = 'wkcapitolo', ['ChapterURL'] = {'urlcapitolo', 'url_capitolo', 'urlcontributo' }, ['Coauthors'] = {'coautore', 'coautori' }, ['Conference'] = 'conferenza', ['ConferenceURL'] = {'urlconferenza', 'url_conferenza' }, ['Date'] = 'data', ['Day'] = 'giorno', ['DeadURL'] = {'deadurl', 'urlmorto'}, ['DisplayAuthors'] = "num_autori", ['DisplayEditors'] = "num_curatori", ['DoiBroken'] = {'doi_inactivedate', 'doi_brokendate', 'DoiBroken'}, ['Edition'] = { 'edizione', 'ed' }, ['Editors'] = 'curatori', ['EditorFormat'] = "formatocuratore" , ['EditorSeparator'] = 'separatorecuratore', ['EditorNameSeparator'] = 'separatorenomicuratori', ['Embargo'] = 'embargo', ['Format'] = 'formato', ['Hour'] = 'hour', ['ID'] = {'id', 'ID', 'codici'}, ['IgnoreISBN'] = {'ignoraisbn'}, ['Inset'] = 'inset', ['Issue'] = {'numero'}, ['Language'] = {'lingua'}, ['LastAuthorAmp'] = 'lastauthoramp', ['LayDate'] = 'laydate', ['LaySource'] = 'laysource', ['LayURL'] = {'layurl', 'laysummary'}, ['Minutes'] = 'minuti', ['Month'] = 'mese', ['NameSeparator'] = 'separatorenomi', ['Network'] = 'network', ['NoPP'] = 'nopp', ['NoTracking'] = {'nocat', 'notracking', "no-tracking"}, ['OrigYear'] = 'annooriginale', ['OrigMonth'] = 'meseoriginale', ['OrigDay'] = 'giornooriginale', ['OrigDate'] = 'dataoriginale', ['Organization'] = 'organizzazione', ['Others'] = 'altri', ['Position'] = {'p','pp', 'pagina', 'pagine', 'posizione' }, ['Pages'] = {'pagine'}, ['Periodical'] = {'pubblicazione', 'giornale', 'rivista', 'opera', 'sito', 'periodico', 'enciclopedia', 'dizionario'}, ['Place'] = 'città', ['PostScript'] = { 'postscript', 'puntofinale'}, ['PublicationDate'] = 'datapubblicazione', ['PublisherName'] = 'editore', ['Quote'] = 'citazione', ['Ref'] = {'cid'}, ['Scale'] = 'scala', ['Seconds'] = 'second', ['Section'] = 'sezione', ['Season'] = 'stagione', ['Series'] = {'serie', 'trasmissione', 'versione'}, ['SeriesLink'] = {'wkserie', 'wktrasmissione'}, ['SeriesNumber'] = 'numeroserie', ['Station'] = 'canale', ['StationLink'] = 'wkcanale', ['Style'] = 'stile', ['SubscriptionRequired'] = 'richiestasottoscrizione', ['Time'] = 'tempo', ['TimeCaption'] = 'timecaption', ['Title'] = 'titolo', ['TitleLink'] = 'wktitolo', ['TitleType'] = {'tipo'}, ['Transcript'] = 'trascrizione', ['TranscriptURL'] = {'url-trascrizione', 'urltrascrizione'}, ['TransChapter'] = 'capitolotradotto', ['TransTitle'] = 'titolotradotto' , ['Titolooriginale'] = 'titolooriginale', ['URL'] = {'url', 'URL'}, ['Via'] = 'via', ['Volume'] = {'volume', 'vol'}, ['Year'] = 'anno', ['AuthorList-First'] = {"nome#"}, ['AuthorList-Last'] = {"autore#", "cognome#"}, ['AuthorList-Link'] = {"wkautore#", "linkautore#"}, ['EditorList-First'] = {"curatore#-nome", "curatore-nome#"}, ['EditorList-Last'] = {"curatore#-cognome", "curatore-cognome#", "curatore#"}, ['EditorList-Link'] = {"wkcuratore#"}, } -- Default parameter values citation_config.defaults = { ['DeadURL'] = 'sì', ['PostScript'] = '.', ['PPrefix'] = "p.&nbsp;", ['PPPrefix'] = "pp.&nbsp;", ['Style'] = "itwiki" } --[[ Error condition table The following contains a list of IDs for various error conditions defined in the code. For each ID, we specify a text message to display, an error category to include, and whether the error message should be wrapped as a hidden comment. Anchor changes require identical changes to matching anchor in Discussioni modulo:Citazione/Aiuto ]] citation_config.error_conditions = { accessdate_missing_url = { message = '<code>&#124;accesso=</code> richiede <code>&#124;url=</code>', anchor = 'accessdate_missing_url', category = 'Errori del modulo citazione - pagine con data di accesso senza URL', hidden = true }, archive_missing_date = { message = '<code>&#124;urlarchivio=</code> richiede <code>&#124;dataarchivio=</code>', anchor = 'archive_missing_date', category = 'Errori del modulo citazione - pagine con errori in urlarchivio', hidden = true }, archive_missing_date2 = { message = '<code>&#124;urlarchivio2=</code> richiede <code>&#124;dataarchivio2=</code>', anchor = 'archive_missing_date', category = 'Errori del modulo citazione - pagine con errori in urlarchivio', hidden = true }, archive_missing_url = { message = '<code>&#124;urlarchivio=</code> richiede <code>&#124;url=</code>', anchor = 'archive_missing_url', category = 'Errori del modulo citazione - pagine con errori in urlarchivio', hidden = true }, bad_doi = { message = 'Controllare il valore del parametro <code>&#124;doi=</code>', anchor = 'bad_doi', category = 'Errori del modulo citazione - codice DOI errato', hidden = true }, bad_isbn = { message = 'Controllare il valore del parametro <code>&#124;ISBN=</code>', anchor = 'bad_isbn', category = 'Errori del modulo citazione - codice ISBN errato', hidden = true }, bad_ol = { message = 'Controllare il valore del parametro <code>&#124;ol=</code> value', anchor = 'bad_ol', category = 'Errori del modulo citazione - codice OL errato', hidden = true }, bad_url = { message = 'Controllare il valore del parametro <code>&#124;url=</code> scheme', anchor = 'bad_url', category = 'Errori del modulo citazione - errori nel parametro URL', hidden = true }, bare_url_missing_title = { message = 'Titolo mancante per url $1', anchor = 'bare_url_missing_title', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni con URL nudi', hidden = true }, citation_missing_title = { message = 'Parametro <code>&#124;titolo=</code> vuoto o mancante', anchor = 'citation_missing_title', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni senza titolo', hidden = true }, cite_web_url = { message = 'Parametro <code>&#124;url=</code> vuoto o mancante', anchor = 'cite_web_url', category = 'Errori del modulo citazione - template Cita web senza URL‎', hidden = true }, empty_citation = { message = 'Citazione vuota', anchor = 'empty_citation', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni vuote', hidden = true }, extra_pages = { message = 'Parametro <code>&#124;pagine=</code> o <code>&#124;posizione= di troppo</code>', --TODO manteniamo parametro at? anchor = 'extra_pages', category = 'Errori del modulo citazione - pagine con citazioni con indicazioni di pagina contrastanti', hidden = true }, format_missing_url = { message = '<code>&#124;formato=</code> richiede <code>&#124;url=</code>', anchor = 'format_missing_url', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni con formato ma senza url', hidden = true }, parameter_ignored = { message = 'Parametro sconosciuto <code>&#124;$1=</code> ignorato', anchor = 'parameter_ignored', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che usano parametri non supportati', hidden = true }, parameter_ignored_suggest = { message = 'Parametro sconosciuto <code>&#124;$1=</code> ignorato (forse intendevi <code>&#124;$2=</code>)', anchor = 'parameter_ignored_suggest', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che usano parametri non supportati', hidden = true }, redundant_parameters = { message = 'Più di un parametro tra $1 specificato', anchor = 'redundant_parameters', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni con parametri ridondanti', hidden = true }, text_ignored = { message = 'Testo "$1" ignorato', anchor = 'text_ignored', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che usano parametri ordinali sconosciuti', hidden = true }, trans_missing_chapter = { message = '<code>&#124;capitolotradotto=</code> richiede <code>&#124;capitolo=</code>', anchor = 'trans_missing_chapter', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che usano termini tradotti senza originale', hidden = true }, trans_missing_title = { message = '<code>&#124;titolotradotto=</code> richiede <code>&#124;titolo=</code>', anchor = 'trans_missing_title', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che usano termini tradotti senza originale', hidden = true }, wikilink_in_url = { message = 'Wikilink compreso nell\'URL del titolo', anchor = 'wikilink_in_url', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che hanno wikilink compresi nell\'URL del titolo', hidden = true }, unknown_language = { message = 'Lingua ignota: $1', anchor = 'unknown_language', category = 'Errori del modulo citazione - citazioni che usano un codice lingua sconosciuto', hidden = true }, cita_web_with_id = { message = 'Cita web con parametro id', anchor = '', category = 'Errori del modulo citazione - check cita web con parametro id', hidden = true }, debug_txt = { message = "Debug: $1", anchor = "debug", category = 'Errori del modulo citazione - debug', hidden = true }, } citation_config.id_handlers = { ['DOI'] = { parameters = { 'doi', 'DOI' }, link = 'Digital object identifier', label = 'DOI', mode = 'manual', prefix = 'http://dx.doi.org/', COinS = 'info:doi', separator = ':', encode = true, }, ['OL'] = { parameters = { 'ol', 'OL' }, link = 'Open_Library#Open_Library', label = 'OL', mode = 'manual', COinS = 'info:olnum', separator = '&nbsp;', endode = true, }, ['ARXIV'] = { parameters = {'arxiv', 'ARXIV'}, link = 'arXiv', label = 'arXiv', mode = 'external', prefix = 'http://arxiv.org/abs/', encode = false, COinS = 'info:arxiv', separator = ':', }, ['BIBCODE'] = { parameters = {'bibcode', 'BIBCODE'}, link = 'Bibcode', label = 'Bibcode', mode = 'external', prefix = 'http://adsabs.harvard.edu/abs/', encode = false, COinS = 'info:bibcode', separator = ':', }, ['ISBN'] = { parameters = {'isbn', 'Isbn', 'ISBN', 'isbn13', 'ISBN13'}, link = 'ISBN', label = 'ISBN', mode = 'manual', prefix = 'Special:BookSources/', COinS = 'rft.isbn', separator = '&nbsp;', }, ['ISSN'] = { parameters = {'issn', 'ISSN'}, link = 'ISSN', label = 'ISSN', mode = 'external', prefix = '//www.worldcat.org/issn/', COinS = 'rft.issn', encode = false, separator = '&nbsp;', }, ['JFM'] = { parameters = {'jfm', 'JFM'}, link = 'Jahrbuch über die Fortschritte der Mathematik', label = 'JFM', mode = 'external', prefix = 'http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/search/?format=complete&q=an:', COinS = 'rft.jfm', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['JSTOR'] = { parameters = {'jstor', 'JSTOR'}, link = 'JSTOR', label = 'JSTOR', mode = 'external', prefix = 'http://www.jstor.org/stable/', COinS = 'rft.jstor', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['LCCN'] = { parameters = {'LCCN', 'lccn'}, link = 'Library of Congress Control Number', label = 'LCCN', mode = 'external', prefix = 'http://lccn.loc.gov/', COinS = 'rft.lccn', encode = false, separator = '&nbsp;', }, ['MR'] = { parameters = {'MR', 'mr'}, link = 'Mathematical Reviews', label = 'MR', mode = 'external', prefix = 'http://www.ams.org/mathscinet-getitem?mr=', COinS = 'rft.mr', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['OCLC'] = { parameters = {'OCLC', 'oclc'}, link = 'Online Computer Library Center', label = 'OCLC', mode = 'external', prefix = '//www.worldcat.org/oclc/', COinS = 'info:oclcnum', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['OSTI'] = { parameters = {'OSTI', 'osti'}, link = 'Office of Scientific and Technical Information', label = 'OSTI', mode = 'external', prefix = 'http://www.osti.gov/energycitations/product.biblio.jsp?osti_id=', COinS = 'info:osti', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['PMC'] = { parameters = {'PMC', 'pmc'}, link = 'PubMed Central', label = 'PMC', mode = 'external', prefix = '//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC', suffix = " ", COinS = 'info:pmc', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['PMID'] = { parameters = {'PMID', 'pmid'}, link = 'PMID', label = 'PMID', mode = 'external', prefix = '//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/', COinS = 'info:pmid', encode = false, separator = '&nbsp;', }, ['RFC'] = { parameters = {'RFC', 'rfc'}, link = 'Request for Comments', label = 'RFC', mode = 'external', prefix = '//tools.ietf.org/html/rfc', COinS = 'info:rfc', encode = false, separator = '&nbsp;', }, ['SSRN'] = { parameters = {'SSRN', 'ssrn'}, link = 'Social Science Research Network', label = 'SSRN', mode = 'external', prefix = 'http://ssrn.com/abstract=', COinS = 'info:ssrn', encode = true, separator = '&nbsp;', }, ['ZBL'] = { parameters = {'ZBL', 'zbl'}, link = 'Zentralblatt MATH', label = 'Zbl', mode = 'external', prefix = 'http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/search/?format=complete&q=an:', COinS = 'info:zbl', encode = true, separator = '&nbsp;', } } citation_config.styles = { ['itwiki'] = { sep = ",", -- separatore tra elementi della bibliografia peoplesep = ";", -- separatore tra autori/curatori/ecc in una lista di persone firstnamesep = "", -- separatore tra nome e cognome (primo della lista) namesep = " ", -- separatore tra nome e cognome format = "", -- opzioni di formato lista di persone maximum_authors = 9, -- numero massimo di persone prima di usare "et all" maximum_editors = 3, -- numero massimo di curatori lastsepauthor = '; ', -- separatore tra penultimo e ultimo nome invertorder = false, -- se falso usare "nome cognome" invertorderfirst = false, -- come sopra ma solo per il primo nome della lista pprefix = "p.&nbsp;", ppprefix = "pp.&nbsp;", postscript = ".", -- punto finale separator_priority = { [""] = { order=0, sep = ""}, [" "] = { order=1, sep = " "}, [","] = { order=2, sep = ", "}, ["."] = { order=3, sep = ". "}, ["in"] = {order=4, sep = " in "}, [" "] = { order=5, sep = " "}, ["nothing"] = {order=6, sep="" } } }, ['chicago'] = { sep = ",", peoplesep =",", firstnamesep =",", namesep = " ", format = "", maximum_authors = 8, -- numero massimo di persone prima di usare "et all" maximum_editors = 3, lastsepauthor = ' e ', invertorder = false, --cognome nome invertorderfirst = true, pprefix = "p.&nbsp;", ppprefix = "pp.&nbsp;", postscript = "." }, } citation_config.unnamed_parameter = { ['libro'] = { 'nome', 'cognome', 'titolo', 'anno', 'editore', 'città'}, ['web'] = {'url', 'titolo', 'accesso'}, ['news'] = {'autore', 'url', 'titolo', 'pubblicazione', 'data', 'accesso', 'lingua', 'formato'}, ['conferenza'] = { 'autore', 'coautori', 'titolo', ' conferenza', 'editore', 'anno', 'città', 'url', 'accesso', 'id' }, } citation_config.months = { 'gennaio', 'febbraio', 'marzo', 'aprile', 'maggio', 'giugno', 'luglio', 'agosto', 'settembre', 'ottobre', 'novembre', 'dicembre', } citation_config.external_link_type = { ['doc'] = { link = '.doc', label='DOC'}, ['pdf'] = { link = 'Portable Document Format', label='PDF'}, ['xls'] = { link = 'Microsoft Excel', label="XLS"}, ['txt'] = { link = 'file di testo', label="TXT"}, ['mp3'] = { link = 'MP3', label="MP3"}, ['rtf'] = { link = 'Rich Text Format', label='RTF'}, ['swf'] = { link = 'Shockwave Flash', label='SWF'}, ['pps'] = { link = '.pps', label='PPS'}, ['ppt'] = { link = '.ppt', label='PPT'}, ['ppsx'] = {link = '.ppsx', label='PPSX'}, ['pptx'] = {link = '.pptx', label='PPTX'} } return citation_config; -- Revision history -- Importato il 13/6/2013 dalla revisione 556407394 di [[:en:Module:Citation/CS1/Configuration]] -- 13/06/2013 rimossi alias che variano solo per maiuscolo/minuscolo -- 13/06/2013 localizzazione dei messaggi di errore -- 19/06/2013 primo giro di localizzazione parametri, aggiunti codici lingue -- 20/06/2013 aggiunto citation_config.styles -- 21/06/2013 aggiunto citation_config.unnamed_parameter per gestione parametri non nominati -- 22/06/2013 aggiunto parametri separati per anno/mese/giorno per origdate e access 85byhrj55unbok0r825e7e4zu664m2x Modulo:Citazione/Whitelist 828 16115 330718 2014-01-25T15:49:38Z 92.153.169.49 Pagina nova: -- Questo modulo è generato automaticamente mediante il modulo Modulo:Citazione/Argomenti, non modificatelo a mano whitelist = { basic_arguments = { ['abstract'] = true, [... Scribunto text/plain -- Questo modulo è generato automaticamente mediante il modulo Modulo:Citazione/Argomenti, non modificatelo a mano whitelist = { basic_arguments = { ['abstract'] = true, ['accesso'] = true, ['altri'] = true, ['anno'] = true, ['annoaccesso'] = true, ['annodiaccesso'] = true, ['annooriginale'] = true, ['articolo'] = true, ['arxiv'] = true, ['ARXIV'] = true, ['asin-tld'] = true, ['ASIN-TLD'] = true, ['autore'] = true, ['bibcode'] = true, ['BIBCODE'] = true, ['canale'] = true, ['capitolo'] = true, ['capitolotradotto'] = true, ['cartografia'] = true, ['cid'] = true, ['citazione'] = true, ['città'] = true, ['coautore'] = true, ['coautori'] = true, ['codici'] = true, ['cognome'] = true, ['conferenza'] = true, ['contributo'] = true, ['curatore'] = true, ['curatore-cognome'] = true, ['curatore-nome'] = true, ['curatori'] = true, ['data'] = true, ['dataaccesso'] = true, ['dataarchivio'] = true, ['dataarchivio2'] = true, ['datadiaccesso'] = true, ['dataoriginale'] = true, ['datapubblicazione'] = true, ['datatrasmissione'] = true, ['deadurl'] = true, ['dizionario'] = true, ['doi'] = true, ['DOI'] = true, ['DoiBroken'] = true, ['doi_brokendate'] = true, ['doi_inactivedate'] = true, ['ed'] = true, ['editore'] = true, ['edizione'] = true, ['embargo'] = true, ['enciclopedia'] = true, ['formato'] = true, ['formatoautori'] = true, ['formatocuratore'] = true, ['giornale'] = true, ['giorno'] = true, ['giornoaccesso'] = true, ['giornodiaccesso'] = true, ['giornooriginale'] = true, ['hour'] = true, ['i'] = true, ['id'] = true, ['ID'] = true, ['ignoraisbn'] = true, ['inset'] = true, ['isbn'] = true, ['Isbn'] = true, ['ISBN'] = true, ['isbn13'] = true, ['ISBN13'] = true, ['issn'] = true, ['ISSN'] = true, ['jfm'] = true, ['JFM'] = true, ['jstor'] = true, ['JSTOR'] = true, ['lastauthoramp'] = true, ['laydate'] = true, ['laysource'] = true, ['laysummary'] = true, ['layurl'] = true, ['lccn'] = true, ['LCCN'] = true, ['lingua'] = true, ['linkautore'] = true, ['mese'] = true, ['meseaccesso'] = true, ['mesediaccesso'] = true, ['meseoriginale'] = true, ['minuti'] = true, ['mr'] = true, ['MR'] = true, ['network'] = true, ['nocat'] = true, ['nome'] = true, ['nopp'] = true, ['notracking'] = true, ['no-tracking'] = true, ['num_autori'] = true, ['num_curatori'] = true, ['numero'] = true, ['numeroserie'] = true, ['oclc'] = true, ['OCLC'] = true, ['ol'] = true, ['OL'] = true, ['opera'] = true, ['organizzazione'] = true, ['osti'] = true, ['OSTI'] = true, ['p'] = true, ['pagina'] = true, ['pagine'] = true, ['periodico'] = true, ['pmc'] = true, ['PMC'] = true, ['pmid'] = true, ['PMID'] = true, ['posizione'] = true, ['postcript'] = true, ['pp'] = true, ['pubblicazione'] = true, ['rfc'] = true, ['RFC'] = true, ['richiestasottoscrizione'] = true, ['rivista'] = true, ['scala'] = true, ['second'] = true, ['separatoreautori'] = true, ['separatorecuratore'] = true, ['separatorenomi'] = true, ['separatorenomiautori'] = true, ['separatorenomicuratori'] = true, ['serie'] = true, ['sezione'] = true, ['sito'] = true, ['ssrn'] = true, ['SSRN'] = true, ['stagione'] = true, ['stile'] = true, ['tempo'] = true, ['timecaption'] = true, ['tipo'] = true, ['titolo'] = true, ['titolooriginale'] = true, ['titolotradotto'] = true, ['trascrizione'] = true, ['trasmissione'] = true, ['url'] = true, ['URL'] = true, ['urlarchivio'] = true, ['urlarchivio2'] = true, ['urlcapitolo'] = true, ['url_capitolo'] = true, ['urlconferenza'] = true, ['url_conferenza'] = true, ['urlcontributo'] = true, ['urlmorto'] = true, ['urltrascrizione'] = true, ['url-trascrizione'] = true, ['versione'] = true, ['via'] = true, ['voce'] = true, ['vol'] = true, ['volume'] = true, ['wkautore'] = true, ['wkcanale'] = true, ['wkcapitolo'] = true, ['wkcuratore'] = true, ['wkserie'] = true, ['wktitolo'] = true, ['wktrasmissione'] = true, ['zbl'] = true, ['ZBL'] = true, }, numbered_arguments = { ['autore#'] = true, ['cognome#'] = true, ['curatore#'] = true, ['curatore-cognome#'] = true, ['curatore#-cognome'] = true, ['curatore-nome#'] = true, ['curatore#-nome'] = true, ['linkautore#'] = true, ['nome#'] = true, ['wkautore#'] = true, ['wkcuratore#'] = true, }, }; return whitelist; g9hepaaesphlw9nhojoep9cxjuy3muf Sfingi 0 16116 330723 330722 2014-01-26T18:59:29Z 92.153.169.49 /* Gallaria */ wikitext text/x-wiki [[Image:Egypt.Giza.Sphinx.01.jpg|thumb|240px|[[Sfingi di Giza]]]] A '''sfingi''' (o '''sfinge''') hè una figura mitulogica appartinenti à a [[mitulugia greca]] è à a [[Riligioni egizziana|mitulugia egizziana]]. Hè rapprinsintata com'è un [[mostru]] incù u corpu di un [[lionu]] o di un [[ghjacaru]] è una testa [[Homo sapiens sapiens|umana]] ([[andrusfingi]]), di [[falcu]] ([[ieracusfingi]]) o di [[capra]] ([[criusfingi]]), criendu un aspettu magnificu è impunenti. ==Nomu== U so nomu deriveghja da u terminu in [[grecu anticu]] ''Σφίγξ'' (''Sphínx''; gen. ''Σφιγγός'', ''Sphingós'', beuticu: ''Φίξ'' (''Fíx''), ''Φικός'' (''Fikós'')), terminu chì in a cuscenza linguistica di i Grechi hè missu in rilazioni cù u verbu ''σφίγγω'' chì significheghja ''strangulà'' è dunqua cù u sensu di ''strangulatrici''<ref>Cfr. P. Chantraine, ''Dictionnaire Étymologique de la langue grecque'', Paris 1968, ''s.v. σφύγγω''.</ref>. Eppuri hè pussibuli avanzà l'ipotesi chì u terminu ''Σφίγξ'' sii un adattamentu funeticu di l'anticu egizzianu <hiero>s O42:p E23 anx n:x</hiero> ''šps-ˁnḫ'' cù u significatu di ''imaghjini viventi'', in u quali u ieruglu chì rapprinsinta u lionu (ghjacaru) hè à spessu sustituitu da l'imaghjina di a Sfingi stessa. ==Mitulugia egizziana== A sfingi in a [[mitulugia egizziana]] hè un munimentu chì era custruitu vicinu à i [[piramidi]] di i [[faraona]] da i lavoratori egizziani com'è simbulu prutittivu, par augurà una vita sirena in l'aldilà. Hà un corpu ghjacarinu (o liuninu) è una testa umana chì, si credi, raffigurava u faraonu. A più famosa sfingi hè [[sfingi di Giza|quidda]] custruita vicinu à i piramidi di i faraona [[Cheope]], [[Chefren]] è [[Micerino]] à [[Giza]], in a periferia di u [[Cairu]]. [[Strabonu]] riporta di avè vistu parechji sfingi in i so viaghji in [[Egittu]].<ref>Strabonu, Giugrafia, XVII, 1, 28 è 32.</ref> ==Mitulugia greca== [[File:20100409 korinthos16 b.jpg|thumb|240px|left|Una sfingi greca in calcariu]] U prima à parlà di [[Edipu]] fù [[Omeru]], bench'è ùn sembri micca cuscenti di una leia qualunqua incù a Sfingi.<ref>[[Odissea]], XI, 273.</ref> U prima veru è probbiu rifirimentu à edda si pò truvà in [[Esiodu]], chì a discrivi com'è figliola di [[Tifonu]] è [[Echidna]]<ref>À so volta Ortu era figliu di Echidna, vd. [[William Smith]], ''[[Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology]]'', London (1873), [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0104%3Aalphabetic+letter%3DO%3Aentry+group%3D8%3Aentry%3Dorthrus-bio-1 "Orthrus"]</ref> è suredda di u lionu Nemeo è "ruvina di i Cadmei". Ùn pruponi micca discrizzioni fisichi è a parola ch'eddu imprudarà par numinà la hè ''Φίξ'', sicondu u [[Scolio|sculiasta]]<ref name = users>{{cita web | titulu = The riddle of the sphinx | editori = http://www.users.globalnet.co.uk/~loxias/index.htm | url = http://www.users.globalnet.co.uk/~loxias/sphinx.htm | accessu = 1 uttrovi 2012}}</ref> vucabulu di u dialettu beuticu di [[Esiodu]].<ref>Cfr. ancu [[Platonu]], [[Cratilo (dialogu)|Cratilo]] 414d.</ref><ref>[[Tiugunia]], 325-6.</ref> Bench'è l'etimulugia di a Sfingi possi purtà à pinsà à u strangulamentu, [[Eschilu]] afferma ch'edda manghjava l'omini vivi (''Σφίγγ᾽ ὠμόσιτος'').<ref>[[I setti contru Tebe]], 541.</ref> Da un puntu di vista scultoriu a Sfingi hè prisenti sii in u [[Micene|periodu miceniu]] ch'è in quiddu [[Minossu|minoicu]], ma i rapprisintazioni sò sii maschili sii feminicci. Ùn hè ch'è dopu ch'è a figura feminiccia presi a subrana. À l'iniziu pudia essa alata, incù barba, micca alata, incù zampi di altri animali, da u VI seculu a.C. divintò alata è feminiccia<ref name = users/>, tantu chì [[Erodutu]] spicificheghja a maschilità di parechji sculturi di sfingi, chjamendu li ἀνδρόσφιγγες.<ref>[[Erodutu]], Storii, 2.175.</ref> Una coppa di u 550-540 a.C. prudutta da Glaukytes è Archikles mostra sfingi feminicci alati incù accantu u nomu ''ΣΦΙΧΣ'' (bench'è incù formi arcaichi di sigma è phi).<ref name = users/><ref>Munich, Antikensammlungen, [http://www.beazley.ox.ac.uk Archiviu Bezley] [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/artifact?name=Munich+2243&object=Vase n° 310552]. [http://www.users.globalnet.co.uk/~loxias/sphichs.gif Quì] un disegnu rapprisintanti a parola.</ref> [[Pseudo-Apollodoru]] a discrivi in modu classicu, veni à dì com'è un lionu incù voltu di donna è ali di aceddu.<ref>Cfr. a traduzioni inglesa è i noti [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.01.0022%3Atext%3DLibrary%3Abook%3D3%3Achapter%3D5 quì].</ref><ref>Bibbiuteca, [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.01.0021%3Atext%3DLibrary%3Abook%3D3%3Achapter%3D5 III, 5, 8]. L'autori cummetti un arrori affirmendu chì i genitori di a Sfingi fussini Echidna è Tifonu.</ref> == Noti == <references /> == Liami == * Intrata "Sfingi" in u [[Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology]], [[William Smith]], vol. 3, Boston, Little, Brown and Company 1870, [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0104%3Aalphabetic+letter%3DS%3Aentry+group%3D24%3Aentry%3Dsphinx-bio-1 pag. 895]. * Intrata "Sfingi" in l'A Greek-English Lexicon, H. G. Liddell and R. Scott, Clarendon Press, Oxford 1996, [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aalphabetic+letter%3D*s111%3Aentry+group%3D175%3Aentry%3D*sfi%2Fgc pag. 1741]. == Da veda dinò == * [[Edipu (mitulugia)|Edipu]] * [[Sfingi di Giza]] * [[Sfingi di Naxos]] * [[Enimma di a sfingi]] == Gallaria == <gallery> Image:Guardian sphinx BM B290.jpg|[[Edipo (mitologia)|Sfingi greca]] Image:Ancient Egypt-Antico Egitto-Giza Sfinge-DSC00623.JPG|[[A Sfingi di Giza]] Image:Ancient Egypt-Antico Egitto-Giza Sfinge-bis-e-DSC00621.JPG|[[A Sfingi di Giza]] Image:Museo Egizio di Torino-631 o.jpg|Sfingi à u [[Museiu egizzianu di Turinu]] </gallery> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. tdneavuvo9chrsjg0q0o7rh81fmfmwl Sfinge 0 16117 330721 2014-01-26T18:54:21Z 92.153.169.49 Reindirizzamentu à [[Sfingi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sfingi]] 8hwf2qr0bf5i2kbfj37i7hxl928modq Pete Seeger 0 16153 349964 333861 2015-07-07T17:56:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Pete Seeger2 - 6-16-07 Photo by Anthony Pepitone.jpg|250px|thumbnail|Pete Seeger]] '''Peter Seeger''' ([[1919]]-[[2014]]) hè statu un [[musicante]] [[americanu]]. [[Categoria:Musicante|Seeger, Pete]] [[Categoria:Americanu|Seeger, Pete]] ezw67yoimcdnm7c8cro4da3b53m6zk2 Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii 0 16154 363523 358565 2019-09-19T04:50:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[Image:European Charter for Regional or Minority Languages membership.svg|thumb|300px|Stati membri chì ani firmatu è ratificatu in verdi scuru, stati chì ani firmatu ma micca ratificatu in verdi chjaru, altri stati di u Cunsigliu d'Auropa in biancu, stati micca membri di u Cunsigliu d'Auropa in grisgiu]] A '''Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii''' (o '''Cartula eurupea di e lingue rigiunale o minuritarie''') <ref>[http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/QueVoulezVous.asp?CL=ITA&NT=148 Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii], Cunsigliu d'Auropa, CoE.int]</ref> (in [[lingua inglesa]]: ''European Charter for Regional or Minority Languages'', ECRML) hè un [[trattatu internaziunali]] cunclusu à [[Strasburgu]] u 5 nuvembri [[1992]] sottu à l’auspici di u [[Cunsigliu d'Auropa]] (STE 148). == Obbiettivi è mutivazioni == A Cartula intendi, da un latu, pruteghja è prumova i lingui rigiunali o minuritarii com'è un aspettu minacciatu di u patrimoniu culturali auropeu, è da un antru prumova l'usu di sti lingui in a vita pubblica è privata. U so scopu hè escinzialamenti culturali. Nasci da a custatazioni chì in parechji parti d'[[Auropa]] ci campani pupulazioni aututtoni chì parlani una lingua diffarenti di quidda di a maiuranza di a pupulazioni di u so [[Statu]] d'appartinenza. A Cartula ùn copri micca i lingui parlati da i cumunità d'[[immigranti]]. == Adesioni == Tutti i paesi auropei, senza eccezzioni, poni firmà a Cartula, ancu s'eddi ùn ani una lingua rigiunali o minuritaria (in u casu di u [[Lussemburgu]] par asempiu). I Stati membri poni sceglia di ricunnoscia a lingua ch'eddi volini ma devini essa in cunfurmità incù i reguli stabiliti da a Carta. Inoltri, i Stati poni dicida d'aghjunghja altri lingui dopu in aghjunta à quiddi dighjà pruposti à a ratifica. A cartula hè intruta in vigori inizialamenti quand'edda hè stata ratificata da almenu 5 stati, veni à dì da u 1a marzu 1998. À u 28 ghjugnu 2009 a Cartula hè stata firmata da 33 stati [[Auropa|auropei]], trà i quali a [[Svizzara]] (in [[1993]]) è l'[[Italia]] (in [[2000]]).<ref>{{cita web|url=http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/ChercheSig.asp?NT=148&CM=8&DF=&CL=ENG|titulu=Cunsigliu d'Auropa}}</ref> Eppuri, solu 24 stati l'ani ancu ratificata. A [[Francia]], dopu avè la firmata, hà dicisu di ùn ratificà micca sta cunvinzioni. L'[[Italia]] hà firmatu a cartula u 27 ghjugnu di u [[2000]] ma ùn l'hà mai ratificata. Una leghji in materia di prutizzioni di i minuranzi linguistichi hè dighjà stata appruvata in u 1999; u [[cunsigliu di i ministri]] hà appruvatu un disegnu di leghji di ratifica u 9 marzu 2012, ma u Parlamentu ùn si hè ancora prununciatu in materia. ==== Lista di i paesi chì ratificatu a cartula==== I paesi ch ì ani ratificatu a cartula sò <ref>https://www.coe.int/fr/web/european-charter-regional-or-minority-languages/signatures-and-ratifications</ref>: * Alimagna, Armenia, Austria, Bosnia Erzeguvina, Cruazia, Cipru, Danimarca, Spagna, Finlandia, Ungaria, Liechtenstein, Lussemburgu, Montinegru, Nurvegia, Paesi Bassi, Pulonia, Ripublica sluvacca, Ripublica cecca, Rumania, Regnu Unitu, Serbia, Sluvenia, Svezia, Svizzara, Ucraina ==== Lista di i paesi chì ùn ani micca ratificatu a cartula==== È par via di cunsiquenza, quiddi ch'ùn l'ani micca ratificata sò: * Belarus, Belgica, Bulgarie, Estunia, Francia, Geurgia, Grecia, Italia, Lettunia, Lituania, Malta, Russia, Ungaria == Difinizioni è lingui intarissati == I lingui cuncirnati da 'ss'accordu sò i lingui tradiziunalamenti usati da i citatini di una parti di un Statu auropeu. S'appiega principalamenti à i lingui parlati da una minuranza di u paesi: * I lingui "rigiunali", veni à dì lingui lucali à l'internu di u paesi, dirivati da una cultura rigiunali distinta da a cultura di u paesi stessu (par asempiu, u [[Lingua brittonu|brittonu]] è u [[Lingua corsa|corsu]]). * I lingui "minuritarii", veni à dì i lingui parlati da una minuranza etnica di grandi diminsioni situatu in u paesi (par asempiu u [[Lingua tedesca|tedescu]] parlatu da una minuranza tedesca in [[Danimarca]]). À l'articulu ''1 - Definizioni'', a Cartula stabilisci chì: {{quote| à) par "lingui rigiunali o minuritarii" s'intendini i lingui:<BR> i) usati tradiziunalamenti annantu à u tarritoriu di un Statu da i citatini di u dittu Statu chì formani un gruppu numericamenti infiriori à u restu di a pupulazioni di 'ssu Statu; è<BR>ii) diversi da a(è) lingua(è) ufficiali(i) di u dittu Statu; sta sprissioni ùn inchjudi nè i dialetti di a(e) lingua(e) ufficialidi u Statu nè i lingui di i migranti;<BR> b) par "tarritoriu in u quali hè usata una lingua rigiunali o minuritaria" s'intendi l'aria giugrafica in a quali tali lingua hè l'esprissioni di un numaru di parsoni tali da ghjustificà l'aduzzioni di diffarenti misuri di prutizzioni è di prumuzioni privisti da a prisenti Cartula;<BR> c) par "lingui micca tarrituriali" s'intendini i lingui usati da parechji citatini di u Statu chì sò diffarenti da a(i) lingua(i) usata(i) da u restu di a pupulazioni di u dittu Statu ma chì, bench'eddi fussini imprudati tradiziunalamenti annantu à u tarritoriu di u Statu, ùn poni micca essa culligati à un'aria giugrafica particulari di quist'ultimu.}} A Cartula ùn riporta micca un elencu specificu di lingui. Parechji paesi, adirendu à a carta, ani pricisatu a lista di i lingui applichevuli<ref>{{cita web|url=http://conventions.coe.int/treaty/Commun/ListiDeclarations.asp?NT=148&CM=1&DF=&CL=ENG&VL=1|titulu=Cunvinzioni}}</ref>. Trà l'altri: * Austria: cecu, cruatu di u Burgenland, rumani, sluvaccu, sluvenu, ungaresu; * Cruazia: cecu, talianu, rutenu, serbu, sluvaccu, sluvenu, ucrainu, ungaresu * Sluvenia: talianu è ungaresu * Svizzara: talianu è rumanciu == Azzioni chì i Stati signatarii devini o poni aduttà == [[File:Road signs bilingual Breton in Quimper.jpg|thumb|right|Un asempiu d'azzioni pruposta da a Cartula: carteddi bislingui in [[Lingua francesa|francesu]] è [[Lingua brittonu|brittonu]] à [[Quimper]].]] I Stati ani firmatu è ratificatu a Cartula s'impegnani à: * Ricunnoscia i lingui rigiunali o minuritarii com'è sprissioni di a ricchezza culturali; * Rispittà a zona giugrafica d'ogni lingua rigiunali o minuritaria; * Piglià un'azzioni risuluta par prumova sti lingui; * Faciulità è incuraghjiscia l'usu scrittu è parlatu in a vita publica è a vita privata; * Metta à dispusizioni formi è mezi adequati d'educazioni à tutti i liveddi apprupriati; * Prumova i scambii transfruntalieri; * Prubiscia ogni distinzioni, discriminazioni, esclusioni, ristrizzioni o prifarenza rilativi à a pratica di una lingua minuritaria è distinata à scuraghjiscia o metta in priculu u mantinimentu o u sviluppu di quidda; * Prumova a cumprinsioni reciproca trà tutti i gruppi linguistichi di u Paesi. A Cartula furnisci una seria d'azzioni diversi chì i Stati signatarii poni aduttà par pruteghja è prumova i lingui storichi rigiunali è di i minuranzi, com'è par asempiu l'usu di [[signaletica bislingua]]<ref> [http://conventions.coe.int/treaty/fr/Treaties/Html/148.htm Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii di u Cunsigliu d'Auropa], {{Data | 5 | Nuvembri | 1992}}, articulu 10 (auturità amministrativi è sirvizii publichi), comma 2, lettara g </ref> o l'apartura di scoli spicializati in l'insignamentu di a lingua prutetta. I Stati divariani metta in attu almenu 35 di sti azzioni. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== *Mario d'Angelo, Paolo Vesperini,''I pulitichi culturali in Auropa: Rigioni è dicintramentu culturali'', Cunsigliu d'Auropa, Strasburgu, 2000 == Liami == * [https://www.coe.int/fr/web/european-charter-regional-or-minority-languages/signatures-and-ratifications Lisitnu di di paesi chì ani ratificatu a cartula] *[http://www.coe.int/t/dg4/education/minlang/statesparties/default_en.asp Testu di a Cartula è di i dichjarazioni di i singuli stati annantu à u situ di u Cunsigliu d'Auropa, privalintamenti in inglesu] *[http://www.admin.ch/ch/i/rs/0_441_2/ Testu di a "Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii"] *[http://ec.europa.eu/education/policies/lang/languages/langmin/langmin_it.html Prumuzioni è salvaguardia di i lingui è culturi rigiunali o minuritarii ] *[http://europa.eu/languages/it/chapter/5 Diversità linguistica in Auropa] [[Categoria:Lingui di l'Auropa]] [[Categoria:Cunsigliu d'Auropa]] [[Categoria:Drittu internaziunali]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 95a4z5zlslnvkua5pnftq2m1ahp28mb Cartula eurupea di e lingue rigiunale o minuritarie 0 16155 330804 2014-01-28T18:57:07Z 92.153.152.173 Reindirizzamentu à [[Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cartula aurupea di i lingui rigiunali o minuritarii]] 29blnlwob6d8iaj40sey1pd5j5n743g Template:MESE 10 16156 330810 2014-01-28T19:50:03Z 92.153.152.173 Pagina nova: <includeonly>{{#switch: {{{1}}} |01|1 = ghjinnaghju |02|2 = frivaghju |03|3 = marzu |04|4 = aprili |05|5 = maghju |06|6 = ghjunghju |07|7 = lugliu |08|8 = aostu |09|9 = sittembri |10... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{1}}} |01|1 = ghjinnaghju |02|2 = frivaghju |03|3 = marzu |04|4 = aprili |05|5 = maghju |06|6 = ghjunghju |07|7 = lugliu |08|8 = aostu |09|9 = sittembri |10 = uttrovi |11 = nuvembri |12 = dicembri |{{{1}}} }}</includeonly><noinclude> Questo template viene usato (di solito all'interno di altri template) per ottenere ''il nome per esteso del mese'' il cui numero viene fornito come parametro. [[Categoria:Sottotemplate cronologici|Mese]] </noinclude> otjootuz1qgtxhlvd3sd190y6u748h7 Arca di Noè 0 16160 354487 354486 2016-06-30T16:49:58Z 92.158.139.192 /* In a tradizioni riligiosa */ wikitext text/x-wiki [[File:Nuremberg chronicles f 11r 1.png|thumb|250px|A custruzzioni di l'Arca in i ''Schedelsche Weltchronik'' di [[Hartmann Schedel]] ([[1493]]).]] In u racontu [[Bibbia|biblicu]] <nowiki>l'</nowiki>'''arca di Noè''' hè una grandi imbarcazioni custruita annantu à indicazioni [[Diu|divina]] da [[Noè]] par sfughja u [[Dilluviu univirsali]], à fini di fà ci scampà a [[omu|spezia umana]] è l'altri essari viventi. Un racontu analogu, in u duminiu di l'epupea di [[Gilgamesh]], affonda i so radichi in a [[mitulugia]] mesuputamica. ==Struttura di u racontu biblicu== U racontu di u dilluviu hè cuntinutu in i capituli 6, 9-9, 19 di a [[Genesi]]. U racontu hè strutturatu par sottulinià chì [[Diu]] ùn sminteca micca l'[[omu]] ghjustu è l'altri criaturi di soiu.<ref>G. J. Wenham, ''The Coherence of the Flood Narrativi'' in VT,28 (1978): 336-48</ref> A Noè hè ghjustu (6, 9) B Sem, Cam, è Jafet (10) C Arca (14-16) D Annunciu di u dilluviu (17) E Allianza incù Noè (18-20) F Cibu in l'Arca (21) G Cummandu d'entra in l'Arca (7, 1-3) H 7 [[ghjorni]] in attesa di u dilluviu (4-5) I 7 [[ghjorni]] in attesa di u dilluviu (7-10) J Intrata in l'Arca (11-15) K Yhwh chjudi a porta di l'Arca (16) L 40 [[ghjorni]] in qualessi u dilluviu copri a [[terra]] (17à) M L'[[acqui]] coddani dinò (17b-18) N I [[muntagni]] sò cuparti (18-20) O L'[[acqui]] dumineghjani par 150 [[ghjorni]] (21-24) P [[Diu]] si ricorda di Noè è di l'altri essari viventi (8, 1) O' L'[[acqui]] scendini par 150 ghjorni (3) N' I cimi di i [[muntagni]] torrani visibuli (5) M' L'[[acqui]] scendini dinò (6) L' 40 [[ghjorni]] in qualessi a [[terra]] s'asciuva (6à) K' Noè apri u balconu di l'Arca (6b) J' U [[corbu]] è a [[culombula]] lasciani l'Arca (7-9) I' 7 [[ghjorni]] in attesa chì l'effetti di u dilluviu siini finiti (10-11) H' 7 [[ghjorni]] in attesa chì l'effetti di u dilluviu siini finiti (12-13) G' Cumandu d'escia da l'Arca (15-17) F' Cibu fora di l'Arca (9, 1-4) E' Allianza incù tutti l'essari viventi (8-10) D' Mai più dilluvii (11-17) C' Arca (18à) B' Sem, Cam, Jafet (18b) A' I discindenti di Noè ripupuleghjani a [[terra]] (9, 19) == Lignamu == [[File:The Deluge after restoration.jpg|thumb|240px|[[Michelanghjulu]], u Dilluviu univirsali in a [[Cappedda Sistina]].]] A Genesi, à u capitulu 6, 14 afferma chì l'Arca hè stata custruita in "legnu risinosu" o "legnu di גפר" in [[abreiu|ebraicu]] (littaralamenti ''gofer'' o ''gopher'' o "kedr"). A [[Jewish Encyclopedia]] iputizeghja ch'è sta sprissioni hè prubabilamenti una traduzioni di u [[Lingua babilunesa|babilunesu]] ''gushure iş erini'' (= "[[trave|travi]] di [[Cedrus|cedru]]") o di l'[[Lingua assira|assiru]] ''giparu'' (= "canna"). A [[Vulgata]] [[latinu|latina]], in u [[V seculu]], l'hà trascrittu com'è ''lignis levigatis'' (= "legnu pulitu"). A [[Septuaginta|virsioni di Sittanta]] [[Grecia|greca]] ùn minziuneghja alcuna qualità di legnu in particulari ma evucheghja a custruzzioni di una grandi imbarcazioni quatrata incù una coppula incatramatu drentu è fora. Antichi traduzioni [[lingua inglese|inglesi]], trà qualessi a [[Bibbia di Rè Ghjacumu]] di u [[XVII seculu]], sceglini simpliciamenti di ùn traducia micca l'esprissioni. Molti traduzioni muderni indicheghjani u [[cipressu]] nantu à a basa d'un falsu raghjunamentu [[etimulugia|etimulogicu]] induttu da accustamenti [[Funetica|funetichi]], bench'è a parola [[ebrei|ebraica]] imprudata in a Bibbia par disignà u cipressu sii ''"erez"''. Altri virsioni cuntempuranii pruponini u [[pinu]] o ripigliani l'idea di u [[cedru]]. Sughjirimenti più ricenti, frà altri, ani avanzatu l'ipotesi chì u testu aghji persu u so sensu probbiu, longu i seculi, par via d'altirazioni, o ch'eddu faccia rifirimentu à un tipu di legnu oghji scumparsu, o ancu ch'eddu si trattava simpliciamenti d'una cattiva trascrizzioni d'a parola ''kopher'' (= "[[resina vegetali|resina]]"). À i [[ghjorna]] d'oghji, nisciuna di st'ipotesi riscoti l'unanimità di i cunsensi. == Diminsioni == [[File:Noahs Ark.jpg|thumb|240px|[[Edward Hicks]], L'imbarcu di l'animali]] A Bibbia riporta chì l'arca misurava 300 [[Cubitu|cubiti]] di lunghezza. In l'antichità sò stati imprudati parechji [[Cubitu|cubiti]] di misuri diversi, ma quantunqua moltu simili; a maiò parti di i studii littaralisti cuncordani in u fattu d'attribuiscia à l'imbarcazioni una lunghezza apprussimativa di 137 [[metru|metri]], lunghezza in ogni casu supiriori à quidda di qualsiasi imbarcazioni in legnu chì sii mai statu sturicamenti custruita finu à a fini di u 1800. Sicondu parechji fonti l'ammiragliu chinesu [[Zheng He]], à l'iniziu di u [[XV seculu]], avaristi imprudatu [[Ghjuncu|ghjunchi]] longhi finu à 122 metri, ma 'ssu numaru pudaria essa fruttu d'esasgerazioni. U [[scuna]] ''[[Wyoming (scuna)|Wyoming]]'', lanciatu in u [[1909]], era longu "sultantu" 107 metri è ripprisenta u più grandi [[scaffu]] in legnu mai custruitu chì si pò attistà ni incù cirtezza l'esistenza. Sta navi, d'altra parti, avia bisognu di rinforzi di farru par impidiscia i difurmazioni, è d'una [[pompa]] [[Mutori à vapori|à vapori]] par cuntrastà serii prublemi di falti. I ricircadori littaralisti chì accettani sti ughjizzioni<ref>Veda [http://www.worldwideflood.com/objections/too_big_for_timber.htm http://www.worldwideflood.com/objections/too_big_for_timber.htm]</ref> - è ùn sò micca tutti - ritenini chì Noè avaria custruitu l'arca ricurrendu à tecnulugii cumparsi dopu u XIXu seculu<small><ref>[http://www.noahsark-naxuan.com/arkmodel.htm http://www.noahsark- naxuan.com/arkmodel.htm]</ref></small>. == In a tradizioni riligiosa == === Ebraisimu === [[File:William Bell Scott - The Eve of the Deluge - Google Art Project.jpg|thumb|400px|left|L'iniziu di u [[dilluviu univirsali]] (l'arca hè ripprisintata à [[manu|mani]] dritta), in u dipintu di [[William Bedd Scott]].]] A storia di Noè è di l'arca fù ughjettu di numarosi arricchimenti in a tarda [[litteratura rabbinica]] [[Ebraisimu|ebraica]]. Diu avia rivilatu à Noè comu custruiscia l'Arca ancu fendu li cunnoscia i misuri ch'è parechji tipi d'arburi, anch'eddi priditarminati è da eddu piantati è cultivati, avariani raghjuntu in u tempu nicissariu. Infatti ùn si saria micca pussutu stazzunà assi di tali misuri è par quissa quiddi funi par appuntu di diffarenti misuri currispundenti à quiddi di l'assi.<br />U fattu chì Noè ùn aghji micca ghjudicatu utuli d'avvertiscia i so cuntimpuranei di u priculu ch'eddi curriani hè statu in gran' parti intarpritatu com'è una limita à a so supposta rittitudina - forsi st'[[omu]] paria ghjustu sultantu par cuntrastu incù una generazioni particularamenti currotta? (cfr [[Zaddiq]]) Sicondu un'altra tradizioni hà effittivamenti diffusu trà l'[[omu|omini]] l'avvirtimentu [[Diu|divinu]] è hà piantatu i [[limea|limei]] guasi centu vinti anni prima di l'inundazioni parchì i piccatori avissini u [[tempu]] di piglià cuscenza di i so difetti è di cambià. Par pruteghja à Noè è a so famiglia da i malvaghji chì rallintavani u travagliu è i trasinavani, [[Diu]] hà ancu postu [[Panthera leo|liona]] è altri animali salvatichi à l'intrata di l'arca. Sicondu un [[midrash]] Diu o l'[[anghjulu|anghjuli]] ani riunitu l'animali intornu à l'arca, incù u cibu nicissariu; l'animali puri da [[korban]] funi inveci circati è ricuparati par renda maghjuramenti apprizzievuli 'ssa [[Mitzvah]]. Datu chì ùn s'era ancora fatta senta a nicissità di distingua l'animali impuri da l'animali puri, quist'ultimi si fecini ricunnoscia invinuchjendu si innanzi à Noè quand'eddi intriani in l'arca. Un'antra fonti afferma ch'edda hè l'arca stessa chì hà distintu u puru da l'impuru, ammittendu in u so internu setti coppii di i primi è sultantu dui di i sicondi. Noè, duranti u Dilluviu, si sacrificò [[ghjornu]] è [[notti]] par l'alimantazioni è a cura di l'animali, è ùn durmì micca una sola volta in tuttu l'annu ch'eddu passò indrentu à l'arca. L'animali erani i migliori esimplari di i so spezii è si cumpurtàni ammirevulamenti. Fora di u [[ghjacaru]], u [[corbu]] è [[Cam (Bibbia)|Cam]], i coppii s'astensini da qualsiasi unioni, ancu à fini di a [[prucriazioni]] in modu chì u numaru di criaturi à escia da l'arca fussii asattamenti listessu ch'è à l'intrata. Noè fù fertu da u [[lionu]], rindendu lu inabili à compia i so obblighi cultuali: u [[sacrifiziu]] rializatu dopu à u viaghju fù dunqua scumpiitu da u figliolu [[Sem (Bibbia)|Sem]]. U [[corvus|corbu]], da parti soia, posi parechji prublemi, quand'eddu ricusò di lascià l'arca, apposta ch'è si suspittava ch'eddu avissi gattivi intinzioni versu una di i donni in l'arca custruita da Noè. Eppuri, com'è sottulinieghjani i cummintadori, [[Diu]] disidarava salvà u corbu, apposta ch'è i so discindenti erani distinati à nutriscia u prufeta [[Elia]]. I rifiuti è l'[[acqui]] di scaricu erani cunfinati in u più bassu di i trè ponti di l'arca. L'[[omu|umani]] è l'animali puri accupavani u sicondu, mentri l'animali impuri è l'[[aceddi]] erani accatastati in u liveddu più elevatu. Una tradizioni diffarenti situeghja i rifiuti à u ponti supiriori, da qualessu erani lampati in [[mari]] grazia à una catarazza piazzata apposta. [[Petri priziosi]], lucicanti com'è in pienu [[ghjornu]], furniscìani a [[luci]] à l'internu. Infatti ùn si pudia micca distingua a luci di u [[ghjornu]] è i tenebri di a notti à l'internu di l'Arca senza a luci di 'ssi petri duranti a notti è a so upacità duranti u [[ghjornu]]. Diu s'assicurò chì i dirrati alimintari firmessini sani. U ghjiganti [[Og]], [[rè]] di [[Bashân]], facia necissariamenti parti di i furtunati passaghjeri, apposta chì i so discindenti sò mintuvati in i libri successivi di a [[Torah]]: à causa di a so diminsioni fisica, fù ubbligatu à firmà à l'esternu, una cosa chì richiesi di furniscia li u cibu à traversu un tafonu praticatu in a pareta di l'arca<ref>Veda [http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp? artid=1780&letter=A&search=noah Arche de Noé] in a [[Jewish Encyclopedia]]</ref>. === Cristianesimu === I scrittori à l'iniziu di l'[[cristianesimu|era cristiana]] si cimintoni in intarpritazioni molti elaburati riguardu à a [[storia]] di l'arca. [[Agostino d'Ippona]] ([[354]]-[[430]]) in a ''[[Cità di Diu]]'' dimostra chì i prupurzioni di l'arca currispondini à quiddi di u [[corpu umanu]], imaghjini à so volta di u corpu di [[Ghjesù Cristu]] è dunqua di a [[Ghjesgia (istituzioni)|Ghjesgia]]<ref>Agostino d'Ippona, ''A Cità di Diu'', XV, 26.</ref>. L'idantificazioni di l'arca incù a ghjesgia si pò ritruvà ancu in u ritu [[anglicanesimu|anglicanu]] di u [[battezimu]], chì cunsisti in u dumandà à [[Diu]] "chì in a so grandi pietà hà salvatu Noè", di riceva in u senu di a Ghjesgia u battizatu. [[San Ghjirolmu]] ([[347]]-[[420]]) s'intarissò à a figura di u [[corbu]] chì partì da l'arca è ùn feci micca ritornu, definiscendu lu com'è "l'infettu aceddu di a curruzzioni<ref>San Girolamo, Lettara XIX, 6.</ref>" ch'eddu ci voli à alluntanà da sè grazia à u ritu di u battezimu. A culombula è u ramu d'[[aliva|alivu]] simbulizeghjani u [[Spiritu Santu]], eppo dopu a speranza di salvezza, è, in tempi più muderni, a paci. Annantu à un pianu più praticu, [[Origene]] ([[182]]-[[251]]), riplichendu à un avvirsariu chì dubitava chì l'arca avissi pussutu cuntena tutti l'animali di u mondu, sviluppò un argumentu eruditu riguardu à a misura di i cubiti. U tiolugu spiigò ch'è [[Mosè]], tandu cunsidaratu tradiziunalamenti com'è l'autori di u libru di a [[Genesi]], era statu addivatu in l'[[Storia di l'anticu Egittu|anticu Egittu]], induva u [[cubitu]] avia una misura più longa ch'è quidda ebraica. À quiddi tempi l'arca era discritta com'è una [[piramida]] tronca, à basa rittangulari, chì si ristringhjia versu a cima finu à una summità quatrata di un [[cubitu]] di latu<ref>Origene, ''Homilia in Genesim'', II, 2.</ref>. Ùn hè ch'è versu u [[XII seculu]] l'arca fù rapprinsintata com'è una scatula rittangulari dutata di un tettu inclinatu. === Islamu === Noè (Nuh) hè un di i cinqui principali [[prufeti di l'Islamu]], è a so storia servi generalamenti à illustrà a sorti di quiddi chì rifiutani d'ascultà a [[Diu|parola divina]]. I rifirimenti à u prufeta sò diffusi à traversu u [[Coranu]], ma sò particularamenti friquenti in a [[sura]] 11, intitulata ''Houd'', da u virsettu 27 à u 51. Di manera diffarenti di a tradizioni [[Ebraisimu|ebraica]], chì improda par discriva l'arca tarmini vaghi chì poni traducia si com'è "scatula" o "cassa", a sura 29, virsettu 15, parla di ''safina '', veni à dì di un'[[Imbarcazioni|barca]] cumuna, è a sura 54, virsettu 13, evucheghja da parti soia "un ughjettu di tavuli è di chjodi". L'arca si saristi firmata annantu à u "monti Joudi"<ref>Sura 11 di u Coranu, virsetti 27 ~ 51.</ref>, idantificatu da a tradizioni in una cuddina situata nantu à a ribba livanti di u [[Tigri]], vicinu à a cità di [[Mossoul]] in u [[nordu]] di l'[[Iraccu]]. [[Al Masudi]] (mortu in u [[956]]) priciseghja ancu ch'è u postu induva a barca s'era firmata pudia sempri essa vistu à quiddu tempu. L'autori aghjunghji chì l'arca principiò u so viaghju in a cità di [[Koufa]], à u centru di l'Iraccu, è navigò finu à a [[A Mecca|Mecca]], induv'edda feci u ghjiru di a [[Kaaba]], prima di vultà finalmenti annantu à u monti Joudi. U Coranu metti d'altra parti sti paroli in a bocca di Noè, chì s'addrizza à i so cuntimpuranei (Sura 11, virsettu 41): "Intriti drentu. U viaghju è l'ammogliu siini in nomu di Allah ". [[Al Baidawi]], chì scrivi in u [[XIII seculu]], ni diduci chì Noè pruclamò u nomu di Allah par metta l'arca in muvimentu, è ch'eddu feci listessa cosa par firmà la. [[File:Harîrî_Schefer_-_BNF_Ar5847_f.51.jpg|left|thumb|240px|[[Ibn Battuta]] ([[1304]]-[[1377]]), u grandi viaghjadori [[Maroccu|maruccanu]], saria passatu un [[ghjornu]] annantu à u monti Joudi, vicinu à [[Mossoul]], induva a [[Islamu|tradizioni islamica]] situeghja l'approdu di l'arca]] U dilluviu fù inviatu da [[Allah]] in risposta à i [[preghere|prigheri]] di Noè, sicondu u quali a so leva ormai currotta divia essa distrutta. Ma postu ch'è Noè era un [[omu]] ghjustu, cuntinuava in u frattempu à pridicà, è tantu feci chì sittanta [[Idulu|idulatri]] si cunvirtitini è u raghjunsini annantu à l'arca, ciò chì purtò cusì u numaru tutali di passaghjeri umani à sittantu ottu (postu ch'è a [[famiglia]] di Noè cuntava ottu membri). Sti sittanta cunvirtiti ùn ebbini quantunqua micca criaturi, è a tutalità di l'[[omu|essari umani]] nati dopu l'inundazioni scendi da i trè figlioli di Noè. Eppuri quist'ultimu avia un quartu figliolu (o nipoti sicondu parechji virsioni), [[Canaan patriarca|Canaan]], chì ricusò di cunverta si è murì annigatu. Al-Baidawi riteni ch'è i diminsioni di l'arca erani di trè centu cubiti di lunghezza, cinquanta di larghezza è trenta d'altezza. Spiega dopu chì u prima di i trè piani era distinatu à l'animali salvatichi è dumestichi, mentri u sicondu accuglia l'essari umani è chì u terzu cuntinia l'aceddi. Annantu à ogni tavula apparia u nomu di un prufeta. Trè tavuli mancanti, chì simbulizeghjani dunqua trè prufeti, funi purtati da l'[[Egittu]] da [[Og]], figliolu di [[Anaq]], u solu di i [[ghjiganti (mitulugia)|ghjiganti]] à sopravviva à u dilluviu. U corpu di [[Adamu]] fù postu in u mezu di a barca, par siparà l'[[omu|omini]] da i [[donni]]. Noè è i so cumpagni passàni cinqui o sei mesa à bordu di l'arca, à a fini di qualessi Noè inviò un [[corbu]]. Ma quist'ultimu si firmò par sfamà si incù una carogna, è fù maladittu da Noè, chì inviò tandu una [[culombula]], cunsidarata da tandu com'è l'amica di l'umanità. Al Masudi scrivi chì Allah urdinò à a [[terra]] di assorba l'[[acqua]] di u dilluviu, è chì parechji tarritorii pocu lestri ricivitini l'[[acqua]] salata com'è punizioni, divintendu tandu secchi è aridi. L'acqua chì ùn fù micca assurbita furmò i [[mari|mari]] è l'[[uceanu| uceani]], tantu ch'è parechji acqui di u dilluviu esistini sempri oghji. Noè lasciò l'arca u decimu [[ghjornu]] di [[Muharram]], veni à dì l'[[Achoura]]. I sopravviventi custruitini una cità à i peda di u monti Joudi, ch'eddi battizàni Thamanin (uttanta) à causa di u so numaru. Noè chjusi tandu l'arca è ni affidò a chjavi à [[Sem (Bibbia)|Sem]]. [[Yaqout à u-Rumi]] ([[1179]]-[[1229]]) cita ancu una [[muschea]] custruita da Noè è visibuli à a so ebbica. Inquantu à [[Ibn Battuta]], ripurtò d'avè suparatu u monti Joudi in u corsu di i so viaghji ([[XIV seculu]]). I [[Islamu|musulmani]] attuali, bench'è pocu purtati à impignà si in una ricerca attiva di l'arca, pensani ch'edda esisti aancu oghji, nantu à i tippali più elevati di a [[muntagna]]. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Dilluviu univirsali]] * [[Noè]] * [[Anumalia di l'Ararat]] * [[Inundazioni preistorica di u Mari Neru]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Riligioni]] 72c9p2v3pbiylcjms1cwgbgqhzwazja Cubitu 0 16162 347439 330846 2015-07-02T09:51:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Cubit rule Egyptian NK from Liverpool museum.jpg|thumb|400 px|Un cubitu di l'[[anticu Egittu]], longu 0,52 m]]U '''cubitu''' (in [[latinu]] ''cubitum'', veni à dì ovitu) era a misura di lunghezza più cumuna di l'antichità. In parechji paesi firmeti in usu finu à l'ebbica mediivali. [[cubitu (anatumia)|Cubitu]] hè ancu u nomu di l'[[ossu]] di l'avambracciu. ==Difinizioni== A misura di u cùbitu era di circa un mezu [[metru]] è currispundia idealamenti à a lunghezza di l'[[avambracciu]], à parta da l'[[ovitu]] finu à a punta di u ditu mediu.<ref>{{en}} [http://www.merriam-webster.com/dictionary/cubit Cubitu]</ref> ===Misuri di i cubiti in u mondu anticu=== U cubitu variava sicondu u sistemu metricu usatu sienti i cità: à Atena misurava circa 0,525 m (era dittu ''pichis'' (πήχης) o ''pecus'' {{lang-el|πῆχυς}} chì significheghja avambracciu; sicondu a mitulugia si rifiriscia à l'avambracciu d'[[Erculu]]). A misura pricisa variava sicondu di i paesi: * Cubitu ebraicu = 44,45 cm. ** suddivisu in 6 ''tefachim'' (palmi) ** di u cubitu ebraicu esistini altri dui virsioni, una più grandi di un palmu (51,8 cm) è una misurata da l'ovitu finu à i nudeddi di a mani chjusa (38 cm). * Cubitu egizzianu = 44,7 cm * Cubitu riali egizzianu (''niswt'') = 52,3 cm ** suddivisu in 7 [[palmu (unità di misura)|palmi]] (''schesep'') o 28 [[Ditu|dita]] (''djeb'à'') ** multipli: [[Canna (butanica)|canna]] (''khet'') = 100 cubiti (52,3 metri), ''iteru'' fluviali = 5.000 cubiti (2,615 km), ''iteru'' cartugraficu = 20.000 cubiti (10,46 km) * Cubitu sumericu di [[Nippur]] = 51,86 cm * Cubitu rumanu = 44,4375 cm * Cubitu inglesu (''cubit'') = 45,72 cm ** suddivisu in 18 [[**Pollice (unità di misura)|pollici]], currispondi à un [[Pedi (unità di misura)|pedi]] è mezu === Citazioni di misuri === * Sicondu a [[Bibbia]], [[Golia]] saristi statu altu sei cubiti è un palmu (circa 2,75 metri, s'è 1 cubitu ebraicu = 44,45 cm). * Sicondu a [[Bibbia]], l'[[Arca di Noè]] saristi stata longa 300 cubiti (circa 133,35 metri, s'è 1 cubitu ebraicu = 44,45 cm). ==Noti== <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Antichità]] [[categoria:Anatumia]] k2ns3ilwvmevpgi8x14tfizknz7dokr Template:Latinu 10 16163 330842 2014-02-01T11:54:50Z 92.153.152.173 Pagina nova: in {{nomelingua|latinu}}: <em lang="la">{{{1}}}</em><noinclude> {{man}} [[Categoria:Template testo straniero|{{PAGENAME}}]] </noinclude> wikitext text/x-wiki in {{nomelingua|latinu}}: <em lang="la">{{{1}}}</em><noinclude> {{man}} [[Categoria:Template testo straniero|{{PAGENAME}}]] </noinclude> hfd5tciyx4blh1bs0a98v3m4qpuxx4r Modulo:Linguaggi/Configurazione 828 16164 330843 2014-02-01T11:55:58Z 92.153.152.173 Pagina nova: language_config = {} -- Tabelle ai corrispondenza di un alias di una lingua al codice (vedi tabella codici sotto) language_config.alias = { ["aae"] = "aae", ["aar"] = "aa",... Scribunto text/plain language_config = {} -- Tabelle ai corrispondenza di un alias di una lingua al codice (vedi tabella codici sotto) language_config.alias = { ["aae"] = "aae", ["aar"] = "aa", ["abcaso"] = "ab", ["abk"] = "ab", ["abkhazo"] = "ab", ["aborigeno australiano"] = "aus", ["accadico"] = "akk", ["aceh"] = "ace", ["acoli"] = "ach", ["adangme"] = "ada", ["adighè"] = "ady", ["adygei"] = "ady", ["adyghe"] = "ady", ["afar"] = "aa", ["afr"] = "af", ["afrihili"] = "afh", ["afrikaans"] = "af", ["afro-asiatiche"] = "afa", ["afroasiatiche"] = "afa", ["ainu"] = "ain", ["aka"] = "ak", ["akajo"] = "eka", ["akajuk"] = "eka", ["akan"] = "ak", ["alb"] = "sq", ["albanese"] = "sq", ["aleut"] = "ale", ["algonchine"] = "alg", ["alto tedesco antico"] = "goh", ["alto tedesco medio"] = "gmh", ["altre altaiche"] = "tut", ["altre lingue altaiche"] = "tut", ["altre lingue filippine"] = "phi", ["amarico"] = "am", ["amh"] = "am", ["ang"] = "ang", ["anglo-normanno"] = "xno", ["anglonormanno"] = "xno", ["antico alto tedesco"] = "goh", ["antico castigliano"] = "osp", ["antico egiziano"] = "egy", ["antico francese"] = "fro", ["antico inglese"] = "ang", ["antico irlandese"] = "sga", ["antico nordico"] = "non", ["antico persiano"] = "peo", ["antico provenzale"] = "pro", ["antico slavo"] = "cu", ["antico slavo ecclesiastico"] = "cu", ["antico spagnolo"] = "osp", ["apache"] = "apa", ["ara"] = "ar", ["arabo"] = "ar", ["aragonese"] = "an", ["aramaico"] = "arc", ["aramaico samaritano"] = "sam", ["arapaho"] = "arp", ["araucaniano"] = "arn", ["arawak"] = "arw", ["arbëreshë"] = "aae", ["arg"] = "an", ["arm"] = "hy", ["armeno"] = "hy", ["arn"] = "arn", ["art"] = "art", ["artificiale"] = "art", ["arumeno"] = "rup", ["asm"] = "as", ["assamese"] = "as", ["ast"] = "ast", ["asturiano"] = "ast", ["athabaska"] = "ath", ["athapaska"] = "ath", ["austronesiano"] = "map", ["ava"] = "av", ["avarico"] = "av", ["ave"] = "ae", ["avestico"] = "ae", ["avk"] = "avk", ["awadhi"] = "awa", ["aym"] = "ay", ["aymara"] = "ay", ["aze"] = "az", ["azero"] = "az", ["bak"] = "ba", ["balinese"] = "ban", ["baltiche"] = "bat", ["baluchi"] = "bal", ["bam"] = "bm", ["bambara"] = "bm", ["bamileke"] = "bai", ["banda"] = "bad", ["bantu"] = "bnt", ["baq"] = "eu", ["bar"] = "bar", ["basa"] = "bas", ["basa nepalese"] = "new", ["basa nepalese classico"] = "nwc", ["baschiro"] = "ba", ["basco"] = "eu", ["bashkir"] = "ba", ["basso sassone"] = "nds", ["basso-tedesco"] = "nds", ["batak"] = "btk", ["bav"] = "bar", ["bavarese"] = "bar", ["beja"] = "bej", ["bel"] = "be", ["bemba"] = "bem", ["ben"] = "bn", ["bengalese"] = "bn", ["bengali"] = "bn", ["ber"] = "ber", ["berbero"] = "ber", ["bhojpuri"] = "bho", ["bielorusso"] = "be", ["bih"] = "bh", ["bihari"] = "bh", ["bikol"] = "bik", ["bilen"] = "byn", ["bilin"] = "byn", ["bini"] = "bin", ["birmano"] = "my", ["bis"] = "bi", ["bislama"] = "bi", ["blin"] = "byn", ["bod"] = "bo", ["bokmal"] = "nb", ["bokmål"] = "nb", ["bos"] = "bs", ["bosniaco"] = "bs", ["braj"] = "bra", ["bre"] = "br", ["bretone"] = "br", ["buginese"] = "bug", ["bul"] = "bg", ["bulgaro"] = "bg", ["bur"] = "my", ["buriato"] = "bua", ["burmese"] = "my", ["cabilo"] = "kab", ["caddo"] = "cad", ["calmucco"] = "xal", ["campidanese"] = "sro", ["caraciai-balcaro"] = "krc", ["carib"] = "car", ["casciubo"] = "csb", ["castigliano"] = "es", ["castigliano antico"] = "osp", ["cat"] = "ca", ["catalano"] = "ca", ["caucasiche"] = "cau", ["cebuano"] = "ceb", ["ceceno"] = "ce", ["ceco"] = "cs", ["celtico"] = "cel", ["ceppo germanico"] = "gem", ["ceppo ugrofinnico"] = "fiu", ["ces"] = "cs", ["cha"] = "ch", ["chagatai"] = "chg", ["chamic"] = "cmc", ["chamorro"] = "ch", ["che"] = "ce", ["cherokee"] = "chr", ["chewa"] = "ny", ["cheyenne"] = "chy", ["chi"] = "zh", ["chibcha"] = "chb", ["chichewa"] = "ny", ["chinook jargon"] = "chn", ["chipewyan"] = "chp", ["chirghiso"] = "ky", ["choctaw"] = "cho", ["chu"] = "cu", ["chuang"] = "za", ["chuukese"] = "chk", ["chuvash"] = "cv", ["chv"] = "cv", ["cinese"] = "zh", ["cinese classico"] = "lzh", ["cinese wu"] = "wuu", ["ciuvascio"] = "cv", ["copto"] = "cop", ["cor"] = "kw", ["coreano"] = "ko", ["cornico"] = "kw", ["corso"] = "co", ["cos"] = "co", ["cre"] = "cr", ["cree"] = "cr", ["creek"] = "mus", ["creoli e pidgin"] = "crp", ["creoli e pidgin basati sul francese"] = "cpf", ["creoli e pidgin basati sul portoghese"] = "cpp", ["creoli e pidgin basati sull'inglese"] = "cpe", ["creolo haitiano"] = "ht", ["crh"] = "crh", ["crimeano"] = "crh", ["croato"] = "scr", ["curdo"] = "ku", ["cushitiche"] = "cus", ["cym"] = "cy", ["cz"] = "cs", ["cze"] = "cs", ["dakota"] = "dak", ["dan"] = "da", ["danese"] = "da", ["dargwa"] = "dar", ["dayak"] = "day", ["delaware"] = "del", ["deu"] = "de", ["dialetto ligure"] = "lij", ["dialetto lombardo"] = "lmo", ["dialetto milanese"] = "mil", ["dialetto napoletano"] = "nap", ["dialetto piemontese"] = "pms", ["dialetto siciliano"] = "scn", ["dialetto veneto"] = "vec", ["dinka"] = "din", ["diq"] = "diq", ["div"] = "dv", ["divehi"] = "dv", ["dogri"] = "doi", ["dogrib"] = "dgr", ["dravidiche"] = "dra", ["dravidico"] = "dra", ["duala"] = "dua", ["dut"] = "nl", ["dyula"] = "dyu", ["dzo"] = "dz", ["dzongkha"] = "dz", ["ebraico"] = "he", ["efik"] = "efi", ["egiziano antico"] = "egy", ["egy"] = "egy", ["ekajuk"] = "eka", ["elamite"] = "elx", ["ell"] = "el", ["emiliano"] = "eml", ["emiliano-romagnolo"] = "eml", ["eml"] = "eml", ["eng"] = "en", ["epo"] = "eo", ["ersiano"] = "myv", ["esperanto"] = "eo", ["est"] = "et", ["estone"] = "et", ["etrusco"] = "ett", ["ett"] = "ett", ["eus"] = "eu", ["ewe"] = "ee", ["ewondo"] = "ewo", ["fang"] = "fan", ["fanti"] = "fat", ["fao"] = "fo", ["faroese"] = "fo", ["farsi"] = "fa", ["fas"] = "fa", ["fenicio"] = "phn", ["fiamming occidentale"] = "vls", ["fiammingo"] = "nl", ["fiammingo occidentale"] = "vls", ["fij"] = "fj", ["fijiano"] = "fj", ["fil"] = "fil", ["filippino"] = "fil", ["fin"] = "fi", ["finlandese"] = "fi", ["fit"] = "fit", ["fon"] = "fon", ["fra"] = "fr", ["francese"] = "fr", ["francese antico"] = "fro", ["francese medio"] = "frm", ["fre"] = "fr", ["frisone"] = "fy", ["friulano"] = "fur", ["fro"] = "fro", ["fry"] = "fy", ["ful"] = "ff", ["fula"] = "ff", ["fur"] = "fur", ["furlan"] = "fur", ["fārsì"] = "fa", ["gaelico irlandese"] = "ga", ["gaelico scozzese"] = "gd", ["gag"] = "gag", ["gagauzo"] = "gag", ["galiziano"] = "gl", ["gallese"] = "cy", ["gallurese"] = "sdn", ["ganda"] = "lg", ["gayo"] = "gay", ["gbaya"] = "gba", ["geez"] = "gez", ["genovese"] = "lij", ["geo"] = "ka", ["georgiano"] = "ka", ["ger"] = "de", ["germaniche"] = "gem", ["giapponese"] = "ja", ["giavanese"] = "jv", ["gikuyu"] = "ki", ["gil"] = "gil", ["gilbertese"] = "gil", ["giudeo-arabico"] = "jrb", ["giudeo-persiano"] = "jpr", ["giudeo-spagnolo"] = "lad", ["gla"] = "gd", ["gle"] = "ga", ["glg"] = "gl", ["glv"] = "gv", ["gondi"] = "gon", ["gorontalo"] = "gor", ["gotico"] = "got", ["gr"] = "el", ["grc"] = "grc", ["gre"] = "el", ["grebo"] = "grb", ["greco"] = "el", ["greco antico"] = "grc", ["greco classico"] = "grc", ["greco moderno"] = "el", ["grn"] = "gn", ["groenlandese"] = "kl", ["guarani"] = "gn", ["guaranì"] = "gn", ["guaraní"] = "gn", ["guj"] = "gu", ["gujarati"] = "gu", ["gwich'in"] = "gwi", ["haida"] = "hai", ["haitiano"] = "ht", ["hat"] = "ht", ["hau"] = "ha", ["hausa"] = "ha", ["hawaiano"] = "haw", ["hbs"] = "hbs", ["heb"] = "he", ["her"] = "hz", ["herero"] = "hz", ["hif"] = "hif", ["hiligaynon"] = "hil", ["himachali"] = "him", ["hin"] = "hi", ["hindi"] = "hi", ["hindi figiano"] = "hif", ["hiri motu"] = "ho", ["hmo"] = "ho", ["hmong"] = "hmn", ["hr"] = "scr", ["hrv"] = "scr", ["hun"] = "hu", ["hupa"] = "hup", ["hye"] = "hy", ["iban"] = "iba", ["ibo"] = "ig", ["ice"] = "is", ["ido"] = "io", ["igbo"] = "ig", ["iii"] = "ii", ["ijo"] = "ijo", ["iku"] = "iu", ["ile"] = "ie", ["ilocano"] = "ilo", ["ina"] = "ia", ["ind"] = "id", ["indeterminata"] = "und", ["indiane sudamericane"] = "sai", ["indiano centro-americano"] = "cai", ["indiano dell'America Centrale"] = "cai", ["indiano nordamericano"] = "nai", ["indoarie"] = "inc", ["indoeuropeo"] = "ine", ["indonesiano"] = "id", ["inglese"] = "en", ["inglese antico"] = "ang", ["inglese medio"] = "enm", ["ingush"] = "inh", ["interlingua"] = "ia", ["interlingua de iala"] = "ia", ["interlingue"] = "ie", ["inuktitut"] = "iu", ["inupiaq"] = "ik", ["ipk"] = "ik", ["irlandese"] = "ga", ["irlandese antico"] = "sga", ["irlandese medio"] = "mga", ["isl"] = "is", ["islandese"] = "is", ["ita"] = "it", ["italiano"] = "it", ["ittita"] = "hit", ["ittito"] = "hit", ["jacuto"] = "sah", ["jav"] = "jv", ["jbo"] = "jbo", ["jp"] = "ja", ["jpn"] = "ja", ["kaa"] = "kaa", ["kab"] = "kab", ["kabardo"] = "kbd", ["kachin"] = "kac", ["kal"] = "kl", ["kalaallisut"] = "kl", ["kalmyk"] = "xal", ["kamba"] = "kam", ["kan"] = "kn", ["kannada"] = "kn", ["kanuri"] = "kr", ["kapampangan"] = "pam", ["kara-kalpak"] = "kaa", ["karakalpako"] = "kaa", ["karen"] = "kar", ["kas"] = "ks", ["kashmiri"] = "ks", ["kat"] = "ka", ["kau"] = "kr", ["kawi"] = "kaw", ["kaz"] = "kk", ["kazaka"] = "kk", ["kazako"] = "kk", ["khasi"] = "kha", ["khm"] = "km", ["khmer"] = "km", ["khoisan"] = "khi", ["khotanese"] = "kho", ["kik"] = "ki", ["kikuyu"] = "ki", ["kimbundu"] = "kmb", ["kin"] = "rw", ["kinyarwanda"] = "rw", ["kir"] = "ky", ["kirghiso"] = "ky", ["kiribati"] = "gil", ["klingon"] = "tlh", ["kom"] = "kv", ["komi"] = "kv", ["kon"] = "kg", ["kongo"] = "kg", ["konkani"] = "kok", ["kor"] = "ko", ["kosraean"] = "kos", ["kotava"] = "avk", ["kpelle"] = "kpe", ["kru"] = "kro", ["kua"] = "kj", ["kuanyama"] = "kj", ["kumyk"] = "kum", ["kur"] = "ku", ["kurukh"] = "kru", ["kutenai"] = "kut", ["kwanyama"] = "kj", ["lad"] = "lad", ["ladino"] = "lld", ["lahnda"] = "lah", ["lamba"] = "lam", ["langue d'oïl"] = "oil", ["lao"] = "lo", ["lat"] = "la", ["latino"] = "la", ["lav"] = "lv", ["lesguino"] = "lez", ["lettone"] = "lv", ["ligure"] = "lij", ["lij"] = "lij", ["lim"] = "li", ["limburghese"] = "li", ["lin"] = "ln", ["lingala"] = "ln", ["lingua artificiale"] = "art", ["lingua indeterminata"] = "und", ["lingua tatara di Crimea"] = "crh", ["linguaggio dei segni"] = "sgn", ["linguaggio nero"] = "orq", ["lingue afro-asiatiche"] = "afa", ["lingue afroasiatiche"] = "afa", ["lingue algonchine"] = "alg", ["lingue australiane aborigene"] = "aus", ["lingue baltiche"] = "bat", ["lingue bamileke"] = "bai", ["lingue caucasiche"] = "cau", ["lingue celtiche"] = "cel", ["lingue cushitiche"] = "cus", ["lingue germaniche"] = "gem", ["lingue indiane sudamericane"] = "sai", ["lingue indoarie"] = "inc", ["lingue indoeuropee"] = "ine", ["lingue iraniche"] = "ira", ["lingue irochesi"] = "iro", ["lingue lusaziane"] = "wen", ["lingue manobo"] = "mno", ["lingue multiple"] = "mul", ["lingue munda"] = "mun", ["lingue nilo-sahariane"] = "ssa", ["lingue nilosahariane"] = "ssa", ["lingue nubiane"] = "nub", ["lingue otomiane"] = "oto", ["lingue romanze"] = "roa", ["lingue salish"] = "sal", ["lingue sami"] = "smi", ["lingue semitiche"] = "sem", ["lingue sioux"] = "sio", ["lingue slave"] = "sla", ["lingue tupi"] = "tup", ["lingue ugrofinniche"] = "fiu", ["lingue varie"] = "mis", ["lingue wakash"] = "wak", ["lingue yupik"] = "ypk", ["lit"] = "lt", ["lituano"] = "lt", ["lld"] = "lld", ["lmo"] = "lmo", ["logudorese"] = "src", ["lojban"] = "jbo", ["lombardo"] = "lmo", ["lozi"] = "loz", ["ltz"] = "lb", ["lub"] = "lu", ["luba-katanga"] = "lu", ["luba-lulua"] = "lua", ["lug"] = "lg", ["luiseno"] = "lui", ["lunda"] = "lun", ["luo"] = "luo", ["lusaziane"] = "wen", ["lusaziano"] = "wen", ["lusaziano basso"] = "dsb", ["lusaziano inferiore"] = "dsb", ["lusaziano meridionale"] = "dsb", ["lusaziano settentrionale"] = "hsb", ["lusaziano superiore"] = "hsb", ["lushai"] = "lus", ["lussemburghese"] = "lb", ["mac"] = "mk", ["macedone"] = "mk", ["madurese"] = "mad", ["magahi"] = "mag", ["mah"] = "mh", ["maithili"] = "mai", ["makasar"] = "mak", ["mal"] = "ml", ["malay"] = "ms", ["malayalam"] = "ml", ["malayam"] = "ml", ["maldiviano"] = "dv", ["malese"] = "ms", ["malgascio"] = "mg", ["maltese"] = "mt", ["mancese"] = "mnc", ["mandar"] = "mdr", ["mandingo"] = "man", ["manipuri"] = "mni", ["mannese"] = "gv", ["manobo"] = "mno", ["mao"] = "mi", ["maori"] = "mi", ["mapudungun"] = "arn", ["mar"] = "mr", ["marathi"] = "mr", ["mari"] = "chm", ["marshallese"] = "mh", ["marwari"] = "mwr", ["masai"] = "mas", ["may"] = "ms", ["maya"] = "myn", ["meankieli"] = "fit", ["medio alto tedesco"] = "gmh", ["medio francese"] = "frm", ["medio inglese"] = "enm", ["medio irlandese"] = "mga", ["medio olandese"] = "dum", ["mende"] = "men", ["meänkieli"] = "fit", ["mi'kmaq"] = "mic", ["micmac"] = "mic", ["mil"] = "mil", ["milanese"] = "mil", ["minangkabau"] = "min", ["mirandese"] = "mwl", ["mkd"] = "mk", ["mlg"] = "mg", ["mlt"] = "mt", ["mo"] = "mol", ["mohawk"] = "moh", ["moksha"] = "mdf", ["moldavo"] = "mol", ["mon"] = "mn", ["mon-khmer"] = "mkh", ["mongo"] = "lol", ["mongolo"] = "mn", ["mossi"] = "mos", ["mri"] = "mi", ["msa"] = "ms", ["multi"] = "mul", ["multilingue"] = "mul", ["multiple"] = "mul", ["munda"] = "mun", ["mya"] = "my", ["nahuatl"] = "nah", ["nap"] = "nap", ["napoletano"] = "nap", ["nau"] = "na", ["nauru"] = "na", ["nav"] = "nv", ["navaho"] = "nv", ["navajo"] = "nv", ["nbl"] = "nr", ["nde"] = "nd", ["ndebele"] = "nr", ["ndebele del nord"] = "nd", ["ndebele del sud"] = "nr", ["ndebele meridionale"] = "nr", ["ndebele settentrionale"] = "nd", ["ndo"] = "ng", ["ndonga"] = "ng", ["nep"] = "ne", ["nepalese"] = "ne", ["nero"] = "orq", ["nesiano"] = "hit", ["newari"] = "new", ["newari antico"] = "nwc", ["newari classico"] = "nwc", ["nias"] = "nia", ["niger-kordofaniane"] = "nic", ["nilo-sahariane"] = "ssa", ["nilosahariane"] = "ssa", ["niueano"] = "niu", ["nld"] = "nl", ["nno"] = "nn", ["nob"] = "nb", ["nogai"] = "nog", ["non"] = "non", ["nor"] = "no", ["nordico antico"] = "non", ["norreno"] = "non", ["norvegese"] = "no", ["norvegese bokmål"] = "nb", ["norvegese nynorsk"] = "nn", ["novial"] = "nov", ["nubiane"] = "nub", ["nya"] = "ny", ["nyamwezi"] = "nym", ["nyanja"] = "ny", ["nyankole"] = "nyn", ["nynorsk"] = "nn", ["nyoro"] = "nyo", ["nzima"] = "nzi", ["occidental"] = "ie", ["occitano"] = "oc", ["oci"] = "oc", ["oil"] = "oil", ["oirat"] = "xal", ["oji"] = "oj", ["ojibwa"] = "oj", ["olandese"] = "nl", ["olandese medio"] = "dum", ["ori"] = "or", ["oriya"] = "or", ["orm"] = "om", ["oromo"] = "om", ["orq"] = "orq", ["osage"] = "osa", ["osp"] = "osp", ["oss"] = "os", ["osseto"] = "os", ["ota"] = "ota", ["otomiane"] = "oto", ["otomiano"] = "oto", ["ottomano"] = "ota", ["pahlavi"] = "pal", ["palauana"] = "pau", ["pali"] = "pi", ["pampanga"] = "pam", ["pan"] = "pa", ["pangasinan"] = "pag", ["papiamento"] = "pap", ["papuasiche"] = "paa", ["pashto"] = "ps", ["pashtu"] = "ps", ["pcd"] = "pcd", ["pedi"] = "nso", ["per"] = "fa", ["persiano"] = "fa", ["persiano antico"] = "peo", ["piccardo"] = "pcd", ["piemontese"] = "pms", ["pitcairnese"] = "pih", ["pli"] = "pi", ["pms"] = "pms", ["pol"] = "pl", ["polacco"] = "pl", ["ponape"] = "pon", ["por"] = "pt", ["portoghese"] = "pt", ["pracrito"] = "pra", ["provenzale"] = "oc", ["provenzale antico"] = "pro", ["punjabi"] = "pa", ["pus"] = "ps", ["que"] = "qu", ["quechua"] = "qu", ["rajasthani"] = "raj", ["rapanui"] = "rap", ["rarotongano"] = "rar", ["reto-romanzo"] = "rm", ["roh"] = "rm", ["romancio"] = "rm", ["romani"] = "rom", ["romanze"] = "roa", ["romeno"] = "ro", ["romontsch"] = "rm", ["ron"] = "ro", ["rum"] = "ro", ["rumantsch"] = "rm", ["rumauntsch"] = "rm", ["rumeno"] = "ro", ["run"] = "rn", ["rundi"] = "rn", ["rup"] = "rup", ["rus"] = "ru", ["russo"] = "ru", ["ruteno"] = "ry", ["ry"] = "ry", ["sacha"] = "sah", ["sag"] = "sg", ["sakha"] = "sah", ["sami"] = "smi", ["sami di inari"] = "smn", ["sami di lule"] = "smj", ["sami meridionale"] = "sma", ["sami settentrionale"] = "se", ["sami skolt"] = "sms", ["samoano"] = "sm", ["san"] = "sa", ["sandawe"] = "sad", ["sango"] = "sg", ["sanscrito"] = "sa", ["santali"] = "sat", ["sardo"] = "sc", ["sasak"] = "sas", ["sassarese"] = "sdc", ["sassone basso"] = "nds", ["scn"] = "scn", ["scozzese"] = "sco", ["sdc"] = "sdc", ["sdn"] = "sdn", ["selkupico"] = "sel", ["sepedi"] = "nso", ["serbo"] = "scc", ["serbo-croato"] = "hbs", ["serer"] = "srr", ["sesotho"] = "st", ["sesotho del nord"] = "nso", ["shan"] = "shn", ["shanghainese"] = "wuu", ["shona"] = "sn", ["sichuan yi"] = "ii", ["siciliano"] = "scn", ["siculo"] = "scx", ["sidamo"] = "sid", ["siksika"] = "bla", ["sin"] = "si", ["sindhi"] = "sd", ["singalese"] = "si", ["sinhala"] = "si", ["sino-tibetane"] = "sit", ["sinotibetane"] = "sit", ["sioux"] = "sio", ["siriaco"] = "syr", ["slave"] = "sla", ["slavo"] = "sla", ["slavo antico"] = "cu", ["slesiano"] = "szl", ["slk"] = "sk", ["slo"] = "sk", ["slovacco"] = "sk", ["sloveno"] = "sl", ["slv"] = "sl", ["sme"] = "se", ["smo"] = "sm", ["sms"] = "sms", ["sna"] = "sn", ["snd"] = "sd", ["sogdiano"] = "sog", ["som"] = "so", ["somalo"] = "so", ["sondanese"] = "su", ["songhai"] = "son", ["soninke"] = "snk", ["sot"] = "st", ["sotho del nord"] = "nso", ["sotho del sud"] = "st", ["southern altai"] = "alt", ["spa"] = "es", ["spagnolo"] = "es", ["spagnolo antico"] = "osp", ["spagnolo medievale"] = "osp", ["sqi"] = "sq", ["sr"] = "scc", ["src"] = "src", ["srd"] = "sc", ["sro"] = "sro", ["srp"] = "scc", ["ssw"] = "ss", ["sukuma"] = "suk", ["sumero"] = "sux", ["sun"] = "su", ["susu"] = "sus", ["svedese"] = "sv", ["swa"] = "sw", ["swahili"] = "sw", ["swati"] = "ss", ["swe"] = "sv", ["szl"] = "szl", ["tagalog"] = "tl", ["tagico"] = "tg", ["tagiko"] = "tg", ["tah"] = "ty", ["tahitiano"] = "ty", ["tailandese"] = "th", ["taliscio"] = "tly", ["talysh"] = "tly", ["tam"] = "ta", ["tamashek"] = "tmh", ["tamil"] = "ta", ["tat"] = "tt", ["tataro"] = "tt", ["tataro di Crimea"] = "crh", ["tedesco"] = "de", ["tedesco basso"] = "nds", ["tel"] = "te", ["telugi"] = "te", ["telugu"] = "te", ["temne"] = "tem", ["tereno"] = "ter", ["tetum"] = "tet", ["tgk"] = "tg", ["tgl"] = "tl", ["tha"] = "th", ["thai"] = "th", ["thailandese"] = "tai", ["tib"] = "bo", ["tibetano"] = "bo", ["tigre"] = "tig", ["tigrino"] = "ti", ["tir"] = "ti", ["tiv"] = "tiv", ["tlh"] = "tlh", ["tlhingan-hol"] = "tlh", ["tlingit"] = "tli", ["tly"] = "tly", ["tok pisin"] = "tpi", ["tokelau"] = "tkl", ["ton"] = "to", ["tonga"] = "to", ["tongano"] = "to", ["tpi"] = "tpi", ["tsimshian"] = "tsi", ["tsn"] = "tn", ["tso"] = "ts", ["tsonga"] = "ts", ["tswana"] = "tn", ["tuk"] = "tk", ["tumbuka"] = "tum", ["tur"] = "tr", ["turcmeno"] = "tk", ["turco"] = "tr", ["turco ottomano"] = "ota", ["turkmeno"] = "tk", ["tuvaluano"] = "tvl", ["tuvano"] = "tyv", ["twi"] = "tw", ["ucraino"] = "uk", ["udmurt"] = "udm", ["ugaritico"] = "uga", ["ugrofinniche"] = "fiu", ["uig"] = "ug", ["uighuro"] = "ug", ["uiguro"] = "ug", ["ukr"] = "uk", ["umbundu"] = "umb", ["ungherese"] = "hu", ["urd"] = "ur", ["urdu"] = "ur", ["usbecco"] = "uz", ["usbeco"] = "uz", ["usbeko"] = "uz", ["uyghur"] = "ug", ["uzb"] = "uz", ["uzbeco"] = "uz", ["valenciano"] = "ca", ["valenziano"] = "ca", ["vallone"] = "wa", ["varie"] = "mis", ["vec"] = "vec", ["ven"] = "ve", ["venda"] = "ve", ["veneto"] = "vec", ["vie"] = "vi", ["vietnamita"] = "vi", ["vls"] = "vls", ["vol"] = "vo", ["volapuk"] = "vo", ["volapük"] = "vo", ["votico"] = "vot", ["wakash"] = "wak", ["walamo"] = "wal", ["walser"] = "wae", ["war"] = "war", ["waray-waray"] = "war", ["washo"] = "was", ["wel"] = "cy", ["winaray"] = "war", ["wln"] = "wa", ["wol"] = "wo", ["wolof"] = "wo", ["xho"] = "xh", ["xhosa"] = "xh", ["xno"] = "xno", ["yakut"] = "sah", ["yao"] = "yao", ["yapese"] = "yap", ["yid"] = "yi", ["yiddish"] = "yi", ["yor"] = "yo", ["yoruba"] = "yo", ["yupik"] = "ypk", ["zande"] = "znd", ["zapoteco"] = "zap", ["zazaki"] = "diq", ["zea"] = "zea", ["zelandese"] = "zea", ["zenaga"] = "zen", ["zha"] = "za", ["zho"] = "zh", ["zhuang"] = "za", ["zul"] = "zu", ["zulu"] = "zu", ["zuni"] = "zun", } -- Corrispondenza codici lingue a nome esteso lingua e voce dedicata alla lingua su it.wiki (se esiste) -- Se esiste usare in ordine di preferenza codice ISO 639-1 (due lettere), ISO 639-2 (tre lettere), -- altro codice (purchè non sia un codice ISO 639-1 o ISO 639-2 dedicato ad altra lingua) language_config.codici={ ["aa"] = { "afar", "Lingua afar" }, ["aae"] = { "arbëreshë", "lingua arbëreshë" }, ["ab"] = { "abcaso", "lingua abcasa" }, ["ace"] = { "aceh", "Lingua aceh" }, ["ach"] = { "acoli", "lingua acoli" }, ["ada"] = { "adangme", "Lingua adangme" }, ["ady"] = { "adighè", "Lingua adighè" }, ["ae"] = { "avestico", "lingua avestica" }, ["af"] = { "afrikaans", "lingua afrikaans" }, ["afa"] = { "afroasiatico", "Lingue afro-asiatiche" }, ["afh"] = { "afrihili", "" }, ["ain"] = { "ainu", "" }, ["ak"] = { "akan", "" }, ["akk"] = { "accadico", "" }, ["ale"] = { "aleut", "" }, ["alg"] = { "lingue algonchine", "" }, ["alt"] = { "southern altai", "" }, ["am"] = { "amarico", "lingua amarica" }, ["an"] = { "aragonese", "lingua aragonese" }, ["ang"] = { "antico inglese", "antico inglese" }, ["apa"] = { "apache", "" }, ["ar"] = { "arabo", "lingua araba" }, ["arc"] = { "aramaico", "" }, ["arn"] = { "mapudungun", "lingua mapudungun" }, ["arp"] = { "arapaho", "" }, ["art"] = { "lingua artificiale", "lingua artificiale" }, ["arw"] = { "arawak", "" }, ["as"] = { "assamese", "" }, ["ast"] = { "asturiano", "lingua asturiana" }, ["ath"] = { "athabaska", "lingue athabaska" }, ["aus"] = { "aborigeno", "lingue australiane aborigene" }, ["av"] = { "avarico", "" }, ["avk"] = { "kotava", "kotava" }, ["awa"] = { "awadhi", "" }, ["ay"] = { "aymara", "lingua aymara" }, ["az"] = { "azero", "lingua azera" }, ["ba"] = { "baschiro", "lingua baschira" }, ["bad"] = { "banda", "" }, ["bai"] = { "bamileke", "lingue bamileke" }, ["bal"] = { "baluchi", "" }, ["ban"] = { "balinese", "" }, ["bar"] = { "bavarese", "lingua bavarese" }, ["bas"] = { "basa", "" }, ["bat"] = { "baltico", "lingue baltiche" }, ["be"] = { "bielorusso", "lingua bielorussa" }, ["bej"] = { "beja", "" }, ["bem"] = { "bemba", "" }, ["ber"] = { "berbero", "lingua berbera" }, ["bg"] = { "bulgaro", "lingua bulgara" }, ["bh"] = { "bihari", "" }, ["bho"] = { "bhojpuri", "" }, ["bi"] = { "bislama", "lingua bislama" }, ["bik"] = { "bikol", "" }, ["bin"] = { "bini", "" }, ["bla"] = { "siksika", "" }, ["bm"] = { "bambara", "" }, ["bn"] = { "bengalese", "lingua bengalese" }, ["bnt"] = { "bantu", "" }, ["bo"] = { "tibetano", "lingua tibetana" }, ["br"] = { "bretone", "lingua bretone" }, ["bra"] = { "braj", "" }, ["bs"] = { "bosniaco", "lingua bosniaca" }, ["btk"] = { "batak", "" }, ["bua"] = { "buriato", "" }, ["bug"] = { "buginese", "" }, ["byn"] = { "bilen", "" }, ["ca"] = { "catalano", "lingua catalana" }, ["cad"] = { "caddo", "" }, ["cai"] = { "indiano centro-americano", "" }, ["car"] = { "carib", "" }, ["cau"] = { "caucasico", "lingue caucasiche" }, ["ce"] = { "ceceno", "lingua cecena" }, ["ceb"] = { "cebuano", "" }, ["cel"] = { "celtico", "" }, ["ch"] = { "chamorro", "lingua chamorro" }, ["chb"] = { "chibcha", "" }, ["chg"] = { "chagatai", "" }, ["chk"] = { "chuukese", "" }, ["chm"] = { "mari", "lingua mari" }, ["chn"] = { "chinook jargon", "" }, ["cho"] = { "choctaw", "" }, ["chp"] = { "chipewyan", "" }, ["chr"] = { "cherokee", "" }, ["chy"] = { "cheyenne", "" }, ["cmc"] = { "chamic", "" }, ["co"] = { "corso", "lingua corsa" }, ["cop"] = { "copto", "" }, ["cpe"] = { "creolo inglese", "Lingua creola" }, ["cpf"] = { "creolo francese", "Lingua creola" }, ["cpp"] = { "creolo portoghese", "Lingua creola" }, ["cr"] = { "cree", "" }, ["crh"] = { "tataro di Crimea", "lingua tatara di Crimea" }, ["crp"] = { "creoli e pidgin", "" }, ["cs"] = { "ceco", "lingua ceca" }, ["csb"] = { "casciubo", "" }, ["cu"] = { "antico slavo", "antico slavo ecclesiastico" }, ["cus"] = { "cushitico", "lingue cushitiche" }, ["cv"] = { "ciuvascio", "lingua ciuvascia" }, ["cy"] = { "gallese", "lingua gallese" }, ["da"] = { "danese", "lingua danese" }, ["dak"] = { "dakota", "" }, ["dar"] = { "dargwa", "" }, ["day"] = { "dayak", "" }, ["de"] = { "tedesco", "lingua tedesca" }, ["del"] = { "delaware", "" }, ["den"] = { "slave", "" }, ["dgr"] = { "dogrib", "" }, ["din"] = { "dinka", "" }, ["diq"] = { "zazaki", "lingua zazaki" }, ["doi"] = { "dogri", "" }, ["dra"] = { "dravidico", "lingue dravidiche" }, ["dsb"] = { "lusaziano inferiore", "" }, ["dua"] = { "duala", "" }, ["dum"] = { "medio olandese", "" }, ["dv"] = { "maldiviano", "lingua maldiviana" }, ["dyu"] = { "dyula", "" }, ["dz"] = { "dzongkha", "lingua dzongkha" }, ["ee"] = { "ewe", "lingua ewe" }, ["efi"] = { "efik", "" }, ["egy"] = { "egiziano antico", "lingua egizia" }, ["eka"] = { "ekajuk", "" }, ["el"] = { "greco", "lingua greca" }, ["elx"] = { "elamite", "" }, ["eml"] = { "emiliano-romagnolo", "lingua emiliano-romagnola" }, ["en"] = { "inglese", "lingua inglese" }, ["enm"] = { "inglese medio", "" }, ["eo"] = { "esperanto", "lingua esperanto" }, ["es"] = { "spagnolo", "lingua spagnola" }, ["et"] = { "estone", "lingua estone" }, ["ett"] = { "etrusco", "lingua etrusca" }, ["eu"] = { "basco", "lingua basca" }, ["ewo"] = { "ewondo", "" }, ["fa"] = { "persiano", "lingua persiana" }, ["fan"] = { "fang", "" }, ["fat"] = { "fanti", "" }, ["ff"] = { "fula", "" }, ["fi"] = { "finlandese", "lingua finlandese" }, ["fil"] = { "filippino", "lingua filippina" }, ["fit"] = { "meänkieli", "meänkieli" }, ["fiu"] = { "ugrofinnico", "lingue ugrofinniche" }, ["fj"] = { "fijiano", "" }, ["fo"] = { "faroese", "lingua faroese" }, ["fon"] = { "fon", "" }, ["fr"] = { "francese", "lingua francese" }, ["frm"] = { "francese medio", "" }, ["fro"] = { "francese antico", "lingua francese antica" }, ["fur"] = { "friulano", "lingua friulana" }, ["fy"] = { "frisone", "lingua frisone" }, ["ga"] = { "gaelico irlandese", "lingua irlandese" }, ["gaa"] = { "gaelico", "" }, ["gag"] = { "gagauzo", "lingua gagauza" }, ["gay"] = { "gayo", "" }, ["gba"] = { "gbaya", "" }, ["gd"] = { "gaelico scozzese", "Lingua gaelica scozzese" }, ["gem"] = { "germanico", "lingue germaniche" }, ["gez"] = { "geez", "" }, ["gil"] = { "gilbertese", "lingua gilbertese" }, ["gl"] = { "galiziano", "lingua galiziana" }, ["gmh"] = { "alto tedesco medio", "" }, ["gn"] = { "guaraní", "lingua guaraní" }, ["goh"] = { "alto tedesco antico", "" }, ["gon"] = { "gondi", "" }, ["gor"] = { "gorontalo", "" }, ["got"] = { "gotico", "" }, ["grb"] = { "grebo", "" }, ["grc"] = { "greco antico", "lingua greca antica" }, ["gu"] = { "gujarati", "lingua gujarati" }, ["gv"] = { "manx", "lingua mannese" }, ["gwi"] = { "gwich'in", "" }, ["ha"] = { "hausa", "lingua hausa" }, ["hai"] = { "haida", "" }, ["haw"] = { "hawaiano", "" }, ["hbs"] = { "serbo-croato", "lingua serbo-croata" }, ["he"] = { "ebraico", "lingua ebraica" }, ["hi"] = { "hindi", "lingua hindi" }, ["hif"] = { "hindi figiano", "lingua hindi figiana" }, ["hil"] = { "hiligaynon", "" }, ["him"] = { "himachali", "" }, ["hit"] = { "ittita", "" }, ["hmn"] = { "hmong", "" }, ["ho"] = { "hiri motu", "" }, ["hsb"] = { "lusaziano superiore", "" }, ["ht"] = { "haitiano", "creolo haitiano" }, ["hu"] = { "ungherese", "lingua ungherese" }, ["hup"] = { "hupa", "" }, ["hy"] = { "armeno", "lingua armena" }, ["hz"] = { "herero", "" }, ["ia"] = { "interlingua", "Interlingua (lingua ausiliaria)" }, ["iba"] = { "iban", "" }, ["id"] = { "indonesiano", "lingua indonesiana" }, ["ie"] = { "occidental", "occidental" }, ["ig"] = { "igbo", "lingua igbo" }, ["ii"] = { "sichuan yi", "" }, ["ijo"] = { "ijo", "" }, ["ik"] = { "inupiaq", "" }, ["ilo"] = { "ilocano", "" }, ["inc"] = { "indoario", "lingue indoarie" }, ["ine"] = { "indoeuropeo", "lingue indoeuropee" }, ["inh"] = { "ingush", "" }, ["io"] = { "ido", "lingua ido" }, ["ira"] = { "lingue iraniche", "" }, ["iro"] = { "lingue irochesi", "" }, ["is"] = { "islandese", "lingua islandese" }, ["it"] = { "italiano", "lingua italiana" }, ["iu"] = { "inuktitut", "lingua inuktitut" }, ["ja"] = { "giapponese", "lingua giapponese" }, ["jbo"] = { "lojban", "lojban" }, ["jpr"] = { "giudeo-persiano", "" }, ["jrb"] = { "giudeo-arabico", "" }, ["jv"] = { "giavanese", "lingua giavanese" }, ["ka"] = { "georgiano", "lingua georgiana" }, ["kaa"] = { "karakalpako", "lingua karakalpaka" }, ["kab"] = { "cabilo", "lingua cabila" }, ["kac"] = { "kachin", "" }, ["kam"] = { "kamba", "" }, ["kar"] = { "karen", "" }, ["kaw"] = { "kawi", "" }, ["kbd"] = { "kabardo", "" }, ["kg"] = { "kongo", "" }, ["kha"] = { "khasi", "" }, ["khi"] = { "khoisan", "" }, ["kho"] = { "khotanese", "" }, ["ki"] = { "gikuyu", "" }, ["kj"] = { "kwanyama", "" }, ["kk"] = { "kazako", "lingua kazaka" }, ["kl"] = { "groenlandese", "lingua groenlandese" }, ["km"] = { "khmer", "lingua khmer" }, ["kmb"] = { "kimbundu", "" }, ["kn"] = { "kannada", "lingua kannada" }, ["ko"] = { "coreano", "lingua coreana" }, ["kok"] = { "konkani", "" }, ["kos"] = { "kosraean", "" }, ["kpe"] = { "kpelle", "" }, ["kr"] = { "kanuri", "" }, ["krc"] = { "caraciai-balcaro", "" }, ["kro"] = { "kru", "" }, ["kru"] = { "kurukh", "" }, ["ks"] = { "kashmiri", "" }, ["ku"] = { "curdo", "lingua curda" }, ["kum"] = { "kumyk", "" }, ["kut"] = { "kutenai", "" }, ["kv"] = { "komi", "lingua komi" }, ["kw"] = { "cornico", "lingua cornica" }, ["ky"] = { "chirghiso", "lingua chirghisa" }, ["la"] = { "latino", "lingua latina" }, ["lad"] = { "ladino", "lingua giudeo-spagnola" }, ["lah"] = { "lahnda", "" }, ["lam"] = { "lamba", "" }, ["lb"] = { "lussemburghese", "lingua lussemburghese" }, ["lez"] = { "lesguino", "" }, ["lg"] = { "ganda", "" }, ["li"] = { "limburghese", "lingua limburghese" }, ["lij"] = { "ligure", "lingua ligure" }, ["lld"] = { "ladino", "lingua ladina" }, ["lmo"] = { "lombardo", "lingua lombarda" }, ["ln"] = { "lingala", "" }, ["lo"] = { "lao", "lingua lao" }, ["lol"] = { "mongo", "" }, ["loz"] = { "lozi", "" }, ["lt"] = { "lituano", "lingua lituana" }, ["lu"] = { "luba-katanga", "" }, ["lua"] = { "luba-lulua", "" }, ["lui"] = { "luiseno", "" }, ["lun"] = { "lunda", "" }, ["luo"] = { "luo", "" }, ["lus"] = { "lushai", "" }, ["lv"] = { "lettone", "lingua lettone" }, ["lzh"] = { "cinese classico", "lingua cinese classica" }, ["mad"] = { "madurese", "" }, ["mag"] = { "magahi", "" }, ["mai"] = { "maithili", "" }, ["mak"] = { "makasar", "" }, ["man"] = { "mandingo", "" }, ["map"] = { "austronesiano", "" }, ["mas"] = { "masai", "" }, ["mdf"] = { "moksha", "" }, ["mdr"] = { "mandar", "" }, ["men"] = { "mende", "" }, ["mg"] = { "malgascio", "lingua malgascia" }, ["mga"] = { "irlandese medio", "" }, ["mh"] = { "marshallese", "" }, ["mi"] = { "maori", "lingua maori" }, ["mic"] = { "mi'kmaq", "" }, ["mil"] = { "dialetto milanese", "dialetto milanese" }, ["min"] = { "minangkabau", "" }, ["mis"] = { "lingue varie", "" }, ["mk"] = { "macedone", "lingua macedone" }, ["mkh"] = { "mon-khmer", "" }, ["ml"] = { "malayalam", "lingua malayalam" }, ["mn"] = { "mongolo", "lingua mongola" }, ["mnc"] = { "mancese", "" }, ["mni"] = { "manipuri", "" }, ["mno"] = { "manobo", "lingue manobo" }, ["moh"] = { "mohawk", "" }, ["mol"] = { "moldavo", "lingua moldava" }, ["mos"] = { "mossi", "" }, ["mr"] = { "marathi", "lingua marathi" }, ["ms"] = { "malese", "lingua malese" }, ["mt"] = { "maltese", "lingua maltese" }, ["mul"] = { "multilingue", "multilingue" }, ["mun"] = { "munda", "lingue munda" }, ["mus"] = { "creek", "" }, ["mwl"] = { "mirandese", "" }, ["mwr"] = { "marwari", "" }, ["my"] = { "birmano", "lingua birmana" }, ["myn"] = { "maya", "" }, ["myv"] = { "ersiano", "" }, ["na"] = { "nauru", "" }, ["nah"] = { "nahuatl", "" }, ["nai"] = { "indiano nordamericano", "" }, ["nap"] = { "napoletano", "lingua napoletana" }, ["nb"] = { "norvegese bokmål", "bokmål" }, ["nd"] = { "ndebele del nord", "lingua ndebele del nord" }, ["nds"] = { "basso-tedesco", "" }, ["ne"] = { "nepalese", "lingua nepalese" }, ["new"] = { "newari", "" }, ["ng"] = { "ndonga", "" }, ["nia"] = { "nias", "" }, ["nic"] = { "niger-kordofaniane", "" }, ["niu"] = { "niueano", "" }, ["nl"] = { "olandese", "lingua olandese" }, ["nn"] = { "norvegese nynorsk", "nynorsk" }, ["no"] = { "norvegese", "lingua norvegese" }, ["nog"] = { "nogai", "" }, ["non"] = { "norreno", "antico nordico" }, ["nov"] = { "novial", "lingua novial" }, ["nr"] = { "ndebele del sud", "lingua ndebele del sud" }, ["nso"] = { "sotho del nord", "lingua soto del nord" }, ["nub"] = { "nubiano", "lingue nubiane" }, ["nv"] = { "navajo", "lingua navajo" }, ["nwc"] = { "newari classico", "" }, ["ny"] = { "chichewa", "lingua chichewa" }, ["nym"] = { "nyamwezi", "" }, ["nyn"] = { "nyankole", "" }, ["nyo"] = { "nyoro", "" }, ["nzi"] = { "nzima", "" }, ["oc"] = { "occitano", "lingua occitana" }, ["oil"] = { "lingua d'oïl", "lingua d'oïl" }, ["oj"] = { "ojibwa", "" }, ["om"] = { "oromo", "" }, ["or"] = { "oriya", "lingua oriya" }, ["orq"] = { "linguaggio nero", "linguaggio nero" }, ["orv"] = { "antico slavo orientale", "antica lingua slava orientale"}, ["os"] = { "osseto", "lingua osseta" }, ["osa"] = { "osage", "" }, ["osp"] = { "spagnolo medievale", "lingua spagnola medievale" }, ["ota"] = { "turco ottomano", "lingua turca ottomana" }, ["oto"] = { "otomiano", "lingue otomiane" }, ["pa"] = { "punjabi", "lingua punjabi" }, ["paa"] = { "papuasico", "lingue papuasiche" }, ["pag"] = { "pangasinan", "" }, ["pal"] = { "pahlavi", "" }, ["pam"] = { "kapampangan", "" }, ["pap"] = { "papiamento", "" }, ["pau"] = { "palauana", "" }, ["pcd"] = { "piccardo", "lingua piccarda" }, ["peo"] = { "persiano antico", "" }, ["phi"] = { "filippino", "altre lingue filippine" }, ["phn"] = { "fenicio", "" }, ["pi"] = { "pali", "lingua pali" }, ["pih"] = { "pitcairnese", "lingua pitcairnese" }, ["pinyin"] = { "pinyin", "pinyin" }, ["pl"] = { "polacco", "lingua polacca" }, ["pms"] = { "piemontese", "lingua piemontese" }, ["pon"] = { "ponape", "" }, ["pra"] = { "pracrito", "" }, ["pro"] = { "antico provenzale", "" }, ["ps"] = { "pashtu", "lingua pashtu" }, ["pt"] = { "portoghese", "lingua portoghese" }, ["qu"] = { "quechua", "lingua quechua" }, ["raj"] = { "rajasthani", "" }, ["rap"] = { "rapanui", "" }, ["rar"] = { "rarotongano", "" }, ["rm"] = { "reto-romanzo", "lingua romancia" }, ["rn"] = { "rundi", "" }, ["ro"] = { "romeno", "lingua romena" }, ["roa"] = { "romanzo", "lingue romanze" }, ["rom"] = { "romani", "" }, ["ru"] = { "russo", "lingua russa" }, ["rup"] = { "arumeno", "lingua arumena" }, ["rw"] = { "kinyarwanda", "" }, ["ry"] = { "ruteno", "lingua rutena" }, ["sa"] = { "sanscrito", "lingua sanscrita" }, ["sad"] = { "sandawe", "" }, ["sah"] = { "sacha", "lingua sacha" }, ["sai"] = { "indiano sudamericano", "lingue indiane sudamericane" }, ["sal"] = { "salish", "lingue salish" }, ["sam"] = { "aramaico samaritano", "" }, ["sas"] = { "sasak", "" }, ["sat"] = { "santali", "" }, ["sc"] = { "sardo", "lingua sarda" }, ["scc"] = { "serbo", "lingua serba" }, ["scn"] = { "siciliano", "lingua siciliana" }, ["sco"] = { "scozzese", "" }, ["scr"] = { "croato", "lingua croata" }, ["scx"] = { "siculo", "Lingua sicula" }, ["sd"] = { "sindhi", "" }, ["sdc"] = { "sassarese", "lingua sassarese" }, ["sdn"] = { "gallurese", "lingua gallurese" }, ["se"] = { "sami settentrionale", "lingua sami settentrionale" }, ["sel"] = { "selkupico", "" }, ["sem"] = { "semitico", "lingue semitiche" }, ["sg"] = { "sango", "" }, ["sga"] = { "irlandese antico", "" }, ["sgn"] = { "linguaggio dei segni", "" }, ["shn"] = { "shan", "" }, ["si"] = { "singalese", "lingua singalese" }, ["sid"] = { "sidamo", "" }, ["sio"] = { "sioux", "lingua sioux" }, ["sit"] = { "sinotibetano", "lingue sinotibetane" }, ["sk"] = { "slovacco", "lingua slovacca" }, ["sl"] = { "sloveno", "lingua slovena" }, ["sla"] = { "slavo", "lingue slave" }, ["sm"] = { "samoano", "lingua samoana" }, ["sma"] = { "sami meridionale", "" }, ["smi"] = { "sami", "" }, ["smj"] = { "sami di lule", "" }, ["smn"] = { "sami di inari", "" }, ["sms"] = { "sami skolt", "lingua sami skolt" }, ["sn"] = { "shona", "" }, ["snk"] = { "soninke", "" }, ["so"] = { "somalo", "lingua somala" }, ["sog"] = { "sogdiano", "" }, ["son"] = { "songhai", "" }, ["sq"] = { "albanese", "lingua albanese" }, ["src"] = { "logudorese", "sardo logudorese" }, ["sro"] = { "campidanese", "sardo campidanese" }, ["srr"] = { "serer", "" }, ["ss"] = { "swati", "lingua swati" }, ["ssa"] = { "nilo-sahariano", "lingue nilo-sahariane" }, ["st"] = { "sotho del sud", "lingua sotho del sud" }, ["su"] = { "sondanese", "lingua sondanese" }, ["suk"] = { "sukuma", "" }, ["sus"] = { "susu", "" }, ["sux"] = { "sumero", "" }, ["sv"] = { "svedese", "lingua svedese" }, ["sw"] = { "swahili", "lingua swahili" }, ["syr"] = { "siriaco", "" }, ["szl"] = { "slesiano", "lingua slesiana" }, ["ta"] = { "tamil", "lingua tamil" }, ["tai"] = { "thailandese", "" }, ["taiwanese"] = {"taiwanese", "lingua taiwanese"}, ["te"] = { "telugu", "lingua telugu" }, ["tem"] = { "temne", "" }, ["ter"] = { "tereno", "" }, ["tet"] = { "tetum", "" }, ["tg"] = { "tagico", "lingua tagica" }, ["th"] = { "thai", "lingua thai" }, ["ti"] = { "tigrino", "lingua tigrina" }, ["tig"] = { "tigre", "" }, ["tiv"] = { "tiv", "" }, ["tk"] = { "turkmeno", "lingua turkmena" }, ["tkl"] = { "tokelau", "" }, ["tl"] = { "tagalog", "lingua tagalog" }, ["tlh"] = { "klingon", "lingua klingon" }, ["tli"] = { "tlingit", "" }, ["tly"] = { "taliscio", "lingua taliscia" }, ["tmh"] = { "tamashek", "" }, ["tn"] = { "tswana", "lingua tswana" }, ["to"] = { "tongano", "lingua tongana" }, ["tog"] = { "tongano", "" }, ["tpi"] = { "tok pisin", "lingua tok pisin" }, ["tr"] = { "turco", "lingua turca" }, ["ts"] = { "tsonga", "lingua tsonga" }, ["tsi"] = { "tsimshian", "" }, ["tt"] = { "tataro", "lingua tatara" }, ["tum"] = { "tumbuka", "" }, ["tup"] = { "tupi", "lingue tupi" }, ["tut"] = { "altaico", "altre lingue altaiche" }, ["tvl"] = { "tuvaluano", "" }, ["tw"] = { "twi", "" }, ["ty"] = { "tahitiano", "" }, ["tyv"] = { "tuvano", "lingua tuvana" }, ["udm"] = { "udmurt", "" }, ["ug"] = { "uiguro", "lingua uigura" }, ["uga"] = { "ugaritico", "" }, ["uk"] = { "ucraino", "lingua ucraina" }, ["umb"] = { "umbundu", "" }, ["und"] = { "lingua indeterminata", "" }, ["ur"] = { "urdu", "lingua urdu" }, ["uz"] = { "uzbeco", "lingua uzbeca" }, ["vai"] = { "vai", "" }, ["ve"] = { "venda", "lingua venda" }, ["vec"] = { "veneto", "lingua veneta" }, ["vi"] = { "vietnamita", "lingua vietnamita" }, ["vls"] = { "fiammingo occidentale", "dialetto fiammingo occidentale" }, ["vo"] = { "volapük", "volapük" }, ["vot"] = { "votico", "lingua votica" }, ["wa"] = { "vallone", "lingua vallone" }, ["wae"] = { "walser", "lingua walser"}, ["wak"] = { "wakash", "lingue wakash" }, ["wal"] = { "walamo", "" }, ["war"] = { "waray-waray", "Lingua waray-waray" }, ["was"] = { "washo", "" }, ["wen"] = { "lusaziano", "lingue lusaziane" }, ["wo"] = { "wolof", "lingua wolof" }, ["wuu"] = { "cinese wu", "" }, ["xal"] = { "calmucco", "" }, ["xh"] = { "xhosa", "lingua xhosa" }, ["xno"] = { "anglo-normanno", "lingua anglo-normanna" }, ["yao"] = { "yao", "" }, ["yap"] = { "yapese", "" }, ["yi"] = { "yiddish", "lingua yiddish" }, ["yo"] = { "yoruba", "lingua yoruba" }, ["ypk"] = { "lingue yupik", "" }, ["za"] = { "zhuang", "" }, ["zap"] = { "zapoteco", "lingua zapoteca" }, ["zea"] = { "zelandese", "dialetto zelandese" }, ["zen"] = { "zenaga", "lingua zenaga" }, ["zh"] = { "cinese", "lingua cinese" }, ["znd"] = { "zande", "" }, ["zu"] = { "zulu", "lingua zulu" }, ["zun"] = { "zuni", "" }, } return language_config c341dgzmh39owlitvwezm1z4rijtt8i Regina Duarte 0 16165 356639 347041 2017-03-04T12:35:58Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Duarte, Regina wikitext text/x-wiki [[File:Regina Duarte.jpg|right|thumb|Regina Duarte 2010]] '''Regina Blois Duarte''' ([[Franca]], [[5 di ferraghju]] [[1947]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0239134/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Duarte, Regina]] [[Categoria:Brasiliana|Duarte, Regina]] 6fcmeku7qvh77wj7mtzwrygqhod2ab8 Tony Ramos 0 16166 347075 346603 2015-07-01T22:06:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:TonyRamosPorAndreaFarias.jpg|right|thumb|Tony Ramos]] '''Antônio de Carvalho Barbosa''' ([[Arapongas]], [[25 d'aostu]] [[1948]]) hè un'[[cinemà|attore]] [[Brasile|brasilianu]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0708802/ IMDB] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Brasilianu]] mcf5ajkp2vl1deq405lbacd79qoqmqr Ken Follett 0 16167 332933 330857 2014-03-23T14:29:15Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ken Follett official.jpg|thumb|200px|right|Ken Follett]] '''Kenneth Martin (Ken) Follett''' hè unu [[scrivanu]] in [[lingua inglese]]. == Vita == Natu in [[Cardiff]] u 5 di ghjugnu di u 1949, figliu di Martin Follett è di Lavinia Veenie, tene tre fratelli. A dec'anni a so [[famiglia]] va à [[Londra]] induve Ken studia [[filosufia]] e pigli u diploma universitariu in u 1970. Travaglia cume ghjurnalista à u ''South Wales Echo'' di Cardiff e a u ''Evening News'' di Londra ma a so passione hè a [[litteratura]] è principa à scrive abbandunendu u ghjurnalimu è divenendu direttoru di a casa editrice ''Everest Books''. U sucessu ghjunghje incù u libru "Eye of the Needle" di u 1978. == Opere == === The Pillars of the Earth === *1989 - ''The Pillars of the Earth'' *[[2007]] - ''World Without End'' === ''The Century Trilogy'' === *[[2010]] - ''Fall of giants'', *2012 - ''Winter of the World'' *2014 - ''Edge of Eternity'' === Romanz === *[[1976]] - ''The Power Twins: A Science Fantasy for Young People'' o ''The Power Twins and the Worm Puzzle'' - cume Martin Martinsen *[[1976]] - ''The Mistery Hideout'' o ''The Secret of Kellerman's Studio'' - cume Martin Martinsen *[[1976]] - ''The Modigliani Scandal'' - cume Zachary Stone *[[1977]] - ''Paper Money'' - cume Zachary Stone *1978 - ''Eye of the Needle'' o ''Storm Island'' *1976 - ''Triple'' *1980 - ''The Key to Rebecca'' *[[1982]] - ''The Man from St. Petersburg'' *1983 - ''On Wings of Eagles'' *1986 - ''Lie Down with Lions'' *1991 - ''Night Over Water'' *1993 - ''A Dangerous Fortune'' *1995 - ''A Place Called Freedom'' *[[1996]] - ''The Third Twin'' *1998 - ''The Hammer of Eden'' *2000 - ''Code to Zero'' *[[2001]] - ''Jackdaws'' *[[2002]] - ''Hornet Flight'' *[[2004]] - ''Whiteout'' === Narrativa === *[[1975]] - ''A Midnight Train to Nowhere'' *1978 - ''The rats of Nice. Robbery under the streets of Nice'' - ''Under the Streets of Nice'' - ''The Heist of the Century'' - scrittu incù [[René Louis Maurice]] [[Categoria:Scrivani in lingua inglese|Follett, Ken]] 8xtkd13ovn4ae73gipky5ow1277lfu6 E galline di Zia Mega 0 16168 363517 347450 2019-09-19T04:49:59Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''E galline di zia Mega''' hè una opara di [[teatru]] creata da [[Antone Bonifacio]]. Hè stata publicatu in [[L'Annu corsu]] (1927). ==E galline di zia Mega== ''Persone : Zia Mega, una vechja di u paese.'' ''Mariola, una giuvanotta, so' vicina.'' ''(A scena si passa in un paisolu di [[Capicorsu]])'' :ZIA MEGA ''(sola, filendu a so' [[rocca]] o fendu a calzetta)'' :O tinta è ammantillata ! Se a me' cresta d'oru è le me' galline inzuccarate ùn sò ancu quì, hè propriu un brutt' affare: aghju paura ch'ùn abbianu avutu a sorte di a doccia d'Agnulella: i ladri assassini a s'hanu chjappa s'etima scorsa cun tutt'i so' piulini... (Suspira) U sole ghjunghje à meza Custera. À mumenti hè notte è nunda vedu. Nunda ! Una cosa cusì strana ùn m'hè mai stalbata : se triganu anc'un po' si pò puru accende i lampioni è cantà u requie meterna... :MARIOLA ''(affacchendu si à la finestra)'' :Cos' avete, o zia Mè ? Ratachjate quant'e un campu di lupini. Ùn si sente ch'à voi in tutt' u cuntornu... :ZIA MEGA :Sì, alliscia ti puru, diceva Petr' Antone à Marinciola ch' aspittava u so' namuratu mentr' ellu si n'era fughjtu cù a figliola di Paglietta ; alliscia ti puru ! È cusì dic'eiu, o Mariò : possu puru alliscià mi : ùn vecu junghje nè gallu nè galline... :MARIOLA :Sarà stalbatu anc' à vo' cume à Surnacone di u Purtichju: s'hanu fattu una bella paghjulata di maccaroni tirati sù, cù e so' quattru pullezze, è l'hanu rimandata u gallu ch'era più asciuttu ch'è un stoccafissu! :ZIA MEGA :Vai puru ch' ùn mi rimandaranu micca u meiu. U me' Cristone ! Era grassu è tondu chì pareva un murone. Ch'ellu li sia toscu à tutti o ch'elli crepinu d'indigestione !... (Chjama) Tughe ! tughe le meie ! tughe ! pibine, pibine ? Altru ch'è pibine ! Stavolta mi l'hanu pibate daveru... :MARIOLA :Chì donna, Diu libari ! Si face u segnu di a croce prima di vede u diavule. Pazienza, o zia Mè ! Ùn n'hè ancu for' d'ora, diamine ! :ZIA MEGA :Pazienza un cornu, o scimpiatò ! E me' galline care, u me' gallu aduratu ! Ma duve saranu corsi ? Mi facenu perde i lumi, ch'elli sprufondinu ! Senti, me' cinì, corri à vede un po' à li sundari, daretu à la casa di Misginu. Ind'un saltu ci si'. Ah ! s'è ùn'avessi sta gambaccia gonfia, eiu sì... :MARlOLA :Ùn ci vogliu andà ! Un la vi vogliu dà vinta ! Chì donna, cari mei ! Lasciate calà u sole, prima... :ZIA MEGA :Hai paura di sudà è di strughje 'ssa cicciaccia !... Vinarai à dumandà mi l'ove : mancu pe u maranghinu l'unu ùn ne avarai. Ma cosa dicu ? E faraghju eiu avà l'ove ! L'aghju detta ch'aghju da stimmì... (Chjama) Tughe, tughe le meie ! Pibine, Pibine !! O tinta è scura ! O chì serata ! O chì nuttata sarà la meia ! Vergine santissima, fate ch'eiu sia morta à dumatina : cusì tuttu sarà finitu, ancu per me (pianghje) ! :MARIOLA :E pianghje 'ssa scema! Què ghjè bella! Si pianghje pe e persone è micca pe e bestie, o zia Mè ! U Signore puderia castigà vi... Allegri, o figlioli ! Mirà chì vene a gallina bianca... :ZIA MEGA :Cumenciu à respirà ! Tuga ! tuga ! Ma eiu ùn vecu galline bianche ! Chì li venga un accidente à elle è à te cun elle, o bugiardò ! Ti ridi ancu di me, chì tù sia ceca... :MARIOLA :Duvevate abizzà le megliu, allora... :ZIA MEGA :Ma sintite 'ssa sfacciata ! Si diciaria ch'ùn li do à manghjàne. Chì tù possa ristà custine sticchita cume e me galline chì vene in paru... :MARIOLA :Ma sintite 'ssa linguaccia cosa ella dice ? Ùn vi siccarà mai... :ZIA MEGA :O e me' pullezze cusì belle ! E me' gioie ! E me spiranze ! :MARIOLA :Mirà le chì ghjunghjenu in veru. Avà sarete cuntenta. :ZIA MEGA :Ah ! stavolta e vegu anch' eiu. Sia benedettu u Signore è a Madonna. Ma videmu s'è ci sò tutte : Biancona, chì mi face l'ove tamant' e meloni; Pernicia, chì ne face unu tutti i ghjorni ! Cinnerina, regina di e cioccie ! Avà affacca ancu Silvestrina : l'anima meia chì mi corre appressu cume un catellu è mi salta addossu cume un gattinu. Prestu, o Silvestri ! A videte cum' ella corre : le passa à tutte ! 5, 6, 7, 8, 9 : ci sò tutte. Ma u gallu, 0 Mariò, u vedi u me' gallu ? Eiu vogliu u me' gallu ! E galline pocu m'impremenu : chì e si piglimi puru... Corri, o Mariò, cara ! Saria bellu u me' pullaghju, senza Cristone ! Hè l'onore di u vicinatu, l'amore di tutte e galline di u Granaghjolu !... :MARIOLA :Calmate vi un po', O zia Mè ! À mumenti ùn n'avete più fiatu in canna. Eccu lu ch' affacca, u vostr' impiastru !... :ZIA MEGA :Impiastru u me' gallu ! impiastru tù, o nasu à spegni mocculi ! U me' Cristone un impiastru ! Ch'ella ùn ti fussi mai scappata 'ssa parullaccia ! Ùn la ti perdunaraghju mancu in puntu di morte ! Avà chi u vegu u me' core è sullivatu ! Si' bella cuntenta, a matina, quandu ti sveglia in musica ! Piccatu ! Guarda lu bè, o scimpiataccia... Vinite qui, a me' cresta indurata ! u me' fioccu inargintatu ! Capitanu di e Missagerie ! Conte Baciocchi ! Joffre in persona ! Mariola vi chjama un impiastru : un impiastrona è ella ! A so chì tutti so ghjalosi di u me' gallu e di me' galline... Ma pudete tutti cripà di rabbia ! A me, di fame ùn mi ne more. Ci hè Saccavicchjula ch'ùn ne pò mandà à fine manc' una, è per iscusa dice chì ghjè a bellula chì e si manghja. Sì, a bellula... (Mentre si sfoga cusì, eccu ti una petra scaturita d'un so duve ch'agguanta u gallu chì scappa spavitu). Avà cosa ci hè ? Accidenti ! Pustemma ind'e mane à ch'è statu ! O lu me' gallu ! U mi volenu tumbà. Dev'esse u figliolu di Picozzu ch'hà tiratu 'ssa pancula. Ùn hè a prima volta, 'ssu vituperiu ! 'ssu muccigone 1 Faria megliu u babbu à mandà lu à navigà ! S'è l'acchjappu vai puru chì ne facciu un ghjumitulu. Sì,vogliu andà in galera, una volta. (A Mariola chì ride), Oh ! chì tù sia scura, o Mario ! Hai ancu u curagiu di ride; si' propiu senza core è senza fegatu... :MARIOLA :Ma ùn videte ch'ùn' hà nunda, u vostru Joffre ! Mi pare ancu più ingarlichjitu di prima ! Tinè, avà ghjunghje anc' un' altra gallina. Cum'hè bella ! :ZIA MEGA :Oh ! nò. Quessa ùn hè roba meia. Ghjè Magranchjna di a Grinfia chì a face more di fame. Eju, e me' galline, e cunnoscu à centu miglie. (Acchjappa è accarezza u gallu). U me' gallucciu d'oru ! Ringraziu u Signore chì mi l'ha presirvatu... Cume avaria fattu eiu senza voi ? Cosa sarianu divintate tutt'e vostre spose ? Saria statu bellu u paese, senza u vostru cuccurucù chì si sente da a [[Giraglia]] !.. :MARIOLÀ :O zia Mè ! Mirà chi vene anc' u vostru gattu... :ZIA MEGA :Sì, vene ancu Spahissu ! Tutte le me' spiranze ! Tutti i me' amori ! Ma guardate cum'hè bellu ancu quessu ! Alò, prestu, tutti in casa ch'hè ora di dorme. È un' altra volta, 'ogn'esse più bravi ! Inquantu à u figliolu di Picozzu, se l'agguantu ghjuru ch'ha da pagà mi la ! ==Ligami== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf L'annu corsu (1927)] ==Da vede dinù== * [[Antone Bonifacio]] [[categoria:Teatru in lingua corsa]] 6caagleo5ny7g4rwphjtxnyqoaga4jt Template:Nota 10 16169 359776 330871 2018-07-07T06:21:40Z YiFeiBot 9044 Retrait de 11 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q10982687]] wikitext text/x-wiki <includeonly>{| cellpadding=2 style="font-size:95%; width:{{{larghezza|350px}}}; {{Border-radius|.8em .8em 0em 0em}} border:1px solid #c0c0c0; background:#f5f5f5; margin-top:9px; margin-bottom:7px; {{#switch:{{{allineamento}}}|centro=margin-left:auto; margin-right:auto;|sinistra=clear:left; float:left; margin-right:10px; margin-left:0;|clear:right; float:right; margin-right:6px; margin-left:10px;}}" id="{{anchorencode:{{{titolo|Approfondimento}}}}}" |- |align=center style="{{Border-radius|.6em .6em 0em 0em}} background:#C3D0DF; color:#454A4F"|<big>'''{{{titolo|Approfondimento}}}'''</big> |- |align=left style="padding-left:6px; padding-right:6px; font-size:{{{dim-testo|100%}}}"| {{{contenuto|{{{testo|per favore inserire un contenuto...}}}}}} |}</includeonly><noinclude> {{nota disambigua|un template per generare una nota a piè di pagina|[[Template:Ref]]}} {{man}} [[Categoria:Template finestre|Nota]] </noinclude> faheklbkww0iz9ebmyoy3xxjuxypd3h Arcipelagu Tuscanu 0 16170 330874 2014-02-05T19:50:41Z 92.153.40.52 Reindirizzamentu à [[Archipelagu Tuscanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Archipelagu Tuscanu]] hy39egeifu436vwqmmuv6z21alnr4qo Elba 0 16171 330876 2014-02-05T20:16:58Z 92.153.40.52 Reindirizzamentu à [[Isula d'Elba]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Isula d'Elba]] 3cl9sa0mfd62zgh4vljc3byvlot09eu Pianosa 0 16173 330885 2014-02-07T15:32:34Z 92.153.40.52 Reindirizzamentu à [[Isula di Pianosa (Tuscana)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Isula di Pianosa (Tuscana)]] 35f5wvg3oqipjbrje0k4ggmo02yvigj Bob Barker 0 16174 355235 348837 2016-09-27T10:52:38Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bob Barker at WWE crop.jpg|thumb|200px|Bob Barker, [[2011]]]] '''Robert William "Bob" Barker''' (Darrington, Washington (Statu), 12 [[dicembre]] 1923-) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Barker, Bob]] ig3vikmfabricenmbxkp7wy7o4pdxq5 Philip Seymour Hoffman 0 16175 346432 333875 2015-07-01T18:12:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Philip Seymour Hoffman 2011.jpg|thumb|200px|Philip Seymour Hoffman, [[2011]]]] '''Philip Seymour Hoffman''' (1967-2014) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Hoffman, Philip Seymour]] b4i40eg1jc9631fzwkx9lnu0h5dxgg7 Adam Opel 0 16176 350923 347661 2015-07-09T16:37:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Adam Opel.jpg|200px|thumb|right|Adam Opel]] '''Adam Opel''' ([[Rüsselsheim]], 9 [[maghju]] 1837 – [[Rüsselsheim]], 8 [[sittembre]] 1895) hè statu un [[industria|industriale]] [[Germania|alimannu]], cunnisciutu per avè fundatu a [[industria|fabrica]] chì porta u so nome, divinuta a [[indusria|fabrica]] di [[vittura|vitture]] [[Opel|Adam Opel GmbH]] trè [[annu|anni]] dopu a so morte. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Tedescu]] 04ybm0640qhop6xughuk4a3s17bqs6z 0 16177 330911 2014-02-12T16:42:49Z 92.153.5.33 Reindirizzamentu à [[Po]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Po]] 1of26ll7istvd08kz1bmiqyld1fxjga York University 0 16180 335104 330931 2014-03-23T15:12:57Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Neveyu9.JPG|right|thumb|300px|York University.]] L''''York University''' hè un' università situata in a cità di [[Toronto]]. Ci sò à l'incirca 54.000 stughjanti. Fù fundata u [[1959]]. [[Categoria:Università]] ax5z0d6v9z1kkcu36rtxsg39o9doslo Civiltà etrusca 0 16182 330963 2014-02-19T19:33:47Z 92.153.137.111 Reindirizzamentu à [[Etruschi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Etruschi]] 53dv1f7ccs1m5lwiw5whmy3xqho04wt Vaddi padana 0 16184 330996 2014-02-23T13:21:18Z 92.153.137.111 Reindirizzamentu à [[Pianura Padana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pianura Padana]] mnti97ois4dbym114f6dav51weub15c Università di Recôncavo da Bahia 0 16185 334908 331011 2014-03-23T15:09:10Z Kolega2357 7343 Fix wikitext text/x-wiki [[Image:Universidade_Federal_do_Recôncavo_da_Bahia.jpg|right|thumb|380px|Universidade Federal do Recôncavo da Bahia]] L''''Università di Recôncavo da Bahia''' ('''Universidade Federal do Recôncavo da Bahia''') hè un' università di Cruz das Almas, [[Brasile]]. Hè situata in Bahia, é hà à pocu pressu 8.514 studianti. Fù fundata in u 2006. == Cullegamenti esterni == * [http://www.ufrb.edu.br/portal/ UFRB] [[Categoria:Università]] 02y5s4bgk4d6qo00mr1hibbha88zpap Taurino Araújo 0 16193 364712 364711 2019-10-26T23:23:26Z Jumpy01 11155 unexplained request wikitext text/x-wiki [[File:Taurino Araújo.JPG|right|thumb|240px|Taurino Araújo (2015)]] '''Taurino Araújo Neto''' (notu com'è '''Taurino Araújo''', ''U Samurai di a Voce'' — [[Jequié]], [[Bahia]], [[Brasile]], [[25 di decembre]] [[1968]], hè statu un ghjuristu, [[puliticante]], [[scrivanu|scrittore]] è [[Università|prufissore]] [[Brasile|brasilianu]], cunnisciutu pà difende i diritti in a [[Bahia]]. [[Categoria:Brasile]] oim4ekgid0c18zvw4vjzndnwepcr13j Philip Levine 0 16194 346415 333874 2015-07-01T18:07:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Phil Levine by David Shankbone.jpg|thumb|right|300px|Levine (2006)]] '''Philip Levine''' (1928-) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Levine, Philip]] eub1yhl19s5xmi30ga4rzjckan0mds3 Boötes 0 16196 331051 2014-03-01T23:16:00Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Boötes]] a [[Buiaghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Buiaghju]] arblgg29xxib28ba8naxtuycltfpyrr Aries 0 16197 331056 2014-03-01T23:25:45Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Aries]] a [[Arghjetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Arghjetu]] esrbgu5ine6zqzj7oi6ohlw82h0snhf Aquarius 0 16198 331058 2014-03-01T23:26:22Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Aquarius]] a [[Acquariu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Acquariu]] tds41w6axmmiee83d20xzct39e8xed2 Sagittarius 0 16199 331060 2014-03-01T23:26:43Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Sagittarius]] a [[Sagittariu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sagittariu]] 2zl8ekws066rd959vxeb6d1cgrxl5gw Leo 0 16200 331062 2014-03-01T23:28:24Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Leo]] a [[Lione (custellazione)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lione (custellazione)]] pxxztb7pkayah2kvwnamwcmsinufwau Pisces 0 16201 331064 2014-03-01T23:28:47Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Pisces]] a [[Pesci]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pesci]] h2btbtv9m4v40yz0gq0ru00dzjmbbls Ursa Major 0 16202 331066 2014-03-01T23:36:18Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Ursa Major]] a [[Orsa Maiò]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Orsa Maiò]] nszwg74ty8ptjpuziwxwbd0wznv8pi1 Hydra (Custellazione) 0 16203 331068 2014-03-01T23:37:38Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Hydra (Custellazione)]] a [[Idra (custellazione)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Idra (custellazione)]] 1o54wf2tidfkrf4wtaymxhfm7x1a87n Vela (Custellazione) 0 16204 331070 2014-03-01T23:39:04Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Vela (Custellazione)]] a [[Vele (custellazione)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vele (custellazione)]] s958uyrm2678ituq2wuj0ma5kea5awn Trapani 0 16205 331074 2014-03-02T00:02:52Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Trapani]] a [[Tràpani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tràpani]] i9nhv959byc3pl69bnfe2g85zbiq87e Santa Maria è Sichè 0 16206 331076 2014-03-02T00:19:17Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Santa Maria è Sichè]] a [[Santa Marìa d'Urnanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Marìa d'Urnanu]] 3qx2slc5g1nas0evgjtzrrpbu533wbb Santa Maria è Figaniedda 0 16207 331078 2014-03-02T00:20:05Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Santa Maria è Figaniedda]] a [[Santa Marìa di Vighjanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Marìa di Vighjanu]] bitc59ch5mslhcufz3xgvewyavjhecx Sung Jae-gi 0 16208 354125 351600 2016-05-18T14:32:36Z Escarbot 134 wikidata interwiki wikitext text/x-wiki '''Sung Jae-gi''' (cureanu:성재기 成在基, dinù '''Sung Jae-ki''' o '''Seong Jae-gi'''; [[Daegu]], u [[11 di settembre]] [[1967]] – [[Seoul]], u [[26 di lugliu]] [[2013]]<ref>[http://www.koreaherald.com/view.php?ud=20130729000881 Body of Sung Jae-gi found in Han River] Koreaherald 2013.07.29 {{en}}</ref>) hè un militante antifeministu di [[Curea suttana]]. ==Da vede dinò== * [[Yun Hyon-seok]] == Ligami esterni == * {{en}} [http://stream.aljazeera.com/story/201307292238-0022943 ''South Korean channel films suicide''] * {{en}} [http://english.donga.com/srv/service.php3?biid=2013072913348 ''Suicide performance and journalist ethics] News Dongah'' * {{en}} [http://english.yonhapnews.co.kr/news/2013/07/27/0200000000AEN20130727001300320.html Police continue search for missing men's rights activist] yonhapnews 2013.07.27 * {{en}} [http://www.koreaherald.com/view.php?ud=20130729000881 Body of Sung Jae-gi found in Han River] Koreaherald 2013.07.29 * (espranol) [http://marcianosmx.com/grabacion-suicidio-corea-del-sur/ ''Grabación de un suicidio en Corea del Sur abre el debate sobre la ética de los medios de comunicación''] * (espranol) [http://www.elgonzi.com/2013/08/activista-sung-jae-ki-se-suicido-frente.html ''Activista Sung Jae-ki se suicidó frente a las cámaras de televisión''] == Referenze == {{Referenze|2}} [[Categoria:Nati in 1967]] [[Categoria:Morti in 2013]] [[Categoria:Curea suttana]] c9sxqx1yob62byny8unpnd97tzy82f2 Sidney Poitier 0 16210 355207 346590 2016-09-22T16:27:20Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sidney Poitier-NPS.jpg|thumb|200px|Sidney Poitier, [[1997]]]] '''Sidney Poitier''' ([[Miami]] - [[Florida]], 20 [[Ferraghju]] 1927) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti|americanu]]. [[Categoria:Attore|Poitier, Sidney]] doho0bstdf5jar888kh9cvie1trlzo7 Categoria:Puliticante 14 16214 360679 339604 2018-12-19T11:47:02Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Biugrafia]] 5lkb0cigabk0hia65q3nng8gyvtsbbu Marianna Madia 0 16215 360652 348005 2018-12-17T15:24:43Z CommonsDelinker 173 Replacing Marianna_Madia_daticamera.jpg with [[File:Marianna_Madia_daticamera_2013.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR2|Criterion 2]] (meaningless or ambiguous name)). wikitext text/x-wiki [[File:Marianna Madia daticamera 2013.jpg|thumb|290px|Marianna Madia]] '''Marianna Madia''' ([[Roma]] 5 de settembre 1980) hè una [[puliticante]] e ministra [[Italia|taliana]].<ref>[http://roma.corriere.it/roma/notizie/politica/12_dicembre_31/primarie-pd-sel-roma-fassina-in-testa-2113357062360.shtml «Primarie del Pd, exploit delle donne. Sorpresa Madia: 'Dicevano che ero da listino'»]</ref><ref>[http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-26298038 «Italy's PM-designate Matteo Renzi names new cabinet»]</ref> == Rifarenzi == <references /> == Liami == * [http://www.mariannamadia.it/ Situ offiziale de Marianna Madia] [[Categoria:Italia|Madia]] [[Categoria:Puliticante|Madia]] 1e984mmvrwppiy8zc6muk8i0q2m97fy Cechia 0 16218 331169 2014-03-15T16:59:49Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Cechia]] à [[Cecchìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cecchìa]] 975s2v3wqu5yp7752j88rbvlat0xbez Serraghju è Lucu 0 16219 331172 2014-03-15T17:03:05Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Serraghju è Lucu]] à [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd León Febres Cordero 0 16220 355305 350094 2016-10-04T05:27:38Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki '''León Febres Cordero''' (natu à Guayaquil u 9 [[Marzu]] 1931 - 15 [[Dicembre]] 2008) hè statu presidente di l'[[Ecuador]] da u [[1984]] à u [[1988]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Sixto Durán Ballén]] *[[Rafael Correa]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Presidenti di l'Ecuador|Cordero]] [[Categoria:Puliticante]] ihh6zufqd7mefyn4ekzq8dzlbimsv9m Sixto Durán Ballén 0 16221 355304 355303 2016-10-04T05:18:58Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki '''Sixto Durán Ballén''' (14 [[Lugliu]] 1921) hè statu presidente di l'[[Ecuador]] da u [[1992]] à u [[1996]]. == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[León Febres Cordero]] *[[Rafael Correa]] == Ligami == {{c}} [[Categoria:Presidenti di l'Ecuador|Ballén]] [[Categoria:Puliticante]] d1lqcntdfe9ribmqyw2xui36j7kmjfb Donald Sutherland 0 16222 348871 345966 2015-07-06T10:16:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Donald Sutherland - Monte-Carlo Television Festival.jpg|thumb|200px|Donald Sutherland, [[2013]]]] '''Donald McNichol Sutherland''' [[Order of Canada|OC]] (natu u 17 lugliu 1935) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Sutherland, Donald]] 256lp2xspn2vh3tqn7q48sk1oxwxhmy Nancy Reagan 0 16227 331224 331223 2014-03-23T10:49:55Z 92.153.24.130 wikitext text/x-wiki Nancy Davis Reagan hè stata prima donna di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[1981]] à u [[1989]]. == Riferimenti == == Ligami == {{c}} 2aezng3jqnmnfog5lr69rknot40uamq Vutera-I Bagni 0 16228 331232 2014-03-23T13:16:09Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Vutera-I Bagni]] à [[Vuttera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vuttera]] ltpzwed26arckbuvehtquxo6huec1pt Ildefons Cerdà 0 16230 347487 347486 2015-07-02T12:32:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:PortraitIldefonsCerda.jpeg|thumb|right]] '''Ildefons Cerdà i Sunyer''' (23 di decembre di u [[1815]] - 21 d'aostu di u [[1876]]) fù un ingenieru, un [[urbanistica|urbanistu]] è un [[architetura|architettu]] [[Catalunia|catalanu]]. Fù l'autore di u prugettu d'estensione (l'[[Eixample]]) di [[Barcelona]] in [[1859]]. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Spagnolu]] h1xqreizabb3dxas1gyvofwj5u9nhq2 Michael Jeter 0 16231 346337 336110 2015-07-01T17:42:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Michael Jeter at the 44th Emmy Awards cropped.jpg|thumb|Jeter, [[1992]]]] '''Michael Jeter''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Jeter, Michael]] nr5265vinu400zkl9aby3m88ps3n71x Ventu sardu 0 16238 335949 2014-04-04T13:18:56Z 92.153.156.138 Reindirizzamentu à [[Sciroccu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sciroccu]] ntxd8k7yr9a83kp4wh55os2h0tqrfsy Joan Fuster 0 16239 351601 348740 2015-08-04T09:17:02Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q561147]] wikitext text/x-wiki [[File:Joanfuster.jpg|thumb|250px|Joan Fuster]] [[littiratura|Scrivanu]] [[Valencia|valencianu]] in lingua [[Catalunia|catalana]], '''Joan Fuster i Ortells''' hè natu à [[Sueca]] u [[23 di nuvembre]] di u [[1922]] è hè mortu à Sueca u [[21 di ghjugnu]] di u [[1992]]. == Opere == === Assaghji === *''Antología del surrealismo español''. Alacant, Verbo, 1952 *''La poesia catalana fins a la Renaixença''. Mèxic, Edicions Catalanes de Mèxic, 1954 *''Pàgines escollides de sant Vicent Ferrer''. Barcelona, Barcino, 1955 *''El descrèdit de la realitat''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1955 *''Antologia de la poesia valenciana''. Barcelona, Selecta, 1956 *''La poesia catalana''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1956. 2 vol *''Les originalitats''. Barcelona, Barcino, 1956 *''El món literari de sor Isabel de Villena''. València, Lo Rat Penat, 1957 *''Figures de temps''. Barcelona, Selecta, 1957 *''Indagacions possibles''. Palma de Mallorca, Moll, 1958 *''Recull de contes valencians''. Barcelona, Albertí, 1958 *''Ausiàs March. Antologia poètica''. Barcelona, Selecta, 1959 *''Un món per a infants''. València, 1959 *''Judicis finals''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1960 *''Joan Serrallonga. Vida i mite del famós bandoler''. Barcelona, Aedos, 1961 *''Valencia''. Madrid, Dirección General de Turismo, 1961 *''[[Nosaltres, els valencians]]''. Barcelona, Edicions 62, 1962 *''El País Valenciano''. Barcelona, Destino, 1962 *''Poetes, moriscos i capellans''. València, L'Estel, 1962 *''Qüestió de noms''. Barcelona, Aportació Catalana, 1962 *''El bandolerisme català II. La llegenda''. Barcelona, Aymà, 1963 *''Raimon''. Barcelona, Alcides, 1964 *''Diccionari per a ociosos''. Barcelona, A. C., 1964 *''Alicante y la Costa Blanca''. Barcelona, Planeta, 1965 *''Causar-se d'esperar''. Barcelona, A. C., 1965 *''Combustible per a falles''. València, Garbí, 1967 *''L'home, mesura de totes les coses''. Barcelona, Edicions 62, 1967 *''Consells, proverbis i insolències''. Barcelona, A. C., 1968 *''Examen de consciència''. Barcelona, Edicions 62, 1968 *''Heretgies, revoltes i sermons''. Barcelona, Selecta, 1968 *''Obres completes I. Llengua, literatura, història''. Barcelona, Edicions 62, 1968 *''Abans que el sol no creme''. Barcelona, La Galera, 1969 *''Obres completes II. Diari 1952-1960''. Barcelona, Edicions 62, 1969 *"Hi ha més catalans encara", fascicle de Dolça Catalunya. Barcelona, Mateu, 1969 *''L'Albufera de València''. Barcelona, Les Edicions de la Rosa Vera, 1970 *''Obres completes III. Viatge pel País Valencià''. Barcelona, Edicions 62, 1971 *''Babels i babilònies''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1972 *''Literatura catalana contemporània''. Barcelona, Curial, 1972 *''Rebeldes y heterodoxos''. Esplugues de Llobregat, Ariel, 1972 *''Contra Unamuno y los demás''. Barcelona, Península, 1975 *''Obres completes IV. Assaigs''. Barcelona, Edicions 62, 1975 *''La Decadència al País Valencià''. Barcelona, Curial, 1976 *''Un país sense política''. Barcelona, La Magrana, 1976 *''El blau en la senyera''. València, Tres i Quatre, 1977 *''Contra el noucentisme''. Barcelona, Crítica, 1977 *''Obres completes V. Literatura i llegenda''. Barcelona, Edicions 62 *''Destinat (sobretot) a valencians''. València, Tres i Quatre, 1979 *''Notes d'un desficiós''. València, Almudín, 1980 *''Ara o mai''. València, Tres i Quatre, 1981 *''Indagacions i propostes''. Barcelona, Edicions 62 i la Caixa, 1981 *''País Valencià, per què?''. València, Tres i Quatre, 1982 *''Veure el País Valencià''. Barcelona, Destino, 1983 *''Cultura nacional i cultures regionals dins els Països Catalans''. Barcelona, Departament de Cultura de la Generalitat de Catalunya, 1983 *''Sagitari''. València, Diputació de València, 1984 *''Pamflets polítics''. Barcelona, Empúries, 1985 *''Punts de meditació (Dubtes de la "Transición").'' València, Tres i Quatre, 1985 *''Llibres i problemes del Renaixement''. Barcelona, Publicacions de l'Abadia de Montserrat, 1989 *''Textos d'exili''. València, Generalitat Valenciana, 1991 *''Obres completes VI. Assaigs 2.'' Barcelona, Edicions 62, 1991 === Puesia === *''Sobre Narcís''. València, Torre, 1948 *''3 poemes''. Alacant, Verbo, 1949 *''Ales o mans''. València, Editorial Torre, 1949 *''Va morir tan bella''. València, 1951 *''Terra en la boca''. Barcelona, Barcino, 1953 *''Escrit per al silenci''. València, Institució Alfons el Magnànim, 1954 *''Set llibres de versos''. València, Tres i Quatre, 1987. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Scrivanu]] [[categoria:Spagnolu]] dvy1lgo84tuqi2phf07yqfdurhsejwl Nodu gurdianu 0 16240 349073 349072 2015-07-06T13:21:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Alexander cuts the Gordian Knot.jpg|thumb|upright=1.4|''Lisandru Magnu taglia u nodu gurdianu'', di [[Jean-Simon Berthélemy]] (1743–1811)]] A sprissioni '''nodu gurdianu''' hà a so urighjina in una tradizioni [[litteratura|litteraria]] è lighjindaria à a quali hè liatu ancu una passata di a vita di [[Lisandru Magnu]]. Incù u tempu, a sprissioni hà assuntu, in parechji lingui, una valenza [[metafura|mitaforica]], andendu à indicà un prublemu di difficiulissima suluzioni, chì si presta à essa risoltu, à a manera di Lisandru, incù un brutali tagliu. Da sta passata diriveghjani sprissioni com'è " taglià u nodu gurdianu...": <blockquote>"Purteti li u discorsu incù l'argumenti,<br />chì richiedini acutezza è suttilezza,<br /> è saparà scioglia u nodu gurdianu<br />di tuttu, com'è a so ghjarrittiera"<br /><small>([[William Shakespeare]], ''[[Enrico V (Shakespeare)|Enrico V]]'', Attu prima, scena prima. 45-47)</small><ref>[[William Shakespeare]], ''[[Enrico V (Shakespeare)|Enrico V]]'', in a [http://www.liberliber.it/bibbiuteca/s/shakespeare/enrico_v/pdf/enrico_p.pdf traduzioni di Goffredo Raponi] da [[LiberLiber]].</ref></blockquote> == Tradizioni lighjindaria == [[File:Tanto monta.jpg|thumb|240px|A divisa di Fernando u Catolicu, rè d'Aragona, chì faci allusioni à u mitu di u nodu gurdianu.]] A passata ricodda à l'[[VIII seculu a.C.]], periodu in u quali u populu di i [[Frigi]] custituiscìa u so probbiu statu incù una struttura pulitica, in u fondu di l'[[Anatulia]] (l'attuali [[Turchia]]), ma tandu ùn ci era ancora statu elettu un rè.<br> L'oraculu di Telmissu (o [[Telmessu]], l'attuali Makri), l'antica capitali di a [[Licia]], predissi chì u prima omu chì ghjintraria in quidda nova cità annantu à un carru trainatu da i boi, ni divintaria u rè. U prima à entra fù un misaru paisanu di nomu [[Gordiu (rè)|Gordiu]] chì, in cunfurmità cù ciò ch'eddu aia annunciatu l'oraculu, fù numinatu rè è a piccula cità presi u so [[Gordiu (cità)|nomu]] (chì oghji currispondi à l'attuali Yassihüyük). 'Ssa privisioni fù intarpritata ancu par mezu d'un segnu di i dii, à traversu un'acula chì era atterrata nantu à u carru stessu. Sicondu u storicu [[Arriano]], u figliolu aduttivu di Gordiu, [[Mida]] (u rè chì trasfurmava in oru tuttu ciò ch'eddu tuccava), didicò cusì u sacru carru di u babbu <ref> ''[[Anabasis Alexandri]]'' (Αλεξάνδρου Ανάβασις), ii.3): "{{polytonic|καὶ τὴν ἅμαξαν τοῦ πατρὸς ἐν τῇ ἄκρᾳ ἀναθεῖναι χαριστήρια τῷ Διὶ τῷ βασιλεῖ ἐπὶ τοῦ ἀετοῦ τῇ πομπῇ.}}": "''...è uffrì u carru di u so patri com'è donu à u rè [[Zeus]] com'è ringraziamentu di avè li inviatu l'acula''".</ref> à a divinità frigia [[Sabazio]] (chì i [[antica Grecia|Grechi]] idantificavani incù [[Dionisu]]).<br> == Fonti == Lisandru era un parsunaghju d'eccezziunali cilebrità, è l'episodiu di u nodu gurdianu era cunnisciutu da ogni parsona struita di l'[[antichità]] è senza dubbitu ancu da tanti altri chì ùn l'erani micca, da u [[III seculu a.C.]] finu à a fini di l'antichità è beddu più dopu. I fonti litterarii sò [[Arriano]], u [[prupagandistu]] di Lisandru (''[[Anabasis Alexandri]]'' 2.3), [[Quintu Curzio Rufo]] (''Historiae Alexandri Magni Macedonis'', 3.1.14), [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]] in a so [[epitome]] di i ''Storii Filippiche'' di [[Pompeo Trogo]] (11.7.3), è [[Claudiu Eliano]] (''Nantu à a natura di l'animali'' 13.1).<ref>I quattru fonti sò mintuvati da Robin Lani Fox, ''Alexander the Great'' (1973) 1986: noti à u capitulu 10, p. 518. Fox rifirisci a passata à i pagini 149-151.</ref> == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Storia]] [[categoria:Littiratura]] agf10rglvteanwtlsowv9tbr2jo7hjd Joe Turkel 0 16242 348910 346327 2015-07-06T10:23:35Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Joe Turkel''' (1927-) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Turkel, Joe]] fnw0yq8tq9caqpquck5aouxvtnoqd4p Kongeriket Norge 0 16244 336001 2014-04-09T08:07:42Z Magnefl 7379 Reindirizzamentu à [[Nurvegia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nurvegia]] flb8sctdey6zn0xvzhqzxv7flddlyd5 Kongeriket Noreg 0 16245 336002 2014-04-09T08:08:04Z Magnefl 7379 Reindirizzamentu à [[Nurvegia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nurvegia]] flb8sctdey6zn0xvzhqzxv7flddlyd5 François Arago 0 16246 336030 336024 2014-04-10T16:35:38Z 92.153.172.196 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:François Arago.jpg|thumb|François Arago]] '''François Arago''' era un scientìficu francese. Hè natu à Estagel (Pyrénées-Orientales) u [[26 di ferraghju]] [[1786]], hè mortu à [[Parighji]] u [[2 d'uttrovi]] [[1853]]<ref>[http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb120403630/PUBLIC Bibliothèque nationale de France]</ref>. Hè statu presidente di [[Francia]] da u [[9 di maghju]] [[1848]] à u [[28 di maghju]] [[1848]]. == Opere principale == * Leçons d'astronomie professées à l 'Observatoire royal, Paris, J. Rouvier, 1836 * Sur les Fortifications de Paris, Paris, Bachelier, 1841 * Analyse de la vie et des travaux de Sir William Herschel, Paris, Bachelier, 1843 * Sur l'ancienne École polytechnique, Paris, Bachelier, 1853 * Histoire de ma jeunesse, Bruxelles e Leipzig, Kiessling, Schnée et Cie, 1854 == Bibliugrafia == [[File:Arago Francois portrait.jpg|thumb|François Arago]] * Sarda (François), ''Les Arago - François et les autres'', Éditions Tallandier, 2002, ISBN 2-84734-005-X * Lequeux (James), ''François Arago, un savant généreux: physique et astronomie au XIXe siècle'', EDP Sciences, 2008, ISBN 2868839991 * ''Diccionari d'Història de Catalunya, "Aragó"'', Edicions 62, 1998, p. 53. ISBN 84-297-3521-6 * Hahn (Roger), "Arago, Dominique François Jean" in ''Dictionary of Scientific Biography'', 1, New York: Charles Scribner's Sons, 1970, pp. 200–203, ISBN 0-684-10114-9 == Ligami == * [http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb120403630/PUBLIC Bibliothèque nationale de France] * [http://www.sabix.org/bulletin/sabixb4.htm Le bulletin de la Société des amis de la Bibliothèque de Polytechnique consacré à Arago (mai 1989)] * [http://www.clubdesargonautes.org/histoirestem/arago.htm François Arago, l’océanographe] * [http://www.1911encyclopedia.org/Dominique_Francois_Jean_Arago Arago ''Encyclopædia Britannica'' (1911)] == Riferimenti == {{reflist}} {{DEFAULTSORT:Arago, Francois}} [[Categoria:Astrunumia]] [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Pulitica]] 3av2o33l66art4wr7tj5hpolivvrnl7 Esperidi 0 16248 347459 342098 2015-07-02T12:04:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:The Garden of the Hesperides.jpg|thumb|240px|U giardinu di l'Esperini, dipintu, circa 1869-1873, in Hamburger Kunsthalle]] L' '''Esperidi''' (o '''Esperide''') sò figuri di a [[mitulugia greca]], figli femini di a Notti. Sicondu i lighjendi, custudiani u [[giardinu di l'Esperidi|giardinu di i meli d'oru]] d'[[Era (mitulugia)|Era]]. Eppuri, parechji virsioni pusteriori i facini figlioli femini d'[[Atlanti (mitulugia)|Atlanti]]. == Urighjina è parintedda == L'Esperidi erani [[ninfi]] chì a so genealugia ferma à spessu cunfusa: sò calchì volta cunsidarati com'è figli di a [[Notti]], di [[Teti (Urano)|Teti]] è [[Uceanu (mitulugia)|Uceanu]], di [[Zeus]] è [[Temi]], di [[Forco]] è [[Cetu (mitulugia)|Cetu]] è ancu, sicondu a tiuria più accriditata, d'[[Atlanti (mitulugia)|Atlanti]] è [[Esperide]]. Incertu hè puri u so numaru, tantu ch'è parechji mitugrafi mintuveghjani cinqui Esperidi, è altri ni mintuveghjani setti. Certi sottuliniani inveci ch'eddi erani trè, cullighendu li à a triplici dea di a Luna in u so aspettu di suvrana di a morti. I numari riferiti vani quantunqua da una à ondici, è parechji di i so noma sò: [[Egle (mitulugia)|Egle]], [[Aratusa]], Esperia o Esperetusa, Eriteide è cetara. == Attività è carattaristichi == [[File:Frederic Leighton - The Garden of the Hesperides.jpg|thumb|left|''U giardinu di l'Esperidi'' (1892) di [[Frederick Leighton]]]] In ogni modu, ferma certu ch'eddi viviani in l'estremu Uccidenti di u mondu, oltri i cunfini di a terra abitata, è ch'eddi pussidiani quà un ortu maravigliosu ind'eddi aviani u compitu di custudiscia u priziosu arburi chì dava meli d'oru, donu di [[Gea]] par i nozzi di [[Zeus]] incù Era. Par maiò sicurezza, affinch'è i stessi Esperidi ùn cuglissini micca i prudigiosi meli, Era avia urdinatu à a sarpi [[Ladone (Forcide)|Ladone]] da i centu testi di priseda à a vardia, stendu custantamenti atturcinata intornu à u fustu di l'arburi. [[Atlanti (mitulugia)|Atlanti]] sustinia a volta di u celi pocu distanti da a terra di i figli femini, è [[Elios]], divinità di u soli, tarminatu u so corsu cutidianu, scindia in u giardinu (u soli tramonta infatti à l'Uccidenti) è ci lasciava i cavaddi di u so carru à pascia, è incun eddi ripusava quì duranti a notti. L'Esperidi sò culligati cusì à u tramontu, quandu i culori ch'eddu assumi u celi ricordani, par appuntu, quiddi di una mela carca di frutti durati. In tutti i raconti sò quantunqua custodii d'ughjetti magichi: hè dunqua pussibuli chì l'Esperidi possini essa assuciati à riti sicreti, chì si tiniani à a trabucinata incù dolci miludii, parchì ancu u cantu, à tempu cù a danza, hè una di i prirugativi chì l'erani assignati. == Vicendi mitulogichi == [[File:Mosaico Trabajos Hércules (M.A.N. Madrid) 11.jpg|thumb|240px|Erculu arrubendu i meli d'oru di u giardinu di l'Esperidi. Ditagliu di i [[Lavori d'Erculu|''Dodici lavori d'Erculu'']] Mosaica rumana di [[Llíria]], in i[[Spagna]] (3u seculu).]] Una celebra passata narra chì, strappati à a so terra à tempu cù i so greghji da parechji pirati à l'ordini di [[Busiride]] rè d'Egittu, l'Esperidi funi dopu libarati da [[Erculu]], chì i restituì à u patri [[Atlanti (mitulugia)|Atlanti]], uttinendu com'è ricumpensa l'insignamentu di l'astrunumia. [[Erculu]] cumparisci dinò in un antru racontu liatu à l'Esperidi. Par cunquistà i priziosi meli com'è da vulintà di u rè [[Euristeu]], Erculu duviti ricorra à l'aiutu d'Atlanti, è sustituiscia lu timpuraniamenti in a vardia à i pilastri di u celi è purtà u mondu nantu à i spaddi. Ma l'ostacolu maiò era custituitu da [[Ladone (Forcide)|Ladone]], chì custudia i meli d'oru par vulintà d'[[Era (mitulugia)|Era]]. Ùn ci hè micca accordu trà i mitugrafi annantu à u fattu chì Erculu aghji divutu abbatta sta criatura chì ùn chjudia mai l'ochji, parchì parechji parlani d'una cunsegna 'pacifica' di i frutti da parti d'Atlanti o di i stessi Esperidi. Si conta, d'altra parti, chì Erculu uccisi a sarpi scucchendu una freccia da sopra i mura di l'ortu custruiti da Atlanti. Era poti solu attinuà u so dulori par a morti di Ladone punendu ni l'imaghjini trà l'astri, com'è [[Sarpi (custiddazioni)|custiddazioni di a Sarpi]]; i meli colti da Erculu li funi dopu ristituiti da Euristeu. Sicondu altri fonti, i meli vultàni inveci à Erculu; quiddu, à so volta, i deti à [[Afrudita]], oppuri à [[Atena]]: a dea dicisi infini di renda li à Era, apposta ch'è ùn era micca currettu ch'eddi fussini dunati à chiunqua. Ci hè parò una trista cunclusioni: u ghjornu dopu à u cumpiimentu di l'impresa d'Erculu, in u stessu ortu ghjunghjitini à pona pedi l'[[Argunauti]], chì assistetini à a trasfurmazioni in arburi (un [[Piobbu|piobbu neru]], un [[Salix|saliciu]] è un [[Ulmus|olmu]]) di l'Esperidi, morti addisperati da a perdita di u so tisoru è di u so custodiu è prutittori amatu. I meli aurei di l'Esperidi sò prisenti dinò in u mitu di [[Atalanta (mitulugia)|Atalanta]], zitedda vilucissima in a corsa chì sfidava i so pritindenti prumittendu sè stessa com'è premiu. Un di sti curtighjadori era [[Melanione]] (o Ippomene) chì, chirendu aiutu à Afrudita, riciviti da a dea trè meli d'oru di u [[Giardinu di l'Esperidi]], chì à so volta [[Erculu]] l'avia rigalatu. Mentri si svuglia a cumpetizioni, Ippomene lanciò i meli una dopu à l'altra à terra, di tali manera chì Atalanta, irresistibilamenti attratta, si firmò à raccoglia li pirdendu cusì a cuntesa. == Icunugrafia == [[File:Hans von Marées 005.jpg|thumb|upright=1.8|Han von Marées, "Esperidi (tritticu)", München, Neue Pinakothek]] L'icunugrafia cuncirnendu l'Esperidi hè sviluppata par u più nantu à u tema d'Erculu è i meli d'oru, mentri i sughjetti guasi infriquenti sò quiddi di u rapimentu di i sureddi è a so mitamurfosa in arburi. I figurazioni più antichi di l'Esperidi ghjunti finu à no sò quiddi annantu à i vasi attichi à figuri rossi di u V seculu a.C., induva frà altru ùn appariscini micca moltu friquintamenti. Menu rari sò inveci i rapprisintazioni in a ceramica di l'Italia miridiunali. A pruduzzioni artistica carattarizata da u sughjettu di l'Esperidi hè moltu schersa, ma mancu stampa assenti, duranti u Rinascimentu è par l'intreiu periodu chì si stendi da u XVII à u XVIII seculu. Sughjettu analogu à quiddu di l'Esperidi danzanti è tinendu si par a mani hè quiddu di i trè [[Grazia (mitulugia)|Grazia]], chì a so furtuna artistica fù maiori. I meli d'oru è a sarpi Ladone sò l'attributi distintivi di l'Esperidi, figurati com'è graziosi ziteddi femini chì u più suventi campani in trè è sò carattarizati da un'esprissioni nustalgica. Ripprisintati generalamenti vistuti à a diffarenza di i Grazia, sò culligati à u tramontu è cuntenini par quissa un alonu di misteru magicu. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Mitulugia]] jdpcpdu2ov8m5jjxqhfc778nrn3n1v9 Esperide 0 16249 336047 2014-04-10T18:58:29Z 92.153.172.196 Reindirizzamentu à [[Esperidi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Esperidi]] n8lmhgodgtihp1khih5jz2m1hfpr8gt Cytinus hypocistis 0 16252 361974 361973 2019-04-17T18:25:04Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:E98E:A8ED:B82C:F944 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U fungu muchju''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cytinus hypocistis subsp.clusii 04052001 2.JPG|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cytinus hypocistis |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Malvales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cytinaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Cytinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Cytinus hypocistis''<br /><font color=black size=1> L., 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Moltifao-Cytinelle.jpg|240px|U fungu muchju]] |----- |} U '''fungu muchju'''<ref>Lorenzi (2002), p. 160.</ref> hè una pianta parasita chì face parte di a famiglia di e Cytinaceae. Nasce annantu à a radica di u muchju. ==In Corsica== U fungu muchju hè assai cumunu in e muchjete di [[Corsica]]. Hè ancu chjamata a ''marculella'', a ''franculella'', u ''cuccu'' o u ''pedigiallone''<ref>Leoni è al. (2001).</ref>. Ci sò dui sottuspezie di funghi muchji: * ''Cytinus hypocistis subsp. clusii'': u fungu muchju rossu è giallu assuciatu incù u [[muchju rossu]] * ''Cytinus hypocistis subsp. hypocistis'': u fungu muchju rossu è biancu assuciatu incù u [[muchju biancu]] è u [[muchjalbellu]] == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://www.culture.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli (dir.) è al., E Piante Salvatiche di Corsica, Parcu Naturale Regiunale di Corsica, , nuvembri 1982] * [http://books.google.fr/books?id=5klO4M09-qQC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Laurence J. Lorenzi, Le maquis corse - A machja corsa, L'Harmattan, 2002] * [http://www.adecec.net/parutions/ghjurnata2001.html Ghjiseppu Leoni, Gilles Simonpaoli, Cesaru Bradesi, Ghjiseppu Multedo, Ghjuvacchinu Bruzi, Vincente Tabarani, 2001, I funghi, Ghjurnate di l'Adecec] {{c-supranu}} [[categoria:Flora di Corsica]] 3g4ewzc6491hlu8piqaj7akvn74bu5m Club Social y Deportivo Colo-Colo 0 16253 336156 336155 2014-04-20T00:26:57Z X4v13r3 4292 ++info wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Football club infobox | nomeclub = Colo-Colo | immagine = | nomecompletu = Club Social y Deportivo Colo-Colo | nickname = ''El Colo, El Popular, El Cacique, </br>Albos, Eterno Campeón'' | fundatu = [[1925]] | stadiu = [[Stadiu Monumental]] | capacità = 47.347 | presidenti = [[Raúl Labán]] (Corp.) </br>[[Arturo Salah]] (Blanco y Negro S.A.) | allinatori = [[Héctor Tapia]] | lega = [[Primera División de Chile]] | stagione = | pusizione = | }} [[File:Estadio Monumental 2009.jpg|300px|thumb|right|Stadiu Monumental, [[Santiago di u Cile]].]] '''Club Social y Deportivo Colo-Colo''' (''Colo-Colo'') hè un club di pallò di [[Santiago di u Cile|Santiago]]. Hè statu fundatu in u [[1925]]. == Palmares == ===<!-- National Tournaments -->=== * [[Primera División de Chile]] '''(29)''' = 1937, 1939, 1941, 1944, 1947, 1953, 1956, 1960, 1963, 1970, 1972, 1979, 1981, 1983, 1986, 1989, 1990, 1991, 1993, 1996, Clausura 1997, 1998, Clausura 2002, Apertura 2006, Clausura 2006, Apertura 2007, Clausura 2007, Clausura 2008, Clausura 2009 * [[Copa Chile]] '''(10)''' = 1958, 1974, 1981, 1982, 1985, 1988, 1989, 1990, 1994, 1996 === <!-- Continental tournaments -->=== * '''[[Copa Libertadores]] (1)''' = 1991 * [[Recopa Sudamericana]] '''(1)''' = 1992 * [[Copa Interamericana]] '''(1)''' = 1992 == Ligami == * [http://www.csdcolocolo.cl/ Situ ufficiale] * [http://es.fifa.com/classicfootball/clubs/club=34934/index.html Colo Colo — Fifa.com] [[Categoria:Pallò]] [[Categoria:Cile]] 8tdaaxmqvwwfx6n4b7zzyt52szxv9zb Agnez Mo 0 16254 350959 347680 2015-07-09T17:30:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Agnes at AMI 2004.jpg|thumb|Agnez Mo (2004)]] '''Agnes Monica Muljoto''' ('''Agnez Mo''') (* [[1 di lugliu]] [[1986]] in [[Jakarta]], [[Indonesia]]) hè una [[musica|musicante]] [[Indonesia|indunesiana]]. [[Categoria:Musicante|Mo, Agnez]] c94ewle4pm6u07o8lvj83gj2oy378h6 Josep Pla 0 16256 347496 340508 2015-07-02T12:49:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Josep Pla en 1917.jpg|thumb|right|Josep Pla]] Scrivanu è ghjurnalistu [[Catalunia|catalanu]]. '''Josep Pla i Casadevall''' hè natu à [[Palafrugell]], [[Catalunia]] u [[8 di marzu]] di u [[1897]] è hè mortu à [[Llofriu]], Catalunia, u [[23 d'aprile]] di u [[1981]]. == Opere == * ''Coses vistes'' ([[1925]]) * ''Rússia'' ([[1925]]) * ''Llanterna màgica'' ([[1926]]) * ''Relacions'' ([[1927]]) * ''Vida de Manolo'' ([[1928]]) * ''Cartes de lluny'' ([[1928]]) * ''Cartes meridionals'' ([[1929]]) * ''Madrid (Un dietari)'' ([[1929]]) * ''Francesc Cambó'' ([[1928]]-[[1930]]) * ''Vint-i-cinc anys de política catalanista'' ([[1931]]) * ''Madrid (L'adveniment de la República)'' ([[1931]]) * ''Viatge a Catalunya'' ([[1934]]) * ''Cadaqués'' ([[1947]]) * ''Bodegó amb peixos'' ([[1950]]) * ''L'illa dels castanyers'' ([[1951]]) * ''Pa i raïm'' ([[1951]]) * ''Un senyor Barcelona'' ([[1951]]) * ''El carrer estret'' ([[1952]]) * ''Llagosta i pollastre'' ([[1952]]) * ''El vent garbí'' ([[1952]]) * ''Girona'' ([[1952]]) * ''Els pagesos'' ([[1952]]) * ''Nocturn de primavera'' ([[1953]]) * ''Els anys'' ([[1953]]) * ''Les hores'' ([[1953]]) * ''Contraban'' ([[1954]]) * ''Peix fregit'' ([[1954]]) * ''L'Empordanet'' ([[1954]]) * ''Cartes d'Itàlia'' ([[1955]]) * ''[[Santiago Rusiñol]] i el seu temps'' ([[1955]]) * ''Els moments'' ([[1955]]) * ''Week-end d'estiu a Nova York'' ([[1955]]) * ''De l'Empordanet a Barcelona'' ([[1956]]). {{DEFAULTSORT:Pla, Josep}} [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Spagnolu]] 5xjffv87r0fawoqf6pz1tgyjxb6c46x Pompeu Fabra 0 16257 350010 347551 2015-07-07T18:25:56Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Pompeu fabra.jpg|thumb|250px|Pompeu Fabra (1933)]] [[linguistica|Linguista]] [[Catalunia|catalanu]], '''Pompeu Fabra i Poch''' hè natu à [[Gràcia]], [[Barcelona]], [[Catalunia]] u [[20 di ferraghju]] di u [[1868]] è hè mortu à [[Prada de Conflent]] u [[25 di decembre]] di u [[1948]]. == Opere == * ''Tractat de ortografia catalana'' (1904) * ''Qüestions de gramàtica catalana'' (1911) * ''La coordinació i la subordinació en els documents de la cancilleria catalana durant el segle XIV'' (1926) * ''Diccionari ortogràfic abreujat'' (1926) * ''La conjugació dels verbs en català'' (1927) * ''Diccionari ortogràfic: precedit d'una exposició de l'ortografia catalana'' (1931) * ''El català literari'' (1932) ==Da vede dinò== *[[lingua catalana]] {{DEFAULTSORT:Fabra, Pompeu}} [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Spagnolu]] 3swppgm18yfzja220bii2cs7t06kz5h Salvador Dalí 0 16258 354510 350130 2016-07-04T12:28:18Z 86.73.64.231 Bibliografia 2008 ISBN wikitext text/x-wiki [[File:Salvador Dalí 1939.jpg|thumb|250px|Salvador Dalí (1939)]] [[pittura|Pittore]] [[Catalunia|catalanu]]. '''Salvador Felip Jacint Dalí i Domènech''' hè natu à [[Figueres]], [[Catalunia]], u [[11 di maghju]] di u [[1904]] e hè mortu a Figueres u [[23 di ghjennaghju]] di u [[1989]]. {{DEFAULTSORT:Dalí, Salvador}} [[Categoria:Pittore]] == Bibliografia == * ''Carré d'art : Lord Byron, Jules Barbey d'Aurevilly, Salvador Dali, Jean-Edern Hallier'', Jean-Pierre Thiollet, Anagramme Ed., 2008. ISBN 9782350351896. 6ahn67eyuozirm0cgi8tfkdzl7vqjtr Wilford Brimley 0 16259 355191 346397 2016-09-22T09:35:39Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wilford Brimley.jpg|thumb|Brimley, [[2012]]]] '''Anthony Wilford Brimley''' ([[Salt Lake City]] - [[Utah]], 27 [[Settembre]] 1934) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Brimley, Wilford]] 3lwcdmf5qbo04j9zi3eqiexpdygb9sz Bill Irwin 0 16260 356812 356811 2017-04-02T00:14:21Z 2600:8800:3080:2C50:194E:E87A:2510:F53C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bill Irwin - Cropped.jpg|miniatura]] '''Williams Mills''' "'''Bill'''" '''Irwin''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Irwin, Bill]] btyfm6ccfrn9g6f4ocsu09j3iavgc7e Bernie Mac 0 16261 348833 346414 2015-07-06T10:09:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:BernieMacSoulMenMarch08.jpg|thumb|Mac, [[2008]]]] '''Bernard Jeffrey''' ""'''Bernie'''" '''McCullough''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Mac, Bernie]] 23hhmhifogfwuczzpwidbmyfkc610oz Luppatellu 0 16262 336121 2014-04-18T19:21:10Z 92.153.14.101 Reindirizzamentu à [[Patellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Patellu]] 9z7x75c780lkiqwmm36xx2nf6en7kyw Gabriel García Márquez 0 16263 363088 357134 2019-07-17T14:51:09Z Jun Misugi 295 ligami wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gabriel Garcia Marquez.jpg|thumb|200px|Gabriel García Márquez, [[2002]]]] '''Gabriel García Márquez''' (Aracataca, 6 [[Marzu]] 1927 - [[Messicu]], 17 [[Aprile]] 2014) hè statu un scrivanu [[Colombia|columbianu]]. == Opere publicate == *1955 - ''[[La hojarasca]]'' *1961 - ''[[El coronel no tiene quien le escriba]]'' *1962 - ''[[La mala hora]]'' *1962 - ''[[Los funerales de la Mamá Grande]]'' *1967 - ''[[Cien años de soledad]]'' *1968 - ''[[Isabel viendo llover en Macondo]]'' *1968 - ''La novela en América Latina: Diálogo'' (feat. [[Mario Vargas Llosa]]) *1970 - ''[[Relato de un náufrago]]'' *1972 - ''[[La increíble y triste historia de la cándida Eréndira y de su abuela desalmada]]'' *1972 - ''[[Ojos de perro azul]]'' *1972 - ''[[Nabo, el negro que hizo esperar a los ángeles]]'' *1973 - ''[[Cuando era feliz e indocumentado]]'' *1974 - ''[[Chile, el golpe y los gringos]]'' *1975 - ''[[El otoño del patriarca]]'' *1975 - ''Todos los cuentos de Gabriel García Márquez: 1947-1972'' *1976 - ''Crónicas y reportajes'' *1977 - ''[[Operación Carlota]]'' *1978 - ''Periodismo militante'' *1978 - ''De viaje por los países socialistas'' *1978 - ''[[La tigra]]'' *1981 - ''[[Crónica de una muerte anunciada]]'' *1981 - ''Obra periodística'' *1981 - ''[[El verano feliz de la señora Forbes]]'' *1981 - ''[[El rastro de tu sangre en la nieve]]'' *1982 - ''El secuestro: Guión cinematográfico'' *1982 - ''[[Viva Sandino]]'' *1985 - ''[[El amor en los tiempos del cólera]]'' *1986 - ''[[La aventura de Miguel Littín, clandestino en Chile]]'' *1987 - ''[[Diatriba de amor contra un hombre sentado: monólogo en un acto]]'' *1989 - ''[[El general en su laberinto]]'' *1990 - ''Notas de prensa, 1961-1984'' *1992 - ''[[Doce cuentos peregrinos]]'' *1994 - ''[[Del amor y otros demonios]]'' *1995 - ''[[Cómo se cuenta un cuento]]'' *1995 - ''[[Me alquilo para soñar]]'' *1996 - ''[[Noticia de un secuestro]]'' *1996 - ''[[Por un país al alcance de los niños]]'' *1998 - ''[[La bendita manía de contar]]'' *1999 - ''Por la libre: obra periodística (1974-1995)'' *2002 - ''[[Vivir para contarla]]'' *2004 - ''[[Memoria de mis putas tristes]]'' *2010 - ''[[Yo no vengo a decir un discurso]]'' == Referenze == <references/> == Ligami == * [http://www.themodernword.com/gabo/ Gabriel García Márquez — Themodernword.com] * [http://nobelprize.org/literature/laureates/1982/ Gabriel García Márquez — Nobelprize.org] [[Categoria:Scrivanu in lingua spagnola|García Márquez, Gabriel]] [[Categoria:Littiratura|García Márquez, Gabriel]] cht01tg2pm3jv90pvm3i1479lrshaxq Abruzzu 0 16264 336133 2014-04-19T12:16:23Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Abruzzu]] à [[Abbruzzu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Abbruzzu]] 0ser2so8caq3k2jrvs03ebnefgzl0zl Torinu 0 16265 336135 2014-04-19T12:20:11Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Torinu]] à [[Turinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Turinu]] r9n9oeqnucrbs7gu9quhoz1jy6jd6r7 Genuva 0 16266 336137 2014-04-19T12:21:10Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Genuva]] à [[Gènuva]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gènuva]] bn8ph37rwwpmpy0r4tbwl3ar4uefejs Firenze 0 16267 336139 2014-04-19T12:22:54Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Firenze]] à [[Fiurenza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fiurenza]] 8j4t5pj1yostcuho7w76kj8zmg5qvw5 Cagliari 0 16268 336142 2014-04-19T12:24:54Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Cagliari]] à [[Càgliari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Càgliari]] gl03hy68ybpxw7wzgjww2xjsxaluw8i Lìsula 0 16269 360501 360500 2018-11-12T10:58:15Z MARcuciu2a 14375 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Lìsula | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Lìsula | merre=Ghjuvan'Ghjiseppu Allegrini-Simonetti | insee=2B134 | cp=20220 | alt med=15 | alt min=0 | alt max=151 | pupulazione=3159 | annu=2015 | nomab=Lisulani | sup =2.50 | densità=1225 }} '''Lìsula''' (in talianu ''Isola Rossa'') hè una cumuna di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. == Geografia == [[File:Vue plage IleRousse2.jpg|thumb|200 px|none|Spiaghja in Lìsula]] [[File:Panorama_ilerousse.jpg|thumb|500 px|none|Vista panuràmica in Lìsula]] == Storia == == Monumenti == * A statua di Pasquale Paoli in Lìsula [[File:Pascal Paoli01.jpg|thumb|200 px|none|A statua di Pasquale Paoli in Lìsula, incù a scrizzione: "Centenariu di u ritornu di e cennere 1889-1989 In memoria di Pasquale de Paoli, u Babbu di a Patria"]] == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana|Lisula]] [[Categoria:Cumuna di Corsica|Lisula]] 7h94co64io5ad01r5c2zg47278zjjxf Club Universidad de Chile 0 16270 345778 345777 2015-07-01T11:36:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Logo Universidad de Chile.svg|thumb|right|270px|FC Universidad de Chile.]] '''Club Universidad de Chile''' hè un club di [[pallò]] di [[Santiago di u Cile|Santiago]]. Hè statu fundatu in u [[1927]]. ==Tituli== * '''Prima Divisione: (17)''' ** 1940, 1959, 1962, 1964, 1965, 1967, 1969, 1994, 1995, 1999, 2000, Apertura 2004, Apertura 2009, Apertura 2011, Clausura 2011, Apertura 2012, Apertura 2014 * '''Turneu Metrupulitanu: (2)''' ** 1968, 1969 * '''Copa Chile: (4)''' ** 1979, 1998, 2000, 2012-13 * '''Copa Francisco Candelori: (1)''' ** 1969 * '''Copa Sudamericana 2011|Copa Sudamericana: (1) ** 2011 == Ligami == * [http://www.udechile.cl/ Situ uffiziale] * [http://es.fifa.com/classicfootball/clubs/club=44185/index.html FC Universidad de Chile — Fifa.com] [[Categoria:Pallò]] [[Categoria:Cile]] ea1p1cz0649zur6z75v1mbj27l186cy Aubulidi 0 16272 347401 336179 2015-07-02T09:23:07Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Milet amfiteatr RB.jpg|thumb|240px|Miletu: l'anfitiatru]] '''Aubulidi''' (o '''Eubulide''' di Miletu (in grecu Εὐβουλίδης) (... - ...) hè statu un filosofu megaricu grecu anticu di a mità di u IV seculu a.C.. Fù à capu, dopu à [[Auclidi di Megara]], di a scola megarica. ==Vita== Aubulidi fù un addevu di [[Auclidi di Megara]]<ref name="Diog">Diogene Laerzio, ''Viti di i filosofi'', II 108</ref>, u fundatori di a scola megarica. Fù cuntimpuraneu di [[Aristoteli]] è si litticò duramenti contru ad eddu<ref>Diogene Laerzio, ''Viti di i filosofi'', II 109</ref>. Insignò a [[logica]] à [[Demostene]]<ref>Plutarcu, ''Vit. X Orat.''; Apuleiu, ''Apologia''; Fozio, ''[[Bibbiuteca (Fozio)|Bibbiuteca]]'', 265</ref>; si dici chì saria statu ancu l'insignanti di [[Apollonio Cronu]], u maestru di [[Diodoru Cronu]], è di u storicu [[Eufanto]]. Pudaria ancu essa l'autori di un libru rilativu à [[Diogene di Sinope]]<ref>Diogene Laerzio, ''Viti di i filosofi'', VI 20. Eppuri Diogene Laerzio pudaria riferiscia si à un ignotu "Eubulo", ricurdatu com'è autori di un'opara annantu à Diogene in ''Viti di i filosofi'', VI 30</ref>. == U pinsamentu == Com'è Auclidi, Aubulidi missi da parti u metudu [[dialogu sucraticu|dialetticu sucraticu]] fundatu nantu à a [[maieutica]] è li sustituì incù una [[dialettica]] di tipu eleaticu chì i dui estremi ni sò poli opposti senza pussibilità di gradazioni da un estremu è l'altru, trà [[tesa]] è [[antitesa]]. Mentri incù [[Socrati]] u dialogu tindia à righjunghja una cunvinzioni cundivisa trà l'interlocutori, a dialettica di i megarichi tindia à riducia à l'assurdu i tesi di l'avvirsariu in a discussioni par scunfighja lu è diruccà lu logicamenti. I megarichi incù a so tecnica [[eristica]] circavani ancu à dimustrà l'assurdità è a falsità di ciò chì apparia evidintamenti veru à u cumunu [[bon' sensu]]. Erani ghjuculadori di u [[linguaghju]] è ni sottuliniavani l'ambiguità è a pulivalenza. S'è in i cuncizzioni arcaichi di u linguaghju, u nomu currispundia à a cosa numinata, dava sensu è esistenza à a rialità chì pudia esista è essa pinsata parchì par appuntu numinata incù quiddu spicificu terminu, tandu 'ssa currispundenza s'hè rotta è a parola hè simpliciamenti un [[simbulu]] insignificanti è astrattu rispettu à a rialità.<ref>[[Guido Calogero]],''Lizioni di filusufia, I: Logica, gnuseulugia,ontulugia'', Turinu 1948</ref> A premissa tiurica di u so metudu dialetticu era a cunvinzioni dirivata da a Sufistica è purtata à l'estremu di l'impussibilità par l'omu di righjunghja una qualsiasi virità. == I paradossi == [[File:Electra and Orestes - Project Gutenberg eText 14994.png|thumb|240px|Elettra è Orestu]] Nantu à a basa di sta cuncizzioni [[Diogene Laerzio]] mintuveghja setti [[Paradossu|paradossi]] d'Aubulidi<ref name="Diog"/> chì i più noti sò quiddi di u "baciardu" è di u "sorite". Eppuri, parechji di sti paradossi sò ancu attribuiti à [[Diodoru Cronu]]<ref>Diogene Laerzio, ''Viti di i filosofi'', II 111</ref>. # ''[[Paradossu di u baciardu]]''. Un omu dici: "Ciò ch'e dicu avà hè una bacia. S'è l'affirmazioni hè vera, tandu mentisci, ancu s'è l'affirmazioni hè vera. S'è inveci l'affirmazioni hè falsa, tandu l'omu ùn hè micca effittivamenti mentiscendu, ancu s'è l'affirmazioni hè una bacia. In stu modu, s'è quiddu chì parla mentisci, dici a virità è viciversa. # ''Paradossu di l'omu mascaratu''. "Cunnosci st'omu mascaratu?" "Innò" "Ma hè to babbu. Tandu ùn cunnosci micca u to babbu?" # ''Paradossu di [[Elettra (Agaminnonu)|Elettra]]''. Elettra ùn sà micca ch'è l'omu chì li stà vicinu hè u so frateddu [[Orestu (Agaminnonu)|Orestu]]. Ma Elettra cunnosci u so frateddu. Dunqua Elettra cunnosci l'omu chì li stà vicinu? # ''Paradossu di l'omu trascuratu''. Alfa ùn cunnosci micca l'omu chì li stà vicinu è u tratta com'è un stranieri. L'omu hè u so babbu. Dunqua Alfa ùn cunnosci micca u so babbu è u tratta com'è un stranieri? # ''[[Paradossu di u sorite]]''. # ''Paradossu di u scafulatu''. Un omu incù molti capeddi ùn hè cirtamenti micca scafulatu. S'è à st'omu li cadi un capeddu solu, ùn diventa micca scafulatu. Eppuri s'è, unu dopu à altru, i capeddi cuntinueghjani à cada l'omu divintarà scafulatu. Ma dunqua quandu'hè chì un omu pò essa difinitu com'è scafulatu? A diffarenza trà scafulatu è micca-scafulatu risedi in un capeddu solu? # ''Paradossu di i corra''. Un omu pussedi ciò ch'eddu ùn hà micca persu. Un omu ùn hà micca persu i corra, dunqua l'hà. Altri sofismi di Aubulidi sò mintuvati in l'antichità classica com'è par asempiu: {{Quote|Cunnosci l'omu chì s'avvicina ed hè incappucciatu? Innò. S'è li tuglimu u cappucciu, u ricunnosci? Si. Dunqua cunnosci è ùn cunnosci a stessa parsona.|[[Lisandru di Afrodisia]], ''Cummentu à l'Elenchi sufistichi'', 62}} {{Quote|Supponi chì tù affermi o neghi d'avè o d'ùn avè micca tuttu ciò ch'ùn ha micca persu; qualunqua cosa si rispondi, hè una ruvina. Infatti, s'eddu si nega d'avè ciò ch'ùn s'hà micca persu, si cunchjudi ch'ùn s'ani micca l'ochji, ch'ùn si sò micca persi; s'è, inveci, si rispondi di avè ciò chì ùn s'hà micca persu, si cunchjudi chì s'ani i corra, ch'ùn si sò micca persi.|[[Aulo Gellio]], ''Notti attichi'', XVI, 2}} == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Levi, Adolfu. ''Storia di a sofistica'', Bari, 1966. * Riali, Ghjuvanni. ''U pinsamentu anticu'', Milanu: Vita è Pinseri/pinsamentu, 2001. * [[Mario Untersteiner]], ''I Sufisti'', Milanu, 1967. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Filosofia]] pddxkdp8bka70fzz2dmxi17o0gxp2o6 Eubulide 0 16273 336168 2014-04-22T18:35:37Z 92.153.26.65 Reindirizzamentu à [[Aubulidi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Aubulidi]] 59lcrpqhdd9a9p29v2pxj53zjzus418 Mansu 0 16274 336182 2014-04-23T08:26:51Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Mansu]] à [[Barghjana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barghjana]] bs8yj1vxffgbv3hcf6odwjjwzs5b57z Jet Li 0 16275 346558 336184 2015-07-01T19:20:03Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Jet Li 2006.jpg|right|200px|thumb|Jet Li]] '''Li Lian Jie''' (natu u [[26 d'aprile|26 aprile]] [[1963]]) hè un [[cinemà|attore]] [[China|chinese]]. [[Categoria:Attore|Li, Jet]] raqt1im0ibb87vr8yfzriqfmmio9j9t Rod Roddy 0 16276 346338 336185 2015-07-01T17:42:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Robert Ray''' "'''Rod'''" '''Roddy''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Roddy, Rod]] sfpc1rr5b9hvxe3msb760f8n6qmehul Pierce Gagnon 0 16277 346325 336186 2015-07-01T17:39:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Pierce Gagnon 2009.jpg|thumb|Gagnon, [[2009]]]] '''Pierce Gagnon''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Gagnon, Pierce]] q6b96u3ap2bkntf7tbj51md424kg1vi Efrem Zimbalist, Jr. 0 16282 348876 346406 2015-07-06T10:17:38Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Efrem Zimbalist Jr. 1972.JPG|thumb|200px|Efrem Zimbalist, Jr., [[1972]]]] '''Efrem Zimbalist, Jr.''' (1918-2014) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Zimbalist, Jr., Efrem]] n73ejx6fl5e2estovdqg2cmj1cn7ieu Caronti 0 16284 347416 336246 2015-07-02T09:32:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Charon by Dore.jpg|240px|thumb|''Caronti'', illustrazioni di [[Gustave Doré]]]] In a [[riligioni greca]] è in a [[riligioni rumana]], '''Caronti''' (o '''Caronte''') (in [[Lingua greca|grecu]] Χάρων="ferocia alluminata",<ref>traslittaratu ''Charhov''{{citazioni nicissaria}}</ref>) era u traghjittaghju di l'[[Ade è ancu di l'infernu sicondu Danti (regnu)|Ade]]. Com'è [[psicupompu]] traspurtava i novi morti da una riva à l'altra di u fiumu [[Acheronte (mitulugia)|Acheronti]], ma solu s'è i so cadavari aviani ricivutu i rituali anori funebri (o, in un'antra virsioni, s'eddi dispuniani di una partituccia par pagà u viaghju); quiddu ch'ùn l'avia micca ricivuti (o ch'ùn avia micca a partituccia) era custrettu à errà in eternu senza paci trà i nebbii di u fiumu (o, sicondu parechji autori, par centu anni). In a [[Grecia antica]] sopravvivia a tradizioni di metta una muneta sottu a lingua di u cadavaru prima di a sipultura. A tradizioni firmeti viva in Grecia finu à ebbichi abbastanza ricenti ed hè prubabilamenti d'urighjina assà antica. Calchì autori susteni chì u prezzu era di dui muneti, missi sopra l'ochji di u defuntu o sottu a lingua. Nisciuna [[anima]] viva hè mai stata traspurtata da l'altra parti, incù i soli eccezzioni di a dea [[Persefona]], di l'eroi [[Enea]], [[Teseiu]], [[Pirituu]] è [[Erculu]], [[Ulissi|Odisseu]], di l'induvinu [[Orfeu]], di a [[sibilla cumana]] Deifobe, di [[Psyche]], di [[San Paulu]] è di [[Danti Alighieri]]. Caronti hè figliu di [[Erebu]] è [[Notti (mitulugia)|Notti]]. In a [[mitulugia etrusca|riligioni etrusca]] u so currispittivu hè [[Charun]]. == Discrizzioni == I dui opari più significativi in i quali si scontra a figura di Caronti sò sicuramenti l'''[[Eneidi]]'' di [[Virghjiliu]] è a ''[[Divina Cummedia]]'' di [[Danti]]. À a fini di u [[V seculu a.C.]], comparisci in a cummedia ''[[I ranochji (Aristofane)|I ranochji]]'' di [[Aristofane]], ind'eddu urla vituperii à la ghjenti chì u circondani. Hè discrittu incù una barba rossa è capeddi bianchi è quissa hè illustrata in a Divina cummedia. Si dici spessu chì Caronti traspurtava l'animi à traversu u fiumu [[Stige (fiumu)|Stige]]; quissa hè mintuvatu in l<nowiki>'</nowiki>''[[Eneidi]]'' <ref>Virghjliu, ''Eneidi'', VI, 369</ref>. Eppuri par parechji fonti, inclusu [[Pausania (giugrafu)|Pausania]] <ref>Pausania, X,28</ref> è, in seguitu, l'''[[Infernu]]'' di [[Danti Alighieri|Danti]], u fiumu era l'[[Acheronti]]. == Caronti virghjilianu in l'''Eneidi'' == Caronti hè citatu in l'[[Eneidi]] di [[Publio Virghjiliu Marone|Virghjiliu]] à u [[libru VI]], par a prima volta à u vv. 299. A so figura hè discritta da sprissioni è imagini moltu rozi è realisti. {{Citazione|lingua=a|lingua2=it|Caronti custudiscia st'acqui è u fiumu è, orrendu timunieri, imbiancatu in tuttu insin'à u baveddu, li si sbarragani l'ochji di fiammi, è surdidu pendi da l'[[umeru|umeri]] u so manteddu annudatu.|[[Eneidi (Libru sestu)|Eneidi]] [[Eneidi - Libru sestu|VI]] [[:s:Eneidi/Libru sestu/VI|298-301]]|Portitor has horrendus aquas et flumina servat<br/>terribuli squalore Charon, u/a/i quali plurima mento <br/> canities inculta iacet, stant lumina flamma, <br/> sordidus ex umeris nodu dependet amictus.}} {{Citazione|lingua=a|lingua2=it|Eddu, vechju zerricu, ma diu di cruda è verdi vichjaia, spinghji a [[zattera]] incù una partica è guverna i veli è trasporta i corpi nantu à a barca di culori farrignu.|[[Eneidi (Libru sestu)|Eneidi]] [[Eneidi - Libru sestu|VI]] [[:s:Eneidi/Libru sestu/VI|302-304]]|Ipse ratem contu subigit velisque ministrat <br/> et ferruginea subvectat corpora cumba,<br/>iam senior, sed cruda deo viridisque senectus.}} == Caronti Dantescu in a ''Divina Cummedia'' == Ritruvemu in u cantu III di l'infernu i terzini chì discrivini Caronti in varii lati di a so figura: - com'è vechju è biancu di culori; {{Citazione|è eccu versu no vena par navi <br/> un vechju, biancu par anticu pelu, <br/> gridendu: "Guai à vò, animi dipravati! |[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]] [[Infernu - Cantu terzu|III]] [[:s:Divina Cummedia/Infernu/Cantu III|82-84]]}} - com'è dimoniu siveru, urdinatu è sistematicu. {{Citazione|Caron dimoniu, incù ochji di brasgia <br/> accinnendu li, tutti i racogli; <br/> batti cù u remu chiunqua si sdraga in terra |[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]] [[Infernu - Cantu terzu|III]] [[:s:Divina Cummedia/Infernu/Cantu III|109-111]]}} ==In Corsica== Accadi chì Caronti fussi citatu in a cultura corsa, in particulari: * in a sprissioni: ''mandà à Caronti'', chi significheghja ''mandà à Caternu'' ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== *[[Vittoriu Sermonti]], ''Infernu'', Rizzoli 2001. *[[Umberto Boscu]] è Ghjuvanni Reggio, ''A Divina Cummedia - Infernu'', I Monnier 1988. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Riligioni]] [[categoria:Antichità]] 5b4qq16xewxl8ogzuglkhm9dh8gcxyb Caronte 0 16285 336229 2014-05-05T19:10:53Z 92.153.8.134 Reindirizzamentu à [[Caronti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Caronti]] 3hqa6t7nd37bpx99b05t0j5ftb2gjay Pinu lariciu 0 16292 336261 2014-05-08T14:19:52Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Pinu lariciu]] à [[Large]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Large]] gpjgmityz844tj2zn1u1ir64w7u7ubj L'Alcùdina 0 16293 336267 2014-05-08T15:18:25Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[L'Alcùdina]] a [[Alcùdina]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alcùdina]] s79cy8ispkw3u875hntkm0zhqnaemdj Bastia 0 16294 336272 2014-05-08T17:00:20Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Bastia]] a [[Bastìa]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bastìa]] 15q01c0j6be9yneujit9eavd4en8as7 Punta di i Cumpuleddi 0 16298 336289 2014-05-09T17:12:53Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Punta di i Cumpuleddi]] à [[Punta lli Cumpuleddi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta lli Cumpuleddi]] gxoipjgy8ijdp6meiwenl6a570d5m9v Punta di u Furneddu 0 16299 336291 2014-05-09T17:13:22Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Punta di u Furneddu]] à [[Punta llu Furneddu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta llu Furneddu]] 1tpszbrsqk8zrd0nr4vgee77uuhrbpy E Valle d'Orezza 0 16301 336302 2014-05-11T10:36:11Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[E Valle d'Orezza]] à [[A Valle d'Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Valle d'Orezza]] 1bmsxkdg5f2uxg4r8qgsev6lzo6s1j0 E Valle d'Alisgiani 0 16302 336306 2014-05-11T10:37:08Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[E Valle d'Alisgiani]] à [[E Valli d'Alisgiani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[E Valli d'Alisgiani]] gwnfc2cvehdxaorif478tpj5692gj37 Salice 0 16303 336308 2014-05-11T10:38:27Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Salice]] à [[U Salge]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Salge]] prlht5hflsyxll3zylfc9mpg56eovnx A Croce 0 16305 336312 2014-05-11T10:40:18Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[A Croce]] à [[A Croce d'Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Croce d'Ampugnani]] brck76lhwhsmka7sutv6tfe2w9rlizy U Petricaghju 0 16306 336314 2014-05-11T10:41:15Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[U Petricaghju]] à [[U Petricaghju d'Alisgiani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Petricaghju d'Alisgiani]] 6wr8t7ur95ukl6nqd6vvs2dsesko5h4 Tominu 0 16307 336316 2014-05-11T10:41:56Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Tominu]] à [[Tuminu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tuminu]] 80x828ea1u3no7g23uw9u94qlniofbu Canari 0 16308 336318 2014-05-11T10:42:34Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Canari]] à [[Cànari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cànari]] ssnp4me6agibmgaeqyf9t4hmbx378nv Tocchisi 0 16309 336320 2014-05-11T10:44:42Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Tocchisi]] à [[Tòcchisu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tòcchisu]] gvtqtjsxvb6lvd43cxidiix91f3l0j6 Castiglione 0 16311 336324 2014-05-11T10:46:42Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Castiglione]] à [[I Castiglioni]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Castiglioni]] 90v50ggbgv2ix3ly3guykgqyqglah7h Niolu (pieve) 0 16312 336326 2014-05-11T10:53:40Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Niolu (pieve)]] à [[Niolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Niolu]] 5h2tkg78ddjhypyoj3x62aw173hm0kf Tallà (pieve) 0 16313 362129 336328 2019-05-12T01:49:09Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Tallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tallà]] j9vcg9t8l8wjj3rb58z53m6n58o215r Santa Lucia di Tallà 0 16314 336345 336330 2014-05-11T11:27:18Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Lucìa d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Lucìa d'Attallà]] or09noqnuivfj6p3t9jy41gr6k78a93 Santa Lucia d'Attallà 0 16315 336332 2014-05-11T10:54:46Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Santa Lucia d'Attallà]] à [[Santa Lucìa d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Lucìa d'Attallà]] or09noqnuivfj6p3t9jy41gr6k78a93 Livia 0 16316 336335 2014-05-11T10:55:10Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Livia]] à [[Livìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Livìa]] 4lxlkaikj5lcv2hwvy5wda2sxck272j Zuani 0 16317 336338 2014-05-11T10:56:47Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Zuani]] à [[Zùani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Zùani]] ek7krmo20bwp077gi80nf0on5fuifx4 Zalana 0 16318 336340 2014-05-11T10:56:56Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Zalana]] à [[Zàlana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Zàlana]] 5dv3ud0bdo2ppgme6eej1foqcp2kjnq Alandu 0 16319 336342 2014-05-11T10:57:09Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Alandu]] à [[Àlandu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Àlandu]] fd11kats3md7cuga7ul5mipe0oddfx1 Belgudè 0 16320 336344 2014-05-11T10:57:51Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Belgudè]] à [[Bargudè]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bargudè]] hlhpjz5prkdgc3pp8see35njdxwb791 Lavu di Crena 0 16321 336347 2014-05-11T11:29:06Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Lavu di Crena]] à [[Lavu à Crena]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à Crena]] cf7d7aphkwhuggy87kgo4k43mpmc4m2 Lavu di Ninu 0 16322 336349 2014-05-11T11:29:24Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Lavu di Ninu]] à [[Lavu à Ninu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à Ninu]] 19jaoc7s5d37eazwg99g1p1sw1xge9z Bocca di Verghju 0 16323 336352 2014-05-11T12:03:16Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Bocca di Verghju]] à [[Bocca à Verghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bocca à Verghju]] q9mr31l5ab5pbjg4t8180uw18dj2isl Capu à u Perdatu 0 16324 336355 2014-05-11T12:23:32Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Capu à u Perdatu]] à [[Capu à u Pardatu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capu à u Pardatu]] 5eu0dvazqy8vdgohhsqsom5o6ck5p8p Uruguay 0 16327 336366 2014-05-11T16:38:23Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Uruguay]] à [[Uruguai]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Uruguai]] doflv883eozl0g8ttfjxenk4ddikc6p Svizzera 0 16328 336368 2014-05-11T16:43:07Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Svizzera]] a [[Sguìzzera]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sguìzzera]] tasczuclzzhwbfpw8z9k6j8ahjk5mh2 Bustanicu 0 16329 336371 2014-05-11T17:08:25Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Bustanicu]] à [[Bustànicu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bustànicu]] re4a76poyco6cvd2nwfwb5a9kc90q33 Quasquara 0 16330 336376 2014-05-11T17:12:47Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Quasquara]] à [[Quàsquara]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Quàsquara]] 85t49sgfef6e11jk73wd0e6shy55n40 Casamacciuli 0 16331 336378 2014-05-11T17:13:28Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Casamacciuli]] à [[Casamàcciuli]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casamàcciuli]] g2m01zkyod63cnu4nuhq8slsfgp0l08 Barrettali 0 16332 363581 336380 2019-09-28T21:54:57Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Barettali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barettali]] mq6kfo3anndu1wf14hjqsnpei0xs4gr Template:DE 10 16333 336386 2014-05-11T18:52:48Z 92.153.145.211 Pagina nova: (in tedescu) wikitext text/x-wiki (in tedescu) qiden5ltdtzrvldyu2c45mwi1ff6gyo Etruscu 0 16334 336392 2014-05-11T18:58:15Z 92.153.145.211 Reindirizzamentu à [[Etruschi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[etruschi]] hox37es5ovlhn8wplq6mazscwnoqq99 Template:IT 10 16335 336399 2014-05-11T19:08:00Z 92.153.145.211 Pagina nova: (in talianu) wikitext text/x-wiki (in talianu) lcgzuqnuuy8afb0y0w9gf2djxaqgj9v Bob Hoskins 0 16338 359473 346576 2018-06-06T10:06:38Z 2600:8800:3981:78A0:5C4B:F1D1:C610:4351 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bob hoskins filming ruby blue cropped.jpg|thumb|Hoskins, [[2007]]]] '''Robert William''' "'''Bob'''" '''Hoskins, Jr.''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|Hoskins, Bob]] rwxsru05rw032j4w1sclmngwdqgtch1 Pedicorti di Gaghju 0 16339 336413 2014-05-12T12:28:25Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Pedicorti di Gaghju]] à [[Pedicorti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pedicorti]] 56d899gypkwz4tqgmikczi5fmjwcoa0 Godfrey Cambridge 0 16340 355255 348886 2016-09-28T05:58:50Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Godfrey MacArthur Cambridge''' (* [[New York]], 26 [[Ferraghju]] 1933 - [[California]], 29 [[Nuvembre]] 1976) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Cambridge, Godfrey]] pcbzvzsa1ohdrp85r2x43tdsrepsb97 Parsefuna 0 16341 347542 339965 2015-07-02T15:06:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Locri Pinax Persephone Opens Liknon Mystikon.jpg|thumb|upright=1.4|Unu di i [[Pinakes]] rapprisintanti a vita di a dea Parsefuna, da l'impurtantissima cullizzioni cunsirvata vicinu à u [[Museiu Naziunali di a Magna Grecia]] di [[Reghju Calabria]].]] '''Parsefuna''' (o '''Persefone'''), (da u grecu Περσεφόνη, ''Persephónē''), ditta ancu '''Kore''', (da u grecu Κόρη, ghjuvanetta), '''Kora''', o '''Core''', hè una figura di a [[mitulugia greca]], fundamintali in i [[Misteri Eleusini]], cunnisciuta in quidda rumana com'è [[Pruserpina]]. Essendu a sposa di Ade, era a dea minori di l'Inferni è righjina di l'oltritomba. Sicondu u mitu principali, in i 6 mesa di l'annu ([[Vaghjimu]] è [[Inguernu]]) ch'edda passava in u regnu di i morti, Parsefuna assumia listessa funzioni ch'è u so consorti Ade, veni à dì guvirnà annantu à tuttu l'oltritomba; mentri l'altri 6 mesa ([[Branu]] è [[Istati]]) andava nantu à a Terra di a so matri Demetra, è quì Parsefuna ùn assumia alcuna funzioni. == U mitu di Parsefuna == Parsefuna era a figlia di [[Demetra]] è [[Zeus]], o sicondu un'antra lighjenda di Zeus è di a dea umonima di u fiumu infernali [[Stige (fiumu)|Stigi]]. Fù rapita da u ziu [[Ade (divinità)|Ade]], diu di l'oltritomba, chì a purtò in l'inferni par spusà la sempri zitedda contru a so vulintà. Fù a mamma di [[Agrianome]]. Una volta in l'inferni li fubbi offertu a frutta, è manghjò senza appititu solu sei graneddi di [[mela granata]]. Parsefuna ignurava parò chì à chì manghja i frutti di l'inferni hè custrettu à firmà ci par l'eternità. Sicondu altri intarpritazioni, u fruttu chì in u mitu stabilisci u cuntattu incù u regnu di l'oltritomba ùn hè micca a mela granata ma, à causa di i so virtù narcotichi è psicutropi, l'[[alloppiu]], chì a so capsula hè par appuntu straurdinariamenti simili (eccittuatu par i diminsioni, più minori) à u fruttu di a mela granata. A so matri [[Demetra]], dea di a firtilità è di l'agricultura, chì prima di st'episodiu procurava à l'omini anni intrei di beddu tempu è di racolti, riaghjì di manera addisperata à u rapimentu, impidiscendu a crescita di i messi, scatinendu un inguernu duru chì paria d'ùn avè mai fini. Incù l'intarventu di Zeus si ghjunsi à un accordu, par u quali, vistu chì Parsefuna ùn avia micca manghjatu un fruttu unitu, saria firmata in l'oltritomba solu par un numaru di mesa equivalenti à u numaru di graneddi manghjati da edda, pudendu cusì trascorra incù a mamma u restu di l'annu. Cusì Parsefuna avaria trascorsu sei mesa incù u maritu in l'inferni è sei mesa incù a mamma nantu à a terra. [[Demetra]] tandu accuglia incù gioia u ritornu piriodicu di Parsefuna nantu à a Terra, fendu rifiuriscia a natura di [[branu]] è d'[[istatina]]. A ripprisintazioni di u so ritornu in terra era cullucata vicinu à i prata di [[Vibo Valentia]], celebri par i fiori di culori vistosi è par a so biddezza, è quissa hè tistimuniatu ancu da i numarusissimi statuetti grechi ritruvati in u tarritoriu Vibonesu. Quissu era un mitu chì esaltava à listessu tempu u valori di u matrimoniu (sei mesa à fiancu à u sposu), a firtilità di a Natura (risveghju branincu), a rinascita è u rinnovu di a vita dopu a morti, parechji mutivi chì rindiani a dea Parsefuna particularamenti pupulari è vinirata. Parsefuna si litticò incù [[Afrudita]] pà u beddu [[Adone (mitulugia)|Adone]], riiscendu à trascinà a quistioni finu davanti à Zeus chì priferì, par ùn scuntintà à nissunu, affidà lu siparatamenti à tremindù. Una tradizioni diffarenti facia di Parsefuna una figlia di Zeus è di [[Stige (mitulugia)|Stigi]]. Sicondu 'ssa virsioni, fù inghjinirata da u diu dopu a scunfitta di i [[Titanu (mitulugia)|Titani]], avvinuta duranti a [[Titanumachia]]. In a [[mitulugia rumana]] à Parsefuna currispundia [[Pruserpina]] è à so matri [[Demetra]] a dea [[Cerere]], chì a u so cultu era pripostu un [[flaminu]] minori. Ci sò quantunqua altri virsioni di a lighjenda. Sicondu una di quisti hè Ecate chì hà salvu à Parsefuna. Una di i più diffusi dici chì Parsefuna ùn fù micca indutta à manghjà i sei graneddi incù l'ingannu, ma u feci vulintariamenti parchì s'era affizziunata à Ade. == Archiulugia == [[File:Greekstatueofpersephone.jpg|thumb|upright=1.4|A statua di a Dea Parsefuna, ditta Parsefuna Gaia par via di u so surrisu appena accinnatu, si trova oghji à u [[Pergamon Museum]] di [[Berlinu]].]] U mitu di [[Demetra]] è Kore hè strittamenti liatu à u tarritoriu di [[Enna]] è in particulari à a so frazzioni di u [[lavu Pergusa]], è à tutta a so pruvincia. Parechji santuarii di nutevuli impurtanza sò stati ritruvati à l'internu di l'aria archiulogica di [[Morgantina]], sita in [[Aidone]], mentri à Enna si pò ammirà a "Rocca di Cerere". Parechji tistimunianzi [[Magna Grecia|magnu-grechi]] di u cultu didicatu à Parsefuna sò oghji i numarosi ughjetti ritruvati in l'aria di [[Reghju Calabria]], soprattuttu vicinu à i scavi di ''[[Locri Epizefiri]]'' di i quali un numaru smisuratu di [[Pinakes]] (tavuletti vutivi in terracotta) hè custuditu à u [[Museiu Naziunali di a Magna Grecia]] di [[Reghju Calabria]]; mentri a magnifica ''"Statua di Parsefuna"'' esposta oghji à u museiu di [[Berlinu]], fù arrubata da [[Locri]] in u [[1911]]<ref>[http://www.locriantica.it/reperti/persefone.htm A Parsefuna]</ref> o da [[Taranto]] in u [[1912]]<ref>{{Cita pubblicazioni|casata=De Stefanu|nomu=Gennaro|titulu=Ridateci a dea di l'inferni|rivista=Oghji|annu=1996|numaru=37}}</ref>, è dopu à parechji vicissitudini fù acquistata da u Guvernu tedescu par un milionu di marchi. Una tistimunianza ultiriori di u cultu di Parsefuna ci veni da [[Oria]], induva fù prisenti è attivu da u [[VI seculu a.C.]] finu à l'ità rumana, un impurtanti santuariu (oghji situ vicinu à Monti Papalucio), didicatu à i divinità Demetra è Parsefuna. Quì ci si svulghjiani culti in sapara liati à a firtilità. I scavi archiulogichi effittuati in l'[[Anni 1980|anni uttanta]], infatti, ani evidinziatu numarosi resti cumposti di purchetti (liati à i dui divinità) è di mela granata. Inoltri, par sottulinià l'impurtanza di u santuariu, sò stati ritruvati muneti di gran' parti di a [[Magna Grecia]], è migliaia di vasi chì sò stati accumulati in u corsu di i seculi com'è dipositu vutivu longu à u fiancu di a cuddina. Di particulari intaressu sò parechji vasetti miniaturistichi è parechji statuetti raffiguranti culombuli è purchetti sacri à i dui divinità l'era didicatu u locu di cultu. Altri asempii di ritruvamenti di a Kore sò in Gela, una di i culonii grechi di Sicilia. Parechji ughjetti sò custuditi vicinu à u Museiu Rigiunali di Gela, trà i più ricchi prisenti in l'Isula. == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Mitulugia]] 2wfyqkvft6nwsg0exv8um85tht6ajl5 Persefone 0 16342 336417 2014-05-12T19:16:48Z 92.153.145.211 Reindirizzamentu à [[Parsefuna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Parsefuna]] 8cxtgdt0cgqyx29utabsosul2cv6wvp Casey Kasem 0 16343 348847 346391 2015-07-06T10:12:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Casey Kasem.jpg|thumb|Kasem, [[1989]]]] '''Kemal Amin''' "'''Casey'''" '''Kasem''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kasem, Casey]] rnypphotphco8r7i7r3y1one8911sns Reginald VelJohnson 0 16344 346331 336441 2015-07-01T17:41:19Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Reginald VelJohnson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|VelJohnson, Reginald]] qwj8dm3958rxutgty59wza6qa3zsr2n Jaleel White 0 16345 352727 348894 2016-01-30T13:13:28Z Ramòn DeLa Porta 10577 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jaleel White at the 2010 Streamy Awards (cropped).jpg|thumb|White, [[2010]]]] '''Jaleel Ahmad White''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|White, Jaleel]] e73hthchx0xhliruhwyfex2w2edcgsr Apartheid 0 16346 349052 336436 2015-07-06T13:06:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ApartheidSignEnglishAfrikaans.jpg|right|thumb|250px|Cartellu di l'epica di l'Apartheid]] '''Apartheid''' hè una parola di a [[lingua Afrikaans|lingua afrikaans]] chì si po traduce incù "segregazzione". Sfinisce u regime razzistu chì hà interessatu l'[[Africa di u Sudu]] finu à i primi [[anni 1990]]. ==Da vede dinò== *[[Nelson Mandela]] [[Categoria:Africa di u Sudu]] 0tr2bowd361e4sexy14wheqaiq44i0q John Cale 0 16347 352624 336447 2016-01-23T13:55:35Z Marek Koudelka 4659 M:FANS wikitext text/x-wiki [[File:John Cale Angers (2).jpg|thumb|right|John Cale.]] '''John Davies Cale''' ([[Garnant]], [[Wales]], 9 di [[marzu]] 1942) hè statu un musicante è cumpositore britannicu famosu cume solista è cumpunente di u gruppu di i [[The Velvet Underground]]. == Discografìa == * ''Vintage Violence'' (1970) * ''Church of Anthrax'' (1971) * ''The Academy in Peril'' (1972) * ''Paris 1919'' (1973) * ''Fear'' (1974) * ''Slow Dazzle'' (1975) * ''Helen of Troy'' (1975) * ''Honi Soit'' (1981) * ''Music for a New Society'' (1982) * ''Caribbean Sunset'' (1984) * ''Artificial Intelligence'' (1985) * ''Words for the Dying'' (1989) * ''Songs for Drella'' (1990) * ''Wrong Way Up'' (1990) * ''Last Day on Earth'' (1994) * ''Walking on Locusts'' (1996) * ''HoboSapiens'' (2003) * ''blackAcetate'' (2005) * ''Shifty Adventures in Nookie Wood'' (2012) * ''M:FANS'' (2016) == Ligami == * [http://www.john-cale.com/ Situ officiale] {{DEFAULTSORT:Cale, John}} [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Britannicu]] idwwk5vjpg9xwdmk1wcz30shclyfnux Ghjentili 0 16348 347470 336463 2015-07-02T12:14:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki I '''Ghjentili''' (o '''Gentili''') eranu, per i primi [[cristianesimu|cristiani]], a tutalità di i [[paganu|pagani]] chì campavanu in l'[[Roma|imperiu romanu]]. Ssa parola vene di u [[latinu]], ''gentiles'' o populi, chi traduce a [[Bibbia]] in [[Grecia|lingua grega]] ''ethne'' per l'[[abreiu|ebreu]] ''goyim'', quelli chi un' so ebrei. [[categoria:Riligioni]] [[categoria:Antichità]] 4s3txx1n9u7jv3qxrxi7q6mtxk1q2q9 Viparina turchina 0 16349 354508 336493 2016-07-03T13:57:23Z Iifar 9165 +pic wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Echium vulgare''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Echium vulgare1.jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">A viparina turchina |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Alismatales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Boraginaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pisum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Echium vulgare''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Natternkopf_oe.jpg|240px|Echium vulgare]] |----- |} A '''Viperina turchina''' (o '''Viperina turchina''') (''Echium vulgare'' <small>[[Linneo|L.]], [[1753]]</small>) hè una spezia di [[Plantae|pianta]] [[Arba (butanica)|erbacea]] bienna appartinenti à a famiglia di i [[Boraginaceae]]. ==Murfulugia== [[File:Bombus sylvarum queen - Echium vulgare - Keila.jpg|miniatura|sinistra]] ===Purtamentu=== U [[fustu]] si prisenta erettu è ramificatu, incù un'altezza cumpresa trà i 20 è i 80 centimi. Hè cupartu da una fitta lanughjina. ===Fogli=== I fogli sò urganizati in rusetta basali, di forma lineari, longhi trà i 6 è i 10 centimetri è larghi trà 1 è 2 centimetri. Sò cuparti da setuli è da una morbida lanughjina. ===Fiori=== I [[fiori]] sò prudutti in [[infiuriscenza|infiuriscenzi]] à spiga, incù a [[curolla]] longa 1 o 2 centimi è di culori varievuli da u turchinu à u rossu-rusaceu è incù striaturi turchini o rossi. I [[stami]] varieghjani da 3 à 5 è travanzani da a curolla. A fiuritura avveni in u periodu cumpresu trà in mesa d'aprili è sittembri. ===Radichi=== A [[Radica (butanica)|radica]] hè di tipu fittunanti. ==Distribuzioni è ambienti== A spezia hè diffusa in tuttu u [[cuntinenti auropeu]]. A viparina turchina si ritrova ancu in [[Asia]] è in [[America sittintriunali]]<ref>{{cita web|url=http://plants.usda.gov/java/profile?symbol=ECVU|titulu=Diffusioni di a spezia in America sittintriunali|accessu=21-12-2009}}</ref>. U so [[ambienti]] naturali hè rapprisintatu da tarreni incolti è pasciali à altitudini cumpresi trà 0 è 1.200 metri. ==In Corsica== A viparina turchina hè rarissima in [[Corsica]] <ref> {{Fr}} Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunsirvatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva: Geneva </ref>. Hè molta più cumuna a [[viparina]] cumuna, chì i so fiori sò viuletti. ==Noti== <references/> ==Liami esterni== * {{en}} [http://www.ipni.org/ipni/idPlantNameSearch.do?id=51082-3 ''Echium vulgare'' in a databasa IPNI] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. iegohffsz466rqr4cnjzarg7ty9fevo Viperina turchina 0 16350 336468 2014-05-18T18:01:09Z 92.153.11.134 Reindirizzamentu à [[Viparina turchina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Viparina turchina]] 0hn9qi776h5yhr8tnalv6nhgcoy9rao Ventisari 0 16351 336480 2014-05-20T11:25:55Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Ventisari]] à [[Vintìsari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vintìsari]] i7acl47x17jy3dugheliq7w5equhe1c Brad Dourif 0 16355 359042 359028 2018-04-13T14:19:34Z Praxidicae 13714 xwiki lta wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Brad Dourif.jpg|thumb|Dourif, [[2002]]]] '''Bradford Clarence''' "'''Brad'''" '''Dourif''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Dourif, Brad]] 0sn2b855qqt8lpzpan4g4b09vw4b4n3 Viparina 0 16356 336494 2014-05-21T18:10:39Z 92.153.11.134 Reindirizzamentu à [[Echium plantagineum]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Echium plantagineum]] dfsjegc0g4agqa5wda6sgjibcuaazku Bryan Cranston 0 16357 348841 346434 2015-07-06T10:11:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bryan Cranston by Gage Skidmore 2.jpg|thumb|200px|Bryan Cranston, [[2013]]]] '''Bryan Lee Cranston''' (1956-) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Cranston, Bryan]] dddzfhbwis38ghw2aux5oqlnd423nm2 Grussetu è a Prugna 0 16358 336502 2014-05-24T08:52:00Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Grussetu è a Prugna]] à [[U Grussetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Grussetu]] 5uyxs2ksic9y3zzg578tkpe6wygzxdv Rezza 0 16359 360043 336505 2018-08-26T13:13:15Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Scanafaghjaccia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scanafaghjaccia]] t0ijj1zfgvyia25pj1mm6tlbkf9e5ss John Tartaglia 0 16360 348914 346332 2015-07-06T10:24:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jonathan Nicholas''' "'''John'''" '''Tartaglia''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Tartaglia, John]] d48y256yyx4k1jfzt78fufh3g80bb22 Phill Lewis 0 16361 346440 336511 2015-07-01T18:15:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Phill Lewis 2007.jpg|thumb|Lewis (2007)]] '''Phillip''' "'''Phill'''" '''Lewis''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Lewis, Phill]] h095odpqodggud5w6cxj0jlng237cv4 Cheiluschisgiu 0 16364 347421 336543 2015-07-02T09:35:22Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Cleftlipandpalate.JPG|200px|thumb|Un ziteddu incù u labbru livrinu]] A '''cheiluschisgiu''' o '''labiuschisgiu''' hè una [[malfurmazioni cungenita]] duvuta à un'anumalia di sviluppu, cumunamenti è vulgaramenti cunnisciuta com'è '''labbru livrinu''', ma incù un cunnotatu appena negativu. S'è u schisgiu, in più di u labbru, cuncerna ancu l'alviolu unghjivali, hè difinitu tandu com'è ''cheilugnatuschisgiu''. Un' iputesa di natura statistica chì riguarda a dirivazioni di st' anumalia, metti in causa l'Herpes Labiali chì culparia u fetu intornu à u quartu mesi di gistazioni, trasmittendu sta malfurmazioni à u futuru neunatu. == Cheiluschisgiu == Murfulugicamenti u labbru livrinu pò varià da una piccula incisura nantu à u [[labbru]] supiriori di u neunatu, finu à a so siparazioni cumpletta chì si stendi prima di u pavimentu di i fossi nasali. In genaru u labiuschisgiu s'accumpagna d'anumalii di i cartilagini è di l'ossa nasali, anumalii di i denti (assenza, difurmazioni, denti soprannumerarii). À parti u fattori esteticu è i prublemi cunnessi incù a currighjizioni di i difetti di u [[linguaghju]], 'ssa malfurmazioni, facilitendu a diviazioni di cibu in i vii rispiratorii, poni immediati prublemi par l'alimantazioni di u neunatu è par a [[prufilassia]] di l'infizzioni broncupulmunari da aspirazioni (in i pulmuniti ''ab ingestis'' u dannu à u tissutu pulmunari hè escinzialamenti incausatu da u cuntattu incù u cuntinutu gastricu, estremamenti acitu). U trattamentu cunsisti in un intarventu di [[chirurgia plastica]] o mansiddu-facciali praticatu in generali à l'ità di un o dui mesa, incù una rivisioni di u prima intarventu riparativu à l'ità di 4-5 anni. == Labiupalatuschisgiu == A fissurazioni labiali pò cuntinuà aldilà di u labbru è l'alviolu unghjivali, cuimplichendu ancu u palatu duru è dinò quiddu moddu. In stu casu, in u quali à u cheiluschisgiu s'aghjunghji u [[palatuschisgiu]], si parla di cheilugnatupalatuschisgiu o labiupalatuschisgiu. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Anatumia]] [[categoria:Medicina]] 959w9yovogl9dzjdpzy3rkw2smjqgzf Labiuschisgiu 0 16365 336541 2014-05-30T12:26:11Z 92.153.16.105 Reindirizzamentu à [[Cheiluschisgiu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cheiluschisgiu]] noc965esupejpx1v9a3l6kdoltcd006 Labbru livrinu 0 16366 336593 336592 2014-06-02T18:56:11Z 92.153.175.136 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cheiluschisgiu]] noc965esupejpx1v9a3l6kdoltcd006 Trojany (dipartimentu Wołomin) 0 16367 340525 336549 2015-01-29T06:50:49Z OctraBot 8529 Migrated to Wikidata at [[d:Q7845134]]. wikitext text/x-wiki '''Trojany''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 490 abitanti (2014). {{cumuna|cumuna=Trojany | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Mazowieckie | dipartimentu=[[Wołomin]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=05252 | merri= | intercomm= | longitudina= 21° 20' | latitudina= 52° 28' | alt= | superficia= | pop=490 | dinsità= }} [[Categoria:Polonia]] 6qurmnr420c2yx462wkankdbb2nq6hj Србија 0 16368 336551 2014-05-31T14:15:42Z Крушевљанин Иван 8592 Reindirizzamentu à [[Serbia]] wikitext text/x-wiki #Redirect[[Serbia]] 6ljk2etpzx7g3p1yy33ji3xsc10pyzl Corsica suprana 0 16369 352526 336575 2016-01-09T14:41:37Z MacCambridge 4127 Reindirizzamentu à [[Cismonte]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cismonte]] h57wj8x0yeueecet79hcb29oew8yrfh Pumonte 0 16370 336570 336564 2014-06-01T12:52:53Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Reindirizzamentu à [[Pumonti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pumonti]] scauek4ccm1opoij8rr0pza3eayr06a Corsica suttana 0 16371 336567 2014-06-01T12:51:40Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Corsica suttana]] à [[Pumonti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pumonti]] scauek4ccm1opoij8rr0pza3eayr06a Template:Cumuna di Corsica Suttana 10 16372 336577 2014-06-01T12:56:10Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Template:Cumuna di Corsica Suttana]] à [[Template:Cumuna di Pumonti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Cumuna di Pumonti]] cq80izfbmnq30c9t9zc2dgddz33cocj Template:Cumuna di Corsica Suprana 10 16373 336579 2014-06-01T12:56:16Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu hà spustatu a pagina [[Template:Cumuna di Corsica Suprana]] à [[Template:Cumuna di Cismonte]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Cumuna di Cismonte]] l5ze9hnkx2g0igywcloqt0n3oubu8tn Corsica (Santu Casanova) 0 16374 347431 336589 2015-07-02T09:44:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Corsica hè una puesia di [[Santu Casanova]]. Hè stata scritta in [[Bastia]] d'aostu 1930 è pubblicata in l'Almanaccu populare di Corsica in u 1931. ==Corsica== :Curunata di boschi, :Bagnata da lu mare, :À i pedi d'un altare :Inghjinuchjata. :Sempre martirizata :Da Turchi è da Cristiani :In li monti, in li piani :È pà le valle. :Daretu à le to spalle, :I Vittuli imbuscati :Si sò sempre piattati :À fà ti focu. :Si spengne pocu à pocu :U to core in lu dolu. :È ùn ci hè mancu un figliolu :Chì ti chjama ! :A natura chì t'ama :Cunsola i to dulori, :Dendu ti rose, fiori :È dolce sole. :Nascenu le viole :À tutte le staghjone, :Spengne lu nivaghjone :U to clima. :Ma ùn sè ancu à la cima :Di tutti li to guai :Ch'ùn finiscenu mai, :O mamma cara ! :Intornu à la to bara :Ùn ci hè cà rinnegati :Cù l'ochji spalancati :D'impustura. :Bella la to statura, :Celeste lu to visu, :Ma ancu in Paradisu :Sarò trista. :Ùn si sarà mai vista :Sorte cusì turbata, :Povara, tribulata :Mane è sera ! :Torna la primavera :Cù tutti li so fiori, :Rinascenu l'amori :Di u passatu. :U cuccu s'hè spartatu, :Cantanu i rusignoli, :Ma piegnenu li doli :È la sciagura. :Finchì lu mondu dura, :Rinasce ogni billezza :È torna l'aligrezza :In tutti i cori. :Ma per tè li duttori :Ùn anu medicine, :Chi sè ghjunta à la fine :Di e to noie. :Sò finite le gioie :Di li tempi passati, :I to figlioli ingrati :Sò à la festa. :Fà scuppià la timpesta :Di u ventu populare, :Ch'ella li porti in mare, :È cusì sìa ! ==Riferimenti== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf Almanaccu populare di Corsica]] ==Da vede dinù== * [[Santu Casanova]] [[categoria:Puesia]] 7ovd3xsvlkw3w76n8yetg8sen1bvt42 Serriera 0 16375 336595 2014-06-03T09:13:56Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Serriera]] a [[A Sarrera]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Sarrera]] o01fgc1hz2pdtjr4cf8wd6lljdye6jp Guargualè 0 16376 336597 2014-06-03T09:22:10Z Ruglianincu-esiliatu 6541 Ruglianincu-esiliatu ha spostato la pagina [[Guargualè]] a [[Vargualè]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vargualè]] jczu5b8cb0l47st3itcht7sxdv5nnx8 Tromba marina 0 16377 350457 350453 2015-07-09T08:30:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:TrombaMarinaTerracinaItalia11ago06.jpg|thumb|Tromba marina nantu à u mari davanti à [[Terracina]] (11 aostu 2006)]] Una '''tromba marina''' hè un finominu atmusfericu, assimilevuli à a [[tromba d'aria]], chì si sviloppa o si movi annantu à un spichju d'acqua (un [[mari]], una [[laguna]] o un [[lavu]]). U finominu s'inghjinireghja in prisenza di una [[timpuralata]] è prisenta in generali una intensità minori rispettu à quiddu terrestra par a grandi instabilità di a basa, duvuta à a prisenza di l'acqua. Hà in generali terminu quandu a tromba s'esaurisci da par edda o in u mumentu chì a tromba scontra un fronti di [[piova]]. Com'è un tornadu, ancu una tromba marina pò pruvucà danni, ma in generali sò più minori. A [[Eden (Australia)|Eden]], [[Novu Galles di u Sudu]], [[Australia]] fù ussirvata a tromba marina più alta u 16 maghju [[1898]]; si stima ch'edda hè stata alta più di 1500 [[metri|m]]. == Furmazioni è carattaristichi == U miccanisimu di furmazioni di una tromba marina (o, in casi più rari, di parechji trombi marini à tempu), hè di solitu più simplicia ch'è quidda di una tromba d'aria, chì basta a prisenza di un [[cumulus congestus]] (cumulu cungestu) è micca di un [[cumulunembu]] in fasa matura. A furmazioni di sti finomini deriveghja soprattuttu da a tampiratura elevata di a superficia marina, chì pò furniscia nutevuli energia à sistemi nivulosi in apparenza di schersa cunsistenza purtendu à u cuntrastu aria calda ascindenti (marina) è aria freta discindenti (di a pirturbazioni), dendu cusì urighjina à muvimenti vurticosi favuriti ancu da l'assenza d'incrispaturi è ostaculi in mari. In sta situazioni a forma di a tromba d'aria sarà diminuita, mori cuntorta è pocu putenti, ma puri in gradu di pruvucà danni significativi à parsoni o ropa. Sti trombi marini sò ditti "waterspout" è sò tipichi di u [[mari tarraniu]] è di l'[[Auropa]]. Parò succedi ogni tantu chì forti timpurali nascini à u largu è si spostini versu a terraferma. In quiddi circustanzi, à a basa di a timpesta, si formani putenti trombi marini, ditti "turnadichi". A so genesi hè idantica à quidda di i forti tornadi mesuciclonichi è i so effetti sò divastanti listessi par i zoni custieri. == Induva si scontrani == I trombi si formani incù una friquenza maiò annantu à i mari caldi (par asempiu nantu à u [[Mari tarraniu]]) è in i zoni di i calmi equaturiali, veni à dì ind'eddi sò più alti i prubabilità di furmazioni di i sistemi nivulosi timpuraleschi. In i zoni incù l'acqui freschi, com'è l'Auropa uccidintali, sò piuttostu rari è quandu si formani inghjinireghjani più suspresa è maraviglia ch'è spaventu essendu dati i so stretti diminsioni. A friquenza hè minima trà i 10° è i 20° di latitudina è hè media trà i 30° è i 40°. Oltri i tropichi a friquenza massima si virificheghja in i mesa frà u terminu di l'istati è l'iniziu di u vaghjimu, in a zona timparata d'istati. In Italia i trombi marini sò assà friquenti è i zoni più battuti sò u Friuli, a costa miridiunali abruzzesa, u [[strettu di Missina]], a costa laziali, ligura è tuscana. == In Corsica== Sò mori cumuni i trombi marini in [[Corsica]]. Quissa hè attistata ancu da a [[tupunimia]]. Par asempiu ci hè in [[Tizzà]] un locu chì si chjama ''Cala di tromba''. == Priculu par l'imbarcazioni == [[File:Waterspout_noaa00307.jpg|thumb|Trombi marini à i [[Bahamas]]]] I trombi marini rapprisentani par sicuru un priculu par l'imbarcazioni, chì ùn sò micca prividibuli essendu finomini di brevi durata è di piccula estinsioni. I carti sinottichi di privisioni ùn l'indicheghjani micca è inoltri sò stati ussirvati in i cundizioni più disparati: diprissiunarii o anticiclunichi, in calma di ventu o in cundizioni di venti irregulari. Occorri dunqua à tena contu di i siguenti fattori: * poni avè muvimenti imprividibuli. Poni viaghjà lestru lestru, è ùn lascià micca pussibilità di fughja, oppuri simbrà guasi staziunarii ed essa dunqua più faciulamenti evitevuli. Ùn hè micca dittu chì a dirizzioni di a tromba sii quidda di u ventu duminanti: s'è a so forma hè quidda di un cilindru virticali hè segnu chì u ventu trà u solu è a basa di u cumulunembu soffia in una dirizzioni ditarminata è forza; s'è inveci a tromba hà formi assà inclinati hè prubabili chì u ventu à u solu sii diffarenti di quiddu chì soffia à a basa di u nivulu chì inghjinireghja u finominu. Un metudu utuli par capiscia s'è a tromba s'avvicina à l'imbarcazioni hè quiddu di cuntrullà u [[baromitru]], parchì u passaghju di u vortici hè carattarizatu da una forti è subitania caduta di a prissioni atmusferica in a misura di 1-3hPa à u sicondu<ref name = "Pezz">Articulu [http://www.advmarea.com/ftp_farevela/TrombeAriaFV233.pdf] di Alessandra Pezzoli pubblicatu in un spiciali riguardanti i trombi marini nantu à u situ '''advmarea'''[http://www.advmarea.com]</ref>. * s'eddi sò ussirvati in navigazioni (è spessu ci n'hè parechji), hè segnu chì l'instabilità è i cuntrasti termichi in i bassi strati sò assà forti è dunqua si poni aspittà raffichi di ventu. * in un ancuraghju o in un purtichju, u scalu di una tromba marina incù i so venti viulenti pudaria incausà danni serii à l'internu di l'approdu è à l'imbarcazioni. Ùn sò micca rari dinò i tistimunianzi di barchi di una certa grandezza sbattuti inghjò da u probbiu invasu duranti u periodu di i travagli à terra, o fatti sbulà par dicini di metri, gravamenti dannighjati o distrutti, à tempu à stabilimenti o arburi. == Antichi cridenzi == À tempi antichi si pinsava ch'è i trombi marini fussini mostri marini. In 1687 u piratu-espluratori inglesu [[William Dampier]] ripurtò annantu à carta l'avvistamentu d'una tromba marina, scrivendu<ref name = "Melo">Ripurtatu in un articulu d'Andrea Melo [http://www.oltrimari.it/phpBB3/viewtopic.php?f=1&t=199]</ref>: "Una tromba hè un picculu pezzu sfilacciatu di nivulu, chì pendi com'è un pinnonu da a so parti più nera. Di solitu pendi inclinendu si. Quandu a superficia di u mari cumencia à mova si, si vedi l'acqua, par circa centu passi di circumfarenza, sciumià è ghjirà in tondu prima pianu, eppo dopu più lestru, finu à quandu bula versu insù furmendu una culonna. Cusì cuntinueghja più o menu duranti una mez'ora, finu à quandu l'aspirazioni cessa. Tandu tutta l'acqua chì stava sottu a tromba cadi di novu in mari, pruvuchendu un gran' rimori è muvimentu disurdinatu di u mari". Si spirimintàni varii metudi par dissolva i trombi marini, da i cannunati à i gridi o ancu i pistati di peda annantu à u ponti di l'imbarcazioni. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * {{cita libru|Gunther|D.Roth|Vida à a meteurulugia|1978|Mondadori|Milanu}} * {{cita web|url=http://www.fenomenitemporaleschi.it/simplicia12.htm |titulu=Tornadu è tromba marina.}} * {{cita web|autori=Mauro Giovannoni|url=http://www.tornadoit.org/lefoto20.htm |titulu=U tornadu di Terracina di u 14 sittembri 1997: nuzioni nantu à a natura è a classificazioni di i trombi marini.}} * {{cita web|autori=Veronica Bonati|url=http://www.meteoliguria.it/level2/avvinimenti/tornado/parti_b.pdf |titulu=Trombi d'aria è trombi marini (parti II)|30-08-2005}} ==Liami esterni== * [https://www.youtube.com/watch?v=f16mRuwfZmI Videu d'una tromba marina in Corsica] * [https://www.youtube.com/watch?v=KXuuf19oYAg Videu di trè trombi à tempu in Bastia] == Da veda dinò == * [[Meteurulugia]] * [[Neve]] * [[Acqua nivosa]] * [[Tramuntana]] * [[Saetta]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Meteorologia]] 2dp8521a07hmnaxrbyhi0z6bicrvnuv Enrique Pinti 0 16378 346594 336614 2015-07-01T19:36:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Reapertura del Teatro Colón - Enrique Pinti.jpg|thumb|200px|Pinti, [[2010]]]] '''Enrique Pinti''' (1939-) hè un [[cinemà|attore]] [[Argentina|argentinu]]. [[Categoria:Attore|Pinti]] b7s2t4bxayw48zji3qgtaijxhw6p3yb John Belushi 0 16379 346385 336628 2015-07-01T17:58:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:John Belushi HS Yearbook.jpeg|thumb|200px|John Belushi, [[1967]]]] '''John Adam Belushi''' (* [[24 di ghjennaghju]] [[1949]] [[Chicago]], [[Illinois]], SUA; † [[5 di marzu]] [[1982]] [[Los Angeles]], [[California]], SUA) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Belushi, John]] 3i6v0qc64vh2c68z42q83tte85hqb2p Cariddi 0 16380 363654 339975 2019-09-30T05:51:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Johann Heinrich Füssli 054.jpg|thumb|Scilla è Cariddi in un dipintu di [[Johann Heinrich Füssli]]]] [[File:GillrayBritannia.jpg|thumb|Scilla è Cariddi in una vignetta [[Inghilterra|inglesa]] di a fini di u Seculu XVIII]] '''Cariddi''' (in [[lingua greca|grecu]] Χάρυβδις) in a [[mitulugia greca]] hè un [[mostru marinu]]. == Storia == In principiu era una [[naiadi]], figlia di [[Puseidonu]] è [[Gea]], dedita à i rapini è famosa par a so vuracità. Un ghjornu arrubò à [[Erculu]] i boi di [[Gerione]] è ni manghjò parechji. Tandu [[Zeus]] a fulminò fendu la cascà in mari, induva a mutò in un ghjigantescu mostru simili à una [[lampreda]], chì furmava un vortici marinu incù a so immensa bocca, capaci d'inghjotta i navi di passaghju. A lighjenda a situeghja vicinu à unu di i dui lati di u [[strettu di Missina]], di fronti à l'antru di u mostru [[Scilla]]. I navi chì imbuccavani u strettu erani custretti à passà vicinu à unu di i dui mostri. In quiddu trattu di mari i vortici sò incausati da l'incontru di i [[currenti marina|currenti marini]], ma ùn sò micca d'impurtanza maiori. Sicondu u mitu, l'[[Argunauti]] riiscini à scampà à u priculu, rapprisintatu da i dui mostri, chì erani vidati da [[Teti]] matri d'Achilli, una di i [[Nereidi]]. Scilla hè minziunata ancu in u cantu XII di l'''[[Udissea]]'' d'[[Omeru]], in u quali si narra chì [[Ulissi]] priferì affruntà Scilla, par paura di perda a navi passendu vicinu à u botru, è par quissa persi quà frà tutti l'omini i migliori remadori. Giugraficamenti Cariddi hè culluchevuli nantu à a punta missinesa di a Sicilia, à [[Capu Peloru]]. In a cinematugrafia, Cariddi apparisci in u filmu [[Percy Jackson è i di i di l'Olimpu - U mari di i mostri]]. == Bibliugrafia == * {{Cita libru |autori= [[Anna Maria Carassiti]] |titulu= Dizziunariu di mitulugia greca è rumana |annu= 1996 |cità= [[Roma]] |editori= [[Newton & Compton]] |edizioni= |pagini= 365 pp. |id= ISBN 88-8183-262-3 }} * Paulu Borruto, ''Dizziunariu d'ebbica greca è rumana'', Roma, Napuli, Milanu 1999,pp 345 .. ISBN 88-8184-262-3 * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf ''Almanaccu pupulari di Corsica'', [[Oletta]], 1931] ==Citazioni== ''Cariddi'' hè stata citata calchì volta in a litteratura corsa, in particulari in a puisia anonima intitulata ''Libertà!'' publicata in l' ''Almanaccu pupulari di Corsica'' par 1931:<ref>(p. 88-89).</ref> :Di fà li servi :è cosa chì ci stanca; :par noi, sempri :da Cariddi in Scilla. :Or ripigliemu :quilla bandera bianca, :u veru emblema :di a nostra libertà ! == Da veda dinò == * [[Elencu di criaturi lighjendarii micca umani]] * [[Scilla]] == Noti == <references/> == Liami esterni == * {{Cita web |url=http://www.grifeo.it/Sicilia%20miti%20B.htm |titulu=A storia di Scilla è Cariddi |opara=Situ ufficiali di a famiglia [[Grifeo di Partanna]] |accessu=13-04-2010}} [[Category:Criaturi di a mitulugia greca]] [[Category:Criaturi lighjindarii]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 7slvam3c0yuwzbp7tr4axyy0lw3stj6 Scilla 0 16381 363628 336654 2019-09-30T05:50:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Skylla BM 621.jpg|thumb|upright=1.4|Scilla, placca di [[terracotta]], di Melos, 460-450 a.C., scuparta à Egina, [[Londra]], [[British Museum]].]] '''Scilla''' hè un [[mostru marinu]] di a [[mitulugia greca]]. Sicondu a virsioni più cumuna, Scilla hè figlia di u diu marinu [[Forcu]] (o ''Ladonu'') è di [[Cetu (mitulugia)|Cetu]]. Sicondu a tradizioni ripurtata da l'''[[Udissea]]'', inveci, hè figlia di una dea, chjamata ''Crateide''. Altri lighjendi a dicini nata da ''Forbate'' è da [[Ecate]], oppuri da quist'ultima è [[Forcu]]. Era ancu cunsidarata figlia di [[Tifone (mitulugia)|Tifone]] è [[Echidna (mitulugia)|Echidna]], oppuri di [[Zeus]] è di [[Lamia]]; in stu casu, fù l'unica figlia à essa stata risparmiata da a stizza di a ghjilosa [[Era (mitulugia)|Era]]. == Mitu == [[File:Bell-crater Scylla Louvre CA1341.jpg|thumb|upright=1.4|Scilla rapprinsintata annantu à un [[Crateru (vasu)|crateru]] [[grecia|grecu]] cunsirvatu à u [[Louvre]].]] À l'iniziu Scilla era una [[ninfa]] incù l'ochji turchini, figlia di Forcu è Cetu. Scilla campava in [[Sicilia]] (sicondu parechji virsioni in u sudu di a [[Calabria]]) ed era avvezza à ricà si nantu à a spiaghja di [[Zancle]] è fà u bagnu in l'acqua di u mari. Una sera, vicinu à a spiaghja, vedi appariscia da l'ondi [[Glaucu (Puseidonu)|Glaucu]], figliu di [[Puseidonu]], chì un tempu era statu un murtali, ma ormai era un diu marinu mità omu è mità pesciu. Scilla, tarrurizata à a so vista, si rifughjò nantu à a vetta di un monti chì surghjia vicinu à a spiaghja. U diu, vista a riazzioni di a ninfa, principiò à urlà li u so amori, ma Scilla fughjì lascendu lu solu incù u so dulori.<br /> Tandu Glaucu si cullucò à l'isula di [[Eea]] da a maga [[Circi]] è li dumandò un filtru d'amori par fà innamurà a ninfa d'eddu, ma Circi, disidarendu u diu par sè, li pruposi d'uniscia si à edda.<br /> Glauco si ricusò di tradiscia u so amori par Scilla è [[Circi]], furiosa d' essa stata rinviata à u postu di una murtali, volsi vindicà si. Quandu Glaucu si ni fù andatu, priparò una puzioni malefica è si cullucò vicinu à a spiaghja di Zancle, lampò u filtru in mari è riturnò à a so dimora.<br /> Quandu Scilla ghjunghjì è s'immersi in acqua par fà un bagnu, vedi crescia intornu ad edda mustruosi testi di ghjacari.<br /> Spavintata, fughjì da l'acqua ma s'accorsi chì i ghjacari erani attaccati à i so ghjambi incù un coddu sarpintinu. Si resi contu tandu chì sinu à u [[Bacinu (anatumia)|bacinu]] era sempri una ninfa ma à u locu di i ghjambi spuntavani sei musi feroci di ghjacaru.<br /> Par via di l'orrori di a situazioni, Scilla si lampò in mari è andò à viva in a cavità di un scogliu vicinu à a sapara ind'edda stava ancu [[Cariddi]]. Scilla hè discritta da [[Omeru]] in l'''Udissea'', XII, 112 è sgg. Scilla, com'è Cariddi, hè ancu u nomu di i più famosi traghetti di i Ferrovii di u Statu, in sirviziu in l'acqui di u [[Strettu di Missina]]. == Cultura di massa == * In [[Age of Mythology]] Scilla apparisci com'è unità mitica di i grechi è hè a contraparti acquatica di l'idra : i dui mostri ani in cumunu l'abilità d'acquistà più testi ogni volta ch'eddi uccidini l'unità numichi. * In [[God of War: Ghost of Sparta]] hè u prima boss è apparisci com'è un dragonu curazzatu è incù tantaculi annantu à u pettu. * Apparisci in [[C'era una volta... Pollon]] * [[Kira (I Cavalieri di u zudiacu)|Eiu di Scilla]], un di i setti [[Generali di l'abissi]] di u manga di l'[[animi]] è [[manga]] ''[[I Cavalieri di u zudiacu]]'', indossa un'[[Armaturi (I Cavalieri di u zudiacu)#Armaturi di Scaglii .28Scali.29|armatura]] inspirata da Scilla. == Bibliugrafia == * {{Cita libru |autori= [[Anna Maria Carassiti]] |titulu= Dizziunariu di mitulugia greca è rumana |annu= 1996 |cità= [[Roma]] |editori= [[Newton & Compton]] |edizioni= |pagini= 365 pp. |id= ISBN 88-8183-262-3 }} * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf ''Almanaccu pupulari di Corsica'', [[Oletta]], 1931] ==Citazioni== ''Scilla'' hè stata citata calchì volta in a litteratura corsa, in particulari in a puisia anonima intitulata ''Libertà!'' publicata in l' ''Almanaccu pupulari di Corsica'' par 1931:<ref>(p. 88-89).</ref> :Di fà li servi :è cosa chì ci stanca; :par noi, sempri :da Cariddi in Scilla. :Or ripigliemu :quilla bandera bianca, :u veru emblema :di a nostra libertà ! == Da veda dinò == * [[Elencu di criaturi lighjindarii non umani]] * [[Cariddi]] == Noti == <references/> == Liami esterni == * {{Cita web |url=http://www.grifeo.it/Sicilia%20miti%20B.htm |titulu=A storia di Scilla è Cariddi |opara=Situ ufficiali di a famiglia [[Grifeo di Partanna]] |accessu=13-04-2010}} [[Catiguria:Criaturi di a mitulugia greca]] [[Catiguria:Ibridi mitulogichi]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 5v5m36sexz0fm4t1ahro40yq98w3b2q Stedda Diana 0 16382 336657 2014-06-14T15:34:04Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Stedda Diana]] à [[Venera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Venera]] 6fredxsod82bqt6dx1g90ybr1jvfb34 Venere 0 16383 336675 2014-06-16T19:01:56Z 92.153.138.34 Reindirizzamentu à [[Venera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Venera]] 3vfgzve3fcbll52cpqon8ndb5xb7bu6 Sticchettu 0 16385 347582 336713 2015-07-02T15:34:47Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sticchettu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bacillus_rossius_(female-1).jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Bacillus rossius |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbrancamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Phasmatodea]]'' |----- | Famiglia | ''[[Bacillidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Bacillus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Bacillus rossius''<br /><font color=black size=1> Rossi, 1788 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bacillus_rossius_Livorno.jpg|240px]] |----- |} U ''sticchettu'' ('Bacillus rossius') <span style="font-variant: small-caps">[[Petru Rossi (zuulogu)|Rossi]]</span>, [[1788]], hè un [[Insecta|insettu]] di l'[[Ordini (tassunumia)|ordini]] di i [[Phasmatodea|Fasmoidei]].<ref>{{PSF|1001100|Bacillus rossius Rossi, 1788|15-01-2013}}</ref> [[File:Bacillus rossius 1.jpeg|thumb|left|140px|U sticchettu annantu à un muru]] Vivi in u Meditarraniu nordu-uccidintali, spicialamenti in [[Spagna]], [[Francia miridiunali]], [[Corsica]], [[Italia]] è in a [[penisula balcanica]].<ref name="Grundwissen">[[Oliver Zompro]]: ''Grundwissen Pasmiden - Biulugii - Haltung - Zucht''. Sungaya Verlag, Berlin 2012, S. 73, ISBN 978-3-943592-00-9</ref> == Discrizzioni == U culori varieghja da u verdi à u marronu è i ninfi sò verdi chjaru. Incù l'eccezzioni di i diminsioni, sò idantichi à l'individuu adultu. I femini, chì poni righjunghja i 10,5 cm, sò nutevulamenti più grandi ch'è i masci, chì misurani circa 6 cm. L'antenni sò corti. ==Biulugia== Si pò scuntrà u sticchettu soprattuttu di notti, chì hè un animali par u più incù un' attività nutturna ma si pò scuntrà dinò versu meziornu d'istatina. S'eddu hè disturbatu o infastiditu, pò sticchiscia si è cascà in terra finghjendu d'essa mortu oppuri uscillà com'è vetti à u ventu. === Alimantazioni === Si nutrisci esclusivamenti di fogli di lamaghji è rosuli. Vivi in ambienti piuttostu umitu è vintulatu. === Ripruduzioni === Si riproduci sii [[partinughjinesi|partenugeneticamenti]], sii par via d'una ripruduzioni [[anfigunia|anfigonica]]. L'ova sò di culori scuru tindenti à u neru è sò grandi circa 2 mm. Subisci una muta, duranti a quali esci da a so peddi par manghjà si la dopu. Ogni annu si sviloppani dui generazioni, di qualessi a prima veni di [[branu]], è a siconda d'[[istati]]. L'ova di a siconda generazioni sopravvivini à l'inguernu, mentri l'insetti ùn sopravvivini micca à a staghjoni più freta. Di notti a femina sponi finu à 16 ova, fendu li simpliciamenti cascà annantu à u tarrenu. In tutali una femina in u corsu di a so vita pò spona più di 1000 ova. Quissi sò uvali, longhi 4 mm, larghi 2 mm è di culori marronu. Sicondu a tampiratura, i ninfi poni cambià peddi à u capu d'un mesi oppuri ancu solu dopu più di un annu. I masci sò rari è l'adulti sò di culori marronu scuru.<ref name="Grundwissen"/> A so [[aspittativa di vita]] hè di un annu. == Tassunumia == A spezia conta 8 [[sottuspezii]] diffarenti: * ''B. rossius catalauniae'' Nascetti & Bullini, 1983. Spagna. * ''B. rossius lobipes'' Nascetti & Bullini, 1983. Algeria, Cabilia. * ''B. rossius medeae'' Nascetti & Bullini, 1983. Nordu-Punenti di l'Algeria. * ''B. rossius montalentii'' Nascetti & Bullini, 1983. Algeria, Cabilia. * ''B. rossius redtenbacheri'' Nascetti & Bullini, 1983. Sudu Italia, Sardegna, Dalmazia (exi Iuguslavia), Albania, Grecia. * ''B. rossius rossius'' (Rossi, 1788). Francia, Nordu Italia, Corsica, Sardegna. * ''B. rossius tripolitanus'' A Nascetti & Bullini, 1983. Tunisia. * ''B. rossius tripolitanus'' B Nascetti & Bullini, 1983. Nordu-Livanti di l'Algeria. ==In Corsica== A sottuspezia di ''Bacillus rossius'' prisenti in [[Corsica]] hè ''Bacillus rossius rossius''. 'Ssa sottuspezia prisenta grandi affinità di natura genetica è crumusomica incù i pupulazioni di u Nordu di a [[Sardegna]] è l'[[Isula d'Elba]].<ref> {{En}} Tinti, F., 1993: Morphological, genetic and chromosomal characterization of Corsican and Spanish Bacillus rossius Insecta, Phasmatodea. Vie et Milieu 43(2-3): 109-117.</ref> == Addivamentu == Par dui coppii hè sufficienti un [[tarrariu]] di 30 x 30 x 30 cm. A tampiratura divaria essa di cerca 20-25 °C. L'umidità di l'aria divaria essa cumpresa trà 60 è 70%, quidda chì si pò ottena vapurizendu l'acqua di sera, parmittendu cusì à l'insetti ancu di bia. Com'è fondu di u tarrenu si pò imprudà un mischiu di terra è di rena. L'insettu sticchettu si nutrisci di fogli di [[Corylus|nucettu]], [[lamaghja]], [[Malus domestica|mela]], [[faiu]] oppuri [[rosula|rosuli]]. <br /> A spezia hè catalugata in u gruppu [[Phasmid Study Group]] è ancu à u numaru PSG 3 è à u numaru 56 geführt.<ref name="Phasmid Study Group Listi">http://phasmida.myspecies.info/specieslist - Phasmid Study Group Listi</ref> ==Noti== <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Insettu]] a1ygshi4gb6f7vgm7qu64c5n38zcxqp Bacillus rossius 0 16386 336686 2014-06-18T18:45:53Z 92.153.138.34 Reindirizzamentu à [[Sticchettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sticchettu]] qpmhngqnuttlkk73zg4o7aumix7a7pg Template:PSF 10 16387 336687 2014-06-18T18:47:52Z 92.153.138.34 Pagina nova: {{cita web|lingua=en|url=http://phasmida.speciesfile.org/Common/basic/Taxa.aspx?TaxonNameID={{{1}}}|titolo={{{2}}}|autore=P.D. Brock|opera=[http://phasmida.speciesfile.org/HomePage.a... wikitext text/x-wiki {{cita web|lingua=en|url=http://phasmida.speciesfile.org/Common/basic/Taxa.aspx?TaxonNameID={{{1}}}|titolo={{{2}}}|autore=P.D. Brock|opera=[http://phasmida.speciesfile.org/HomePage.aspx Phasmida Species File Online. Version 2.1/4.1.]|accesso={{{3}}}}}<noinclude> {{man}} [[Categoria:Template collegamenti esterni - Biologia]] </noinclude> 9c02moldl8e81e9oyhrgi10dpwb176x Università di Tubinga 0 16390 354146 345896 2016-05-20T08:33:14Z CommonsDelinker 173 Removing "University_of_Tübingen_-_logo_2010.svg", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Taivo|Taivo]] because: Copyright violation; see [[:c:Commons:Licensing|]]: [[:c:Commons:Deletion requests/File:University of Tübingen - logo 2010.svg|] wikitext text/x-wiki L''''Università di Tubinga''' hè un'università [[Germania|tedesca]], situata in a cità di [[Tubinga]]. Ci sò à l'incirca 28.000 stughjanti. L'[[università]] tale ch'ella esiste oghje fù aparta in 1477. == Voci == * [[Ghjuvanni Kepleru]] == Cullegamenti esterni == * [http://www.uni-tuebingen.de/ uni-tuebingen.de] [[Categoria:Università di Germania|Tubinga]] ndgnl6lcu7uht1ray9itkn6o5b5xoy5 Cedant arma togae 0 16392 347418 336762 2015-07-02T09:33:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Cicero_statue_courthouse,_Rome,_Italy.jpg|thumb|240px|Statua di Ciciaronu incù a toga]] A [[locuzioni latini|locuzioni latina]] '''Cedant arma togae''' hè una forma abbriviata di ''Cedant arma togae, concedat laurea laudi'', [[esametru]] di [[Ciciaronu]] cuntinutu in u puema epicu-cilibrativu ''De consulatu suo''. Di st'opara, scritta in 60 a.C. è di cuntinutu autubiugraficu, fermani solu parechji frammenti: stu versu era cuntinutu in u libru III.<ref>http://www.thelatinlibrary.com/cicero/consulatu.shtml</ref> Littiralamenti a sprissioni significheghja: "cedani l'armi à a toga" o ''l'armi si ritirani davanti à a toga'' [di u magistratu] ''è a curona d'addoru'' [veni à dì, u trionfu militaru] ''cedi di fronti à a gloria civili''. U versu hè evidintamenti autucelebrativu, chì a toga ripprisenta u magistratu ''togatus'', stranieri à qualunqua ambizioni di pristigiu militara, di u quali l'unichi ma furmidevuli armi sò u drittu è a parola; ripprisenta veni à dì Ciciaronu stessu, è par certi aspetti tuttu u significatu di a so carriera pulitica, chì si svolsi in un periodu specificu di crisa di a rippublica è di viulenzi armati. Oghji a sprissioni, fora di cuntestu è guasgi sempri in a forma abbriviata, hè usata par sprimà l'auguriu chì u guvernu militaru cedi u postu à quiddu civili, a forza di l'armi à quidda di i magistrati è di a leghji, a guerra à a diplumazia è à a paci. == Prununcia == A prununcia di a sprissioni, sicondu a littura currenti di u latinu, hè a siguenti: ''cèdant àrma tòge, concèdat làurea làudi''. Eppuri, a prununcia riali di l'ebbica di Ciciaronu era quissa: ''kèdant àrma tògae, conkèdat làurea làudi''. Vulendu inoltri leghja l'esametru in u rispettu di l'ictus metrichi, bisogna à accintuà ''togè'' in u prima casu, ''togàe'' in u casu di cusidditta [[Scrittura è prununcia di u latinu#A prununcia classica o ristituita|prununcia ''ristituita'']]. == Stilu == U versu, artifiziosu è sulennu, improda i strumenti tipichi di a gravità arcaizanti di sapori ennianu: l'[[allittirazioni]] insistuta di i [[Cunsunanti velare|cunsunanti velari]] (s'intendi sempri [[Cunsunanti velare|gutturali]] a prununcia di a lettara ''c'') è l'[[annuminazioni]] ''laurea''/''laudi'' (sicondu l'etimologisti antichi, ancu [[figura etimulogica]]). ''Toga'', ''arma'' è ''laurea'' sò evidintamenti [[metonimia|metunimii]].<ref>Si pò mintuvà chì u stessu Ciciaronu, parlendu di l'urnamenti di u stilu è in particulari di a metunimia, afferma chì ''toga'' pò essa usatu par significà "paci" (''De uratori'', III, 168 di l'edizioni teubneriana di u Kumaniecki, Leipzig 1969).</ref> == Fonti == Hè u stessu Ciciaronu à cità è à cummintà u so versu in u ''De officis'' (I, 77),<ref>"Illud autem optimum livanti, in quod invadi solere ab improbis et invidis audio "cedant arma togae concedat laurea laudi". Ut enim alios omittam, nobis rem publicam gubernantibus minnani togae arma cesserunt? Neque enim periculum in rè publica fuit gravius umquam nec maius otium. Ita consiliis diligentiaque noscia celeriter de manibus audacissimorum civium delapsa arma ipsa ceciderunt. Quae res igitur gesta umquam in beddu tanta? quì triumphus conferendus?". Traduzioni: "Ottima hè quidda sintenza meia, contru a quali, à quantu sentu, si scagliani i soliti maligni è invidiosi: "Cedani l'armi à a toga, cedi l'addoru di u cunduttieri à a gloria di l'uratori". Lascendu da parti altri casi, ùn hè forsi micca veru chì, quandu eiu righjia u timonu di u Statu, l'armi cidetini à a toga? Mai u Statu corsi più gravi priculu è mai guditi di paci più sicura. Incù tanta pruntezza, in virtù di i me pruvvidimenti è di a me vigilanza, l'armi cadini da par eddi da i mani di i citatini più temerarii. Chì cusì grandi impresi, dunqua, funi mai scompii in guerra? Qualessu trionfu militaru pò essa purtatu à paragonu?".</ref> È successivamenti in a siconda ''Filippica'' (II, 20).<ref>Rivulghjendu si à Marcu Antonio, chì annantu à quiddu versu avia evidintamenti irunizatu (''facetus eddi voluisti'') in u so aspru intarventu di risposta à a prima Filippica: "'Cedant arma togae'. Quid? Tum minnani cesserunt? At postea tuis armis cessit toga. Quaeramus igitur, utrum melius fuerit, libertati populi Rumani sceleratorum arma an libertatem nostram armis tuis ceda. Nec veru tibi de versibus plura respondebo". Traduzioni: ""L' armi cedani à a toga". È tandu? Forsi à quiddi tempi ùn ciditini micca ? Ma in seguitu fù a toga à ceda à i to armati. Dumandemu ci dunqua chì cosa fù megliu, chì l'armi di i scillarati aghjini cidutu à a libartà di u populu Rumanu oppuri chì a noscia libartà aghji cidutu à i to armi. Ma annantu à sti versi ùn ti rispundaraghju micca altru".</ref> == Tradizioni == "Versu famosu, ancu s'è ùn hè micca di particulari biddezza", biffatu dighjà da i so cuntimpuranii. U stessu Ciciaronu, ripurtendu lu in u ''De officis'', signala chì fù causa d'irunia è di cinsuri ''ab improbis et invidis''.<ref>Cfr. quì a nota 2. In generali, u ''De consulatu'' "suscitò i ciambeddi di i cuntimpuranii è di i posteri, par u schersu valori pueticu è par i lodi stumachevuli chì l'autori ci s'autuprudigava [...]. U stilu, tesu è ridundanti, pari in calchì manera anticipà u 'barucchisimu' di l'epica post-augustea" (Emanuele Narducci, ''Ciciaronu. A parola è a pulitica'', Bari, Laterza, 2010, pp. 174 è 201).</ref> A frasa hè citata incù irunia da Manzoni in i ''Prumissi Sposi'' (cap. XIII), in l'episodiu di Ferrer chì riesci à salvà u vicariu assidiatu di pruvisioni da i rivultati, prima di u tardivu intarventu di i suldati: "Era veramenti u casu di dì: ''cedant arma togae''; ma Ferrer ùn avia micca in quiddu mumentu in testa à citazioni: è di u restu sariani stati paroli buttati via, parchì l'ufficiali ùn capìa micca u latinu".<ref>Par capiscia intiriamenti l'irunia di l'autori bisogna à cunsidarà chì in stu casu a toga hè richjamata in sensu littarali; hè a stessa toga, quidda di Ferrer, chì in a pagina pricidenti risicava di firmà bluccata in a porta: "Chiuditi tandu: nò; eh! eh! a toga! a toga! - Saria in fatti firmata presa trà i battenti, s'è Ferrer ùn n'avissi micca ritiratu incù molta disinvultura u cudacciulu, chì sparì com'è a coda d'una sarpi, chì s'rimbuca inseguita".</ref> A sprissioni hè citata ancu da Alexandre Dumas in u ''Conti di Monticristu'', incù rifirimentu à a situazioni pulitica francesa u lindumani di a scunfitta di Nabulionu.<ref>In u cap. 6 (''U sustitutu pracuratori di u rè''): ""A me cara", dissi a marchesa, "accupeti vi di i vosci pizzi, di i vosci aghi, di i vosci nastri, è lasceti u vosciu futuru sposu compia u so duveri. Oghji l'armi sò à riposu, è a toga hè in creditu; ci hè à stu prupositu un mottu latinu". "Cedant arma togae", dissi Villefort inchjinendu si".</ref> == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Silent enim leges inter arma]] * [[Locuzioni latini]] [[categoria:Filosofia]] [[categoria:Antichità]] 0abglmg1u7y7wfajyuf3odx0664bmtr MediaWiki:Licenses 8 16393 336765 2014-06-30T21:10:52Z SPQRobin 530 Pagina nova: Placeholder text to enable uploading after [[gerrit:136520]]. Please put license options here as explained on [[mw:Manual:Image administration#Licensing|MediaWiki.org]] (see commo... wikitext text/x-wiki Placeholder text to enable uploading after [[gerrit:136520]]. Please put license options here as explained on [[mw:Manual:Image administration#Licensing|MediaWiki.org]] (see [[commons:MediaWiki:Licenses|Commons]] as an example). 8jf978rhcclur4am416hwuy5u3z7set Puseidonu 0 16394 363630 347556 2019-09-30T05:50:34Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''Puseidonu''' o '''Poseidone''') (o ancu ''Pusidonu'')<ref>[http://www.treccani.it/anciclupedia/posidone/ Treccani.it L'Anciclupedia Taliana: Posidone]</ref> (in [[Lingua greca|grecu]] '''Ποσειδῶν''') hè u [[diu]] di u [[mari]] è di i [[terramutu|tarramuti]] in a [[mitulugia greca]] è in a [[riligioni greca]]. Figliu di [[Cronu]] è frateddu di [[Zeus]], [[Ade]], [[Era (mitulugia)|Era]], [[Estia]] è [[Demetra]] hè un di i dodici dii di l'[[Olimpu]]. A so cunsorti hè a [[Nereidi]] [[Anfitrite]] è da edda hà avutu un figliu, [[Tritone (mitulugia)|Tritonu]], chì era mezu omu mezu pesciu. I simbuli di u diu sò u [[tridenti]] è u so animali sacri, u [[cavaddu]] (criatu da eddu cù l'ondi di u mari) è u [[dalfinu]]. U so [[epitetu]] ricurrenti hè ''Scutidori di a terra'' (sinonimi ''Enosìctono'' o ''Enosigeo'' ([[lingua latina|latinu]]: 'Ennosigaeum'; [[grecu anticu|grecu]]: {{polytonic|Ἐ(ν)νοσίγαιος}}<ref>[http://www.treccani.it/Purtali/elements/categoriesItems.jsp?pathFile=/sites/default/BancaDati/Vocabolario_online/E/VIT_III_E_038754.xml enosigeo], da u ''[[Vocabolario Treccani]] on line''</ref>), causa di i [[terramutu|tarramuti]]. I divinità simili à Puseidonu di u mondu anticu funi [[Rodon]] in a [[Illiria|riligioni illirica]], [[Nethuns]] in a [[riligioni etrusca]] è u so currispundenti nomu [[Nettuniu (divinità)|Nettuniu]] in quidda [[Religione romana|rumana]]. In u so onori erani cilibrati i [[ghjochi Istmichi]]. == Etimulugia di u nomu == [[File:Louvre neptune RF3006.jpg|thumb|''Neptune'' - Marmaru di [[Antoine Coysevox]] - [[1705]] - [[Museiu di u Louvre]] - [[Parighji]]]] In l'ità di u bronzu, Puseidonu, sicondu i tavuletti d'[[arzilla]] in scrittura [[Lineari B]] chì sò ghjunti finu à no, in l'antica cità di [[Pilo di Messenia|Pilo]] era cunsidaratu u più impurtanti trà i dii; in sti scrizzioni u nomu PO-SE-DA-WO-NE (Puseidonu) ricorri incù friquenza moltu maiori rispettu à DI-U-JA ([[Zeus]]). Si trova ancu una varianti feminiccia di listessu nomu, PO-SE-DE-IA, chì indicheghja l'esistenza di una dea cumpagna di Puseidonu chì in tempi successivi fù sminticata. I tavuletti scuparti à Pilo ammentani sacrifizii in onori de ''I dui righjini è Puseidonu'' oppuri ''I dui righjini è u rè''. L'idantità chì più faciulamenti pò essa attribuita à i ''dui righjini'' hè quidda di [[Demetra]] è [[Parsifuna]] o di dui dei chì erani i so pricursori, in ogni casu divinità chì in ebbichi succissivi ùn funi più assuciati à a figura di Puseidonu. U diu era dighjà idantificatu com'è ''Scutidori di a terra'' vali à dì E-NE-SI-DA-O-NE in [[Cnossu]] d'ebbica [[Cultura micenea|micenia]],<ref>John Paul Adams [http://www.csun.edu/~hcfll004/mycen.html MYCENAEAN DIVINITIES] ''List of handouts for classics 315'' revisionato in u sittembri [[2006]]</ref> un titulu estremamenti impurtanti, soprattuttu cunsidarendu chì i tarramuti sò stati una di i causi principali di a caduta di a civiltà [[Civiltà minoica|minoica]]. In una di i tavuletti di Pilo si trova un liamu trà i noma di Demetra è Puseidonu chì appariscini com'è ''PO-SE-DA-WO-NE'' è ''DA-MA-TE'' insiriti in un cuntestu di richiesti di grazia à i dii. A sillaba '''<small>DA</small>''', prisenti in tremindù i noma simbraria dirivà da una radica [[Lingua induaurupea|Protuinduauropea]] assuciata à u cuncettu di distribuzioni di terri è privileghji<ref>Par a radica cumuna so pò veda ancu u verbu [[Lingua latina|latinu]] ''dà''.</ref>, par u quali Puseidonu pudaria significà ''Signori distributori'' o ''Cumpagnu di a distributrici'' parallelamenti à Demetra "''A mamma distributrici''".<ref>[[Walter Burkert]] riteni chì a sillaba '''DA''' ferma quantunqua ambigua è pensa chì l'intarpritazioni di ''Cumpagnu di a Terra'' hè praticamenti impussibili à dimustrà. Burkert 1985 III.2.3</ref> == Urighjini di u cultu == [[File:Attica 06-13 Sounion 20 Temple of Poseidon.jpg|thumb|upright=1.2|Ruvini di u Tempiu di Puseidonu à Capu Sounion]] In a cultura micenia, puri cusì dipindenti da u mari, ùn hè stata ritruvata alcuna prova di un liamu trà Puseidonu è u mari stessu. Evidintamenti u cultu di u diu era natu più prima è indepindintamenti da ciò chì saria divintatu u so regnu. Vistu chì a figura di Puseidonu hè in stretta rilazioni sii incù u [[mari]] sii incù i [[cavaddu|cavaddi]] è cunsidarendu a luntananza da u mari di i zoni in i quali stavani l'antichi induauropei, parechji studii ritenini ch'è Puseidonu urighjinariamenti nascì com'è un ''diu-cavaddu'' è chì solu in seguitu saria statu assimilatu à i divinità acquatichi uriintali quandu i populi grechi mutàni i so fonti di sustintamentu principali passendu da a cultivazioni di a terra à u sfruttamentu di u mari incù a pesca è i cummerci marittimi. Sicondu [[Pausania (giugrafu)|Pausania]] Puseidonu era un di i custodii di l'[[Oraculu di Delfi]] prima chì [[Apollu (divinità)|Apollu]] ni assumissi u cuntrollu. Apollu è Puseidonu à spessu s'accupàni di listessi aspetti di i vicendi umani: par asempiu duranti a fasa di a fundazioni di novi culonii Apollu par via di l'Oraculu auturizava i culoni à parta è l'insignava induva stabiliscia si, mentri Puseidonu si pigliava cura di i culoni duranti a navigazioni versu a nova patria è pracurava l'acqui lustrali par cilibrà i sacrifizii prupiziatori par a fundazioni di a nova cità. L'[[Anabasi (Senofonte)|Anabasi]] di [[Senofonte (storicu)|Senofonte]] discrivi un gruppu di suldati [[Sparta]]ni chì intonani, dedichendu lu à Puseidonu, un [[peana]] chì hè un tipu d'innu chì, nurmalamenti, era didicatu à Apollu. Com'è ancu [[Dionisu]] è i [[Menadi]] Puseidonu avia a capacità di pruvucà parechji formi di disturbu mintali: unu di i testi di [[Ippocrate di Coo|Ippocrate]] riporta comu à a so opara era attribuitu l'uccurrenza di certi tipi di [[epilessia]]. Puseidonu era viniratu com'è divinità principali in molti cità: à [[Atena]] era cunsidaratu sicondu sultantu à [[Atena (mitulugia)|Atena]], mentri à [[Corintu]] è in molti cità di a [[Magna Grecia]] era cunsidaratu u prutittori di a ''[[polis]]''. I cilibrazioni in onori di Puseidonu si tiniani, à l'iniziu di a [[inguernu|staghjoni inguirnali]], in molti cità di u mondu grecu. I marinari inviavani prigheri à Puseidonu parch'eddu li cuncidissi un viaghju sicuru è calchì volta com'è sacrifiziu annigavani cavaddi in u so onori. Quandu mustrava u latu benignu di a so natura Puseidonu criava novi isuli com'è approdu par i naviganti è uffria un mari calmu è senza timpesti. Quandu inveci era affesu è si sintia ignuratu tandu culpia a terra incù u so tridenti pruvuchendu mari timpistosi è [[terramutu|tarramuti]], annighendu à quiddi chì si truvavani in navigazioni è affundendu l'imbarcazioni. L'icunugrafia classica di Puseidonu u discrivi à a vida di u so carru trainatu da [[Cavallucciu marinu (mitulugia)|cavadducci marini]] o da cavaddi capaci di corra annantu à u mari. Spessu era rapprisintatu incù [[dalfinu|dalfini]] è incù in manu u so [[tridenti]]. == Puseidonu in a mitulugia == === A nascita è u trionfu annantu à Cronu === [[File:Poseidon Polybotes Louvre F226.jpg|thumb|Puseidonu lotta contr'è u [[ghjiganti (mitulugia greca)|ghjiganti]] [[Gigantomachia|Polibote]] - Anfura greca à figuri neri - 540-530 a.C. circa - [[Museiu di u Louvre]] - [[Parighji]]]] Puseidonu era figliu di [[Cronu]] è [[Rea (mitulugia)|Rea]] è frateddu di Zeus, Ade, Estia, Demetra è Era. Sicondu [[Esiodu]] Puseidonu hè u frateddu maiò di [[Zeus]], mentri sicondu [[Omeru]] u maiò hè Zeus, Puseidonu u sicondu è Ade u terzu. Esiodu conta infatti chì com'è i so frateddi è sureddi Puseidonu fù divuratu da u patri Cronu è dopu rigurgitatu da eddu custrettu da Zeus, l'ultimugenitu risciutu à sfughja à u terribuli parenti grazia à a matri Rea. Sicondu altri tradizioni inveci Rea riiscì à salvà Puseidonu: sicondu [[Pausania u Periegeta|Pausania]] deti in pastu à u maritu un [[puddetru]] è nascosi u figliu in una banda di cavaddi; sicondu [[Diodoru Siculo]] Rea affidò u figliu à i curi di i [[Telchini]], magichi abitanti di [[Rodi]], è di l'[[Uceanu (mitulugia)|Uceanina]] [[Cefira]]<ref>[[Diodoru Siculo]], ''Bibbiuteca di Storia'' Libru 5 Capitulu 55.</ref>. Puseidonu incù i frateddi è i sureddi, à l'[[Ecatonchiri]] è à i [[Ciclope (mitulugia)|Ciclopi]], chì li stazzunoni a so arma, u [[tridenti]], scunfissi Cronu è i [[Titanu (mitulugia)|Titani]] in a [[Titanomachia]]. I [[Titanu (mitulugia)|Titani]] funi lampati in u [[Tartaru (mitulugia)|Tartaru]] è Puseidonu stessu s'impignò à custruiscia i mura di bronzu chì l'imprighjunavani<ref>[[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', ''Cronidi contru Titani''</ref>. Quandu dopu si dicisi à divida u mondu in trè regni, ci fù un surteghju: Zeus riciviti u celi, [[Ade (divinità)|Ade]], ingannatu da Zeus, u mondu suttarraniu di l'oltritomba, mentri à Puseidonu li tuccàni u mari è l'acqui<ref>[[Omeru]], ''[[Iliadi]]'' Libru XV</ref>. U diu di u mari participò ancu à a guerra trà l'[[Olimpi]] è i [[Ghjiganti (mitulugia greca)|Ghjiganti]], a [[Gigantumachia]], in a quali cumbattì contr'è u ghjiganti Polibote è u scunfissi tagliendu un pezzu di l'isula di [[Coo]] incù u so tridenti è lampendu 'di lu contru, criendu cusì l'isula di [[Nisiru]]<ref>Apollodoru, I 6 2; Strabonu X 5 16</ref>. ===A litica incù Atena par Atena=== [[File:Netuno19b.jpg|thumb|upright=1.2|Statua di bronzu chì ripprisenta moltu prubabilamenti Puseidonu - [[460 a.C.]] circa - Truvata in u [[1928]] à u largu di a costa di Capu Artemisiu - [[Museiu archiulogicu naziunali d'Atena]]]] [[Agostino di'Ippona|Agostino]] in u ''[[A cità di Diu]]'' riporta a spiigazioni di [[Marcu Terenzio Varrone|Varrone]] nantu à l'etimulugia di u nomu di a cità d'Atena: a sfida trà Atena è Puseidonu. In quiddu locu spuntò à l'impruvisu un [[Olea europaea|alivu]] è sgurgò l'acqua. Cunsultatu l'[[Oraculu di Delfi]], risposi ch'è l'alivu simbulizava a dea [[Atena (mitulugia)|Atena]] è l'acqua u diu Puseidonu è chì i citatini pudiani sceglia u nomu di una di i dui divinità par dinuminà a so cità. U rè Cecrope tandu cunvucò tutti i citatini: i masci vutàni par Puseidonu, i donni par Atena. Vinsi a siconda parchì ci fù un votu in più di i donni. Tandu Puseidonu divastò i campi d'Atena incù l'ondi di u mari è par appacià ni l'ira i donni funi puniti: dipoi tandu nissunu figliolu avaria presu u nomu di a mamma è nisciuna saria stata chjamata com'è a dea vincitrici di a litica<ref>[[Agostino di'Ippona]], ''[[A cità di Diu]]'', XVIII, 9.</ref>. [[Bibbiuteca (Pseudo-Apollodoru)|Apollodoru]] inveci narra chì à ghjudicà a disputa trà i dui divinità funi i dii di l'[[Olimpu (Grecia)|Olimpu]], chì dicritàni a vittoria d'Atena postu ch'è Cecrope avia tistimuniatu chì a dea avia piantatu l'alivu prima di Puseidonu<ref>[[Bibbiuteca (Pseudo-Apollodoru)|Apollodoru]], ''Bibbiuteca'', III, 14.1</ref>. Si pensa chì sta lighjenda pruvenghi in u ricordu di cuntrasti avvinuti in u periodu [[Civiltà micenia|Miceniu]] trà l'abitanti urighjinarii di a cità è di i novi immigrati. È intarissanti à nutà com'è Atena, nonustanti sta scelta, à l'arici di u so sviluppu fù una grandi putenza navali, capaci di scunfighja a flotta [[Persia]]na in a [[battaglia di Salamina]]. In una virsioni di a storia diffarenti, [[Atena]] è Puseidonu aviani rottu una rilazioni appena prima di a litica, aghjunghjendu cusì un antru mutivu validu à a lotta par u pussessu di a cità. === L'innu omericu à Puseidonu === L'innu à Puseidonu, inclusu in a racolta di l'[[Inni omerichi]], cunsisti in una brevi invucazioni, un priambulu di setti versi chì si rivolghji à u diu com'è "''scutidori di a terra è di i landi marini, diu di i prufondi abissi chì hè ancu signori di u [[Monti Aliconu]] è di l'ampia [[Vergina|Aigaì]]''"<ref>L'antica cità-palazzu nantu chì annantu à i so ruvini sorghji a citatina di [[Vergina]]</ref> è ricorda ancu a so doppia natura di diu di l'[[Olimpi|Olimpu]]: "''dumadori di cavaddi è salvatori di navi''".GIMMI ===A ribillioni à Zeus è a punizioni=== [[Omeru]] conta chì un ghjornu i dii di l'Olimpu, suvitendu Era, Apollu è Puseidonu, si rivultàni contr'à Zeus è u liàni. À salvà u Rè di i Dii fù a nereidi [[Teti (Nereo)|Teti]], chì chjamò u Centimanu [[Briareo]] chì u salvò<ref>[[Omeru]], ''[[Iliadi]]'', Libru I vv. 395-405</ref>. Com'è punizioni Zeus custrinsi Puseidonu è ancu Apollu à serva u rè di [[Troia (Asia Minori)|Troia]] [[Laomedonte]]. Quiddi li chersi di custruiscia un'enorma cinta muraria chì curraria tutti intornu à a so cità è prumisi di ricumpinsà li par stu sirviziu. Eppuri u rè di Troia ùn mantiniti micca a parola data. Par vindicà si, Puseidonu mandò un mostru marinu par attaccà a cità, chì parò fù uccisu da [[Erculu]]. ===In a guerra di Troia=== In l'[[Iliadi]] Puseidonu si schiera da a parti di i Grechi è in parechji occasioni scendi in battaglia contru à l'armata Troianu. Eppuri in u XXu libru, intarveni par salvà à [[Enea]] quandu u principi Troianu hè annantu à u puntu d'essa uccisu da [[Achilli]]. ===L'astiu par Odisseu=== [[Odisseu]], com'eddu a conta eddu stessu, par salvà si da u salvaticu è [[Antrupufagia|antrupofagu]] [[Ciclope (mitulugia)|Ciclope]] [[Pulifemu]], figliu di u diu di u mari è di a ninfa marina [[Polifemo|Toosa]], l'acceca eppo scappa. Puseidonu, da quiddu mumentu, scatena tutta a so furia in i cunfronti di u rè d'Itaca, ch'eddu ùn uccidarà micca, ma ch'eddu custringhjarà par anni luntanu da a so patria. Puseidonu ùn participeghja micca à u cunciliu di i dii ind'eddu fù dicisu chì [[Odisseu]] pudarà vultà in casa soia, lascendu [[Ogigia]] dopu tanti anni da u mumentu ch'edda participeghja à un banchettu vicinu à l'[[Etiopi]]. Quandu u diu di u mari, vultendu da u banchettu, s'accorsi chì Odisseu navigava in mari, capiti chì i dii aviani dicisu ch'eddu pudia vultà in casa soia è scatinò i venti contru u murtali, fendu lu naufragà da a so [[zattera]] prima ch'eddu ghjunghissi à [[Scheria]], a patria di i Feaci<ref>[[Omeru]], ''[[Odissea]]'' Libru V vv. 282-381</ref>. Par puniscia i Feaci chì aviani ripurtatu [[Odisseu]] in casa, u diu di u mari trasfurmò a navi è l'omini chì aviani aiutatu u rè di Itaca in petra<ref>[[Omeru]], ''[[Odissea]]'' Libru XIII vv. 159-164</ref>. == Amanti è figli di Puseidonu == {| class="wikitable" |- ! Matri ! Statu ! Figli ! Mitu |- | [[Afrudita]] | [[Diu|Dea]] | # [[Erix|Erice]] # [[Erofilo]] | |- | [[Alope]] | | # [[Ippotoo]] | Puseidonu ebbi una rilazioni incù a so nipoti [[Alope]], figlia di u so figliu [[Circionu]] rè di [[Eleusi]], inghjinirendu cusì [[Ippotoo]]. Circionu dicisi di sippiddiscia viva Alope, ma Puseidonu a trasfurmò in l'umonima [[Surghjenti (idrulugia)|fonti]] chì si trova in i circonda di [[Eleusi]]. |- | [[Anfitrite]]<ref name="Anfitride">[[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'' Figli di Anfitride è Enosigeo</ref> | [[Nereide]] | # [[Tritone (mitulugia)|Tritonu]]<ref name="Anfitride"/> # [[Bentesicima]] | |- | [[Amimone]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | | # [[Nauplio]]<ref name="Igino, Fabulae"/> |Puseidonu salvò [[Amimone]] da un [[Satiru (mitulugia)|satiru]] lascivu chì l'avia aggrissata è in seguitu ebbi da edda un figliu di nomu [[Nauplio]]. |- | [[Arene]] | | # [[Idas]] | |- | [[Aretusa]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | | # [[Abante (Puseidonu)|Abante]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | |- | [[Astipalea (mitulugia)|Astipalea]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | | # [[Periclimeno]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | |- | [[Caliciu (ninfa)|Caliciu]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | | # [[Cicno (Puseidonu)|Cicno]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | |- | [[Celeno (mitulugia)|Celeno]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | | # [[Eufemu (Puseidonu)|Eufemu]]<ref name="Igino, Fabulae"/> # [[Lico]]<ref name="Igino, Fabulae"/> # [[Nitteo]]<ref name="Igino, Fabulae"/> | |- | [[Clito (mitulugia)|Clito]]<ref name="Crizia">[[Platonu]], ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]''.</ref> | | # [[Atlantide|Atlanti]]<ref name="Crizia"/> # [[Eumelo]]<ref name="Crizia"/> # [[Anfere]]<ref name="Crizia"/> # [[Evemone]]<ref name="Crizia"/> # [[Mneseo]]<ref name="Crizia"/> # [[Autoctono (mitulugia)|Autoctono]]<ref name="Crizia"/> # [[Elasippo]]<ref name="Crizia"/> # [[Mestore]]<ref name="Crizia"/> # [[Azae]]<ref name="Crizia"/> # [[Diaprepe]]<ref name="Crizia"/> |[[Platonu]] cuntò in u ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]'' chì à Puseidonu tuccò in sorti [[Atlantide]]. U diu s'innamurò di [[Clito (mitulugia)|Clito]], una zitedda di l'isula, è "sarrò a cuddina induva edda vivia, altirnendu trè zoni di mari è di terra in chjerchji cuncentrichi di diffarenti ampiezza, dui erani fatti di terra è trè d'acqua", rindendu la inaccessibili à l'omini, chì à l'ebbica ùn cunnisciani micca a [[navigazioni]]. Puseidonu è Clito ebbini deci figlioli, u prima di i quali, Atlanti, saria divintatu in seguitu u guvarnadori di l'Imperu. Ognunu di i deci rè guvirnava a so probbia rigioni di cumpitenza, è erani liati l'uni à l'altri da i dispusizioni privisti da Puseidonu è incisi annantu à una lastra d'[[oricalcu]] posta à u centru di l'isula, intornu à a quali si riuniscìani par piglià dicisioni chì riguardavani à tutti. |- | [[Demetra]]<ref name="Demetra">[[Pausania u Periegeta|Pausania]], ''Periegesi di a Grecia'', 8.25.7</ref> | [[Diu|Dea]] | # [[Arione (cavaddu mitulogicu)|Arione]]<ref name="Demetra"/> # [[Despena]]<ref name="Demetra"/> | Sicondu un anticu mitu, una volta Puseidonu pruvò à insidià [[Demetra]], ma a dea ricusò i so approcci è si trasfurmò in una [[cavaddu|ghjumenta]] par nasconda si pigliò l'apparenza d'un cavaddu è si piattò in una mandria à mezu à altri cavaddi. Puseidonu parò a ricunniscì listessu, nonustanti i so novi simbianzi, è si trasfurmò à so volta in un [[cavaddu|staddonu]] è in stu modu riiscì à fà la soia: da l'unioni nascì [[Arione (cavaddu mitulogicu)|Arionu]], un cavaddu dutatu di u donu di a parola. |- | [[Gea]] | [[Diu|Dea]] | # [[Anteo]] # [[Cariddi]] | |- | [[Ifimedea]] | | # [[Aloadi|Oti]] # [[Aloadi|Efialte]] | |- | [[Meliadi|Melia]] | | # [[Amicu (Puseidonu)|Amicu]] | |- | [[Medusa (mitulugia)|Medusa]]<ref name="Medusa">[[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', I figli di Cetu è di Forci</ref> | [[Gurgona]] | # [[Pegasu (mitulugia)|Pegasu]]<ref name="Medusa"/> # [[Crisaore]]<ref name="Medusa"/> |Sicondu u mitu Puseidonu s'era innamuratu di Medusa, una di i [[Gurgoni]], i figli femini di [[Forcu]] è [[Cetu (mitulugia)|Cetu]]. Una notti u diu a sidussi o a stuprò in u tempiu d'[[Atena]]. Quist'ultima, prufundamenti irritata da l'affrontu subitu, avia trasfurmatu a zitedda in un orribili mostru. |- | [[Peribea]]<ref name="Nausitoo">[[Omeru]], ''[[Udissea]]'' Libru VII vv.56-57</ref> | murtali | # [[Nausitoo]]<ref name="Nausitoo"/> | |- | [[Satyria]] | | # [[Taras (mitulugia)|Taras]] | |- | [[Tiru (mitulugia)|Tiru]]<ref name="Igino, Fabulae">Igino, ''Fabulae'', 157: Figli di Puseidonu</ref> | murtali | # Pelia<ref name="Igino, Fabulae"/> # Neleu<ref name="Igino, Fabulae"/> |[[Tiru (mitulugia)|Tiru]] era spusata incù [[Creteu]], da u quali avia avutu [[Esone (mitulugia)|Esone]], ma era innamurata di u diu fluviali [[Enipeu]]: a donna s'uffrì à Enipeu chì parò a ricusò. Un ghjornu Puseidonu, chì s'era innamuratu di Tiru, assunsi i simbianzi d'Enipeu è da a so unioni nascini i dui coppii [[Pelia]] è [[Neleu]]. |- | [[Pulifemu|Toosa]]<ref name="Toosa"/> | [[ninfa (mitulugia)|ninfa]] | # [[Pulifemu]]<ref name="Toosa">[[Omeru]], ''[[Odissea]]'' Libru I v. 71</ref> | |} == Noti == <references/> == Bibliugrafia è fonti == * Walter Burkert, ''Greek Religion'' (A riligioni Greca) 1985. * {{en}} [http://homepage.mac.com/cparada/GML/ Fonti nantu à a mitulugia Greca] * {{en}} [http://www.theoi.com/Olympios/Poseidon.html Theoi.com: Puseidonu] * {{en}} [http://www.androphile.org/preview/Library/Mythology/Greek/ A storia di Puseidonu è Pelope] * [http://ancienthistory.about.com/cs/grecoromanmyth1/à/poseidonmates.htm Poseidon's Children and the Mates of Poseidon] (i cumpagni è i figli di Puseidonu), Gill, N.S. 2007 * Noel Robertson ''Poseidon's Fistivali at the Winter Solstice'' (I cilibrazioni par Puseidonu à u sulstiziu d'inguernu) annantu à ''The Classical Quarterly, New Series,'' Vol. 34, Nò. 1 (1984), pp. 1-16 == Da veda dinò == * [[Nettuniu (divinità)]] [[categoria:Mitulugia]] ip677fa70wbks378se2grl1z2jxpezu Poseidone 0 16395 336768 2014-07-04T12:02:05Z 92.153.44.132 Reindirizzamentu à [[Puseidonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puseidonu]] 9xmyq0ckjp40d8aj05ni8knymencp3n Pusidonu 0 16396 336779 2014-07-04T15:27:24Z 92.153.44.132 Reindirizzamentu à [[Puseidonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puseidonu]] 9xmyq0ckjp40d8aj05ni8knymencp3n Pusidone 0 16397 336780 2014-07-04T15:27:36Z 92.153.44.132 Reindirizzamentu à [[Puseidonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Puseidonu]] 9xmyq0ckjp40d8aj05ni8knymencp3n Giorgio Faletti 0 16398 346608 346607 2015-07-01T19:44:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Giorgio Faletti 2009.jpg|thumb|right|Giorgio Faletti, 2009]] '''Giorgio Faletti''' ([[Asti]], 25 nuvembre 1950 - [[Turinu]], 4 lugliu 2014) hè unu [[littiratura|scrivanu]], comicu, [[cinemà|attore]] è [[cantu|cantadore]] [[Italia|talianu]]. [[categoria:Attore]] [[categoria:Talianu]] gk3eiwu8n8hxpmc5s27bjd2ojx10iag Filanciu 0 16399 336792 2014-07-11T14:16:27Z 92.153.145.185 Reindirizzamentu à [[Milvu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Milvu]] 5dk4re1txqvhfyjigmidq5gu9lr7piq Rocca tarpea 0 16400 361598 336859 2019-01-30T13:22:16Z Comino 9332 /* Bibliugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Campitelli_-_rupe_Tarpea_1060740.JPG|thumb|240px|A rocca Tarpea com'edda apparisci oghji.]] A '''rocca Tarpea''' ([[lingua latina|latinu]]: ''Rupes Tarpeia'' o ''Saxum Tarpeiumi'') hè a [[rocca|pareta rucciosa]] posta nantu à u latu miridiunali di u [[Campidogliu]] à [[Roma]], da a quali erani lampati i [[tradimentu (dilittu)|traditori]] [[pena capitali|cundannati à morti]], chì in 'ssu modu erani simbulicamenti espulsi da a Cità.<br /> == A rocca == [[File:Tarpeia coins.jpg|thumb|240px|U suppliziu di [[Tarpeia]] in una muneta di 89 a.C.]] Sicondu a tradizioni mitugrafica u ''Sassu tarpeu'' dirivaria da a figura eponima di [[Tarpeia]], chì, tradiscendu Roma, aprì à i [[Sabini]] di [[Titu Tazio]] a rocca di u [[Campidogliu]]. Da a rocca erani lampati più sottu in u [[Foru Rumanu]] quand'eddi erani stati cundannati à morti, com'eddu hè accadutu par [[Spurio Cassio Vecellino]] chì, par l'accusa di aspirà à divintà rè, fù cundannatu è ghjittatu da a rocca da i so dui accusatori, i [[quistori (storia rumana)|quistori]] [[Luciu Valeriu Potito (console 483 a.C.)|Luciu Valeriu Potito]] è [[Cesone Fabio Vibulano]]<ref>[[Dionigi di Alicarnassu|Dionigi]], [[Antichità rumani (Dionigi di Alicarnassu)|Antichità rumani]], Libru VIII, 77-78.</ref>. A rocca di Tarpea era usata par cundannà i parsoni chì si rifiutavani di tistimunià, vistu ch'eddi erani l'unichi fonti di prova chì à l'ebbica i cuntratti erani unicamenti di forma urali. ==Cundannati à morti di rilievu<ref>Plutarch, ''Livesi '; Livy, ''Ab Urbe Cundita''; M. Grant, ''Roman Mythsi '.</ref>== *[[Marcu Manlio Capitolino]], [[384 a.C.]], par [[sidizioni]]<ref>Livy. Book 6 [20.9]</ref> *ribelli di [[Taranto|Tarentum]], [[212 a.C.]] *[[Luciu Curneliu Crisogono]], [[80 a.C.]] *Sestu Mariu, [[33 a.C.]] *[[Simonu bar Giora]], [[70 di.C.]] ==Simbulisimu== Hè dinò nota a Rocca Tarpea par via di una citazioni latina: ''Arx tarpeia Capitoli proxima'' (''U sassu Tarpeu hè vicinu à u [[Monti Capitulinu]]''). 'Ssa citazioni hè aduprata par fà capiscia chì dopu à l'anori, si pò cascà lestru, o dittu altrimenti ch'è più si codda, più si fala. L'equivalenti in corsu hè u pruverbiu: ''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu, ùn sè mancu à pedi''. == Noti == <references/> {{Coord|41.891556|N|12.482216|E|type:landmark|display=title}} == Bibliugrafia == *[[Titu Liviu|Liviu]], ''[[Ab Urbe cundita libri]]'', I. *[[Dionigi d'Alicarnassu]], [[Antichità rumani (Dionigi di Alicarnassu)|Antichità rumani]], II, 36 3-38, 2 *[[Properzio]], ''[[Elegie (Properzio)|Elegie]]'', IV, 4 *[[Ovidiu]], ''[[I mitamurfosi (Ovidiu)|I mitamurfosi]]'', XIV, 775-99 *[[Valeriu Massimu]], ''Factorum et dictorum memorabilium libri'' IX 6,I *[[Plutarcu]], Romolo, 18, I (da "''A lighjenda di Roma''" à cura di [[Andrea Carandini]], è. fundazioni Larenzu Valla, [[Arnoldo Mondadori Editori]], 2010) == Da veda dinò == * [[Campidogliu]] * [[Tarpeia]] [[Category:Lochi di a mitologia romana]] nv3yuqad1g9oqeo7qayu0ivscp72l0r Sassu tarpeiu 0 16401 336834 336833 2014-07-17T17:54:37Z 92.153.45.192 Reindirizzamentu à [[Rocca tarpea]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rocca tarpea]] prfvcs7jxceloylqh5milf8et0yo1du Tarpeia 0 16402 361597 336848 2019-01-30T13:19:25Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki [[File:Tarpeia coins.jpg|thumb|upright=1.4|U suppliziu di Tarpeia in un [[dinariu]] (piccula muneta d'arghjentu di l'antica Roma).]] '''Tarpeia''' era una verghjina [[vestali]], figliola di u cummandanti di a [[Campidogliu|citatedda rumana]], [[Spurio Tarpeio]], chì à i tempi di [[Romulu]] fù currotta incù l'oru da u rè [[Sabini|sabinu]], [[Titu Tazio]] è parmissi ch'è l'armati numichi intrissini in a citatedda furtificata incù l'ingannu.<ref>[[Titu Liviu|Liviu]], ''[[Ab Urbe cundita libri]]'', I, 11.</ref><ref>[[Dionigi d'Alicarnassu]], VII, 35, 4; VIII, 78, 5.</ref> == A lighjenda == [[File:Frieze Basilica Aemilia Massimo n3.jpg|thumb|upright=1.4|Suldati chì lanciani i so scudi annantu à Tarpeia (frammentu di u frisgiu di a [[Basilica Emilia]] - [[I seculu|I seculu d.C.]]).]] [[File:Campitelli_-_rupe_Tarpea_1060740.JPG|thumb|upright=1.4|A [[rocca tarpea]], com'edda apparisci oghji.]] [[Titu Liviu]] conta: {{Citazione|...a ghjuvanetta era andata dopu à i mura à circà l'acqua par i culti rituali. Dopu avè la catturata, a sfracichetini sottu u pesu di i so armi è l'uccisini, sii par dà l'idea chì a citatedda era stata cunquistata più incù a forza chì incù qualsiasi antru mezu, sii par furniscia un asempiu in modu chì più nisciunu dilatori pudissi cuntà annantu à a parola data.|[[Titu Liviu|Liviu]], ''[[Ab Urbe cundita libri]]'', I, 11. Virsioni Guido Reverdito.}} A ghjuvanetta par u desideriu di pusseda i bracciuletti d'oru ch'eddi purtavani i sabini à u bracciu mancu,<ref name="Plutarcu17.2">[[Plutarcu]], ''Vita di Romulu'', 17, 2.</ref> avaria cusì apartu, a notti siguenti, a porta di a cità à i numichi cummandati da [[Titu Tazio]], i quali, appena intruti, li ghjittàni, prima frà tutti u so cummandanti [[Titu Tazio]], micca solu i bracciuletti d'oru ma dinò i so pisanti scudi, uccidendu la par via di u pesu è di u numaru di l'ughjetti chì l'aviani cuparta.<ref name="Plutarcu17.4">[[Plutarcu]], ''Vita di Romulu'', 17, 4.</ref><ref name="FloroI,1.12">[[Floro]], ''Epitoma de Titu Liviu bellorum omnium annorum DCC'', I, 1.12.</ref> U stessu ''Tarpeo'', u babbu di Tarpeia, fù accusatu di tradimentu è cundannatu.<ref name="Plutarcu17.5">[[Plutarcu]], ''Vita di Romulu'', 17, 5.</ref> [[Plutarcu]] conta altri dui virsioni di a storia di stu parsunaghju mitulogicu feminicciu: # a prima sustinia (sicondu a virsioni di un certu ''Antigono'', forsi [[Antigono di Caristo]]) ch'edda era a figliola di u stessu [[Titu Tazio]], u cummandanti di i [[Sabini]], a quali fù custretta à viva incù [[Romulu]] è ebbi sta sorti par vulintà di u babbu;<ref name="Plutarcu17.5"/> # a siconda racuntava a virsioni di un certu [[Similo]], abbastanza invirisimili par u stessu Plutarcu, sicondu u quali Tarpeia avaria cunsignatu a [[Campidogliu|rocca capitulina]] à i [[Celti]] [[Boii]], micca à i [[Sabini]], apposta chì s'era innamurata di u so rè.<ref name="Plutarcu17.6">[[Plutarcu]], ''Vita di Romulu'', 17, 6.</ref> Si conta, infini, chì u fattu chì Tarpeia fussi stata sippiddita probbiu in i circonda di una rocca posta nantu à u [[Campidogliu]], da a stessa ni presi u nomu: ''rupes Tarpeia'' o ''saxum Tarpeiumi'' o ''Tarpeius monsi'' ([[Rocca Tarpea]] o Sassu tarpeu),<ref name="Plutarcu18.1">[[Plutarcu]], ''Vita di Romulu'', 18, 1.</ref> alminu finu à quandu [[Tarquiniu Prisco]] o [[Tarquiniu u Superbu]] ùn fecini micca trasfiriscia i resti di a zitedda è didicàni u locu à [[Ghjovi (mitulugia)|Ghjovi]]. Sempri à u tempu di [[Plutarcu]] esistia una ''rupes Tarpeia'' nantu à u Campidogliu, da a quali erani ghjittati i parsoni malvaghji.<ref name="Plutarcu18.1"/> == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * [[Titu Liviu|Liviu]], ''[[Ab Urbe cundita libri]]'', I. * [[Dionigi d'Alicarnassu]], VII è VIII. * [[Plutarcu]], ''Vita di Romulu'', 17. == Da veda dinò == * [[Rocca tarpea]] [[Category:Parsunaghji di a mitulugia rumana]] tum13mmwggrdlucse0v3p38ab9a71x8 Erculu 0 16407 347455 336906 2015-07-02T09:58:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align=right |[[Image:Heracles.jpg|thumb|upright=0.7|Scultura rumana, [[Museiu di u Louvre]] di [[Parighji]]]] |- |[[File:Genova-Statua_di_Ercole-Palazzo_del_Melograno.jpg|thumb|upright=0.7|Statua d'Erculu à u Palazzu di u Melagranata ([[Ghjenuva]]), un edifiziu storicu esendu oghji u sediu di un grandi magazenu]] |- |[[File:Canova_ErcoleLica_1.jpg|thumb|upright=0.7|Erculu è Lica d'[[Antonio Canova]]]] |- |[[File:Montemartini_-_Ercole_barbato_da_Horti_Sallustiani_1030484.JPG|thumb|upright=0.7|[[Erma]] di Erculu barbutu in abitu di filosofu, da i [[Horti Sallustiani]] à Roma]] |} '''Erculu''' (in latinu ''Herculesi'') hè una figura di a [[mitulugia rumana]], forma italica di u [[cultu]] di l'[[eroi]] grecu [[Erculu]], introduttu prubabilamenti ind'è i populi [[Sanniti]] da i [[Magna Grecia|culoni grechi]], in particulari da a culonia di [[Cuma]], è ind'è i [[Latini]] è i [[Sabini]] da u cultu [[Civiltà etrusca|etruscu]] à ''Hercle''. Par [[antunumasia]] si difinisci cusì una parsona di grandi forza fisica è, à tempi antichi, u furzutu chì s'esibia in i circhi è in i fieri.<ref> {{cita web |url= http://www.treccani.it/Purtali/elements/categoriesItems.jsp?pathFile=/sites/default/BancaDati/Vocabolario_online/E/VIT_III_E_039642.xml |titolo= ercole |accesso=09-08-2009 |editore= Treccani |opera= Treccani.it }} </ref> ==Erculu in l'antica riligioni rumana== [[File:Hercules_drunk_-_Bardo_National_Museum_(photo_by_Giorces).jpg|left|150px|thumb|[[Museiu naziunali di u Bardo|Erculu briacu]]]] Erculu hè notu in particulari par i "[[dodici lavori di Erculu|dodici lavori]]". Numarosi sò i lighjendi riligiosi chì ani Erculu com'è prutagonistu. Figliu di [[Ghjovi (divinità)|Ghjovi]], a matri di Erculu era a zitedda [[Alcmena]]; ebbi com'è moglia [[Deianira]]. Un ghjornu, duranti una di i so impresi, Erculu è Deianira diviani travirsà un fiumu tumultuosu. L'eroi l'attravirsò, ma lasciò chì a moglia fussi traghittata da un centauru battiddieri, Nessu, chì pruvò à rapiscia à Deianira. Erculu tandu culpì u centauru incù una frezza avvilanata incù u sangui di l'[[Idra di Lerna|Idra]]. U centauru murenti si presi a so vindetta uffrendu à Deianira u so probbiu sangui, è cunvincendu la ch'eddu avia custituitu un putintissimu filtru d'amori chì avaria resu Erculu fideli ad edda par sempri. Un ghjornu Deianira ebbi u suspettu chì u so sposu fussi un pocu troppu intarissatu à un'altra donna. Cusì, deti à Erculu una camisgia annantu à a quali avia sparsu un pocu di u sangui di u centauru murenti. Ma u sangui era un putenti vilenu, chì era statu cuntaminatu da u sangui di l'Idra. Quandu Erculu indussò a camisgia avvilanata, si cumpiì a vindetta di u centauru: cuminciò à essa preda di dulori lancinanti è sintì i carri brusgià li in modu talmenti insuppurtevuli da prifiriscia a morti. Ma nisciunu murtali pudia tumbà lu, è Erculu dicisi di dà si a morti da par sè, fendu si brusgià vivu annantu à una [[crimazioni|pira funiraria]]. Ghjovi, impiitusitu da a sorti di u so figliu predilettu, scesi da u celi è u presi incun eddu in l'Olimpu, punendu fini à a so angunia. In l'Olimpu spusò [[Ebe]], dea di a ghjuvantù. Ci sò parechji virsioni annantu à l'annivirsariu d'Erculu: # l'annivirsariu di a nascita d'Erculu hè fistighjatu u quartu ghjornu di ogni mesi # sicondu un'antra tradizioni Erculu nascì quandu u soli intrì in a decima custiddazioni (Capricornu) # par altri quandu u soli entra in a dodicesima custiddazioni (Pesci). ==Erculu in l'arti== ===Pittura=== [[File:Ercole Sassano da Villa d Este foto Roberto Borgia 2011.jpg|left|thumb | ''Erculu Sassano'' <ref>[http://www.scribd.com/doc/94686989/Antonio-di u-Rè-Antichita-Tiburtine-cap-I-II-1607-edizioni-2012 Antonio_di u_Rè_Antichità_Tiburtine_cap_I_II_1607_edizioni_2012]</ref>, 1569, affrescu à Villa d'Este, appartamentu infiriori, à Tivoli.]] *''[[Erculu è Onfale]]'' di [[Pieter Paul Rubens]] ([[1603]]). *''[[Erculu in u giardinu di l'Esperidi]]'' di Pieter Paul Rubens ([[1638]] circa) *''[[Urighjina di a Via Lattea (Rubens)|L'urighjina di a Via Lattea]]'' di Pieter Paul Rubens ([[1636]]-1638). *''[[Urighjina di a Via Lattea (Tintoretto)|L'urighjina di a Via Lattea]]'' di [[Tintoretto]]. *''[[Scelta di Erculu]]'' d' [[Annibale Carracci]] ([[1596]]) ===Scultura=== *''[[Erculu è Caco]]'' di [[Baccio Bandinelli]] ([[1534]]), [[Piazza di a Signuria]], [[Firenza]]. *''[[Erculu è Lica]]'' d' [[Antonio Canova]] ([[1795]]-[[1815]]), [[Galleria naziunali d'arti muderna è cuntimpurania]], [[Roma]]. *''Erculu epitrapeziosi'' di [[Alba Fucens]] - I sec. a.C. [[Museiu archiulogicu naziunali d'Abruzzo]], [[Chieti]]. *''Erculu Curini'' - bronzu, scola di Lisippo, [[Museiu archiulogicu naziunali d'Abruzzo]], [[Chieti]]. ===Tiatru=== U parsunaghju appartinenti à a mitulugia greca era statu ghjà prutagonistu di ''[[I Trachinie]]'' di [[Sofocle]], in ''[[L'Eraclidi (Euripidi)|L'Eraclidi]]'' di [[Euripidi]] è ancu in ''[[Alcesti (Euripidi)|Alcesti]]'' è ''[[Erculu (Euripidi)|Erculu]]'', sempri di st'ultimu. U parsunaghju fù famosu ancu in u tiatru rumanu. *''[[Hercules furens]]'' (''Erculu furiosu'') di [[Luciu Anneo Seneca]], scrittori, filosofu è pueta rumanu * Hercules und der Stall des Augias (Erculu è i staddi di Augia) di [[Friedrich Dürrenmatt]], scrittori, dramaturgu svizzaru ===Cinema=== Da l'[[anni 1960|anni sissanta]] è dopu funi fatti numarosi filmi di genaru [[peplum]] (mitulogicu mistu à culussali) in i quali i prutagunisti, in più di Erculu, erani eroi cunnisciuti di a [[mitulugia greca]] è [[mitulugia rumana|rumana]], ma erani à spessu ancu invintati. Parechji trami sò basati annantu à avvinimenti di a vicenda mitica di u famosu parsunaghju, siguendu calchì volta ancu i tragedii di [[Eschilu]] o [[Euripidi]], ma spessu i vicendi di l'altri filmi, moltu rielaburati da i scenighjatori, uttiniani difatti in pubblicu pocu successu. Quissa avviniti ancu par i parsunaghji di [[Maciste]] è di [[Ursus (parsunaghju)|Ursus]], eppuri u prima, essendu statu criatu da [[Gabriele D'Annunzio]] è intarpritatu in i primi filmi muti da [[Bartolomeo Paganu]], ottensi quantunqua più successu. *''[[I lavori di Erculu (filmu)|I lavori di Erculu]]'', regia di [[Petru Francisci]] ([[1958]]) *''[[Erculu è a righjina di Lidia]]'', regia di [[Petru Francisci]] ([[1959]]) *''[[L'amori di Erculu]]'', regia di [[Carlu Ludovico Bragaglia]] ([[1960]]) *''[[A vindetta di Erculu]]'', regia di [[Vittoriu Cottafavi]] ([[1960]]) *''[[Erculu à a cunquista di Atlantidi]]'', regia di [[Vittoriu Cottafavi]] ([[1961]]) *''[[Maciste contru Erculu in a vaddi di i guai]]'', regia di [[Mariu Mattoli]] (filmu parudisticu di u 1961 incù prutagunisti [[Francu è Ciccio]]) *''[[Erculu à u centru di a Terra]]'', regia di [[Mariu Bava]] (1961) *''[[Ulissi contru Erculu]]'', regia di [[Mariu Caiano]] ([[1962]]) *''[[A furia di Erculu]]'', regia di [[Gianfranco Parolini]] (1962) *''[[Erculu (filmu)|Erculu]]'', cortumitraghju tedescu par a regia di [[Werner Herzog]] (1962) *''[[Erculu sfida Sansonu]]'', regia di [[Petru Francisci]] ([[1963]]) *''[[Erculu contru Moloch]]'', regia di [[Giorgio Ferroni]] (1963) *''[[Erculu l'invincibile]]'', regia di [[Alvaro Mancori]] ([[1964]]) *''[[Erculu contru Roma]]'', regia di [[Piero Pierotti (regista)|Piero Pierotti]] (1964) *''[[U trionfu di Erculu]]'', regia di [[Albertu De Martinu]] (1964) *''[[Erculu contru i figli di u soli]]'', regia di [[Osvaldo Civirani]] (1964) *''[[Erculu, Sansonu, Maciste è Ursus l'invincibili]]'', regia di [[Ghjorghju Capitani]] (1964) *''[[Erculu contru i tiranni di Babilonia]]'', regia di [[Dumenicu Paolella]] (1964) *''[[U magnificu gladiatori]]'', regia di [[Alfonso Brescia]] (1964) *''[[A sfida di i ghjiganti]]'', regia di [[Mauriziu Lucidi]] ([[1965]]) *''[[Erculu (filmu 1983)|Hercules]]'', regia di [[Luigi Cozzi]] ([[1983]]) *''[[Erculu in l'infernu di l'di i]]'', filmu par a televisioni par a regia di [[Bill L. Norton]] ([[1994]]) *''[[Erculu è u regnu persu]]'', filmu par a televisioni par a regia di [[Harley Cokeliss]] ([[1994]]) *''[[Erculu è u chjerchju di focu]]'', filmu par a televisioni par a regia di [[Doug Lefter]] ([[1994]]) *''[[Erculu è i donni amazoni]]'', filmu par a televisioni par a regia di [[Bill L. Norton]] ([[1994]]) *''[[Erculu in u labirintu di u Minotauru]]'', filmu par a televisioni par a regia di [[Josh Becker]] ([[1994]]) *''[[Erculu (filmu 1997)|Hercules]]'', cartone animatu di a [[Walt Disney Pictures]], direttu da [[Ron Clements]] è [[John Musker]] ([[1997]]) *''[[Erculu (seria televisiva)|Hercules: The Legendary Journeys]]'', staghjoni televisiva andata in onda da [[1995]] à [[2000]] *''[[Young Hercules]]'', [[spin-off]] televisivu di ''Erculu'', in onda da u [[1998]] à u [[2002]] *''[[Erculu: A lighjenda hà iniziu]]'' (''Hercules: The Legend Beginsi '), filmu di [[Renny Harlin]] di [[2014]] *''[[Erculu - U guerrieri]]'' (''Herculesi '), filmu di [[Brett Ratner]] di u [[2014]] ==Noti== <references/> ==Da veda dinò== *[[Dodici lavori d'Erculu]] *[[Tempiu d'Erculu Vincidori]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Mitulugia]] 3c40nymy5ym0u50as6t93utrjuueg08 Levafrebba 0 16408 336903 2014-07-29T13:16:54Z 90.37.19.26 Reindirizzamentu à [[Ghjumenta di preti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjumenta di preti]] ka07n3dgvmnv2muajzh01rlysuf7309 Augustu 0 16411 361667 347885 2019-02-11T10:50:14Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki [[File:Statue-Augustus.jpg|thumb|right|]] '''Gaiu Giuliu Cesare Uttavianu Augustu''' (in [[latinu]] ''Gaius Iulius Caesar Octavianus Augustus'', megliu cunnisciutu cume Uttavianu o Augustu ([[Roma]], 23 settembre 63 a.C. – Nola, 19 aostu 14 d.C.) fubbe u primu imperadore [[Roma antica|rumanu]]. U Senatu li cunferì u titulu di Augustus u 16 ghjennaghju 27 a.C.,[10] è u so nume uffiziale fubbe da quellu mumentu Imperator Caesar Divi filius Augustus. ==Da vede dinò== *[[Cesare]] [[Categoria:Personnalità pulitica di Roma Antica]] [[Categoria:Storia]] adzj9swr1tjomn01ovjietcpa0eez4a Jacob Ellehammer 0 16412 348721 336968 2015-07-06T09:03:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jacob ellehammer.jpg|upright|thumb|Jacob Ellehammer]] '''Jacob Ellehammer''' (nome veru '''Jacob Hansen''') - [[Bakkebølle]], 14 [[giugnu]] 1871, 20 [[maghju]] 1946 - hè statu un inventore [[Danimarca|danese]] famosu per esse unu di i pionieri di l'[[aviò|Aeronautica]]. [[File:Ellehammer 1914.jpg|thumb|left|elicttetu di Ellehammer (1914)]] rf0q3jr156zc7mg7l14a0f1ldkiyeef Nova Zilanda 0 16414 359836 353610 2018-07-17T13:45:28Z 82.60.114.227 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of New Zealand.svg|thumb|right|200px|]] A '''Nova Zilanda''' ([[Lingua maori|maori]]: '''Aotearoa'''; [[Lingua inglese|inglese]]: '''New Zealand''') hè un paese situatu in [[Oceania]]. A sò capitale hè [[Wellington]]. La sò [[lingua]] hè [[Lingua inglese|inglese]], [[Lingua maori|maori]] è a [[Lingua di i cenni neuzilandesa‎|NZSL]]. ==Da vede dinò== *[[Ernest Rutherford]] [[Categoria:Uceania]] ky8gfcxtpsxr4r1xbzq36qxxhemr4gb Maria Carta 0 16415 346537 336996 2015-07-01T19:06:58Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Maria Carta''' ([[Siligo]], [[24 di ghjugnu]] [[1934]] - [[Roma]], [[22 di settembre]] [[1994]]) hè stata una [[cantu|cantante]], musicante è [[cinemà|attrice]] [[Italia|taliana]]. Hà cantatu è hà puru fattu una ricerca nant'à i canti tradiziunali di [[Lingua sarda]]. U primu discu hè surtitu in u 1971. == Discografìa == === Singuli === *[[1971]] - ''Ninna nanna/Muttos de amore'' (Tirsu, TR 140) *[[1971]] - ''Adiu a mama/Antoneddu Antoneddu'' (Tirsu, TR 141) *[[1971]] - ''Trallallera corsicana/La ragazza moderna'' (Tirsu, TR 144) *[[1973]] - ''Nuovo maggio/Funerale di un lavoratore'' ([[RCA Italiana|RCA]], TPBO 1004) *[[1974]] - ''Amore disisperadu/Ave Maria'' ([[RCA Italiana|RCA]], TPBO 1083) *[[1975]] - ''Diglielo al tuo Dio/Nuovo maggio'' ([[RCA Italiana|RCA]], TPBO 1113) *[[1978]] - ''No potho reposare/Ballada ogliastrina/Muttettu'' ([[Polydor]], 2060&nbsp;193) === Albumi === *[[1971]] - ''Sardegna canta'' (LP) (Tirsu, LIP 317) *[[1971]] - ''Paradiso in Re'' (2 LP) ([[RCA Italiana|RCA]], IL 00100-2; ristampa: TCL 1-1089) *[[1974]] - ''Delirio. In s'amena campagna dilliriende'' (LP) ([[RCA Italiana|RCA]], TPL 1-1002) *[[1974]] - ''Dies Irae'' (LP) ([[RCA Italiana|RCA]], TPL 1-1169) *[[1974]]– ''Ave Maria''(LP) ([[RCA Italiana|RCA]] – TCL1-1090 *[[1976]] - ''Vi canto una storia assai vera'' (LP) ([[RCA Lineatre]], TNL 1-3502) *[[1976]] - ''La voce e i canti di Maria Carta vol. 1'' (LP) ([[RCA Italiana|RCA]]) *[[1976]] - ''La voce e i canti di Maria Carta vol. 2'' (LP) ([[RCA Italiana|RCA]], NL 33095) *[[1978]] - ''Umbras'' (LP) ([[Polydor]], 2448&nbsp;078) *[[1980]] - ''Haidiridiridiridiridinni'' (LP) ([[Polydor]], 2448&nbsp;106) *[[1984]] - ''Maria Carta concerto dal vivo'' (MC) (Tekno Records, TKR MR 0036) *[[1981]] - ''Sonos 'e memoria'' (2 LP) (Chante du monde) *[[1984]] - ''Sonos 'e memoria'' (2 LP) ([[Fonit Cetra]], APL-2020-2-1; ristampa dell'album precedente) *[[1992]] - ''Chelu e mare'' (CD) (Music Of The World, CD 12506) *[[1993]] - ''Le memorie della musica'' (CD) (Bubble, CDBLU-1842) *[[1993]] - ''Muttos ‘e amore'' (CD) (Joker, 674104-mus) *[[1993]] - ''Trallallera'' (CD) (Joker) *[[2002]] - ''Sardegna canta'' (CD) (Aedo) ==Filmografia== *''[[Il padrino - Parte II]]'' (di [[Francis Ford Coppola]]) ([[1974]]) *''[[Cecilia - Storia di una comune anarchica]]'' (di [[Jean-Louis Comolli]]) ([[1976]]) *''[[Cadaveri eccellenti (film)|Cadaveri eccellenti]]'' (di [[Francesco Rosi]]) ([[1976]]) *''[[Gesù di Nazareth (sceneggiato televisivo)|Gesù di Nazareth]]'' (di [[Franco Zeffirelli]]), ([[1977]]), nella parte di Marta *''[[Un reietto delle isole (film)|Un reietto delle isole]]'' (di [[Giorgio Moser]]) ([[1980]]) tratto dall'[[Un reietto delle isole|omonimo]] romanzo di [[Joseph Conrad]] *''[[I padroni dell'estate]]'' (di [[Marco Parodi]]) ([[1986]]) *''[[Il camorrista]]'' (di [[Giuseppe Tornatore]]) ([[1986]]) *''[[Disamistade]]'' (di [[Gianfranco Cabiddu]]) ([[1989]]) *''[[Il commissario Corso]]'' (film tv) (di [[Gianni Lepre]]) ([[1992]]) ==Bibliografia== *1975 Maria Carta. ''Canto rituale'', Coines Edizioni *1998 Emanuele Garau. ''Maria Carta'', Edizioni della Torre *2014 Paolo Mercurio, In memoria di Maria Carta ''Voce'' della Sardegna, in "Introduzione alla Musica Sarda", pp. 122-133, Milano ISBN 9788868850135 == Ligami annantu à a Reta == *[http://www.sardegnadigitallibrary.it/index.php?xsl=626&s=17&v=9&c=4460&id=86056 Sardegna Digital Library - Video con Maria chi canta canti tradiziunali (cumpresa una ''Corsicana'' e i ''Trallallera a sa corsicana'')] [[Categoria:Musicante|Carta, Maria]] [[Categoria:Attore|Carta]] [[Categoria:Sardegna]] [[Categoria:Italia]] rsc4t821qkois8ug2f51wgor5yovtq2 Venera di Milo 0 16417 339794 337126 2014-10-07T06:48:52Z CommonsDelinker 173 The file [[:Image:Wenuszmf.jpg]] has been replaced by [[:Image:Venus_de_Milo_Louvre_Ma399-02b.jpg]] by administrator [[:commons:User:Ymblanter]]: ''[[commons:COM:FR|File renamed]]: meaningless file name''. ''[[m:User:CommonsDelinker|Translate me!]]'' wikitext text/x-wiki [[File:Venus_de_Milo_Louvre_Ma399-02b.jpg|123px|thumb |right|A Venera di Milo, vista di fronti]] A '''''Venera di Milo''''' (o ''Venere di Milo'') hè una di i più celebri statui grechi. Si tratta di una scultura di [[marmaru pariu]] (une variità di marmaru biancu) (alta 202 cm), priva di i braccia è di u basamentu uriginali, chì hè cunsirvata in u [[Museiu di u Louvre]] in [[Parighji]]. Nantu à a basa di una scrizzioni ripurtata annantu à u so basamentu (chì hè statu persu dipoi) si riteni chì si tratta di un'opara di [[Lisandru di Antiochia]]. Tempi fà, parechji attribuitini par isbagliu l'opara à [[Prassitele]]. == Storia == [[File:Paris_Louvre_Venus_de_Milo_Debay_drawing.jpg|thumb|upright=0.8|Disegnu di a statua incù a scrizzioni nantu à u basamentu mancanti (Debay, 1821)]] A ''Venera di Milo'' ricodda à u [[130 a.C.]] circa: hè dunqua un'opara [[scultura ellinistica|ellinistica]], bench'è si tratti di una scultura chì fondi parechji stili di l'[[scultura greca classica|arti di u periodu classicu]]. Fù ritruvata spizzata in dui parti in [[1820]] nantu à l'isula greca di [[Milu]] da un campagnolu chjamatu Yorgos Kentrotas. Kentrotas nascosi l'opara chì fù dopu eppuri siquistrata da parechji ufficiali turchi. Un ufficiali di a marina francesa, [[Olivier Voutier]], ni ricunniscì u pregiu è, grazia à a midiazioni di [[Jules Dumont d'Urville]] è di u Marchesi di Rivière, ambasciadori francesu vicinu à l'ottumani, riiscì à cuncluda ni l'acquistu. Dopu parechji intarventi di restauru, a Venera di Milo fù prisintata à u rè [[Luigi XVIII]] in u [[1821]] è cullucata à u [[museiu di u Louvre]], induv'edda hè sempri cunsirvata. A grandi fama righjunta da l'opara in u [[XIX seculu]] ùn fù micca duvuta sultantu à a so biddezza è à a so parfizzioni, ma ancu à a "prupaganda" di l'auturità francesi. In [[1815]], infatti, a Francia duviti ristituiscia a ''[[Venera Medici]]'' à i taliani, dopu chì quidda fù stata purtata in Francia da [[Nabulionu Bonaparte]]. A Venera di Milo, dunqua, fù "spunsurizata" da i francesi par rimpiazzà cusì a perdita di l'altra opara. Cilibrata da artisti è critichi, a Venera di Milo fù da molti cunsidarata una di i più significativi rapprisintazioni di a biddezza feminiccia; l'unicu chì si distinsi fù [[Pierre-Auguste Renoir]] chì a disprizzò difiniscendu la com'è "un gran' giandarmu". == Discrizzioni è stili == [[File:Furtwängler-Restortation-Venus-de-Milo.jpg|thumb|left|120px|Pussibuli ricustruzzioni incù i braccia (Furtwängler)]] Afrudita si pesa, stendu cù u bustu nudu finu à l'addomu è i ghjambi vilati da un spessu pannu. U corpu cumponi una tinsioni misurata chì richjama un tipicu [[chjasmu (scultura)|chjasmu]] (una technica di scultura chì cunsisti in una dispusizioni sicondu un ritmu particulari chì ricorda l'andamentu di a lettara χ di u salteriu grecu) di dirivazioni [[policleto|policletea]]. L'insemu hè resu incù diddicati sughjirimenti chjaruscurali, cù u cuntrastu trà u lisciu incarnatu nudu è u vibrà di a luci in i capeddi ricciulati è in i panni incrispati di a parti infiriori. Ùn si cunnosci pricisamenti qualessu episodiu mitulogicu di a vita di Venera fù cusì rapprisintatu: si riteni chì pò essa una raffigurazioni di a ''Venus Victrix'' chì arreca a mela durata à [[Paride]]: 'ss'intarpritazioni si accurdaria bè incù u nomu di l'isula induv'edda hè stata ritruvata (''milosi'', in [[lingua greca]], significheghja infatti "[[mela]]"). Di u restu, parechji frammenti di un avambracciu è di una mani arricanti una mela sò stati ritruvati vicinu à a statua stessa. In generali quantunqua culpisci l'attitudina naturali di a dea, oramai luntana da l'andamentu "eroicu" di i Venera [[scultura greca classica|classichi]] di i seculi pricidenti. Dopu u ritruvamentu di l'opara, sò stati numarosi i tentativi di ricustruiscia ni a posa urighjinaria (una raffigurazioni à opara di [[Adolf Furtwängler]] riprupunenti a forma uriginali di l'opara hè publicatu in un articulu di Kousser). == Umaghji == [[File:Venus de Milo Louvre Ma399 n3.jpg|right|thumb|Ditagliu]] * Un rifirimentu à a Venera di Milo hè statu inseritu in u filmu ''[[The Dreamers]]'' di [[Bernardu Bertolucci]] (1h 22min 43sec) in u quali a prutagunista feminiccia apparisci in a so stanza incù alti vanti neri annantu à un fondu neru chì, par via di un effettu otticu, sembra canciddà li i braccia. * In u filmu di a [[The Walt Disney Company|Disney]] ''[[Hercules (filmu 1997)|Hercules]]'', ci hè a scena in a quali l'eroi è a so ghjuvanetta Megara, si trovani in un'antica villa greca. Hercules, ghjuchendu incù una petra, culpisci par isbagliu a ''Venera di Milo'' à a quali si troncani i braccia. * In u filmu ''Duffy Duck è l'isula fantastica'', [[Pevaru I Pew]] passa davanti à una statua chì cadi à pezzi è diventa a famosa statua. * In u filmu ''[[I dodici lavori di Asterix]]'' (più pricisamenti à a casa chì rendi tontu) [[Obelix]] si teni in bracciu à una statua à a quali si spezzani i braccia è diventa l'attuali ''Venera di Milo''. * In l'album Marquee moon di i Television, ci hè una canzona intitulata ''Venus de Milo'' (Venera di Milo) == Bibliugrafia == *{{Cita libru|nomu = Ranuccio|casata = Bianchi Bandinelli|wkautore = Ranuccio Bianchi Bandinelli|coautori = Enrico Paribeni|curatore = |titulu = L'arti di l'antichità classica. Grecia|editori = UTET Libreria|cità = Turinu|annu = 1986|pagini =|ISBN = ISBN 88-7750-183-9.}} * Giuliano A., ''Storia di l'arti greca'', Carocci, Roma 1998 ISBN 88-430-1096-4 * Pierluigi De Vechji è Elda Cerchiari, ''I tempi di l'arti'', vulumu 1, Bompiani, Milanu 1999. ISBN 88-451-7107-8 [[Category:Sculturi ellinistichi]] [[Category:Sculturi in u Louvre]] [[Category:sculturi annantu à Venera|Milo]] m87498u8xitk2afgf0gh4hab4bby40o Template:Triplice imagine 10 16418 337099 2014-08-13T18:37:08Z 92.153.26.183 Pagina nova: {{#if: {{{1|}}} | | <div style="display: none;">}}{{#switch: {{{1|}}} | left = <div class="thumb tleft"> | right = <div class="thumb tright"> | center|centre = <div class="center"><d... wikitext text/x-wiki {{#if: {{{1|}}} | | <div style="display: none;">}}{{#switch: {{{1|}}} | left = <div class="thumb tleft"> | right = <div class="thumb tright"> | center|centre = <div class="center"><div class="thumb tnone"> | #default = <div class="thumb tright"> }}<div class="thumbinner" style="width:{{#expr: {{{3|0}}} + {{{5|0}}} + {{{7|0}}} + 6}}px;"> {| style="background: transparent; border: 0; padding: 0; margin: 0; width:{{#expr: {{{3|0}}} + {{{5|0}}} + {{{7|0}}} + 6}}px;" cellspacing="0" | style="padding: 0; margin: 0;" class="thumbimage" | [[Image:{{{2}}}|{{{3}}}px|alt={{{11|}}}|{{{8|}}}]] | style="padding: 0; margin: 0; border: 0; width: 2px" | | style="padding: 0; margin: 0;" class="thumbimage" | [[Image:{{{4}}}|{{{5}}}px|alt={{{12|}}}|{{#if: {{{9|}}}|{{{9|}}}|{{{8|}}}}}]] | style="padding: 0; margin: 0; border: 0; width: 2px" | | style="padding: 0; margin: 0;" class="thumbimage" | [[Image:{{{6}}}|{{{7}}}px|alt={{{13|}}}|{{#if: {{{10|}}}|{{{10|}}}|{{{8|}}}}}]] |- {{#if: {{{9|}}}{{{10|}}} | {{!}} style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" {{!}} <div class="thumbcaption">{{{8|}}}</div> {{!}} style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" {{!}} {{!}} style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" {{!}} <div class="thumbcaption">{{{9|}}}</div> {{!}} style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" {{!}} {{!}} style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" {{!}} <div class="thumbcaption">{{{10|}}}</div> | {{!}} style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" colspan="5" {{!}} <div class="thumbcaption">{{{8|}}}</div> }} |} </div> {{#switch: {{{1|}}} | center|centre = </div></div> | </div> }}{{#if: {{{1|}}} | | </div> <code><nowiki>{{Tripla immagine|left/right/center|Image 1|Size 1|Image 2|Size 2|Image 3|Size 3|Left caption|[Center caption]|[Right caption]|Left alt text|Center alt text|Right alt text}}</nowiki></code> }}<noinclude> {{man}} [[Categoria:Template strumenti di layout immagini|Template:Tripla immagine]] </noinclude> 23m5ftrsovsdhar9qoxarb06oitmkxz Venera di Milu 0 16419 337111 2014-08-13T19:28:59Z 92.153.26.183 Reindirizzamentu à [[Venera di Milo]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Venera di Milo]] lcqsp1pn2ub7ngdjzkm3mflf2pxgdzf Venere di Milo 0 16420 337113 2014-08-13T19:30:07Z 92.153.26.183 Reindirizzamentu à [[Venera di Milo]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[ Venera di Milo]] 01qc0cketlaesi130317qtzb5uc6p82 Robin Williams 0 16421 361400 356270 2019-01-09T22:48:21Z 2600:8800:3980:2550:B555:73B3:EBC:FE89 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robin Williams 2011a (2).jpg|thumb|Williams, [[2011]]]] '''Robin McLaurin Williams''' hè statu un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[21 di lugliu|21 lugliu]] [[1951]] in [[Chicago]], [[Illinois]] è hè mortu in a so casa in [[Paradise Cay]], [[California]], [[11 d'aostu|l'11 d'agostu]] [[2014]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Williams, Robin]] [[Categoria:Americanu|Williams, Robin]] k2wig8ri1sbrsmbw6u4g7rdjm31c9tw Paul L. Smith 0 16422 346393 337136 2015-07-01T18:00:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Paul L. Smith (1936-2012).jpg|thumb|Smith, [[1973]]]] '''Paul Lawrence Smith''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Smith, Paul L.]] 7r40bqa98hvzcqe1udjccib16f6o2h2 Shelley Duvall 0 16423 350179 346419 2015-07-07T22:06:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ShelleyDuvall.jpg|thumb|Duvall, [[1990]]]] '''Shelley Alexis Duvall''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Duvall, Shelley]] i87une3wuqhud66dmu1b5ekzbcoy2se Milu 0 16424 337135 337134 2014-08-17T19:10:30Z 92.153.142.236 /* Assediu è cunquista atinesa */ wikitext text/x-wiki '''Milu''' (in [[lingua greca|grecu]] ''Μήλος'' - ''Mìlosi '') hè un' [[isula]] [[Grecia|greca]] di u [[Mari Egeiu]] d'urighjina vulcanica, chì si trova in l'angulu sudu-uccidintali di l'arcipelagu di i [[Cicladi]]. Milu hà una longa storia è cunserva tistimunianzi [[civiltà minoica|minoichi]], [[ellinisimu|ellinistichi]], [[Roma antica|rumani]] è [[Bisanziu|bizantini]]. Amministrativamenti hè una cumuna di a periferia di l'[[Egeiu Miridiunali]] ([[unità perifirichi di a Grecia|unità periferica]] di [[Milu (unità periferica)|Milu]]). A maiò parti di a pupulazioni di Milu stà in a parti nordu-uriintali induva si trovani i paesi di [[Plaka]] (chì hè u capilocu di l'isula), [[Tripiti]], [[Pollonia]] è [[Adamas]], u [[portu]] principali di l'isula ind'eddi partini è ghjunghjini i traghetti. U restu di l'isula hè inveci guasi privu d'insidiamenti umani, ùn ci sò micca stradi asfaltati è calchì volta i spiaghji sò raghjunghjibuli solu da u mari. == Storia == [[File:Aphrodite2.png|thumb|left|upright=0.5|[[Venera di Milu]]]] ===Assediu è cunquista atinesa=== L'isula di Milo fù a prutagonista di una brutali accupazioni ricuddanti à u [[V seculu a.C.]], à l'ebbica di a [[guerra di u Peloponnesu]] ([[431 a.C.|431]]-[[404 a.C.]]). I mutivazioni di l'episodiu in quistioni sò diffarenti, sicondu [[Isocrate]] oppuri [[Tucidide]]: sicondu u prima, l'isula di Melu era una di quiddi chì erani alliati d'[[Atena]] prima di a guerra, chì parò si ni saria piuttostu alluntanata, ghjunghjendu tuttu à fattu à furniscia aiutu a [[Sparta]]<ref>Isocrate, Panegirico, 100-102;</ref>; sicondu Tucidide, inveci, Melo ùn era mai stata alliata di [[Atena]], ma apposta ch'edda ni era moltu vicina, a cità egemona, par mutivi di sicurezza probbia, avaria vulsutu attirà la in a so orbita probbia, impitendu parò annantu à l'indicisioni di l'isulani<ref>Tucidide, III, 91; V, 84,2.</ref>. Qualunqua fussi a rialità, pari ch'è Atena avissi inviatu più di un ambasciadori par pruvà à cunvincia l'abitanti di Milu, ma chì, di fronti à a so oppusizioni, saria ghjunta dopu à a cunclusioni ch'è a situazioni ùn pudia essa risolta ch'è da a forza: in l'annu [[416 a.C.]], un annu di paci in a guerra incù Sparta (vista a [[paci di Nicia]] di u [[421 a.C.]]), inviò a so probbia straputenti flotta contru a piccula isula. Dopu un assediu chì durò moltu più ch'è Atena l'aspittava, l'isula fù custretta à renda si, è Atena applicò una "punizioni" spietata: tutti i masci adulti funi uccisi è a pupulazioni chì firmava fù ridutta in schiavitù. U storicu [[Lucianu Canfora]], in u so vulumu ''U mondu di Atena'', pari spusà a tesa di Isocrate<ref>Lucianu Canfora, U mondu di Atena, Bari 2012, p. 166</ref>, ma quissa ùn attinuisci micca a critica sivera à u cumpurtamentu d'Atena. == Amministrazioni == A cumuna umonima cumprendi, in più di Milo, ancu l'isuli disabitati di [[Antimilo]] è [[Akradies]], incù una pupulazioni di 4.771 abitanti à u censimentu di l'annu [[2001]].<ref>{{cita web|url=http://www.ypes.gr/UserFiles/f0ff9297-f516-40ff-a70è-eca84è2ec9b9/D_diairesi.xls|titulu=Censimentu 2001|accessu=4 aprili 2011}}</ref> == Turisimu == In i primi [[anni 2000]] ancu Milu hè stata righjunta da u [[turisimu]] di massa. L'impresa turistica lucali hà infatti fattu mori publicità annantu à l'isula, chì rispettu à l'anni pricidenti hè avali più faciulamenti raghjunghjibuli in tempi brevi da u [[Pireo]] incù traghetti viloci. L'isula mostra intarissantissimi finomini giulogichi com'è surghjenti caldi è rocci multicolori, litturali "lunarii" è un'autanticità chì ùn hè ancora assirvita à u turisimu di massa. In a parti uriintali di l'isula i stradi sò par a maiò parti in catramu, i ristanti quantunqua ani una bona parcurribilità. In a parti nordu-uriintali (à u sudu di Pollonia) principia a zona mineraria. Diffarenti hè a situazioni in a parti uccidintali. I stradi ùn sò micca incatramati è à spessu u so fondu scunnessu hè custituitu da petri di diversi diminsioni. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Lista d'isuli di a Grecia]] * [[Venera di Milo]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 93wvvzpjzecdmjbplkjsj1nnhk6chnx Imelda Marcos 0 16426 352346 352314 2015-12-19T17:48:21Z ErikvanB 2809 wikitext text/x-wiki [[image:Imelda Marcos.jpg|right|thumb|Imelda Marcos]] '''Imelda Remedios Visitación Trinidad Romuáldez-Marcos''' (2 [[lugliu]] [[1929]] in [[Manila]]) hè stata prima donna di i [[Filipinas]] da u [[1965]] à u [[1986]].<ref name = "Ellison">Katherine Ellison, ''Imelda, Steel Butterfly of the Philippines'', McGraw-Hill, New York, 1988. ISBN 0-07-019335-5</ref> {{DEFAULTSORT:Marcos, Imelda}} == Riferimenti == {{reflist}} {{c}} [[categoria:Biugrafia]] g342egawp678vo14jshrdygzpu7ldae Archimede 0 16427 361898 351289 2019-04-02T14:23:34Z Alonso de Mendoza 6479 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Retrato de un erudito (¿Arquímedes?), por Domenico Fetti.jpg|thumb|right|200px|Archimede]] '''Archimede''' (natu in [[Siracusa]] 287 AC-212 AC) hè statu un [[matematicu]] è [[fisicu]], u più impurtante di l'antica [[Grecia]] e di la [[storia]]. [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Matematicu]] 04bc4mhwk3wu68yrmlsxa0xlgv48p4k Pitagoru 0 16428 337160 2014-08-22T11:31:13Z 93.150.173.164 Pagina nova: [[File:Sanzio 01 Pythagoras.jpg|200px|thumb|right|Pitagoru in ''A scola di Atene'' di [[Raffaello Sanzio]], 1509]] '''Pitagoru''' (in [[grecu anticu]] ''Πυθαγòρας''; natu in... wikitext text/x-wiki [[File:Sanzio 01 Pythagoras.jpg|200px|thumb|right|Pitagoru in ''A scola di Atene'' di [[Raffaello Sanzio]], 1509]] '''Pitagoru''' (in [[grecu anticu]] ''Πυθαγòρας''; natu in [[Samo]] versu 570 AC – [[Metaponto]] versu 495 AC) hè un [[filosofu]] è [[matematicu]] grecu presocraticu. Hè avutu com'è maestru [[Anassimandru]] ed hè il fundatore di a scola pitagorica a [[Crotone]]. Hè notu anche per lo [[Teorema di Pitagoru]]. [[Categoria:Filosofu]] [[Categoria:Matematicu]] bsl1u92mxritkdencr9y2usrzi6cpzc Template:IT-PR 10 16431 337193 2014-08-26T13:22:18Z Cycn 6351 Pagina nova: [[Pruvincia di Parma|Parma]]<noinclude> [[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PR]] </noinclude> wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Parma|Parma]]<noinclude> [[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|PR]] </noinclude> mflvp9gopfravmr8bikwg0rkde75rst Platonu 0 16432 337198 2014-08-26T18:19:04Z 92.153.8.175 Reindirizzamentu à [[Platone]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Platone]] hrrps6n8dq1da3duhyzim7yg6bqvu00 Aleksandr Sergeevič Puškin 0 16434 351158 339761 2015-07-16T10:19:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Aleksandr Sergeevič Puškin''', in [[lingua russia]] ''Александр Сергеевич Пушкин'', natu à [[Mosca]] u 6 [[ghjugnu]] (26 [[maghju]] di u calendariu giulianu) 1799 è mortu u 10 [[ferraghju]] (27 [[ghjennaghju]] di u calendariu giulianu) 1837 à [[San Petroburgu]], hè statu unu [[scrivanu]] in [[Rusia|lingua russa]]. [[File:AleksandrPushkin.jpg|200px|thumb|left|Aleksandr Pushkin]] [[File:Pushkin Signature.svg|200px|thumb|right|A signatura di Pushkin]] [[File:Pushkin 04.jpg|thumb|Puškin à circa 4 anni]] ong8380csbojmhhk64unzdvw0tot4l4 Lenny Henry 0 16436 352431 346582 2015-12-29T22:43:08Z Sir AWA 10466 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lenny Henry in The Comedy of Errors 2011.jpg|thumb|Henry, [[1980]]]] '''Lenworth George''' "'''Lenny'''" '''Henry''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|Henry, Lenny]] e6qqyyavhokomasovc15y5yegrqcp0a Edie McClurg 0 16438 348875 348451 2015-07-06T10:17:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Annie Awards Edie McClurg.jpg|thumb|McClurg, [[2007]]]] '''Edie McClurg''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|McClurg, Edie]] jp8dxj5hz1zqw07u8j5hesyrsg9j024 Raffaello Sanzio 0 16439 360376 360348 2018-10-30T16:24:40Z XXBlackburnXx 14452 Annullata la modifica 360348 di [[Special:Contributions/151.40.243.168|151.40.243.168]] ([[User talk:151.40.243.168|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Sanzio 00.jpg|thumb|right|200px|Raffaelllo Sanzio]] '''Raffaello Sanzio''', megliu cunnisciutu cume '''Raffaello''', hè natu à [[Urbino]] u [[6 d'aprile]] di u 1483 è hè mortu à [[Roma]] u [[6 d'aprile]] di u 1520.<br /> Hè statu architettu è pittore è hè cunsideratu cume unu di i più grandi artisti di a storia. <gallery> File:Crocifissione gavari.jpg|Crocifissione Gavari, Raffaello File:Raffaello - Spozalizio - Web Gallery of Art.jpg|1504, Sposalizio della Vergina File:Belvedere madonna.jpg|Madonna del Belvedere File:Sanzio_01.jpg|[[Scuola di Atene]] File:Parnaso 01.jpg|Parnaso File:Deliveranceofstpeter.jpg|Liberazione di San Pietro File:Raphael Madonna della seggiola.jpg|Madonna della Seggiola File:RAFAEL - Madonna Sixtina (Gemäldegalerie Alter Meister, Dresde, 1513-14. Óleo sobre lienzo, 265 x 196 cm).jpg|Madonna Sistina </gallery> [[Categoria:Architettu]] [[Categoria:Pittori]] tv5ovufnu998p0k7l0jv9ohefdilu65 Bochotnica 0 16440 347907 337338 2015-07-03T10:06:15Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Bochotnica''' hè una cumuna di a [[Polonia]] [[estu|orientale]]. Hè situata in u [[sudestu]] di a [[Pulonia]], trà Puławy è [[Lublin]], annantu u [[fiume]] [[Wisła]]. <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Bochotnica''' </font> |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | |- | valign="top"| [[Voivodato]] || align="center" | [[Voivodato di Lublino]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 24-120 |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 51° 20' N |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 21° 59' E |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 20 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 1 500 (2010) |- | [[Densità]] || align="center" | 75 ab./km² |} {{DEFAULTSORT:Bochotnica}} [[Categoria:Polonia]] oqesegi8h0l46mn4v44k9j3t050dh57 Paul Greenberg 0 16441 346345 337342 2015-07-01T17:44:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Paul Greenberg''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Greenberg, Paul]] ew2eozwpy10gq5rn02cd0e5c579z7k4 S. Scott Bullock 0 16442 355251 346376 2016-09-28T05:32:45Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Stuart Scott Bullock''' (*Santa Monica, [[California]], 7 [[maghju]] 1956) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Bullock, S. Scott]] scay75y4dv4j5jl35ihmcmnbhwq22vm Cesar Romero 0 16443 348848 346383 2015-07-06T10:12:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cesar Romero 3 Allan Warren.jpg|thumb|Romero, [[1973]]]] '''Cesar Julio Romero, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Romero, Cesar]] flpvlk80the98kme27wkd82ngfttmdu Burgess Meredith 0 16444 348842 346430 2015-07-06T10:11:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Burgess Meredith sitting 1974.jpg|thumb|Meredith, [[1974]]]] '''Oliver Burgess Meredith''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Meredith, Burgess]] 8ljzlsibmz7ef4vbikhib88ob5lsgly Frank Gorshin 0 16445 348881 346429 2015-07-06T10:18:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:LouRawlsFrankGorshin1977.jpg|thumb|Gorshin, [[1977]]]] '''Franklin John''' "'''Frank'''" '''Gorshin, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Gorshin, Frank]] hh3mz6ztjxrlm2j6mv3qa0ms3btok4z Julie Newmar 0 16446 348921 348767 2015-07-06T10:25:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Julie Newmar 2014 Phoenix Comicon (cropped).jpg|thumb|Newmar, [[2014]]]] '''Julia Chalene Newmeyer''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Newmar, Julie]] 3n0q2q7te2nm8l5d537q6uzrid1xhml Eartha Kitt 0 16447 357409 353799 2017-07-14T08:49:23Z DARIO SEVERI 10718 Added data from wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Eartha Kitt 2007.jpg|thumb|Kitt, [[2007]]]] '''Eartha Mae Kitt''' (17 [[Ghjennaghju]] 1927 – 25 [[Dicembre]] 2008) hè stata un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Kitt, Eartha]] [[Categoria:Americanu|Kitt, Eartha]] qi7ztare4j71j1lh4env5k6v0ujzur1 Leigh Francis 0 16449 345957 337364 2015-07-01T14:09:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Leigh Szaak Francis''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|Francis, Leigh]] 39ywkyvb6sykbu9axkfho3m8hdvyudi Joan Rivers 0 16450 361656 348909 2019-02-09T08:00:10Z 2600:8800:3980:2550:701D:6087:29D4:A664 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Joan Rivers 2010 - David Shankbone.jpg|thumb|Rivers, [[2010]]]] '''Joan Alexandrea Rosenberg''' (née '''Molinsky''') hè un'[[Sinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Rivers, Joan]] ggpiakrbtcc5ijpiqvvyoh7s45pfgcl Phyllis Diller 0 16451 349975 346437 2015-07-07T18:02:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Phyllis diller 2-25-2007.jpg|thumb|Diller, [[2007]]]] '''Phyllis Ada Driver''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Diller, Phyllis]] 9qvpieysv3dflbvep5lwa3lqdkal4b2 Michael Clarke Duncan 0 16452 346423 337388 2015-07-01T18:10:01Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:MichaelClarkeDuncanJan09.jpg|thumb|Duncan, [[2009]]]] '''Michael Clarke Duncan''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Duncan, Michael Clarke]] a3onw288wmafkndwvhwoidcy8t85wel Jackie Gleason 0 16453 348892 346424 2015-07-06T10:20:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lucille Ball and Jackie Gleason 1975.JPG|thumb|Gleason, [[1975]]]] '''John Herbert''' "'''Jackie'''" '''Gleason''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Gleason, Jackie]] gq4dtly80pmyrcceufmiusm3mkfyyzi Categoria:Filmu di l'anni 1941 14 16455 337399 2014-09-06T11:49:32Z FakirNL 7698 FakirNL hà spustatu a pagina [[Categoria:Filmu di l'anni 1941]] à [[Categoria:Filmu di l'annu 1941]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Filmu di l'annu 1941]] q0d1e4246kv1fpewbwa67o64pr3sbs3 Categoria:Filmu di l'anni 1940 14 16456 337439 337403 2014-09-06T12:16:52Z FakirNL 7698 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|1940]] m3anohuacpkoelsrrwp00hd4ir8wwsw Categoria:Filmu di l'anni 1942 14 16457 337407 2014-09-06T11:54:13Z FakirNL 7698 FakirNL hà spustatu a pagina [[Categoria:Filmu di l'anni 1942]] à [[Categoria:Filmu di l'annu 1942]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Filmu di l'annu 1942]] 77oddb2tbk7c9kr2uyidseoeu6yasif Categoria:Filmu di l'anni 1977 14 16458 337414 2014-09-06T12:01:04Z FakirNL 7698 FakirNL hà spustatu a pagina [[Categoria:Filmu di l'anni 1977]] à [[Categoria:Filmu di l'annu 1977]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Filmu di l'annu 1977]] 3temtoryfpo6asbhy9t88jh6twjypkz Categoria:Filmu di l'anni 1981 14 16459 337419 2014-09-06T12:03:41Z FakirNL 7698 FakirNL hà spustatu a pagina [[Categoria:Filmu di l'anni 1981]] à [[Categoria:Filmu di l'annu 1981]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Filmu di l'annu 1981]] gg6r8xn9v3pua0iwgap94hsaceiluxz Categoria:Filmu di l'anni 1993 14 16460 337428 2014-09-06T12:07:17Z FakirNL 7698 FakirNL hà spustatu a pagina [[Categoria:Filmu di l'anni 1993]] à [[Categoria:Filmu di l'annu 1993]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Filmu di l'annu 1993]] kpm5wufgywxea8t90f40f0tjxt7xd3v Categoria:Filmu di l'anni 1994 14 16461 337430 2014-09-06T12:07:20Z FakirNL 7698 FakirNL hà spustatu a pagina [[Categoria:Filmu di l'anni 1994]] à [[Categoria:Filmu di l'annu 1994]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Filmu di l'annu 1994]] jrv6y9y0s3v6wh4189852j79iwul0ys Categoria:Filmu di l'anni 1970 14 16462 337440 2014-09-06T12:16:59Z FakirNL 7698 Pagina nova: [[Categoria:Sinemà|1970]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sinemà|1970]] rtek2z6mdrxs5lsiinzymd8vaglwczh Categoria:Circundariu di Corsica 14 16464 338386 2014-09-11T12:11:42Z Cycn 6351 Pagina nova: [[Categoria:Corsica]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] d2unmxm761pkwnaz8nxgc87dairk4oq Vladimir Nabokov 0 16465 347606 339415 2015-07-02T15:56:17Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Vladimir Vladimirovitch Nabokov '''hè un [[littiratura|scrittore]] [[Russia|rùssiu]] natu in Sankt-Peterbourg u 22 d'aprile 1899 è mortu in Lausanne u 2 di lùgliu 1977. Hè diventatu mundialamente cunnisciutu incù u so capu d'òpara, ''[[Lolita]] ''(1955). [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Russiu]] [[categoria:Scrivanu]] 51svghnpsyhjt2ai81m7kcr5fl4577f Germain Nouveau 0 16466 347469 347468 2015-07-02T12:12:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Germain Marie Bernard Nouveau''', natu u 31 di lùgliu 1851 in Pourrières induv'ellu hè mortu u 4 d'aprile 1920, era un [[puesia|pueta]] [[Francia|francese]]. In 1873 Germain incuntra [[Arthur Rimbaud]] pò [[Paul Verlaine|Verlaine]] in 1875. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Francesu]] 1d8yi0bm4orycq84v5vgfqw1d2epf9t Arthur Rimbaud 0 16467 351316 348649 2015-07-16T15:10:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Jean Nicolas Arthur Rimbaud''' hè un [[puesia|pueta]] [[Francia|francese]] natu u 20 d'[[uttobre]] 1854 è mortu u 10 di [[nuvembre]] 1891 in [[Marseglia]]. Rimbaud scrive i so primi [[puema|puemi]] à quìndeci anni ma piantarà subbitamente a [[puesia|scrittura]] à vinti anni. Ùn l'impedia micca di diventà una figura di a [[littiratura|litteratura]] [[Francia|francese]]. ==Da vede dinù== *[[Acrosticu]] *[[Germain Nouveau]] [[categoria:Puesia]] oryxkwl8vp240vnb3f9vsryv8mc1op5 Lolita 0 16468 352187 352186 2015-11-26T17:06:48Z 92.158.140.105 Annullata la modifica 352183 di [[Special:Contributions/82.45.159.116|82.45.159.116]] ([[User talk:82.45.159.116|discussione]]) wikitext text/x-wiki '''''Lolita '''''hè un [[litteratura|rumanzu]] scrittu in [[lingua inglese|inglese]] di l'autore [[Russia|rùssiu]] naturalizatu miricanu [[Vladimir Nabokov]] publicatu in settembre 1955 in [[Parigi]]. L'òpara cunta a storia di Humbert Humbert è di u so amore per Dolores Haze, una zitellùccia di sulamente dòdeci anni è mezu. À dispettu di esse cusì pulèmica è cinsuratu, u rumanzu hè avà cunsideratu cumè un capu d'òpara di a [[litteratura]] muderna è hè spessu citatu cume una di l'òpare e piu assignalate di u XX<sup>simu</sup> seculu. [[categoria:Littiratura]] p2nz7drbtrcvrrh72jrzmlgnecpu479 Lewis Carroll 0 16469 347508 339436 2015-07-02T13:02:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Lewis Carroll '''(di u so veru nome, '''Charles Lutwidge Dodgson''') hè un [[Litteratura|rumanzeru]], [[Futugrafia|ritrattatore]] è [[Matematica|matemàticu]] [[Regnu Unitu|britannicu]] natu u 27 di ghjennaghju 1932 in Daresbury è mortu u 14 di ghjennaghju 1898 in Guildford. Hè cunnisciutu per u so libru ''Alice in Wonderland.'' [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Britannicu]] iuwd6mafy08vt0c77ez55b0ana926u9 Rublu 0 16470 347499 339430 2015-07-02T12:54:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''rublu''' hè l'unità munitària utilizata dapoi più di 500 anni in [[Russia]]. U rublu hè scumpartitu in 100 ''[[kopecks]] ''(копеек). [[categoria:Economia]] [[categoria:Russia]] 0xhgle6d7t0hrrx5oj2n7rl79c1751m Kopecks 0 16471 347500 339431 2015-07-02T12:54:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''kopeck''' hè a suddivisione di u [[Rublu]]. [[categoria:Economia]] [[categoria:Russia]] crdfowa57wn8yzv0i4kprmd8vugle1s Vladimir Poutine 0 16472 363552 357494 2019-09-22T19:48:23Z 80.89.76.242 wikitext text/x-wiki [[File:Vladimir Putin (2017-07-08).jpg|thumb|Vladimir Poutine]] '''Vladimir Vladimirovitch Poutine '''(Абу Путен аль-Хуйло), natu u 7 d'uttobre 1952 in [[Leningrad]], hè un [[pulitica|omu di statu]] [[russia|russiu]], prisidente di u Guvernu Russiu]] di 1999 à 2000 è di 2008 à 2012, è prisidente di a [[Fidirazione di Russia]] dapoi 2012. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Russiu]] [[categoria:Pulitica]] g8vv1meqajq5ia05ptn5bgx01jcebyu Galileu Galilei 0 16473 339456 339438 2014-09-14T06:32:09Z Tn4196 6888 Reindirizzamentu à [[Galileo Galilei]] wikitext text/x-wiki #RINVIA[[Galileo Galilei]] s8v3mwdluhpyegtarb7udrc6gof1ngz Template:Utilizatore vec 10 16474 339442 339439 2014-09-13T14:28:11Z Tn4196 6888 wikitext text/x-wiki {{babel field M | letter code=[[Lingua veneta|vec]] | text=Stu utilizatore parla u '''[[:Categoria:Utilizatore vec|venetu]]''' cum'è '''[[:Categoria:Utilizatore vec-M|lingua materna]]'''. }} [[Categoria:Utilizatore vec-M]] gv41cilfyolsr1zlz9kkquyalkbchdd Categoria:Utilizatore vec 14 16475 339440 2014-09-13T14:19:19Z Tn4196 6888 Pagina nova: {{Commonscat|User vec}} [[Categoria:Utilizatori per lingua|vec]] wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User vec}} [[Categoria:Utilizatori per lingua|vec]] dg227rcrdh5tdg02ce6ej38kft6idgv Categoria:Utilizatore vec-M 14 16476 339441 2014-09-13T14:19:47Z Tn4196 6888 Pagina nova: {{Commonscat|User vec-N}} [[Categoria:Utilizatore vec|M]] wikitext text/x-wiki {{Commonscat|User vec-N}} [[Categoria:Utilizatore vec|M]] 2hh3fv9206su4po6811gpjxxme72lt0 Will Ferrell 0 16480 355190 346364 2016-09-22T09:27:21Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Will Ferrell 2, 2012.jpg|thumb|200px|Will Ferrell - 2012]] '''William "Will" Reilly''' ([[California]], 16 [[lugliu]] 1967) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Ferrell, Wll]] [[Categoria:Americanu|Ferrell, Will]] 8r409j47g920wyqzf5obk1cwb7svkl6 Bon Jovi 0 16481 339504 2014-09-17T13:36:03Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Bon Jovi 1.jpg|thumb|right|250px|I Bon Jovi in concertu]] I '''Bon Jovi''' sò un gruppu pop metal [[rock]] [[Stati Uniti d'America|americanu]], furmatusi a S... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bon Jovi 1.jpg|thumb|right|250px|I Bon Jovi in concertu]] I '''Bon Jovi''' sò un gruppu pop metal [[rock]] [[Stati Uniti d'America|americanu]], furmatusi a [[Sayreville]], [[New Jersey]], in u [[1983]] è attiva finu à oghje. U gruppu hè formatu da Jon Bon Jovi (voce), Richie Sambora (chitara), David Bryan (tastiera), Tico Torres (batteria). ==Albumi== * 1984 - ''Bon Jovi'' * 1985 - ''7800° Fahrenheit'' * 1986 - ''Slippery When Wet'' * 1988 - ''New Jersey (albòm)'' * 1992 - ''Keep the Faith'' * 1995 - ''These Days'' * 2000 - ''Crush'' * 2002 - ''Bounce'' * 2005 - ''Have a Nice Day'' * 2007 - ''Lost Highway'' * 2009 - ''The Circle'' * 2013 - ''What About Now'' === Albumi da u vivu === * 2001 - ''One Wild Night Live 1985-2001'' * 2012 - ''Inside Out'' === Raccolte === * 1994 - ''Cross Road * [[2001]] - ''Tokyo Road: Best of Bon Jovi]]'' * [[2003]] - ''This Left Feels Right'' * [[2004]] - ''100,000,000 Bon Jovi Fans Can't Be Wrong'' * [[2010]] - ''Greatest Hits (Bon Jovi)'' ===EP=== *2001 - ''The Love Songs'' *2003 - ''Bon Jovi - Target EP'' *2006 - ''Live from the Have a Nice Day Tour'' p7ibte0giqxqd4g376rzje3s6bn0h3z Richard Kiel 0 16483 346399 339519 2015-07-01T18:02:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Kiel 2014 (cropped).jpg|thumb|Kiel, [[2014]]]] '''Richard Dawson Kiel''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Kiel, Richard]] 726hzqjn9uf6yrxsglixl3xy24mqast Publiu Virgiliu Marone 0 16487 359182 350056 2018-05-06T19:28:41Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Vergilius.jpg|thumb|Virgiliu]] '''Publiu Virgiliu Marone''' (in [[latinu]] ''Publius Vergilius Maro'') hè statu unu [[scrittore]] è [[puesia|poeta]] [[Roma|rumanu]]. Hè natu à [[Virgilio]] u [[15 uttrovi]] di u [[70 a.C.]] è hè mortu à [[Brindisi]] u [[21 di settembre]] di u [[19 a.C.]] == Opere principali == Virgiliu hè [[littiratura|autore]] di trè puemi longhi. === Puesia === * ''[[Bucoliche]]'' (''Bucolica''; [[42 a.C.]] - [[39 a.C.]]) * ''[[Georgiche]]'' (''Georgica''; [[37 a.C.]] - [[30 a.C.]]) * ''[[Eneide]]'' (''Aeneis''; [[29 a.C.]] - [[19 a.C.]]) [[Categoria:Scrivanu|Virgiliu, Publiu Marone]] 28lfw87apahhvk110k23f5vtt9qcl7q Dimucrazia atinesa 0 16488 339629 339594 2014-09-23T05:58:13Z Varlaam 3337 /* Da veda dinò */ Categoria wikitext text/x-wiki [[File:Athens_Roman_Agora_4-2004_1.JPG|240px|thumb|[[Agurà d'Atena]], piazza induva si riuniscìani à tempi antichi i citatini atinesi par lighjifarà]] {{quote|U nosciu sistemu puliticu ùn si pruponi micca d'imità i leghji d'altri populi: no ùn cupiemu nissunu, piuttostu semu no à custituiscia un mudeddu par l'altri. Si chjama dimucrazia, apposta ch'è in u modu d'amministrà ùn si dicidi micca par via di uni pochi, ma di a maiuranza.| [[Pericle]], discorsu ripurtatu in [[Tucidide]], II, 37, 1}} A '''[[dimucrazia]] [[Antica Atena|atinesa]]''' (o ''Demucrazia atinesa'') hè a prima [[forma di guvernu]] [[dimucrazia|dimucratica]] attistata in a [[storia]] [[Civiltà uccidintali|uccidintali]]. A [[custituzioni|tiuria custituziunali]] di a dimucrazia atinesa si basa nantu à u simpliciu principu di a [[suvranità]] à u [[populu]] (''kurios'', suvranu), oramai adupratu da tutti i dimucrazii mundiali. Era una [[dimucrazia diretta]], vali à dì ogni [[citatinu]] t'avia a pussibilità di prupona è vutà dirittamenti i [[leghji|leghji]], mantinendu soprattuttu a pussibilità dicisiva di mudificà dirittamenti a custituzioni. Par megliu gistiscia tutti i quistioni, u populu lighjifarava à traversu l'organi didicati (frà i quali a [[boulè]] è l'[[Ecclesia (antica Grecia)|ecclesia]]) è diligava u rollu probbiu di [[ghjustizia|ghjudici]] assulutu à i [[magistratura (drittu)|magistrati]]. ==Impurtanza== A dimucrazia greca custituì un finominu isulatu in u tempu è in u spaziu: infatti hè statu un avvinimentu sturicamenti brevi è s'hè arradicatu solu in parechji ''[[Polis|poleis]]'' di l'[[antica Grecia]]. Nonustanti quissa, quistu prima sumenti di dimucrazia avanzata hà cuntribuitu in modu drasticu à l'evuluzioni di u mondu, di u pinsamentu è di a [[pulitica]] [[civiltà uccidintali|uccidintali]], influendu annantu à u cuncettu di dimucrazia muderna, ancu s'è quist'ultimu hè radicalamenti diffarenti. ==Cuntruversii== Par u statu erani da cunsidarà [[libartà|libari]] è uguali tutti i citatini; l'ugualità di u votu asercitatu in l'assamblea da i citatini atinesi era ditta isopsefia, {{lang-grc|ἰσοψηφία|isopsēphíà}}, cumposta da "''{{Polytonic|ἴσος}} (ísos)''" chì significheghja "uguali" è "''{{Polytonic|ψῆφος}} (psêphos)''" chì significheghja "pitrucedda" ma ancu "votu", essendu datu ch'è l'atinesi imprudavani i pitruceddi par sprimà u so votu. Frà i citatini ùn si pudia parò inchjuda (par via di una leghji di [[Pericle]] di [[450 a.C.]]) ch'è i maghjori di [[omu|sessu maschili]], figlioli di parenti chì erani tremindù atinesi. Hè accadutu ch'è 'ssa forma di dimucrazia greca fussi qualificata da i storichi com'è schiavista, apposta ch'edda fundava a so prusperità è efficacia nantu à l'usu d'un'incuntrullata [[schiavitù]] è d'una [[Sessisimu|discriminazioni di u sessu feminicciu]]: soli l'omini atinesi maghjori t'aviani u drittu d'[[elighjibilità]]; inveci à donni è schiavi (spessu stranieri) era nigata, sii l'elighjibilità attiva sii quidda passiva. ==Da veda dinò== * [[Boulè]] * [[Ecclesia (antica Grecia)]] * [[Kleroterion]] * [[Ustracisimu]] * [[Pritania]] * [[Timucrazia]] * [[Drittu grecu anticu]] [[Categoria:Istituzioni pulitichi di l'antica Atena]] [[Categoria:Storia di a pulitica]] t2gn1g0ohw26rg5b2ebnifzckuqi2po Demucrazia atinesa 0 16489 339590 339589 2014-09-21T17:23:25Z 92.153.45.102 Reindirizzamentu à [[Dimucrazia atinesa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dimucrazia atinesa]] i0sgee96m5ki5ioxmz2sobn3ghyefra Template:Lang-grc 10 16490 353315 339595 2016-03-10T05:17:22Z Varlaam 3337 wikitext text/x-wiki in [[lingua greca antica|grecu anticu]] {{Grecu|{{{1}}}}}{{#if:{{{2|}}}|, traslittaratu in {{lang|grc|''{{{2|}}}''}}}}<noinclude> Template per presentare del testo scritto in [[lingua greca antica|greco antico]] ed eventuale traslitterazione. [[Categoria:Template testo straniero]] </noinclude> tk48so1ksq8re66l6g1f7z71xpwdjl7 Template:Grecu 10 16491 339596 2014-09-21T17:31:19Z 92.153.45.102 Pagina nova: <includeonly>{{lang|grc|{{{1}}}|class=polytonic}}</includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template testo straniero]] </noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{lang|grc|{{{1}}}|class=polytonic}}</includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template testo straniero]] </noinclude> 17hhmkz8r6djmrant6201ego7tozexc Template:Lang 10 16492 339597 2014-09-21T17:31:43Z 92.153.45.102 Pagina nova: <includeonly><span dir="{{#switch:{{{lang|{{{1}}}}}}|ar|arc|arz|bcc|bqi|dv|fa|fa-af|glk|ha|he|kk-arab|kk-cn|ks|ku|ku-arab|mzn|prd|ps|sd|ur|ydd|yi=rtl|ltr}}" lang="{{{lang|{{{1}}}}}}"... wikitext text/x-wiki <includeonly><span dir="{{#switch:{{{lang|{{{1}}}}}}|ar|arc|arz|bcc|bqi|dv|fa|fa-af|glk|ha|he|kk-arab|kk-cn|ks|ku|ku-arab|mzn|prd|ps|sd|ur|ydd|yi=rtl|ltr}}" lang="{{{lang|{{{1}}}}}}" xml:lang="{{{lang|{{{1}}}}}}" {{#if:{{{class|}}}|class="{{{class}}}"}}>{{{txt|{{{2}}}}}}</span></includeonly><noinclude> {{protetta}} {{man}} [[Categoria:Template testo straniero]] </noinclude> t06bsjdcpwajaaopds75k7ejpi5q7y1 Lingua di i cenni taliana 0 16493 340255 339658 2014-12-22T11:34:19Z SurdusVII 6524 /* Fonti */ wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni taliana'''<ref>[http://www.ens.it/a-sordita/a-parsona-sorda/a-lingua-di i-segni-taliana ENS: Quandu hè nata a lingua di i cenni?]</ref>, in [[acronimu]] '''LIS''' (''lingua di i segni'' in [[lingua taliana|talianu]]), hè una [[lingua rumanza]] visuali dirivata di a famiglia di a ''[[Lingua di i cenni francesa|Langue des Signes Française]]'' (LSF). == Storia == [[File:Anna_Lam,_2008.jpg|edit|thumb|240px|Un' intalpreta in lingua di i cenni]] I ricerchi linguistichi nantu à a Lingua di i cenni Taliana si sò sviluppati da pochi dicennii nonustanti a lingua stessa avissi esistutu dipoi seculi. Tuttu hà iniziu in [[1960]] quandu [[William Stokoe|William C. Stokoe]] scrissi ''Sign Language Structure: An Outline of the Visual Communication System of the American Deaf''<ref>[http://books.google.it/books?id=XGCbPgAACAAJ&dq=Sign+Language+Structure:+An+Outline+of+the+Visual+Communication+System+of+the+American+Deaf&hl=it&sà=X&ei=A73iUcHXIorCPMWlgagO&ved=0CDQQ6AEwAA Sign Language Structure]</ref>. Ricunnosci a natura linguistica di a lingua di i cenni, l'elementu siquenziali in l'urganisazioni di a lingua di i cenni è a suddividi in unità minimi. Da quì, s'hè vistu esploda i ricerchi nantu à a lingua visuali in ogni Paesi di u mondu. Ricerchi linguistichi è scentifichi nantu à a Lingua di i cenni Taliana sorghjini solu versu l'[[Anni 1980|anni uttanta]] di u [[XX seculu]]. == Linguistica == A lingua di i cenni taliana si distingui da a [[lingua taliana]] "sunora" in quantu sputicamenti è esclusivamenti [[Cumunicazioni micca virbali|visuali]], incù una probbia struttura [[Funulugia|funulogica]], [[murfulugia (linguistica)|murfulogica]] è [[Sintassa|sintattica]] ed hè particularamenti usata da a cumunità taliana di i [[Cumunità Sorda|sordi]] è figlioli di parenti sordi<ref>Children of Deaf Adults - CODA</ref>. ===Funulugia di i [[Cherema|cheremi]]=== A lingua di i cenni taliana hà cinqui parametri: * Cunfigurazioni * Lucazioni * Muvimentu * Uriintamentu * Cumpunenti micca manuali (sprissioni facciali) ===Murfulugia è sintassa=== A lingua di i cenni taliana hè una vera lingua da u puntu di vista sociulogicu, in quant'è sprissioni d'un'[[Idantità Sorda|cumunità]]: a ''[[Cumunità Sorda|cumunità di i sordi taliani]]''. Pò ancu essa cunsidarata una vera lingua incù a so struttura è sintassa: quidda hè à spessu diffarenti da u talianu ma pò avè incredibuli similitudini incù altri lingui urali. I verbi par asempiu ùn si cunghjucheghjani micca sicondu u tempu, ma devini cuncurdà sii incù u sughjettu (com'è in talianu) sii incù l'ughjettu di l'azzioni, com'è si pò ussirvà par asempiu in bascu. Esistini formi prunuminali numarichi par indicà "no dui, vo dui" (com'è u duali di u grecu anticu) è dinò "no cinqui, vo quattru, so trè". A cuncurdanza di i verbi, aghjittivi è noma ùn hè micca basata nantu à u genaru (maschili è feminicciu com'è in talianu) ma nantu à a pusizioni in u spaziu induva u cennu hè rializatu. Esistini diversi formi par u plurali "nurmali" è u plurali distributivu, distinzioni scunnisciuti in i lingui auropei, ma cunnisciuti in i lingui uceanichi. U tonu di a boci hè sustituitu da a sprissioni di u visu: ci hè una sprissioni par i dumandi diretti ("Veni?", "studieghji a matematica?"), un' antra par i dumandi cumplessi ("quandu veni?", "chì studieghji?", "Parchì pienghji?"), un'antra par l'imperativu ("Veni!", "Studieghja!") è altri dinò par indicà i frasi rilativi ("u libru ch'aghju cumpratu, a ghjuvanetta incù a quali parlavi"). U cennu d'ogni lingua di i cenni pò essa scumpostu in 4 cumpunenti escinziali: muvimentu, uriintamentu, cunfigurazioni, locu (veni à dì i quattru cumpunenti manuali di u cennu) è cumpunenti non manuali: sprissioni facciali, pustura è cumpunenti urali. Di st'ultimu elementu, i cumpunenti urali, apposta ch'eddi sò ripprisintati calchì volta solu da labialisazioni simili à u parlatu, si pò ritena ch'eddi ùn appartenini micca sputicamenti à a lingua di i cenni fora di aspetti sicundarii induva u cennu hè idantifichevuli è tuttu à fattu capiscitoghju grazia à l'altri cumpunenti. Si tratta dunqua d'un apportu di i lingui urali chì a so influenza nantu à i lingui di i cenni si manifisteghja par via d'un' educazioni oppressiva chì ùn parmissi micca, è calchì volta ancu oghji ùn parmetti micca, l'usu naturali di a lingua di i cenni à i sordi incù evidenti finalità d''intigrazioni' (furzata è à sensu unicu): molti sordi par asempiu sò avvezzi à pona u verbu in ultima pusizioni (es: criaturu mamma eddu-i-parla) quand'eddi cumunicheghjani in LIS, eppuri in i traduzioni televisivi u verbu hè à spessu postu in siconda pusizioni com'è in talianu. Hè impurtanti d'ùn fà micca cunfusioni trà tarmini apparintamenti equivalenti com'è "a lingua di i cenni" è "u linguaghju di i cenni". Quissa parchì u terminu "[[linguaghju]]", alminu sicondu u [[U dizziunariu di a lingua taliana De Mauro|De Mauro Paravia]], indicheghja genericamenti a capacità innata di l'essari umani di cumunicà trà eddi in una (o più d'una) lingua, indipindintamenti da u fattu ch'eddu s'improda a boci o u corpu par veiculà 'ssa lingua. U terminu "[[Lingua (linguistica)|lingua]]" si rifirisci cusì à un sottuinsemu beddu spicificu di i varii "[[linguaghju|linguaghji]]". A Lingua di i cenni Taliana, à diffarenza di a lingua taliana "auditiva" (o "parlata") basata nantu à l'ordini [[Sughjettu_Verbu_Ughjettu|SVO]], hè basata annantu à l'ordini [[Sughjettu_Ughjettu_Verbu|SOV]], una prubità ussirvata ancu in i lingui parlati, par asempiu in u [[Lingua latina|latinu]], u [[Lingua basca|bascu]] è u [[Lingua giappunesi|giappunesu]]. ==Noti== <references /> == Da veda dinò == * [[Blue Sign]] * [[Cherema]] * [[Lingua di i cenni]] * [[Lingua di i cenni neuzilandesa]] == Liami esterni == * [http://elisdiz.eurac.edu/diz/ Dizziunariu elettronicu di basa bislingua LIS-talianu] * {{en}} [http://michelebrunelli.interfree.it/GrammLIS_è_Restrittive.pdf The Grammar of LIS] * [http://www.istc.cnr.it/mostralis/ "I cenni com'è paroli", situ web nantu à a LIS] * [http://www.assistentecomunicazione.it/ Assistenti à a Cumunicazioni LIS] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. <!-- {{DEFAULTSORT:Lingua di i cenni taliana}} --> [[Categoria:Lingui SOV]] [[Categoria:Lingui di i cenni|taliana]] [[Categoria:Lingui d'Italia]] ejjzkpe9k4gv4ir9vq39j8hcfcay4m9 James Caan 0 16494 355252 348896 2016-09-28T05:42:29Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:James Caan Cannes 2013.jpg|thumb|200px|James Caan (2013)]] '''James Caan''' (Bronx, [[New York]], 26 [[marzu]] 1940) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] d'urigine [[abreiu|ebraica]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Caan, James]] [[Categoria:Americanu|Caan, James]] 0b2osheazbs0u6vvamuz7iamaj2pw4f Categoria:Prima guerra mundiale 14 16495 339632 2014-09-23T06:03:31Z Varlaam 3337 Pagina nova: {{Main|Prima guerra mundiale}} wikitext text/x-wiki {{Main|Prima guerra mundiale}} rzvt6wfc8jjz8zzfjihlo9mulnkxut9 Macedonia di u Nordu 0 16496 361753 361730 2019-02-24T10:31:34Z CommonsDelinker 173 Replacing Coat_of_arms_of_the_Republic_of_Macedonia.svg with [[File:Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR6|Criterion 6]] (maintenance or bug fix)). wikitext text/x-wiki {{c}} {{Statu |nomeCompleto = Repubblica di Macedonia di u Nordu |nomeUfficiale = Република Северна Македонија, Republika Severna Makedonia |linkBandiera = Flag of the Republic of Macedonia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of North Macedonia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Europe-Macedonia.svg |motto = Слобода или смрт<br />''Sloboda ili smrt''<br /> |mottoTraduzione = ''Libertà o morte'' |lingua = [[lingua macedone|macedone]], |capitale = [[Skopje]] |capitaleAbitanti = 506.926 |capitaleAbitantiAnno = 2002 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Gjorge Ivanov]] |primoMinistro = [[Zoran Zaev]] |indipendenza= [[1991]] |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |ingressoONU = |superficieTotale = 25.713 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 1,9 |popolazioneTotale = 2 085 951 |popolazioneAnno = 2018 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 81 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Denaro macedone]] |PIL= 4.900 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= |PILprocapite= 4.660 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2012 |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = .mk, .мкд |telefono = +389 |targa = MK |inno = ''[[Denes nad Makedonija|Денес над Македонија]] |festa = 2 agosto |note = - }} A '''Macedonia di u Nordu''' hè un' paesu in [[Auropa]]. A capitale si chjama [[Skopje]]. A lingua uffiziale hè u macedone. {{Europa}} [[Categoria:Europa]] 1g34lr1hp77uawhb8lz29b8kwrcv8hz Liv and Maddie 0 16497 363151 363149 2019-07-23T13:33:27Z 2602:306:83A9:3D00:507F:336E:C4D9:1B60 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Liv and Maddie.svg|200px|thumb|U logu di a serìa]] '''''Liv and Maddie''''' (in [[lingua corsa|corsu]] "Liv è Maddie") hè una sitcom [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'anni [[2013]]-[[2017|17]] creata da John D. Beck è Ron Hart è prudotta da [[It's a Laugh Productions]] pè [[Disney Channel]]. == Attori è parsunaghji == * [[Dove Cameron]] comu Liv è Maddie Rooney * [[Joey Bragg]] comu Joey Rooney * [[Tenzing Norgay Trainor]] comu Parker Rooney * [[Kali Rocha]] comu Karen Rooney * [[Benjamin King (attore)|Benjamin King]] comu Pete Rooney * Lauren Lindsey Donzis comu Ruby == Da vede dinò == * [[Family Ties]] * [[ICarly]] * [[Spin City]] * [[The Big Bang Theory]] * [[The Simpsons]] [[Categoria:Sitcom]] ftj29vnct6kdx1md37f2zhkqndew3xs Francisco Coloane 0 16498 348615 347465 2015-07-06T07:57:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Francisco_Coloana_%26_Mario_Uribe.jpg|right|thumb|240px|Francisco Coloane (à manca)]] Francisco Coloane (Quemchi, 19 [[lugliu]] [[1910]] - Santiago di u Cili, 5 [[aostu]] [[2002]]) hè statu un scrittori [[Cili|cilenu]]. Hè cunsidaratu un di i più grandi [[rumanzu|rumanzieri]] latinu-americani di u [[XX seculu]]. Parechji critichi l'ani ancu paragunatu à autori com'è [[Ghjaseppu Conrad]] è [[Herman Melville]]. Si riteni ch'è i so opari aghjini furtamenti influinzatu, aldilà di un'intreia generazioni di scrittori sudamericani, ancu l'opara di [[Bruce Chatwin]]. U sensu di grandezza è di putenza di a natura, da i muntagni à i pianuri di a [[Patagunia]], da a scunfinata sulitudina di i diserti à l'uceanu, hè diffusu in tutti i so opari. Una volta Coloane dissi, parlendu di ciò chì l'avia spintu à scriva, ch'eddu era divintatu scrittori par nustalgia, par via di a mancanza di u mari è di i so isuli. == Biugrafia == Francisco Coloane nascì in [[Cili]], à Quemchi, in a pruvincia di u [[Chiloé]]. U so babbu, Juan Agustín Coloane, fù capitanu di a prima baliniera cilena è a so mamma, Humiliana Cárdenas, era una piccula prubitaria tarrania. À l'ità di 15 anni avia dighjà persu tremindù i parenti. Truvendu si custrettu à stantà u so pani, abbandunò a scola salesiana ind'eddu studiava è truvò travagliu com'è marinaru, annantu à i barchi longu i canali, com'è ''pidonu'' in i tinuti agriculi di a pampa australi, è participò ancu à i ricerchi pitrulifari in a zona di u [[Strettu di Magellanu]]. À l'iniziu di l'anni Trenta, Francisco Coloane si tramutò in [[Santiago di u Cili]], in cerca d'oppurtunità migliori. Quì truvò travagliu com'è ridattori par u ghjurnali ''L'Ultimi Nutizii''. Calchì annu dopu cuminciò à scriva raconti chì funi publicati da parechji ghjurnala è rivisti. Coloane conta i so numarosi viaghji, cumpiiti à cavaddu, in navi, barca, vilieri. In u [[1947]] participò à una spidizioni di carattaru scentificu-militara in l'[[Antartidi]]; viaghjò in a rigioni australi di u Cili incù [[Evgenij Aleksandrovič Evtušenko|Etvušenko]], u pueta russiu. Trascorsi dopu dui anni in [[China]], viaghjendu à traversu a [[Mongulia]], chì li ricurdò cusì da vicinu l'infiniti distesi di a Patagunia, ind'eddu avia trascorsu parti di a so ghjuvantù. Viaghjò dopu finu à i [[Galapagos]], ussirvendu è discrivendu incù passioni un patrimoniu naturali inparagunevuli è senza difesa. [[File:ColoaneQuemchi.jpg|thumb|Bustu di Coloane à Quemchi]] Coloane hà fattu cunnoscia aldilà di i so probbii cunfini i rigioni più isulati è scunnisciuti di u Cili: a parti più australi di a terra, a pruvincia di u Strettu di Magellanu è, di manera particulari, a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]]. U mondu à a fini di u mondu di Coloane hè un uceanu grisgiu è burrascosu, è i so acqui sò pupulati di baleni è balinieri, [[vechju marinu|vechji marini]], piscadori è timpesti. Ci conta [[Marcu Biancarelli]] una passata <ref>"U simpliciu fattu di mintuvà ‘ssi noma in u quatru istituziunali di a lingua ufficiali di u Statu, u fattu di ramintà in 'ssu locu a diversità culturali d’un paesu chì vidia tutti i so libartà incamurrati, fù intarpritatu tandu com’è un cennu forti di dimucrazia." (in ''Cusmugrafia'', ''Diversità è dimucrazia'')</ref>chì cuncerna Francisco Coloane, quand'eddu intrì in l’Accademia Cilena di a Lingua, in 1980 è ch'eddu citò in u so discorsu d’intrunisazioni i paroli di i lingui minacciati di l'Indiani di a [[Terra di u Focu]] è di [[Patagunia]], chì dimostra u cuncernu di Coloane cù i lingui minacciati di sparizioni è a prutizzioni di a [[diversità linguistica]] è [[diversità culturali|culturali]]. In più di quissa hà cuntatu a vita simplicia d'essari umani à quandu vitturiosi, à quandu scunfitti, ma sempri impignati in una lotta senza tregua, in un' atmusfera mistiriosa è magica, à mità strada trà lighjenda è rialità. Non solu quissa si trova parò in i so pagini, ma ancu u racontu di a storia di u Cili, cumpresa a storia tragica di i dittaturi, di a parsicuzioni pulitica chì hà custrettu molti à essa esiliati è à abbandunà u so paesi probbiu . Coloane riciviti u Premiu Naziunali di a Litteratura in [[1964]] è murì in a so casa di Santiago di u Cili u 8 aostu [[2002]]. == Opari == * ''L'ultimu murzu di a Baquedano (El Ultimu Grumete de a Baquedano)'', 1941 * ''Capu Horn (Cabo de Hornos)'', 1941 * ''A Tierra di u Fuego s'è apaga'' (tiatru), 1945 * ''I balenieri di Quintay (Golfu de Penas)'', 1945 * ''I cunquistadori di l'Antartidi (Los conquistadores de l'Antártica)'', 1945 * ''Terra di u focu (Tierra di u Fuego)'', 1956 * ''Viaje à l'Este'', 1958 * ''Suvitendu a balena (El Camino de a Ballena)'', 1962 * ''Terra d'ubliu (El témpano de Kanasaka y otros cuentos)'', 1968 * ''Cacciadori d'Indios (El Guanaco blanco)'', 1980 * ''Crónicas de l'India'', 1983 * ''Velero anclado'', 1995 * ''Cuentos completos'', 1999 * ''Una vita à a fini di u mondu (Los pasos di u hombre)'', 2000 * ''Naufraghji'', 2002 * ''Galapagos (Traverìas y traversuras el las Galàpagos)'', 2002 * ''Antartidi (A campana nevegante)'', Guanda, 2006 * ''Papeles recortados (escritos sobre annantu à vida en Chjina)'', LOM, 2004, incù intruduzioni d'Armendu Uribe * ''Última carta'', Editorial Universidad de Santiago, 2005 == Noti == <references/> ==Liami== * Marcu Biancarelli, ''Diversità è dimucrazia'', in Cusmugrafia, Colonna Edizioni, 2011. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Biugrafia]] 5avfw6o6y11up404ifdpeahzwwrf8sq Ghjaseppu Conrad 0 16500 339683 2014-09-25T18:31:35Z 92.153.7.85 Reindirizzamentu à [[Joseph Conrad]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Joseph Conrad]] cte1v9k0910eno2k16xohxrfnf3lv19 Eduardo Galeano 0 16505 351380 351379 2015-07-18T19:08:58Z 86.219.186.167 /* Opari */ wikitext text/x-wiki '''Eduardo Hughes Galeano''' ([[Montevideo]], 3 [[sittembri]] 1940 - 13 aprili 2015) hè un [[ghjurnalismu|ghjurnalistu]] è [[littiratura|scrittori]] [[uruguaianu]]. Hè una di i parsunalità più influenti è stimati di a [[litteratura]] [[America meridiunale|latinu-americana]]. I so [[libru|libra]] sò stati tradutti in molti lingui è cumbineghjani ducumintazioni, narrazioni, ghjurnalisimu, [[pulitica|analisa pulitica]] è [[storia]], bench'è l'[[littiratura|autori]] stessu ùn si cunsidareghji micca com'è [[storicu]]. == Vita == [[File:Eduardo_Galeano_(Feria_del_Libro_de_Madrid,_31_de_mayo_de_2008).jpg|thumb|upright|Galeano in [[1984]]]] Galeano hè natu in una famiglia [[Cattulicesimu|cattolica]] di a [[classa media]] di discindenza gallesa, [[Germania|tedesca]], [[Spagna|spagnola]] è [[talia]]na. Da ghjovanu Galeano feci varii travagli: uparaiu, pittori d'insegni, missaghjeri, dattilugrafu, casceri di banca. À l'ità di 14 anni vinditi u so prima dissegnu satiricu puliticu à u sittimanali di u [[Sucialisimu|Partitu Sucialistu]] di l'[[Uruguay]], ''El Sol''. Cuminciò a carriera di ghjurnalistu à l'iniziu di l'[[anni 1960|anni sissanta]] com'è dirittori di ''Marcha'', un influenti sittimanali à u quali cullaburavani [[Mariu Vargas Llosa]], [[Mariu Benedetti]], Manuel Maldonado Denis è Roberto Fernández Retamar. Par dui anni dirighjiti u cutidianu ''Ebbica'' è travagliò com'è ridattori capu ind'è University Press. In u [[1973]], incù un [[colpu di statu]] i militari presini u puteri in [[Uruguay]]; Galeano fù imprighjunatu è custrettu dopu à fughja. Si stabilì in [[Arghjintina]] ind'eddu fundò a rivista culturali ''Crisis''. In [[1976]], quandu u rigimu di Videla presi u puteri in [[Arghjintina]] incù un sanguinosu colpu di Statu, u so nomu fù aghjuntu à a lista di i cundannati da i "squadroni di a morti"; fughjì dinò sta volta in i[[Spagna]], ind'eddu scrissi a famosa trilugia ''[[Mimoria di u focu]]'' (''Mimoria di u Fuego''). À l'iniziu di [[1985]] Galeano turrò à [[Montevideo]] ind'eddu campa sempri avà. Morsi Galeano u 13 aprili 2015 à l'ità di 74 anni dopu à un tumori di u pulmonu. == Opari == [[File:Eduardo_Galeano_en_1984.jpg|thumb|left|120px|Galeano in 1984]] ''[[I veni aparti di l'America Latina]]'' (''Las venas abiertas de América Latina'') hè un'opara d'accusa di u sfruttamentu di l'[[America Latina]] da parti di puteri stranieri à parta da u [[XV seculu]] à i nosci ghjorna. ''[[Mimoria di u focu]]'' (''Mimoria di u fuego'') hè un racontu in trè parti (Genesi (''Los nacimentos''), Facci è mascari (''Las caras y las mascaras''), U seculu di u ventu (''El siglo di u viento'')) di a storia di l'America di u Nordu è di u Sudu. I parsunaghji sò figuri storichi: generali, artisti, rivuluzionarii, travagliadori, cunquistadori è cunquistati chì sò ritratti in brevi episodii chì riflettini a storia culuniali di u cuntinenti. Cumencia incù i miti priculumbiani di a criazioni è finisci in [[1986]]. Par ''[[Mimoria di u focu]]'' (''Mimoria di u fuego''), Galeano fù paragunatu da i critichi litterarii à [[John Dos Passos]] è à [[Gabriel Garcíà Márquez]]. Ronald Wright scrissi nantu à u ''Times Literary Supplement'': "I grandi scrittori... dissolvini i vechji genari par fundà ni novi. Sta trilugia di un di i scrittori più curaghjosi è raffinati di l'[[America latina]] hè di difficiuli classificazioni". In ''U ballò ombra è luci'' publicatu in u 1987, Galeano dinoncia u regnu di u soldu è di u cummerciu in u ballò è si face u difendidori di i valori pupulari di u ballò : ricchezza culturale, imaginariu riccu. Com'eddu a ci dici [[Marcu Biancarelli:{{Citazione|In U ballò umbra è luci, si facia u cuntadori d’un ballò umanu è pueticu, è subratuttu cuncirnendu u ballò uruguaianu chì ebbi l’idea tosta di duvintà quattru volti campionu di u mondu, ghjuchendusi di i nazioni i più forti. Amaia ‘ssu ballò uruguaianu pà u so propiu talentu, u so stintu perpetuali pà l’azzuffu, ma dinò pà u so carattaru imprivisibuli, i so trabuccati è i so eccessi.<ref>* [http://marcubiancarelli.blogspot.fr/2015/07/si-tu-naimes-pas-bastia.html S’iddu ùn ti piaci Bastia…, testu di [[Marcu Biancarelli]] annantu à u so bloggu, 16 lugliu 2015.]</ref>}} == Libra principali == * Spichji (2008) (''Espejos'') * U libru di i stinti (1989) (''El libru de los abrazos''): una difesa di i dritti di l'omu, citata da [[Marcu Biancarelli]] in a so ''Cusmugrafia''.<ref>Una maravidda trà tutti ‘ssi testi hè u furmidevuli "Libru di i Strinti", sciutu in 1989. À cavaddu trà i cronichi militanti è a puisia, 'ssa publicazioni discrivi centu casi d’inghjustizii è d’upprissioni chì, quantu volti, parlarani bè al dilà di u tarrenu latinò americanu.</ref> * I labbra di u tempu (2004) (''Bocas di u Tiempo'') * Un incertu statu di grazia (incù [[Sebastião Salgado]] è Fred Ritchin (2002) (''An Uncertain Grace'') * A testa inghjò (1999) (''Patas arriba'') * Paroli in camminu (1998) (''Las palabras andantes'') * U ballò ombra è luci (1997) (''El fútbol à sol y sombra'') * ''Vagamundo'' (1992) * A cunquista chì ùn scuprì micca l'America (1992) (''El Tigru Azul y Otros Articulos'') * Ghjorna è notti d'amori è di guerra (1987) (''Dias y noches de amor y de guerra'') * [[Mimoria di u focu]] (1982-1986) (''Mimoria di u Fuego'') * A cancion de nosotros(1975) * [[I veni aparti di l'America Latina]] (1970) (''Las venas abiertas de America Latina'') * Guatemala, un país ocupado (1967) ==Riferimenti== * Marcu Biancarelli, ''Galeano, scrittori trà umbra è luci'', in Cusmugrafia, Colonna Edizioni, 2011. == Liami esterni == * {{en}} [http://www.theatlantic.com/unbound/interviews/bii2000-11-30.htm Intervista] d'Eduardo Galeano da [[Scott Sherman]] in The Atlantic (30 nuvembri 2000) * [http://www.cdbchieri.it/rassigna_stampa/temip_galeano.htm Articuli] (2001-2008) di Eduardo Galeano == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Biugrafia]] cnmubjjf82vjfxebj5d4zlru1sdfrnf Ripublica Corsa 0 16509 348460 347356 2015-07-03T16:09:44Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Corsica 1757.jpg|thumb|right|A Corsica in 1757|250px]] A '''Ripublica Corsa''' fù un [[Statu suvranu]] istituitu di [[nuvembri]] [[1755]] in [[Corsica]], quandu [[Pasquali Paoli]] pruclamò l'indipindenza di l'isula da a [[Ripublica di Ghjenuva]]. U stessu [[Pasquali Paoli|Paoli]] minutò a [[Custituzioni di a Corsica (1755)|Custituzioni di a Corsica]], rivucata da i [[Francia|francesi]] quandu cunquistàni l'isula in u [[1769]], chì fù a prima [[custituzioni]] à u mondu scritta sicondu i principii di l'[[Illuminisimu]], è cumprindia a prima implemintazioni di u votu [[donna|feminicciu]]. A ripublica criò un' [[amministrazioni]], una [[magistratura (drittu)|magistratura]] è una [[armata]] probbia. ==Premissi== ===Primi muvimenti rivuluziunarii=== Fora di parechji brevi è isulati periudi, a [[Corsica]] facia parti di a [[Ripublica di Ghjenuva]] da u [[1284]], quandu era stata suttratta à a [[Ripublica di Pisa]] incù a vittoria ghjinuvesa in a [[Battaglia di a Meloria]]. Malgradu a sottumissioni, a sucità [[Corsica|corsa]] firmeti sempri opposta à u [[feudalisimu]] è à l'upprissioni [[capitalisimu|capitalistica]].<ref>{{en}} {{cita libru |titulu=Corsica: portrait of à granite island |autori=Carrington, Dorothy |annu=1974 |editori=John Day Co. |cità=New York |id=ISBN 0-381-98260-2 |pagini=11 |url=http://books.google.com/?id=Xe4rAAAAMAAJ }}</ref> In u [[XVIII seculu]], incù l'avventu di l'[[Illuminisimu]], l'ideali corsi d'indipindenza divintò più acutu è in 1729 ci funi i primi muvimenti rivuluziunarii, favuriti da i gravi cundizioni ecunomichi in i quali si truvavani l'isulani è da u modu dispoticu incù u quali i ghjinuvesi guvirnavani. Di marzu fù sacchighjata [[Bastia]] è di [[nuvembri]] i patriotti numinàni cummandanti Luigi Giafferi, Andria Ceccaldi, l'abati Raffaelli è [[Ghjacintu Paoli]], u babbu di Pasquali. [[Ghjenuva]] ùn riiscì micca à cuntrullà a summossa è chjamò in aiutu i truppi di l'imperatori tedescu [[Carlu VI d'Asburgu|Carlu VI]], chì sbarcàni nantu à l'isula in u 1731. A guerriglia cuntinuò finu à u 1736, quandu i truppi imperiali firmàni una treva incù i ribeddi accurdendu li cuncissioni garantiti da l'imperatori. Ma l'accordi ùn funi micca rispittati da i ghjinuvesi è i cumbatti ripresini. Di [[ghjinnaghju]] di u 1735, l'avvucatu corsu [[Bastianu Costa]] scrissi un abbozzu di custituzioni par un novu Statu indipindenti. ===Regnu di Corsica=== [[Image:Theodor neuhof2.jpg|thumb|150px|U Rè Tiadoru]] Parechji esiliati corsi scuntràni u militaru è avvinturieri tedescu [[Tiadoru di Neuhoff|Theodor Stephan von Neuhoff]], chì uffrì à a causa isulana u so probbiu appoghju è quiddu di i truppi di u [[Bey di Tunisi]] [[Abu l-Hasan 'Ali I]]. In cambiu, in casu di successu, chersi d'essa numinatu rè di u novu Statu. Sbarcò incù i truppi tunisiani di marzu 1736 annantu à l'isula, è u mesi dopu istituì a [[munarchia custituziunali]] incù a so capitali in [[Cervione]] è assunsi u nomu di [[Tiadoru di Neuhoff|rè Tiadoru I]]. Dopu à un periudu in u quali stesi l'influenza di i corsi in l'internu di l'isula, a prupaganda ghjinuvesa chì u denigrava è a mancanza di sbocchi nantu à u mari, cuntrullati da i ghjinuvesi, da induva fà parta i merci prudutti, u custrinsini à lascià l'isula in cerca d'aiuti di nuvembri 1736, punendu di fattu fini à u so regnu. Von Neuhoff avaria pruvatu in vanu di ripiglià u puteri in l'anni dopu. A lotta indipendentista quantunqua ùn cissò micca, è à parta da u 1737 i ghjinuvesi si sirvitini di l'aiutu di i francesi chì, cummandati da u [[Jean-Baptiste Desmarets|marchesi di Maillebois]], riiscini à pona fini à a rivolta in 1740. I capi di a ribellioni funi esiliati è in particulari Ghjacintu Paoli si rifughjò à [[Napuli]] incù u figliolu Pasquali. L'anni dopu, i francesi guvirnàni l'isula par contu di i ghjinuvesi, circhendu in vanu di dà capu à l'esigenzi di i [[naziunalisimu corsu|naziunalisti corsi]], chì truvàni appoghju è aiuti ind'è u [[Regnu di Sardegna]]. In u cunflittu chì opposi Ghjenuva à u Regnu di Sardegna, cumbattutu in u quatru di a [[guerra di succissioni austriaca]], i patriotti corsi sustinitini i turinesi. ==Fundazioni== [[File:Pascal-Paoli-4.JPG|thumb|left|upright=0.7|Bustu di Paoli in l'[[Isula Rossa]] incù l'annu d'intrata in vigori di a Custituzioni di a Corsica]] In u 1752, i patriotti corsi ricusàni i riformi pruposti da u guvarnadori francesu è incaricàni [[Ghjuvan' Petru Gaffori]] di dà vita à un guvernu altirnativu. L'annu dopu Gaffori fù assassinatu è a [[righjenza]] di u guvernu pruvisoriu fù affidata à Climenti Paoli, u quali invitò [[Pasquali Paoli]] à vultà in a so patria. Pasquali avia passatu parti di a so ghjuvantù à Napuli è era intrutu in l'[[Armata di i Dui Sicilii]] incù u babbu Ghjacintu, è avia sviluppatu a so educazioni [[umanisimu|umanista]] sottu à l'insignamenti di u filosofu [[Antonio Ghjinuvesi]]. Turratu in Corsica in u 1755, d'aprili Paoli si prisintò à l'assamblea naziunali corsa com'è diputatu di Morosaglia è, di lugliu, fù elettu generali in capu di a Nazioni Corsa à a nova assamblea tinuta à u [[Cunventu di Sant' Antonu di Casabianca]]. Un di i primi obiettivi ch'è si punitini i capi di i ribeddi fù a furmulazioni di a Custituzioni di a Corsica, chì fù elaburata in i mesa successivi à l'insidiamentu di u guvernu par essa appruvata da l'assamblea custituenti è prumulgata di nuvembri. A nova custituzioni si basava nantu à a struttura istituziunali cuncessa è scarsamenti rispittata da i ghjinuvesi, parfizziunendu la è migliurendu la. Duvendu puri adattà si à a situazioni d'emergenza, d'isulamentu giugraficu, di guerra è d'assenza d'un veru ricunniscimentu internaziunali di u novu Statu ch'edda istituiscìa è rigulava, cuntribuì à renda Paoli moltu pupulari in l'ambienti alluminati di tutta l'Auropa è trà i culoni inglesi ribeddi chì pochi anni dopu avariani datu vita à i Stati Uniti d'America è à a so [[Custituzioni di i Stati Uniti d'America|Custituzioni]] prumulgata in 1787. A Custituzioni còrsa attirò l'attinzioni di tutta l'Auropa par a so eccezziunali carica innuvativa è in seguitu Paoli chersi a cullaburazioni di [[Jean-Jacques Rousseau]] par parfizziunà la. U filosofu di [[Ginevra]] avaria scrittu cusì in 1764 u so [[Prugettu di custituzioni par a Corsica]]. Sempri in i primi mesa di vita di a Ripublica, u novu guvernu duviti affruntà una longa lotta contru à i dissidenti vidati da Emanuele Matra, appughjati da i francesi è opposti à l'alizzioni di Paoli, riiscendu à sottumetta li di nuvembri. Matra fù esiliatu ma l'adirenti à u so muvimentu cuntinuàni par parechji anni à oppona si incù l'armi à a Corsica di Paoli. ==Riformi è ustilità contru à i ghjinuvesi== [[File:Pasquale Paoli by W Beckey.jpg|thumb|150px|Ritrattu di Pasquali paoli]] Dopu à una seria d'azzioni militari furtunati, Paoli scacciò i [[Ripublica di Ghjenuva|ghjinuvesi]] da tutta l'isula fora di parechji picculi cità custieri. Si missi cusì à u travagliu par urganizà u guvernu, intruducendu mori riformi. Fundò a prima [[università]] di l'isula in a capitali [[Corti (Francia)|Corti]].<ref name=treccani>[http://www.treccani.it/anciclupedia/pasquale-paoli/ Pàoli, Pasquali], [[Anciclupedia Treccani]]</ref> Criò in u 1757 l' "Ordini di Santa Devota", chì ebbi una vita brevi, in onori di a patrona di l'isula [[Santa Devota]].<ref>{{en}} [http://www.gouv.mc/devwww/wwwnew.nsf/1909$/7f82f4dc1f0415di9c125706f00468819gb The Church of St Devote of Monacu ]</ref> Fù furmatu un parlamentu naziunali, chjamatu [[Dieta (assamblea)|Dieta]], cumpostu da diligati eletti in ogni distrittu è in carica par trè anni. U suffraghju fù stesu à tutti l'omini d'ità supiriori à 25 anni.<ref>{{en}} {{Cita libru|titulu=The ungovernable rock: à history of the Anglu-Corsican Kingdom and its role in Britain's Mediterranean strategy during the Revolutionary War, 1793-1797 |nomu=Desmond |casata=Gregory |data=1985 |editori=Fairleigh Dickinson University Press |cità=London |pagini=31 |ISBN=ISBN 0838632254}}</ref> Tradiziunalamenti, i donni aviani sempri vutatu in l'alizzioni di paesi par l'alizzioni di u [[pudistà]], di i membri di u cunsigliu di l'[[anzianu (titulu amministrativu)|anziani]], è di ufficiali lucali,<ref>Ibid., p 19.</ref> è si riteni ch'è eddi ebbini u drittu à u votu ancu in l'alizzioni naziunali duranti a ripublica. A Ripublica cuniò in u 1761 à [[Muratu]] i so probbii muneti, annantu à i quali era incisa a [[Testa Mora]], simbulu tradiziunali di a Corsica. Trà i riformi in u campu ecunomicu ci fù a bonifica di i tarreni paludosi, rializata incù l'intruduzioni di parechji culturi, trà i quali quidda di a pomu, è u sviluppu di a [[marina marcantili]], effittuatu ancu in un scopu anti-ghjinuvesu. I pruciduri rilativi à l'urdinamentu ghjudiziariu funi accilirati. In u campu militaru, a ripublica ottensi parechji successi nantu à u mari contru i ghjinuvesi è fù in gradu di rispinghja l'offriti di paci ch'è i stessi ghjinuvesi fecini in u 1761.<ref name=treccani/> L'idei di Paoli riguardu à indipindenza, dimucrazia è libartà ottensini u sustegnu di filosofi com'è [[Jean-Jacques Rousseau]], [[Voltaire]], [[Guillaume-Thomas François Raynal|Raynal]] è [[Gabriel Bonnot de Mably|Mably]].<ref>{{Cita libru |titulu=Power and the Nation in European History |casata=Scales |nomu=Len |coautori=Oliver Zimmer |annu=2005 |editori=Cambridge University Press |cità=Cambridge |id=ISBN 0521845807 |pagini=289}}[http://books.google.com/books?id=iv41_FKFfUQC]</ref> A pubblicazioni in u 1766 di u libru ''An Account of Corsica'' di [[James Boswell]] resi Paoli famosu in l'Auropa sana. A ripublica ottensi u ricunniscimentu diplumaticu da parti di u [[Bey di Tunisi]].<ref>{{Cita libru |titulu=Pasquali Paoli: An Enlightened Hero 1725-1807 |casata=Thrasher |nomu=Peter Adam |annu=1970 |editori=Archon Books |cità=Hamden, CT |id=ISBN 0208010319 |pagini=117}}</ref> == Invasioni francesa == I ghjinuvesi cunsidaravani l'isula inguvernevuli è chersini aiutu à i francesi chì, in virtù di u [[Trattatu di Compiègne (1764)|Trattatu di Compiègne]] d'aostu 1764, sbarcàni nantu à l'isula è rimpiazzàni i ghjinuvesi in i lucalità chì ùn erani ancora cascati in manu à i corsi. L'avvinimentu scatinò i prutesti di l'isulani, chì riclamàni u so drittu probbiu à l'indipindenza è cuntinuàni l'incursioni contru i ghjinuvesi. L'ultima impresa di a Marina militara ripublicana fù a suttrazzioni à i ghjinuvesi di l'[[Capraia Isula|isula di Capraia]] in 1767. Stancata da 40 anni di cunflitti incù l'isulani, Ghjenuva vinditi i so probbii dritti nantu à a Corsica à a Francia incù u [[Trattatu di Versailles (1768)|Trattatu di Versailles di u 1768]].<ref name=treccani/> I cumbattenti còrsi difesini strenuamenti a ripublica da l'ingerenza francesa ma, nonustanti l'aiutu ch'eddi ricivitini da a Gran'Britagna, ùn riiscini micca à cunsirvà l'indipindenza. Dighjà fiaccati da a [[Battaglia di Borgu]] di u 1768, aiani da succomba di maghju 1769 in a [[Battaglia di Ponti Novu]]<ref name=treccani/> à forzi enurmamenti supiriori à u cummandu di u [[conte de Vaux]]. Dopu à a scunfitta, Paoli fù custrettu à rifughjà si in u [[Regnu di Gran'Britagna]]. In i mesa chì suvitàni, i francesi cunsulidàni u cuntrollu nantu à l'isula, chì in 1770 furmalamenti divintò una [[Antichi pruvinci francesi|pruvincia francesa]]. == Esitu == A caduta di a Corsica fù accolta incù disappuntu da u Regnu di Gran'Britagna, principali alliatu è sustinidori di a Ripublica Corsa; l'isula era cunsidarata di vitali impurtanza par l'intaressi di Londra in u Meditarraniu Uccidintali è a so cunquista da parti di i francesi fù cunsidarata un faddimentu di u guvernu britannicu.<ref>{{Cita libru |titulu=Three Victories and à Defeat: The Risi and Fall of the First British Empire, 1714-1783 |casata=Simms |nomu=Brendan |annu=2008 |editori=Penguin Books |cità=London |id=ISBN 978-0-14-028984-8 |pagini=663}}</ref> Un certu numaru di esiliati corsi cumbattì par i britannichi duranti a [[Guerra d'indipindenza americana]], in particulari distinguendu si duranti u [[grandi assediu di Gibilterra]]. L'aspirazioni à l'indipindenza, à tempu cù molti di i principii dimucratichi di a Ripublica Corsa, funi ravvivati da Paoli in u [[Regnu Anglu-Corsu]] di u 1794-1796. In quidd'uccasioni, i forzi navali è terrestri britannichi funi schierati in vanu par a difesa di l'isula, chì cascò di novu sottu u cuntrollu di i francesi. Parechji gruppi [[naziunalisimu corsu|naziunalisti]], com'è [[Corsica Libera]], riclamani à i ghjorna d'oghji u drittu à l'indipindenza è si battini par a rinascita di a ripublica isulana. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Custituzioni Corsa]] * [[Pasquali Paoli]] * [[Storia di a Corsica]] * [[Edmondu Simeoni]] == Liami == * {{en}} [http://www.pasqualepaoli.com/english/constite.htm First Corsican constitution (1755)] [[Category:Stati dissolti|Corsica]] [[Category:Storia di a Corsica]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. lxrbag4jl2m49rb2exuwc9sxlg6qjdi Edmond Hamilton 0 16510 348452 339829 2015-07-03T15:57:32Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Edmond Moore Hamilton''' hè statu unu [[scrivanu]] di [[scienza-fizzione]] in [[lingua inglese]]. Hè natu à [[Youngstown (Ohio)|Youngstown]], [[Ohio]] u 21 di [[uttobre]] di u 1904 è hè martu à [[Lancaster (California)|Lancaster]], [[California]] u 1u di ferraghju di u 1977. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Scrivanu]] [[categoria:Americanu]] s30tyfk9kas6eod58f7f2p88o5dnp0q Triangulu equilateru 0 16511 350441 339845 2015-07-09T08:21:36Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Equilateral Triangle.svg|200px|right|Triangulu equilateru]] Un '''triangulu equilateru''' hè un [[triangulu]] incù tutti i [[latu (giumitria)|lati]] cungruenti è dunqua hè un [[poligunu rigulari]] incù [[trè]] lati. L'[[angulu|anguli]] sò tutti uguali è pari à 60[[Gradu d'arcu|°]] = <math>\frac{\pi}{3} </math>[[radiante|rad]]<ref>Quissa avveni solu in a giumitria euclidea, induva a somma di l'anguli interni d'un triangulu hè uguali à l'angulu paru. Dunqua 180°÷3=60°</ref>. I trianguli equilateri sò [[triangulu isusceli|trianguli isusceli]] particulari. Tutti i trianguli equilateri sò simili trà eddi: par carattarizà metricamenti un triangulu equilateru, vali à dì par carattarizà a classa di i trianguli equilateri in u pianu chì si poni uttena l'uni da l'altri par via di traslazioni è rutazioni, servi è basta un parametru estinsivu: tipicamenti s'usa a lunghezza di i so lati. In i trianguli equilateri, i [[bisettrici|bisettrici]], i [[mediana (giumitria)|mediani]], l'[[Altezza (giumitria)|altezzi]] è l'[[assi d'un sigmentu|assi]] si soprapponini di tali manera ch'è listessu puntu ripprisenta l'[[ortucentru]], u [[baricentru (giumitria)|baricentru]], l'[[incentru]] è u [[circucentru]]. U [[Simmetria (matematica)|gruppu di i simmetrii]] di u ''triangulu equilateru'' hè custituitu da l'[[funzioni idantità|idantità]], da i [[Rutazioni (matematica)|rutazioni]] intornu à u so centru di 120° è di 240° è da i [[Riflissioni (matematica)|riflissioni]] rispettu à i bisettrici di l'anguli. Stu gruppu hè [[isumurfisimu|isumorfu]] à u gruppu simetricu di 3 ughjetti S<sub>3</sub>. == Custruzzioni == [[File:Equilateral triangle construction.svg|thumb|right|Custruzzioni di u triangulu equilateru incù riga è cumpassu]] Com'è a dimostra [[Euclide]] in i so [[Elementi (Euclide)|Elementi]] I, 1 (hè a prima prupusizioni di tutta l'opara), u triangulu equilateru datu u latu AB si pò custruiscia incù riga è cumpassu in 'ssa manera: * Si poni u cumpassu in A incù l'apartura AB è si traccia una circumfarenza; * Si poni u cumpassu in B incù l'apartura BA è si traccia una circumfarenza; * U puntu d'incontru di i circumfarenzi C hè u terzu puntu circatu; * Uniscendu A, B è C s'otteni un triangulu equilateru. A dimustrazioni hè simplicia: essendu, par difinizioni, tutti i punti di a circumfarenza equidistanti da u centru, u sigmentu AB hè cungruenti à AC, è AB hè cungruenti à BC. Ma tandu par a prubità transitiva di a cungruenza, AB = AC = BC è u triangulu hè equilateru. == Formuli == Rifirendu si incù <math>l</math> à u latu di u triangulu, incù <math>2P</math> u perimetru, incù <math>A</math> l'aria, incù <math>b</math> a basa è incù <math>h</math> l'altezza s'hà: ===Perimetru=== :<math> 2P=l\cdot3 </math> :<math> l=\frac{2P}{3} </math> ===Aria=== :<math> A=\frac{b \cdot h}{2}=\frac{l^2}{4}\cdot\sqrt{3} </math> :<math> h=\frac{A \cdot 2}{b} </math> :<math> b=\frac{A \cdot 2}{h} </math> ===Appiigazioni di u Tiurema di Pitagora=== :<math> h=\sqrt{l^2-\left(\frac{l}{2}\right)^2}=\sqrt{l^2-{\frac{l^2}{4}}}=\sqrt{\frac{4l^2-l^2}{4}}=\sqrt{\frac{3l^2}{4}}=\frac{\sqrt{l^2}\cdot{\sqrt{3}}}{\sqrt{4}}=\frac{{l}\cdot{\sqrt{3}}}{2} = \frac{l}{2}\sqrt{3} </math> :<math> l=\frac{2h}{\sqrt{3}} </math> ===Circumfarenza inscritta è circuscritta=== :U centru giumetricu di u triangulu hè u centru di i circumfarenzi iscritta è circuscritta à u triangulu equilateru :U raghju di a circumfarenza circuscritta hè <math>R=\frac{\sqrt{3}}{3} l</math> :da u quali <math>l=R \sqrt{3}</math> :U raghju di a circumfarenza inscritta hè <math>r=\frac{\sqrt{3}}{6} l</math> :da u quali <math>R=2 \cdot r</math> :Aria (nota R) <math>A=\frac{3 \cdot R^2}{4} \cdot \sqrt{3}</math> == Da veda dinò == * [[Criterii di cungruenza di i trianguli]] * [[Triangulu]] * [[Triangulu isusceli]] * [[Triangulu scalenu]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Uttaedru]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Category:Trianguli|Equilateru]] 27enjq6zfdhp6d91wt945gytm6pvnbq Triangulu isusceli 0 16512 350440 339847 2015-07-09T08:21:00Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Triangle.Isosceles.png|thumb|right|Triangulu Isusceli]] Hè difinitu com'è '''triangulu isusceli''' un triangulu chì pussedi almenu dui lati uguali è chì pussedi almenu dui anguli uguali. Infatti vali u siguenti ''tiurema'': un triangulu hà dui lati uguali solu s'è hà dui anguli uguali è viciversa. Stu tiurema custituisci a quinta prupusizioni di u Libru I di l'[[Elementi di Euclide]] è hè cunnisciutu com'è [[Pons asinorum]], u "ponti di l'asini". Particulari trianguli isusceli sò i [[triangulu equilateru|trianguli equilateri]] è i [[triangulu rittangulu|trianguli rittanguli]] isusceli. Esistini ancu trianguli isusceli [[triangulu angulu acutu|acutanguli]] è [[triangulu angulu ottusu|ottusanguli]]. I trianguli isusceli rittanguli sò tutti simili trà eddi, com'è i trianguli equilateri. == Simitrii == Un triangulu isusceli chì ùn hè micca equilateru hè invarianti solu par a riflissioni rispettu à a bisettrici di l'angulu diffarenti da i dui rimanenti. U so [[gruppu di simitria]], in più di à a [[trasfurmazioni idantità]], cumprendi solu quista riflissioni è dunqua hè isumorfu à u gruppu di dui elementi, vali à dì à u gruppu multiplicativu nantu à l'insemu {1, −1}. == Trianguli isusceli in giumitria analitica == '''Tiurema 1:''' Cundizioni nicissaria è sufficienti affinch'è un triangulu incù a basa parallela à l'assi sii isusceli hè ch'eddu agvissi i dui lati di cuefficienti angulari oppostu. '''Dimustrazioni.''' Dati i trè retti # <math> y = k </math> # <math> y = mx </math> # <math> y = -mx </math> si ni calculeghja l'intersizzioni. <math>\left\{\begin{array}{rl}&y = k\\&y = mx\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x = \frac{k}{m}\\&y = m\end{array}\right.</math> <math> A \left(\frac{k}{m}, m\right) </math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&y = k\\&y = -mx\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x = -\frac{k}{m}\\&y = m\end{array}\right.</math> <math> B \left(-\frac{k}{m}, m\right) </math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&y = mx\\&y = -mx\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x = 0\\&y = 0\end{array}\right.</math> <math>{\rm C}(0, 0)</math> Tandu si calculeghja a distanza di i sigmenti AC è BC. <math> AC = \sqrt{\left(\frac{k}{m}\right)^{2} + k^{2}} </math> <math> BC = \sqrt {\left(-\frac{k}{m}\right)^{2} + k^{2}} </math> Dunqua u triangulu hè isusceli nantu à a basa AB. Di manera analuga si dimostra u casu di a basa parallela à l'assi y. Viciversa si custruisci un triangulu isusceli incù a basa parallela à l'assi di l'ascissi. Dati i dui punti: # <math> {\rm A} (x_1, k) </math> # <math> {\rm B} (x_2, k) </math> apposta ch'è u vertici d'un triangulu isusceli ghjaci nantu à a stessa retta di u puntu mediu di a basa, prima si trova <math>M</math> è dopu <math>C</math>. <math> M \left(\frac{x_1 + x_2}{2}, k\right) </math> Dunqua si trova <math>C</math>, chì avarà listessa ascissa ch'è <math>M</math> è diffarenti urdinata. <math> C \left(\frac{x_1 + x_2}{2}, h\right) </math> Si verificheghja ch'è u triangulu hè isusceli: :<math> AC = \sqrt{\left(\frac{x_1 - x_2}{2}\right)^{2} + (k - h)^{2}} </math> :<math> BC = \sqrt{\left(\frac{x_2 - x_1}{2}\right)^{2} + (k - h)^{2}} </math> Tandu si calculeghja u cuefficienti angulari di i dui lati: :<math> m AC = (h - k) \cdot \left(\frac{2}{x_2 - x_1}\right) = \frac{2(h - k)}{x_2 - x_1} </math> :<math> m BC = (h - k) \cdot \left(\frac{2}{x_1 - x_2}\right) = \frac{2(h - k)}{x_1 - x_2} </math> '''Tiurema 2:''' Cundizioni nicissaria è sufficienti affinch'è un triangulu incù a basa parallela à a bisettrici di dui quadranti sii isusceli hè ch'eddu avissi i dui lati di cuefficienti angulari inversi. '''Dimustrazioni.''' Dati i trè retti # <math> y = x + q </math> # <math> y = mx </math> # <math> y = \frac{1}{m}x </math> si ni calculeghja l'intersizzioni. <math>\left\{\begin{array}{rl}&y = x + q\\&y = mx\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x (m - 1)= q\\&y = mx\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x = \frac{q}{m - 1}\\&y = \frac{mq}{m - 1}\end{array}\right.</math> <math> A \left(\frac{q}{m - 1}, \frac{mq}{m - 1}\right) </math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&y = x + q\\&y = \frac{1}{m}x\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x (1 - m)= mq\\&y = \frac{1}{m}x\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x = \frac{mq}{1 - m}\\&y = \frac{q}{1 - m}\end{array}\right.</math> <math> B \left(\frac{mq}{1 - m}, \frac{q}{1 - m}\right) </math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&y = \frac{1}{m}x\end{array}\right.</math> <math>\left\{\begin{array}{rl}&x = 0\\&y = 0\end{array}\right.</math> <math>{\rm C}(0, 0)</math> Tandu si calculeghja a distanza di i sigmenti AC è BC. <math> AC = \sqrt{\left(\frac{q}{m-1}\right)^{2} + \left(\frac{mq}{m-1}\right)^{2}} </math> <math> BC = \sqrt {\left(\frac{mq}{1-m}\right)^{2} + \left(\frac{q}{1-m}\right)^{2}} </math> Dunqua u triangulu hè isusceli nantu à a basa AB. In modu analugu si dimostra u casu di a basa parallela à l'assi y. Viciversa si custruisci un triangulu isusceli incù a basa parallela à a bisettrici di u prima è terzu quadranti. (Listessa cosa vali par quidda parallela à a bisettrici di u sicondu è quartu quadranti). Dati i dui punti: # <math> {\rm A} (0, q) </math> # <math> {\rm B} (-q, 0) </math> postu ch'è u vertici d'un triangulu isusceli ghjaci nantu à a stessa retta di u puntu mediu di a basa, prima si trova <math>M</math> è eppo/dopu <math>C</math>. <math> M \left(-\frac{q}{2}, \frac{q}{2}\right) </math> Dunqua si trova <math>C</math>, chì si trova nantu à a retta parpindiculari à a basa è passanti par <math>M</math>, <math>y = -x </math>. <math> C (h, -h) </math> induva h hè un numaru arbitrariu diffarenti da 0. Si verificheghja chì u triangulu hè isusceli: :<math> AC = \sqrt{h^{2} + (q + h)^{2}} </math> :<math> BC = \sqrt{(-q -h)^{2} + h^{2}} </math> Tandu si calculeghja u cuefficienti angulari di i dui lati: :<math> m AC = \frac{-h - q}{h} = -\frac{h + q}{h} </math> :<math> m BC = \frac{-h}{h + q} = -\frac{h}{h + q} </math> == Da veda dinò == * [[Triangulu]] * [[Triangulu equilateru]] * [[Triangulu scalenu]] * [[Tiurema direttu di i trianguli isusceli]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Uttaedru]] [[Category:Trianguli|Isusceli]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. fo7zybfq6g33dydaueqgvw96idqcsyb Angulu rettu 0 16513 350435 339848 2015-07-09T08:18:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In [[matematica]], in particulari in [[giumitria]], l' '''angulu rettu''' hè un [[angulu]] difinitu in u siguenti modu: s'è da un puntu d'una [[retta]] s'alza un' antra retta è l'[[Angulu|anguli]] furmati trà sta è a retta data da una parti è da l'altra sò [[Cungruenza (giumitria)|cungruenti]], tandu 'ss'anguli sò retti. I difinizioni di [[gradu d'arcu|gradu]], [[radianti]] è [[angulu ghjiru]] implicheghjani ch'è l'angulu rettu hè un [[angulu]] di 90 [[gradu (simbulu)|gradi]], vali à dì di π/2 [[Radiante|radianti]] o 1/4 di l'[[angulu ghjiru]]. U [[Sinu (trigunumitria)|sinu]] d'un angulu rettu vali 1, u [[cusinu]] 0, a [[Tangente (matematica)|tangenti]] ùn hè micca difinita (ma [[Limiti d'una funzioni|tendi]] à <math>\pm \infty </math>), a [[cutangenti]] 0. == Particularità == * S'è un [[triangulu]] hà un angulu rettu hè dittu [[triangulu rittangulu|rittangulu]]. Datu chì a somma di i misuri di i 3 anguli d'un triangulu hè sempri uguali à 180°, un triangulu ùn pò micca avè più d'un angulu rettu (eccittuatu i casi di i triangulu [[Triangulu#Triangulu degeneratu|diginerati]]): l'altri dui anguli devini essa [[Angulu acutu|acuti]]. * S'è dui [[Vettori (matematicu)|vettori]] o dui [[Retta|retti]] formani un angulu rettu si dicini [[parpindiculari]]. * S'è una [[forza]] hè asercitata annantu à un corpu in dirizzioni parpindiculari à u so [[muvimentu (fisica)|muvimentu]], u [[Travagliu (fisica)|travagliu]] risultanti hè nullu. == Da veda dìnò == *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] * [[Anguli cumplimintarii]] * [[Parpindicularità]] * [[Ortugunalità]] * [[Triangulu rettu]] * [[Angulu acutu]] * [[Angulu ottusu]] * [[Angulu nullu]] * [[Angulu paru]] * [[Angulu ghjiru]] [[Category:Anguli]] aup4gazoevc4ci0zsjqxctf1rdwwcat Iputenusa 0 16514 363601 350444 2019-09-29T20:09:06Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki In un [[triangulu rittangulu]] si chjama '''iputenusa''' (o ''ipotenusa'') (di u [[Lingua latina|latinu]] hypotenusa, di u [[Lingua greca|grecu]] ὑποτείνουσα, hypoteínousa, "linia tesa sottu") u [[Latu (giumitria)|latu]] oppostu à l'[[angulu rettu]]. L'altri dui lati si chjamani inveci [[Catetu|cateti]]. == Calculu di a lunghezza == [[Image:Triangolo_rettangolo_con_altezza|right]] A [[Rilazioni (matematica)|rilazioni]] fundamintali frà i lati d'un triangulu rittangulu hè stabilita da u [[tiurema di Pitagora]], chì pò essa adupratu par calculà a misura di l'iputenusa quandu sò cunnisciuti i misuri di i cateti. Incù i metudi di a [[trigunumitria]] hè ancu pussibuli di ditarminà a misura di l'iputenusa cunniscendu a misura di un solu di i cateti à tempu cù l'ampiezza di un di l'[[Angulu acutu|anguli acuti]] di u triangulu rittangulu. In i [[Formula|formuli]] ripurtati quì sottu si indicarà incù ''i'' l'iputenusa, incù ''c<sub>1</sub>'' è ''c<sub>2</sub>'' i dui cateti è incù ''h'' l'[[Altezza (giumitria)|altezza]] custruita annantu à l'iputenusa d'un triangulu rittangulu genericu. L'anguli opposti à i cateti ''c<sub>1</sub>'' è ''c<sub>2</sub>'' sarani rispittivamenti ''γ<sub>1</sub>'' è ''γ<sub>2</sub>''. === Dati i cateti === l'iputenusa hè uguali à a: <center> <math>i=\sqrt{c_1^2+c_2^2}</math> </center> === Dati un catetu è un angulu acutu === A misura di l'iputenusa equivali à quidda d'un catetu divisa par u [[Sinu (trigunumitria)|sinu]] di l'angulu oppostu à u catetu, o par u [[cusinu]] di l'angulu aghjacenti. <center> <math>i=\frac{c_1}{\sin\gamma_1}=\frac{c_2}{\sin\gamma_2}=\frac{c_1}{\cos\gamma_2}=\frac{c_2}{\cos\gamma_1}</math> </center> == Cunsidarazioni == Incù u tiurema di Pitagora hè faciuli à dimustrà ch'è a misura di l'iputenusa hè sempri più grandi ch'è quidda d'un catetu. Ricurdendu ch'è tutti i lati misurani più di zeru: <center><math>i^2=c_1^2+c_2^2\Rightarrow\begin{cases}i^2>c_1^2\\i^2>c_2^2\end{cases}\Rightarrow\begin{cases}i>c_1\\i>c_2\end{cases}</math></center> À listessa cunclusioni si ghjunghji applichendu u [[tiurema di i sini]]. == Da veda dinò == * [[Giumitria]] * [[Giumitria euclidea]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] [[Category:Giumitria di u triangulu]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 0o8fcmgv1uqi6ucmvhesn55woftkkub Ipotenusa 0 16515 339856 2014-10-12T19:26:34Z 92.153.132.43 Reindirizzamentu à [[Iputenusa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Iputenusa]] 943egstrx29rjiq4fxxi2trta6hjdph Perimetru 0 16516 350438 347547 2015-07-09T08:20:09Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In [[giumitria]], u '''perimetru''' hè a misura di a lunghezza di u cuntornu d'una figura piana. Hè diffusa a cunvinzioni di indicà lu incù a sigla ''2p'' (oppuri "P"), chì significheghja quì ''dui volti p'', induva p hè dunqua a mità di u perimetru o '''mezu perimetru'''. A parola diriveghja di u [[Lingua greca antica|grecu]] ''perímetros'', cumpostu di ''perí'', intornu, è ''métron'', misura. == Formuli == === Poliguni === In i [[poligunu|poliguni]] par truvà u perimetru bisogna summà i so lati: (par asempiu in un [[quadrilateru]] <math>a + b + c + di</math>). In i poliguni equilateri (com'è [[triangulu equilateru]] è [[Quatratu (giumitria)|quatratu]]) si pò multiplicà a lunghezza d'un latu par u numaru di i lati di a figura (par asempiu in u quatratu <math>l \cdot 4</math>). === Chjerchji === [[File:Circle - black simple.svg|thumb|upright=0.7|A circumfarenza d'un chjerchju]] In u [[chjerchju]] u perimetru ùn hè micca cumpostu da lati ma da una linia curva cuntinua chì i so punti sò equidistanti da un puntu chjamatu ''centru''. Sta linia hè ditta [[circumfarenza]]. A formula par truvà a lunghezza di a circumfarenza hè: :<math>\mathrm{Crf}=2 \cdot \pi \cdot r</math> o :<math>\mathrm{Crf}=di \cdot \pi</math> Induva: * <math>\mathrm{Crf}</math> stà par a circumfarenza; * <math>\pi</math> stà par [[pi grecu]] (<math>\pi=3.14159265...</math>); * <math>r</math> stà par u [[raghju (giumitria)|raghju]] di u chjerchju; * <math>di</math> stà par u [[diamitru]] di u chjerchju. == Da veda dinò == * [[Circumfarenza]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Matematica]] 6ab6v3j1jzf0oomukwwbykw3t9zwg6u Toru (giumitria) 0 16517 350433 340149 2015-07-09T08:17:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In [[giumitria]] u '''toru''' o '''turoidi''' hè una [[Superficia (matematicu)|superficia]] à forma di [[ciambedda]]. Pò essa ottinuta com'è [[superficia di rivuluzioni]], fendu voglia una [[circumfarenza]], a ''generatrici'', intornu à un [[assi di rutazioni]] appartinenti à listessu pianu ch'è a generatrici, ma disghjuntu da edda. U terminu diriveghja da u [[lingua latina|latinu]] ''torus'' chì si rifiria, frà l'altri cosi, à un tipu di cuscinu à forma di ciambedda. [[File:torus2.png|200px|thumb|U toru|right]] == U toru in a [[giumitria euclidea]] == === Ripprisintazioni par via di l'equazioni parametrichi === [[File:Torus 3d.png|right|300px]] Una [[equazioni parametrichi|ripprisintazioni parametrica]] di u toru, in l'usuali [[spaziu euclideu]] tridiminsiunali, hè data da: :<math> x(p,t) = (R+r\,\cos p)\cos t </math> :<math> y(p,t) = (R+r\,\cos p)\sin t </math> :<math> z(p,t) = r\,\sin p </math> induva <math> t, p </math> varieghjani trà 0 è <math> 2\pi </math>, <math> R>0 </math> hè a distanza da u centru di u ''tubu'' à u centru di u toru è <math> r>0 </math> hè u raghju di u ''tubu''. L'equazioni in [[cuurdinati cartesiani]], chì individueghja un ''toru'' induva l'assi di simitria cuincidi incù l'assi z, hè data da: :<math>\left(R - \sqrt{x^2 + y^2}\right)^2 + z^2 = r^2</math> === Prubità metrichi === L'[[aria]] esterna è u [[vulumu]] di u toru sò dati rispittivamenti da: :<math>A = 2\pi r\ 2\pi R=4\pi^2 Rr</math>, :<math>V = \pi r^2 \ 2\pi R=2\pi^2R r^2.</math> == Tupulugia di u toru == === Custruzzioni === [[File:Torus cycles.png|right|200px]] Un '''toru tupulogicu''' hè un [[spaziu tupulogicu]] omeumorfu à un toru in u spaziu euclideu. Quiddu pò essa difinitu com'è u [[tupulugia pruduttu|pruduttu]] di dui [[circumfarenza|circumfarenzi]] S<sup>1</sup> × S<sup>1</sup>. L'equazioni parametrichi ch'è avemu datu par u toru in '''R'''<sup>3</sup> individueghjani un [[omeumurfisimu]] incù l'insemu S<sup>1</sup> × S<sup>1</sup>. [[File:Fundamental polygon of the torus.svg|200px|left]] Un modu equivalenti par custruiscia un ''toru tupulogicu'' hè quiddu di cunsidarà un quatratu è "incuddà" i lati opposti. Quissa currispondi à difiniscia nantu à u [[Quatratu (giumitria)|quatratu]] : ''Q'' = [0,1] × [0,1] ⊆ '''R'''<sup>2</sup> a [[rilazioni d'equivalenza]] <math>\sim_T</math> tali chì/ch'è <math>x \sim_T y</math> [[s'è è solu s'è]] <math>x=y</math> hè un unicu puntu [[parti interna|internu]] oppuri <math>x</math> è <math>y</math> sò annantu à dui lati opposti è ani una cuurdinata uguali. Incù sta rilazioni d'equivalenza si pò difiniscia u [[tupulugia quuzienti|spaziu quuzienti]] <math>Q/\sim_T</math> chì hè par appuntu un toru tupulogicu. Un antru modu par difiniscia u toru tupulogicu hè quiddu di custruiscia u [[tupulugia quuzienti|spaziu quuzienti]] di u '''R'''<sup>2</sup> rispettu à u [[sottugruppu]] '''Z'''<sup>2</sup>. === Prubità tupulogichi === * U toru hè una [[superficia]], dunqua una [[varietà diffarinzevuli]] di diminsioni 2. * U toru hè [[spaziu cumpattu|cumpattu]], [[spaziu cunnessu|cunnessu]], ma ùn [[spaziu simpliciamenti cunnessu|simpliciamenti cunnessu]]. Infatti u so [[gruppu fundamintali]] hè <math> \mathbb{Z}\times \mathbb{Z} </math>. * A [[carattaristica d'Euleru]] di u toru hè zeru. * U [[genaru (matematicu)|genaru]] di u toru hè 1. [[File:Torus-with-seven-colours.png|thumb|Suddivisioni di u toru chì richiedi 7 culori]] * Nantu à u toru ùn s'appiegani micca molti tiuremi di a [[giumitria piana]]. Par asempiu, ùn privali micca u [[tiurema di i quattru culori]]. In u dissegnu à fiancu u toru hè statu divisu in setti rigioni, à dui à dui tutti cunfinanti: sò dunqua nicissarii setti culori diffarenti affinch'è dui rigioni cunfinanti ùn aghjini micca listessu culori. Hè stata dimustrata una [[Tiurema di i quattru culori#Generalisazioni|generalisazioni di u Tiurema di i quattru culori]] da aquali cunsegui chì setti culori sò sufficienti par culurà qualsiasi suddivisioni di u toru. == U toru solidu == U '''toru solidu''' hè l'ughjettu tridiminsiunali dilimitatu da u toru (toru inclusu). Si tratta veni à dì di a purzioni di spaziu cuntinuta à l'internu di u toru inclusa a parti di spaziu chì a dilimiteghja. Tupulugicamenti, si tratta d'un spaziu omeumorfu à u pruduttu <math>D\times S^1</math> di u discu bidiminsiunali :<math>D = \{(x,y)\in\R^2\ |\ x^2+y^2\leq 1\}</math> incù a circumfarenza <math>S^1</math>. Si tratta d'una [[3-varietà]] [[varietà incù bordu|incù bordu]]; u bordu cunsisti par appuntu in u toru. U so [[gruppu fundamintali]] hè <math> \mathbb{Z} </math>. U toru solidu hè un ughjettu impurtanti in u studiu di i [[3-varietà]] è più in generali in a [[tupulugia di a diminsioni bassa]]. == Da veda dinò == * [[Superficia (matematicu)]] * [[Cilindru (giumitria)]] * [[Sfera]] * [[Superficia torica]] == Liami esterni == * [http://www.dhallewin.it/custruzzioni-disegni-giumitria/item/65-sizioni-toru.html I sizioni circulari d'un toru] * [http://www.geometrygames.org/TorusGames/index.html.it Torus Games: ghjochi (scarichevuli gratuitamenti) chì illustrani a tupulugia di u toru è di a butteglia di Klein] [[Category:Suparficii]] == Noti == <references/> ==Da vede dinò== *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. l9wlzipfbp7ei1zzmal8havp54gkbyw Triangulu rittangulu 0 16518 339879 339877 2014-10-13T16:53:34Z 92.153.132.43 /* Trianguli Rittanguli Particulari */ wikitext text/x-wiki [[File:Rtriangle.svg|right|140px|]] U '''triangulu rittangulu''' (o ''triangulu rettangulu'') hè un [[triangulu]] in u quali l'[[angulu]] furmatu da dui [[Latu (giumitria)|lati]], ditti [[catetu|cateti]], hè [[angulu rettu|rettu]], vali à dì di 90[[gradu sissagesimali|°]] (o π/2 [[radianti]]). U latu oppostu à l'angulu rettu si chjama [[iputenusa]]. L'iputenusa hè par via di u [[tiurema di Pitagora]] para à a radica quatrata di a somma di i quatrati di i cateti. U triangulu rittangulu ripprisenta un casu particulari di [[triangulu]] genericu, par u quali molti rilazioni fundamintali si simplificheghjani. U casu più particulari hè quiddu di u triangulu rittangulu isusceli, casu par u quali * <math>a = b = {1\over \sqrt 2} c \qquad \alpha = \beta = {\pi\over 4}</math> . Aghjunghjendu à un triangulu rittangulu u triangulu ottinutu incù a so riflissioni rispettu à l'iputenusa s'otteni un [[aquilone (giumitria)|aquilonu]]. Aghjunghjendu li u triangulu ottinutu fendu una rutazioni di 'π intornu à u puntu mediu di l'iputenusa s'otteni u rittangulu par u quali l'iputenusa hè diagunali principali. <br /> Da u triangulu rittangulu isusceli incùi dui custruzzioni s'otteni u quatratu di latu ''a'' = ''b''. ==Prubità== ===Tiuremi Fundamintali (Prubità di i lati)=== {| border="1" align="left" |[[Tiurema di Pitagora]]||<math>c^2 = b^2 + a^2\, </math> |- |rowspan=2|[[Prima tiurema di Euclide|1° Tiurema di Euclide]]||<math>a^2=c\cdot a'</math> |- |<math>b^2=c\cdot b'</math> |- |[[Sicondu tiurema di Euclide|2° Tiurema di Euclide]]||<math>h^2=a'\cdot b'</math> |} ===Prubità di l'anguli interni=== *Sapendu ch'è a somma di l'anguli interni d'un [[triangulu]] qualunquai hè 180° (π rad), in u casu particulari d'un triangulu rittangulu, sapendu ch'è unu di l'[[angulu|anguli]] interni hè [[angulu rettu|rettu]] tandu hè faciuli à diducia ch'è a somma di l'altri dui anguli interni vali sempri 90°: <math> \alpha + \beta + 90^\circ = 180^\circ \to \alpha + \beta = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ </math> *Da sta prubità si pò, par via di cunsiquenza, diducia ch'è s'edda hè tracciata l'[[Altezza (giumitria)|altezza]] di u triangulu rittangulu incù a so urighjina in l'angulu rettu, dividi tandu 'ss'angulu in dui anguli minori, chjamati par asempiu θ è ω. Inoltri si sò à furmà dui trianguli rittanguli distinti (ACH è BCH) incù un [[catetu]] in cumunu, l'altezza par appuntu. [[File:Illustration_to_Euclid%27s_proof_of_the_Pythagorean_theorem.png|right|thumb|Illustrazioni di a prova di u tiurema di Pitagora]] Par a prubità discritta sopra si pò dì ch'è:<br /> :Cunsidarendu u Triangulu Rittangulu BCH, par a prubità vista sopra: :<math>\theta + \beta = 90^\circ \to \theta = 90^\circ - \beta </math> :Tandu si pò cunsidarà u Triangulu ABC cumplettu: :<math> \alpha + \beta = 90^\circ \to \alpha = 90^\circ - \beta </math><br /> :da induva si diduci a prubità:<br /> :<math> \alpha = 90^\circ - \beta = \theta \to \alpha = \theta </math> :Analugamenti si pò ussirvà ch'è: :<math> \beta = \omega </math><br /> == Classi di similitudina == Ogni trasfurmazioni di similitudina trasforma un triangulu rittangulu in un triangulu rittangulu è cusì hè utuli di cunsidarà i classi di similitudina di i trianguli rittanguli. Quiddi si poni ripprisintà currettamenti incù i trianguli rittanguli avendu l'iputenusa ''c'' di lunghezza 1 è u vertici oppostu appartinenti à una di i mezi circumfarenzi avendu com'è diamitru l'iputenusa. A cullizzioni di i classi di similitudina si pò parametrizà incù u rapportu ''à''/''b'' di i lunghezzi di i cateti vali à dì incù unu di i dui anguli micca retti, par asempiu incù l'angulu <math>\alpha</math> rilativu à u vertici ''A''. A [[trigunumitria]] dici ch'è: * <math>\frac{a}{b} = \tan \alpha </math> * <math>a = c \sin \alpha </math> * <math>b = c \cos \alpha </math> == Trianguli Rittanguli Particulari == === Triangulu Rittangulu isusceli === [[File:Triangle-45-45-90.svg|thumb|Un triangulu rittangulu isusceli]] Chjamatu ancu '''Triangulu 90-45''' dati l'ampiezzi di l'anguli chì u formani, infatti hè cumpostu da un angulu rettu è dui anguli da 45°. A carattaristica principali di stu [[triangulu]] hè ch'eddu hà i dui cateti uguali è misurani <math> i = c \cdot \sqrt[]{2} \to c = \frac{i}{\sqrt[]{2}} </math> <br /> Un'altra prubità di u triangulu rittangulu isusceli hè ch'è a [[midiana (giumitria)|midiana]], l'[[altezza (giumitria)|altezza]] è a [[bisettrici]] rilativi à u vertici chì prisenta l'angulu rettu cuincidini. Inoltri toccani l'iputenusa asattamenti in u so [[puntu mediu]], dividendu cusì tali latu in dui parti uguali incù lunghezza analoga à l'altezza/bisettrici/midiana tracciata. <br /> [[File:Triangolo306090.tiff|right|150px]] == Punti nutevuli == L'[[ortucentru]] d'un triangulu rittangulu cuincidi incù u vertici di l'angulu rettu.<br/> U [[circucentru]] hè u puntu mediu di l'iputenusa. ==Da veda dinò== * [[Criterii di cungruenza di i trianguli]] * [[Triangulu angulu acutu]] * [[Triangulu angulu ottusu]] [[Category:Trianguli|Rittangulu]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 7vrewhjdmwlswxuv00cxlqsvu0gbozz Triangulu rettangulu 0 16519 339878 2014-10-13T16:51:09Z 92.153.132.43 Reindirizzamentu à [[Triangulu rittangulu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Triangulu rittangulu‎]] 61haacjrpqf7rtke5nu7n2s5vudt1yy Tiurema di Pitagora 0 16521 351614 350442 2015-08-06T11:16:05Z Marianov 9979 90º wikitext text/x-wiki [[File:Pythagorean right angle.svg|200px|thumb|In un triangulu rittangulu a somma di l'arii di i dui quatrati custruiti annantu à i cateti (turchinu è rossu) hè uguali à l'aria di u quatratu custruitu nantu à l'iputenusa (viuletta).]] [[File:Pythag anim.gif|thumb|Animazioni di a prova di u Tiurema di Pitagora]] U '''tiurema di Pitagora''' (o ''Teurema di Pitagora'') hè un [[tiurema]] di a [[giumitria euclidea]] chì stabilisci una rilazioni fundamintali trà i lati d'un [[triangulu rittangulu]] è com'è pò essa cunsidaratu dinò una virsioni limitata ad eddi di u [[Tiurema di u cusinu|Tiurema di Carnot]]. == Urighjina == [[File:Chinese pythagoras.jpg|thumb| Visualisazioni di u casu di u triangulu (3,4,5) cuntinuta in u testu chinesu [[Chou Pei Suan Ching]] (scrittu trà u 200 a.C. è u 200 d.C.)]] Ciò ch'è à l'ebbica muderna hè cunnisciutu com'è ''tiurema di Pitagora'' hè di solitu attribuitu di a [[filusufia|filosofu]] è [[matematica|matematicu]] [[Pitagora]]. In rialità u so enunciatu (ma micca a so dimustrazioni) era ghjà cunnisciutu<ref>Hè affirmatu calchì volta ch'è u tiurema di Pitagora era cunnisciutu da l'antichi egizziani. Carl B. Boyer escludi 'ss'iputesa, basendu si nantu à l'assenza di u tiurema da i papiri matematichi chì sò stati ritruvati. Si pò veda par quissa l'opara di Boyer citata in bibliugrafia, in a pag. 20 di l'edizioni taliana.</ref> da i [[babilunesi]], è era cunnisciutu ancu in [[China]] è sicuramenti in [[India]] com'eddi a dimostrani molti scritti frà i quali u Yuktibhasa. A dimustrazioni di u tiurema hè inveci incù ogni prubabilità ultiriori à Pitagora. == Enunciatu == :''In ogni triangulu rittangulu u '''quatratu custruitu''' nantu à l'iputenusa hè sempri '''equivalenti''' à a somma di i '''quatrati custruiti''' annantu à i cateti.'' oppuri: ''In ogni triangulu rittangulu l' '''aria di u quatratu''' custruitu nantu à l'iputenusa hè sempri '''uguali''' à a somma di l' '''arii di i quatrati''' custruiti annantu à i cateti.'' [[File:Rtriangle.svg|right|180px]] Datu un triangulu rittangulu di lati ''a'', ''b'' è ''c'', è imprudendu ''c'' par disignà a so iputenusa è ''a'' è ''b'' par i so cateti, u tiurema hè espressu da l'equazioni: : <math>a^2 + b^2 = c^2\, </math> o, di manera altirnativa, risulvendu lu par ''c'': : <math>\sqrt{a^2 + b^2} = c. </math> Da induva si ricavani i cateti rispettivi : : <math>\sqrt{c^2 - b^2} = a. </math> è : <math>\sqrt{c^2 - a^2} = b. </math> S'è a terna <math>{a,b,c}</math> hè custituita da numari intieri tandu si chjama [[terna pitagorica]]. Invirsamenti, ogni triangulu in u quali i trè lati virificheghjani sta prubità hè rittangulu: stu tiurema, incù a so dimustrazioni, apparisci in l'ultimu enunciatu di l'''Elementi''. == Dimustrazioni == [[File:Pythagoras-2a.gif|thumb|Animazioni d'una dimustrazioni]] A dimustrazioni classica di u tiurema di Pitagora cumpletta u prima libru di l''' [[Elementi (Euclide)|Elementi]]'' di [[Euclide]], è ni custituisci u filu cunduttori. Essendu datu ch'eddu richiedi u [[postulatu di i paralleli]], ùn vali micca in i [[giumitrii non-euclidei]] è in a [[giumitria neutrali]]. In u testu d'Euclide a dimustrazioni di u tiurema hè immediatamenti priciduta da a dimustrazioni di a custruibilità di i quatrati. L'esistenza stessa di i quatrati dipendi infatti da u postulatu di i paralleli è sparisci in i giumitrii non euclidei. St'aspettu di u prublemu hè in generali trascuratu in a didattica cuntimpuranea, chì tendi spessu à assuma com'è evidenti l'esistenza di i quatrati. A dimustrazioni di u tiurema di Pitagora cunsisti in u fattu di riempia un stessu quatratu di latu uguali à a somma di i cateti prima incù quattru copii di u triangulu rittangulu più u quatratu custruitu nantu à l'iputenusa è dopu incù quattru copii di u triangulu rittangulu più i quatrati custruiti annantu à i cateti, com'è annantu à a figura. Essendu u tiurema un di i più noti di a [[storia di a matematica]], ni esistini multissimi dimustrazioni, in tutali parechji cintunara, opara di matematichi, astronumi, agenti di cambiu, par asempiu un prisidenti americanu [[James A. Garfield]] è [[Liunardu da Vinci]]. Par stu tiurema sò stati classificati da u scentificu americanu [[Elisha Scott Loomis]] 371 diffarenti dimustrazioni, chì sò stati publicati in u 1927 in u so libru [[The Pythagorean Proposition]]. === Dimustrazioni di Abu'l-Wafa === [[File:Perigal TdP.gif|thumb|Dimustrazioni di Abu'l-Wafa' i Perigal]] A dimustrazioni attribuita à u matematicu è astronumu persianu [[Abu l-Wafa Muhammad à u-Buzjani|Abu'l-Wafa]] versu a fini di u [[X seculu d.C.]]<ref>{{en}} Alpay Ozdural (1995). ''Omar Khayyam, Mathematicians, and "cunvarsazioni" with Artisans.'' Journal of the Society of Architectural [http://www.jstor.org/pss/991025 Vol. 54, Nò. 1, Mari., 1995]</ref><ref>{{en}} Alpay Ozdural, ''Mathematics and Arts: Connections between Theory and Practice in the Medieval Islamic World'', Historia Mathematica, [http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0315086099922747 Vulumu 27, Issue 2, May 2000, Pages 171-201].</ref> è riscuparta da l'[[agenti di cambiu]] [[Henry Perigal]] (truvata in u 1835-1840<ref>{{en}} Vedi appendici di L. J. Rogers'1897 publication. ''Biography of Henry Perigal: On certain Regular Polygons in Modular Network''. Proceedings London Mathematical Society. [http://plms.oxfordjournals.org/cgi/reprint/s1-29/1/706 Vulumu s1-29, Appendix pp. 732-735.]</ref>, publicata in 1872 è dopu in 1891<ref>{{en}} [http://en.wikisource.org/wiki/Geometric_Dissections_and_Transpositions Geometric Dissections and Transpositions]</ref>) si basa nantu à a scumpusizioni di u quatratu custruitu nantu à u [[catetu]] maiò, in giaddu annantu à l'imaghjini: tagliendu lu infatti incù dui retti passanti par u so centru, una parpindiculari è una parallela à l'iputenusa, si pò ricumpona di manera à incurpurà l'altru quatratu, è furmendu u quatratu nantu à l'iputenusa, com'è in a figura. Stu prucidimentu hè liatu à u prublemu di a [[trisezioni di u quatratu]]. === Dimustrazioni di Airy === Esisti ancu una dimustrazioni in forma [[puisia|puetica]], di l'astronumu Sir [[George Airy]], in [[lingua inglesa|inglesu]]: :"''I am, as you can see, <br />a<sup>2</sup> + b<sup>2</sup> − ab<br />When two triangles on me stand,<br />Square of hypothenuse is plann'di<br />But if I stand on them instead<br />The squares of both sides are read.''" di a quali una traduzioni littarali hè :"''Com'è pudeti veda, sò <br />a<sup>2</sup> + b<sup>2</sup> − ab<br />Quandu ci sò dui trianguli sopra à mè<br />hè rapprisintatu u quatratu di l'iputenusa<br />Ma s'è inveci stocu eiu sopra ad eddi<br />Si leghjini i quatrati di i dui lati''" I versi si rifiriscini à a parti bianca: i primi dui trianguli sò quiddi rossi, i sicondi quiddi turchinu. Tantu a dimustrazioni di Perigal ch'è quist'ultima sò intarissanti, chì sò sputicamenti giumetrichi, veni à dì ùn richiedini alcuna difinizioni d'uparazioni aritmetichi, ma solu cungruenzi d'arii è di sigmenti. === Quatrati cuncentrichi di Pomi === [[File:Pita Pomi.gif|thumb|Dimustrazioni incù quatrati cuncentrichi]] Dimustrazioni giumetrica basata annantu à dui quatrati cuncentrichi, di lati rispittivamenti pari à l'iputenusa (c) è à a somma di i dui cateti (a+b). Com'eddu si vedi annantu à a figura, tolti i 4 trianguli rittanguli (in giaddu d'aria <math>(a*b)/2</math>) à u quatratu più grandi, chì currispondi à l'aria <math>(a+b)^2</math>, s'otteni u quatratu più chjucu, rapprisintatu in biancu, chì equivali inveci à l'aria <math>c^2</math>. Dunqua <math>(a+b)^2 - 4*(a*b)/2 = c^2</math><br /> d'induva risulvendu s'otteni : <math>a^2+b^2=c^2</math> Sta dimustrazioni hà l'avantaghju d'avè una ripprisintazioni visuali simplicia è diretta, chì ùn richiedi micca u spustamentu è soprappusizioni di formi com'è l'altri dimustrazioni giumetrichi chì sò stati furmulati. === Dimustrazioni di Garfield === [[File:Garfield proof.svg|thumb|Dimustrazioni di Garfield]] Un'antra dimustrazioni giumetrica particularamenti significativa, chì in a so custruzzioni ùn cumparisci alcun' quatratu, fù truvata in u [[1876]] da [[James Abraham Garfield|Garfield]], chì in seguitu divintò u vintesimu [[Prisidenti di i Stati Uniti d'America]]. Tandu in l'armata, Garfield cummintò u so risultatu: ''"Quissa hè calcosa annantu à a quali i dui rami di u parlamentu pudarani essa d'accordu"''. A dimustrazioni hè a siguenti: :si cunsidareghja una copia di u triangulu rittangulu in quistioni, ghjirata di 90 gradi di manera à allinià i dui cateti diffarenti (in a figura accantu u [[rossu]] è u [[turchinu]]). Si uniscini dopu l'estremità di l'iputenusi, è s'otteni un [[trapeziu (giumitria)|trapeziu]]. Uguagliendu l'aria di u trapeziu à a somma di quiddi di i trè trianguli retti, si dimostra u tiurema. In formuli, dittu ''a'' u catetu rossu, ''b'' u turchinu è ''c'' l'iputenusa, è ricurdendu a [[binomiu di Newton|putenza di u binomiu]] :<math> \frac {(a+b)^2} 2 = \frac {{ab}} 2 + \frac {{ab}} 2 + \frac {c^2} 2 \,\, \Rarr \,\, a^2 + b^2 = c^2 </math> === Una apparenti dimustrazioni incù i numari cumplessi === Una (apparenti) dimustrazioni sputicamenti [[algebra|algebrica]] faci usu di i [[numari cumplessi]] è di a [[formula d'Euleru]]: siini ''a'', ''b'' i cateti è ''c'' l'iputenusa. S'è i cateti sò alliniati annantu à l'assi, t'avemu :<math>a+ib=ce^{i\theta}</math> Cunsidarendu tandu u [[cumplessu cunghjucatu]] di <math>a+ib</math>: :<math>a-ib=ce^{-i\theta}</math> Multiplichendu trà eddi si otteni :<math>a^2+b^2=c^2</math> In rialità si tratta sola d'una dimustrazioni apparenti, appostu ch'è u risultatu hè suppostu implicitamenti in l'usu di l'idantità <math>e^{i\theta}e^{-i\theta} = 1</math> . S'è infatti si sustituisci à l'espuninziali imaginariu a so difinizioni, l'idantità si rivela essa: <math>(\cos\theta + i \sen\theta) (\cos\theta - i \sen\theta)= 1</math>, veni à dì <math>\cos^2\theta + \sen^2\theta = 1</math> è l'ultima idantità bedda cunnisciuta ùn hè altru ch'è una pussibuli furmulazioni di l'enunciatu di u tiurema di Pitagora. (S'è inveci l'espuninziali imaginariu hè difinitu à traversu a somma di a so seria di Taylor, tandu u prublemu diventa quiddu di dimustrà a rilazioni <math>a+ib=ce^{i\theta}</math>, induva a, b è c sò i misuri di i cateti è l'iputenusa d'un triangulu rittangulu: prublemu chì a so suluzioni ùn hè micca più simplicia ch'è i dimustrazioni pricidenti di u tiurema di Pitagora). === Incù i tiuremi di Euclide === [[File:Pythagoras6.png|thumb|upright=1.4|Dimustrazioni incù Euclide]] Un'antra dimustrazioni improda u [[prima tiurema di Euclide]]. Si traccia l'altezza nantu à l'iputenusa, di lunghezza <math> h </math>. Quidda spezza l'iputenusa in dui sigmenti, di lunghezza <math> p </math> è <math> q </math>. U tiurema di Euclide furnisci i rilazioni :<math>\frac ap = \frac ca, \ \frac bq = \frac cb, </math> da induva :<math> a^2 = cp, \ b^2 = cq </math> è dunqua :<math> a^2 + b^2 = c(p+q) = c^2.\,\! </math> === Incù i tiuremi di l'[[inchjerchju]] === Un'antra dimustrazioni pò essa ottinuta à traversu parechji tiuremi liati à a circumfarenza iscritta à un triangulu è par via di calchì simplicia passata algebrica. [[File:Inradius.svg]] '''Lemma 1''': Tinendu contu di u [[tiurema di i tangenti]] si pò diducia da a figura pricidenti ch'è a distanza trà un vertici è u puntu di tangenza di un di i dui lati di u quali hè estremu incù l'inchjerchju hè uguali à a diffarenza trà u [[mezu perimetru]] è u latu oppostu a quiddu vertici. Infatti ogni latu hè cumpostu da dui di sti trè sigmenti, inoltri sti sigmenti sò uguali à dui à dui (quiddi aghjacenti, sempri par via di u tiurema di i tangenti) è a somma di tutti è sei hè uguali à u perimetru; par quissa a somma di tutti è trè sigmenti di lunghezza distinta hè uguali à u mezu perimetru è ognunu di quissi hè dunqua u mezu perimetru menu a somma di l'altri dui, è dunqua u latu oppostu à u vertici à u quali apparteni. '''Lemma 2''': In u casu particulari d'un triangulu rittangulu u raghju di a circumfarenza iscritta hè uguali à u sigmentu chì và da u vertici di l'angulu rettu à u puntu di tangenza incù l'inchjerchju. Quissa parchì, cunsidarendu u quadrilateru avendu com'è vertici u vertici di l'angulu rettu, i punti di tangenza annantu à i cateti è u [[incentru]], si vidaria ch'eddu t'hà trè anguli retti(dunqua ancu u quartu) è veni à dì ch'eddu hè un rittangulu; ma ancu ch'eddu t'hà dui lati consecutivi cungruenti (un' antra volta par via di u tiurema di i tangenti), par quissa hè un rittangulu incù i diminsioni cungruenti, vali à dì un [[quatratu]] è dunqua par difinizioni ogni latu di soiu hè cungruenti à tutti l'altri. Quissa implicheghja u lemma chì ci vulia à dimustrà. '''Lemma 3''': Sii <math>p</math> u mezu perimetru, <math>Ri</math> u raghju di a circumfarenza inscritta è <math>A</math> l'aria di u triangulu in quistioni (micca nicissariamenti rittangulu, ma tali in a parti siguenti di a noscia dimustrazioni); s'hà a formula: <math>A=Rip</math>. Quissa si pò virificà cunsidarendu i trè trianguli avendu com'è altezza ''Ri'' è com'è basa è eddu rilativa un di i trè lati è custatendu ch'è A hè uguali à a somma di l'arii di quiddi trè trianguli; dunqua, chjamendu <math>a</math>, <math>b</math> è <math>c</math> i trè lati: <math>A=Ria/2+Rib/2+Ric/2=Ri(a+b+c)/2=Rip</math>. '''Dimustrazioni algebrica''': Siini <math>a</math> è <math>b</math> i cateti è <math>c</math> l'iputenusa di u nosciu triangulu rittangulu. Avemu dunqua: <math>ab/2=(p-c)p</math> <math>ab/2=((a+b+c)/2)((a+b-c)/2)</math> à stu puntu, usendu u [[pruduttu nutevuli]] "somma par diffarenza" si otteni: <math>ab/2=((a+b)^2-c^2)/4</math> avà, par via di "quatratu d'un binomiu" si otteni: <math>ab/2=(a^2+b^2+2ab-c^2)/4</math> simplifichendu i dinuminatori: <math>ab=(a^2+b^2+2ab-c^2)/2</math> prusegui: <math>ab=a^2/2+b^2/2+ab-c^2/2</math> <math>0=a^2/2+b^2/2-c^2/2</math> <math>c^2/2=a^2/2+b^2/2</math> è da quì, finalmenti: <math>c^2=a^2+b^2</math> chì currispondi par appuntu à l'enunciatu di u tiurema di pitagora. == Inversu == Vali ancu l'inversu di u Tiurema di Pitagora (prupusizioni 48 di u prima libru di l''' [[Elementi (Euclide)|Elementi]]'' di [[Euclide]]): "S'è in un triangulu di lati a, b è c vali a rilazioni <math>a^2+b^2=c^2</math>, tandu u triangulu hè rittangulu". ''Dimustrazioni''. Sii T un triangulu di lati ''a'', ''b'' è ''c'' tali ch'è <math>a^2+b^2=c^2</math>. Si cunsidareghja un sicondu triangulu rittangulu T' chì t'hà i cateti pari à ''a'' è ''b'' (hè sempri pussibuli di custruiscia un triangulu rittangulu dati i dui cateti). Par via di u Tiurema di Pitagora (direttu) l'iputenusa di u triangulu T' sarà para a <math>\sqrt{a^2 + b^2}</math>, veni à dì sarà uguali à u latu ''c'' di u triangulu T. I dui trianguli T è T' sarani dunqua cungruenti par via di u terzu [[Criterii di cungruenza di i trianguli|criteriu di cungruenza]], avendu tutti è trè i lati uguali. Ma tandu ancu u triangulu T sarà rittangulu ''(CVD)''. Un curullariu di u tiurema di Pitagora parmetti di ditarminà s'è un triangulu hè rittangulu, [[acutangulu]] o [[ottusangulu]]. Induva c currispondi à l'iputenusa, u latu più longu di i trè, è a + b > c (altrimenti ùn avemu micca un triangulu), privalini i siguenti rilazioni: * s'è <math>a^2+b^2=c^2</math>, tandu u triangulu hè rittangulu * s'è <math>a^2+b^2>c^2</math>, tandu u triangulu hè acutangulu * s'è <math>a^2+b^2<c^2</math>, tandu u triangulu hè ottusangulu === Applicazioni pratichi di l'enunciatu inversu === L'enunciatu inversu furnisci ancu un sistemu moltu simpliciu par custruiscia un angulu rettu (o par cuntrullà a quadratura d'un angulu ghjà esistenti) in situazioni pratichi, com'è a [[tupugrafia]] o u [[agrimensura]]. À titulu d'asempiu, incù una funi di lunghezza para à a somma d'una [[terna pitagorica]] dimu 12, somma di 5, 4 è 3, in una calchì [[unità di misura]]) saria sufficenti di dispona i dui purzioni minori di a corda (quiddi di misura 4 è 3) à un certu angulu frà eddi; s'è l'estremità di a funi, disposta infini in forma triangulari, si chjudini, si saparà ch'è l'angulu cumpresu frà i dui purzioni minori di a corda (à stu puntu i dui cateti) hè cirtamenti rettu. == Generalisazioni == U tiurema di Pitagora pò essa generalizatu in parechji modi. Di solitu, una generalisazioni hè una rilazioni chì s'appiega à tutti i trianguli, è chì appiigata à i trianguli rittanguli, hè equivalenti à u tiurema di Pitagora. === Tiurema di u cusinu === [[File:Triangolo con vertici, altezza e un angolo.png|thumb|Un qualunqua triangulu.]] A più generalisazioni impurtanti di u tiurema di Pitagora hè forsi u [[tiurema di u cusinu]], chì s'appiega à qualsiasi triangulu (micca nicissariamenti rettu). In un triangulu incù vertici è anguli indicati com'è in a figura, privali l'ugualità: :<math>\overline{AB}^2=\overline{AC}^2+\overline{BC}^2-2\overline{AC}\cdot\overline{BC}\cos\gamma.</math> In u casu in u quali <math>\gamma</math> sii rettu, vali <math>\cos\gamma = 0 </math> è dunqua l'enunciatu hè equivalenti à u tiurema di Pitagora. U terminu aghjuntivu pò essa intarpritatu com'è u [[pruduttu scalariu]] di i [[vettori (matematicu)|vettori]] <math>CA</math> è <math>CB</math>. === Tiurema di i sini === [[File:Triangle and circumcircle with notations.png|thumb|U tiurema di i sini metti in rilazioni i lunghezzi di i lati è l'anguli opposti.]] U [[tiurema di i seni]] metti in rilazioni i lunghezzi di i lati d'un triangulu è i [[sinu (matematicu)|sini]] di l'anguli opposti. Sta rilazioni s'appiega ancu à qualsiasi triangulu è, in u casu in u quali quiddu saria rittangulu, pò essa cunsidarata equivalenti à u tiurema di Pitagora (bench'è di manera menu diretta ch'è rispettu à u tiurema di u cusinu). U tiurema di i sini accerta ch'è in un triangulu qualunqua, incù i nutazioni com'è nantu à a figura, privalini i siguenti rilazioni: :<math>\frac a{\sin\alpha}=\frac b{\sin\beta}=\frac c{\sin\gamma}=2R.</math> Elevendu à u quatratu: :<math> c^2= a^2\frac {\sin^2\gamma}{\sin^2\alpha}, \quad b^2= a^2 \frac{\sin^2\beta}{\sin^2\alpha}. </math> Summendu i tarmini s'otteni: :<math> c^2 + b^2 =a^2\frac {\sin^2\gamma + \sin^2\beta}{\sin^2\alpha}. </math> Quandu <math>\alpha</math> hè un angulu rettu, s'otteni <math>\beta = \pi/2-\gamma </math> è dunqua :<math> \frac {\sin^2\gamma + \sin^2\beta}{\sin^2\alpha} = \sin^2(\pi/2-\beta) + \sin^2\beta = \cos^2\beta + \sin^2\beta = 1. </math> Si otteni dunqua in stu casu u tiurema di Pitagora :<math> c^2 + b^2 = a^2.</math> === Generalisazioni chì ùn faci micca usu di a trigunumitria === [[File:TRIANGOLO2.jpg|thumb|upright=1.4|Generalisazioni di u tiurema di Pitagora.]] Hè pussibuli di stenda u tiurema di Pitagora à qualsiasi triangulu senza fà usu di funzioni trigunumetrichi com'è u sinu è u cusinu. Datu un triangulu <math> ABC </math> com'è nantu à a figura, si tracciani dui sigmenti chì cullegani u vertici <math>A</math> incù dui punti <math> g</math> è <math>h</math> cuntinuti in u sigmentu oppostu <math>BC</math> (oppuri in un so prulungamentu), di tali manera ch'è l'anguli <math>AgB</math> è <math>AhC</math> siini tremindù uguali à l'angulu <math>\alpha</math> di u vertici <math>A</math>. A figura mostra un casu in u quali l'angulu <math>\alpha</math> hè [[angulu ottusu|ottusu]]: s'eddu hè acutu, i dui punti <math>g</math> è <math>h</math> sò in ordini inversu (u prima a dritta è u sicondu a manca) è poni escia da u sigmentu <math>BC</math>. Privali a siguenti rilazioni: :<math>\overline {AB}^2 + \overline{AC}^2 = \overline {BC}\cdot (\overline{Bg} + \overline{hC}). </math> Quandu <math>\alpha</math> hè un angulu rettu, i punti <math>g</math> è <math>h</math> cuincidini è s'otteni u tiurema di Pitagora :<math>\overline {AB}^2 + \overline{AC}^2 = \overline {BC}\cdot (\overline{Bg} + \overline{hC}) = \overline{BC}^2. </math> A rilazioni generali pò essa dimustrata sfruttendu a [[similitudina (giumitria)|similitudina]] frà i trianguli <math>ABC</math>, <math>gBA</math> è <math>hAC</math>, chì/ch'è porta à i rilazioni :<math> \frac{\overline{AB}}{\overline{BC}}=\frac{\overline{Bg}}{\overline{AB}},\quad \frac{\overline{AC}}{\overline{BC}}=\frac{\overline{hC}}{\overline{AC}}.</math> Si otteni cusì :<math> \overline{AB}^2 = \overline{BC}\cdot \overline{Bg}, \quad \overline{AC}^2 = \overline{BC}\cdot \overline{hC}. </math> Summendu i dui uguaglianzi s'otteni a rilazioni iniziali. == Lighjenda di Pitagora è di i chjappeddi == [[File:PITAGORA_PIASTRELLE.jpg|thumb|Rapprisintazioni grafica di u tiurema.]] Una lighjenda conta ch'è [[Pitagora]] avaria furmulatu u so tiurema mentri stava aspittendu un'udienza da [[Policrate]]. Pusendu in un grandi salonu di u palazzu di [[Samo (isula)|Samo]], Pitagora si missi à ussirvà i chjappeddi quatrati di u pavimentu, si pensa ch'è n'avaria vistu una rangata tuttu à fattu sopra à una diagunali, furmendu dui trianguli rittanguli uguali, ma in più d'essa dui trianguli rittanguli erani dinò isusceli, avendu i dui lati uguali. Pitagora imaginò un quatratu custruitu nantu à a diagunali di ruttura di a chjappedda, un quatratu avendu com'è lati i diagunali di i chjappeddi circustanti. A dimustrazioni hè a siguenti: * l'aria d'ognuna di i chjappeddi aghjacenti à i cateti era di: ''2'' mezi chjappeddi (=''1'' chjappedda); * a somma di i dui arii era dunqua di: ''4'' mezi chjappeddi (=''2'' chjappeddi); * l'aria di u quatratu custruitu nantu à l'iputenusa (diagunali di a chjappedda) era di: ''4'' mezi chjappeddi.<ref>[http://utenti.quipo.it/basa5/pitagora/pit_chjappeddi.htm Lighjenda di Pitagora è di i chjappeddi di Policrate]</ref> == Altri figuri == U Tiurema di Pitagora cuntinueghja à valè quandu annantu à ogni latu d'un triangulu rittangulu si custruiscini figuri rigulari diffarenti da u quatratu, com'è u triangulu equilateru, u pentagunu rigulari è l'esagunu rigulari aldilà di u mezu chjerchju. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * [[Carl Benjamin Boyer|Carl B. Boyer]], ''Storia di a matematica'', Mondadori, Milanu, 1990. ISBN 978-88-04-33431-6 * [[Gino Loria]], ''I scenzi asatti in l'antica Grecia'', 2^ è, Milanu 1914 == Da veda dinò == * [[Giumitria]] * [[Aritmugiumitria]] * [[Numaru]] * [[Radica quatrata]] * [[Trigunumitria]] * [[Iputenusa]] * [[Tiurema di u cusinu]] * [[Idantità di Parseval]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tangenti]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] == Liami esterni == * {{en}}[http://www.faculty.umb.edu/gary_zabel/Courses/Phil%20281b/Philosophy%20of%20Magic/Arcana/Neoplatonism/Pythagoras/index.shtml.html 54 dimustrazioni di u tiurema di Pitagora] * [http://demonstrations.wolfram.com/search.html?query=pythagorean%20theorem parechji animazioni grafichi di diffarenti dimustrazioni di u tiurema di Pitagora] * [http://www.walter-fendt.de/m14i/pyththeorem_i.htm Animazioni di a dimustrazioni di Euclide] [[Category:Giumitria di u triangulu]] [[Category:Giumitria euclidea]] [[Category:Tiuremi|Pitagora]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 5u5jzwk01ka4klwj15apbu4u4t6feu5 Teurema di Pitagora 0 16522 339891 2014-10-15T18:59:49Z 92.153.159.136 Reindirizzamentu à [[Tiurema di Pitagora]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tiurema di Pitagora]] 63zlu5kijjnhd9cm45cw2pw2ib4uh3r Sansonu 0 16523 339902 339901 2014-10-17T16:50:06Z 92.153.159.136 /* U racontu biblicu */ wikitext text/x-wiki [[File:Samson Imprisoned by Annibale Carracci.jpg|thumb|[[Annibale Carracci]], ''Sansonu in prighjò'', 1588-1590, [[Roma]], [[Galleria Burghesu]]]] '''Sansonu''' (o ''Sansone'') (in ebraicu Shimshon, chì significheghja "picculu soli") hè un [[ghjudici biblichi|ghjudici biblicu]], discrittu in u ''[[Libru di i Ghjudici]]'' à i capituli {{passu biblicu|Ghjudici|13; 14; 15; 16}}. Sansonu hè un eroi incù una forza prudigiosa, chì l'hè stata cuncessa dirittamenti da [[Diu (Ebraisimu)|Diu]]. I so impresi sò straurdinarii, ma sò solu una tappa versu a libarazioni da i [[Filisdei]]. Ùn hè micca esclusu ch'è à l'urighjina si pudissi trattà d'una figura mitica meza divina, datu ch'è u so nomu hè cunnessu à u Soli (''Shmsh''). Sta tesa, molta diffusa in u XIX seculu, scontra parò oghji menu cunsensi accademichi ch'è in u passatu. ==U racontu biblicu== ===Nascita di Sansonu=== L'Israeliti funi in balìa di i Filisdei par quarant'anni. Duranti stu periodu à Zorea vivi Manoach, di a tribù di Dan, incù à so moglia. Un anghjulu apparisci à a donna è l'annuncia a nascita di un figliolu. L'anghjulu l'imponi d'astena si di cibi impuri è bivandi alcolichi è d'ùn taglià micca i capeddi di u criaturu parchì sarà un "nazireatu", cunsacratu à Diu dapoi u cuncipimentu, è libararà Israeli da i [[Filisdei]]. A moglia rifirisci à u maritu di a visita. Manoach prega u Signori di mandà di novu l'omu par insignà li chì fà par u neunatu. L'anghjulu volta è cunferma ciò ch'hè statu annunciatu prima. Manoach tandu sacrificheghja un [[caprettu]] à u Signori. Quandu l'anghjulu codda versu u celi incù i fiammi di l'olocaustu, è Manoach è a moglia si lampani faccia à terra. Manoach dici à a moglia di tema a morti par avè vistu à Diu. A moglia parò u rassicureghja dicendu ch'è s'è quista era a So vulintà, tandu ùn avaria micca accittatu l'offrita nè mustratu è fattu senta quiddi cosi. In seguitu a donna parturisci un figliu ch'edda chjama Sansonu. U criaturu cresci è u Signori u binidisci. A Macane-Dan, frà Zurea è Estaol, u spiritu di u Signori cumencia à invistiscia lu. ===I nozzi di Sansonu=== In Timna Sansonu vedi una figlia di i Filisdei è si ni innamora. Turratu in casa, a dumanda in sposa à i parenti. Quiddi, davanti à a risulutezza di u figliolu, accettani d'imparintà si incù una straniera. Sansonu si metti in viaghju incù i so parenti par andà à chera a mani di a sposa. À quandu ghjunti vicinu à i vigni di Timna, un [[lionu]] attacca Sansonu. Invistitu da u spiritu di u Signori, Sansonu squarcia à mani nudi u lionu. Ma à i parenti ùn contani nienti di ciò chì hè accadutu. Và dunqua ind'è a donna, li parla è a cheri da sposa. Dopu à calchì tempu, vultendu par piglià a donna, esci da a strada par veda a carcassa di u lionu: trà i so resti trova una culonia d'[[abba|abbi]]. Piglia u [[meli]], ni manghja è dopu ni faci rigalu à i parenti, ma senza dì ni a pruvinienza. Manoach righjunghji a casa di a donna è Sansonu offri un banchettu à i trenta invitati di a sposa. Sansonu tandu pruponi un induvinedda à l'invitati: "Da u divuradori hè isciutu u cibu è da u forti hè isciutu u dolci". S'eddi riescini à risolva la mentri i setti ghjorna di u banchettu, avarani trenta tunichi è trenta vesti; ma s'è nissunu induvineghja a suluzioni, tandu sarani i Filisdei à dunà altrettantu à Sansonu. Dopu à trè ghjorna di tentativi, à u quartu l'invitati minacceghjani a sposa di dà li focu è à a casa di u babbu s'edda ùn cunvinci micca u maritu di spiigà li l'induvinedda. Par i setti ghjorna di u banchettu a moglia turmenta Sansonu incù cuntinui pienghjulimi par avè a suluzioni. U settimu ghjornu Sansonu cedi è li spiega a suluzioni. Edda cusì a rifirisci à i Filisdei. In u settimu ghjornu, prima di u tramontu, i filisdei risolvini l'enimma: "Chì hè di più dolci ch'è u meli? Chì ci hè di più forti ch'è u lionu?" Sansonu capisci ch'eddu hè statu ingannatu. Tandu hè invistitu da u spiritu di u Signori è si reca à Ascalon, ind'eddu uccidi trenta omini è piglia i so vesti par dà li à l'invitati di a sposa. Dopu si ni và infuriatu à a casa di u so babbu è lascia a sposa à u cumpagnu ch'eddu avia fattu da amicu di nozzi.<ref>''Libru di i Ghjudici'', {{passu biblicu|Ghjudici|14}}.</ref> ===A vindetta di Sansonu=== Turratu ind'è a moglia, Sansonu scopri chì u babbu l'hà maritata à u cumpagnu di nozzi. Tandu dicidi di vindicà si: cattura trè centu [[volpi]], leia i codi à dui à dui è metti trà i codi liati una fiaccula. Dopu libareghja i volpi par i campi di i Filisdei è tuttu u raccoltu hè brusgiatu. Quandu i Filisdei sò infurmati ch'è a causa di u disastru hè u matrimoniu traditu, brusgiani a donna è u so babbu. Persa a moglia, Sansonu ghjura di vindicà si è compii una stragia in u paesi filisdeu. Dopu si ritira in a sapara di a rocca di Etam. Tandu i Filisdei si accampani in Ghjudea è facini un' incursioni finu à Lechi. Cherini dopu ch'è Sansonu fussi liatu è cunsignatu ad eddi. Trè milla Ghjudei vani à a caverna, prumettini à Sansonu ch'è ùn li sarà fattu alcun mali è u leiani incù dui funi novi. Mentri Sansonu ghjunghji à Lechi, i Filisdei vani à u so riscontru incù gridi di gioia. Tandu u spiritu di u Signori l'investi, i funi si carbunizeghja è cascani disfatti da i mani. Truvata una canteghja d'asinu, l'improda com'è arma è uccidi milla omini. Dopu à avè ludatu a so probbia impresa, a lampa fora. U locu pigliarà u nomu di Ramat-Lechi (chì significheghja "a parti alta di a canteghjaa"). Dopu à u massacru, Sansonu risenti una grandi seti è invucheghja u succorsu di u Signori. Tandu Diu spacca a roccia cuncava di Lechi è ni faci scaturiscia acqua fresca. A fonti sarà chjamata En-Koré (chì significheghja "a fonti di a parnici"; parnici in ebraicu significheghja "quiddu chì chjama"). Sansonu diventa dopu ghjudici d'Israeli par vinti anni. ===A fini di Sansonu=== [[File:Philips Galle - Sansão Destrói o Templo dos Filisteus.jpg|thumb|Muoia Sansonu incù tutti i Filisdei..]] Sansonu và à truvà una prustituta in Gaza, in terra filisdea. Saputu lu, i Filisdei circondani a casa in attesa di l'alba è tendini un' imbuscata. A mezanotti Sansonu esci, sgangarechja a porta di a cità, a si metti nantu à i spaddi è a porta in cima à u monti chì varda in dirizzioni di Ebron. In seguitu Sansonu s'innamora di Dalila, una donna di a vaddi di Sorek. Tandu i capi di i Filisdei l'offrini milla è centu sicli (un' antica unità di pesu) d'arghjentu par omu par siducia lu è fà si rivilà u sicretu di a so forza di manera à pudè lu lià. À ogni scontru Dalila intarrugheghja Sansonu annantu à com'eddu pò essa liatu, ma Sansonu l'inganna: a prima volta parla di setti cordi d'arcu freschi, a siconda di funi novi, a terza di tessa i so setti trecci in catena è di fissà li à u pettinu di u tilaghju. À pocu à polcu Dalila suvita i so indicazioni, ma Sansonu si libareghja faciuli da i liami. Dalila tandu u turmenta finu à a noia è à a fini Sansonu li rivela u so sicretu: s'è u so capu fussi rasatu, pirdaria tandu tutta a so forza. Dalila capisci ch'è sta volta Sansonu li hà dittu a virità è chjama dopu i capi di i Filisdei. Quiddi li portani i dinari è si mettini in imbuscata. A notti Dalila faci addurmintà Sansonu nantu à i so vinochji, chjama un omu adattu è li faci rasà i setti trecci. Persa a forza, Sansonu hè sopraffattu da i Filisdei: li cavani l'ochji, u portani in Gaza, u leiani incù cateni di ramu è u mettini à ghjirà a macina di a prighjò. Mentri i capeddi li cumenciani à ricrescia, i Filisdei cilibreghjani un grandi sacrifiziu in onori di u so diu Dagon par ringrazià lu d'avè parmissu a cattura di u so numicu. I Filisdei chjamani dopu à Sansonu chì l'intratteni incù i ghjochi. À u ziteddu chì u teni par a mani cheri di lascià lu è di fà li tuccà i culonni purtanti di a casa par appughjà si. In a casa ci sò tutti i capi di i Filisdei è nantu à a terrazza assistini à u spittaculu trè milla parsoni. Tandu Sansonu invucheghja u Signori par vindicà si di i so ochji, si metti trà i dui culonni portanti è gridendu "Morti à Sansonu è à tutti i Filisdei!" incù tutta a forza faci sfraià a casa. Incun eddu morini più parsoni ch'eddu n'avia uccisi in tutta a so vita. Dopu i so frateddi è familiari pigliani u so corpu è u sippiddiscini in u sipolcru di Manoach u so babbu trà Zorea è Estaol. ==Sansonu è u Lionu: u [[Nazireatu]] [[Rastafari]]== [[Image:Rembrandt Harmensz. van Rijn 126.jpg|thumb|Imaghjini di [[Rembrandt]] rapprisintanti Sansonu è Dalila]] In u ''[[Kebra Nagast]]'' (''A Gloria di i Rè''), anticu testu etiopi di u [[IV seculu d.C.]], ci hè un'ampia sizzioni particularamenti significativa par i fideli [[Rastafari]], in a quali hè cuntatu com'è un anghjulu annuncia à a mamma di u neunatu Sansonu, ch'è u figliolu aia un ghjornu da libarà Israeli da i Filisdei, è l'inviti à fà lu crescia verghini, vali à dì u più pussibuli vicinu à Diu (u cuncettu di a purezza hè estremamenti impurtanti in a cultura olistica [[Rastafari]]). U Criatori hè dunqua ghjinarosu incù Sansonu par a so integrità, è li dona à tempu cù a limpidezza d'animu, ancu una forza spropositata, ma solu finu à u mumentu in u quali eddu disubbidisci à u So cummandu spusendu Dàlila, figliola d'un avvirsariu Filisdeu. Diu, par puniscia lu, u faci tandu catturà probbiu da i so probbii numichi, chì l'accecani è li tagliani i longhi capeddi intricciati, rindendu lu un buffonu di corti. Sansonu, incù i so ultimi forzi faci sfraià tuttu u palazzu ind'eddu era prighjuneri, uccidendu i so numichi è sè stessu. I credenti [[Rastafari]] sò cumunamenti cunnisciuti par i cusidditti ''dreadlocks'', di i longhi è duri trecci chì carattarizeghjani a chjoma di parechji fideli (si tratta d'una pratica facultativa). I ''dreadlocks'' custituiscini a rialisazioni matiriali d'un votu biblicu, u [[Nazireatu]], discrittu in a Leghji Mosaica (Numari 6) è chì s'hè cunsirvatu in a Cristianità grazia à a sola tradizioni [[Etiupia|etiopi]]. Sta pratica ascetica cumporta a cunsacrazioni di u probbiu capu è dunqua l'astinsioni da a tunsura è da a pittinatura, inghjinirendu naturalamenti i celebri trecci (Ghjudici 16:13-19); implicheghja inoltri una [[dieta vegetariana]] è l'astinsioni da tuttu ciò chì hè impuru (par asempiu alcoli è tabaccu). U libru sacru etiopi intitulatu [[Kebra Nagast]], vali à dì a 'Bibbia sicreta di u Rastafari', conta in ditagliu di com'è l'anghjulu appariti à a mamma di Sansonu, urdinendu li d'ùn taglià li micca i capeddi è fà lu crescia puru, verghjini è [[nazireatu]]. A figura finali di Sansonu rasatu à zeru, cecu, incatinatu, hè dunqua un asempiu di ciò chì pò accada à chì usa u metallu di Babilonia è disubbidisci à i cummandi divini. Bisogna dunqua à cunsirvà a probbia integrità fisica è murali, è i ''dreadlocks'' sò un simbulu da custudiscia ghjilusamenti. ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * {{Cita libru |autori = Patri Petru Vanetti |titulu = A Sacra Bibbia |edizioni = 1 |cità = Milanu |editori = [[Edizioni Piemme|Piemme]] |annu = 2000 |isbn = 88-384-5123-0}} * {{Cita libru |autori = [[David Grossman]] |autori2 = Alessandra Shomroni |titulu = U meli di u lionu. U mitu di Sansonu |cità = Milanu |editori = [[Rizzoli Editori|Rizzoli]] |annu = 2005 |isbn = 88-17-00792-7}} * {{Cita libru |autori = Larenzu Mazzoni |titulu = Kebra Nagast. A Bibbia sicreta di u Rastafari |cità = Roma |editori = [[Coniglio Editori]] |annu = 2007 |isbn = 978-88-6063-063-6}} ==Da veda dinò== * [[I numichi di Sansonu]] [[Category:Ghjudici d'Israeli]] [[Category:Mitulugia ebraica]] [[Category:Morti par suicidiu]] tvh3xtx4rul3phzlks21yte1a55ouse Template:Passu biblicu 10 16524 339897 2014-10-17T16:22:57Z 92.153.159.136 Pagina nova: <includeonly>[http://www.laparola.net/wiki.php?riferimento={{urlencode:{{{1}}}{{{2|}}}}}&formato_rif=vp {{{nome|{{{2|{{{1|}}}}}}}}}]</includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}}... wikitext text/x-wiki <includeonly>[http://www.laparola.net/wiki.php?riferimento={{urlencode:{{{1}}}{{{2|}}}}}&formato_rif=vp {{{nome|{{{2|{{{1|}}}}}}}}}]</includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template collegamenti esterni - Religione]] [[Categoria:Template citazione fonti]] [[Categoria:Template Bibbia]] </noinclude> obkbm7hzxdnfb8bndd77m687q82gm1z Sansone 0 16525 339898 2014-10-17T16:25:01Z 92.153.159.136 Reindirizzamentu à [[Sansonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sansonu]] hncf9xgjbz0y1j58trb3igazoam2wn8 Ruspigliani 0 16526 339913 2014-10-19T15:00:16Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Ruspigliani]] à [[Respughjani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Respughjani]] kr2d341gmlkdo94jxcefttdpxtvon8f Fargo (North Dakota) 0 16528 351446 351445 2015-07-26T00:57:15Z David Adam Kess 9941 File:Broadway_Downtown_Fargo,_North_Dakota.jpg wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} <gallery> Fargo Theater.jpg|Fargo Theater 050@Broadway and Main.JPG|Centre-ville de Fargo File:Fargo North Dakota.jpg File:Fargo_ND_Downtown_overview.jpg 2009-0522-FargoCivicCenter.JPG| File:Broadway_Downtown_Fargo,_North_Dakota.jpg </gallery> '''Fargo''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], a cità più populata di [[North Dakota]]. Tene 105.549 abitanti (2010). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] eoovsl8bosl6xg204u7weoqtuhat2i1 Chris Pratt 0 16530 348854 346363 2015-07-06T10:13:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Chris Pratt - Guardians of the Galaxy premiere - July 2014 (cropped).jpg|right|thumb|Chris Pratt]] '''Chris Pratt''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Americanu]] oqscqexy78icnh9wpvxyy6ehsj0wm4c Universidade do Estado de Minas Gerais 0 16531 339939 2014-10-29T15:57:52Z 200.131.36.20 Pagina nova: L''''Universidade do Estado de Minas Gerais''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Belo Horizonte]]. Ci sò à l'incirca 3.121 stughjanti. Fù fundata u 1989... wikitext text/x-wiki L''''Universidade do Estado de Minas Gerais''' hè un' università brasiliana, situata in a cità di [[Belo Horizonte]]. Ci sò à l'incirca 3.121 stughjanti. Fù fundata u [[1989]]. [[Categoria:Università]] 8rpka7qtzyp9dzzmrbw6b1nqlrlabxm UEMG 0 16532 339940 2014-10-29T15:58:15Z 200.131.36.20 Universidade do Estado de Minas Gerais wikitext text/x-wiki #redirect[[Universidade do Estado de Minas Gerais]] k419cpzbomv9g4ymov59hgb5ktwldsf Catetu 0 16533 350436 339962 2015-07-09T08:19:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In un [[triangulu rittangulu]] hè dittu '''catetu''' (da u [[Lingua greca|grecu]] ''káthetos'', κάθετος: linia [[parpindiculari]]) ciascunu di i dui [[Latu (giumitria)|lati]] aghjacenti à l'[[angulu rettu]]. U latu oppostu à l'angulu rettu si chjama inveci [[iputenusa]]. == Calculu di a lunghezza == [[File:Triangle rectangle.svg|thumb|Un triangulu rittangulu]] A [[Rilazioni (matematica)|rilazioni]] fundamintali frà i lati d'un triangulu rittangulu hè stabilita da u [[tiurema di Pitagora]], chì pò essa adupratu par calculà a misura d'un catetu quandu sò cunnisciuti i misuri di l'altri dui lati. Incù i metudi di a [[trigunumitria]] hè ancu pussibuli di ditarminà a misura d'un catetu cunniscendu a misura d'un solu di l'altri lati à tempu cù à l'ampiezza d'un di l'[[Angulu acutu|anguli acuti]] di u triangulu rittangulu. In i [[Formula|formuli]] ripurtati quì sottu si indicarà incù ''i'' l'iputenusa, è incù ''c<sub>1</sub>'' è ''c<sub>2</sub>'' i dui cateti d'un triangulu rittangulu qualunqua. L'anguli opposti à i cateti ''c<sub>1</sub>'' è ''c<sub>2</sub>'' sarani rispittivamenti ''&gamma;<sub>1</sub>'' è ''&gamma;<sub>2</sub>''. === Dati l'altri lati === A misura d'un catetu equivali à a [[radica quatrata]] di a [[diffarenza]] trà i [[Quatratu (algebra)|quatrati]] di i misuri di l'iputenusa è di l'altru catetu. St'enunciatu hè una cunclusioni diretta di u [[tiurema di Pitagora]]. <center> <math>c_1 = \sqrt{{i^2} - {c_2^2}} \qquad c_2 = \sqrt{{i^2} - {c_1^2}}</math></center> === Dati l'iputenusa è un angulu === A misura d'un catetu equivali à quidda di l'iputenusa multiplicata par u [[Sinu (trigunumitria)|sinu]] di l'angulu oppostu, o par u [[cusinu]] di l'angulu aghjacenti. <center> <math> c_1 = i \cdot \sin \gamma_1 = i \cdot \cos \gamma_2 </math><br/> <math>c_2=i\cdot\sin\gamma_2=i\cdot\cos\gamma_1 </math></center> === Dati l'altru catetu è un angulu acutu === A misura d'un catetu equivali à quidda di l'altru catetu multiplicata par a [[Tangenti (matematica)|tangenti]] di l'angulu oppostu à u prima, o par a [[cutangenti]] di l'angulu aghjacenti. <center> <math>c_1=c_2\cdot\tan\gamma_1=c_2\cdot\cot\gamma_2 </math><br/> <math>c_2=c_1\cdot\tan\gamma_2=c_1\cdot\cot\gamma_1 </math></center> == Cunsidarazioni == Incù u tiurema di Pitagora hè faciuli à dimustrà ch'è a misura d'un di i cateti hè sempri più minori ch'è quidda di l'iputenusa. Tinendu prisenti ch'è tutti i lati misurani più di zeru: <center><math>c_1^2=i^2-c_2^2\Rightarrow c_1^2<i^2\Rightarrow c_1<i</math></center> à a stessa cunclusioni si ghjunghji applichendu u [[tiurema di i sini]]. == Pruiizioni di i cateti == I [[pruiizioni d'un sigmentu|pruiizioni]] di i cateti (''α'', ''β'') annantu à l'iputenusa sò strittamenti liati à a lunghezza di i cateti (''à'', ''b'') da i siguenti rilazioni: :<math>\frac{a^2}{\alpha} = \frac{b^2}{\beta} = i</math>a ghjustificazioni pò essa truvata in u [[prima tiurema d'Euclide]] :<math>a^2 + \beta^2 = b^2 + \alpha^2 </math> == Da veda dinò == * [[Giumitria]] * [[Giumitria euclidea]] * [[Triangulu]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Uttaedru]] [[Category:Giumitria di u triangulu]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. k0c4rf5qtu4xbk9kxnk0mjj8lt4rwzf Infinitu 0 16535 339968 2014-11-08T16:43:39Z 92.153.128.242 Pagina nova: In [[matematica]] u cuncettu d''''infinitu''' (simbulu <math>\infty</math>) hà parechji significati, in currilazioni incù a nuzioni di [[Limita (matematica)|limita]], tantu in anal... wikitext text/x-wiki In [[matematica]] u cuncettu d''''infinitu''' (simbulu <math>\infty</math>) hà parechji significati, in currilazioni incù a nuzioni di [[Limita (matematica)|limita]], tantu in analisa classica ch'è in analisa non standard. I nuzioni d'infinitu sò imprudati in tiuria di l'insemi è in a giumitria pruiittiva. == Tiuria di l'insemi == In a [[tiuria di l'insemi]] un [[insemu]] <math>A</math> si dici [[Insemu infinitu|infinitu]] s'è ognunu di i so [[sottuinsemu|sottuinsemi]] [[insemu finitu|finitu]] hè un sottuinsemu probbiu. Una difinizioni altirnativa hè a siguenti: un insemu <math>A</math> hè [[insemu infinitu|infinitu]] s'edda esisti un'[[Currispundenza biunivoca|applicazioni biunivoca]] d'<math>A</math> in un sottuinsemu di soiu probbiu <math>A'</math>. In altri paroli, <math>A</math> hè infinitu s'è è solu s'eddu hè equiputenti à un sottuinsemu di soiu probbiu. Par dimustrà l'equivalenza di i dui difinizioni hè indispinsevuli l'[[assioma di a scelta]]. Hè pussibuli di fà una distinzioni trà diffarenti gradi d'infinità da u mumentu ch'eddu si pò individuà insemi infiniti chì t'ani una [[cardinalità]] più grandi ch'è l'altri. [[Georg Cantor]] sviluppò a tiuria di i [[numaru transfinitu|numari cardinali transfiniti]], in a quali u prima numaru transfinitu hè [[aleph-zeru]] <math>\aleph_0</math>, chì currispondi à a cardinalità di l'insemu di i [[numari naturali]]. U gradu d'infinitu succissivu cunnisciutu hè <math>\aleph_1</math>. L'infinitu currispundenti à a cardinalità di i [[numari riali]] hè generalamenti indicatu incù <math>c</math>. U prublemu s'è <math>c = \aleph_1</math>, vali à dì micca di l'esistenza o menu d'una cardinalità media trà quisti dui, hè a cusidditta [[iputesa di u cuntinuu]]. In [[1940]] [[Kurt Gödel]] dimustrò ch'è 'ss'iputesa hè cuerenti incù l' [[assiomi di Zermelo-Fraenkel]] (incù o senza l'[[assioma di a scelta]]); in u [[1963]] [[Paul Cohen]] hà dimustratu dopu ch'è ancu a nigazioni di 'ss'iputesa hè cuerenti incù quiddi assiomi. Di cunsiquenza l'iputesa di u cuntinuu, in u duminiu di l'assiomi di Zermelo-Fraenkel, ùn hè nè [[dimustrazioni|dimustrevuli]] nè rifutevuli. Cantor sviluppò ancu a tiuria di i [[numaru urdinali (tiuria di l'insemi)|numari ordinali]] transfiniti, chì generalizeghjani à l'insemi infiniti a nuzioni d'urdinamentu è di pusizioni d'un elementu à l'internu d'un urdinamentu. Un asempiu hè u [[tiurema di Goodstein]], chì pò essa risoltu sulamenti incù l'aiutu di i prubità di l'ordinali transfiniti, mentri ùn hè micca dimustrevuli incù i soli [[assiomi di Peano]]. == In rifirimentu à a nuzioni di limita == [[File:Infinite.svg|thumb|U simbulu matematicu d'''infinitu'']] In u studiu di i limiti s'adopra u simbulu <math>\infty</math>, chì calchì volta hè puri indicatu cù u terminu [[lemniscata]]. Hè utuli di serva si di dui entità culligati incù l'infinitu: l'[[Numari riali#Insemu riali stesu|insemu riali stesu]] hè l'unioni di i numari riali incù dui punti, indicati incù <math>-\infty</math> è <math>+ \infty</math>. In simbuli: :<math>\tilde{\R} = \R \cup \{- \infty\} \cup \{+ \infty\}.</math> A rilazioni d'ordini di i riali si stendi à sti novi punti punendu: :<math>- \infty < x ~,~ x < +\infty~</math> par ogni <math>x</math> riali; ci sò inveci i limitazioni par istenda l'uparazioni aritmetichi à tali entità (<math>+\infty - \infty ? </math>). Da un puntu di vista [[tupulugia|tupulogicu]] si tratta d'una cumpattificazioni di a retta riali incù l'aghjunta di dui punti. == A nuzioni d'infinitu sicondu l'analisi non standard == Una minzioni à parti mireta l'[[analisi non standard]], intrudutta da [[Abraham Robinson]] in u [[1966]]: à u cuntrariu di l'analisa matematica cumuna, in edda l'infinit (indicati incù ''Ω'') è [[infinitesimu|infinitesimi]] (''ε'') ani piena cittatinanza trà i numari, è à tempu cù i riali formani i [[numari iperreali]]. Par asempiu ''1'' è ''1+ε'' sò numari iperreali distinti. In cuntrastu cù i [[numari cumplessi]], hè pussibuli à ottena un urdinamentu di i numari iperreali grazia à u cuncettu d'[[ultrafiltru]]. L'analisi non standard hè parfittamenti cuerenti, è simplificheghja i dimustrazioni di molti tiuremi, tantu in u [[calculu infinitesimali]] ch'è in a [[tiuria di i numari]]. == Punti è retti à l'infinitu in giumitria prughjittiva == In [[giumitria prughjittiva]] inveci hè naturali di cumplittà i retti incù u so, unicu, puntu à l'infinitu, ughjettu chjamatu puntu impropriu o dirizzioni di a retta; 'ssa nuzioni, in particulari, parmetti d'ùn dì micca ch'è ancu dui retti paralleli ani un puntu in cumunu, u so puntu à l'infinitu. Inoltri in u pianu prughjittivu si culloca ancu a retta impropria, insemu di i punti impropri (à l'infinitu) di i diffarenti retti. == Da veda dinò == * [[Lemniscata]] * [[Insemu infinitu]] * [[Insemu finitu]] * [[Numaru cardinali]] * [[Georg Cantor]] * [[Argumentu diagunali di Cantor]] * [[Iputesa di u cuntinuu]] * [[Limita (matematica)]] [[Category:Tiuria di l'insemi]] [[Category:Filusufia di a matematica]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 1562x6amrszaqpacbtwdo5s29owcurr Brahmagupta 0 16536 347908 340177 2015-07-03T10:07:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Brahmagupta''' (Hindi ब्रह्मगुप्त) (598 - 668) hè statu un [[matematicu]] è [[astrunomu]] [[indianu]]. ==Biugrafia== Brahmagupta gistiti l'[[ussirvatoriu astrunomicu]] d'[[Ujjain]], è duranti a so pirmanenza scrissi dui opari di [[matematica]] è [[astrunumia]]: u ''[[Brahmasphuta Siddhānta]]'' in u [[628]], è u ''[[Khandakhadyaka]]'' in u [[665]]. U ''Brahmasphuta Siddhānta'' custituisci a fonti più antica cunnisciuta, eccittuatu u [[sistemu di numarazioni maya]], à trattà u [[zeru]] com'è un [[numaru]] incù tutti i so effetti. Hè andatu dinò aldilà, quantunqua, enuncendu i reguli di l'[[aritmetica]] annantu à i [[numaru negativu|numari negativi]] è nantu à u zeru ch'è sò piuttostu vicini à u modu di raghjunà mudernu. A principali divirghjenza hè custituita da u tentativu di Brahmagupta di difiniscia a [[divisioni par zeru]], chì hè inveci lasciata indefinita in a matematica muderna. Par asempiu, afferma ch'è 0/0 = 0, chì saria un ostaculu à a discussioni di i [[discuntinuità|discuntinuità eliminabili]] in u [[calculu diffirinziali]] è inoltri, 1/0 = Infinitu. Brahmagupta deti nutevuli cuntributi à l'[[algebra]]: in a so opara si trovani suluzioni generali à l'[[Equazioni di sicondu gradu|equazioni di sicondu gradu]], cumprindendu dui radichi ancu in u casu ch'è una d'eddi sii nigativa. Deti parecchi cuntributi ancu à u sviluppu di l'analisi inditarminata. Fù u prima à dà una suluzioni generali à l'[[equazioni diufantea]] liniari ''ax + by =ci ', induva ''à, b,ci ' sò numari intrei. Parchì st'equazioni aghji suluzioni intrei ci voli ch'è u massimu cumunu divisori d'''à'' è ''b'' dividi ancu ''c''; Brahmagupta sapia ch'è s'è ''à'' è ''b'' sò primi frà eddi, tutti i suluzioni di l'equazioni sò dati da ''x = p + mb, y = q - ma'', induva ''m'' hè un numaru intreiu arbitrariu. Sughjirì ancu l'equazioni diufantea di sicondu gradu ''x<sup>2</sup>'' = 1 + ''py<sup>2</sup>'', chì piglia u so nomu da [[John Pell]] (1611-1685), ma chì hè usata par a prima volta in u prublemu archimedeu di i boi. L'equazioni attribuita à Pell fù risolta par parechji casi spiciali da un antru matematicu indianu d'ebbica pustiriori, [[Bhaskara]] (1114-1185). Riveni à Brahmagupta u pienu meritu d'avè furnitu ''tutti'' i suluzioni intrei di l'equazioni diufantea liniari, mentri [[Diofanto]] s'era limitatu à dà una suluzioni ditagliu d'un'equazioni inditarminata. == Bibliugrafia == * [[Carl Benjamin Boyer|Carl B. Boyer]], ''Storia di a Matematica'', Oscar Mondadori, 1990. * {{en}} H.T. Colebrooke, ''Algebra, with Arithmetic and Mensuration, from the Sanscrit of Brahmagupta and Bhaskara'', 1817. == Da veda dinò == * [[formula di Brahmagupta]] == Liami esterni == * {{en}} [http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Biographies/Brahmagupta.html Biugrafia] annantu à [[MacTutor]] [[Category:Astrunomi indiani]] [[Category:Matematichi indiani]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 4tue06ijua4aachcldb53rw9kjs30ed Uttaedru 0 16537 350447 342095 2015-07-09T08:25:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In [[giumitria solida]], l' '''uttaedru''' hè un [[puliedru]] incù ottu facci [[triangulu|triangulari]]. L''''uttaedru rigulari''' hè un di i cinqui [[solidu platonicu|solidi platonichi]], chì i so facci sò [[triangulu equilateru|trianguli equilateri]]. Hà sei [[vertici (giumitria)|vertici]] è dodici [[spiculu|spiculi]]. == Aria è vulumu == L'[[aria]] <math> A </math> di superficia è u [[vulumu]] <math>V</math> di l'uttaedru rigulari di u quali spiculu hà una lunghezza <math>a</math> sò dati da: :<math>A=2\sqrt{3}a^2 \approx 3.46410162a^2</math> :<math>V=\frac{1}{3} \sqrt{2}a^3 \approx 0.471404521a^3</math> U vulumu hè 4 volti quiddu d'un [[tetraedru rigulari]] incù spiculi di lunghezza <math>a</math>, mentri l'aria di superficia hè u doppiu (apposta ch'edda hè furmata da 8 [[triangulu equilateru|trianguli equilateri]], quandu u tetraedru inveci n'hà 4) L'[[angulu diedrali]] di l'uttaedru rigulari hè [[arcucusinu|arc cos]](-1/3), apprussimativamenti uguali à 109.47122°. == Cuurdinati cartisiani == [[Image:Octahedron flat.svg|thumb|Un sviluppu di l'uttaedru.]] Un uttaedru rigulari in u [[spaziu euclidea]] <math>\R^3</math> pò essa [[traslazioni (giumitria)|traslatu]] di manera à avè u centru in l'urighjina, è dopu à oppurtuni [[rutazioni (matematica)|rutazioni]] è [[similitudina (giumitria)|similitudina]] hà i 6 vertici in :<math>(\pm 1,0,0), </math> :<math>(0,\pm 1, 0), </math> :<math>(0, 0, \pm 1). </math> ==A custruzzioni di Euclide== [[File:Euclid_Octahedron_1.svg|thumb|Fig. 1: ditarminazioni di u spiculu AC di l'uttaedru iscrittu in a sfera di diamitru AB]] [[File:Euclid_Octahedron_2.svg|thumb|Fig. 2: custruzzioni di l'uttaedru]] In u libru XIII di i so [[Elementi_(Euclide)|Elementi]], [[Euclide]] discrivi u metudu par iscriva un uttaedru rigulari in una sfera di diamitru datu. A custruzzioni discritta da Euclide hè a siguenti: Sii AB (vedi Fig. 1) u diamitru di a sfera data; si trovi u so puntu mediu D è si tracci un mezuchjerchju di centru D è raghju DA. Si alza a parpindiculari da D, ditarminendu u puntu C nantu à a circumfarenza è infini si cunghjunghjini i punti AC è CB. Si riplicheghji listessa custruzzioni annantu à i trè piani passendu par AB incù un angulu diedru di 90°, 180° è 270° rispettu à u pianu iniziali (Fig. 2). Si tracciani infini i cunghjunghjenti frà i punti CE, EF, FG è GC. Hè chjaru ch'è i vertici A, C, E, F è G si trovani annantu à i mezicircumfarenzi custruiti nantu à u diamitru AB, è dunqua si trovani tutti nantu à a superficia di a sfera di listessu diamitru. Par custruzzioni i spiculi chì partini da i vertici A è B sò uguali trà eddi; ma ancu i spiculi CE, EF, FG è GC ani listessa lunghezza: infatti tutti i spiculi di l'uttaedru sò dinò l'iputenusa d'un triangulu rittangulu di u quali i cateti sò raghji di a sfera. Par ciò chì riguarda u rapportu frà diamitru di a sfera spiculu di l'uttaedru iscrittu, par via di u tiurema di Pitagora u quatratu custruitu nantu à u spiculu hè doppiu di u quatratu custruitu nantu à u raghju di a sfera; par via di cunsiquenza u quatratu custruitu nantu à u diamitru hè doppiu di u quatratu custruitu nantu à u spiculu. == Puliedru duali == U [[puliedru duali]] di l'uttaedru rigulari hè u [[cubu]]. == Simmitrii == L'uttaedru hà 24 [[simmitria (matematica)|simmitrii]] [[rutazioni (matematica)|rutaziunali]], veni à dì chì priservani l'[[uriintazioni]] di u spaziu, più altri 24 simmitrii chìùn a priservani micca. U [[gruppu di simmitria]] di l'uttaedru conta dunqua un tutali di 48 elementi. U [[sottugruppu]] datu da i 24 rutazioni hè [[isumurfisimu|isumorfu]] à u gruppu <math>S_4</math> di i [[parmutazioni|parmutazioni]] di 4 elementi. Ci hè infatti asattamenti una rutazioni chì rializeghja ogni pussibuli parmutazioni di i 4 coppii di facci opposti. U gruppu tutali di simmitria hè isumorfu à u pruduttu <math>S_4\times\mathbb Z/_{2\mathbb Z}</math> di <math>S_4</math> incù un [[gruppu ciclicu]] incù 2 elementi. == Impavimenti == [[Image:Tetrahedral-octahedral honeycomb.png|thumb|left|Un [[impavimentu di u spaziu]] incù uttaedri è tetraedri.]] [[Image:TetraOctaHoneycomb-VertexConfig.svg|thumb|Ditagliu di l'impavimentu.]] L'uttaedru rigulari ùn inghjinireghja micca da solu un [[impavimentu di u spaziu]], parchì i so anguli diedrali ùn sò micca divisori di 360°. Ni inghjinireghja una parò in cumbinazioni incù u [[tetraedru]], com'è mustratu annantu à a figura. == Da veda dinò == * [[Solidu platonicu]] * [[Uttaedru truncatu]] * [[Uttaedru iperbolicu]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] [[Category:Solidi platonichi]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. fivd0xt61tqoed5ogb2y1kf1n4x2o84 Impavimentu di u spaziu 0 16538 339994 339993 2014-11-13T18:17:18Z 92.153.171.146 wikitext text/x-wiki Un '''impavimentu di u spaziu''' (dittu ancu '''inchjappiddatura''' di u spaziu) hè un insemu di [[puliedru|puliedri]] aghjacenti chì ricoprini tuttu u spaziu, senza lascià tafona. Sti puliedri sò generalamenti in numaru infinitu. Di particulari intaressu sò l'impavimenti chì mostrani una certa rigularità, com'è quiddi furmati da puliedri tutti idantichi trà eddi. <div id="Nidu d'abbi">In a natura, un asempiu d'impavimentu moltu rigulari hè datu da i [[bugnu|bugna]] (''à nidu d'abbi''). == Asempii == Parechji solidi ani a prubità d'impavimintà u spaziu s'eddi sò ripituti indifinitamenti in tutti i dirizzioni. Frà i [[solidu platonicu|solidi platonichi]], u [[cubu]] hè l'unicu chì t'hà sta prubità. Altri asempii sò da ricircà in i solidi non platonichi, ma avendu quantunqua una certa rigularità, com'è i [[puliedri archimedei]] o i [[solidi di Catalan]]. <gallery> Image:Rhombic_dodecahedra.jpg|Impavimentu par via di [[dudecaedru rombicu|dudecaedri rombichi]]. Image:Truncated octahedra.jpg|Impavimentu par via d' [[uttaedru truncatu| uttaedri truncati]]. Image:Rhombo-hexagonal dodecahedron tessellation.png|Impavimentu par via di [[dudecaedru rombu-esagunali|dudecaedri rombu-esagunali]]. Image:Tetrahedral-octahedral honeycomb.png|Impavimentu par via di [[tetraedru|tetraedri]] è [[uttaedru|uttaedri]]. Image:cubic honeycomb.png|Impavimentu par via di [[cubu|cubi]]. Image:Hyperbolic orthogonal dodecahedral honeycomb.png|Impavimentu di u [[spaziu iperbolicu]] par via di [[dudecaedru|dudecaedri]] iperbolichi. Image:Trapez_rhombic_dodeca_hb.png|Impavimentu trapeziu-rombicu-dudecaedricu </gallery> U sestu asempiu mustratu si rifirisci à u [[spaziu iperbolicu]]: ùn hè micca pussibuli d'impavimintà l'urdinariu spaziu euclidea par via di dudecaedri rigulari. [[Category:Impavimenti]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. moo74hi6m00r5hqz3z5vvx7mzrwgrra Sigmentu 0 16539 350439 339997 2015-07-09T08:20:30Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Segment definition.svg|thumb|I punti A è B dani urighjina à un sigmentu (culori verdi)]] [[File:Fotothek_df_tg_0003359_Geometrie_%5E_Konstruktion_%5E_Strecke_%5E_Messinstrument.jpg|thumb|Criazioni d'un sigmentu]] In [[giumitria]] un '''sigmentu''' hè una parti di [[retta]] dilimitata da dui [[puntu (matematica)|punti]], ditti estremi. Quandu i dui estremi si trovani annantu à una [[curva (matematica)|curva]], u sigmentu hè dittu ''[[corda (giumitria)|corda]]''. Quandu i dui estremi sò i vertici d'un [[puligunu]], u sigmentu hè dittu ''[[latu (giumitria)|latu]]'' s'è i dui vertici sò aghjacenti, altrimenti hè dittu ''[[diagunali]]''. U sigmentu, generalamenti, s'indicheghja incù dui lettari maiusculi di u salteriu, posti à l'estremi (indicati da 2 punti). Essendu una [[linia]], si pò indicà ancu incù una lettara minuscula posta frà i dui estremi, ancu s'è sta nutazioni ùn hè micca prubbiamenti curretta. == Tarminulugia == * Dui sigmenti sò ''cunsicutivi'' s'eddi t'ani un estremu in cumunu è nissunu altru puntu. * Dui sigmenti si dicini ''cungruenti'' s'eddi si poni soprappona in modu ch'eddi cuincidini puntu par puntu. * Dui sigmenti cunsicutivi sò ''aghjacenti'' s'eddi appartenini à listessa retta. * Dui sigmenti sò ''esterni'' s'eddi ùn ani micca punti in cumunu * Dui sigmenti si dicini ''incidenti'' quand'eddi ani un solu puntu in cumunu, dittu d'intarsizioni, chì ùn hè micca estremu par tremindù * Dui sigmenti si dicini ''cuincidenti'' s'eddi ani tremindù l'estremi in cumunu. * Dui sigmenti sò ''soprapposti'' s'eddi ani un estremu in cumunu è tutti i punti di unu (quiddu minori) sò in cumunu incù i punti di l'altru sigmentu. == Difinizioni astratta == In [[algebra liniari]] si pò intruducia un cuncettu primitivu di sigmentu, custruitu in un ambienti genericu è astrattu com'è un [[spaziu vitturiali]]: si difinisci "sigmentu" un [[sottuinsemu]] ''L'' di un [[spaziu vitturiali riali]] ''V'' chì pò essa discrittu com'è :<math> L = \{ \mathbf{u}(1-t)+t\mathbf{v} \mid \mathbf{u}, \mathbf{v} \in V, t\in[0,1]\}</math>L'estremi di ''L'' sò eppo difiniti com'è i vettori <math>\mathbf{u}</math> è <math>\mathbf{v} </math>. Un sigmentu (chjusu) di estremi <math>\mathbf a</math> è <math>\mathbf b</math> pò essa indicatu incù a scrittura <math>[\mathbf a, \mathbf b]</math>, analoga à a nutazioni imprudata in u casu 1-diminsiunali par l' [[intarvallu (matematicu)|intarvalli]] di <math>\R</math>. ==Da vede dinò== *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] [[Category:giumitria euclidea]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. o86wj9mdy2jobsqlrd45lny3rt39db7 Giumitria piana 0 16541 350434 340005 2015-07-09T08:18:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki Par '''giumitria piana''' s'intendi quiddu ramu di a [[giumitria euclidea]] uriintata, par appuntu, à u [[Pianu (giumitria)|pianu]]. == Giumitria euclidea è analitica == I cuncetti fundamintali difiniti in u pianu sò u [[puntu (giumitria)|puntu]] è a [[retta]]. À parta da sti dui cuncetti si ni definiscini altri, com'è u [[sigmentu]], a [[mezaretta]] o l'[[angulu]]. Tutti sti cuncetti ani truvatu una furmalisazioni assiumatica in l'''[[Elementi (Euclide)|Elementi]]'' di [[Euclide]] è sò à a basa di a [[giumitria euclidea]]. Par via di a [[giumitria analitica]], hè pussibuli à "dà un nomu" à ciascunu di st'ughjetti è usà i strumenti di l'[[algebra]] è di l'[[analisa matematica|analisa]]: quissa hè pussibuli grazia à l'intruduzioni di u [[pianu cartisianu]], vali à dì d'un [[sistemu di cuurdinati]] chì parmetti di chjamà ogni puntu <math> P </math> di u pianu incù un paghju <math>P=(x,y) </math> di [[numari riali]]. In stu modu hè pussibuli à difiniscia retti, sigmenti è altri ughjetti giumetrichi com'è [[locu (giumitria)|locu]] di punti chì suddesfani parechji cundizioni algebrichi. Par asempiu, una retta hè u locu di l'<math> (x,y) </math> chì suddisfani a [[equazioni]]:<math>\ ax+by = c </math>induva <math>a</math>, <math>b</math> è <math>c</math> sò trè numari riali fissati. Molti ughjetti è tiuremi di a giumitria piana sò parò trattevuli senza l'aiutu di cuurdinati. Frà quissi, i cuncetti di [[triangulu]] è [[puligunu]], è i rilazioni di [[parallelisimu (giumitria)|parallelisimu]] è [[Parpindicularità|urtugunalità]] frà retti o sigmenti. Ancu i [[sizioni conichi]] com'è a [[circumfarenza]] o a [[parabula (giumitria)|parabula]] si poni trattà (incù calchì difficultà) senza cuurdinati, ma quiddi principiani à divintà impurtanti in u studiu di [[curva (matematica)|curvi]] più cumplicati. == Principali figuri giumetrichi == === Puliguni === Un [[puligunu]] hè una forma giumetrica dilimitata da una [[linia spizzata chjusa]], vali à dì da una succissioni ciclica di sigmenti, ciascunu di i quali principia ind'eddu finisci u pricidenti. Sti sigmenti si chjamani ''lati'', è u numaru di quissi carattarizeghja u nomu usatu nurmalamenti par u puligunu: s'eddi sò 3 hè un [[triangulu]], s'eddi sò 4 hè un [[quadrilateru]], è cetara. Un puligunu hà almenu 3 lati. Ogni puligunu hà un [[perimetru]] è un'[[aria]], ciascunu di i so lati una [[lunghezza]], è dui lati aghjacenti ditarmineghjani un [[angulu]]. Tutti sti grandezzi sò strittamenti currilati. Sò dunqua utuli quiddi formuli chì parmettini di ditarminà u perimetru o l'aria di u puligunu à parta da l'altri grandezzi. === Sizioni conichi === I [[sizioni conica|sizioni conichi]] sò l'ughjetti curvilinii più simplici. Trà quissi ci hè naturalamenti a [[circumfarenza]], è dinò a [[parabula (giumitria)|parabula]], l' [[ellissi]] è l'[[iperbula (giumitria)|iperbula]]. À ognunu di sti ughjetti sò assuciati parechji grandezzi, com'è u [[raghju (giumitria)|raghju]] di a circumfarenza. == Da veda dinò == * [[Giumitria solida]] * [[Giumitria euclidea]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] [[Category:Giumitria piana| ]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 0cyun1y0kiistetv84m6m44v2b0xiyk Ludovico Ariosto 0 16543 359175 342077 2018-05-06T19:21:14Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Titian - Portrait of a man with a quilted sleeve.jpg|thumb|200px|Ludovico Ariosto]] '''Ludovico Ariosto''' ([[Reggio Emilia]], [[8 di settembre]] [[1474]] - [[Ferrara]], [[6 di lugliu]] [[1533]]) hè statu unu scrittore, poeta è drammaturgu talianu. ==Opere== * ''[[Orlando Furioso]]'' (1516-1532) * ''Satire'' * ''La cassaria'' * ''I suppositi'' * ''Il negromante'' * ''La lena'' [[Categoria:Scrivanu]] 2cxm7wqef8vuel9ikve6chcoc7u1d61 Tangenti 0 16544 350443 340026 2015-07-09T08:23:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Trigonometric functions 1.png|thumb|upright=1.4|Datu un [[triangulu rittangulu]], a tangenti d'un [[angulu]] hè difinita com'è u [[rapportu]] trà u [[Sinu (trigunumitria)|sinu]] è u [[cusinu]] di u stessu angulu]] Datu un [[triangulu rittangulu]], a '''tangenti''' (o ''tangente'') (abbriviatu '''tan''') hè una [[funzioni trigunumetrica]] difinita com'è u rapportu trà u [[Sinu (trigunumitria)|sinu]] è u [[cusinu]] di u stessu angulu. I simbuli par indicà a tangenti sò i più numarosi di tutti i funzioni trigunumetrichi, apposta ch'è edda s'indicheghja incù ''tg'', ''tn'', ''tang'', ''tng'' (raru). U nomu di a funzioni deriveghja da u fattu ch'edda pò essa difinita com'è a [[lunghezza]] d'un sigmentu di a tangenti (in sensu giumetricu) à a [[circumfarenza guniumetrica]]. Infatti, datu un chjerchju di raghju unitariu, a tangenti d'un angulu α hè l'urdinata di u puntu d'intarsizioni trà a retta chì cunteni u latu libaru di l'angulu è a retta tangenti à a circumfarenza in u puntu di cuurdinati (1;0). == Prubità == [[File:Sinxoverx.svg|upright=1.6|thumb|[[funzioni trigunumetrica|Funzioni trigunumetrichi]] nantu à a [[circumfarenza guniumetrica]]]] S'è ussirvemu a figura vidimu ch'è i trianguli OAB è OCD sò simili, è dunqua: :<math>\quad\!\frac {AB}{OA}=\frac {DC}{OC};\quad\quad\frac{\tan x}{1}=\frac {DC}{OC}</math> esprissioni chì ghjustificheghja graficamenti a difinizioni trigunumetrica di a tangenti: :<math>\tan x =\frac{\mathrm{sin}\, x}{\cos x} </math> A tangenti hè una funzioni periodica incù periodu <math>\pi</math> vali à dì: :<math>\tan x=\tan(x+k\pi),\quad k\in\mathbb{Z}</math>. A [[dirivata|dirivata prima]] di a tangenti hè: : <math>\frac {\mathrm{di}}{\mathrm{di}x}\tan x=\frac {1}{\cos^2x}=1+\tan^2x=sec^2x</math> A [[primitiva d'una funzioni|funzioni primitiva]] di a tangenti hè: :<math>\int_0^x\tan{t} \,\mathrm{di}t=-\ln{\left|\cos{x}\right|}</math> U [[seria di Taylor|sviluppu di Taylor]] di a funzioni tangenti à u settimu ordini hè :<math>\tan x = x + \frac{x^3}{3} + \frac{2x^5}{15} + \frac{17x^7}{315} + o(x^8) </math> A tangenti hè una funzioni dispari, vali à dì: :<math>\tan (-x)=-\tan x \;</math>. U reciprocu di a tangenti hè dittu [[cutangenti]]: : <math>\cot x = \frac 1{\tan x}</math> A [[funzioni inversa]] di a tangenti hè l'[[arcutangenti]]. [[File:Tan.svg|thumbnail|A tangentoidi]] A tavuledda siguenti esponi i principali valori nutevuli assunti da a funzioni tangenti: {| class="wikitable" border=1 |- bgcolor="white" align="center" |width="100px"|''x'' in [[Radiante|radianti]] |width="50px"|0 | width="50px" |<math>\frac \pi 6</math> | width="50px" |<math>\frac \pi 4</math> | width="50px" |<math>\frac \pi 3</math> | width="50px" |<math>\frac \pi 2</math> |width="50px"|<math>\pi </math> | width="50px" |<math>\frac {3\pi} 2</math> | width="50px" |<math>2 \pi </math> |- bgcolor="white" align="center" |''x'' in [[gradu d'arcu|gradi]]||0°||30°||45°||60°||90°||180°||270°||360° |- bgcolor="white" align="center" |<math>\tan(x)</math> || 0 || <math>\frac {\sqrt 3} 3</math> || 1 || <math>\sqrt 3</math> || <math> \nexists</math> || 0 || <math>\nexists</math> || 0 |} A funzioni tan ''x'' ùn hè micca difinita par valori di <math> x = \frac{\pi}{2} + k \pi,\quad k \in \mathbb{Z}</math> == Giumitria analitica == :<math>\tan x = m = \frac {\mathrm{sin}\, x}{\cos x} = \frac {y}{x}</math> Pudemu ancu difiniscia a tangenti com'è u cuefficienti angulari d'una retta. In stu casu ripprisenta a tangenti trigunumetrica di l'angulu ch'è a retta stessa forma incù l'assu di i x. Par renda ci contu di a viridicità di st'affirmazioni, ricurdemu ch'è u cuefficienti angulari d'una retta chì passa par dui punti, siini <math>P = (x_0 , y_0)</math> è <math>Q = (x_1 , y_1)</math>, hè asattamenti <math>\frac {y_1 - y_0}{x_1 - x_0}</math>, chì equivali à u rapportu trà u sinu è u cusinu di l'angulu cumpresu trà a retta è l'assu di i <math>x</math>. == Sinu è cusinu == Par ottena i valori di u sinu è di u cusinu di <math>x</math> cunniscendu ni a tangenti pudemu fà un simpliciu raghjunamentu. Innanzi tuttu pinsemu <math>\tan x</math> com'è u rapportu trà l'urdinata è l'ascissa d'un puntu <math>P</math> nantu à a circumfarenza cintrata in l'urighjina <math>O</math> di l'assi (u raghju hè ininfluenti apposta ch'è u valori di a tangenti hè univucamenti ditarminatu). Pudemu cunsidarà quisti ascissa è urdinata com'è i [[catetu|cateti]] di u [[triangulu rittangulu]] chì hà u raghju <math>OP</math> com'è iputenusa. Da stu puntu di vista u sinu di x hè u rapportu trà l'urdinata di <math>P</math> è l'iputenusa <math>OP</math>, mentri u cusinu di x hè u rapportu trà l'ascissa di <math>P</math> è l'iputenusa <math>OP</math>. Applichendu u [[tiurema di Pitagora]] pudemu dì, datu:<math>\tan x = \frac {a}{b}</math> ch'è: :<math>\mathrm{sin}\, x = \frac {a}{\sqrt {a^2 + b^2}} </math> :<math>\cos x = \frac {b}{\sqrt {a^2 + b^2}}</math> == Da veda dinò == * [[Arcutangenti]] * [[Funzioni trigunumetrichi]] * [[Cutangenti]] * [[Tangenti (giumitria)]] * [[Tangenti iperbolica]] * [[Tiurema di Nepero]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] [[Category:Trigunumitria]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. lfb070xopaviy7ct7qmm8ebm31yafsl Tangente 0 16545 340017 2014-11-17T14:24:22Z 92.153.153.68 Reindirizzamentu à [[Tangenti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tangenti]] 2diehjaonpzcar0gz3omnhs6trhi025 Sinu 0 16546 340032 340031 2014-11-18T20:00:54Z 92.153.153.68 /* Difinizioni */ wikitext text/x-wiki [[File:Trigonometric functions 1.png|thumb|upright=2|Datu un [[triangulu rittangulu]], u sinu d'un [[angulu acutu]] hè difinitu com'è u [[rapportu]] trà i lunghezzi di u [[catetu]] oppostu à l'angulu è di l'[[iputenusa]]]] In [[matematica]], in particulari in [[trigunumitria]], datu un [[triangulu rittangulu]], u ''sinu'' di unu di i dui [[angulu|anguli]] interni aghjacenti à l'[[iputenusa]] hè difinitu com'è u [[rapportu]] trà i lunghezzi di u [[catetu]] oppostu à l'angulu è di l'[[iputenusa]]. Più in generali, u sinu d'un angulu <math>\alpha</math>, espressu in [[Gradu d'arcu|gradi]] o [[Radianti|radianti]], hè una quantità chì dipendi solu da <math>\alpha</math>, custruita usendu a [[circumfarenza unitaria]]. Difiniscendu com'è <math>\sin(x)</math> u sinu in l'angulu <math>x</math>, s'otteni a '''funzioni sinu''', una [[funzioni trigunumetrica]] di fundamintali impurtanza in l'[[analisa matematica]]. == Difinizioni == [[File:Sinxoverx.png|right|300px]] In u triangulu rossu annantu à a figura, u '''sinu''' di <math>x</math> hè datu da :<math>\sin(x) = \overline{DC} </math> Più in generali, si difinisci u sinu d'un [[angulu]] <math>x</math> (aspressu in [[Gradu d'arcu|gradi]] o [[Radianti|radianti]]) à parta da a [[circumfarenza guniumetrica]], vali à dì da a [[circumfarenza]] di [[Raghju (giumitria)|raghju]] unitariu in u [[pianu cartisianu]]. Presa a [[mezaretta]] chì esci da l'urighjina chì forma un angulu <math>x</math> incù l'assu di l'ascissi com'è annantu à a figura, u sinu di l'angulu hè dunqua difinitu com'è u valori di a [[Sistemu di rifirimentu|cuurdinata]] <math>y</math> di u puntu d'intarsizioni trà a mezaretta è a circumfarenza (nantu à a figura, hè a lunghezza di u [[sigmentu]] <math>CD</math>). U duminiu di a funzioni sinu hè l'insemu di i numari riali, mentri u cuduminiu hè l'intarvallu riali <math>[-1; +1]</math>, veni à dì applichendu tali funzioni à qualunqua numaru riali s'otteni sempri un numaru riali cumpresu trà <math>-1</math> è <math>+1</math>, estremi inclusi. A tavuledda siguenti esponi i principali valori nutevuli assunti da a funzioni sinu: {| class="wikitable" border=1 |- bgcolor="white" align="center" |width="100px"|<math>x</math> in [[Radianti|radianti]] |width="50px"|0 |width="50px"|<math>\frac \pi 6</math> |width="50px"|<math>\frac \pi 4</math> |width="50px"|<math>\frac \pi 3</math> |width="50px"|<math>\frac \pi 2</math> |width="50px"|<math>\pi </math> |width="50px"|<math>\frac {3\pi} 2</math> |width="50px"|<math>2 \pi </math> |- bgcolor="white" align="center" |<math>x</math> in [[gradu d'arcu|gradi]]||0°||30°||45°||60°||90°||180°||270°||360° |- bgcolor="white" align="center" |<math>\sin(x)</math> || <math>0</math> || <math>\frac 1 2</math> || <math>\frac {\sqrt 2} 2</math> || <math>\frac {\sqrt 3} 2</math> || <math>1</math> || <math>0</math> || <math>-1</math> || <math>0</math> |} In i testi di matematica u sinu di <math>x</math> hè di solitu indicatu incù a nutazioni <math>\sin(x)</math>, induva <math>\sin</math> hè un'abbriviazioni di u latinu [[sinus]] usata ancu in i paesi di lingua inglesa. Esisti un'altra difinizioni di sinu chì si cullega à i rutazioni: u sinu d'un angulu <math>x</math> hè u cumpunenti longu l'assu di l'urdinati di u virsori <math>i</math>, virsori di l'assu di l'ascissi, ghjiratu di <math>x</math>. == Funzioni sinu == A '''funzioni sinu''' hè difinita assucendu à <math>x</math> u sinu di l'angulu <math>x</math> (rapprisintatu in radianti), è hè indicata incù <math>\sin(x)</math>. postu ch'è <math>x</math> è <math>x+2\pi</math> definiscini u stessu angulu, a funzioni sinu hè una [[funzioni piriodica]] di periodu <math>2\pi</math> (induva <math>2\pi</math> hè l'[[angulu ghjiru]]). [[File:Sin proportional.svg|thumb|upright=2.7|left|Ripprisintazioni grafica di a funzioni sinu]] [[File:sin drawing process.gif|thumb|upright=1.4|Disegnu ''y'' = sin(''x'') usendu u chjerchju trigunumetricu unitariu.]] == Sinu è cusinu == Trà sinu è [[cusinu]] esisti a rilazioni fundamintali: :<math>\sin^2x + \cos^2x = 1,</math> chì hè cunsiquenza di u [[tiurema di Pitagora]]. Infatti in u triangulu <math>OCD</math> in a figura in altu u cusinu di <math>x</math> hè difinitu com'è :<math>\cos(x) = \frac{\overline{OC}}{\overline{OD}}.</math> D'altra parti u tiurema di Pitagora applicatu à u triangulu <math>OCD</math> furnisci a rilazioni:<math>{\overline{DC}}^2 + {\overline{OC}}^2 = {\overline{OD}}^2,</math>è dunqua:<math>\sin^2x + \cos^2x = \left(\frac{\overline{DC}}{\overline{OD}}\right)^2 + \left(\frac {\overline{OC}}{\overline{OD}}\right)^2 = \frac{{\overline{DC}}^2 + {\overline{OC}}^2}{\overline{OD}^2} = \frac{\overline{OD}^2}{\overline{OD}^2} = 1.</math> Vali ancu a rilazioni: :<math>\sin(x) = \cos\left(x-\frac{\pi}{2}\right).</math> Com'è par u [[cusinu]], a [[cusecanti]] d'un [[angulu]] hè <math>1</math> divisu u sinu di l'angulu. == Prubità analitichi di a funzioni sinu == [[File:Taylorsine.svg|upright=1.4|thumb|A funzioni sinu (in turchinu) è a so apprussimazioni data da u [[pulinomiu di Taylor]] di 7º gradu (rusulatu).]] A [[dirivata]] di a funzioni sinu hè a funzioni cusinu. Avemu veni à dì:<math>\sin'x=\cos x.</math> A [[dirivata siconda]] hè inveci:<math>\sin'' x = -\sin x.</math> A funzioni sinu hè una [[funzioni analitica]], è a so espansioni in [[seria di Taylor]] hè:<math>\sin x = x - \frac{x^3}{3!} + \frac{x^5}{5!} - \frac{x^7}{7!} + \cdots = \sum_{n=0}^\infty \frac{(-1)^nx^{2n+1}}{(2n+1)!}.</math> In [[analisa matematica]] st'ugualità hè spessu usata par difiniscia u sinu. A stessa seria difinisci u sinu com'è [[funzioni olumorfa]] annantu à tuttu u [[pianu cumplessu]]. == Equazioni fundamintali rilativi à u sinu == Si rapportani quì di seguitu parechji equazioni fundamintali riguardu à a funzioni sinu; :<math>\sin^2x + \cos^2(x) = 1,</math> :<math>\sin(x\pm y) = \sin x \cos y \pm \cos x \sin y,</math> :<math>\cos(x\pm y) = \cos x \cos y \mp \sin x \sin y,</math> incù l`aghjunta di a cundizioni ch'è: :<math>0 < x\cos x < \sin x < x \text{ par } 0 < x < 1.</math> Esisti ancu un'idantità trigunumetrica chì metti in rilazioni a funzioni sinu è a funzioni [[Tangenti (matematica)|tangenti]]: :<math>\sin(x) = \frac{2\tau}{1+\tau^2} \quad \text{ incù }\quad \tau = \tan\frac{x}{2}.</math> st'idantità si svela di fundamintali impurtanza in a risuluzioni d'[[Equazioni trigunumetrica|equazioni guniumetrichi]] in a quali a scunnisciuta figura com'è argumentu sii d'un sinu sii d'un [[cusinu]] (o di funzioni dirivati da quiddi). Esisti, infatti, un'idantità analoga par ciò chì riguarda u cusinu, u chì parmetti a risuluzioni di l'equazioni in a scunnisciuta <math>\tau</math>. == Difinizioni currilati == * U [[reciprocu]] di u sinu (difinitu induva u sinu hè diffarenti da zeru) hè a [[cusecanti]] :<math>\csc x =\frac {1}{\sin x}</math> * A funzioni sinu, ristretta à l'[[Intarvallu (matematicu)|intarvallu]] <math>\left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right]</math> hè [[Funzioni iniettiva|iniettiva]] è dunqua hà una [[Funzioni inversa|inversa]], chjamata [[arcusinu]] (indicatu incù <math>\arcsin</math> o incù <math>\sin^{-1}</math> chì ripiglia a nutazioni di a [[funzioni inversa]]). Par difinizioni s'hà dunqua: :<math>x = \arcsin y \Longleftrightarrow y = \sin x, \quad -\frac{\pi}{2}\leq x \leq \frac{\pi}{2}, \quad -1\leq y \leq 1.</math> ==Storia è urighjina di u nomu== U cuncettu di sinu fù introduttu da u [[matematicu]] è [[astrunomu]] [[India|indiana]] [[Aryabhata I]] (in [[devanagari|devanāgarī]]: आर्यभट) ([[476]] - [[550]]) in a so opara [[Aryabhatiya]] ([[499]]). U sinu hè par difinizioni a mità d'una ''[[Corda (giumitria)|corda]]'', veni à dì un [[sigmentu]] chì unisci dui [[Puntu (giumitria)|punti]] (ditti ''estremi'') d'una [[circumfarenza]]. A parola [[lingua sanscrita|sanscrita]] par ''mità corda'' hè ''jya-ardha'', calchì volta sustituitu incù ''ardha-jya'' è abbriviatu in ''jya'' (''corda''). Stu terminu fù impurtatu in a [[lingua araba]] com'è ''jiba'', un terminu senza significatu prima di tandu ma chì riflittia a prununcia funetica di u nomu jya. Sicondu i reguli di a lingua araba, 'ssu nomu fù scrittu incù i dui cunsunanti ''jb'', senza vucali. Più dopu, quandu i traduttori uccidintali ebbini cunniscenza di i fonti arabi, intarpritàni a parola ''jb'' com'è ''jaib'', chì u so significatu era ''baia''. Infini, u talianu [[Gerardo da Cremona|Gherardo da Cremona]] ([[1114]] - [[1187]]) tradussi a parola in [[Lingua latina|latinu]] com'è ''sinus'', di a quali u significatu era par appuntu ''baia''. U sinu d'un angulu hè indicatu incù <math>\mathrm{sin}(x)</math>. == Da veda dinò == * [[Funzioni trigunumetrica]] * [[Sinusoidi]] * [[Cusinu]] * [[Tangenti (matematica)]] * [[Arcusinu]] * [[Circumfarenza guniumetrica]] * [[formula di Eulero]] * [[Formuli di duplicazioni]] * [[Formuli di bisizzioni]] * [[Formuli di Werner]] * [[Tiurema di i sini]] * [[Funzioni piriodica]] * [[Funzioni altirnata]] * [[sinu iperbolicu]] [[Category:Trigunumitria]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. p21h804scerecafem5cc7mku1oegikj Cusinu 0 16547 340041 340040 2014-11-21T15:15:15Z 92.153.27.236 /* Difinizioni currilati */ wikitext text/x-wiki [[File:Trigonometric functions 1.png|thumb|upright=2|Datu un [[triangulu rittangulu]], u cusinu d'un [[angulu acutu]] hè difinitu com'è u [[rapportu]] trà i lunghezzi di u [[catetu]] aghjacenti à l'angulu è di l'[[iputenusa]]]] In [[matematica]], in particulari in [[trigunumitria]], datu un [[triangulu rittangulu]], u '''cusinu''' di unu di i dui [[angulu|anguli]] interni aghjacenti à l'[[iputenusa]] hè difinitu com'è u [[rapportu]] trà i lunghezzi di u [[catetu]] aghjacenti à l'angulu è di l'[[iputenusa]]. Di manera generali, u cusinu d'un angulu <math>\alpha</math>, aspressu in [[Gradu d'arcu|gradi]] o [[Radianti|radianti]], hè una quantità chì dipendi solu da <math>\alpha</math>, custruita usendu a [[circumfarenza unitaria]]. Difiniscendu com'è <math>\cos(x)</math> u valori di u cusinu in l'angulu <math>x</math>, s'otteni a '''funzioni cusinu''', una [[funzioni trigunumetrica]] di fundamintali impurtanza in l'[[analisa matematica]]. == Difinizioni == [[File:Sinxoverx.png|right|300px]] In u triangulu rossu nantu à a figura, u '''cusinu''' di ''x'' hè datu da: <math>\cos{x} = \overline{OC} </math> Più in generali, si difinisci u cusinu pigliendu una [[circumfarenza]] di [[Raghju (giumitria)|raghju]] unitariu è una [[mezaretta]] chì esci da l'urighjina chì forma un angulu <math>x</math> incù l'assu di l'ascissi com'è nantu à a figura. U cusinu di l'angulu <math>x</math> hè difinitu cusì com'è u valori di a [[Sistemu di rifirimentu|cuurdinata]] <math>x</math> di u puntu d'intarsizioni trà a mezaretta è a circumfarenza (nantu à a figura, hè a lunghezza di u [[sigmentu]] <math>OC</math>). A tavuledda siguenti esponni i principali valori nutevuli assunti da a funzioni cusinu: {| class="wikitable" border=1 |- bgcolor="white" align="center" |width="100px"|<math>x</math> in [[Radianti|radianti]] |width="50px"|0 |width="50px"|<math>\frac \pi 6</math> |width="50px"|<math>\frac \pi 4</math> |width="50px"|<math>\frac \pi 3</math> |width="50px"|<math>\frac \pi 2</math> |width="50px"|<math>\pi </math> |width="50px"|<math>\frac {3\pi} 2</math> |width="50px"|<math>2 \pi </math> |- bgcolor="white" align="center" |<math>x</math> in [[gradu d'arcu|gradi]]||0°||30°||45°||60°||90°||180°||270°||360° |- bgcolor="white" align="center" |<math>\cos(x)</math> ||1|| <math>\frac {\sqrt 3} 2</math> || <math>\frac {\sqrt 2} 2</math> || <math>\frac 1 2</math> || 0 || -1 || 0 || 1 |} Esisti un'antra difinizioni di cusinu in rilazioni à i rutazioni: u cusinu d'un angulu <math>x</math> hè u cumpunenti longu l'assu di l'ascissi di u virsori <math>i</math>, virsori di l'assu <math>x</math>, ghjiratu di <math>x</math>. == Funzioni cusinu == A '''funzioni cusinu''' hè difinita assucendu à <math>x</math> u cusinu di l'angulu <math>x</math> (rapprisintatu in radianti), è hè indicata incù <math>f(x) = \cos{x} </math>. Apposta ch'è <math>x</math> è <math>x + 2k\pi</math> difiniscini u stessu angulu par qualsiasi <math>k</math> [[Numaru intreiu|intreiu]], a funzioni cusinu hè una [[funzioni piriodica]] di periodu <math>2\pi</math> (induva <math>2\pi</math> hè l'[[angulu ghjiru]]). A curva di u graficu di sta funzioni hè dinuminata '''[[Onda sinusuidali|cusinusoidi]]'''. L'insemu di variabilità di a funzioni cusinu hè <math>[-1,1]</math>, veni à dì applichendu 'ssa funzioni à qualunqua numaru riali s'otteni sempri un numaru riali cumpresu trà <math>-1</math> è <math>1</math>, estremi inclusi. [[File:Cos proportional.svg|left|thumb|upright=3.2|Ripprisintazioni grafica d'una cusinusoidi.]] <br clear="all" /> == Cusinu è sinu == [[File:Unit circle angles color.svg|thumb|upright=1.8|Valori principali (cusinu, sinu)]] Trà [[sinu]] è cusinu esisti a rilazioni fundamintali, ditta ''equazioni fundamintali di a trigunumitria'', o ''unità guniumetrica'': :<math>\sin^{2}{x} + \cos^{2}{x} = 1,</math> chì hè cunsiquenza di u [[tiurema di Pitagora]]. == Prubità analitichi di u cusinu == A [[dirivata]] di a funzioni cusinu hè l'oppostu di a funzioni sinu. T'avemu dunqua: <math>(\cos x)^{\prime}=-\sin x.</math> Quissa pò essa dimustrata applichendu una formula di [[Formuli di prostaferesi|prustaferesi]] par calculà a limita di u [[rapportu incrimintali]] di u cusinu: :<math>\frac{\cos(x+h)-\cos x}{h} = \frac{-2 \sin \frac{2x+h}{2}\sin \frac{h}{2}}{h} = -\frac{\sin \frac{h}{2}}{\frac{h}{2}}\sin\left(x+\frac{h}{2}\right) \underset{h \rightarrow 0}{\longrightarrow} -\sin x</math><ref>L'ultimu passaghju faci usu di u [[limita nutevuli]]: :<math>\lim_{x \to 0}{\frac{\sin x}{x}} = 1,</math> chì si pò dimustrà giumitricamenti.</ref>. A [[dirivata siconda]] di u cusinu hè a funzioni stessa cambiata di segnu: :<math>(\cos x)^{\prime \prime} = -\cos x,</math> par via di cunsiquenza, a funzioni cusinu com'è a funzioni [[sinu]]) risolvi l'[[equazioni diffarinziali]] :<math>y^{\prime\prime}+y=0</math>, chì discrivi u motu d'un [[uscillatori armonicu]] ideali libaru. A funzioni cusinu hè una funzioni à dirivati equilimitati (s'hà infatti <math>|y^{(k)}| \le 1</math> per ogni <math>k</math>), ed hè par via di cunsiquenza [[funzioni analitica|analitica]]; a so espansioni in [[seria di Taylor]] hè: <math>\cos x = 1 - \frac{x^2}{2!} + \frac{x^4}{4!} - \frac{x^6}{6!} + \cdots </math> <math> = \sum_{n=0}^\infty \frac{(-1)^nx^{2n}}{(2n)!}</math> par ogni <math>x</math> riali. In [[analisa matematica]] 'ss'ugualità hè à spessu usata par difiniscia u cusinu. Listessa seria difinisci u cusinu com'è [[funzioni olumorfa]] annantu à tuttu u [[pianu cumplessu]]. == Equazioni fundamintali rilativi à u cusinu == Vali a siguenti formula d'''addizioni'' (è ''suttrazzioni'') ''d'archi'': :<math>\cos(x\pm y) = \cos x\cos y \mp \sin x\sin y,</math> è in particulari a ''formula di duplicazioni'' :<math>\cos{(2x)} = \cos^2x - \sin^2x = 1 - 2\sin^2x = 2\cos^2x - 1.</math> I siguenti sò i [[furmuli di prustaferesi]] rilativi à u cusinu: :<math>\cos{x} + \cos{y} = 2\cos{\frac{x+y}{2}}\cos{\frac{x-y}{2}},</math> :<math>\cos{x} - \cos{y} = -2\sin{\frac{x+y}{2}}\sin{\frac{x-y}{2}}.</math> Vali ancu a catena di disugualità: :<math>0 < x\cos x < \sin x < x \quad \text{ par } \quad 0 < x < \frac{\pi}{2}.</math> [[File:Sinxtanx.jpg|right|500 px]] Si cunsidareghja a circumfarenza unitaria, è sii <math>0 < x < \pi/2 </math>, com'è nantu à a figura. Si tracci a mezaretta chì esci da l'urighjina chì forma un angulu <math>x</math> (antiurariu) rispettu à u mezassu pusitivu di l'ascissi. Tandu i cuurdinati di u puntu d'intarsizioni <math>P</math> di a mezaretta incù a circumfarenza sò <math>(\cos x, \sin x)</math>. Si traccia u sigmentu chì unisci <math>P</math> à u puntu <math>A=(1,0)</math>. Sii inoltri <math>T</math> u puntu d'intarsizioni trà a mezaretta è a retta d'ascissa <math>1</math> (assu di i tangenti). <math>T</math> hà cuurdinati <math>(1, \tan x)</math>. Si nota ch'è u triangulu <math>POA</math> hè strittamenti rinchjusu in u sittori circulari <math>POA</math>, u quali hè rinchjusu strittamenti in u triangulu <math>TOA</math>. Vali tandu a disugualità di i rispittivi arii (si ricorda ch'è <math>x</math> hè l'angulu, aspressu in [[radianti]]): :<math>0 < \frac{1}{2}\sin x < \frac{1}{2}x < \frac{1}{2}\frac{\sin x}{\cos x},</math> veni à dì :<math>0 < \sin x < x < \frac{\sin x}{\cos x}.</math> Da a prima parti di a disugualità si ricava ch'è <math> 0 < \sin x < x </math>, mentri cunsidarendu a siconda, dividendu veni à dì par <math>\sin x</math> (ciò chì hè pussibuli parchì <math> \sin x > 0 </math>), s'utteni: :<math> 1 < \frac{x}{\sin x} < \frac{1}{\cos x},</math> veni à dì :<math> \sin x \cos x < x \cos x < \sin x,</math> induva à a fini s'hè multiplicatu par <math>\sin x</math> è par <math>\cos x</math>, ciò chì priserva u versu di a disugualità parchì sò tremindù pusitivi. Ricapitulendu i risultati, <math> 0 < x \cos x < \sin x < x.</math> [[Com'eddu ci vulia à dimustrà|Q.E.D.]]. }} Esisti ancu una'idantità trigunumetrica chì metti in rilazioni a funzioni cusinu à a funzioni [[tangenti (matematica)|tangenti]]: :<math>\cos{x} = \frac{1-\tau^2}{1+\tau^2} \quad \text{ incù }\quad \tau = \tan\frac{x}{2} </math><ref>Infatti s'hà, in virtù di l'[[#Equazioni fundamintali rilativi à u cusinu|unità guniumetrica]] è dividendu par <math>\cos{x}</math> (affinch'è ùn fussi micca nullu), l'idantità :<math>\cos{(2x)}=\cos^2{x}-\sin^2{x}=\frac{\cos^2{x}-\sin^2{x}}{\cos^2{x}+\sin^2{x}}=\frac{1-\tan^2 {x}}{1+\tan^2{x}}</math>.</ref>. st'idantità si svela di fundamintali impurtanza in a risuluzioni d'[[equazioni trigunumetrica|equazioni guniumetrichi]] in a quali a scunnisciuta figura com'è argumentu sii d'un [[sinu]] sii d'un cusinu (o di funzioni dirivati da quiddi). Esisti, infatti, un'idantità analoga par ciò chì riguarda u sinu, ciò chì parmetti a risuluzioni di l'equazioni incù a scunnisciuta <math>\tau</math>. Di listessa manera, si pò sfruttà sta rilazioni par u calculu di i [[primitiva (matematica)|primitivi]] di funzioni guniumetrichi. == Difinizioni currilati == * U [[reciprocu]] di u cusinu (difinitu induva u cusinu hè diffarenti da zeru) hè a [[secanti (trigunumitria)|secanti]]: ::<math>\sec x =\frac 1{\cos x}.</math> * A funzioni cusinu hè [[Funzioni iniettiva|iniettiva]] nantu à l'[[intarvallu (matematicu)|intarvallu]] <math>[0,\pi]</math> è hà dunqua una [[Funzioni inversa|inversa]], chjamata [[arcucusinu]] (indicatu incù <math>\arccos</math> o incù <math>\cos^{-1}</math> chì ripiglia a nutazioni di a [[funzioni inversa]]). == Urighjina di u nomu == U terminu ''cusinu'' stà par "''cumplimintariu di u sinu''". Infatti, par anguli trà <math>0</math> è <math>\pi/2</math>, u cusinu d'un [[angulu]] hè u [[sinu (trigunumitria)|sinu]] di l'[[angulu cumplimintariu]], veni à dì :<math>\cos{x} = \sin\left(\frac{\pi}{2} \pm x\right).</math> sta rilazioni, chì si ricava da i furmuli di somma d'archi, hè valida par ogni <math> x </math>; eppuri a nuzioni giumetrica d'[[angulu cumplimintariu]] s'applicheghja solu l'anguli pusitivi, è dunqua cumpresi trà <math>0</math> è <math> \pi/2 </math>. == Noti == <references /> == Da veda dinò == * [[Sinu]] * [[Leghji di u cusinu]] * [[Cusinusoidi]] * [[Funzioni trigunumetrica]] * [[Tangenti (matematica)]] * [[Arcucusinu]] * [[Circumfarenza guniumetrica]] * [[Formula di Eulero]] * [[Formuli di duplicazioni]] * [[Formuli di bisizzioni]] * [[Formuli di prustaferesi]] * [[Formuli di Werner]] * [[Funzioni piriodica]] * [[Funzioni altirnata]] * [[Cusinu iperbolicu]] [[Category:Trigunumitria]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. c26udb449aqbzfs4gccpf91kxu87gug Trigunumitria 0 16551 350445 340080 2015-07-09T08:24:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Trigonometric functions.png|thumb|upright=1.7|Funzioni trigunumetrichi ripprisintati graficamenti]] A '''trigunumitria''' (o ''trigonomitria'') (da u grecu ''trígonon'' (τρίγωνον, triangulu) è ''métron'' (μέτρον, misura): risuluzioni di u triangulu) hè a parti di a [[matematica]] chì studieghja i [[triangulu|trianguli]] à parta da i so [[angulu|anguli]]. U scopu principali di a trigunumitria, com'edda a svela l'etimulugia di u nomu, cunsisti in u calculamentu di i misuri chì carattarizeghjani l'elementi d'un [[triangulu]] ([[latu (giumitria)|lati]], [[Angulu|anguli]], [[Mediana (giumitria)|mediane]], etc.) partendu da altri misuri ghjà cunnisciuti (almenu trè, frà i quali almenu una lunghezza), par mezu di [[Funzioni (matematica)|funzioni]] spiciali. Si riferisci à tali scopu com'è ''risuluzioni di u triangulu''. Hè ancu pussibuli di serva si di calculi trigunumetrichi in a risuluzioni di prublemi currilati à figuri giumetrichi più cumplessi, com'è [[Puligunu|puliguni]] o figuri giumetrichi solidi, è in molti altri rami di a matematica. I [[funzioni trigunumetrica|funzioni trigunumetrichi]] (i più impurtanti di i quali sò u [[sinu]] è u [[cusinu]]), intrudutti in stu duminiu, sò ancu imprudati in modu indipindenti da a [[giumitria]], è dinò in altri campi di a matematica è di i so applicazioni, par asempiu in cunnissioni incù a [[funzioni espuninziali]] o incù i [[Vettori (fisica)#Pruduttu scalari (o pruduttu interna)|uparazioni vitturiali]]. == L'urighjini == Duranti molti seculi, a trigunumitria duviti i so prugressi guasi esclusivamenti à l'opara di grandi [[Astrunomu|astrunomi]] è giugrafi. Infatti, a fundazioni di sta scenza si devi à [[Ipparco di Nicea]] è à [[Claudiu Tolomeo]], tremindù più astrunomi è giugrafi ch'è [[Matematicu|matematichi]]. Cuntributi nutevuli funi arricati à sta scenza da l'arabi, da u francesu [[Levi ben Gershon]] è, più dopu, da [[Niccolò Copernicu]] è [[Tycho Brahe]], intenti à discriva è à priveda incù sempri una più grandi pricisioni i finomini cilesti, ancu par un più asattu è faciuli calculu di [[longitudina|longitudini]] è [[latitudina|latitudini]]. == Funzioni trigunumetrichi == Strumentu indispinsevuli di a trigunumitria sò i [[funzioni trigunumetrichi]]. Sò sti funzioni chì associani i lunghezzi à l'anguli, è viciversa. I tavuleddi in sta sizzioni mostrani i funzioni trigunumetrichi à tempu à i so principali prubità. === Funzioni trigunumetrichi diretti === Sò ditti funzioni trigunumetrichi ''diretti'' quiddi chì à un [[angulu]], di solitu aspressu in [[radianti]], associani una [[lunghezza]] o un [[rapportu]] frà lunghezzi. A causa di l'equivalenza circulari di l'anguli, tutti i funzioni trigunumetrichi diretti sò ancu [[Funzioni piriodica|funzioni periodichi]] incù periodu <math>\pi</math> o <math>2\pi</math>. {| class="wikitable" ! style="background: #000080; color: #ffffff" colspan=7 | Funzioni trigunumetrichi diretti |- ! align=left style="background: #cccccc;" | [[Funzioni (matematica)|Funzioni]] ! align=left style="background: #cccccc;" | Nutazioni ! style="background: #cccccc;" | [[Duminiu (matematicu)|Duminiu]] ! style="background: #cccccc;" | [[Duminiu (matematicu)|Cuduminiu]] ! style="background: #cccccc;" | [[Radica (matematica)|Radichi]] ! style="background: #cccccc;" | [[Funzioni piriodica|Periodu]] ! style="background: #cccccc;" | [[Funzioni inversa]] |-bgcolor="white" | [[sinu]] | sen, sin | align=center|<math>\R</math> | align=center|<math>\left[-1, 1\right]</math> | <math>\Z \pi</math> | align=center|<math>2\pi</math> | [[arcusinu]] |-bgcolor="white" | [[cusinu]] | cos | align=center|<math>\R</math> | align=center|<math>\left[-1, 1\right]</math> | <math>\frac\pi2+\Z\pi</math> | align=center|<math>2\pi</math> | [[arcucusinu]] |-bgcolor="white" | [[Tangenti (matematica)|tangenti]] | tan, tg | align=center|<math>\R\setminus\left(\frac\pi{2}+\Z\pi\right)</math> | align=center|<math>\R</math> | <math>\Z\pi</math> | align=center|<math>\pi</math> | [[arcutangenti]] |-bgcolor="white" | [[cutangenti]] | cot, cotg, ctg | align=center|<math>\R\setminus\Z\pi</math> | align=center|<math>\R</math> | <math>\frac\pi2+\Z\pi</math> | align=center|<math>\pi</math> | [[arcucutangenti]] |-bgcolor="white" | [[Secanti (trigunumitria)|secanti]] | sec | align=center|<math>\R\setminus\left(\frac\pi{2}+\Z\pi\right)</math> | align=center|<math>\left(-\infty, {-1}\right]\cup\left[1, +\infty\right)</math> | align=center|''nisciuna'' | align=center|<math>2\pi</math> | [[arcusecanti]] |-bgcolor="white" | [[cusecanti]] | csc, cosec | align=center|<math>\R\setminus\Z\pi</math> | align=center|<math>\left(-\infty, {-1}\right]\cup\left[1, +\infty\right)</math> | align=center|''nisciuna'' | align=center|<math>2\pi</math> | [[arcucusecanti]] |} === Funzioni trigunumetrichi inversi === À ogni funzioni trigunumetrica diretta hè assuciata una [[funzioni inversa]]. U [[Duminiu (matematicu)|duminiu]] di ognuna funzioni trigunumetrica inversa currispondi, com'hè prividibuli, à u [[Duminiu (matematicu)|cuduminiu]] di a funzioni diretta rispittiva. Apposta ch'è i funzioni diretti sò, puri, ''periodichi'', è parciò micca [[Funzioni iniittiva|iniittivi]], par pudè li invirsà hè nicissariu à ristringhja ni u duminiu rindendu li [[Currispundenza biunivoca|biiettivi]]. A scelta di a [[Ristrizzioni d'una funzioni|ristrizzioni]] hè tiuricamenti irrilevanti è i pussibilità sò infiniti. A cunvinzioni (rigida, in stu campu) voli parò ch'è i duminii fussini ristretti à l'intarvalli <math>\left[-\frac\pi2,\frac\pi2\right]</math> oppuri <math>\left[0, \pi\right]</math>, in i quali i funzioni — è dunqua ancu i so inversi — sò [[Funzioni munotuna|munotuni]]. Ancu i funzioni arcusecanti è arcucusecanti sò difiniti da l'invirsioni di i funzioni diretti ristretti à un di ss'intarvalli. {| class="wikitable" ! style="background: #000080; color: #ffffff" colspan=7 | Funzioni trigunumetrichi inversi |- ! align=left style="background: #cccccc;" | [[Funzioni (matematica)|Funzioni]] ! align=left style="background: #cccccc;" | Nutazioni ! style="background: #cccccc;" | [[Duminiu (matematicu)|Duminiu]] ! style="background: #cccccc;" | [[Duminiu (matematicu)|Cuduminiu]] ! style="background: #cccccc;" | [[Radica (matematica)|Radichi]] ! style="background: #cccccc;" | Andamentu ! style="background: #cccccc;" | [[Funzioni inversa]] |-bgcolor="white" | [[arcusinu]] | arcsen, arcsin, asin, <span style="white-space: nowrap">sen<sup>−1</sup></span><ref>I nutazioni incù espunenti negativu usati par i funzioni sin<sup>−1</sup>, cos<sup>−1</sup>, etc. (usati à spessu in i [[Calculatrici#Calculatrici scentifica|calculatrici scentifichi]]) ùn facini micca rifirimentu à i putenzi, ma indicheghjani solu u fattu ch'eddi sò i funzioni inversi di i funzioni trigunumetrichi rispittivi. Par via di cunsiquenza, à menu ch'eddu ùn fussi esplicitamenti indicatu, s'utteni: :<math>\sin^{-1} x \neq \frac{1}{\sin x}.</math></ref> | align=center|<math>\left[-1, 1\right]</math> | align=center|<math>\left[-\frac\pi2,\frac\pi2\right]</math> | align=center|0 | align=center|<math>\nearrow</math> | [[Senu (trigunumitria)|sinu]] |-bgcolor="white" | [[arcucusinu]] | arccos, acos, <span style="white-space: nowrap">cos<sup>−1</sup></span> | align=center|<math>\left[-1, 1\right]</math> | align=center|<math>\left[0, \pi\right]</math> | align=center|1 | align=center|<math>\searrow</math> | [[cusinu]] |-bgcolor="white" | [[arcutangenti]] | arctan, arctg, atan, <span style="white-space: nowrap">tan<sup>−1</sup></span> | align=center|<math>\mathbb R</math> | align=center|<math>\left(-\frac\pi2,\frac\pi2\right)</math> | align=center|0 | align=center|<math>\nearrow</math> | [[Tangenti (matematica)|tangenti]] |-bgcolor="white" | [[arcucutangenti]] | arccot, arccotg, arcctg, acot, <span style="white-space: nowrap">cot<sup>−1</sup></span> | align=center|<math>\mathbb R</math> | align=center|<math>\left(0, \pi\right)</math> | align=center|<math>+\infty</math> | align=center|<math>\searrow</math> | [[cutangenti]] |-bgcolor="white" | [[arcusecanti]] | arcsec, asec, <span style="white-space: nowrap">sec<sup>−1</sup></span> | align=center|<math>\left(-\infty, {-1}\right]\cup\left[1, +\infty\right)</math> | align=center|<math>\left[0, \pi\right]</math> | align=center|1 | align=center|''criscenti, incù una discuntinuità in <math>\left[-1, 1\right]</math>'' | [[Secanti (trigunumitria)|secanti]] |-bgcolor="white" | [[arcucusecanti]] | arccsc, arccosec, acsc, <span style="white-space: nowrap">csc<sup>−1</sup></span> | align=center|<math>\left(-\infty, {-1}\right]\cup\left[1, +\infty\right)</math> | align=center|<math>\left[-\frac\pi2,\frac\pi2\right]</math> | align=center|<math>\pm\infty</math> | align=center|''dicriscenti, incù una discuntinuità in <math>\left[-1, 1\right]</math>'' | [[cusecanti]] |} == Rilazioni fundamintali di a guniumitria == === Prima rilazioni fundamintali === <math>\cos^2\alpha+\sin^2\alpha=1</math> da quissa s'utteni <math>\cos\alpha=\pm\sqrt{1-\sin^2\alpha}</math> <math>\sin\alpha=\pm\sqrt{1-\cos^2\alpha}</math> induva ci voli à ricurdà si di valutà a pusizioni di <math>\alpha</math> par a scelta oppurtuna di i cenni === Siconda rilazioni fundamintali === <math>\tan\alpha=\frac{\sin\alpha}{\cos\alpha}</math> chì vali solu par <math>\alpha \neq \frac{\pi}2+k\pi</math> incù <math>k \in \Z</math> === Terza rilazioni fundamintali === <math>\cos^2\alpha=\frac{1}{1+\tan^2\alpha}</math> chì vali solu par <math>\alpha \neq \frac{\pi}2+k\pi</math> incù <math>k \in \Z</math> da quissa s'utteni <math>\cos\alpha=\pm\frac{1}{\sqrt{1+\tan^2\alpha}}</math> induva ci voli à ricurdà si di valutà a pusizioni di <math>\alpha</math> par a scelta oppurtuna di i cenni. == Formuli di l'anguli assuciati == In a circumfarenza guniumetrica si chjamani anguli assuciati l'anguli <math>\alpha</math>, <math>\pi-\alpha</math>, <math>\pi+\alpha</math> è <math>2\pi-\alpha</math>. 'Ss'anguli ani in valori assulutu listessu sinu è listessu cusinu. === Formuli di l'anguli assuciati di u sicondu quadranti === <math>\cos(\pi-\alpha)=-\cos\alpha</math> <math>\sin(\pi-\alpha)=\sin\alpha</math> <math>\tan(\pi-\alpha)=-\tan\alpha</math> === Formuli di l'anguli assuciati di u terzu quadranti === <math>\cos(\pi+\alpha)=-\cos\alpha</math> <math>\sin(\pi+\alpha)=-\sin\alpha</math> <math>\tan(\pi+\alpha)=\tan\alpha</math> === Formuli di l'anguli assuciati à u quartu quadranti === <math>\cos(2\pi-\alpha)=\cos\alpha</math> <math>\sin(2\pi-\alpha)=-\sin\alpha</math> <math>\tan(2\pi-\alpha)=-\tan\alpha</math> === Formuli di l'anguli opposti === <math>\cos(-\alpha)=\cos\alpha</math> <math>\sin(-\alpha)=-\sin\alpha</math> <math>\tan(-\alpha)=-\tan\alpha</math> Si dici ch'è <math>\cos\alpha</math> hè una funzioni para, mentri <math>\sin\alpha</math> è <math>\tan\alpha</math> sò dispari. === Formuli di l'anguli cumplimintarii (a so somma hè un angulu rettu) === <math>\cos\left(\frac{\pi}2-\alpha\right)=\sin\alpha</math> <math>\sin\left(\frac{\pi}2-\alpha\right)=\cos\alpha</math> <math>\tan\left(\frac{\pi}2-\alpha\right)=\cot\alpha</math> === Formuli di l'anguli chì sò diffarenti d'un angulu rettu === <math>\cos\left(\frac{\pi}2+\alpha\right)=-\sin\alpha</math> <math>\sin\left(\frac{\pi}2+\alpha\right)=\cos\alpha</math> <math>\tan\left(\frac{\pi}2+\alpha\right)=-\cot\alpha</math> == Formuli guniumetrichi == In trigunumitria, i '''formuli d'addizioni è suttrazzioni''' parmettini di trasfurmà i [[funzioni trigunumetrichi]] di l'[[addizioni]] o [[diffarenza]] di dui [[angulu|anguli]] in un'[[Esprissioni (matematica)|esprissioni]] cumposta da funzioni trigunumetrichi di i dui anguli. === Formuli d'addizioni === * <math>\sin(\alpha + \beta)=\sin\alpha \cos\beta + \cos\alpha \sin\beta </math> * <math>\cos(\alpha + \beta)=\cos\alpha \cos\beta - \sin\alpha \sin\beta </math> * <math>\tan(\alpha + \beta)=\frac {\tan\alpha + \tan\beta} {1 - \tan\alpha \tan\beta}</math> * <math>\cot(\alpha + \beta)=\frac {\cot\alpha \cot\beta - 1} {\cot\alpha + \cot\beta}</math> A formula di a tangenti vali par <math>\alpha, \beta, \alpha+\beta \neq \frac\pi 2 +k\pi </math> incù <math>k \in \Z </math> A formula di a cutangenti vali par <math>\alpha, \beta, \alpha+\beta \neq k\pi </math> incù <math>k \in \Z </math> === Formuli di suttrazzioni === * <math>\sin(\alpha - \beta)=\sin\alpha \cos\beta - \cos\alpha \, \sin\beta </math> * <math>\cos(\alpha - \beta)=\cos\alpha \cos\beta + \sin\alpha \sin\beta </math> * <math>\tan(\alpha - \beta)=\frac {\tan\alpha - \tan\beta} {1 + \tan\alpha \tan\beta}</math> * <math>\cot(\alpha - \beta)=\frac {\cot\alpha \cot\beta + 1} {\cot\beta - \cot\alpha}</math> A formula di a tangenti vali par <math>\alpha, \beta, \alpha-\beta \neq \frac\pi 2 +k\pi </math> incù <math>k \in \Z </math> A formula di a cutangenti vali par <math>\alpha, \beta, \alpha-\beta \neq k\pi </math> incù <math>k \in \Z </math> === Formuli di duplicazioni === * <math>\sin(2\alpha)=2\sin\alpha \cos\alpha </math> * <math>\cos(2\alpha)=\cos^2\alpha - \sin^2\alpha = 1 - 2\sin^{2}\alpha = 2\cos^{2}\alpha - 1</math> * <math>\tan(2\alpha)=\frac{2\tan\alpha}{1 - \tan^2\alpha}</math> L'ultima formula vali par <math>\alpha\neq \frac\pi 2 +k\pi</math> è <math>\alpha\neq \pm\frac\pi 4+ k \pi </math> incù <math>k \in \Z</math> === Formuli di liniarità === * <math>\cos^2\alpha=\frac{1+\cos(2\alpha)}{2} </math> * <math>\sin^2\alpha=\frac{1-\cos(2\alpha)}{2} </math> * <math>\tan^2\alpha=\frac{\sin^2\alpha}{\cos^2\alpha}=\frac{1-\cos(2\alpha)}{1+\cos(2\alpha)} </math> L'ultima formula vali par <math>\alpha\neq \frac\pi 2 +k\pi </math> incù <math>k \in \Z</math> === Formuli di bisizzioni === Attinzioni: hè nicissariu à valutà in qualessu quadranti cadi <math>\frac{\alpha}{2}</math> par pudè sceglia i cenni oppurtuni di i siguenti formuli * <math>\cos\left(\frac{\alpha} 2\right)=\pm\sqrt{\frac{1+\cos\alpha}{2} }</math> * <math>\sin\left(\frac{\alpha} 2\right)=\pm\sqrt{\frac{1-\cos\alpha}{2} } </math> * <math>\tan\left(\frac{\alpha} 2\right)=\pm\sqrt{\frac{1-\cos\alpha}{1+\cos\alpha}}</math> L'ultima formula vali par <math>\alpha\neq \pi+2k\pi</math>. === Formuli parametrichi === * <math>\cos\alpha=\frac{1-t^2}{1+t^2}</math> * <math>\sin\alpha=\frac{2t}{1+t^2}</math> * <math>\tan\alpha=\frac{2t}{1-t^2}</math> induva <math>t=\tan\left(\frac{\alpha}{2}\right)</math> incù <math>\alpha\neq \pi+2k\pi</math>. === Formuli di prustaferesi === * <math>\sin p+\sin q=2\sin \left(\frac{p+q}{2}\right)\cos \left(\frac{p-q}{2}\right)</math> * <math>\sin p-\sin q=2\cos \left(\frac{p+q}{2}\right)\sin \left(\frac{p-q}{2}\right)</math> * <math>\cos p+\cos q=2\cos \left(\frac{p+q}{2}\right)\cos \left(\frac{p-q}{2}\right)</math> * <math>\cos p-\cos q=-2\sin \left(\frac{p+q}{2}\right)\sin \left(\frac{p-q}{2}\right)</math> I furmuli di prustaferesi trasformani i sommi di funzioni guniumetrichi in prudutti. === Formuli di Werner (inversi di i formuli di prustaferesi) === * <math>\sin\alpha\cos\beta=\frac {1}{2} \left[ \sin(\alpha+\beta) + \sin(\alpha-\beta)\right]</math> * <math>\cos\alpha\cos\beta=\frac {1}{2} \left[ \cos(\alpha+\beta) + \cos(\alpha-\beta)\right]</math> * <math>\sin\alpha\sin\beta=-\frac {1}{2} \left[ \cos(\alpha+\beta) - \cos(\alpha-\beta)\right]</math> * <math>\cos\alpha\sin\beta=\frac {1}{2} \left[ \sin(\alpha+\beta) - \sin(\alpha-\beta)\right]</math> I furmuli di Werner trasformani i prudutti di funzioni guniumetrichi in sommi. === Formuli di l'angulu aghjuntu === * <math> a \sin x +b \cos x = A \sin(x+\phi)</math> A siguenti ugualità hè virificata sottu i siguenti cundizioni <math>A=\sqrt{a^2+b^2}</math> :<math> \begin{cases} \cos \phi = \frac{a}{\sqrt{a^2+b^2}}\\ \sin \phi = \frac{b}{\sqrt{a^2+b^2}} \end{cases} </math> :<math> \tan \phi = \frac b a </math> Ci voli à tena menti ch'è a tangenti guniumetrica hè piriodica di 180° è dunqua bisogna à valutà priventivamenti a pusizioni di <math>\phi</math> è dunqua :<math> \phi = \begin{cases} \arctan(\frac b a) &\mbox{s'è } a>0 \\ \arctan(\frac b a)+\pi &\mbox{s'è } a<0 \end{cases} </math> == Risuluzioni di i trianguli rittanguli == [[File:Triangolo rettangolo01.jpg|upright=1.4|thumb|Cunvinzioni par a numinclatura di l'elementi d'un triangulu rittangulu]] In u ghjergu matematicu "risolva un triangulu rittangulu" significheghja calculà i misuri di i lati è di l'anguli di u triangulu. Par cunvinzioni esisti una numinclatura in i trianguli rittanguli chì si pò veda nantu à a figura. Ci voli à ricurdà si ch'è * <math> \alpha=90^o </math> è <math> \beta + \gamma =90^o </math> * un angulu hè aghjacenti à un catetu s'è u catetu hè un di i lati di l'angulu in quistioni. * un angulu hè oppostu à un catetu s'è u catetu ùn hè micca un di i lati di l'angulu in quistioni. Par asempiu <math>\beta</math> hè oppostu à u catetu <math>b</math> è aghjacenti à u catetu <math>c</math>. Sottu sti cunvinzioni in un triangulu rittangulu privalini i siguenti tiuremi '''Tiurema.''' In un triangulu rittangulu un catetu hè uguali à u pruduttu di l'iputenusa incù u sinu di l'angulu oppostu à u catetu '''Tiurema.''' In un triangulu rittangulu un catetu hè uguali à u pruduttu di l'iputenusa incù u cusinu di l'angulu acutu aghjacenti à u catetu. '''Tiurema.''' In un triangulu rittangulu un catetu hè uguali à u pruduttu di l'antru catetu incù a tangenti di l'angulu oppostu à u catetu da calculà. '''Tiurema.''' In un triangulu rittangulu un catetu hè uguali à u pruduttu di l'antru catetu incù a cutangenti di l'angulu acutu aghjacenti à u catetu da calculà. 'Ssi tiuremi si traducini in i siguenti formuli par a risuluzioni di i trianguli rittanguli : <math> a = \frac c {\sin \gamma} \quad \Rightarrow \quad c = a \cdot \sin \gamma </math> <math> a = \frac b {\cos \gamma} \quad \Rightarrow \quad b = a \cdot \cos \gamma </math> : <math> \frac c b =\frac {\sin \gamma} {\cos \gamma} \quad \Rightarrow \quad c = b \cdot \tan \gamma </math> <math> \frac b c =\frac {\cos \gamma} {\sin \gamma} \quad \Rightarrow \quad b = c \cdot \cot \gamma </math> : <math> a = \frac b {\sin \beta} \quad \Rightarrow \quad b = a \cdot \sin \beta </math> <math> a = \frac c {\cos \beta} \quad \Rightarrow \quad c = a \cdot \cos \beta </math> : <math> \frac b c =\frac {\sin \beta} {\cos \beta} \quad \Rightarrow \quad b = c \cdot \tan \beta </math> <math> \frac c b =\frac {\cos \beta} {\sin \beta} \quad \Rightarrow \quad c = b \cdot \cot \beta </math> ===Dimustrazioni=== Si cunsidareghja un triangulu rittangulu <math>ABC</math> incù angulu rettu di vertici <math>A</math>. Dittu <math>CA</math> l'assu <math>x</math>, nantu à u vertici <math>C</math> si custruisci una circumfarenza di raghju <math>CP=1</math>. I cuurdinati di u puntu <math>P</math> rapprisentani u <math>\cos \gamma</math> è u <math>\sen \gamma</math>, è apposta ch'è <math>\gamma</math> hè acutu indicheghjani ancu rispittivamenti i lunghezzi di i cateti <math>CH</math> è <math>PH</math>. [[File:Triangolo rettangolo02.jpg|upright=1.8|thumb|Dimustrazioni di i formuli di u triangulu rittangulu]]. Da a figura si pò ussirvà ch'è i dui trianguli rittanguli <math>ABC</math> è <math>HPC</math> sò simili in quantu ani dui anguli cungruenti: <math>\gamma</math> in cumunu è l'anguli retti di vertici <math>A</math> è <math>H</math>. Hè pussibuli cusì à custruiscia a prupurzioni frà i lati omologhi di i dui trianguli simili (lati opposti à l'anguli cungruenti): :<math> \frac{\overline{BC}}{\overline{PC}} = \frac{\overline{BA}}{\overline{PH}} = \frac{\overline{CA}}{\overline{CH}}</math> Sustituiscendu i misuri di i lati s'otteni :<math> \frac a 1 = \frac c {\sin \gamma} = \frac b {\cos \gamma} </math> è cusì :<math> a = \frac c {\sin \gamma} \quad \Rightarrow \quad c = a \cdot \sin \gamma </math> <math> a = \frac b {\cos \gamma} \quad \Rightarrow \quad b = a \cdot \cos \gamma </math> da quissa dui s'utteni ancu :<math> \frac c b =\frac {\sin \gamma} {\cos \gamma} \quad \Rightarrow \quad c = b \cdot \tan \gamma </math> <math> \frac b c =\frac {\cos \gamma} {\sin \gamma} \quad \Rightarrow \quad b = c \cdot \cot \gamma </math> Stu raghjunamentu pò essa chjaramenti stesu ancu à u terzu angulu <math>\beta</math> in modu da ottena formuli analoghi :<math> a = \frac b {\sin \beta} \quad \Rightarrow \quad b = a \cdot \sin \beta </math> <math> a = \frac c {\cos \beta} \quad \Rightarrow \quad c = a \cdot \cos \beta </math> :<math> \frac b c =\frac {\sin \beta} {\cos \beta} \quad \Rightarrow \quad b = c \cdot \tan \beta </math> <math> \frac c b =\frac {\cos \beta} {\sin \beta} \quad \Rightarrow \quad c = b \cdot \cot \beta </math> == Applicazioni nutevuli di i trianguli rittanguli == === Calculu di l'altezza d'una torra === Si cunsidareghja u siguenti prublemu: calculà l'altezza d'una torra <math>AB</math>, cunniscendu solu a so basa (pianu orizuntali). Si distinguini dui casi ==== U pedi A di a torra hè raghjunghjibuli ==== [[File:Torre A1.jpg|thumb|Calculu altezza d'una torra incù u pedi A raghjunghjibuli]] In stu casu basta à misurà u catetu <math>AC</math> (<math>b</math>), è da u puntu <math>C</math> misurà l'angulu acutu <math>ACB</math> (<math>\gamma</math>) sottu à qualessu si vedi a summità di a torra <math>AB</math> (<math>c</math>). Applichendu uppurtunamenti i furmuli s'otteni :<math> h_{torra} = c = b \cdot \tan \gamma </math> ==== U pedi A di a torra ùn hè micca raghjunghjibuli ==== [[File:TorreA2.jpg|thumb|Calculu altezza d'una torra incù pedi A micca raghjunghjibuli]] In stu casu <math>AC</math> (<math>b_1=x</math>) hè scunnisciuta (in quantu u pedi <math>A</math> ùn hè micca raghjunghjibuli). Si faci dunqua una misura orizuntali <math>CD</math> (<math>di</math>) (cusì u catetu <math>AD</math> hè <math>b_2=x+di</math>). Da u puntu <math>C</math> si misura l'angulu acutu <math>ACB</math> (<math> \gamma_1 </math>) è da <math>D</math> si misura l'angulu acutu <math>ADB</math> (<math>\gamma_2</math>) sottu à u quali si vedi a summità di a torra <math>AB</math> (<math>c</math>). Applichendu uppurtunamenti i furmuli s'otteni :<math> h_{torra} = c = b_1 \cdot \tan \gamma_1 = x \cdot \tan \gamma_1 </math> <math> h_{torra} = c = b_2 \cdot \tan \gamma_2 = (x+di) \cdot \tan \gamma_2 </math> Confruntendu i dui altezzi s'otteni un'equazioni in a scunnisciuta <math>x</math> :<math> x \cdot \tan \gamma_1 = (x+di) \cdot \tan \gamma_2 </math> st'equazioni hè faciulamenti solubili cunnisciuti i <math> \gamma_1 </math> è <math> \gamma_2 </math> Truvatu <math>x</math> s'hà <math>b_1</math> è cusì si pò calculà :<math> h_{torra} = c = b_1 \cdot \tan \gamma_1 </math> === Calculu di l'aria d'un triangulu qualsiasi === [[File:Areatriangolo.jpg|thumb|l'altezza h pò essa vista com'è catetu di u triangulu CHA]]Par calculà l'aria di u triangulu <math>ABC</math>, di basa <math>CB=a</math>, servi l'altezza <math>AH</math>. In u triangulu rittangulu <math>CHA</math>, d'iputenusa <math>AC=b</math>, l'altezza <math>AH=h</math> pò essa vista com'è u catetu chì s'opponi à l'angulu <math>\gamma</math>. Imprudendu in modu oppurtunu i formuli di i trianguli rittanguli s'otteni :<math> AH=h= b \cdot \sin \gamma </math> è cusì :<math> Aria= \frac 1 2 \cdot a \cdot h =\frac 1 2 a b \sin \gamma </math> Sta formula vali ancu s'è <math>\gamma</math> hè ottusu. === Formuli di cunvirsioni da cuurdinati pularii a cuurdinati cartisiani è viciversa === [[File:Coordpolari.jpg|thumb|Cuurdinati pularii è cuurdinati cartisiani]] Fissatu annantu à un pianu un puntu urighjina <math>O(0;0)</math> è una mezaretta <math>Or</math>, datu un puntu <math>P</math> di u pianu chì hè univucamenti individuatu da un paghju di numari riali <math> ( \rho, \theta) </math> incù a cundizioni <math> \rho>0 </math> è <math> 0\leq \theta < 360^o</math>. A coppia di numari riali rapprisentani i cuurdinati pularii di <math>P</math>. Giumitricamenti <math> \rho </math> ripprisenta a distanza <math>OP</math>, mentri <math> \theta </math> ripprisenta l'angulu <math>rOP</math> misuratu in sensu antiurariu incù prima latu <math>Or</math>. Hè pussibuli à truvà i rilazioni esistenti trà i cuurdinati cartisiani <math>(x;y)</math> è i cuurdinati pularii <math>(\rho;\theta)</math> di u puntu <math>P</math>. I siguenti cunsidarazioni fatti par un puntu <math>P</math> nantu à u prima quadranti valini ancu par l'altri quadranti. Imprudendu i formuli di i trianguli rittanguli si trovani i formuli par a trasfurmazioni in cuurdinati cartisiani :<math> \begin{cases} x=\rho \cdot \cos \theta \\ y= \rho \cdot \sin \theta \end{cases} </math> Elevendu à u quatratu è summendu s'otteni <math> x^2+y^2=\rho^2 </math> è cusì si poni ritruvà i formuli par a trasfurmazioni in cuurdinati pularii :<math> \begin{cases} \cos \theta = \frac x {\rho} \\ \sin \theta = \frac y {\rho} \end{cases} \quad \Rightarrow \quad \begin{cases} \cos \theta = \frac x {\sqrt{x^2+y^2}}\\ \sin \theta = \frac y {\sqrt{x^2+y^2}} \end{cases} </math> :<math> \begin{cases} \rho = \sqrt {x^2+y^2} \\ \tan \theta = y/x \end{cases} </math> Ci voli à fà attinzioni ch'è a tangenti guniumetrica ùn esisti micca par <math>x=0</math> ed hè piriodica di 180° è dunqua ci voli à valutà priventivamenti a pusizioni di <math>P</math> par calculà di manera curretta <math> \theta </math> :<math> \theta = \begin{cases} \arctan(y/x) & \text{s'è } x>0 \\ \arctan(y/x)+\pi & \text{s'è } x<0 \end{cases} </math> == Tiuremi trigunumetrichi == I tiuremi trigunumetrichi parmettini a risuluzioni di prublemi di natura diffarenti liata à a figura d'un triangulu qualsiasi, sprimendu i rapporti trà i lati è l'anguli di quist'ultimu. === Tiurema di a corda === [[File:Teorema della corda.png|thumbnail|Tiurema di a corda in una circumfarenza]] Data una circumfarenza è una corda <math>AB</math>, u rapportu trà 'ssa corda è u sinu d'un qualsiasi angulu à a circumfarenza ch'è/chì insiste annantu à d'edda hè uguali à u diamitru di a circumfarenza: :<math>\frac{\overline{AB}}{\sin\widehat{C}}=2r.</math> === Tiurema di i sini === Cunsidaratu un triangulu qualsiasi di lati <math>a</math>, <math>b</math> è <math>c</math>, u rapportu trà i lati è i sini di l'anguli opposti rispittivi hè custanti è hè uguali à u diamitru di a circumfarenza circuscritta: :<math>\frac{a}{\sin\alpha}=\frac{b}{\sin\beta}=\frac{c}{\sin\gamma}=2r.</math> === Tiurema di u cusinu o di Carnot === [[File:Triangolo con vertici, altezza e un angolo.png|dritta|150px]] U tiurema di u cusinu (chjamatu ancu tiurema di [[Lazare Carnot|Carnot]]) afferma ch'è in un qualsiasi triangulu, u quatratu d'un latu hè uguali à a diffarenza trà a somma di i quatrati di l'altri dui lati è u doppiu pruduttu di 'ssi lati par u cusinu di l'angulu cumpresu trà eddi. :<math>\overline{BA}^2=\overline{AC}^2+\overline{BC}^2-2\overline{AC}\cdot\overline{BC}\cos \gamma</math>. Vali à dì, indichendu incù <math>a, b, c </math> a lunghezza di i lati è <math>\alpha, \beta, \gamma</math> l'anguli à eddi opposti, s'otteni :<math> a^2= b^2+c^2-2bc \cdot \cos \alpha </math> :<math> b^2= a^2+c^2-2ac \cdot \cos \beta </math> :<math> c^2= a^2+b^2-2ab \cdot \cos \gamma </math> Pò essa cunsidaratu una generalisazioni di u [[Tiurema di Pitagora]]. == Risuluzioni di i trianguli qualsiasi == [[File:Convenzione nomenclatura elementi triangolo.jpg|thumb|Cunvinzioni par a numinclatura di l'elementi d'un triangulu]] In u ghjergu matematicu risolva un triangulu significheghja calculà i misuri di i lati è di l'anguli di u triangulu. Par risolva un triangulu qualsiasi devini essa cunnisciuti trè elementi frà i quali almenu unu devi essa un latu. Si poni prisintà quattru casi: # sò cunnisciuti un latu è dui anguli # sò cunnisciuti trè lati # sò cunnisciuti dui lati è l'angulu cumpresu # sò cunnisciuti dui lati è un di i dui anguli opposti à i lati dati A numinclatura di i lati è di l'anguli segue a cunvinzioni nantu à a figura. === Risolva un triangulu cunnisciuti un latu (a) è dui anguli <math>( \alpha, \beta )</math> === U prublemu hà sempri una sola suluzioni s'eddi sò rispittati i siguenti cundizioni : <math> \alpha+\beta < 180^o </math> in casu cuntrariu u prublemu ùn hà micca suluzioni. ==== A prucidura par a risuluzioni di u triangulu hè a siguenti ==== # Calculà l'angulu mancanti <math> \gamma = 180^o -(\alpha + \beta)</math> # Calculà u latu scunnisciutu <math>b</math> imprudendu u tiurema di i sini: <math> \frac a {\sin \alpha} = \frac b {\sin \beta} </math> # Calculà u latu scunnisciutu <math>c</math> imprudendu u tiurema di i sini: <math> \frac a {\sin \alpha} = \frac c {\sin \gamma} </math> === Risolva un triangulu cunnisciuti i trè lati (a, b, c) === U prublemu hà sempri una sola suluzioni s'eddi sò rispittati i disugualità triangulari. In casu cuntrariu u prublemu ùn hà micca suluzioni. ==== A prucidura par a risuluzioni di u triangulu hè a siguenti ==== # calculà l'angulu <math>\alpha</math> par via di u tiurema di u cusinu: <math> \cos \alpha = \frac {b^2+c^2 -a^2}{2bc} </math> # calculà l'angulu <math> \beta </math> par via di u tiurema di u cusinu: <math> \cos \beta = \frac {a^2+c^2 -b^2}{2ac} </math> # calculà l'angulu mancanti <math> \gamma = 180^o -(\alpha + \beta) </math> === Risolva un triangulu cunnisciuti dui lati (a è b) è l'angulu cumpresu <math>( \gamma )</math> === U prublemu hà sempri una sola suluzioni ==== A prucidura par a risuluzioni di u triangulu hè a siguenti ==== # calculà u latu <math>c</math> (oppostu à l'angulu <math>\gamma </math>) par via di u tiurema di u cusinu: <math> c = \sqrt {a^2 + b^2 - 2ab \cos \gamma} </math> # calculà l'angulu <math>\alpha</math> (oppostu à u latu a) par via di u tiurema di u cusinu: <math> \cos \alpha = \frac {b^2+c^2 -a^2}{2bc} </math> # calculà l'angulu mancanti <math> \beta = 180^o -(\gamma + \alpha)</math> === Risolva un triangulu cunnisciuti dui lati (a è b) è l'angulu <math>\alpha</math> oppostu à u latu a === U prublemu pò avè nisciuna suluzioni, una suluzioni o dui suluzioni. # Si calculeghja l'angulu scunnisciutu <math>\beta</math> incù u tiurema di i sini <math>\frac b {\sin \beta}=\frac a {\sin \alpha}</math> # S'è <math>\alpha</math> hè ottusu si uttinarà un solu angulu <math>\beta_1</math> acutu, altrimenti si trova ancu <math>\beta_2=180^o-\beta_1</math>. # Si calculeghja <math>\gamma_1=180^o-(\beta_1+\alpha)</math> è eventualmenti <math>\gamma_2=180^o-(\beta_2+\alpha)</math> # Si calculeghja <math>c_1</math> è eventualmente <math>c_2</math> imprudendu u tiurema di i sini <math>\frac a {\sin \alpha}=\frac c {\sin \gamma}</math> == Etimulugia di i noma == Com'è par u restu di i [[lingui rumanichi]], a [[lingua corsa]] teni i noma di i funzioni trigunumetrichi da i paroli currispundenti [[Lingua latina|latini]]. A parola ''tangenti'' hè da latinu ''tangens'', littiralamenti "chì tocca", in rifirimentu à i prubità giumetrichi di u sigmentu imprudatu par a difinizioni grafica di sta funzioni. Analugamenti si spiega l'etimulugia di a ''secanti'', in latinu ''secans'', "chì taglia". I paroli ''cusinu'', ''cutangenti'' è ''cusecanti'' diriveghjani da a cuntrazzioni di i rispittivi paroli latini ''cumplimenti sinus'', ''cumplimenti tangens'', ''cumplimenti secans'', vali a dì "sinu di l'angulu cumplimintariu", "tangenti di l'angulu cumplimintaria", "secanti di l'angulu cumplimintariu". == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Formuli di prustaferesi]] * [[Formuli di Werner]] * [[Funzioni trigunumetrica]] * [[Angulu]] * [[Sinu]] * [[Cusinu]] * [[Tangenti (matematica)]] * [[Secanti (trigunumitria)]] * [[Cusecanti]] * [[Cutangenti]] * [[Equazioni trigunumetrica]] * [[Idantità trigunumetrica]] * [[Tiurema di a corda]] * [[Tiurema di i sini]] * [[Tiurema di u cusinu]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Mezaretta]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] [[Category:Trigunumitria| ]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. kjydm8ok1626esaw57p26x1pkii1ti0 Trigonomitria 0 16553 340071 2014-11-24T17:42:39Z 92.153.27.236 Reindirizzamentu à [[Trigunumitria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Trigunumitria]] nsjw8x1qe32viht9wz51wnaccaqi7uv Cungittura di Goldbach 0 16554 340089 340088 2014-11-26T20:25:07Z 92.153.27.236 /* Citazioni in l'arti */ wikitext text/x-wiki In [[matematica]], a '''cungittura di Goldbach''' (o ''congettura di Golbach'') hè un di i più vechji [[prublemi irrisuliti in matematica|prublemi irrisuluti]] in a [[tiuria di i numari]]. Afferma ch'è ogni [[numaru paru]] più maiò ch'è 2 pò essa scrittu com'è a somma di dui [[numaru prima|numari primi]] (chì poni essa ancu uguali). [[File:Goldbach-1000000.png|upright=1.6|thumb|U numaru di modi incù i quali un numaru ''n'' si pò scriva com'è somma di dui primi par ''n''{{sp}}≤{{sp}}1 000 000]] Par asempiu, :&nbsp; 4 = 2 + 2 :&nbsp; 6 = 3 + 3 :&nbsp; 8 = 3 + 5 :10 = 3 + 7 = 5 + 5 :12 = 5 + 7 :14 = 3 + 11 = 7 + 7 :etc. == Urighjini == In [[1742]], u matematicu [[prussia]]nu [[Christian Goldbach]] scrissi una lettara à [[Leonhard Euler|Eulero]] ind'eddu li pruposi a siguenti cungittura: :''Ogni numaru intreiu più maiori ch'è 5 pò essa scrittu com'è somma di trè numari primi.'' Eulero, intarissendu si à u prublemu, risposi rifurmulendu u prublemu in a siguenti virsioni equivalenti: :''Ogni numaru paru più maiori ch'è 2 pò essa scrittu com'è somma di dui numari primi.'' A virsioni di Eulero hè a forma in a quali a cungittura hè furmulata à i ghjorna d'oghji ed hè calchì volta dinuminata ''cungittura'' ''forti'' di Goldbach. A cungittura ''debuli'' di Goldbach, chì hè implicata da a cungittura forti, asserisci ch'è tutti i numari dispari più maiori ch'è 7 poni essa scritti com'è somma di trè primi dispari. == Risultati == A cungittura di Goldbach hà attrattu l'attinzioni di molti tiurichi di i numari. A maiò parti di i matematichi riteni ch'è a cungittura hè vera, basendu si par u più annantu à cunsidarazioni statistichi è prubabilistichi ottinuti incù u [[tiurema di i numari primi]]. In u [[1923]] [[G. H. Hardy|Hardy]] è [[John Edensor Littlewood|Littlewood]] ani dimustratu ch'è s'è l'[[iputesi di Riemann generalizata]] hè vera, tandu a [[cungittura debuli di Goldbach]] hè vera par tutti l'intrei dispari [[abbastanza grandi]]. In u [[1937]], [[Ivan Matveevich Vinogradov|Ivan Vinogradov]] cacceti l'assunzioni di l'iputesa di Riemann generalizata, mustrendu ch'è ogni numaru disparu <math>n > 3^{3^{15}}</math> hè somma di trè primi. Inoltri, basendu si nantu à l'idei di Vinogradov, [[Nikolai Chudakov|Chudakov]],<ref>{{Cita pubblicazioni| casata=Chudakov | nomu=Nikolai G. | annu=1937 | titulu=О проблеме Гольдбаха |titolotradotto=On the Goldbach problem | rivista=[[Doklady Akademii Nauk SSSR]] | vulumu=17 | pagini=335-338| postscript=.}}</ref> [[Johannes van der Corput|van der Corput]],<ref>{{Cita pubblicazioni |casata=Van der Corput |nomu=J. G. |titulu={{lang|fr|Sur u hypothèse de Goldbach}} |rivista=Proc. Akad. Wet. Amsterdam |vulumu=41 |annu=1938 |pagini=76-80 }}</ref> è [[Theodor Estermann|Estermann]]<ref>{{Cita pubblicazioni |casata=Estermann |nomu=T. |titulu=On Goldbach's problem: proof that almost à l even pusitivi integers are sums of two primes |rivista=Proc. London Math. Soc. |seria/serii=2 |vulumu=44 |annu=1938 |pagini=307-314 |doi=10.1112/plms/s2-44.4.307 }}</ref> ani dimustratu ch'è ''guasi tutti'' i numari pari poni essa scritti com'è somma di dui primi, veni à dì ch'è a frazzioni di i numari chì poni essa scritti in 'ssu modu tendi à 1. In [[1975]], [[Hugh Montgomery]] è [[Robert Charles Vaughan|Robert Vaughan]] ani datu una virsioni più pricisa di stu risultatu mustrendu ch'è u numaru d'intrei pari più minori ch'è ''N'' chì ùn sò micca ripprisintevuli com'è somma di dui primi hè più minori ch'è <math>C N^{1-c}</math> par dui custanti <math>c,C>0</math>. Parechji altri risultati parziali sò stati dimustrati in u corsu di l'anni. In u [[1939]] [[L.G. Schnirelmann]] pruvò ch'è ogni numaru paru ''n''&nbsp;≥&nbsp;4 pò essa scrittu com'è somma di à u più 20 numari primi.Stu numaru hè statu abbassatu <ref>Citazioni nicissaria.</ref>dopu da numarosi matematichi, in particulari [[Olivier Ramaré]] in u [[1995]], hà dimustratu ch'è ogni numaru paru ''n''&nbsp;≥&nbsp;4 si pò scriva com'è somma di à u più 6 numari primi. Si ussirvò dinò ch'è a cungittura debuli di Goldbach implicheghja u listessu risultatu, ma incù soli 4 numari primi. In 1951, [[Yuri Linnik|Linnik]] hà dimustratu ch'eddu esisti un intreiu ''k'' tali ch'è ogni numaru paru abbastanza grandi si pò scriva com'è somma di dui primi è à u più ''k'' putenzi di dui. In u 2002 [[Roger Heath-Brown]] è [[Jan-Christoph Schlage-Puchta]] ani dimustratu ch'è ''k''{{sp}}={{sp}}13 hè sufficienti<ref>{{Cita pubblicazioni |nomu=D. R. |casata=Heath-Brown |nomu2=J. C. |casata2=Puchta |arxiv=math.NT/0201299 |titulu=Integers represented as à sum of primes and powers of two |rivista=[[Asian Journal of Mathematics]] |vulumu=6 |annu=2002 |numaru=3 |pagini=535-565 }}</ref> è in u 2003 [[János Pintz|Pintz]] è [[Imre Z. Ruzsa|Ruzsa]] ani migliuratu stu risultatu mustrendu ch'eddu si pò piglià ''k''{{sp}}={{sp}}8.<ref>{{Cita pubblicazioni |nomu=J. |casata=Pintz | nomu2=I. Z. |casata2=Ruzsa |titulu=On Linnik's approximation to Goldbach's problem, I |rivista=[[Acta Arithmetica]] |vulumu=109 |numaru= 2|annu=2003 |pagini=169-194 |doi=10.4064/aa109-2-6 }}</ref> Un antru risultatu impurtanti hè quiddu ottinutu da [[Chen Jingrun]] chì in u [[1966]] hà dimustratu ch'è ogni numaru paru abbastanza grandi pò essa scrittu com'è somma o di dui primi, o d'un prima è un [[mezu primu]] (u pruduttu di dui primi - par asempiu, 100&nbsp;=&nbsp;23&nbsp;+&nbsp;7·11).<ref>J. R. Chen, On the representation of à larger even integer as the sum of à primi and the product of at most two primes. Sci. Sinica 16 (1973), 157--176.</ref> Infini, in u corsu di l'anni ci sò stati parechji risultati par abbassà a limita <math>3^{3^{15}}</math> minziunata sopra aldilà di a quali a cungittura debuli di Goldbach hè dimustrata. Trà quiddi, ci hè a dimustrazioni di [[Jean-Marc Deshouillers|Deshouillers]], Effinger, [[Herman te Riele|te Riele]] è Zinoviev ch'è l'iputesa di Riemann generalizata implicheghja a cungittura debuli di Goldbach.<ref>{{Cita pubblicazioni|titulu=A cumpletti Vinogradov 3-primes theorem under the Riemann hypothesis|autori=Deshouillers, Effinger, Te Riele and Zinoviev|rivista=Electronic Research Announcements of the American Mathematical Society|vulumu=3|pagini=99-104|annu=1997|url=http://www.ams.org/era/1997-03-15/S1079-6762-97-00031-0/S1079-6762-97-00031-0.pdf|furmatu=PDF|doi=10.1090/S1079-6762-97-00031-0|numaru=15}}</ref> In u 2013 [[Harald Helfgott]] hà annunciatu d'avè dimustratu 'ssu risultatu senza l'assunzioni di l'iputesa di Riemann, risulvendu tutalamenti dunqua a cungittura debuli di Goldbach.<ref>{{cita pubblicazioni |titulu = Major arcs for Goldbach's theorem|casata = Helfgott|nomu = H.A. |annu=2013|url=http://arxiv.org/abs/1305.2897}}</ref><ref> {{cita pubblicazioni |titulu = Minor arcs for Goldbach's problem |casata = Helfgott|nomu = H.A.|annu=2012|url=http://arxiv.org/abs/1205.5252/}}</ref><ref>[http://www.truthiscool.com/primi-numbers-the-271-year-old-puzzle-resolved Primi numbers: the 271 year old puzzle resolved - Truth Is Cool<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref><ref>[http://www.newscientist.com/article/dn23535-proof-that- an-infiniti-number-of-primes-are-paired.html Proof that an infiniti number of primes are paired - physics-math - 14 May 2013 - New Scientist<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> == Citazioni in l'arti == * In [[2000]], à u scopu di fà a riclama par u libru ''[[Ziu Petros è a cungittura di Goldbach]]'' di [[Apostolos Doxiadis]], l'editori britannicu Tony Faber uffrì un premiu di 1&nbsp;000&nbsp;000 di dullari par una dimustrazioni di a cungittura. U premiu saria statu assignatu solu par dimustrazioni inviati par a publicazioni prima d'aprili [[2002]], ma ùn fù mai riclamatu. * A cungittura di Goldbach hè citata in u filmu ''[[Futurama - A bestia incù un miliardu di schieni|A Bestia incù un miliardu di schieni]]'', virsioni cinematugrafica di a seria animata ''[[Futurama]]'', in una scena in a quali u [[professor Farnsworth]] è u so rivali-cullega prof. Wernstrom affermani d'avè truvatu "un'antra dimustrazioni elementari" di a cungittura di Goldbach. * Hè citata in u libru ''[[U tiurema di u pappagallu]]'' di [[Denis Guedj]]. * Hè citata in u libru ''[[Parchì eiu credu in Quiddu chì hà fattu u mondu. Trà fedi è scenza]]'' di [[Antonio Zichichi]]. * Hè citata in u filmu spagnolu ''[[La habitación de Fermat]]''. * Hè citata in u prima racontu (Milioni di trilioni) di [[I banchetti di i Veduvi Neri|I banchetti di i veduvi neri]] d'[[Isaac Asimov]] == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * ''[[Ziu Petros è a cungittura di Goldbach]]'' (1992), di [[Apostolos Doxiadis]], Bompiani (ISBN 88-452-4861-5) * ''L'ostinazioni d'un matematicu, vali à dì comu mora trè volti par a cungittura di Goldbach'' (2005), di [[Didier Nordon]], Sironi Editori (ISBN 88-518-0047-2) [[Category:Numari primi]] [[Category:Cungitturi matematichi|Goldbach, cungittura di]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 8qbri7v9ti5cleb41niw0wye7did5jx Template:Sp 10 16555 340086 2014-11-26T20:12:23Z 92.153.27.236 Pagina nova: <includeonly>&#32;</includeonly><noinclude> {{protetta}} {{man}} [[Categoria:Template strumenti di layout]] </noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>&#32;</includeonly><noinclude> {{protetta}} {{man}} [[Categoria:Template strumenti di layout]] </noinclude> a28vgp25q310zndvp9jfo9vhvgcin55 Galassia nannara 0 16557 360876 340095 2018-12-29T13:59:36Z JarrahTree 14674 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:Duplicate|Duplicate]]: [[File:Sagittarius dwarf galaxy hst.jpg]] → [[File:Sagittarius Dwarf Irregular Galaxy.jpg]] Exact or scaled-down duplicate: [[c::File:Sagittarius Dwarf Irregular Galaxy.jpg]] wikitext text/x-wiki [[File:Sagittarius Dwarf Irregular Galaxy.jpg|thumb|upright=1.3|A [[Galassia Nannara Irrigulari di u Sagittariu]] ]] Una '''galassia nannara''' (o ''galassia nannula'') hè una [[galassia]] cumposta da parechji miliardi di [[Stedda|steddi]], chì fermani quantunqua pochi s'eddi sò paragunati incù i circa 200/400 miliardi di steddi di a [[Strada di Roma]], a noscia galassia. U [[Grandi Nivulu di Magellanu]], incù più di 30 miliardi di steddi, hè calchì volta classificata com'è galassia nannara. U so nomu hè divutu à u prefissu di (''Dwarf'', in [[lingua inglesa]] "nannaru") chì pricedi a catiguria di a galassia. I galassii nannari urbiteghjani nurmalamenti intornu a galassii moltu più grandi. Essendu ughjetti micca moltu luminosi, sò noti sultantu i galassii nannari di u [[gruppu lucali]], vali à dì di l'[[ammassu di galassii]] di i quali facini parti a [[Strada di Roma]], a [[Galassia d'Andromeda]] è a [[Galassia di u Triangulu]]. <br /> A Strada di Roma pussedi 14 galassii nannari cunnisciuti in orbita intornu ad edda. I galassii nannari poni essa classificati in parechji spezii riguardu à a so murfulugia: * [[Galassia ellittica nannara|Galassii nannari ellittichi]] (diE) * [[Galassia nannara sferuidali|Galassii nannari sferuidali]] (diSph) * [[galassia nannara irrigulari|Galassii nannari irrigulari]] (diI) Parechji galassii nannari cunnisciuti sò quiddi ellittichi [[Galassia Nannara Ellittica di u Sagittariu|di u Sagittariu]] è di u [[Galassia Nannara Ellittica di u Ghjacaru maiò|Ghjacaru maiò]]. Hè stata scuparta pocu tempu fà una nova tipulugia: i [[galassia nannara ultra-cumpatta|galassii nannari ultra-cumpatti]], carattarizati da diminsioni molti chjuchi: 100 - 200 [[annu luci|anni luci]] di diamitru. == Da veda dinò == * [[Gruppu Lucali]] * [[Galassia nannara ultra-cumpatta]] [[Category:Classificazioni galattica]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. ssc6prrzwvryq7ztywv88f7ag3k0f5e Binaria à eclissa 0 16560 342099 340116 2015-04-08T19:04:21Z 86.210.60.170 wikitext text/x-wiki [[Image:Eclipsing binary star animation 2.gif|upright=1.4|thumb| Animazioni di una stedda binaria à ecclissa; in ghjò a curva di variazioni di l'intensità di l'emissioni luminosa.<ref>http://www.astru.cornell.edu/academics/courses/astru101/java/eclipse/eclipse.htm, Eclipsing Binary Simulation, Cornell Astronomy</ref>]] In [[astrunumia]], una '''binaria à ecclissa''' (o ''binaria à ecclisse'') hè una [[stedda binaria]] in a quali u pianu urbitali di i dui [[stedda|steddi]] si trova beddu alliniatu incù a linia di vista di l'ussirvatori parchì i dui cumpunenti mostrani [[ecclissa|ecclissi]] reciprochi. S'è un tali sistemu hè ancu una [[binaria spettruscopica]] è a so [[parallassa]] hè cunnisciuta, pò essa analizatu tandu in grandi ditagliu. I binarii à ecclissa sò ancu [[stedda varievuli|steddi varievuli]] (è ditti dunqua ''varievuli à ecclissa''), micca chì i singuli steddi siini varievuli, ma à causa di l'ecclissi. Trà l'asempii più famosi ci hè a stedda [[Algol (astrunumia)|Algol]] (β [[Perseus (astrunumia)|Persei]]), chjamata ''a stedda di u diavuli'' da l'arabi, chì incù tutta prubabilità aviani nutatu a so variabilità. A [[curva di luci]] di una binaria à ecclissa hè carattarizata, par parechji tipi (EA), da intarvalli stesi di luminusità guasi custanti, incù caduti periodichi di intensità, inveci par altri a luminusità ùn hè mai custanti (EB,EW). S'è una di i steddi hè più grandi ch'è l'altra, st'ultima subisciarà un'ecclissa tutali mentri a prima mustrarà un'ecclissa annulari.<ref>D. Gossman, ''Light Curves and Their Secrets'', Sky & Telescope, uttrovi 1989, 410</ref> U periodu di l'orbita di una binaria à ecclissa pò essa ditarminatu da u studiu di a curva di luci, è a grandezza rilativa di i dui steddi pò essa truvata, pigliendu com'è unità u raghju di l'orbita, ussirvendu quantu veluciamenti a luminusità cambia quandu i dui dischi stiddarii si soprapponini. S'edda hè ancu una binaria spettruscopica l'[[elementi urbitali]] poni essa truvati cumplittamenti, è a [[Massa (fisica)|massa]] di i steddi pò essa ditarminata faciuli. ==Noti== <references/> ==Da veda dinò== * [[Stedda binaria]] * [[Binaria spettruscopica]] * [[Curva di luci]] [[Category:Steddi binarii à ecclissa| ]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. lo55uyejnwez9wn78yo8yehop17kdde Icaru (astrunumia) 0 16564 347068 340119 2015-07-01T22:03:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Icaru''' ('''1566 Icarus''') hè un [[astiroidi]], scupartu da [[Walter Baade]] in [[1949]] di un diamitru mediu di circa 1&nbsp;km. L'ughjettu devi u so nomu à u parsunaghju d'[[Icaru]], chì, sicondu a [[mitulugia greca]], bulò troppu vicinu à u [[Soli]] pruvuchendu u sciuglimentu di i so ali di cera è cascò dopu in mari, annighendu ci si. == Parametri urbitali == L'[[orbita (astrunumia)|orbita]] d'Icaru hè carattarizata da un [[perieliu]] più vicinu à u [[Soli]] ch'è quiddu di [[Mercuriu (astrunumia)|Mercuriu]]. L'astiroidi s'avvicina à a [[Terra]] ogni 15-20 anni; l'ultimu soprabulu avvicinatu hè avvinutu in u [[1996]]. A distanza media hè uguali à 6,4 milioni di km, ma in u [[1968]] a distanza hè stata uguali à appena 600&nbsp;000&nbsp;km; un simili avvinimentu si ripitarà u 16 ghjugnu [[2015]]. == Icaru in a fintascenzia == * U [[Prugettu Icaru]], voltu à a distruzzioni di l'astiroidi in l'evintualità d'una futura minaccia d'impattu incù a Terra, hè à u centru di u filmu di fintascenzia ''[[Meteor (filmu)|Meteor]]'', di u [[1979]], incù [[Sean Connery]]. * Icaru custituisci l'ambienti di u racontu ''[[Summertime on Icarus]]'', di [[Arthur C. Clarke]], chì conta a passata astronautu abbandunatu annantu à l'astiroidi duranti l'avvicinamentu di quidd'ultimu à u [[perieliu]]. * Icaru hè citatu in u rumanzu ''[[The Memory of Whiteness]]'' di [[Kim Stanley Robinson]]; u scrittori l'imagineghja pupulatu da un cultu riligiosu chì adora u [[Soli]]. * Un astiroidi di nomu Icaru ghjoca un rollu fundamintali in u racontu classicu di fintascenzia ''[[In l'uceanu di a notti]]'', di [[Gregory Benford]]. * U ''[[fly-by]]'' d'Icaru di u [[1968]] hè minziunatu parechji volti in ''[[Lucifer's Hammer]]'', di [[Larry Niven]] è [[Jerry Pournelle]]. * À Icaru hè ancu didicatu un racontu di [[Dino Buzzati]] cuntinutu in a racolta ''[[I notti difficiuli (antulugia)|I notti difficiuli]]'' in a quali si narra u passaghju vicinu à a [[Terra]] di l'astiroidi in u 1968. [[Category:Corpi cilesti]] [[Category:Astiroidi Apollu|Icarus]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. onhr1gb52swg8k3gnsvi2l04ddirhns 1566 Icarus 0 16565 340114 2014-12-01T18:47:19Z 92.153.150.81 Reindirizzamentu à [[Icaru (astrunumia)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Icaru (astrunumia)‎]] 3490lpo3iaclnxvo9wyyhguayjctjih Quadranti (giumitria analitica) 0 16567 340124 340123 2014-12-03T17:53:09Z 92.153.150.81 /* Asempiu */ wikitext text/x-wiki [[File:Cartesian coordinates - language independent.svg|thumb|upright=1.4|I quattru quadranti di u pianu cartisianu. U puntu P indicatu si trova in u 1° quadranti.]] Un '''quadranti''' (o ''quadrante'') hè a purzioni di [[pianu cartisianu]] individuata da ogni paghju di mezassi. Sicondu i signi di i cuurdinati, u puntu ''P''=(''x'',''y'') hè postu: * in u '''1° quadranti''' s'è ''x'' > 0 è ''y'' > 0 * in u '''2° quadranti''' s'è ''x'' < 0 è ''y'' > 0 * in u '''3° quadranti''' s'è ''x'' < 0 è ''y'' < 0 * in u '''4° quadranti''' s'è ''x'' > 0 è ''y'' < 0. I quadranti si contani cussì in sensu antiurariu, à parta da u quadranti in altu à dritta, par u quali: * u 1° quadranti hè pusiziunatu in altu à dritta * u 2° quadranti hè postu in altu à manca * u 3° quadranti hè pusiziunatu in bassu à manca * u 4° quadranti hè postu in bassu à dritta. ==Asempiu== Ditarminà par chì valori ''a'' u puntu <math>P=(a + 2;a^2 - 1)</math> apparteni à u 1° quadranti. U puntu <math>P</math> apparteni à u 1° quadranti s'iddu hà i dui cuurdinati pusitivi, par via di cunsiquenza devi essa suddisfattu u sistemu: :<math>\left\{\begin{matrix} a + 2 > 0\\ a^2 - 1 > 0\end{matrix}\right.</math> Cussì u puntu <math>P</math> apparteni à u 1° quadranti s'è <math>a>1</math> == Da vida dinò == * [[Pianu cartisianu]] [[Category:Giumitria analitica]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. e8d4r45x90njaykqikii6mkdj9429nn CCM Airlines 0 16569 340127 2014-12-04T14:34:49Z Russavia 3278 Russavia hà spustatu a pagina [[CCM Airlines]] à [[Air Corsica]]: new name for airline since 2010 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Air Corsica]] mukkki4l2wqxa57v4p7mlsqps7m5u3a Intarsizzioni 0 16570 340133 340132 2014-12-04T18:00:53Z 92.153.150.81 /* Prubità */ wikitext text/x-wiki In [[matematica]], è in particulari in a [[tiuria di l'insemi]], l' '''intarsizzioni''' (o ''intersezzione'') (simbulu <math>\cap </math>) di dui [[insemu (matematica)|insemi]] <math>A</math> è <math>B</math> hè l'insemu di l'[[elementu (matematica)|elementi]] chì appartenini à tempu sighi à l'insemu <math>A</math> sighi à insemu <math>B</math>. L'intarsizzioni hè un'[[uparazioni binaria]]. In l'[[algebra booleana]] currispondi à l'uparatori [[Algebra di Boole#AND|AND]] è, in logica, à a [[cunghjunzioni logica|cunghjunzioni]]. == Difinizioni == L'intarsizzioni di dui insemi <math>A</math> è <math>B</math> si denota cumunamenti incù <math>A \cap B</math>. Dunqua <math>x</math> hè un elementu di <math>A \cap B</math> s'è è solu s'è <math>x</math> hè à tempu un elementu di l'insemi <math>A</math> è <math>B</math>, in simbuli: :<math>(x \in A \cap B) \Leftrightarrow (x \in A \wedge x \in B).</math> Più in generali, data una famidda qualsiasi <math>\{A_\alpha,\alpha\in \mathcal{I}\}</math> d'insemi, l'intarsizzioni hè difinita com'è l'insemu <math>\cap_{\alpha \in \mathcal{I}} A_\alpha</math> à u quali un elementu <math>x</math> apparteni s'è è solu s'è <math>x</math> apparteni à ugnunu di l'<math>A_\alpha</math>. == Prubità == [[File:Venn_A_intersect_B.svg|thumb|right|[[Diagramma di Eulero-Venn]] par l'intarsizzioni.]] [[File:Csg intersection.png|frame|right|intarsizzioni d'una sfera è un cubu in parti suprapposti]] Da a difinizioni suvita subitu ch'è l'intarsizzioni hè un'[[uparazioni cummutativa]]. In simbuli: :<math>A \cap B = B \cap A.</math> Infatti :<math>x \in A \cap B \Leftrightarrow x \in A \wedge x \in B \Leftrightarrow x \in B \wedge x \in A \Leftrightarrow x \in B \cap A.</math> L'intarsizzioni hè inoltri un'[[uparazioni assuciativa]]: :<math>\left ( A \cap B \right ) \cap C = A \cap \left (B \cap C \right ).</math> Infatti :<math>x \in ( A \cap B ) \cap C \Leftrightarrow x \in A \cap B \wedge x \in C \Leftrightarrow x \in A \wedge x \in B \wedge x \in C \Leftrightarrow</math> :<math> x \in A \wedge x \in B \cap C \Leftrightarrow x \in A \cap (B \cap C).</math> Par quissa si pò rinuncià à i parentesi quand'iddu si cunsidarighja l'intarsizzioni di più di dui insemi, scrivindu simpliciamenti <math>A \cap B \cap C</math>. == Asempii == Com'è asempiu elementari si devini cunsidarà dui [[insemu finitu|insemi finiti]] (veni à dì incù un numaru finitu d'elementi) <math>A=\{1,2,3\}</math> è <math>B=\{2,3,4\}</math>. In stu casu si pò virificà dirittamenti par ogni elementu di <math>A</math> s'iddu hè ancu elementu di <math>B</math> (o viciversa), uttinindu :<math>A \cap B = \{2, 3\}.</math> Un asempiu un pocu più astrattu hè datu da dui insemi difiniti par via di ditarminati prubità di i so elementi: sighini <math>A</math> l'insemu di i [[numari intrei]] [[Divisori|divisibili]] par <math>4</math> è <math>B</math> l'insemu di i numari intrei divisibili par <math>6</math>. In stu casu, <math>A \cap B</math> hè l'insemu di i numari intrei divisibili sighi par <math>4</math> sighi par <math>6</math>, vali à dì tutti i numari intrei divisibili par <math>12</math>. L'insemi di i [[Numari pari]] è di i [[Numari dispari]] sò disghjunti; infatti un numaru ùn pò micca essa à tempu paru è disparu. L'intarsizzioni di sti dui insemi hè dunqua l'insemu biotu. ==Da vida dinò== * [[Unioni (matematica)]] * [[Diffarenza (matematica)]] * [[Tiuria di l'insemi]] [[Category:Tiuria di l'insemi]] [[Category:Uparazioni binarii]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 5kwqiqsa53o890je09ys2d4dbhjyx2z Mezaretta 0 16572 350437 340143 2015-07-09T08:19:45Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki In [[giumitria]], a '''mezaretta''' hè l'[[insemu]] furmatu da un [[puntu (giumitria)|puntu]] annantu à una [[retta]] data è una di i dui parti in i quali 'ssa retta hè divisa da u puntu. Una difinizioni furmali hè a siguenti: dati dui punti ''O'' è ''P'' esisti una retta ''r'' chì i cunteni, a ''mezaretta'' difinita da ''O'' è ''P'' hè l'insemu di i punti di a retta ''r'' cumpresi trà ''O'' è ''P'' (inclusi i stessi punti ''O'' è ''P'') è di i punti di ''r'' tali chì ''P'' hè cumpresu trà ''O'' è u puntu cunsidaratu. U puntu ''O'' hè dittu ''puntu d'urighjina'' di a mezaretta. Ogni mezaretta hè univucamenti ditarminata da l'urighjina è da un qualunqua antru puntu soiu. Presu un puntu ''Q'' di a retta ''r'' tali chì ''O'' hè cumpresu trà ''P'' è ''Q'', si hà ch'è ''O'' è ''Q'' definiscini un'antra mezaretta ditta ''mezaretta opposta'' à ''r''. In u casu d'un puntu annantu à una retta uriintata hè pussibuli di dà a siguenti difinizioni di mezaretta: fissatu un puntu ''O'' annantu à una retta uriintata, si chjama ''mezaretta'' u suttuinsemu di a retta furmatu da u puntu ''O'' è da tutti quiddi chì u suvitani (oppuri chì u pricedini, par uttena a mezaretta opposta). == Spazii vitturiali == Esisti una difinizioni più generali ch'è mezaretta valida in spazii vitturiali: Sighi <math>V</math> un [[spaziu vitturiali]]. Presu quantunqua un [[vettori (matematicu)|vettori]] <math>v\in V</math>, una '''mezaretta chì esci da l'urighjina''' ''s'' hè l'insemu di i multipli pusitivi di <math>v</math> più l'urighjina. Una '''mezaretta''' hè inveci un qualunqua insemu chì sighi u traslatu (sicondu un qualunqua vettori <math>u\in V</math>) d'una mezaretta chì esci da l'urighjina. == Da vida dinò == * [[Retta]] * [[Mezupianu]] * [[Mezuspaziu]] * [[Angulu]] * [[Angulu solidu]] *[[Toru (giumitria)]] *[[Giumitria piana]] *[[Angulu rettu]] *[[Catetu]] *[[Perimetru]] *[[Sigmentu]] *[[Triangulu isusceli]] *[[Triangulu equilateru]] *[[Tiurema di Pitagora]] *[[Iputenusa]] *[[Tangenti]] *[[Trigunumitria]] *[[Triangulu]] *[[Uttaedru]] [[Category:Giumitria euclidea]] [[Category:Giumitria analitica]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. sx7rl90u7ymribpygw18smj5dikgcqh Céline Dion 0 16573 358014 358012 2017-11-11T14:11:07Z 92.158.132.232 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[Image:Celine Dion Paris, Bercy 2013-11-25 02.JPG|thumb|225px|Celine Dion]] '''Céline Marie Claudette Dion''' (* [[30 di marzu]] [[1968]] in [[Montréal]], [[Canadà]]) hè una [[cantu|cantante]] canadiana. [[Categoria:Musicante|Céline Dion]] [[Categoria:Canadianu|Céline Dion]] h4bxjg23lbc89bda978ustbnncwrl4w Omeumurfismu 0 16574 340160 340159 2014-12-08T20:07:12Z 92.153.144.70 /* Fonti */ wikitext text/x-wiki [[File:Mug and Torus morph.gif|frame|right|Una tazzina è una ciambedda sò omeumorfi. Da a "difurmazioni senza strappi" mustrata nantu à a figura si pò difatti custruiscia un omeumurfismu frà i dui ughjetti.]] In [[matematica]], è più pricisamenti in [[tupulugia]], un '''omeumurfismu''' (da u [[lingua greca|grecu]] ''homoios'' = simili è ''morphe'' = forma, da ùn cunfonda micca incù [[omumurfismu]]) hè una [[funzioni (matematica)|funzioni]] particulari frà [[spaziu tupulogicu|spazii tupulogichi]] chì mudiddizighja l'idea intuitiva di "difurmazioni senza strappi". A nuzioni d'omeumurfismu hè monda impurtanti in tupulugia. Dui spazii tupulogichi <math>X</math> è <math>Y</math> culligati da un omeumurfismu sò ditti '''omeumorfi''': da un puntu di vista tupulogicu, quisti sò praticamenti uguali. In particulari, ani listessi [[invarianti tupulogicu|invarianti tupulogichi]]. == Difinizioni == Un omeumurfismu frà dui [[spaziu tupulogicu|spazii tupulogichi]] <math>X</math> è <math>Y</math> hè una [[funzioni cuntinua]] <math>f:X\to Y</math>chì hè ancu [[funzioni biunivoca|biunivoca]] è di a quali a [[funzioni inversa|inversa]] <math>f^{-1}:Y\to X </math> hè anch'idda cuntinua.<ref>{{Cita|M. Manetti|p. 45|manetti}}</ref> Una difinizioni equivalenti hè a siguenti: un omeumurfismu hè una [[currispundenza biunivoca]] <math>f:X\to Y</math> frà spazii tupulogichi tali ch'è un suttuinsemu <math>A</math> di <math>X</math> hè apartu s'è è solu s'idduu hè a so [[imaghjini (matematica)|imaghjini]] <math>f(A)</math> in <math>Y</math>. Brevamenti, hè una currispundenza biunivoca frà spazii tupulogichi chì induci una currispundenza biunivoca frà i so aparti. S'iddu esisti un omeumurfismu trà <math>X</math> è <math>Y</math>, i dui spazii sò ditti ''omeumorfi''. A rilazioni d'omeumurfismu frà spazii tupulogichi hè una [[rilazioni d'equivalenza]]. == Asempii == === Intarvalli di a retta riali === Sighini <math>a<b</math> dui numari riali. A funzioni :<math>f:[0,1] \to [a,b]</math> :<math>f:x \mapsto a + (b-a)x </math> hè un omeumurfismu. Infatti hè cuntinua, biunivoca, è a so inversa :<math>f^{-1}:[a,b] \to [0,1] </math> :<math>f^{-1}:y\mapsto \frac{y-a}{b-a} </math> hè anch'idda cuntinua. Ogni intarvallu chjusu è limitatu <math>[a,b]</math> hè dunqua omeumorfu à l'intarvallu <math>[0,1]</math>. Da a [[prubità transitiva]] suvita quinci ch'è l'intarvalli chjusi è limitati sò tutti omeumorfi frà iddi. Si virifichighja analugamenti ch'è l'intarvalli aparti <math>(a,b)</math> sò tutti omeumorfi frà iddi. È ancu: un intarvallu apartu hè omeumorfu à l'intreia retta riali <math> \R</math> par via di a [[funzioni tangenti]] :<math> f:(-\pi/2,\pi/2) \to \R </math> :<math> f:x \mapsto \tan x.</math> chì hè biunivoca, cuntinua è incù inversa cuntinua (a [[funzioni arcutangenti]]). A limitatezza ùn hè micca dunqua un invarianti tupulogicu: un spaziu limitatu com'è <math>(0,1)</math> pò essa omeumorfu à un spaziu illimitatu, com'è <math>\R</math>. == Prubità == Dui spazii omeumorfi ani asattamenti listessi [[prubità tupulogica|prubità tupulogichi]] ([[***spaziu separabile|siparabilità]], [[spaziu cunnessu|cunnissioni]], [[spaziu simpliciamenti cunnessu|simplicia cunnissioni]], [[spaziu cumpatta|cumpattezza]]...). In u linguaghju di a [[tiuria di i catigurii]], si dice ch'è un omeumurfismu hè un [[isumurfismu]] trà spazii tupulogichi. ==Noti== <references/> == Bibliugrafia == * Edoardo Sernesi, ''Giumitria 2'', Bollati Boringhieri, Turinu 2006, ISBN 88-339-5548-6. ==Da vida dinò== *[[Omeumurfismu lucali]] *[[Isumurfismu]] *[[Omeumurfismu (tiuria di i grafi)]] [[Category:Tupulugia generali]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. izb98pinlcbdf195dxhjj3d8oppmz53 Biiezzioni 0 16575 340164 340162 2014-12-09T19:31:37Z 92.153.144.70 wikitext text/x-wiki [[Image:Bijection.svg|thumb|Un asempiu di funzioni biiettiva]] In [[matematica]] una '''biiezzioni''' (o ''biiezzione'') trà dui [[insemu|insemi]] <math>X</math> è <math>Y</math> hè una [[rilazioni binaria]] trà <math>X</math> è <math>Y</math>, tali ch'è à ogni [[Elementu (matematica)|elementu]] di <math>X</math> currispondi ''un è un solu'' elementu di <math>Y</math>, è viciversa à ogni elementu di <math>Y</math> currispondi un è un solu elementu di <math>X</math>. U stessu cuncettu pò ancu essa aspressu usendu i [[Funzioni (matematica)|funzioni]]. Si dici ch'è una funzioni :<math>f\colon X \to Y</math> hè '''biiettiva''' s'è par ogni elementu <math>y</math> di <math>Y</math> ci hè un è un solu elementu <math>x</math> di <math>X</math> tali ch'è <math>f(x) = y</math>. Una tali funzioni hè ditta ancu '''currispundenza biunivoca''', '''funzioni biiettiva''' o '''funzioni biunivoca'''. == Prubità == === Iniettività è suriettività === * Una funzioni hè biiettiva s'è è solu s'è hè à tempu [[iniittiva]] è [[suriettiva]].<ref>{{Cita|C. Kosniowski|p. 2|kos}}</ref> === Invertibilità === * Una funzioni <math>f\colon X\to Y</math> hè biiettiva s'è è solu s'è hè '''[[funzioni invertibile|invertibili]]''', veni à dì s'è è solu s'edda esisti una funzioni <math>g\colon Y \to X</math> tali ch'è a [[funzioni cumposta]] <math>fg</math> venghi à cuincida incù a [[funzioni idantità]] annantu à <math>Y</math> (oppuri ch'è a funzioni <math>gf</math> cuincidi incù l'idantità annantu à <math>X</math>). A funzioni <math>g</math> s'edda esisti hè unica, hè chjamata '''funzioni inversa''' di <math>f</math> è dinutata incù <math>f^{-1}</math>. === Cumpusizioni === * A [[cumpusizioni di funzioni|cumpusizioni]] <math>g \circ f \colon X \to Z</math> di dui funzioni biiettivi <math>f \colon X \to Y </math> è <math> g \colon Y \to Z </math> hè sempri biiettiva. === Rilazioni d'equivalenza === In particulari, a currispundenza biunivoca hè una [[rilazioni d'equivalenza]]. == Noti == <references /> == Da leghja dinò == *[[Currispundenza biunivoca (giumitria discrittiva)]] *[[Funzioni inversa]] *[[Funzioni iniittiva]] *[[Funzioni suriettiva]] *[[Isumurfismu]] *[[Omeumurfismu]] *[[Parmutazioni]] *[[Cardinalità]] [[Category:Tiuria di l'insemi]] [[Category:Matematica di basa]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. i458nhgv0xm1ewwxb0fyle8eb68w6si Biiezzione 0 16576 340163 2014-12-09T19:20:01Z 92.153.144.70 Reindirizzamentu à [[Biiezzioni]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Biiezzioni]] ppixzwqja7gvrxfq703krx1xut05ax0 Funzioni idantità 0 16577 340169 340168 2014-12-10T18:53:34Z 92.153.144.70 /* Ripprisintazioni */ wikitext text/x-wiki In [[matematica]] si chjama '''funzioni idantità''' (o ''funzione identità'') annantu à un [[insemu]] <math>X</math> a [[funzioni (matematica)|funzioni]] chì assucighja à ogni elementu l'elementu stessu. A funzioni idantità annantu à <math>X</math> si nota cù <math>\mathrm{id}_X</math>. Hà dunqua <math>X</math> com'è [[duminiu (matematicu)|duminiu]] è [[cuduminiu]] ed hè tali ch'è par ogni <math>x \in X</math> si hà <math>\mathrm{id}_X(x) = x</math>. == Prubità == A funzioni idantità hè a più simplicia trà i funzioni definibili annantu à un insemu, ed hè inoltri cumpatibuli incù guasi tutti i [[struttura (matematica)|strutturi matematichi]] pussiduti da insemu; hè infatti imprudata com'è prutotipu par difiniscia l'[[autumurfismu|autumurfismi]], vali à dì i funzioni interni à un insemu, chì ni cunservani i strutturi. À l'internu di u [[autumurfismu#Gruppu d'autumurfismi|gruppu di l'autumurfismi]] d'una struttura data, l'idantità custituisci inoltri l'[[elementu neutru]] rispettu à a [[cumpusizioni di funzioni|cumpusizioni]] di murfismi. Sicondu i strutturi annantu à i quali hè applicata, a funzioni idantità rivesti tandu diffarenti carattaristichi: * annantu à un insemu hè una [[currispundenza biunivoca|biiezzioni]]; * annantu à qualunqua [[struttura algebrica]] hè un [[isumurfismu]]; * annantu à un [[spaziu vitturiali]] hè una [[funzioni liniari]]; * annantu à un [[spaziu metricu]] hè un'[[isumitria]]; * annantu à un [[spaziu tupulogicu]] hè un [[omeumurfismu]]; == Ripprisintazioni == A funzioni idantità pò essa rapprisintata in parichji modi sicondu i carattaristichi di l'insemi annantu à i quali hè difinita; par asempiu: * nantu à l'insemu <math>\mathbb{R}</math> di i [[numaru riali|numari riali]] hè pussibuli di ripprisintà a funzioni <math>\mathrm{id}_\mathbb{R}</math> incù u so [[graficu d'una funzioni|graficu]] nantu à u [[pianu cartisianu]] chì currispondi à a [[bisettrici]] di u prima è terzu [[quadranti (giumitria analitica)|quadranti]]; * annantu à un spaziu vitturiali di diminsioni <math>n</math> a funzioni idantità hè una [[trasfurmazioni liniari]] rapprisintata da a [[matrici idantità]] d'ordini <math>n</math>. == Da leghja dinò == * [[Idantità (matematica)]] * [[Matrici idantità]] * [[Risuluzioni à l'idantità]] * [[Tiuria di i catigurii]] * [[Inclusioni canonica]] [[Category:Matematica di basa]] [[Category:Funzioni matematichi]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. k1t9kc7v8k32ui43pes8xsijpjgedx5 Funzione identità 0 16578 340166 2014-12-10T18:51:38Z 92.153.144.70 Reindirizzamentu à [[Funzioni idantità]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Funzioni idantità]] 9r2hgbvz9zo51fdqmjbcirf5tht7njo Galassia spirali 0 16580 340589 340183 2015-02-06T14:17:25Z 2.4.119.115 wikitext text/x-wiki [[File:Whirpool Galaxy.jpg|thumb|A [[Galassia Vortici]] (M51) hè un asempiu tipicu di galassia spirali vista "di faccia".]] Una '''galassia à spirali''' (o ''galassia à spirale'') hè un tipu di [[galassia]] di a [[siquenza di Hubble]], carattarizatu da i siguenti prubità: * Hè cumposta da un [[bulbu (astrunumia)|bulbu]] cintrali circundatu da un discu * U bulbu s'assumidda à una piccula [[galassia ellittica]], cuntinenti monda steddi vechji (a cusidditta [[pupulazioni II]]), è à spissu un [[tafonu neru supermassicciu]] in u so centru * U discu hè un agglumiratu di steddi ghjovani di [[pupulazioni I]], [[ammassu apartu|ammassi aparti]] è [[nivulu muleculari ghjiganti|nivuli di gasu]], piattu è chì ghjira * Hà un [[mumentu angulari]] cunsidarevuli. I galassii spirali pigliani u so nomu da i brillanti bracci di [[furmazioni stiddari]] prisenti in u discu, chì si stendini à l'incirca com'è una [[spirali lugaritmica]] da u bulbu. Sti bracci poni essa più o menu evidenti, è à volta sò difficiuli à veda, ma distinguini quantunqua i galassii spirali da quiddi [[galassia linticulari|linticulari]], chì ani ancu iddi un discu ma senza bracci. U discu di i galassii spirali hè in genaru circundatu da un grandi alonu [[sfiroidi|sferuidali]] di steddi di pupulazioni II, a maiò parti di i quali sò cuncintrati in [[ammassu glubulari|ammassi glubulari]] in orbita intornu à u centru galatticu. A noscia galassia, a [[Strada di Roma]], hè una spirali, incù una classificazioni di Hubble Sbc (forsi SBb, parchì ricenti ussirvazioni ani parmissu di custattà a prisenza d'una piccula barra vicinu à u bulbu). Una galassia à spirali particulari hè a cusidditta [[Galassia cumeta]], membru di l'ammassu di galassii Abell 2667: si tratta prubabilamenti d'una galassia ussirvata duranti una rapita fasa di trasfurmazioni da a forma à spirali à quidda linticulari. == Liami esterni == [http://www.seds.org/messier/spir.html Spiral Galaxies], SEDS Messier pages [[Category:Classificazioni galattica]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. nc548eizfz5ti5xdtfk9eowx22216cb Galassia spirale 0 16581 340182 2014-12-12T14:55:27Z 92.153.8.242 Reindirizzamentu à [[Galassia spirali]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Galassia spirali]] gvkzsv6jhns3d6cf9nfvljrnggjdt3b Nibulosa à emissioni 0 16582 342094 340197 2015-04-08T19:01:34Z 86.210.60.170 wikitext text/x-wiki [[Image:Cone Nebula (NGC 2264) Star-Forming Pillar of Gas and Dust.jpg|upright=1.1|thumb|Ditagliu di a [[Nibulosa Conu]] in un'imaghjina di u [[Telescopiu Spaziali Hubble]].]] Una '''nibulosa à emissioni ''' (o ''nebulosa à emissione'') hè un [[nibulosa|nivulu intarstiddari]] di [[gasu]] [[iunisazioni|iunizatu]] chì emetti [[luci]] di parichji culori. L'urighjina più cumunu di l'iunisazioni sò [[fotonu|fotoni]] à alta energia emessi da una [[stedda]] calda vicina. S'è a stedda hè una ghjovana stedda massiccia, [[classificazioni stiddari|tipu O o B]], a nibulosa hè chjamata [[rigioni H II]]. S'idda hè prudutta da una stedda sfraiata in una [[nannara bianca]], a nibulosa hè chjamata [[nibulosa planitaria]]. [[File:IC 410 & NGC 1893-2.jpg|upright=1.1|thumb|A nibulosa IC 410 in a custiddazioni di Auriga ripresa incù un telescopiu RC 8" è camera CCD à alta risuluzioni.]] == Infurmazioni generali == Di solitu, una ghjovana stedda iunizighja parti di u stessu nivulu da u quali idda hè nata. Solu i grandi è caldi steddi poni rilascià a quantità d'energia richiesta par iunizà una parti significativa di u nivulu. Più spissu, un [[ammassu stiddari|ammassu]] intrevu di ghjovani steddi cunveni in 'ssu scopu. U culori di a nibulosa dipendi da a so cumpusizioni chimica è da u liveddu d'iunisazioni. Par via di l'ampia privalenza d'[[Idrugenu]] in u gasu intarstiddari, è i rilativamenti bassi energii richiesti par a so iunisazioni, monda nibulosi à emissioni sò russi. S'idda hè dispunibili più energia, altri elementi poni essa iunizati è sò pussibuli nibulosi verdi è turchini. Asaminendu u [[spettru elettrumagneticu|spettru]] di i nibulosi, l'astrunomi ni diducini a so cumpusizioni chimica. A maiò parti di i nibulosi à emissioni hè cumposta par circa u 90% da idrugenu, par u restu [[eliu]], [[ossigenu]], [[azotu]], è altri elementi. Dui di i più belli nibulosi à emissioni visibili da l'[[emisferu buriali]] sò a [[Nibulosa Laguna]] è a [[Nibulosa di Orione]]. U cumplessu nibulosu più lucicanti di u celi hè inveci quiddu di a [[Nibulosa di a Carena]].<ref>McArthur, Frommert and Kronberg. "Messier 42" ''Messier Object 42''. 12 April 2006. 17 July 2007.[http://seds.org/messier/m/m042.html]</ref> I Nibulosi à emissioni ani spissu tacchi scuri chì sò u risultatu di [[nivulu di polvara|nivuli di polvara]] chì bloccani a [[luci]]. I cumbinazioni di nibulosi à emissioni è nivuli di polvara "disegnani" formi chì s'assumigliani à ughjetti cunnisciuti, infatti molti nibulosi portani u nomu di sti ughjetti, com'è a [[Nibulosa Nordu America]] o a [[Nibulosa Conu]]. Parichji nibulosi sò cumposti tantu da parti à [[nibulosa à riflissioni|riflissioni]] ch'è à emissioni, com'è a [[Nibulosa Trifida]]. ==Noti== <references/> ==Da vida dinò== *[[Nibulosa à riflissioni]] *[[Rigioni H II]] [[Category:Classificazioni di i nibulosi]] [[Category:Nibulosi diffusi| ]] [[Category:Nibulosi à emissioni| ]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 1epeho3mrz5gy5b87f5j3t2fkf6viq5 Nebulosa à emissione 0 16583 340194 2014-12-14T15:02:04Z 92.153.8.242 Reindirizzamentu à [[Nibulosa à emissioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Nibulosa à emissioni]] m3ubxjf4zls14ahc6045l1cbw78jlx4 Castiglia è León 0 16586 340202 2014-12-17T14:33:42Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Coat of Arms of Castile and Leon.svg|right|140px]] A '''Castiglia è León''' (''Castiglia y León'' in [[lingua spagnola|spagnolu]], ''Castiella y Lleòn'' in [... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Coat of Arms of Castile and Leon.svg|right|140px]] A '''Castiglia è León''' (''Castiglia y León'' in [[lingua spagnola|spagnolu]], ''Castiella y Lleòn'' in [[lingua leonesa|leonesu]]) hè una di e 17 [[Comunità autonome di a Spagna|Comunità autonome]] chì formanu u Regnu di [[Spagna]]. Tene una superficia di 94.223 km<sup>2</sup> è una populazzione di 2.553 301 abitanti. A cità capitale hè [[Valladolid]]. == Geugrafia == A Castiglia è León si trova à u nord uvestu di a Spagna è cunfina à nord incù e [[Asturie]] è incù a [[Cantabria]], à levante incù i [[Paesi Baschi]], à uvestu incù u [[Portugallu]] è a [[Galizia]] à meziornu incù a [[Castiglia-La Mancha]] è a [[Comunità di Madrid]]. [[File:Castilla y Leon in Spain (plus Canarias).svg|center|300px]] == Lingua == [[File:Flag_of_Castile_and_León.svg|thumb|right|180px|A bandera di a Comunità Autonoma di Castiglia e León]] E lingue uffiziali sò u spagnolu è a lingua leonesa. == Ligami esterni == * [http://www.jcyl.es/ Situ istituzzionale] g3gkmo0u169cwiumokq11oti141f4by Duran Duran 0 16587 362201 362197 2019-05-18T23:55:55Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Duran Duran.jpg|thumb|right|250px|Duran Duran]] '''Duran Duran''' hè un gruppu di new wave [[Regnu Unitu|britannicu]] criatu in [[1978]] à [[Birmingham]]. Hè cumpostu di [[Simon LeBon]] (voce), [[John Taylor]] (chitarra bassa), [[Nick Rhodes]] (tastiere), [[Andy Taylor]] (chitarra) è [[Roger Andrew Taylor]] (batteria). == Album == * ''Duran Duran'' (1981) * ''Rio'' (1982) * ''Seven and the Ragged Tiger'' (1983) * ''Notorious'' (1986) * ''Big Thing'' (1988) * ''Liberty'' (1990) * ''Duran Duran: The Wedding Album'' (1993) * ''Thank You'' (1995) * ''Medazzaland'' (1997) * ''Pop Trash'' (2000) * ''Astronaut'' (2004) * ''Red Carpet Massacre'' (2007) * ''All You Need Is Now'' (2011) == Album live == * ''Arena'' (1984) * ''Live from London'' (2005) * ''Live at Hammersmith 82!'' (2009) * ''A Diamond in the Mind: Live 2011'' [[Categoria:Gruppu di rock]] r2e9svqq75lloke6rnejxvxeta8aert Tate Donovan 0 16588 355200 346360 2016-09-22T15:46:07Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:TateDonovan.jpg|thumb|Donovan, [[2007]]]] '''Tate Buckley Donovan''' (Tenafly - [[New Jersey]], 25 [[Settembre]] 1963) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] chì ha ricivutu dùie numinazione pè un [[Oscar]]. [[Categoria:Attore|Donovan, Tate]] [[Categoria:Americanu|Donovan, Tate]] q99dio5s551wha9qxkgz9066zo5k32i Susan Egan 0 16589 355201 346370 2016-09-22T15:49:49Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Susan Farrell Egan''' (Seal Beach - [[California]], 18 [[Ferraghju]] 1970) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]] chì ha ricivutu dùie numinazione pè un [[Oscar]]. [[Categoria:Attore|Egan, Susan]] [[Categoria:Americanu|Egan, Susan]] 8y1oq6nzrfrgcy1024a67yuu2335bqt Jim Varney 0 16590 361662 348908 2019-02-10T07:45:50Z 2600:8800:3980:2550:CDAA:C9F3:5548:B29B wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''James Albert''' "'''Jim'''" '''Varney, Jr.''' hè statu un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Varney, Jim]] [[Categoria:Americanu|Varney, Jim]] a3uze8gd2cdgzi204rij95icf4psf8y Blake Clark 0 16591 358709 358708 2018-02-19T06:34:41Z 2600:8800:3981:7A80:194E:E87A:2510:F53C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Blake Clark April 2016.jpg|thumb|Clark, [[2016]]]] '''Blake Clark''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Americanu|Clark, Blake]] [[Categoria:Attore|Clark, Blake]] krtfbzjpgwie87bandb8pd1rvffff34 Bobcat Goldthwait 0 16592 348838 346270 2015-07-06T10:10:37Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:BobcatGoldthwaitHWOFJan2013.jpg|thumb|Goldthwait, [[2013]]]] '''Robert Francis''' "'''Bobcat'''" '''Goldthwait''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Goldthwait, Bobcat]] [[Categoria:Americanu|Goldthwait, Bobcat]] ajo8dqbu6qj1u32gknwp7ap0yub3ly9 Matt Frewer 0 16593 346368 340218 2015-07-01T17:51:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Matt Frewer (8734820201).jpg|thumb|Frewer, [[2013]]]] '''Matthew George''' "'''Matt'''" '''Frewer''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Frewer, Matt]] [[Categoria:Americanu|Frewer, Matt]] pvb1qckj26tq62lyh30scrwa3c9ch5h Galassia spirali barrata 0 16596 340237 340235 2014-12-21T10:01:50Z 92.153.149.118 /* Tipi è distribuzioni */ wikitext text/x-wiki [[File:Hubble2005-01-barred-spiral-galaxy-NGC1300.jpg|thumb|upright=1.7|[[NGC 1300]] futugrafiata da u [[Telescopiu Spaziali Hubble]].]] Una '''galassia à spirali barrata''' (o ''Galassia spirale barrata'') hè una [[galassia à spirali]] chì u so [[bulbu]] cintrali prisenta dui prulungamenti di [[stedda|steddi]] chì in u so insemu ricordani una barra chì attraversa u nucleu. In sti galassii i bracci di a spirali partini da a barra, nanzi ch'è da u nucleu. Si usa ancu u terminu più genericu '''galassia barrata''', chì a barra hè prisenti ancu in galassii di diffarenti murfulugia. == A barra in a Strada di Roma == L'ussirvazioni cù u [[telescopiu spaziali Spitzer]], in u [[2005]], ani furnitu una prova ch'è a [[Strada di Roma]] hà una barra chì passa à traversu u centru, stimata di a lunghezza di circa 27000 [[anni luci]]<ref>{{cita web | url = http://www.news.wisc.edu/11405.html | titulu = Galactic survey reveals à new look for the Milky Way | lingua = en | data = 16 austu 2005 | autori = Terry Devitt | editori = University of Wisconsin | accessu = 30 ghjugnu 2007}}; inoltri: {{cita web | url = http://www.space.com/scienceastronomy/050816_milky_way.html | titulu = Milky Way's Central Structure Seen with Fresh Clarity | lingua = en | autori = Robert Roy Britt | data = 16 austu 2005 | editori = Space.com | accessu = 30 ghjugnu 2006}} </ref>. L'astrunomi ani fattu l'iputesa ch'è sta furmazioni hè timpurania è saria caghjunata da a forza di marea trà galassii. Nonustanti quissa, monda astrunomi rifiutani l'idea d'una galassia à spirali barrata, è priferiscini attribuiscia à a Strada di Roma u mudeddu à spirali classicu. == Tipi è distribuzioni == In a [[siquenza di Hubble]] stu tipu di galassii hè disignata com'è "SB" ed hè divisu in 3 suttucatigurii: * SBa - i bracci di a spirali si avvuglinighjani finu à furmà una struttura glubali guasgi circulari intornu à u nucleu galatticu è à a barra, posta in pusizioni diamitrali * SBb - à mità strada frà i SBa è i SBc * SBc - i spirali sò monda più allargati è a cunfigurazioni glubali s'assumidda à quidda d'una lettera "S" Esisti inoltri una classificazioni ultiriori (intrudutta in u [[1959]] da l'astrunomu [[Gérard Henri de Vaucouleurs]]<ref>{{pdf}} [http://www.ph.unitu.it/~ferrari/fda/cap16.pdf Fundamenti di Astrofisica - Cap.16, Fisica di i Galassii] di Attilio Ferrari. Dipartimentu di Fisica Generali di l'Università di l'Studii di Turinu</ref>), chì distingui i (più rari) galassii ''SBd''; inoltri esistini [[galassia irrigulari|galassii irrigulari]] chì prisentani a struttura d'una barra, classificati com'è ''SBm'' (a [[Grandi Nivulu di Magellanu]] par asempiu hè spissu cussì classificata). Esistini ancu [[Galassia linticulari|galassii linticulari]] chì prisentani barri è sò classificati com'è ''SB0''. Bench'è i galassii à spirali sighini monda numarosi, i spirali barrati sò circa u 15% di u tutali di i galassii<ref>{{cita web | url = http://www.sapè.it/gr/ArticleViewServletOriginal?otid=GEDEA_galassia | titulu = I galassii | autori = Sapè.it | editori = De Agostini Scola SpA| accessu = 30 ghjugnu 2007}}</ref>. Cuntendu ancu altri tipi di galassii barrati chì ùn sò micca spirali, in u catalogu RSA (Revised Shapley-Ames Catalog of Bright Galaxies) i galassii classificati com'è barrati sò circa u 25% di quiddi catalugati<ref>{{cita web | url = http://www.astru.virginia.edu/class/whittle/astr553/Topic02/Lecture_2.html | titulu = Rilativi Frequency of Types | lingua = en | autori = undergraduate studies | editori = University of Virginia, Departement of Astronomy | accessu = 30 ghjugnu 2007}}</ref>. Eppuri ultiriori ricirchi sughjiriscini ch'è in campu radiu sighi pussibuli individuà un gran'numaru di barri micca ussirvati incù a strumintazioni ottica<ref>{{Cita pubblicazioni | autori=P. B. Eskridge, J. A. Frogel | titulu=What is the True Fraction of Barred Spiral Galaxies? | rivista=Astrophysics and Space Science | annu=1999 | vulumu=269/270 | pagini=427-430 | url=http://adsabs.harvard.edu/abs/1999Ap&SS.269..427E }}</ref>. Sicondu stu studiu, a parcintuali di galassii barrati frà i spirali saria di circa u 72%. [[File:Ngc253 2mass barred spiral.jpg|thumb|upright=1.4|A galassia spirali barrata [[NGC 253]].]] == Asempii == {| class="wikitable" style="text-align:center;border-collapse:collapse;" cellpadding="2" |- ! style="background:#efefef;" | Nomu ! style="background:#efefef;" | [[siquenza di Hubble|Tipu]] ! style="background:#efefef;" | [[Custiddazioni]] |- | [[M58 (astrunumia)|M58]] || SBc || [[Verghjina (custiddazioni)|Verghjina]] |- | [[M91 (astrunumia)|M91]] || SBb || [[Chjoma di Berenice (custiddazioni)|Chjoma di Berenice]] |- | [[M95 (astrunumia)|M95]] || SBb || [[Lionu (custiddazioni)|Lionu]] |- | [[M109]] || SBb || [[Orsa Maiori]] |- | [[NGC 1300]] || SBbc || [[Eridanu (custiddazioni)|Eridanu]] |- | [[NGC 1365]] || SBc || [[Fornace (custiddazioni)|Fornace]] |- | [[Strada di Roma]] || SBa || - |- |} == Da vida dinò == * [[Siquenza di Hubble]] == Liami esterni == *{{en}} [http://www.unlv.edu/Colleges/Sciences/Biology/Schulte/Astronomy/SBa.html Asempii di galassii SBa], discrizzioni è imaghjini *{{en}} [http://www.unlv.edu/Colleges/Sciences/Biology/Schulte/Astronomy/SBb.html Asempii di galassii SBb], discrizzioni è imaghjini *{{en}} [http://www.unlv.edu/Colleges/Sciences/Biology/Schulte/Astronomy/SBc.html Asempii di galassii SBc], discrizzioni è imaghjini *{{en}} [http://www.journals.uchicago.edu/ApJ/journal/issues/ApJL/v482n2/5116/5116.html The Fueling of Nuclear Activity: The Bar Properties of Seyfert and Normal Galaxies], da ''The Astrophysical Journal''. [[Category:Classificazioni galattica]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. gb2sxvok9bhoiehwpl290f6dqkpf1f4 Galassia spirale barrata 0 16597 340236 2014-12-20T20:34:48Z 92.153.149.118 Reindirizzamentu à [[Galassia spirali barrata]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Galassia spirali barrata]] fyvbbhp8ydgs3zswscfzuy9cxrcjacf E Valle di Rustinu 0 16598 340241 2014-12-21T18:27:56Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[E Valle di Rustinu]] à [[A Valle di Rustinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Valle di Rustinu]] 29v8jza3o8hwzt43903rwmi1b9lsiiv Categoria:Lingui di i cenni 14 16599 360049 340268 2018-08-26T14:19:17Z 5.170.244.37 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lingua|cenni]] [[categoria:medicina|cenni]] baejt1htk33vy6i1qpftangwqee3ewd Lingua di i cenni francese 0 16600 340548 340261 2015-02-01T19:10:08Z SurdusVII 6524 +ort +fix +cat +img +portwiki wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni francese'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/fsl Ethnologue: Langue des Signes Française]</ref>, in acronimu '''LSF''' (in [[Lingua francese|francese]]: '''''Langue des Signes Française'''''), hè una [[lingua di i cenni]]. Hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Francia]] (3.506.800<ref>[http://www.ethnologue.com/country/FR Deaf France]</ref>-100.000<ref>[http://eud.eu/France-i-183.html EUD: France]</ref>), [[Svizzera]] (426.800<ref>[http://www.ethnologue.com/country/CH Deaf Switzerland]</ref>-10.000<ref>[http://www.eud.eu/Switzerland-i-202.html EUD: Switzerland]</ref>). == Referenze == <references /> == Ligami == * [http://lsf.wikisign.org/wiki/Wikisign:Accueil LSF - WikiSign] [[Categoria:Lingui di i cenni|francese]] 0pk3vvl71k2z69cbqvwjke4z9rx78di Lingua di i cenni tedesca 0 16601 340549 340254 2015-02-01T19:11:46Z SurdusVII 6524 +ort +fix +cat +img +portwiki wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni tedesca'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/gsg Ethnologue: Deutsche Gebärdensprache]</ref>, in acronimu '''DGS''' (in [[Lingua tedesca|tedescu]]: '''''Deutsche Gebärdensprache'''''), hè una [[lingua di i cenni]] hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Germania]] (8.000.000<ref>[http://www.ethnologue.com/country/DE Deaf Germany]</ref>-200.000<ref>[http://eud.eu/Germany-i-184.html EUD: Germany]</ref>), [[Svizzera]] (426.800<ref>[http://www.ethnologue.com/country/CH Deaf Switzerland]</ref>-10.000<ref>[http://www.eud.eu/Switzerland-i-202.html EUD: Switzerland]</ref>). == Rifarenzi == <references /> == Ligami == * [http://dgs.wikisign.org/wiki/Wikisign:Hauptseite DGS - WikiSign] [[Categoria:Lingui di i cenni|tedesca]] 89gfc02otn4umj9j5bxpmbhs4ejia22 Lingua di i cenni brettagnica 0 16602 340257 340252 2014-12-22T11:35:17Z SurdusVII 6524 /* RifarenziRifarenzi */ wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni brettagnica'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/bfi Ethnologue: British Sign Language]</ref>, in acronimu '''BSL''' (in [[Lingua inglese|inglese]]: '''''British Sign Language'''''), hè una [[lingua di i cenni]] hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Regnu Unitu]] (3.525.000<ref>[http://www.ethnologue.com/country/GB Deaf United Kingdom]</ref>-77.000<ref>[http://eud.eu/United_Kingdom-i-204.html EUD: United Kingdom]</ref>). == Rifarenzi == <references /> [[Categoria:Lingui di i cenni|brettagnica]] kw5293dwt08w60ib9dj3hmb7n1aiib2 Lingua di i cenni neuzilandesa 0 16603 340258 2014-12-22T11:38:47Z SurdusVII 6524 nova pàggina wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni neuzilandesa'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/nzs Ethnologue: New Zealand Sign Language]</ref>, in acronimu '''NZSL''' (in [[Lingua inglese|inglese]]: '''''New Zealand Sign Language'''''), hè una [[lingua di i cenni]] hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Nova Zilanda]] (9.000<ref>[http://www.ethnologue.com/country/NZ Deaf New Zealand]</ref>). == Rifarenzi == <references /> [[Categoria:Lingui di i cenni|neuzilandesa]] r5eed22bujp8b4ovfy8mf1xeu007e01 Lingua di i cenni americana 0 16604 340266 340265 2014-12-22T11:56:10Z SurdusVII 6524 +ort +fix +cat +img +portwiki wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni americana'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/ase Ethnologue: American Sign Language]</ref>, in acronimu '''ASL''' (in [[Lingua inglese|inglese]]: '''''American Sign Language'''''), hè una [[lingua di i cenni]] hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Stati Uniti d'America]] (2.000.000<ref>[http://www.ethnologue.com/country/US Deaf United States]</ref>). == Rifarenzi == <references /> [[Categoria:Lingui di i cenni|americana]] 3hl1ioy18sd7mswieusqi0g6m0d5463 Lingua di i cenni danese 0 16605 340267 2014-12-22T12:00:17Z SurdusVII 6524 nova pàggina wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni danese'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/dsl Ethnologue: Dansk TegnSprog]</ref>, in acronimu '''DTS''' (in [[Lingua danese|danese]]: '''''Dansk tegnsprog'''''), hè una [[lingua di i cenni]] hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Danimarca]] (5.000<ref>[http://www.ethnologue.com/country/DK Deaf Denmark]</ref>). == Rifarenzi == <references /> [[Categoria:Lingui di i cenni|danese]] gd0ww5tekdqc0h9ce36uz59knc8cmow NGC 1300 0 16606 340274 340273 2014-12-22T16:38:08Z 92.153.149.118 /* Vista da Hubble */ wikitext text/x-wiki [[File:Hubble2005-01-barred-spiral-galaxy-NGC1300.jpg|250px|thumb|NGC 1300]] '''NGC 1300''' hè una [[galassia spirali barrata]] distanti 69 milioni d'[[annu luci|anni luci]] in a [[custiddazioni]] d' [[Eridanu (custiddazioni)|Eridanu]]. Hè stata scuparta da [[John Frederick William Herschel]] in u [[1835]].<ref>[http://www.ngcic.org/ngcicdb.asp]</ref> ==Vista da Hubble== In [[2005]] u [[telescopiu spaziali Hubble]] hà ussirvatu a galassia NGC 1300. Incù a so risuluzioni, una miriadi di picculi dittagli parichji di i quali ùn erani mai stati visti innanzi, si pò vida à traversu i bracci di a spirali, u [[discu galatticu|discu]] è u [[bulbu]], [[Stedda supergiganti|supergiganti]] [[ghjiganti turchina|turchini]] è [[ghjiganti russa|russi]], [[ammassu stiddari|ammassi stiddari]] è rigioni di furmazioni stiddari sò beddi distinti à traversu i bracci è strisci di polvara intarstiddari in u discu è in a barra. Monda altri galassii monda distanti sò visibili in u fundu è sò visibili ancu à traversu i parti più densi di a galassia NGC 1300. In u cori di a struttura spirali di NGC 1300, u nucleu mostra à so volta una struttura à spirali, chì hè larga circa {{M|3 300||al}}. Solu galassii incù barri enormi sembrani avè sta prubità, una spirali drentu un'antra spirali. Parichji mudeddi sughjiriscini ch'è u gasu in a barra pò essa incanalatu à l'internu è ch'è dopu furmendu una spirali finisci in u nucleu, induva pudaria alimintà un [[tafonu neru]]. A galassia hà un diamitru di circa {{M|150 000||al}}. ==Noti== <references /> ==Da vida dinò== * [[NGC 1672]] ==Liami esterni== * [http://hubblesite.org/newscenter/newsdesk/archive/releases/2005/01/image/à '''HST''': Barred Spiral Galaxy NGC 1300] * [http://heritage.stsci.edu/2005/01/supplemental.html Hubble Heritage] * [http://antwrp.gsfc.nasa.gov/apod/ap050112.html '''APOD''': Barred Spiral Galaxy NGC 1300 (1/12/05)] * [http://www.noao.edu/outreach/aop/observers/n1300.html Best of AOP: NGC 1300 - Galassia spirali barrata in Eridanu] * [http://www.spacetelescope.org/goodies/calendar/html/0602.html ESA/Hubble-Barred Spiral Galaxy NGC 1300] [[Category:Galassii spirali barrati]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. qoij3nf62x2xyluxztuxjhomm5xtr96 U Felicetu 0 16607 340278 2014-12-23T08:27:41Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Felicetu]] à [[U Fulgetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Fulgetu]] czx98goutcv58j4dd3mpx4yegu5giad Speloncatu 0 16608 340282 2014-12-23T08:29:47Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Speloncatu]] à [[U Spuncatu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Spuncatu]] m7298e43k9dng8z24putr0wmnaaxgh3 Galassia Nannara Ellittica di u Sagittariu 0 16609 340286 340285 2014-12-23T18:47:47Z 92.153.149.118 wikitext text/x-wiki [[File:Messier_54.png|thumb|Messier 54, chì saria in u centru di Sag DEG]] A '''Galassia Nannara Ellittica di u Sagittariu''' (abbriviata in '''Sag DEG''' da u nomu in inglesu) hè una [[galassia satellita]] di a [[Strada di Roma]]. Hà un diamitru di circa 10.000 [[annu luci|anni luci]], è si trova avà a 70.000 anni luci di distanza da a [[Terra]], in un'[[orbita pularia]] (rispettu à a Strada di Roma) chì hà un raghju di 50.000 anni luci. Hè una di i più vicini galassii cumpagni di a Strada di Roma, ma si trova da a parti opposta di u [[nucleu galatticu]] rispettu à no, ed hè di cunsiquenza monda debuli è difficiuli à ussirvà, ancu s'idda copri una grandi purzioni di celi. Fù scuparta sola in u [[1994]] da R. Ibata, M. Irwin, è G. Gilmore, è subitu subitu ricunnusciuta com'è a galassia esterna più vicina. SagDEG pari essa una galassia monda vechja, incù poca [[polvara intarstiddari]] è cumposta par u più da steddi di [[pupulazioni II]], vechji è povari di metalli rispettu à quiddi di a Strada di Roma. Basendu si nantu à a so traghjittoria attuali, SagDEG pari distinata à passà à traversu u [[discu galatticu]] di a Strada di Roma prima di i prossimi centu milioni d'anni, ed hè in via d'assurbimentu da parti di a noscia galassia. A so storia pricidenti è u so futuru sò à u centru d'un ardenti dibattitu. À l'iniziu, monda astrunomi pinsetini ch'è SagDEG fussi ghjà à un stadiu avanzatu di disgrigazioni, veni à dì ch'è gran'parti di a so materia fussi dighjà stata mischiata à quidda di a Strada di Roma. Ma SagDEG hè sempri un'entità par sè, ancu s'idda t'hà a forma d'un'ellissi allungata, è sembra mova si in un'orbita più o menu pularia intornu à a Strada di Roma, à appena 50.000 anni luci da u centru galatticu. Ancu s'idda pudaria essa stata à l'urighjina una balla di steddi in muvimentu versu a Strada di Roma, SagDEG hè oghji smimbrata da i [[forza di marea|forzi di marea]] chì ani agitu duranti cintunari di milioni di anni. Simulazioni numerichi sughjiriscini ch'è i steddi strappati à a galassia si truvariani sparsi in filamenti lungu u so parcursu, induva iddi sò stati in effettu truvati. Parichji astrunomi pensani parò ch'è SagDEG sighi stata in orbita intornu à a Strada di Roma par parichji miliardi di anni, è ch'idda aghji ghjà cumplittatu deci orbiti. A so capacità di rimana intreia nonustanti sti stress indicaria una cuncintrazioni stranamenti alta di [[materia oscura]] à u so internu. Da un'antra parti, altri facini nutà i similiarità trà i steddi di SagDEG è quiddi di a [[Grandi Nivulu di Magellanu]]. Da u mumentu di a so scuparta fina à u [[2003]] si pinsava ch'è SagDEG fussi a galassia esterna più vicina à a Terra, ma stu postu hè statu presu da a [[Galassia Nannara Ellittica di u Ghjacaru maiò]], scuparta pocu fà. SagDEG ùn devi essa micca cunfusa incù SagDIG, a [[Galassia Nannara Irrigulari di u Sagittariu]], una piccula galassia posta à guasgi 4 milioni di anni luci da no. == Liami esterni == * {{en}} [http://www.solstation.com/x-objects/sag-deg.htm Galassia di u Sagittariu] annantu à solstation.com [[Category:Galassii di u Gruppu Lucali]] [[Category:Galassii nannari ellittichi]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 03u0mywwofgn7c1mnd6ne3lqqx6d7j6 Sag DEG 0 16610 340287 2014-12-23T18:48:38Z 92.153.149.118 Reindirizzamentu à [[Galassia Nannara Ellittica di u Sagittariu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Galassia Nannara Ellittica di u Sagittariu]] cccsn1zse27tas14kd5r48ze7lrtk7n Tuttu hè per sta maladetta trippa 0 16612 347591 340302 2015-07-02T15:39:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Tuttu hè per sta maladetta trippa''' hè una puesia di [[Antone Battisti Paoli|Anton' Battisti Paoli]] (1858-1931) dettu ''Paoli di Tagliu''. Hè stata publicata in a Barretta Misgia in u 1929. ==Tuttu hè per sta maladetta trippa== :Avà si ch'aghju zingatu :Tuttu in pienu lu vespaghju ! :Sò già stancu è fatigatu, :Nun so più cum'è feraghju, :Quante visite signore !… :Ghjornu, notte à tutte l'ore. :Ti parlai d'un matrimoniu :Di due putenze Corse, :Di Miseria cun Bisognu ; :Prestu la nutizia corse :Pè lu monte è pè la piana :Da la fresca [[Tramuntana]]. :Or s'eo m'era statu zittu :Giacchì lu silenziu hè d'oru :Sempre in pedi, sempre rittu :Nun saria per mio martoru :À riceve questu è quellu :Ch'aghju biotu lu cerbellu. :Induvinu quale sia :Di sta ghjente la primura. :Ne scala da ogni via :È di tutta infurcatura, :Longhi, gialli, sfusulati, :Barbi zifferi è sbarbati. :Ci ne ghjunghje zampi corti, :Bocchi larghi è spalli stretti, :Ci ne ghjunghje grossi è forti :Vechjaconi è giovanetti, :Barbi neri è musculati :Ben disposti è preparati. :Per sapè la data esatta :Di la grossa scurpacciata, :Ma chì ghjente tonta è matta :Pe lu tondu pare nata ! :À la fin', cosa cridete ? :Certe cose ùn sò secrete. :Voi per lettere d'invitu :Sareti tutti chjamati, :Ognunu sarà avvertitu, :Tutti bene rinsegnati :Di lu ghjornu, ùn dubitate, :Cari, nun vi strapazzate. :Cessate lu muvimentu, :Riturnate à lu travagliu, :Ognunu sarà cuntentu, :Nun si farà nisun' sbagliu ; :L'ordini aspettate, infine, :Una di ste trè matine. :In quaresima ùn si face :Festini di sta natura ; :Dunque riturnate in pace :Chì fate trista figura, :Siate ùn pocu riservati :Nun fate li scrianzati. :Pincu hè statu prevenutu :Per furnì lu bestiame :Perchè hà scrittu è cumbattutu :Per smercià moltu pullame, :È si pigliarà primura :Di fà ne la furnitura. :Matteolu hà già prumessu :Sacchi è balle di farina ; :Tuttu marchja cun prugressu, :Lu mumentu s'avvicina :Di fà focu à li tiani :È stinzà li nostri zani. :Natalellu s'è ingagiatu :Di furnì brocciu è furmagliu ; :Tuttu hè statu cummandatu :À l'ingrossu è à lu detagliu :Ind'è boni furniscitori :Per nun fà lu corri corri. :L'oliu per fà le fritelle :Venerà da [[Capicorsu|Capi-Corsu]] ; :Appruntate le manselle :Ziu Bisognu hè un can' di morsu, :Corre, cerca, è hè omu di core, :Si sbroglia per fà si onore. :Li pastizzi variati, :Le carotte, o cari amici ! :State allegri è spenserati, :Ghjunghjeranu da Parigi, :La cummanda hè digià fatta, :Longa, dettagliata, esatta. :Dunque arrutate li denti :Chì la roba hè ordinata, :State sani è ben' purtenti, :La cucina hè ben' muntata ; :À l' avisu siate pronti, :È femu ch'ella si conti. [[categoria:Puesia]] ldw28ejbcwsjqg7vz6uege4qh0aw4di Cruci greca 0 16613 340332 340331 2014-12-30T07:00:21Z 92.153.17.148 wikitext text/x-wiki [[Image:Greek cross.svg|thumb|A cruci greca]] A '''cruci greca''' (o ''croce greca'') è una [[cruci]] furmata da quattru bracci di uguali misura chì si intersecani à angulu rettu. ==Sviluppu storicu== In [[architittura]] l'intersizzioni di a [[navata]] è di u [[transettu]] cunferisci à i ghjesgi un pianu à cruci. Si parla di pianta à cruci greca par i ghjesgi in i quali a navata è u transettu ani listessa [[lunghezza]] è si intersecani à mità di a so lunghezza. Altrimenti, quandu navata è transettu sò di lunghezzi diffarenti, si parla di pianu à [[cruci latina]]<ref>A cruci latina hè una cruci furmata da dui sigmenti di diffarenti misura chì si intersecani à angulu rettu, in a quali u sigmentu minori hè circa à trè quarti di u sigmentu maiori.</ref>. A pianta à cruci greca è tipica di l'[[arti bizantinu]]: u prutotipu è a [[Ghjesgia di i Santi Apostuli (Custantinopuli)|ghjesgia di i Santi Apostuli]] distrutta à [[Custantinopuli]], ripresa dopu in [[Italia]] duranti l'altu medievu, ma guasgi cumplittamenti sustituita da a [[cruci latina]] incù l'avventu di u [[Architittura rumanica|rumanicu]]. Un famosu asempiu di ghjesgia à cruci greca d'inspirazioni bizantina hè a [[Basilica di San Marcu (Vinezia)|basilica di San Marcu]] di [[Vinezia]]. A pianta à cruci greca fù ripresa in l'Italia cintrali duranti u [[Rinascimentu]], quandu funi custruiti numarosi edifizii à [[pianta cintrali]], pianta ch'è [[Filippo Brunelleschi]] ebbi modu di spirimintà in a [[Sacristia Vechja]] di [[Basilica di San Larenzu (Firenza)|San Larenzu]] è in quiddu capilavoru d'armunia furmali chì hè a [[cappedda Pazzu]]. Inspirati da u risultatu funi i frateddi da Sangallo: prima [[Giuliano da Sangallo|Giuliano]] rializò a [[basilica di Santa Maria di i Prighjò]] à [[Pratu]], dopu [[Antonio da Sangallo u Vechju|Antonio]] prugettu a [[ghjesgia di San Biagio (Montepulciano)|ghjesgia di San Biagio]] à [[Montepulciano]]; di listessu periodu sò ancu (attribuita senza cirtezza) [[Tempiu di Santa Maria di a Consolazione|Santa Maria di a Cunsulazioni]] di [[Todi]] è u prugettu urighjinariu di [[Bramante]] è [[Michelangelo Buonarroti]] par a [[basilica di San Petru in Vaticanu]]. U Bramante riintrudussi sta tipulugia ancu in u Nordu di l'Italia, induva frà altru dighjà [[Leon Battista Alberti]] avia spirimintatu u schema in a [[Ghjesgia di San Bastianu (Mantova)|ghjesgia di San Bastianu]]. In i Marche, à poca distanza da u [[Palazzu Ducale (Urbino)|Palazzu Ducale]] di [[Urbino]] è da u locu nativu di Bramante, sorghji à cruci greca in u 1495 u vastu santuariu di Santa Maria di i Steddi annantu à cumuna di [[Cagli]]. Un antru asempiu di ghjesgia à cruci greca si pò truvà in u piccula cumuna di [[Cellere]], in pruvincia di Viterbo, induva cumparisci a ghjesgia di Sant'Egidio, più famosa com'è ghjesgia di u Sangallo chèi hè stata prugittata da [[Antonio da Sangallo I]]. Incù a [[ghjesgia di u Ghjesù]] à [[Roma]] è incù a mudifica di u prugettu di San Petru, i sperimenti nantu à u pianu à cruci greca poni essa cunsidarati cunclusi, à traversu l'impiantu di l'armunia rinascimintali in u più praticu mudeddu à cruci latina. Eppuri, duranti u [[Architittura barocca|Baroccu]], [[Petru da Cortona]] rializò a [[ghjesgia di i Santi Luca è Martina]] à Roma imprudendu una cruci greca appena allungata; sempri assimilevuli à una cruci greca allungata sò a [[ghjesgia di San Carlu à i Catinari]], sempri à Roma, è a cappedda di a [[Sorbona]], in [[Parighji]]. S'è in l'arti ortudossu è di l'Auropa Uriintali a cruci greca è stata imprudata finu à oghji senza suluzioni di cuntinuità, in u mondu cattolicu uccidintali sta tipulugia hè stata ripresa in seguitu à u Rinascimentu solu uccasiunalamenti. In ebbica [[Architittura neuclassica|neuclassica]], mireta d'essa ricurdata a cruci greca di u [[Panteone (Parighji)|Panteonu]] di Parighji, un impunenti edifiziu custruitu da l'architettu [[Jacques-Germain Soufflot]]. ==In Corsica== [[File:Brando-Silgaggia Sta-Maria delle Nevi-7.jpg|thumb|left|180px|Apartura in forma di cruci greca in a facciata di a cappedda di [[Santa Maria di e neve|Santa Maria di i nivi]] in [[Brandu]]]] Ci sò parechji munimenti chì sò stati custruiti fendu rifarenza à a cruci greca. Si pò mintuvà: * in a cappedda di [[Santa Maria di i nevi]] in [[Brandu]] edificata à u seculu VI, ci hè un' apartura in forma di cruci greca i a parti suprana di a facciata. * in a facciata uriintali di a ghjesgia San Raineru trà Montigrossu è Avapessa, alzata à u XIu seculu, ci hè in a parti suprana un' apartura à forma di cruci greca. [[File:San_Raineru-Fronton.jpg|thumb|right|180px|Apartura à forma di cruci greca in a facciata di a ghjesgia San Raineru trà Montigrossu è Avapessa]] * a ghjesgia [[San Francescu Saveriu di Monticellu|San Francescu Saveriu di Monticeddu]], chì hè stata edificata in circa 1520 hè custruita sicondu un pianu in cruci greca<ref>Marchini 2010.</ref>. * a [[catedrali d'Aiacciu]], custruita trà 1554 è 1596, didicata à a Verghjina Maria, hè à forma di cruci greca. * in [[Calvi]], a maistosa [[catedrali San Ghjuvanni Battista]], custruita in u seculu XIII, hè anch'idda à forma di cruci greca<ref>Marchini 2010.</ref>. 'Ssa catedrali fù guasgi distrutta in 1567 par via di a splusioni di un dipositu di polvari d'armi in a vicinanza, ma fù ricustruita trè anni dopu. ==Imaghjini== <gallery> File:San_Ciriaco-Ancona.JPG|U [[Domu di Ancona]] (Rumanicu) File:Bibbona Chiesa di Santa Maria della Pieta 001.JPG|[[Ghjesgia di Santa Maria di a Pietà (Bibbona, Rinascimentu)]] File:Prato,_Santa_Maria_delle_Carceri.JPG|[[Basilica di Santa Maria di i Prighjò]] ([[Pratu]], Rinascimentu) Image:SBiagio von SO2- s.jpg|[[Ghjesgia di San Biagio (Montepulciano), Rinascimentu]] Image:Todi 7-edited.jpg|[[Tempiu di Santa Maria di a Cunsulazioni]], Rinascimentu </gallery> ==Riferimenti== * [http://www.cndp.fr/crdp-corse/images/stories/pdf/balagna.pdf Antone Marchini, A Balagna - Per 'sse pieve di u Cismonte, CNDP di Corsica, 2010] ==Noti== <References/> == Da vida dinò == * [[Cruci latina]] * [[Cruci araldica]] * [[Pianu cintrali]] * [[Bandera di a Svizzara]] [[Category:Cruci|Greca, cruci]] [[Category:Simbuli cristiani]] [[Category:Architittura riligiosa cristiana]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. k32ak2a71va4ahvqyq3ws30pgsm8f9r Croce greca 0 16614 340317 2014-12-29T16:48:23Z 92.153.17.148 Reindirizzamentu à [[Cruci greca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cruci greca]] nsu9gu5oc6t3w2f0acvot1vb81z9qfa Jim Meskimen 0 16615 360560 348907 2018-11-25T07:56:24Z 2600:8800:3980:2550:1DFF:9D9:767E:CA1B wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:41st Annie Awards, Jim Meskimen.jpg|thumb|Meskimen, [[2014]]]] '''James Ross''' "'''Jim'''" '''Meskimen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Meskimen, Jim]] 6qaygop5s0ncqqe6qi2oy60rynb3ybg Tiburon 0 16616 350285 340336 2015-07-07T23:03:48Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tiburon.jpg|thumb|Panurama di Tiburon]] '''Tiburon''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di a [[California]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 65k1x21lva0ec8zg19j435hs28flrka Marin County 0 16617 348994 340338 2015-07-06T12:31:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Marin coastline.JPG|thumb|Panurama di Marin County]] '''Marin County''' hé una county di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di a [[California]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 23gudzuv78v2zc2euwxehqglejs28gw Paradise Cay 0 16618 340339 2014-12-31T15:39:11Z 70.190.229.97 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Paradise Cay''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di l'[[California]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Paradise Cay''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di l'[[California]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] hhdn4bjccolaw2ect2qm2zupestxy0j Nibulosa diffusa 0 16619 347353 340348 2015-07-02T08:36:27Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Messier-42-10.12.2004-filtered.jpeg|thumb|upright=1.4|A [[Nibulosa d'Orionu]], a più cunnisciuta trà i nibulosi diffusi. ]] In [[astrunumia]], '''nibulosa diffusa''' hè u terminu genericu usatu par indicà i [[nibulosi]] luminosi. <br /> Si dividini in: * '''[[nebulosa à emissione|Nibulosi à emissioni]]''': a luci emissa da [[gasu]] [[ionisazione|iunizati]]. * '''[[nebulosa à riflissioni|Nibulosi à riflissioni]]'''a: luci hè riflessa da [[stedda|steddi]] vicini. Frà i nibulosi à emissioni rientrani ancu l'impurtantissimi '''[[Regione H II|Rigioni H II]]''', l'arii in i quali avveni a [[furmazioni stiddari]]. A diffarenza sustanziali trà i 2 tipi di nibulosa hè ch'è, mentri i nibulosi à emissioni ani à u so internu steddi caldi capaci d'eccità u gasu circustanti fendu lu lucicà cù a so probbia luci, i nibulosi à riflissioni lucicheghjani inveci par via di a sola luci riflessa è diffusa da steddi micca abbastanza caldi par eccità ni u gasu. ==Da veda dinò== * [[Nibulosa]] * [[Nibulosa oscura]] * [[Nibulosa planitaria]] ==Liami esterni== *[http://astrolink.mclink.it/messier/nebula.html Nibulosi] ''astrolink.mclink.iti' *[http://www.orsapa.it/catalogu/nebdif.htm I nibulosi diffusi] ''orsapa.iti' [[Category:Classificazione di i nebulose]] [[Category:Nebulose diffuse]] o0z5u7ykfxfwvuztmdmy6av0el2ivlm Michael Copper 0 16620 346326 340350 2015-07-01T17:40:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Michael Kittrell''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Copper, Michael]] 9m1iuweofn7xr31w5s8fkrll850y1u9 Club Deportivo Universidad Católica 0 16623 340356 340355 2015-01-04T23:49:49Z Je7roi 6455 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Club Deportivo Universidad Católica de Chile''' hè un club di pallò di [[Santiago di u Cile|Santiago]], [[Cile]]. Hè statu fundatu in u [[1937]]. == Ligami == * [http://www.lacatolica.cl/ Situ ufficiale] * [http://es.fifa.com/classicfootball/clubs/club=29517/index.html FC Universidad Católica de Chile — Fifa.com] [[Categoria:Pallò|Club Deportivo Universidad Católica]] [[Categoria:Cile]] ho3vdpb2br77ovyxxy32ou570czkugo Antofagasta 0 16624 354823 340357 2016-08-23T22:37:37Z DARIO SEVERI 10718 Update inf. from wiki (en). wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Antofagasta bord galleryfull.jpg|thumb|310px|right|Antofagasta]] '''Antofagasta''' hé una cità di u [[Cile]], incù 380.695 abitanti ([[2012]]). == Ligami == * [http://www.municipalidadantofagasta.cl Antofagasta] [[Categoria:Cile]] ovubl7pljrbjzh722emu56ho4odwea5 John Lithgow 0 16625 348913 346405 2015-07-06T10:24:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:John Lithgow 8 by David Shankbone.jpg|thumb|Lithgow, [[2007]]]] '''Jonathan Arthur''' "'''John'''" '''Lithgow''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Lithgow, John]] coevcjuz8z7fdqmsmpj2j729nbu1sho Dana Snyder 0 16626 348864 346328 2015-07-06T10:15:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dana Snyder (14739598153).jpg|miniatura]] '''Dana Snyder''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Snyder, Dana]] caljhwwszznmhgymrdaei5h1x1dph8p Letizia Ramolino 0 16627 363223 340382 2019-08-15T10:02:11Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki [[File:Robert_Lef%C3%A8vre_001.jpg|thumb|Letizia Ramolino]] Maria Letizia Ramolino ([[Aiacciu]], 24 austu 1749 - Roma, 2 frivaghju 1836) hè stata una nobili di Corsica, mamma di [[Nabulionu Bonaparte]]. == Biugrafia == Di famidda asgiata, fiddola d'un aspittori generali di u geniu civili di [[Corsica]], Ghjuvanni Ghjirolmu Ramolino ([[1723]]-[[1755]]) è di Anghjula Maria Pietrasanta ([[1725]]-[[1790]]), si spusò u 2 ghjunghju 1764, à l'ità di 14 anni incù [[Carlu Maria Buonaparte]] (a casata dopu sarà cambiata in "Bonaparte" da Nabulionu) rimanindu viduva à 34 anni. Fù prisenti in l'ambienti di a risistenza corsa, à fiancu à u so maritu, prima di l'annissioni à a Francia in u [[1768]]. Stavani tandu in [[Corti]] ind'è u so cucinu Tumasgiu Arrighi de Casanova<ref>Serpentini 1996, ''Letizia Bonaparte''.</ref>. U 15 austu 1769 nasci Nabulionu. Sarà battizatu dopu, u 21 luddu 1771, à tempu à a suredda Maria Anna. Letizia cunnusciti dopu a puvartà quandu u maritu fù à mancà in u 1785. Solu dopu à l'intrata à l'armi di Nabulionu a so famidda ripresi una simbianza di prusperità. [[File:Coat_of_arms_Maria_Letizia_Ramolino.svg|thumb|left|150px|Stemma di Letizia Bonaparte]] Letizia fughjì da a Corsica à causa d'una rivolta in u [[1793]] è si rifughjò prima in [[Marseglia]] eppo trè anni dopu in [[Parighji]]. Dopu à avè accumpagnatu à Nabulionu in l'[[isula d'Elba]], si cullucò difinitivamenti in a cità chì vidarà a so morti, [[Roma]]. Un carattaru austeru com'è quiddu di Letizia s'accurdaia mali incù a stravaganza di [[Ghjasippina di Beauharnais]], ch'è u fiddolu Nabulionu spusò in u 1796; cuntrariamenti à quantu lascia creda un famosu dipintu di David, Letizia ùn assitò micca in u 1804 à l'incurunazioni com'è imperatori di so fiddolu, probbiu par via di u disaccordu annantu à u matrimoniu è annantu à l'incurunazioni è par quissa ebbi un grandi ricunniscimentu in u 1805: fù insignita di u titulu di ''Madame mère''. Vivindu luntanu da a curti, si stabilì à u casteddu di [[Pont-sur-Seine]], chì l'era statu uffertu da u fiddolu, stendu à l'albergu di Brienne duranti i rari visiti in Parighji. Frà altru, ùn imparò mai a [[lingua francesa]]. A so ditarminazioni affiurò ancu quandu in u [[1818]] pruvò incù una lettara di fà ottena a libartà à u fiddolu Nabulionu. Pari ch'idda avissi cunsirvatu, ancu in l'anni di grandi gloria di Nabulionu, u sensu di a durezza è di l'imprividibilità di a vita. Ma difatti cundussi una vita mudesta è ritirata. Par quantu cuncerna u so carattaru, era una donna sivera, chì eppuri si priaccupaia è si curaia monda di i fiddoli; si dici ch'idda era una donna fora da u so tempu, ed hè incù raghjoni: par asempiu, era solita fà u bagnu à i so fiddoli ogni ghjornu, mentri tandu s'usava à fà lu par u più una volta à a sittimana, ancu in i classi più asgiati. Prufundamenti riligiosa, ghjà duranti l'esiliu di Nabulionu si missi suttu à a prutizzioni di u [[Papa]], è in u [[1815]] si cullucò à Roma, stendu prima in [[via Giulia]] è [[Palazzu Falconieri]] vicinu à u mezu frateddu [[Joseph Fesch|cardinali Fesch]], eppo da u [[1818]] in u [[Palazzu Bonaparte (Roma)|palazzu Bonaparte]] hè [[Piazza Vinezia]]<ref>Par u palazzu Bonaparte in piazza Vinezia si pò vida: [http://www.specchioromano.it/Fundamintali/Lespigolature/2004/Sittembri/Mimorii%20nabulionichi%20hè%20Roma%20-%20u%20Palazzu%20di%20Letizia%20Bonaparte.htm Mimorii nabulionichi è Roma: u Palazzu di Letizia Bonaparte]</ref>. Cundussi l'ultimi anni in ritiru è prighera, assistuta da u patri spirituali Rev. Sac. Fideli Marchianò. [[File:Letizia Ramolino.jpg|thumb|upright=0.9|Maria Letizia Bonaparte nantu à u lettu di morti]] Fù sipolta in a Cappedda Imperiali d'[[Aiacciu]]. == Fiddoli == Ebbi monda fiddoli, solu ottu di i quali supravvissini: * Nabulionu Buonaparte (1764/1765 - 17 austu [[1765]]); * Maria Anna Buonaparte (3 ghjinnaghju [[1767]] - 1º ghjinnaghju [[1768]]); * [[Ghjaseppu Bonaparte]] (7 ghjinnaghju [[1768]] - 28 luddu [[1844]]), [[Regnu di Napuli|rè di Napuli]] è di [[Spagna]]; * [[Nabulionu Bonaparte]] (15 austu [[1769]] - 5 maghju [[1821]]), Imperatori di i Francesi, umonimu di u frateddu maiò dicidutu; * Maria Anna Buonaparte ([[1770]]), nata morta, umonima di a suredda maiò diciduta; * Maria Anna Buonaparte (14 luddu - 23 nuvembri [[1771]]), umonimu di i sureddi maiò diciduti; * [[Lucianu Bonaparte]] (21 maghju [[1775]] - 29 ghjugnu [[1840]]), principi di Canino; * [[Elisa Bonaparte]] (3 ghjinnaghju [[1777]] - 7 austu [[1820]]), granduchessa di Tuscana; * [[Luigi Bonaparte]] (2 sittembri [[1779]] - 25 luddu [[1844]]), rè di [[Olanda]]; * [[Paulina Bonaparte]] (Maria Paulina Bonaparte) (20 uttrovi [[1780]] - 9 ghjugnu [[1825]]), principessa [[Camillo Burghesu|Burghesu]] è duchessa di Guastalla; * [[Carulina Bonaparte]] (24 marzu [[1782]] - 18 maghju [[1839]]), Granduchessa di Berg è Cleves, moglia di [[Gioacchino Murat]] è dopu righjina cunsorti di Napuli; * [[Ghjirolmu Bonaparte]] (15 nuvembri [[1784]] - 24 ghjugnu, [[1860]]), rè di [[Vestfalia]]. == A famidda di Letizia Ramolino == <gallery> File:Carlo Maria Bonaparte.jpg| Carlu Maria Bonaparte File:Joseph-Bonaparte.jpg|Ghjaseppu Bonaparte File:Napoleonbonaparte coloured drawing.png|Nabulionu Bonaparte File:Fabre - Lucien Bonaparte.jpg|Lucianu Bonaparte File:Marie Guilhelmine Benoist 001.jpg| Elisa Bonaparte File:Gerard - Louis Bonaparte.png|Luigi Bonaparte File:Pauline Bonaparte.jpg|Paulina Bonaparte File:Giuseppe Cammarano 001.jpg|Carulina Bonaparte File:JeromeB2.jpg| Ghjirolmu Bonaparte </gallery> ==Bibliugrafia== * A. L. Serpentini (dir.), 2006, ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Famiglia Bonaparte]] fmbhw33xa2gz53vjohc5ccfde1wjdly Maria Letizia Ramolino 0 16628 340363 2015-01-09T15:54:44Z 92.153.139.95 Reindirizzamentu à [[Letizia Ramolino]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Letizia Ramolino]] czymeu7l6lvwscx5rm77gkqrqkri3vf Yun Hyon-seok 0 16629 351602 350521 2015-08-04T09:17:12Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 28 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q15137813]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Yun Hyon-seok'''([[corea]]:윤현석 尹賢碩, [[7 d'aostu]] di u [[1984]] - [[26 d'aprile]] di u [[2003]]) hè statu un attivistu per i diritti umani è attivistu per i diritti civili, pueta è scrittore di [[Gay]] di i [[Sudcorea]]ni. U so sopranome era '''Yook woo-dang'''(육우당 六友堂<ref>[http://www.newscham.net/news/view.php?board=power_news&nid=47541 육우당(六友堂), ‘성소수자 해방’을 위해 지다] 참세상 2008.05.01 (in coreanu)</ref>, Sei amichi), u so pseudonimu era '''Sulheon'''(설헌 雪軒), '''Midong'''(미동 美童<ref>[http://www.pressian.com/article/article.asp?article_num=10130417112314 "가식적인 기독교에 깨달음을"…어느 10대의 죽음] 프레시안 2013.04.21 (in coreanu)</ref>, omu di bellezza), nome di catolici era '''Antonio'''. Hè natu in [[Byupyong]]([[Incheon]]) u [[20 d'aprile]] di u [[1984]]. Da 2002 a 2003, il movimento di LGBT diritti umani e U [[3 d'aprile]] di u 2004, è stato Conscientious objection.<ref>[http://www.hani.co.kr/arti/society/society_general/584808.html 나의 일곱번째 친구는 누구입니까] 한겨레 2013.04.26 (in coreani)</ref> S'hè datu a morte in [[Seoul]] u 26 d'aprile di u [[2003]]. ==Da vede dinò== * [[Sung Jae-gi]] == Ligami == * [http://www.ohmynews.com/NWS_Web/view/at_pg.aspx?CNTN_CD=A0000120536 청소년유해매체물에 '동성애' 삭제키로] 오마이뉴스 2003.04.29 (in coreani) * [http://www.sisapress.com/news/articleView.html?idxno=7901 죽음으로 마감한 ‘커밍아웃’] 시사저널 2003.05.15 (in coreani) * [http://www.newscham.net/news/view.php?board=power_news&nid=47541 육우당(六友堂), ‘성소수자 해방’을 위해 지다] 참세상 2008.05.01 (in coreani) * [http://www.hani.co.kr/arti/society/society_general/584808.html 나의 일곱번째 친구는 누구입니까] 한겨레 2013.04.26 (in coreani) * [http://www.koreatimes.co.kr/www/news/opinon/2013/11/162_141637.html Protecting sexual minorities] Koreatimes 2013.08.23 {{en}} * [http://newamericamedia.org/2014/02/queer-rights-activists-in-south-korea-step-up-efforts-to-support-lgbtq-youth.php Queer Rights Activists in South Korea Step Up Efforts to Support LGBTQ Youth] {{en}} == Referenze == {{Referenze|2}} [[Categoria:Nati in 1984]] [[Categoria:Morti in 2003]] ms0k2tv5zqgdez30xf2o4g4cqe8756v Walt Dohrn 0 16631 355193 346402 2016-09-22T14:39:55Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Walt Dohrn Shankbone 2010 NYC.jpg|thumb|Dohrn, [[2010]]]] '''Walter''' "'''Walt'''" '''Dohrn''' (5 [[dicembre]] 1970) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Dohrn, Walt]] 41mebtxg8h8u6yi539myu4tpt7ukgeo Jennifer Saunders 0 16632 346535 340401 2015-07-01T19:05:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jennifer Saunders 2014.jpg|thumb|Saunders, [[2014]]]] '''Jennifer Jane Saunders''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Regnu Unitu|inglesa]]. [[Categoria:Attrice|Saunders, Jennifer]] 66no6h6l8api0bgvnmbbud8etx52xz7 Rupert Everett 0 16633 346577 340400 2015-07-01T19:29:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Rupert Everett in July 2007.jpg|thumb|Everett, [[2007]]]] '''Rupert James Hector Everett''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|inglesu]]. [[Categoria:Attore|Everett, Rupert]] hffzj14l73hyk2jqrfci0yl3f3hg23e Cassandra 0 16634 348174 340576 2015-07-03T12:43:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Cassandra1.jpeg|thumb|''Cassandra'' (1878) di [[Evelyn De Morgan]].]] '''Cassandra''' hè una figura di a [[mitulugia greca]]. Hè ricurdata da [[Omeru]], [[Pseudo-Apollodoru|Apollodoru]] è [[Iginu Astrunomu|Iginu]].<br /> Era a suredda coppia di [[Elenu]], fiddola di [[Ecuba (mitulugia)|Ecuba]] è di [[Priamu]] rè di [[Troia (Asia Minori)|Troia]]. Fù sacirdutessa in u tempiu di [[Apollu]] da u quali ebbi a facultà di a [[prufezia]]. Difatti, prividia terribuli sventuri è era par via di cunsiquenza mal'vista da monda aghjenti. == U mitu == === U donu di a prufezia === Ci sò diffarenti virsioni nantu à l'urighjina di u donu prufeticu di Cassandra. Sicondu una prima virsioni, u ghjornu di l'annivirsariu di so babbu, fù cilibrata una festa in u santuariu di Apollu Timbreo è Cassandra è u frateddu coppiu [[Eleno (fiddolu di Pirro)|Eleno]], stanchi da u ghjocu, si addurmintetini drintu mentri i so genitori i smintichetini, abbacinati da u vinu. A matina dopu, [[Ecuba]] corsi à u tempiu è urlò di tarrori quand'idda vidi ch'è i sarpi sacri stavani divurendu l'arechji di i criaturi par purificà li. I sarpi subitu vultetini à daretu, rampichendu sin'à un arburettu d'addoru, è da quiddu mumentu, Eleno è Cassandra praticoni l'arti prufetica.<ref>Anticlide, citatu da u scoddu à Omeru, ''Iliadi'', libru VII, vv. 44</ref> Sicondu un'antra virsioni, a più famosa, Apollu, par vadagna u so amori, li dunò a dota prufetica ma, una volta ricivutu u donu, Cassandra rifiutò di cunceda si ad eddu: adiratu, u diu li sputò nantu à i labbra è incù stu gestu a condannò à firmà sempri inascultata. [[File:Solomon Ajax and Cassandra.jpg|thumb|left|[[Aiace di Locride|Aiace di Oileo]] esci incù Cassandra, opara di l'artistu [[Solomon Joseph Solomon]], 1886.]] === Prufetessa inascultata === Sempri criatura, à a nascita di [[Paride]] pridissi u so rollu di distruttori di a cità, prufezia micca criduta da [[Priamu]] è [[Ecuba (mitulugia)|Ecuba]] ma cunfirmata da [[Esaco]], interpreti di sogni, chì cunsigliò à i suvrani di espona u picculu nantu à u [[Monti Ida (Turchia)|monti Ida]]. Paride parò si salvò è quandu divintò adultu vultò à [[Troia (Asia Minori)|Troia]] par participà à i ghjochi; duranti a cumpetizioni, fù ricunnisciutu da a suredda, chì chersi à u babbu è à i frateddi di uccida lu, scatinendu a riazzioni cuntraria è fendu vultà u ghjovanu Paride à u so rangu uriginali di principi. Prufitizò sciaguri quandu u frateddu partì par righjunghja [[Sparta]], pridiscindu u rapimentu di [[Elena (mitulugia)|Elena]] è a caduta succissiva di Troia. Ritinuta una di i più beddi frà i fiddoli femini di Priamu ebbi parichji pritindenti, frà i quali [[Otrioneo]] di Cabeso è u principi frigiu<ref>Un anticu populu induauropeou insidiatu in Anatulia.</ref> [[Corebo (Eneidi)|Corebo]], morti tremindù duranti a guerra di Troia, u prima uccisu da [[Idomeneo]], l'altru da [[Neottolemo]] (u fiddolu di Achilli, dittu ancu Pirro), o, sicondu altri fonti, da [[Peneleo]]. Quandu u cavaddu di legnu fù intruduttu in cità, svilò à tutti ch'è à u so internu ci erani suldati grechi, ma firmeti inascultata. Solu [[Laocoonte]] criditi à i so paroli è si unì à a so prutesta, essindu par quissa punitu da a dea [[Atena]], favurevuli à i grechi, chì u feci uccida da dui sarpi marini à tempu à i fiddoli, facendu passà l'attu com'è vulintà di Puseidonu, divinità prutittrici di i troiani, dendu cussì a via à l'ira di u diu di i mari u quali si scatinarà à u ritornu in patria di i combattenti di u Pilupunnesu. === A morti === A cità di Troia fù cussì cunquistata da i grechi, chì li detini focu, massacrendu ni i citatini. I membri di a famidda riali si rinchjusini in i tempia troiani, ma tuttu quissa durò pocu. Priamu murì nantu à l'altari di u santuariu uccisu da Neottolemo mentri Cassandra, chì s'era rifughjata in u tempiu di Atena, fù truvata da [[Aiace di Locride]] è stuprata sopra à locu. Strascinata via da l'altari, agguantò a statua di a dea, ch'è Aiace, miscridenti è disprizzanti cù i dii, feci cada da u pedistallu. Par via di u so cumpurtamentu funi puniti tutti i principi grechi, chì ùn ebbini felici ritornu in casa. U stessu Aiace fù punitu incù a morti da Atena è Puseidonu. Cassandra divintò dunqua ustaghju di [[Agaminnonu]] è fù purtata da iddu à [[Micene]]. Ghjunta in cità, prufitizò à l'[[Atride]] a so ruvina, ma quist'ultimu ùn volsi creda à i so paroli, cadindu cussì in a cuspirazioni urganizata contru à iddu da a moglia [[Clitemnestra]] è da [[Egisto]], in a quali murì Cassandra. Hè friquenti l'attribuzioni di l'appiddativu "Cassandra" à i parsoni chì, puri annuncendu avvinimenti sfavurevuli ghjustamenti privisti, ùn sò micca criduti, ed hè ditta "[[sindromu di Cassandra]]" a cundizioni di quidda chì furmulighja iputesi pessimistichi ed hè cunvintu di ùn pudè fà nudda par evità ch'iddi si rializini. == L'''Alessandra'' di Licofrone == [[Licofrone]], pueta calcidesu di l'[[IV seculu a.C.|IV]]-[[III seculu a.C.]], cumposi un puema epicu in [[trimetri giambici]], l'[[Alessandra di Licofrone|Alessandra]], {{Polytonic|Ἀλεξάνδρα}}, sinonimu grecu di Cassandra, in u quali discrissi i so prufezii incù un stili oscuru è enigmaticu ma di grandi fascinu. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * [[Omeru]], ''[[Iliadi]]'' XXIV, 697-706 è ''[[Odissea]]'' XI, 405-434 * [[Eschilu]], ''[[Orestea]]'' * [[Euripidi]], ''[[I Troiani]]'' è ''[[Elettra (Euripidi)|Elettra]]'' * [[Christa Wolf]], ''Cassandra'', Edizioni è/o, 1990. ISBN 88-7641-083-X * [[Eschilu]], ''Agaminnonu'' * [[Virghjiliu]], ''Eneidi'' Libru II * [[Marion Zimmer Bradley]], ''A Torcia'' == Da veda dinò == *[[Licofrone]] *[[Alessandra di Licofrone]] *[[Priamu]] *[[Otrioneo]] *[[Corebo (Eneidi)]] [[Category:Guerra di Troia]] [[Category:Parsunaghji di l'Iliadi]] [[Category:Parsunaghji di l'Eneidi]] [[Category:Parsunaghji liati à un'antunumasia]] [[Category:Parsunaghji di u De mulieribus claris]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. nx05bj2ok38zui71d1iega0jkcxncwj Conrad Vernon 0 16639 348860 346330 2015-07-06T10:14:53Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Conrad Vernon IV''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Vernon, Conrad]] 0z2dusnikzu1bxzwbq5hllbxui3qcoz Dan Castellaneta 0 16640 348863 346410 2015-07-06T10:15:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Simpsons voice actors.jpg|thumb|Castellaneta, [[2009]]]] '''Daniel Louis''' "'''Dan'''" '''Castellaneta''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Castellaneta, Dan]] avtct5wmrrovqstlgqziwjvflw3dx2t Julie Kavner 0 16641 346485 346309 2015-07-01T18:39:28Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Julie Kavner.jpg|thumb|Kavner, [[2009]]]] '''Julia Deborah''' "'''Julie'''" '''Kavner''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attore|Kavner, Julie]] 6j8xour5tamk5qsv5n0ekm0eoe3737e Yeardley Smith 0 16642 355186 350524 2016-09-22T09:11:54Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Yeardley Smith by Gage Skidmore.jpg|thumb|Smith, [[2012]]]] '''Martha Maria Yeardley Smith''' ([[Parighji]] - [[Francia]], 3 [[lugliu]] 1964) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Smith, Yeardley]] l1upxehzjetuyo93wz31b2j41joa5vp Nancy Cartwright 0 16643 346404 340428 2015-07-01T18:04:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Simpsons 500th Episode Marathon - Nancy Cartwright (Bart Simpson).jpg|thumb|Cartwright, [[2012]]]] '''Nancy Jean Cartwright''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attore|Cartwright, Nancy]] p9t21zar2q39xx29jk8sus40mkccjci Anne Haney 0 16644 354820 348830 2016-08-23T17:00:03Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Anne Ryan Thomas''' (4 [[marzu]] 1934 – 26 [[Maghju]] 2001) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Haney, Anne]] 11ht8n7vw7ew7rnlzr7t0b2jt1eskbh Ben Stein 0 16645 348832 346394 2015-07-06T10:09:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Actor Ben Stein.jpg|thumb|Stein, [[2008]]]] '''Benjamin Jeremy''' "'''Ben'''" '''Stein''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Stein, Ben]] 75ay3h8vsxawm0y97pb7watkp7z8k6d Larry the Cable Guy 0 16646 355253 351612 2016-09-28T05:49:38Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Larry the Cable Guy.jpg|thumb|Larry the Cable Guy, [[2007]]]] '''Daniel Lawrence''' "'''Larry'''" '''Whitney''' (* Pawnee, [[Nebraska]], 17 [[ferraghju]] 1963) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Cable Guy, Larry the]] 2yrsqlo7ooodahohzo8b2eg1nqu73h7 Carlos Mencia 0 16647 359038 356779 2018-04-12T00:51:32Z 2600:8800:3981:7A80:C9B1:A19C:7496:1CB1 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Defense.gov photo essay 111006-A-AO884-333.jpg|thumb|Mencia, [[2011]]]] '''Ned Arnel Mencía''' hè un attore americanu. [[Categoria:Attore|Mencia, Carlos]] hl82m7jb65u6y715ld4ts2l9rci13fj Jeff Foxworthy 0 16649 348901 346401 2015-07-06T10:22:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Us mil Foxworthy 0411 cropped.JPG|thumb|Foxworthy, [[2007]]]] '''Jeffrey Marshall''' "'''Jeff'''" '''Foxworthy''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Foxworthy, Jeff]] 7rwbggd5e8pss4a69v8cmfsbvqtwr38 Terry Crews 0 16653 355198 346395 2016-09-22T15:39:03Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Terry Crews by Gage Skidmore 4.jpg|thumb|Crews, [[2013]]]] '''Terrence Alan''' "'''Terry'''" '''Crews''' ([[Michigan]], 30 [[lugliu]] 1968) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Crews, Terry]] 6ri9zi1dybl24gvdn1lqnt3tp3ysckt Categoria:Uceania 14 16656 342719 340486 2015-04-21T18:30:28Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cuntinenti]] 146yegwtrbrgb14brkkiea4jc53luly Corru 0 16657 340491 2015-01-28T19:09:22Z 92.150.36.167 Pagina nova: [[File:Ovis gmelini musimon1.jpg|thumb|left|250px|L'incurratura di a muvra di Corsica, in un'illustrazioni di u libru di Sir William Jardine, in 1836]] File:Erkencho del norte.jpg|... wikitext text/x-wiki [[File:Ovis gmelini musimon1.jpg|thumb|left|250px|L'incurratura di a muvra di Corsica, in un'illustrazioni di u libru di Sir William Jardine, in 1836]] [[File:Erkencho del norte.jpg|right|thumb|Erkencho, strumentu musicali]] U '''corru''' (o ''cornu'') hè un appendici [[ossu|osseu]], o d'altru matiriali, chì ni sò dutati monda animali, è chì assumi parichji funzioni. I [[spezii]] dutati di corra ni ani guasgi sempri un paghju postu nantu à u capu, in a parti fruntali. Certi sò di solidu ossu, inveci altri, com'è quiddi di u [[rinuciaronti]], sò fatti di [[cheratina]], listessa sustanza ch'è i [[capiddi]]. Nonustanti quissa sò rubustissimi. In guasgi tutti l'animali i corra ani una funzioni cumunicativa intraspecifica. I corra sò infatti usati in u duminiu di i lotti chì succedini trà individui di listessa spezia par ditarminà a ierarchia suciali trà i dui cumbattenti. À spissu soli l'individui di sessu maschili sò pruvvisti di corra è quissa diventa tandu un carattaru sissuali, chì hè analizatu da i femini in u mumentu in u quali volini scedda si un cumpagnu. Accadi à spissu ch'è l'incurratura fussi menu sviluppata ind'ì i femini ch'è ind'ì i masci, com'idda accadi pà a [[muvra]]. I corra poni dinò essa imprudati à scopu difensivu, com'è ind'ì u [[cervu]]. In parichji animali, com'è a [[Caprinae|capra]] di muntagna, i corra sò curti è rivolti in davanti. In i [[caprini]], è in i [[stambeccu|stambecchi]] in particulari, i corra sò spissu ritorti à daretu è prisentani parichji solca. [[File:Triceratops 2.jpg|right|thumb|Un craniu di [[Triceratops]]]] In i [[cervidi]] i corra poni essa ramificati. I corra di i cervidi sò ditti [[palchi]] è i pussedini solu i masci, incù l'eccezzioni di a [[renna]] (''[[Rangifer tarandus]]''). Frà i Cervidi, i corra più spiciali è impunenti sò quiddi di l'[[alci]], chì sò monda sviluppati è poni suparà u [[metru]] di larghezza. Frà i [[buvidi]], i [[gazedda|gazeddi]] sò dutati di corra chjuchi è appuntiti, rivolti in altu, mentri i [[bufalu|bufala]] ani corra maiori è incurvati. I buvini dumestichi sò spissu dutati di corra, chì i so formi è diminsioni poni varià sicondu a razza. Ancu parichji [[insetti]], com'è u maldipedi (bufonu rinuceronti), sò dutati di corra. Frà l'animali preistorichi si pò ricurdà un antinatu di i cervidi, u [[megaloceros giganteus|megaceru]], vicutu in u Pleistoceni, chì aia i corra chì l'apartura suparaia i 3 metri. À l'ebbica di i [[dinusauri]] i più cunnisciuti rettili dutati di corra erani i [[ceratopsidi]], frà i quali sò famosi u ''[[Triceratops]]'', u ''[[Torosaurus]]'', u ''[[Styracosaurus]]''. [[Category:Anatumia animali]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 65d3zvgnqxjtcjbgdvu92wkitgfbdim Cornu 0 16658 340492 2015-01-28T19:09:40Z 92.150.36.167 Reindirizzamentu à [[Corru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Corru]] fi6poz0q4dlc1muuentrdn4o8xlru9y Jovian 0 16659 348919 346356 2015-07-06T10:25:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jovian''' hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[10 d'aprile|10 d'aprile]] [[1994]] in [[Durham]], [[North Carolina]] è hè mortu in a so casa in Durham, North Carolina, [[10 di nuvembri|l'10 di nuvembri]] [[2014]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Jovian]] [[Categoria:Americanu|Jovian]] ti66fiwh5i8siwvp2lebxztrvtk8d3i Dimucrazia liquida 0 16660 363664 340575 2019-09-30T05:51:15Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''dimucrazia liquida''' (o ''Demucrazia liquida'') hè un modu d'eserciziu di a [[dimucrazia]] in a quali i citatini poni dicida in chì forma asercità u probbiu puteri puliticu, sciddindu, in a massima libartà, s'iddi u volini asercità in prima parsona, o diligà lu à un rapprisintanti di soiu di fiducia (u diligatu). A dimucrazia liquida integra sighi i cuncetti di [[dimucrazia diretta]], sighi quiddi di [[dimucrazia rapprisintativa]]. A chjavi par intarprità sta tipulugia di dimucrazia stà in a massima libartà di scelta di l'eserciziu di u drittu puliticu: u citatinu sceddi com'è, quandu, è annantu à chì fà si ripprisintà. == Gradi di libartà in l'eserciziu di u drittu puliticu == Di seguitu si poni mintuvà parichji pussibuli gradi di libartà di l'eserciziu di u drittu puliticu, tipicu di a dimucrazia liquida. === Astinsioni === U citatinu hà u drittu di ùn asercità micca u so puteri puliticu, ùn participendu micca à l'iniziativi, ùn vutendu micca è ùn dilighendu micca u so votu probbiu. Hè impurtanti à nutà ch'è u puteri puliticu in stu modu hè dispersu: ùn pò micca essa assimilatu o ridistribuitu à l'insemu di i citatini attivi o à i diligati. Sta carattaristica parò pudaria influiscia nantu à a rapprisintatività di l'iniziativi, chì poni inciampà annantu à i quorum difiniti par a so ammissibilità. In stu casu, l'astinsioni ùn hè micca un attu puliticu neutru. === Eserciziu direttu o par via di diligati === U citatinu dicidi s'iddu voli asercità in prima parsona u so puteri puliticu (pruponindu iniziativi, leghji è vutendu), oppuri s'iddu voli indicà u so votu à un rapprisintanti di fiducia (portaboci). In pratica u citatinu, da a dimucrazia rapprisintativa, induva dilega à altri u so drittu di scelta è di pruposta, evuluighja in quidda diretta, induva, à traversu i portaboci eletti, gistisci i so scelti è i so pruposti senza più "intermediarii". Privali par via di cunsiquenza u principu ch'è u drittu di u citatinu hè priuritariu rispettu à quiddu di u portaboci: u citatinu, s'idda avoli, pò scavalcà un portaboci di soiu, participendu dirittamenti à a vita pulitica. === Dimucrazia diretta === Una ''premissa'' di a dimucrazia liquida hè l'applicabilità di a dimucrazia diretta par tutti l'aventi drittu. In un casu limita, i citatini d'una dimucrazia liquida pudariani dicida tutti d'applicà i so dritti pulitichi probbii dirittamenti, senza l'intermediazioni di altri. U citatinu pò scedda d'avè un rollu passivu, vali à dì solu di vutà l'iniziativi altrui, oppuri un rollu attivu, veni à dì d'essa prupunenti è prumutori di probbii iniziativi. Eppuri hè da mintuvà ch'è in tutti i sistemi di dimucrazia rapprisintativa sò privisti formi di dimucrazia diretta è ancu di sustituzioni di u rapprisintanti. === Scelta di u diligatu === U citatinu pò scedda chiunqua com'è u so diligatu, basta ch'iddu sighi calchiadunu chì aghji dritti pulitichi è possi sprimà un votu. I diligati ùn poni micca essa imposti da nissunu, nè poni essa imposti listi chjusi di parsoni dilighevuli. In i sistemi più cumuni, u diligatu devi prupona si com'è tarminali di pracuri, oppuri pò vuluntariamenti rifiutà li. In monda sistemi esistini limiti à l'elighjibilità ditarminati da incumpatibilità è cunflitti d'intaressu. === A dilega (o pracura) è so rivucazioni === U citatinu pò scedda in ''qualunqua mumentu'' u so diligatu, vali à dì ùn ci hè micca un mumentu particulari è pridefinitu par effittuà dileghi o pracuri (i classichi [[alizzioni|alizzioni]]). In modu inversu, u puteri di rapprisintanza di u diligatu ferma finch'è è solu quista sighi a vulintà di u citatinu diliganti. Quissa voli dì ch'è a dilega ùn hà micca una scadenza simultanea par tutti i rapprisintanti, ma diffarenti inveci par i diligati di ogni citatinu, voli dì ancu ch'è ''u citatinu pò ritirà a dilega in qualsiasi mumentu''. Sta prubità particulari di a dimucrazia liquida, muta prufundamenti u significatu di rapprisintanti, rispettu à i classichi dimucrazii rapprisintativi. Più di à l'evidenti custatazioni ch'iddu scumparisci a figura di u rapprisintanti parlamintari (com'è quidda di u parlamentu com'è locu fisicu), si virifichighja ancu un ridiminsiunamentu di u "pesu puliticu" di u diligatu, parchì liatu à pracuri chì poni essa rivucati à, ogni mumentu. A cunsiquenza hè a prugrissiva estinzioni di u "puliticanti di prufissioni" è u sviluppu di ''opinion leader'', prumutori d'iniziativi (spissu di natura monda ristretta) annantu à i quali cunverghjini i pracuri di quiddi chì ni approvani l'azzioni. === Duminiu di dilega === U citatinu pò scedda di diligà u votu probbiu par tutti i duminii o solu annantu à parichji, vali à dì pò scedda s'iddu voli diligà u so votu annantu à tutti i quistionii, o solu in parichji campi, o solu annantu à un spicificu argumentu (una iniziativa o una leghji). Sta carattaristica dà ancu a pussibilità di diffarinzià u diligatu à siconda i duminii: u citatinu pò ritena d'essa meddu rapprisintatu da una parsona par un certu duminiu, mentri pudaria essa rapprisintatu par altri aspetti da altri parsoni. == Dimucrazia delegativa == [[File:Democracy.svg|thumb|upright|Illustrazioni di u votu diligatu. L'alittori à sinistra di a linia turchina votani par dilega. L'alittori à dritta di a linia turchina votani dirittamenti. I numari indichighjani a quantità d'alittori ripprisintati da ogni diligatu, incù u diligatu inclusu in u contu.]] Un di l'elementi escinziali di a dimucrazia liquida hè quiddu d'applicà i principii di a dimucrazia diligata. Quissa trasfirisci u puteri puliticu da u citatinu à i diligati, mantenindu ni a ''cunsistenza''. Ci voli à suttulinià ch'è u diligatu di a dimucrazia liquida hà carattaristichi monda diffarenti da quiddi di u rapprisintanti di i classichi dimucrazii rapprisintativi (par indittu diputatu o sinatori). In u votu diligatu a dilega hè transitiva è u trasfirimentu hè ricursivu. Cussì, u votu pò essa diligatu dopu à u diligatu di u diligatu, è cussì via. A parsona à u termini d'una catena di dileghi, rappresenta, più di ch'è iddu stessu, a somma di tutti i dileganti; in altri paroli u so votu vale n-voti, sicondu u numaru ''n'' di dileganti. Un prutotipu di dimucrazia diligata hè statu riassunto da [[Bryan Ford]] in u so articulu, "A dimucrazia diligata", enuncendu i siguenti principii: # Scelta di rollu: Ogni membru pò scedda di piddà un rollu passivu com'è un individuu o un rollu attivu in qualità di diligatu, diffarinziendu quistu da formi rapprisintativi, in a sò ammissi solu i rapprisintanti indicati. I diligati ani ultiriori scelti da com'è iddi sò attivi è in quali aria. # Barriera di participazioni bassa: A difficultà è u costu di divintà un diligatu sò minori, è, in particulari, ùn necessitighja micca una campagna o di vincia un'alizzioni cumpetitiva. # Auturità diligata: i diligati asercitighjani u puteri in i prucessi urganizativi par contu d'iddi stessi è di quiddi chì i sceddini com'è iddi diligati. Parichji diligati, cusì, poni asercità parichji liveddi di puteri dicisiunali. # Prutizzioni di a vita privata di i parsoni: par evità prissioni suciali o cuercizioni, tutti i voti fatti da individui sò privati, sighi da altri individui è da diligati. # Rispunsabilità di i diligati: à u fini di garantiscia a rispunsabilità di i diligati à i so alittori è à a cumunità in generali, tutti i voti da parti di i diligati sò publichi. # Spicialisazioni di a ri-diligazioni: I diligati poni non solu agiscia dirittamenti par contu di l'individui in quantu generalisti, ma à traversu a ri-dilega poni ancu agiscia par contu di ogni altru com'è specialisti. Variazioni annantu à 'ssu mudeddu generali cirtamenti esistini, è quistu schema hè solu minziunatu quì par uriintà si drentu à un mudeddu generali. == Asempii di dimucrazia liquida == In duminii ristretti, u cuncettu di dimucrazia liquida (ancu s'iddu ùn hè micca cunnisciutu incù stu terminu) hà dighjà truvatu parichji applicazioni. Un simpliciu asempiu di parziali dimucrazia liquida hè quiddu chì hè in vigori in l'applicazioni di i dritti cunduminiali: un cunduminiu pò participà dirittamenti à l'assamblei, prumuvindu iniziativi è asercitendu u probbiu votu; ma vulindu pò diligà à un terzu l'eserciziu di i so dritti, parmittindu à quist'ultimu di vutà à so nomu. A dimucrazia liquida parmetti a pussibilità d'applicà a [[dimucrazia diretta]]. Hè evidenti ch'è a dimucrazia diretta hè faciulamenti rializevuli in duminii ristretti, incù gruppi di aventi drittu di calchì cintunari di parsoni. Quandu parò l'aventi drittu si facini più numarosi, emerghjini subitu serii prublemi pratichi: par riuniscia si, prupona iniziativi, fà dibattitu è urganizà i vutazioni. Ancu par 'ssi prublemi pratichi, sturicamenti i dimucrazii statali (incù milioni di aventi drittu) si sò evolute in a forma di a [[dimucrazia rapprisintativa]]. Nonustanti quissa, ricintamenti, incù u sviluppu di i tecnulugii infurmatichi è di internet, sì hè avvirata a seria pussibilità tecnica di gistiscia un sistemu dimucraticu direttu, incù milioni di aventi drittu. Un asempiu d'applicazioni di stu sistemu hè quiddu missu in opara da u [[Partitu Pirata (Germania)|Partitu Pirata Tedescu]] è da u [[Partitu Pirata#Italia|Partitu Pirata Talianu]]. Grazii à a participazioni dimucratica di tutti i parsoni scritti, sti sistemi sò distinati à difiniscia l'iniziativi ch'è i so rapprisintanti portani in l'urganisimi istituziunali di i so paesi rispittivi. Par a gistioni pratica di a dimucrazia liquida interna, improdani una piattaforma internet rializata à traversu u software [[à fonti aparta]] (open source) [[LiquidFeedback]], chì implementa un sistemu di votu diligatu.<ref>{{cita news|autori=Virginia Fiumu|titulu=Dimucrazia "liquida" par i pirati| url=http://www.ilsole24ori.com/art/tecnulugii/2012-05-25/dimucrazia-liquida-pirati-183931.shtml?uuid=AbeLmNiF|data=27 maghju 2012| pubblicazioni=U Soli 24 ORE|accessu=11 sittembri 2012}}</ref> == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Dimucrazia diretta]] * [[Dimucrazia apartitica]] * [[Monupartitismu]] * [[Partitucrazia]] * [[Metudu Schulze]] == Liami esterni == * [http://www.scienzainrete.it/cuntinutu/articulu/dimucrazia-liquida/ Dimucrazia liquida - Articulu annantu à Scenza in Reta] * [http://www.brynosaurus.com/deleg/deleg.pdf Delegative Democracy - Discrizzioni di u mudeddu di dilega (inglesu)] * [http://www.democrazialiquida.eu/ Dimucrazialiquida.EU - Situ di sviluppadori Taliani] * [http://www.liquidfeedback.org/ LiquidFeedback - Situ ufficiali di u prugettu (inglesu è tedescu)] [[Category:Dimucrazia]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. 95bvuto3gsl534071x3qyuq8vjcu09y Demucrazia liquida 0 16661 340537 2015-02-01T17:46:14Z 86.219.189.21 Reindirizzamentu à [[Dimucrazia liquida]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Dimucrazia liquida]] 99u6vap4iugqsydt54deudwm78w9sp9 Lingua di i cenni finlandese 0 16662 340556 340551 2015-02-01T20:25:13Z 86.219.189.21 wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni finlandese'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/fse Ethnologue: Suomalainen viittomakieli]</ref>, in acronimu '''SVK''' (in [[Lingua finlandese|finlandese]]: '''''Suomalainen viittomakieli'''''), hè una [[lingua di i cenni]] chì hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Finlandia]] (8.000<ref>[http://www.ethnologue.com/country/FI Deaf Finland]</ref>). == Rifarenzi == <references /> [[Categoria:Lingui di i cenni|finlandese]] hipn3isnrokzr2lqgg6i042vx18ba8n Utsunomiya Line 0 16663 348671 347703 2015-07-06T08:31:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} L''''Utsunomiya Line''' hè una [[linea]] di Metrupulitana [[Giappone|ghjappunesa]] chì cullega [[Tokyo]] à Tochigis. [[file:JR EAST E231-1000 U541.jpg|thumb|right|240px|Primu vagone]] [[file:E233 3000 L06.JPG|thumb|right|240px|Secondu vagone]] ==Da vede dinò== * [[Akihito]] * [[Rinnuvamentu Meiji]] * [[Grandi Santuariu Kasuga]] [[Categoria:Giappone]] emgtxr278qhzhe24f4ihyu0l1z3gj2k Gurgoni 0 16666 342093 340574 2015-04-08T19:01:16Z 86.210.60.170 wikitext text/x-wiki [[File:Michelangelo Caravaggio 017.jpg|thumb|A testa decapitata di [[Medusa (mitulugia)|Medusa]], una di i Gurgoni, in un dipintu di [[Caravaghju]] (1595-1596), ditagliu.]] I '''Gurgoni''' (o ''Gurgone'') sò mostri di a [[mitulugia greca]], erani figli di [[Forcu]] è di [[Cetu (mitulugia)|Cetu]]. Erani trè sureddi, [[Stenu (mitulugia)|Stenu]], [[Euriale]] è [[Medusa (mitulugia)|Medusa]]. D'aspettu mustruosu, aviani ali d'oru, mani incù sgrinfii di brunzu, sanni di singhjari è sarpi inveci di i capiddi è chiunqua i vardaia dirittamenti in l'ochji firmaia pitrificatu. A gurgona par antunumasia era Medusa, unica murtali frà i trè è a so righjina, chì, par vulè di [[Parsifuna]], era u custodiu di l'Inferni. I Gurgoni ripprisintaiani a pirvirsioni in i so trè formi: Euriale ripprisintaia a pirvirsioni sissuali, Steno a pirvirsioni murali è Medusa a pirvirsioni intillettuali. U mitu narra ch'è [[Perseiu (mitulugia)|Perseiu]], avendu ricivutu l'ordini di cunsignà a testa di Medusa à [[Polidette]], signori di l'isula di [[Serifu]], si ricò prima sicondu i [[Graie]], sureddi di i Gurgoni, custringhjindu i à indicà li a via par righjunghja i [[Ninfi]]. Da quiddi riciviti sandali alati, una bisgiacca è un elmu chì rindia invisibili: doni chì li si aghjunsini un spichju da parti d'[[Atena]] è un [[falcinu]] da parti di [[Ermes]]. Cussì armatu, Perseiu bulò contru i Gurgoni è, mentri erani addurmintati, vardendu ni l'imaghjina in u spichju divinu d'Atena par evità di firmà pitrificatu, taddò a testa à Medusa è a chjusi subitu in a bisgiacca di i Graie. Da u troncu decapitato di Medusa iscini, à tempu cù i schizzati di sangui, u cavaddu alatu [[Pegasu (mitulugia)|Pegasu]] è [[Crisaore]], babbu di [[Gerionu]]. Perseiu dunò a testa di a gurgona à a dea [[Atena]], a quali a fissò à u centru di u so probbiu scudu par tarrurizà i numichi. == Curiusità == * In a seria [[Sleepy Hollow (serie televisiva)|Sleepy hollow]] , in a puntata "A gurgona", hè ripprisintata una gurgona chì surviglia a spada chì sirvarà dopu à Henry Perrish par uccida à Moloch. == Da veda dinò == * [[Gorgoneion]] * [[Anfesibena]] * [[Medusa (mitulugia)]] * [[Gurgonia]] == Riferimenti == * Anna Maria Carassiti, ''Dizziunariu di Mitulugia greca è rumana'', 1996 Newton. * Camino Garcia, M. Antonia Loste, Gloria Alvarez, "Mitologia: l'antropologia a traves del mite", Graò 1996 [[Category:Gurgoni]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. hayluy3vb682mw2m0di5soybvcy67sy Gurgone 0 16667 340573 2015-02-05T20:00:26Z 86.219.189.21 Reindirizzamentu à [[Gurgoni]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gurgoni]] kluakfv2refi537495w7fs6gzoih5ew Categoria:Cità di u Canadà 14 16668 364849 340577 2019-11-08T04:08:26Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Canadà]] ieg2r8rol33h94u610og1e1apc8util Canditura 0 17452 360541 360504 2018-11-20T21:58:49Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Candied Fruit - La Boquería.jpg|thumb|Frutta candita esposta à [[a Boqueria]] di [[Barcilona]]]] A '''canditura''' hè un metudu di cunsirvazioni di parti di [[pianti]] cumestibili (di solitu [[frutta]]) par mezu d'immirsioni in un [[sciroppu]] di [[zuccaru]]. A parola "candiscia" veni da l'[[lingua araba|arabu]] ''qandat'', trascrizzioni di a parola in [[sanscritu]] ''khandakah'' ("zuccaru"). I prudutti uttinuti par mezu di canditura si chjamani ''canditi'' o ''frutta candita''. In u prucessu di canditura, par [[osmosi]] hè riduttu u cuntinutu in acqua di i frutti è u cuntinutu in zuccaru hè gradualamenti purtatu à più di 70%. I qualità [[nutrizioni|nutriziunali]] di a materia prima imprudata sò guasgi tutti persi, ancu s'è parichji vitamini si mantenini. A cunsirvazioni di l'aromi dipendi da u tipu di prucidura è da l'abilità di quiddu chì faci a canditura: poni spariscia guasgi tutti, com'è in i canditi di lavurazioni industriali, ma ancu addinsà si in un cuncintratu d'aromi. L'oppurtunità ch'è a canditura offri à u pastizzeri hè infatti quidda di pudè effittuà u [[ciclu di lavurazioni]] intrevu à fritu, senza snaturà par effettu di riscaldamentu i cumpunenti arumatichi di i frutti imprudati. Nurmalamenti, s'impiega [[zuccaru di barbabietula]], ma tutti i zuccari alimintari poni (almenu tiuricamenti) essa imprudati. Una frutta candita particularamenti apprizziata s'utteni par mezu di canditura in u [[meli]]. ==Storia== Dighjà l'antichi culturi di a [[China]] è di a [[Mesuputamia]] cunnuscìani a cunsirvazioni par mezu di zuccari (sciroppu di palma è meli). À spissu era l'unicu metudu di cunsirvazioni cunnisciutu: l'antichi Rumani mantiniani tuttu à fattu u pesciu immerghjendu lu in u meli. I veri pricursori di a canditura muderna sò l'[[arabi]], chì sirviani agrumi è rosi canditi in i mumenti impurtanti di i so banchetti. Incù a duminazioni araba di parti di u Sudu di l'Auropa, a canditura feci strada in Uccidenti. I primi ducumenti chì tistimuniighjani di l'usu di frutta candita in Auropa ricoddani à u [[XVI seculu|Cinquicentu]]. À l'ebbica, i canditi erani assimilati à i [[spezii]]. In [[Corsica]] sò famosi l'[[alimea candita|alimei canditi]]. In Italia, diventani un ingridienti prasceltu di parichji di i dulci più famosi di a tradizioni culinaria: trà quissi, si pò mintuvà u [[panittonu]] milanesu è a [[cassata siciliana]]. ==Prucidimentu== ===Prucidura artisgianali=== [[File:CanditiArancia.jpg|thumb|upright=1|Scorzi di citronu in u sciroppu di canditura]] A materia prima hè posta in una ''vasca di canditura'' è cuparta di sciroppu. Par osmosi, occorri un scambiu di u liquitu cellulari incù a suluzioni zuccarina. Dopu à un certu periodu di tempu (da un ghjornu à una sittimana), u sciroppu, oramai diluitu, hè siparatu da a materia prima è riscaldatu à u fini di fà li perda l'acqua par [[evapurazioni]] è evintualmenti ''rinfurzatu'' incù l'aghjunta di zuccaru. Ghjuntu à a cuncintrazioni vulsuta, u sciroppu hè di novu lampatu annantu à a frutta. 'Ss'uparazioni hè ripituta dopu fintantu ch'è a cuncintrazioni di zuccaru in i canditi ùn s'hè micca stabilizata. À stu puntu quiddi poni essa cunsumati oppuri cunsirvati in u sciroppu di canditura fina à u mumentu di l'usu. Par facilità u prucessu osmoticu, a frutta da candiscia hè taddata à pezzi. S'è ci voli à candiscia un fruttu intrevu, ci voli à incida lu o praticà ci i tafona incù un [[acu]]. Ancu una dopu à sbuddintatura pò essa utuli par pruvucà l'osmosi. I frutti canditi poni dopu essa ''ghjacciati'', veni à dì cuparti di un stratu di zuccaru (si dici tandu ch'iddi sò canditi "à a parighjina"). ===Pratica industriali=== Sò à spissu imprudati l' ''autoclavi di canditura'': si tratta di recipienti à chjusura ermetica, drentu i quali frutti è sciroppu sò tinuti à bassa prissioni. U puntu di [[buddori]] hè cussì abbassatu à 55-60 °C. L'[[autoclavi]] hè riscaldata à a tampiratura currispundenti, finch'iddu si ghjunghji, par evapurazioni, à a cuncintrazioni finali. A gummusità di i frutti canditi industriali hè duvuta à un usu impurtantu di [[glucosiu]], chì evita a furmazioni di cristaddi ancu à elevati cuncintrazioni di zuccaru. Inoltri, a grandi industria faci usu massicciu d'[[additivi alimintari]] (culuranti, arumatizanti è cunsirvanti), finu à snaturà u gustu di a materia prima. Com'è cunsirvanti hè ampiamenti impiigatu l'[[anidridi sulfurosu]] è i so dirivati ([[Additivi_alimintari#E200-E299_.28conservanti.29|E220-E229]]), prufittendu ancu di u fattu chì 'ss'additivi par via di una lighjislazioni tullaranti ùn devini micca essa dichjarati s'iddi sò cuntinuti in a materia prima è micca aghjunti duranti a lavurazioni. ==Prudutti== *Frutti intrevi **[[chjarasgia|chjarasgi]] **[[agrumi]], taddati à fetti, ma ancu intrevi s'iddi sò chjughi ([[Citrus reticulata|mandarina]], [[Citrus myrtifolia|chinottu]], [[kumquat]] o [[fortunella]]) **[[baracuccu]] **[[castagna]] **[[prugnola]] **[[nespula]] **[[presca (fruttu)|presca]] **[[peru]] **[[mangu (fruttu)|mangu]] **[[papaya]] *Polpa di frutta **[[zucca]]: a cusidditta "zuccata" hè un impurtanti ingridienti in monda ricetti dulciarii; **[[milonu]] *Scorzi d'agrumi: **[[citrus medica|alimea]] (variità citrus medica cumuna è [[citrus medica var. sarcodactylus]]) **[[citronu]] **[[limonu]] *Fiori (suprattuttu par scopi dicurativi) **[[acacia dealbata|mimosa]] **[[rosa (butanica)|rosa]] **[[viola (butanica)|viola]] ==Liami esterni== *[http://www.memoro.org/it/U-Chinotto-di-Savona---A-canditura_6032.html Danilo Pollero ci discrivi l'antichi tecnichi di canditura di u chinottu], da [http://www.memoro.org ''Memoro - a Banca di a Mimoria''] [[Category:Tecnichi di pasticciaria]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Cucina]] n87ni9a7jhgpgsfxs8660xicrsq5r25 Vasudilatazioni 0 17457 341454 2015-02-20T19:29:49Z 109.208.126.195 Pagina nova: A '''vasudilatazioni''' (o ''vasudilatazione'') hè l'aumentu di u calibru di i [[Vasu sanguignu|vasi sanguigni]] risultanti da u rilassamentu di u Tissutu musculari liscia|muscula... wikitext text/x-wiki A '''vasudilatazioni''' (o ''vasudilatazione'') hè l'aumentu di u calibru di i [[Vasu sanguignu|vasi sanguigni]] risultanti da u rilassamentu di u [[Tissutu musculari liscia|musculatura liscia]] custituenti a pareta di i vasi sanguigni, in particulari di l'[[arteria|arterii]], di l'[[artiriola|artirioli]] è di i [[vena|veni]] di grandi calibru. U prucessu s'opponi à a [[vasucustrizioni]], u miccanismu chì cunduci à a diminuzioni di u lumu di u vasu sanguignu. Par via di cunsiquenza, a vasudilatazioni caghjunighja un aumentu di u lumu di i vasi è, in particulari par ciò chì riguarda l'artirioli, caghjunighja a diminuzioni di a [[prissioni artiriosa]]. A risposta pò essa intrinseca, veni à dì midiata da prucessi lucali, o istrinseca, veni à dì caghjunata da mediatori è da u rilasciu d'[[ormoni]]. Tutti i fattori, ancu quiddi chì riguardani i medicini, chì caghjunighjani a vasudilatazioni, sò cunsidarati com'è [[vasudilatatori|vasudilatatori]]. [[Category:Fisiulugia cardiuvasculari]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. myl5bhjcjfop0zakk3x3ep0ft42vt90 Vasudilatazione 0 17458 341455 2015-02-20T19:31:36Z 109.208.126.195 Reindirizzamentu à [[Vasudilatazioni]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[vasudilatazioni]] mlyt7mrm50se7my9pp846piut8uso5r Ziqqurat 0 17459 363485 356487 2019-09-19T04:49:26Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Choghazanbil2.jpg|thumb|right|[[Choqa zanbil]] o Dur-Untash, una di i ziqqurat meddu cunsirvati, si trova vicinu à [[Susa (Elam)|Susa]], in [[Iranu]]; fù edificata in u [[XIII seculu a.C.]] da [[Untash Napirisha]]]] A '''ziqqurat''' ({{IPA|/dzikkurat/}}; cunnisciuta ancu, sicondu traduzioni funetichi diversi, com'è '''ziggurat''', '''ziqqurath''' o '''ziggurath'''), hè a custruzzioni [[tempiu|timpiari]] carattaristica di i riligioni di l'aria [[Mesuputamia|mesuputamica]] ([[Sumeri|sumera]], [[Babilonia|babilunesa]] è [[Assiria|assira]]). Par via di a mancanza di petri in Mesuputamia i ''ziqqurat'' erani custruiti incù mattona crudi è cotti, incù canni liati in fasci è incù bitumi usati com'è calcina è com'è isulanti; si pensa ch'è i ziqqurat avissini cuntribuitu di manera sustanziali à a forma di i tempia. In [[Sardegna]] hè prisenti un singulari altari preistoricu, quiddu di [[Monti di Accoddi]] chì par i so formi è i so diminsioni richjama i ''ziqqurat'' mesuputamichi. ==Discrizzioni== A ''ziqqurat'' hà a forma d'una turra cumposta da tronchi di piramida suprapposti in parichji piani (piramida à gradoni), par ripprisintà a vulintà di l'omu d'avvicinà si sempri di più da u celi. À traversu 7 rampi (ognuna rapprisintanti una custiddazioni è di culori diffarenti) s'accidia à una summità para annantu à a quali i [[prete|preta]] (i so veri è propri "custodii") ufficiaiani i cirimonii [[ritu|rituali]] è da a quali pudiani scrutà i [[ughjettu cilestu|corpi celesti]] à fini d'uttena ni [[divinazioni|augurii]] è [[Prufezia|prufezii]]. I ''ziqqurat'' prisentani analugii incù i [[piramidi egizziani]] è quiddi [[Mesuamerica|mesuamericani]]. Eppuri funi distinati à u [[cultu]] di i divinità principali, idantificati incù l'astri celesti è à u dipositu di a racolta è micca imprudati à scopu funirariu, com'iddu era inveci u casu incù i piramidi egiziani. U tempiu veru è propiu induva, suttu a forma d'una statua, risidia a divinità ùn era micca quiddu rilativamenti mudestu chì staia in cima; era cullucatu inveci à u par' di terra. In i parti più vicini à u par' di terra ci era un veru è probbiu magazenu induva iddu era missa da cantu a racolta agricula chì era dopu ridistribuita à a pupulazioni par opara di i preta custodii di u tempiu. ==Valenza simbolica== In urighjini forsi a ziqqurat ripprisintaia simbulicamenti a muntagna sacra, sediu di i divinità. Infatti u nomu "ziqqurat" in l'antichi scritti sumerichi sò difiniti com'è "muntagni di Diu". == Da veda dinò == *[[Piramida (architittura)]] *[[Ziggurat di Tallil]] [[Category:Architittura]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. gaw4mo8bmml5sckk1moxvhrreucixa1 Corsica Ponte Novu 0 17460 352031 347432 2015-10-27T20:53:03Z Romanm 25 [[Santu Casanova]] wikitext text/x-wiki '''Corsica Pontenovu''' hè una puesia di [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè stata publicata in ''Fiori di Cirnu'' in u [[1930]]. ==Corsica Pontenovu== :Curunata di boschi, :Bagnata da lu mare, :À i pedi d’un altare :Inghjinuchjata. :Sempre martirizata :Da Turchi è da Cristiani :In li monti, in li piani :È pà le valle. :Daret’à le to spalle, :I Vittuli imbuscati :Si sò sempre piattati :À fà ti focu. :Si spegne pocu à pocu :U to core in lu dolu, :È Ùn ci hè manc’un figliolu :Chì ti chjama ! :A natura chì t’ama :Cunsola i to dulori, :Dendu ti rose, fiori :È dolce sole. :Nascenu le viole :À tutte le staghjone, :Spegne le nivaghjone :U to clima. :Ma ùn sè anc’a la cima :Di tutti li to guai :Ch’ùn finiscenu mai, :O mamma cara ! :Intorn’à la to bara :Ùn ci hè cà rinigati :Cù l’ochji spalancati :D’impustura. :Bella la to statura, :Celeste lu to visu, :Ma ancu in Paradisu :Sarè trista. :Ùn si sarà mai vista :Sorte cusì turbata, :Povara, tribulata :Man’è sera ! :Torna la primavera :Cù tutti li so fiori, :Rinascenu l’amori :Di u passatu. :U cuccu s’hè spartatu, :Cantanu i rusignoli, :Ma piegnenu li doli :È la sciagura. :Finchì lu mondu dura, :Rinasce ogni billezza :È torna l’aligrezza :In tutti i cori. :Ma par tè li duttori :Ùn hanu medicine, :Chì sè ghjunt’à la fine :Di e to noie. :Sò finite le gioie :Di li tempi passati, :I to figlioli ingrati :Sò à la festa. :Fà scuppià la timpesta :Di u ventu pupulare, :Ch’ella li port’in mare, :È cusì sìa ! *** :Eccu ci à Pontenovu :Pien’ di sol’è di rose, :Ma par noi sò cose :Inaudite. :Sgottanu le firite :D’i veri patriotti :Ch’hanu li membri rotti :Da lu piombu. :Hè mutu lu culombu, :È dipoi stamane :Sò sciolte le campane :In lu dulore. :S’hè scuratu lu sole, :Mughja l’onda di Golu, :Ùn ci hè più un corsu solu :In tutt’a valle ! :Tazzati da le palle, :Trascinati da u fiume, :Falanu trà lu fume :Di a rivolta. :Copre la nebbia folta :Sta lutta cusì atroce :Marcata d’una croce :Senza nome. :Finita hè la funzione, :Sentu cantà lu Requie, :È sonanu l’esequie :Di a nostra libertà. [[categoria:Puesia]] 1uvg4oktozwsrupeio2xkl59g0j6021 VietJet Air 0 17463 351603 349932 2015-08-04T09:17:21Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q853878]] wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:VJ1.JPG|thumb|Un Airbus A320 di a VietJet Air]] [[File:VJ2.JPG|thumb|Un Airbus A320 di VietJet Air]] A '''VietJet Air''' o '''VJ''' in cortu (per u nome vietnamese '''Công ty cổ phần hàng không VietJet''', "Cumpagnia (Aerea) VietJet") hè una [[cumpagnia aerea]] [[Vietnam|vietnamese]] chi hè stata criata in u [[2007]]. = Storia = A cumpagnia hè stata creata u 1 ghjennaghju di u 2007. ==Da vede dinò== *[[Air Corsica]] *[[Our Airline]] == Ligami == * [http://en.vietjetair.com U situ ufficiale in inglese] [[Categoria:Cumpagnia aerea|VietJet Air]] [[Categoria:Vietnam]] qyxuzrnxb2kzoaerkxwa7p8jfscc35c Granudiurita 0 17464 341477 341476 2015-02-23T19:01:32Z 109.208.126.195 /* Bibliugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Mineraly.sk_-_granodiorit.jpg|thumb|A granudiurita]] A '''granudiurita''' hè una [[roccia intrusiva]] di a famidda di u [[granitu]] à struttura olucristaddina cumposta da [[quarzu]], [[plagiuclasiu]] (in genaru [[oliguclasiu]] o [[andesina]]) è da [[feldspatu|feldspati]]; di solitu, cunteni ancu [[biutita]] è [[orneblenda]]. D'aspettu s'assumidda à u [[granitu]] da u quali si diffarinziighja parò par via di a prisenza maiori di plagiuclasiu è par u so aspettu più scuru datu da i minerali mafichi (biutita è orneblenda). I granudiuriti formani stesi [[batulita|batuliti]] in monda cateni muntosi: in l'[[Alpi]] affiora in u [[Gruppu di l'Adamello|massicciu di l'Adamello]], in a [[Gruppu di a Presanella|Presanella]] è in i [[Vedrette di Ries]], mentri in [[Tuscana]] forma i batuliti di l'[[isula d'Elba]], di l'[[isula di u Gigliu]] è di l'[[isula di Monticristu]]. == Bibliugrafia == *''I rocci è i so custituenti'' - Morbidelli - è. Bardi (2005) *''Minerali è Rocce'' - De Agostini Novara (1962) *''Atlanti di i rocci magmatichi è di i so tissituri'' - Mackenzie,Donaldson è Guilford - Zanichelli (1990) *''Minerali è Rocce'' - Corsini è Turi - Anciclupedii Pratichi Sansoni (1965) == Da veda dinò == *[[diagramma QAPF]] *[[granitu]] [[Category:Rocce magmatichi]] == Noti == <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. fo1nh1inq584r9dbmcwosk9c0135n9k Grandi Santuariu Kasuga 0 17465 363483 348673 2019-09-19T04:49:24Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Kasuga-taisha11bs3200.jpg|thumb|upright=1.3|A porta cintrali]] U {{nihongo|'''grandi Santuariu Kasuga''' (o ''grande Santuariu Kasuga'')|春日大社|Kasuga-taisha}} hè un [[Jinja|santuariu Shintoistu]] situatu à [[Nara]], in a [[Prifettura di Nara]], in [[Giapponu]]. Fundatu in u [[768]] è ricustruitu parichji volti, hè u santuariu di a [[famidda Fujiwara]]. L'internu hè famosu par i so lanterni di brunzu è i numarosi lanterni di petra ([[tōrō]]) chì cunducini à u santuariu. U stili architittonicu ''[[Kasuga-zukuri]]'' piglia u nomu da l'aria più sacra, ditta ''[[honden]]'', di u santuariu, u quali incù a vicina '''Furesta Primurdiali Kasugayama''' hè righjistratu trà i [[patrimonii di l'umanità]] di l'[[UNESCO]], com'è parti di i "[[Munimenta Storichi di l'Antica Nara]]". U stradeddu par u Santuariu Kasuga attraversa u Parcu di u Cervu (induva i cervi ammansati vagani libaramenti). Più di middi lanterni di petra sò disposti lungu a via. L'[[ortu Butanicu Manyo]] hè aghjacenti à u santuariu. == Storia == U santuariu divintò ughjettu di u patrunatu imperiali duranti u [[periodu Heian]]. In u [[965]] a [[Murakami (imperatori di u Giapponu)|imperatori Murakami]] urdinò ch'è i missaghjeri imperiali fussini inviati à riferiscia avvinimenti impurtanti à i ''[[kami]]'' prutittori di u Giapponu. sti ''heihaku'' funi inizialamenti prisintati à 16 santuarii, inclusu u santuariu Kasuga. Da 1871 à 1946 fù ufficialamenti disignatu in u prima rangu imperiali di u ''[[Sistemu mudernu di classificazioni di i Santuarii Scintoisti|Kanpei-taisha]]''(官幣大社), u sistemu di classificazioni di i ''jinja'' giappunesi cadutu in disusu dopu à l'accupazioni americana di u dopuguerra. == Fistivali == Duranti i fistivali di u ''Setsubun Mantoro'' (2-4 frivaghju) è di u ''Obon Mantoro'' (14-15 austu), i millaia di lanterni di u Santuariu Kasuga sò alluminati à tempu. U 13 marzu hè u ''Kasuga Matsuri'' (u fistivali di a scimmia), chì prisenta danzi di ''[[gagaku (genaru musicali)|gagaku]]'' è ''[[bugaku]]''. == Imaghjini == <gallery> File:Kasuga-taisha02st3200.jpg|Chakutoden File:Kasuga-taisha01bs3200.jpg|Kurumayadori File:Kasuga-taisha07bs4592.jpg|Minamimon File:Kasuga-taisha26ns3200.jpg|Sakadono File:Kasuga-taisha05n3200.jpg|''[[Heiden (Shinto)|Heiden]]'', Buden File:Kasuga-taisha25n4592.jpg|Keishoden File:Kasuga-taisha17ns4592.jpg|Lanterni File:Kasuga Shrine lanterns-01.jpg|Lanterni File:KasugaTaisha2.jpg|Lià l'[[Omikuji]] à u Santuariu Kasuga File:Kasuga-taisha hitokotonushi jinja.jpg|Piccula cappedda in u ricintu di u santuariu File:Kasuga-taisha30bs4592.jpg|Lanterni di petra annantu à u camminu di accessu File:Kasuga-taisha09s4592.jpg|Camminu d'accessu à u santuariu File:Kasuga Taisha romon.jpeg|Porta di accessu à u santuariu, ''romon''. File:Kasuga-taisha07bs4592.jpg|Parti di u Santuariu Kasuga </gallery> [[Category:Santuarii shintoisti di u Giapponu|Kasuga]] [[Category:Nara]] == Noti == <references/> ==Da vede dinò== * [[Akihito]] * [[Rinnuvamentu Meiji]] * [[Utsunomiya Line]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Giappone]] iz1sq443k17m9659eborq5hjk879ef6 Template:Nihongo 10 17466 353314 341482 2016-03-10T05:12:53Z Varlaam 3337 wikitext text/x-wiki {{{1}}}<span style="font-weight: normal"> ({{lang|ja|{{{2}}}}}{{#if:{{{3|}}}|&#32;<i>{{{3}}}</i>}}{{Apice aiutu|Aiuto:Giapponese}}{{#if:{{{4|{{{extra|}}}}}}|{{#if:{{{3|}}}|,}}&#32;{{{4|{{{extra}}}}}}}})</span><noinclude> {{Protetta}} {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template testo straniero]] </noinclude> j0smgkx42k3bxcda1ji3zypc0v2cdaf Template:Apice aiutu 10 17467 341481 2015-02-24T17:00:38Z 109.208.126.195 Pagina nova: <includeonly>{{#ifeq:{{#if:{{{2|}}}|{{{1}}}}}|{{PAGENAME}}||<span style="font:bold 80% sans-serif; text-decoration:none; padding:0 .1em;"><sup>[[{{{1}}}|{{{2|?}}}]]</sup></span>}}</i... wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#ifeq:{{#if:{{{2|}}}|{{{1}}}}}|{{PAGENAME}}||<span style="font:bold 80% sans-serif; text-decoration:none; padding:0 .1em;"><sup>[[{{{1}}}|{{{2|?}}}]]</sup></span>}}</includeonly><noinclude> {{protetta}} {{man}} [[Categoria:Sottotemplate]] </noinclude> 308o1d0x5gvy3t43oxs7y7pysrzhn3k Disqus 0 17470 341498 341497 2015-02-25T16:45:09Z 109.208.126.195 wikitext text/x-wiki '''Disqus''' hè un sirviziu d'allughjamentu di cummenti par siti web è cumunità virtuale chì funziona per mezu di una piattaforma online. A piattaforma hà diverse funziunalità, trà e quale un sirviziu di reta suciale, prufili di participanti, sistemi di muderazione è antispam, notifiche email è cummenti mandati da telefunini. L'impresa Disqus, Inc. hè stata fundata in u 2007 è hà u so sediu in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]. == Storia == U sviluppu di a piattaforma Disqus cuminciò in l'istate di u 2007 à l'internu di l'incubatore di [[startup (ecunumia)|startup]] [[Y Combinator]] da parte di Daniel Hà è Jason Yan, tandu tremindù studienti à l'[[Università di a California, Davis]]. L'impresa Disqus, Inc. hè stata fundata u 30 uttrove 2007. À l'iniziu di u 2011 Disqus hà ottenutu 10 milioni di dullari di finanzamentu da i fondi di ''[[venture capital]]'' North Bridge Venture Partners è [[Union Square Ventures]]. In u 2013 hè stata publicata l'applicazione par [[Windows Phone]].<ref>[http://www.hdblog.it/2013/03/06/disqus-applicazione-dispunibile-in-esclusiva-par-windows-phone/ Disqus:applicazione dispunibile in esclusività par Windows Phone!]</ref> Sicondu un studiu di u marzu 2011 di Lijit, Disqus hè imprudatu da u 75% di i siti web chì adottanu sistemi di cummentu o di discussione di terze parte. == Tecnulugia == U sistemu di gistione di i cummenti di Disqus hè scrittu in [[JavaScript]] è improda u [[framework per applicazione web]] [[Django (infurmatica)|Django]]. == Mudellu cummerciale == Disqus suvita un mudellu cummerciale di tipu [[freemium]], in u quali vene à dì una parte di u sirviziu hè offerta di rigalu, mentre un'altra parte hè à pagamentu. U sirviziu di basa hè gratuitu tantu per i cummintadori ch'è per i siti web. Di nuvembre 2010 Disqus hà cuminciatu à offre trè pacchetti di funziunalità supplementarii à pagamentu par i siti web: Plus par 19 dullari à u mese, Pro par 199 dullari à u mese è VIP à parte da 999 dullari à u mese. A mità di u 2011 u pacchettu Plus hè statu cancellatu è u costu di u Pro hè aumintatu à 299 dullari à u mese. == Note == <references/> == Ligami esterni == * {{lingue|en}} [https://www.disqus.com Situ ufficiale] [[Category:Imprese software statunitensi]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. h1lnzbzzbpb3wwavbozq1tdaubpd7gr Ponte di i Suspiri 0 17471 362258 341577 2019-06-02T07:36:55Z Archaeodontosaurus 2695 wikitext text/x-wiki [[File:Antonio Contin - Ponte dei sospiri (Venice).jpg|thumb|250px|U ponte di i Suspiri]] U '''ponte di i Suspiri''' (o ''Ponti di i Suspiri'') hè un di i ponti più celebri di [[Venezia]]. == Discrizzione è storia == [[File:Ponte di i Suspiri - view from inside Palazzo ducale.jpg|thumb|left|130px|Vista da drentu u Palazzu Ducale]] U ponte di i Suspiri hè custruitu in [[petra d'Istria]], in stile [[architettura barocca|baroccu]], è fù rializatu à l'iniziu di u [[XVII seculu]] annantu à un prugettu di l'architettu [[Antonio Contin]], figliolu di [[Bernardino Contin]] per ordine di u doge [[Marinu Grimani (doge)|Marinu Grimani]], di u quale a [[stemma]] ci hè sculpitu. [[File:Ponte di i Suspiri - prison view.jpg|thumb|right|Vista di a prighjò]] Stu ponte caratteristicu di [[Venezia]], situatu à poca distanza da [[piazza San Marcu]], scavalca u [[riu di Palazzu]] cullighendu incù un doppiu passaghju u [[Palazzu Ducale di Venezia|Palazzu Ducale]] à e [[Prighjone Nove]], u prima edifiziu à u mondu custruitu per esse ghjustu appuntu una prighjone. Servia da passaghju per i reclusi da queste prighjone à l'uffici di l'[[Inquisitori di Statu]] per esse ghjudicati.<ref>''Venezia'', p. 209</ref> Cunnisciutu in tuttu u mondu, hè fotografiatu da i turisti pruvinenti da u mondu intrevu, da i soli dui posti da i quali hè osservevule, (più ch'è da e gondule) vene à dì da u [[ponte di a Canonica]] è da u [[ponte di a Paglia]]. L'hè statu attribuitu 'ssu nome perchè sicondu a legenda, da stu ponte si sintianu i suspiri di i cundannati, mentre eranu condutti in prighjone. Siont'è 'ssa legenda, à i tempi di a [[Serenissima]], i prighjuneri, attravirsendu lu, suspiravanu davante à a pruspettiva di vede per l'ultima volta u mondu esternu. 'Ssa parte di a legenda parò, hè priva di fundamentu, chì da l'internu di u ponte a vista versu l'esternu hè guasi nulla. U termine suspiri vene per indicà l'ultimi rispiri ch'è i cundannati emittianu in u mondu liberu, perchè una volta cundannati in a [[Ripublica di Venezia|Ripublica di i Dogi]] ''ùn si pudia vultà à daretu''.<ref>''Venezia'', p. 209</ref> == Ponti di i Suspiri in u mondu == Esistenu parechje strutture dinuminate ''ponte di i Suspiri'' tantu in [[Cambridge]] ch'è in [[Oxford]], in [[Inghilterra]]. A prima appartene à u ''college ''universitariu St. John's, a siconda, chì curiusamente richjama di manera diretta u [[ponte di Rialto]], appartene à u ''college ''Hertford. Inoltre, in u [[distrittu di Barranco]], in [[Lima]], (capitale di u [[Perù]]), s'ammira un "puente de los Suspiros", puntu emblematicu di stu distrittu è un di i lochi più romantichi di a cità. Ancu à [[New York]] ne esiste una copia, o, per megliu dì, una "citazione mudernizata", chì serve da culligamentu trà dui edifizii di u cumplessu di a [[Metropolitan Life Insurance Company Tower]], un grattacelu direttamente inspiratu da u [[campanile di San Marcu]].<ref>''Venezia'', p. 210</ref> == Imagine == <gallery> File:Ponte dei Suspiri Venezia.JPG|Venezia, ponte di i Suspiri File:Bridge_of_Sighs,_Cambridge.JPG|U ponte di i Suspiri di Cambridge Image:Bridge-of-sighs.jpg|U ponte di i Suspiri d'Oxford Immagine:Met Life Bridge.jpg|A citazione di u ponte di i Suspiri à New York </gallery> == Note == <references/> == Bibliugrafia == * ''Venezia'', Touring Club Talianu, Milanu 2002. == Da vede dinù == * [[Antonio Contin]] * [[Piomba]] * [[Palazzu Ducale di Venezia]] * [[Piazza San Marcu]] [[Category:Ponti cuparti|Suspiri]] [[Category:Ponti di Venezia|Suspiri]] [[Category:Ponti à arcu|Suspiri]] [[Category:Ponti in petra|Suspiri]] [[Category:Palazzu Ducale di Venezia]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. rvahahaqm9dyfa2irinhxalyxai304k Atina 0 17473 361605 360622 2019-01-31T14:39:23Z Comino 9332 /* Storia */ wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Atina [[File:Atina - Cattedrale.JPG|Atina: panurama|250px]] | blasone= | nomeUfficiale=Atina | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=37 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=48 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=481 | superficia=29,89 | pupulazione=4.519 | annu=31-12-2010 | densita=151,19 | merre=Adolfu Valente | posta=03042 | telefunu=0776 | istat=060011 | abitanti=Atinati | patrone=San Marcu Galileu | festa=[[1 d'ottobre]] | situ=http://www.comune.atina.fr.it/ }} {{citazione|'''Atina''', mamma di molti omini illustri,<br />tantu chì nisuna cità d’[[Italia]] si pò dì più ricca, [[Marcu Tulliu Cicerone|Cicerone]], Pro Planco, VII, 21}} '''Atina''' (''Atini'' [ aˈtiːni ] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 4.519 abitanti. Si trova ind'è e Valle di Cuminu. ==Giugrafia fisica== ===Territoriu=== U paese occupa una bella parte di una cullina chì si sviluppa ind’è [[Valle di Cuminu]] à a margine uccidentale di un gruppu muntosu di dolomie (rocce sedimentarie carbonatiche custituite per u più di dolomite) bianche, dettu ''Monti Bianchi'', chì culmineghja ind’è lucalità ''il Colle'' à 430 metri sopra à u livellu di u mare, contraforte uccidentale di u centru storicu d'Atina. S'è a cità antica hè cumplettamente impinzalata annantu à un cullettu chì à l’antichi duvia apparì inchjappevule, (fubbi detta da [[Publiu Virgiliu Marone|Virgiliu]] ''Atina potens''), edifizii muderni è cumplessi residenziali si sò sviluppati ind’è valle di u fiume [[Melfa]], chì stà più in bassu, dendu vita à un veru centru abitatu: ''Ponte Melfa''. Una serie di pulitiche urbanistiche dapoi u dopuguerra anu favuritu u cullocamentu di parechji sedii cumunali è sirvizii in a pianura sottustante u centru storicu dendu vita cusì à l'unicu veru è propriu polu cummerciale di a Valle di Cuminu. U restu di u territoriu cumunale rinchjude in u so perimetru un paisaghju piuttostu variatu; à u sudu sicondu a bocca di ''Cancellu-Capu di China'' (504 m s.a/u.m.) annantu à a spartiacqua trà u fiume ''Melfa'' è u fiume ''Rapidu'' passa u cunfine incù [[Belmonte Castellu]] chì prusegue versu punente annantu à i monti di ''Montatticu'' finu à inchjude u ''Pizzo del Prato Caselle'' (1365 m s.a/u.m.) è l'altupianu di ''a Soda''. A linia cuntinueghja cusì versu u nordu, longu a pianura di u ''Melfa'' (340 m s.a/u.m. circa) induv'ella ghjunghje à e culline di [[Gallinaro]] finu à ''Rosanisco'' induve, à livante, scuntratu a cumuna di [[Villa Latina]], ricolla annantu à i ''Monti Bianchi'', è senza righjunghje e cime, torna à u ''Capu di China''. Un picculu corsu d'acqua, oltre u ''Melfa'', entre in u so territoriu vicinu à u paisolu di ''Le Sode'': u ''Riu Molle''. ==== Geolugia è geumorfolugia ==== L'aria chì si trova in u territoriu d'Atina pò esse suddivisa in quattru zone principale. * Dolomie di i ''Monti Bianchi''; * Calcarii di u gruppu di ''Montatticu '' * Marne di Gallinaru; * Dipositi alluviunali longu u ''Melfa''. ::::::{| class="wikitable" class="wikitable" |colspan=4|<center>'''Rilievi è vette principale'''</center> |- !Nome !Altezza !Cuurdinate !Gruppu muntosu |- |''Pizzo del Prato Caselle'' |1365 |<small>41°51', 13°76'</small> |''Montatticu'' |- |''Monte Pratu'' |1087 |<small>41°61',13°77'</small> |''Montatticu'' |- |''Il Monte'' |722 |<small>41°61',13°81'</small> |''Monti Bianchi'' |- |''Monte Cicutu'' |652 |<small>41°62',13°76'</small> |''Montatticu'' |- |''Colle Santo Stefanu'' |577 |<small>41°61',13°80'</small> |''Monti Bianchi'' (addussati a u centru storicu) |} ===Clima=== Sicondu e date medie di u trentenniu [[1961]]-[[1990]], a [[timperatura]] media di u mese più fretu, [[ghjinnaghju]], s'ammonta à +4,5&nbsp;°C, mentre quella di u mese più caldu, [[aostu]], hè di +23,3 °C. ==Storia== [[File:Palazzo Ducale Cantelmo di Atina.JPG|thumb|right|U palazzu ducale di Atina.]] === Origine === {{citazione|Cusì cinque grandi cità, appruntate l'alcudine,<br />rinnovanu arme: a putente '''Atina''',<br />Tivuli a superba, Ardea l’antica,<br />Crustumeri è a turrita Antenna|Virgiliu, Eneide, 1. VII, v. 965}} A ligenda attribuisce à Atina origine antichissime: saria stata fundata da [[Saturnu (divinità)|Saturnu]] in a mitica [[età di l’oru]], incù altre 5 [[cità saturnie|cità]] di u [[Laziu]] chì cumencianu incù a lettera A. E fonte storiche è litterarie attestanu incù raghjunevule cirtezza a so esistenza in età prerumana: si sà chì in un passaghju di l'[[Eneidi]], [[Publiu Virgiliu Marone|Virgiliu]] a mintuvò trà e cità chì priparonu l'arme in succorsu di [[Tornu]] contru à [[Enea]]. <ref>''Eneide'', VII, 630</ref> === Storia antica === Incù tutta prubabilità fubbi una cità [[volsci|volsca]], posta longu a strada chì cunghjunghjia [[Sora]] incù [[Cassinu|Casinum]]. In u seculu IV a.C., quandu à u limitu di a Valle di u Liri a criscente putenza di i [[Sanniti]] vene in cuntattu incù a prisenza rumana, a truvemu trà e cità di a Lega Sannitica, guasgi certamente appartinente à a grande tribù di i [[Pentri]], cum'è [[Alife]], Cassinu è [[Venafru]]<ref>E.T.Salmon, ''U Sanniu è i Sanniti''. Turinu, Einaudi, 1983</ref>. Atina avia un rollu impurtante micca solu per e vie di cumunicazione trà Sanniu, Campania è bassu Laziu, ma ancu per a vicinanza à e minere di ferru di u [[monte Meta]]<ref>Annantu à l’impurtanza di u ferru prisente in a zona di u monte Meta in l'età antica si pò vede G.Colasanti, ''I circadori di ferru''. Roma, 1928</ref> Cunquistata da i Rumani durante e [[guerre sannitiche]] è inserita in a tribù [[Teretina]], diventò prifettura eppoi municipiu. Furnì à a ripublica è à l'imperu validi amministratori è militari, soprattuttu dopu à a cunclusione di a guerra suciale in u 90 a.C. è u definitivu ottenimentu di a cittatinanza rumana: Cicerone a definisce "Atina mamma di molti omini illustri, tantu chì nisuna cità d'Italia pò dì si più ricca"<ref>''Pro Planco'', VIII, 21</ref>. In l'organisazione territuriale d'[[Augustu]] fù inclusa in a I° Regio, Laziu è Campania. === Medievu === [[File:Cattedrale di Atina.JPG|left||thumb|Cattidrale d'Atina]] Distrutta da i Longubardi, fù ricustruita in u 626 è fù ammessa à fà parte di u Ducatu di Beneventu, è dopu di a cuntea di [[Capua]] è infine di u regnu unificatu da i Nurmani, u Regnu di Sicilia eppoi di u Regnu di Napuli è di e Duie Sicilie. Fece parte da tandu è finu à u 1860 di a pruvincia di [[Terra di Lavoru]]. À a fine di u seculu XII face parte di i duminii di [[Montecassinu]]. In seguitu rientre in i pussessi di i conti d'Aquinu. In u 1349 fù distrutta da un ruvinosu [[terramotu]] è ricustruita qualchì dicenniu dopu. Cum'è bella parte di a Valle di Cuminu fù insirita in a Cuntea d'[[Alvito (Italia)|Alvitu]] eppoi in u [[Ducatu d'Alvitu]], sottu i [[Cantelmu]], i Folch di Cardona è i [[Galliu (antica famiglia)|Galliu]], ancu cù a so fisionumia citatina particulare. === Età muderna è cuntimpuranea === [[File:Cartiera Mancini.JPG|thumb|right|A ferrera Mancini di Rosaniscu.]] À l'iniziativa di i Visocchi hè duvuta l'intruduzione di a cartiera in u 1845 è, versu à fine di u seculu, di a cintrale idroalettrica di Castellone, in u territoriu di [[Picinisco|Piciniscu]], chì sfruttava a caduta di l'acque di u Melfa à traversu una cundotta furzata. U sfruttamentu di e miniere di ferru (per u più [[limonite]]) di u Meta, à a quale a storia d'Atina è di a Valle di Cuminu hè ligata dapoi a più rimota antichità, cuntinuò incù alterne vicende ancu in epica muderna, è ebbe una ripresa à parte da u 1774, incù a custruzzione d'una ferrera (stabilimentu per u travagliu di u ferru, più maiore ch'è un stazzona) in a [[Valle di Cannetu]], chjusa in u 1799 durente l'occupazione francese. In u 1852 u guvernu burbonicu pinsò à un sfruttamentu dicisu di e risorse minerarii di a zona, incù a custruzzione di a Magona o Ferriera in a lucalità di Rosaniscu.<ref>Armendu Mancini, ''A magona d'Atina''. Bologna, Forni, 1987.</ref> Questu prugettu, chì era in fasa di cumplitamentu, si firmò dopu à l'occupazione piemuntese di u 1860. == Monumenti è lochi d'interessu == === Archititture riligiose === ;Cuncattedrale A cuncattedrale d'Atina, dinuminata ancu ''Paruchjale di l’Assunta'', o ''Cattidrale di Santa Maria Assunta'', in l’attuale funzione architittonica fùbbi principiata in u 1725 è terminata in u 1746. Sorge annantu à u locu di a primitiva cattidrale paleocristiana edificata, sicondu a tradizione, annantu à i resti di u tempiu di Saturnu da u vescu Lione. Nant’à a facciata hà dui bassi campanili. À l'internu, à trè navate, sò visibule un [[battisteru]] baroccu in legnu, tele di u pittore [[Aloisiu Volpe]] è l'affreschi di l’atinate [[Teudoru Mancini]] (1796-1868). Di fronte ci hè a piazza Marconi, delimitata da u porticu di u ''Palazzu di u privostu'' (o di u viscuvatu). === Archititture civile === ;Palazzu Cantelmu U Palazzu Cantelmu, dettu ancu palazzu ducale, fùbbi custruitu dopu à u terramutu di u 1349, in listessu locu induve era posta a rocca di i d'Aquinu. Attualmente hè sediu di a cumuna. Hà avutu in u corsu di u tempu parechji ristauri. A facciata prisenta dui turrioni, di u quale solu u drittu hè scumpiitu, cù finestre appaghjate gotiche è rusulone. Annant’à u purtone d'intrata hè ripprisintatu un bassurilievu rumanu. À l'internu hè prisente a cappella di Sant'Onofriu. Annant’à a facciata ci hè una statua tugata d'epica rumana. In u curtile internu si trovanu parechje epigrafe è resti di culonne. === Siti archeulogichi === ;Muri poligunali è vistighe d'epica rumana Vistighe di [[muri poligunali]] - custruite in tempi diversi incù parechje tipulugie (3 manere) - si scontranu in u centru è ind’è e zone aghjacente. Fora di l'aspetti ligendarii, relativi sia à a datazione sia à l'estinsione, sò quantunque datevule incù bona apprussimazione trà i seculi VII è II a.C. Di a grande ''Porta aurea'' oghje ferm solu a dinuminazione. In piazza Garibaldi hè visibile u cippu funerariu di u monumentu funebre di Luciu Eliu Aureliu Commodu. Diverse scrizzione rumane si trovanu incurpurate in i palazzi di u centru storicu, mentre in a zona cimiteriale di San Marcu ci sò e vistighe d'una ''domus'' rumana. Annant’à u situ di u tempiu di Ghjove pare certu chì fusse stata custruita a chjesa di [[San Petru]], di manera analuga à a cattidrale edificata annantu à u situ di u tempiu di Saturnu. E tombe rumane visibile, chì in una carta di u 1910 eranu 22, sò avale 3. == Sucità == === Riligione === ==== Vicende storiche à prupositu di a diocesi è di a prepositura ==== A storia di a Chjesa d'Atina distingue dui periudi, quellu di i veschi è quellu di i prepositi<ref>L’infundatezza di a seria di i veschi, à parte da Marcu di Galilea (44 d.C.) finu à Ghjuvanni (1086), dighjà sustinuta da Lanzoni è Kehr, hè stata dimustrata da [[Herbert Bloch]] è da a Vircillo Franklin (vd. ''infra'' Bibliugrafia circa l'origine di u titulu di diocese è prepositura), chì anu definitivamente chjaritu, incù assai prove è argumenti, ch'è a lista di i veschi fù in rialità cumpilata da [[Petru Diaconu]] bibliutecariu è archivistu di Montecassinu († dopu à u 1159).</ref>. Hè più difficiule invece à capisce l'origine di u ''status'' di prepositura ''nullius dioecesis'' di u quale Atina hà gosu in u corsu di u tempu. Inglubata in a diocesi di [[Sora]], Atina, dighjà in u 1145 era forse retta da un privostu monacu di Montecassinu, u quale abate avia ghjà u drittu di numinà i privosti atinati. 'Ssa situazione fubbi ratificata in u 1194 quandu a cità sana fubbi dunata à Montecassinu da l'imperatore Arrigu VI di Svevia. Suttratta à i cassinesi da Federicu II di Svevia in u 1227, a cità frà diverse vicende fù dopu sottuposta à l'auturità di i varii signori feudale di a Valle di Cominu, micca senza numerosi cuntrasti, trà u XIV è u XVI seculi, incù u sediu episcupale di Sora, di a quale Atina ùn vuli ricunnosce l'auturità. À a fine di u seculu XVII, dopu à a suspinsione in u 1692 di u privostu Leliu Catarinella, a prepusitura fubbi affidata à l'abate di Montecassinu Andria Deodati, dopu vescu di [[Rossanu (Italia)|Rossanu]] (†1713). Numinatu privostu Tumasgiu De Marcu in u 1693, dopu à a so morte viulente a Cungregazione di i veschi privò Atina di a prepositura indepindente, annessendu la à a diocesi d'[[Aquinu]]. Infine [[papa Grigoriu XVI]] incù a bolla ''Romanus Pontifex'' u 19 nuvembre 1834, abuliscendu a ghjurisdizione prepusiturale pose Atina sottu à l'auturità di l'abbazia di Montecassinu. À quandu ristabilita a carica di privostu da [[papa Lione XIII]] in a 1878, fùbbi accullata à l'abbati cassinesi, mentre a chjesa atinate di S. Maria era dichjarata cuncattedrale. Infine incù u dicretu di a Cungrigazione pè i Veschi di u 21 marzu 1977 (''Montis Casini et aliarum. De mutatione finium. A Casinum montem'') u territoriu sanu di a prepositura d'Atina hè statu incurpuratu incù quellu di l'abbazia territuriale di Montecassinu, mentre à listessu tempu fù dichjarava tolta a dinuminazione di "prepositura". == Cultura == === Struzzione === ==== Musei ==== ;Museiu Civicu è Bibbiuteca U so sediu hè in corsu Vittoriu Emanuele. U museiu, incù cinque sale di mostra, cunserva scuperte pruvinente da Atina è da paesi circustanti di a Valcuminu, cum'è e lucalità ''Omini morti'' di [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] è di ''Pescarola'' di [[Casalvieri]]. U materiale archeulogicu cunsiste in scrizzione, ceramica prerumana è rumana, mosaiche, sipulture incù materiale funerariu. Sò nutevuli trè affreschi di u seculu XIV pruvinenti da u palazzu ducale. A Bibbiuteca hè ricca di vulumi di nutevule interessu per a storia è l'archeulugia di a Valle di Cuminu. == Ecunumia == Grazia ancu à a prussimità di i fiumi [[Melfa]] è [[Mollarinu]], Atina hà sviluppatu una nutevule attività agricula, incù produtti di qualità cum'è l'oliu d'oliva, u vinu, i fasgioli cannellini. À parte da l'iniziu di l’Ottucentu l'impegnu rifurmadore di a famiglia Visocchi hà cumpurtatu l'intruduzione in viticultura di criterii d'allivamentu raziunale è di vitigni selezziunati, cum'è u cabernet, per a produzzione di vini di u quale hè oghje certificata a dinuminazione d'origine cuntrullata [[Atina DOC]]. == Amministrazione == In u 1927, in seguitu à u riurdinamentu di e circuscrizione pruvinciale stabilitu da u dicretu reale n. 1 di u 2 ghjinnaghju 1927, per vulintà di u guvernu fascistu, quandu fù istituita a [[pruvincia di Frusinone]], Atina passò da a [[pruvincia di Caserta]] à quella di Frusinone. === Altre infurmazione amministrative === * Face parte di a [[Cumunità muntagnola Valle di Cuminu]] ==Note== <references/> == Bibliugrafia == *Mancini A., ''La storia di Atina'', Arnaldo Forni Ed., Sala Bolognese (BO) 1994. *Vizzaccaro T, ''Atina e la Val di Comino'', Lamberti Ed, Cassinu (FR) 1982. * F. Ughelli, ''Italia Sacra sive de episcopis Italiae'', X, Venetiis 1722, pp.&nbsp;19–28. * [[B. Tauleri]], ''Memorie istoriche dell'antica città d'Atina'', Napuli 1702. * E. Caspar, ''Petrus Diaconus und die Monte Cassineser Fälschungen. Ein Beitrag zur Geschichte des italienischen Geisteslebens im Mittelalter'', Berlinu 1909, pp.&nbsp;128–148. * F. Lanzoni, ''Le diocesi d'Italia dalle origini al principio del secolo VII (an. 604) '', I, Faenza 1927 (Studii è Testi 35), p.&nbsp;121. * ''Italia Pontificia'', VIII, ed. P.F. Kehr, Berolini 1935, pp.&nbsp;197–198. * T. Leccisotti, ''Per la storia della Diocesi cassinese. La Prepositura di Atina'', in «Diocesi di Montecassino-Bollettino Diocesano» 3 (1973), pp.&nbsp;223–229. * ''“Atina potens”. Fonte pè a storia d'Atina è di u so territoriu. Atti di a tavola rutonda in onore di u prof. [[Herbert Bloch]] (Atina, 21 ghjugnu 1989)'', à cura di F. Avagliano, Montecassinu 1993 (Studi è documenti annantu à u Laziu meridiunale 2). * Carmela Vircillo Franklin, Herbert Bloch; ''The ecclesiae Atinatis historia of Marcantonio Palombo: Codd. Vat. lat. 15184-15186'', Biblioteca Apostolica Vaticana, 1996, Studii è Testi 374-375). * Herbert Bloch, ''The Atina Dossier of Peter the Deacon of Monte Cassino. A Hagiographical Romance of the Twelfth Century'', Cità di u Vaticanu 1998 (Studii è Testi 346). * S.L. Trigona, ''Atina e il suo territorio nel Medioevo. Storia e topografia di una città di frontiera'', Montecassinu 2003 (Studii è documenti annantu à u Laziu meridiunale 11). * Mariano Dell'Omo. ''Atina'', in ''Le Diocesi d'Italia'', dir. da L. Mezzadri-M. Tagliaferri-E. Guerriero, vol. II, Cinisellu Balsamu (Milanu), 2008, pp.&nbsp;130–131. == Ligami == * {{cita web|http://www.atinablog.it|AtinaBlog}} * {{cita web|url=http://www.ciociariaturismo.it/index.php?option=com_content&view=article&id=86%3Aatina&catid=34&Itemid=940&lang=it|titolo=CiociariaTurismo - Atina}} * {{cita web|http://www.ciociarianotizie.it|Ciociaria Notizie - l'aggregatore della provincia di Frosinone}} [[Categoria:Cumuna d'Italia]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] tjlgs3m3qs7c28ugxgg5lpnu1dry31p Jérôme Rothen 0 17476 348774 343533 2015-07-06T09:31:33Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Jérôme Rothen.jpg|thumb|Jérôme Rothen in u 2007]] '''Jérôme Rothen''' (natu in u '''1978''') hè un exi [[Sporting Club Bastia|SC Bastia]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Francia|francese]]. [[Categoria:Pallò|Rothen]] e8wpa5g0c7jmwj1yjw7emjsn5r3vwlc Turchia 0 17477 359924 350541 2018-08-13T16:17:56Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Flag_of_Turkey.svg|thumb|Bandera di Turchia]] A '''Turchia''' (in turcu: ''Türkiye'') hè un paese in [[Auropa]]. ==Da vede dinò== *[[Şalom]] [[Categoria:Turchia]] [[Categoria:Europa]] t5btanposcu6souyi9hw0263fdimm7u Yannick Cahuzac 0 17479 341535 341534 2015-03-01T23:57:13Z Ozankra 4812 wikitext text/x-wiki '''Yannick Cahuzac''' (natu in u '''1985''') hè un capitanu di ghjucadore di pallò [[Sporting Club Bastia|SC Bastia]] e corsu. [[Categoria:Pallò|Cahuzac]] nl03zcmcpcvk5lp8da37uspyzapwesw Xu Da 0 17480 350519 350517 2015-07-09T09:07:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Xu_Da.jpg|thumb|Xu Da]] '''Xu Da''' (caratteri chinesi: 徐達; pinyin: Xú Di?; 1332 - 1385) hè statu un [[forze armate|generale]] [[China|chinese]] chì sirvì sottu u prima imperatore di a dinastia Ming, Hongwu. Xu era ancu u babbu di Xu Yihua, chì saria divintata imperatrice spusendu u terzu succissore à u tronu [[dinastia Ming|Ming]], [[Yongle]]. ==Biugrafia== In u 1353, Xu s'unì à i ribelli di i [[Rivolta di i Turbanti Rossi|Turbanti Rossi]], un'urganisazione chì vulia rimbarscià u guvernu [[dinastia Yuan|Yuan]]. Sottu à u cummandu di [[Zhu Yuanzhang]] (futuru fundatore di a [[dinastia Ming]] incù u nome d'[[imperatore Hongwu|Hongwu]]), cunquistò parechji territorii appartinenti à i signori di a guerra è, in u 1369, cummandò un attaccu contru a capitale [[dinastia Yuan|Yuan]], [[Pechino]]. L'ultimu imperatore mongulu, [[Hui Zong|Huizong]], fù dunque custrettu à fughje versu u nordu<ref name="britannica">[http://www.britannica.com/EBchecked/topic/273994/Xu-Da "Xu Da" - Encyclopædia Britannica]. 2008. Encyclopædia Britannica Online. <small>Link cunsultatu in data 9 uttrove 2008</small></ref>. Xu cummandò dunque un perseguimentu versu e forze [[dinastia Yuan|Yuan]] chì eranu puru in ritirata, ma durante u tragettu, scuntrò Yi Seonggye (fundatore di a [[dinastia Joseon]] in [[Corea]]), à u quale era statu cummandatu di dichjarà a guerra à l'armata chinesa. A prisenza di Xu cunfusi i generali cureani chì, invece, s'allionu propriu incù i chinesi. Fù cusì chì l'armata di Xu riiscì à invade i territorii [[Mongulia|monguli]], ghjunghjendu à sacchighjà a capitale [[Karakorum]]<ref name="britannica" />. Cintunare di nobile monguli fubbenu catturati in u 1370. L'armata di Xu Da s'avventurò finu à [[Transbaikalia]], u puntu più sittentriunale ch'un'armata chinesa aghji mai raghjuntu<ref name="britannica" />. ==Morte== U generale Xu murì in u 1385 in circustanze micca sempre chjarite. Ùn fù micca trà l'accusati di cuspirazione per l'assassiniu di l'[[imperatore Hongwu]], bench'è molti di i so cumpagni chì avianu cuntribuitu à a fundazione di a [[dinastia Ming]] fussenu stati cundannati à morte. Una ligenda narra chì Xu Da fusse statu allergicu à a carne d'oca è chì [[imperatore Hongwu|Hongwu]] l'averisti inviatu in rigalu, senza sapè la, probbiu tale tipu di carne. Xu Da saria dunque mortu, à causa di a so allergia<ref>Deng, Yinke ''Storia di a China''. [[Pechino]]: Chjina Intercontinental Press, 2007. ISBN 9787508510989 pagine 131-132</ref>. ==Cultura di massa== Xu Da hè ancu un persunaghju d'un rumanzu ''[[wuxia]]'' di [[Jin Yong|Louis Cha]], ''The Heaven Sword and Dragon Saber''<ref>http://wuxiapedia.com/Novels/Index/Heavenly-Sword,-Dragon-Slaying-Sabre, Tales of the Heavenly Sword and the Dragon Slaying Sabre,accessu 24 frivaghju 2012</ref>. In a storia, Xu hè membru di u Cultu Ming, un'urganisazione ribella volta à rimbarscià u guvernu [[Mongulia|mongula]] di a [[dinastia Yuan]]. Altri persunaghji impurtanti incù i quali s'intreccinu e vicende di Xu Da sò i rialmente esistuti [[Zhu Yuanzhang]] (chì saria diventatu dopu l'[[imperatore Hongwu]]), [[Chang Yuchun]] è altri generale appartinenti à i Turbanti Rossi, ma paradussalmente u prutagonistu di u rumanzu è capimachja di u Cultu Ming, Zhang Wuji, hè statu inventatu da l'autore. Tali Zhang rigala à Xu u ''Libru di Wumu'', un'opera chì discrive strategie militare chì saria statu scrittu da u famosu generale [[dinastia Song|Song]] [[Yue Fei]]. Xu beneficerà multissimu di a littura di u libru, chì li permitterà di diventà un cummandante di prima trinca di l'armata è di vidà i ribelli versu a vittoria in a battaglia decisiva contru à e forze [[dinastia Yuan|Yuan]]. Xu Da hè un di i maiori aiutanti di [[Zhu Yuanzhang]] in a fundazione di a [[dinastia Ming]]. ==Note== <references/> ==Da vede dinò== *[[China]] *[[Jet Li]] *[[Confuciu]] *[[Grandi Muraglia Chinesa]] *[[Cin Si Hong]] *[[Hong Sian Fan]] [[Category:Nati in u 1332|Xu, Da]] [[Category:Morti in u 1385|Xu, Da]] [[Category:Generali chinesi|Xu, Da]] [[Categoria:China]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. i19yqr5asxjoju4vwmjqpcsi2wbashs Licenzia Arte Libera 0 17481 341572 341567 2015-03-04T18:56:27Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki [[File:Licence Art Libre.svg|210px|thumb|A Licenzia Arte Libera]] A '''Licenzia Arte libera''' (o ''Licenzia Arti Libara'') (''LAL'', dinuminata ''Free Art License'' (FAL) in a virsione in [[lingua inglesa]] è ''Licenza Arte libera'' in a virsione in [[Lingua taliana|talianu]]) hè una [[Licenzia (infurmatica)|licenzia]] [[copyleft]] [[Francia|francese]] per opere artistiche. Creata di lugliu [[2000]], hè a prima [[licenzia libera]] (o almenu una di e prime), in u spiritu di a [[GNU General Public License]], dedicata à l'opere d'arte. A licenzia hè cunsultevule annantu à u situ ufficiale<ref>[http://artlibre.org/licence/lal/ Artlibre.org: Licence Art Libre<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamente -->]</ref>; hè ancu dispunibile in lingua inglese<ref>[http://artlibre.org/licence/lal/en Artlibre.org: Free Art License 1.3<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamente -->]</ref>, tedesca<ref>[http://artlibre.org/licence/lal/de Artlibre.org: Lizenz Freie Kunst<!-- Titulu inghjineratu autumaticamente -->]</ref>, spagnola<ref>[http://artlibre.org/licence/lal/es Artlibre.org: Licencia Arte Libre<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamente -->]</ref> è portughese<ref>[http://artlibre.org/licence/lal/pt Artlibre.org: Licençà da Arte Livre 1.3<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamente -->]</ref>. Da u 2006 hè dispunibile ancu a virsione taliana. A [[Free Software Foundation]] arricumanda per l'opere non software l'usu di sta licenzia, à tempu cù parechje altre forme di a [[Licenzie Creative Commons|licenzia Creative Commons]]. == Urigine == A licenzia hè stata furmulata di lugliu [[2000]] in seguitu à l'adunite [[Copyleft Attitude]] chì si sò svolti à ''Accès Local'' è ''Public'', dui siti d'arte cuntimpuraneu in [[Parighji]]. U so cuntinutu hè divutu à i cuntributi dirivati da a [[mailing list]] di a Copyleft Attitude, in particulare grazia à i [[Ghjuristu|ghjuristi]] Mélanie Clément-Fontaine è David Geraud, è à l'[[artista|artisti]] Isabelle Vodjdani è Antoine Moreau. E principale mutivazione di sta Licenzia Arte libera sò quelle di prumove è pruteghje e criazione di a mente umana, sicondu i principi di u copyleft: a libertà d'usà, cupià, distribuisce, trasfurmà, è l'interdizzione d'esclusività. == Caratteristiche == A Licence Art Libre permette à tutti i participanti ([[Persona fisica|persone fisiche]] è non fisiche) di cupià, diffonde, sfruttà à titulu gratuitu o à pagamentu o trasfurmà un'opera rilasciata sottu 'ssu tipu di licenzia, pattu è cundizione ch'è fussenu rispettate e cundizione imposte. A licenzia ricade in a [[ghjuridizione]] francesa, da u mumentu chì hè stata furmulata à u so internu, è hè parciò valida in tutti i paesi firmatari di a [[Cunvinzione di Berna per a prutizzione di l'opere litterarie è artistiche|Cunvinzione di Berna]], chì stabilisce una norma ghjuridica internaziunale annantu à a prubità litteraria è artistica. === Drittu d'autore === L'opere sottu Licenzia Arte libera sò sughjette à a leghje annantu à u drittu d'autore. À traversu a licenzia l'autore di l'opera ne priciseghja a distribuzione, copia è mudifica. === Cundizione === Una licenzia hè cumpatibile incù a Licenzia Arte libera à cundizione ch'è: * abbia un'equitativa attribuzione di u travagliu à i so autori è induve fusse pussibule l'accessu à e virsione pricidente di l'opera stessa. * e mudifiche arricate à l'opere è à i travagli sianu sottuposte à listessa licenzia o à una licenzia chì sia cumpatibile incù i criterii esposti in a Licenzia d'Arte libera. * a distribuzione, a copia è a mudifica sianu permesse ancu à scopi cummerciali senza altre ristrizzione ch'è quelle citate in i cundizione di cumpatibilità. * ricunnoschi a Licenzia Arte libera cumpatibile. === Prubità intillettuale === A licenzia ùn nega micca i dritti intellettuali annantu à l'opera ma solu quelli cunnessi à a Licenzia stessa. === Durata === A licenzia rimane in vigore per tutta a durata di u drittu d'autore allegati. In u casu ch'ùn fussenu micca rispittati i termini di a licenzia si perdenu autumaticamente tutti i dritti cunferiti da ella. === Livellu territuriale === A licenzia ricade in a ghjuridizione francese, da u mumentu ch'ella hè stata furmulata à u so internu, è hè parciò valida in tutti i paesi firmatarii di a [[Cunvinzione di Berna per a prutizzione di l'opere litterarie è artistiche|Cunvinzione di Berna]], chì stabilisce una norma ghjuridica internaziunale annantu à a prubità litteraria è artistica. === Incorpurazione === A Licenzia Arte libera ùn vene in cuntrastu incù altre licenzie in usu in un prugettu di travagliu in i quali prisente un'opera sughjetta à a Licenzia Arte libera. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Cuntenutu liberu]] * [[Licenzia libera]] * [[Copyleft]] * [[Creative Commons]] == Ligami esterni == * (in francese) [http://artlibre.org/ Situ ufficiale di u muvimentu Copyleft Attitude] * {{Cita web|url = http://artlibre.org/licence/lal/it|titulu = Licenzia Arte libera|autore = Simonu Aliprandi (traduzione taliana à cura d')|accessu = 19 sittembre 2013|editore = [http://artlibre.org/ artlibre.org ]}} * (in francese) [http://www.freemages.net/ Freemages], catalogu di futugrafie dispunibile sicondu i termini di a Licence Art Libre [[Category:Drittu d'autore]] [[Category:Drittu industriale]] [[Category:Cuntinuti aparti]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. e2r8agewkqz4jr72g51kcnz2a7ccmn1 Licenzia Arti Libara 0 17482 341555 2015-03-03T19:26:00Z 2.4.243.121 Reindirizzamentu à [[Licenzia Arte Libera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Licenzia Arte Libera]] 3pg9zilvvavm5r8756hhzuj3jwd84y9 Gondula 0 17483 357211 348661 2017-06-18T13:27:11Z Archaeodontosaurus 2695 /* Storia */ wikitext text/x-wiki A '''gondula''' hè un'[[imbarcazione]] tipica di a laguna di [[Venezia]]. Per e so caratteristiche di manuvrabilità è [[velucità]] hè stata, finu à l'avventu di i mezi moturizati, l'[[imbarcazione veniziane|imbarcazione veniziana]] più adatta à u trasportu di persone in una cità com'è [[Venezia]], induve e vie acquose sò sempre state quelle più usate per i [[trasporti]]. ==Struttura== A gondula hè cumposta da 280 pezze differente, fabbricate incù 8 essenze di [[ligname]]. [[File:Gondola_3_(7224070372).jpg|thumb|Tipichi fregi di e gondule]] A so custruzzione richiede di solitu più d'un annu. Longa circa 11 metri è di caratteristica forma [[simmetria (matematica)|asimmetrica]], incù u latu mancu più largu ch'è quellu drittu, pò esse cundotta da un à quattru remadori chì [[voga veneta|voganu ''à a veneta'']], vene à dì in pedi è rivolti versu a [[prua]], è incù un solu [[remu (attrazzu)|remu]] (distinguendu si cusì da a [[voga à a valesana]]). U longu remu hè manuvratu appughjendu lu à un speziu di [[scalmu]] liberu dinuminatu [[Forcula (voga veneta)|fòrcula]], chì s'insirisce in u so allughjamentu apposta è si caccia dopu à l'usu. [[File:Gondola_1_(7224004888).jpg|thumb|left|upright=0.5|U ferru di prua]] L'asimmetria serve à simplificà a cundotta à un solu remu. L'asimmetria moltu accintuata di e gondule attuale hè quantunque d'introduzione piuttostu ricente: prugetti di u fine di l'[[XIX seculu|Ottucentu]] dimostranu ch'è, à l'epica, a forma era solu marginalmente asimmetrica. U tipicu ''pettine'' o ''ferru di prua'' (in venizianu ''fero da próvà'' o ''dolfin'') hà u scopu di pruteghje a prua da evintuale cullisione è ancu com'è imbillimentu. A so forma hà tradiziunalamente u significatu di ripprisintà i sei [[Sestiere (Venezia)|sestieri]] di [[Venezia]] (i sei denti rivolti in davante), a [[Giudecca (isula)|Giudecca]] (u dente rivoltu à daretu) è u cappellu di u [[Doge (Venezia)|Doge]], l'archettu sopra u dente più altu ch'è u pettine ripprisenta u [[Ponte di Rialto]], infine, è a "S" chì parte da u puntu più altu per ghjunghje à u puntu più bassu ch'è u ferru ripprisenta u Canal' Grande. U ferru di puppa, moltu più chjucu ch'è quellu di prua è incù una funzione principalmente di prutizzione da l'inticci, hè dittu ''rìço''. Malgradu a cunsiderevule lunghezza, a gondula hè estremamente manighjevule, grazia à u so fondu paru è à a ridutta purzione di [[scaffu]] [[Carena|immersa]], è pò esse manuvrata ancu in spazii stretti. E [[Manovra (nautica)|manovre]] richiedenu però una nutevule abilità da parte di u cunduttore, dettu ''gonduliere'', chì deve esse dutatu d'un [[Equilibriu (biulugia)|sensu di l'equilibriu]] moltu sviluppatu in quantu a pusizione di voga à l'estremità di a [[puppa]] hè assai instabule. Per evità scontri, ci hè l'usanza d'avvertisce à a boce quandu si svolta in un [[riu (Venezia)|riu]] strettu è i tipichi richjami (''òhe'') sò divintati un elementu caratteristicu di a cità. Parechje gondule (in voga in l'Ottucentu, ma oghje guasi scumparse) prisentanu una spezia di cabina (chjamata "felze") per a prutezzione di i passaghjeri. ==Storia== [[File:Accademia - Miracolo della reliquia della Croce al ponte di San Lorenzo - Gentile Bellini - cat.568.jpg|thumb|left|Gentile Bellini, ''Miraculu di a Croce caduta in u canale di San Lurenzu''. U quatru mostra l'aspettu di a gondula in u 1500]] A forma di a gondula fù definita prugressivamente in u corsu di u tempu. E rapprisentazione pittoriche chì ricollani à u [[XV seculu|XV]]-[[seculu XVI]] mostranu un'imbarcazione nutevulamente differente da quella attuale. In u quatru ''[[Miraculu di a Croce caduta in u canale di San Lurenzu]]'' di [[Gentile Bellini]], datevule à u [[1500]], e gondule appariscenu più corte, più larghe è menu slanciate ch'è quelle attuale è soprattuttu prive d'asimmetrie. A cuperta di prua è quella di puppa, induve si posiziuneghja u gonduliere, sò piatte è moltu basse rispettu à u livellu di l'acqua. I ''ferri'', tantu in prua ch'è in puppa, sò custituiti da dui breve è suttile astine metalliche. A ''forcula'' di u remadore apparisce piatta è essenziale, priva d'oviti. Fù solu trà u [[XVII seculu|1600]] è u [[XVIII seculu|1700]] ch'è a fisiunumia di a gondula, imprudata sempre più per u trasportu privatu, s'avvicinò à quella attuale. In stu arcu di tempu, a lunghezza di u scaffu cresce è ancu i ''ferri'', soprattuttu quellu di prua, assumenu diminsione sempre più maiò, rispettu à quelle attuale, incù un caratteru ornamentale sempre più forte. A puppa si stringhje è principia à alzà si rispettu à u livellu di l'acqua. E cuparte di puppa è di prua perdenu a so forma piatta è à a puppa l'hè aghjunta una piccula pedana d'appoghju per garantisce l'equilibriu di u gonduliere. Ancu a ''forcula'' assume a so caratteristica forma oghjinca à ovitu. Eppuru u scaffu mantene sempre una sustanziale simmitria. ==Serenate== E serenate in ''gondula'' tradiziunalmente si svoglienu per u più d'istate è consistenu in un picculu curteghju d'una decina di gondule, frà e quale una ospiteghja un cantadore di solitu accumpagnatu da un [[urganettu]]. Sò suvitate meludie tradiziunale in [[dialettu venizianu]] d'autori anonimi di u [[600]] o di u [[700]] è ancu cuntempuranei: [[Bixio Cherubini]], [[Carlu Concina]], [[Italu Salizzato]], [[Emilio De Sanzuane]], [[Francu Millan]] o ancu di a tradizione taliana ([[Rinatu Carosone]], per asempiu). I curteghji partenu da [[San Marcu]] è percorrenu tratti di u [[Canal Grande]] o percorsi interni longu i [[riu (Venezia)|rii]], attravirsendu e zone più caratteristiche di a cità. ==Da vede dinù== *[[Gondula lariana]] *[[Canzona veniziana]] == Ligami esterni == * [http://www.gondolavenezia.it/ Istituzione per a cunservazione di a gondula è a tutela di u gonduliere] [[Category:Imbarcazione veniziane]] == Note == <references/> ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 4h7wy7lpinqigv83p36c8vfejuxmdva Fanale d'Alissandria 0 17485 351678 347066 2015-08-18T18:07:22Z CommonsDelinker 173 Replacing Lighthouse_-_Thiersch.gif with [[File:Lighthouse_-_Thiersch.png]] (by [[commons:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: Replacing GIF by exact PNG duplicate.). wikitext text/x-wiki [[File:Lighthouse - Thiersch.png|thumb|U fanale d'Alissandria sicondu una ricustruzzione di u 1909 di l'archeulogu Hermann Thiersch.]] [[File:PHAROS2006.jpg|thumb|Ricustruzzione tridiminsiunale basata annantu à un studiu di u 2006.]] U '''Fanale d'Alissandria''' (o ''Fanali d'Alissandria''), cunsideratu una di e [[sette maraviglie di u mondu]] anticu è ancu una di e realisazione più avanzate è efficace di a [[tecnulugia ellinistica]], fù custruitu annantu à l'[[Fanala (isula)|isula di Pharos]], di fronte à u portu d'[[Alissandria d'Egittu]], in l'anni trà u [[300 a.C.]] è u [[280 a.C.]] è funziunò finu à u [[XIV seculu]], quandu fù distruttu da dui [[terramutu|terramuti]]. == Storia == Fù fattu custruisce da Sostrato di Cnido, un marcante grecu; u prugettu fù principiatu da [[Tolomeo I Sotere]], à l'iniziu di u so regnu, è fù cumplittatu da u figliolu [[Tolomeo II Filadelfo]]. U scopu di l'impunente opera era d'accresce a sicurezza di u trafficu marittimu tantu in intrata ch'è in isciuta, resu priculosu da i numarosi banchi di rena in u trattu di mare attaccatu à u portu d'Alissandria è da l'assenza di rilievi orografichi. Permettia di signalà a pusizione di u portu à e nave, di ghjornu per mezu di i spechji spiciali di [[bronzu]] lustratu chì riflettianu a luce di u sole finu à u largu, mentre di notte eranu accesi i fochi. Si stima ch'è a torra era alta 134 metri, una di e più alte custruzzione esistente à l'epica, è u fanale, sicondu a tistimunianza di [[Ghjaseppu Flavio]], pudia esse vistu à 48 km di distanza, vene à dì finu à a limita permessa da a so altezza è da l'incurvatura di a superficia terrestra. Per quessa si pò ancu cunsiderà u prima grattacelu di a storia. Era custituitu da un altu basamentu quadrangulare, chì uspitava e stanze di l'impiigati è e rampe per u trasportu di u combustibile. À quessa si soprappunia una torra ottogunale è dinù una custruzzione cilindrica incimata da una statua di [[Zeus]] o [[Puseidonu]], ch‬ì fù più tarde custituita da quella di [[Helios]]. [[File:Pharos of Alexandria.jpg|thumb|left|U fanale d'Alissandria in un'illustrazione di [[Maarten van Heemskerck]].]] A custruzzione di u fanale d'Alissandria si svilò di grande utilità è indusse à custruisce fanali analoghi in parechji altri porti di u [[mare terraniu]] ellinisticu. Ùn s'hà micca discrizzione esatte di u so funziunamentu, prubabilamente per via di a riservatezza chì, com'è s'osserva à spessu in seguitu, in u mondu ellinisticu era mantenuta annantu à l'impianti di tecnulugia avanzata. Si pò quantunque suppone ch'è u fasciu luminosu di u fanale era rinfurzatu da l'usu di spichji parabolichi, tecnica tipicamente applicata in l'era muderna: e cunniscenze matematiche annantu à e quale si basanu st'apparechji riguardanu a tiuria di e coniche è a ''Catottrica'' (un trattatu scrittu da Archimede) bella cunnisciuta in l'ambiente scentificu d'Alissandria ([[Apollonio di Perga|Apollonio]], [[Euclide]]). Inoltre, a forma cilindrica di u cuntenidore di a surgente di luce induce à pensà ch'è da u fanale pruvenia un fasciu di luce girevule, più utule per i naviganti ch'è una surgente fissa. In i seculi dopu ste tecnulugie fubbenu perse, com'è gran'parte di a cultura scentifica è tecnulogica ellinistica. Si riprese à custruisce fanali solu in u [[XII seculu]] (a prima [[Lanterna di Ghjenuva]] hè realizata in u [[1128]] o in u [[1139]]), ma senza riflettori basati annantu à a tiuria di e coniche. Quelli seranu ricuperati solu in i primi dicennii di u [[XVII seculu]], in particulare da [[Bonaventura Cavalieri]], è permetteranu a custruzzione di i primi fanali muderni à a fine di u seculu.<ref>{{cita|Lucio Russio, 1996|sez. 4.5}}.</ref> Eccettuatu a [[Piramida di Cheope]], u fanale fù a più durevule di e sette maraviglie. Firmò in funzione per sedici seculi, finu à quandu in u [[1303]] è in u [[1323]] dui terramuti u dannighjonu irreparabilmente. In u [[1480]] u sultanu d'Egittu [[Quaitbay]] imprudò e so ruvine per a custruzzione d'un forti in i circondi. Numarosi blocchi è elementi architittonichi sò stati ricuperati in mare, à tempu cù e culussale statue di Tolomeo II è di a moglia Arsinoe II ripprisintata com'è [[Iside]]. Da u nome di l'isula ''Pharos'' ebbi etimolugicamente urighjine u nome "[[fanale]]" in molte [[lingue rumanze]]: ''fanale'' in [[lingua corsa|corsu]], [[Lingua taliana|talianu]] è [[Lingua spagnola|spagnolu]], ''farol'' in [[Lingua purtughesa|purtughesu]], ''phare'' in [[Lingua francesa|francesu]] è ''fà'' in [[Lingua rumena|rumenu]]. <gallery> Pharos at Abuqir.jpg|U fanale di [[Abusir (lavu Maryut)|Abusir]], un anticu munimentu funerariu chì si pensa ch'ellu pudia avè com'è mudellu u fanale d'Alissandria incù u quale hè apprussimativamente cuntimpuraneu. File:Lighthouse_of_Alexandria_in_Changsha_China.jpg|Ricustruzzione di u fanale à u parcu [[Window of the World]] à [[Shenzhen]], in [[China]]. </gallery> == Note == <references/> == Bibliugrafia == * (in talianu) AA.VV., Alessandria d'Egitto in Enciclopedia Italiana, Roma, Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 1929. URL consultatu u 22-04-2014. * (in talianu) AA.VV., Faro in Enciclopedia Italiana, Roma, Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 1932. URL consultatu u 22-04-2014. * (in inglese) Thomas C. Clarie, Pharos: A Lighthouse For Alexandria, Portsmouth (New Hampshire), Back Channel, 2009, ISBN 1-934582-12-3. * (in francese) Évariste Lévi-Provençal, Une description Arabe inédite du Phare d'Alexandrie, estrattu da Mémoires de l'Institut Français, 1935. == Da vede dinù == * [[Crunulugia di e torre è campanili più alti di u mondu]] * [[Fanale]] [[Category:Architettura ellinistica]] [[Category:Architetture scumparse di l'Egittu]] [[Category:Fanali di l'Egittu|Alissandria, Fanale di]] [[Category:Sette maraviglie di u mondu]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. afdv1kh9wu3wqds2d21r3yffe7sj4uw Fanali d'Alissandria 0 17486 341611 2015-03-09T15:43:12Z 109.208.210.138 Reindirizzamentu à [[Fanale d'Alissandria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fanale d'Alissandria]] 2j6mfc78htpfx23ras6vqvd5sko67yt Pumpelmu 0 17488 350087 342885 2015-07-07T21:04:59Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pumpelmu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Starr_070313-5666_Citrus_maxima.jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Citrus maxima |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Sapindales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rutaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Citrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Citrus maxima''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Citrus_maxima2.jpg|240px|U pumpelmu]] |----- |} U '''pumpelmu''' ('''''Citrus maxima''''' o, sicondu [[Carl von Linné|Linnaeus]], '''''Citrus grandis'''''), appartene à u [[Generu (tassunumia)|generu]] di i [[Citrus]], in a famiglia di e [[Rutaceae]]. Hè cunsideratu una di e trè [[spezia|spezie]] da e quale diriveghjanu tutti l'[[agrumu|agrumi]] oghje cunnisciuti, incù l'[[Citrus medica|alimeia]] è a [[Citrus reticulata|mandarina]]. == Morfulugia == [[File:Citrus maxima piece.jpg|thumb|left|Internu di u pumpelmu]] Differamente da ogni altru agrumu, u pumpelmu ùn hè micca sfericu o appena sciacciatu, è si prisenta à spessu incù una forma à [[pera]]. A [[buchja]] hè liscia, verdiccia, à volta rusulata, mentre a polpa pussede culori chì vanu da u giallu à u rusulata finu à u rossu. Hè u più grande trà i [[frutti]] di i ''citrus'', cresce finu à i 30 cm di diamitru è pò pisà finu à i 10 kilò. Tipica per sta spezia hè l'abbundante prisenza di a sustanza bianca spungosa sottu a buchja (ditta ''albedu''), chì com'è in a maièo parte di l'agrumi ùn hè micca ***commestibile; d'albedu hè custituita ghjustu appuntu tutta a parte superiore di u fruttu, vene à dì a parte stretta di a forma à pera. S'è u fruttu hè maturu u gustu hè piacevule, più dolce ch'è quellu di l'[[aranciu amaru]] è senza alcuna acidità. Ogni spichju di u fruttu hè piuttostu grande, prisenta picculi [[seme|semi]] è una buchja spessa faciule da caccià. U pumpelmu hè moltu grande è per via di cunsequenza una persona sola hà difficultà à cunsumà lu è o appena coltu, ciò chì prubabilamente ***succesi in [[Indocina]] induve u fruttu pò rialmente ghjunghje à maturazione cumpletta. Moltu diffusu in [[China]], induve ellu hè cunsumatu frescu, hè imprudatu ancu per pruduce suchji (in [[Israele]]) è per condisce insalate di frutta o di [[ligume|ligumi]], oppuri [[frutta candita|canditu]]. L'industria ricava un [[oliu essenziale|olii essenziale]] da a buchja. Hè sempre più diffusu in i supermercati europei. ==pumpelmu o pumpelmu== [[File:Pummelos.jpg|thumb|Dui pumpelmi]]Dui parole moltu simile, dui frutti chì si ponu si cunfonde faciule. Nanzituttu, u [[pumpelmu]] hè oghje largamente cunnisciutu è pare in qualchì modu stranu ch'è un fruttu chì u so nome hè scunnisciutu possi attribuisce si ne a paternità genetica. Eppuru hè statu dimustratu chì sò solu trè i progenitori di tutti l'agrumi oghje cunnisciuti: l'alimeia, a [[mandarina]] è questu giganti d'altri tempi chì pudemu chjamà solu incù nomi lucali, perchè a so impurtanza ùn hè mai ghjunta à 'ssu livellu. Hè dunque unu di i trè illustri antenati di l'agrumi. U pumpelmu hè dunque inevitabilamente un [[ibridu]], tantu bellu risciutu da avè guasi cancellatu l'uriginale. Hè tantu bellu risciutu ch'è à i ghjorni d'oghje ùn hè micca cunclusu u dibattitu trà pumpelmu è pumpelmu. Molti sperti cunsidereghjanu ch'è u pumpelmu saria solu a virsione [[Mare Meditarraniu|meditarrania]] di u pumpelmu. Altri sò cunvinti ch'è u pumpelmu sia simpliciamente u sviluppu naturale di a spezia antica, difinitivamente estinta, di i pumeli. Ferma sempre una quistione aperta. == Storia == U pumpelmu hè nativu di u sudu di l'[[Asia]] è di a [[Malesia]] induve ellu hè cunnisciutu da più di quattru milla anni. Fù introduttu in [[China]] intornu à u 100 d.C., induve ellu s'hè diffusu è cuntinueghja à sopravvive, ancu spuntaneamente accantu à i fiumi, finu à i nostri ghjorni. Hè cultivatu in e rigione miridiunale ([[Jiangsu]], [[Jiangxi]], [[Fujian]]) è spicialmente in [[Tailanda]]. Ci sò culture ancu in [[Taiwan]] è [[Giappone]], in u sudu di l'[[India]], [[Malesia]], [[Indunesia]], [[Nova Guinea]] è [[Tahiti]]. Più ch'è in Asia, u pumpelmu hè cultivatu in [[California]] è soprattuttu in [[Israele]]. Fù introduttu in [[Giamaica]] in u XVIII seculu da u capitanu inglese Shaddock, chì lucalmente dete ancu u so nome à u fruttu. A casata di stu capitanu hè sempre ricurdata ancu in [[Liguria]], induve u pumpelmu hè cunnisciutu com'è ''sciaddocco''. == Imagine == <gallery> File:Pummelos.jpg|<center>Pumpelmi File:Pummelo_sectioned.jpg|<center>Fruttu tagliatu File:Pummelo_flesh.jpg|<center>Polpa di pumpelmu File:Pomelo flower.jpg|<center>Fiori di pumpelmu File:Citrus maxima0.jpg|<center>Pumpelmu annantu à l'arburu File:Pomelo3.jpg|<center>U fruttu annantu à l'arburu, Isule [[Filippine]] File:Xiancun - pomelo orchards - DSCF4064.jpg|<center>Culture di pumpelmu in u [[Fujian]], in China </gallery> [[Category:Rutaceae]] [[Category:Agrumi]] [[Category:Taxa classificati da Linneo]] ==Da vede dinò== *[[citronu]] *[[clementina]] *[[limea]] *[[limonu (arburu)|limonu]] *[[mandarina]] *[[pumelu]] == Note == <references/> ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 5m6mgowyvvix0bmuilknkgnmst5z1v2 Pumelu 0 17489 350086 342946 2015-07-07T21:04:39Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pumelu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grapefruit 700x490.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Citrus x paradisi |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Sapindales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rutaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Citrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Citrus × paradisi''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Starr_071024-0115_Citrus_x_paradisi.jpg|250px|U pumelu]] |----- |} U '''pumelu''' hè un [[arburu]] fruttiferu appartinente à u [[Generu (tassunumia)|generu]] [[Citrus]], è à a [[Famiglia (tassunumia)|famiglia]] di e [[Rutaceae]]. U nome cumunu ''pumelu'' si pò riferisce tantu à a pianta ch'è à u so fruttu. Hè un anticu [[ibridu]], prubabilmente trà l'[[Citrus sinensis|aranciu dolce]] è u [[Citrus maxima|pumpelmu]], ma da parechji seculi custituisce una spezia autonoma. == Descrizzione == Hè un arburu [[sempreverde]] altu di solitu da 5 à 6 metri, ma pò ancu righjunghje i 13-15 metri. E so [[foglie]] sò di culore verde scuru, longhe (più ch'è 15&nbsp;cm) è suttile. Produce fiori bianchi cumposti da quattru petali di 5&nbsp;cm. U [[fruttu]] hè giallu, d'aspettu glubosu d'un diamitru di 10-15&nbsp;cm è hè cumpostu da spichji incolori. Hè un di i più maiori trà i frutti di l'[[agrumi]], sicondu solu à u [[Citrus maxima|pumpelmu]], datu chì pò righjunghje faciule i dui kg di pesu, in u quale casu però ùn hè micca cunsumatu frescu, ma hè distinatu à l'industria per a pruduzzione di suchju. A buchja di u pumelu hè abbundantamente cuperta da a massa spungosa detta ''albedu'' chì hè però appena menu cumpatta ch'è quella di u [[limone]]. Per stu mutivu u fruttu ùn hà nè a cunsistenza di u limone, nè l'elasticità di l'[[aranciu|aranciu]], ciò chì u face à spessu parè ammaccatu. == U pumelu com'è ibridu == Butanicamente ùn fù micca pussibule di distingue u pumelu da u [[Citrus maxima]] o [[pumpelmu]], finu à u [[1830]], quandu li fù assignatu u nome di ''Citrus paradisi''. E so urighjine ùn fubbenu micca determinate finu à u [[1950]], quandu u nome scentificu fù cambiatu in ''Citrus x paradisi''. Finu à pocu tempu fà, infatti, u pumelu era classificatu com'è un ''citrus'' uriginale, di u quale si suppunia ch'ellu era una [[sottuspezia]] ancu a varietà di frutti giganti cultivata per u più in [[Israele]]. Oghje invece hè cumunamente accittata a teuria sicondu a quale sò propriu sti frutti enormi, i pumpelmi, i veri ''citrus'' uriginale, mentre i pumeli ne sò antichi ibridi. L'ibridazione saria tantu luntana in u tempu per avè permessu u predominiu di i pumeli in e cultivazione finu à rende la guasi scumparsa di i progenitori. I mutivi di sta prifarenza stanu certamente in e "dote" ch'è l'ibridi anu ereditatu da i pianti d'urigine. Mentre u pumelu hà trasmissu u [[gustu]] è a succosità, l'aranciu ci hà cuntribuitu incù u [[vulume]] più minore è a forma appena appiattita. Ne hè risultatu u pumelu chì cunserva per appuntu tuttu u gustu di u pumpelmu, ma si prisenta in frutti chì di solitu ùn subraneghjanu micca in media u chilugrammu di pesu, mentre u pumelu pò pisà più di dece kilò. Inquantu dopu à a forma, l'ibridu hà assuntu quella arrutundita di l'aranciu, pirdendu u "cappellu" d'''albedu'' chì face assumiglià i pumpelmi à gigantesche [[pera|pere]]. == Storia == U pumelu hè l'unicu agrumu chì si suppone ch'ùn pruvenia micca da l'[[Asia]] sudurientale, ma da l'[[America Centrale]]. Si dice ch'ellu saria statu scupertu in u [[1750]], prubabilmente à [[Barbados]] o à e [[Bahamas]]. In realità hè plausibile ch'ellu sia statu purtatu da questi lochi in [[Florida]], ma pare quantunque stranu ch'ellu aghji pussutu da quì righjunghje ancu u [[Mare Terraniu]]. Ùn ci sò date certe in prupositu, ma esiste ancu l'ipotesi ch'è u pumelu sia ghjuntu in [[Europa]] incù u so prugenitore, l'aranciu dolce, da l'[[Estremu oriente]] à traversu l'Asia per a [[Via di a seta]], ciò chì cullucheria a so urigine in a patria di tutti l'altri agrumi. Hè quantunque vera ch'è in Europa era statu usatu à spessu solu com'è pianta ornamentale. U fruttu hè diventatu populare solu in u XIX seculu. Oghje u pumelu si cultiveghja in u mondu sanu. Ne sò i maiori pruduttori i [[Stati Uniti d'America|USA]], incù culture in [[Florida]] è [[Texas]]. Hè cultivatu dinù in [[Corsica]]. In l'[[Italia Miridiunale]], hè cultivatu oghje in l'agrumeti di a [[Piana di Catania]], è di a [[Conca d'Oru]] in [[Sicilia]]. == Una nova varietà == [[File:Citrus paradisi (Grapefruit, pink) white bg.jpg|thumb|U pumelu rusulatu]] Esistenu annantu à u marcatu molte varietà di pumelu, ma una in particulare assume una certa impurtanza. Si tratta di u [[pumelu rusulatu]], chì a so culurazione deriveghja da una mutazione spuntanea di u pumelu giallu usservata in u Texas in u 1929 è stabilizata par via di irraghjamentu incù neutroni lenti. U novu fruttu hà ingeneratu moltu interessu trà i compradori, tantu da favurisce ulteriore ibridazione soprattuttu incù l'aranciu ''moru''. Sò stati righjunti boni risultati: u fruttu diventa sempre più culuritu è sempre più dolce, è a buchja s'hè affinata. Avale u pumelu rosu hè cunsideratu solu una varietà di u pumelu giallu, ma puderia succede ch'ellu diventi prestu una spezia autunoma di ''citrus''. Quessa dighjà successa incù e [[clementina|clementine]]: quandu una varietà righjunghje faciule certe qualità particulare ripetibile, mantinendu invariate e nove caratteristiche, l'ibridu assume u ''status'' di spezia sputica. Un si deve sminticà ch'è, sturicamente, listessu affare hè accadutu per l'aranciu è u limone. == Farmacolugia == Parechji studii evidinzieghjanu pruprietà antimicotiche, antimicrobiche è antibatteriche à ampiu spettru di u GSE (''Grapefruit-Seed Extract'')<ref>(in inglese) ''Antimicrobial properties of grape seed extracts and their effectiveness after incorporation into pea starch films'', International Journal of Food Science & Technology, Vulume 44, Numeru2, pagine 425-433, February 2009</ref><ref>(in inglese) ''Antibacterial effect of Grapefruit Seed Extract on food-borne pathogens and its application in the preservation of minimally processed vegetables'', annantu à ''Postharvest Biology and Technology'', Vulume 45, Numeru 1, Lugliu 2007, Pagine 126-133: studiu da u College of Food Science and Nutritional Engineering è di u Chjina Agricultural University (Beijing, 100083)</ref>. Incù una diluizione d'1:512 hè eliminata cumplittamente a tussicità di u suchju, rispettu à i cumuni antibiotichi, svulghjendu un'azzione selettiva chì culpisce i soli batterii chì ùn sò micca familiari à l'urganismu. À u microscopiu elettronicu s'hè evidinziatu ch'è in 15 minuti dapoi u cuntattu hè distrutta a membrana di u batteriu è liberatu ciò chì hè cuntenutu in u so [[cituplasma]]<ref>(in inglese) ''The Effectiveness of Processed Grapefruit-Seed Extract as An Antibacterial Agent: II. Mechanism of Action and In Vitro Toxicity.'', The Journal of Altirnative and Complementary Medicine, Vulume: 8 Numeru 3: Lugliu 5, 2004</ref> In u corsu di i studii, fù nutatu ch'è in i Stati interessati u cunsumu di suchju di pumelu com'è bivanda (cunsiderata moltu rinfriscante in lochi induve u clima era spessu moltu caldu) era bellu più altu ch'è in l'altri Stati; si righjistronu tuttu à fattu casi di persone chì cunsumavanu 1-2 [[gallone|galloni]] (equivalente à 4-8 [[litru|litri]]) à u ghjornu di suchju di pumelu. Dopu à i studii, u misteru chì circundava a currelazione trà i dui aspetti (cunsumu di suchju di pumelu è fallimenti terapeutichi) fù svilatu. == Note == <references/> == Bibliugrafia == {{cita libru| Bertram G. | Katzung | Farmacolugia generale è clinica | 2009 | Piccin | Paduva}} ==Da vede dinò== *[[citronu]] *[[clementina]] *[[limea]] *[[limonu (arburu)|limonu]] *[[mandarina]] *[[pumpelmu]] [[Category:Rutaceae]] [[Category:Agrumi]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. seoj31d5ukraitbj5mt4xpsag3znpfy Clementina 0 17492 350082 341703 2015-07-07T21:03:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A clementina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Flickr_-_cyclonebill_-_Clementiner.jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Citrus × clementina |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Sapindales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rutaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Citrus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Citrus × clementina''<br /><font color=black size=1> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Oh_my_darling.jpg|240px|A clementina]] |----- |} A '''clementina''' ('''''Citrus [[X (disambigua)#Butanica|x]] clementina''''') hè un [[agrumu]], appartinente à u gruppu di e mandarine, chì frà altru cumprende a mandarina tipica mediterrania (''[[Citrus reticulata]]'' Blanco), è ancu i [[Citrus x unshiu|Satsuma]] o mandarine giappunese. == Origine == Sicondu parechji fonte l'incrociu trà [[aranciu]] è [[mandarina]] saria statu creatu à l'accasu, intornu à u [[1940]], da un certu frate Clément Rodier di u cunventu di Missergin in i circondi d'[[Oranu]]. Altre fonte danu per certu ch'è l'interventu sia statu vulsutu è effettuatu parechji dicennii prima da un prete, un certu Pierre Clément, ma ferma qualchì incertezza annantu à u Clément chì rialmente hà datu nome à stu fruttu. Si face strada inoltre l'ipotesi ch'è l'ibridu sia assai più anticu è pruvenga da a [[China]] o da u [[Giappone]]. Dopu à e prime ibridazione à l'iniziu di u [[seculu XX]], fù prestu evidente ch'ellu si trattava d'una nova [[spezia]] di Citrus (''Citrus reticulata Blanco''), datu ch'è e caratteristiche rimanianu inalterate in u tempu è a ripruduzione sistematica di l'agrumu ùn dava alcunu prublemu. Dopu à dicennii di cultivazione sperimintale i frutti cunsirvavanu e qualità di i primi ibridi, è eranu sempre più richiesti da u cunsumatore. Dapoi u 1940 a clementina hè un di l'agrumi regularmente prisenti annantu à u mercatu è, in l'ultimi dicennii, u fruttu più vindutu dopu à l'arancie. == Descrizzione == L'arburu di a clementina hè assai simile à quellu di a mandarina, da a quale differisce appena per e foglie chì sò più grande è più larghe è ùn anu micca l'aromu caratteristicu di a mandarina. Fiurisce è fruttificheghja pianamente è irregularmente, chì hè moltu suscettibile à i cambiamenti di temperatura. Ci hè una sola racolta annuale trà [[nuvembre]] è [[ghjinnaghju]]. U fruttu s'assumiglia à a mandarina: e differenze principale sò da ricercà in u culore di a polpa, bellu più aranciatu. Inoltre ùn hè micca appiattitu com'è e mandarine, ma sempre bellu rutondu. Com'è a mandarina, si sbuchja è si divide in spichji bellu faciule. U gustu invece hè più simile à quellu di l'aranciu, incù un perfettu equilibriu trà l'acru è u dolce. E piantazione più stese si trovanu in [[Tunisia]], [[Algeria]], [[Maroccu]], [[Spagna]], [[Italia]] (in [[Calabria]], [[Puglia]] è [[Sicilia]]). In i [[Stati Uniti d'America]] e clementine sò state cultivate finu da a so apparizione annantu à u mercatu, ma si sò veramente affirmate solu dopu à u [[1977]], chì quest'annu assai arancete di a [[Florida]] fubbenu distrutti da un inguernu eccezziunalmente duru. == Impieghi == A clementina hè cunsumata per u più com'è fruttu frescu perchè hà tutte e pruprietà tipiche di l'agrumi, inclusu un altu cuntenutu di [[vitamina C]]. Hè spessu preferita à l'aranciu chì ùn eccede mai in acidità è si sbuchja più faciule. In cucina, hè nurmalmente impiegata à u naturale ma pò esse imprudata per suchji, [[cunfittura]], sorbetti o sciroppi. In a pruduzzione di [[cusmeticu|cusmetichi]] a clementina trova applicazione in a preparazione di luzione tonificante è mascari per a pelle <ref>[http://www.civicu48.it/à-tavola-è-non/micca/ùn-solu A tavula è non solu - Civicu48 by Spes di Vincenzu Lia - E Clementine di Calabria<!-- Titulu inghjiniratu autumaticamente -->]</ref>. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Citrus]] * [[Spezia di Citrus]] *[[citronu]] *[[limea]] *[[limonu (arburu)|Limonu]] *[[mandarina]] *[[pumelu]] *[[pumpelmu]] [[Category:Agrumi]] [[Category:Rutaceae]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. nxz9759o06yw6375bt76smtkifs4uob Cantu di malincunia 0 17627 347413 341863 2015-07-02T09:30:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Cantu di Malincunia''' hè una puesia di [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè stata publicata in [[Fiori di Cirnu]] in u 1930. ==Cantu di malincunia== :Cari monti diletti, :È colli profumati, :Ricordi suspirati :Di la vita, :Dopu longa partita, :Tornu à l'amate sponde, :Ma più nimu risponde :À la me voce. :Ùn ci hè più quella noce, :In la valle fiurita ; :Si n'hè andata la vita :Cù la pace. :Hè notte, tuttu tace :Intorn'à quelli lochi : :Ùn si vede più fochi :In lu cuntornu. :Invece di lu ghjornu, :S'avvicina la sera. :Sarà l'ultima spera :D'ogni lume ? :Fala chetu lu fiume, :Sò tristi l'arbuscelli, :Ch'ùn canta più acelli :In le so rame. :Piegnenu le campane, :Sò sculuriti i fiori :Cù l'ultimi splendori :Di a to vita. :È tù, gemma gradita, :Cascata in primavera, :Prima di vede a sera :Cume a rosa. :Si rinnova ogni cosa :Drentu lu to giardinu, :Ma u to voltu divinu :Hè in Paradisu. :Risplende lu to visu :Cume quellu di prima, :Ch'ùn'eri anc'à la cima :Di a billezza. :Tutta quella dulcezza, :Quelli tratti ridenti, :Parchè sò stati spenti :À l'aurora ? :A sepe si rinfiora, :È torna u rusignolu :À piegne lu to dolu :Tant'amaru. :O mondu cusì avaru, :M'hai spizzatu lu core, :Cugliendu quellu fiore :Senza spine ! :Passu le siratine :Sottu l'amatu tettu, :Ma u to visu dilettu :Hè senza velu. :Si n'è cullatu in celu :Tra li canti è la gloria. :Manda qualchì mimoria :À chì suspira. :Pietosa hè la me lira, :A notte s'avvicina, :Dentru l'onda turchina :Ciotta lu sole. :Sò nate le viole :Da incurunà ti a testa :U ghjornu di a to festa :Ch'hè vicinu. :O perfidu distinu, :O notte senza stele, :O cose tantu belle, :Duva site ! :O petre chì cuprite :Quelle riliquie care, :Alzate li un'altare :Sacrusantu ! :Ch'ella senti u me cantu :Pien' di malincunia, :Chì ti chiama, o Maria, :In tutti i lati. :Quelli patti sacrati, :Dicisi in casa è fora, :Ormai hè ghjunta l'ora :D'osservà li. :S'e tengu à ramintà li :Ùn hè cà par mimoria, :Ch'hè troppu dura a storia :Di u passatu. :Addiu, o pegnu amatu, :Un'altra volt'addiu ! :Ti lasciu trà l'ubliu :Di la notte. ==Da vede dinù== * [[Santu Casanova]] [[categoria:Puesia]] sjyte4wm7r85g33l571v5pvx6h5tf65 Naiadi 0 17628 341871 341870 2015-03-19T19:42:56Z 86.219.55.196 wikitext text/x-wiki [[File:Naiad1.jpg|thumb||350px|''The Naiad'' (A Naiadi) di [[John William Waterhouse]], 1893. Stu dipintu mostra a Naiadi [[Melite]] chì va versu [[Erculu]], chì dormi avvoltu in una di i so peddi d'animali.]] I '''Nàiadi''' - figuri di a [[mitulugia greca]] (Ναϊάδες da u [[Lingua greca|grecu]] νάειν, "scurra" è νἃμα, "acqua currenti") - erani i [[Ninfa (mitulugia)|ninfi]] chì presidiani à tutti l'[[Acqua (imaginariu)|acqui dulci]] di a terra è pussidiani facultà varitrici è prufetichi; sò essari di sessu feminicciu, dutati di una longa vita, sippuri murtali. Si distinguini: * i [[Potameidi]], ninfi di i fiuma. * i [[Pegei]], ninfi di i surghjenti. * i [[Crenei]] o Creniadi, ninfi di i funtani. * i [[Limniadi]], ninfi di i lava. * l'[[Eleadi]], ninfi di i paduli. A so urighjina variighja monda sighi sicondu i mitugrafi sighi sicondu i lighjendi. [[Omeru]], par asempiu, si riferisci à iddi chjamendu li "Figli di [[Zeus]]". In altrò sò liati à a sterpa di [[Uceanu (mitulugia)|Uceanu]]. Più suventi sò simpliciamenti figli di u diu di u fiumu ind'iddi stani. Qualunqua fussi a so urighjina hè quantunqua certu chì i Naiadi sò parsunaghji familiari à l'imaginazioni ellinistica. Infatti non solu ogni corsu d'acqua aia una Naiadi assuciata ma 'ssi parsunaghji erani monda à spissu ancu usati par spiigà parichji finomini, acquistendu cussì una funzioni monda impurtanti in i lighjendi lucali. Si cridia ch'iddi aviani puteri curativi: i malati biiani l'acqua di i so fonti o ci si immerghjiani drintu, ancu s'è più raramenti. St'attu era, infatti, cunsidaratu sacrileghju è si pudia risicà di subiscia a colara è a vindetta di i dei, chì si manifistaiani suttu forma di malatii particulari. À [[Roma]], [[Neronu]], dopu à essa si immersu in a fonti di a Marchja, fù coltu da una paralisia è una frebba chì ùn l'abbandunàni ch'è parichji ghjorna dopu. U cultu di i Naiadi - chì erani cunsidarati divinità benefichi di a saluta - ebbi una diffusioni maiò frà i campagnoli, chì l'onuraiani incù offriti di fiora, frutta è latti. Sò distinti da i divinità acquatichi, chì ripprisintaiani listessi fiuma, è da l'antichissimi spiriti chì staiani in l'acqui tranquilli di i paduli, di i stagni è di i laguni o di i lavi, com'è par [[Lerna]] in l'Argolide. I Naiadi sò assuciati incù l'acqui frischi, com'è l'[[Uceanini]] par l'acqui salati è i [[Nereidi]] di u [[Mari Tarraniu]]; ma apposta ch'è i grechi pinsaiani chì l'acqui di u mondu custituisciani un unicu sistemu, chì pinitraia da u mari in i prufondi spazii cavirnosi di a terra, ci hè stata à volta calchì suprappusizioni. [[Aratusa]], a ninfa di una surghjenti, era capaci di spariscia à traversu i currenti suttarranii di u [[Pilupunnesu]] par riaffiurà dopu da calchì parti in [[Sicilia]]. == Bibliugrafia == * (in talianu) Anna Maria Carassiti, Dizziunariu di mitulugia greca è rumana, Roma, Newton & Compton, 1996, pp. 365, ISBN 88-8183-262-3. * (in talianu) Pierre Grimal, I Garzantine, Mitulugia, Bergamo, 2007. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Camene]] * [[Melusina]] * [[Ondina (mitulugia)]] * [[Ninfa (mitulugia)]] * [[Sirena]] == Liami esterni == * [http://www.esopedia.it/index.php?title=Purtali:Mitulugia "Purtali di a mitulugia" annantu à Esopedia] * [http://www.dulci3000.it/mitu/mitu/greca_n.htm "Mitulugia è... dintorni", Naiadi (C1) annantu à Dulci3000.it] [[Category:Ninfi]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. msr4xl7z4on04ecipj275o4fwy07rg0 Incunabulu 0 17631 341896 341895 2015-03-23T18:44:26Z 92.150.233.91 wikitext text/x-wiki [[File:Incunabulum.JPG|thumb|Pagina d'una Bibbia stampata à [[Strasburgu]] in u [[1497]] da J.R.Grueninger. E lettere culurate fubbenu manuscritte dopu à a stampa.]] Incù u termine '''incunabulu''' si tratta di solitu d'un [[ducumentu]] [[stampa (prucessu)|stampatu]] incù a [[stampa à caratteri mobili|tecnulugia di i caratteri mobili]] è rializatu trà a mità di u [[seculu XV]] è l'annu [[1500]] inclusu. U termine deriveghja da a [[lingua latina|latinu]] ''incunabulum'' (plurale ''incunabula''), chì significheghja "in u viculu" o "in a culla". In u seculu dopu l'opere à stampa sò dette ''[[Cinquecentina|cinquecentine]]'', ancu s'è, sicondu parechji studii, soprattuttu d'origine anglusassone, a definizione d'incunabulu pò esse stesa ancu à certe edizione realizate in i primi vinti anni di u [[Cinquicentu]], chì finu à quella limita cronulogica i libri prisentanu caratteristiche cumune incù quelle stampate in u seculu XV. In generale l'incunabuli ùn prisentanu micca un [[frontispiziu]], ma solu un'indicazione, à spessu apprussimativa, chì riporta u nome di l'autore di l'opera è un titulu in l'[[incipit]]. E note tipugrafiche, vene à dì l'indicazione annantu à e rispunsabilità di u stampadore, quand'elle sò prisente, sò ripurtate in u [[colophon]]. Quessa perchè i primi libri realizati incù i caratteri mobili tindianu à imità l'aspettu di i libri [[manuscritti]], induve spessu, viste e so mudalità di pruduzzione, 'ss'indicazione eranu inutule. L'incunabuli sò dunque i primi [[libru|libri]] muderni, vene à dì realizati in serie incù mudalità protu-industriale, ma circa 10.000 di i 40.000 testi cunnisciuti sò custituiti da foglie sciolte, chì a nova tecnulugia permittia di rializà ancu bande, lettere d'indulgenza, è cetera. In u mondu ci sò circa 450.000 incunabuli (di molti testi esistenu difatti parechje copie). Sò cunsiderati prudutti assai priziosi è cunsirvati in musei è [[bibbiuteca|bibbiuteche]] specializate. L'incunabulu più anticu hè a [[Bibbia di Gutenberg]], in [[Lingua latina|latinu]], cusì chjamata perchè stampata da [[Johann Gutenberg]] trà u [[1452]] è u [[1455]]. == Galleria == <gallery> File:Printing towns incunabula.svg|Distribuzione geugrafica di e cità sedii di tipugrafie in u XV seculu<ref name="ISTC">[http://www.bl.uk/catalogues/istc/ ''Incunabula Short Title Catalogue''], 02.03.2011</ref> File:Incunabula distribution by language.png|Distribuzione percentuale di l'incunabuli di u seculu XV per lingua<ref name="ISTC"/> File:Incunabula distribution by region.png|Distribuzione percentuale di l'incunabuli di u seculu XV per rigione<ref name="ISTC"/> </gallery> ==Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Piero Scapecchi, ''Incunabulu: itinerariu raghjunatuo d'orientamentu bibliugraficu'', Roma, 2004 ISBN 8878121134 * [[Alfredo Stussi]], ''Breve avviamentu à a filulugia taliana'', Bologna, 2002 ISBN 8815087885 * Antonella Grassi, Giuliano Laurentini, ''Incunabuli è cinquecentine di e bibbiuteche di i Cappuccini di Tuscana'', 2003, ISBN 88-8304-642-0 * [[Lodovica Braida]], ''Stampa è cultura in Europa'', Bari, Laterza, 2000. ISBN 8842060313 ==Da vede dinù== *[[Editio princeps]] ==Ligami esterni== *{{en}} [http://www.bl.uk/catalogues/istc/index.html Situ ''Incunabula Short Title Catalogue'' - Catalogu internaziunale in linia di l'incunabuli] [[Category:Libru]] [[Category:Storia di a litteratura]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. rs0nkzgdi628ramger2c7ng16zbzv1a Urbalaconu 0 17632 341902 2015-03-24T18:45:47Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Urbalaconu]] à [[Urbalacò]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Urbalacò]] 6nx8zh7moh4wzrmsq6n5h3ivikrpyg6 Scala di Richter 0 17633 341941 341928 2015-03-26T20:12:18Z 109.208.82.129 wikitext text/x-wiki Incù l'attribuzione d'un valore annantu à a '''scala di Richter''' o ''magnitudine lucale ''M''<sub>L</sub>'', si sprima una [[misura (metrologia)|misura]] di a [[magnitudine (giulugia)|magnitudine]], vale à dì una [[stima]] di l'[[energia]] emissa da un [[terramutu]] in u puntu di a frattura di a [[crosta terrestra]] vene à dì à l'[[ipocentru]] sicondu i criterii mintuvati da u geufisicu americanu [[Charles Francis Richter|Charles Richter]]. == Generalità == À pettu à a [[scala di Mercalli]], chì valuta l'intensità di u sismu basendu si annantu à i danni ingenerati da u terramutu è annantu à criterii sughjettivi, a magnitudine Richter tende à quantificà l'[[energia]] emissa da u finominu sismicu annantu à una basa puramente strumentale. A magnitudine Richter hè stata definita per ùn dipende micca da e tecniche custruttive in usu in a rigione culpita. Sviluppata in u [[1935]] da [[Charles Francis Richter|Charles Richter]] in cullaburazione incù [[Beno Gutenberg]], tremindù di u [[California Institute of Technology]], a scala era stata à l'iniziu studiata solu per esse usata in un aria particulare di a [[California]] è solu annantu à [[sismugramma|sismugrammi]] rigistrati di un mudellu particulare di [[sismugrafu]]: quellu à tursione di Wood-Anderson. Richter usò à l'iniziu valori arrutundati à u più vicinu quartu di magnitudine, ma in seguitu s'usonu i decimi di magnitudine. L'inspirazione per sta tecnica fù a scala di e [[magnitudine apparente|magnitudine apparente]] usata in [[astrunumia]] per discrive a luminusità di e stelle è d'altri ogetti cilesti. == Definizione == In a definizione data da Richter, a magnitudine ''M<sub>L</sub>'' di qualsiasi terramutu hè data da u lugaritmu in basa dece di u massimu spustamentu di a traccia (rispettu à u zeru, espressu in [[Micrometru|micrometri]]) in un sismugrafu à tursione di Wood-Anderson calibratu di manera ''standard'', s'è l'evvenimentu s'hè virificatu à una distanza epicentrale di {{M|100|k|m}}. Richter scelsi arbitrariamente una magnitudine zeru per un terramutu chì mostra un spustamentu massimu d'un [[Micrometru (unità di misura)|micrometru]] (1/1000 di mm) annantu à u sismugrafu di Wood-Anderson, s'ellu hè postu à 100 km di distanza da l'[[epicentru]] di u terramutu, vene à dì più debule ch'è ciò chì si pudia rigistrà à l'epica. Sta scelta permittia d'evità i numari negativi, almenu incù i strumenti di l'epica. A scala Richter però cuncettualmente ùn hà alcuna limita inferiore o superiore è i sismugrafi muderni, moltu più sensibili, rigistranu nurmalamente terramuti incù magnitudine negative. U prublemu maiò di a scala Richter hè chì i valori sò solu dibulamente currilati incù e caratteristiche fisiche di a causa di i terramuti. Inoltre, ci hè un effettu di saturazione versu e magnitudine 8,3-8,5, divutu à a [[lege di scala di u spettru di i terramuti]], per via di a quale i tradiziunali metudi di magnitudine danu listessu valore per evvenimenti chì sò chjaramente differenti. À l'iniziu di u [[seculu XXI]], a maiò parte di i sismologhi cunsidereghja e scale tradiziunale di magnitudine obsolete<ref>Infatti Richter invintò 'ssa scala in u 1935 per misurà i terramuti rilivati incù un tipu specificu di sismugrafu è in u raghju di 600&nbsp;km da a California. In u tempu sò state invintate numerose scale più utule [http://earthquake.usgs.gov/learning/topics/measure.php com'è spiigatu per esempiu annantu à u situ dell'USGS].</ref> è l'anu rimpiazzate incù una misura chjamata [[mumentu sismicu]], più dirittamente in relazione incù i parametri fisichi di u terramutu. In u [[1979]] u sismologu [[Hiroo Kanamori]], anch'ellu di u [[California Institute of Technology]], pruposi a [[Scala di magnitudine di u mumentu sismicu|Moment Magnitude Scale]] (''M''<sub>W</sub>), grazia à a quale hè pussibule à sprimà u mumentu sismicu in termini simili à e precedente scale di magnitudine. == Magnitudine è intensità == A magnitudine si definisce com'è u rapportu trà a grandezza in evaluazione è una grandezza campione, misuratu annantu à una [[scala lugaritmica]]. E scale com'è a [[Rossi-Forel]] è a [[scala Mercalli|Mercalli]] sò usate invece per discrive l'effetti di u terramutu, chì dipendinu da e cundizione lucale (prisenza è tipu di custruzzione, distanza da l'epicentru è cusì via). Per esempiu, un terramutu d'uguale magnitudine pò avè effetti differenti s'ellu avvene in pienu desertu (induve nissunu pò avvertisce lu), oppuru in un centru abitatu (induv'ellu pò pruvucà danni è vittime). Evvenimenti incù magnitudine di 4,5 o superiore sò abbastanza forti da esse rigistrati da i sismugrafi di tuttu u mondu. I terramuti più putenti rigistrati sò di magnitudine 8 o 9 è avvenenu incù una frequenza di circa unu à l'annu. U più grande mai rigistratu occorsi u [[Grande Terramutu Cileno|22 maghju 1960 in Cile]] è ebbi una magnitudine ''M''<sub>W</sub> di 9,5. == Effetti == A siguente tavulella discrive l'effetti iputetichi di terramuti di parechje magnitudine vicinu à u so epicentru in lochi abitati. L'effetti ponu cusì varià sicondu una gran'quantità di fattori, com'è a distanza da l'epicentru o u tipu di terrenu chì pò attenuisce o amplificà e scosse è u tipu di custruzzione, s'elle sò prisente. {| class="wikitable" style="margin:auto;clear:both;" |+ Tavulella di gravità di u terramutu |- !Magnitudine Richter!!Effetti di u sismu |- |0- 1,9 || Pò esse rigistratu solu par mezu d'apparechji adequati . |- |2- 2,9 || Solu quelli chì si trovanu in pusizione nantu à u spinu si n'avvedenu; un pendulu si move. |- |3- 3,9 || A maiò parte di a ghjente u cunsidereghja com'è un passaghju d'un camione; vibrazione d'un bichjere. |- |4- 4,9 || Assai ghjente si n'avvedenu; un pendulu si move nutevulmente; i bichjeri stintinneghjanu; ci sò picculi danni. |- |5- 5,9 || Tutti u sentinu; molti fissurazione annantu à i muri; affundamentu parziale o tutale di poche case; priculu per a pupulazione. |- |6- 6,9 || Tutti u percepiscenu; panicu; affundamentu di e case; risicu maremotu; a populazione hè in priculu. |- |7- 7,9 || Panicu; priculu di morte in l'edifizii; solu parechje custruzzione sò senza danni; maremotu; a populazione hè culpita. |- |8- 8,9 || Ignilocu priculu di morte; edifizii inaduprevuli; onde alte finu à 40 metri. |- |9- 9,9 || Empiifondu tutale di i territorii in quistione o spustamentu di e terre è numarusissimi morti. A populazione hè assai culpita. |- |10 o più || Particulare evvenimenti d'eccezziunale gravità: spaccature di a Terra, tutale distruzzione di strutture artificiale è maremoti. |} {| class="wikitable" style="margin:auto;clear:both;" |+ Scala Richter |- !Magnitudine!![[Trinitrotoluene|TNT]] equivalente!!Frequenza |- |0 ||1 chilugrammu || circa 8&nbsp;000 à u ghjornu |- |1 ||31,6 chilugrammi || |- |1,5 ||178 chilugrammi || |- |2 ||1 tonna || circa 1&nbsp;000 à u ghjornu |- |2,5 ||5,6 tonne || |- |3 ||31,6 tonne || circa 130 à u ghjornu |- |3,5 ||178 tonne || |- |4 ||1&nbsp;000 tonne || circa 15 à u ghjornu |- |4,5 ||5&nbsp;600 tonne || |- |5 ||31&nbsp;600 tonne || 2-3 à u ghjornu |- |5,5 ||178&nbsp;000 tonne || |- |6 ||1 milione di tonne || 120 à l'annu |- |6,5 ||5,6 milioni di tonne || |- |7 ||31,6 milioni di tonne || 18 à l'annu |- |7,5 ||178 milioni di tonne || |- |8 ||1 miliardu di tonne || 1 à l'annu |- |8,5 ||5,6 miliardi di tonne || |- |9 ||31,6 miliardi di tonne || 1 ogni 20 anni |- |9,5 ||178 miliardi di tonne || |- |10 ||1000 miliardi di tonne || scunnisciutu |} == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Charles F. Richter, ''An instrumental earthquake magnitude scale'', Bulletin of the Seismological Society of America; January 1935; v. 25; numaru 1; pagine 1-32 [http://www.bssaonline.org/cgi/content/abstract/25/1/1 Online] == Da vede dinù == * [[Magnitudine (geulugia)]] * [[Scala di magnitudine di u mumentu sismicu]] * [[Scala sismica]] * [[Charles Francis Richter]] [[Category:Scale sismiche]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 7b768cme5ko7kwx5d1mc2jqbqpc21qj U Duttori 0 17634 347592 341997 2015-07-02T15:40:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki ''U Duttori'' hè una puisia di [[Paulu Matteiu di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i Puisii Ghjucosi. :Chjami u duttori, chì babbitu vol' mora, :Hè ghjuntu stancu, rispondi la signora. :- Par pietà, ch'eddu ni venga ! :- Vinarà ma da quà à un' ora ; :Aval' suda è hà da fà cena. :- Cripatura à panza piena ! :Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ; :Hà vistu à [[Pisa]] è u [[campanili tortu di Pisa|campanili tortu]], :Da li porghi è li riporghi, :È chì sà quantu n'hè mortu ! :Parla in crusca, ma incapuccia, :Chì hè un tuscanu di [[Carbuccia]]. :La [[santacroci]] l'hà vista sinu à l'etta, :Studiò trè mesa, è hà buscu la so fetta ; :Andò anch'eddu à piscià in [[Pisa]], :È vultò cù la lancetta ; :Vi si feci un batticulu ; :Ma andò mulu è vultò mulu. :Dui fratidduchji ghjaciani in un lettu ; :Unu era sanu, quidd'altru ùn era schiettu. :- Fà ghjà veda la to lingua ; :Mò u to polsu ; ha mali in pettu ? :Ci hè una frebba cavaddina ; :Ti darebbi la [[chinina]]. :Ghjugni la mamma, è u incontra à mezi scali. :- Comu hè u ziteddu ? - Cammina ind'è u spiziali ; :Fà ti dà una porga d'oliu :È trapenta la di avali ; :Sì stasera eddu hè sfribbatu, :Li daremu lu sufatu. :Arreva a porga. – Tè ! bì. – Deti lu à Santu, :Chì lu duttori m'hà vistu in quistu cantu :Ed hà toccu u polsu ad eddu. :È m'hà fattu spenda tantu ! :Ancu ùn vachi eddu più à bè ! :Santu hà frebba quant'è mè. :À i tempi d'oghji, dà in capu à trè animali, :È marchja à Pisa. Dieta è serviziali :Si pò dì ad ogni ammalatu, :Chì ùn i poni mai fà mali. :Quali u paga, s'eddu mori ? :Ùn hà tombu lu duttori. :U peghju chì hè, vol' dà la so ricetta, :È l'ammalatu, sò certu chì la impietta. :Ghjà ùn iscrivi cusì prontu, :Chì ùn sà sempri ciò chì metta :S'eddu infondi a [[capinera]], :Ch'eddi approntini la cera. :Dicia qualchiunu : E ùn chergu à lu Signori :Ch'è u me nimicu in manu à lu duttori ; :Tandu poi sò scuciuratu, :È ùn dumandu altru favori : :S'eddu mori di lancetta, :Ùn ci hè à tema di [[vindetta]]. :Ma li so studii, l'hà fatti in u Cicconu ; :Pur' dici sempri : sò ghjuntu à [[Ciciaronu]], :È in bramatica latina, :Sapia à bonus, bona, bonu, :Ed à bini, binae, bini, :Cù i ghjirundii è cù i supini. :Ghjà u participiu, nequaquam, signor nò ! :Ùn sapia mai, nè ancu oghji po la sò, :Quand'eddu era in dus, da dum, :Quand'eddu era in di è in do ; :Ma ipse, ipsa, ipsum, sum, es, esti, :L'amparava cusì lesti ! :In setti mesa sapia l'abicì ; :Scurria à menti par l'a è l'o è l'i. :Era alegru babbu è mamma, :È diciani : quistu sì ! :Cornu sà etti, roma, bus, :Taglia u coddu à chjappà bus ! :Fù missu à leghja, è tantu à lu tablò, :Ùn ci era mali, sapia bè dì : i, o. :Ma u [[salteriu]] è i setti salmi, :Ùn pudia nè sù nè ghjò. :Sà la brisca è la primera, :È ùn sà leghja à cumpiitera ! :Pà lu francesu dicia ancu mamma : :Ma steti à senta chì prolaga ch'eddu hà ! :Qui, que, dont, è le, la, les, :Mon, ton, son, è ma, ta, sa, :Nos, vos, leurs è mes, tes, ses, :Dicia babbu : c'est assez. :Bref ! ghjunsi à Musa ; ma à Cornu in singulari, :Ad utrumcumque, à genua in prulari, :Ed à cujus, cuja, cujum :Or mai più chì tù l'ampari ! :Quid'libet è quod'libet, :Lu maestru : oh grosse bête ! :Ma un annu dopu, li sapii cusì dì :À quidam, quaedam, acqui, acqua, acqui, :Qui, quae, quod, ed hic, haec, hoc, :Quo vel qui, è qua vel qui, :Sibi, se è tibi, te, :Chì ùn ci n'era com'è mè. :È quotiescunque, è uterque è quilibetti, :È l'appindici cun tutti i riguletti, :Sbuchjulava in emma ed emma, :Lu Manueli è lu Purretti ; :Ùn fù sempri ch'è à lu verbu, :Ch'e parlava un pocu zerbu. :Or eccu i studii chì hà fattu lu duttori, :È grazii ad eddu, parechji ci ni mori ! :Ci sò certi toccapolsi, :Li mi scosti lu Signori, :Chì ni tignini di luttu ; :Ghjà in u mondu ci vol' tuttu ! :S'eddu ùn ci hè nimu chì morga è chì s'ammali, :Chì buscaria lu medicu è u spiziali ? :È u Curatu è u Cuntrullori, :Chì avariani ? I so stifali ! :Corci sè, sì nimu mori ! :Dunqua grazii à lu Duttori ! ==Rifarenzi== * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. [[categoria:Puesia]] fnvo61c7bq97xnc8o4v3r2n9xkafal7 Aratusa 0 17635 351275 341986 2015-07-16T13:52:26Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Picart alpheus arethusa.jpg|thumb|Alfeu prova à rapiscia à Aratusa]] [[File:Photo Fontaine Gros Horloge 1.jpg|thumb|A ''Storia d'Alfeu è Aratusa'' annantu à a funtana di u [[Gros-Horloge]] di [[Rouen]].]] '''Aratusa''' (o ''Aretusa'') (in [[Lingua greca|grecu]] Ἀρέθουσα, -ης; in [[Lingua latina|latinu]] ''Arethusa, -ae'') hè un parsunaghju di a [[mitulugia]] [[Grecia|greca]], figlia di [[Nereu (mitulugia)|Nereu]] è di [[Doride (mitulugia)|Doride]]. U [[diu]] [[Alfeu (mitulugia)|Alfeu]], figliu di u diu [[Uceanu (mitulugia)|Uceanu]], s'innamurò d'edda spiendu la mentri si bagnava nuda. Aratusa parò fughjì da i so attinzioni, scampendu si la annantu à l'[[isula di Ortigia]], in [[Siracusa]], induva a dea [[Artemidi]] a tramutò in una fonti. [[Zeus]], cummossu da u dulori d'Alfeu, u mutò in [[fiumu]] à so volta, parmittendu li cusì, da u [[Pilupunnesu]], in [[Grecia]], di parcorra tuttu u [[Mari Ioniu]] par uniscia si à a fonti amata. Ancu oghji u mitu rivivi in l'[[isula di Ortigia]] grazia à a cusidditta [[Fonti Aratusa]], un spichju d'[[acqua (imaginaria)|acqua]] chì sfocia in u [[Portu di Siracusa|Portu Grandi]] di [[Siracusa]]. Aratusa hè citata in i ''Puisii Ghjucosi'' di [[Paulu Matteiu di la Fuata]] <ref>In a [[puisia]] [[A natura hè tutta in festa]].</ref>: :Ci n'hè più fresca di quidda dla Scaledda ? :Dlu Quarracciu, dla Sarra, dla Strimedda ? :La [[Castalia]] è l'[[Ippucrena]] :Poni metta si cun edda ? :Ùn ci pò mancu Aratusa : :Chì ni dici, o cara musa ? ==Aratusa in a cultura== A ninfa hè citata in una grandi quantità d'opari; frà quiddi si poni mintuvà: *[[Ovidiu]], ''Mitamurfosi'', V, 572 è segg. *[[Esiodu]], ''Tiugunia'' 337 è segg. *[[Omeru]], ''Iliadi'' V, 541 è segg. *[[Pausania u Periegeta|Pausania]]. ''Discrizzioni di a Grecia'', V, 7, 3 è altri loca.<ref>Pagina di [http://www.theoi.com/Nymphe/NympheArethousa.html Arethusa] è [http://www.theoi.com/Potamos/PotamosAlpheios.html Alpheus] in Theoi.com.</ref> *[[Virghjiliu]], ''[[Georgiche]]'' IV, 344 *[[Virghjiliu]], ''[[Eneidi]]'' III, 694 è segg. *[[Teocrito]], ''Idilli'' (XVI) *[[Ghjuvanni Pasculeghji]], ''U ritornu'' (penultimu innu in a racolta ''Odii è inni'') *[[Giosuè Carducci]], ''Rime novi'' (LXIII). *[[Danti]]. ''Infernu'', XXV, 97 *[[Boccaccio]], ''Cumedia di i ninfi fiurintini'' (XVIII) è ''Amurosa visioni'' (XXV). *[[Ariostu]], ''Orlandu furiosu'' (cantu VI, ottava XIX). *[[Montale]], ''L'istati'' in '' L'occasioni'', versu 8. * [[Salvatore Quasimodo]], ''Auschwitz'' in ''U falsu è veru verdi'', v. 26. *[[Gabriele di Annunzio]], ''L'Oleandro'' (dalla racolta [[Alcyone]]) * [[Percy Bysshe Shelley]], ''Arethusa'', 1820. *[[John Keats]], ''Endimione'' *Albertu Lollio ([[1508]]-[[1569|69]]), ''Aratusa'' ([[1563]]), un asempiu di [[puisia]] pasturali drammatica. È ancu parechji [[puisii]] di l'Arcadia (da [[Giovan Battista Marinu|Marinu]] à [[Jacopo Sannazzaro]] à parechji altri). In u 1966, Aratusa fù rapprinsintata annantu à u vechju bigliettu di banca da 500 lire [[Italia|taliani]]. == Bibliugrafia == === Antica === * [[Ovidiu]] ''[[Mitamurfosi (Ovidiu)|Mitamurfosi]]'' V, 572 è siguenti * [[Esiodu]] ''Tiugunia'' V.338 * [[Omeru]] ''[[Odissea]] * [[Pausania u Periegeta|Pausania]] ''Discrizzioni di a Grecia'' === Muderna === * (in [[lingua taliana|talianu]]) Fernando Palazzi, Giuseppe Ghedini, ''Piccolo dizionario di mitologia e antichità classiche'', 15ª ed., Milano, Arnoldo Mondadori [aostu 1924], lugliu 1940. * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. == Noti == <references/> [[Category:Nereidi]] [[Category:Parsunaghji citati in a Divina Cummedia (Infernu)]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. q0xpac5szvicet52rs3fk57w1v7uvfl Aretusa 0 17636 341932 2015-03-26T19:52:22Z 109.208.82.129 Reindirizzamentu à [[Aratusa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Aratusa]] o5bjinz6fhzoeii3hcblkbjtrt2ho13 Mare Ioniu 0 17637 354892 347077 2016-08-28T15:11:41Z Marcus Cyron 366 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:SIRACUSA VISTA DALLAEREO CON LETNA SULLO SFONDO.FOTO Di Angelo.jpg]] → [[File:Veduta aerea di Siracusa e con l'Etna sullo sfondo (Foto di Angelo Bonomo).jpg]] [[c:COM:FR#reasons|File renaming criterion... wikitext text/x-wiki [[File:Ionian Sea borders.png|thumb|upright=1.7|'''Limite cunvinziunale di u mare Ioniu'''<br>In giallu e cunfine tradiziunale, in rossu e cunfine definite da l'Organisazione idrugrafica internaziunale, in arancinu e cunfine imprudate da u sirviziu meteurulogicu ''Meteomar''.]] U '''mare Ioniu''' (o ''Mari Ioniu'') hè un bacinu di u [[mare terraniu]], situatu trà l'[[Italia Meridiunale]] ([[Puglia]], [[Basilicata]], [[Calabria]] è [[Sicilia]]), l'[[Albania]] ([[Canale di Otranto]]) è a [[Grecia]] ([[Isule Ionie]]). == Etimulugia == U mare Ioniu, sicondu a ligenda, presi u so nome da Ioniu, figliu di Durazzo, chì era u nipote di Epidamno u figliu di Puseidonu. Fù uccisu per isbagliu da [[Erculu]] in u scontru incù i fratelli Durazzo. Fù cusì chì si deti u nome à u [[portu di Durazzo]], à a cità di [[Epidamno]] è à u mare di Ioniu. L'attestazione di u termine ''Ίώνιoς κόλπoς'' hè ripurtata finu à l'[[IV seculu a.C.]] è disignava propriu quellu trattu di mare chì sipara a Grecia da l'Italia.<ref>{{Cita libru |autore = |titulu = L'Adriaticu trà terraniu è penisula balcanica in l'antichità, atti di u cungressu di Lecce è Matera di u 21-27 uttrove 1973 |editore = ISAMG |cità = Taranto |annu = 1983 |pagina = 17 }}</ref> Certi studii sustenenu ch'è u nome deriveghji da a parola protu-illirica "jonë", chì in albanese hà u significatu di ''nostru'', dunque "Deti Jonë" (Mare Nostru). == Storia == U nome di Ioniu fù datu à u principiu à a parte di mare cumpresa frà Corcira ([[Corfù]]) è u [[Santa Maria di Leuca|Promuntoriu Iapigiuo]] (à u sudu) è a costa taliana à l'intrata di l'Adriaticu (à u nordu), è per estinsione ancu à a parte miridiunale di l'Adriaticu finu à u [[Gargano]] ([[Erodutu]], [[Tucidide]]). In u seculu I, [[Strabone]] dava per limita sittentriunale di l'Ioniu u [[Monti Acrocerauni|Promuntoriu Acrocerauno]] è pricisava (in u libru VII) ch'è "U golfu Ioniu hè parte di quellu chì avà si chjama Adriaticu", mentre indicava com'è Mare Sicilianu l'Ioniu meridiunale, vene à dì a parte cumpresa frà a Sicilia è u Pelopunnesu<ref>[http://www.treccani.it/anciclupedia/mare-ioniu_(Anciclupedia_Taliana) Enciclupedia Taliana Treccani]</ref>. Ancu [[Claudiu Tolomeo]]<ref>''Giugrafia'', Libru III, Cap. 1, ''Cità annantu à a costa''</ref> attesta ch'è a delimitazione di u bacinu idrugraficu di u mare Adriaticu pussede una cunfina precisa annantu à a costa settintriunale di u Gargano, vicinu à a cità di ''Hyrium'', picculu castellettu di fronte à l'[[Isule Tremiti|isule Diomedee]]. Per Tolomeo e lucalità di i [[Peucezi|Apuli Peucenti]] ([[Egnazia|Egnatia]], [[Bari|Barium]]), è e lucalità di l'[[Daunia|Apuli Dauni]] ([[Salapia]], [[Siponto|Sipuntum]], [[Apeneste|Apenestae]], Monte Gargano è ''Hyrium'') si trovanu annantu à u mare Ioniu, mentre e lucalità di i [[Frentani]] ([[Biferno|fiumu Tifernus]], ''Buca'' è [[Histonium]]) annantu à u golfu di u [[mare Adriaticu]]. ==Geugrafia== U mare Ioniu hè u bacinu più prufondu di u mare terraniu, è righjunghje infatti in parechji punti una prufundità di {{M|4 000||m}} è tocca i {{TA|5 270 m}} in a [[fossa Calypso]], à sudu punente di u [[Pelopunnesu]]. Ci si affaccianu e rigione taliane di [[Puglia]], [[Basilicata]], [[Calabria]] è [[Sicilia]], a prefettura albanesa di [[Prefettura di Valona|Valona]], e periferie greche di [[Epiro (periferia)|Epiro]], l'[[Isule Ionie]], a [[Grecia Occidentale]] è u [[Pelopunnesu (periferia)|Pelopunnesu]]. Annantu à u golfu di Corintu s'affaccianu inoltre l'unità perifiriche di [[Focide (unità periferica)|Focide]] è [[Beozia]] (periferia di a [[Grecia Cintrale]]) è [[Attica Occidentale]] (periferia di l'[[Attica (periferia)|Attica]]). À st'ultima periferia appartene infine a cumuna di [[Cerigo]], custituita da l'isule di Cerigo è [[Cerigotto]], di solitu poste anch'elle in u mare Ioniu. E principali inziccature sò, in a parte taliana, quelle di [[Golfu di Taranto|Taranto]], di [[Golfu di Squillace|Squillace]], di [[Golfu di Catania|Catania]]; in a parte orientale quelle di [[Golfu di Arta|Arta]], di [[Golfu di Patrasso|Patrasso]], di [[Golfu di Corintu|Corintu]], di [[Golfu di Arcadia|Arcadia]], di [[Golfu di Messenia|Messenia]], di [[Golfu di Laconia|Laconia]]. A parte cintrale di l'Ioniu hè libera da isule, è queste mancanu ancu annantu à u latu occidentale (s'elli si escludenu i [[Isule di l'Italia#Isule in u Mare Ioniu|picculi isulotti]] longu a costa taliana), mentre annantu à u latu orientale si succedenu l'[[Isule Ionie]], parechji isulotti in a vicinanza di u Pelopunnesu (da [[Proti (Mare Ioniu)|Proti]] à [[Cerva (Grecia)|Cerva]]), [[Cerigo]] è [[Cerigotto]]. U mare Ioniu hè culligatu: * à u [[mare Tirrenu]] per via di u [[Strettu di Missina]]; * à u [[Mare Libicu]] à traversu una linia di cunfina chì da [[Capu Passero]], in [[Sicilia]], ghjunghje finu à l'isula di Creta. Di manera alternativa, l'[[Organisazione idrugrafica internaziunale]] ricunnosce com'è limita meridiunale di u mare Ioniu u trattu da Capu Passero à [[Capu Matapan]] in Grecia<ref>Sta definizione collucheria l'[[isule Ionie]] di [[Cerigo]] è [[Cerigotto]] fora di u mare Ioniu.</ref>. * à u [[mare Egeiu]] à traversu u [[canale di Corintu]], è - più in u sudu - per via di una linia di dimarcazione cumpresa frà [[capu Malea]] in u [[Pelopunnesu]] è l'isulottu di [[Gramvousa|Agria]], di fronte à capu Busa (Vouxa) annantu à l'isula di [[Creta]]; * à u [[mare Adriaticu]] per via di u [[Canale di Otranto]], vene à dì u strettu di mare frà [[Capu Linguetta]], annantu à a costa albanesa, è [[Punta Palascia]], annantu à a costa taliana (linia A nantu à a figura). Riguardu à a linia di dimarcazione trà Ioniu è Adriaticu, ci vole à pricisà ch'elle esistenu altre duie ''cunvinzione nautiche'', chì per esigenze di simplificazione suvitanu e linie di i paralleli è di i miridiani. == Galleria fotografica == Viaghju longu l'Ioniu (in sensu antiurariu da u [[Salento]] à a [[Sicilia orientale]]) <gallery mode="packed"> File:Otranto faro Punta Palascia.jpg|<center>[[Punta Palascìa|Capu di Otranto]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Santa_Cesarea_Terme_dal_mare.jpg|<center>[[Santa Cesarea Terme]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Castro Panorama.jpg|<center>[[Castro (Puglia)|Castro]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Acquaviva di Marittima.jpg<center>[[Marittima]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Promontorio_grotta_del_diavolo.jpg|<center>[[Santa Maria di Leuca]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:MareMetaponto.jpg|<center>[[Metaponto]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Crotone Lungomare.jpg|<center>[[Crotone]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:czlungomare_1.jpg|<center>[[Catanzaro Lido]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:S.Andrea Jonio's photo.jpg|<center>[[Sant'Andrea Apostulu di l'Ioniu]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Reggio calabria.jpg|<center>[[Reggio Calabria]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Lo_stretto_di_Messina.jpg|<center>[[Strettu di Missina]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:TaorminaCoast-pjt.jpg|<center>[[Taormina]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Catania_panorama.jpg|<center>[[Catania]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:AUGUSTA - *.jpg|<center>[[Augusta (Italia)|Augusta]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] File:Veduta aerea di Siracusa e con l'Etna sullo sfondo (Foto di Angelo Bonomo).jpg|<center>[[Siracusa]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]] </gallery> == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Mare terraniu]] * [[Mare Adriaticu]] * [[Mare di Sardegna]] * [[Mare Liguru]] * [[Mare Tirrenu]] [[Category:Mari di l'Albania|Ioniu]] [[Category:Mari di Italia|Ioniu]] [[Category:Mari di a Grecia|Ioniu]] [[Category:Mare Tarraniu|Ioniu]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 5c04vvlr96vvn1y8xd6ribqtet91meh Mari Ioniu 0 17638 341957 2015-03-28T16:38:05Z 109.208.82.129 Reindirizzamentu à [[Mare Ioniu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Mare Ioniu]] 1co3i45mlhn5k7d9bm9ycvdf34rvg6v A natura hè tutta in festa 0 17639 363558 350885 2019-09-24T15:46:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki '''A natura hè tutta in festa''' hè una [[puisia]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]]. ==A natura hè tutta in festa== :O cara [[musa]], chì stà in Ceppunieddu :È pigli frescu annantu à lu [[castellu|casteddu]], :In i sapari à lu Pinzu, :In Ciaccalda è in u Pineddu, :Dundi facili la [[vena]] :Corri sempri è corri piena. :Ghjà spichja l'alba, risplendi la [[cullina|cuddina]] ; :Hè [[primavera]], l'[[Aprili]] s'avvicina ; :Dimmi, o [[musa]] [[campagna|campagnola]], :Dormi o veghji stamatina ? :Sì tù sè in i [[valle|Vaddiccioli]], :Vurria dì ti dui [[parola|paroli]]. :Sì tù sè ghjunta sbrumata da a lamaghja, :Di Frassiolu, dlu Buscu, o dla Palaghja, :Sì tù ùn dormi in i Scatoghja, :In i Ghjerbi o in a Ghjattaghja. :Spunta u [[soli]] in u Linari, :Cantichjemu, s'tù ha vagari. :Di quandu in quandu, tù sopra a [[Panicala]] :Stendi lu bulu, è quì racogli l'[[ala]] ; :Cara [[ninfa]], incurunata :Da lu Pinzu tù ni fala, :Veni alegra à la Fuata : :Ci faremu una [[canti corsi|cantata]]. :Suredda cara, dulcissima cumpagna, :Aval' chì ridi, chì hè alegra la campagna; :Fà ci rida è stemu alegri : :S'tù mi volti li [[calcagnu|calcagna]]. :S'tù mi faci [[musu]] duru, :Ci spicchemu par sicuru. :Sì tù ùn t'ammorci, s'tù faci [[risa]] chjara, :Sè a me dilizia, ti tengu cusì cara. :Ma ùn mi basta à vulè ti ugna, :Lu [[butirru]] di [[Zigliara]], :Sì tù faci a schizzinosa, :La lunatica è l'estrosa. :Or senti, o cara, riscoti la pigrizia, :Sì tù m'ascolti, sbandimu la tristizia ; :Sinnò femu lu [[divorziu]], :È si desfa l'[[amicizia]] : :Or sinnò ci spiccichemu, :Madapiù ci buliemu. :Tù quandu [[maghju]] [[fiore|fiurisci]] tuttu in tondu ; :Ni fali à coglia li fiera dlu circondu, :È s'tù ghjugni in u [[Furciolu]], :Ti ni scherzi dlu to [[mondu]]; :Dì mi un pocu, ti ramenti :La nostra [[acqua]] di Pamenti ? :Ci n'hè più fresca di quidda dla Scaledda ? :Dlu Quarracciu, dla Sarra, dla Strimedda ? :La [[Castalia]] è l'[[Ippucrena]] :Poni mettasi cun edda ? :Ùn ci pò mancu [[Aratusa]] : :Chì ni dici, o cara musa ? :Quì ci ha li [[grotta|grotti]], quì l'ombra è la friscura ; :Quì l'[[aria]] bona, la [[selva]], la virdura. :Quì ti lavi in u [[butirru]] ; :Quì ti spichji in a Viura; :Quì li fiora è li [[funtana|funtani]] :Tù sa bè ch'ùn sò luntani. :'Dù sò più freschi lu [[muntagna|monti]] è la pindici ? :Chì ti ni pari, suredda ? Chì ni dici ? :Da la punta di lu Pinzu :Fala à veda li to amici : :Forsi quì hè secca la vena :Di [[Castalia]] è d'[[Ippucrena]] ? :S'tù voli u frescu, 'dù ci hè com'è in Travetu ? :S'tù cerchi l'ombra, li sapari lu sicretu, :Quì ci hè a Sapara dlu boiu, :Culà v'hè lu Saparetu, :Sapareddi, Saparghjonu : :Quanti sapari [[Azilonu]] ! :Dighjà u [[Parnassu]], lu Pindu è l'[[Alicona]] :Dundi più volti tù canti la [[canzona]], :Ani micca u nostru frescu, :La nostra [[aria]] cusì bona ? :È quì ancora una [[cantu|cantata]] :Saria forsi mal piazzata ? :Canta u buiaghju chì sfronda li [[castagnu|castagni]], :È in Chirinzolu tù senti li cuccagni ; :Squatriddeghja la so boci :È rimbomba sti [[campana|campagni]] ; :À li [[legnu|legna]] in a Strunedda :[[cantu|Canta]] ancora la zitedda, :À lu mireghju, tù senti lu [[pastore|pastori]], :Trionfa l'[[aria]], chì [[Marzu]] si ni mori ; :È li [[pecura|pecuri]] è l'[[agnellu|agneddi]] :Si ralegra lu so [[core|cori]]. :Canta u [[cuccu]] in Arghjachjusa, :È tù taci, o cara [[musa]] ! :Canta l'[[acelli di Corsica|acedda]] è canta la parsona ; :Da [[manu|mani]] à a sera si senti la canzona ; :Chì aligria è chì rimori :Da u Spianatu à li Tracona, :Da la Piana di lu Favu :Finu ad Archia è à Campucavu ! :Mughja lu [[boiu]], la [[vacca]] è la [[vitellu|vitedda]] ; :Bela la [[capra]], la [[pecura]] è l'[[agnellu|agnedda]] ; :Chì [[cuncertu]] è chì [[armunia]] :Da Ciaccalda ad Arruledda ! :Or ùn sia po ma' ditta :Chì tù sola ti stà zitta ! :Lu Pisanali, la Teppa, u Munacori, :La Carafedda, Ficalba è Bonsignori :Locupianu è lu Cavonu :Ùn t'alegrani lu [[core|cori]] ? :Tuttu [[cantu|canta]] à la rinfusa, :È no stemu à [[bocca]] chjusa ! :La Marchisana [[fiore|fiurisci]] com'è [[Maghju]] ; :À li Vulneddi tù vedi, in Calcinaghju, :Ghjà la [[volpe|volpi]] custieghja :Lu [[muntone|muntonu]] tintinnaghju ; :Ma Falcona è Pusianu :Ùn si trovani luntanu. ==Rifarenzi== * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. [[Categoria:Puesia]] rngpqkucw4zpt7rm8svmbla2cktkecj Sardi (populu) 0 17640 350146 347571 2015-07-07T21:47:40Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki I '''sardi''' ('''sardos''' / '''sardus''' in [[lingua sarda|sardu]], '''''saldi''''' e '''''sardhi''''' in [[gadduresu]] e [[sassaresu]], '''''saldus''''' in [[algherese]], '''''sardi''''' in tabarchinu) sò u [[populu]] chi campa inde l'isula di [[Sardegna]], [[regione]] [[Italia|taliana]] à statutu speciale, a soia denuminazione esatta essendu "Regione Autonoma della Sardegna"/"Regione Autònoma de Sardigna". [[categoria:Sardegna]] 9nw03ypasx0hifsn79x0xzx2nxt0n4b Creta 0 17641 342063 342062 2015-04-06T09:08:22Z 109.208.254.94 /* Origine */ wikitext text/x-wiki '''Creta''' (in [[grecu]] '''Κρήτη''', ''Kriti''), officialmente '''Periferia di Creta''' (in [[grecu]] '''Περιφέρεια Κρήτης''', ''Perifèria Kritis'') hè un' isula di u [[Mare terraniu]] è una [[Periferie di a Grecia|periferia greca]] di {{formatnum:623065}} abitanti, u capilocu essendu [[Candia]]. U territoriu regiunale hè custituitu guasi intiriamente da l'isula omonima, a più grande [[Isule di a Grecia|isula di a Grecia]] è a quinta {{formatnum:8261}}&nbsp;km<sup>2</sup>) per grandezza frà quelle di u [[Mare terraniu]], dopu à [[Isula di Sicilia|Sicilia]], [[Sardegna]], [[Cipru]] è [[Corsica]]; u restu di u territoriu di a periferia hè custituitu da un grande numeru d'isule minore è isulotti chì circondanu l'isula maestra, trà a [[Gozzo (Creta)|Gozzo]], u puntu più miridiunale di l'Europa fisica. Creta hè distante di circa 95&nbsp;km da a Grecia cuntinentale è custituisce a limita meridiunale di u [[mare Egeiu]] è quellu settentriunale di u [[mare Libicu]]. A suddivisione amministrativa hè ripartita in 24 cumuni (''dhimi'') distribuiti in quattru unità perifiriche chì anu per capilocu [[Candia]], [[A Canea]], [[Lasithi]] è [[Rethymno]]; u territoriu intieru currisponde à una di i 7 [[Diocesi di a Grecia|diocesi]] istituiti incù u [[prugramma Callicrate]], è ancu à a chjesa ortudossa di Creta, retta in statutu di meza autunumia da un arcivescu ma posta sottu a ghjurisdizione di u [[Patriarcatu ecumenicu di Custantinopuli]]. Trà u [[III millenniu a.C.|III]] è u [[II millenniu a.C.]] l'isula fù u centru di a [[civiltà minoica]], chì fù trà e prime civiltà avanzate d'Europa, chì avia in [[Cnossu]], [[Cidonia]] è [[Festo]] i so centri principali. In u corsu di i seculi fù cunquistata è abitata da [[Civiltà micenia|micenii]], [[Antica Grecia|grechi]], [[Civiltà rumana|rumani]], [[Imperu bizantinu|bizantini]], [[Muladi|musulmani andalusi]], [[Ripublica di Venezia|veniziani]], è [[Imperu ottumanu|turchi ottumani]] finu à l'unificazione definitiva incù u [[Regnu di Grecia|statu grecu]] in u [[1913]]. Creta hè trà e principale distinazione turistiche di a Grecia per via di i numerosi siti archeulogichi è naturalistichi è per u so patrimoniu culturale specificu, espressu à traversu parechje spicificità linguistiche, litterarie, musicale è gastrunomiche. == Geugrafia fisica == Creta hè a quinta isula più vasta di u [[mare terraniu]] è si trova à u sudu di a terraferma greca: ''Capu Tripiti'' annantu à l'isula di [[Gozzo (Creta)|Gavdos]] hè u puntu più miridiunale di a Grecia. U nome di l'isula pruvene da a prisenza di una grandissima quantità di creta (o [[arzilla]], materiale imprudatu da l'abitanti per custruisce utensili è vasi). Hà una forma stretta è longa è sipara u mare Egeiu da u [[mare Libicu]]. U so terrenu hè in massima parte muntosu è e pianure custituiscenu una percentuale minore di u so territoriu. Frà quelle a più impurtante hè a piana di Messarà, posta in a zona centru-meridiunale. Trà i massicci muntosi i più impurtanti sò: * U massicciu di u [[monte Ida]] chì culmineghja à 2.456 metri * I Sipanieli (i monti bianchi) chì righjunghjenu un'altitudine di 2.454 metri * Dikti Oros : a cima più alta righjunghje i 2.146 metri. E coste sò in generale moltu frastagliate ma esistenu prufonde differenze trà a costa settintriunale è quella meridiunale. A prima hè più dinsamente pupulata per via di e catene custiere chì falanu più pianu versu u mare. A siconda invece hè per u più ripida è hà un clima moltu più asciuttu è hè stata sempre pocu pupulata. === Isule minore === Numarose sò l'isule è l'isulotti chì si trovanu à breve distanza da e duie coste. À a costa sittentriunale appartene l'isula di Dia (municipalità di [[Gouves (Grecia)|Gouves]]). À a costa meridiunale appartenenu l'isule di Gavdos Mikronissi è Chrysi. == Storia == === Origine === A prima [[civiltà]] mediterranea ricolla à l'[[età di u bronzu]] in circa 3000 a.C., è fù definita "minoica", termine derivatu da [[Minossu]] è inventatu da l'[[archeulugia|archeulogu]] [[Gran'Britagna|britannicu]] [[Arthur Evans]], chì fece cunnosce a cità di [[Cnossu]] in Creta. [[File:feather prince.jpg|thumb|right|Figura principesca riprinsintata in u Palazzu di Cnossu]] A pusizione geugrafica vantaghjosa di l'[[isula]] favurì u sorghje di un imperu marittimu chì da u [[Mare Egeiu]] cuntrullava una reta cummerciale chì righjunghjia l'[[Egittu]], a [[Siria]], e rigione situate à u nordu di u [[mare Neru]] è l'Occidente. A civiltà critesa prisenta una scrittura ieroglifica cuneiforme dinuminata "[[lineare A]]", chì, à a differenza di a scrittura "[[lineare B]]" [[civiltà micenia|micenia]], ùn hè stata ancora dicifrata; una tistimunianza di sta scrittura hè a tavuletta di [[Festo]]. U centru ecunomicu è puliticu di Creta eranu i palazzi. Pudemu benissimu capisce ch'è a pupulazione ùn era micca disposta à fà a guerra, postu ch'è e cità ùn eranu micca prutette da muri. L'affreschi ritruvati in i palazzi (com'è in u casu di Cnossu) ci mostranu scene di ceremonie riligiose, prucissione, cumpetizione trà atleti (a più famosa era quella di u saltu di u toru) chì ancu e donne ci pudianu participà com'è ancu in vesta di sacirdutesse è in e prucessione è decurazione incù elementi naturalistichi. Si pinsava ch'è à l'iniziu si fusse sviluppatu un cultu di a vegetazione. Molti sò infatti i santuarii naturale com'è e grotte, fonte è monti, postu ch'è à l'iniziu e cirimonie riligiose si svulghjianu à l'apertu, à cuntattu incù a natura. Solu dopu parechji lucali fubbenu didicati à u cultu ancu à l'internu di i palazzi. nantu à e divinità minoiche si sà pocu: l'unica figura ritruvata hè feminile è hè ritratta in tanti piccule statuette. In ella i studii ricunnoscinu a grande dea matre chì incarna a fertilità; hè accumpagnata à spessu da sarpe, lioni è acelli. === A dicadenza di i Critesi === A Thera, oghje [[Santorini]], intornu à u 1600 a.C. esplose un vulcanu. Suvitò una seria di terramuti ch'è ancu Creta risentì, da quellu mumentu principiò a so dicadenza, di a quale ùn sò micca cunnisciute e raghjone. In u 1400 a.C. circa, Creta ùn pobbe micca resiste à l'invasione di i Micenii, un populu bellicosu di a cità di Micene, posta in u Pelopunnesu: u grande palazzu di Cnossu fù di novu distruttu è ùn fù più ricustruitu. === Periodu rumanu è bizantinu === L'eserciziu di a pirateria purtò Creta in cunflittu cù i Rumani. [[Quintu Cecilio Metello]] a cunquistò in u corsu di una campagna contru à i pirati da u [[69 a.C.]] à u [[67 a.C.]]. In u 34 a.C., dopu à a ''Dunazione d'Alissandria'', l'isula fù ciduta da [[Marcu Antonio]] à [[Cleopatra VII|Cleopatra d'Egittu]]; fù dopu cunquistata da [[Augustu|Ottaviano]], dopu à a [[battaglia d'Azio]] contru à a [[Flotta tolemaica di Cleopatra VII|flotta egizziana]]. Incù a riforma augustea di u [[27 a.C.]] fù incurpurata in a [[Pruvincia rumana|pruvincia]] di [[Creta è Cirene]] è incù a riforma [[Diuclezianu|diuclezianea]] fù di novu siparata è fece parte di a [[prefettura à u pretoriu d'Illiricu, Italia è Africa]]. Incù a spartizione definitiva di l'imperu à a fine [[seculu IV]] d.C. Creta fù integrata in l'[[Imperu bizantinu]]. === Duminazione araba === Creta subì a duminazione [[Arabi|araba]] da u [[826]] à u [[961]], annu chì fù ricunquistata da u generale [[Imperu bizantinu|bizantinu]] [[Niceforo II Foca|Niceforo Foca]], destinatu dopu à cullà annantu à u trone imperiale. === Periodu venizianu: ''Candia'' === [[File:Plaster_cast_of_lion,_collection_of_Istituto_Veneto_di_Scienze,_Lettere_ed_Arti_26.jpg|right|thumb| Lione nimbatu incù u libru di u vangelu di San Marcu trà e zampe. Iraklion, Creta]] In seguitu à l'evvenimenti di a [[Quarta cruciata]] fù occupata da i [[Venezia]]ni da u [[1204]] à u [[1669]] è chjamonu l'isula com'è a so capitale, [[Candia]].<br /> Eretta à [[ducatu di Candia|ducatu]] annantu à u mudellu di a [[Ripublica di Venezia]] in u [[1212]], fù divisa in [[feudu|feudi]] racolti in sei rigione, ognuna essendu assignata à culoni di un di i [[sestiere (Venezia)|sestieri di Venezia]]. U guvernu autunomu di l'isula fù inoltre urganizatu annantu à u mudellu di quellu venizianu, à traversu un sistemu d'assemblee. == Munumenti è lochi d'interessu == [[File:Samaria Gorge 18.jpg|thumb|250px|Vole di Samariá, in u sudu-punente di l'isula]] [[File:Bay of Balos, Crete 002.jpg|400px|left|thumb|A cala di Balos è l'isula di [[Gramvousa]]]] * [[Agíà Triáda]] * Munasteru di [[Arkadi]] * [[Gortina (Creta)|Gortina]] * [[Gournia]] * [[Museiu archeulogicu di Iraklio]] * [[Itanos#Kato Zakros|Káto Zákros]], palazzu minoicu * [[Cnossu]] * [[Latu (Creta)|Latu]] * [[Mália]], palazzu minoicu * [[Festo]] (Phaistós), palazzu minoicu * [[Fourní]] (Phourni), necrupola * [[Tylisos]] * [[Vathipetro|Vathypetro]] * Preveli: [[Munasteru di Preveli|Munasteru]] è [[spiaghja incù palme di Preveli|spiaghja incù palme]] * [[Vole di Samariá]] * [[Monte Ida (Creta)|Monte Ida]] == Cultura == === Musica === [[File:Lyres-creta.jpg|upright|thumb|Parechji mudelli di a lira critesa, u strumentu più diffusu di l'isula]] == Pulitica == === Suddivisione amministrativa === ==== Unità perifiriche ==== <center> {| class="wikitable" style="width:50%;" |- bgcolor="#EFEFEF" ! Unità periferica ! Cumuni n° ! Pupulazione ! Superficia<br /> (km<sup>2</sup>) ! Densità<br /> (ab/km<sup>2</sup>) |- | '''[[Candia (unità periferica)|Candia]]''' | align=center|8 | align=center|304.270 | align=center|2.641 | align=center|115,21 |- | '''[[A Canea (unità periferica)|A Canea]]''' | align=center|7 | align=center|150.387 | align=center|2.376 | align=center|63,29 |- | '''[[Lasithi|Lassithi]]''' | align=center|4 | align=center|76.319 | align=center|1.823 | align=center|41,86 |- | '''[[Retimno (unità periferica)|Retimno]]''' | align=center|5 | align=center|81.936 | align=center|1.496 | align=center|54,77 |- | '''Creta''' | align=center|'''24''' | align=center|'''612.912''' | align=center|'''8.336''' | align=center|'''73,53''' |} </center> ==== Cumune ==== [[File:Chania - Venetian harbor 1.jpg|thumb|[[A Canea]]]] In seguitu à a riforma in vigore dapoi u 1a ghjinnaghju [[2011]] Creta hè divisa in e siguente cumune: * [[San Nicolò (Creta)|Agios Nikolaos]] * [[Agios Vasileios]] * [[Amari (Creta)|Amari]] * [[Anogeia]] * [[Apokoronas]] * [[Archanes-Asterousia]] * [[Candia]] * [[Chersonissos]] * [[Festo]] * [[Gozzo (Creta)|Gavdos]] * [[Gortina (Creta)|Gortina]] * [[Ierapetra]] * [[Kantanos-Selino]] * [[Kissamos]] * [[A Canea]] * [[Malevizi]] * [[Minoa Pediada]] * [[Mylopotamos]] * [[Oropedio Lasithiou]] * [[Platanias]] * [[Rethymno]] * [[Sfakia]] * [[Sitia]] * [[Viannos]] [[File:View of Kritsa.jpg|thumb|U centru abitatu di Kritsa, in a cumuna di [[San Nicolò (Creta)|Agios Nikolaos]]]] ==== Prefetture ==== In u sistemu anticu di suddivisione amministrativa, Creta ùn era micca divisa in 4 prefetture chì currispondenu à l'attuale unità perifiriche. == Ecunumia == A Grecia hà una tradizione agricula, ma dapoi l'[[anni 1960|anni sissanta]] hà scumpiitu un nutevule sforzu d'industrialisazione chì l'hà permissu d'esse ammissa à a Cumunità ecunomica eurupea. In u sittore industriale hà avutu infatti un forte sviluppu in particulare in u sittore [[Industria tessile|tessile]] (soprattuttu u [[cutone (tissutu)|cutone]], ma dinù e fibre sintetiche) in u sittore alimintare (industrie vinicole, zuccherifiche, oleifiche, birrifiche) è in a manifattura di u [[tabaccu]]. U pruduttu principale hè u [[triticum|frumentu]], ma sò cultivati ancu l'[[Hordeum vulgare|orzu]], u [[Zea mays|granone]], u [[Oryza sativa|risu]] è a [[Avena sativa|vena]]. L'[[oliu d'alivu]] hè una pruduzzione impurtante per a Grecia (hè u terzu pruduttore à u mondu), inoltre pruduce [[uva]] (da a quale si ricavanu [[vinu|vini]], rinumati ancu à l'esteru) è l'[[agrumu|agrumi]], distinati in bona parte à l'espurtazione. Infine, di grande impurtanza è in cuntinua crescita, hè u cuntributu di u [[turismu]] incù u sviluppu di numerose alberghi è paesi turistichi incù [[animazione turistica|animazione]]. == Infrastrutture è trasporti == === Aeruporti === Nantu à l'isula ci sò sei aeruporti frà i quali trè anu un trafficu cummerciale<ref>Da l'aeruporti di Heraklion, Chania è Sitia.</ref>: {|class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" width= align= |+ |- style="background:lightgrey;" !style="width:40%;"|Aeruportu||[[Codice aerupurtuale ICAO|ICAO]]||[[Codice aerupurtuale IATA|IATA]]||Tipolugia||Lungh. Pista<br />in&nbsp;m.||Passaghjeri<br />2010 |- |[[Aeruportu di Candia-Nikos Kazantzakis]] ||LGIR||HER||civile||2.680||4.907.337 |- |[[Aeruportu di A Canea-Suda]]||LGSA||CHQ||civile/militare||3.347||1.654.864 |- |''Aeruportu di [[Sitia]]''||LGST||JSH||civile||2.074||38.859 |- |''Aeruportu di [[Kasteli]]''||LGTL||--||militare ||2.991||n.di. |- |''Aeruportu di [[Timbaki]]''||LG54||--||militare||2.713||n.di. |- |''[[Aeruportu di Maléme]]''||LG03||--||civile||1.050||n.di. |} == Persone liate à Creta == * [[El Grecu]] (1541-1614), pittore * [[Zach Galifianakis]], attore * [[Nikos Kazantzakis]] (1883-1957), scrittore == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Isule di a Grecia]] * [[Stile di Kamares]] * [[Lira critesa]] * [[Graviera Kritis]] [[Category:Isule di a periferia di Creta]] [[Category:Creta| ]] [[Category:Lochi di a mitulugia greca]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. aekbt6h08kl1xafl74oswip39upr6l4 "Weird Al" Yankovic 0 17642 355192 347638 2016-09-22T09:54:26Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:AlYankovicByKristineSlipson.jpg|thumb|Yankovic, [[2010]]]] '''Alfred Matthew''' "'''Weird Al'''" '''Yankovic''' ([[California]], 23 [[ottobre]] 1959) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Yankovic, "Weird Al"]] [[Categoria:Americanu|Yankovic, "Weird Al"]] 53ve2909kwazbxoj011r061vzvel61n Goran Višnjić 0 17643 346557 342053 2015-07-01T19:19:34Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:GoranVisnjicHWoFJan2012.jpg|thumb|200px|Goran Višnjić]] '''Goran Višnjić''' hè un [[cinemà|attore]] [[Croazia|croatu]]. [[Categoria:Attore|Višnjić]] q58e221neuenj5a31xdpntt45vxgrme Ponte di Rialtu 0 17645 360250 357147 2018-09-26T16:49:23Z Σπάρτακος 14342 wikitext text/x-wiki [[File:Rialto Bridge at night2.jpg|thumb|200px|U Ponte di Rialtu]] U '''ponte di Rialtu''' (o ''Ponti di Rialtu'') hè un di i quattru [[ponte|ponti]], incù u [[ponte di l'Accademia]], u [[ponte di i Scalzi]] è u [[ponte di a Custituzione]], chì attraversanu u [[Canal Grande]], in a cità di [[Venezia]]. Di i quattru, u ponte di Rialtu hè u più anticu è per sicuru u più famosu. ==Storia== [[File:Ponti,_Carlo_(ca._1823-1893)_-_Venezia_-_Ponte_di_RIalto_-_1860s.jpg|thumb|200px|U ponte di Rialtu in 1860]] Sicondu e cronache, u prima passaghju annantu à u Canal Grande era custituitu da un [[ponte di barche]]. Un ponte veru è propriu, postu annantu à pali di legnu, fù custruitu da [[Nicolò Barattiero]] sottu u [[dogatu]] di [[Bastianu Ziani]] o di [[Orio Mastropiero]] (in a siconda mità di u [[seculu XII]])<ref>Nicolò Barattiero, Elena Bassi, 1964, vol. 6</ref> è assunse u nome di "ponte di a Muneta" vistu chì, à l'estremità orientale di l'opera, surghjia l'antica [[zecca (muneta)|zecca]] (u stabilimentu induv'ellu era stampata a muneta). A criscente impurtanza di u marcatu di [[Rialtu (Venezia)|Rialtu]] annantu à a sponda orientale di u canale fece cresce u trafficu annantu à u ponte situatu in a vicinanza. Intornu à u [[1250]] fù sustituitu da un ponte di [[legnu strutturale]]. A struttura era custituita da duie rampe inclinate chì si cunghjunghjianu sicondu una sezzione cintrale mobile, chì pudia esse alzata per permette u passaghju di e nave più alte. Data a stretta assuciazione incù u mercatu, u ponte cambiò nome è divintò "Ponte di Rialtu". In a prima mità di u [[XV seculu]] longu i lati di u ponte fubbenu custruite dui file di negozii. E risorze indutte da l'affitti, riscosse da a tisureria di statu, cuntribuiscìanu à a manutenzione di u ponte. In u [[1310]] u ponte fù dannighjatu in u corsu di a ritirata di i rivultati vidati da [[Bajamonte Tiepolo]]. In u [[1444]] dinù affundò sottu u pesu di a grande folla adunita per assiste à u passaghju di u curteghju di a sposa di u marchese di [[Ferrara]]. Un altru affundamentu avvense in u [[1524]]. == Galleria d'imagine == <gallery> Accademia - Miracle of the Holy Cross at Rialto by Vittore Carpaccio.jpg|[[Vittore Carpaccio]], ''[[Miraculu di a Croce à Rialtu]]'', mostra u ponte in u 1496 File:Venezia Ponte di Rialto 002.JPG|U Ponte di Rialtu: ditagliu Image:RialtoBridgeAtNight.jpg|U Ponte di Rialtu di notte Image:Venice - The Rialto Bridge early in the morning -.jpg|A scalinata interna File:Ponte_di_Rialto,_Venezia.JPG|U ponte da vicinu </gallery> ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== *{{cita libru|Ghjuliu|Lorenzetti|[[Venezia è u so estuariu]]|1963|Edizione Lint|Trieste|isbn=88-86179-24-3|p=463}} *{{cita libru|Ghjaseppu|Tassini|Curiusità veniziane|1988|Filippi editore|Venezia|pagine=pp.546-547}} == Da vede dinù == *[[Ponte]] *[[Rialto (Venezia)]] *[[Ponte di i Scalzi]] *[[Ponte di i Suspiri]] *[[Ponte di l'Accademia]] *[[Ponte di a Custituzione]] *[[Venezia]] == Ligami esterni == * [http://www.tecnologos.it/index.php?option=com_content&view=article&id=272:u-ponte-di-rialto-lenigma-di u-prugettu&catid=77:06&Itemid=95 U Ponte di Rialto: l'enimma di u prugettu] * [http://en.structurae.de/structures/data/index.cfm?ID=s0000461 A scheda di u ponte in u database Structurae] [[Category:Ponti cuperti|Rialtu]] [[Category:Ponti di Venezia|Rialtu]] [[Category:Ponti à arcu|Rialtu]] [[Category:Ponti in petra|Rialtu]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. drc6w1bg1g0gfy45kz1wmbz3hp7qj36 Ponti di Rialtu 0 17646 342090 2015-04-08T18:59:55Z 86.210.60.170 Reindirizzamentu à [[Ponte di Rialtu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ponte di Rialtu]] o9oga0x16h373vphr3ob8yv7wz01o19 Cavaddu di Troia 0 17647 354793 343145 2016-08-22T18:25:35Z CommonsDelinker 173 Replacing Theprocessionofthetrojanhorseintroybygiovannidomenicotiepolo.jpg with [[File:The_Procession_of_the_Trojan_Horse_in_Troy_by_Giovanni_Domenico_Tiepolo.jpg]] (by [[commons:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:commons:COM:FR|File renam wikitext text/x-wiki {{Citazione|Temu i Dànai, ancu quand'iddi offrini doni.|[[Publio Virghjiliu Marone]], [[Eneidi]] (Libru II, 49); paroli d'ammunimentu di [[Laocoonte]] à i [[Troiani (populu)|Troiani]] intenti à purtà u cavaddu drentu a cità.|[[Timeo Danaos et dona ferentes]]|lingua=La}} [[File:The Procession of the Trojan Horse in Troy by Giovanni Domenico Tiepolo.jpg|thumb|A prucissioni di u cavaddu di Troia in un dipintu di [[Giandomenico Tiepolo|Tiepolo]]]] U '''cavaddu di Troia''' (o ''Cavallu di Troia'') hè una [[macchina]] da [[guerra]] chì, sicondu a [[lighjenda]], fù imprudata da i [[grechi]] par assaltà a [[cità]] di [[Troia (Asia Minori)|Troia]]. 'Ssu termini hè intrutu in l'usu [[litteratura|littarariu]], ma ancu in u linguaghju cumunu, par indicà un stratagema incù u quali si pò pinitrà i difesi. == Storia == [[File:Mykonos vase.jpg|thumb|left|U [[Vasu di Mykonos]], incù una rapprisintazioni di u Cavaddu di Troia.]] Dopu à deci [[annu|anni]] d'inutuli [[assediu]] i Grechi, suvitendu un pianu cuncipitu da [[Ulissi]], finsini di rinuncià à a cunquista di a [[cità]] è di vultà à i so probbii sedii, lascendu nantu à a [[spiaghja]] un enormu [[cavaddu]] di [[legnu]], par calmà i dii è favurizà u viaghju di ritornu in [[patria]]. Drintu à u cavaddu erani parò nascosti i più valurosi guerrieri grechi, vidati da Ulissi. I Troiani, felici par u priculu scampatu, trascinàni u cavaddu à l'internu di i [[mura (architittura)|mura]], nonustanti [[Laocoonte]] è a [[prufezia|prufitessa]] [[Cassandra (mitulugia)|Cassandra]] avissini cunsiddatu d'ùn fà lu micca. Di suttrattu cumparsi un grecu chjamatu [[Sinone]], u quali cunvinsi u rè ch'è u cavaddu era segnu di paci, ed era in veru un rigalu. Di [[notti]], mentri i troiani durmiani, i grechi iscitini da u cavaddu è apritini i porti di a cità à i so propri cumpagni. Quiddi, dopu à essa si nascosti incù i so [[navi|navi]] daretu un'[[isula|isuletta]] vicina di nomu [[Tenedo]], erani sbarcati dinò nantu à a spiaghja di Troia. Pinitrati in a cità, i grechi colsini di suspresa i troiani, chì funi supraffatti faciuli. Troia fù data dopu à i fiari. Stu racontu ùn hè micca narratu in l'"[[Iliadi]]" d'[[Omeru]] (chì si cunchjudi inveci incù u funirali di [[Ettore (mitulugia)|Ettore]], uccisu da [[Achilli]]) ed hè solu incidintalamenti citatu in l'altru [[puema]] omericu, l' "[[Udissea]]". Hè inveci mintuvatu in u sicondu libru di l'"[[Eneidi]]" di [[Publio Virghjiliu Marone|Virghjiliu]]: [[Enea]], [[principi]] è esiliatu troianu, u riferisci infatti à a righjina di [[Cartaghjina]], Didone, chì l'uspitaia in una di i tappi di u viaghju chì u purtarà finalmenti à sbarcà annantu à i costi di u [[Laziu]], ind'iddu divintarà u ceppu di a genealugia chì avaria fundatu [[Roma]]. I storichi muderni ani fattu l'iputesa ch'è u cavaddu di Troia fussi in rialità un [[Arghjetu (arma)|arghjetu d'assediu]] à forma di cavaddu, cunsidarendu ch'è a so discrizzioni saria dopu stata trasfurmata in u mitu à traversu resuconti urali tramandati da parsoni chì ùn aviani micca assistutu dirittamenti à l'avvinimentu. [[Pausania u Periegeta|Pausania]], un storicu grecu vicutu in u seculu II d.C. scrissi in u so libru ''[[Periegesi di a Grecia]]'' ch'è chiunqua ùn cunsidarighja micca u populu troianu incredibulamenti stupidu sà ch'è u cavaddu era una macchina d'assediu.<ref>Libru I, capitulu XXIII, sizzioni 8 </ref> == Omini in u cavaddu == Sicondu a ''[[Piccula Iliadi]]'' cuntinia 13 omini. Sicondu [[Bibbiuteca (Apollodoru)|Apollodoru]] inveci ni cuntinia 50<ref>Pseudo-Apollodoru, ''Epitome'' 5.14.</ref>, par [[Ghjuvanni Tzetzes|Tzetze]] 23, mentri in i ''Posthomerica'' (versi 641-650) [[Quintu Smirneo]] dà u nomu di trenta capi, è dici chì ci ni era ancu monda di più<ref>Quintu Smirneo, ''Posthomerica'', libru XII, versi 314-335.</ref>. In a tradizioni ultiriori funi stabiliti à quaranta unu. Eccu l'elencu di i so noma: {{div col|4}} * [[Odisseo]] (capitanu) * [[Acamanti]] * [[Agapenore]] * [[Aiace di Locride|Aiace di Oileo]] * [[Anfimaco]] * [[Anticlo]] * [[Antifate]] * [[Cianippo]] * [[Demofonte (Teseiu)|Demofonte]] * [[Diomede (Tideo)|Diomede]] * [[Echione]] * [[Epeo]] * [[Eumelo di Fere|Eumelo]] * [[Eurialo (Argonauta)|Eurialo]] * [[Eurimaco]] * [[Euripilo (Evemone)|Euripilo]] * [[Filottete]] * [[Ialmeno]] * [[Idomeneo]] * [[Leonteo]] * [[Macaonu (mitulugia)|Macaonu]] * [[Mege]] * [[Menelao (mitulugia)|Menelao]] * [[Menesteo]] * [[Merione]] * [[Neottolemo]] * [[Peneleo]] * [[Podalirio]] * [[Polipete]] * [[Stenelo (Capaneo)|Stenelo]] * [[Talpio]] * [[Tersandro]] * [[Teucro (Telamonu)|Teucro]] * [[Toante]] * [[Trasimede]] {{div col end}} == Noti == <references /> == Da veda dinò == * [[Eneidi]] * [[Udissea]] * [[Iliadi]] * [[Guerra di Troia]] * [[Ulissi]] [[Category:Guerra di Troia]] [[Category:Arme mitulogichi]] [[Category:Eneidi]] 597rajpzcexcsap08jclv105fbwap3n Cavallu di Troia 0 17648 342129 2015-04-09T19:17:27Z 86.210.60.170 Reindirizzamentu à [[Cavaddu di Troia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cavaddu di Troia]] te96tp91kk3mooy5dyic0u1y4ikhpk9 R. Kelly 0 17649 358886 358884 2018-03-18T09:06:44Z 86.219.70.223 u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki [[File:Rkellytrappedinthecloset2007.jpg|thumb|Kelly, [[2007]].]] '''Robert Sylvester Kelly''' ([[1967]]-) hè un [[musicante]] [[americanu]]. [[Categoria:Musicante|Kelly, R]] [[Categoria:Americanu|Kelly, R]] ==Discugrafia== * [[1993 en musique|1993]] : ''[[12 Play]]''. * [[1995 en musique|1995]] : ''[[R. Kelly (album)|R. Kelly]]''. * [[1998 en musique|1998]] : ''[[R. (album)|R.]]''. * [[2000 en musique|2000]] : ''[[TP-2.com]]''. * [[2003 en musique|2003]] : ''[[Chocolate Factory]]''. * [[2004 en musique|2004]] : ''[[Happy People/U Saved Me]]''. * [[2005 en musique|2005]] : ''[[TP.3 Reloaded]]''. * [[2007 en musique|2007]] : ''[[Double Up]]''. * [[2009 en musique|2009]] : ''[[Untitled (album de R. Kelly)|Untitled]]''. * [[2010 en musique|2010]] : ''[[Love Letter (album de R. Kelly)|Love Letter]]''. * [[2012 en musique|2012]] : ''[[Write Me Back]]''. * [[2013 en musique|2013]] : ''[[Black Panties]]''. * [[2015 en musique|2015]] : ''The Buffet''. * 2016: 12 Nights of Christmas. 4emi3hqrx1cs5ssp6x60q95o0fykl14 Talavellu 0 17650 347585 342182 2015-07-02T15:36:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U talavellu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mallorca_Flower.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Asphodelus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Liliales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Liliaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Asphodelus]]'' |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Asphodelus_ramosus7.jpg|250px|U talavellu]] |----- |} U talavellu hè un generu di piante di a famiglia di e Liliaceae è chì cumprende parechje spezie erbacee. U talavellu currisponde à u generu Asphodelus L., 1753, chì deriveghja da u grecu ἀσφόδελος (asphódelos). U nome ''talavellu'' seria furmatu<ref>Comiti (1992).</ref> incù a radica antica è prelatina ''tal'' chì com'è ''tar'', ''pal'' o ''cal'' currisponde à un'idea d'altura. == Tassunumia == U generu ''Asphodelus'' cumprende e siguente [[spezie]]: {{div col|2}} * ''[[Asphodelus acaulis]]'' Desf. * ''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot.: 'ssa spezia hè prisente in [[Corsica]] * ''[[Asphodelus albus]]'' Mill. * ''[[Asphodelus ayardii]]'' Jahand. & Maire * ''[[Asphodelus bakeri]]'' Breistr. * ''[[Asphodelus bento-rainhae]]'' P.Silva * ''[[Asphodelus cerasiferus]]'' J.Gay * ''[[Asphodelus fistulosus]]'' L.: 'ssa spezia hè prisente in [[Corsica]] * ''[[Asphodelus gracilis]]'' Braun-Blanq. & Maire * ''[[Asphodelus lusitanicus]]'' Cout. * ''[[Asphodelus macrocarpus]]'' Parl. * ''[[Asphodelus ramosus]]'' L.: 'ssa spezia hè prisente in [[Corsica]] * ''[[Asphodelus refractus]]'' Boiss. * ''[[Asphodelus roseus]]'' Humbert & Maire * ''[[Asphodelus serotinus]]'' Wolley-Dod * ''[[Asphodelus tenuifolius]]'' Cav. * ''[[Asphodelus viscidulus]]'' Boiss. {{div col end}} ==Storia== Per [[Omeru]] (''Odissea'' XI, 487-491; 539; 573) u talavellu hè a pianta di l'Inferni. I fiori di u talavellu sò à spessu cunsiderati in a mitulugia com'è "fiori di i morti". Difatti, u talavellu hè chjamatu "fiori di i morti" in [[Niolu]]<ref>Multedo (1994).</ref>. Sicondu Omeru: "induve l'eroi sò caduti i prati si sò ricuperti di talavelli chì avianu u compitu d'accumpagnà e so anime in l'Ade"<ref>Omeru - Odissea, cantu IX)</ref>. Per l'antichi Grechi u [[Regnu di i Morti]] era suddivisu in trè parte: u [[Tartaru (mitulugia)|Tartaru]] per l'empii, i [[Campi Elisi]] per i boni, è infine i prati di talavelli per quelli chì in vita ùn eranu stati nè boni nè gattivi. Per tutte ste cridenze, è altre dinù, i Grechi usavanu à piantà talavelli annantu à e tombe, affinchè i so cari pudissenu nutrisce si incù e so radiche. I prati di talavelli eranu cunsiderati com'è u sughjornu di i morti. Un esempiu forse micca casuale l'avemu in [[Capu Miseno]].<br /> Epimenide, cunsideratu da parechji un di i setti sapienti, usava u talavellu (è a malva) per e so capacità di scaccià a fame è a sete. A ligenda vole ch'è Epimenide, grazia à l'usu di radiche è erbe ùn avissi micca avutu bisognu di manghjà è ch'ellu vissi cusì 157 anni, sicondu Diogene Laerzio.<br /> Teofrastu, in a so "Ricerca annantu à e piante", afferma ch'è e radiche di talavellu sò cumestibile.<br /> I talavelli sò citati, frà altru, in u "[[Lodu di a Pazzia]]" d'[[Erasmu di Rotterdam]], a quale pianta seria u locu induve, ''Ella'' (a pazzia), seria nata. (Par. 8 "[[Locu di nascita di a tuntia]]") ==In Corsica== Esistenu in Corsica trè spezie<ref>Gamisans (1993).</ref> di ''talavellu'': * ''asphodelus aestivus'' * ''asphodelus fistulosus'' * ''asphodelus ramosus'' Altri nomi corsi di u ''talavellu'' sò<ref>[http://infcor.adecec.net/ Infcor], 10 aprile 2015</ref>: albucciu, biancafiore ([[Ascu]]<ref>Multedo (1994).</ref>), butalbellu, butalbucciu, erbucciu, fiore di i morti ([[Niolu]]<ref>Multedo (1994).</ref>), luminellu, scazzachjulu, spusata, taravucciu, talabucciu, talavucciu, tarabucciulu, talabeddu, taravellu. U fustu longu di u talavellu si chjama, sicondu i lochi: ''accendipippa'' ([[Capicorsu]]), ''luminellu'', ''candelu'', ''cirotta'' ([[Urnanu]]), ''tirulu'' o ''zirlu''<ref>Multedo (1994).</ref>. Sicondu a legenda, era imprudatu in i cumbatti di i mazzeri: una volta l'annu, u 31 di lugliu, i mazzeri si battianu di notte incù un bastone fattu cù u tirulu seccu). Servia dinù u tirulu per fà croce chì eranu aduprate per pruteghje e racolte. Hè imprudatu à volta u talavellu in e sprissione corse<ref>Civiltà del Mare (2008).</ref>. Per esempiu: * ''Ùn cunnosce più l'albucciu'': hà listessu sensu ch'è ''Un cunnosce più a filetta'' : hà sminticatu u so paese, i so lochi d'origine. * ''Focu di zirlu'': vole dì ch'ellu hè un focu di paglia * ''Hà e ghjambe cum'è tìruli'' ==Note== {{div col|2}} <references/> {{div col end}} == Referenze == * [http://www.icimar.it/immagini/civiltadelmare/ok/2008/Periodico%20n%C2%B07.pdf Civiltà del Mare, Marzu-Ghjunghju 2008] * Ghjuvan'Maria Comiti (1992) Les corses face à leur langue, de la naissance de l'idiome à la reconnaissance de la langue. Edizione squadra di u Finusellu, Aiacciu. * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Geneva (in francese) * Multedo, Roccu (1994), U mazzerisimu - Le mazzérisme, L'originel, Parigi [[categoria:Flora]] nsxj9uao26eo3a42rfj4blu0xvq7i40 Cuscu 0 17651 342157 342156 2015-04-11T04:47:23Z Je7roi 6455 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cusco Panorama SG.jpg|thumb|right|300px|Panorama di Cuscu]] '''Cuscu''' (''Qusqu'') hé una cità di u [[Perù]], incù 348.935 abitanti ([[2007]]). == Vede ancu == * [[Inti Raymi]] * [[Iuma]] == Ligami == * {{en}} [http://www.rediscovermachupicchu.com/cuzco.htm Cuzco - Information] * {{en}} [http://www.go2cusco.com Cusco History] [[Categoria:Perù]] h2n94xemb1epm2ghspf4ce02f8qi8hl John de Lancie 0 17652 361627 361626 2019-02-03T06:10:08Z Holder 1485 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/2600:8800:3980:2550:59:F104:6A12:9CC8|2600:8800:3980:2550:59:F104:6A12:9CC8]] ([[User talk:2600:8800:3980:2550:59:F104:6A12:9CC8|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:68.106.255.71|68.106.255.71]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:John de lancie bronycon summer 2012 cropped.png|thumb|de Lancie, [[2012]]]] '''Jonathan''' "'''John'''" '''de Lancie, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|de Lancie, John]] [[Categoria:Americanu|de Lancie, John]] 85ug50vy1b3swh09jefkpl0ryrvrqp5 Campanili tortu di Pisa 0 17655 343094 342243 2015-05-05T01:09:32Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki [[File:Leaning_tower_of_pisa_2.jpg|thumb|U campanili tortu]] U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]]. Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza]'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni. L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]]. == Storia == === A custruzzioni === [[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]] [[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]] I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu. I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria. === I restauri === [[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]] Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref> Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni. == Chjusura == A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />. == Struttura == A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità. == Scheda == [[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]] * Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari * Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni * Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu * Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani) * Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri * Diamitru internu à a basa: 7,368 metri * Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri * Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri * Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani) * Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]] * Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S * Campani tutali: 7 * Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655 * Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262 * Scalini finu à a cella campanaria: 296 ==Citazioni== Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: :''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ; :''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu, :''Da li porghi è li riporghi, :''È chì sà quantu n'hè mortu ! :''Parla in crusca, ma incapuccia, :''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]]. == Altri torri pindenti in Pisa == Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref> ==Gallaria d'imaghjini== <gallery> File:Leaning_tower_door.JPG|Intrata di a torra File:Leaning_tower_loggiati.jpg|Lughjetti esterni File:Leaning_tower_staircase_6th_floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu File:Leaning_tower_staircase_7th_floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu File:Leaning_tower_staircase_8th_floor.JPG|8º liveddu </gallery> == Noti == <references/> == Liami esterni == * {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali] * {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa] [[Categoria:Torri di Pisa]] [[Categoria:Campanili|Pisa]] [[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]] [[Categoria:Torri pindenti|Pisa]] [[Categoria:Domu di Pisa]] avlsnpx3bd0iz1k5y22v31dvoj2ghsc Campanile tortu di Pisa 0 17656 342242 2015-04-14T19:35:05Z 86.219.49.57 Reindirizzamentu à [[Campanili tortu di Pisa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Campanili tortu di Pisa]] 86t68dptc6suey1q1ecp9pohwqv4fth Acciarinu 0 17659 350905 342293 2015-07-09T15:39:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L''''acciarinu''' hè una piastra d'[[acciaghju]] usata per accende u [[focu]], prima di l'invinzione di l'accindini. ==Struttura è usu== Cunsiste simpliciamente in una piccula piastra d'acciaghju [[tempera|timperatu]], incù una superficia raspiosa, annantu à a quale era battuta a [[petra]] fucaia per ricavà ne e scintille incù e quale si pudia accende l'''esca'' (per esempiu [[cutone]] imprignatu di [[nitratu di potassiu]]). Da a [[fiamma]] chì si pruducia si pudia accende un pizzatellu di [[legnu]] seccu è incun ellu accende dopu u [[focu]] in u [[camminu]] o u [[tabaccu]] in a [[pipa]]. A forma hè in generale allungata, à spessu à forma di [[fusu]] o di sbarretta, incù decurazione diverse sicondu u periodu [[storia|storicu]] d'appartinenza. ==Storia== [[File:Reperti_Museo_delle_palafitte_di_Fiavè_16.JPG|thumb|Acciarinu anticu (Museu di e Palafitte di Fiavè, Italia) custituitu da un manicu in [[ossu]] è d'una punta in [[petra battifocu]]]] [[File:Museo di castelvecchio, epoca longobarda, gancio di ferro appuntito usato per scoccare scintille.jpg|left|thumb|Acciarinu di l'epica longubarda]] A fabricazione di l'acciarinu fù pussibule solu quandu a [[mitallurgia]] u permisse: ci vulia à dispone d'un acciaghju adattu è di l'abilità necessaria per rende lu bellu timperatu è quessa fù pussibule quandu e cunniscenze in a lavurazione di i [[metallu|metalli]] raghjunsenu un certu livellu: forse milla [[annu|anni]] fà o forse ancu prima, podarse ghjà à l'epica di l'antica [[Roma]]. I primi [[accindinu|accindini]] fubbenu invintati in a prima mità di l'Ottucentu, eppuru l'acciarinu fù sempre in usu per parechji [[annu|anni]]. A cumplissità di l'operazione per l'accindera di u [[focu]] incù l'acciarinu è u fattu ch'ellì esistianu ghjà e [[fulminante]] ci pò dà un'idea di l'efficienza chì divianu avè quell'ultimi. Prima di a comparsa di l'acciarinu s'usavanu sempre duie [[legnu|legni]] di differenti durezza energicamente strufinati inseme (di solitu per rutazione) è incù u [[calore]] pruduttu s'accindia primitive esche di varii tipi (di solitu [[pianta|vegetale]] secchi o [[pelu]] [[animale]] bellu asciuttu). ==In Corsica== L'acciarinu era adupratu à [[tempu|tempi]] antichi in [[Corsica]] per accende u [[focu]]: si battia a [[petra battifocu]] contr'à l'acciarinu è s'accindia cusì l'[[esca]]<ref>Simonpoli (1982), p. 73.</ref> L'acciarinu hè citatu in u ''Dizziunariu [[lingua corsa|corsu]]-[[lingua francse|francese]]'' di [[Matteiu Ceccaldi]]<ref>Matteu Ceccaldi (1974).</ref>: ''cù l'acciarinu ci vole a [[petra battifocu]] è l'[[esca]]''. Hè ancu imprudatu l'acciarinu in qualchì [[sprissioni corsi|sprissione corsa]]. Per esempiu: ''fà batte l'acciarinu à qualchissia'' (fà lu aspittà indarnu)<ref>U Muntese, p. 20.</ref>. == Note == <references/> == Referenze == * [[Matteu Ceccaldi|Ceccaldi, Matteu]]. ''Dizziunariu corsu-francese'' - Dictionnaire corse-français. Edizione Klincksieck, 1974 * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] ==Ligami esterni== http://www.archeologiasperimentale.it/acciarinu.htm [[Category:Ogetti per a persona]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. df6qyhh3begqb5lgv4oh79k08mb8cm7 Sunniendu 0 17660 347583 342696 2015-07-02T15:35:13Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Sunniendu''' hè una puesia di [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata in l'[[Annu corsu]] (1927).<ref>''L'Annu corsu'' (1927), pagine 52-55.</ref> ==Sunniendu== :Un ghjornu ghjunsi spatanscendu è stancu, :À u pede di a funtana d'[[Ippocrene]] ; :Subitu à lu mio incontru un vechju vene, :À boccarisa, è mi si mette à fiancu. :Purghjendu mi la manu, risulutu, :Disse: « Bongiornu, amicu, ti salutu ! :— Cum'hè ch'è tù ti trovi in ste cuntrate ? :Ti ci hà ghjuntu l'azardu o a passione ? :A sai chì què ghjè u monte d'[[Elicone]] :Duve le [[musa|Muse]] si so ritirate, :Per serve à i so più cari l'[[ambrosia]], :È li secreti di la puesia. :— Ignoru quali sianu sti lochi. :Hè da gran tempu ch'è vo sempre errente, :Da u nordu, à mezziornu, à l'oriente, :Per me ùn ci hè più riposu, ùn ci hè più sfoghi. :Cosa cercu pertuttu, ghjornu è sera, :Forse ùn esiste micca sopr'à terra. :— Ma ti vene cù i to ricordi cari, :Un tichju chì di gioia t'empie u core. :È ti dà più curagiu cun più ardore, :Inspirendu ti sentimenti rari. :Cos'hè nobile, grande, onestu, è bellu, :Esalta, entusiasma u to cerbellu. :— Hè vera, ma ùn so micca cosa sia. :È ben' spessu mi dà frebba tamanta. :Quandu 'ssa voce ind'u mio core canta, :Dolce, sublima, è piena d'armunia, :Tandu provu à traduce cosa sentu, :Ma l'aldu ùn'è ancu in gola, ch'è già spentu. :— Ghjè quessu, estru pueticu eccellente, :Chì vene à carizzà ti à l' impruvisu. :D'ùn lascià ti più pace s'è decisu, :Finch'è nun ti disponi seriamente, :À cultivà le Muse cun sunetti , :Cun [[brindisi]], canzone, è puemetti. :— A pizzicà le Muse, eiu ùn sò bonu : :Ùn ghjungu ad accuppià rima cun rima. :Per dà si a puesia, ci vole prima, :Esse sicuri chì si n'hà lu donu. :Eppoi avè l'imaginazione :Fiurita d'estru è d'inspirazione. :— Ben' intesu, quesse sò qualità :Date à profusione à li pueti. :È ci vole à cunnosce altri secreti :Per pudè da maestru impruvisà. :Ma tù 'ss'arcani tutti li pussedi, :Sì pueta, ti dicu, è nun ci credi. :— Di crede ci mi pare un' eresia : :Arcani nè secreti ùn ne cunoscu, :È in puesia ùn ci vecu ch'è foscu. :Purtantu quantu chì mi piaceria :Di passà pè le strade cantichjendu, :U core pienu à gioia, o piengulendu. :— Hai ancu altre risorse assai putente : :Di l'[[Elicone]] sì lu favuritu. :A prova è chì t'hanu fattu st'invita, :Per chì tù ti disseti à sta surgente ; :À st' acqua chì à le Muse hè cunsacrata, :È solu pe i pueti hè riservata. :— Ch'è sia frà 'ssi beati ùn vi so dì : :U tintu ! Ùn mi n'accorgu à nisun' segnu. :Ma perchè fà mi crede ch'e so degnu :D'esse pueta, è vantà mi cusì. :Ùn sò duve le Muse anu dimora, :È la mio sete le so acque ignora. :— Eppuru, quì, da Elle, sì aspettatu, :Nunda ch'è à passighjà per stu reghjone, :Senza truvà nisun' oppusizione, :Prova chì frà i pueti sì cuntatu. :Avà, ti poi caccià tutte le voglie, :E curone d'alloru ne poi coglie. :— Mi sentu spanna u capu è cresce u core, :Pensendu ch'e so indi sti lochi santi. :Da duve sortenu sti soni è canti, :Inspirati da u più perfettu amore ? :'Sse voce ùn so più duve l'aghju intese, :Ma per sicuru sò dì u mio paese. :— Allora ci vole ch'è tù sia natu :In [[Corsica]], lu nidu di i talenti ; :Induve ci hè più cantori eloquenti :Ch'è ind'u più grande è più putente Statu. :Ci hè tanta puesia in 'sse paghjelle, :Ch'inlocu si ne sente cusì belle. :— Natu so Corsu, in terra [[Nebbiu|Nebbiisgina]]. :Ghjè 'ss'isule, di l'isule u giuiellu. :Un clima dolce, un celu azzurru è bellu, :Ne facenu di u mondu la regina. :È si la mio dumanda ùn hè indiscreta :Teneria à cunnosce ogni pueta. :— Mi, quessi sò di i Corsi i capi-schiera : :[[Petru Cirneu]], Carbuccia, è Filippini ; :Giubeca, Raffaelli, e Pasqualini, :Cun Grimaldi, Guglielmi, è Vinciguerra ; :Petrignani, è Peretti, cun Biadelli, :Maltedu, cun Viale, è Straforelli. :— S'ella fussi permessa, vuleria :Vede ancu quelli chì cun tanta fama, :Parlendu a lingua di la nostra mamma, :Cantatu hanu cun estru è legiatria, :E nostre glorie, i custumi, è l'usanze, :È di la Patria Corsa le speranze. :— Mì li quassù, mudesti è numerosi, :A voce stesa cantanu in currente. :Guarda, quanti pueti stanu à sente :'Ssi canti cusì dolci è armuniosi. :Ci hè [[Vattelapesca]], Pieri, è Maschetti... :È tanti altri pueti Corsi schetti. :— Vi vurria dumandà s'è voi pudete, :Ad unu ad unu, mustrà mi li à parte. :Postu chì a puesia anch'ella hè un arte, :Speru chì à cuntentà mi tenerete. :Unu ne so chì mi stà caru à u core, :È bramaría sapè s'ell'hà st'onore. :— Cume voli ch'e faccia per truvà lu, :Si l'azardu nun mi vene in aiutu. :Quessu da me, per certu, hè cunnusciutu, :Ma difficile m'hè d'induvinà lu. :Dì mi u so nome, eppoi abbia pazienza, :Chì u ti vogliu purtà prestu in presenza. :— Ghjè lu so nome ; — [[Anton Bastianu Lucciardi|Anton Sebastianu]] :Lucciardi, [[prete Biasgiu]] cugnumatu, :Di me, l'arcicaccaru veneratu... » :Mi si lampa à lu collu è, pianu pianu, :Dice : « So eiu ! » U stringu à lu mio pettu :Ma tandu mi discetu è... ghjera in lettu. == Note == <references/> ==Riferimenti== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf L'annu corsu (1927)] [[categoria:Puesia]] rpyftiumfsae2g9vi8ijjs61p8n2wim Ghjuvan Petru Lucciardi 0 17661 342686 2015-04-20T18:34:03Z 90.37.207.162 Reindirizzamentu à [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] qg0g1n77us15jywvl29kt04b1uxibmn Anton Bastianu Lucciardi 0 17662 359195 355836 2018-05-08T20:57:33Z Jumpy01 11155 tmp wikitext text/x-wiki '''Anton' Bastianu Lucciardi''' (1771-1860) hè statu un [[puesia|pueta]] è [[littiratura|scrivanu]] [[Corsica|corsu]]. ==Biugrafia== [[File:Santo-Pietro-di-Tenda-pano.jpg|thumb|250px|Santu Petru di Tenda, u paese nativu d'Anton' Bastianu Lucciardi]] Anton' Bastianu Lucciardi nascì d'[[aprile]] in u 1771 in [[Santu Petru di Tenda]]. Era u figliolu di Dumenicu Maria Lucciardi è di Maria Rosa Castagno. Fù battizatu u 14 [[aprile]] di u 1771.<ref>Gherardi (2011), p. 26.</ref> Era cugnumatu "Prete Biasgiu" chì essendu ghjovanu, cunsigliatu da u ziu, u prete Paulu Maria Lucciardi, era distinatu à esse [[Cristianesimu|prete]], ma rinunciò finalmente è scelse a vita civile. Per via di quessa, u cugnome li firmò tutta a so vita. Firmò catolicu è pritinu chì durente a so vita, assistia ogni [[ghjornu]] à a messa.<ref>Gherardi (2011), p. 26.</ref> Fù maestru di scola, nenzu a legge nant'à e scole di u 1833, è facia parte di A Cunfraterna Santa Croce di Santu Petru, essendu priore. Anton' Bastianu Lucciardi era l'arcibabbone di u [[puesia|pueta]] [[Ghjuvan Petru Lucciardi]]. In e so Note biografiche, scritte in u 1926 è publicate in a rivista [[U Fucone]]<ref>P. 25-33.</ref>, Ghjuvan Petru Lucciardi ci discrive u so arcibabbone: {{Citazione|Era un [[omu]] avenente è à la [[manu]] cun tutti. Grande di taglia, ben prupurziunatu, l'[[ochju|ochji]] vivi è neri, avia un'eria patriarcale cù a so capillera bianca è abundente chì l'inquatrava a so faccia cume un'aureola. A so voce bench'è forte, era dolce è carizzente, cù una gran facilità di parolla, accumpagnata da gesti assai espressivi.}} Anton' Bastianu Lucciardi morse u 14 di [[dicembre]] di u 1860, à l'età di nuvanta anni, in u so [[paese]] di [[Santu Petru di Tenda]]. ==Opere== [[Image:Amuvra.jpg|200px|right|thumb|L'Almanaccu di A Muvra]] Parechji di i testi d'Anton' Bastianu Lucciardi funu publicati in e riviste è in i ghjurnali cum'è [[L'Annu Corsu]], [[L'Almanaccu di A Muvra]] o [[L'Almanacco del Pescatore di Chiaravalle]]. ===Puesia=== * ''Pè a Traversa (in [[Bastia]])'' * ''Lamentu di Togliaccia'' * ''À i Cantarini Vezzolesi'': cumprende 17 sistini. * ''A calunniatrice'' * ''La vietola di prete Vincenzu'': cumposta da 19 sistini, publicata in [[L'Almanaccu di A Muvra]] per 1929.<ref>P. 141-143.</ref> * ''Lamentu sopra à a morte di u gallu di Vechjolu'': cumpostu da 22 ottave. * ''Lamentu sopr’a morte di u cane di Masgiolu '': cumprende 25 sistini. * ''Lamentu di Custantinu, u cane di Peppinellu'': cumprende 21 sistini. * ''Voceru è Testamentu di Mamma Mozza'': cumpostu da 47 sistini. * ''Voceri è Canzone'': una racolta di e so [[puesie]]. ===Teatru=== * ''Mamma Sò'': una cummediola in un attu, publicata in [[L'Almanacco del Pescatore di Chiaravalle]]. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Geniu Gherardi (2011) ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf I Lucciardi - Una famiglia corsa di pueti è di maestri di scola]'', Edizione Albiana * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1927), ''Anton' Sebastianu Lucciardi dettu Prete Biasgiu (Note biografiche)'', U Fucone, rivista di litteratura è di studii corsi ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] * [[Santu Petru di Tenda]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Puesia]] nu8pwqzln4k8lr9b61t9aj3t8ej7y5q Anton' Bastianu Lucciardi 0 17663 342693 2015-04-20T18:51:46Z 90.37.207.162 Reindirizzamentu à [[Anton Bastianu Lucciardi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Anton Bastianu Lucciardi]] 7dnjpshefsnqypxghprnh8r9j0oc5jh Antone Bastianu Lucciardi 0 17664 342694 2015-04-20T18:52:10Z 90.37.207.162 Reindirizzamentu à [[Anton Bastianu Lucciardi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Anton Bastianu Lucciardi]] 7dnjpshefsnqypxghprnh8r9j0oc5jh Prete Biasgiu 0 17665 342697 2015-04-20T19:00:05Z 90.37.207.162 Reindirizzamentu à [[Anton Bastianu Lucciardi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Anton Bastianu Lucciardi‎]] 3qee46ih14pbvj80gp9smc8iiaqpjtz Categoria:Parsunaghji di a mitulugia 14 17666 342708 2015-04-21T18:13:45Z Phyrexian 1389 Pagina nova: [[Categoria:Mitulugia]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mitulugia]] 6d1jvxb2rqwbk8y9csh1t0851eeayly Categoria:Parsunaghji di a mitulugia greca 14 17667 342713 342709 2015-04-21T18:20:39Z Phyrexian 1389 +categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mitulugia greca]] [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia]] me2wukz37isixzdcnydlz7d4ykzal01 Categoria:Mitulugia greca 14 17668 342712 2015-04-21T18:20:05Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mitulugia]] 6d1jvxb2rqwbk8y9csh1t0851eeayly Categoria:Cuntinenti 14 17669 362641 342725 2019-07-01T14:16:18Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Giugrafia]] eelek60uowu0ca94z070pi1fqbw3wdb Categoria:Pianeta 14 17670 342720 2015-04-21T18:34:23Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Astrunumia]] go9wjbwdi8ioejfy72ta0agxox4umg7 Categoria:Terra 14 17671 342724 2015-04-21T18:40:50Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pianeta]] kze6er5euy682kuc3zco3t0xqpqquqx Cuntinenti 0 17672 342729 2015-04-21T18:49:42Z Phyrexian 1389 redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cuntinente]] 7lfmea2now3jh5ymuhogcu4excgxfzn Categoria:Antartide 14 17673 342734 342733 2015-04-21T18:54:29Z Phyrexian 1389 typo wikitext text/x-wiki {{i}} l'[[Antartide]]. [[Categoria:Cuntinenti]] ocl60032v2x4vmxa5zx53jl1zp2dcr5 A Lingua Corsa (Ghjuvan’ Petru Lucciardi) 0 17674 350864 347381 2015-07-09T14:14:51Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Lingua Corsa''' hè una [[puesia|puesia]] di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]], chì face parte di u so [[litteratura|libru]] entitulatu ''Canti Corsi''. ==A Lingua Corsa== [[File:Santo-Pietro-di-Tenda_%C3%A9glise_Saint-Jean.jpg|thumb|"Pensu cun gran dilettu à la ghjesola": A ghjesa di Santu Petru di Tenda]] :"''À a mio surella Fiordispina''" :Di u [[lingua corsa|Corsu]] mi ne restu sempre in brama, :È u parlariu pertuttu, ancu in [[Parigi]]; :Perch'è 'ssa [[lingua]] a m'hà imparata [[famiglia|mamma]], :Senza tante fatighe nè artifici. :Mi rammenta i [[famiglia|parenti]], eppo l'amici; :I [[ghjocu|ghjochi]] di i cumpagni, è cosa s'ama :Quandu s'hè ancu zitelli - chì ùn si trama :Di fà male à nisunu - è s'hè felici . :Quandu u parlu mi vene tuttu in [[core]]: :I vechji, i [[famiglia|genitori]], i mio fratelli, :I vicini, eppo e [[casa|case]], eppo i [[stradellu|stradelli]], :Hè u [[locu]] ind'è si và quandu si more... :Pensu cun gran dilettu à la [[ghjesola]], :È à la [[campana]] chì sunava a [[scola]]. ==Riferimenti== * Ghjuvan Petru Lucciardi (1921) ''Canti Corsi'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane. ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] [[Categoria:Puesia]] 8efc83uf1zpq0md6bc24t84be7hdbza Alien 0 17675 347715 342770 2015-07-02T18:04:25Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Alien''' hè un [[filmu]] d'horror-fintascienza di u [[cinemà|realizatore]] [[Ridley Scott]] di l'annu [[1979]], cun [[Sigourney Weaver]], [[Tom Skerritt]], [[Veronica Cartwright]], [[John Hurt]], [[Harry Dean Stanton]], [[Ian Holm]] è [[Yaphet Kotto]]. [[Categoria:Filmu di l'anni 1970]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] olwwnsfnyhqqhh3tp9dcbzdg8zwworj Ridley Scott 0 17676 351604 347720 2015-08-04T09:17:32Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q56005]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Ridley Scott''' hè un [[cinemà|realizadore]] [[Regnu Unitu|britannicu]]. ==Da vede dinò== *[[Alien]] [[Categoria:Realizadore|Scott, Ridley]] [[Categoria:Britannicu|Scott, Ridley]] t8i3yabis869mvzqxsidt4uwm8n1r13 Aliens 0 17677 351605 351169 2015-08-04T09:17:42Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q104814]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Aliens''' hè un [[filmu]] d'azzione-orrore fintascienza di u [[cinemà|realizatore]] [[James Cameron]] di l'annu [[1986]], cun [[Sigourney Weaver]], [[Michael Biehn]], [[Lance Henriksen]] è [[Paul Reiser]]. [[Categoria:Filmu di l'anni 1980]] [[Categoria:Filmu d'azzione]] [[Categoria:Filmu di fintascienza]] [[Categoria:Filmu americanu]] fz8qx8qt11zpozzvrcz16ymfwb1fgni Paul Reiser 0 17678 351606 346308 2015-08-04T09:17:52Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q430922]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Paul Reiser 2011 cropped.jpg|thumb|Paul Reiser, 2011]] '''Paul Reiser''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Reiser, Paul]] eudvjixfsjh5wvbggrplyv1u8kvwfc2 Lance Henriksen 0 17679 351607 346291 2015-08-04T09:18:02Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q312077]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Lance Henriksen in Belgium.jpg|thumb|Lance Henriksen]] '''Lance Henriksen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Henriksen, Lance]] [[Categoria:Americanu|Henriksen, Lance]] 4dcpyw10wuamm97dl8unbslmo7hyvhx Veronica Cartwright 0 17680 351608 347724 2015-08-04T09:18:12Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q283872]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Veronica Cartwright''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Regnu Unitu|britannica]]. ==Da vede dinò== *[[Alien]] [[Categoria:Attrice|Cartwright, Veronica]] [[Categoria:Britannica]] osk368ier7ytwnf8sdhzeyi93yl82kj U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi) 0 17681 347593 342778 2015-07-02T15:41:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''U Mio Paese''' hè una puesia di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] (1862-1928). Face parte di i ''Canti Corsi'', publicati in u 1921. ==U Mio Paese== :O caru, [[Santu Petru di Tenda|Santu Petru]], quant' hè bellu ! :Hè spergugliatu è ascostu à [[tramuntana]], :Si diceria chì parte in caravana... :À u mondu ùn si ne trova cum’ed ellu. :Hè di u [[Nebbiu]] lu spechju è lu giuiellu, :Cun dodeci paesi per cullana ; :Si stà cuntentu, espostu à la sulana :È accoglie à bracce aperte à questu è à quellu. :Quand' u vecu mi ride da luntanu :Cume una mamma à li so figliulelli ; :Eiu, allegru, l’inviu un basgiamanu ; :È corru à salutà vechji è zitelli ; :E case, e piazze, e le stradelle appese... :L’amu più ch'è à me stessu, u mio paese ! ==Riferimenti== * Ghjuvan Petru Lucciardi (1921) ''Canti Corsi'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane. ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] * [[Santu Petru di Tenda]] [[categoria:Puesia]] kdb8el403hwduz9j5t3vmfaj04zo2pl Esca 0 17682 344289 342800 2015-06-06T12:49:35Z 109.208.209.22 /* Etimulugia */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">''L'esca'' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fomes_fomentarius.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Fomes fomentarius |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Basidiomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Polyporales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Polyporaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Fomes]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Fomes fomentarius''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fomes_fomentarius_45113.jpg|250px]] |----- |} L' '''esca''' (u nome latinu essendu '''Fomes fomentarius''') hè un fungu di a famiglia di e [[Polyporaceae]] chì ùn hè micca manghjarecciu . ==Descrizzione di a spezia== ===Corpu fruttiferu=== U corpu hè sessile, à forma di "zocculu", longu 10-40 cm. In u prima stadiu di crescita u cappellu prisenta solchi cuncentrichi è ondulati, incù una cresta molla. L'orlu hè attundulatu, rughjinosu chjaru di culore. À maturazione a cresta si prisenta dura, massiccia, ocra o brunastra di culore, incù l'arice rugosu. ===Tubuli=== I [[Tubulu (miculugia)|tubuli]] sò longhi, incù parechji strati, d'aspettu rughjinosi. ===Pori=== [[File:Fomitopsis_pinicola_-_Lindsey_2.jpg|thumb|150px|left|I pori da vicinu]] I [[Poru (miculugia)|pori]] sò fini, rutondi, chjuchi, u culore variendu da biancu crema à brunastri. Sò assai fragili. ===Carne=== A [[Carne (miculugia)|carne]] hè suverosa o spungosa, dura, brunu-russiccia. L'[[odore (miculugia)|odore]] hè tipicamente funghinu oppuru di legnu, moltu agrievule, spicialmente vicinu à i pori. ===Spore=== E [[Spora (miculugia)|spore]] sò oblunghe, giallastre. [[Image:Trud Fomes fomentarius.jpg|thumb|Fustu parassitatu da l'esca (''F. fomentarius'')]] ==Ambiente== Cresce annantu à piante cascilarghe, tantu vive ch'è morte, d'estate o di vaghjimu, per parechji anni. ==Cumestibilità== L'esca ùn hè micca manghjareccia, a so cunsistenza essendu praticamente para à quella di u [[legnu]]. ==Etimulugia== Da u [[Lingua latina|latinu]] ''fomes'' = ''esca'', alimentu di u focu, per l'usu chì si ne facia in i tempi. ==Curiusità== Un tempu era riduttu in polvera è misculatu à [[nitratu di potassiu]] per accende u focu. ==Sinonimi== * ''Agaricus fomentarius'' (L.) Lam., (1783) * ''Boletus fomentarius'' L., Species Plantarum: 1176 (1753) * ''Elfvingia fomentaria'' (L.) Murrill, Bull. Torrey bot. Club 30(5): 298 (1903) * ''Elfvingiella fomentaria'' (L.) Murrill * ''Ochroporus fomentarius'' (L.) J. Schröt., Krypt.-Fl. Schlesien 3(1): 486 (1888) * ''Placodes fomentarius'' (L.) Quél., Enchiridion Fungorum, in Europa Media Præsertim in Gallia Vigentium (Parigi): 171 (1886) * ''Polyporus fomentarius'' (L.) Fr., Systema mycologicum (Lundae) 1: 374 (1821) * ''Pyropolyporus fomentarius'' (L.) Teng, Chung-kuo Ti Chen-chun: 763 (1963) * ''Scindalma fomentarium'' (L.) Kuntze, Revis. gen. pl. (Leipzig) 3 (1898) * ''Ungulina fomentaria'' (L.) Pat., Essai Tax. Hyménomyc.: 102 (1900) == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] == Da vede dinù== * [[acciarinu]] * [[petra battifocu]] [[Category:Funghi non cumestibili]] [[Category:Polyporaceae]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. go3ar4obcw129fnr59r9557g15crlwi Fomes fomentarius 0 17683 342787 2015-04-23T18:22:15Z 92.150.101.144 Reindirizzamentu à [[Esca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[esca]] 0gch76up01jdybtsh3xtzwgedgmtu2f L'Almanaccu di A Muvra 0 17684 342827 2015-04-25T16:53:57Z 92.150.101.144 Reindirizzamentu à [[A Muvra]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Muvra]] 0cmc5ikrhjgh7qq5or2i8b77dinrsr8 Lavu di Niellucciu 0 17685 342831 2015-04-25T16:59:18Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu di Niellucciu]] à [[Lavu Niidducciu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu Niidducciu]] h8eu4pf1h9zs7s7re6thxnusuxlo8wa Acrosticu 0 17686 351461 350913 2015-07-27T12:52:31Z 95.210.221.44 /* Usu anticu */ wikitext text/x-wiki [[File:1850 acrostic Dearborn.png|thumb|Acrosticu di [[Nathaniel Dearborn]] pubblicatu à [[Boston]] in u [[1850]]: lighjendu e prime [[alfabetu funeticu internaziunali|lettere]] d'ogni filare, si forma u nome ''[[Jenny Lind]]'']] Un '''acrosticu''' (da u [[Grecia|grecu]] ''ἀκρόστιχον'', cumpostu di ''ἄκρον'', "estremu" è ''στίχος'', "versu") hè un [[puesia|cumpunimentu pueticu]] o un'altra [[linguistica|sprissione linguistica]] in i quali e [[alfabetu funeticu internaziunali|lettere]] o e sillabe o e [[parola|parole]] iniziale d'ogni [[versu]] formanu un nome o una frasa. À l'origine l'acrosticu avia per sicuru una funzione mnemonica è prubabilmente una funzione magica. Si pussedinu parechji esempii d'acrostici in [[Mediu Urienti|cumpusizione sacre babilunese]], per esempiu quella chì prisintava u nome di u so autore: "''Saggil-kinam-ubbib, prete di l'incantesimi di [[Babilonia]]''". Altri esempii d'acrostici di l'[[antichità]] si ritrovanu incù a [[Bibbia]], per opera di u [[Cristianesimu|prufeta]] [[Geremia]], incù u "[[littiratura|Libru]] di e Lamintazione", i cusiddetti "Salmi [[alfabetu funeticu internaziunali|alfabetichi]]" in i quali l'iniziu d'ogni versu prisenta, in l'ordine, tutti e lettere di u [[santacroce]] (''Salmi'' 25, 34, 119). ==Usu== ===Usu anticu=== I più antichi esempii di acrostici in [[lingua greca|grecu]] ricollanu à [[Arato di Soli]] è à [[Nicandru (pueta)|Nicandru]]; ci sò [[numeru|numerose]] acrostici trà l'epigrammi di l' ''Antulugia Palatina'' è in l'opera di [[Dionigi u Periegeta]]. In a [[litteratura latina]] [[Marcu Tulliu Cicerone|Cicerone]] tistimunieghja ch'è [[Quintu Ennio|Ennio]] fù autore d'acrostici; l'argumenti in versi di e [[cummedia|cummedie]] di [[Tito Maccio Plauto|Plautu]], prisentanu in acrostici u titulu di e [[cummedia|cummedie]] stesse. Frà i [[puisia|pueti]] [[cristianesimu|cristiani]], acrostici funi cumposti da [[Commodiano]] in i so ''Instructiones''. A tradizione di l'acrosticu cuntinuò in u [[Medievu]] è dopu in a [[litteratura]] [[Italia|taliana]]: moltu famosu hè l'acrosticu custituitu da i capiversi di e terzine di l' ''Amurosa visione'' incù i quali u [[Ghjuvanni Boccaccio|Boccaccio]] dedicò l'opera à Maria di Aquino. Famosu hè ancu l'acrosticu postu à l'iniziu di u ''Cummentu murale à Ghjobba'' di [[Gregoriu Magnu]]. Sò definiti acrostici ancu i termini chì risultanu da e [[alfabetu funeticu internaziunali|lettere]] iniziale di singule [[parola|parole]] nanzi ch'è di [[versu|versi]]: l'esempiu più cunnisciutu hè l'acrosticu cristologicu ''[[ichthys|IΧΘΥΣ]]'', "[[pesciu]]", custituitu da l'iniziale di a formula ''Ἰησοὺς Χριστὸς Θεοῦ Υἱὸς Σωτήρ'', (''[[Ghjesù Cristu]] Salvatore figliu di [[Diu]]''). ===Usu mudernu=== Un esempiu d'acrosticu d'epica più ricente, inspiratu da e vicende di a [[guerra di u Golfu|prima]] è di a [[siconda guerra di u Golfu]], hè quellu [[irunia|irunicamente]] custituitu incù à e [[alfabetu funeticu internaziunali|lettere]] di a [[parola]] ''[[George W. Bush|B.U.S.H.]]'': ''Bisogna Uccide [[Saddam Hussein]]''. L'opera ''[[Gödel, Escher, Bach: un'eterna ghirlanda brillante]]'' di [[Douglas Hofstadter]] face dinù ampiu usu di l'acrosticu. ==In Corsica== I [[puesia|pueti]] [[Corsica|corsi]] anu imprudatu qualchì volta l'acrosticu. Per esempiu [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] ni publicò unu in [[Le Petit Bastiais]] in u 1909:<ref>''À Madama de Chevarrier de Carbuccia'', 10 [[ferraghju]] di u [[1909]], n° 41, sottu u pseudonimu di ''Ghjuvan' Petru di Campiendi''. Cf. Gherardi (2011), p. 83. </ref> :'''C'''um'hè, Cirnea cara, cos'hè tuttu stu [[dolu]] ? :'''I''' to saloni chjosi è tutti i [[lume|lumi]] spenti ? :'''R'''estu cume sturditu. Saraghju forse u [[solu]] ? :'''N''''ebbera ? A ignurà perchè, tù, ti lamenti ? :'''E''' cume ? Ùn sai chì [[Vattelapesca]] hè mortu ? :'''A''' [[Corsica]] intiera u pienghje è ùn hà tortu. è un altru pocu dopu, quand'ellu morse u [[puesia|pueta]] Petru Matteu Lucciana dettu [[Vattelapesca]]:<ref>Sottu u titulu ''Acrosticu'', 14 [[ferraghju]] di u [[1909]], n° 45.</ref> :'''V'''attelapesca hè mortu. U [[lingua corsa|dialettu corsu]] :'''A'''và cumu farà senza u so babbarellu ? :'''T'''emu chi tutt'ognunu, è cun pocu rimorsu, :'''T'''enga à un vulè più avè ch'è [[lingua francese|frencese]] in [[cerbellu]] :'''E'''Testo in grassetto cumu si faria si e nostre mammarelle, :'''L'''e zie è le caccare pudessinu turnà ? :'''A'''llora le scialate !... E care curciarelle :'''P'''onu ghunghje: nisunu più le capisciarà. :'''E''' purtantu ùn trimate, o [[muntagna|muntagnoli]] cari, :'''S'''appiate chì lu [[lingua corsa|corsu]] si parlarà in eternu, :'''C'''hì u sgiò Vattelapesca - riposi in sempiternu!- :'''A''' fattu indi 'ssa [[lingua]] [[memoria|memorie]] è [[littiratura|libri]] rari. == Note== <references/> == Da vede dinù == * [[Acronimu]] * [[Mesosticu]] * [[Telesticu]] * [[Florentius]] ==Bibliugrafia== * Geniu Gherardi (2011) ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf I Lucciardi - Una famiglia corsa di pueti è di maestri di scola]'', Edizione Albiana [[Categoria:Ghjochi linguistichi]] [[Categoria:Ghjochi enimmistichi]] [[Categoria:Puesia]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 3rnj3iie8fdtzgb9j890igkpactjkpa Pisellu salvaticu 0 17687 342882 2015-04-27T14:55:06Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Pisellu salvaticu]] à [[Pisellu bastardu]]: nomu asattu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pisellu bastardu]] mnvo56ydy8x3dboirhmgan9glqzvhqp Bill Paxton 0 17688 356600 351609 2017-02-27T13:40:18Z 2A02:2788:356:B2:8495:6B98:3951:386B 2017. wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Bill Paxton by Gage Skidmore.jpg|thumb|Bill Paxton]] '''Bill Paxton''' (1955-2017) hè un [[cinemà|attore]] è [[cinemà|realizadore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Paxton, Bill]] [[Categoria:Realizadore|Paxton, Bill]] [[Categoria:Americanu]] jb3r0s2y6kf97i9e9k0uifmt9c04sgn À i Corsi 0 17689 347614 342898 2015-07-02T16:28:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''À i Corsi''' hè una puesia di Ghjuvan Petru Lucciardi chì hè stata publicata in u 1922 in u so librettu intitulatu ''U Martiriu di Santa Divota''. ==À i Corsi== :Ghjè stu librucciu un fruttu di u mio core; :E stonde, e veghje ch'è ci aghju passatu; :I boni sentimenti ch'hà inspiratu :Di [[Santa Divota|Divota]] lu puru è castu amore. :In dinochje, u Signore aghju pregatu. :- Caru ! Si a mio preghera fussi intesa ! :Chì a salma di Divota ti sia resa, :O [[Corsica]], paese tantu amatu ! :À [[Monacu]], Divota nun ci hè nata, :Chì ghjè nata è ghjè morta in [[Mariana]]. :Dunque, in 'ssu locu, in chjesa cristiana, :A nostra santa deve esse interrata. :O Corsi, tutti uniti à Monsignore, :Femu chì st'osse sante è venerate, :In pompa, in Corsica, sianu purtate: :Ghjè un duvere per noi, è ghjè un onore. ==Bibliugrafia== * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1922) ''U Martiriu di Santa Divota'', Parigi : Sucietà Parigina di Stamperia ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] * [[Santa Divota]] [[categoria:Puesia]] emv6spnr1l9n2cw3nx44dqu6692q9bt Tony Hale 0 17690 355197 346381 2016-09-22T14:55:33Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tony Hale at the 2010 Streamy Awards (cropped).jpg|thumb|Hale, [[2010]]]] '''Anthony''' "'''Tony'''" '''Hale''' (West Point - [[New York (Statu)]], 30 [[Settembre]] 1970) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Hale, Tony]] 3f2ruut544yzbciew803q02pk3naz3k A Greva di e Giuvanotte 0 17692 358795 350863 2018-02-26T13:14:56Z 2.14.194.107 wikitext text/x-wiki '''A Greva di e Giuvanotte''' hè una [[puesia]] scritta da [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata à tempu cù [[I Galli Rivali]]<ref>P. 19-22.</ref> in u 1909. ==A Greva di e Giuvanotte== :L’altru [[ghjornu]] in [[piazza]] à u Corsu, :Durmia nantu una murella ; :Mentre vensi discitatu :Da una [[voce]] propiu bella. :Cusì dolce è armuniosa, :Ch’ùn ci n’era cum'è quella. :Alzai subitu lu [[capu]], :Per fà megliu attenzione ; :È vidi una giuvanetta :Chì pusava à lu [[balcone]] ; :Cusgendu si un [[mandilellu]], :È cantendu ste [[canzona|canzone]]. :« Si crede chì le zitelle :Passinu una dolce [[vita]] ; :È ch’elle marchjinu sempre :Sopra una [[strada]] fiurita, :Invece nun si pò crede :Quantu magra hè la partita. :« Or cumu s’ata da fà ne, :Chì li [[tempu|tempi]] sò cambiati. :L’[[omu|omi]] ùn sò cume una volta :Pe le [[donna|donne]] traspurtati, :Scusendu l’[[spressione|ispressione]] :Parenu... piùli bagnati. :« Sò sempre pè li [[caffè]] :À parlà di lu [[partitu]] ; :Quandu pensanu à u pernò :Li scrucculla lu so [[ficu]]. :È nisunu indi l’[[amore]] :Ne ghjè à : « carissimu [[amicu]] ». :« Maladì vogliu li [[tempu|tempi]] :Di lu [[seculu]] chì corre. :A [[donna]] hè menu apprezzata :Ch'è un [[bichjeru]] di [[licore]]. :È l'[[omu|omi]] un pònu più crede :Chì per elli so pò more. :« Ci vurebbe à caccighjà li :Cum'è li vechji [[cignale|cignali]] ; :Perchè forse ùn n’anu più :[[sentimentu|Sentimenti]] naturali. :Maladettu sia l’assentu :Causa di tanti mali. :Nè mancu ci hè da pregà ne :Lu [[Diu|signore]] nè li [[santu|santi]] ; :Ch'elli dianu à e zitelle, :Cume prima li so amanti. :Perchè ùn ci saria per noi, :Ch'è [[dulore|dulori]], [[angoscia|angoscie]] è [[pientu|pienti]]. :« Eccu cosa vi prupongu :Giuvanotte d’ogni [[età]] : :Mettimu ci tutte in [[greva]] :È lascemu li sfugà. :Di tanti porta-calzoni :Chì n’avemu più da fà ? » :Bassò l’[[ochju|ochji]] è vide allora :Ch'era in [[piazza]], è stava a sente. :Si ne fughji in [[cammaretta]], :Diciulendu : « Iscia, chì [[ghjente]] ! :S’ellu vi scappa qualcosa :Subitu sò à lu [[currente]]. » :« Eppo, quessu sentu dì :Ch'hè abbunatu à le [[gazetta|gazette]]. :Bastarebbe – la mio [[sorte]] ! – :Chì st'[[affare]] ùn c'essi à mette. :Ma s’ellu face ancu quessa, :Vi ghjuru, lu tazzu à [[fetta|fette]] ». :A piglii cumu li pare, :N’vogliu fà lu racuntatu, :È s'è vi pargu indiscretu, :Credu saraghju scusatu ; :Ch’a videte, e so minacce, :M’anu troppu pruvucatu. :Appena ch'e ghjunsi in [[casa]], :Pigliai [[carta]] è [[calamaru]] ; :È ne scrissi à la [[minuta]] :Stu [[successu]] cusì raru. :È u mandai lu [[ghjornu]] stessu :À lu miò amicu più caru. :Questu poi senza [[timore]] :U canta per tutte le [[stretta|strette]] ; :È mi dice : « Sta tranquillu, :Faraghju le to [[vindetta|vindette]], :Ind'u casu chì quill'altra :Ti tazzassi propiu à [[fetta|fette]] ». ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1909) ''A Greva di e Giuvanotte'', Bastia, Stamperia C. Piaggi ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] [[Categoria:Puesia]] n8l7h4mbbnp536dsm3w0ey2gomrx2ru Budapest 0 17693 359615 342995 2018-06-15T11:37:38Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Budapest''' hè a capitale di l'[[Ungheria]]. Tene 1.741.041 abitanti ([[2011]]). [[File:Sunset over the Danube - Budapest - joiseyshowaa.jpg|thumb|right|280px|none|Budapest]] [[Categoria:Ungheria]] joperihjo9c7k2bhfit8nprz428qb1q Belgradu 0 17694 342996 342992 2015-05-03T08:40:12Z 80.12.55.104 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Belgradu''' (Београд/''Beograd'') hè a capitale di a [[Serbia]]. Tene 1.233.796 abitanti ([[2011]]). [[File:La place de la République..jpg|thumb|right|280px|none|Belgradu.]] 6x0emvvtwg7wyb5vuno2pna0jf4t6mo Liechtenstein 0 17695 342994 342993 2015-05-03T04:50:35Z Je7roi 6455 wikitext text/x-wiki {{c}} '''Liechtenstein''' (''Fürstentum Liechtenstein'') hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale di stu paese hè [[Vaduz]]. {{Europa}} [[Categoria:Europa|Liechtenstein]] fblzzn68vrfydvtg3gp4ynszc5l1r63 Labellu 0 17696 349918 343013 2015-07-07T17:32:54Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki U '''labellu''' (o ''labeddu'') hè una parte di u [[fiore di l'Orchidaceae|fiore di l'orchidee]]. U termine deriveghja da a parolla [[lingua latina|latina]] ''labellum'', diminutivu di ''labrum'' (labbru). Si tratta d'un [[petalu]] mudificatu di u quale l'aspettu s'assumiglia à un tipu d'[[Insetti pronubi|insetti impullinatori]]. U labellu hà forma, dimensione è culore chì differiscenu di manera impurtante in e diverse spezie. In certe spezie u labellu simuleghja à a perfizzione l'addome di a femina di l'insettu impullinatore. ==Parechji esempii== <gallery> Image:Sudamerlycaste cinnabarina Orchi 01.jpg|''[[Sudamerlycaste cinnabarina]]'' Image:Ophrys insectifera flower.jpg|''[[Ophrys insectifera]]'' Image:Ophrys apifera flower1.jpg|''[[Ophrys apifera]]'' File:Ophrys_speculum_(inflorescence).jpg|''[[Ophrys speculum]]'' File:Ophrys_bombyliflora_Mallorca_2008_91.jpg|''[[Ophrys bombyliflora]]'' Image:Phalaenopsis sp-close.jpg|''[[Phalaenopsis]] ibridu'' Image:Orchid spotted.jpg|''[[CymbidFile:Ophrys_speculum_d.JPGium]] ibridu'' Image:Cattleya vilka.jpg|''[[Cattleya]] ibridu </gallery> ==Da vede dinò== *[[Orchidee salvatiche in Italia]] *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] [[Categoria:Orchidaceae]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. qmk5tbm59dcutcv3dy1hei741dc34ts Labeddu 0 17697 343010 2015-05-03T11:42:27Z 109.208.125.217 Reindirizzamentu à [[Labellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Labellu]] drcktej2tfgvxuko1jrd8b0sxzb37km Gallinaro 0 17698 364502 355012 2019-10-06T19:24:45Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Gallinaro | blasone= | nomeUfficiale=Gallinaro | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=39 | latitudineSeconde=28 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=47 | lungitudineSeconde=54 | altitudine=558 | superficia=17,74 | pupulazione=1.279 | annu=31-12-2010 | densita=72,10 | merre=Mario Piselli | posta=03040 | telefunu=0776 | istat=060040 | abitanti=Gallinaresi | patrone=San Gherardu | festa=[[11 d’aostu]] | situ=http://www.comune.gallinaro.fr.it/ }} '''Gallinaro''' (''Galleniare'' [galːəˈnjaːrə] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 1.379 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] 2gyvo6aaj8rof8wbs0kvm7prwy5bxv6 Santa Divota 0 17699 343068 343067 2015-05-04T16:40:35Z 109.208.125.217 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki [[image:Saintdevota.jpg|thumb|''Santa Devota'' in un mosaicu di stile medievale di l'Ottucentu.]] Santa Divota fù una [[martire]] [[Corsica|corsa]], vinirata com'è [[santa]] da a [[Chjesa cattolica]]. Hè patrona di a [[Corsica]] è di u [[Principatu di Monacu]]. ==Biugrafia== [[File:Reliques_de_Sainte_D%C3%A9vote.jpg|thumb|thumb|E reliquie di Santa Divota in a catedrale di Monacu]] '''Santa Divota''' nascì intornu à u [[283]] à [[Lucciana]] è murì durente una persecuzione à [[Mariana (Corsica)]] in u [[304]]. Pocu si sà di a so vita, fora di parechji episodii culligati dirittamente à a storia rumana. Nascì durante a breve ma trimenda persecuzione di [[Diuclezianu]]. Tutta a so vita si svolse à Mariana in [[Corsica]]. Divota fù allevata da una balia cristiana. I testi latinu di ''A Passione'' facenu referenza à 'ssa zitelllina corsa di Divota:{{Citazione|puella quaedam nomine Devota, ab infantia christiana fuit in insula quae dicitur Corsica.}} chì si pò traduce di a siguente manera: {{Citazione|una ghjuvanotta di nome Devota, cristiana dapoi à so infanzia, vivìa in l'isula chì si chjama a Corsica.<ref>Baudoin (1933), p. 138.</ref>}} Ghjovana, Divota andava à spessu à pricà à l'appiattu, incù altre cristiane, in a [[grotta di a Nepiticcia]] situata in u circondu di u paese di [[U Borgu]]. Cunsacrò a so vita à Diu ma, sempre ghjovana, in u [[304]], scuparta è dinunciata com'è cristiana (a tradizione ci dice per via d'una spia). À l'epica, a Corsica dipendia da u guvernadore rumanu di a [[Sardegna]], chì si chjamava Barbaru. Divota fù strascinata annantu à i scogli eppo torturata incù u "[[cavallettu]]". Divota suppurtò u suppliziu senza a minima pienta. Pare chì Barbaru avissi ordinatu di brusgià ne dopu u corpu. Ma quellu invece fù arrubatu di notte da un certu Grazianu è da un prete chjamatu Benenato, incù u scopu di dà una sipultura cristiana à a ghjovana martire. Divota fù imprighjunata dopu è turturata à morte. Si pensa ch'è u locu ind'ella fù marturiata hè quellu di a cattedrale di [[Cattedrala di Santa Maria Assunta (Lucciana)|Santa Maria Assunta]] in l'attuale [[Lucciana]].<ref>Baudouin (1933), p. 141-142.</ref> Diretti in [[Africa]], à causa d'una timpesta funi diruttati versu Les Gaumates, chì face oghje parte di u [[Principatu di Monacu]], in u quartiere di l'[[A Condamine (Monacu)|Condamina]]. A tradizione vole ch'è da u corpu di a santa sia isciuta una culombula chì averisti indicatu a via à i dui omini. In u puntu di u principatu in u quale l'imbarcazione incù u corpu di a santa sbuccò, u [[27 ghjinnaghju]] [[312]], fù truvatu un inusuale rusulaghju fiuritu è, pocu distante, u corpu di ''Divota''. À listessu locu fù custruita dopu una cappella chì, rifatta è allargata, esiste sempre oghje. U [[9 di ghjugnu]] di u [[2003]] u principe [[Ranieri III di Monacu]] hà participatu à a cirimonia di a [[Penticosta]] in a cattedrale di Santa Maria Assunta in [[Lucciana]], in prisenza di u [[diocese di Monacu|vescu di Monacu]] è di u [[diocese d'Aiacciu|vescu d'Aiacciu]]. ===Prete Galletti=== [[File:Santa Divota - Illustration from Galletti book.jpg|thumb|Santa Divota: illustrazione in u libru di [[prete Galletti]] di u 1863]] [[Ghjuvan' Anghjulu Galletti]], dettu "prete Galletti" ci conta in a so ''Storia Illustrata di a Corsica'', a storia di santa Divota:<ref>P. 315</ref>:{{Citazione|Santa Divota, siont'è a tradizione chì esiste dapoi parechji seculi ind'è noi, seria nata vicinu vicinu di a cità di [[Mariana]], è averia patutu u martiriu in 'ssa cità, sottu à l'imperatori Diucezianu è Massimianu [...]. Omu si riferisce ancu à u nome di u so paese, ''Quercus'', ''Querciu'', à i ghjorni d'oghje. Infatti, à stu locu, chì avale hè cupertu à vigne, si trova à spessu, scavendu a terra, tistimunianze irrifutevule chì attestanu l'agglumerazione d'una pupulazione in 'ssu locu in i tempi di l'antichi Rumani.}} ==Storia== [[Pasquale Paoli]] ebbe l'intenzione di pone l'effigia di Santa Divota annantu à a stemma di a [[Corsica]]. Scrisse cusì di ghjunghju 1762 à u conte Antoniu Rivarola. A vulia mette non solu annantu à a bandera, ma dinù annantu à l'arme di i so cumbattanti. Ma Paoli ùn a fece finalmente micca. Creò invece un ordine di cavalleria cumpostu da cinquanta Bravi, scelti frà i so cumbattanti i più curaghjosi, chì eranu sottu à a prutizzione di Santa Divota, è purtavanu dinù una medaglia incù l'effigia di Divota. ==Cultu== Divota hè a santa patrona di a [[Corsica]] è di u [[principatu di Monacu]]. A so festa hè cilibrata u [[27 di ghjinnaghju]]. L'attributi di Divota sò: a palma, a curona di rose, a culombula, a barca, a stemma di u Principatu di Monacu. ===A Grotta di Santa Divota=== Da zitella, Divota andava à spessu à pricà in a [[grotta di a Nepiticcia]] incù altre cumpagne cristiane. 'Ssa grotta seria statu u locu ind'elli stavanu i primi cristiani. U nome di a grotta face referenza à a prisenza di a [[nepita]]. A grotta hè situata à 4 kilomitri di l'antica cità di [[Mariana]], in u circondu di u paese di [[U Borgu]]. Hè ancu chjamata avale a [[grotta di Santa Divota]]. Ci era in i tempi un grande pilegrinagiu in 'ssa grotta, a mane di u 27 di ghjinnaghju. E ghjuvanette facianu tandu piccule cullane incù perule di vetru, chì eranu chjamate "i paternostri di Santa Divota". ==Puesia== Hè mintuvata Santa Divota in qualchì puesi corsa. [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] in particulare li dedicò l'opera di teatru entitulata ''U Martiriu di Santa Divota'', chì cumprende a puesia [[À i Corsi]]. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Louis Baudouin, ''[http://www.bm-bastia.fr/opac/images/mimetype/url.gif Santa Devota]'', Rivista di a Corsica, Maghju-Ghjunghju 1933, p. 137-142 * Ghjuvan' Anghjulu Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica, Parigi, 1863 * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1922) ''U Martiriu di Santa Divota'', Parigi : Sucietà Parigina di Stamperia ==Ligami== * [http://www.corsenetinfos.fr/i-Santi-Santa-Divota-Santa-Anghjula-Merici_a7297.html I Santi : Santa Divota, Santa Anghjula Merici, Corse Net Infos] ==Da vede dinù== * [[U Martiriu di Santa Divota (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|U Martiriu di Santa Divota]] *[[Corsica]] *[[Mariana]] *[[Principatu di Monacu]] *[[Famiglia Grimaldi]] == Altri prugetti == * [[File:Commons-logo.svg|14px]] [http://commons.wikimedia.org/wiki/ Wikimedia Commons] cuntene imagine annantu à [http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sainte_D%C3%A9vote?uselang=it Santa Divota] [[Categoria:Martiri cristiani]] [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di a Gallia rumana]] [[Categoria:Santi di u seculu IV]] [[Categoria:Morti à Lucciana]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. i8sv6wgk004zlunzaa5d48sj9gbv1wi Ghjuvan' Anghjulu Galletti 0 17700 343026 2015-05-04T12:09:53Z 109.208.125.217 Reindirizzamentu à [[Ghjuvan'Anghjulu Galletti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ghjuvan'Anghjulu Galletti]] 6oaayy39n8ljls8mj0sddnfflmm28yl Categoria:Morti in Corsica 14 17702 343074 2015-05-04T23:44:37Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] 57x61jjddw9p19m83z0jak5acdzlfl4 Categoria:Morti à Lucciana 14 17703 343084 343080 2015-05-05T00:11:12Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Lucciana]] [[Categoria:Morti in Corsica|Lucciana]] j0bh17soiv3gkccdgj99aa1usjjtiy1 Categoria:Lucciana 14 17704 343079 2015-05-04T23:55:47Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] 9g5abbq8ldk13gncicfqf7b4qpl62eq Categoria:Santi 14 17705 343085 2015-05-05T00:14:31Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Religione]] a3y1548ai75apn9qaim6nr0hdqrg49a Categoria:Santi di u seculu IV 14 17706 343091 343086 2015-05-05T00:31:10Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Santi per seculu]] hn8xftlwsjcy46s4aktm3h2gyhikb0d Categoria:Martiri cristiani 14 17707 343087 2015-05-05T00:21:51Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Martiri]] lqndjoe5di3eqiwg17ruoskqhmj46d9 Categoria:Martiri 14 17708 343088 2015-05-05T00:23:02Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Religione]] a3y1548ai75apn9qaim6nr0hdqrg49a Categoria:Santi per nome 14 17709 343089 2015-05-05T00:28:17Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Santi]] p67npk61vjscbsz1qvphmns8crhrtr9 Categoria:Santi per seculu 14 17710 343090 2015-05-05T00:30:31Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Santi]] p67npk61vjscbsz1qvphmns8crhrtr9 Categoria:Torri pindenti 14 17712 343095 2015-05-05T01:13:51Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Torri]] l7eauq0jr80r3hz6suz6i7ncx9y3xe6 Categoria:Torri 14 17713 343096 2015-05-05T01:14:20Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura]] fictt12dru6t64ify11oy3wmnrvbvsd Categoria:Torri d'Italia 14 17714 343100 343097 2015-05-05T01:26:53Z Phyrexian 1389 +categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura d'Italia]] [[Categoria:Torri]] 4t9mkr3qrr3dstgvzf268v9y7jxrtdy Categoria:Torri di Pisa 14 17715 343098 2015-05-05T01:18:34Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Torri d'Italia]] bm0j9n129c749cz8e4ill5s4aclk5m1 Categoria:Architittura d'Italia 14 17716 343099 2015-05-05T01:25:43Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura|Italia]] [[Categoria:Italia]] 113939zukne66rotu0ej6jbxivmtbqe Categoria:Architittura di a Francia 14 17717 343101 2015-05-05T01:32:25Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura|Francia]] [[Categoria:Francia]] 075n1fclkl5dn6vnqzrdloktkcoinfc Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa 14 17718 343103 2015-05-05T01:37:52Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Archititturi rumanichi d'Italia]] dbdj3d3lcue477qk9fsssr5nk9k2ut4 Categoria:Archititturi rumanichi d'Italia 14 17719 343104 2015-05-05T01:38:10Z Phyrexian 1389 Pagina nova: [[Categoria:Archititturi rumanichi]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Archititturi rumanichi]] juvjw8hi96n5nx8ewi0ik7454zucxvk Categoria:Archititturi rumanichi 14 17720 343105 2015-05-05T01:38:52Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura]] fictt12dru6t64ify11oy3wmnrvbvsd Categoria:Cumuna di Puglia 14 17721 343114 2015-05-05T01:48:51Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna d'Italia|Puglia]] fwoocn267zrdujq5gzrgpa23wohtl60 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Lecce 14 17722 343115 2015-05-05T01:49:17Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Puglia|Lecce]] lzzbxfwpip3jnuwv2ube95fvriow1p4 Categoria:Campanili 14 17723 343132 2015-05-05T02:02:46Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Torri]] l7eauq0jr80r3hz6suz6i7ncx9y3xe6 Categoria:Ogetti per a persona 14 17724 343133 2015-05-05T02:10:03Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ogetti]] jgvl8yu5kkqy9qoprsqjbrwtzqtqg2y Categoria:Ogetti 14 17725 343134 2015-05-05T02:10:40Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Tennulugii è scenzi applicati]] i6mve0ekq8k918erc5wasa5u8jqk42g Categoria:Ghjochi linguistichi 14 17727 343138 2015-05-05T02:32:40Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Linguistica]] ahmv9bws7slohsj2tzek3hnppdj58sg Categoria:Perù 14 17728 343139 2015-05-05T02:38:14Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Sudu]] 6rvbnmnyrnrttovgc2tbhujqswhll4h Categoria:Guerra di Troia 14 17730 343146 2015-05-05T02:50:24Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mitulugia greca]] 98ca884m53eihxtlw4qs7xe4qf7fxb5 Categoria:Eneidi 14 17731 343149 343147 2015-05-05T02:59:06Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Littiratura]] 0ra5b8lts5y08kluhokzaosti7tydvg Categoria:Parsunaghji di l'Iliadi 14 17732 343148 2015-05-05T02:54:57Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Parsunaghji di a mitulugia greca]] pwjwohphb9185s0f1d79h20h45f8eb2 Categoria:Parsunaghji di l'Eneidi 14 17733 343150 2015-05-05T03:00:57Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Eneidi]] 5587ata6tchppt29k7zx8m1fhqsg71u Categoria:Arme mitulogichi 14 17734 343151 2015-05-05T03:11:49Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ogetti mitulogichi]] rdwvyel5qm7ljh24fy9sxqj2uu06gty Categoria:Ogetti mitulogichi 14 17735 343152 2015-05-05T03:12:41Z Phyrexian 1389 Pagina nova: [[Categoria:Mitulugia]] [[Categoria:Ogetti]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mitulugia]] [[Categoria:Ogetti]] 1vq32fgctivxd1nt4ek3kguk615b75k Categoria:Littiratura greca 14 17736 343156 343154 2015-05-05T03:23:17Z Phyrexian 1389 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Littiratura|Greca]] 5kanm1ttulvnn6legm9rw09uce2412r I Galli Rivali 0 17737 347483 343176 2015-07-02T12:30:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''I Galli Rivali''' hè una puesia di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata in [[Bastia]] in u 1909, à tempu cù [[A Greva di e Giuvanotte]] è ripublicata in [[A Cispra]] in u 1914, incù une poche di mudifiche.<ref>P. 36-46.</ref> ==I Galli Rivali== [[File:Bastia_place_St-Nicolas.jpg|thumb|right|Bastia]] :Ghjorni scorsi in [[Bastia]], :D'altru nun si parlava, :È ognunu camminava :À u tribunale. :Ùn sapendu chì male, :Corsi subitamente, :È vidi u presidente :Indi le furie. :Si parlava d'inghjulie, :Di morte è di tragedie :È di cose più serie :È inaspettate. :Cum'eranu adirate, :E duie paisane ! :Ancu un pocu eppo à e mane :Ne ghjunghjianu, :Tantu elle si punghjianu :Cun parole murdace. :À a fine e fece tace, :U presidente, :Dicendu :« O bone ghjente, :Senza cuntusione, :Ognunu a so ragione :Spieghi è dica ». :''Chillina (Avanzendu si)'' :Un sentu più fatica, :Avà chì vò à sfugà mi, :È in publicu lagnà mi :Di u mio male. [[File:Rooster03.jpg|thumb|right|"Un gallu cusì arditu<br>Ch'era mustratu à ditu<br>In u paese."]] :Tenia pè lu carnevale, :Un [[gallu]] cusì arditu, :Ch'era mustratu à ditu :Ind'u paese. :Avia le so difese, :È ghjera cresti doppiu ; :Ùn ci era per fà u coppiu :In tutta a [[Francia]]. :Pudia avè la mancia :Quand'ella mi paria ; :Ancu Nunzia Maria :U si cumprava. :Trenta franchi mi dava, :O tredeci [[gallina|galline]] ; :È m'hà offertu per fine, :In più, un [[caprettu]]. :Ùn cridete stu dettu ? :Vi ghjuru ch'ella hè vera ; :Ancu tù, quella sera, :U ti vulia. :Perchè la ghjelusia :Vi si rudia à tutti : :Tenia à denti asciutti :I so cumpagni. :Vulete ch'ùn mi lagni ? :Cummetteria un fallu, :S'eu di lu mio gallu :Ùn vi parlassi. :Eppoi s'è ùn vi cuntassi :Tutte quante le prove :– Menu ch'è di fà l'ove – :Ch'ellu ha fattu ? :È dì, ch'ind'un pignattu, :Ellu duvia finì ? :Ùn la cridia cusì :Po la so sorte. :Quand'andava per l'orte, :Cù e mio vinti galline, :È quelle di e vicine, :À ruspulà. :S'è ti mettia à cantà, :Veniamu currendu, :È ognuna crucculendu, :U fidighjava. :Ellu le... carizzava :Trè o quattru volte u ghjornu : :In l'ortu, sottu à u fornu, :In casa è fora. :A mane di bon'ora, :Prima ch'escissi u sole, :Facia batte le sole :À l'altri galli. :Era lestu à caccià li, :Di tutte e curtaline ; :Eppoi tutte e galline :Si chjamava. :In tortu, ellu guardava, :I galli di u vicinu ; :È ne facia un sterminu :À pizzicate. :Cusì passò un estate, :Allegru è capi rittu, :Parìa un Pascià d'[[Egittu]], :O u gran' Sultanu. :Era un veru suvranu, :Ed eu n'era fiera, :Quandu, mattina è sera, :Ellu cantava. :Pena, pò un li ne dava ; :Ma [[granu]] è [[pivarone]], :Astricule è [[granone]], :In abbundanza. :Avia bella prestanza, :È ghjera sgualtru è prontu... :Altru nunda ùn vi contu, :È quì m'arrestu. :Solu v'aghjungu questu, :Chì un ghjornu d'auturnu, :Divenne taciturnu :È s'ammalò. :U so gallu maiò, :Corse à saltà li addossu : :Avale po ùn lu possu :Più ludà. :Cuntate ! A mio pietà ! :Di ùn pudè dà li aiutu... :È cusì fù battutu :Per un ora. :Ci era po sta signora, :Facia festa è allegria, :Perchè u so gallu avia :La suprana. :Per una cristiana, :Mancò di qualità : :Chì hà lasciatu tumbà :Lu mio gallone. :Or date mi ragione, :Voi, o sgiò presidente, :È rendite à l'istante :La ghjustizia. :Ùn vogliu a so amicizia ; :L'aghju avuta abbastanza ; :Ma vogliu – aghju speranza – :A so cundanna. :''Miola (aggressiva)'' :Cusì, per Diu sanna, :A cosa ùn s'hè passata ; :Tù sì chì l'hai imparata :A lezione. :À sente a to ragione, :Ti si crede innucente ; :Ma' induvinamu e ghjente, :A to acutezza. :A credu ? T'era avvezza :À ride sempre sola. :Quantu à vede mi in tola. :Tù gudia. :È tù pietà ùn n'avia, :Di u mio gallu, lu tintu ! :Quandu u toiu, in l'accintu, :U pizzicava. :U meu si ne stava, :U disperatu, solu ; :È ghjera sempre in dolu :Viduvile. :Purtantu ùn n'era vile. :Ma tù l'impauria, :È sempre u sviguttia, :Ancu à l'appollu ; :I li strignisti u collu, :È ne perse lu cantu, :Chì nanzu, mi ne vantu, :Ghjera u primu. :Quandu ùn vidia nimu, :Eranu palazzate, :Ghjasteme è spazzulate :Nantu u spinu. :Cusì u mio cantarinu :Trè mesi fù straziatu, :Avilitu, umiliatu, :Cun disprezzu. :Ma senti ? Hè un bellu pezzu, :Ch'à l'appiattu ùn buccava ; :Notte è ghiornu, li dava, :Roba bona. :Ghjè, cume una persona, :Pienu d'intelligenza ; :Cunnosce la crianza :È u galateu. :Ma quandu pensu, ch'eu :Diventai orgogliosa, :Quandu vidi pumposa :La so cresta, :Feci tamanta festa, :Chì si ne parla tantu ; :Ma pobbi ghjunghje, intantu, :À dì :« L'hà vintu. » :È indi quell'arricintu, :Cum'è tù ghjera avvezza, :Pruvai a cuntentezza :Di a vittoria. :A dicu : fù una gloria, :Chì mi rese superba, :Quandu vidi indi l'erba, :Lu to gallu, :Cu u meu da cavallu :Cume un leone arditu, :Feroce, inviguritu, :Chì u battia. :Festi una malatia, :Per u gallu vincitore. :Vulia vede u to core :In quell' istante ! :Ti vidi trimulante, :Pienghjendu à la ridotta, :È tù, cruda nè cotta :Più nun ghjera. :Ed eu, di più in più fiera, :Incuragìa u miu gallu, :Mai stanca di ludà lu, :U mio paone ! :Infine u mio leone, :Vide lu toiu resu, :Scarnitu, vilipesu. :Èppo u tumbò. :Cuntentu, si lampò :Nantu e spalle, bulendu, :È tremindui, cantendu, :Ci n'andemu. :U mondu chì truvemu, :In casa ci accumpagna, :È culà fù cuccagna :Per trè ghiorni, :Feci scaldà li forni, :Per fà tanti migliacci... :È mandai dispacci, :In ogni locu. :Avà, dite mi un pocu, :S'è un n'aghju la ragione. :Dunque, prutezione, :Vi dumandu. :Sò à lu vostru cumandu, :O signor' presidente, :Umile è ubbidiente, :È vi salutu. :''U Presidente'' :Avale chì aghju avutu :Di tuttu cunniscenza, :Fate l'ubbidienza :È state à sente. :Fede di presidente, :Mi s'achiuva lu core, :Pensendu à lu dulore :Chì suffriste. :E cose pò ùn sò triste, :Quandu cè lu cumpensu ; :È velenu eu pensu :Ùn n'ete in core. :Dunque, le mio signore, :Bisogna à perdunà :Eppoi dimenticà :S'ellu ci hè affronti. :Per regulà li conti, :È strigne l'amicizia :Vi dice la ghjustizia :Di fà festa, :Cù lu gallu chì resta : :Fatta la lasagnata, :Fate vi una risata. :È state allegre. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Geniu Gherardi (2011) ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf I Lucciardi - Una famiglia corsa di pueti è di maestri di scola]'', Edizione Albiana * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1909) ''I Galli Rivali'', [[Bastia]], Stamperia C. Piaggi * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6564542c/f1.zoom Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini, ''A Cispra - Antologia Annuale'', Marseglia, marzu 1914] ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] [[categoria:Puesia]] a41q3o8s433dmrnsn2xt2le2gj4ro12 A Vita hè una Lotta 0 17739 350883 347384 2015-07-09T14:59:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Vita hè una Lotta''' hè una [[puesia]] d'[[Antone Bonifacio]] (1866-1933). Hè stata publicata in a so [[littiratura|raccolta di puesie]] intitulata [[Frutti d'Imbernu]], publicata in u 1924. ==A Vita hè una Lotta== :Sì, trovu ch'è [[Diu]] manca di buntà : :Ghjetta ind'u [[mondu]] l'[[omu]] disarmatu :Senz' unghje, senza [[denti]] è senza fiatu :Ad ogni male espostu in virità. :Accintu da nemici in ogni latu, :Da bestie piene di malignità, :Da [[elementu|elementi]] infidi è iniquità, :Prima di nasce pare cundannatu. :Hà puru per nemici a [[sete]] è a [[fame]] :E tante [[cosa|cose]] ch'ùn n'hè mai finita : :L'invidia, u viziu è l'odiu — cosa infame ! :Spessu esce vincitore in 'ssa [[partita]] :Ma talvolta ellu ghjace in mezu à e [[lama|lame]] : :Una [[lotta]] terribile hè la [[vita]] ! ==Da vede dinù== * [[Antone Bonifacio]] [[Categoria:Puesia]] k974xsoz7f6tppqj5388ozpwnn1j0fw Vicalvi 0 17740 364498 355008 2019-10-06T19:05:53Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Vicalvi | blasone= | nomeUfficiale=Vicalvi | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=41 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=43 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=590 | superficia=8,21 | pupulazione=840 | annu=31-12-2010 | densita=102,31 | merre=Gabriele Ricciardi | posta=03030 | telefunu=0776 | istat=060086 | abitanti=Vicalvesi | patrone=San Bernardinu di Siena | festa=[[20 maghju]] | situ=http://www.comune.vicalvi.fr.it/ }} '''Vicalvi''' (''Ucalue'' [uˈkalwə] in a lingua lucale) hè una cumuna [[Italia|taliana]] di a pruvincia di [[Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 840 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] ewmpkf0jnagr69jds7gvwgzo86175kc Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi) 0 17741 347596 343247 2015-07-02T15:43:11Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''Un Fiore''' hè una puesia di [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata in [[L'Annu Corsu]] per u 1927. A so struttura hè quella d'un [[sunettu]]. ==Un Fiore== :Vidi un [[carofanu|carufanettu]] ghjà sbucciatu ; :D'odori deliziosi a strada empiia. :Cù una voce vizzosa mi dicia : :« Cogli mi... cù e so labbre m'hà basgiatu. :È cù e so mane d'oru hà carizzatu :A mio [[curolla]] chì si strasmurtia ; :È ci hà lasciatu tanta puesia, :Ch'avà sò, frà li fiori, invidiatu. :Cogli mi, cun delizia aspirerai :L'alitu di a so lena parfumata, :È i pichji di u so core senterai. :A so imagine viderai stampata ; :Surrisu più graziosu ùn ci fù mai... » :— Quessa, risposi, hè la mio Donna amata. ==Bibliugrafia== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] [[categoria:Puesia]] aey5tm9fl7peu4szproghvmdgmsbxae A Lingua Corsa (Santu Casanova) 0 17742 350865 347382 2015-07-09T14:25:43Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki '''A Lingua Corsa''' hè un [[littiratura|testu]] di [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè statu publicatu in [[Primavera Corsa]] in u 1927.<ref>P. 7-8.</ref> ==A Lingua Corsa== Un [[filusufia|filosofu]] di l’[[antichità]] ha dettu chì a più gran' disgrazia par un [[populu]] hè quella di perde a so [[lingua]], perdita ancu più irriparabile cà quella di a [[libertà]]. A libertà si ripiglia qualchì volta dopu lutte sanguinose, è mette sempre un [[raggiu]] di spiranza in la [[bandera]] di i [[patriottu|patriotti]] valurosi. [[tistimoniu|Tistimonii]] degni di l’ammirazione universale sò a [[Pulonia]] è l’[[Irlanda]] chì dopu tanti [[seculu|seculi]] d’oppressione anu rottu e catene vargugnose è pisante di a [[schiavitù]]. Mentre chì a [[lingua]], persa una volta hè persa par sempre. Un [[populu]] incapace di parlà l’idioma di u so paese, ch’ùn sente più e dulcezze [[musica|musicale]] di quella [[voce]] ch’hà annannatu a so infanzia è cunsulatu e so svinture, dimintichendu l’[[insignamentu|insignamenti]] più nobili è più sacri di a [[famiglia]], prununcia ellu stessu a so [[sintenza]] di [[morte]]. Tistimoni d’avant’à a [[storia]], d’una simile sciagura, sò i [[populu|populi]] [[Etruschi]], dispersi da i nimici, ùn n’avendu cunsirvatu nisun ligame di a [[lingua]] par riunì si, so intruti in le tenebre di a morte, è oghje stessu, i più dotti trà i scenziati sò incapaci di [[lettura|leghje]] e [[scrittura|scrizzione]] funebre chì figuranu nantu i so [[munumentu|munumenti]]. Una simile calamità s’affaccava à l’[[orizzonte]] torbidu è minacciosu di i nostri distini. A [[Corsica]], sempre delusa in le so spiranze, avia cunsirvatu almenu in senu à i so fuculari una [[lingua corsa|lingua]] ricca, espressiva è forte par [[cantu|cantà]] e so [[aligrezza|aligrezze]] è piegne i so doli. Dipoi qualchi [[tempu]] uni pochi di mudernisti currompenu a [[lingua corsa|lingua]] materna cù certe espressione ch’ùn so più nè [[Corsica|corse]] nè [[Francia|francese]]. Ogni [[ghjornu]] stu sciarabià, barbaru di nome è di fatti, face [[prugressu|prugressi]] in le nove ginarazione, è si nò ùn pigliemu misure eficaci è pronte vinarà u momentu chì a nostra [[lingua corsa|lingua]], parlata da tant’[[Storia di a Corsica|eroi]] è [[littiratura|scritta]] da tanti [[puesia|pueti]], si ne falarà par [[Golu]] cume e carchere di l’antichi patriotti. Tutti i [[Corsica|Corsi]] sanu chi a nostra [[penna]] ùn s’hè mai stancata di ramintà à i figlioli u [[passatu]] gloriosu di i babbi. In [[versi]] cume in [[prosa]], particularmente par mezu di [[A Tramuntana]], avemu prudottu, in [[Corsica]] è fora di Corsica, un muvimentu patriotticu è un ritornu salutiferu à l’antica [[lingua corsa|lingua]]. Quante volte in lu [[lingua corsa|corsu]] di a nostra longa carriera di [[littiratura|scrittore]] avemu dipintu e billezze di u nostru paese, i [[fiori]] di e nostre [[valle]], e [[surgente]] di i nostri [[muntagna|monti]], e dulcezze di u nostru [[clima]], a purezza di u nostru [[celu]], i custumi di i nostri campagnoli, a tennera [[puesia]] di i [[vociaru|vociari]], l’impricazione sulenne di a [[vindetta]], a [[melodia]] pietosa di e [[campana|campane]], l’ospitalità tradiziunale di i nostri fuconi è i sacrifizii di l’[[Storia di a Corsica|eroi corsi]] offerti ginarosamente sopr’à l’altare di a Patria. Tutte st’idee è tant’altre si ponu esprime maravigliosamente par mezu di a nostra [[lingua corsa|lingua]] cusì ricca è cusì dolce. Insignata ci da l’affetu di e nostre mamme, ch’ùn cunniscianu nè [[grammatica|grammatiche]], nè [[dizziunariu|dizziunarii]], sta lingua deve ritruvà un postu d’onore in le [[scola|scole]], in le cunvarsazione, in li [[ghjurnali]] è in li [[littiratura|libri]]. Par questu dumandemu l’unità di tutti l’[[omu|omi]] di [[core]] chì volenu cunsirvà stu [[patrimoniu]] cum'è un ricordu priziosu di l’antichi. Cum'è i [[Bascu|Baschi]] di i [[Pirinei]], cum'è i [[Pruvinzali]] di [[Mistral]] è cum'è i [[Brettoni]], tutti ghjilosi di a so lingua è di a so [[litteratura]], ancu noi, o [[Corsica|Corsi]], mittemu ci à l’opara. Evviva a [[lingua corsa]]. ==Note== <references/> ==Da vede dinù== * [[Santu Casanova]] * [[lingua corsa]] [[Categoria:Litteratura corsa]] 097vyza6j08ytf677fg285diq75xctj Lingua di diavuli 0 17743 343582 2015-05-11T15:53:02Z 90.37.202.93 Reindirizzamentu à [[Lingua di diavulu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lingua di diavulu]] bz9gcn6ihkk7ywuymx9x65hfsjds66t Brigitte Bardot 0 17744 360037 353801 2018-08-26T10:48:55Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Brigitte Bardot - 1962.jpg|thumb|Brigitte Bardot, 1962.]] '''Brigitte Bardot''' (à l’origine '''Brigitte Anne-Marie Bardot'''; * [[Parighji]] [[28 di settembre]] [[1934]]) hè un'[[cinemà|attrice cinematografica]] è [[cantu|cantante]] [[Francia|francesa]], famosa pin-up è sex simbulu di l'anni '50 è '60. == Link == * [http://www.fondationbrigittebardot.fr/ Fondation Brigitte Bardot] [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Francesu]] {{DEFAULTSORT:Bardot}} d7l82i2twx8avomgjxi2z1b9b7kn54l Ed Asner 0 17745 355229 348873 2016-09-26T12:50:42Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:EdAsnerHWOFMay2013.jpg|thumb|Asner, [[2013]]]] '''Edward''' "'''Ed'''" '''Asner''' ([[Kansas City]], [[Missouri]], 15 [[nuvembre]] 1929) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Asner, Ed]] dxx0oyyqj17we9zd7uvj35ga7qjetan Template:Navbox generic 10 17747 351402 343644 2015-07-21T07:21:04Z Katxis 9711 wikitext text/x-wiki <includeonly><table class="navbox collapsible {{{state|autocollapse}}} nowraplinks noprint" style="margin:auto; width:100%; clear:both; border: 1px solid #aaa; padding: 2px; {{{style|}}}{{{bodystyle|}}}"><!-- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- --><tr><!-- ----------------------------------------------------- Barra del titolo ----------------------------------------------------- --><th colspan="{{#if:{{{image|}}}<!-- --------------->| 3<!-- --------------->| 2<!-- --------------->}}" style="text-align:center; width:100%; background:#ccf; font-size:90%; {{{titlestyle|}}}"><!-- ---------------------------------------------------------- V.D.M. ---------------------------------------------------------- --><div class="noprint plainlinks" style="float:left; font-size:xx-small; width:6em; text-align:left; padding:0 10px;">{{#switch:{{{navbar|}}} | plain= | #default=[[Template:{{{name}}}|<span title="Vai alla pagina del template.">v</span>]]&nbsp;·&nbsp;[[Discussioni template:{{{name}}}|<span style="color:#002bb8;" title="Discuti del template.">d</span>]]&nbsp;·&nbsp;[{{fullurl:Template:{{{name}}}|action=edit}} <span style="color:#002bb8;" title="Per modificare il template. Usa l'anteprima prima di salvare.">m</span>]}}</div><span style="font-size:110%;"><!-- ---------------------------------------------------------- V.D.M. ---------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------- Titolo ---------------------------------------------------------- -------------------------------------------->{{#if:{{{title|}}}|{{{title}}}|}}<!-------------------------------------------- --></span></th><!-- ---------------------------------------------------------- Titolo ---------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------- Barra del titolo ----------------------------------------------------- --> </tr><!-- ----------------------------------------------------- Above (opzionale) ---------------------------------------------------- -->{{#if:{{{above|}}}<!-- -->| <tr><td style="background:#ddf; text-align:center; font-size:90%; {{{abovestyle|}}}" colspan="{{#if:{{{image|}}}<!-- -------------------------------------------------------------------------------------------------->| 3<!-- -------------------------------------------------------------------------------------------------->| 2<!-- -------------------------------------------------------------------------------------------------->}}"><!-- ------------------------------------------------------>{{{above|}}}<!------------------------------------------------------- ----></td></tr><!-- -->}}<!-- ----------------------------------------------------- Above (opzionale) ---------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------- Gruppi ---------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------- Lista1 ---------------------------------------------------------- -->{{#if:{{{list1|}}} | <tr>{{#if:{{{group1|}}} | <th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group1style|}}}"><!-- ------------------------------------------------------>{{{group1}}}<!------------------------------------------------------- -------></th><!-- ----->}}<td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group1|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list1style|}}}" colspan="<!-- -->{{#if:{{{group1|}}}<!-- -->| 1<!-- -->| 2<!-- -->}}">{{{list1}}}</td><!-- --------------------------------------------------------- Immagine --------------------------------------------------------- ---->{{#if:{{{image|}}} |<td rowspan="{{#expr: {{#if:{{{list1|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list2|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list3|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list4|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list5|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list6|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list7|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list8|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list9|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list10|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list11|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list12|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list13|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list14|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list15|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list16|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list17|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list18|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list19|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list20|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list21|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list22|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list23|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list24|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list25|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list26|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list27|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list28|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list29|}}}|1|0}} +{{#if:{{{list30|}}}|1|0}}<!-- ------------->}}" style="vertical-align:middle; padding-left:7px; width:0%; {{{imagestyle|}}}">{{{image}}}</td><!-- ---->}}</tr><!-- -->}}<!-- ---------------------------------------------------------- Lista1 ---------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------- Liste successive ----------------------------------------------------- -->{{#if:{{{list2|}}}|<tr>{{#if:{{{group2|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group2style|}}}">{{{group2}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group2|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list2style|}}}" colspan="{{#if:{{{group2|}}}|1|2}}">{{{list2}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list3|}}}|<tr>{{#if:{{{group3|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group3style|}}}">{{{group3}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group3|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list3style|}}}" colspan="{{#if:{{{group3|}}}|1|2}}">{{{list3}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list4|}}}|<tr>{{#if:{{{group4|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group4style|}}}">{{{group4}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group4|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list4style|}}}" colspan="{{#if:{{{group4|}}}|1|2}}">{{{list4}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list5|}}}|<tr>{{#if:{{{group5|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group5style|}}}">{{{group5}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group5|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list5style|}}}" colspan="{{#if:{{{group5|}}}|1|2}}">{{{list5}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list6|}}}|<tr>{{#if:{{{group6|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group6style|}}}">{{{group6}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group6|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list6style|}}}" colspan="{{#if:{{{group6|}}}|1|2}}">{{{list6}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list7|}}}|<tr>{{#if:{{{group7|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group7style|}}}">{{{group7}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group7|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list7style|}}}" colspan="{{#if:{{{group7|}}}|1|2}}">{{{list7}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list8|}}}|<tr>{{#if:{{{group8|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group8style|}}}">{{{group8}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group8|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list8style|}}}" colspan="{{#if:{{{group8|}}}|1|2}}">{{{list8}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list9|}}}|<tr>{{#if:{{{group9|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group9style|}}}">{{{group9}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group9|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list9style|}}}" colspan="{{#if:{{{group9|}}}|1|2}}">{{{list9}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list10|}}}|<tr>{{#if:{{{group10|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group10style|}}}">{{{group10}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group10|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list10style|}}}" colspan="{{#if:{{{group10|}}}|1|2}}">{{{list10}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list11|}}}|<tr>{{#if:{{{group11|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group11style|}}}">{{{group11}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group11|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}};{{{oddstyle|}}}; {{{list11style|}}}" colspan="{{#if:{{{group11|}}}|1|2}}">{{{list11}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list12|}}}|<tr>{{#if:{{{group12|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group12style|}}}">{{{group12}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group12|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list12style|}}}" colspan="{{#if:{{{group12|}}}|1|2}}">{{{list12}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list13|}}}|<tr>{{#if:{{{group13|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group13style|}}}">{{{group13}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group13|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list13style|}}}" colspan="{{#if:{{{group13|}}}|1|2}}">{{{list13}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list14|}}}|<tr>{{#if:{{{group14|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group14style|}}}">{{{group14}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group14|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list14style|}}}" colspan="{{#if:{{{group14|}}}|1|2}}">{{{list14}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list15|}}}|<tr>{{#if:{{{group15|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group15style|}}}">{{{group15}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group15|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list15style|}}}" colspan="{{#if:{{{group15|}}}|1|2}}">{{{list15}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list16|}}}|<tr>{{#if:{{{group16|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group16style|}}}">{{{group16}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group16|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}};{{{evenstyle|}}}; {{{list16style|}}}" colspan="{{#if:{{{group16|}}}|1|2}}">{{{list16}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list17|}}}|<tr>{{#if:{{{group17|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group17style|}}}">{{{group17}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group17|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list17style|}}}" colspan="{{#if:{{{group17|}}}|1|2}}">{{{list17}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list18|}}}|<tr>{{#if:{{{group18|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group18style|}}}">{{{group18}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group18|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list18style|}}}" colspan="{{#if:{{{group18|}}}|1|2}}">{{{list18}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list19|}}}|<tr>{{#if:{{{group19|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group19style|}}}">{{{group19}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group19|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list19style|}}}" colspan="{{#if:{{{group19|}}}|1|2}}">{{{list19}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list20|}}}|<tr>{{#if:{{{group20|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group20style|}}}">{{{group20}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group20|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list20style|}}}" colspan="{{#if:{{{group20|}}}|1|2}}">{{{list20}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list21|}}}|<tr>{{#if:{{{group21|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group21style|}}}">{{{group21}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group21|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}};{{{oddstyle|}}}; {{{list21style|}}}" colspan="{{#if:{{{group21|}}}|1|2}}">{{{list21}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list22|}}}|<tr>{{#if:{{{group22|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group22style|}}}">{{{group22}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group22|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list22style|}}}" colspan="{{#if:{{{group22|}}}|1|2}}">{{{list22}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list23|}}}|<tr>{{#if:{{{group23|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group23style|}}}">{{{group23}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group23|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list23style|}}}" colspan="{{#if:{{{group23|}}}|1|2}}">{{{list23}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list24|}}}|<tr>{{#if:{{{group24|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group24style|}}}">{{{group24}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group24|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{evenstyle|}}}; {{{list24style|}}}" colspan="{{#if:{{{group24|}}}|1|2}}">{{{list24}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list25|}}}|<tr>{{#if:{{{group25|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group25style|}}}">{{{group25}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group25|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list25style|}}}" colspan="{{#if:{{{group25|}}}|1|2}}">{{{list25}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list26|}}}|<tr>{{#if:{{{group26|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group26style|}}}">{{{group26}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group26|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}};{{{evenstyle|}}}; {{{list26style|}}}" colspan="{{#if:{{{group26|}}}|1|2}}">{{{list26}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list27|}}}|<tr>{{#if:{{{group27|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group27style|}}}">{{{group27}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group27|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list27style|}}}" colspan="{{#if:{{{group27|}}}|1|2}}">{{{list27}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list28|}}}|<tr>{{#if:{{{group28|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group28style|}}}">{{{group28}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group28|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list28style|}}}" colspan="{{#if:{{{group28|}}}|1|2}}">{{{list28}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list29|}}}|<tr>{{#if:{{{group29|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group29style|}}}">{{{group29}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group29|}}}|left|center}}; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list29style|}}}" colspan="{{#if:{{{group29|}}}|1|2}}">{{{list29}}}</td></tr>}}<!-- -->{{#if:{{{list30|}}}|<tr>{{#if:{{{group30|}}}|<th style="background:#ddf; white-space:nowrap; padding:0 10px; font-size:90%; {{{groupstyle|}}}; {{{group30style|}}}">{{{group30}}}</th>}} <td style="width:100%; font-size:90%; text-align:{{#if:{{{group30|}}}|left|center}};background:#f7f7f7; {{{liststyle|}}}; {{{oddstyle|}}}; {{{list30style|}}}" colspan="{{#if:{{{group30|}}}|1|2}}">{{{list30}}}</td></tr>}}<!-- -------------------------------------------------------- Fine liste -------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------- Below (opzionale) ---------------------------------------------------- -->{{#if:{{{below|}}}<!-- -->| <tr><td style="background:#ddf; text-align:center; font-size:90%; {{{belowstyle|}}}" colspan="{{#if:{{{image|}}}<!-- -------------------------------------------------------------------------------------------------->| 3<!-- -------------------------------------------------------------------------------------------------->| 2<!-- -------------------------------------------------------------------------------------------------->}}"><!-- ------------------------------------------------------>{{{below|}}}<!------------------------------------------------------- ----></td></tr><!-- -->}}<!-- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- --></table></includeonly><noinclude> [[cy:Nodyn:Blwch llywio generig]] [[en:Template:Navbox generic]] [[eo:Ŝablono:Navigilo2]] [[fi:Malline:Navbox generic]] [[fr:Modèle:Méta palette de navigation]] [[gl:Modelo:Navbox]] [[id:Templat:Navbox]] [[ja:Template:Navbox generic]] [[lv:Veidne:Navbox generic]] [[ms:Templat:Navbox generic]] [[no:Mal:Navbox generic]] [[pt:Predefinição:Navbox generic]] [[ro:Format:Casetă de navigare de bază]] [[ru:Шаблон:Навигационная таблица]] [[simple:Template:Navbox generic]] [[su:Citakan:Navbox generic]] [[sv:Mall:Navbox generic]] [[uk:Шаблон:Навігаційна таблиця]] [[vi:Tiêu bản:Navbox generic]] [[zh:Template:Navbox generic]] </noinclude> bcm9zdm0sqwwy36272naaliz0p38iz2 Template:Scienze 10 17748 343646 2015-05-15T09:22:41Z Katxis 9711 Pagina nova: {{Navbox generic | name = Scienze | state = collapsed | title =[[Scienze|Scienze]] | image = [[File:PrirodneNauke.svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle... wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Scienze | state = collapsed | title =[[Scienze|Scienze]] | image = [[File:PrirodneNauke.svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Scenzi naturale|Scienze esatte è naturale]] | list1 = [[Astrunumia‎]] • [[Biologia]] • [[Chimica‎]] • [[Fisica‎]] • [[Geologia‎]] • [[Logica‎]] • [[Matematica‎]] • [[Medicina‎]] | group2 = [[Scienze umane]] | list2 = [[Antropologia]] • [[Archiulugia‎]] • [[Economia‎]] • [[Eculugia‎]] • [[Filosofia‎]] • [[Geografia‎]] • [[Linguistica‎]] • [[Musiculugia‎]] • [[Sociologia‎]] • [[Storia‎]] | below = }}<noinclude>[[Categoria:Scienza]]</noinclude> a9uurcujpgy41yt4i6akf1ex5av7c88 Buglossa corsa 0 17749 343702 343701 2015-05-15T14:46:55Z 92.150.231.102 /* Fiori */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A buglossa corsa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anchusa_crispa_01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Anchusa crispa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Dittrichia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Anchusa crispa''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anchusa_crispa_02.jpg|250px|A buglossa corsa]] |----- |} A '''buglossa corsa''' (''Anchusa crispa'') hè una spezia di [[plantae|pianta]] [[erba (butanica)|erbacea]] perenna è biennali chì faci parti di a [[Famiglia (tassunumia)|famiglia]] di i [[Boraginaceae]]. Hè [[endemismu|endemica]] di [[Corsica]] è [[Sardegna]]. ==Murfulugia== A buglossa corsa hè un fiori chì li ci voli mori soli. Supporta mali a cuncurrenza incù l'altri spezii. Si trova à u cantu di u mari, à un'altezza da 1 metru à 5 metri. Pò suppurtà ch'è li fussi marchjatu annantu ogni tantu ma, s'è quissa accadi troppu à l'aspessu, sparisci. ===Purtamentu=== I [[fustu|fusti]] righjunghjini un'altezza cumpresa trà i è i 10 è i 35 centimetri. Sò cuparti da picculi setuli è da una piluria abbastanza longa. ===Foglie=== I [[foglia|fogli]] sò longhi trà i 5 è i 10 centimetri, lungarini, incù marghjini undulati è appena dintiddati. ===Fiori=== I [[fiore|fiora]] sò riuniti in un'[[infiuriscenza]] chì si sviloppa in u periodu cumpresu trà marzu è ghjugnu. A [[curolla]] hè tubulari è assumi un culori varievuli trà u viulinu è u turchinu, sicondu l'ità di i fiora. U [[fruttu]] hè un [[acheniu]] chjucu chjucu. ==Distribuzioni è ambienti== A buglossa corsa hè una pianta [[endemismu|endemica]] di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. U so [[ambienti]] naturali hè rapprisintatu da i [[duna|duni rinosi]] assà salini in l'immediata prussimità di a [[costa]], longu u latu supiriori di a [[spiaghja]]. Calchì volta si trova assuciata à ''[[Agropyron junceum]]'' è ''[[Ammophila arenaria]]''.<br/> U so ariali attuali hè rapprisintatu da i spiaghji di a costa nordu di a [[Sardegna]] è di quidda sudu di a Corsica, par una superficia tutali di circa 10 [[chilomitru quatratu|km<sup>2</sup>]]. Ùn ci hè cà 12 siti in u mondu par a buglossa corsa. ===In Corsica=== Sò cunnisciuti sei siti di buglossa corsa. Si trovani tutti in [[Pumonti]]. Ci n'hè quattru annantu à a costa uccidintali (in u golfu di u [[Vallincu]]) è dui annantu à a costa uriintali (versu [[Sulinzara]]). Un situ hè sparitu anni fà è trè siti (frà i quali i dui siti di a costa uriintali) frà quiddi chì fermani sò cunsidarati da i butanisti com'è minacciati.<ref>Piazza é Hugot (2012).</ref> L'effettivu di i pianti varieghja d'un annu à l'atru par via di u clima è in particulari sicondu i piuviti, a sicchina o i timpistati. Hè cunsidaratu in crescita in 'ss'ultimu dicenniu.<ref>Piazza é Hugot (2012).</ref> ===In Sardegna=== Sò stati cuntati novi siti par a buglossa corsa, ma trè sò ormai spariti. Si trovani tutti in u Nordu-punenti di l'isula.<ref>Piazza é Hugot (2012).</ref> ==Cunsirvazioni== Par via di a perdita di l'ambienti naturali è di l'impattu asarcitatu da l'omu ''Anchusa crispa'' hè classificata in a ''[[IUCN Red List]]'' com'è spezia in priculu criticu d'[[estinzioni]]<ref>IUCN, Gamisans, J.; Selvi, F. ; Paradis, G. 2006.</ref>. A spezia hè stata insirita da l'[[IUCN]] in a lista di i 50 spezii butanichi più minacciati di l'[[bacinu di u terrania|aria meditarrania]]<ref>[http://data.iucn.org/themes/ssc/our_work/plants/Top50/English/Anchusa_crispa_EN.htm ''Anchusa crispa'', Top 50 Mediterranean Island Plants, accessu 1º dicembre 2009]</ref>. À u liveddu internaziunali a spezia hè inclusa in l'appendici I di a [[Cunvinzioni di Berna]]<ref>[http://conventions.coe.int/Treaty/ita/Treaties/Html/104.htm Cunvinzioni par a cunsirvazioni di a vita salvatica è di l'ambienti naturali in Auropa, accessu 5 dicembre 2009]</ref>. Hè inoltri cunsidarata com'è una spezia priuritaria insirita in l'annessi II è IV di a [[Natura 2000|direttiva Ambienti]] di l'[[Unioni aurupea]]<ref>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31992L0043:IT:HTML Direttiva 92/43/CEE di u Cunsigliu, di u 21 maghju 1992, rilativa à a cunsirvazioni di l'ambienti naturali è mezi naturali è di a flora è di a fauna salvatichi, accessu 5 dicembri 2009]</ref>. ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * Gamisans, Jacques (1996), ''A flora endemica di Corsica'', Edisud (in francesu) * Carole Piazza è Laetitia Hugot, [http://cbnc.oec.fr/catalog_repository/uploads/7/Brochure_Anchusa.pdf Agiscia par Anchusa crispa], 2012, CBNC, traduzioni in corsu da Santu Mariani, « Serviziu Cunsigliu Linguisticu » di a CTC == Da veda dinò == * [[Boraginaceae]] * [[Anchusa]] * [[Lista rossa IUCN]] * [[Flora endemica di Corsica]] [[Categoria:Boraginaceae]] [[Categoria:Flora endemica di a Corsica]] [[Categoria:Flora endemica di a Sardegna]] 7hjvsjfsttzvhermao6ji2av8jh6baq Tomasu Alfonsi 0 17751 347590 343785 2015-07-02T15:39:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Tomasu Alfonsi - from L'Annu Corsu 1927.jpg|thumb|Ritrattu di Tomasu Alfonsi in [[L'Annu Corsu]] per u 1927]] '''Tomasu Alfonsi''' (1863-1947) hè statu un [[littiratura|autore]] è [[puesia|pueta]] [[Corsica|corsu]]. ==Biugrafia== [[File:Moncale.jpg|thumb|U Mucale, u paese nativu di Tomasu Alfonsi]] Tomasu Alfonsi nascì in [[U Mucale]] u 21 d'aostu 1863. Friquenta i frati in u cunventu di Curbara. Studieghja dinù in Calvi è in Pigna incù u fratellu, chì era prete.<ref>L'Annu Corsu (1927), pagina 4.</ref> Diventa dopu duminicanu. Chetta a Corsica in u 1878 è parte per l'Italia induv'ellu sterà dopu durante a so vita, vultendu di tantu in tantu in Corsica. Era frate à u ''Cunventu Patriarcale San Dumenicu di Bologna'', induv'ellu fù prufissore di filusufia è di teulugia à parte di u 1889.<ref>Poli (2009).</ref> Scrivia e puesie in u parlatu balaninu di a lingua corsa in [[A Muvra]] cù u pseudonimu di ''U Babbuziu''. Hà scrittu dinù in [[L'Annu Corsu]]. Hà scrittu dinù in talianu è in corsu in l’''Archivio Storico di Corsica'', ''Corsica Antica e Moderna'', è ''Il Telegrafo''. Ma i so testi cuncirnavanu a Corsica: Santa Restituta, a lingua corsa è a so ortograffia, a toponimia, l'usanze è i pruverbi corsi. Hà publicatu dinù in i ghjurnali è riviste d'Italia parechji studii nantu à a religione è a storia.<ref>L'Annu Corsu (1927), pagina 4.</ref> Hè statu dinù l'autore d'un picculu dizziunariu di corsu entitulatu ''Il dialetto corso nella parlata balanina'', publicatu in u 1832. Tomasu Alfonsi morse in Bologna u 3 di ghjinnaghju 1947. ==Opere== ===Puesia=== [[File:Fiori di Muchju cover - author Tomasu Alfonsi 1831.jpg|thumb|A cuprendula di ''Fiori di Muchju'']] * ''Fiori di Muchju'' (1831): una racolta di 16 puemi: ''Corsica'', ''Balagna'', ''U Cantu di i Morti à Ponte Novu'', ''U mo Paese'', ''Mamma'', ''I Patrinnostri di Mamma'', ''Barbari ?'', ''21 Ottobre 1969'', ''A Petra d'Algaghjola'', ''Santu Raineri di Montemaiò'', ''E Nostre Campane'', ''I Mo Libri'', ''A Risposta di u Mulinaghju'', ''San Teofilu di Corti'', ''À l'Immaculata'', ''A Legenda Vaticana di Santa Ristituta''. L'opera cunclude incù un lessicu di e parole specifiche di a parlata balanina corsa. ===Linguistica=== * ''Il dialetto corso nella parlata balanina'' (1832): un dizziunariu corsu-talianu-francese mettendu in valore a parlata balanina, è un supplementu dedicatu à i francisismi ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Tomasu Alfonsi, ''[http://www.sardegnadigitallibrary.it/mmt/fullsize/2009042212240200004.pdf Fiori di Mucchiu]'', 1931, Edizione Giusti, Livornu * Tomasu Alfonsi, ''Il Dialetto Córso nella Parlata Balanina'', 1932, Edizione Giusti, Livornu * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] ==Ligami== * [http://accademiacorsa.org/?page_id=169 Ghjuvan' Petru Poli, L'ecclesiastichi ridattori di A Muvra, 2009, Accademia Corsa di Nizza] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Corsu]] p5vwan1k8ckpgpqhsonr9dwc0g4slgk Categoria:Lumbardia 14 17752 343751 2015-05-16T23:23:44Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Categoria:Piemonte 14 17753 343752 2015-05-16T23:26:59Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Categoria:Calabria 14 17754 343753 2015-05-16T23:28:12Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Categoria:Sicilia 14 17755 343754 2015-05-16T23:28:19Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Bari 14 17756 343761 2015-05-16T23:42:53Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Puglia|Bari]] js6sl5xxuwht8zf3tggaio0c6yrl5z0 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Brindisi 14 17757 343762 2015-05-16T23:43:07Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Puglia|Brindisi]] h7iunn4ecd64vmc1d0six7swlgwiyw4 Categoria:Cumuna di a pruvincia di Foggia 14 17758 343763 2015-05-16T23:43:21Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Puglia|Foggia]] 3ihe41gqabhcc3x72t785exl9rrb8lb Categoria:Cumuna di a pruvincia di Taranto 14 17759 343764 2015-05-16T23:43:36Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cumuna di Puglia|Taranto]] b44gms76ciosuc17blqkgwznhs5jnii Categoria:Pesci 14 17760 343768 2015-05-17T00:02:46Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] rsqgxvjylrp4o1livtik66k5v1oowcu Categoria:Hippocampus 14 17761 343770 2015-05-17T00:04:10Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pesci]] 3fmus6onwq8yqfazx5l3gmhlo69scly Categoria:Botanica 14 17762 343771 2015-05-17T00:19:14Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Biologia]] cre2kt6j2cg7clok5ct2y1rwf94faed Categoria:Flora 14 17763 343776 2015-05-17T00:25:51Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Botanica]] 9mrgupt6ex1moqevsbksvx51azx784s Categoria:Bovidae 14 17764 343783 2015-05-17T00:40:21Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mammalia]] 2opaemkkfsicbtihgwp7zb3bru1j8s1 Villa Latina 0 17765 364497 355007 2019-10-06T19:03:07Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Villa Latina | blasone= | nomeUfficiale=Villa Latina | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=37 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=50 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=415 | superficia=17,02 | pupulazione=1.240 | annu=31-12-2010 | densita=72,86 | merre=Luigi Rossi | posta=03040 | telefunu=0776 | istat=060088 | abitanti=Agnunesi | patrone=SS. Annunziata, Sant'Antone di Paduva | festa=[[25 marzu, 13 ghjugnu]] | situ=http://www.comune.villalatina.fr.it/ }} '''Villa Latina''' (''Agnone'' [ aˈɲːoːnə ] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 1.240 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] 8qjyr64ec369kb6l960gamorhq9zuiq Ghjallinetta 0 17766 343813 343812 2015-05-20T19:26:53Z 86.210.187.90 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjallinetta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gallinula chloropus Fangu, Corse (France) 01.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Gallinula chloropus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Gruiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rallidae]]'' |----- | Generu | ''[[Gallinula]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gallinula chloropus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gallinula_chloropus_-moorhen_and_3_chicks_on_water.jpg|250px]] |----- |} A '''ghjallinetta''' (''Gallinula chloropus'') hè un [[Aves|acellu]] di a [[famiglia (tassunumia)|famiglia]] di i [[Rallidae|Rallidi]]. == Descrizzione == A ghjallinetta d'acqua si ricunnosce per via di u so [[piumaghju]] neru in e parte anteriore è marrone scuru annantu à a parte pusteriore di u corpu è annantu à l'ale; u [[bizzicu]] giallu hè dutatu à a basa d'una cera rossa. L'ale chjuse prisentanu una striscia di penne bianche, cum'ellu hè biancu u pusteriore sottu a breve coda. A lunghezza supareghja i 30&nbsp;cm. I pedi sò dutati di diti assai longhi, è e zampe sò di culore giallu virdicciu. == Biulugia == [[File:Teichrallennest_mit_Eiern_SDC13204.JPG|thumb|L'ovi di a ghjallinetta]] A ghjallinetta si nutrisce d'insetti acquatichi, di picculi pesci, di crustacei, di molluschi, di germi di piante acquatiche. Custruisce u nidu in a parte folta di a vegetazione acquatica è à spessu vicinu à a riva ma ancu annantu à isulotti precarii, oppuru annantu à a riva di u corsu d'acqua. E femine ci diponenu da cinqui à deci ovi di culore marrone machjate incù tacche più scure ch'elle covanu durante più di vinti ghjorni. I chjuchi suvitanu a matre da a quale sò curati per parechji sittimane. I chjuchi ponu esse predati da u [[Ardea cinerea|sperghjorne cinnarinu]]. A ghjallinetta hè un'abile nutatrice, mentre annantu à a terraferma si move malamente. Anu un bulu piuttostu pisante. Quand'elle sò spavintate emettenu un chjirlu caratteristicu. Stu cumpurtamentu permette u censimentu di l'animali ancu quand'elli sò nascosti à a vista. == Distribuzione è ambiente == A ghjallinetta, incù parechje sottuspezie, hè diffusa in [[Europa]], [[Africa]] è [[Asia]]. Hè nidificante in [[Europa cintrale]], in [[Europa meridiunale]] è in [[Europa occidentale]]. Hè ancu nidificante estiva in [[Europa orientale]]. Ùn hè micca cunsiderata una spezia in priculu. A ghjallinetta frequenta i lochi umidi: stagni, lavi è fussetti è in generale terreni umidi è acque chì scorrenu pianu pianu incù molte piante acquatiche. == Tassunumia == Sò cunnisciute e siguente sottuspezie di ghjallinetta: * ''G. c. chloropus'' <span style="font-variant: small-caps">(Linnaeus, 1758)</span> - incù un'[[ariale]] stesu da l'Europa è [[Nordu Africa]] sinu à u [[Giappone]] è à u [[sudu-livante asiaticu]] * ''G. c. meridionalis'' <span style="font-variant: small-caps">(C.L.Brehm, 1831)</span> - prisente in l'[[Africa subsahariana]] * ''G. c. pyrrhorrhoa'' <span style="font-variant: small-caps"> A.Newton, 1861</span> - endemica di [[Madagascar]], a [[Reunione]], [[Mauriziu]] è l'isule [[Comore]]. * ''G. c. orientalis'' <span style="font-variant: small-caps">Horsfield, 1821</span> - prisente in i [[Seychelles]], l'[[Andamane]], a [[penisula malese]], l'[[Indunesia]] è e [[Filippine]]. ==In Corsica== A ghjallinetta hè ancu chjamata a ''gallina d'acqua'', a ''gallinella'', o ancu a ''pullezza''.<ref> Battestini 1982.</ref> == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf Ghjuvan Petru Battestini, 1982, ''L'acelli'', Cervione, [[Adecec]]] ==Ligami== * [http://ampargualinguacorsa.blogspot.fr/2014_10_12_archive.html Articulu annantu à a ghjallinetta in u bloggu ''Ampargu a lingua corsa''] == Da vede dinù == * [[Acelli nidificanti in Corsica]] [[Categoria:Rallidae]] ge9cy6fmffb0j8fg4k4i8wpb9cwdvyj Storia di a Corsica 0 17767 351400 343832 2015-07-20T09:40:21Z Capricorn4049 9925 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Aistulf's Italy.svg]] → [[File:Aistulf's Italy-it.svg]] [[c:COM:FR#reasons|File renaming criterion #4]]: To harmonize the file names of a set of images (so that only one part of all names differs).See [... wikitext text/x-wiki [[File:Iron Age italy-fr.svg|thumbnail|right]] [[File:Roman conquest of Italy.PNG|thumbnail|right]] [[File:Justinian555AD.png|thumbnail|right|VI ème siècle]] A '''storia di a Còrsica''' hè assai antica. Perfinu Omeru indu l'Udissea parla di a Còrsica : prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune : "''Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra... ''" * [[725]] : invasione di a Corsica da i [[Lombardi]] * [[754]] : [[Carulu Magnu]], diventatu rè di i [[Lombardi]], cede a Corsica à u [[Pappa]] [[File:Aistulf's Italy-it.svg|thumbnail|right|VIII ème siècle]] * [[1077]] : u Pappa [[Gregoriu VII]] cunfida l'amministrazione di a Corsica à u vescu di [[Pisa]] * [[1133]] : i vescuvati sò spiccati in dui gruppi (unu per Genuva è une per Pisa) * [[1195]] : istallazione di [[Genuva]] in [[Bonifaziu]] * [[1268]] : istallazione di [[Genuva]] in [[Calvi]] * [[1284]] : a Corsica diventa a proprietà di [[Genuva]] * [[1383]] : fondazione di [[Bastia]] da [[Genuva]] [[File:Italia 1494-es.svg|thumbnail|right|XV ème siècle]] * [[1551]] : [[Samperu Corsu]] occupa a Corsica incù i [[Turcu|Turchi]], per a [[Francia]] * [[1559]] : [[trattatu di Cateau-Cambrésis]], a Corsica hè resa à [[Genuva]] * [[1594]] : escita di a prima storia di Corsica * [[1725]] : nascita di [[Pasquale Paoli]] * [[1730]] : di decembre, a Corsica dichara a so independenza * [[1731]] : e truppe imperiale scalanu in Corsica, dopu à dumanda di [[Genuva]] * [[1732]] : pace di [[Corti]], chì ùn serà micca respettata * [[1735]] : [[30 di ghjennaghju]], dichjarazione d'independenza da a consulta d'[[Orezza]] * [[1735]] : prima [[Custituzione corsa]] * [[1736]] : [[Tiadoru di Neuhoff|Teodoru di Neuhoff]] diventa "rè di i Corsi" * [[1737]] : convenzione di [[Versailles]] trà a [[Francia]] è [[Genuva]] * [[1738]] : primu interventu francese * [[1747]] : secondu interventu francese * [[1755]] : u [[14 di lugliu]], [[Pasquale Paoli]] hè proclamatu "generale di a Nazione" da a consulta d'[[Orezza]] * [[1755]] : seconda [[Custituzione corsa]] * [[1765]] : apertura di l'[[Università di Corti]] * [[1768]] : [[15 di maghju]], per via di u [[trattatu di Versaglia]] Genuva cede a Corsica à a Francia. A Corsica dichjara a guerra à a [[Francia]] * [[1768]] : [[9 d'ottobre]], vittoria di e truppe di [[Pasquale Paoli]] annantu l'armata francese, durante a [[battaglia di U Borgu]] * [[1769]] : [[9 di maghju]], disfatta di e truppe di [[Pasquale Paoli]] contra à l'armata francese, durante à [[battaglia di Ponte Novu]] * [[1769]] : [[13 di ghjugnu]], [[Pasquale Paoli]] lascia a Corsica per a [[Grande Brittania]] * [[1769]] : [[15 d'aostu]], nascita di [[Napulione Buonaparte]] in [[Aiacciu]] * [[1789]] : l'Assemblea naziunale francese decreta ch'è « a Corsica face parte di l'Imperiu francese » * [[1790]] : creazione di u dipartimentu di Corsica, avendu [[Bastia]] cum'è capitale * [[1793]] : separazione di Corsica in dui dipartimenti, u [[Liamone]] è u [[Golu]] * [[1807]] : morte di [[Pasquale Paoli]] * [[1821]] : morte di [[Napulione Buonaparte]] annanta à l'isula di [[Santa Elena]] * [[1840]] : viaghju di [[Prosper Mérimée]] in Corsica * [[1858]] : [[4 d'aostu]] : a lingua francese diventa a lingua officiale in Corsica * [[1942]] : interventu talianu * Ripublica Corsa == Persunalità storica di Corsica == * Ghjacumu Petru Abbatucci * Bartulumeu Arena * Ghjiseppu Maria Buonaparte * Lucianu Buonaparte * Napulione Buonaparte * Circinellu * Ugo Colonna * Matteu de Buttafuoco * Ghjacintu Paoli * Pasquale Paoli * Rinucciu di la Rocca Dumenicu Rivarola * Sambucucciu d'Alandu * Sampieru Corsu * Vannina d'Ornanu * Vincentellu d'Istria * Zampaglinu di Bucugnà {{Template:Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Storia di a Corsica]] qm1lk6lyh270j0motqaumhfmeok00xf Storia di a Còrsica 0 17769 343829 2015-05-22T10:00:25Z Katxis 9711 Katxis hà spustatu a pagina [[Storia di a Còrsica]] à [[Storia di a Corsica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Storia di a Corsica]] np1e03dz7hncwf25quye8xastm0fpjk Categoria:Storia di a Corsica 14 17770 359478 343830 2018-06-06T17:29:45Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Storia]] qvr79vsgklt9iblepbdhtb31a98cy8g Ippucrene 0 17771 347491 343849 2015-07-02T12:41:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Hippocrenesource.jpg|thumb|A fonte d'Ippucrene]] '''Ippucrene''' (o ''Ippucrena'') (in grecu "Ιππουκρήνη o ‛Ιπποκρήνη), sicondu a mitulugia, hè una fonte sacra dedicata à e Muse annantu à u monte [[Elicone]]. ==Mitulugia== [[File:Momper, Joos de (Younger) - Helicon or Minerva's Visit to the Muses.JPG|thumb|''Alicone'' o ''Visita di [[Minerva]] à e Muse'', da [[Joos de Momper]], in u Museu Real de Bellas Artes de Amberes: si vede a fonte d'Ippucrene sottu a zampata di [[Pegasu]]]] Sicondu a mitulugia, hè u cavallu alatu [[Pegasu]], figliu di [[Medusa]], chì ni fece sprizzà l'acqua per mezu d'una zampata in terra. A fonte d'Ippucrene era situata in u monte d'[[Alicone]], à vinti stadi circa da u boscu ind'elle stavanu e Muse. A fonte d'Ippucrene hè u locu ind'elle ballavanu e muse è si bagnavanu prima di fà e so cantate. <ref>Baglioni (2015).</ref> U monte d'Alicone hè situatu in l'attuale pruvincia di [[Beozia]], in [[Grecia]]. A fonte d'Ippucrene hè dinù u simbulu di a puesia stessa. Difatti, l'esprissione "abbiverà si à a fonte d'Ippucrene", com'è à a fonte vicina d'Aganippa, significheghja cultivà a puesia. ==Citazione== A fonte d'Ippucrene hè citata qualchì volta da l'autori corsi. Hè citata da [[Paulu Matteu di la Fuata]] in a so puesia ''[[A natura hè tutta in festa]]'': {{Citazione|Ci n'hè più fresca di quidda dla Scaledda ? :Dlu Quarracciu, dla Sarra, dla Strimedda ? :La Castalia è l'Ippucrena :Poni mettasi cun edda ? :Ùn ci pò mancu Aratusa : :Chì ni dici, o cara musa ?}} A mintuveghja dinù [[Rinatu Coti]] in u so omagiu à Maria Leandri: {{Citazione|Dunata da a puisìa, i so versi èrani suchjosi com’è l’acqua chì sbarsa da a fonti d’Ippucrena. Era campata nant’à lu monti d’Alicona dundi aia vistu è statu à senta i novi musi.}} == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Igor Baglioni, [www.academia.edu/1132405/La_fonte_Ippocrene La Fonte Ippocrene, 2015, academia.edu] ==Ligami== * [http://www.rinatucoti.org/ Rinatu Coti, A Dicu, puesia in umagiu à Maria Leandri] [[categoria:Mitulugia]] hx7dt7b946jz3pre4vm8847ksqa3cmq Paulu Matteu di la Fuata 0 17772 343842 2015-05-22T13:43:38Z 86.210.187.90 Reindirizzamentu à [[Paulu Matteiu Della Foata]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Paulu Matteiu Della Foata]] iipvepql1yuzas6xjjhkmp3glwye3gl Ippucrena 0 17773 343843 2015-05-22T13:44:23Z 86.210.187.90 Reindirizzamentu à [[Ippucrene]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ippucrene]] lp804qfv6pkbmofpm67c0vvgbtzxbda Piseddu bastardu 0 17774 343862 2015-05-22T16:20:54Z 86.210.187.90 Reindirizzamentu à [[Pisellu bastardu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pisellu bastardu]] ogne3y6ni204hm8w5drsdysbd0cmy4l Partimala 0 17775 347543 343895 2015-07-02T15:06:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A partimala''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cuscuta_europaea_2005.06.12_15.07.24.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Cuscuta |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Solanales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Cuscutaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Cuscuta]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Inula viscosa''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:CUSCUTA_EPITHYMUM_-_AGUDA_-_IB-791_(Cabellets_de_tim%C3%B3).JPG|250px|A partimala]] |----- |} A partimala hè un genaru di pianti parassiti chì faci parti di a famiglia di i ''Convolvulaceae''. Innanzi, era assignatu à u genaru una famiglia à sè, i ''Cuscutaceae'', ma 'ss'attribuzioni ùn hè più cunsidarata valida in l'attuali classifica scentifica di a flora. ==Discrizzioni== Sò pianti arbacei annuali incù foglii senza clorufilla, incù suttili fusti filiformi giaddu-arancioni, rossi, o più raramenti verdi; sò pianti parassiti. S'attaccani à a pianta ospiti atturcinendu si in spiri. Cusì perdini u cuntattu incù u tarrenu par nutriscia si esclusivamenti di a linfa di a pianta ospiti, par via di strutturi chjamati "austori" chì pinitreghjani in u fustu. Poni essa vittori di fituplasmi in a pianta ospiti. A partimala hè ampiamenti diffusa, da i rigioni timparati à quiddi trupicali è mostra una più grandi divirsificazioni biulogica in quiddi trupicali è sottutrupicali: par asempiu solu 4 spezii sò nativi di u Nordu Auropa. == Tassunumia == U genaru ''Cuscuta'' cumprendi circa 100-170 spezii, frà i quali: {{div col|cols=5}} ''[[Cuscuta americana]]''<br /> ''[[Cuscuta applanata]]''<br /> ''[[Cuscuta approximata]]''<br /> ''[[Cuscuta attenuata]]''<br /> ''[[Cuscuta australis]]''<br /> ''[[Cuscuta boldinghii]]''<br /> ''[[Cuscuta brachycalyx]]''<br /> ''[[Cuscuta californica]]''<br /> ''[[Cuscuta campestris]]''<br /> ''[[Cuscuta cassytoides]]''<br /> ''[[Cuscuta ceanothi]]''<br /> ''[[Cuscuta cephalanthi]]''<br /> ''[[Cuscuta chinensis]]''<br /> ''[[Cuscuta compacta]]''<br /> ''[[Cuscuta coryli]]''<br /> ''[[Cuscuta corylii]]''<br /> ''[[Cuscuta cuspidata]]''<br /> ''[[Cuscuta decipiens]]''<br /> ''[[Cuscuta dentatasquamata]]''<br /> ''[[Cuscuta denticulata]]''<br /> ''[[Cuscuta epilinum]]''<br /> ''[[Cuscuta epithymum]]''<br /> ''[[Cuscuta erosa]]''<br /> ''[[Cuscuta europaea]]''<br /> ''[[Cuscuta exaltata]]''<br /> ''[[Cuscuta fasciculata]]''<br /> ''[[Cuscuta gigantea]]''<br /> ''[[Cuscuta globulosa]]''<br /> ''[[Cuscuta glomerata]]''<br /> ''[[Cuscuta gronovii]]''<br /> ''[[Cuscuta harperi]]''<br /> ''[[Cuscuta howelliana]]''<br /> ''[[Cuscuta indecora]]''<br /> ''[[Cuscuta indesora]]''<br /> ''[[Cuscuta japonica]]''<br /> ''[[Cuscuta jepsoni]]''<br /> ''[[Cuscuta leptantha]]''<br /> ''[[Cuscuta lupuliformis]]''<br /> ''[[Cuscuta macrolepis]]''<br /> ''[[Cuscuta megalocarpa]]''<br /> ''[[Cuscuta monogyna]]''<br /> ''[[Cuscuta mitriformis]]''<br /> ''[[Cuscuta obtusiflora]]''<br /> ''[[Cuscuta odontolepis]]''<br /> ''[[Cuscuta pentagona]]''<br /> ''[[Cuscuta plattensis]]''<br /> ''[[Cuscuta polygonorum]]''<br /> ''[[Cuscuta potosina]]''<br /> ''[[Cuscuta potosona]]''<br /> ''[[Cuscuta reflexa]]''<br /> ''[[Cuscuta rostrata]]''<br /> ''[[Cuscuta runyonii]]''<br /> ''[[Cuscuta salina]]''<br /> ''[[Cuscuta sandwichiana]]''<br /> ''[[Cuscuta squamata]]''<br /> ''[[Cuscuta suaveolens]]''<br /> ''[[Cuscuta suksdorfii]]''<br /> ''[[Cuscuta tuberculata]]''<br /> ''[[Cuscuta umbellata]]''<br /> ''[[Cuscuta vivipara]]''<br /> ''[[Cuscuta warneri]]''<br /> {{div col end}} ==In Corsica== A partimala hè mori cumuna in [[Corsica]]. I spezii ''[[cuscuta campestris]]'', ''[[Cuscuta europaea]]'' si scontrani à spessu. Ci hè ancu una spezia endemica: ''[[Cuscuta epithymum corsicana]]'' (Yunck.) Lambinon. == Citazioni == A ''partimala'' hè mintuvata in a ghjastema: {{Citazione|Ventu sardu è partimala !}} Era una ghjastema pà u granu di u numicu, chì a partimala veni annantu u granu maturu, quand'eddu hè cultivatu, è l'assuffuca.<ref name="Pruverbii, detti è sprissioni">[http://www.ernestpapi.free.fr Arnestu Papi], ''Pruverbii, detti è sprissioni''.</ref>. Calchì volta hè ancu chjamata "partimala" u [[vittichju]]. ==Noti== <references/> [[categoria:Flora]] tqfqm3sve8giqwon0a22t49a5nwlf5e Suzanne Pleshette 0 17776 346503 343878 2015-07-01T18:48:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Suzanne Pleshette 1963.JPG|thumb|180px|Suzanne Pleshette]] '''Suzanne Pleshette''' (* [[New York]] [[31 di ghjennaghju]] [[1937]]; † [[Los Angeles]] [[19 di ghjennaghju]] [[2008]]) fù un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Link== *[http://www.broadwayworld.com/viewcolumn.cfm?colid=24468 BroadwayWorld Article: Suzanne Pleshette Dies at 70] *[http://tvseriesfinale.com/articles/tv-series-finale-news-suzanne-pleshette-gets-a-star-on-the-hollywood-walk-of-fame/ Audio of Hollywood Walk of Fame star dedication for Suzanne Pleshette] [[Categoria:Attrice|Pleshette, Suzanne]] [[Categoria:Americana|Pleshette, Suzanne]] n6m8hrlecau8jrzt1xr6b9vc5rkasja Maccaone 0 17777 343926 2015-05-24T14:20:13Z 86.210.187.90 Reindirizzamentu à [[Farfalla finuchjaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[farfalla finuchjaghja]] d07l932pe9mtueddia5v861djhl3bir Maccaonu 0 17778 344009 343927 2015-05-26T03:44:48Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Farfalla finuchjaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Farfalla finuchjaghja]] cszgh9k27ptey80p0ahdiau59z3zstm Sant' Antoninu 0 17779 344011 343931 2015-05-26T03:44:57Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sant'Antulinu di Balagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sant'Antulinu di Balagna]] gnywk126tvyg7ibgoa1hfoxmcqjpfok Sant'Antulinu 0 17780 343934 2015-05-24T16:26:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sant'Antulinu]] à [[Sant'Antulinu di Balagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sant'Antulinu di Balagna]] gnywk126tvyg7ibgoa1hfoxmcqjpfok Maccaonu corsu 0 17781 344010 343956 2015-05-26T03:44:52Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Farfalla ferulaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Farfalla ferulaghja]] 3wkmwcjr4auiyukmh6n11kcn7hx4l91 Maccaone corsu 0 17782 343957 2015-05-25T09:04:23Z 92.150.124.249 Reindirizzamentu à [[Farfalla ferulaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Farfalla ferulaghja]] 3du7sdq8qfz8nxg3rb066g0jlqoy40g Campanella rapunculus 0 17783 343976 343975 2015-05-25T12:43:51Z 92.150.124.249 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A Campanella''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Campanulaceae_-_Campanula_rapunculus-5.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Campanula rapunculus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Campanulales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Campanulaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Campanula]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Campanula rapunculus''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Campanulaceae_-_Campanula_rapunculus.JPG|250px|A Campanella]] |----- |} '''Campanula rapunculus''' hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e [[Campanulaceae]]. ==Descrizzione== ''Campanella rapunculus'' hè alta 30 à 150 cm. I fiori sò turchini. A curolla di u fiore hè longa 20 mm. U fustu hè drittu, semplice o ramificatu in testa. Fiurisce da [[maghju]] à [[lugliu]]. Si scontra da u livellu di u mare sin'à 1000 metri. Hè prisente in [[Europa]], in [[Asia]] è in Nordu Africa. ''Campanella rapunculus'' s'assumiglia assai à un antru tipu di campanella: ''[[Campanella patula]]''. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Campanella rapunculus'' sò: * ''Rapunculus verus'' Fourr. * ''Campanula calycina'' Boeber ex Schult. * ''Campanula coarctata'' Gilib. * ''Campanula elatior'' Link & Hoffmanns. * ''Campanula rapunculus'' var. ''micrantha'' * ''Campanula rapunculus losae'' * ''Campanula rapunculus'' var. ''bracteosa'' * ''Campanula rapunculus'' var. ''strigulosa'' * ''Campanula verruculosa'' Hoffmanns. & Link * ''Campanula rapunculus'' var. ''hirsuta'' * ''Campanula rapunculus'' var. ''reclinata'' * ''Campanula rapunculus'' var. ''verruculosa'' == In Corsica == ''Campanula rapunculus'' hè assai cumuna in [[Corsica]]. Hè chjamata ''campanella'' o ''e campanelle''<ref>E piante di Balogna:''Campanula rapunculus''.</ref>, com'è l'altre spezie di u generu ''campanula''. 'Ssu nome vene da u fattu chì u so fiore hà a forma di piccula campana. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== == Da vede dinù == * [[flora di Corsica]] * [[Campanula patula]] == Liami == * [http://www.fleursdusud.fr/index.php/cd/cab-can/1156-campanula-rapunculus--campanule-raiponce--campanulacees- Campanella rapunculus] * [http://www.balogna.sitew.com/Mois_de_mai_.H.htm#Mois_de_mai_.H E piante di Balogna] [[Categoria:Campanulaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9unpcx2oc12p6gff8uaupanlpeiwj8n Nizzu 0 17784 343974 2015-05-25T12:40:13Z 92.150.124.249 Reindirizzamentu à [[Erba strega]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba strega]] kkcxl7gsdmanqrnid1atz5d3il7fb7j Orchidee salvatiche in Italia 0 17785 349916 344022 2015-07-07T17:32:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki L' '''orchidee salvatiche in Italia''' cumprendenu 29 [[Generu (tassunumia)|generi]] è 190 [[spezia|spezie]] o [[sottuspezia|sottuspezie]] <ref>Giros, Orchidee d'Italia. Guida à l'orchidee spuntanie, 2009, Cornaredo, Il Castello.</ref>. Guasi a tutalità di e spezie sò piante [[Sistemu Raunkiær#Geofite|geofite]], eccittuatu ''[[Liparis loeselii]]'', ''[[Malaxis paludosa]]'' è ''[[Spiranthes aestivalis]]'' chì ponu esse cunsiderate piante [[pianta epifita|epifite]] chì si sviloppanu annantu à tappeti di [[Bryophyta|murzi]] (''Bryophyta'') è [[sfagnu|sfagni]] (Sphagnum) o in e [[turbiera|turbiere]]. == ''[[Anacamptis]]'' == [[File:Orchis collina Lago di Caccamo - PA. 1 Marzo 2007 (9).jpg|thumb|''[[Anacamptis collina]]'']] * ''[[Anacamptis collina]]'' <small>(Banks & Sol. ex Russel) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997)</small> * ''[[Anacamptis coriophora]]'' <small>(L.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> ** [[Anacamptis coriophora coriophora|''Anacamptis coriophora'' subsp. ''coriophora'']] <small>(L.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> ** [[Anacamptis coriophora fragrans|''Anacamptis coriophora'' subsp. ''fragrans'']] <small>(Pollini) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Anacamptis laxiflora]]'' <small>(Lam.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Anacamptis longicornu]]'' <small>(Poir.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Anacamptis morio]]'' <small>(L.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Anacamptis palustris]]'' <small>(Jacq.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Anacamptis papilionacea]]'' <small>(L.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Anacamptis pyramidalis]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> ** [[Anacamptis pyramidalis serotina|''Anacamptis pyramidalis'' subsp. ''serotina'']] <small>Presser, 2007</small> == ''[[Barlia]]'' == * ''[[Barlia robertiana]]'' <small>(Loisel.) Greuter, 1967</small> == ''[[Cephalanthera]]'' == [[File:Cephalanthera damasonium 110606.jpg|thumb|''[[Cephalanthera damasonium]]'']] * ''[[Cephalanthera damasonium]]'' <small>(Mill.) Druce, 1906</small> * ''[[Cephalanthera longifolia]]'' <small>(L.) Fritsch, 1888</small> * ''[[Cephalanthera rubra]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> == ''[[Chamorchis]]'' == * ''[[Chamorchis alpina]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> == ''[[Coeloglossum]]'' == * ''[[Coeloglossum viride]]'' <small>(L.) Hartm., 1820</small> == ''[[Corallorhiza]]'' == * ''[[Corallorhiza trifida]]'' <small>Châtel., 1760</small> == ''[[Cypripedium]]'' == [[File:Cypripedium calceolus Bayern 01.jpg|thumb|''[[Cypripedium calceolus]]'']] * ''[[Cypripedium calceolus]]'' <small>[[Carl von Linné|L.]], [[1753]]</small> == ''[[Dactylorhiza]]'' == [[File:Dactylorhiza majalis3.jpg|thumb|''[[Dactylorhiza majalis]]'']] * ''Dactylorhiza elata'' <small>(Poir.) Soó, 1962</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia)</small> ** [[Dactylorhiza elata sesquipedalis|''Dactylorhiza elata'' subsp. ''sesquipedalis'']] <small> (Willd.) Soó, 1962</small> * ''[[Dactylorhiza incarnata]]'' <small>(L.) Soó, 1962</small> ** ''Dactylorhiza incarnata'' subsp. ''incarnata'' <small>(L.) Soó, 1962</small> ** [[Dactylorhiza incarnata cruenta|''Dactylorhiza incarnata'' subsp. ''cruenta'']] <small>(O.F.Müll.) P.D.Sell, 1967</small> * ''[[Dactylorhiza insularis]]'' <small> (Sommier) Ó.Sánchez & Herrero, 2005</small> * ''Dactylorhiza lapponica'' <small>(Laest. ex Hartm.) Soó, 1962</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia)</small> ** [[Dactylorhiza lapponica rhaetica|''Dactylorhiza lapponica'' subsp. ''rhaetica'']] <small>H.Baumann & R.Lorenz, 2005</small> * ''[[Dactylorhiza maculata]]'' <small>(L.) Soó, 1962</small> ** ''Dactylorhiza maculata'' subsp. ''maculata'' <small>(L.) Soó, 1962</small> ** [[Dactylorhiza maculata fuchsii|''Dactylorhiza maculata'' subsp. ''fuchsii'']] <small>(Druce ex Soó) Hyl., 1966</small> ** [[Dactylorhiza maculata saccifera|''Dactylorhiza maculata'' subsp. ''saccifera'']] <small>(Brongniart) Soó, 1962</small> * ''[[Dactylorhiza majalis]]'' <small>(Rchb.) P.F. Hunt & Summerh, 1965</small> ** [[Dactylorhiza majalis alpestris|''Dactylorhiza majalis'' subsp. ''alpestris'']] <small>(Pugsley) Wucherpf., 2003</small> * ''[[Dactylorhiza romana]]'' <small>(Sebast.) Soó, 1962</small> ** ''Dactylorhiza romana'' subsp. ''romana'' <small>(Sebast.) Soó, 1962</small> ** [[Dactylorhiza romana markusii|''Dactylorhiza romana'' subsp. ''markusii'']] <small>(Tineo) Holub</small> * ''[[Dactylorhiza sambucina]]'' <small>(L.) Soó, 1962</small> * ''[[Dactylorhiza traunsteineri]]'' <small>(Saut. ex Rchb.) Soó, 1962</small> == ''[[Epipactis]]'' == [[File:Epipactis helleborine flowers2 220703.jpg|thumb|''[[Epipactis helleborine]]'']] [[File:Epipactis microphylla Saarland 02.jpg|thumb|''[[Epipactis microphylla]]'']] * ''[[Epipactis atrorubens]]'' <small>(Hoffm.) Besser, 1809</small> * ''[[Epipactis autumnalis]]'' <small>Doro, 2007</small> * ''[[Epipactis greuteri]]'' <small>H.Baumann & Künkele, 1981</small> ** [[Epipactis greuteri flaminia|''Epipactis greuteri'' subsp. ''flaminia'']] <small>(P.R.Savelli & Aless.) H.Bauman, Künkele & R.Lorenz, </small> * ''[[Epipactis helleborine]]'' <small>(L.) Crantz, 1769</small> ** ''Epipactis helleborine'' subsp. ''helleborine'' <small>(L.) Crantz, 1769</small> ** [[Epipactis helleborine aspromontana|''Epipactis helleborine'' subsp. ''aspromontana'']] <small>(Bartolo, Pulv. & Robatsch) H.Baumann & R.Lorenz, 2005</small> ** [[Epipactis helleborine latina|''Epipactis helleborine'' subsp. ''latina'']] <small>W.Rossi & E.Klein, 1987</small> ** [[Epipactis helleborine orbicularis|''Epipactis helleborine'' subsp. ''orbicularis'']] <small>(K.Richt.) E.Klein, 1997</small> ** [[Epipactis helleborine schubertiorum|''Epipactis helleborine'' subsp. ''schubertiorum'']] <small>(Bartolo, Pulv. & Robatsch) Kreutz, 2004</small> ** [[Epipactis helleborine tremolsii|''Epipactis helleborine'' subsp. ''tremolsii'']] <small>(Pau) E. Klein, 1979</small> * ''[[Epipactis ioessa]]'' <small>Bongiorni, De Vivo, Fori & Romolini, 2007</small> * ''[[Epipactis leptochila]]'' <small>(Godfery) Godfery, 1921</small> * ''[[Epipactis meridionalis]]'' <small>H.Baumann & R.Lorenz, 1988</small> * ''[[Epipactis microphylla]]'' <small>(Ehrh.) Sw., 1800</small> * ''[[Epipactis muelleri]]'' <small>Godfery, 1921</small> * ''Epipactis nordeniorum'' <small>Robatsch, 1991</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia)</small> ** [[Epipactis nordeniorum maricae|''Epipactis nordeniorum '' subsp. ''maricae'']] <small>Croce, Bongiorni, De Vivo & Fori, 2011</small><ref>{{cita pubblicazione|autore=Croce A, Bongiorni L, De Vivo R, Fori S|titolo=Epipactis nordeniorum subsp. maricae, una nuova sottospecie dal Vulcano di Roccamonfina (Campania, Sud Italia)|rivista=Journal Europäischer Orchideen 2011; 43(4): 833-846}}</ref> * ''[[Epipactis palustris]]'' <small>(L.) Crantz, 1769</small> * ''Epipactis persica'' <small>(Soò) Nannf., 1946</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia)</small> ** [[Epipactis persica gracilis|''Epipactis persica'' subsp. ''gracilis'']] <small>(B.Baumann & H.Baumann) W.Rossi, 1990</small> ** [[Epipactis persica pontica|''Epipactis persica'' subsp. ''pontica'']] <small>(Taubenhaim) H. Baumann & R.Lorenz, 2005</small> * ''[[Epipactis placentina]]'' <small>Bongiorni & Grünanger, 1993</small> * ''[[Epipactis purpurata]]'' <small>Sm., 1828</small> * ''[[Epipactis savelliana]]'' <small>Bongiorni, De Vivo & Fori, 2007</small> * ''Epipactis tallosii'' <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia)</small> ** [[Epipactis tallosii zaupolensis|''Epipactis tallosii'' subsp. ''zaupolensis'']] <small>Barbaro e Kreuz, 2007</small> * ''[[Epipactis thesaurensis]]'' <small>Agrezzi, Ovatoli & Bongiorni, 2007</small> == ''[[Epipogium]]'' == * ''[[Epipogium aphyllum]]'' <small>(Schmidt) Sw., 1814</small> == ''[[Gennaria]]'' == [[File:Gennaria diphylla - Las Canarias 1.jpg|thumb|''[[Gennaria diphylla]]'']] * ''[[Gennaria diphylla]]'' <small>(Link) Parl. </small> == ''[[Goodyera]]'' == * ''[[Goodyera repens]]'' <small>(L.) R.Br., 1813</small> == ''[[Gymnadenia]]'' == * ''[[Gymnadenia conopsea]]'' <small>(L.) R.Br., 1813</small> * ''[[Gymnadenia odoratissima]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> == ''[[Herminium]]'' == * ''[[Herminium monorchis]]'' <small>(L.) R. Br, 1813</small> == ''[[Himantoglossum]]'' == * ''[[Himantoglossum adriaticum]]'' <small>H. Baumann</small> * ''[[Himantoglossum hircinum]]'' <small>(L.) Spreng., 1826</small> == ''[[Limodorum]]'' == [[File:Limodorum abortivum Mallorca 05.jpg|thumb|''[[Limodorum abortivum]]'']] * ''[[Limodorum abortivum]]'' <small>(L.) Sw., 1799</small> * ''[[Limodorum brulloi]]'' <small>Bartolo & Pulvirenti, 1993</small> * ''[[Limodorum trabutianum]]'' <small>Batt., 1886</small> == ''[[Liparis (botanica)|Liparis]]'' == * ''[[Liparis loeselii]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> == ''[[Listera]]'' == * ''[[Listera cordata]]'' <small>(L.) R.Br., 1813</small> * ''[[Listera ovata]]'' <small> (L.) R.Br., 1813</small> == ''[[Malaxis]]'' == * ''[[Malaxis monophyllos]]'' <small> (L.) Sw., 1800</small> * ''[[Malaxis paludosa]]'' <small> (L.) Sw., 1800</small> == ''[[Neotinea]]'' == [[File:Neotinea ustulata (spike).jpg|thumb|''[[Neotinea ustulata]]'']] * ''[[Neotinea commutata]]'' <small>(Tod.) R.M. Bateman, 2003</small> * ''[[Neotinea lactea]]'' <small>(Poir.) R.M.Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Neotinea maculata]]'' <small>(Desf.) Stern, 1975</small> * ''[[Neotinea tridentata]]'' <small>(Scop.) R.M. Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> * ''[[Neotinea ustulata]]'' <small>(L.) R.M. Bateman, Pridgeon & M.W.Chase, 1997</small> ** ''Neotinea ustulata'' var. ''aestivalis'' <small>Kümpel & Mrkvicka (1988)</small> == ''[[Neottia]]'' == * ''[[Neottia nidus-avis]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> == ''[[Nigritella]]'' == * ''[[Nigritella corneliana]]'' <small>(Beauverd) Gölz & H.R.Reinhard, 1986</small> [[File:Brunkulla2.JPG|thumb|''[[Nigritella nigra]]'']] * ''[[Nigritella nigra]]'' <small>(L.) Rchb. f., 1908</small> ** [[Nigritella nigra austriaca|''Nigritella nigra'' subsp. ''austriaca'']] <small>Teppner & E.Klein, 1990</small> ** [[Nigritella nigra rhellicani|''Nigritella nigra'' subsp. ''rhellicani'']] <small>(Teppner & E.Klein) H.Baumann, Künkele & R.Lorenz, 2004</small> * ''[[Nigritella rubra]]'' <small>(Wettst) K.Richt., 1890</small> ** [[Nigritella rubra rubra|''Nigritella rubra'' subsp. ''rubra'']] <small>(Wettst) K.Richt., 1890</small> ** ''[[Nigritella rubra buschmanniae|Nigritella rubra subsp. buschmanniae]]'' <small>(Teppner & Ster) H.Baumann & R.Lorenz, 2005</small> ** ''[[Nigritella rubra widderi|Nigritella rubra subsp. widderi]]'' <small>(Teppner & E.Klein) H.Baumann & R.Lorenz, 2005</small> == ''[[Ophrys]]'' == [[File:Ophrys apifera flower1.jpg|thumb|''[[Ophrys apifera]]'']] [[File:Ophrys bertolonii Ficuzza 0071.JPG|thumb|''[[Ophrys bertolonii]]'']] [[File:Ophrys fusca Mallorca 02.jpg|thumb|''[[Ophrys fusca]]'']] [[File:Ophrys holosericea P6031439.JPG|thumb|''[[Ophrys holosericea]]'']] [[File:Ophrys incubacea.jpg|thumb|''[[Ophrys incubacea]]'']] [[File:Ophrys lacaitae.jpg|thumb|''[[Ophrys lacaitae]]'']] [[File:Ophrys pallida Ficuzza 0112.JPG|thumb|''[[Ophrys pallida]]'']] [[File:Ophrys speculum Mallorca 02.jpg|thumb|''[[Ophrys speculum]]'']] [[File:Ophrys tenthredinifera zingaro 086.jpg|thumb|''[[Ophrys tenthredinifera]]'']] * ''[[Ophrys apifera]]'' <small>Huds., 1762</small> * ''[[Ophrys appennina]]'' <small>Romolini & Soca, 2011</small> * ''[[Ophrys araneola]]'' <small>Rchb., 1831</small> ** ''Ophrys araneola'' subsp. ''araneola'' <small>Rchb., 1831</small> ** [[Ophrys araneola virescens|''Ophrys araneola'' subsp. ''virescens'']] <small>(Philippe ex Gren.) Kreutz, 2004</small> * ''[[Ophrys argentaria]]'' <small>Devillers-Tersch. & Devillers, 1991</small> * ''Ophrys argolica'' <small>Fleishm., 1919</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia) </small> ** [[Ophrys argolica biscutella|''Ophrys argolica'' subsp. ''biscutella'']] <small>(O.Danesh & E.Danesh) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys argolica crabronifera|''Ophrys argolica'' subsp. ''crabronifera'']] <small>(Sebast. & Mauri) Faurh., 2002</small> ** [[Ophrys argolica pollinensis|''Ophrys argolica'' subsp. ''pollinensis'']] <small>(O.Danesh & E.Danesh) Kreutz, 2004</small> * ''[[Ophrys bertolonii]]'' <small> Moretti, 1823</small> ** ''Ophrys bertolonii'' subsp. ''bertolonii'' <small> Moretti, 1823</small> ** [[Ophrys bertolonii benacensis|''Ophrys bertolonii'' subsp. ''benacensis'']] <small>(Reisigl) P. Delforge, 1982</small> ** [[Ophrys bertolonii bertoloniiformis|''Ophrys bertolonii'' subsp. ''bertoloniiformis'']] <small>(O.Danesh & E.Danesh) H.Sund, 1980</small> ** [[Ophrys bertolonii drumana|''Ophrys bertolonii'' subsp. ''drumana'']] <small>(P.Delforge) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys bertolonii explanata|''Ophrys bertolonii'' subsp. ''explanata'']] <small>(Lojac.) Soca, 2001</small> * ''[[Ophrys bombyliflora]]'' <small>Link, 1799</small> * ''[[Ophrys candica]]'' <small>(E.Nelson ex Soò) H.Baumann & Kunkele, 1981</small> * ''[[Ophrys cinnabarina]]'' <small>Romolini & Soca, 2011</small> <ref name=Romolini2011>{{cita pubblicazione |autore=Romolini R & Soca R |titolo= New species in Ophrys (Orchidaceae) to the Italian and French Florae |rivista=Journal Europäischer Orchideen 2011; 43 (4): 759-784 |url=http://www.giros.it/forum/download/file.php?id=3365}}</ref> * ''[[Ophrys exaltata]]'' <small>Ten.,1819</small> ** [[Ophrys exaltata arachnitiformis|''Ophrys exaltata'' subsp. ''arachnitiformis'']] <small>(Gren. & Philippe) Del Prete, 1984</small> ** [[Ophrys exaltata archipelagi|''Ophrys exaltata'' subsp. ''archipelagi'']] <small>(Goelz & Rheinhard) Del Prete, 1988</small> ** [[Ophrys exaltata exaltata|''Ophrys exaltata'' subsp. ''exaltata'']] <small>Ten.,1819</small> ** [[Ophrys exaltata mateolana|''Ophrys exaltata'' subsp. ''mateolana'']] <small>Medagli, D'Emerico, Bianchi & Ruggiero</small> ** [[Ophrys exaltata montis-leonis|''Ophrys exaltata'' subsp. ''montis-leonis'']] <small>(O.Danesh & E.Danesh) Soca, 2002</small> ** [[Ophrys exaltata morisii|''Ophrys exaltata'' subsp. ''morisii'']] <small>(Martelli) Del Prete, 1984 </small> * ''[[Ophrys fusca]]'' <small>Link, 1800</small> ** ''Ophrys fusca'' subsp. ''fusca'' <small>Link, 1800</small> ** [[Ophrys fusca caesiella|''Ophrys fusca'' subsp. ''caesiella'']] <small>(P.Delforge) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys fusca funerea|''Ophrys fusca'' subsp. ''funerea'']] <small>(Viv.) Arcang., 1882</small> ** [[Ophrys fusca lucana|''Ophrys fusca'' subsp. ''lucana'']] <small>(P.Delforge, Devillers-Tersch. & Devillers) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys fusca lucifera|''Ophrys fusca'' subsp. ''lucifera'']] <small>(Devillers-Tersch. & Devillers) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys fusca marmorata|''Ophrys fusca'' subsp. ''marmorata'']] <small>(G.Foelsche & W.Foelsche) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys fusca obaesa|''Ophrys fusca'' subsp. ''obaesa'']] <small>(Lojac.) E.G.Camus & A.Camus, 1928</small> ** [[Ophrys fusca ortuabis|''Ophrys fusca'' subsp. ''ortuabis'']] <small>(M.P.Grasso & Manca) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys fusca sabulosa|''Ophrys fusca'' subsp. ''sabulosa'']] <small>(Paulus & Gack ex Delforge) Kreutz, 2004</small> * ''[[Ophrys holosericea]]'' <small>(Burm. f.) Greuter, 1967</small> (sin.: ''Ophrys fuciflora'' <small>(F.W.Schmidt) Moench</small>) ** ''Ophrys holosericea'' subsp. ''holosericea'' <small>(Burm. f.) Greuter, 1967</small> ** [[Ophrys holosericea annae|''Ophrys holosericea'' subsp. ''annae'']] <small>(J.Devillers-Terschuren & P.Devillers) H.Baumann, Giotta, Künkele, R.Lorenz & Piccitto, 1995</small> ** [[Ophrys holosericea apulica|''Ophrys holosericea'' subsp. ''apulica'']] <small>(O. Danesch & E. Danesch) Buttler, 1986</small> ** [[Ophrys holosericea chestermanii|''Ophrys holosericea'' subsp. ''chestermanii'']] <small>J.J. Wood, 1982</small> ** [[Ophrys holosericea gracilis|''Ophrys holosericea'' subsp. ''gracilis'']] <small>(Buel, O. & E.Danesch) Buel, O.Danesch & E.Danesch, 1975</small> ** [[Ophrys holosericea linearis|''Ophrys holosericea'' subsp. ''linearis'']] <small>(Moggr.) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys holosericea lorenae|''Ophrys holosericea'' subsp. ''lorenae'']] <small>(E.De Martino & Centur.) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys holosericea parvimaculata|''Ophrys holosericea'' subsp. ''parvimaculata'']] <small>(O.Danesch & E.Danesch) O.Danesch & E.Danesch, 1975</small> ** [[Ophrys holosericea posidonia|''Ophrys holosericea'' subsp. ''posidonia'']] <small>(P. Delforge) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys holosericea tetraloniae|''Ophrys holosericea'' subsp. ''tetraloniae'']] <small>(W.P. Teschner) Kreutz, 2004</small> * ''[[Ophrys incubacea]]'' <small>Bianca, 1842</small> ** ''Ophrys incubacea'' subsp. ''incubacea'' <small>Bianca, 1842</small> ** [[Ophrys incubacea brutia|''Ophrys incubacea'' subsp. ''brutia'']] <small>(P.Delforge) Kreutz, 2004</small> * ''[[Ophrys insectifera]]'' <small>L., 1753</small> * ''Ophrys iricolor'' <small>Desf., 1807</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia) </small> ** [[Ophrys iricolor lojaconoi|''Ophrys iricolor'' subsp. ''lojaconoi'']] <small>(P.Delforge) Kreutz</small>, 2004 ** [[Ophrys iricolor maxima|''Ophrys iricolor'' subsp. ''maxima'']] <small>(A.Terracc.) Paulus & Gack, 1995</small> * ''[[Ophrys lacaitae]]'' <small>Lojac., 1909</small> * ''[[Ophrys lunulata]]'' <small>Parl., 1838</small> * ''[[Ophrys lutea]]'' <small>Cav., 1793</small> ** ''Ophrys lutea'' subsp. ''lutea'' <small>Cav., 1793</small> ** [[Ophrys lutea minor|''Ophrys lutea'' subsp. ''minor'']] <small>(Tod.) O. Danesh & E. Danesh, 1975</small> ** [[Ophrys lutea phryganae|''Ophrys lutea'' subsp. ''phryganae'']] <small> (Devillers-Tersch. & Devillers) Melki, 2000</small> * ''[[Ophrys mirabilis]]'' <small>Geniez e Melki, 1991</small> * ''[[Ophrys normanii]]'' <small>J.J.Wood, 1983</small> * ''[[Ophrys oxyrrhynchos]]'' <small>Tod., 1840</small> ** ''Ophrys oxyrrhynchos'' subsp. ''oxyrrhynchos'' <small>Tod., 1840</small> ** [[Ophrys oxyrrhynchos biancae|''Ophrys oxyrrhynchos'' subsp. ''biancae'']] <small>(Tod.) Galesi, Cristaudo & Maugeri, 2004</small> ** [[Ophrys oxyrrhynchos calliantha|''Ophrys oxyrrhynchos'' subsp. ''calliantha'']] <small>(Bartolo & Pulv.) Galesi, Cristaudo & Maugeri, 2004</small> * ''[[Ophrys pallida]]'' <small>Raf., 1810</small> * ''[[Ophrys panattensis]]'' <small>Scurgli, A. Cogoni & A. Pessei, 1992</small> * ''[[Ophrys passionis]]'' <small>Sennen ex Devillers-Tersch. & Devillers, 1994</small> ** ''Ophrys passionis'' subsp. ''passionis'' <small>Sennen ex Devillers-Tersch. & Devillers, 1994</small> ** [[Ophrys passionis majellensis|''Ophrys passionis'' subsp. ''majellensis'']] <small>(Helga Daiss & Herm. Daiss) Romolini & Soca, 2000</small> * ''[[Ophrys pinguis]]'' <small>Romolini & Soca, 2011</small> * ''[[Ophrys promontorii]]'' <small>O. Danesh & E. Danesh, 1971</small> * ''[[Ophrys scolopax]]'' <small>Cav., 1793</small> ** ''Ophrys scolopax'' subsp. ''scolopax'' <small>Cav., 1793</small> ** [[Ophrys scolopax conradiae|''Ophrys scolopax'' subsp. ''conradiae'']] <small>(Melki & Deschâtres) H.Baumann, Giotta, Künkele, R.Lorenz & Piccitto, 1995</small> ** [[Ophrys scolopax cornuta|''Ophrys scolopax'' subsp. ''cornuta'']] <small>(Steven) E.G.Camus, 1908</small> ** [[Ophrys scolopax picta|''Ophrys scolopax'' subsp. ''picta'']] <small>(Link) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys scolopax santonica|''Ophrys scolopax'' subsp. ''santonica'']] <small>(J.M.Mathé & Melki) R.Engel & Pierre Quentin, 1996</small> * ''[[Ophrys sipontensis]]'' <small>R.Lorentz & Gembardt, 1987</small> * ''[[Ophrys speculum]]'' <small>Link, 1800</small> * ''[[Ophrys sphegodes]]'' <small>Mill., 1768</small> ** ''Ophrys sphegodes'' subsp. ''sphegodes'' <small>Mill., 1768</small> ** [[Ophrys sphegodes massiliensis|''Ophrys sphegodes'' subsp. ''massiliensis'']] <small>(Viglione & Véla) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys sphegodes panormitana|''Ophrys sphegodes'' subsp. ''panormitana'']] <small>(Tod.) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys sphegodes praecox|''Ophrys sphegodes'' subsp. ''praecox'']] <small>Corrias, 1983</small> ** [[Ophrys sphegodes tarquinia|''Ophrys sphegodes'' subsp. ''tarquinia'']] <small>(P. Delforge) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys sphegodes tommasinii|''Ophrys sphegodes'' subsp. ''tommasinii'']] <small>(Vis.) Soó, 1971</small> * ''[[Ophrys splendida]]'' * ''Ophrys subfusca'' <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia) </small> ** [[Ophrys subfusca archimedea|''Ophrys subfusca'' subsp. ''archimedea'']] <small>(P. Delforge, M. Walravens) Kreutz, 2006</small> ** [[Ophrys subfusca flammeola|''Ophrys subfusca'' subsp. ''flammeola'']] <small>(P.Delforge) Kreutz, 2004</small> ** [[Ophrys subfusca laurensis|''Ophrys subfusca'' subsp. ''laurensis'']] <small>(Geniez & Melki) Kreutz, 2006</small> ** [[Ophrys subfusca liveranii|''Ophrys subfusca'' subsp. ''liveranii'']] <small>Orrù & M.P.Grasso, 2004</small> * ''[[Ophrys tardans]]'' <small>O.Danesch & E.Danesch, 1972</small> * ''[[Ophrys tarentina]]'' <small>Gölz & H.R.Reinhard, 1982</small> * ''[[Ophrys tenthredinifera]]'' <small>Willd., 1805</small> == ''[[Orchis]]'' == [[File:Aceras anthropophorum flowers fragment.jpg|thumb|''[[Orchis anthropophora]]'']] [[File:Orchis purpurea flowers1.jpg|thumb|''[[Orchis purpurea]]'']] * ''[[Orchis anthropophora]]'' <small>(L.) All., 1785</small> <small>([[sinonimu (tassunumia)|sin.]] = ''Aceras anthropophorum'')</small> * ''[[Orchis brancifortii]]'' <small> Biv., 1813</small> * ''[[Orchis italica]]'' <small>Poir. in Lam., 1799</small> (Uomo nudo) * ''[[Orchis mascula]]'' <small>(L.) L., 1755</small> (Orchidea maschio, Orchidea comune) ** ''Orchis mascula'' subsp. ''mascula'' <small>(L.) L., 1755</small> ** [[Orchis mascula ichnusae|''Orchis mascula'' subsp. ''ichnusae'']] <small>Corrias, 1982</small> ** [[Orchis mascula olbiensis|''Orchis mascula'' subsp. ''olbiensis'']] <small>(Reut. ex Gren.) Asch. & Graebn., 1907</small> ** [[Orchis mascula speciosa|''Orchis mascula'' subsp. ''speciosa'']] <small>(Mutel) Hegi, 1909</small> * ''[[Orchis militaris]]'' <small>L., 1753</small> (Orchidea militare, Giglio militare) * ''[[Orchis pallens]]'' <small>L., 1771</small> (Orchide pallida) * ''[[Orchis patens]]'' <small>Desf., 1799</small> (Orchidea palermitana) * ''[[Orchis pauciflora]]'' <small>Ten., 1811</small> (Orchidea mediterranea) * ''[[Orchis provincialis]]'' <small> Balbis ex Lam. et DC., 1806,</small> * ''[[Orchis purpurea]]'' <small>Hudson, 1762</small> (Orchide maggiore) * ''[[Orchis quadripunctata]]'' <small>Cirillo ex Ten., 1811</small> * ''[[Orchis simia]]'' <small>Lam., 1779</small> * ''[[Orchis spitzelii]]'' <small>Sauter ex Koch, 1837,</small> == ''[[Platanthera]]'' == * ''[[Platanthera algeriensis]]'' <small>Batt. & Trab., 1892</small> * ''[[Platanthera bifolia]]'' <small>(L.) Rich., 1817</small> * ''[[Platanthera chlorantha]]'' <small>(Custer) Rchb., 1829</small> == ''[[Pseudorchis]]'' == * ''[[Pseudorchis albida]]'' <small>(L.) Á. Löve & D. Löve, 1969</small> == ''[[Serapias]]'' == [[File:Serapias lingua (flowers).jpg|thumb|''[[Serapias lingua]]'']] [[File:Spiranthes aestivalis Blütenstand.jpg|thumb|''[[Spiranthes aestivalis]]'']] * ''[[Serapias bergonii]]'' <small>E.G.Camus, 1908</small> * ''[[Serapias cordigera]]'' <small>L., 1763</small> * ''[[Serapias cossyrensis]]'' <small>B.Baumann & H.Baumann, 1999</small> * ''[[Serapias lingua]]'' <small>L., 1753</small> * ''[[Serapias neglecta]]'' <small>De Not., 1844</small> * ''[[Serapias nurrica]]'' <small>Corrias, 1982</small> * ''Serapias orientalis'' <small>(Greuter) H.Baumann & Künkele, 1988</small> <small>(sottuspezia numinale micca prisente in Italia)</small> ** [[Serapias orientalis apulica|''Serapias orientalis'' subsp. ''apulica'']] <small>H.Baumann & Künkele, 1989</small> ** [[Serapias orientalis siciliensis|''Serapias orientalis'' subsp. ''siciliensis'']] <small>Bartolo & Pulv., 1993</small> * ''[[Serapias parviflora]]'' <small>Parl., 1837</small> * ''[[Serapias politisii]]'' <small>Renz, 1928</small> * ''[[Serapias strictiflora]]'' <small>Weilwitsch ex Da Veiga, 1886</small> ([[sinonimu (tassunumia)|sin.]]: ''Serapias gregaria'' <small>Godfery</small>) * ''[[Serapias vomeracea]]'' <small> (Burm. f.) Briq., 1910</small> ** [[Serapias vomeracea vomeracea|''Serapias vomeracea'' subsp. ''vomeracea'']] <small> (Burm. f.) Briq., 1910</small> ** [[Serapias vomeracea longipetala|''Serapias vomeracea'' subsp. ''longipetala'']] <small>(Ten.) B.Baumann & H.Baumann, 1989</small> == ''[[Spiranthes]]'' == * ''[[Spiranthes aestivalis]]'' <small>(Poir.) Rich.,1817</small> * ''[[Spiranthes spiralis]]'' <small>(L.) Chevall.,1827</small> == ''[[Traunsteinera]]'' == * ''[[Traunsteinera globosa]]'' <small>(L.) Rchb., 1842</small> == Note == <references/> ==Da vede dinò== *[[Anacamptis pyramidalis]] *[[Labellu]] *[[Lingua di diavulu]] *[[Lingua di ghjallu]] *[[Mosca cavallina]] *[[Ofride gialla]] *[[Orchis ustulata]] *[[Ufridi neru]] == Ligami esterni == * [http://www.coloridellamurgia.it/schedebotorc/index.htm Orchidee di l'Alta Murgia] * [http://www.orchideedelgargano.it/ Orchidee di Gargano] * [http://www.vincenzocaracci.eu/Orchidee/ Orchidee di a Sicilia Occidentale] * [http://www.orchideespontaneediromagna.it/ Orchidee di a Romagna] [[Categoria:Orchidaceae| ]] 6pukkmvld4zm8km0jd6arij7pwhaaf3 Simone d’Aullè 0 17786 344042 2015-05-31T12:33:04Z 86.219.188.46 Reindirizzamentu à [[Simonu Dary]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Simonu Dary]] o3j8uzcc1mi12vubpqgbsqi95wurj4k Ciattola capiniella 0 17787 344053 2015-05-31T13:33:07Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Ciattola capiniella]] à [[Cappelluccia]]: nomu più cumunu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cappelluccia]] 3aj22ik0835bj4x7tlf8jygw905bpvt Amarascu 0 17789 363480 359379 2019-09-19T04:49:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">L'amarascu | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Vi%C5%A1e%C5%88.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Prunus cerasus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Rosales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Rosaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Prunus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Prunus cerasus''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Prunus_cerasus_LC0133.jpg|250px|A pecita]] |----- |} [[File:Andrena (female) - Prunus cerasus - Keila.jpg|miniatura]] L''''amarascu''' (''Prunus cerasus'' <small>[[Linneo|L.]], [[1753]]</small>), hè un [[arburu]] o [[arbustu]] altu da 2 à 8 metri incù una chjoma piramidale è e [[foglia|foglie]] larghe 5-8 cm è un [[picciolu]] più chjucu rispettu à quellu di u [[chjarasgiu]]. Hè un arburu tipicu di i boschi, chì hà legnu di qualità è frutti cumestibili, ancu in l'esimplari selvatichi. == Caratteristiche == U fustu hè erettu è incù una curteccia liscia caratterizata da striature orizuntale. Fiurisce pocu prima di u [[persicu]], di solitu in zone cullinare o piane. Quessa si virificheghja intornu à u [[mese]] d'[[aprile]], mentre in [[muntagna|zone muntagnole]] avvene più tarde, versu [[maghju]] o [[ghjugnu]]. I fiori sò di u diamitru di 2-3 cm incù petali [[bancu|bianchi]], in piccule ombrelle di 2-4 elementi annantu à piccioli di 3-4 cm. I frutti sò retti da un [[picciolu (butanica)|picciolu]] cortu è suttile è anu una forma sferica di 10-15 mm. Sò di culore rossu vivu chì diventa scuru incù a maturazione. A buchja hè suttile è rinchjude una polpa molta suchjosa di sapore acidu-amarenu chì s'addulcisce à maturazione avanzata. Ìn u centru di u fruttu ci hè un nocciulu di forma sferica è di [[culore]] chjaru chì rinchjude un'amandula da u sapore amarenu. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Prunus cerasus'' sò: * ''Cerasus acida'' (Ehrh.) Borkh. * ''Cerasus austera'' (L.) M.Roem. * ''Cerasus collina'' Lej. & Courtois * ''Cerasus fruticosa'' Pall. * ''Prunus aestiva'' Salisb. == Pruvinienza == L'origine hè incerta. Per parechji autori l'amarascu pruvene da l'[[Asia]] [[uvestu|occidentale]], da l'[[Europa orientale|Europa di u livante]] o da u [[Mediu Oriente]], da e regione di l'[[Armenia]] è di u [[Caucasiu]]. Altri autori u cunsidereghjanu endemicu di l'[[Europa]] centru-[[estu|orientale]], in quantu numerose sumente di [[chjarasgia|chjarasgi]] sò state scuperte in siti preistorichi centru-[[Europa|europei]]. == Cultivazione == [[File:Kt_xx_0011_ubt.jpeg|thumb|150px|left|I frutti di l'amarascu]] S'adatta faciule à ogni [[clima]] è ùn hà micca bisognu di particulare attinzione, criscendu à spessu ancu in forma selvatica. Li piace u [[sole]], ma resiste ancu à e basse timperature è supporta cusì ancu a sicchina. Ùn hà micca richieste particulare per u [[terra|terrenu]], è cresce adattendu si à qualunque tipu di [[terra]]. == Usi == I ''frutti'' trovanu assai usu in u duminiu culinariu induve sò usati per a produzzione di sciroppi, cunfitture, frutta candita è licori. Sò moltu ricchi di [[vitamina|vitamine]] [[Acidu ascorbicu|C]] è [[Vitamina B|B]]. Ancu e ''[[foglie]]'' trovanu usu in a produzzione d'un [[licore]]. Particulare hè l'usu di i ''piccioli'' di i frutti chì sò raccolti à piena maturazione è lasciati siccà à u [[sole]]. Anu pruprietà diuretiche è sò cunsiderati un [[sedativu]] di e vie urinarie. S'improdanu cusì com'è putente [[diureticu]], com'è [[medicina]] per a [[cistite]] è per insufficienza rinale. U legnu hè appriziatu com'è combustibile. == Note == <references/> ==Da vede dinù== *[[Amandulu]] *[[Baracucca]] *[[Listincu]] *[[Chjarasgiu]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Rosaceae]] [[Categoria:Frutti di boscu]] 8w6b1wqlqnjqk748m8fblky388m852z Zicavu 0 17790 344139 2015-06-02T17:37:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Zicavu]] à [[Zìcavu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Zìcavu]] nokl6ryvag304q0k723fm56as1n0zt1 Zozza 0 17791 344141 2015-06-02T17:37:45Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Zozza]] à [[Zoza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Zoza]] jk2hcpj6fm0dyonokly8k99u5z7qi34 Zevacu 0 17792 344143 2015-06-02T17:38:00Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Zevacu]] à [[Zèvacu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Zèvacu]] dxy8wv99pafraqa25eceyg70nq6uyci Grossa 0 17793 344145 2015-06-02T17:38:33Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Grossa]] à [[A Grossa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Grossa]] r2v4znrx5cyzjwbkb0wlocqxy3t15j5 Cugnocolu è Muntichji 0 17794 344147 2015-06-02T17:39:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cugnocolu è Muntichji]] à [[Cugnòculu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cugnòculu]] 0n6vo3ifgnt19mx1w7wig04j51yq090 Poghjolu 0 17795 344149 2015-06-02T17:39:46Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Poghjolu]] à [[U Pighjolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pighjolu]] 91e38x3rb63q2fomqikkuaznibefc1u Carghjesi 0 17796 344151 2015-06-02T17:40:14Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Carghjesi]] a [[Carghjese]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Carghjese]] sxyvb3b3h3m2nckv5rf2t9wi2vpdr75 Figari 0 17797 344153 2015-06-02T17:40:30Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Figari]] à [[Fìgari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fìgari]] cpvoqjgdlm1svvt1s12yrtohfm945c7 Evisa 0 17798 344155 2015-06-02T17:40:44Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Evisa]] à [[Èvisa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Èvisa]] l3lwsdoqyngk4o0v3cltvu2c0y6bshh Ocana 0 17799 344157 2015-06-02T17:41:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Ocana]] à [[Òcana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Òcana]] fmyhl5ir8jyzgxbvth9k3qo5qul9rk3 Furciolu 0 17800 344159 2015-06-02T17:41:47Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Furciolu]] à [[U Furciolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Furciolu]] fxg9jglgbsjs8y2l1nvscq1kbkvtepx I Cateri 0 17801 344163 2015-06-02T17:45:46Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[I Cateri]] à [[I Càtari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Càtari]] as9lbjftcbggaqfr4pzievit4n8p2sd Nessa 0 17802 344165 2015-06-02T17:46:16Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Nessa]] à [[Nesce]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Nesce]] syo9md3ztkcoop0hhl5h7jjgpoy8f3i Tarranu 0 17803 344167 2015-06-02T17:47:09Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tarranu]] à [[Tàrranu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tàrranu]] a2k8m1614zjptszh0ql07zuomtsi2b3 Moita 0 17804 344169 2015-06-02T17:48:32Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Moita]] à [[Mòita]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Mòita]] pz44m9x7szrl4dn1zqrrdazl3poxn1g Aiti 0 17805 344171 2015-06-02T17:50:13Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Aiti]] à [[Àiti]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Àiti]] 0p1fn6v21tqlb98clrjd0yyhit1o2js Settefrati 0 17806 364550 364499 2019-10-15T03:52:51Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Settefrati [[File:Settefrati1.jpg|250px]] | blasone= | nomeUfficiale=Settefrati | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=40 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=51 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=784 | superficia=50,68 | pupulazione=809 | annu=31-12-2010 | densita=15,96 | merre=Riccardo Frattaroli | posta=03040 | telefunu=0776 | istat=060072 | abitanti=Settefratesi | patrone=santu Stefanu Protomartire | festa=[[29 agostu]] | situ=http://www.comune.settefrati.fr.it/ }} '''Settefrati''' (''Settefrate'', /sətːəfˈraːtə/ in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 809 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] rej7d5d4chm3s3ea9eojl97kjtxbqx2 Steve Zahn 0 17807 355202 346387 2016-09-22T15:54:10Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. da Wikipedia (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jennifer Aniston and Steve Zahn Faces Red Carpet for Premiere of Management.jpg|thumb|Zahn, [[2008]]]] '''Steven James''' "'''Steve'''" '''Zahn''' (Marshall - [[Minnesota]], 13 [[Nuvembre]] 1967) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Zahn, Steve]] czrd2d40zvp9pfjomtmb2z5sv3c99vc Larry David 0 17808 355729 348929 2016-11-04T10:26:40Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:LarryDavidDec09.jpg|thumb|David, [[2009]]]] '''Lawrence Gene''' "'''Larry'''" '''David''' ([[New York]], 2 [[lugliu]] 1947) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|David, Larry]] byltse1mm6chg3obu6q602cneq2ts5i I Prunelli di Fiumorbu 0 17809 344185 2015-06-03T12:13:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[I Prunelli di Fiumorbu]] à [[I Pruneddi di Fiumorbu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Pruneddi di Fiumorbu]] 9nfz30v8x48ehas5pd88fa9moiclzkn Santa Ghjulia 0 17810 347568 344290 2015-07-02T15:21:57Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:BoschTheCrucifixionOfStJulia.jpg|upright=1.4|thumb|A crucifissione di Santa Ghjulia, di [[Hieronymus Bosch]]]] '''Santa Ghjulia''' hè stata un [[martiriu (Cristianesimu)|martiriu]] [[Cristianesimu|cristianu]], vinirata com'è [[santa]] da a [[Chjesa cattolica]] chì l'hà dichjarata patrona di a [[Corsica]] è di [[Livornu]]. Hè ricurdata è affistata u [[22 maghju]]. == Storia == Ci hè una minzione di Ghjulia in una ''Passio'' di u [[VII seculu]] scritta parechji seculi dopu à a so morte è intricciata di miti è ligende. Ghjulia appartinia à una nobile è aristucratica famiglia rumana, a [[gens Iulia|''gens'' Iulia]]. === Virsione di a tradizione orale corsa === [[File:La_source_de_Sainte_Julie.jpg|thumb|150px|A cappella edificata in Nonza ind'ella ci hè a funtana mintuvata in a virsione di tradizione orale corsa]] Sicondu a tradizione orale corsa, Ghjulia nascì in [[Nonza]], un picculu paese situatu annantu à a punta punente di u [[Capicorsu]], in u seculu III. In quelli anni, particularmente feroci eranu state e persicuzione contr'à i cristiani, è l'oramai decadente Imperu Rumanu, in u tentativu di fà rinasce da e cennere e vechje divinità pagane, in u [[303]] organizò grandiose feste à e quale fù invitata à participà tutta a pupulazione. In particulare, molte donne funu inviate per onurà u Pantheon Latinu, è frà elle ci era ancu Ghjulia. Quandu li fù ordinatu di inchjinà si di fronte à a statua di Ghjove, quella si ricusò è andò à inghjinuchjà si per prigà davante à e porte chjuse d'una chjesa. Quessa fece infurià a ghjente prisente, chì li imposenu di rinnigà a so fede cristiana. À u so nettu rifiutu, a cundannonu à u suppliziu di a croce. Ma, videndu a calma è a sirenità di a Santa, li strapponu i seni è i ghjittonu davante à un cantone. È dopu a crucifissonu. À i pedi di a petra listessu ghjornu cuminciò à scaturisce una surghjente calda, induv'ella fù custruita una cappella chì sempre oghje si pò ammirà in Nonza, di a quale Santa Ghjulia hè patrona. === Siconda virsione === [[File:Giulia.jpg|thumb|left|200px|Affrescu di Santa Ghjulia à Brescia]] Sicondu a ''Passio'' Ghjulia era una ricca è nobile donna di a cità di [[Cartagine]], chì cascò in ruvina è chì, schiava, fù acquistata da un mercante sirianu chjamatu Eusebio, chì a fece girà u mondu incun ellu. In un di sti viaghji, a nave d'Eusebio naufragò annantu à e coste di a Corsica, induv'ellu regnava un dispotu chì si facia chjamà 'guvernadore', di nome Felice. I naufragati, addisperati, fecinu sacrifizii à i dei, mentre Ghjulia ricusò chì era di riligione cristiana. U guvernadore Felice avia puntatu l'ochji annantu à quella dolce è bella schiava, è cherse à u mercante Eusebio di pudè la acquistà. À a risposta negativa di u mercante, Felice s'adirò, è una sera, prufitendu d'una briachina di u mercante sirianu, si fece purtà davante à Ghjulia, prumittendu li a libertà da a cundizione di schiava s'ella avissi fattu un sacrifiziu à i dei. Tandu a donna averia rispostu "eiu sò dighjà libera sirvendu Ghjesù Cristu u me Signore, mentre ùn puderia mai esse lu s'è servissi i vostri iduli pagani." U guvernadore, siccatu, tentò parechje volte di cunvince la, ma à la fine, ricivendu l'ennesima risposta negativa, ordinò ch'è, u ghjornu siguente, à a schiava fussenu strappati i capelli, ch'ella fussi flagellata, è à l'ultimu ch'ella fussi crucifissata com'è u Diu ch'ella amava. Quella notte, parechji monachi abitanti di l'[[isula di Gurgona]] fubbenu infurmati in sognu di ciò chì avia da accade à Ghjulia a matina dopu è si culluconu à u risvegliu incù e so barche per righjunghje u locu di u martiriu. Ghjunti à poche cintunare di metri da a costa di a Corsica, vissenu a croce chì era inchjudata à e mane è à i pedi di a povara donna è vissenu ch'è, fissata à a croce, ci stava una carta incù a storia di u martiriu è u so nome, Ghjulia. Annantu à 'ssa carta, sicondu i monachi chì ricuperonu u corpu di l'infelice, era scrittu "da mane angeliche". U cadaveru fù traspurtatu dopu annantu à Gurgona è quà, Ghjulia, unta d'olii aromatichi, fù ripulita è diposta in un sarcofagu. ===Prete Galletti=== [[File:Santa_Ghjulia_-_Illustration_from_Galletti_book.jpg|thumb|Santa Ghjulia: illustrazione in u libru di [[prete Galletti]] di u 1863]] [[Ghjuvan' Anghjulu Galletti]], dettu "prete Galletti" ci conta in a so ''Storia Illustrata di a Corsica'', a storia di santa Ghjulia:<ref>P. 321-322</ref> Mintuveghja e duie virsione, quella di a tradizione orale corsa, è quella di i monachi di Gurgona. == E reliquie == Si ritene ch'è e reliquie di Santa Ghjulia funu prima custudite à Nonza è dopu prilevate, in epica alta-medievale, da i monachi benedittini di Gurgona. In u [[762]], a moglia di [[Desideriu (rè)|Desideriu]], l'ultimu rè di i [[Longubardi]], volse ch'è e reliquie di a santa fussenu purtate da [[Isula di Gurgona|Gurgona]] in a cità di [[Brixia (archeulugia)|Brixia]], chì hè oghje [[Brescia]], è in u [[763]] d.C. [[papa Paulu I]], sicondu parechji, averia dedicatu à a martire una chjesa. Attualmente, e reliquie di a santa ricunnisciute da a Chjesa si trovanu in trè lochi : in [[Nonza]], chì pussede duie vertebre è una parte di u craniu, in [[Livornu]], induve sò cunsirvati un ditu è pochi frammenti ossei è à [[Brescia]], chì hè in pussessu di a grande parte di i resti custuditi in a chjesa paruchjale di u paese Prealpino (dedicata à a santa), quartiere à a periferia nordu di a cità. ==Cultu== U libru liturgicu [[Martirologiu Rumanu]] minziuneghja à u 22 maghju: "In l'isula di Corsica, cummemurazione di santa Ghjulia, vergine è martire". Inoltre, in un dicretu di a Cungregazione di i riti di u 5 aostu di u 1809, Santa Ghjulia hè stata dichjarata patrona principale di a Corsica.<ref>Casta (2006).</ref> Difatti, Santa Ghjulia è [[Santa Divota]] sò, à i ghjorni d'oghje, e duie patrone principale di Corsica. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Francescu Ghjiseppu Casta, ''Santa Ghjulia'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 * Galletti, ''[http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58141261 Storia illustrata di a Corsica]'', Parigi, 1863 * Vincent J.O'malley, ''Saints of Africa'', Our Sunday Visitor, 2001, ISBN 0-87973-373-X * S. Remigio di Reims, ''Racontu ligindariu di u martiriu di Santa Ghjulia Vergine Martire'' == Da vede dinù == *[[Nonza]] *[[Calindariu di i santi]] *[[Livornu]] [[Categuria:Ghjulia di Corsica| ]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. [[categoria:Riligioni]] [[categoria:Cristianisimu]] g7jc4c54ambm2awpdp4a6j8jior6rgm Jeff Garlin 0 17811 348902 346386 2015-07-06T10:22:18Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:The Goldbergs cast 2014.jpg|thumb|Garlin, [[2014]]]] '''Jeffrey Todd''' "'''Jeff'''" '''Garlin''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Garlin, Jeff]] 47yuva56cit10iwcfdqb7kpqwce5ri5 San Biagio Saracinisco 0 17812 364553 364500 2019-10-15T03:52:54Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=San Biagio Saracinisco [[File:San Biagio Saracinesco aout2003.JPG|250px]] | blasone= | nomeUfficiale=San Biagio Saracinisco | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=37 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=56 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=836 | superficia=31,21 | pupulazione=364 | annu=31-12-2010 | densita=11,66 | merre=Dario Giustino Iaconelli | posta=03040 | telefunu=0776 | istat=060061 | abitanti=Sanbiagesi | patrone=san Biasgiu | festa=[[3 ferraghju]] | situ=http://www.comune.sanbiagiosaracinisco.fr.it/ }} '''San Biagio Saracinisco''' (''Sand Gghiasce'' [ˈsandə gˈːjaːʃə] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 364 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] lsf1loi3x8kk170fiknvh0zrp523jy5 Picinisco 0 17813 364552 364501 2019-10-15T03:52:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Picinisco [[File:Picinisco2.JPG|250px]] | blasone= | nomeUfficiale=Picinisco | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=39 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=52 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=725 | superficia=62,15 | pupulazione=1.256 | annu=31-12-2010 | densita=20,21 | merre=Marco Scappaticci | posta=03040 | telefunu=0776 | istat=060050 | abitanti=Piciniscani | patrone=san Lurenzu martiru | festa=[[10 agostu]] | situ=http://www.comune.picinisco.fr.it/ }} '''Picinisco''' (''Pescenisch'' /pəʃəˈniskǝ/ in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 1.256 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] cyfvme09uzohfpi4qz26b6hgcf7mq42 San Donato Val di Comino 0 17814 364555 360277 2019-10-15T03:52:56Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=San Donato Val di Comino [[File:Panorama di San Donato Val di Comino.jpg|250px]] | blasone= | nomeUfficiale=San Donato Val di Comino | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=42 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=49 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=728 | superficia=37,64 | pupulazione=2.107 | annu=01-01-2013 | densita=55,98 | merre=Enrico Pittiglio | posta=03046 | telefunu=0776 | istat=060062 | abitanti=Sandonatesi | patrone=san Dunatu vescu è martiru, <br />santa Custanzia martire (cumpatrona) | festa=[[7 agostu]] <br />Ultima dumenica d’agostu | situ=http://www.comune.sandonatovaldicomino.fr.it/ }} '''San Dunatu Valle di Cuminu''' (''Sande Renate'' [ˈsandə rəˈnaːtǝ] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 2.107 abitanti. Si trova ind'è Valle di Cuminu. [[Categoria:Cumuna d'Italia]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] b8u6ltisre61ue72k7gmgx8rq4nv35g Jemaine Clement 0 17815 348903 346379 2015-07-06T10:22:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jemaine Clement.jpg|thumb|Clement, [[2010]]]] '''Jemaine Atea Mahana Clement''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Clement, Jemaine]] k2m6czfj7id0e87nzd60ooaiglwbkxc Mercuriu (mitolugia) 0 17816 344219 344218 2015-06-05T11:47:00Z 109.208.209.22 /* Note */ wikitext text/x-wiki [[File:Mercury Pigalle Louvre RF3023.jpg|right|thumb|Mercuriu in una [[scultura]] di [[Jean-Baptiste Pigalle]].]] '''Mercuriu''' (''Mercurius'', nome latinu di u diu grecu [[Ermes|'''Hermes''']], Ερμής) hè u diu di l'[[eluquenza]], di u [[cummerciu]] è di i [[latru|latri]], di a [[mitulugia]] greca è rumana. Essendu u messagere di i [[dei]] hè à spessu ripprisintatu incù l'ale à i pedi. == Mitulugia == === Mitulugia greca === [[File:Mercurybyhendrickgoltzius.jpeg|right|thumb|''Mercuriu'', [[Pittura|dipintu]] di [[Hendrik Goltzius]]]] In a [[mitulugia greca]] Mercuriu ([[Hermes]]), figliolu di [[Zeus]] è di a [[ninfa (mitulugia)|ninfa]] [[Maia (pleiade)|Maia]], era u messagere di i dei, diu prutettore di i viaghji è di i viaghjadore, di a cumunicazione, di l'ingannu, di i latri, di i scrucconi, di i buciardi, di e sustanze, di a divinazione. Frà altri rolli, Hermes era ancu u purtadore di i sogni è u cunduttore di l'anime di i morti in l'inferni. === Mitulugia rumana === In a [[mitulugia rumana]] Mercuriu ripprisenta non solu per a so velucità i latri ma hè ancu u diu di i scambii, di u prufittu di u mercatu è di u cummerciu, u so nome latinu prubabilmente deriveghja da u termine ''merx'' o ''mercator'', chì significheghja mercante. À [[Roma]], un tempiu dedicatu à ellu fù erettu in u [[Circu Massimu]] annantu à a cullina di l'[[Aventinu]], in u [[495 a.C.]]. Ebbe da a ninfa [[Carmenta]] [[Evandro (Pallante)|Evandro]], u mitulogicu fundatore di a cità di ''Pallante'' annantu à u [[Palatinu]] à Roma.<ref>[[Dionigi d'Alicarnassu]], [[Antichità rumane (Dionigi d'Alicarnassu)|Antichità rumane]], I 31.1</ref> == In l'arte == * ''[[Mercuriu è Argo (Diego Velazquez)|Mercuriu è Argo]]'', dipintu di [[Diego Velázquez]] (1659) == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Divinità di a morte]] * [[Persunificazione di a morte]] * [[Mercuriu]] * [[Mercuriu (araldica)]] [[Category:Ermes]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 356u32k8f6scdmtcg23ho868eloe131 Valery Leontiev 0 17817 353428 344327 2016-03-16T16:57:59Z CommonsDelinker 173 Removing "Leontiev-port.jpg", it has been deleted from Commons by [[commons:User:Ronhjones|Ronhjones]] because: Per [[:c:Commons:Deletion requests/File:Leontiev-port.jpg|]]. wikitext text/x-wiki '''Valery Leontiev''' (natu u [[19 di marzu]] [[1949]], Komi Republic) hè un cantadore [[Russia|russiu]]. == Discografìa == *1983 "Muse" *1984 "Dialogue" *1984 "Premiere" *1986 "Disco club 16 B" *1986 "Velvet season" *1987 «Valeri LEONTJEV» *1988 "I am – just a singer" *1990 "A Matter of Taste" *1990 "Wicked Way" *1993 "Night" *1993 "Last night" *1993 "Full Moon" *1994 "Touch" *1994 "At the gate of the Lord" *1995 "On the road to Hollywood" *1997 "Santa Barbara" *1999 "Rope-Dancer" *1999 "Everyone wants to love" *2001 "Augustine" *2003 "Maple Leaf" *2004 "Night Call" *2005 "I fall into the heavens" *2008 "in Recital Concert Hall" (DVD) *2009 "The years of wandering" *2011 "Painter" *2014 "Love-Trap" == Ligami == * [http://leontiev.ru/ Situ officiale] [[Categoria:Musicante]] dn4cid1hhe9ctnxfce6nwkw3onufp4s Chris Hardwick 0 17818 348851 346377 2015-07-06T10:13:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Chris Hardwick by Gage Skidmore 2.jpg|thumb|Hardwick, [[2013]]]] '''Christopher Ryan''' "'''Chris'''" '''Hardwick''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Hardwick, Chris]] aswgelcefchz87ki1aplml2wagxobrh Neverland Ranch 0 17820 362683 349066 2019-07-01T20:50:24Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Neverland Ranch''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di [[Santa Barbara County]], [[California]]. ==Da vede dinò== *[[California]] *[[San Francisco]] *[[Las Vegas]] *[[Santa Barbara County]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 65u59vog7as981s321gigxefqbxz7ly Santa Barbara County 0 17821 362692 349065 2019-07-01T20:50:50Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinò */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Santa Barbara County''' hè unu Statu di a [[California]] ([[Stati Uniti d'America]]), è a cità più grande di questu Statu è [[Neverland Ranch]]. ==Da vede dinò== *[[California]] *[[Las Vegas]] *[[San Francisco]] *[[Neverland Ranch]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] lj1pcgea8piz4xxrap7ximpyxvse5mh Categoria:Pruvincie taliane 14 17822 344354 2015-06-08T22:20:09Z Phyrexian 1389 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Italia]] ps9mzolo495m0llboysc4or5qop73ke Martin Kratt 0 17823 346459 344359 2015-07-01T18:19:29Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:MartinKratt.jpg|thumb|Kratt, [[2015]]]] '''Martin William Kratt''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Kratt, Martin]] kgl2pyxvexv1qmpdifsb62ad5808pav Chris Kratt 0 17824 348852 346458 2015-07-06T10:13:31Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ChrisKratt.jpg|thumb|Kratt, [[2015]]]] '''Christopher F.''' "'''Chris'''" '''Kratt''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kratt, Chris]] lewjhxmcqxboz6kevikd5zdc2fzsm3i Gord Robertson 0 17825 348887 346456 2015-07-06T10:19:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GordRobertson.jpg|thumb|Robertson, [[2015]]]] '''Gordon''' "'''Gord'''" '''Robertson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Robertson, Gord]] t6qctmfwmw7bcpft0aano87v30e45no Codirossu 0 17826 347428 344395 2015-07-02T09:43:42Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U codirossu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:HausrotschwanzIMG_0185.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Phoenicurus ochruros |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muscicapidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Phoenicurus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Phoenicurus ochruros''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hausrotschwanz_Brutpflege_2006-05-21-06.jpg|250px]] |----- |} U '''codirossu''' (''Phoenicurus ochruros'' (S.G.Gmelin, 1774)) hè un picculu aceddu chì apparteni à a famiglia di i Muscicapidi. == Discrizzioni == A diminsioni hè quidda d'un [[passaru]]. U culori di u masciu hè grisgiu annantu à u spinu, neru annantu à a vola, annantu à i buceddi è annantu à u pettu. A coda hè rossu arancina è prisenta una tacca alari bianca. A femina hà culori più smurzati chì tendini à u verdi aliva, ma teni a coda rossa. === Ripruduzioni === [[File:Hausrotschwanz Brutpflege 2006-05-24 211.jpg|left|thumb|Una femina di codirossu curendu i piulacona]] Hè un animali monogamu. U nidu hè custruitu in i cavità trà i chjappona è in l'abitazioni umani. A femina dipusiteghja da 4 à 6 ova bianchi. L'incubazioni dura circa 13 ghjorna. Hè a femina chì cova. I dui parenti nutriscini i piulacona in u nidu. U bulu avveni trà i 30 è i 35 ghjorna dopu à a nascita. === Alimentazioni === U codirossu si nutrisci in i prata è in i lochi abitati. U so rigimu alimintari hè cumpostu soprattuttu d'[[invirtibrati]]. Duranti u vaghjimu è l'inguernu manghja ancu baga è picculi frutti. In i zoni custieri, induv'eddu friquenta i spiaghji, si nutrisci ancu di picculi [[crustacei]]. Essendu puri misfidenti versu l'omu pò accittà u cibu chì l'hè uffertu. == Distribuzioni == [[File:Hausrotschwanz_Brutpflege_2006-05-01a.jpg|thumb|left|150px|U nidu incu l'ova]] U codirossu nidificheghja in l'[[Auropa]] sana. I pupulazioni di l'Auropa centru-sittintriunali sò migratrici. Ùn hè micca prisenti in gran'parti di l'[[arcipelagu Britannicu]] è in [[Scandinavia]]. In [[Italia]] vivi in i zoni muntosi è si sposta in pianura duranti l'inguernu. U so ambienti naturali hè in l'ariali rucciosi di muntagna (ma si trova ancu à altitudini più bassi). A spezia s'hè adattata dinò à l'ambienti urbanu è si pò veda faciuli in i zoni incù menu trafficu di i cità com'è picculi paesi, centri suburbani, zoni industriali, è cetara. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Thibault, Jean-Claude, ''Aceddi di Corsica'', 1983, PRNC (in francesu) ==Liami== * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf Ghjuvan Petru Battestini, ''L'acelli'', [[Adecec]], 1982] ==Da veda dinò== * [[avifauna di Corsica]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Acelli]] i2kitbrvau8n9654dg4ohzq0ahqgaul Phoenicurus ochruros 0 17827 344387 2015-06-09T16:55:33Z 109.208.209.22 Reindirizzamentu à [[Codirossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Codirossu]] 8o5tg4x4vhbwg2k16vpujpljy4tu1cz Alvito (Italia) 0 17828 364504 344398 2019-10-06T19:27:56Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Alvito [[File:Topografonomastica Alvito.jpg|250px]] | blasone= | nomeUfficiale=Alvito | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=41 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=44 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=475 | superficia=51,72 | pupulazione=2.852 | annu=31-12-2011 | densita=55,14 | merre=Duilio Martini | posta=03041 | telefunu=0776 | istat=060004 | abitanti=Alvitani | patrone=san Valeriu | festa=[[marti]] successivu à la [[Penticosti]] | situ=http://www.comune.Alvito.fr.it/ }} '''Alvito''' (''Aluite'' [ aˈlwiːtə ] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 2.852 abitanti. Si trova ind'è [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] caazymqsgqq4wrwjzn0omvki850scus Scherzicabugna 0 17829 344401 2015-06-10T16:16:45Z 109.208.209.22 Reindirizzamentu à [[Cappelluccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cappelluccia]] puiup0wjn23e21i423dv13or576ab4p Capellina 0 17830 344407 2015-06-10T16:52:08Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Capellina]] à [[Cappellina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cappellina]] 0mnabh3viy9zi5hmytzd3ro3opsftpn David Weintraub 0 17831 348866 346323 2015-07-06T10:15:55Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''David Weintraub''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Weintraub, David]] oqhr9hoofncftqmib4hzfxspp60uur6 Gilbert Gottfried 0 17832 353979 353978 2016-05-10T13:38:59Z 24.251.87.63 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gilbert Gottfried 2016.jpg|thumb|Gottfried, [[2016]]]] '''Gilbert Gottfried''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Gottfried, Gilbert]] [[Categoria:Americanu|Gottfried, Gilbert]] 5rvpnnj7aytersrezs0x87heirvg11x Geoff Pierson 0 17833 348883 346347 2015-07-06T10:19:04Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Geoff Pierson.jpg|thumb|Pierson, [[2006]]]] '''Geoffrey''' "'''Geoff'''" '''Pierson''' hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Pierson, Geoff]] [[Categoria:Americanu|Pierson, Geoff]] 6dqvox6ojfsuu3dv2u11t0uxqj0cfti Template:Paese di Còrsica 10 17834 344469 344466 2015-06-14T20:21:02Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''{{{paese}}}''' </font> |- | align="center" | Dipartimentu || align="center" | [[{{{dipartimentu}}}]] |- | align="center" | Còdice pustale || align="center" | {{{cp}}} |- | align="center" | Pruvincia || align="center" | [[Pruvincia di {{{pruvincia}}}|{{{pruvincia}}}]] |- | align="center" | Pieve || align="center" | [[{{{pieve}}}]] |- | align="center" | Merre || align="center" | {{{merre}}} |- | align="center" | Latitùdine || style="text-align: center" | {{{lat}}} N |- | align="center" | Longitùdine || style="text-align: center" | {{{long}}} E |- | align="center" | Altitùdine || align="center" | <small>media<big> {{{alt med}}} m <br /><small>massimale<big> {{{alt max}}} m <br /><small>minimale<big> {{{alt min}}} m |- | align="center" | Pupulazione || align="center" | {{{pupulazione}}} ab. <small>({{{annu}}}) |- | align="center" | Nome di l'abitanti || align="center" | {{{nomab}}} |- | align="center" | Àrea || align="center" | {{{sup}}} km² |} </div> is9r0jeywuvjdfe6m6x2hc7219agc2l Montemaiò 0 17835 349016 347530 2015-07-06T12:48:21Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=Montemaiò [[Image:Montegrosso (Montemaggiore) Vil3 JPG.jpg|300px]] |dipartimentu=Cismonte |cp=20214 |pruvincia=Calvi }} '''Montemaiò''' hè un [[paese]] di [[Corsica]]. [[categoria:Paese di Corsica]] 5i0otyzcnzhm0honogyua8wi3rgw2yd Cassanu 0 17836 347417 344468 2015-07-02T09:33:12Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=Cassanu [[Image:Cassano-Eglise St-Antoine Abbé.jpg|300px]] |dipartimentu=Cismonte |cp=20214 |pruvincia=Calvi }} '''Cassanu''' hè un [[paese]] di [[Cismonte]]. [[categoria:Paese di Corsica]] 4vb2d8a06ggz1mti6qirfibigrex0bx Ghjirulatu 0 17837 347471 344479 2015-07-02T12:15:20Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=Ghjirulatu [[Image:Girolata, Corsica (8132787078).jpg|300px]] |dipartimentu=Pumonti |cp=20147 |pruvincia=Vicu |pieve=Seve infora |nomab=Ghjirulatinchi }} '''Ghjirulatu''' (in [[Italia|talianu]] ''Girolata'') hè un [[paese]] di u dipartimentu di a [[Corsica suttana]]. [[categoria:Paese di Corsica]] 9wjjgd8g9zl32pwm7bus15blm91m6nz Calasima 0 17838 347409 344472 2015-07-02T09:28:41Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Paese di Còrsica|paese=Calasima [[Image:Albertacce Calasima village.jpg|300px]] |dipartimentu=Pumonti |cp=20224 |pruvincia=Corti |pieve=Niolu |nomab=Calasimacci }} '''Calasima''' hè un paese di [[Pumonte]]. [[categoria:Paese di Corsica]] r3fepi5l7u9g0o01f7w4rxesft4miul Estelle Harris 0 17841 348879 348489 2015-07-06T10:18:10Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Estelle Harris - Ponyo - USA premiere.jpg|thumb|Harris, [[2009]]]] '''Estelle Nussbaum''' hè statu un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Harris, Estelle]] [[Categoria:Americanu|Harris, Estelle]] p7r8c4w4qmnjwf1h8j0lauc04kazttx Wallace Shawn 0 17842 355194 346349 2016-09-22T14:45:12Z DARIO SEVERI 10718 agg wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wallace Shawn 2014 (cropped).jpg|thumb|Shawn, [[2014]]]] '''Wallace Michael Shawn''' ([[New York]], [[New York (Statu)]], 12 [[nuvembre]] 1943) hè statu un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Shawn, Wallace]] [[Categoria:Americanu|Shawn, Wallace]] 5wymbwn0vxy9m1beh8afpgrm9lknm5h Fort Wayne (Indiana) 0 17844 348612 344555 2015-07-06T07:55:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Reservoir Park Skyline.JPG|200px|thumb|right|Reservoir Park]] '''Fort Wayne''' hè una cità di i [[Stati Uniti]]. A cità si trova in u Statu di [[Indiana]]. Hà una superficia di 204.92 km² è una populazione di 253.691 abitanti ([[2010]]). [[Categoria:Stati Uniti d'America]] nip02kv7mte5k3ql2luisgogn3jks17 Rima nesca tronca 0 17845 347559 344568 2015-07-02T15:15:24Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Rima nesca tronca''' (ancu chjamata "rima nesca mozza") hè un tipu di [[rima nesca]] usata in a puesia corsa. In una strufetta di sei filari, u sicondu è u quartu filaru rimanu trè elli, è ancu u quintu è u sestu virsettu. A struttura di a strufetta hè di tipu ABCBDD. A rima nesca tronca hè imprudata, per esempiu, in a siguente paghjella tradiziunale:<ref>www.paghjella.com</ref> :''E chjose di le muntagne :''Tutte suminate à granu :''S'allegravanu i cori :''À vede le da luntanu :''Oghje ci fermanu l'aghje :''Piene à carde è à lamaghje ==Note== <references/> ==Ligami== * [http://www.paghjella.com www.paghjella.com Inventariu di e paghjelle] ==Da vede dinù== * [[rima nesca]] * [[rima tronca]] [[categoria:Puesia]] q1bb2t4ydup3z1jhf43bb7eppaf4yjw Rima nesca mozza 0 17846 344565 2015-06-20T19:36:24Z 92.150.166.16 Reindirizzamentu à [[Rima nesca tronca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Rima nesca tronca]] d9cfb8dxg7c5xnyajw2as4emeg533ji Rima doppia tronca 0 17847 347558 344595 2015-07-02T15:15:05Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki A '''Rima doppia tronca''' (ancu chjamata "rima doppia mozza") hè un tipu di [[rima doppia]] usata in a puesia corsa. In una strufetta di sei filari, u prima è u terzu filaru, u sicondu è u quartu filaru rimanu trè elli, è ancu u quintu è u sestu. A struttura di a strufetta hè di tipu ABABCC. A rima doppia tronca hè imprudata, per esempiu, in a siguente paghjella tradiziunale:<ref>www.paghjella.com</ref> :''Quand'e' vidaraghju i pini :''Versu le marine sbatte, :''È macinà li mulini :''Di fiumi currenti à latte, :''Tandu, sì, ti lu prumettu :''Di dà fine à u nostru affettu. ==Note== <references/> ==Ligami== * [http://paghjella.blogspot.fr/2007/06/e-paghjelle.html www.paghjella.com : Inventariu di e paghjelle] ==Da vede dinù== * [[rima nesca]] * [[rima tronca]] [[categoria:Puesia]] 71zzvtxd7lgakqr7hzqr2fvz5d1ub1o Rima doppia mozza 0 17848 344594 2015-06-22T19:38:23Z 92.150.166.16 Reindirizzamentu à [[Rima doppia tronca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[rima doppia tronca]] 2i1dnk3dhxix5cgrni8cpkspv1n6c1w Template:Disclaimer 10 17849 344611 344610 2015-06-24T16:32:08Z 92.158.13.24 wikitext text/x-wiki <includeonly><div class="noprint" style="margin-bottom:.5em; border:1px solid #CCC; padding:2px 4px 3px; text-align:left"> <table style="background:transparent"><td style="valign:middle; padding-right:8px">[[Immagine:Nuvola_apps_important.svg|27px|center|Avvertenza|link=]]</td> <td style="valign:middle; width:100%; padding-right:1em">''{{ #switch: {{lc:{{{1}}}}} |contenuti = Alcuni dei contenuti riportati potrebbero urtare la sensibilità di chi legge. Le informazioni hanno solo un fine illustrativo. Wikipedia può contenere materiale discutibile: [[Wikipedia:Disclaimer sui contenuti|leggi le avvertenze]]. |legale = Alcuni dei contenuti riportati potrebbero non essere legalmente accurati, corretti, aggiornati o potrebbero essere illegali in alcuni paesi. Le informazioni hanno solo fine illustrativo. Wikipedia non dà consigli legali: [[Wikipedia:Disclaimer legale|leggi le avvertenze]]. |medicu = L'infurmazioni mintuvati qui ani sò solu cunsigli riguardu à a medicina è pudariani essa falsi. I continuti ani solu un fini illustrativu è ùn si poni in nisciuna manera sustituiscia à un avvisu medicali. |pericolo = Alcuni dei contenuti riportati potrebbero generare situazioni di pericolo o danni. Le informazioni hanno solo fine illustrativo, non esortativo né didattico. L'uso di Wikipedia è a proprio rischio: [[Wikipedia:Disclaimer sul rischio|leggi le avvertenze]]. |alternative = Le pratiche descritte '''non sono accettate dalla [[medicina]]''', non sono state sottoposte a verifiche sperimentali condotte con [[metodo scientifico]] o non le hanno superate. Potrebbero pertanto essere '''inefficaci o dannose per la salute'''. Le informazioni hanno solo fine illustrativo. Wikipedia non dà consigli medici: [[Wikipedia:Disclaimer medico|leggi le avvertenze]]. |Le informazioni riportate hanno solo fine illustrativo. Wikipedia non dà garanzia di validità dei contenuti: [[Wikipedia:Disclaimer generale|leggi le avvertenze]]. }}'' </td> </table> </div></includeonly><noinclude> {{Protetta}} {{Man}} {{templateData}} [[Categoria:Template disclaimer]] </noinclude> prm3tc9ttajbs9n2etyny5bnmpj1mrr Fiori sanghjuvanninu 0 17850 344638 2015-06-27T13:15:20Z 92.158.13.24 Reindirizzamentu à [[Erba bicchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[erba bicchina]] t3yl6l7usjtp3ok1uhn1qfl8yp5pclb Erba sanghjuvannina 0 17851 344645 2015-06-27T16:21:10Z 92.158.13.24 Reindirizzamentu à [[Erba bicchina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba bicchina]] 3u27o8ucbnb4inowv2kgg4rvj4jxxu4 Mark Acheson 0 17852 355222 346353 2016-09-26T10:54:19Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Mark Acheson''' (Alberta - [[Canadà]], 1957) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Acheson, Mark]] [[Categoria:Americanu|Acheson, Mark]] 0za87ky976e46wcw2hvjjp9o1trdh6s Quercitellu 0 17853 344676 2015-06-30T07:39:20Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Quercitellu]] à [[U Quercitellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Quercitellu]] mrzciq88raqhlj94phaq4fmgv10rhx1 U Vescuvatu 0 17854 344678 2015-06-30T07:45:02Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Vescuvatu]] à [[U Viscuvatu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Viscuvatu]] tqmfy2mj2vgr22dj28tcns34quextaw Urtaca 0 17855 344680 2015-06-30T07:45:29Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Urtaca]] à [[Ùrtaca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ùrtaca]] 9vix798raj6jqvb4h7tlm5rowkh0gjm Rosazia 0 17856 344682 2015-06-30T07:47:44Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Rosazia]] à [[Rusazia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rusazia]] c099qz2m45gvlxubnb5nob5nk75pof1 Jim Carrey 0 17857 361632 359060 2019-02-04T04:11:00Z 2600:8800:3980:2550:5037:8158:D60E:A00C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jim Carrey 2010.jpg|thumb|Carrey, [[2010]]]] '''James Eugene''' "'''Jim'''" '''Carrey''' hè un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Carrey, Jim]] [[Categoria:Americanu|Carrey, Jim]] e227wpqhkrc2olsgafuz01g1tvdbcy0 Alta Frequenza 0 17858 364580 351610 2019-10-17T20:52:05Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki '''Alta Frequenza''' hè una radiò lucale di a [[Corsica]] incù sede suciale in [[Aiacciu]]. A radiò trasmette tantu in [[lingua francese|francese]] ch'è in [[lingua corsa|corsu]]. A radiò pò esse ricevuta in l'isula sana in FM è in Radiò digitale trà [[Marseglia]] è u Principatu di Monacu. ==Storia== Alta Frequenza hè stata fundata in u [[1981]], à tempu cù a creazione di l'assemblea di Corsica è l'[[Università di Corti]]. Hè stata creata da l'imprisaria France Antona in l'annu di liberalizazione di e frequenze in [[Francia]]. ==Mottu== U mottu di Alta Frequenza hè "'''A Radiò di a Corsica'''". Hè scrittu annantu à u so situ web, sottu à u logu di a radiò. ==Frequenze== * [[Aiacciu]] - [[Sartè]] - Valincu 103.2 * [[Bastia]] - Nebbiu 98.9 * [[Corti]] - Corsica Cintrale 104 * [[Portivechju]] 93.7 * [[Bonifaziu]] 101.2 * [[Calvi]] 87.9 * [[Ghisunaccia]] 107.4 * [[Nizza]]: Numericu * [[Cannes]]: Numericu * [[Marseglia]]: Numericu ==Prugrammi== * Alta Frequenza in Giru * Alta.music * Café Corsé * C'est le foot, didicata à u [[pallò]] in [[Corsica]] * Corsic'Associu * Detti Zittidini * E notte d'Alta Frequenza * E Nutizie di a settimana, ghjurnale radiò * Hè un' isula, prugramma musicale annantu à a musica di l'isula * L'amuse-bouche * Le billet d'humeur * Les fins d'aprem * Les Nuits Bleues, prugramma annantu à a musica latinuamericana * On the Road, prugramma annantu à a musica blues * Palisà * Rock Alive, prugramma annantu à a musica rock è hard rock * Spartistonda * Storia Nustrale * Scritti * In Prima * U Sguardu ==Ligami== *{{lingue|fr|co}} [http://www.alta-frequenza.com/ Situ d'Alta Frequenza] [[Category:Radiò corsa]] [[Categoria:Corsica]] g9lw2x3sm3iwsdiclh2mfnb486atmyx Radio Alta Frequenza 0 17859 344688 2015-06-30T13:58:31Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alta Frequenza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alta Frequenza]] i1i9fpzwuetfcslvn7eev7theta9zlv Radiò Alta Frequenza 0 17860 344689 2015-06-30T13:59:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alta Frequenza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alta Frequenza]] i1i9fpzwuetfcslvn7eev7theta9zlv Radiu Alta Frequenza 0 17861 344690 2015-06-30T13:59:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alta Frequenza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alta Frequenza]] i1i9fpzwuetfcslvn7eev7theta9zlv Alta Friquenza 0 17862 344691 2015-06-30T14:00:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alta Frequenza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alta Frequenza]] i1i9fpzwuetfcslvn7eev7theta9zlv A radiò di a Corsica 0 17863 344692 2015-06-30T14:01:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alta Frequenza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alta Frequenza]] i1i9fpzwuetfcslvn7eev7theta9zlv Danaide 0 17864 363501 344920 2019-09-19T04:49:43Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:The_Danaides_by_John_Singer_Sargent.jpg|thumb|right|A botte di e Danaide]] E '''Danaide''', figure di a [[mitulugia greca]], eranu e cinquanta figliole di [[Danao]] (chì l'avia avute in parte da [[Polisso]], in parte da [[Pieria (mitulugia)|Pieria]] è in parte da altre donne è ninfe), prutagoniste di vicende mitulogiche da e quale saria derivata l'origine di u populu di i [[Danai]], vene à dì i [[Grechi]]. Ste vicende s'intriccionu incù l'antagunismu frà i dui fratelli [[Egittu (mitulugia)|Egittu]] è Danao, u prima essendu rè d'Egittu è babbu di 50 figlioli masci, u sicondu rè di [[Libia]]. E 50 figliole di Danao, rifiutendu di marità si incù i figlioli d'Egittu chì eranu i so cucini, fughjitinu incù u babbu à [[Argo (cità)|Argo]]. I ghjovani u suvitonu è e custrinsenu à u [[matrimoniu]]. Danao dete à ognuna l'ordine d'uccide u so propriu maritu. Tutti ubbiditinu eccittuatu [[Ipermnestra]], chì avia spusatu [[Linceo]]. In seguitu Danao fece spusà e 49 figliole incù principi è ghjente di u locu, dendu cusì origine à i Danai. Linceo ùn tarderà micca à vindicà i so fratelli uccidendu tutte e Danaide è risparmiendu da a morte a sola Ipermnestra. == A cundanna == [[Image:Danaides Waterhouse 1903.jpg|thumb|''E Danaide'', in l'interpritazione di [[John William Waterhouse]], 1902.]] In l'[[Ade (regnu)|inferni]], e Danaide, fubbenu rinchjuse in a zona di u [[Tartaru (mitulugia)|Tartaru]] è funu cundannate da [[Zeus]] à riempie d'acqua una grande botte chì avia u fondu tafunatu. Cusì quanta acqua ci lampavanu tanta ni escìa. Fù cusì usatu com'è manera di dì a ''botte di e Danaide'' paragunendu l'amministrazione o e famiglie spendione chì ùn riescenu micca à mette qualcosa da cantu è chì spendenu subitu subitu tuttu ciò ch'elle guadagnanu. A ligenda di e Danaide fù una fonte d'inspirazione per a [[tragedia]] ''[[E Supplici (Eschilu)|E Supplici]]'' d'[[Eschilu]]. == Nomi == Eccu un elencu di parechje di e Danaide cunnisciute: {| Class = "wikitable" | # | Nome | Sposu | note |- |1 | [[Actea]] | [[Perifante]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |2 | [[Amimone]], o [[Ipermnestra]] | [[Linceo]] | U prima nome significheghja "senza colpa", u sicondu "grande sposa" |- |3 | [[Astioca]] (o Astioche) | | |- |4 | Antelia | [[Cisseo]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru>[[Pseudo-Apollodoru]], ''[[Bibbiuteca (Apollodoru)|Bibbiuteca]]'', [http://www.theoi.com/Text/Apollodorus2.html 2.1.5]</ref> |- |5 | Autonoe | [[Euriloco (figliu d'Egittu)|Euriloco]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |- |6 | Brice | [[Ctonio]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |- |7 | Cleodore (o Cleodora) | [[Lisso (mitulugia)|Lisso]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |8 | Cleopatra | [[Ermo (Egittu)|Ermo]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |9 |[[Crisotemi]] | [[Asteride]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |10 | Elettra | [[Peristene]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |11 | Erato | [[Bromio]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |12 | Euridice | [[Driante (Egittu)|Driante]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |13 | Evippe | [[Imbro (mitulugia)|Imbro]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |14 | Glaucippe | [[Potamone]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |15 | [[Ipermnestra]] | [[Linceo]] | Unica superstite, ùn ubbidì micca à u vulè di u babbu. |- |16 | [[Isonoe (mitulugia)|Isonoe]] | | Da [[Zeus]] ebbe [[Orcomeno]]. |- |17 | [[Pirene (mitulugia)|Pirene]] | [[Agattolemo]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |18 | Stigne | [[Polittore]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |19 | Teano | [[Fante (mitulugia)|Fante]] | Assassinò u maritu a prima notte di nozze annantu à ordine di u babbu.<ref name=Apollodoru/> |- |} == Note == <references/> [[Categoria:Persunaghji di a mitulugia greca]] [[Categoria:Puniti in l'Ade]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. 0wskyhklhrhr2lkn84ko06mssl2elv8 Categoria:Stantara di Corsica 14 17865 345597 2015-07-01T10:18:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Mari 0 17866 345888 2015-07-01T12:10:16Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mare]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mare]] 9l11cbpymnt52pfqaux05tg76axuawa Leone 0 17867 345908 345907 2015-07-01T12:31:06Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[lionu]] ihkue0wwd00fary6zh0e0essm7uygur Solfu 0 17868 345918 2015-07-01T12:51:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zolfu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[zolfu]] 17a061tu0zqz9c8bi6tu4drco5gof87 Categoria:Focu d'artifizi 14 17869 345920 2015-07-01T12:55:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Riligione cristiana 0 17870 345962 2015-07-01T14:16:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cristianisimu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cristianisimu]] j6ghq9i56v33klnf5iai2aldbdexrc2 Munacìa d'Auddè 0 17871 353910 346103 2016-05-01T13:38:18Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacìa d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacìa d'Avretu]] ixs26qt5dlikcw815b6h6lvvtnit0q5 A Munacìa d'Auddè 0 17872 353911 346104 2016-05-01T13:38:23Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacìa d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacìa d'Avretu]] ixs26qt5dlikcw815b6h6lvvtnit0q5 Cristianesimu 0 17873 346157 2015-07-01T15:51:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cristianisimu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[cristianisimu]] k9vb6v5q0fzolz6lx33vow4cm5s3i56 Puesie 0 17874 346213 2015-07-01T16:16:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Puesia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[puesia]] dlcz6w5fa0oer79oitd2qj7qm7xpc38 Categoria:Pueta in lingua corsa 14 17875 359206 346214 2018-05-10T10:57:55Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Litteratura corsa]] 36hgumqpgk8bmms4ov63oe3yiyng0ea Puisia 0 17876 346217 2015-07-01T16:19:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Puesia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[puesia]] dlcz6w5fa0oer79oitd2qj7qm7xpc38 Puisii 0 17877 346218 2015-07-01T16:20:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Puesia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[puesia]] dlcz6w5fa0oer79oitd2qj7qm7xpc38 Categoria:Casata corsa 14 17878 346257 2015-07-01T16:44:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Abreiu 0 17879 346265 2015-07-01T16:53:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ebreu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ebreu]] 0qxsof17c8a49z9ezk1bbz7rijpu2jk Nova Delhi 0 17880 346274 2015-07-01T17:06:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[New Delhi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[New Delhi]] nj1emo907ooqsf3ru87uoqsj3m7m129 Regnu unitu 0 17881 346313 2015-07-01T17:35:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Regnu Unitu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Regnu Unitu]] i3qbao1cyyskt1gkqodwfy21btnhhwq Republica Taliana 0 17882 346314 2015-07-01T17:36:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Italia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Italia]] ajdohd4x95zxo60jb2j0h7hghn3zy8b Repubblica Italiana 0 17883 346315 2015-07-01T17:36:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Italia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Italia]] ajdohd4x95zxo60jb2j0h7hghn3zy8b Attivistu puliticu 0 17884 346617 2015-07-01T20:06:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Chimicu 0 17885 346618 2015-07-01T20:06:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Chimica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[chimica]] 85fhgr6ho8yjmedebuwkphsjep1kmx1 Categoria:Dicembri 14 17886 346620 2015-07-01T20:11:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Luddu 14 17887 346621 2015-07-01T20:11:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ottobre 14 17888 346622 2015-07-01T20:12:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Austu 14 17889 346623 2015-07-01T20:12:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sittembri 14 17890 346624 2015-07-01T20:12:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Novembre 14 17891 346625 2015-07-01T20:13:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lavi di Corsica 14 17892 362118 346626 2019-05-08T15:32:02Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Giugrafia]] 7apfzos54ktp3anxeot4ba0uzz4wg4j Categoria:Avifauna di Corsica 14 17893 346630 2015-07-01T20:16:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Alfabetu latinu 14 17894 346631 2015-07-01T20:16:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pesci di mare di Corsica 14 17895 346632 2015-07-01T20:16:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fungu di Corsica 14 17896 346633 2015-07-01T20:17:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cantone di Corsica suprana 14 17897 346634 2015-07-01T20:17:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cantone di Corsica 14 17898 346635 2015-07-01T20:17:44Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Reta 14 17899 346636 2015-07-01T20:17:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Flora endemica di Corsica 14 17900 346637 2015-07-01T20:18:14Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cumuni di Lombardia 14 17901 364506 346638 2019-10-06T19:43:57Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Cumuna d'Italia|L]] [[Categoria:Lumbardia]] pxyaalvrv8dexuzadio2qqljzk5fmza Categoria:Munimentu di Corsica 14 17902 346639 2015-07-01T20:18:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Messa di i Morti 14 17903 346640 2015-07-01T20:18:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienza 14 17904 346641 2015-07-01T20:19:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Malavita 14 17905 346642 2015-07-01T20:19:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Tedescu 14 17906 360025 346643 2018-08-24T23:15:19Z Jumpy01 11155 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Germania]] c1f20xl9vxozxaiahnyoqf5os890kf7 Categoria:Fauna 14 17907 346644 2015-07-01T20:20:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Francesu 14 17908 360027 346645 2018-08-25T12:19:54Z Jumpy01 11155 categuria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Francia]] ffvvyt5hqo13oghktnp5687e4xco4bz Categoria:Lamentu 14 17909 346646 2015-07-01T20:20:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Insetti di Corsica 14 17910 346647 2015-07-01T20:21:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Stazzona di Corsica 14 17911 346648 2015-07-01T20:21:23Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Munimentu naturale di Corsica 14 17912 346649 2015-07-01T20:21:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Trigunumitria 14 17913 346650 2015-07-01T20:21:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cantu natalecciu 14 17914 361003 346651 2018-12-31T14:38:37Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Cristianisimu]] [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] 1jh05o91od4epb449c9jlavc9faenx9 Categoria:Ophrys 14 17915 346652 2015-07-01T20:22:26Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Boletaceae 14 17916 346653 2015-07-01T20:22:44Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Trianguli 14 17917 346654 2015-07-01T20:23:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Punti cardinali 14 17918 346655 2015-07-01T20:23:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cità austriache 14 17919 360198 346656 2018-09-19T21:24:30Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki [[Categoria:Austria]] rcu0u9i4yrbnkdjpcgkxmszjrbjf0o7 Categoria:Neulugisimu 14 17920 346657 2015-07-01T20:24:08Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Architettu 14 17921 359274 346658 2018-05-14T15:45:02Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Biugrafia]] nzxmfxu6twns5ox89mdu3xij2wurz3b Categoria:Muscicapidae 14 17922 346659 2015-07-01T20:25:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nymphalidae 14 17923 346660 2015-07-01T20:25:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Terzetti 14 17924 346661 2015-07-01T20:25:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Terzetti Rusinchi 0 17925 346664 2015-07-01T20:26:20Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Terzetti Rusinchi]] à [[Terzetti rusinchi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Terzetti rusinchi]] mlzque86ggszb73cqu73j8l6heevd4a Categoria:Gruppu di canti corsi di Corsica 14 17926 362647 346670 2019-07-01T20:25:23Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{Da supprimà|''A [[:category:Gruppu di cantu di Corsica]] is always existing, duplicated''}} ruzzw1i3nbsi61api7zlxzsurvj4hoa Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana 14 17927 346671 2015-07-01T20:29:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Etnulugia 14 17928 346672 2015-07-01T20:29:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mammiferi di Corsica 14 17929 346673 2015-07-01T20:29:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giumitria euclidea 14 17930 346674 2015-07-01T20:29:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Classificazioni galattica 14 17931 346675 2015-07-01T20:30:09Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giumitria di u triangulu 14 17932 346676 2015-07-01T20:30:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Canzone tradiziunale di Corsica 14 17933 346677 2015-07-01T20:30:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scrivani in prosa 14 17934 346678 2015-07-01T20:30:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Litteratura in lingua corsa 14 17935 361905 346679 2019-04-04T20:40:09Z Jumpy01 11155 Reindirizzamentu à [[Categoria:Litteratura corsa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Litteratura corsa ]]<br /> i5jbtets940e5m0cg4opzsehofkjb8a Categoria:Tradizione di Corsica 14 17936 346680 2015-07-01T20:31:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scozia 14 17937 359801 346681 2018-07-13T11:46:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regnu Unitu]] mrnc8jqildr1cmzeprm9rzcsh8q3fw0 Categoria:Salamandridae 14 17938 346682 2015-07-01T20:31:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Corvidae 14 17939 346683 2015-07-01T20:31:56Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Tiuria di l'insemi 14 17940 346684 2015-07-01T20:32:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Agrumi 14 17941 346685 2015-07-01T20:32:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Gradu militare 14 17943 346687 2015-07-01T20:32:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Parole minacciate di sparizione 14 17944 362073 359114 2019-04-26T23:34:46Z Jumpy01 11155 Pagina svuotata wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Categoria:Fagales 14 17945 346689 2015-07-01T20:33:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Austrìacu 14 17946 359376 346690 2018-05-27T08:29:56Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki [[Categoria:Austria]] kr93a7m76vlkuf9w1ejlfirqd83em68 Categoria:Arburetti di Corsica 14 17947 346691 2015-07-01T20:33:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Rettili di Corsica 14 17948 346692 2015-07-01T20:33:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Dipartimentu di Paraguay 14 17949 346693 2015-07-01T20:33:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cucurbita 14 17950 346694 2015-07-01T20:33:56Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ponti di Venezia 14 17951 346695 2015-07-01T20:34:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Munimentu storicu di Corsica 14 17952 346696 2015-07-01T20:34:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Casteddu di Corsica 14 17954 346698 2015-07-01T20:34:36Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Boraginaceae 14 17955 346699 2015-07-01T20:34:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morte 14 17956 346700 2015-07-01T20:34:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giumitria analitica 14 17957 346701 2015-07-01T20:35:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scenzi esatti è naturali 14 17958 346702 2015-07-01T20:35:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ponte di Corsica 14 17959 346703 2015-07-01T20:35:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lucanidae 14 17960 346704 2015-07-01T20:35:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fringillidae 14 17961 346705 2015-07-01T20:35:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Bocca di Corsica 14 17962 346706 2015-07-01T20:35:58Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nivulu 14 17963 346707 2015-07-01T20:36:26Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Vietnam 14 17964 346708 2015-07-01T20:36:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Artisti marziali 14 17965 346709 2015-07-01T20:36:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Laridae 14 17966 346710 2015-07-01T20:37:09Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scacchi 14 17967 346711 2015-07-01T20:37:21Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Arti marziali birmani 14 17968 346712 2015-07-01T20:37:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Biugrafie 14 17969 360575 346713 2018-12-01T10:20:12Z Jumpy01 11155 Reindirizzamentu à [[Categoria:Biugrafia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Biugrafia]]<br /> bkw1khlewg7m8pmtv7yzhquw2de6hy7 Categoria:Fauna endemica di Corsica 14 17970 346714 2015-07-01T20:37:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Puliticanti 14 17971 360680 346715 2018-12-19T11:57:57Z Jumpy01 11155 Reindirizzamentu à [[Categoria:Puliticante]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Puliticante]]<br /> 87hg067cgvm8ku6zbrcvvkphi2hmyt7 Categoria:Nanna di Corsica 14 17972 346716 2015-07-01T20:38:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Amanitaceae 14 17973 346717 2015-07-01T20:38:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Chjesa di Corsica 14 17974 346718 2015-07-01T20:39:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Matematica di basa 14 17975 346719 2015-07-01T20:39:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Serranidae 14 17976 346720 2015-07-01T20:40:09Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Rè 14 17977 346721 2015-07-01T20:40:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pueta 14 17978 346722 2015-07-01T20:40:29Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cumuni di Piemonte 14 17979 346723 2015-07-01T20:40:41Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Preistoria 14 17980 346724 2015-07-01T20:41:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pittori 14 17981 346725 2015-07-01T20:41:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pittore 14 17982 346726 2015-07-01T20:41:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Zeidae 14 17983 346727 2015-07-01T20:41:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fiumi di l'Europa 14 17984 346728 2015-07-01T20:41:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Famiglia Bonaparte 14 17985 346729 2015-07-01T20:42:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Puesia 14 17986 362072 346730 2019-04-26T23:25:26Z Jumpy01 11155 categuria wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Littiratura]] jnln6jdv31z8o02v5iryi2mildenlmv Categoria:Cetacei 14 17987 346731 2015-07-01T20:42:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Agaricaceae 14 17988 346732 2015-07-01T20:42:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Strigidae 14 17989 346733 2015-07-01T20:42:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Falconidae 14 17990 346734 2015-07-01T20:42:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone 14 17991 364496 346735 2019-10-06T10:38:01Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Cumuna d'Italia]] [[Categoria:Laziu]] phhc7zvcay40yt8vc76di6tbya3fikw Categoria:Pinaceae 14 17992 346736 2015-07-01T20:43:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Muridae 14 17993 346737 2015-07-01T20:43:15Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scyliorhinidae 14 17994 346738 2015-07-01T20:43:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fiumi di Cile 14 17995 346739 2015-07-01T20:43:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Psicòlogu 14 17996 346740 2015-07-01T20:43:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cumpositore 14 17997 346741 2015-07-01T20:43:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ponti à arcu 14 17998 346742 2015-07-01T20:44:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Muraenidae 14 17999 346743 2015-07-01T20:44:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Aeruportu 14 18000 346744 2015-07-01T20:44:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ponti in petra 14 18001 346745 2015-07-01T20:44:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Piante medicinale è officinale 14 18002 346746 2015-07-01T20:44:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Paridae 14 18003 346747 2015-07-01T20:45:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Austria 14 18004 359515 359485 2018-06-08T19:27:49Z Jumpy01 11155 +cat.Europa wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Categoria:Australianu 14 18005 346749 2015-07-01T20:45:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Tytonidae 14 18006 346750 2015-07-01T20:45:44Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Aquifoliaceae 14 18007 346751 2015-07-01T20:45:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fungi 14 18008 346752 2015-07-01T20:46:11Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pruvincia di u Cile 14 18009 346753 2015-07-01T20:46:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Clupeidae 14 18010 346754 2015-07-01T20:46:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Phocidae 14 18011 346755 2015-07-01T20:46:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Paradossi 14 18012 346756 2015-07-01T20:47:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Bothidae 14 18013 346757 2015-07-01T20:47:08Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Numididae 14 18014 346758 2015-07-01T20:47:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Catalunia 14 18015 346760 2015-07-01T20:48:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienze di a Terra 14 18016 346761 2015-07-01T20:48:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Dimucrazia 14 18017 346762 2015-07-01T20:48:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fisiulugia cardiuvasculari 14 18018 346763 2015-07-01T20:49:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cruci 14 18019 346764 2015-07-01T20:49:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ponti cuperti 14 18020 346765 2015-07-01T20:49:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Phalacrocoracidae 14 18021 346766 2015-07-01T20:50:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Papa 14 18022 346767 2015-07-01T20:50:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Numari primi 14 18023 346768 2015-07-01T20:50:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Turdidae 14 18025 346770 2015-07-01T20:50:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Apidae 14 18026 346771 2015-07-01T20:50:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lettonia 14 18027 346772 2015-07-01T20:51:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ingegneria 14 18028 346773 2015-07-01T20:51:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Funghi non cumestibili 14 18029 346774 2015-07-01T20:51:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Solidi platonichi 14 18030 346775 2015-07-01T20:51:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scultori 14 18031 346776 2015-07-01T20:52:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fisiologia 14 18032 346777 2015-07-01T20:52:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Republica Cecca 14 18033 359517 346780 2018-06-08T19:35:10Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Categoria:Pruvincia di Huesca 14 18034 346782 2015-07-01T20:53:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Croazia 14 18035 359522 346783 2018-06-08T19:40:01Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Categoria:Ponti cuparti 14 18036 346784 2015-07-01T20:54:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Classificazioni di i nibulosi 14 18037 346785 2015-07-01T20:54:27Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Palazzu Ducale di Venezia 14 18038 346786 2015-07-01T20:54:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Bonaparte 14 18039 346787 2015-07-01T20:54:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Vistitu 14 18040 346788 2015-07-01T20:54:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Astrunomi indiani 14 18041 346789 2015-07-01T20:55:07Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Tupulugia generali 14 18042 346790 2015-07-01T20:55:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Antrupuloghja suciale 14 18043 346791 2015-07-01T20:55:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lentibulariaceae 14 18044 346792 2015-07-01T20:55:58Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:India 14 18045 360200 346793 2018-09-19T21:33:59Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Asia]] 4w9mp6us3vub3rkh7qc1dkwec5g7o52 Categoria:Steddi binarii à ecclissa 14 18046 346794 2015-07-01T20:56:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Smilacaceae 14 18047 346795 2015-07-01T20:56:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Frutti di boscu 14 18048 346796 2015-07-01T20:56:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scrivanu in lingua tedesca 14 18049 346797 2015-07-01T20:56:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fiori di Corsica 14 18050 346798 2015-07-01T20:57:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Rallidae 14 18051 346799 2015-07-01T20:57:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Dente 14 18052 346800 2015-07-01T20:57:24Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pruvincia di Granada 14 18053 346801 2015-07-01T20:57:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Criaturi lighjindarii 14 18054 346802 2015-07-01T20:57:41Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Classificazione di i nebulose 14 18055 346803 2015-07-01T20:57:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pesci di fiume di Corsica 14 18056 346804 2015-07-01T20:57:58Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Caprimulgidae 14 18057 346805 2015-07-01T20:58:07Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Vistiti di Corsica 14 18058 346806 2015-07-01T20:58:15Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Astiroidi Apollu 14 18059 346807 2015-07-01T20:58:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Troglodytidae 14 18060 346808 2015-07-01T20:58:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Antrupuloghja culturale 14 18061 346809 2015-07-01T20:58:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Molidae 14 18063 346811 2015-07-01T20:59:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Legenda di Corsica 14 18064 346812 2015-07-01T20:59:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giulugia 14 18065 346813 2015-07-01T20:59:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Situ archiologicu d'Italia 14 18066 346815 2015-07-01T21:00:21Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cità greca 14 18067 346816 2015-07-01T21:00:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scrivanu in lingua spagnola 14 18068 346817 2015-07-01T21:00:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scenza 14 18069 346818 2015-07-01T21:01:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Rajidae 14 18070 346819 2015-07-01T21:01:14Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Custellazione di Crater 14 18071 346820 2015-07-01T21:01:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pruvincia di Barcelona 14 18072 346821 2015-07-01T21:01:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Criaturi di a mitulugia greca 14 18073 346822 2015-07-01T21:01:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Polyporaceae 14 18074 346823 2015-07-01T21:01:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cità rumane di Corsica 14 18075 346824 2015-07-01T21:02:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pesci di Corsica 14 18076 346825 2015-07-01T21:02:09Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cappedda rumanica di Corsica 14 18077 346826 2015-07-01T21:02:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Viscaceae 14 18078 346827 2015-07-01T21:02:29Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Asclepiadaceae 14 18079 346828 2015-07-01T21:02:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Animali di a mitulugia greca 14 18080 346829 2015-07-01T21:02:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mullidae 14 18081 346830 2015-07-01T21:03:01Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mitulugia ebraica 14 18082 346831 2015-07-01T21:03:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lochi di a mitulugia greca 14 18083 346832 2015-07-01T21:03:21Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Tecnichi di pasticciaria 14 18084 346833 2015-07-01T21:03:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Impavimenti 14 18085 346834 2015-07-01T21:03:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giappone 14 18086 360199 346835 2018-09-19T21:32:34Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Asia]] 4w9mp6us3vub3rkh7qc1dkwec5g7o52 Categoria:Sittimana 14 18087 346836 2015-07-01T21:04:27Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scrivanu 14 18088 359183 346837 2018-05-06T19:29:59Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Littiratura]] [[Categoria:Biugrafia]] e7bfowxylelvxa7dy80iwcarhlo4vl8 Categoria:Finlandese 14 18089 346838 2015-07-01T21:04:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scale sismiche 14 18090 346839 2015-07-01T21:05:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Erinaceus 14 18091 346840 2015-07-01T21:05:07Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Quatranguli 14 18092 346841 2015-07-01T21:05:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cupressaceae 14 18093 346842 2015-07-01T21:05:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pruvincia di Albacete 14 18094 346843 2015-07-01T21:05:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Creta 14 18095 346844 2015-07-01T21:05:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Poliguni 14 18096 346845 2015-07-01T21:05:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Persunaghju storicu di Corsica 14 18097 346846 2015-07-01T21:06:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Blechnaceae 14 18098 346847 2015-07-01T21:06:15Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ninfi 14 18099 346848 2015-07-01T21:06:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Anguli 14 18100 346849 2015-07-01T21:06:36Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mugilidae 14 18101 346850 2015-07-01T21:06:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Meteorologia 14 18102 346851 2015-07-01T21:06:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lochi di a mitologia romana 14 18103 346852 2015-07-01T21:07:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Teatru in lingua corsa 14 18104 361900 346853 2019-04-04T20:18:09Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Litteratura corsa]] lp78rzp7g3lbua44rdtfxq8is3oqr24 Categoria:Imbarcazione veniziane 14 18105 346854 2015-07-01T21:07:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ghjudici d'Israeli 14 18106 346855 2015-07-01T21:07:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sittidae 14 18107 346856 2015-07-01T21:07:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Forficulidae 14 18108 346857 2015-07-01T21:07:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Filusufia di a matematica 14 18109 346858 2015-07-01T21:08:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Entumulugia 14 18110 346859 2015-07-01T21:08:13Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Quadrilateri 14 18111 346860 2015-07-01T21:08:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Prufeta di l'Islamu 14 18112 346861 2015-07-01T21:08:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Coturnix 14 18113 346862 2015-07-01T21:08:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Polaccu 14 18114 359623 346863 2018-06-16T12:48:00Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Polonia]] 29jxad3ryhjypol8k3kjow2lr79gse0 Categoria:Cità danesi 14 18115 346864 2015-07-01T21:09:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Personnalità pulitica di Roma Antica 14 18116 361673 346865 2019-02-11T21:43:07Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki <br /> [[Categoria:Storia]] 3yp6ndj73ymvgnmzpgwumih2eihoph6 Categoria:Biulugia 14 18117 346866 2015-07-01T21:09:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nibulosi à emissioni 14 18118 346867 2015-07-01T21:09:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Vicia 14 18119 346868 2015-07-01T21:09:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Natale 14 18120 346869 2015-07-01T21:10:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Triakidae 14 18121 346870 2015-07-01T21:10:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Anatumia animali 14 18122 346871 2015-07-01T21:10:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ghjudaismu 14 18123 346872 2015-07-01T21:10:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Hydnaceae 14 18124 346873 2015-07-01T21:10:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scrivani in lingua inglese 14 18125 346874 2015-07-01T21:10:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Felidae 14 18126 346875 2015-07-01T21:11:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sarra di Farru 14 18127 346876 2015-07-01T21:11:23Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Santuarii shintoisti di u Giapponu 14 18128 346877 2015-07-01T21:11:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Entomologia 14 18129 346878 2015-07-01T21:11:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cunsigliu d'Auropa 14 18130 346879 2015-07-01T21:11:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Prufeta di l'Anzianu Tistamentu 14 18131 346880 2015-07-01T21:12:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Coti è Chjavari 14 18132 346881 2015-07-01T21:12:11Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Poeti rumantici 14 18133 346882 2015-07-01T21:12:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Passeridae 14 18134 346883 2015-07-01T21:12:27Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Zuulugia 14 18135 346884 2015-07-01T21:12:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nibulosi diffusi 14 18136 346885 2015-07-01T21:12:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ventu di Corsica 14 18137 346886 2015-07-01T21:12:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Argentina 14 18138 364917 346887 2019-11-09T15:55:37Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Sudu]] h53wyw6e3o4fx3q3e4vf3uz46lgjsuc Categoria:Nara 14 18139 346888 2015-07-01T21:13:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Trasportu 14 18140 346889 2015-07-01T21:13:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Amarantaceae 14 18141 346890 2015-07-01T21:13:33Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti par suicidiu 14 18142 346891 2015-07-01T21:13:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Meropidae 14 18143 346892 2015-07-01T21:13:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Litteratura 14 18144 346893 2015-07-01T21:14:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lacertidae 14 18145 346894 2015-07-01T21:14:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Talianu 14 18146 359784 346895 2018-07-07T22:30:58Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Italia]] ps9mzolo495m0llboysc4or5qop73ke Categoria:Helicidae 14 18147 346896 2015-07-01T21:14:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ghjochi enimmistichi 14 18149 346898 2015-07-01T21:14:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Simbuli cristiani 14 18150 346899 2015-07-01T21:14:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Flora endemica di a Sardegna 14 18151 346900 2015-07-01T21:15:08Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scrittori indiani 14 18152 346901 2015-07-01T21:15:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fauna europea 14 18153 346902 2015-07-01T21:15:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Santi di a Gallia rumana 14 18154 346903 2015-07-01T21:15:36Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cungitturi matematichi 14 18155 346904 2015-07-01T21:15:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Emys 14 18156 346905 2015-07-01T21:15:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Poeti polachji 14 18157 346906 2015-07-01T21:16:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Partiti pulitici 14 18158 346907 2015-07-01T21:16:36Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ovis 14 18159 346908 2015-07-01T21:16:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Zoologia 14 18160 346909 2015-07-01T21:16:56Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Biugrafia 14 18161 359134 346910 2018-05-03T23:44:16Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[categoria:radica]] htnn2egf35rhu0oyokc1deox3mn30l2 Categoria:Neuzelandese 14 18162 346911 2015-07-01T21:17:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Architittura riligiosa cristiana 14 18163 346912 2015-07-01T21:17:21Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Matematichi indiani 14 18164 346913 2015-07-01T21:17:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Listini di biografii 14 18165 346914 2015-07-01T21:17:41Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Labridae 14 18166 346915 2015-07-01T21:17:52Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Syngnathidae 14 18167 346916 2015-07-01T21:18:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Gurgoni 14 18168 346917 2015-07-01T21:18:13Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Squalidae 14 18169 346918 2015-07-01T21:18:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Flora endemica di a Corsica 14 18170 346919 2015-07-01T21:18:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fauna asiatica 14 18171 346920 2015-07-01T21:18:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Educazione 14 18172 347096 346921 2015-07-01T22:18:14Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki . [[Categoria:Società]] [[Categoria:Scienze sociale]] rqctuncqgekh1615vhnhyy3pdmkl20s Categoria:Cuncetti è principi filusofici 14 18173 346922 2015-07-01T21:19:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pittura 14 18174 346923 2015-07-01T21:19:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Parsunaghji liati à un'antunumasia 14 18175 346924 2015-07-01T21:19:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cantharellaceae 14 18176 346925 2015-07-01T21:19:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Zonza 14 18177 346926 2015-07-01T21:19:57Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Bielorussia 14 18178 346927 2015-07-01T21:20:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Architetture scumparse di l'Egittu 14 18179 346928 2015-07-01T21:20:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Myoxidae 14 18180 346929 2015-07-01T21:20:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Trachinidae 14 18181 346930 2015-07-01T21:20:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Aloeaceae 14 18182 346931 2015-07-01T21:20:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lingui di l'Auropa 14 18183 346932 2015-07-01T21:21:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Labirintu 14 18184 346933 2015-07-01T21:21:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Suparficii 14 18185 346934 2015-07-01T21:21:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sportu 14 18186 346935 2015-07-01T21:22:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Galliformes 14 18187 346936 2015-07-01T21:22:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scorpaenidae 14 18188 346937 2015-07-01T21:22:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ebrei 14 18189 346938 2015-07-01T21:23:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Chenopodiaceae 14 18190 346939 2015-07-01T21:23:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Parsunaghji di u De mulieribus claris 14 18191 346940 2015-07-01T21:23:29Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Calendariu cristianu 14 18192 346941 2015-07-01T21:23:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Osmundacea 14 18193 346942 2015-07-01T21:23:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Banditu corsu 14 18194 346943 2015-07-01T21:24:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nereidi 14 18195 346944 2015-07-01T21:24:13Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Architettura ellinistica 14 18196 346945 2015-07-01T21:24:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mustelidae 14 18197 346946 2015-07-01T21:24:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lingui d'Italia 14 18198 346947 2015-07-01T21:24:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Isule di a periferia di Creta 14 18199 346948 2015-07-01T21:25:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Suillaceae 14 18200 346949 2015-07-01T21:25:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sport di cumbattimentu 14 18201 346950 2015-07-01T21:25:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Galassii spirali barrati 14 18202 346951 2015-07-01T21:25:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sepiidae 14 18203 346952 2015-07-01T21:25:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Flora di Sardegna 14 18204 346953 2015-07-01T21:26:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scombridae 14 18205 346954 2015-07-01T21:26:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fanali di l'Egittu 14 18206 346955 2015-07-01T21:26:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Russulaceae 14 18207 346956 2015-07-01T21:26:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Drittu internaziunali 14 18208 346957 2015-07-01T21:26:41Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Puesia in lingua taliana 14 18209 346958 2015-07-01T21:26:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cumuni di Lumbardia 14 18210 346959 2015-07-01T21:26:58Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Posta elettronica 14 18211 346960 2015-07-01T21:27:07Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cheloniidae 14 18212 346961 2015-07-01T21:27:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Parsunaghji di a mitulugia rumana 14 18213 346962 2015-07-01T21:27:26Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Buxaceae 14 18214 346963 2015-07-01T21:27:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ortugrafia 14 18215 346964 2015-07-01T21:27:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Tiuremi 14 18216 346965 2015-07-01T21:28:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mari di a Grecia 14 18217 346966 2015-07-01T21:28:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lingui SOV 14 18218 346967 2015-07-01T21:28:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Istituzioni pulitichi di l'antica Atena 14 18219 346968 2015-07-01T21:28:42Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sturnidae 14 18220 346969 2015-07-01T21:28:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Graminae 14 18221 346970 2015-07-01T21:28:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Spezie animale in periculu d'estinzione 14 18222 346971 2015-07-01T21:29:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Galassii nannari ellittichi 14 18223 346972 2015-07-01T21:29:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienzi di l'universu 14 18224 346973 2015-07-01T21:29:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ruscaceae 14 18225 346974 2015-07-01T21:29:58Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Drittu industriale 14 18226 346975 2015-07-01T21:30:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Posidoniaceae 14 18227 346976 2015-07-01T21:30:14Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Congridae 14 18228 346977 2015-07-01T21:30:23Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pinnidae 14 18229 346978 2015-07-01T21:30:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Parsunaghji citati in a Divina Cummedia (Infernu) 14 18230 346979 2015-07-01T21:30:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Britannica 14 18231 346980 2015-07-01T21:30:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Aviazione 14 18232 346981 2015-07-01T21:31:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Uruguay 14 18233 346982 2015-07-01T21:31:21Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Thymelaeaceae 14 18234 346983 2015-07-01T21:31:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Islam 14 18235 346984 2015-07-01T21:31:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lingue artificiali 14 18236 346985 2015-07-01T21:31:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mari di Italia 14 18237 352034 346986 2015-10-27T21:36:42Z Romanm 25 [[Categoria:Italia]] wikitext text/x-wiki . [[Categoria:Italia]] kzxbyo19kv30xmx0secngd9u7nj102a Categoria:Sperienza di pinsamentu 14 18238 346987 2015-07-01T21:32:07Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Galassii di u Gruppu Lucali 14 18239 346988 2015-07-01T21:32:21Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fiumi di l'Asia 14 18240 346989 2015-07-01T21:32:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienzi di a Vita 14 18241 346990 2015-07-01T21:32:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Rumex 14 18242 346991 2015-07-01T21:32:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Drittu d'autore 14 18243 346992 2015-07-01T21:33:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Psittacidae 14 18244 346993 2015-07-01T21:33:09Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Porpitidae 14 18245 346994 2015-07-01T21:33:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Columbiana 14 18246 346995 2015-07-01T21:33:29Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cesalpiniaceae 14 18247 346996 2015-07-01T21:33:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Uparazioni binarii 14 18248 346997 2015-07-01T21:33:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Arburu fruttevulu 14 18249 346998 2015-07-01T21:34:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Irlandese 14 18251 347000 2015-07-01T21:34:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Storiani 14 18252 347001 2015-07-01T21:34:47Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Globulariaceae 14 18253 347002 2015-07-01T21:34:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sparidae 14 18254 347003 2015-07-01T21:35:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Funzioni matematichi 14 18255 347004 2015-07-01T21:35:15Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienzi di a Terra 14 18256 347005 2015-07-01T21:35:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Rocce magmatichi 14 18257 347006 2015-07-01T21:35:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Domu di Pisa 14 18258 347007 2015-07-01T21:35:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Columbianu 14 18259 347083 347008 2015-07-01T22:12:37Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Categoria:Colombianu]] à [[Categoria:Columbianu]] wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pigmenti 14 18260 347009 2015-07-01T21:36:07Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cervidae 14 18261 347010 2015-07-01T21:36:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Parietaria 14 18262 347011 2015-07-01T21:36:33Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nuvembre 14 18263 347012 2015-07-01T21:36:41Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Umbelliferae 14 18264 347013 2015-07-01T21:36:52Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Arburi fruttevuli 14 18265 347014 2015-07-01T21:37:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mantidae 14 18266 347015 2015-07-01T21:37:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Lingua artificiale 14 18267 347016 2015-07-01T21:37:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Interlingua 14 18268 347017 2015-07-01T21:37:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Storia di a pulitica 14 18269 347018 2015-07-01T21:37:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Gliridae 14 18270 347019 2015-07-01T21:38:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Funtana di Corsica 14 18271 347020 2015-07-01T21:38:15Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sculturi in u Louvre 14 18272 347021 2015-07-01T21:38:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fiumi d'Europa 14 18273 347022 2015-07-01T21:38:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienze di l'universu 14 18274 347023 2015-07-01T21:38:58Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Euscorpiidae 14 18275 347024 2015-07-01T21:39:08Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Riligioni 14 18276 347025 2015-07-01T21:39:17Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Discoglossidae 14 18277 347026 2015-07-01T21:39:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Psiculoghja suciale 14 18278 347027 2015-07-01T21:39:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cultura 14 18279 347028 2015-07-01T21:39:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Catedrala 14 18280 347029 2015-07-01T21:39:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nurvegia 14 18281 359609 347030 2018-06-13T08:16:44Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] re7p3lhmbakhff8rc662lgdchbno2fv Categoria:Ulmetu 14 18282 347031 2015-07-01T21:40:24Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Muntagna 14 18283 347032 2015-07-01T21:40:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Acarina 14 18284 347033 2015-07-01T21:40:41Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Manicina 14 18285 347034 2015-07-01T21:40:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Brasiliana 14 18286 357506 347044 2017-08-02T09:01:14Z DARIO SEVERI 10718 Added category wikitext text/x-wiki [[Categoria:Brasile]]. 98tpz203jpq438xf6br176kppxi2qn6 Categoria:Libru 14 18287 347047 2015-07-01T21:48:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Storia auropeana di u 1900 14 18288 347048 2015-07-01T21:49:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Presidenti di l'Ecuador 14 18289 347051 2015-07-01T21:53:29Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sculturi annantu à Venera 14 18290 347052 2015-07-01T21:54:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Imprese software statunitensi 14 18291 347053 2015-07-01T21:54:38Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Finominu meteurulogicu 14 18292 347055 2015-07-01T21:55:23Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ermes 14 18293 347056 2015-07-01T21:55:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cuntinuti aparti 14 18294 347057 2015-07-01T21:55:52Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Presidenti di l'Uruguay 14 18295 347059 2015-07-01T21:56:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Curea suttana 14 18296 347061 2015-07-01T21:58:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cipru 14 18297 359539 347063 2018-06-09T11:18:21Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Categoria:Generali chinesi 14 18298 347065 2015-07-01T22:02:33Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sette maraviglie di u mondu 14 18299 347067 2015-07-01T22:03:18Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Corpi cilesti 14 18300 347069 2015-07-01T22:04:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Neerlandese 14 18301 347072 2015-07-01T22:05:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Musica rock 14 18302 347073 2015-07-01T22:05:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Brasilianu 14 18303 359377 347076 2018-05-27T08:31:48Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Brasile]] jiy3h9t7qij6ku7tnd2sjuwusweathx Categoria:Mare Tarraniu 14 18304 347078 2015-07-01T22:08:33Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Colombianu 14 18305 347084 2015-07-01T22:12:37Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Categoria:Colombianu]] à [[Categoria:Columbianu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Columbianu]] 0iz87hcltajill1xnx6fguube2d40oa Categoria:Lingua araba 14 18306 347086 2015-07-01T22:14:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Insettu 14 18307 347088 2015-07-01T22:15:53Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Storia di a litteratura 14 18308 347089 2015-07-01T22:16:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giumitria piana 14 18309 347090 2015-07-01T22:16:11Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sculturi ellinistichi 14 18310 347091 2015-07-01T22:16:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Fiumi auropeani 14 18311 347093 2015-07-01T22:16:45Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Scienze di a Vita 14 18312 347094 2015-07-01T22:16:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Religione ebraica 0 18313 347124 2015-07-01T22:58:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjudaisimu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjudaisimu]] 5ff41udpiwr1cj65xn25h2wlr9jd4pa Ghjudaismu 0 18314 347125 2015-07-01T22:59:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjudaisimu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjudaisimu]] 5ff41udpiwr1cj65xn25h2wlr9jd4pa Ghjudaesimu 0 18315 347126 2015-07-01T22:59:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjudaisimu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjudaisimu]] 5ff41udpiwr1cj65xn25h2wlr9jd4pa Categoria:Televisione 14 18316 357122 347130 2017-05-29T07:18:21Z 72.173.166.93 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Arte]] ly2hquk5iwr3g2sylenm6k3z204oxep Ripublica Francesa 0 18317 347145 2015-07-01T23:14:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Francia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Francia]] o0gpgbqbcgta0th7shz9vb4tr8i22h2 God bless america 0 18318 347148 2015-07-01T23:15:06Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[God bless america]] à [[God bless America]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[God bless America]] fxpaxrjj8q8uimykwlq5i0ln4bhuayg Cristu 0 18319 347209 347173 2015-07-02T00:29:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Gesù Cristu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Gesù Cristu]] 6buinbawblfxk5nmvw7mau7x6ic99r1 In saecula saeculorum 0 18320 347340 347181 2015-07-02T04:21:29Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cristianisimu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cristianisimu]] m8u775ru3hdtgfdw6se2g8mo7l5wsj7 Ghjudea 0 18321 347185 2015-07-01T23:59:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ebrei]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ebrei]] e56vmttq9zuvldtkye0g4k7sm6pf401 Categoria:Associu 14 18322 347195 2015-07-02T00:14:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Cavalli 0 18323 347339 347203 2015-07-02T04:21:24Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cavaddu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cavaddu]] ns3tt11k4wdh1c02w9btebocpmrdoir Categoria:Caccia 14 18324 347337 2015-07-02T01:39:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1821 14 18325 347341 2015-07-02T08:32:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in u 1332 14 18326 347342 2015-07-02T08:33:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1785 14 18327 347343 2015-07-02T08:33:29Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1984 14 18328 347344 2015-07-02T08:33:40Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1771 14 18329 347345 2015-07-02T08:33:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1967 14 18330 347346 2015-07-02T08:34:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1567 14 18331 347347 2015-07-02T08:34:10Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1881 14 18332 347348 2015-07-02T08:34:20Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1511 14 18333 347349 2015-07-02T08:34:30Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1769 14 18334 347350 2015-07-02T08:34:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1434 14 18335 347351 2015-07-02T08:34:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Seculu XX 14 18336 347352 2015-07-02T08:35:22Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nebulose diffuse 14 18337 347354 2015-07-02T08:36:35Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Sedum 14 18338 347357 2015-07-02T08:42:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Radiò corsa 14 18339 348602 347358 2015-07-05T16:21:44Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Categoria:Radiu corsa]] à [[Categoria:Radiò corsa]] wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1746 14 18340 347359 2015-07-02T08:43:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Mari di l'Albania 14 18341 347360 2015-07-02T08:43:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Puniti in l'Ade 14 18342 347361 2015-07-02T08:44:04Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1725 14 18343 347362 2015-07-02T08:44:15Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Greca 14 18344 347363 2015-07-02T08:44:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1498 14 18345 347364 2015-07-02T08:44:36Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Nati in 1458 14 18346 347365 2015-07-02T08:44:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Persunaghji di a mitulugia greca 14 18347 347366 2015-07-02T08:45:03Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Munarchia 14 18348 347367 2015-07-02T08:45:16Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in u 1385 14 18349 347368 2015-07-02T08:45:26Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Eletricità 14 18350 347369 2015-07-02T08:45:34Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 2013 14 18351 347370 2015-07-02T08:45:43Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 2003 14 18352 347371 2015-07-02T08:45:52Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 1938 14 18353 347372 2015-07-02T08:46:02Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Utilizatore es-5 14 18354 347374 2015-07-02T08:47:11Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Utilizatore hu-2 14 18355 347375 2015-07-02T08:47:37Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Utilizatore scn-N 14 18356 347376 2015-07-02T08:47:52Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Antichità 14 18357 347406 2015-07-02T09:26:08Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Acelli 14 18358 347429 2015-07-02T09:43:49Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Cusgitura 14 18359 347438 2015-07-02T09:50:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Spagnolu 14 18360 359685 347488 2018-06-26T17:12:00Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Spagna]] 4a4v7rselygojt8cb9ue83vouq03l3p Categoria:Indianu 14 18361 347494 2015-07-02T12:45:48Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ungrese 14 18362 359620 347502 2018-06-16T12:33:35Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Ungheria]] lfm8jkndsrlffme0yka042lt5n3xjy3 Categoria:Russiu 14 18363 352033 347507 2015-10-27T21:25:38Z Romanm 25 [[Categoria:Russia]] wikitext text/x-wiki . [[Categoria:Russia]] e6i2ywsudq1g2cq7mxbmsr0asqe2c2q Categoria:Corsu 14 18364 347513 2015-07-02T13:11:28Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Israeli 0 18365 347524 2015-07-02T14:47:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Israele]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Israele]] rn1jba7v8f4tlt1ire6jkzo9a2x0ys2 Categoria:Scuzzese 14 18366 359832 347563 2018-07-15T12:21:13Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Scozia]] 5lsw0ystxtt49qtpwuun3wqkbjwbv47 Categoria:Francesa 14 18367 360026 347575 2018-08-25T12:17:34Z Jumpy01 11155 redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Categoria:Francesu]] 1dnzcfdaa2vxuudrmpzhl20qslxyn8d Categoria:Turcu 14 18368 359925 347578 2018-08-13T16:19:56Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Turchia]] 6atzfkemj01qf9m7hu7pfpvv2icaoxj Vicinu Urienti 0 18369 347579 2015-07-02T15:29:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mediu Urienti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mediu Urienti]] ozbx4wfs9nraoq39eoqbia6pv1jjwyf Ippocrene 0 18370 347584 2015-07-02T15:35:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ippucrene]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ippucrene]] e3i88en183mssv2j0symhhzro1tsyex Bucaresti 0 18371 347599 2015-07-02T15:46:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bucarest]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bucarest]] bwhs0n21chspauho7b85feb027sfxgr Categoria:Purtughesu 14 18372 347601 2015-07-02T15:47:50Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Pruvincia di Frusinone 14 18373 347604 2015-07-02T15:52:19Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Ceccu 14 18374 347609 2015-07-02T16:22:23Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Filosofu 0 18375 347612 2015-07-02T16:24:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Filosofia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Filosofia]] 34ccf5vs61ip58lx24jixeeybv86pey Aristoteli 0 18376 347613 2015-07-02T16:25:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aristotele]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aristotele]] fgwucuk0pbzczgmhwzdopbdgbejn9pl Categoria:Tuscana 14 18377 359121 347620 2018-05-03T17:27:57Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Regione taliana]] s6u4ni8fhjaw175jugc3ge5n56jju13 Fiumu 0 18378 347643 2015-07-02T16:54:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fiume]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[fiume]] b9m6vhs69ngrqi789yy8fgvlpgw0uxw Casata corsa 0 18379 363886 347693 2019-10-03T11:13:47Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki E '''casate corse''' sò e casate usate in [[Corsica]]. À u spessu, sò dirivate da i nomi. ==Listinu== *[[Agostini]] *[[Alberti]] *[[Amadei]] *[[Andreucci]] *[[Angeletti]] *[[Angeli]] *[[Angelini]] *[[Antonetti]] *[[Antoni]] *[[Antonini]] *[[Arrighi]] *[[Bartoli]] *[[Bastiani]] *[[Battesti]] *[[Battistini]] *[[Carli]] *[[Ceccaldi]] *[[Ceccarelli]] *[[Ceccarini]] *[[Cesari]] *[[Cipriani]] *[[Clementi]] *[[Cristiani]] *[[Damiani]] *[[Dominici]] *[[Ettori]] *[[Fabiani]] *[[Filippi]] *[[Filippini]] *[[Franceschi]] *[[Franceschini]] *[[Gabrielli]] *[[Giacobi]] *[[Giacometti]] *[[Giacomini]] *[[Giorgi]] *[[Giovannini]] *[[Giovannoni]] *[[Giuseppi]] *[[Innocenzi]] *[[Leonelli]] *[[Leoni]] *[[Lorenzi]] *[[Luciani]] *[[Luigi]] *[[Marcelli]] *[[Marchetti]] *[[Marchini]] *[[Mariani]] *[[Martini]] *[[Mattei]] *[[Micaelli]] *[[Micheli]] *[[Nicolai]] *[[Nicoli]] *[[Olivieri]] *[[Orsini]] *[[Orsoni]] *[[Ottavi]] *[[Ottavy]] *[[Pancrazi]] *[[Pandolfi]] *[[Paoletti]] *[[Paoli]] *[[Paolini]] *[[Pasqualetti]] *[[Pasqualini]] *[[Pasquini]] *[[Pietri]] *[[Poletti]] *[[Poli]] *[[Pompei]] *[[Renucci]] *[[Santelli]] *[[Santoni]] *[[Santucci]] *[[Silvani]] *[[Simoni]] *[[Taddei]] *[[Tomasi]] *[[Tomasini]] *[[Valentini]] *[[Valery]] *[[Vincensini]] *[[Vincentelli]] *[[Vincenti]] [[Categoria:Casata corsa]] ta8xbcwbslvdzb4dgnkr9b23lifzuml Aiat fayez 0 18380 347696 2015-07-02T17:48:04Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Aiat fayez]] à [[Aiat Fayez]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Aiat Fayez]] sdkah2p4kbfiolz6tjabtnl73khrahc Categoria:Iranianu 14 18381 347697 2015-07-02T17:48:25Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Giappunese 14 18382 347705 2015-07-02T17:55:44Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Bruxella 0 18383 347709 2015-07-02T18:01:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bruxelles]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bruxelles]] 1fvya124h83k3ifg429tvnm3i7pv3ro Lavu Baikal 0 18384 362669 350546 2019-07-01T20:49:21Z Jumpy01 11155 /* Fonti */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''lavu Baikal''' (in russiu о́зеро Байка́л, ''ozero Bajkal'', {{IPA|['ozʲɪrə bʌj'kɑl]}}, {{Link audio|Ru-Байкал.ogg|<small>ascolta</small>}} in [[Lingua mongula|mongulu]] è in [[Lingua buriata|buriatu]] ''Dalai-Nor'', Mari sacru) hè un [[lavu]] di a [[Siberia]] miridiunali, divisu frà i tarritorii di l'[[oblast' di Irkutsk]] è di a [[Buriazia|ripubblica di Buriazia]]. Hè statu missu sottu a tutela di l'[[Urganisazioni di i Nazioni Uniti par l'Educazioni, a Scenza è a Cultura|UNESCO]] com'è [[patrimoniu di l'umanità]] in u [[1996]]. Faci parti di a lista di i [[Setti maravigli di a Russia]]. == Giugrafia == [[File:26_swiatoinos.jpg|thumb|right|250px|U lavu è i monti chì u circondani]] U lavu Baikal si stendi annantu à una superficia di {{M|31 722|k|m2}}, chì ni faci unu di i piu lava maiori in u mondu par via di a superficia. S'allonga par 636&nbsp;km da u [[nordu]] à u [[sudu]] (hè u sicondu di u mondu par lunghezza dopu u [[lavu Tanganica]]), incù una larghezza media di 48&nbsp;km (massima 79,4&nbsp;km). A prufundezza media di u lavu hè di 744 m, incù un massimu di {{formatnum:1642}} m in a parti cintrali. Sti valori ni facini à i ghjorna d'oghji u lavu d'acqua dolci più prufondu di u mondu è quiddu incù u vulumu più maiori ({{M|23 615|k|m3}}). Cunteni un vulumu d'acqua à pocu pressu equivalenti à quiddu di i cinqui [[Grandi Lava (America)|grandi lava]] americani missi tutti insemu. Si stima ch'eddu cunteni circa u 20% di i riservi d'acqua dolci di u pianeta (esclusi i [[ghjacciaiu|ghjacciai]] è i [[calotta pularia|calotti pularii]]). U lavu Baikal si stendi in una zona giulugicamenti molta turmintata. Accupa una zona di sprufundamentu (''[[fossa tittonica]]'') assà prufonda (a criptudiprissioni ghjunghji à guasi {{M|1 200||m}} sottu u [[liveddu di u mari]], datu ch'è u liveddu di l'acqua di u lavu hè à circa {{TA|450 m [[Liveddu di u mari|s.l.m.]])}}, ed hè circundatu da picculi [[catena muntosa|cateni muntosi]] chì si stendini intornu à i so costi: ''[[monti di u Baikal]]'', ''[[monti di u Barguzin]]'', ''[[monti Primorskij]]'', ''[[monti Chamar-Daban]]'', ''[[monti Ulan-Burgasy]]'' è, à l'estremità sittintriunali, l<nowiki>'</nowiki>''[[Altupianu Stanovoj]]''. === Idrugrafia === [[File:Selenga delta.jpg|thumb|left|200px|A bocca à delta di u fiumu ''[[Selenga]]''.]] U lavu Baikal ricevi l'acqui di 336 [[immissariu|immissarii]], i più maiori essendu u ''[[Selenga]]'' (chì nasci in [[Mongulia]]), u ''[[Barguzin (fiumu)|Barguzin]]'', a ''[[Verchnjaja Angara]]'' (''Angara Supiriori''), a ''[[Turka]]'' è a ''[[Snežnaja]]'. Pussedi inveci un solu [[emissariu]], l'[[Angara]], par via di u quali u lavu aliminteghja l'[[Enisej]]. U [[bacinu embrifaru]] di u lavu Baikal si stendi annantu à una superficia di circa {{M|557 000|k|m2}}. === Clima === U lavu Baikal si trova in una rigioni incù un [[clima]] moltu duru, incù furtissimi scarti termichi frà i [[staghjoni|staghjoni]] estremi. U lavu, incù a so enorma massa d'acqua, aserciteghja una forti azzioni di mitigazioni di i [[tampiratura|tampiraturi]], incù u risultatu d'avè [[inguernu|inguerni]] menu freti è istatini più freschi è umiti ch'è i zoni circustanti. D'[[inguernu]] u lavu subisci un impurtantu [[cunghjilamentu]] di l'acqui supirficiali. Sti [[ghjacciu|ghjacci]], par via di l'[[inerzia termica]] data da a grandi massa di l'acqua, tendini à furmà si piuttostu tardi (di [[dicembri]]) è si sdrughjini cumplittamenti solu versu [[maghju]]. U lavu hè à spessu battutu da un forti [[ventu]] chì hè chjamatu ''"sarma"'' da i pupulazioni lucali, chì pò tuccà i 150&nbsp;km/h. == Storia == Annantu à i spondi di u lavu si sò insidiati parechji cumunità di cridenzi diffarenti. I riligioni principali sò trè: u "[[sciamanesimu]] tibetanu", u "[[buddisimu]]" è a [[Ghjesgia cristiana ortudossa|cristianesimu ortudossu]] chì fù impurtata da i russii dopu ch'è [[Kurbat Ivanov]] avissi scupartu l'acqui di u lavu in u [[1643]]. U tarritoriu di a [[Buriazia]], chì hè bagnata da u Bajkal par u 60% di a linia custiera è a so ghjenti, i [[Buriati]], funi annessi à u Statu russiu da i trattati di u [[1689]] è di u [[1728]], quandu i terri intornu à u lavu Bajkal funi siparati da a [[Mongulia]]. Da a mità di u seculu XVII à l'iniziu di u seculu XX, u numaru di Buriati crisciti da {{formatnum:27700}} à {{formatnum:300000}}. Dopu à l'annissioni di a Buriazia à a [[Russia]] a cultura buriata subì l'influenzi di u buddisimu tibetanu è di a Ghjesgia Cristiana Ortudossa. I Buriati funi par u più sottuposti à un prucessu d'intigrazioni à usi è custumi tipicamenti russii chì i purtò à abbandunà à pocu à pocu u numadisimu assuciatu à l'agricultura itineranti, mentri i Buriati di u livanti (Transbajkal) subitini l'influenza mongula (ancu oghji parechji gruppi vivini in yurta è sò par a maiò parti buddhisti). In u Setticentu fù custruitu u prima munasteru buddistu buriatu. == Da veda dinò == * [[Buriati]] * [[Buriazia]] * [[Pusa sibirica|Foca di u Baikal]] * [[Giugrafia di a Russia]] * [[Lavu]] * [[Lista di lava par superficia]] == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * {{en}} ''[[Kenji Kashiwaya]]'',"''Long Continental Records from Lake Baikal''", 2003 - pubblicatu da: Springer - ISBN 4-431-00643-5 * {{en}} ''à. R. Beaumont'', "''Genetics and Evolution of Aquatic Organisms''", 1994 - pubblicatu da: Springer - ISBN 0-412-49370-5 ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Russia]] [[Categoria:Giugrafia]] 53k8tjjmk8m5j4lov2xbd2vdn1zd88k Filmu 0 18385 348585 347718 2015-07-05T05:21:55Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sinemà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sinemà]] lqiaqk8y3wox7latfdxl2a0gsfv859r Template:Russiu 10 18386 347723 2015-07-02T18:07:41Z 86.219.188.77 Pagina nova: <includeonly>in {{nomelingua|russo}}: {{lang|ru|{{{1}}}}}{{Apice aiuto|Lingua russa#Sistema di scrittura}}{{#if:{{{2|}}}|, [[ISO_9#ISO.2FR_9:1968|traslitterato]]: ''{{lang|ru|{{{2}}}... wikitext text/x-wiki <includeonly>in {{nomelingua|russo}}: {{lang|ru|{{{1}}}}}{{Apice aiuto|Lingua russa#Sistema di scrittura}}{{#if:{{{2|}}}|, [[ISO_9#ISO.2FR_9:1968|traslitterato]]: ''{{lang|ru|{{{2}}}}}''}}</includeonly><noinclude> {{man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template testo straniero]] </noinclude> tvsyz4qij03unyxzuk895jvzpb4dc9t Filusofu 0 18387 347769 2015-07-03T08:51:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Filosofia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[filosofia]] dcqu8m52f513t1y8btba2x01prgv9cp Template:Liliaceae 10 18388 350430 347770 2015-07-09T08:08:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Agapanthus africanus.jpg|40px|]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''E Liliaceae''' | [[Image:Agapanthus africanus.jpg|40px|]] |- | colspan="3" style="font-size:90%"| [[Agapanthus africanus]] - [[Allium acutiflorum]] - [[Allium ampeloprasum]] - [[Allium ascalonicum]] - [[Allium carinatum]] - [[Allium cepa]] (cipolla) - [[Allium chamaemolys]] - [[Allium guttatum]] - [[Allium massaessylum]] - [[Allium moly]] - [[Allium moschatum]] - [[Allium neapolitanum]] - [[Allium nigrum]] - [[Allium pallens]] - [[Allium paniculatum]] - [[Allium polyanthum]] - [[Allium porrum]] (Porru) - [[Allium pruinatum]] - [[Allium roseum]] - [[Allium sativum]] (Aglia) - [[Allium schoenoprasum]] - [[Allium scorodoprasum]] - [[Allium scorzonerifolium]] - [[Allium senescens]] - [[Allium sphaerocephalon]] - [[Allium subvillosum]] - [[Allium triquetrum]] (Sambula) - [[Allium ursinum]] - [[Allium victorialis]] - [[Allium vineale]] - [[Aloe arborescens]] - [[Aloe vera]] - [[Anthericum baeticum]] - [[Anthericum liliago]] - [[Anthericum ramosum]] - [[Aphyllanthes monspeliensis]] - [[Asparagus acutifolius]] - [[Asparagus albus]] - [[Asparagus aphyllus]] - [[Asparagus officinalis]] - [[Asparagus stipularis]] - [[Asphodelus aestivus]] - [[Asphodelus albus]] - [[Asphodelus fistulosus]] - [[talavellu|Asphodelus L.]] (talavellu) - [[Asphodelus microcarpus]] - [[Asphodelus ramosus]] - [[Aspidistra elatior]] - [[Bellevalia hackelii]] - [[Brimeura amethystina]] - [[Bulbocodium vernum]] - [[Chlorophytum capense]] - [[Convallaria majalis]] - [[Cordyline australis]] - [[Dipcadi serotinum]] - [[Endymion hispanicus]] - [[Endymion non-scriptus]] - [[Erythronium dens-canis]] - [[Fritillaria imperialis]] - [[Fritillaria lusitanica]] - [[Fritillaria pyrenaica]] - [[Gagea arvensis]] - [[Gagea lutea]] - [[Gagea nevadensis]] - [[Hemerocallis fulva]] - [[Hyacinthus orientalis]] - [[Lilium bulbiferum]] - [[Lilium candidum]] - [[Lilium martagon]] - [[Lilium pyrenaicum]] - [[Maianthemum bifolium]] - [[Merendera bulbocodium]] - [[Merendera filifolia]] - [[Muscari comosum]] (Purrione) - [[Muscari neglectum]] - [[Muscari parviflorum]] - [[Narthecium ossifragum]] - [[Nothoscordum inodorum]] - [[Ornithogalum arabicum]] - [[Ornithogalum concinnum]] - [[Ornithogalum divergens]] - [[Ornithogalum exscapum]] - [[Ornithogalum flavescens]] - [[Ornithogalum gussonei]] - [[Ornithogalum kochii]] - [[Ornithogalum nutans]] - [[Ornithogalum umbellatum]] - [[Ornithogalum unifolium]] - [[Paradisea liliastrum]] - [[Paris quadrifolia]] - [[Polygonatum multiflorum]] - [[Polygonatum odoratum]] - [[Polygonatum verticillatum]] - [[Ruscus hypophyllum]] - [[Scilla autumnalis]] - [[Scilla bifolia]] - [[Scilla hyacinthoides]] - [[Scilla italica]] - [[Scilla liliohyacinthus]] - [[Scilla monophyllos]] - [[Scilla odorata]] - [[Scilla peruviana]] - [[Scilla ramburei]] - [[Scilla verna]] - [[Simethis mattiazzii]] - [[Streptopus amplexifolius]] - [[Tolieldia calyculata]] - [[Tulipa gesnerana]] - [[Tulipa sylvestris]] - [[Urginea maritima]] - [[Veratrum album]] |} qlpcln9fmc9qr0s2qu271ipuzenv8jg Augustus 0 18389 347882 2015-07-03T09:36:41Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Augustus]] à [[Augustu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Augustu]] 9bsct0yvicr8mn6lcz7vcp9svmrj3zi Cesare 0 18390 347886 2015-07-03T09:41:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Gaiu Giuliu Cesare]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Gaiu Giuliu Cesare]] ecnhb01nuchc5t9sls0e8k0xeoj2znl Vitture 0 18391 347890 2015-07-03T09:45:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vittura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[vittura]] rkscxproj4asymmit2ae37m3ts4qzj0 Moto 0 18392 347891 2015-07-03T09:45:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Motto]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Motto]] 2gvijdjc125dkzbp0tg24svobp0ma0i Bach 0 18393 347894 2015-07-03T09:47:08Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Bach]] à [[Pierre Bach]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pierre Bach]] ceu9ya92d30156m2m7lntt9ytiyd0wi Bergamo 0 18394 347902 2015-07-03T09:58:20Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Bergamo]] à [[Bergamu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bergamu]] 1xrulj1fp07s3awpmmoszusnxvvwucx Matematicu 0 18395 347909 2015-07-03T10:08:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Matematica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Matematica]] 5mpmbj8lsllmola6751sn13pze617z1 Astrunomu 0 18396 348584 347910 2015-07-05T05:21:50Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Astronomia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Astronomia]] n551c0gfc849ilfwa6yrhrjuvyhdjgz Indianu 0 18397 347911 2015-07-03T10:08:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[India]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[India]] oib8jsq1cyu6xdolc5pkrherikejhvz Categoria:Arma à focu 14 18398 347918 2015-07-03T10:14:32Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Carchetu-Brusticu 0 18399 347924 2015-07-03T10:18:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carchetu è Brusticu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carchetu è Brusticu]] 2u1ouvbwgdwzfacvg0p80is1cq38mtn Musicante 0 18400 347927 2015-07-03T10:20:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Musica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[musica]] 3k9t2o5gs0xcmmi4ls3ciopz0t6mdvq Canadianu 0 18401 347928 2015-07-03T10:21:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Canadà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Canadà]] ryqizt5jjnqfj7qjik7yef6ygci1iy3 Categoria:Tempu 14 18402 347963 2015-07-03T10:49:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Fìsicu 0 18403 347966 2015-07-03T10:50:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fisica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fisica]] i3hja7r8566r1nw3e8jv4wa6xoh24cy Astrònumu 0 18404 347967 2015-07-03T10:51:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Astronomia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[astronomia]] geuaktlxz5okb2sslj4wn2ziimhwu7i Listinu di i presidenti americani 0 18405 354121 347971 2016-05-18T14:26:48Z Vargenau 100 Reindirizzamentu à [[Presidenti di i Stati Uniti d'America]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Presidenti di i Stati Uniti d'America]] n1vcnscffu7l7sh4c9cx0eurewe9jwg Puliticanti 0 18406 347972 2015-07-03T10:58:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pulitica]] adaju91m6k5k50k0zohfbl56eoyda16 Omu puliticu 0 18407 348003 2015-07-03T11:08:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Puliticante 0 18408 348004 2015-07-03T11:08:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Americanu 0 18409 348013 2015-07-03T11:13:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Stati Uniti d'America]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Stati Uniti d'America]] sc4gv7tnrdqmt8z4piqudjhsvyclb29 Delfini 0 18410 348028 2015-07-03T11:21:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Delfinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[delfinu]] q63s97wqcgo1sldsh9sad0gfghk1akv Listinu di i Monti di Corsica 0 18411 362117 348033 2019-05-08T13:05:29Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki A [[Corsica]] hè un isula [[muntagna|muntagnosa]] di u [[Mare Terraniu]]. Ci sò parechji [[muntagna|monti]] da u [[nordu]] à u [[sudu]]: *[[Alcùdina]] *[[L'Alticcione]] *[[Punta Àrtica]] *[[L'Astu]] *[[Punta Betaniella]] *[[Capu Biancu]] *[[Punta di Caldane]] *[[Punta Capannedda]] *[[U Capeddu]] *[[Punta à a Capella]] *[[Punta Capitellu]] *[[U Cardu]] *[[Punta Cavacciole]] *[[Capu à u Ceppu]] *[[Capu à u Chjostru]] *[[A Cimatella]] *[[Monte Cintu]] *[[Punta à i Ciotti]] *[[E Cricche]] *[[Punta Crucetta]] *[[A Cùccula]] *[[Punta lli Cumpuleddi]] *[[Punta di a Cuparchjata]] *[[A Curona]] *[[Capu à u Dente]] *[[Capu Falu]] *[[Punta Filicina]] *[[Cima à e Follicce]] *[[A Furmìcula]] *[[Punta llu Furneddu]] *[[Punta Galera]] *[[Punta à e Ghjarghje]] *[[Capu à e Ghjarghjole]] *[[Monte Ghjuvanni]] *[[Monte Grossu]] *[[Punta à e Gruttelle]] *[[Capu Ladruncellu]] *[[Capu Larghja]] *[[Punta Lattiniccia]] *[[Lumbarducciu]] *[[Sarra di Malpassu]] *[[A Maniccia]] *[[Punta Migliarellu]] *[[Punta Minuta]] *[[Punta à u Missoghju]] *[[Cima à i Mori]] *[[Punta Mufrareccia]] *[[A Mufrella]] *[[Punta Mufrena]] *[[Punta Muzzella]] *[[Punta Nera]] *[[Monte Nieddu]] *[[Omu di Cagna]] *[[Capu d'Ortu]] *[[Monte d'Oru]] *[[U Padru]] *[[Punta Paffone]] *[[Paglia Orba]] *[[Capu à u Pardatu]] *[[Punta di Petra Facciata]] *[[Monte Pianu Maiò]] *[[Punta à i Pinzi Curbini]] *[[Punta à e Porte]] *[[Monte Prunu]] *[[Monte Puzzolu]] *[[Punta Ràdiche]] *[[Monti Rinosu]] *[[Monte Ritondu]] *[[Punta Rossa]] *[[Capu Rossu (Falasorma)]] *[[Capu Rossu (Niolu)]] *[[San Parteu]] *[[San Petrone]] *[[U Sant'Ànghjulu (Casinca)]] *[[U Sant'Ànghjulu (Tenda)]] *[[Punta Scarachjana]] *[[Punta à i Sette Lavi]] *[[Capu à i Sorbi]] *[[U Stellu]] *[[Punta Stranciacone]] *[[Punta Tafunata di i Paliri]] *[[Capu Tafunatu]] *[[Monte Tortu]] *[[Capu à u Tozzu]] *[[Capu Ucellu]] *[[Punta di l’Uriente]] *[[Punta Urlandinu]] *[[Punta di a Vacca Morta]] *[[Punta di Valle Longa]] *[[Punta à a Vetta]] [[Categoria:Monti di Corsica| ]] lahpsxwck6bvk06tqfb4hb6oavlrrke Cima di i Mori 0 18412 348136 2015-07-03T12:12:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cima à i Mori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cima à i Mori]] l10mdegl41w6yu4wpaf8d9c3xoa7oun Monte Doru 0 18413 348512 348488 2015-07-03T17:05:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Monte d'Oru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Monte d'Oru]] p741tyl93l0nrjnps2ecxg2dpz60og1 Monti d'Oru 0 18414 348139 2015-07-03T12:14:26Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Monte d'Oru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Monte d'Oru]] p741tyl93l0nrjnps2ecxg2dpz60og1 A Punta di i Pinzi Curbini 0 18415 348143 2015-07-03T12:16:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Punta à i Pinzi Curbini]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Punta à i Pinzi Curbini]] k51y4nw8gnknoxnzq1j59nik7mhzcvr San Pedrone 0 18416 355109 348146 2016-09-15T01:05:41Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Monte San Petrone]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte San Petrone]] 21qasdy4yuurnsjwa8zn4dpki098mnn Politicu 0 18417 348149 2015-07-03T12:22:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Pariggi 0 18418 348514 348490 2015-07-03T17:09:53Z Sarvaturi 9702 Annullata la modifica 348490 di [[Special:Contributions/86.219.188.77|86.219.188.77]] ([[User talk:86.219.188.77|discussione]]) wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Parighji]] p1ze9m7ldcexd87noi4ua2nx7k0hz83 Economistu 0 18419 348182 2015-07-03T12:51:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ecunumia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ecunumia]] 851ombn96u26culnavs6869vricj93m Celi 0 18420 348184 2015-07-03T12:55:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cele]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[cele]] 9sah34qy0lvfwjydewkvyips9kckq19 Celu 0 18421 348185 2015-07-03T12:55:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cele]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[cele]] 9sah34qy0lvfwjydewkvyips9kckq19 Scrivanu 0 18422 348200 2015-07-03T13:10:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Littiratura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Littiratura]] 09jccb5kj4lx9ihfb8rsofo1hxf5ina Americana 0 18423 348205 2015-07-03T13:13:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Stati Uniti d'America]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Stati Uniti d'America]] sc4gv7tnrdqmt8z4piqudjhsvyclb29 Categoria:Cina 14 18424 348214 2015-07-03T13:20:20Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Categoria:Cina]] à [[Categoria:China]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:China]] f5de4yfw5y06luo24h4yl4d42c8wttq China 0 18425 364845 357288 2019-11-08T04:05:06Z Chongkian 8094 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of the People's Republic of China.svg|thumb|A bandera di a Republica Pupulare Chinesa]] A '''Republica Pupulare Chinesa''' (in chinesu 中华人民共和国 ''Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó'') hè unu statu cummunistu di l'[[Asia]] urientale, grande 9.596.960 km², incù 1.306.313.813 abitanti. Hè u statu più pupulatu di u [[mondu]]. A capitale hè [[Pekin]]. </br> A China hè a prima putenza ecunumica di u mondu. A China cunfina à u [[nordu]] incù a [[Russia]] è a [[Mongolia]], à [[sudu]] incù u [[Vietnam]], a [[Birmania]], u [[Laos]], u [[Bhutan]] è u [[Nepal]], à [[uvestu]] incù l'[[India]], u [[Pakistan]], u [[Kazakistan]], u [[Taghjikistan]], l'[[Afghanistan]] è 'u [[Kirghizistan]]. ==Da vede dinò== *[[Xu Da]] *[[Jet Li]] *[[Confuciu]] *[[Grandi Muraglia Chinesa]] *[[Cin Si Hong]] *[[Hong Sian Fan]] [[Categoria:China| ]] etmulv49r88zwqdg4uc6exyhzk7d65b Cina 0 18426 348218 2015-07-03T13:27:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[China]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[China]] 0ldr951a2aqev77s4qbv8m4kmisuo6l Categoria:Vittura 14 18427 348224 2015-07-03T13:31:39Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Populare 0 18429 348232 2015-07-03T13:38:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Populu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[populu]] j39fys933vabj59ylnmzcte4x88mvna Arghjentina 0 18433 348252 2015-07-03T13:47:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Argentina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Argentina]] 44pv1rtxbi7dnu2w8k89suo9ejaiu1w Ghjorni 0 18434 348258 2015-07-03T13:55:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjornu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjornu]] 0tsji30neto71w7txqbu39v48o9uecf Ghjornu 0 18435 348544 348543 2015-07-03T18:30:08Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''ghjornu''' (o '''ghiornu''' è ancu '''giornu''') hè u periodu di 24 [[ore]] trà una mezanotte è a seguente. == Da vede dinù == *[[settimana]] *[[meridiana]] [[Categoria:Tempu]] o0z4tzn3hxrd6fgsq4g1f32ti5ejcgo Ore 0 18436 348260 2015-07-03T13:58:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ora]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ora]] 4h5cn52571ndd0q2ele12871j358cnx Ghjorna 0 18437 348261 2015-07-03T13:59:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjornu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjornu]] 0tsji30neto71w7txqbu39v48o9uecf Giornu 0 18438 348509 348495 2015-07-03T16:59:22Z Sarvaturi 9702 Annullata la modifica 348495 di [[Special:Contributions/86.219.188.77|86.219.188.77]] ([[User talk:86.219.188.77|discussione]]) wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjornu]] 0tsji30neto71w7txqbu39v48o9uecf Cuzco 0 18440 348269 2015-07-03T14:04:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cuscu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cuscu]] loui0x11yrou6l73u9mc3r0gr6r1dit Cuzcu 0 18441 348270 2015-07-03T14:04:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cuscu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cuscu]] loui0x11yrou6l73u9mc3r0gr6r1dit Template:Orchidee 10 18442 348377 348279 2015-07-03T14:54:50Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc" | [[Image:Orchis laxiflora2.jpg|40px|]] | style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''L'Orchidee''' | [[Image:Orchis laxiflora2.jpg|40px|]] |- | colspan="3" style="font-size:90%"| [[Anacamptis laxiflora]] - [[Cephalanthera damasonium]] - [[Cephalanthera longifolia]] - [[Cephalanthera rubra]] - [[Chamorchis alpina]] - [[Coeloglossum viride]] - [[Corallorhiza trifida]] - [[Cypripedium acaule]] - [[Cypripedium calceolus]] - [[Dactylorhiza angustata]] - [[Dactylorhiza brennensis]] - [[Dactylorhiza cruenta]] - [[Dactylorhiza elata]] - [[Dactylorhiza fuchsii]] - [[Dactylorhiza incarnata]] - [[Dactylorhiza insularis]] - [[Dactylorhiza lapponica]] - [[Dactylorhiza maculata]] - [[Dactylorhiza majalis]] - [[Dactylorhiza occitanica]] - [[Dactylorhiza ochroleuca]] - [[Dactylorhiza praetermissa]] - [[Dactylorhiza saccifera]] - [[Dactylorhiza sambucina]] - [[Dactylorhiza sphagnicola]] - [[Dactylorhiza sudetica]] - [[Dactylorhiza traunsteineri]] - [[Epipactis atrorubens]] - [[Epipactis distans]] - [[Epipactis fibri]] - [[Epipactis helleborine]] - [[Epipactis leptochila]] - [[Epipactis microphylla]] - [[Epipactis muelleri]] - [[Epipactis palustris]] - [[Epipactis parviflora]] - [[Epipactis phyllanthes]] - [[Epipactis placentina]] - [[Epipactis provincialis]] - [[Epipactis purpurata]] - [[Epipactis rhodanensis]] - [[Epipogium aphyllum]] - [[Gennaria diphylla]] - [[Goodyera repens]] - [[Gymnadenia conopsea]] - [[Gymnadenia odoratissima]] - [[Hammarbya paludosa]] - [[Herminium monorchis]] - [[Himantoglossum hircinum]] - [[Limodorum abortivum]] - [[Limodorum trabutianum]] - [[Liparis loeselii]] - [[Listera cordata]] - [[Listera ovata]] - [[Neotinea maculata]] - [[Neottia nidus-avis]] - [[Nigritella austriaca]] - [[Nigritella corneliana]] - [[Nigritella gabasiana]] - [[Nigritella rhellicani]] - [[Ophrys scolopax]] (Ofride biccazzu) - [[Ophrys conradiae]] (Ufridi di Conrad) - [[Ophrys sphegodes]] (Ofride ragnu) - [[Ophrys speculum]] (Ufridi spichju) - [[Ophrys arachnitiformis]] - [[Ophrys araneola]] - [[Ophrys aurelia]] - [[Ophrys aveyronensis]] - [[Ophrys aymoninii]] - [[Ophrys catalaunica]] - [[Ophrys drumana]] - [[Ophrys funerea]] - [[Ophrys insectifera]] - [[Ophrys iricolor]] - [[Ophrys lupercalis]] - [[Ophrys magniflora]] - [[Ophrys marmorata]] - [[Ophrys morisii]] (Ufridi di Moris) - [[Ophrys panormitana]] - [[Ophrys passionis]] - [[Ophrys provincialis]] - [[Ophrys santonica]] - [[Ophrys sicula]] - [[Ophrys splendida]] - [[Ophrys tenthredinifera]] - [[Ophrys vasconica]] - [[Orchis champagneuxii]] - [[Orchis collina]] - [[Orchis conica]] - [[Orchis coriophora]] - [[Orchis lactea]] - [[Orchis langei]] - [[Orchis laxiflora]] - [[Orchis longicornu]] - [[Orchis militaris]] - [[Orchis morio]] (Giglionu) - [[Orchis olbiensis]] - [[Orchis pallens]] - [[Orchis palustris]] - [[Orchis papilionacea]] (Marculella) - [[Orchis pauciflora]] - [[Orchis provincialis]] - [[Orchis purpurea]] - [[Orchis simia]] - [[Orchis spitzelii]] - [[Orchis tridentata]] - [[Platanthera bifolia]] - [[Platanthera chlorantha]] - [[Pseudorchis albida]] - [[Serapias lingua]] - [[Serapias nurrica]] - [[Serapias olbia]] - [[Serapias parviflora]] - [[Serapias strictiflora]] - [[Spiranthes aestivalis]] - [[Spiranthes spiralis]] - [[Traunsteinera globosa]] |} 0772rncwj9i5rt0v3hfaj89oip6mva3 Fungu muchju 0 18443 348402 2015-07-03T15:05:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cytinus hypocistis]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cytinus hypocistis]] n3tr1p2qsx1v7x6urggbi3gtaqviv8s Giglionu 0 18444 348403 2015-07-03T15:05:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Orchis morio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Orchis morio]] n8eqw8jrvtclsij3jazz4zq2424r5sp Giglione 0 18445 348404 2015-07-03T15:06:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Orchis morio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Orchis morio]] n8eqw8jrvtclsij3jazz4zq2424r5sp Canadiana 0 18446 348406 2015-07-03T15:07:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Canadà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Canadà]] ryqizt5jjnqfj7qjik7yef6ygci1iy3 Bangladesh 0 18447 362652 352016 2019-07-01T20:47:39Z Jumpy01 11155 /* top */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Bangladesh.svg|thumb|right|150px|A bandera di u Bangladesh]] [[File:Bangladesh in its region.svg|thumb|150px|]] U '''Bangladesh''' hè un [[paese]] di u [[cuntinenti|cuntinente]] [[asiaticu]]. A capitale hè [[Dacca]]. Cunfina incù l'[[India]] à [[nordu]] è incù l'[[Oceanu Indianu]] à [[sudu]]. A lingua uffiziale hè a lingua bengalesa. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Asia]] 9f1l8y6pkakm0yhz0kx885yxh135773 Asiaticu 0 18448 348409 2015-07-03T15:13:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Asia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Asia]] 1qts2w5sqwjqdogfodllqx875ydaj9r Pittura 0 18449 348430 2015-07-03T15:29:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pintura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pintura]] lm906r247h3n911qcgoq4fiwf1z8etl Pittore 0 18450 348431 2015-07-03T15:30:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pintura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pintura]] lm906r247h3n911qcgoq4fiwf1z8etl Architettu 0 18451 348432 2015-07-03T15:30:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Architittura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[architittura]] 2zw1mof1hvkfsru49uep8qjni8qc86u Insettu 0 18452 348609 348529 2015-07-06T07:52:52Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[Image:Robal.png|right|thumb|225px|L'anatumia tipica di un'insettu]] L''''insettu''' hè un'animale invertebratu chjucu incù sei ciampe, aspessu alatu, cume per esempiu a furmicula, a [[mosca]], a farfallula, l'[[abba]], u [[scarabeu]], ecc. ==Caratteristiche ghjinarale== L'insettu in ghjinarale hè un'artropode di a classe di l'insetti, incù trè paghje di ciampe, un corpu cupertu da una pelle suttile è suddivisu in capu, turace è addome, caratterizatu da una ripruduzzione ovipara. ==Da vede dinò== *[[Filangrocca]] *[[Dorcus parallelipipedus]] [[Categoria:Insettu]] [[Categoria:Fauna]] aqyu32f2gxs4ss2tvwaup4fxyhg3p9y Scozia 0 18453 362693 355368 2019-07-01T20:50:54Z Jumpy01 11155 /* Da vede dinù */clean up using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Caerlaverock_Castle_from_the_air_1.jpeg|thumb|250px|U castellu di Caerlaverock]] A '''Scozia''' (chjamata ''Scotland'' in [[inglese]] è [[scots]] è ''Alba'' in [[gaelicu scuzzese]]) hè una [[Nazione senza Statu]] è una di e [[Nazione custitutiva (Regnu Unitu)|quattru nazione custitutive]] di u [[Regnu Unitu]]. U [[Riame di Scozia]] fubbe un [[Statu suvranu]] insin'à u 1 di maghju di u 1707, data à a quale l'[[Attu d'Unione (1707)|Attu d'Unione]] l'unificò incù u [[Riame d'Inghilterra]] per crià u [[Riame di Grande Brittagna]]. Occupendu u nordu di a [[Grande Brittagna]], a Scozia cumprende un inseme di picculi arcipelaghi frà i quali l'[[Ebride]], l'[[Orcade]] o e [[Shetland]]. Hè dinù una di e sei [[Paese celtiche|nazione celtiche]]. A so capitale, centru finanziariu è amministrativu, hè [[Edimburgu]], ma a più grande cità hè [[Glasgow]], chì hè sturicamente a a più cità industriale di u paese. L'altre cità maiò sò [[Aberdeen]] è [[Dundee]], suvitate da [[Stirling (cità)|Stirling]], [[Perth (Scozia)|Perth]] è [[Inverness (Scozia)|Inverness]]. A riligione chì ci hè a più sparta hè u [[cristianesimu]].<ref>[http://www.sacred-destinations.com/scotland/scotland-religion.htm Riligione in Scozia]</ref> Esiste una grande diversità di [[Dinuminazione sora|dinuminazione]], ma a Chjesa a più impurtante hè a [[Chjesa di Scozia]], una Chjesa rifurmata presbiteriana, suvitata da a [[catulicismu|Chjesa cattolica]]. Bon parechji Scuzzesi sò per altru [[atei]]. Duie lingue regiunale sò ricunnusciute : u [[gaelicu scuzzese]] è u [[scots]]<ref>[http://www.arti.gla.ac.uk/ScotLit/ASLS/SWE/ScotUnivLinks.html Lingue parlate in Scozia]</ref>. Puliticamente, a Scòzia hè marcata da un forte muvimenttu [[Indipendentismu|indipendentistu]]. Dopu à l'elezzione legislative di u [[2007]], u [[Partitu naziunale scuzzese]] (SNP) hà furmatu u prima guvernu indipendentistu (ma minuritariu) di a storia di Scozia. À u mumentu di l'elezzione di u 5 di maghju di u 2011, u SNP ottense a maiuranza assoluta di i sedii (69 annantu à u 129<ref>[http://www.parliament.uk/briefing-papers/rp11-41.pdf Cunsequenza di l'elezzione di u 5 di maghju di u 2011]</ref>) è, u 15 di uttrove di u 2012, u prima ministru [[David Cameron]] firma un accordu purtendu annantu à l'organisazione in u 2014 d'un [[referendum annantu à l'indipendenza di a Scozia]]. Quellu si svoglie u 18 di sittembre di u 2014 incù una larga participazione è cunduce à u ricusu di l'indipendenza di a Scozia incù 55,3% di l'elettori<ref>[http://www.levif.be/info/actualite/internaziunale/l-ecosse-independante-en-2014/article-4000194518955.htm Referendum annantu à l'indipendenza di a Scozia in u 2014.]</ref>,<ref>[http://www.bbc.com/news/events/scotland-decides/results]</ref>. == Etimulugia == U nome ''Scozia'' vene da a parola latina ''[[Scotia]]'', chì significheghja ''paese di e Scots''. Currisponde à l'inglese ''Scotland''. A parola latina ''[[Scotia]]'' era imprudata da i [[Rumani]] per designà i [[Gaels]] chì pupulavanu à u Vu seculu u territoriu attuale di a Scozia<ref>Alexander Low; ''The history of Scotland... To the middle of the ninth century'', p.28.</ref> è ancu l'[[Irlanda (isula)|Irlanda]]. U grande filosofu [[Ghjuvanni Scot Erigene]], per indettu, era d'origine irlandese è micca scuzzese, malgradu u so nome. In [[latinu medievale]], ''scotti'' si riferia à u populu irlandese è per estinsione, à i Gaels di Scozia<ref>Brendan Lehane, ''The Quest of Three Abbots: the golden age of Celtic Christianity'', p.121.</ref>. [[Bede u Venerevule]] improda u termine ''Scottorum natio'' (parola per parola : ''nazione di e Scots'') per designà u populu venutu da l'[[Irlanda]] chì si stallò annantu à una parte di e terre [[pictes]] (" Scottorum nationem in Pictorum parte recipit "). Quessa pò esse interpritata cum'è a ghjunta di u populu chjamatu ''[[Gaëls]]'' in u riame di [[Dal Riada]], annantu à a costa punente di Scozia. À u Xu seculu, a parola ''Scot'' hè minziunata in e [[Cronache anglusassone]] è face riferimentu à u " paese di i Gaëls ", vene à dì l'Irlanda. U termine ''Scottorum'' apparisce di novu, usatu da un rè irlandese in u [[1005]]. A sprissione ''Imperator Scottorum'' hè aghjunta à nome di [[Brian Boru|Brian Bóruma]] da Mael Suthain, in u Libru d'Armagh<ref>Francis Saveriu Martin, T. W. Moody, F. J. Byrne ''New History of Ireland'', p.862.</ref>. Omu pensa chì Brian Bóruma duvia tandu rignà annantu à i Scots. 'Ssa dinuminazione fubbe appena cupiata da i rè scuzzesi. Omu attribuisce a sprissione ''[[Basileus]] Scottorum'' in [[Edgar Ia di Scozia|Edgar Ia di Scozia]] ([[1074]]-[[1107]])<ref>Allan Freer, The North British Review, p.|119. Eben William Robertson, ''Scotland Under Her Early Kings: hà history of the kingdom to the chjusa of the thirteenth century'', p.286.</ref>. [[Lisandru Ia di Scozia]] (versu [[1078]] - [[1124]]) usò a sprissione ''[[Rè|Rex]] Scottorum'' annantu à u so sugellu, cum'elli fecenu i so successori insinament'à [[Ghjacumu II di Scozia|Ghjacumu II]]<ref>D. E. (EDT) Greenway, E. B. (Edmund Boleslaw) Fryde, ''Handbook of British Chronology'', p.55</ref>. == Storia == === Preistoria === I ghjacciai cuprianu tutta a superficia di a Scozia attuale mentre u [[Mesoliticu]]. U Regnu Unitu facia parte di u Doggerland abitatu da numerosi gruppi di piscadori è di cacciadori è cuglidori dapoi u 12800 AC. L'Isule Britanniche si formanu in seguitu à a fonte di a calotta ghjaciaria à a fine di l'[[Ghjaciazione di Würm|ultima ghjaciazione]]<ref>A prima prova cunnisciuta hè una punta di freccia in [[petra battifocu]] truvata annantu à [[Islay (Scozia)|Islay]]. Vede Moffat, Alistair (2005) ''Before Scotland: The Story of Scotland Before History''. London. Thames & Hudson. Pagina 42.</ref>,<ref>U situ di [[Cramond (Scozia)|Cramond]] (8500 AC) è quellu situatu vicinu à [[Kinloch Castle|Kinloch]], [[Rùm]] (7700 AC) custituiscenu e prove e più anziane d'una prisenza umana in Scozia. Vede in [http://www.megalithic.co.uk/articulu.php?sid=2146410357 "The Megalithic Portal and Megalith Map: Rubbish dump reveals time-capsule of Scotland's earliest settlements"] megalithic.co.uk. Cunsultatu u 10 di frivaghju di u 2008 è Edwards, Kevin J. And Whittington, Graeme "Vegetation Cambia" in Edwards, Kevin J. & Ralston, Ian B.M. (Eds) (2003) ''Scotland After the Ice Age: Environment, Archaeology and History, 8000 AC-1000''. Edinburgu. Edinburgh University Press. Pagina 70.</ref>. I gruppi di culoni anu cuminciatu à architettà e prime abitazione permanente cunnisciute annantu à a terra scuzzese versu 9500 AC, è i primi paesi versu 6000 AC. U forte bellu cunsirvatu di [[Skara Brae]] annantu à [[Mainland (Orcades)|Mainland]] in l'[[Orcade]] hè datatu da u 5100 AC. L'abitazione, tombe è lochi di cultu di u [[Neuliticu]] esistenu numerose è in bonu statu di cunsirvazione in e [[Northern Isles]] è l'[[Ebride steriore]], induve u pocu d'arburi hà addistratu a custruzzione d'edifizii in petre di u locu. === Antichità === Per causa di a so pusizione geugrafica eccintrata, a [[Caledonia]] hè statu menu tocca da l'invasione ch'è l'[[Inghilterra]] è à più forte ragione ch'è e rigione cuntinentale. Dopu à a cunquista di l'[[Inghilterra]] (in l'annu 45 circa) da [[Claudiu (imperatore rumanu)|Claudiu]], i [[Rumani]] ùn anu micca riesciutu à pacificà a Scozia. Si sò messi à u riparu daretu u [[muru d'Adrianu|muru]] chì l'imperatore [[Adrianu]] fece edificà versu u120, è chì riescì à cuntene trà bè è male i [[Pictes]] insin'à u [[364]]. U [[muru d'Antuninu]] custruitu più à nordu ùn fubbe micca efficacu à longu. Sient'è u Grecu [[Claudiu Tolomeu]], i differenti populi chì stanu tandu a Scozia eranu e ''[[Brigantes]]'', e ''Caledonii'', e ''Votadini'', i ''Selgovae'', e ''Novantae'', e ''Damnonii'', e ''Verturiones'', è cetera. === Medievu === À u [[Medievu]], l'inseme umanu di ciò chì diventa dopu a Scozia hè cumpostu da parechji populi : i Celti (i [[Pictes|Picti]], i [[Brettoni insulari|Brettoni]], i [[Scots]] venuti da [[Irlanda]]), è i Nordichi (in seguitu à l'invasione nurvegese di l'Orcade è di a Scozia) In u 563, u frate irlandese Columcille (o Columkill, o [[Colomba d'Iona|Colomba]] - da ùn cunfonde incù [[Colomban di Luxeuil|Colomban]]) fundò un munasteru annantu à l'isula d'[[Iona (Scozia)|Iona]], in u riame scot di [[Dal Riada]]. 'Ss'abbazia prestigiosa ha dà inizià e missione micca sultantu annantu à u Dal Riada, ma insinamentu à e terre di i [[Pictes]]. I differenti riami autoctoni anu da esse inclusi in 'ssu riame di i Scots è furmà a [[Scotia]], vene à dì a " Scozia " in francese. 'Ssi riami eranu : * u [[Fortriú|Riame di Fortriú]] (pitte) ; * u [[riame di Fib]] (pitte) ; * u [[riame di Gododdin]] (brettone, erede di i ''Votadini''), assurbitu da a [[Northumbrie]] sassone ; * u [[riame di Strathclyde]] (brettone) ; * u [[Dal Riada|riame di Dal Riada]] (scot). In Scozia, si parla à spessu d'una ''[[Auld Allianza]]'' (" A Vechja Allianza ") trà a Scozia è a [[Francia]] : l'allianza tradiziunale contru à l'[[Inghilterra]] firmata in u [[1295]]. === Epica muderna === In u [[1603]], u rè [[Ghjacumu VI di Scozia è Ia d'Inghilterra|Ghjacumu VI di Scozia]] diventò dinù Ghjacumu Ia d'Inghilterra è d'Irlanda. In u [[1701]], u parlamentu di [[Londra]] arrigulò a successione à u tronu d'[[Inghilterra]] à favore di a casa di Hanovre, ma u parlamentu scuzzese minacciò per un tempu di fà una scelta differente, podarse à favore di u figliolu di u rè decadutu [[Ghjacumu II d'Inghilterra|Ghjacumu II]], " Ghjacumu III è VIII ", amicu di u rè di [[Francia]], chì pudia pretende à i trè troni. Ma, i parlamintare scuzzesi, marcanti per a maiò parte, avianu i pinseri finanziarii pruvinendu di u disastru di u [[Prugettu Darién]] à u [[Panama]]. Dopu à longhi neguziati, l'[[Attu d'Unione (1707)|Trattatu da Unione]] fubbe firmatu è u " [[Regnu Unitu]] di [[Grande Brittagna]] " campa u ghjornu in u [[1707]]. In u [[1727]], nasce a ''[[Reale Bank of Scotland]]'' per sdannighjà i purtadori di u [[Prugettu Darién]]. Face uncurrenza à a ''Lang|in|[[Bank of Scotland]]'', righjunta dinù da a ''[[British Linen Company]]'' chì presta da u [[1764]]<ref>in [http://books.google.fr/books?id=vEkTAAAAYAAJ&pg=PA211&dq=British+Linen+Company,+established+in+1746&hl=fr&a so=X&ei=YN1WUd_8F-7Ci7AaT-YH4Cg&ved=0CGoQ6AEwCQ#v=onepage&q=British%20Linen%20Company%2C%20established%20in%201746&f=false ''Views in Edinburgh and its vicinity'', Vulumu 1]</ref> à e [[Batiste|filature di linu]]. Aiutata da a [[Society of Improvers in the Knowledge of Agricultura in Scotland|Sucità agronomique scuzzese]], a produzzione scuzzese di [[Linu (textile)|linu]] triplicu trà u [[1730]] è u [[1775]], trà [[Dundee]] è [[Glasgow]], chì doppia e so espurtazione, trà [[1725]] è [[1738]]<ref>in ''A History of Scotland'', da J. D. Mackie è B. Lenman and G. Parker, (London: Penguin, 1991), pagina 296.</ref>. A [[battaglia di Culloden]] di u [[1746]] hà in u frattempu marcatu u fallimentu di u quartu di i sbarchi rialisti in Scozia, dopu à quelli di u 1692, 1708, è 1715. E speranze di risturazione di a sterpa di a [[Casa di Stuart|Stuarts]] si spignenu. U modu di vita tradiziunale di i [[Highlands|Highlanders]] (i [[clan|clani]], i [[tartan|tartani]] è ancu a [[sampugna]]) hè interditu. [[Walter Scott]] (1771-1832), autore prulificu di ballate, puemi è [[Rumanzu storicu|rumanzi storichi]], face cunnosce a litteratura scuzzese è à u XIXu seculu, [[Glasgow]] è u [[Clyde (Scozia)|Clyde]] diventanu un impurtante centru di custruzzione navale è a " siconda cità di l'imperu " britannicu dopu à [[Londra]]. E prime elezzione di u parlamentu scuzzese sò state organizate u 6 di maghju di u 1999. A prima seanza di u parlamentu hà avutu locu u 12 di maghju di u 1999. L'elezzione anu avutu locu dopu in u [[2003]]. U [[Partitu travaglistu (Regnu Unitu)|partitu travaglistu]] era tandu u più partitu maiò (29,3 % è 50 sedii<ref> http://news.bbc.co.uk/2/shared/bsp/hi/votu2003/scottish_parliament/html/main_scoreboard.stm Cunsequenze di l'elezzione di u 2003 (BBC)</ref>) manchendu di pocu a maiuranza. Incù l'appoghju di i Liberali (17 diputati) di u ''[[Democrati liberali (Regnu Unitu)|Scottish Liberal Democratic Party]]'', i travaglisti furmavanu u ''[[Guvernu scuzzese|Scottish Executive]]'', vene à dì u guvernu di Scozia. Ci era una prisenza nutevule d'eletti indipendentisti di u SNP (20,9 % è 27 sedii) (''Scottish Naziunale Party'', centru di manca. Difatti, era u sicondu partitu di u parlamentu), di sucialisti indipendentisti (6,9 % è 6&nbsp;diputati) scumpartuti trà u SSP ([[Partitu sucialistu scuzzese]]) è [[Sulidarità (Scozia)|Sulidarità]] è l'ecolugisti indipendentisti di u [[Partitu verde scuzzese]] (6,7 % è 7 sedii). === Storia cuntimpuranea === Un [[Parlamentu scuzzese]] hè statu instauratu da u ''[[Scotland Act (1998)|Scotland Act]]'', aduttatu da u parlamentu britannicu in u [[1998]]. Un [[referendum]] era statu organizatu capunanzu, di sittembre di u 1997 è una larga maiuranza s'era pronunciata à favore di a criazione d'un parlamentu. Hè u prima parlamentu scuzzese dapoi u [[1707]]. Hè cumpostu da 128 diputati. E prime elezzione di u parlamentu scuzzese sò state organizate u 6 di maghju di u 1999. A prima seanza di u parlamentu hà avutu locu u 12 di maghju di u 1999. L'elezzione anu avutu locu dopu in u [[2003]]. U [[Partitu travaglistu (Regnu Unitu)|partitu travaglistu]] era tandu u più partitu maiò (29,3 % è 50 sedii) manchendu di pocu a maiuranza. Incù l'appoghju di i Liberali (11,8 % è 17 diputati) di u ''[[Scottish Liberal Democratic Party]]'', i travaglisti furmavanu u ''[[Guvernu scuzzese|Scottish Executive]]'', vene à dì u guvernu di Scozia. Ci era una prisenza nutevule d'eletti indipendentisti di u SNP (20,9 % è 27 sedii) (''Lang|in|Scottish Naziunale Party'', centru sinistra - difatti, era u siconda partitu di u parlamentu), di sucialisti indipendentiste (6,9 % è 6&nbsp;diputati) scumpartuti trà u SSP ([[Partutu sucialistu scuzzese]]) è [[Sulidarità (Scozia)|Sulidarità]] è l'eculogiste indipendentisti di u [[Partitu verde scuzzese]] (6,7 % è 7 sedii). I cunsirvatori unionisti, chì u so ''[[Partitu cunsirvatore (Regnu Unitu)|Scottish Conservative and Unionist Party]]'', dritta, chì s'oppunianu à a criazione di u Parlamentu, ùn avianu più ch'è qualchì eletti (15,5 % è 18 sedii). Infine, à u mumentu di l'ultime elezzione di u 5 di maghju di u 2011, u SNP ottene a maiuranza assoluta di i sedii (69 annantu à u 129). U Prima ministru, Alex Salmond, hà oramai prumissu l'organisazione d'un [[Referendum scuzzese annantu à l'indipendenza|referendum annantu à l'indipendenza]] u 18 di sittembre di u 2014, à l'esitu di i [[Ghjochi di u Commonwealth di u 2014|ghjochi di u Commonwealth]] chì anu locu in Glasgow. Sient'è e cunsequenze d'un sundaghju publicatu da u ''[[The Sunday Times (Regnu Unitu)|Sunday Times]]'' u 7 di sittembre di u 2014, i sustinidori di l'indipendenza di a Scozia ghjunghjenu in testa (51 % contru 49 %). L'indipendenza hè finalemente rispinta da 55,3% di nò. Infine, à u mumentu di l'ultime elezzione di u 5 di maghju di u 2011, u SNP ottene a maiuranza assoluta di i sedii (69 annantu à u 129). U Prima ministru, Alex Salmond, hà oramai prumissu l'organisazione d'un [[Referendum scuzzese annantu à l'indipendenza|referendum annantu à l'indipendenza]] u 18 di sittembre di u 2014, à l'esitu di i [[Ghjochi di u Commonwealth di u 2014|ghjochi di u Commonwealth]] chì anu locu in Glasgow. Sient'è e cunsequenze d'un sundaghju publicatu da u ''[[The Sunday Times (Regnu Unitu)|Sunday Times]]'' u 7 di sittembre di u 2014, e sustinitrice di l'indipendenza di a Scozia ghjunghjenu in testa (51 % contru 49 %). L'indipendenza hè finalemente rispinta in definitiva da 55,3% di nò. In seguitu à a vittoria di i sustinidori di l'esciuta da u [[Regnu Unitu]] di l'[[Unione europea]] à u mumentu di u [[referendum annantu à u mantinimentu di u Regnu Unitu in l'Unione europeu|referendum di u 23 di ghjugnu di u 2016]], i Scuzzesi si sò pronunciatu per u mantinimentu à u senu di l'UE, incù u 62 % di i suffraghji sprimati. U lindumane di a cunsultazione, u Primu ministru scuzzese ùn esclude micca l'organisazione d'un nuvellu referendum annantu à l'indipendenza di a Scozia. À u mumentu di u referendum di u 2014, unu di i principali argumenti usati da l'opponenti à l'indipendenza era chì un'esciuta da a Scozia à u senu di u Regnu Unitu averia automaticamente inghjennatu un'esciuta da l'UE. == Geugrafia == === Tupugrafia === [[File:Scotland from satellite.jpg|thumb|250px|Carta da satellitu di a Scozia.]] A Scozia ùn pussede ch'è una sola [[Fruntiera trà l'Inghilterra è a Scozia|fruntiera terranea]], à u sudu di u paese, spartuta incù l'[[Inghilterra]]. E so fruntiere marittime a spiccanu da l'[[Irlanda di u Nordu]] è da l'[[isule Feroè]], territoriu [[Danimarca|danese]]. A Scozia conta numerosi [[arcipelagu|arcipelaghi]], ragruppendu circa 790 [[isula|isule]]. E trè principale sò e [[Shetland]], à u nordu, l'[[Orcade]], à u largu di [[Thurso (Scozia)|Thurso]], è l'[[Ebride]], à u nordupunente. L'[[Skye (Scozia)|isula di Skye]] face parte di l'Ebride Interne, à listessu titulu ch'è l'[[Mull (Scozia)|isula di Mull]]. E coste, di listessa manera ch'è i [[fjord|fjordi]], sò assai frastagliate è custituite da scogli, ma omu scontra dinù e spiaghje di rena. E muntagne coprenu una vasta superficia. I culmini ne sò u [[Ben Nevis]] (1344 m) è u [[Cairn Gorm]] (1245 m), tremindui assai furmati da i ghjacciai. A neve ci persiste tuttu l'annu. U vulcanismu, benchì anzianu, hè visibile in certe parte di u rilievu (punta di l'[[Old Man of Storr]] annantu à l'[[Skye (Scozia)|isula di Skye]], [[organi basaltichi]] di [[Staffa]], [[Dyke|dykes]] d'[[Edimburgu]]). I ''[[loch]]'' sò i lavi d'acqua dolce o i [[fjord|fjordi]] stretti è prufondi sbucchendu annantu à u mare. Quest'ultimi sò stati furmati da l'erusione à tempu à l'ultima [[ghjaciazione]]. Sò à spessu situati in [[valle ghjaciarie]], i [[glen]], chì u so fondu hè occupatu da un lavu o un bracciu di mare. I loch scuzzesi i più celebri sò senza dubbitu u [[Loch Ness]], u [[Loch Awe]], u [[Loch Lomond]] è u [[Loch Tay]], ma ne esiste centinare è centinare. I loch di mare, tutti dinù numerosi, cumprendenu per indettu u [[Loch Longu (Argyll and Bute)|Loch Longu]], u [[Loch Fyne]], u [[Loch Linnhe]] è u [[Loch Eriboll]]. === Clima === U [[clima]] di a Scozia hè un [[clima timperatu]] [[clima oceanicu|oceanicu]], benefiziendu da l'influenza di u [[Gulf Stream]]. E pricipitazione sò abundante, in particulare annantu à a parte nordupunente di u paese. D'inguernu, ci neve à spessu, ma a neve hà tindenza à sdrughje si ne prestu per via di i cambiamenti di timperatura è di l'influenza di u [[Gulf Stream]], particularmente longu à e coste. Eppuru, per causa di a so relativa prussimità incù u [[chjerchju pulariu]] (a Scozia hè difatti situata à listessa latitudine ch'è a parte Sudu di l'[[Alaska]] è di a [[Nurvegia]]), l'inguerni ponu qualchì volta esse assai rigurosi, soprattuttu quandu omu s'avanza à l'internu di i [[Highlands]] induv'ellu pò nivà da a fine di u mese di sittembre. Dinù, quandu una massa d'aria pularia s'acciacca annantu à u paese, e timperature ponu tandu cade di manera trimente in solu qualchì ora. == Ambiente == === Flora === [[File:Autumn_Gentian_(Gentianella_amarella)_-_geograph.org.uk_-_229005.jpg|thumb|Flora di Scozia: ''Gentianella amarella'']] A [[flora]] di a Scozia hè un'assemblea di [[spezia|spezie]] di [[pianta|piante]] chì conta più di 1600 spezie di [[Tracheobionta|piante vasculare]], più di 1500 di [[lichene|licheni]] è vicinu à 1000 [[briofite]]<ref> http://www.windsorscottish.com/hist-geo-flora.php Fauna è flora di Scozia</ref>. U numeru tutale di spezie vasculare hè debule in cunfrontu d'altri paese, ma e briofite è i licheni sò abundanti è quest'ultimi formanu in Scozia una pupulazione d'impurtanza mundiale. Parechje pupulazione di spezie rare di [[filetta]] esistenu, benchì l'impattu di i cullizziunisti di u XIXu seculu aghji messi in periculu l'esistenza di parechje spezie. E fureste sò scherse, per via di u sbuscamentu eccessivu in u passatu o di a puvertà di a terra annantu à e muntagne. U ventu è u [[blizzard (meteurulugia)|blizzard]] suffiendu annantu à e pendite d'inguernu ùn aghjivuliscenu micca a vegetazione. E [[lande]] sò cuperte à [[scopa]] o à [[Filicophyta|filetta]] è l'erba hè à spessu tanta schersa ch'è ci sò e centinare di chilomitri quatrati chì ùn ponu esse imprudati per l'[[agricultura]]. Eppuru, dapoi parechje dicine d'annate, u guvernu scuzzese investisce à l'ingrossu per a " ricustruzzione " di u so patrimoniu furestieru, è, in certe parte di u paese, omu pò qualchì volta scuntrà ci annantu à grande stese migliaie di ghjovani ghjallichi caleduniani. === Fauna === A [[Fauna (biolugia)|fauna]] di a Scozia hè generalmente tipica di u nordupunente di a parte [[Europa|europea]] di l'[[ecozona]] [[palearctica]], benchì parechje di i grossi [[mammiferu|mammiferi]] di u paese fussenu stati caccighjati sin'à l'[[estinzione di a spezie|estinzione]] è chì l'attività umana aghji dinù datu locu à a ghjunta di parechje spezie. I diversi ambienti timperati di Scozia ragruppanu 62 spezie di mammiferi selvatichi, cumpresa una pupulazione di [[Felis silvestris|ghjatti selvatichi]], un numeru impurtante di [[Vitellu marinu|vitelli marini grisgi]] è [[Vitellu marinu|vitelli marini cumuni]] è a culonia a più à u nordu di [[Grande delfinu|grandi delfini]]. Riguardu à l'insetti, nutemu a prisenza di i [[moscerinu|moscerini]]. Minusculi insetti alati, i moscerini appariscenu da u principiu di l'istate è si custituiscenu in livaturi. Sò insetti chì pizzicanu (e femine mursicanu per cibà si di sangue), ripprisentanu un certa fastidiu, à u mumentu di bivacchi, per i marchjadori chì ùn sò micca attrazzati di zinzalere specifiche (à fine maglie). I mari circundendu a Scozia sò frà i più produttivi annantu à u pianu biulogicu in u mondu : omu stima chì u numeru tutale di spezie marine scuzzese varca i 40000. I [[Monticule di Darwin]] sò un duminiu impurtante di mare fretu è in acqua prufonda incù scogli curallini scuperti in u [[1988]]. In l'internu di e terre, vicinu à 400 pupulazione geneticamente distinte di [[Salmone atlanticu|salmoni atlantichi]] vivenu in e vadine scuzzese. == Demugrafia == A Scozia conta quattru grande cità è sei cità mizane: [[Glasgow]] (580690 ab. Vicinu à 1,7 milione in l'agglumerazione), [[Edimburgu]] (457020 ab.), [[Aberdeen]] (211910 ab.), [[Dundee]] (145460 ab.), [[Stirling (cità)|Stirling]] (86200 ab.), [[Inverness (Scozia)|Inverness]] (53920 ab.), [[Ayr]] (46431 ab.), [[Perth (Scozia)|Perth]] (44000 ab.), [[Dumfries]] (38000 ab.) è [[Falkirk]] (34071 ab.). À u mumentu di u [[censimentu]] di u 2010, a Scozia cuntava 5168500 abitanti. Sient'è l'estimi di u [[2004]], 'ssu numeru puderia esse 5078400 attualmente. A superficia di a Scozia essendu 78772 km², a [[densità di pupulazione]] hè tandu di 64 persone à u km². Circa 70 % di a pupulazione stà in e [[Cintrale Lowlands]], una valle larga è fertile, chì si stinza da u nordestu à u sudupunente trà e cità d'[[Edimburgu]] è di [[Glasgow]] è cumprendendu i bacini di pupulazione cum'è [[Stirling (cità)|Stirling]], [[Falkirk]], [[Perth (Scozia)|Perth]] è [[Dundee]]. I cuncintramenti di pupulazione si trovanu annantu à a costa nordestu, per u più intornu à [[Aberdeen]] è d'[[Inverness (Scozia)|Inverness]]. A cità di [[Glasgow]] pussede a [[densità]] a più alta incù 3292&nbsp;persone à u km², mentre chì a rigione di l'[[Highlands]] pussede a densità a più debule incù solu 5 persone à u km². Vicinu à [[Glasgow]], u fracassu di i cantieri navali di a [[Clyde (Scozia)|Clyde]] è di e minere di carbone s'hè taciutu incù a fine di l'ultima guerra. Per causa di u disimpiegu, numerosi ghjovani diplumati emigranu versu l'[[Australia]]. == Lingue == [[File:Sanas.jpg|thumb|250px|[[Signaletica bislingua]] in [[Gaelicu scuzzese|scuzzese]] è [[inglese]] in i [[Highlands]].]] L'[[inglese]] è u [[gaelicu scuzzese]] sò e duie lingue officiale di a Scozia. Una altra lingua, avendu u statutu di [[lingua regiunale]], u [[scots]], hè dinù ricunnusciuta sient'è i termini di a [[Cartula europea di e lingue regiunale o minuritarie]]. L'[[inglese]] hè a lingua materna di 98 % di a pupulazione scuzzese. S'agisce generalmente d'un inglese assai mischiatu d'accentu [[scots]] è di certe particularità lessicale è grammaticale. I Scuzzesi anglofuni monulingui vivenu, in una prupurzione di 75 %, in i ''Lowlands'' Cintrale, vene à dì in u centru è u sudu di a Scozia. Listesse statistiche di u [[2001]] indicavanu chì 65674 persone annose di trè anni è più, vene à dì 1,3 % di a pupulazione scuzzese, eranu sempre capace di parlà, leghje è scrive in [[gaelicu scuzzese]]. I più grandi cuncintramenti di Scuzzese celtofuni si trovanu à u nordupunente, vene à dì in i ''Western Isles'' (o l'[[Ebride]]), i ''Highlands'', è ancu a rigione di [[Riame di Strathclyde|Strathclyde]] è quella d'[[Edimburgu]], a capitale. U gaelicu scuzzese ùn hè praticamente più parlatu in u sudu di a Scozia. L'[[inglese scuzzese]] hè a [[Lista di variazione regiunale di a |varietà regiunale di l'inglese]] in usu in iScozia, chjamata in inglese ''Scottish English'' o ''Scottish Standard English''. Hè a lingua scritta usuale in Scozia in i testi non litterarii. Ùn deve micca esse cunfusa incù u [[scots]], lingua germanica assai prossimu ma distinta da l'[[inglese mudernu]]. Sippuru i dui nomi fussenu stati à spessu impiigati unu per l'altru, l'usu mudernu hè di spiccà chjaramente i dui. === Inglese scuzzese === L'inglese scuzzese hè a cunsequenza di l'[[interferenza linguistica]] trà u scots è l'inglese à parte si da u seculu XVII<ref>Stuart-Smith J. (2008) ''Scottish English: Phonology'' in Varieties of English: The British Isles, Kortman & Upton (Eds), Muntone di Gruyter, p.|48</ref>. U passaghju di numerosi locutori da u scots à l'inglese si fece à u premiu di numerosi comprumissi [[funulugia|fonulogichi]] è trasfirimenti, è ancu di finomini d'[[ipercurrezzione]]<ref> McMahon, April M. S. (2000) ''Lessical phonology and the history of English '' Cambridge University Press p. 143</ref>. L'[[ortugrafia]], a [[puntuazione]] è a [[grammatica]] di l'inglese scuzzese suvitanu generalmente l'usu di l' ''[[Oxford English Dictionary]]''. L'inglese di e [[Highlands]] differisce un pocu di quellu di i [[Lowlands]], chì cumporta una più grande influenza funologica, grammaticale è lessicale di a lingua di [[substratu (linguistica)|substratu]], u [[gaelicu scuzzese]]. Malgradu e variazione regiunale è suciale, l'inglese scuzzese pussede bon parechji tratti di pronuncia caratteristichi. Esistenu poche differenze di grammatica trà e varietà di l'inglese, benchì a forma prugrissiva s'improdi tipicamente incù una più grande frequenza ch'è in altrò, per indettu incù certi verbi di sensu stativu (''I'm wanting a drink'' : " Vogliu un bichjere "). À u futuru, a forma prugrissiva indicheghja à spessu un supponimentu (''You'll be coming from Glasgow'' : " Forse vene da Glasgow ")<ref> McMahon, April M. S. (2000) ''Lessical phonology and the history of English '' Cambridge University Press p. 145</ref>. L'inglese scuzzese pussede bon parechji parole pocu imprudate à u sudu di u Regnu Unitu (cum'è l'altre varietà d'inglese). Parechji facenu parte di u vucabulariu generale, cum'è ''outwith'' " fora di " (piuttostu ch'è ''outside of''), ''wee'' " picculu " (parola di u scots, impiigata dinù in [[inglese irlandese]]), ''pinkie'' " ditu mignulu " (piuttostu ch'è " little finger "), ''janitor'' " guardianu " (piuttostu chì ''caretaker'') ; altre parolle designanu e rialità culturale specifiche, cum'è ''[[haggis]]'' o ''[[caber]]''. === Gaelicu scuzzese === [[File:AntEileanSgitheanach.ogg|thumb|Esempiu di gaelicu scuzzese : nome di l'isula di Skye, ''Annu t-Eilean Sgitheanach''.]] U scuzzese o [[gaelicu scuzzese]] (chjamatu ''Gàidhlig'' da paragunà incù u ''Gaeilge'' parlatu in [[Irlanda]]) hè una [[lingua gaelica]] ([[lingue celtiche|celtica]]) parlata in Scozia, in e [[Highlands]], in l'isule, è ancu da une poche di cumunità di [[Nova Scozia]], soprattuttu in l'[[isula di u Capu Brettone]]. L'espulsione furzata di campagnoli scuzzesi da di i grandi pruprietarii terrani à u seculu XIX spiega chì a lingua si fusse sparta insin'à u [[Canada]], induve ella hà declinatu ([[Gaelicu canadianu]]). Hè ricunnusciutu da u [[Regnu Unitu]] cum'è [[lingua regiunale]] di a Scozia sient'è a [[Cartula europea di e lingue regiunale o minuritarie]], è dapoi una leghje di u parlamentu scuzzese vutata u 21 d'aprile di u 2005 hè una [[lingua officiale]] di a Scozia (incù l'[[inglese]]). Hè usatu in a [[signaletica stradale bislingua]]. Cum'è lingua tradiziunale di i [[Gaels]], o [[Scots]] (i [[Celti]] venuti da l'[[Irlanda]] chì pupulonu u nordupunente di l'[[isule Britanniche]] versu u seculu V), u gaelicu occupa una piazza impurtante in a cultura tradiziunale scuzzese. Custituisce difatti a lingua storica di a forza parte di a Scozia attuale. U gaelicu scuzzese cuntava, in u [[2006]], 58750 locutori. === Scots === U [[scots]] (chjamatu in scots ''the Scots leid'', ''the Scotch tung'', è cetera.) hè una [[lingua germanica]] parlata in Scozia è in u nordu di l'[[Irlanda]] (in l'[[Ulster]]). Derivatu da u vechju [[nortumbrianu]], un di i dialetti settentriunali di u [[vechju inglese]] parlatu à u nordu di a vadina Humber, in [[Grande Brittagna]], prima di l'invasione nurmana ([[1066]]), è influinzatu da u [[vechju norrois]], appurtatu in l'isula da i [[Vichinghi]] danesi à u seculu, ferma assai prossimu à l'[[inglese]]. U scots custituisce in particulare l'[[idioma]] regiunale propiu à i [[Lowlands]], chì unu di i so dialetti hè u [[doric]]. Per causa di differenze esistendu trà i dialetti di u scots è di a non esistenza d'un'auturità di rigulazione, ùn esiste micca per avà un'[[ortugrafia]] nurmalizata per u scots è quessa, à dispettu di parechji sforzi chì sò stati fatti di i locutori di 'ssa lingua. U scots ùn hà micca cunnisciutu l'impurtante mudifica di a pronuncia di e vucale ([[grande cambiamentu vucalicu]]) ch'ellu hà cunnisciutu l'inglese. À titulu d'esempiu, a parola " town " si pronuncia incù una diftonga, ma a parola in scots, " toun ", si pronuncia /tun/. U pueta [[Robert Burns]], autore frà altre di a canzona ''[[Auld Lang Syne]]'', hè unu di i scrittori di lingua scots i più cunnisciuti è i più pupulari. == Econumia == [[File:Wfm buchanan street.jpg|thumb|250px|Buchanan Street, à u centru di u quartiere cummerciante di Glasgow.]] L'econumia di a Scozia hè strittamente ligata à quella di u [[Regnu Unitu]] ed hè per u più basata annantu à un sistemu capitalistu incù assai pocu interventu da a parte di u Statu. Dopu à a [[Rivoluzione industriale]], l'econumia scuzzese hè duminata da a [[custruzzione navale]], l'[[industria mineraria]] è a [[siderurgia]]. A participazione di a Scozia à l'[[Imperu britannicu]] l'hà permessu di spurtà a so produzzione à traversu à u mondu. Ma l'industria greva hà declinatu in l'ultima parte di u seculu XX. A Scozia subisce, à parte si da u mezu di u 1970, listessa crisa industriale ch'è u [[Paese di Gallia]] è u nordu di l'[[Inghilterra]]. L'industrie anziane, minere, carbone, ferru è siderurgia, sò vittime di a so invichjamentu è di a cuncurrenza mundiale, purtendu à un di i grandi mutamenti di l'econumia di a Scozia, ormai basata annantu à a [[tecnulugia]] è i [[Sirvizii (econumia)|sirvizii]]. L'annate [[1980]] anu vistu u sviluppu di a [[Silicon Valley]] scuzzese : [[Silicon Glen]] (''glen'' significhendu valle in scuzzese), trà [[Glasgow]] è [[Edimburgu]], aggrundendu assai intraprese tecnologiche maiò vinute à impiantà si in Scozia. Oghje, l'industria tecnulogicu impiega 41000 persone. L'imprese basate in Scozia sò spicializate in i sistemi d'infurmazione, a difesa, l'elettronica è i semi-conduttori, in certe rigione industrialmente scimpiate. A crescita ecunomica in Scozia hè stata in media superiore à quella di a Grande Brittagna sana ed hè stata menu tocca da a ricessione di u principiu di l'annate ch'è bon parechje altre rigione. Esiste dinù un sittore di sviluppu è design elettronicu particularmente dinamicu è in piena crescita, basatu annantu à i so ligami incù l'università è e cumpagnie lucale. Da nutà dinù hè a prisenza di sucietà multinaziunale cum'è [[Naziunale Semiconductor]], [[Internaziunale Business Macchine Curpurazione|IBM]] o [[Motorola]]. L'altri sittori magiori di l'econumia di a Scozia sò : a banca è e sirvizii finanziarii, l'educazione, u divertimentu, a biotecnolugia, i trasporti, u [[pitroliu]], u [[gasu]], u [[whisky]], è u turismu. I principali clienti di a Scozia sò i [[Stati Uniti]], a [[Francia]] è l'[[Alimagna]]. U [[produttu internu rozu]] (PIR) di a Scozia hè appena superiore à 74 miliardi di libri sterling (in u 2002), incù un PIR per abitante uguale à £14651. [[Edimburgu]] hè u centru finanziariu di u Scozia è a 6a piazza d'Europa incù e grande cumpagnie di u sittore finanziariu chì ci sò basate, inchjudendu a [[Reale Bank of Scotland]] (a siconda più grande banca d'Europa, a quinta mundiale), [[HBOS]] (pruprietariu di [[Bank of Scotland]]) è Standard Life Insurance. [[Glasgow]] hè u portu maestru di Scozia è u quartu più grande centru industriale di u [[Regnu Unitu]], cuntendu per più di 60 % di l'espurtazione scuzzese. A custruzzione navale, benchì in declinu dapoi u principiu di u seculu XX, conta sempre per una bona parte di l'econumia scuzzese. A cità pussede u quartiere cummerciante è di distribuzione u più maiò è u più impurtante ecunumicamente di u Regnu Unitu dopu à u quartiere di [[West End]] in [[Londra]]. [[Glasgow]] hè dinù unu di i vinti più maiò centri finanziarii d'[[Europa]] è aggronda u sede suciale di numerose imprese britanniche. L'altre industrie impurtante prisente in Glasgow sò u tessile, a chimica, a pesca, a brasseria è a distillazione. In u 1909, [[Charles Gordon]], u ghjenneru di u criatore di a distilleria [[Glenfiddich]], fubbe u prima à piglià u mare per spurtà u so [[single malt]]. === Pulitica munetaria === A Banca cintrale di u [[Regnu Unitu]], a [[Banca d'Inghilterra]], stampa i biglietti di banca chì sò i soli chì anu [[corte legale]] in [[Inghilterra]] è in u [[paese di Gallia]]. Eppuru, e banche in Scozia è in [[Irlanda di u Nordu]] anu u drittu d'emette i so propii biglietti. In Scozia, sò a [[Bank of Scotland]], a [[Clydesdale Bank]] è a [[Reale Bank of Scotland]] chì stampanu i biglietti. Un bigliettu di banca pò esse accittatu (senza eppuru avè corte legale) in tuttu u territoriu di u [[Regnu Unitu]], è ancu in e dipindenze di a Curona (e leghje finanziarie essendu differente in i paesi constituenti di u [[Regnu Unitu]], i [[Scuzzesi]] ùn sò micca obbligati à accittà i biglietti inglesi, è l'[[Inglesi]] ùn sò micca obbligati à accittà i biglietti scuzzesi, ma tuttu u mondu hè obbligatu à accittà e pezze di muneta di almenu una [[Libra sterling|libra]]). == Pulitica == A Scozia hè una di e quattru [[Nazione custitutiva (Regnu Unitu)|nazione custitutive]] di u [[Regnu Unitu]], chì ùn pussede micca una custituzione scritta unica. Insin'à l'[[Attu d'Unione (1707)|Attu d'Unione]] di u [[1707]], a Scozia era una nazione indipindente. Eppuru, in seguitu à 'ssi Atti d'Unione, i parlamenti inglese è scuzzese fubbenu sciolti è rimpiazzati da un singulu parlamentu per tutta a Grande Brittagna chì usò i palazzi è u sistemu instituziunale di l'anzianu parlamentu inglese. E curone scuzzese è inglese fubbenu riunite in u [[1603]] da [[Ghjacumu VI di Scozia]] quandu ellu diventò Ghjacumu Ia d'Inghilterra. In u [[1801]], l'[[Irlanda]] fubbe à u so tornu intigrata in u Regnu Unitu. Insin'à u [[1999]], a Scozia ùn hà micca avutu una legislazione in particulare naziunale, malgradu parechji tentativi in u corsu di l'anni d'impiantà di manera durevule una sorta di [[Home Rule]]. U Parlamentu nascì in seguitu à u ''[[Scotland Act (1998)|Scotland Act]]'' di u 1998 di u Parlamentu britannicu. Stu ''act'' espone i sughjetti annantu à i quali [[Sistemu di Westminster|Westminster]] ferma cumpetente, chjamati "reserved matters" ("sughjetti riservati"), cum'è a Difesa, l'Affare straniere, e pulitiche fiscale è ecunomiche, o ancu e legislazione annantu à i stupefacenti è l'audiovisuale. Ogni quattru anni, un [[scrutinu propurziunale]] permette d'eleghje i 129 diputati sedendu à u Parlamentu. == Organisazione amministrativa == {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" width="100%" align="center" |----- | {| |----- | valign="top" | <small> <ol> <li>[[Inverclyde]]</li> <li>[[Renfrewshire]]</li> <li>[[West Dunbartonshire]]</li> <li>[[East Dunbartonshire]]</li> <li>[[Glasgow]]</li> <li>[[East Renfrewshire]]</li> <li>[[North Lanarkshire]]</li> <li>[[Falkirk (council area)|Falkirk]]</li> <li>[[Clackmannanshire]]</li> <li>[[West Lothian]]</li> <li>[[Edimburgu]]</li> <li>[[Midlothian]]</li> <li>[[East Lothian]]</li> <li>[[Fife (Scozia)|Fife]]</li> <li>[[Dundee]]</li> <li>[[Angus (Scozia)|Angus]]</li> </ol> </small> | valign="top" | <small> <ol start=17> <li>[[Aberdeenshire]]</li> <li>[[Aberdeen]]</li> <li>[[Moray (Scozia)|Moray]]</li> <li>[[Highland (council area)|Highland]]</li> <li>[[Ebride steriore]]</li> <li>[[Argyll and Bute]]</li> <li>[[Perth é Kinross]]</li> <li>[[Stirling (council area)|Stirling]]</li> <li>[[North Ayrshire]]</li> <li>[[East Ayrshire]]</li> <li>[[South Ayrshire]]</li> <li>[[Dumfries é Galloway]]</li> <li>[[South Lanarkshire]]</li> <li>[[Scottish Borders]]</li> <li>[[Orcade]]</li> <li>[[Shetland]]</li> </ol> </small> | [[File:Scotland No dark.jpg|250px]] |} |} == Sistemu ghjuridicu == A Scozia pussede un [[sistemu ghjuridicu]] mistu unicu in [[Europa]], basatu annantu à a doppia basa di u [[drittu civile]] in a sterpa di u [[Corpus juris civilis|codice di Ghjustinianu]] è di a ''[[Common law]]'' medievale. U sistemu scuzzese hè paragunevule in particulare à u [[Drittu in Africa di u Sudu|sistemu sudafricanu]]. Dapoi l'[[Attu d'Unione di u 1707]], a ligislatura hè spartuta incù u restu di u [[Regnu Unitu]]. S'è u sistemu legislativu scuzzese hè da cima à fondu differente da i sistemi gallese è inglese, fubbe però influinzatu da quest'ultimu. Dapoi u [[trattatu annantu à u funziunamentu di l'Unione europea|trattatu di Roma]] in u 1957, u [[Cunsigliu di l'Europa|drittu europeu]] hà fattu a so intrata annantu à a scena scuzzese, frà altru incù a [[cunvinzione europea di i Dritti di l'Omu]]. U [[parlamentu scuzzese]], criatu in u 1999, pò legiferà annantu à parechji sughjetti, definiti da u ''Scotland Act (1998)''. E leghje scuzzese si differenzieghjanu per u più da e leghje inglese è nordirlandese in i duminii di u [[Patrimoniu (drittu)|patrimoniu]], di u [[drittu penale]], di a [[fiducia]], l'[[Eredità (drittu)|eredità]], u [[sistemu di prove]] è di u [[drittu di a famiglia]]. U [[drittu cummerciale]] è u [[drittu fiscale]] sò invece pocu differenti. Dapoi u 1991, una larga [[premagiurità]] hè accurdata à tutti i citatini da 16 anni ; cuncritamente, i so effetti sò vicini à quelli d'una [[maiuranza civile]] eccituatu uni pochi di dittagli, cum'è a pussibilità di ripudià ulteriurmente parechji atti ghjuridichi stabiliti trà 16 è 18 anni. Per l'elezzione cuncirnendu l'inseme di a Grande Brittagna, u drittu di votu ferma à 18 anni per evità di disequilibrà i corpi eletturali à favore di a Scozia ; invece, in una cunsultazione naziunale cum'è u referendu di u 18 di sittembre di u 2014, i 16-17 anni votanu. E ghjurie contanu di solitu 15 membri invece di 12. == Cultura == === Simbuli naziunali === [[File:Scottish Flag - detail.JPG|250px|thumb|A bandera di a Scozia.]] A cultura scuzzese si smarca di quelle d'altre nazione di u [[Regnu Unitu]] da parechje particularità. Hà difatti subitu di menu l'influenza latina di l'invasori rumani, e pupulazione [[pitte]] essendu firmate isulate insin'à u seculu V. Assai marcata da e so relazione, à spessu cunflittuale, incù l'Inghilterra, a Scozia hè stata di più influinzata ch'è ella da e culture scandinave è irlandese di u [[Medievu]], sicondu l'invasori successivi. E [[ribellione ghjacobite]] anu marcatu un cambiamentu in a storia culturale scuzzese, inaugurendu un avvicinamentu impurtante incù l'[[Inghilterra]], in senu à u [[Regnu Unitu]]. A Scozia, cum'è nazione, dispone cusì di simbuli chì li sò propii, tale a so bandera, a ''[[Saltire]]'', o u [[cardu]], ma ùn dispone micca d'un innu naziunale, l'[[God save the Queen|innu di u Regnu Unitu]] essendu u solu ricunnusciutu officialmente. E principale cilibrazione sò dinù propie à a Scozia, ch'elle fussenu officiale, cum'è a festa naziunale di u [[30 di nuvembre]] (u ghjornu di [[Santu Andria]], ''Sant' Andrew's Day''), o esciute da tradizione diverse, cum'è a ''Burns Night'' o ancu l'[[Hogmanay]]. Quest'ultime, assai marcate da a marca culturale scuzzese, sò statu spurtate à u Nuvellu Mondu, induve un'altra cilibrazione esiste, u [[Tartan Day]], impregnata da eredità scuzzese, ma ignurata in iScozia. U simbulu animalescu di a Scozia hè a [[licorna]], chì hè un simbulu araldicu di u paese dapoi u seculu XII. === Lingue è litteratura === E diverse influenze avendu bagnatu a Scozia si traducenu dinù in [[lingue in Scozia|pluralità di lingue]]. Duie sò officiale, l'[[inglese]] è u [[gaelicu scuzzese]]. Quest'ultima, lingua tradiziunale oghje minuritaria, hà assai largamente persu a so piazza di pettu à l'[[inglese scuzzese]], varietà regiunale di l'[[inglese mudernu]]. U [[scots]], lingua germanica prossima da l'inglese, hè l'idioma regiunale di e [[Lowlands]], à u sudu di u paese ; u scrittore [[Robert Burns]] l'hà largamente imprudata in e so opere. [[File:Robert burns.jpg|thumb|250px|U scrittore Robert Burns.]] A [[litteratura scuzzese]] hè ricca di scrittori, ma duie li sò particularmente assuciati, [[Robert Burns]] è [[Walter Scott]]. S'è Burns s'hè illustratu da a so puesia, ancurata in u folcloru scuzzese, Scott hè statu unu di i fundatori di u [[rumanzu storicu]]. Numerosi pueti anu dinù marcatu a storia litteraria scuzzese, dapoi u ''[[Castalian Band]]'' di a Rinascita sin'à [[Edwin Morgan]], u pueta naziunale attuale. U motu di a [[Rinascita scuzzese]], à u principiu di u seculu XX, hà marcatu una vultata d'interessu di i scrittori per a so eredità culturale propia, in u mentre di u [[Celtic revival]] irlandese di listessa epica. [[File:Bagpipe performer.jpg|thumb|250px|Un sunadore di cornamusa in custume tradiziunale.]] In u campu di a filusufia, e [[Luce scuzzese]], à u seculu XVIII, anu sviluppatu una scenza di l'Omu, incù pinsadori cum'è [[David Hume]], [[Francis Hutcheson]] è [[Adam Smith]], chì cuntinueghjanu d'influinzà u pinsamentu mudernu. === Musica è ballu === A [[musica scuzzese|musica tradiziunale scuzzese]] hè culligata à e musiche celtiche ; hè difatti firmata prossima da a [[musica irlandese]], incù a quale sparte certi strumenti, cum'è l'[[arpa celtica|clàrsach]], o arpa celtica. A [[cornamusa]] hè di sviluppu più ricente, è u [[viulinu]] li hè sempre pustiriore. I versi ghjucati coprenu un vastu repertoriu, andendu da i lamenti tradiziunale à e musiche militaresche o d'inspirazione riligiosa, includendu dinù i versi di dansa. A [[ballu scuzzese|danza tradiziunale scuzzese]] pò esse scumpartuta in trè gruppi maiò. E ''country dances'' è i ''céilidh dances'' sò balli di sucità praticata da coppii disposti in ''sets''. I balli di i Highlands si praticheghjanu elli in solu . 'Ssa forma di danza hà evoluatu in u cuntestu di i ghjochi di i Highlands, induv'ellu accumpagna a musica di a cornamusa. === Belli arti === L'[[architittura scuzzese]] hè stata marcata da l'influenza di figure maiò di l'architittura tale [[Robert Adam]] è [[William Henry Playfair]], per u stile neuclassicu, o ancu [[Charles Rennie Mackintosh]] è a Glasgow School di l'[[Arte nuvellu]]. Parechji stili architittonichi sò emersi in iScozia, cum'è u [[Scottish baronial stile]], è li sò firmati propii. L'architittura tradiziunale hè cintrata annantu à i mudelli di a [[black house]], in i [[Highlands]], è di a [[casatorra]], chì ne sò esciuti bon parechji castelli scuzzesi. === Mitulugia === A mitulugia scuzzese pruvene da a più larga [[mitulugia celtica]], e ligende di u [[ciclu d'Ulster]] è di u [[ciclu fenianu]] essendu state ripigliate è turrate à adattà à differente epiche da i bardi è pueti scuzzesi. Certe figure di u folcloru populare sò invece particulare à u paese, cum'è u [[cavallu ondinu|each uisge]], cavalli malefichi spiritendu i [[loch]], a [[banshee]], messagera di l'aldilà, è [[Brownie (folcloru)|brownies]], genii maliziosi di u fuculaghju. === Cultura populare === A [[cucina scuzzese]] hè marcata da l'utilisazione di a vena, oghje in parte rimpiazzata da u pomu, è chì si ritrova in e priparazione tale u [[porridge]] è l'[[oatcake]]s, ma dinù in u [[haggis]]. Cunsideratu piattu naziunale, quest'ultimu hè una panza di pecura piena chì hà datu nascita à tuttu un folcloru, dapoi e cene di a [[Burns'Night]] sin'à e ligende di u [[haggis selvatica]]. U [[whisky]] hè un'altra produzzione culinaria scuzzese largamente diffusa à a straniere. Cinque grande rigione si spartenu a produzzione di st'alcollu forte d'orzu maltatu. U [[tartanu]] hè una stofa di lana particularmente prisente in i custumi tradiziunali scuzzesi, di u quale u [[kilt]] hè unu di l'elementi. Purtatu solu da l'omini, u tartanu in u quale ellu hè tagliatu marca l'appartinenza di u purtadore à un [[clanu]] o à una rigione. Di lugliu 2009, u " Gathering " (accolta) riunisce, à [[Edimburgu]], in [[Hollyrood Park]], 30000 Scuzzese, incù una participazione di i differenti clani di i [[Highlands]] è di a diaspora scuzzese mundiale. 'Ssa accolta populare duveria occorre di novu in u 2013<ref>Vede a stampa scuzzese di i 25, 26 è 27 di lugliu di u 2009.</ref>. In a seria di rumanzi [[Harry Potter]] scritta da a scrittrice britannica [[J._K._Rowling|J.K. Rowling]], u castellu di Poudlard, scola di strigunaria è principale teatru di l'avvinimenti, hè situatu in Scozia. === Riligione === Statu di tradizione cristiana, a Scozia hè per a miò parte [[prutestantismu|prutestante]], a [[Chjesa di Scozia]] essendu u muvimentu principale. U [[catulicismu]], sicondu per numeru di fidele, hè particularmente impiantatu in u centru punente è l'isule di u punente di a Scozia, induv'ellu hà sopravvivutu à a [[Riforma prutestante|Riforma]]. I muvimenti ricenti d'immigrazione anu introduttu l'[[islamu]], à fiancu à e riligione asiatiche. In u [[2001]], circa 30 % di a pupulazione si dichjarava senza riligione. == Turismu == Furtezze, castellucci è dimore, à spessu situati in siti eccezziunali, affissanu fieramente i so murtulaghji, cum'è u famosu Fernie Castle è i Kilconquhar Castle è Dalhousie Castle, à u nordu d'[[Edimburgu]]. A maiò parte accoglienu i turisti per sirate di ghjochi di rollu. Fantasimi è spiriti andarini sò ormai visticati da i scentifichi di u gruppu di studiu annantu à a [[parapsicolugia]] di l'[[università d'Edimburgu]] : cumparse di spettri in un curridore, anumalie fotografiche è cuntatti fisichi sò analizati incù mezi di rigistrazione di più in più suffisticati. == Sportu == [[File:Oldfirmclash.JPG|thumb|Macciu trà u [[Celtic Ballò Club|Celtic]] è u [[Rangers Ballò Club|Rangers]] di [[Glasgow]], à u [[Celtic Park]]. U macciu trà 'sse duie squadre hè chjamatu "[[Old Firm]]"]] U [[sportu in Scozia|sportu]] hè un compunente impurtante di a cultura scuzzese. Sportu u più populare, u [[ballò in Scozia|ballò]], praticatu dapoi u seculu XIX, hè sughjettu à rivalità cumunitarie, chì a più cunnisciuta hè prubabilmente l'antagunismu trà sustenidori di u [[Celtic FC]], cattolichi è esciuti da a cumunità irlandese, è quelli di e [[Glasgow Rangers]], prutestanti. Dapoi u principiu di a criazione di a [[Scottish Prima League]], soli dui clubs ùn sò mai falati in siconda divisione scuzzese : u Celtic FC è l'[[Aberdeen FC]]. U golfu, apparsu à u seculu XV, hè cunsideratu cum'è originariu di Scozia. Mentre chì 'ssu sportu hè in altrò dutatu da un'imagine elitista, hè cunsideratu in iScozia cum'è populare, l'inseme di a sucità pudendu praticà lu. I [[Highland Games]] sò e cumpetizione spurtive tradiziunale cilibrendu l'eredità culturale scuzzese è a cultura celtica. Sò u sediu di prove di forza, chì a più cunnisciuta hè prubabilmente ''Toss the caber'', un lanciamentu di fustu d'arburu, ma dinù di cuncorsi di musica è di danza tradiziunale. [[File:Rugby Scotland.jpg|left|thumb|Macciu di a [[squadra di Scozia di rugby à XV]] à u [[Murrayfield Stadium]].]] Benchì menu populare chì u ballò, u [[Rugby à XV in Scozia|rugby in Scozia]] hè un sportu assai apprizziatu da a pupulazione. A [[squadra di Scozia di rugby à XV]], dinù cugnumatu u XV di u Cardu, participeghja tutti l'anni à u [[Turneu di e VI Nazione|turneu di e Sei Nazione]], turneu disputendu si mentre u mese di frivaghju è aprile. Ragruppendu e migliore squadre europee chì sò l'Inghilterra, u Paese di Gallia, a Francia, l'Irlanda è l'Italia. U rugby scuzzese hè rigularmente classificatu in e deci migliore nazione à u [[Classamentu IRB di e squadre naziunale di rugby à XV|classamentu di l'IRB]]. In club, duie squadre scuzzese, i [[Glasgow Warriors]] è [[Edinburgh Rugby|Edimburgu Rugby]], participeghjanu à a [[cuppa d'Europa di rugby à XV]] è à u campiunatu di a [[Pro12|Celtic League]], campiunatu ragruppendu squadre gallese, irlandese è taliane. U [[campiunatu di Scozia di rugby à XV]] hè cusì mezu professiunale è si disputa inquantu à ellu annantu à l'inseme di u paese. [[File:Hampden Park Glasgow Commonwealth Games Day 9.JPG|thumb|U [[Hampden Park]] di [[Glasgow]] à u mumentu di i [[Ghjochi di u Commonwealth di 2014|ghjochi di u Commonwealth 2014]]]] I Scuzzesi participeghjanu à i [[Ghjochi olimpichi]] sottu à i culori di u Regnu Unitu, ma mandanu [[Scozia à i Ghjochi di u Commonwealth|a so dilegazione propia]] à i [[Ghjochi di u Commonwealth]]. I più stadii impurtanti di Scozia sò u [[Celtic Park]], u [[Hampden Park]] è l'[[Ibrox Stadium]] di [[Glasgow]] è ancu u [[Murrayfield Stadium]] d'[[Edimburgu]]. U Celtic Park hè u stadiu eponimu di u club di ballò, u Hampden Park hè u stadiu di a squadra di ballò di Scozia (è di u [[Queen's Park Ballò Club|Queen's Park FC]], un club amatore), l'Ibrox stadium essendu quellu di e Glasgow Rangers è u Murrayfield Stadium hè u stadiu di rugby di u paese, accugliente a squadra naziunale è Edimburgu Rugby. == Scuzzesi celebri == 'Ssa lista ùn pretende micca esse stracumpletta, ma si prupone di mintuvà e persunalità nate in Scozia è chì anu influinzatu di manera significativa a storia, l'arti o e scenze di a so epica. === Seculu XIII === * [[William Wallace]] ([[1272]]-[[1305]]), eroi naziunale resu populare fora di Scozia da u filmu ''[[Braveheart]]'' induv'ellu hè incarnatu da [[Mel Gibson]]. * [[Robert Ia di Scozia|Robert Bruce]] ([[1274]]-[[1329]]), vincidore di a [[battaglia di Bannockburn]] in u [[1314]] di pettu à l'Inglesi. === Seculu XVI === * [[John Knox]] (versu u 1515-1572), discepulu di [[John Calvin]], fundatore di a [[Chjesa di Scozia|Chjesa rifurmata di Scozia]], nimicu di a cattolica Maria Stuart. * [[Maria Ia di Scozia|Mary Stuart]] (1542-1587), rigina di Scozia à u destinu tragicu. * [[John Napier]] (1550-1617), matematicu, cuncipitore di u [[Lugaritmu naturale|lugaritmu neperianu]]. * [[George Buchanan]] (1506-1582), storicu. * [[Robert Carver]] (1485-1570), cumpusitore. === Seculu XVII === * [[Robert Roy MacGregor]] (1671-1734), dettu [[Rob Roy]], banditu è eroi naziunale. * [[William Paterson]], fundatore di a [[Banca d'Inghilterra]] u [[27 di lugliu]] [[di u 1694]], originariu di [[Dumfries]]. === Seculu XVIII === * [[Thomas Reid]] (1710-1796), fundatore di a scola scuzzese di filusufia. * [[David Hume]] (1711-1776), natu in [[Edimburgu]], filosofu, econumistu è storicu, unu di i più impurtanti pinsadori di e [[Luce scuzzese]]. * [[Adam Smith]] (1723-1790), natu à [[Kirkcaldy]], celebru econumistu è padre fundatore di a duttrina di u [[liberalismu ecunomicu]]. * [[James Watt]] (1736-1819), cuncipitore di a [[macchina à vapore]], simbulu di a [[rivoluzione industriale]]. L'unità di putenza, u [[watt]], porta u so nome. * [[James Tytler]] (1742-1806), ghjurnalistu, ridighje è publicheghja in u 1771 a prima virsione di l' ''[[Encyclopedia Britannica]]''. * [[John Paul Jones (marinu)|John Paul Jones]] (1747-1792), fundatore di l'[[United States Navy|US Navy]], originariu di [[Kirkcudbright]]. * [[Robert Burns]] (1759-1796), pueta. * Sir [[Walter Scott]] (1771-1832), pueta è scrittore. * [[James Boswell]] (1740-1795), biografu, amicu di [[Pasquale Paoli]]. === Seculu XIX === * [[Robert Louis Stevenson]] (1850-1894), scrittore. * [[David Livingstone]] (1813-1873), missiunariu è scupridore di e surghjente di u [[Zambeze]] in u 1865 ; u so celebru scontru incù [[Henry Morton Stanley|Stanley]] si situeghja in u 1871. * [[James Clerk Maxwell]] (1831-1879), fisicu, celebru per avè unificatu l'elettrumagnetismu incù l'[[equazione di Maxwell]]. * [[George MacDonald]] (1824-1905), autore di libri per i zitelli. * Sir [[Arthur Conan Doyle]] (1859-1930), medicu, scrittore, autore di [[Sherlock Holmes]]. * [[Alexander Fleming]] (1881-1955), originariu di Darvel, scopre a [[penicillina]] u 3 di sittembre di u 1928. * [[James Esdaile]] (1808-1859), chirurgu primuratu di analgesia, hà effittuatu numerosi interventi chirurgichi magiore in [[India]], sottu à ipnosi, à un'epica induve l'anestesia ùn esistia sempre micca. === Seculu XX === * Sir [[J. M. Barrie]] (1860-1937), scrittore è dramaturgu, autore di ''[[Peter Pan]]''. * [[Ramsay MacDonald]] (1866-1937), prima ministru britannicu (1924, 1929-1935). * [[Allan Alexander Allan|Allan Alexander Allan dettu Scotty Allan]] (1867-1941), [[musher]] americanu. * [[Harry Lauder]] (1870-1950), artistu. * [[John Buchan]] (1875-1940), autore di ''The Thirty-nine Steps''. * [[John Logie Baird]] (1888-1946), l'invintore di u [[televisore]]. * [[Hà. J. Cronin|John Archibald Cronin]] (1896-1981), scrittore. * [[Elizabeth Bowes-Lyon]] (1900-2002), dinù cunnisciuta sottu à u nome di Queen Mother, mamma di a rigina [[Elisabeth II]]. * [[Deborah Kerr]], (1921-2007), attrice, nata à [[Helensburgh]]. * [[Alistair MacLean]] (1922-1987), scrittore. * [[Bill McLaren]], (1923-2010), ghjurnalistu spurtivu, natu in [[Hawick]]. * [[Jim Clark]] (1936-1968), pilotu, doppia campione di u mondu di formula 1, natu à [[Kilmany]]. * [[Bonu Scott]] (1946-1980), cantadore di u gruppu AC/DC, natu in [[Kirriemuir]]. * [[Gordon Brown (rugby à XV)|Gordon Brown]] (1947-2001), rugbyman, natu in [[Troon]]. === Seculu XXI === '''Persunalità di u cinema:''' * [[Sean Connery]] (1930-), attore, produttore, natu in [[Edimburgu]]. * [[David McCallum]] (1933-), attore è musicante, natu in [[Glasgow]]. * [[Sylvester McCoy]], (1943-), attore, natu in [[Dunoon]]. * [[Bill Forsyth]] (1946-) scrittore, realizadore (''Lucale Hero'' è ''Gregory's Girl''). * [[Peter Capaldi]] (1958-), attore è realizadore, natu in [[Glasgow]]. * [[Hugh Grant]] (1960), attore. * [[Robert Carlyle]], (1961-), attore, natu in [[Glasgow]]. * [[Alan Cumming]] (1965-), attore, scrittore, direttore, produttore di filmi. * [[Dougray Scott]] (1965-), attore è produttore. * [[John Barrowman]] (1967-), attore, cantadore è prisentadore di televisione natu in [[Glasgow]]. * [[Gerard Butler]] (1969-), attore, natu in [[Paisley (Scozia)|Paisley]]. * [[Ewan McGregor]], (1971-), attore, natu in [[Crieff]]. * [[David Tennant]] (1971-), attore, natu in [[Bathgate]]. * [[Kevin McKidd]] (1973-), attore, natu in [[Elgin (Scozia)|Elgin]]. * [[Hans Matheson]], (1975-), attore scuzzese. * [[Kelly Macdonald]], (1976-), attrice, nata à [[Glasgow]]. * [[James McAvoy]] (1979 -), attore, natu à [[Portu Glasgow]]. * [[Karen Gillan]] (1987-), attrice, nata à [[Inverness (Scozia)|Inverness]]. * [[Freya Mavor]] (1993-), attrice di a seria ''[[Skins (seria televisiva, 2007)|Skins]]'', nata in [[Glasgow]]. '''Persunalità di a scrittura:''' * [[Robbie Coltrane]] (1950-), attore, scrittore è cumediante. * [[Iain Banks]] (1954-2013), scrittore. * [[Graham Masterton]] (1946-), scrittore. * [[Ian Rankin]] (1960-), scrittore. '''Persunalità di a musica:''' * [[Donovan (musicante)|Donovan]] (1946-), cantadore, cumpusitore è musicante folk rock natu in u quartiere di Maryhill, in [[Glasgow]]. * [[Ian Anderson (musicante)|Ian Anderson]] (1947-), cantadore, cumpusitore è musicante, fundatore di u gruppu [[Jethro Tull (gruppu)|Jethro Tull]], natu in [[Dunfermline]]. * [[Mark Knopfler]], (1949-), chitarristu, fundatore di u gruppu di rock [[Dire Straits]], natu in [[Glasgow]]. * [[Annie Lennox]], (1954-), canterina di u gruppu [[Eurythmics]]. * [[Angus Young|Angus]] (1955-) è [[Malcolm Young]] (1953-), chitarristi di u gruppu di rock australianu [[AC/DC]], nati in [[Glasgow]]. * [[Susan Boyle]] (1961-), canterina, nata in Blackburn [[West Lothian]]. * [[KT Tunstall]] (1975-), autore, cumpunitore è chitarristu natu in [[Edimburgu]]. * [[Simplicia Minds]], gruppu di rock è di [[new wave]] fundatu in u 1977. * [[Calvin Harris]] (1984-), [[Disc-jockey|DJ]], natu in [[Dumfries]]. * [[Texas (gruppu)|Texas]], gruppu di rock fundatu in u 1985. * [[Amy Macdonald]] (1987-), canterina di folk-rock, nata à [[Glasgow]]. '''Persunalità pulitiche:''' * [[Gordon Brown]] (1951-), Prima ministru britannicu da u 2007 à u 2010, natu in [[Giffnock]]. '''Scentifichi:''' * [[Eric Tempiu Bell]] (1883 - 1960), matematicu. * [[William Cochran]] (1909 - 1980), matematicu è statisticu. * [[Bill Napier]] (1940 -), astrunomu. '''Spurtivi:''' * [[Jackie Stewart]] (1939-), pilotu, triplice campione di u mondu di [[Formula 1]], natu in [[Dumbarton (Scozia)|Dumbarton]]. * [[Tom Conti]] (1941-), attore. * [[Sir Alex Ferguson]] (1941-), anzianu manager di [[Manchester United]] arritiratu à a fine di a staghjone 2012/2013 chì ditene a prova maestra di trufei ottenuti da un addistradore di ballò. * [[Kenny Dalglish]], (1951-) anzianu ghjucadore di ballò in particulare di u [[Celtic di Glasgow]] è di u [[FC Liverpool]] po diventatu addistradore. * [[Andy Irvine]], (1951-), rugbyman, natu in [[Edimburgu]]. * [[Gavin Hastings]], (1962-), rugbyman, natu in [[Edimburgu]]. * [[Colin McRae]] (1968-2007), pilotu di rallye, campione di u mondu 1995. * [[David Coulthard]] (1971-), pilotu automobile, cummentatore (BBC). * [[Dario Franchitti]] (1973-), pilotu automobile scuzzese, doppiu vincidore di e [[500 miles d'Indianapolis|500 miles di indianapolis]] ([[2007]] è [[2010]]), natu in [[Bathgate]]. * [[David Millar]] (1977-), curridore ciclisticu natu in [[Malta]] ma scuzzese per via di i so parenti. * [[Andy Murray]] (1987-), ghjucadore di tennis, vincidore di l'US Open in u 2012 è di u [[Turneu di Wimbledon]] in u 2013. Finalistu di l'[[Open d'Australia]] 3 volte (2010, 2011 è 2013); natu in [[Dunblane]]. '''Altri:''' * [[Jack Vettriano]] (1951-), pittore. * [[Gordon Ramsay]] (1966-), capu cucinaru è ristoradore scuzzese natu in [[Johnstone (Scozia)|Johnstone]]. == Note == <references/> ==Da vede dinù== *[[Franz Ferdinand]] *[[Dundee]] [[Categoria:Regnu Unitu]] [[Categoria:Scozia]] [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Nazione senza Statu]] 1yoydkfv1d0vxbx8jxiqcyklsm668bo E Caldane 0 18454 348449 2015-07-03T15:54:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Punta di Caldane]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Punta di Caldane]] on0mxardgwflh2kv872fjmtjwqqk1vz Cummerciale 0 18455 348454 2015-07-03T15:58:41Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cummerciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[cummerciu]] sjtr61ok7ku985mtkpz7legq0kjl0n3 Industriale 0 18456 348455 2015-07-03T15:59:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Industria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[industria]] lj6qobl9w2v0zllroqejq0dmmsvnp2j Industria 0 18457 348533 348532 2015-07-03T17:55:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki [[File:Gdp-and-labour-force-by-sector.png|thumb|right|Struttura di u PIL di u settore è di manu d'opera per prufessione. E cumpunenti verdi, rosse è azuri di i culori di i paesi raprisentanu rispittivamente a percentuale per l'agricultura, l'industria è i servizi]] [[File:Clark's Sector Model.png|thumb|right|Mudellu di i settori di Clark]] '''Industria''' hè tuttu ciò chì rializa un'attività di pruduzzione di [[ecunumia|beni]] di interessu ecunomicu incù un criteriu massicciu (è chì si distingue da l'artisgianatu) esercitandu un'attività di trasfurmazione di e materie prime in beni intermediari o prudutti finiti. Essa rientra in u settore secundariu di l'[[ecunumia]]. U termine diriveghja da u [[latinu]] ''industria (-ae)'', chì pò significà attività, ingegnu, diligenza, è chì vene da ''endo-'' (dentru) è ''-struo'' (custruiscu). U termine vene utilizatu per indicà un sistemu di prucedimentu partendu da un pruduttu dettu "primu" si ne pruduce un "secondu" incù un valore aghjuntu. [[categoria:Industria]] ahqhd3dntp6x6lcynh3hnjzh6qsp2jh Puliticu 0 18458 348458 2015-07-03T16:07:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Medicu 0 18459 348459 2015-07-03T16:08:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Medicina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[medicina]] blaky4zvd2ln7nhwlgrrbmb79bbqr4o Uruguaianu 0 18460 348465 2015-07-03T16:14:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Uruguai]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Uruguai]] no25yc608mlf9lp6sovknpv6r7lssbn Storicu 0 18461 348466 2015-07-03T16:14:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Storia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Storia]] iedmsvlgl1nwhzhlz6e9h3occinnbsp Fisicu 0 18462 348482 2015-07-03T16:31:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fisica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[fisica]] sfssszagtqh7xc9wad805dz7dcmqnx2 Nova Zelanda 0 18463 348483 2015-07-03T16:31:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nova Zilanda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nova Zilanda]] ot8lw0p25u1falyomunun6w20i7nlm7 Insetti 0 18464 348507 2015-07-03T16:51:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Insettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[insettu]] sw4jd2tat5zwh5ldu2tezdl9obphec0 Dittatore 0 18469 348518 2015-07-03T17:16:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Dittatori 0 18470 348519 2015-07-03T17:16:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pulitica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pulitica]] 6lc2i40s9xs604e347yq8lnruzg957p Alemannu 0 18471 348522 2015-07-03T17:19:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Germania]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Germania]] lkuzjnq0yxy0sw1uevu94zppt09cbxn Ghiornu 0 18474 348545 2015-07-03T18:30:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjornu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjornu]] 0tsji30neto71w7txqbu39v48o9uecf Erba santa 0 18476 351396 348608 2015-07-19T16:20:30Z 86.219.186.167 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'erba santa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Achillea ligustica4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Achillea ligustica |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Achillea]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Achillea ligustica''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Achillea_ligustica1.jpg|250px|L'erba santa]] |----- |} L' '''erba santa''' (o ''arba santa'') (''achillea ligustica'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae. ==Discrizzione== L'erba santa hè alta 30 à 90 cm. U fustu hè drittu. A pianta musca forte. Fiurisce da ghjunghju à aostu. I fiori sò bianchicci. U fruttu hè un acheniu di circa 1,5 mm. L'erba santa si scontra da 200 à 1700 metri. Si trova in e rigione mediterranie, à spessu in i prati o à u cantu di i stradoni. U so numeru crumosomicu hè: 2n=18. L'erba santa hè assai cumuna in Corsica. Hè ancu chjamata l'''erba sumerina''. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Achillea ligustica'' sò: * ''Achillea cuneata'' Sch.Bip. * ''Achillea nobilis'' subsp. ''ligustica'' (All.) Bonnier * ''Achillea sicula'' Raf. ==Usi== ===Gastronumia=== In Corsica, l'erba santa hè imprudata in certi paesi per fà e fritelle, à spessu u venneri santu.<ref>Simonpoli (1982), p. 69.</ref> ===Medicinali=== {{Disclaimer|medicu}} In Corsica, si facianu l'inguenti incù l'erba santa per curà e storte.<ref>Simonpoli (1982), p. 69.</ref> Ci conta dinù [[Arnestu Papi]] ch'in San' Ghjuvanni era per appuntu u mumentu di coglie l'erbe salutifere è in particulare l'erba santa: {{Citazione|U ghjornu o a vighjilia di San Ghjuvanni hè u mumentu santu par codda l’arbi è l’arbetti chì curani i malatii o chì pruteghjani da i malanni. Uni beddi pochi hani virtù straurdinarii. I chjamani « arbi di San Ghjuvanni ». I più cunnisciuti sò l’arba di San Ghjuvanni, « l’arba santa », « a matricaria », o « a matrunella », o « a camumiglia », « a calendula » o « baraculi », « a salvia », « l’eddara », « l’erba di taglia », o « l’artimisia (...).<ref>http://ernestpapi.free.fr/Mesi,%20santi.%20Mois,%20saints.htm Mesi è santi].</ref>}} À i ghjorni d'oghje, si face in [[Corsica]] incù l'erba santa un oliu essenziale. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/parutions/pdf/les-corses-et-les-plantes-sauvages-autrefois-et-maintenant.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] ==Da vede dinù== * [[flora di Corsica]] 24tcivwexcru4vgrl68rw6evqeekdwk Arba santa 0 18477 348567 2015-07-04T18:55:40Z 86.219.188.77 Reindirizzamentu à [[Erba santa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[erba santa]] 2ch3w3t2wpiqj5xlaq5zba6p5pihc2a Arba catalina 0 18478 351640 351474 2015-08-15T14:35:45Z 86.219.235.10 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"| padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Arba catalina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Verbascum pulverulentum2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Verbascum pulverulentum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Scrophulariaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Verbascum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Verbascum pulverulentum''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Verbascum pulverulentum1.jpg|250px|Verbascum pulverulentum]] |----- |} L' '''arba catalina''' (o erba catalina) (Verbascum pulverulentum) hè un tipu di pianta chì faci parti di a famiglia di i scrophulariaceae. ==Discrizzioni== U fustu hè drittu drittu è altu 50 cm-2 metri. I fiori sì giaddi. Fiurisci da [[ghjugnu]] à [[sittembri]]. A curolla hè larga 20-25 mm. U caliciu hè chjucu: 2-3 mm. L'arba catalina si scontra in l'Auropa sana. L'arba catalina hè assà cumuna in Corsica. ==Tassunumia== Parechji sinonimi di ''Verbascum pulverulentum'' sò: *Lychnitis pulverulenta (Vill.) Fourr. species *Thapsus floccosum (Waldst. & Kit.) Raf. *Thapsus pulverulentum (Vill.) Raf. *Verbascum acutifolium Halácsy species *Verbascum laxiflorum Presl species *Verbascum pulvinatum Thuill. species ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * [http://adecec.net/parutions/pdf/les-corses-et-les-plantes-sauvages-autrefois-et-maintenant.pdf Conrad, Marcella, I corsi è i piante salvatichi, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Cunsirvatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francesu) ==Da veda dino== * [[flora di Corsica]] [[Categoria:Flora]] gjhjxacop3a2cb93o7244jj2y7hsf47 Categoria:Radiu corsa 14 18481 348603 2015-07-05T16:21:44Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Categoria:Radiu corsa]] à [[Categoria:Radiò corsa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Radiò corsa]] 2uo952y0ndk712tamjodmuep1nnc3tp Cili 0 18483 348616 2015-07-06T07:58:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cile]] nkppd8zi5trc8srqdz3r25oo9klpdfv Gallinula chloropus 0 18484 348650 2015-07-06T08:16:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjallinetta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjallinetta]] pn36y97bu2iv09stbfrlptz7t3c5eby Listinu di l'attori americani 0 18485 361183 361182 2019-01-03T02:41:28Z 2600:8800:3980:2550:250B:20:974B:D09E wikitext text/x-wiki Ci sò parecchji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu di sottu: * [[Aedin Mincks]] * [[Ahmed Best]] * [[Al Pacino]] * [[Ali Larter]] * [[Amanda Peet]] * [[Andy Dick]] * [[Andrew Garfield]] * [[Anne Haney]] * [[Arliss Howard]] * [[Ben Stein]] * [[Bernie Mac]] * [[Bill Irwin]] * [[Bill Paxton]] * [[Blake Clark]] * [[Bob Barker]] * [[Bobcat Goldthwait]] * [[Brad Dourif]] * [[Bruce Springsteen]] * [[Bryan Cranston]] * [[Burgess Meredith]] * [[Carlos Alazraqui]] * [[Carlos Mencia]] * [[Caroll Spinney]] * [[Carrot Top]] * [[Casey Kasem]] * [[Cesar Romero]] * [[Charles Bronson]] * [[Charles Fleischer]] * [[Chris Hardwick]] * [[Chris Kratt]] * [[Chris Pine]] * [[Chris Pratt]] * [[Christopher Lee]] * [[Christopher Plummer]] * [[Christopher Reeve]] * [[Christina Ricci]] * [[Claire Danes]] * [[Clive Dunn]] * [[Conrad Vernon]] * [[Corbin Bleu]] * [[Dakota Fanning]] * [[Dan Castellaneta]] * [[Dana Snyder]] * [[David Letterman]] * [[David Weintraub]] * [[Demi Lovato]] * [[Dixie Carter]] * [[Don Rickles]] * [[Donald Pleasence]] * [[Donald Sutherland]] * [[Eartha Kitt]] * [[Ed Asner]] * [[Ed Lauter]] * [[Edie McClurg]] * [[Efrem Zimbalist, Jr.]] * [[Emily Browning]] * [[Eric Jacobson]] * [[Estelle Harris]] * [[Flavor Flav]] * [[Frank Gorshin]] * [[Gary Coleman]] * [[Geoff Pierson]] * [[Gilbert Gottfried]] * [[Giovanni Ribisi]] * [[Godfrey Cambridge]] * [[Gord Robertson]] * [[Gwyneth Paltrow]] * [[Hal Holbrook]] * [[Hayden Panettiere]] * [[Hilary Swank]] * [[Jackie Gleason]] * [[Jake Wood]] * [[Jaleel White]] * [[James Avery]] * [[James Caan]] * [[James Coburn]] * [[James Gandolfini]] * [[Jason Alexander]] * [[Jane Krakowski]] * [[Jeff Bennett]] * [[Jeff Foxworthy]] * [[Jeff Garlin]] * [[Jemaine Clement]] * [[Jeremy Renner]] * [[Jessica Barth]] * [[Jim Carrey]] * [[Jim Meskimen]] * [[Jim Varney]] * [[Joan Rivers]] * [[Joe Turkel]] * [[Joel McHale]] * [[Joey King]] * [[John Travolta]] * [[John Lithgow]] * [[John Tartaglia]] * [[John de Lancie]] * [[Jonathan Winters]] * [[Josh Duhamel]] * [[Josh Keaton]] * [[Jovian]] * [[Judy Garland]] * [[Julie Newmar]] * [[Kath Soucie]] * [[Kelsey Grammer]] * [[Kevin Costner]] * [[Kevin Michael Richardson]] * [[Kevin Schon]] * [[Kevin Spacey]] * [[Larry David]] * [[Larry the Cable Guy]] * [[Laura Prepon]] * [[Leonardo DiCaprio]] * [[Lindsey Shaw]] * [[Malcolm McDowell]] * [[Marilyn Monroe]] * [[Mariska Hargitay]] * [[Mark Acheson]] * [[Marlon Brando]] * [[Martin Kratt]] * [[Martin Landau]] * [[Martin Lawrence]] * [[Masiela Lusha]] * [[Matt Frewer]] * [[Matt Vogel]] * [[Matthew J. Munn]] * [[Matthew W. Taylor]] * [[Megan Fox]] * [[Melissa Sturm]] * [[Michael Ansara]] * [[Michael Clarke Duncan]] * [[Michael Copper]] * [[Michael Jeter]] * [[Mila Kunis]] * [[Montgomery Clift]] * [[Nancy Cartwright]] * [[Paul Greenberg]] * [[Paul L. Smith]] * [[Philip Levine]] * [[Philip Seymour Hoffman]] * [[Phill Lewis]] * [[Phyllis Diller]] * [[Pierce Gagnon]] * [[Reginald VelJohnson]] * [[Richard Griffiths]] * [[Richard Kiel]] * [[Richard Schiff]] * [[Richard Simmons]] * [[Robert De Niro]] * [[Robert Patrick]] * [[Robin Williams]] * [[Rod Roddy]] * [[Roger Ebert]] * [[Russell Crowe]] * [[S. Scott Bullock]] * [[Sam Huntington]] * [[Sam Worthington]] * [[Scarlett Johansson]] * [[Selena Gomez]] * [[Shelley Duvall]] * [[Sidney Poitier]] * [[Sophie Anna Everhard]] * [[Steve Buscemi]] * [[Steve Whitmire]] * [[Steve Zahn]] * [[Susan Egan]] * [[Suzanne Pleshette]] * [[Tate Donovan]] * [[Taylor Lautner]] * [[Terry Crews]] * [[Tony Hale]] * [[Topher Grace]] * [[Vanessa Hudgens]] * [[Wallace Shawn]]] * [[Walt Dohrn]] * [[Wayne Knight]] * [["Weird Al" Yankovic]] * [[Wilford Brimley]] * [[Will Ferrell]] * [[Will Smith]] * [[Yeardley Smith]] * [[Zendaya]] [[Categoria:Attori americani]] srsurmkwhu8fin8niaxuwu9pdk2jz74 Categoria:Attori americani 14 18486 348928 2015-07-06T10:26:36Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Listi fotografi 0 18487 348944 2015-07-06T10:37:11Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Listi fotografi]] à [[Listinu di i fotografi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Listinu di i fotografi]] l9q7sus0lx39g7upioqmob008xibcl6 Categoria:Finlandia 14 18488 359531 348957 2018-06-08T19:49:49Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo L'Alzi 0 18490 349095 2015-07-07T06:36:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alzi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alzi]] mrkdxv4oppzu5884cmshyxq1kof2dww Àrburi 0 18491 349097 2015-07-07T06:37:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Arburi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Arburi]] gz7rovyjsqtn9jwv7mgxd3k2a4d5kma Azilonu è Àmpaza 0 18492 349098 2015-07-07T06:38:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Azilonu è Ampaza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Azilonu è Ampaza]] 0ki2chk9wf50h56rorktqvo3xxcggvp Bilvidè è Campumoru 0 18493 349099 2015-07-07T06:39:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Belvideri è Campumoru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Belvideri è Campumoru]] mleisc9yz0ow737bpf8wugvur9z2yw2 A Campana 0 18494 349100 2015-07-07T06:40:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campana]] 3vy6mqgbgid8sqjd131ldrznluw4wx0 E Cannelle 0 18495 349102 2015-07-07T06:41:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cannelle]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cannelle]] l7gnzcatf9tkid3scvgtkyzxt7z94yc Cardu è Torghja 0 18497 349105 2015-07-07T06:43:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cardu è Turghjà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cardu è Turghjà]] esiw88pjbcco5shbexwra3fdtz3ewxe Casagliò 0 18499 349108 2015-07-07T06:44:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casaglionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casaglionu]] d2492q8jc4nic4fbwron2sx5ad7fo2s A Casanova 0 18501 349113 2015-07-07T06:47:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casanova]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casanova]] k9k94cypqwfh3inoy7f0hvdmn4weq5f E Casevechje 0 18502 349114 2015-07-07T06:47:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casevechje]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casevechje]] fphm8fwuyjmi1kntu9g1ohwvhe62u8f U Castellà di Mercoriu 0 18503 349115 2015-07-07T06:48:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Castellà di Mercuriu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Castellà di Mercuriu]] 6v9es5s28p8jui1qul5y0k0fm0ojour I Càteri 0 18504 349117 2015-07-07T06:50:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[I Càtari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[I Càtari]] 1yvnaune0vuzg7zon886l2lhwhszayy E Cristinacce 0 18505 349120 2015-07-07T06:51:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cristinacce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cristinacce]] 4866naj1kp1p90phmr4rzsu3c4lqoho Curbara 0 18506 354162 349122 2016-05-24T00:22:48Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Curbaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Curbaghja]] 29bfx0w364ub8nj9rr7uqk32uep9sfp Cùttuli 0 18507 349123 2015-07-07T06:53:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cuttuli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cuttuli]] aiyq1htj88nz99wwrl18hz3ifcqzj9q Èccica è Suaredda 0 18508 349124 2015-07-07T06:53:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Eccica è Suaredda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Eccica è Suaredda]] 5zolj9ylvrwq65nelw3n5glv1f3yw7h Crocichja 0 18509 349125 2015-07-07T06:54:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Crucichja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Crucichja]] hwlnm6q9unbye10o94j6ny6ttmlfg2q Crucichja 0 18510 349126 2015-07-07T06:55:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Crucichja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Crucichja]] hwlnm6q9unbye10o94j6ny6ttmlfg2q Felce 0 18511 349131 2015-07-07T06:58:27Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Felce]] à [[Felge]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Felge]] gspzi3vi0rus2w03dcdm1w825qsdftc Filicetu 0 18512 349132 2015-07-07T06:59:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Fulgetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Fulgetu]] 8r35u74u08wg6gttuc5bf4u7enz9881 Ferrìngule 0 18513 349134 2015-07-07T07:00:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ferringule]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ferringule]] f4ub13y8p8ai7gw7hmbomlnhnu2a01x Fughjichja 0 18515 363219 349137 2019-08-14T17:55:18Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Fucichja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fucichja]] ln43759a4v2076b0l0s9o3v31pirtlf Gavignani 0 18516 349140 2015-07-07T07:05:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Gavignanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Gavignanu]] nx9c03xdjuaeil79kitllzov5ke30bn Granacia 0 18517 349141 2015-07-07T07:06:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Granaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Granaccia]] onez5w7b7dps0685mcmy0qtt2paxuty Grussetu è Prugna 0 18518 349144 349143 2015-07-07T07:07:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Grussetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Grussetu]] 8ujejew651xlwbqwvl28xmbhz63bpn8 U Livesi 0 18519 349146 2015-07-07T07:08:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Livesi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Livesi]] cahuyn29wz0rc74f6ns06dolwzwzy1s Lòpigna 0 18520 349148 2015-07-07T07:08:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lopigna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lopigna]] 2l6129bk33biaoolj6z68fg5fbdzgd0 U Lucu di Nazza 0 18521 349149 2015-07-07T07:09:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Lugu di Nazza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Lugu di Nazza]] qukr9gl9mhe8yxj1gkv83cr122vrcda U Mansu 0 18522 349153 2015-07-07T07:10:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Barghjana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Barghjana]] 4q39elm9gxynld0f3vdqs2nlj88xtfk A Monacìa d'Orezza 0 18523 349155 2015-07-07T07:13:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Munacia d'Orezza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Munacia d'Orezza]] 3pbp7lhsuisnhlcvh4x8iptbkre5yz2 Munticellu 0 18524 349158 2015-07-07T07:14:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Munticellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Munticellu]] hgzgjg5w232okrrw53148fgfi97q7vs Nazza 0 18525 349160 2015-07-07T07:16:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Poghju di Nazza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Poghju di Nazza]] 5e2dkg3rgqc4pnj2imcf3nhiq60dxp2 Nuvale 0 18526 349162 2015-07-07T07:16:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Nuvale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Nuvale]] 5bt21n7j5ylk6hyn4fzsj32pymigqzp Ortale 0 18528 349166 2015-07-07T07:18:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[L'Ortale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[L'Ortale]] aycozya2ycwmwna2wdvoj6xewjop7pg Petrabugnu 0 18529 349168 2015-07-07T07:20:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[E Ville di Petrabugnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[E Ville di Petrabugnu]] aa35bn4dknaebug5dvqwxs66dzneiai Parasu 0 18530 364632 349170 2019-10-22T17:27:56Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[E Ville di Balagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[E Ville di Balagna]] dps4dttj3bpoknoqgnvd20qagi95nmp Parata 0 18531 349173 2015-07-07T07:21:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Parata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Parata]] 96yv1687bum08u1by50pwe24l0ylrs5 U Pedorezza 0 18532 349175 2015-07-07T07:22:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Ped'Orezza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Ped'Orezza]] lqunjr9s1pxputjk178mo5vjto14rou U Ped' Orezza 0 18533 349177 2015-07-07T07:25:12Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[U Ped' Orezza]] à [[U Ped'Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Ped'Orezza]] sifmtoh3qzt4823iu7pbwiu2xggmrjw Penta è Acquatella 0 18534 349179 2015-07-07T07:26:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Penta è Acquatella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Penta è Acquatella]] g0oz1shijjiwlug5qo3cynigz5ymnjr I Peri 0 18535 349181 2015-07-07T07:27:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Peri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Peri]] ol1nldgnkrxyperycujejs4fpif8qle Petracurbara 0 18536 349182 2015-07-07T07:28:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Petra Curbara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Petra Curbara]] i1aj0lbpol1xejkovqcxp63lvu1ivoc Pighjolu 0 18537 349184 2015-07-07T07:29:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Pighjolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Pighjolu]] dbbmf8ky2125xdr98xaij4s6khr2w51 Pieve 0 18538 361557 349186 2019-01-22T14:32:54Z Jumpy01 11155 Modificata destinazione reindirizzamento da [[A Pieve]] a [[Pieve (chjesa)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pieve (chjesa)]] o7nkcf369r35592qr57qijhi3btqcww Urcinu 0 18539 353487 349188 2016-03-20T23:56:01Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sari di Cinarca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Cinarca]] jy7wm5a3zxisj9pjtfk942qqg3e99aa Campulori (pieve) 0 18540 362056 349191 2019-04-20T17:18:14Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Campulori]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Campulori]] aaylgks0sp5qr18ii5flkk6nacj9wkn Valli di Mezzana 0 18541 349195 2015-07-07T07:37:17Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Valli di Mezzana]] à [[Valli di Mezana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Valli di Mezana]] rktrxva9ljmqmr7d6f66rdksy7vkbye I Vaddi di Mizana 0 18542 349197 2015-07-07T07:38:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Valli di Mezana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Valli di Mezana]] bd394bh4ko02sfo8aorwm8xkhl2iczc Vàllica 0 18543 349198 2015-07-07T07:38:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Vallica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Vallica]] 2oec6d6ojdrmer58ece3my33c9uzjeo Vènacu 0 18544 349200 2015-07-07T07:39:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Serraghju]] cp6de2tdvvqz828o4vc95skbo3d94io Afaghjincu 0 18545 349203 2015-07-07T07:42:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Afà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Afà]] miq37kp0vsdyax8n8loxs8zppoj2ri8 Aghjunincu 0 18546 349204 2015-07-07T07:42:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aghjone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aghjone]] afb333mns6h2d3j5nl7lcb8a83bkik2 Aiaccinu 0 18547 349205 2015-07-07T07:42:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aiacciu]] sc561n0mn2wiuc369pjyxuam1xd6je8 Aitincu 0 18548 349206 2015-07-07T07:42:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Àiti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Àiti]] 14qjt03hx8klg4zt6qvsafmdrboqxxe Alerinu 0 18549 349207 2015-07-07T07:43:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aleria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aleria]] 9g41j1kc27jsbbqa9y7u9pl64sapv1b Aleriacciu 0 18550 349208 2015-07-07T07:43:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aleria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aleria]] 9g41j1kc27jsbbqa9y7u9pl64sapv1b Altianincu 0 18551 349210 349209 2015-07-07T07:44:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Altiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Altiani]] rr7oqdvkvnrg1kyk4i3uqqszo5yd2i5 Alzincu 0 18552 349211 2015-07-07T07:44:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alzi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alzi]] mrkdxv4oppzu5884cmshyxq1kof2dww Amprianincu 0 18553 349212 2015-07-07T07:44:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ampriani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ampriani]] m9cx9w6yixd8488a74fd1t8coi2nzc4 Antisantincu 0 18554 349213 2015-07-07T07:44:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Antisanti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Antisanti]] t082ongg0iepvslj8jp5t7llj8yxmcq Appiitincu 0 18555 349214 2015-07-07T07:45:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Appiettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Appiettu]] 4pgwwd4m49922g41suoyqez3okozdxp Arignincu 0 18556 349216 2015-07-07T07:45:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aregnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aregnu]] 6ew0vsursrt6gut7cnkr1wpg95wb1xe Auddanincu 0 18557 349218 349217 2015-07-07T07:46:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Auddè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Auddè]] q5j5vcrgfm9ggxvew4nlyjxg2ewlan7 Avapessincu 0 18558 349219 2015-07-07T07:46:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Avapessa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Avapessa]] ciiq0xzkgiylwgkeblplbsaaie5ab6f Ampazincu 0 18559 350312 349220 2015-07-08T06:19:15Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Azilonu è Ampaza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Azilonu è Ampaza]] 0n902rw2mtg8yxjt8wao1vl91v89zez Azilunincu 0 18560 350311 349221 2015-07-08T06:19:10Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Azilonu è Ampaza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Azilonu è Ampaza]] 0n902rw2mtg8yxjt8wao1vl91v89zez Barbaghjacciu 0 18561 349224 2015-07-07T07:48:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Barbaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[barbaghju]] birba7nd6xzxoyrnsjsjkcgg22islo1 Bastiacciu 0 18562 350314 349225 2015-07-08T06:19:25Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Bastìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bastìa]] 15q01c0j6be9yneujit9eavd4en8as7 Barguderacciu 0 18563 349226 2015-07-07T07:49:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bargudè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bargudè]] l5dvfzxmfkumn8eiiblj8ht3509wtjy Bigurnincu 0 18564 349227 2015-07-07T07:49:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bigornu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bigornu]] 1b2jjlxeezz34dukutzl503rqu8u7y8 Biliacciu 0 18565 349228 2015-07-07T07:49:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bilia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bilia]] t34ldgcm1xaaswol3m7wdbcji5yceo7 Bilvideracciu 0 18566 350318 349229 2015-07-08T06:19:45Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Belvideri è Campumoru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Belvideri è Campumoru]] 0mf5hbzozhflh9cssv99biafx9r5eqw Bisincacciu 0 18567 349230 2015-07-07T07:50:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bisinchi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bisinchi]] rxnf3ewojkhnopo2518gvh6ibralktm Burghisgianu 0 18568 349231 2015-07-07T07:50:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Borgu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Borgu]] 63agkmxj48sdc4bltk809hi5i8earkl Brandincu 0 18569 349233 349232 2015-07-07T07:51:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Brandu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Brandu]] 1x6phsyzz7st2dv2lgbb4rlvosv0wni Bunifazinu 0 18570 349234 2015-07-07T07:52:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bunifaziu]] l1b4n7ldfnch9lq4ieyk4evbo0ipxy4 Bunifazincu 0 18571 349235 2015-07-07T07:52:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bunifaziu]] l1b4n7ldfnch9lq4ieyk4evbo0ipxy4 Urcinu (pieve) 0 18572 353488 349237 2016-03-20T23:56:06Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sari di Cinarca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Cinarca]] jy7wm5a3zxisj9pjtfk942qqg3e99aa Pievi d'Urcinu 0 18573 353489 349238 2016-03-20T23:56:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sari di Cinarca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Cinarca]] jy7wm5a3zxisj9pjtfk942qqg3e99aa Pieve d'Orcino 0 18574 353490 349239 2016-03-20T23:56:16Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sari di Cinarca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Cinarca]] jy7wm5a3zxisj9pjtfk942qqg3e99aa Casàccuni (pieve) 0 18579 362059 349249 2019-04-20T17:18:47Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Casaccuni]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casaccuni]] oetbghyf6l39lxg90f7wh5c8kfiaskl Calinzanincu 0 18580 356964 350320 2017-05-03T07:48:27Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Calinzana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Calinzana]] afju3bieserz9gnehij7xz9h1f5uipl Cambincu 0 18581 349251 2015-07-07T08:01:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cambia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cambia]] i24947ctz5goj7xh76w5uco8ffplls9 Campilacciu 0 18582 349252 2015-07-07T08:01:16Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campile]] 5qtt2qxo5uhl29z958zt1njwxbgg7d7 Campitellacciu 0 18583 349253 2015-07-07T08:01:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campitellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campitellu]] aw8slsec6keb6rnbdszwkky1g5qwtug Campincu 0 18584 349254 2015-07-07T08:01:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campu]] f0xbfkfrcqcymnmbrtupzmqrvmq7o1t Canalincu 0 18585 349373 349255 2015-07-07T08:35:49Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *canalincu, abitante di [[Canale di Verde]] *canalincu, abitante di [[Pila è Canali]] saitbj1uqdsil35etmzkejcsa2yf5bh Canavaghjincu 0 18586 349256 2015-07-07T08:02:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Canavaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Canavaghja]] mxpr7hmh208g6r02i1d68if2n0gs4d8 Cannellacciu 0 18587 350331 349257 2015-07-08T06:20:50Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cannelle]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cannelle]] rhrbv6b1h22y2mk3jk1u9qcwk1x3ufh Carchitacciu 0 18588 349258 2015-07-07T08:02:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carchetu è Brusticu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carchetu è Brusticu]] 2u1ouvbwgdwzfacvg0p80is1cq38mtn Cardulacciu 0 18589 350321 349259 2015-07-08T06:20:00Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cardu è Turghjà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cardu è Turghjà]] e5a1n8i9yc8vh7af7253rt8a8njj3el Carghjisanu 0 18590 349260 2015-07-07T08:03:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carghjese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carghjese]] 8ufl61l3d6jabc4k21cjs4j8ye8swqf Carpinitacciu 0 18591 349261 2015-07-07T08:03:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carpinetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carpinetu]] 6on2u819senzxwivyeao33g8hbvi16i Carticasincu 0 18592 349262 2015-07-07T08:03:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carticasi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carticasi]] aw10fm4oplbusslvkkb3h8hqkpj8ioe Casabiancacciu 0 18593 363341 350296 2019-09-05T12:48:56Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Casabianca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Casabianca]] b5hu3gbgi3cm4vb0ixrrao1qfvhilxy Casalabrivacciu 0 18594 349264 2015-07-07T08:03:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casalabriva]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casalabriva]] dxt1d2xzuy3chrxje4y0h4r7tmi9ing Casaltacciu 0 18595 363332 350298 2019-09-05T12:47:17Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Casalta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Casalta]] 86566cukn6mgn46bbuajnixsidc3uib Casanuvacciu 0 18596 350300 349266 2015-07-08T06:18:13Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Casanova]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casanova]] 3dhs80aykvhnf8wlod6pn6ixwybgaji Casevechjanu 0 18597 350332 349267 2015-07-08T06:20:55Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Casevechje]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casevechje]] maqne81hd6ask373ebw5qsqd01bs0fn Castellacciu 0 18598 349268 2015-07-07T08:04:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castellu di Rustinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castellu di Rustinu]] 7wwqn64qow0yo9gnb8tee2swebd1vf7 Castifincu 0 18599 349269 2015-07-07T08:04:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castifau]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castifau]] ler3iv5offugibsorofzgwhcad1t4f2 Castinitincu 0 18600 349270 2015-07-07T08:05:11Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castineta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castineta]] 8aey2md2dlijr2uda6dp7r3sr07rf1w Cateracciu 0 18601 350350 349271 2015-07-08T06:22:26Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[I Càtari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Càtari]] as9lbjftcbggaqfr4pzievit4n8p2sd Cervionincu 0 18602 349272 2015-07-07T08:05:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cervioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cervioni]] tg69z18x33c9l8vq95xilu9zf5zis7a Chisanacciu 0 18603 349273 2015-07-07T08:05:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Chisà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Chisà]] o09unhobazb4f2yxxqnt646pi8csaa3 Curscincu 0 18604 349274 2015-07-07T08:05:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Corscia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Corscia]] 28kk0933e0k8f58trd7jj6231vw4pdb Costaracciu 0 18605 349275 2015-07-07T08:06:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Costa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Costa]] bcl102j3o8tl37e3ihf63tau7h5o7md Crucianu 0 18606 350302 349277 2015-07-08T06:18:23Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Croce d'Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Croce d'Ampugnani]] brck76lhwhsmka7sutv6tfe2w9rlizy Crucighjacciu 0 18607 350324 349278 2015-07-08T06:20:15Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Crucichja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Crucichja]] l70zm1pemyj9561df8c9fkisxia4hls Curbaghjacciu 0 18608 354163 350327 2016-05-24T00:22:53Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Curbaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Curbaghja]] 29bfx0w364ub8nj9rr7uqk32uep9sfp Curranincu 0 18609 349280 2015-07-07T08:07:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Currà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Currà]] dm7kocu6ai11nqtjsphls73xuy9zru5 Cuzzanacciu 0 18610 349281 2015-07-07T08:07:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cuzzà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cuzzà]] r27qs7cn7w4dmq6v8esc9jf6ywqnups Erunacciu 0 18611 349282 2015-07-07T08:07:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Erone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Erone]] qy7rshoccws8roh3ceuyaninz5dbc7p Ersincu 0 18612 349283 2015-07-07T08:08:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ersa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ersa]] khjwrfeiiuphz0rbjndnolkadc0043p Visincu 0 18613 349284 2015-07-07T08:08:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Èvisa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Èvisa]] 5bvfr3uvxlg2slh7a51l5pyolf4i2fk Favalellacciu 0 18614 349285 2015-07-07T08:08:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Favalellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Favalellu]] itexylxlagmu44fe3mak3uecirlulto Filigiascu 0 18615 349286 2015-07-07T08:08:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Felge]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Felge]] 5je5iw5sxl13vfovouobwqip3rtef0o Filicitincu 0 18616 350338 349287 2015-07-08T06:21:25Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Fulgetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Fulgetu]] czx98goutcv58j4dd3mpx4yegu5giad Ficaghjacciu 0 18617 349288 2015-07-07T08:09:26Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ficaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ficaghja]] 3od9rxe4z2epwev3g7xkg242mzdmqm1 Fucincu 0 18618 360633 350339 2018-12-11T17:17:52Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Foci è Bilzesi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Foci è Bilzesi]] pevg93h07r6mxf0hbmsmnrz6t9a2daj Frassitanu 0 18619 351731 351710 2015-08-28T18:38:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Frassetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Frassetu]] b91as6p6owwewhvua5dyafnborfgcdl Fughjichjanu 0 18620 363221 350342 2019-08-14T17:55:40Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Fucichja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fucichja]] ln43759a4v2076b0l0s9o3v31pirtlf Furianincu 0 18621 349294 2015-07-07T08:12:41Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Furiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Furiani]] 2le2bdu58rhwpyxyqng0l4gh9a2gji0 Furciulincu 0 18622 349295 2015-07-07T08:12:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Furciolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Furciolu]] i0xvbyyonc30ssm8czq1oabmgqyrp9e Fuzzanincu 0 18623 349296 2015-07-07T08:13:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fuzzà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fuzzà]] cxdsrs0prxjk7mc8cbake2kkajgufm5 Gavignanincu 0 18624 350343 349297 2015-07-08T06:21:51Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Gavignanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gavignanu]] 18ox3dd825kk3tabnhaw9gtbvrmij1i Ghisunacciu 0 18625 349298 2015-07-07T08:13:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghisoni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghisoni]] 1yelh08neykrjoij7jtgtnte3ssk11r Ghjucatughjacciu 0 18626 349299 2015-07-07T08:13:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjucatoghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjucatoghju]] 20nyp40xqd2gslsh6l0xeukqy132q4g Ghjunchitincu 0 18627 349300 2015-07-07T08:13:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjunchetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjunchetu]] keypx20laz9w3nrkztgih2gzj0so2wv Granacincu 0 18628 350345 349301 2015-07-08T06:22:01Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Granaccia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Granaccia]] bxa5v06shdcuhtim1ishypptktfvkcx Grussitanu 0 18629 350347 349302 2015-07-08T06:22:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Grossa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Grossa]] r2v4znrx5cyzjwbkb0wlocqxy3t15j5 Grussitacciu 0 18630 350349 349303 2015-07-08T06:22:21Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Grussetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Grussetu]] 5uyxs2ksic9y3zzg578tkpe6wygzxdv Lamacciu 0 18631 349304 2015-07-07T08:14:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lama]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lama]] rci29zf2wahe2rbyrixkxul1j03a35f Lanincu 0 18632 349305 2015-07-07T08:14:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lanu]] stad8d0zmk86dgsent621i1erjncvin Laritincu 0 18633 351988 349306 2015-10-18T16:05:16Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Laretu d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Laretu d'Attallà]] q33xq45vabgu11z42slzp694jz9jbfn Lavatughjincu 0 18634 349307 2015-07-07T08:15:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lavatoghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lavatoghju]] chw6zfhbbzshpmtuwpm0mznramegd0s Lentincu 0 18635 349308 2015-07-07T08:15:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lentu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lentu]] q58be5h9psin7micjzt6gxivxvqvm0a Linguizzettacciu 0 18636 349309 2015-07-07T08:15:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Linguizzetta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Linguizzetta]] hepp86u1wre3ntxbuxvtpywxv859avm Lisulanu 0 18637 349310 2015-07-07T08:15:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lìsula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lìsula]] 7h61q38yut684b2jlr0y8q647z0qcyg Livisanu 0 18638 350400 349311 2015-07-08T06:26:37Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Livesi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Livesi]] su5i2x84k93qursupy2mc92z6uqbmm0 Loretacciu 0 18639 349312 2015-07-07T08:16:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Loretu di Casinca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Loretu di Casinca]] 7f5whcj4p0xwqxnijkfnv7548iulys3 Luzzincu 0 18640 349313 2015-07-07T08:16:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lozzi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lozzi]] 3olkapz6qc2oj9vgleerx20j4q4hejd Luccianincu 0 18641 349314 2015-07-07T08:16:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lucciana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lucciana]] c7usysxa8kumyprwdw0tlsgtrj7b3q0 Lumiacciu 0 18642 349315 2015-07-07T08:16:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lumiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lumiu]] enum45qfj1rqh0yxcaj8r3q0zxuutpp Macanacciu 0 18643 363195 349316 2019-08-01T17:04:57Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Macà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Macà]] pljb652on1n9vibs0doinftlojsos4v Mansacciu 0 18644 350404 349317 2015-07-08T06:26:57Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Barghjana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barghjana]] bs8yj1vxffgbv3hcf6odwjjwzs5b57z Poghju-Marinacciu 0 18645 361671 349319 2019-02-11T17:14:14Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[U Poghju d'Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju d'Ampugnani]] pmp3vbqw6tqghfthx79s2oioua5ubz6 Maturincu 0 18646 349320 2015-07-07T08:20:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Matra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Matra]] paoydpjvc217mx66paxth6083dk1mqm Mazzulincu 0 18647 349321 2015-07-07T08:21:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Mazzola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Mazzola]] 3l84uqzxuvwffjw1l41wwcj6j5v0k0c Meriacciu 0 18648 349322 2015-07-07T08:21:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Meria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Meria]] 6i61s57bc2s2bzghjcgn5hdq62j091k Merusaglincu 0 18649 349323 2015-07-07T08:21:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Merusaglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Merusaglia]] gh24qbcaorprn65f5yjrmbafjge8fk1 Muitincu 0 18650 349324 2015-07-07T08:21:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mòita]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mòita]] 0j1uiknjdcecsrzbrcp5h2glii4n8tn Moltifincu 0 18651 349325 2015-07-07T08:21:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Moltifau]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Moltifau]] se70laio7rp33cjgwd5f9jdo73opj2q Monaciacciu 0 18652 350304 349326 2015-07-08T06:18:33Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacia d'Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacia d'Orezza]] 6fpkmplv4ae3axcli62kjpyo17d5lnk Montisgianu 0 18653 349327 2015-07-07T08:22:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Monte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Monte]] 6710xnumncyddmzunohggjx9g4uytu7 Cassanincu 0 18654 349328 2015-07-07T08:22:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Montegrossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Montegrossu]] dhhoua8dr09nz9b5vp62lmvhsf6c68u Lunghignanincu 0 18655 349329 2015-07-07T08:22:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Montegrossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Montegrossu]] dhhoua8dr09nz9b5vp62lmvhsf6c68u Montemaiuracciu 0 18656 349330 2015-07-07T08:22:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Montegrossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Montegrossu]] dhhoua8dr09nz9b5vp62lmvhsf6c68u Mucalacciu 0 18657 349331 2015-07-07T08:23:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Mucale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Mucale]] 8fuhpevnaudgf3u44248jfq3hw7ckbl Munaciacciu 0 18658 353912 350305 2016-05-01T13:38:28Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacìa d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacìa d'Avretu]] ixs26qt5dlikcw815b6h6lvvtnit0q5 Munticellacciu 0 18659 350359 349333 2015-07-08T06:23:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Munticellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Munticellu]] em68zk5u3i0cmgafhvtzkw92fbmhwwj Muraciascu 0 18660 360513 349334 2018-11-14T20:06:08Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[I Muraccioli]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Muraccioli]] 6s28n3kk705hj3xvbiu04g63d29em6z Murascu 0 18661 349335 2015-07-07T08:23:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Muru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Muru]] 7fbc9zd27ak1im9ihxadj2gqpb25baa Muratincu 0 18662 349336 2015-07-07T08:24:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Muratu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Muratu]] 8mtjsid84fap72sm9x4kwug1mh96k5b Murzesi 0 18663 349337 2015-07-07T08:24:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Murzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Murzu]] nfco557vynxglmt2fpv40tr9v56pw6c Musuleacciu 0 18664 349338 2015-07-07T08:24:41Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Musuleu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Musuleu]] q2gsj9ce6232uefw3ui3xucvu296bi4 Nescincu 0 18665 349339 2015-07-07T08:25:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nesce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nesce]] loosvzhsq4gtr1ms68x1iv21lw3tca7 Nunzincu 0 18666 349340 2015-07-07T08:25:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nonza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nonza]] mo1f45gsim53blzvtufkfqqfltxdjnv Nucarincu 0 18667 349341 2015-07-07T08:25:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nucariu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nucariu]] frtztgww7r9er0egpmdyo7kptssrt7e Nuvalacciu 0 18668 350362 349342 2015-07-08T06:23:26Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Nuvale]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Nuvale]] jx36p3i2rlrtd668pn0s7do4wczgnj9 Nuvellacciu 0 18669 349343 2015-07-07T08:25:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nuvella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nuvella]] pge66daujvl4duw3q8gsmvjhen61ry1 Ochjatanincu 0 18670 349344 2015-07-07T08:25:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ochjatana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ochjatana]] 87tfuuof3i4pbh32jcejdir72mtw1xy Ogliastrincu 0 18671 349345 2015-07-07T08:26:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ogliastru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ogliastru]] rqsuzuzrpdu7uf0qt4n1le3w5ph3yhh Olmisgianu 0 18672 349347 349346 2015-07-07T08:26:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[L'Olmu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[L'Olmu]] 72wdxafnaptjkknxso3k2w1v80k5kes Omessincu 0 18673 349348 2015-07-07T08:27:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Omessa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Omessa]] t8nwjz4padv49t5ozr0qh11mrtcwhtm Ortalacciu 0 18674 350364 349349 2015-07-08T06:23:36Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[L'Ortale]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[L'Ortale]] 3h3v6c5iujwlrydohiffdzf4nnkkx25 Ortipuriincu 0 18675 349350 2015-07-07T08:27:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ortiporiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ortiporiu]] cwn9w5iq3x3ibpgd2sue357hrnr008j Curzacciu 0 18676 349351 2015-07-07T08:27:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Osani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Osani]] 0wfkq766oq8muku6xygya9jwczf4f4q Ghjirulatincu 0 18677 349352 2015-07-07T08:27:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Osani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Osani]] 0wfkq766oq8muku6xygya9jwczf4f4q Osanincu 0 18678 349353 2015-07-07T08:28:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Osani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Osani]] 0wfkq766oq8muku6xygya9jwczf4f4q Pallicacciu 0 18679 349354 2015-07-07T08:28:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Palleca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Palleca]] tpnqra74c9qs955pmhmcpiqc0drbnzj Paratacciu 0 18680 350368 349355 2015-07-08T06:23:56Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Parata]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Parata]] 6psicvxz29m5s6inwcpv1u1rs6vkdgz Partinillacciu 0 18681 349356 2015-07-07T08:28:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Partinellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Partinellu]] sipnaa8536ez67fa1typqpgt5cf5s7e Patrimuniincu 0 18682 349357 2015-07-07T08:29:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Patrimoniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Patrimoniu]] cxbvvy3d0k15gfwzjxryix41hn1v76t Pedicurtacciu 0 18683 349358 2015-07-07T08:29:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedicorti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedicorti]] 8w2wsretrjca8vgnujqiegfglhr0d2c Pedicrucincu 0 18684 349359 2015-07-07T08:29:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedicroce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedicroce]] kddt46zo1ywb362fa8dv8qqfhrnv0je Pedigrisgiacciu 0 18685 349360 2015-07-07T08:29:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedigrisgiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedigrisgiu]] f1430cjh5v22g5onyvwvjqybfi7sepv Pedipartinacciu 0 18686 349361 2015-07-07T08:30:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedipartinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedipartinu]] a93yvdpz7m57bavdb1fg9r3yldud8ba Pedorezzincu 0 18687 350407 349362 2015-07-08T06:27:12Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Ped'Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Ped'Orezza]] sifmtoh3qzt4823iu7pbwiu2xggmrjw Pentulacciu 0 18688 349365 349363 2015-07-07T08:32:46Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *pentulacciu, abitante di [[A Penta di Casinca]] *pentulacciu, abitante di [[Penta è Acquatella]] m4hp0v5irc8vp9942wmlcbs2it7idxc Acquatellacciu 0 18689 350371 349364 2015-07-08T06:24:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Penta è Acquatella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Penta è Acquatella]] nc24x34w4w2xtmzopq76fz2ih9wuc86 Perellacciu 0 18690 349366 2015-07-07T08:33:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[I Perelli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[I Perelli]] kqwt3qrmamnhjw2g89y933y24kyc4fx Piracciu 0 18691 350352 349367 2015-07-08T06:22:36Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Peri]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Peri]] mkodxxzszrq707ppd7g698ntaeugt4f Petrulacciu 0 18692 349368 2015-07-07T08:33:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Petra di Verde]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Petra di Verde]] 7d2nhegvr6ju5svtizzqmzw676alo8v Pianacciu 0 18693 349369 2015-07-07T08:34:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Piana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Piana]] 520ocacvry0we2ttfa3sehsnhgq2dcy Pianulacciu 0 18694 363334 349370 2019-09-05T12:47:27Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Pianu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pianu]] c3nv0r307cgyxkql77vai2fi05tnr50 Piuvitanu 0 18695 350374 349371 2015-07-08T06:24:26Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Pieve]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Pieve]] 496sef4wdhj3vkidl63s3qe8ugkv1mq Pighjulacciu 0 18696 350377 349372 2015-07-08T06:24:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Pighjolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pighjolu]] 91e38x3rb63q2fomqikkuaznibefc1u Lutincu 0 18697 350392 349375 2015-07-08T06:25:57Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Mandrialincu 0 18698 350391 349376 2015-07-08T06:25:52Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Partinacciu 0 18699 350390 349377 2015-07-08T06:25:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Santa Marìa di Lota 0 18700 349379 2015-07-07T08:39:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Santa Maria di Lota]] iujhfc3pv3v1jjlfmyxlqajphju7hwh Santa Lucìa di Taddà 0 18701 349380 2015-07-07T08:39:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santa Lucìa d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Santa Lucìa d'Attallà]] emh86807f1xg3mb5em4aeq7id2bdgb6 Sarra di Ferru 0 18702 349381 2015-07-07T08:40:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sarra di Farru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sarra di Farru]] sbzi46hafqtffrconq6k2wvh75k6cu3 Sarrafarrincu 0 18703 350395 349382 2015-07-08T06:26:12Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sarra di Farru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sarra di Farru]] 19yxq26a4tc3mphq07ig2me90kaza1x A Sarreda 0 18704 349384 2015-07-07T08:42:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Sarrera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Sarrera]] du4i6u0wlx4fv106f7pthnab3e56tkl Sarreda 0 18705 349385 2015-07-07T08:42:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Sarrera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Sarrera]] du4i6u0wlx4fv106f7pthnab3e56tkl Sarriracciu 0 18706 350397 349386 2015-07-08T06:26:22Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Sarrera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Sarrera]] o01fgc1hz2pdtjr4cf8wd6lljdye6jp Sartinesu 0 18707 349387 2015-07-07T08:43:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sartè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sartè]] 6gigceucvelal3jgofo0vugo8j8a4gb Sarincu 0 18708 349388 2015-07-07T08:43:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sulinzara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sulinzara]] qkpodzaoky1kkq5fbbzj0j8a8ffsyzh Tuddincu 0 18709 349390 2015-07-07T08:44:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Todda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Todda]] 8upzcy85tesaa69fub4d1pytdows015 Ulmisgianu 0 18710 349391 2015-07-07T08:44:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ulmetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ulmetu]] nsbgwd43ds5t7ypgavizls43z5hh6v8 Vaddincu 0 18711 350355 349392 2015-07-08T06:22:51Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Valli di Mezana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Valli di Mezana]] rktrxva9ljmqmr7d6f66rdksy7vkbye Vallitincu 0 18712 350308 349393 2015-07-08T06:18:55Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Vallica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Vallica]] jzgn46mjaobar0h2wtdn6ajc9uuqc5c A Vàllica 0 18713 350414 349394 2015-07-08T06:27:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Vallica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Vallica]] jzgn46mjaobar0h2wtdn6ajc9uuqc5c Sampetracciu 0 18714 350418 349395 2015-07-08T06:28:07Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd Viscuvacciu 0 18715 349396 2015-07-07T08:45:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Viscuvatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Viscuvatu]] a7f6epuoarmrc8z2f96q32n1i9vdk06 Vivariacciu 0 18716 349397 2015-07-07T08:46:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vivariu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vivariu]] hchutaljgo0xeogeqdcnfuck02yuhe0 Vulpaghjacciu 0 18717 363315 349398 2019-09-05T09:44:30Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Vulpaiola]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Vulpaiola]] b0uduba3wrfplqg9eu5z8xwkbpo7cu1 Vutirincu 0 18718 349399 2015-07-07T08:46:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vutera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vutera]] j3k3h7h2uqtkfk8jbyde2075q85uptd Zalanincu 0 18719 349400 2015-07-07T08:46:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zàlana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zàlana]] px35kdpjh8gkxpo7kfwtm9nrge4htok Zivacacciu 0 18720 349401 2015-07-07T08:46:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zèvacu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zèvacu]] mkpygwa4rl4ew054bstyvtzc7r51teq Zicavesi 0 18721 349402 2015-07-07T08:46:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zìcavu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zìcavu]] 7lti0iyps55ay7ukes8buk4whr4fnc7 Zigliacciu 0 18722 349403 2015-07-07T08:47:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ziglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ziglia]] fuq42alsobb4scx1f67bkbvl0pq5mtn Zirubiacciu 0 18723 349404 2015-07-07T08:47:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zirubia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zirubia]] 1kvbwey5fel1pjezhqy5bjzhk4wux68 Zuzincu 0 18724 349405 2015-07-07T08:47:41Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zoza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zoza]] bqt8vagshnhfke2fogiabwx121v2oow Zuanincu 0 18725 349406 2015-07-07T08:47:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zùani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zùani]] aadvfd1vjp6d71hyfxz0z4olrew82kz Coti-Chjavari 0 18726 349408 2015-07-07T08:57:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Coti è Chjavari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Coti è Chjavari]] dvqjrqi970e41c16r3i0tsmiia03qjw Cuttuli-Curtichjatu 0 18727 349409 2015-07-07T08:59:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cuttuli è Curtichjatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cuttuli è Curtichjatu]] o55xnyhbmmlxe1zofm5wuuvjgon1xq7 Alandese 0 18728 349414 2015-07-07T09:46:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Àlandu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Àlandu]] dnwthillrhc4somuycwcmabx8r25250 Alatesi 0 18729 349415 2015-07-07T09:47:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Alata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Alata]] p2gtnu4fboqcqqu7y4xvfyhri33n0i8 Albertaccese 0 18730 349416 2015-07-07T09:47:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Albertacce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Albertacce]] az4p5u27rb31xs4onjtan71porledsf Calasimacciu 0 18731 349417 2015-07-07T09:47:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Albertacce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Albertacce]] az4p5u27rb31xs4onjtan71porledsf Albitriccesi 0 18732 349418 2015-07-07T09:47:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Albitreccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Albitreccia]] 3cvd1gcnzp32sgg5hxrdavk1ywk2vy4 Algaghjulese 0 18733 349419 2015-07-07T09:48:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Algaghjola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Algaghjola]] a9cbpk021v9bvpn2ufokq1igmrd3q0c Altaghjinesi 0 18734 349420 2015-07-07T09:48:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Altaghjè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Altaghjè]] sfqqclgd2vdbc8cyj9imb045erwshja Ambiignesi 0 18735 349421 2015-07-07T09:48:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ambiegna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ambiegna]] neqas5b3wqynnqqx5nky3qf1na6ijjb Arburesi 0 18736 350420 349422 2015-07-08T06:28:17Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Arburi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Arburi]] 4em53y3l6499s0bqtfon3egwev3bbd0 Arghjustesi 0 18737 349423 2015-07-07T10:15:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Arghjusta è Muricciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Arghjusta è Muricciu]] 7fvwcutpjw5cl7raol6hhxfngocpxsa Arresi 0 18738 349424 2015-07-07T10:15:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Arru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Arru]] mm8mrjrhn6b9xxnyrrz8c8xwo2qtrow Aschese 0 18739 349425 2015-07-07T10:16:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ascu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ascu]] pdfvp1hpq96cn0h7qcps3ajn9ycvw5r Auccianesi 0 18740 349426 2015-07-07T10:16:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Auccià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Auccià]] tjbvyevw59vuyj3nvu90m8ihzmd6d6a Azzanesi 0 18741 349427 2015-07-07T10:16:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Azzana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Azzana]] 7hos98p1fuu4v78vpd9prcusa58l0fa Balugnesi 0 18742 349428 2015-07-07T10:16:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Balogna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Balogna]] ezsrt8rvedrar2q8oh2by2b2r7scs9s Barrettalese 0 18743 363583 349429 2019-09-28T21:55:19Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Barettali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barettali]] mq6kfo3anndu1wf14hjqsnpei0xs4gr Bigugliese 0 18744 349430 2015-07-07T10:17:16Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Biguglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Biguglia]] e4a68ptgdq7xsupl8ribj1nvza7rv2f Campumuresi 0 18745 350316 349431 2015-07-08T06:19:35Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Belvideri è Campumoru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Belvideri è Campumoru]] 0mf5hbzozhflh9cssv99biafx9r5eqw Bucugnanesi 0 18746 349432 2015-07-07T10:17:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bucugnà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bucugnà]] nxc009ltcn96hu3iwiih5vi55akln8h Bustanichese 0 18747 349433 2015-07-07T10:17:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bustànicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bustànicu]] c84k9p1zuwpbsymucciqum76emm4ar2 Cagnanese 0 18748 349434 2015-07-07T10:18:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cagnanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cagnanu]] 4ase3qrpxvsvgjq201sgb8qbip05ks7 Calacuccese 0 18749 349435 2015-07-07T10:18:16Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Calacuccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calacuccia]] 38j8svdcyx30tquibt7fr6binik0yvd Calcatughjesi 0 18750 349436 2015-07-07T10:18:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Calcatoghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calcatoghju]] nhobxv4a2vm1712ah5u9clm8z97g9c9 Calvese 0 18751 349437 2015-07-07T10:18:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Calvi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calvi]] pmztt9cwak22li37wdbxy5lnfx2dfzh Campanese 0 18752 350294 349438 2015-07-08T06:17:43Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Campana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Campana]] 3zckwy159mu7ico2bdc5fszefwclvh5 Campese 0 18753 349439 2015-07-07T10:18:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campi]] 8f2vea232n3m9ra9vy3xxarkm2sdifz Canarese 0 18754 349440 2015-07-07T10:19:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cànari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cànari]] f0j3rnhw7z4k40ytgahu80lrargre8m Carbinesi 0 18755 351985 350328 2015-10-18T16:05:09Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Càrbini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Càrbini]] ahwmdg9hyep9e792hbkucwa6tp31tlg Carbuccesi 0 18756 349442 2015-07-07T10:19:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carbuccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carbuccia]] gwzcnrhvlbb0ir5ev0qqh1e0y9t3y65 Carghjacanesi 0 18757 349443 2015-07-07T10:19:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carghjaca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carghjaca]] dbcotoduvduqpjo5ozbumpljqtng0p1 Casagliunesi 0 18758 350323 349444 2015-07-08T06:20:10Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Casaglionu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casaglionu]] 4uqfqi4h3cmndbs7oi6bmtvbmnzs1uh Casamacciulese 0 18759 349445 2015-07-07T10:20:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casamàcciuli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casamàcciuli]] m4jar84d9nzt75cmd53m3jwmb632akd Castellarese 0 18760 349446 2015-07-07T10:21:06Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *castellarese, abitante di [[U Castellà di Casinca]] *castellarese, abitante di [[U Castellà di Mercoriu]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *castellarese, abitante di [[U Castellà di Casinca]] *castellarese, abitante di [[U Castellà di Mercoriu]] nzgqgrjb1fywnq84nlacz29d22h0xxb Castigliunese 0 18761 349447 2015-07-07T10:21:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[I Castiglioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[I Castiglioni]] 8eynf406nxrtz2jz0ybdsnth50o0bi8 Castirlese 0 18762 349448 2015-07-07T10:21:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castirla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castirla]] l0326eqyk45dkc1840pn88htcxajvpd Cavresi 0 18763 349449 2015-07-07T10:22:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cavru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cavru]] cw9yix14gz4ynj8qqgk92pmrxd6ltui Centurese 0 18764 363594 349450 2019-09-29T09:57:47Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Cinturi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cinturi]] j4nhxuch9w4fb2t57url2knzp2z6927 Chjatrese 0 18765 349451 2015-07-07T10:22:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Chjatra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Chjatra]] ngd3tnvxisgtp5xqctfzfj0gxwuacl1 Ciamannaccesi 0 18766 349452 2015-07-07T10:22:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ciamannaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ciamannaccia]] jjm9udf3m5qw14a9fcekw1pnow3ga1u Cughjesi 0 18767 349453 2015-07-07T10:22:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Coghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Coghja]] b9k02lnwemvrqfgo56yxqvwebxzxzu0 Cunchesi 0 18768 349454 2015-07-07T10:23:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Conca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Conca]] 7fliz1x72ion5snz51i15gsxjxwce91 Curtinese 0 18769 349455 2015-07-07T10:23:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Corti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Corti]] 798ld9qgowehrjldymus9vbx38pnfsk Cutesi 0 18770 349456 2015-07-07T10:23:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Coti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Coti]] 5e075qdcfys6y7jzskpvqsitt5vfebc Cristinaccesi 0 18771 350334 349457 2015-07-08T06:21:05Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cristinacce]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cristinacce]] fewvpn90303006x7gevs14md4tv2q89 Cugnuculesi 0 18772 349458 2015-07-07T10:24:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cugnòculu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cugnòculu]] 5nnqhgbqj2z4kh005entmqzuvlx10q5 Cuttulesi 0 18773 350329 349459 2015-07-08T06:20:40Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cuttuli]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cuttuli]] n3nif6itn7g5g03qrd55n3lwx08h0sy Suariddesi 0 18774 350421 349460 2015-07-08T06:28:22Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Eccica è Suaredda]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Eccica è Suaredda]] 9asw7zfbiv6ztrf0v43r6ycmykkpv95 Ferringulese 0 18775 350335 349461 2015-07-08T06:21:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Ferringule]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ferringule]] 90kntmp3qj2bohl61mnsh9232xa3cbo Figaresi 0 18776 349462 2015-07-07T10:24:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fìgari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fìgari]] 295ebc2mqx9ntxat1kwawlc8yhd3ym1 Ghisunaccese 0 18777 349463 2015-07-07T10:25:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghisunaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghisunaccia]] dxd3t47enaccc9dvq1jwnubdp3utl20 Ghjuncarese 0 18778 349464 2015-07-07T10:25:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjuncaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjuncaghju]] 1diceoa36yg57jspibbqiw0zs7a2axs Guagnesi 0 18779 349465 2015-07-07T10:25:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Guagnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Guagnu]] ntuzp3aifvyub0uh46hdm6d1m05et6g Isulaccese 0 18780 349466 2015-07-07T10:25:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[L'Isulacciu di Fiumorbu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[L'Isulacciu di Fiumorbu]] nbi9t2mj2txcffk3txwg2aa0wdp6awa Liccesi 0 18781 353975 349467 2016-05-09T00:20:43Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[I Licci]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Licci]] 2jru1jls5gv5nsot23xzds63pt23fhw Litiesi 0 18782 349468 2015-07-07T10:26:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Letia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Letia]] lydwme730y75bofhz3vylzgar78k1ue Livianesi 0 18783 349469 2015-07-07T10:26:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Livìa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Livìa]] smf1ey4gp9ctz8pbjxpyk2wfrhm805u Lupignesi 0 18784 350357 349470 2015-07-08T06:23:01Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Lopigna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lopigna]] icrt4npqxj0tup7kda3thz5ot39apvp Luchese 0 18785 350403 349471 2015-07-08T06:26:52Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Lugu di Nazza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Lugu di Nazza]] 8tgix19gcw440vqj33fj4dqsn46aly9 Lurese 0 18786 349472 2015-07-07T10:26:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Luri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Luri]] 6qsbgzjxw2yc544et4dkeg2k8w48ul3 Marignanesi 0 18787 349473 2015-07-07T10:27:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Marignana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Marignana]] fyf17ja67kzmay3r1y0rpekipw796za Mursigliese 0 18788 349474 2015-07-07T10:27:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mursiglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mursiglia]] 9uwi8u0pbb7hg69e2r7dydbcgkxh5qp Pughjese 0 18789 350360 349475 2015-07-08T06:23:16Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Poghju di Nazza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju di Nazza]] 76s9k9w5343vpc7rkrcasnqyelfceso Nucitese 0 18790 349476 2015-07-07T10:27:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nuceta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nuceta]] s2wlkwcu3pvwzkribyr1mzocoynp9gp Olchinese 0 18791 363592 351989 2019-09-29T09:57:25Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Olchini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Olchini]] atb67i0ejbw3x1wx2rjim29isemykg7 Olittese 0 18792 349478 2015-07-07T10:28:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Oletta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Oletta]] k115mzy41hv2mbru2iioaro5flqtjui Olmitese 0 18793 349480 349479 2015-07-07T10:29:02Z Sarvaturi 9702 wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *olmitese, abitante di [[Olmeta di Capicorsu]] *olmitese, abitante di [[Olmeta di Tuda]] neu9oyiwm20422y07hpxccx3upz1g5c Urticesi 0 18794 349481 2015-07-07T10:29:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ortu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ortu]] d2oegqlugi4273ff8zgnhc6lyt9bcmy Utesi 0 18795 352090 349482 2015-11-05T06:26:54Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Otta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Otta]] tgapnlhxy3ljz2o0ilmy64fxq736vs5 Palaschese 0 18796 349483 2015-07-07T10:30:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Palasca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Palasca]] l79lejcnqe8g86fxhd5y1x9kcb59akl Pancheraccese 0 18797 349484 2015-07-07T10:30:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pancheraccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pancheraccia]] q4i3ptamnikrd2hplqm95oa5owffh0v Villese 0 18798 364634 350367 2019-10-22T17:28:18Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[E Ville di Balagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[E Ville di Balagna]] dps4dttj3bpoknoqgnvd20qagi95nmp Pastricciulesi 0 18799 349486 2015-07-07T10:30:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pastricciola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pastricciola]] emi3wukpgrm4fid35x2nbfp6jqprzrl Curbarese 0 18800 350372 349487 2015-07-08T06:24:16Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Petra Curbara]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Petra Curbara]] q7amewpiuk1azr3mgaixzvq2hbi7awn Petralbincu 0 18801 349488 2015-07-07T10:31:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Petralba]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Petralba]] 6fgpruocsolddacvv23qmar4znkeiq0 Petraserenacciu 0 18802 349489 2015-07-07T10:31:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Petra Serena]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Petra Serena]] 46eg814bs3rqjsvg77gka04nstfzel8 Petricaghjacciu 0 18803 349490 2015-07-07T10:31:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Petricaghju d'Alisgiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Petricaghju d'Alisgiani]] lie8e4og45tgup9gxbjbleedbgcgqwz Petrusacciu 0 18804 349491 2015-07-07T10:32:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Petrosu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Petrosu]] 3nj429wolu4vp3k2aj6139xxfegqtai Pianellacciu 0 18805 349492 2015-07-07T10:32:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Pianellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Pianellu]] 1vpc9wleeoh8sf1j5l2bc0v1x6fnvch Pianuttulacciu 0 18806 349493 2015-07-07T10:32:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pianottuli è Caldareddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pianottuli è Caldareddu]] hybfzqz183u06gn1gh7s2z7sadyiqsk Pignacciu 0 18807 349494 2015-07-07T10:32:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pigna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pigna]] k9mrvmx8fj959gz4nz3r6056tzp12sh Pinese 0 18808 349495 2015-07-07T10:33:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pinu]] 8zv8ezyg3ertqsztxptbvnifb66et9o Pitrulacciu 0 18809 349496 2015-07-07T10:33:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pitretu è Bicchisgià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pitretu è Bicchisgià]] hf1kmykplg29u0vhatyizwvh0pk5zmt Bicchisgianesi 0 18810 349497 2015-07-07T10:33:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pitretu è Bicchisgià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pitretu è Bicchisgià]] hf1kmykplg29u0vhatyizwvh0pk5zmt Pitrusiddacciu 0 18811 349498 2015-07-07T10:33:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pitrusedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pitrusedda]] fvfu0xhrnj06u4jowbwygmhc48cymwe Piupitacciu 0 18812 353491 349499 2016-03-20T23:56:21Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Piubbeta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Piubbeta]] 1rsydic3pyax0sjtdfat3rnsl33xmlu Purrincu 0 18813 349500 2015-07-07T10:34:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Porri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Porri]] 5ot8hk0jn2fhj2ljr8gg6mthwfzuq7f Pratese 0 18814 350378 349501 2015-07-08T06:24:46Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Pratu di Ghjuvellina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pratu di Ghjuvellina]] i7kdy6ikj5vwmupdn06oa11jxykj5dh Prupianincu 0 18815 349502 2015-07-07T10:34:41Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Prupià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Prupià]] qzyap7x09k9e8vp4ydx8vssitjxujjg Prunacciu 0 18816 349503 2015-07-07T10:34:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Prunu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Prunu]] ntu0qurwbnpu131ud5u3po8zi5vwsyj Pulaschese 0 18817 349504 2015-07-07T10:35:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Upulasca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Upulasca]] qykcgp63pi54l32xlps4chlgbknmeec Pulverusincu 0 18818 363344 349505 2019-09-05T12:50:13Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pulverosu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pulverosu]] mt9x3b2p2h7jg9p58axkl9xl5teqzlt Purtivichjacciu 0 18819 349506 2015-07-07T10:35:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Portivechju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Portivechju]] c88gr4dl6164nvtc4cnmbkeqs06irhx Quasquaresi 0 18820 349507 2015-07-07T10:35:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Quàsquara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Quàsquara]] gebswcrpvpt19t1wp3sml0gwovwcetb Quinzesi 0 18821 349508 2015-07-07T10:35:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Quenza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Quenza]] h7tpgxsgol8utyk8mn3i7kokt1hwdzg Quercitellacciu 0 18822 349510 2015-07-07T10:36:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Quercitellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Quercitellu]] pd9aw9jqcdspvo7k0pbfgk5iryya6b3 Rapaghjincu 0 18823 349511 2015-07-07T10:36:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rapaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rapaghju]] m0iroo0z5x1di77v1am9tzqk76bbwed Rapalincu 0 18824 349512 2015-07-07T10:36:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rapale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rapale]] inxxh05e0t45dozddkng4yqi08b4zm6 Rinnesi 0 18825 349513 2015-07-07T10:36:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rennu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rennu]] suglsqwno1pdqiqntpermkcnp0qgji6 Rezzincu 0 18826 360045 350380 2018-08-26T13:13:39Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Scanafaghjaccia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scanafaghjaccia]] t0ijj1zfgvyia25pj1mm6tlbkf9e5ss Riventusanu 0 18827 349515 2015-07-07T10:37:16Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Riventosa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Riventosa]] bzley8wgj6r4zdgd9tucl43jzpkjz2p Ruglianincu 0 18828 349516 2015-07-07T10:37:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ruglianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ruglianu]] f1tt9jioiv7de16ylbcnup3yhh6l34r Rusazincu 0 18829 349517 2015-07-07T10:37:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rusazia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rusazia]] 7sbzecia6aee6rczfjt9rs5ws1zo2gc Ruspiglianincu 0 18830 350382 349518 2015-07-08T06:25:06Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Respughjani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Respughjani]] kr2d341gmlkdo94jxcefttdpxtvon8f Rutalacciu 0 18831 352089 349519 2015-11-05T06:26:52Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Rùtali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rùtali]] elrz8b17t96lvvlyhoif1lcj1zdb5fm Salgincu 0 18832 349520 2015-07-07T10:38:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Salge]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Salge]] 3a9d8ycxgx906bms78mm92b8rv5127r Salgitincu 0 18833 349521 2015-07-07T10:38:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Salgetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Salgetu]] 3ukipe2jyru3athnjq5ciy3f74rnj5y Sampulincu 0 18834 349522 2015-07-07T10:38:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sampolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sampolu]] 9atjyb2vdpqsgwxwpokt37b4c3z5s1u Sandamianacciu 0 18835 349523 2015-07-07T10:38:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Damianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Damianu]] raulm6xc5uhge8xlf3ouo591f61pjdl Sanfiurenzincu 0 18836 349524 2015-07-07T10:39:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Fiurenzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Fiurenzu]] 5v7vp4f8kqwvvabxub0wez1hzk5evxd Sanghjulianacciu 0 18837 349526 2015-07-07T10:39:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Ghjulianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Ghjulianu]] etctyvtpwlar6qa7i0bhjtbbdhtzee9 Sanghjuvannacciu 0 18838 349527 2015-07-07T10:39:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Ghjuvanni di Moriani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Ghjuvanni di Moriani]] ol99e2i3bhgwafm12jfsclq41291rik Sanlurenzincu 0 18839 349528 2015-07-07T10:40:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Lurenzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Lurenzu]] 6dqt1m6ywxqcf95scex712fve3cpoag Sammartinaghju 0 18840 349529 2015-07-07T10:40:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Martinu di Lota]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Martinu di Lota]] nyx5d47h72ss89zyks43o3m9lomc2b2 Taddanesi 0 18841 350384 349531 2015-07-08T06:25:17Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Lucìa d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Lucìa d'Attallà]] or09noqnuivfj6p3t9jy41gr6k78a93 Figarellese 0 18842 350387 349532 2015-07-08T06:25:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Miumese 0 18843 350388 349533 2015-07-08T06:25:37Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Santuniculaiacciu 0 18844 351992 349534 2015-10-18T16:05:25Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Santu Niculaiu di Moriani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santu Niculaiu di Moriani]] 2kq6iy1uewbqk0xtlaww9pjkt21nlpe Sarrulesi 0 18845 349535 2015-07-07T10:41:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sarrula è Carcupinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sarrula è Carcupinu]] crpkw0p5qd30nus3817nwab49k02gpz Scatincu 0 18846 349536 2015-07-07T10:41:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Scata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Scata]] sbm4xljy4c16wlk2pr63a4zprsu2f3r Sculcaracciu 0 18848 363318 349538 2019-09-05T09:44:59Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Scolca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Scolca]] 54glia302fzea1cynsionay0l71q7cj Sermanacciu 0 18849 349540 2015-07-07T10:43:16Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sermanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sermanu]] 5eia5a5et0yiw79w98fv78duhssyxww Silvariccincu 0 18850 349541 2015-07-07T10:43:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Silvarecciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Silvarecciu]] egcyi53bb2m2q9nebkmai2a0nmfsn3k Sischese 0 18851 349542 2015-07-07T10:43:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Siscu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Siscu]] keia1on5m0fc09c3vgbcqn99yqbvxq6 Succesi 0 18852 349543 2015-07-07T10:43:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Soccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Soccia]] b4lt7kfb3q4h4j4y6zud9m61n94bkkp Surbincu 0 18853 349544 2015-07-07T10:44:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sorbu è Occagnanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sorbu è Occagnanu]] hmdjgcqi143p2g81b5rg3ekdn7iqxbp Soriu di Tenda 0 18854 349545 2015-07-07T10:44:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Soriu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Soriu]] 5ihr9rdsiwjg7oeuuce1d6be72kvk7o Suriacciu 0 18855 349546 2015-07-07T10:44:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Soriu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Soriu]] 5ihr9rdsiwjg7oeuuce1d6be72kvk7o Suttincu 0 18856 358108 349547 2017-12-11T15:40:37Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[San Martinu d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[San Martinu d'Avretu]] 6bz84fzzgonql93armm6hr8rse7qhdi Spiluncatacciu 0 18857 349548 2015-07-07T10:45:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Spuncatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Spuncatu]] 96edthjb7ugbsdpthw866ckceo6nycs Stazzunincu 0 18858 349549 2015-07-07T10:45:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Stazzona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Stazzona]] 7ddm57r20wqgbhvu4brf30ylzdjsgei Suddacarincu 0 18859 349550 2015-07-07T10:45:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Suddacarò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Suddacarò]] n7ic32d1ye7c3h3698he6n8njls5xfq Sulaghjincu 0 18860 349551 2015-07-07T10:45:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Sulaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Sulaghju]] 8zpt9w32ctj740eo0zfq5yblk4imhrs Sulinzaresi 0 18861 349552 2015-07-07T10:45:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sulinzara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sulinzara]] qkpodzaoky1kkq5fbbzj0j8a8ffsyzh Surbuddanincu 0 18862 349553 2015-07-07T10:46:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Surbuddà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Surbuddà]] c3t97z6230uuuzdh6nrz0bpq4p2nxqm Suverianu 0 18863 351994 349554 2015-10-18T16:05:29Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Suveria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Suveria]] neurdwi4nkkao8ft2wbgtyhbl20nver Taglincu 0 18864 349555 2015-07-07T10:46:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tagliu è Isolacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tagliu è Isolacciu]] e5hzghj43v3wt1v73ut8schj7tcr8g9 Talasanincu 0 18865 349556 2015-07-07T10:46:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Talasani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Talasani]] 3xu8aekm2jhl1alxjlie6irr7bsk8tz Tallunincu 0 18866 349557 2015-07-07T10:46:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tallone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tallone]] lcm2vjs3g4vmt0xt6vy5e0mhe3moglc Tarranacciu 0 18867 349558 2015-07-07T10:47:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tàrranu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tàrranu]] qnofr7gdl6oglaf33qikxjtoi77kjxh U Tassu 0 18868 349559 2015-07-07T10:47:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tassu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tassu]] 9cw38hpsboarnm3pvcga7vbf14ummuk Tassincu 0 18869 349560 2015-07-07T10:47:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tassu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tassu]] 9cw38hpsboarnm3pvcga7vbf14ummuk Tavacacciu 0 18870 351996 349561 2015-10-18T16:05:33Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Tàvacu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tàvacu]] nyce363nn2qbr9644eiz2vdbljz1mts Taviracciu 0 18871 349562 2015-07-07T10:47:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tavera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tavera]] j0mk6mdxv5hq85lwvl1mp4qpvrvqksa Tralunchese 0 18872 349563 2015-07-07T10:48:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tralonca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tralonca]] qn3ntr6as8fblxb865vct1hbr86q99i Tucchisincu 0 18873 349564 2015-07-07T10:48:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tòcchisu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tòcchisu]] 9aofdipmev0ucpjv27ykz9pfpr51ul9 Tuminacciu 0 18874 349565 2015-07-07T10:48:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tuminu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tuminu]] emm23s2lmwyx9tnkwmvzmv4as21m0sn Ulmiccianu 0 18875 349566 2015-07-07T10:48:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ulmiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ulmiccia]] apeziz0fw12jwdgtkk7wt91ia6uh9x7 Urbalacunacciu 0 18876 349567 2015-07-07T10:48:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Urbalacò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Urbalacò]] mnw2r77ivpeg0ky6viowxy4s643jd85 Saresi 0 18877 353492 350409 2016-03-20T23:56:26Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sari di Cinarca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Cinarca]] jy7wm5a3zxisj9pjtfk942qqg3e99aa Urtichese 0 18878 350411 349569 2015-07-08T06:27:32Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Ùrtaca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ùrtaca]] 9vix798raj6jqvb4h7tlm5rowkh0gjm Vallecallese 0 18879 349570 2015-07-07T10:49:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vallecalle]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vallecalle]] 0m8pegcipzlqn2tvcopvrp2xxkocfug Vargualinesi 0 18880 349571 2015-07-07T10:49:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vargualè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vargualè]] o9ur6hp2sfc441hckj3qlpw8bfwfxd0 Venachese 0 18881 350416 349572 2015-07-08T06:27:57Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd Venzulaschesi 0 18882 349573 2015-07-07T10:49:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Venzulà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Venzulà]] te1v2n5fljau41d0o45l2l0lasbq9x8 Verdesacciu 0 18883 349574 2015-07-07T10:50:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Verdese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Verdese]] mrai4hdd8ue4bhopx92vjq46w645swd Viracciu 0 18884 349575 2015-07-07T10:50:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Veru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Veru]] 6q233sw9tu9wjrvw9ofb4uyt3vjm4dd Vezzanesi 0 18885 357607 349577 2017-08-26T01:17:14Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Vizzani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vizzani]] ecgfsyyyox7k1ywug1f64fzkd925na4 Viculacciu 0 18886 349578 2015-07-07T10:50:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vicu]] kapxlh242ggndgpepmrimclhxxfaquq Viculesi 0 18887 349579 2015-07-07T10:50:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vicu]] kapxlh242ggndgpepmrimclhxxfaquq Vighjanincu 0 18888 349580 2015-07-07T10:51:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vighjaneddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vighjaneddu]] lo8qj3npdp8jrnibq4109yy0bgc1n37 Vignalacciu 0 18889 349581 2015-07-07T10:51:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vignale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vignale]] 0vw1irvv963jxe9k6g32jsk92eyo80y Villanuvacciu 0 18890 351999 351888 2015-10-18T16:05:40Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Beddanova]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Beddanova]] h9u87mav1w8un1hbtv2to3025zpq1m1 Vilone è Ornetu 0 18891 349583 2015-07-07T10:52:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Velone è Ornetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Velone è Ornetu]] 8j9u93wt9geoy107wrgcrvit4hq853f Ornitacciu 0 18892 350413 349585 2015-07-08T06:27:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Velone è Ornetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Velone è Ornetu]] m82jcldipebiag0hf0ja2gcvdsqyy7b Vintisarese 0 18893 349586 2015-07-07T10:53:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vintìsari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vintìsari]] 4d1fo72klxxje79u0wb9qjuqrmy0dr6 Zigliaresi 0 18894 349587 2015-07-07T10:54:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zigliara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zigliara]] 95m5anqabkmyg6wnws19bfyaluecurl Zunzesi 0 18895 349588 2015-07-07T10:54:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zonza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zonza]] mpfvgja014gxwxuenmormhzz3d3mh71 Vallacciu 0 18896 349589 2015-07-07T11:07:54Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *vallacciu, abitante di [[Alisgiani (pieve)]] *vallacciu, abitante di [[Campulori (pieve)]] *vallacciu, abitante di [[Orezza (pieve)]] *vallacciu, abitante di Rustinu... wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *vallacciu, abitante di [[Alisgiani (pieve)]] *vallacciu, abitante di [[Campulori (pieve)]] *vallacciu, abitante di [[Orezza (pieve)]] *vallacciu, abitante di [[Rustinu (pieve)]] dfcv331olkw1vk8p7gzw6bcp25m1gkc Sangavinacciu 0 18897 349590 2015-07-07T11:09:55Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *sangavinacciu, abitante di [[Ampugnani (pieve)]] *sangavinacciu, abitante di [[Càrbini]] *sangavinacciu, abitante di [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu (pieve)]] *sangavinacc... wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *sangavinacciu, abitante di [[Ampugnani (pieve)]] *sangavinacciu, abitante di [[Càrbini]] *sangavinacciu, abitante di [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu (pieve)]] *sangavinacciu, abitante di [[Tenda (pieve)]] 8mir3hds1p6pj96hqik13cnsjdbrwfi Santariparatacciu 0 18898 349591 2015-07-07T11:11:59Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *santariparatacciu, abitante di [[Balagna Di Là (pieve)]] *santariparatacciu, abitante di [[Moriani (pieve)]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *santariparatacciu, abitante di [[Balagna Di Là (pieve)]] *santariparatacciu, abitante di [[Moriani (pieve)]] 535cktvb3ctdrxu48tdxkaaxzjglaap Santandriacciu 0 18899 349592 2015-07-07T11:14:05Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *santandriacciu, abitante di [[Boziu (pieve)]] *santandriacciu, abitante di [[Cottone (pieve)|Cotone (pieve)]] *santandriacciu, abitante di [[Urcinu (pieve)]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *santandriacciu, abitante di [[Boziu (pieve)]] *santandriacciu, abitante di [[Cottone (pieve)|Cotone (pieve)]] *santandriacciu, abitante di [[Urcinu (pieve)]] sznt9tvv25kr7p2h8fugxlx5hoyqhc5 Prunellacciu 0 18900 349593 2015-07-07T11:15:08Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *prunellacciu, abitante di [[Casàccuni (pieve)]] *prunellacciu, abitante di [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu (pieve)]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *prunellacciu, abitante di [[Casàccuni (pieve)]] *prunellacciu, abitante di [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu (pieve)]] 0z9obon5m9w5446ervfk8ej7ifbcujd Santamariacciu 0 18901 349594 2015-07-07T11:17:27Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *santamariacciu, abitante di [[Ficaniedda]] (casale) *santamariacciu, abitante di [[Sichè]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *santamariacciu, abitante di [[Ficaniedda]] (casale) *santamariacciu, abitante di [[Sichè]] j6bxgkt5ogenw5p5lk6qnzpshkbsv4i Sarrincu 0 18902 349595 2015-07-07T11:18:23Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *sarrincu, abitante di [[Scupamena (pieve)]] *sarrincu, abitante di [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu (pieve)]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *sarrincu, abitante di [[Scupamena (pieve)]] *sarrincu, abitante di [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu (pieve)]] skz8fnwo44es4zgrhk2fridfpyjuto9 Pughjulanu 0 18903 349596 2015-07-07T11:19:31Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *pughjulanu, abitante di [[Marinacciu]] ([[U Poghju è Marinacciu]]). *pughjulanu, abitante di [[Mezana (pieve)]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *pughjulanu, abitante di [[Marinacciu]] ([[U Poghju è Marinacciu]]). *pughjulanu, abitante di [[Mezana (pieve)]] m7c5p7aa1leos79l57awnbtnzu4x718 Santaluciacciu 0 18904 349597 2015-07-07T11:20:12Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *santaluciacciu, abitante di [[Mercuriu (pieve)]] *santaluciacciu, abitante di [[Moriani (pieve)]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *santaluciacciu, abitante di [[Mercuriu (pieve)]] *santaluciacciu, abitante di [[Moriani (pieve)]] aw07x88u953u4wi6va8nd20b04zgke6 Pughjulacciu 0 18905 349598 2015-07-07T11:21:00Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: {{Disambig}} *pughjulacciu, abitante di [[Oletta]] *pughjulacciu, abitante di [[Santa Marìa]] *pughjulacciu, abitante di [[Vènacu]] wikitext text/x-wiki {{Disambig}} *pughjulacciu, abitante di [[Oletta]] *pughjulacciu, abitante di [[Santa Marìa]] *pughjulacciu, abitante di [[Vènacu]] 02dtnrlxnt6hhb9g8wl7kgbprl0yxcq Santupetracciu 0 18906 349599 2015-07-07T11:21:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tenda (pieve)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tenda (pieve)]] bixw96o6kptktapr904q9rs70qp9xn9 Basterga 0 18907 349600 2015-07-07T11:23:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bastelica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bastelica]] qlctxt6ctjazd87o377bubqsmhuijdr A Bastirgaccia 0 18908 349602 2015-07-07T11:24:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bastilicaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bastilicaccia]] jlze0c425rd16s457wgyh11adpbltsu Bastirgacciu 0 18909 349604 2015-07-07T11:25:26Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bastelica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bastelica]] qlctxt6ctjazd87o377bubqsmhuijdr Bastirgaccesi 0 18910 349605 2015-07-07T11:25:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bastilicaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bastilicaccia]] jlze0c425rd16s457wgyh11adpbltsu Afaghjinchi 0 18911 349606 2015-07-07T11:35:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Afà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Afà]] miq37kp0vsdyax8n8loxs8zppoj2ri8 Aghjuninchi 0 18912 349607 2015-07-07T11:35:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aghjone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aghjone]] afb333mns6h2d3j5nl7lcb8a83bkik2 Aiaccini 0 18913 349608 2015-07-07T11:36:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aiacciu]] sc561n0mn2wiuc369pjyxuam1xd6je8 Aitinchi 0 18914 349609 2015-07-07T11:36:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Àiti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Àiti]] 14qjt03hx8klg4zt6qvsafmdrboqxxe Alandesi 0 18915 349610 2015-07-07T11:36:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Àlandu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Àlandu]] dnwthillrhc4somuycwcmabx8r25250 Albertaccesi 0 18916 349611 2015-07-07T11:37:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Albertacce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Albertacce]] az4p5u27rb31xs4onjtan71porledsf Calasimacci 0 18917 349612 2015-07-07T11:37:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Albertacce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Albertacce]] az4p5u27rb31xs4onjtan71porledsf Alerini 0 18918 349613 2015-07-07T11:38:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aleria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aleria]] 9g41j1kc27jsbbqa9y7u9pl64sapv1b Aleriacci 0 18919 349614 2015-07-07T11:38:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aleria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aleria]] 9g41j1kc27jsbbqa9y7u9pl64sapv1b Algaghjulesi 0 18920 349615 2015-07-07T11:39:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Algaghjola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Algaghjola]] a9cbpk021v9bvpn2ufokq1igmrd3q0c Vallacci 0 18921 349616 2015-07-07T11:39:42Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vallacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[vallacciu]] 7d3uhfys1rujqb1nhntt78o3gdh300u Altianinchi 0 18922 349617 2015-07-07T11:40:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Altiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Altiani]] rr7oqdvkvnrg1kyk4i3uqqszo5yd2i5 Alzinchi 0 18923 350356 349618 2015-07-08T06:22:56Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Alzi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alzi]] 8y49cqoax7pg50ovrts0ocvdx1d88es Amprianinchi 0 18924 349619 2015-07-07T11:40:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ampriani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ampriani]] m9cx9w6yixd8488a74fd1t8coi2nzc4 Sangavinacci 0 18925 349620 2015-07-07T11:41:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sangavinacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sangavinacciu]] rlp6j67xxol3437w5fwx6xeelsjvj8c Antisantinchi 0 18926 349621 2015-07-07T11:41:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Antisanti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Antisanti]] t082ongg0iepvslj8jp5t7llj8yxmcq Appiitinchi 0 18927 349622 2015-07-07T11:41:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Appiettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Appiettu]] 4pgwwd4m49922g41suoyqez3okozdxp Arigninchi 0 18928 349623 2015-07-07T11:42:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Aregnu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Aregnu]] 6ew0vsursrt6gut7cnkr1wpg95wb1xe Aschesi 0 18929 349624 2015-07-07T11:43:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ascu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ascu]] pdfvp1hpq96cn0h7qcps3ajn9ycvw5r Auddaninchi 0 18930 349625 2015-07-07T11:43:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Auddè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Auddè]] q5j5vcrgfm9ggxvew4nlyjxg2ewlan7 Avapessinchi 0 18931 349626 2015-07-07T11:44:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Avapessa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Avapessa]] ciiq0xzkgiylwgkeblplbsaaie5ab6f Ampazinchi 0 18932 350310 349627 2015-07-08T06:19:05Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Azilonu è Ampaza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Azilonu è Ampaza]] 0n902rw2mtg8yxjt8wao1vl91v89zez Aziluninchi 0 18933 350309 349628 2015-07-08T06:19:00Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Azilonu è Ampaza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Azilonu è Ampaza]] 0n902rw2mtg8yxjt8wao1vl91v89zez Santariparatacci 0 18934 349629 2015-07-07T11:45:41Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santariparatacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[santariparatacciu]] tbfl45dgmc72o8e2p35h60rq42i37qu Barbaghjacci 0 18935 349630 2015-07-07T11:46:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Barbaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Barbaghju]] cjfx3x7powcykmwasl2efd9ke8672ay Barrettalesi 0 18936 363582 349631 2019-09-28T21:55:08Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Barettali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barettali]] mq6kfo3anndu1wf14hjqsnpei0xs4gr Bastiacci 0 18937 350315 349632 2015-07-08T06:19:30Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Bastìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bastìa]] 15q01c0j6be9yneujit9eavd4en8as7 Bastirgacci 0 18938 350313 349634 2015-07-08T06:19:20Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Bastelica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bastelica]] 7j7k3t2wkz67k527tjkojqrkjkfi4eb Barguderacci 0 18939 349635 2015-07-07T11:47:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bargudè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bargudè]] l5dvfzxmfkumn8eiiblj8ht3509wtjy Bigurninchi 0 18940 349636 2015-07-07T11:48:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bigornu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bigornu]] 1b2jjlxeezz34dukutzl503rqu8u7y8 Bigugliesi 0 18941 349637 2015-07-07T11:48:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Biguglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Biguglia]] e4a68ptgdq7xsupl8ribj1nvza7rv2f Biliacci 0 18942 349638 2015-07-07T11:49:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bilia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bilia]] t34ldgcm1xaaswol3m7wdbcji5yceo7 Bilvideracci 0 18943 350317 349639 2015-07-08T06:19:40Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Belvideri è Campumoru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Belvideri è Campumoru]] 0mf5hbzozhflh9cssv99biafx9r5eqw Bisincacci 0 18944 349640 2015-07-07T11:49:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bisinchi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bisinchi]] rxnf3ewojkhnopo2518gvh6ibralktm Burghisgiani 0 18945 349641 2015-07-07T11:50:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Borgu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Borgu]] 63agkmxj48sdc4bltk809hi5i8earkl Santandriacci 0 18946 349642 2015-07-07T11:50:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santandriacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[santandriacciu]] skz5vbboox9t6pvg0aqkqmm5jnrnmc5 Brandinchi 0 18947 349643 2015-07-07T11:50:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Brandu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Brandu]] 1x6phsyzz7st2dv2lgbb4rlvosv0wni Bunifazini 0 18948 349644 2015-07-07T11:51:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bunifaziu]] l1b4n7ldfnch9lq4ieyk4evbo0ipxy4 Bunifazinchi 0 18949 349645 2015-07-07T11:51:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bunifaziu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bunifaziu]] l1b4n7ldfnch9lq4ieyk4evbo0ipxy4 Bustanichesi 0 18950 349646 2015-07-07T11:52:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Bustànicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Bustànicu]] c84k9p1zuwpbsymucciqum76emm4ar2 Cagnanesi 0 18951 349647 2015-07-07T11:52:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cagnanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cagnanu]] 4ase3qrpxvsvgjq201sgb8qbip05ks7 Calacuccesi 0 18952 349648 2015-07-07T11:53:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Calacuccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calacuccia]] 38j8svdcyx30tquibt7fr6binik0yvd Calinzaninchi 0 18953 356963 350319 2017-05-03T07:48:22Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Calinzana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Calinzana]] afju3bieserz9gnehij7xz9h1f5uipl Calvesi 0 18954 349650 2015-07-07T11:53:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Calvi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Calvi]] pmztt9cwak22li37wdbxy5lnfx2dfzh Cambinchi 0 18955 349651 2015-07-07T11:54:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cambia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cambia]] i24947ctz5goj7xh76w5uco8ffplls9 Campanesi 0 18956 350293 349652 2015-07-08T06:17:38Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Campana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Campana]] 3zckwy159mu7ico2bdc5fszefwclvh5 Campesi 0 18957 349653 2015-07-07T11:54:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campi]] 8f2vea232n3m9ra9vy3xxarkm2sdifz Campilacci 0 18958 349654 2015-07-07T11:55:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campile]] 5qtt2qxo5uhl29z958zt1njwxbgg7d7 Campitellacci 0 18959 349655 2015-07-07T11:55:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campitellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campitellu]] aw8slsec6keb6rnbdszwkky1g5qwtug Campinchi 0 18960 349656 2015-07-07T11:55:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Campu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Campu]] f0xbfkfrcqcymnmbrtupzmqrvmq7o1t Canalinchi 0 18961 349805 349657 2015-07-07T16:04:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Canalincu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[canalincu]] 91wxtttfpyilnu0g1cuf333tl3tuje2 Canaresi 0 18962 349658 2015-07-07T11:59:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cànari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cànari]] f0j3rnhw7z4k40ytgahu80lrargre8m Canavaghjinchi 0 18963 349659 2015-07-07T12:00:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Canavaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Canavaghja]] mxpr7hmh208g6r02i1d68if2n0gs4d8 Cannellacci 0 18964 350330 349660 2015-07-08T06:20:45Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cannelle]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cannelle]] rhrbv6b1h22y2mk3jk1u9qcwk1x3ufh Prunellacci 0 18965 349661 2015-07-07T12:00:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Prunellacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[prunellacciu]] hnuwx1uno2ct122df5vqfci3w1m6x4p Carchitacci 0 18966 349662 2015-07-07T12:01:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carchetu è Brusticu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carchetu è Brusticu]] 2u1ouvbwgdwzfacvg0p80is1cq38mtn Cardulacci 0 18967 350322 349663 2015-07-08T06:20:05Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cardu è Turghjà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cardu è Turghjà]] e5a1n8i9yc8vh7af7253rt8a8njj3el Carghjisani 0 18968 349664 2015-07-07T12:02:24Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carghjese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carghjese]] 8ufl61l3d6jabc4k21cjs4j8ye8swqf Carpinitacci 0 18969 349665 2015-07-07T12:02:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carpinetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carpinetu]] 6on2u819senzxwivyeao33g8hbvi16i Carticasinchi 0 18970 349666 2015-07-07T12:03:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Carticasi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Carticasi]] aw10fm4oplbusslvkkb3h8hqkpj8ioe Casabiancacci 0 18971 363342 350295 2019-09-05T12:49:01Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Casabianca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Casabianca]] b5hu3gbgi3cm4vb0ixrrao1qfvhilxy Casalabrivacci 0 18972 349668 2015-07-07T12:03:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casalabriva]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casalabriva]] dxt1d2xzuy3chrxje4y0h4r7tmi9ing Casaltacci 0 18973 363333 350297 2019-09-05T12:47:22Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Casalta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Casalta]] 86566cukn6mgn46bbuajnixsidc3uib Casamacciulesi 0 18974 349670 2015-07-07T12:04:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Casamàcciuli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Casamàcciuli]] m4jar84d9nzt75cmd53m3jwmb632akd Casanuvacci 0 18975 350299 349671 2015-07-08T06:18:08Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Casanova]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casanova]] 3dhs80aykvhnf8wlod6pn6ixwybgaji Casevechjani 0 18976 350333 349672 2015-07-08T06:21:00Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Casevechje]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casevechje]] maqne81hd6ask373ebw5qsqd01bs0fn Castellaresi 0 18977 349673 2015-07-07T12:05:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castellarese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[castellarese]] 4u5wzcaba0q7ccu9zikefzsu6ex6kln Castellacci 0 18978 349674 2015-07-07T12:06:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castellu di Rustinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castellu di Rustinu]] 7wwqn64qow0yo9gnb8tee2swebd1vf7 Castifinchi 0 18979 349675 2015-07-07T12:06:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castifau]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castifau]] ler3iv5offugibsorofzgwhcad1t4f2 Castigliunesi 0 18980 349676 2015-07-07T12:07:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[I Castiglioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[I Castiglioni]] 8eynf406nxrtz2jz0ybdsnth50o0bi8 Castinitinchi 0 18981 349677 2015-07-07T12:07:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castineta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castineta]] 8aey2md2dlijr2uda6dp7r3sr07rf1w Castirlesi 0 18982 349678 2015-07-07T12:07:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Castirla]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Castirla]] l0326eqyk45dkc1840pn88htcxajvpd Cateracci 0 18983 350351 349679 2015-07-08T06:22:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[I Càtari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Càtari]] as9lbjftcbggaqfr4pzievit4n8p2sd Centuresi 0 18984 363593 349680 2019-09-29T09:57:36Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Cinturi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cinturi]] j4nhxuch9w4fb2t57url2knzp2z6927 Cervioninchi 0 18985 349681 2015-07-07T12:08:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cervioni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cervioni]] tg69z18x33c9l8vq95xilu9zf5zis7a Chisanacci 0 18986 349682 2015-07-07T12:09:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Chisà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Chisà]] o09unhobazb4f2yxxqnt646pi8csaa3 Chjatresi 0 18987 349683 2015-07-07T12:09:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Chjatra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Chjatra]] ngd3tnvxisgtp5xqctfzfj0gxwuacl1 Curscinchi 0 18988 349684 2015-07-07T12:09:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Corscia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Corscia]] 28kk0933e0k8f58trd7jj6231vw4pdb Curtinesi 0 18989 349685 2015-07-07T12:10:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Corti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Corti]] 798ld9qgowehrjldymus9vbx38pnfsk Costaracci 0 18990 349686 2015-07-07T12:10:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Costa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Costa]] bcl102j3o8tl37e3ihf63tau7h5o7md Cruciani 0 18991 350301 349687 2015-07-08T06:18:18Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Croce d'Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Croce d'Ampugnani]] brck76lhwhsmka7sutv6tfe2w9rlizy Crucighjacci 0 18992 350325 349688 2015-07-08T06:20:20Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Crucichja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Crucichja]] l70zm1pemyj9561df8c9fkisxia4hls Curbaghjacci 0 18993 354164 350326 2016-05-24T00:22:58Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Curbaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Curbaghja]] 29bfx0w364ub8nj9rr7uqk32uep9sfp Curraninchi 0 18994 349690 2015-07-07T12:11:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Currà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Currà]] dm7kocu6ai11nqtjsphls73xuy9zru5 Cuzzanacci 0 18995 349691 2015-07-07T12:12:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Cuzzà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Cuzzà]] r27qs7cn7w4dmq6v8esc9jf6ywqnups Erunacci 0 18996 349692 2015-07-07T12:12:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Erone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Erone]] qy7rshoccws8roh3ceuyaninz5dbc7p Ersinchi 0 18997 349693 2015-07-07T12:12:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ersa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ersa]] khjwrfeiiuphz0rbjndnolkadc0043p Visinchi 0 18998 349694 2015-07-07T12:13:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Èvisa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Èvisa]] 5bvfr3uvxlg2slh7a51l5pyolf4i2fk Favalellacci 0 18999 349695 2015-07-07T12:13:26Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Favalellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Favalellu]] itexylxlagmu44fe3mak3uecirlulto Filigiaschi 0 19000 349696 2015-07-07T12:13:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Felge]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Felge]] 5je5iw5sxl13vfovouobwqip3rtef0o Filicitinchi 0 19001 350337 349697 2015-07-08T06:21:20Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Fulgetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Fulgetu]] czx98goutcv58j4dd3mpx4yegu5giad Ferringulesi 0 19002 350336 349698 2015-07-08T06:21:15Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Ferringule]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ferringule]] 90kntmp3qj2bohl61mnsh9232xa3cbo Ficaghjacci 0 19003 349699 2015-07-07T12:14:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ficaghja]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ficaghja]] 3od9rxe4z2epwev3g7xkg242mzdmqm1 Santamariacci 0 19004 349700 2015-07-07T12:15:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santamariacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[santamariacciu]] abebvm64b2144di3ooukk4jim73od5k Sarrinchi 0 19005 349701 2015-07-07T12:15:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sarrincu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sarrincu]] nwst1qbscz9loyxkxgfm6wrb0rj219k Fucinchi 0 19006 360632 350340 2018-12-11T17:17:41Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Foci è Bilzesi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Foci è Bilzesi]] pevg93h07r6mxf0hbmsmnrz6t9a2daj Frassitani 0 19007 351730 351709 2015-08-28T18:38:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Frassetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Frassetu]] b91as6p6owwewhvua5dyafnborfgcdl Fughjichjani 0 19008 363220 350341 2019-08-14T17:55:29Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Fucichja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fucichja]] ln43759a4v2076b0l0s9o3v31pirtlf Furianinchi 0 19009 349705 2015-07-07T12:17:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Furiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Furiani]] 2le2bdu58rhwpyxyqng0l4gh9a2gji0 Furciulinchi 0 19010 349706 2015-07-07T12:18:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Furciolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Furciolu]] i0xvbyyonc30ssm8czq1oabmgqyrp9e Fuzzaninchi 0 19011 349707 2015-07-07T12:18:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fuzzà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fuzzà]] cxdsrs0prxjk7mc8cbake2kkajgufm5 Gavignaninchi 0 19012 350344 349708 2015-07-08T06:21:56Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Gavignanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gavignanu]] 18ox3dd825kk3tabnhaw9gtbvrmij1i Ghisunacci 0 19013 349709 2015-07-07T12:19:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghisoni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghisoni]] 1yelh08neykrjoij7jtgtnte3ssk11r Ghisunaccesi 0 19014 349710 2015-07-07T12:19:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghisunaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghisunaccia]] dxd3t47enaccc9dvq1jwnubdp3utl20 Ghjucatughjacci 0 19015 349711 2015-07-07T12:20:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjucatoghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjucatoghju]] 20nyp40xqd2gslsh6l0xeukqy132q4g Ghjuncaresi 0 19016 349712 2015-07-07T12:21:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjuncaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjuncaghju]] 1diceoa36yg57jspibbqiw0zs7a2axs Ghjunchitinchi 0 19017 349713 2015-07-07T12:21:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjunchetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjunchetu]] keypx20laz9w3nrkztgih2gzj0so2wv Granacinchi 0 19018 349714 2015-07-07T12:21:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Granaccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Granaccia]] onez5w7b7dps0685mcmy0qtt2paxuty Grussitani 0 19019 350346 349715 2015-07-08T06:22:05Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Grossa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Grossa]] r2v4znrx5cyzjwbkb0wlocqxy3t15j5 Grussitacci 0 19020 350348 349716 2015-07-08T06:22:16Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Grussetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Grussetu]] 5uyxs2ksic9y3zzg578tkpe6wygzxdv Isulaccesi 0 19021 349717 2015-07-07T12:23:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[L'Isulacciu di Fiumorbu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[L'Isulacciu di Fiumorbu]] nbi9t2mj2txcffk3txwg2aa0wdp6awa Lamacci 0 19022 349718 2015-07-07T12:23:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lama]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lama]] rci29zf2wahe2rbyrixkxul1j03a35f Laninchi 0 19023 349719 2015-07-07T12:23:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lanu]] stad8d0zmk86dgsent621i1erjncvin Laritinchi 0 19024 351987 349720 2015-10-18T16:05:14Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Laretu d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Laretu d'Attallà]] q33xq45vabgu11z42slzp694jz9jbfn Lavatughjinchi 0 19025 349721 2015-07-07T12:24:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lavatoghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lavatoghju]] chw6zfhbbzshpmtuwpm0mznramegd0s Lentinchi 0 19026 349722 2015-07-07T12:24:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lentu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lentu]] q58be5h9psin7micjzt6gxivxvqvm0a Linguizzettacci 0 19027 349723 2015-07-07T12:25:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Linguizzetta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Linguizzetta]] hepp86u1wre3ntxbuxvtpywxv859avm Lisulani 0 19028 349724 2015-07-07T12:25:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lìsula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lìsula]] 7h61q38yut684b2jlr0y8q647z0qcyg Livisani 0 19029 350401 349725 2015-07-08T06:26:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Livesi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Livesi]] su5i2x84k93qursupy2mc92z6uqbmm0 Loretacci 0 19030 349726 2015-07-07T12:26:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Loretu di Casinca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Loretu di Casinca]] 7f5whcj4p0xwqxnijkfnv7548iulys3 Luzzinchi 0 19031 349727 2015-07-07T12:26:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lozzi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lozzi]] 3olkapz6qc2oj9vgleerx20j4q4hejd Luccianinchi 0 19032 349728 2015-07-07T12:26:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lucciana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lucciana]] c7usysxa8kumyprwdw0tlsgtrj7b3q0 Luchesi 0 19033 350402 349729 2015-07-08T06:26:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Lugu di Nazza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Lugu di Nazza]] 8tgix19gcw440vqj33fj4dqsn46aly9 Lumiacci 0 19034 349730 2015-07-07T12:27:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Lumiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Lumiu]] enum45qfj1rqh0yxcaj8r3q0zxuutpp Luresi 0 19035 349731 2015-07-07T12:27:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Luri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Luri]] 6qsbgzjxw2yc544et4dkeg2k8w48ul3 Macanacci 0 19036 363194 349732 2019-08-01T17:04:47Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Macà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Macà]] pljb652on1n9vibs0doinftlojsos4v Mansacci 0 19037 350405 349733 2015-07-08T06:27:02Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Barghjana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barghjana]] bs8yj1vxffgbv3hcf6odwjjwzs5b57z Pughjulani 0 19038 349734 2015-07-07T12:28:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pughjulanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pughjulanu]] 8n74aa5rrej3xbupqyb3d44xhtfue03 Maturinchi 0 19039 349735 2015-07-07T15:21:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Matra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Matra]] paoydpjvc217mx66paxth6083dk1mqm Mazzulinchi 0 19040 349736 2015-07-07T15:22:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Mazzola]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Mazzola]] 3l84uqzxuvwffjw1l41wwcj6j5v0k0c Santaluciacci 0 19041 349737 2015-07-07T15:22:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santaluciacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[santaluciacciu]] ob9pmj2am5lgp1699dchq5iff5imj7c Meriacci 0 19042 349738 2015-07-07T15:23:43Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Meria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Meria]] 6i61s57bc2s2bzghjcgn5hdq62j091k Merusaglinchi 0 19043 349739 2015-07-07T15:24:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Merusaglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Merusaglia]] gh24qbcaorprn65f5yjrmbafjge8fk1 Muitinchi 0 19044 349740 2015-07-07T15:24:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mòita]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mòita]] 0j1uiknjdcecsrzbrcp5h2glii4n8tn Moltifinchi 0 19045 349741 2015-07-07T15:25:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Moltifau]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Moltifau]] se70laio7rp33cjgwd5f9jdo73opj2q Monaciacci 0 19046 350303 349742 2015-07-08T06:18:28Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacia d'Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacia d'Orezza]] 6fpkmplv4ae3axcli62kjpyo17d5lnk Montisgiani 0 19047 349743 2015-07-07T15:27:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Monte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Monte]] 6710xnumncyddmzunohggjx9g4uytu7 Cassaninchi 0 19048 349744 2015-07-07T15:28:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Montegrossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Montegrossu]] dhhoua8dr09nz9b5vp62lmvhsf6c68u Lunghignaninchi 0 19049 349745 2015-07-07T15:29:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Montegrossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Montegrossu]] dhhoua8dr09nz9b5vp62lmvhsf6c68u Montemaiuracci 0 19050 349746 2015-07-07T15:30:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Montegrossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Montegrossu]] dhhoua8dr09nz9b5vp62lmvhsf6c68u Mucalacci 0 19051 349747 2015-07-07T15:31:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Mucale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Mucale]] 8fuhpevnaudgf3u44248jfq3hw7ckbl Munaciacci 0 19052 353913 350306 2016-05-01T13:38:33Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Munacìa d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacìa d'Avretu]] ixs26qt5dlikcw815b6h6lvvtnit0q5 Munticellacci 0 19053 350358 349749 2015-07-08T06:23:06Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Munticellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Munticellu]] em68zk5u3i0cmgafhvtzkw92fbmhwwj Muraciaschi 0 19054 360512 349750 2018-11-14T20:05:56Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[I Muraccioli]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Muraccioli]] 6s28n3kk705hj3xvbiu04g63d29em6z Muraschi 0 19055 349751 2015-07-07T15:32:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Muru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Muru]] 7fbc9zd27ak1im9ihxadj2gqpb25baa Muratinchi 0 19056 349752 2015-07-07T15:33:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Muratu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Muratu]] 8mtjsid84fap72sm9x4kwug1mh96k5b Mursigliesi 0 19057 349753 2015-07-07T15:33:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mursiglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mursiglia]] 9uwi8u0pbb7hg69e2r7dydbcgkxh5qp Musuleacci 0 19058 349754 2015-07-07T15:34:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Musuleu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Musuleu]] q2gsj9ce6232uefw3ui3xucvu296bi4 Pughjesi 0 19059 350361 349755 2015-07-08T06:23:21Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Poghju di Nazza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju di Nazza]] 76s9k9w5343vpc7rkrcasnqyelfceso Nescinchi 0 19060 349756 2015-07-07T15:34:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nesce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nesce]] loosvzhsq4gtr1ms68x1iv21lw3tca7 Nunzinchi 0 19061 349757 2015-07-07T15:34:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nonza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nonza]] mo1f45gsim53blzvtufkfqqfltxdjnv Nucarinchi 0 19062 349758 2015-07-07T15:35:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nucariu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nucariu]] frtztgww7r9er0egpmdyo7kptssrt7e Nucitesi 0 19063 349759 2015-07-07T15:35:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nuceta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nuceta]] s2wlkwcu3pvwzkribyr1mzocoynp9gp Nuvalacci 0 19064 350363 349760 2015-07-08T06:23:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Nuvale]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Nuvale]] jx36p3i2rlrtd668pn0s7do4wczgnj9 Nuvellacci 0 19065 349761 2015-07-07T15:36:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nuvella]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Nuvella]] pge66daujvl4duw3q8gsmvjhen61ry1 Ochjataninchi 0 19066 349762 2015-07-07T15:36:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ochjatana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ochjatana]] 87tfuuof3i4pbh32jcejdir72mtw1xy Ogliastrinchi 0 19067 349763 2015-07-07T15:37:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ogliastru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ogliastru]] rqsuzuzrpdu7uf0qt4n1le3w5ph3yhh Olchinesi 0 19068 363590 351990 2019-09-29T09:57:02Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Olchini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Olchini]] atb67i0ejbw3x1wx2rjim29isemykg7 Olittesi 0 19069 349765 2015-07-07T15:38:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Oletta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Oletta]] k115mzy41hv2mbru2iioaro5flqtjui Pughjulacci 0 19070 349766 2015-07-07T15:38:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pughjulacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pughjulacciu]] kbhltg6wle30zp8qln56s012hunwjm5 Olmitesi 0 19071 349767 2015-07-07T15:39:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Olmitese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[olmitese]] dgq4lv893984ihbj0g38gpn1b7w99e6 Olmisgiani 0 19072 349768 2015-07-07T15:39:31Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[L'Olmu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[L'Olmu]] 72wdxafnaptjkknxso3k2w1v80k5kes Omessinchi 0 19073 349769 2015-07-07T15:39:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Omessa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Omessa]] t8nwjz4padv49t5ozr0qh11mrtcwhtm Ortalacci 0 19074 350365 349770 2015-07-08T06:23:41Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[L'Ortale]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[L'Ortale]] 3h3v6c5iujwlrydohiffdzf4nnkkx25 Ortipuriinchi 0 19075 349771 2015-07-07T15:40:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ortiporiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ortiporiu]] cwn9w5iq3x3ibpgd2sue357hrnr008j Curzacci 0 19076 349772 2015-07-07T15:40:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Osani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Osani]] 0wfkq766oq8muku6xygya9jwczf4f4q Ghjirulatinchi 0 19077 349773 2015-07-07T15:41:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Osani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Osani]] 0wfkq766oq8muku6xygya9jwczf4f4q Osaninchi 0 19078 349774 2015-07-07T15:41:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Osani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Osani]] 0wfkq766oq8muku6xygya9jwczf4f4q Palaschesi 0 19079 349775 2015-07-07T15:45:34Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Palasca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Palasca]] l79lejcnqe8g86fxhd5y1x9kcb59akl Pallicacci 0 19080 349776 2015-07-07T15:45:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Palleca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Palleca]] tpnqra74c9qs955pmhmcpiqc0drbnzj Pancheraccesi 0 19081 349777 2015-07-07T15:46:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pancheraccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pancheraccia]] q4i3ptamnikrd2hplqm95oa5owffh0v Villesi 0 19082 364633 350366 2019-10-22T17:28:07Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[E Ville di Balagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[E Ville di Balagna]] dps4dttj3bpoknoqgnvd20qagi95nmp Paratacci 0 19083 350369 349779 2015-07-08T06:24:01Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Parata]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Parata]] 6psicvxz29m5s6inwcpv1u1rs6vkdgz Partinillacci 0 19084 349780 2015-07-07T15:47:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Partinellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Partinellu]] sipnaa8536ez67fa1typqpgt5cf5s7e Patrimuniinchi 0 19085 349781 2015-07-07T15:52:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Patrimoniu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Patrimoniu]] cxbvvy3d0k15gfwzjxryix41hn1v76t Pedicurtacci 0 19086 349782 2015-07-07T15:53:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedicorti]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedicorti]] 8w2wsretrjca8vgnujqiegfglhr0d2c Pedicrucinchi 0 19087 349783 2015-07-07T15:53:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedicroce]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedicroce]] kddt46zo1ywb362fa8dv8qqfhrnv0je Pedigrisgiacci 0 19088 349784 2015-07-07T15:54:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedigrisgiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedigrisgiu]] f1430cjh5v22g5onyvwvjqybfi7sepv Pedipartinacci 0 19089 349785 2015-07-07T15:54:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pedipartinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pedipartinu]] a93yvdpz7m57bavdb1fg9r3yldud8ba Pedorezzinchi 0 19090 350406 349786 2015-07-08T06:27:07Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Ped'Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Ped'Orezza]] sifmtoh3qzt4823iu7pbwiu2xggmrjw Pentulacci 0 19091 349789 349787 2015-07-07T15:56:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pentulacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pentulacciu]] 15nw40glumdpvbm1bwwrf4yhby4kqia Acquatellacci 0 19092 350370 349788 2015-07-08T06:24:06Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Penta è Acquatella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Penta è Acquatella]] nc24x34w4w2xtmzopq76fz2ih9wuc86 Perellacci 0 19093 349790 2015-07-07T15:57:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[I Perelli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[I Perelli]] kqwt3qrmamnhjw2g89y933y24kyc4fx Piracci 0 19094 350353 349791 2015-07-08T06:22:41Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Peri]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Peri]] mkodxxzszrq707ppd7g698ntaeugt4f Petrulacci 0 19095 349792 2015-07-07T15:58:11Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Petra di Verde]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Petra di Verde]] 7d2nhegvr6ju5svtizzqmzw676alo8v Curbaresi 0 19096 350373 349793 2015-07-08T06:24:21Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Petra Curbara]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Petra Curbara]] q7amewpiuk1azr3mgaixzvq2hbi7awn Petralbinchi 0 19097 349794 2015-07-07T15:58:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Petralba]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Petralba]] 6fgpruocsolddacvv23qmar4znkeiq0 Petraserenacci 0 19098 349795 2015-07-07T15:59:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Petra Serena]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Petra Serena]] 46eg814bs3rqjsvg77gka04nstfzel8 Petricaghjacci 0 19099 349796 2015-07-07T16:00:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Petricaghju d'Alisgiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Petricaghju d'Alisgiani]] lie8e4og45tgup9gxbjbleedbgcgqwz Petrusacci 0 19100 349797 2015-07-07T16:00:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Petrosu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Petrosu]] 3nj429wolu4vp3k2aj6139xxfegqtai Pianacci 0 19101 349798 2015-07-07T16:00:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Piana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Piana]] 520ocacvry0we2ttfa3sehsnhgq2dcy Pianellacci 0 19102 349799 2015-07-07T16:01:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Pianellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Pianellu]] 1vpc9wleeoh8sf1j5l2bc0v1x6fnvch Pianuttulacci 0 19103 349800 2015-07-07T16:01:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pianottuli è Caldareddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pianottuli è Caldareddu]] hybfzqz183u06gn1gh7s2z7sadyiqsk Pianulacci 0 19104 363335 349801 2019-09-05T12:47:32Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Pianu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pianu]] c3nv0r307cgyxkql77vai2fi05tnr50 Piuvitani 0 19105 350375 349802 2015-07-08T06:24:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Pieve]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Pieve]] 496sef4wdhj3vkidl63s3qe8ugkv1mq Pighjulacci 0 19106 350376 349803 2015-07-08T06:24:36Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Pighjolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pighjolu]] 91e38x3rb63q2fomqikkuaznibefc1u Pignacci 0 19107 349804 2015-07-07T16:03:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pigna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pigna]] k9mrvmx8fj959gz4nz3r6056tzp12sh Pinesi 0 19108 349806 2015-07-07T16:05:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pinu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pinu]] 8zv8ezyg3ertqsztxptbvnifb66et9o Pitrulacci 0 19109 349807 2015-07-07T16:05:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pitretu è Bicchisgià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pitretu è Bicchisgià]] hf1kmykplg29u0vhatyizwvh0pk5zmt Pitrusiddacci 0 19110 349808 2015-07-07T16:06:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pitrusedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Pitrusedda]] fvfu0xhrnj06u4jowbwygmhc48cymwe Piupitacci 0 19111 353493 349809 2016-03-20T23:56:31Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Piubbeta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Piubbeta]] 1rsydic3pyax0sjtdfat3rnsl33xmlu Purrinchi 0 19112 349810 2015-07-07T16:07:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Porri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Porri]] 5ot8hk0jn2fhj2ljr8gg6mthwfzuq7f Pratesi 0 19113 350379 349811 2015-07-08T06:24:51Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Pratu di Ghjuvellina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pratu di Ghjuvellina]] i7kdy6ikj5vwmupdn06oa11jxykj5dh Prupianinchi 0 19114 349812 2015-07-07T16:08:31Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Prupià]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Prupià]] qzyap7x09k9e8vp4ydx8vssitjxujjg Prunacci 0 19115 349813 2015-07-07T16:08:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Prunu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Prunu]] ntu0qurwbnpu131ud5u3po8zi5vwsyj Pulaschesi 0 19116 349814 2015-07-07T16:09:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Upulasca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Upulasca]] qykcgp63pi54l32xlps4chlgbknmeec Pulverusinchi 0 19117 363345 349815 2019-09-05T12:50:18Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Pulverosu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pulverosu]] mt9x3b2p2h7jg9p58axkl9xl5teqzlt Purtivichjacci 0 19118 349816 2015-07-07T16:10:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Portivechju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Portivechju]] c88gr4dl6164nvtc4cnmbkeqs06irhx Quercitellacci 0 19119 349817 2015-07-07T16:10:22Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Quercitellu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Quercitellu]] pd9aw9jqcdspvo7k0pbfgk5iryya6b3 Rapaghjinchi 0 19120 349818 2015-07-07T16:10:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rapaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rapaghju]] m0iroo0z5x1di77v1am9tzqk76bbwed Rapalinchi 0 19121 349819 2015-07-07T16:11:14Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rapale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rapale]] inxxh05e0t45dozddkng4yqi08b4zm6 Rezzinchi 0 19122 360044 350381 2018-08-26T13:13:27Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Scanafaghjaccia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scanafaghjaccia]] t0ijj1zfgvyia25pj1mm6tlbkf9e5ss Riventusani 0 19123 349821 2015-07-07T16:13:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Riventosa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Riventosa]] bzley8wgj6r4zdgd9tucl43jzpkjz2p Ruglianinchi 0 19124 349822 2015-07-07T16:15:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ruglianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ruglianu]] f1tt9jioiv7de16ylbcnup3yhh6l34r Rusazinchi 0 19125 349823 2015-07-07T16:15:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Rusazia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Rusazia]] 7sbzecia6aee6rczfjt9rs5ws1zo2gc Ruspiglianinchi 0 19126 350383 349824 2015-07-08T06:25:11Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Respughjani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Respughjani]] kr2d341gmlkdo94jxcefttdpxtvon8f Rutalacci 0 19127 352088 349825 2015-11-05T06:26:50Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Rùtali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rùtali]] elrz8b17t96lvvlyhoif1lcj1zdb5fm Salginchi 0 19128 349826 2015-07-07T16:18:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Salge]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Salge]] 3a9d8ycxgx906bms78mm92b8rv5127r Salgitinchi 0 19129 349827 2015-07-07T16:19:06Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Salgetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Salgetu]] 3ukipe2jyru3athnjq5ciy3f74rnj5y Sampulinchi 0 19130 349828 2015-07-07T16:19:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sampolu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sampolu]] 9atjyb2vdpqsgwxwpokt37b4c3z5s1u Sandamianacci 0 19131 349829 2015-07-07T16:20:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Damianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Damianu]] raulm6xc5uhge8xlf3ouo591f61pjdl Sanfiurenzinchi 0 19132 349830 2015-07-07T16:20:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Fiurenzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Fiurenzu]] 5v7vp4f8kqwvvabxub0wez1hzk5evxd Sanghjulianacci 0 19133 349831 2015-07-07T16:21:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Ghjulianu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Ghjulianu]] etctyvtpwlar6qa7i0bhjtbbdhtzee9 Sanghjuvannacci 0 19134 349832 2015-07-07T16:22:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Ghjuvanni di Moriani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Ghjuvanni di Moriani]] ol99e2i3bhgwafm12jfsclq41291rik Sanlurenzinchi 0 19135 349833 2015-07-07T16:23:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Lurenzu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Lurenzu]] 6dqt1m6ywxqcf95scex712fve3cpoag Sammartinaghji 0 19136 349834 2015-07-07T16:24:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[San Martinu di Lota]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[San Martinu di Lota]] nyx5d47h72ss89zyks43o3m9lomc2b2 Lutinchi 0 19137 350393 349835 2015-07-08T06:26:02Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Figarellesi 0 19138 350389 349836 2015-07-08T06:25:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Mandrialinchi 0 19139 350394 349837 2015-07-08T06:26:07Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Miumesi 0 19140 350385 349838 2015-07-08T06:25:21Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Partinacci 0 19141 350386 349839 2015-07-08T06:25:26Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Santa Maria di Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa Maria di Lota]] n13f367c2dsa6fr19gm0c3dqg87yjjl Santuniculaiacci 0 19142 351991 349840 2015-10-18T16:05:22Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Santu Niculaiu di Moriani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santu Niculaiu di Moriani]] 2kq6iy1uewbqk0xtlaww9pjkt21nlpe Sarrafarrinchi 0 19143 350396 349841 2015-07-08T06:26:17Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Sarra di Farru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sarra di Farru]] 19yxq26a4tc3mphq07ig2me90kaza1x Sarriracci 0 19144 350398 349842 2015-07-08T06:26:27Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Sarrera]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Sarrera]] o01fgc1hz2pdtjr4cf8wd6lljdye6jp Scatinchi 0 19145 349843 2015-07-07T16:30:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Scata]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Scata]] sbm4xljy4c16wlk2pr63a4zprsu2f3r Sculcaracci 0 19146 363319 350307 2019-09-05T09:45:04Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Scolca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Scolca]] 54glia302fzea1cynsionay0l71q7cj Sermanacci 0 19147 349845 2015-07-07T16:31:57Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sermanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sermanu]] 5eia5a5et0yiw79w98fv78duhssyxww Silvariccinchi 0 19148 349846 2015-07-07T16:32:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Silvarecciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Silvarecciu]] egcyi53bb2m2q9nebkmai2a0nmfsn3k Sischesi 0 19149 349847 2015-07-07T16:32:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Siscu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Siscu]] keia1on5m0fc09c3vgbcqn99yqbvxq6 Surbinchi 0 19150 349848 2015-07-07T16:33:39Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sorbu è Occagnanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sorbu è Occagnanu]] hmdjgcqi143p2g81b5rg3ekdn7iqxbp Suriacci 0 19151 350399 349849 2015-07-08T06:26:32Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Soriu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Soriu]] ggocerqfngquhosp6atbbxtpmz96soc Suttinchi 0 19152 358107 349850 2017-12-11T15:40:32Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[San Martinu d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[San Martinu d'Avretu]] 6bz84fzzgonql93armm6hr8rse7qhdi Spiluncatacci 0 19153 349851 2015-07-07T16:34:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Spuncatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Spuncatu]] 96edthjb7ugbsdpthw866ckceo6nycs Stazzuninchi 0 19154 349852 2015-07-07T16:35:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Stazzona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Stazzona]] 7ddm57r20wqgbhvu4brf30ylzdjsgei Suddacarinchi 0 19155 349853 2015-07-07T16:35:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Suddacarò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Suddacarò]] n7ic32d1ye7c3h3698he6n8njls5xfq Sulaghjinchi 0 19156 349854 2015-07-07T16:36:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Sulaghju]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Sulaghju]] 8zpt9w32ctj740eo0zfq5yblk4imhrs Sarinchi 0 19157 349855 2015-07-07T16:37:01Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sulinzara]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sulinzara]] qkpodzaoky1kkq5fbbzj0j8a8ffsyzh Surbuddaninchi 0 19158 349856 2015-07-07T16:37:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Surbuddà]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Surbuddà]] c3t97z6230uuuzdh6nrz0bpq4p2nxqm Suveriani 0 19159 351993 349857 2015-10-18T16:05:27Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Suveria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Suveria]] neurdwi4nkkao8ft2wbgtyhbl20nver Taglinchi 0 19160 349858 2015-07-07T16:38:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tagliu è Isolacciu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tagliu è Isolacciu]] e5hzghj43v3wt1v73ut8schj7tcr8g9 Talasaninchi 0 19161 349859 2015-07-07T16:38:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Talasani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Talasani]] 3xu8aekm2jhl1alxjlie6irr7bsk8tz Talluninchi 0 19162 349860 2015-07-07T16:39:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tallone]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tallone]] lcm2vjs3g4vmt0xt6vy5e0mhe3moglc Tarranacci 0 19163 349861 2015-07-07T16:39:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tàrranu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tàrranu]] qnofr7gdl6oglaf33qikxjtoi77kjxh Tassinchi 0 19164 350408 349862 2015-07-08T06:27:17Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Tassu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tassu]] pfpr72da8zg3scfpldmb3a78nndtair Tavacacci 0 19165 351995 349863 2015-10-18T16:05:31Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Tàvacu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tàvacu]] nyce363nn2qbr9644eiz2vdbljz1mts Taviracci 0 19166 349864 2015-07-07T16:41:03Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tavera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tavera]] j0mk6mdxv5hq85lwvl1mp4qpvrvqksa Santupetracci 0 19167 349865 2015-07-07T16:42:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tenda (pieve)]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tenda (pieve)]] bixw96o6kptktapr904q9rs70qp9xn9 Tuddinchi 0 19168 349866 2015-07-07T16:42:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Todda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Todda]] 8upzcy85tesaa69fub4d1pytdows015 Tralunchesi 0 19169 349867 2015-07-07T16:43:28Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tralonca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tralonca]] qn3ntr6as8fblxb865vct1hbr86q99i Tucchisinchi 0 19170 349868 2015-07-07T16:43:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tòcchisu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tòcchisu]] 9aofdipmev0ucpjv27ykz9pfpr51ul9 Tuminacci 0 19171 349869 2015-07-07T16:44:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Tuminu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Tuminu]] emm23s2lmwyx9tnkwmvzmv4as21m0sn Ulmicciani 0 19172 349870 2015-07-07T16:44:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ulmiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ulmiccia]] apeziz0fw12jwdgtkk7wt91ia6uh9x7 Ulmisgiani 0 19174 349872 2015-07-07T16:45:08Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ulmetu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ulmetu]] nsbgwd43ds5t7ypgavizls43z5hh6v8 Urbalacunacci 0 19175 349873 2015-07-07T16:45:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Urbalacò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Urbalacò]] mnw2r77ivpeg0ky6viowxy4s643jd85 Urtichesi 0 19176 350410 349874 2015-07-08T06:27:27Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Ùrtaca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ùrtaca]] 9vix798raj6jqvb4h7tlm5rowkh0gjm Vaddinchi 0 19177 350354 349875 2015-07-08T06:22:46Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Valli di Mezana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Valli di Mezana]] rktrxva9ljmqmr7d6f66rdksy7vkbye Vallecallesi 0 19178 349876 2015-07-07T16:47:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vallecalle]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vallecalle]] 0m8pegcipzlqn2tvcopvrp2xxkocfug Vallitinchi 0 19179 350415 349877 2015-07-08T06:27:52Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Vallica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Vallica]] jzgn46mjaobar0h2wtdn6ajc9uuqc5c Sampetracci 0 19180 350417 349878 2015-07-08T06:28:02Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd Venachesi 0 19181 350419 349879 2015-07-08T06:28:12Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd Verdesacci 0 19182 349880 2015-07-07T16:49:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Verdese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Verdese]] mrai4hdd8ue4bhopx92vjq46w645swd Viracci 0 19183 349881 2015-07-07T16:49:35Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Veru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Veru]] 6q233sw9tu9wjrvw9ofb4uyt3vjm4dd Viculacci 0 19184 349882 2015-07-07T16:49:58Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vicu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vicu]] kapxlh242ggndgpepmrimclhxxfaquq Vighjaninchi 0 19185 349883 2015-07-07T16:50:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vighjaneddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vighjaneddu]] lo8qj3npdp8jrnibq4109yy0bgc1n37 Vignalacci 0 19186 349884 2015-07-07T16:51:38Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vignale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vignale]] 0vw1irvv963jxe9k6g32jsk92eyo80y Villanuvacci 0 19187 351998 351887 2015-10-18T16:05:38Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Beddanova]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Beddanova]] h9u87mav1w8un1hbtv2to3025zpq1m1 Ornitacci 0 19188 350412 349886 2015-07-08T06:27:37Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Velone è Ornetu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Velone è Ornetu]] m82jcldipebiag0hf0ja2gcvdsqyy7b Vintisaresi 0 19189 349887 2015-07-07T16:53:21Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vintìsari]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vintìsari]] 4d1fo72klxxje79u0wb9qjuqrmy0dr6 Viscuvacci 0 19190 349888 2015-07-07T16:54:07Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[U Viscuvatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[U Viscuvatu]] a7f6epuoarmrc8z2f96q32n1i9vdk06 Vivariacci 0 19191 349889 2015-07-07T16:54:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vivariu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vivariu]] hchutaljgo0xeogeqdcnfuck02yuhe0 Vulpaghjacci 0 19192 363316 349890 2019-09-05T09:44:35Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[A Vulpaiola]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Vulpaiola]] b0uduba3wrfplqg9eu5z8xwkbpo7cu1 Vutirinchi 0 19193 349891 2015-07-07T16:55:11Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vutera]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vutera]] j3k3h7h2uqtkfk8jbyde2075q85uptd Zalaninchi 0 19194 349892 2015-07-07T16:55:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zàlana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zàlana]] px35kdpjh8gkxpo7kfwtm9nrge4htok Zivacacci 0 19195 349893 2015-07-07T16:56:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zèvacu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zèvacu]] mkpygwa4rl4ew054bstyvtzc7r51teq Zigliacci 0 19196 349894 2015-07-07T16:56:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ziglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ziglia]] fuq42alsobb4scx1f67bkbvl0pq5mtn Zirubiacci 0 19197 349895 2015-07-07T16:56:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zirubia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zirubia]] 1kvbwey5fel1pjezhqy5bjzhk4wux68 Zuzinchi 0 19198 349896 2015-07-07T16:56:56Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zoza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zoza]] bqt8vagshnhfke2fogiabwx121v2oow Zuaninchi 0 19199 349897 2015-07-07T16:57:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Zùani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Zùani]] aadvfd1vjp6d71hyfxz0z4olrew82kz Donne 0 19200 350025 2015-07-07T20:06:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Donna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[donna]] omxm4n407ib9t17q94o0f6nck1kngif Regione di l'Biobío 0 19201 350106 2015-07-07T21:20:49Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Regione di l'Biobío]] à [[Regione di u Biobío]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Regione di u Biobío]] qzkdsjjdjv43bbc5tf1uqmlkl94om7a Chjesa Santa Ghjulia 0 19202 350138 2015-07-07T21:41:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Santa Ghjulia di Nonza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Santa Ghjulia di Nonza]] eusgco32v1wf7wlctwc5ff47i56x5ij Orchis mascula subsp. laxifloriformis 0 19203 350424 2015-07-08T20:02:46Z Orchi 297 Reindirizzamentu à [[Orchis langei]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Orchis langei]] qo0ab2850fa2qxelwi1j3ee5lr25afa Categoria:Africa di u Sudu 14 19204 350548 2015-07-09T09:49:51Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Aragona 14 19205 350551 2015-07-09T09:51:46Z Sarvaturi 9702 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Irwin Keyes 0 19206 350562 2015-07-09T10:11:34Z 70.162.224.240 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Irwin Keyes at Pink Eye (2008) premiere 1.jpg|thumb|Keyes, [[2008]]]] '''Irwin Keyes''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Catego... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Irwin Keyes at Pink Eye (2008) premiere 1.jpg|thumb|Keyes, [[2008]]]] '''Irwin Keyes''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Keyes,Irwin]] [[Categoria:Americanu|Keyes, Irwin]] h0d6zzv7matj42u5te2wydvzatdrnqb Apostolu 0 19207 350564 2015-07-09T10:11:57Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[Apostolu]] à [[Apostulu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Apostulu]] llz1o6d05gs9akoibld89uc9i9o2311 2 di decembre 0 19208 350580 2015-07-09T10:43:49Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[2 di decembre]] à [[2 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[2 di dicembre]] orfvpvm6bkp0ymlmvjs8c4qw5j84lje 3 di decembre 0 19209 350582 2015-07-09T10:44:01Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[3 di decembre]] à [[3 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[3 di dicembre]] k2zim7gxsbir2laprz1426m4nrzj3wr 4 di decembre 0 19210 350584 2015-07-09T10:44:14Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[4 di decembre]] à [[4 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[4 di dicembre]] p9h8133ml53erxu3o9gl2c31v1fhsb2 5 di decembre 0 19211 350586 2015-07-09T10:44:25Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[5 di decembre]] à [[5 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[5 di dicembre]] iz8nsnzirr906velsv4pnzkiaq1yvhx 7 di decembre 0 19212 350588 2015-07-09T10:44:37Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[7 di decembre]] à [[7 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[7 di dicembre]] efrq4nu9yxg8vm5vgnitu8mdpg95sla 8 di decembre 0 19213 350590 2015-07-09T10:44:49Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[8 di decembre]] à [[8 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[8 di dicembre]] quzgyi8ie1pnv6uva6jg9sy839ja8qp 10 di decembre 0 19214 350592 2015-07-09T10:45:02Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[10 di decembre]] à [[10 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[10 di dicembre]] iyv00xperq8jkv941jwjevbwdydjod4 11 di decembre 0 19215 350594 2015-07-09T10:45:13Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[11 di decembre]] à [[11 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[11 di dicembre]] piz4hsgew167p98zffgntux3710wh2a 12 di decembre 0 19216 350596 2015-07-09T10:45:24Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[12 di decembre]] à [[12 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[12 di dicembre]] mh6fw1cz4sj51679hp7si2i052vdk8m 13 di decembre 0 19217 350598 2015-07-09T10:45:38Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[13 di decembre]] à [[13 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[13 di dicembre]] 9oztex0norj16i8ahhjd99axd4a5d4s 15 di decembre 0 19218 350600 2015-07-09T10:45:58Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[15 di decembre]] à [[15 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[15 di dicembre]] gt4eczoiuge6eivra1c364amupsne3g 19 di decembre 0 19219 350602 2015-07-09T10:46:09Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[19 di decembre]] à [[19 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[19 di dicembre]] g1q0yctxgrxujxoryr9z5s1hsa6na9u 20 di decembre 0 19220 350604 2015-07-09T10:46:22Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[20 di decembre]] à [[20 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[20 di dicembre]] 9o6o4q2ow7yirse4bk7n3pfd0gz91yt 23 di decembre 0 19221 350606 2015-07-09T10:46:33Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[23 di decembre]] à [[23 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[23 di dicembre]] ngh992y6vwzyue456nbj57df1mcbdeb 24 di decembre 0 19222 350608 2015-07-09T10:46:49Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[24 di decembre]] à [[24 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[24 di dicembre]] eti2ptm7kshykekeqizd6pt0qknrin2 27 di decembre 0 19223 350610 2015-07-09T10:46:59Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[27 di decembre]] à [[27 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[27 di dicembre]] 9075znrodo2r8hyndaj1ejf8no8vnw3 28 di decembre 0 19224 350612 2015-07-09T10:47:09Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[28 di decembre]] à [[28 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[28 di dicembre]] pdhv0vziak9anovgonm1nztd4lmxlpl 29 di decembre 0 19225 350614 2015-07-09T10:47:20Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[29 di decembre]] à [[29 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[29 di dicembre]] it4f2foypq4qv2entfbgv0rzbge1v2l 30 di decembre 0 19226 350616 2015-07-09T10:47:31Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[30 di decembre]] à [[30 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[30 di dicembre]] nqkzwsh3xu8757od6ayvccrvmq2gnqt 31 di decembre 0 19227 350618 2015-07-09T10:47:49Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[31 di decembre]] à [[31 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[31 di dicembre]] e2me7gx4fa1i09qtjwrxzi4wmr6gxfg 31 d'ottobre 0 19228 360699 352015 2018-12-19T20:23:13Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[31 uttrovi]] 9t9zidf20deih8rmwfo5k86bgl7s2xn 18 di decembre 0 19229 350636 2015-07-09T11:16:11Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[18 di decembre]] à [[18 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[18 di dicembre]] 1mfuhe1w87m2hruvku30tabqdekm1wz 1 di decembre 0 19230 350638 2015-07-09T11:16:55Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[1 di decembre]] à [[1 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[1 di dicembre]] rnpx8u9klqhp3ewoia119xi3vu329wp Israelianu 0 19231 350646 350645 2015-07-09T11:30:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Israele]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Israele]] rn1jba7v8f4tlt1ire6jkzo9a2x0ys2 6 di decembre 0 19232 350668 2015-07-09T12:21:09Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[6 di decembre]] à [[6 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[6 di dicembre]] fttxnifqk5y5ggsb5jic44xzvzymbjw 9 di decembre 0 19233 350670 2015-07-09T12:21:36Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[9 di decembre]] à [[9 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[9 di dicembre]] n2wp1kot2auwt92qzsvqpxigs3qj28s 14 di decembre 0 19234 350672 2015-07-09T12:21:53Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[14 di decembre]] à [[14 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[14 di dicembre]] mp2pa3gl34nj7ar1ofvau2s133bcvq9 16 di decembre 0 19235 350674 2015-07-09T12:22:12Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[16 di decembre]] à [[16 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[16 di dicembre]] qblgtwxc31b9loe0iwymdnxr5pvid24 17 di decembre 0 19236 350676 2015-07-09T12:22:31Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[17 di decembre]] à [[17 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[17 di dicembre]] i5kvpb07rq05t3sx3axxvokjecpj3fr 21 di decembre 0 19237 350678 2015-07-09T12:23:05Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[21 di decembre]] à [[21 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[21 di dicembre]] aawk3rsol6xp4778b28p5cafsat1kop 22 di decembre 0 19238 350680 2015-07-09T12:23:21Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[22 di decembre]] à [[22 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[22 di dicembre]] kpftk9nabcsb97j7urxpe5adi0ao536 25 di decembre 0 19239 350682 2015-07-09T12:23:40Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[25 di decembre]] à [[25 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[25 di dicembre]] 96l6i63kts1e7dqadlznnk90bnsro4c 26 di decembre 0 19240 350684 2015-07-09T12:23:57Z Sarvaturi 9702 Sarvaturi hà spustatu a pagina [[26 di decembre]] à [[26 di dicembre]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[26 di dicembre]] mh74gfns27tvpcm2x4anon2849xb28c Donni 0 19241 350721 2015-07-09T12:42:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Donna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[donna]] omxm4n407ib9t17q94o0f6nck1kngif Ghjocu à ballò 0 19242 350869 350868 2015-07-09T14:32:12Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Pallò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[pallò]] i71sipo9qxluvo04l69yitfifki58uo Pieve d'Orezza 0 19243 362054 350878 2019-04-20T17:17:51Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Orezza]] 00s46yq6zgb4p276vdrqpj9bpno7wyx Valle d'Orezza 0 19244 350882 2015-07-09T14:56:44Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[A Valle d'Orezza]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[A Valle d'Orezza]] 59ql9zzko0ha8gsa9nu4quypk8aft0b Labru 0 19245 350888 2015-07-09T15:19:30Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Labbru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[labbru]] kfm6lsc9s56qwo9v7vp9ks4rnv1wsl9 Pieve du Rustinu 0 19246 362055 350889 2019-04-20T17:18:02Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Rustinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rustinu]] 5cnoo2fnc4983jjwsz0jlj2g0sgo7br Fulminante 0 19247 350906 2015-07-09T15:40:17Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fulminente]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[fulminente]] kagjpf02erbi8xfsef7ac2cez7r57n3 Barcilona 0 19248 350919 2015-07-09T16:25:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Barcelona]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Barcelona]] cg88p9sl1oswsyhtw3jj3duqu4tmyy9 Paesu 0 19249 350951 2015-07-09T17:19:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Paesi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[paesi]] khcrfs62ptps30v5aljlv1wrr38g78k Acunumia 0 19250 350956 2015-07-09T17:25:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ecunumia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ecunumia]] pea12ulydu2fc832qdbtpj14zszewd6 Vacchi 0 19251 351009 2015-07-10T11:42:29Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Vacca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[vacca]] l8k7dnuyxarc3iut0so6mcuk51z274w Porchi 0 19252 351010 2015-07-10T11:43:31Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Porcu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[porcu]] h29vm5rjkq2kbjadu4fba1del9t1hod Mula 0 19253 351011 2015-07-10T11:45:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mulu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[mulu]] tf8kwvined4r85r99bmuj3krw53ytrs Ghjacari 0 19254 351012 2015-07-10T11:45:50Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjacaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjacaru]] azgryl59smx13x67o1p33nodp3n2lza Ghjatti 0 19255 351013 2015-07-10T11:46:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjattu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjattu]] bah3ccuv97wbvcod25vohd8s8jt1qvz Cagnoli 0 19256 351014 2015-07-10T11:46:48Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjacaru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ghjacaru]] azgryl59smx13x67o1p33nodp3n2lza Fichi 0 19257 351015 2015-07-10T11:49:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ficu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ficu]] nyudptctivs8t78ble9ao7iqwglwe6d Venachesu 0 19258 351038 351016 2015-07-11T05:21:54Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[U Serraghju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Serraghju]] 5wpzq4p84duwrmuch4w36i7r0sztnkd Labbri 0 19259 351017 2015-07-10T11:51:18Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Labbru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[labbru]] kfm6lsc9s56qwo9v7vp9ks4rnv1wsl9 Ossi 0 19260 351018 2015-07-10T11:52:13Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ossu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[ossu]] gejysbss5wmt6xqis07ljxbxfparr3u Moghja 0 19261 351019 2015-07-10T11:52:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Moglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[moglia]] 9mxvi7rnpbhzfc5mvrrnunj423pfyap Amori 0 19262 351020 2015-07-10T11:53:23Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Amore]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[amore]] 7k18uuxr7qw8mc6v5b5vjbmj2d7cy4u Sumeri 0 19263 351021 2015-07-10T11:53:52Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sumere]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sumere]] gh4i1p1fw7exyczgfd97cb9lwdp9d0l Peracci 0 19264 351022 2015-07-10T11:54:15Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Peri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Peri]] ol1nldgnkrxyperycujejs4fpif8qle Veracci 0 19265 351023 2015-07-10T11:54:37Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Veru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Veru]] 6q233sw9tu9wjrvw9ofb4uyt3vjm4dd Veracciu 0 19266 351024 2015-07-10T11:54:51Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Veru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Veru]] 6q233sw9tu9wjrvw9ofb4uyt3vjm4dd Peracciu 0 19267 351025 2015-07-10T11:55:04Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Peri]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Peri]] ol1nldgnkrxyperycujejs4fpif8qle Sumeru 0 19268 351026 2015-07-10T11:55:36Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sumere]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sumere]] gh4i1p1fw7exyczgfd97cb9lwdp9d0l Sabati 0 19269 351027 2015-07-10T11:55:47Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sabatu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sabatu]] 4bbkczlr3gy8jrl5q220zs3i2d5gluc Bastiacce 0 19270 351036 351028 2015-07-11T05:21:45Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Bastìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bastìa]] 15q01c0j6be9yneujit9eavd4en8as7 Bastiaccia 0 19271 351037 351029 2015-07-11T05:21:49Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Bastìa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bastìa]] 15q01c0j6be9yneujit9eavd4en8as7 Sartinese 0 19272 351031 2015-07-10T11:56:45Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sartè]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sartè]] 6gigceucvelal3jgofo0vugo8j8a4gb Nabulionu 0 19273 351033 2015-07-10T11:57:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Napulione Buonaparte]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Napulione Buonaparte]] 0h57iw5s01wnuse37pv0uuklnji27tv Daniel Tosh 0 19275 351895 351060 2015-09-26T04:58:01Z 24.251.24.100 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Daniel Tosh.jpg|thumb|Tosh, [[2013]]]] '''Daniel Dwight Tosh''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[29 di maghju|29 maghju]] [[1975]] in [[Boppard]], [[Rhineland-Palatinate]]. [[Categoria:Attore|Tosh, Daniel]] [[Categoria:Americanu|Tosh, Daniel]] 75z8uxqltbwlrkckrdyok6ums48aelv Giuconda 0 19277 358369 356546 2018-01-19T21:30:29Z 2018L 13189 /* L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu */ wikitext text/x-wiki [[File:Mona_Lisa,_by_Leonardo_da_Vinci,_from_C2RMF_retouched.jpg|thumb|A Giuconda]] A '''''Giuconda''''' (o ''Ghjuconda''), cunnisciuta ancu com'è '''''Monna Lisa''''', hè un dipintu à [[pittura à oliu|oliu]] [[annantu à tavula]] di [[piopu]] {{TA|({{M|77|c|m}}x53 cm)}} di [[Leunardu da Vinci]]. L'opera hè datevule à u [[1503]]-[[1506]] circa, è cunsirvata in u [[Museiu di u Louvre]] di [[Parigi]]. Hè un' opera emblematica è enimmatica. Si tratta sicuramente di u ritrattu più celebru di u mondu<ref>{{cita|M. Magnano|p. 116}}.</ref>, è ancu d'una di l'opere d'arte più cunnisciute in u mondu, ogettu di numerosi omagi è ancu di parudie. U surrisu impercettibile di a ''Giuconda'', cù u so alone di misteru, hà inspiratu tantissime pagine di critica, di litteratura, d'opere d'imaginazione, di studii ancu [[Psicoanalisi|psicoanalitichi]]. Sfughjevule, ironica è sensuale, ''Monna Lisa'' hè stata à quandu amata è idulatrata, à quandu biffata o attaccata<ref>{{cita|M. Magnano|pp. 29-30}}.</ref>. Vera è propria icona di a [[pittura]], hè vista ogni ghjornu da migliaia di persone, tantu ch'è in a grande sala induv'ella hè esposta un curdone deve tene à nutevule distanza i visitadori. In a longa storia di u dipintu ùn sò micca mancati i provi di vandalismu, è ancu un arrubecciu rucambulescu chì in un certu sensu n'hà alimentatu a ligenda. == Storia == === L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu === [[File:Mona Lisa detail eyes.jpg|left|thumb|L'ochji di a Giuconda]] L'opera ripprisenta tradiziunalmente [[Lisa Gherardini]], vene à dì "Monna" Lisa (un diminutivu di "Madonna" chì avaria oghje u significatu di "Signora"). Quella era a moglia di [[Francescu di u Giucondu]] è vene da quì l'appellazione di "a Giuconda"). Leunardu in fine di contu, in quellu periodu di u so terzu sughjornu fiurintinu, stava in e case accantu à [[Palazzu Gondi]] (oghje distrutte) à pochi passi da [[piazza di a Signuria]], chì eranu propriu d'un ramu di a famiglia [[Gherardini]] di [[Montagliari]]. Quessa, in apparenza di faciule identificazione, fù in rialità molta dibattuta da a sturiugrafia artistica è hà com'è fonte antiche un documentu di u [[1525]] induv'elli sò mintuvati parechji dipinti chì si trovanu trà i bè di [[Gian Ghjacumu Caprotti]] dettu "[[Salaì]]", allevu di Leunardu chì suvitò u maestru in Francia, induve l'opera hè minziunata per a prima volta "a Joconda"<ref>Piero. C. Marani, ''A pittura di Leunardu'', in ''Leunardu'', Electa editrice, Milanu 2006, pag. 23.</ref>. In sustegnu di e tistimunianze di Vasari, in u 2005 [[Veit Probst]], storicu è direttore di a [[Bibbiuteca di Heidelberg]] in [[Germania]], hà publicatu un antru per appuntu di u cancelliere fiurintinu Agostino [[Vespucci]], datatu 1503, chì cunferma l'esistenza d'un ritrattu di Lisa di u Giucondu. Altre identificazione pruposte, in un tempu, sò state [[Catalina Sforza]]<ref>Magdalena Soest: a pruposta si basa annantu à a presunta similarità à u livellu di u visu incù u ''Ritrattu di Catalina Sforza'' - o ''Dama cù i ghjasmini'' - di [[Lurenzu di Credi]] à a [[Pinacoteca civica di Forlì]].</ref>, o a surellastra [[Bianca Maria Sforza|Bianca]]<ref>Ernesto Sularie, ''Giuconda, u voltu è l'anima'', Milanu 2006. L'ipotesi si basa annantu à sumiglianze in studii di u ''[[Codice Atlanticu]]''.</ref> o ancu a mamma stessa di Leunardu, [[Catalina Buti di a Vacca]]<ref>[[Sigmund Freud]], Serge Bramly, ''Rina de Firenza''</ref><ref>Roni Kempler: [http://sites.google.com/site/whothemonalisais2017/ Who the Mona Lisa Is] 2017, TXu 2-064-715, Google Site. [https://www.britannica.com/topic/Mona-Lisa-painting Mona Lisa, painting by Leonardo da Vinci, View article history, Roni Kempler's contributions, Encyclopædia Britannica]</ref>. Una pruposta ricente hè stata quella d'[[Isabella di Aragona (1470-1524)|Isabella di Aragona]], duchessa di Milanu in l'annu [[1489]], inoltre s'hè suppostu chì, a nobile donna ritratta, appartinesse à u casatu di l'[[Imperiale (famiglia)|Imperiale]]<ref>Histoire de la Maison Tartaro Imperiale des origines à nos jours, Belgica (in francese).</ref>. Altri farianu ricullà l'identità à [[Bianca Ghjuvanna Sforza]], figlia ligittimata di [[Ludovico u Moro]].<ref>[http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ Ville in Italia. Mona Lisa: the story of Leunardu Da Vinci's painting (in inglese).</ref> === A Giuconda in Francia === [[File:Mona Lisa detail hands.jpg|thumb|E mane]] Fù Leunardu stessu chì purtò incù ellun in Francia in u [[1516]], a ''Giuconda'', chì puderia esse stata dopu acquistata, incù altre opere, da [[Francescu I di Francia|Francescu I]]. Si sà chì un seculu dopu à, in u [[1625]], un ritrattu chjamatu "a Giuconda" fù discrittu da [[Cassiano da u Pozzu]] trà l'opere di e cullizzione reale francese. Altri indizii facenu pinsà chì finu da u 1542 si truvava trà e decurazione di a ''Salle du bain'' di u [[castellu di Fontainebleau]]<ref>Abbé P. Guilbert, ''Description historique des chateau bourg et forest de Fontainebleau'', 2 vols., Parigi, 1731, Vol. I, pp. 153-159, citatu da Frank Zöllner in ''[http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf Leunardu's portrait of Mona Lisa di u Giucondu]'', 1993, p. 116 è nota 19 à p. 131.</ref>. Più tarde [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]] fece trasfirisce u dipintu à [[Palazzu di Versailles|Versailles]]. Dopu à a [[Rivoluzione francese]], fù spustatu à u [[Louvre]]. [[Napuleone Bonaparte]] u fece mette in a so camera, ma dopu turrò à u Louvre. Durente a [[guerra Franca-Prussiana]] di u [[1870]]-[[1871]] fù missu à u riparu in un situ nascostu. === L'arrubecciu === [[File:Mona Lisa stolen-1911.jpg|thumb|left|Spaziu biotu annantu à a parete di u Louvre in seguitu à l'affurtu di u 1911]] L'affurtu di a ''Giuconda'' succese a notte trà dumenica 20 è luni 21 aostu di u [[1911]], prima d'un ghjornu di chjusura di u [[Museiu di u Louvre|museiu]]. D l'arrubecciu s'accorse luni stessu un cupistu, [[Louis Béroud]], chì avia avutu u permessu per riproduce l'opera à porte chjuse<ref name=G>[http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm "Curiusità" in u situ di l'Hotel Giuconda]</ref>. A nutizia di l'arrubecciu fù ufficializata solu u ghjornu dopu chì, ancu à l'epica ùn era micca raru ch'è l'opere fussenu cacciate di manera tempuranea per esse fotugrafate. [[File:Monalisa uffizi 1913.jpg|thumb|180px|A Giuconda in mostra in a Galleria di l'Offizii di Firenza, in u 1913. U direttore di u Museiu Ghjuvanni Poggi (à dritta) controlla u dipintu.]] Era a prima volta ch'è un dipintu era arrubatu in un museiu, è ancu di più di l'impurtanza di u Louvre, è per assai a pulizza branculava in u bughju. Fù suspittatu u pueta francese [[Guillaume Apollinaire]] chì fù arristatu (avia dichjaratu di vulè distrughje i capilavori di tutti i musei per fà postu à l'[[avanguardie storiche|arte novu]]) è cunduttu in prigione u 7 sittembre: u so arrestu si basava annantu à una calunnia da parte di u so amante di tandu Honoré Géri Pieret, chì l'accusò d'avè tinutu parechji statuette antiche arrubate da u museiu. Ancu [[Pablo Picasso]] fù interrugatu, ma, com'è Apollinaire, fù in seguitu rilasciatu. I suspetti casconu ancu annantu à l'[[Imperu tedescu]], nimicu di a Francia, fendu l'ipotesi d'un arrubecciu di Statu. Mentre crescianu i suspetti è e pulemiche (si scuprì ch'è l'uniche misure di sicurezza aduttate da u museiu cunsistianu in u fattu d'avè addistratu à u [[judo]] un gruppu di guardii). Si principiò à pinsà ch'è u capilavoru era persu per sempre: [[Franz Kafka]] vide una cornice biota è pocu dopu u postu lasciatu da a Giuconda annantu à a parete fù presu da u ''[[Ritrattu di Baldassarre Castiglione]]'' di [[Raffaellu]]. In rialità un exi-impiigatu di u Louvre, [[Vincenzo Peruggia]], originariu di [[Dumenza]], piccula cità in i circondi di [[Luino]], cunvintu ch'è u dipintu appartenia à l'Italia è ùn duvissi dunque micca firmà in Francia, l'avia arrubatu, rinchjudendu si di notte in una lughjetta è, avendu ci passatu a nuttata, escendu da u museiu à pedi incù u quatru sottu u mantellu. Ne avia muntatu ellu stessu a vitrina di vetru, è sapia dunque com'è caccià lu. Escì incù a calma: dumandò ancu à un operaiu un aiutu per esce da u museiu, chì era sparita a manechja di u purtone d'intrata. Messa l'opera in una valisgia, posta sottu u lettu d'una pinsione di [[Parigi]], a custudì per vint'ottu mesi è a purtò dopu in u so paese d'origine, à [[Luino]], incù l'intenzione di "rigalà la à l'Italia", ottinendu da qualchiadunu e garanzie chì u quatru averia da firmà in u so paese. Cunsiderava difatti, per isbagliu, ch'è l'opera era stata arrubata durente e [[spuliazione napuleoniche]]. Peruggia in u [[1913]] andò à Firenza, per rivende l'opera per pochi soldi. Si rivolse à l'[[antiquariu]] fiurintinu Alfredo Geri, chì ricevite una lettera firmata "Leunardu" ind'ellu era scrittu ch'è "U quatru hè in e me mane, appartene à l'Italia perchè Leunardu hè talianu" incù una pruposta di ristituzione per un pagamentu di {{formatnum:500000}} lire "per e spese". Incuriusitu, l' 11 dicembre [[1913]], l'antiquariu fissò un appuntamentu in a so stanza numeru 20 à u terzu pianu di l'Hotel Tripoli, in [[via de Cerretani]] (albergu chì dopu cambiò u so nome in Hotel Giuconda), accumpagnatu da u direttore di tandu di l'[[Uffizii]] [[Ghjuvanni Poggi]]. I dui si accorsenu ch'è l'opera ùn era micca un di i numerosi falsi in circulazione, ma l'originale propriu è a si fecinu cunsignà per "verificà ne l'autanticità". In u frattempu Peruggia s'è ne andò à spassu per a cità, ma fù ritruvatu è arristatu. U latru, finalemente prucissatu, fù cunsideratu cum'è "mentalmente ritardatu" è cundannatu à una pena d'un annu è quindici ghjorni di prigione, chì fubbenu dopu ridutti à setti mesi è quindici ghjorni. A so difesa si basò tutta annantu à u patriuttismu è suscitò qualchì simpatia in Italia. Dichjarò ch'ellu avia passatu dui anni "rumantichi" incù a ''Giuconda'' appesa annantu à u so tavulinu di cucina. Prufitendu di u clima amichevule chì regnava tandu in i rapporti trà Italia è Francia, u dipintu ricuperatu fù esibitu in l'Italia sana: prima à l' [[Galleria di l'Uffizi|Uffizii]] in [[Firenza]]<ref>[http://www.polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ A Giuconda à l'Uffizii]</ref>, eppo à l'ambasciata di [[Francia]] di [[Palazzu Farnese (Roma)|Palazzu Farnese]] à [[Roma]], infine à a [[Galleria Borghese]] (in occasione di u [[Nativa]]), prima di u so ritornu definitivu à u Louvre. A ''Monna Lisa'' ghjunse in Francia à [[Modane]], annantu à un vagone speciale di e [[Ferrovie taliane]], accolta in grande pompa da l'auturità francese, per ghjunghje dopu in Parigi induve, in u ''Salon Carré'', l'aspittavanu u Presidente di a Ripublica francese è tuttu u Guvernu. ==Citazione== Hè citata a Giuconda in a canzone tradiziunale [[Cun voi o madamicella]]: :Ùn ti ne ricordi piùne :À la funtana di l'onda :Ti parlava pettu pettu :O la mio capelli bionda :À mè mi parii bella :Ancu più ch'è la [[Gioconda]]. ==Note== <references/> n5fc14hfhrysy4tt0izoduitmllml67 Ghjuconda 0 19278 351076 2015-07-14T09:25:44Z 90.37.79.142 Reindirizzamentu à [[Giuconda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giuconda]] gro4ibyxz0t9qiv2g0kckljzoxjdh69 Gioconda 0 19279 351080 2015-07-14T09:35:50Z 90.37.79.142 Reindirizzamentu à [[Giuconda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giuconda]] gro4ibyxz0t9qiv2g0kckljzoxjdh69 Nuvembru 0 19280 351133 2015-07-16T09:24:20Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Nuvembre]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[nuvembre]] 2mlkeygcxd6vwkyihylndzv9twm69fa Siconda guerra mundiali 0 19281 351354 351137 2015-07-17T06:10:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Seconda Guerra Mundiale]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Seconda Guerra Mundiale]] 5jybk593t55hj67bm7hxs7f4qeubs7j Urdinatori 0 19282 351351 351138 2015-07-17T06:10:32Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Informatica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Informatica]] n5f8dghdaxa1dmv0rxpw9cj4uye2usn Fiumi 0 19283 351142 2015-07-16T10:01:55Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fiume]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fiume]] 7tbfz608l5zq42cr3cml0dtq2zyosm5 Fìsica 0 19284 351144 2015-07-16T10:04:32Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Fisica]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Fisica]] i3hja7r8566r1nw3e8jv4wa6xoh24cy I Pirelli 0 19285 351172 2015-07-16T10:39:54Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[I Perelli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[I Perelli]] kqwt3qrmamnhjw2g89y933y24kyc4fx E Valle 0 19286 351174 2015-07-16T10:41:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[E Valli d'Alisgiani]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[E Valli d'Alisgiani]] ix9a32wu5f35eu4m0frrvhbmuog9cmf Muntagne 0 19287 351191 2015-07-16T11:02:02Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Muntagna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Muntagna]] ai0nim4k3isslikr72osa7kgo056jk3 Levante 0 19288 351192 2015-07-16T11:02:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Estu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Estu]] 8zqim5ez2kpdehm7u4ukpudq2vj7mfj Olmiccia 0 19289 351194 2015-07-16T11:05:25Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ulmiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ulmiccia]] apeziz0fw12jwdgtkk7wt91ia6uh9x7 Mela (cumuna) 0 19290 351196 2015-07-16T11:06:10Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Mela]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Mela]] l1ijkbo0rrv955mij7iardfwik5fj31 Ghjove 0 19291 351213 2015-07-16T11:33:09Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Ghjovi]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Ghjovi]] igoyr7bfs8lj3dqwxd8tcyxqncp2vzw Abbi 0 19292 351216 2015-07-16T11:38:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Apa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Apa]] ql0hbp116g6063qcu10deg5cxmxdeuo Foglie 0 19293 351219 2015-07-16T11:44:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Foglia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Foglia]] 31okfduzhk5aliph5z4iowwes3e9qt5 Muntagni 0 19294 351223 2015-07-16T12:02:00Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Muntagna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Muntagna]] ai0nim4k3isslikr72osa7kgo056jk3 Scrivani 0 19295 351353 351229 2015-07-17T06:10:42Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Littiratura]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Littiratura]] c36roxne6pocddvfoksaa3lrqmhoz6h America miridiunali 0 19296 351235 2015-07-16T12:24:40Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[America meridiunale]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[America meridiunale]] k93ikdngk1hbbuf26guiskb2jxa93jc Mele 0 19297 351264 2015-07-16T13:36:27Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Meli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Meli]] bc3juuzwrot4zld02v3k63hpz6ettcs Statu francese 0 19298 351352 351272 2015-07-17T06:10:37Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Francia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Francia]] 20vxrddw7f0tlzetw2888fjisf5g6y4 Erba 0 19299 351277 2015-07-16T13:57:59Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Arba]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Arba]] 0zbc2b5zvuu9g5l8w2kcqxzif1bu8gn Petri 0 19300 351280 2015-07-16T14:05:19Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Petra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Petra]] ss81odfxsl6n8jfdzou77j2z4g5nzko Acqui 0 19301 351287 2015-07-16T14:33:05Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Acqua]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Acqua]] iupm4b46mj3nsagyu0vpq6c0wq6o94c Asina 0 19302 351292 2015-07-16T14:41:33Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sumere]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sumere]] gh4i1p1fw7exyczgfd97cb9lwdp9d0l Sumera 0 19303 351293 2015-07-16T14:41:46Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Sumere]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[sumere]] gh4i1p1fw7exyczgfd97cb9lwdp9d0l Ghjumenta 0 19304 351350 351294 2015-07-17T06:10:27Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cavaddu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cavaddu]] ns3tt11k4wdh1c02w9btebocpmrdoir Cavalla 0 19305 351349 351295 2015-07-17T06:10:23Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Cavaddu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cavaddu]] ns3tt11k4wdh1c02w9btebocpmrdoir Acque 0 19306 351322 2015-07-16T15:15:53Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Acqua]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[acqua]] addafdj8vdhar83vytiba36fuewdh2q Socrati 0 19307 351326 2015-07-16T15:25:49Z Sarvaturi 9702 Reindirizzamentu à [[Socrate]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Socrate]] azrtss8eky74y555cde7ix824al1zvo Uva di sarpe 0 19308 364381 361600 2019-10-03T11:23:21Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'uva di sarpe''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phytolacca_americana_Black_Rock_Mountain_2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Phytolacca americana |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Caryophyllales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Phytolaccaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Phytolacca]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Phytolacca americana''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phytolacca_americana_Clinton_MI_2.jpg|250px|L'uva di sarpe]] |----- |} L' '''uva di sarpe''' (o ''uva di sarpi'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Phytolaccaceae]]. Hè una pianta vilenosa. ==Descrizione== L'uva di sarpe hè alta 1-3 metri. U fustu hè drittu, ramificatu, à spessu russicciu. E casce sò ovale, longhi sin'à 25 cm. U picciolu hè cortu. I fiori si prisentanu cum'è caspe strette. U fruttu hè un bagarellu purpureu, chì diventa dopu guasi neru. A pianta hè originaria di l'America di u Nordu ma hè stata introdutta in l'Europa sana. Hè una pianta chì cresce lestru è invadente. ==Usi== Ci conta Paulu Simponpoli chì in u [[Taravu]], i sculari sciacciavanu l'uva di sarpe è ne facianu inchjostru.<ref>Simonpoli (1982), p. 234.</ref> ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''A vegetazione di a Corsica'', Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese) * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] ==Ligami== * [http://www.balogna.sitew.com/#Presentation_du_site.I E piante di Balogna in Corsica]] == Da vede dinù == * a [[flora di Corsica]] [[Categoria:Phytolaccaceae]] p13vz7t7wrkth6c7cfmq4xsdagm6otn Uva di sarpi 0 19309 351341 2015-07-16T18:36:11Z 90.37.79.142 Reindirizzamentu à [[Uva di sarpe]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Uva di sarpe]] fxc4py1v0cvim2866y03o1f5sqs6sbu Ice Cube 0 19310 355733 351347 2016-11-04T10:46:26Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ice-Cube 2014-01-09-Chicago-photoby-Adam-Bielawski.jpg|thumb|Cube, [[2014]]]] '''O'Shea Jackson, Sr.''' ([[California]], 15 [[ghjugnu]] 1969) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Cube, Ice]] [[Categoria:Americanu|Cube, Ice]] kce0hryt9l0fb9lhcma8ur6gind55a5 Norma Bengell 0 19311 357505 356631 2017-08-02T08:59:39Z DARIO SEVERI 10718 Added image wikitext text/x-wiki [[File:Norma bengell minc.jpg|thumb|Norma Bengell (2011)]] '''Norma Bengell''' (à l’origine '''Norma Aparecida Almeida Pinto Guimarães d'Áurea Bengell'''; '''*''' [[Rio de Janeiro]] 21 di ferraghju 1935; '''†''' Rio de Janeiro 9 uttrovi 2013) fù un'attrice, cantante è produttrice cinematografica brasiliana. ==Link== * [http://www.imdb.com/name/nm0071034/ Norma Bengell IMDb] [[Categoria:Attrice|Bengell, Norma]] [[Categoria:Brasiliana|Bengell, Norma]] 759c46haljrc6ygusly6iw9ltilh8ko Łobez 0 19312 353839 353798 2016-04-23T18:23:54Z Jerzyjan1 8754 redakcyjne wikitext text/x-wiki '''Łobez''' ({{IPA|ˈwɔbɛs}}, {{Audio|Pl-Łobez.ogg}}) hè una cumuna di a [[Polonia]]. Ci sò 10 409<ref>Główny Urząd Statystyczny, dane za rok 2015, stan na 01.01.2015.[http://stat.gov.pl/obszary-tematyczne/ludnosc/ludnosc/powierzchnia-i-ludnosc-w-przekroju-terytorialnym-w-2015-r-,7,12.html]</ref> abitanti (2015) {{cumuna|cumuna=Łobez | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Zachodniopomorskie | dipartimentu=[[Łobez]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=73-150 | merri=Piotr Ćwikła | intercomm= | longitudina= 15° 37' | latitudina= 53° 38' | alt= 56-94 m | superficia= 12840 | pop=10409 | dinsità=811 }} [[File:POL Łobez COA.svg|thumb|80 px|left|Blasonu di Łobez]] [[File:Łobez-Polska.png|thumb|280 px||Łobez - [[Polonia]]]] [[File:Lobez main street.jpg|thumb|200 px||Łobez]] == Dimugrafia == <timeline> ImageSize = width:420 height:320 PlotArea = left:50 right:20 top:25 bottom:30 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late Colors = id:linegrey2 value:gray(0.9) id:linegrey value:gray(0.7) id:cobar value:rgb(0.2,0.7,0.8) id:cobar2 value:rgb(0.6,0.9,0.6) DateFormat = yyyy Period = from:0 till:11000 ScaleMajor = unit:year increment:11000 start:0 gridcolor:linegrey ScaleMinor = unit:year increment:1000 start:0 gridcolor:linegrey2 PlotData = color:cobar width:20 align:center bar:1680 from:0 till:800 bar:1740 from:0 till:1191 bar:1749 from:0 till:1339 bar:1831 from:0 till:2443 bar:1861 from:0 till:4756 bar:1895 from:0 till:5187 bar:1925 from:0 till:5994 bar:1933 from:0 till:6947 bar:1939 from:0 till:7310 bar:1945 from:0 till:1710 bar:1946 from:0 till:4144 bar:1957 from:0 till:6026 bar:1970 from:0 till:7355 bar:1990 from:0 till:10953 PlotData= textcolor:black fontsize:S bar:1680 at: 800 text: 0,8 shift:(0) bar:1740 at: 1191 text: 1,2 shift:(0) bar:1749 at: 1339 text: 1,3 shift:(0) bar:1831 at: 2443 text: 2,4 shift:(0) bar:1861 at: 4756 text: 4,8 shift:(0) bar:1895 at: 5187 text: 5,2 shift:(0) bar:1925 at: 5994 text: 6 shift:(0) bar:1933 at: 6947 text: 7 shift:(0) bar:1939 at: 7310 text: 7,3 shift:(0) bar:1945 at: 1710 text: 1,7 shift:(0) bar:1946 at: 4144 text: 4,1 shift:(0) bar:1957 at: 6026 text: 6 shift:(0) bar:1970 at: 7355 text: 7,4 shift:(0) bar:1990 at: 10953 text:11 shift:(0) </timeline> == Merri == {| class="wikitable" | 1632 – Carsten Beleke || || 1809 – Johann Georg Falck |- | 1670 – Bernd Bublich || || 1823–1840 – Johann Friedrich Rosenow |- | 1700 – Paul Belecke || || 1842–1844 – Adolf Ludwig Ritter (privremeno) |- | 1702 – Theele || || 1844–1845 – Albert Wilhelm Rizky |- | 1723 – F. C. Hackebeck || ||1846–1852 – Heinich Ludwig Gotthilf Hasenjäger |- | 1734 – F. W. Weinholz || || prije 1859. Hasenjaeger |- | 1736 – Schulze || || 1852–1864 – Carl Albert Alexander Schüz |- | 1732 – Hackenberken || || 1921 – Willi Kieckbusch |- | 1745 – M. C. Frize || || 1945 – Hackelberg, Teofil Fiutowski, Stefan Nowak, Feliks Mielczarek |- | 1746 – Johann Friedrich Thym || || 1946 – Władysław Śmiełowski |- | 1752 – Johann Gottsried Severin || || 1948 – Tadeusz Klimski |- | 1753? – J. F. von Flige || || 1949 – Ignacy Łepkowski |- | 1757 – Johann Friedrich Thym || || 1972-1990 - Zbigniew Con |- | 1757 – Heller || || 1990–94 - Marek Romejko |- | 1767 – Gottlieb Timm || || 1994–1998 - Jan Szafran |- |1775 – Johann Gottfried Severin|| || 1998–2002 - Halina Szymańska |- |1790 – Jahncke|| || 2002–2006 - Marek Romejko |- |1805 – Heinrich (?) Falck|| || 2006–2014 - Ryszard Sola |- |1806 – Zuther (drugi dan 1712)|| ||2014 - Piotr Ćwikła |- |1806 – Nemitz|| || |} == Monumenti == <gallery> File:Lobez kosciol kz.jpg| File:Kamienica w Łobzie (obok dworca PKP).jpg| File:Zabytkowa Poczta w Łobzie.JPG| File:Zabytkowy dom w Łobzie.jpg| File:Świętoborzec - dworek.jpg| </gallery> == Liami == * [http://www.lobez.pl/ www.lobez.pl] * [http://www.bip.lobez.pl/ BIP Łobez] * [http://www.youtube.com/watch?v=mPWlmToO5FY/ Łobez - You Tube] [[Categoria:Polonia]] dffh0jlw1xsqao0y3v5g9khxoox8cvr Verbascum pulverulentum 0 19313 351470 2015-07-28T18:36:07Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Verbascum pulverulentum]] à [[Arba catalina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Arba catalina]] rm9pn2uclcnm45u8vl9grm8my4f4e9g Erba catalina 0 19314 351472 2015-07-28T18:39:23Z 95.210.221.44 Reindirizzamentu à [[Arba catalina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Arba catalina]] khrb1fzkxshzz95efyway8nt2ii56wt Wayne Knight 0 19315 351478 351477 2015-07-29T13:19:37Z 24.251.27.201 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Wayne Eliot Knight''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Knight, Wayne]] 8tbomcn42jwn7qqzgh8h2n36uzmb7tt Varsavia 0 19318 358455 351487 2018-02-01T00:11:30Z CommonsDelinker 173 Replacing POL_Warszawa_COA.svg with [[File:Coat_of_arms_of_Warsaw.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR2|Criterion 2]] (meaningless or ambiguous name)). wikitext text/x-wiki '''Varsavia''' hè a capitale di a [[Polonia]]. Ci sò 1 735 442 abitanti (2014). {{cumuna|cumuna=Warszawa | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Mazowieckie | dipartimentu=[[Varsavia]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=00-xxx - 04-xxx | merri=Hanna Gronkiewicz-Waltz | intercomm= | longitudina= 21° 01' | latitudina= 52° 14' | alt= 78-121 m | superficia= 517240 | pop=1735442 | dinsità=3355 }} [[File:Coat of arms of Warsaw.svg|thumb|80 px|left|Blasonu di Varsavia]] [[File:POL Warszawa map.svg|thumb|280 px||Varsavia - [[Polonia]]]] [[File:Warsaw Downtown.jpg|thumb|280 px||Varsavia]] [[File:Warszawa podzial administracyjny 2002.svg|thumb||280px|Varsavia]] == Università == * [[Uniwersytet Warszawski]] * [[Politechnika Warszawska]] * [[Szkoła Główna Handlowa w Warszawie|Szkoła Główna Handlowa]] * [[Warszawski Uniwersytet Medyczny]] * [[Szkoła Główna Gospodarstwa Wiejskiego w Warszawie|Szkoła Główna Gospodarstwa Wiejskiego]] * [[Akademia Leona Koźmińskiego]] * [[Uniwersytet Kardynała Stefana Wyszyńskiego w Warszawie|Uniwersytet Kardynała Stefana Wyszyńskiego]] * [[Wojskowa Akademia Techniczna im. Jarosława Dąbrowskiego w Warszawie|Wojskowa Akademia Techniczna]] * [[Uczelnia Łazarskiego]] * [[Polsko-Japońska Akademia Technik Komputerowych|Polsko-Japońska Wyższa Szkoła Technik Komputerowych]] * [[SWPS Uniwersytet Humanistycznospołeczny|Szkoła Wyższa Psychologii Społecznej]] * [[Akademia Wychowania Fizycznego Józefa Piłsudskiego w Warszawie|Akademia Wychowania Fizycznego Józefa Piłsudskiego]] * [[Collegium Civitas w Warszawie|Collegium Civitas]] * [[Akademia Obrony Narodowej]] * [[Akademia Pedagogiki Specjalnej im. Marii Grzegorzewskiej w Warszawie|Akademia Pedagogiki Specjalnej im. Marii Grzegorzewskiej]] * [[Akademia Finansów w Warszawie|Akademia Finansów]] * [[Szkoła Główna Służby Pożarniczej]] * [[Wyższa Szkoła Finansów i Zarządzania w Warszawie|Wyższa Szkoła Finansów i Zarządzania]] == Monumenti == <gallery> File:Warsaw Old Town 1945.jpg|Warsawa - 1945 File:Warsaw Castle Square Panorama 2010.jpg File:Palac prezydencki warsaw.JPG File:Poland Warsaw Łazienki Palace 5.jpg File:Warsaw National Theater - panoramio - ekeidar.jpg File:FB Warszawa panorama.jpg File:Pałac Krasińskich BK2.JPG File:VARSOVIA. Plaza del Mercado de la Ciudad Vieja (Rynek Starego Miasta) 2.JPG File:POL Krakowskie Przedmieście Street in Warsaw 2008 07 12 (2).JPG File:Elewacja wschodnia.jpg </gallery> == Pupulazione == <timeline> ImageSize = width:750 height:280 PlotArea = left:50 right:20 top:25 bottom:30 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late Colors = id:linegrey2 value:gray(0.9) id:linegrey value:gray(0.7) id:cobar value:rgb(0.2,0.7,0.8) id:cobar2 value:rgb(0.6,0.9,0.6) DateFormat = yyyy Period = from:0 till:1750 ScaleMajor = unit:year increment:100 start:0 gridcolor:linegrey ScaleMinor = unit:year increment:50 start:0 gridcolor:linegrey2 PlotData = color:cobar width:19 align:left bar:1700 from:0 till:39 bar:1800 from:0 till:63 bar:1830 from:0 till:140 bar:1850 from:0 till:164 bar:1882 from:0 till:383 bar:1900 from:0 till:686 bar:1925 from:0 till:1003 bar:1939 from:0 till:1289 bar:1946 from:0 till:479 bar:1955 from:0 till:1001 bar:1965 from:0 till:1253 bar:1975 from:0 till:1436 bar:1985 from:0 till:1659 bar:1995 from:0 till:1653 bar:2000 from:0 till:1676 bar:2005 from:0 till:1697 bar:2010 from:0 till:1720 bar:2012 from:0 till:1711 bar:2014 color:cobar2 from:0 till:1732 PlotData= textcolor:black fontsize:S bar:1700 at: 30 text: 39,0 shift:(-8,5) bar:1800 at: 63 text: 63,4 shift:(-8,5) bar:1830 at: 140 text: 139,7 shift:(-11,5) bar:1850 at: 164 text: 163,6 shift:(-11,5) bar:1882 at: 383 text: 383,0 shift:(-11,5) bar:1900 at: 686 text: 686,0 shift:(-11,5) bar:1925 at: 1003 text: 1003,0 shift:(-14,5) bar:1939 at: 1289 text: 1289,0 shift:(-14,5) bar:1946 at: 479 text: 478,8 shift:(-11,5) bar:1955 at: 1001 text: 1000,6 shift:(-14,5) bar:1965 at: 1253 text: 1252,6 shift:(-14,5) bar:1975 at: 1436 text: 1436,4 shift:(-14,5) bar:1985 at: 1659 text: 1659,4 shift:(-14,5) bar:1995 at: 1653 text: 1653,1 shift:(-14,5) bar:2000 at: 1676 text: 1675,9 shift:(-14,5) bar:2005 at: 1697 text: 1697,5 shift:(-14,5) bar:2010 at: 1720 text: 1720,4 shift:(-14,5) bar:2012 at: 1711 text: 1711,3 shift:(-14,5) bar:2014 at: 1732 text: 1732,7 shift:(-14,5) </timeline> == Liami == * [http://um.warszawa.pl/ http://um.warszawa.pl/] [[Categoria:Polonia]] trscfvqyop3spqqjohny1uitg82kubj Template:FlowMention 10 19320 351492 2015-08-03T23:30:47Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki @[[Utente:{{{1|Example}}}|{{{2|{{{1|Example}}}}}}]] e7v7a2j5ux7836d2wk1zqi9yyf399l2 Steve Oedekerk 0 19322 351619 351618 2015-08-07T04:57:40Z 24.251.27.201 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Steven''' "'''Steve'''" '''Oedekerk''' hè un attore americanu. [[Categoria:Attore|Oedekerk, Steve]] 5nfckp732olhng4a0qt7hvtn5kjuogl Eminem 0 19325 362231 351627 2019-05-24T20:13:15Z 2A01:E35:2EDD:4B70:DC19:D2B2:9CD:36CE wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Eminem live at D.C. 2014 (cropped).jpg|thumb|Eminem, [[2014]]]] '''Marshall Bruce Mathers III''' hè statu un rapper [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Eminem]] [[Categoria:Americanu|Eminem]] dj5rzokapbkumw10aqod2ikfqnxcdvm Nathan Fillion 0 19326 351741 351634 2015-09-02T09:08:22Z YiFeiBot 9044 Suis retirer 1 liens entre les wikis, actuellement fournis par [[d:|Wikidata]] sur la page [[d:q342549]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Nathan Fillion''' hè un attore [[Canadà|canadianu]] [[Categoria:Attore|Fillion, Nathan]] [[Categoria:Canadianu]] 8a94uupye5yuo6ks3iqjq5tuykct7eg Assensiu 0 19328 351659 351658 2015-08-17T12:06:58Z 86.219.235.10 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'assensiu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Artemisia_absinthium_0001.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Artemisia absinthium |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Asterales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Asteraceae]]'' |----- | Generu | ''[[Artemisia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Artemisia absinthium''<br /><font color=black size=1> [[L.]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Artemisia_absinthium_0002.JPG|250px|L'assensiu]] |----- |} L' '''Assensiu''' (o ''assensu'') (nome scentificu ''Artemisia absinthium'' <small>[[Carl von Linné|L.]], [[1753]]</small>) hè una piccula pianta [[Erba (butanica)|erbacea]] chì face parte di a [[famiglia (tassonumia)|famiglia]] di l'[[Asteraceae]]. Hè una [[pianta medicinale]] cunnisciuta soprattuttu per u so impiegu in a priparazione di u [[distillatu]] d'assensiu, arumaticu è moltu amaru chì si beie diluitu è/o inzuccheratu. Hè a basa arumatica principale in a priparazione di u ''[[vermut]]''. ==Sistematica== U [[Numenclatura binumiale|nome scentificu]] attualmente accittatu (''Artemisia absinthium'') hè statu prupostu da [[Carl von Linné]] (1707 - 1778) biolugu è scrittore svidese, cunsideratu u babbu di a muderna [[classificazione scentifica]] di l'organismi viventi, in a publicazione ''"[[Species Plantarum]]"'' di u 1753. === Sinonimi === Parechji sinonimi d' ''Artemisia absinthium'' sò: :* ''Annona hexapetala'' <small>L. f.</small> :* ''Annona uncinata'' <small> Lam.</small> :* ''Artabotrys odoratissimus'' <small> R. Br.</small> :* ''Artabotrys uncatus'' <small> (Lour.) Baill.</small> :* ''Artabotrys uncinatus'' <small> (Lam.) Merr.</small> :* ''Artemisia pendula'' <small>Salisb. (1796)</small> :* ''Artemisia rhaetica'' <small>Brügger (1886)</small> :* ''Unona uncinata'' <small> (Lam.) Dunal</small> :* ''Uvaria esculenta'' <small> Roxb. Ex Rottl.</small> :* ''Uvaria odoratissima'' <small> Roxb.</small> :* ''Uvaria uncata'' <small> Lour.</small> ==Citazione== Hè citatu l'assensiu in parechji pruverbii corsi: * A vita hè mischiata trà [[mele]] è assensu. <ref>Dizz. ''U Muntese'', p. 140.</ref> * L'assensu ùn vole cultura. <ref>Dizz. ''U Muntese'', p. 140.</ref> ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * [http://adecec.net/parutions/pdf/les-corses-et-les-plantes-sauvages-autrefois-et-maintenant.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] [[Categoria:Piante arumatiche]] [[Categoria:Piante medicinale è officinale]] [[Categoria:Asteraceae]] 6rt9lmbens43pt88r1s5oa0v80g5bf6 Assensu 0 19329 351649 2015-08-15T18:51:20Z 86.219.235.10 Reindirizzamentu à [[Assensiu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Assensiu]] 8wjdy7nerf2iap1jhvro3ekiu9xordf Athletic Club Ajaccien 0 19330 351654 2015-08-16T14:26:02Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Athletic Club Ajaccien]] à [[Athletic Club Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Athletic Club Aiacciu]] jeszk2s7aem49ntgmrk9dib53l2jeae Arba savonu 0 19331 351680 2015-08-18T19:12:15Z 92.158.117.128 Reindirizzamentu à [[Sciuppuleddu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sciuppuleddu]] 1prkcl5hg937zbkoqd7pnsbcbx82z01 Bradley Cooper 0 19332 351685 2015-08-19T02:19:47Z Kanghuitari 9042 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Bradley Cooper avp 2014.jpg|right|thumb|Bradley Cooper]] '''Bradley Cooper''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bradley Cooper avp 2014.jpg|right|thumb|Bradley Cooper]] '''Bradley Cooper''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Cooper, Bradley]] [[Categoria:Americanu|Cooper, Bradley]] 2yj2oggufwpavrird3yekgwtht0b5r9 Asif Ali Zardari 0 19335 351727 351708 2015-08-28T15:39:56Z 86.219.184.242 wikitext text/x-wiki [[File:Asif Ali Zardari - 2009.jpg|200px|thumb]] '''Asif Ali Zardari''', (natu u [[26 di lugliu]] [[1955]]) era u presidente di u [[Pakistan]] (2008-2013). [[Categoria:Puliticante|Zardari, Asif Ali]] oedjyndwry6xiuig98l2zz58ejqun5s U Frassetu 0 19336 351716 2015-08-26T16:02:03Z Paulu 58 Paulu ha spostato la pagina [[U Frassetu]] a [[Frassetu]] tramite redirect: rimissa à u so locu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Frassetu]] b91as6p6owwewhvua5dyafnborfgcdl Quentin Tarantino 0 19338 351788 351723 2015-09-09T08:20:35Z YiFeiBot 9044 Retrait de 1 liens interlangues, désormais fournis par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q3772]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Quentin Tarantino by Gage Skidmore.jpg|thumb|200px|Quentin Tarantino]] '''Quentin Tarantino''' hè un [[cinemà|realizadore]] [[Stati Uniti|americanu]]. Era natu [[27 di marzu]] [[1963]] in [[Knoxville]], [[Tennessee]]. [[Categoria:Realizadore|Americanu]] [[Categoria:Americanu]] kptivw47u8k48skkttvpe2e9iylxinq Tittu 0 19345 351810 351809 2015-09-13T18:19:10Z 90.8.137.239 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki [[File:Tito,_70-81_ca,_collez._albani.JPG|thumb|Bustu di Tittu da a cullezzione Albani]] Tittu Flaviu Vespasianu<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> (in latinu: Titus Flavius Vespasianus, regnante cù u nome di Tittu Flaviu Vespasianu Cesare Augustu; Roma, 30 dicembre 39 - Aquae Cutiliae, 13 sittembre 81) hè statu un imperatore rumanu di a dinastia di i Flavi. Prima di cullà à u tronu, Tittu fù un abile è stimatu generale chì si distinse per a ripressione di a [[Prima guerra ghjudaica|ribellione in Giudea]] di u [[70]], durente a quale fù distruttu u [[Sicondu Tempiu|sicondu tempiu di Gerusalemma]]. Eppuru fù cunsideratu un bon imperatore da [[Tacitu]] è da altri storichi cuntempuranii. Hè cunnisciutu per u so prugramma d'opere publiche à Roma è per a so generosità per succorre a pupulazione in seguitu à duie evvenimenti disastrosi: l'[[eruzione di u Vesuviu di u 79]] è l'incendiu di Roma di a [[80]]. Celebra hè a definizione ch'ellu dete d'ellu u storicu [[Svetonio]]: {{Citazione|Amore è delizie di u generu umanu.|[[Svetonio]], ''Vita di Tittu'', 1.|''Amor ac deliciae generis humani''.||lingua=a}} per cilibrà tutti i meriti di Tittu è di u so guvernu. == Biografia == === Origine familiale è aduliscenza === A famiglia di Tittu, a [[gens Flavia|''gens'' Flavia]], appartinia à a nubiltà italica chì, in a prima mità di u [[I seculu]], rimpiazzò a più antica aristucrazia rumana, indibulita da i dicennii di guerre civile cumbattuti in u [[I seculu a.C.]] A ''gens'' Flavia, per esempiu, cullò da un' origine umile à l'onori i più alti in appena trè generazione. U missiavone paternu di Tittu, [[Tittu Flavio Petrone]], avia cumbattutu cum'è [[cinturione]] in l'armata di [[Gneo Pompeo Magnu]] durente a [[guerra civile trà Cesare è Pompeo]] (49-45 a.C.), punendu fine di manera vergugnosa à a so propria carriera incù a fuga da u campu di battaglia durente a [[battaglia di Farsalo]] ([[48 a.C.]]). Perdunatu quantunque da Cesare, diventò percettore di e vendite à l'asta è spusò a ricca Tertulla.<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Vespasianu'', 1.</ref> U figliu di Petrone è Tertulla, [[Tittu Flaviu Sabinu (babbu di Vespasianu)|Tittu Flavio Sabinu]], fù un riccu percettore in Asia è un pristatore à interessi in [[Helvetia]] è spusò [[Vespasia Polla]], figliola di u tribunu militare [[Vespasio Pollione]]. Grazia à 'ssu matrimoniu, Sabinu s'imparintò incù l'aristucratica [[gens Vespasia|''gens'' Vespasia]], garantiscendu à i so figlioli, [[Tittu Flaviu Sabinu (consulu 47)|Tittu Flaviu Sabinu]] è [[Tittu Flaviu Vespasianu]], u rangu [[senatu rumanu|senaturiale]].<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Vespasianu'', 2.</ref> U figliolu minore di Sabinu, Vespasianu, spusò [[Flavia Domitilla maiò]], da a quale ebbe Titu Flaviu Vespasianu, natu à [[Roma]] u 30 di dicembre [[39]];<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Vespasianu'', 1 è 11.</ref> === Carriera militara è ascesa pulitica (58-79) === [[File:Büste der Julia Titi.jpg|thumb|Bustu di [[Ghjulia (figliola di Tittu)|Ghjulia]], figliola di Tittu è prubabilmente di a prima moglia [[Arrecina Tertulla]].]] Trà u [[58]] è u [[60]]<ref name="birley">Anthony Richard Birley, ''The Roman government of Britain'', Oxford University Press, 2005, ISBN 0-19-925237-8, pp. 279-280.</ref> fù prima tribunu militare in [[Storia di l'Alimagna|Alimagna]], induve ebbe per cullegu [[Pliniu u Vechju]],<ref>Pliniu u Vechju, ''Naturalis historia'', prefaziu, 3.</ref> dopu in [[Britannia (pruvincia rumana)|Britannia]],<ref name="svet_tito_4">Svetonio, ''Vite di i Cesari - Titu'', 4.</ref> prubabilmente in occasione di u trasfirimentu annantu à l'isula d'un cuntingente di rinforzu in seguitu à a [[rivolta di Budicca]].<ref>Tacitu, ''Annali'', XIV.38.1</ref><ref name="birley" /> Intornu à u [[63]] fece ritornu à Roma per intraprende incù successu a carriera di ghjuristu, righjunghjendu a carica di questore.<ref name="svet_tito_4" /> In stu periodu spusò [[Arrecina Tertulla]],<ref name="svet_tito_4" /> figliola d'un exi [[Prifettu di u pretoriu]] di [[Caligula]], [[Marcu Arrecino Clemente]]. Tertulla murì in u [[65]] è Tittu si rispusò incù [[Marchja Furnilla]], da a quale ebbe una figliola, ma da a quale ellu divurziò senza spusà si dinù.<ref name="svet_tito_4" /> Furnilla appartinia à una nobile famiglia, culligata, però, incù l'oppusizione senaturiale à [[Nerone]], tantu ch'è u ziu di Furnilla, [[Barea Sorano]], è a so figliola [[Marchja Servilia Sorana|Sevilla]] morsenu in e purghe neruniane dopu à a [[cuspirazione di Pisone]] mancata di u [[65]];<ref>Tacitu, ''Annali'', XVI.30-33.</ref> Sicondu parechji storichi muderni, a decisione di divurzià da Furnilla fù presa propriu per alluntanà da sè i suspetti di collusione incù a cuspirazione.<ref>Gavin Townend, "Somme Flavian Connections", ''The Journal of Roman Studies'' (1961), p. 57; Jones (1992), p. 11.</ref> Tittu ebbe parechje figliole,<ref>[[Flavio Filostrato|Filostrato]], ''Vita di Apollonio di Tiana'', VII.7</ref> almenu una di e quale da Furnilla,<ref name="svet_tito_4" /> ma solu una sopravvisse, [[Ghjulia (figlia di Tittu)|Ghjulia]], ch'ellu avia prubabilmente avutu da Arrecina, di a quale a mamma si chjamava ancu ella Ghjulia.<ref>Jones è Milns, pp. 96, 167.</ref> ==== Campagna in Ghjudea ==== [[File:ImageRomeArchofTitus02.jpg|thumb|left|L'[[Arcu di Tittu]], in a Via Sacra à [[Roma]]]] In u [[67]], Vespasianu fù incaricatu da l'imperatore [[Nerone]] d'assume u cummandu di e forze rumane impignate à calmà a ribellione di i Ghjudei ([[prima guerra ghjudaica]], 66-74). Tittu, chì à l'epica avia circa 28 anni, ricivì u cummandu di a [[Legio XV Apollinaris|Legio XV ''Apollinaris'']], ch'ellu andò à prilivà à [[Alissandria d'Egittu]] è ch'ellu purtò dopu in Ghjudea.<ref>Ghjaseppu Flavio, ''Guerra ghjudaica'', ii.558, iii.1-8,29; Tacitu, ''Storie'', v,10.</ref> I meriti di Titu in a guerra ghjudaica sò difficiule da analizà, chì a principale fonte di a guerra, a ''Guerra ghjudaica'' di [[Ghjaseppu Flavio]], fù scritta da u cummandante ghjudeu di a furtezza di [[Iotapata]], assidiata è cunquistata in u 67 da Tittu, chì ebbi dopu rapporti di clientella incù a dinastia flavia. In i descrizzione di Giuseppe, Tittu hè l'eroicu cummandante chì assidiò è cunquistò cinqui centri nimichi,<ref>Ghjaseppu Flavio, ''Guerra ghjudaica'', iii-iv.</ref> ma, una volta cunsideratu u puntu di vista di l'autore, s'avvera chjaru ch'è à l'iniziu di a campagna di Tittu, ùn avia micca avutu precedente sperienze di cummandu, è ch'ùn fù micca cusì brillante.<ref name="donahue">Donahue, John, "Titus Flavius Vespasianus (à.Di. 79-81)", ''De Imperatoribus Romanis'', 23 uttrove 2004. <[http://www.roman-emperors.org/titus.htm Titus Flavius Vespasianus (à.Di. 79-81)]</ref> Tittu fù incaricatu da Vespasianu d'andà à [[Antiochia di Siria|Antiochia]] à pattighjà incù [[Gaio Licinio Muciano]], guvernadore di [[Siria (pruvincia rumana)|Siria]] è cum'è tale rispunsevule di a Ghjudea, affinch'è i duie generale ghjunghjissenu à divide si e cumpitenze: Titu riiscì in 'ssu scopu, stendu ci finu à u fine di u 67, è s'unì à u babbu in a guerra.<ref>Morgan, Gwyn, ''69 à.Di.: The Year of the Four Emperors'', Oxford University Press, 2006, ISBN 0-19-512468-5, p. 175.</ref> In u 67 Tittu participò à l'assedii di [[Iotapata]] è [[Giaffa]], eppo cumbattì intornu à [[Tiberiade]], [[Taricace]] è [[Gamala]]. In u [[69]], l'[[annu di i quattru imperatori]], Vespasianu vultò à Roma per riclamà u trone, lascendu u figliolu in [[Giudea]] à pone fine à a rivolta, cosa ch'è Tittu fece l'annu dopu: [[Gerusalemma]] fù sacchighjata, u [[Tempiu di Gerusalemma|Tempiu]] distruttu è gran'parte di a pupulazione uccisa o custretta à fughje da a cità. Durente u so sughjornu à Gerusalemma, Tittu ebbe una relazione incù [[Berenice di Cilicia]], figliola di [[Erode Agrippa I]]. À u so ritornu à Roma, in u [[71]], fù accoltu in [[trionfu]]. Fù parechje volte [[Consulu (storia rumana)|consulu]] durente u regnu di u babbu; fù ancu [[Censore (storia rumana)|censore]] è prifettu di a Guardia preturiana, assicurendu ne a fideltà à l'imperatore. Tutti i fatti ligati à a rivolta è à a caduta di Gerusalemma sò cuntati da u storicu ebreiu [[Ghjaseppu Flavio]] in a so opera ''Guerra ghjudaica''. ==Citazione== Tittu hè mintuvatu qualchì volta in a cultura corsa: * à [[china]], u numeru trè hè ''l'orechje di Tittu''<ref>''U Muntese'', 'Tittu', p. 1454.</ref> * in a sprissione ''Manghjà si à Tittu cù l'archibusgiu'', chì significheghja: pulà i so soldi, manghjà si tuttu<ref>'U Muntese', 'Tittu', p. 1454.</ref> ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana == Da vede dinù == * [[Prima guerra ghjudaica]] * [[Assediu di Gerusalemma (70)]] * [[Arcu di Tittu]] * [[Vespasianu]] * ''[[A clemenza di Tittu]]'', [[opera lirica]] di [[Wolfgang Amadeus Mozart]]. [[Categoria:Tittu (imperatore rumanu)]] [[Categoria:Dinastia flavia|Tittu]] [[Categoria:Flavii|Vespasianu, Tittu]] bhylzzjbxbug00l9ko7ajswoncov487 Rob Riggle 0 19358 351867 351866 2015-09-18T06:18:54Z 24.251.24.100 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Rob Riggle SDCC 2014.jpg|thumb|Riggle, [[2014]]]] '''Robert Allen''' "'''Rob'''" '''Riggle, Jr.''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Riggle, Rob]] [[Categoria:Americanu|Riggle, Rob]] p6anrbg3juenihk8glkx28z1616yjmj Keegan-Michael Key 0 19359 351869 2015-09-19T05:48:00Z 24.251.24.100 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Keegan-Michael Key Peabody 2014 (cropped).jpg|thumb|Key, [[2014]]]] '''Keegan-Michael Key''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Keegan-Michael Key Peabody 2014 (cropped).jpg|thumb|Key, [[2014]]]] '''Keegan-Michael Key''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Key, Keegan-Michael]] [[Categoria:Americanu|Key, Keegan-Michael]] 8lu60hbwpi563e9uej8cp50kesbxtud CeeLo Green 0 19360 351870 2015-09-19T05:48:35Z 24.251.24.100 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Gnarls-Barkley.jpg|thumb|Green, [[2008]]]] '''Thomas DeCarlo Callaway''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Categoria:Attor... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gnarls-Barkley.jpg|thumb|Green, [[2008]]]] '''Thomas DeCarlo Callaway''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Green, CeeLo]] [[Categoria:Americanu|Green, CeeLo]] obpq69k1d12soa74qqw8vfb2wdigt78 Michael Gough 0 19364 351894 351893 2015-09-26T04:55:28Z 24.251.24.100 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Francis Michael Gough''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Attore|Gough, Michael]] [[Categoria:Americanu|Gough, Michael]] jt6o7kypod6csh8v8j5h616p7urmlu3 Phineas Taylor Barnum 0 19366 351903 351902 2015-09-28T13:26:44Z 92.150.105.31 wikitext text/x-wiki [[File:Phineas Taylor Barnum.jpg|thumb|right|Phineas Taylor Barnum]] '''Phineas Taylor Barnum''' natu u 5 [[lugliu]] 1810, hè mortu u 7 [[aprile]] 1891, fù un artista di circulu è un impresariu [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Americanu|Barnum, Phineas Taylor]] l3oyyzn2rnd503gi88wa6j6gl6pvoef Template:LQT Moved thread stub converted to Flow 10 19369 351920 2015-10-02T19:55:41Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki This post by {{{author}}} was moved on {{{date}}}. You can find it at [[{{{title}}}]]. e5j16chw2130kmdotptl65jvxa6lw5w Template:LQT page converted to Flow 10 19370 351921 2015-10-02T19:55:42Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki Previous page history was archived for backup purposes at <span class='flow-link-to-archive'>[[{{{archive}}}]]</span> on {{#time: Y-m-d|{{{date}}}}}. njhr9sbh7lx81p2xfwikn7amdd3n1zn Template:Archive for converted LQT page 10 19371 351922 2015-10-02T19:55:42Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki This page is an archived LiquidThreads page. '''Do not edit the contents of this page'''. Please direct any additional comments to the [[{{{from}}}|current talk page]]. nigyidinm7czjt0s9dq851dwhckapia Template:LQT post imported with supressed user 10 19372 351923 2015-10-02T19:55:42Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki This revision was imported from LiquidThreads with a suppressed user. It has been reassigned to the current user. 1pswkbcu7hauadd98nklgf3pku080ee Template:LQT post imported with different signature user 10 19373 351924 2015-10-02T19:55:42Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki ''This post was posted by [[User:{{{authorUser}}}|{{{authorUser}}}]], but signed as [[User:{{{signatureUser}}}|{{{signatureUser}}}]].'' gr9xg2oo9p9alcaf8usi587bcmsi65s Template:Wikitext talk page converted to Flow 10 19374 351925 2015-10-02T19:55:42Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki Previous discussion was archived at <span class='flow-link-to-archive'>[[{{{archive}}}]]</span> on {{#time: Y-m-d|{{{date}}}}}. ccusakfp9y2sl227h5sbt4ok1ptcsxi Template:Archive for converted wikitext talk page 10 19375 351926 2015-10-02T19:55:42Z Flow talk page manager 9970 /* Automatically created by Flow */ wikitext text/x-wiki This page is an archive. '''Do not edit the contents of this page'''. Please direct any additional comments to the [[{{{from|{{TALKSPACE}}:{{BASEPAGENAME}}}}}|current talk page]]. hd1xxik7k0u7gcb9oq9ddgh20zmhpy4 Mel Gibson 0 19376 359006 351958 2018-04-04T03:54:48Z 189.49.232.97 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mel Gibson 1990.jpg|thumb|Mel Gibson in u 1990.]] '''Mel Gibson''' (1956-) hè un [[Cinemà|attore]] e realizadore [[Stati Uniti d'America|americanu]] d'urigine [[Australia|australiana]]. [[Categoria:Attore|Gibson, Mel]] [[Categoria:Realizadore|Gibson, Mel]] [[Categoria:Americanu]] [[Categoria:Australianu]] 0d18t4vfqq921aw165u13z89rhsfo3c San Niculaiu 0 19378 351965 2015-10-16T08:18:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[San Niculaiu]] à [[Santu Niculaiu di Moriani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santu Niculaiu di Moriani]] 2kq6iy1uewbqk0xtlaww9pjkt21nlpe Soveria 0 19379 351967 2015-10-16T09:48:07Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Soveria]] à [[Suveria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Suveria]] neurdwi4nkkao8ft2wbgtyhbl20nver Olcani 0 19380 363591 351969 2019-09-29T09:57:13Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Olchini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Olchini]] atb67i0ejbw3x1wx2rjim29isemykg7 Laretu di Tallà 0 19381 351971 2015-10-16T10:01:06Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Laretu di Tallà]] à [[Laretu d'Attallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Laretu d'Attallà]] q33xq45vabgu11z42slzp694jz9jbfn Tavacu 0 19382 351973 2015-10-16T10:02:17Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tavacu]] à [[Tàvacu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tàvacu]] nyce363nn2qbr9644eiz2vdbljz1mts San Gavinu di Carbini 0 19383 351975 2015-10-16T10:03:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[San Gavinu di Carbini]] à [[San Gavinu di Càrbini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[San Gavinu di Càrbini]] m1tcsplemvg0bnocw0qx1awgae30j4w Villanova 0 19384 351977 2015-10-16T10:04:23Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Villanova]] a [[Beddanova]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Beddanova]] h9u87mav1w8un1hbtv2to3025zpq1m1 Carbini 0 19386 351981 2015-10-16T10:14:19Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Carbini]] a [[Càrbini]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Càrbini]] ahwmdg9hyep9e792hbkucwa6tp31tlg Charlotte Rampling 0 19387 362202 362195 2019-05-18T23:56:53Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Charlotte Rampling Cannes 2011.jpg|thumb|200px|Charlotte Rampling]] '''Tessa Charlotte Rampling''' (natu u [[5 de ferraghju]] [[1946]]) h'è un [[Cinemà|attrice]] [[Regnu Unitu|britannica]]. [[Categoria:Attrice|Rampling, Charlotte]] [[Categoria:Britannica|Rampling, Charlotte]] 9cfjfdhl6rijxg50cpbw2zg47itenhy Template:Pruvincia di Cervioni 10 19388 357585 353349 2017-08-24T17:48:01Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Pruvincia di Cervioni | state = collapsed | title =Pruvincia di Cervioni (CE) | image = [[File:Blason_ville_fr_Cervione_(HauteCorse).svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:center; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Alisgiani]] | list1 = [[Felge]] • [[A Novale]] • [[L'Ortale]] • [[U Petricaghju‎]] • [[I Piazzali]] • [[I Pirelli d'Alisgiani‎]] • [[A Piupeta‎]] • [[Tàrranu]] • [[E Valli d'Alisgiani]] | group2 = [[Ampugnani]] | list2 = [[A Casabianca]] • [[A Casalta]] • [[A Croce d'Ampugnani]] • [[A Ficaghja‎]] • [[U Ghjucatoghju‎]] • [[U Pianu‎]] • [[U Poghju Marinacciu]] • [[A Porta d'Ampugnani‎]] • [[U Pulverosu‎]] • [[U Prunu‎]] • [[U Quercitellu‎]] • [[San Damianu d'Ampugnani‎]] • [[San Gavinu d'Ampugnani‎]] • [[Scata‎]] • [[U Silvarecciu‎]] | group3 = [[Campulori]] | list3 = '''[[Cervioni‎]]''' • [[Sant'Andrìa di u Cutone]] • [[San Ghjulianu]] • [[A Valle di Campulori]] | group4 = [[Moriani‎]] | list4 = [[U Poghju‎ di Moriani]] • [[San Ghjuvanni di Moriani‎]] • [[Santa Lucìa di Moriani]] • [[Santu Niculaiu di Moriani‎]] • [[Santa Riparata di Moriani‎]] | group5 = [[Orezza‎]] | list5 = [[Brusticu‎]] • [[A Campana]] • [[Carchetu]] • [[Carpinetu]] • [[A Monacìa d'Orezza]] • [[A Parata]] • [[Pedicroce]] • [[Pedipartinu]] • [[U Pedorezza]] • [[E Piazzole]] • [[Rapaghju]] • [[San Michele d'Orezza]] • [[A Stazzona]] • [[A Valle d'Orezza]] • [[A Verdese]] | group6 = [[Tavagna‎]] | list6 = [[Peru è Casevechje‎]] • [[Poghju è Mizana‎]] • [[Tagliu è Isulacciu]] • [[Talasani]] • [[Vilone è Ornetu]] | group7 = [[Verde]] | list7 = [[Alistru]] • [[Campi]] • [[Canale di Verde‎]] • [[Chjatra]] • [[Linguizzetta]] • [[A Petra di Verde]] • [[Tòcchisu]] | below = }} tmbs356d06dnnqdhit9i7cgttmvo2lm Template:Pruvincia di Vicu 10 19389 360625 360624 2018-12-11T09:32:00Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Pruvincia di Vicu | state = collapsed | title = Pruvincia di Vicu (VI) | image = [[File:Blason_Vico.svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Crùzinu]] | list1 = [[Azzana‎]] • [[Pastricciola]] • [[Rusazia‎]] • [[Scanafaghjaccia]] • [[U Salge]] | group2 = [[Seve Infora]] | list2 = [[Carghjese]] • [[Ota]] • [[A Piana]] | group3 = [[Seve Ingrentu]] | list3 = [[E Cristinacce‎]] • [[Èvisa]] • [[Marignana]] | group4 = [[Sia]] | list4 = [[Osani]] • [[Partinellu‎]] • [[A Sarrera]] | group5 = [[Sorru Inghjò]] | list5 = [[Àrburi‎]] • [[Balogna]] • [[Coghja]] • [[Letia]] • [[Murzu]] • [[Rennu]] • '''[[Vicu]]''' | group6 = [[Sorru Insù]] | list6 = [[Guagnu]] • [[Ortu]] • [[U Pighjolu]] • [[A Soccia‎]] | below = }} e2ncgvne34a3o5da7b82jrve1re6e6v Template:Pruvincia d'Aiacciu 10 19390 357587 357586 2017-08-24T17:53:11Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Pruvincia d'Aiacciu | state = collapsed | title = Pruvincia d'Aiacciu (AI) | image = [[File:Blason_ville_fr_Ajaccio.svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]] | list1 = [[Afà]] • '''[[Aiacciu]]''' • [[Alata]] • [[Appiettu]] • [[Beddanova]] | group2 = [[Cavru (pieve)|Cavru]] | list2 = [[Basterga‎]] • [[A Bastirgaccia]] • [[Cavru]] • [[Èccica è Suaredda]] • [[Òcana‎]] • [[Todda]] | group3 = [[Cèlavu]] | list3 = [[Auccià‎]] • [[Bucugnà]] • [[Carbuccia]] • [[Tavera]] • [[Veru]] | group4 = [[Mizana]] | list4 = [[Cùtuli è Curtichjatu]] • [[I Peri]] • [[Sàrrula è Carcupinu]] • [[Tàvacu]] • [[A Valli di Mizana]] | below = }} kmvnwnat02tqme9f0cb0kw40he60r0a Pruvincia di Sartè 0 19391 352022 2015-10-27T11:03:02Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Pruvincia di Sartè]] à [[Template:Pruvincia d'Aiacciu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Pruvincia d'Aiacciu]] 8wdn92jzuk6blacojemodgti6vml30h Pruvincia di Vicu 0 19392 352025 2015-10-27T11:03:49Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Pruvincia di Vicu]] à [[Template:Pruvincia di Vicu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Pruvincia di Vicu]] 6pt1lsfr2bpwwlou7qmh5wixxoxn304 Ota 0 19393 352036 2015-10-28T13:11:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Ota]] à [[Otta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Otta]] tgapnlhxy3ljz2o0ilmy64fxq736vs5 Isolacciu 0 19394 352046 2015-10-30T10:36:44Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Isolacciu]] à [[L'Isolacciu di Tavagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[L'Isolacciu di Tavagna]] kijcrsbzx4q1m0pqc33j00g8h3ysyai Sant' Andria di Boziu 0 19397 352057 2015-10-31T07:10:45Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sant' Andria di Boziu]] à [[Sant'Andrìa di Boziu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sant'Andrìa di Boziu]] 9sizsl5wrmha3ybyl71edyqb7w8f1wo Rutali 0 19398 352060 2015-10-31T07:13:56Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Rutali]] à [[Rùtali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rùtali]] elrz8b17t96lvvlyhoif1lcj1zdb5fm U Poghju di Venacu 0 19399 352062 2015-10-31T07:17:32Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Poghju di Venacu]] à [[U Poghju di Vènacu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju di Vènacu]] cp0xgd2q9dgv77fx1yaqhak86o9mtle Ampaza 0 19400 352064 2015-10-31T07:21:42Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Ampaza]] à [[Àmpaza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Àmpaza]] 2z3dhsc86ntesyzovrycjx15qu0p5gk Trutta tarrania 0 19401 352073 352071 2015-11-01T19:49:05Z 109.208.66.232 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A trutta tarrania''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Salmo_cettii.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Salmo Cettii |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Salmoniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Salmonidae]]'' |----- | Generu | ''[[Salmo]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Salmo cettiii''<br /><font color=black size=1> [[Constantine Samuel Rafinesque|Rafinesque]], 1810 |----- |} A '''trutta tarrania''' (''salmo cettii'') hè un tipu di [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Salmonidae]]. [[Categoria:Salmonidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] 1dyu91agup50qp1i6oq7foqnk4x2kqs Template:Pruvincia d'Aleria 10 19404 357584 352085 2017-08-24T17:45:25Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Pruvincia d'Aleria | state = collapsed | title =Pruvincia d'Aleria (AL) | image = | above = | groupstyle = text-align:center; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Castellu (pieve)|Castellu]] | list1 = [[Ghisoni]] • [[A Ghisunaccia]] • [[U Lucu di Nazza]] • [[U Poghju di Nazza]] | group2 = [[Cursa (pieve)|Cursa]] | list2 = [[L'Isulacciu di Fiumorbu]] • [[I Pruneddi di Fiumorbu‎]] • [[San Gavinu di Fiumorbu‎]] | group3 = [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]] | list3 = [[Chisà]] • [[A Sarra di Fiumorbu‎]] • [[U Sulaghju]] • [[Vintìsari]] | group4 = [[Òpinu (pieve)|Òpinu‎]] | list4 = [[Aleria]] • [[Tallone]] | group5 = [[Rogna (pieve)|Rogna]] | list5 = [[Altiani]] • [[Erbaghjolu]] • [[Fughjichja]] • [[Ghjuncaghju‎]] • [[Pancheraccia‎]] • [[Pedicorti‎]] • [[A Petra Serena]] | group6 = [[Serra (pieve)|Serra‎]] | list6 = [[Ampriani]] • [[Matra]] • [[Mòita]] • [[U Pianellu]] • [[Zàlana]] • [[Zùani]] | group7 = [[Vizzani (pieve)|Vizzani]] | list7 = [[Aghjone]] • [[Antisanti]] • [[E Casevechje]] • [[Nuceta]] • [[U Pitrosu]] • [[Respughjani]] • [[Vizzani]] | below = }} 3ycwecs3dxej3sx8tycgl9bl3nmprxb Punta à u Bacineddu 0 19405 364490 352086 2019-10-03T11:25:22Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki A '''Punta à u Bacineddu''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 247 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Bacineddu]] hwgiiofw84shz9t6fbz8wi4aa70ocg7 Golia 0 19406 352138 352135 2015-11-17T16:52:21Z 90.37.72.184 wikitext text/x-wiki [[File:Osmar Schindler David und Goliath.jpg|thumb|''Davide è Golia'', [[Litugrafia]] d'[[Osmar Schindler]], [[1888]]]] '''Golia''' (o ''Goliatu'') (in [[lingua ebraica|ebraicu]]: '''גָּלְיָת''' - '''Ğoliyāț''' chì significheghja: ''passaghju, rivoluzione'') hè un suldatu, cunsideratu cum'è un campione di i [[Filisdei]] mintuvatu in a [[Bibbia]] è famosu per a so battaglia incù [[Davide]], rè [[ghjudeiu]], chì saria avvinuta mentre a prima mità di u [[seculu X a.C.]]<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>. == Racontu biblicu == [[File:David-goliath28.jpg|thumb|left|U ghjovanu ebreiu Davide pesa a testa muzzata di u filisdeu Golia.]] U gigante Golia è a so battaglia contru à Davide sò discritte in u [[Libri di Samuele|prima libru di Samuele]] {{passu biblicu|1Sam|17}}. Eccu cum'ellu hè prisintatu 'ssu guerriere chì, à prima vista pare invincibile: {{citazione|Da l'accampamentu di i Filisdei iscì un campione, chjamatu Golia, di Gat. Era altu sei [[cubitu|cubiti]] è un palmu. Avia in testa un elmu di bronzu è era vistutu d'una curazza à piastre, chì u so pesu era di cinqui milla [[siclu|sicli]] di bronzu. Purtava à e ghjambe schinchieri di bronzu è un ghjavilottu di bronzu trà e spalle. L'asta di a so lancia era cum'è un [[subbiu]] di tessitori è a lama di l'asta pisava sei centu sicli di ferru. Davante à ellu avanzava u so scuderu.|Samuele, 17,4-7}} U racontu cuntinueghja cuntendu a sfida ch'è Golia mandò à l'armata di [[Saul]]. Nissunu frà l'abrei osò accittà la eccittuatu u ghjovanu Davide: {{Citazione|Davide disse à Saul: Nissunu si perde d'animu per via di quessa. U to servu anderà à cumbatte incù stu Filisdeu.|Samuele, 17,32}} Infine u testu conta cum'è Davide l'abbatte incù a sfròmbula è incù una petra, è a scapera di u so cadaveru: {{citazione|Appena u Filisdeu si mossi avvicinendu si à Davide, quellu corsi pruntamente à u locu di u cumbattimentu contru à u Filisdeu. Davide missi a manu in a bisgiacca, ne cacciò una petra, a lanciò incù a sfròmbula è culpì u Filisdeu in fronte. A petra si ficcò in u so fronte è quellu cascò di faccia in terra. Cusì Davide pigliò a suprana à u Filisdeu incù a sfròmbula è incù a petra è u culpì è l'uccisi, bench'è Davide ùn avissi micca spada. Davide feci un saltu è fù sopra u Filisdeu, presi a so spada, a sguainò è l'uccisi, dopu incù quessa li tagliò a testa.|Samuele, 17,48-51}} [[File:Michelangelo Buonarroti 025.jpg|thumb|Davide in traccia di taglià a testa di u cadaveru di Golia, in un dipintu di [[Michelangelo]].]] === Famiglia === A [[Bibbia]] ùn face riferimentu à nissunu parente di Golia. A tradizione ebraica dà à a so mamma u nome di Harapa, indentifichendu la incù [[Orpa|‘Orapaḫ]], a moglia di Kilyon di u [[Libru di Rut]]. == Paralleli islamichi == Golia hè citatu in u Coranu in a sūrat à u Baqara, virsettu 251, incù u nome arabu di Ğālūt. U Coranu hè abbastanza spicciu è riassume a guerra sana incù i filisdei in soli trè versi. U Coranu cita l'uccisione di Ğālūt (Golia) da parte di Diāwūdi ([[Rè David|Davide]]) chì marca l'ascesa à u tronu di u suvranu. Ğālūt hè elevatu da u Coranu 2, 2:249 à cummandante di e truppe. A tradizione hà dopu trasfurmatu u scontru, per indettu ripprinsintendu Golia cum'è un esseru cornutu demoniacu, un'imaghjine prisente in i manuscritti miniati medievali. == Dimensione == [[File:Tycjan David i Goliat.jpg|thumb|''Davide è Golia'', dipintu di [[Tiziano]]]] {{citazione|Da l'accampamentu di i Filisdei iscì un campione, chjamatu Golia, di Gat; era altu sei cubiti è un palmu.|Samuele|17,4}} A Bibbia mintuveghja l'altezza di Golia: 6 [[cubitu|cubiti]] è un [[palmu]]. Cunsiderendu ch'è un [[cubitu]] ebraicu equivale à 44,45 cm<ref>[http://www.laparola.net/nomi/nomi.php?nome=cubitu laparola.net]</ref>, è un palmu à circa 7,5 cm<ref>[http://www.laparola.net/nomi/nomi.php?nome=palmu laparola.net]</ref>, u gigante biblicu duvia esse altu circa 274,2 cm (44,45x6+7,5=274,2)<ref>[http://www.meteoweb.eu/2014/10/robert-pershing-wadlow-luomo-altu-tutti-i-tempi/338837/ meteoweb.eu, 20-10-2014]</ref>. {{citazione|Avia in testa un elmu di bronzu è era vistutu d'una curazza à piastre, chì u so pesu era di cinqui milla sicli di bronzu.|Samuele|17,5}} U pesu di a curazza di Golia era di 5,000 sicli: cunsiderendu ch'è un [[siclu]] pisava trà 10 è 13 grammi<ref>[http://www.laparola.net/nomi/nomi.php?nome=siclo laparola.net]</ref>, u pesu di a curazza era à l'incirca trà 50kg è 65kg. == Da vede dinù == * [[Davide]] * [[Scapera]] [[Categoria:Persunaghji biblichi]] [[Categoria:Davide]] [[Categoria:Bibbia ebraica]] [[Categoria:Talmud]] [[Categoria:Giganti]] == Note == <references/> hztwwnqdb67sz8gyfjn8ydteoz66u1p Davide è Golia 0 19410 352136 2015-11-15T10:19:58Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Davide è Golia]] à [[Golia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Golia]] la0nshqle0mavt8vpvqypqvt2kvmwoy Goliatu 0 19411 352139 2015-11-17T16:52:45Z 90.37.72.184 Reindirizzamentu à [[Golia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Golia]] la0nshqle0mavt8vpvqypqvt2kvmwoy Cesare Borgia 0 19412 363378 352319 2019-09-16T13:20:36Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki Cesare Borgia<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>, dettu u Valentinu (Subiaco, 13 sittembre 1475 - Viana, 12 marzu 1507), hè statu un cunduttiere, cardinale è puliticante talianu, figliolu illegittimu di u papa Lisandru VI. Fù una di e più figure contruverse di u Rinascimentu talianu. Dapoi a prima età Cesare fù destinatu à a carriera ecclesiastica da u babbu cardinale. À l'iniziu feci i so studii à l'Università di i Studii di Perugia, è dopu studiò a teulugia à Pisa. Quand'ellu ottensi i so esamini, u so babbu diventatu papa u feci elevà à u rangu di cardinale. In seguitu à a morte di u so fratellu [[Ghjuvanni Borgia (Duca di Gandia)|Ghjuvanni]] duca di Gandia, turrò à u statu laicu. Circò di spusà in un prima tempu a figliola di u rè di Napuli, per cuntinuà a pulitica filoaragunese di u Papa. Ma in seguitu spusò a principessa francese [[Charlotte d'Albret]], ottinendu tandu u titulu di duca di u Valentinois. Grazia à ste nozze, Cesare è Lisandru VI s'allionu à u rè [[Luigi XII di Francia]] riguardu à e so [[Guerra d'Italia di u 1499-1504|rivendicazione in territoriu talianu]]. Cesare Borgia guidò l'armata francese à a cunquista di u ducatu di Milanu è incù l'appoghju di u papa iniziò a ricunquista di i territoriu di a Rumagna, battendu i signurotti lucali, frà i quale [[Catalina Sforza]], ricivendu in seguitu da u babbu u titulu di duca di Rumagna. Invasi dopu u regnu di Napuli guidendu e truppe francese. In u 1502 righjuntu prestu un grande putere puliticu, riiscì à difende si da a [[cuspirazione di a Magione]], incausendu per ingannu i traditori è fendu li strangulà à Senigallia. 'Ssa vindetta culpì assai l'opinione publica, tantu chì [[Niccolò Machjavelli]] a citò ne ''[[U Principe]]'', un libru ch'ellu scrissi, basendu si annantu à a figura di u Valentinu. Dopu à a morte di Lisandru VI, Cesare riiscì à fà eleghje [[papa Pio III]], chì però murì pocu dopu. In seguitu, fù elettu [[papa Ghjuliu II]] chì tolsi à u duca u guvernu di a Rumagna, urdinò u so arrestu è a so riclusione in [[Castel Sant'Anghjulu]]. Dopu à esse evaso, si rifughjò à Napuli, induv'ellu fù arristatu è cunduttu in Spagna, induv'ellu fù incarceratu annantu à ordine di u rè. Dopu à una rucambulesca evasione si ricò ind'è u cugnatu [[Ghjuvanni III d'Albret]], rè di Navarra. Morsi in u 1507 à Viana, mentre assidiava l'armata ribella di u conte de Lerín. == Biografia == === Ghjuventù è vita ecclesiastica === [[File:Cesare Borgia as child.jpg|thumb|left|Pussibile ritrattu di Cesare quand'ellu studiava in [[Perugia]], realizatu da u [[Pinturicchio]].<ref>Gurrieri, p. 104</ref>]] Cesare Borgia nascì in a rocca abbaziale di [[Subiaco]] u 13 sittembre di u [[1475]], primugenitu di u cardinale [[Regnu di Valencia|valencianu]] [[Papa Lisandru VI|Rodrigo Llançol Borgia]], nipote di [[papa Callistu III]], è di a so amante [[Vannozza Cattanei]], chì da ellu, in più di Cesare, ebbe [[Ghjuvanni Borgia (Duca di Gandia)|Ghjuvanni]], [[Lucrezia Borgia|Lucrezia]] è [[Goffredo Borgia|Goffredo]]. Cesare fù spintu versu a carriera ecclesiastica da u babbu. Rodrigo vulia ch'è Cesare ricevissi una furmazione culturale adatta à a carriera ecclesiastica. In u [[1489]] fù inviatu à studià à l'[[Università di Perugia]], induv'ellu firmò dui anni. In u [[1491]] si cullucò in [[Pisa]] per suvità a laurea in [[drittu]] à a [[Palazzu di a Sapienza (Pisa)|Sapienza]], induv'ellu insignava [[drittu canonicu]] u rinumatu [[ghjuristu]] [[Filippo Decio]]. Mentre l'anni di studiu vissi cum'è un gran' principe. A so cumpagnia era cumposta per u più di spagnoli. Era statu prisintatu à [[Lurenzu de Medici]] è era in stretti rapporti incù parechji membri di a so famiglia. Un cullega di soiu à l'università pisanu era [[Cardinale Ghjuvanni de Medici|Ghjuvanni de Medici]], u so coetanu, ma più avanzatu in a carriera ecclesiastica, apposta ch'ellu era dighjà cardinale è futuru [[papa Lione X]]. In u periodu di residenza à Pisa ricevì a nutizia chì inghjennò una svolta decisiva in a so vita : u 11 aostu [[1492]] Rodrigo Borgia era statu elettu Papa, incù u nome di [[Papa Lisandru VI|Lisandru VI]]. Senza ch'ellu avissi mai ricivutu l'ordini sacerdutali, u babbu, in u [[1491]], u feci numinà [[diocese di Pamplona|vescu di Pamplona]] è in u [[1492]] [[arcidiocesi di Valencia|arcivescu di Valencia]], arcidiocesi chì era dighjà stata a soia è ancu prima di u so ziu [[Papa Callistu III|Callistu III]]. Di l'arcivescuvatu però Cesare ùn presi mai pussessu, per via di a guasi immediata designazione cum'è cardinale u 20 sittembre [[1493]], è in u [[1495]] cum'è guvernadore generale è [[legatu puntificiu|legatu]] d'[[Orvieto]]. In seguitu à l'omicidiu di u fratellu [[Ghjuvanni Borgia (Duca di Gandia)|Ghjuvanni]], [[duca di Gandia]] carissimu à u babbu, chersi è ottensi da [[Papa Lisandru VI]] a dispensa da a vita ecclesiastica da a quale era pocu attrattu, abbandunendu a cardinalizia in u 1498. Si dedicò dopu à a carriera militare à u postu di u fratellu defuntu. === À a corte di Luigi XII === [[File:Cesare Borgia, Duke of Valentinois.jpg|thumb|right|Prubabile ritrattu di Cesare Borgia.]] U 1a uttrove Cesare Borgia partì per a [[Francia]] per spusà [[Carlotta d'Aragona]], figlia è erede presuntiva di [[Federico I di Napuli]], à l'epica ospitata da u [[rè di Francia]], matrimoniu chì l'averia permessu di rivendicà per ellu u [[Regnu di Napuli]]. Una suttile trama pulitica era in opera trà u stessu [[Luigi XII di Francia|Luigi XII]] è u Papa, u quale, desidarosu d'offre un tronu à u figliolu, trattò incù u suvranu un scambiu di favori: in cambiu di a manu di a principessa Carlotta à u so figliolu Cesare, u Papa dichjarava nulle e precedente nozze di [[Luigi XII di Francia|Luigi XII]] incù [[Ghjuvanna di Valois (1464-1505)|Ghjuvanna di Valois]], di manera ch'ellu pudissi spusà a veduva di [[Carlu VIII di Francia|Carlu VIII]], u so predecessore, a rigina [[Anna di Britagna|Anna]], [[Ducatu di Britagna|duchessa di Britagna]]. Per Lisandru VI ùn fù micca difficiule di fà appruvà u [[divorziu]] in un [[cuncistoriu]]. U pontefice riiscì non solu à assignà un omagiu ultiriore à u rè, ma dinù à favurisce dopu u figliolu: cunferì a [[Berretta|berretta cardinalesca]] à u so ministru [[Georges I d'Amboise|Georges d'Amboise]]. Ùn fibbenu micca simplici, invece, i niguziati per Cesare Borgia, ghjuntu in [[Francia]] in grande pompa. E so bardature d'oru è i cavalli ferrati d'argentu ùn impressiononu micca a principessa napulitana, chì si ricusò di spusà lu è nigò ogni tipu di neguziatu. Di fronte à stu rifiutu, Cesare ùn firmò micca a [[bolla papale]] cuntinente l'annullamentu di u matrimoniu di u rè. Solu dopu à parechji mesi, durente i quali Cesare Borgia fù trattinutu in a residenza di u munarcu francese, senza esse custrettu à cede ma essendu privatu di a pussibilità d'esce, a cumplessa cunvinzione fù risolta incù un comprumessu: à Cesare fù data cum'è sposa a nipote di u rè, [[Charlotte d'Albret]], originaria di a rigione spagnola di a [[Navarra]]. Cum'ella era cunvinuta, Cesare Borgia rimissi a bolla di divorziu à Luigi XII, u quale ottensi prestu a custituzione d'un tribunale ecclesiasticu per ghjudicà a validità di a so unione incù Ghjuvanna è u 17 dicembre [[1498]], in a chjesa di Saint-Denis à [[Amboise]], fù pronunciata a dichjarazione di nullità di u matrimoniu. U spusaliziu di Cesare incù Charlotte fù cilibratu u 12 maghju [[1499]]. In seguitu à quessa ottensi u titulu di [[duca]] di u [[Valentinois]]. Vene da quì u cugnome di "duca Valentinu". ===E campagne militare=== In l'inguernu di u [[1499]] i francesi, alliati incù [[Ripublica di Venezia|Venezia]], ghjunsinu in Italia à a cunquista di u [[ducatu di Milanu]], è [[Ludovico u Moru]], vista l'allianza frà u Papa, a [[Ripublica di Venezia|Serenissima]] è a Francia ùn poti ch'è fughje da [[Milanu]] è lascià campu liberu à i cunquistatori. Forte di u faciule successu, u percorsu di l'armata francese (incù Cesare Borgia cum'è [[tinente]] di u rè) pruseguì à u di quà di u [[Po]] sinu à ghjunghje in [[Rumagna]], territoriu à quellu tempu sottu u putere timpurale di u papatu. [[Papa Lisandru VI]], chì era statu tinutu infurmatu di e manovre di a truppa, inviò à i [[Signore (titulu nobiliare)|signori]] di [[Pesaro]], [[Imola]], [[Forlì]], [[Faenza]], [[Urbino]] è [[Camerino]], una lettera in a quale i dichjarava dicaduti da i so feudi, spianendu cusì a strada à a cunquista di u figliu è dunendu li un principatu sanu. Com'era previdibile, nissunu ubbidì à l'ingiunzione di u Papa. A lotta si scatinò di manera trimenda. Una prima spedizione in [[Rumagna]] ebbi locu u 21 nuvembre [[1499]], incù un'armata custituita da fantacini è mercenarii di varie pruvince è nazione. U 11 dicembre Imola era dighjà assaltata. Di ghjinnaghju dopu u duca Valentinu dopu à avè [[Assediu di Forlì|assidiatu Forlì]], scunfissi a cuntessa [[Catalina Sforza]], chì per trè sittimane s'era stanghittata in a rocca, à u cummandu di 2.000 omini. Nonustante l'energia è u stintu di guerriera, Catalina fù fatta prighjunera è Forlì fù presa d'assediu da l'invasore, chì s'abbandunonu à atti di viulenza annantu à a pupulazione. Una volta compiu u saccheghju, u duca si poti insidià in cità, ospitatu da u gentilomu forlivese [[Luffo Numai]], chì era cunsigliere di Catalina Sforza. [[File:C%C3%A9sar_Borgia.jpg|thumb|left|Ritrattu di Cesare Borgia]] Cum'è tinente di u rè di Francia Luigi XII, Cesare si lanciò dopu in a siconda spedizione rumagnola, contru à [[Rimini]], [[Ravenna]], [[Cervia]], [[Faenza]] è [[Pesaro]], essendu furmalmente autorizatu chì u Papa avia rivoltu, per via di una [[bolla puntificia|bolla]] à i signori di quelle cità, l'accusa di esse si suttratti à l'autorità pontificia. U 2 aostu [[1500]] [[Cesena]] si arrese, fù dopu a volta di Rimini è Faenza, induv'elle fubbenu diposte e signurie di i [[Malatesta]] è di i [[Manfredi (famiglia)|Manfredi]]. In u 1501 si firmava un pattu d'amicizia trà Firenza è Cesare, u quale pocu dopu assidiò Piumbinu è fece occupà l'isule d'Elba è Pianosa. Suvitonu dopu una visita di u pontefice à l'isule occupate è grandi fistighjamenti. Pocu dopu, francesi è Spagnoli, incuraghjiti da u Papa invasenu u regnu di Napuli. U 25 ghjugnu di u 1501 Lisandru VI scumunicò u rè di Napuli è, u 19 lugliu, Cesare affiancatu da l'armata francese assidiò Capua a quale, dopu à 7 ghjorni fù cunquistata grazia à un tradimentu: Un citatinu di Capua, currottu da Cesare, aprì e porte di a cità è, dopu à un signale prestabilitu, l'armata franca-papali sbuccò in a cità è dete a via à u massacru di a guarnigione militare è di a pupulazione. In u [[1502]] Cesare guardava dighjà più luntanu. I so obiettivi eranu i [[Ducatu (feudu)|ducati]] di [[Varano (famiglia)|Camerino]] è [[Ducatu d'Urbino|Urbino]], scaccendu ne i [[Varano (famiglia)|Da Varano]]<ref>Ghjuliu Cesare è l'eredi masci fubbenu assassinati, mentre a figliola [[Camilla Battista da Varano|Camilla da Varano]], incù u nome di sora Battista riiscì à fughje.</ref> è i [[Da Montefeltro|Montefeltro]]. U duca Valentinu era oramai diventatu putentissimu, ma era mal'vistu da parechji di i so più valenti cunduttieri chì, d'uttrove di quellu stessu annu, vicinu à u [[Castellu dei Cavalieri di Malta (Umbria)|castellu di i Cavalieri di Malta]] di [[Magione (Italia)|Magione]], in e vicinanze di u [[lavu Trasimeno]], fecinu una cuspirazione contru à ellu, à u fine d'evità, cum'elli dicianu, "d'esse unu à unu divurati da u dracone". Cesare fù scunfittu in a [[battaglia di Calmazzo]] da una lega di capitani di ventura è custrettu à abbandunà u ducatu d'Urbinu oramai sediu di fuculari di rivolta. === A cuspirazione di a Magione === Cesare Borgia, per assicurà si l'acquisizione di novi pussidimenti, duvite spessu effettuà cuspirazione è atroci delitti contru à nimichi militari è pulitichi (cum'è l'[[Orsini]]). Tuttu quessa u fecia senza u minimu scrupulu, chì cuntava dinù annantu à l'appoghju di u babbu Lisandru VI è di i so amichi cardinali. Ma accadia ch'è in certi casi, cum'è quellu incù protagonistu i [[Vitelli]], ch'ellu fusse propriu ellu stessu u bersaghju sceltu da i so antagunisti. Preoccupatu da a criscente ambizione di Cesare Borgia, [[Vitellozzo Vitelli]], u so cumpagnu in molte imprese di cunquista in u centru nordu di l'[[Italia]], principiò à teme per i proprii duminii. Per quessa, d'uttrove [[1502]], si ricò in u [[Castellu di i Cavalieri di Malta (Umbria)|castellu]] di [[Magione (Italia)|Magione]], induve incù [[Giampaolo Baglioni]], Paulu Orsini, [[Antonio Giurdanu]] (per [[Pandolfo Petrucci]] di [[Siena]]), [[Oliverotto da Fermo]] è u duca di Gravina compluttò à i danni di u Valentinu. Malatu di [[sifilide]], Vitellozzo incù l'altri cunghjurati principiò à agisce: entrì in [[Urbinu]] è ci fece impiccà molti funziunarii di Cesare Borgia, è cumbattì dopu e truppe nimiche in a [[battaglia di Calmazzo]], da ellu vinta, induv'ellu fù fattu prigiuneru [[Ugu di Moncada]]. Ma, accurdatu si Paulu Orsini incù Borgia, ancu Vitellozzo è l'altri cunduttieri si sottumissenu à a richiesta di pace di u Valentinu, è in a notte di u 31 dicembre [[1502]], Vitellozzo Vitelli è [[Oliverotto da Fermo]] funu invitati da Cesare à un banchettu à [[Senigallia]], durente u quale fubbenu tremindui strangulati da [[Michelotto Corella]]. Vitellozzo, prima di mora, invucò u perdone per e so azzione da papa Lisandru VI. Annantu à sta drammaticu fine, [[Niccolò Machjavelli]], scrittore fiurintinu, dedicò un trattatu, a ''[[Descrizzione di u modu tinutu da u Duca Valentinu in l'assassiniu di Vitellozzo Vitelli, Oliverotto da Fermo, u Signore Pagolo è u duca di Gravina Orsini]]'', scrittu in u [[1503]]. L'episodiu serà ripresu dinù da Machjavelli ancu in a VII capitulu di u ''[[U Principe]]'', scrittu in u [[1513]]. === A caduta === Cesare era diventatu u signore incuntrastatu di a Rumagna. In u [[1503]] e so truppe fubbenu ospitate da l'abitanti di [[Monteleone d'Orvieto]], per 10 longhi ghjorni, riducendu à a fame quellu picculu paese. Pocu dopu u Papa fece caccià Gian Paulu Baglioni (unu di i participanti à a cuspirazione di a Magione) da [[Perugia]] dopu à avè minacciatu i citatini di scumunica è d'un attaccu di l'armata di Cesare s'elli ùn u cacciavanu micca. [[File:Cesare-borgia-leaving-the-vatican-giuseppe-lorenzo-gatteri.jpg|thumb|350px|right|Cesare Borgia lascia u Santu Sediu à a morte di u babbu. Dipintu di [[Ghjaseppu Lurenzu Gatteri]] (1877).]] Da Perugia s'apria a strada per [[Siena]] chì era guvernata da Pandolfu Petrucci u quale lasciava a cità in e mane di Cesare u 28 ghjinnaghju di u 1503. Intantu u Papa era in lotta contru à l'Orsini, è fece arristà parechji membri di a famiglia è ni fece cunfiscà i bè, mentre u so figliolu Goffredo attaccava dapertuttu l'Orsini incù i so suldati ma quelli però si ripresenu prestu per marchjà annantu à Roma è pruvà à dipone u Papa incù a forza di l'armi. U Papa cherse aiutu à Cesare, u quale rientrò in u Vaticanu u 26 frivaghju di u 1503 è, in qualità di suldatu di a chjesa assidiò l'Orsini à Ceri induve, impiighendu in l'azzione militare e macchine da guerra di [[Leunardu da Vinci]] in 38 ghjorni cunquistò a rocca. Fù tanta a gioia di u pontefice per quella vittoria ch'ellu si ricò à visità Ceri. A cunquista di Ceri però cumpurtava a perdita di Siena a quale, per vulè di u rè di Francia, riturnava sottu u guvernu di Pandolfu Petrucci. Cesare puntava à ricunquistà Siena è à piglià Pisa, ma fù menu u so principale sustegnu è puntu di riferimentu: u 18 aostu di quellu annu u babbu, [[papa Lisandru VI]], morse à l'età di 73 anni. Ùn hè sempre tuttu à fattu chjaru s'è per via di [[malaria]] o in seguitu à un [[avvilinamentu]]: hè quantunque un fattu ch'è Cesare, anch'ellu ammalatu, firmò per qualchì tempu incapace di mette in ballu e misure ch'è a situazione avaria richiestu. À a morte di u babbu u duca Valentinu entrì in crisa. Dopu à u breve puntificatu di [[Papa Pio III|Pio III]], à ellu favurevule, d'uttrove di u listessu annu iscì elettu da u [[conclave]] successivu u cardinale Giuliano [[Di a Rovere]], espunente d'un casatu nimicu di i Borgia<ref>Machjavelli, in ''[[U Principe]]'', sustene ch'è Cesare Borgia avaria divutu evità, avendu ne a facultà, ch'ellu fusse elettu papa un nimicu di soiu.</ref>. U novu puntefice, chì prese u nome di [[Papa Ghjuliu II|Ghjuliu II]], omu austeru, vulitivu è pocu avvezzu à e vie diplumatiche, tolse à u duca u guvernu di a Rumagna è ne ordinò l'arrestu è a riclusione in [[Castel Sant'Anghjulu]]. === A fine === À Cesare Borgia fù inutule, una volta evasu, di circà à rifughjà si à [[Napuli]] per organizà da quì a ricunquista di i so territorii: u Papa u fece dipurtà in [[regnu d'Aragona|Aragona]] cunsignendu lu à [[Ferdinando II d'Aragona|Ferdinando II]], induve u Valentinu fù rinchjusu prima in u [[castellu di Chinchilla]], dopu in u forte di [[A Mota]] à [[Medina di u Campu]]. Riiscì à scappà in u [[1506]] incù una rucambulesca fuga, induv'ellu si fratturò parechji ossi perch'ellu si calò da un balcone pusiziunata à vinti metri circa d'altezza (ma qualchiadunu tagliò a fune è u precipitò in u fussettu sottostante), rifughjendu si cusì in u picculu [[regnu di Navarra]]. [[File:Vista general Castillo de la Mota (Medina del Campo).jpg|thumb|left|U castellu di a Mota in Medina di u Campu.]] Cesare, gravamente infittatu da u cusiddettu [[Sifilide|mal' francese]], murì cumbattendu per so cugnatu [[Ghjuvanni III di Navarra|Ghjuvanni III d'Albret]], [[rè di Navarra]] in l'assediu di [[Viana (Spagna)|Viana]] contru à u conte di Lerin, signore di a cità, chì s'era ribellatu, in a notte trà l'11 è u 12 marzu 1507. U cadaveru fù truvatu da l'avversarii, chì ignurendu ne l'identità, li tolsenu l'armatura è i vistiti lascendu ne u corpu nudu, chì fù ritruvatu u lindumane matina, trapassatu incù vinti trè colpi di picca. Dopu à sulenni funerali, u corpu fù cumpostu in un grande sipolcru di marmeru vulsutu da u rè navarrese in a [[chjesa di Santa Maria di Viana]], à a dritta di l'altare maiò è sculpitu da [[Victoriano Juaristi]].<ref>Gurrieri, p. 167</ref><ref>Annantu à a so tomba fù scrittu u siguente epitafiu, divutu à u pueta Soria, parvinutu sin'à noi perchè cumpresu in a racolta ''Romancero español'', publicatu in u [[1511]]:"''Quì ghjace in poca terra/ quellu ch'è tuttugnunu timia,/ quellu ch'è a pace è a guerra/ in a so manu tinia./ O tù chì intendi circà/ cose degne da ludà,/ s'è voli ludà u più degnu/ quì ferma u to camminu,/ non ti curà d'andà più in'dà.''"</ref> Ma u Valentinu ùn truvò pace mancu mortu: non moltu tempu dopu à l'[[Inquisizione]] accadì ch'è i so resti, cunsiderati cosa indegna è sacrilegia, fussenu sipolti in a terrazza di a stessa chjesa, in terra micca cunsacrata, vicinu à una discarica di rumenzulu, affinch'elli fussenu ''"calpistati da omini è animali".'' Ma in u [[1953]] l'auturità di [[Viana (Spagna)|Viana]] ricuperonu quelli resti, i culluconu in un'urna di petra è l'interronu in a piazza, davante à a porta principale di a chjesa di Santa Maria, sottu una petra tumbale in marmeru, annantu à a quale era scrittu: ''"Cesare Borgia, Generalissimu di l'armate di Navarra è Puntifici, mortu annantu à i Campi di [[Viana (Spagna)|Viana]] a 11 marzu 1507".'' In u 1965 in quella cità li fù erettu un bustu. Dopu in u 2007 l'auturità civiche di [[Viana (Spagna)|Viana]] cilibronu a ricurrenza di u 500º anniversariu di a morte è in 'ss'occasione chersinu ch'è i so resti murtali vultessinu à ripusà drentu à a chjesa. Ùn ottensenu però u permessu di u cumpetente vescu di u [[vescuvatu di Pamplona]], di u quale u Valentinu fù vescu elettu (1491). A so tomba hè diventata oghje destinazione di numerose è criscente visite. == Discendenza == U 10 maghju [[1499]] Cesare Borgia spusò [[Charlotte d'Albret]] ([[1480]]-11 marzu [[1514]]), surella di u rè cunsorte di Navarra, Ghjuvanni III d'Albret. Da stu matrimoniu nascì solu una figliola, ch'è Cesare ùn cunnuscì mai: [[Luisa Borgia]], duchessa di Valentinois, signora di [[Châlus]], duchessa di Borgia ([[1500]]-[[1553]]), chì spusò prima [[Louis de a Trémoille|Luigi II de A Trémouille]], guvernadore di Burgogna, è poi, in siconde nozze, [[Filippu di Borbone-Busset]]. Cesare fù dinù babbu di almenu dui figlioli naturali: Ghjirolmu, chì spusò prima Isabella Pizzabernari (da a quale ebbe Ippolita, a discendenza di a quale cuntinuerà in u tempu), dopu Isabella, cuntessa di Carpi, è Camilla-Lucrezia (morta in u [[1573]]), chì diventò abbatessa di u cunventu di San Bernardinu (Ferrara), pare nati da una certa Drusilla, una di e dame di cumpagnia à u seguitu di a surella Lucrezia quandu quella si truvava sempre à Roma. == Da vede dinù == * [[Niccolò Machjavelli]] * [[Lucrezia Borgia]] * [[Papa Lisandru VI]] == Note == <references/> 4bw41ugn3p8juvloyq5eov54ehgxzv7 Wikipedia:Asian Month 4 19413 352160 2015-11-22T15:19:00Z 永続繁栄 10281 Pagina nova: '''’Asia Month''' is about writing Asia. If you are writing five or more pages about Asia, Special design letter(from other country) will send to you. Why don't you join us? If you... wikitext text/x-wiki '''’Asia Month''' is about writing Asia. If you are writing five or more pages about Asia, Special design letter(from other country) will send to you. Why don't you join us? If you are interested, please sign [[/participants|this page]]. If you want to be local organizer, please sign below. Cf.[[m:Wikipedia Asian Month]] [[:en:Wikipedia:Wikipedia Asian Month]] == Organizers == bh9gbqoddqi6b9vywnwb5ycdqfiol7e Wikipedia:Asian Month/participants 4 19414 352161 2015-11-22T15:19:42Z 永続繁栄 10281 Pagina nova: --~~~~ wikitext text/x-wiki --[[Utente:永続繁栄|永続繁栄]] ([[Discussioni utente:永続繁栄|discussioni]]) 15:19, 22 nuv 2015 (UTC) rptdrkec62qvkqs4smo1yabv2p7y4n1 Muschettu 0 19415 354718 352230 2016-08-13T13:10:07Z 86.219.78.178 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U muschettu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Régulus regulus1 (Corsica).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Regulus regulus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Regulidae]]'' |----- | Generu | ''[[Regulus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Regulus regulus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Regulus_regulus_-Vendee,_France-8.jpg|250px]] |----- |} U '''muschettu''' (''Regulus regulus'') hè un [[Aves|acellu]] di a [[Famiglia (tassonumia)|famiglia]] di i [[Regulidae|Regulidi]]. == Descrizzione == U muschettu hè u più chjucu acellu europeu (menu di 10&nbsp;cm di lunghezza), cupertu di piume di culore grisgiu o olivastru, attravirsatu da strisce bianche annantu à l'ale. Annantu à u capu hà una striscia gialla (o ancu arancione ind'è u masciu) trà duie strisce nere. Dispone d'un bizzicu cortu è pinzutu.<ref>Svensson (2009).</ref> == Biolugia == [[Insettivoru]], incù un cumpurtamentu gregariu, d'inguernu u muschettu pò furmà gruppi incù diverse spezie di [[Paridae]]. Ùn teme micca particularmente l'omu, è si lascia avvicinà ancu à distanze corte. == Distribuzione è ambiente== U muschettu campa per u più in e [[furesta|fureste]] di [[Pinophyta|pini]] di l'[[Europa sittentriunale]] è di l'[[Asia]]. Hè un acellu parzialmente [[Migrazione|migratore]]: mentre parechje pupulazione sò sedentarie, altre nidificheghjanu in e zone più sittentriunale di l'ariale è inguernanu in quelle più meridiunale. Si pò dunque truvà in l'[[Europa cintrale]], in l'[[Azzorre]], in e [[Canarie]] è in l'isule maiò di u [[Mare terraniu]]. ==In Corsica== U muschettu hè cumunu in [[Corsica]], sopratuttu in e fureste. ==Lessiculugia== U muschettu hè ancu chjamatu u ''rè di machja'', u ''tupaghjolu'', a ''cannechja'' o u ''frìsgiulu'' (per via di u frisgiu ch'ellu hà in capu).<ref>Battistelli (1982).</ref> ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Lars Svensson, ''Guida di l'acelli d'Europa, Nordu Africa è vicinu oriente'', 2009, Ricca Editore == Ligami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf Ghjuvan Petru Battestini, ''L'acelli'', [[Adecec]], 1982] ==Da vede dinù== * [[Avifauna di Corsica]] b0lfygifz905xzhdpy3md3kcp0rr3xj Regulus regulus 0 19416 352202 2015-11-28T15:58:10Z 92.158.140.105 Reindirizzamentu à [[Muschettu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Muschettu]] 2zzzzpmgeha7q2z4ypf9b39b3jnv8ql Cannechja 0 19417 352204 2015-11-28T16:50:44Z 92.158.140.105 Reindirizzamentu à [[Muschettu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Muschettu]] 2zzzzpmgeha7q2z4ypf9b39b3jnv8ql Mauricio Macri 0 19420 364923 356208 2019-11-09T15:59:15Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki [[File:Presidente_Macri_en_el_Sillon_de_Rivadavia_(cropped).jpg|220px|right|thumb|Mauricio Macri.]] '''Mauricio Macri''' hè un [[pulitica|puliticante]] nato à Tandil u [[1959]]. Dapoi u 10 di dicembre di u 2015 hè u 56esimu presidente di a Republica [[Argentina]]. ==Da vede dinò== * [[Cristina Fernández de Kirchner|Cristina Fernández]] [[Categoria:Puliticante|Macri]] [[Categoria:Argentinu|Macri]] lteu2azsbzfoejqcy60g0oxi2aam6jg Jean Michel Jarre 0 19421 362203 362196 2019-05-18T23:57:50Z Jumpy01 11155 Annullata la modifica 362196 di [[Special:Contributions/86.24.199.0|86.24.199.0]] ([[User talk:86.24.199.0|discussione]]) wikitext text/x-wiki '''Jean Michel Jarre''' (* [[1948]]) hè un [[Musica|cumpositore]] [[Francia|francese]]. [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Cumpositore]] 8xscry8wvx0aq97m0vbu9dbzfni887p Imelda 0 19427 352315 2015-12-18T06:18:15Z Imeldific 10421 Reindirizzamentu à [[Imelda Marcos]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Imelda Marcos]] fedg3ckuwtw60pz0xr0f45hffnprci6 Don Gregoriu Salvini 0 19428 362903 362887 2019-07-08T21:08:30Z Jumpy01 11155 W wikitext text/x-wiki [[File:Cover - Giustificazione - Don Gregoriu Salvini.jpg|250px|right|thumb|Illustrazione in l'edizione di u 1764 di a ''Ghjustificazione di a Rivuluzione di Corsica'']] '''Don Gregoriu Salvini''' ([[Nesce]], 1696 - Nesce, 24 dicembre 1789)<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> hè statu un puliticante, prete è scrittore corsu. Hè statu un amicu intimu di [[Pasquale Paoli]]. Incù i preti [[Erasmu Orticoni]] è [[Bonfigliu Guelfucci]] fù unu di i prutagunisti di a rivolta di a [[Balagna]] contru à a Ripublica di Genuva<ref>[http://www.laprocure.com/trois-pretres-balanins-coeur-revolution-corse-erasmo-orticoni-gregorio-salvini-bonfigliuolo-guelf/9782915410310.html Trois prêtres balanins au coeur de a révolution corse : Erasmu Orticoni, Gregoriu Salvini, Bonfigliolu Guelfucci]</ref>. == Biografia == [[File:Le_village_de_Nessa.jpg|250px|left|thumb|Nesce, u paese nativu di Don Gregoriu Salvini.]] Natu in u 1696 in u paese di [[Nesce]] in [[Corsica]], chì tandu a Ripublica di Genuva si n'era impussissata, riceve a prima educazione da u ziu maternu [[Petru Murati]], autore di ''Practica Manuale''. In u 1728 dopu à a morte di a so sposa, parte per [[Roma]] induv'ellu studieghja ancu à l'università di [[A Sapienza]], eppoi diventa duttore in [[drittu civile]] è [[drittu canonicu]]. À Roma diventa cusì prete è scontra in u 1730 u so puetanu è canonicu [[Erasmu Orticoni]] di [[Santa Riparata di Balagna]], aderendu tandu à l'idee di l'independintismu corsu contru à i dominatori genuvesi. In seguitu Salvini si culloca à [[Napuli]] è di marzu 1736 sbarca in l'[[Isula Rossa]] induv'ellu cuntribuisce à a nascita di l'effimeru [[Regnu di Corsica (1736)|Regnu di Corsica]] sustinendu u "rè di Corsica" [[Tiadoru di Neuhoff]]. Don Salvini s'occupa di purtà e munizione da [[Livornu]] è di fà le sbarcà in l'Isula Rossa. U 6 aostu riceve un impurtante incaricu da u generale [[Luiggi Giafferi]], [[Ghjuvanni Ghjacumu Ambrosi]], [[Paulu Maria Paoli]] è [[Ghjuvanni Tommasu Giuliani]] per una missione sicreta in e cità tuscane per l'indipendentisti isulani. Firmarà dopu in [[Livornu]] per sei anni finu à u 1740. Di sittembre di u 1737 da Livornu incù impurtanti persunaghji isulani scappati da l'isula scrive una lettera à u [[Luigi XIV di Francia|Rè Sole]] è à u so ministru, u cardinale [[André Hercule de Fleury]] per ghjustificà a lotta di i corsi contru à a [[Ripublica di Ghjenuva]] è evità cusì un qualunque aiutu francese à a Superba. Ma per disgrazia 'ssu desideriu falarà in u biotu è a storia anderà da tutt'altra parte. U 13 nuvembre scrive à Pignon, consulu francese à [[Tunisi]] per chere un aiutu à u ministru di l'esteru francese [[Jean-Jacques Amelot de Chaillou]] è pruvà à fà una ricunciliazione trà francesi è corsi. In u 1738 scrive à Orticoni di chere à i corsi di sottumette si à i francesi in funzione anti-genuvese, ma spiega Orticoni chì sò propriu i francesi chì aiutani i genuvesi. In u 1740 lascia Livornu è và à [[Napuli]] induv'ellu s'uniscerà à altri esiliati corsi. In u 1742 si sposta à [[Gaeta]] induv'ellu scontra à [[Pasquale Paoli]], cadettu di u righjimentu corsu. Incù Paoli ci serà una lunghissima amicizia è tremindui unisceranu e so forze per circà di liberà a [[Corsica]]. In u 1750 volta in Corsica dopu à avè la lasciata quattordici anni prima è cerca di ristabilisce a pace in [[Balagna]]. In seguitu hè ancu numinatu ''diputatu di a Balagna occidentale'' dopu à a ''Cunsulta generale di a Corsica'' di [[Corti]]. D'uttrove di u 1753 dopu à l'assassiniu di [[Ghjuvan Petru Gaffori]] diventerà diputatu di a Balagna sana. In u 1753 s'occupa ancu di i travagli per finisce a custruzzione di a Chjesa di San Ghjaseppu di Nesce, u so paese nativu. In u 1755 participeghja attivamente à u ritornu di [[Pasquale Paoli]] in l'isula grazia à l'aiutu di u babbu [[Ghjacintu Paoli|Ghjacintu]], datu ch'è tremindui avianu espressu a contrarietà per a cuntinuazione di l'esiliu in u [[Regnu di Napuli]]. In u 1758 scrive a so opera principale, ''A [[Ghjustificazione di a rivoluzione di Corsica]] è di a ferma risoluzione presa da Corsi di mai più sottumette si à u duminiu di Genuva'' chì hè stampata à [[Napuli]]. In u 1764 publicheghja in Corti a terza edizione de ''A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica...'' mudifichendu ne u titulu in ''A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica cumbattuta da e riflessione d'un Genuvese è difesa da l'ossirvazione d'un Corsu''. In u 1765 hè elettu oratore di a ''Cunsulta Generale di Corte'', mantene e cariche publiche finu à a caduta di a [[Ripublica Corsa]] guidata da u so amicu [[Pasquale Paoli]], in u 1769 incù i novi patroni [[Francia|francesi]] si ritira in u so paese nativu induv'ellu assiste i travagli per a custruzzione per a paruchjale chì serà cunclusa in u 1784. [[File:Nessa plaque Gregorius Salvini dans l'église paroissiale.jpg|250px|right|thumb|Placca cummemurativa in onore di Don Salvini in a chjesa paruchjale di San Ghjaseppu di Nesce.]] Murì in u 1789 in u so paese nativu à l'età di 93 anni, à l'alba di u crollu di l'[[Ancien Régime]] dopu à avè vissutu guasi un seculu di vita. Hè statu sipoltu incù a so surella Prassede Saladini-Salvini in a chjesa di [[Nesce]]. == Note == <references/> == Opere == * [http://reader.digitale-sammlungen.de/de/fs1/object/display/bsb10079574_00003.html A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica è di a ferma risoluzione presa da' Corsi di mai più sottumette si à u duminiu di Genuva], [[Napuli]], [[1758]]. * [https://play.google.com/store/books/details?id=iGlgAAAAcAAJ&rdid=book-iGlgAAAAcAAJ&rdot=1 A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica cumbattuta da e riflessione d'un Genuvese è difesa da l'ossirvazione d'un Corsu], [[Corti]], [[1764]]. ==Riferenze== * [http://adecec.net/parutions/cronache.html Anton' Dumenicu Monti, [[Adecec]], ''Cronache 1'', 1992] == Da vede dinù == *[[Regnu di Corsica (1736)]] *[[Tiadoru di Neuhoff]] *[[Bonfigliu Guelfucci]] *[[Pasquale Paoli]] *[[Luiggi Giafferi]] md5d70gprbzlazd5sj3gag96lphypj4 Gregoriu Salvini 0 19429 352326 2015-12-18T18:41:46Z 92.158.146.143 Reindirizzamentu à [[Don Gregoriu Salvini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Don Gregoriu Salvini]] ghx8iu1zpiyaj1ti60qe9grlsz86fc4 Don Grigoriu Salvini 0 19430 352336 2015-12-18T20:03:39Z 92.158.146.143 Reindirizzamentu à [[Don Gregoriu Salvini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Don Gregoriu Salvini]] ghx8iu1zpiyaj1ti60qe9grlsz86fc4 Atomu 0 19431 352352 352350 2015-12-20T10:37:45Z Alcide Bava Sirine 8909 wikitext text/x-wiki Un '''atomu''' hè a piu ghjuca parte di una [[sustenza simplice]] chì si pò unì chimicamente incu un altra. Un atomu hè fattu di un [[Nucleu Atomicu|nucleu]] chi racoglie più di 99,9 % di a so massa, in giru di quale si trovanu l'[[elettrone|elettroni]] chi s'adduniscenu in un nulu 100 000 piu grande chi u [[Nucleu Atomicu|nucleu]]. 3rsew8arw25o13xeszems9gi852zr5w Sustenza simplice 0 19432 352349 352348 2015-12-20T10:28:32Z Alcide Bava Sirine 8909 wikitext text/x-wiki Una '''sustenza simplice''' hè una sustenza furmata di un solu elemente chimicu aversamente di i [[cumpostu chimicu|cumposti chimiche]]. Per esempiu u [[diossigenu]] (O<sub>2</sub>), cumunamente ghjamatu ossigenu, o l'[[ozonu]] (O<sub>3</sub>), sò sustenze simplice. 43c8voa7a9ajtslaeyaopwha5m7k1j4 Nucleu Atomicu 0 19433 352353 352351 2015-12-20T10:39:35Z Alcide Bava Sirine 8909 wikitext text/x-wiki U '''nucleu atomicu''' hè u locu postu à u centru di un [[atomu]], furmatu di [[Neutronu|neutroni]] è di [[Prutone|prutoni]]. 58lq0qbbvnytbs3h2cqentjh35br9pq Assemblea di Corsica 0 19436 352362 352361 2015-12-20T19:35:32Z Alcide Bava Sirine 8909 /* Ghjuramentu */ wikitext text/x-wiki L''''assemblea di Corsica''' hè l'assemblea deliberente di a [[cullettività territuriale di a Corsica]]. Hè cumposta dà 51 cunsiglieri eletti à u [[suffraghju universale]].  L'assemblea di Corsica sede in [[Aiacciu]]. U 6 è 13 di dicembre di u 2015 si so passate l'ultime [[elezzione territuriale]]. Cum'è a [[cullettività territuriale unica]] un sera in piazza chè u primu di ghjenaghju di u  2018, l'attuale mandatu un sera chè di dui anni. == Storia == L'assemblea di Corsica hè criata in 1982 seguidantu e legge di [[diccintralizazione]] chi purta à a Corsica un statutu particulare<ref name="admin82">[http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000704430&categorieLien=id Loi n°82-214 du 2 mars 1982 portant statut particulier de la région Corse (organisation administrative)]</ref>. A prima assemblea hè eletta l'8 d'aostu di u 1982. L'esecutivu è cunfidatu à u presidente di l'assemblea<ref name="admin82">[http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000704430&categorieLien=id Loi n°82-214 du 2 mars 1982 portant statut particulier de la région Corse (organisation administrative)]</ref>. Nuladimenu, u modu di scutinu è u fattu chi 2231 voce abbastanu pè pudè sede rendenu l'assemblea difficilmente guvernevule. L'assemblea sera dunque disciolta dà u [[cunsigliu di i ministri]] in lu 1984. U so modu di scutinu sera allora cambiatu u 10 di lugliu di u 1985<ref name="stat8291"><span class="ouvrage">[http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/d000090-la-question-corse-en-2005-30-ans-apres-aleria/les-statuts-de-1982-et-1991 « <cite style="font-style: normal">Les statuts de 1982 et 1991</cite> »], sur ''La Documentation française'' <small style="line-height:1em;">(consulté le <span class="nowrap">27 novembre 2015</span>)</small></span><span class="ouvrage"></span></ref>. In lu 1991, un statutu novu hè adupratu pè a Corsica : a nova legge crea una cullettivita territuriale Corsa cù un statutu particulare indè a regione<ref>[http://www.legifrance.gouv.fr/WAspad/UnTexteDeJorf?numjo=INTX9000167L Loi n° 91-428 du 13 mai 1991 portant statut de la collectivité territoriale de Corse]</ref> L'assemblea di Corsica hè cumposta di 51 socii è u [[scutinu prupurziunale]] hè mentenutu mà ci hè una prima di 3 sede pè u primu partitu (purtata à 9 sede dapoi 2010<ref name="iris">[http://www.net-iris.fr/veille-juridique/actualite/22623/modification-du-mode-de-scrutin-de-election-de-assemblee-de-corse.php Modification du mode de scrutin de l'élection de l'Assemblée de Corse] Sur le site net-iris.fr - consulté le 4 avril 2012</ref>). U putere esecutivu hè cunfidatu à un [[cunsigliu esecutivu]] distintu di l'assemblea è elettu da iddu. Dopu à un fiascu in lu 2003, un prugettu di cullettività unica hè finalmente sceltu u 7 d'aostu di u 2015 : privede a criazione di una cullettività di a Corsica pè u primu di ghjenaghju di lu 2018<ref name="notre">[http://www.legifrance.gouv.fr/WAspad/UnTexteDeJorf?numjo=RDFX1412429L Loi n° 2015-991 du 7 août 2015 portant nouvelle organisation territoriale de la République]</ref>. == Cumpusizione è elezzione == L'assemblea di Corsica hè cumposta di 51 socii, eletti à u [[suffraghju universale]]. È liste anu dà rispette a parità.  Ci hè un sicondu tornu s'eddu un ci hè mancuna lista à avè 50% à u primu tornu. È liste chi anu avutu almenu 7% di è voce ponu prisentà si pè u sicondu tornu. Quiddi chì anu avutu almenu 5% di e voce ponu s'addunì incù un altra lista s'edda hè qualificata. A prima lista uttene una prima di 9 sede è i resti di e sede so scumparti trà tutte e liste chi anu avutu almenu 5% di è voce. L'assemblea di Corsica prucede, u ghjovi sicondu à la so elezzione, à l'elezzione di u so presidente è à l'elezzione di u [[cunsigliu esecutivu di Corsica]]. I socii di u cunsigliu esecutivu un pudenu micca esse, à u listessu tempu, cunsiglieri à l’assemblea. === Gruppi attuali === {| class="wikitable" style="margin-bottom: 10px;" |+ style="font-weight: bold; font-size: 1.1em; margin-bottom: 0.5em" | Gruppi pulitichi ! colspan="2" |Nome di gruppu !Partiti riprisentati !Eletti ! Statutu |- | | ''Per a Corsica'' | Femu a Corsica è Corsica libera | align="center" |24 | Maghjurenza |- | | ''Prima a Corsica'' | Divers gauche è Front de gauche | align="center" |12 |- | | Le Rassemblement | Les Républicains, UDI è CCB | align="center" |11 |- | | Front national Corse | Front national | align="center" |4 |} == Presidente == U presidente di l'assemblea di Corsica hè elettu durante a prima accolta chi seguita l’elezzione. Per i dui primi torni di scutinu, ci vole una maghjuranza assuluta per esse elettu. Per u terzu tornu, abbasta una maghjurita simplice. === Ghjuramentu === In dicembre di lu 2015, [[Ghjuvan Guidu Talamoni]], presta ghjuramentu annantu à una edizione di 1758 di a ''[[Giustificazione della rivoluzione di Corsica]], ''cume [[Gilles Simeoni]], elettu presidente di u cunsigliu esecutivu di Corsica. {| class="wikitable" ! colspan="2" |Presidente !Partitu !Date |- ! colspan="4" |Consigliu regiunale di Corsica |- | |François Giacobbi |Radical |1974-1979 |- | |Jean Filippi |Radical |1979-1982 |- ! colspan="4" |Assemblea di Corsica |- | |Prosper Alfonsi |MRG |1982-1984 |- | |Jean-Paul de Rocca Serra |RPR |1984-1998 |- | |José Rossi |UDF-PR-DL-UMP |1998-2004 |- | |Camille de Rocca Serra |UMP |2004-[[2010]] |- | |Dominique Bucchini |PCF |[[2010]]-[[2015]] |- | |Jean-Guy Talamoni |Corsica libera |[[2015]]-2018 |} == Annutazione è referenze == <div class="references-small decimal" style=""> <references></references> </div> 5ucj4ip2q4645wpzjlph21m78e1csfi Giustificazione della rivoluzione di Corsica 0 19437 352891 352405 2016-02-09T18:53:41Z 92.150.5.197 wikitext text/x-wiki [[File:Cover_-_Giustificazione_-_Don_Gregoriu_Salvini.jpg|thumb]] A '''''Giustificazione della rivoluzione di Corsica, e della ferma risoluzione presa da' Corsi, di non sottomettersi mai più al dominio di Genova''''' chjamata a '''''Ghjustificazione,''''' hè un opera apparsa in tuscanu, in [[Napuli]] in u 1758, senza nome d'autore, scritta da [[Don Gregoriu Salvini|Gregoriu Salvini]], un amicu intimu di [[Pasquale Paoli]], forse in [[Corti]]. 'Ss'opera ricensa 160 casi d'inghjustizia di a republica ghjenuvese riguardu à a Corsica. Serà ripublicata in u 1764 ''A Ghjustificazione'', in [[Corti]], incù parechje modifiche, cumpurtendu una dedica à [[Pasquale Paoli]] è per appuntu l'argumenti di u vescu genuvese [[Pier Maria Giustiniani]] incù e risposte à quelli argumenti di un antru cumpagnu di Paoli: [[Bonfigliu Guelfucci]] (1721-1813) di [[Bargudè]]. Assai lestru, a Ghjustificazione diventa a basa annantu à a quale si sviloppa a duttrina naziunalista insulare in i primi anni 1760 per a fasa cunclusiva di a lotta contru à a Ripublica di Genuva. [[Pier Maria Giustiniani]], Vescu di Savone è Vintimiglia ci oppone una contradizzione inspirata da u principu ch'è "ùn hè mai lecitu di rivultà si contru à u so suvranu, qualsiasi a raghjone". Scrive cusì e ''Riflessioni intorno ad un libro intitolato Giustificazione della rivoluzione di Corsica, e della ferma risoluzione presa da’ corsi di mai più sottomettersi al dominio di Genova''. È principia tandu una longa litica annantu à u drittu di i Corsi di rivultà si, soprattuttu in casu d'inghjustizia palesa. In a so prisintazione, Salvini scrive: "Di tutti i populi d'Europa l'isulani di Corsica sò i soli ch'è sianu nati per esse di cuntinuu infelici. Si trascorrenu tutti i seculi è si viderà u dispotismu è l'anarchia opprime unu appressu à l'altru quelli populi svinturati". Ùn ci era più spiranza tandu ch'è in u Senatu Genuvese esistessi "una manu maestra chì avariste l'abilità di rimette in ordine quella macchina scumposta". ==A Stamperia di a Verità== In u 1758, hè stata creata da [[Pasquale Paoli]] una stamperia naziunale, a « Stamperia di a Verità » in u cunventu San Francescu d'Oletta. Ci seranu stampati parechje tese teulogiche è filusofiche, testi storichi è in particulare a ''Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica'' di Salvini. ==Simbulu mudernu== A ''Ghjustificazione'' hè diventata à i ghjorni d'oghje un simbulu di a lotta di i corsi per a so libertà. U ghjuramentu di i membri di l'esecutivu, dopu à l'elezzione di u 13 di dicembre 2015 à di u Cullettività Territuriale di Corsica, s'hè fattu annantu à un esimplare autenticu di a ''Ghjustificazione''. ==A dedica== Eccu a dedica di l'edizione di 1764: ''À a so eccellenza u Signore Pasquale De Paoli, Generale di u Regnu è capu di u supremu magistratu di Corsica ''A quale hà cusì bè presu à serve si ne, ch'è a Patria ùn hà mai vistu tanta prossima l'intiera libertà soia quantu sottu à u vostru Guvernu? A Corsica vi adora, l'Europa vi ammira, tuttu u Mondu vi stima, è eiu, ch'è à nome di tutti vi auguru lunghissimi anni di vita, vi pregu à accittà u tributu ch'è ghjustamente vi offru, è sò ''Di V. E. ''Corti 20 Dicembre 1764. == Riferimenti == * [http://reader.digitale-sammlungen.de/de/fs1/object/display/bsb10079574_00003.html A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica è di a ferma risoluzione presa da' Corsi di mai più sottumette si à u duminiu di Genuva], [[Napuli]], [[1758]]. * [https://play.google.com/store/books/details?id=iGlgAAAAcAAJ&rdid=book-iGlgAAAAcAAJ&rdot=1 A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica cumbattuta da e riflessione d'un Genuvese è difesa da l'ossirvazione d'un Corsu], [[Corti]], [[1764]]. ==Ligami== * [http://www.alta-frequenza.com/l_info/l_actu/ctc_les_elus_pretent_serment_79249/(lang)/co Ghjuramentu di l'eletti di Corsica dopu à l'elezzione di u 13 di dicembre 2015] * [http://www.apiazzetta.com/Bon-ma-allora-chi-he-sta-Giustificazione_a2318.html ''Bon ma allora, chì hè sta "Giustificazione" ?'', articulu in [[A Piazzetta]]] == Da vede dinù== * [[Don Gregoriu Salvini]] * [[Bonfigliu Guelfucci]] * [[Disingannu intornu à la guerra di Corsica]] deppqz5c4xjlmq2xqwp18fe7yez7nxm Suffraghju universale 0 19438 352366 352364 2015-12-20T19:53:47Z Alcide Bava Sirine 8909 wikitext text/x-wiki U '''suffraghju universale''' hè u votu di tutti i citadini, à l'inversu à u suffraghju censuariu. dzo9k7xa3e2o26reyn9fno3l1eivxtv Gilles Simeoni 0 19439 358378 358132 2018-01-22T17:23:59Z 37.170.175.201 wikitext text/x-wiki [[File:Gilles Simeoni.jpg|thumb|right|250px|Gilles Simeoni.]] '''Gilles Simeoni''', hè natu u 20 d'aprile di u 1967 in [[Bastìa|Bastia]]. Hè un avocatu, sociu di u partitu naziunalista muderatu [[Ns|Inseme Per a Corsica]]. Hè merre di Bastia dapoi u 5 d'aprile di u 2014 ed hè presidente di u cunsigliu esecutivu di [[Corsica]] dapoi lu 17 di dicembre di lu 2015. == Biugrafia == === Famiglia è studii === Hè u figliolu di Edmond Simeoni è u nipote di Max Simeoni. Hè titulare d'una maistranza di dirittu è di un dutturatu di scienze pulutiche annant'à a pulutica mediterrannia di l'Unione Europea. === Principii in pulitica === Principia a so carriera à l'[[Università di Corsica|università di Corti]]<ref><span class="ouvrage">[http://www.lepoint.fr/municipales-2014/municipales-2014-second-tour-gilles-simeoni-premier-maire-nationaliste-de-bastia-30-03-2014-1807328_1966.php « <cite style="font-style: normal">Municipales 2014, second tour - Gilles Simeoni, premier maire nationaliste de Bastia</cite> »], sur ''Le Point'',&#x200E; <time class="nowrap" datetime="2014-03-30">30 mars 2014</time> <small style="line-height:1em;">(consulté le <span class="nowrap">17 mai 2015</span>)</small></span><span class="ouvrage"></span></ref><sup class="reference cite_virgule">,</sup><ref name="corsematin .1279712"><span class="ouvrage">[http://www.corsematin.com/article/bastia/municipales-a-bastia-gilles-simeoni-avocat-depuis-20-ans-et-militant-depuis-lenfance.1279712.html « <cite style="font-style: normal">Municipales à Bastia: Gilles Simeoni, avocat depuis 20 ans et militant depuis l'enfance</cite> »], sur ''Corse-Matin'',&#x200E; <time class="nowrap" datetime="2014-02-11">11 février 2014</time> <small style="line-height:1em;">(consulté le <span class="nowrap">17 mai 2015</span>)</small></span><span class="ouvrage"></span></ref> nanzu di rientra in lu 2001 in l'arena pulitica per l'elezzione municipale di Bastia induve sustene a candidatura di Marie-Jean Vinciguerra cun u muvimentu ch'eddu cummanda à iss'epica, A Mossa Naziunale<ref><span class="ouvrage">[http://www.lexpress.fr/informations/bastia-la-citadelle-zuccarelli_641530.html « <cite style="font-style: normal">Bastia: La citadelle Zuccarelli</cite> »], sur ''L'Express'',&#x200E; <time class="nowrap" datetime="2001-03-01"><abbr class="abbr" title="premier">1<sup>er</sup></abbr> mars 2001</time> <small style="line-height:1em;">(consulté le <span class="nowrap">17 mai 2015</span>)</small></span><span class="ouvrage"></span></ref>. In lu 2007, Gilles Simeoni si dichjara candidatu à l'elezzione legislative ind'a siconda circuscrizzione di [[Cismonte]] induve si trova [[Lozzi]], u so paese<ref name="corsematin .1279712"><span class="ouvrage">[http://www.corsematin.com/article/bastia/municipales-a-bastia-gilles-simeoni-avocat-depuis-20-ans-et-militant-depuis-lenfance.1279712.html « <cite style="font-style: normal">Municipales à Bastia: Gilles Simeoni, avocat depuis 20 ans et militant depuis l'enfance</cite> »], sur ''Corse-Matin'',&#x200E; <time class="nowrap" datetime="2014-02-11">11 février 2014</time> <small style="line-height:1em;">(consulté le <span class="nowrap">17 mai 2015</span>)</small></span><span class="ouvrage"></span></ref>. == Notes et références == <references /> [[Categoria:Puliticante|Simeoni]] ide5jce40a6tej8wea7awgywmmlu73q Ghjuventù indipendentista 0 19440 352384 2015-12-20T20:57:12Z Alcide Bava Sirine 8909 Creata dalla traduzione della pagina "[[:fr:Special:Redirect/revision/121151077|Ghjuventù indipendentista]]" wikitext text/x-wiki A '''''{{Template:Lang|co|Ghjuventù Indipendentista}}''''' hè una mossa di ghjovani indipendentisti corsi creatu in lu 1999 à l'universita di Corsica. Issa mossa cunta oghje una centenaia di militanti spaversu in tutta a Corsica trà 7 sezzione regiunale : [[Aiacciu]], Purtiveghju, [[Sartè]], [[Corti]], [[Balagna]], Bastia è u [[Capi Corsu]] [[Categoria:Corsica]] jhlr4npu1s15249k7v7b6mbu6g0fbh5 Balagna 0 19441 356590 352388 2017-02-26T01:06:19Z Rachmat04 10056 wikitext text/x-wiki A '''Balagna''' è una regione di [[Cismonte|Cismonte.]]<div>Si sparghje trà u [[Nebbiu]] è [[Falasorma]] à i pedi di u [[Monte Cintu]].</div> == Geugrafia == [[File:Calvi_panorama_mer.jpg|centre|thumb|A citadella di Calvi]] ==== A Balagna ==== <span>Chjè a zona liturale chi si spaghje dà a foce di [[l'Ostriconi]] fin'à la [[Revellata]] è chì ricolla ind'è e tarre fin'à e prime cime di u [[Monte Grossu]].</span><div><span>Si sparghje di [[Bargudè]] à [[Calvi]].</span></div> {| class="" style="margin-bottom: 10px;" | width="25%" | * [[Algaghjola]] * [[Aregnu]] * [[Avapessa]] * [[Bargudè]] * [[Calenzana]] * [[Calvi]] * [[I Càtari]] | width="25%" | * [[Corbara]] * [[A Costa|Costa]] * [[U Fulgetu]] * [[Lìsula]] * [[Lavatoghju]] * [[Lumiu]] | width="25%" | * [[U Munticellu|U Munticellu]] * [[Montegrossu]] * [[Muru]] * [[Nesce]] * [[Ochjatana]] * [[Pigna]]<br> | width="25%" | * [[Santa Riparata di Balagna|Santa Reparata di Balagna]] * [[U Mucale|U Mucale]] * [[Sant'Antulinu di Balagna]] * [[U Spuncatu|Speloncato]] * [[E Ville di Parasu|Ville-di-Paraso]] * [[Ziglia|Zilia]] |} == Notes et références == === Notes === <div class="references-small decimal" style="-moz-column-count:2;-webkit-column-count:2;column-count:2;"> <references group="Note"></references> </div> === Références === <div class="references-small decimal" style="-moz-column-count:2;-webkit-column-count:2;column-count:2;"> <references></references> </div> [[Categoria:Corsica]] hln6ade7ic3sdj4u9kvwq3w4tnildow Disingannu intornu à a guerra di Corsica 0 19442 352401 352399 2015-12-22T19:12:19Z 92.158.146.143 /* Riferimenti */ wikitext text/x-wiki [[File:Ghjuliu Matteu Natali - Disinganno - cover.jpg|thumb|Titulu di u Disingannu intornu à la guerra di Corsica]] U '''Disingannu intornu à la guerra di Corsica''' (in tuscanu ''Disinganno intorno alla guerra di Corsica'') hè un libru scrittu da [[Ghjuliu Matteu Natali]]. Hè statu publicatu in u 1736. U titulu cumplettu in tuscanu era ''Disinganno intorno alla guerra di Corsica scoperto da Curzio Tulliano corso''. ==Riferimenti== * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b52503069w Disingannu intornu à la guerra di Corsica, Ghjuliu Matteu Natali, Colonia, 1736] == Da vede dinù== * [[Ghjustificazione di a rivoluzione di Corsica]] * [[Don Gregoriu Salvini]] 3tf4ayinieijjtq78t5x20onggkvho6 Ghjustificazione di a rivoluzione di Corsica 0 19443 352400 2015-12-22T19:10:03Z 92.158.146.143 Reindirizzamentu à [[Giustificazione della rivoluzione di Corsica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Giustificazione della rivoluzione di Corsica]] li7xux1ybh2l4r6qko3lnn1l9kf0abr Dimucrazia apartica 0 19445 352415 352414 2015-12-26T17:21:17Z 92.158.142.19 wikitext text/x-wiki Una '''dimucrazia apartitica''' <ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref>hè una forma di [[dimucrazia rapprisintativa]] in a quali ùn esistini micca [[partiti pulitichi]] è induva i rapprisintanti sò eletti à titulu parsunali. Sò asempii di dimucrazii apartitichi in generali tutti i formi di dimucrazia antica è di [[dimucrazia diretta]], frà i quali a [[dimucrazia atinesa]] è l'[[assamblea generali]] di u [[drittu barbaricu]]. Frà i stati muderni, figurani a [[prima ripublica francesa]] è i [[Stati Uniti]] in a prima fasa dopu à a [[rivuluzioni americana]], [[Nauru]] è molti suddivisioni tarrituriali di stati fiderali. In modu tiuricu, si poni cunsidarà formi di dimucrazii apartitichi parechji stati [[monupartitisimu|monupartitichi]] in i quali i candidati si prisentani parsunalmenti è micca com'è candidati di u partitu com'è [[Cuba]] è a [[Ripublica pupulari chinesa]]. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== *[[Partitu puliticu]] *[[Monupartitisimu]] *[[Partitucrazia]] *[[Dimucrazia diretta]] *[[Dimucrazia liquita]] *[[Manifestu par a supprissioni di i partiti pulitichi]] [[Category:Dimucrazia]] [[Category:Partiti pulitichi]] t1wrfx7poi4v559iiimgyiec5xowxms Manifestu per a supprissione di i partiti pulitichi 0 19446 352421 352420 2015-12-26T18:12:03Z 92.158.142.19 wikitext text/x-wiki U '''''Manifestu per a supprissione di i partiti pulitichi'''''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> hè un breve [[Trattatu (opera)|trattatu]] scrittu in francese da a filosufa [[Simone Weil]] in u [[1943]] à [[Londra]], à u termine di a so vita, sottu u titulu ''Note sur la suppression générale des partis politiques''. Fù publicatu postumu setti anni dopu à, in a rivista mensile ''La Table ronde'' (n. 26, frivaghju [[1950]]), è in seguitu da a casa editrice [[Gallimard]], prima cum'è libru solu ([[1953]]) eppoi à l'internu di a racolta ''Ecrits de Londres et dernières lettres'' ([[1957]]). == Cuntinutu == {{citazione|A cunclusione hè ch'è l'istituzione di i partiti pare propriu custituisce un male senza meze misure. Sò nucivi in u principu, è da u puntu di vista praticu hè listessa per i so effetti. A supprissione di i partiti custituirebbe un bè guasi à u statu puru. Hè perfittamente ligittima in u principu è ùn pare micca pudè produce, à u livellu praticu, ch'è effetti pusitivi.}} In l'opera l'autrice mette in luce cum'è i [[partitu puliticu|partiti pulitichi]] in rialità tradiscinu a so funzione originaria d'organisazione di citatini inspirati da un sintimu cumunu per trasfurmà si in organisazione gerarchiche è autoritarie. L'autrice propone cusì a supprissione di tutti i partiti pulitichi chì sò diventati entità orientate unicamente versu a propria sopravvivenza è cumplittamente scullegate tantu da a so funzione originaria ch'è da i citatini. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Partitu puliticu]] * [[Monupartitismu]] * [[Partitocrazia]] * [[Elitismu]] * [[Demucrazia illiberale]] * [[Demucrazia apartitica]] [[Categoria:Manifesti pulitichi]] [[Categoria:Partiti pulitichi]] [[Categoria:Opere di Simonu Weil]] [[Categoria:Assaghji di filusufia pulitica]] 9h48lf9e19na2ebt4dpcd08wn2pa7wq Battaglia di u Vechju 0 19448 362906 352879 2019-07-08T22:29:19Z Jumpy01 11155 W wikitext text/x-wiki [[File:Venaco Pont du Vecchio 1.jpg|thumb|U ponte di u Vechju à i ghjorni d'oghje]] A '''Battaglia di u Vechju''' hè un' impurtante battaglia, ma pocu mintuvata sin'ad avà, chì accadì in [[Corsica]] pocu dopu à quella di Ponte Novu. Fù u [[2 di ghjugnu]] di u 1769 chì a battaglia ebbe locu, vale à dì quattru simane dopu à [[Battaglia di Ponte Novu|Ponte Novu]] (8 è 9 di maghju). ==A battaglia== Sò [[Clemente Paoli]] è [[Ghjacumu Petru Carlu Abbatucci|Ghjacumu Petru Abbatucci]] chì venenu à succorre à [[Pasquale Paoli]], à u locu ind'ellu ci hè u ponte custruitu da Eiffel sopra u fiume [[U Vechju]]. A scena si passa u 2 ghjugnu di u 1769, annantu à e sponde di u Vechju. E forze sò fora di propurzione: da u latu di i [[Corsica|naziunale]], ùn sò più ch'è 600. Da a parte [[Francia|francese]], ci sò 10000 omini in l'armata guidata da u [[conte di Vaux]]. I corsi anu sfattu u ponte è alzatu muri di petra. Ma i francesi aprenu u focu incù a so artigleria è lampanu dopu ponti mobili per francà u fiume, è assaltanu dopu l'armata corsa. U cumbattu hè feroce, cù a cultella o a baiunetta. À 1 contru à 20, i cumbattenti corsi resisteranu durente cinque ghjorni. Scrive Ghjuvan Vittoriu Angelini:<blockquote> "Tutti quelle è quelli chì sò sopravvivente di l'ideale paulinu sò prisenti: omini, donne, zitelli, studienti di l'[[Università di Corsica|università di Corti]], milizie, truppe rigulare. Cù a baiunetta, cù a cultella, e truppe francese, dopu à un cumbattu di cinque ghjorni, forzanu u passaghju : i corsi dinù anu avutu i so [[Termopili]]". <ref>Angelini (1977), p. 222.</ref></blockquote> ==Cunsequenze di a battaglia== U 13 ghjugnu, [[Pasquale Paoli]], incù i so cumpagnoni è u so fratellu Clemente, si trova in [[Portivechju|Portu Vechju]], dopu à esse si cansatu in [[Bucugnà]] è in [[Bastelica]]. Da Portu Vechju, imbarca per [[Livornu]] annantu à u batellu di cummerciu ''Le Vermouth'', per un esiliu chì durerà sin'à u 1790. Trè centu paulisti (frà i quali u so fratellu Clemente, ma dinù Annibale di u Rustinu, diciottu frati è sei preti) u suviteranu dopu annantu un antru batellu, ''Le Rachel''. == Note == <references /> ==Bibliugrafia== [[File:Léonidas aux Thermopyles (Jacques-Louis David).PNG|thumb|Leonida in a [[battaglia di i Termopili]], dipintu di Jean-Louis David (1814)]] * Angelini, Ghjuvan Vittoriu, ''Storia sicreta di a Corsica'', 1977, Albin Michel, Parighji. * [[Francescu Antone Girolami]], ''Storia di a Corsica'', Marseglia, Libraria Marsigliese,‎ 1906, 572 pagine (ripublicatu in u 1971). ==Ligami== * [http://www.apiazzetta.com/Peghju-ch-e-Ponte-Novu-a-battaglia-di-u-Vechju_a2227.html Peghju ch'è Ponte Novu : a battaglia di u Vechju, [[A Piazzetta]]] ==Da vede dinù== * a [[Battaglia di U Borgu]] * a [[Battaglia di Ponte Novu]] * a [[battaglia di i Termopili]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] cpwtf1bt02y7103uo96o72r3yv2m7uv Steve Jobs 0 19455 352488 352487 2016-01-02T10:38:42Z 92.150.100.61 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Steve Jobs Headshot 2010.JPG|thumb|Jobs, [[2010]]]] '''Steven Paul''' "'''Steve'''" '''Jobs''' hè statu un impresariu, inventore, spicializatu in informatica [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[24 di ferraghju|24 ferraghju]] [[1955]] in [[San Francisco]], [[California]] è hè mortu in a so casa in [[Palo Alto]], California, [[5 d'ottobre|l'5 d'ottobre]] [[2011]]. [[Categoria:Attore|Jobs, Steve]] [[Categoria:Americanu|Jobs, Steve]] cf1g19owalzgoxmippm40y4525ujk4l 5 d'ottobre 0 19456 352489 352486 2016-01-02T11:54:29Z 92.150.100.61 a pagina esisti dighjà wikitext text/x-wiki #RINVIA [[5 uttrovi]] bqt4q2huzrwh3u3fcdenjtrep0yq0kp Modulo:TableTools 828 19457 362174 352492 2019-05-17T16:04:15Z DiBabelYurikBot 15168 Copying one change by Capankajsmilyo: "copied from enwiki" from [[mw:Module:TableTools]]. ([[mw:WP:TNT|docs]], [[c:Data:I18n/DiBabel.tab|translate]]) Scribunto text/plain --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- TableTools -- -- -- -- This module includes a number of functions for dealing with Lua tables. -- -- It is a meta-module, meant to be called from other Lua modules, and should -- -- not be called directly from #invoke. -- ------------------------------------------------------------------------------------ --]] local libraryUtil = require('libraryUtil') local p = {} -- Define often-used variables and functions. local floor = math.floor local infinity = math.huge local checkType = libraryUtil.checkType local checkTypeMulti = libraryUtil.checkTypeMulti --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- isPositiveInteger -- -- This function returns true if the given value is a positive integer, and false -- if not. Although it doesn't operate on tables, it is included here as it is -- useful for determining whether a given table key is in the array part or the -- hash part of a table. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.isPositiveInteger(v) if type(v) == 'number' and v >= 1 and floor(v) == v and v < infinity then return true else return false end end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- isNan -- -- This function returns true if the given number is a NaN value, and false -- if not. Although it doesn't operate on tables, it is included here as it is -- useful for determining whether a value can be a valid table key. Lua will -- generate an error if a NaN is used as a table key. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.isNan(v) if type(v) == 'number' and tostring(v) == '-nan' then return true else return false end end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- shallowClone -- -- This returns a clone of a table. The value returned is a new table, but all -- subtables and functions are shared. Metamethods are respected, but the returned -- table will have no metatable of its own. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.shallowClone(t) local ret = {} for k, v in pairs(t) do ret[k] = v end return ret end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- removeDuplicates -- -- This removes duplicate values from an array. Non-positive-integer keys are -- ignored. The earliest value is kept, and all subsequent duplicate values are -- removed, but otherwise the array order is unchanged. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.removeDuplicates(t) checkType('removeDuplicates', 1, t, 'table') local isNan = p.isNan local ret, exists = {}, {} for i, v in ipairs(t) do if isNan(v) then -- NaNs can't be table keys, and they are also unique, so we don't need to check existence. ret[#ret + 1] = v else if not exists[v] then ret[#ret + 1] = v exists[v] = true end end end return ret end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- numKeys -- -- This takes a table and returns an array containing the numbers of any numerical -- keys that have non-nil values, sorted in numerical order. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.numKeys(t) checkType('numKeys', 1, t, 'table') local isPositiveInteger = p.isPositiveInteger local nums = {} for k, v in pairs(t) do if isPositiveInteger(k) then nums[#nums + 1] = k end end table.sort(nums) return nums end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- affixNums -- -- This takes a table and returns an array containing the numbers of keys with the -- specified prefix and suffix. For example, for the table -- {a1 = 'foo', a3 = 'bar', a6 = 'baz'} and the prefix "a", affixNums will -- return {1, 3, 6}. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.affixNums(t, prefix, suffix) checkType('affixNums', 1, t, 'table') checkType('affixNums', 2, prefix, 'string', true) checkType('affixNums', 3, suffix, 'string', true) local function cleanPattern(s) -- Cleans a pattern so that the magic characters ()%.[]*+-?^$ are interpreted literally. s = s:gsub('([%(%)%%%.%[%]%*%+%-%?%^%$])', '%%%1') return s end prefix = prefix or '' suffix = suffix or '' prefix = cleanPattern(prefix) suffix = cleanPattern(suffix) local pattern = '^' .. prefix .. '([1-9]%d*)' .. suffix .. '$' local nums = {} for k, v in pairs(t) do if type(k) == 'string' then local num = mw.ustring.match(k, pattern) if num then nums[#nums + 1] = tonumber(num) end end end table.sort(nums) return nums end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- numData -- -- Given a table with keys like ("foo1", "bar1", "foo2", "baz2"), returns a table -- of subtables in the format -- { [1] = {foo = 'text', bar = 'text'}, [2] = {foo = 'text', baz = 'text'} } -- Keys that don't end with an integer are stored in a subtable named "other". -- The compress option compresses the table so that it can be iterated over with -- ipairs. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.numData(t, compress) checkType('numData', 1, t, 'table') checkType('numData', 2, compress, 'boolean', true) local ret = {} for k, v in pairs(t) do local prefix, num = mw.ustring.match(tostring(k), '^([^0-9]*)([1-9][0-9]*)$') if num then num = tonumber(num) local subtable = ret[num] or {} if prefix == '' then -- Positional parameters match the blank string; put them at the start of the subtable instead. prefix = 1 end subtable[prefix] = v ret[num] = subtable else local subtable = ret.other or {} subtable[k] = v ret.other = subtable end end if compress then local other = ret.other ret = p.compressSparseArray(ret) ret.other = other end return ret end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- compressSparseArray -- -- This takes an array with one or more nil values, and removes the nil values -- while preserving the order, so that the array can be safely traversed with -- ipairs. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.compressSparseArray(t) checkType('compressSparseArray', 1, t, 'table') local ret = {} local nums = p.numKeys(t) for _, num in ipairs(nums) do ret[#ret + 1] = t[num] end return ret end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- sparseIpairs -- -- This is an iterator for sparse arrays. It can be used like ipairs, but can -- handle nil values. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.sparseIpairs(t) checkType('sparseIpairs', 1, t, 'table') local nums = p.numKeys(t) local i = 0 local lim = #nums return function () i = i + 1 if i <= lim then local key = nums[i] return key, t[key] else return nil, nil end end end --[[ ------------------------------------------------------------------------------------ -- size -- -- This returns the size of a key/value pair table. It will also work on arrays, -- but for arrays it is more efficient to use the # operator. ------------------------------------------------------------------------------------ --]] function p.size(t) checkType('size', 1, t, 'table') local i = 0 for k in pairs(t) do i = i + 1 end return i end local function defaultKeySort(item1, item2) -- "number" < "string", so numbers will be sorted before strings. local type1, type2 = type(item1), type(item2) if type1 ~= type2 then return type1 < type2 else -- This will fail with table, boolean, function. return item1 < item2 end end --[[ Returns a list of the keys in a table, sorted using either a default comparison function or a custom keySort function. ]] function p.keysToList(t, keySort, checked) if not checked then checkType('keysToList', 1, t, 'table') checkTypeMulti('keysToList', 2, keySort, { 'function', 'boolean', 'nil' }) end local list = {} local index = 1 for key, value in pairs(t) do list[index] = key index = index + 1 end if keySort ~= false then keySort = type(keySort) == 'function' and keySort or defaultKeySort table.sort(list, keySort) end return list end --[[ Iterates through a table, with the keys sorted using the keysToList function. If there are only numerical keys, sparseIpairs is probably more efficient. ]] function p.sortedPairs(t, keySort) checkType('sortedPairs', 1, t, 'table') checkType('sortedPairs', 2, keySort, 'function', true) local list = p.keysToList(t, keySort, true) local i = 0 return function() i = i + 1 local key = list[i] if key ~= nil then return key, t[key] else return nil, nil end end end --[[ Returns true if all keys in the table are consecutive integers starting at 1. --]] function p.isArray(t) checkType("isArray", 1, t, "table") local i = 0 for k, v in pairs(t) do i = i + 1 if t[i] == nil then return false end end return true end -- { "a", "b", "c" } -> { a = 1, b = 2, c = 3 } function p.invert(array) checkType("invert", 1, array, "table") local map = {} for i, v in ipairs(array) do map[v] = i end return map end --[[ { "a", "b", "c" } -> { ["a"] = true, ["b"] = true, ["c"] = true } --]] function p.listToSet(t) checkType("listToSet", 1, t, "table") local set = {} for _, item in ipairs(t) do set[item] = true end return set end --[[ Recursive deep copy function. Preserves identities of subtables. ]] local function _deepCopy(orig, includeMetatable, already_seen) -- Stores copies of tables indexed by the original table. already_seen = already_seen or {} local copy = already_seen[orig] if copy ~= nil then return copy end if type(orig) == 'table' then copy = {} for orig_key, orig_value in pairs(orig) do copy[deepcopy(orig_key, includeMetatable, already_seen)] = deepcopy(orig_value, includeMetatable, already_seen) end already_seen[orig] = copy if includeMetatable then local mt = getmetatable(orig) if mt ~= nil then local mt_copy = deepcopy(mt, includeMetatable, already_seen) setmetatable(copy, mt_copy) already_seen[mt] = mt_copy end end else -- number, string, boolean, etc copy = orig end return copy end function p.deepCopy(orig, noMetatable, already_seen) checkType("deepCopy", 3, already_seen, "table", true) return _deepCopy(orig, not noMetatable, already_seen) end --[[ Concatenates all values in the table that are indexed by a number, in order. sparseConcat{ a, nil, c, d } => "acd" sparseConcat{ nil, b, c, d } => "bcd" ]] function p.sparseConcat(t, sep, i, j) local list = {} local list_i = 0 for _, v in p.sparseIpairs(t) do list_i = list_i + 1 list[list_i] = v end return table.concat(list, sep, i, j) end --[[ -- This returns the length of a table, or the first integer key n counting from -- 1 such that t[n + 1] is nil. It is similar to the operator #, but may return -- a different value when there are gaps in the array portion of the table. -- Intended to be used on data loaded with mw.loadData. For other tables, use #. -- Note: #frame.args in frame object always be set to 0, regardless of -- the number of unnamed template parameters, so use this function for -- frame.args. --]] function p.length(t) local i = 1 while t[i] ~= nil do i = i + 1 end return i - 1 end function p.inArray(arr, valueToFind) checkType("inArray", 1, arr, "table") -- if valueToFind is nil, error? for _, v in ipairs(arr) do if v == valueToFind then return true end end return false end return p tqif0qe0lu98pj8cuq70kgi6evye5t3 Lingua lombarda 0 19458 352499 352498 2016-01-04T23:42:54Z Sciking 9995 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''lingua lombarda''' ('''lengua lombarda''' in lombardo) hè una lingua galloitalica chi hè parlata in [[Lombardia]]. bxhvxpjd4fhsbvbp9dn34385x598v47 Vulcanu (Sicilia) 0 19459 352524 352523 2016-01-07T20:13:02Z 92.150.38.63 wikitext text/x-wiki [[File:Vulcano_visto_da_Quattrocchi_(Lipari).jpg|thumb |Vulcanu vistu da Lipari]] '''Vulcanu''' (''Vurcanu'' in [[lingua siciliana|sicilianu]]) hè un'[[isula]] taliana chì appartene à l'[[arcipelagu]] di l'[[isule Eolie]], in [[Sicilia]]. L'abitanti eranu 715 in u [[2001]]<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>. In l'antichità Vulcanu fù chjamatu ''Therasia'' (Θηρασία), da ''Hiera'' (Ἱερά), perchè sacra à u diu [[Vulcanu (divinità)|Vulcanu]], da induv'ellu pruvene u so nome attuale. == Geugrafia == Vulcanu hè situata 20&nbsp;km à u nordu di a [[Sicilia]] (Golfu di Patti, [[Mare Tirrenu]]). E [[Bocche di Vulcanu]], un bracciu di mare largu 750&nbsp;m circa, a siparanu da [[Lipari (isula)|Lipari]]. === I vulcani === [[File:Vulcanocraterrim1.jpg|thumb|Summità di u crateru [[Vulcanu|vulcanicu]].]] L'isula deve infatti a so esistenza à a fusione di parechji [[Vulcanu (geolugia)|vulcani]] frà i quali u più grande hè u ''[[Vulcanu (vulcanu)|Vulcanu di a Fossa]]''. Più à u nordu ci hè invece ''[[Vulcanellu]]'' (123&nbsp;m), culligatu à u restu di l'isula per via di un [[Istmu di Vulcanu|istmu]]. In u seculu XII eranu siparati da l'acque. Di sta cunghjunzione si n'hà avutu nutizia solu in u [[seculu XVI]]. Forse Vulcanu è [[Vulcanellu]] sò dui fuculari parziali di listessu gran'fuculare vulcanicu. U meridiunale ''Monte Aria'' (500&nbsp;m), cumplittamente inattivu, chì forma un vastu altupianu custituitu da lave, tufu è dipositi alluviunali olocenichi è u ''Monte Saracenu'' (481&nbsp;m). U principale vulcanu, à punente, pare esse si furmatu dopu à l'estinzione di u vulcanu meridiunale. Incù lave assai acide, hà ingeneratu u monte dettu ''Vulcanu di a Fossa'' (o ''Gran'Crateru'' o ''Conu di Vulcanu''), altu 386&nbsp;m, incù pendite molte ripide, incù à u nordu un crateru spentu, dettu ''Forgia Vechja''. À nordu-punente ci si trova una ricente culata d'[[ossidiana]] di u [[1771]], detta ''e Petre Cotte''. U crateru attivu hè situatu piuttostu espostu à u nordu-punente. Bench'è l'ultima eruzione sia avvinuta in u [[1888]] - [[1890]], u vulcanu ùn hà mai cissatu di dà prova di a so propria vitalità è ancu oghje si osservanu parechji finomini: [[fumarole]], ghjetti di vapore tantu annantu à a cresta ch'è sottumarini è a prisenza di fanghi zulfurosi incù pruprietà terapeutiche interessante. À u nordu numerose fumarole cuntinueghjanu à emette [[acidu boricu]], [[cloruru di ammoniu]] è [[zolfaru]], chì alimenteghjanu un cumplessu industriale per a produzzione di zolfaru. Data a tussicità di i gasi emessi da e fumarole, hè pussibile avvicinà si ne solu accumpagnatu da guide autorizate. == Econumia == [[File:Isla_Vulcano,_Fumarola,_Sicilia,_Italia,_2015.gif|thumb|Vulcanu: e fumarole]] Prima di u sviluppu turisticu di l'anni uttanta, l'econumia di l'isula era per u più basata annantu à l'agricultura. Oghje, à parte u turismu (ch'è hè da sempre a fonte di rivenutu più impurtante), l'attività principale consiste in a cultivazione di a vigna. == Trasporti == L'Isula Vulcanu hè culligata à a [[Lipari (isula)|Isula di Lipari]] incù un sirviziu marittimu da ''Portu di Livante'' (annantu à l'isula Vulcanu) à [[Lipari (isula)|Lipari]] (circa ¼ d'ora) à traversu e Bocche di Vulcanu. Hè raghjunghjibile incù circa un'ora è mezu di navigazione incù a nave è incù circa 3/4 d'ora incù l'aliscafu da [[Milazzo]] ([[Pruvincia di Messina|Mè]]). == Mitulugia è Storia == [[File:Vulcano-island.jpg|left|thumb|U crateru è l'arburatura]] Vulcanu, da i grechi era dettu Hiera, apposta ch'è sicondu a mitulugia annantu à st'isula si situavanu e fucine d'[[Efestu]], diu di u focu è [[stazzunaghju]] chì avia per aiutà lu i [[Ciclope (mitulugia greca)|Ciclopi]]. D'ella parlanu Tucidite è Aristotile. I studii di parechji archeologhi è etno-antrupologhi cunnisciuti, cunverghjini per identificà u situ, cum'è l'"Isula di i morti". Annantu à a basa di parechji indizii, quelli sustenenu ch'è da tutti l'isule Eolie, i morti eranu traspurtati quì per via di imbarcazione rudimentale, affinch'elli fussenu purificati da u diu di u focu, per via di riti sacri. L'assenza di ritruvamentu di cadaveri face suppone ch'è, à a fine di i riti, e salme eranu traspurtate è sipolte in e so isule d'appartinenza. Di manera differente certi altri sustenenu ch'è i cadaveri eranu sippilliti annantu à l'Isula, ma a natura vulcanica di u terrenu hà cancillatu ogni traccia di i resti umani. E numerose, antichissime, grotte scavate in a roccia, prisente in a lucalità di Pianu, parerianu esse ligate à quelli riti funerarii. I Rumani dopu ribattizonu u diu Efestu, cù u nome di Vulcanu, è dopu l'isula fù cusì chjamata. Hè da quì ch'è deriveghjanu i termini [[Vulcanu (geolugia)|vulcanu]] è [[vulcanesimu]]. Cum'ellu si leghje in a "Guida di Messina è cuntorri " di u 1902, "In quelle acque, Ottavianu, durente a guerra incù Sestu Pumpeu, pose a so stazione navale." Vulcanu firmò cusì disabitata per parechji seculi. Intornu à u 510, rè Teodoricu vi rilegò, per punizione, u curiale Iovino. U nurmanu Ruggero I, conte di Sicilia, intornu à l'annu 1083 fece dunazione di l'Isula, incù altre di l'arcipelagu, à u Munasteru di " San Bartolomeo " di i frati benedettini di Lipari, per via di u so Abbate Ambrogio. À l'epica l'isule eranu guasi disabitate è infistate da a pirataria arabo-islamica. A chjesa lucale custituìa per u Rè, una basa d'infurmazione è una campanella d'alarma. L'isule, culunizate da a Chjesa, pudianu vede una crescita di a pupulazione è u sfruttamentu di e risorse naturale. In u 1090 Papa Urbanu II, fece donu di e setti isule à Costantinu u Grande, è cusì per parechji seculi l'Isula di Vulcanu firmò sottu u duminiu di a Chjesa di Lipari. In u 1813 ghjunse da Napuli u generale Don Vito Nunziante, incù nulla *osta *regio, per pudè acquistà terre in l'Isule Eolie, da a Mensa Vescovile di Lipari. Incù dui atti siparati, ma tremindui di u 8-4-1813, ottense in enfiteusi, da u Vescu Monsignore Francescu Todaro, deci "salmate" di terra in Vulcanu, in l'areale di Proto di Livante, è altrettante in Contrada Portu Punente. À a morte di Nunziante, l'eredi, intornu à u 1873 entrinu in cuntattu incù un certu James Stevenson, riccu signore di Glasgow, interessatu à l'acquistu di grandi quantità di zolfaru, ch'ellu furnìa à u Regnu Unitu è à a Francia. L'attu di vendita frà l'eredi di Nunziante è James Stevenson, fù firmatu in u 1873. L'industria artigianale per a lavurazione di u zolfaru, ghjà avviata in u XVIII, fù ripresa da Nunziante è criscuta da Stevenson. Per i travagli eranu imprudati i *coatti, prigiuneri cundannati à i travagli furzati, allughjati à *a menu peghju in "cameroni", sempre esistente, in i quali si travagliava ancu u zolfaru. [[File:Zolfo_a_Vulcano_-.jpg|thumb|U zolfaru in Vulcanu]] In a notte di u 3 aostu 1888, l'eruzione di u Vulcanu pose a fine à tutti l'attività industriale. A moglia di Stevenson, scurata, obligò quellu à abbandunà l'isula è à fà ritornu in Scozia. À a morte di Stevenson, in u 1903, i so bè di Vulcanu fubbenu acquistati da e famiglie Favaloro è Conti. Da a fine di a 800 cumincionu à ghjunghje da a Sicilia i primi paisani in cerca di furtuna. Da Gelso, induve ci era una sorta di portu naturale per e barche, i lavoratori di a terra, à dossu d'asini è muli, si spustavanu à Vulcanu Pianu, zona para à circa 400 metri d'altitudine s.a.m. Propriu à Gelso ci si trova a prima chjesa di l'isula (Sec. XIX), pocu più maiore ch'è una stanza, sempre esistente. Vulcanu Portu si cuminciò invece à pupulà in u seculu XX, incù a prisenza di puchissimi nuclei familiari, in pruvinenza da e coste siciliane è da a vicina Lipari. Solu intornu à u 1950 Vulcanu principiò à esse friquintata da i turisti, chì oghje custituiscenu a risorsa ecunomica maiò di l'isula. == Curiusità == Sicondu l'avvucatu è scrittore [[Stati Uniti d'America|americanu]] Richard Paul Roe<ref>Richard Paul Roe, 2011, ''The Shakespeare Guide to Italy: Retracing the Bard's Unknown Travels'', pagine=265-296, HarperCollins.</ref>, a cummedia [[A timpesta]] di [[William Shakespeare]] saria messa in scena annantu à l'isula di Vulcanu. L'isula di Vulcanu hè ancu prisente in a siconda seria di u manga [[E bizarre avvinture di JoJo]] di [[Hirohiko Araki]] è hè teatru di u scontru finale trà u protagunistu [[Joseph Joestar]] è l'omu di u pilastru Kars. À Vulcanu hè dedicatu un [[astiroide]], [[4464 Vulcanu]] <ref>(in inglese) [http://www.minorplanetcenter.net/iau/èCS/MPCArchive/1996/MPC_19960305.pdf M.P.C. 26762 di u 5 marzu 1996]</ref>. L'antica Via Reale hè cusì chjamata perchè pare ch'è Ferdinandu di Burbone volse travirsà l'isula di Vulcanu da parte à parte, partendu da u mare, cullendu à u Pianu è falendu annantu à l'altra costa. Frà u 1949 è u 1950 à Vulcanu è annantu à l'isula di Salina, fù giratu u filmu "Vulcanu" direttu da William Dietere e. Interpretatu da Anna Magnani è Rossano Brazzi, u filmu fù produttu da a Panaria Filmu di u Principe Francescu Alliata, per esce in e sale in prima u 2 frivaghju 1950. Di a truppa fece parte ancu l'etnologu è fotografu Fosco Maraini. == Note == <references /> == Da vede dinù == * [[Petra Quaglietto]] * [[Vulcanu]] * [[Vulcanu (filmu 1950)]] [[Categoria:Eolie|Vulcanu]] [[Categoria:Isule di a provincia di Messina|Vulcanu]] [[Categoria:Vulcani di Sicilia|Vulcanu, isula]] 658d82dpt7z9660to9o8abqycbm5wiq Econumia prisenziale 0 19464 352617 352616 2016-01-21T19:46:35Z 86.219.177.91 /* Bibliugrafia */ wikitext text/x-wiki A sprissione '''econumia prisenziale''' <ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>hè unu neulugismu imprudatu cum'è cuncettu da [[Laurent Davezies]]<ref>[http://www.veilleinfotourisme.fr/1159362567018/0/fiche_articulu/ Unu trenu ne pò nasconde un antru daretu l'econumia produttiva, attinzione à l'econumia prisenziale...]</ref> è [[Christophe Terrier]]<ref>http://www.veilleinfotourisme.fr/1170668962530/0/fiche___articulu/&RH=1173709334557 e basa/basamente di l'econumia prisenziale di i dipartimenti]</ref> per discrive un'econumia basata annantu à a pupulazione rialmente prisente annantu à unu territoriu chì pò mutà abbastanza lestru, è chì à tempu produce è cunsoma. Hè da cuntrastà incù l'analisi ecunomica classica chì hè basata annantu à i lochi di produzzione tradiziunali (fabbriche, sirvizii, etc.). ==Una cuncizzione nuvella di l'econumia regiunale== A scenza ecunomica regiunale, ancu chjamata [[geugrafia ecunomica]], si sparte in dui approcci : unu hà per ogettu principale a lucalisazione di l'imprese annantu à u territoriu (econumia produttiva), quandu l'altru invece hè cintratu annantu à e pupulazione chì stanu annantu à 'ssu territoriu (econumia residenziale). L'econumia residenziale hè basata annantu à l'idea ch'è a pupulazione chì risede annantu à un territoriu inghjenna un'attività ecunomica à listessu tempu ch'è bisogni di sirviziu. U sviluppu di a mubilità - è in particulare di u turismu - in u mondu mudernu mudificheghja di manera nutevule u funziunamentu di l'econumia prisenziale chì a pupulazione rialmente prisente annantu à u territoriu diventa varievule, furmata per parte di residenti è per parte di sughjurnanti. 'Ss'evuluzione marca una dissuciazione significativa trà tempu è lochi di produzzione è tempu è lochi di cunsumu. Divintava da tandu necessariu d'aduttà un nome chì ùn face più riferimentu à i soli residenti - chì ponu ancu esse tempurariamente assenti di u territoriu - ma invece à l'inseme di a ghjente prisente. À Laurent Davezies chì studiava 'ssa prublematica, Christophe Terrier hà prupostu, in u 2002, u nome d'econumia prisenziale. A prima publicazione imprudendu 'ssu termine d'econumia prisenziale hà statu prisintata da Laurent Davezies à u culloquiu di l'ASRDLF (associu regiunale di lingua francese) di sittembre 2004. I studii di a direzzione di u Turismu annantu à l'estimu di a pupulazione prisente (prima publicazione di marzu 2005) hanu custituitu un acquistu majeur per u sviluppu di i studii annantu à 'ssu nuvellu cuncettu. == Traduzzione in inglese == U termine "econumia prisenziale" si pò traduce in inglese cù "in-place economy". 'Ssa traduzzione hè stata pruposta in u quatru di l'edizione di a siconda virsione di u "Thesaurus multilingue di u turismu è di i spassatempi" in elaburazione da l'amministrazione francese di u turismu è l'Organisazione mundiale di u turismu. == Note == <references/> == Bibliugrafia== * Davezies Laurent, 2004, ''Tempu di a produzzione è tempu di u cunsumu : i nuvelli accunciadori di u territoriu ?'' in Futuribles n° 295, marzu 2004 (in francese) * Terrier Christophe, Sylvander Marguerite, Khiati Abdel, Moncere Véronique, 2005, ''Pupulazione prisenta : metudi di diterminazione à parte inchieste annantu à i turisti.''Cumunicazione à e Ghjurnate di Metudulugia Statistica di l'Insee - 15 marzu 2005 (in francese) * Terrier Christophe, 2006, ''L'econumia prisenziale, unu stuvigliu di gistione di u territoriu''in Cahiers Espaces, numeru spiciale Ossirvazione è Turismu ([http://www.rivista-spazii.com www.rivista-spazii.com]) (in francese) * Terrier Christophe (dir) 2006, edizione Direzzione di u Turismu, ''Mubilità turistica è pupulazione prisente - e base di l'econumia prisenziale di i dipartimenti'' (in francese) == Da vede dinù == * [[Econumia di u turismu]] * [[Econumia geugrafica]] 6aur48p9ph3kcrjp7pj3fble05rjclx Template:Help for non-Corsican speakers 10 19465 352621 2016-01-23T01:40:17Z Leeheonjin 9640 nova pagina wikitext text/x-wiki <div style="margin-bottom:10px; text-align:center; padding:15px; color:black; background-color:#50C878; border:5px solid #6F4E37"> [[Image:Flag of Corsica.svg|center|175px]]<br> <span style="font-size: 1.8em; line-height: 1em">'''This is a page for non-Corsican speakers to discuss anything related to the Corsican Wikipedia'''.</span><br><br>[[Image:Idioma corso.png|center|175px]]<br/> You can also request assistance for your works on the Corsican Wikipedia.<br/>[[Image:Coffe_time.jpg|center|100px]]<br><small>''Note that Corsican Wikipedia users may primarily assist you in English, French or Italian.''</small><br/></div> pm6trn8x9gs187lt6q0i5e0hap7nf1g Wikipedia:Help for non-Corsican speakers 4 19466 352622 2016-01-23T01:41:42Z Leeheonjin 9640 Pagina nova: {{Help for non-Corsican speakers}} <!--■■■■■■■■■■■■■ Messages, topics and requests below this line please ■■■■■■■■■■■■■--> <!-... wikitext text/x-wiki {{Help for non-Corsican speakers}} <!--■■■■■■■■■■■■■ Messages, topics and requests below this line please ■■■■■■■■■■■■■--> <!--■■■■■■■■■■■■■ Interwikis and Categories below this line ■■■■■■■■■■■■■--> [[Category:Wikipedia]] [[Category:Help]] gtpcy6rkn5j6crmovikv0glj15mgjub Ghjuvan' Ghjiseppu Flori 0 19467 352628 2016-01-25T12:50:44Z 109.208.151.31 Reindirizzamentu à [[Peppu Flori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Peppu Flori]] jfkzh7duqrks4641rzfd0vxb0gy6m2b Peppu Flori 0 19468 359193 359188 2018-05-08T20:51:39Z Jumpy01 11155 +tmp wikitext text/x-wiki [[File:Lozzi-village-2.jpg|thumb|Lozzi, u paese nativu di Peppu Flori]] ''Ghjuvan Ghjiseppu Flori'' ([[Galeria]], 1 ghjinnaghju di u 1899 - [[Aiacciu]], 28 aostu di u 1972)<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> hè statu unu [[scrittore]] è [[pueta]] [[Corsica (lingua)|corsu]]. Hè statu dinù [[funziunariu]] culoniale francese in [[Africa]]<ref>[IDREF http://www.idref.fr/097726095]</ref>. I nomi di i dui pueti Peppu Flori è [[Don Ghjiseppu Giansily]] dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale'' sò à spessu assuciati chì sò tremindui cuetanei, pueti di prima trinca è originarii di listessu paese, quellu di [[Lozzi]]. Peppu Flori hà scrittu a musica è e parole di bon' parechje canzone in lingua corsa ch'è ellu hà à spessu interpritate incù musicanti cum'è u chitarristu Antone Bonelli, Francescu Mattei, Andria Revel, è cetera. == Biugrafia == [[image:Lozzi-rue.jpg|thumb|A casa di Peppu Flori in Lozzi]] Ghjuvan Ghjiseppu Flori dettu ''Peppu Flori'', hè di una famiglia di pastori [[Niolu (rigione)|niulinchi]], originaria di u paese di [[Lozzi]]. Ci avia una casa ch'ellu tinia da a so famiglia. Peppu Flori hà cullaburatu à numerosu ghjurnali, in [[Corsica (lingua)|lingua corsu]] o francese : ''U Muntese'', ''Paese Corsu'', ''Monte Cintu'', Le Petit Bastiais, Nice-Matin. Hà ancu cullaburatu à l'[[Uffiziu di radiudiffusione è televisione francese|ORTF]], è hè statu membru di a [[Sucità di l'autori, cumpusitori è editori di musica|SACEM]] in u 1980. == Opere == * ''Ricordi dolci è amari'' (1952) : premiu Bonardi di l'associu Parlemu Corsu in u 1966 * ''Poesie Giocose'' (1817) * ''U Sangue parla'' (1951) : cummedia in un attu * ''Mamma cara'' * ''Veranu corsu'' * ''Vechje Torre''... * ''Milla Proverbi Corsi'' (1971) {{Citazione|I pruverbi hanu tutti unu sensu propiu o figuratu è à spessu i dui à listessu tempu, ma tutti sèo stati stabiliti sicondu a sperienza, l'esempii è i fundamenti di a murale. Quellu chì i sà imprudà pò ancu mette si in unu casu criticu à l'ascosu di unu pruverbu è ùn a rigretterà mai. (Peppu Flori)}} == Omagi resi == [[File:Gal%C3%A9ria_Prezzuna_casa_di_i_Pueti_1.jpg|thumb|Casa di i Pueti Peppu Flori è Pampasgiolu in u paisolu di Prezzuna]] * Annantu à a facciata di a casa ind'ellu stava in [[Lozzi]] hè posta una placca cummemurativa chì ci hè scrittu annantu: " ''In omagiu Peppu Flori (1898 - 1972) pueta è scrittore corsu mantenidore di a tradizione e di a fede nostra - 26 aostu 1973'' ". * Una casa di i pueti esiste in [[Galeria]], in u paisolu di Prezzuna : a ''Casa di i Pueti à Peppu Flori à Pampasgiolu''. A casa di u pueta chì daretu ci si trova un'appicciu di a merria di [[Galeria]], hè appiccicata à a chjesa Santa Lucia. Dumineghja u campusantu ind'ellu ci riposa dinù dapoi u 1977, Don Ghjaseppu Giansily dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale''. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * ''Ricordi di zitellina'', Editore Peppu Flori, 60 pagine, 1966 * ''Mille proverbii corsi'', Aiacciu, Editore O.C.P., 1971 ===Canzone=== * ''Acquale'' : (u me paese) parole di Peppu Flori ; Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963 * ''Ninni Nanna'' : parole di Peppu Flori ; Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963 * ''Innu à Pasquale Paoli'' : parole di Peppu Flori, Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963 * ''Corsica'' : parole di Peppu Flori, Musica di Paul Coque, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963 * ''Per tè'' : parole di Peppu Flori, Musica di Bruno Bacara, Parigi, Edizione musicale Amore, 1963 * ''Preghera'' : parole di Peppu Flori ; musica di Maguy Zanni, Parigi, Edizione Max Eschig, 1964 * ''L'ingannata'' : parole di Peppu Flori ; musica di Maguy Zanni, Parigi, Edizione Max Eschig, 1969 ==Ligami== * [http://isula.forumactif.com/t108-flori-peppu Peppu Flori : annantu à u foru Isula] ==Da vede dinù== * [[Don Ghjiseppu Giansily]] (dettu ''Pampasgiolu'') {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] dwlquglizuzuktpj52btw8nyl42cn1f Capinera scupaghjola 0 19469 364222 352692 2019-10-03T11:20:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A capinera scupaghjola''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Marmora%27s_Warbler_-_Sardinia_-_Italy_S4E1036.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sylvia sarda |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sylviidae]]'' |----- | Generu | ''[[Sylvia]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sylvia sarda''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sylvia_sarda_1838.jpg|250px]] |----- |} A '''capinera scupaghjola''' (''Sylvia sarda'') hè un [[acellu]] chì face parte di a famiglia di [[Sylviidae]]. ==Aspetti morfulogichi== == Distribuzione è ambiente == A capinera scupaghjola nidificheghja in [[Europa|Europa di u punente]], è [[Africa di u nordu]], in Corsica è in Sardegna, ma dinù annantu à l'isule di l'[[Arcipelagu Tuscanu]] è in l'isula di [[Pantelleria]], in ambienti di media muntagna furmati da scope, è spazii aperti incù l'arbusti. == Biolugia == Nidificheghja versu a fine di u branu. == Sistematica == A capinera scupaghjola ùn hà micca sottuspezie. Parechji sinonimi di ''sylvia sarda'' sò: * ''sylvia sarda balearica'' * ''sylvia balearica'' ==Lessicu corsu== A capinera scupaghjola hè ancu chjamata a ''capinera sardignola''. == Note == <references/> ==Riferimenti== * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'acelli - Ghjuvan Petru Battestini, Adecec, 1982] == Ligami == * [http://avibase.bsc-eoc.org/species.jsp?lang=IT&avibaseid=6E1206E4FC70EB9E Avibase] ==Da vede dinù== * [[avifauna di Corsica]] * a [[capinera]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] leg5i2csrn3m5kfrbsrhxpzrnb4aszo Curruca Corsica 0 19470 352858 352675 2016-02-07T17:41:01Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Capinera scupaghjola]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capinera scupaghjola]] 9dekq6t4ekdochtrzzr8q8n7a4oxdjm Capinera campagnola 0 19471 352688 2016-01-27T18:57:06Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Capinera campagnola]] à [[Capinera scupaghjola]]: più ghjustu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capinera scupaghjola]] 9dekq6t4ekdochtrzzr8q8n7a4oxdjm Don Ghjiseppu Giansily 0 19472 364410 361924 2019-10-03T11:23:53Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Lozzi-village-2.jpg|thumb|Lozzi, u paese nativu di Pampasgiolu]] '''Don Ghjiseppu Giansily''' (natu in u 1901 in [[Lozzi]] è mortu in u 1977 à [[Galeria]] hè statu unu pastore, [[pueta]] in [[lingua corsa]] è scrivanu in e riviste<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>. == Biugrafia == Don Ghjiseppu Giansily dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale'', hè natu in una famiglia di pastori [[Niolu|niulinchi]], originaria di l'Acquale in [[Lozzi]]. Ci pussedia una casa familiale cum'è u so cuetanu, u pueta [[Peppu Flori]]. Cantore di prima trinca, era cunsideratu un maestru di u famosu [[chjama è rispondi]]. {{Citazione|U ''chjama è rispondi'', chì l'origine ricolla à tempi antichi antichi, hè unu scambiu cuntrastatu cantatu cù e rime annantu à unu tema sceltu chì ùn ci vole miccca à scartà si ne, à u quale eranu avvezzi i pastori è i campagnoli di a trinca di Pampasgiolu è di qualchì altri impruvisadori di 'ssi tempi antichi induve a sirenità di a natura truvava un ecu in l'omu. Ss'arte di l'impruvisazione pare cusì prufundamente arradicatu in a nostra terra antica. Pampasgiolu sapia fà si rispittà. Naturalmente dunatu, a so voce sublime, e so rime è a so finezza di spiritu finianu sempre per triunfà di a sfiatera lirica di i so avversarii in cantu. Ùn ci era tandu una festa o una fiera à quell'epica senza a so parte di dialoghi cantati, sputichi cuntrastate d'onore puetichi è inspirati molti ricircati è apprizziati incù passione è gudimentu. Era ancu l'usu d'invità à e tundere, tribbiere è altri rituali staghjuneschi l'inseme di i pueti di u circondu.<ref>[http://www.enciclopediadiacorsica.com/?p=1187 Enciclopedia di a Corsica]</ref>.}} Pampasgiolu hà ancu cullaburatu à e riviste in [[lingua corsa]] : [[A Muvra]] è ''Barretta Misgia''. == Opere == [[File:Gal%C3%A9ria_Prezzuna_casa_di_i_Pueti_1.jpg|thumb|Casa di i Pueti Peppu Flori è Pampasgiolu in u paisolu di Prezzuna ([[Galeria]])]] Puemi cantati : * ''U lamentu di Cursichella'' * ''Bonghjornu o madamicella'' * ''A tribbiera'' == Omagi == [[File:Lozzi_plaque_comm%C3%A9morative_Pampasgiolu.jpg|thumb|Placca cummemurativa annantu à a so casa in L'Acquale]] * ''A Casa di i Pueti à Peppu Flori à Pampasgiolu'', a casa di i pueti Peppu Flori è Pampasgiolu,hè u nome datu à l'anziana scola primaria appiccicata à a chjesa Sainte-Lucie in u paisolu di Prezzuna in u Marsulinu à [[Galeria]]. Dumineghja u campusantu in u quale riposa dapoi u 1977, Don-Ghjaseppu Giansily dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale''. I nomi di i dui pueti Flori dice ''Peppu'' è Don-Ghjaseppu Giansily dice ''Pampasgiolu di l'Acquale'' sò à spessu assuciati chì sò tremindui cuetani, pueti di prima trinca è originarii di listessu paese di [[Lozzi]]. * ''Canzone à Pampasgiolu'' hè unu omagiu à u pueta in una canzona interpritata (7 virsione) da cantadori di musica tradiziunale corsa cum'è [[Antone Ciosi]], Maryse Nicolai o i Fratelli Vincenti. * Pampasgiolu hè mintuvatu in a canzona di [[I Muvrini]] intitulata 'Sentu u Niolu''. * U 25 lugliu di u 2003, una placca cummemurativa hè statu posta annantu à a facciata di a so casa di L'Acquale, in a cumuna di [[Lozzi]]. == Bibliugrafia == === Canti corsi === Pampasgiolu hà scrittu e parole di parechje canzone corse, interpritate da autori cum'è Regina è Brunu (duo Duellu vucale è strumentale di canzona tradiziunale corsa, Premiu maiò di l'Accademia Charles Cros, Premiu maiò di u discu), o ch'ellu hà qualchì volta interpritate. == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Peppu Flori]] [[Categoria:Pueta in lingua corsa]] [[Categoria:Musica corsa]] 9jh8m5ezpivdozmbqaqnifecqllg6k7 Paul Kantner 0 19473 352726 352725 2016-01-30T11:34:55Z 90.37.27.96 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Paul Kantner Jefferson Starship 1975.JPG|thumb|Kantner, [[1975]]]] '''Paul Lorin Kantner''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[17 di marzu|17 marzu]] di u [[1941]] in [[San Franciscu]], [[California]] è hè mortu in a so casa in San Franciscu, California, [[28 ghjennaghju|u 28 ghjennaghju]] di u [[2016]]. [[Categoria:Attore|Kantner, Paul]] [[Categoria:Americanu|Kantner, Paul]] i6k6xp96ehrte0lphopn2qml3wsm9n3 Filibertu Evaristu Ciattoni 0 19474 362904 352731 2019-07-08T21:31:11Z Jumpy01 11155 W wikitext text/x-wiki '''Filibertu Evaristu Ciattoni'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> hè statu incù Don [[Luiggi Giafferi]] è Andria Colonna-Ceccaldi, unu di i trè generali fundatori di a Nazione corsa<ref>[http://membri.multimania.fr/culturacorsa/manifestu.php manifestu di u 22 dicembre, testu originale in lingua corsa]</ref>. À u principiu di u seculu XVIII, i Corsi custituiscenu unu righjimentu cumplettu à u sirviziu di [[Regnu di Napuli|Napuli]], è à u mezu di 'ssu seculu empienu l'effettivi di u righjimentu Reale-Farnese. Quandu a guerra di 40 anni scoppia in u 1729, bon parechji Corsi, frà i quali 'ssi primi capi di a ribellione, chettanu i so ranghi per vultà in [[Corsica]] à cumbatte i Genuvesi<ref>[http://siti.google.com/situ/tirailleurscorses/home/les-troupes-corses I truppe corse]</ref>. A Corsica era tandu sottu a [[Ripublica di Ghjenuva|duminazione genuvese]] dapoi 1645. Organizeghjanu u 22 dicembre di u 1730 à a Cunsulta di San Pancraziu di [[Biguglia]] (o di Furiani) l'insurrezione è ghjuranu ch'elli priferiscenu more ch'è campà genuvesi. Davanti 4000 omini, seria statu pruclamatu generale di a Nazione corsa<ref>[http://www.corsicatheque.com/Histoire-personnages-historiques/Pasquale-Paoli-1725-1807/Une-enfance-a-Morosaglia-1725-1734 Consulta di biguglia à u curtili di a quale Don Luigi Giafferi è Andrea Colonna Ceccaldi sò tandu pruclamati " generali di a Nazione "]</ref>. U 14 aostu di u 1731, Filibertu Evaristu Ciattoni dirighje unu di i trè corpu di truppe corse (i "naziunali"), è scala in [[Balagna]]<ref>[http://oursjeancaporossi.perso.novi.fr/Cronaca/Dixhuitieme.html Crunulugia Corsica {{XVIIIe}}]</ref>. 'Ss'insurrezione cunducerà à a dichjarazione d'indipendenza di a Corsica in u 1735 (cunsulta naziunale d'[[Orezza]] u 30 ghjinnaghju di u 1735)<ref>[http://partitu-populare-corsu.e-monsite.com/blog/proclamation-de-l-independance.html pruclamazione di l'indipendenza]</ref> , Ghjacintu Paoli (babbu di [[Pasquale Paoli]]) è Giafferi piglianu tandu a testa di u guvernu. U so nome ci hè mintuvatu à tempu à i tituli nuvelli attribuiti à i generali chì hanu guidatu l'insurrezione: {{Citazione|Articulu 8 - ''I generali di u riame Andria Ceccaldi, Ghjacintu Paoli è Filibertu Evaristu Ciattoni seranu à l'avvene primati di u riame, è li serà datu u nome d'Altezze Reale da a parte di l'assemblea generale è di a ghjunta''<ref>Custituzione corsa : Rigulamentu di u 30 ghjinnaghju 1735.</ref>.}} == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Luiggi Giafferi]] [[Categoria:Persunalità corsa]] [[Categoria:Persunalità pulitica di Corsica]] [[Categoria:Naziunalistu corsu]] ljyy8825zosockv4ayt6c6stwgg92ax Asociación Deportivo Cali 0 19475 360641 352732 2018-12-14T02:07:55Z 92.184.101.177 Ortugrafia wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Deportivo Cali| immagine = [[File:Deportivo Cali Blazono.svg|150px]] | nomecompletu = Asociación Deportivo Cali | Cugnomi = Los Azucareros, El Glorioso, La Amenaza Verde, Los Verdiblancos| fundazione = [[1912]] | stadiu = [[Stadiu Deportivo Cali]] | capacità = 55,000 | presidenti = [[File:Flag of Colombia.svg|20px]] [[Álvaro Martínez]] | allinatori = [[File:Flag of Colombia.svg|20px]] [[Fernando Castro Lozada]] | lega = [[Liga Águila]] | stagione = 2015-II | pusizione = 7. | }} '''L'Asociación Deportivo Cali''' hè un club di [[pallò]] fundatu in [[Cali]], [[Colombia]], in u 1912. Oghje, u Deportivo Cali ghjoca in Liga Águila. U presidente attuale hè Álvaro Martínez è l'allinatore hè Fernando "El Pecoso" Castro. U stadiu si chjama Stadiu Deportivo Cali. U stadiu hà una capacità di 55.000 persone. == Palmares == ===<!-- National Tournaments -->=== * [[Primera División de Colombia]] '''(9)''' = 1965, 1967, 1969, 1970, 1974, 1995/96, 1998, 2005-II, 2015-I. * [[Copa Colombia]] '''(1)''' = 2010 * [[Superliga de Colombia]] '''(1)''' = 2014 m79b87vknjdh7wyomwrr8qvot0glded Shia LaBeouf 0 19476 352735 2016-02-02T03:20:22Z 68.106.255.71 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Shia LaBeouf at the TIFF premiere of Man Down.jpg|thumb|LaBeouf, [[2015]]]] '''Shia Saide LaBeouf''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|americanu... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Shia LaBeouf at the TIFF premiere of Man Down.jpg|thumb|LaBeouf, [[2015]]]] '''Shia Saide LaBeouf''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|LaBeouf, Shia]] [[Categoria:Americanu|LaBeouf, Shia]] 87x2drzr0yel8uoz692hfsxkf9v90aa Sinucellu di la Rocca 0 19477 360118 353688 2018-09-11T12:40:05Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[File:Ulmetu.jpg|thumb|Ulmetu, u paese nativu di Sinucellu di la Rocca]] '''Sinucellu di la Rocca''' cunnisciutu dinù sottu u nome di '''Ghjudice di Cinarca''', hè statu una persunalità medievale di [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Era ancu chjamatu ''Simoncellu di la Rocca''. U so babbu era [[Guglielmu di Cinarca]]. A so mamma era Filidora da Covasina.<ref>http://www.casa-longa.org/fg02/fg02_479.htm : Duminiu Casalonga è imparintatu </ref> Natu in [[Olmetu]] in u [[1221]], s'ingaghjò in l'armata di a [[Ripublica di Pisa]], eppo diventò Conte di Corsica. Morse in Genuva in u 1304, 1306 o 1312, sicondu e fonte. == Biugrafia == Di a famiglia di i ''Signuretti di Cinarca'' (scindendu di Cinarcu, figliolu di u miticu [[Ugu Colonna]] sicondu u cronistu di u [[XVe seculu]] [[Ghjuvanni di la Grossa]]) chì cuntrullava a guasi tutalità di u Pumonte, Sinucellu di la Rocca, più cunnisciutu sottu u nome di ''Ghjudice di Cinarca'' hè una figura medievale emblematica di a storia di a Corsica. Sinucellu nascì in [[Ulmetu]], in u Castellu di la Rocca, in u [[1221]]. Era u figliolu di Guglielmu di Cinarca, tombu da i so nipoti u ghjornu di l'osequie di u so fratellu Guidu chì era unu sustinidore accanitu di [[Genuva]]. Sinucellu s'impegna tandu in l'armata di a [[Ripublica di Pisa]], è riceve à 24 anni u titulu di Ghjudice (vene à dì di magistratu supremu), per avè difesu i Pisani da i Francesi, chì l'incaricheghja di sottumette l'inseme di a Corsica, ciò chì serà fattu assai lestru. I Genuvesi, uniti à i signori di u Capicorsu è à quelli di Sant'Antoninu, furzonu Sinucellu à abandunà u sediu di u castellu di a Catena, induve Arrigu è Guidu, figlioli d'Arrigucciu, stavanu sempre. Ma Ghjudice, dopu à avè li acciacciambarati durente qualchì tempu, prufittendu d'un'occasione favurevule, i scompie. S'ellu ci vole à crede à Filippini, spurcò a so vittoria incù un'azzione atroce : dopu à avè fattu caccià l'ochji à tutti i morti annantu à u campu di battaglia, fece salà è piazzà in i caratelli 'ss'orribile spoglie ch'è ellu mandò dopu à Genuva. Da u 1258 à u 1290 Sinucellu ùn cessa di ghjurà fideltà à quandu à [[Genuva]], à quandu à [[Pisa]], è in u 1299, incrispite, e duie Ripubliche finiscenu per firmà un accordu chì privedia u so sbandimentu. Diventatu di fattu 'Conte di Corsica', Sinucellu di la Rocca fattu rignà a pace è a ghjustizia in u paese ch'è ellu amministreghja è induv'ellu crea unu novu sistemu fiscale. Si rallega a pupulazione di l'isula, ma s'attira a numicizia di parechji signori lucali, chì l'avia ristrintu i so puteri. Traditi da unu figliolu illegittimu, fubbe catturatu annantu annantu à a spiaghja di [[Pruprià]]. Fubbe dopu imprighjunatu in [[Genuva]]. Morse in u [[1304]], [[1306]] o [[1312]] sicondu e fonte, in una carcera di a prighjone di Malapaga. == Pusterità == Sinucellu lascia quattru figlioli chì si spartenu i so duminii: * Arrigucciu di la Rocca, babbone d'[[Arrigu di la Rocca]] * Salnese d'[[Istria (Corsica)|Istria]], arcibabbone di [[Vincentellu d'Istria]] * Arrigu Strambu di [[Tallà|Attallà]] * Ugolinu di a Punta == Note == <references /> ==Bibliugrafia== * Ghuivan Claudiu Di Pasquale : [http://books.google.fr/books?id=K2PkTaVL0UoC&pg=PA54&lpg=PA54&dq=Sinucellu+Della+Rocca++Jean-Claudiu+Di+Pasquale,+U+Figliolu/fili+di+a+libert%C3%A9&fonte/surghjente=bl&ots=N5QPAooerD&sig=gFLDmdF5csFuXJqWdSQf9NzUwyo&hl=fr&ei=6fDOTLfZA8mO4AaJiOjcDA&a so=X&oi=book_result&ct=result&resnum=6&ved=0CC4Q6AEwBQ#v=onepage&q&f=false ''I figlioli di a libertà : i figlioli di Pasquale Paoli'', p. 54], annantu à [[Google books]]. [[Categoria:Persunalità di u seculu XIII]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] tvktnutu8iteja1ah4d64sivcu56txg Furesta di Bonifatu 0 19478 353290 352796 2016-03-08T18:56:00Z 90.37.136.193 /* U circulu di Bonifatu */ wikitext text/x-wiki [[File:Calenzana-Bonifatu.jpg|thumb|A furesta di Bonifatu]] A '''furesta di Bonifatu''' hè unu massicciu furestieru di u Nordupunente di a [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Si stende annantu à una superficia di più di 3000 ettari. Hè una furesta territuriale, pruprietà di a [[Cullittività territuriale di Corsica]]. == Geugrafia== A furesta di Bonifatu hè situata annantu à u territoriu di a cumuna di [[Calenzana]], à u sudu di [[Moncale]], in u circondu calvese. Hè situata à 20 chilomitri da [[Calvi]] è da u mare. A furesta di Bonifatu si trova annantu à e limite Nordupunente di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]]. Hè attravirsata da a [[Figarella]]. Inchjuvata in a so parte Nordestu in a vasta furesta cumunale di Calenzana è Moncale, occupa incù quessa i fianchi à e pendite à spessu assai erte di tuttu u circulu di Bonifatu, stendendu si trà 300 è 2000 m d'altitudine. E terre sò silicee è pocu prufonde (terre brune acide), a roccia matre essendu per u più [[granulita]]. === U circulu di Bonifatu === [[image:Bonifatu-cirque.jpg|thumb|Parte di u circulu di Bonifatu]] Hè furmatu da una linia di cresta cumposta d'alti vertici chì sò da u nordu à u sudu : * U Capu Ghjovu (1629 m) * U Monte Curona (2144 m) - Rifughju d'Ortu di Piobbu (1560 m) * U Capu Ladruncellu (2145 m) * A Punta Ghjalla (2085 m) * U Capu à u Carrozzu (2139 m) - Rifughju di Carrozzu (1260 m) * U Capu di a Marcia (2154 m) * A Muvrella (2148 m) * E [[Penne Rosse]] (1992 m) * U Capu di Meta di Filu (1819 m) * U Capu à u Ceppu (1951 m), puntu più altu di u duminiu di a furesta territuriale di Bonifatu * U Capu Furmiculaghiu (1713 m) *Punta di Bonassa (1179 m). 'Ssa linia di cresta chì delimiteghja u bacinu di a [[Figarella]], hè framezata di barre rucciose è di foce chì frà e più cunnisciute si ponu mintuvà: * a Bocca di Tartagine (1852 m) * a Foce d'Avartuli (1898 m) * a Bocca di a Muvrella (2025 m) * a Bocca di Maghine (1798 m) * a Bocca di Bonassa (1152 m). 'Sse foce erte permettianu in i tempi a cumunicazione incù e valle vicine di [[Tartagine]], d'[[Ascu]] è di u [[Fangu]] per l'attività pasturecce è rurale, cum'è a [[muntagnera]] oghje abbandunata. == Storia == [[image:Calenzana-Bonifatu-cirque.jpg|thumb|U vallu di Melaghja]] In i tempi, u principe [[Petru Nabuleone Bonaparte]] ci pussedia un casinu oghje arruvinatu. A furesta di Bonifatu hè gistita da l'[[Offiziu naziunale di e fureste|ONF]]. U situ ùn hè micca abitatu. Eccetuatu a casa furestiera, sola un'osteria hè aperta in staghjone turistica. == Accessu == [[image:Bonifatu-Figarella.jpg|thumb|right|A [[Figarella]] in a parte bassa di Bonifatu|200px]] Situatu in u circondu di [[Calvi]], una [[stazione balneare]] apprizziata mentre a staghjone estiva è prossima d'una vintina di chilomitri, u situ hè assai friquintatu d'istate. Solu u stradone D251 permette di ghjunghje ci. 'Ssa piccula strada hè situata vicinu à a vadina [[Figarella]], è cunduce sin'à l'intrata di u situ pocu dopu a casa furestiera di Bonifatu è ci si termineghja quì. Ci hè un parcheghju à l'intrata, faccia à un'osteria, à 538 metri d'altitudine. Una particularità di a D251 hè ch'ella attraversa u campu di tiru di Campanella. == Flora== Cullendu versu u circulu di Bonifatu, si scontra prima à u pianu suttanu à sulivu, i [[pini marittimi]] (16 %) à mezu à machja, po e [[leccia|lecce]] (5 %) in fondu di un vallu umitu. U pianu supranu sin'à un'altezza massima di 900 metri, ùn fermanu à l'invercia ch'è i [[pinu lariciu|pini larici]] (10 %) cum'è dignalocu in altrò in e muntagne di Corsica. U restu di a superficia vene à dì 69 % hè cumpostu d'altre essenze è di scogli. == Fauna == A fauna selvatica hè di prima trinca. L'[[acula reale]] è l'[[altore barbutu]] arieghjanu qualchì volta sopra à e creste. A [[zittula corsa]], picculu acellu [[endemismu|endemicu]], nichja in i vechji [[pinu lariciu|pini larici]]. Si cunnosce faciule chì percorre i fusti di i pini a capu in ghjò. S'è u [[cignale]] hè abundante in a furesta, e [[muvra corsa|muvre]] si facenu più discrete, ùn friquintendu ch'è e zone micca buscose in altitudine. == Priculi == [[image:Bonifatu-u focu No.jpg|thumb|upright=2]] Cum'è tutte e fureste di [[Corsica]], a furesta di Bonifatu hè assai vulnerabile à u focu. Hè messa sottu alta surviglianza mentre l'estate sanu. I pannelli sò stati messi in piazza per avvirtisce i visitadori è i marchjadori di i priculi in furesta è in muntagna, ma ancu annantu à u fiume di a [[Figarella]] per via di fiumare è di pussibili timpurali d'estate. In i tempi, hà cunnisciutu periodi dugliosi incù parechji incendii micidiaghji. In u [[1982]] quattru marchjadori avianu persu a vita in un incendiu. == Girandulate == [[image:Bonifatu-Nocaghia-1.jpg|thumb|A vadina di Nucaghja, affluente di a [[Figarella]]]] A furesta di Bonifatu offre parechji pussibilità di girandulate incù u [[Stradellu di grande girandulata|GR]] ''Trà Mare è Monti'' chì l'attraversa, è duie variante di u [[GR 20]] chì permettenu di righjunghje lu, vene à dì per u rifughju di Piobbu (1564 m) sottu Monte Curona (2144 m), vene à dì per u rifughju di Carrozzu (1259 m) sottu a Punta di Spasimata (1863 m). Parechji circuiti in rebbiu sò dinù mintuvati à l'intrata. Ci sò dinù e pussibilità di spuntinà à l'osteria è in i rifughji in muntagna. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Furesta]] * [[Biodiversità]] == Bibliugrafia == * Bonnieux F., Carpentier A., Paoli J.C., 2006. Priurità di i residenti è di i visitadori per a prutezzione è l'accunciamentu di a furesta in Corsica: esempiu di a furesta di Bonifatu. Rivista Furestiera Francese, vul. 58 n°2, pp.&nbsp;167-181 (in francese) [[Categoria:Furesta di Corsica|Bonifatu]] f2mxft5tqd9vcmiz9vk22urz8ot2b00 Joe Alaskey 0 19479 361058 358694 2019-01-02T03:00:29Z 2600:8800:3980:2550:BCA6:1615:D6C7:B933 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Joseph Francis''' "'''Joe'''" '''Alaskey III''' ([[Troy]] - [[New York (Statu)]], [[17 d'aprile]] di [[1952]] – [[Green Island]] - [[New York (Statu)]], [[3 di ferraghju]] di [[2016]]) hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Americanu|Alaskey, Joe]] [[Categoria:Attore|Alaskey, Joe]] 4qn0lg40hwffxzy6lng0qy4dtejzza8 Grossu Minutu 0 19480 352831 352830 2016-02-05T19:01:45Z 90.37.130.121 /* Una storia contruversa */ wikitext text/x-wiki [[File:Chiatra63.JPG|thumb|E valli di l'Alisgiani]] '''Grossu Minutu''' (o ancu ''Minutu Grossu'') hè unu persunaghju centrale di a cultura corsa, cunnusciutu in particulare per e so cacciate è e so fole paisane.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Una storia contruversa == Sicondu a tradizione Petru Giovanni seria natu versu u 1715 in [[I Perelli]], un paese di l'[[Alisgiani]] cumpostu da parechji paisoli: Casella, Stroscia, Fungaghja, Pedilacosta è Casanova. Minutu era urfanellu di babbu. Di custituzione debule, fubbe cugnumatu Minutu (u magrarellu). Ebbe parechji picculi mistieri frà i quali quellu d'assistante di mulatteru chì u fece viaghjà in a Corsica sana induve u so sensu di a cacciata u rese populare. Dopu, suvitatu di u so sumere, fubbe bancarottu di birrochi. Incù u tempu misse a panza è li fù datu unu nuvellu cugnome: U Grossu Minutu, vene à dì u Grossu Magru. Difatti era soprattuttu cunnisciutu cum'è "magrarellu" è la ghjente s'adrizzava à ellu dicendu, à u [[vocativu]] : "O Minù". Sicondu a legenda, seria statu prima partitanu di Matra, ma averia suvitatu dopu à Pasquale Paoli è l'averia accumpagnatu à spessu. Dopu à avè attravirsatu i rivugli di l'epica, è esse statu ancu unu tempu imprighjunatu, seria mortu à 86 anni, maritatu è affigliulatu. In I Pirelli si ponu vede a so casa, libri è lochi cunsacrati à ellu ma u persunaghju hà righjuntu dapoi longu l'imaginariu cullettivu. Era u persunaghju laicu predilettu evucatu durente e veghje: "O Mammò, conta ci una fola di U Grossu Minutu" si sentia po à spessu. A ghjara populare u facia viaghjà in Marseglia o in Parigi è a so tempuralità era incerta, à tempu guasi cuntempuraneu chì e persone anziane affirmavanu avè lu cunnisciutu ma dinù famigliare di [[Pasquale Paoli]]. == Unu spiritu causticu è schirzante == [[File:Pasquale_Paoli.jpg|thumb|Pasquale Paoli]] In modu assai curiosu u so cumpagnu abituale hè u principale eroi di Corsica, [[Pasquale Paoli]]. L'omu di e [[Luce (filusufia)|Luce]] incarna a savviezza chì interroga è ''U Minutu Grossu'' risponde incù malizia à nome di u ghjudiziu populare, qualchì volta à a limita di a buffuneria. D'altre storie, frà e più apprizziate, u mostranu cum'è causticu in tuttu. Ùn esita micca à prufittà di u so statutu di comicu ricunnusciutu è guai tandu à a famiglia chì si sminteca d'invità lu à unu cunvitu di matrimoniu, chì riceve bon'parechji scherzi acidi ma ingutuppati in e parole di a suciabilità paisana. U persunaghju hè statu u sughjettu di almenu una pezza di teatru è hè statu incarnatu à a radiu è cetera. == U premiu Grossu Minutu== À i ghjorni d'oghje, ci hè ancu un ''Premiu Grossu Minutu'', attribuitu da l'associu Grossu Minutu. In u 2013, hè [[A Piazzetta]] chì a guadantu u premiu.<ref>Vede: http://www.apiazzetta.com/A-Piazzetta-riceve-u-premiu-Grossu-Minutu-_a1611.html</ref> In u 2014, hè statu Ghjuvan Michele Fraticeli (RCFM) == Note == <references/> == Bibliugrafia == * '' Motti, Riposte e Burle del celebre Minutu Grossu'', in lingua taliana, pubblicati in u 1866, Parigi, da Felice Matteu Marchi. A ricolta di fole hè stata ristampata in u 1978 da l'Edizione La Marge, in Aiacciu. * ''Grossu Minutu U spiritu è e cacciate corse di una ligenda'', Edizione Baconnier, 1969. * ''Grossu Minutu'', Nicolas Carlotti, 1996, La Marge, Aiacciu == Ligami == * [http://www.grossuminutu.com/indice.php?m=12 E fole di Grossu Minutu, Associu di i Belgichi amurosi di a Corsica] * [http://www.curagiu.com/grossuminutu.htm Curagiu: Ritrattu di Grossu Minutu] * [https://www.youtube.com/watch?v=WITY71gcKR0 Videu: A storia di Grossu Minutu: Magà Ettori] ==Da vede dinù== * [[L'associu Grossu Minutu]] [[Categoria:Cultura corsa]] j3f8prebaqd4vdtkj9fon3zzo2ujl7k Bandera corsa 0 19481 359767 359766 2018-07-04T20:52:42Z Gcapadovani 11182 /* Storia */ wikitext text/x-wiki A '''bandera corsa''' hè a bandera di a [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese è in talianu.</ref> Hè una bandera tradiziunale corsa, chì fù mudificata è aduttata da [[Pasquale Paoli]] in u 1755. In a so virsione attuale, ripprisenta una [[testa di Moru]] nera, incù una benda in fronte. ==Storia== A bandera corsa hè stata aduttata da [[Pasquale Paoli]] in u [[1755]] è hè basata annantu à unu bandera tradiziunale chì era usata nanzu. Ripprisenta una testa mora in neru incù i capelli crisputi è unu [[benda]] bianca in fronte, annantu à un fondu biancu. A testa mora serìa a testa di San Mauriziu, martiriu cristianu egizzianu. <gallery> File:Saint Maurice (détail) par Matthias Grünewald.jpg|300px|thumb|San Mauriziu da Matthias Grünewald. File:Schwarzhäupter 09.jpg|300px|thumb|Blasone di a "Gilda di e Teste nere rapprisentendu San Mauriziu, san patrone di a gilda. File:Coat of Arms of Corsica.svg|300px|thumb|Blasone di Corsica. File:Sardegna-Stemma.svg|thumb|Blasone di Sardegna|alt=Blasone di Sardegna. File:DEU Coburg COA.svg|300px|thumb|Blasone di Coburg. File:DEU Büderich COA.svg|300px|thumb|Blasone di Büderich. File:Faure des Chaberts.svg|300px|thumb|Blasone di Chaberts. File:Wappen von Bad Sulza.png|thumb|Blasone di Bad Sulza. File:Mandach-blason.png|300px|thumb|Blasone di Mandach. File:Blason ville fr Morancé (Rhône).svg|300px|thumb|Blasone di Morancé.|alt=Blason de Morancé. File:Wappen Krautheim (Thueringen).png|thumb|Blasone di Krautheim (Thüringen). File:Wappen von Sandau.png|300px|thumb|Blasone di Sandau (1979). </gallery> ===Regnu di Sardegna è di Corsica=== [[File:4 mori 1640.jpg|thumb|200px|Stemma di u Regnu di Sardegna in u 1640]] U [[regnu di Sardegna è di Corsica]] (in latinu ''regnum Sardiniae et Corsicae'') fù creatu in u 1297 da u papa [[Bunifaziu VIII]]. U reame fù postu sottu à a duminazione aragunesa è ghjust'appuntu da u rè d'Aragona. Diventò solu u [[Regnu di Sardegna]] in u 1460, quand'ella fù creata a [[Curona d'Aragona]]. ===Regnu di Teodoru=== [[File:Theodor neuhof2.jpg|thumb|200px|Rittrattu di rè Teodoru incù a stemma di a Corsica]] ===Ripublica Corsa=== [[File:Cover_-_Giustificazione_-_Don_Gregoriu_Salvini.jpg|thumb|200px|A bandera corsa annantu à a cuprendula di a ''Ghjustificazione'' di Gregoriu Salvini]] A bandera à testa mora fù aduttata da u Generale di a Nazione [[Pasquale Paoli]] in u 1755, mudifichendu a virsione precidente, induve u moru avia l'ochji cuperti da a benda bianca. Paoli volse ch'è u moru avissi a benda in fronte, per simbulizà a liberazione di a Corsica. ===Bandera attuale=== == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://reader.digitale-sammlungen.de/de/fs1/object/display/bsb10079574_00003.html A Ghjustificazione di a Rivoluzione di Corsica è di a ferma risoluzione presa da' Corsi di mai più sottumette si à u duminiu di Genuva], [[Gregoriu Salvini]], [[Napuli]], [[1758]] * [http://accademiacorsa.org/?page_id=99 Ghirolmu Potentini, Qualchì idea annantu à l'origine di a bandera corsa, Accademia Corsa, 1995] * Petru Antonetti, ''A bandera à testa di Moru'', Studii di Storia Corsa, Aiacciu, La Marge, 1980 ==Ligami== * [http://www.apiazzetta.com/origine-drapeau-corse-bandera-corsa/ A Piazzetta: Ma da induve vene a bandera corsa ?] * [https://www.youtube.com/watch?v=rGzt9S8ewPw Videu: A Storia di a Bandera Corsa] * [http://web.ac-corse.fr/svalincu/A-Bandera_a20.html A Stedda di u Vallincu: A bandera] * [http://www.corse.fr/file/160267/ Saveriu Luciani: Bandera corsa è razzisimu antì corsu] * [http://elizabethpardon.hautetfort.com/archive/2009/08/08/a-bandera.html A Bandera] ==Da vede dinù== * [[Ghjustificazione di a rivoluzione di Corsica]], da [[Gregoriu Salvini]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Guerre d'indipendenza corsa]] 58opoel7jcn2zouq6576b8iucbt5wxn William Katt 0 19482 352898 2016-02-10T02:01:43Z 68.106.255.71 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:William Katt 2014.jpg|thumb|Katt, [[2014]]]] '''William Theodore Katt''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * L... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:William Katt 2014.jpg|thumb|Katt, [[2014]]]] '''William Theodore Katt''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Katt, William]] [[Categoria:Americanu|Katt, William]] o1fkrmyg5p0nbn6k1nsi2qombxim95l Belmonte Castellu 0 19485 364503 355013 2019-10-06T19:26:07Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Belmonte Castellu | blasone= | nomeUfficiale=Belmonte Castello | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=35 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=49 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=369 | superficia=14,05 | pupulazione=755 | annu=28-02-2015 | densita=53,74 | merre=Antonio Iannetta | posta=03040 | telefunu=0776 | istat=060013 | abitanti=Belmontesi | patrone=San Niculaiu di Bari | festa=[[6 di dicembre]] | situ=http://www.comune.belmontecastello.fr.it/ }} '''Belmonte Castellu''' (''Biéglemónd'' [bːjeʎːəˈmondə] in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 755 abitanti. [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] flsgbjcl5fsk3qpriy5ixgy5c66mnav Manu Trigueros 0 19486 354533 354532 2016-07-07T16:33:28Z 109.208.147.33 micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki '''Manuel 'Manu' Trigueros Muñoz''' (natu in u [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Spagna|spagnolu]]. [[Categoria:Pallò]] [[Categoria:Spagnolu]] iyfab9wpgze3rbechnsoowveeq7i3uu Riame anglo-corsu 0 19488 360117 357616 2018-09-11T12:39:46Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki [[File:1794_Jeffreys_Map_of_Corsica,_France_-_Geographicus_-_Corsica-jeffreys-1794.jpg|thumb|Carta di a Corsica in u 1794, à u principiu di u Riame anglo-corsu]] U '''Riame anglo-corsu''' (o ''Riamu anglu-corsu'') hè statu unu Statu indipindente annantu à l'isula di [[Corsica]] trà u 1794 è u 1796.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> [[Pasquale Paoli]], fora di Corsica dopu a [[battaglia di Ponte Novu]] in u 1768, induve a so armata fù scunfitta da e truppe francese, hè chjamatu da i rivoluziunarii in u 1789. À a so ghjunta in [[Parigi]], si sentenu i lodi annantu à stu omu ghjudiziutu, precursori di i [[Seculu di e Luce|Luce]] è chì a so influenza fubbe maiò, ancu sin'à i [[Stati Uniti d'America]], induv'ellu inspirò a [[Dichjarazione d'indipendenza di i Stati Uniti|dichjarazione d'indipendenza americana]]. Ma prestu, Paoli priferisce vultà si ne vicinu à l'Inglese, induve ellu trova l'appoghju per 'ssu nuvellu riame anglo-corsu. Quessa hè a terza indipendenza corsa, cunsiderendu dinù quessa di u 1735. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Maurice Jollivet, ''L'Inglesi in u Mediterraniu (1794-1797) : Unu riame anglo-corsu'', Parigi, 1897. * Sir John Frederick Maurice, " Intruduzione ", ''Diary of Sir John Moore'', Londra, 1904. * Petru Tomi, " U riame anglo-corsu ", ''Études corses'', 1956, n° 9, è 1957, n° 14. * Robert Roswell Palmer, " The Kingdom of Corsica and the Science of History ", ''Proceeding of the American Philosophical Society'', CV, 1961, pp. 345-360. * Elisa A. Carrillo, " The Corsican Kingdom of George III ", ''Journal of Modern History'', XXXIV, 1962, pp. 254-74. * Cristianu Ambrosi, " A sicissione di a Corsica in u 1794 ", ''Mischii di Studii corsi offerte à P. Arrighi'', Gap, 1971, pp. 11-39. * John Michael Peter Mac Erlean, " U Riame anglo-corsu (1794-1796) : Contra-rivoluzione o cuntinuità ? ", ''Annale storiche di a Rivoluzione francese'', 1985, n° 260 : ''Quistione di storia di a Corsica (fine XVIIIe seculu - Rivoluzione francese)'', pp. 215-235. == Articuli cunnessi == *[[Pasquale Paoli]] *[[Ripublica corsa]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] 86fttwjq0dhl2y2e2clbf65hkxeos9q Riame di Corsica 0 19489 352994 2016-02-16T17:49:03Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Riame di Corsica]] à [[Riame anglo-corsu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Riame anglo-corsu]] k06drqi2ik2ts0l8ov14d6hyusye3jk Età di l’oru 0 19495 363666 353102 2019-09-30T05:51:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Lucas Cranach d.Ä. - Das Goldene Zeitalter (Nasjonalgalleriet, Oslo).jpg|thumb|upright=1.4|''L'età di l'oru'' di [[Lucas Cranach u Vechju]]]] L’'''età di l’[[oru]]'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>, (in [[Lingua latina|latinu]] ''aurea aetas''), hè un tempu [[mitu|miticu]] di prusperità è abbundanza. Sicondu e ligende in questa epica l'esseri umani vivianu senza bisognu di lege, nè avianu a necessità di cultivà a terra perchè da quella crescia spuntaniamente ogni generu di pianta, nè quella di custruisce nave per circà altre terre. Ùn c’era odiu trà individui nè guerre chì flagellavanu a terra. Era sempre u branu è nè u caldu o u fretu turmintavanu a ghjente è per quessa ùn c’era micca bisognu di custruisce case nè d'aggrundà si in e grotte. Incù l'avventu di [[Ghjove (deità)|Ghjove]] finisce l'età di l'oru è principia l'età di l'argentu. == A visione d'Esiodu == L'idea d'una ''epica durata'' apparisce pè a prima volta in u puema ''L'opere è i ghjorni'' d'[[Esiodu]] (mità di u seculu VIII a.C.). Sicondu u pueta si tratta di a prima età mitica, u tempu d'«un'aurea sterpa d'omini murtali», chì «crionu in i primissimi tempi l'immurtali chì anu a so dimora annantu à l’[[Olimpu (Grecia)|Olimpu]]. Camponu à i tempi di [[Cronu]], quand'ellu regnava in u cele; cum'è dei passavanu a vita incù l'animu sgumbratu da l'angosce, luntani, fora da e fatiche è da a miseria; nè a misera vichjaia cascava annantu à elli [...] tutti e cose belle t'avianu» (''L'opere è i ghjorni'', versi 109 è siguenti). Esiodu discrive altre quattru ere chì sarianu succedute à l'età di l'oru in ordine crunulogicu: l'età di l'argentu, l'età di u bronzu, l'età di l'eroi è l'età di u ferru. Tale rigressione di a cundizione umana imposta da Zeus hè duvuta à a criazione, à opera di i dei, di [[Pandora]], a prima donna, dunata à l'omu perch'ellu fusse punitu dopu à avè ricivutu da u Titanu [[Prumeteu]] u focu, arrubatu da quest'ultimu à i dei. Pandora hà un rollu simile à quellu d'Eva in i testi biblichi: cum'è [[Eva]], per via di u piccatu originale, nega à l'omu a vita felice in l’Eden, cusì Pandora apre un otre in u quale eranu isulati tutti i mali chì durente l'età di l'oru eranu scunnisciuti da l'omini. == A visione di Virgiliu == [[Publio Virgiliu Marone|Virgiliu]] teurizeghja in a quarta [[egloga]] di e [[bucoliche]] l'arrivu d'un misteriosu zitellu. L'avventu di stu ''puer'' hè caratterizatu da a ghjunta d'una nova età di l'oru, fendu cusì soia una visione ciclica di a storia, stagliata da l'età teurizate più innanzu da Esiodu. In 'ss'ecloga espone 'ss'argumentu in modu voluntariamente scuru è incapiscitoghju: tale ''puer'' puderia esse identificatu o in [[Augustu|Ottavianu]], o in u figliu chì si spirava ch'ellu avia da nasce da u matrimoniu trà [[Ottavia minore|Ottavia]], surella d'Ottavianu è [[Marcu Antoniu]], o sempre in u consulu [[Pollione]], o u so figliolu. In epica augustea u mitu di l'età di l'oru assume ancu una impurtanza specifica cum'è fattore di prupaganda pulitica. In epica augustea l'età di l'oru ripprisenta l’idealisazione di a nova rialità pulitica ([[Eneide]] 6, 791-95): "Questu, questu hè l'omu, chì odii presagir ti spessu, / Augustu Cesare, sterpa di u Divu, chì di novu / arricherà u seculu d'oru, un tempu in i campi di u Laziu / regnu di Saturnu; è più di Garamanti è Indi l'imperu / dilaterà....".<ref>Virgiliu, ''Eneide'', intruduzione è traduzione d'Arrigu Oddone, Univirsale Ecunomica Feltrinelli, 2010.</ref> U regnu di [[Saturnu (divinità)|Saturnu]] succede à un tipu di sucità guasi ferina. Saturnu hè prisintatu cum'è sinecista, cum'è urdinatore puliticu è legislatore, soprattuttu cum'è garante di a pace, cumprumessa da a ''belli rabies'' è da l' ''amor....habendi'' di l'età successiva. A figura cusì caratterizata di Saturnu anticipeghja quella d'Augustu, chì avaria per appuntu arricatu l’''aurea saecula'' sicondu a prufezia di [[Anchise]] prima citata (Eneidi, 6, 791-95).<ref>Emiliu Pianezzola, ''Forma narrativa è funzione paradigmatica d'un mitu: l'età di l'oru latinu''. Estrattu da "Studii di Puesia Latina in onore d'Antonio Traglia", Roma 1979, Edizione di Storia è Litteratura</ref>In u so puema didascalicu e [[Georgiche]] (I, vv. 121-54) Virgiliu ripiglia u tema di l’evuluzione di u mondu da l'età di l'oru à l'età di u ferru, da u regnu di Saturnu (''ante Iovem'') à u regnu di Ghjove. Sicondu i [[Cristiani]] di u seculu I d.C., 'ssa figura si pò identificà in [[Cristu]], tant'hè chì u stessu [[Dante Alighieri]] sceglierà Virgiliu cum'è guida spirituale in l’Infernu è in u Purgatoriu, propriu pè a predizione di u pueta. Sicondu Karl Büchner, u ''puer'' predettu da Virgiliu saria solu u simbulu di a generazione aurea di u quale s'aspetta a ghjunta, è micca d’un criaturu sturicamente esistutu. Inoltre, 'ss'ipotesi saria validata da u fattu ch'è Virgiliu, in l'ecloga IV, diventa interprete di u desideriu di rigenerazione è di migliuramentu chì i rumani di l'età tardiva ripublicana pruvavanu. Certamente in 'ssa quarta ecloga, pare chjara a necessità d'un rinnuvamentu è d'una rigenerazione da e lotte civile di u 50 a.C., pussibile grazia à a prubabile ricunciliazione trà Ottavianu è Antoniu, chì simbrava priannuncià l'avventu d'una nova era di pace. == A furtuna litteraria == A cuncizzione d'[[Esiodu]] prevalse mentre tutta l'antichità, è si ritrova per indettu in l'opera di [[Platone]] è di u pueta rumanu [[Publiu Ovidiu Nasone]]. Quest’ultimu scrive ind’è e so ''mitamurfose'':<ref>U mitu di e quattru età si trova in u libru I, vv. 89-131.</ref>: {{Citazione| Fiurì prima l'età di l'oru; spuntaniamente, senza bisognu di ghjustizieri, senza bisognu di lege, s'onuravanu a lealtà è a rettitudine.| [[Publiu Ovidiu Nasone|Ovidiu]], ''mitamurfosi'', I 89-90| ''Aurea prima sata livante ætas, quae vindice nullu, sponte so, sine lege fidem rectumque colebat''.| lingua=LA}} U pueta Tibullu in a terza elegìa di u prima libru narra d'avè lasciatu Roma à malincore per suvità à [[Messalla]] in Oriente. Gravamente ammalatu, u sensu di a sulitudine è di a luntananza face scuppià a passiunata rievucazione di u tempu di Saturnu, quandu a terra ùn avia ancora apertu e vie à i longhi viaghji (vv. 35-50). In u virsettu 64 di [[Catullu]] ci hè, in particulare in l'epilogu, un'oppusizione frà l'età vissuta da u pueta è l'età mitica di l'eroi. À u passatu miticu, rispittosu di a ''pietas'', u pueta oppone u prisente, chì hà rifiutatu a ghjustizia è hà miritatu l'abbandonu da parte di i dei. In [[Seneca]] tragicu (Phaedra, 525-27) l'età di l'oru ripprisenta u paradigma ideale annantu à a quale Ippolitu pruietta u statu felice di a vita agreste. U mitu di l'età di l'oru hè sfruttatu in modu muralisticu da [[Giuvenale]] à l'iniziu di a satira sesta (quì a decadenza di l'umanità hè vista cum'è l’alluntanamentu da a terra di a ''Pudicitia'' persunificata).<ref>Emiliu Pianezzola, op.cit.</ref> Più ch'è in antichità, u tema di l'età di l'oru fù ripresu in u [[rinascimentu]] è in u Setticentu, è firmerà cum'è tema pupulare di tipu ligendariu. U cuncettu d'età di l'oru hè statu ripresu da Dante in a ''[[Divina Cummedia]]''. Dante si limiteghja à sprimà u so pinsamentu riguardu à u paradisu terrestru chì, à parè soiu, era u locu à u quale si riferìanu l'antichi grechi. Cum'ella hè a so abitudine ùn prununzia micca dirittamente ste cunsiderazione, ma e face pronuncià à una zitella ch'ellu scontra è chì si rivelerà chjamà si Matelda (Dante, Divina Cummedia, Purgatoriu - Cantu vintottesimu, 139-144). U locu di l'età di l'oru hè ripresu in u Rinascimentu ancu da Iacopu Sannazzaro in a so ''Arcadia''. ''L'età di l'oru'' (''The Golden Age'' in [[Lingua inglese|inglese]]) hè ancu u titulu di parechji libri, trà i quali un scrittu di u 1895 di Kenneth Grahame, un'opera di u scrittore americanu Gore Vidal, è un rumanzu di [[fintascenzia]] di John C. Wright. == Modu di dì == In u linguaghju, quand'ellu si parla d'''età di l'oru'' s'intende in generale un'epica felice, una staghjone furtunata è irrimpiazzevule. == Note == <references/> [[Categoria:Mitulugia]] avh4xoggjcxyau7wk7s61xc4uhw5gh3 Nebbiu 0 19496 354358 354357 2016-06-24T19:19:56Z 109.208.207.151 /* Antichità */ wikitext text/x-wiki U '''Nebbiu''' hè una rigione di [[Corsica]] chì si stende intornu à [[San Fiurenzu (Corsica)|San Fiurenzu]], situata à punente di u [[Capicorsu]] è à l'estu di a [[Balagna]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'etimulugia fattu ricullà u nome di 'ssa rigione à a prisenza friquente di nebbia. Sient'è [[Infcor]]<ref>[http://infcor.adecec.net/recherche.php?recherche=nebbiu&langue=0&type=1&x=0&y=0 Infcor Banca di dati di a lingua corsa], ricacciatu u 23 frivaghju di u 2016.</ref> u Nebbiu si definisce cusì : ''Antica cità chì hà lasciatu u nome à a regione chì accinghje u golfu di San Fiurenzu, cumposta di l’Agriate, e pieve di Santu Petru di Tenda, Muratu, Oletta è San Fiurenzu.''. [[image:Oletta Padula pano.jpg|thumb|upright=2|U lavu di Padula]] == Geugrafia == === Rilievu === U Nebbiu hè delimitatu à u nordu da u golfu di San Fiurenzu, è per u restu da una cresta muntagnosa stesa dapoi ''Guadalone'' annantu à linea di cresta [[Capicorsu|capicursina]] sin à a [[Massicciu di u monte Astu|Serra di Tenda]]. Cumprende : * a Cima di Guadalone (1073 m) à u nordu ; * a Serra di Pignu (960 m) è u monte A Torra (852 m) à l'estu, a fruntiera incù l'[[Bastia|agglumerazione bastiaccia]] o ''Bagnaghja'' ; * a Cima di Tafoni (1117 m) è a Cima di Tanaria (1224 m) à u sudu, daretu à e quale scorre u [[Golu]] ; * u [[monte Astu]] (1535 m) à punente, in u massicciu di Tenda, aldilà di u quale si apre a valle di l'[[Ostriconi]]. A parte cintrale di u Nebbiu hè occupata da a pianura di a ''Conca d'Oru''. À u nordupunente, u [[desertu di l'Agriate]], si prisenta cum'è una vigata di valle oghje sterile, trà basse linie di cresta. L'Agriate sò duminate da u monte Genuva (418 m). === Geolugia === In u cuntestu di a [[Geolugia di a Corsica|furmazione di a Corsica]], a rigione hè esciuta di ghjacimenti marini furmati à u [[Mesuzoicu]], à u mumentu di l'apertura di a mare Téthys, chì à u [[cretaceu]] superiore si sò truvati carriati in altitudine incù ofiolite ingenerate per cumprissione di a placca africana contru à a placca europea. À l'estu di [[San Fiurenzu]], scorre a Strutta, fiumicellu chì si lampa in mare in ''Olzu''. 'Ssu fiumicellu attraversa una zona geologica sedimintaria di u sicundariu, di prima trinca incù e so culline calcarie à vette attundate è à traversu e quale hà scavatu u so lettu, criendu scugliere bianche. Versu u mare si trova imprighjunatu a [[puddinga]] di San Fiurenzu. Currisponde à una spiaghja fussile di cotule rose datendu di a fine di u [[Terziariu]] o di u principiu di u [[Quaternariu]]. 'Ssi terreni sò circundati da rocce anziane granitiche in l'Agriate è u massicciu di Tenda à tempu cù altri affiuramenti versu u Pignu. A più grossa struttura chì ferma currisponde à matticci metamorfichi o matticci lustrati chì sò difatti à l'origine, rocce sedimintarie chì sò state sottumesse à forte prissione à u mumentu di l'elevazione erciniane eppo alpine. Ci vole ancu à mintuvà a prisenza di rocce verde basiche ([[gabbru]] è [[serpentinita]]), è di striscione di calcarii cristallini (aspettu di marmeru). L'inseme hè ricupertu in certi lochi di terreni quaternarii chì currispondenu à l'alluvioni di e terrazze fiumarecce di e vadine di u Nebbiu. === Idrugrafia === [[File:St-Florent-Aliso-pano.jpg|thumb|250px|L'Alisu in San Fiurenzu]] Dui fiumi bagnanu u Nebbiu : * l'[[Alisu]], chì si scola in a pianura di a Conca d'Oru sin'à [[San Fiurenzu (Corsica)|San Fiurenzu]] prima di lampà si in u so golfu. Annantu à a Furmicaiola, fiumicellu chì si lampa in u Salinelle, u so affluente, hè statu custruitu unu rampale furmendu u [[lavu di Padula]]. * u [[Bevincu]], chì attraversa e muntagne per compie a so corsa in u [[stagnu di Chjurlinu]]. In u [[Desertu di l'Agriate]] scolanu parechji picculi fiumi custieri, cum'è u [[Liscu]] è u fiume [[Santu]]. === Accessu stradale === L'accessu à a rigione di u Nebbiu si face per via di diverse strade : * a strada di u cantu di u mare (stradone D80), in pruvinienza di u [[Capicorsu]] (Nordu) ; * a strada di u cantu di u mare corsu (stradone D81), in pruvinienza di [[Bastia]], chì fala da u [[foce di Teghime]] (536 m) (Livante), attraversa a pianura di a Conca d'Oru è [[San Fiurenzu (Corsica)|San Fiurenzu]] eppo u [[desertu di l'Agriate]] per righjunghje a [[Balanina]] (RN 1197) in a valle di l'[[Ostriconi]] ; * u stradone D62, in pruvinienza di [[Biguglia]] - Giratoghju di Casatorra, chì serpighjeghja in a [[scala di u Lancone]], annantu à a sponda nordu di u [[Bevincu]] (Sudestu) ; * u stradone D82, in pruvinienza di [[Borgu]] - Giratoghju d'Ortale, chì colla à a [[foce di Santu Stefanu]] (368 m), annantu à a sponda sudu di u [[Bevincu]] (Sudestu) ; * u stradone D5, in pruvinienza di [[Bigornu]], in a valle di u [[Golu]] (Sudu) è passendu per u [[foce di Bigornu]] è [[Muratu]]. I stradoni D62, D82 è D5 facenu cunghjunzione à a foce di Santu Stefanu, à u [[giratoghju]] ricente. == Storia == === Preistoria === A rigione hè stata occupata da l'omu assai anticamente. Era abitata à u [[Neuliticu]] cum'è ne tistimunieghjanu e vistighe di a so occupazione chì sò stati scuperti à u Monte Revincu in l'Agriate, o ancu à u II millenniu a.c. cum'è l'attestanu e [[pittura rupestra|pitture rupestre]] di a caverna ''Grotta Scritta'' in [[Olmeta di Capicorsu]], è prubabilmente più innanzu (à u seculu III a.c. in [[Cucuruzzu]], à u seculu V a.c. per [[Filitosa]]). === Antichità === [[File:Corse_de_Ptol%C3%A9m%C3%A9e.png|thumb|250px|A carta di Corsica di Tolomeu]] I prime cuntatti antichi incù i civiltà steriore si fecenu, in u Nebbiu, per unu debulu cummerciu incù i navigatori [[Mare Terraniu|mediterranii]] chì eranu i Fenici (impurtadori di u [[pinu marittimu]] in a rigione), i [[Grecia anticu|Grechi]], l'[[Etruschi]] è i [[Cartaginesi]]. L'autoctoni cunsirvonu una vita riditata di l'[[età di u ferru]]. Quandu elli invadiscinu a Corsica in 260 a.c] i [[Ripublica rumana|Rumani]] ebbenu i cunflitti incù a pupulazione di u Nebbiu, ch'è elli numinavanu i ''Nebolenses''. Frà i numerose battaglie, a ligenda hà ritenutu quessa detta "di u campu di e murte", vicinu à a Mortella, in l'Agriate : e truppe di u [[centurione]] [[Caius Papirius]] inflissenu una perdita greva à i "Korsi". A scuperta di tombe è di arme rumane pare cunfirmà a tradizione. [[image:St-Florent-cathedrale-abside.jpg|thumb|250px|A cattidrale di u Nebbiu - Abside]] Più di unu seculu dopu à, a ''pax romana'' s'era imposta in Corsica è u Nebbiu sembra avè fattu parte di a culonia di [[Mariana]] (à u sudu di [[Bastia]]). I cità o paesi antichi di a rigione parenu esse stati quessi : * Lourinon (o Turrinon), nome citatu da [[Tolomeu]] : a cità, verusimilamente situata vicinu di l'attuale [[chjesa San Michele di Muratu]], duvia custituisce a capitale di l'autoctonu/autoctona à u seculu II a.c ; * Cersunum : vicinu di u lucalisazione di l'attuale [[cattidrale di San Fiurenzu]], è chì prese u nome di Nebbiu ; * Civitas Canelata : situ di l'attuale paese di [[Canari]] ; * Nuntia : situ anticu di l'attuale [[Nonza]] ; * Nebbiu chì fubbe l'ogettu di scavi archeulogichi fortuite à u seculu XVI. I resti visibili di 'ssa cità sò stati signalati da [[Agustinu Giustiniani]]. Dopu u cronistu [[Ceccaldi]] discrisse a scuperta, in u [[1553]], di una [[necropola]] custituita di vasi empiuti d'ossacami, sottu à u situ di custruzzione di a [[citatella]]. [[File:Santa_Ghjulia_-_Illustration_from_Galletti_book.jpg|left|thumb|Santa Ghjulia: illustrazione in u libru di [[prete Galletti]] di u 1863]] A campagna di a pianura fubbe l'ogettu di un'impurtante sfruttamentu agriculu. Annantu à 'ssi campi fubbenu inoltre custruite grande ''villae'' chì si ne trova oghje e ruvine : caldane di Curone in [[Olmeta di Tuda]], tombe di [[Vallecalle]], è cetera. À u mumentu di a [[cristianisazione]] di l'isula, u Nebbiu si custituì in diocese, è a custruzzione di cappelle predispunia à a futura organisazione amministrativa in [[pieve]]. I [[Vandali]], quandu elli invadiscinu a Corsica, impurtonu l'[[arianismu]] è fubbenu senza dubbitu l'autori di u martiru di i dui [[santu|santi]] lucali. [[San Fiurenzu]] seria unu di i 46 [[vescu|veschi]] di l'[[Africa]] esiliati da u [[sinodu di Cartagine]] versu a Corsica. À a so morte in u Nebbiu, darà u so nome à a futura cità custruita in a Conca d'Oru. [[Santa Ghjulia]] era una ghjovana Cartaginese chì ricusò di rinuncià à a so fede [[cristianesimu|cristiana]], à u mumentu di unu sbarcu à Nonza, mentre una festa [[Paganismu|pagana]]. Morse crucifissata dopu à numerose turture frà e quale a sezzione di i seni. === Medievu === [[image:St-Florent-cathedrale-fronton.jpg|thumb|right|A cattidrale di u Nebbiu]] Versu u 844, [[Boniface II di Tuscana]], marchese di [[Tuscana]] è ''tutor Corsicæ'', abbandona l'isula à i [[Sarracini]] chì abbuttavanu e so coste dapoi u 714, è avianu brusgiatu Nonza in u 734, distruttu a cità di Nebbiu in u 824. À u principiu di u seculu XI 'ssa parte di a Corsica hè liberata di a preputenza sarracina da a cualizione [[Ripublica di Pisa|pisana]]-[[Ripublica di Genuva|genuvese]]. U Nebbiu vivia sottu à unu rigimu feudale populare assucendu u populu à l'affari, criatu da [[Ugu Colonna]]. In u 1077, [[Grigoriu VII]] affida l'amministrazione di a Corsica à u vescu di [[Pisa]]. L'isula cuntava tandu 6 diocesi : [[Anzianu diocese d'Aleria|Aleria]], [[Diocese di Savone|Savone]], [[Diocese d'Aiacciu|Aiacciu]], [[Anzianu diocese di Mariana|Mariana]], Accia è Nebbiu. In u 1092, u papa Urbanu II numineghja cum'è arcivescu Daibertus, vescu di Pisa, chì diventa in carica di e 6 diocese corsi. À u seculu XII, sullicitatu da i genuvesi, in u 1123 u papa [[Nucente II]] elevu à a dignità arciviscuvale in u chjesa di Genuva, 3 veschi in Corsica, Mariana, Accia è Nebbiu. Hè trà 1125 è 1140 ch'ella fubbe custruita a chjesa Santa Maria Assunta più cunnisciuta sottu à u vucabulu di cattidrale di u Nebbiu chì si trova à a limita di San Fiurenzu. U Nebbiu currispondia à l'anziana [[diocese]] di San Fiurenzu. Quessa copria [[Santa Giulia]], [[Tenda (pieve)|Tenda]] è [[Tuda]], pievi diventate in u 1789 rispittivamente cantone di Nonza, cantone di Santu Petru di Tenda è cantone d'Oletta. E cumune di u Nebbiu eranu e siguente : [[Barbaghju]], [[Canari]], [[E Ferringule]], [[Muratu]], [[Nonza]], [[Ogliastru]], [[Olcani]], [[Oletta]], [[Olmeta di Capicorsu]], [[Olmeta di Tuda]], [[Patrimoniu]], [[Pieve]], [[Poghju d'Oletta]], [[Rapale]], [[Rutali]], [[San Fiurenzu (Corsica)|San Fiurenzu]], [[San Gavinu di Tenda]], [[Santu Petru di Tenda]] (chì cumprende u paese di Casta), [[Soriu]], è [[Vallecalle]]. === Tempi muderni === ==== A pruvincia di u Nebbiu ==== U Nebbiu era una pruvincia genuvese cumposta di cinqui pievi : [[Olmetta (pieve)|Olmetta]], [[Oletta (pieve)|Oletta]], [[E Ferringule (pieve)|E Ferringule]], [[Santu Petru]], è [[San Quilicu]], di u presidiu di [[San Fiurenzu (presidiu)|San Fiurenzu]] induve risede u " tinente " è di a pieve [[Patrimoniu (pieve)|Patrimoniu]]. In u duminiu ghjudiziariu, San Fiurenzu è [[Patrimoniu (pieve)|Patrimoniu]] rilevanu di a ghjuridizione di Bastia. A pruvincia di u Nebbiu regia oltre e 5 pieve dighjà citate, i feudi di Nonza, Canari è Brandu<ref name="Accinelli">Francescu Maria Accinelli in ''a storia di a Corsica vista da unu Genuvese di u seculu XVIII'' - Trascrizzione d'unu manuscrittu di Genuva - [[ADECEC]] Cervioni è l'Assuciazione Franciscorsa Bastia 1974</ref>. ==== A diocesi di Nebbiu ==== U viscuvatu di Nebbiu cupria 5 pievi : [[Canari (feudu)|Canari]], [[Nonza (feudu)|Nonza]], [[Patrimoniu (pieve)|Patrimoniu]], [[San Quilicu]], è [[Santu Petru]]. ===== Cattidrale di u Nebbiu ===== [[Fichier:St-Florent-cathedrale-nef.jpg|thumb|A navata]] A chjesa Santa Maria Assunta (chjesa Santa Maria cum'ella hè chajmata à spessu), hè l'anziana cattidrale di u Nebbiu. Hè stata eretta à u seculu XIII. A chjesa servia di cattidrale à u viscuvatu di Nebbiu nanzu u 1789. Per via di l'insicurezza di e coste è di a malaria chì ci era in i paduli situati à u pede di a pughjola annantu à a quale hè custruitu u munimentu, quellu fubbe abbandunatu da i veschi. À u principiu di u seculu XVI Monsignore [[Agostino Giustiniani|Giustiniani]], vescu di u Nebbiu, fece riparà è accuncià a cattidrale. Malgradu 'ssi travagli, in u 1576, u munimentu hè dinù abbandunatu. U so campanile hè distruttu à u seculu XIX à a seguita di una ristaurazione radicale di l'edifiziu. Inu 1611 Monsignore Ruscone face custruisce unu nuvellu palazzu viscuvale vicinu à a cattidrale, palazzu distruttu, eppoi ricustruitu in u 1714 da Monsignore Aprosio. In u 1722 si sà ch'è i travagli di intempiamentu fubbenu effittuati. In u 1748 a cattidrale è u palazzu sò occupati da e truppe genuvese. l'ultimu vescu fubbe Monsignore Santini da 1776 à 1801. À quell'epica u viscuvatu hè incurpuratu à quellu d'[[Aiacciu]]. A cattidrale hè classificata cum'è [[Munimentu storicu]]. === Epica cuntimpuranea === In u 1954 a cumpusizione di i cantoni era : * Muratu : cumune di [[Muratu]], [[Pieve]], [[Rapale]] è [[Rutali]]. * Santu Petru di Tenda : cumune di [[San Gavinu di Tenda]], [[Santu Petru di Tenda]] è [[Soriu]]. * Oletta : cumune di [[Oletta]], [[Olmeta di Tuda]], [[Poghju d'Oletta]] è [[Vallecalle]]. * San Fiurenzu : cumune di [[Barbaghju]], [[E Ferringule]], [[Patrimoniu]] è [[San Fiurenzu (Corsica)|San Fiurenzu]]). Da 1971 à 1973, incù a funditura imposta di l'anziani cantoni, sò criati dui nuvelli cantoni : * a Conca d'Oru, custituita da l'anziani cantoni d'Oletta è di San Fiurenzu. * l'Altu Nebbiu, custituitu da l'anziani cantoni di Lama, di Muratu è di Santu Petru di Tenda. À i ghjorni d'oghje u territoriu geugraficu di u Nebbiu si cumpone di u [[Cantone di a Conca d'Oru]], di u [[Cantone di l'Altu Nebbiu]] eccittuatu e cumune di [[Lama]], [[Petralba]] è [[Urtaca]], è di a maiò parte di l'Agriate eccettuatu a parte occidentale chì face parte di [[Palasca]]. E cumune di u Nebbiu sò : * [[Barbaghju]], * [[E Ferringule]], * [[Muratu]], * [[Oletta]], * [[Olmeta di Tuda]], * [[Patrimoniu]], * [[Pieve]], * [[Poghju d'Oletta]], * [[Rapale]], * [[Rutali]], * [[San Fiurenzu (Corsica)|San Fiurenzu]], * [[San Gavinu di Tenda]], * [[Santu Petru di Tenda]] * [[Soriu]], * [[Vallecalle]]. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Lavu di Padula]] == Ligami esterni == * [http://villagesnebbio.fr.st/ Paesi di u Nebbiu] * [http://storia.du.nebbiu.pagesperso-orange.fr/ Storia di u Nebbiu] *[http://zalana.free.fr/jpg/carte-pieve.jpg Una carta di i pievi] egjng32lsu8xtehuzls6qvpwju0oi3c Abe Vigoda 0 19497 353155 353154 2016-02-26T06:06:03Z 70.162.223.119 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Abe Vigoda.jpg|thumb|Vigoda, [[2007]]]] '''Abraham Charles''' "'''Abe'''" '''Vigoda''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[24 di ferraghju|24 ferraghju]] [[1921]] in [[Brooklyn]], [[New York]] è hè mortu in a so casa in [[Woodland Park]], [[New Jersey]], [[26 di ghjennaghju|l'26 di ghjennaghju]] [[2016]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Vigoda, Abe]] [[Categoria:Americanu|Vigoda, Abe]] iewz2muu5ufgkkrryqmg7hb0exhqob2 Ghjuvanni di la Grossa 0 19498 353690 353186 2016-03-31T18:53:13Z 109.208.19.107 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Grossa.jpg|thumb|A Grossa, u paesi nativu di Ghjuvanni di la Grossa]] '''Ghjuvanni di la Grossa''' (in genuvese ''Giovanni della Grossa''), hè unu [[scrittore]] corsu, [[Cronaca medievale|cronistu]], natu l'11 dicembre di u [[1388]] in [[A Grossa]] un picculu paese di [[Pumonte]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Vulendu cuntà a storia di u so paese dapoi l'origine sin'à l'epica chì l'hè cuntimpuranea, scrive à u seculu XV u prima grande testu storicu è litterariu in [[Corsica]]. A so cronaca, d'una grande attindibilità per a storia di u so tempu, si compie in u 1464. E so [[Cronaca medievale|cronache]], d'una viridicità assuluta per a storia di u so tempu, sò e sole fonte di storia interna di u [[Medievu]] in Corsica chì sò state imprudate sin'à i nostri ghjorni. Di i dui seculi chì u pricedenu, ne hà fattu unu racontu chì ùn cumporta ch'è qualchì errore cronulogicu chì certi sò duvuti à i so cuntinuadori. == Biugrafia == Ghjuvanni di la Grossa hè natu u 11 dicembre di u 1388 in [[A Grossa]], unu picculu paese vicinu à [[Sartè]] in [[Pumonte]]. 'Ssu locu, situatu in u ''dilà da i Monti'' sient'è a terminulugia di l'epica, facia parte di a signuria di A Rocca. A data di 1464 hè generalmente cunsiderata cum'è quessa di a so morte, sippuru certe fonte evucheghjanu ancu u 1470. === Studii === In [[Bonifaziu]] hà studiatu a grammatica, vene à dì hà fattu studii chì cumpurtavanu l'imparera di u latinu. Eppoi hà cuntinuatu a so struzzione in [[Napuli]] cum'è molti ghjovani Corsi di tandu, desiderosi di struisce si <ref name="Storia di Corsica">Storia di Corsica - [[Petru Paulu Raoul Colonna di Cesari Rocca|Colonna di Cesari-Rocca]] è Luigi Villat - Anc. Lib. Furne Boivin & Cie Ed. 1916</ref>. === Prufissione === [[File:Eglise_San_Giovanni_de_Grossa_02.JPG|thumb|A chjesa San Ghjuvanni in A Grossa]] Diventatu nutaru, Ghjuvanni hè statu à u sirviziu di tutti i maestri di Corsica di u so tempu : * In u 1406, à l'età di 18 anni si stalla cum'è nutaru in [[Biguglia]] à u sirviziu di u guvernadore [[Ripublica di Genuva|genuvese]] Andria Lomellino. Dopu, mentre più di 50 anni, a so carriera si cuntinueghja cum'è ch'è tinente, gerente di i campi militareschi, vicariu di ghjustizia, cummissariu incaricatu da u putere di stabilisce a ghjustizia, di mantene l'ordine è di cullittà e tasse. * Cum'è nutaru, serve u conte di Corsica [[Vincentellu d'Istria]] da u 1419 à u 1426, data ind'ellu si deve rifughjà vicinu u so avversariu, favurevule à i genuvesi, Simone [[Famiglia Da Mare|Da Mare]], signore di San Colombano, per tene ci listessa funzione. * Entre dinù à u sirviziu di a famiglia di i guvernadori genuvesi Fregosi, di i legati puntificali è di l'[[Offiziu di San Ghjorghju]]. Parechje volte, per via di i tempi irrichieti di quell'epica, cunnosce l'esiliu, in [[Sardegna]], in [[Capicorsu]] è ancu à [[Roma]] induv'ellu hè obbligatu à risede in u 1445 mentre ch'è ellu ci cunducìa un'ambasciata vicinu à u papa. Arreghje e so funzione in u 1456<ref name="Storia di Corsica"/> è si ritira in u so paese nativu. == Opera == A so opera mestra hè a ''Cronica corsesca''. Per a storia di l'epiche precedente, Ghjuvanni s'hè servutu di testi imperfetti di scrittori anziani chì sò scunnisciuti da noi. Hà cunsultatu dinù cartule è archive, hà cunsideratu dinù una tradizione orale assi forte è hè andatu à ossirvà e vistighe di i bastimenti anziani per virificà s'è ciò ch'era statu dettu currispundia à a rialità. Riguardu à a storia di u so tempu, grazia à a so carriera professiunale è à a so prussimità incù i puteri successivi, i so scritti sò d'una grande attindibilità è u so racontu ùn hè micca smentitu da altre fonte o documenti. Eppuru a so opera hè stata assai criticata per via di i miti è ligende chì ci sò mintuvati. L'hè statu rimpruveratu cusì d'esse u solu à evucà u mitu di u cavaliere rumanu [[Ugu Colonna]]<ref name="Storia di Corsica"/>, chì seria statu mandatu da u papatu per ricunquistà a Corsica, tandu in manu à i Sarracini. <br />'Ssu persunaghju, diventatu u fundatore d'una sterpa regnante in l'isula, i [[Cinarca|''Cinarchesi'']], ùn averia micca un'esistenza reale sient'è i storichi. Certi accusanu u racontu di Ghjuvanni di la Grossa di vulè ligittimà a duminazione di i Cinarchesi; d'altri li rimpruvareghjanu d'avè dipintu in modu favurevule a duminazione di i Genuvesi è finalmente 'sse cuntradizione miretanu ch'ellu si face un studiu più apprufunditu di l'opinione di l'autore. U manuscrittu originale ''Cronica corsesca'' chì n'hè u principale autore<ref>Carlu Bémont è Cristianu Pfister in ''Rivista Storica - 42a annata - sittembre-dicembre 1917'' Librairie Félix Alcan 1917, p.61</ref> ùn hè micca statu ritruvatu sin'à oghje. U testu hè pervenutu sin'à noi grazia à qualchì copia. Malgradu l'enormu travagliu di i cupisti, molti errori sò stati cummessi, certe pagine sò state perse, e pricisione sò state aghjustate, tantu ch'è u racontu hà certamente subitu numerose trasfurmazione. Ghjuvanni di la Grossa hà avutu i so cuntinuadori. U racontu di a storia corsa hè statu ripigliatu da altri cronisti, prima da Pier Antone Monteggiani sin'à u 1524, eppoi da Marcantone Ceccaldi sin'à u 1559 ma tutti 'ssi libri, cum'è quellu di Ghjuvanni di la Grossa ùn sò micca stati pubblicati. Solu Anton Petru Filippini ripiglia u racontu di i so pridicissori, è i pubblicheghja in u 1594 incù u soiu chì s'arresta à 'ssa data sottu à u nome d' ''Istoria di Corsica''. In 'ssu libru, i scritti di Ghjuvanni di la Grossa sò riassunti è cummintati. In u 1888, l'[[Lucianu Auguste Letteron|abate Letteron]], prufissore di lettere in [[Bastia]], traduce è pubblicheghja a cronaca di Filippini. In u 1910, pubblicheghja una virsione più cumpletta di a cronaca di Ghjuvanni di la Grossa, u manuscrittu Y di a bibbiuteca di Bastia. In u 1998, Mattea Giacomo-Marcellesi è Antone Casanova pubblicheghjanu una virsione bislingua di 'ss'opera. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Petru Cirneu]], ''[https://books.google.fr/books?id=dlHLgb-lKwQC&pg=PR26&lpg=PR26&dq="Cronica+corsesca" De Rebus Corsicis]'', 1506 * Diunisu Luciani, ''A Corsica tempa 'lli sarragini'', lugliu 1998 * Antone Casanova è Mattea Giacomo-Marcellesi, riedizione di a ''Cronaca medievale Corsa'' di Ghjuvanni di la Grossa - Edizione La Marge, 1998 * Farrandu Ettori, ''A Casa d'A Rocca'' - Edizione Alanu Piazzola, 1998 j970p8lqqdhdw2uu3ktum6nt7wr6mby Giovanni della Grossa 0 19499 353162 2016-02-26T20:13:19Z 109.208.18.52 Reindirizzamentu à [[Ghjuvanni di la Grossa]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjuvanni di la Grossa]] g11wxdqzmk8pctilvhh0inos6amb0h9 Sari d'Urcinu 0 19500 353177 2016-02-26T23:55:43Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sari d'Urcinu]] à [[Sari di Cinarca]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Cinarca]] jy7wm5a3zxisj9pjtfk942qqg3e99aa Dove Cameron 0 19501 364680 364678 2019-10-26T19:55:22Z Iluvatar 6414 Reverted edits by [[Special:Contribs/Fart|Fart]] ([[User talk:Fart|talk]]) to last version by Toglenn: unexplained content removal wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Dove Cameron''' (natu u [[15 di ghjennaghju]] di [[1996]]) hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantarina]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[File: Dove Cameron 2019 by Glenn Francis.jpg|right|thumb|Dove Cameron 2019]] [[Categoria:Attrice|Cameron, Dove]] [[Categoria:Americana|Cameron, Dove]] lya3kpxt6wr117n2kdn8lmzeyf1q2h1 Tirannusauru (Aiacciu) 0 19502 353190 353189 2016-02-28T17:33:39Z 109.208.18.52 /* Da veda dinò */ wikitext text/x-wiki [[Image:Tirannusauru (Aiacciu).jpg|right|300px|thumb|U Tirannusauru di u Salariu in Aiacciu]] U '''Tirannusauru ''' hè un munimentu naturali di [[Corsica]]. Si trova annantu à a cumuna d'[[Aiacciu]] in u stradeddu di a cresta chì và da u Salariu à Vignola. == Da veda dinò == * u [[Lionu di Roccapina]] * l'[[Omu di Cagna]] [[Categoria:Munimentu naturale di Corsica]] 0n1uwq14tv9biqpbfh0xrhkmf3vqnig Annata bisesta 0 19503 353196 353195 2016-03-03T18:59:15Z 90.37.136.193 /* Storia */ wikitext text/x-wiki [[File:Febbraio 2004.png|thumb|Calindariu di u mese di [[frivaghju]] [[2004]], annata bisesta.]] L' '''annata bisesta''' hè un [[Annu tropicu|annu sulare]] in u quale avvene l'intercalazione periodica d'un ghjornu supplementariu, un modu di fà imprudatu in guasi tutti i [[Calindariu sulare|calindarii sulari]] (cum'è quelli [[Calindariu ghjulianu|ghjulianu]] è [[Calindariu gregurianu|gregurianu]]) per evità u slatamentu di e staghjone: osinnò ogni 4 anni accumuleria un ghjornu in più di ritardu.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> Per curreghje quellu slatamentu, à l'anni "nurmali" di 365 ghjorni (ogni 4 anni) s'intercalanu l'anni "bisesti" di 366 ghjorni: u ghjornu in più hè inseritu in u mese di frivaghju, chì in l'anni bisesti conta dunque 29 ghjorni nanzu ch'è 28. In sta manera si pò ottene una durata ''media'' di l'annu para à un numeru non interu di ghjorni. == Definizione == In u calindariu ghjulianu hè bisestu un annu ogni quattru (quelli di i quali u numeru hè divisibile per 4): a durata media di l'annu diventa cusì di 365,25 ghjorni (365 ghjorni è 6 ore) è a differenza rispettu à l'[[annu tropicu]] si riduce da 5,8128 ore in difettu à solu 11 minuti è 14 sicondi in eccessu. U calindariu gregurianu riduce ulteriurmente 'ss'apprussimazione eliminendu 3 anni bisesti, quelli chì delimiteghjanu l'iniziu d'un novu seculu, ogni 400 anni di calindariu. In 'ssu mpodu a durata media di l'annu diventa di 365,2425 ghjorni (365 + 97/400), riducendu a differenza à soli 26 sicondi d'eccessu. A regula di u calindariu gregurianu hè a siguente: {{Citazione|Un annu hè bisestu s'è u so numeru hè divisibile per 4, ma ci hè un'eccezzione per l'anni siculare (quelli divisibili per 100) ch'ùn sò micca divisibili per 400.}} Una regula simplicia per sapè s'è un annu non siculare hè bisestu hè quella di piglià solu l'ultime dui scifri è di cuntrullà s'elli sò divisibili per quattru (04, 08, 12... finu à 96). L'anni siculare invece sò bisesti s'è è solu s'elli sò divisibili per 400, per indettu sò stati bisesti u [[1600]] è u [[2000]], è serà dinù bisestu u [[2400]], è cusì via. Per virificà la basta à ossirvà s'è e 2 scifri precedenti u 00 formanu un numeru divisibile per 4. Cusì, per fà qualchì esempiu, u [[1896]] è u [[1996]] sò stati tremindui bisesti (divisibili per 4), u [[1800]] è u [[1900]] ùn sò micca stati bisesti (non divisibili per 400), mentre u 1600 è u 2000 u sò stati (divisibili per 400). == Storia == U calindariu gregurianu s'applicheghja à parte da u [[1582]], annu di a so intruduzione. Bench'ellu fusse teuricamente pussibile di stende lu ancu à l'anni precedenti, nurmalmente per quelli s'improda u calindariu ghjulianu. Per quessa sò bisesti tutti l'anni divisibili per 4, cumpresi quelli siculare, da l'annu 4 à u [[1580]] di l'[[era vulgare]]. I [[Civiltà rumana|Rumani]] aghjunghjìanu un ghjornu in più dopu à u [[24 frivaghju]], ch'è elli chjamavanu ''sexto die ante Kalendas Martias'' (sestu ghjornu prima di e [[Calende]] di marzu); u ghjornu supplementariu si chjamava ''bis sexto die'' (sestu ghjornu ripetutu) da induve vene l'aghjettivu "bisestu". Oghje i ghjorni di frivaghju sò simpliciamente numerati à parte da 1, è nurmalmente si cunsidareghja ch'è u ghjornu aghjuntu hè u [[29 frivaghju|29]]. Solu in [[Svezia]] u [[1712]] fù un annu "duppiamente bisestu", vene à dì incù u 29 è u [[30 frivaghju]] (differente hè invece u casu di u 30 frivaghju in u [[calindariu rivoluziunariu suvieticu]]). Mentre in l'anni nurmali ogni data casca un ghjornu di a sittimana più davanti rispettu à l'annu precedente, in l'anni bisesti si salta un ghjornu è e date dopu à u 29 frivaghju sò spustate di dui ghjorni di a sittimana precedente nanzu ch'è unu solu: per quessa in inglese l'annata bisesta hè chjamatu ''leap year'' (annu di u saltu), in riferimentu per appuntu à u fattu di saltà un ghjornu in più rispettu à l'annu precedente, è quessa avvene ancu per e date di i mesi di ghjinnaghju è frivaghju di l'annu successivu. S'avvera inoltre caratteristicu ch'è in prisenza d'un'annata bisesta si creanu 2 "triplette" di mesi distante frà elli di 3 mesi, chì prisentanu listessi ghjorni di a sittimana. Sò: * sittembre è dicembre (di l'annu precedente) è marzu (di l'annata bisesta) * ghjinnaghju, aprile è lugliu di l'annata bisesta Inoltre, per ritruvà un mese incù listessi ghjorni di a sittimana di lugliu, è dunque ancu di ghjinnaghju è aprile di l'annata bisesta, ci vole à aspittà u mese di sittembre di l'annu dopu. == Note == <references /> == Da vede dinù == * [[calendariu gregurianu]] * [[calendariu ghjulianu]] lbh4ubnyc4yl0m0mgt1nfo5asadhf1z I Cascittoni 0 19504 357571 357570 2017-08-21T16:50:00Z 86.219.76.93 /* Geugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Punta_Minuta_3.jpg|thumb|250px|I Cascittoni è a [[Punta Minuta]]]] '''I Cascittoni''' sò un [[circulu naturale]] situatu in u massicciu muntosu di a [[Corsica]] annantu à a cumuna di [[Mansu]] in u [[Falasorma]], in [[Cismonte]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Sò situati annantu à u [[Stradellu di grande girandulata 20|GR20]] è assai friquintati d'istate. == Geugrafia == [[File:Cirque_de_la_solitude.jpg|thumb|250px|Una parte assai tradimentosa in I Cascittoni]] U [[Stradellu di grande girandulata 20|GR20]] attraversa i Cascittoni per una falata è una cullata di circa 300 metri<ref>[http://www.webmontagne.fr/trek/Etape-7-%3A-Tighjettu-(1640m)-Carozzu-(1270m).html Tappa chì cumprende I Cascittoni annantu à webmontagne.fr]</ref> per 2 accessi : * a Bocca Minuta (2218 m) ; * a Bocca Tumasginesca (2183 m). D'una altitudine di 1906 metri à u livellu di u passaghju di u GR20, u circulu hè circundatu da e scugliere di : * a [[Punta Minuta]] (2556 m) ; * a [[Punta Rossa]] (2247 m) * u Capu di a Crucetta (2186 m). == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Geugrafia di a Corsica]] * [[Stradellu di grande girandulata 20]] == Ligami esterni == * [http://www.apiazzetta.com/Da-induve-vene-u-nome-di-u-Cirque-de-la-Solitude_a2233.html [[A Piazzetta]]: Da induve vene... annantu à i nomi di lochi in muntagna] * [http://www.linguanostra.com/blog/?tag=a-muvrella I Cascittoni annnantu à LinguaNostra] [[Categoria:Circulu naturale]] [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] og39bdy8qmtf0m6du7pmeuv5o6d4tfv Cascittoni 0 19505 353200 2016-03-05T17:19:03Z 90.37.136.193 Reindirizzamentu à [[I Cascittoni]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[I Cascittoni]] 9kpmefpfyh0voeiki2kqw2bi2kx5sjs Ghjuvellina 0 19508 353973 353223 2016-05-07T14:00:18Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Popolasca-village-aiguilles.jpg|thumb|250px|U Pratu di Ghjuvellina è e Penne Rosse]] A '''Ghjuvellina''' hè una regione minore di [[Corsica]] in u centru nordu di l'isula, annantu à a sponda manca di u [[Golu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> U so capilocu storicu hè [[U Pratu di Ghjuvellina]]. == Geugrafia == A Ghjuvellina hè custituita, da u nordu à u sudu, di i territorii di e cumune di : *[[Pedigrisgiu]] *[[Upulasca]] *[[U Pratu di Ghjuvellina]] *[[I Castiglioni]]. Di e quattru cumune, sola Upulasca si trova in u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]]. === Cumpusizione === ==== Pedigrisgiu ==== [[image:Piedigriggio-village.jpg|thumb|Pedigrisgiu]] Pedigrisgiu occupa u quartu nordestu di a regione minore. U so territoriu hè u più bassu di a Ghjuvellina. U paese hè situatu à un'altitudine media di 350 m. 'Ssu paese di caratteru, hè tipicu di a rigione incù e so chjassi stretti è e so case alte incù e facciate austere. ==== Upulasca ==== [[image:Popolasca-village.jpg|thumb|Upulasca]] Upulasca occupa a parte nordupunente di a Ghjuvellina. Incù una superficia di 10.24 km<sup>2</sup>, hè a più cumuna chjuca di a regione minore. U paese hè situatu in muntagna, annantu à unu spronu rucciosu à un'altitudine media di 700 metri. ==== U Pratu di Ghjuvellina ==== [[image:Prato-di-Giovellina village-2.jpg|thumb|U Pratu]] U Pratu di Ghjuvellina occupa a parte sudestu di a Ghjuvellina. Situatu à fiancu di muntagna, u paese incù e case antiche rinnuvate, hè cumpostu di trè paisoli scalinati. ==== I Castiglioni ==== [[Image:Castiglione_panorama.jpg|thumb|I Castiglioni è e Penne Rosse]] I Castiglioni hè a cumuna a più stesa di i 4 incù una superficia di 23.17 km<sup>2</sup>. Si stende annantu à un quartu sudupunente di a Ghjuvellina. U paese hè situatu à 726 m d'altitudine, annantu à unu spronu rucciosu. === Rilievu === U so territoriu si stende dapoi u massicciu muntosu di e [[Penne Rosse]] à punente sinu à u fiume [[Golu]] à livante. 'Ssu massicciu culmina à u [[monte Traunatu]] (2180 m - I Castiglioni è [[Ascu]]) è cumprende dinù a Rundinaia (1658 m), massicciu di forche caru à l'abitanti di I Castiglioni. Hè unu di i bacini virsanti à manca di u [[Golu]] incù parechji picculi fiumicelli chì nascenu annantu à i fianchi di u massicciu. Dui fiumicelli cullettanu l'acqua di e vadine è alimenteghjanu u Golu, u fiumicellu di Fiuminale à u nordu è u fiumicellu di Canavaghjola à u sudu. In e parte basse, a terra porta i stimmi d'una disfuristazione anziana operata per crià zone di cultura. E masgere cusì ch'è i muri di chjuditura in petra secca, i pagliaghji, sò visibili ancu in i posti induve a natura hà ripigliatu i so dritti dapoi a disertificazione di l'internu. E fureste di basse lecce dichjarinati coprenu ormai i circondi di e strade è di i paesi. Annantu à l'alture, si scoprenu boschi più densi d'alte lecce verde, di pini sopra à Upulasca eppo a roccia nuda di e Penne Rosse. L'allevu vaccinu per u più, ferma l'attività principale di a rigione. === Accessu === A Ghjuvellina hè attravirsata da u nordu à u sudu da u stradone D18 dapoi a so cunghjunzione incù a [[RN 193]] à u locu dettu Taverna ([[Pedigrisgiu]]) sin'à i circondi di Ponte è Castirla, un paisolu di [[Castirla]]. A D18 cuntinueghja sin'à [[Corti]]. Ella dessert i 4 paesi di a regione minore. U stradone D118 chì nasce à l'intrata nordu di a lucalità di Francardu ([[Omessa]]) pinetra in a Ghjuvellina per Pratu. == Storia == A Ghjuvellina era occupata à u [[Medievu]]. Mentre a siconda mità di u seculu XI, à u mumentu di u rinnovu di a chjesa di Corsica, u territoriu di l'isula hè riurganizatu. E cinqui diocese sò frammintate. U [[Cismonte]] attuale era divisu in quaranta ottu [[pieve]]. A Ghjuvellina facia parte di a pieve di [[Caccia (pieve)|Caccia]], in u [[viscuvatu di Mariana]]<ref>[[Daniel Istria]] in ''Puteri è furtificazione in u nordu di a Corsica : da u seculu XI à u seculu XIV'', Fig.XXVIII Carta di e pieve è di i viscuvati di u nordu di a Corsica</ref>. E tistimunianze di u passaghju di i [[Ripublica di Pisa|Pisani]] è di i [[Ripublica di Genuva|genuvesi]] sò numerosi, niente ch'è incù e vistighe à U Pratu di Ghjuvellina di l'anziana cappella [[pieve|piuvana]] rumanica San Cervone di u seculu XII, di l'inseme furtificatu di u [[Castellu di Serravalle]] custruitu prubabilmente à u seculu XIII, di a torra genuvese quatrata di l'[[Monte Albanu]], una di i raru torre chì si trovanu à l'internu di l'isula, à tempu cù altre ruvine è i ponti annantu à u [[Golu]]. L'esistenza di [[Ponte genuvese|ponti genuvesi]] permette di stabilisce ch'è in i tempi, a Ghjuvellina era attravirsata da stradelli di [[muntagnera]] chì servianu dinù à u cummerciu di ropa trà l'internu di l'isula è u so litturale, orientale o balaninu. Da u seculu XVI à u seculu XVIII, a pieve di Ghjuvellina fù sottu à a duminazione genuvese. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[U Pratu di Ghjuvellina]] * [[I Castiglioni]] * [[Pedigrisgiu]] * [[Upulasca]] * e [[Penne Rosse]] * U [[Parcu naturale regiunale di Corsica]] [[Categoria:Corsica]] cvgb3kjl9uqv0jqzwsmqhj8xbqxj31p Paese di e Cuppulate 0 19509 360287 353232 2018-10-06T11:48:35Z Jumpy01 11155 categurie wikitext text/x-wiki U '''Paese di e Cuppulate''' hè un stabilimentu situatu annantu à a cumuna di [[Moltifau]] à u locu dettu Tizzarella, à l'intrata di e Gole di l'Ascu, annantu à a sponda sudu di a vadina l'[[Ascu]] chì n'hè spiccatu da u stradone D147. U Paese di e Cuppulate hè statu accunciatu annantu à unu spaziu di 10 ettari.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> U Paese di e Cuppulate hè gistitu da u [[Parcu Naturale Regiunale di Corsica]], incù l'aiutu di a cumuna di Moltifau, a Direzzione Regiunale di l'Ambiente, a [[Cullittività Territuriale di Corsica]], a SOPTOM (Stazione d'Ossirvazione è di Prutezzione di e cuppulate è di i so Mezi) Corsica, a SOPTOM Gonfaron è a Direzzione Départementale di a Ghjuventù è di i Sporti. U paese hà per vucazione d'infurmà è di sinsibilizà u pubblicu à a prutezzione di a [[cuppulata d'Hermann]], d'allivà in un mezu prutettu un gruppu d'animali destinati à u ripupulamentu di l'ambiente naturale. A [[cuppulata d'Hermann]] hè una cuppulata terranea chì face parte di l'animali minacciati di sparizione. Hè à 'ssu titulu ch'ella hè prutetta. U spaziu di u paese hè divisu in sittori riservati à e cuppulate d'Hermann, à l'altre cuppulate di Corsica è à e cuppulate di u mondu. Un compulu di riproduzione è un spaziu dedicatu à l'allevu ci sò stallati. ==Scagnu d'accuglienza== [[File:Testudo_hermani_2.JPG|thumb|A cuppulata d'Hermann]] Intornu à u Paese di e Cuppulate, ci hè u stradellu di scuperta di Tizzarella ''L'Omu è a Furesta'' d'una lunghezza di 1 650 m. A visita (in tempu estivu) smarra da u scagnu d'accuglienza, dura un'ora è tratta di setti temi (arburu morte arburu di vita, u fiumicellu, l'arburu è u soffia pueticu, u compulu, u tempu di i pastori, miti è ligende, u focu u ventu a furesta). == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Cuppulata d'Hermann]] * [[Moltifau]] * [[Parcu Naturale Regiunale di Corsica]] [[Categoria:Ambiente]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] b98c88wtum0y9q1ik8lic2vdcst4ewf Gabriele D'Annunzio 0 19510 353246 353234 2016-03-08T16:38:34Z 90.37.136.193 wikitext text/x-wiki '''Gabriele D'Annunzio''' o '''d'Annunzio'''<ref>« D'Annunzio », cum'ellu era solitu à firmà. </ref>, '''principe di Montenevoso''', hè un scrittore italianu, natu in Pescara u [[12 di marzu]] 1863 è mortu in Gardone Riviera u primu di marzu 1938. Principale riprisentante di u dicadentismu italianu, eroe di a Prima Guerra Mundiale, sustene u fascismu a l'iniziu di u muvimentu. == Note == <references/> 1awoikkxr87vvz2odp6obxaqdebe8iv Purtale:Cumuna di Corsica 0 19511 360139 360138 2018-09-11T22:10:56Z Jumpy01 11155 Jumpy01 hà spustatu a pagina [[Cumune di Corsica]] à [[Purtale:Cumuna di Corsica]] wikitext text/x-wiki CUMUNE DI Corsica A Aghjone Albertacce Aleria Alendu Algajola Altiani Alzi Aiti Ampriani Antisanti Aregnu Ascu Avapessa B Barbaghju Barrèttali Bastìa Belgodere Bigornu Biguglia Bisinchi Borgu Brandu Bustànicu C Cagnanu Calacuccia Calenzana Calvi Cambia Campana Campi Campile Campitellu Canale di Verde Canari Canavaghja Carchetu è Brusticu Carpinetu Carticasi Casabianca Casalta d'Ampugnani Casamàcciule Casanova Casavechje Castellaru di Casinca Castellaru di Mercuriu Castellu di Rustinu Castifau Castiglioni Castineta Castirla Cattari Centuri Cervioni Chjatra Chisà Corbara Corscia Corti Costa Croce d'Ampugnani Crucichja E Erbaghjolu Erone Ersa F Favalellu Feligetu Felce Ferringule Ficaghja Fuccichia Furiani G Galeria Gavignanu Ghisoni Ghisunaccia Ghjucatoghju Ghjuncaghju I Isulacciu di Fiumorbu Isula Rossa L Lama Lanu Lavatoghju Lentu Linguizzetta Loretu di Casinca Lucciana Lugu di Nazza Lozzi Lumiu Luri M Mansu Matra Mazzola Meria Merusaglia Mòita Moltifau Monaccia d'Orezza Monte Mucale Monticellu Montegrossu Muracciole Muratu Mursiglia Muru Musuleu N Nesce Nonza Nucariu Nuceta Nuvale Nuvella O Occhjatana Ogliastru Olcani Oletta Olmeta di Capicorsu Olmeta di Tuda Olmi è Cappella Olmu Omessa Ortale Ortiporiu P Palasca Pancheraccia Parata Patrimoniu Penta è Acquatella Penta di Casinca Perelli Peru è Casevechje Pianellu Pianu Piazzali Piazzole Pedicorti Pedicroce Pedigrisgiu Pedipartinu Ped'Orezza Pietracurbara Pietra di Verde Petralba Pietraserena Petricaghju d'Alisgiani Petrosu Pieve Pigna Pinu Pioggiola Piupetta Poghju d'Oletta Poghju di Nazza Poghju di Vènacu Poghju Marinacciu Poghju Mezzana Polverosu Popolasca Porri Porta d'Ampugnani Pratu di Giuvellina Prunelli di Casàccuni Prunelli di Fiumorbu Prunu Q Quercitellu R Rapaghju Rapale Riventosa Ruglianu Ruspigliani Rusiu Rutali S Salgetu San Damianu San Fiurenzu San Gavinu d'Ampugnani San Gavinu di Fiumorbu San Gavinu di Tenda San Ghjulianu San Ghjuvanni di Moriani San Lurenzu San Martinu di Lota Sant'Andria di u Cutone Sant'Andrìa di Boziu Sant'Antoninu di Balagna Santa Lucia di Mercuriu Santa Lucia di Moriani Santa Maria di Lota Santa Maria di u Poghju Santa Riparata di Balagna Santa Riparata di Moriani Santu Niculaiu di Moriani Santu Petru di Tenda Santu Petru di Venacu Scata Scolca Sermanu Serra di Fiumorbu Silvarecciu Siscu Sularu Sorbu è Occagnanu Soriu Speluncatu Suveria Stazzona T Tagliu è Isolacciu Talasani Tallone Tralonca Tuminu Tàrranu Tòcchisi U Urtaca V Vallecale Valle di Campoloru Valle d'Alisgiani Valle d'Orezza Valle di Rustinu Vallica Velone Ornetu Venacu Ventiseri Venzolasca Verdese Vescovatu Vezzani Vignale Ville di Parasu Ville di Petrabugnu Vivariu Vulpaghjola Z Zalana Zilia Zuani ( <big>CUMUNE DI CORSICA</big> CUMUNE DI PUMONTE A Afa Ajacciu Alata Albitreccia Altagène Ambiegna Appiettu Arbellara Arbori Argiusta-Moricciu Arru Aullène Azilone-Ampaza Azzana B Balogna Bastelica Bastelicaccia Belvédère-Campumoru Bilia Bocognanu Bonifaciu C Calcatoggiu Campu Cannelle Carbini Carbuccia Cardu-Torgia Cargèse Cargiaca Casaglione Casalabriva Cauru Ciamannacce Coggia Cognocoli-Monticchi Conca Corranu Coti-Chiavari Cuzzanu Cristinacce Cuttuli-Corticchiatu E Eccica-Suarella Évisa F Figari Foce Forciolu Fozzanu Frassetu G Giunchetu Granace Grossa Grossetu-Prugna Guagnu Guargualé Guitera-les-Bains L Lecci Letia Levie Lopigna Loretu-di-Tallanu M Marignana Mela Moca-Croce Monacia-d'Aullène Murzu O Ocana Olivese Olmetu Olmiccia Orto Osani Ota P Palneca Partinellu Pastricciola Peri Petretu-Bicchisanu Piana Pianottuli-Caldarellu Pietrosella Pila-Canale Poggiolu Portu-Vecchiu Proprianu Q Quasquara Quenza R RennU Rezza Rosazia S Sainte-Lucie-de-Tallanu Salice Sampolu San-Gavinu-di-Carbini Sant'Andréa-d'Orcinu Santa-Maria-Figaniella Santa-Maria-Siché Sari-d'Orcinu Sari-Solenzara Sarrola-Carcupinu Sartène Serra-di-Ferru Serra-di-Scopamène Serriera Soccia Sollacarò Sorbollanu Sotta T Tassu Tavacu Tavera Tolla U Ucciani Urbalacone V Valle-di-Mezzana Veru Vicu Viggianellu Villanova Z Zérubia Zévacu Zicavu Zigliara Zonza Zoza [[Categoria:Cumuna di Corsica| ]] qlcmetuij77tuex4t9xk5qw4eeb5aie Penne Rosse 0 19512 354915 353669 2016-08-31T09:04:40Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Morosaglia-Aiguilles-Popolasca.jpg|thumb|250px|E penne Rosse, viste da Merusaglia]] E '''penne Rosse''' sò un inseme muntosu di [[Corsica]], in u massicciu di u [[monte Cintu]]. Si trovanu annantu à e cumune di [[i Castiglioni]], [[Upulasca]], [[Moltifau]], [[Ascu]] è [[Corscia]], culminendu à 2 180 metri d'altitudine à u [[monte Traunatu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> E penne Rosse strapiombanu e [[pieve]] di [[Ghjuvellina]] à livante è di [[Caccia]] à u nordu è à punente. U nome corsu vene da l'aspettu russicciu di e penne Rosse, "penna" essendu dinù u nome datu à e vette più alte d'una muntagna.<ref>Siont'è Infcor, ''penna'': A parte à più alta d’una muntagna, d’una culletta: e penne di u monte Cintu. (ricacciatu 8 marzu 2016). </ref> == Geugrafia == [[File:Les_aiguilles_de_Popolasca.jpg|thumb|E penne Rosse da sopra u paese d'Upulasca.]] Sò situate in a Corsica occidentale anziana o "Corsica granitica", à punente di u vicu depressiunariu chì sparte l'isula in duie parte. <ref>"I geologhi distinguenu di regula una Corsica occidentale anziana, custituita per u più di rocce granitiche è una Corsica orientale induv'elli dumineghjanu i matticci. 'Ssi duie parte sò spiccate da a depressione cintrale, unu vicu strettu à u rilievu dolce chì i so vertici i più alti ùn varcanu micca i 700 m d'altitudine, custituitu per u più di terreni sedimintarii sicundarii è terziarii. 'Ssa depressione taglia l'isula da u nordupunente à u sudestu, dapoi l'Ostriconi sin'à Sulinzara. À u punente di 'ssa linia, s'inalzanu i più alti vertici di l'isula chì custituiscenu una sputica barriera trà i dui dipartimenti attuali. " (Istria 2005, p. 26).</ref>, e Penne Rosse sò unu massicciu di granitu rossu incù i vertici frastagliati è incù una vegetazione schersa, situatu à a punta d'una catena d'alte muntagne appiccatu à a dursale di l'isula dapoi u [[monte Cintu]] è declinendu versu a depressione cintrale di [[Ponte à a Leccia]] chì spicca e valle di l'[[Ascu (vadina)|Ascu]] è di u [[Golu]]. U massicciu à livante hè postu à cavallu annantu à e limite di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]] è ne face integralmente parte eccittuata a parte appartenendu à [[i Castiglioni]]. U massicciu face parte di u [[bacinu virsante]] di u Golu, in a sponda manca, da induve a vista annantu à e penne hè di prima trinca. A parte a menu difficiule d'accessu di e penne Rosse appartene à a cumuna di i Castiglioni. Hè situata nantu à u virsante di [[Ghjuvellina]] (à livante) è cuntene à u sudu e penne di a Rundinaghja (1658 m) duminate da u Turrone (1929 m), è à u nordu a costa à i Ghjuvelli (1863 m) in limita di a cumuna d'[[Upulasca]] induv'ella si situeghja a Punta Cavallare (1736 m). [[File:Cima à i Mori.png|thumb|left|U [[monte Traunatu]] (2180 m) è u dente d'Ascu (2065 m)]] [[File:Penne Rosse 2.png|thumb|E penne Rosse dapoi i circondi di u [[capu Biancu]] (2562 m) : dente d'Ascu à manca è [[monte Traunatu]] à dritta]] Più à u punente, in daretu di e penne, i vertici è creste s'inalzanu sin'à u [[monte Traunatu]] (2180 m), u più puntu altu di u massicciu, chì stà à cavallu annantu à e cumune di Castiglione è [[Ascu]], è à u dente d'Ascu (2065 m, à cavallu annantu à i cumune di [[Moltifau]] è Ascu). Annantu à u virsante punente di 'ssa cresta (cumuna d'[[Ascu]]) chì cuntinueghja versu u nordu annantu à l'umbrìa di a valle d'Ascu si trovanu numerosi altri massicci di penne assai difficiuli d'accessu stendendu si versu u punente sinu à u vallu di a Pinara. 'Ssa cresta s'indulcisce à u livellu di u [[monte Traunatu]] versu u sudupunente è diventa tuttu à fattu debule aldilà di a ''Bocca Meria'', in direzzione di u [[capu Biancu]] (2562 m) è di u [[monte Cintu]]. Eppuru, u rilievu da sottu à 'ssa cresta dimora assai scabrosu, annantu à u virsante nordu (cumunu d'[[Ascu]]) cum'è annantu à u virsante sudu (cumune di i Castiglioni è [[Corscia]]). == Accessu == [[File:Popolasca-village-eglise.jpg|thumb|upright|U paese d'Upulasca.]] E penne Rosse sò unu locu pussibile di sporti d'alta muntagna in tutti i generi (girandulata, trekking, schì di girandulata, è cetera) in un ambiente prisirvatu incù una friquenza guasi nulla. L'accessu u più faciule si face dapoi [[i Castiglioni]], per u vallu di a Terrivola o u virsante sudu di a Rundinaghja, sin'à righjunghje a cresta di u ''[[monte Traunatu]]'' (2180 m). U massicciu à livante hè accessibile dinù dapoi [[Upulasca]] in un ambiente più ertu. L'accessu à livante hè assai più longu è più scabrosu dapoi [[Ascu]] (per i pasciali di Bradani eppo a bocca à a Scaffa chì permette di righjunghje u stradellu venendu da i Castiglioni, o ancu via i valli di u Negrettu, di u Locuniellu o ancu di a Pinara) è [[Niolu]] (via a Bocca à a Maria dapoi [[Corscia]] o a [[Scala di Santa Regina]]). U massicciu si situeghja annantu à u percorsu di a travirsata trà [[Corscia]] è i Castiglioni o ancu trà Corscia è [[Ascu]] è cuntene l'anziana surghjente termale di Vetta di Muru, à a punta di u vallu di u Locuniellu, in l'erpali à punente di u ''[[monte Traunatu]]'', à circa 1730 metri d'altitudine. ==Bibliugrafia== * [[Daniel Istria]], ''Puteri è furtificazione in u nordu di a Corsica : da u seculu XI à u seculu XIV'', 2005, Edizione Alain Piazzola, Aiacciu (in francese) == Da vede dinù == * [[Geugrafia di a Corsica]] * [[Ghjuvellina]] == Note == <references/> hj0oyj3qv88v1sl8h1parrhqfu564ay Penni Rossi 0 19513 353275 2016-03-08T17:17:46Z 90.37.136.193 Reindirizzamentu à [[Penne Rosse]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Penne Rosse]] 1byb0rpcfc68m9rpmluz3i5humxy08k Piupetta 0 19514 353295 2016-03-09T15:30:34Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Piupetta]] à [[Piubbeta]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Piubbeta]] 1rsydic3pyax0sjtdfat3rnsl33xmlu Casgiu niulincu 0 19515 353333 353309 2016-03-11T16:58:20Z 86.210.138.112 wikitext text/x-wiki [[File:Fromage_du_Niolu.jpg|thumb|Un casgiu niulincu]] U '''Casgiu niulincu''' hè un tipu di casgiu di [[Corsica]], fabbricatu solu in a rigione di u [[Niolu]], chì si trova in l'alta valle di u [[Golu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Storia == [[File:Haute-Corse marchands de fromages de Niolo.jpg|thumb|250px|Marcanti di casgiu niulincu à u principiu di u seculu XX]] Dapoi sempre, u Niolu he statu cunsideratu cum'è unu di i lochi prediletti di i pastori corsi. Ne tistimunieghja sempre avà u [[stradellu di a muntagnera]] è i numerosi ponti genuvesi scumpartuti intornu à u Niolu è chì li parmettianu di praticà l'[[impiaghjera]], a falata in e piaghje di u litturale d'inguernu, è a [[muntagnera]], a cullata in muntagna mentre l'estate. 'Ssi muvimenti di muntagnera anu datu locu à dui tipi di casgi, fabbricati duie volte à l'annu, ma anu cuntribuitu dinù à a prupagazione di u sapè fà di i pastori niulinchi in u [[Falasorma]], a [[Balagna]], a [[Costa orientale]] è u punente di a Corsica. Terra di pastori dapoi di i seculi, u Niolu ne hà persu molti incù a [[Siconda Guerra mundiale]], dapoi a fine di a [[muntagnera]] à parte di a metà di u seculu XX, è più ricentemente incù l'obbligu di fabbricà casgi à e norme imposte. Eppuru fermanu qualchì picculi produttori chì assicureghjanu a cuntinuità di a fabricazione di 'ssu casgiu sidondu l'antiche tradizione, scumpartuti in i cinqui cumune di u Niolu : [[Albertacce]], [[Casamacciuli]], [[Calacuccia]], [[Lozzi]] è [[Corscia]]. == Fabricazione == [[File:Niolu from Bocca a Croce, Corsica.jpg|thumb|300px|U Niolu vistu da a Bocca à a Croce]] 'Ssu casgiu fattu incù u [[Casgiu picurinu|latte di pecura]] o incù u [[Casgiu caprunu|latte di capra]] hà unu pesu mediu di 400 grammi. Dopu à un'affinata di 3 à 4 mesi in una cantina umita, ne sgaghja un odore pronunciatu, a so pasta tipicamente pizzica sottu à u palatu. U so periodu ottimu di tastatura si stende da aprile à sittembre mentre a muntagnera. == Note == <references/> ==Ligami== * [https://www.youtube.com/watch?v=itIng6Dxg50 Videu: U casgiu niulincu] == Da vede dinù == * [[casgiu corsu]] * [[Niolu]] * [[Fiera di u Casgiu]] [[Categoria:Casgiu picurinu]] [[Categoria:Casgiu corsu]] oyscl9qrvk1072swldpuyi3tzsyh8fp Razzismu anticorsu 0 19517 355212 353435 2016-09-23T17:18:26Z 90.37.128.116 /* Ligami */ wikitext text/x-wiki U razzismu anticorsu hè une forma di razzismu diretta contru à i corsi. Si sà chì ci hè duie definizione di u razzismu: una, più stretta è anziana, basata annantu à u cuncettu oghje di razza umana<ref>Hè avviratu à i ghjorni d'oghje ch'è 'ss' cuncettu di razza umana ùn hà nissunu fundamentu biulogicu.</ref>; un'antra, più larga, basata annantu à a definizione di u razzismu divuta à Johannes Zerger: «U razzismu cumprende l'ideulugie è i cumpurtamenti basati nantu à custruzzione di gruppi suciali, classificati sicondu a so origine o a so pruvinenza, à i quali sò attribuiti caratteristiche cullettive evaluate in modu implicitu o esplicitu è cunsiderate cum'è difficiule o impussibile da mudificà.» <ref>Johannes Zerger (1997, p.81).</ref> Tale definizione di u «razzismu» n'allarga l'applicazione non solu à e «razze biulogiche» ma dinù à tutti i gruppi etnichi chì sò cunsiderati cum'è differenti. <ref>Cf. http://www.humanrights.ch/fr/dossiers-droits-humains/racisme/le-racisme-cest-quoi/?gclid=CL6m94aDicoCFSQYwwodGqIIPQ</ref> 'Ssa definizione cuncerna i corsi cunsiderati cum'è un gruppu etnicu differente. ==Manifestazione di u razzismu anticorsu== ===Stereutipi=== U razzismu anticorsu si manifesteghja per via di sterutipi appiicati à i corsi in generale. Per esempiu, un stereutipu cumunu hè chì «u corsu hè razzistu». Eppuru ùn hè micca cunfirmata da i fatti: in u 2012, ci sò state 0 lagnanze riguardu à u razzismu rigsistrate in [[Corsica]]. <ref>http://www.franceinfo.fr/emission/le-vrai-du-faux/2015-2016/statistiquement-il-y-moins-d-actes-racistes-en-corse-qu-ailleurs-30-12-2015-07-15</ref> ===Inghjulie=== U razzismu anticorsu si manifesteghja à spessu per via d'inghjulie chì sò diretti contru à i corsi in generale. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjuvan Petru Santini, ''Piccula antulugia di u razzismu anti corsu'', Edizione Lacour,‎ 2001, 48 pagine (in francese). * Johannes Zerger, ''Was ist Rassismus?'', 1997, Göttingen ==Ligami== * [http://www.apiazzetta.com/Razzisimu-anti-corsu-cuntate-i-punti_a2467.html A Piazzetta: Razzisimu anti corsu : cuntate i punti] * [https://blogs.mediapart.fr/pierre-guerrini/blog/251215/vous-avez-dit-racisme-anticorse-par-antoine-albertini Avete parlatu di razzismu anticorsu? Antoine Albertini, annantu à Mediapart abbunati (in francese)] * [http://www.corsenetinfos.corsica/Paul-Giacobbi-reaffirme-sa-condamnation-du-racisme-anti-corse_a12731.html Paulu Giocobbi afferma torna a so cundanna di u razzismu anticorsu] ==Da vede dinù== * u [[razzismu]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:razzismu]] nz0x6qez4ici3tyvbnopkfeoe2qefh9 Template:Cumune di u Cismonte 10 19518 353327 2016-03-10T21:59:09Z Petruantone 10711 Pagina nova: A Aghjone Albertacce Aleria Alendu Algajola Altiani Alzi Aiti Ampriani Antisanti Aregnu Ascu Avapessa B Barbaghju Barrèttali Bast... wikitext text/x-wiki A Aghjone Albertacce Aleria Alendu Algajola Altiani Alzi Aiti Ampriani Antisanti Aregnu Ascu Avapessa B Barbaghju Barrèttali Bastìa Belgodere Bigornu Biguglia Bisinchi Borgu Brandu Bustànicu C Cagnanu Calacuccia Calenzana Calvi Cambia Campana Campi Campile Campitellu Canale di Verde Canari Canavaghja Carchetu è Brusticu Carpinetu Carticasi Casabianca Casalta d'Ampugnani Casamàcciule Casanova Casavechje Castellaru di Casinca Castellaru di Mercuriu Castellu di Rustinu Castifau Castiglioni Castineta Castirla Cattari Centuri Cervioni Chjatra Chisà Corbara Corscia Corti Costa Croce d'Ampugnani Crucichja E Erbaghjolu Erone Ersa F Favalellu Feligetu Felce Ferringule Ficaghja Fuccichia Furiani G Galeria Gavignanu Ghisoni Ghisunaccia Ghjucatoghju Ghjuncaghju I Isulacciu di Fiumorbu Isula Rossa L Lama Lanu Lavatoghju Lentu Linguizzetta Loretu di Casinca Lucciana Lugu di Nazza Lozzi Lumiu Luri M Mansu Matra Mazzola Meria Merusaglia Mòita Moltifau Monaccia d'Orezza Monte Mucale Monticellu Montegrossu Muracciole Muratu Mursiglia Muru Musuleu N Nesce Nonza Nucariu Nuceta Nuvale Nuvella O Occhjatana Ogliastru Olcani Oletta Olmeta di Capicorsu Olmeta di Tuda Olmi è Cappella Olmu Omessa Ortale Ortiporiu P Palasca Pancheraccia Parata Patrimoniu Penta è Acquatella Penta di Casinca Perelli Peru è Casevechje Pianellu Pianu Piazzali Piazzole Pedicorti Pedicroce Pedigrisgiu Pedipartinu Ped'Orezza Pietracurbara Pietra di Verde Petralba Pietraserena Petricaghju d'Alisgiani Petrosu Pieve Pigna Pinu Pioggiola Piupetta Poghju d'Oletta Poghju di Nazza Poghju di Vènacu Poghju Marinacciu Poghju Mezzana Polverosu Popolasca Porri Porta d'Ampugnani Pratu di Giuvellina Prunelli di Casàccuni Prunelli di Fiumorbu Prunu Q Quercitellu R Rapaghju Rapale Riventosa Ruglianu Ruspigliani Rusiu Rutali S Salgetu San Damianu San Fiurenzu San Gavinu d'Ampugnani San Gavinu di Fiumorbu San Gavinu di Tenda San Ghjulianu San Ghjuvanni di Moriani San Lurenzu San Martinu di Lota Sant'Andria di u Cutone Sant'Andrìa di Boziu Sant'Antoninu di Balagna Santa Lucia di Mercuriu Santa Lucia di Moriani Santa Maria di Lota Santa Maria di u Poghju Santa Riparata di Balagna Santa Riparata di Moriani Santu Niculaiu di Moriani Santu Petru di Tenda Santu Petru di Venacu Scata Scolca Sermanu Serra di Fiumorbu Silvarecciu Siscu Sularu Sorbu è Occagnanu Soriu Speluncatu Suveria Stazzona T Tagliu è Isolacciu Talasani Tallone Tralonca Tuminu Tàrranu Tòcchisi U Urtaca V Vallecale Valle di Campoloru Valle d'Alisgiani Valle d'Orezza Valle di Rustinu Vallica Velone Ornetu Venacu Ventiseri Venzolasca Verdese Vescovatu Vezzani Vignale Ville di Parasu Ville di Petrabugnu Vivariu Vulpaghjola Z Zalana Zilia Zuani f9p4pgjzufb6bcu79pttswj09zr1v8v Casgiu calinzanincu 0 19519 353339 353335 2016-03-12T02:54:32Z DARIO SEVERI 10718 + categoria wikitext text/x-wiki [[File:Calinzanincu-Marsulinu.jpg|thumb|Un casgiu calinzanincu]] U '''Casgiu calinzanincu''' hè un tipu di [[casgiu corsu]] fabbricatu in a rigione di produzzione di [[Calenzana]] è di e zone cunfinente in [[Balagna]], à parte di [[Casgiu picurinu|latte crudu di pecura]] o di [[Casgiu caprunu|latte crudu di capra]] esciutu solu di e so mandrie.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè un casgiu di caratteru incù un sapore d'unu piccante unicu chì s'assumiglia à quellu di i [[casgiu niulincu|casgi niulinchi]]. Difatti, in un passatu sempre ricente, i pastori niulinchi venianu à fà pasce i so animali in Balagna, suvitendu u [[stradellu di muntagnera]]. Quellu parte di Barghjana (annantu à a cumuna di [[Mansu]]), piglia in partenza a strada di u stradone D351, passa dopu per u ''Ponte di e rocce'', a foce di Caprunale, u rifughju di Puscaghja di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]], u [[Capu Tafunatu]] in direzzione di a [[foce di Vergiu]] per righjunghje infine u Niolu. U casgiu calinzanincu pò esse cunsumatu accumpagnatu di cunfittura di fiche o ancu di fiche fresche. I produttori di casgiu calinzanincu cuncorrenu ogni annu à a [[Fiera di u Casgiu]] di [[Venacu]]. ==Descrizzione== U pesu mediu d'un casgiu calinzanincu hè 400 grammi. ==Varietà== [[File:Calenzana-Village.jpg|thumb|Calenzana: u paese]] Esiste dinù unu tipu di casgiu dettu calinzanincu detu ''Calinzana vechju''. == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[casgiu corsu]] * [[casgiu niulincu]] == Ligami == * [http://www.fromage-corse.org/ Situ officiale di ''A Fiera di u Casgiu''] [[Categoria:Casgiu picurinu]] [[Categoria:Casgiu caprunu]] [[Categoria:Casgiu corsu]] [[Categoria:Cucina]] m2vt640brwecjtifjk3wd77vsrm7uxa Boziu 0 19520 362225 353338 2019-05-24T06:44:24Z 194.199.110.241 /* Geugrafia */ wikitext text/x-wiki U '''Boziu''' hè una regione di [[Corsica]], situata à l'estremu sudupunente di a [[Castagniccia]], vicinu vicinu à [[Corti]]. U so capilocu storicu hè [[Sant'Andria di Boziu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Geugrafia == U Boziu currisponde à u territoriu di l'anziana [[pieve]] di [[Boziu (pieve)|Boziu]]. Si cumpone di i territorii di e cumune di : * [[U Castellà]] * [[Sermanu]] * [[Bustanicu]] * [[Alandu]] * [[Favalellu]] * U [[Alzi]] * [[A Mazzola]] * [[Sant'Andria di Boziu]]. Culmina à u Pianu Maiò (1 581 m). I so abitanti sò i ''Buzinchi''. == Particularità == Piccula regione di u centru muntosu di a Corsica, u Boziu hè duramente culpitu da a disertificazione di l'internu di l'isula. U Boziu hà a particularità d'avè mantenutu di manera particularmente viva a tradizione di u cantu polifonicu : [[paghjella]], [[terzettu]] è messa cantata. Hè dinù una terra di tradizione di [[sunadore di viulinu|sunadori di viulinu]]. Un festivale di musiche tradiziunale da ballà hà avutu locu cusì mentre parechji anni in paese di [[Sermanu]] in omagiu à 'ssi sunadori di viulinu oghje spariti. == Patrimoniu == * Cattidrale Sant'Andria di Boziu in [[Sant'Andria di Boziu]]<ref>[http://www.sant-andrea-associu.fr/ Associu per a Chjesa di Sant'Andria di Boziu]</ref> * Cunventu San Francescu di Boziu in [[Alandu]] * Chjesa rumanica di Santa Maria Assunta di [[Favalellu]], incù l'affreschi di u seculu XV * Cappella rumanica di San Niculaiu à [[Sermanu]], incù l'affreschi di u seculu XV * Cappella Sant'Alesiu annantu à l'alture di [[Sermanu]] à u pede di u [[Monte Pianuforte Magiore]] * Case antiche cunsirvate in ottima manera in [[Bustanicu]] == Note == <references/> == Da vede dinù == === Articulu cunnessu === * Pieve di [[Boziu (pieve)|Boziu]] [[Categoria:Rigione di Corsica]] i1pajsp599vvj6r5131ewwblikbkz4l San Petru d'Accia 0 19521 353356 353350 2016-03-12T17:30:54Z 86.210.138.112 /* Accessu */ wikitext text/x-wiki A cappella '''San Petru d'Accia''' hè una capella di [[Corsica]] di u seculu XVII.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> U situ di u monte San Petrone (chì in i tempi era chjamatu monte Nigheunu) hè un altu locu di u cristianesimu in Corsica. Ci si trovanu sempre oghje e ruvine di a prima basilica di Corsica vicinu à una cappella. A cappella San Petru d'Accia hè situata à fiancu à u [[Monte San Petrone]], à u nordu di a vetta di u San Petrone, à 1070 m d'altitudine annantu à u spiculu principale di a serra matticciosa da u [[Capicorsu]] à a [[Castagniccia]], à cavallu annantu à e cumune di [[Quercitellu]] è di [[A Porta]]. Accantu ci sò e ruvine di a chjesa d'Accia. ==Storia== In fine di u seculu VI, Petru, vescu d'[[Aleria]], ricevì di u [[papa]] [[Grigoriu I]] a missione di custruisce una [[Basilica (cristianesimu)|basilica]] è un [[battisteriu]] annantu à i fianchi di u monte Nigheunu, à u centru di i duminii puntificali di ''Cellae Cupiae''. 'Ssa basilica era un simpliciu palazzu rittangulare più longu ch'è largu, à l'estremità di u quale si trova una nichja o abside. In [[598]], a basilica era aperta à u cultu, sottu à u nome di San Petru, è pruvista d'unu prete. Trè anni dopu un presbiteriu era annessatu à u palazzu principale<ref>Poli (1907), p. 148 à 151</ref>. ==Descrizzione== E ruvine cumprendenu dui bastimenti : a chjesa propria è u presbiteriu. {{citazione|I muri di a chjesa è quelli di a casa parenu esse stati architettati tuttu d'unu trattu è à listessa epica : datu ch'è, custruiti incù listessi materiali è listessu murtaiu di calcina è di terra mischiata, sò ligati inseme è micca ghjustapposti. ([[Monsignore di la Foata]])}} U presbiteriu architettatu accantu à a chjesa, hà prubabilmente servutu di basamentu à a cappella San Petru. ==Accessu== [[File:Lano-San Petrone.jpg|thumb|U San Petrone, vistu da u paese di Lanu; à dritta, San Lurenzu.]] Ci si pò accede faciule da unu stradellu chì parte da a [[foce di Pratu]] (985 m) per induve passa u stradone D71. Inquantu à u battisteriu, sottu à a prutezzione di [[San Lurenzu]], deve marcà a lucalisazione di l'attuale paese di [[San Lurenzu]], situatu à circa ottu chilomitri di San Petru d'Accia. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Saveriu Poli, ''A Corsica in l'Antichità è in l'altu Medievu'', Lib. A. Fontemoing, Parigi, 1907 ==Da vede dinù== * [[Quercitellu]] * [[A Porta]] mokyf1z6vhfwlmr9key3hrh5kbdsqw1 Santa Maria di u Poghju 0 19522 353346 2016-03-12T13:54:38Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Santa Maria di u Poghju]] à [[U Poghju di Moriani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju di Moriani]] lts5ke71xdv14zctkr8io8l9pik0ijx Elisha Cuthbert 0 19523 358221 356625 2017-12-28T11:57:58Z 151.40.75.21 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Elisha Cuthbert in 2009.jpg|right|thumb|Elisha Cuthbert]] '''Elisha Cuthbert''' hè un [[cinemà|attrice]] [[Canada|canadiana]]. [[Categoria:Attrice|Cuthbert, Elisha]] [[Categoria:Canadianu|Cuthbert, Elisha]] svak4x6i100sk4ktorsusv27ohh74ql Scala di Santa Regina 0 19524 353374 353372 2016-03-14T14:37:35Z DARIO SEVERI 10718 /* A Scala di Santa Regina */ wikitext text/x-wiki [[File:Scala_di_Santa_Regina_1.jpg|thumb|A Scala]] A '''Scala di Santa Regina''' (o ''Scala di Santa Righjina'') hè u nome datu à a via stretta di circulazione trà u [[Niolu]] è a piaghja. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> U nome evucheghja e magnifiche ghjirate in petre sculpite in a roccia granitica. Pare ch'una scala fusse stata zuccata in a roccia. 'Ssu munimentu architittonicu ci arreca una testimunianza di u sapè fà di l'omini, riguardu à a tecnica di a [[petra secca]] è di e pratiche antiche, cum'è a [[muntagnera]]. == A stretta di a Scala di Santa Regina == U stradellu parte da [[Corscia]] (810 m), un paese tipicu di pastori incù multiplici paisoli, è cunduce sin'à a Funtana di i Vignenti (504 m), una funtana à l'orlu di u stradone D84. U so tracciatu di cir a4 chilomitri, custighja u [[Golu]] annantu à a so sponda manca in una scala di prima trinca scavata in a roccia di granitu rossu. Intrattenutu è rinnuvatu, 'ssu stradellu anticu hè signalatu à l'orlu di strada da un pannellu d'infurmazione di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]]. U stradellu di a Scala di Santa Regina face parte di l'anticu [[stradellu di a muntagnera]], un stradellu millenniu chì culligava [[Aleria]] à [[Galeria]], vene à dì ch'ellu culligava a facciata orientale à a facciata occidentale di a [[Corsica]]. == A Scala di Santa Regina == [[image:Corscia-Panneau_defile.jpg|thumb|right|L'intrata in a scala]] Oghje, per ghjunghje in [[Calacuccia]] à traversu 'ssu situ eccezziunale, hè u stradone D 84 chì cullega a regione di u [[Niolu]] dapoi [[Castirla]]. 'Ssa strada hè dinù una di e vie d'accessu à u [[Parcu Naturale Regiunale di Corsica]]. A via nuvella di a scala era stata aperta à a fine di u seculu XIX. A Scala di Santa Regina hè unu tracone assai longu, selvaticu, un curridori stranu di rocce di [[granitu]] rossu, di petricaghje è di ruccaglia. A rara vegetazione hè ripprisintata per u più da a [[coria]] è u [[ghjineparu]] chì nasce annantu à e parete rucciose, è omu si dumanda cumu chì ùn ci hè guasi micca terra, è stranamente i [[rosumarinu|rosumarini]], chì 'ssa pianta ùn cresce micca dapertuttu in u centru di l'isula. I lati di u fiume sò pupulati d'[[alzu|alzi]] è di qualchì [[Pinu marittimu]]. [[image:Corscia-Scala.jpg|thumb|right|A scala di Santa Regina]] In fondu à e gole, u Golu hà criatu numerosi bagnatoghji naturali. Ùn sò micca troppi friquentati da i statinanti cum'è in a [[valle d'Ascu]] à vicinu, chì u bagnu ci hè interditu, chèi i sbiutamenti di l'acque di u rampale sò sempre pussibili. E piazze di staziunamentu sò scherse longu à a scala. Una verga permette di francà a scala à pede. Hè situata da sopra, à l'esciuta di a scala. ==Citazione== A Scala di Santa Regina hè citata in a canzone ''Tragulinu'' d'[[Antone Ciosi]]: :''A scala di Santa Regina :''Di nuttata o di matina :''Tragulinu :''L'hai pigliata trent'anni :''Piattendu li to affanni :''Tragulinu == Note == <references/> ==Da vede dinù== * u [[Niolu]] * u [[Parcu Naturale Regiunale di Corsica]] [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] [[Categoria:Corsica]] nzrcgoiikuc1opesahs6r9mjkm0hgms Scala di Santa Righjina 0 19525 353365 2016-03-13T18:56:33Z 86.210.138.112 Reindirizzamentu à [[Scala di Santa Regina]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scala di Santa Regina]] tgce4lj2ezvzc4klicwjbjb9kh3r5op Castellu di Serravalle 0 19526 353480 353479 2016-03-19T19:46:01Z 92.150.9.163 wikitext text/x-wiki [[File:Castello di Serravalle (Ghjuvellina) 09.JPG|thumb|U Castellu di Serravalle]] U '''Castellu di Serravalle''' hè un inseme furtificatu in ruvina cumpostu d'un castellu [[Medievu|medievale]] incù a so accinta, custruitu forse in u seculu XIII.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Si trova annantu à u territoriu di a cumuna di u [[Pratu di Ghjuvellina]], situatu sottu à e [[Penne Rosse]].<ref>Marchini (2010), p. 25.</ref> ==Descrizzione== [[Image:Castello di Serravalle (Ghjuvellina) 07.JPG|thumb|A torra maestra (facciata esposta à u nordu)]] U castellu di Serravalle hè situatu in a vetta d'una cullina, à 553 m d'altitudine, à u nordu di a cumuna. I materiali imprudati sò a roccia sedimintaria, chì ci hè vulsutu à andà à circà à qualchì centunara di metri, guasi unicamente in a torra maestra. Sò stati imprudati solu blocchi isulati in u rampale è i palazzi annessi induve a torra dumineghja. I muri di circa 1 m di spissore sò tutti custruiti à u murtaiu di calcina. E petre di granitu o di matticciu imprudati, sò di dimensione abbastanza omogenee, ma di forme assai irrigulare. L'archere in a torra maestra sò di tipu dettu "guerciu", chì ùn traversanu micca u muru. Ci vulia una scala per accede à a porta chì pertusgiava u putente muru zeppu di 1.60 m à u livellu di u prima pianu, à 5 m d'altezza sopra à a terra. Un spaziu di circulazione esiste trà a torra è ciò chì pare esse a pezza principale, una stanza appena trapezuidale, d'un pocu più di 55 metri quatrati, custruita contru à l'accinta è accantu à l'intrata maestra di a furtezza. Dui accessi parmettianu di pinitrà in 'ss'edifiziu : una porta maiò in l'angulu trà l'accinta è u muru maestru sudu, è un [[uscerolu]] pertusgendu l'accinta in l'angulu oppostu. Un'[[archera]] è un'evacuazione d'acque fruste pertusgianu dinù u muru à livante<ref>Istria (2005), p. 348.</ref>. {{citazione|In i sittori sudu è punente di u castellu si trovanu dui corpu maiò di palazzi chì sposanu a forma puligunale di l'accinta. À u sudu, hè divisu in almenu dui spazii, di dimensione disuguale, da muri purtanti chì ùn sò micca culligati à i muri principali. Una sola intrata, piattata è prutetta da a torra maestra, si pò vede à i ghjorni d'oghje. L'accinta prisenta una vigata di cavità alliniate orizuntalmente, assuciate à un ritiru di qualchì centimu. 'Ss'inseme era destinatu à riceve più prubabilmente l'intempiamentu d'un sulaghju ch'è unu stradellu di suviglianza, cum'ellu hè statu suppostu. 'Ssu palazzu duvia dunque pussede un pianu chì, cum'è u parditerra, era apertu da l'archere.}} ==Storia== Si pensa ch'ellu hè statu custruitu da a famiglia di i signori Amondaschi chì duminava tandu a rigione (In a ricunquista di l'isula annantu à i Sarracini, Amondo<ref>Hè stu Amondo chì hà datu u so nome à l'Amondaschi - [[Ghjuvanni di la Grossa]] in ''Cronaca'', traduzione di [[Lucianu Augustu Letteron]] in ''Storia di a Corsica'', Bullitinu di a Sucità di e scenze storiche & naturale di a Corsica - Vol. I - 1888. p. 112</ref> Nasica era u cumpagnu d'arma di u conte [[Ugu Colonna]], chì li dete à ''Avoglino'' (Ghjuvellina) incù tuttu u bacinu di u Golu). In seguitu, à u seculu XV, u castellu fù occupatu da i Genuvesi eppoi abbandunatu à u seculu XV. Hè unu di l'edifizii militareschi medievali i megliu cunsirvati di l'isula. U situ à livante hè una pruprietà di a cumuna. À u centru, a torra maestra quatrata prisenta una muratura chì svela dui tempi di custruzzione.<br /> A torra maestra è l'accinta sò scritti è prutetti cum'è [[Munimentu storicu|munimenti storichi]].<ref>Per via di l'arristatu di u 9 lugliu di u 1996</ref> ==Omunimia== * [[Castellu di Serravale (Italia)]], [[Cumuna d'Italia|cumuna taliana]] di a [[pruvincia di Bologna]] in [[Italia]]. * U ''Castellu di Sarravale'', situ neuliticu di [[Calacuccia]], in [[Niolu]]. <gallery> Prato-di-Giovellina Serravalle.jpg|''Vista di u castellu sanu'' Castello di Serravalle (Ghjuvellina) 05.JPG|''Vista di u castellu sanu (sudestu)'' Castello di Serravalle (Ghjuvellina) 03.JPG|''Dittagliu di a torra maestra (facciata esposta à u sudu)'' Castello di Serravalle (Ghjuvellina) 08.JPG|''Archera'' Castello di Serravalle (Ghjuvellina) 06.JPG|''Muri d'accinte è dipindenze'' </gallery> == Note == <references/> ==Da vede dinù== * a [[Ghjuvellina]] ==Bibliugrafia== * ''Puteri è furtificazione in u nordu di a Corsica : da u seculu XI à u seculu XIV'', [[Daniel Istria]], 2005, Edizione Alain Piazzola, Aiacciu (in francese) * ''[http://www.cndp.fr/crdp-corse/images/stories/pdf/golu.pdf Per 'sse Pieve di Cismonte]'', Antone Marchini, CRDP di Corsica, 2010 aohedr4ob0eit6s9zxabbz7zjwn9bms Ugu Colonna 0 19527 353389 2016-03-14T18:54:19Z 86.210.138.112 Reindirizzamentu à [[Ugo Colonna]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ugo Colonna]] 95qypw5rvrb3rq3sihjws1v7a5pi1e5 Farrandu Ettori 0 19528 353426 353425 2016-03-15T19:30:52Z 86.210.138.112 /* Opari */ wikitext text/x-wiki [[File:Quenza.jpg|thumb|Quenza, u paesi nativu di Farrandu Ettori]] '''Farrandu Ettori''' hè statu un storicu di a [[Corsica]], littaratu è linguistu, natu in [[Bastia]] l'8 marzu 1919 è mortu in Turri di [[Portivechju]] u 1a ghjugnu 2001. Prufissori emeritu di l'[[Università di Pruvenza Aix-Marseille I]], prufissori di Lettari di u liceiu di [[Bastia]], dirittori di a rivista ''Studii corsi'', spicialistu di [[Pasquali Paoli]] è di a lingua corsa, fù in u sittanta unu di i primi è principali inspiradori di a rifundazioni di l'[[Università di Corsica]]. ==Biugrafia== Isciutu d'un'anziana famidda urighjinaria di [[Quenza]], Farrandu Ettori feci i so studii sicundarii à u liceiu di Bastia, dundi u so babbu era prufissori, eppo à u [[Liceiu Louis-le-Grand]] di [[Parighji]]. Dopu à a [[Siconda Guerra mundiali]] è l'uttinimentu di a so aggrigazioni, insignò à u so turnu à u liceiu di Bastia è feci parti di quiddi chì ani cuntribuitu à a rinascita di a ''Sucità di i Scenzi Storichi è Naturali di a Corsica'' fundata da u [[Lucianu Augustu Letteron|canonicu Letteron]]. Publicò in l'annati 1950 monda travaddi in a rivista di a sucità. Numinatu prufissori à l'[[Università di Pruvenza Aix-Marseille I|università di Pruvenza]] in u [[1965]], presi dui anni dopu a succissioni di Paulu Arrighi à a dirizzioni di u Centru di studii corsi eppo a dirizzioni di a rivista ''Studii corsi'', ch'iddu cunsirvò duranti una dicina d'annati. Da u [[1973]] à u [[1976]], fù iddu à priseda l'università d'istati di [[Corti]] è participò dirittamenti à a rinascita di l'università,<ref>In umaghju, un anfiteatru di l'Università di Corsica si chjama ''Farrandu Ettori''.</ref> chì ùn era ancora ch'è à u statu di prugettu. In u sittanta, militò dinò attivamenti par a difesa è u ricunniscimentu di a [[lingua corsa]], è in particulari à u fini ch'è a leghji annantu à l'insignamentu di i lingui rigiunali fussi applicata à a Corsica. In 'ssu duminiu publicò in particulari unu travaddu annantu à ''L'insignamentu di a lingua corsa'' (1975) è parichji articuli annantu à u studiu di u ''vòciaru'' è di a canzona pupulari, eppo in u 1985 una ''Antulugia di i sprissioni corsi''. Frà i cuntributi è ricerchi arricati da Farrandu Ettori, quiddi purtendu annantu à a cunniscenza di a Corsica à u [[Seculu di i Luci]] è Pasquali Paoli sò di i più nutevuli, frà i quali a so dutturizia publicata in u 1976 annantu à a custituzioni ridatta da [[Jean-Jacques Rousseau]] o i so cuntributi à u ''Mimuriali di i Corsi''. Li si devi inoltri acquisti maghjori in u studiu è a cunniscenza di l'idantità, di a cultura è di a sucità tradiziunali isulani, è una riflissioni erudita annantu à a [[Nazioni]] corsa è a lighjittimità di u Statu francesu in l'isula. A so ultima opara, ''A Casa di a Rocca'', narrendu a storia d'una ceppa signuriali à u Medievu è uffrindu par via di quissa una visioni pulitica di a Corsica medievali è una riflissioni annantu à i fundamenti di l'idantità isulana, ricivì u [[Premiu di u Libru corsu]] in u 1999. ==Opari== [[File:Jean-Jacques_Rousseau_(painted_portrait).jpg|thumb|Jean-Jacques Rousseau, autori di u [[Prugettu di Custituzioni par a Corsica]], chì fù u tema di a dutturizia di Farrandu Ettori]] * ''Pasquali Paoli mudeddu di u ghjovana [[Famidda Bonaparte|Bonaparte]]'', in ''Annali storichi di a Rivuluzioni francesa'', 203 (marzu [[1971]]), p. 45-55. * ''A furmazioni intillettuali di Pasquali Paoli (1725-1755)'', in ''Annali storichi di a Rivuluzioni francesa'', 218 (uttrovi-dicembri [[1974]]), p. 483-507. * ''L'insignamentu di a lingua corsa", in ''Lingua francesa'', frivaghju 1975, p. 104-111. * ''[[Jean-Jacques Rousseau]] lighjislatori di i Corsi'', dutturizia, [[1976]]. * ''Antulugia di i sprissioni corsi'', edizioni Ribbi, Marseglia, 1984. * ''[[Pasquali Paoli]]'', illustratu da Eric Peyrol, edizioni Arti è culori, [[Monacu]], 1990. * ''Da i nomi di battezimu à i nomi di famiddi : antrupunimia è sucità in a cumunità di [[Quenza]] à i seculi XVII è XVIII'', in ''Studii corsi'', numaru 33, 1989. * ''A Casa d'A Rocca, una ceppa signuriali in Corsica à u Medievu'', ed. Alain Piazzola, [[Aiacciu]], [[1998]]. * ''À l'urighjini di u Statu francesu in Corsica'', in ''L'avvena instituziunali di a Corsica : Atti di u culloquiu tinutu u 21 frivaghju 2000 à a casa di u Barreau di Parighji'', ed. La Marge, 2000, p. 59-72. * ''Farrandu Ettori'', Avali, numaru 12 spiciali (cunteni u test intitulatu ''Populu, naziunalità è nazioni: par una rivalutazioni di a Storia di Corsica'', traduttu di u corsu da Paulu Dalmas-Alfonsi), Nucariu : [[Cismonte è Pumonti edizione]], 2006. == Bibliugrafia == * ''Farrandu Ettori à u sirviziu di u rinnovu culturali'', in ''Umaghji à Farrandu Ettori'', vulumu 1, ''Studii corsi'', numari 18-19. * ''Necrulugia: Farrandu Ettori (1919-2001)'', da F. Beretti, in ''Bullitinu di a Sucità di i scenzi storichi è naturali di a Corsica'', numari 698 à 701, 2002, p.|369-375. * ''Una vita à u sirviziu di a Corsica: Umaghju à u Prufissori Farrandu Ettori'', da Lina Filippi, in ''U Currieri di u Chjerchju [[Vincenzu di Moro-Giafferri]]'', numaru 8, luddu 2001. * ''Corse-Matin'' di a dumenica 3 ghjugnu 2001, necrulugia, da D. Landron, p.5. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Quenza]] [[Category:Parsunalità corsa]] cg27b0s1ttc4lzqufnek6gpc1znczui Antigalizianu 0 19529 353437 353436 2016-03-17T17:32:53Z 92.150.9.163 wikitext text/x-wiki U '''razzismu antigalizianu''' si riferisce à un inghjustificatu odiu contru à i galiziani è a so identità, a [[Galizia]], a so lingua è a so cultura. Si tratta dinù di ''sentimu antigalizianu'' o ''galiziofobia''. U razzismu antigalizianu hè une forma di razzismu diretta contru à i galiziani. Si sà chì ci hè duie definizione di u razzismu: una, più stretta è anziana, basata annantu à u cuncettu oghje di razza umana<ref>Hè avviratu à i ghjorni d'oghje ch'è 'ss' cuncettu di razza umana ùn hà nissunu fundamentu biulogicu.</ref>; un'antra, più larga, basata annantu à a definizione di u razzismu divuta à Johannes Zerger: «U razzismu cumprende l'ideulugie è i cumpurtamenti basati nantu à custruzzione di gruppi suciali, classificati sicondu a so origine o a so pruvinenza, à i quali sò attribuiti caratteristiche cullettive evaluate in modu implicitu o esplicitu è cunsiderate cum'è difficiule o impussibile da mudificà.» <ref>Johannes Zerger (1997, p.81).</ref> Tale definizione di u «razzismu» n'allarga l'applicazione non solu à e «razze biulogiche» ma dinù à tutti i gruppi etnichi chì sò cunsiderati cum'è differenti. <ref>Cf. http://www.humanrights.ch/fr/dossiers-droits-humains/racisme/le-racisme-cest-quoi/?gclid=CL6m94aDicoCFSQYwwodGqIIPQ</ref> 'Ssa definizione cuncerna i galiziani cunsiderati cum'è un gruppu etnicu differente. == Storia di u cuncettu== U cuncettu di galiziofobia hè statu imprudatu per a prima volta in un articulu di ghjurnale firmatu da [[Villar Ponte]] è datatu di u [[1916]]. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Johannes Zerger, ''Was ist Rassismus?'', 1997, Göttingen ==Da vede dinù== *[[Galizia]] *[[Xenofobia]] * u [[razzismu]] [[categoria:Spagna]] [[Categoria:razzismu]] t1mo32x2o6w9xnrxu84r6d8leugyyjp Natalellu di Rusiu 0 19531 361923 353449 2019-04-08T11:20:03Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Rusio_et_San_Petrone.jpg|thumb|Rusiu, u paese nativu di Natale Sarocchi]] '''Natale Sarocchi'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>, dettu '''Natalellu di Rusiu''' ([[Rusiu|Rusiu]], 28 ghjugnu di u 1839 - Rusiu, 7 marzu di u 1916) hè statu un [[pueta]] [[Corsica|corsu]], chì hà scrittu puesie in [[lingua corsa]] è taliana<ref>Roccu Multedo in ''Natalellu di Rusiu'' Stampa Petru Dumenicu Sammarcelli, Biguglia, aprile 2001</ref>. == Biugrafia == [[image:Rusiu maison Sarocchi.jpg|thumb|A casa di Natalellu Sarocchi in Rusiu]] Natale Sarocchi hè esciutu d'una famiglia abbastanza asgiata, originaria di u paese di [[Rusiu|Rusiu]]. U so babbu, Stefanu Sarocchi dettu ''Cacarenu'', era natu in u 1796. Pruprietariu di boi, era un pueta in lingua corsa è taliana, "un omu pienu di spiritu", scrive [[Roccu Multedo]]. A so mamma era nata in u 1808. Era maritatu incù Maria Antonia Sarocchi detta ''Tolla'', a so cucina di terzu, chì n'hà avutu ottu zitelli (4 masci è 4 femine). A so prufissione fù quella di mulinaghju da u 1860 sinu à u 1914, chì tandu u so mulinu fubbe distruttu da un incendiu. Chjamatu da l'armata, scrisse tandu u sunettu ''Partenza'', u so prima puema cumpostu u 1a frivaghju di u 1861. Incaricatu di famiglia, in u 1866 fù liberatu di tutta obbligu militarescu, à a vigilia di a guerra di 1870-1871. ''Natalellu'' pussedia una casa riditata di a so famiglia in [[Rusiu]].<ref>Ci vole à sapè ch'è a placca di marmeru ùn hè micca stata apposta annantu à a casa sputica di Natallelu).</ref> Pueta dapoi a so zitillina, Natalellu era passiunatu dinù per a musica. In i so puemi, parla di Smenticone, un famosu sunadore di viulinu chì friquintava u paese di [[Rusiu]] à un'epica induve u paese ùn era culligatu incù u steriore da nissuna strada. Un passaghju imprudata à spessu era l'ascensione di u Monte Pianu Magiore (1451 m), trà [[Sermanu|Sermanu]] ([[Boziu]]) è [[Rusiu]]. Cantore di Rusiu, Natalellu era unu pueta di lingua taliana è corsa guasi cumplittamente sminticatu<ref>Fernandu Ettori in ''Corsica'', enciclupedia regiunale - C. Bonneton Ed. p. 172, 1979</ref>. Eppuru, Benedettu Sarocchi li hà cunsacratu in u 1993 un assaghju sottu à u titulu ''Natalellu Sarocchi, pueta di Rusiu''<ref>Assaghju di maestria di lingua è Civilisazione corse à l'[[Università di Corsica]].</ref>, è Maria Francia Bereni-Canazzi ùn l'hà micca sminticatu nemmenu in a so ''Inchiesta in San Lorenzu'' annantu à ''l'opinione faccia à u Diavule''<ref>Assaghju di D.E.A. prisintatu à u Centru di Ricerche corse à l'Università di Corti in u 1998.</ref> Li accadia dinù qualchì volta di scrive puemi cummandati da l'amurosu dilusi. Autodidattu, avia imparatu solu à leghje è à scrive in [[lingua taliana|talianu]], a sola lingua chì in usu à l'epica in litteratura. == Opere == Natale Sarocchi hà scrittu assai puemi. I prima tempi, dittava i so puemi à u curatu di u paese o à persone litterate. Ma molte di e so opere sparitinu à u mumentu di l'incendiu di u so mulinu. Ùn cisserà in numerosi puemi, d'oppone si à u castigu ch'ellu era tandu u banditismu. Parcipava ancu à e ghjustre puetiche di [[Chjama è rispondi|chjam' è rispondi]] incù l'impruvisadori lucali. Natalellu hà parlatu dinù in versu, di a guerra di 1870-1871 guasi cù a manera d'unu currispundente di guerra. Numerosi sò i so puemi chì sò stati stampati in ''Le Petit Marseillais'', u ''Messager Corse'' o ''A tramuntana''<ref>''[[A Tramuntana]]'' hè stata fundata u 11 uttrove di u 1896 in Aiacciu da [[Santu Casanova]]</ref> à a quale Natalellu cuntribuì regularmente à a fine di u seculu. U so ultimu puema ''A guerra di u 1914'' (''A Vittoria di a Marna'') in 70 strufate fubbe cunsacratu à a [[Prima guerra mundiale|guerra di 1914]]. == Bibliugrafia == * Roccu Multedo in ''Natalellu di Rusiu'' - Stampa Petru Dumenicu Sammarcelli, Biguglia, aprile 2001 == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Rusiu]] [[Categoria:Pueta in lingua corsa]] la8xl343r7488cjzdu0ph82omkvxuru Natale Sarocchi 0 19532 353439 2016-03-17T18:48:15Z 92.150.9.163 Reindirizzamentu à [[Natalellu di Rusiu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Natalellu di Rusiu]] jb05uice1h1e16k3bdj09p94c0gk1ov Furesta di Tartagine 0 19534 364292 353481 2019-10-03T11:21:37Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[image:Olmi-Cappella-ValleeTartagine-Monte Padro.jpg|thumb|A valle di Tartagine]] A '''furesta di Tartagine''' (o ''Furesta di Tartaghjina'') hè unu massicciu furestieru di u Nordupunente di a [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè situata in u [[Ghjunsani]]. Hè una [[furesta dumaniale]] di a [[Cullettività Territuriale di Corsica]], situata annantu à cumuna di [[Olmi è Cappella]]. == Geugrafia== [[File:Olmi-Cappella-Monte_Padro.jpg|thumb|U Monte Padru]] A furesta di Tartagine, un inseme [[Furesta dumaniale|dumaniale]] di 2783 ettari, si stende annantu à a parte Sudupunente di u territoriu di a cumuna di [[Olmi è Cappella]], a cumuna essendu à mezu à u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]]. Hè situata à un chilomitru à livante di a [[furesta di Bonifatu]] chì n'hè spiccata da a Bocca di Tartagine (1852 m). A furesta di Tartagine deve u so nome à a vadina [[Tartagine]]. Hè situata à u sudu (cumuna di [[Olmi è Cappella]]). A furesta occupa a parte Sudupunente di u territoriu di a cumuna di [[Olmi è Cappella]], vene à dì unu vastu circulu muntosu chì hè u bacinu virsante di a vadina Tartagine, furmatu à u Nordu da a linia di cresta dighjà mintuvata chì a spicca di a furesta di Milaghja è di l'alti vertici chì sò ''Punta Radiche'' (2112 m), ''[[Capu à u Dente]]'' (2029 m), ''Monte Curona'' (2144 m), ''Capu à u Corbu'' (2082 m), ''Cima di a Statoghja'' (2305 m) è [[Monte Padru]] (2390 m). A Bocca di Tartagine (1852 m), una foce erta cullighendu e valle di Tartagine è di u Fangu, era in i tempi imprudata per attività campagnole è rurale cum'è a muntagnera. E terre sò silicee pocu prufonde (terre brune acide), a roccia matre essendu per u più a granulita. == Storia == A furesta di Tartagine hè gistita à tempu da l'[[Offiziu naziunale di e fureste|ONF]], da u [[Parcu naturale regiunale di Corsica|PNRC]] è da l'[[Offiziu naziunale di a caccia è di a fauna selvatica|ONC]]. A Riserva di Caccia è di Fauna Selvatica di Tartagine hè stata criata da l'arristatu n° 08-39 di a [[Cullittività territuriale di Corsica|Cullittività Territuriale di Corsica]] di u 1a sittembre di u 2008. Ùn hè micca raru di scuntrà ci l'agenti di l'Offiziu Naziunale di a Caccia è di a Fauna Selvatica. Eccetuatu a [[casa furestiera]], u massicciu ùn hè micca abitatu. Hà subitu impurtanti danni mentre l'ultimu grande incendiu di sittembre [[2003]]. Tandu 1800 ettari di furesta eranu stati distrutti. Da vicinu à a strada, si rimarcanu e tracce sempre apparente di 'ss'incendiu annantu à i fianchi di u [[Monte Padru]]. == Accessu == [[image:Olmi-Cappella-Pont-Tartagine.jpg|thumb|Ponte di u stradone D963 annantu à a Tartagine]] Una strada sola permette l'accessu à a furesta di Tartagine. U stradone D963, chì port à i quattru paesi di u [[Ghjunsani]], pò esse piglitu in dui lochi : * à a cruciata vicinu à a Foce di San Columbanu annantu à u [[Stradone naziunale 197|RN 197]], * in [[Spiluncatu]] passendu per a foce di Battaglia (1099 m). U stradone D639 finisce senza sboccu à a Casa furestiera di Tartagine (705 m d'altitudine). == Essenze == I [[Pinu marittimu|pini marittimi]] à u pianu suttanu è i [[Pinu lariciuu|pini larici]] sin'à 900 metri d'altitudine, sò l'arburi principalidi a furesta di Tartagine. == Fauna == A fauna selvatica hè di prima trinca cum'è per a [[furesta di Bonifatu]] vicina. L'[[acula reale]] è l'[[altore barbutu]] arieghjanu qualchì volta sopra à e creste. A [[zittula corsa]], acellu [[endemismu|endemicu]], nichja in i [[pinu lariciu|pini larici]]. A zittula si cunnosci chì percorre i fusti a capu in ghjò. U [[cignale]] hè abundante in a furesta. E [[muvra corsa|muvre]] invece, si facenu più discrete è ùn friquentanu ch'è e zone micca buscose in altura. == Sfruttamentu == U sfruttamentu furestieru, sempre attivu, hè assai ralentitu per via di e difficultà d'estrazione di u legnu ma dinù per via di i numerosi incendii chì hanu distruttu una parte di u massicciu furestieru. In [[antichità]], i [[Cartagine|Cartaginesi]] (seria quì a spiigazione etimulogica di a parola ''Tartagine''), i Fenici è dopu i [[Roma antica|Rumani]] averianu sfruttatu a furesta di Tartagine. == Priculi == [[image:Bonifatu-u focu No.jpg|thumb|300px|U periculu di u focu hè sempre impurtante, sopratuttu d'estate]] A furesta di Tartagine hè un situ di prima trinca ma hè un'areale induv'ellu ci hè u periculu di u focu, cum'è in tutte e fureste di u Mediterraniu. Mentre l'estate hè piazzata sottu alta surviglianza. I pannelli sò in piazza per avvirtisce i visitadori è i marchjadori di i priculi in furesta è in muntagna, ma dinù in i piscine naturale di i fiumi friquintati da i statinanti per via di fiumare chì ponu esse qualchì volta viulente. 'Ss'ultimi anni, u massicciu hà subitu trè incendii : u gigantescu sinistru di sittembre 1993, quellu di nuvembre 1998 chì avia riduttu a furesta di Milaghja à solu 2 o 3 ettari, è quellu di sittembre 2003 chì avia brusgiatu 1800 ettari di furesta. == Girandulate == A furesta di Tartagine hè evitata da u [[Stradellu di grande girandulata 20|GR 20]] chì passa annantu à u virsante occidentale di i ''Capu à u Dente'' è ''Monte Curona''. Eppuru, hè pussibile di righjunghje u rifughju di l' ''Ortu di Piobbu'' annantu à u GR 20 franchendu a ''Bocca di Tartagine'' (1852 m). Altre pussibilità sò offerte à i marchjadori in u massicciu furestieru. Per elli, ci hè un pianu di situazione chì prisenta una parte di u GR20 à u principiu di a visita incù a lucalisazione di i rifughji di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica|PNRC]], di u parcheghju, u tracciatu di i stradelli è di e vadine principale. L'exi [[casa furestiera]] di Tartagine, custruita à u seculu XIX in petra, pruprietà d'un particulare, hè stata trasfurmata per ospità la ghjente. == Note == <references/> [[Categoria:Furesta di Corsica]] 2yzwu0n1x3jg7zsrh32jgntvyvgq59y Furesta di Tartaghjina 0 19535 353467 2016-03-19T19:33:21Z 92.150.9.163 Reindirizzamentu à [[Furesta di Tartagine]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Furesta di Tartagine]] 4z3794u4svcxssuh8q3zlp510fcyb7w Jason Bateman 0 19536 355237 353494 2016-09-27T11:01:22Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jason Bateman 2011.jpg|right|thumb|Jason Bateman]] '''Jason Bateman''' (Rye, [[New York (Statu)]], 14 [[ghjennaghju]] 1975) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Bateman, Jason]] [[Categoria:Americanu|Bateman, Jason]] 67m6jvhiduqvn5vrxq32zj66rhuykeb M. C. Gainey 0 19537 353495 2016-03-21T14:02:27Z 70.162.223.119 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:M. C. Gainey at WonderCon 2010 3.JPG|thumb|Gainey, [[2010]]]] '''Michael Connor''' "'''M. C.'''" '''Gainey''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:M. C. Gainey at WonderCon 2010 3.JPG|thumb|Gainey, [[2010]]]] '''Michael Connor''' "'''M. C.'''" '''Gainey''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Gainey, M. C.]] [[Categoria:Americanu|Gainey, M. C.]] iexvsr7m3ig7umzj164l5epcgpvgo4y Ghjunsani 0 19538 364957 355695 2019-11-11T08:17:54Z Vulpachjinu 8656 /* Situazione */ wikitext text/x-wiki [[image:Giunssani-montagnes-panorama.jpg|thumb|right|Panorama di Ghjunsani è e so vette|upright=2]] '''Ghjunsani''' hè una regione minore di [[Corsica]], situata in u nordestu di l'isula. == Geugrafia == [[File:Vallica-maisons-3.jpg|thumb|Case antiche in Vallica]] Ghjunsani hè una regione rimarchevule di l'isula, chì ricopre u territoriu di l'anziana pieve di [[Ghjunsani (pieve)|Ghjunsani]] chì n'hà cunsirvatu u nome.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè unu di i bacini virsanti di u [[Golu]]. Situatu à l'estremu Sudestu di a [[Balagna]], Ghjunsani hè cumpostu di quattru cumune : * [[Piogiula]], * [[U Musuleu]], * [[Olmi è Cappella]] * [[Vàllica]] === Situazione === [[File:Olmi-Cappella-panorama.jpg|thumb|[[Olmi è Cappella]]]] Ghjunsani currisponde à a parte settentriunale di u [[Parcu naturale regiunale di Corsica]]. Incù una superficia di 101.19 km<sup>2</sup>, si stende dapoi e limite di e cumune d'[[Olmi è Cappella]] è di [[Palasca]] à u Nordu, sinu à u fondu di a valle di u Tartagine è Milaghja à u Sudestu, in un vastu circulu di muntagne furmatu da u monte [[San Parteu]] (1680 metri - [[Piogiula]]), a cima à e Caselle (1622 metri - [[Felicetu]]), u [[monte Grossu]] (1937 metri - [[Zilia]]), a Punta à e Radiche (2012 metri - [[Mausoleu]]), u [[capu à u Dente]] (2029 metri - [[Mausoleu]]), u monte Curona (2144 metri - [[Calenzana]]), u capu à u Corbu (2082 metri - [[Ascu]]), a [[cima à l'Alzatoghja]] (2305 metri - [[Ascu]]) è u [[monte Padru]] (2390 metri - [[Olmi è Cappella]]), a vetta emblematica di 'ssa regione. 'Ss'inchjuva appullata in altu, à longu tagliata di u restu di u mondu è assai spupulata, ùn conta in tuttu ch'è 332 abitanti<ref>Insee 2008</ref> per 101.19 km<sup>2</sup>. L'esodiu di l'internu di l'isula à parte di a mità di u seculu XIX hà caghjunatu a sparizione di a cultura di a biada di sustintamentu è a calata di a produzzione di castagne è di l'allevu. Ghjunsani hè pocu friquentatu da i turisti. Eppuru, l'avvintura teatrale purtata pocu fà da [[Robin Renucci]] pare arricà una vultata di vita. Criendu "I scontri internaziunali di Teatru in Corsica", l'attore hà vulsutu prupizià a criazione teatrale per via di scambii trà cumedianti d'orizonti diversi. === Descrizzione === [[image:Giunsani Melaja.jpg|thumb|Ponte di u stradone D963 annantu à a vadina Milaghja]] Quand'ellu si ghjunghje in Ghjunsani da a Foce di San Columbanu annantu à u stradone [[RN 197]], a regione pare desertica. E vistighe d'un anzianu sistemu pasturecciu sò sempre visibile. Annantu à 'sse terre aride, spazzate da i venti è brusgiate da frequenti incendii, a machja hà à chì fà à ripiglià i so dritti. A vegetazione ci hè bassa, cumposta per u più di [[muchji]] bassi, di [[Calicotome spinosa|ghjinestre]], di [[Pyrus pyraster|peri selvatichi]] è di [[ghjinepara|ghjinepare]]. Ùn ghjunghje micca à nasconde e numerose lenze cultivate chì coprenu tutte e culline. Ùn hè ch'è pinitrendu ci da a foce di Battaglia, pigliendu una strada atturchjata cuttighjata di boschi di [[leccia|lecce]], di [[quarciu|quarci]] siculari è di [[castagnu|castagni]], ch'ellu si vede luntanu e maistose è austere vette cuperte in parte di fureste prufonde di [[pinu neru|pini larici]] è di [[pini marittimi]]. À l'avvinta d'una girata, si scoprenu di colpu i paesi. Sò tutti architettati in masgere à sulivu. Ma drittu drittu appariscenu assai vicini l'uni da l'altri. Più di a mità di Ghjunsani hè occupata da a vasta [[Furesta di Tartagine]] è Milaghja. 'Ssu nome vene da u fiume principale chì hè a vadina [[Tartagine]] è di u so affluente principale, a vadina di Milaghja. A Tartagine hà a so surghjente à 1870 metri d'altitudine annantu à a cumuna d'[[Olmi è Cappella]], trà u Monte Curona (2144 metri) è Capu à u Corbu (2082 metri). Oltre i numerosi fiumicelli chì ci si lampanu, a Tartagine hè ingrussata à 569 metri d'altitudine da a vadina di Milaghja. Quella piglia a so fonte à 1416 metri à u pede di a Punta Radiche. === Accessu === [[image:Olmi-Cappela_Foret_Tartagine-Melaja.jpg|thumb|Furesta à manca cullendu versu Olmi è Cappella]] À tempi antichi, a ''Bocca di Tartagine'' (1852 m) trà e valle di a [[Figarella]] è di a [[Tartagine]], era un locu di passaghju per l'attività pasturecce, a muntagnera per u più. Oghje si ghjunghje in Ghjunsani per e vie stradale: * u stradone RN 2197. ** venendu da [[Ponte à a Leccia]] à u sudu, ci vole à piglià u stradone D247 à a cruciata di u stradone RN 2197 incù a [[Stradone naziunale 197|RN 197]] detta in 'ssa purzione ''a [[Balanina]]''. Ci vole à piglià u stradone D547 per righjunghje a D963 a quale permette di ghjunghje in i quattru paesi di Ghjunsani. ** venendu da [[Belgudè]], pocu nanzu a [[foce di San Columbanu]] (692 m), ci vole à piglià u stradone D963. U stradone D963 hè incatramatu annantu à 17 km sin'à a [[casa furestiera]] di [[Furesta di Tartagine-Melaja|Tartagine]]. Si cuntinueghja annantu à parechji chilomitri da una strada abbastabnza difficile chì custighja a vadina [[Tartagine]]. Si compie dopu in u fondu di u circulu, in piena furesta. * u stradone D63 venendu da [[Spiluncatu]]. Ci vole à francà a ''Bocca di a Battaglia'' (foce à 1099 m d'altitudine) per ghjunghje à [[Piogiula]]. == Storia == Ghjunsani hè una regione di Corsica chì era abitata dapoi u principiu di l'epica cristiana, è ancu prima. [[Olmi è Cappella]] cumporta numerose tracce : megaliti, accinte, cupule, materiale liticu. I Rumani ci anu lasciatu molte tracce più visibile di u so passaghju : un ponte rumanu in [[Vallica]] è una via à pavimentu in [[Mausoleu]] per indettu. A [[pieve]] di [[Ghjussani]], chì u capilocu n'era [[Mausoleu]], cuntava à u principiu di u seculu XIV sette cumunità : Mausoleu, Forcili, Piogiula, Capella, Olmi, Lecciole è Vallica. Piglierà u nome di [[Patru (pieve)|Patru]]<ref>[http://www.adecec.nettu/adecec-net/parutions/nommi2.html Corsica : Elementi per un dizziunariu di i nomi propii, [[Adecec]]]</ref> per diventà, da dicretu di a [[Cunvinzione naziunale|Cunvinzione]] di u 1a lugliu 1793, u cantone di u Padru chì fecia parte di u [[dipartimentu di u Golu]]. Per via di u dicretu di u 18 aprile 1811, [[Napuleone 1a]] raggruppò i dipartimenti di u Golu è di u [[Liamone (dipartimentu)|Liamone]]. U cantone di u Padru diventò quellu d'Olmi è Capella. À i ghjorni d'oghje, e cumune di Ghjunsani facenu tutte parte di u [[cantone di Belgudè]]. Ghjunsani hè statu unu di i sittori i più pupulati di [[Balagna]], cum'è ne tistimunieghja ancu oghje parechje vistighe è palazzi. Si pò mintuvà, per indettu, a prisenza à [[Olmi è Cappella]] d'un grande casamentu chjamatu "Stabilimentu Battaglini" chì fubbe u prima culleghju di [[Balagna]]. A [[furesta territuriale di Tartagine]], cuperta di [[pinu neru|pini larici]] è di [[pini marittimi]], una di e fureste i più selvatiche è i più ritirate di Corsica, hè statu in parte scimpiata da un grande incendiu di sittembre 2003: 1800 ettari di furesta fubbenu tandu distrutti. == Patrimoniu == [[image:Giunsani Melaja-incendie 2003.jpg|thumb|A furesta di Milaghja dopu à l'incendiu di u 2003]] Ghjunsani pussede un patrimoniu chì ferma da scopre per i visitadori chì hè da veru fora di i circuiti turistichi tradiziunali di [[Balagna]]. Ci vole à mintuvà ch'è l'anziana sezzione di a [[Strada naziunale 197|RN 197]] passendu da [[Bargudè]] è a foce di San Columbanu, chì currisponde oghje à u stradone RN 2197, chì era a sola sputica strada chì permettia di ghjunghje ci, culligava dinù a Balagna à u centru di l'isula, è da quà ancu à l'altre regione di a Corsica, hè stata duppiata in u 1980 da a "Balanina", una via bella più rapida, chì hè diventata una purzione di u stradone [[Stradone naziunale 197|RN 197]]. 'Ssu patrimoniu risede in a bellezza di i so siti naturali è i so paisaghji, ma ancu in i so paesi, edifizii è munimenti chì anu saputu cunsirvà u so caratteru autenticu di prima. Parechji stradelli permettenu di scopre Ghjunsani, u più impurtante frà elli essendu u [[stradellu di grande girandulata]] da [[L'Isula Rossa|L'Isula]] à [[Corti]]. À tempi antichi, eranu percorsi per a [[muntagnera]], chì ni testimunieghja oghje a prisenza di [[ponte genuvese|ponti genuvesi]] annantu à e vadine Francione è Tartagine. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Balagna]] * Pieve di [[Ghjussani]] * [[Mausoleu]] * [[Olmi è Cappella]] * [[Piogiula]] * [[Vallica]] * [[Monte Padru]] * [[San Parteu]] * [[Tartagine]] * [[Furesta di Tartagine è Melaghja]] [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] [[Categoria:Rigione di Corsica]] e9nvcgef15sgw5ozwmcbq0uzfacm7xl Lisandru Sauli 0 19540 353552 353551 2016-03-22T20:05:47Z 92.150.9.163 /* Beatificazione - canunisazione */ wikitext text/x-wiki [[File:Picture of St Alexander Sauli as Bishop.JPG|thumb|Santu Lisandru Sauli, vescu]] '''Santu Lisandru Sauli''' o ''Santu Lisandru'' (natu in [[Milanu]] u [[15 frivaghju]] di u [[1534]] - mortu in [[Pavia]] l'[[11 uttrove]] di u [[1593]]), hè statu un [[vescu d'Aleria]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Ricunnusciutu cum'è santu da a chjesa cattolica, hè u patrone di a cità di [[Cervione]] è festighjatu l'[[11 uttrove]]<ref>[http://nominis.cef.fr/cuntenuti/santu/1999/Saint-Alexandre-Sauli.html Nominis : Santu Lisandru Sauli]</ref>. == Biugrafia == Lisandru Sauli hè natu u [[15 frivaghju]] di u [[1534]] in [[Milanu]], d'una [[Famiglia Sauli|famiglia]] genuvese di capizzoni da induve fubbenu esciuti parechji doghi è altri veschi è cardinali,. Intrì à 17 anni in l'[[Ordine di i Barnabiti|cungregazione di i Barnabiti]]. Fece dinù a so prufissione sulenna u 29 sittembre di u [[1554]], è ne diventò u superiore generale u 19 aprile di u [[1567]]. Fubbe numinatu da u Papa [[Piu V]] à a testa di u viscuvatu d'[[Aleria]] u 10 frivaghju di u [[1570]], è fubbe cunsacratu u 12 marzu di listessu annu da [[Carlu Borromeu|Santu Carlu Borromeu]]. Lisandru Sauli cunsacrò tutta a so vita à a so diocese, situata in una rigione d'estrema puvertà, in preda à i rivugli trà genuvesi è Corsi, vutendu si à i malati è à i povari, è andendu à spessu à visità i campagnoli. Lisandru Sauli scrivì un ''catechismu mudellu'', criò unu seminariu, rifurmò u cleru lucale, promulgò i dicreti di u [[Cunciliu di Trenta]], fece custruisce numerose chjese, è fubbe cugnumatu ''l'apostulu di a Corsica''<ref>Prighemu in Chjesa - numeru 262 - pagina 19 - Edizione Bayard</ref>. U 10 maghju [[1591]], u papa [[Grigoriu XIV]] u manda in [[Pavia]] per rimpiazzà u cardinale Ippolitu Rossi chì si n'era mortu. Lisandru Sauli morse in [[Pavia]], l'[[11 uttrove]] di u [[1593]]. == Beatificazione - canunisazione == [[File:AlexanderSauli,barnabite.jpg|thumb|Ritrattu di Santu Lisandru Sauli]] * Numerosi miraculi, in particulare di risanamentu li fubbenu attribuiti. * Lisandru Sauli fubbe beatificatu u [[23 aprile]] di u [[1741]] da u Papa [[Benoît XIV]] chì dicia d'ellu : ''"Mentre vinti anni, ùn fubbe micca solu u vescu d'Aleria, ma l'apostulu di tutta a Corsica"''. * Lisandru Sauli fubbe canunizatu u [[11 dicembre]] di u [[1904]] da u Papa [[Piu X]]. * Hè fistighjatu u [[11 uttrove]]. * Lisandru Sauli hè u santu patrone di a cità di [[Cervione]] dapoi u 1963, e so reliquie ci sò cunsirvate in a cattidrale Santa Teramu. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * ''U Beatu Lisandru Sauli, barnabitu, vescu d'Aleria Corsica'', P. Albertu Dubois - Ed. St Paulu, 1904 (in francese) * ''Vita di u beatu Lisandru Sauli, barnabitu, vescu d'Aleria è di Pavia'', Cardinale Gerdil, 1861 (in francese) == Ligami esterni == * [http://www.adecec.net/html/SANTI/UTTOBRE.htm I Santi d'uttobre: Santu Lisandru Sauli, [[Adecec]]] * [http://www.cervione.com/storia.htm#sauli Biugrafia dittagliata di Santu Lisandru Sauli annantu à u situ di a cità di Cervione] 2tj2l9wiq342pqaedi3r6ptdvl59to2 Santu Lisandru Sauli 0 19541 353547 2016-03-22T19:56:22Z 92.150.9.163 Reindirizzamentu à [[Lisandru Sauli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lisandru Sauli]] 4bw7pc6o1ikd1kebl1f8h5saspvkjon Santu Lisandru 0 19542 353553 2016-03-22T20:06:50Z 92.150.9.163 Reindirizzamentu à [[Lisandru Sauli]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lisandru Sauli]] 4bw7pc6o1ikd1kebl1f8h5saspvkjon Garry Shandling 0 19543 353609 2016-03-25T05:33:32Z 70.162.223.119 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:GarryShandlingApr2011.jpg|thumb|Shandling, [[2011]]]] '''Garry Emmanuel Shandling''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede d... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GarryShandlingApr2011.jpg|thumb|Shandling, [[2011]]]] '''Garry Emmanuel Shandling''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Shandling, Garry]] [[Categoria:Americanu|Shandling, Garry]] ew5di0ele4mmzyd293euzpeuu68xceo Diocese di Mariana 0 19544 361238 361207 2019-01-03T16:19:42Z Cosudibastia 13161 /* Vede dinù */ wikitext text/x-wiki [[File:Vescuvatu-di-mariana.jpg|miniatura|U territoriu di a diocesi di Mariana]] A '''diòcese di Mariana''' (o ''Diòcesi di Mariana'') era una diòcese di [[Corsica]] incù u so sediu in [[Mariana]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè stata fundata versu u 300. À u principiu a diòcese hà unu ligame direttu incù u Santu Sediu. À parte da u 1092 hè delegatu di l'[[arcidiocese di Pisa]] è à parte da u 1130 di l'[[arcidiocese di Genuva]]. In u 1563 a diòcese hè mischiata incù u [[viscuvatu d'Accia]]. In seguitu à u [[Rigimu cuncordatariu francese|cuncordatu di 1801]] a diòcese di Mariana è Accia hè cancellata è u so territoriu hè annessatu à a [[diocese d'Aiacciu]]. A [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] di Lucciana detta ancu ''Chjesa di a Canonica'' fù fundata in u 1119. À parte di u 2002 a ''diocese di Mariana in Corsica'' diventa un [[sediu titulare]]. == Pievi di a diòcesi di Mariana == A diòcesi di Mariana cuntava sedeci pieve : * [[Tuminu (pieve)|Tuminu]] * [[Luri (pieve)|Luri]] * [[Brandu (pieve)|Brandu]] * [[Lota (pieve)|Lota]] * [[Ortu (pieve)|Ortu]] * [[Mariana (pieve)|Mariana]] * [[Bigornu (pieve)|Bigornu]] * [[Caccia (pieve)|Caccia]] * [[Casinca]] (chjamata dinù "Quadru") * [[Tavagna (pieve)|Tavagna]] * [[Moriani (pieve)|Moriani]] * [[Ostriconi (pieve)|Ostriconi]] * [[Tuani (pieve)|Tuani]] * [[Santu Andria (pieve)|Sant'Andria]] * [[Ghjunsani (pieve)|Ghjunsani]] * è [[Casacconi (pieve)|Casacconi]]. Geneviève Moracchini-Mazel ci aghjunghje trè pieve smarrite à a fine di u Medievu : [[Siscu (pieve)|Siscu]], Chjappella è Chjurlinu.[[image : Ste Marie-de-l'Assomption de Lucciana by LAT.jpg|thumb|A cattidrale di Mariana]] == Veschi di Mariana == [[File:1551_JOANNES_BAPTISTA_CICADA_-_CICADA_GIOVANNI_BATTISTA.JPG|thumb|Giovanni Battista Cicada, vescu di Mariana da u 1554 à u 1560]] * 313 : Catonus Leo Corsicanus * 649 : Donato * 900 : Lunergio * 940 : Lothaire * 1113 : Hildebrando * 1119 : Ottone Colonna * 1123 : Guglielmo * 1125 : Teobaldo * 1149 : Pietro * 1179 : Ladio * 1220 : Opizzu Cortincu * 1237 : Pandolpho * 1242 : Rodolpho * 1252 : Vincent * 1269 : Opizzo Pernice * 1274 : Matteo * 1283 : Adamo Pensa * 1289 : Opizzo Pernice * 1298-1328 : Guido * 1328-1342 : Vincentius * 1343-1351 : Bonaventura Benvenuti * 1351-1352 : Jacopo * 1352-1353 : Dominico di Campocasso * 1353-1363 : Joannes de Castello * 1364-1366 : Pietro * 1366-1371 : Nicolao * 1371 : Martino * 1372 : Raimondo * 1388-1428 : Ghjuvanni d'Omessa * 1428-1433 : Dominioc d'Orbetella * 1433-1436 : [[Giorgio Fieschi]] * 1436-1457 : Michele de Germani(s) * 1458-1463 : Hieronimus de Monte Reggio * 1463-1493 : Leonardo de Fornari * 1493 : Antonio * 1494-1495 : Giuliano da Isopo * 1495-1500 : Ottaviano de Fornari * 1500-1531 : Giovanni Battista Uso di Mare * 1531 : [[Innocenzo Cibo]] * 1532-1548 : Cesare Cibo * 1548-1550 : Octaviano Cibo * 1550-1554 : Baldinus de Baldiunis * 1554-1560 : [[Giovanni Battista Cicala]] * 1560-1563 : Nicolo Cicada == Veschi di Mariana è Accia == * 1563-1566 : Nicolo Cicala * 1566-1570 : Girolamo Leone * 1570-1584 : Giovan Battista Centurione * 1584-1599 : Nicolò Mascardi * 1599-1622 : Geronimo del Pozzo * 1622-1644 : Ghjuliu del Pozzo * 1645-1656 : Giovanni Augustino Marliani * 1656-1683 : Carlo Fabrizio Giustiniani * 1683-1685 : Agostino Fieschi * 1686-1704 : Giovanni Carlo de Mari * 1704-1706 : Mariu Emmanuelle Durazzo * 1706-1720 : Andrea della Rocca * 1720-1747 : Agostino Saluzzo * 1747-1772 : Dominico Maritò Saporito * 1772-1775 : Angelo Odardo Stefanni * 1775-1781 : Francesco Cittadella * 1782-1788 : Petru Peineau de Verdier * 1789-1801 : Ignace di Verclos (ultimu vescu di u viscuvatu) == Veschi titulari di Mariana in Corsica == * 2002-2006 : Giacomo Lanzetti * 2008- : Paolo Di Nicolò == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diòcesi d'Accia|Diocesi d'Accia]] == Note == <references/> [[Categoria:Vescu di Mariana]] [[Categoria:Antica diocese cattolica in Corsica|Mariana]] 1syzo6346v2fqif467cjmo1mfxadjbj Casinca 0 19545 363899 361351 2019-10-03T11:14:03Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-casinca.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Casinca]] A '''Casinca''' hè una pieve di [[Corsica]], situata à l'orlu di a [[Castagniccia]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> À u Medievu era dinù chjamata ''pieve di Quadru''. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U so territoriu, chì currisponde à quellu di l'antica pieve di Casinca, hè cumpostu oghje di e cumune : *[[U Viscuvatu]] ; *[[Loretu di Casinca|Loretu]] ; *[[A Venzulà|A Venzulasca]] ; * [[Porri]] ; *[[Sorbu è Occagnanu]] ; *[[U Castellà di Casinca|U Castellà]] ; *[[A Penta di Casinca|A Penta]].[[File:Penta di Casinca.jpg|thumb|A Penta di Casinca]] == Chjesa pievana == [[File:Castellare-Casinca_San_Pancraziu.jpg|thumb|A chjesa San Pancraziu in U Castellà]] A chjesa piuvana, o ''pieve'' di Casinca era a chjesa di ''San Pancraziu''. Hè situata annantu à a cumuna di [[U Castellà di Casinca|U Castellà]]. [[Geneviève Moracchini-Mazel]] data 'ssa chjesa trà u seculu IX è di u seculu X seculi <ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] (1967).</ref>. A so originalità vende da a so triplice asside. Hè a sola di Corsica chì sia fatta cusì. Nentru si truvavanu trè altari, dedicati à Santa Maria Assunta, San Ghjuvanni è San Pancraziu.<ref>Annie Arnoux-Gabrielli, ''Eglises romanes de Corse : Le guide,'' Albiana, 2016.</ref> L'usu hà fattu chì u nome di a chjesa si prununzia ''San Brancaziu'', o dinù ''San Brancà''. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''E Chjese Rumaniche di Corsica'', Klincksieck, CNRS, 1967 ==Ligami== * [https://www.youtube.com/watch?v=wp21EDK6CqI Videu: A Casinca] ==Da vede dinò== == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] [[Categoria:Pievi di Corsica]] py3bxozg9xpz4me5oopacmcmi4viuot Drew Massey 0 19546 353633 353632 2016-03-26T04:26:50Z 70.162.223.119 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Drew Massey''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Massey, Drew]] [[Categoria:Americanu|Massey, Drew]] 69uxqps85xscg8dh3asf7svcc95r538 Furchi di Bavedda 0 19548 353668 353667 2016-03-29T18:34:09Z 109.208.19.107 wikitext text/x-wiki [[File:Zonza_-_Aiguilles_Bavella.jpg|thumb|Zonza è i furchi di Bavedda]] I '''Furchi di Bavedda''' (o ''Forche di Bavella'') sò un situ naturali di prima trinca di [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Duminighjani a foci di listessu nomu à un'altezza di 1218 metri, cullighendu l'[[Alta Rocca]] à a costa uriintali di a [[Corsica]]. U massicciu hè menu altu è eppuri beddu più friquintatu ch'è quiddu di i [[Penne Rosse|Penni Russi]]. U situ hè carattarizatu da pinzalona frastagliati, da grandi muraddi rucciosi è da [[pinu|pina]] storti da u ventu. À u cori di u massicciu di Bavedda, si trovani i setti punti d'[[Asinau]] (i furchi di Bavedda, anticamenti annumarati da sudu à nordu) : * Punta 'll'Aceddu (1588 m) (Furca I) ; * Punta 'll'Arghjetu (1591 m) (Furca II) ; * Punta 'lla Vacca (1611 m) (Furca III), a sola cuddatoghja pà u marchjadori ; * Punta 'llu Pargulu (1785 m) (Furca IV), spiccata di a pricidenti da a Bucca 'll'Pargulu (1662 m), dund'idda passa a varianti alpina di u [[GR 20]] ; * Punta Longa (1836 m) (Furca V) ; * Punta Alta (1855 m) (Furca VI), a più alta di i vetti ; * Punta Iodda (1848 m) (Furca VII), spiccata da a pricidenti da a Bocca 'llu Santu (1745 m). [[File:Bavella-trou-bombe.JPG|thumb|U Tafonu di u Cumpuleddu (1483 metri)]] U massicciu di Bavedda in u so insemu culminighja unu pocu più à u nordu, in a Punta 'llu Furneddu è à a Muvrareccia, tremindù à un'altezza di 1899 metri. Hè duminatu da a vetta maiori di a rigioni, l'[[Alcudina]] (2134 metri), è si stendi da a furesta di Tova à u nordu (annantu à a cumuna di [[U Sulaghju]]) insin'à u Monti Calva (1381 metri) à u sudu, à a limita di u massicciu di l'[[Uspidali]], è guasgi sin'à [[Conca]] è u mari à livanti. [[File:Aiguilles_Bavella.JPG|thumb|i furchi è a Madonna di i Nivi]] Da l'Alcudina à a foci di Bavedda, u [[GR 20]], dopu à avè righjuntu u rifughju d'Asinau (1536 m), si passa à u pedi di i furchi in a vaddi di u [[Rizzanesu]] (Asinau) ma una varianti ditta "alpina" parmetti d'avvicinà si di i furchi di Bavedda, via a Bocca 'llu Pargulu (1662 metri). Dopu à a [[foci di Bavedda]], u stradeddu cumencia a so falata versu Conca, via a Foci Finosa (1206 metri) è u rifughju di i Paliri (1055 metri), à u pedi di a Punta Tafunata di i Paliri (muntagna tafunata com'è u so nomu l'evuchighja, com'è u [[Capu Tafunatu]], 1312 metri). In a [[foci di Bavedda]], à calchì metru di u stradonu, annantu à a larga rimpianata, si drizza in cima à una mora di petri a statua di a Signora di i Nivi. Ci hè dinò a [[Purcaraccia]], fiumiceddu celebru incù i so pisci è i so bagnatoghji naturali. A partenza di u stradeddu, à circa 8 kilomitri, annantu à u stradonu D268 in dirizzioni di [[Sari è Sulinzara]]. I lucalità di [[Quenza]], [[Zonza]] è [[Conca]] sò disposti in un arcu di chjerchju à u sudupunenti di a foci di Bavedda. ==Citazioni== Hè citata Bavedda in a canzona ''L'alta strada'' di [[canta u Populu Corsu]]: :La mio culomba messaghjera :Chì parte per longu viaghju :Traversa la Corsica intera :Cù lu zitellu è lu capraghju. :Saluta mi l'[[Omu di Cagna]] :È l'Ospedale cun Bavella :Di lu [[Cuscionu]] la muntagna :Incù l'[[Alcudina]] per stella. (...) == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Giugrafia di a Corsica]] * u [[Tafonu di u Cumpuleddu]] * [[Penni Rossi]] [[Category:Vetta di Corsica]] dpv5pco237d2a5q4lsa8t46af3m0fjr Forche di Bavella 0 19549 353660 2016-03-29T18:09:45Z 109.208.19.107 Reindirizzamentu à [[Furchi di Bavedda]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Furchi di Bavedda]] 5kduv3bv4kw2rufy23iccxzy696v5qp Arrigu di la Rocca 0 19550 353689 353686 2016-03-31T18:47:51Z 109.208.19.107 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki '''Arrigu di la Rocca''' hè statu una figura impurtanti di a storia medievali di [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Biugrafia == Arrigu di la Rocca hè u fiddolu di Guglielmu (mortu in u 1354) fiddolu d'Arrigucciu, u fiddolu maiò di [[Sinuceddu di la Rocca]]. Arrigu di la Rocca s'uppunì à a duminazioni [[Ghjenuva|ghjinuvesa]] in Corsica. Si rifughjò in [[Riamu d'Aragona|Aragona]], po vultò in l'isula incù una piccula armata aragunesa. Si cunsidaraia com'è u tinenti di u "rè d'Aragona di Corsica è di Sardegna" è si feci pruclamà [[Conti]] di Corsica in u [[1376]], dopu à essa si ralligatu i Signori di [[Cinarca]]. Fù numinatu da u Rè d'Aragona Tienti generali di l'armati di Corsica è di [[Sardegna]]. Eppuri Arrigu finisci di pattighjà incù a [[ripublica di Ghjenuva]], è faci ancu parti di a sucità finanziaria [[Maona]] chì faci architittà trà [[1378]] è [[1383]] a citatedda (''Bastia'') à l'urighjini di a cità di [[Bastia]]. Arrigu cambia di novu d'ubbidienza, faci catturà l'azziunarii di a Maona è ridiventa un "fideli" di u rè d'Aragona è finisci di guvirnà a guasgi tutalità di l'isula di manera autunoma. Si ni mori di [[ghjugnu]] di u [[1401]], à u mumentu d'un'epidemia chì culpisci a Corsica. Siont'è certi fonti, saria statu avvilanatu. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Sinuceddu di la Rocca]] * [[Guglielmu di la Rocca]] [[Category:Parsunalità storica corsa]] mahgzaib9fdmkd3yy0o1p7ogdom2b3a Mariana 0 19552 353726 353724 2016-04-11T15:41:48Z 90.37.130.35 /* A cattidrale */ wikitext text/x-wiki [[File:Mariana_Roman_ruins.jpg|thumb|E ruvine rumane di Mariana]] In l'[[antichità]], a cità rumana di '''Mariana''' era un' impurtante [[culonia rumana]] fundata in [[Corsica]] da [[Caius Marius|Marius]] in u 93 a.C.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Dipendia di a capitale rumana d'[[Aleria]] (fundata cum'è [[Alalia]] da i Grechi di [[Focea]]). ==Storia== [[File:Le_baptist%C3%A8re_de_Mariana_(V).jpg|thumb|U battisteru di Mariana]] L'[[anziana diocese di Mariana]], criata à u [[seculu V]], rilivava dirittamente di a [[Santa Sedia]] di u Vaticanu. Hè stata culligata à [[Pisa]] in u 1092 è dopu à [[Genuva]] in u 1130. Da u 1269 à u 1570, u vescu di Mariana ci si cullucò. Dapoi u 1570 dipende di a [[Diocese di a Corsica|diocese di Bastia]]. [[Prete Galletti]] in u 1863 evucava in i so scritti a scuperta di parechje vistighe ch'ellu attribuia à l'[[Etruschi]] è à i [[Rumani]]. Mintuveghja a prisenza di [[caldane]] anziani vicinu à u paese chì sò state per appuntu, ritruvate à u mumentu di l'apertura di a strada attuale. ==A cattidrale== [[File:Corse_Lucciana_Cath%C3%A9drale_Sainte_Marie_de_l%27Asomption_Fa%C3%A7ade_Sud_Est.jpg|thumb|A cattidrale: [[A Canonica]]]] A [[cattidrale Santa Maria Assunta]] annantu à u situ detta di "A Canonica" ci hè fundata à u seculu XI. Lampata à baccu da i Sarracini, l'arcivescu Petru di [[Pisa]] a ferà ricustruisce è a cunsacrerà in u 1119. Fù classificata cum'è [[Munimentu storicu]] da [[Prosper Mérimée]] dopu à u so viaghju in Corsica in u 1886. Ci si pò ammirà a [[Santa Divota]] offerta da u Principe [[Rainier III di Monacu]] in u 2003 è unu grande Cristu in bronzu di Maria-Claudia Sei-Dominici, pittore è scultore cuntempuranea originaria di [[Lucciana]]. ==Ligenda== Sicondu una ligenda u paese duveria a so criazione à a rivalità trà [[Caius Marius|Marius]] è [[Sylla|Lucius Sylla]], custruttore d'[[Aleria]]. Quest'ultimu, invidiosu di u sviluppu di Mariana, averia criatu una nuvella agglumerazione antagunista battizata Lucciana (u nome significheghja forse: cità di Lucius). == Note == <references/> ==Ligami== [[File:Lucciana_la_Canonica_cath%C3%A9drale_Santa-Maria-Assunta_1.jpg|thumb|A cattidrale è u situ di a cità antica di Mariana]] * [http://www.interromania.com/corsu-pumuntincu/impara-u-corsu/documentu/mariana-historique-des-fouilles-10417.html Mariana: Storicu di i scavi]] * [http://fr.calameo.com/read/000004526ac43a709f5a4 Gerard Giorgetti, 50 Ducumenti pà una storia di a Corsica, CRDP di Corsica, 2006] ==Da vede dinù== * [[Alalia]] * l864hbx9g8ofqqd6b5gpq07x9y4uem8 Ed O'Neill 0 19553 353715 2016-04-08T06:37:25Z 70.162.222.21 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Ed O'Neill at 2015 PaleyFest.jpg|thumb|O'Neill, [[2015]]]] '''Edward Leonard''' "'''Ed'''" '''O'Neill''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|ameri... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ed O'Neill at 2015 PaleyFest.jpg|thumb|O'Neill, [[2015]]]] '''Edward Leonard''' "'''Ed'''" '''O'Neill''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|O'Neill, Ed]] [[Categoria:Americanu|O'Neill, Ed]] 4pd1xb3v4zqxjnhn5pb5dnxiy8ludxh Ella Mitchell 0 19554 353719 353717 2016-04-10T02:28:57Z 70.162.222.21 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ella Mitchell''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Mitchell, Ella]] [[Categoria:Americanu|Mitchell, Ella]] ned3v483de2nxjvypf7fuv4dztx8nbj Cattidrale Santa Maria Assunta 0 19555 353754 353753 2016-04-11T19:24:30Z 90.37.130.35 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki [[File:Lucciana_la_Canonica_cath%C3%A9drale_Santa-Maria-Assunta.jpg|thumb|A cattidrale Santa Maria Assunta]] A cattidrale di '''Santa Maria Assunta''', ancu chjamata [[chjesa di a Canonica]], hè un'anziana [[cattidrale]] [[Chjesa cattolica rumana|cattolica]] di [[Corsica]]. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Hè situata annantu à a cumuna di [[Lucciana]]. Seria stata archittetata versu a fine di u seculu XI o principiu di di u seculu XII.<ref>Camuffo (2016).</ref> == Storia == [[File:La_Canonica1.JPG|thumb|Dittagliu]] In l'[[antichità]], [[Mariana]] hè stata una [[culonia rumana]] impurtante, fundata in u 93 a.C. da [[Marius (consulu rumanu)|Marius]]. U cristianesimu ci si cullucò prestu - ci si trova unu cumplessu paleucristianu di a fine di u seculu IV - è a [[Anziana diocese di Mariana|diocese di Mariana]] fù fundata mentre u seculu V. Quessa ne face unu di e prime di Corsica. A diocese fece parte dopu di l'[[Arcidiocese di Pisa|arcivescuvatu di Pisa]] in u 1092, cum'è tutti i viscuvati di Corsica. A cattidrale Santa Maria Assunta fù fundata annantu à u situ dettu di "A Canonica" à u seculu XI. Fù cunsacrata in u 1119 da l'arcivescu di [[Pisa]]. A diocese hè culligata à l'[[arcidiocese di Genuva]] in u 1130, incù i viscuvati [[Viscuvatu d'Accia|d'Accia]] è di u [[Nebbiu]]. Da u 1269 à u 1570, u vescu di Mariana ci si cullucò. A sedia viscuvale fù trasfirita à a [[Chjesa San Martinu di Viscuvatu]] in u 1440. In u 1563, u papa [[Piu IV]] riunisce e diocese di Mariana è d'Accia, eppo i cancella cumplittamente in u 1570 à u prufittu di a [[Diocese di a Corsica|diocese di Bastia]]. À u mumentu di u [[concurdatu di u 1801]], tutti i viscuvati di Corsica fubbenu riuniti in a [[diocese d'Aiacciu]]. A chjesa fù classificata cum'è [[munimentu storicu]] da [[Prosper Mérimée]], vultendu di u so viaghju in Corsica, in u 1886. 'Stu edificiu hà molte cose in cumunu, oltre ch'è incù a ghjesa di [[San Parteu]], incù un'gruppu di ghjese di a Lucchesia, cum'è per esempiu San Petru di Valdottavu, Santa Maria Assunta, a Piazza di Brancoli è dui ghjese di l'Anglona in [[Sardegna]] suprana, [[San Nicola di Silanos]] di [[Sedini]] (ante 1122) è San Giovanni di Villalba o (Billalba). == Architittura == [[File:Corsica_-_Lucciana_-_a_canonica_07.jpg|thumb|L'intrata maestra]] [[File:La_canonica_XIIs.jpg|thumb|A navata di a cattidrale]] Cattidrale d'[[architittura rumanica]] di u seculu XII, hè armuniosa, assai bè cunsirvata è rinnuvata. Hè unu di i più belli munimenti medievali di Corsica. Hè architettata sient'è un pianu rettangulare di [[basilica]] (18,40 x 34,70 metri), incù trè [[navata|navate]]. A cattidrale hè fatta di [[scistu]] cipullinu, chì si suppone, pruvene da u [[Capicorsu]].<ref>Camuffo (2016).</ref> Ci sò quattru entrate. Indrentu à a basilica, si pò vede una ''Santa Divota'' offerta da u principe [[Rainier III di Monacu]] in u 2003, è un grande ''Cristu'' in bronzu di Marie-Claude Sei Dominici, pittore è scultore cuntempuranea originaria di Lucciana. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [[Ghjenuveva Moracchini-Mazel]], ''E Chjese Rumaniche di Corsica'', Klincksieck, CNRS, 1967 ==Ligami== * Camuffo, Paola, [http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/1092625 Cattedrale di Santa Maria Assunta (Canonica)], Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi, consultatu l'11 d'aprile di u 2016, http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/1092625 == Da vede dinù == * [[Mariana]] * [[Diocese d'Aiacciu]] * [[Lista di i veschi d'Aiacciu]] * [[Santa Divota]] [[Categoria:Munimentu storicu di Corsica]] [[Categoria:Cattidrale in Corsica|Lucciana]] [[Categoria:Anziana cattidrale|Lucciana]] [[Categoria:Architittura rumanica in Corsica]] 7wwywum0wqlmoori1s4omh4xq7cv7l1 Chjesa di a Canonica 0 19556 353733 2016-04-11T15:51:34Z 90.37.130.35 Reindirizzamentu à [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cattidrale Santa Maria Assunta]] f31y86cs8lyg93l7plmx5w0rrgxu7se Wellington 0 19557 353759 2016-04-14T06:09:35Z DARIO SEVERI 10718 Wellington wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wellington City at dusk.jpg|thumb|300px|Wellington]] '''Wellington''' hè una cità in [[Nova Zilanda]]. Hè a capitale di Nova Zilanda. Wellington hè stata fundata in u [[1839]] è hà oghje circa 398.000 abitanti. [[Categoria:Nova Zilanda]] m1uy09fl3v34opqz7h2jphp9qmrejbq Marta Franceschini 0 19558 353768 353767 2016-04-14T18:03:27Z 90.37.130.35 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki '''Marta Franceschini''' detta '''Davia''' (Dawiya, "a luminosa"), nata u 25 d'aprile di u 1755 à [[Tunisi]] è morta in u [[1799]] à [[Larache]], hè stata una sultana di u [[Maroccu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> In [[Curbara]] da induve i so parenti sò originarii, hè cunnisciuta cum'è "imperatrice di u Maroccu". == Biugrafia == [[File:Corbara-Village.jpg|thumb|Curbara, u paese nativu di ''Davia'']] Marta Franceschini era a figliola di Silvia (nata Monchi) è Ghjacumu Maria Franceschini, corsi di u paese di [[Curbara]] chì sò stati rapiti è purtati in [[Tunisi]]. Sò stati cumprati dopu da u [[Dey di Tunisi]]. Ma Ghjacumu Maria Franceschini diventa survigliante di i schiavi è ottene a so cunfidenza. Liberi, voltanu in Corsica induv'elli sò catturati dinù, ma 'ssa volta da di i [[Pirateria|pirati]] maruccani. A bellezza di Davia attraia à [[Mohammed III di u Maroccu|Sidi Mohammed ben Abdallah]], u [[sultanu]] [[Dinastia alauita|alauitu]] di u [[Maroccu]], chì a prese in u so ''harem''. In u 1786 diventerà Davia (Dawiya), a so moglia ligittima è prima sultana. Davia hà avutu una figliola, morta nanzu a so adulescenza. == A casa di i Turchi == Una casa chjamata ''a casa di i Turchi'', architettata à a so dumanda è à e so spese da u so fratellu Vincenzu, hè visibile ancu oghje in [[Curbara]]. U so fratellu ci stava à parte da u 1804. A casa hè stata rinnuvata mentre u seculu XX è à u principiu di u seculu XXI. == Bibliugrafia == * Maria Ghjiseppa Loverini, ''L'interdita : Davia, una sultana corsa à u Maroccu'', Aiacciu : Albiana, 2005 (in francese). ==Ligami== * [http://www.corbara.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=12 ''Davia'', annantu à u situ di a cumuna di Curbara] [[Categoria:Persunalità corsa]] [[Categoria:Storia di u Maroccu]] == Note == <references/> t4rtj1gsae7zjfzw00d7bd716zd7b4a Davia 0 19559 353764 2016-04-14T16:57:52Z 90.37.130.35 Reindirizzamentu à [[Marta Franceschini]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Marta Franceschini]] 13imuf4b1juf96g3uaiszkf13qz64ji Capinera ochjirossa 0 19560 364309 353782 2019-10-03T11:22:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A capinera ochjirossa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sardinian_Warbler_(Sylvia_melanocephala)_(4).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sylvia melanocephala |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sylviidae]]'' |----- | Generu | ''[[Sylvia]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sylvia melanocephala''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sardinian_Warbler_(Sylvia_melanocephala)_(7).jpg|250px]] |----- |} A Capinera ochjirossa hè un acellu chì face parte di a famiglia di e [[Sylviidae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> == Descrizzione == A capinera ochjirossa hè appena menu grande ch'è un [[passeru]], incù u [[bizzicu]] finu, l'ale corte è a coda à arice attundulatu. U so culore hè per u più grisgicciu, fora di u capu chù hè neru è di l'ochji chì sò rossi ind'è u masciu. U masciu si pò identificà grazia à e margine di a coda chì sò bianche è l'anellu perioculare rossu. A femina, è soprattuttu i ghjovani, prisentanu una [[livrea]] menu cuntrastata è ponu più faciule esse cunfusi incù altri picculi passeriformi. == Distribuzione è ambiente == A capinera ochjirossa hè prisente in u [[bacinu di u Mediterraniu]] finu à a [[Turchia]] è à u [[mare Caspiu]]. ===In Corsica=== A capinera ochjirossa hè cumuna in [[Corsica]]. == Sistematica == Sò cunnisciute 6 [[sottuspezie]]: * ''Sylvia melanocephala melanocephala'' <span style="font-variant: small-caps">(Gmelin, 1789)</span> * ''Sylvia melanocephala momus'' <span style="font-variant: small-caps">(Hemprich & Ehrenberg, 1833)</span> * ''Sylvia melanocephala leucogastra'' <span style="font-variant: small-caps">(Ledru, 1810)</span> * ''Sylvia melanocephala norrisae'' <span style="font-variant: small-caps">Nicoll, 1917</span> † * ''Sylvia melanocephala pasiphae'' <span style="font-variant: small-caps">Stresemann & Schiebel, 1925</span> * ''Sylvia melanocephala valverdei'' <span style="font-variant: small-caps">Cabot & Urdiales, 2005</span> == Note == <references/> == Da vede dinù == * a [[capinera]] [[Categoria:Sylviidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 6klecqe9qe1juhxtdlzdgg2f2kh779z Ian McShane 0 19561 353784 353783 2016-04-17T08:17:06Z 70.162.222.21 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:IanMcShane06.jpg|thumb|McShane, [[2006]]]] '''Ian David McShane''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|McShane, Ian]] iqcjcsgzl6r2xcycvxdferyktbu2ued Capinera curpettirossa 0 19562 364317 353792 2019-10-03T11:22:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A capinera curpettirossa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Currucarabilarga.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Sylvia undata |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sylviidae]]'' |----- | Generu | ''[[Sylvia]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sylvia melanocephala''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dartford_Warbler_Provencegrasm%C3%BCcke_(Sylvia_undata)_by_J._Dietrich.jpg|250px]] |----- |} A Capinera curpettirossa (''Sylvia undata'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di e [[Sylviidae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> == Descrizzione == A capinera curpettirossa hè chjuca, essendu longa circa 13 centimi. A coda hè longa longa è à spessu inalzata. Ci sò impurtante sfarenze da u masciu à a femina. U capu hè neru, ma u corpu hè russicciu. A coda hè nera. U bizzicu hè niricciu. U piumame hè più chjaru ind'ì a femina. == Distribuzione è ambiente == A capinera curpettirossa hè prisente in u [[bacinu di u Mediterraniu]]. Nidificheghja in Europa Occidentale, in iSpagna, in a parte suttana di Francia, in u cuntinente talianu è in l'isule di u [[Mare Terraniu]] cum'è l'isule Baleare, a Corsica, a Sardegna è a Sicilia. ===In Corsica=== A capinera curpettirossa hè prisente in [[Corsica]]. == Sistematica == Sò cunnisciute 5 [[sottuspezie]]: * ''Sylvia undata undata * ''Sylvia undata toni * ''Sylvia undata dartfordiensis * ''Sylvia undata naevalbens * ''Sylvia undata aremorica == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'acelli, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * a [[capinera]] * a [[capinera ochjirossa]] [[Categoria:Sylviidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] cmuv2uyawrgk3yc9d8x1crbu8lv10vm Mick Wingert 0 19564 353797 353796 2016-04-19T10:05:55Z 70.162.222.21 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Mick Wingert''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Wingert, Mick]] [[Categoria:Americanu|Wingert, Mick]] 0qk40cjgrwtzmugnn87zaddvm62l5hp Doris Roberts 0 19565 353818 353800 2016-04-21T18:44:57Z 109.208.17.245 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:DorisRobertsApr2011.jpg|thumb|Roberts, [[2011]]]] '''Doris May Green''' hè un [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Roberts, Doris]] [[Categoria:Americanu|Roberts, Doris]] 5wgo4fqic08kqdpqbllxb9ygy5wsjsx Terraghjola russiccia 0 19566 353817 353816 2016-04-21T18:43:49Z 109.208.17.245 /* Liami */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A terraghjola russiccia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:AnthusCampestris_cropped.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Anthus campestris |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Motacillidae]]'' |----- | Generu | ''[[Anthus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Anthus campestris''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Anthus_campestris-3.jpg|250px]] |----- |} A '''terraghjola russiccia''' (''Anthus campestris'' <span style="font-variant: small-caps">([[Linneo|Linnaeus]], [[1758]])</span>) hè un [[Aves|acellu]] di a [[Famiglia (tassonumia)|famiglia]] di i [[Motacillidae|Motacillidi]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> == Descrizzione == A terraghjola russiccia hà una lunghezza frà 15 è 20 centimi incù un corpu culore di rena incù machje brune in a livrea è annantu à u ventre hè un pocu più chjaru. U so vulu hè moltu veloce chì allarga l'ale per raccoglie le dopu à l'impruvisu. Invece, riguardu à u cantu è i moviti ricorda moltu a luduletta currendu in pusizione guasi orizuntale pisendu è abbassendu ritmicamente a coda. == Biolugia == === Alimentazione === A terraghjola russiccia si nutrisce di granacelli è picculi [[insetti]]. === Riproduzione === [[File:Anthus campestris MHNT 232 Youks-les-Bains Algérie.jpg|thumb|L'ovi di a terraghjola russiccia]] A terraghjola russiccia custruisce u so [[nidu]] in fondu di u terrenu, duppiendu lu d'erba secca è di radiche in a parte interna, è di foglie secche, muscu è radiche in a parte esterna. L'ovi sò cuvati da e femine è sò in generale 4 o 6 per cuvata è di culore biancu striate annantu à u russicciu guasi marrone. == Distribuzione è ambiente == A spezia hà un ampiu [[ariale]] chì cumprende [[Europa]], [[Africa]] è [[Asia]]. Pò esse truvata in e zone rinose, ammachjate è incolte. == Note == <references/> == Liami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'acelli, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Motacillidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 6yrrydpso81k9ua4lyk07egzyip5ssu Will Poulter 0 19567 358381 353820 2018-01-24T01:10:45Z 2600:8800:3981:7A80:11EA:5E2E:8AB2:C336 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Will Poulter 2016 3.jpg|thumb|Poulter, [[2016]]]] '''William Jack''' "'''Will'''" '''Poulter''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|Poulter, Will]] cnnygapjicovuag5opg41gh4lwq2msn Laparedda maiori 0 19568 353837 353836 2016-04-23T11:24:48Z 109.208.17.245 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A laparedda maiori''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pferruginea 04 JGuallart.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">laparedda maiori |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Gastropoda]]'' |----- | Ordini | ''[[Archaeogastropoda]]'' |----- | Famidda | ''[[Patellidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Patella]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Patella ferruginea''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pferruginea 02 JGuallart.jpg|250px]] |----- |} A '''laparedda maiori''' (o [[Labbera maiò]]) (''Patella ferruginea'' Gmelin, [[1791]]) hè un [[molluscu]] gasterupodi di a [[Famiglia (tassunumia)|famidda]] di i [[Patellidae]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> == Distribuzioni è ambienti == Hè u principali invirtibratu marinu à risicu d'estinzioni, prisenti in u [[Meditarraniu]]. Duranti u [[Tirrenianu]] a laparedda maiori era diffusa in tuttu u bacinu, ma attualmenti u so [[ariali]] copri solu u bacinu uccidintali di u [[mari Tarraniu]]. U so [[ambienti]] hè custituitu da i rocchi di u pianu mesuliturali. Stirpata da a pesca à peda (hè imprudata com'è esca) è da l'inguinamentu, oghji esisti solu in [[Corsica]], in [[Sardegna]], annantu à l'isuli tuscani, ma dinò annantu à l'isuli d'[[Algeria]] è di u [[Maroccu]].<ref>''Patella ferruginea'', Uffiziu di l'Ambienti di Corsica (2016).</ref> == Discrizzioni == Hè a più grandi laparedda di u [[Meditarraniu]], incù un diamitru chì pò ghjunghja finu à 8cm. Si cunnosci faciuli da a so taglia, ma ancu da a so biciuccula, monda spissa è solida è marcata da cresti squamosi. == Biulugia == I lapareddi maiori vivini annantu à substrati rucciosi sughjetti à periodichi variazioni incausati da i marighjati.<br/> U so pedi, aderindu incù forza à u substratu, cunteni una quantità d'acqua sufficenti par impidiscia a [[disidratazioni]], è pò suppurtà longhi periodi d'emersioni. L'adesioni hè resa pussibuli ancu da a sicrizioni d'una sustanza viscosa. === Alimantazioni === I lapareddi maiori sò animali erbivori chì si nutriscini d'[[alga|alghi]]. [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=63 Patella ferruginea: Uffiziu di l'Ambienti di Corsica, ricacciatu 23 aprili di u 2016] 11ogktitrsptea1qlnn9189gds6j2p3 Labbera maiò 0 19569 353838 2016-04-23T11:25:01Z 109.208.17.245 Reindirizzamentu à [[Laparedda maiori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[laparedda maiori]] 789dkpqeuwr61m6hvrqyauc0tdvndin Riserva naturale di l'Isule Finuchjarole 0 19570 354027 353867 2016-05-14T14:42:45Z 90.37.4.45 wikitext text/x-wiki [[File:Iles_Finocchiarola.jpg|thumb|L'isule Finuchjarole]] A '''riserva naturale di l'Isule Finuchjarola''' hè una [[riserve naturale di Corsica|riserva naturale di Corsica]]. Classificata in u 1987, si stende annantu à una superficia di trè ettari è pruteghje un [[arcipelagu]] cumpostu di trè isulotti à u nordestu di u [[Capicorsu]] chì ghjova da situ di nidificazione per una [[spezia endemica]] di u [[mare Terraniu]]: l'[[acula marina corsa]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Lucalisazione == U territoriu di a riserva naturale si trova annantu à a cumuna cismuntinca di [[Ruglianu]]. Hè custituitu d'un arcipelagu di trè isulotti, l'[[Isule Finuchjarole]], vicinu à a costa à u nordestu di u [[Capicorsu]]. A superficia tutale di a riserva hè di 3 ettari, ciò chì ne face a più chjuca di e [[riserve naturale di Corsica]]. == Storia di u situ è di a riserva == [[File:Terra_Mezzana_Finocchiarola.jpg|thumb|L'isulotti è a torra annantu à l'isula Finuchjarola]] L'isulotti sò desertichi è cuperti da una vegetazione bassa è adatta à u sale. Una [[torra genuvese]] fubbe edificata in u [[1594]] annantu à l'isulottu u più altu. == Ecolugia == [[File:Korallenm%C3%B6we.jpg|thumb|L'[[acula marina corsa]]]] U scopu principale di a riserva naturale hè di pruteghje i siti di nidificazione di l'[[acula marina corsa]]. === Flora === L'arcipelagu hè marcatu da a prisenza in abbundanza di [[finochju]] chì dà u nome à l'arcipelagu. Ci sò dinù annantu à l'isulotti assai [[taravellu|taravelli]] è [[porru|porri]] selvatichi. === Fauna === [[File:Pferruginea_04_JGuallart.jpg|thumb|A [[lapera maiò]]]] Oltre l'[[acula marina corsa]], numerose spezie d'acelli stanu annantu à l'arcipelagu, in particulare u [[marangone]], a [[terraghjola russiccia]], a [[capinera scupaghjola]], a [[capinera curpettirossa]], a [[capinera ochjirossa]] è l'[[acula marina]]. Ci si trovanu dinù trè spezie di [[rettili]] : l'[[aciartula tirrenica]] (''rodulphisimonii'') [[spezia endemica]] di l'arcipelagu, u [[Phyllodactylus europaeus]] è a [[Tarentola Mauritanica]] è annantu à e rive, un molluscu minacciatu, a [[laparedda maiori]]. ==Prutezzione == L'accessu à a riserva naturale ùn hè micca autorizatu à u publicu. == Amministrazione, pianu di gistione, rigulamentu == A riserva naturale hè gistita da l'Associu Finuchjarola-Punta di u Capicorsu<ref>[http://www.pointeducapcorse.org/ situ di l'assuciazione]</ref>. A riserva face parte di a reta di e Riserve naturale di Corsica<ref name="Offiziu di l'Ambiente di Corsica">[http://www.oec.fr/moduli.php?name=Sezzione&sop=viewarticle&artid=2 Offiziu di l'Ambiente di Corsica]</ref>. L'[[isule Finuchjarola]] sò un situ classificatu pruprietà di u [[Cunsirvatoriu di u litturale]]<ref>[http://www.conservatoire-du-littoral.fr/fronte/process/Cuntenti.asp?rub=8&rubec=216&situ=2071 Capicorsu] Cunsirvatoriu di u litturale</ref>. Cum'è [[riserva naturale]] <ref>[http://www.oec.fr/moduli.php?name=Sezzione&sop=viewarticle&artid=4 Riserva naturale di l'Isule Finuchjarola]</ref>, face parte di a reta di e Riserve naturale di Corsica. U situ hè chjusu à u publicu da u 1 di marzu à u 31 d'aostu, incù interdizzione di sbarcu. L'ammogliu hè interditu tuttu l'annu in un raghju di u 200 metri. === Stuvigli è statutu ghjuridicu === A riserva naturale hè statu criata da u dicretu n°87-494 di u 29 di ghjugnu di u 1987. === Articuli cunnessi === * e [[Riserve naturale di Corsica]] == Note == <references/> 1bmnlvfq27kkl913b94m35btwmip55i Lapera maiò 0 19572 353855 353854 2016-04-25T11:19:43Z 90.37.134.119 Reindirizzamentu à [[Laparedda maiori]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Laparedda maiori]] gfxcec2fign1povci5gt4ccgrif371p Avretu 0 19577 357594 357593 2017-08-24T18:01:08Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki '''Avretu''' hè un rughjoni di [[Pumonti]], à l'istrimità miridiunali di a [[Corsica]]. Avretu si sparghja da [[a Munacìa d'Avretu]] sin'à [[Sotta]]. [[Categoria:Corsica]] ejlpz331h1wqma58xpdcm2zk0z8x878 Aciartula tirrenica 0 19578 357803 353923 2017-10-11T06:37:46Z Ercé 6825 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''L'acertula tirrenica''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Podarcis_tiliguerta_male.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Podarcis tiliguerta |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordine | ''[[Squamata]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lacertidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Podarcis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Podarcis tiliguerta''<br /><font color=black size=1> [[Camerano]], 1885 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Podarcis_tiliguerta.jpg|250px]] |----- |} L' '''acertula tirrenica''' (o ''aciartula tirrenica'') (''Podarcis tiliguerta'') hè una [[spezia]] di rettile chì face parte di a [[Famiglia (biolugia)|famiglia]] di i [[Lacertidae]]<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> [[Endemismu|endemica]] di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]], induv'ella si scontra in parechji ambienti cum'è spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù in e custruzzione umane. Ci cuabita incù un'altra acertula endemica ''[[Podarcis siculus]]'', in cuncurrenza incun ella in certe zone è incù a quale pò [[ibridu|ibridà]] si. Hè unu animale diurnu chì si nutrisce per u più d'[[invertebrati]]. A femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. 'Ss'acertula conta una dicina di sottuspezie, è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata à i ghjorni d'oghje. == Descrizzione == Hè un'acertula longa 20 cm, chì a coda ne ripprisenta dui terzi di a lunghezza di u corpu. E femine sò marrone incù e righe pallide annantu à u spinu è i lati. I masci ponu avvicinà si à u verde annantu à corpu è i fianchi. Quelli prisentanu punti turchini. A coda pò qualchì volta esse turchina.<ref>Losange, 2008 : ''Anfibii & rettili.'' Scuperta natura, edizione Artémis, p. 1-125.</ref>. L'acertula tirrenica hà unu corpu abbastanza tondu, incù scaglie lisce appena carenate è in generale cunvesse. U sottu di u corpu hè biancu, giallu, aranciu è à le volte ancu rossu, ma u culore vivu ùn hè qualchì volta prisente ch'è vicinu à a gola. Esiste una forte variabilità ind'è certe pupulazione (in mutivi è in taglia), in particulare annantu à i picculi isulotti. Esistenu dinù variazione di culori, è si pò vede per indettu certi individui tutalmente reticulati è l'altri guasi senza marche, o certi assai bughji - guasi niricci<ref name="Guida">U guida herpéto : 228 anfibii è rettili d'Europa. I guidi di u naturalisticu, Delachaux è Niestlé, 2010</ref>. l'iride di l'ochji essendu giallu-arancinu<ref>''[http://tiliqua.wifeo.com/podarcis-tiliguerta.php Podarcis tiliguerta]'' annantu à u situ [http://tiliqua.wifeo.com/ Tiliqua]</ref>. == Ripartizione è ambiente == [[File:Archaeolacerta_bedriagae_distribution_map.svg|250px|thumb|Distribuzione di l'acertula tirrenica]] [[File:Podarcis tiliguerta_1_MHNT.jpg |250px|thumb|''Podarcis tiliguerta'']] 'Ssa spezia si scontra in [[Sardegna]] è in [[Corsica]]. Hè prisente da u [[livellu di u mare]] sin'à 1800 metri. Hè assente di e zone à debule vegetazione di bassa altitudine (sittori cultivati di a costa orientale), è ancu di l'altupianu di [[Bonifaziu]], chì sò più favurevuli à certe sottuspezie di ''[[Podarcis siculus]]''. In e zone menu favurevule à quell'ultima e duie spezie cuabitanu. A so prisenza hè più rara à parte da 1600 metri. À l'infora di 'sse zone hè assai prisente è friquenta una grande varietà di mezi : spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù e custruzzione umane<ref name="Atlas" />. Frà e 10 sottuspezie mintuvate, ottu si scontranu in Corsica - in generale sò pupulazione chjuche, limitate à unu o dui individui. == Biolugia, cumportamentu == Hè unu rettile diurnu è oviparu, chì pò campà sin'à 10 anni. I masci sò in generale territuriali ma ponu tullerà si quand'ellu ci hè pocu spaziu cum'è annantu à parechji picculi isulotti, induv'ellu si pò avè sin'à deci acertule per metru quatratu. Assai agile, colla annantu à i scogli per scaldà si à u sole. L'acertula tirrenica ùn inguerna micca è ferma attiva tuttu l'inguernu, ma a so attività cala, in particulare quandu l'inguernu hè ruvidu o in altitudine induve e timperature sò più fresche. === Alimentazione === 'Ss'acertula hè insettivora, ciò chì custituisce un'alimentazione tipica frà l'acertule. Cunsoma [[insettu|insetti]], [[ragnu|ragni]] o miriapodi di piccula taglia. === Riproduzione === I dui partenarii s'accoppianu d'aprile o di maghju, è a femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. L'ovi misuranu da 10 à 12 mm, è i chjuchi circa 5 à 6 cm à a nascita, cuntendu ne a coda. I casi d'ibridazione naturale trà 'ssa spezia è a spezia ''[[Podarcis siculus]]'' sò stati mintuvati<ref>Capula, 2002 : ''Genetic evidence of natural ibridation between Podarcis sicula and Podarcis tiliguerta (Reptilia: Lacertidae).'' Amphibia-Reptilia, vol. 23, n° 3, p. 313-321 [http://www.podarcis.avutu/AS/Bibliografie/BIB_2444.pdf testu integrale] in.</ref>, in ogni casu in Sardegna<ref name="Atlas" />. === Particularità === Pare ch'è l'acertula tirrenica prisenta un tassu altu di [[polidattilia]] (prisenza d'unu o parechji diti supplementarii) in e pupulazione sarde studiate, finominu raru ind'è l'acertule<ref>A. Kaliontzopoulou, D. Salvi, V. Gomes, J.P.M.C. Maia & P. Kaliontzopoulos : ''Polydactyly in the Tyrrhenian wall lizard (Podarcis tiliguerta)'', Acta Herpetologica vol. 8 n° 1, p. 75-78, 2013 [http://www.fupress.nettu/indice.php/ah/articulu/download/11805/12315 testu integrale] in</ref>. == Listinu di e sottuspezie == Ci sò e siguente sottuspezie : * ''Podarcis tiliguerta contii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1977 * ''Podarcis tiliguerta eiselti'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta granchii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1974 * ''Podarcis tiliguerta grandisonae'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta maresi'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta pardii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1974 * ''Podarcis tiliguerta ranzii'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1966) * ''Podarcis tiliguerta rudolphisimonii'' [[Rossana Brizzi|Brizzi]] & [[Benedetto Lanza|Lanza]], 1975 * ''Podarcis tiliguerta tiliguerta'' ([[Samuel Gottlieb Gmelin|Gmelin]], 1789) * ''Podarcis tiliguerta toro'' ([[Robert Friedrich Wilhelm Mertens|Mertens]], 1932) == Cunfusione pussibile incù altre acertule == L'acertula tirrenica s'assumiglia assai à ''Podarcis muralis'', ma quella ùn hè micca prisente in Corsica è Sardegna. S'assumiglia dinù à certe sottuspezie di ''[[Podarcis siculus]]'' (in particulare ''Podarcis sicula cetti'') chì prisentanu frisgiulture simile annantu à u corpu, ma 'quelle sò in generale pocu prisente in u daretu di u corpu. Inoltre, ind'è l'acertula tirrenica a gola hè pichjinata invece hè unita ind'è ''Podarcis siculus''.<br /> Hè infine dinù simile à unu altra acertula, l'[[Archaeolacerta bedriagae|acertulone]], chì prisenta eppuru unu corpu più plattu, una culurazione in punti è chì ne l'iride hè grisgiu-verde (è micca giallu-arancinu, cum'è ind'è ''Podarcis tiliguerta''). == Tassunumia == [[File:Podarcis tiliguerta (Corsica).jpg|thumb|250px|L'acertula tirrenica]] À l'iniziu numinata ''Lacerta tiliguerta'' da [[Samuel Gottlieb Gmelin|Gmelin]] in u 1789 'ssa spezia fù piazzata in u generu ''[[Podarcis]]'' da Engelmann è al. in u 1993<ref>W. E. Engelmann, è al., 1993 : ''Lurche und Kriechtiere Europas''. Neumann Verlag (Radebeul, Germany), 440 pp.</ref>. Esiste una grande sferenza genetica trà e pupulazione di Corsica è di Sardegna. In particulare l'analise genetiche di 'sse pupulazione mostrranu una divergenza di l'ordine di u 6 % chì diveria ghjustificà l'esistenza di duie spezie distinte. In 'ssu casu e pupulazione corse cambierianu di nome scentificu, apposta chì i nomi validi si raportanu à di i campioni sardi<ref name="Atlas">Atlas di l'Anfibii è Rettili di Francia, Biotope Editzione, Publicazione scentifiche di u Museum, 2012</ref>. == Minacce è prutezzione == A spezia hè classificata cum'è "Preoccupazione minore" da l'[[Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura|UICN]] è ùn hè dunque micca cunsiderata cum'è in priculu. A so cumpetizione incù ''Podarcis siculus'' ùn pare micca mette la priculu, eppuru 'ssa situazione hè menu prupiziu à l'acertula tirrenica annantu à parechji isulotti di piccula taglia. == Etimolugia == L'[[epitetu specificu]] di 'ssa spezia, ''tiliguerta'', vene di a [[Latinu|latinisazione]] di u so nome sardu<ref>L'etimulugia di i nomi d'anfibii è di rettili. J. Lescure, B. U Garff, Editzione Belin, 2006</ref>. == Bibliugrafia == * Brizzi & Lanza, 1975 : ''The natural history of the Macinaghju Islets (northeastern Corsica) with particular reference to their herpetofauna.'' Natura, vol. 66, n° 1/2, p. 53-72. * Gmelin, 1789 : ''Caroli a Linné Systema naturae.'' 13. ed., Tom 1 Pars 3. G. E. Beer, Lipsiae, p. 1033-1516. * Lanza, 1972 : ''The natural history of the Cerbicale Islands (southeastern Corsica) with particular reference to their herpetofauna.'' Natura, vol. 63, n° 4, p. 345-407. * Lanza & Brizzi, 1974 : ''On two new Corsican microinsular subspecies of Podarcis tiliguerta (Gmelin, 1789).'' Natura, vol. 65, n° 3/4, p. 155-193. * Lanza & Brizzi, 1977 : ''The lizard of Piana di Cavallu Island (southeastern Corsica): Podarcis muralis contii subsp. nova.'' Natura, vol. 68, n° 3/4, p. 157-165. * Mertens, 1932 : ''Zur Verbreitung und Systematik einiger Lacerta-Formen der Apenninischen Halbinsel und der Thyrrenischen Inselwelt.'' Senckenbergiana, vol. 14, p. 235-259. [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Lacertidae]] == Note == <references/> hpdvtu5fmeihjlimg69uvbbcmd4p17r Munacia d'Auddè 0 19579 353906 2016-05-01T10:05:41Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Munacia d'Auddè]] à [[A Munacìa d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Munacìa d'Avretu]] ixs26qt5dlikcw815b6h6lvvtnit0q5 Timeo Danaos et dona ferentes 0 19583 353966 353960 2016-05-06T19:02:12Z 92.158.195.59 wikitext text/x-wiki [[File:Claesz Soutman Laocoön.jpg|thumb|250px|[[Laocoonti]] è i so figlioli avvinti da i [[sarpi]] marini.]] A [[locuzioni latini|frasa latina]] '''Timeo Danaos et dona ferentis''' (''ferentis'' hè una forma arcaica, cumunamenti tramandata incù ''ferentes'') si trova in l'[[Eneidi]] (Libru II, 49) di [[Publiu Virghjiliu Marone|Virghjiliu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Sò i paroli prununciati da [[Laocoonti]] à i [[Troiani]] par cunvincia li d'ùn fà ghjentra u famosu [[cavaddu di Troia]] in a cità. A traduzioni più diffusa hè ''Temu i [[Danai]] ancu quand'eddi portani dona''. Virghjiliu aproda omericamenti u terminu "[[Danai]]", l'anticu populu d'[[Argolide|Argu]], com'è sinonimu di "grechi", in segnu di disprezzu: l'Achei erani infatti discindenti di [[Danao]], chì avia urditu u cumplottu par uccida l'[[Egiziadi]], i so nipoti è ghjennari. 'Ssa locuzioni hè oghji aprudata par ricurdà, à volti in modu schirzosu, chì a parsona ùn si devi fidà di quiddi chì sò anziani numichi, ancu s'eddi t'ani cumpurtamenti ghjinirosi o amichevuli. ==Traduzioni== [[File:Virgil_Reading_the_Aeneid.jpg|thumb|250px|Virghjiliu lighjendu l'Eneidi]] A traduzioni più diffusa hè ''"Temu i grechi ancu quand'eddi portani dona"''. Infatti, in l'uriginali [[lingua latina|latinu]], a cunghjunzioni ''et'', quì incù u significatu di ''ancu'', cumbinata incù ''ferentes'', [[participiu prisenti]] di ''fero'', ''purtà'', conferisce à a sicundaria implicita una cunnutazioni cuncessiva, significhendu littiralamenti "Temu i grechi ancu purtendu dona", è dunqua, in modu esplicitu, ''...ancu s'eddi portani doni''. Una traduzioni altrettantu valida hè quidda di a virsioni di Rosa Calzecchi Onesti, ''Temo i Dànai, è ancu di più s'eddi portani doni'', sustanzialamenti idantica à quidda pruposta da Sonia Maffei (in Salvatore Settis, "Laooconte", Roma, Donzelli, 2006, p. 91), ''Temu i Dànai, soprattuttu s'eddi portani doni''. A frasa, à a luci di u cuntestu da u quali hè estratta, si capisci com'è un avvirtimentu à ùn fidà si di i numichi, ancu è soprattuttu s'eddi si prisentani incù un umaghju. Parechji prifiriscini l'intarpritazioni menu fideli da u puntu grammaticali "Temi i grechi ''è'' i doni ch'eddi portani", par sottulinià u doppiu priculu chì ghjaci in u fattu d'accittà calcosa rigalata senza apparenti mutivu è in soprapiù da numichi dichjarati. Altri dinò sceglini ''temu i grechi è quiddi chì portani dona'', traduzioni curretta da u puntu di vista grammaticali, ancu s'è chjaramenti distanti da u sensu intesu da u testu uriginali, induva ùn si metti in vardia contru chiunqua porti doni, ma solu contru i numichi chì facini rigali inghjustificati. Ind'è no, 'ssa locuzioni latina hè mintuvata da [[Rinatu Coti]]:<ref>''In u me filu'', L'atrucità, p. 305.</ref> "Com'eddu dissi unu : "Timeo Danaos et dona ferentes", veni à dì simpliciamenti : temu i Grechi è i so dona fattumi." == Storia == [[File:Beware_of_Greeks_bearing_gifts.jpg|thumb|250px|U cavaddu di Troia]] A [[locuzioni]] pò essa stata ispirata à Virghjiliu da [[Sofocle]]: {{Citazione|{{Polytonic|ἐχθρῶν ἄδωρα δῶρα κοὐκ ὀνήσιμα}}|[[Aiace (Sofocle)|Ai.]], 665, "I doni dii numichi ùn sò doni, nè benefizii"}} L'edizioni più ricenti è accriditati di u testu, à u postu di ''ferentes'', mintuveghjani ''ferentis'' incù a terminazioni in -is di l'[[accusativu]] plurali diffusu in u [[lingua latina|latinu classicu]]. In u [[medievu]] a frasa divintò una ''sententia'', un veru è probbiu [[pruvverbiu]] citatu da scrittori ecclesiastichi com'è [[Tommaso Becket|Tumasgiu di Canterbury]] in l' ''Epistula à Alexandrum Papam'' (24 = [[Patrologia Latina|Migne]] CXC 473Di), [[Ivo di Chartres]] in a ''Epistula'' 128 (= [[Patrologia Latina|Migne]] CAXII 139a). ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== * Rinatu Coti, ''In u me filu'', Edizioni Matina latina, 2002 == Da veda dinò == * [[Locuzioni latini]] [[Category:Frasi virghjiliani]] [[Category:Eneidi]] ofy43ldthydfj5qr86mikp9ah5piu0p Lecci 0 19584 353955 2016-05-06T14:32:17Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lecci]] à [[I Licci]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Licci]] 2jru1jls5gv5nsot23xzds63pt23fhw Danai 0 19585 353971 353969 2016-05-06T19:08:08Z 92.158.195.59 wikitext text/x-wiki [[File:Affreschi_di_Sala_del_Buongoverno_(3).jpg|thumb|200px|Virghjiliu]] '''Dànai''' hè un terminu usatu com'è sinonimu di [[Grechi]]. Littiralamenti significheghja "a sterpa di [[Danao]]".<ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Sicondu a lighjenda Danao era u rè di [[Libia]], frateddu coppiu d'[[Egittu (mitulugia)|Egittu]], rè di l'[[Egittu]]. Dopu à parechji vicissitudini fughjì u frateddu versu l'uccidenti, scalendu in [[Argu]] in [[Grecia]]. ''Dànai'' è un epitetu par u terminu più genericu: ''Danai'' pò significà "uccidintali", oppostu à l'"uriintali" Troiani. In l'[[Iliadi]] di [[Omeru]], l'attaccanti grechi sò discritti incù trè noma diffarenti, à spessu usati com'è [[sinunimia|sinonimi]]: [[Argivi]] (in Grecu: Argéioi (Αργείοι), Danai (Δαναοί) è [[Achei]] (Αχαιοί). U terminu ''Dànai'' hè à spessu aprudatu da [[Virghjiliu]] in l'[[Eneidi]], in a celebra frasa di [[Laocoonti]] "Timeo Danaos et dona ferentes", o par indittu quandu [[Didonu]] cheri à [[Enea]] di narrà li l'urighjini di l' ''insidii di i Danai'' (''...et a prima dic, hospes, origine nobis / insidias, inquit, Danaum...'' I 753-754). U pueta latinu aproda l'epitetu incù rifirimentu à l'arti suturnu di l'Achei, discindenti di [[Danao]], chì avia urditu u cumplottu par uccida l'[[Egiziadi]], i so nipoti è ghjennari. ==Da veda dinò== * [[Timeo Danaos et dona ferentes]] * [[Egittu (mitulugia)]] [[Categoria:Mitulugia greca]] == Noti == <references/> ljbl44cy24j51jtlfpox1wck0fqtdiw Dànai 0 19586 353970 2016-05-06T19:06:11Z 92.158.195.59 Reindirizzamentu à [[Danai]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Danai]] howuyjpyquxgcu4kkesjyod5t1pd9qz Calanche di Piana 0 19588 353987 353985 2016-05-10T18:35:55Z 90.37.4.45 /* Accessu */ wikitext text/x-wiki [[File:04_Calanche_Piana.jpg|thumb|250px|E calanche di Piana]] E '''Calanche di Piana''' (o [[calanchi di Piana]]) sò [[calanca|calanche]] situate annantu à a costa punente di a [[Corsica]], in u paese di [[Piana]], trà [[Aiacciu]] è [[Calvi]], annantu à u stradone di u cantu di u mare.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Geugrafia == === Geolugia === [[File:Piana-Les Calanche RD81.jpg|250px|thumb|U stradone in e calanche]] E Calanche sò una furmazione geologica di [[Roccia plutonica|rocce plutoniche]] chì facenu parte di l'inseme chjamatu "Corsica cristallina" à [[Roccia magmatica|rocce magmatiche]], à u punente di a linia partendu da [[Calvi]] è ghjunghjendu sin' à [[Sulinzara]]. === Rilievu === [[File:Piana le Dardo dans les Calanche.jpg|thumb|250px|U fiumicellu u Dardu in e calanche]] E calanche si prisentanu sottu à a forma d'una piccula catena muntosa à forma di "V" orientata versu a dritta di e Rocce Turchine, chì smarra à u nordu sopra à a cala di [[Dardu]] situatu annantu à a sponda sudu di u [[golfu di Portu]] è si termineghja à u sudu à u ponte di Cavallaghju. U puntu più altu si stabilisce à 698 metri. À mezu si trova un scogliu, duminatu da u Capu Ghjineparu (515 metri). E calanche sò percorse da u fiumicellu di [[Dardu]] chì nasce sottu à u Capu di u Vitullu (1311 m). E so acque eranu in tempi di una volta usate per fà voglie un mulinu à u locu dettu ''U Mulinu'' sottu à u ponte di Cavallaghju. === Accessu === Hè impussibile d'accede à u mare dapoi a strada in e calanche di Piana. == Patrimoniu mundiale == Incù u [[golfu di Portu]], u [[golfu di Girulata]] è a [[riserva di Scandula]] più à u nordu, e calanche di Piana sò iscritti dapoi u [[1983]] annantu à u [[Patrimoniu mundiale di l'Unesco]]. == Girandulate == [[File:Corse-04848-calanche de Piana-coeur.jpg|thumb|250px|U scogliu chjamatu ''u core'']] E calanche di Piana sò percorse da parechji stradelli : * u ''stradellu bassu'' versu u "Castellu" : hè un stradellu chì principia in u locu dettu "a Testa di u Cane" è chì porta sin'à u scogliu dettu "Castellu" (332 metri). U stradellu hè una longa falata atturchjata versu l'orlu di e scugliere chì strapiombanu u golfu di Portu, à mezu à un ciambugliu di petre. 'Ssu percorsu, d'una durata d'un'ora, ùn hè micca d'una grande difficultà ma ci sò e petricaghje. * u ''stradellu altu'' : un stradellu chì principia à menu di 200 metri à punente di "a Testa di u Cane", vicinu à a barra "e Rocce turchine", chì righjugne à u sudu a D81 trà u ponte di Cavallaghju è u ponte di Mezzanu passendu in e Rocce Turchine è u puntu più altu di e Calanche. * "l'anzianu stradellu da Piana à Ota" : stradellu partendu da l'oratoriu Santa Maritò situatu annantu à u stradone D81, pocu dopu à a barra di e Rocce turchine cullendu da Portu, per mezu à a travirsata di e Calanche, è chì righjugne u stradellu precedente. I dui ultimi stradelli permettenu ancu di ghjunghje in a furesta territuriale di Piana situata à livante di u paese. === Ligami esterni === * [http://www.otpiana.com/ Situ officiale di e calanche di Piana] == Note == <references/> [[Categoria:Calanca|Piana]] mtmwz8cjj9c8mksnw70a607zdre0j7y Calanchi di Piana 0 19589 353986 2016-05-10T18:34:54Z 90.37.4.45 Reindirizzamentu à [[Calanche di Piana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Calanche di Piana]] lyk4fit84zjgno48do80vgmxm98bx8b Conti di Corsica 0 19590 360115 354011 2018-09-11T12:39:17Z Epìdosis 6943 Fix category wikitext text/x-wiki I '''conti di Corsica''' fubbenu parechji suvrani ereditarii di a Corsica, da u seculu IX à u seculu XI.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == L'origine di a feudalità == À u [[Medievu]], i conti Bonifaziu in u 825 è Adalbertu u so figliolu in u 845, sò stati l'unu appressu à l'altru incaricati da l'imperatore [[Lothaire Prima]] di a difesa di a [[Corsica]] contru à i [[Mori]]. I so discendenti, marchesi in Italia, cunsirvonu 'ssa funzione. Eranu difendidori di a Corsica cum'è l'imperatore era difendidore di [[Roma]]<ref> [[Petru Paulu Raoul Colonna di Cesari Rocca|Colonna Di Cesari-Rocca]] è Luigi Villat in ''Storia di Corsica'' Anziana libraria Furne Boivin & Cie, Editori 5, carrughju Palatine Parigi VIimu 1916]</ref>. Ci hè statu dinù u conte Ghjuliu [[Ortoli]], di [[Ancone]], chì hè venutu in Corsica in u 773, mandatu da [[Carulu Magnu]] per luttà contru à l'invasione di i Mori. 'Ssa famiglia hè stata ricunnusciuta nobile da un arristatu di u Cunsigliu Superiore di a Corsica di u 21 di maghju di u 1772, stabiliscendu a figliazione dapoi Ghjucante, Ottaviu è Ghjuvanninellu Ortoli, vivi à u seculu XVI<ref> ''A Pieve d'Atallà'' di Arrigu Ortoli, Presidente d'Onore di l'Accademia Corsa di Nizza - aprile di u 1979</ref>. In u 951, u capu di i marchesi tuscani hè Oberto-Opizzo, vicariu imperiale per tutta l'Italia, ma suvranu direttu di e cuntee di [[Luni]], di [[Genuva]], di [[Milanu]] è di l'Isule. A cuntea di l'Isule era sottu à a ghjurisdizione diretta di i marchesi. I storichi anu riunitu i so discendenti sottu à u nome cunvenziunale d' "[[Obertenghi]]". Esistia dinù un ramu di i marchesi d'Italia più anticamente arradicatu in l'isula ch'è l'Obertenghi, chì si divide in Bianchi (i ''Bianculacci'') è in [[Cinarca]] (i ''[[Cinarchesi]]''). À u seculu XI, u marchese Albertu Ruffo averia cacciatu fora i [[Sarracini]] da Roma è cuntribuitu à a difesa di a Corsica. I so discendenti, [[marchesi di Massa]] o di Parodi, annantu à u cuntinente, aghjustonu sempre à i so tituli quellu di marchese di Corsica. Tutti i discendenti d'Albertu Ruffo purtavanu u titulu di marchese di Corsica, malgradu chì solu parechji frà elli risidianu annantu à u feudu. Un viciconte, un "gastald" o un vicariu amministrava i so bè. {{Citazione|I '''conti''' fubbenu, siont'è a tradizione, i suvrani ereditarii di a Corsica da u seculu IX à u seculu XI, è anu per autore unu conte [[Biancu Colonna|Biancu]] chì a so ligenda n'hà fattu un figliolu di l'iputeticu [[Ugu Colonna]].<ref>Colonna (1916).</ref>}} À u seculu XIII, i ''Bianculacci'' ùn sò più ch'è i vassalli di i ''Cinarchesi'' chì, diventati i maestri di u " [[Dilà di i Monti]] "<ref>U "Dilà di i Monti" currisponde à pocu pressu à l'attuale dipartimentu di u [[Pumonte]]</ref>, ùn cisseranu di pretende à l'auturità suprema. {{Citazione|In menu di dui centu cinquanta anni, dicessetti frà elli, chì i più celebri sò [[Sinucellu di la Rocca|Giudice (Sinucellu) di Cinarca]], [[Arrigu di la Rocca]], [[Vincentellu d'Istria]] è [[Ghjuvan Paulu di Leca]], dumineranu a Corsica guasi sana, a maiò parte incù u titulu di conte ch'elli teneranu micca d'unu drittu anticu, bensì di u suffraghju populare.<ref>Colonna (1916).</ref>}} À u seculu XIV per rinfurzà u so putere, i signori Cinarchesi averanu bisognu per esse designati ''Conte di Corsica'' d'invintà si un antenatu cumunu incù i Conti di u Palazzu<ref>Palazzu di [[Poghju di Venacu]].</ref> chì eranu elli i sputichi discendenti di Bonifaciu. E cundizione essenziale eranu : pussede u Castellu di Cinarca, appartene à a Famiglia [[Arrigu Della Rocca|Della Rocca]] è esse designatu à [[Biguglia]] o à [[Merusaglia]] da l'assemblea di i ripprisintanti di e [[pieve]] di Corsica. Cusì hè natu u mitu d'Ugu Colonna u liberatore di i Corsi affucati da i crudeli mori<ref>Diunisu Luciani in ''A Corsica tempa 'lli sarracini'', opera in lingua corsa lugliu di u 1998, riassuntu da Ghjuvanni Petru Poli, frivaghju di u 1999</ref>. == Conti è Viciconti di Corsica == === L'origine di a Dinastia === ==== Sient'è Ghjuvanni di la Grossa ==== * [[Ugu Colonna]] (760 - 834) * [[Biancu Colonna]] (791 -879) * [[Orlandu Colonna]] (820 - ?) * [[Ridolfu Colonna]] (860 - ?) * [[Guidu Colonna]] (900 - ?) ==== Sient'è altri storichi ==== * [[Bonifaciu II di Tuscana]] (791 - 879) ''Conte Biancu'' * [[Adalbertu Ier di Tuscana|Adalbert Prima di Tuscana]] (820 - 886) * [[Adalbertu II di Tuscana]] ( ? - 917) * [[Guidu di Tuscana]] ( ? - 929) * [[Lambertu di Tuscana]] ( ? - 938) * [[Boson d'Arles]] ( 885 - 936) * [[Hubert di Spolète]] ( ) (o [[Uberto Opizzo]] ? ) === I Successori === * [[Arrigu Ia Colonna|Arrigu Ia Colonna]] (940 - 1000) (dettu ''Arrigu bel Messer'', mortu assassinatu, i so setti zitelli annigati) ''scendendu di u conte Biancu'' * [[Cuntessa Genuveva Di Torquati]] (moglia di u precedente) * [[Antonio Colonna Di Cinarca]] (990 - 1070) (scendendu di Cinarca Colonna, figliolu d'[[Ugu Colonna]] chì seria u fratellu di [[Biancu Colonna]]) ''Maritatu à a figliola d'Arrigu'' * [[Andrea Colonna Di Cinarca]] (1040 - 1112) * [[Arrigu IIe Colonna Di Cinarca]] * [[Diotajuti Colonna Di Cinarca]] (? - 1142) dice ''Ellu Sardu'' * [[Ansaldu da Mare]] (conte di Corsica 1200-1204) * [[Arrigu IIIe Colonna Di Cinarca]] (? - 1239) dettu ''Ellu Maggiore'' * [[Sinucellu di la Rocca]] dettu ''Ghjudice'' di Cinarca (1221 - 1306 o 1312) * [[Arrigu di la Rocca]] (? - 1401) conte di Corsica (1376 - 1401). * [[Vincentellu d'Istria]] (1380 - 1434), conte di Corsica (1410 - 1418), vicirè di Corsica (1418 - 1434) * [[Simone Ia da Mare]] (conte di Corsica 1434 - 1439) * [[Paulu Ia di la Rocca]] (?- 1441) * [[Ghjudice IIe di la Rocca]] * [[Paulu II di la Rocca]] * [[Tomasino di Campo-Fregoso]] * [[Gherardo Appiano]] (1461 - 1502), elettu conte di Corsica di ghjugnu di u 1483 * [[Ghjuvan Paulu di Leca]], conte di Corsica è di Cinarca == A fine di l'ultimi feudatarii == Occorse in u [[1511]] : {{Citazione|A ruvina di Ghjuvan Paulu è di Rinucciu<ref>[[Rinucciu di la Rocca]] (1458 -1511), signore di Cinarca è d'Istria</ref> fubbe ancu quella di u putere feudale in Corsica. Genuva ùn permessi micca à e case di la Rocca è di Leca di rilivà si, i signori d'Istria, d'Ornanu è di Bozzi fecenu a so sottumissione è rinuncionu ormai à ogni rollu puliticu.<ref>Colonna (1916).</ref>}} == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [[Petru Paulu Raoul Colonna di Cesari Rocca|Colonna Di Cesari-Rocca]] è Luigi Villat in ''Storia di Corsica'', Anziana libraria Furne Boivin & Cie Editori, 5 carrughju Palatine Parigi, 1916 == Da vede dinù == * [[Storia di a Corsica]] [[Categoria:Conti di Corsica]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] nykz2pb9o2nr85nogf39ys2b34wc4hx O Signore cosa ci hè 0 19593 354025 2016-05-14T12:59:39Z 90.37.4.45 Pagina nova: '''O Signore cosa ci hè''' hè un cantu tradiziunale di Corsica. ==O Signore cosa ci hè== :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch’hè ghju... wikitext text/x-wiki '''O Signore cosa ci hè''' hè un cantu tradiziunale di Corsica. ==O Signore cosa ci hè== :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch’hè ghjuntu Andrì sta mane per lu battellu :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje da terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch’ellu hè capurà. :O signore chì nutizia, hè ghjuntu per lu battellu :U figliolu di Letizia chì hè quasi culinnellu :Hà mandatu pè circà lu arrimane à la cità :U so carrittellu giallu cù a sumera di Natà. :Hè scalatu avanti notte cù una tinuta fiammente :Saluta le giuvanotte è dice à chì vole sente :« c’est trois mois que je voyage :Sans avoir le mal de mer :J’ai risigué faire naufrage :Le bateau saltait en l’air ». :A so mamma hè scimita è di vede lu cusì :Li sussurra intimichita « u me figliolu ùn sì fattu per stà quì ». :U merre prontu è ghjelosu preca ch’ellu parti via :Chì st’omu periculosu pò caccià li a merria :A donna senza maritu ùn si pò addurmentà :Eccu ci un bellu partitu ch’ùn vogliu lascià scappà. [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] 2a3n5g9h1wizi4qaxfqgvh77mw6oq57 O chì bella vita 0 19594 354026 2016-05-14T14:26:08Z 90.37.4.45 Pagina nova: '''O chì bella vita''' hè una canzone tradiziunale di Corsica. ==O chì bella vita== :Quandu a matina m’arrizzu à bon’ora :Sempre cuntentu com’un pascià :Mi vene in core d... wikitext text/x-wiki '''O chì bella vita''' hè una canzone tradiziunale di Corsica. ==O chì bella vita== :Quandu a matina m’arrizzu à bon’ora :Sempre cuntentu com’un pascià :Mi vene in core di sorte fora :À vede lu tempu, ciò chì vole fà :Ma s’ellu piove o s’ell’hè nivulatu :Mi n’entru in casa è dicu à bà :Stà pur’à dorme ùn hè peccatu :Stamane piove ùn si pò travaglià :O chì bella vita, chì tuttu u mondu la dica :Caffè cù l’acquavita dopu cognac è tè :O chì bella vita, chì tuttu u mondu la dica :Caffè cù l’acquavita dopu cognac è tè :Dopu meziornu appena manghjatu :Sentu una voce chì vene à chjamà :Sta voce hè quella d’un camaratu :Chì per le donne m’invita à andà :S’ella mi vene l’uccasione :D’una zitella à suvità :Subitu n’aghju la passione :È mi ne scordu ancu di manghjà :Tutte le volte mamma mi dice :Sta galuppata ùn pò durà :Hè megliu chì tù a pigli a moglia :O a to saluta si ne và :Eiu pè le donne sò passiunatu :Manghju li soldi in quantità :À mè hè babbu chì m’hà amparatu :È per la vita ùn mi possu scurdà. [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] a991q712ht9605527wtelznnt8eu6k4 Arrigu Colonna 0 19597 361690 361686 2019-02-14T15:59:10Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''Arrigu Colonna''', natu circa in l'annu 940, discendente direttu d'[[Ugu Colonna]], seria u 6esimu [[Conti di Corsica|Conte di Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Arrigu Colonna fubbe cugnumatu ''il bel Missere'', prubabilmente per via di a so bellezza di natura, è di a so amabile figura. Hè più cunnisciutu sottu à u nome d'''Arrigu il bel Missere''. Hè reputatu esse u figliolu maiò di [[Guidu Colonna]]<ref> ''A Corsica: unu populu, una storia'', l'Arcipelagu, ghjugnu di u 2003, "A dinastia fantasimu di i Colonna"</ref>. == Biugrafia == [[File:CoA fam ITA colonna.png|right|200px|thumb|A stemma di i Colonna]] Sient'è u cronistu di u [[XVe seculu]], [[Ghjuvanni di la Grossa]], hè ellu chì unu Imperatore (chì a so storia ùn si ricorda micca u nome) fece Cavaliere, è à u quale, circustanza di prima trinca, cunfirmò u pussidimentu di a [[Corsica]]. Era assai populare è omu pò dì ch'ellu fubbe u liberatore di u so populu, quandu ellu li dete l'abulizione di a "decima di i zitelli" chì Roma esigia. Avia mandatu per stu fine vicinu à u [[Vaticanu|Santu Sediu]] u vescu d'[[Aleria]], chì cunnuscia a so capacità. U [[Papa]], struitu da l'eloquente ripprisintazione di u sapiente Prelatu, si spicciò d'abrugà a leghje, è duvite marcà a so indignazione contru à l'avarizia di l'Officiali di a Corte Rumana. U conte Arrigu ebbe setti figlioli è una figliola di Ginevra, a so moglia, chì appartenia à a famiglia [[Roma|rumana]] di i Torquati. Maritò a so figliola à u conte Antonio, figliolu di u conte Forte di [[Cinarca]], discendente di u conte Cinarcu<ref>[[Ghjuvanni di la Grossa]], ''Croniche'' in ''Storia di a Corsica'' publicata da l'Abate Letteron, tome I p. 121</ref>. U Conte Forte di Cinarca pretendia chì i castelli di Tralavetu è di Cavru eranu stati architettati in a stesa di a so ghjuridizione. I Tralavetini s'oppuninu à e pretensione di Forte, chì purtò u prucessu davanti à Arrigu, amicu (è dinù parente) ch'ellu u ghjudicava in qualità di Magistratu supremu. 'Ssu principe ghjustu, accumpagnatu di i so zitelli, andò sopr'à locu per struisce si di i medii chì omu mettia in causa. I Tralavetini, privedendu chì a so decisione li seria sfavurevule, privensinu u so ghjudicamentu, è u fecenu assassinà da unu Sardu. In u mentre chì Forte di Cinarca si chjimpava u parricidiu, agguantonu i setti principi, ch'elli annigonu sottu à unu ponte vicinu à [[Cavru]].<ref>'Sse infurmazione sò stratte da a ''Storia di e Rivoluzione di Corsica, dapoi i so primi abitanti sin'à i ghjorni d'oghje'', publicatu trà u 1771 è 1776, da l'abate Germane. Quellu cita parechje volte à [[Anton Petru Filippini]].</ref> == Note == <references/> == Bibliugrafia == *[[Lucien Auguste Letteron|Abate Letteron]] ''Storia di a Corsica - Tomu 1'', Bulletinu di a Sucità di e scenze naturale è storichi di a Corsica, Stampa è libraria Vv Eugène Ollagnier, Bastia 1888. ==Da vede dinù== * [[Ghjuvanni di la Grossa]] [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Conti di Corsica]] lw8nr6d18igcb4r90oufg24v7b4j3ag Corbara 0 19601 354154 2016-05-22T08:43:23Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Corbara]] à [[A Curbaghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Curbaghja]] 29bfx0w364ub8nj9rr7uqk32uep9sfp Custera 0 19602 363320 363317 2019-09-05T09:53:39Z Vulpachjinu 8656 /* Geugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Volpajola-Scolca-pano.jpg|thumb|upright=1.8|Vista di i paesi di [[A Vulpaghjola]] è di [[Scolca]].]] A '''Custera''' hè una regione minore di [[Corsica]] occupendu a sponda sinistra di a bassa valle di u [[Golu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Custituisce l'estremità sudu-occidentale di a [[Bagnaghja]] (rigione di [[Bastia]]). U so capilocu storicu hè [[Lentu]]. == Geugrafia == [[File:Valle di Golu Custera.JPG|thumb|upright=1.2|Vista di a bassa valle di u [[Golu]] versu l'insù dapoi u circondu di [[A Vulpaiola]].]] A Custera designa i territorii situati annantu à a sponda sinistra di u fiume [[Golu]] in unu ambiente aridu è ertu (d'induve u nome di "custera") delimitatu à punente è à u nordu da una longa cresta chì cumprende successivamente u Quercitellu, a [[foce di Bigornu]], a Cima à u Spazzolu, è a Cima di i Tafoni è accinta à livante da a foce di Campu chì a spicca da [[Lucciana]] è da a rigione di [[Bastia]]. Si tratta di u territoriu di a pieve di Bigornu originale. A Custera face fronte à u [[Rustinu]] è à u [[Casacconi]] chì sò appullati da l'altru latu di u Golu. Regione minore assai panuramica, a Custera hè situata di punta à u [[massicciu di u San Petrone]] è abbraccia in locu in locu l'estremità sudu-orientale di u [[massicciu di u Monte Cintu]] (u [[Capu Biancu]] è e [[Penne Rosse]]) è l'inseme di u [[massicciu di u Monte Rutondu]]. [[File:Lentu Custera.JPG|thumb|upright=1.2|Vista annantu à [[Lentu]] in a cullata di a [[foce di Bigornu]].]] A regione attuale di a Custera cumprende dunque e seguente cumune : * [[a Scolca]] * [[a Vulpaiola]] * [[Campitellu]] * [[Bigornu]] * [[Lentu]] * [[Canavaghja]] == Note == <references/> == Vede dinù == * [[Bagnaghja]] * [[Golu]] i3uuggp42qt6tg5bx6mhhpo4qdlpn86 Mike Myers 0 19603 354172 2016-05-25T22:44:02Z 24.251.29.163 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Mike Myers 2011.jpg|thumb|Myers, [[2011]]]] '''Michael Jonathan''' "'''Mike'''" '''Myers''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mike Myers 2011.jpg|thumb|Myers, [[2011]]]] '''Michael Jonathan''' "'''Mike'''" '''Myers''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Myers, Mike]] [[Categoria:Americanu|Myers, Mike]] f2ze90bfrsmd621vukw2ez6rmngri7b Kung Pow! Enter the Fist 0 19604 358525 354212 2018-02-06T22:13:06Z 2602:306:83A9:3D00:4874:C2F0:7F10:186C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Kung Pow! Enter the Fist''''' hè un [[cinemà|filmu]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] di cumedia di l'annu [[2002]], realizatu da [[Steve Oedekerk]]. I rolli maestri i tenenu Oedekerk, [[Hui Lou Chen]], è [[Ling Ling Tse]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 2002]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] jorvty7el3z1863xozsujfbsere8zb5 Alfa Romeo 0 19607 360346 360340 2018-10-27T17:43:15Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki [[File:Alfa Romeo 8c Spider - Flickr - The Car Spy (2).jpg|thumb|Marcu Alfa Romeo annantu à un mudellu 8 C.]] L’'''Alfa Romeo'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>hè una impresa automubilistica [[Italia|taliana]] cunnisciuta per a produzzione di [[vittura|vitture]] à caratteru spurtivu. Fundata u 24 ghjugnu di u 1910 à Milanu cum'è ALFA (acronimu di "Anonima Lumbarda Fabbrica Automobili") in u 1918 cambiò nome in "Alfa Romeo" dopu à l’accattu di u cuntrollu di a sucità da parte di [[Nicola Romeo]]. L’Alfa Romeo appartense à u Statu talianu da u 1933 à u 1986, quandu fù vinduta à u [[gruppu Fiat]] Mentre a so storia a casa detta "di u Biscione" per u marcu hà rializatu molte vitture da strada è [[concept car]] chì anu marcatu in parte a storia di u [[Prugittazione di vitture|design]] di l’industria automubilistica taliana. Da un puntu di vista tecnulogicu, l’Alfa Romeo hè cunsiderata trà e case a l’avanguardia di u panorama automubilisticu mundiale grazia à l’innuvazione chì anu cuminciatu annantu à e so vitture. In più di e vitture l’Alfa Romeo hà ancu produttu [[Veiculu cummerciale|veiculi cummerciali]], [[Veiculu ferruviariu|materiale ferruviariu]], [[Trasportu pubblicu|mezi publichi]], [[Mutore marinu|mutori marini]] è [[Mutore aerunauticu|aerunautichi]]. À l’iniziu di u sittanta, à u culmine di a capacità manifatturera, a forza di travagliu sfiurava i 29.000 impiegati distribuiti in i trè stabilimenti produttivi di l’epica (Purtellu, Arese, Pumiglianu d’Arcu). A casa di u Biscione hà participatu incù successu à differente categurie di cumpetizione automubilistiche. In u 1925 hà vintu u primu [[Campiunatu mundiale custruttori|campiunatu]] di u mondu di automobilismu organizatu in a storia mentre in u 1950 è in u 1951 hà cunquistatu e prime duie edizione di u Campiunatu mundiale di Formula 1. In u 1975 è in u 1977 hà vintu u campiunatu mundiale sportprotutipi. Incù e vitture Alfa Romeo a Scuderia Ferrari hà principiatu in e cumpetizione. [[File:Alfa Romeo Mito.jpg|250px]] ==Da vede dinò== *[[Citroën]] *[[Karl Benz]] *[[Nicola Romeo]] *[[Peugeot]] *[[Renault]] *[[Vittura]] *[[Volkswagen]] == Note == <references/> [[Categoria:Trasportu]] [[Categoria:Vittura]] [[Categoria:Industria]] itq3ma40f08o6t4u5nip6yrwe7cjeyt Nicola Romeo 0 19608 354223 354220 2016-06-05T09:10:14Z 90.37.69.19 wikitext text/x-wiki [[File:Nicola Romeo.jpg|right|150px]] Nicola Romeo ([[Santu Antimu (NA)|Santu Antimu]], 28 aprile 1876 – Magregliu, 15 aostu 1938) hè statu un ingegnere è imprisariu [[Italia|talianu]], senatore in a XXVIII Legislatura di u [[Regnu di Italia (1861-1946)|Regnu di Italia]] è pruprietariu di l'ALFA, chì in seguitu à a so entrata in l’impresa, diventò [[Alfa Romeo]]. ==Da vede dinò== *[[Alfa Romeo]] *[[Citroën]] *[[Karl Benz]] *[[Peugeot]] *[[Renault]] *[[Vittura]] *[[Volkswagen]] er8blibx1bknvidfdu3h7ty6th8vcic Surrealisimu 0 19609 354279 354278 2016-06-11T10:48:06Z 92.158.137.155 wikitext text/x-wiki [[File:Statue of Joan Miró in Parc de Joan Miró, Barcelona.JPG|miniatura|Statua di Joan Mirò]] U '''surrealismu''' hè un muvimentu culturale moltu diffusu in a cultura di u [[Novicentu]] chì nascì cum'è evuluzione di u [[Dadaismu]]. Hà coinvoltu tutti l'[[arte|arti visivi]], ancu a [[litteratura]] è u [[cinema]], quest'ultimu essendu natu in l'[[anni 1920|anni vinti]] i [[Parigi]], induve, in u 1925 hè stata allestita a prima mostra di u muvimentu. Ebbe cum'è principale ripprisintante u pueta [[André Breton]], chì canalizò a vitalità distruttiva di u [[dadaismu]]. Breton fù influinzatu da a littura de ''[[L'interpritazione di i sogni]]'' di [[Sigmund Freud|Freud]] di u [[1899]]. {{c-supranu}} [[Categoria:Arte]] 794ml9i5h9qxcn0iktwm24cwkcztzrk David Kaufman 0 19610 354250 354249 2016-06-09T08:14:57Z 24.251.29.163 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''David Kaufman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kaufman, David]] [[Categoria:Americanu|Kaufman, David]] hw4n9cywpjtmzeslqqfacwjxdapqa87 Cappidduccia 0 19611 354254 2016-06-09T16:35:26Z 90.37.69.19 Reindirizzamentu à [[Cappelluccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Cappelluccia]] puiup0wjn23e21i423dv13or576ab4p Acula marina corsa 0 19613 354275 2016-06-10T17:16:25Z Paulu 58 Paulu ha spostato la pagina [[Acula marina corsa]] a [[Gabbianu corsu]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gabbianu corsu]] 6pt1ed2e5d1z2i862icqcpo6yzsnm8d Paul Petersen 0 19614 354281 2016-06-12T00:50:39Z 24.251.29.163 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Paul-Petersen-in-2015.jpg|thumb|Petersen, [[2015]]]] '''William Paul Petersen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Paul-Petersen-in-2015.jpg|thumb|Petersen, [[2015]]]] '''William Paul Petersen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Petersen, Paul]] [[Categoria:Americanu|Petersen, Paul]] 2xe547f4tf5ndwe4yx9bzgjhcsvcuih Thomas Haden Church 0 19615 354287 2016-06-14T14:19:36Z 24.251.29.163 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Thomas Haden Church at the 2009 Tribeca Film Festival.jpg|thumb|Church, [[2009]]]] '''Thomas Richard McMillen''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'Ameri... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Thomas Haden Church at the 2009 Tribeca Film Festival.jpg|thumb|Church, [[2009]]]] '''Thomas Richard McMillen''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Church, Thomas Haden]] [[Categoria:Americanu|Church, Thomas Haden]] 51821q0w9xx7vn8hlmrwfc7u3joho3e Punk 0 19616 354323 354322 2016-06-18T17:52:01Z 92.153.39.4 /* Abbigliamentu */ wikitext text/x-wiki [[File:Punks-concierto.jpg|miniatura|Gruppu di Punk]] Punk hè un termine anglese (chì cum'è agettivu significheghja di scarsa qualità, da dui soldi) creatu pa identificà una sottucultura ghjuvanile affiurata in u Regnu Unitu è in i Stati Uniti, à mità di l'anni sittanta. U termine nascì da a musica ''punk rock'', una musica roza, rumorosa, pocu cumplessa, ribella è diretta, nata à mità di u sittanta in Inghilterra è in i Stati Uniti incù gruppi cum'è The Stooges, Ramones, Sex Pistols, Dead Boys, The Damned o Clash. == Urigine == U currente però ùn era micca cunnisciuta ancu cum'è ''punk rock'', perchè u termine nascì qualchì annu dopu. Stu muvimentu musicale era dunque identificatu cum'è una cuntinuazione di u ''garage rock'' di l'anni sissanta, generu à u quale caratteristica era, per appuntu, un'essenza grezza è tantu diretta, rispettu à altri generi di rock & roll. U generu pudia però esse definitu ancu cum'è hard rock. I gruppi in quistione eranu cusi ricunnisciuti cum'è garage rock, hard rock, glam rock o simpliciamente rock & roll. Parechji gruppi di i primi anni sittanta infatti, avianu tipichi elementi ''glam rock'', in particulare i New York Dolls, dopu Iggy Pop, ma ancu David Bowie, Roxy Music è altri. Sta prima fasa serà chjamata "proto-punk". Sti gruppi connutavanu elementi stilistichi tipichi di u ''punk rock'', ancu prima di a so nascita è dunque di u so ricunniscimentu. U termine ''punk rock'' nascì versu a mità di u sittanta. Trà i primi à esse definiti in tal modu seranu i Ramones, nati in u 1974. Cum'è molti altri gruppi di u currente, i Ramones anu elementi tratti da u garage rock, surf, british invasion è più generalmente rock & roll, uniti à sonurità grezze, distorte è prive di tecnica strumintale. Affiureranu ancu altre gruppi cum'è The Heartbreakers, Dead Boys è i The Voidoids. St'undata, ricunnisciuta cum'è a prima undata di punk rock, serà identificata cum'è Punk 77, vale à dì l'undata di gruppi ''punk rock'', sviluppati versu a siconda mità di l'anni sittanta. St'undata cumprenderà gruppi di parechje naziunalità, ma soprattuttu americani è britannichi. == Vistitura == L' abbigliamentu hè custituitu da vistiti stracciati, pantaloni ruvinati, anfibi è catene à u collu. In i capelli à spessu s'aghjunghje a cresta. Inoltre hè frequente l'usu di piercing à orechje, guance è sopraccigli, in l'anni 70 era cunsiderata una cosa strana nonustante fusse passata a rivoluzione ghjuvanile di u sissanta. == Tipulugie sottuculturale == Attualmente ci sò diverse tipulugie di punk, chì si differenzieghjanu per via di a musica è di a vistitura. Pa indettu u ''crust punk'', sottugeneru di u hardcore punk è di u anarcho punk, contaminatu da u metal estremu. Stu generu, natu in Inghilterra in i primi anni uttanta, prisenta à spessu testi pessimisti è cuncintrati annantu à temi suciali è pulitichi. A vistitura hè varia rispettu à u classicu punk. I capelli sò più longhi è spessu accumpagnati da dreadlocks, i vistuti sò simili à u punk originale ma incù l'aghjunta di toppe è spille. [[Categoria:In custruzzioni]] p7naxdug5952kqq3ooh79f9hemhju98 Corsica è Sardegna 0 19617 354356 354313 2016-06-24T18:18:35Z 109.208.207.151 wikitext text/x-wiki [[Image:Corsica et Sardinia SPQR.png|thumb|right|350px|A Corsica è a Sardegna in l'Imperu rumanu, versu u 120]] A '''Corsica è Sardegna''' (''Corsica et Sardinia'' in latinu) hè stata una [[pruvincia rumana]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> I Fenici sò i primi à creà fondachi cummerciali in [[Corsica]] è in [[Sardegna]] : Caralis ([[Cagliari]]), [[Tharros]] ([[Torre di San Ghjuvanni]]), ma i Grechi di [[Focea]] li facenu concurrenza incù e so culonie d'[[Aleria|Alalia]] (attuale [[Aleria]]) in Corsica (fundata versu u -560) è di Terranova Pausania ([[Olbia]]) in Sardegna. I [[Cartagine|Cartaginese]] aiutati da l' [[Etruschi]] vincenu i Focei à Alalia in u -535. A Sardegna, eppo a Corsica, passanu sottu à u cuntrollu di [[Cartagine]]. À u mumentu di a [[prima guerra punica]], i [[Ripublica rumana|Rumani]] attaccanu a [[Sardegna]] da u -259, ma ùn si ne impatruniscenu micca. Dopu à a disfatta di Cartagine in -241, i mercenarii sardi à u sirviziu di [[Cartagine]] si rivoltanu in u -238 è cherenu l'aiutu di i Rumani. Quelli dichjaranu di novu a guerra à Cartagine è mandanu a so flotta di guerra. In u -229, Cartagine cede à Roma a Corsica è a Sardegna, pirdendu cusì duie piazze strategiche in u [[mar' Tirrenu]]. À u mumentu di a [[siconda guerra punica]] (218-201), i Cartaginesi tentanu indarnu di ripiglià a Sardegna. [[File:Descriptio_Corsicae_insulae_;_Descriptio_Sardiniae_insulae_(5121150014).jpg|250px|thumb|Carta antica di a Corsica è a Sardegna]] I Rumani, maestri di e coste è di e piane, mettenu guasi un seculu à sottumette e pupulazione native di l'internu di l'isule. In u -27, a Sardegna è a Corsica, più o menu pacificate, diventanu una [[Pruvincia rumana|pruvincia senaturiale]], ma l'insicurezza chì face rignà a predaghjina obbligheghja à trasfurmà la versu u 66 in [[Pruvincia rumana|pruvincia imperiale]] per mandà ci e ligione. Ghjudicate pocu attraente per causa di a so ruzezza, a Corsica è a Sardegna servenu parechje volte di locu di sbandimentu durente l'[[Imperu rumanu]] : * In u 19, [[Tiberiu]] manda in Sardegna parechje migliaie di ghjudei di Roma accusati da [[pruselitismu]], affinch'elli lottinu contru à i briganti è travaglinu in e minere. * [[Seneca u Ghjovanu]] hè rilegatu in Corsica trà u 41 è u 48 (o u 49). A Sardegna hè una di e pruvince produttrice di granu, ch'ella sporta versu Roma via [[Ostie]], cum'è ne tistimunieghjanu e ripprisintazione cummerciale di ''Karalis'' ([[Cagliari]]) è di ''Turris'' ([[Portu Torres]]) in a [[piazza di e Curpurazione]]. I [[Vandali]], dopu à avè invaditu l'[[Africa rumana]], s'imparuniscenu di a Corsica è di a Sardegna, versu u 456. E tenenu sinu in u 533, data di a so ricunquista da [[Bélisaire]], generale di l'imperatore d'Oriente [[Ghjustinianu|Ghjustinianu Ia]]. Ma l'[[Imperu bizantinu]], ùn avendu più i mezi di cunsirvà a so duminazione, abbandona 'ss'isule à l'invasori arabi. == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Alalia]] [[Categoria:Pruvincia rumana]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] [[Categoria:Storia di a Sardegna]] mt4zdegm01y6b1rif43jfwrxbfbmf97 Matt K. Miller 0 19618 354325 354324 2016-06-19T16:35:07Z 24.251.29.163 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Matthew Kermit''' "'''Matt'''" '''Miller''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Miller, Matt K.]] [[Categoria:Americanu|Miller, Matt K.]] 30je9chxhutpbuud68qqhvjn3r920ev John Goodman 0 19619 354326 2016-06-20T08:17:14Z 24.251.29.163 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:John Goodman 2014 2.jpg|thumb|Goodman, [[2014]]]] '''Jonathan Stephen''' "'''John'''" '''Goodman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:John Goodman 2014 2.jpg|thumb|Goodman, [[2014]]]] '''Jonathan Stephen''' "'''John'''" '''Goodman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Goodman, John]] [[Categoria:Americanu|Goodman, John]] 1c1e1s5zo373v9g9xbf989rf0mz68qf Capri 0 19620 363661 354346 2019-09-30T05:51:11Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Capri_From_Punta_Campanella.jpg|thumb|250px|Capri vista da a Punta Campanella]] '''Capri''' hè un'[[isula]] di a [[cala di Napuli]] situata di punta à a penisula di [[Sorrente]] in [[Italia]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Annantu à u so territoriu si trovanu a cumuna omonima di [[Capri (cumuna)|Capri]] è a cumuna d' [[Anacapri]]. E so dimensione sò di sei chilomitri di longu annantu à trè di largu. Cunnisciuta dapoi l'Antichità per a so bellezza, hè unu locu di villegiatura da l'epica rumana. Omu a cunnosce particularmente per [[I Faraglioni]], dui scogli emergendu da u mare. Ma l'isula pussede numerosi altri interessi cum'è a Marina Piccola, u belvedere di Tragara, a [[Caverna turchina (Italia)|caverna turchina]] (''Grotta Azzurra''), a [[Villa San Michele]], a [[Villa Malaparte]] è ancu e ruvine di e ville imperiale rumane. L'[[etimulugia]] di u nome di Capri ricolla à l'anziani culoni grechi chì fubbenu i primi abitanti di l'isula. Ùn deriveghja dunque micca da ''e [[capra|capre]]'', ma da u [[grecu anticu]] κάπρος (''kapros'' = cignale). == Geugrafia == [[File:Capri sights.png|thumb|250px|Carta di Capri.]] Annantu à l'isula di Capri sò situate duie cumune : [[Capri (cumuna)|Capri]] è [[Anacapri]]<ref>http://www.capri.com/in/anacapri</ref>. == Storia == === Antichità è epica rumana === [[File:Karte der Insel Capri.jpg|thumb|250px|Carta antica di Capri.]] A cità fubbe abitata à un'epica assai rinculata. E prove d'un'installazione umana assai anziana fubbenu truvate à l'epica rumana ; sient'è [[Suétone]] ([[Vita di i dodici Césars|''Vita di i dodici cesari'', Augustu, LXXII, 6]]), quandu fubbenu scavate i fundamenti di a villa d'[[Augustu]], ossi di giganti è "arme di l'eroi" fubbenu messu à u ghjornu. L'imperatore ordinò chì 'ssi ogetti fussinu esposti in i giardinu di a so residenza principale, u Palazzu di u Mare, è parechji cunsidereghjanu chì quessa fubbe a prima mostra di fussili. I scavi rializati à l'epica muderna anu mustratu chì una prisenza umana annantu à l'isula pò esse attistata à u [[Neuliticu]] è à l'[[età di u bronzu]]. [[Tacitu]] scrive chì ci eranu 12 ville imperiale à Capri. E ruvine di quella di Tragara pudianu sempre esse viste à u seculu XIX. [[Tiberiu]], u successore d'[[Augustu]], custrusse dinù una vigata di ville in Capri, a più cunnisciuta essendu a [[villa Jovis]]. Dapoi a piccula chjesa di a Madonna di u Succorsu, chì s'inalza ormai annantu à e ruvine di l'antica dimora, a vista hè trimenda : spazza [[Ischia]], [[Procida]], a [[cala di Napuli]] è a penisula di [[Sorrente]]. ===Medievu è epica muderna=== Quandu u [[marescialu Murat]] succese à u so cugnatu [[Joseph Bonaparte]] annantu à u tronu di u [[riame di Napuli]], u generale [[Ghjuvanni Maximilien Lamarque]] hè incaricatu u 18 di dicembre di u 1808 di piglià l'isula di Capri. Difatti, a so guarnigione inglese à l'ordini di [[Hudson Lowe]], u futuru carceraghju di l'Imperatore in [[Sant'Elena (isula)|Sant'Elena]], sfidava a prisenza francese, a bandera britannica essendu visibile da i balconi ancu di u palazzu reale. Quessa fubbe una bellissima azzione, chì necessitava curaghju, audacia è intelligenza. Per via di a so cunfigurazione naturale, l'isula ùn paria micca pigliatoghja; circundata da scogli à forchi incurunati da e difese nimiche assai armate d'artigliaria, omu ùn pudia pinetrà ci chì per appichjata è sottu à u focu nutritu da una guarnigione numerosa. Lamarque ne fece l'appichajta à a testa di i so omini, fendu toglie e scale è ritirà e nave per toglie ogni pussibilità di fughjita ; ùn firmava dunque più à i Francesi ch'è à fà decimà si sopr'à locu o à vince. Hè cù a baiunetta ch'elli riescinu dopu à parechji tentativi à francà e difese inglese, impunendu à u nimicu una capitulazione è lascendu à e mane di e truppe magazeni, munizione è attelli. Rindendu omagiu à u valore di i so avversarii, u generale Lamarque accorda a libertà à l'Inglesi chì chittonu l'isula senza altru. ===Storia cuntimpuranea=== [[File:Grotta_azzurra.capri.JPG|thumb|250px|A Grotta Azurra]] À parte si da u seculu XIX, Capri diventa una destinazione di villegiatura per l'aristucrazia rumana, à e staghjone induve a timperatura hè troppu alta in a capitale. L'isula hè friquintata da numerose persunalità ([[Henry James]], [[Oscar Wilde]], [[Rainer Maritò Rilke]], [[Victoria di Bade]] o ancu [[Curzio Malaparte]] ; l'artiste, e lesbiche americane è i rivoluziunarii russii ci stanu dinù qualchì tempu). U medicu [[Axel Munthe]] face ristaurà a [[villa San Michele]] è [[Friedrich Alfred Krupp|Fritz Krupp]], face custruisce un stradellu ertu sin'à a so villa, è ancu una caverna artifiziale in u portu di Marina Piccola. Capri cunnosce una vultata di pupularità à a fine di l'annate 1930, ma soprattuttu in l'annate 1950-1960, induv'ella diventa una destinazione prigiata di a [[jet-set]] (u [[Rainier III di monacu|principe Rainier]] è [[Grace Kelly]], a [[Wallis Simpson|duchessa di Windsor]], [[Richard Burton (attore)|Richard Burton]] è [[Elizabeth Taylor]], [[Marisa Berenson]], [[Penelope Tree]], [[David Bailey]], [[Valentino Garavani|Valentino]], [[Aristotele Onassis]] è [[Jackie Kennedy]], è cetera.). L'isula dà nascita à unu stile di vistitura esciutu da l'artigianatu lucale (cullane in curallu è turchese, sparziate o ancu u pantalone ''capri'' à orlu), inspirendu i criatori di modu ([[Dolce & Gabbana]] per indettu). == Capri in l'arte è a litteratura == [[File:Capri_skaly_Faraglione.JPG|thumb|250px|I Faraglioni]] L'isula hà accoltu ospite illustri cum'è [[Ghjuvanni Cocteau]], [[André Gide]], [[Massima Gorki]] chì vense in esiliu à Capri trà e duie rivoluzione russie di 1905 è 1917, [[Oscar Wilde]], [[Ghjacumu di Adelswärd-Fersen]], [[Pablo Picasso]], è hè diventata una destinazione assai prigiata da i turisti. Ci si visita in particulare a [[villa San Michele]] è e so cullizzione, chì appartenianu à u medicu è scrittore svidese [[Axel Munthe]] (1857-1949), è ancu a [[villa Malaparte]], o ancu a [[villa Vismara]], trasfurmata in albergu. * Una parte di u filmu ''[[U Disprezzu (filmu)|U Disprezzu]]'', rializatu in u 1963 da [[Jean-Luc Godard]], si svoglie in Capri. * U filmu ''[[Vanille Fraise]]'' fubbe guasi interiamente svoltu à Capri. * U cantadore [[Hervé Vilard]] hà principiatu a so carriera à l'età di 19 anni cantendu u so prima successu ''[[Capri hè finita]]''. * U cantadore [[Tino Rossi]] hà interpritatu ''Hè à Capri''. === Cucina === * [[Pesca à Capri]] * [[Insalade caprese]] (basilicu, muzzarella, pumata) * A ''[[torta caprese]]'', fucaccia à a cicculata è à l'amandule * U ''[[limuncellu]]'', licore ottenutu per via di a macerazione di curtecce di limone in [[acquavita]]. ==Persunalità== * [[Séraphine di Diu]] o [[Prudenza Pisa]], (1621-1699). [[Ordine di a Carmel|Sora carmélite]], misticu è scrittrice, fondatrice di parechji cunventi di carmelite in u sudu di l'Italia. == Turismu == À u mumentu di a staghjone turistica, d'istate, l'isula hè pigliata da assaltu è omu priferiscerà a matina o a sirata per si spassighjà ci. Invece, mentre i ghjorni festivi è mentre l'inguernu, omu ci pò spassighjà tutta a ghurnata senza guasi scuntrà à nimu. == Note == <references/> === Articuli cunnessi === * [[Caverna turchina (Italia)|Caverna turchina]] * [[Via Krupp]] * [[Villa Jovis]] * [[Villa Malaparte]] [[Categoria:Capri]] 7skvas2l0hjo7x1pgldd49wroozv491 Mike Pollock 0 19621 354361 354360 2016-06-25T07:40:37Z 24.251.29.163 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Michael B.''' "'''Mike'''" '''Pollock''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Pollock, Mike]] [[Categoria:Americanu|Pollock, Mike]] sxxdld0ntqkyosjniyo1l7y26qk0y3p Sant'Elena 0 19623 359585 359584 2018-06-10T11:52:04Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Saint_Helena_Island.jpg|thumb|250px|Sant'Elena vista da u spaziu]] '''Sant'Elena''' hè un'[[isula]] vulcanica di 122 km2, situata per mezu à l'[[oceanu Atlanticu]] sudu, à 1930 km di e coste [[Africa|africane]] è à 3500 km di e coste [[Brasile|brasiliane]], per 15° 57' S, 5° 42' W. Face parte amministrativamente di [[Sant'Elena, Ascensione è Tristan da Cunha]], territoriu d'oltrimare di u [[Regnu Unitu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'isula fubbe scuperta da u navigatore galizianu [[João da Nova|João da Nova Castella]] u 21 di maghju di u 1502 è numinata in l'onore d'[[Elena (mamma di Custantinu)|Elena]], mamma di [[Custantinu Ia (imperatore rumanu)|Custantinu Ia]]. Da u [[1657]], diventa pussessu di a [[Cumpagnia inglese di l'Indie orientale]]. Per u più cunnisciuta cum'è locu d'esiliu di [[Napulione Buonaparte|Napuleone]] da u [[1815]] à a so morte u 5 di maghju di u 1821, l'isula li deve u so interessu turisticu chì riposa annantu à l'attraenza di i lochi ch'ellu hà friquintati. In u [[1890]], u capu [[zulu]] [[Dinizulu]] ci fubbe ditenutu, prima chì i Britannichi ci imprighjuneghjinu u generale [[Piet Cronje]] è 6000 [[Boers]] durente a [[Siconda Guerra di i Boers]]. Isula furtezza annantu à u passaghju di e nave di a [[Cumpagnia di l'Indie]], perse u so rollu strategicu à u mumentu di l'apertura di u [[Canale di Suez]]. == Geugrafia == Sant'Elena hè situata in l'Atlanticu sudu, à 1850 chilomitri di e coste africane è 3500 di u Brasile. == Storia == === Scuperta === L'isula fù scuperta da u navigatore galizianu [[João da Nova]] u 21 di maghju di u 1502<ref>Jules-Sébastien-César Dumont di Urville, ''Viaghju pitturescu intornu à u mondu'', tomu II, p. 547.</ref>, ghjornu di a festa di [[Elena (mamma di Custantinu)|santa Elena]] sient'è l'usu anticu è ortudossu, chì li vale u so nome. Qualchì avvinturieru è qualchì schiavu a pupuleghjanu. I vilieri, in u corsu di e so longhe travirsate, ci facenu arretta per rinnuvà a so pruvisione d'acqua dolce è di viveri freschi, ciò chì li vale u nome d'" Osteria di l'Oceanu "<ref>Ulane Bonnel, ''Sant'Elena, terra d'esiliu'', Hachette, 1971, 17.</ref>. In u 1633, una flotta olandese ne piglia pussidimentu à nome di i Paesi Bassi chì l'annessanu senza occupà la. A [[Cumpagnia britannica di l'Indie orientale]] chì ùn pussede in i mari australi nissunu puntu di rilasciamentu per e so nave, si ne impatrunisce in u 1659 è l'acconcia prima di cede la à a [[Curona (Commonwealth)|Curona]] in u 1834. I guvernadori ci sò tandu numinati. Da u 1815 à u 1821, l'isula hè pristata à u Guvernu britannicu cum'è locu d'esiliu per Napuleone<ref>Ghjacumu Macé, ''Dizziunariu storicu di Sant'Elena'', Tallandier, 2004.</ref>. === A ditenzione di Napuleone Ia === [[Image:16 Napoleons exole St Helena June1970.jpg|thumb|250px|[[Longwood House]]]] [[Image:Sainte-Hélène vallée du Tombeau 1858.jpg|thumb|250px|Sant'Elena - A [[valle di a Cappella]]]] Dopu à i Centu Ghjorni, [[Napuleone]] fubbe esiliatu è depurtatu da i Britannichi annantu à Sant'Elena induve ellu sbarcò u 16 d'uttrove di u 1815 à bordu di u HMS Northumberland 1798 6<ref>Thierry Lentz , ''Napuleone'', Edizione La Boétie, 2013, 82.</ref>. A ghjunta di Napuleone caghjunò una crescita di a pupulazione di l'isula : circa 1500 suldati inglesi (in più di i 800 militareschi di a cumpagnia di l'Indie) è 500 marinari di a fluttiglia di guerra, è ancu officiali di u guvernu britannicu, accumpagnati da a so famiglia, senza sminticà a piccula culonia francese chì campava in a vicinanza di Napuleone<ref>Michele Dancoisne-Martineau, ''Cronache di Sant'Elena: Atlanticu sudu'', Perrin, 2011, p. 301.</ref>. Inoltre, i Britannichi, timendu un sbarcu di marinari francesi per liberà u prigiunere, rivendiconu l'[[isula di l'Ascensione]] - sin'à tandu disabitata - è ci stabilinu una guarnigione. Napuleone morse u 5 di maghju di u 1821. U lindumane, u guvernadore di l'isula, [[Hudson Lowe|sir Hudson Lowe]], sin'à tandu in perpetuu cunflittu incù u so anzianu prigiunere, vinì in persona à assicurà si di a so morte è dichjarò tandu à a so vicinanza : {{citazione|(...) era u più grande nimicu di l'Inghilterra è ancu u meiu ; ma eiu li perdongu tuttu. À a morte d'un cusì grande omu, ùn si deve risente ch'è un prufondu dulore è prufondi rimpienti<ref>''Napuleone'', Larousse, 2015, p.91</ref>. Sicondu e so ultime vulintà in u casu induve u so corpu ùn duvia micca esse vultatu in Europa, Napuleone fubbe inumatu u [[9 di maghju]] vicinu à una surghjente, in a valle di u Géranium, dinuminata dapoi "[[valle di a Cappella]]". U [[27 di maghju]], tutta a culonia francese chittò l'isula. Dicennovi anni dopu à a morte di Napuleone, u rè [[Louis-Philippe Ia|Louis-Philippe]] pote ottene da u Regnu Unitu a [[Ritornu di a cennere|ristituzione di e cennere]] di l'exi imperatore. L'esumazione di u corpu di Napuleone ebbe locu u 15 d'uttrove di u 1840}}, po fubbe rimpatriatu in Francia è inumatu à l'[[Albergu di l'Invalide|Invalide]] in [[Parigi]]. In u 1822, l'abitazione di Longwood fubbe ceduta à un affituariu chì li dete torna l'usu di chjude ch'ella avia innanzu à a ghjunta da Napuleone, tantu chì dopu, i visitadori custatonu ch'è a casa di Napuleone aggrundava {{Citazione|mulinu, silu, stifale di paglia è ancu cavalli.<ref>Albertu Benhamou, ''L'altru Sant'Elena : a cattività, a malatia, a morte è i medichi intornu à Napuleone'', 2010, p. 373.</ref>}} [[File:Napoleon_sainthelene.jpg|thumb|250px|Nabuleone in Sant'Elena, da Francois-Joseph Sandmann]] À parte si da u [[1854]], l'imperatore [[Napuleone III]] neguziò incù u guvernu britannicu l'acquistu di [[Longwood House]] è di a valle di a Cappella, chì diventonnu pruprietà francese in u [[1858]], sottu à u nome di ''[[Campu francese di Sant'Elena]]'' è gistite dapoi da a [[Lista di i ministri francesi di l'Affari esteri|ministeru di l'Affari stranieri]]. U [[paviglione di i Briars]], prima dimora di l'imperatore annantu à l'isula, fubbe aghjuntu à u duminiu in u 1959, quandu a so ultimu pruprietariu ne fece donu à a Francia. == Vegetazione == A vegetazione di l'isula cuntava numerose spezie endemiche à u mumentu di a so scuperta, ma hè statu assai guastata da a prisenza di l'omu. A distruzzione hà principiatu pocu tempu dopu à a scuperta da i Portughesi in u 1502, incù l'intruduzione di capre. Ma ùn ci era nissunu animale erbivoru annantu à l'isula, è a flora ùn era micca adatta à u pasciale. Più tarde, incù u stabilimentu d'una pupulazione permanente da a [[Cumpagnia inglese di l'Indie orientale]] in u 1659, numerose piante, cum'è ''[[Phormium tenax]]'', sò state introdutte, e quale anu criatu nuvelli paisaghji. Inoltre, l'arburi sò stati assai imprudati per a custruzzione è a cucina, è a distillazione di l'[[Arrack (bivanda)|arrack]]. S'è l'internu di l'isula era prubabilmente cupertu da una densa furesta tropicale, è ancu a costa, u paisaghju attuale hè assai differente. Ci sò trè grande zone di vegetazione : i machjoni di filette arburescente, annantu à e più parte alte di l'isula, i pasciali à l'altezze medie, è una zona cumplittamente rosa, annantu à e parte basse. Certe spezie cum'è ''[[Acalypha rubrinervis]]'' è ''[[Olivu di Sant'Elena|Nesiota elliptica]]'' (olivu di Sant'Elena) sò avà sparite. Altre spezie, cum'è ''[[Pelargonium cotyledonis]]'' sò diventate rare o in via d'estinzione. Una spezia particulare hè entruta in a Storia: si tratta di u ''[[salice]]'' chì adumbrava a cappella di Napuleone <ref>[http://www.lautresaintehelene.com/autre-sainte-helene-articles-willow.html L'altru Sant'Elena], annantu à u situ lautresaintehelene.com, cunsultata u 26 di nuvembre di u 2014.</ref>. == Acelli endemichi == U [[curriere di Sant'Elena]] figura annantu à u blasone è a bandera di l'isula. [[File:Charadrius_sanctaehelenae_(1).jpg|250px|thumb|U [[Curriere di Sant'Elena]]]] Parechji sottuspezie d'acelli endemichi di l'isula sò sparite dapoi l'occupazione umana (per via di a caccia, distruzzione di a furesta primaria subtropicale, spezie predatrice introdutte...) : [[Rantanu di Sant'Elena]] (''Aphanocrex podarces''), [[Puppusgia di Sant'Elena]] (''Upupa antaios''), Culombula turchina, [[Cuccu di Sant'Elena]] (''Nannococcyx psix''). == Pupulazione == Ùn esiste micca una pupulazione [[indigena]] annantu à l'isula. L'abitanti di l'isula sò Europei discendenti di Britannichi, Africani discendenti di schiavi è di Chinesi. Tutti l'abitanti parlanu [[lingua inglese|inglese]]. Ùn ci hè mai statu [[creolu]] per avà è e pupulazione d'origine non britannicu ùn usanu più a lingua di i so antenati. A pupulazione s'inalza à circa 4200 abitanti in u [[2008]], inchjudendu i visitadori (3900 ùn cuntendu ch'è l'autoctoni), chì si scumpartenu per a maiò parte in l'internu di l'isula, più verdicante. Eppuru, quessa hè in forte calata, apposta ch'ella hà persu 1000 abitanti dapoi u 1998. A capitale di l'isula hè [[Jamestown (Sant'Elena)|Jamestown]], chì n'hè dinù a cità principale incù 864 abitanti. Situata annantu à a costa, stendendu si annantu à 1.5 km, ma spruvista di portu, hè incasciata trà duie muntagne. == Divisione amministrative == <center> {| class="wikitable sortable" |- bgcolor="#CCCCCC" ! Distrittu!! Superf.<br>km² !! Pop.<br>22 febr.<br>1987 !! Pop.<br>3 di marzu<br />1998 !! Pop.<br>10 febr.<br>2008 !! Densità<br /> ab. /km² !! class="unsortable" rowspan="10" bgcolor="#Hà9DDF1" | [[File:District_map_of_Saint_Helena.png|200px]] |- |align="left"| [[Alarm Forest (Sant'Elena)|Alarm Forest]] || align="right"| 5,9 ||align="right"|... ||align="right"| 289 ||align="right"| 276||align="right"| 46,8 |- |align="left"| [[Blue Hill (Sant'Elena)|Blue Hill]] ||align="right"| 36,5 ||align="right"| 190||align="right"| 177|| align="right"| 153||align="right"| 4,2 |- |align="left"| [[Half Tree Hollow (Sant'Elena)|Half Tree Hollow]] ||align="right"| 1,6 ||align="right"| 1 075|| align="right"| 1 140||align="right"| 901||align="right"| 563,1 |- |align="left"| [[Jamestown (Sant'Elena)|Jamestown]] ||align="right" | 3,6 ||align="right"|...|| align="right"| 884|| align="right" | 714||align="right"|198,3 |- |align="left"| [[Levelwood (Sant'Elena)|Levelwood]] ||align="right"| 14,0 ||align="right"| 415|| align="right"| 376|| align="right"| 316||align="right"| 22,6 |- |align="left"| [[Longwood (Sant'Elena)|Longwood]] ||align="right"| 33,4 ||align="right"|...|| align="right"| 960|| align="right"| 715||align="right"| 21,4 |- |align="left"| [[Sandy Bay (Sant'Elena)|Sandy Bay]] ||align="right"| 15,3 ||align="right"| 305|| align="right"| 254|| align="right"| 205||align="right"| 13,4 |- |align="left"| [[Santu Paulu's (Sant'Elena)|Saint Paul's]] || align="right"| 4,4 ||align="right"|...||align="right"| 908 ||align="right"| 795||align="right"| 69,7 |- |-bgcolor=#dddddd class="sortbottom" |align="left"| '''Tutale''' ||align="right"| 121,7 ||align="right"| 5 644|| align="right"| 5 157||align="right"| 4 255||align="right"| 35,0 |} </center> 'Ssi distritti sò ridutti à dui : Livante è Punente. Quattordici ettari formanu u [[Campu francese di Sant'Elena]]. == Accessu à l'isula == ===Via marittima === L'isula ùn hè accessibile ch'è per battellu, ma ùn pussede micca porti dutati d'un molu. Una nave britannica u ''RMS St Helena'' (RMS per ''Reale Mail Sirviziu'', l'ultimu battellu pustale britannicu sempre in sirviziu), mezu [[cargò]] mezu [[nave]] face a lega incù l'[[Africa di u Sudu]]. Ci volenu quattordici ghjorni à u cargò mistu ''RMS Santu Helena'', per percorre l'8000 chilomitri chì spiccanu [[Cardiff]] (Paese di Galles) da Jamestown. ===Via aeria === Dopu à assai contruversie, u [[Aeruportu di Sant'Elena|prugettu d'aeruportu]] fù abbandunatu per causa di a crise ecunomica mundiale in u 2009. Eppuru, u nuvellu guvernu britannicu di u prima ministru [[David Cameron]] dicise di ghjunghju 2010 di rilancià u prugettu chì fù aduttatu di nuvembre 2011. Hè una sucità sudafricana, Basil Read, chì ottense u cuntrattu di 200 milioni di libri, è l'aeruportu duvia apre in u 2015 (data di u 200u anniversariu di u ghjunta in esiliu di Napuleone), incù i buli trà l'isula è l'Africa di u Sudu<ref>''[http://www.bbc.co.uk/news/uk-15578596 Remote UK island colony of St Helena to get airport]'', [[BBC]], 3 di nuvembre di u 2011.</ref>. Finalmente, l'aeruportu fù inauguratu u 21 di maghju di u 2016. == Note == <references/> [[Categoria:Regnu Unitu]] [[Categoria:Africa]] tba0r1tmgkpbvtui7dt5vdi0a27vepz Montel Williams 0 19625 354507 354506 2016-07-03T08:04:37Z 24.251.29.163 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Caiazzo Williams.png|thumb|Williams, [[2014]]]] '''Montel Brian Anthony Williams''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Williams, Montel]] [[Categoria:Americanu|Williams, Montel]] lau2lejuhqj34rwc8j6kc5aqn8f02du Nazione senza Statu 0 19626 355622 354607 2016-10-27T19:05:52Z 92.150.128.32 /* Definizione */ wikitext text/x-wiki E '''Nazione senza Statu''' sò cumunità umane chì, benchì pussidendu e caratteristiche culturale o identitarie assuciate di solitu à una nazione, ùn disponenu micca d'un [[Statu]] propiu. Assai à spessu, ùn sò micca ricunnusciute officialmente cum'è cumunità differente. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>E nazione senza Statu sò dunque cumprese in Stati induve a nazione chì dumineghja hè differente, o ancu sparte trà parechji Stati. == Definizione == U ricunniscimentu officiale di e nazione senza Statu hè assai varievule. In parechji stati, omu parla à palesu di nazione o di naziunalità, è in qualchì casu, quelle anu ottenute strutture amministrative o di guvernu propiu. In altri casi, a diversità naziunale ùn hè micca accittata, è u Statu cerca tandu à impone l'uniformità naziunale. A definizione d'una nazione senza Statu pò esse sugettiva. Da una parte, campanu à spessu inseme annantu à listessu territoriu e persone incù sintimenti naziunali assai differenti. Da un'altra parte, diterminà u territoriu esattu d'una nazione pò avvirà si in certi casi difficiule. In generale, e nazione senza Statu sò caratterizate, almenu, da unu di i quattru siguenti criterii: * Prisenza di tratti [[Cultura|culturali]] o linguistichi belli definiti è differenti di quelli di a maiò parte in u restu di u Statu. * Ricunniscimentu officiale da u Statu cum'è cumunità naziunale, naziunalità o simile. * Periudu storicu d'indipendenza prima d'una annessione * Prisenza d'un muvimentu culturale o [[puliticu]] chì ne rivendicheghja l'esistenza. == Articuli cunnessi == * [[Cartula europea di e lingue regiunale o minuritaria|Cartula europea di e lingue minuritarie o regiunale]] * [[Rettu di i populi à dispone di elli stessi|Drittu di autodeterminazione]] * [[Statu]] * [[Guvernu in esiliu]] * [[Lista di i muvimenti autonomistes o séparatistes|Muvimentu regiunale d'autodeterminazione]] * [[Naziunalismu]] * [[Organisazione di e nazione è di i populi non ripprisintati|Organisazione di e Nazione è di i Populi Non Ripprisintati]] (UNPO) * [[Apolide|Persona apolide]] * [[Suvranità]] * [[Sucità senza Statu]] * [[Lista di territorii cuntistati|Territorii cuntistati]] == Note == <references/> === Ligami esterni === * [http://www.unpo.org/ UNPO] Organisazione di e Nazione è di i Populi Non Ripprisintati (in inglese). * [http://web.archiviu.org/web/http://www.mondivers.cat/ MónDivers] Ghjurnale numericu annantu à e nazione senza Statu, i dritti di l'omu, e minuranze è cunflitti (in catalanu) * [http://www.eurominority.org/virsione/maps/map-nations.asp Carta di e nazione senza Statu d'Europa annantu à eurominority.org] [[Categoria:Naziunalismu]] [[Categoria:Cuncettu di scenza pulitica]] [[Categoria:Indipendentismu]] [[Categoria:Minuranza]] [[Categoria:Geugrafia pulitica]] [[Categoria:Rigiunalismu è naziunalismu]] 0zx5t5qxldnynifbu7uzhax4uh7o8ub Paese di Gallia 0 19630 363663 363490 2019-09-30T05:51:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''paese di Gallia''' (in [[gallese]] ''Cymru''), hè una [[nazione senza Statu]] è una di e quattru [[Nazione custitutiva (Regnu Unitu)|nazione custitutive]], è frà quelle una di e trè [[celte]], di u [[Regnu Unitu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè chjamatu ''Cambria'' in [[latinu]]. A so capitale hè [[Cardiff]] (''Caerdydd'' in gallese), a più cità maiore di u paese di Gallia incù circa 315000 abitanti. Sin'à a so cunquista in u 1282 da [[Edouard Ia d'Inghilterra]], u paese di Gallia era custituitu da numerosi principati indipindenti. In seguitu à l'[[Laws in Wales Acts|Attu d'Unione]] di u rè [[Arrigu VIII d'Inghilterra|Arrigu VIII]] (chì u so arcibabbone [[Owen Tudor]] era dinù gallese), u principatu di Gallia hè diventatu una parte custituente di u riame d'Inghilterra in u [[1536]]. Dapoi u [[1301]], hè tradiziunale per u rè d'Inghilterra di cunsacrà u so figliolu maiò [[principe di Gallia]], ancu s'è quessa ùn hè micca automatica (u titulu accurdatu automaticamente à u figliolu erede apparente di u rè d'Inghilterra essendu quellu di [[duca di Cornuvaglia]], un'antra nazione celta incurpurata à u Riame d'Inghilterra senza esse ricunnusciuta cum'è nazione custituente di u Regnu Unitu, è quellu di principe di Gallia essendu datu à u mumentu di una cirimonia specifica). In u [[1999]], un'[[Assemblea naziunale di Gallia]] hà statu istituita. A so sede hè in Cardiff. U capu attuale di u guvernu hè [[Carwyn Jones]], membru di u [[Partitu travaglistu gallese]]. == Storia == I [[Rumani]] anu stabilitu qualchì piazza forte in u Sudu di u paese è in a so parte occidentale, cum'è in [[Carmarthen]] (Moridunum). Anu dinù architettatu a furtezza maiò di [[Caerleon (Paese di Gallia)|Caerleon]] (Isca), induv'ellu si trova l'[[anfiteatru rumanu|anfiteatru]] u megliu prisirvatu di Grande Brittagna. I [[Sassoni]] sò sempre fiascati per cunquistà u paese di Gallia, tanta per causa di u terrenu muntosu, ch'è di a resistenza accanita di u populu gallese. Unu di i rè sassoni, [[Offa di Mercie]] finì per erige un grande muru di terra, " [[Offa's Dyke]] ", à a cunfine di u so paese, per delimità a parte di a rigione di u Powys ch'ellu avia ghjustu cunquistatu. Parechje vistighe di 'ssa custruzzione sò sempre visibile. I Nurmani cumpiinu per duminà u paese, ma 'ssa duminazione fubbe più prugrissiva ch'è a cunquista di l'Inghilterra da [[Guglielmu u Cunquistadore]] in u [[1066]]. Principiata da i Sassoni, à u seculu VI, a cunquista di u paese di Gallia ùn s'ultimò ch'è in u [[1282]] annantu à un campu di battaglia, incù a vittoria di [[Edouard Ia d'Inghilterra|Edouard Ia]] annantu à [[Llywelyn l'Ultimu]], l'ultimu principe indipindente. Per rinfurzà a so duminazione, Edouard architettò in a rigione parechji castelli maiò, frà i quali quellu di [[Caernarfon]], quellu di [[Conwy]] o quellu di [[Harlech]]. U paese hè firmatu [[Celti|celticu]] è l'usu di a lingua gallese s'hè sempre trasmessu, quandu invece in [[Inghilterra]] è in [[Scozia]], l'usu di e [[lingue celtiche]] s'hè persu o hà largamente diminuitu. A parola [[inglese]] ''Wales'' per designà 'ssu paese hè esciuta da a parola [[germanica]] ''[[Walh]]'' chì si traduce da "parlendu una lingua celtica o rumanica" (a parola [[gallese]] significheghja "cumpatriottu"). Omu ritrova 'ssu termine in altre lingue è in altre rigione per designà sia a pupulazione parlendu una lingua celtica o rumanica, sia e terre ind'elli stanu ([[Walcheren]], [[Wallonia]], [[Welsches]], [[Valachia]]...). == Geugrafia == U paese di Gallia hè situatu annantu à una penisula in u centru punente di a Grande Brittagna. A so superficia hè circa 20779 km2, vene à dì circa u quartu di a superficia di a [[Scozia]]. Hà una lunghezza di 270 km da u nordu à u sudu è 97 km da livante à punente. U paese di Gallia hè cuttighjatu da l'Inghilterra à livante è dau mare in l'altre trè direzzione. À u tutale, u paese di Gallia hà più di 1200 km di litturale. == Geugrafia == [[File:North snowdonia panorama.jpg|thumb|500px|Snowdonia]] U paese di Gallia hè situatu annantu à una penisula in u centru punente di a Grande Brittagna. A so superficia hè circa 20779 km2, vene à dì circa u quartu di a superficia di a [[Scozia]]. Hà una lunghezza di 270 km da u nordu à u sudu è 97 km da livante à punente. U paese di Gallia hè cuttighjatu da l'Inghilterra à livante è dau mare in l'altre trè direzzione. À u tutale, u paese di Gallia hà più di 1200 km di litturale. Esistenu parechji isule à u largu di u so litturale (a più impurtante essendu Ynys Môn ([[Anglesey]]), à u nordupunente). A maiò parte di a pupulazione è e principale zone industriale sò in [[Gallia di u Sudu]], cumposte di a cità di [[Cardiff]] (Caerdydd), [[Swansea]] (Abertawe) è [[Newport (Paese di Gallia)|Newport]] (Casnewydd) è i so circondi ; un impurtante fuculaghju di pupulamentu esiste dinù in u Nordestu intornu à [[Wrexham]] (Gwrecsam). A più parte maiò di u territoriu di Gallia hè muntagnosa, in particulare in u Nordu è e rigione cintrale. E più muntagne alte di u paese di Gallia si situeghjanu in [[Snowdonia]] (Eryri), è particularmente u monte Snowdon (Yr Wyddfa), chì culmineghja à 1085 metri è chì hè a più vetta alta di u paese di Gallia. U paese di Gallia conta trè parchi naziunali : Snowdonia (Eryri), Brecon Beacons (Bannau Brycheiniog) è Pembrokeshire Coast (Arfordir Sir Benfro). Dispone dinù di quattru zone di bellezza naturale eccezziunale. === Cità è paesi impurtanti === * Caerdydd / '''[[Cardiff]]''' * Abertawe / '''[[Swansea]]''' * Casnewydd / [[Newport (paese di Gallia)|'''Newport''']] * Ci Barri / [[Barry (Paese di Gallia)|Barry]] * Wrecsam / [[Wrexham]] * Llanbedr-Pont-Steffan / Lampeter * [[Llanelli]] * Cwmbrân, Torfaen * [[Pontypridd]] * Pen-y-bont ar Ogwr / [[Bridgend]] * [[Portu Talbot]] * Castell Nedd / [[Neath]] * Merthyr Tudful / [[Merthyr Tydfil]] * Aberdaugleddau / [[Milford Haven]] * [[Aberystwyth]], [[Ceredigion]] * [[Caernarfon]], [[Gwynedd]] * [[Bangor (Paese di Gallia)|'''Bangor''']], Gwynedd * [[Llandudno]] * Trefynwy / [[Monmouth (Paese di Gallia)|Monmouth]], Gwent * Caerffili / [[Caerphilly]] * Caerfyrddin / [[Carmarthen]] * Penfro / [[Pembroke (paese di Gallia)|Pembroke]] * Caergybi / [[Holyhead]] * Dinbych-y-pysgod / [[Tenby]] * Caerllion / [[Caerleon (paese di Gallia)|Caerleon]] * Ci Drenewydd / [[Newtown (Powys)|Newtown]] * [[Portmeirion]]<ref>Paese criatu sicondu i piani di l'architettu [[Clough Williams-Ellis]] è in u quale fubbe turnata a vigata televisiva ''[[U Prigiunere]]'' incù [[Patrick McGoohan]].</ref> * [[Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwllllantysiliogogogoch]]<ref>Hè u nome u più longu per una cità europea, incù 58 lettere.</ref> == Pulitica == U paese di Gallia hè un [[principatu]] dapoi u seculu XIII, sottu à u principe gallese, [[Llywelyn Magnu]] è i so figliulini, Llywelyn l'Ultimu, chì prese u nome di [[Principe di i Gallesi]] in u circondu di [[1258]] ed hè statu ricunnusciutu da i rè inglesi incù u trattatu di Aberconwy in u 1277.<br /> Dapoi u [[1999]], u principatu dispone d'istituzione specifiche in u quatru d'una divoluzione di putere in u senu di u Regnu Unitu : un'[[Assemblea naziunale di Gallia|Assemblea naziunale]] è un [[Guvernu gallese|guvernu lucale]]. == Pupulazione è sucità == === Demugrafia === A spiranza di vita in u paese di Gallia hè in media inferiore d'un annu à quella custatata in [[Inghilterra]]. In u [[2014]], hè di 78,3 anni per l'omini è di 82,3 anni per e donne<ref>[http://www.bbc.com/news/uk-wales-30118592 " Life expectancy increases in Wales "], BBC Wales, 19 di nuvembre di u 2014.</ref>. un studiu publicatu in u [[2013]] svela chì una donna stà in una di e rigione e più povare di u paese di Gallia pò campà 10 anni di menu chì una donna stà in una rigione più asgiata<ref> [http://www.bbc.com/news/uk-wales-23434560 " Life expectancy: Women in poorer areas dying sooner "], BBC News, 24 di lugliu di u 2013.</ref>. == Cultura == === Lingue === [[File:Welsh bilingual road sign in Caernarfon.jpg|thumb|250px|[[Signaletica bislingua]] [[gallese]] è [[inglese]] in [[Caernarfon]].]] A prima lingua parlata oghje hè l'[[inglese]]. A siconda lingua hè u [[gallese]], lingua storica di u paese di Gallia, di a famiglia di e [[lingue celtiche]] è più pricisamente di u ramu [[Lingua brittonica|brittonicu]], prossima parente di u [[brettone]] cuntinentale è di u [[cornicu]]. Dapoi u [[1993]], una leghje ricunnosce l'ugualità trà e duie [[lingue]]. Appariscinu dapoi un certu tempu bon parechji infurmazione è documenti bislingui, è ancu a signaletica stradale in doppia forma inglese/gallese. Dopu à u censimentu di pupulazione di u [[1991]], si stimava chì ci era 508098 persone parlendu [[gallese]] in u paese di Gallia. Una inchiesta ultiriore, rializata in u [[1992]] da u ministeru di l'Affari gallesi ([[Welsh Offiziu]]), hà eppuru stimatu chì e bon parechji persone parlendu [[gallese]] s'elevava à 930200, frà e quale 467300 parlendu un pocu gallese, 94900 parlendu lu relativamente currentemente è 368000 persone parlendu un gallese sciappatu. À u principiu di u seculu XX, 50 % di a pupulazione parlava gallese in a vita currente. A prupurzione era cascata à u 20 % à a fine di u seculu. Grazia à l'integrazione di u gallese in l'insignamentu, hè ricullata à 23 % in u 2001 è cuntinueghja a so prugrissione. Oghje, u gallese hè a prima lingua celtica parlata in u mondu, incù più di 580000 locutori ricensati in u paese di Gallia<ref>[http://www.bwrdd-yr-iaith.org.uk Welsh Language Board] </ref> è 133000 in [[Inghilterra]]. Esiste una catena di televisione chì emette esclusivamente in 'ssa lingua (S4C), una stazione di radiu naziunale (Radiu Cymru), è altre stazione lucale diffondenu rigularmente l'emissione in gallese. Tutti i pannelli indicatori sò stampati à tempu in inglese è in gallese. In l'insignamentu, circa 20 % di i zitelli facenu a scola solu in gallese ; per u restu, u studiu di u gallese cum'è siconda lingua hè ubligatoriu insin'à l'età di sedici anni. Per via di cunsequenza, hè in e classe d'età e più ghjovane chì omu trova u più di gallofoni. In e rigione di u Punente è di u Nordu di u paese, induve u gallese hè a lingua materna di a maiuranza, i culleghji è i licei sò piuttostu bislingui, per chì quelli chì ùn parlanu micca u gallese currentemente u possinu imparà. === Simbuli gallesi === [[File:Welsh_Dragon_(Y_Ddraig_Goch).svg|thumb|250px|U dracone rossu chì figura annantu à a [[bandera di u paese di Gallia]]]] U [[Dracone (criatura fantastica)|dracone]] rossu (''Ci ddraig goch'' in gallese) simbulizeghja a lotta trà i Sassoni è i Celti. Una ligenda conta ch'è u rè [[Uther Pendragon]] (u babbu di u [[rè Arthur]]) vulia custruisce un castellu ma a terra trimava è ne distrughjia senza arrestu i fundamenti. U [[Magu Merlinu]], chjamatu ''[[Myrddin]]'' in gallesi, chì avia u daziu di vighjenza, capì chì 'ssu rimusciu era cagiunatu da dui draconi : unu, u dracone biancu, avia pigliatu a piazza di l'altru, u dracone rossu, in a so caverna. U dracone rossu, chì ripprisenta di manera metaforica i [[Brettoni]], finisceria per guadagne riguardu à l'invasore sassone. Si cunnosce qualchì puemu, prubabilmente apocrifi, di Merlinu. Hè prubabile chì stu emblema fusse un restu di l'occupazione rumana chì l'aprudava cum'è emblema di cuorte. Hè l'insigne reale di u paese di Gallia dapoi u [[1901]] è, dapoi u [[1959]], annantu à ordine di a rigina, a bandera chì u ripprisienta annantu à un fondu verde è biancu hè a bandera gallese officiale. U 1a marzu hè a festa di [[Davide (santu gallese)|Santu Davide]], evangelizadore di u paese di Gallia. Eppuru u ghjornu ùn hè micca festivu. [[File:Prince_of_Wales%27s_feathers_Badge.svg|thumb|250px|L'emblema di u [[principe di Gallia]], incù e [[piume di struzzu]]]] In l'onore di u santu patrone di u paese di Gallia, hè di tradizione di purtà un [[porru]] u 1a marzu. À i ghjorni d'oghje, u porru (''cenhinen'', plurale ''cennin'') hè à spessu rimpiazzatu da a [[ghjunchiglia]] (chì porta guasi listessu nome in gallese : ''cenhinen Bedr''). L'origine di u porru cum'è simbulu ricolla à una battaglia chì si svuglì in un campu di porri, induve santu David cunsigliò à i cumbattenti gallesi di munisce si ne per distingue si di i so assaltadori. Fù una grande vittoria gallese. Per altri autori, u simbulu originale ùn seria micca un porru, ma un mazzulu di piume di struzzu (dinù un trufeu guerriere), prestu interpritatu cum'è un porru, ogettu più famigliare. Ancu oghje, ogni 1a marzu, u più ghjovanu membru di u righjimentu di e Guardie gallese manghja un porru crudu sottu à l'acclamazione di i so pari. È listessa, a pezza gallese di 1 [[libra sterling|sterling]] porta annantu à una faccia un porru, è annantu à a so fetta u mottu : " ''pleidiol wyf i'm gwlad'' " (" Eiu so fidele à a me paese "). Ci vole à nutà dinù chì a [[squatra di u paese di Gallia di rugby in XV]] hè di solitu chjamata da i so sustinidori " u XV di u porru ". [[File:Royal_Badge_of_Wales_(2008).svg|250px|thumb|A stemma araldica di l'[[Assemblea naziunale di u paese di Gallia]]]] A stemma araldica di l'[[Assemblea naziunale di u paese di Gallia]] ripiglia u blasone di u principe medievale [[Llywelyn u Grande]], circundatu da u mottu ''{{lang|cy|Pleidiol Wyf I'm Gwlad}}'' è altri emblemi celtichi : u porru gallese, u trifogliulu irlandese è u cardu scuzzese. === Riligione === U [[Druida|druidismu]], fundamentu di a [[civiltà celtica]] hè prugrissivamente sparitu da u paese di Gallia, incù a [[latinisazione]] è u massacru di i [[druida|druidi]] da e ligione rumane in u 61 DC. U [[cristianesimu]] s'hè impiantatu à u VIu seculu : [[Santu Davide]] (Dewi Sant [[515]]-[[589]]), u santu patrone di u paese, hè celebre per esse andatu in pilegrinagiu à [[Roma]] è avè à u so ritornu istituitu a [[diocese]] di u paese di Gallia, ancu prima chì [[Austinu di Cantorbéry]] fundesse a diocese di [[Cantorbery]]. U paese di Gallia hà sviluppatu è mantenutu un [[cristianesimu]] mischiatu di pratiche è cridenze più anziane. À i ghjorni d'oghje, u tassu d'assistenza à e cilibrazione riligiose à u paese di Gallia hè 8,6 %, vene à dì u più bassu di u Regnu Unitu. E duie organisazione riligiose i più cumune di u paese sò a [[Chjesa anglicana|Chjesa anglicana di u paese di Gallia]] (''Yr Eglwys yng Nghymru'') è a [[Chjesa cattolica rumana|Chjesa cattolica]]. Quest'ultima hè per u più cumposta da persone originarie d'altri paesi europei, soprattuttu l'[[Irlanda]]. Esistenu dinù bon parechji chjese indipindente (e ''chapels'') - esiti di a forte tradizione non confurmista gallese - chì per a maiò parte sò ragruppate in trè federazione : a [[Chjesa presbiteriana]] di u paese di Gallia (''Eglwys Bresbyteraidd Cymru'') - circa 38000 membri; l'Unione di l'indipindenti gallesi (''Undeb yr Annibynwyr Cymraeg'') - 36000 membri; l'[[Chjesa battista|Unione battista]] di u paese di Gallia (''Undeb Bedyddwyr Cymru'') - 25000 membri. === Musica === L'innu officiale di u paese di Gallia hè ''[[Hen Wlad Fy Nhadau]]'' (" ''L'anziana terra di i me Padri'' "), mentre chì ''[[God save the Queen]]'' hè l'innu officiale di u Regnu Unitu. U paese di Gallia hè reputatu per via di u numeru è a qualità di e so curale è fanfare. A musica tradiziunale hè ancu in piena rinascita. Frà i versi tradiziunali gallesi, omu pò cità ''[[Llwyn Onn]]''. === Sport === [[File:Millennium Stadium inside.jpg|thumb|250px|U [[Millennium Stadium|Millenium Stadium]] di [[Cardiff]] à u mumentu di u macciu di rugby.]] U sport u più populare in u paese di Gallia hè u [[rugby à XV]]. A [[Squatra di u paese di Gallia di rugby à XV]], ancu chjamatu XV di u Porru bench'elle fussenu trè piume di Struzzu ripprisintate annantu à u logu di a squatra, participeghja ogni annata à u [[turneu di e Sei Nazione]], cumpetizione ch'ellu hà vinta 23 volte. Dapoi u 1987, u paese di Gallia participeghja à a [[Cuppa di u mondu di rugby à XV]]. Hè statu mezu finalistu in u 1987 è u 2011. U rugby à XV in u paese di Gallia hè un sport più populare ch'è in u restu di l'[[isule Britanniche]]. Quattru squatre gallese participeghjanu à u [[Pro12]], cumpetizione ragruppendu e squatre irlandese, scuzzese è taliane : l'[[Ospreys]], e [[Llanelli Scarlets]], e [[Cardiff Blues]] è e [[Newport Gwent Draconi]], è ancu à a [[cuppa d'Europa di rugby à XV]]. 'Ssi club sò u fruttu di a riunione di club gallese, e squatre storiche sò per indettu [[Neath RFC]], [[Newport RFC]], [[Llanelli RFC]], [[Swansea RFC]] o ancu [[Cardiff RFC]]. 'Sse squatre disputanu avà u [[Campiunatu di u paese di Gallia di rugby à XV]], chì hè un campiunatu mezu prufessionnale. Dopu à u rugby, u sport populare di u paese di Gallia hè u [[ballò]]. Nanzu a so qualifica per u [[Campiunatu d'Europa di ballò 2016|Euru 2016]], a [[Squadra di u paese di Gallia di ballò]] ùn hà participatu ch'è à una sola fasa finale d'un grande turneu internaziunale : a [[Cuppa di u mondu di ballò di u 1958]], è hà aghjuntu i quarti di finale. Hà aghjuntu dinù i quarti di finale di u [[Campiunatu d'Europa di ballò 1976|Euru 1976]], à un'epica induve a fasa finale ùn principia ch'è à a tappa seguente. I club di ballò di u paese di Gallia participeghjanu, incù i club inglesi, à u [[Campiunatu d'Inghilterra di ballò]]. In u corsu di l'edizione 2015-2016, u solu club gallese ghjuchendu in prima divisione hè u [[Swansea City Assuciazione Ballò Club]]. Ma i ghjucadori s'illustranu dinù in 'ssu campiunatu, per indettu [[Ryan Giggs]]. == Persunalità == === Suvrani === * [[Owain Glyndwr]], principe gallese, liberatore di u paese à u seculu XV * [[Arrigu VII d'Inghilterra]], prima suvranu di a [[Casa Tudor|dinastia Tudor]] * [[Arrigu VIII d'Inghilterra]], sicondu suvranu di a dinastia Tudor * [[Edouard VI d'Inghilterra]], terzu suvranu di a dinastia Tudor * [[Maria Ia d'Inghilterra]], quarta suvrana di a dinastia Tudor * [[Elisabeth Ia d'Inghilterra]], quintu suvrana di a dinastia Tudor === Puliticanti === * [[David Lloyd George]], omu puliticu di u principiu di u seculu XX 53e Prima Ministru di u Regnu Unitu * [[Aneurin Bevan]], puliticante sucialistu, instauratore di a sicurezza suciale britannica * [[Gwynfor Evans]], puliticante naziunalistu === Riligiosi === * [[Patrick d'Irlanda]], évangélisateur di l'Irlanda === Attori è attrice === * Sir [[Anthony Hopkins]] * [[Matthew Rhys]], attore cunnisciutu per u so rollu Kevin Walker in a seria ''[[Brothers and Sisters (vigata televisiva)|Brothers and Sisters]]'', ma dinù u so rollu Philip Jennings, un spione di u KGB in a seria ''[[The Americans (vigata televisiva, 2013)|The Americans]]'' * [[Cristianu Bale]] incarna Batman in ''[[Batman Begins]]'', ''[[The Dark Knight]]'', ''[[The Dark Knight Rises]]'', hà dinù ghjucatu in l' ''[[Imperu di u sole]]'', ''[[American Psycho]]'', ''[[Shaft (filmu)|Shaft]]'', ''[[Terminator Rinascita]]'' * [[Richard Burton (attore)|Richard Burton]], cunnisciutu per i so rolli in : ''[[A Tunica]]'', ''[[Cleopatre]]'', ''[[A Notte di l'iguana]]'', ''[[Quale hà a paura di Virginia Woolf ? (filmu)|Quale hà a paura di Virginia Woolf ?]]'', ''[[L'Assassiniu di Trotsky]]'', ''[[1984]]'' * [[Catalina Zeta-Jones]] * [[Timothy Dalton]] era James Bond in : ''[[Tumbà ùn hè micca ghjucà (filmu, 1987)|Tumbà ùn hè micca ghjucà]]'' è ''[[Permessu da tumbà]]'' * [[John Rhys-Davies]], Gimli in a trilugia ''[[U Signore di l'anelli]]'' è Sallah in a trilugia d'''[[Indiana Jones]]'' * [[Terry Jones]], attore/realizadore cunnisciutu per esse statu membru di i [[Monty Python]] * [[Ioan Gruffudd]] chì hà in particulare ghjucatu in [[Titanic (filmu, 1997)|''Titanic'']], e vigate [[Ringer (vigata televisiva)|''Ringer'']] è [[Forever (vigata televisiva)|''Forever'']] * Luke Evans : attore === Musicanti === U paese di Gallia hè, sient'è e parole di l'innu officiale, ''gwlad beirdd hà chantorion'', un " paese di bardi è di cantadori ". Si ne pò cità un certu numeru. * [[Donald Swann]], pianistu è cumpusitore di canzone * [[Geraint Evans]], cantadore d'opera * [[Roger Glover]], bassistu di [[Deep Purple]] * [[Andy Bell (musicante)|Andy Bell]], bassistu d'[[Oasis (gruppu)|Oasis]], po chitarristu di [[Beady Eye]] * [[Tom Jones (cantadore)|Tom Jones]], cantadore di pop è di varietà * [[John Cale]], produttore è musicante di [[The Velvet Underground]] * [[Feeder]], gruppu di rock * [[Super Furry Animals]], gruppu di rock * [[The Stereophonics]], gruppu di rock * [[Manic Street Preachers]], gruppu di rock * [[The Automatic]], gruppu di rock * [[Lostprophets]], gruppu di rock * [[Bullet for My Valentine]], gruppu di metallu * [[Charlotte Church]], canterina * [[Katherine Jenkins]], canterina * [[Bryn Terfel]], cantadore d'opera * [[Margaret Price]], cantatrice * [[Gwyneth Jones]], supranu * [[Duffy (canterina)|Duffy]], canterina di pop/soul * [[Shirley Bassey]], canterina * [[Budgie (gruppu)|Budgie]], gruppu di rock * [[Bonnie Tyler]], canterina * Jim Rowlands, cantadore di Mirrorfield, rock celticu === Omini di lettere, scentifichi è artisti === * [[Dafydd ap Gwilym]], pueta * [[Thomas Edward Lawrence]] [[Ordine di u Bagnu|CB]], dettu '''Lawrence d'Arabia''' hè un'[[Archeulugia|archeulogu]], [[officiale]], [[avvinturiere]], [[spione]] è [[scrittore]] * [[Robert Recorde]], matematicu chì hà criatu u [[Segnu uguale]] * [[Bertrand Russell]], matematicu, filosofu, premiu Nobel di litteratura * [[Roald Dahl]], scrittore * [[Ken Follett]], scrittore * [[Richard Llewelyn]], scrittore, autore in particulare di ''Cum'ella era verde a me valle'' * [[John Cowper Powys]], scrittore * [[Dylan Thomas]], [[R. S. Thomas]], pueti * [[Augustus John]], artistu pittore di u seculu XX * [[Raymond Williams]] (1921-1988), criticu litterariu, scrittore è principale teoricu di e ''[[Cultural Studies]]'' * [[John Protheroe]], astrunomu, amicu di [[Harriot]], u prima custruttore di telescopii in l'isule Britanniche === Spurtivi === [[File:Gareth Edwards.jpg|thumb|[[Gareth Edwards]], [[mezu di mischiata]] da a [[Squatra di u paese di Gallia di rugby à XV|XV di u Porru]], un di i migliori ghjucadori di a storia di u rugby.]] * [[Colin Jackson]], atletu * [[Geraint Thomas]], curridore ciclistu membru di u [[Team Sky]] * [[Aaron Ramsey]], ghjucadore di ballò professiunale è capitanu di a squatra naziunale * [[Gareth Bale]], ghjucadore di ballò professiunale * [[Ryan Giggs]], ghjucadore di ballò professiunale: ghjucadore chì hà disputatu u più grande numeru di macci di u [[Campiunatu d'Inghilterra di ballò]]. * [[Ian Rush]], ghjucadore di ballò professiunale è celebre attaccante di [[Liverpool FC]] * [[Shane Williams]], ghjucadore di [[rugby à XV]] * [[Gareth Thomas]], ghjucadore di rugby à XV è [[rugby à XIII]] * [[Tom Shanklin]], ghjucadore di rugby à XV in i [[Cardiff Blues]] * [[Leigh Halfpenny]], ghjucadore di [[rugby à XV]] * [[Barry John]], [[Gareth Edwards]], [[JPR Williams]], [[Neil Jenkins]], [[Phil Bennett]], ghjucadori di rugby di u seculu XX * [[Nigel Owens]], arbitru di rugby in XV [[File:Giggs PL trophy.jpg|thumb|[[Ryan Giggs]] vince u trufeu di u [[Campiunatu d'Inghilterra di ballò]] ]] == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Gallese]] * ''[[Hen Wlad Fy Nhadau]]'' * [[Litteratura celtica gallese]] * [[Camminu di ferru di Talyllyn]] * [[Patagonia]] [[Categoria:Paese di Gallia|*]] [[Categoria:Mondu brittonicu]] [[Categoria:Nazione senza Statu]] 7gusesybkrfeqqjhe92x0pswhit6dve Richard Simmons 0 19633 361399 357837 2019-01-09T22:48:03Z 2600:8800:3980:2550:B555:73B3:EBC:FE89 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:RichardSimmonsSept2011.jpg|thumb|Simmons, [[2011]]]] '''Milton Teagle''' "'''Richard'''" '''Simmons''' hè un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Simmons, Richard]] [[Categoria:Americanu|Simmons, Richard]] oje6tsmzy1q0llaxlw5finbo8bcel7u Pedro Mosquera 0 19634 354625 354624 2016-07-21T19:37:21Z 90.37.4.100 wikitext text/x-wiki '''Pedro Mosquera Parada''' (natu in u [[21 d'aprile]] di u [[1988]]) hè un ghjucadore di ballò di u [[Deportivo de la Coruña]] in Spagna. [[Categoria:Ballò]] cd3c0trv0d9wkikhynadgjtg48dzrgz Garry Marshall 0 19635 358695 358691 2018-02-17T22:44:55Z 2602:306:83A9:3D00:611C:318C:C309:493E wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Garry Marshall January 2013.jpg|thumb|Marshall, [[2013]]]] '''Garry Kent Marshall''' ([[19 nuvembri]] di [[1934]] – [[19 di lugliu]] di [[2016]]) hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Marshall, Garry]] [[Categoria:Americanu|Marshall, Garry]] gz8pbjcmlm783h4eaqfa6v3tsbmdgon Ivana Miličević 0 19636 357318 357316 2017-07-07T02:28:56Z DARIO SEVERI 10718 Annullata la modifica 357316 di [[Special:Contributions/DARIO SEVERI|DARIO SEVERI]] ([[User talk:DARIO SEVERI|discussione]]) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ivana Miličević''' (26 [[Aprile]] 1974) hè un [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Miličević, Ivana]] [[Categoria:Americana|Miličević, Ivana]] 5575ysiujbwkkkzmf5wuzp2x86ku254 Jack Davis 0 19638 354635 2016-07-29T00:20:10Z MisterAnthony 11106 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Cartoonist Jack Davis.jpg|thumb|Davis, [[2016]]]] '''Jonathan Burton''' "'''Jack'''" '''Davis, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|american... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cartoonist Jack Davis.jpg|thumb|Davis, [[2016]]]] '''Jonathan Burton''' "'''Jack'''" '''Davis, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Davis, Jack]] [[Categoria:Americanu|Davis, Jack]] 5fru5grp52h2wyl4tavgat2yirkxw4x Emilio Estevez 0 19639 354716 354714 2016-08-11T17:41:13Z 177.79.26.14 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Emilio Estevez at the premiere of Bobby, Toronto Film Festival 2006.jpg|thumb|right|Emilio Estevez]] '''Emilio Estevez''' (12 [[Maghju]] 1962) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Estevez, Emilio]] [[Categoria:Americanu|Estevez, Emilio]] 42zjqqxq42teirev8q01hn2vktgpvyu Kevin Clash 0 19640 354643 2016-08-01T07:17:53Z MisterAnthony 11106 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Kevin Clash Elmo 2010 (cropped).jpg|thumb|Clash, [[2010]]]] '''Kevin Jeffrey Clash''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Kevin Clash Elmo 2010 (cropped).jpg|thumb|Clash, [[2010]]]] '''Kevin Jeffrey Clash''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Clash, Kevin]] [[Categoria:Americanu|Clash, Kevin]] 0vjfnwm7x6i0ixo4k73yjh6hpgeloca Cima à e Follicce 0 19641 354646 2016-08-02T10:44:45Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cima à e Follicce]] à [[Cima di e Fulicce]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cima di e Fulicce]] oyp28khi83kr1gn1irx9t3o90xrwig4 Tyler Perry 0 19644 354651 2016-08-03T09:24:43Z MisterAnthony 11106 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Gone Girl Premiere at the 52nd New York Film Festival P1070754 (15372927985).jpg|thumb|Perry, [[2014]]]] '''Emmitt Perry, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] Sta... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gone Girl Premiere at the 52nd New York Film Festival P1070754 (15372927985).jpg|thumb|Perry, [[2014]]]] '''Emmitt Perry, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Perry, Tyler]] [[Categoria:Americanu|Perry, Tyler]] a4liam0plwp8d0aji5t3qwt83ox87xr Danny DeVito 0 19646 354664 354663 2016-08-07T23:51:29Z MisterAnthony 11106 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Danny DeVito by Gage Skidmore 3.jpg|thumb|DeVito, [[2013]]]] '''Daniel Michael''' "'''Danny'''" '''DeVito, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|DeVito, Danny]] [[Categoria:Americanu|DeVito, Danny]] 9rz7bmcy0wlirfuy5n3m9jm7fbryybr Rance Howard 0 19647 358056 354674 2017-11-26T10:10:20Z 87.66.42.236 2017. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:RanceHoward.JPG|thumb|right|Rance Howard - [[Dicembre]] 2007]] '''Rance Howard''' (17 [[nuvembre]] 1928 - 25 [[nuvembre]] 2017) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Howard, Rance]] [[Categoria:Americanu|Howard, Rance]] b9ohi9nfeyq2lelw90algibtoyic5td Rè di machja 0 19649 354719 2016-08-13T13:10:54Z 86.219.78.178 Reindirizzamentu à [[Muschettu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Muschettu]] grbltbuilp8jj2du9iodyqrv1e36hlu Austinu Casanova 0 19650 364783 364782 2019-11-03T00:09:18Z 2A01:CB1C:CFD:C200:9DED:A99E:D9FA:D7AF /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Riventosa-village.jpg|250px|thumb|A Riventosa, u paese nativu di Austinu Casanova]] '''Austinu Casanova (Augustin in francese)''' ([[Riventosa]], 28 di [[Lugliu]] 1916 - [[Aiacciu]], 2008) hè una persunnalità pulitica è un autore [[corsu]]. == Biugrafia == Dumenicu Austinu Casanova, dettu "Maroccu", hè un resistente cumunistu di a [[Seconda Guerra Mundiale]], natu à a [[Riventosa]] in 1916. U so babbu ghjera Francescu Maria Casanova di [[Riventosa]], è a so mamma ghjera Ghjulia Mattea Grimaldi, di sterpa [[Corti|curtinese]] è [[Niolu|niulinca]] di [[Calacuccia]]. Austinu avìa urighjini algeriane da u so babbu è [[Spagna|spagnole]], [[Messicu|nahuatl]] è [[Sguìzzera|sguìzzere]] da a so mamma. Antifascista cunvintu, si oppone in 1940 à u regime di Vichy. Quandu u Fronte Naziunale hè statu strutturatu, ellu diventa u rispunsevule di l'urganizazione di u F.N in u cantone di [[Venacu]] cù Dumenicu Cesari, capu militare è Ghjuvan-Battista Giorgetti, rispunsevule puliticu (u Fronte Naziunale era un muvimentu di resistenza chì ùn hà benintesu nunda à chì fà cù l'attuale Fronte Naziunale). Austinu si occupa in particulare di i paesi di a [[Riventosa]], a [[Casanova]], u [[Poghju]] è [[Santu Petru di Venacu|San Petru di Venacu]]. À l'uccasione di a so attività, hà ricivutu in a so famiglia : Nunziu Benielli (da u cugnome di guerra Sambucucciu), Pierre Pagès (Georges), Petru Simonpietri (Papa) di Bastia. Quandu i trè ferroviarii Curtinesi (Ghjiseppu Ferrandi, Ghjacumu Antone Giacobbi è Matteu Marcelli) anu scappatu da a prighjone di [[Aiacciu]], anu trovu rifughju à a [[Riventosa]] in a famiglia Casanova, pò, cù l'aiutu di a famiglia Contini, à Amaghju (cumune di a Riventosa), chì hè diventatu a base di partenza di assai clandestini. U gruppu clandestinu cù u quale Austinu era in cuntattu rigulare hè statu cunduttu da Moise Ferrandi, chì avìa participatu à a riunione storica di Porri. Austinu era profundamente ligatu à a [[Corsica]] è à a so lingua, chì, dicìa : "hè cusì bella in a so diversità." Fù sepultu in 2008 à a [[Riventosa]], u so paese, chì era cusì impurtante pè ellu. Intantu avìa urighjini [[Spagna|spagnoli]], i so antenati erani di [[Spagna|Burgos]]. Durante a Seconda Guerra Mundiale, hà vissutu qualchi tempi a Costantina in Algeria, induve truvò un rifugiu, mentre era ricercatu da u corpu ausiliariu di e squadre d'azione di e Camisgie Nere. À partesi da l'autunnu di 1943, hà cumbattutu i fascisti in [[Italia]] trà Salernu è Siena cù a 3° Divisione di Fanteria di Algeria. == Altri Liami == * [[Seconda Guerra Mundiale]] * [[Storia di a Corsica]] * [[Corsica]] * [[Riventosa]] *[[Italia]] 153e8ha6slgqqfgichlze85x20my5gf Limp Bizkit 0 19651 354731 354730 2016-08-14T03:24:59Z Bluestone Beagle 10913 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Limp Bizkit 050709 Le Zénith (Paris).jpg|thumb|right|270px|Limp Bizkit in [[Le Zénith]], [[Parighji]], [[Francia]].]] I '''Limp Bizkit''' hè un gruppu di [[nu metal]] i [[rap metal]] [[Stati Uniti|americanu]], fundatu in [[1994]] à Jacksonville, [[Florida]], [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]. == Albumi == * [[1997]]: ''[[Three Dollar Bill, Yall$]]''. * [[1999]]: ''[[Significant Other]]''. * [[2000]]: ''[[Chocolate Starfish and the Hot Dog Flavored Water]]''. * [[2003]]: ''[[Results May Vary]]''. * [[2005]]: ''[[The Unquestionable Truth (Part 1)]]''. * [[2011]]: ''[[Gold Cobra]]''. * [[2016]]: ''[[Stampede of the Disco Elephants]]''. == Cronologia == <timeline> ImageSize = width:800 height:auto barincrement:20 PlotArea = left:100 bottom:60 top:0 right:20 Alignbars = justify DateFormat = dd/mm/yyyy Period = from:01/01/1994 till:07/07/2016 TimeAxis = orientation:horizontal format:mm Legend = orientation:horizontal position:bottom ScaleMajor = increment:1 start:1994 Colors = id:Vocals value:red legend:Vocals id:Bass value:blue legend:Bass id:Guitar value:teal legend:Guitar id:Drums value:purple legend:Drums id:DJ value:orange legend:DJ id:Keyboard value:yellow legend:Keyboard id:lines value:black legend:Albumi LineData = at:01/07/1997 color:black layer:back at:22/06/1999 color:black layer:back at:17/10/2000 color:black layer:back at:23/09/2003 color:black layer:back at:03/05/2005 color:black layer:back at:28/06/2011 color:black layer:back BarData = bar:Durst text:"Fred Durst" bar:Rivers text:"Sam Rivers" bar:Waters text:"Rob Waters" bar:Balsamo text:"Terry Balsamo" bar:Wes text:"Wes Borland" bar:Smith text:"Mike Smith" bar:Otto text:"John Otto" bar:Siegler text:"Sammy Siegler" bar:Lethal text:"DJ Lethal" bar:Scott text:"Scott Borland" PlotData= width:10 textcolor:black align:left anchor:from shift:(10,-4) bar:Durst from:01/01/1994 till:31/12/2005 color:Vocals bar:Durst from:01/01/2009 till:end color:Vocals bar:Rivers from:01/01/1994 till:31/12/2005 color:Bass bar:Rivers from:01/01/2009 till:end color:Bass bar:Waters from:01/01/1994 till:31/12/1994 color:Guitar bar:Balsamo from:01/01/1995 till:01/06/1995 color:Guitar bar:Wes from:01/06/1995 till:31/12/2001 color:Guitar bar:Wes from:01/06/2004 till:31/12/2005 color:Guitar bar:Wes from:01/01/2009 till:end color:Guitar bar:Smith from:01/01/2002 till:01/06/2004 color:Guitar bar:Otto from:01/01/1994 till:31/12/2005 color:Drums bar:Otto from:01/01/2009 till:end color:Drums bar:Siegler from:01/01/2005 till:31/12/2005 color:Drums bar:Lethal from:01/01/1996 till:31/12/2005 color:DJ bar:Lethal from:01/01/2009 till:01/03/2012 color:DJ bar:Lethal from:01/10/2012 till:31/12/2012 color:DJ bar:Scott from:01/01/1994 till:01/06/1997 color:Keyboard </timeline> == Ligami == * [http://www.limpbizkit.com Limp Bizkit] (en) [[Categoria:Gruppu di nu metal]] [[Categoria:Gruppu di rap metal]] rowl44iqgtv9pevvufo53krajcfwq8e Ariana Grande 0 19652 362159 362106 2019-05-15T02:57:17Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Ariana_Grande_Elle_2018.png|Ariana_Grande_Elle_2018.png]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Ebrahim|Ebrahim]] because: [[:c:COM:L|Copyright violation]]: source https://www.youtube.com/watch?v=DwDVd0SxDiw. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ariana Grande-Butera''' hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. {{DEFAULTSORT:Grande, Ariana}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] [[Categoria:Musicante]] exqtiewbn96eplqovbllguh4ddtaqzy Cristina Scabbia 0 19653 360314 354733 2018-10-15T22:11:18Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{I}} i [[Lacuna Coil]] {{c-supranu}} [[File:Cristina Scabbia Cropped.jpg|thumb|200px|Cristina Scabbia]] '''Cristina Adriana Chiara Scabbia''' ([[Milanu]], 6 ghjugnu 1972) hè una [[cantu|cantadora]] [[Italia|taliana]]. {{DEFAULTSORT:Scabbia, Cristina}} [[Categoria:Talianu]] [[Categoria:Musicante]] qzyez9fmj2me5w0pzgdn1tcimascavv Hayley Williams 0 19654 354734 2016-08-14T04:13:08Z Bluestone Beagle 10913 Hayley Williams in lingua corsa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:HayleyWilliamsSaoPaulo2014.jpg|thumb|200px|Hayley Williams]] '''Hayley Nichole Williams''' hè una [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. {{DEFAULTSORT:Williams, Hayley}} [[Categoria:Americana]] [[Categoria:Musicante]] e2eqttyl6lcl35uqb81qt6zuiyzvucw Miley Cyrus 0 19655 354735 2016-08-14T04:22:51Z Bluestone Beagle 10913 Miley Cyrus in lingua corsa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Miley Cyrus on 2015 Rock and Roll Hall of Fame Induction Ceremony (cropped).jpg|thumb|200px|Miley Cyrus]] '''Miley Ray Cyrus''' hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. {{DEFAULTSORT:Cyrus, Miley}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Americana]] [[Categoria:Musicante]] rza8hx46t8evk7zsos0fxq5w08xbu63 Dante Basco 0 19656 355236 354736 2016-09-27T10:56:41Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dante Basco Oct 2014 (cropped).jpg|thumb|Basco, [[2014]]]] '''Dante R. Basco''' (Pittsburg, [[California]], 29 [[aostu]] 1975) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Basco, Dante]] [[Categoria:Americanu|Basco, Dante]] 7u9eo8g5nq1cvdqunyue8y3ilf5rzn6 Avril Lavigne 0 19657 357315 354737 2017-07-07T02:24:37Z DARIO SEVERI 10718 Added data from wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Avril Lavigne, Today Show, 2013.jpg|thumb|200px|Avril Lavigne]] '''Avril Ramona Lavigne''' (27 [[Settembre]] 1984) hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]] [[Canadà|canadiana]]. {{DEFAULTSORT:Lavigne, Avril}} [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Canadà]] [[Categoria:Musicante]] 2sjo8we8gtid5o3xvw2kxpbuicducpm Bruno Kirby 0 19659 354742 354741 2016-08-14T09:22:10Z MisterAnthony 11106 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Bruno Giovanni Quidaciolu, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kirby, Bruno]] [[Categoria:Americanu|Kirby, Bruno]] l4bqblf1culg4jhg4v1jpgmm5ylkk4d Kevin Downes 0 19660 355113 355110 2016-09-15T18:03:25Z 86.219.207.36 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Kevin Downes''' (21 [[settembre]] 1972) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Downes, Kevin]] [[Categoria:Americanu|Downes, Kevin]] eyaaa6eea3avs40cmnppan3eczct4vt Melissa Joan Hart 0 19661 356633 354752 2017-03-04T12:31:47Z 2A01:CB1C:545:8B00:651B:A572:953:48B |Hart, Melissa Joan wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Melissa Joan Hart 2011.jpg|thumb|Melissa Joan Hart]] '''Melissa Joan Hart''' hè un [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Hart, Melissa Joan]] [[Categoria:Americana|Hart, Melissa Joan]] h22v096zmtv5nzhzxh8i6lqe4xu4gms Rihanna 0 19662 354761 354759 2016-08-17T09:58:51Z Lucstt15 11195 wikitext text/x-wiki [[File:Rihanna, 2010, Paris.jpg]] '''Robyn Rihanna Fenty''' hè un'attrice è cantadora barbadian. Ci hè divintata famosa in totu sa di lu munnu, quannu lu sò terzu Fotoalbum musicale, ''Good Girl Gone Bad'', vinni libbiratu. a1mvc2rn2g1xcfsrud4d6e95zj57ab7 Mark Curry 0 19663 355732 354766 2016-11-04T10:42:26Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Marcus G. Curry''' (Oakland, [[California]], 1 [[ghjugnu]] 1961) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Curry, Mark]] [[Categoria:Americanu|Curry, Mark]] rru3e56bl5o1837uzd39li7r2n2wdj8 Alex Kendrick 0 19664 354781 2016-08-20T22:22:10Z 179.169.124.4 Edições necessário para o bem da página por q wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Alex Kendrick''' (11 [[ghjugnu]] 1970) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Kendrick, Alex]] [[Categoria:Americanu|Kendrick, Alex]] sdjvpxfoca7v2nh3waj7aclu7o6t9w8 Giapponu 0 19665 362374 362369 2019-06-13T07:43:14Z Metropolis123456789 14207 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Japan.svg|thumb|right|A bandera di Giapponu]] '''Giapponu''' (in giapponu 日本国 '''Nippon-koku''') hè unu statu di l'[[Asia]] urientale, grande 377.972 km², incù 127.110.047 abitanti (2015). A capitale hè [[Tokiu]]. Imperu hè [[Naruhito]] [[Categoria:Asia]] [[Categoria:Giapponu]] 9244kcic5rl3gmtt2ds5csef14trkr4 Mungolia 0 19666 354801 354800 2016-08-23T09:32:30Z DARIO SEVERI 10718 + wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mongolia in its region.svg|thumb|Mungolia]] [[File:Flag_of_Mongolia.svg|thumb|Bandera di Mungolia]] A '''Mungolia''' (''Монгол Улс'') hè unu statu di l'[[Asia]], grande 1.566.000 km², incù 3.081.677 abitanti (2016). [[Categoria:Asia]] hbgrlsoxkccbftw4z8r7frpavob2f81 Lavu di Betaniella 0 19667 354931 354814 2016-08-31T23:11:47Z タチコマ robot 5376 Robot : répare une double redirection vers [[Lavu à a Vetta Niella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à a Vetta Niella]] 5rrz9apqzerefpxkogd0329g9maawul Reutlingen 0 19668 354843 354842 2016-08-24T04:12:34Z DARIO SEVERI 10718 + image Wikipedia (en) ++ wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Reutlingen in RT.svg|200px|right|thumb|Kassel]] '''Reutlingen''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 112.452 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.reutlingen.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg|Reutlingen]] llz0zllyokuruniv07r8ef80cxcja69 Heidelberg 0 19669 354849 354845 2016-08-24T04:33:07Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Heidelberg corr.jpg|250px|right|thumb|Heidelberg]] '''Heidelberg''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 154.715 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.heidelberg.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Heidelberg]] 2ksa3mot9ku3xcmd7qxlz5p5zh3u2dz Stuccarda 0 19670 354848 354847 2016-08-24T04:32:27Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Neues Schloss Schlossplatzspringbrunnen Jubiläumssäule Schlossplatz Stuttgart 2015 01.jpg|mini |220px|right|thumb|Stuccarda]] '''Stuccarda''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 612.441 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.stuttgart.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Stuccarda]] pb7ffdr0mfrco5xo78k4qffrmu98hqb Friburgu in Breisgau 0 19671 354851 354850 2016-08-24T04:41:59Z DARIO SEVERI 10718 + Liami wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Freiburg from above.jpg|200px|right|thumb|Friburgu]] '''Friburgu''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 222.203 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.freiburg.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg| Friburgu]] 7whdl7js4y7b5ihqhh49sg12kkp8kdr Karlsruhe 0 19672 354853 354852 2016-08-24T04:50:40Z DARIO SEVERI 10718 + image + Liami wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Karlsruhe town centre air.jpg|250px |right|thumb|Karlsruhe]] '''Karlsruhe''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 300.051 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.karlsruhe.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Karlsruhe]] 2zlkfl0459nmopn22etg3n0cjn9i267 Mannheim 0 19673 354856 354855 2016-08-24T04:57:54Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Mannheim Innenstadt.jpg|250px|right |thumb|Mannheim]] '''Mannheim''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 299.844 abitanti (2014). [[File:Mannheim-2014-Friedrichsplatz+Wasserturm-MA-054-059.jpg|250px|right |thumb|Mannheim]] == Liami == * [http://www.mannheim.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Mannheim]] 5eejk54ml180dt4ifxcnrzbu8nont2v Ulm 0 19674 354857 2016-08-24T05:01:26Z DARIO SEVERI 10718 Creating page Ulm wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Ulm Donauschwabenufer1.jpg|250px |right|thumb|Ulm]] '''Ulm''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 120.714 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.ulm.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Ulm]] b98dqn18puwuo46mwkp29d560cyscmd Heilbronn 0 19675 360418 360417 2018-11-04T11:39:09Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Heilbronn Innenstadt u Wartberg 20050918.jpg|250px|right|thumb|Heilbronn]] '''Heilbronn''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 119.841 abitanti (2014). ==Famiglia Alpron== A casata Alpron deriva da Heilbronn, città di [[Germania]]. Durante u XVIu seculu, assai famiglie anu cumpratu e so casate ereditarie una volta arrivati in [[Italia]]. Tanti [[Ebrei di Corsica|Ashkenaziti]] anu finitu pè fassi chjamà cù i nomi di e cità taliane induve risidìanu. Pè evità a persecuzione di l'[[Ebrei di Corsica|ebrei]], a casata [[Padovani|Alpron]] divenne [[Padovani|Padovano]]. == Liami == * [http://www.heilbronn.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Heilbronn]] 0yme8tjt798wyply2h1yeeaiq06i4pf Pforzheim 0 19676 354860 2016-08-24T05:10:26Z DARIO SEVERI 10718 Creating page Pforzheim wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:PF82s.jpg|250px|right|thumb|Pforzheim]] '''Pforzheim''' hè una cità [[Germania|tedesca]] di u statu federali (''land'') di [[Baden-Württemberg]]. Ci sò 119.291 abitanti (2014). == Liami == * [http://www.pforzheim.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di Baden-Württemberg |Pforzheim]] tn5mqw0prmziy2435309acmuh9md64o Clifton Davis 0 19677 355730 354864 2016-11-04T10:29:03Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Clifton Davis.jpg|thumb|Davis, [[2007]]]] '''Clifton Duncan Davis''' ([[Chicago]], 4 [[ottobre]] 1945) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Davis, Clifton]] [[Categoria:Americanu|Davis, Clifton]] dac68zvnxwg0qx8lf6i5y5j6esjwu45 David A. R. White 0 19680 354871 2016-08-26T18:00:53Z 177.79.27.135 Categorizem esta página por favor Ela foi muito bem feita más não tire esta wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''David Andrew Roy White''' (12 [[Maghju]] 1970) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|White, David A. R.]] [[Categoria:Americanu|White David A. R.]] 5ml4txm5uph7lx7g6z5oly912c8vlwn Burchini 0 19682 354891 354890 2016-08-28T11:42:42Z 86.219.192.153 /* Contruversie */ wikitext text/x-wiki [[File:Burqini.jpg|thumb|Donna in burchini]] U '''burchini''' (o '''burkini''') hè un tipu di [[custumu da bagnu]] feminile, chì copre interiamente u corpu, esclusi a faccia, e mane è i pedi<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>. Generalmente, hè cumpostu da dui pezzi: una [[tunica]] di media lunghezza incù una cuffia-hijab intigrata è i pantaloni da mette sottu à a tunica. ==Etimulugia== A parola "burchini" hè una [[parola macedonia]] chì unisce i termini [[burqa]] è [[bikini]], ed hè una [[marca rigistrata]].<ref>http://ahiida.com/|titulu=Ahiida® Pty Ltd]</ref> Eppuru, u burchini ùn copre u voltu cum'è in u burqa, ma hè più simile à u [[hijab]]. ==Storia== In u 1993 appariscenu i primi custumi da bagnu feminili produtti da l'impresa turca Hàşema. In Egittu, i primi custumi da bagnu islamichi fubbenu produtti è commercializzati à parte da l'annu 2000 incù u nome di "custumu da bagnu sharia" è "hijab da notu"<ref>http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/910379.stm</ref>: si trattava d'un custumu da bagnu à collu altu, incù e maniche è una piccula gonna da mette sopra i pantaloni longhi. In u 2004<ref>http://www.iodonna.it/attualita/in-prima-pianu/2016/08/18/vietare-u-burchini-in-spiaghja-falsa-prublemu-chì-face-sente-e-donne-musulmane-ancu-più-discriminate/</ref> a stilista [[australia]]na di mamma [[Libanu|libanese]] Aheda Zanetti, proprietaria di l'impresa [[Ahiida]], perfiziuneghja u design di u custumu da bagnu (à l'iniziu chjamatu "''hijood''"<ref>https://www.theguardian.com/world/2006/nov/28/religion.uk</ref>), chì hè brivettatu à parte da u 2007 incù u nome rigistratu "Burchini"<ref>http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/1535222/Aussie-lifesavers-recruit-Muslims-with-the-burchini.html</ref>, imprudendu materiale sinteticu lebbiu simile à i custumi nurmli da bagnu. U burchini fù aduttatu dopu da u guvernu australianu cum'è unu di i mudelli di divisa per u persunale feminile musulmanu impignatu in u salvamentu annantu à e spiaghje<ref>http://www.gioia.it/moda/tindenze/news/à u1566/burchini-custumu-da-bagnu-moda-islamica/</ref>. In u 2016 Aheda Zanetti sustene d'avè vindutu guasi 500000 pezzi in dodici anni, incù vendite in custante aumentu. Da u 2006 in i Stati Uniti 'ssu tipu di custumi sò cunnisciuti cum'è "splashgear". Altre dinuminazione sò "veilkini" è "MyCozzie". ==Descrizzione== U burchini, specificamente disignatu per e donne di riligione [[musulmana]], copre tuttu u corpu, fora di u visu, di e mane è di i pedi, sicondu i pretesi pricetti di l'[[islamismu]]. Parechji virsione ponu avè maniche è pantaloni corti (à duie terzi), è senza cuffia. Hè produttu incù materiale sinteticu lebbiu è elasticizatu, simile à i custumi nurmali da bagnu, à u fine di permette di nutà è d'asciuvà si prestu. U burchini hè statu discrittu cum'è a soluzione perfetta per e donne musulmane chì volenu avè a pussibilità di nutà, senza a necessità di spuglià si è svilà u so corpu. L'aspettu hè simile à quellu d'una [[muta subacquea]] dutata di cuffia intigrata, ma sustanzialmente più flessibile è micca fatta di [[neoprene]]<ref>[http://www.reuters.com/news/videu/videuStory?videuId=370 Intruducendu u burchini]</ref>. Inoltre hè moltu simile à u custumu usatu da i surfisti d'inguernu o in l'acque frete oceaniche è à u custumu da bagnu integrale da cumpetizione imprudatu in e ghjustre natatorie finu à u 2009. U burchini hè imprudatu ancu da donne [[Ebraismu ortudossu|ebreie ortudosse]], [[induismu|induiste]] è [[Mormunismu|cristiane mormone]]<ref>http://espressu.ripublica.it/attualita/2016/08/19/news/è-s'è-e-burchini-fosse-i-minigonna-dii-salafiti-1.280740</ref>. ==Contruversie== L'usu di u burchini hè calchì volta pruibitu in e piscine è altri lochi publichi per presunti mutivi igienichi. Eppuru, u burchini hè un custumu da bagnu rializatu incù u stessu materiale sinteticu ch'è i custumi nurmali da bagnu è, s'ellu hè currittamente purtatu, ùn comporta micca prublemi igienichi differenti rispettu à un custumu nurmale. Frà altru, u tissutu chì copre a testa funge da [[cuffia da notu]], chì tene i capelli. Inoltre, cuprendu guasi interiamente u corpu, u burchini pò cuntribuisce à a privenzione di u [[melanoma]] cutaneu<ref>http://www.socialnews.it/edituriale/edituriali/burchini/</ref>. D'estate di u 2009 parechji merri di l'Italia sittentriunale espunenti di a Lega Nordu anu emessu una seria d'ordinanze lucale per pruibisce l'usu di stu custumu in e piscine cumunale, non solu per mutivi igienichi ma ancu per "mantene a publica decenza è sirenità di l'altri bagnanti, specialmente di i criaturi". In parechji casi, eppuru, e sanzione sò state successivamente annullate da l'auturità ghjudiziaria. D'estate di u 2016 parechji cumune francese di a [[Costa d'Azurru]] anu pruibitu l'usu di u burchini annantu à e spiaghje per presunti mutivi d'ordine pubblicu<ref>http://www.cutidianu.net/esteri/cannes-vieta-burchini-1.2425535</ref>. == Note == <references/> s06mvlykm8ju8pghglcsvzp0weydzqh Gene Wilder 0 19683 354895 2016-08-30T01:41:50Z 24.251.24.185 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:GeneWilderMay07.jpg|thumb|Wilder, [[2007]]]] '''Jerome Silberman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * Listin... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:GeneWilderMay07.jpg|thumb|Wilder, [[2007]]]] '''Jerome Silberman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Wilder, Gene]] [[Categoria:Americanu|Wilder, Gene]] dcruexip5b44caggsa0wuf8wytg4cdz Lavu Maggiore 0 19684 354897 2016-08-30T09:18:47Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu Maggiore]] à [[Lavu Maiò]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu Maiò]] 734g52vatw7c59puhcg4ll6k9ux6fwi Lavu di Bettaniella 0 19685 354901 2016-08-30T09:51:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu di Bettaniella]] à [[Lavu à a Vetta Niella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à a Vetta Niella]] 5rrz9apqzerefpxkogd0329g9maawul Santa di u Niolu 0 19686 354917 2016-08-31T09:06:03Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Santa di u Niolu]] à [[Santa di Niolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santa di Niolu]] mm6hzpf3zj45nl1ylpws23075fj8vq0 Bolma rugosa 0 19689 354992 354991 2016-09-09T15:35:41Z 90.37.131.147 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''Bolma rugosa''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:CyprusPlioceneGastropod.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Bolma rugosa |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Classa | ''[[Gastropoda]]'' |----- | Sottuclassa | ''[[Vetigastropoda]]'' |----- | Ordine | ''[[Archaeogastropoda]]'' |----- | Famiglia | ''[[Turbinidae]]'' |----- | Generu | ''[[Zeus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Bolma rugosa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bolma_rugosa_01.JPG|250px]] |----- |} ''Bolma rugosa'' (Linnaeus, 1767) hè un molluscu gasteropode di a famiglia di i Turbinidi chì vive in guasi tuttu u [[Mare Terraniu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> L'anzianu nome scentificu cumunu di ''Bolma rugosa'' era ''Astraea rugosa''. Difatti, i ghjovani anu prulugamenti parechji zimbrunuti chì sò situati annantu à u basamentu di a cunchiglia chì, vista da insù, li danu l'aspettu d'una stella. Vene da quì u nome latinu ''Astrea'', chì significheghja ''astru''. ==Gioielleria== Hè rinumatu per a produzzione di u famosu [[ochju di Santa Lucia]] usatu ancu in gioielleria, chì in rialità hè l'operculu calcariu ch'è l'animale usa per chjude si à l'internu di a cunchiglia. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Bolma rugosa'' sò: * ''Astraea rugosa'' Linnaeus, 1758 * ''Solarium calcar'' Costa, 1861 * ''Trochus solaris'' Brocchi, 1814 * ''Turbo armatus'' Dillwyn, 1817 * ''Turbo rugosus'' Linnaeus, 1767 == Note == <references/> pgvpxohipua5ell42wv602fcxp55k4d Andy Serkis 0 19690 354993 2016-09-10T09:15:19Z 24.251.24.185 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Andy Serkis March 2015.jpg|thumb|Serkis, [[2015]]]] '''Andrew Clement''' "'''Andy'''" ''' Serkis''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. Ca... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Andy Serkis March 2015.jpg|thumb|Serkis, [[2015]]]] '''Andrew Clement''' "'''Andy'''" ''' Serkis''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. [[Categoria:Attore|Serkis, Andy]] lof0elarmc1gqyhtx6hftpfsnyuqk61 Verbania 0 19691 355005 2016-09-10T14:54:30Z Bart292CCC 10978 Pagina nova: '''Verbania''' hè una cumuna è una cità taliana, capilocu di u Verbanu, Cusiu è Ossola. Hè a diciannovesima cità Piemuntese per pupulazione, cù un'agglumerzione urbana chì r... wikitext text/x-wiki '''Verbania''' hè una cumuna è una cità taliana, capilocu di u Verbanu, Cusiu è Ossola. Hè a diciannovesima cità Piemuntese per pupulazione, cù un'agglumerzione urbana chì raghjunghje 30.500 abitanti. Hè un centru industriale è culturale. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Piemonte]] s50a7on1rc74qqibzhkcdjvp13pee5o E Cricche 0 19692 355024 2016-09-11T14:29:23Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[E Cricche]] a [[Punta à e Cricche]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à e Cricche]] f2sjxou5sndallv17tckbelu11yha58 A Cùccula 0 19693 355028 2016-09-11T14:33:43Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Cùccula]] a [[Capu à a Cùccula]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capu à a Cùccula]] bp49aqo2ha9s7jun1psmal6u44812x6 Lavu di Goria 0 19694 355034 2016-09-11T14:37:39Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu di Goria]] à [[Lavu à Goria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à Goria]] 6t58ocdcphzmht02fugvg71mwv5eemf U Stellu 0 19695 355036 2016-09-11T14:38:52Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[U Stellu]] a [[Monte Stellu]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte Stellu]] 66sblghhe8vo0hyatfuxz1qk3kyj2w1 Lavu di Cavacciole 0 19696 355039 2016-09-11T14:43:38Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu di Cavacciole]] à [[Lavu à e Cavacciole]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à e Cavacciole]] qx3znhtjh2bom8gn7f9w7ycls8thmtb Lavu di Pozzolu 0 19697 355043 2016-09-11T14:47:00Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu di Pozzolu]] à [[Lavu à u Puzzolu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à u Puzzolu]] qr4ij3kaudx6dv924s9vjqlbkfp8iai Lavu di Capitellu 0 19698 355046 2016-09-11T14:56:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lavu di Capitellu]] à [[Lavu à u Capitellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lavu à u Capitellu]] 5w9ng0e0twdep4et2rhnw5tuqp9xlzi Punta Capitellu 0 19699 355049 2016-09-11T14:56:38Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Punta Capitellu]] à [[Punta à u Capitellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à u Capitellu]] ai49bj3xkr93bzdlxpdyl868r4bh3ng Punta Capannedda 0 19700 355059 2016-09-11T15:13:15Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Punta Capannedda]] à [[Punta à a Capannedda]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à a Capannedda]] giejha97xhdfyf7fgqtwd9u7hih9099 Punta Betaniella 0 19701 355062 2016-09-11T15:14:16Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Punta Betaniella]] à [[Punta à a Vetta Niella]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à a Vetta Niella]] rs4w5li038fwofgrguttsrcvqrfyqyf Punta Cavacciole 0 19702 355066 2016-09-11T15:14:56Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Punta Cavacciole]] à [[Punta à e Cavacciole]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à e Cavacciole]] s7b5tlzlp9hvplxb9nom27s0r8628qa Punta Lattiniccia 0 19703 355069 2016-09-11T15:17:26Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Punta Lattiniccia]] à [[Punta à a Lattiniccia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Punta à a Lattiniccia]] 74xytkcs1rqmn3ge0lc25o91w895ubq Capu Ucellu 0 19704 355073 2016-09-11T15:19:45Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Capu Ucellu]] à [[Capu à l'Ucellu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capu à l'Ucellu]] l9n490w6rmfbgouqpxw4p5u1hu3c7cm Jon Lovitz 0 19705 355768 355101 2016-11-06T05:00:09Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:JohnLovitzWithPhilKonstantin.jpg|thumb|Lovitz, [[2010]]]] '''Jonathan Michael''' "'''Jon'''" '''Lovitz''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Lovitz, Jon]] [[Categoria:Americanu|Lovitz, Jon]] qnbickuwnl2a86kjbl70mk1cx69i6bu San Petrone 0 19706 355085 2016-09-12T09:42:27Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[San Petrone]] a [[Monte San Petrone]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte San Petrone]] 21qasdy4yuurnsjwa8zn4dpki098mnn L'Astu 0 19707 355088 2016-09-12T09:44:02Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[L'Astu]] a [[Monte Astu]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte Astu]] n7xfcfdadl04e9cx6vswh8r7f6xf7y9 U Cardu 0 19708 355090 2016-09-12T09:44:17Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[U Cardu]] a [[Monte Cardu]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte Cardu]] co72wg4sz3278deseg7naags97ub687 U Padru 0 19709 355093 2016-09-12T09:45:36Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[U Padru]] a [[Monte Padru]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monte Padru]] fq1yrtcek728busoxvptn9gxammlrcf Capu à Tiri Coscia 0 19710 364479 355095 2019-10-03T11:25:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki U '''capu à Tiri Coscia''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 079 metri. == Geugrafia == == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] [[Categoria:Monti di Corsica|Tiri Coscia]] ha2no1ie8wt5i7n67zawl1bmezz626q Cima à l'Alzatoghja 0 19711 364613 364612 2019-10-21T14:42:28Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cima à l'Alstatoghja]] à [[Cima à l'Alzatoghja]] wikitext text/x-wiki A '''cima à l'Alzatoghja''' hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 305 metri. == Girandulate == == In a cultura corsa == == Riferimenti == ==Da vede dinò== *[[Listinu di i Monti di Corsica]] == Ligami == [[Categoria:Monti di Corsica|Alzatoghja]] lx9wyf709b64ol1n4qu9vjwz1h6i2vm Jackie Chan 0 19712 355114 355112 2016-09-16T07:36:50Z DARIO SEVERI 10718 Corr. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jackie Chan TIFF 2005.jpg|thumb|right|Jackie Chan]] '''Jackie Chan''' ([[7 d'aprile]] 1954) hè un attore [[China|Chinese]]. [[Categoria:Attore|Chan, Jackie]] [[Categoria:Chinese|Chan, Jackie]] m91vbdplbn1ytu26krd4aemthfnaoow Amy Poehler 0 19713 355116 355115 2016-09-16T16:41:28Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Amy Poehler 2012.jpg|thumb|Poehler, [[2012]]]] '''Amy Meredith Poehler''' (16 Settembre 1971) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Poehler, Amy]] [[Categoria:Americanu|Poehler, Amy]] o52y5zn3jc721vgrw5dfdwrcf0k62ml Sulinzara (fiume) 0 19714 355164 355126 2016-09-21T00:14:46Z DARIO SEVERI 10718 + inf. wikitext text/x-wiki {{c}} [[File:Rivière Solenzara.JPG|thumb|250px|Sulinzara]] U '''Sulinzara''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]] chì nasci in col de Bavella. A lunghezza di u so corsu d'acqua hè 22 km.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Noti == <references/> == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 694xb74hjlvey4l75xtbe7206qs5z9p Steven Seagal 0 19715 355139 2016-09-20T18:02:10Z 177.112.66.207 Edições necessário para o bem da página por favor Ela foi muito bem feita más não tire esta página por favor Ela foi muito bem feita más wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Steven Seagal by Gage Skidmore.jpg|thumb|right|Steven Seagal]] '''Steven Frederic Seagal''' ([[10 d'aprile]] 1952) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Seagal, Steven]] [[Categoria:Americanu|Seagal, Steven]] tirhs8tkqjcs5fvb7xn0jsgorfcwtrm Vintisari 0 19716 355213 355156 2016-09-24T00:28:47Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Vintìsari]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vintìsari]] i7acl47x17jy3dugheliq7w5equhe1c Jason Alexander 0 19717 355769 355227 2016-11-06T05:00:20Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:AlanHornJasonAlexanderMay10.jpg|thumb|Alexander, [[2010]]]] '''Jay Scott Greenspan''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Alexander, Jason]] [[Categoria:Americanu|Alexander, Jason]] aoofhv28cf57y3zr5s8bxgpu5f9xufm Vin Scully 0 19718 355216 355215 2016-09-25T16:19:49Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Scully GM.JPG|thumb|Scully, [[2013]]]] '''Vincent Edward''' "'''Vin'''" '''Scully''' (The Bronx - [[New York (Statu)|New York]], 29 [[Nuvembre]] 1927) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Scully, Vin]] [[Categoria:Americanu|Scully, Vin]] 2ha30ntwjke4iks5p1b4h1oy6vwj3yg Alvernia è Rodanu è Alpi 0 19719 360036 355260 2018-08-26T10:44:47Z Jumpy01 11155 categuria wikitext text/x-wiki {{regione francese | regione=Alvernia è Rodanu è Alpe | nomeUfficiale=Auvergne-Rhône-Alpes | nomeLucale= | bandera= | capilocu=Lione | superficia= 69 711 | pupulazione=7 757 595 | densita=111 | dipartimenti=[[Ain]] (01), [[Allier]] (03), [[Ardèche]] (07), [[Cantal]] (15), [[Drôme]] (26), [[Isère]] (38), [[Loira]] (42), [[Alta Loira]] (43), [[Puy-de-Dôme]] (63), [[Rodanu]] (69D), [[Savoia]] (73) è [[Alta Savoia]] (74) | circundarii=39 | cantoni=242 | cumune=4 189 | situ=http://www.auvergnerhonealpes.eu/ | carta=Auvergne-Rhône-Alpes_region_locator_map.svg }} L''''Alvernia è Rodanu è Alpe''' (in [[lingua francese|francese]]:''Auvergne-Rhône-Alpes'') hè una [[regioni francesi|regione]] [[Francia|francese]]. Cumporta 12 dipartimenti: [[Ain]], [[Allier]], [[Ardèche]], [[Cantal]], [[Drôme]], [[Isère]], [[Loira]], [[Alta Loira]], [[Puy-de-Dôme]], [[Rodanu]], [[Savoia]] è [[Alta Savoia]]. U capilocu hè [[Liò]], chì hè a più grande cità di a [[regione]]. L'Alvernia è Rodanu è Alpe cunfina à u [[nordu]] cù a [[Burgogna è Franca Cuntea]], à [[levante]] cù a [[Svizzera]] è l'[[Italia]], à u [[sudu]] cù a [[Pruvenza, Alpe è Costa Azzurra]], à u sudu punente cù a [[regione]] di a [[Linguadoca è Russiglione è Meziornu è Pirenei]] è à punente cù a [[Nova Aquitania]]. [[Categoria:Regione francese]] 9kpidery52vmhd1yhrzsiyl6z80zngt Omid Djalili 0 19720 355285 355284 2016-10-01T23:34:49Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Omid Djalili 2010 Tribeca TFF Shankbone.jpg|thumb|Djalili, [[2010]]]] '''Omid Djalili''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Djalili, Omid]] [[Categoria:Americanu|Djalili, Omid]] l1tvgngpzny2kq2pkum8b2ozb4mticv Tsai Ing-wen 0 19721 355298 355297 2016-10-04T04:37:02Z DARIO SEVERI 10718 Agg. inf. Wiki inglesa wikitext text/x-wiki [[File:Tsai Ing-wen 2009 cropped.jpg|miniatura]] '''Tsai Ing-wen '''(31 [[aostu]] 1956) hè u presidente di a [[Taiwan]]. [[Categoria:Puliticante]] thtj5ma4ywxpnw5v3z0qbnj25dlwqcx Oliver & Company 0 19725 363119 358566 2019-07-18T19:29:17Z 2602:306:83A9:3D00:A43B:3712:2D7A:8660 pruned the genres, to match English Wikipedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Oliver & Company''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "Oliver è cumpagnia"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Oliver et Compagnie'') hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1988]] prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Feature Animation]] è publicatu u [[18 nuvembri]] di u 1988 da [[Walt Disney Pictures]]. U vinti sèttimu filmu d'animazione Disney, u filmu hè inspiratu da u classicu rumanzu di [[Charles Dickens]] ''[[Oliver Twist]]''. [[Categoria:Filmu di l'annu 1988]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] psqw7stwt47hptch0duljrxt9pi383u Categoria:Filmu di l'annu 1988 14 19726 355342 2016-10-08T09:50:08Z 2602:306:3384:9F00:7591:DD12:D854:9754 Pagina nova: [[Categoria:Filmu di l'anni 1980‎|1988]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1980‎|1988]] j24jw1z8vsktws52mvg6tuwfsp1n5vh Lady and the Tramp 0 19727 363148 363126 2019-07-23T13:26:59Z 2602:306:83A9:3D00:507F:336E:C4D9:1B60 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Lady and the Tramp''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A Signora è u vagabondu"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Belle et le Clochard'', corsu: "A bella è u vagabondu") hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale rumanze [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1955]] prudottu da [[Walt Disney]] è publicatu à u teatrini u 22 di giugnu di u 1955 da [[Walt Disney Studios Motion Pictures|Buena Vista Distribution]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1955]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] me0fbujhov9fiybt7191chm1k3geahs Categoria:Filmu di l'annu 1955 14 19728 355348 2016-10-08T10:04:27Z 2602:306:3384:9F00:7591:DD12:D854:9754 Pagina nova: [[Categoria:Filmu di l'anni 1950‎|1955]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1950‎|1955]] tmt8f5cyr0gi3bv2k0awfo3tube15ae One Hundred and One Dalmatians 0 19729 363122 358536 2019-07-18T19:53:43Z 2602:306:83A9:3D00:A43B:3712:2D7A:8660 reference: English Wikipedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''One Hundred and One Dalmatians''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "Centu è unu dalmati"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Les 101 Dalmatiens'', corsu: "I 101 dalmati") hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione di avventura [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1961]] prudottu da [[Walt Disney Productions]] è basatu annantu à u rumanzu di u 1956 ''[[The Hundred and One Dalmatians]]'' da [[Dodie Smith]]. Realizatu da [[Clyde Geronimi]], [[Hamilton Luske]], è [[Wolfgang Reitherman]], fù u diciassettimu filmu d'animazione di Disney. U filmu fù urigginariu publicatu à u teatrini u [[25 di ghjennaghju]] di u 1961 da [[Buena Vista Distribution]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1961]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 1tqj44niumshjpvvvvcioay5c3oi1np Categoria:Filmu di l'annu 1961 14 19730 355386 2016-10-08T22:05:48Z 2602:306:83A9:3D00:5087:5B9E:6FFE:3934 Pagina nova: [[Categoria:Filmu di l'anni 1960|1961]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1960|1961]] keia2m7r9498ruo8k6t9c1ca2m24cvj Jon Voight 0 19731 355388 2016-10-09T03:17:53Z 177.79.42.73 Edições necessário wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jon_Voight_2011.jpg|thumb|right|200px|Jon Voight]] '''Jonathan Vincent Voight''' ([[29 di dicembre]] 1938) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Voight, Jon]] [[Categoria:Americanu|Voight, Jon]] bthe0jz6s8iu73feg89b7bfmtmyx6uf The Clash 0 19732 362200 362198 2019-05-18T23:55:14Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki '''The Clash''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[Regnu Unitu|britannica]] chi hè statu fundatu à [[Londra]] in u 1976. I so membri si sò spiccati in u 1986. I membri eranu [[Joe Strummer]] (cantadore è tasitera), [[Mick Jones]] (chitarra è cantadore), [[Paul Simonon]] (chitarra bassu) è [[Topper Headon]] (batteria). U so stile hè una fusione di genere sfarenti, influenzati da u [[reggae]], da u [[rock]], da u [[dub]], da u [[funk]] è ancu da u [[jazz]]. == Albumi == * 1977 - The Clash * 1978 - Get Em Enough Rope * 1979 - London Calling * 1980 - Sandinista * 1982 - Combat Rock [[Categoria:Gruppu di rock]] 7vq258z7rvwes4wim272sife2qm6sg8 Gaelicu scuzzese 0 19733 356981 355435 2017-05-07T20:02:11Z Daphne Lantier 11509 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:WelcomeToQueenStreetFailteGuSraidNaBanrighinn Glasgow.jpg]] → [[File:Welcome to Queen Street Fàilte gu Sràid na Banrighinn Glasgow.jpg]] [[c:COM:FR#reasons|File renaming criterion #2]]: To change from... wikitext text/x-wiki [[File:Sanas.jpg|250px|thumb|[[Signaletica stradale bislingua]] in i Scottish Highlands.]] U '''gaelicu scuzzese''' (o ''Gaelicu scuzzesu''), ancu chjamatu simpliciamente ''scuzzese'' o anticamente ''erse'' (''Gàidhlig'' in a lingua stessa, da paragunà incù u nome ''Gaeilge'' di l'[[irlandese]]) hè una lingua appartinendu à u ramu [[lingue gaeliche|gaelicu]] di e [[lingue celtiche]], chì sò cullegate à a famiglia di e [[lingue indoeuropee]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè per u più parlatu in [[Scozia]] in i [[Highlands]] è l'[[Ebride]]. Hè dinù praticatu da une poche di cumunità di [[Nova Scozia]] à u [[Canada]], soprattuttu in l'[[Isula di u Capu Brittone]], per via di l'emigrazione di campagnoli scuzzesi cacciati fora per forza da i grandi pruprietarii terrani à u seculu XIX. 'Ssa forma di a lingua hè diventata u [[gaelicu canadianu]]. U gaelicu scuzzese hè ricunnusciutu da u [[Regnu Unitu]] cum'è [[lingua regiunale]] di a Scozia, sient'è a [[Cartula europea di e lingue regiunale o minuritarie]]. Dapoi una leghje di u parlamentu scuzzese vutata u 21 d'aprile di u 2005, hè [[Lingue in Scozia|lingua officiale di a Scozia]] (incù l'[[inglese]]). Hè usatu in a [[signaletica stradale bislingua]]. Cum'è lingua tradiziunale di i [[Gaels]], o [[Scots]] (i [[Celti]] venuti da l' [[Irlanda]] chì pupulonu u nordupunente di l'[[isule Britanniche]] versu u seculu V), u gaelicu occupa una piazza impurtante in a cultura tradiziunale scuzzese : custituisce a lingua storica di a forza parte di a [[Scozia]] attuale. Però, ùn ci vole micca à cunfonde u gaelicu scuzzese incù u [[scots]], lingua germanica, furmata à parte si da u [[vechju inglese]] parlatu in [[Nortumbria]]. U scots hè dinù ricunnusciutu cum'è lingua regiunale di a [[Scozia]]. U gaelicu scuzzese hè sturicamente ligatu à l'[[irlandese]], da induve u so nome anzianu di ''erse'', forma scots di a parola inglese ''Irish''. Difatti, i dui idiomi sò oghje menu differenti chì u [[francese]] da u [[talianu]]. Puru e duie lingue anu cuminciatu à diverge da u seculu V. U gaelicu scuzzese hà cunnisciutu mentre u periodu di e [[Grande invasione]] scambii culturali è linguistichi intensi incù l'altri populi di u nordu di l'[[isula di Brittania]]. S'è a prussimità ferma evidente, l'[[intellighjibilità mutua]] di e duie lingue ùn hè micca evidente. U Gaelicu scuzzese hè differente in tuttu da l'inglese è un locutore anglofunu ùn capiscerà micca una cunversazione in 'ssa lingua. == Caratteristiche == [[File:Loch_Uisgebhagh.jpg|thumb|250px|Loch Uisgebhagh, Benbecula, in l'Ebride di fora]] U [[santacroce]] gaelicu cumporta 18 lettere : a, b, c, d, e, f, g, h, i, a, m, n, o, p, r, s, t, u. Sturicamente, u nome d'ogni lettera era quellu d'un arburu (''ailm'' - olmu, ''beith'' - brith, ''call'' - nuciolu, è tira è tocca). U gaelicu scuzzese improda a [[flessione (linguistica)|flessione]] per distingue u [[Casu grammaticale|casu]] di i nomi, è i [[tempu (grammatica)|tempu]], [[modu (grammatica)|modu]], è [[diatesi]] di i verbi. A pronuncia di u gaelicu hè regita da a regula d'oru "Leathann ri leathann is caol ri caol" (e forte incù e forte è e debule incù e debule). E vucale forte sò a, o è u. E vucale debule sò e è i. Quandu una o parechje cunsunante sò piazzate trà duie vucale, quest'ultime devenu esse di listessu tipu. S'è omu nota e vucale debule "A", e vucale furzute "B" è e cunsunante "C", omu custata chì e cumbinazione A-C-B è B-C-A ùn occorrenu guasi mai (omu nuterà eppuru l'esistenza di une poche di eccezzione cum'è ''airson'', "cum'è" o ''esan'', "ellu"). U corullariu hè chì l'ortugrafia chì ùn ubbidisce micca à 'ssa regula hè sia culpevule, sia straniera. In a parola " Gà'''i'''dhl'''i'''g " per indettu, e cunsunante " dhl " sò circundate da vucale debule (i). Dinù, in a parola " u'''hà'''th'''hà'''nn ", e cunsunante " th " sò circundate da vucale forte (a). A grammatica gaelica pussede uni pochi di caratteristiche maestre : * L'ordine di e parole hè verbu-sughjettu-ogettu. * U gaelicu cumbineghja i prunomi incù e prepusizione per crià e " prepusizione cunghjucate " cum'è in altre lingue celtiche. Per indettu, ''aig'' (à) + ''mi'' (eiu) > ''agam''. * I prunomi esistenu sottu à duie forme : i prunomi rigulari (mi, thu, e, è cetera.) è i prunomi enfatichi (mise, thusa, esan...). * Cum'è in altre lingue celtiche (tale u [[brettone]] è u [[gallese]]), u gaelicu sprima u pussidimentu cù l'aiutu d'una pruposta: qualchì cosa hè ''à'' qualchissia. * Infine, u gaelicu pussede numerosi articuli definiti (chì dipendenu di u numeru, u generu, u casu, è di a lettera iniziale di u nome). Ignora l'articuli indefiniti, cum'è u gallese è u brettone anzianu. Hè di u gaelicu scuzzese ch'elle venenu e parole corse ''[[whisky]]'', ''[[clanu]]'', ''[[tartanu]]'' è ''[[stronziu]]''. == Nomi di lochi in gaelicu scuzzese == [[File:ScotlandGaelic2001.gif|thumb|250px|Ripartizione di i locutori di gaelicu scuzzese in e parochje di Scozia]] [[File:Dubh_Sgeir_The_sound_of_Jura.jpg|thumb|250px|Dubh Sgeir in l'isule MacCormaig, in l'Ebride di drentu]] * [[Aberdeen]] – ''Obar Dheathain'' * [[Aviemore]] – ''an Aghaidh Mhòr'' * [[Ayr]] – ''Inbhir Air'' * [[Brechin]] – ''Breichin'' * [[Cumbernauld]] – ''Comar nan Allt'' * [[Dingwall]] – ''Inbhir Pheofharain'' * [[Dornoch]] – ''Dòrnach'' * [[Dumfries]] – ''Dùn Phris'' * [[Dunblane]] – ''Dùn Bhlàthain'' * [[Dundee]] – ''Dùn Dèagh'' * [[Dunfermline]] – ''Dùn Phàrlain'' * [[Dunkeld]] – ''Dùn Chailleann'' * [[Dunottar]] - ''Dùn Fhothair'' * [[Dumbarton]] – ''Dùn Breatann'' * [[Edimburgu]] – ''Dùn Èideann'' * [[Elgin]] – ''Eilginn'' * [[Forres]] – ''Farrais'' * [[Fortrose]] – ''A' Chananaich'' * [[Fort William (Écosse)|Fort William]] – ''An Ghearasdan'' * [[Glasgow]] – ''Glaschu'' * [[Gleneagles]] – ''Gleann Eagas'' * [[Inverness (Écosse)|Inverness]] – ''Inbhir Nis'' * [[Kilmarnock]] – ''Cill Mhearnaig'' * [[Lismore]] – ''Lios Mòr'' * [[Paisley]] – ''Pàislig'' * [[Perth]] – ''Peairt'' * [[Rosemarkie]] – ''Ros Maircnidh'' * [[Santu Andrews]] – ''Cill Rìmhinn'' * [[Scone]] – ''Sgàin'' * [[Stirling (ville)|Stirling]] – ''Sruighlea'' * [[Stornoway]] – ''Steòrnabhagh'' * [[Whithorn]] – ''Taigh Mhàrtainn'' == Esempii di parole è infrasate corte in gaelicu scuzzese == [[File:Welcome to Queen Street Fàilte gu Sràid na Banrighinn Glasgow.jpg|250px|thumb|Benvinuta bislingua in a gara di Glasgow.]] * '''lang|gd|Fàilte''' [IPA|ˈfaːu/aʧə] " Benvinutu ! " * '''lang|gd|Halò''' [IPA|ˈhaloː] " Salute ! " * '''lang|gd|Ciamar hà tha thu?''' [IPA|ˈkʰjɛməɾə ˈhau] " Cume vai ? " * '''lang|gd|Ciamar hà tha sibh?''' [IPA|ˈkʰjɛməɾə ˈhaʃɪv] " Cume andate ? " * '''lang|gd|Tha mezu gu math''' [IPA|ˈhami kəˈmã] " Eiu vocu bè. " * '''lang|gd|Dè annu t-ainm hà tha ort?''' [IPA|dʒeːn ˈt̪ʰɛnəmə hɔɹʃt̪] " Cume ti chjami ? " * '''lang|gd|Dè annu t-ainm hà tha oirbh''' [IPA|dʒeːn ˈt̪ʰɛnəmə hɔɾəv] " Cume vi chjamate ? " * '''lang|gd|Is messa...''' [IPA|ˈsmiʃə] " Socu... " (Mi chjamu...) * '''lang|gd|Mar sin leat''' [IPA|ˈmaɹʃin u/aɛʰt̪] " À vede ci " (singulare) * '''lang|gd|Mar sin leibh''' [IPA|ˈmaɹʃin lev] " À vede ci " (plurale) == Da vede dinù == * [[lingue celtiche]] * [[lingue gaeliche]] * [[lingue in Scozia]] * [[Scrittori di lingua scuzzese]] * [[Litteratura in gaelicu scuzzese]] == Note == <references/> === Ligami esterni === * [http://www.dsl.ac.uk/dsl/ Dizziunariu online di scuzzese] * [http://www.smo.uhi.ac.uk/gaidhlig/ionnsachadh/bac/ ''Speaking Our Language'' - ''Bruidhinn ar Cànan''] [http://www.smo.uhi.ac.uk/ Sabhal Mòr Ostaig - Colaiste Ghàidhlig na h-Alba] - Criatu da u [[Sabhal Mòr Ostaig]], liceiu d'insignamentu sicundariu [[Categoria:Lingua scuzzese]] [[Categoria:Lingua di Scozia]] [[Categoria:Lingua di u Canada]] [[Categoria:Lingua officiale]] [[Categoria:Invintariu di lingue]] [[Categoria:Lingua in periculu di sparizione]] 3xo8rovfg0x3ggca9oru53zfnon6fcb Gaelicu scuzzesu 0 19734 355418 2016-10-11T19:08:36Z 86.219.77.167 Reindirizzamentu à [[Gaelicu scuzzese]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gaelicu scuzzese]] atb5lj2jrtirg5ebkofzta0x9idbci9 Joe Strummer 0 19735 355448 355421 2016-10-12T21:14:37Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q310052]] wikitext text/x-wiki {{c}} '''Joe Strummer''' hè u frontman di u gruppu di rock [[The Clash]] [[Categoria:Musicante|Strummer, Joe]] [[Categoria:Britannicu]] ibfg9y0w095z1cmdr1gnhvz8ah4mbkh Karl Jatho 0 19736 355451 355450 2016-10-13T09:04:42Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Karl Jatho''' - 3 [[ferraghju]] 1873, 8 dicembre 1933 - hè statu un inventore [[Germania|alimannu]] cunnsciutu pè esse unu di i piunnieri di l'Aeronautica. [[File:Jatho Zweiflaecher 1907 bei Lister Bockwindmuehle.jpg|thumb|right|L' aviò di Karl Jatho (1907)]] oqgxzl91g221sij9jbhjusddsrb6yy7 Jerry Lewis 0 19737 357568 355458 2017-08-20T18:31:26Z 2A02:A03F:1C46:B500:7522:A730:2007:EF0D 2017. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jerry Lewis Cannes 2013.jpg|thumb|Lewis, [[2013]]]] '''Joseph Levitch''' (1926-2017) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Lewis, Jerry]] [[Categoria:Americanu|Lewis, Jerry]] pij0cpdenvzd3bbovq1yzr4uautulu0 Caprera 0 19738 355468 355467 2016-10-15T14:43:46Z 90.37.155.45 /* Turisimu */ wikitext text/x-wiki L' '''isula di Caprera''' faci parti di l'[[arcipelagu di A Matalena]], in a cumuna di [[A Matalena]], situatu vicinu à a costa nordu uriintali di a [[Sardegna]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> U so culminu hè u ''Monti Teialonu'' chì aghjunghji i 212 metri sopra à a suparficia di u mari. L'isula, cuntendu una superficia di u 15.7 km2, hè a siconda isula di l'arcipelagu dopu à quidda di A Matalena à a quali idda hè culligata da un ponti. Com'è altri isuli di l'arcipelagu, Caprera faci parti di u [[Parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]] custituindu cussì un parcu naturali estremamenti prutettu, induva puchissimi abitanti vivini tuttu l'annu. == Giugrafia == [[File:Rochers de granit sur l ile de Caprera (Sardaigne).JPG|thumb|250px|Scogli di granitu annantu à l'isula di Caprera]] Di natura granitica, l'isula pussedi numerosi spazii buscosi, par u più di [[Pinu|pina]], è ancu maraviddosi litturali à rii incù splendidi vaddi rinosi altinarti incù elpali chì dani annantu à u mari. U culori di l'acqua hè d'un verdi cristaddinu intensa par via di a forza di i currenti chì parmetti di nittà a suparficia di l'acqua è di sbarazzà la di i particuli è di i graneddi di rena bianca. [[File:Maddalena_-_on_the_bridge_to_Caprera_-_panoramio.jpg|thumb|250px|U ponti chì leia A Matalena è Caprera]] ==Turisimu== [[File:Arcipelago_della_Maddalena,_Caprera_Cala_Napoletana_01.JPG|thumb|250px|Cala Napulitana]] Ci sò parichji spiaghji splendidi annantu à l'isula di Caprera. Si pò mintuvà: * Cala Napulitana * a spiaghja di U Relittu * Cala Andreani * Cala Sirena * Cala Garibaldi * Cala Purtesa * Cala Brigantina == Curiusità == [[File:Ile de Caprera (Sardaigne).JPG|thumb|250px|Vista di l'isula di Caprera]] U 12 di maghju 2007, u [[Ghjiru d'Italia]] di ciclisimu didicatu à l'aroi di i dui mondi hè passatu in Caprera par fistighjà u bicintinariu di a so nascita. == Centru di Vela == L'isula di Caprera aggronda una scola velica, a più impurtanti d'Italia, in u golfu di Portu Palma, chì hè stata fundata in u 1967. == Da veda dinò == * [[Sardegna]] * [[Gaddura]] [[Categoria:Isula di Sardegna]] [[Categoria:Isula di u mar' Tirrenu]] [[Categoria:Gaddura]] == Note == <references/> pjv8bctatxhjktpja4xyzwmdelyprl5 Fred Rogers 0 19739 355470 2016-10-16T05:28:40Z 24.251.24.185 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Fred Rogers White House.jpg|thumb|Rogers, [[2002]]]] '''Frederick McFeely''' "'''Fred'''" '''Rogers''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|america... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fred Rogers White House.jpg|thumb|Rogers, [[2002]]]] '''Frederick McFeely''' "'''Fred'''" '''Rogers''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Rogers, Fred]] [[Categoria:Americanu|Rogers, Fred]] d8jz0jh5065w8yut43fbiy8oklmjfi6 Peso cilenu 0 19740 355474 2016-10-18T02:05:44Z 181.73.21.214 Pagina nova: L''''peso cilenu''' (in spagnolu: ''Peso Chileno'') hè a muneta in [[Cile]]. [[Categoria:Cile]] wikitext text/x-wiki L''''peso cilenu''' (in spagnolu: ''Peso Chileno'') hè a muneta in [[Cile]]. [[Categoria:Cile]] 9h6vy88plrfi24hqg63pvpltzak23ax Santa Maria (Sardegna) 0 19741 355520 355506 2016-10-20T18:32:05Z 90.37.5.106 wikitext text/x-wiki '''Santa Maria''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]], in u Nordu di a [[Sardegna]] è à u sudestu di i [[bucchi di Bonifaziu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Faci parti di u [[Parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]]. == Giugrafia == [[File:Isola_di_Santa_Maria_-_Faro_di_Punta_Filetto_(01).JPG|thumb|250px|L'isula di Santa Maria]] Incù l'isuli di [[Budelli]] è [[Razzoli]] situati à menu d'una cintunara di metri à punenti è spiccati da u ''passu di l'Asineddi'', Santa Maria custituisci u gruppu d'isuli u più à u nordu di l'[[arcipelagu di A Matalena]]<ref name="ReSM">Veda [http://www.lamaddalenapark.it/vivi-il-parco/isulighja/razzoli-santa-maria Isuli Razzoli è Santa Maria] annantu à u situ di u [[parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]].</ref>. Di una superficia di 2 km2, Santa Maria hè l'isula a più bassa di tuttu l'arcipelagu incù u so rilevu abbastanza pianu chì culminighja à 69 metri in a Guardia di u Turcu. À a so estremità nordu, Santa Maria pussedi un isulottu culligatu dinuminatu A Presa chì hè accumpagnatu da l'isulottu di Capicciolu. L'isula pussedi uni pochi d'abitanti à l'annata, ma vedi a so pupulazioni crescia mentri l'istatina par via di uni pochi di infrastrutturi turistichi custituiti da una vintina di casi è un albergu, datendu da prima a missa in piazza di u parcu naziunali è di l'intardizzioni di custruiscia. == Storia == [[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Razzoli_(01).JPG|thumb|250px|L'isula vicinanti di Razzoli]] À u Medievu, l'isula era abitata da frati binidittini chì erani scappati da [[Bonifaziu]] è s'erani stabiliti in u munasteru Maria di Budellu custruisci annantu à Santa Maria, accupatu sin'à u seculu XVI po abbandunatu è sfattu à u seculu XIX par l'edificazioni di i casi novi di l'abitanti di l'isula. Santa Maria, è ancu l'isula vicinanti di Razzoli funi abitati à parta da u principiu di l'annati 1800 da i membri di a famidda Bertoleoni, l'avvinturieri chì culunizàni parichji isuli di l'arcipelagu è di a costa uriintali di a Sardegna (com'è [[Mortoriu]] è [[Tavulara]]). Difatti l'accupàni insinamenti à u 1960. L'isula fù usata in a siconda parti di u seculu XX da filmeri di filmi in particulari da [[Franco Solinas]] è ancu com'è locu di navigazioni è d'arretta di l'attori [[Gian Maria Volontè]] - chì hè suttarratu in [[A Matalena]]. Mentri una dicina d'annati, l'attori [[Roberto Benigni]] ebbi una casa in Santa Maria. ==Turisimu== I dui spiaghji più cunnisciuti di Santa Maria sò: * ''cala Santa Maria'', chì hè una di i più grandi spiaghji di l'arcipelagu sanu, incù 200 metri di rena bianca è fina fina * ''cala di Fossu''. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Razzoli]] [[Categoria:Isula di Sardegna]] [[Categoria:Isula di u mar' Tirrenu]] [[Categoria:Gaddura]] nr4nyof1oyx54up692rv00ywht965h4 Razzoli 0 19742 355528 355527 2016-10-20T19:25:41Z 90.37.5.106 /* Giugrafia */ wikitext text/x-wiki '''Razzoli''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]] situatu à l'estremità nordu di a [[Sardegna]] vicinu à i [[Bucchi di Bonifaziu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Custituisci incù altri isuli di l'arcipelagu, u [[parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena]]. == Giugrafia == [[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Razzoli_(01).JPG|thumb|250px|L'isula di Razzoli]] L'isula di Razzoli hà una superficia di 1.5 km quatrati è disponi d'un sviluppu custieru di 12,3 chilomitri. U vertici u più altu hè u ''Monti Cappeddu'' chì culminighja à 65 metri sopra à u liveddu di u mari. L'isula hè siparata da uni pochi di metri da l'isula di [[Santa Maria (Sardegna)|Santa Maria]] in u ''Passu di l'Asineddi''. U so aspettu dissumidda un pocu di quiddu di l'isuli vicinanti par causa d'alti scoddi, incù pochi spiaghji, eppuri certi sò rinumati com'è a ''Cala Lunga'', a ''Cala Cappeddu'' o ancu a ''Cala nozza''. ==Turisimu== Parichji spiaghji di Razzoli sò cunnisciuti, com'è: * ''Cala Lunga'': una piaghja di rena bianca, incù l'acqua linda è cristaddina * ''Cala Cappeddu'' * ''Cala Nozza'' L'accessu à 'ssi piaghji si faci solu par mezu d'imbarcazioni o bateddi. == Storia == [[File:Bonifacio_da_Razzoli.JPG|thumb|250px|Bonifaziu, vistu da Razzoli]] L'isula ùn hà mai stata abitata duranti tutta a so storia ma à spissu, di passaghju, i pastori di [[Bonifaziu]] ci purtaiani i so animali par pascia. In a parti nordu di l'isula, ci si trova un fanali sirvindu à l'uriintamentu marittimu. == Noti == <references/> ==Liami== * [http://www.sardegnaturismo.it/it/punto-di-interesse/razzoli-la-maddalena Razzoli: La Matalena (in talianu)]] ==Da veda dinò== * [[Santa Maria (Sardegna)|Santa Maria]] [[Categoria:Isula di Sardegna]] [[Categoria:Gaddura]] 9l3rgw7out8yrsf5uguv3vgewc55mo2 George Takei 0 19743 355772 355531 2016-11-06T05:02:55Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Loz takei 2015 side.png|thumb|Takei, [[2015]]]] '''Hosato Takei''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Takei, George]] [[Categoria:Americanu|Takei, George]] qhcthk83izlz9puw6slwbbtqd38fb7y Santu Stefanu (Sardegna) 0 19744 355557 355556 2016-10-22T13:35:27Z 90.37.5.106 /* Note */ wikitext text/x-wiki '''Santu Stefanu''' hè un'isula di l'[[arcipelagu di A Matalena]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè situata à u centru di a cala furmata trà l'isuli di [[A Matalena]] è [[Caprera]] è a costa nordu di [[Sardegna]], distanti di circa 1.5 km di a cità di [[Palau]]. == Giugrafia == [[File:La_Maddalena_-_Isola_di_Santo_Stefano_(01).JPG|thumb|250px|Santu Stefanu]] L'isula hè à l'intuttu custituita da [[granitu]] tirendu annantu à u rusulinu, cuparta da una [[machja]] dichjarinatu è di ciambugliu rucciosu. A so superficia hè circa 3 km quatrati, ciò chì ni faci a quarta isula di l'arcipelagu sanu. U so rilevu turmintatu culminighja à 101 metri à u monti Zuccaru. Ùn conta micca risidenti pirmanenti probbii, ma a mità à punenti di l'isula dipendi d'un paisolu-albergu chì appartinia in u 1970 à u [[Club Méditerranée|Club Med]]. 'Ssu centru turisticu hè dapoi u 1980 sfruttatu da a sucità taliana Valtur. A parti uriintali di l'isula hè una zona militaresca di a marina taliana. Vicinu à l'estremità punenti di l'isula si trova un isulottu ampiu un mezu ettaru chì purtaia tradiziunalmenti u nomu d'''Isulottu di a Paura''. Hè chjamatu ''Isulottu Roma'' dapoi ch'iddu ci hè statu edificatu, in u 1950, un munimentu à forma di [[culonna rustrali]] in mimoria à i 1352 marini di u curazzatu ''[[Roma (curazzatu)|Roma]]'', affundatu da l'aviazioni tedesca à l'intrata di i [[Bucchi di Bonifaziu]] mentri ch'iddu era à a testa d'una flotta partita da [[Ghjenuva]] è da [[A Spezia]] par metta si in manu à i Britannichi in [[Malta]]. == Storia == [[File:San-Stefano-From-Palau.jpg|thumb|250px|Vista annantu à l'isula dapoi u portu di [[Palau]] in Sardegna.]] À a fini di u seculu XVIII u riamu di [[Piemonti è Sardegna]] hà custruitu annantu à l'altezza à u sudupunenti di l'isula u forti San Ghjorghju (ancu chjamatu ''Forti Nabulionu''), distinatu à cuntrullà u strittonu chì spicca Santu Stefanu da a costa sarda. Hè quà chì [[Nabulionu Prima|Nabulionu Bonaparte]], tandu tinenti culuneddu d'artigliaria, presi parti à a so prima spidizioni militaresca fora di Francia, impatrunindu si di u forti u 23 frivaghju di u 1793 cù u fini di ghjirà i so cannona contru à A Matalena, senza riescia eppuri à tena 'ssa pusizioni. In fondu à una calanca si trova l'anziana cava di granitu di Villamarina ind'iddu fù sculpitu, annantu à una cummanda di [[Benito Mussolini]], un enormu bustu di l'amiragliu [[Costanzo Ciano]], distinatu à u so mausuleu vicinu à [[Livornu]]. A guerra po a caduta di u [[rigimu fascistu]] in u 1943 ùn parmissini micca di tarminà 'ssu travaddu, è a statua hè firmata sopr'à locu tali è quali. À buleghju ci si trovani dinò blocchi di granitu mezi zuccati. In u 1972, u [[Guvernu Andreotti II|sicondu guvernu]] di [[Giulio Andreotti]] cunciditi a zona militaresca à a [[US Navy|marina americana]] chì ci stalleti una basa aggrundendu i so [[suttumarini nucleari]]. 'Ssa cuncissioni hà piddatu fini di ghjinnaghju 2008, è l'installazioni sò rivinuti à a [[marina taliana]]. Hè à Santu Stefanu chì u [[Guvernu Berlusconi IV|guvernu]] di [[Silvio Berlusconi]] avia à l'iniziu dicisu di tena u Vertici di u G8 di luddu di u 2009, u locu essendu statu ritinutu par causa di u so isulamentu, chì ùn era micca espostu à manifistazioni di prutesti. Finalmenti, hè à [[L'Aquila]], culpita trè mesa più prestu da un terramutu, chì si tensi a riunioni. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Santa Maria (Sardegna)|Santa Maria]] * [[Razzoli]] [[Categoria:Isula di Sardegna]] [[Categoria:Isula di u mar' Tirrenu]] [[Categoria:Gaddura]] ihwwjz32noffsa3nt4ybopd94pi9z6z Beauty and the Beast 0 19745 358587 358581 2018-02-13T03:04:16Z 2602:306:83A9:3D00:AD86:54C4:5809:1C3D wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Beauty and the Beast''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A Bella è a Bestia"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Belle et la Bête'') hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale di fantasia rumantica [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1991]] prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Feature Animation]] è publicatu da [[Walt Disney Pictures]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1991]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] qb21hooyw83uddarodky0bxel6695o5 Categoria:Filmu di l'annu 1991 14 19746 355559 2016-10-23T03:10:55Z 162.206.200.84 Pagina nova: [[Categoria:Filmu di l'anni 1990|1991]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1990|1991]] ivg0gi7gbpp96t6z2nwswcs2qn4u8gf Categoria:1946 14 19747 355569 2016-10-24T08:52:29Z Pitpisit 11320 Creata dalla traduzione della pagina "[[:zh:Special:Redirect/revision/25856638|Category:1946年]]" wikitext text/x-wiki [[Categoria:Anni di u XX seculu]] fgxumh7vle8fame4rcz2trkio771q3l Sémillante 0 19749 355621 355620 2016-10-27T18:54:43Z 92.150.128.32 /* Storia */ wikitext text/x-wiki [[Image:Lavezzi.jpg|thumb|250px|Cimiteriu ind'iddi sò inumati i naufragati di a ''Sémillante''.]] A '''Sémillante''' era una [[fregata]] di a marina francesa di u XIXu seculu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> In u so viaghju dapoi l'[[arsanali]] di Tulò versu a [[guerra di Crimea]], naufragò à a larga di l'[[isuli Lavezzi]]. == Storia == [[File:Monument commémoratif à la Sémillante-gravure.jpg|thumb|250px|[[Jules Noël]] : Munimentu cummemurativu di u naufraghju di a Sémillante (1873, incisioni)]] A ''Sémillante'' chetta u portu di [[Tulò]] u [[14 di frivaghju]] [[1855]], cummandata da u capitanu Jugan, à distinazioni di a [[Crimea]] ([[mari Neru]]) par arricà à i forzi francesi vivari, rinforzi in truppa è in matiriali par fà a guerra à a Russia. U so equipaghju conta 293 omini, oltri u so statu magiori. À bordu, hà piddatu piazza un distaccamentu di 393 militari di l'armata di tarra incù un impurtanti matiriali (cannona, murtaii, munizioni, vivari...). A Sémillante hè piddata in una timpesta trimenti à u largu di a [[Sardegna]] è u so cummandanti dicidi di passà da i bucchi di [[Bonifaziu]], à l'[[isuli Lavezzi]], in una zona di zecchi è di scoddi. Spinta da una raffica di sudu, a Sémillante pichja à una vilucità stimata à 12 [[Nodu (unità)|nodi]] una [[zecca (mari)|zecca]] signalata da una boa. Sciappata da l'impittatura, sprafunda in a nuttata da u 15 à u 16 frivaghju di u 1855. Tuttu hè statu subitu subitu abissatu. U 18 di frivaghju, i prima cadavari, certi frastagliati in tuttu, sò turrati annantu à i grevi da i currenti. Sò tutti inumati dopu annantu à l'isula, par via di a mancanza di medii di trasportu, da una curvata di 50 suldati, staccati in rinforzu di i marini. U 20 frivaghju, u numaru di corpi inumati s'ammonta à 250. ==U cimiteriu== [[Image:Pyramide de la Sémillante sur les îles Lavezzi.jpg|250px|thumb|Piramida di granitu custruita in umaghju à i vittimi di u naufraghju.]] Annantu à i 700 omini à latu di a ''Sémillante'', 560 riposani in i dui cimiterii di l'isula. L'altri 136 corpi (è u statu magiori) ùn sò micca stati ritruvati. Soli u capitanu Jugan è u cappiddanu sò stati idantificati. A placca annantu à u palazzu di i cimiterii annantu à l'[[isula Lavezzu]] mintuvighja : ''À a mimoria di l'ufficiali di l'armati di tarra è di mari chì ani truvatu a morti in u naufraghju di a ''Sémillante'' u 15 di frivaghju [[1855]] versu meziornu.'' ''I so resti sò cunfusi quì incù quiddi di i so omini uniti in u riposu aternu com'iddi l'erani in u duveri. Chì i so nomi fussini cunnisciuti par parmetta ci d'anurà a so mimoria.'' Stu incipit in a mimoria di i naufragati hè suvitatu da una piccula lista di nomi chì i so resti sò suttarrati quì. I cimiterii cumprendini altri placchi esurtendu à prigà par tali o tali naufragatu... == Bibliugrafia== * [[Alphonse Daudet]], ''L'Agunia di a "Sémillante"'' (in ''Lettari di u me mulinu'') (in francesu) * Ghjirolmu Lorenzi, ''U sangui in i veli (Ghjurnali di bordu)'' [rumanzu], Borgu, ed. Mediterranea, 1998 (in francesu) * Danielle Favereau, ''A Sputica Storia di a " Sémillante "'' [rumanzu], Bastia, ed. Anima Corsa, 2003 (in francesu) * Dumenicu Milano, anzianu merri di Bonifaziu, ''U Naufraghju di a " Sémillante "'', ed.1980 ==Liami== * [http://www.interromania.com/corsu-cismuntincu/impara-u-corsu/ducumentu/isule-lavezi-10615.html Interromania, Ducumentu: Isule Lavezzi]] * [http://www.corse.fr/Mostra-Mare-Nostrum-les-Corses-et-la-mer-di-u-2-di-lugliu-a-u-30-di-dicembre-di-u-2011-a-u-Museu-di-a-Corsica-in-Corti_a3239.html Mostra "Mare Nostrum, i Corsi è u mari" di u 2 di luddu à u 30 di dicembri di u 2011 à u Museu di a Corsica in Corti]] == Noti == <references/> [[Categoria:Fregata francesa]] [[Categoria:Relittu di u mari Terraniu]] [[Categoria:Munimentu storicu di Corsica]] 43xoqxtl5x00i8f3aphrvktvggv58pe Susie Essman 0 19750 355773 355634 2016-11-06T05:03:04Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Susie Essman at the 2009 Tribeca Film Festival.jpg|thumb|Essman, [[2009]]]] '''Susan''' "'''Susie'''" '''Essman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Essman, Susie]] [[Categoria:Americanu|Essman, Susie]] 06rp6zrjlzyv0ruy0rnn7asvkrl833a Bob Newhart 0 19752 355774 355635 2016-11-06T05:03:12Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Comedian Bob Newhart.jpg|thumb|Newhart, [[2002]]]] '''George Robert''' "'''Bob'''" '''Newhart''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Newhart, Bob]] [[Categoria:Americanu|Newhart, Bob]] skl3288q1q3dozc4ys28y1n9jumlirk SpongeBob SquarePants 0 19754 363103 357125 2019-07-17T22:52:12Z 2602:306:83A9:3D00:8C8A:9134:4DA7:A101 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''SpongeBob SquarePants''''' hè una seria di televisione d'animazione e cumedia americana creata da [[Stephen Hillenburg]] pè [[Nickelodeon]]. [[Category:Televisione]] nfx08yt920v2whru5z530j6gqqgnapp Flumendosa 0 19755 363212 355657 2019-08-11T17:18:20Z Jumpy01 11155 cat, w wikitext text/x-wiki [[File:Lago_basso_flumendosa_sardegna9.JPG|thumb|300px|U Flumendosa]] U '''Flumendosa''' hè u sicondu [[fiumu]] di [[Sardegna]], ghjusta daretu u [[Tirsu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Giugrafia == Pidda a so fonti in u massicciu di u [[Gennarghjentu]], in a [[pruvincia di Nuaru]], à u pedi di a [[Punta Perdida d'Aria]] à 1270 metri d'altitudina. Si lampa in u [[Mar' Tirrenu]] di paru à i cità di [[Muravera]] è [[Villaputzu]], in a [[pruvincia di Cagliari]]. Prima a custruzzioni d'una vigata di [[diga|dighi]] chì imbarrani u so corti è quiddu di u so [[affluenti]], u fiumu avia un ghjettu di 22 m3/siconda incù un massimu di 730. U so [[Bacinu virsanti|bacinu]] hà una suparficia di u 1775 km quatrati. U fiumu era chjamatu ''Saeprus'' da i [[Roma antica|Rumani]]. == Lavi artifiziali == [[File:Bacino artificiale sul Fiume Flumendosa - panoramio.jpg|thumb|250px|Bacinu artificiali annantu à u Flumendosa]] U so corti hè imbarratu in dui posti da dighi impunenti. U prima rampali hè statu rializatu trà 1948 è 1949 in a vola di'' [[Bau Muggeris]]'', à 801 metri d'altitudina. 'Ssu rampali crea u ''lavu altu di u Flumendosa''. A so lunghezza hè 6 km, a so larghezza 1.5 km è a so capacità 61 milioni di m3. Trè cintrali idruelettrichi suttarranii culligati da gallarii è da cundutti furzati sò usati par a pruduzzioni d'energia elettrica. L'acqui si lampani in u lavu artifiziali di ''sa Teula'' à livanti di ''Villagrande Strisaili'' à un'altitudina di 240 metri è da quà inviati in a [[pianura di Tortolì]] cù u fini d'[[irrigazioni|irrigà]] vasti zoni circunvicini. [[File:Lago Basso del Flumendosa.jpg|thumb|250px|U lavu bassu di u Flumendosa]] A siconda diga chì hè stata rializata in u 1952 si situighja à un'altitudina di 268 metri di paru à u [[Nuragu]] Arrubiu è forma u ''lavu di u mezu Flumendosa''. 'Ssu sicondu lavu hè monda più maiò chì u prima ed hè lungu 17 km, largu circa 500 metri è a so capacità hè di 317 milioni di m3. Pruduci dinò l'[[energia idruelettrica]] è i so acqui sò usati par l'irrigazioni di u [[Campidanu]]. Una gallaria u cullega à u lavu artifiziali di u [[Mulargia]]. == Erusioni == U cursu di u Flamendosa suvita prufundi è spittaculari vaddi scavati in a rocca. Attraversa i furesti densi suvitendu ambienti naturali è diffarenti. In u corsu di i millennii, hà scavatu in prufundità a parti miridiunali di u massicciu di u [[Gennarghjentu]] siparendu lu à u nordu di u'' [[monti Perdedu]] '' è dividindu à punenti l'''[[altupianu di u Sarcidanu]]'' di i calcagna di [[Seulo]] è di [[Sadali]]. I scudderi monda alti, fruttu di l'erusioni di i so affluenti annantu à i rocchi calcarii, sò monda spittaculari. I so affluenti ani dinò criatu vaddi prufundi da induva si poni ammirà i famosi ''calcagna''. == Affluenti == [[File:Ponte sul Flumendosa.jpg|thumb|250px|Ponti annantu à u Flumendosa]] * riu ''Narbonionniga'' * riu ''Arrudopiu'' * riu ''Calaresu'' * riu ''a so Frusca'' * riu ''Nuluttu'' * riu ''Flumineddu'' * riu ''Gruppa'' * riu ''Mulargia'' * riu ''Bintinoi'' * riu ''Spigulu'' * riu ''s'Acqua Callenti'' * riu ''Uri'' == Noti == <references/> [[Categoria:Sardegna]] ojemdg86gskpes0gix22ty98oiouxz0 Mitch Hedberg 0 19756 355669 355665 2016-11-03T01:50:59Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Mitchell Lee''' "'''Mitch'''" '''Hedberg''' ([[Saint Paul (Minnesota)]], 24 [[Ferraghju]] 1968 - [[Livingston, New Jersey|Livingston]] ([[New Jersey]]), 30 [[Marzu]] 2005) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Hedberg, Mitch]] [[Categoria:Americanu|Hedberg, Mitch]] bic68c96queqi75fvj6fdc0r2psjffw Kali Rocha 0 19757 363101 355778 2019-07-17T22:11:18Z 2602:306:83A9:3D00:8C8A:9134:4DA7:A101 u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Kali Michele Rocha''' (born [[5 di dicembre]] di [[1971]]) hè un attrice americana. [[Categoria:Attrice|Rocha, Kali]] [[Categoria:Americana|Rocha, Kali]] aryc000cx77x12uv5ydx3g3t1d3e0ze The Simpsons 0 19758 363146 363145 2019-07-23T13:18:50Z 2602:306:83A9:3D00:507F:336E:C4D9:1B60 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Logo The Simpsons.svg|thumb|220px|U logu americanu di a serìa]] '''''The Simpsons''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "I Simpson"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''Les Simpson'') hè una sitcom d'animazione [[Stati Uniti d'America|americana]] creata da [[Matt Groening]] pè [[Fox Broadcasting Company]]. == Da vede dinò == * [[Family Ties]] * [[ICarly]] * [[Liv and Maddie]] * [[Spin City]] * [[The Big Bang Theory]] [[Categoria:Sitcom|Simpsons, The]] bprptk6jad2fm1nz94buhntkm2q0ade Manitoba 0 19759 355723 355722 2016-11-04T08:59:29Z DARIO SEVERI 10718 Added map wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Manitoba in Canada.svg|thumb|Manitoba - Canadà]] A '''Manitoba''' hè una pruvincia federale di u [[Canadà]]. Hà una superficia di 649.950 km² è tene una populazzione di 1.208.268 abitanti (2011). A capitale hè [[Winnipeg]] (663.617 abitanti). [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] 2mddw42f1e4sp6sq5om0ve31lw3qt0w Saskatchewan 0 19760 355725 355724 2016-11-04T09:21:41Z DARIO SEVERI 10718 Added file wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saskatchewan in Canada.svg|thumb|Saskatchewan - Canadà]] U '''Saskatchewan''' hè una pruvincia di u [[Canadà]], hà una superficia di 651.900 km² è tene una populazzione di 1.033.381 abitanti (2011). A capitale hè [[Regina]] è a cità più grande hè [[Saskatoon]]. [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] 44ovjghnbwiz16qqo7zwwz6p37g3rc7 New Brunswick 0 19761 355727 355726 2016-11-04T09:30:47Z DARIO SEVERI 10718 Added image wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:New Brunswick in Canada.svg|thumb|New Brunswick - Canadà]] U '''New Brunswick''' hè una pruvincia di u [[Canadà]], hà una superficia di 72.908 km² è tene una populazzione di 751.171 abitanti (2011). A capitale hè [[Fredericton]] (56,224 abitanti). [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] t1anfmr73szmc0ismp02u5c2lipxudh Kevin Meaney 0 19774 355771 355770 2016-11-06T05:01:32Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Kevin Gerard Meaney''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Meaney, Kevin]] [[Categoria:Americanu|Meaney, Kevin]] on9cxw5pn4qsssle841ccprz3906bgw Tim Curry 0 19775 355776 355775 2016-11-07T03:21:38Z 24.251.24.185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tim Curry 01.jpg|thumb|Curry, [[2005]]]] '''Timothy James''' "'''Tim'''" '''Curry''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Curry, Tim]] [[Categoria:Americanu|Curry, Tim]] czy078jydumys0i5j7x9lhjqkoizpn3 8 di nuvembre 0 19776 355826 355824 2016-11-13T03:01:20Z 2602:306:83A9:3D00:A9C5:C1D2:C103:D1D9 Reindirizzamentu à [[8 nuvembri]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[8 nuvembri]] gyui575vli34eozgv6dqk4nmpacnmrx Regnu di Gallura 0 19777 355819 355818 2016-11-12T19:51:58Z 92.158.5.242 Reindirizzamentu à [[Regnu di Gaddura]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regnu di Gaddura]] lxvq2csew80j05o3sym2fpeoxlbxiyj Artie Lange 0 19778 355827 2016-11-13T03:48:37Z 24.251.87.219 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Artielangesit.jpg|thumb|Lange, [[2006]]]] '''Arthur Steven''' "'''Artie'''" '''Lange, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==D... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Artielangesit.jpg|thumb|Lange, [[2006]]]] '''Arthur Steven''' "'''Artie'''" '''Lange, Jr.''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Lange, Artie]] [[Categoria:Americanu|Lange, Artie]] at9koo5lr7gbdgwfsj2jf4qi64pfok9 Khary Payton 0 19779 355830 2016-11-14T03:08:10Z 24.251.87.219 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Khary Payton 2014 (cropped).jpg|thumb|Payton, [[2014]]]] '''Khary Payton''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== *... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Khary Payton 2014 (cropped).jpg|thumb|Payton, [[2014]]]] '''Khary Payton''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Payton, Khary]] [[Categoria:Americanu|Payton, Khary]] 7pa78pi8l0jnf79hcdsabcccme4g4rk Ugo Foscolo 0 19780 355869 355868 2016-11-26T16:52:06Z 86.219.204.68 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Foscolo.jpg|thumb|right|200px|Ugo Foscolo]] '''Ugo Foscolo''' hè statu un pueta, scrivanu è autore di teatru [[Italia|talianu]]. Era natu u 6 di ferraghju di u 1778 à [[Zacinto]] (ìsola [[Grecia|greca]] in u [[Mare Joniu]], in issu tempu pussessione di a [[Republica di Venezia]]) è hè mortu u 10 di sittembre di u 1827 à [[Londra]]. == Opere == [[File:Foscolo - Dei sepolcri, 1809 - 6059669 TO0E070314 00003.jpg|thumb|''Dei sepolcri'', 1809]] === Puesia === * ''A Napoleone Bonaparte liberatore'' (1799) * ''A Luigia Pallavicini caduta da cavallo'' (1800) * ''All'amica risanata'' (1802) * ''Non son chi fui, perì di noi gran parte'' (1802) * ''Che stai?'' (1802) * ''Te nutrice alle Muse'' (1802) * ''E tu ne' carmi avrai perenne vita'' (1802) * ''Perché taccia il rumor di mia catena'' (1802) * ''Così gl'interi giorni in luogo incerto'' (1802) * ''Meritamente, però ch'io potei'' (1802) * ''Solcata ho la fronte'' (1802) * ''Alla sera'' (1803) * ''A Zacinto'' (1803) * ''Alla Musa'' (1803) * ''In morte del fratello Giovanni'' (1803) * ''Dei Sepolcri'' (1806) * ''Le Grazie'' (nen finì) === Teatru (tragedie) === * ''Tieste'' (1795) * ''Aiace'' (1810-1811) * ''Ricciarda'' (1813) === Prosa === * ''Ultime lettere di Jacopo Ortis'' ([[romanz]]) (1797) * ''Dell'origine e dell'ufficio della letteratura'' (1809) * ''Essays on Petrarch'' (1823) * ''Discorso sul testo della Divina Commedia'' (1825) * ''Discorso storico sul testo del Decamerone'' (1825) m2cqw2ojbojn7imbvp5hstmp93crkac Brooks Wheelan 0 19781 355832 2016-11-16T04:52:36Z 24.251.87.219 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Brooks Wheelan, 2012.jpg|thumb|Wheelan, [[2012]]]] '''Brooks Patrick Wheelan''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò=... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Brooks Wheelan, 2012.jpg|thumb|Wheelan, [[2012]]]] '''Brooks Patrick Wheelan''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Wheelan, Brooks]] [[Categoria:Americanu|Wheelan, Brooks]] qe6y3urlfd8c3v0wdjnpgjvh63asnae The Ren & Stimpy Show 0 19782 357123 355837 2017-05-29T07:19:20Z 72.173.166.93 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Ren & Stimpy Show''''' hè una seria di televisione d'animazione americana creata da [[John Kricfalusi]] pè [[Nickelodeon]]. [[Category:Televisione]] 2z97uee76dqbg64i43ey67fpi2b83mh Regnu di Logudoru 0 19783 363364 362482 2019-09-07T12:15:34Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Enzo_di_Svevia_e_Adelasia_di_Torres.jpg|Enzo_di_Svevia_e_Adelasia_di_Torres.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Ruthven|Ruthven]] because: Copyright violation; see [[:c:COM:Licensing|Commons:Licensing]] ([[:c:COM:CSD#F1 wikitext text/x-wiki [[File:Giudicati_of_Sardinia_1.svg|250px|thumb|I Regni di Sardegna]] U '''regnu di Logudoru''' o di '''Torres''' hè un di i quattru regni chì nascini in [[Sardegna]] à u VIIIu seculu par rimpiazzà un [[Imperu rumanu]] divintatu troppu luntanu (quiddu di [[Bisanza]]) è par pruteghja si in particulari di i razzii arabi.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> U Logudoru si sviluppeti in a parti nordu uccidintali di a Sardegna cumpridindu i rigioni di Sassari, [[Nurra]], Romangia, [[Anglona]], [[Marghine]], [[Planargia]], [[Montiferru]], [[Goceano]] è una parti di a [[Barbagia]], oghji inglubati in i pruvincii di Sassari, Olbia è Tempiu, Nuoru è Oristanu. U Regnu di Logudoru, com'è d'altrondi l'altri trè Regni era un riamu suvranu siont'è u principu ghjuridicu ''Superiorem micca recognoscens'', incù un tarritoriu suddivisu in 20 ''Curatorii'', i distritti dirighjiti da un curatori è cumprindindu centri abitati chjamati ''Cità''. U Regnu avia u so parlamentu probbiu, a ''Curona di Logu'', cumpostu da i rapprisintanti di i Curatorii. Pussidia u so probbiu duminiu publicu, u ''Rennu'', vutaia i leghji, avia i fruntieri è stampaia a muneta. U so capu era u ''Judex ius dicens'' (quiddu chì dici a leghji), in [[sardu]], u Ghjudici. U Ghjudici tiraia a so auturità non solu da l'eredità ma dinò da u ricunniscimentu di u so ''Imperium'' da a Curona di Logu. == Storia == === Nascita di u Regnu === [[File:Torre Merlata del Giudicato di Torres.svg|250px|thumb|Blasonu di u Regnu]] À u seculu IX, l'arabi è i berberi ani suvitatu una pulitica aggrissiva d'espansioni è di pirataria in u Mari Tarraniu cumpiindu incù a cunquista di a Cicilia in u 827 par taddà a Sardegna da u guvernu cintrali di l'Imperu bizantinu. In l'assenza di struzzioni i rispunsevuli pruvinciali Bizantini sardi, chjamati "ghjudici" ani cuminciatu à guvirnà di manera autunoma. À u seculu X, l'isula hè stata divisa in quattru " ghjudicati ", frà i quali dui, Logudoru è Arburea sò stati ragruppati à u principiu di u XIu seculu. Versu u 900, 'ssi tarritorii sò divintati difatti Stati indipindenti, i so principi à u puteri essendu " ghjudici " succidindu à i so pridicissori, funziunarii imperiali. A prima capitala di u Regnu di Logudoru era Torres (avali [[Porto Torres]]). Com'è Torres da a so lucalisazioni à u cantu di mari era esposta à l'attacchi arabi, u sediu di a magistratura hè statu trasfiritu à l'internu di i tarri prima à [[Ardara (Sardegna)|Ardara]] è dopu à Sassari. U Regnu di u Logudoru s'hè fattu cunnoscia sottu à u regnu di Barisone (1038 à u 1073) chì hà impurtatu u munachismu uccidentali annantu à l'isula chirindu i frati à Desiderius abati di u [[Monti Cassinu]], sustinutu da papa [[Lisandru II (papa)|Lisandru II]] è [[Godfroy u Barbutu]], Margrave di Tuscana, malgradu l'oppusizioni di l'arcidiocesi di Pisa, chì asercitaia una forti influenza riligiosa annantu à l'isula. À a morti di Barisone, l'Arburea hà sceltu u so probbiu ghjudici in a parsona di Marianus di Zori, mentri chì u Loguduresu hà sceltu à Andrea Tanca. === Fini di u regnu === U regnu di Logudoru hà avutu fini in u 1259, quandu a " ghjudicessa " Adelasia murì senza eredi. Dopu à quissa, u Logudoru era difatti dirighjitu da a famidda ghjinuvesa di i Doria è Malaspina è a famidda rignanti d'Arburea, Sassari divintendu in u frattempu una cità-Statu autunoma. == Ghjudici di Torres (mità anni 1000 -1259 circa) == [[File:Mariano II.jpg|thumb|250px|Marianu II di Torres]] {|class="wikitable" |- |width="20pt"|'''Numaru''' |width="100pt"|'''Titulu''' |width="170pt"|'''Nomu''' |width="120pt"|'''Da u''' |width="120pt"|'''À u''' |width="250pt"|'''Cunghjuntu è noti''' |- |1 || Ghjudici || Custantinu I di Torres, di Lacon-Gunale || mità XIu seculu || || |- |2 || Ghjudici || Andrea Tanca || mità XIu seculu || || |- |3 || Ghjudici || Comita I di Torres || fini XIu seculu || || |- |4 || Ghjudici || Gonnario Comita di Lacon-Gunale || XIu seculu || || |- |5 || Ghjudici || Torchitorio Barisone I di Lacon-Gunale || [[1038]] || [[1060]] || Maria di Strignì |- |6 || Ghjudici || Barisone I di Torres || [[1060]] || [[1073]] || |- |7 || Ghjudici || Marianu I di Torres || fini [[1100]] || || Susanna di Zori |- |8 || Ghjudici || Pietro I || XIu seculu || || Giorgia di Zori, Anna di Zori |- |9 || Ghjudici || [[Custantinu II di Torres]] || XIu seculu || || |- |10|| Ghjudici || Pietro II || XIu seculu || || |- |11|| Ghjudici || Custantinu III || [[1113]] || [[1125]] || Marcusa di Gunale, Maria d'Arrubu, Maria di Zori |- |12|| Ghjudici || Gonario II di Torres || [[1127]] || [[1154]] || Maria di Parlascio Ebriaco |- |13|| Ghjudici || [[Barisone II di Torres]] || [[1154]] ||1190|| Preziosa d'Orrubu |- |14|| Ghjudici || Custantinu IV || || [[1210]] || Druda di Catalogna, Prunisinda di Catalogna |- |15|| Ghjudici || Comita II || [[1210]] || [[1218]] || Sinispella d'Arborea (mamma di Marianu II), Agnese di Saluzzo |- |16|| Ghjudici || [[Marianu II di Torres]]|| [[1218]] || [[1233]] || Agnese di Massa-Cagliari |- |17|| Ghjudici || [[Barisone III di Torres]] || [[1233]] || [[1236]] || righjenza di u so ziu Orzocco |- |18|| Ghjudicessa || [[Adelasia di Torres|Adelasia]] || [[1236]] || [[1259]] || [[Ubaldo Visconti di Gaddura]], [[Enzio di Sardegna]] |- |19|| Ghjudici o Rè || [[Enzio|Enzio di Sardegna]] || [[1238]] || [[1243]] || Adelasia di Torres; titulari [[1243]]-[[1272]] |- |} Dopu à a morti d'[[Adelasia di Torres]], versu u [[1259]], senza eredi, u Regnu hè spartutu trà l'[[Regnu d'Arburea|Arburea]] è i famiddi [[Famidda Doria|Doria]] è [[Famidda Malaspina|Malaspina]]. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Gian Giacomo Ortu ''La Sardegna dei giudici'', Regione autonoma della Sardegna, 2005 (in talianu) ==Da veda dinò== * u [[Regnu di Gaddura]] * u [[Regnu d'Arburea]] * u [[Regnu di Cagliari]] * [[Logudoru]] [[Categoria:Storia di Sardegna]] fi512wunr1nlogsamw3w6lzgwqk0wyy Phil McGraw 0 19784 355856 2016-11-25T06:58:28Z 24.251.87.219 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:PhilMcGrawHWOFMay2013.jpg|thumb|McGraw, [[2013]]]] '''Phillip Calvin''' "'''Phil'''" '''McGraw''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]].... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:PhilMcGrawHWOFMay2013.jpg|thumb|McGraw, [[2013]]]] '''Phillip Calvin''' "'''Phil'''" '''McGraw''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|McGraw, Phil]] [[Categoria:Americanu|McGraw, Phil]] 9td8et7p40y8atdr1o8yvtz6h5b91b7 Keith Ferguson 0 19785 355857 2016-11-25T07:45:28Z 24.251.87.219 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Keith Ferguson - VO Actor.jpg|thumb|Ferguson, [[2010]]]] '''Keith James Ferguson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede di... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Keith Ferguson - VO Actor.jpg|thumb|Ferguson, [[2010]]]] '''Keith James Ferguson''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Ferguson, Keith]] [[Categoria:Americanu|Ferguson, Keith]] jtxnf82o19h20sex268ptkk5sicahgw Scott Adsit 0 19786 355867 355866 2016-11-26T07:23:29Z 24.251.87.219 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Scott Adsit Florida Supercon 2014.jpg|thumb|Adsit, [[2014]]]] '''Robert Scott Adsit''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Adsit, Scott]] [[Categoria:Americanu|Adsit, Scott]] hqkzip7s0az14itr7iehsz7xqa26pva Guglielmu di Massa 0 19787 363365 362483 2019-09-07T12:15:47Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Guglielmo_I_giudice_di_Cagliari.jpg|Guglielmo_I_giudice_di_Cagliari.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Ruthven|Ruthven]] because: Copyright violation; see [[:c:COM:Licensing|Commons:Licensing]] ([[:c:COM:CSD#F1|F1]]). wikitext text/x-wiki [[File:Cavallo del Giudicato di Cagliari.svg|250 px|thumb|A stemma presunta di u [[Regnu di Cagliari]]]] '''Guglielmu di Massa ''' (''Guglielmu I Salusiu IV'', 1160-1214) hè statu un nobili talianu chì fù [[Regnu|Ghjudici]] di [[Cagliari]] da u [[1190]] à u [[1214]] è cuntrullaia in parti l'isula di Sardegna. <ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Urighjini == Guglielmu [[marchesi di Massa]] hè u nipoti par allianza d'un Ghjudici pricidenti di Cagliari [[Pietro Torchitorio III]]. A so mamma hè difatti Giorgia di Lacon-Gunale una fiddola minori di [[Custantinu II di Cagliari|Custantinu II Salusio III]], mentri chì u so patri hè un nobili urighjinariu di [[Liguria]] di a famidda di l'[[Obertenghi]], Oberto [[marchesi]] di [[Massa (Italia)|Massa]] in [[Tuscana]] è di [[Corsica]]. Hè à l'urighjini d'una nova dinastia sarda ditta i " Lacon-Massa " chì si spignarà incù i so bisfiddoli<ref>in [http://sitemaker.umich.edu/mladjov/files/medieval_sardinia.pdf Situ d'I. Mladjov ''Medieval Sardinia (Sardegna)''].</ref>. == U cunquistadori == [[Image:Giudicati of Sardinia 1.svg|thumb|right|250px| I ''Regni'' di Sardegna]] U regnu di Guglielmu di Massa hè carattarizatu da una pulitica d'aggrissioni cuntinui contru à l'altri Regni sardi chì li parmetti di duminà una parti maiò di a [[Sardegna]]. Da u [[1188]] incù u so patri Oberto s'impatrunisci di u Regnu di [[Cagliari]] è ni spussessa u so ziu maternu par allianza [[Pietro Torchitorio III|Pietro Torchitorio III di Lacon-Gunale]]. Dopu à a morti di u so patri Oberto di [[ghjinnaghju]] [[di u 1190]] si pruclama Ghjudici sottu à u nomu di " Guglielmu Ier Salusio V ". Cuntinuighja i so cunquisti incù a presa di cuntrollu in u [[1194]] di u [[Logudoru|Regnu di Torres]], dirighjitu à l'ebbica da [[Custantinu II di Torres]], accupa u [[Burgos (Italia)|casteddu di u Goceano]] induv'iddu imprighjunighja Prusininda, a cunsorti catalana di u Ghjudici è chì malgradu i prissioni di u papa [[Celestinu III]] chì intarcidia par a so libarazioni, mori di fami in cattività l'annu dopu in [[Cagliari|Sant' Igia]] ([[1195]]). Ni cunserva u cuntrollu di u Regnu dendu una di i so ziteddi Agnesi, com'è cunsorti à u futuru [[Marianu II di Torres]]. Di [[frivaghju]] [[di u 1196]] s'impatrunisci di u [[Regnu d'Arburea]] dopu à avè vintu in un cumbattimentu u Ghjudici [[Petru Ia d'Arburea|Pietro Ia di Lacon-Serra]], codirighjenti d'Arburea dapoi u [[1192]] incù u so nipoti. Incù [[Ugone Ia d'Arburea|Ugone Ia di Bassu]], pidda a cità d'[[Oristanu]], capitala di u Regnu, ch'iddu incendia cù u fini d'ubbligà u cleru è u populu à ricunnoscia lu com'è u so suvranu. Petru Ia è u so fiddolu Barisone sò catturati è imprighjunati mentri chì Ugone si rifughja à [[Genuva]] induv'iddu ferma alminu insin'à [[1198]]. Guglielmu di Massa diventa cussì par un tempu u Ghjudici di Cagliari, è d'Arburea unifichendu cussì difatti i dui Regni. Quand'iddu mori u Ghjudici Barisone II di [[Gaddura]] in u [[1203]], lascendu com'è sola eredi una zitedda Elena, Guglielmu prova à fà li spusà u so probbiu cugnatu Guglielmu Malaspina. 'Ssu prugettu fiasca è Elena s'unisci à un nobili Pisanu, [[Lamberto Visconti]]. Guglielmu di Massa neguziighja à listessu tempu un accordu incù Ugone Ia di Bassu è li pruponi a so zitedda minori Precioza com'è sposa. Ugone accetta, ritrova u so Regnu è l'unioni hè cunsumata in u [[1206]]. In u [[1213]] Guglielmu di Massa devi fà fronti à l'oppusizioni di i so novi rivali, a fazzioni di a [[Famidda Visconti|Visconti]] di [[Pisa]] ed hè scunfittu vicinu à a vadina Frigido in u circondu di [[Massa (Italia)|Massa]], in [[Tuscana]]. 'Ssa dirrotta metti difinitivamenti fini à i so ambizioni di cunsulidà a so duminazioni annantu à a Sardegna è di mantena u so cuntrollu annantu à i pussidimenti cuntinintali riditati da u so patri. Guglielmu mori in u [[1214]] è a so zitedda maiori [[Benedetta di Cagliari]] li succedi incù u so maritu [[Barisone III d'Arburea|Barisone Torchitorio IV]] d'Arburea. == Unioni è pusterità == Guglielmu di Massa si marita dui volti incù: 1) Adelaide, fiddola di Moruello [[Famille Malaspina|Malaspina]] chì n'avarà dui fiddoli femini ch'iddu improda par cunsulidà i so allianzi : * [[Benedetta di Cagliari]] (morta in 1232), a so fiddola maiori è eredi chì in u [[1214]] si marita incù [[Barisone III d'Arburea]] (mortu 1217), u fiddolu di u vintu [[Petru Ia d'Arburea|Pietro Ia]] po incù [[Lamberto Visconti di Eldizio]] è infini incù Enrico di Ceola è Rinaldo Gualandi. * Agnese (morta dopu à 1256), futura regenti, chì sposa prima [[Marianu II di Torres]], sò i parenti d'[[Adelasia di Torres]], po Ranieri della Gherardesca (mortu in 1248). 2) Guisiana Burgundione, fiddola di Guido Burgundione, conti di Capraia. N'avarà una fiddola: * Preziosa (morta versu u 1230) ch'iddu dà com'è cunsorti in u [[1206]] à [[Ugone Ia d'Arburea|Ugone Ia di Bassu]], Ghjudici d'Arburea (mortu in 1217). == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Francesco Cesare Casula, ''A Storia di Sardegna'', Sassari, 1994. (in talianu) * Raimondo Pinna, ''Sant' Igia, a città del giudice Guglielmo'', Roma, 2010. (in talianu) * Gian Giacomo Ortu ''La Sardegna dei giudici'', Regione autonoma della Sardegna, 2005, ISBN|8889801026 " L'avventure di Guglielmo " p.126-133. (in talianu) [[Categoria:Parsunalità taliana di u XIIIu seculu]] [[Categoria:Storia di l'Italia medievali]] [[Categoria:Storia di a Sardegna]] jipy6q37z7t26yrrki7mv31a4217rv4 Gena Rowlands 0 19788 355901 355900 2016-11-27T16:42:28Z 86.219.204.68 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gena Rowlands Cannes.jpg|thumb|Rowlands, [[2006]]]] '''Virginia Cathryn''' "'''Gena'''" '''Rowlands''' hè un [[cinema|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Rowlands, Gena]] [[Categoria:Americanu|Rowlands, Gena]] gab2h13yuzkraq0pes7upxqr9frj9av Custantinu II di Cagliari 0 19789 355941 355929 2016-12-03T17:13:22Z 86.219.196.137 /* Regnu */ wikitext text/x-wiki [[File:Giudicati of Sardinia 1.svg|250px|thumb|U Regnu di Sardegna]] '''Custantinu II di Cagliari''' fù Ghjudici di [[Cagliari]] versu [[1130]] insin'à [[1163]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Urighjini == Custantinu II, fiddolu solu di [[Marianu II di Cagliari| Marianu II Torchitorio]], Ghjudici di [[ Cagliari]] (versu [[1107]] - versu [[1121]]/[[1130]]), nasci in i primi anni di u [[XIIu seculu]] è com'è iddu hè d'usu in a sterpa di i Ghjudici di [[Cagliari]], hè assuciatu à u tronu da i so primi annati. == Regnu == [[File:Cavallo del Giudicato di Cagliari.svg|250 px|thumb|A stemma presunta di u [[Regnu di Cagliari]]]] A parsona ignora l'annata ind'iddu principia à rignà solu, di sicuru pocu innanzi à [[1130]] chì quidd'annu u 13 di frivaghju, s'intitulighja par a prima volta " Iudex Caralitanus " quandu iddu cunferma una dunazioni fatta da u so babbu. Cunfurmamenti à l'antica tradizioni chì vulia chì u tronu di Cagliari fussi di manera altirnativa accupatu da un " Torchitorio d'Ugunali " è un " Salusio di Lacon ", adotta u nomu di regnu di " Salusio di Lacon ". In uni pochi di ducumenti, pidda u nomu di " ''di 'Pluminus'' " da u nomu di a lucalità in a quali i Ghjudici di Cagliari aiani stabilitu a so risidenza quandu a pupulazioni aia abbandunatu l'antica cità à u mumentu di l'incursioni di i Sarracini par un locu più faciuli da difenda. U regnu di Custantinu II dura una trintina d'anni ed hè un mumentu impurtanti di a storia di Cagliari. Hè à 'ss'ebbica ch'idda principia a lotta trà u [[Santu Sediu]], [[Ghjenuva]] è a [[ripublica di Pisa]], i trè putenzi cuntinintali chì vuliani assicurà si una pusizioni privilighjata è affirmà a so egemunia annantu à u Regnu di Cagliari è u Mari Tarraniu uccidentali. A rivalità trà i dui ripublichi marittimi di [[Pisa]] è di [[Ghjenuva]] hè à l'urighjini d'una guerra in u [[1120]] annantu à a quistioni apparintamenti ecclesiastica di l'ubbidienza di i veschi di Corsica è chì ùn si tarminarà ch'è in u [[1133]]. I soli ducumenti chì si disponi annantu à Custantinu II sò rilativi à i dunazioni di tarri è di i cuncissioni di privileghji in istituzioni riligiosi par u più annantu à u cuntinenti ciò chì mostra bè l'intaressi pulitichi di forzi in prisenza è sò a sprissioni non tantu di u zelu riligiosu di u Ghjudici ch'è di i so uriintamenti pulitichi. Custantinu II mori in u [[1163]]. == Unioni è pusterità == Custantinu II avia spusatu Giorgia d'Unali, in prima nozza è dopu Sardinia di Zori. Da i so dui unioni, lascia trè fiddoli: * una fiddola maiori anonima chì sposa à [[Petru Torchitorio III|Petru di Torres]], frateddu di u Ghjudici [[Barisone II di Torres]]. * Giorgia, chì sposa u pisanu Oberto [[marchesi di Massa]], isciutu da a famidda di l'[[Obertenghi]] ; * Preziosa, a terza chì sposa un antru nobili di Pisa, Tedice (I) di [[Donoratico]], antinatu di a sterpa di i [[Della Gherardesca]]. == Bibliugrafia == * Gian Giacomo Ortu ''A Sardegna dei giudici'', Regione autonoma della Sardegna, 2005. ==Da veda dinò== * [[Regnu di Cagliari]] == Noti == <references/> [[Categoria:Storia di a Sardegna]] 740enfgnwlyoqmo9u828r26191a2gj3 Marianu II Torchitoriu di Cagliari 0 19790 363528 355942 2019-09-19T04:50:10Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Giudicati of Sardinia 1.svg|250px|thumb|U Regnu di Sardegna]] ''' Marianu II Torchitoriu di Cagliari ''' (natu prima 1076, mortu trà 1121 è 1130, hè statu Ghjudici di [[Cagliari]] versu [[1089]] insin'à [[1121]]/[[1130]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Urighjini == [[File:Cavallo del Giudicato di Cagliari.svg|250 px|thumb|A stemma presunta di u [[Regnu di Cagliari]]]] Marianu II Torchitoriu porta u nomu dinasticu di ''Torchitoriu'', ''Torcotore'', ''Torcotorio'', ''Torgodorio'', o ''Dorgodorio''. Hè un nomu di regnu chì alterna ind'è i ghjudici di Cagliari incù quiddu di ''Salusio'' è chì si riferisci di sicuru à i dui famiddi à l'urighjini di a sterpa, i Salusio di Lacon è i Torchitorio d'Ugunale</ref>. Nasci in u dicenniu [[1070]]. Hè u fiddolu di Custantinu Ia Salusio ([[sardu/sarda]] : ''Costantini Ia Salusi II'') è di a so cunsorti Giorgia di Lacon. Cumparisci à latu à i so parenti è di a so minnana Vera in un attu di u 30 di ghjugnu di u [[1087]]/[[1089]] chì cunferma una dunazioni fatta da i so maiò Orzocco (Arzocco-Arzo) Torchitorio (in [[sardu]] ''Artzoccu Trogodori Ia'') è a so cunsorti Vera à favori di l'[[abbazia San Vittoriu di Marseglia]]. Marianu hè dinò minziunatu in un antru attu in u [[1089]] rilativu à u fundazioni di San Saturninu di Cagliari induv'iddu hè disignatu com'è " Marianu Iudex è Rex " ciò chì implichighja ch'iddu era ghjà assuciatu à u puteri è annosu di omancu 14 anni. In un antru ducumentu sò minziunati i so missiavonu è minnanona Marianu Ia è Giorgia di Serzale, ciò chì dimostra a cuntinuità dinastica di i Ghjudici di Cagliari. Eppuri versu [[1104]]/[[1107]] apparisci un certu Torbeno chì pari avè lu spudistatu o alminu spartutu pruvisuriamenti u puteri incù Marianu II. Si disigna iddu stessu com'è " Ego Turbini omnipotentis Dei Gratia Iudex Kalaritanus ". L'idantità di Torbeno ferma cunghjiturali. Saria un ziu paternu o maternu (?) di Marianu o u so frateddu minori. In 'ssu ducumentu si pruclama amicu di i [[Pisa|Pisani]]. Ùn hè ch'è in u 1107 incù l'aiutu di u [[Santu Sediu] è di [[Genuva]] chì Marianu II ritrova a so piena auturità. L'ultimu attu chì minziunighja Marianu hè una [[bodda puntificali]] di [[Caliste II]] di u [[5 di ghjinnaghju di u]] [[1121]]. In un attu di u so fiddolu [[Custantinu II di Cagliari]] di u [[13 di frivaghju di u]] [[1130]], hè cunsidaratu com'è ghjà mortu. == Unioni è pusterità == Marianu II sposa à Preziosa di Lacon è n'avarà u so fiddolu è succissori [[Custantinu II di Cagliari]] == Noti == <references/> [[Categoria:Storia di a Sardegna]] h44bw68zhon71mbz9ql5jrbnyp1blop Game of Thrones 0 19791 355968 355967 2016-12-09T20:29:47Z 86.219.196.137 wikitext text/x-wiki [[File:Game of Thrones 2011 logo.svg|thumb|220px|U logu di Game of Thrones]] '''Game of Thrones''' hè una seria televisiva americana medieval'è fantastica criata da David Benioff è D. B. Weiss per HBO.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè stata diffusa dapoi u 17 di aprile di u 2011 annantu à HBO. S'agisce di l'adattamentu di a saga A Song of Ice and Fire, una seguita di rumanzi scritti da George R. R. Martinu dapoi u 1996, ella stessa inspirata per indettu di a seguita rumanesca ''I Rè Maladetti'' scritta da Maurice Druon. A saga hè reputata da u so realismu è da e so numerose inspirazione sparati da avenimenti, lochi è persunaghji storichi reali, tali, a guerra di e Duie Rose, u muru di Hadrianu, Arrigu Tudor è cetera. A storia di a seria, situata annantu à i cuntinenti fittizii di Westeros è Essos à a fine d'un istate d'una dicina d'anni, intreccia parechji intrighi, chì i trè principali siont'è l'autore ne sò e seguente : U prima intrigu suvita a storia di i membri di parechje famiglie nobile, in una guerra civile per cunquistà u Tronu di Ferru di u Riame di e Setti Curone. U sicondu intrigu copre a storia di Jon Snow è di a futura minaccia criscente di l'inguernu chì s'avvicina, e criature mitiche è legendarie vinute da u Nordu di u Muru di Westeros. A terza conta a dimarchja di Daenerys Targaryen à u sudu d'Essos, l'ultima riprisentente in esiliu di a dinastia scaduta à u scopu di ripiglià u Tronu di Ferru. À traversu 'ssi persunaghji " muralmente ambigui ", a vigata splura i sughjetti ligati à u putere puliticu, à ierarchia suciale, a riligione, a guerra civile, a sessualità è à a viulenza in generale. Game of Thrones hà acquistatu una basa di fans internaziunale eccezziunalmente vasta è attiva. A seria hè stata laudata da a maiò parte di i critichi, benchì certi aghjinu emessu e riserve annantu à a grande quantità di viulenza è di sessu in u racontu. Hà ottenutu bon' parechje ricumpense, frà e quale un prezzu Hugo di a migliore fizzione drammatica è un Peabody Award, è ancu deci numinazione à i Primetime Emmy Awards - frà e quale trè à titulu di a migliore vigata drammatica per e trè prime staghjone -, duie numinazione à i Golden Globes. À u senu d'una distribuzione impurtante per u più cumposta da attori britannichi, l'attore americanu Peter Dinklage hà vintu u Emmy Award è ancu u Golden Globe di u migliore attore in un sicondu rollu per a so interpritazione di Tyrion Lannister. L'attore inglese Kit Harington hà vintu u Young Hollywood Awards di u migliore attore per a so interpritazione di Jon Snow. L'attrice inglese Emilia Clarke hà vintu u Gracie Allen Awards di a migliore attrice in una seria drammatica per a so interpritazione di Daenerys Targaryen. In u 2013, a Writers Guild of America a numineghja 40ima di e 101 vigate megliu scritte da a storia di a televisione. Game of Thrones hè à i ghjorni d'oghje una di e vigate televisive e più telescaricate illegalmente in u mondu. In u 2015, a seria entre in u libru di e prove maestre essendu stata a seria a più diffusa in u mondu, incù 173 paese. Hè dinù una di e più vigate care di a storia, u bugettu di a staghjone 6 essendu di 100 milioni di dullari, vene à dì 10 milioni per episodiu. ==Riassuntu== Annantu à u cuntinente di Westeros, u rè Robert Baratheon guverna u Riame di e Setti Curone dapoi più di diciessetti anni, in seguitu à a ribellione ch'ellu hà purtata contru à u " rè scemu " Aerys II Targaryen. Jon Arryn, sposu di a surella di Lady Catelyn Stark, Lady Arryn, u so guida è principale cunsigliere, vene di more, è u rè parte tandu in u nordu di u riame chere à u so vechju amicu Eddard " Ned " Stark di rimpiazzà u so pintutu mentore à a posta di Manu di u rè. Ned, signore suvranu di u nordu dapoi Winterfell è di a casa Stark, hè pocu bramosu di chittà e so terre. Ma accetta di mala voglia di parte per a capitale Port-Real incù e so duie zitelle, Sansa è Arya. Pocu prima di a so partenza per u sudu, Bran, unu di figlioli d'Eddard, hè spintu da una di i torni di Winterfell dopu à esse statu tistimoniu di a lega incestosa di a rigina Cersei Baratheon è di u so fratellu cuppiolu, Jaime Lannister. U so fratellu, Tyrion Lannister, cugnumatu " u gnomu ", hè tandu accusatu da l'assassiniu da Catelyn Stark. À u nordupunente di Westeros, u ghjovanu bastardu di Ned Stark, Jon Snow, si pripara à intigrà a famosa Guardia di Notte. Dapoi più di 8000 anni, 'ssa cunfraterna pruteghje è difende u riame di ciò chì campa da l'altru latu di u Muru, un gigantescu edifiziu fattu di ghjacciu, di petra è di magia, furmendu a fruntiera settentriunale trà e cuntrate ghjacciate di u nordu è e Setti Curone. S'è i Salvtichelli ùn sò micca una minaccia diretta, u ritornu d'una razza d'anziane criature chjamate i Marchjdori hè invece assai più inchietante. Annantu à u cuntinente d'Essos, à u sudestu aldilà di u Strittone, l'erede " ligittimu " in esiliu di e Setti Curone, Viserys Targaryen, si pripara à ricunquistà u riame. Prontu à tuttu, marita a so ghjovana surella, a principessa Daenerys Targaryen, à Khal Drogo, signore di guerra di i Dothrakis, cù u fine di ottene u sustegnu di a putente sturba di cavalieri nomadi ch'ellu dirighje. Ma u lunaticu Viserys hà da ridità di listessa sorte ch'è quella di i so parenti, lascendu à Daenerys u prugettu di ricuperà a so piazza annantu à u Tronu di ferru, aiutata in quessa da i so trè draconi. ==Distribuzione== <gallery perrow="23" mode="packed" caption="Fotografie di l'attori principali"> File:Peter Dinklage by Gage Skidmore.jpg| [[Peter Dinklage]] interpriteghja [[Tyrion Lannister]]. File:Lena Headey Primetime Emmy Awards 2014.jpg | [[Lena Headey]] interpriteghja [[Cersei Lannister]]. File:Nikolaj Coster-Waldau (14771529841) (cropped).jpg | [[Nikolaj Coster-Waldau]] interpriteghja [[Jaime Lannister]]. File:Emilia Clarke by Gage Skidmore 2.jpg| [[Emilia Clarke]] interpriteghja [[Daenerys Targaryen]]. File:Kit Harington SDCC 2013 (cropped).jpg|[[Kit Harington]] interpriteghja [[Jon Snow]]. File:Sophie Turner by Gage Skidmore 2.jpg| [[Sophie Turner]] interpriteghja [[Sansa Stark]]. File:Maisie Williams by Gage Skidmore 2.jpg | [[Maisie Williams]] interpriteghja [[Arya Stark]]. File:Isaac Hempstead Wright by Gage Skidmore 2.jpg|[[Isaac Hempstead-Wright]] interpriteghja [[Bran Stark]]. File:Natalie Dormer by Gage Skidmore 2.jpg| [[Natalie Dormer]] interpriteghja [[Margaery Tyrell]]. File:Iain Glen.jpg | [[Iain Glen]] interpriteghja [[Jorah Mormont]]. File:Alfie Allen by Gage Skidmore.jpg|[[Alfie Allen]] interpriteghja [[Theon Greyjoy]]. File:Aidan Gillen (headshot).jpg|[[Aidan Gillen]] interpriteghja [[Petyr Baelish]]. File:Conleth Hill by Gage Skidmore 2.jpg|[[Conleth Hill]] interpriteghja [[Varys]]. File:Rory McCann (January 2013).jpg|[[Rory McCann]] interpriteghja [[Sandor Clegane|Sandor Clegane]]. File:Hannah Murray by Gage Skidmore.jpg|[[Hannah Murray]] interpriteghja Vère, (Gilly in versione originale.) File:Gwendoline Christie by Gage Skidmore 2.jpg|[[Gwendoline Christie]] interpriteghja Brienne de Torth File:Michielhuisman2015 (cropped).jpg|[[Michiel Huisman]] interpriteghja [[Daario Naharis]]. File:Tom Wlaschiha June 2013 (headshot).jpg|[[Tom Wlaschiha]] interpriteghja Jaqen H'ghar. File:Jerome Flynn 2013 (cropped).jpg|[[Jerome Flynn]] interpriteghja [[Bronn]] File:John Bradley by Gage Skidmore 3.jpg| [[John Bradley-West]] interpriteghja [[Samwell Tarly]]. File:Carice van Houten by Gage Skidmore.jpg| [[Carice van Houten]] interpriteghja [[Mélisandre d'Asshaï]]. File:Liam Cunningham by Gage Skidmore 2.jpg| [[Liam Cunningham]] interpriteghja [[Davos Mervault]]. File:Nathalie Emmanuel by Gage Skidmore.jpg| [[Nathalie Emmanuel]] interpriteghja Missandei. File:Iwan Rheon by Gage Skidmore.jpg| [[Iwan Rheon]] interpriteghja [[Ramsay Bolton]]. </gallery> == Note == <references/> etd92sajf77iq5zixtkingtfzivdea8 Sapara turchina 0 19792 355976 355975 2016-12-11T11:31:54Z 90.37.11.90 wikitext text/x-wiki A '''sapara turchina''' hè una [[sapara marittima]] longa 43 metri incù una prufundità sin'à 40 metri, aggruvigliata incù altre sei sapare successive.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Si trova vicinu à [[Wied iż-Żurrieq]] à u sudu di [[Żurrieq]] à u sudupunente di l'isula di [[Malta]]. A sapara hè un locu turisticu reputatu per a so [[acqua]] turchina è [[verde]][[Turchesa (culore)|turchesa]] d'una trasparenza assoluta offrendu una visione perfetta di i fondi sottumarini è di a [[fauna]] è a [[flora]] chì a populeghjanu. ==Storia== U Wied iż-Żurrieq fù prima un picculu portu di pesca incù uni pochi di battelli insin'à l'anni 1950. Sò prima i residenti o i turisti inglesi chì, vinuti à bagnà si in u ''wied'', piglionu l'abitudine di chere à i piscadori spassighjate in mare. A dumanda essendu in crescita incù u turismu, l'auturità marittime messenu in piazza una rigulamintazione, un cuntrollu di i battelli è di i mutori, materiale d'equipagiamentu è di salvamentu, asamina è permessu da sfruttà. In 1958, quessa cuncirnava tandu ottu battelli di pesca, po' dodici in u 1962 è 59 licenzie sò accurdate per u 1964. Davanti l'inflazione di i battelli in u picculu portu, i licenziati s'organizeghjanu è creanu u ''Blue Grotto Boat Service'', limitendu u sfruttamentu à un massimu di 25 battelli in sirviziu da ghjornu più trè battelli di sicurezza. Dapoi quella epica, l'organisazione ùn è micca stata cambiata<ref>[http://www.bluegrottomalta.com.mt/ situ officiale di u ''Blue Grotto Boat Service] cunsultatu u 8 di dicembre di u 2013</ref>. <gallery> File:Blue Grotto Malta.jpg File:Blue Grotto Malta-flickr2 - by - Bengt Nyman.jpg File:Blue Grotto.JPG File:Sudika Il-Hnejja.jpg File:Blue Grotto Malta inside-flickr2 - by - larrylurex.jpg </gallery> == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Lista di e sapare]] * [[Malta]] * [[Turismu in Malta]] ==Ligami esterni== * [http://www.bluegrottomalta.com.mt/ www.bluegrottomalta.com.mt] [[Categoria:Sapara di Malta]] [[Categoria:Turismu in Malta]] tj43ymf1imvrwsddxm7rodktn65bfsd Ħhàġar Qim 0 19793 355995 355994 2016-12-11T20:44:19Z 90.37.11.90 wikitext text/x-wiki [[File:Facade_Hagar_Qim.jpg|250px|thumb|A facciata di u situ d'Ħhàġar Qim]] U situ [[neuliticu]] d''''Ħhàġar Qim''' hè situatu vicinu à a cità di [[Qrendi]], sopra à e scugliere à u sudu di [[Malta (isula)|Malta]]. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Cunnisciutu dapoi u seculu XVII, hè sgaghjatu in u 1839 da [[J. G. Vance]] è bulicatu in u 1885 da [[Antonio Annetto aruana]]. In u 1909, [[Themistocles Zammit]] è [[T. E. Peet]] u bulicanu di novu cum'è [[T. Ashby]] in u 1910. Hè ristauratu trà 1947 è 1950<ref>M. Ridley (1976) p. 52</ref>. In u 1992, l'[[Organisazione di e Nazione unite per l'educazione, a scenza è a cultura|UNESCO]] aghjusta i tempii d'Ħhàġar Qim à u [[patrimoniu mundiale di l'UNESCO|patrimoniu mundiale di l'umanità]]. E ruvine di quattru tempii sò relativi à un periodu di milla anni (3600-2500 av JC). I resti di a più vechja custruzzione sò oghje difficiule da identifcà. À u sudu di u situ, e ruvine, avà difficiulmente lighjibile (circa 18 x 12 m), ricollanu almenu à a fasa Mġarr (3800-3600 av JC). À u nordu di u situ, u tempiu settentriunale (25 x 20 m) mostra un pianu à parechji lobi di a fasa [[Ġgantija]] (3600-3000 av JC)<ref>A. Blondy (1991) p.155-157.</ref>. [[File:Couverture_du_temple_Hagar_Qim.jpg|250px|thumb|Ricustruzzione di a camera ovale interna]] À u centru di u situ, u muru d'accinta meridiunale (circa 35 x 28 m) ingloba un tempiu è una successione d'accrisicmenti annantu à un periodu di almenu cinque seculi. U tempiu d'origine (3000-2500 av GC) à quattru [[abside]] è un'abside distale rimpiazzata da una nichja hè prima accrisciutu d'una stanza chì cumunicheghja incù a siconda abside à punente. I trè accriscimenti ultiriori anu in cumunu un'originalità rispettu à u pianu canonicu, s'aprenu dirittamente à u steriore è ùn anu micca cumunicazione interna trà di elli. L'inseme d'Ħhàġar Qim, custruitu interiamente in petra zuccata ind'u calcariu à globigerina, marca u culmine di l'estitismu architittonicu di a " cultura di i tempii " chì si stende da -3000 à -2500 av GC<ref>B. Sedlaczek (2000) p.22.</ref>,<ref>J. S. Tagliaferro (2000) p.24 è p.114.</ref>. [[File:Venus_of_Malta.jpg|250px|thumb|A Venere di Malta]] A facciata nordestu cumporta, ghjustu accantu à u curridore dendu accessu à u tufone di l'[[oraculu]], un santuariu aggrundendu duie [[litulatria|litulatrie]] ; unu lungarinu, suppostu ripprisintà u sessu maschile, è un assai più bassu, di forma trapezoidale, suppostu ripprisintà u sessu feminile. À sinistra di e litulatrie, a più impurtante petra d'accinta imprudata in un tempiu maltese hè longa 6.4 metri è alta 5.2 m per un pesu stimatu da vinti tonne. I scavi missenu à u ghjornu in a prima abside punente a "Venere di Malta", una statuetta di nudu feminile assai naturalista, ritruvata senza testa<ref name=BonnanoP23>A. Bonanno (1993) p.23.</ref>. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Alain Blondy (1991) ''Malta'', Arthaud, Parigi, Ried. 2007 * [[Anthony Bonanno]] (1993) ''Malta, un paradisu archeulogicu'', M.J. Publicazione Ltd, A Valette, ried. 1995 (in francese) * Michael Ridley (1976) ''The Megalithic Arte of the Maltese Islands'', Dolphin Press, Poole * Brigitte Sedlaczek (2000) ''Archeulugia di l'isule maltese'', MP Graphic Furmulò, Roma, Progress Press Co. Ltd, Valetta [[Categoria:Situ megaliticu in Malta]] [[Categoria:Patrimoniu mundiale di l'umanità in Malta]] [[Categoria:Museu in Malta]] rl9xeca0phhece282u0icrk5ijefr7e Skorba 0 19794 356020 356019 2016-12-13T17:11:47Z 90.37.11.90 /* Storia */ wikitext text/x-wiki [[File:Skorba1.jpg|thumb|250px|Skorba]] '''Skorba''' - dinù ortugrafiatu Sqolba - hè u situ d'un inseme di tempii megalitichi, situatu in [[Zebbieh]] à u nordupunente di l'isula di [[Malta]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Storia == [[File:Skorba Temples.jpg|thumb|250px|L'inseme di u tempiu di Skorba]] Scupertu à u principiu di l'anni 1960, hè firmatu à u scartu di e campagne di scavii di u seculu XIX. Hè bulicatu da [[David H. Trump]] trà 1961 è 1963. 'Ssu situ hè di prima trinca per documintà a preistoria maltesa apposta chì ellu hè statu occupatu mentre dui millennii, da u principiu di a fasa [[Ghar Dalam]] (5 400 av. GC) sin'à a fine di a fasa [[Tarxien]] (2 500 av. GC)<ref>D. H. Trump (1966).</ref>. Annantu à a lucalisazione d'un paese [[neuliticu]] di a fasa Ghar Dalam visibile à livante è à punente di u cumplessu, David H. Trump hà identificatu dui tempii, un prima tempiu meridiunale di a fasa di [[Ġgantija]] (3600-3000 av. GC) è un tempiu settentriunale di a fasa di [[Tarxien]] (2900-2500 av. GC). In u 1992, l' [[Unesco]] aghjusta i tempii di Skorba à u [[patrimoniu mundiale di l'umanità]]. Bellu nanzu a custruzzione di i tempii, l'omu hà occupatu u situ da l'età di petra. E più vechje vistighe cunsistenu in un muru di 11 metri di longu datendu da a prima mità di IVu millenniu. U tempiu meridiunale hè à forma di trifogliulu è cumporta trè [[abside]], orientatu sicondu un assu sudestu nordupunente di circa 20 x 12 m in un'accinta di 25 x 15 m. Un dittagliu impurtante hè u [[pavimentu]] in petra à l'intrata di u tempiu. 'Sse lastre, frà i sei, cumportanu cinque tufoni annantu à trè di elle. 'Ssi tufoni sò interpritati da D. H. Trump cum'è essendu destinati à riceve [[libazione]]<ref>Trump 1966.</ref> Un bloccu altu 3,90 metri, imprudatu per a custruzzione di a [[scancia]] interna, pare esse ligatu à un riaccuncciamentu ultiriore di a fasa Tarxien. 'Ssu bloccu hà a particularità d'esse di [[calcariu]] à glubigerina, assente di l'ambiente geologicu vicinu à u tempiu. A [[carriera (geolugia)|carriera]] a più prossima si trova à più di 1500 metri è u trasportu d'un bloccu di parechje tonne in un paisaghju accidentatu hè in sè una prova. U tempiu settentriunale à parechji trifogliuli, eppuru più ricente hè cunsirvatu male. Di circa 15 x 15 metri, hè appiccicatu à u prima sicondu un assu sudu/nordu. Esiste un terrame specificu di Skorba chjamata Skorba grisgia è Skorba rossa. U terrame Skorba grisgia hè caratterizatu da un culore grisgiu di a ceramica, pudendu andà sin'à u neru. U terrame Skorba rossu si differenzieghja da u culore rossu o brunu di a ceramica. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Alain Blondy (1991) ''Malta'', Arthaud, Parigi, Ried. 2007 (in francese) * David H. Trump (1966) ''Skorba'', Oxford University Press (in inglese) hak8clcsxuebnyvy88bv3lxj0lqhygp Alan Thicke 0 19796 356023 356022 2016-12-14T03:06:51Z 2600:8800:3081:6040:7CD2:78A5:643C:9B7 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:CFC in LA (Alan Thicke).jpg|thumb|Thicke, [[2012]]]] '''Alan Willis Jeffrey''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Thicke, Alan]] [[Categoria:Americanu|Thicke, Alan]] gvl3mvta72wn7nzx8z9lr31ovlurssl Citatella di Gozu 0 19797 356057 356056 2016-12-17T19:32:28Z 90.37.137.199 /* Edifizii appartinendu à l'accinta */ wikitext text/x-wiki [[File:Citadel_in_Victoria.jpg|thumb|250px|A citatella di Gozu, vista da l'estu]] A '''Citatella di Gozu''', dinù cunnisciuta sottu à u nome di ''Castellu'' hè un inseme di furtificazione duminendu a cità di [[Ir-Rabat (Gozu)|Rabat]], capitale di l'isula di [[Gozu]] appartinendu à l'[[arcipelagu maltese]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Sin'à u principiu di u seculu XVII, hè u solu rifughju furtificatu per l'abitanti di l'isula contru à l'attacchi barbareschi è [[Imperu ottumanu|ottumani]]. == Storia == === Antichità è Medievu === A Citatella hè architettata annantu à una cullina naturalmente furtificata chì dumineghja a campagna circunvicina è permette un cuntrollu visuale di e zone custiere. E prime tracce d'occupazione di a cullina datanu di l'[[età di u bronzu]], versu [[-1500]]. U situ hè dopu imprudatu da i [[Fenici]]. Un centru urbanu ci si sviluppa sottu à l'Antichità rumana. À u mumentu di a ricustruzzione di a cattidrale, i fundamenti d'una o di parechje chjese o cappelle sò state messe à u ghjornu, è ancu quelle d'un anzianu tempiu rumanu (podarse quellu di [[Giunone]] minziunatu da [[Cicerone]]) è ancu un tempiu feniciu dedicatu à [[Astarte]]<ref>Geoffrey Aquilina Ross (dir.), 1994, p. 290, Simone Gaul, 1993, p.296</ref>. Un documentu di u Medievu chjama u situ ''Gaulcouis Civitas'' chì hè forse u so nome in Antichità rumana. À u Medievu, a furtificazione piglia u nome di ''Gran Castellu''. A cità di Rabat si sviluppa in dui parti : una cità bassa è a citatella chì a dumineghja. U latu nordu di a Citatella ricolla à u periodu di a [[Curona d'Aragona]]. === Sottu à i [[Ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma à Malta|Cavalieri di l'Ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma]] === [[Image:Citadella Gozo 2009.jpg|thumb|250px|Muri d'accinta di a Citatella]] Per causa di a minaccia [[Imperu ottumanu|ottumana]], ogni notte, l'inseme di a pupulazione di Gozu vene à dorme à l'internu di rampali medievali diventati vetusti. Malgradu 'ssi risichi, u [[Gran maestri di l'ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma è di l'ordine suvranu di Malta|grande maestru di l'Ordine]], [[Juan di Homedes]] ricuserà ostinatamente di rinfurzà e furtificazione. A prutezzione di a furtezza serà insufficente à cuntrà l'[[invasione di Gozu]] chì occorse di lugliu di u 1551. A debule resistenza di a piazza forte ùn pote impidisce a dipurtazione è a messa in schiavitù di a guasi tutalità di i 6000 Gozitani. Soli 300 frà elli pervineranu à scappà à a razzia cullendu annantu à i muri di a Citatella. E parte maiò di u castellu fubbenu distrutte à u mumentu di l'attaccu. I muri di u sudu sò ricustruiti trà 1599 è 1603 da l'[[Ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma à Malta|Ordine]] sottu à a direzzione di l'architetti Ghjuvanni Rinaldini è [[Vittorio Cassar]]. À pocu à pocu è incù a securisazione di u [[Mare Terraniu]], a furtezza perde a so funzione urbana per diventà guasi esclusivamente un centru militarescu. === Invasione francese === Di ghjunghju di u 1798 una guarnigione francese entre in a furtezza dopu à di u [[Sbarcu francese à Malta|presa di l'arcipelagu]] da e truppe di [[Napuleone Bonaparte]]. Quandu a pupulazione di Gozu è di Malta si rivolta contru à l'invadore francese u 3 di sittembre di u 1798, i 127 suldati si mettenu à l'aggrottu in a citatella. A guarnigione francese capituleghja u 28 di uttrove di u 1798 dopu à l'interventu di i Britannichi. U ghjornu dopu, u capitanu inglese John Cresswell s'impussessa di a citatella (è di i so 40 cannoni) po' ne rimette e chjave à u guvernu pruvisoriu di [[Saverio Cassar]], inaugurendu u breve periodu di l' [[Gozu (Statu indipindente)|indipendenza gozitana]]. === Epica cuntimpuranea === A parte nordu di a Citatella hè oghje arruvinata, mentre chì a parte sudu, induv'ella si trova a cattidrale hè intatta. I muri sò stati ristaurati pocu fà. == Edifizii appartinendu à l'accinta == [[File:Cathedral_St._Marija,_Victoria_Gozo_Nov_2014.JPG|thumb|250px|A Cattidrale di l'Assunzione di a Vergine Maria]] À l'internu di l'accinta si trova a [[Cattidrale di l'Assunzione di a Vergine Maria]], ricustruita à u seculu XVII da [[Lurenzu Gafà]], l'architettu maltese. Una altra chjesa hè dedicata à [[Ghjiseppu (Nuvellu Tistamentu)|San Ghjiseppu]], è ancu una cappella dedicata à [[Santa Barbara]]. L'anziane prighjò, u palazzu di ghjustizia (Palazzu di i Guvernadori) è l'anzianu Palazzu di i Veschi sò esempii tipichi d'architittura barocca maltesa. L'inseme di a furtezza hè statu prupostu in u 1998 da u Statu maltese per intigrà a lista di u [[Patrimoniu mundiale|Patrimoniu mundiale di l'UNESCO]]. Parechji musei si visiteghjanu à l'internu di l'accinta : * u [[Museu d'archeulugia di Gozu|Museu d'archeulugia]] * u [[Museu di a Natura di Gozu|Museu di a Natura]] (à tempi antichi museu di e Scenze Naturale) * l'Anziane prighjò * u Museu di a cattidrale di l'Assunzione di a Vergine Maria * u Museu di u Folcloru, in un gruppu di case medievale == Note == <references/> [[Categoria:Munimentu di Gozu]] [[Categoria:Situ archeulogicu di Gozu]] 4ha7ksfn8900jhr54vk0cltbuc5x7mm Nika Futterman 0 19798 356053 356048 2016-12-17T05:17:10Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from Wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Nika Futterman''' ([[New York]], 25 [[Ottobre]] 1969) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Futterman, Nika]] [[Categoria:Americanu|Futterman, Nika]] ct0cgniojx19hd8txk71rj1l759nr8n Danielle Harris 0 19799 356052 356051 2016-12-16T12:04:19Z 2600:8800:3081:6040:7CD2:78A5:643C:9B7 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Danielle Harris.jpg|thumb|Harris, [[2008]]]] '''Danielle Andrea Harris''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Harris, Danielle]] [[Categoria:Americanu|Harris, Danielle]] j1l9okgcya8gwjd39v5nf1zk2pw64hh Sally Kellerman 0 19800 356054 2016-12-17T11:10:42Z 2600:8800:3081:6040:7CD2:78A5:643C:9B7 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Sally Kellerman at Boston University, 2009.jpg|thumb|Kellerman, [[2009]]]] '''Sally Clare Kellerman''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|america... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Sally Kellerman at Boston University, 2009.jpg|thumb|Kellerman, [[2009]]]] '''Sally Clare Kellerman''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kellerman, Sally]] [[Categoria:Americanu|Kellerman, Sally]] i7d4wojpi5a90hh1xdyvqcc1qnua7eu Medina (Malta) 0 19802 356081 356080 2016-12-20T20:22:07Z 90.37.137.199 /* Bibliugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Aerial_view_Mdina,_Malta.jpg|thumb|250px|Vista aerea di Medina]] '''Medina''' in maltese ''Mdina'' o ''L-Imdina'') hè a menu pupulata di e lucalità di [[Malta]] incù circa 300 abitanti, da induve u so sopranome di ''The Silent City'' (A cità silenziosa). <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>Hè situata in u centru di [[Malta]], locu di un cunsigliu lucale (''[[Kunsilli Lokali]]'') inclusu in a rigione (''[[Reġjun]]'') Ċentrali. Hè distinta dinù da u titulu di ''Cità Notabile''. == Origine == Fundata da i Fenici cum'è centru di cummerciu, à u centru di l'isula u più luntanu da u mare, Mdina hè stata occupata da l'Arabi. Quelli l'anu divisa da un fossu, chì a truvavanu troppa maiore per esse furtificata, in duie cità distinte : Mdina "a cità" è [[Rabat (Malta)|Rabat]], termine chì designa un borgu in lingua maltesa. === Tuponimia === Mdina vene di l'arabu ''[[médina]]'' chì significheghja "cità". ==== Differenti nomi ==== I diversi nomi di Mdina sò stati Malet, Melita, Rabbat, Mdina è L-Imdina. Per estinsione, Mdina era à spessu chjamata a "cità di Malta". == Chjesa == [[File:Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG|thumb|250px|A cattedrale San Paulu]] A chjesa paruchjale hè a cocattidrale di Mdina, a [[cattidrale San Paulu di Mdina|cattidrale San Paulu]]. A cocattidrale hè u sediu di u vescu di Malta. == Storia == [[File:Malta Mdina BW 2011-10-05 09-28-15.JPG|thumb|250px|Vista di Mdina]] Dopu à l'Arabi, i [[Nurmani]] anu cunquistatu Mdina, po' a cità incù l'isule sò state culligate à a curona di Spagna. Mdina hè a capitale di l'isula è u locu di impiantazione di l'[[Università]], un'assemblea populare. In u 1530, [[Malta]] hè affidata da [[Carlu Quint]] à l'[[Ospitalieri di San Ghjuvanni di Gerusalemma]]. L'Ospitalieri stallanu u so [[Cunventu ospitalieru|cunventu]] in [[Birgu]] fendu di 'ssa cità a nuvella capitale di l'arcipelagu, ma i capizzoni maltesi, u vescu è l'Università fermanu puru impiantati à Mdina. Incù u fundamentu di [[A Valette]], in u 1566, tutti i puteri ospitalieri è pupulari si ragruppanu à A Vallette, nuvella capitale di l'arcipelagu. In 1693, un terribile terramutu divastò u Livante di a [[Sicilia]] è Malta fubbe dinù tuccata, cum'è Mdina. Assai edifizii fubbenu distrutti. I rampali è a cità fubbenu ristaurati da un architettu francese, [[Carlu Francescu di Mondion]], sottu à l'ordini di u grande maestru [[António Manoel di Vilhena]], invece chì a [[Cattidrale San Petru è San Paulu di Mdina|cattidrale San Paulu]], distrutta dinù ella, fubbe ricustruita da l'architettu maltese [[Lurenzu Gafà]]. Più tardi, [[Napuleone]] pigliò u cuntrollu di a cità, ma a so guarnigione fubbe massacrata da un mossa populare. I Maltesi chersinu l'aiutu di l'Inglesi, chì piglionu u cuntrollu di l'isula è caccionu fora i Francesi. ''Medina'' (in maltese ''Mdina'' o ''L-Imdina'') - è distinta di u titulu di ''Cità Notabile'', hè a menu pupulata di e lucalità di [[Malta]] incù circa 300 abitanti, da induve u so sopranome di ''The Silent City'' (A cità silenziosa), situata in u centru di [[Malta]], locu di un cunsigliu lucale (''[[Kunsilli Lokali]]'') inclusu in a rigione (''[[Reġjun]]'') Ċentrali. == Geugrafia == Situata annantu à un spronu rucciosu chì strapiomba a pianura nordu di l'isula, a cità offre un puntu di vista di prima trinca. == Patrimoniu è cultura == 'Ssa cità furtificata cumporta trè porte. A più anziana hè a porta di i Grechi, po' a Porta di l'Inglesi, custruita da i Britannichi cù u fine di pudè righjunghje a gara di a sola linia di camminu di ferru di Malta (oghje chjusa), è infine l'immensa porta principale, o Purtò Reale, cuncipita da l'ingenieru francese [[Carlu Francescu di Mondion]] in u 1724. == Note == <references/> == Bibliugrafia== * Alfie Guillaumier, ''Bliet u Rħula Maltin'' (Cità è paesi maltesi), Klabb Kotba Maltin, Malta, 2005 (in maltese). * [[Alain Blondy]], ''Malta'', Guidi Arthaud, coll. Grandi viaghji, Parigi, 1997. [[Categoria:Cità di Malta]] [[Categoria:Anziana capitale di paese|Mdina]] oh6hzbptb0eqya6j43c8hncqdxojt2f L'Ipogeu di Ħal Saflieni 0 19803 356125 356124 2016-12-23T20:10:50Z 92.158.7.62 /* Bibliugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Hypog%C3%A9e_Hal_Saflieni.jpg|thumb|250px|L'Ipogeu di Ħal Saflieni]] L' '''[[Ipogeu]] di Ħal Saflieni''' hè un situ archeologicu maiore di [[Malta]]. Hè una grande struttura scavata in a terra cumposta da diverse camere o stanze.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> À a fine di u seculu XIX, u sviluppu di i cantieri navali militareschi attira in a rigione di [[Paula (Malta)|Paula]] vicinu à [[Marsa (Malta)|Marsa]] bon parechji cultivatori chì volenu diventà operaii. E custruzzione si multiplicheghjanu in una zona chjamata tandu ''Tal-Għerien'' (e sapare in maltese), ciò chì lascia suppone una cunniscenza populare anziana. == Storia == [[File:Plan Magri Hal Salflieni.jpg|250px|thumb|Prima pianu rializatu à u mumentu di u sbreiu di l'ipogeu trà 1902 è 1907]] In u 1902, scavendu una cisterna in [[Paula (Malta)|Paula]], l'operaii scoprenu una cavità ch'elli si spiccianu di cunsulidà per evità un affundamentu ('ssi travagli sò sempre visibili oghje). Ma 'ssa cavità ùn hà micca l'apparenza d'una sapara cumuna. Prestu, u cumitatu direttore di u Museum mandata u prete [[Cumpagnia di Ghjesù|gesuitu]] [[Manwel Magri|Manwel P. Magri]] chì dicide di scavà u sicondu livellu (u livellu superiore essendu tandu in pruprietà privata). Ma e squadre d'operaii, chì sgumbronu u situ, ne sperguglionu l'ossame rindendu ne impussibile l'interpritazione di i riti eventuali d'inumazione<ref>N. Cauwe ''è al.'' (2007) p.189.</ref>. I travagli ùn eranu micca compii quandu, in u 1907, prete [[Manwel Magri]] hè inviatu in missione à [[Sfax]] induv'ellu si ne more senza avè ridattu u rapportu annantu à i so scavi. Hè un prufissore in medicina [[Themistocles Zammit]], chì travagliava incù [[Manwel Magri|Magri]] dapoi 1905, chì piglia a so successione è cuntinueghja u scavu insin'à u 1911. A scuperta à capitu di l'ipogeu hè cum'è u colpu d'inviu di l'[[archeulugia]] in l'arcipelagu, grazia à Themistocles Zammit. S'è Magri hè u piunieru, Themistocles Zammit serà cunsideratu cum'è u babbu di l'archeulugia maltesa<ref>Pace (2004) p.6-8.</ref>. A decisione d'apre u situ à u publicu fù pigliata in u 1908. In u 1952, i scavi sò ripigliati da [[John Davies Evans]]. In u 1980, l'[[Unesco]] classificheghja l'ipogeu di Ħal Saflieni in u [[patrimoniu mundiale di l'UNESCO|patrimoniu mundiale di l'umanità]]. In u 1990, Anthony Pace, Nathaniel Cutajar è Reuben Grima custatanu una digradazione di u situ è in u 1991, u situ hè chjusu à u publicu insin'à u 2000, periodu mentre u quale ellu hè cumplittamente riaccunciatu è piazzatu sottu à atmusfera cuntrullata<ref>Pace (2004) p.5-9.</ref>. == Descrizzione == U situ cumporta una cinquantina di stanze annantu à circa 2500 metri quatrati scumpartute annantu à quattru livelli<ref>B. Sedlaczek (2000) p.35.</ref>. U livellu di a terra primitivu, incù a risturazione di l'intrata di l'[[ipogeu]], u prima livellu, circa à - 3 metri, cumprende e prime camere datate di a fasa [[Żebbuġ]] (4100-3800 av. G.-C.) è l'ingrandamentu di a fasa [[Ġgantija]] (3600-3000 av. J.-C.). U sicondu livellu, à circa - 6 metri, incù e più belle stanze po' u terzu livellu, à un pocu più di - 10 metri, datanu di a fasa [[Tarxien]] (3000-2500 av. J.-C.)<ref>Pace (2004) p.23-24.</ref>. === Terra primitiva === A risturazione di u situ à a fine di u XXu seculu hà permessu a messa in valore di u livellu iniziale. Avà l'intrata di u situ si face da 'ssu livellu è micca più dirittamente à u sicondu livellu. Di più hè pussibile avà di vede i purtali trilitichi chì marcanu l'intrata di l'ipogeu è ancu un prima pozzu à purghjiture, locu di scuperta d'una statuetta di donna [[steatopigia]] senza testa è duie teste senza corpu<ref>Pace (2004) p.22.</ref>. === Prima livellu === U prima livellu cumporta dirittamente à dritta ma dinù in a prima stanza à manca, i lochi induv'ella fubbe scuperta a maiò parte di l'ossame. Zammit hà stimatu à circa 7000 u numeru tutale di scheletri chì l'ipogeu hà aggrundati. Ùn ferma oghje ch'è sei cranii [[dolichocefalia|dolicocefali]] posti in duie scatule à u Museu Naziunale d'Archeulugia di Malta. À u capu di a stanza à sinistra un grande spaziu abbastanza prufondu hè interpritatu da i spicialisti cum'è pudendu esse una cisterna datendu da 4000 av. G-C. Sempre à sinistra, una struttura trilitica lascia suppone una spartizione di stu spaziu. === Sicondu livellu === [[File:Sleeping Lady Hal Saflieni.jpg|250px|thumb|''Sleeping Lady'' (museu naziunale d'archeulugia di A Valetta).]] U sicondu livellu hè u più vastu, incù u pianu u più cumplessu ma dinù u più interessante. Subitu subitu à manca ci si trova una stanza chì pare esse incumpiita (a superficia di e parete ùn cumporta micca dignalocu listessu aspettu di finimentu) ma chì hè eppuru decurata. U so sulaghju cumporta 14 dischi di [[ocra]] rossa. E piccule alcove di 'ssa stanza anu fattu dì à l'archeuloghi chì stu postu era riservatu à l'[[inumazione]] più o menu individuale. Avanzendu in l'ipogeu, à dritta si situeghja una stanza detta camera di l'[[oraculu grecu|oraculu]] à u sulaghju decuratu di [[spirale]] ocre in l'animu di u [[bassurilievu]] scuperti in u [[tempiu]] di [[Tarxien]]<ref name="decor">M. Ridley (1976) p.56-63.</ref>. Una piccula apertura in altu in u muru dà annantu à una [[nichja (architittura)|nichja]], ella stessa ornata, detta nichja di l'oraculu per causa di l'[[ecu (acustica)|ecu]] chì risona in u tempiu s'è omu parla in l'apertura. Oghje i spicialisti pensanu piuttostu à a lucalisazione d'una statua o d'un ogettu cultuale. Avanzendu sempre versu u fondu di l'ipogeu omu entre in un'antra stanza incù u sulaghju ornatu di volute iscritte in u [[pentagunu]]. Hè quà ch'ellu si trova u sicondu pozzu à [[purghjitura]] induve l'archeuloghi anu scupertu brevi, [[giuellu|giuelli]] è a celebra ''Sleeping Lady''. Daretu à u pozzu à purghjiture si trovanu i trè pezze di prima trinca di l'ipogeu, a camera principale (supposta locu di cultu), u " Santu di i santi " (suppostu locu riservatu à l'offizianti) è u " Tisoru " (suppostu locu d'inumazione). 'Sse stanze anu a particularità, mai ritruvata in nessunu ipogeu, d'avè parete chì ripprisentanu, sculpite in u [[calcariu]] à glubigerina, tutte l'apparenze steriore è interne di i tempii di superficia incù e so intrate trilitiche, i so [[ortostate]], u so [[altare]], a so [[volta]], e so panchette è cetera. U trattamentu di a petra hè di prima trinca dendu cusì à l'inseme un aspettu monumentale sputicu <ref>Pace (2004) p.29-36.</ref>. === Terzu livellu === Una scala, in parte vugliendu, cumposta da setti scaline chì l'ultima annantu à duie petre addirizzate hè abbastanza alta rispettu à a terra, dà accessu à u terzu livellu. E stanze di 'ssu livellu, situate per a maiò parte sottu à quelle di u livellu superiore, sò disposte in tale modu ch'elle lascianu sussiste pilastri chì permettenu di suppurtà a carica di u livellu superiore. E tracce di ocra rossa lascianu suppone una ricca decurazione. A funzione di quest'ultime stanze hè sughjettu di discussione, parechji vularianu vede ci riserve prutette da scale priculose in l'oscurità. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Anthony Bonanno]] (1993) ''Malta, un paradisu archeulogicu'', M.J. Publicazione Ltd, A Valetta, ried. 1995 * Nicolas Cauwe, Pavel Dolukhanav, Janusz Kozłowski, Paul-Louis van Berg (2007) ''U neuliticu in Europa'', Armand Colin, coll. A Storia, Parigi * Anthony Pace (2004) ''The Hal Saflieni Hypogeum, Paula'', Midsea Books Ltd, coll. Heritage Books, Malta * Michael Ridley (1976) ''The Megalithic Arte of the Maltese Islands'', Dolphin Press, Poole (in inglese) [[Categoria:Patrimoniu mundiale di Malta]] [[Categoria:Situ preistoricu di Malta]] [[Categoria:Necropola]] 9a392928g4t0bmvucu2ybmjsmfw7l93 Carrie Fisher 0 19804 356162 356161 2016-12-28T11:59:36Z 92.158.7.62 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Carrie Fisher 2013.jpg|thumb|Fisher, [[2013]]]] '''Carrie Frances Fisher''' (21 [[Ottobre]] 1956 - 27 [[Dicembre]] 2016) hè statu un [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Fisher, Carrie]] [[Categoria:Americanu|Fisher, Carrie]] qzy4a2cw3mgg19ney8n9qmqgmyyz1jk A Valetta 0 19805 356174 356173 2016-12-29T13:30:20Z 92.158.7.62 /* Ligami esterni */ wikitext text/x-wiki '''A Valetta''' (in [[maltese]] ''Il-Belt Valletta'' o più simpliciamente ''Valletta'') distinta da u titulu di ''Città Umilissima'', hè a [[capitale]] di a [[Ripublica di Malta]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Situata annantu à a costa nordestu di l'[[Malta|isula di Malta]], pupulata da circa 6600 abitanti, hè u locu d'un cunsigliu municipale (''[[Kunsill Lokali]]'') cumpresu in a rigione (''[[Reġjun]]'') Nofsinhar. A Valetta hè custruita à parte si da u 1566 da a vulintà di i grandi maestri di l'[[ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma|ordine ospitalieru di San Ghjuvanni di Gerusalemma]], maestri di l'arcipelagu da 1530 à 1798. A cità cumporta numerosi palazzi di quell'epica : ci si ricensa 320 munimenti annantu à una superficia di 55 ettari, un cuncintramentu eccezziunale in u mondu. A cità hè iscritta annantu à a lista di u [[Patrimoniu mundiale|patrimoniu mundiale di l'umanità (lista di l'UNESCO)]] dapoi 1980 è serà [[capitale europea di a cultura]] in u 2018. == Tuponimia == L'attuale capitale di Malta porta u nome di u so fundatore, u francese [[Jean de Valette]] (1494-1568), [[grande maestru di l'ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma]] da 1557 à a so morte. U nome di a nuvella cità era tandu : ''Humilissima Civitas Vallettae'', vene à dì "cità assai umile di A Valetta". 'Ssu nome hè firmatu in a distinzione. Certe cità di Malta sò distinte in funzione di u so passatu storicu da u qualificativu di ''Ċittà''. L'abitanti di e campagne a cugnumavanu ''Il-Belt'' (a cità), formulazione chì s'hè cunsirvata in u nome officiale di a capitale maltesa : ''Il-Belt Valletta''. Era chjamata cusì chì era veramente un'agglumerazione rispettu à altre entità abitate da l'arcipelagu, chì ùn eranu ch'è paesi. == Storia == A criazione d'una furtificazione annantu à a [[penisula di Xiberras]] hè pruspettata da l'installazione di l'[[Ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma]] in Malta, in u 1530. Uni belli pochi di prugettu sò pruspettati, ma sola a custruzzione di u [[forte Sant' Elmu (Malta)|Sant' Elmu]] hè rializata prima di l'[[Grande Sediu di Malta|attaccu di 1565]], chì fiasca dopu à trè mesi di sediu. In seguitu à stu avvenimentu, i soldi ghjunghjenu à l'ingrossu da e corte cristiane europee è l'[[Ospitalieri]] facenu custruisce vicinu à u forte Sant' Elmu è di u Castell'Amare (Birgu) una nuvella cità furtificata chì piglierà u nome di u so iniziadore [[Jean Parisot de La Valette]]. == Municipalità == U merre di A Valetta hè u Duttore [[Alexiei Dingli]], membru di u [[Partitu naziunalistu (Malta)|Partitu naziunalistu]], chì hè magiuritariu à u Cunsigliu di a Cità. === Situazione è tupugrafia === [[File:Prelucrare 3D pentru La Valletta Harbour.jpg|300px|thumb|Ripprisintazione in 3D di e cale di A Valetta.]] A cità hè architettata annantu à a costa nordestu di l'[[Malta|isula di Malta]], annantu à a [[penisula di Xiberras]]. À l'origine una longa fascia di terra furmendu un altupianu induve culminava à una sissantina di metri u munticellu Xiberras, chì hà datu u so nome à a penisula. Cinque [[wied]] (valle secca) avianu intagliatu l'altupianu strettu falendu prestu versu u mare. A penisula hè circundata da duie cale naturale cumpurtendu parechje spiaghje : u [[Marsamxett Harbour]] à u nordu, è u [[grande Harbour]] à u sudu. A punta di a penisula, à livante, hè occupata da u [[Forte Sant' Elmu (Malta)|forte Sant' Elmu]] è A Valetta s'apre à punente da a [[City Gate]] annantu à a [[piazza di i Tritoni]] in [[Floriana]]. === Trasporti === A Valetta hè culligata à l'[[Aeruportu internaziunale di Malta]], chì hè situatu à ottu chilomitri à u Sudu di a cità. == Persunaghji impurtanti == * [[Jean Parisot di A Valetta]] (1494-1568), fundatore di a cità, * l'altri [[grandi maestri di l'ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma|maestri maiò]] di l'[[ordine di San Ghjuvanni di Gerusalemma in Malta]] (1530-1798). * [[Girolamo Abos]] * [[Petru Ghjuvanni Luigi Ovidiu Doublet]] (1749-1824). * [[Tony Drago]] (1965), ghjucadore di [[snooker]] professiunale. * [[Lawrence Gonzi]] (1953), prima ministru di Malta. * [[Nicolas Isouard]] (1773-1818), cumpusitore francese. * [[David H. Trump]], archeulogu [[Regnu Unitu|britannicu]]. * [[Themistocles Zammit]] (1864-1935), archeulogu è storicu. * [[Paulu Tisdale]] (1973-), ghjucadore di ballò po' addistradore. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Nicoletta Marconi (dir.), ''Valletta : città, architettura e costruzione sotto ellu segno della fede e della guerra'', (atti di u culloquiu internaziunale di A Valetta, ghjugnu di u 2006), Roma, Libreria dello Stato, 2011 * ''Modernist Malta : the architittonicu legacy'' (catalogu di a mostra tenuta à A Valetta, ghjennaghju-febbraiu 2009), Gzira (Malta), Kamra tal-Periti, 2009 (in inglese) * Brian W. Blouet, ''The Story of Valletta : a Companion to the City'', Valletta, Allied Publicazione, 2009 (in inglese) * Alfie Guillaumier, ''Bliet u Rħula Maltin'' (Cità è paesi maltesi), Malta, Klabb Kotba Maltin, 2005 (in maltese) == Ligami esterni == * [http://www.cityofvalletta.org/ Situ officiale di u cunsigliu lucale di A Valetta] [[Categoria:A Valetta]] [[Categoria:Patrimoniu mundiale in Malta]] [[Categoria:Cunsigliu lucale di Malta (isula)]] [[Categoria:Portu di Malta]] dtg7gnrw1fytks2fmiw7avy2zaywqq3 Murat Han 0 19807 356160 356153 2016-12-28T11:59:00Z 92.158.7.62 wikitext text/x-wiki [[File:Dc5hur-5kfirk6y2iw14yuz4ic8 layout.jpg|thumb|250px|Murat Han]] '''Murat Han''' ([[Ankara]], [[ 1 d'maghju]] [[1975]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Turchia|turcu]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm2582421/ IMDB] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Turcu]] 1kccdpj8ymgrwddtzwyjhhhh537d427 Roubaix 0 19808 360428 356176 2018-11-07T08:53:19Z Trauenbaum 8523 wikitext text/x-wiki [[File:Hôtel de ville (3).JPG|thumb|200px|right|A Merria]] '''Roubaix''' hè na vechja cità [[industria]]le di la [[Francia]] settentriunale, à meziornu-livente di l'anziana [[pruvincia]] di Fiandra francese, vicinu à a cunfina incù a [[Belgica]]. Hè ancu una [[cumuna]] di u [[Dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] di u Nordu indè a [[Regioni francesi|regione]] di l'Altu-di-Francia. Roubaix hè a terza cità di a regione per populazione dopu [[Lille]] é [[Amiens]], incù {{formatnum:95866}} abitanti in u 2013. In u seculu XIX, duranti a rivuluzioni industriale, diventa un grandi centru industriale tessile incù un impurtantu sviluppu urbanisticu è dimugraficu. [[Categoria:Cità di a Francia]] igzjz48x20kb6du39ff6zp096jmnelv Debbie Reynolds 0 19809 356167 2016-12-29T01:26:25Z 2600:8800:3080:8370:7CD2:78A5:643C:9B7 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:DebbieReynoldsApr2013.jpg|thumb|Reynolds, [[2013]]]] '''Mary Frances''' "'''Debbie'''" '''Reynolds''' hè un [[cinemà|attore]] Stati Uniti d'America|american... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:DebbieReynoldsApr2013.jpg|thumb|Reynolds, [[2013]]]] '''Mary Frances''' "'''Debbie'''" '''Reynolds''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Reynolds, Debbie]] [[Categoria:Americanu|Reynolds, Debbie]] 5cinlji8xi66e25isf1j5jx6mwvnrpn Ebrei di Corsica 0 19810 356883 356882 2017-04-18T00:36:22Z Gcapadovani 11182 /* Israele */ wikitext text/x-wiki [[File:Isidor Kaufmann Rabbi with prayer shawl.jpg|250px|thumb|U rabbinu Isidor Kaufmann, ebreu di Corsica]] In [[Corsica]], dapoi l'annu 800, assai immigrazioni ebreie si sò prudutte. Durante seculi sò vinuti da l'Egittu, da Napuli, Paduva, [[Genuva]], [[Milanu]] è [[Turinu]]. == Prima Immigrazione Mizrahim == A storia di i Ghjudei in [[Corsica]] data da l'annu 800, quandu una grande immigrazione vinuta da l'Egittu s'impiantò in u [[Pumonti]] di a [[Corsica]] ; una grande parte di issi [[ebrei]] mizrahim scrivìa è parlava l'[[ebreu]]. A più grande parte di elli si sò stallati cerca di un paese numatu [[Livìa]], lucalizatu in terre cerca di [[Portivechju]]. Più tardi, a cummunità si hè dispersa dapertuttu in [[Corsica]]. In alcuni paesi di e muntagne, chjese pussedanu sempre tracce di documenti scritti in [[ebreu]] cerca di quelli scritti in [[latinu]]. == Immigrazione di l'[[ebrei]] di l'[[Italia]] meridiunale == Tra l'anni 1500 è 1530, milli ebrei vinuti da Napuli è di L'[[Italia]] meridiunale anu fughjitu e persecuzioni è si sò stabiliti in e muntagne di u centru di a [[Corsica]]. == Immigrazione di l'ashkenaziti di Paduva è di l'[[Italia]] di u Nordu == [[File:Casata Padovani.jpg|miniatura|Casata Padovani, da l'ebrei di u Ghetto di Paduva]] === Ashkenaziti di Paduva === Tra l'annu 1590 è l'annnu 1684, l'[[ebrei]] ashkenaziti di Paduva in u [[Venetu]] sò ubbligati di vive in un ghetto dapoi 1516. Issu periodu fù pienu di viulenze contru à a cummunità ebrea. Una grande parte decide dopu issi disastrosi avvenimenti di emigrà in [[Corsica]]. L'abitanti i chjamavanu i Padovani, Issa casata ghjè assai sparsu oghje in l'isula. === Ashkenaziti di l'[[Italia]] di u Nordu === U finomenu di persecuzione cuntinua in [[Italia]] di u Nordu è l'immigrazione ghjudea a più cunnisciuta succede trà l'anni 1750 è 1769. [[Pasquale Paoli]] fù venne in [[Corsica]] trà 5000 è 10000 [[Ebrei]] di u nordu di l'[[Italia]] : da [[Milanu]], da [[Turinu]], da Paduva è da [[Genuva]], per fà rivive l'isula dopu i 4 seculi d'occupazione genuvesa. Sò cunsiderati in [[Corsica]] cume uguali, [[Pasquale Paoli]] dichjara chì "L'Ebrei anu i listelli diritti chì i Corsi perchè cundividenu a listessa sorte". L'ebrei pudìanu cusì praticà liberamente u so cultu, ciò ch'ùn era micca u casu in a più grande parte di i paesi di u mondu. == [[Israele]] == [[File:Amicizia Corsica Israele.jpg|miniatura|Associu Amicale trà a Corsica è Israele]] A [[Corsica]] hè u solu locu di tutta l'[[Auropa]] induve nessunu attu antisemitu ùn hè mai statu dichjaratu è durante a [[Siconda Guerra Mundiale]], nessunu ghjudeu di [[Corsica]] hè statu dinunciatu. In 1947, a [[Corsica]] cuntribuisce à a criazione di u Statu d'[[Israele]] è un associu [[Corsica]]-[[Israele]] si hè messa in piazza per ligà e duie cummunità. == Ligami Esterni == * http://www.terredisrael.com/infos/juifs-et-corses-freres-darmes/ * [http://larchemag.fr/2016/06/23/2615/didier-long-entre-la-corse-et-juifs-cest-une-histoire-dame/ http://larchemag.fr/Didier Long-entre la Corse et Juifs c'est une histoire d'âme/] * http://www.harissa.com/news/article/lhistoire-des-juifs-en-corse * https://jforum.fr/les-juifs-de-corse-une-histoire-si-meconnue.html == Articuli Cunnessi == * [[Storia di a Corsica]] * [[Ebrei]] * [[Israele]] * [[Corsica]] * [[Italia]] * [[Venetu]] * [[Genuva]] * [[Pasquale Paoli]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] 8dct7yhzdizxdtpcuwm741bnthk1d2v Panthera leo 0 19811 356184 2017-01-01T13:22:41Z Termininja 4992 Reindirizzamentu à [[Lionu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lionu]] 4cuy40rbc43glmhn87utg2xgx2teb8s Mike Henry 0 19812 360067 356187 2018-08-31T00:26:33Z 72.70.45.54 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mike Henry by Gage Skidmore 3.jpg|thumb|Henry, [[2011]]]] '''Michael Robert "Mike" Henry''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Henry, Mike]] [[Categoria:Americanu|Henry, Mike]] gz4adi8kcaq7qirel8r4ie1hohymqcm Siria 0 19813 356191 356190 2017-01-03T23:05:28Z 90.37.13.127 wikitext text/x-wiki {{coord|33.5|36.3|type:country_source:enwiki|format=dms|display=title}} {{Infobox Pays | nom_français = République arabe syrienne | nom_local1 = الجمهوريّة العربيّة السّوريّة | langue1 = ar | nom_local2 = Al-Jumhūriyyah al-‘Arabīyyah as-Sūriyyah | langue2 = ar | image_drapeau = Flag of Syria.svg | lien_drapeau = Drapeau de la Syrie | image_blason = Coat of arms of Syria.svg | lien_blason = Armoiries de la Syrie | image_carte = Syria (orthographic projection).svg | devise = [[Arabe]] : Wahda, Houriya, Ishtirakiya<br /> [[Français]] : Unité, Liberté, Socialisme | langues_officielles = [[Arabe]] | capitale = [[Damas]] | coordonnées_capitale = {{coord|33|31|32|N|36|18|52|E|type:city_scale:50000}} | lien_villes = Villes de Syrie | titre_plus_grande_ville = Plus grande ville | plus_grande_ville = [[Damas]] | type_gouvernement = [[République]] | titre_dirigeant = [[Liste des présidents de Syrie|Président]] | titre_dirigeant2 = [[Liste des Premiers ministres de la Syrie|Premier ministre]] | nom_dirigeant = [[Bachar el-Assad]] | nom_dirigeant2 = [[Imad Khamis]] | superficie_rang = 86 | superficie_totale = 185 180 | pourcentage_eau = 0,06 % | population_rang = 54 | population_totale = {{formatnum:18090242}}<ref>[http://countrymeters.info/fr/Syria]</ref> |population_année = 2016 | densité = 98 hab km2 | type_indépendance = | pays_indépendance = de la [[France]] | date_indépendance = {{date|17|avril|1946}} | gentilé = Syrien | PIB = {{formatnum:59147033452}}$ | PIB_année = 2010 | IDH = {{augmentation}} 0,630 | IDH_année = 2009 | IDH_catégorie = moyen | IDH_rang = {{105e}}<ref>[http://hdr.undp.org/hdr2006/statistics/ Classement IDH 2008]</ref> | monnaie = [[Livre syrienne]] | code_monnaie = SYP | fuseau_horaire = +2 | hymne_national = [[Homat el Diyar]] | domaine_internet = [[.sy]] | iso3166-1 = SYR, SY | indicatif_téléphonique = 963 | p1 = {{République arabe unie}} | pays frontaliers = {{TUR}}{{clr}}{{IRQ}}{{clr}}{{JOR}}{{clr}}{{ISR}}{{clr}}{{LIB}} }} A '''Repubblica Araba di Siria''', oppuru a '''Siria''', hè un paese di u mezoriente, vastu di {{M|185 180|k|m2}}, cun {{formatnum:23695000}} abitanti. A so capitale hè [[Damasco|Damascu]]. Sparte fruntiere à nordu cun a [[Turchia]], à este cun l'[[Iraq]], à sudu cun a [[Giordania]], à punente cun [[Israele]], u [[Libanu]] è u [[Mare Terraniu]] . A Siria hè una repubblica presidenziale. A lingua ufficiale hè l'arabu. qp175ziggklirrhtod43jzivwuswww2 Charles Manson 0 19814 358044 356196 2017-11-20T09:53:27Z Babylone2090 12646 Death 2017. wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:CharlesManson2014.jpg|thumb|Manson, [[2014]]]] '''Charles Milles Maddox''' (1934-2017) hè un [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Americanu|Manson, Charles]] huc7a5r0561u7w93m5glan3jevkt8w0 Brandon Hardesty 0 19815 359049 359048 2018-04-14T05:02:59Z 2600:8800:3981:7A80:F0D4:FF08:E78:B8AA Corrected year wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Brandon Hardesty 23.jpg|thumb|Hardesty, [[2008]]]] '''Brandon Allan Hardesty''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Hardesty, Brandon]] [[Categoria:Americanu|Hardesty, Brandon]] nkkf0kedhwzsoz6bd2r3f9wav9bmddc James Adomian 0 19817 358275 356259 2018-01-08T21:06:18Z 2600:8800:3981:7A80:58B1:8B7:D161:6334 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:James Adomian by Gage Skidmore.jpg|thumb|Adomian, [[2016]]]] '''James Haig Adomian''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Adomian, James]] [[Categoria:Americanu|Adomian, James]] 1jz3ho1u9iu026zlllc2yoxqtwjx0dy Gozu 0 19819 356247 356246 2017-01-08T19:55:45Z 90.37.137.103 /* Geugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Sudika_Ghawdex.jpg|250px|thumb|L'isula di Gozu]] '''Gozu''' (in [[maltese]] ''Għawdex'') hè l'[[isula]] sicundaria di l'[[arcipelagu maltese]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> [[Rabat (Gozu)|Rabat]], a cità a più impurtante, sediu di u ministru di Gozu, si trova à u centru di l'isula. == Geugrafia == [[File:Gozo_-_Finestra_blu.jpg|thumb|250px|U purtellu turchinu]] L'isula di Gozu custituisce u nordupunente di l'[[arcipelagu maltese]] cumpostu in tutale di 8 [[lista di l'isule di Malta|isule]]. Hè spiccata à u sudestu di l'[[Malta|isula di Malta]], incù trà di elli l'isula di [[Cominu]] è u so isulottu fratellu, [[Cominottu]]. L'isula di Gozu hè siparata da l'isula di Cominu da u [[strittone di Gozu]] largu 2300 metri è u [[strittone di Malta]] lrgu 2600 metri trà l'isula di Cominu è l'isula di Malta. L'Isula di Gozu hè bagnata da u mare Terraniu. Face a siparazione trà u mare Terraniu orientale o [[bacinu levantinu]] è u mare Terraniu occidentale o [[bacinu mediterraniu]]. À u nordu si trova a [[Sicilia]] chì hè siparata da u [[canale di Malta]] di circa 90 chilomitri di largu è l'[[altupianu di Malta]] d'una prufundità di circa 120 metri, l'[[altupianu cuntinentale]] di 200 metri ingloba l'arcipelagu maltese è a Sicilia. À u sudu di u [[Africa|cuntinente africanu]], l'isula di Gozu hè spiccata da a [[Libia]] da u [[canale di Medina]] d'una larghezza di circa 335 chilomitri è i fondi di [[banc di Medina|Medina]] è di [[Melita]] d'una prufundità massima di 500 metri. À punente, a parte settentriunale di u [[canale di Sicilia]] spicca annantu à più di 300 chilomitri l'isula di Malta da u [[golfu di Gabès]] in [[Tunisia]]. Trà l'isula di Gozu è a Tunisia una reta cumplessa di depressione, [[depressione di Malta]], di [[depressione di Pantelleria|Pantelleria]] è di [[depressione di Linosa|Linosa]], pudendu varcà i 1500 metri di prufundità, intaglianu l'[[altupianu tunisianu]] chì a so prufundità hè di circa 500 metri. Longu 'sse depressione si trovanu l'isule vulcaniche taliane di [[Pantelleria]] è di l'[[isule Pelagie]], chì cumprendenu [[Lampedusa]], [[Linosa]] è [[Lampione]]. L'[[arcipelagu maltese]] hè a cunsequenza di l'inalzamentu d'un fondu [[calcariu]]. Quessa hà per cunsequenza alte [[scugliera|scugliere]] (''rdum/rdumijiet'') annantu à guasi l'inseme di e coste intagliate quinci è culandi di prufonde inziccature (''qala/qaliet'') è raramente frastagliata da [[cala|cale]] (''bajja/bajjiet'') più o menu refermées aggrundendu sia rari [[spiaghja|spiaghje]] di rena (''ramla/ramliet'') sia cale per i batelli. Gozu hà una superficia di 67 km quatrati. A so forma hè un ovale à l'ingrossu orientatu nordupunente/sudestu longu 14 km per 7 km di largu. U culmine hè l'[[A to' Dbiegi]] à 190 m d'altitudine. Ùn ci esistenu micca corsi d'acqua permanenti, nemmenu fureste. == Tuponimia == L'etimulugia di u nome "Gozu" (''Għawdex'') face cunsensu (cuntrariamente à u nome di Malta) cum'è vinendu da u [[feniciu]]. Una scrizzione punica datendu da [[288 a.C.]] ritruvata in u 1855 vicinu à a [[citatella di Gozu|citatella]] di Rabat li dà difatti u nome feniciu di ''Gwl'', d'origine semitica significhendu "ghjirà intornu". A prima minzione di l'isula hè eppuru greca : ''Gaûlos'' (grecu anzianu|Γαύλος) hè citata da [[Ecatea di Miletu]] versu [[500 a.C.]], cum'è un' isula à a "larga di Cartagine", infatizendu a so appartinenza à u mondu feniciu è punicu, grecisendu u tuponimu semiticu di Gwl. Una variante greca hè ''Gaûdos'' (grecu anzianu|Γαύδος), altru nome grecu di l'isula, imprudatu a prima volta da [[Callimacu di Cyrena]]. Sottu à l'occupazione rumana, u nome evolueghja in ''Gaulos'' è qualchì volta ''Gaulus''. Mentre u periodu bizantinu, u nome di ''Gaudomelete'' (in grecu grecu anzianu|Γαυδομελετεν) hè imprudatu in u 637, pudendu significà sia ''Gozu è Malta'', sia ''Gozu di Malta''. L'isula hè dopu chjamata ''Għawdex'' da l'Arabi chì occupanu l'isula trà 870 è 1127, nome ch'ella cunserva dinù oghje in [[maltese]] (lingua in parte derivata da l'arabu). L'isula hè numinata ''Golsa'' da [[Geoffroi Malaterra]] chì conta a vittoria di i [[nurmani]] di [[Rugeru Ia di Sicilia|Rugeru di Hauteville]]<ref>a ''[http://www.thelatinlibrary.com/malaterra4.html Gaufridi Malaterrae Di rebus gestis Rogerii Calabriae et Siciliae comitis è Roberti Guiscardi ducis fratris eius IV,XVI]''.</ref>. Dopu u riattaccamentu di l'arcipelagu à a Sicilia, u nome si trasforma in ''Gaudisium'', un nome chì significheghja dinù ''Gioia'' in latinu medievale. Dinù, quandu l'arcipelagu passa sottu à duminazione aragunesa, Gaudisium si trasforma in ''Gozu'', significhendu ''Gioia'' in [[castiglianu]]. Hè 'ssu nome di '''''Gozu''''' chì serà per u più imprudatu da i cavalieri di l'[[Ordine di Santu Ghjuvanni di Gerusalemma]], i Francesi è i Britannichi chì occuperanu successivamente l'isula<ref>Ghjiseppu Bezzina, ''Gozu's Government, the autonomy of an island through history'', Gaulitana, 2005 ISBN|99909-57-24-X.</ref>. == Mitulugia == [[File:Mgarr Ix-Xini large.jpg|250px|thumb|Mġarr Ix-Xini.]] Una antica tradizione ricullendu à [[Callimacu di Cirena]] identificheghja Gaudos (l'anzianu nome di Gozu) à l'isula mitica d'[[Ogigia]] induve a ninfa [[Calipso]] ritense [[Ulisse]] prigiunere<ref>StrGéo, I, 2, 37 Citazione|[[Apollodoru]], à u so tornu, in sustinitrice dicisa d'[[Eratostene]], rimpruvereghja à [[Callimacu]] d'avè numinatu, ellu, un grammaticu di prima trinca, d'avè numinatu, dicu, in cuntrastu incù a data omerica, chì cunsiste à traspurtà in l'Oceanu u teatru di e girandulere d'Ulisse, Gaudos è Corcyre frà i lochi induve l'eroi abburdò..</ref>. 'Ssa identificazione hè largamente diffusa da a tradizione è u turismu maltese, chì identificheghja una sapara sopra à a spiaghja di Ramla (à nordu di Gozu) cum'è a " Sapara di Calipso ". Signalemu eppuru chì a lucalisazione di l'isula d'[[Ogigia]] hè un dibattitu chì ferma apertu dapoi l'Antichità, incù assai numerose altre pruposte. == Storia == [[File:Flag_of_Gozo.svg|thumb|250px|A bandera di Gozu.]] A storia di Gozu hè per sicuru intricciata in a [[storia di Malta|storia di l'arcipelagu maltese]] ma prisenta parechje particularità. L'isula hà ancu stata un tempu un statu indipindente, da u 1798 à u 1801. == Demugrafia == L'isula ragruppa 30000 abitanti, frà i quali 6000 in a capitale [[Rabat (Gozu)|Rabat]] (dinù cunnisciuta sottu à u nome di Victoria). === Cità === E cità principale sò: {|border="0" cellspacing="8" cellpadding="0" |- |width="25%" valign="top"| * [[Fontana (Gozo)|Fontana]] * [[Għajnsielem]] * [[Għarb]] * [[Għasri]] |width="25%" valign="top"| * [[Kerċem]] * [[Munxar]] * [[Nadur]] * [[Qala]] |width="25%" valign="top"| * [[Rabat (Gozo)|Victoria]] o Rabat * [[San Lawrenz]] * [[Sannat (Gozo)|Sannat]] |width="25%" valign="top"| * [[Xagħra]] * [[Xewkija]] * [[żebbuġ (Gozo)|Żebbuġ]] |} == Munimenti == [[File:Malta Templo dei Ggantija-1-.jpg|thumb|250px|I tempii di ''Gġantija'']] Frà e so attrazzione turistiche, l'isula conta dui tempii situati in [[Ggantija]]. I tempii di Ggantija à Xaghra sò frà i più anziani lochi di cultu di u mondu erettu da a manu di l'omu. Vicinu à u paese di Dwejra, l'arca di u [[purtellu d'Azurru]] hè una struttura architittonica naturale<ref>http://www.mayjocarhire.com/french/aboutgozo.php.</ref>. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Martyn Pedley, Michael Hugues Clarke è Paulina Galea, ''Limestone Isles in a Crystal Sea'', PEG, Malta, 2002 == Articuli cunnessi == * [[Arcipelagu maltese]] * [[Gozu (statu indipindente)]] * [[Geugrafia di Malta]] * [[Lista di l'isule di Malta]] [[Categoria:Gozu|*]] k5kr2rx8d0hcs0sl6z2y33wm9v8kqnw Ryan Potter 0 19820 356250 356249 2017-01-10T01:20:54Z 2600:8800:3080:8370:3935:92E4:DF96:F48D wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ryan Potter''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Potter, Ryan]] [[Categoria:Americanu|Potter, Ryan]] gjuv1a0dlliv84p4joredprwyr2lmhf Travis Oates 0 19821 356261 356260 2017-01-11T14:14:58Z 2600:8800:3080:8370:194E:E87A:2510:F53C wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Travis Oates''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Oates, Travis]] [[Categoria:Americanu|Oates, Travis]] ny8sv8wv8eo99wbs1ottvtibiii73ih 18 d'ottobre 0 19822 360703 356272 2018-12-19T20:25:10Z 2600:8800:3980:2550:A167:7568:1FCD:8020 Reindirizzamentu à [[18 uttrovi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[18 uttrovi]] t0vnij38oaz8hc78ss960g19tgemrsy Peter Boyle 0 19823 356274 2017-01-12T11:19:47Z 2600:8800:3080:8370:C03A:E354:A960:97DF Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:PeterBoyleRetouched1978.jpg|thumb|Boyle, [[1978]]]] '''Peter Lawrence Boyle''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò==... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:PeterBoyleRetouched1978.jpg|thumb|Boyle, [[1978]]]] '''Peter Lawrence Boyle''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Boyle, Peter]] [[Categoria:Americanu|Boyle, Peter]] 4u1mjq07unfowtwewqt1sp3ateqprmo L. van Beethoven 0 19827 356300 2017-01-20T17:14:42Z Bossanoven 11632 Reindirizzamentu à [[Ludwig van Beethoven]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ludwig van Beethoven]] fa4gtustqasygu5qw5iu9u79jt169od Haley Joel Osment 0 19828 356302 356301 2017-01-21T13:54:58Z DARIO SEVERI 10718 Added inf. from wiki (en) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Haley Joel Osment TIFF 2014.jpg|thumb|Osment, [[2014]]]] '''Haley Joel Osment''' (10 [[Aprile]] 1988) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Osment, Haley Joel]] [[Categoria:Americanu|Osment, Haley Joel]] edme4xw4ezdrywmnxd02m7fnshtxr7n Miguel Ferrer 0 19830 356308 356307 2017-01-21T20:29:14Z 2600:8800:3080:2C50:98F:B05A:C28A:37A9 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Miguel José Ferrer''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Ferrer, Miguel]] [[Categoria:Americanu|Ferrer, Miguel]] d7ha3lfz6fihfq4xdkhya7kmvjvynxo Sarra di Scupamè 0 19831 356323 2017-01-23T22:26:32Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sarra di Scupamè]] à [[A Sarra di Scupamena]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Sarra di Scupamena]] ks6loi5v6gyb1xc04fyu6y9cfaonjrx Piri Reis 0 19836 356365 356364 2017-01-27T16:55:02Z 86.219.194.101 /* Ritornu à Suez è esecuzione di Piri Reis */ wikitext text/x-wiki [[File:Piri_reis.jpg|thumb|250px|Statua di Piri Reis]] '''Piri Ibn Haji Mehmed''' dettu '''Piri Reis''' (1465~1470, Gelibolu - 1554, Kahire) hè un grande [[amiragliu]] ("reis" in turcu) di a flotta ottumana à u XVIu seculu, natu in [[Karaman]] (pruvincia).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Nipote di u celebru piratu [[Kemal Reis]] dettu ''Camali'', hè cunnisciutu soprattuttu per a so opera di cartografu. Litteratu, si passiunava per e carte è i cullezziunava. == Cartugrafia == In u [[1513]] è in u [[1528]], designò duie carte di u mondu, ripigliendu e carte è e date di a so cullizzione chì certe ricullerianu à l'antichità. Scrisse dinù un' opera, ''[[Kitab-ı Bahriye]]'' o ''Libru di Navigazione'' in u quale omu trova in più 200 carte ripprisintendu per u più l'[[Atlanticu]]. Una di e carte e più celebre hè quella cugnumata [[Carta di Piri Reis]]. Fubbe scuperta in u [[1929]] à u mumentu di u rinnuvamentu di u [[palazzu di Topkapı]] à [[Istanbul]]. ===A Carta di Corsica=== [[File:Corsica_by_Piri_Reis.jpg|thumb|left|250px|A carta di Corsica di Piri Reis]] Piri Reis hà ancu fattu una carta di Corsica.<ref>A Piazzetta (2017): A carta di a Corsica di l'amirale Piri Reis</ref> Si vedenu i nomi di locu scritti in arabu. Ci hè ancu u disegnu di a catena maestra di a Corsica, da [[Cismonte]] à [[Pumonte]]. E coste sò tracciate di manera artistica, incù belle curve per i golfi è e cale marine. Sò dinù disegnati l'isulotti, è ancu l'isulotti minori. == Amiragliu di a flotta d'Egittu == [[File:Old Muscat (2).jpg|250px|U forte di São João in [[Mascate]] distruttu da Piri Reis à u mumentu di u so passaghju.|thumb]] In u 1547, dopu un longu ubliu, Piri Reis hè fattu amiragliu di a flotta d'[[Egittu]] basata in Suez chì opereghja in u [[mare Rossu]], in l'[[oceanu Indianu]] è in u [[golfu Persicu]]. === Presa d'Aden === Piri Reis riceve in u 1548 a missione di piglià [[Aden]], cità di u [[Yemen]] dendu annantu à l'oceanu Indianu, pigliata da l'Ottumani uni pochi d'anni capunanzu ma cascata in manu à tribù arabe. Parte da Suez d'aprile di u 1548 à a testa d'una flotta di 60 palazzi è s'impatrunisce di a cità di ghjennaghju/frivaghju di u 1549. In ringraziamentu, riceve un ''zeamet'' (un campu) chì li furnisce una rendita annuale di 100000 [[akçe]]. === Partenza per Ormuz è presa di Mascate === L'attaccu contru à Ormuz hè dicisu da [[Rüstem Pacha]], u [[grande vizire]] [[Imperu ottumanu|ottumanu]] chì, avvertitu da l'attacchi portughesi lanciati dapoi Ormuz hà per scopu d'annientà 'ssa basa nimica, di modu à fà di u [[golfu Persicu]] un lavu ottumanu. Ordineghja a custruzzione in Suez di novi batelli in u 1550 è dà per missione à Piri Reis di priparà una [[Campagna ottumana contru à Ormuz|spedizione contru à Ormuz]] è l'isula di [[Bahrein]], tributaria di i Portughesi. D'aprile di u [[1552]], Piri Reis parte da [[Suez]] incù una flotta di 25 [[galera (nave)|galere]], quattru [[galione|galioni]] incù 850 suldati à u so latu. Dopu à avè varcatu [[Jeddah]] è u strittone di [[Bab el Mandeb]], face capu versu [[Ras al-Hadd]], una penisula à l'intrata di u [[mare d'Arabia]]. D'aostu, l'Ottumani appariscenu à a larga di [[Mascate]], impurtante piazza forte portughese. U figliolu di Piri Reis, Mehmet Rei, à a testa d'un' avanguardia di cinque galere, ci ghjunghje u prima è face bumbardà a cità. U sestu ghjornu di i bumbardamenti, u restu di a flotta ottumana ghjunghje è, u ghjornu dopu, u cummandante portughese accetta di rende si pattu è cundizione chì ellu sia permessu à a so guarnigione di righjunghje liberamente Ormuz. Eppuru, Piri Reis ùn tene micca a so prummessa, face prigiuneri i 128 Portughesi, disarma a so flotta è distrughje a piazza forte. === Sediu d'Ormuz, abbottu di Qeshm è ritirata versu Bassorah === [[File:Portuguese map of Hormuz 17th century.jpg|250px|left|Carta d'Ormuz datendu da u seculu XVII mustrendu u forte portughese.|thumb]] A flotta ottumana ghjunghje à a larga di l'[[isula d'Ormuz]] u 19 di sittembre di u 1552, cinque mesi dopu a so partenza. I 700 Portughesi chì tenenu u forte sò priparati à a ghjunta ottumana. Quest'ultimi piglianu prestu a cità d'Ormuz è inizianu un bumbardamentu di a pusizione nimica. A situazione hè difficile per i dui belligeranti. I Portughesi cunnoscenu una carenza di viveri è l'Ottumani stancati da u so longu viaghju mancanu di [[polvera da cannone]]. Di più, temenu a ghjunta di rinforzi portughesi in pruvinienza di l'[[India portughese|India]]. Dopu vinti ghjorni di cumbattimenti, Piri Reis dicide di lintà u sediu u 9 di uttrove. Sient'è e surghjente portughese, l'amiragliu s'interessa dopu à l'isula vicinante di [[Qeshm]], mettendu à l'ammenda i ricchi marcanti chì ci sò stabiliti. À a fine di uttrove, l'Ottumani facenu capu versu [[Bassorah]] in fondu à u [[golfu Persicu]]. Mentre listessu periodu, l'auturità di l'India portughese avvertite di a campagna ottumana dicidenu di purtà un contrattaccu. Affonso di Noronha parte da Goa per Ormuz à a testa d'una flotta di 80 nave frà i quali 30 di grande taglia. À quandu ghjuntu à [[Diu]] annantu à a costa di u [[Gujarat]], impara chì l'Ottumani anu fattu ritirata à Bassorah è dicide di ùn rende si micca in persona à Ormuz, è di mandà ci u so nipote, Dom Antao di Noronha, à a testa d'una flotta di 12 battelli di taglia maiò è 28 altre nave. Quandu ellu ghjunghje à destinazione di nuvembre di u 1552, ùn pò chì custatà a viulenza di l'attaccu ottumanu, causa di numerose distruzzione in Ormuz. === Ritornu à Suez è esecuzione di Piri Reis === [[File:Suez-Piri Reis.png|thumb|250px|[[Suez]] in fondu à u [[mare Rossu]] cum'ellu hè ripprisintatu in u [[portulan]] [[Kitab-ı Bahriye]] (1521-1525) di Piri Reis.]] Quandu Piri Reis ghjunghje in [[Bassorah]], si trova cunfruntatu à u ''[[beylerbey]]'' (guvernadore) di a pruvincia Kubad Pacha incù quale si sente male. Piri Reis dicide d'andà u più prestu in [[Egittu]], riparte per [[Suez]] incù solu trè galere rapide, lascendu u grossu di a so flotta in Bassorah. L'amiragliu ottumanu hè, malgradu e so spiigazione, scapatu à [[U Cairu]] annantu à ordine di u sultanu per causa di i so fiaschi. Sient'è Svat Soucek, stu cuncatinamentu di fatti chì cunduce à a messa à morte di Piri Reis si spiega da l'animusità trà l'amiragliu è u guvernadore chì vene da u fattu chì u cummandante di a flotta rimpruvereghja à u [[beylerbey]] di ùn avè micca mandatu i rinforzi prummessi per a cunquista d'Ormuz, in particulare a [[polvera à cannone]] è d'avè, cusì, una rispunsabilità impurtante in u fallimentu ottumanu. Per via di quessa, per copre i so propii fallimenti, l'ipotesi hè fatta chì u rapportu chì Kubad Pacha manda à Istanbul hè particularmente sfavurevule. Piri Reis seria cusì ripartutu in freccia versu Suez cù u fine di pudè dà a so propia virsione di i fatti, lascendu u restu di e so nave à Bassorah temendu chì a flotta portughese di l'Indie, chì hà dinù e raghjone di teme a prisenza in u golfu, ricmarchessi una furmazione troppa impurtante è iniziessi u cumbattimentu. Svat Soucek mintuveghja dinù chì dui accusi incidi correnu à contu di l'amiragliu avendu avutu una pussibile influenza annantu à u virdittu. Hè accusatu di avè messu à l'ammenda l'abitanti di [[Qeshm]] dopu u so fallimentu à Ormuz, elementu cunfirmatu da a so lagnanza ultiriore vicinu à l'auturità ottumane, è, soprattuttu, d'esse statu cumpratu da i Portughesi affinch'è ellu abbandunessi u so sediu. A viridicità di 'ssa boce hè vivamente messa in dubbitu da u cronistu [[İbrahim Peçevi]] ([[1572]]-[[1650]]) chì face valè l'attaccamentu pruvatu mentre tutta a so vita da l'amiragliu à a [[dinastia ottumana|casa ottumana]] è à a difesa di l'[[islamu]]. Giancarlo Casale mette, inquantu à ellu, a partenza precipitat di Piri Reis à contu di una crisa di cunfidenza ligata à a so età avanzata (hà tandu sient'è certe fonte 90 anni) è a so scunniscenza di 'ssi mari. == Note == <references/> ==Ligami== * [http://www.apiazzetta.com/A-carta-di-a-Corsica-di-l-amirale-Piri-Reis_a2510.html A carta di a Corsica di l'amirale Piri Reis, articulu annantu à [[A Piazzetta]], ghjennaghju di u 2017] [[Categoria:Amiragliu ottumanu]] [[Categoria:Cartografu]] [[Categoria:Storia di l'oceanu Indianu]] oivscwqh4fthqtscd1o1sx0bqs66en0 Piri Ibn Haji Mehmed 0 19837 356332 2017-01-26T18:44:11Z 90.8.111.39 Reindirizzamentu à [[Piri Reis]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Piri Reis]] reoeguhh0jw12x5st13kwbr0lfxmxi3 Iniziativa populare 0 19839 363527 356415 2019-09-19T04:50:09Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki In Svizzera, l' '''iniziativa populare''' hè un [[drittu]] chì permette à un numeru datu da citatini di prupone chì un testu fusse sottumessu in [[vutazione]] populare.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> 'Sse persone devenu avè u [[drittu di votu]]. S'è u testu hè validatu da l'organismi cumpetenti è accittatu da u suvranu, entrerà in vigore. 'Ssu drittu esiste à i trè livelli di a [[puliticapulitica di a Svizzera|pulitica naziunale]] : à u livellu federale per prupone una mudifica di a [[Custituzione di a Svizzera|Custituzione]], à i livelli [[cantone svizzeru|cantunale]] è [[Cumune di Svizzera|cumunale]] per prupone a mudifica d'una leghje esistente o a criazione d'una nuvella leghje. A pussibilità di mudificà dirittamente a legislazione federale è non solu a Custituzione hè stata pruposta à parechje riprese (frà e quale una volta sottu à a forma d'un' [[Iniziativa populare " chì u so scopu era l'istituzione di l'iniziativa legislativa "|iniziativa populare]] in u [[1958 in Svizzera|1958]]) ma sempre senza successu. == Iniziativa populare federale == A prima forma d'iniziativa populare risede in a dumanda d'una revisione tutale di a Custituzione. E dumande di 'ssu tipu, chì [[Iniziativa populare " Revisione tutale di a custituzione "|una sola]] hè ghjunta davante u populu in u [[1935 in Svizzera|1935]], ùn anu generalmente micca ottenutu u numeru necessariu di firme per esse sottumesse in vutazione. Hè dinù pussibile di sottumette un' iniziativa per una mudifica parziale di a Custituzione. 'Ssu tipu d'iniziative populare deve suvità un prucessu bè definitu : dopu un periodu di 18 mesi mentre i quali 100000 firme devenu esse racolte, l'iniziativa hè diposta à a [[Cancelleria federale (Svizzera)|Cancelleria federale]] chì a valida. L' [[Assemblea federale (Svizzera)|Assemblea federale]] studieghja dopu u testu è dicide di u so cancellazione in u casu ch'ella ùn rispetta micca u principu di l'unità di a forma, quellu di l'unità di a materia o e regule imperative di u drittu internaziunale. L'Assemblea pò dinù dicide di prupone un contra prugettu, emettendu à tempu una ricumandazione d'accittazione o di rigettu. L'iniziativa hè accittata s'ella ottene a maiuranza di i vutanti (in u casu d'un prugettu generale) o a maiuranza di i vutanti è di i cantoni (in u casu d'un prugettu ridattu). In u 1987 hè stata introdutta a pussibilità di u doppiu sì. Cusì tantu l'iniziativa populare chì u contra prugettu chì l'Assemblea federale oppone à quessa ponu esse accittati. Hè a risposta data à a quistione sussidiaria chì vince a decisione. Introduttu à u livellu federale in a Custituzione di [[Statu federale di 1848|1848]], 'ssu drittu hè cunsideratu cum'è u mutore di a demucrazia diretta chì ùn emana nè da u Parlamentu nè da u Guvernu ma dirittamente da i citatini. U ricorsu à l'iniziativa populare s'hè fattu à [[Lista di l'iniziative pupulare in Svizzera|più di 200 riprese]] in u corsu di i seculi XIX è XX, eppuru incù vicinu à u 90 % di rigettu. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Iniziativa populare]] * [[Iniziativa populare federale]] * [[Lista di l'iniziative populare federale in Svizzera]] [[Categoria:Iniziativa populare svizzera|*]] pwh3hx6hcckg8z8nmmwliqsf0sa3fpt Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2008 4 19841 356453 356441 2017-02-06T13:03:47Z MABot 11401 Robot : Archivage de 1 thread depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Date == Bonghjurnu, c'hè un prublemu per tutti l'articuli di i mesi è di e date. Ci vulerìa sapé s'ellu si dice "Ferraghju" o "Frivaghju", o "Nuvembre" o "Nuvembri" e mette un articulu unicu per ogni ghjornu di ogni mese. Per esempiu, l'articuli di i ghjorni di "Ghjennaghju" so ghjusti, ma quelli di Ferraghju, Nuvembre, Ottobre... so sbagliati. Eiu vi cunsigliu di piglià l'articuli di "Ghjennaghju" cume esempi. Salute. --[[User:Urelianu|Urelianu]] 18:30, 16 nuvembre 2008 (UTC) :Sete d'accordu? 12 mesi {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! Articulu<br>(in corsu supranu) || Reindirizzamentu<br>(in corsu suttanu è altre varianti) |----- ||'''ghjennaghju''' ||''ghjinnaghju'' |----- ||'''ferraghju''' ||''frivaghju'' è farraghju |----- ||'''marzu''' ||''...'' |----- ||'''aprile''' ||''...'' |----- ||'''maghju''' ||''...'' |----- ||'''ghjugnu''' ||''...'' |----- ||'''lugliu''' ||''luddu'' |----- ||'''aostu''' ||''...'' |----- ||'''sittembre''' ||''settembri'' |----- ||'''uttobre''' ||''ottobri'' |----- ||'''nuvembre''' ||''novrembi'' |----- ||'''dicembre''' ||''decembri'' |} 366 ghjorni (1 articulu + 3 reindirizzamenti) {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! Articulu || Reindirizzamentu 1 || Reindirizzamentu 2 || Reindirizzamentu 3 |----- ||'''1u di ghjennaghju''' ||''1u ghjennaghju'' || ''1u di ghjinnaghju'' || ''1u ghjinnaghju'' |----- ||'''2 di ghjennaghju''' ||''2 ghjennaghju'' || ''2 di ghjinnaghju'' || ''2 ghjinnaghju'' |----- ||'''...''' ||''...''|| ''...''|| ''...'' |----- ||'''31 di ghjennaghju''' ||''31 ghjennaghju'' || ''31 di ghjinnaghju'' || ''31 ghjinnaghju'' |----- ||'''...''' ||''...''|| ''...''|| ''...'' |} --[[User:Ale Mister|Ale Mister]] 21:19, 16 nuvembre 2008 (UTC) Ié, cusì vabbè, se possu aiutà, dite mi. --[[User:Urelianu|Urelianu]] 10:47, 17 nuvembre 2008 (UTC) == The most often used MediaWiki messages == Hoi, the most often used MediaWiki messages (less than 25% of all MediaWiki messages) are the most visible messages. They help our readers and editors the most. We are aiming to get these messages localised for as many languages as possible by the end of the year. Please help us and yourself and localise [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translate&task=untranslated&group=core-mostused&language={{CONTENTLANGUAGE}}&limit=100 these messages]. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 10:45, 17 nuvembre 2008 (UTC) == Travagliu da fà per i boti == * supprimà a seria di l'articuli [[1]] à [[1000]] chì sò bioti. * rimpiazzà tutti i "Category:" in fondu di un articulu, cù: "Categuria:". Per esempiu, in l'articulu [[Pascual Candel Palazón‎]], rimpiazzà: "Category:Littiratura" cù "Categuria:Littiratura". À ringrazià vi. [[User:Paulu|Paulu]] -- 12:59, 1 fer 2008 (UTC) ne49a4hgd1int7atto7v27j0a45a9g4 Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2009 4 19842 356442 2017-02-06T12:56:44Z MABot 11401 Robot : Archivage de 4 threads depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Wikipedia in sassaresu == Salve! Volevo segnalare ai partecipanti della wiki in còrso (scusate se scrivo in italiano) la proposta di creare la ''Wikipedia in Sassaresu''. Per supportarne la creazione è possibile [[meta:Requests_for_new_languages/Wikipedia_Sassarese|aggiungersi a questa lista]] e scrivere un breve commento a favore. Inoltre è già possibile iniziare a scrivere su [[incubator:Wp/sdc]] (con pochi semplici accorgimenti, come ricordarsi di inserire <nowiki>[[Category:Wp/sdc]]</nowiki> e creando le categorie non ancora esistenti); non ritenendo in discussione lo status di lingua, credo che un centinaio di articoli ed un 5-10 partecipanti dovrebbero bastare per l'approvazione il progetto; se foste a conoscenza di altre persone interessante vi invito caldamente a farle iscrivere e partecipare. Per una prima norma di scrittura è possibile fare affidamento su [http://ilsassarese.blogspot.com/2007/04/introduzione-bazzoni.html questo breve testo]. Consideratemi sempre a disposizione per qualsiasi chiaramento o informazione. Azzidezzi! --[[User:87.16.91.185|87.16.91.185]] 09:21, 30 aostu 2007 (UTC) Scriendi in Sassarese t'ariani cupresu meddu, ancora meddu si in gallurese, si lu sai faiddà. Ciao! Angela --[[User:Pleiade|Pleiade]] 08:06, 15 ghjugnu 2009 (UTC) Ùn ti ne fà, emu capitu a scrittura italiani, è ancu u sardu (sassari/gallura). --[[User:iowan2a|iowan2a]] 17:44, U 23 di Ghjuliu 2009 (UTC) == Betawiki: better support for your language in MediaWiki == Dear community. I am writing to you to promote a special wiki called [http://nike.users.idler.fi/betawiki Betawiki]. This wiki facilitates the localisation (l10n) of the MediaWiki interface. You may have changed many messages here on this wiki to use your language, but if you would log in to for example the English language Wiktionary, you would not be able to use the interface as well translated as here. Infact, of the 1793 messages in the core of MediaWiki, 0 messages have been translated. Betawiki also supports the translation of messages of almost 80 extensions, with 984 messages. If you wish to contribute to better support of your language in MediaWiki, as well as for many MediaWiki extensions, please visit [http://nike.users.idler.fi/betawiki/Translating:Intro Betawiki], [http://nike.users.idler.fi/dev/?title=Special:Userlogin&type=signup&uselang=en create an account] and [http://nike.users.idler.fi/betawiki/Betawiki:Rights request translator priviledges]. You can see the current status of localisation of your language on [[meta:Localization_statistics|meta]] and do not forget to get in touch with others that may already be [http://nike.users.idler.fi/betawiki/Translating:Languages working on your language on Betawiki]. If you have any further questions, [http://nike.users.idler.fi/betawiki/User_talk:Siebrand please let me know on my talk page on Betawiki]. We will try and assist you as much as possible, for example by importing all messages from a local wiki for you to start with, if you so desire. You can also find us on the Freenode [[w:Internet Relay Chat|IRC]] network in the channel #mediawiki-i18n where we would be happy to help you get started. Thank you very much for your attention and I do hope to see some of you on [http://nike.users.idler.fi/betawiki/Etusivu Betawiki] soon! Cheers! [http://nike.users.idler.fi/betawiki/User:Siebrand Siebrand@Betawiki] 08:54, 24 settembre 2007 (UTC) * Currently 20.45% of the MediaWiki messages and 3.30% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation have been localised. Please help us help your language by localising these messages at [http://translatewiki.net betawiki]. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 14:21, 8 marzu 2008 (UTC) * Currently 18.87% of the MediaWiki messages and 3.85% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at [http://translatewiki.net Betawiki]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2Fco recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 11:43, 1 maghju 2008 (UTC) * Currently 18.43% of the MediaWiki messages and 2.33% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at [http://translatewiki.net Betawiki]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2Fco recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 12:08, 9 ghjugnu 2008 (UTC) * Currently 18.39% of the MediaWiki messages and 2.95% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at [http://translatewiki.net Betawiki]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2Fco recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 09:17, 2 aostu 2008 (UTC) * Currently 18.27% of the MediaWiki messages and 2.82% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at [http://translatewiki.net Betawiki]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2Fco recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 13:21, 3 settembre 2008 (UTC) * Currently 17.29% of the MediaWiki messages and 2.61% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at [http://translatewiki.net Betawiki]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2Fco recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 10:49, 12 uttobre 2008 (UTC) * Currently 17.15% of the MediaWiki messages and 1.94% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at [http://translatewiki.net Betawiki]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2Fco recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 09:31, 10 nuvembre 2008 (UTC) * Currently 16.85% of the MediaWiki messages and 1.88% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising and proof reading at [[betawiki:Special:LanguageStats/{{CONTENTLANGUAGE}}|Betawiki]]. This is the [[betawiki:Special:Special:RecentChanges&namespace=8&trailer=%2F{{CONTENTLANGUAGE}}|recent localisation activity]] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 10:35, 14 dicembre 2008 (UTC) * Currently 16.70% of the MediaWiki messages and 1.87% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising and proof reading at [[betawiki:Special:LanguageStats/{{CONTENTLANGUAGE}}|Betawiki]]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&translations=only&trailer=/{{CONTENTLANGUAGE}} recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 10:34, 10 ghjennaghju 2009 (UTC) :PS Please help us complete [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3ATranslate&task=untranslated&group=core-mostused&language={{CONTENTLANGUAGE}}&limit=100 the most wanted messages].. == proposal to close the corsican wikibooks == Hello, I was temporary admin to co.wikibooks, and I have seen no activity on articles since at least 6 month. There are only [[b:co:Special:Statistics|13 articles]], quite only stubs. The activity began [http://co.wikibooks.org/w/index.php?title=Pagina_maestra&oldid=1 in may 2005], and never really started. I think about proposing this site [[meta:Proposals for closing projects|for closing]]. What is your opinion about it ? Regards --[[User:Hercule|Hercule]] 13:15, 7 sittembre 2009 (UTC) :Hello. I disagree. The current priority for us is improving wikipedia in corsu. But once wikipedia reaches a good quality level, the interest in wikibooks will be revived. It may stay as it is during some time, but its interest will come later. On the other hand, wikisource could be closed, on my opinion, since all its content can be easily transferred into wikipedia. But the same does not go for wikibooks. Regards. [[User:Paulu|Paulu]] 16:27, 9 sittembre 2009 (UTC) ::Hello, ::Thanks for this answer. As there is no activity (and only 13 pages since the opening of this site), whouldn't it be better to close it, and ask to reopen it when you think it's time to really start? Currently this wiki has nobody to manage it, and can be target of spam bots and vandalism. ::--[[User:Hercule|Hercule]] 11:24, 11 sittembre 2009 (UTC) == How can we improve the usability for your language == We expect that with the implementation of LocalisationUpdate the usability of MediaWiki for your language will improve. We are now ready to look at other aspects of usability for your language as well. There are two questions we would like you to answer: Are there issues with the new functionality of the Usability Initiative Does MediaWiki support your language properly The best way to answer the first question is to visit the translatewiki.net. Change the language to your language, select the “vector” skin and add the advanced tool bar in in the preferences and check out the new functionality. And make some changes in your user page. When there is a need to improve on the localisation, please make the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translate&group=ext-ui-0-all necessary changes]s . It should update your localisation straight away. We would like you to report each issue individually at http://meta.wikimedia.org/wiki/Usability_issues. When there are problems with the support of MediaWiki for your language, we really want to know about this. It is best to report each issue separately. In this way there will be no large mass of issues to resolve but we can address each issue on its own. Consider issues with the display of characters, the presentation of your script, the position of the side bar, the combination of text with other languages, scripts. It is best to try this in an environment like the prototype wiki as it provides you with a clean, basic and up to date environment. The prototype wiki is available for five languages but you can select any of them, change the preferences to your language and test out MediaWiki for your language. We would like you to report each issue individually at http://meta.wikimedia.org/wiki/Language issues. The issues you raise will all be assessed. It is important to keep each issue separate, because this will make it easier to understand the issues and find solutions. PS This text has been approved by Naoko, Brion and Siebrand. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 17:34, 28 sittembre 2009 (UTC) bjjyi532iv13gkxda16j54o6asxqfox Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2010 4 19843 356443 2017-02-06T12:56:54Z MABot 11401 Robot : Archivage de 7 threads depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Proposal to close Corsican Wiktionary == Hi, Corsican Wikipedians. I thought maybe you would like to know there is a [[meta:Proposals_for_closing_projects/Closure_of_Corsu_Wiktionary|proposal to close the Corsican (Corsu) Wiktionary]] underway. Cheers, [[Special:Contributions/85.243.22.119|85.243.22.119]] 23:18, 3 ferraghju 2008 (UTC) :Ùn sò micca d'accordu. Forsi calchissia u ripliarà. Eppo com'edd'hè servi dighjà. [[User:Img|Img]] 17:05, 7 ferraghju 2008 (UTC) *Salute à tutti, vi informu chì [http://meta.wikimedia.org/wiki/Proposals_for_closing_projects/Closure_of_Corsu_Wiktionary hè stata chiosa la pruposta]. Avemu salvatu u wikizziunariu in lingua corsa! Saluti. --[[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] 10:00, 15 maghju 2008 (UTC) :Felicitazioni, Sarvaturi ! [[User:Paulu|Paulu]] 14:18, 15 maghju 2008 (UTC) *O Pà, aiutà i Corsi hè un piaceri è un unori! Saluti. --[[User:Sarvaturi|Sarvaturi]] 17:21, 23 maghju 2010 (UTC) == Translatewiki.net update == *Currently 14.71% of the MediaWiki messages and 0.85% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising and proof reading at [[betawiki:Special:LanguageStats/{{CONTENTLANGUAGE}}|translatewiki.net]]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&translations=only&trailer=/{{CONTENTLANGUAGE}} recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 17:34, 28 sittembre 2009 (UTC) *Currently 14.62% of the MediaWiki messages and 0.81% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising and proof reading at [[betawiki:Special:LanguageStats/{{CONTENTLANGUAGE}}|translatewiki.net]]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&translations=only&trailer=/{{CONTENTLANGUAGE}} recent localisation activity] for your language. Thanks, *Currently 14.94% of the MediaWiki messages and 0.86% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising and proof reading at [[betawiki:Special:LanguageStats/{{CONTENTLANGUAGE}}|translatewiki.net]]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&translations=only&trailer=/{{CONTENTLANGUAGE}} recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 15:56, 30 nuvembre 2009 (UTC) *Currently 14.90% of the MediaWiki messages and 0.85% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising and proof reading at [[betawiki:Special:LanguageStats/{{CONTENTLANGUAGE}}|translatewiki.net]]. This is the [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:RecentChanges&translations=only&trailer=/{{CONTENTLANGUAGE}} recent localisation activity] for your language. Thanks, [[User:GerardM|GerardM]] 14:35, 4 ghjennaghju 2010 (UTC) *PS Please help us complete [http://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3ATranslate&task=untranslated&group=core-mostused&language={{CONTENTLANGUAGE}}&limit=100 the most wanted messages].. == Fundraising 2010 == Hello Wikimedians, As many of you are aware, we are now two months away from the Fundraiser for the Wikimedia Foundation, 2010. We have lofty goals, and we can meet them and exceed them! The meta translators are already actively engaged in the annual drive to distribute our messages and we encourage you to do the same, but we would like to point everyone to the developments we've made in banner messages- from creation to commentary to the ones that will go live for test and for the drive itself in November. It's one of our goals to make sure that all volunteers know that there is a place for them in the Fundraising drive. We've started the setup on [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010 meta] for both [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010/Messages banner submission], [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010/Banner_testing statistical analysis], and [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010/Committee grouping volunteers together] that would like to find specific focus and work in that area. This year the Wikimedia Foundation is taking a proactive stance in reaching out to each and every Wikimedia project and volunteer to find innovation, collaboration, and collation of ideas from the community driven process. The staff working on this is comprised of long-time Wikimedians with as much care and concern for the success of this drive as the volunteers, and we want you to actively participate and have a voice. Use the talk pages on meta, talk to your local communities, talk to others, talk to us. Engagement is what we strive for, without each other we would never had made Wikimedia succeed. Everyone is welcome to contact any of us on staff at any time with a timely response to follow. We actively encourage focusing discussion on meta so we can all work together. Please translate this message into your language if you can and post it below. See you on the wiki! [[User:Kpeterzell|Keegan, WMF Fundraiser 2010]] 06:13, 8 sittembre 2010 (UTC) == Fundraising and your wiki == Greetings, please translate this message if you can. [[m:Fundraising 2010|Fundraising 2010]] is preparing to start, and we want your project to be a part of the global movement to support free knowledge. The Wikimedia Foundation is engaging with local communities that build the projects to play an active part in this year's fundraiser. This year we will be working to best serve all the language communities by providing messages that are best suited for each location. To do this, we need your help. We are [[m:Fundraising_2010/Messages|testing messages]] and we want to be sure that our messages will work with your language. If it does not and your community can come up with your own banner in the spirit of supporting free knowledge, we invite you to submit your proposals and be active in this process. Wikimedia is for you, join us in supporting free knowledge in your local community! [[User:Kpeterzell|Keegan, WMF Fundraiser 2010]] 05:02, 15 sittembre 2010 (UTC) == Beat Jimmy == Please translate this message. The Fundraising Committee is issuing all interested community members a challenge: [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010 we want you to beat Jimmy]. The appeal from Jimmy Wales and the corresponding banner have been tested head-to-head with other successful banners, and the results are clear: it's our best performing message... by a lot. This year we have a lofty fundraising goal; we need all of our banners to bring in donations like the Jimmy Appeal, but no one wants to keep the Jimmy banner up for two months. We want to run donor quotes, and other wonderful ideas, but we have to have banners that work as well as or better than the Jimmy appeal. We've just released the highlights from a [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010#Focus_Group donor focus group], and the results of our [http://meta.wikimedia.org/wiki/File:FR_Donor_survey_report.pdf donor survey]. With one month to the launch of the fundraiser, the messages we test must be driven by data from our tests and surveys - we can no longer rely on instinct alone. We've redesigned our fundraising meta pages with the Jimmy challenge; check out the survey results and propose/discuss banners that reflect these findings. Add the banners you think will 'beat Jimmy' [http://meta.wikimedia.org/wiki/Fundraising_2010/Messages/BeatJimmy here] to be tested Tuesday October 12 against Jimmy. [[User:Kpeterzell|Keegan, WMF Fundraiser 2010]] 02:59, 8 uttobre 2010 (UTC) == Proposal to close Corsu Wikiquote == Hello. This is a message to inform you that there is currently a proposal to close the Corsu Wikiquote. The discussion can be found [[:meta:Proposals for closing projects/Closure of Corsu Wikiquote|here]]. Thank you. [[User:TeleComNasSprVen|TeleComNasSprVen]] 09:15, 25 uttobre 2010 (UTC) == Proposal to close Corsu Wikibooks == Hello. This is a message to inform you that there is currently a proposal to close the Corsu Wikiquote. The discussion can be found [[:meta:Proposals for closing projects/Closure of Corsu Wikibooks|here]]. Thank you. [[User:TeleComNasSprVen|TeleComNasSprVen]] 07:26, 29 nuvembre 2010 (UTC) pzal0l670whte5c4uxbyt7n2sbt136k Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2011 4 19844 356454 356444 2017-02-06T13:03:57Z MABot 11401 Robot : Archivage de 1 thread depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Language support group for Corsican == The Wikimedia Foundation has brought together a new team of developers who are dedicated to language support. This team is to support all the languages and consequently it is not realistic to expect that the team members can provide proper support for your language. It is for this reason that we are looking for volunteers who will make up a [[:translatewiki:language support team|language support team]]. This language support team will be asked to provide us with information about their language. Such information may need to be provided either to us or on a website that we will indicate to you. Another activity will be to test software that will likely have an effect on the running of the MediaWiki software. We are looking for people who clearly identify their ability. Formal knowledge is definitely appreciated. As much of the activity will be concentrated on [[:translatewiki:Main Page|translatewiki.net]], it will be a plus when team members know how to localise at translatewiki.net. Thanks, [[User:Gmeijssen|Gmeijssen]] 15:34, 17 uttobre 2011 (UTC) == Terms of Use update == ''I apologize that you are receiving this message in English. Please help translate it.'' Hello, The Wikimedia Foundation is discussing changes to its Terms of Use. The discussion can be found at [[m:Talk:Terms of use|Talk:Terms of use]]. Everyone is invited to join in. Because the new version of [[m:Terms of use|Terms of use]] is not in final form, we are not able to present official translations of it. Volunteers are welcome to translate it, as German volunteers have done at [[:m:Terms of use/de]], but we ask that you note at the top that the translation is unofficial and may become outdated as the English version is changed. The translation request can be found at [[m:Translation requests/WMF/Terms of Use 2]] -- [[m:User:Mdennis (WMF)|Maggie Dennis, Community Liaison]] 00:34, 27 uttobre 2011 (UTC) <!-- EdwardsBot 0119 --> == 2011 Fundraising Is Almost Here == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|left]] Hello Wikipedians, my name is Alex and I am working for the Wikimedia Foundation during the 2011 Fundraiser. This year's fundraiser is intended to be a collaborative and global effort; we recognize that messages which may perform well in the United States don't necessarily translate well, or appeal to international audiences. <br> I'm contacting you as I am currently looking for volunteers who are willing to contribute to this project by helping [[m:Fundraising_2011/Translation|translate]] and [[m:Fundraising_2011/Local_testing|localize messages]] into your local language, suggesting [[m:Fundraising_2011/communityappeal|community appeals]] for us to use, and to provide us with feedback on the [[m:Fundraising_2011|Fundraising Meta Page]]. We've started the setup on [[m:Fundraising_2011|meta]] for both [[m:Fundraising_2011/Translation|translation]], [[m:Fundraising_2011/Tech_stats_and_resources|statistical analysis]], and [[m:Fundraising_2011/Local_testing|local discussion and testing]]. We actively encourage focusing discussion on meta so we can all work together. <br>Use the talk pages on meta, talk to your local communities, talk to others, talk to us. Engagement is what we strive for, without each other we would never had made Wikimedia succeed. The staff working on this fundraiser is comprised of long-time Wikimedians with as much care and concern for the success of this drive as the volunteers, and we want you to actively participate and have a voice. Everyone is welcome to contact any of us on staff at any time with a timely response to follow. I look forward to working with you during this year's fundraiser. If someone could translate this message I would really appreciate it so that everyone is able to understand our goals and contribute to this year's campaign.<br>[[User:Azariv|Azariv]] 23:20, 31 uttobre 2011 (UTC) == Open Call for 2012 Wikimedia Fellowship Applicants == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] ''I apologize that you are receiving this message in English. Please help translate it.'' *Do you want to help attract new contributors to Wikimedia projects? *Do you want to improve retention of our existing editors? *Do you want to strengthen our community by diversifying its base and increasing the overall number of excellent participants around the world? The Wikimedia Foundation is seeking Community Fellows and project ideas for the Community Fellowship Program. A Fellowship is a temporary position at the Wikimedia Foundation in order to work on a specific project or set of projects. Submissions for 2012 are encouraged to focus on the theme of improving editor retention and increasing participation in Wikimedia projects. If interested, please submit a project idea or apply to be a fellow by January 15, 2012. Please visit https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Fellowships for more information. Thanks! --[[m:User:Sbouterse (WMF)|Siko Bouterse, Head of Community Fellowships, Wikimedia Foundation]] 12:50, 21 dicembre 2011 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0139 --> == Call for image filter referendum == The Wikimedia Foundation, at the direction of the Board of Trustees, will be holding a vote to determine whether members of the community support the creation and usage of an opt-in personal image filter, which would allow readers to voluntarily screen particular types of images strictly for their own account. Further details and educational materials will be available shortly. The referendum is scheduled for 12-27 August, 2011, and will be conducted on servers hosted by a neutral third party. Referendum details, officials, voting requirements, and supporting materials will be posted at [[Meta:Image filter referendum]] shortly. Sorry for delivering you a message in English. Please help translate the pages on the referendum on Meta and join the [[mail:translators-l|translators mailing list]]. For the coordinating committee,<br /> [[m:User:Philippe (WMF)|Philippe (WMF)]]<br /> [[m:User:Cbrown1023|Cbrown1023]]<br/> [[m:User:Risker|Risker]]</br> [[m:User:Mardetanha|Mardetanha]]<br/> [[m:User:PeterSymonds|PeterSymonds]]<br/> [[m:User:Robertmharris|Robert Harris]] <!-- EdwardsBot 0089 --> -- 12:59, 1 fer 2011 (UTC) ojfdjujaqrzyqgpjymgbeyy3oe5qbt5 Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2012 4 19845 356455 356445 2017-02-06T13:04:07Z MABot 11401 Robot : Archivage de 2 threads depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Bot == I repeat here what I wrote at [[m:Talk:Cooperation of Wikimedia's Italian regional projects]], since bot flags are decided by the single wikis. Do you need bots? do you have welcomer bots? I may help you. Feel free to answer me also in Italian or French (for French i will answer you in english or italian as you wish, i am not very skilled). You may also try to answer in Corsican, since it is quite similar to italian, i hope to understand :)--[[User:Nickanc|Nickanc]] 21:39, 7 ghjennaghju 2012 (UTC) == Announcing Wikipedia 1.19 beta == Wikimedia Foundation is getting ready to push out 1.19 to all the WMF-hosted wikis. As we finish wrapping up our code review, you can test the new version ''right now'' on [http://beta.wmflabs.org/ beta.wmflabs.org]. For more information, please read the [https://svn.wikimedia.org/viewvc/mediawiki/trunk/phase3/RELEASE-NOTES-1.19?view=markup release notes] or the [[mw:MediaWiki_1.19|start of the final announcement]]. The following are the areas that you will probably be most interested in: * [https://bugzilla.wikimedia.org/show_bug.cgi?id=33711#c2 Faster loading of javascript files makes dependency tracking more important.] * New common*.css files usable by skins instead of having to copy piles of generic styles from MonoBook or Vector's css. * The default user signature now contains a talk link in addition to the user link. * Searching blocked usernames in block log is now clearer. * Better timezone recognition in user preferences. * Improved diff readability for colorblind people. * The interwiki links table can now be accessed also when the interwiki cache is used (used in the API and the Interwiki extension). * More gender support (for instance in logs and user lists). * Language converter improved, e.g. it now works depending on the page content language. * Time and number-formatting magic words also now depend on the page content language. * Bidirectional support further improved after 1.18. Report any [http://labs.wikimedia.beta.wmflabs.org/wiki/Problem_reports problems] on the labs beta wiki and we'll work to address them before they software is released to the production wikis. '''Note''' that this cluster does have SUL but it is not integrated with SUL in production, so you'll need to create another account. You should avoid using the same password as you use here. — [[m:Global message delivery|Global message delivery]] 00:00, 15 ghjennaghju 2012 (UTC) <!-- EdwardsBot 0145 --> == MediaWiki 1.19 == (Apologies if this message isn't in your language.) The Wikimedia Foundation is planning to upgrade MediaWiki (the software powering this wiki) to its latest version this month. You can help to test it before it is enabled, to avoid disruption and breakage. More information is available [[:mw:MediaWiki 1.19/Deployment announcement|in the full announcement]]. Thank you for your understanding. [[:m:user:guillom|Guillaume Paumier]], via the [[:m:Global message delivery|Global message delivery system]] <small>([[:m:Distribution list/Global message delivery|wrong page? You can fix it.]])</small>. 14:52, 12 ferraghju 2012 (UTC) <!-- EdwardsBot 0154 --> == Update on IPv6 == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] (Apologies if this message isn't in your language. Please consider translating it, as well as '''[[m:Special:MyLanguage/IPv6 initiative/2012 IPv6 Day announcement|the full version of this announcement on Meta]]''') The Wikimedia Foundation is planning to do limited testing of IPv6 on June 2-3. If there are not too many problems, we may fully enable IPv6 on [http://www.worldipv6day.org/ World IPv6 day] (June 6), and keep it enabled. What this means for your project: *At least on June 2-3, 2012, you may see a small number of edits from IPv6 addresses, which are in the form "<code>2001:0db8:85a3:0000:0000:8a2e:0370:7334</code>". See e.g. [[w:en:IPv6 address]]. These addresses should behave like any other IP address: You can leave messages on their talk pages; you can track their contributions; you can block them. (See [[m:Special:MyLanguage/IPv6 initiative/2012 IPv6 Day announcement|the full version of this announcement]] for notes on range blocks.) *In the mid term, some user scripts and tools will need to be adapted for IPv6. *We suspect that IPv6 usage is going to be very low initially, meaning that abuse should be manageable, and we will assist in the monitoring of the situation. Read [[m:Special:MyLanguage/IPv6 initiative/2012 IPv6 Day announcement|the full version of this announcement]] on how to test the behavior of IPv6 with various tools and how to leave bug reports, and to find a fuller analysis of the implications of the IPv6 migration. --[[m:User:Eloquence|Erik Möller, VP of Engineering and Product Development, Wikimedia Foundation]] 00:47, 2 ghjugnu 2012 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0201 --> == 2011 Picture of the Year competition == <small>[[:commons:Commons:Picture of the Year/2011/Translations/mk|{{#language:mk}}]] • [[:commons:Commons:Picture of the Year/2011/Translations/no|{{#language:no}}]] • [[:commons:Commons:Picture of the Year/2011/Translations/pl|{{#language:pl}}]]</small> Dear Wikimedians, Wikimedia Commons is happy to announce that the ''2011 Picture of the Year competition'' is now open. We are interested in your opinion as to which images qualify to be the ''Picture of the Year 2011''. Any user registered at Commons or a Wikimedia wiki SUL-related to Commons [//toolserver.org/~pathoschild/accounteligibility/?user=&wiki=&event=24 with more than 75 edits before 1 April 2012 (UTC)] is welcome to vote and, of course everyone is welcome to view! Detailed information about the contest can be found [[:commons:Commons:Picture of the Year/2011/Introduction|at the introductory page]]. About 600 of the best of Wikimedia Common's photos, animations, movies and graphics were chosen &ndash;by the international Wikimedia Commons community&ndash; out of 12 million files during ''2011'' and are now called ''Featured Pictures''. From professional animal and plant shots to breathtaking panoramas and skylines, restorations of historically relevant images, images portraying the world's best architecture, maps, emblems, diagrams created with the most modern technology, and impressive human portraits, Commons ''Features Pictures'' of all flavors. For your convenience, we have sorted the images [[:commons:Commons:Picture of the Year/2011/Galleries|into topic categories]]. We regret that you receive this message in English; we intended to use banners to notify you in your native language but there was both, human and technical resistance. See you on Commons! --[[:commons:Commons:Picture of the Year/2011/Committee|Picture of the Year 2011 Committee]] 18:06, 5 ghjugnu 2012 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0205 --> == Help decide about more than $10 million of Wikimedia donations in the coming year == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] ''(Apologies if this message isn't in your language. Please consider translating it)'' Hi, As many of you are aware, the Wikimedia Board of Trustees recently initiated important changes in the way that money is being distributed within the Wikimedia movement. As part of this, a new community-led "[[m:Funds_Dissemination_Committee/Framework_for_the_Creation_and_Initial_Operation_of_the_FDC|Funds Dissemination Committee]]" (FDC) is currently being set up. Already in 2012-13, its recommendations will guide the decisions about the distribution of over 10 million US dollars among the Foundation, chapters and other [[m:Funds_Dissemination_Committee/Framework_for_the_Creation_and_Initial_Operation_of_the_FDC#Eligible_fund-seeking_entities|eligible entities]]. Now, seven capable, knowledgeable and trustworthy community members are sought to volunteer on the initial Funds Dissemination Committee. It is expected to take up its work in September. In addition, a community member is sought to be the [[m:Funds_Dissemination_Committee/Framework_for_the_Creation_and_Initial_Operation_of_the_FDC#FDC_Ombudsperson|Ombudsperson]] for the FDC process. If you are interested in joining the committee, read the [[m:Funds Dissemination Committee/Call for Volunteers|call for volunteers]]. Nominations are planned to close on August 15. --[[m:User:ASengupta_(WMF)|Anasuya Sengupta]], Director of Global Learning and Grantmaking, Wikimedia Foundation 19:55, 19 lugliu 2012 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0223 --> == More opportunities for you to access free research databases == The quest to get editors free access to the sources they need is gaining momentum. * '''[[w:en:Wikipedia:Credo|Credo Reference]]''' provides full-text online versions of nearly 1200 published reference works from more than 70 publishers in every major subject, including general and subject dictionaries and encyclopedias. There are '''125''' full Credo 350 accounts available, with access even to 100 more references works than in Credo's original donation. All you need is a 1-year old account with 1000 edits. Sign up [[w:en:Wikipedia:Credo#Sign-up sheet|here]]. * '''[[w:en:Wikipedia:HighBeam|HighBeam Research]]''' has access to over 80 million articles from 6,500 publications including newspapers, magazines, academic journals, newswires, trade magazines and encyclopedias. Thousands of new articles are added daily, and archives date back over 25 years covering a wide range of subjects and industries. There are '''250''' full access 1-year accounts available. All you need is a 1-year old account with 1000 edits. Sign up [[w:en:Wikipedia:HighBeam/Applications|here]]. * '''[[w:en:Wikipedia:Questia|Questia]]''' is an online research library for books and journal articles focusing on the humanities and social sciences. Questia has curated titles from over 300 trusted publishers including 77,000 full-text books and 4 million journal, magazine, and newspaper articles, as well as encyclopedia entries. There will soon be '''1000''' full access 1-year accounts available. All you need is a 1-year old account with 1000 edits. Sign up [[w:en:Wikipedia:Questia#Apply here: Round 1|here]]. You might also be interested in the idea to create a central '''Wikipedia Library''' where approved editors would have access to ''all'' participating resource donors. Add your feedback to the [[m:Wikimedia Fellowships/Project Ideas/The Wikipedia Library|Community Fellowship proposal]]. Apologies for the English message ([http://translate.google.com/ translate here]). Go sign up :) --[[w:en:User:Ocaasi|Ocaasi]] ([[w:en:User talk:Ocaasi|talk]]) 02:12, 16 aostu 2012 (UTC) <!-- EdwardsBot 0232 --> == Request for Comment: Legal Fees Assistance Program == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] ''I apologize for addressing you in English. I would be grateful if you could translate this message into your language.'' The Wikimedia Foundation is conducting a [[:m:Request_for_comment/Legal_Fees_Assistance_Program|request for comment]] on a [[:m:Legal_and_Community_Advocacy/Legal_Fees_Assistance_Program|proposed program]] that could provide legal assistance to users in specific support roles who are named in a legal complaint as a defendant because of those roles. We wanted to be sure that your community was aware of this discussion and would have a chance to participate in [[:m:Request_for_comment/Legal_Fees_Assistance_Program|that discussion]]. If this page is not the best place to publicize this request for comment, please help spread the word to those who may be interested in participating. (If you'd like to help translating the "request for comment", program policy or other pages into your language and don't know how the translation system works, please come by my user talk page at [[:m:User talk:Mdennis (WMF)]]. I'll be happy to assist or to connect you with a volunteer who can assist.) Thank you! --[[:m:User:Mdennis (WMF)|Mdennis (WMF)]]01:49, 6 sittembre 2012 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0245 --> == Wikidata is getting close to a first roll-out == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] (Apologies if this message isn't in your language.) As some of you might already have heard Wikimedia Deutschland is working on a new Wikimedia project. It is called [[m:Wikidata]]. The goal of Wikidata is to become a central data repository for the Wikipedias, its sister projects and the world. In the future it will hold data like the number of inhabitants of a country, the date of birth of a famous person or the length of a river. These can then be used in all Wikimedia projects and outside of them. The project is divided into three phases and "we are getting close to roll-out the first phase". The phases are: # language links in the Wikipedias (making it possible to store the links between the language editions of an article just once in Wikidata instead of in each linked article) # infoboxes (making it possible to store the data that is currently in infoboxes in one central place and share the data) # lists (making it possible to create lists and similar things based on queries to Wikidata so they update automatically when new data is added or modified) It'd be great if you could join us, test the [http://wikidata-test.wikimedia.de demo version], provide feedback and take part in the development of Wikidata. You can find all the relevant information including an [[m:Wikidata/FAQ|FAQ]] and sign-up links for our on-wiki newsletter on [[m:Wikidata|the Wikidata page on Meta]]. For further discussions please use [[m:Talk:Wikidata|this talk page]] (if you are uncomfortable writing in English you can also write in your native language there) or point [[m:User_talk:Lydia Pintscher (WMDE)|me]] to the place where your discussion is happening so I can answer there. --[[m:User:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher]] 13:10, 10 sittembre 2012 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0248 --> == [[commons:Wikipedia/2.0|Wikipedia 2.0 logo]] == [[File:Wikipedia-logo-v2.svg|thumb|Wikipedia 2.0 logo]] Hello! This wiki will be switched to the up to date Wikipedia logo in about a week. You can see it on [[commons:Wikipedia/2.0]]; please comment [[commons:Talk:Wikipedia/2.0|on talk]] if there's something wrong with it.<br /> Thank you, [[m:Global message delivery|Global message delivery]] ([[commons:Talk:Wikipedia/2.0|feedback]]) 21:35, 22 sittembre 2012 (UTC) <!-- EdwardsBot 0256 --> == Upcoming software changes - please report any problems == [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] <div dir=ltr> ''(Apologies if this message isn't in your language. Please consider translating it)'' All Wikimedia wikis - including this one - will soon be upgraded with new and possibly disruptive code. This process starts today and finishes on October 24 (see the [[mw:MediaWiki_1.21/Roadmap|upgrade schedule]] & [[mw:MediaWiki 1.21/wmf2|code details]]). Please watch for problems with: * revision diffs * templates * CSS and JavaScript pages (like user scripts) * bots * PDF export * images, video, and sound, especially scaling sizes * the CologneBlue skin If you notice any problems, please [[mw:How to report a bug|report problems]] at [[mw:Bugzilla|our defect tracker site]]. You can test for possible problems at [https://test2.wikipedia.org test2.wikipedia.org] and [https://mediawiki.org/ mediawiki.org], which have already been updated. Thanks! With your help we can find problems fast and get them fixed faster. [[mw:User:Sharihareswara (WMF)|Sumana Harihareswara, Wikimedia Foundation Engineering Community Manager]] ([[mw:User talk:Sharihareswara (WMF)|talk]]) 02:45, 16 uttobre 2012 (UTC) P.S.: For the regular, smaller MediaWiki updates every two weeks, please [[mw:MediaWiki_1.21/Roadmap|watch this schedule]]. <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> </div> <!-- EdwardsBot 0278 --> == Fundraising localization: volunteers from outside the USA needed == ''Please translate for your local community'' Hello All, The Wikimedia Foundation's Fundraising team have begun our 'User Experience' project, with the goal of understanding the donation experience in different countries outside the USA and enhancing the localization of our donation pages. I am searching for volunteers to spend 30 minutes on a Skype chat with me, reviewing their own country's donation pages. It will be done on a 'usability' format (I will ask you to read the text and go through the donation flow) and will be asking your feedback in the meanwhile. The only pre-requisite is for the volunteer to actually live in the country and to have access to at least one donation method that we offer for that country (mainly credit/debit card, but also real-time banking like IDEAL, E-wallets, etc...) so we can do a live test and see if the donation goes through. ''All volunteers will be reimbursed of the donations that eventually succeed'' (and they will be low amounts, like 1-2 dollars) By helping us you are actually helping thousands of people to support our mission of free knowledge across the world. Please sing up and help us with our 'User Experience' project! :) If you are interested (or know of anyone who could be) please email ppena@wikimedia.org. All countries needed (excepting USA)! Thanks!<br /> [[wmf:User:Ppena|Pats Pena]]<br /> Global Fundraising Operations Manager, Wikimedia Foundation Sent using [[m:Global message delivery|Global message delivery]], 16:50, 17 uttobre 2012 (UTC) <!-- EdwardsBot 0280 --> == Trademark discussion == Hi, apologies for posting this in English, but I wanted to alert your community to a discussion on Meta about potential changes to the Wikimedia Trademark Policy. Please translate this statement if you can. We hope that you will all participate in the discussion; we also welcome translations of the legal team’s statement into as many languages as possible and encourage you to voice your thoughts there. Please see the [[:m:Trademark practices discussion|Trademark practices discussion (on Meta-Wiki)]] for more information. Thank you! --[[:m:User:Mdennis_(WMF)|Mdennis (WMF)]] ([[:m:User talk:Mdennis_(WMF)|talk]]) <!-- EdwardsBot 0473 --> -- 12:59, 1 fer 2012 (UTC) == Call for comments on draft trademark policy == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hi all, The Wikimedia legal team invites you to participate in the development of the new Wikimedia trademark policy. The [[:wmf:Trademark policy|current trademark policy]] was introduced in 2009 to protect the [[:wmf:Wikimedia trademarks|Wikimedia marks]]. We are now updating this policy to better balance permissive use of the marks with the legal requirements for preserving them for the community. The new draft trademark policy is ready for your review [[:m:Trademark policy|here]], and we encourage you to discuss it [[:m:Talk:Trademark policy|here]]. We would appreciate if someone would translate this message into your language so more members of your community can contribute to the conversation. Thanks, <br /> [[:m:User:YWelinder (WMF)|Yana]] & [[:m:User:Geoffbrigham|Geoff]] </div> <!-- EdwardsBot 0657 --> -- 12:59, 1 fer 2012 (UTC) l71om5eqeouojpafmhnsaze2de0puyc Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2013 4 19846 356446 2017-02-06T12:57:24Z MABot 11401 Robot : Archivage de 26 threads depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Be a Wikimedia fundraising "User Experience" volunteer! == Thank you to everyone who volunteered last year on the Wikimedia fundraising 'User Experience' project. We have talked to many different people in different countries and their feedback has helped us immensely in restructuring our pages. If you haven't heard of it yet, the 'User Experience' project has the goal of understanding the donation experience in different countries (outside the USA) and enhancing the localization of our donation pages. I am (still) searching for volunteers to spend some time on a Skype chat with me, reviewing their own country's donation pages. It will be done on a 'usability' format (I will ask you to read the text and go through the donation flow) and will be asking your feedback in the meanwhile. The only pre-requisite is for the volunteer to actually live in the country and to have access to at least one donation method that we offer for that country (mainly credit/debit card, but also real time banking like IDEAL, E-wallets, etc...) so we can do a live test and see if the donation goes through. **All volunteers will be reimbursed of the donations that eventually succeed (and they will be very low amounts, like 1-2 dollars)** By helping us you are actually helping thousands of people to support our mission of free knowledge across the world. If you are interested (or know of anyone who could be) please email ppena@wikimedia.org. All countries needed (excepting USA)!! Thanks! [[m:User:Ppena (WMF)|Pats Pena]]<br/> Global Fundraising Operations Manager, Wikimedia Foundation : Sent using [[m:Global message delivery|Global message delivery]], 20:41, 8 ghjennaghju 2013 (UTC) <!-- EdwardsBot 331 --> == Wikimedia sites to move to primary data center in Ashburn, Virginia. Read-only mode expected. == (Apologies if this message isn't in your language.) Next week, the Wikimedia Foundation will transition its main technical operations to a new data center in Ashburn, Virginia, USA. This is intended to improve the technical performance and reliability of all Wikimedia sites, including this wiki. There will be some times when the site will be in read-only mode, and there may be full outages; the current target windows for the migration are January 22nd, 23rd and 24th, 2013, from 17:00 to 01:00 UTC (see [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?msg=Wikimedia+data+center+migration&iso=20130122T17&ah=8 other timezones] on timeanddate.com). More information is available [https://blog.wikimedia.org/2013/01/19/wikimedia-sites-move-to-primary-data-center-in-ashburn-virginia/ in the full announcement]. If you would like to stay informed of future technical upgrades, consider [[m:Tech/Ambassadors|becoming a Tech ambassador]] and [https://lists.wikimedia.org/mailman/listinfo/wikitech-ambassadors joining the ambassadors mailing list]. You will be able to help your fellow Wikimedians have a voice in technical discussions and be notified of important decisions. Thank you for your help and your understanding. [[:m:user:guillom|Guillaume Paumier]], via the [[:m:Global message delivery|Global message delivery system]] <small>([[:m:Distribution list/Global message delivery|wrong page? You can fix it.]])</small>. 15:05, 19 ghjennaghju 2013 (UTC) <!-- EdwardsBot 0338 --> == Picture of the Year voting round 1 open == Dear Wikimedians, Wikimedia Commons is happy to announce that the 2012 Picture of the Year competition is now open. We're interested in your opinion as to which images qualify to be the Picture of the Year for 2012. Voting is open to established Wikimedia users who meet the following criteria: :# Users must have an account, at any Wikimedia project, which was registered '''before Tue, 01 Jan 2013 00:00:00 +0000''' [UTC]. :# This user account must have more than '''75 edits''' on '''any single''' Wikimedia project '''before Tue, 01 Jan 2013 00:00:00 +0000''' [UTC]. Please check your account eligibility at the [//toolserver.org/~pathoschild/accounteligibility/?user=&wiki=&event=27 POTY 2012 Contest Eligibility tool]. :# Users must vote with an account meeting the above requirements either on Commons or another SUL-related Wikimedia project (for other Wikimedia projects, the account must be attached to the user's Commons account through [[meta:Help:Unified login|SUL]]). Hundreds of images that have been rated Featured Pictures by the international Wikimedia Commons community in the past year are all entered in this competition. From professional animal and plant shots to breathtaking panoramas and skylines, restorations of historically relevant images, images portraying the world's best architecture, maps, emblems, diagrams created with the most modern technology, and impressive human portraits, Commons features pictures of all flavors. For your convenience, we have sorted the images into topic categories. Two rounds of voting will be held: In the first round, you can vote for as many images as you like. The first round category winners and the top ten overall will then make it to the final. In the final round, when a limited number of images are left, you must decide on the one image that you want to become the Picture of the Year. To see the candidate images just go to [[commons:Commons:Picture_of_the_Year/2012|the POTY 2012 page on Wikimedia Commons]]. Wikimedia Commons celebrates our featured images of 2012 with this contest. Your votes decide the Picture of the Year, so remember to vote in the first round by '''January 30, 2013'''. Thanks,<br /> the Wikimedia Commons Picture of the Year committee<br /> <small>This message was delivered based on [[:m:Distribution list/Global message delivery]]. Translation fetched from: [[:commons:Commons:Picture of the Year/2012/Translations/Village Pump/en]] -- [[User:Rillke|Rillke]] ([[User talk:Rillke|talk]]) 23:46, 22 ghjennaghju 2013 (UTC)</small> == Help turn ideas into grants in the new IdeaLab == <div class="mw-content-ltr"> [[File:Wikimedia_Foundation_RGB_logo_with_text.svg|80px|right]] ''I apologize if this message is not in your language. Please help translate it.'' *Do you have an idea for a project to improve this community or website? *Do you think you could complete your idea if only you had some funding? *Do you want to help other people turn their ideas into project plans or grant proposals? Please join us in the [[m:Grants:IdeaLab|IdeaLab]], an incubator for project ideas and Individual Engagement Grant proposals. The Wikimedia Foundation is seeking new ideas and proposals for Individual Engagement Grants. These grants fund individuals or small groups to complete projects that help improve this community. If interested, please submit a completed proposal by February 15, 2013. Please visit https://meta.wikimedia.org/wiki/Grants:IEG for more information. Thanks! --[[m:User:Sbouterse (WMF)|Siko Bouterse, Head of Individual Engagement Grants, Wikimedia Foundation]] 20:12, 30 ghjennaghju 2013 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Correct it here]].)</small> </div> <!-- EdwardsBot 0344 --> == Wikidata phase 1 (language links) coming to this Wikipedia == [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] Sorry for writing in English. I hope someone can translate this locally. [[d:|Wikidata]] has been in development for a few months now. It is now time for the roll-out of the first part of it on your Wikipedia. Phase 1 is the support for the management of language links. It is already being used on the Hungarian, Hebrew, Italian and English Wikipedias. The next step is to enable the extension on all other Wikipedias. We have currently planned this for March 6. === What is Wikidata? === Wikidata is a central place to store data that you can usually find in infoboxes. Think of it as something like Wikimedia Commons but for data (like the number of inhabitants of a country or the length of a river) instead of multimedia. The first part of this project (centralizing language links) is being rolled out now. The more fancy things will follow later. === What is going to happen? === Language links in the sidebar are going to come from Wikidata in addition to the ones in the wiki text. To edit them, scroll to the bottom of the language links, and click edit. You no longer need to maintain these links by hand in the wiki text of the article. === Where can I find more information and ask questions? === Editors on en:wp have created a [[:en:Wikipedia:Wikidata|great page with all the necessary information for editors]] and there is also an [[meta:Wikidata/Deployment Questions|FAQ for this deployment]]. Please ask questions you might have on [[meta:Wikidata/Deployment Questions|the FAQ’s discussion page]]. === I want to be kept up to date about Wikidata === To stay up-to-date on everything happening around Wikidata please [[meta:Global message delivery/Targets/Wikidata|subscribe]] to the newsletter that is delivered weekly to subscribed user’s talk pages. You can see previous editions [[meta:Wikidata/Newsletter/Archive|here]]. --[[m:User:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher]] 16:03, 21 ferraghju 2013 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0366 --> == Wikidata phase 1 (language links) live on this Wikipedia == [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] Sorry for writing in English. I hope someone can translate this locally. If you understand German better than English you can have a look at the announcement on [[:de:Wikipedia:Kurier]]. As I annonced 2 weeks ago, [[d:|Wikidata]] phase 1 (language links) has been deployed here today. Language links in the sidebar are coming from Wikidata in addition to the ones in the wiki text. To edit them, scroll to the bottom of the language links, and click edit. You no longer need to maintain these links by hand in the wiki text of the article. '''Where can I find more information and ask questions?''' Editors on en:wp have created a [[:en:Wikipedia:Wikidata|great page with all the necessary information for editors]] and there is also an [[meta:Wikidata/Deployment Questions|FAQ for this deployment]]. It'd be great if you could bring this to this wiki if that has not already happened. Please ask questions you might have on [[meta:Talk:Wikidata/Deployment Questions|the FAQ’s discussion page]]. '''I want to be kept up to date about Wikidata''' To stay up-to-date on everything happening around Wikidata please [[meta:Global message delivery/Targets/Wikidata|subscribe]] to the newsletter that is delivered weekly to subscribed user’s talk pages. --[[m:User:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher]] 22:54, 6 marzu 2013 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0373 --> == Convert complex templates to Lua to make them faster and more powerful == <small>(Please consider translating this message for the benefit of your fellow Wikimedians)</small> Greetings. As you might have seen on the [https://blog.wikimedia.org/2013/03/11/lua-templates-faster-more-flexible-pages/ Wikimedia tech blog] or the [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-ambassadors/2013-March/000171.html tech ambassadors list], a new functionality called "Lua" is being enabled on all Wikimedia sites today. [[mw:Lua|Lua]] is a scripting language that enables you to write faster and more powerful MediaWiki templates. If you have questions about how to convert existing templates to Lua (or how to create new ones), we'll be holding two support sessions on IRC next week: [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=02&min=00&sec=0&day=20&month=03&year=2013 one on Wednesday] (for Oceania, Asia & America) and [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=18&min=00&sec=0&day=22&month=03&year=2013 one on Friday] (for Europe, Africa & America); see [[m:IRC office hours]] for the details. If you can't make it, you can also get help at [[mw:Talk:Lua scripting]]. If you'd like to learn about this kind of events earlier in advance, consider becoming a [[m:Tech/Ambassadors|Tech ambassador]] by subscribing to the [https://lists.wikimedia.org/mailman/listinfo/wikitech-ambassadors mailing list]. You will also be able to help your fellow Wikimedians have a voice in technical discussions and be notified of important decisions. [[:m:user:guillom|Guillaume Paumier]], via the [[:m:Global message delivery|Global message delivery system]]. 18:54, 13 marzu 2013 (UTC) <small>([[:m:Distribution list/Global message delivery|wrong page? You can fix it.]])</small> <!-- EdwardsBot 0379 --> == Wikidata phase 2 (infoboxes) coming to this Wikipedia == [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] Sorry for writing in English. I hope someone can translate this. If you understand German better than English you can have a look at the announcement on [[:de:Wikipedia:Kurier]]. A while ago the first phase of [[d:|Wikidata]] was enabled on this Wikipedia. This means you are getting the language links in each article from Wikidata. It is soon time to enable the second phase of Wikidata (infoboxes) here. We have already done this on the [[http://blog.wikimedia.de/2013/03/27/you-can-have-all-the-data/ first 11 Wikipedias]] (it, he, hu, ru, tr, uk, uz, hr, bs, sr, sh) and things are looking good. The next step is English Wikipedia. This is planned for April 8. '''If everything works out fine we will deploy on all remaining Wikipedias on April 10.''' I will update [[m:Wikidata/Deployment Questions#When_will_this_be_deployed_on_my_Wikipedia.3F|this part of the FAQ]] if there are any issues forcing us to change this date. I will also sent another note to this village pump once the deployment is finished. '''What will happen once we have phase 2 enabled here?''' Once it is enabled in a few days you will be able to make use of the structured data that is available on Wikidata in your articles/infoboxes. It includes things like the symbol for a chemical element, the ISBN for a book or the top level domain of a country. (None of this will happen automatically. Someone will have to change the article or infobox template for this to happen!) '''How will this work?''' There are two ways to access the data: * Use a parser function like <nowiki>{{#property:p169}}</nowiki> in the wiki text of the article on Yahoo!. This will return “[[d:Q14086|Marissa Mayer]]” as she is the [[d:Property:P169|chief executive officer]] of the [[d:Q37093|company]]. * For more complicated things you can use Lua. The documentation for this is [[mw:Extension:WikibaseClient/Lua|here]]. We are working on expanding the parser function so you can for example use <nowiki>{{#property:chief executive officer}}</nowiki> instead of <nowiki>{{#property:p169}}</nowiki>. The complete plan for this is [[meta:Wikidata/Notes/Inclusion syntax|here]]. '''Where can I test this?''' You can already test it on [http://test2.wikipedia.org test2]. '''Where can I find more information and ask questions?''' We have collected the main questions in an [[meta:Wikidata/Deployment Questions|FAQ for this deployment]]. Please ask questions you might have on [[meta:Talk:Wikidata/Deployment Questions|the FAQ’s discussion page]]. '''I want to be kept up to date about Wikidata''' To stay up-to-date on everything happening around Wikidata please [[meta:Global message delivery/Targets/Wikidata|subscribe]] to the newsletter that is delivered weekly to subscribed user’s talk pages. --[[m:User:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher]] 16:49, 5 aprile 2013 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0399 --> == [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders|Request for comment on inactive administrators]] == <small>(Please consider translating this message for the benefit of your fellow Wikimedians. Please also consider translating [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Summary|the proposal]].)</small> <small>[[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message|Read this message in English]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/ast|Lleer esti mensaxe n'asturianu]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/bn|বাংলায় এই বার্তাটি পড়ুন]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/ca|Llegiu aquest missatge en català]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/da|Læs denne besked på dansk]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/de|Lies diese Nachricht auf Deutsch]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/egl|Leś cal mesag' chè in Emiliàn]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/es|Leer este mensaje en español]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/fi|Lue tämä viesti suomeksi]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/fr|Lire ce message en français]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/gl|Ler esta mensaxe en galego]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/hi|हिन्दी]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/hr|Pročitajte ovu poruku na hrvatskom]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/id|Baca pesan ini dalam Bahasa Indonesia]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/it|Leggi questo messaggio in italiano]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/kn|ಈ ಸಂದೇಶವನ್ನು ಕನ್ನಡದಲ್ಲಿ ಓದಿ]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/mt|Aqra dan il-messaġġ bil-Malti]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/nb|norsk (bokmål)]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/nl|Lees dit bericht in het Nederlands]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/pl|Przeczytaj tę wiadomość po polsku]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/ro|Citiți acest mesaj în română]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/ru|Прочитать это сообщение на русском]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/so|Farriintaan ku aqri Af-Soomaali]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/sr|Pročitaj ovu poruku na srpskom (Прочитај ову поруку на српском)]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/th|อ่านข้อความนี้ในภาษาไทย]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/uk|Прочитати це повідомлення українською мовою]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/vi|Đọc thông báo bằng tiếng Việt]] / [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message/zh|使用中文阅读本信息。]]</small> Hello! There is [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders|a new request for comment]] on Meta-Wiki concerning the removal of administrative rights from long-term inactive Wikimedians. Generally, this proposal from stewards would apply to wikis without an administrators' review process. We are also compiling a [[m:Talk:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders|list of projects]] with procedures for removing inactive administrators on the talk page of the request for comment. Feel free to add your project(s) to the list if you have a policy on administrator inactivity. All input is appreciated. The discussion may close as soon as 21 May 2013 (2013-05-21), but this will be extended if needed. Thanks, [[m:User:Billinghurst|Billinghurst]] <small>(thanks to all the [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Global message|translators]]!)</small> 04:24, 24 aprile 2013 (UTC) :<small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]] (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|You can fix it]].)</small> <!-- EdwardsBot 0430 --> == Wikidata phase 2 (infoboxes) is here == [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] Sorry for writing in English. I hope someone can translate this. If you understand German better than English you can have a look at the announcement on [[:de:Wikipedia:Kurier]]. A while ago the first phase of [[d:|Wikidata]] was enabled on this Wikipedia. This means you are getting the language links in each article from Wikidata. We have now enabled the second phase of Wikidata (infoboxes) here. We have already done this on the [[http://blog.wikimedia.de/2013/03/27/you-can-have-all-the-data/ first 11 Wikipedias]] (it, he, hu, ru, tr, uk, uz, hr, bs, sr, sh) a month ago and [http://blog.wikimedia.de/2013/04/22/and-that-makes-12/ two days ago on the English Wikipedia]. Today all the remaining Wikipedias followed. '''What does having phase 2 enabled here mean?''' You are now able to make use of the structured data that is available on Wikidata in your articles/infoboxes. It includes things like the symbol for a chemical element, the ISBN for a book or the top level domain of a country. (None of this will happen automatically. Someone will have to change the article or infobox template for this to happen!) The current state is just the beginning though. It will be extended based on feedback we get from you now. '''How will this work?''' There are two ways to access the data: * Use a parser function like <nowiki>{{#property:p159}}</nowiki> in the wiki text of the article on Wikimedia Foundation. This will return “[[d:Q62|San Francisco]]” as that is the [[d:Property:P159|headquarter location]] of the [[d:180|non-profit]]. * For more complicated things you can use Lua. The documentation for this is [[mw:Extension:WikibaseClient/Lua|here]]. We are working on expanding the parser function so you can for example use <nowiki>{{#property:headquarter location}}</nowiki> instead of <nowiki>{{#property:p159}}</nowiki>. The complete plan for this is [[meta:Wikidata/Notes/Inclusion syntax|here]]. '''Where can I test this?''' You can test it on [http://test2.wikipedia.org test2] if you don't want to do it in an article here. '''Where can I find more information and ask questions?''' We have collected the main questions in an [[meta:Wikidata/Deployment Questions|FAQ for this deployment]]. Please ask questions you might have on [[meta:Talk:Wikidata/Deployment Questions|the FAQ’s discussion page]]. '''I want to be kept up to date about Wikidata''' To stay up-to-date on everything happening around Wikidata please [[meta:Global message delivery/Targets/Wikidata|subscribe]] to the newsletter that is delivered weekly to subscribed user’s talk pages. We are excited about taking yet another step towards allowing all Wikipedias share structured data and collect and curate it together. --[[m:User:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher]] 19:04, 24 aprile 2013 (UTC) <small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0431 --> == [en] Change to wiki account system and account renaming == <div class="mw-content-ltr"> Some accounts will soon be renamed due to a technical change that the developer team at Wikimedia are making. [[m:Single User Login finalisation announcement|More details on Meta]]. <small>(Distributed via [[m:global message delivery|global message delivery]] 03:23, 30 aprile 2013 (UTC). Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Correct it here]].)</small> </div> <!-- EdwardsBot 0437 --> == [en] Change to section edit links == <div class="mw-content-ltr"> The default position of the "edit" link in page section headers is going to change soon. The "edit" link will be positioned adjacent to the page header text rather than floating opposite it. Section edit links will be to the immediate right of section titles, instead of on the far right. If you're an editor of one of the wikis which already implemented this change, nothing will substantially change for you; however, scripts and gadgets depending on the previous implementation of section edit links will have to be adjusted to continue working; however, nothing else should break even if they are not updated in time. [[m:Change to section edit links|Detailed information and a timeline]] is available on meta. Ideas to do this all the way to 2009 at least. It is often difficult to track which of several potential section edit links on the far right is associated with the correct section, and many readers and anonymous or new editors may even be failing to notice section edit links at all, since they read section titles, which are far away from the links. <small>(Distributed via [[m:global message delivery|global message delivery]] 18:13, 30 aprile 2013 (UTC). Wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Correct it here]].)</small> </div> <!-- EdwardsBot 0438 --> == Tech newsletter: Subscribe to receive the next editions == <div style="width:auto; padding: 1em; background:#fdf6e3;" class="plainlinks" ><big>Latest '''[[m:Tech/News|<span style="color:#268bd2;">Tech news</span>]]''' from the Wikimedia technical community.</big> ''Please inform other users about these changes.''</div> <div style="width:auto; padding: 1em; border: 2px solid #fdf6e3;" class="plainlinks" > ;Recent software changes: ''(Not all changes will affect you.)'' * The latest version of MediaWiki (version [[mw:MediaWiki 1.22/wmf4|1.22/wmf4]]) was added to non-Wikipedia wikis on May 13, and to the English Wikipedia (with a Wikidata software update) on May 20. It will be updated on all other Wikipedia sites on May 22. [https://gerrit.wikimedia.org/r/gitweb?p=operations/mediawiki-config.git;a=commitdiff;h=ed976cf0c14fa3632fd10d9300bb646bfd6fe751;hp=c6c7bb1e5caaddf7325de9eef0e7bf85bcf5cc35] [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069458.html] * A software update will perhaps result in temporary issues with images. Please [[m:Tech/Ambassadors|report any problems]] you notice. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069458.html] * MediaWiki recognizes links in twelve new [[:w:en:URI scheme|schemes]]. Users can now link to [[:w:en:SSH|SSH]], [[:w:en:XMPP|XMPP]] and [[:w:en:Bitcoin|Bitcoin]] directly from wikicode. [https://gerrit.wikimedia.org/r/gitweb?p=mediawiki/core.git;a=commitdiff;h=a89d623302b5027dbb2d06941a22372948757685] * VisualEditor was added to [[bugzilla:48430|all content namespaces]] on mediawiki.org on May 20. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069458.html] * A new extension ("TemplateData") was added to all Wikipedia sites on May 20. It will allow a future version of VisualEditor to [[bugzilla:44444|edit templates]]. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069458.html] * New sites: [[:voy:el:|Greek Wikivoyage]] and [[:wikt:vec:|Venetian Wiktionary]] joined the Wikimedia family last week; the total number of project wikis is now 794. [https://gerrit.wikimedia.org/r/gitweb?p=operations/mediawiki-config.git;a=commit;h=5d7536b403730bb502580e21243f923c3b79da0e] [https://gerrit.wikimedia.org/r/gitweb?p=operations/mediawiki-config.git;a=commit;h=43c9eebdfc976333be5c890439ba1fae3bef46f7] * The logo of 18 Wikipedias was changed to [[w:en:Wikipedia:Wikipedia_logos#The_May_2010_logo|version 2.0]] in a [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikimedia-l/2013-May/125999.html third group of updates]. [https://gerrit.wikimedia.org/r/gitweb?p=operations/mediawiki-config.git;a=commitdiff;h=4688adbe467440eea318eecf04839fdd9ffa0565] * The [[:commons:Special:UploadWizard|UploadWizard]] on Commons now shows links to the old upload form in 55 languages ([[:bugzilla:33513|bug 33513]]). [https://gerrit.wikimedia.org/r/gitweb?p=operations/mediawiki-config.git;a=commit;h=4197fa18a22660296d0e5b84820d5ebb4cef46d4] ;Future software changes: * The next version of MediaWiki (version 1.22/wmf5) will be added to Wikimedia sites starting on May 27. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069458.html] * An updated version of [[mw:Echo (Notifications)|Notifications]], with new features and fewer bugs, will be added to the English Wikipedia on May 23. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069458.html] * The [[m:Special:MyLanguage/Single User Login finalisation announcement|final version]] of the "single user login" (which allows people to use the same username on different Wikimedia wikis) is moved to August 2013. The software will [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-ambassadors/2013-April/000217.html automatically rename] some usernames. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-ambassadors/2013-May/000233.html] * A [[m:Special:MyLanguage/Flow|new discussion system]] for MediaWiki, called "Flow", is under development. Wikimedia designers need your help to inform other users, [http://unicorn.wmflabs.org/flow/ test the prototype] and discuss the interface. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2013-May/069433.html]. * The Wikimedia Foundation is hiring people to act as links between software developers and users for VisualEditor. [http://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-ambassadors/2013-May/000245.html] </div> <div style="font-size:90%; font-style:italic; background:#fdf6e3; padding:1em;">'''[[m:Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Tech/Ambassadors|tech ambassadors]] and posted by [[m:Global message delivery|Global message delivery]] • [[m:Tech/News#contribute|Contribute]] • [[m:Tech/News/2013/21|Translate]] • [[m:Tech|Get help]] • [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]] • [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Unsubscribe]] • 20:19, 20 maghju 2013 (UTC) </div> <div style="float:left; background:#eee8d5; border: .2em solid #dc322f; border-left: .7em solid #dc322f; padding: 1em; "><span style="color:#dc322f;font-weight:bold;">Important note:</span> This is the first edition of the [[m:Tech/News|Tech News]] weekly summaries, which help you monitor recent software changes likely to impact you and your fellow Wikimedians. '''If you want to continue to receive the next issues every week''', please '''[[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|subscribe to the newsletter]]'''. You can subscribe your personal talk page and a community page like this one. The newsletter can be [[m:Tech/News/2013/21|translated into your language]]. You can also [[m:Tech/Ambassadors|become a tech ambassador]], [[m:Tech/News|help us write the next newsletter]] and [[m:Talk:Tech/News|tell us what to improve]]. Your feedback is greatly appreciated. [[m:user:guillom|guillom]] 20:19, 20 maghju 2013 (UTC)</div> <!-- EdwardsBot 0455 --> == Wikibooks == Salve! Scusate se scrivo in italiano, ma voglio segnalare che per aumentare e fare pubblicità alla lingua corsa potrebbe essere un'idea quella di creare un libro [[:wikibooks:it:|su it.wikibooks]] (o [[:wikibooks:|su en.wikibooks]]). Tanti dialetti italiani hanno il loro libro e in effetti se uno vuole imparare (o riscoprire) una lingua lì la può trovare. - IF YOU WANT to have got this message in English say it me! - --[[User:Tn4196|Tn4196]] ([[User talk:Tn4196|talk]]) 12:45, 30 maghju 2013 (UTC) == Free Research Accounts from Leading Medical Publisher. Come and Sign up! == [[:EN:W:TWL|The Wikipedia Library]] gets Wikipedia editors free access to reliable sources that are behind paywalls. I want to alert you to our latest donation. *'''[[Cochrane Collaboration]]''' is an independent medical nonprofit organization that conducts systematic reviews of randomized controlled trials of health-care interventions, which it then publishes in the Cochrane Library. *Cochrane has generously agreed to give ''free, full-access accounts to medical editors''. Individual access would otherwise cost between $300 and $800 per account. *'''If you are active as a medical editor, come and [[WP:COCHRANE|sign up :)]]''' Cheers, [[:EN:W:User:Ocaasi|Ocaasi]] 20:59, 16 ghjugnu 2013 (UTC) <!-- EdwardsBot 0487 --> == Cochrane Library Sign-up (correct link) == My apologies for the incorrect link: You can sign up for '''[[:EN:W:Cochrane Collaboration|Cochrane Collaboration]]''' accounts at the [[:EN:W:WP:COCHRANE|COCHRANE sign-up page]]'''. Cheers, [[:EN:W:User:Ocaasi|Ocaasi]] 21:34, 16 ghjugnu 2013 (UTC) <!-- EdwardsBot 0488 --> FIRMAN ALFIN GK TAU GEH BETEH == [[:m:Requests_for_comment/X!'s_Edit_Counter|X!'s Edit Counter]] == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <small>(Sorry for writing in English. You can [[:m:Special:MyLanguage/Requests_for_comment/X!%27s_Edit_Counter/Summary|translate the proposal]].)</small> Should [[tools:~tparis/pcount|X!'s edit counter]] retain the opt-in requirement? Your input is strongly encouraged. [[:m:Requests_for_comment/X!'s_Edit_Counter|Voice your input here]].——[[:m:w:User:Cyberpower678|<span style="color:green;font-family:Neuropol">cyberpower]] [[:m:w:User talk:Cyberpower678|<sup style="color:purple;font-family:arnprior">Chat]]<sub style="margin-left:-4.4ex;color:purple;font-family:arnprior">Automation</sub> 04:13, 23 ghjugnu 2013 (UTC) :<small>Distributed via [[:m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[:m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> </div> <!-- EdwardsBot 0505 --> == Universal Language Selector will be enabled on 2013-07-09 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> On July 9, 2013, [[mw:Universal Language Selector|Universal Language Selector]] (ULS) will be enabled on this wiki. The ULS provides a flexible way to configure and deliver language settings like interface language, fonts, and input methods (keyboard mappings). Making it available here is the last phase of making ULS available on all Wikimedia wikis. Please read the announcement on [[m:Announcement Universal Language Selector|Meta-Wiki]] for more information. [[m:User_talk:Siebrand|Siebrand]] 12:16, 4 lugliu 2013 (UTC) <small>(via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]).</small> </div> <!-- EdwardsBot 0515 --> == Pywikipedia is migrating to git == Hello, Sorry for English but It's very important for bot operators so I hope someone translates this. [[mw:PWB|Pywikipedia]] is migrating to Git so after July 26, SVN checkouts won't be updated If you're using Pywikipedia you have to switch to git, otherwise you will use out-dated framework and your bot might not work properly. There is a [[mw:Manual:Pywikipediabot/Gerrit|manual]] for doing that and a [https://blog.wikimedia.org/2013/07/21/pywikipediabot-moving-to-git-on-july-26/ blog post] explaining about this change in non-technical language. If you have question feel free to ask in [[mw:Manual talk:Pywikipediabot/Gerrit]], [https://lists.wikimedia.org/mailman/listinfo/pywikipedia-l mailing list], or in the [irc://irc.freenode.net/#pywikipediabot IRC channel]. Best [[mw:User:Ladsgroup|Amir]] <small>(via [[m:Global message delivery|Global message delivery]]).</small> 12:58, 23 lugliu 2013 (UTC) <!-- EdwardsBot 0534 --> == VisualEditor and your Wikipedia == ''(Please translate this message)'' Greetings, The Wikimedia Foundation will soon turn on [[mw:VisualEditor|VisualEditor]] for all users, all the time on your Wikipedia. Right now your Wikipedia does not have any local documents on VisualEditor, and we hope that your community can change that. To find out about how you can help with translations visit the [[mw:VisualEditor/TranslationCentral|TranslationCentral for VisualEditor]] and read the easy instructions on [[mw:VisualEditor/Portal/Localization|bringing information to your Wikipedia]]. The [[mw:Help:VisualEditor/User_guide|User Guide]] and the [[mw:Help:VisualEditor/FAQ|FAQ]] are very important to have in your language. We want to find out as much as we can from you about VisualEditor and how it helps your Wikipedia, and having local pages is a great way to start. We also encourage you to [[mw:VisualEditor/Feedback|leave feedback on Mediawiki]] where the community can offer ideas, opinions, and point out bugs that may still exist in the software that need to be reported to [https://bugzilla.wikimedia.org/describecomponents.cgi?product=VisualEditor Bugzilla]. If you are able to speak for the concerns of others in English on MediaWiki or locally I encourage you to help your community to be represented in this process. If you can help translate the user interface for VisualEditor to your language, you can help with that as well. [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-visualeditor#sortable:3=desc Translatewiki] has open tasks for translating VisualEditor. A direct link to translate the user interface is [https://translatewiki.net/wiki/Special:Translate?filter=!translated&action=translate&group=ext-visualeditor here]. You can see how we are doing with those translations [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-visualeditor#sortable:3=desc here]. You need an account on Translatewiki to translate. This account is free and easy to create. If we can help your community in any way with this process, please let me know and I will do my best to assist your Wikipedia with this |exciting development. You can contact me on my [[m:User_talk:Keegan (WMF)|meta talk page]] or by [[Special:EmailUser/Keegan (WMF)|email]]. You can also contact [[mw:User_talk:PEarley_(WMF)|Patrick Earley]] for help with translations and documents on Mediawiki. We look forward to working with you to bring the VisualEditor experience to your Wikipedia! [[:m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[:m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 18:59, 30 lugliu 2013 (UTC) :<small>Distributed via [[:m:Global message delivery|Global message delivery]]. (Wrong page? [[:m:Distribution list/Global message delivery|Fix here]].)</small> <!-- EdwardsBot 0549 --> Non c'è bisogno che traduciate :) Sto passando nelle wiki delle lingue parlate in Italia per annunciare una novità che molto probabilmente non conoscete ancora: si chiama [[:it:WP:VE|VisualEditor]]. Sarà la nuova interfaccia per creare e modificare testi nei nostri siti, e renderà molto più semplice editare, il che potrebbe voler dire più utenti che arrivano, provano a scrivere, restano nella comunità. Per provarlo potete attivarlo subito tramite la pagina "Preferenze", nell'equivalente della sezione [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing|"Casella di modifica"]], selezionando l'opzione ''Abilita VisualEditor (solo nei namespace principale e Utente)''. Solo se per il momento si desidera continuare a usare l'editor tradizionale per la modifica di singole sezioni, si può spuntare anche la casella ''Utilizza l'editor di wikitesto per modificare le sezioni''. Io faccio da referente per la comunità italofona, e perciò, per come la vedo io, anche per voi: se avete bisogno di aiuto o volete segnalare un bug '''[[:it:Wikipedia:VisualEditor/Commenti|scrivetemi qui]]''', così cercheremo di risolvere eventuali problematiche il prima possibile e anche questa wiki sarà pronta nel momento in cui la transizione sarà completata. Vi lascio infine i link alle [[:it:Wikipedia:VisualEditor/FAQ|FAQ]] e al [[:it:Wikipedia:VisualEditor/Manuale|Manuale]], e spero di avere presto vostre notizie. Vi raccomando di attivarvi subito con le traduzioni e gli aggiornamenti dei template per la vostra lingua, in modo da essere pronti per quando ci sarà il lancio ufficiale, previsto poco dopo Ferragosto. Ciao, --[[User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[User talk:Elitre (WMF)|talk]]) 10:17, 3 aostu 2013 (UTC) == HTTPS for users with an account == Greetings. Starting on August 21 (tomorrow), all users with an account will be using [[m:w:en:HTTPS|HTTPS]] to access Wikimedia sites. HTTPS brings better security and improves your privacy. More information is available at [[m:HTTPS]]. If HTTPS causes problems for you, tell us [https://bugzilla.wikimedia.org on bugzilla], [[m:IRC|on IRC]] (in the <code>#wikimedia-operations</code> channel) or [[m:Talk:HTTPS|on meta]]. If you can't use the other methods, you can also send an e-mail to <code>https@wikimedia.org</code>. [[m:User:Greg (WMF)|Greg Grossmeier]] <small>(via the [[m:Global message delivery|Global message delivery]] system)</small>. 18:49, 20 aostu 2013 (UTC) <small>(wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|You can fix it.]])</small> <!-- EdwardsBot 0560 --> == [[:m:Community Logo/Request for consultation|Request for consultation on community logo]] == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikimedia Community Logo.svg|thumb|Request for consultation on this community logo]] First, I’d like to apologize for the English. If you can, please help to translate this for other members of your community. The legal team at the Wikimedia Foundation would greatly appreciate your input on the best way to manage the "community logo" (pictured here) to best balance protection of the projects with community support. Accordingly, they have created a “request for consultation” on Meta where they set out briefly some of the issues to be considered and the options that they perceive. [[:m:Community Logo/Request for consultation|Your input would be invaluable]] in helping guide them in how best to serve our mission. Thank you! --[[m:User:Mdennis|Mdennis]] ([[m:User talk:Mdennis|talk]]) <small>(via the [[m:Global message delivery|Global message delivery]] system)</small>. 02:06, 24 sittembre 2013 (UTC) <small>(wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|You can fix it.]])</small> </div> <!-- EdwardsBot 0590 --> == [[mw:Echo|Notifications]] == [[File:Notifications-Flyout-Screenshot-08-10-2013-Cropped.png|thumb|300px|Notifications inform you of new activity that affects you -- and let you take quick action.]] ''(This message is in English, please translate as needed)'' Greetings! [[mw:Echo|Notifications]] will inform users about new activity that affects them on this wiki in a unified way: for example, this new tool will let you know when you have new talk page messages, edit reverts, mentions or links -- and is designed to augment (rather than replace) the watchlist. The Wikimedia Foundation's editor engagement team developed this tool (code-named 'Echo') earlier this year, to help users contribute more productively to MediaWiki projects. We're now getting ready to bring Notifications to almost all other Wikimedia sites, and are aiming for a 22 October deployment, as outlined in [[mw:Echo/Release_Plan_2013|this release plan]]. It is important that notifications is translated for all of the languages we serve. There are three major points of translation needed to be either done or checked: *[https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-echo#sortable:3=desc Echo on translatewiki for user interface] - you must have an account on translatewiki to translate *[https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-thanks#sortable:3=desc Thanks on translatewiki for user interface] - you must have an account on translatewiki to translate *[[mw:Help:Notifications|Notifications help on mediawiki.org]]. This page can be hosted after translation on mediawiki.org or we can localize it to this Wikipedia. You do not have to have an account to translate on mediawiki, but single-user login will create it for you there if you follow the link. :*[[mw:Echo/Release Plan 2013#Checklist|Checklist]] Please let us know if you have any questions, suggestions or comments about this new tool. For more information, visit [[mw:Echo_(Notifications)|this project hub]] and [[mw:Help:Notifications|this help page]]. [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 18:15, 4 uttobre 2013 (UTC) :<small>(via the [[m:Global message delivery|Global message delivery]] system) (wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|You can fix it.]])</small> <!-- EdwardsBot 0597 --> == Speak up about the trademark registration of the Community logo. == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hi all, Please join the consultation about the Community logo that represents Meta-Wiki: [[:m:Community Logo/Request for consultation]]. This community consultation was commenced on September 24. The following day, two individuals filed a legal opposition against the registration of the Community logo. The question is whether the Wikimedia Foundation should seek a collective membership mark with respect to this logo or abandon its registration and protection of the trademark. We want to make sure that everyone get a chance to speak up so that we can get clear direction from the community. We would therefore really appreciate the community's help in translating this announcement from English so that everyone is able to understand it. Thanks, [[m:User:Geoffbrigham|Geoff]] & [[m:User:YWelinder (WMF)|Yana]] 19:46, 8 uttobre 2013 (UTC) </div> <!-- EdwardsBot 0601 --> == Introducting Beta Features == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for writing in English. Please translate if necessary)'' We would like to let you know about [[mw:About_Beta_Features|Beta Features]], a new program from the Wikimedia Foundation that lets you try out new features before they are released for everyone. Think of it as a digital laboratory where community members can preview upcoming software and give feedback to help improve them. This special preference page lets designers and engineers experiment with new features on a broad scale, but in a way that's not disruptive. Beta Features is now ready for testing on [[mw:Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|MediaWiki.org]]. It will also be released on Wikimedia Commons and MetaWiki this Thursday, 7 November. Based on test results, the plan is to release it on all wikis worldwide on 21 November, 2013. Here are the first features you can test this week: * [[mw:Multimedia/About_Media_Viewer|Media Viewer]] — view images in large size or full screen * [[mw:VisualEditor/Beta_Features/Formulae|VisualEditor Formulæ]] (for wikis with [[mw:VisualEditor|VisualEditor]]) — edit algebra or equations on your pages * [[mw:Typography_Update|Typography Refresh]] — make text more readable (coming Thursday) Would you like to try out Beta Features now? After you log in on MediaWiki.org, a small 'Beta' link will appear next to your 'Preferences'. Click on it to see features you can test, check the ones you want, then click 'Save'. Learn more on the [[mw:About_Beta_Features|Beta Features page]]. After you've tested Beta Features, please let the developers know what you think on [[mw:Talk:About_Beta_Features|this discussion page]] -- or report any bugs [http://wmbug.com/new?product=MediaWiki%20extensions&component=BetaFeatures here on Bugzilla]. You're also welcome to join [[m:IRC_office_hours#Upcoming_office_hours|this IRC office hours chat]] on Friday, 8 November at 18:30 UTC. Beta Features was developed by the Wikimedia Foundation's Design, Multimedia and VisualEditor teams. Along with other developers, they will be adding new features to this experimental program every few weeks. They are very grateful to all the community members who helped create this project — and look forward to many more productive collaborations in the future. Enjoy, and don't forget to let developers know what you think! [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 19:36, 5 nuvembre 2013 (UTC) :<small>Distributed via [[m:Global message delivery|Global message delivery]] (wrong page? [[m:Distribution list/Global message delivery|Correct it here]])</small>, 19:36, 5 nuvembre 2013 (UTC) </div> <!-- EdwardsBot 0622 --> == VisualEditor in arrivo su questa wiki == Ciao a tutti. VisualEditor arriverà su questo progetto il '''2 dicembre 2013'''. Come anticipato nei mesi scorsi, VisualEditor è un software in fase di sviluppo che permette agli utenti di modificare le pagine di questo sito senza imparare prima la “wikisintassi” (ad es. <nowiki>[[</nowiki> e <nowiki>]]</nowiki> per linkare a un’altra pagina). E’ già disponibile e attivo su molte altre Wikipedia (ad es., oltre a quella in italiano, quelle in napolitano, siciliano e veneto), e in realtà potreste già averlo testato anche qui abilitandolo dalle Preferenze come suggeritovi in passato. Per ulteriori informazioni si può leggere comunque [[:it:Wikipedia:VisualEditor/FAQ|questa pagina]]. Una volta che il software sarà attivato potrete scegliere se usare VE o l’editor tradizionale. Cliccando su “Modifica” sarà lanciato VisualEditor; per usare l’editor classico invece basterà premere “Modifica sorgente”. E’ a vostra disposizione [[:it:Wikipedia:VisualEditor/Manuale|un manuale apposito]] per imparare a usare correttamente VE. Ci auguriamo che il software sia utile a editor attuali e futuri di questa comunità, e ci servirebbe proprio il vostro aiuto per migliorarlo! Per favore, comunicateci eventuali difficoltà riscontrate durante l’utilizzo. Se ve la sentite, potete [[:mw:How_to_report_a_bug/it|riportare il problema su Bugzilla]] usando [https://bugzilla.wikimedia.org/enter_bug.cgi?product=VisualEditor&component=General&format=guided la nuova procedura guidata semplificata]. Altrimenti, descrivetelo pure sulla [[mw:VisualEditor/Feedback|pagina centrale di feedback]] su MediaWiki.org. Se notate malfunzionamenti particolarmente gravi sul vostro progetto, potete invece segnalarceli direttamente: potete lasciare un messaggio sulla mia pagina di discussione oppure, se si tratta di un’emergenza (ad es. un bug che di punto in bianco inizia a corrompere tutte le voci quando queste vengono modificate con VisualEditor), potete scrivere a James Forrester, il Product Manager, all’indirizzo ''jforrester@wikimedia.org''. Se ne avete la possibilità, per favore testate il nuovo editor sin d’ora. Questo ci permetterà di venire a conoscenza di problemi specifici di questa Wikipedia prima del lancio. Per abilitarlo, basta <s>andare sulle proprie “Preferenze” → “Casella di Modifica” → “Abilita VisualEditor”.</s> cliccare sul link Beta (reperibile in alto su ogni pagina), e assicurarsi che il segno di spunta su VisualEditor sia presente. Apprezzeremmo molto il vostro aiuto con le traduzioni di pagine relative a VisualEditor (qui e/o su MediaWiki.org) e dell’interfaccia utente. Per dettagli si può consultare la [[:mw:VisualEditor/TranslationCentral|VisualEditor TranslationCentral]]. Per tradurre l’interfaccia, basta creare un account su [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:UserLogin&returnto=Special%3AFirstSteps&type=on TranslateWiki] (se non se ne possiede già uno). Una volta che la richiesta dell’account viene approvata, non resta che selezionare la propria lingua da [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-visualeditor#sortable:3=desc questa lista]. Apparirà così una lista di messaggi: da una parte ci sarà l’originale in inglese, dall’altra l’opzione per modificare, che aprirà una finestra nella quale lavorare. Infine, un accenno alla guida dell’utente, un altro documento importante. Per tradurlo, si può semplicemente cliccare su [[:mw:Help:VisualEditor/User_guide|questa pagina]], e selezionare “Traduci questa pagina”. La vostra lingua sarà raggiungibile dal menù a tendina sulla destra. Se volete dare una mano con le traduzioni e discuterne, lasciatemi pure un messaggio nella mia pagina utente. Grazie, e buon editing a tutti! --[[User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[User talk:Elitre (WMF)|talk]]) 10:52, 16 nuvembre 2013 (UTC) PS: Rispetto a quest’estate c’è peraltro la grossa novità rappresentata dalla possibilità di passare direttamente da VE all’editor tradizionale (senza cioè dover salvare prima); il che permetterà non solo di apportare tutte le modifiche desiderate e di poter avvistare e correggere più facilmente eventuali errori, ma fungerà anche da escamotage temporaneo per quanto riguarda eventuali problemi con caratteri da inserire non presenti sulla vostra tastiera, perché terminando l'edit con l'editor tradizionale potrete selezionarli ad es. dalla tendina "Special Characters" in alto. Se invece la mia valutazione non fosse corretta, e in generale per segnalare problematicità che devono essere risolte prima dell'arrivo di VE, vi rinnovo l'invito a contattarmi tempestivamente in pagina di discussione. Grazie! ::Vi segnalo che [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translate&group=ext-visualeditor&language=co le traduzioni dell'interfaccia] sono al 38%, e vi incoraggio a terminarle prima di lunedì a beneficio della comunità di lingua corsa. Allo stesso modo, il vostro aiuto è indispensabile per la traduzione [[:mw:VisualEditor/TranslationCentral#Resources|delle pagine qui indicate]]. Buon lavoro! --[[User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[User talk:Elitre (WMF)|talk]]) 16:16, 28 nuvembre 2013 (UTC) :::'''VisualEditor now active on this wiki''' [[Image:VisualEditor - Icon - Help.svg|thumb|Click this icon while in VE to read the User Guide]] :::As some of you have noticed, this Wikipedia now has [[:mw:VisualEditor|VisualEditor]] (VE) enabled for all users. There are now two tabs for editing: "Edit" and "Edit source". Click "Edit" to use the new VisualEditor. Click "Edit Source" to edit using wikitext markup. :::All edits using VE will be tagged with "Tag:VisualEditor" in recent changes, watchlists, and page histories. To access the User Guide for VisualEditor, click on the "?" icon in VisualEditor’s toolbar. If you wish to disable VisualEditor, this can be done under "Editing" in your preferences tab. Translations for VisualEditor’s user interface and its help guide are still needed; see the instructions in the post above for how to help out with this. :::Please report any "bugs" or errors you come across at [[:mw:VisualEditor/Feedback|MediaWiki’s VisualEditor Feedback Page]]. Happy editing, [[User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[User talk:Elitre (WMF)|talk]]) 13:29, 3 dicembre 2013 (UTC) PS: not sure which language you prefer, please comment on this as well :) 7bfzs1etdwt10fo2qew0dq5lpsmf18f Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2014 4 19847 356456 356447 2017-02-06T13:04:17Z MABot 11401 Robot : Archivage de 3 threads depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Reminder: office hour per VisualEditor == Ciao, vi [https://it.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia%3AWikipediano%2FComunicazioni&diff=63256250&oldid=62587696 segnalo] le office hour previste per VE questo mese (una mercoledì 15, l'altra il 22). Eventuali domande possono essere lasciate qui sotto o nella mia talk. Grazie e a presto, --[[User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[User talk:Elitre (WMF)|talk]]) 22:11, 9 ghjennaghju 2014 (UTC) == Request for comment on Commons: Should Wikimedia support MP4 video? == ''I apologize for this message being only in English. Please translate it if needed to help your community.'' The Wikimedia Foundation's [[mw:Multimedia|multimedia team]] seeks community guidance on a proposal to support the [[w:MP4|MP4 video format]]. This digital video standard is used widely around the world to record, edit and watch videos on mobile phones, desktop computers and home video devices. It is also known as [[w:MP4|H.264/MPEG-4 or AVC]]. Supporting the MP4 format would make it much easier for our users to view and contribute video on Wikipedia and Wikimedia projects -- and video files could be offered in dual formats on our sites, so we could continue to support current open formats (WebM and Ogg Theora). However, MP4 is a patent-encumbered format, and using a proprietary format would be a departure from our current practice of only supporting open formats on our sites -- even though the licenses appear to have acceptable legal terms, with only a small fee required. We would appreciate your guidance on whether or not to support MP4. Our Request for Comments presents views both in favor and against MP4 support, based on opinions we’ve heard in our discussions with community and team members. [[commons:Commons:Requests for comment/MP4 Video|Please join this RfC -- and share your advice]]. All users are welcome to participate, whether you are active on Commons, Wikipedia, other Wikimedia project -- or any site that uses content from our free media repository. You are also welcome to join tomorrow's [[m:IRC_office_hours#Upcoming_office_hours|Office hours chat on IRC]], this Thursday, January 16, at 19:00 UTC, if you would like to discuss this project with our team and other community members. We look forward to a constructive discussion with you, so we can make a more informed decision together on this important topic. [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 06:46, 16 ghjennaghju 2014 (UTC) <!-- Message sent by User:Keegan (WMF)@metawiki using the list at http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/MP4_notice_targets&oldid=7105580 --> == Richiesta di commenti: strumento per l'aggiunta di caratteri speciali in [[:mw:VisualEditor|VisualEditor]] == Ciao, è stato appena aggiunto uno strumento per l'aggiunta di caratteri speciali quando si edita con VisualEditor. Se avete tempo, per favore, provatelo e fate sapere agli sviluppatori cosa ne pensate. {| style="margin: 0 auto;" | [[File:VisualEditor insert menu 01 January 2014.png|thumb|upright|alt=Screenshot of TranslateWiki interface|Il menù a tendina {{int:visualeditor-toolbar-insert}} nella barra di VE vi permetterà di accedere tramite l'opzione '{{int:visualeditor-specialcharacterinspector-title}}']] | [[File:VisualEditor - Toolbar - SpecialCharacters.png|thumb|upright|alt=Screenshot of Special Characters tool|Ecco il nuovo selettore. I vostri commenti in merito sono particolarmente graditi.]] |} Gli sviluppatori apprezzerebbero molto se lasciaste un messaggio con il vostro feedback e la/e lingua/e usata/e per il test [[:mw:VisualEditor/Feedback#Feedback_for_the_character_inserter_38371|in questo thread su Mediawiki.org]]. E' davvero importante sentire i pareri di quante più persone possibile. Grazie! [[Utente:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[Discussioni utente:Elitre (WMF)|discussioni]]) 18:13, 24 ghje 2014 (UTC) :Ciao, nel riportare la vostra attenzione sull'argomento, vi propongo alcune domande specifiche del Product Manager di VisualEditor. *Dovremmo limitarci a mostrare l'intero set di caratteri presenti nello strumento "Caratteri speciali" nella toolbar dell'editor di wikitesto? **Se sì, non sarà eccessivo? Come farete a trovare il carattere che cercate? Cosa dovremmo fare per gli utenti che non hanno abbastanza spazio per visualizzare tutto? *Dovrebbe esserci una sezione "prioritaria" per quella dozzina o poco più di caratteri più usati regolarmente? Va bene un click in più per andare oltre un set così limitato? **Come dovrebbero essere suddivise le sezioni? Dovrebbero essere annidate? Ordinate? **Come si dovrebbe poter navigare tra le sezioni? Dovrebbe esserci un menù a scomparsa? Un menù annidato (cioè, con sotto-menù)? *Lo strumento dovrebbe essere disponibile permanentemente finché non viene nascosto? Dovrebbe apparire vicino al mouse? Dovrebbe sparire dopo ogni selezione, o 10 secondi dopo una selezione se non ne avvengono altre nel frattempo? *La toolbar ha già troppe opzioni - come la semplifichiamo? :Grazie a tutti per il vostro impegno nel testare VE! Se l'inglese è il vostro pane quotidiano, rispondete direttamente su [[:mw:VisualEditor/Feedback]]; altrimenti fatevi sentire qui. A presto, --[[Utente:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[Discussioni utente:Elitre (WMF)|discussioni]]) 17:01, 12 fer 2014 (UTC) == La charte européenne des langues régionales == * [http://www.lexpress.fr/actualite/politique/langues-regionales-large-majorite-a-l-assemblee-pour-ratifier-la-charte_1318234.html Langues régionales: large majorité à l'Assemblée pour ratifier la charte]. Congratulations!!! Greetings from [[:als:Wikipedia:Houptsyte (Elsassisch)|Alsatian Wikipedia]]. --[[Utente:Holder|Holder]] ([[Discussioni utente:Holder|discussioni]]) 20:18, 28 ghje 2014 (UTC) == Office hours in arrivo == Ciao, anche questo mese sono previsti degli "orari di ricevimento" :) durante i quali è possibile chiacchierare di VisualEditor insieme al suo Product Manager, James Forrester, e altri membri del team. Il primo è previsto per sabato 15 alle 17 UTC, ossia le 18 italiane, mentre il successivo si terrà poche ore dopo (vedere [[:m:IRC_office_hours#Upcoming_office_hours|Meta]] per dettagli e link alla chat). <small>Chi non si trova a suo agio con l'inglese o non può partecipare [[:it:Wikipedia:VisualEditor/Commenti#Office_hours_in_arrivo|può lasciare eventuali domande qui]]. Di solito l'evento è abbastanza affollato e si tende a dare la precedenza ai partecipanti, anche perché così è senz'altro più semplice per James e altri ottenere a loro volta dei chiarimenti, ma in genere si riesce a far pervenire a ognuno una risposta in qualche modo, fosse anche in privato.</small> Il registro della chat è pubblico e visibile a partire da poche ore dopo che questa si è tenuta. Grazie per l'attenzione, --[[Utente:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[Discussioni utente:Elitre (WMF)|discussioni]]) 13:02, 10 fer 2014 (UTC) == Amendment to the Terms of Use == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hello all, Please join a discussion about a [[:m:Terms of use/Paid contributions amendment|proposed amendment]] to the [[wmf:Terms of Use|Wikimedia Terms of Use]] regarding undisclosed paid editing and we encourage you to voice your thoughts there. Please translate this statement if you can, and we welcome you to translate the proposed amendment and introduction. Please see [[:m:Terms of use/Paid contributions amendment|the discussion on Meta Wiki]] for more information. Thank you! [[:m:User:Slaporte (WMF)|Slaporte (WMF)]] 22:00, 21 fer 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Jalexander@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=7499312 --> == Call for project ideas: funding is available for community experiments == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:IEG_key_blue.png|100px|right]] ''I apologize if this message is not in your language. Please help translate it.'' Do you have an idea for a project that could improve your community? [[m:Grants:IEG|Individual Engagement Grants]] from the Wikimedia Foundation help support individuals and small teams to organize experiments for 6 months. You can get funding to try out your idea for online community organizing, outreach, tool-building, or research to help make {{SITENAME}} better. In March, we’re looking for new project proposals. Examples of past Individual Engagement Grant projects: *[[m:Grants:IEG/Build_an_effective_method_of_publicity_in_PRChina|Organizing social media for Chinese Wikipedia]] ($350 for materials) *[[m:Grants:IEG/Visual_editor-_gadgets_compatibility|Improving gadgets for Visual Editor]] ($4500 for developers) *[[m:Grants:IEG/The_Wikipedia_Library|Coordinating access to reliable sources for Wikipedians]] ($7500 for project management, consultants and materials) *[[m:Grants:IEG/Elaborate_Wikisource_strategic_vision|Building community and strategy for Wikisource]] (€10000 for organizing and travel) '''[[m:Grants:IEG#ieg-applying|Proposals]] are due by 31 March 2014.''' There are a number of ways to [[m:Grants:IEG|get involved]]! Hope to have your participation, --[[m:User:Sbouterse (WMF)|Siko Bouterse, Head of Individual Engagement Grants, Wikimedia Foundation]] 19:44, 28 fer 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:AKoval (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=IEG/MassMessageList&oldid=7675744 --> == Proposed optional changes to Terms of Use amendment == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Hello all, in response to some community comments in the discussion on the amendment to the Terms of Use on undisclosed paid editing, we have prepared two optional changes. Please [[m:Terms_of_use/Paid_contributions_amendment#Optional_changes|read about these optional changes on Meta wiki]] and share your comments. If you can (and this is a non english project), please translate this announcement. Thanks! [[m:User:Slaporte (WMF)|Slaporte (WMF)]] 21:56, 13 mar 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Jalexander@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=7592057 --> == Importanti aggiornamenti relativi a VisualEditor == [[File:VE newsletter March2014.png|thumb|right|300px|La newsletter globale (in inglese) fornisce dettagli meno tecnici e concentra l'attenzione sulle novità che possono interessare maggiormente gli utenti dei progetti WMF.]] *Ciao a tutti. Potete partecipare alla prossima [[:m:IRC_office_hours#Upcoming_office_hours|office hour con James Forrester]], Product Manager di VisualEditor, collegandovi a IRC '''[http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=20&min=00&sec=0&day=19&month=04&year=2014 sabato 19 aprile alle 20:00 UTC]''' per un dibattito [[:mw:VisualEditor/Roadmap|sullo stato attuale dell'editor e sugli sviluppi previsti nell'immediato futuro]]. *VE è cambiato molto recentemente; se non ne eravate al corrente, significa che dovete proprio iscrivervi alle '''newsletter''' relative! Vedere [[:it:Wikipedia:VisualEditor/Cosa_cambia#Posso_ricevere_aggiornamenti_su_VisualEditor_direttamente_nella_mia_talk.3F|qui]] per quella '''in italiano'''; c'è da dire però che quella '''[[:m:VisualEditor/Newsletter|in inglese]]''' viene pubblicata più spesso e soprattutto potete riceverla su questo sito oppure su Meta. *Lo sapevate? Ci sono solo due pagine da consultare per controllare a che punto stanno le traduzioni nella vostra lingua relative a VisualEditor. Siete nella zona verde (bene!) o in quella rossa (male!)? Scopritelo subito, e poi cliccate su codice e nome della lingua per aggiornare le traduzioni! :[https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-visualeditor-0-all#sortable:3=desc Interfaccia] :[https://www.mediawiki.org/wiki/Special:MessageGroupStats/agg-VisualEditor#sortable:3=desc Pagine d'aiuto] ::--[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[:m:User talk:Elitre (WMF)|talk]]) 17:30, 7 apr 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/IT_list&oldid=7754123 --> == Importanti annunci relativi a VisualEditor == [[File:VisualEditor-logo.svg|thumb|right|200px]] : ''Sentitevi liberi di tradurre questo messaggio nella lingua di questa wiki, se lo ritenete opportuno. Grazie!'' Ciao a tutti. Dal momento che la squadra dei Community Liaison di cui faccio parte viene reclutata su sempre più wiki e per altri software, vi annuncio alcuni cambiamenti in merito al nostro modo di relazionarci con le Wikipedia con le quali abbiamo tenuto i contatti sinora. * Stiamo incoraggiando a lasciare '''commenti sulla [[:mw:VisualEditor/Feedback|pagina relativa di mediawiki.org]]''', perché è quella che da ora in poi riceverà in modo centralizzato i feedback da pressoché tutte le Wikipedia, e che quindi l'intera squadra monitorerà per questo motivo. Apprezziamo comunque l'assistenza dei membri di questa comunità, e cogliamo l'occasione per ringraziare i più attivi per il prezioso supporto che sicuramente non ci faranno mancare anche in futuro! Se vedete richieste relative a VisualEditor su questa Wikipedia alle quali potete rispondere direttamente, o se volete invece tradurle in inglese e riportarle su mediawiki.org, siete davvero i benvenuti. Ad ogni modo, per agevolarvi ulteriormente anche sul piano linguistico, vi ricordo che avete comunque la possibilità di [[:it:Wikipedia:VisualEditor/Commenti|pormi direttamente i vostri quesiti]] su Wikipedia in italiano, in alternativa. * Abbiamo esteso a tutte le Wikipedia la possibilità di ricevere la "newsletter globale", solitamente pubblicata su en.wiki. [[:m:VisualEditor/Newsletter|Iscrivetevi su Meta]]; questo bollettino includerà gli aggiornamenti e gli annunci più importanti, così vedrete meno messaggi da parte nostra su questa pagina. Pubblicheremo qui il prossimo numero; per ricevere i successivi invece aggiungete questa pagina o la vostra pagina di discussione utente (o entrambe!) alla [[:m:VisualEditor/Newsletter|lista dei destinatari]]. Potrete poi valutare se tradurre la comunicazione nella vostra lingua in modo che raggiunga ancora più persone. Anche in questo caso, se preferite potete anche iscrivervi al '''[[:it:Wikipedia:VisualEditor/Cosa_cambia#Posso_ricevere_aggiornamenti_su_VisualEditor_direttamente_nella_mia_talk.3F|bollettino di VE per it.wiki]]''', pubblicato meno frequentemente. * Vi invitiamo a discutere dei recenti sviluppi e dei piani per il futuro di VisualEditor durante la '''[[:m:IRC_office_hours|prossima office hour]]''' di [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=18&min=00&sec=0&day=19&month=05&year=2014 lunedì 19 maggio (ore 20 italiane)] insieme a James Forrester (Product Manager). Se non potete partecipare ma vorreste comunque fargli una domanda potete lasciarla su mediawiki.org o sulla mia pagina di discussione <u>entro il giorno prima</u> e cercherò di ottenere una risposta. Contiamo di proseguire con queste sessioni mensili finché la comunità dimostrerà interesse. * Vi ricordiamo infine che i modi per raggiungere i Community Liaison sono elencati sulle nostre rispettive pagine utente, e che un messaggio in pagina di discussione utente è sempre un ottimo modo per richiamare la nostra attenzione o semplicemente '''tenersi in contatto'''. : Grazie per l'attenzione! [[Utente:Elitre (WMF)]] 14:32, 9 mag 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/IT_list&oldid=7754123 --> == VisualEditor global newsletter—May 2014 == <span lang="en" dir="ltr"> This is a <u>one-time mailing</u> to projects that may need this information. Future newsletters will be available as '''opt-in only'''. To receive future newsletters (about one per month), please '''add your page to the subscribers' list at [[:m:VisualEditor/Newsletter]]. You're welcome to translate to your language.''' <div style="width:25%; float:left;height:4px; background:#666666;"></div> <div style="width:25%; float:left;height:4px; background:#A7D7F9;"></div> <div style="width:25%; float:left;height:4px; background:#339966;"></div> <div style="width:25%; float:left;height:4px; background:#990000;"></div> <br /> ''Since the last newsletter, the [[:mw:VisualEditor|VisualEditor]] team has mostly worked on the new citation tool, improving performance, reducing technical debt, and other infrastructure needs''. <div style="float:right;width:230px;margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> [[File:VisualEditor - Editing References - Cite Pulldown.png|centre|277x277px]] The cite menu offers quick access to up to five citation templates.  If your wiki has enabled the "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}" menu, press "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}" and select the appropriate template from the menu. Existing citations that use these templates can be edited either using the "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}" tool or by selecting the reference and choosing the "{{int:visualeditor-dialogbutton-reference-tooltip}}" item in the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu. Read [[:mw:VisualEditor/User guide|the user guide]] for more information. </div></div> The biggest change in the last few weeks is the new '''citation template menu''', labeled "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}". The new citation menu offers a locally configurable list of citation templates on the main toolbar. It adds or opens references using the simplified template dialog that was deployed last month. This tool is in addition to the "{{int:visualeditor-dialogbutton-reference-tooltip}}" item in the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu, and it is not displayed unless it has been configured for that wiki. <mark>To enable this tool on your wiki, see the instructions at [[:mw:VisualEditor/Citation tool|VisualEditor/Citation tool]]</mark>. Eventually, the VisualEditor team [[:mw:Cite-from-id|plans to add autofill features]] for these citations. When this long-awaited feature is created, you could add an ISBN, URL, DOI or other identifier to the citation tool, and VisualEditor would automatically fill in as much information for that source as possible. The concept drawings can be seen at [[:mw:VisualEditor/Design/Reference Dialog]], and your [[:mw:VisualEditor/Design/Reference Dialog|ideas about making referencing quick and easy]] are still wanted. * There is a '''new [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|Beta Feature for setting content language and direction]]'''.  This allows editors who have opted in to use the "{{int:visualeditor-annotationbutton-language-tooltip}}" tool in the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu to add HTML span tags that label text with the language and as being left-to-right (LTR) or right-to-left (RTL), like this:  <code><nowiki><span lang="en" dir="ltr">English</span></nowiki></code>. This tool is most useful for pages whose text combines multiple languages with different directions, common on Right-to-Left wikis. * The tool for '''editing mathematics formulae''' in VisualEditor has been slightly updated and is now available to all users, as the "{{int:math-visualeditor-mwmathinspector-title}}" item in the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu. It uses LaTeX like in the wikitext editor. * The '''layout of template dialogs has been changed''', putting the label above the field.  Parameters are now called "fields", to avoid a technical term that many editors are unfamiliar with. * '''[[:mw:VisualEditor/Portal/TemplateData|TemplateData]] has been expanded''':  You can now add "suggested" parameters in TemplateData, and VisualEditor will display them in the template dialogs like required ones.  "Suggested" is recommended for parameters that are commonly used, but not actually required to make the template work.  There is also a new type for TemplateData parameters: wiki-file-name, for file names.  The template tool can now tell you if a parameter is marked as being obsolete. * Some templates that previously displayed strangely due to absolute CSS positioning hacks should now display correctly. * Several messages have changed: The notices shown when you save a page have been merged into those used in the wikitext editor, for consistency.  The message shown when you "{{int:visualeditor-toolbar-cancel}}" out of an edit is clearer. The beta dialog notice, which is shown the first time you open VisualEditor, will be hidden for logged-in users via a user preference rather than a cookie.  As a result of this change, '''the beta notice will show up one last time for all logged-in users''' on their next VisualEditor use after Thursday's upgrade. * Adding a category that is a '''redirect to another category''' prompts you to add the target category instead of the redirect. * In the "{{int:visualeditor-dialogbutton-media-tooltip}}" dialog, it is no longer possible to set a redundant border for thumbnail and framed images. * There is a '''new Template Documentation Editor for TemplateData'''.  You can test it by editing a documentation subpage (''not'' a template page) at Mediawiki.org: edit [[:mw:Template:Sandbox/doc]], and then click "Manage template documentation" above the wikitext edit box.  If your community would like to use this TemplateData editor at your project, please contact product manager [[:m:User:Jdforrester (WMF)|James Forrester]] or file an enhancement request in Bugzilla. * There have been multiple small changes to the appearance:  External links are shown in the same light blue color as in MediaWiki.  This is a lighter shade of blue than the internal links.  The styling of the "{{int:visualeditor-toolbar-style-tooltip}}" (character formatting) drop-down menu has been synchronized with the recent font changes to the Vector skin.  VisualEditor dialogs, such as the "{{int:visualeditor-toolbar-savedialog}}" dialog, now use a "loading" animation of moving lines, rather than animated GIF images.  Other changes were made to the appearance upon opening a page in VisualEditor which should make the transition between reading and editing be smoother. * The developers merged in many minor fixes and improvements to MediaWiki interface integration (e.g., edit notices), and made VisualEditor handle [[:mw:Extension:Education Program|Education Program]] pages better. * At the request of the community, VisualEditor has been deployed to [[:commons:|Commons]] as an opt-in. It is currently available by default for 161 Wikipedia language editions and by [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|opt-in through Beta Features]] at all others, as well as on several non-Wikipedia sites. '''Looking ahead:'''  The toolbar from the [[:mw:Extension:PageTriage|PageTriage extension]] will no longer be visible inside VisualEditor. More buttons and icons will be accessible from the keyboard.  The "{{int:visualeditor-dialog-command-help-title}}" link will be moved out of the "{{int:visualeditor-pagemenu-tooltip}}" menu, into the "{{int:visualeditor-help-tool}}" menu. Support for upright image sizes (preferred for accessibility) and inline images is being developed. You will be able to see the Table of Contents while editing. Looking further out, the developers are also working on support for viewing and editing hidden HTML comments. VisualEditor will be available to all users on mobile devices and tablet computers. It will be possible to upload images to Commons from inside VisualEditor. If you have questions or suggestions for future improvements, or if you encounter problems, please let everyone know by posting a note at [[:mw:VisualEditor/Feedback]] or by joining the [[:m:IRC office hours|office hours]] on '''Thursday, 19 June 2014 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=10&min=00&sec=0&day=19&month=05&year=2014 10:00 UTC]'''. If you'd like to get this newsletter on your own page (about once a month), please subscribe at [[:w:en:Wikipedia:VisualEditor/Newsletter]] for English Wikipedia only or at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]] for any project. Thank you! --[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] [[:m:User talk:Elitre (WMF)|(talk)]] 17:39, 22 mag 2014 (UTC) </span> <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/VE_Global_Newsletter&oldid=8618040 --> == Media Viewer == <br> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Greetings, my apologies for writing in English. I wanted to let you know that [[mw:Multimedia/About Media Viewer|Media Viewer]] will be released to this wiki in the coming weeks. Media Viewer allows readers of Wikimedia projects to have an enhanced view of files without having to visit the file page, but with more detail than a thumbnail. You can try Media Viewer out now by turning it on in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|Beta Features]]. If you do not enjoy Media Viewer or if it interferes with your work after it is turned on you will be able to disable Media Viewer as well in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-rendering|preferences]]. I invite you to [[mw:Talk:Multimedia/About Media Viewer|share what you think]] about Media Viewer and how it can be made better in the future. Thank you for your time. - [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] 21:29, 23 mag 2014 (UTC) <small>--This message was sent using [[m:MassMessage|MassMessage]]. Was there an error? [[m:Talk:MassMessage|Report it!]]</small> </div> </br> <!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/MassMessage/Multimedia/Media_Viewer&oldid=8631315 --> == Using only [[commons:Special:MyLanguage/Commons:Upload Wizard|UploadWizard]] for uploads == [[Image:Commons-logo.svg|right|220px|alt=Wikimedia Commons logo]] <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello! Sorry for writing in English. It was noted that on this wiki upload is not fully functional for users, who will experience a very difficult and/or [[wmf:Resolution:Licensing policy|illegal]] uploading. In fact, the [[MediaWiki:Licenses|licenses/copyright tags dropdown]] is empty, making it hard or impossible to comply with copyright requirements during upload itself. Presumably, you don't have interest nor energies to have [[commons:Category:Licensing templates|hundreds templates]] with the [[mw:Multimedia/Media Viewer/Template compatibility|now required HTML]], even less a local [[m:EDP|EDP]]. I propose to have * '''[[Special:Upload|local "{{int:upload}}"]] [[commons:Commons:Turning off local uploads|restricted]]''' to the "{{int:group-sysop}}" group (for emergency uploads) and * the '''sidebar point to [[commons:Special:UploadWizard]]''', so that you can avoid local maintenance and all users can have a functioning, easy upload interface [[translatewiki:Special:Translate/ext-uploadwizard|in their own language]]. All registered users can upload on Commons and [[Special:ListFiles|existing files]] will not be affected. All this will get done around 2014-07-03. # If you disagree with the proposal, just [[m:User:Nemo bis/Unused local uploads|remove your wiki from the list]]. Remember also to create [[MediaWiki:Licenses]] locally with any content (see a [[s:fr:MediaWiki:Licenses|simple example]]), or uploads will be soon disabled anyway by MediaWiki itself (starting in [[mw:MediaWiki_1.24/Roadmap|version 1.24wmf11]]). # To make the UploadWizard even better, please tell your experience and ideas on [[commons:Commons:Upload Wizard feedback]]. [[m:User:Nemo_bis|Nemo]] 13:09, 19 ghju 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Nemo bis@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Nemo_bis/Unused_local_uploads&oldid=8940453 --> == Media Viewer is now live on this wiki == <br> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:Media_Viewer_Desktop_-_Large_Image_Opaque_Info.png|thumb|Media Viewer lets you see images in larger size]] Greetings— and sorry for writing in English, please translate if it will help your community, The Wikimedia Foundation's [[mw:Multimedia|Multimedia team]] is happy to announce that [[mw:Multimedia/About Media Viewer|Media Viewer]] was just released on this site today. Media Viewer displays images in larger size when you click on their thumbnails, to provide a better viewing experience. Users can now view images faster and more clearly, without having to jump to separate pages — and its user interface is more intuitive, offering easy access to full-resolution images and information, with links to the file repository for editing. The tool has been tested extensively across all Wikimedia wikis over the past six months as a [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|Beta Feature]] and has been [[mw:Multimedia/Media_Viewer/Release_Plan#Timeline|released]] to the largest Wikipedias, all language Wikisources, and the English Wikivoyage already. If you do not like this feature, you can easily turn it off by clicking on "Disable Media Viewer" at the bottom of the screen, pulling up the information panel (or in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-rendering|your preferences]]) whether you have an account or not. Learn more [[mw:Help:Multimedia/Media_Viewer#How_can_I_turn_off_this_feature.3F|in this Media Viewer Help page]]. Please let us know if you have any questions or comments about Media Viewer. You are invited to [[mw:Talk:Multimedia/About_Media_Viewer|share your feedback in this discussion on MediaWiki.org]] in any language, to help improve this feature. You are also welcome to [https://www.surveymonkey.com/s/media-viewer-1-all?c=announce-all take this quick survey in English], [https://www.surveymonkey.com/s/media-viewer-1-fr en français], [https://www.surveymonkey.com/s/media-viewer-1-es o español]. We hope you enjoy Media Viewer. Many thanks to all the community members who helped make it possible. - [[mw:User:Fabrice Florin (WMF)|Fabrice Florin (WMF)]] ([[m:User talk:Fabrice Florin (WMF)|talk]]) 21:55, 19 ghju 2014 (UTC) <small>--This message was sent using [[m:MassMessage|MassMessage]]. Was there an error? [[m:Talk:MassMessage|Report it!]]</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/MassMessage/Multimedia/Media_Viewer&oldid=8631315 --> == Updates related to VisualEditor == <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> :''Please help translate this message in your language. Thanks :) '' Hi, everybody. This is a reminder that we invite you to discuss VisualEditor's recent development and plans ahead during the '''[[:m:IRC office hours|next office hours]]''' with James Forrester (Product Manager): *[http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=9&min=00&sec=0&day=14&month=08&year=2014 Thursday, August 14, 9:00 UTC]; *[http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=16&min=00&sec=0&day=18&month=09&year=2014 Thursday, September 18, 16:00 UTC]. If you are not able to attend but have a question for James, you can leave your question [[:mw:VisualEditor/Feedback|at mediawiki.org]] or on my talk page <u>by the day before</u>, and I will try to get a response. We plan to continue these monthly sessions as long as there is community interest, and to announce them through the '''[[:m:VisualEditor/Newsletter|VisualEditor global newsletter]]''' as well (please subscribe your talk page there to get the latest news about the software). Most of the VisualEditor team will be at '''[https://wikimania2014.wikimedia.org/wiki/Main_Page Wikimania in London]''' in August! You'll be able to meet the developers during the Hackaton or at the following sessions: *[https://wikimania2014.wikimedia.org/wiki/Submissions/VisualEditor_%E2%80%94_helping_users_edit_more_easily VisualEditor — helping users edit more easily], Saturday, August 9; *[https://wikimania2014.wikimedia.org/wiki/Submissions/VisualEditor_—_engineering_against_the_odds VisualEditor — engineering against the odds], Sunday, August 10. WMF community liaisons will share a booth with community advocates at the Community Village and look forward to talking to you there. Thanks for your attention! --[[User:Elitre (WMF)]] 16:02, 31 lug 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/VE_Global_Newsletter&oldid=9365654 --> == VisualEditor global newsletter—July and August 2014 == <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:VisualEditor-logo.svg|right|200px]] ''The [[:mw:VisualEditor|VisualEditor]] team is currently working mostly to fix bugs, improve performance, reduce technical debt, and other infrastructure needs. You can find [[:mw:VisualEditor/status|on Mediawiki.org]] weekly updates detailing recent work.'' [[File:VisualEditor - Link editing inline box.png|thumb|Dialog boxes in VisualEditor have been re-designed to use action words instead of icons. This has increased the number of [[:mw:VisualEditor/TranslationCentral#Translate the VisualEditor interface|items that need to be translated]]. [[:mw:VisualEditor/User guide|The user guide]] is also being updated. |alt=Screenshot of VisualEditor's link tool|240px]] The biggest visible change since the last newsletter was to the dialog boxes. '''The design for each dialog box and window was simplified.''' The most commonly needed buttons are now at the top. Based on user feedback, the buttons are now labeled with simple words (like "Cancel" or "Done") instead of potentially confusing icons (like "<" or "X"). Many of the buttons to edit links, images, and other items now also show the linked page, image name, or other useful information when you click on them. * '''Hidden HTML comments''' (notes visible to editors, but not to readers) can now be read, edited, inserted, and removed. A small icon (a white exclamation mark on a dot) marks the location of each comments. You can click on the icon to see the comment. * You can now '''drag and drop text''' and templates as well as images. A new placement line makes it much easier to see where you are dropping the item. Images can no longer be dropped into the middle of paragraphs. * '''All references and footnotes ('''<code><nowiki><ref></nowiki></code>''' tags) are now made through the "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}" menu''', including the "{{int:visualeditor-dialogbutton-reference-tooltip}}" (manual formatting) footnotes and the ability to re-use an existing citation, both of which were previously accessible only through the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu. The "{{int:visualeditor-dialogbutton-referencelist-tooltip}}" is still added via the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu. * When you add an image or other media file, you are now prompted to add an '''image caption''' immediately. You can also replace an image whilst keeping the original caption and other settings. * All tablet users visiting the '''mobile web''' version of Wikipedias will be able to opt-in to a version of VisualEditor from 14 August. You can test the new tool by choosing the beta version of the mobile view in the Settings menu. * The '''link tool''' has a new "Open" button that will open a linked page in another tab so you can make sure a link is the right one. * The '''"Cancel" button''' in the toolbar has been removed based on user testing. To cancel any edit, you can leave the page by clicking the Read tab, the back button in your browser, or closing the browser window without saving your changes. </div> === Looking ahead === <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> The team posts details about planned work on the [[:mw:VisualEditor/Roadmap|VisualEditor roadmap]]. The VisualEditor team [[:mw:Cite-from-id|plans to add '''auto-fill features''']]''' for citations''' soon. <mark>Your [[:mw:VisualEditor/Design/Reference Dialog|ideas about making referencing quick and easy]] are still wanted.</mark> Support for '''upright image sizes''' is being developed. The designers are also working on support for '''adding rows and columns to tables'''. Work to support '''Internet Explorer''' is ongoing. </div> === Feedback opportunities === <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> The Editing team will be making two presentations this weekend at '''Wikimania''' in London. The first is with product manager James Forrester and developer Trevor Parscal on [[wm2014:Submissions/VisualEditor_—_helping_users_edit_more_easily|Saturday at 16:30]]. The second is with developers Roan Kattouw and Trevor Parscal on [[wm2014:Submissions/VisualEditor_—_engineering_against_the_odds|Sunday at 12:30]]. There is a '''[[:mw:VisualEditor/Translathon|VisualEditor Translation Sprint]]''' going on during Wikimania; whether you're in London or not, any contributions are welcome! Please share your questions, suggestions, or problems by posting a note at the [[:mw:VisualEditor/Feedback|'''VisualEditor feedback page''']] or by joining the [[:m:IRC office hours|'''office hours discussion''']] on Thursday, 14 August 2014 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=9&min=00&sec=0&day=14&month=08&year=2014 09:00 UTC] (daytime for Europe, Middle East and Asia) or on Thursday, 18 September 2014 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=9&min=00&sec=0&day=14&month=08&year=2014http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=16&min=00&sec=0&day=18&month=09&year=2014 16:00 UTC] (daytime for the Americas; evening for Europe). If you'd like to get this newsletter on your own page (about once a month), please subscribe at [[:w:en:Wikipedia:VisualEditor/Newsletter]] for English Wikipedia only or at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]] for any project. Thank you! --[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]], 14:40, 9 aos 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/VE_Global_Newsletter&oldid=9366342 --> == Letter petitioning WMF to reverse recent decisions == The Wikimedia Foundation recently created a new feature, "superprotect" status. The purpose is to prevent pages from being edited by elected administrators -- but permitting WMF staff to edit them. It has been put to use in only one case: to protect the deployment of the Media Viewer software on German Wikipedia, in defiance of a clear decision of that community to disable the feature by default, unless users decide to enable it. If you oppose these actions, please add your name to this letter. If you know non-Wikimedians who support our vision for the free sharing of knowledge, and would like to add their names to the list, please ask them to sign an identical version of the letter on change.org. * [[:m:Letter to Wikimedia Foundation: Superprotect and Media Viewer|Letter to Wikimedia Foundation: Superprotect and Media Viewer]] * [http://www.change.org/p/lila-tretikov-remove-new-superprotect-status-and-permit-wikipedia-communities-to-enact-current-software-decisions-uninhibited Letter on change.org] -- [[:m:User:JurgenNL|JurgenNL]] ([[:m:User talk:JurgenNL|talk]]) 17:35, 21 aos 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:JurgenNL@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=9313374 --> == Process ideas for software development == <div class=”mw-content-ltr”> ’’My apologies for writing in English.’’ Hello, I am notifying you that a brainstorming session has been [[:m:Community Engagement (Product)/Process ideas|started on Meta]] to help the Wikimedia Foundation increase and better affect community participation in software development across all wiki projects. Basically, how can you be more involved in helping to create features on Wikimedia projects? We are inviting all interested users to voice their ideas on how communities can be more involved and informed in the product development process at the Wikimedia Foundation. It would be very appreciated if you could translate this message to help inform your local communities as well. I and the rest of [[:m:Community Engagement (Product)|my team]] welcome you to participate. We hope to see you on Meta. Kind regards, -- [[m:User:Rdicerb (WMF)|Rdicerb (WMF)]] [[m:User talk:Rdicerb (WMF)|talk]] 22:15, 21 aos 2014 (UTC) <small>--This message was sent using [[m:MassMessage|MassMessage]]. Was there an error? [[m:Talk:MassMessage|Report it!]]</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=9313374 --> == Pruposta di supprimà i pagini 1-2013 == Prupongu di supprimà i pagini [[1]], [[2]],... insin'à [[2013]] chì sò bioti. Sò stati creati cù u botu è sò fermi bioti. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 18:58, 26 aos 2014 (UTC) == Grants to improve your project == :''Apologies for English. Please help translate this message.'' Greetings! The [[:m:Grants:IEG|Individual Engagement Grants program]] is accepting proposals for funding new experiments from September 1st to 30th. Your idea could improve Wikimedia projects with a new tool or gadget, a better process to support community-building on your wiki, research on an important issue, or something else we haven't thought of yet. Whether you need $200 or $30,000 USD, Individual Engagement Grants can cover your own project development time in addition to hiring others to help you. *'''[[:m:Grants:IEG#ieg-apply|Submit your proposal]]''' *'''Get help''': In [[:m:Grants:IdeaLab|IdeaLab]] or an upcoming [[:m:Grants:IdeaLab/Events#Upcoming_events|Hangout session]] [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 16:52, 2 sit 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:PEarley (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:PEarley_(WMF)/Sandbox&oldid=9730503 --> == VisualEditor available on Internet Explorer 11 == <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:VisualEditor-logo.svg|right|frameless|200x200px]] VisualEditor will become available to users of Microsoft Internet Explorer 11 during today's regular software update. Support for some earlier versions of Internet Explorer is being worked on. If you encounter problems with VisualEditor on Internet Explorer, please contact the Editing team by leaving a message at [[:mw:VisualEditor/Feedback|VisualEditor/Feedback]] on Mediawiki.org. Happy editing, [[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] 07:29, 11 sit 2014 (UTC). PS. Please subscribe to the [[:m:VisualEditor/Newsletter|global monthly newsletter]] to receive further news about VisualEditor. </div> <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/VisualEditor/All_Wikipedias&oldid=9829651 --> == VisualEditor News #8—2014 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="float:right;width:230px;margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center]][[File:TemplateData GUI editor with two parameters.png|alt=|centre|frameless|230x230px]]'''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> TemplateData is a separate program that organizes information about the parameters that can be used in a template. VisualEditor reads that data, and uses it to populate its simplified template dialogs. With the new TemplateData editor, it is easier to add information about parameters, because the ones you need to use are pre-loaded. See [[mw:Special:MyLanguage/Help:TemplateData|the help page for TemplateData]] for more information about adding TemplateData. [[:mw:Special:MyLanguage/Help:VisualEditor/User guide|The user guide]] has information about how to use VisualEditor. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing]] team has reduced technical debt, simplified some workflows for template and citation editing, made major progress on Internet Explorer support, and fixed [https://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?list_id=349619&order=priority%252Cbug_severity&product=VisualEditor&query_format=advanced&resolution=FIXED&target_milestone=VE-deploy-2014-08-14&target_milestone=VE-deploy-2014-08-21&target_milestone=VE-deploy-2014-08-28&target_milestone=VE-deploy-2014-09-04&target_milestone=VE-deploy-2014-09-11&target_milestone=VE-deploy-2014-09-18&target_milestone=VE-deploy-2014-09-25&target_milestone=VE-deploy-2014-10-02 over 125 bugs and requests]. Several performance improvements were made, especially to the system around re-using references and reference lists. Weekly updates are posted [[mw:VisualEditor/status|on Mediawiki.org]]. There were three issues that required urgent fixes: a deployment error that meant that many buttons didn't work correctly (bugs [[bugzilla:69856|69856]] and [[bugzilla:69864|69864]]), a problem with edit conflicts that left the editor with nowhere to go ([[bugzilla:69150|bug 69150]]), and a problem in Internet Explorer 11 that replaced some categories with a link to the system message [[MediaWiki:Badtitletext]] ([[bugzilla:70894|bug 70894]]) when you saved. The developers apologize for the disruption, and thank the people who reported these problems quickly. === Increased support for devices and browsers === '''Internet Explorer 10 and 11 users now have access to VisualEditor'''. This means that about 5% of Wikimedia's users will now get an "Edit" tab alongside the existing "Edit source" tab. Support for Internet Explorer 9 is planned for the future. '''Tablet users''' browsing the site's mobile mode now have the option of using a mobile-specific form of VisualEditor. More editing tools, and availability of VisualEditor on smartphones, is planned for the future. The '''mobile version of VisualEditor''' was tweaked to show the context menu for citations instead of basic references ([[bugzilla:68897|bug 68897]]). A bug that broke the editor in iOS was corrected and released early ([[bugzilla:68949|bug 68949]]). For mobile tablet users, three bugs related to scrolling were fixed ([[bugzilla:66697|bug 66697]], [[bugzilla:68828|bug 68828]], [[bugzilla:69630|bug 69630]]). You can use VisualEditor on the mobile version of Wikipedia from your tablet by clicking on the cog in the top-right when editing a page and choosing which editor to use. === TemplateData editor === '''The tool for editing [[mw:Extension:TemplateData|TemplateData]] has been deployed to 30 more Wikipedias this week.''' Other Wikipedias and some other projects may receive access next month. This tool makes it easier to add TemplateData to the template's documentation. When the tool is enabled, it will add a button above every editing window for a template (including documentation subpages). To use it, edit the template page or a subpage, and then click the "{{int:templatedata-editbutton}}" button at the top. Read [[mw:Special:MyLanguage/Help:TemplateData|the help page for TemplateData]]. You can test the TemplateData editor [[mw:Template:Sandbox/doc|in a sandbox at Mediawiki.org]]. Remember that TemplateData should be placed either on a documentation subpage '''''or''''' on the template page itself. Only one block of TemplateData will be used per template. === Other changes === Several interface '''messages and labels were changed''' to be simpler, clearer, or shorter, based on feedback from translators and editors. The formatting of dialogs was changed, and more changes to the appearance will be coming soon, when VisualEditor implements the new MediaWiki theme from Design. (A preview of the theme is [[toollabs:oojs-ui/oojs-ui/demos/index.html#widgets-mediawiki-vector-ltr|available on Labs]] for developers.) The team also made some improvements for users of the '''Monobook''' skin that improved the size of text in toolbars and fixed selections that overlapped menus. VisualEditor-MediaWiki now supplies the <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">mw-redirect</code> and <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">mw-disambig</code> class on '''links to redirects and disambiguation pages''', so that user gadgets that colour in these types of links can be created. '''Templates' fields can be marked as '<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">required</code>' '''in TemplateData. If a parameter is marked as required, then you cannot delete that field when you add a new template or edit an existing one ([[bugzilla:60358|bug 60358]]). Language support improved by making annotations use bi-directional isolation (so they display correctly with cursoring behaviour as expected) and by fixing a bug that crashed VisualEditor when trying to edit a page with a <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">dir</code> attribute but no <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">lang</code> set ([[bugzilla:69955|bug 69955]]). === Looking ahead === The team posts details about planned work on the [[mw:VisualEditor/Roadmap|VisualEditor roadmap]]. The VisualEditor team [[mw:Cite-from-id|plans to add '''auto-fill features''']] '''for citations''' soon, perhaps in late October. The team is also working on support for '''adding rows and columns to tables''', and early work for this may appear within the month. <mark>Please comment on the design [[:mw:VisualEditor/Design/Table editor#Design Workflow for comments|at Mediawiki.org]].</mark> In the future, real-time collaborative editing may be possible in VisualEditor. Some early preparatory work for this was recently done. === Supporting your wiki === At Wikimania, several developers gave presentations about VisualEditor. A translation sprint focused on improving access to VisualEditor was supported by many people. '''Deryck Chan''' was the top translator. Special honors also go to '''संजीव कुमार (Sanjeev Kumar)''', '''Robby''', '''Takot''', '''Bachounda''', '''Bjankuloski06''' and '''Ата'''. A [[mw:VisualEditor/Translathon#Highlights from the Translathon|summary]] of the work achieved by the translation community is available. Thank you all for your work. This was the first translatable VisualEditor newsletter, so thanks to everybody who made this possible! If it hasn't been delivered in your language, and you'd like to help with translations in the future, please subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or contact <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span>, so that you will be notified when the next issue is due. VisualEditor can be made available to most non-Wikipedia projects. If your community would like to test VisualEditor, please contact product manager <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[m:User talk:Jdforrester (WMF)|James Forrester]]</span> or file an [https://bugzilla.wikimedia.org/enter_bug.cgi?product=VisualEditor&component=General enhancement request in Bugzilla]. Please join the [[:m:IRC office hours|office hours]] on Saturday, 18 October 2014 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=18&min=00&sec=0&day=18&month=10&year=2014 18:00 UTC] (daytime for the Americas; evening for Africa and Europe) and on Wednesday, 19 November at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?msg=VisualEditor+office+hour+for+November&iso=20141119T16&p1=1440 16:00 UTC] on [[:w:IRC|IRC]]. ''Give feedback on VisualEditor at [[mw:VisualEditor/Feedback|mw:VisualEditor/Feedback.]] Subscribe or unsubscribe at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. Thank you!'' —<span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div> 09:49, 13 utt 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/VE_Global_Newsletter&oldid=10123380 --> == Meta RfCs on two new global groups == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Hello all, There are currently requests for comment open on meta to create two new global groups. The first is a group for members of the OTRS permissions queue, which would grant them autopatrolled rights on all wikis except those who opt-out. That proposal can be found at [[m:Requests for comment/Creation of a global OTRS-permissions user group]]. The second is a group for Wikimedia Commons admins and OTRS agents to view deleted file pages through the 'viewdeletedfile' right on all wikis except those who opt-out. The second proposal can be found at [[m:Requests for comment/Global file deletion review]]. We would like to hear what you think on both proposals. Both are in English; if you wanted to translate them into your native language that would also be appreciated. It is possible for individual projects to opt-out, so that users in those groups do not have any additional rights on those projects. To do this please start a local discussion, and if there is consensus you can request to opt-out of either or both at [[m:Stewards' noticeboard]]. Thanks and regards, [[m:User:Ajraddatz|Ajraddatz]] ([[m:User talk:Ajraddatz|talk]]) 18:04, 26 utt 2014 (UTC)</div> <!-- Messaggio inviato da User:Ajraddatz@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=10024331 --> == [[:en:Languages in censuses|Languages in censuses]] == Hello, Dear wikipedians. I invite you to edit and improve this article and to add information about your and other country.--[[Utente:Kaiyr|Kaiyr]] ([[Discussioni utente:Kaiyr|discussioni]]) 11:28, 31 utt 2014 (UTC) == New Wikipedia Library Accounts Now Available (November 2014) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Apologies for writing in English, please help translate this into your local language.'' Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today :)]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for, free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for: *'''DeGruyter''': 1000 new accounts for English and German-language research. Sign up on one of two language Wikipedias: **[[w:en:Wikipedia:De_Gruyter|English signup]] **[[w:de:Wikipedia:De_Gruyter|Deutsch signup]] *'''[[w:en:Wikipedia:Fold3|Fold3]]''': 100 new accounts for American history and military archives *'''[[w:en:Wikipedia:ScotlandsPeople|Scotland's People]]''': 100 new accounts for Scottish genealogy database *'''[[w:en:Wikipedia:BNA|British Newspaper Archive]]''': expanded by 100+ accounts for British newspapers *'''[[w:en:Wikipedia:HighBeam|Highbeam]]''': 100+ remaining accounts for newspaper and magazine archives *'''[[w:en:Wikipedia:Questia| Questia]]''': 100+ remaining accounts for journal and social science articles *'''[[w:en:Wikipedia:JSTOR|JSTOR]]''': 100+ remaining accounts for journal archives Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]].23:19, 5 nuv 2014 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=9909230 --> == Global AbuseFilter == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Hello, [[mw:Special:MyLanguage/Extension:AbuseFilter|AbuseFilter]] is a MediaWiki extension used to detect likely abusive behavior patterns, like pattern vandalism and spam. In 2013, [[m:Special:Mylanguage/Global AbuseFilter|Global AbuseFilters]] were enabled on a limited set of wikis including Meta-Wiki, MediaWiki.org, Wikispecies and (in early 2014) all the "[https://noc.wikimedia.org/conf/highlight.php?file=small.dblist small wikis]". Recently, global abuse filters were enabled on "[https://noc.wikimedia.org/conf/highlight.php?file=medium.dblist medium sized wikis]" as well. These filters are currently managed by stewards on Meta-Wiki and have shown to be very effective in preventing mass spam attacks across Wikimedia projects. However, there is currently no policy on how the global AbuseFilters will be managed although there are proposals. There is an ongoing [[m:Requests for comment/Global AbuseFilter|request for comment]] on policy governing the use of the global AbuseFilters. In the meantime, specific wikis can opt out of using the global AbuseFilter. These wikis can simply add a request to [[m:Global AbuseFilter/Opt-out wikis|this list]] on Meta-Wiki. More details can be found on [[m:Special:Mylanguage/Global AbuseFilter/2014 announcement|this page]] at Meta-Wiki. If you have any questions, feel free to ask on [[m:Talk:Global AbuseFilter|m:Talk:Global AbuseFilter]]. Thanks, [[m:User:PiRSquared17|PiRSquared17]], [[m:User:Glaisher|Glaisher]]</div> — 17:34, 14 nuv 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Glaisher@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_AbuseFilter/2014_announcement_distribution_list&oldid=10495115 --> == VisualEditor News #9—2014 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="float:right;width:230px;margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center]][[File:VisualEditor - moble tablet switching.png|alt=Screenshot on an iPad, showing how to switch from one editor to the other|centre|frameless|230x230px]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> VisualEditor is also available on the mobile version of Wikipedia. Log in and click the pencil icon to open the page you want to edit. Click on the gear-shaped settings button in the upper-right corner to pick which editor to use. Choose "{{int:Mobile-frontend-editor-visual-editor}}" to use VisualEditor, or "{{int:Mobile-frontend-editor-source-editor}}" to use the wikitext editor. It will remember whether you used wikitext or VisualEditor, and use the same editor the next time you edit an article. [[:mw:VisualEditor/User guide|The user guide]] has information about how to use VisualEditor. Not all features are available on the mobile website. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] has fixed many [https://bugzilla.wikimedia.org/buglist.cgi?list_id=355757&product=VisualEditor&query_format=advanced&resolution=FIXED&target_milestone=VE-deploy-2014-10-09&target_milestone=VE-deploy-2014-10-16&target_milestone=VE-deploy-2014-10-23%20%281.25wmf5%29&target_milestone=VE-deploy-2014-10-29%20%281.25wmf6%29 bugs and requests], and worked on support for editing tables and for using non-Latin languages. Their weekly updates are posted [[mw:VisualEditor/status|on Mediawiki.org]]. Informal notes from the recent quarterly review were posted [[m:WMF_Metrics_and_activities_meetings/Quarterly_reviews/Editing/October_2014|on Meta]]. === Recent improvements === Basic support for '''inserting tables''' and changing the number of rows and columns in them was just introduced to Wikipedias. Advanced features, like dragging columns to different places, will be added later. To help editors find the most important items more quickly, some items in the toolbar menus are now hidden behind '''a "{{int:Ooui-toolbar-more}}" item''', such as "{{int:Visualeditor-annotationbutton-underline-tooltip}}" in the styling menu. The French Wikipedia should see '''better search results''' for links, templates, and media because the [[:mw:Help:CirrusSearch|new search engine]] was turned on for everyone there. This change is expected at the Chinese and German Wikipedias this week, and the following week at the English Wikipedia. The "pawn" system has been mostly replaced. Bugs in this system sometimes added a chess pawn character to wikitext. The replacement provides better support for '''non-Latin languages''', with full support hopefully coming soon. VisualEditor is now provided to editors who use '''Internet Explorer''' 10 or 11 on desktop and mobile devices. Internet Explorer 9 is not supported yet. The '''keyboard shortcuts''' for items in the toolbar menus are now shown in the menus. VisualEditor will replace the existing design with a '''new theme''' from the [[mw:Design|User Experience/Design group]]. The appearance of dialog boxes has already changed in the mobile version. The appearance on desktops will change soon. You are welcome to compare [[toollabs:oojs-ui/oojs-ui/demos/index.html#widgets-apex-vector-ltr|the old "Apex" design]] and [[toollabs:oojs-ui/oojs-ui/demos/index.html#widgets-mediawiki-vector-ltr|the new "MediaWiki" theme]] which will replace it. Several bugs were fixed for internal and external links. Improvements to MediaWiki's search solved an annoying problem: If you searched for the full name of the page or file that you wanted to link, sometimes the search engine could not find the page. A link inside a template to a local page that does not exist will now show red, exactly as it does when reading the page. Due to an error, for about two weeks this also affected all external links inside templates. Opening an auto-numbered link node like [http://example.com] with the keyboard used to open the wrong link tool. These problems have all been fixed. === TemplateData === '''The tool for quickly editing [[mw:Extension:TemplateData|TemplateData]] has been deployed to all Wikimedia Foundation wikis on Thursday, 6 November.''' This tool was already available on the biggest 40 Wikipedias, and now all wikis will have access to it. This tool makes it easier to add TemplateData to the template's documentation. When the tool is enabled, it will add a button above every editing window for a template (including documentation subpages). To use it, edit the template or a subpage, and then click the "{{int:templatedata-editbutton}}" button at the top. Read [[mw:Help:TemplateData|the help page for TemplateData]] to learn more about it. You can test the TemplateData editor [[mw:Template:Sandbox/doc|in a sandbox at Mediawiki.org]]. Remember that TemplateData should be placed either on a documentation subpage '''''or''''' on the template page itself. Only one block of TemplateData will be used per template. You can use the '''new autovalue setting''' to pre-load a value into a template. This can be used to substitute dates, as in [https://en.wikipedia.org/w/index.php?diff=632356794&oldid=632356402 this example], or to add the most common value for that parameter. The autovalue can be overridden by the editor, by typing something else in the field. In TemplateData, you may '''define a parameter as "required"'''. The template dialog box in VisualEditor will warn editors if they leave a "required" parameter empty, and they will not be able to delete that parameter. If the template can function without this parameter, then please mark it as "{{int:Templatedata-doc-param-status-suggested}}" or "{{int:Templatedata-doc-param-status-optional}}" in TemplateData instead. === Looking ahead === The VisualEditor team [[mw:Cite-from-id|plans to add '''auto-fill features''']] '''for citations''' soon. The appearance of the media search dialog will improve, to make picking between possible images easier and more visual. The team posts details about planned work on the [[mw:VisualEditor/Roadmap|VisualEditor roadmap]]. The [[mw:Help:VisualEditor/User_guide|user guide]] is being updated to add information about editing tables. The translations of the user guide for most languages except Spanish, French, and Dutch are significantly out of date. '''Please help [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Help%3AVisualEditor%2FUser+guide&action=page&filter= complete the current translations]''' for users who speak your language. [https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=User_talk:Whatamidoing_(WMF)&action=edit&section=new Talk to us] if you need help exporting the translated guide to your wiki. '''You can influence VisualEditor's design'''! Tell the VisualEditor team what you want changed during the [[:m:IRC office hours|office hours]] via [[:en:IRC|IRC]]. The next sessions are on Wednesday, 19 November at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?msg=VisualEditor+office+hour+for+November&iso=20141119T16&p1=1440 16:00 UTC] and on Wednesday 7 January 2015 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=22&min=00&sec=0&day=7&month=1&year=2015 22:00 UTC]. You can also share your ideas at [[mw:VisualEditor/Feedback|mw:VisualEditor/Feedback.]] Also, '''user experience researcher''' [[:mw:User:ARipstra (WMF)|Abbey Ripstra]] is looking for editors to show her how they edit Wikipedia. Please [https://jfe.qualtrics.com/form/SV_6R04ammTX8uoJFP sign up for the research program] if you would like to hear about opportunities. If you would like to help with translations of this newsletter, please subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or contact [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Subscribe or unsubscribe at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. Thank you! —<span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div> 23:29, 14 nuv 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/VE_Global_Newsletter&oldid=10491257 --> == New Wikipedia Library Accounts Now Available (December 2014) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Apologies for writing in English, please help translate this into your local language.'' Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today :)]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for, free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: *[[w:en:WP:ELSEVIER|Elsevier]] - science and medicine journals and books *[[w:en:WP:RSC Gold|Royal Society of Chemistry]] - chemistry journals *[[w:en:wp:Pelican Books|Pelican Books]] - ebook monographs *[[w:en:WP:Public Catalogue Foundation|Public Catalogue Foundation]]- art books Other partnerships with accounts available are listed on [[w:en:WP:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]].00:22, 18 dic 2014 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=10542996 --> == VisualEditor News #10—2014 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="margin:0.5em;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}width:230px;border:1px solid #AAA;padding:0.5em"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|frameless|alt=VisualEditor]] [[File:VisualEditor table editing add and remove columns.png|230x230px|center|frameless|alt=Screenshot showing how to add or remove columns from a table]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size:90%;"> Basic table editing is now available in VisualEditor. You can add and remove rows and columns from tables at the click of a button. [[:mw:VisualEditor/User guide|The user guide]] has more information about how to use VisualEditor. </div> </div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] has fixed many bugs and worked on table editing and performance. Their weekly status reports are posted [[mw:VisualEditor/status|on mediawiki.org]]. Upcoming plans are posted at the [[mw:VisualEditor/Roadmap|VisualEditor roadmap]]. '''VisualEditor was deployed to several hundred remaining wikis''' as an opt-in [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta feature]] at the end of November, except for most Wiktionaries (which depend heavily upon templates) and all Wikisources (which await integration with [[mw:Extension:Proofread Page|ProofreadPage]]). === Recent improvements === Basic support for '''editing tables''' is now available. You can add and delete tables, add and remove rows and columns, set or remove a caption for a table, and merge cells together. To change the contents of a cell, double-click inside it. More features will be added in the coming months. In addition, VisualEditor now ignores broken, invalid <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">rowspan</code> and <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">colspan</code> elements, instead of trying to repair them. You can now use '''find and replace''' in VisualEditor, reachable through the tool menu or by pressing <kbd><code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">^ Ctrl</code></kbd>+<kbd><code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">F</code></kbd> or <kbd><code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">⌘ Cmd</code></kbd>+<kbd><code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">F</code></kbd>. You can now create and edit simple <code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><nowiki><blockquote></nowiki></code> paragraphs for quoting and indenting content. This changes a "{{Int:Visualeditor-formatdropdown-format-paragraph}}" into a "{{Int:Visualeditor-formatdropdown-format-blockquote}}". Some '''new keyboard sequences''' can be used to format content. At the start of the line, typing "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">* </code>" will make the line a bullet list; "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">1.</code>" or "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">#</code>" will make it a numbered list; "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">==</code>" will make it a section heading; "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">: </code>" will make it a blockquote. If you didn't mean to use these tools, you can press undo to undo the formatting change. There are also two other keyboard sequences: "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><nowiki>[[</nowiki></code>" for opening the link tool, and "<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><nowiki>{{</nowiki></code>" for opening the template tool, to help experienced editors. The existing standard keyboard shortcuts, like <kbd><code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">^ Ctrl</code></kbd>+<code class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">K</code> to open the link editor, still work. If you add a category that has been redirected, then VisualEditor now adds its target. Categories without description pages show up as red. You can again create and edit '''galleries''' as wikitext code. === Looking ahead === The current VisualEditor design will be replaced with a '''new theme''' designed by the [[mw:Design|User Experience group]]. The new theme will be visible for desktop systems at mediawiki.org in late December and on other sites in early January. (You can see a developer preview of [[toollabs:oojs-ui/oojs-ui/demos/index.html#widgets-apex-vector-ltr|the old "Apex" theme]] and [[toollabs:oojs-ui/oojs-ui/demos/index.html#widgets-mediawiki-vector-ltr|the new "MediaWiki" one]] which will replace it.) The Editing team [[mw:Cite-from-id|plans to add '''auto-fill features''']] '''for citations''' in January. Planned changes to the media search dialog will make choosing between possible images easier. === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [[mw:VisualEditor/Feedback|mw:VisualEditor/Feedback]]. * Translations of the [[mw:Help:VisualEditor/User_guide|user guide]] for most languages are outdated. Only Ukrainian, Portuguese, Spanish, French, and Dutch translations are nearly current. Please help [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Help%3AVisualEditor%2FUser+guide&language=&action=page&filter= complete the current translations] for users who speak your language. * Talk to the Editing team during the [[:m:IRC office hours|office hours]] via [[:en:IRC|IRC]]. The next session is on Wednesday, 7 January 2015 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=22&min=00&sec=0&day=7&month=1&year=2015 22:00 UTC]. * File requests for language-appropriate "{{Int:visualeditor-annotationbutton-bold-tooltip}}" and "{{Int:visualeditor-annotationbutton-italic-tooltip}}" icons for the character formatting menu [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/create/?projects=PHID-PROJ-dafezmpv6huxg3taml24 in Phabricator]. * The design research team wants to see how real editors work. Please [https://jfe.qualtrics.com/form/SV_6R04ammTX8uoJFP sign up for their research program]. * If you would like to help with translations of this newsletter, please subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Subscribe or unsubscribe at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. Thank you! — <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div> 18:59, 26 dic 2014 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=10823356 --> == Universal Language Selector will be enabled by default again on this wiki by 21 February 2014 == <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> On January 21 2014 the MediaWiki extension [[mw:Universal Language Selector|Universal Language Selector]] (ULS) was [[mw:Universal Language Selector/Announcement Jan2014|disabled]] on this wiki. A new preference was added for logged-in users to turn on ULS. This was done to prevent slow loading of pages due to ULS webfonts, a behaviour that had been observed by the Wikimedia Technical Operations team on some wikis. We are now ready to enable ULS again. The temporary preference to enable ULS will be removed. A [[commons:File:ULS-font-checkbox.png|new checkbox]] has been added to the Language Panel to enable/disable font delivery. This will be unchecked by default for this wiki, but can be selected at any time by the users to enable webfonts. This is an interim solution while we improve the feature of webfonts delivery. You can read the [[mw:Universal Language Selector/Announcement Feb2014|announcement]] and the [[mw:Universal Language Selector/Upcoming Development Plan|development plan]] for more information. Apologies for writing this message only in English. Thank you. [[m:User_talk:Runab WMF|Runa]] -- 12:59, 1 fer 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Runab WMF@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/ULS_Reenable_2014&oldid=7490703 --> == Changes to the default site typography coming soon == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> This week, the typography on Wikimedia sites will be updated for all readers and editors who use the default "Vector" skin. This change will involve new serif fonts for some headings, small tweaks to body content fonts, text size, text color, and spacing between elements. The schedule is: * '''April 1st''': non-Wikipedia projects will see this change live * '''April 3rd''': Wikipedias will see this change live This change is very similar to the "Typography Update" Beta Feature that has been available on Wikimedia projects since November 2013. After several rounds of testing and with feedback from the community, this Beta Feature will be disabled and successful aspects enabled in the default site appearance. Users who are logged in may still choose to use another skin, or alter their [[Special:MyPage/vector.css|personal CSS]], if they prefer a different appearance. Local [[MediaWiki:Common.css|common CSS]] styles will also apply as normal, for issues with local styles and scripts that impact all users. For more information: * [[mw:Typography refresh|Summary of changes and FAQ]] * [[mw:Talk:Typography refresh|Discussion page]] for feedback or questions * [https://blog.wikimedia.org/2014/03/27/typography-refresh/ Post] on blog.wikimedia.org -- [[m:User:Steven (WMF)|Steven Walling]] (Product Manager) on behalf of the Wikimedia Foundation's [[mw:Design|User Experience Design]] team -- 12:59, 1 fer 2014 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Steven (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=7990801 --> == Monuments of Spain Challenge == Excuse me for not speaking Corsu yet. [[:es:Wikimedia España|Wikimedia España]] invites you to join the Monuments of Spain Challenge. And what’s that? It’s a contest. You have to edit, translate or expand articles about the Spanish monuments and you will be granted points. So you’re not just writing about wonderful buildings: you can get prizes! The time of the contest will include all October and any information you may need is [https://meta.wikimedia.org/wiki/Monuments_of_Spain_Challenge/en right here]. Join in and good luck! PS: We would be grateful if you could translate this note into Corsu. [[:es:Usuario:B25es|B25es]] on behalf of Wikimedia España. -- 12:59, 1 fer 2014 (UTC) lr1nzibukvg4bibc61pkr99lwlm0vxu Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2015 4 19848 357132 356461 2017-06-01T17:42:23Z CommonsDelinker 173 Replacing Wmf_logo_vert_pms.svg with [[File:Wikimedia_Foundation_logo_-_vertical_(2012-2016).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: Name that is less ambiguous, more harmonious with other Wikimedia Found wikitext text/x-wiki == VisualEditor News #1—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:VisualEditor-logo.svg|300px|right|frameless|alt=VisualEditor]] Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] has fixed many bugs and worked on VisualEditor's appearance, the coming Citoid reference service, and support for languages with complex input requirements. Status reports are posted [[mw:VisualEditor/status|on mediawiki.org]]. Upcoming plans are posted at the [[mw:VisualEditor/Roadmap|VisualEditor roadmap]]. The Wikimedia Foundation has named [[:mw:Wikimedia_Engineering/2014-15_Goals#Top_departmental_priorities_for_Q3_.28January-March_2015.29|its top priorities for this quarter]] (January to March). The first priority is making VisualEditor ready for deployment by default to all new users and logged-out users at the remaining large Wikipedias. You can help identify these requirements. <mark>There will be weekly '''triage meetings '''which''' will be open to volunteers''' beginning Wednesday, 11 February 2015 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20150211T12&p1=224&ah=1 12:00 (noon) PST] (20:00 UTC). </mark> Tell Vice President of Engineering [[:foundation:User:Damon_Sicore_(WMF)|Damon Sicore]], Product Manager [[:mw:User:Jdforrester_(WMF)|James Forrester]] and other team members which bugs and features are most important to you. The decisions made at these meetings will determine what work is necessary for this quarter's goal of making VisualEditor ready for deployment to new users. The presence of volunteers who enjoy contributing MediaWiki code is particularly appreciated. Information about how to join the meeting will be posted at [[:mw:Talk:VisualEditor/Portal|mw:Talk:VisualEditor/Portal]] shortly before the meeting begins. Due to some breaking changes in MobileFrontend and VisualEditor, VisualEditor was not working correctly on the mobile site for a couple of days in early January. The teams apologize for the problem. === Recent improvements === The''' new design for VisualEditor''' aligns with MediaWiki's [[mw:Frontend standards group|Front-End Standards]] as led by the Design team. Several new versions of the [[mw:OOjs UI|OOjs UI]] library have also been released, and these also affect the appearance of VisualEditor and other MediaWiki software extensions. Most changes were minor, like changing the text size and the amount of white space in some windows. Buttons are consistently color-coded to indicate whether the action: * starts a new task, like opening the {{int:visualeditor-toolbar-savedialog}} dialog: <span style="background-color: #015ccc; color:white"> blue </span>, * takes a constructive action, like inserting a citation: <span style="background-color: #008c6d; color:white"> green </span>, * might remove or lose your work, like removing a link: <span style="background-color: #a7170f; color:white"> red </span>, or * is neutral, like opening a link in a new browser window: <span style="color: 757575"> gray </span>. The '''TemplateData editor''' has been completely re-written to use a different design based on the same OOjs UI system as VisualEditor. ([https://phabricator.wikimedia.org/T67815 T67815], [https://phabricator.wikimedia.org/T73746 T73746].) This change fixed a couple of existing bugs and improved usability. ([https://phabricator.wikimedia.org/T73077 T73077], [https://phabricator.wikimedia.org/T73078 T73078].) '''Search and replace''' in long documents is now faster. It does not highlight every occurrence if there are more than 100 on-screen at once.([https://phabricator.wikimedia.org/T78234 T78234].) Editors at the Hebrew and Russian Wikipedia requested the ability to use VisualEditor in the "Article Incubator" or drafts namespace. ([https://phabricator.wikimedia.org/T86688 T86688], [https://phabricator.wikimedia.org/T87027 T87027].) If your community would like '''VisualEditor enabled on another namespace''' on your wiki, then you can file a request in Phabricator. Please include a link to a community discussion about the requested change. === Looking ahead === The Editing team will soon add '''auto-fill features''' '''for citations'''. The '''[[mw:Citoid|Citoid service]]''' takes a [[w:URL|URL]] or [[w:en: Digital object identifier|DOI]] for a reliable source, and returns a pre-filled, pre-formatted bibliographic citation. After creating it, you will be able to change or add information to the citation, in the same way that you edit any other pre-existing citation in VisualEditor. Support for ISBNs, PMIDs, and other identifiers is planned. Later, editors will be able to contribute to the Citoid service's definitions for each website, to improve precision and reduce the need for manual corrections. We will need editors to help test the '''new design of the special character inserter''', especially if you speak Welsh, Breton, or another language that uses diacritics or special characters extensively. The new version should be available for testing next week. Please contact [[:en:User:Whatamidoing (WMF)|User:Whatamidoing (WMF)]] if you would like to be notified when the new version is available. After the special character tool is completed, VisualEditor will be deployed to all users at [[:mw:VisualEditor/Rollouts|Phase 5 Wikipedias]]. This will affect about 50 mid-size and smaller Wikipedias, including '''Afrikaans, Azerbaijani, Breton, Kyrgyz, Macedonian, Mongolian, Tatar, and Welsh'''. The date for this change has not been determined. === Let's work together === *Share your ideas and ask questions at [[mw:VisualEditor/Feedback|mw:VisualEditor/Feedback]]. *Please help [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Help%3AVisualEditor%2FUser+guide&language=&action=page&filter= complete translations of the user guide] for users who speak your language. *Join the weekly bug triage meetings beginning Wednesday, 11 February 2015 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20150211T12&p1=224&ah=1 12:00 (noon) PST] (20:00 UTC); information about how to join the meeting will be posted at [[mw:Talk:VisualEditor/Portal]] shortly before the meeting begins, and you can also contact [[mw:User:Jdforrester (WMF)|James F.]] to learn more about this initiative. *Talk to the Editing team during the [[:m:IRC office hours|office hours]] via [[:en:IRC|IRC]]. The next session is on Thursday, 19 February 2015 at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=19&min=00&sec=0&day=19&month=2&year=2015 19:00 UTC]. *Subscribe or unsubscribe at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. If you would like to help with translations of this newsletter, please subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! — <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:m:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div> 18:30, 5 fer 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=10839689 --> == Ci vediamo a Milano? (Con Lila Tretikov) == Ciao :) Sto passando da tutti i progetti italofoni (e affini!) per segnalare [[:w:it:Wikipedia:Raduni/Lila a Milano 2015|l'importante appuntamento di settimana prossima]] con l'Executive Director della Wikimedia Foundation (mi scuso con chi legge la notizia più volte). Come ho detto altrove, lei verrà per conoscere la comunità italofona, per vedere facce nuove, per sentire voci nuove. Incontri come questi sono fondamentali per una persona come lei, che non viene dal Movimento, per conoscerlo e capirlo, integrando altre occasioni di contatto (ad es. Wikimania) magari più "superficiali", durante i quali molte più persone ci tengono a presentarsi e a interagire con lei, o più formali (l'impressione che ci fa qualcuno sotto i riflettori di un palcoscenico può essere anche molto diversa quando il contesto cambia). Se potete, dunque, non fatevi "rappresentare"! E date le diversità tra le comunità di Wikipedia e quelle degli altri progetti, venite anche per raccontarle quanto siano belli e importanti questi ultimi! Spero di vedervi lì! A presto, --[[Utente:Elitre|Elitre]] ([[Discussioni utente:Elitre|discussioni]]) 19:50, 12 fer 2015 (UTC) (Se avete domande, fatele nella pagina linkata, o potrei perdermele.) == [Global proposal] m.{{SITENAME}}.org: {{int:group-all}} {{int:right-edit}} == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:Mediawiki-mobile-smartphone.png|thumb|MediaWiki mobile]] Hi, this message is to let you know that, on domains like {{CONTENTLANGUAGE}}.'''m'''.wikipedia.org, '''unregistered users cannot edit'''. At the Wikimedia Forum, where global configuration changes are normally discussed, a few dozens users [[m:Wikimedia Forum#Proposal: restore normal editing permissions on all mobile sites|propose to restore normal editing permissions on all mobile sites]]. Please read and comment! Thanks and sorry for writing in English, [[m:User:Nemo_bis|Nemo]] 22:32, 1 mar 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Nemo bis@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=11428885 --> == New Wikipedia Library Accounts Available Now (March 2015) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Apologies for writing in English, please help translate this into your local language.'' Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for, free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: *[[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]] — humanities and social science books and journals *[[w:en:Wikipedia:DynaMed|DynaMed]] — clinical reference tool for medical topics *[[w:en:Wikipedia:Royal Pharmaceutical Society|Royal Pharmaceutical Society]] — pharmaceutical information and practice resources *[[w:en:Wikipedia:Women_Writers_Online|Women Writers Online]] — a digital humanities database focused on women's literature *[[w:en:Wikipedia:Newspapers.com|Newspapers.com]] — American newspapers database w/ Open Access opportunities (expansion of accounts) Many other partnerships with accounts available are listed on [[w:en:WP:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 21:14, 2 mar 2015 (UTC) :''Help us coordinate Wikipedia Library's distribution of accounts, communication of access opportunities and more! Please join our team at [[w:en:Wikipedia:The_Wikipedia_Library/Coordinators/Signup|our new coordinator page]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=10785744 --> == Inspire Campaign: Improving diversity, improving content == This March, we’re organizing an Inspire Campaign to encourage and support new ideas for improving gender diversity on Wikimedia projects. Less than 20% of Wikimedia contributors are women, and many important topics are still missing in our content. We invite all Wikimedians to participate. If you have an idea that could help address this problem, please get involved today! The campaign runs until March 31. All proposals are welcome - research projects, technical solutions, community organizing and outreach initiatives, or something completely new! Funding is available from the Wikimedia Foundation for projects that need financial support. Constructive, positive feedback on ideas is appreciated, and collaboration is encouraged - your skills and experience may help bring someone else’s project to life. Join us at the Inspire Campaign and help this project better represent the world’s knowledge! :*[[:m:Grants:IdeaLab/Inspire|Inspire Campaign main page]] ''(Sorry for the English - please translate this message!)'' [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 20:01, 4 mar 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:PEarley (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:PEarley_(WMF)/Inspire_Mass_Message&oldid=11457822 --> == SUL finalization update == <div class="mw-content-ltr"> Hi all,apologies for writing in English, please read [[m:Single_User_Login_finalisation_announcement/Schema_announcement|this page]] for important information and an update involving [[m:Help:Unified login|SUL finalization]], scheduled to take place in one month. Thanks. [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 19:45, 13 mar 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/Everyone_but_meta_and_de&oldid=11538208 --> == Wikipedia:Amministratori == ciao a tutti vorrei sapere chi sono gli amministratori della '''co.wiki'''.. c'è una pagina apposita?? --[[Utente:SurdusVII|'''Surdus''']][[Discussioni utente:SurdusVII|'''VII''']] 10:12, 14 mar 2015 (UTC) == wikipedia sassaresu == ciao a tutti, vorrei sapere se posso trasferire tutti gli articoli che ho creato in '''''incubator''''', la '''sdc.wiki''', dato che mi hanno detto che il sassaresu è un dialetto della lingua corsa.. perciò posso trasferire qua i miei ultimi contributi dall'incubator a qui?? è possibile?? --[[Utente:SurdusVII|'''Surdus''']][[Discussioni utente:SurdusVII|'''VII''']] 10:14, 14 mar 2015 (UTC) :Salutu o Surdus ! U parè chì u sassaresu hè un dialettu corsu hè tuttu à fattu esageratu. Ci sò i similarità trà u sassaresu è u corsu, ma ci sò dinò i diffarenzi impurtanti. S'è tù voli un articulu in sassaresu, u megliu hè di dumandà à calchissia chì scrivi u sassaresu di fà ti una traduzzioni. In co.wiki ci sò soli articuli in corsu. Tanti saluti. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 17:43, 14 mar 2015 (UTC) ::Salve. Ho invitato io Surdus a trovare come soluzione questa perché il sassarese e il gallurese non avrebbero patria in sc.wiki , non essendo sardo. E non sono neanche lingue a sé. Tecnicamente sono considerati varianti del corso e anche a me paiono molto vicini. Io credo che l'unica soluzione sia permettere ai parlanti sassarese e gallurese di scrivere in co.wiki , magari con una bandierina, come facciamo in sardo, per indicare la variante. Allo stesso modo dunque i parlanti tabarkino potrebbero scrivere nella wiki ligure e gli algheresi in quella catalana. Così come i lombardi siciliani in quella lombarda e gli albanesi o greci calabresi in quella albanese o greca. Non ci possiamo aspettare che nasca una wiki, per esempio, per la variante albanese parlata da pochi in Calabria. Qui si spiega il fatto delle varianti: https://co.wikipedia.org/wiki/Lingua_corsa#Aghja_di_diffusione_di_u_corsu Qui un esempio di bandierina. https://sc.wikipedia.org/wiki/Lu_Xun Chiederei di aprire una discussione a proposito di ciò. Che dite? Saluti. --[[Utente:Elcaracol|Elcaracol]] ([[Discussioni utente:Elcaracol|discussioni]]) 19:03, 14 mar 2015 (UTC) :::ciao, [[Utente:Paulu|Paulu]] e [[Utente:Elcaracol|Elcaracol]], quindi cosa si fa?? cioè cosa facciamo?? di ciò significa che posso trasferire tutti i contributi dall'incubator sdc.wiki a qui con una bandierina sdc.wiki?? --[[Utente:SurdusVII|<span style="color:#E30B5C">'''Surdus'''</span>]][[Discussioni utente:SurdusVII|<span style="color:#E30B5C">'''VII'''</span>]] 08:01, 15 mar 2015 (UTC) :Innò. Pà a lingua sassaresa, ci hè l'incubatori chì l'hè didicatu. L'articlui in lingua sassaresa ùn ani nienti à fà annantu'è wikipedia in lingua corsa. A lingua sassaresa (cunsidarata una lingua indepindenti da l'Unesco) ùn hè micca a lingua corsa: ci hè troppu diffarenzi: vucabulariu, grammatica è sintassa. Quandu si leghjenu l'articuli in sassaresu annantu à l'incubatori, ùn ci hè niscunu corsu chì i pò cunsidarà comm'è lingua corsa. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 10:06, 15 mar 2015 (UTC) :::Grazie per la risposta. Accetto la vostra opinione. Io mi basavo sulle notizie che avevo io, che son quelle che son scritte anche in wiki e anche in co.wiki e che ho studiato qua e là. Ovvero sassarese come variante del corso. Non ho mai sentito parlare di lingua sassarese indipendente. In ogni caso non conta. Perché, al di là di come si chiamino le cose, se voi dite che è troppo distante (ma la domanda sarebbe: "più distante di logudorese e campidanese? perché anche quelle sono molto distanti, ma le accomuniamo"), prendo atto e teniamo la separazione. Sperando che i sassaresofoni o galluresofoni vogliano e/o possano contribuire. Grazie ancora per l'aiuto e l'attenzione. E ancora buon lavoro. --[[Utente:Elcaracol|Elcaracol]] ([[Discussioni utente:Elcaracol|discussioni]]) 11:04, 15 mar 2015 (UTC) ::::Hè vera chì quissi sò sughjetti chì t'ani a so impurtanza è devini essa discutiti. Scrivu avà in inglesu chì 'ssa discussioni pò intarissà altri wikipedii. Ti ringraziu pà 'ssa risposta è 'ssa discussioni. Bona scianza pà a wikipedia sassaresa ! [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 18:55, 16 mar 2015 (UTC) ::::I shall address some points that that are inherent to your question and that on my view, have some importance, and could be helpful to other related encyclopedias. ::::1) The status of a language is often a matter of controversy and experts often disagree. For our present purposes, we need an objective criterion that defines the status of a given language. The Unesco red list of languages (http://www.helsinki.fi/~tasalmin/europe_index.html) can be our best guide here and deserve these purposes. On Unesco's classification, sassarese and corsican are thus autonomous languages. It is also the case for the gallurese language. The red list also mention the logodurese and campidanese languages as autonomous languages (the sardinian being termed a "macro-language" composed of the four mentioned languages: sassarese, gallurese, campidanese and logodurese). ::::2) Now as we consider the corsican and sassarese languages, both of them are classified by the Unesco as endangered languages. From the litterature on endangered languages and on the ways to help them survive, the need for a dictionary, a grammar, a corpus of written litterature, etc. is often cited. It could be added that an informative and well-written encyclopedia would also be very helpful (as an online translator from a close and most widespread language also would). This casts light on the importance of wikipedias for languages that are on the verge of extinction. ::::3) The map from the template related to corsican language seems to have some responsability in this discussion. It is on my view utterly erroneous, since it classifies the sassarese (and the gallurese langage) as a mere dialect of the corsican language. Although obvious from a corsican speaker viewpoint when he reads some excerpts of sassarese, this image is widespread and is seen by many people. Mere images have often more impact than words. To the very best, the classification of sassarese language as a dialect of corsican can be seen as a very biased opinion, that conflicts with the neutral and objective principle of wk. ::::4) The fact of classifying a given language as a mere dialect and not as a genuine language is not devoid of consequences. By lowering its status, it entails the implicit conclusion that this language is of little interest, has little value and in the end, is not worth preserving (here I exaggerate a little to make the point clearer). From the viewpoint of preserving endangered languages, it could have devastating effects. By contrast, when you consider (and it is also my viewpoint) that a language such as sassarese if a genuine language of its own with highly original characteristics (sharing some grammar and vocabulary with the sartinese variant of corsican, having some 70%¨vocabulary in common with logodurese or campidanese sardinian, having its own specific writing rules, etc.), you understand that it is a unique language that is definitely worth preserving. == Stewards confirmation rules == Hello, I made [[:m:Requests_for_comment/Confirmation_of_stewards|a proposal on Meta]] to change the rules for the steward confirmations. Currently consensus to remove is required for a steward to lose his status, however I think it's fairer to the community if every steward needed the consensus to keep. As this is an issue that affects all WMF wikis, I'm sending this notification to let people know & be able to participate. Best regards, --<small>[[User:MF-Warburg|MF-W]]</small> 16:12, 10 apr 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:MF-Warburg@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=11737694 --> == VisualEditor News #2—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=VisualEditor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> With [[:mw:Citoid|Citoid]] in VisualEditor, you click the 'book with bookmark' icon and paste in the URL for a reliable source: [[File:Citoid in VisualEditor Screen Shot 2015-04-02.png|alt=Screenshot of Citoid's first dialog|centre|frameless|230x230px]] Citoid looks up the source for you and returns the citation results. Click the green "Insert" button to accept its results and add them to the article: [[File:Citoid results in VisualEditor Screen Shot 2015-04-02.png|alt=Screenshot of Citoid's initial results|centre|frameless|230x230px]] After inserting the citation, you can change it. Select the reference, and click the "Edit" button in the context menu to make changes. [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|The user guide]] has more information about how to use VisualEditor. </div></div> Since the last newsletter, the [[:mw:VisualEditor|Editing Team]] has fixed many bugs and worked on VisualEditor's performance, the [[:mw:Citoid|Citoid]] reference service, and support for languages with complex input requirements. Status reports are posted [[:mw:VisualEditor/changelog|on Mediawiki.org]]. The worklist for April through June is available [[phab:project/sprint/board/1113/|in Phabricator]]. The weekly '''task triage meetings''' continue to be open to volunteers, each Wednesday at [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20150401T11&p1=224&am=30 11:00 (noon) PDT] (18:00 UTC). You do not need to attend the meeting to nominate a bug for consideration as a Q4 blocker. Instead, go to Phabricator and "associate" the [[phab:tag/editing_department_2014_15_q4_blockers/|Editing team's Q4 blocker project]] with the bug. Learn how to join the meetings and how to nominate bugs at [[:mw:Talk:VisualEditor/Portal|mw:Talk:VisualEditor/Portal]]. === Recent improvements === VisualEditor is now substantially faster. In many cases, opening the page in VisualEditor is now faster than opening it in the wikitext editor. The new system has improved the code speed by 37% and [[:mw:RESTBase|network speed]] by almost 40%. The Editing team is slowly adding '''auto-fill features''' '''for citations'''. This is currently available only at the French, Italian, and English Wikipedias. The '''[[:mw:Citoid|Citoid service]]''' takes a [[:en:URL|URL]] or [[:en:Digital object identifier|DOI]] for a reliable source, and returns a pre-filled, pre-formatted bibliographic citation. After creating it, you will be able to change or add information to the citation, in the same way that you edit any other pre-existing citation in VisualEditor. Support for [[:en:ISBN|ISBNs]], [[:en:PubMed#PubMed_identifier|PMIDs]], and other identifiers is planned. Later, editors will be able to improve precision and reduce the need for manual corrections by contributing to the Citoid service's definitions for each website. Citoid requires good [[:mw:Special:MyLanguage/Help:TemplateData|TemplateData]] for your citation templates. If you would like to request this feature for your wiki, please post a request in the [[phab:tag/citoid/|Citoid project on Phabricator]]. Include links to the TemplateData for the most important citation templates on your wiki. The '''special character inserter''' has been improved, based upon feedback from active users. After this, VisualEditor was made available to all users of Wikipedias on the [[:mw:VisualEditor/Rollouts|Phase 5]] list on 30 March. This affected 53 mid-size and smaller Wikipedias, including '''Afrikaans''', '''Azerbaijani''', '''Breton''', '''Kyrgyz''', '''Macedonian''', '''Mongolian''', '''Tatar''', and''' Welsh'''. Work continues to support languages with complex requirements, such as Korean and Japanese. These languages use [[w:input method editor|input method editors]] ("IMEs”). Recent improvements to cursoring, backspace, and delete behavior will simplify typing in VisualEditor for these users. The design for the image selection process is now using a "masonry fit" model. Images in the search results are displayed at the same height but at variable widths, similar to bricks of different sizes in a masonry wall, or the [[:mw:Special:MyLanguage/Help:Images#Mode parameter|"packed" mode in image galleries]]. This style helps you find the right image by making it easier to see more details in images. You can now '''drag and drop categories''' to re-arrange their order of appearance ​on the page. The pop-up window that appears when you click on a reference, image, link, or other element, is called the "context menu". It now displays additional useful information, such as the destination of the link or the image's filename. The team has also added an explicit "Edit" button in the context menu, which helps new editors open the tool to change the item. '''Invisible templates are marked by a puzzle piece icon''' so they can be interacted with. Users also will be able to see and edit HTML anchors now in section headings. Users of the TemplateData GUI editor can now set a string as an optional text for the 'deprecated' property in addition to boolean value, which lets you tell users of the template what they should do instead. ([https://phabricator.wikimedia.org/T90734 T90734]) === Looking ahead === The special character inserter in VisualEditor will soon use the same special character list as the wikitext editor. Admins at each wiki will also have the option of creating a custom section for frequently used characters at the top of the list. Instructions for customizing the list will be posted [[:mw:VisualEditor/Special_characters|at mediawiki.org]]. The team is discussing a test of VisualEditor with new users at the English Wikipedia, to see whether they have met their goals of making VisualEditor suitable for those editors. The timing is unknown, but might be relatively soon. ([https://phabricator.wikimedia.org/T90666 T90666]) === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=VisualEditor/Feedback&lqt_method=talkpage_new_thread mw:VisualEditor/Feedback]. * Can you translate from English into any other language? Please check [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3AMessageGroupStats&x=D&group=ext-visualeditor-ve&suppressempty=1 this list] to see whether more interface translations are needed for your language. [[m:User talk:Elitre (WMF)|Contact us]] to get an account if you want to help! * The design research team wants to see how real editors work. Please [https://jfe.qualtrics.com/form/SV_6R04ammTX8uoJFP sign up for their research program]. * File requests for language-appropriate "{{Int:visualeditor-annotationbutton-bold-tooltip}}" and "{{Int:visualeditor-annotationbutton-italic-tooltip}}" icons for the character formatting menu [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/create/?projects=PHID-PROJ-dafezmpv6huxg3taml24 in Phabricator]. Subscribe, unsubscribe or change the page where this newsletter is delivered at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! — <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div> 19:48, 10 apr 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=11742174 --> == New Wikipedia Library Accounts Available Now (May 2015) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Apologies for writing in English, please help translate this into your local language.'' Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today!]] Today [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] announces signups for more free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: * '''[[w:en:WP:MIT|MIT Press Journals]]''' — scholarly journals in the humanities, sciences, and social sciences (200 accounts) * '''[[w:en:WP:Loeb|Loeb Classical Library]]''' — Harvard University Press versions of Classical Greek and Latin literature with commentary and annotation (25 accounts) * '''[[w:en:Wikipedia:RIPM|RIPM]]''' — music periodicals published between 1760 and 1966 (20 accounts) * '''[[w:en:WP:SAGE Stats|Sage Stats]]''' — social science data for geographies within the United States (10 accounts) * '''[[w:en:WP:HeinOnline|HeinOnline]]''' — an extensive legal research database, including 2000 law-related journals as well as international legal history materials (25 accounts) Many other partnerships with accounts available are listed on [[w:en:WP:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]], including [[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]], [[w:en:Wikipedia:JSTOR|JSTOR]], [[w:en:WP:DeGruyter|DeGruyter]], [[w:en:WP:Newspapers.com|Newspapers.com]] and [[w:en:WP:BNA|British Newspaper Archive]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 22:12, 4 mag 2015 (UTC) :''We need your help! Help coordinate Wikipedia Library's account distribution and global development! Please join our team at [https://meta.wikimedia.org/wiki/The_Wikipedia_Library/Coordinators/Signup Global our new coordinator signup].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List]</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=12114173 --> == Galicia 20 - 20 Challenge == <center>[[File:Mapa de Galiza con bandeira.svg|200px]]</center> '''[[:w:en:Wikipedia:Galicia 20 - 20 Challenge|Wikipedia:Galicia 20 - 20 Challenge]]''' is a public writing competition which will improve and translate this list of 20 really important articles into as many languages as possible. Everybody can help in any language to collaborate on writing and/or translating articles related to Galicia. To participate you just need to sign up [[Wikipedia:Galicia 20 - 20 Challenge/Participants|here]]. Thank you very much.--[[Utente:Breogan2008|Breogan2008]] ([[Discussioni utente:Breogan2008|discussioni]]) 10:09, 9 ghju 2015 (UTC) == VisualEditor News #3—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=VisualEditor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> When you click on a link to an article, you now see more information: <br><br> [[File:VisualEditor-context menu-link tool.png|alt=Screenshot showing the link tool's context menu|centre|frameless|230x230px]] <br> The link tool has been re-designed: <br><br> [[File:VisualEditor link tool 2015.png|alt=Screenshot of the link inspector|centre|frameless|230x230px]] <br> There are separate tabs for linking to internal and external pages. [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|The user guide]] has more information about how to use VisualEditor. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] has created new interfaces for the link and citation tools and fixed many bugs and changed some elements of the design. Some of these bugs affected users of VisualEditor on mobile devices. Status reports are posted [[mw:VisualEditor/changelog|on mediawiki.org]]. The worklist for April through June is available [[phab:project/sprint/board/1113/|in Phabricator]]. A [[m:Research:VisualEditor's_effect_on_newly_registered_editors/May_2015_study|test of VisualEditor's effect on new editors]] at the English Wikipedia has just completed the first phase. During this test, half of newly registered editors had VisualEditor automatically enabled, and half did not. The main goal of the study is to learn which group was more likely to save an edit and to make productive, unreverted edits. Initial [[m:Research:VisualEditor's_effect_on_newly_registered_editors/May_2015_study#Results|results will be posted at Meta]] later this month. === Recent improvements === '''Auto-fill features''' '''for citations''' are available at a few Wikipedias through the '''[[:mw:Citoid|citoid service]]'''. Citoid takes a [[:en:URL|URL]] or [[:en:Digital object identifier|DOI]] for a reliable source, and returns a pre-filled, pre-formatted bibliographic citation. If Citoid is enabled on your wiki, then the design of the citation workflow changed during May. All citations are now created inside a single tool. Inside that tool, choose the tab you want ({{int:citoid-citeFromIDDialog-mode-auto}}, {{int: citoid-citeFromIDDialog-mode-manual}}, or {{int:citoid-citeFromIDDialog-mode-reuse}}). The cite button is now labeled with the word "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}" rather than a book icon, and the autofill citation dialog now has a more meaningful label, "{{Int:Citoid-citeFromIDDialog-lookup-button}}", for the submit button. The '''link tool''' has been redesigned based on feedback from Wikipedia editors and user testing. It now has two separate sections: one for links to articles and one for external links. When you select a link, its pop-up context menu shows the name of the linked page, a thumbnail image from the linked page, Wikidata's description, and appropriate icons for disambiguation pages, redirect pages and empty pages (where applicable). Search results have been reduced to the first five pages. Several bugs were fixed, including a dark highlight that appeared over the first match in the link inspector. ([[phab:T98085|T98085]]) The '''special character inserter''' in VisualEditor now uses the same special character list as the wikitext editor. Admins at each wiki can also create a custom section for frequently used characters at the top of the list. Please read the instructions for customizing the list [[mw:VisualEditor/Special_characters|at mediawiki.org]]. Also, there is now a tooltip to describing each character in the special character inserter. ([[phab:T70425|T70425]]) Several improvements have been made to '''templates'''. When you search for a template to insert, the list of results now contains descriptions of the templates. The parameter list inside the template dialog now remains open after inserting a parameter from the list, so that users don’t need to click on "{{Int:visualeditor-dialog-transclusion-add-param}}" each time they want to add another parameter. ([[phab:T95696|T95696]]) The team added a '''new property for TemplateData''', "{{int: templatedata-doc-param-example}}", for template parameters. This optional, translatable property will show up when there is text describing how to use that parameter. ([[phab:T53049|T53049]]) The '''design''' of the main toolbar and several other elements have changed slightly, to be consistent with the MediaWiki theme. In the Vector skin, individual items in the menu are separated visually by pale gray bars. Buttons and menus on the toolbar can now contain both an icon and a text label, rather than just one or the other. This new design feature is being used for the cite button on wikis where the Citoid service is enabled. The team has released a long-desired improvement to the handling of '''non-existent images'''. If a non-existent image is linked in an article, then it is now visible in VisualEditor and can be selected, edited, replaced, or removed. === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=VisualEditor/Feedback&lqt_method=talkpage_new_thread mw:VisualEditor/Feedback]. * The weekly task triage meetings continue to be open to volunteers, usually on Wednesday at 12:00 (noon) PDT (19:00 UTC). Learn how to join the meetings and how to nominate bugs at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. You do not need to attend the meeting to nominate a bug for consideration as a Q4 blocker, though. Instead, go to Phabricator and "associate" the [[phab:tag/editing_department_2014_15_q4_blockers/|VisualEditor Q4 blocker project]] with the bug. * If your Wikivoyage, Wikibooks, Wikiversity, or other community wants to have VisualEditor made available by default to contributors, then please contact [[:m:User:Jdforrester (WMF)|James Forrester]]. * If you would like to request the Citoid automatic reference feature for your wiki, please post a request in the [[phab:tag/citoid/|Citoid project on Phabricator]]. Include links to the [[:mw:Help:TemplateData|TemplateData]] for the most important citation templates on your wiki. *The team is planning the second VisualEditor-related "translathon" for July. Please follow [https://phabricator.wikimedia.org/T91108 this task on Phabricator] for details and updates! Announcements will follow in due course. Subscribe, unsubscribe or change the page where this newsletter is delivered at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! — <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div>10:44, 13 ghju 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=12206605 --> == VisualEditor News #3—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=VisualEditor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> When you click on a link to an article, you now see more information: <br><br> [[File:VisualEditor-context menu-link tool.png|alt=Screenshot showing the link tool's context menu|centre|frameless|230x230px]] <br> The link tool has been re-designed: <br><br> [[File:VisualEditor link tool 2015.png|alt=Screenshot of the link inspector|centre|frameless|230x230px]] <br> There are separate tabs for linking to internal and external pages. [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|The user guide]] has more information about how to use VisualEditor. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] has created new interfaces for the link and citation tools and fixed many bugs and changed some elements of the design. Some of these bugs affected users of VisualEditor on mobile devices. Status reports are posted [[mw:VisualEditor/changelog|on mediawiki.org]]. The worklist for April through June is available [[phab:project/sprint/board/1113/|in Phabricator]]. A [[m:Research:VisualEditor's_effect_on_newly_registered_editors/May_2015_study|test of VisualEditor's effect on new editors]] at the English Wikipedia has just completed the first phase. During this test, half of newly registered editors had VisualEditor automatically enabled, and half did not. The main goal of the study is to learn which group was more likely to save an edit and to make productive, unreverted edits. Initial [[m:Research:VisualEditor's_effect_on_newly_registered_editors/May_2015_study#Results|results will be posted at Meta]] later this month. === Recent improvements === '''Auto-fill features''' '''for citations''' are available at a few Wikipedias through the '''[[:mw:Citoid|citoid service]]'''. Citoid takes a [[:en:URL|URL]] or [[:en:Digital object identifier|DOI]] for a reliable source, and returns a pre-filled, pre-formatted bibliographic citation. If Citoid is enabled on your wiki, then the design of the citation workflow changed during May. All citations are now created inside a single tool. Inside that tool, choose the tab you want ({{int:citoid-citeFromIDDialog-mode-auto}}, {{int: citoid-citeFromIDDialog-mode-manual}}, or {{int:citoid-citeFromIDDialog-mode-reuse}}). The cite button is now labeled with the word "{{int:visualeditor-toolbar-cite-label}}" rather than a book icon, and the autofill citation dialog now has a more meaningful label, "{{Int:Citoid-citeFromIDDialog-lookup-button}}", for the submit button. The '''link tool''' has been redesigned based on feedback from Wikipedia editors and user testing. It now has two separate sections: one for links to articles and one for external links. When you select a link, its pop-up context menu shows the name of the linked page, a thumbnail image from the linked page, Wikidata's description, and appropriate icons for disambiguation pages, redirect pages and empty pages (where applicable). Search results have been reduced to the first five pages. Several bugs were fixed, including a dark highlight that appeared over the first match in the link inspector. ([[phab:T98085|T98085]]) The '''special character inserter''' in VisualEditor now uses the same special character list as the wikitext editor. Admins at each wiki can also create a custom section for frequently used characters at the top of the list. Please read the instructions for customizing the list [[mw:VisualEditor/Special_characters|at mediawiki.org]]. Also, there is now a tooltip to describing each character in the special character inserter. ([[phab:T70425|T70425]]) Several improvements have been made to '''templates'''. When you search for a template to insert, the list of results now contains descriptions of the templates. The parameter list inside the template dialog now remains open after inserting a parameter from the list, so that users don’t need to click on "{{Int:visualeditor-dialog-transclusion-add-param}}" each time they want to add another parameter. ([[phab:T95696|T95696]]) The team added a '''new property for TemplateData''', "{{int: templatedata-doc-param-example}}", for template parameters. This optional, translatable property will show up when there is text describing how to use that parameter. ([[phab:T53049|T53049]]) The '''design''' of the main toolbar and several other elements have changed slightly, to be consistent with the MediaWiki theme. In the Vector skin, individual items in the menu are separated visually by pale gray bars. Buttons and menus on the toolbar can now contain both an icon and a text label, rather than just one or the other. This new design feature is being used for the cite button on wikis where the Citoid service is enabled. The team has released a long-desired improvement to the handling of '''non-existent images'''. If a non-existent image is linked in an article, then it is now visible in VisualEditor and can be selected, edited, replaced, or removed. === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=VisualEditor/Feedback&lqt_method=talkpage_new_thread mw:VisualEditor/Feedback]. * The weekly task triage meetings continue to be open to volunteers, usually on Wednesday at 12:00 (noon) PDT (19:00 UTC). Learn how to join the meetings and how to nominate bugs at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. You do not need to attend the meeting to nominate a bug for consideration as a Q4 blocker, though. Instead, go to Phabricator and "associate" the [[phab:tag/editing_department_2014_15_q4_blockers/|VisualEditor Q4 blocker project]] with the bug. * If your Wikivoyage, Wikibooks, Wikiversity, or other community wants to have VisualEditor made available by default to contributors, then please contact [[:m:User:Jdforrester (WMF)|James Forrester]]. * If you would like to request the Citoid automatic reference feature for your wiki, please post a request in the [[phab:tag/citoid/|Citoid project on Phabricator]]. Include links to the [[:mw:Help:TemplateData|TemplateData]] for the most important citation templates on your wiki. *The team is planning the second VisualEditor-related "translathon" for July. Please follow [https://phabricator.wikimedia.org/T91108 this task on Phabricator] for details and updates! Announcements will follow in due course. Subscribe, unsubscribe or change the page where this newsletter is delivered at [[:m:VisualEditor/Newsletter|Meta]]. If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! — <span class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]]</span> </div>14:40, 13 ghju 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=12206605 --> == HTTPS == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Apologies for writing in English. Hi everyone. Over the last few years, the Wikimedia Foundation has [http://blog.wikimedia.org/2013/08/01/future-https-wikimedia-projects/ been working] towards enabling [[m:Special:MyLanguage/HTTPS|HTTPS]] by default for all users, including unregistered ones, for better privacy and security for both readers and editors. This has taken a long time, as there were different aspects to take into account. Our servers haven't been ready to handle it. The Wikimedia Foundation has had to balance sometimes conflicting goals. [https://blog.wikimedia.org/2015/06/12/securing-wikimedia-sites-with-https/ Forced HTTPS] has just been implemented on all Wikimedia projects. Some of you might already be aware of this, as a few Wikipedia language versions were converted to HTTPS last week and the then affected communities were notified. Most of Wikimedia editors shouldn't be affected at all. If you edit as registered user, you've probably already had to log in through HTTPS. We'll keep an eye on this to make sure everything is working as it should. Do get in touch with [[:m:HTTPS#Help!|us]] if you have any problems after this change or contact me if you have any other questions. /[[:m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]] </div> 22:00, 19 ghju 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/HTTPS_global_message_delivery&oldid=12471979 --> == HTTPS == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Apologies for writing in English. Hi everyone. Over the last few years, the Wikimedia Foundation has [http://blog.wikimedia.org/2013/08/01/future-https-wikimedia-projects/ been working] towards enabling [[m:Special:MyLanguage/HTTPS|HTTPS]] by default for all users, including unregistered ones, for better privacy and security for both readers and editors. This has taken a long time, as there were different aspects to take into account. Our servers haven't been ready to handle it. The Wikimedia Foundation has had to balance sometimes conflicting goals. [https://blog.wikimedia.org/2015/06/12/securing-wikimedia-sites-with-https/ Forced HTTPS] has just been implemented on all Wikimedia projects. Some of you might already be aware of this, as a few Wikipedia language versions were converted to HTTPS last week and the then affected communities were notified. Most of Wikimedia editors shouldn't be affected at all. If you edit as registered user, you've probably already had to log in through HTTPS. We'll keep an eye on this to make sure everything is working as it should. Do get in touch with [[:m:HTTPS#Help!|us]] if you have any problems after this change or contact me if you have any other questions. /[[:m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]] </div> 23:43, 19 ghju 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/HTTPS_global_message_delivery&oldid=12471979 --> == Content Translation beta feature is now available == [[File:Cx-icon-ltr.svg|264px|right|Tool icon]] [[File:Content_Translation_Screencast_%28English%29.webm|thumb|How to use Content Translation - a short video (English)]] Hello, [[mw:Content_translation|Content Translation]] has now been enabled as an opt-in beta feature on the Corsican Wikipedia. To start translating: # Please enable the Beta feature in your preferences by checking the box for Content Translation. # Visit the page [[Special:ContentTranslation]] or to your contributions page to open the tool. # Click on the button to create a new translation. # In the displayed dialog select the language of the original article and the article name, and the language you would like to translate to. Also add the title of the new article (or the original title will be inserted) and click on to begin. Your language preferences will be remembered for the next time. # You will see a screen consisting of three columns. The first column contains the text of the source language and the middle column is for the translated text. Using the third column you can perform several actions such as insert source text, remove the inserted text source text, add or remove links etc. # After you translate the article, you can publish it directly as a new page on the Corsican Wikipedia by using the publish button that appears. In case the article gets created by another user while you were translating, you will see an option to save the newly published translation under your user namespace. # The number of published pages can be seen on the [[Special:CXStats|Content Translation stats page]]. Since this is the first time we have installed the tool on this Wikipedia, there are chances that there may be some problems or service disruptions which we are not yet aware of. We will be monitoring the usage to check for any failures or issues, but please do let us know on the [[:mw:Talk:Content_translation|Content Translation talk page]] or through [[phab:T103508|Phabricator]] if you spot any problems. For more information, please read the information available in the [[:mw:Help:Extension:ContentTranslation|User Guide]]. Our announcement is written only in English, and we would really appreciate if this message can be translated to reach more users of this Wikipedia. Thank you. On behalf of the Wikimedia Foundation's Language Engineering Team:--[[Utente:Runab WMF|Runab WMF]] ([[Discussioni utente:Runab WMF|discussioni]]) 16:27, 25 ghju 2015 (UTC) == Proposal to create PNG thumbnails of static GIF images == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:(R)-3-phenyl-cyclohanone.gif|255px|thumb|The thumbnail of this gif is of really bad quality.]] [[File:(R)-3-phenyl-cyclohanone.png|255px|thumb|How a PNG thumb of this GIF would look like]] There is a [[w:c:Commons:Village_pump/Proposals#Create_PNG_thumbnails_of_static_GIF_images|proposal]] at the Commons Village Pump requesting feedback about the thumbnails of static GIF images: It states that static GIF files should have their thumbnails created in PNG. The advantages of PNG over GIF would be visible especially with GIF images using an alpha channel. (compare the thumbnails on the side) This change would affect all wikis, so if you support/oppose or want to give general feedback/concerns, please post them to the [[w:c:Commons:Village_pump/Proposals#Create_PNG_thumbnails_of_static_GIF_images|proposal page]]. Thank you. --[[w:c:User:McZusatz|McZusatz]] ([[w:c:User talk:McZusatz|talk]]) & [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 05:07, 24 lug 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:-revi@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=12485605 --> == What does a Healthy Community look like to you? == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:Community Health Cover art News portal.png|300px|right]] Hi, <br> The Community Engagement department at the Wikimedia Foundation has launched a new learning campaign. The WMF wants to record community impressions about what makes a healthy online community. Share your views and/or create a drawing and take a chance to win a Wikimania 2016 scholarship! Join the WMF as we begin a conversation about Community Health. Contribute a drawing or answer the questions [[meta:Grants:Evaluation/Community Health learning campaign|on the campaign's page.]] === Why get involved? === '''The world is changing. The way we relate to knowledge is transforming.''' As the next billion people come online, the Wikimedia movement is working to bring more users on the wiki projects. The way we interact and collaborate online are key to building sustainable projects. How accessible are Wikimedia projects to newcomers today? Are we helping each other learn? <br/> Share your views on this matter that affects us all! <br> '''We invite everyone to take part in this learning campaign. Wikimedia Foundation will distribute one Wikimania Scholarship 2016 among those participants who are eligible.''' === More information === * All participants must have a registered user of at least one month antiquity on any Wikimedia project before the starting date of the campaign. * <span style="border-bottom:1px dotted"> All eligible contributions must be done until '''August 23, 2015 at <nowiki>23:59</nowiki> UTC''' </span> * <big> Wiki link: '''[[meta:Grants:Evaluation/Community Health learning campaign|Community Health learning campaign]]''' </big> * URL https://meta.wikimedia.org/wiki/Grants:Evaluation/Community_Health_learning_campaign * Contact: [[meta:user:MCruz (WMF)|María Cruz]] / Twitter: {{@}}WikiEval #CommunityHealth / email: eval{{@}}wikimedia{{dot}}org <br> Happy editing! <br> <br> [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 23:43, 31 lug 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:MCruz (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=12909005 --> == Wikidata: Access to data from arbitrary items is coming == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> (Sorry for writing in English) When using data from Wikidata on Wikipedia and other sister projects, there is currently a limitation in place that hinders some use cases: data can only be accessed from the corresponding item. So, for example, the Wikipedia article about Berlin can only get data from the Wikidata item about Berlin but not from the item about Germany. This had technical reasons. We are now removing this limitation. It is already done for many projects. Your project is one of the next ones. We will roll out this feature here on August 12. We invite you to play around with this new feature if you are one of the people who have been waiting for this for a long time. If you have technical issues/questions with this you can come to [[d:Wikidata:Contact the development team]]. A note of caution: Please be careful with how many items you use for a single page. If it is too many pages, loading might get slow. We will have to see how the feature behaves in production to see where we need to tweak and how. How to use it, once it is enabled: * Parser function: <nowiki>{{#property:P36|from=Q183}}</nowiki> to get the capital from the item about Germany * Lua: see [[mw:Extension:Wikibase Client/Lua]] Cheers [[:d:User:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher]] [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 17:46, 3 aos 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Lydia Pintscher (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Lydia_Pintscher_(WMDE)/Distribution_List&oldid=12981073 --> == Wikidata: Access to data from arbitrary items is here == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> (Sorry for writing in English) Hi everyone, As I have previously announced here we have now enabled the arbitrary access feature here. This means from now on you can make use of data from any Wikidata item in any article here. Before you could for example only access data about Berlin in the article about Berlin. If you want to find out more or have questions please come to [[d:Wikidata:Arbitrary access]]. I hope this will open up great possibilities for you and make your work easier. Cheers [[:d:Lydia Pintscher (WMDE)|Lydia Pintscher (WMDE)]] 13:32, 12 aos 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Lydia Pintscher (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Lydia_Pintscher_(WMDE)/Distribution_List&oldid=12983468 --> == VisualEditor News #4—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[:m:Special:MyLanguage/VisualEditor/Newsletter/2015/August|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=VisualEditor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> You can add quotations marks before and after a title or phrase with a single click. Select the relevant text. Find the correct quotations marks in the special character inserter tool (marked as Ω in the toolbar).<br><br> [[File:VisualEditor Special character inserter quotation 2.png|alt=Screenshot showing the special character tool, selected text, and the special character that will be inserted|centre|frameless|230px]] <br> Click the button. VisualEditor will add the quotation marks on either side of the text you selected.<br><br> [[File:VisualEditor Special character inserter quotation 3.png|alt=Screenshot showing the special character tool and the same text after the special character has been inserted|centre|frameless|230px]] <br> You can read and help translate [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use VisualEditor. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] have been working on mobile phone support. They have fixed many bugs and improved language support. They post weekly status reports [[mw:VisualEditor/changelog|on mediawiki.org]]. Their workboard is available [[phab:project/board/483/|in Phabricator]]. Their [[mediawikiwiki:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are improving language support and functionality on mobile devices. === Wikimania === The team attended Wikimania 2015 in Mexico City. There they participated in the Hackathon and met with individuals and groups of users. They also made several presentations about [[c:File:How_we_made_VisualEditor_faster.pdf|VisualEditor]] and the [[:c:File:Wikimania_2015_–_Editing_Department_–_Beyond_Editing.pdf|future of editing]]. Following Wikimania, we announced winners for the [https://translatewiki.net/wiki/Project:VisualEditor/2015_Translathon VisualEditor 2015 Translathon]. Our thanks and congratulations to users ''Halan-tul'', ''Renessaince'', ''<span lang="ne" dir="ltr">जनक राज भट्ट</span> (Janak Bhatta)'', ''Vahe Gharakhanyan'', ''Warrakkk'', and ''Eduardogobi''. For '''interface messages''' (translated at [https://translatewiki.net translatewiki.net]), we saw the initiative affecting 42 languages. The average progress in translations across all languages was 56.5% before the translathon, and 78.2% after ('''+21.7%'''). In particular, Sakha improved from 12.2% to 94.2%; Brazilian Portuguese went from 50.6% to 100%; Taraškievica went from 44.9% to 85.3%; Doteli went from 1.3% to 41.2%. Also, while 1.7% of the messages were outdated across all languages before the translathon, the percentage dropped to 0.8% afterwards (-0.9%). For '''documentation messages''' (on mediawiki.org), we saw the initiative affecting 24 languages. The average progress in translations across all languages was 26.6% before translathon, and 46.9% after ('''+20.3%'''). There were particularly notable achievements for three languages. Armenian improved from 1% to 99%; Swedish, from 21% to 99%, and Brazilian Portuguese, from 34% to 83%. Outdated translations across all languages were reduced from 8.4% before translathon to 4.8% afterwards (-3.6%). [https://translatewiki.net/wiki/Project:VisualEditor/2015_Translathon#Graphs_(interface_messages_only) We published some graphs] showing the effect of the event on the Translathon page. We thank the translators for participating and the translatewiki.net staff for facilitating this initiative. === Recent improvements === '''Auto-fill features for citations''' can be enabled on each Wikipedia. The tool uses the '''[[:mw:Citoid|citoid service]]''' to convert a [[:en:URL|URL]] or [[:en:Digital object identifier|DOI]] into a pre-filled, pre-formatted bibliographic citation. You can see an animated GIF of the quick, [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/VisualEditor/GIFs#Auto-citing_a_source|simple process at mediawiki.org]]. So far, about a dozen Wikipedias have enabled the auto-citation tool. To enable it for your wiki, follow the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling_Citoid_on_your_wiki|instructions at mediawiki.org]]. Your wiki can customize the first section of the '''special character inserter''' in VisualEditor. Please follow the [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Special_characters|instructions at mediawiki.org]] to put the characters you want at the top. In other changes, if you need to fill in a [[:mw:CAPTCHA|CAPTCHA]] and get it wrong, then you can click to get a new one to complete. VisualEditor can now display and edit [[mediawikiwiki:Extension:Graph|Vega-based graphs]]. If you use the Monobook skin, VisualEditor's appearance is now more consistent with other software. === Future changes === The team will be changing the '''appearance of selected links''' inside VisualEditor. The purpose is to make it easy to see whether your cursor is inside or outside the link. When you select a link, the link label (the words shown on the page) will be enclosed in a faint box. If you place your cursor inside the box, then your changes to the link label will be part of the link. If you place your cursor outside the box, then it will not. This will make it easy to know when new characters will be added to the link and when they will not. On the English Wikipedia, 10% of newly created accounts are now offered both the visual and the wikitext editors. A [[m:Research:VisualEditor's_effect_on_newly_registered_editors/May_2015_study|recent controlled trial]] showed no significant difference in survival or productivity for new users in the short term. New users with access to VisualEditor were very slightly less likely to produce results that needed reverting. You can learn more about this by watching a video of the [[mediawikiwiki:Wikimedia_Research/Showcase#July_2015|July 2015 Wikimedia Research Showcase]]. The proportion of new accounts with access to both editing environments will be gradually increased over time. Eventually all new users have the choice between the two editing environments. === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [[:mw:VisualEditor/Feedback|mw:VisualEditor/Feedback]]. This feedback page is now using [[mw:Flow|Flow]] instead of LiquidThreads. * <mark>Can you read and type in Korean or Japanese?</mark> Language engineer [[mw:User:DChan (WMF)|David Chan]] needs people who know which tools people use to type in some languages. If you speak Japanese or Korean, you can help him test support for these languages. Please see the instructions at [[mw:VisualEditor/IME Testing#What to test|mediawiki.org]] if you can help. * If your wiki would like '''VisualEditor enabled on another namespace''', you can file a request in Phabricator. Please include a link to a community discussion about the requested change. * Please file requests for language-appropriate "{{Int:visualeditor-annotationbutton-bold-tooltip}}" and "{{Int:visualeditor-annotationbutton-italic-tooltip}}" icons for the styling menu [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/create/?projects=PHID-PROJ-dafezmpv6huxg3taml24 in Phabricator]. * The design research team wants to see how real editors work. Please [https://jfe.qualtrics.com/form/SV_6R04ammTX8uoJFP sign up for their research program]. * The weekly task triage meetings continue to be open to volunteers, usually on Tuesdays at 12:00 (noon) PDT (19:00 UTC). Learn how to join the meetings and how to nominate bugs at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. You do not need to attend the meeting to nominate a bug for consideration as a Q1 blocker, though. Instead, go to Phabricator and "associate" the main [[phab:project/profile/483/|VisualEditor project]] with the bug. If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! </div> —[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]], 22:28, 14 aos 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=12980645 --> == VisualEditor News #4—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[:m:Special:MyLanguage/VisualEditor/Newsletter/2015/August|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=VisualEditor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> You can add quotations marks before and after a title or phrase with a single click. Select the relevant text. Find the correct quotations marks in the special character inserter tool (marked as Ω in the toolbar).<br><br> [[File:VisualEditor Special character inserter quotation 2.png|alt=Screenshot showing the special character tool, selected text, and the special character that will be inserted|centre|frameless|230px]] <br> Click the button. VisualEditor will add the quotation marks on either side of the text you selected.<br><br> [[File:VisualEditor Special character inserter quotation 3.png|alt=Screenshot showing the special character tool and the same text after the special character has been inserted|centre|frameless|230px]] <br> You can read and help translate [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use VisualEditor. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|Editing Team]] have been working on mobile phone support. They have fixed many bugs and improved language support. They post weekly status reports [[mw:VisualEditor/changelog|on mediawiki.org]]. Their workboard is available [[phab:project/board/483/|in Phabricator]]. Their [[mediawikiwiki:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are improving language support and functionality on mobile devices. === Wikimania === The team attended Wikimania 2015 in Mexico City. There they participated in the Hackathon and met with individuals and groups of users. They also made several presentations about [[c:File:How_we_made_VisualEditor_faster.pdf|VisualEditor]] and the [[:c:File:Wikimania_2015_–_Editing_Department_–_Beyond_Editing.pdf|future of editing]]. Following Wikimania, we announced winners for the [https://translatewiki.net/wiki/Project:VisualEditor/2015_Translathon VisualEditor 2015 Translathon]. Our thanks and congratulations to users ''Halan-tul'', ''Renessaince'', ''<span lang="ne" dir="ltr">जनक राज भट्ट</span> (Janak Bhatta)'', ''Vahe Gharakhanyan'', ''Warrakkk'', and ''Eduardogobi''. For '''interface messages''' (translated at [https://translatewiki.net translatewiki.net]), we saw the initiative affecting 42 languages. The average progress in translations across all languages was 56.5% before the translathon, and 78.2% after ('''+21.7%'''). In particular, Sakha improved from 12.2% to 94.2%; Brazilian Portuguese went from 50.6% to 100%; Taraškievica went from 44.9% to 85.3%; Doteli went from 1.3% to 41.2%. Also, while 1.7% of the messages were outdated across all languages before the translathon, the percentage dropped to 0.8% afterwards (-0.9%). For '''documentation messages''' (on mediawiki.org), we saw the initiative affecting 24 languages. The average progress in translations across all languages was 26.6% before translathon, and 46.9% after ('''+20.3%'''). There were particularly notable achievements for three languages. Armenian improved from 1% to 99%; Swedish, from 21% to 99%, and Brazilian Portuguese, from 34% to 83%. Outdated translations across all languages were reduced from 8.4% before translathon to 4.8% afterwards (-3.6%). [https://translatewiki.net/wiki/Project:VisualEditor/2015_Translathon#Graphs_(interface_messages_only) We published some graphs] showing the effect of the event on the Translathon page. We thank the translators for participating and the translatewiki.net staff for facilitating this initiative. === Recent improvements === '''Auto-fill features for citations''' can be enabled on each Wikipedia. The tool uses the '''[[:mw:Citoid|citoid service]]''' to convert a [[:en:URL|URL]] or [[:en:Digital object identifier|DOI]] into a pre-filled, pre-formatted bibliographic citation. You can see an animated GIF of the quick, [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/VisualEditor/GIFs#Auto-citing_a_source|simple process at mediawiki.org]]. So far, about a dozen Wikipedias have enabled the auto-citation tool. To enable it for your wiki, follow the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling_Citoid_on_your_wiki|instructions at mediawiki.org]]. Your wiki can customize the first section of the '''special character inserter''' in VisualEditor. Please follow the [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Special_characters|instructions at mediawiki.org]] to put the characters you want at the top. In other changes, if you need to fill in a [[:mw:CAPTCHA|CAPTCHA]] and get it wrong, then you can click to get a new one to complete. VisualEditor can now display and edit [[mediawikiwiki:Extension:Graph|Vega-based graphs]]. If you use the Monobook skin, VisualEditor's appearance is now more consistent with other software. === Future changes === The team will be changing the '''appearance of selected links''' inside VisualEditor. The purpose is to make it easy to see whether your cursor is inside or outside the link. When you select a link, the link label (the words shown on the page) will be enclosed in a faint box. If you place your cursor inside the box, then your changes to the link label will be part of the link. If you place your cursor outside the box, then it will not. This will make it easy to know when new characters will be added to the link and when they will not. On the English Wikipedia, 10% of newly created accounts are now offered both the visual and the wikitext editors. A [[m:Research:VisualEditor's_effect_on_newly_registered_editors/May_2015_study|recent controlled trial]] showed no significant difference in survival or productivity for new users in the short term. New users with access to VisualEditor were very slightly less likely to produce results that needed reverting. You can learn more about this by watching a video of the [[mediawikiwiki:Wikimedia_Research/Showcase#July_2015|July 2015 Wikimedia Research Showcase]]. The proportion of new accounts with access to both editing environments will be gradually increased over time. Eventually all new users have the choice between the two editing environments. === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [[:mw:VisualEditor/Feedback|mw:VisualEditor/Feedback]]. This feedback page is now using [[mw:Flow|Flow]] instead of LiquidThreads. * <mark>Can you read and type in Korean or Japanese?</mark> Language engineer [[mw:User:DChan (WMF)|David Chan]] needs people who know which tools people use to type in some languages. If you speak Japanese or Korean, you can help him test support for these languages. Please see the instructions at [[mw:VisualEditor/IME Testing#What to test|mediawiki.org]] if you can help. * If your wiki would like '''VisualEditor enabled on another namespace''', you can file a request in Phabricator. Please include a link to a community discussion about the requested change. * Please file requests for language-appropriate "{{Int:visualeditor-annotationbutton-bold-tooltip}}" and "{{Int:visualeditor-annotationbutton-italic-tooltip}}" icons for the styling menu [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/create/?projects=PHID-PROJ-dafezmpv6huxg3taml24 in Phabricator]. * The design research team wants to see how real editors work. Please [https://jfe.qualtrics.com/form/SV_6R04ammTX8uoJFP sign up for their research program]. * The weekly task triage meetings continue to be open to volunteers, usually on Tuesdays at 12:00 (noon) PDT (19:00 UTC). Learn how to join the meetings and how to nominate bugs at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. You do not need to attend the meeting to nominate a bug for consideration as a Q1 blocker, though. Instead, go to Phabricator and "associate" the main [[phab:project/profile/483/|VisualEditor project]] with the bug. If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! </div> —[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]], 00:05, 15 aos 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=12980645 --> == How can we improve Wikimedia grants to support you better? == ''My apologies for posting this message in English. Please help translate it if you can.'' Hello, The Wikimedia Foundation would like your feedback about how we can '''[[m:Grants:IdeaLab/Reimagining WMF grants|reimagine Wikimedia Foundation grants]]''', to better support people and ideas in your Wikimedia project. Ways to participate: *Respond to questions on [[m:Grants talk:IdeaLab/Reimagining WMF grants|the discussion page of the idea]]. *Join a [[m:Grants:IdeaLab/Events#Upcoming_events|small group conversation]]. *Learn more about [[m:Grants:IdeaLab/Reimagining WMF grants/Consultation|this consultation]]. Feedback is welcome in any language. With thanks, [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]], [[m:Community Resources|Community Resources]], Wikimedia Foundation. ([[m:Grants:IdeaLab/Reimagining WMF grants/ProjectTargets|''Opt-out Instructions'']]) <small>This message was sent by [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]] through [[m:User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]].</small> 23:57, 18 aos 2015 (UTC) == Introducing the Wikimedia public policy site == Hi all, We are excited to introduce a new Wikimedia Public Policy site. The site includes resources and position statements on access, copyright, censorship, intermediary liability, and privacy. The site explains how good public policy supports the Wikimedia projects, editors, and mission. Visit the public policy portal: https://policy.wikimedia.org/ Please help translate the [[m:Public policy|statements on Meta Wiki]]. You can [http://blog.wikimedia.org/2015/09/02/new-wikimedia-public-policy-site/ read more on the Wikimedia blog]. Thanks, [[m:User:YWelinder (WMF)|Yana]] and [[m:User:Slaporte (WMF)|Stephen]] ([[m:User talk:Slaporte (WMF)|Talk]]) 18:12, 2 sit 2015 (UTC) ''(Sent with the [[m:MassMessage#Global_message_delivery|Global message delivery system]])'' <!-- Messaggio inviato da User:Slaporte (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Slaporte_(WMF)/Announcing_public_policy_site&oldid=13439030 --> == Open call for Individual Engagement Grants == ''My apologies for posting this message in English. Please help translate it if you can.'' Greetings! The '''[[m:IEG|Individual Engagement Grants program]] is accepting proposals''' until September 29th to fund new tools, community-building processes, and other experimental ideas that enhance the work of Wikimedia volunteers. Whether you need a small or large amount of funds (up to $30,000 USD), Individual Engagement Grants can support you and your team’s project development time in addition to project expenses such as materials, travel, and rental space. *[[m:Grants:IEG#ieg-apply|'''Submit''' a grant request]] *[[m:Grants:IdeaLab|'''Get help''' with your proposal in IdeaLab]] or [[m:Grants:IdeaLab/Events#Upcoming_events|an upcoming Hangout session]] *[[m:Grants:IEG#ieg-engaging|'''Learn from examples''' of completed Individual Engagement Grants]] Thanks, [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]], [[m:Community Resources|Community Resources]], Wikimedia Foundation. 20:52, 4 sit 2015 (UTC) ([[m:User:I JethroBT (WMF)/IEG 2015 Targets|''Opt-out Instructions'']]) <small>This message was sent by [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]] ([[m:User talk:I JethroBT (WMF)|talk]]) through [[m:User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]].</small> <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:I_JethroBT_(WMF)/IEG_2015_Targets&oldid=13476366 --> == Open call for Individual Engagement Grants == ''My apologies for posting this message in English. Please help translate it if you can.'' Greetings! The '''[[m:IEG|Individual Engagement Grants program]] is accepting proposals''' until September 29th to fund new tools, community-building processes, and other experimental ideas that enhance the work of Wikimedia volunteers. Whether you need a small or large amount of funds (up to $30,000 USD), Individual Engagement Grants can support you and your team’s project development time in addition to project expenses such as materials, travel, and rental space. *[[m:Grants:IEG#ieg-apply|'''Submit''' a grant request]] *[[m:Grants:IdeaLab|'''Get help''' with your proposal in IdeaLab]] or [[m:Grants:IdeaLab/Events#Upcoming_events|an upcoming Hangout session]] *[[m:Grants:IEG#ieg-engaging|'''Learn from examples''' of completed Individual Engagement Grants]] Thanks, [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]], [[m:Community Resources|Community Resources]], Wikimedia Foundation. 21:54, 4 sit 2015 (UTC) ([[m:User:I JethroBT (WMF)/IEG 2015 Targets|''Opt-out Instructions'']]) <small>This message was sent by [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]] ([[m:User talk:I JethroBT (WMF)|talk]]) through [[m:User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]].</small> <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:I_JethroBT_(WMF)/IEG_2015_Targets&oldid=13476366 --> == Only one week left for Individual Engagement Grant proposals! == (Apologies for using English below, please help translate if you are able.) '''There is still one week left to submit [[m:IEG|Individual Engagement Grant]] (IEG) proposals''' before the September 29th deadline. If you have ideas for new tools, community-building processes, and other experimental projects that enhance the work of Wikimedia volunteers, start your proposal today! Please encourage others who have great ideas to apply as well. Support is available if you want help turning your idea into a grant request. *[[m:Grants:IEG#ieg-apply|'''Submit''' a grant request]] *[[m:Grants:IdeaLab|'''Get help''' with your proposal in IdeaLab]] *[[m:Grants:IEG#ieg-engaging|'''Learn from examples''' of completed Individual Engagement Grants]] [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]], [[m:Community Resources|Community Resources]] 21:01, 22 sit 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:I_JethroBT_(WMF)/IEG_2015_Targets&oldid=13754911 --> == Only one week left for Individual Engagement Grant proposals! == (Apologies for using English below, please help translate if you are able.) '''There is still one week left to submit [[m:IEG|Individual Engagement Grant]] (IEG) proposals''' before the September 29th deadline. If you have ideas for new tools, community-building processes, and other experimental projects that enhance the work of Wikimedia volunteers, start your proposal today! Please encourage others who have great ideas to apply as well. Support is available if you want help turning your idea into a grant request. *[[m:Grants:IEG#ieg-apply|'''Submit''' a grant request]] *[[m:Grants:IdeaLab|'''Get help''' with your proposal in IdeaLab]] *[[m:Grants:IEG#ieg-engaging|'''Learn from examples''' of completed Individual Engagement Grants]] [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]], [[m:Community Resources|Community Resources]] 23:13, 22 sit 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:I_JethroBT_(WMF)/IEG_2015_Targets&oldid=13754911 --> == Reimagining WMF grants report == ''(My apologies for using English here, please help translate if you are able.)'' Last month, we asked for community feedback on [[m:Grants:IdeaLab/Reimagining WMF grants| a proposal to change the structure of WMF grant programs]]. Thanks to the 200+ people who participated! '''[[m:Grants:IdeaLab/Reimagining_WMF_grants/Outcomes| A report]]''' on what we learned and changed based on this consultation is now available. Come read about the findings and next steps as WMF’s Community Resources team begins to implement changes based on your feedback. Your questions and comments are welcome on [[m:Grants talk:IdeaLab/Reimagining WMF grants/Outcomes|the outcomes discussion page]]. With thanks, [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]] 16:56, 28 sit 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Grants:IdeaLab/Reimagining_WMF_grants/ProjectTargets&oldid=13850666 --> == VisualEditor News #5—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[m:VisualEditor/Newsletter/2015/October|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=VisualEditor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> You can use the visual editor on smartphones and tablets.<br><br>[[File:Switching edit modes to VisualEditor on Mobile web.png|alt=Screenshot showing the menu for switching from the wikitext editor to the visual editor|centre|frameless|230x230px]]<br> Click the pencil icon to open the editor for a page. Inside that, use the gear menu in the upper right corner to "{{int:mobile-frontend-editor-switch-visual-editor}}". The editing button will remember which editing environment you used last time, and give you the same one next time. The desktop site will be switching to a system similar to this one in the coming months. <br><br>You can read and help translate [[:mw:VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor. </div></div> Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|VisualEditor Team]] has fixed many bugs, added new features, and made some small design changes. They post weekly status reports [[mw:VisualEditor/changelog|on mediawiki.org]]. Their workboard is available [[phab:project/board/483/|in Phabricator]]. Their [[mediawikiwiki:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are improving support for languages like Japanese and Arabic, making it easier to edit on mobile devices, and providing rich-media tools for formulæ, charts, galleries and uploading. === Recent improvements === '''Educational features:''' The first time ever you use the visual editor, it now draws your attention to the {{Int:visualeditor-annotationbutton-link-tooltip}} and {{Int:visualeditor-toolbar-cite-label}} tools. When you click on the tools, it explains why you should use them. ([[Phab:T108620|T108620]]) Alongside this, the welcome message for new users has been simplified to make editing more welcoming. ([[Phab:T112354|T112354]]) More in-software educational features are planned. '''Links:''' It is now easier to understand when you are adding text to a link and when you are typing plain text next to it. ([[Phab:T74108|T74108]], [[Phab:T91285|T91285]]) The editor now fully supports ISBN, PMID or RFC numbers. ([[Phab:T109498|T109498]], [[Phab:T110347|T110347]], [[Phab:T63558|T63558]]) These [[:en:Help:Magic_links|"magic links"]] use a custom link editing tool. '''Uploads:''' Registered editors can now '''upload images''' and other media to Commons while editing. Click the new tab in the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}} {{int:visualeditor-dialogbutton-media-tooltip}}" tool. You will be guided through the process without having to leave your edit. At the end, the image will be inserted. This tool is limited to one file at a time, owned by the user, and licensed under Commons's standard license. For more complex situations, the tool links to more advanced upload tools. You can also drag the image into the editor. This will be available in the wikitext editor later. '''Mobile:''' Previously, the visual editor was available on the mobile Wikipedia site only on tablets. Now, editors can use it on all devices regardless of size if they wish. ([[Phab:T85630|T85630]]) Edit conflicts were previously broken on the mobile website. Edit conflicts can now be resolved in both wikitext and visual editors. ([[Phab:T111894|T111894]]) Sometimes templates and similar items could not be deleted on the mobile website. Selecting them caused the on-screen keyboard to hide with some browsers. Now there is a new "{{int:Visualeditor-contextitemwidget-label-remove}}" button, so that these things can be removed if the keyboard hides. ([[Phab:T62110|T62110]]) You can also edit table cells in mobile now. '''Rich editing tools:''' You can now add and edit '''sheet''' '''music''' in the visual editor. ([[Phab:T112925|T112925]]) There are separate tabs for advanced options, such as MIDI and Ogg audio files. ([[Phab:T114227|T114227]], [[Phab:T113354|T113354]]) When editing '''formulæ''' and other blocks, errors are shown as you edit. It is also possible to edit some types of '''graphs'''; adding new ones, and support for new types, will be coming. On the '''English Wikipedia''', the visual editor is now automatically available to anyone who creates an account. The preference switch was moved to the normal location, under [[Special:Preferences]]. === Future changes === You will soon be able to '''switch from the wikitext to the visual editor''' after you start editing. ([[phab:T49779|T49779]]) Previously, you could only switch from the visual editor to the wikitext editor. Bi-directional switching will make possible a '''single edit tab.''' ([[phab:T102398|T102398]]) This project will combine the "{{int:vector-view-edit}}" and "{{int:visualeditor-ca-editsource}}" tabs into a single "{{int:vector-view-edit}}" tab, similar to the system already used on the mobile website. The "{{int:vector-view-edit}}" tab will open whichever editing environment you used last time. === Let's work together === * Share your ideas and ask questions at [[:mw:VisualEditor/Feedback|VisualEditor/Feedback]]. This feedback page uses [[mw:Flow|Flow]] for discussions. * <mark>Can you read and type in Korean or Japanese?</mark> Language engineer [[mw:User:DChan (WMF)|David Chan]] needs people who know which tools people use to type in some languages. If you speak Japanese or Korean, you can help him test support for these languages. Please see the instructions at [[mw:VisualEditor/IME Testing#What to test|What to test]] if you can help, and report it on Phabricator ([[phab:T110654|Korean]] - [[phab:T109818|Japanese]]) or on Wikipedia ([[:ko:위키백과:시각편집기/IME|Korean]] - [[:ja:Wikipedia:ビジュアルエディター/フィードバック/IME|Japanese]]). * Local admins can [[mediawikiwiki:Citoid/Enabling_Citoid_on_your_wiki|set up the Citoid automatic reference feature for your wiki]]. If you need help, then please post a request in the [[phab:tag/citoid/|Citoid project on Phabricator]]. Include links to the [[:mw:Help:TemplateData|TemplateData]] for the most important citation templates on your wiki. * The weekly task triage meetings are open to volunteers. Learn how to join the meetings and how to nominate bugs at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. You do not need to attend the meeting to nominate a bug for consideration, though. Instead, go to Phabricator and "associate" the main [[phab:project/profile/483/|VisualEditor project]] with the bug. If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. Thank you! </div>—[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]], 18:18, 30 utt 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=14334116 --> == Community Wishlist Survey == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hi everyone! Apologies for posting in English. Translations are very welcome. The [[:m:Community Tech|Community Tech team]] at the Wikimedia Foundation is focused on building improved curation and moderation tools for experienced Wikimedia contributors. We're now starting a '''[[:m:2015 Community Wishlist Survey|Community Wishlist Survey]]''' to find the most useful projects that we can work on. For phase 1 of the survey, we're inviting all active contributors to submit brief proposals, explaining the project that you'd like us to work on, and why it's important. Phase 1 will last for 2 weeks. In phase 2, we'll ask you to vote on the proposals. Afterwards, we'll analyze the top 10 proposals and create a prioritized wishlist. While most of this process will be conducted in English, we're inviting people from any Wikimedia wiki to submit proposals. We'll also invite volunteer translators to help translate proposals into English. Your proposal should include: the problem that you want to solve, who would benefit, and a proposed solution, if you have one. You can submit your proposal on the Community Wishlist Survey page, using the entry field and the big blue button. We will be accepting proposals for 2 weeks, ending on November 23. We're looking forward to hearing your ideas! </div> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Community Tech Team via [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 21:57, 9 nuv 2015 (UTC)</div> <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Global_distribution&oldid=14554458 --> == Wikimania 2016 scholarships ambassadors needed == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello! [[wm2016:|Wikimania 2016]] scholarships will soon be open; by the end of the week we'll form the committee and we need your help, see [[wm2016:Special:MyLanguage/Scholarship committee|Scholarship committee]] for details. If you want to carefully review nearly a thousand applications in January, you might be a perfect committee member. Otherwise, you can '''volunteer as "ambassador"''': you will observe all the committee activities, ensure that people from your language or project manage to apply for a scholarship, translate '''scholarship applications written in your language''' to English and so on. Ambassadors are allowed to ask for a scholarship, unlike committee members. [[wm2016:Scholarship committee|Wikimania 2016 scholarships subteam]] 10:48, 10 nuv 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Nemo bis@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=14347818 --> == Community Wishlist Survey == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hi everyone! Apologies for posting this in English. Translations are very welcome. We're beginning the second part of the Community Tech team's '''[[:m:2015 Community Wishlist Survey/Voting|Community Wishlist Survey]]''', and we're inviting all active contributors to vote on the proposals that have been submitted. Thanks to you and other Wikimedia contributors, 111 proposals were submitted to the team. We've split the proposals into categories, and now it's time to vote! You can vote for any proposal listed on the pages, using the <nowiki>{{Support}}</nowiki> tag. Feel free to add comments pro or con, but only support votes will be counted. The voting period will be 2 weeks, ending on December 14. The proposals with the most support votes will be the team's top priority backlog to investigate and address. Thank you for participating, and we're looking forward to hearing what you think! Community Tech via </div> [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 14:39, 1 dic 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Global_distribution&oldid=14913494 --> == Una canzunetta corsa pè Natale == Si Natale hè una stella, a feremu luccicà... https://www.youtube.com/watch?v=mQNl1af2XV8 Vi pregu felice feste di Natale. --[[Utente:Sarvaturi|Sarvaturi]] ([[Discussioni utente:Sarvaturi|discussioni]]) 08:31, 24 dic 2015 (UTC) == VisualEditor News #6—2015 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> <div style="margin:0.5em;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}border:1px solid #AAA;padding:0.5em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200x70px|center|alt=The visual editor]] '''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> A new, simpler system for editing will offer a single Edit button. Once the page has opened, you can switch back and forth between visual and wikitext editing. [[File:VisualEditor single edit tab preference dialog.png|alt=Screenshot showing a pop-up dialog for switching from the wikitext editor to the visual editor|centre|frameless|230x230px]]<br> If you prefer having separate edit buttons, then you can set that option in your preferences, either in a pop-up dialog the next time you open the visual editor, or by going to [[Special:Preferences]] and choosing the setting that you want: <br><br>[[File:VisualEditor single edit tab in preferences 2015-12-18.png|alt=Screenshot showing a drop-down menu in Special:Preferences|centre|frameless|230x230px]] The current plan is for the default setting to have the Edit button open the editing environment you used most recently. <br><br>You can read and help translate [[:mw:VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor. </div></div> ''[[m:VisualEditor/Newsletter/2015/December|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' Since the last newsletter, the [[mw:VisualEditor|visual editor team]] has fixed many bugs and expanded the mathematics formula tool. Their workboard is available [[phab:project/board/483/|in Phabricator]]. Their [[mediawikiwiki:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are improving support for languages such as Japanese and Arabic, and providing rich-media tools for formulæ, charts, galleries and uploading. === Recent improvements === You can '''switch from the wikitext editor to the visual editor''' after you start editing. The '''LaTeX mathematics formula editor''' has been significantly expanded. ([[phab:T118616|T118616)]] You can see the formula as you change the LaTeX code. You can click buttons to insert the correct LaTeX code for many symbols. === Future changes === The '''single edit tab''' project will combine the "{{int:vector-view-edit}}" and "{{int:visualeditor-ca-editsource}}" tabs into a single "{{int:vector-view-edit}}" tab, like the system already used on the mobile website. ([[phab:T102398|T102398]], [[phab:T58337|T58337]]) Initially, the "{{int:vector-view-edit}}" tab will open whichever editing environment you used last time. Your last editing choice will be stored as a cookie for logged-out users and as an account preference for logged-in editors. Logged-in editors will be able to set a default editor in the {{int:prefs-editing}} tab of [[Special:Preferences]] in the drop-down menu about "{{int:visualeditor-preference-tabs}}". The visual editor will be offered to all editors at the following Wikipedias in early 2016: [[w:am:|Amharic]], [[w:bug:|Buginese]], [[w:cdo:|Min Dong]], [[w:cr:|Cree]], [[w:gv:|Manx]], [[w:hak:|Hakka]], [[w:hy:|Armenian]], [[w:ka:|Georgian]], [[w:pnt:|Pontic]], [[w:sh:|Serbo-Croatian]], [[w:ti:|Tigrinya]], [[w:xmf:|Mingrelian]], [[w:za:|Zhuang]], and [[w:zh-min-nan:|Min Nan]]. ([[phab:T116523|T116523]]) Please post your comments and the language(s) that you tested at [[:mw:Topic:St8y4ni42d0vr9cv|the feedback thread on mediawiki.org]]. The developers would like to know how well it works. Please tell them what kind of computer, web browser, and keyboard you are using. In 2016, the '''feedback pages''' for the visual editor on many Wikipedias will be redirected to mediawiki.org. ([[phab:T92661|T92661]]) === Testing opportunities === * Please try the new system for the '''single edit tab''' on [https://test2.wikipedia.org test2.wikipedia.org]. You can edit while logged out to see how it works for logged-out editors, or you can create a separate account to be able to set your account's preferences. <mark>Please share your thoughts about the single edit tab system at [[mediawikiwiki:Topic:Suspcq0bf5nd3gsd|the feedback topic on mediawiki.org]] or [https://jfe.qualtrics.com/form/SV_6R04ammTX8uoJFP sign up for formal user research]</mark> (type "single edit tab" in the question about other areas you're interested in). The new system has not been finalized, and your feedback can affect the outcome. The team particularly wants your thoughts about the options in Special:Preferences. The current choices in Special:Preferences are: ** {{int:visualeditor-preference-tabs-remember-last}}, ** {{int:visualeditor-preference-tabs-prefer-ve}}, ** {{int:visualeditor-preference-tabs-prefer-wt}}, and ** {{int:visualeditor-preference-tabs-multi-tab}}. (This is the current state for people already using the visual editor. None of these options will be visible if you have disabled the visual editor in your preferences at that wiki.) * <mark>Can you read and type in Korean or Japanese?</mark> Language engineer [[mw:User:DChan (WMF)|David Chan]] needs people who know which tools people use to type in some languages. If you speak Japanese or Korean, you can help him test support for these languages. Please see the instructions at [[mw:VisualEditor/IME Testing#What to test|What to test]] if you can help, and report it on Phabricator ([[phab:T110654|Korean]] - [[phab:T109818|Japanese]]) or on Wikipedia ([[:ko:위키백과:시각편집기/IME|Korean]] - [[:ja:Wikipedia:ビジュアルエディター/フィードバック/IME|Japanese]]). If you aren't reading this in your favorite language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. {{int:Feedback-thanks-title}} </div> [[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]], 00:06, 25 dic 2015 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=15165847 --> == [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Call for candidates|Nominations are being accepted for 2015 Wikimedia Foundation elections]] == ''This is a message from the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]]. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Accepting nominations|Translations]] are available.'' [[File:Wikimedia Foundation logo - vertical (2012-2016).svg|100px|right]] Greetings, I am pleased to announce that nominations are now being accepted for the 2015 Wikimedia Foundation Elections. This year the Board and the FDC Staff are looking for a diverse set of candidates from regions and projects that are traditionally under-represented on the board and in the movement as well as candidates with experience in technology, product or finance. To this end they have [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Call for candidates|published letters]] describing what they think is needed and, recognizing that those who know the community the best are the community themselves, the election committee is [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015|accepting nominations]] for community members you think should run and will reach out to those nominated to provide them with information about the job and the election process. This year, elections are being held for the following roles: ''Board of Trustees''<br/> The Board of Trustees is the decision-making body that is ultimately responsible for the long term sustainability of the Foundation, so we value wide input into its selection. There are three positions being filled. More information about this role can be found at [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|the board elections page]]. ''Funds Dissemination Committee (FDC)''<br/> The Funds Dissemination Committee (FDC) makes recommendations about how to allocate Wikimedia movement funds to eligible entities. There are five positions being filled. More information about this role can be found at [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC elections/2015|the FDC elections page]]. ''Funds Dissemination Committee (FDC) Ombud''<br/> The FDC Ombud receives complaints and feedback about the FDC process, investigates complaints at the request of the Board of Trustees, and summarizes the investigations and feedback for the Board of Trustees on an annual basis. One position is being filled. More information about this role can be found at [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC Ombudsperson elections/2015|the FDC Ombudsperson elections page]]. The candidacy submission phase lasts from 00:00 UTC April 20 to 23:59 UTC May 5 for the Board and from 00:00 UTCApril 20 to 23:59 UTC April 30 for the FDC and FDC Ombudsperson. This year, we are accepting both self-nominations and nominations of others. More information on this election and the nomination process can be found on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015|the 2015 Wikimedia elections page on Meta-Wiki]]. Please feel free to post a note about the election on your project's village pump. Any questions related to the election can be posted on the talk page on Meta, or sent to the election committee's mailing list, board-elections -at- wikimedia.org On behalf of the Elections Committee,<br/> -Gregory Varnum ([[m:User:Varnent|User:Varnent]])<br/> Coordinator, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]] ''Posted by the [[m:User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] on behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]], 05:03, 21 April 2015 (UTC) • [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Accepting nominations|Translate]] • [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections 2015|Get help]] <!-- Messaggio inviato da User:Varnent@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=11918510 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/FDC voting has begun|Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee elections 2015]] == [[File:Wikimedia Foundation RGB logo with text.svg|right|75px|link=m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/FDC voting has begun]] ''This is a message from the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]]. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/FDC voting has begun|Translations]] are available.'' [[m:Special:SecurePoll/vote/336|Voting has begun]] for [[m:Wikimedia Foundation elections 2015#Requirements|eligible voters]] in the 2015 elections for the ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC elections/2015|Funds Dissemination Committee]]'' (FDC) and ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC Ombudsperson elections/2015|FDC Ombudsperson]]''. Questions and discussion with the candidates for the ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC elections/2015/Questions|Funds Dissemination Committee]]'' (FDC) and ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC Ombudsperson elections/2015/Questions|FDC Ombudsperson]]'' will continue during the voting. Nominations for the ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|Board of Trustees]]'' will be accepted until 23:59 UTC May 5. The ''[[m:Special:MyLanguage/Grants:APG/Funds Dissemination Committee|Funds Dissemination Committee]]'' (FDC) makes recommendations about how to allocate Wikimedia movement funds to eligible entities. There are five positions on the committee being filled. The ''[[m:Special:MyLanguage/Grants:APG/Funds Dissemination Committee/Ombudsperson role, expectations, and selection process|FDC Ombudsperson]]'' receives complaints and feedback about the FDC process, investigates complaints at the request of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Board of Trustees]], and summarizes the investigations and feedback for the Board of Trustees on an annual basis. One position is being filled. The voting phase lasts from 00:00 UTC May 3 to 23:59 UTC May 10. '''[[m:Special:SecurePoll/vote/336|Click here to vote]].''' Questions and discussion with the candidates will continue during that time. '''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC elections/2015/Questions|Click here to ask the FDC candidates a question]]. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC Ombudsperson elections/2015/Questions|Click here to ask the FDC Ombudsperson candidates a question]].''' More information on the candidates and the elections can be found on the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC elections/2015|2015 FDC election page]], the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/FDC Ombudsperson elections/2015|2015 FDC Ombudsperson election page]], and the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|2015 Board election page]] on Meta-Wiki. On behalf of the Elections Committee,<br/> -Gregory Varnum ([[m:User:Varnent|User:Varnent]])<br/> Volunteer Coordinator, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]] ''Posted by the [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] 03:45, 4 May 2015 (UTC) • [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/FDC voting has begun|Translate]] • [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections 2015|Get help]] <!-- Messaggio inviato da User:Varnent@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=12082785 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/339?setlang=co Wikimedia Foundation Board of Trustees elections 2015] == [[File:Wikimedia Foundation logo - vertical (2012-2016).svg|right|100px|link=metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Board voting has begun]] ''This is a message from the [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]]. [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Board voting has begun|Translations]] are available.'' [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/339?setlang=co Voting has begun] for [[metawiki:Wikimedia Foundation elections 2015#Requirements|eligible voters]] in the 2015 elections for the ''[[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|Wikimedia Foundation Board of Trustees]]''. Questions and discussion with the candidates for the ''[[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015/Questions|Board]]'' will continue during the voting. The ''[[metawiki:Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]]'' is the ultimate governing authority of the Wikimedia Foundation, a 501(c)(3) non-profit organization registered in the United States. The Wikimedia Foundation manages many diverse projects such as Wikipedia and Commons. The voting phase lasts from 00:00 UTC May 17 to 23:59 UTC May 31. '''[https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/339?setlang=co Click here to vote].''' More information on the candidates and the elections can be found on the [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|2015 ''Board'' election page]] on Meta-Wiki. On behalf of the Elections Committee,<br/> -Gregory Varnum ([[metawiki:User:Varnent|User:Varnent]])<br/> Volunteer Coordinator, [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]] ''Posted by the [[metawiki:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] 17:20, 17 May 2015 (UTC) • [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Board voting has begun|Translate]] • [[metawiki:Talk:Wikimedia Foundation elections 2015|Get help]] <!-- Messaggio inviato da User:Varnent@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=12206621 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == New Wikipedia Library Accounts Available Now (June 2015) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today!]] Today [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] announces signups for more free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: * '''[[w:en:WP:TANDF|Taylor & Francis]]''' — academic publisher of journals. The pilot includes two subject collections: Arts & Humanities and Biological, Environment & Earth Sciences. (30 accounts) *'''[[w:en:WP:World Bank|World Bank eLibrary]]''' — digital platform containing all books, working papers, and journal articles published by the World Bank from the 1990s to the present. (100 accounts) * '''[[w:en:WP:AAAS|AAAS]]''' — general interest science publisher, who publishes the journal ''Science'' among other sources (50 accounts) '''New French-Language Branch!''' * '''[[w:en:Wikipedia:Erudit|Érudit]]''' ([[w:fr:Wikip%C3%A9dia:%C3%89rudit|en Francais]]) — Érudit is a French-Canadian scholarly aggregator primarily, humanities and social sciences, and contains sources in both English and French. Signups on both English and French Wikipedia (50 accounts). * '''[[w:en:WP:Cairn|Cairn.info]]''' ([[w:fr:Wikip%C3%A9dia:Cairn|en Francais]]) — Cairn.info is a Switzerland based online web portal of scholarly materials in the humanities and social sciences. Most sources are in French, but some also in English. Signups on both English and French Wikipedia (100 accounts). * '''[[w:fr:WP:L'Harmattan|L'Harmattan]]''' — French language publisher across a wide range of non-fiction and fiction, with a strong selection of francophone African materials (1000 accounts). Many other partnerships with accounts available are listed on [[meta:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]], including an expansion of accounts for [[w:en:WP:RSUK|Royal Society journals]] and remaining accounts on [[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]], [[w:en:Wikipedia:JSTOR|JSTOR]], [[w:en:WP:DeGruyter|DeGruyter]], [[w:en:WP:Highbeam|Highbeam]] [[w:en:WP:Newspapers.com|Newspapers.com]] and [[w:en:WP:BNA|British Newspaper Archive]]. If you have suggestions for journals or databases we should seek access to [[meta:The_Wikipedia_Library/Journals/Requests|make a request]]! Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 22:08, 15 June 2015 (UTC) :''We need your help! Help coordinate Wikipedia Library's account distribution and global development! Please join our team at [[meta:The_Wikipedia_Library/Coordinators/Signup|our new coordinator signup]].''<br> :<small>This message was delivered via the [[meta:MassMessage#Global_message_delivery| Global Mass Message]] tool to [[meta:Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library|The Wikipedia Library Global Delivery List]]</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=12455967 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == New Wikipedia Library Database Access (September 2015) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: * '''[[w:en:WP:EBSCO|EBSCOHost]]''' - this is one of our largest access donations so far: access to a wide variety of academic, newspaper and magazine sources through their Academic Search Complete, Business Source Complete and MasterFILE Complete * '''[[w:en:WP:Newspaperarchive.com|Newspaperarchive.com]]''' - historical newspapers from the United States, Canada, UK and 20 other countries, and includes an Open Access "clipping" feature (1000 accounts) * '''[[w:en:WP:IMF|IMF Elibary]]'''- a digital collection of the IMF's reports, studies and research on global economics and development (50 accounts) * '''[[w:en:Wikipedia:Sabinet|Sabinet]]''' - one of the largest African digital publishers, based in South Africa, with a wide range of content in English and other European and African languages (10 accounts) * '''[[w:fr:Wikipédia:Numérique Premium|Numérique Premium]]''' - a French language social science and humanities ebook database, with topical collections on a wide range of topics (100) *'''[[w:ar:ويكيبيديا:مكتبة_ويكيبيديا/المنهل|Al Manhal]]''' - an Arabic and English database with a wide range of sources, largely focused on or published in the Middle East (60 accounts) *'''[[w:ar:ويكيبيديا:مكتبة ويكيبيديا/جملون|Jamalon]]''' - an Arabic book distributor, who is providing targeted book delivery to volunteers (50 editors) Many other partnerships with accounts available are listed on [[w:en:WP:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]], including expanded accounts for [[w:en:WP:Elsevier ScienceDirect|Elsevier ScienceDirect]], [[w:en:WP:BMJ|British Medical Journal]] and [[w:en:WP:Dynamed|Dynamed]] and additional accounts for [[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]], [[w:en:WP:DeGruyter|DeGruyter]], [[w:en:WP:Newspapers.com|Newspapers.com]], [[w:en:WP:Highbeam|Highbeam]] and [[w:en:HeinOnline|HeinOnline]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 19:42, 16 September 2015 (UTC) :''We need help! Help us coordinate Wikipedia Library's distribution of accounts, communication of access opportunities and more! Please join our team at [https://meta.wikimedia.org/wiki/The_Wikipedia_Library/Coordinators/Signup our new coordinator signup].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=13664781 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == Harassment consultation == {{int:Please-translate}} The Community Advocacy team the Wikimedia Foundation has opened a consultation on the topic of '''harassment''' on [[m:Harassment consultation 2015|Meta]]. The consultation period is intended to run for one month from today, November 16, and end on December 17. Please share your thoughts there on harassment-related issues facing our communities and potential solutions. (Note: this consultation is not intended to evaluate specific cases of harassment, but rather to discuss the problem of harassment itself.) ::*[[m:Harassment consultation 2015|Harassment consultation 2015]] :Regards, [[m:Community Advocacy|Community Advocacy, Wikimedia Foundation]] <!-- Messaggio inviato da User:PEarley (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:PEarley_(WMF)/Inspire_Mass_Message&oldid=14684364 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == [[m:Special:MyLanguage/Free Bassel/MassMessages/2015 Free Bassel banner straw poll|Your input requested on the proposed #FreeBassel banner campaign]] == ''This is a message regarding the [[:m:Special:MyLanguage/Free Bassel/Banner|proposed 2015 Free Bassel banner]]. [[m:Special:MyLanguage/Free Bassel/MassMessages/2015 Free Bassel banner straw poll|Translations]] are available.'' Hi everyone, This is to inform all Wikimedia contributors that a [[:m:Special:MyLanguage/Free Bassel/Banner/Straw poll|straw poll seeking your involvement]] has just been started on Meta-Wiki. As some of your might be aware, a small group of Wikimedia volunteers have proposed a banner campaign informing Wikipedia readers about the urgent situation of our fellow Wikipedian, open source software developer and Creative Commons activist, [[:w:Bassel Khartabil|Bassel Khartabil]]. An exemplary [[:m:Special:MyLanguage/Free Bassel/Banner|banner]] and an [[:m:Special:MyLanguage/Free Bassel/Banner|explanatory page]] have now been prepared, and translated into about half a dozen languages by volunteer translators. We are seeking [[:m:Special:MyLanguage/Free Bassel/Banner/Straw poll|your involvement to decide]] if the global Wikimedia community approves starting a banner campaign asking Wikipedia readers to call on the Syrian government to release Bassel from prison. We understand that a campaign like this would be unprecedented in Wikipedia's history, which is why we're seeking the widest possible consensus among the community. Given Bassel's urgent situation and the resulting tight schedule, we ask everyone to [[:m:Special:MyLanguage/Free Bassel/Banner/Straw poll|get involved with the poll and the discussion]] to the widest possible extent, and to promote it among your communities as soon as possible. (Apologies for writing in English; please kindly [[m:Special:MyLanguage/Free Bassel/MassMessages/2015 Free Bassel banner straw poll|translate]] this message into your own language.) Thank you for your participation! ''Posted by the [[:m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] 21:47, 25 November 2015 (UTC) • [[m:Special:MyLanguage/Free Bassel/MassMessages/2015 Free Bassel banner straw poll|Translate]] • [[:m:Talk:Free Bassel/Banner|Get help]] <!-- Messaggio inviato da User:Varnent@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=14758733 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == New Wikipedia Library Accounts Available Now (December 2015) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|150px|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for, free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: * [[w:en:WP:Gale|Gale]] - multidisciplinary periodicals, newspapers, and reference sources - 10 accounts * [[w:en:Wikipedia:Brill|Brill]] - academic e-books and journals in English, Dutch, and other languages - 25 accounts * [[w:fi:Wikipedia:Wikipedian_Lähdekirjasto/Suomalaisen_Kirjallisuuden_Seura|Finnish Literature Society]] (in Finnish) * [[w:fa:ویکی‌پدیا:مگ‌ایران|Magiran]] (in Farsi) - scientific journal articles - 100 articles * [[w:fa:ویکی‌پدیا:سیویلیکا|Civilica]] (in Farsi) - Iranian journal articles, seminars, and conferences - 50 accounts Many other partnerships with accounts available are listed on [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]], including [[w:en:WP:EBSCO|EBSCO]], [[w:en:WP:DeGruyter|DeGruyter]], and [[w:en:WP:Newspaperarchive.com|Newspaperarchive.com]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[m:The Wikipedia Library/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 01:01, 11 December 2015 (UTC) :''Help us a start Wikipedia Library in your language! Email us at wikipedialibrary@wikimedia.org''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small></div> <!-- Messaggio inviato da User:Matiia@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=14689842 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15|Get involved in Wikipedia 15!]] == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''This is a message from the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation|Wikimedia Foundation]]. [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/MassMessages/Get involved|Translations]] are available.'' [[File:International-Space-Station wordmark blue.svg|right|200px]] As many of you know, January 15 is Wikipedia’s 15th Birthday! People around the world are getting involved in the celebration and have started adding their [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/Events|events on Meta Page]]. While we are celebrating Wikipedia's birthday, we hope that all projects and affiliates will be able to utilize this celebration to raise awareness of our community's efforts. Haven’t started planning? Don’t worry, there’s lots of ways to get involved. Here are some ideas: * '''[[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/Events|Join/host an event]]'''. We already have more than 80, and hope to have many more. * '''[[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/Media|Talk to local press]]'''. In the past 15 years, Wikipedia has accomplished extraordinary things. We’ve made a [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/15 years|handy summary]] of milestones and encourage you to add your own. More resources, including a [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/Media#releases|press release template]] and [[m:Special:MyLanguage/Communications/Movement Communications Skills|resources on working with the media]], are also available. * '''[[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/Material|Design a Wikipedia 15 logo]]'''. In place of a single icon for Wikipedia 15, we’re making dozens. Add your own with something fun and representative of your community. Just use the visual guide so they share a common sensibility. * '''[[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15/Events/Package#birthdaywish|Share a message on social media]]'''. Tell the world what Wikipedia means to you, and add #wikipedia15 to the post. We might re-tweet or share your message! Everything is linked on the [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 15|Wikipedia 15 Meta page]]. You’ll find a set of ten data visualization works that you can show at your events, and a [[c:Category:Wikipedia15 Mark|list of all the Wikipedia 15 logos]] that community members have already designed. If you have any questions, please contact [[m:User:ZMcCune (WMF)|Zachary McCune]] or [[m:User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland]]. Thanks and Happy nearly Wikipedia 15!<br /> -The Wikimedia Foundation Communications team ''Posted by the [[m:User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]], 20:58, 18 dic 2015 (UTC) • [[m:Wikipedia 15/MassMessages/Get involved|{{int:please-translate}}]] • [[m:Talk:Wikipedia 15|{{int:help}}]] </div> <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=15158198 --> -- 12:59, 1 fer 2015 (UTC) == The LocalisationUpdate extension has gone live == The LocalisationUpdate extension is now enabled for all Wikimedia projects. From now on new localisations that become available in SVN will become available to your project within 24 hours. Your localisations get into SVN from [http://translatewiki.net translatewiki.net] typically within a day and at worst in two days. This is a huge improvement from the old practice where the localisations became available with new software. This could take weeks, even months. The localisations done by our community at translatewiki.net are committed to SVN typically every day. When the system messages in English are the same as the local messages, they will now be inserted in a file and are available for use in all our projects in a timely manner ===What this means for you=== Local messages have an impact on the performance of our system. It is best when messages are as much as possible part of the system messages. In order to remove unnecessary duplication, all the messages that have a local localisation and are '''exactly''' the same as the system message will be removed. What we ask you to do is to compare and proof read the messages in translatewiki.net and the local messages. You can then either remove local messages when the translatewiki.net message is to be preferred or, you can update the message at translatewiki.net. Messages that are specific to your project will have to stay as they are. You do want to check if the format and the variables of the message are still the same. ===Why localise at translatewiki.net=== When you localise at translatewiki.net, your messages will be used in all Wikimedia projects and eventually in all MediaWiki based projects. This is how we provide the standard support for your language. When messages change, at translatewiki.net you will be prompted to revisit your translations. Localising is more efficient because we have innovated the process to make you more efficient; there is text explaining about messages and we have applied AJAX technology to reduce the number of clicks you have to make. == Traduction mensage benvenite in corso == Salute. Io ha traducite in corso le mensage de benvenite del pagina del ambassada in catalano, ma io non sape si illo sta ben scribite o si il ha alicun errores. Per favor, esque vos pote revisar lo pro corriger possibile errores? Ecce le texto pro revisar: "Benvenutu nant'à ambasciata di a Wikipedia in catalanu. Sì avete qualquì dubbitu o suggerimentu relativi à sughjetti internaziunali o à a Wikipedia in catalanu, putete e formulà quì o in a pagina di discussione di st’articulu. Messagiu per a ambasciata." Gratias. --[[Usuari:PeioR|PeioR]] ([[Usuari Discussió:PeioR|disc.]]) 09:14, 25 jul 2012 (CEST) == Office hour di marzo per VisualEditor == <div lang="it" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Ciao a tutti. Potete partecipare alla prossima [[:m:IRC_office_hours#Upcoming_office_hours|office hour con James Forrester]], Product Manager di VisualEditor, collegandovi a IRC [http://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?hour=15&min=00&sec=0&day=17&month=03&year=2014 lunedì 17 marzo alle 15:00 UTC] per un dibattito sullo stato attuale dell'editor e sugli sviluppi previsti nell'immediato futuro. Ricordate di farmi pervenire una notifica (copincollando il wikicodice del mio nome utente o scrivendomi in pagina di discussione) quando avete bisogno della mia attenzione per VisualEditor su questa wiki. Grazie e a presto! --[[:m:User:Elitre_(WMF)|Elitre (WMF)]] [[:m:User_talk:Elitre_(WMF)|(talk)]] </div> <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/MassMessage/IT_list&oldid=7754123 --> == [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/339?setlang=co Wikimedia Foundation Board of Trustees elections 2015] == [[File:Wikimedia Foundation logo - vertical (2012-2016).svg|right|100px|link=metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Board voting has begun]] ''This is a message from the [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]]. [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Board voting has begun|Translations]] are available.'' [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/339?setlang=co Voting has begun] for [[metawiki:Wikimedia Foundation elections 2015#Requirements|eligible voters]] in the 2015 elections for the ''[[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|Wikimedia Foundation Board of Trustees]]''. Questions and discussion with the candidates for the ''[[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015/Questions|Board]]'' will continue during the voting. The ''[[metawiki:Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]]'' is the ultimate governing authority of the Wikimedia Foundation, a 501(c)(3) non-profit organization registered in the United States. The Wikimedia Foundation manages many diverse projects such as Wikipedia and Commons. The voting phase lasts from 00:00 UTC May 17 to 23:59 UTC May 31. '''[https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/339?setlang=co Click here to vote].''' More information on the candidates and the elections can be found on the [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/Board elections/2015|2015 ''Board'' election page]] on Meta-Wiki. On behalf of the Elections Committee,<br/> -Gregory Varnum ([[metawiki:User:Varnent|User:Varnent]])<br/> Volunteer Coordinator, [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/Committee|2015 Wikimedia Foundation Elections Committee]] ''Posted by the [[metawiki:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] 17:20, 17 May 2015 (UTC) • [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections 2015/MassMessages/Board voting has begun|Translate]] • [[metawiki:Talk:Wikimedia Foundation elections 2015|Get help]] <!-- Messaggio inviato da User:Varnent@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=12206621 --> == Pywikibot compat will no longer be supported - Please migrate to pywikibot core == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <small>Sorry for English, I hope someone translates this.</small><br /> [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Pywikibot|Pywikibot]] (then "Pywikipediabot") was started back in 2002. In 2007 a new branch (formerly known as "rewrite", now called "core") was started from scratch using the MediaWiki API. The developers of Pywikibot have decided to stop supporting the compat version of Pywikibot due to bad performance and architectural errors that make it hard to update, compared to core. If you are using pywikibot compat it is likely your code will break due to upcoming MediaWiki API changes (e.g. [[phab:T101524|T101524]]). It is highly recommended you migrate to the core framework. There is a [[mw:Manual:Pywikibot/Compat deprecation|migration guide]], and please [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Pywikibot/Communication|contact us]] if you have any problem. There is an upcoming MediaWiki API breaking change that compat will not be updated for. If your bot's name is in [https://lists.wikimedia.org/pipermail/wikitech-l/2015-June/081931.html this list], your bot will most likely break. Thank you,<br /> The Pywikibot development team, 19:30, 5 June 2015 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Ladsgroup@metawiki usando l'elenco su http://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=12271740 --> iwkwvzjsacqlz5f2gplr1mnjjfuv2cl Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2016 4 19849 356449 2017-02-06T12:57:54Z MABot 11401 Robot : Archivage de 26 threads depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]]. wikitext text/x-wiki == Wikimania 2016 Scholarships - Deadline soon! == :{{int:Please-translate}} A reminder - applications for scholarships for Wikimania 2016 in Esino Lario, Italy, are closing soon! Please get your applications in by January 9th. To apply, visit the page below: :*[https://wikimania2016.wikimedia.org/wiki/Scholarships Wikimania 2016 Scholarships] [[User:PEarley (WMF)|Patrick Earley (WMF)]] via [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 01:49, 5 ghje 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:PEarley (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:PEarley_(WMF)/Mass_Message_-_large&oldid=15209973 --> == 2016 WMF Strategy consultation == :{{int:Please-translate}} Hello, all. The Wikimedia Foundation (WMF) has launched a consultation to help create and prioritize WMF strategy beginning July 2016 and for the 12 to 24 months thereafter. This consultation will be open, on Meta, from 18 January to 26 February, after which the Foundation will also use these ideas to help inform its Annual Plan. (More on our timeline can be found on that Meta page.) Your input is welcome (and greatly desired) at the Meta discussion, [[:m:2016 Strategy/Community consultation|2016 Strategy/Community consultation]]. Apologies for English, where this is posted on a non-English project. We thought it was more important to get the consultation translated as much as possible, and good headway has been made there in some languages. There is still much to do, however! We created [[:m:2016 Strategy/Translations]] to try to help coordinate what needs translation and what progress is being made. :) If you have questions, please reach out to me on my talk page or on the strategy consultation's talk page or by email to mdennis@wikimedia.org. I hope you'll join us! [[:m:User:Mdennis (WMF)|Maggie Dennis]] via [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 19:06, 18 ghje 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Mdennis (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:PEarley_(WMF)/Mass_Message_-_large&oldid=15253743 --> == Corsican is missing == Corsican is missing from this page:<br /> https://meta.wikimedia.org/wiki/There_is_also_a_Wikipedia_in_your_language<br /> Thank you, [[Utente:Varlaam|Varlaam]] ([[Discussioni utente:Varlaam|discussioni]]) 22:36, 20 ghje 2016 (UTC) :Thanks very much for your help! [[Utente:Varlaam|Varlaam]] ([[Discussioni utente:Varlaam|discussioni]]) 16:11, 21 ghje 2016 (UTC) == New Wikipedia Library Accounts Available Now (March 2016) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Apologies for writing in English. {{int:Please-translate}}'' Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for access to research materials from: * '''[[w:en:WP:Cambridge|Cambridge University Press]]''' - a major publisher of academic journals and e-books in a variety of subject areas. Access includes both Cambridge Journals Online and Cambridge Books. 25 accounts. * '''[[w:en:WP:Alexander Street|Alexander Street ''Academic Video Online'']]''' - a large academic video collection good for a wide range of subjects, including news programs (such as PBS and BBC), music and theatre, lectures and demonstrations, and documentaries. 25 accounts. * '''[[w:en:WP:Baylor|Baylor University Press]]''' - a publisher of academic e-books primarily in religious studies and the humanities. 50 accounts. * '''[[w:en:WP:Future Science Group|Future Science Group]]''' - a publisher of medical, biotechnological and scientific research. 30 accounts. * '''[[w:en:WP:Annual Reviews|Annual Reviews]]''' - a publisher of review articles in the biomedical sciences. 100 accounts. * '''[[w:en:WP:Miramar|Miramar Ship Index]]''' - an index to ships and their histories since the early 19th century. 30 accounts. '''Non-English''' *'''[[w:fa:ویکی‌پدیا:نورمگز|Noormags]]''' - Farsi-language aggregator of academic and professional journals and magazines. 30 accounts. *'''[[w:ar:ويكيبيديا:مكتبة ويكيبيديا/كتبنا|Kotobna]]''' - Arabic-language ebook publishing platform. 20 accounts. '''Expansions''' *'''[[w:en:WP:Gale|Gale]]''' - aggregator of newspapers, magazines and journals. 50 accounts. *'''[[w:en:WP:Elsevier|Elsevier ScienceDirect]]''' - an academic publishing company that publishes medical and scientific literature. 100 accounts. Many other partnerships with accounts available are listed on [[w:en:WP:The_Wikipedia_Library/Journals|our partners page]], including [[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]], [[w:en:WP:De Gruyter|De Gruyter]], [[w:en:WP:EBSCO|EBSCO]], [[w:en:WP:Newspapers.com|Newspapers.com]] and [[w:en:WP:BNA|British Newspaper Archive]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 20:30, 17 mar 2016 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].'' :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Sadads@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=15424370 --> == Open Call for Individual Engagement Grants == [[File:IEG barnstar 2.png|right|100px]] {{int:Please-translate}}: Greetings! The '''[[m:Special:MyLanguage/IEG|Individual Engagement Grants (IEG) program]] is accepting proposals''' until April 12th to fund new tools, research, outreach efforts, and other experiments that enhance the work of Wikimedia volunteers. Whether you need a small or large amount of funds (up to $30,000 USD), IEGs can support you and your team’s project development time in addition to project expenses such as materials, travel, and rental space. *[[m:Special:MyLanguage/Grants:IEG#ieg-apply|'''Submit''' a grant request]] or [[m:Special:MyLanguage/Grants:IdeaLab|'''draft''' your proposal]] in IdeaLab *[[m:Special:MyLanguage/Grants:IdeaLab/Events#Upcoming_events|'''Get help''' with your proposal]] in an upcoming Hangout session *[[m:Special:MyLanguage/Grants:IEG#ieg-engaging|'''Learn from examples''' of completed Individual Engagement Grants]] With thanks, [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]] 15:47, 31 mar 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:I_JethroBT_(WMF)/IEG_2015_Targets&oldid=15490024 --> == Traduzioni == Ciao a tutti, e scusate se parlo in italiano. Su Meta stiamo parlando di un [https://meta.wikimedia.org/wiki/Talk:Cooperation_of_Wikimedia%27s_Italian_regional_projects#Traduzioni progetto] per arricchire le wikipedie regionali italiane, traducendo da una Wikipedia una voce a settimana sulle tradizioni regionali. Se volete venire a chiacchierare sul progetto, siete i benvenuti! --[[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discussioni utente:Sciking|discussioni]]) 11:34, 6 apr 2016 (UTC) == Server switch 2016 == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will be testing its newest data center in Dallas. This will make sure Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. To make sure everything is working, the Wikimedia Technology department needs to conduct a planned test. This test will show whether they can reliably switch from one data center to the other. It requires many teams to prepare for the test and to be available to fix any unexpected problems. They will switch all traffic to the new data center on '''Tuesday, 19 April'''.<br/> On '''Thursday, 21 April''', they will switch back to the primary data center. Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop during those two switches. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future. '''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.''' *You will not be able to edit for approximately 15 to 30 minutes on Tuesday, 19 April and Thursday, 21 April, starting at 14:00 UTC (15:00 BST, 16:00 CEST, 10:00 EDT, 07:00 PDT). If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case. ''Other effects'': *Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped. *There will be a code freeze for the week of 18 April. No non-essential code deployments will take place. This test was originally planned to take place on March 22. April 19th and 21st are the new dates. You can [[wikitech:Switch Datacenter#Schedule for Q3 FY2015-2016 rollout|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. They will post any changes on that schedule. There will be more notifications about this. '''Please share this information with your community.''' /[[m:User:Whatamidoing (WMF)|User:Whatamidoing (WMF)]] ([[m:User talk:Whatamidoing (WMF)|talk]]) 21:08, 17 apr 2016 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Tech/Server_switch_2016/Delivery_list&oldid=15533827 --> == Wikipedia to the Moon == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello! Sorry that this is in English only, but we are using village pump messaging in order to reach as many language communities as possible. Wrong page? Please fix it [[:m:Distribution list/Global message delivery|here]]. This is an invitation to all Wikipedians: Wikimedia Deutschland has been given data space to include Wikipedia content in an upcoming mission to the Moon. (No joke!) We have launched a community discussion about how to do that, because we feel that this is for the global community of editors. Please, '''[[:m:Special:MyLanguage/Wikipedia to the Moon|join the discussion on Meta-Wiki]]''' (and translate this invitation to your language community)! Best, [[:m:Talk:Wikipedia to the Moon|Moon team at Wikimedia Deutschland]] 15:35, 21 apr 2016 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Martin Rulsch (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_Wikipedia_delivery&oldid=15542536 --> == Wikipedia to the Moon: voting has begun == Hello, after six weeks of community discussion about [https://moon.wikimedia.org Wikipedia to the Moon], there are now 10 different proposals for content for the mission. Starting today, [[:m:Special:MyLanguage/Wikipedia_to_the_Moon/Voting|you can vote for them on Meta-Wiki]], and decide what we will work on: a Wikipedia canon, different lists, the Moon in 300 languages, an astronomy editathon, featured articles, articles about technology, endangered things, or DNA-related topics. You can even vote against community involvement. Voting is open until 24 June. Sorry that this message is again in English only, but we are using village pumps to reach as many communities as possible, so that everyone knows they can vote. Best, [[:m:Special:MyLanguage/Wikipedia to the Moon/About|Moon team at Wikimedia Deutschland]] 15:31, 10 ghju 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Martin Rulsch (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_Wikipedia_delivery&oldid=15542536 --> == Compact Links coming soon to this wiki == {{int:Please-translate}} <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:Compact-language-links-list.png|thumb|Screenshot of Compact Language Links interlanguage list]] Hello, I wanted to give a heads up about an upcoming feature for this wiki which you may seen already in the [[:m:Tech/News/2016/25|Tech News]]. [[:mw:Universal_Language_Selector/Compact_Language_Links|Compact Language Links]] has been available as a beta-feature on all Wikimedia wikis since 2014. With compact language links enabled, users are shown a much shorter list of languages on the interlanguage link section of an article (see image). This will be enabled as a feature in the soon for all users, which can be turned on or off using a preference setting. We look forward to your feedback and please do let us know if you have any questions. Details about Compact Language Links can be read in the [[:mw:Universal_Language_Selector/Compact_Language_Links|project documentation]]. Due to the large scale enablement of this feature, we have had to use [[:m:Global_message_delivery|MassMessage]] for this announcement and as a result it is only written in English. We will really appreciate if this message can be translated for other users of this wiki. The main announcement can also be translated on [[:mw:Universal_Language_Selector/Compact_Language_Links/Announcement_draft_June_2016|this page]]. Thank you. On behalf of the Wikimedia Language team: [[:mw:User:Runab_WMF|Runa Bhattacharjee (WMF)]] ([[mw:User talk:Runab_WMF|talk]])-13:06, 29 ghju 2016 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Runab WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/ULS_Compact_Links/1_July&oldid=15730563 --> == Compact Language Links enabled in this wiki today == {{int:Please-translate}} <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> [[File:Compact-language-links-list.png|thumb|Screenshot of Compact Language Links interlanguage list]] [[:mw:Universal_Language_Selector/Compact_Language_Links|Compact Language Links]] has been available as a beta-feature on all Wikimedia wikis since 2014. With compact language links enabled, users are shown a much shorter list of languages on the interlanguage link section of an article (see image). Based on several factors, this shorter list of languages is expected to be more relevant for them and valuable for finding similar content in a language known to them. More information about compact language links can be found in [[:mw:Universal_Language_Selector/Compact_Language_Links|the documentation]]. From today onwards, compact language links has been enabled as the default listing of interlanguage links on this wiki. However, using the button at the bottom, you will be able to see a longer list of all the languages the article has been written in. The setting for this compact list can be changed by using the checkbox under ''User Preferences -> Appearance -> Languages'' The compact language links feature has been tested extensively by the Wikimedia Language team, which developed it. However, in case there are any problems or other feedback please let us know on the [[:mw:Talk:Universal_Language_Selector/Compact_Language_Links|project talk page]]. It is to be noted that on some wikis the presence of an existing older gadget that was used for a similar purpose may cause an interference for compact language list. We would like to bring this to the attention of the admins of this wiki. Full details are on [[phab:T131455|this phabricator ticket]] (in English). Due to the large scale enablement of this feature, we have had to use [[:m:Global_message_delivery|MassMessage]] for this announcement and as a result it is only written in English. We will really appreciate if this message can be translated for other users of this wiki. Thank you. On behalf of the Wikimedia Language team: [[:mw:User:Runab_WMF|Runa Bhattacharjee (WMF)]] ([[mw:User talk:Runab_WMF|talk]])-03:05, 1 lug 2016 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Runab WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/ULS_Compact_Links/1_July&oldid=15735887 --> == Wikipedia to the Moon: invitation to edit == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Three weeks ago, you were invited to vote on how to take Wikipedia articles to the Moon. Community voting is over and the winning idea is to send all ‘’featured articles and lists’’ to the Moon. This decision means that, starting today, Wikipedians from all language communities are warmly invited to intensively work on their best articles and lists, and submit them to Wikipedia to the Moon. The central site to coordinate between communities will be Meta-Wiki. You will find an [[m:Wikipedia to the Moon/Working|overview and more information there]]. Hopefully, we will be able to represent as many languages as possible, to show Wikipedia’s diversity. Please feel kindly invited to edit on behalf of your community and tell us about your work on featured content! Best, [[:m:Special:MyLanguage/Wikipedia to the Moon/About|Moon team at Wikimedia Deutschland]] 14:10, 1 lug 2016 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Lydia Pintscher (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_Wikipedia_delivery&oldid=15542536 --> == Editing News #2—2016 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[m:Special:MyLanguage/VisualEditor/Newsletter/2016/June|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="float:right;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center|alt=VisualEditor]]'''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> It's quick and easy to insert a references list. [[File:VisualEditor References List Insert Menu-en.png|alt=Screenshot showing a dropdown menu with many items|center|frameless|150px]] Place the cursor where you want to display the references list (usually at the bottom of the page). Open the "{{int:visualeditor-toolbar-insert}}" menu and click the "{{int:cite-ve-dialogbutton-referenceslist-tooltip}}" icon (three books). If you are using several groups of references, which is relatively rare, you will have the opportunity to specify the group. If you do that, then only the references that belong to the specified group will be displayed in this list of references. Finally, click "{{int:visualeditor-dialog-action-insert}}" in the dialog to insert the {{int:cite-ve-dialogbutton-referenceslist-tooltip}}. This list will change as you add more footnotes to the page. You can read and help translate [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor.</div></div> Since the last newsletter, the [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor|VisualEditor Team]] has fixed many bugs. Their workboard is available [[phab:project/board/483/|in Phabricator]]. Their [[:mw:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are improving support for Arabic and Indic scripts, and adapting the visual editor to the needs of the Wikivoyages and Wikisources. === Recent changes === The visual editor is now available to all users at most [[Wikivoyage:|Wikivoyages]]. It was also enabled for all contributors at the French Wikinews. The '''[[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Single edit tab|single edit tab]]''' feature combines the "{{int:vector-view-edit}}" and "{{int:visualeditor-ca-editsource}}" tabs into a single "{{int:vector-view-edit}}" tab. It has been deployed to several Wikipedias, including Hungarian, Polish, English and Japanese Wikipedias, as well as to all Wikivoyages. At these wikis, you can change your settings for this feature in the "{{int:prefs-editing}}" tab of [[Special:Preferences]]. The team is now reviewing the feedback and considering ways to improve the design before rolling it out to more people. === Future changes === The "{{int:Savearticle}}" button will say "{{int:Publishpage}}". This will affect both the visual and wikitext editing systems. More [[M:Editing/Publish|information is available on Meta]]. The visual editor will be offered to all editors at the remaining [[:mw:VisualEditor/Rollouts|"Phase 6" Wikipedias]] during the next few months. The developers want to know whether typing in your language feels natural in the visual editor. Please post your comments and the language(s) that you tested at [[:mw:Topic:St8y4ni42d0vr9cv|the feedback thread on mediawiki.org]]. This will affect several languages, including: [[:w:ar: |'''Arabic''']], [[:w:hi: |'''Hindi''']], [[:w:th: |'''Thai''']], [[:w:ta: |'''Tamil''']], [[:w:mr: |'''Marathi''']], [[:w:ml: |'''Malayalam''']], [[:w:ur: |'''Urdu''']], [[:w:fa: |'''Persian''']], [[:w:bn: |'''Bengali''']], [[:w:as: |'''Assamese''']], [[:w:arc: |'''Aramaic''']] and others. The team is working with the volunteer developers who power Wikisource to provide the visual editor there, for opt-in testing right now and eventually for all users. ([[phab:T138966|T138966]]) The team is working on a modern wikitext editor. It will look like the visual editor, and be able to use the citoid service and other modern tools. This new editing system may become available as a Beta Feature on desktop devices around September 2016. You can read about this project in a [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/VisualEditor/Roadmap/Update_2016-06-23|general status update on the Wikimedia mailing list]]. === Let's work together === * Do you teach new editors how to use the visual editor? Did you help [[:mw:Citoid/Enabling Citoid on your wiki|set up the Citoid automatic reference feature for your wiki]]? Have you written or imported [[:mw:Special:MyLanguage/Help:TemplateData|TemplateData]] for your most important citation templates? <mark>Would you be willing to help new editors and small communities with the visual editor? Please sign up for the new [[:mw:Help:VisualEditor/Community Taskforce|'''VisualEditor Community Taskforce''']].</mark> * Learn how to improve the "automagical" [[:mw:citoid|citoid]] referencing system in the visual editor, by creating [[w:en:Zotero|Zotero]] translators for popular sources in your language! Watch the [[Mw:Citoid/Zotero's Tech Talk|Tech Talk by Sebastian Karcher]] for more information. If you aren't reading this in your preferred language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. {{int:Feedback-thanks-title}} </div> [[:m:User:Elitre (WMF)]], 17:20, 3 lug 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=15741003 --> == IMPORTANTE: rassegna dell'attività di amministrazione == Ciao. Una politica che riguarda la rimozione dei "diritti avanzati" (amministratore, burocrate, ecc) è stata adottata come parte [[m:Requests for comment/Activity levels of advanced administrative rights holders/Summary/it|sommaria della comunità]] nell'anno 2013: in accordo a questa politica, gli [[m:Stewards/it|Stewards]] stanno rivedendo le attività degli amministratori su tutte le wiki della Fondazione di Wikimedia con nessun criterio politico che potrebbe riguardare l'inattività delle utenze. Di tale principio, ne risulta che al meglio delle nostre conoscenze, le utenze sulle wiki non avrebbero un processo formale per la rimozione di questi "diritti avanzati" che per l'appunto riguarderebbe tutti gli account inattivi. E in una propria conclusione ciò andrà a significare che gli steward in accordo alla [[m:Admin activity review/it|rassegna dell'attività amministrativa]] si prenderanno cura di questo processo. Abbiamo stabilito che i seguenti utenti soddisfano i criteri di inattività (senza modifiche e senza azioni di registro per più di 2 anni): # Ale Mister (amministratore) Questi utenti ben presto riceveranno una notifica: ad essi si chiederà di avviare alla comunità una discussione se vogliono mantenere alcuni o tutti i loro diritti. Quindi, se gli utenti non rispondono alla discussione richiesta, i loro diritti che precedentemente hanno mantenuto sino a quel momento saranno rimossi dagli amministratori. Tuttavia, se dalla comunità si vorrebbe creare il proprio processo di rassegna di attività che sostituisce quello globale, si potrebbe prendere un'altra decisione di quei diritti dei detentori che sono inattivi dove codesti utenti hanno già una politica, ma la stessa fu superata e non è più valida. Pe cui, si è pregati di avvisare gli Stewards ([[:m:Stewards' noticeboard|stewards on Meta-Wiki]]), laddove gli steward senza determinato avviso non potranno sapere se procedere o astenersi al riesame dei diritti wiki di questi utenti. Grazie. '''[[User:Rschen7754|Rs]][[User talk:Rschen7754|chen]][[Special:Contributions/Rschen7754|7754]]''' 05:25, 8 lug 2016 (UTC) == Save/Publish == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> The [[:mw:Editing|Editing]] team is planning to change the name of the [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translations&namespace=8&message=Savearticle “<bdi>{{int:Savearticle}}</bdi>”] button to [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translations&namespace=8&message=Publishpage “'''<bdi>{{int:Publishpage}}</bdi>'''”] and [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translations&namespace=8&message=Publishchanges “'''<bdi>{{int:Publishchanges}}</bdi>'''”]. “<bdi>{{int:Publishpage}}</bdi>” will be used when you create a new page. “<bdi>{{int:Publishchanges}}</bdi>” will be used when you change an existing page. The names will be consistent in all editing environments.[https://phabricator.wikimedia.org/T131132][https://phabricator.wikimedia.org/T139033] This change will probably happen during the week of 30 August 2016. The change will be announced in [[:m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech News]] when it happens. If you are fluent in a language other than English, please check the status of translations at translatewiki.net for [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translations&namespace=8&message=Publishpage “'''<bdi>{{int:Publishpage}}</bdi>'''”] and [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translations&namespace=8&message=Publishchanges “'''<bdi>{{int:Publishchanges}}</bdi>'''”]. The main reason for this change is to avoid confusion for new editors. Repeated user research studies with new editors have shown that some new editors believed that [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special:Translations&namespace=8&message=Savearticle “<bdi>{{int:Savearticle}}</bdi>”] would save a private copy of a new page in their accounts, rather than permanently publishing their changes on the web. It is important for this part of the user interface to be clear, since it is difficult to remove public information after it is published. We believe that the confusion caused by the “<bdi>{{int:Savearticle}}</bdi>” button increases the workload for experienced editors, who have to clean up the information that people unintentionally disclose, and report it to the functionaries and stewards to suppress it. Clarifying what the button does will reduce this problem. Beyond that, the goal is to make all the wikis and languages more consistent, and some wikis made this change many years ago. The [[:m:Legal|Legal team]] at the Wikimedia Foundation supports this change. Making the edit interface easier to understand will make it easier to handle licensing and privacy questions that may arise. Any help pages or other basic documentation about how to edit pages will also need to be updated, on-wiki and elsewhere. On wiki pages, you can use the wikitext codes <code><nowiki>{{int:Publishpage}}</nowiki></code> and <code><nowiki>{{int:Publishchanges}}</nowiki></code> to display the new labels in the user's preferred language. For the language settings in [[Special:Preferences|your account preferences]], these wikitext codes produce “<bdi>{{int:Publishpage}}</bdi>” and “<bdi>{{int:Publishchanges}}</bdi>”. Please share this news with community members who teach new editors and with others who may be interested. </div> [[m:User:Whatamidoing (WMF)|Whatamidoing (WMF)]] ([[m:User talk:Whatamidoing (WMF)|talk]]) 18:02, 9 aos 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=15790914 --> == Wikipedia to the Moon working phase == Dear Corsican Wikipedia language community, First of all, I am sorry to write this in English. You may already have heard about [[:meta:Wikipdia_to_the_Moon|Wikipedia to the Moon]]: A team of scientists called the “PT Scientists” are going to send a space craft to the moon in 2017 and they want to take Wikipedia along with them. Because Wikipedia is so big, we cannot send all of it to the moon. That is why the international Wikipedia-community has voted to send all “Featured Articles and Featured Lists“ from all languages in Wikipedia. [[:en:Wikipedia:Featured_articles|“Featured Articles“]] is a category in many language versions of Wikipedia that collects the very best articles in that language. Your community does not currently have a „Featured Articles“ category. Ideally, we want to take every language on Wikipedia to the moon and we also want to take the best articles in your language. That is why we would like ''you'' to tell us what the very best articles in your language are. There are two ways you could do this: :1) You could introduce the categories “Featured Article” and “Featured List” in your language version of Wikipedia and vote for the best articles and put them in the category. We will take every article that is tagged as a “Featured Article” or a “Featured List” to the moon :2) You could vote for the best articles in your language version of Wikipedia and put them all on one a new Wikipedia page. If you let us know where we can find that list [[:meta:Wikipedia_to_the_Moon/Working|here]], we will also take the articles to the moon. The deadline for Wikipedia to the Moon is 31 October 2016. After that date, we will put all the Featured Articles and Lists onto a special disc and give it to the “PT Scientists.” They will take the Wikipedia articles into space next year. --[[Utente:Denis Schroeder (WMDE)|Denis Schroeder (WMDE)]] ([[Discussioni utente:Denis Schroeder (WMDE)|discussioni]]) 13:38, 17 aos 2016 (UTC) == New Wikipedia Library accounts available now (August 2016) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access, accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|publisher donation program]]. You can now sign up for new accounts and research materials from: * '''[[w:de:Wikipedia:Nomos|Nomos]]''' &ndash; Primarily German-language publisher of law and social sciences books and journals - 25 accounts * '''[[w:en:Wikipedia:World Scientific|World Scientific]]''' &ndash; Scientific, technical, and medical journals - 50 accounts * '''[[w:en:Wikipedia:Edinburgh University Press|Edinburgh University Press]]''' &ndash; Humanities and social sciences journals - 25 accounts * '''[[w:en:Wikipedia:American Psychological Association|American Psychological Association]]''' &ndash; Psychology books and journals - 10 accounts * '''[[w:en:Wikipedia:Emerald|Emerald]]''' &ndash; Journals on a range of topics including business, education, health care, and engineering - 10 accounts Many other partnerships with accounts available are listed on [[m:The Wikipedia Library/Databases|our partners page]], including [[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]], [[w:en:WP:EBSCO|EBSCO]], [[w:de:WP:DeGruyter|DeGruyter]], [[w:en:WP:Gale|Gale]] and [[w:en:WP:Newspaperarchive.com|Newspaperarchive.com]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 18:38, 30 aos 2016 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language! Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Samwalton9@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=15804509 --> == Contributo dei lettori == Ciao a tutti, probabilmente non l'avete ancora vista: c'è una '''[[:mw:Reading/Readers_contributions|pagina su mediawiki.org dedicata]]''' alla discussione di idee di progetti, nell'ambito dei quali i lettori possano fare dei contributi preziosi per la missione di Wikimedia e utili anche per gli editor. Dateci un'occhiata e aggiungete lì i vostri commenti. Grazie! --[[:mw:User:Melamrawy (WMF)|Melamrawy (WMF)]] ([[:mw:User talk:Melamrawy (WMF)|talk]]) 11:46, 9 sit 2016 (UTC) :<small>(PS: Se può esservi utile per rispondere, provate a porvi questa semplice domanda: ''che tipo di compiti potrebbero essere intrapresi da lettori o contributori saltuari, e quali allo stesso tempo sono necessari (e ben accetti!) per gli editor?'' ----[[Utente:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] ([[Discussioni utente:Elitre (WMF)|discussioni]]) 11:46, 9 sit 2016 (UTC) )</small> == RevisionSlider == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> From September 13th on, [[mw:Special:MyLanguage/Extension:RevisionSlider|RevisionSlider]] will be available as a [[mw:Special:MyLanguage/Beta Features|beta feature]] in your wiki. The RevisionSlider adds a slider view to the diff page, so that you can easily move between revisions. The feature fulfills a wish from the [[m:WMDE Technical Wishes|German Community’s Technical Wishlist]]. Everyone is invited to test the feature and we hope that it will serve you well in your work! </div> [[user:Birgit Müller (WMDE)|Birgit Müller (WMDE)]] 14:56, 12 sit 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Birgit Müller (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_1&oldid=15903628 --> == Grants to improve your project == ''{{int:Please-translate}}:'' Greetings! The [[:m:Grants:Project|Project Grants program]] is currently accepting proposals for funding. There is just over a week left to submit before the October 11 deadline. If you have ideas for software, offline outreach, research, online community organizing, or other projects that enhance the work of Wikimedia volunteers, start your proposal today! Please encourage others who have great ideas to apply as well. Support is available if you want help turning your idea into a grant request. *'''[[:m:Grants:Project/Apply|Submit a grant request]]''' *'''Get help''': In [[:m:Grants:IdeaLab|IdeaLab]] or an upcoming [[:m:Grants:Project#Upcoming_events|Hangout session]] *'''Learn from examples''' of completed [[:m:Grants:IEG#ieg-engaging|Individual Engagement Grants]] or [[:m:Grants:PEG/Requests#Grants_funded_by_the_WMF_in_FY_2015.E2.80.9316|Project and Event Grants]] [[m:User:I JethroBT (WMF)|I JethroBT (WMF)]] ([[m:User talk:I JethroBT (WMF)|talk]]) 20:11, 30 sit 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:I JethroBT (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:I_JethroBT_(WMF)/IEG_2015_Targets&oldid=15939807 --> == Creative Commons 4.0 == Hello! I'm writing from the Wikimedia Foundation to invite you to give your feedback on a proposed move from CC BY-SA 3.0 to a CC BY-SA 4.0 license across all Wikimedia projects. The consultation will run from October 5 to November 8, and we hope to receive a wide range of viewpoints and opinions. Please, if you are interested, [[meta:Special:MyLanguage/Terms of use/Creative Commons 4.0|take part in the discussion on Meta-Wiki]]. ''Apologies that this message is only in English. [[meta:Special:MyLanguage/Terms of use/Creative Commons 4.0/MassMessage|This message can be read and translated in more languages here]].'' [[User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland]] ([[User talk:JSutherland (WMF)|talk]]) 01:34, 6 utt 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:JSutherland (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:JSutherland_(WMF)/MassMessage/1&oldid=15962252 --> == Editing News #3—2016 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[:m:Special:MyLanguage/VisualEditor/Newsletter/2016/October|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="float:right;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center|alt=VisualEditor]]'''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> Did you know that you can easily re-arrange columns and rows in the visual editor? [[File:VisualEditor table editing menu.png|alt=Screenshot showing a dropdown menu with options for editing the table structure|center|frameless|232x232px]] Select a cell in the column or row that you want to move. Click the arrow at the start of that row or column to open the dropdown menu (shown). Choose either "Move before" or "Move after" to move the column, or "Move above" or "Move below" to move the row. You can read and help translate [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor. </div></div> Since the last newsletter, the [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor|VisualEditor Team]] has mainly worked on a new wikitext editor. They have also released some small features and the new map editing tool. Their workboard is available [[phab:project/board/483/|in Phabricator]]. You can find links to the list of work finished each week at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. Their [[:mw:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are fixing bugs, releasing the 2017 wikitext editor as a [[mediawikiwiki:Beta_Features|beta feature]], and improving language support. === Recent changes === *You can now set text as small or big.[https://phabricator.wikimedia.org/T53613] *Invisible templates have been shown as a puzzle icon. Now, the name of the invisible template is displayed next to the puzzle icon.[https://phabricator.wikimedia.org/T141861] A similar feature will display the first part of hidden HTML comments.[https://phabricator.wikimedia.org/T147089] *Categories are displayed at the bottom of each page. If you click on the categories, the dialog for editing categories will open.[https://phabricator.wikimedia.org/T145267] *At many wikis, you can now add [[mediawikiwiki:Maps|maps]] to pages. Go to the Insert menu and choose the "Maps" item. The Discovery department is adding more features to this area, like geoshapes. You can read more at mediawiki.org.[https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Discovery#Maps] *The "Save" button now says "Save page" when you create a page, and "Save changes" when you change an existing page.[https://phabricator.wikimedia.org/T139033] In the future, the "{{int:Savearticle}}" button will say "{{int:Publishpage}}". This will affect both the visual and wikitext editing systems. More [[:m:Editing/Publish|information is available on Meta]]. *Image galleries now use a visual mode for editing. You can see thumbnails of the images, add new files, remove unwanted images, rearrange the images by dragging and dropping, and add captions for each image. Use the "Options" tab to set the gallery's display mode, image sizes, and add a title for the gallery.[https://phabricator.wikimedia.org/T45037] === Future changes === The visual editor will be offered to all editors at the remaining 10 [[:mw:VisualEditor/Rollouts|"Phase 6" Wikipedias]] during the next month. The developers want to know whether typing in your language feels natural in the visual editor. Please post your comments and the language(s) that you tested at [[:mw:Topic:St8y4ni42d0vr9cv|the feedback thread on mediawiki.org]]. This will affect several languages, including [[:w:th:|'''Thai''']], [[:w:my:|'''Burmese''']] and [[:w:arc:|'''Aramaic''']]. The team is working on a modern wikitext editor. The [[Mw:2017 wikitext editor|2017 wikitext editor]] will look like the visual editor and be able to use the citoid service and other modern tools. This new editing system may become available as a Beta Feature on desktop devices in October 2016. You can read about this project in a [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Roadmap/Update_2016-06-23|general status update on the Wikimedia mailing list]]. === Let's work together === * Do you teach new editors how to use the visual editor? Did you help [[:mw:Citoid/Enabling Citoid on your wiki|set up the Citoid automatic reference feature for your wiki]]? Have you written or imported [[:mw:Special:MyLanguage/Help:TemplateData|TemplateData]] for your most important citation templates? <mark>Would you be willing to help new editors and small communities with the visual editor? Please sign up for the new [[:mw:Help:VisualEditor/Community Taskforce|'''VisualEditor Community Taskforce''']].</mark> *If you aren't reading this in your preferred language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. {{int:Feedback-thanks-title}} —[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] </div> 17:49, 15 utt 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=15960088 --> == New Wikipedia Library Accounts Available Now (November 2016) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]] [[:m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access, accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: *'''''[[:en:WP:Foreign Affairs|Foreign Affairs]]''''' - Journal of international relations and U.S. foreign policy *'''[[:en:WP:OpenEdition|OpenEdition]]''' - Journals in the social sciences and humanities *'''[[:en:WP:EDP Sciences|Édition Diffusion Presse Sciences]]''' - French and English language scientific journals *'''[[:en:WP:ASHA|ASHA]]''' - Speech–language–hearing journals *'''[[:fi:Wikipedia:Wikipedian_Lähdekirjasto/Tilastopaja|Tilastopaja]]''' - Athletics statistics '''Expansions''' *'''[[:en:WP:EBSCO|EBSCO]]''' - Many new databases added *'''[[:en:WP:Taylor & Francis|Taylor & Francis]]''' - Strategic, Defence & Security Studies collection Many other partnerships with accounts available are listed on [[:m:The Wikipedia Library/Databases|our partners page]]. Sign up today! <br>--[[:m:The Wikipedia Library/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 18:30, 1 nuv 2016 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[:m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Samwalton9@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=15939318 --> == Password reset == ''I apologise that this message is in English. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Security%2FPassword+reset&language=&action=page&filter= {{int:Centralnotice-shared-help-translate}}]'' We are having a problem with attackers taking over wiki accounts with privileged user rights (for example, admins, bureaucrats, oversighters, checkusers). It appears that this may be because of weak or reused passwords. Community members are working along with members of multiple teams at the Wikimedia Foundation to address this issue. In the meantime, we ask that everyone takes a look at the passwords they have chosen for their wiki accounts. If you know that you've chosen a weak password, or if you've chosen a password that you are using somewhere else, please change those passwords. Select strong passwords – eight or more characters long, and containing letters, numbers, and punctuation. [[m:User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland]] ([[m:User talk:JSutherland (WMF)|{{int:Talkpagelinktext}}]]) / [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 23:59, 13 nuv 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:JSutherland (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:JSutherland_(WMF)/MassMessage/1&oldid=16060701 --> == Adding to the above section (Password reset) == Please accept my apologies - that first line should read "[https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Security%2FPassword+reset&language=&action=page&filter= Help with translations!]". [[m:User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland (WMF)]] ([[m:User talk:JSutherland (WMF)|talk]]) / [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 00:11, 14 nuv 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:JSutherland (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:JSutherland_(WMF)/MassMessage/1&oldid=16060701 --> == New way to edit wikitext == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> '''Summary''': There's a new opt-in Beta Feature of a [[:mw:2017 wikitext editor|wikitext mode for the visual editor]]. Please [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|go try it out]]. We in the Wikimedia Foundation's Editing department are responsible for making editing better for all our editors, new and experienced alike. We've been slowly improving [[:mw:VisualEditor|the visual editor]] based on feedback, user tests, and feature requests. However, that doesn't work for all our user needs: whether you need to edit a wikitext talk page, create a template, or fix some broken reference syntax, sometimes you need to use wikitext, and many experienced editors prefer it. Consequently, we've planned a "wikitext mode" for the visual editor for a long time. It provides as much of the visual editor's features as possible, for those times that you need or want wikitext. It has the same user interface as the visual editor, including the same toolbar across the top with the same buttons. It provides access to the [[:mw:citoid|citoid service]] for formatting citations, integrated search options for inserting images, and the ability to add new templates in a simple dialog. Like in the visual editor, if you paste in formatted text copied from another page, then formatting (such as bolding) will automatically be converted into wikitext. All wikis now have access to this mode as a [[:mw:Beta Features|Beta Feature]]. When enabled, it replaces your existing [[:mw:Editor|wikitext editor]] everywhere. If you don't like it, you can reverse this at any time by turning off the Beta Feature in your preferences. We don't want to surprise anyone, so it's strictly an ''opt-in-only'' Beta Feature. It won't switch on automatically for anyone, even if you have previously checked the box to "{{Int:Betafeatures-auto-enroll}}". The new wikitext edit mode is based on the visual editor, so it requires JavaScript (as does the [[:mw:Extension:WikiEditor|current wikitext editor]]). It doesn't work with gadgets that have only been designed for the older one (and ''vice versa''), so some users will miss gadgets they find important. We're happy to [[:mw:VisualEditor/Gadgets|work with gadget authors to help them update their code to work]] with both editors. We're not planning to get rid of the current main wikitext editor on desktop in the foreseeable future. We're also not going to remove the existing ability to edit plain wikitext without JavaScript. Finally, though it should go without saying, if you prefer to continue using the current wikitext editor, then you may so do. This is an early version, and we'd love to know what you think so we can make it better. Please leave feedback about the new mode [[:mw:2017 wikitext editor/Feedback|on the feedback page]]. You may write comments in any language. Thank you. </div> [[:mw:User:Jdforrester (WMF)|James Forrester]] (Product Manager, Editing department, Wikimedia Foundation) --19:32, 14 dic 2016 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=15942009 --> 5yduneg5x28yfifvc5c5gs9ddvcxcus Jaime de Angulo 0 19851 356499 356498 2017-02-12T20:05:08Z 92.150.132.61 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki '''Jaime de Angulo''' ([[1887]] - [[1950]]) hè statu un [[linguistu]], [[Rumanzu (litteratura)|rumanzieru]], è etnomusicolugu [[Stati Uniti|americanu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Biugrafia == Natu in [[Parigi]] da parenti spagnoli, vensi à i Stati Uniti in u 1905 per diventà [[cow-boy]]. Si stabilì dopu in [[San Francisco]], listessu annu ch'è u terramutu (1906). Campò stranamente, essendu à quandu vaccaghju, à quandu duttore è psicolugu. Pruvò dinù à tumbà si tagliendu si a gola, in [[Berkeley (California)|Berkeley]]. Diventò [[linguistu]], è cuntribuì à a ricunniscenza di i populi indigeni di u nordu di a California. Cuminciò a so carriera à l'[[università di California]], in Berkeley, in l'annate 1920 è dopu u so matrimoniu incù L. S. Nancy Freeland. Mentre 'ssu periodu, ellu è a so moglia camponu drentu à parechje tribù califurniane è cù u fine di studià ne e culture è modi di vita. De Angulo era particularmente interissatu in u studiu di a [[semantica]] è di a [[grammatica]] di i sistemi linguistichi tribali. Fubbe dinù fonetistu, è un piunieru di u studiu di l' [[etnomusicolugia]] di i populi nordamericani. Cuntribuì à cunsirvà l'arrigistramenti sunori di 'ssi populi. De Angulo currispondia incù altre figure di l'[[etnolugia]] : [[Franz Boas]], [[Alfred L. Kroeber]], è [[Edward Sapir]]. Ricivì un aiutu cunsiderevule da a fundazione ''Boas's Committee on American Native Languages''. Versu a fine di a so vita, De Angulo ebbi una vita di zingaru, è ciò dopu a so friquenza di e tribù americane, è in seguitu à un accidente di vittura in u 1933. Si ritirò in un postu isulatu, in [[Big Sur]]. Scrissi l'opere, è in particulare [[fola|fole]], in u modu di i ''coyote tales'' di e tribù nordamericane. [[Ezra Pound]] u cugnumò " ''the American Ovid'' " (l'" [[Ovidiu]] americanu ") è [[William Carlos Williams]] dissi d'ellu ch'ellu era "un di i più scrittori di prima trinca ch'eiu avissi scuntratu". Inspirò i travagli di u linguistu [[Jack Spicer]], u pueta [[Robert Duncan]]. Apparisce dinù in l'opere di [[Jack Kerouac]] è di [[Henry Miller]]. Fubbe dinù un amicu di [[Harry Partch]], [[Robinson Jeffers]], [[Henry Cowell]], [[Carl Jung]] è [[D. H. Lawrence]]. == Opere == * ''Coyote Man and Old Doctor Loon'' * ''Coyote's Bones'' * ''Indians in Overalls'' * ''Indian Tales'', Hill and Wang, 1953 * ''The Lariat'' * ''Old Time Stories, Vulumu 1 : Shabegok'', Turtle Island Foundation, 1976 * ''Old Time Stories, Vulumu 2 : How The World Was Made'', Turtle Island Foundation, 1976 == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Bob Callahan, ''A Jaime d'Angulo Reader'' * Peter Garland, ''The Music of the California Indians'' * Gui d'Angulo (zitella di Jaime), ''Jaime in Taos: The Taos Papers of Jamie d'Angulo'' * Gui d'Angulo, ''The Old Coyote of Big Sur: The Life of Jaime d'Angulo'' * Henry Miller, ''A Devil in Paradise'' ==Ligami== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2017/01/jaime-de-angulo-e-i-pit-river.html Jaime de Angulo è i Pit River, Una cronica di Stefanu Cesari, [[Tonu è Timpesta]], 2017] [[Categoria:Etnomusicolugu]] [[Categoria:Pueta americanu di u seculu XX]] [[Categoria:Antropolugu americanu]] [[Categoria:Rumanzieru americanu di u seculu XX]] 80h9fj378h62wl2i42fgzjkz4v76ype Categoria:Pagine che richiamano file inesistenti 14 19853 356483 2017-02-11T08:09:45Z Samuele2002 11644 Pagina nova: [[Category:Wikipedia]] wikitext text/x-wiki [[Category:Wikipedia]] 925xenbe5ys2ebrz1f5gyi5vyy6cnc7 Orchis collina 0 19854 356486 2017-02-11T16:41:04Z Orchi 297 Orchi hà spustatu a pagina [[Orchis collina]] à [[Anacamptis collina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Anacamptis collina]] tu3yp806hszxtoaosofno0khyzqv9pc Nadežda Mandel'štam 0 19860 356522 356521 2017-02-13T20:04:17Z 92.150.132.61 /* Elementi biugrafichi */ wikitext text/x-wiki [[File:%D0%9D%D0%B0%D0%B4%D0%B5%D0%B6%D0%B4%D0%B0_%D0%A5%D0%B0%D0%B7%D0%B8%D0%BD%D0%B0-%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%88%D1%82%D0%B0%D0%BC_%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%B5_%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BB%D0%B5_%D0%B7%D0%B0%D0%BC%D1%83%D0%B6%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0_%D0%B2_%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B5_1922_%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0.jpg|thumb|Nadežda Mandel'štam]] '''Nadežda Jakovlevna Mandel'štam''' (in russiu Надежда Яковлевна Мандельштам), nata Khazina, hè una scrittrice [[Russia|russia]] di u seculu XX ([[Saratov]], 31 di uttrove di u 1899 - [[Mosca]], 29 di dicembre di u 1980).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Elementi biugrafichi == Nata in una famiglia ghjudeia di a classa media, passa e so prime annate in [[Kiev]]. À a so esciuta di u [[ginnasiu]], studieghja l'arti. Sposa in u [[1921]] u [[pueta]] [[Ossip Mandelstam]]. Stanu in [[Ucraina]], in [[Petrograd]], in Mosca è in [[Georgia]]. Ossip hè arristatu in u [[1934]] per u so ''[[Epigrammu contru à Staline]]'' ed hè esiliatu incù a so cunsorte à [[Tcherdyne]], in a rigione di [[Perm]], po' in [[Voronej]]. Dopu u sicondu arrestu è a morte di u so maritu in u campu di transitu di ''Vtoraïa Rechka'' (vicinu à [[Vladivostok]]) in u 1938, Nadežda Mandel'štam porta un modu di vita guasi nomade, fughjendu qualchì volta u [[NKVD]] un ghjornu nanzu, cambiendu di residenza à spessu è campendu da impieghi timpuranei. S'hè fissatu cum'è missione a cunsirvazione di l'eredità puetica di u so maritu. Hà imparatu à mente a forza parte di a so opera perchè ùn facia micca cunfidenza à a carta. Dopu a morte di [[Ghjiseppu Staline|Staline]], ultimeghja u so [[dutturatu]] in u 1956 ed hè autorizata à rivene à Mosca in u 1958. In u [[1979]], face daziu di tutte e so archivie à l'[[Università di Princeton]]. Nadežda Mandel'štam si ne more in Mosca u 29 di dicembre di u 1980 à l'età di 81 anni. Hè sutterrata à u nuvellu [[campusantu di Kountsevo]]. == Opere == [[File:Наде́жда Я́ковлевна Мандельшта́м.jpg|thumb|150px|Nadežda Mandel'štam in u 1925]] L'opere magiore di Nadežda Mandel'štam sò e so mimorie, publicati à l'iniziu in inglese sottu à i tituli di ''Hope Against Hope'' (''Speranza contru à speranza'') è ''Hope Abandoned'' (''Speranza abbandunata'') ('ssi tituli cuntenenu un ghjocu di parole annantu à u russiu, " speranza " si dicendu " nadejda " (lang-ru|надежда) in russiu, mentre chì u titulu originale hè simpliciamente Воспоминания " Ricordu "). Sò stati publicati in francese sottu à u titulu ''Contru à tutta speranza''. L'autore ci face un' analisi epica di a so vita è criticheghja a digradazione murale è culturale di l'[[Unione suvietica]] à parte si da l'[[annate 1920]]. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * “L'epoca e i lupi”, Milano, Arnoldo Mondadori Editore, 1971 (in talianu) * “Le mie memorie”, Milano, Aldo Garzanti Editore, 1972 (in talianu) ==Ligami== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/04/nadejda-mandelstam-quidda-chun-scrivia.html ''Nadejda Mandelstam, quidda ch’ùn scrivia micca'', una cronica di Stefanu Cesari publicata annantu à u bloggu litterariu [[Tonu è Timpesta]]] [[Categoria:Persunalità di a cultura ghjudeia]] [[Categoria:Scrittore russiu di u seculu XX]] [[Categoria:Dissidente suvieticu]] 9xyg9fxanwoi33ohq86ha75p39y4toz Georgia 0 19865 361540 361068 2019-01-17T11:23:41Z Gobrona 13284 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Statu |nomeCompleto = Repubblica di Georgia |nomeUfficiale = საქართველო<br />[[traslitterazione del georgiano|trasl.]] ''Sakartvelo'' |linkBandiera = Flag of Georgia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Greater coat of arms of Georgia.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Georgia (orthographic--projection).svg |motto = ძალა ერთობაშია<br />Dzala ertobašia |mottoTraduzione = ''A forza sta in l'unione'' |lingua = [[lingua georgiana|georgianu]], |capitale = [[Tbilisi]] |capitaleAbitanti = 1.300.000 |capitaleAbitantiAnno = 2004 |governo = [[Republica semi-presidenziale]] |presidente = [[Salome Zurabishvili]] |primoMinistro = [[Mamuka Bakhtadze]] |indipendenza = [[9 aprili 1991]] |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |ingressoONU = |superficieTotale = 69.700 |superficieOrdine = |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 4.352.244 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 66,0 |continente = [[Asia]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +4 |valuta = [[Lari georgianu]] |PIL = 15.830 |PILValuta = $ |PILAnno = 2012 |PILOrdine = |PILprocapite = 3.520 |PILprocapiteValuta = $ |PILprocapiteAnno = 2012 |PILprocapiteOrdine = |HDI = |HDIAnno = |HDIOrdine = |energia = |tld = |telefono = +995 |targa = GE |inno = ''Tavisupleba'' |festa = 26 maghju |note = - }} A '''Georgia''' hè un' paesu in [[Asia]] ma di cultura e tradizzione auropeana. A capitale si chjama [[Tblisi]]. A lingua uffiziale hè u georgianu. {{Europa}} [[Categoria:Asia]] r7ppezzo795zkfr01dhbe7oogw1jhf6 Ucraina 0 19866 362305 362304 2019-06-07T11:53:37Z Lien Shan 13089 wikitext text/x-wiki {{c}} {{Statu |nomeCompleto = Ucraina |nomeUfficiale = Україна |linkBandiera = Flag of Ukraine.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Lesser Coat of Arms of Ukraine.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Europe Ukraine.png |motto = Воля, Злагода, Добро<br />(Volja, Zlahoda, Dobro)<br /> |mottoTraduzione = ''Libertà, Consenso, Bontà'' |lingua = [[lingua ucraina|ucrainu]], [[Lingua russia|russiu]] |capitale = [[Kiev]] |capitaleAbitanti = 2.611.300 |capitaleAbitantiAnno = 2001 |governo = [[Republica semi-presidenziale]] |presidente = [[Volodymyr Zelensky]] |primoMinistro = [[Volodymyr Groysman]] |indipendenza= [[24 agostu 1991]] |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |ingressoONU = |superficieTotale = 603.700 |superficieOrdine = |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 42.684.469 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 73,34 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Grivnia ucraina]] |PIL= 176.235 |PILValuta= $ |PILAnno= 2012 |PILOrdine= |PILprocapite= 3.877 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2014 |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = .ua |telefono = +380 |targa = UA |inno = ''Tavisupleba'' |festa = 24 agostu |note = - }} L''''Ucraina''' hè un' paesu in [[Europa]]. A capitale si chjama [[Kiev]]. A lingua uffiziale hè u l'ucrainu. {{Europa}} [[Categoria:Europa]] 0ebnrad8sc0zl96pu8dy7w4ztllel2f Mario Rigoni Stern 0 19871 356569 356568 2017-02-21T20:45:50Z 90.37.71.225 /* Ligami */ wikitext text/x-wiki [[File:Mario_Rigoni_Stern_1958.jpg|200px|thumb|Mario Rigoni Stern in u 1958]] '''Mario Rigoni Stern''' (natu u 1a di nuvembre di u [[1921]] in [[Asiago (Italia)|Asiago]], in a [[pruvincia di Vicence]] in [[Venezia]] - mortu u 16 di ghjugnu di u 2008 in [[Asiago (Italia)|Asiago]]) hè unu di i grandi scrittori taliani di u seculu XX.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Biugrafia == Mariu Rigoni Stern hè natu in u 1921 in [[Asiago (Italia)|Asiago]] ([[pruvincia di Vicence]]), una cumuna marcata da un pupulamentu [[Walser (populu)|alser]] [[cimbru]]. Hè incorpuratu mentre a [[Siconda Guerra mundiale]] in un rigimentu di sciassori alpini in senu à a Divisione Tridentina in [[Francia]], in [[Grecia]], in [[Albania]] è in [[Russia]]. Fattu prigiunere da l'[[Alimagna|alemani]] dopu a firma di l'armistiziu incù l'Alliati di settembre di u [[1943]], hè trasfiritu in Prussia orientale. Ghunghje à scappà, è pervene à righjunghje Asiago u 9 di maghju di u 1945. Diventatu impiigatu di u cadastru, si cunsacra à a scrittura à parte si da u 1970. Muntagnolu amurosu di a so rigione d'origine, l'altupianu d'Asiago in a pruvincia di [[Vicence]] in [[Venezia]], e so opere sò nustalgiche. Hà ricevutu in u [[1999]] u premiu PEN talianu. U so rumanzu u più cunnisciutu hè ''U Sergente in a neve'' (1954), chì conta a girandulera d'una manata di suldati taliani, persi in Russia, à u mumentu chì e truppe tedesche è taliane si ritiranu. 'Ssu libru hè una di l'opere classiche di a litteratura cuntimpuranea taliana. [[Primo Levi]] hà dettu di ellu : "Omu trova raramente simule cuerenza trà l'omu chì stà è l'omu chì scrive, simule densità di scrittura." Mariu Rigoni Stern hè mortu di ghjunghju di u 2008. == Astiroide == U nome di u scrittore hè statu datu à l'[[astiroide]] [[(12811) Rigonistern]], scupertu in u 1996<ref>in [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=12811 JPL Small-Body Database Browser]</ref>. == Note == <references/> ==Ligami== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/2016/10/mario-rigoni-stern-nutizii-di-laltipianu.html Mario Rigoni Stern, ''Nutizii di L'Altipianu'', Una cronica di Stefanu Cesari, [[Tonu è Timpesta]]] == Bibliugrafia == * Jean-Paul Engélibert, ''A Guerra è a pietà. Omini è bestie in une poche di opere di Mario Rigoni Stern'', in Jean-Paul Engélibert, Lucie Campos, Catalina Coquio è Ghjorghju Chapouthier, ''A Quistione animale, trà scenza, litteratura è filusufia''. Rennes, 2011. * Emira Gherib, ''Spaziu intimu, spaziu cumunu : Mariu Rigoni Stern scrittore trà guerra è pace'', Parigi, Edizione Publibook Università, 2010. [[Categoria:Scrittore talianu di u seculu XX]] [[Categoria:Scrittore talianu di u seculu XXI]] [[Categoria:Rumanzieru talianu]] 5kxb3nu0sutljvi2f5l00yssqlmq4cj Depeche mode 0 19872 356572 2017-02-22T15:32:45Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} I '''Depeche Mode''' so un gruppu di musica [[rock]] eletronica inglese, nata in u 1979 à [[Basildon]] è ativa finu à oghje. U gruppu era furmatu à u principiu sol... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I '''Depeche Mode''' so un gruppu di musica [[rock]] eletronica inglese, nata in u 1979 à [[Basildon]] è ativa finu à oghje. U gruppu era furmatu à u principiu solamente da Vince Clarke, Andrew Fletcher è da Martin Lee Gore; in u 1980 si aghjunghje u cantadore David ''Dave'' Gahan. In u 1981 Vince Clarke lascia u gruppu pè formà i [[Yazoo]], incù a cantatrice inglese [[Alison Moyet]] è poc'anni dopu forma dinù i [[Erasure]] incù Andy Bell. U novu cumposidore divene Martin Gore e si aghjunghje un novu tasterista, Alan Wilder. In u 1995 Alan Wilder lascia u gruppu chì firma furmata solamente da Martin Lee Gore, da Dave Gahan, è da Andrew Fletcher. == Albumi == * 1981 – ''Speak & Spell'' * 1982 – ''A Broken Frame'' * 1983 – ''Construction Time Again'' * 1984 – ''Some Great Reward'' * 1986 – ''Black Celebration'' * 1987 – ''Music for the Masses'' * 1990 – ''Violator'' * 1993 – ''Songs of Faith and Devotion'' * 1997 – ''Ultra'' *[[2001]] – ''Exciter'' *[[2005]] – ''Playing the Angel'' *[[2009]] - ''Sounds of the Universe'' * 2013 - ''Delta Machine'' * 2017 - ''Spirit'' f5pt64zverxhimir71q0n9ps6htaj9z Regnu di Napuli 0 19876 362085 362069 2019-04-30T19:58:52Z Comino 9332 /* L’invasione francese è l'iniziu di u vicireame spagnolu */ wikitext text/x-wiki [[File:03-Regno Napoli di qua dal Faro.jpg|right|200px]] '''Regnu di Napuli'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu</ref> hè u nome incù u quale hè cunnisciutu in a sturiugrafia muderna l’[[Antichi Stati taliani|anticu Statu talianu]] esistutu da u XIV à u XIX seculu è stesu à tuttu u meridione cuntinintale talianu, u quale nome ufficiale fù à l'iniziu ''Regnu di Sicilia citeriore'', pè distingue lu da u regnu stesu annantu à l’isula omonima in u stessu periodu. A dinuminazione trova a so origine in età nurmana; u [[Regnu di Sicilia|Regnu nurmanu di Sicilia]] fù unu statu istituitu in u 1130, incù capitale [[Palermu]], incù l’assignazione à [[Ruggeru II d'Altavilla]] di u titulu di ''Rex Siciliae'' da l’[[antipapa Anacletu II]], titulu cunfirmatu in u 1139 da [[papa Innucenzu II]]. U novu Statu indipindente è suvranu insistia annantu à tutti i territorii di u [[Meziornu di l'Italia|Meziornu]] è di a [[Sicilia]], attistendu si cum'è u più ampiu di l'antichi Stati taliani. In seguitu à a ruvina di a famiglia imperiale di l'[[Hohenstaufen]], chì era succeduta à l'[[Altavilla]], [[papa Urbanu IV]] numinò in u 1263 [[Carlu I d'Angiò]] novu ''Rex Siciliae''. Ma u pisante fiscalismu angioinu è a scuntentezza diffusa à tutti i strati di a pupulazione siciliana diterminonu a [[rivolta di u Vespru]]; suvitò a [[Guerre di u Vespru|guerra di i nuvant'anni]] trà [[Petru III d'Aragona]], maritu di l’ultima erede di l'Hohenstaufen, è l'Angiò. Scunfittu, u 26 di sittembre di u 1282 Carlu d'Angiò lasciò definitivamente a Sicilia in manu à l’Aragunesi. À a stipulazione di a [[Pace di Caltabellotta]] (1302) suvitò a furmale divisione di u regnu in duie: ''Regnum Siciliae citra Pharum'' (cunnisciutu in a sturiugrafia muderna cum'è Regnu di Napuli) è ''Regnum Siciliae ultra Pharum'' (ancu cunnisciutu per un breve periodu cum'è [[Regnu di Trinacria]], cunnisciutu in a sturiugrafia muderna cum'è Regnu di Sicilia). Per via di cunsiquenza stu trattatu pò esse cunsideratu l’attu di fundazione cunvinziunale di l’entità pulitica nota cum'è '''Regnu di Napuli'''. U regnu, cum'è [[statu suvranu]], visse una grande fiuritura intellettuale, ecunomica è civile sia sottu e varie dinastie angioine (1282-1442), sia incù a ricunquista aragunese d'[[Alfonsu V d'Aragona|Alfonsu I]] (1442-1458), sia sottu u guvernu di un ramu cadettu di a casa d'Aragona (1458-1501); tandu a capitale era celebra per u splindore di a so corte è u mecenatisimu di i suvrani. In u 1504 a Spagna unita scunfisse a Francia, è u regnu di Napuli fù da tandu unitu dinasticamente à a munarchia ispanica, à tempu à quellu di Sicilia, finu à u 1707, è tremindui fubbenu guvirnati cum'è duie vicereami distinti ma incù a dicitura cumuna ''ultra et citra Pharum'' è incù a cunseguente distinzione storiugrafica è territuriale trà Regnu di Napuli è Regnu di Sicilia. Bench'è i duie regni, di novu riuniti, ottensinu l’indipendenza incù [[Carlu III di Spagna|Carlu di Borbone]] ghjà in u 1734, l’unificazione ghjuridica definitiva di tremindui i regni si ebbe solu in u dicembre di u 1816, incù a fundazione di u statu suvranu di u [[Regnu di e Duie Sicilie]]. U territoriu di u Regnu di Napuli currispundia à a somma di quelli di l’attuale rigione d'[[Abruzzu]], [[Molise]], [[Campania]], [[Puglia]], [[Basilicata]] è [[Calabria]] è cumprendia ancu parechji arie di l’oghjincu [[Laziu meridiunale]] è [[Ciculanu|orientale]] appartinenti finu à u 1927 à a Campania è à l’antica [[Terra di Lavoru]]<ref>À l'origine, prima di a cumparsa di u tuponimu ''Terra di Lavoru'', a rigione era identificata incù u nome di Liburia. Quessa puderia derivà da u nome di un'antica pupulazione, quella di i Leborini (o Liburi). Sicondu un'altra virsione, invece, l’origine di u nome Liburia hè da individuà si in u gentiliziu ''Libor'', prubabilamente diventatu ''Labor'' per via d'un errore di trascrizzione o per via d'una distorsione funetica</ref>. == Da u Regnu di Sicilia à u Regnu di Napuli == === Origine di l’unità territuriale: i Nurmani è i Svevi === [[File:Martorana RogerII.jpg|thumb|''Cristu incuruneghja à Ruggeru II'', mosaicu in a [[Chjesa di a Martorana]] in Palermu.|200px]] L'isula di [[Sicilia]] è l’[[Italia meridiunale]] sana à sudu di u [[Trontu]] è di u [[Liri]] eranu i territorii chì furmavanu u [[Regnu di Sicilia]], custituitu difatti in u [[1127]]-[[1128]] quandu u [[Cuntea di Sicilia|conte di Sicilia]] [[Ruggeru II d'Altavilla]] unificò sottu à u so duminiu i diversi feudi [[nurmani]] di l’Italia Meridiunale ([[Ducatu di Puglia è Calabria]]). U titulu di ''Rè di Sicilia'' fù istituitu da l’[[Antipapa Anacletu II]] finu da u [[1130]] è ligittimatu dopu, in u [[1139]], da [[Papa Innucenzu II]]. À a fine di u seculu XII, in seguitu à a scunfitta di [[Federicu Barbarossa]], u [[Statu Puntificiu]] avia avviatu incù [[Innucenzu III]] una pulitica di espansiunismu di u putere timpurale; [[papa Innucenzu IV]], in linia incù u so pridicissore, rivendicò i dritti feudali di u [[Statu di a Chjesa]] annantu à u [[Regnu di Sicilia]], chì i tituli rigali annantu à u Statu eranu stati assignati à i [[nurmani]] ([[Ruggeru II]]) da [[papa Innucenzu II]]. Quandu però [[Arrigu VI di Svevia|Arrigu VI]], figliolu di u [[Federico Barbarossa|Barbarossa]], spusò [[Custanza d'Altavilla]], ultima erede di u Regnu di Sicilia, u territoriu nurmanu passò sottu à a curona [[Hohenstaufen|sveva]], diventendu un centru strategicu di a pulitica imperiale di l'[[Hohenstaufen]] in [[Italia]], in particulare incù [[Federicu II di Svevia|Federicu II]]<ref>''Atlante Storicu Mundiale DeAgostini'' à cura di Cesare Salmaggi, Istitutu Geugraficu De Agostini, [[Novara]] 1995</ref>. U suvranu Svevu, in a duplice pusizione di [[Imperatore di u Sacru Rumanu Imperu Germanicu]] è rè di Sicilia, fù unu di i protagunisti di a storia medievale eurupea: si preoccupò per u più di u [[Regnu di Sicilia]], dilighendu à i principi germanichi parte di i so puteri in i territorii di oltr'Alpe. A principale ambizione di u suvranu fù quella di crià un Statu cuesivu è efficiente: nubiltà feudale è cità duvianu risponde unicamente à u rè, in un Statu assai centralizatu rettu da un capillare cumplessu burocraticu è amministrativu, chì truvò in a [[Custituzione di Melfi]] a so massima sprissione.<ref>Francu Franceschi,Ilaria Taddei, E cità Taliane in u Medievu, XII-XIV seculu, 2014, U Mulinu, Bulogna</ref> Durente u regnu di [[Federicu II di Svevia|Federicu II]], e nove vie cummerciale in direzzione di a [[Tuscana]], di a [[Pruvenza]] è in definitiva di l’[[Europa]], eranu sempre più vantaghjose è rindimentose rispettu à quelle di u Mediterraniu meridiunale, induve à spessu i traffichi eranu ostaculati da l’ingerenza di i [[Saraceni]] è l’incustanza di diversi Regni Islamichi.<ref>Francu Franceschi, Ilaria Taddei, E cità Taliane in u Medievu, XII - XIV seculu, 2014, U Mulinu, Bulogna</ref> Federicu II fundò à [[Napuli]] u [[Università di Napuli "Federicu II"|Studium]], vale à dì a più antica università statale d'Europa, destinata à furmà e mente di a classa dirigente di u Regnu. À a morte di Federicu ([1250]), u figliolu [[Manfredi di Sicilia|Manfredi]] assunse a regenza di u Regnu. Una scuntentezza diffusa è a resistenza di i ceti baronali è citatinu à u novu suvranu sfuciò infine in una viulenta sollevazione contru le impusizione pruvinenti da a corte regia. In questu i rivultati truvonu u sustegnu di [[papa Innocenzo IV]], desidarosu di stende a so auturità in u Meziornu. Tantu i feudatari quantu a classa, tipicamente urbana, cumposta da burocrati, notai è funziunarii, desidaravanu più indipendenza è maiò rispiru da u cintralismu munarchicu; per via di cunsiquenza Manfredi tentò una midiazione. U novu suvranu affruntò i cunflitti incù una dicisa pulitica di diccentramentu amministrativu chì tendeva à intigrà in a gistione di u territoriu, più di chì i ceti baronali, ancu e cità.<ref>Francu Franceschi, Ilaria Taddei, Le cità Taliane in u Medievu, XII-XIV sec, 2014, U Mulinu, Bulogna</ref> Pure senza cede à e richieste di autonumia pruvinenti da l’ambiente urbanu, u novu suvranu valurizò moltu più di u babbu a funzione di e cità cum'è poli amministrativi, favurendu ancu l’inurbanizazzione di i baroni; quessa fece affiurà, accantu à a più antica nubiltà baronale, una nova classa burocratica urbana, chì in vista di una promuzione suciale, investì parte di i guadagni in l’acquistu di grandi patrimonii terrieri.<ref>Francu Franceschi, Ilaria Taddei, Le cità Taliane in u Medievu. XII-XIV sec, 2014, U Mulinu, Bulogna</ref> Tale mutamenti di a cumpusizione di a classa dirigente urbana indussenu ancu nove relazione trà e cità è a curona, annunziendu e prufonde trasfurmazione di a successiva età angioina.<ref>Francu Franceschi,Ilaria Taddei, E cità Taliane in u Medievu, XII-XIV sec, 2014, U Mulinu, Bulogna</ref> [[File:Manfred.jpg|thumb|L'incurunazione di Manfredi|200px|right]] [[Manfredi di Sicilia|Manfredi]] cuntinuò inoltre à ligittimà e pulitiche ghibelline, cuntrullendu dirittamente l’"[[Apustolica Legazia di Sicilia]]", corpu puliticu-ghjuridicu in a quale amministrazione di e diocese è di u patrimoniu ecclesiasticu era dirittamente gistita da u suvranu, ereditaria è senza a midiazione papale. In questi anni [[papa Innocenzu IV]] sustense una serie di rivolte in [[Campania]] è [[Puglia]] chì purtonu à l’interventu direttu di l’imperatore [[Corradu IV di Svevia|Corradu IV]], fratellu maiò di Manfredi, u quale infine ripurtò u Regnu sottu a giurisdizione imperiale. Succedette à Corradu IV u figliolu [[Corradinu di Svevia]] è, finch'è questu ultimu fù ancura minorenne, u guvernu di a Sicilia è di l'Apustolica Legazia fù presa da Manfredi: ellu, parechje volte scomunicatu per cuntrasti incù u papatu, ghjunghjì à pruclamà si [[rè di Sicilia]]<ref>Catalano G., ''Studii annantu à a Legazia Apustolica di Sicilia'', Reggiu Calabria 1973, 'La legazia di Sicilia'', p. 40 è ss.</ref>. Mortu Innocenzu IV, u novu papa di origine francese [[Urbanu IV]], rivendichendu dritti feudale annantu à l’isula<ref>Delogu P., Gillou A., Ortalli G., ''Storia d'Italia'' à cura di Galasso G, vol I, pp 301-316</ref> è timendu una pussibile futura, diretta annessione di u [[Regnu di Sicilia]] à u [[Sacru Rumanu Imperu Germanicu]], chjamò in [[Italia]] [[Carlu I d'Angiò|Carlu d'Angiò]], [[conte d'Angiò]], [[Maine]] è [[Provenza]], è fratellu di u [[rè di Francia]], [[Luigi IX di Francia|Luigi IX]]: in u [1266] u vescu di Roma u numinò ''rex Siciliae''. U novu suvranu da a Francia partì tandu à a cunquista di u regnu, scunfighjendu prima [[Manfredi di Svevia|Manfredi]] in a [[Battaglia di Beneventu (1266)|battaglia di Beneventu]], eppoi [[Corradinu di Svevia]] à [[Battaglia di Tagliacozzu|Tagliacozzu]], u 23 di aostu [1268]. Li [[Hohenstaufen]], l'a quale linia maschile si era estinta incù Corradinu, fubbenu eliminati da a scena pulitica taliana mentre li angioini si assicuronu u duminiu annantu à u [[Regnu di Sicilia]]. A calata di Corradinu, eppuri, fù a premissa di impurtante sviluppi, perchè e cità siciliane, chì avianu accoltu benevolmente Carlu d'Angiò dopu à a battaglia di Beneventu, eranu di novu passate à sustene a parte ghibellina. A svolta anti-angioina annantu à l’isula, mutivata da l’eccessiva prissione fiscale di u novu guvernu francese, ùn ebbe cunsequenze pulitiche immediate, ma fù u prima passu versu a successiva [[Vespru sicilianu|guerra di u vespru]]. A grande [[spiculazione]] finanziaria chì a guerra avia cumpurtatu (li angioini si eranu indebitati incù i banchieri guelfi di [[Firenza]]), purtò à una serie di nove tassazione è gabelle in tuttu u regnu, chì si aghjunsenu à quelle chì u rè impose quandu ebbe à finanzià una serie di campagne militare in uriente, in a spiranza di assughjittà à u so duminiu i resti di l’anticu imperu bizantinu<ref>Ùn coprisinu e spese ecunomiche di e campagne di [[Carlu I d'Angiò]] mancu e rendite di e chjese di a [[Provenza]], rigione di i primi feudi di u novu [[rè di Sicilia]], chì u [[papa Urbanu IV]] cuncesse à li angioini pè sustene a causa guelfa. "...Urbanu IV dicise di appellà si à un persunaghju putente chì avissi pietà di a chjesa in ruvina è fusse dispostu à cumbatte per a causa di u Signore, oppunendu si à tutti sti mali. È perchè quella inclita sterpa di i Franchi era sempre stata u principale aggrondu di a chjesa in ogni angustia, cum'ella dimostra a storia passata, scelse cum'è fervente difensore di Cristu è di a Chjesa rumana, in quantu cavaliere nobilissimu, valurosu in battaglia è di grande fede, Carlu, figliolu di Luigi, duca di [[Pruvenza]], conte di Forcalquier è di [[Angiò]]. Ma perch'elle fusse in gradu di assolve liberamente à i so scopi, u numinò [[rè di Sicilia]] è u fece senatore di l’alma [[Roma]], è dete ordine chì in [[Francia]] fusse sbandita a cruciata à favore soiu è chì per cinqui anni li fussenu assignate e decime di tutti e chjese di u regnu." (Tommasu Tosco, ''Gesta imperatorum et pontificum''- Di Salvo A., Gasparri S., Simoni F., ''Fonte pè a storia medievale. Da u XI à u XV seculu'', Sansoni, Firenza 1992).</ref>. === L’Angioini === [[File:Villani Benevento.jpg|upright=1.4|left|thumb|A battaglia di Beneventu]] L'avventu di [[Carlu I d'Angiò|Carlu I]] annantu à u tronu, diventatu Rè grazia à l’investitura Papale è pè drittu di cunquista, ùn marcò eppuru una vera è propria ruttura incù a duminazione Sveva, ma si rializò in un quatru di sustanziale stabilità di l’istituzione munarchiche è in particulare di l’impiantu fiscale. U rinfurzamentu di u cumplessu di guvernu avveratu nanzu da [[Federicu II di Svevia|Federicu II]] offria infatti à a dinastia Angioina una struttura Statale solida annantu à a quale ripone u propriu putere. U primu rè angioinu cunsirvò senza discuntinuità e magistrature elettive di i burocrati regii è in l’amministrazione cintrale assuciò strutture di u Regnu svevu incù l’istituzione di a munarchia francese. L'eredità di l’organisazione di u Statu federicianu, riutilizata da [[Carlu I d'Angiò|Carlu I]], però punia di novu u prublemu di l’oppusizione cunghjunta di e cità è di a nubiltà feudale: e stesse forze chì durente u regnu di Manfredi avianu appughjatu a dinastia francese contru à i Svevi. U suvranu angioinu, nonustante i richjami di u Papa, guvirnò incù un forte assolutismu, ignurante di e pritese di a nubiltà è di a classa urbana, ch'ellu ùn cunsultò mai eccituatu pè l’aumentu di e tasse divutu à a guerra contru à [[Corradinu di Svevia|Corradinu]]. Incù a morte di Corradinu, per manu di l’Angioini, i dritti svevi annantu à u tronu di Sicilia passonu à una di e figliole di [[Manfredi di Sicilia|Manfredi]]: [[Custanza di Hohenstaufen]], chì u 15 di lugliu [[1262]] avia spusatu u [[regnu d'Aragona|rè d'Aragona]] [[Petru III d'Aragona|Petru III]]. U partitu ghibellinu di [[Sicilia]] chì precedintamente si era organizatu intornu à i svevi [[Hohenstaufen]], assai scuntente di a suvranità francese annantu à l’isula, circò u sustegnu di Custanza è di l’aragunese, pè organizà a rivolta contru à l’angioini. Principiò cusì a [[Guerra di u Vespru|rivolta di u Vespru]]. Questa hè stata à longu cunsiderata l’esprissione di una ribellione pupulare spuntanea contru u pesu di a fiscalità è u guvernu tirannicu "di a gattiva Signuria Angioina", cum'è a definì [[Dante Alighieri]]; ma sta interpritazione hà lasciatu oramai spaziu à una valutazione più attenta à a cumplissità di l’avvinimenti è à a multiplicità di l’attori in campu. Un rollu cintrale deve esse senza dubbitu attribuitu à l’iniziativa di l’aristucrazia raffurzata si in età Sveva, di più arradicata in Sicilia, chì sentia minacciate e so pusizione di putere da e scelte di u novu suvranu: a priferenza accurdata da l’[[Angioini|Angiò]] à [[Napuli]], u so strettissimu ligame incù u Papa è i mercante Fiurintini, a tindenza à affidà impurtante funzione di guvernu à omini pruvinenti da u Meziornu peninsulare. Frà sti oppunenti si distinguinu pè attivismu e famiglie aristucratiche emigrate chì, dopu à l’esecuzione di u ghjovanu Corradinu, avianu divutu rinuncià à certi dritti è bè patrimoniali, ma chì gudianu di u sustegnu di e cità [[Ghibelline]] di l’Italia centru-sittentriunale. Inoltre incù a perdita di cintralità di a Sicilia, ancu e forze produttive è cummerciale, chì avianu in principiu sustinutu a spedizione Angioina, si truvonu in netta contrappusizione incù a criscente egemunia di u Meziornu peninsulare. Inoltre ùn hè da sottustimà l’interferenza di agente esterni cum'è a munarchia [[Regnu d'Aragona|Aragunese]], in quellu periodu in grande contrappusizione incù u bloccu francese è angioinu, e cità [[Ghibelline]], è persinu [[Imperu bizantinu|l’imperu Bizantinu]], furtamente trafaricatu da i prugetti espansiunistichi di Carlu chì l’avia ghjà strappatu [[Corfù]] è [[Durazzu]] oramai parte di u [[Regnu di Sicilia]]. === E guerre di u Vespru === A rivolta pupulare antiangioina principiò à [[Palermu]] u 31 di marzu [[1282]] è si sparghjì in a Sicilia sana. [[Petru III d'Aragona]] sbarcò in [[Trapani]] d’aostu di u [[1282]] è scunfisse l’armata di Carlu d'Angiò mentre l’Assediu di Messina, chì durò bè 5 mesi da maghju à sittembre [[1282]]. U [[Parlamentu sicilianu]] incurunò [[Petru III d'Aragona|Petru]] è a moglia [[Custanza di Hohenstaufen|Custanza]], figliola di Manfredi; difatti, da quellu mumentu vi fubbenu dui suvrani incù u titulu di "rè di Sicilia": l’Aragunese, pè investitura di u Parlamentu sicilianu, è l’Angioinu, pè investitura papale. U 26 di sittembre di u [[1282]] Carlu d'Angiò scappò definitivamente da u campu di armi in Calabria. Qualchì mese più tardi, u papa regnante [[Martinu IV]] scomunicò Petru III. Ciononostante ùn fù micca più pussibile pè Carlu di vultà in l’arcipelagu sicilianu è a residenza regia angioina fù itinerante trà [[Capua]] è a [[Puglia]] mentre parechji anni, finch'è incù u successore di Carlu I, [[Carlu II d'Angiò]], [[Napuli]] fù definitivamente scelta cum'è nova residenza di a munarchia è di l’istituzione cintrale in u cuntinente<ref>M. Amari, "Gaspar Amicu Storia Pupulare di u Vespru Sicilianu"</ref>. Incù Carlu II a dinastia ebbe a so residenza fissa in u [[Maschju Angioinu]]. === L'amministrazione angioina === Benchì l’ambizione [[Angioini|angioine]] in [[Sicilia]] fussenu inibite da e numerose scunfitte militare, [[Carlu I d'Angiò|Carlu I]] circò di cunsulidà u so putere propriu in a parte cuntinintale di u regnu, tramettendu annantu à a precedente pulitica barunale [[guelfi|guelfa]] parte di e riforme chì ghjà u vechju Statu Svevu cuncretizava pè rinfurzà l’unità territuriale di u [[Meziornu (Italia)|Meziornu]]<ref>Floridi V., ''A furmazione di a rigione abruzzese è u so assettu territuriale frà u tardu periodu imperiale è u XII seculu'', Rivista di l’istitutu di Studii Abruzzesi, XIV 1976.</ref>. Da e prime invasione [[longubardi|longubarde]] bona parte di l’econumia di u regnu, in u [[principatu di Capua]], in [[Abruzzu]] è in u [[Contadu di u Molise]], era gistita da i [[benedettini|munasteri benedettini]] ([[San Clemente à Casauria|Casauria]], [[San Vincenzu à u Volturnu]], [[Santuariu di Montevergine|Montevergine]], [[Montecassinu]])<ref>[http://books.google.com/books?hl=it&id=kWBLAAAAMAAJ&dq=tosti+storia+della+badia+di+montecassino&printsec=frontcover&source=web&ots=vRzCa_grLG&sig=JbWz3ROFred9à0TLgl66RrumOFY#PRA8-PA375,M1 Tosti A/U., ''Storia di a Badia di Montecassinu'', I-IV, Roma, 1888-1890].</ref>, chì in molti casi avianu accrisciutu i so privilegii finu à diventà vere è proprie [[Terra di San Benedettu|signurie lucale]], à [[suvranità territuriale]] è in cuntrastu spessu incù i feudatari laici vicini.<ref>Dell'Omu M., ''Montecassinu un'abbazia in a storia'', Cinisellu Balsamu, Arti grafiche Amilcare Pizzi, 1999.</ref><ref>Wickham C., ''U prublemu di l’incastellamentu in l’Italia cintrale. L'esempiu di San Vincenzu à u Volturnu. Studii annantu à a sucità di l’Appennini di l’altu Medievu'', II, Firenza, 1985.</ref> L'invasione nurmana prima, e lotte frà l’[[antipapa Anacletu II]], sustinutu frà altri da i [[benedettini]], è u [[papa Innocenzu II]], è infine a nascita di u [[regnu di Sicilia]] minonu e base di a tradizione feudale benedettina. Dopu à u 1138, scunfittu Anacletu II, Innocenzu II è e dinastie nurmane sprunonu in l’[[Italia meridiunale]] u [[Ordine cistercense|monachesimu cistercense]]; molti munasteri benedettini fubbenu convertiti à a nova regula chì, limitendu l’accumulazione di bè materiale à e risorse necessarie pè a produzzione artigianale è agricula, pruibia a pussibilità per i novi cenobi di custituisce patrimonii è signurie feudale<ref>''Exordium parvum ordinis cistercensis'', cap. XVI.</ref>: u novu ordine investia cusì e risorse in riforme agrarie, artigianatu, meccanica è assistenza suciale, incù ''valetudinaria'' ([[spidale|spidale]]), [[farmacia|farmacie]] è chjese rurale. U monachesimu francese truvò tandu u sustegnu di i vechji [[nurmani|feudatari nurmani]], chì pobbenu cusì cuntrastà attivamente l’ambizione timpurale di u cleru lucale<ref>Mahn J.B., ''L'ordine Cistercense è u so guvernu da l'origine à a metà di u seculu XIII'', Parigi, 1951.</ref>: annantu à stu cumprumessu si innestò a pulitica di u novu suvranu [[Carlu I d'Angiò|Carlu I]]; quellu fundò di e so manu l’abbazie cistercense di [[Realvalle]] (''Vallis Regalis'')<ref>[http://www.cistercensi.info/abbazie/storia.asp?ab=1053&lin=it Qualchì nota annantu à Realvalle da u situ di i cistercensi].</ref> à [[Scafati]] è Santa Maria di a Vittoria à [[Scurcola Marsicana]]<ref>[http://www.cistercensi.info/abbazie/storia.asp?ab=565&lin=it Qualchì nota annantu à Santa Maria di a Vittoria da u situ di i cistercensi].</ref>, è favorì e filiazioni di e storiche abbazie di [[Abbazia di Santa Maria di a Sambucina|Sambucina]] ([[Calabria]]), Sagittariu ([[Basilicata]]), Sterpetu ([[Terra di Bari (geugrafia)|Terra di Bari]]), [[Ferraria]] ([[principatu di Capua]]), [[Abbazia di Santa Maria Arabona|Arabona]] ([[Abruzzu]]) è [[Casamari]] ([[Statu Puntificiu]]), diffundendu à u cuntempu u cultu di l’[[Assunzione di Maria]] in u [[Meziornu (Italia)|Meziornu]]. Cuncesse dinù nove cuntee è ducati à i militari francesi chì appughjonu a so cunquista di u napulitanu<ref name="Galasso92">Galasso G., ''Storia d'Italia'', vol 15, tomu I, [[Turinu]] [[1992]].</ref>. I principali centri munastichi di produzzione ecunomica eranu stati cusì svinculati da l’amministrazione di pussidimenti feudali è l’unità di u Statu, à quandu superata l’auturità pulitica benedettina, si fundava oramai annantu à l’antiche [[nurmani|baronie nurmane]] è annantu à l’assettu militare datendu da [[Federicu II di Svevia|Federicu II]]. [[Carlu I d'Angiò|Carlu I]] infatti cunsirvò l’antichi giustizierati federiciani, accriscendu u putere di i presidenti rispittivi: ogni pruvincia avia un giustiziere chì, oltre à esse à capu di un impurtante tribunale, incù duie corte, era ancu u vertice di a gistione di u lucale patrimoniu finanziariu è di l’amministrazione di u tisoru, ricavatu da e tassazione di l’''[[università di u Regnu|universitates]]''(cumuni). L'Abruzzu fù divisu in ''[[Abruzzu Citra|Aprutium citra (flumen Piscariae)]] ''è '' [[Abruzzu Ultra|Aprutium ultra (flumen Piscariae)]]''; molte di e cità [[Hohenstaufen|sveve]], cum'è [[Sulmona]], [[Manfredonia]] è [[Melfi]], persenu u so rollu cintrale in u regnu in favore di cità minore o antiche capilochi decaduti cum'è [[Sanseveru]], [[Chieti]] è [[L'Aquila]], mentre in i territorii chì eranu stati [[bizantini]] ([[Calabria]], [[Puglia]]) si cunsulidò l’assettu puliticu principiatu da a cunquista nurmana: l’amministrazione periferica, chì i [[grechi]] affidavanu à un sistemu capillare di cità è [[diocese]], trà u ''patrimonium publicum'' di i funziunarii bizantini è u ''p. Ecclesiae'' di i veschi, da ''[[Cassanu à u Joniu|Cassanum]]'' à ''[[Gerace]]'', da ''[[Barletta|Barolum]]'' à ''[[Brindisi|Brundisium]]'', fù sustituita definitivamente da l’ordine feudale di a nubiltà fondiaria. In u [[Meziornu (Italia)|Meziornu]] e sedii di i giustizieri ([[Salernu]], [[Cosenza]], [[Catanzaru]], [[Reggiu Calabria|Reggiu]], [[Tarantu]], [[Bari]], [[Sanseveru]], [[Chieti]], [[L’Aquila]] è [[Capua]]) o di impurtante [[arcidiocesi]] ([[Beneventu]] è ''[[Acerenza|Acheruntia]]''), più chì a nova [[Napuli|capitale]], firmonu l’unichi centri stati dutati di pesu puliticu o attività finanziarie, ecunomiche è culturale. [[File:Epir1252-1315.png|upright=1.4|left|thumb|A campagna di [[Carlu I d'Angiò|Carlu I]] in oriente è a nascita di u [[regnu d'Albania]] ([[Durazzu]]).]] Carlu perse però, pè alcuni pruvvidimenti puntifici, l’ultime [[regalia|regalie]] di u napulitanu, quale u drittu di u suvranu di numinà l’amministratori regi in e diocese incù sedii vacanti: tale privilegii finu à tandu in u [[Meziornu (Italia)|Meziornu]] eranu sopravvissuti à a [[papa Grigoriu VII|riforma greguriana]] chì stabiliscìa chì solu u puntefice duvia gode di a facultà di numinà è dipone veschi (''libertas Ecclesiae'')<ref>Galasso G., ''Storia d'Italia'', vol XV, Utet, Turinu, 1995.</ref>. U 7 di ghjinnaghju [[1285]] murì Carlu I d'Angiò è u succedette [[Carlu II d'Angiò|Carlu II]]. Incù l’ascesa à u tronu di Napuli di questu suvranu, a pulitica regia ebbe una svolta: da quellu mumentu, in seguitu à a guasi custante belligeranza trà i regni di Sicilia (Napuli) è di [[Regnu di Trinacria|Trinacria]] (Sicilia), a pulitica di a dinastia angioina si interissò soprattuttu di ottene un bonu cunsensu à l’internu di u Regnu. Infatti fubbenu da un latu aumintati i privilegii à a nubiltà feudale, indispinsevule à a causa di a guerra, ma da l’altru, guasi à vulè bilancià l’eseguì si di i putentati feudali, fubbenu accurdate da i suvrani à e cità, in gradi diversi à siconda di l’impurtanza chì elle avianu, nove libertà è autonumie. Queste oramai pudianu eleghje i ghjurati, vale à dì i ghjudici incù funzione amministrative è di cuntrollu è i sindaci, ripprisintanti di a pupulazione vicinu à u suvranu. Si vinì cusì à crià à Napuli è in altre rialità urbane di u Meziornu una criscente cunflittualità trà nubiltà citatina è u populu pussedente, à u quale successivamente u Rè [[Robertu d'Angiò|Robertu]] cuncesse a pussibilità di entre dirittamente in l’amministrazione di u Statu. Pè certi versi si vinì à crià, almenu in e principale cità di u Regnu una situazione rassomigliante à u cuntrastu esistente ancu in i cumuni è in e signurie di l’Italia centru-sittentriunale, ma a pace di u Rè servia da equilibratrice è a figura di u suvranu da arbitru, postu ch'è l’auturità di u Rè era quantunque indiscutibile. Si cunfigurò cusì un ghjocu di equilibriu trà cità è rialità rurale-feudale abilmente gistitu da a munarchia, chì sottu l’egida di [[Robertu d'Angiò]] ghjunse à regulamentà è traccià nettamente e sfere di influenza di nubiltà feudale, cità è demaniu regiu.<ref>Francu Franceschi, Ilaria Taddei, E cità Taliane in u Medievu, XII-XIV seculu, 2014, U Mulinu, Bulogna</ref> In [[Sicilia]] invece, à a morte di [[Petru III d'Aragona|Petru III]], rè d'Aragona è Sicilia, u duminiu annantu à l’isula fù trastagliatu da i so duie figlioli [[Alfonsu III d'Aragona|Alfonsu III]] è [[Ghjacumu II d'Aragona|Ghjacumu I di Sicilia]]. Questu ultimu firmò u [[Trattatu d'Anagni]] di u 12 di ghjugnu [[1295]], cedendu i dritti feudali annantu à a [[Sicilia]] à [[papa Bonifaziu VIII]]: u puntefice in cambiu cuncesse à Ghjacumu I a [[Corsica]] è a [[Sardegna]], cunferendu cusì a suvranità di a [[Sicilia]] à Carlu II di Napuli, erede di u titulu di ''rex Siciliae''da parte angioina. === Nascita di u regnu === U trattatu d'Anagni però ùn purtò à una pace durevule; quandu Ghjacumu I lasciò a Sicilia pè guvirnà l’[[Aragona]], u tronu palermitanu fù affidatu à u fratellu [[Federicu III d'Aragona|Federicu III]] chì guidò l’ennisima ribellione pè l’indipendenza di l’isula è fù poi incurunatu da [[Papa Bonifaziu VIII|Bonifaziu VIII]] ''[[rè di Sicilia]]'' (''[[Regnu di Trinacria|rex Trinacriae]]''). Federicu III però perse l’appoghju di parechji baroni siciliani; pè cunsirvà u titulu regale, pè a prima volta ricunnisciutu da a [[Santa Sede]], firmò incù [[Carlu di Valois]], chjamatu da [[Martinu IV]] à ristabilì l’ordine in Sicilia, a [[pace di Caltabellotta]] in u 1302. À a stipulazione di a Pace di Caltabellotta seguitò a divisione furmale di u regnu in dui parte: ''Regnum Siciliae citra Pharum'' (Regnu di Napuli) è ''Regnum Siciliae ultra Pharum'' (Regnu di Sicilia). Si cuncludia cusì definitivamente u longu periodu di e [[guerre di u Vespru]]. Fubbinu cusì furmalmente distinti da l'anticu [[Regnu di Sicilia]] nurmannu-svevu, u [[Regnu di Trinacria]], sottu u cuntrollu di l’Aragunesi incù a capitale [[Palermu]], è u ''Regnu di Sicilia oltre u fanale'' incù capitale [[Napuli]], sottu u cuntrollu di l’angiuini. Carlu II allora rinunciò à a ricunquista di Palermu è iniziò una vicata di interventi legislativi è territuriali pè adattà Napuli a u rollu di nova capitale di u Statu: allargò i muri d’accinta citadine, ridusse l’incalcata fiscale è ci installò a [[Gran Corte di a Vicaria]]. [[File:RogerdeFlor.jpg|thumb|[[Ruggeru da Fiore]], cunduttieru pugliese, fù unu di l’attori principali di i Vespri Siciliani|200px|left]] Ind’è u 1309 u figliu di Carlu II, [[Robertu d'Angiò]], vense incurunatu da [[Clemente V]] re di Napuli, torna però incù u titulu di ''rex Siciliae'', oltre chì di ''[[Regnu di Gerusalemme|rex Hierosolymae]]''. Incù istu suvranu a dinastia angiuinu-napuletana raghjunse u so apogeu. Rubertu d'Angiò, dettu "u Saviu" è "pacificatore d'Italia", rinfurzò l'egemunia di u Regnu di Napuli, punendu a [[Guelfi|lega Guelfa]] à l’ordini di ellu stessu è di u so reame, oppunendu si à e pretese imperiali di [[Arrigu VII di Lussemburgu|Arrigu VII]] è [[Ludovicu u Bavaru]] nant’à u restu di a penisula, riiscendu dinù, grazie à a so astuta è cauta pulitica, à diventà signoru di [[Genuva]]. In u 1313 riprese a guerra trà Angiuini è Aragunesi; l'annu successivu, u [[parlamentu sicilianu]], ùn rispettendu micca l'accordu parafatu incù a Pace di Caltabellotta, cunfirmava Federicu cun u titulu di rè di Sicilia è ùn micca più di Trinacria, è ricunnuscia cum’è erede di u regnu u figliolu Petru. Rubertu tentò a ricunquista di a Sicilia in seguitu à l'attaccu cunghjuntu di e forze imperiale è aragunese à u Regnu di Napuli è à a lega Guelfa. Sebbene e so truppe ghjunghjissinu à occupà è sacchighjà [[Palermu]], [[Trapani]] è [[Messina]], l'attu fù più punitivu chì di cuncreta cunquista, infatti u suvranu angiuinu ùn fù micca in gradu di prusegue in una longa guerra di frazu è fù custrettu a rinuncià. Sott’à a so guida l’attività cummerciale si intensifichetenu, fiurisceranu e loghje è e curpurazione, [[Napuli]] diventete a cità più vivace di u Bassu Medievu in Italia, grazie à l'effettu di l'attività mercantile intornu à u novu portu chì diventete forse u più muvimentatu di a penisula chì attirava in locu imprese cummerciale chjuche è grande, operente in u campu di i tissuti è di i drappi, di l’oreficerie è di e spezie.<ref> Marcello Orefice, Il Vecchio Maschio degli Angioini, 2008, Edizioni Scientifiche Italiane, Napuli</ref> Què fù dinù duvutu à a presenza di banchieri, cambiatori è assicuradori fiurentini, genuvesi, pisani è veneziani, disposti à assume si risichi assai grandi puru di assicurà si rapidi è cunsiderevuli prufitti muvimentendu l'ecunumia di una capitale sempre più cosmopolita.<ref> Marcello Orefice, Il Vecchio Maschio degli Angioini, 2008, Edizioni Scientifiche Italiane, Napuli </ref> Inoltre u suvranu, ind’è so custante funzione di arbitru trà nubiltà è populu grassu, ridusse u numeru di sedie nubiliare pè limità ne l'influenza à vantaghju di i populares.<ref>Franco Franceschi,Ilaria Taddei, Le città Italiane nel Medioevo,XII-XIV secolo, 2014, Edizione Il Mulino, Bologna</ref> [[File:Robert of Anjou.jpg|thumb|Rubertu u Saviu]] Ind’è sti anni a cità di Napuli rinfurzò u so pesu puliticu ind’à penisula, dinù cù u sviluppu di a propria vucazione umanistica. Rubertu d'Angiò era assai stimatu da l’intellettuali taliani di u so tempu cum’è u [[Giovanni Villani|Villani]], u [[Petrarca]], [[Boccacciu]] è [[Simone Martini]]. Propriu u [[Petrarca]] <nowiki/>volse da ellu esse interrugatu pè pudè cunsegue a gloria puetica è u definì "U Rè più saviu dopu [[Salomoni (Rè d'Israel)|Salomone]]". À u cuntrariu ùn gose mai di e simpatie di u filu-imperiale [[Dante Alighieri]] chì u definì "Re da sermone". U suvranu raccolse à Napuli in una scola, ùn interdettu micca à l’influenze di l'[[averruisimu]], un impurtante gruppu di [[Sculastica (filosufia)|teologhi sculastichi]]. Ellu affidete à [[Niculaiu Deoprepiu]] di [[Reggiu Calabria]] a traduzzione di l’opere di [[Aristotele]] è [[Galenu]] pè a bibliuteca di Napuli.<ref>Summonte G. A., Historia della Città e del Regno di Napoli</ref> Da a Calabria inoltre vensenu ind’à nova capitale [[Leonziu Pilatu]] è u [[basiliani|basilianu]] [[Barlaamu]] di [[Seminara]], celebre teologu chì affrontete in quelli anni in [[Italia]] e dispute duttrinale sorte attornu à u ''[[filioque]]'' è à u [[credu nicenu]]<ref>Barlaamu di Calabria, ''Contra latinos''</ref>: u monacu fù dinù in cuntattu incù [[Petrarca]], di chè fù maestru di [[lingua greca|grecu]], è [[Boccacciu]] chì u cunnuscete propriu à [[Napuli]]<ref>Boccacciu G., ''Genealogia deorum gentilium''</ref>. Impurtante dinù da u puntu di vista artisticu fù l'apertura di una scola giottesca è a presenza di [[Giotto]] in cità pè affriscà a Cappella Palatina ind’è u [[Maschio Angioino]] è numerosi palazzi nubiliari, inoltre sott’à Rubertu d'Angiò si diffuse u [[Stile Goticu|stile goticu]] in tuttu u Regnu, à Napuli u Rè edifichete a [[Basilica di Santa Chjara (Napuli)|Basilica di Santa Chjara]], sacrariu di a dinastia Angiuina. U Regnu di Napuli si distinse in quellu periudu pè una cultura tutalmente uriginale chì accustava à elementi tipicamente Italichi è Mediterranei dinù particularità di e corte di l'Auropa centrale, truvendu una sintesi trà u cultu di i valori cavallereschi, a [[Puesia truvadorica|puesia Pruvenzale]] è e currente artistiche, puetiche è i custumi tipicamente Italichi. === A pace trà angiuini è aragunesi === U rè Rubertu designete cum’è so erede u figliolu [[Carlu di Calabria]] ma dopu a morte di st'ultimu, u suvranu fù custrettu à lascià u tronu à a so giovana nipote, [[Ghjuvanna I di Napuli|Ghjuvanna d'Angiò]] figliola di Carlu. Intantu si raghjunse un primu accordu di pace trà Angiuini è Aragunesi, dettu a «[[Pace di Catania]]» l'8 di nuvembre 1347. Ma a guerra frà Sicilia è Napuli si seria chiusa sultantu u 20 di aostu 1372 dopu ben nuvanta anni, incù u [[Trattatu di Avignone]] firmatu da Ghjuvanna d'Angiò e [[Federicu IV d'Aragona]] cun l'accunsentu di [[Papa Gregoriu XI]]. U trattatu affirmava u ricunnuscimentu reciprocu di e munarchie è di i rispettivi territorii: Napuli à l’Angiuini è a Sicilia à l’Aragunesi, estendendu u ricunnuscimentu di i tituli reali dinù à e rispettive linee di successione. L'erede di Rubertu, Ghjuvanna I di Napuli, avia spusatu [[Andria d'Ungheria]], [[ducatu di Calabria|duca di Calabria]] è fratellu di u rè d'Ungheria [[Luigi d'Ungheria|Luigi I]], discendenti entrambi da l’angiuini partenupei ([[Carlu II di Napuli|Carlu II]]). In seguitu à un misteriosu cumplottu Andria fù uccisu. Pè vindicà ne a morte, u 3 di nuvembre 1347 u rè d'Ungheria scese in [[Italia]] incù l'intenzione di ditrunizà Ghjuvanna I di Napuli. Benchè u suvranu ungherese più volte avessi pretesu da a [[Santa Sede]] a dipusizione di Ghjuvanna I, u guvernu puntificiu, residente allora à [[Avignone]] è puliticamente ligatu à a dinastia francese, cunfirmete sempre u titulu di Ghjuvanna nonustante e spedizione militare chì u [[regnu d'Ungheria|rè d'Ungheria]] intraprese in [[Italia]]. A regina di Napuli, da a so parte, priva di una discendenza uterina, aduttete cum'è figliolu è erede à u tronu [[Carlu III di Napuli|Carlu di Durazzu]] (nipote di Luigi I d'Ungheria), finchè dinù Napuli ùn fù micca direttamente implicata ind’è i scontri pulitichi è dinastichi chì seguitetenu u [[Scismu d'Occidente]]: à corte è in cità si cuntrapposenu direttamente un partitu filufrancese è un partitu lucale, u primu schieratu à favore di l'[[antipapa Clemente VII]] è cumandatu da a regina Ghjuvanna I, u secondu à favore di u [[papa]] napuletanu [[Urbanu VI]] chì truvete u sustegnu di Carlu di Durazzu è di l'aristucrazia Napuletana. Ghjuvanna privò allora Carlu di Durazzu di i diritti di successione à favore di [[Luigi I d'Angiò]], fratellu di u [[rè di Francia]], incurunatu rè di Napuli (''rex Siciliae'') da Clemente VII in u 1381. Ellu, à a morte di Ghjuvanna I (uccisa pè ordine di u stessu Carlu di Durazzu in u Castellu di Muru Lucanu in u 1382), scese però inutilmente in Italia contr’à Carlu di Durazzu, è quì murì in u 1384. Carlu restò unicu suvranu, è lasciò Napuli à i figlioli [[Ladislau I di Napuli|Ladislau]] è [[Ghjuvanna II di Napuli|Ghjuvanna]] pè rende si quindi in [[Ungheria]] à rivendicà ne u tronu: ind’è regnu transalpinu fù assassinatu in un cumplottu. [[File:Kingdom of hungary europe.png|thumb|In verde u [[Regnu d'Ungheria]]|200px|left]] Prima chì i dui eredi Ladislau è Ghjuvanna raghjunsenu a maturità, a cità campana cadì in pusessu di u figliolu di Luigi I d'Angiò, [[Luigi II d'Angiò|Luigi II]], incurunatu rè da Clemente VII u 1º di nuvembre 1389. A nubiltà lucale aversò u novu suvranu è in u 1399 Ladislau I pobbe rivendicà militarmente i so diritti nant’à u tronu scunfighjendu u rè francese. U novu rè sappe risturà l'egemunia napuletana ind’è l'[[Italia meridiunale]] intervenendu direttamente ind’è i cunflitti di tutta a penisula: in u 1408, chjamatu da [[papa Innocenzu VII]] pè arrichetà e rivolte ghibelline in a capitale puntificia, occupava bona parte di u [[Laziu]] è di l'[[Umbria]] ottenendu l'amministrazione di a pruvincia di ''[[Campagna è Marittima]]'', è occupendu poi [[Roma]] è [[Perugia]] sott’à u puntificatu di [[Gregoriu XII]]. In u 1414, dopu avè scunfittu definitivamente Luigi II d'Angiò, ultimu suvranu in testa di una lega organizata da l'[[antipapa Lisandru V]] è cerchendu di arginà l'espansiunismu partenupeu, u rè di Napuli arrivò à e porte di [[Fiurenza]]. Incù a so morte tuttavia ùn vi fubbenu micca successori à cuntinuà e so imprese è e cunfine di u regnu turnetenu ind’è u perimetru storicu; a surella di Ladislao però, Ghjuvanna II di Napuli, à a fine di u [[scismu d'Occidente]], ottense u ricunnuscimentu definitivu da a [[Santa Sede]] di u titulu reale pè a so famiglia. Succeduta à Ladislao in u 1414 a surella Ghjuvanna, u 10 di aostu 1415 si maritò [[Ghjacumu II di Burbone-La Marche|Ghjacumu II di Burbone]]: dopu chì u maritu tentò di piglià persunalmente u titulu reale, una rivolta in u 1418 u custrinse à turnà in [[Francia]] indù si ritirò in un munasteru [[francescani|francescanu]]. Ghjuvanna in u 1419 era a sola regina, ma e mire espansiunistiche ind’è u napuletanu di l’angiuini di Francia ùn cessetenu micca. [[Papa Martinu V]] chjamò in [[Italia]] [[Luigi III d'Angiò]] contr’à Ghjuvanna chì nun vulia micca ricunnosce i diritti fiscali di u Statu Pontificiu nant’à u regnu di Napuli. A minaccia francese perciò avvicinò u regnu di Napoli à a corte aragunese, tantu chì a regina aduttò [[Alfonsu V d'Aragona]] cum’è u so figliolu è erede finchè Napuli fù sott’à l'assediu da e truppe di Luigi III. Quandu l’aragunesi liberetenu a cità in u 1423, occupendu u regnu è scunghjurendu a minaccia francese, i raporti incù a corte lucale ùn fubbenu micca facili, tantu chì Ghjuvanna, cacciatu Alfonsu V, à a so morte lasciò u regnu in eredità à [[Rinatu d'Angiò]], fratellu di Luigi III. == Periodu di a dinastia aragunese == [[File:Imperi de la Corona d'Aragó.png|thumb|A Curona d'Aragona in u 1443|200px|left]] Incù a morte senza eredi di Ghjuvanna II di Napuli u territoriu di u regnu di Napuli fù trastagliatu da [[Rinatu d'Angiò]], chì ne rivendicava a suvranità in quantu fratellu di Luigi I d'Angiò, figliolu aduttivu di a regina di Napuli Ghjuvanna II di Napuli, è Alfonsu V d'Aragona [[regnu di Trinacria|rè di Trinacria]], [[Sardegna]] è [[Aragona]], precedente figliolu aduttivu poi ripudiatu di a stessa regina. A guerra chì ne scaturì cuinvolse l’interessi di l’altri stati di a penisula, frà chè a signuria di [[Milanu]] di Filippu Maria Visconti, chì intervense in un primu mumentu in favore di l’angiuini ([[battaglia di Ponza]]), poi definitivamente cù l’Aragunesi. In u 1442 Alfonsu V cunquistò Napuli<ref>L'assediu finale à a cità iniziò u 10 nuvembre 1441 è si cuncluse incù a so cunquista u 2 di ghjugnu 1442. Alfonsu fece u so ingressu officiale in cità u 26 di ferraghju 1443.</ref> è ne assunse a curona (Alfonsu I di Napuli), riunifichendu u territoriu di l'anticu Statu svevu-nurmannu sott’à a so regenza incù u titulu di ''rex Utriusque Siciliae'', installendu a capitale ind’a cità campana è impunendu si, nun sultantu militarmente, ind’è u cuntestu puliticu talianu. In u 1447 po, Filippu Maria Visconti designò Alfonsu erede à u [[ducatu di Milanu]], arricchendu furmalmente u patrimoniu di a [[Curona d'Aragona|curona aragunese]]. A nubiltà di a cità lumbarda però, temendu l'annessione à u regnu di Napuli, pruclamò Milanu libera cumuna è instaurendu l'[[Aurea Republica Ambrusiana]]; e cunseguente rivendicazione aragunese è napuletane fùbbenu cuntrastate da a [[Francia]], chì in u 1450 dete u sustegnu puliticu à [[Francescu Sforza]] pè impatrunissi militarmente di Milanu è di u ducatu. L'espansiunisimu [[imperu ottumanu|ottumanu]], chì minacciava i cunfini di u regnu di Napuli, impedì à i napuletani l'interventu contru à Milanu, è [[papa Niccolò V]] inizialmente ricunnuscì u Sforza cum’è duca di Milanu, po riiscì à interessà Alfonsu d'Aragona ind’è a [[lega Italica (1454)|lega italica]], un'allianza chì ghjuvava à cunsulidà u novu urdinamentu territuriale di a penisula. === A pulitica interna di Alfonsu I: umanismu è centralismu === [[File:Pisanello - Codex Vallardi 2307.jpg|thumb|Alfonsu u Magnanimu in un [[disegni di Pisanellu|disegnu di Pisanellu]]|200px|right]] A corte di Napuli ind’è st'epuca fù una di e più raffinate è aperte à e nuvità culturale di u Rinascimentu: eranu ospiti di Alfonsu [[Lurenzu Valla]], chì propriu durante u sughjornu partenupeu dinunziò u falzu storicu di a [[dunazione di Custantinu]], l'umanistu [[Antone Beccadelli]] è u [[bizantinu|grecu]] [[Emanuele Crisolora]]. À Alfonsu si deve dinù a ricustruzzione di [[Castel Novu]]. L'urdinamentu amministrativu di u regnu rimase grossu modu quellu di l'età angiuina: fubbenu ridimensiunati però i puteri di l’antichi ghjustizierati ([[Abruzzu Ultra]] è [[Abruzzu Citra|Citra]], [[Cuntadu di Mulise]], [[Terra di Lavoru]], [[Capitanata]], [[Principatu Ultra]] è [[Principatu Citra|Citra]], [[Basilicata]], [[Terra di Bari (territoriu storicu)|Terra di Bari]], [[Terra d'Otrantu]], [[Calabria Ultra]] è [[Calabria Citra|Citra]]), chì cunservetenu funzione prevalentemente pulitiche è militare. L'amministrazione di a ghjustizia fù invece cunferita in u 1443 à e corte barunale, in u tentativu di ricunduce l’antiche ghjerarchie feudale ind’è l'organismi burocratichi di u Statu centrale. Si cunsidera un altru impurtante passu versu l’ottenimentu di l'unità territuriale in u regnu di Napuli a pulitica di u rè, dedicata à stimulà pasturizia è muntera: in u 1447 Alfonsu I appruvete una vicata di lege, trà cui l'impusizione à i pastori abruzzesi è mulisani di invernà ind’è e cunfine napuletane, in u [[Tavoliere delle Puglie|Tavoliere]], indù assai di i terreni cultivati fubbenu trasfurmati dinù furzatamente in pascure. Istituì inoltre, cù a sede prima à [[Lucera]] è poi à [[Foggia]], a ''Dogana della mena delle pecore in Puglia'' (Dugana di a cunduzzione di e pecure in Puglia) è l'impurtantissima rete di i ''tratturi'' (stradotti) chì da l'[[Abruzzu]] (chì da u 1532 ebbe avutu u so distaccamentu di a Dugana, a ''Doganella d'Abruzzo'') cunducianu à a [[Capitanata]]. Queste dispusizione risullevetenu l'ecunumia di e cità interne frà [[L'Acula]] è a [[Puglia]]: e risorse ecunomiche ligate à a pasturizia migratoria di l'Appenninu abruzzese un tempu si spargulianu ind’è u [[Statu Puntificiu]], indù fin’allora avianu invernatu e grege<ref>Marino J.A., ''L'ecunumia pasturale ind’è u Regnu di Napuli'', [[Napuli]] 1992</ref>. Cun e dispusizione aragunese l’attività ligate à a muntera implicò, prevalentemente ind’è e cunfine naziunale, l’attività artigianale lucale, i mercati à bestie trà [[Lancianu]], [[Castel di Sangru]], [[Campubassu]], [[Isernia]], [[Buianu]], [[Agnone]], [[Larinu]] finu à u Tavoliere di e Puglie, è a struttura burocratica sorta attorn’à a dugana, predisposta à a manutenzione di i stradotti è à a tutela ghjuridica di i pastori, diventò, nant’à u mudellu di u ''Concejo de la Mesta'' castiglianu, a prima basa pupulare di u Statu centrale mudernu ind’è u regnu di Napuli<ref>Franciosa L., ''La transumanza nell'Appennino Meridionale'' (A muntera ind’è l’Appenninu Meridiunale), [[Napuli]] 1992</ref>. In misura minò u stessu fenomenu si verificò frà a [[Basilicata]] è a Terra d'Otrantu è e cità (Venosa, Ferrandina, [[Matera]]) ligate à a muntera versu u [[Metapontu]]. À a so morte (1458) Alfonsu spartì novamente e curone lascendu u Regnu di Napuli à u so figliolu illeghjittimu [[Ferdinandu I di Napuli|Ferdinandu]] (leghjittimatu da [[papa Eugeniu IV]] è numinatu duca di [[Calabria]]), mentre tutti l’altri tituli di a curona d'Aragona, acchjusu u regnu di Sicilia, andonu à so fratellu [[Ghjuvanni II di Aragona|Ghjuvanni]]. === Don Ferrante === [[File:Castello Aragonese dalla Torre di Guevara.jpg|thumb|[[Ischia (isula)|Ischia]], castellu aragunese|200px|alt=]] Dunque rè [[Alfonso V di Aragona|Alfonsu]] lasciò un regnu perfettamente inseritu ind’è e pulitiche taliane. A successione di u figliolu [[Ferdinandu I di Napuli]], dettu ''Don Ferrante'', fù sustenuta da u stessu Francescu Sforza; i dui novi suvrani inseme intervensenu ind’à [[republica di Fiurenza]] è scunfissenu e truppe di u cunduttieru Bartulumeu Colleoni chì insidiavanu i puteri lucali; in u 1478 e truppe napuletane intervensenu novamente in [[Toscana]] pè arginà e cunsequenze di a [[cunghjura di i Pazzi]], è po in Val Padana in u 1484, alliate incù Fiurenza è Milanu, pè impone à [[republica di Venezia|Venezia]] a pace di Bagnolu. [[File:Miglionico castello4.jpg|thumb|[[Castellu di u Malcunsigliu]] di [[Miglionicu]], indù avvense a [[cunghjura di i baroni]]]] [[File:Maestro del senofonte hamilton, trionfo di re ferdinando d'aragona, berlino kupferstichkabinett, senofonte, ciropedia, inv. 78c 24 f 1v.jpg|thumb|Trionfu di rè Ferdinandu|200px|alt=]] U putere di Ferrante però, durante a so regenza, risicò seriamente di esse minacciatu da a nubiltà campana; in u 1485 trà a [[Basilicata]] è [[Salernu]], [[Francescu Coppola]] ''conte di [[Sarnu]]'' è [[Antonellu Sanseverino]] ''principe di Salernu'', incù l'arripoghju di u [[Statu Puntificiu]] è di a [[republica di Venezia]], fubbenu l’instigadori di una rivolta incù ambizione guelfe è rivendicazione feudale angiuine contr’à u guvernu aragunese chì, centralizendu u putere à [[Napuli]], minacciava a nubiltà rurale. A rivolta hè cunnusciuta cum’è ''cunghjura di i baroni'', chì fù organizata ind’è u [[castellu di u Malcunsigliu]] di [[Miglionicu]] è fù sopraffatta in u 1487 grazie à l'interventu di u ducatu di Milanu è di a republica di Fiurenza. Pè un breve periudu a cità di l'[[L'Acula|Acula]] passò à u Statu Puntificiu.<ref>Porzio C., ''La cunghjura di i Baroni di u regnu di Napuli contr’à u rè Ferdinandu I'', Osanna Ed., [[Venosa]] ([[Pruvincia di Putenza|PZ]]) 1989</ref> Un'altra cunghjura filoangiuina parallela, trà [[Abruzzu]] è [[Terra di Lavoru]], fù guidata da [[Ghjuvanni di a Rovere]] ind’è u [[ducatu di Sora]], terminata cù l'interventu mediatore di [[papa Alessandru VI]]. Nonostante i scunvulgimenti pulitichi, Ferrante cuntinuò ind’à capitale [[Napuli]] u mecenatu di u patre Alfonsu: in u 1458 sustense a fundazione di l'[[Accademia Puntaniana]], ingrandò i mura citadine è custruse [[Porta Capuana]]. In u 1465 a cità ospitò l'[[umanisimu|umanistu]] [[bizantini|grecu]] [[Custantinu Lascaris]] è u [[ghjuristu]] [[Antone D'Alessandro]], è ancu in u restu di u regnu [[Francescu Filelfo]], [[Ghjuvanni Bessarione]]<ref>Giannetti A., ''A riorganizazione spaziale di u Regnu di Napuli'', in ''Storia d'Italia'', Einaudi ed., Turinu-Milanu 2006, vol XXVI</ref>. À a corte di i figlioli di Ferdinandu l’avantaghji umanisti presenu però un caratteru assai più puliticu, decretendu frà l’altre cose l'aduzzione definitiva di u [[Dialettu tuscanu|tuscanu]] cum’è lingua litteraria dinù à Napuli: hè di a seconda metà di u XV seculu l'antolugia di rime nota cum’è ''[[Racolta aragunese]]'', chè [[Lurenzu de' Medici]] inviò à u [[rè di Napuli]] [[Federicu I di Napuli|Federicu I]], in cui si prupunia à a corte partenupea u fiurentinu cum’è mudellu di vulgaru illustru, di par dignità litteraria incù u [[lingua latina|latinu]]. L’intellettuali napuletani accolsenu u prugrammu culturale mediceu, riinterpretendu in modu originale i stereotipi di a tradizione tuscana. Nant’à l'esempiu di u [[Boccacciu]], [[Masucciu Salernitano]] digià avia stesu, attornu à a metà di u Quattrucentu, una racolta di nuvelle in cui e truvate satiriche fubbenu purtate à esiti estremi, cù invettive contru à e donne è e ghjerarchie ecclesiastiche, tantu chè a so opera fù inserita ind’è l'[[Indice di i libri pruibiti]] da l'[[Inquisizione]]. Un veru è propriu canone letterariu fù inauguratu invece da [[Jacopo Sannazaro]] chì, in u so ''[[prosimetrum]]'' ''[[Arcadia (puema)|Arcadia]]'', pè a prima volta espose in vulgare è in prosa i [[topos|topoi]] pasturali è [[mitu|mitichi]] di a [[puesia bucolica]] [[Publiu Virgiliu Marone|virgiliana]] è [[Teocritu|teocritea]], anticipendu di seculi a tendenza di u rumanzu mudernu è cuntempuraneu à aduttà cum’è riferimentu pueticu un sustratu mitologicu-esutericu. L'ispirazione bucolica di Sannazaro si caratterizò dinù cum’è contrapesu à i stereotipi curtighjani di i petrarchisti, di i pruvenzali è siciliani, o di u [[Dolce stil novu|stilnovismu]]; è in u ritornu à una puetica pasturale si leghje una chjara cuntrappusizione umanistica è filologica di a mitolugia classica à l’icone feminile di i pueti tuscani, frà cui [[Dante Alighieri|Dante]] è [[Petrarca]], chì allusivamente esprimianu e tendenze pulitiche è suciale di e cumune è di e [[Feudalisimu|signurie]] d'[[Italia]]. Sannazaro po fù dinù mudellu è ispirazione pè i pueti di l'Accademia di l'Arcadia, chì propriu da u so rumanzu presenu u nome di a so scola litteraria.<ref>Corti M., ''Rivuluzione è reazzione stilistica in u Sannazaro'', in ''Metode è fantasmi'', Feltrinelli ed., [[Milanu]] 1969.</ref> [[File:Pontanus.JPG|thumb|[[Ghjuvanni Pontano]], unu di i massimi espunenti di l'umanismu rinascimentale]] [[File:Tavola Strozzi - Napoli.jpg|thumb|upright=1.6|Napuli in u Quattrucentu (Tavula Strozzi)|right]] Digià da a prima grande epidemia di [[Pesta nera|pesta]] (XIV seculu) chì interessò l'[[Europa]], e cità è l'ecunumia di u [[Meziornu (Italia)|Meziornu]] estremu fubbenu pisantemente culpite, tantu da rende quellu territoriu, chì da a prima [[Magna Grecia|culunizazione greca]] era restatu pè seculi unu di i più pruduttivi di u [[Mediterraniu]], una vasta campagna spupulata. I territorii custieri piani (pianura di u Metapontu, piana di Sibari, Piana di Sant'Eufemia), oramai abbandunati, eranu diventati padule è infestati da u paludismu, à l’eccezzione di a piana di Seminara, indù a pruduzzione agricula accantu à quella di a [[seta]] sustenia una debule attività ecunomica ligata à a cità di [[Reggiu Calabria|Reggiu]]. In u 1444 [[Isabella di Chiarumonte]] spusò Don Ferrante è purtò in dota à a curona napuletana u [[principatu di Tarantu]], chì à a morte di a regina in u 1465 fù suppressu è unitu definitivamente à u regnu. In u 1458 arrivò ind’è u Meziornu d’Italia u cumbattente albanese [[Ghjorghju Castriota Scanderbeg]] pè sustene u rè Don Ferrante contr’à a rivolta di i baroni. Digià precedentemente u Scanderbeg vense à sustegnu di a curona aragunese à [[Napuli]] sott’à u regnu di [[Alfonsu I di Napuli|Alfonsu I]]. U cunduttieru albanese ottense in [[Italia]] una vicata di tituli nubiliari, è i pusessi feudali annessati, chì fubbenu rifugiu pè e prime cumunità di [[Arbereshe|arbereschi]]: l’albanesi, spatriati in seguitu à a scunfitta da parte di [[Magumetu II]] di u partitu cristianu ind’è i [[Balcani]], si installonu in zone di u [[Mulise]] è di a [[Calabria]], sin da allora spupulate. Una ripresa di l’attività ecunomiche in Puglia turnò incù a cuncessione di u [[ducatu di Bari]] à Sforza Maria Sforza, figliolu di Francescu Maria Sforza duca di Milanu, offerta da Don Ferrante pè cunfirmà l'allianza frà [[Napuli]] è a città lumbarda.<ref>Autori varii, Enciclopedia Zanichelli 2000</ref> Succedutu [[Ludovicu u Moru]] à Sforza Maria, i sfurzeschi trascuronu i territorii pugliesi in favore di a [[Lumbardia]], finchè u Moru li cedete à [[Isabella d'Aragona (1470-1524)|Isabella d'Aragona]], erede leghjittima à a regenza di Milanu, in cambiu di u ducatu lumbardu. A nova duchessa in Puglia iniziò una pulitica di migliuramentu urbanisticu di a cità, à a quale seguitò una legera ripresa ecunomica durata finu à u guvernu di a figliola [[Bona Sforza]] è à a successione à u titulu reale di [[Napuli]] di [[Carlu V]]. In u 1542 u vicirè [[Don Pedro di Toledo|Pedro di Toledo]] emise u decretu di espulsione pè l’[[ebrei]] da u regnu di Napuli. L’ultime cumunità chì digià da a [[diaspora ebraica|grande diaspora]] di u II seculu si eranu installate frà [[Brindisi]] è [[Roma]] sparinu da e realtà urbane in cui avianu truvatu accuglienza. Ind’è porti di a costa pugliese è ind’è e principale cità di a Calabria, è dinù incù alcune debule presenze in a [[Terra di Lavoru]], dopu a crisa di l'ecunumia cenubitica di u XVI seculu, l’ebrei eranu l'unica fonte efficace di l’attività finanziarie è cummerciale: oltre à u privilegiu esclusivu, accurdatu da l’amministrazione lucale, di esercità l’imprestitu di denaru, e so cumunità gestivanu impurtanti settori di u cummerciu di a seta, relittu di quellu sistemu ecunomicu di u mediterraniu chì in u [[Meziornu (Italia)|Meziornu]] sopravvisse à l’[[invasione barbare]] è à u [[feudalisimu]]<ref>[http://www.morasha.it/tesi/gnlo/index.html Gianolio E., ''L’ebrei à Trani è in Puglia in u [[medievu]]'']</ref><ref> [http://www.comune.fondi.lt.it/portalefondi/turismo/giudea.html|titulu=A Giudecca di Fondi in Terra di Lavoru]</ref>. == L’invasione francese è l'iniziu di u vicireame spagnolu == [[File:Fornovo-battle-Vaticano.jpg|thumb|A battaglia di Fornovo inde e gallerie vaticane|200px|left]] À Don Ferrante successe u primunatu [[Alfonsu II di Napuli|Alfonsu II]] in u 1494. In u stessu annu [[Carlu VIII di Francia]] scese in Italia à scunvoglie u dilicatu equilibriu puliticu chì e cità di a penisula avianu raghjuntu ind’è l’anni precedenti. L'occasione cuncernete direttamente u regnu di Napuli: Carlu VIII s’avantava di una luntana parentella cù l’angiuini rè di Napuli (a mammona paterna era a figliola di Luigi II d'Angiò chì tentò di suttrae u tronu partenupeu à Carlu III di Napuli è à Ladislau I di Napuli), sufficente pè pudè rivendicà u titulu reale. Incù a [[Francia]] prese pusizione dinù u ducatu di Milanu: [[Ludovicu Sforza]], dettu u Moru, avia spussessatu l’eredi leghjittimi di u ducatu [[Gian Galeazzu Sforza]] è so moglia [[Isabella d'Aragona (1470-1524)|Isabella d'Aragona]], figlia di Alfonsu II, sposi ind’è u matrimoniu cun u quale Milanu avia sugellatu l'allianza incù a curona aragunese. U novu duca di Milanu ùn si oppose micca à Carlu VIII, chì si resse contr’à u regnu aragunese; evitendu a resistenza di [[Fiurenza]], u rè francese occupò in tredici ghjorni a [[Campania]] è pocu dopu intrì in [[Napuli]]: tutte e pruvince si sottumessenu à u novu suvranu d'oltre alpa, salvu chì e cità di [[Gaeta]], [[Tropea]], [[Amantea]] è [[Reggiu Calabria|Reggiu]]. L’aragunesi si rifugionu in [[Sicilia]] è cerconu u sustegnu di [[Ferdinandu II d'Aragona|Ferdinandu u Catolicu]], chì inviò un cuntingente di truppe cumandate da [[Gonzalo Fernández de Córdoba]] chì impegnonu in battaglia in Calabria a furmazione francese. L'espansionismu francese spalluccò però dinù u [[papa Lisandru VI]] è [[Massimilianu I d'Asburgu|Massimilianu d'Asburgu]] à custituì una Lega contr’à Carlu VIII, pè cumbatte lu è infine scunfighje lu ind’à battaglia di Fornovo: à a fine di u cunflittu a [[Spagna]] occupò a Calabria, mentre a [[republica di Venezia]] acquistava i porti principali di a costa pugliese ([[Manfredonia]], [[Trani]], [[Mola di Bari|Mola]], [[Monopuli (Italia)|Monopuli]], [[Brindisi]], [[Otrantu]], [[Pulignanu à Mare|Pulignanu]] è [[Gallipuli (Italia)|Gallipuli]]). Alfonsu II morse durante l’operazione militare, in u 1495, è [[Ferdinandu II di Napuli|Ferrandinu]] ereditò u tronu, ma li sopravvivì un solu annu senza lascià eredi, tuttavia riiscendu à ricustituì rapidamente una nova armata napuletana chì à u gridu di ''Ferro! Ferro! ''(chì deriva da u ''desperta ferro'' di l’almogàver) scacciò i francesi di Carlu VIII da u Regnu di Napuli.<ref>Croce B., Storie è legende napulitane</ref> [[File:Vittore carpaccio, ritratto di cavaliere, 1510.jpg|thumb|''[[Ritrattu di cavaliere]]'', si presume chè u cavaliere ritrattu possa esse Ferrandinu]] [[File:Battle of Garigliano (1503) 01.jpg|thumb|A battaglia di u [[Gariglianu]] di u 1503|left]] In u 1496 diventò rè u figliolu di Don Ferrante è fratellu di Alfonsu II, [[Federicu I di Napuli|Federicu I]], chì duvete novamente affruntà l’ambizione francese nant’à Napuli. [[Luigi XII]] duca d'[[Orléans]] avia ereditatu u [[regnu di Francia]] dopu a morte di Carlu VIII; avendu u rè d'Aragona Ferdinandu u Catolicu ereditatu u tronu di [[Castiglia]] stipulò un accordu (Trattatu di Granada, nuvembre 1500) cun i suvrani francesi pretendenti u tronu di Napuli, pè scumpartissi l'[[Italia]] è spussessà l’ultimi aragunesi ind’a penisula. Luigi XII occupò u Ducatu di Milanu, duve catturò [[Ludovico Sforza]], è, d'accordu cun Ferdinandu u Cattolicu, si mosse contr’à Federicu I di Napuli. L'accordu frà francesi è spagnoli avia previstu u scumpartimentu di u Regnu di Napuli frà e dui curone: à u suvranu francese, [[Abruzzu]] è [[Terra di Lavoru]], è ancu u titulu di ''rex Hierosolymae'' è, pè a prima volta, di ''rex Neapolis''; à u suvranu aragunese, [[Puglia]] è [[Calabria]] cun i tituli ducali annessi. Incù tale trattatu l'11 nuvembre di u 1500 u titulu di ''rex Siciliae'' fù dichjaratu decadutu da u papa Lissandru VI è unitu à a Curona d'Aragona<ref>Guicciardini F., ''Storia d'Italia'', V</ref>. In u mese d'aostu di u 1501 i Francesi intrinu à Napuli; Federicu I di Napuli si rifugiò à [[Ischia (isula)|Ischia]] è, infine, cedete a propria suvranità à u rè di Francia in scambiu di alcuni feudi inde l'[[Angiò]]. Nonustante l'occupazione di u regnu fusse riisciuta cun successu pè entrambi, i dui rè ùn si trovanu micca cuncordi cum’è effettuà u trattatu di scumpartimentu di u regnu: fermonu indefinite e sorte di a [[Capitanata]] è di u [[Cuntadu di Mulise]], nant’à i cui territorii sia francesi chì spagnoli rivendicavanu a suvranità. Ereditatu u [[regnu di Castiglia]] da [[Filippu I di Castiglia|Filippu u Bellu]], u novu rè spagnolu cercò un secondu accordu, incù Luigi XII, pè cui i tituli di rè di Napuli è duca di Puglia è Calabria serianu andati à a figliola di Luigi, [[Claudia di Francia|Claudia]], è à [[Carlu V d'Asburgu|Carlu d'Asburgu]], u so prumessu sposu (1502). E truppe spagnole chì occupavanu a Calabria è a Puglia, cumandate da Gonzalo Fernández de Córdoba è fedele à Ferdinandu u Catolicu, ùn rispettonu però i novi accordi è caccionu da u Meziornu d’Italia i francesi, à cui fermò a sola [[Gaeta]] fin’à a so definitiva scunfitta ind’a battaglia di u Gariglianu in u dicembre 1503. I trattati di pace chì seguitetenu ùn fubbenu mai definitivi, tuttavia si cuncurdò almenu chè u titulu di ''rè di Napuli'' appartenesse à Carlu d'Asburgu è à a prumessa sposa Claudia. Ferdinandu u Catolicu però cuntinuò à pussede u regnu cunsiderendu si erede leghjittimu di u ziu [[Alfonsu I di Napuli]] è di l’antica curona aragunese di Sicilia (''regnum Utriusque Siciliae''). === I vicirè spagnoli === [[File:Manifesto disfida di barletta.jpg|thumb|Manifestu cummemurativu di a [[Disfida di Barletta]]|200px|right]] A casa reale aragunese diventata indigena in [[Italia]] si era estinta incù Federicu I è u regnu di Napuli cadì sott’à u cuntrollu di i reali di Spagna chì a guvernonu mediante alcuni [[vicirè]]. U meziornu d'Italia fermò u pussessu direttu di i suvrani iberichi fin’à a fine di a Guerra di successione spagnola (1713). A nova struttura amministrativa, benchì fortemente centralizata, si sustinia nant’a l’anticu sistemu feudale: i baroni ebbenu modu cusì di rinfurzà a propria auturità è i privilegii fundiari, mentre u cleru vidì accresce u propriu putere puliticu è murale. L’organi amministrativi più impurtanti avianu sede à Napuli è eranu u Cunsigliu Cullaterale, tutaru à u Cunsigliu d'Aragona, organu supremu ind’è l'eserciziu di e funzione ghjuridiche (cumpostu da u vicirè è da trè ghjurecunsulti), a Camera di a Sommaria, u Tribunale di a Vicaria è u Tribunale di u Sacru Cunsigliu Reale. ==Note== <references/> [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Regnu di Napuli]] 31fh9ia0lzd94lxy5x44q1wfdcxaukp Categoria:Regnu di Napuli 14 19878 356598 2017-02-26T15:44:06Z Comino 9332 Pagina nova: [[Categoria:Storia]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Storia]] rgq4ps05oycm4d5jg8qv0nubdcrxqzi Categoria:Pruvincie cilene 14 19880 356649 2017-03-09T04:36:26Z 181.73.21.126 Pagina nova: [[Categoria:Cile]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cile]] 2dvw9bprhbym4mqhb15siz5fo4z0wri Referendum facultativu 0 19881 356677 356676 2017-03-09T20:17:26Z 90.37.44.156 /* Funziunamentu */ wikitext text/x-wiki U '''referendum facultativu''' hè un miccanismu di a dimucrazia diretta in [[Svizzara]] è in u [[Liechtenstein]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Storia == A maiò parti di i cantoni campagnoli pratichighjani dapoi assà à longu certi formi di [[dimucrazia diretta]], com'è a [[Landsgemeinde]] glarunesa chì esisti omancu dapoi [[1275]] ed hè praticata ancu oghji<ref>Da [http://www.landsgemeinde.gl.ch/ Glarner Landsgemeinde 2009]</ref>. Hè mentri i cambiamenti maiò pulitichi suvitendu a [[Rivuluzioni francesa]]<ref>[http://www.swissworld.org/fr/storia/le_xviiie_siecle/linvasion_francaise/ L'invasioni francesa]</ref> è l'[[attu di midiazioni]] chì nasciarani dinò in iSvizzara l'aspirazioni à più di libartà, in particulari à traversu à a " sucità svizzara " po' in u periodu chjamatu " rigenerazioni " chì suvitò a rivuluzioni francesa di 1830<ref>[http://www.swissworld.org/fr/storia/letat_federal/la_regeneration_1830_1848/ A rigenerazioni]</ref>. A [[Custituzioni di a Svizzara#Custituzioni di 1848|custituzioni di u 1848]], instaurata da i muvimenti radicali dopu à a guerra civili di u [[Sonderbund]], prividia un puteri riprisintativu è dicentralizatu chì ùn cunvinciti ch'è in parti i partiti vinti<ref>DHS|9811|Custituzioni federali|autori=Andreas Kley|data=6 di dicembri di u 2006</ref>. Ed hè in u 1874, à u mumentu di a prima rivisioni di a Custituzioni, ch'iddu fù aghjuntu u drittu di referendum facultativu chì parmittia à a pupulazioni di cuntrà u puteri puliticu in piazza<ref>[http://www.swissworld.org/fr/storia/letat_federal/la_constitution_de_1874/ A rivisioni di a Custituzioni Federali di 1874 è a dimucrazia diretta]</ref>. == Funziunamentu == [[Image:Abstimmungszettel Personenfreizügigkeit 2009.jpg|thumb|right|300px|Un bullitinu di votu svizzaru in u 2009]] In Svizzara, l'intruduzioni è a rivisioni di a [[leghji]] federali à u sensu furmali sò suttumissi à u referendum facultativu. Quandu una leghji nova o una leghji rivisata hè publicata in a ''[[Cascia federali]]'', ogni citatinu uppostu à a so intrata in vigori disponi d'un cumportu di centu ghjorna par racodda 50000 firmi di citatini svizzari<ref> [http://www.admin.ch/ch/f/rs/101/hà141.html Articulu 141 di a Custituzioni Svizzara]</ref>. In casu mai, a leghji divarà essa suttumissa à u referendum è ùn intrarà in vigori ch'è s'è a maiuranza di i vutanti si prununcia di manera favurevuli<ref>[http://www.admin.ch/ch/f/rs/101/hà142.html Articulu 142 di a Custituzioni Svizzara]</ref>. A leghji devi dinò essa uottumissa à u referendum s'è ottu cantoni ni facini a dumanda. U zogliu di ottu cantoni hè statu fissatu in u 1848 di modu à impidiscia chì i setti cantoni di u [[Sonderbund]] fussini in misura di esigia soli un referendum. S'è nimu ùn cheri u referendum o s'è a vindemia di signatura fiasca, a leghji entri in vigori senza referendum. Tutti i [[cantoni svizzari]] mettini dinò à dispusizioni di i so citatini u stuvigliu di u referendum facultativu è certi cantoni svizzari vani sin'à suttumetta, in i sistemi di [[referendum ubligatoriu]] o facultativu l'appruvazioni di crediti spiciali affittati à a rializazioni di travaddi publichi (referendum finanziariu). Ci voli dinò à aghjunghja à quissa u referendum custruttivu, esistindu in [[Berna]] è in [[Zurich]] par indittu, chì parmetti di ùn uppona si micca di manera catigorica à una leghji, ma di prupona un' altirnativa à i punti cuntistati di u testu vutatu da u parlamentu. I dui testi sò tandu suttumissi à u votu pupulari è una quistioni priférenziali parmetti di dicida s'è i dui sò accittati<ref name="">[http://www.electionseneurope.nettu/2011/05/la-democratie-directe-en-svizzaru/svizzara.html Articulu annantu à a dimucrazia diretta in iSvizzara di u situ Alizzioni in Auropa], cunsultatu u 1a austu di u 2011</ref>. == Noti == <references/> [[Categoria:Referendum in iSvizzara]] [[Categoria:Drittu custituziunali]] bn0yne6d8mwqb8o01sawnpgr0adytqs Alfred Nobel 0 19882 356688 356682 2017-03-13T20:08:11Z 90.37.44.156 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:AlfredNobel adjusted.jpg|thumb|Alfred Nobel]] '''Alfred Bernhard Nobel''' ([[Stoccolma]], 21 [[uttobre]] 1833 – [[Sanremo]], 10 [[dicembre]] 1896) hè statu un chimicu svedese. Hè famosu pe' esse statu l'inventore di a [[dinamite]] è u creatore di u [[Premiu Nobel]]. [[Categoria:Biugrafia|Nobel,Alfred]] 9rpy86jiwzm0d4o1txhnxl0n3bjrg2c Brunetta 0 19883 364488 356695 2019-10-03T11:25:20Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:San_Gavinu_di_fiumorbu_vu_depuis_le_Sud.jpg|thumb|250px|U paese di San Gavinu di Fiumorbu, chì Brunetta n'era originaria]] '''Brunetta''' hè un cantu tradiziunale di [[Corsica]]. ==Brunetta== :Brunetta dà ti curagiu :Chì da quì s’apre lu cantu :Li scherzi chì tù m’ai fattu :Per tè li vogliu da cantu :Ma sinceru cum’è mène :Ùn ne truverai un antru :Turneremu à ripigliàne :Brunetta lu nostru amore :Nun ci vole medicina :Ne visite di duttore :Abbasta ch’è tù m’accordi :Un cantu in lu to core :Chì tù n’andave à le legne :Era più d’una simana :Oghje cù lu mio permessu :N’ai empiutu una tramezana :Ùn ti vogliu più accumpagnàne :Mancu andendu à la funtana :N’aghju un chjodu in lu mio core :Di martellu ribattutu :Signore date mi forza :Madonna date mi aiutu :Per pienghje è per suspiràne :Per mè n’hè tempu perdutu :Brunetta lu nostru amore :Quandu pocu n’hè duratu :Hè cuminciatu d’[[aprile]] :Di [[maghju]] hè terminatu :Hà fattu cum’è la [[scopa]] :Hà fiuritu è ùn hè granatu ==Referenze== * [http://www.corsematin.com/article/article/la-veritable-histoire-de-brunetta-et-de-lauteur-de-sa-chanson A storia sputica di Brunetta è di l'autore di a so canzona, Corse-Matin, Sabella Volpajola, 17 di marzu di u 2017] [[Categoria:Cantu tradiziunale di Corsica]] 5274d4geekm5nnhd2f2dk7flq6o5xmg Šiprage 0 19900 364472 357674 2019-10-03T11:25:00Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Šiprage | nomeUfficiale=Šiprage | blasone=Coat of arms of Bosnia and Herzegovina.svg | bandera=Flag of Bosnia and Herzegovina.svg | latitudineGradi=44 | latitudineMinute=37 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=17 | lungitudineMinute=22 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=507-520 | superficia=20 | pupulazione=788 | posta=da 51000 | telefunu=+387 | istat=051 | abitanti=Prezidente | patrone= | festa=u [[27 di lugliu]] | situ=http://www.opstinakotorvaros.com/ }} '''Šiprage''' hè a cumunità lucali di a [[Bosnia è Erzegovina]], incù i so 788 abitanti (2013) è una superficia di 20 km². ==Clìma== {| border="1" cellpadding="4" cellspacing="0" class="toccolours" 0.5em solid #999; 100% |- style="text-align:center;" |style="background:pink|[[File:Lunar libration with phase2.gif|thumb|150px|]] |style="background:#dfd; "|'''Ø t°'''<br/> (°C) | style="background:pink|'''Min. t°''' <br>(°C) | style="background:#dfd; "|'''Max. t°'''<br>(°C) | style="background:pink| '''↓↓↓''' <br/>(mm) |-style="text-align:center;" | style="background:lightblue| '''I''' | –1,7 | –4,8 |1,4 |59 |-style="text-align:center;" | style="background:lightblue|'''II''' |0,3 | –3,6 |4,2 |63 |-style="text-align:center;" |'''style="background: bgcolor="#F5DEB3" |'''III''' |4,6 | –0,1 |9,3 |59 |-style="text-align:center;" | style="background:#ddffdd;fff3;''|'''IV''' |9,1 |3,9 |14,3 |74 |-style="text-align:center;" | style="background:lightgreen|'''V''' |13,6 |8,1 |19,2 |90 |-style="text-align:center;" | style="background:lightgreen|'''VI''' |17,2 |11,5 |22,9 |99 |-style="text-align:center;" | style="background:pink|'''VII''' |18,9 |12,6 |25,3 |81 |-style="text-align:center;" | style="background:red|'''VIII''' |18,4 |11,9 |24,9 |76 |-style="text-align:center;" | style="background:#dfd;"|'''IX''' |14,7 |8,6 |20,9 |71 |-style="text-align:center;" |'''style="background: bgcolor="#F5DEB3" |'''X''' |9,5 |4,7 |14,4 |79 |-style="text-align:center;" |'''style="background: bgcolor="#C2B280" |'''XI''' |4,4 |1,0 |7,8 |100 |-style="text-align:center;" | style="background:lightblue|'''XII''' |0,1 |–2,7 |3,0 |88 |}<ref>https://en.climate-data.org/location/905786/</ref> ==Pupulazzioni== {| border=1 cellpadding=4 cellspacing=0 class="toccolours" style="align: left; margin: 0.5em 0 0 0; border-style: solid; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; border-collapse: collapse; font-size: 100%;" |- |'''Annu''' |style="background:#f3fff3;" |1879. |style="background:#ddffdd;" align="center" |1885. |style="background:#f3fff3;" |1895. |style="background:#ddffdd;" align="center" |1910. |style="background:#f3fff3;" |1921. |colspan=1 style="background:#ddffdd;" align="center" |1931. | style="background:#f3fff3;" |1948. | colspan=1 style="background:#ddffdd;" align="center" |1953. | style="background:#f3fff3;" |1961. | colspan=1 style="background:#ddffdd;" align="center" |1971. | style="background:#f3fff3;" |1981. | colspan=1 style="background:#ddffdd;" align="center" |1991. | style="background:#f3fff3;" |2013. |- |'''Populazzioni''' |64 (1.312+) |277 (1.575+) |88 (1.426+) |159 (760+) |999 |5.098* |1.774 |7.764* | 828 |822 |1.183 |952 |788 |}<ref name=<“SZVB“>{{cite book|editor=Štatistički zavod Zemaljske vlade BiH|year=1880|title=Štatistika miesta i pučanstva Bosne i Hercegovine – Službeno izdanje|publisher=Zemaljska vlada Bosne i Hercegovine|place=Sarajevo}}</ref> *1931, 1 9 53: Municipalità Šiprage<br/> + Area Šiprage [[File:Grafika.png|left|thumb|500px|Pupulazzioni 1961-2013]] ==Galleria== <gallery widths="300px" heights="200px"> |Plan (18,42 x 14.2 m) Roman basilica, 5. century |One of two last stećak, 12. century </gallery> ==Da vede dinò== *[[Bosnia è Erzegovina]] [[Categoria:Bosnia è Erzegovina]] 65j8uf204ppxz0ilwt9ftn6p3tf80pm Ferdinand Gregorovius 0 19901 356730 356729 2017-03-24T18:10:25Z 92.158.139.56 wikitext text/x-wiki [[File:Ferdinand_Gregorovius.jpg|thumb|200px|Ritrattu di Ferdinand Gregorovius]] '''Ferdinand Gregorovius''' (natu in [[Nidzica]] u 19 ghjinnaghju 1821 in [[Munich]], mortu u 1 maghju 1891) hè un [[storicu]] tedescu chì s'era spicializatu in a storia [[Medievu|medievali]] di [[Roma]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè masimu cunnisciutu par ''Wanderjahre in Talianu'', u racontu d'un viaghju in Italia ch'iddu feci in l'annati [[1850]], è u munumintali ''Die Geschichte der Stadt Rom im Mittelalter'' (Storia di Roma à u Medievu), un' opara classica di a [[Rinascita artistica|Rinascita]] à u principiu di u [[Medievu]] è di a storia. Hà scrittu dinò a biugrafia di papa [[Lisandru VI]] è di [[Lucrezia Borgia]], è ancu opari annantu à a storia bizantina è medievali d'[[Atena]]. Gregorovius era un prutistanti chì, siont'è u babbu John Hardon, era "un numicu amaru di i papi." (John Hardon, 1998). ==Biugrafia== Gregorovius hè natu in Neidenburg (Nidzica), in a [[Prussia]] uriintali, ed hà studiatu à l'università di [[Königsberg]]. Dopu à avè insignatu mentri parichji anni, Gregorovius si stabilisci in [[Italia]] in [[1852]] è firmò in 'ssu paesi mentri più di vinti anni. Hè statu fattu dopu citatinu di Roma, u prima citatinu d'onori di a cità. Si ni volta finalmenti in [[Alimagna]], induv'iddu mori in Munich u 1a maghju di u 1891. ==Corsica== In a so opara intitulata ''Corsica'', Gregorovius ci conta un viaghju di trè mesa ch'iddu feci in l'isula à quiddi tempi. L'opara hè stata ripublicata dopu da a ''Sucità di Scienze Storichi è Naturali di Corsica'' in 1884 in Bastia, in dui vulumi. == Opari== [[File:Gregorovius_ferdinand.jpg|thumb|200px|Un antru ritrattu di Gregorovius]] * ''Der Tod di u Tiberiu'' (1851) * ''Romischen Geschichte di i Kaisers Hadrian und seiner Zeit'' (1851) * ''Corsica'' (1854), traduzzioni di P. Lucciana, edizione di a ''Sucità di Scienze Storichi è Naturali di Corsica'', Bastia, 1884: [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k480054z parte 1, annantu à Gallica] [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k480055b parte 2, annantu à Gallica] * ''Göthe's Wilhelm Meister in seinen socialistischen''. Schwäbisch Hall: Fischhaber E., 1855. * ''Geschichte der Stadt Rom im Mittelalter'' (1859-1872) * ''Wanderjahre in Italia:'' (1856-1877) * ''Athen : Geschichte der Stadt im Mittelalter''. Von der Zeit Justinians bis zur türkischen Eroberung (1889) * ''Lucrezia Borgia'' (1874) == Noti == <references/> ==Liami== * [http://www.interromania.com/corsu-pumuntincu/impara-u-corsu/documentu/fardinandu-adolfu-gregorovius-biographie-10498.html Biugrafia di Ferdinand Gregorovius, Interromania, Università di Corsica] [[Categoria:Scrittori di lingua tedesca]] [[Categoria:Scrittori alimanu di u XIXu seculu]] [[Category:Storicu tedescu]] 2utgl90atab39ab3baeqjmvv3bwmybx Alex Rocco 0 19902 356738 356737 2017-03-26T02:39:16Z 2600:8800:3080:2C50:D56:431D:D4B0:EF4B wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Alex Rocco at the 1990 Annual Emmy Awards.jpg|thumb|Rocco, [[1990]]]] '''Alessandro Federico Petricone, Jr.''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Rocco, Alex]] [[Categoria:Americanu|Rocco, Alex]] 0rg9kwuedcs7bps4ob9l9bwoqns4ay8 Tonu è Timpesta 0 19905 356756 356755 2017-03-26T18:48:21Z 92.158.139.56 /* Autori */ wikitext text/x-wiki '''Tonu è Timpesta''' hè una rivista-bloggu litteraria in [[lingua corsa]]. Hè stata criata d'uttrovi 2015 da un cumitatu di ridazzioni chì u capifila n'hè [[Marcu Biancarelli]]. A rivista accogli cuntribuzioni à a litteratura in lingua corsa: pà u più nuveddi, ma dinò cronachi o ancu traduzzioni. Com'eddu spiega marcu Biancarelli in a pagina di prisintazioni di u situ: "''Tonu è Timpesta, hè a scelta chì no emu fattu pà apra a criazioni à i testi d'avvintura, i scritti di viaghju, i raconti di guerra... Circà in a Stodia, invintà i distina, sunnià d'orizonti novi è traveda ciò ch'iddi sarani i scuttussati futuri di u mondu v'apparteni avali''".<ref>http://tonutimpesta.blogspot.fr/2015/10/prisintazioni.html</ref> Annantu à ''Tonu è Timpesta'' sò publicati dinò i cronachi di Stefanu Cesari è Didier Rey. ==Autori== Frà l'autori chì publicheghjani nuveddi annantu à ''Tarrori è Fantasia'', si pò mintuvà: * Jo Antonetti * Ghjuvan'Iviu Acquaviva * [[Marcu Biancarelli]] * Paulu Desanti * Lisandru Filippi * Fabianu Flori * Paulu Franceschi * [[Patrizia Gattaceca]] * Filippu Guerrini * Kévin Petroni * Fabianu Rafalli * Ghjuvan Francescu Rosecchi * Petru Larenzu Santelli * Petru Savalli == Noti == <references/> ==Liami== * [http://tonutimpesta.blogspot.fr/ U situ di a rivista-bloggu "Tonu è Timpesta"] [[Categoria:Rivista litteraria in lingua corsa]] 6h1v3o4ec5kyh2ck4yexo4vxk0ek3bi Cathy Weseluck 0 19906 356764 356763 2017-03-27T15:44:40Z 92.158.139.56 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cathy weseluck bronycon summer 2012 cropped.png|thumb|Weseluck, [[2012]]]] '''Catherine''' "'''Cathy'''" '''Weseluck''' hè un [[Cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Weseluck, Catyy]] [[Categoria:Americanu|Weseluck, Cathy]] lkvf6ldt6ijw9yta5lfneox5c52gcg0 Ghjacumu Petru Carlu Abbatucci 0 19915 356851 356850 2017-04-09T16:03:19Z 86.219.64.3 wikitext text/x-wiki [[File:Abbatucci,_Jacques_Pierre_Charles.jpg|250px|thumb|Ghjacumu Petru Carlu Abbatucci]] '''Ghjacumu Petru Carlu Abbatucci''' hè una parsunalità corsa è un puliticanti [[Francia|francesu]] natu in [[Zicavu]] u 21 di dicembri di u 1791 è mortu in [[Parighji]] l'11 di nuvembri di u 1857. == Biugrafia == Ghjacumu Petru Carlu Abbatucci nasci in [[Zicavu]] u 21 di dicembri di u 1791 à u tempu di u [[riamu di Francia]] sottu à u regnu di u [[Lista di i munarchi di Francia|rè]] [[Lavisu XVI di Francia|Lavisu XVI]]. Bisfigliolu di [[Ghjacumu Petru Abbatucci]], è nipoti di [[Ghjuvanni Carlu Abbatucci]], tremindù [[Lista di i generali di a Rivuluzioni è di u Prima Imperu|generali di a Rivuluzioni]], cumencia una carriera d'avvucatu. Diventa dopu [[pracuratori di u Rè]] in [[Sartè]] di ghjinnaghju di u [[1816]], cunsiglieri à a corti reali di [[Bastia]] di marzu di u [[1819]] è prisidenti di camara à a corti d'Orléans di sittembri di u [[1830]]. In u 1830, hè dinò elettu [[Lista di i diputati di Corsica (dipartimentu)|diputatu di Corsica]], prima d'essa elettu da u [[1839]] à u [[1851]] [[Lista di i diputati di u Loiret|diputatu di u Loiret]]. Hè numinatu ministru di a Ghjustizia, Vardia di i Sugeddi di ghjinnaghju po' sinatori di dicembri di u [[1852]], insin'à a so morti. Sottu à a [[munarchia di Lugliu]], prossimu da [[Odilon Barrot]], hè un membru impurtanti di l'oppusizioni. Si distingui à u mumentu di a campagna di i banchetti rifurmisti - prisedi quiddu d'[[Orléans]] ([[Loiret (dipartimentu)|Loiret]]) - incù a so vulintà sbetica d'assista à l'ultimu banchettu intarditu di u 22 di frivaghju di u 1848, chì n'era un di l'urganizadori. 'Ssi avvinimenti aiani da inghjinnà a caduta di a munarchia è a pruclamazioni di a [[Siconda Ripublica (Francia)|Siconda Ripublica]]. Sottu à u [[Sicondu Imperu]], in a so qualità di [[Vardia di i Sugeddi, ministru di a Ghjustizia (Francia)|vardia di i Sugeddi]], prisedi u Cunsigli di i ministri à u mumentu di l'assenzi di l'Imperatori [[Nabulionu III]]. Da u [[1852]] à u [[1857]], annata di a so morti, hè [[lista di i sinatori di u Sicondu Imperu|sinatori]] è cunsiglieri ufficiali di Nabulionu III, incù a carica di l'affari di Corsica. À 'ssu titulu, hè à l'urighjini di parti assà di i prugressi rializati annantu à l'isula sottu à u sicondu Imperu<ref>http://www.abbatucci.com L'Abbatucci di Zicavu à l'arcani di u puteri sottu à u Sicondu Imperu|cunsultatu u 29 di maghju di u 2014</ref>. Abbatucci si ni mori l'11 di nuvembri di u 1857 à l'ità di 65 anni in [[Parighji]]<ref>Archivii dipartimintali di Parighji in linia, statu civili ricustituitu, Parighji anzianu 1a circundariu, V3E/D 1, vista 35/51</ref>. == Famiglia == Abbatucci sposa prima in [[Pitretu è Bicchisgià]] u 12 di ghjugnu di u 1810 Maria Aurelia Ghjuliana Colonna d'Istria (v. 1790-1814), avendu ni una zitedda chì ùn sopravvivi micca. Si rimarita in [[Ulmetu]] u 28 di nuvembri di u 1814 incù Maria Eufrasia Colonna (1795-1853), chì n'avarà trè figlioli è una figliola, Camedda, cunsorti di Paulu Maria de Peretti, sottuprifettu di [[Calvi]]. == Noti == <references/> [[Categoria:Parsunalità di Corsica]] [[Categoria:Parsunalità pulitica di Corsica]] [[Categoria:Ministru di a Siconda Ripublica]] [[Categoria:Ministru francesu di a Ghjustizia]] [[Categoria:Diputatu di a Corsica]] [[Categoria:Diputatu di a Loiret]] [[Categoria:Diputatu di a Munarchia di Lugliu]] [[Categoria:Membru di l'Assemblea custituenti di 1848]] [[Categoria:Diputatu di a Siconda Ripublica francesa]] [[Categoria:Ministru di u Sicondu Imperu]] [[Categoria:Sinatori di u Sicondu Imperu]] gblw5w095ijtunlfngtmbnkg21hn55k Leonard Cohen 0 19918 362415 362412 2019-06-17T14:19:17Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Leonard Cohen 2 2013 (cropped).jpg|thumb|200px|Leonard Cohen, [[2013]]]] '''Leonard Norman Cohen''' (1934 &ndash;2016) hè statu un [[cantadore]] [[Canadà|canadianu]]. [[Categoria:Musicante|Cohen, Leonard]] [[Categoria:Canadianu|Cohen, Leonard]] 8eae0wl8i7dfbz4b2shnhsxj8of5gvx UA1 0 19922 356896 356895 2017-04-18T18:49:16Z 90.37.10.123 wikitext text/x-wiki [[Image:UA1.jpg|thumb|Sizzioni cintrali di a spirienza UA1 esposta à u Museiu [[Microcosm]] di u [[CERN]]]] '''UA1''' hè unu di i spirimenti rializati à u mumentu di u prugettu [[Super Proton Synchrotron]] (SPS) di u [[Urganisazioni auropea par a ricerca nucleari|CERN]] da 1981 à 1993.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Cù l'aiutu di i risultati di a spirienza [[UA2]], 'ssu prugettu hà parmissu u scuparta di u busoni [[busonu W|W]] è [[busonu Z|Z]], una scuparta chì fù ricumpinsata da u [[premiu Nobel di fisica]] in u 1984. == Discrizzioni == [[File:Rivelatore UA1 Museo scienza e tecnologia Milano.jpg|thumb|left|Sizzioni di u rivelatori UA1 esposta à u [[Museiu naziunali di a scienza è di a tecnulugia Leunardu da Vinci]] di Milanu]] L'acronimu UA disigna l' ''underground area'' di u CERN : un situ di ricerca situatu sott'è terra, fora di i dui cumplessi principali è sempri in attività in u 2011. L'UA1 hè un ditettori generalistu cumpostu da una [[camara à fili]], d'un ditettori di [[muonu|muoni]] è di parechji [[calurimetru|calurimetri]]. A camara à fili cunsisti in un'assamblea cilindrica cumposta da sei camari, l'insemu misurendu 5.8 metri di longu incù 2.3 metri di diamitru custituiscendu fatta fini a più grandi di u so tempu. Inghjinirava un campu magneticu di 0.7 [[Tesla (unità)|T]] è i camari erani impiuti da un mischiu d'[[argonu]] è d'[[etanu]]. [[File:UA1 detector chamber.jpg|thumb|Vista interna di u ditettori]] I piani di u ditettori UA1 fubbini cuncipiti in 1978 è u prugettu accittatu in u corsu di listessa annu. UA1 hà avutu un'utilità cruciali cù u fini di capiscia a tupulugia cumplessa di cullisioni da i [[prutonu|prutoni]] à l'[[antiprutonu|antiprutoni]], chì hà parmissu a scuparta di i busoni W è Z. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[UA2]] * [[CERN]] [[Categoria:Sperimentu di fisica di i particuli]] [[Categoria:Sperimentu liatu à u CERN]] 9hm8yxbq96synjk2z40jba1f6erwv7u Pānini 0 19924 360867 356918 2018-12-27T04:47:39Z NehalDaveND 12934 infobox wikitext text/x-wiki {{Infobox writer | image = पाणिनिचित्रम्.jpg | image_size = 300px | caption = '''व्याकरणशास्त्रस्य रचनां कुर्वन् भगवान् पाणिनिः''' | name = पाणिनिः <!-- deleting this line will use the article title as the page name --> | birth_date = क्रैस्तपूर्वं सप्तमशताब्दी | birth_place = शालातुरग्रामः (सद्यः पाकिस्थानस्य लाहौर-नगरस्य समीपे) | death_date = त्रयोदश्यां तिथौ | death_place = | occupation = वैयाकरणः, कविः | other names = | nationality = भारतीयः | ethnicity = | education = | genre = संस्कृतव्याकरणस्य सूत्ररचयिता | subject = [[अष्टाध्यायी]], [[लिङ्गानुशासनम्]], जाम्बुवतीवजियम् | movement = | notableworks = अष्टाध्यायी | spouse = | partner = दाक्षी (माता), पणिनः (शालङ्किः) (पिता) | children = | relatives = | influences = [[संस्कृतव्याकरणम्]] | influenced = }} [[File:Birch bark MS from Kashmir of the Rupavatra Wellcome L0032691.jpg|thumb|250px|Un esimplari di u seculu XVII di a grammatica di Pānini]] '''Pānini''' (560-480 av. G.-C.) (in [[devanagari]] पाणिनि) hè un [[Grammatica|grammaticu]] di l'[[India]] antica (prubabilamenti di u IVu seculu av. G.-C.) natu in Chalatura in u [[Gandhara]]<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè celibru par avè furmulatu in 3959 ''[[sutra]]'', cunnisciuti sottu à u nomu d<nowiki>'</nowiki>[[Ashtadhyayi]]<ref>''The A to Z of Hinduism'' da B.M. Sullivan publicatu da Vision Books, pagina 152.</ref> (अष्टाध्यायी Hàṣṭādhyāyī) è dinò chjamati à ''Pāniniya'', i reguli di [[Murfulugia (linguistica)|murfulugia]], di sintassa è di semantica di 'ssa lingua. L'''Ashtadhyayi'' ferma un'opara di rifirimentu annantu à a [[grammatica di u sanscritu]]. <ref>''[[The Sanscritu Heritage Dictionary]]'' di [[Gérard Huet]].</ref>. == Biugrafia == Nudda di sicuru hè saputu di a so vita, mancu u seculu in u corsu di u quali eddu hà campatu (certamenti dopu u seculu VII è innanzi u seculu III av. G.-C.). Sicondu a tradizioni indiana, Pānini saria natu in [[Chalatura]], vicinu à l'[[Indu]], oghji annantu à u tarritoriu di u [[Pacchistanu]], è avaria campatu da 520 à 460 av. G.-C., mentri u periodu [Veda|vedicu]] tardivu. Pānini istituisci uni pochi di reguli spiciali, ditti ''chandasi'' (" in l'inni ") par renda contu di i formi vedichi cascati in disusu in a lingua parlata da i so tempi, indichendu chì u sanscritu [[vedisimu|vedicu]] era dighjà un dialettu arcaicu, ma sempri capiscitoghju. == Travagli == A [[grammatica]] di Pānini hè mori sistematizata è tecnica. I cuncetti di ''[[funemu]]'', di ''[[murfemu]]'' è di ''[[Radicali (linguistica)|radica]]'', inerenti à u so approcciu analiticu, ùn sarani pigliati in contu da i linguisti uccidentali ch'è dui millennii dopu ad eddu. I reguli difiniti da Pānini discrivini parfittamenti a murfulugia di u sanscritu, è sò cunsidarati com'è cusì chjari ch'è l'informatichi l'ani missi in sesta par insignà a capiscera di u sanscritu à l'urdinatori. Pānini improda metareguli, trasfurmazioni grammaticali è a [[ricursività]], è ancu un sistemu elaburatu d' [[abbriviazioni]]. A [[forma di Backus-Naur]], o grammatica BNF, apradata par discriva i linguaghji di prugrammazioni muderni pussedi i similitudini impurtanti incù i reguli di a grammatica di Pānini, chì pò dunqua essa cusì cunsidaratu com'è unu di i patri di l'[[infurmatica]]. U cuncettu di [[dharma]] hè attistatu in a so frasa d'asempiu (4.4.41) ''dharmam carati'', " rispetta a leghji ". Un indiziu impurtanti par a datazioni di Pānini hè l'uccurrenza di u ''yavan-'', " [[ionicu (dialettu)|ionicu]], [[grecu anzianu|grecu]] " in u 4.1.49, induva a furmazioni di a parola ''yavanani'' (" donna greca " o " scrittura greca ") hè discutita. Ùn si sà micca s'è u travagli uriginali di Pānini era sottu à forma scritta, certi pratendini eppuri chì un travagli di una certa cumplissità saria istati impussibuli à cumpilà senza noti scritti. D'altri cunsidareghjani a pussibilità ch'è Pānini aghji pussutu avè la cumposta incù l'aiutu d'un gruppu di studianti chì i so mimorii li serviani di noti. Eppuri, com'è a scrittura apparisci in India sottu à a so forma [[brahmi]] à u Vu seculu av. G.-C., hè pussibuli ch'è Pānini avissi cunnisciutu è impiigatu un sistemu di scrittura. == Noti == <references/> [[Categoria:Grammaticu indiana]] [[Categoria:Storia di l'India antica|Pānini]] [[Categoria:Linguistu indianu]] tl9sw06tniyqxacdjoy11zbkqxk8cfn Categoria:Pagine non indicizzate 14 19927 356925 2017-04-27T22:27:36Z Umberto NURS 12033 nuova categoria wikitext text/x-wiki [[Categoria:Wikipedia]] t3pkg2kt56523b8xsoqu05fgd77qzy2 Calenzana 0 19928 356940 2017-04-30T16:22:36Z Gael13011 5257 Gael13011 ha spostato la pagina [[Calenzana]] a [[Calinzana]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Calinzana]] afju3bieserz9gnehij7xz9h1f5uipl Munegascu 0 19929 356977 356976 2017-05-03T18:59:31Z 92.158.9.196 /* Liami esterni */ wikitext text/x-wiki U '''munegascu''' hè una lingua apparintata à u [[liguru]], appartinendu à i [[lingui rumanichi]]. Hè à i ghjorna d'oghji una lingua minacciata di sparizioni, essendu insignata in [[principatu di Monacu]] ma pocu praticata.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Si tratta di una lingua vernaculari abbastanza prossima da quidda parlata in [[Vintimiglia]] ([[intemelianu]]) ma diffarenti da u [[mentunascu]] vicinanti. Hè statu influinzata da u [[pruvenzali]]. L' ''[[Innu munegascu]]'' hè scrittu in munegascu. == Asempii == Eccu l'[[Ave Maria]] in munegascu: <blockquote>Ave Maria,<br /> Tüta de graçia<br /> u Signù è cun tü<br /> si benedëta tra tüt'ë done<br /> e Gesü u to Fiyu è benejiu.<br /> <br /> Santa Maria, maire de Diu,<br /> prega per nùi, pecatùi<br /> aùra e à l'ura d'a nostra morte<br /> AMEN. (Che sice cusci.)</blockquote> Eccu dinò un strattu di l'innu munegascu: :Despoei tugiù sciü d'u nostru paise :Se ride au ventu, u meme pavayùn :Despoei tugiù a curù russa e gianca :E stà l'emblema, d'a nostra libertà :Grandi e i piciui, l'an sempre respetà :Oila cü ne toca ! :Oila cü ne garda ! :Fo che cadün sace ben aiço d'aiçi : == Littura == Un testu in munegascu si leghji incù i particularità siguenti : * u ''ü'' si leghji [ci]. * u ''u'' si leghji [u]. * u ''e'' è u ''oe'' si leghjini [e]. (è micca com'è [oe] in a parola ''boiu'' com'è in liguru, induva a parsona improda dinò a nutazioni ''ö'') * u ''ë'' si leghji [e] assà chjusu o [i] * u ''ç'' si leghji com'è in francesu : ''tradiçiùn'' veni da u latinu ''traditio'' * ''c'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'' è ''ch'' davanti ''e'', ''i'', ''oe'' si leghji [k]. * ''g'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'' è ''gh'' davanti ''e'', ''i'', ''oe'' si leghji [g]. * ''quì'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''c'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [t͡ʃ]. * ''gi'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''g'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [d͡ʒ]. * ''sci'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''sc'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [ʃ]. * ''ssci'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''ssc'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [ʃt͡ʃ]. == Usu == [[File:P1040452.JPG|thumb|right|[[Signaletica bislingua|Placca di carrughju bislingua]] munegascu-francesu]] In [[Monacu]], 17 % di a pupulazioni parla u munegascu, par u più parsoni anziani. U munegascu hè statu intrudututtu in i scoli è stu fattu pari d'avè li datu un sicondu fiatu. Difatti, à parta da u CE2 insin'à a 5a à u culleghju, l'amparera di a lingua munegasca hè ubligatoria. À parta da a 4a insin'à terminali hè à u scelta di l'elevu di cuntinuà o micca. I cuncorsi scritti è urali ufficiali sò urganizati in u quatru di i corsi, è i rimissi da i prezzi sò effittuati in a corti di a mirria di Monacu in prisenza di u Principi Suvranu è di l'Auturità munegasca. [[File:Street_sign_in_Mon%C3%A9gasc-French_in_MonacoVille.jpg|thumb||Placca bislingua]] A lingua ufficiali di a Principatu di [[Monacu]] essendu u [[francesu]], si pò mintuvà calchì attività cù u scopu di diffonda u munegascu : calchì publicazioni escenu in munegascu, ma nisciuna emissioni di radiu o di televisioni ùn l'usa par avà. Ma u Cumitatu naziunali di i tradizioni munegaschi<ref>[http://www.traditions-monaco.com/ ]</ref> publicheghja tutti l'anni un " Calendari " (calindariu), in u quali ci hè numarosi puemi in munegascu (tradutti) è d'umaghji. Esistini parechji opari : dizziunarii francesu-munegascu è munegascu-francesu, una grammatica, una tesa in a Sorbonna intitulata " Parlà Lu munegascu ", parechji opari annantu à i Tradizioni munegaschi è diversi puemi. A lingua munegascu hè parò insignata in iscola è pò essa prisintata in uzzioni à u [[baccalureatu francesu]]. == Noti == <references/> == Liami esterni == * [http://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/bibliographie-de-l-ecrit-en-langue-monegasque-7 Accademia di i Lingui Dialettali] * [http://www.tlfq.ulaval.ca/AXL/europe/monaco.htm Università Laval Québec] * [http://www.zeneize.nettu/ziardua/arveiller/arveiller.html R. Arveiller: Studiu annantu à parlà lu di Monacu, in francesu è liguru ghjinuvesu] [[Categoria:Lingua minacciata di sparizioni]] [[Categoria:Lingua di Monacu]] [[Categoria:Invintariu di lingui]] gd05szmz6u70hddxvv6yk1fxeoygslw George W. Bush 0 19930 362289 356986 2019-06-06T20:43:06Z Jun Misugi 295 + cat wikitext text/x-wiki [[File:George-W-Bush.jpeg|thumb|right|George W. Bush]] {{c}} '''George Walker Bush''' (6 [[Lugliu]] 1946) hè statu presidente di i [[Stati Uniti d'America]] da u [[2001]] à u [[2009]]. [[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Bush, George W.]] pqdkmzn8frmkmsqs648lq5gcjzmohst Boccacciu 0 19932 364248 359466 2019-10-03T11:20:30Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Boccaccio_by_Morghen.jpg|250px|thumb|Ritrattu di Boccacciu da Raffaello Sanzio Morghen (1758-1833)]] '''Giovanni Boccaccio''' (in corsu ''Ghjuvanni Boccacciu'', ma à spessu simpliciamenti ''Boccacciu'') (natu in [[1313]] in [[Certaldo]] in [[Tuscana]] - mortu u 21 di dicembri 1375 in a so cità nativa) hè un [[scrittori]] [[Ripublica fiurintina|fiurintinu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> A so opara in [[tuscanu]], in particulari a so racolta di nuveddi u ''[[Decamerone]]'', chì ebbi un enormu successu, u faci cunsidarà com'è unu di i criatori di a [[litteratura taliana]] in prosa. == Biugrafia == Boccacciu hè u figliolu naturali di un impurtanti omu d'affari, ''Boccaccino di Chelino'', urighjinariu di Certaldo è risidendu in Firenza è chì, liatu à a cumpagnia di i [[Famiglia Bardi|Bardi]], particularamenti putenti in [[Napuli]], hà fattu parechji viaghji in [[Parighji]]. Boccaciu u suvita in u [[1327]] in 'ssa cità par i studii di [[drittu canonicu]]. Bench'è u drittu è u cummerciu l'intaressini pocu, s'integra faciuli à a corti di u rè [[Robert Ia di Napuli|Robert di Napuli]] induva eddu hà l'occasioni di lià si incù i nobili di a corti di a [[Casa capeziana d'Anjou è Cicilia|Casa d'Anjou]]. Quà, cumencia dinò à cultivà i so cunniscenzi litterarii, leghji i classichi latini, a litteratura cavaddaresca francesa, [[Dante Alighieri|Danti]] è [[Petrarcu]]. Cumencia dinò à ridighja i so primi testi d'ispirazioni curtesa, in prosa, com'è u ''Filocolo'', o in versi, com'è u ''Teseida''. Cumponi dinò un puema epicu annantu à a [[guerra di Troia]] : u ''Filostrato''. Infini, hè à Napuli ch'eddu vivi a so prima passioni amurosa par una signora ch'eddu cugnoma ''Fiammetta''. [[File:Andrea_del_Castagno_Giovanni_Boccaccio_c_1450.jpg|thumb|200px|left|Dittagliu di un affrescu traspostu annantu à legnu ripprisintendu Boccaciu è cumpostu da [[Andrea del Castagno]] (versu 1450).]] À a fini di l'annu [[1340]], rientra in Firenza par causa di a faddita di i Bardi. U ritornu hè dugliosu : Boccacciu hè tristu di chittà Napuli è si ritrova in una situazioni ecunomica difficiuli. Puri, scontra à [[Petrarcu]] incù quali si amicheghja. Da a so ghjuvantù, s'hè accupatu di puisia. A so ammirazioni par Danti ùn li parmittendu micca d'aspirà à u prima rangu frà i pueti, s'hè lusingatu di ottena u sicondu ma da tantu ch'eddu cunnosci i puisii di Petrarcu, perdi ogni spiranza è tira in u focu a più grandi parti di i so versi lirichi, sunetti, canti è altri puisii amurosi. Cuntinueghja eppuri à scriva : A ''commedia delle Ninfe'' conta l'amori di una ninfa è di u so pastori, altri opari, ''l'Amorosa visione'', u ''Ninfale d'Ameto'' è u ''Ninfale fiesolano'' più alligorichi, ''l'Elegia di signora Fiammetta'' hè u racontu di stili autubiugraficu di una ghjovana Napulitana tradita da u so amanti. In u [[1348]], Boccacciu assisti à i danni chì a [[pesta nera]] pruvucheghja in tutta l'Auropa. Hè podarsi 'ssa pandemia chì u dicidi à ridighja u so capilavoru : u ''[[Decamerone]]''. L'opara hè un successu è si diffonda assà largamenti dopu u [[1353]]. Li vali a ricunniscenza di i so paghjesi è offri nuveddi missioni intarissanti da u guvernu cumunali di [[Firenza]]. In 'ssa cità, và à accupà a catedra chì veni di essa criata par a spiigazioni di Danti. In u [[1362]], in seguitu à a maladizioni di un frati ciartusinu, Boccacciu stà una prufonda crisa riligiosa è si ritira in sulitariu in u campu paternu di Certaldo. Và sin'à fà u prugettu di distrughja tutti i so manuscritti, ma Petrarcu u dissuadi, cunvincendu lu ch'eddu devi fà par a prosa ciò ch'eddu stessu hà fattu par a puisia. Prestu, da i so opari, Boccaciu và à piazzà si sopra à tutti i [[prosa|prusatori]] di a penisula taliana, chì ni firmarà à longu u mudeddu. Listessu annu, hè accoltu da [[Niccolò Acciaiuoli]] à u [[casteddu di Montegufoni]]. Trà [[1365]] è [[1366]], Boccacciu ridighji u ''Corbaccio'', opara chì ripiglia a tradizioni di a satira misogina di modu muralistu. Hè a so ultimu opara in [[tuscanu]]. Incuraghjitu da Petrarcu, incù qualessu eddu intratteni una currispundenza rigulari, riveni à u [[latinu]] è cumponi parechji [[Trattatu (litteratura)|trattati]], [[biugrafia|biugrafii]], di i [[egloga|egloghi]] è [[epistula|epistuli]]. Vinireghja à [[Danti]] è li cunsacra un ''Trattatello in laude di Danti'' è l' ''Esposizioni sopra a Commedia di Danti''. Ritiratu à Certaldo, campa a fini di a so vita in a miseria. Infini, in u [[1373]]-[[1374]], hè invitatu da a cità di Firenza à fà a [[Lectura Dantis|littura publica]] di a ''[[Divina Cummedia]]'' di Danti in a ghjesgia Santu Stefanu di Badia. Ma a so gattiva saluta u custringhji à arristà è si ni mori in [[Certaldo]] in u 1375, un annu dopu a sparizioni di [[Petrarcu]]. S'è Danti hè cunsidaratu com'è u fundatori di a puisia taliana, Boccacciu hè generalamenti ammissu com'è u criatori di a prosa taliana. == Opari == === Opari in talianu === ==== Opari di ghjuvantù ==== ===== ''A caccia di Diana'' ===== [[Image:Meister der Schule von Fontainebleau 001.jpg|thumb|left|200px|Diana cacciadora'' (Maestru di a Scola di Fontainebleau)]] Boccaciu scrivi à Napuli versu 1334, ''A caccia di Diana''. Hè un brevi puema eroticu cumpostu da deci ottu canti furmati in [[terzinu|terzini]]. A trama si pò riassuma cusì : Mentri chì u pueta hè affannatu da i so peni amurosi, un spiritu inviatu da a dea [[Diana (mitulugia)|Diana]] cunvucheghja quiddi di Napuli, i più beddi, à a Corti "''di l'alta idea''", chjamendu li cù u so nomu, picculu nomu è ancu u so nomu ipocuristicu. Vidati da quidda scunnisciuta amata da u pueta, i signori ghjungnini in una vaddi è si bagnani in a vadina. Dopu, Diana forma quattru gruppi è a caccia cumencia. I predi riuniti annantu à un prati, a dea invita i signori à fà un sacrifiziu à [[Ghjovi (mitulugia)|Ghjovi]] è à didicà si à u cultu di a castità. L'amata da Boccaciu si ribedda è, à nomu di tutti, dichjara chì a so inclinazioni hè bedda diffarenti. Diana sparisci in u celi, a ''donna ghjintili'' (l'amata da u pueta) diclama una prighera à [[Venera (mitulugia)|Venera]]. Quidda apparisci è trasforma l'animali catturati - frà eddi, u pueta sottu à forma di un cervu - in affascinanti ghjuvnotti. U puema si tarmineghja esaltendu l'imaghjina di u puteri ridinttori di l'amori (leitmotiv in l'opara di Boccacciu). 'Ssu puema custituisci un lodu di a biddezza di i donni di a cità, ciò chì l'avvicina di a ''[[Vita nuova]]'' di [[Danti]]. Eppuri, cumporta chjari influenzi di a puisia lisandrina. ===== ''Filocolo'' ===== [[Image:Boccaccio01.jpg|thumb|Statua di Boccacciu di u [[Piazzali di l'Uffizii]] à [[Firenza]].]] ''Filocolo'' hè un rumanzu in prosa, longu è imbrugliatu, chì conta a lighjenda di Floire è Blancheflor, di tradizioni francesa è assà diffusa in diversi virsioni à u Medievu. Hè assà pussibuli chì Boccacciu si fussi ispiratu da l'opara tuscana ''Il Cantare di Fiorio e Biancofiore'', quidda essendu basata annantu à un puema francesu di u seculu XII. L'opara hè prubabilamenti stata cumposta trà [[1336]] è [[1338]], à a dumanda di ''Fiammetta'', com'è l'afferma Boccaciu in u prulogu. U titulu, invintatu da l'autori, significheghja calchì cosa com'è " fatica d'amori ", in gattivu grecu. A storia si forma intornu à i svinturi di dui ghjovani amurosi. Fiorio, figliolu di u rè Felici di Spagna, è Biancofiore, urfanedd accolta à a corti par pietà, chì hè in rialità a figliola di una famiglia di nobili rumani, morti à u mumentu di u so Piligrinaghju in [[San Ghjacumu di Cumpostelle]]. I dui ghjuvanotti sò stati addivati insemu è si sò innamurati à l'aduliscenza. U rè, par impidiscia a so unioni, vendi Biancofiore com'è schiavu à i marcanti chì a cedini à l'amiragliu d'[[Alissandria]]. Florio, addispiratu, piglia u nomu di ''Filocolo'' è parti in cerca di a so amata. Quandu eddu a ritrova, a so idantità hè scuparta ed hè riduttu in cattività. L'amiragliu cundanna i dui ghjuvanotti à morti. Eppuri, ghjustu innanzi a so esecuzioni, l'amiragliu ricunnosci u so nipoti in Florio è scopri l'urighjini di Biancofiore. I dui amanti poni tandu vultà in Italia è uniscia si. In u prulogu di l'opara, dopu una discrizzioni di l'urighjini di u [[riamu di Napuli]] usendu numarosi allusioni mitulogichi, Boccacciu conta u so scontru incù Fiammetta è com'eddu hè natu u so amori par edda, sculunnendu la un Sabatu Santu in a ghjesgia di un cunventu. Hè edda chì li hà chertu di scriva un puema in " vulgaru", veni à dì un rumanzu. A parsona pò classificà u ''Filocolo'' in u genaru litterariu di u [[rumanzu bizantinu]]. ===== ''Filostrato'' ===== [[File:William_Bell_Scott_-_Boccaccio%27s_Visit_to_Dante%27s_Daughter.jpg|thumb|left|250px|A visita di Boccacciu à a figliola di Danti]] ''Filostrato'' hè un puema narrativu furmatu di tondu à a tematica classica. Hè divisu in ottu canti scritti in [[ottava rima]]. U titulu, furmatu da una parola greca è una parola latina, si pò traducia apprussimativamenti da " Abbattutu da l'amori ". A tematica di u puema hè tirata da a [[mitulugia greca]] : Boccaciu conta l'amori di [[Troïlos]], figliolu di [[Priamu]], à l'incontru di [[Cressicda]], figliola di [[Calchas]], l'induvinu grecu aiutu d'[[Agaminnonu]]. Troïlos vinci l'amori di Cressida incù l'aiutu di u so amicu [[Pandare]]. Eppuri, à u mumentu di un scambiu di prighjuneri, Cressida hè inviata in u campamentu grecu. Quà, l'aroi grecu [[Diomede]] s'innamora di edda è a ghjovana donna s'innamora dinò di eddu. Troïlos si rendi contu di a tradimentu dia so amata quandu u troianu [[Deifobe]] li porta un vistitu di Diomede pigliatu à u mumentu di una battaglia, adurnatu da un broccu appartinendu à Cressida. Furiosu, Troïlos si lancia in a battaglia cù u fini di affruntà u so rivali. Inflighji i perditi à i truppi grechi, ma hè acciaccatu da [[Achilli]] nanzu ch'eddu aghji pussutu truvà à Diomede. A storia ùn hè micca dirittamenti ispirata da u mitu, ma da u ''Rumanzu di Troia'', elaburazioni medievali francesa di a lighjenda troiana scritta da [[Benoît di Sainte-Maure]] (seculu XII) chì Boccaciu n'hà lettu a virsioni taliana di [[Guido delle Culonna]]. U puema di Boccacciu hà dopu truvatu ecu in ''[[Troïlus è Criseyde]]'' di [[Geoffrey Chaucer]]. A storia di ''Filostrato'' pò essa letta com'è a trascrizzioni litteraria di i so amori incù Fiammetta. L'ambianza di u puema richjama a corti di Napuli, è a psiculugia di i parsunaghji hè discritta da suttili noti. Ùn esisti micca accordu annantu à a data di a cumpusizioni : certi pensani chì u testu hè statu scrittu in u 1335, quandu certi altri cunsidareghjani ch'eddu data di u 1340. ===== ''Teseida'' ===== Siont'è parechji autori, a ''Teseida'' (u so nomu cumplettu essendu ''Teseida di i nozzi d'Emilia ") hè u prima puema [[epupea|epicu]] cumpostu in talianu. Com'è in ''Filostrato'', a rima apradata hè l' " ottava rima ". Boccaciu conta i guerri chì l'aroi grecu [[Teseiu]] purtò contru à l'[[Amazoni]] è contru à a cità di [[Teba (Grecia)|Teba]]. U puema hè divisu in dodici canti, imitendu l' ''[[Eneide]]'' di [[Virghjiliu]] è a ''[[Tebaide]]'' di [[Stace]]. L'epupea custituisci u sughjettu principali ma Boccacciu ùn tralascia micca cumplittamenti u tema amurosu. A Teseida conta l'affruntamentu trà dui ghjovani abitanti di Teba, Palemon è Arcita, cù u fini di cunquistà l'amori d'Emilia, suredda d'[[Ippolitu (Amazona)|Ippolitu]] (a righjina di l'Amazone). L'opara cunteni una longa è cumplicata lettara à ''Fiammetta'', è ancu dodici [[sunettu]]s chì riassumini i dodici canti di u puema. ===== ''Comedia delle ninfe fiorentine'' ===== [[File:Angelo_Bronzino_-_Venus,_Cupid,_Folly_and_Time_-_National_Gallery,_London.jpg|thumb|200px|''U Trionfu di Venera'', di [[Agnolo Bronzino]]]] A ''Comedia delle ninfe fiorentine'' (''Cummedia di i ninfi fiurintini''), dinò cunnisciuta sottu à u nomu di ''Ninfale d'Ameto'' o simpliciamenti ''Ameto'' sicondu u nomu di u parsunaghju principali, fù prubabilamenti cumposta trà [[1341]] è [[1342]]. Si tratta di una favula idilliaca alligorica, scritta in prosa, altirnendu frammenti in [[terzinu|terzini]] incatinati. 'Ssa forma ùn hè micca nuvedda, chì si trova in numarosi opari medievali, com'è a ''[[Vita nuova]]'' di [[Danti]] o ''Di nuptiis Philologiae è Mercurii'' (Nozzi di Mercuriu è a Filulugia), di [[Martianus Capella]]. Una volta di più, u tema di Boccacciu risedi in u puteri ridenttori di l'amori chì parmetti à l'umanu di passà da l'ignuranza à a cunniscenza è à a cumpriensioni di u misteru divinu. A opara cumencia incù u pastori Ameto chì vaga in i boschi d'Etruria induva eddu sculonna un gruppu di magnifichi ninfi bagnendu si à u sonu di u cantu di Lia. Ameto, affascinatu da u cantu di a ninfa, s'innamora di edda è si svela à i ninfi. U ghjornu cunsacratu à Venera, setti ninfi si riuniscini intornu à Ameto è li contani i so storii amurosi. Dopu à avè ascultatu i so raconti, Ameto, annantu à l'ordini di a dea, piglia un bagnu purificadori chì li parmetti di capiscia u significatu alligoricu di i ninfi (chì ripprisentani i virtù tiulugali è cardinali), quidda di u so scontru incù Lia (chì implicheghja a so probbia trasfurmazioni da u statu animali à umanu, aprendu a pussibilità di cunnuscia à Diu). Tema è ambianza sò eppuri assà diffarenti ; a struttura di 'ssa opara annuncia dighjà quidda di a so opara principali u ''[[Décamerone]]''. ===== ''Amorosa visione'' ===== L' ''Amorosa visione'' hè un puema alligoricu in terzini incatinati cumpostu, com'è l ''Ameto'', à u principiu di l'annati 1340, quandu l'autori risedi in Firenza. Si dividi in cinquanta canti brevi. Suvitendu a struttura di a ''visio in somnis'' (" visioni in sogni"), conta comu una biddissima donna, inviata da [[Cupidonu]] à u pueta, l'invita à abbandunà i " vani piaceri " par truvà a vera felicità. A donna vida u pueta versu a porta stretta (ripprisintendu a virtù) di un casteddu chì ni ricusa di francà u zogliu prifirendu acceda ci par via di a maiò (simbulu di a ricchezza è di i piaceri mundani). Dui stanzi di u casteddu sò adurnati da l'affreschi degni di [[Giotto di Bondone|Giotto]] : quiddi di a prima stanza ripprisentani i trionfi di a Sapienza - circundata da l'alligurii di i scenzi di u ''[[Trivium Quadrivium|trivium]]'' ([[grammatica]], [[dialettica]] è [[ritorica]]) è di u ''[[Trivium Quadrivium|quadrivium]]'' ([[giumitria]], [[aritmetica]], [[astrunumia]] è [[musica]]) -, di a Gloria, di a Ricchezza è di l'Amori. A siconda stanza ripprisenta u trionfu di a Furtuna. Annantu à l'affreschi, numarosi parsunaghji storichi, biblichi è mitulogichi custighjeghjani parechji celibri omini di lettari. In seguitu à a cuntimplazioni di i pitturi, u pueta sorti in u giardinu induv'eddu scontra altri donni : a " bedda Lumbarda " è a " Ninfa sicula " (chì pudaria essa ''Fiammetta''). U puema si tarmineghja di colpu pocu dopu. L' ''Amorosa visione'' prisenta parechji similitudini incù a ''[[Divina Cummedia]]''. A critica l'hà dinò paragunata à un'antra opara di carattaru alligoricu, i ''Trionfi'' di [[Petrarcu]]. Siont'è parechji autori, u mudeddu di 'ssu casteddu alligoricu hè Castelnuovo di Napoli, chì i so stanzi funi dicurati da affreschi di Giotto mentri l'ebbica di [[Robert Ia di Napuli|Robert d'Anjou]]. ===== '' Elegia di Madonna Fiammetta '' ===== ''Elegia di Madonna Fiammetta'', prubabilamenti scritu trà [[1343]] è [[1344]], hè statu qualificatu da a critica di " [[rumanzu psiculogicu]] " - u terminu " psiculugia " ùn essendu ancora criatu à l'ebbica. In prosa, si prisenta com'è una longa lettara. A prutagonista, ''Fiammetta'', contu u so amori ghjovanu par Pamfile, in u dicoru in a cità di Napuli. 'Ssa rilazioni si tarmineghja quandu Pamfile devi parta in Firenza. Sintendu si abbandunata, Fiammetta tenta di tumbà si. Versu a fini di l'opara, a prutagonista ripiglia spiranza quandu edda ampara ch'è Pamfile hè di ritornu in Napuli, ma scopri incù amarezza chì si tratta di una parsona purtendu listessu nomu. L'autori didicheghja l'opara à i "donni amurosi". Malgradu a forti cumpunenti autubiugrafica - a rilazioni di l'autori incù a mistiriosa ''Fiammetta'', chì si svuglì di una manera appena diffarenti -, u so trattamentu di a passioni amurosa trova i riminiscenzi in l'opari litterarii com'è i ''[[Eroidi]]'' d'[[Ovidiu]], ''[[Pamphilus de amore]]'' di un autori anonimu, o ''De Amore'' d'[[Andreas Capellanus]]. ===== ''Ninfale fiesolano'' ===== ''Ninfale fiesolano'', scrittu trà [[1344]] è [[1346]], hè una favula etiulogica distinata à spiigà i nomi di dui fiumi di [[Tuscana]] : Africo è Mensola. D'ispirazioni pastureccia - com'è l ''Ameto'' -, hè scritta in ''ottava rima'', è conta a storia di l'amori trà Africo è a ninfa Mensola è ancu a nascita di u so ziteddu, Proneo. Siont'è 'ss' opara, i cuddini di [[Fiesole]] erani stati da i ninfi didicati à u cultu di [[Diana (mitulugia)|Diana]] è a caccia. U pastori Africo s'innamurò di una d'eddi, Mensola, ma, ad ogni volta ch'eddu s'avvicinava, i ninfi scappavani impaurit. U babbu d'Africo, Girafone, pruvò di u dissuada lu, cuntendu li a storia di Mugnone, trasfurmatu in fiumu par avè osatu amà una ninfa. Africo, eppuri, cuntinuò è, aiutatu da Venera, s'unisci à a so amata. Mensola, incinta, fughji a cumpagnia d'Africo. Pinsendu essa disprizzata da a so amata, quiddu si tumbò capicciuttendu si in a vadina chì porta dopu u so nomu. Diana scopri u partu di Mensola è a maladisci. A ghjovana donna si suicidò in u corsu d'acqua chì presi u so nomu. U so figliolu, addivatu da i parenti d'Africo, divintò unu di i primi abitanti di a cità di Fiesole. L'opara ebbi una grand' influenza annantu à l'opari pasturecci di i seculi siguenti, com'è ''Stanze'' d'[[Angelo Poliziano]], o ''Nencia da Barberino'' di [[Larenzu di Medici|Larenzu u Magnificu]]. ==== Opari di maturità ==== ===== ''Decamerone'' ===== [[Image:Botticelli Prado 103.jpg|thumb|300px|Intarpritazioni da [[Sandro Botticelli|Botticelli]] di una storia di u ''[[Decamerone]]''.]] Mentre a pesta chì colpa a cità di Firenza in [[1348]] è chì u so autori n'hè statu tistimoniu, trè ghjovani omini è setti ghjovani donni si riuniscini in a ghjesgia [[Basilica Santa Maria Novella|Santa Maria Novella]] è pigliani a dicisioni d'isulà si in una villa luntana par fughja a pesta. In 'ssu locu, par evità di ripinsà à l'orrori visti, i ghjuvanotti si contani i foli l'uni à l'altri. Fermani mentri quattordici ghjorna in a villa ma senza cuntà storii i vennari è sabati. U titulu veni dunqua di 'ssi deci ghurnati di foli. Ogni ghjornu, un participanti teni u rollu di " rè " è dicidi di u tema di i foli. Eppuri, u prima è u nuvesimu ghjorna, 'ssa regula ùn hè micca appiicata. In tutali, l'opara si cumponi di centu raconti di lunghezza disuguali. I fonti usati da Boccacciu sò varii : di i classichi grecu è rumani à i fabliauss francesi medievali. ===== ''Il Corbaccio'' ===== ''Il Corbaccio'' hè statu ridattu trà 1354 è 1355. Si tratta di un racontu chì a so trama, fina è artifiziosa, ùn hè ch'è un pritestu par metta in sesta un dibattitu murali è sataricu. Da u so tonu è a so scopu, l'opara si iscrivi in a tradizioni di a litteratura misogina. U titulu faci certamenti rifirimentu à u corbu, cunsidaratu com'è simbulu di gattivu auguriu è di passioni senza cuntrollu. Par certi altri critichi, a parsona u devi à u spagnolu ''corbacho''. U sottutitulu di l'opara hè ''Labirintu d'amori''. A prima edizioni fù rializata in Firenza in u 1487. U tonu misoginu di u ''Corbaccio'' hè prubabilamenti una cunsiquenza di a crisa ch'è pruvucò a rilazioni di l'autori incù un frati siennesu. Esistini numarosi opari litterarii in a tradizioni uccidentali di carattaru misoginu, da [[Juvenal]] à [[Ghjirolmu di Stridon]]. A cumpusizioni trova a so fonti in l'amori infruttuosi di Boccacciu. Intrutu in a quarantina, s'hè innamuratu di una bedda veduva ed l'hà addirizzatu i lettari sprimendu u so desideriu è u so amori. A signora hà musciatu 'ssi lettari à i so prossimi, biffendu lu par via di i so urighjini mudesti è di a so ità. 'Ssu libru hè a vindetta di l'autori, dirighjita non solu contru à a veduva, ma contru à tutta a ghjenti feminiccia. L'autori sunnieghja ch'eddu si culloca in i loca d'incantu, quandu eddu si ritrova di suttrattu in una giungla inestricabili (u Labirintu di L'Amori ch'eddu chjama dinò a Puracaria di Venera). Quà, trasfurmati in animali, scontani i so piccati i disgraziati ingannati da l'amori di i donni. U defuntu maritu di a veduva apparisci sottu à forma di spettru, è li conta in dittagliu l'innumerevuli vizii è diffetti di a so cunsorti. Com'è penitenza, Boccacciu devi svilà ciò ch'eddu hà vistu è intesu. == Noti == <references/> [[Categoria:Scrivanu|Boccacciu, Giovanni]] 7rrjedll1856j23bq4qriz78xnno5xg Ghjuvan Guidu Talamoni 0 19934 357096 2017-05-23T09:28:30Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Ghjuvan Guidu Talamoni''' natu à Saumur u 6 maghju 1960 hè un omu puliticu corsu. Hè statu elettu u 17 dicembre 2015 presidente di l'Assemblea di a Corsica pè... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ghjuvan Guidu Talamoni''' natu à Saumur u 6 maghju 1960 hè un omu puliticu corsu. Hè statu elettu u 17 dicembre 2015 presidente di l'Assemblea di a Corsica pè u partitu Corsica Libera. ==Biugrafia== Ghjuvan Guidu Talamoni hè natu in u 1960 à [[Saumur]] in u dipartimentu di a Loira di una famiglia corsa urighjinaria di [[Vezzani]]. n5vkdtd5r2kmpkg5fjpw563cez2bq0u Boccaciu 0 19935 357098 2017-05-23T09:42:00Z Franjklogos 2883 Franjklogos hà spustatu a pagina [[Boccaciu]] à [[Boccacciu]]: cum'hè scrittu annantu à l'articulo wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Boccacciu]] 4t1391yv92o7jkvsk9svruwgd86cewd Torra di l'Isula Rossa 0 19936 357102 2017-05-23T11:43:29Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Torra di l'Isula Rossa]] à [[Torra di a Petra]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Torra di a Petra]] ioo9pgk4a7wtjvj9ijk4oedgpn9sg9p Chris Tucker 0 19937 357105 2017-05-24T17:47:05Z 177.79.24.57 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:An Evening Honouring Chris Tucker.jpg|thumb|right|Chris Tucker]] '''Christopher Tucker''' ([[31 d'aostu]] 1971) hè un Stati Uniti d'America|attore americanu... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:An Evening Honouring Chris Tucker.jpg|thumb|right|Chris Tucker]] '''Christopher Tucker''' ([[31 d'aostu]] 1971) hè un [[Stati Uniti d'America|attore americanu]]. [[Categoria:Attore|Tucker, Chris]] [[Categoria:Americanu|Tucker, Chris]] 1l49hxjwkd6sf334yoflxfs8e2xwz4r Egloga 0 19938 357120 357119 2017-05-27T19:34:14Z 92.158.133.59 /* Variazioni annantu à u tema di Virghjiliu */ wikitext text/x-wiki Un' '''egloga''' hè un [[puema]] di stili classicu cunsacratu à un sughjettu pasturecciu. I puemi di 'ssu [[genaru litterariu]] sò calchì volta qualificati di "[[bucolichi]]".<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Etimulugia == [[File:Virgil._Mosaic_portrait,_found_in_Tunis._Wellcome_M0005633.jpg|thumb|right|250px|Virghjiliu.]] L'[[etimulugia]] di a parola latina ''eclogæ'' hè [[Grecu anzianu|greca]] : ''ἐκλoγή'' (''eklogē''), chì significheghja " racolta, flurileghju". U terminu facia rifirimentu à l'urighjini à i seguiti di puemi corti di genaru indiffarenti, odi, [[epistula|epistuli]], [[satira|satiri]], [[epigrammu|epigrammi]], bucolichi, è cetara., à i stratti di racolti d'autori. L'Anziani chjamavani " egloghi " i puemi di a racolta di [[Virghjiliu]] intitulatu i ''[[Bucolichi]]'' è i pueti latini pustiriori à Virghjiliu pigliàni l'abitudina di chjamà i so probbii puemi bucolichi " egloga ", rifirendu si à u celibru pueta d' [[Augustu]] è [[Meceniu]]. Da quà saria venutu l'improdu di a parola egloga in u sensu di puema pasturecciu, è l'idantificazioni di 'ssa parola incù quiddu di " bucolicu ". Frà l'epigoni di Virghjiliu autori d'egloghi, si pò cità [[Calpurnius]] è [[Nemesianu]]. L'influenza di Virghjiliu, cumbinata à a parsistenza di u genaru bucolicu à a Rinascita, cunsacràni l'aduzzioni di u terminu d'egloga com'è sinonimu di u genaru. Certi autori distinguini trè spezii d'egloghi : l'egloghi narrativi, induva u pueta parla in u so nomu probbiu ; l'egloghi drammatichi, induv' eddu faci parlà i parsunaghji ; l'egloghi misti, induv' eddu mischia i dui formi. == Egloghi muderni == [[File:Alexander Pope circa 1736.jpeg|thumb|left|150px|Alexander Pope]] ''I Bucolichi'' di [[Petru di Ronsard]] sò l'egloghi, è ancu a prima pezza di l'''Aduliscenza climintina'' di [[Climenti Marot]]. Un seculu più tardi, i so ''Eclogæ Sacræ'' (1659) valarani à [[René Rapin]] u sopranomu di " Sicondu Teucritu ". U genaru hè ripprisintatu in a litteratura inglesa da ''The Shepheardes Calendar'' d'[[Edmund Spenser]] (''U Calindariu di i pastori'', [[1579]]) (dodici egloghi, una par ogni mesi). [[Alexander Pope]] cumponì una seria di quattru egloghi (una par ogni staghjoni di l'annata) in a vena di Virghjiliu in u [[1709 in litteratura|1709]]. U pueta spagnolu [[Garcilaso di a Vega]] cumponì ancu eddu egloghi à l'imitazioni di Virghjiliu. À u seculu XVII, i Polacchi [[Szymon Szymonowic]] è [[Zimorowic]] publicàni i racolti d'egloghi. In u 1876, [[Stefanu Mallarmé]] sottutituleghja ''egloga'' u so celibru ''[[U dopu meziornu di un faunu]]''. À u seculu XX, u pueta ghjudeiu ungaricu [[Miklós Radnóti]], assassinatu uni pochi di mesa nanzu a fini di a [[Siconda Guerra mundiali]] da i truppi alimani in ritirata, cumponì i puemi annantu à l' [[Olucaustu]]. A racolta di [[Seamus Heaney]], ''Electric Light'' ([[2001 in litteratura|2001]]) cumporta un puema intitulatu ''Bann Valley Eclogue''. U cumpusitori cuntimpuraneu u più prulificu d'egloghi hè forsi l'Irlandesu [[Lavisu MacNeice]] : frà i so egloghi i più celibri, a parsona pò cità ''Eclogue by hà five barred gate'', ''Eclogue for the motherless'', ''Annu eclogue for Christmas'' è ''Eclogue from Iceland''. == Variazioni annantu à u tema di Virghjiliu == [[File:PierredeRonsard1620.jpg|thumb|250px|Ritrattu anonimu di Petru di Ronsard]] In u [[1526]] u pueta talianu [[Jacopo Sannazaro]] publicò i so ''Eclogæ Piscatoriæ'', induva eddu sustituì à i pastori di [[Virghjiliu]] i piscadori di a [[cala di Napuli]]. U pueta inglesu [[Phineas Fletcher]] l'imitò in i so ''Piscatorie Eclogs'' ([1633]]). Un antru pueta inglesu, [[William Diaper]], cumponì i ''Nereides: or Sea-Eclogues'' in u [[1712]]. L'intarlucutori di 'ssi puemi sò [[tritonu|tritona]] è [[ninfa|ninfi]]. À u principiu di u seculu XVIII, u genaru era maturu par a parudia : [[John Gay]] biffò l'egloghi d'[[Ambrose Philips]] in u so ''Shepherd's Week'' è [[Mary Wortley Montagu]] cumpunì sei ''Town Eclogues'', induv' edda traspurtava l'[[Arcadia]] bucolica di Virghjiliu in u [[Londra]] riccu di u so tempu. == Noti == <references/> == Rifirimenti == * Simon Hornblower, Antony Spawforth, ''The Oxford Classical Dictionary'', 3e ed., ed. Oxford University Press, 1999. * Teocritu, ''Tutta L'Idilla'', Parighji, A Diffarenza, 1991. * Virghjiliu, ''I Bucolichi, i Georgichi'', Parighji, Gallimard, " Coll. Folio classicu ", 1997. [[Categoria:Forma puetica]] 7ssqujury0ss249q74t9i76p5h152et Diodoru Siculu 0 19940 357178 357145 2017-06-16T11:05:59Z DARIO SEVERI 10718 + wikink wikitext text/x-wiki [[File:Diodoro_siculo_-_storico_di_Agira.jpg|thumb|250px|Diodoru Siculu in un affrescu di u 1800]] '''Diodoru di Cicilia''' (in grecu anzianu Διόδωρος Σικελιώτης; in latinu ''Diodorus Siculus'') hè un [[storicu]] è crunistu [[Grecia|grecu]] di u Ia seculu av. G.-C., cuntimpuraneu di [[Ghjuliu Cesari]] è d'[[Augustu]], autori di a ''[[Bibbiuteca storica]]''.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Biugrafia == Natu in circa 90 av. GC, Diodoru hè urighjinariu d'[[Agira]], una piccula cità situata à livanti di a [[Cicilia]]. Ricevi un insignamentu ritoricu di qualità, segnu ch'eddu hè prubabilamenti isciutu da una famiglia asgiata. Avaria visitatu i cuntrati d'[[Auropa]] è d'[[Asia]] è ancu l'[[Egittu]] trà 60 è 59 av. GC, prima di stabiliscia si à [[Roma]] induv' eddu publicheghja a so unica opara in [[-30|30 av GC]]. == Opara == [[File:Diodoro_siculo,_historiae,_manoscritto_S.XXIL.1,_1450_ca._01.JPG|thumb|250px|Manuscrittu di a ''Bibbiuteca storica'']] Frà i travagli di i storichi antichi di Cicilia com'è [[Timeu di Tauromenionu]] o [[Antiochos di Siracusa]], soli quiddi di Diodoru ci sò parvinuti. Lascia un'opara impurtanti, ridatta in [[grecu anzianu]], una di i più ricchi fonti d'infurmazioni annantu à l'[[Egittu anticu]] è a [[Grecia antica]] ma dinò annantu à a [[Roma antica]] è u mondu anticu uccidentali, sughjettu pocu trattatu da i so cuntimpuranei di Grecia uriintali. Diodoru travaglia mentri trenta anni à a custituzioni di 'ssa storia univirsali intitulata a ''Bibbiuteca storica''. Copri un periodu di più di milla anni, da i tempi [[mitulugia greca|mitulogichi]] à [[Ghjuliu Cesari]] è a [[battaglia di Farsale]]. A ''Bibbiuteca storica'' cumprendi quaranta libra frà i quali solu una vintina sò stati prisirvati : u prima libru sin'à u quintu po' l'undicesimu libru sin'à u vinti duiesimu sò cunsirvati in a so integralità mentri chì l'altri ùn sò cunnisciuti ch'è da frammenti. Diodoru ci prisenta l'avvinimenti in un ordini crunulogicu in trè tempi par ogni periodu : prima l'avvinimenti cuncirnendu a Grecia è l'Asia minori, dopu quiddi cuncirnendu a Cicilia, è infini quiddi cuncirnendu Roma. Diodoru mostra cusì l'impurtanza ch'eddu accorda à a so patria ch'eddu prisenta à listessu liveddu ch'è i putenzi greca è rumana. Essendu datu ch'è Diodoru ci cuncoglii tutti l'avvinimenti datevuli appughjendu si annantu à numarosi fonti più anziani, u so travagliu hè à longu statu riduttu à quiddu di un cumpilatori. Par a storia ciciliana, si saria par u più sirvutu di i travagli di [[Timeu di Tauromenione]], di [[Philistos di Suracusa]], di [[Efore di Cume]] è di [[Silenos di Cale-Acte]]. Eppuri, pari chì Diodoru varchi 'ssu rollu di simpliciu cumpilatori, appurtendu una tocca parsunali par via par indittu di i so prifazii induv' eddu tratta di quistioni murali, didattichi è storiugrafichi, rimittendu l'avvinimenti rapurtati in pruspittiva incù i prublematichi di a so ebbica è pruducendu cusì un travagliu uriginali. Si attribuisci calchì volta à Diodoru di Cicilia a lista di i [[setti maravigli di u mondu]], essendu data a so discrizzioni dittagliata di i giardina suspesi di [[Babilonia]] in u sicondu libru di a ''Bibbiuteca storica''. == Noti == <references/> 7fgqqa9ge3lhkzntft32j8d2cys517r Al-Fârâbî 0 19941 357206 357205 2017-06-17T12:05:35Z 92.150.1.13 /* Opara è pinsamentu */ wikitext text/x-wiki [[File:Al-Farabi.jpg|thumb|250px|Al-Farabi.]] '''Al-Fârâbî''', chì u so nomu cumplettu era ''Abû Nasr Muhammad ibn Muhammad ibn Tarkhân ibn Uzalagh al-Fârâbî'' dinò cunnisciutu in Uccidenti sottu à i nomi d'''Alpharabius'', ''Al-Farabi'', ''Farabi'', ''Abunaser'' o ''Alfarabi'' hè statu un [[filosofu]] musulmanu medievali persianu. Natu in u [[872]] à [[Wâsij]] vicinu à [[Otrar|Farab]] in [[Transoxiane]], o à [[Faryab]] in u [[Grandi Khorassan]], si ni mori à [[Damascu]], in [[Siria]] in u [[950]]. Apprufundisci tutti i scenzi è tutti l'arti di i so tempi, ed hè chjamatu u ''Sicondu stitutori di l'intellighjenza''.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Studieghja à [[Bagdad]] (attuali [[Iraccu]]). A parsona li devi un cummentu di ''[[A Ripublica]]'' di [[Platonu]], è ancu un ''Summariu di ''[[I Leghji]]'' di Platonu''. Fù dinò un teoricu di a musica. == L'urighjini di Fârâbî == Ci hè un dibattitu annantu à l'urighjini di Fârâbî. I fonti i più anziani minziuneghjani un'urighjini [[turcu|turca]],<ref>Will Durant, ''The Age of Faith'', (Simon and Schuster, 1950), 253.</ref>. Sicondu 'ssi autori, u locu di nascita di Farabi saria ''Faryab'' una rigioni di Persia. Altri pensani ch'eddu saria u [[Turkestan]] mudernu, parchì i so parenti ci erani immigrati. Oghji in l'opari i più impurtanti, Farabi hè classificatu in a catiguria di i sapienti [[musulmani]]. == Biugrafia == Fârâbî fù chjamatu u ''" Sicondu Maestru "'' da [[Maimonide]], u " Prima Maestru " essendu [[Aristoteli]]. Hè unu di i primi à studià, à cummintà è à sparghja frà i musulmani a cunniscenza d'Aristoteli è à influinzà a [[scola peripatetica]] uriintali. Figliolu di una famiglia di capizzoni persichi<ref name="CorbinHist225">[[Henry Corbin]], ''Storia di a filusufia islamica'', [[Edizioni Gallimard|Gallimard]], 1986, p. 225.</ref> in a quali u babbu avaria asercitatu un cummandu militarescu à a corti samanidi, vassali di u califfatu abbasidi arabu di Bagdad, Abu Naser Farabi parti à furmà si in a capitala califfali. In [[Bagdad]] (attuali [[Iraccu]]), studieghja a [[grammatica]], a [[logica]], a [[filusufia]], i [[matematichi]], a [[musica]] è i [[scenza|scenzi]]. Farabi ci suvita l'insignamenti d'Abu Bishr Matta ben Yunus è friquenta i filosufi cristiani [[nestorianisimu|nestoriani]], eredi di a ''[[translatio studiorum]]'' di i Grechi versu u mondu arabu, par via di a chjusura di i scoli filusofichi pagani d'[[Atena]] da [[Ghjustinianu]] in u [[529]]. 'Ssa chjusura marca a fini di l'[[Accademia]] di [[Platonu]]. I testi grechi antichi sarani eppuri senza arrestu cupiati è studiati (solu prucidimentu di cunsirvazioni di l'ebbica) in i centri munastichi di Grecia è à [[Custantinopuli]]. Ferma ch'è i filosufi grechi platonichi si rifughjani in [[Alissandria]], in [[Harran]] è in [[Antioca]], prima d'andà si ni versu Bagdad. A so eluquenza, i so talenti in a [[musica]] è a [[puisia]] li cunciliàni a stima di u sultanu di [[Siria]], Seïf-ed-Daulah, chì volsi lià lu à a so corti di Damascu. Ma Farabi ni si scusò par stallà si in [[Alep]], viaghjò in Egittu, è rivensi mora si ni à Damascu in u [[950]]. Siont'è un'antra virsioni, passò a maiò parti di a so vita à a corti di Siria da u 942, pinsiunatu da u principi. Dopu à avè accumpagnatu u suvranu in u corsu di una spidizioni, si ni morsi versu l'ità di 80 anni. Fù u maestru à pinsà d'[[Avicenna]] (indirittamenti, quiddu essendu natu in u [[980]]). == Opara è pinsamentu == [[File:Bodlein Library MS. Arab.d.84 roll332 frame1.jpg|250px|thumbnail|right|Pagini di u manuscrittu di u seculu XVII di u cummentu di Al-Farabi annantu à a Matafisca d'[[Aristoteli]]]] Farabi hè un filosofu chì stà in u cuntestu particulari di a longa emerghjenza di l'[civilisazioni islamica|islamu]] com'è civilisazioni è entità pulitica stabuli. U [[califfatu]] cintrali si frammenta in emirati è in Stati chì si volini indipindenti. I dittagli di a scenza di a riligioni è di u [[drittumusulmanu]] (''[[ghjurisprudenza islamica|fiqh]]'') struttureghjani i dittagli è i discussioni chì si sviluppani in senu à a vita intillettuali in paesi d'islamu. Farabi ùn hè micca u prima filosofu di a civilisazioni islamica, i dui pridicissori maiò di Farabi sò [[Al-Kindi]] è [[Rhazès|Razi]], ma i so riflissioni etichi fermani abbastanza alluntanati da i cunsidarazioni pulitichi. Farabi, inquantu ad eddu, s'intaressa particularamenti à a quistioni di u rigimu puliticu. Publicheghja un bon parechji testi chì sò cummenti, o sintesi parsunali annantu à a filusufia di [[Platonu]] è d' [[Aristoteli]] : ''L'Accordu di i Filosufi Platonu è Aristoteli'', un'enumarazioni di i [[Dialoghi di Platonu]], una opara cunsacratu à l' ''Upinioni di l'abitanti di a Cità virtuosa'' è un ''Summariu di i Leghji di Platonu''. Bench'è parlendu d'Aristoteli, Farabi cunsacra tutti i so sforzi à a [[filusufia pulitica]] di Platonu. Cummenta ''[[A Ripublica]]'' è distingui dui tipi d'insignamentu : l'insignamentu di [[Socrati]] è l'insignamentu di [[Trasimacu]] (u parsunaghju viulenti missu in scena in ''A Ripublica''). L'insignamentu di Socrati hè dolci è s' addirizza à i filosufi ; ma Socrati perisci sottu à l'accusa d'impietà. L'insignamentu di Trasimacu hè un insignamentu capaci di manipulà l'upinioni è i passioni chì covani in a Cità. Pò tantu azzizzà a Cità ch'è calmà la. Hè in 'ssi qualità chì a parsona trova a fibra di u lighjislatori. Farabi s'upponi à i pratinsioni filusofichi di i medichi, in particulari quiddi di [[Claudiu Galien|Galien]]. S'appoghja annantu à un autori anticu chì pudaria essa [[Lisandru d'Afrodise]]. Cerca à dà raghjoni à Aristoteli contru à Galien, in una contruversia annantu à u rollu di u ciarbeddu. In u so ''Trattatu annantu à i scenzi'', ùn inchjudi micca a medicina, quidda ùn essendu chì un arti cunvinienti (''technè'' siont'è Aristoteli), à listessu liveddu chì a lignamaria o a cucina. Par risolva u prublema di l'articulazioni di a medicina è di i scenzi di a natura, dividi a medicina in 7 disciplini, frà i quali 3 tiorichi, ditti cumuni incù a scenza, l'altri 4 rilivendu unicamenti di a pratica medicali. I medichi, ùn essendu passmicca cumpitenti par ghjudicà di a tiuria (cunniscenza di u corpu, di a saluta è di i malatii), divariani limità si à i so pratichi : ussirvazioni di i sintomi, dietetica, l'igiena, è i trattamenti . Farabi upponi cusì l'attività apparenti in un mondu matiriali, à a biatitudina escinziali di a cunniscenza pura. U stili di Farabi hè un stili [[esoterisimu|esutericu]], o chì aproda i mutivi esuterichi (cunfurmamenti à I tradizioni [[numarulugia|numarulogichi]] chì sò sparti dapartuttu). Hè dinò à l'urighjini di una tradizioni di [[angelulugia]] sviluppata da i Persichi è da i [[Ghjudeiu|Ghjudei]] versu u Xu seculu. Siont'è Farabi, l'universu hè custituitu di una ierarchia di mondi sferichi, cumposti d'intilletti chì s'inghennani riciprucamenti, par via di una cuddata, versu u mondu di u puru intillettu attivu parfettu unitariu è tutali, o pr via di una falata, versu u mondu matiriali imparfettu è divisu di generazioni è corruzzioni. == Bibliugrafia == === Opari di Farabi === L'uriginali di parechji di i so opari sò stati persi, ma sò firmati i virsioni [[ebraicu|ebraichi]]. I so opari maghjori sò : * una ''Anciclupedia'', chì si trova manuscritta à l'[[Escurial]], * un ''Trattatu di musica'', * l' ''Opuscula varia'', in i quali a parsona trova un ''Trattatu annantu à i scenzi'' è un ''Trattatu annantu à l'intindimentu'' induv'eddu sviluppa a duttrina d'Aristoteli annantu à 'ssu puntu. * In latinu : ''Corpus platonicum medii aevi. Plato latinus'', ed. Da R. Klibanski, 1950 : ''Di Platonis Philosophia'' di al-Fârâbî è ''Trattatu annantu à i ''Leghji'' di Platonu'', di al-Fârâbî. * ''Epistula annantu à l'intillettu'' (''Risâla fî-l-'aql''), trad., L'Harmattan, 2003 * ''Trattatu di l'upinioni di l'abitanti di a cità virtuosa '' * ''Commentary and Short Treatise on Aristotle 's De Interpretatione'', traduzioni è noti di F.W Zimmermann, Oxford, 1981. == Noti == <references/> [[Categoria:Filosofu di u seculu X]] [[Categoria:Filosofu musulmanu]] [[Categoria:Parsunalità persica]] 90wzqauk42zhusodik26g95v4w30r7p Categoria:Utilizatore lt 14 19942 357173 2017-06-15T01:16:30Z 217.182.132.148 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u lituano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). lysupo4gkp3dz84fawlx3mfg658ijas Categoria:Utilizatore ru 14 19943 357174 2017-06-15T15:58:02Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u russo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). qlkr3z20msc23nujpijc88c95ytkw03 Categoria:Utilizatore mwl 14 19944 357175 2017-06-15T15:58:02Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u mirandese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). s0pbsw3n3l7pqktugk8itxwr01kpnb6 Categoria:Utilizatore et 14 19946 357179 2017-06-16T11:33:40Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u estone, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). g4r1o2dbkegya2xfu7ssulma8qa9ban Categoria:Utilizatore grc 14 19947 357180 2017-06-16T11:33:41Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u greco antico, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 8w3qqik3julfuqbbn78qngmx563nekh Categoria:Utilizatore el 14 19948 357181 2017-06-16T11:33:41Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u greco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). kzmhadbjrlfaaogdzq4idaf8xgbb7qz Categoria:Utilizatore bg 14 19949 357182 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u bulgaro, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). kj7kez0hwya5zheko2u62ezvxljb0sv Categoria:Utilizatore bs 14 19950 357183 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u bosniaco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). a42hpz3zcfwhmb150heru9htqgibc4u Categoria:Utilizatore cs 14 19951 357184 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u ceco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 9zozqkjzl5mmxoba4bvsxrvv6uwl1o2 Categoria:Utilizatore csb 14 19952 357185 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u kashubian, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). a4fwt7dbtgrd2254uaz6wgvftu41yvm Categoria:Utilizatore dsb 14 19953 357186 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u basso sorabo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). ejh0of2a8nitzc9wfbj4tjnhpbs5y84 Categoria:Utilizatore hr 14 19954 357187 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u croato, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). cvihim3u9k3bkz36u4djborr949sfth Categoria:Utilizatore hsb 14 19955 357188 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u alto sorabo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). tp3o11jb07ot8ddlag8ktf3oqhas6o7 Categoria:Utilizatore kg 14 19956 357189 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u kongo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). rsb8z9fiyblx6umuwcqgefmcky909fq Categoria:Utilizatore sc 14 19957 357190 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u sardo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). axtp0181s7zg7nfb7hfe5a1r14zzpgp Categoria:Utilizatore sh 14 19958 357191 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u serbo-croato, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). c9awfbzwj3isyvncsyy6pp0fvvezv7k Categoria:Utilizatore sk 14 19959 357192 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u slovacco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 021u6eslls8dmssilmn0760ttsfbrua Categoria:Utilizatore sr 14 19960 357193 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u serbo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 9zdztqr2kds2vukg4mpzedc9ynzfkdk Categoria:Utilizatore uk 14 19961 357194 2017-06-17T00:00:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u ucraino, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). pyhuxdh07f0ly8n2g0u2rc30g0gtfsu Categoria:Utilizatore ko 14 19962 357195 2017-06-17T03:20:26Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u coreano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). oyjafzhn9mznr74jin74k4gdnuh78yz Categoria:Utilizatore bn 14 19963 357196 2017-06-17T03:28:00Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u bengalese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). rari0y6x3m7mllomgv84no6lkyceyl6 Categoria:Utilizatore hi 14 19964 357197 2017-06-17T03:28:00Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u hindi, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 9kofx8qpdw5hdb2xkfsz07e0uhgbf6g Categoria:Utilizatore gsw 14 19965 357207 2017-06-17T20:56:06Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u tedesco svizzero, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 3m7dt5nq5cxu2rt6pizbsjlr16035hw Categoria:Utilizatore an 14 19966 357208 2017-06-17T23:53:27Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u aragonese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). osgdz16i8unaz7sd4mpql1pat8oyj5p Categoria:Utilizatore pl 14 19967 357209 2017-06-18T05:16:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u polacco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 9d5st15kr4r9j9weugdgwax0qf8kbef Categoria:Utilizatore lv 14 19968 357212 2017-06-18T14:09:55Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u lettone, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). qlichmtze6qfdevz8w3sk9umabopa37 Categoria:Utilizatore ab 14 19969 357213 2017-06-18T14:09:55Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u abcaso, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). hy51kl4i06zvh4p348j4rnoovymfhb9 Categoria:Utilizatore rn 14 19970 357214 2017-06-18T14:09:55Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u rundi, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). sfvpu1nkrj0xf12fd49gch7l0uciqf7 Categoria:Utilizatore is 14 19971 357216 2017-06-18T23:59:13Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u islandese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). lh0wi4tns50lx78t9dvv4y9beqsz47i Categoria:Utilizatore yue 14 19972 357217 2017-06-19T00:38:44Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u cantonese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). dd3jbogrt92c385xgxux9zyceow82xk Categoria:Utilizatore lzh 14 19973 357218 2017-06-19T00:45:16Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u cinese classico, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). nancyai2g9foey27uecfyvhkunoyra9 Boeziu di Dacia 0 19974 357230 357229 2017-06-20T19:53:54Z 92.158.194.226 /* U so pinsamentu */ wikitext text/x-wiki '''Boeziu di Dacia''' o ''Boethius Dacii'' hè un [[filusufia medievali|filosufu medievali]] [[Danimarca|danesu]] o [[Svezia|svedesu]]<ref>A so urighjini hè contruversa</ref> di u seculu XIII (mortu versu u [[1284]]).<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Biugrafia == Boeziu nascì in a prima mità di u seculu XIII. Accupò prubabilamenti a pusizioni di [[chjericu siculari]] è [[canonicu]] di a diocesi di [[Linköping]]. Si stallò in Francia par insignà a filusufia à l'[[Università di Parighji]]. Quà s'aggrigò à [[Siger di Brabant]], incù u quali eddu spartì un insolitu camminu prufissiunali, cuntinuendu à insignà l'[[arti liberali]] mentri uni beddi pochi d'anni in tantu chì [[maestru ès arti]] piuttostu ch'è di cumincià i studii supiriori (tiulugia o medicina) o di truvà un impiegu non universitariu. In u 1277 fù cundannatu da [[Stefanu Tempier]] par essa statu un capifila di u muvimentu [[Averroisimu|averroistu]]. Boeziu fughjì tandu Parighji incù Siger, è feci appeddu à u papa [[Nicolas III]]. Fù ditinutu à a [[curia rumana|curia puntificali]], in [[Orvieto]], è righjunghjì dopu i [[Ordini di i Pridicadori|duminicani]] di Dacia. == U so pinsamentu == [[Image:Averroes closeup.jpg|thumb|right|[[Avverroè]], dittagliu di ''[[A Scola d'Atena]]'', 1511 di [[Raffaeddu (pittori)|Raffaeddu]].]] Boeziu fù un discepulu d'[[Avverroè]] ed hà scrittu annantu à a [[logica]], a [[filusufia naturali]], a [[matafisica]] è l'[[etica]], bench'è certi di i so opari ùn avissini micca sopravvivutu. A so pusizioni cintrali hè chì a filusufia devi suvità i so cunclusioni, indipindentamenti di u cunflittu pussibuli di quiddi incù a fedi riligiosa. Par Boeziu, a filusufia hè l'attività umana suprema, è in 'ssu mondu soli i filosufi aghjunghjini a sapienza ; in u so libru ''Di u suvranu bè o Di a vita filusofica'', offri una firventi discrizzioni aristutelica di u " bè suvranu " di l'omu com'è cuntimplazioni raziunali di a [[virità]] è di a [[virtù]]. Frà i cunclusioni contruversi ch'eddu discutì, si trovani l'impussibilità di a criazioni [[ex nihilo]]. Siont'è Boeziu, a parsona ùn pò dimustrà da a raghjoni chì u mondu hà avutu un iniziu, chì a raghjoni naturali ùn cunnosci chì a generazioni è ignora a criazioni chì ùn ni hè micca menu vera. Di listessa manera, dichjara impussibuli a risurrizioni di i corpi siont'è i causa naturali, ma u cristianu sà ch'edda hè pussibuli " siont'è una causa supiriori chì hè a causa di tutta a natura ". U mondu ùn avendu micca principiatu par via di i causi naturali, l'avvisu di u fisicu, limitatu à i so causi, ùn pò dunqua micca nigà a criazioni di u mondu. Cuncirnendu l'aternità di u mondu, chì hè un'arisia, Boeziu pensa chì a filusufia è a fedi ùn sò micca in disaccordu. Com'è [[Siger di Brabant]], Boeziu cunsidareghja ciò chì dipendi di Diu è ciò chì dipendi di a natura com'è dui ordini distinti, naturali è sopranaturali. I reguli chì limiteghjani è custrignini l'ordini naturali ùn s'imponini dunqua micca à l'ordini sopranaturali. Boeziu ferma dunqua cristianu ed hà tentatu di cuncilià i so cridenzi riligiosi incù a so pusizioni filusofica assignendu u studiu di u mondu è di a natura umana à a filusufia, è assignendu à a riligioni a rivilazioni sopranaturali è i miraculi divini. Hè statu cundannatu par avè sustenutu a duttrina di a [[doppia virità]], bench'eddu fussi statu attentu à evità di prisintà cunclusioni filusofichi cuntrarii à i virità riligiosi. Com'è grammaticu, hè statu unu di i principali rapprisintanti di u currenti di i [[modisti]]. == Bibliugrafia == === Opari di Boeziu di Dacie === * ''Boethii Daci Opera'', Hauniae (Copenhague), G. E. C. Gad, ''Corpus Philosophorum Danicorum Medii Aevi''. * ''Quaestiones super libros physicorum'', in ''Boethii Daci Opera'', V, 1974. * ''Di aeternitate mundi'', in ''Boethii Daci Opera'', VI.2, 1976, p. 333-366. * ''Du suvranu bè o Di a vita filusofica (Di summo bono seu di vita philosophica)'', in ''Boethii Daci Opera'', VI.2, p. 367-377. * ''Modi significandi sive quaestiones super Priscianum maiorem'' (versu u 1270). == Noti == <references/> [[Categoria:Filosofu danesu]] [[Categoria:Filosofu svedesu]] [[Categoria:Filosofu di u XIIIu seculu]] [[Categoria:Filosofu sculasticu]] l7s807g81is810gd2wu72d1w4uvchvr Categoria:Utilizatore hu 14 19975 357231 2017-06-21T01:39:08Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u ungherese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). hlh2jciu6haryphik2sho82omccxozf Categoria:Utilizatore de-AT 14 19976 357232 2017-06-21T04:44:51Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u tedesco austriaco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 4dagc7hormjdi5z98jyez7ssd8cwmtr Categoria:Utilizatore zh-Hant 14 19977 357233 2017-06-21T07:02:28Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u cinese tradizionale, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 9jj1oteg0sag89jk4h669kishrzxrnn Categoria:Utilizatore zh-Hans 14 19978 357236 2017-06-21T22:28:25Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u cinese semplificato, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). tne7nnzqui2vl2qac0s3m2mwrtsebnw Beduini 0 19979 357392 357310 2017-07-13T01:47:38Z BD2412 12243 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Bedouin Riyadh,SaudiArabia,1964.jpg]] → [[File:Bedouin Riyadh, Saudi Arabia, 1964.jpg]] clear punctuation error - missing spaces after commas wikitext text/x-wiki [[File:Bedouin family-Wahiba Sands.jpg|thumb|280px|Beduini]] I '''Beduini''' disignani i [[numadisimu|nomadi]] arabi campendu di l'addevu di i [[caprinae|capruni]], di u [[muntonu|picuramu]] è di i [[cameddu|cameddi]], par u più in i diserti [[disertu d' Arabia|d'Arabia]], [[Disertu di Siria|di Siria]], [[disertu di u Sinai|di u Sinai]] è di u [[Sahara]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> 'Ssa pupulazioni [[Arabi|araba]] di circa 4 milioni di parsoni hè cunniscitoghja da i so [[Arabu dialettali|lingui è dialetti]], a so cultura è a so struttura suciali spicifichi. À i ghjorna d'oghji, solu circa 5 % di i Beduini di u [[Mediu Urienti]] sò dinò nomadi, mentri chì uni pochi di Beduini di u Sinai sò dinò mezi nomadi. Par certi Beduini, basta à appartena à una [[Tribù (etnulugia)|tribù]] d'urighjini beduina par rivindicà si beduinu, ma par di altri inveci ci voli dinò à fà una vita di nomadi, ciò chì ni escludi i sedintarii. U nomu " beduini " hè isciutu di ''badw'' (البدو) o ''badawi'' (بَدَوِي) o à u plurali ''badawiyoune'' (بَدَوِيُّون) chì significheghja " abitanti di u disertu " in [[arabu]]. == Storia == [[File:Bédouine tunisienne.jpg|left|thumb|Una beduina in Tunisia, 1907.]] Quist'ultimi ricoddani a so sterpa à [[Adnan]] o [[Qahtan]], è ancu à i parsunaghju biblicu [[Ismael]]. [[Auda ibu Tayi|Auda ibn Tayi]], dirighjenti di i liamu Howaytat, participò à a [[Grandi rivolta araba di u 1916-1918|rivolta araba]] à u mumentu di a [[Prima Guerra mundiali]]. Campani masimu à u [[Mediu Urienti]] in u [[Neguev]] è in u [[Sinai]], à [[Wadi Rum]] è in u [[Hail]], trà l'[[Emirati arabi uniti]] è [[Oman]]. Sò dinò prisenti in [[Africa di u Nordu]], par via di l'arabisazioni chì ci hè stata à u XIu seculu da diffarenti tribù, com'è i [[Banu Hilal]] è i [[Banu Sulaym]]. ===Cambiamenti maiori dapoi u seculu XX === [[File:Bedouin map.jpg|thumb|Giugrafia di i pupulazioni beduini versu u [[XXu seculu]].|292x292px]] In u corsu di u seculu XX, a sucità beduina hà cunnisciutu parechji cambiamenti maiori, tindendu à fà spariscia o à mudificà uni beddi pochi di i so tradizioni. 'Ssi cambiamenti sò par u più stati caghjunati da u scontru incù u modu di vita uccidentali, à parta da u 1920, quandu a [[Francia]] è a [[Grandi Brittagna]] ani guvirnatu i paesi arabi criati di pocu. Frà 'ssi cambiamenti si pò cuntà l'apparsa di i veiculi mutorizati, chì ani à spessu rimpiazzatu i cammeddi, l'animali d'imbastu è di monta tradiziunali, addistrendu l'affundamentu di un elementu maghjori di l'ecunumia beduina. L'urganisazioni in paesa di i tarritorii abitati da i beduini hà inoltri ristrettu i spustamenti di i famigli è tribù in i so migrazioni annuali, ancu s'è 'ssi spustamenti internaziunali benifizieghjani di una tullaranza particulari in u casu di i nomadi beduini. [[File:Bedouin Riyadh, Saudi Arabia, 1964.jpg|thumb|235x235px|Beduinu à [[Riyad]], in u [[1963]].]] L'arrulamentu di bon parechji Beduini in l'armati naziunali hà inquantu ad eddu frinatu mori l'affruntamenti trà i tribù, un'armata rigulari ùn pudendu tularà chì i so suldati s'affrontani trà eddi, nè ch'eddi attacchessini i suldati di un'antra armata senza avè ni ricevutu l'ordini. I Beduini, chì in tempi di una volta attravirsavani i diserti di a penisula d'[[Arabia]] o a [[Palestina]] senza primurà si di i fruntieri, ripprisentani in [[Siria]] un pocu menu di 1 % di a pupulazioni. U guvernu hà sidentarizatu dapoi l'anni 'ssi nomadi impenitenti. Pastori par a maiò parti, i Beduini cuntinueghjani parò à viaghjà incù cavaddi è cammeddi. In [[Israeli]], u guvernu prova à [[modu/moda di vita sedintariu|sidentarizà]] 'ssi pupulazioni prisenti in u [[Neguev]] è in [[Galilea]], chì servini in l'[[Tsahal|armata israiliana]], à spessu in quantu vardiafruntieri, à a diffarenza di l'altri Arabi israiliani chì par u più ùn effittueghjani micca u sirviziu militari. Malgradu quissa, i Beduini fermani pochi intigrati à a sucità israiliana. == Tradizioni == [[File:Tissage nomade Algérie.jpg|thumb|Tissitura nomadi di [[Djelfa]].]] === Famiglia === [[File:Beduin_mothers_carrying_their_children_on_their_shoulders.jpg|thumb|Donni beduini à u [[XIXu seculu]].]] A sucità beduina s'urganizeghja annantu à i liami di u sangui. A [[famiglia]], veni à dì, un individuu, i so parenti, i so frateddi è sureddi, u so sposu è a so sposa, i so ziteddi, hè un prima liveddu di liami. Po' veni una nuzioni di famiglia più allargata, zii, cucini, beddi parenti, beddi frateddi è cetara., aldilà di a quali apparisci quidda di u clanu ; è infini a nuzioni di [[Tribù (etnulugia)|tribù]] incù evintuali ramificazioni, è ancu cunfederazioni di tribù. U sguardu di 'ssi diffarenti gruppi hà un'influenza fundamintali annantu à i cumpurtamenti individuali. L'[[onori]]s è disunori di un individuu sò spartuti da a so famiglia o a so tribù, pudendu addistrà grandi cilibrazioni, o vindetti spietati. A taglia di i tribù varieghja assà, da uni pochi di migliaii d'individui à parechji cintunari di migliaii. Pò succeda ch'è certi grandi è ricchi famigli custituischini nuveddi tribù, o ancu ch'è tribù in crisa ecunomica, dimugrafica, è cetara, integrini i gruppi più stabuli. Ogni clanu, tribù, o cunfederazioni ricunnosci l'auturità di un [[cheikh]]. Quiddu ùn hè micca un capu, ma piuttostu un savviu, chì i so avvisi benifizieghjani di una grandi lighjittimità. === Addevu === L'attività agricula beduina hè par u più pastureccia. I principali animali addivati sò u [[muntonu]], a [[capra]] è u [[cammeddu]]. ==== Cammeddi ==== Tradiziunalamenti, i [[drumidarii]] sò i principali animali addivati da i beduini. I so particularità fisiulogichi, un eccellenti adattamentu à l'ambienti disertichi, i rendini apprizzievuli par i Beduini, chì l'addevani incù mori cura. I cammeddi sò apradati com'è animali di monta o d'imbastiu. I Beduini ni tirani dinò i risorsi com'è u latti o a carri di i chjuchi, ciò chì dà un più grandi valori à i femini, o ancu a lana. U cammeddu hè l'animali u più pristigiosu di u bistiamu beduinu. Hè par quissa l'addivadori portani generalamenti una grandi attinzioni à i so cammeddi è t'ani tutti u so nomu. Incù l'impurtazioni di i mezi di trasporti muderni da l'[[Auropa|Auropei]] à l'esitu di a [[Prima Guerra mundiali]], u cammeddu hà persu parti assà di u so valori, è tandu, una bedda parti di l'ecunumia beduina hè fraiata. Si tratta quì di unu di i fattori di l'abbandonu prugrissivu di u modu di vita tradiziunali beduinu. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Arabi]] * [[Kebsa]] * [[Storia di l'Arabia preislamica]] [[Categoria:Mondu arabu]] [[Categoria:Pupulazioni nomadi]] [[Categoria:Gruppu etnicu d'Arabia saudita]] erqukctm9qwim44f4v2ujb5tturf0f2 Categoria:Utilizatore li 14 19980 357243 2017-06-23T14:21:07Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u limburghese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 8baehj0404ywyhxisd6q0s6ixu3c0ac Categoria:Utilizatore be 14 19981 357257 2017-06-26T01:22:41Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u bielorusso, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). l5p9581ryv2ml98b5ck4dowqzcqvkzr Categoria:Utilizatore az 14 19983 357259 2017-06-26T05:47:05Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u azerbaigiano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). ph416sonfwq3ymxfwtoc6rf77n6bzta Categoria:Utilizatore diq 14 19984 357260 2017-06-26T05:47:05Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Zazaki, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). thddng3aobpbvim1fge5rmdj54fzbdt Categoria:Utilizatore fi 14 19985 357261 2017-06-26T10:03:56Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u finlandese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). oa99c5bgr1j7z523f07q0eqrrg6xlhm Categoria:Utilizatore tly 14 19986 357266 2017-06-26T16:46:31Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u taliscio, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). i65ewbeymqubpjnaazg62561q7888dr Categoria:Utilizatore gag 14 19987 357267 2017-06-26T16:46:31Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u gagauzo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). glcv9gkvx5g4wbhauwq3cky72k1qfyc Categoria:Utilizatore mg 14 19988 357268 2017-06-26T17:49:35Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u malgascio, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). e0hfrljcr0uip7uyds5zqz4oxjk3kow Categoria:Utilizatore or 14 19989 357269 2017-06-26T17:49:40Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u oriya, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). lq2k21waxcd8grm51y225kzaxz8ep9n Categoria:Utilizatore pi 14 19990 357270 2017-06-26T17:49:40Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u pali, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). tmkza6aaby9em3ekx6bp6jey6oiaygn Categoria:Utilizatore kn 14 19991 357271 2017-06-26T17:49:40Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u kannada, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). fh4ddwlbb7l5oyolh2hx4z23yd5jwa9 Categoria:Utilizatore nn 14 19992 357272 2017-06-26T17:50:04Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u norvegese nynorsk, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). s18n965hp2mee8l35shqrzakfx65k86 Categoria:Utilizatore nds 14 19993 357273 2017-06-26T17:50:04Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u basso tedesco, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). n76k99jc4ymsk0cwgw1jjajxfl9lf6p Categoria:Utilizatore nb 14 19994 357274 2017-06-26T17:50:16Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u norvegese bokmål, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). t8mvu8vrpyb581ox54zf9hkly5t05nk Categoria:Utilizatore ka 14 19995 357275 2017-06-26T17:50:16Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u georgiano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 09qr8hbvnz3601ppdkqqdo55ykd4v58 Categoria:Utilizatore egl 14 19996 357276 2017-06-26T17:50:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u emiliano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 4reyoan6pvtcxofxcde4gaat0v8az7o Categoria:Utilizatore eml 14 19997 357277 2017-06-26T17:50:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Emiliano-Romagnolo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). n8ag6isbwxxopb38u3g7fbnkf306kwq Categoria:Utilizatore lmo 14 19998 357278 2017-06-26T17:50:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u lombardo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). hyw1yzzwyirl2r7r7ee3f60konmb36k Categoria:Utilizatore nap 14 19999 357279 2017-06-26T17:50:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u napoletano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). pp2xl31eh5sb2ewqpfxwvkeiwora7k4 Categoria:Utilizatore pms 14 20000 357280 2017-06-26T17:50:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u piemontese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 1dp04lesddfs2hlxsixju0x4wge7cq5 Categoria:Utilizatore roa-Tara 14 20001 357281 2017-06-26T17:50:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u tarandíne, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 7j6hldr940hl7opkms5bplmkr3z9gee Categoria:Utilizatore sco 14 20002 357282 2017-06-26T17:51:27Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u scozzese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 7847dv51nfqbe3eh175bf35r3e120jj Categoria:Utilizatore pih 14 20003 357283 2017-06-26T17:51:27Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Norfuk / Pitkern, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 6sso6aa7gahkpu13xspt3ywwei9j524 Categoria:Utilizatore nov 14 20004 357284 2017-06-26T17:51:27Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u novial, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). eda73v26k4tdhn6tfoimyqmrzfvk15p Tantazioni di Sant'Antonu 0 20006 364477 357336 2019-10-03T11:25:08Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Temptation_of_Saint_Anthony_central_panel_by_Bosch.jpeg|thumb|250px|U panneddu cintrali di u tritticu]] '''A Tantazioni di Sant'Antonu''' (o ''Tentazione di Sant'Antone'') hè un [[tritticu]] di u [[artistu pittori|pittori]] di i [[Paesi Bassi]] [[Ghjirolmu Bosch]], attualmenti espostu à u [[Museu Nacional de Arte Antiga di Lisbona]] ([[Portugallu]]). U tritticu di a Tantazioni di Sant'Antonu hè una [[pittura à oliu]] chì u so panneddu cintrali misura 131,5 x 119 cm è i panneddi laterali 131,5 x 53 cm.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == U tema : San Antonu == Versu a fini di u [[Medievu]], quandu i guerri è i malatii facini danni trimendi, appariti u cultu floridu di i santi è di i so [[reliquia|reliquii]]. [[Sant'Antonu]], à spessu ripprisintatu com'è un vichjaconu barbutu, era particularamenti viniratu è pruteghjia da u [[focu di Sant'Antonu]]. U [[spronu di a sela|spronu]] hè un funzu parasitu di a [[sela]] (chì a so farina servi à a fabricazioni di u pani) chì pruvucheghja una cancarena dugliosa (chjamata " [[Focu di Sant'Antonu]] "), [[allucinazioni]], è ancu [[psicosa|psichosi]] chì funi intarpritati à l'ebbica com'è manifistazioni diabolichi. Sant'Antonu era dinò u santu prutittori di l'animali d'addevu è particularamenti di u porcu. In 'ssu dipintu, a parsona pò veda i rifirimenti à ''[[A Lighjenda durata]]'' di [[Ghjacumu di Voragine]] (seculu XIII) chì cuntava i tantazioni di u santu in u disertu d'[[Egittu]]. 'Ssu dipintu, in parfetta cunfurmità incù u cristianesimu, ghjoca annantu à l'alliguria riligiosa, i simbuli mistichi, è ancu esuterichi o astrulogichi di a so ebbica è annantu à l'illustrazioni di sprissioni pupulari lucali chì sò pochi capiscitoghji à i ghjorna d'oghji. == Discrizzioni == {| align=center |+ '''A Tantazioni di San Antonu''' |[[File:TemptationStAnthony-left.jpg|left|180px|Sinistra : ''The Flight and Failure of St Anthony'']] |[[File:Temptation of Saint Anthony central panel by Bosch.jpeg|left|432px|Panneddu cintrali : ''A Tantazioni di Sant'Antonu'']] |[[File:TemptationStAnthony-right.jpg|left|180px|Dritta : ''San Antonu in meditazioni'']] |} === Panneddu di manca === [[File:Hieronymus_Bosch_(Versuchung_des_Hl._Antonius).jpg|thumb|left|120px|San Antonu minatu da i diavuli (Dittagliu)]] In a parti supiriori, Sant'Antonu hè minatu da i [[diavuli]]. U sguardu si poni in terra incù una ripprisintazioni nuvedda di u Santu, assà addibulitu da a so caduta è succorsu da dui [[frati]] è un laicu chì i so tratti sò ripprisintati incù una grandi accuratezza è sariani, siont'è certi iputesi, quiddi di u pittori. A terra ind'eddu casca u Santu hè un locu cupartu à custruzzioni strani è pupulatu à abitanti inimaginevuli. [[File:Bosch_-_Temptation_of_Saint_Anthony.jpg|thumb|right|150px|Dittagliu]] U mali ci hè dignalocu. L'omu-casa evucheghja un [[burdeddu]] è ancu prubabilamenti a [[sudomia]]. L'architittura animali griddu-pesciu divurendu un antru pesciu incarna un mondu in cunflittu tutali è pirmanenti capaci di caghjunà i dignitarii ecclesiastichi dinò mustruosi. Ancu i loca in apparenza calmi, u mari, a spiaghja, è i paisaghji piaghjinchi sò spiritati di prisenzi inchitanti, discreti par certi (u naufraghju) più evidenti par d'altri com'è u ghjigantescu corpu fertu di l'omu-casa. Sottu à u liveddu di a terra, u righjistru infiriori di l'acqua ghjilata dà annantu à un'apartura chì pari cumunicà incù un spaziu infernali. === Panneddu cintrali : ''A Tantazioni di Sant'Antonu'' === U Santu si trova guasgi à u centru giumetricu di u dipintu : puntu di cunvirghjenza o di ripulsioni di parechji gruppi di curteghji di criaturi mustrusosi. Discreta è ancu piatta in un'architittura in ruvini, ci hè ancu una doppia ripprisintazioni di Ghjesù, chì indicheghja u veru stradeddu in un mondu cunfusu. I piani supiriori sò custituiti, à manca, da a pittura di un paesi in focu, mentri chì à dritta, dui [[navi]] alati pupuleghjani in modu eleganti u ghjornu splindenti. U Santu hè achjirchjatu ma fighjula u spittatori. Ùn vedi micca, ùn voli micca veda l'essari impussibuli chì u sfidani ; di sicuru a so mani indicheghja a doppia prisenza di [[Ghjesù Cristu]], imaghjina di a fedi autentica. A tola daretu u santu pari essa un [[locu di cultu]]. Una prucissioni di mostri si dirighji versu u santu. U prima gruppu hè custituitu da dui musicanti quandu u sicondu inveci ripprisenta una parudia di ghjustizia incù a rota maiò di u balivu esibendu u membru mozzu di un cundannatu. Sopra à u paesi in focu, arrubani i criaturi maligni. Più in ghjò, si vedini un ponti, una vadina, una donna lavendu i panni. U mali chì invadisci tuttu ùn risparmia mancu l'edifiziu spiritatu chì aggronda u Cristu è a so effigia. A parti supiriori di u munimentu hè pupulata di essari malefichi. A torra di a Fedi antica stà accantu à u palazzu di u Piccatu. Annantu à a torra, l'imaghjini di [[idulatria]] cunfinani incù quiddi di a leghji di Diu è di a [[terra prumissa]] ind'eddi scolani u [[latti]] è u [[meli]], simbulizata da una gaspa d'uva giganti. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[A Tantazioni di Sant'Antonu]] * [[Lista di l'opari di Ghjirolmu Bosch]] [[Categoria:Dipintu di Ghjirolmu Bosch]] c7o65elcjwc2i51fy3zka12yumrv89f Gigliu di mare 0 20007 357367 357366 2017-07-10T18:32:07Z 86.219.203.30 /* Descrizzione */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U gigliu di mare''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pacratium_maritimum_Paestum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pancratium maritimum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amaryllidaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Pancratium]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binominale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pancratium maritimum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pancratium_maritimum_Corsica_2008.jpg|250px|U gigliu di mare]] |----- |} U '''Gigliu di mare''' (o ''gigliu di mari'') (''Pancratium maritimum'') hè una pianta vivace bulbosa di a famiglia di l'Amarillidacee (o di e Liliacee sient'è a classifica classica).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Descrizzione == L'infiuriscenza, cumposta da una piccula dicina di fiori riuniti in ombelle, hè purtata da un picciolu di una trentina di centimi emergendu di un grossu bulbu sutterratu in u rena. E casce, larghe da 8 à 20 mm, sò in ''strisce torte in spirale''. I fiori, frà i quali u so [[periantu]] ponu varcà una dicina di centimi, anu un'odore aggradevule. A curolla hè divisa in dodici denti, dui denti intieri chì siparanu duie stamigne. A fiuritura si stende da [[lugliu]] à [[sittembre]]. A pianta hà a particularità di pudè sutterrà si più fondu cù u fine di evità u so scalzamentu, o ancu di allungà u so picciolu s'ella hè troppa cuperta di rena. == Aria di ripartizione == Omu trova u gigliu di mare annantu à u litturale mediterraniu, è ancu annantu à u litturale atlanticu. Hè arradicata in a rena marittima, à e spiaghje à e dune litturale. A spezia, per via di a sparizione di u so ambiente tradiziunale (e dune), face l'ogettu di una prutezzione in certe rigione. <gallery> Image:Pancratium_maritimum_La_Marana_Corse.JPG|200px|I frutti Image:Pancratium maritimum4.jpg| 200px|I fiori Image:Pancratium_maritimum_sand.jpg|200px|Un toppu di gigliu di mare Image:Pancratium_maritimum_sardinia.JPG|200px|Parechji gigli di mare </gallery> == Usi == U gigliu di mare hè imprudata cum'è fungicide esternu. U bulbu è e casce cuntenenu una quarantina di alcaloidi chì anu un'attività purgativa, insetticide è fungicide<ref>Berkova,Luba Evstatievaa & Simeon Popov (2003).</ref> ==Lessicu== U gigliu di mare hè ancu chjamatu ''lice di mare'' o ''pancraziu''.<ref>''A flora di Balagna'', ricacciatu di lugliu 2017.</ref> ==Citazione== U gigliu di mare hè citatu da [[Antone Bonifaziu]] in [[L’angunia di un paisolu corsu]]: "bianca cum'è un gigliu". == Note == <references/> ==Riferimenti== * [http://www.znaturforsch.com/ac/v59c/s59c0065.pdf Strahil Berkova,Luba Evstatievaa & Simeon Popov(2003) ''L'alcaloidi in u Pancratium maritimum di Bulgaria'' - Alkaloids in Bulgarian Pancratium maritimum] (in inglese) ==Ligami== * [https://floredebalagne.jimdo.com/blanches/ A flora di Balagna] ==Da vede dinù== * a [[cipolla canina]] 6og6zs5um3h5a2zay66n5wxa0jbvcea Gigliu di mari 0 20008 357360 2017-07-10T17:48:35Z 86.219.203.30 Reindirizzamentu à [[Gigliu di mare]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gigliu di mare]] jhl0pjfwqt3c4j3ol12zs8ld0hlsi55 Lice di mare 0 20009 357361 2017-07-10T17:49:09Z 86.219.203.30 Reindirizzamentu à [[Gigliu di mare]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gigliu di mare]] jhl0pjfwqt3c4j3ol12zs8ld0hlsi55 Bevincu 0 20010 357389 2017-07-12T10:19:17Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Bevincu]] à [[Bivincu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bivincu]] jci09an5ck3lj5jsrqudurxirl45csq Anna Netrebko 0 20011 357411 2017-07-15T11:50:37Z 95.158.62.179 Pagina nova: [[File:Anna Netrebko - Romy 2013 b.jpg|thumbnail|right|250px|Anna Netrebko]] '''Anna Netrebko''' (nata u [[18 di settembre]] [[1971]]) hè una cantante russia. == Ligami == * [http... wikitext text/x-wiki [[File:Anna Netrebko - Romy 2013 b.jpg|thumbnail|right|250px|Anna Netrebko]] '''Anna Netrebko''' (nata u [[18 di settembre]] [[1971]]) hè una cantante russia. == Ligami == * [http://annanetrebko.com/ Situ officiale] [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Russia]] 80swxwge6w0c42dfuqnyatoehaxhj8f Pendulum 0 20012 357433 357430 2017-07-18T14:48:11Z Franjklogos 2883 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I '''Pendulum''' hè un gruppu di rock Australianu natu in 2002 à Perth, [[Australia]]. ofrbof2em0megkam2g6n6p6whnl2uvq Dubstar 0 20013 357432 2017-07-18T14:46:05Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} I '''Dubstar''' so un gruppu di musica [[pop]] eletronica inglese, nata in u 1992 à [[Newcastle upon Tyne]] è ativa finu à l'annu 2000. U gruppu era furmatu à u pr... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I '''Dubstar''' so un gruppu di musica [[pop]] eletronica inglese, nata in u 1992 à [[Newcastle upon Tyne]] è ativa finu à l'annu 2000. U gruppu era furmatu à u principiu da ''Steve Hillier'' e ''Chris Wilkie''; in u 1980 si aghjunghje a cantatice Sarah Blackwood. == Albumi == *1995 - ''Disgraceful'' *1997 - ''Goodbye'' *2000 - ''Make It Better'' *2004 - ''Stars: The Best of Dubstar'' (racolta) fahfvsegbzcc1dhygwpa52qiu0rhcsg A volpe è l'uva 0 20014 364312 357476 2019-10-03T11:22:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:The_Fox_and_the_Grapes_-_Project_Gutenberg_etext_19994.jpg|thumb|250px|A volpe è l'uva]] '''A volpe è l'uva''' (o ''A volpi è l'uva'') hè una fola chì face parte di e [[Favule d'Esopu]]. Hè una di e più celebre frà quelle chì sò attribuite à Esopu. == A fola originale d'Esopu== [[File:Chauveau_-_Fables_de_La_Fontaine_-_03-11.png|thumb|250px|l'illustration di a fola da François Chauveau in u prima vulume di e favule di La Fontaine, publicatu in u 1668]] Una volpe famita, videndu e gaspe d'uva impiccate à una pergula, volse chjappà le. Ma ùn pudendu ghjunghje ci, si n'alluntanò dicendu à ella stessa : " Sò acerbe. " Di listessa manera certi omini, ùn pudendu riesce in i so affari, per via di a so incapacità, ne accusanu e circustanze. ===In grecu=== « Ἀλώπηξ λιμώττουσα, ὡς ἐθεάσατο ἀπό τινος ἀναδενδράδος βότρυας κρεμαμένους, ἠβουλήθη αὐτῶν περιγενέσθαι καὶ οὐκ ἠδύνατο. Ἀπαλλαττομένη δὲ πρὸς ἑαυτὴν εἶπεν· «Ὄμφακές εἰσιν.» Oὕτω καὶ τῶν ἀνθρώπων ἔνιοι τῶν πραγμάτων ἐφικέσθαι μὴ δυνάμενοι δι' ἀσθένειαν τοὺς καιροὺς αἰτιῶνται. » ==Altre versione== Eccu dinù parechje altre versione, ispirate direttamente da a fola d'Esopu: === A versione di Fedru === Eccu dinù a versione in latinu di [[Fedru]]: :Fame coacta vulpes alta in vinea :uvam adpetebat, summis saliens viribus. :Quam tangere ut non potuit, discedens ait: :"Nondum matura est; nolo acerbam sumere." :Qui, facere quae non possunt, verbis elevant, :adscribere hoc debebunt exemplum sibi. === A versione di La Fontaine === [[File:Fox_and_grapes_jugiez.jpg|thumb|250px|A volpe è l'uva: medaglione di legnu in u Museu d'Arte di Filadelfia, da Martin Jugiez c.1765-75]] Eccu dinù a versione di [[Ghjuvanni di La Fontaine]], chì face parte di e so ''Favule'': :Una certa Volpe Guascone, altri dicenu Nurmana, :Murendu guasi di fame, visse in altu di una pergula :A bell'uva matura apparintamente, :È cuperta à una pelle virmiglia. :U galante ne ebbe vulintere fattu un pastu ; :Ma cum'è ella ùn a pudia chjappà : :" Hè troppa verde, disse, è bona per i villani. " :Ùn fece po micca megliu ch'è di piegne si ne ? ==Paremiologia== In parechje culture, a fola orginale d'Esopu hè diventatu un pruverbiu. ===In corsu=== Hè mintuvatu u pruverbiu corsu<ref>U Muntese, 1984, p. 1554.</ref>, chì hà listessu sensu ch'è a fola originale, ma si tratta quì di una [[mela]] invece d'uva: : ''Tantu era agra, disse a volpe, quand'ella ùn pobbe piglià a mela''. ===In talianu=== Ci hè ancu u pruverbiu in talianu chì si riferisce à a fola originale:<ref>Papi, ricacciatu di lugliu 2017.</ref> : ''La volpe dice che l’uva è agresta.'' == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Petru Ciavatti (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * [http://ernestpapi.free.fr/ Arnestu Papi, Pruverbii, Detti è Sprissioni di Corsica è d'altrò] ==Da vede dinù== * [[Favule d'Esopu]] * [[Esopu]] [[Categoria:Favule d'Esopu]] rhngkk1uvxn7ez7w2ppuf04d83j6qyu A volpi è l'uva 0 20015 357446 2017-07-20T11:27:15Z 92.150.7.188 Reindirizzamentu à [[A volpe è l'uva]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A volpe è l'uva]] os8hrghvp6w0y6oj5i2vbtdyjo4c46b A vulpi è l'uva 0 20016 357447 2017-07-20T11:27:31Z 92.150.7.188 Reindirizzamentu à [[A volpe è l'uva]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[A volpe è l'uva]] os8hrghvp6w0y6oj5i2vbtdyjo4c46b Antônio Fagundes 0 20019 357484 357481 2017-07-23T05:58:27Z 95.210.221.109 wikitext text/x-wiki [[File:Antônio Fagundes.jpg|thumb|Antônio Fagundes]] '''Antônio da Silva Fagundes Filho''' ([[Rio de Janeiro]], [[18 d'aprile]] [[1949]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Brasile|brasilianu]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0265155/ IMDB] [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Brasilianu]] ddnk4na95wfg7ic4v4ybbmpsv8dv53c Débora Bloch 0 20020 357483 2017-07-23T03:38:43Z Bruno Meireles 5302 Pagina nova: [[File:Débora Bloch 02, cropped.jpg|thumb|right|Débora Bloch]] '''Débora Bloch''' ([[Belo Horizonte]], [[29 di maghju]] [[1963]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]... wikitext text/x-wiki [[File:Débora Bloch 02, cropped.jpg|thumb|right|Débora Bloch]] '''Débora Bloch''' ([[Belo Horizonte]], [[29 di maghju]] [[1963]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]]. == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0088614/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Bloch, Débora]] [[Categoria:Brasiliana]] pfdlbu4asavcknugh3660jl4az3xxo2 Capu Biancu (pieve) 0 20021 357486 2017-07-23T13:23:20Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Capu Biancu (pieve)]] à [[Capibiancu (pieve)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capibiancu (pieve)]] i667hqk4iecmwamn6bel3ay1x3zcoj0 Iosif Stalin 0 20022 357493 357488 2017-07-27T10:47:21Z DARIO SEVERI 10718 Added image + added information wikitext text/x-wiki [[File:CroppedStalin1943.jpg|thumb|200px|Iosif Stalin]] '''Iosif Stalin''' (18 [[Dicembre]] [[1879]] – 5 [[Marzu]] [[1953]]) hè statu un [[pulitica|puliticante]] [[Russia|russiu]] è una persunalità [[storia|storica]] di e più impurtante d'[[Europa]]. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Russiu]] qk2yq0sckks0fjveu3zhrmxu8oa5om5 Categoria:Cumuna di Francia 14 20028 357516 2017-08-06T11:28:55Z Culex 7926 nouvelle catégorie wikitext text/x-wiki [[Categoria:Francia]] owe7o37l84e455eioficm0kamwtmubl Marina Tchebourkina 0 20031 358836 357558 2018-03-04T16:20:03Z Apdency 13604 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Marina Tchebourkina,.jpg]] → [[File:Marina Tchebourkina.jpg]] #3 - redundant punctuation wikitext text/x-wiki [[File:Marina Tchebourkina.jpg|thumbnail|right|250px|Marina Tchebourkina, castellu di Versaglia (2010)]] '''Marina Tchebourkina''' (nata u [[6 di marzu]] di u [[1965]]) hè una organista è musicoluga francese è russia. == Ligami == * [http://Marina-Tchebourkina.com/ Situ officiale] * CD ([[Natives Éditions]]): [https://play.google.com/store/music/artist/Marina_Tchebourkina?id=A56sdfjiulq4horxmbbu6jj7ogm Google], [https://itunes.apple.com/artist/marina-tchebourkina/id286296057?v0=9989&ign-mpt=uo%3D1 iTunes], [https://play.spotify.com/artist/2lCrpetBg42m4rILG0m0j8?play=true&utm_source=open.spotify.com&utm_medium=open Spotify], [http://www.deezer.com/fr/artist/2079891 Deezer], [http://www.qobuz.com/fr-fr/search?s=rdc&q=Tchebourkina&i=boutique Qobuz] * [http://univ-paris1.academia.edu/MarinaTchebourkina Academia.edu] * [https://www.linkedin.com/in/marinatchebourkina/ Linkedin] * [https://www.facebook.com/MarinaTchebourkinaOrgue/ Facebook] == YouTube == * [https://www.youtube.com/watch?v=3Qr5aGskxI8 Marina Tchebourkina, castellu di Versaglia] * [https://www.youtube.com/playlist?list=PLWqHCad3BNwdjhTV9En7SxlEgInNorocN&app=desktop [[Youri Boutsko]], ''Second Great Organ notebook'' (2010), dedicatu à M. Tchebourkina] - World Premiere, da Marina Tchebourkina * [https://www.youtube.com/watch?v=eIeKRC1FThc Claude Balbastre, ''Concerto''] - World Premiere, da Marina Tchebourkina q66q2d8ijn2my5dqd8cxzdvi2xll349 Emily Blunt 0 20035 358916 357583 2018-03-22T04:40:58Z MaluMulher 13651 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Emily Blunt avp 2014 (headshot).jpg|thumb|200px|Emily Blunt in 2014]] '''Emily Olivia Leah Blunt''' (nata u [[23 de ferraghju]] [[1983]]) hè un [[Cinemà|attrice]] [[Regnu Unitu|britannica]]-[[Stati Uniti d'America|americana]]. [[Categoria:Attrice|Blunt, Emily]] [[Categoria:Britannica|Blunt, Emily]] [[Categoria:Americanu|Blunt, Emily]] mqxt4tvagdufjc97a0dsu4m076wxf69 Burger King 0 20036 365095 358099 2019-11-18T14:23:20Z Jumpy01 11155 +tmp wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Burger King''' era una agenzia internaziunale di l'alimentariu internaziunale chì vinna [[s]] s. U so primu magazinu apertu [[1954]], [[Miami, Florida]]. Unu di u mondu sanu di u Burger di ei spicialità prediletti di u King hè [[hamburger]] chjamatu "Whopper". Quandu Burger King dicisi di allargamentu di u so travagliu in [[Australia]], si sà ch'ellu hè statu trademarked nomu di lu so los à traversu una Quinni un picculu butteghe pizza. Resultingly, u Franchise Australian prima Burger King Coporation, custrutta in [[Perth, Australia | Perth]], unsuitable intitolata '' The Accorso '', ripitiu lu nomu e sentu lu franchiser Jack Cowin. Assicuratevi chì Jack vende a categuria currentu burger, è ancu un specialista australiano, Burger Aussie. Stu Burger hè basatu nantu à l 'Australian [[pisci e boiu Shop]] tradiziunali favoritos, cumpresi ova fritti, Petrarch, cipolle è barbabietola rossa è carne, à spessu, lattuchi e pomodoro. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] b2arf9h7wfe8g6uq64kfx5f4r11w8ws Vezzani 0 20038 357578 2017-08-23T17:08:18Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Vezzani]] à [[Vizzani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vizzani]] ecgfsyyyox7k1ywug1f64fzkd925na4 Template:Pruvincia di Bunifaziu 10 20039 357589 357588 2017-08-24T17:57:35Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Pruvincia di Bunifaziu | state = collapsed | title = Pruvincia di Bunifaziu (BU) | image = [[File:Blason_ville_fr_Bonifacio_(Corse_du_Sud).svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Avretu]] | list1 = [[Caldareddu]] • [[Fìgari]] • [[A Munacìa d'Avretu]] • [[Sotta]] | group2 = [[Bunifaziu (pieve)|Bunifaziu]] | list2 = '''[[Bunifaziu]]''' | group3 = [[Portivechju (pieve)|Portivechju]] | list3 = [[Conca‎]] • [[I Licci]] • '''[[Portivechju]]''' • [[Santa Lucìa di Portivechju]] • [[Sari di Portivechju]] | below = }} 1w45gdgwfh161r9oq1780ymf1r5tenh Sari è Sulinzara 0 20040 357591 2017-08-24T17:58:00Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sari è Sulinzara]] à [[Sari di Portivechju]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sari di Portivechju]] 3jsohzwim3evyqbvmflhebdok57f1ib L'Estrazioni di a petra di tuntia 0 20041 357638 357637 2017-09-03T15:41:32Z 90.8.110.85 /* Discrizzioni è analisa di l'opara */ wikitext text/x-wiki [[File:Extraction_of_the_Stone_Hieronymus_Bosch.jpg|thumb|250px|L'Estrazioni di a petra di tuntia]] '''L'Estrazioni di a petra di tuntia''' (o ''Estrazzione di a petra di tuntia''), hè un dipintu di u [[Artistu pittori|pittori]] [[Paesi Bassi bourguignons|ulandesu]] [[Ghjirolmu Bosch]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Oliu annantu à panneddu di 48 x 35 cm, hè statu rializatu versu 1494 o ancu più tardi. U dipintu hè attualmenti espostu à u [[museiu di u Prado]] in [[Madridi]]. U dipintu illustra un'estrazioni di a petra di tuntia, di a testa di un pazienti, rializata par mezu di una [[trapanazioni]] da un omu purtendu un imbutu ribuccatu annantu à a so testa. In 'ssu dipintu, Bosch hà rimpiazzatu a " petra " chì hè tradiziunalamenti l'ughjettu di l'estrazioni da un bulbu di fiori. Un'antru fiori hè postu annantu à a tola. Par via di 'ssu dipintu, Ghjirolmu Bosch beffa l'ignuranza è l'ingannu fattu à u malatu. Uppunendu u bè è u mali, u nucenti di pettu à l'omu disunestu, a scena di genaru piglia cusì una cunnutazioni murali. == Cuntestu == === Storia di l'opara === A data asatta di a rialisazioni di 'ssu dipintu hè scunnisciuta. U ducumentu chì l'accumpagna in u [[museiu di u Prado]] indicheghja ch'eddu saria statu pintu trà 1475 è 1480. S'è 'ssa data hè virificata s'agisciaria tandu di un'opara di ghjuvantù di Ghjirolmu Bosch, chì a so nascita hè situata versu 1450. L'analisi dendrucronulogichi ricenti ani eppuri stimati ch'eddu ùn era micca pussutu essa statu pintu nanzi à 1494. In u 1526, u dipintu si trova in l'invintariu di a cullizzioni di [[Filippu di Burgogna (vescu d'Utrecht)|Filippu di Burgogna]] (1464-1524), [[vescu d'Utrecht]], mortu dui anni innanzi. U dipintu hè minziunatu in 1745 in a casa di campagna di u duca d'Arco, prima di ghjentra in a cullizzioni reali spagnola sottu à [[Filippu II di Spagna|Filippu II]]. U tema di a tuntia apparisci in a litteratura di l'ebbica, com'è ind'è u strasburghesu [[Bastianu Brant]] (1457-1521) chìpublicheghja in 1494 à [[Bale]], un puema satiricu intitulatu ''[[A Navata di i pazzi]]''. Ghjirolmu Bosch sarà assà intarissatu da a littura di u ''[[Lodu di a Tuntia]]'' di [[Erasmu]] scrittu in latinu in u 1509, di rara viulenza contru à i praputenti di i so tempi. L'attribuzioni di 'ssa opara à Bosch hà inghjinaratu un dibattitu. Fundatu in u 2010, u [[Bosch Research and Cunsirvazioni Project]] (BRCP), un gruppu internaziunali di spicialisti, cunsidareghja cusì ch' è ''L'estrazioni di a petra di tuntia'' ùn hè micca di a mani di u maestru. In riazzioni à 'ssa disattribuzioni, u Prado hà dicisu di ùn pristà più nè 'ssu dipintu nè a so ''[[A Tantazioni di Sant'Antonu (Bosch, Madrid)|Tantazioni di Sant'Antonu]]'' (un'antra opara cunsidarata com'è non-autografa da u BRCP) à l'espusizioni urganizata à [[Bois-le-Duc]] in 2016<ref>Bénédicte Bonnet Saint-Georges, " [http://www.latribunedelart.com/jerome-bosch-attributions-et-desattributions Ghjirolmu Bosch : attribuzioni è disattributioni] ", ''[[A Tribuna di l'arti]]'', 17 di frivaghju 2016.</ref>. === L'estrazioni di a petra di tuntia === L'estrazioni di a petra di tuntia ùn hè micca un attu specificu di a Fiandra. Hè cunnisciuta dapoi a fini di l'[[Antichità]], grazia à a spirienza di u medicu grecu [[Claudiu Galien]] (129-199) chì dicia chì l'apartura di a chjeccula ùn divia micca ubligatoriamenti avè a morti par cunsiquenza. L'idea si diffusi affirmendu ch'è " a gattiva petra di l'altu mali " pudia essa estratta clinicamenti. Da u 900, u medicu persicu [[Rhazès]] dinonciò 'ssa manera di agiscia : " Certi curadori pratendini di variscia l'altu mali è facini un'apartura à forma di croci annantu à a parti daretu di a chjeccula è facini creda à l'estrazioni di calcosa, ch'eddi teniani in a so mani innanzi...! " Sin'à u mezu di u seculu XVIII, di i " zuccadori di petra ", fendu parti di i barbieri è chì si faciani passà par prufissiunali spirimintati, cuntinueghjani à asercità. Parcurriani i paesi è par mezu di ciarlatanisimu, magia nera è forti sughjirimenti vincini mori dinari ind'è i superstiziosi, ma dinò grazia à a paura di i malati. == Discrizzioni è analisa di l'opara == " ''Meester snijt die keye ras. Mijne name is lubbert das'' ". Eccu u testu fiammingu scrittu in [[scrittura gotica|carattari gotichi]] sopra è sottu à u ''[[tondo]]'' chì ripprisenta un sughjettu pupulari. 'Ssu disticu hè accuratamenti scrittu in lettari gotichi. U so sensu, eppuri, ùn hè micca evidenti. A parsona u pudaria traducia littiralamenti incù "Maestru, taglia prestu 'ssa petra, u me nomu hè Lubbert Das". A siconda linia ùn poni micca prublema di compréhension, ma a prima pudaria essa un'allusioni à un dettu fiammingu (" ''Hij heeft een kei in zijn hoofd''. "<ref>Citatu da Rugeru H. Marijnissen.</ref> Littiralamenti " Hà una petra in a testa "). A petra in a testa hà quì u sensu di u ragnu in u sulaghju par disignà a tuntia. Mentri chì " ''lemand van di kei snijden'' " voli dì " prisirvà à calchissia in u futuru di tuntii novi ". Forsi Bosch hà vulsutu illustrà l'unu o l'altru dettu littaralamenti ? Difatti, si pò trattà di a pazzia. Ma qualessu ghjè u più pazzu ? U pazienti cridanciu, u parsunaghju incù u so umbutu, a donna incù u libru in capu, u frati ? [[File:Hieronymus Bosch-Removing the Rocks from the Head-Detail.jpg|thumb|left|180px|''A Cura di a tuntia'' (dittagliu)]] Si vedi ch'è u burghesu curpacciutu s'hè lasciatu cunvincia da a sora è u frati di fà cunfidenza à u zuccadori. U " pazienti " hè liatu à u futogliu annantu à qualessu eddu posa. Hà ciacciatu i so vistiti di sopra ma hà tinutu vicinu ad eddu a so borsa - o " tazzina " - è a so [[daga]]. 'Ssa borsa hè di tipu anzianu ma faci pinsà à un omu chì i so mezi finanziarii bastani par azzizzà l'invidia di i ciarlattani. A ripprisintazioni di u frati com'è alcolicu è di a sora com'è ignuranti rinvia à l'[[anticlericalisimu]] di Bosch, influinzatu da i currenti riligiosi prerifurmisti chì si sviluppani à l'ebbica in Flandra, com'è a ''[[devotio moderna]]'', chì difendiani a cumunioni diretta incù Diu senza l'intarventu di a Ghjesgia, in risposta à a cundutta amurali di certi ecclesiastichi. U tema di a cumplicità trà a Ghjesgia è i cirlattani chì arrubani u populu apparisci dinò in ''[[U Scamuttadori]]'', in u quali un frati [[duminicanu]] arruba a borsa di un spittatori, in u mentri chì a so attinzioni hè attratta da un scamuttadori. A scena si svogli fora annantu à un picculu prumuntoriu situatu davanti un paisaghju di pianura. I paesi incù a so ghjesgia si staccani annantu à i cuddini azurati. 'Ssa manera di ripprisintà u paisaghju incù un orizonti altu pudaria essa impristata à i sceni di fieri chì i so dicori duviani lugicamenti prisintà un orizonti altu cusì. Uni pochi di tratti lighjeri mettini quì o quà un accentu più luminosu annantu à l'ali di un mulinu, un patibulu, uni pochi di fusti d' arburi, animali... U chirurgu è i dui cumparsi ani u visu smilzu, pocu culuratu, u nasu fini è i labbri strinti. U pazienti inveci hè tondu, i so tratti sò rozi, u nasu hè tondu è cortu, stà à bocca aparta, fighjulendu u spittatori. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Lista di l'opari di Ghjirolmu Bosch]] [[Categoria:Dipintu di Ghjirolmu Bosch]] [[Categoria:Opara cunsirvata à u museiu di u Prado]] gt54014hlj9yb1ifwigw34vkqxwulho U Poghju è Mezzana 0 20046 357642 2017-09-03T21:49:45Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Poghju è Mezzana]] à [[U Poghju di Tavagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju di Tavagna]] hddv0j60jmm6d8bbsjtw613nva1v2n4 Ununhexiu 0 20048 357652 2017-09-09T00:45:45Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununhexiu]] à [[Livermoriu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Livermoriu]] 0uhh9rl9g5y57euufk2h7bae90w7gcj Ununoctiu 0 20049 357654 2017-09-09T00:46:35Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununoctiu]] à [[Oganessiu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Oganessiu]] hjv1ukw56f4jviarhh0di5p4e4orkmc Ununpentiu 0 20050 357656 2017-09-09T00:48:20Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununpentiu]] à [[Moscoviu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Moscoviu]] nv2srcyhjq2yombft4ft5w8y5eg8blj Ununseptiu 0 20051 357658 2017-09-09T00:49:06Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununseptiu]] à [[Tennessiu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tennessiu]] o0gfipj5grd7064od4yxaxq7evzadb7 Ununtriu 0 20052 357660 2017-09-09T00:50:12Z Urhixidur 11938 Urhixidur hà spustatu a pagina [[Ununtriu]] à [[Nihoniu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Nihoniu]] 3daeil7pzzllh1dqdm8i9ugl6b4p6ft Big Boy Restaurants 0 20053 357664 357663 2017-09-10T16:30:24Z 92.158.193.243 wikitext text/x-wiki '''Boy Big and Bob''' hè statu fundatu in u 1936 da Bob Wian in [[Glendale, California]]. Marriott hà compru l'impresa in u 1967. A sede di a Big War di Big Boy in Michigan hè a sede di a sucietà. A cumpagnia hà più di 455 Boy Big risturanti in [[i Stati Uniti]] è u [[Giappone]]. == Ligami == * [http://www.bigboy.com/index.asp Boy Big Restaurants], u situ ufficiale * [http://www.bobs.net/ Boy Big and Bob Inn, Burbank, California], hè u locu di Boy Big Restaurants. Hè includendu l'infurmazione storica. [[Category: Fast food Restaurants]] i2n1wdzjwpdxqsnl7u35n4w2el4jfx7 Offiziu di San Ghjorghju 0 20056 361602 357706 2019-01-30T16:45:11Z Aristeas 14795 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:DSCF8103.JPG]] → [[File:Genova - Palazzo San Giorgio DSCF8103.jpg]] [[c:COM:FR#FR2|Criterion 2]] (meaningless or ambiguous name) wikitext text/x-wiki [[Image:Palazzo San Giorgio S.jpg|thumb| upright 2|Facciata adurnata di u Palazzu San Ghjorghju]] L' '''Offiziu di San Ghjorghju''' (in [[talianu]] ''Banco'' o ''Ufficio di San Giorgio'', u nome officiale essendu ''Casa delle Compere di San Giorgio'') hè un' [[istituzione finanziaria]] di l'anziana [[Ripublica di Genuva]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè una di e prime [[banca|banche]] d'[[Europa]], è ancu di u mondu. Fubbe fundatu in u [[1407]], quandu [[Genuva]] era una di e più impurtante [[Ripublica marittima|Ripubliche marittime]]. A banca firmò in attività bellu dopu u bassu [[Medievu]]. L'anzianu sediu suciale era situatu in u [[Palazzu San Ghjorghju (Genuva)| Palazzu San Ghjorghju]]. 'Ssu bastimentu storicu fubbe custruitu à u XIVu seculu annantu à l'ordine di u [[doge di Genuva]], [[Simone Boccanegra]]. Hè diventatu oghje u scagnu di l'auturità portuarie di [[Genuva]]. Situatu à prussimità di a centru di a cità, di u vechju portu è di l'Acquariu, apre ogni tantu e so porte à u publicu è accoglie e mostre annantu à a storia di a cità. ==Organisazione== [[File:Genova - Palazzo San Giorgio DSCF8103.jpg|thumb|250px|Palazzu di San Ghjorghju, dittagliu]] Une belle poche di famiglie genuvese fubbenu implicate in u stabilimentu è u guvernu di a banca, in particulare a Casa di [[Grimaldi]]. A banca fubbe regita da quattru [[Cunsulatu (Anzianu Rigimu)| cònsuli]] chì amministravanu e so finanze è dirighjianu i so invistimenti dirighjiti<ref>Gevurtz </ref>. Di u fattu chì l'oligarchi annantu à a Ripublica avianu generalmente a manupresa annantu à a pulitica bancaria, hè à spessu difficile di diterminà e limite di l'influenza di a banca annantu à u guvernu<ref>Kirk, pp. 50-51.</ref>. ==Operazione== [[File:Italy-Genoa-palace-S-George.jpg|thumb|left|200px|Fotografia antica di u Palazzu San Ghjorghju]] Numerosi territorii genuvesi d'oltrimare fubbenu dirittamente o indirittamente regiti da a banca. In u [[1453]], a Ripublica rimisse a gistione di a [[Corsica]], di i territorii di [[Crimea]] ([[Gazaria]]), è di uni belli pochi d'altri pussidimenti à i persunali di a banca. Eppuru, in u corsu di u XVu seculu, a Ripublica ripigliò gradualmente u cuntrollu di parte assai di i so territorii ceduti à l'Offiziu di Santu Ghjorghju<ref>Kirk, p. 48</ref>. A [[penisula di Taman]] firmò sottu à u cuntrollu di a famiglia di i [[De Ghisolfi]], ma i so principi duvettenu tandu rimette si ne à a banca. L'Offiziu di Santu Ghjorghju pristò e somme d'argentu cunsiderevule à numerosi dirighjenti europei mentre i XVu è XVIu seculi, vincendu un'influenza criscente. I [[rè cattolichi]] avianu i conti aperti in a banca, cum'è [[Cristofaru Colomb]]. [[Carlu Quint]] ancu ellu era assai indibitatu à l'incontru di a banca mentre a maiò parte di u so regnu. [[Niccolò Machjavellu]] pretendì chì a banca cunsirvava sola in Genuva e "virtù antiche è degne di venerazione" è chì, s'ella era maestra di tuttu u Statu, ùn mancheria di fà di Genuva una " ripublica più ramintevule ch'è quella di Venezia<ref>Machjavellu, p. 420.</ref> ". À u XVIIu seculu, a banca s'implicò assai in u cummerciu marittimu, è, mentre un certu tempu, fece cuncurrenza à imprese tale a Cumpagna olandese di l'Indie orientale è a Cumpagnia inglese di l'Indie orientale. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * [http://law.bepress.com/cgi/viewcontent.cgi?articulu=1762&context=expresso Franklin A. Gevurtz, ''The Historical and Political Origins of the Corporate Board of Directors''], The Berkeley Electronic Press (2004). * Thomas A. Kirk, ''Genoa and the Sea: Policy and Power in Year Early Modern Maritime Republic, 1559-1684''(Studii in scenze storica è pulitica di l'università Johns Hopkins), Johns Hopkins Univ. Press (2005). * Emily. Tai, " Restitution and the Definition of a Pirate: The Cantera of Sologrus di Nigro", in ''Mediterranean Historical Review'', Vulumu 19, Numeru 2 (di dicembre 2004), ed. Routledge. * Niccolò Machjavellu, ''Istorie fiorentine'' (''Storia di Firenza''), 8 libri (1521-1525). [[Categoria:Banca avendu u so sediu in Italia]] [[Categoria:Storia di a finanza]] [[Categoria:Storia ecunomica di l'Italia]] [[Categoria:Genuva]] ca8rukrt1b2dgtow7u9fw65yviave2u Siciliani (populu) 0 20061 357715 2017-09-21T13:46:47Z Pro Regnum Siciliæ 12454 Pagina nova: I '''siciliani''' sò u [[populu]] chi campa inde l'isula di [[Sicilia]], [[regione]] [[Italia|taliana]] à statutu speciale, a soia denuminazione esatta essendu "Regione Siciliana".... wikitext text/x-wiki I '''siciliani''' sò u [[populu]] chi campa inde l'isula di [[Sicilia]], [[regione]] [[Italia|taliana]] à statutu speciale, a soia denuminazione esatta essendu "Regione Siciliana". [[categoria:Sicilia]] b0wywds1jinhlwz7me3exs43jjyvs8i Anton Petru Filippini 0 20062 357743 357742 2017-09-27T18:49:52Z 92.158.192.47 /* Arte */ wikitext text/x-wiki [[File:Vescovato_village.jpg|thumb|250px|Viscuvatu, u paese nativu di Anton Petru Filippini]] '''Anton Petru Filippini''' hè un [[arcidiacunu]], storicu è cronistu corsu di i so tempi, natu in u [[1529]] in [[U Viscuvatu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> A so ''Istoria di Corsica'' cuncerna u periodu da u 1559 à u 1594. Cumprende una di l'epiche e più interessante di a [[storia di a Corsica]], quella di a guerra di [[Sampieru Corsu|Sampieru]]. Hè una di e rare fonte di a storia corsa di u so tempu. == Biugrafia == Anton Petru Filippini hè natu in u 1529 in [[U Viscuvatu]], paese chì face parte di a [[diocese di Mariana]]. Hè esciutu da una famiglia chì, obbligata à chittà a Sardegna, s'era ritirata in Corsica, ed era diventata una di e più impurtante di Viscuvatu. Ùn si sà niente di a zitillina è di a ghjuventù di Filippini. U prima trattu ch'ellu cita di a so vita hè quellu di u 1550, annu induve ellu andò à Roma, passendu par Grosseto, à l'occasione di u ghjubileu. Anton Petru Filippin morse in u 1594. {{citazione|Pare ch'ellu aghji ossirvatu una neutralità furzata mentre a guerra ch'è i Francesi fecenu in Corsica à i Genuvesi. Mentre a guerra di [[Sampieru Corso|Sampieru]], firmò dinù fidele à i so anziani maestri. Bench'ellu aghji dedicatu a so storia à Alfonsu d'Ornanu, cundannò apertamente, in parechji lochi di a so Cronaca, Sampieru per esse venutu à turnà à accende a guerra contru à i so signori in un paese stancu è guasi tutalmente arruvinatu. À l'approcciu di Sampieru, cunsigliò à l'abitanti di U Viscuvatu di ùn suvità lu micca, ciò chì li face corre un prima priculu dopu a vittoria di i Corsi. Accusatu da i vincidori di mancà di patriuttismu, scrive à Antonio di [[San Fiurenzu]] una lettera chì firmerà trà e mane di i so nimichi persunali è serverà più tardi à fà lu traspurtà à [[Genuva]], induve ellu rimanerà in prighjò mentre dicennovi mesi.|[[Lucianu Augustu Letteron]] in ''Storia di a Corsica'', tomu III pagina VII.}} === Arte === [[File:Lucciana_la_Canonica_cath%C3%A9drale_Santa-Maria-Assunta.jpg|thumb|250px|Mariana: a [[Cattidrale Santa Maria Assunta]]]] Arcidiacunu di a diocese di Mariana, ci dice ellu stessu ch'ellu rimpiazzò mentre qualchì tempu u vescu assente. Fubbe unu di i membri i più distinti di u cleru corsu. In u 1564, in seguitu à u morte di Bartolu della Torre, vicariu di u viscuvatu di Mariana tumbatu da un tiru di archibusgiu, e funzione di vicariu li fubbenu cunferite da u cardinale di San Clemente chì era rispunsevule di u viscuvatu. Ma u cronistu hà fattu sminticà l'arcidiacunu à u ricordu di a pusterità. == Opere == Cronistu, Anton Petru Filippini hà cuntinuatu u racontu di a storia di a Corsica di [[Ghjuvanni della Grossa]], dopu à Pier Antonio Monteggiani insin'à 1524, po' Marc Antone Ceccaldi insin'à 1559. In u 1594 u publicheghja incù u soiu sottu à u nome d'''Istoria di Corsica''. In 'ssu libru, i scritti di Ghjuvanni della Grossa sò riassunti è cummintati. A so ''Cronaca''in lingua taliana, và da u 1559 à u 1594, è cumprende a guerra di Sampieru, una di l'epiche e più interessante di a storia di a Corsica. Sient'è [[Lucianu Augustu Letteron|l'abate Letteron]], [[Marc'Antone Ceccaldi]], u so maiò di 8 anni, ne hè u solu autore inquantu à a forma è l'autore principale inquantu à u fondu. {{citazione|Hè rimpruveratu à Filippini di esse si apprupriatu, più o menu, i travagli di i so pridecissori, è di parlà tantu spessu di e so vigilie è di e so stanchezze ch'ellu circà à cunvince u littore chì i tredici libri di a Storia di a Corsica sò bè di ellu. [...] hè prubabilmente à 'ssa pretensione vanitosa di Filippini chì noi duvemu a cunsirvazione di e cronache anteriore è a cumpusizione di a soia. [...]<ref>[[Lucianu Augustu Letteron]] in ''Storia di a Corsica'', tomu III pagina VII</ref>.}} Filippini hà dedicatu a Storia di a Corsica à Alfonso d'Ornanu, figliolu di [[Sampieru Corsu]]. In u 1888, l'[[Lucianu Augustu Letteron|abate Letteron]], prufissore di lettere in [[Bastia]], traduce è publicheghja a ''Cronaca d'Anton Petru Filippini''. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Lucianu Augustu Letteron|Abate Letteron]] ''Storia di a Corsica - Tomu 1'', Bulletinu di a Sucità di e scenze naturale è storichi di a Corsica, Stampa è libraria Vv Eugène Ollagnier, Bastia 1888. * Anton Pietro Filippini, [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6558547d Istoria di Corsica], 2a edizione, Pisa, Presso Niccolò Capurro, 1827 [[Categoria:Scrittore corsu di u seculu XVI]] [[Categoria:Storicu corsu]] ieb1hx16ublp8xcnwrr687xm0jz946k Ussidiana 0 20068 363639 357795 2019-09-30T05:50:48Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Lipari-Obsidienne_(5).jpg|thumb|250px|Un pezzu d'ussidiana racoltu in l'isula Lipari]] L' '''ussidiana''' (o ''ossidiana'') hè una [[rocca vulcanica]] vitrosa è ricca in [[silicia]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Di culori grisgiu, verdi scuru, rossu o neru, hè isciuta di una [[lava]] acida (tipu [[riolita]]). A vitrificazioni in massa hè resa pussibuli da u forti gradu di [[pulimerisazioni]] di a lava<ref>Hervé Bertrand, Alivu Dequincey, ''[http://planet-terre.ens-lyon.fr/articulu/ussidiana.xml Ussidiana / urlatura intustata : una ussidiana ùn hè micca una lava raffritata prestu]''.</ref>. 'Ssu finominu ùn hà nienti à veda incù l'urlaturi intustati di uni pochi di millimitri à uni pochi di centimi ussirvati annantu à i lavi basichi (filona, pillows lavi) par i quali a [[vitrificazioni]] hè divuta à un raffriddamentu rapitu di a lava (cuntattu incù un forti fretu o incù l'acqua). U so nomu vinaria da ''Obsius'', un parsunaghju di a [[Roma antica]] chì avaria signalatu u prima a prisenza di 'ssa rocca, in [[Etiupia]]. == Prubità fisichi == [[File:Pig.snowobsidian.jpg|thumb|250px|Ussidiana " fioccu di nevi " incù orbiculi di ricristaddisazioni]] L'ussidiana hè upaca à traparenti è prisenta una tissitura è un éclat vitrosu. A so truncatura hè assà nittamenti cuncoidali, a so durezza annantu à a [[scala di Mohs]] essendu da 5 à 5,5 <ref>[http://www.gemdat.org/gem-8519.html Ussidiana] annantu à u situ di gemmologia Gemdat.</ref> (pò ancu arrià u vetru). == Ricristaddisazioni == U vetru di l'ussidiana pò turrà à cristaddizà ciò chì dà i [[sferulita|sferuliti]] di [[feldspath|cristubalitu]], o calchì volta l'ussidiani ''fioccu di nevi'' incù l'orbiculi di ricristaddisazioni. == Ghjacimenti, ità è varietà == [[File:Obsidienne de Lipari.JPG|thumb|200px|left|Ussidiana di l'[[isuli Lipari]].]] L'ussidiana si forma à parta da scorsi di lava assà spessi è ricchi di silicia. Rocca poca cumuna, l'ussidiana si trova in abbundanza : * annantu à l'[[isuli Lipari]] (ancu chjamati [[Isuli Eulichi]] ([[Italia]])), in [[Sardegna]] ([[Monti Arci]]) ; * annantu à l'isula di [[Milos]] à u Sudu di u [[mari Egeiu]], in Grecia ; * annantu à l'isula di [[Gyali]] à a larga di [[Nissiros]] in [[Grecia]] ; * in l'[[isuli Canarii]], particularamenti annantu à l'isula di [[Tenerife]], faccia nordu di u [[Teide]] (''Los huevos del Teide''- "L'ovi di u Teide" - sò cumposti da enormi massi uvoidi d'ussidiana guasgi pura) ; * in u circondu di u [[Landmannalaugar]] ([[Islanda]]) ; * à u [[Perù]], in i [[Stati Uniti]], à u [[Giapponu]] è in [[Armenia]] ; * in u [[Messicu]] induva si distingui una grandi diversità di varietà, in particulari siont'è i virtù curativi chì certi accordani in funzioni di a so apparenza : l' ''urcu'', a ''Mahagony'', a ''fioccu di nevi'', a nera, a durata, l'arghjintata, a Spider Web (tela di ragnu) è a Mercleza (mischiu di Spider è d'urcu). L'ussidiana hè dinò assà prisenti in u circondu di i vulcani di l'[[isula di Pasqua]]. L'ussidiani sò par u più datati di u [[Pliucenu]] (2 à 4 milioni d'anni) ; nisciuna ùn hè antiriori à u [[Cenozoicu]] : difatti, 'ssa rocca si svitrificheghja incù u tempu. A parsona trova, in u cummerciu di i ghjemmi i varietà sintetichi d'ussidiana. L'" ussidiana turchina ", turchina trasparenti, hè unu di 'ssi vetri fabbricati da l'omu. A parsona pò truvà u turchinu in l'ussidiana naturali ma à u statu di rifletti più o menu visibuli annantu à una petra upaca o appena transparenti. == Usu preistoricu == [[File:Arrowhead.jpg|thumb|left|100px|Punta di freccia in ussidiana.]] L'ussidiana hà stata usata par a fabricazioni di taglii par l'armi è i stuvigli in u corsu di a [[Preistoria]], in particulari in [[America preculumbiana]]. I cotuli rullati servini à a fabricazioni di ghjuveddi è a durezza di 'ssu minerali è a so faciulità rilativa di taglia parmettini di fà ni lami. Esistini dinò numarosi tracci d'utilisazioni di l'ussidiana in u sudu di l'Auropa à u [[Niuliticu]], induva una forma di cummerciu è di trasportu di a petra era missa in ballu dapoi i ghjacimenti di i vulcani di l'attuali Italia. I stuvigli in ussidiana sò stati cusì ritruvati à u mumentu di scavi archiulogichi, in particulari in u sudu di a Francia. Incù l'avvinimentu di u Niuliticu in u mari Tarraniu uccidentali, 8000 anni fà, i reti di scambii si mettini in ballu trà i diffarenti cumunità agrupasturali, reti chì firmarani attivi mentri quattru millennii. Un studiu ricenti purtendu annantu à l'ussidiana preistorica parmetti di caccià un vela annantu à a manera chì eddi erani urganizati parechji di 'ssi cambii à longhi distanzi, trà l'isuli è i ribbi mediterranii : 'ssu cummerciu era in parti à i mani d'artisgiani spicializati chì si cullucavani da via marittima è distribuiscìani u pruduttu di u so artisgianatu à i cumunità visitati. I siti archiulogichi attestani di a missa à forma di i nucleus intornu à i ghjacimenti (par u più [[Lipari]] è [[Codda Arci]] in [[Sardegna]]), po' di u distaccamentu di lami è di lameddi in i paesi " cunsummatori "<ref>Costa Laurent-Jacques, 2007, ''L'ussidiana, un tistimoniu di scambii in mari Tarraniu preistoricu'', Edizioni Errance, Parighji.</ref>. == Rifirimenti à l'ussidiana == ===Televisioni=== Kate Arghjentu ci faci rifirimentu in l'episodiu 12 di a staghjoni 4 di a vigata ''[[Teen Wolf]]''. A vigata televisiva ''[[Game of Thrones]]'' ci faci rifirimentu, chjamendu la " vetru-dragonu ", par luttà contru à i marchjadori bianchi. === Litteratura === * In a vigata di libri ''[[Percy Jackson]]'', u palazzu di Hadès hè dinò fattu d'ussidiana. * In a saga ''[[U Tronu di farru]]'' di [[Ghjorghju R. R. Martinu]], l'ussidiana hè dinò chjamata " Vetru dragonu " (" ''Draconu glass''" in inglesi). Grazia ad edda, hè pussibuli di tumbà i marchjadori bianchi. * Andria Malraux scrissi, in u 1974, pocu dopu a morti di Picasso, ''A Testa d'ussidiana'', chì devi u so titulu à una opara d'arti azteca strana chì difatti ùn hà mai esistutu. * U prima rumanzu di u scrittori belgicu Francescu Emmanuel si chjama ''A Notti d'Ussidiana.'' * In u rumanzu ''U maestru di a materia'' d'[[Andreas Eschbach]], si tratta di un' anziana sciabula giappunesa in ussidiana. * In a saga ''Everworld''di K. A. Applegate, l'aztechi apradani una lama d'ussidiana par sacrificà i prighjuneri. * In a saga ''U Purtadori di Luci'' di Brent Weeks, l'ussidiana hè una sustanza, d'urighjini magica. * In a saga ''I Cronachi d'Ussidiana'' di [[Lawrence Watt-Evans]], sola una lama d'ussidiana pò tumbà un Draconu. === Videughjochi === L'ussidiana hè prisenti in bon parechji videughjochi, frà altru com'è matiriali di fabricazioni d'armi è armaturi, par indittu in i vigati di ghjochi di rollu ''[[Might and Magic]]''è ''[[The Elder Scrolls]]''. In ''[[Minecraft]]'', l'ussidiana hè a rocca a più dura ch'è a parsona possi ottena (a Bedrock, matiriali u più duru di u ghjocu, ùn pò essa ottinutu ch'è in modu Criativu) - è quissa quandu inveci l'ussidiana riali hè abbastanza fragili. Si forma à u mumentu di u cuntattu di l'acqua è di a lava è parmetti par u più di rializà i purtali d'accessu versu u nether, una tola d'incantu o di i custruzzioni chì risisti à i splusioni. In ''[[Favula (videughjocu)|Favula]]'', l'armi in ussidiana sò l'armi i più putenti innanzi à l'armi di maestru (è l'armi spiciali). In ''[[Guild Wars]]'', l'armatura d'ussidiana hè a più difficiuli à ottena è u fatu di pusseda la hè cunsidaratu com'è una distinzioni à parti intreia in u Panteonu di l'Alti fatti. In a vigata ''[[Assassin's Creed (seria)|Assassin's Creed]]'', i placchi d'ussidiana furniscini l'energia par i tempii di a Prima Civiltà grazia à una tecnulugia scunnisciuta. Ùn hè micca fattu dirittamenti rifirimentu à l'ussidiana ma si pò ussirvà in ''[[Assassin's Creed III]]'' è ''[[Assassin's Creed IV: Black Flag]]'' 'ssi placchi d'ussidiana nera ghjacendu i ruvini di i tempii. Sò minziunati i placchi d'ussidiana in prechji artworks di i ghjochi. In ''[[Call of Duty: Advanced Warfare]]'', un'arma hè numinata BAL-27 Obsidian Steel. In [[Terraria]], i ghjucadori poni fabbricà l'ussidiana mittendu a lava in cuntattu incù l'acqua. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Steven Shackley, ''Obsidian: Geology and Archaeology in the North American Southwest'', University of Arizona Press, 2005, 246 pagini. * Carlo Lugliè, " [http://veprints.unica.it/498/1/luglie_ACI_09_light.pdf L'ussidiana niulitica in u mari Tarraniu uccidentali] ", in ''l'Omu è u priziosu'', BAR International Series, 2009. * Marie-Claire Cauvin, ''L'ussidiana à u Prossimu è Mediu Urienti: da u vulcanu à u stuvigliu'', Archaeopress, 1998, 388 pagini. * Sarah Delerue, ''[http://www.theses.fr/2007BOR30038 L'ussidiana in u prucessu di Neulitisazioni di u Prossimu Urienti]'', tesa di dutturatu in Fisica di l'archeumatiriali, Bordeaux 3, 2007. [[Categoria:Vetru vulcanicu]] 94581ii5bq3nuyg3la1wappzpojwsui Ossidiana 0 20069 357769 2017-10-05T17:55:14Z 86.219.194.14 Reindirizzamentu à [[Ussidiana]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ussidiana]] 4jnlf0aic1tcold3zb5id45refzwk06 Lucius Cornelius Scipio 0 20074 363299 358356 2019-09-01T09:31:06Z 2A01:CB04:1FB:6800:314F:ED35:F4A4:5AB4 wikitext text/x-wiki '''Lucius Cornelius Scipione''' hè statu un omu di statu è generale di a [[Ripublica rumana|Ripublica romana]] à u IIIu seculu nanzu G.-C., figliolu di [[Lucius Cornelius Scipio Barbatus]] ([[Consulu (Roma anticu)|consulu]] in u [[298 nanzu G.-C.]]).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> ==Biugrafia== [[File:Sepolcro scipioni, iscrizione B, lucio cornelio scipione console nel 259 ac.gif|thumb|250px|Scrizzione nantu à a tomba di Lucius Scipione]] Hè elettu [[Consulu (Roma anticu)|consulu]] in u [[259 nanzu G.-C.]], mentre a [[prima guerra punica]]. Vitturiosu di i [[Cartaginesi]] à u mumentu di parechji cumbattimenti in Corsica è in Sardegna, distrughje [[Olbia]] in Sardegna. Sient'è [[Valeriu-Massimu]], face magnifichi funerali à u generale cartaginese Hannon, mortu quand'ellu difendia Olbia<ref>[[Valeriu-Massimu]], ''Fatti è detti ricurdevuli'', V, I, 2</ref>. Attacca dopu a Corsica, pigliendu di notte ''[[Alalia]]'', ch'ellu incendia è rinoma ''[[Aleria]]''<ref>''Periochae di Tite-Live'', 17; [[Paulu Orose]], IV, 7; [[Eutrope (storicu)|Eutrope]], ''Abbriviatu di storia rumana'', II, 10 ; [[Florus]], ''Storia rumana'', II, 2</ref>. 'Ssi successi li valenu di cilibrà un [[trionfu rumanu|trionfu]] à u mumentu di u so ritornu à Roma<ref>''[[Fasti triumphales]]''</ref>. Diventa [[censore]] l'annu dopu incù [[Caius Duilius (consulu in -260)|Caius Duilius]]<ref>[[Fastes (omunimia)|Fastes capitolins]]</ref>. ==Epitafiu== [[File:Sepolcro degli scipioni PIANTA.jpg|250px|thumb|Pianu di a cappella di i Scipioni. A tomba di Lucius Scipion hè nutata da a lettera B]] Ss'epitafiu hè celebrissimu in l'[[epigrafia]] latina. A cappella familiale di i Scipioni hè stata ritruvata in u 1780, vicinu à l'anziana [[porta Capene]] accantu à a [[via Appia]]. Annantu à a cappella di Lucius Scipion si trova a siguente [[epigrafia latina|scrizzione]], ridatta in [[latinu arcaicu]] è esposta à u [[Museu Pio Clementino]] di u [[Vaticanu]]. Si rimarca cusì a pronuncia arcaica di a [[diftonga]] di u titulu AIDILES, per AEDILES ([[Edile (Roma antica)|edile]]), di a nasale HONC per HUNC è certe vucale (HEC per HIC, CONSOL per CONSUL) : :L·CORNELIO·L·F·SCIPIO :AIDILES·COSOL·CESOR :HONC OINO·PLOIRVME·COSENTIONT R :DVONORO·OPTVMO·FVISE·VIRO :LVCIOM·SCIPIONE·FILIOS·BARBATI :CONSOL·CENSOR·AIDILIS·HIC·FVET·A :НЕС·CE PIT·CORSICA·ALERIAQVE·VRBE :DEDET·TEMPESTATEBVS·AIDE·MERETO Eccu ne a trascrizzione in latinu classicu : :Hunc unum plurimi consentiunt Romae :bonorum optimum fuisse virum :Lucium Scipionem. Filius Barbati, :Consul, Censor, Aedilis hic fuit. :Hic cepit Corsicam Aleriamque urbem :dedit tempestatibus aedem merito. == Note == <references/> [[Categoria:Consulu di a Ripublica rumana]] [[Categoria:Cinsore rumanu]] [[Categoria:Epigrafia latina]] 5sl21dhpzvhhfm69j0pvcqqdwy8phf9 Template:IT-SU 10 20076 357814 2017-10-13T14:27:27Z Neq00 337 Pagina nova: [[Pruvincia di a Sardegna di u Sudu|Sardegna di u Sudu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SU]]</noinclude> wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di a Sardegna di u Sudu|Sardegna di u Sudu]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|SU]]</noinclude> nbultguqp74o61bjxdo4ge81wdn5ztt Provincia di Nuoro 0 20077 357816 2017-10-13T14:31:31Z Neq00 337 Neq00 hà spustatu a pagina [[Provincia di Nuoro]] à [[Pruvincia di Nuaru]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pruvincia di Nuaru]] av4u8oqi9ttz3a6qd8ne108k3o26nlm Template:IT-NU 10 20078 357817 2017-10-13T14:31:46Z Neq00 337 Pagina nova: [[Pruvincia di Nuaru|Nuaru]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|NU]]</noinclude> wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Nuaru|Nuaru]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|NU]]</noinclude> 15ibqhgo5jir6k0q92ozi2xc4vefbrx Template:IT-CA 10 20079 357818 2017-10-13T14:34:07Z Neq00 337 Pagina nova: [[Pruvincia di Càgliari|Càgliari]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CA]]</noinclude> wikitext text/x-wiki [[Pruvincia di Càgliari|Càgliari]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|CA]]</noinclude> lqm5rnpfyh2nxidbzk1fq0z4tkq9gbb Template:IT-OR 10 20080 357819 2017-10-13T14:38:17Z Neq00 337 Pagina nova: [[Pruvincia d'Oristano|Oristano]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|OR]]</noinclude> wikitext text/x-wiki [[Pruvincia d'Oristano|Oristano]]<noinclude>[[Categoria:Mudellu banderina di pruvincia taliana|OR]]</noinclude> 5uu618xgelrtq2m0vsslajw0qieenqg Omar Gooding 0 20088 357843 2017-10-19T22:36:58Z 2600:8800:3982:3EC0:194E:E87A:2510:F53C Pagina nova: {{c-supranu}} '''Omar M. Gooding, Sr.''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] Categoria:Attore|Go... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Omar M. Gooding, Sr.''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Gooding, Omar]] [[Categoria:Americanu|Gooding, Omar]] juf000vy5hyt4uui499ugo2nrp0hx2p James Comey 0 20089 357844 2017-10-20T02:01:09Z 2600:8800:3982:3EC0:194E:E87A:2510:F53C Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:James Comey official portrait.jpg|thumb|Comey, [[2010]]]] '''James Brien Comey, Jr.''' hè un [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Categoria:Americanu|Comey,... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:James Comey official portrait.jpg|thumb|Comey, [[2010]]]] '''James Brien Comey, Jr.''' hè un [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:Americanu|Comey, James]] 8whvsk5h6tsjr2yoaw0d6amtg8y45cj Pieve (chjesa) 0 20090 357861 357860 2017-10-21T18:48:55Z 90.37.128.35 wikitext text/x-wiki [[File:Castelfioretnino Pieve.jpg|thumb|Imagina di a pieve Santi Ippolito è Biagio in [[Castelfiorentino]].]] Una '''pieve''' (da u [[latinu]] ''plebes'', populu, suddivisione di una [[diocese]] hè una [[Chjesa (edifiziu)|chjesa]] impurtante custruita in mezu rurale à un puntu di scontru di parechji [[parochja|territorii paruchjali]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Permette di cuncoglie i membri di parechje parochje per e cirimonie d'impurtanza, à u mumentu di grande feste, per a visita pastureccia di u [[vescu]] o dinù per a cilibrazione di [[battezimu|battezimi]] o di matrimonii. E pieve cumportanu à spessu [[battisteriu|battisterii]]. Ripprisentanu un livellu di dignità mediu trà a [[cattidrale]] è a chjesa paruchjale è ancu una suddivisione di e diocese. Omu ne trova in [[Corsica]] è in [[Italia]] cintrale è settentriunale induve elle datanu di u [[Medievu]] induve elle anu lasciatu à spessu u so nome in a [[tuponimia]]. Parechji edifizii riligiosi sò cusì chjamati ''Pieve''. A parola ''pieve'' si riferisce dinù à l'inseme di e parochje chì rilevanu di listessa pieve è ancu u territoriu currispundente. == Origine == Etimologicamente, a parola latina ''pieve'' (chì a datu u francese ''piève'') hè esciuta da u latinu ''plebem'' chì significheghja "populu" (da ''plebs''). Designava à l'origine una tribù, un populu senza organisazione civica. Era per i Rumani, da u 1a seculu nanzu a nostra epica, una circuscrizzione amministrativa in zona indigena. Po' a Chjesa chì nascia creò e diocese. À l'origine ogni diocese ùn furmava ch'è una sola parochja, à parte da e tribù in piazza à l'epica rumana. U solu avendu qualità di prete era u vescu. À u 3u seculu, a diocese si suddivide in pieve (simile à i ''plebes''civile), ogni pieve essendu animata da un piuvanu o covescu, abilitatu à amministrà a cunfirmazione. A pieve medievale currisponde à un'organisazione geugrafica è pulitica sfarente in tuttu da quella di e circuscrizzione rumane<ref> Filippu Pergola (1979).</ref>. A pieve s'hè dopu frammentata in parechje parochje, incù u tempu. A Chjesa fubbe à a basa di l'estinsione di l'usu di e pieve. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * Filippu Pergola, di l'Istitutu Puntificale d'Archeulugia Cristiana à Roma, ''Orientamenti nove per a storia socio-culturale, ecunomica è pulitica di a Corsica di u Mediuvu'', Cervione, aostu 1979 * R. Zanussi ''San Colombano d'Irlanda Abate d'Europa'' Ed. Pontegobbo * A.Maestri. ''Il culto di San Colombano in Italia''. Archivio storico di Lodi, 1939 è segu. * ''Archivum Bobiense'' Rivista Archivi Bobiensi (1979-2008). Bobbio * Francescu J. Casta, ''A diocese d'Aiacciu'', edizione Beauchesne, Parigi, 1974 === Articuli cunnessi === * [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Categoria:Pieve]] [[Categoria:Chjesa]] [[Categoria:Edifiziu cristianu]] [[Categoria:Storia di l'Italia medievale]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Amministrazione territuriale di a Chjesa cattolica]] trdpdjv2p0c7phsfxjmtdf894jkk3d2 Clyde è Willis 0 20091 357863 357862 2017-10-22T15:40:37Z 90.37.128.35 u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki '''Clyde è Willis''' hè una seria animata americana creata da Andrew Hendrich Wilson per [[YouTube]]. ak1rxx1aga2xwf1mu6op7joft5azry4 Krach di 1929 0 20092 357868 357867 2017-10-24T12:10:56Z Antoine Colonna d'Istria 10344 wikitext text/x-wiki U krach di 1929 hè una crisa finanziara accaduta à a burza di New York trà ghjovi u 24 d'uttobre è marti u 29 d'uttobre 1929. Ghjè u mumentu u più cunnisciutu di a storia di a burza. Incù sta crisa, principeghja u " Grande Abbattimentu", a più grande crisa di u XXesimu seculu.  In i Stati Uniti, durante u Grande Abbattimentu, a disoccupazione cresce di modu espunenziale è qualchi anni dopu, cagiuna una riforma di i marcati finanziari.  Ci so assai analisti, crunisti o spizialisti di l'ecunumia chi mostranu cume u krach a distabilzatu e pulitiche ecunumiche tedesche, pirmettendu in una certa misura l'ingressu di u partitu NSDAP dopu a u ritiru viulentu di i capitali americani in Germania. <references group="N" /> scdilemhuvbctul3ifn4d28ad5yjmwy Vilfredo Pareto 0 20093 357885 357878 2017-10-24T18:34:02Z Antoine Colonna d'Istria 10344 wikitext text/x-wiki <div class="infobox_v3" style="max-width: 300px;"><div class="entete icon defaut" id="5" style="background-color:#EEEEFF;color:#000000"><div id="6">Vilfredo Pareto</div></div><div id="7">[[File:Vilfredo Pareto.jpg|miniatura]]<div class="images" id="8" style="padding:2px 0"></div></div> {| id="9" |+ id="10" style="color:#000000;text-align:center;background-color:#EEEEFF" |Biugrafia ! id="13" scope="row" |Nascita | id="14" |<div id="15"><span class="wd_p569"><time class="nowrap date-lien" datetime="1848-07-15">15 lugliu di u 1848</time></span><br> <span class="wd_p19">Pariggi </div> |- id="16" ! id="17" scope="row" |Decessu | id="18" |<div id="19"><span class="wd_p570"><time class="nowrap date-lien" datetime="1923-08-19">19 aostu di u 1923</time></span> (à 75&nbsp;anni)<br> Céligny </div> |- id="20" ! id="21" scope="row" |Naziunalità | id="22" |<div id="23"><span class="wd_p27">Francese, Reame d'Italia</span></div> |- id="24" ! id="25" scope="row" |Furmazione | id="26" |<div id="27"><span class="wd_p69">Scola Politecnica di Torino</span> </div> |- id="28" ! id="29" scope="row" |Attività | id="30" |<div id="31"><span class="wd_p106">Ecunumista, Scrivanu, filosofu, suciologu, prufissore d'università.</span> </div> |} {| id="32" |+ id="33" style="color:#000000;text-align:center;background-color:#EEEEFF" |Altre infurmazioni ! id="36" scope="row" |A travagliatu ancu per | id="37" |<div id="38"><span class="wd_p108">Università di Lausanne</span> </div> |- id="39" ! id="40" scope="row" |Duminii | id="41" |<div id="42"><span class="wd_p101">Ecunumia, Suciolugia.</span></div> |} <div id="43">[[File:Vilfredo F. D. Pareto.jpg|miniatura|Signatura]]<div class="images" id="44" style="padding:2px 0"></div></div></div>'''Vilfredo Pareto''', natu u 15 di lugliu di u 1848 in Parigi è mortu u 19 d'aostu di u 1923 in Céligny (Svizzera), hè un suciolugu è ecunumista talianu. Hà pruduce numarosi  cuntribuzioni impurtantissime in ecunumia è suciolugia, particularmente in i studii di a distribuzione di l'intrata è l'analisa di i scelti individuali. Ellu intrudusse l'idea di l'efficienza in ecunumia è aiutò u sviluppu di a microecunumia incù idee tal che a Curva d'Indifferenza. Sucesse à Léon Walras à la Cattedra d'ecunumia pulitica di l'università di Lausanne. Hè un rapprisentente di u currente neu-classicu, è, incù [[Léon Walras]], di a Scola di Lausanne. Hà criatu "l'Ottimu di Pareto", teoria chi dice che trà dui aghjenti, un pudemu più fà scambii chi puderinanu megliurà l'ulità di l'unu senza digradà quella di l'altru.  edxqpi1z8ruojep3irowurjlpk3vecs Irredentismu talianu in Corsica 0 20095 357881 357880 2017-10-24T14:16:51Z Antoine Colonna d'Istria 10344 wikitext text/x-wiki [[File:Giovacchini P..jpg|miniatura|Petru Giovacchini, Corsu impegnatu, incù Mussolini, ind'a guerra contr'à i Corsi.]] L'irrendentismu talianu in Corsica hè un muvimentu d'opinione prisente in una parte di a populazione corsa, chi s'idintifecheghja cume taliana è rifiuta u riattaccamentu di l'isula à a Francia. Fù principalmente usservatu da u mezzu di u XVIIIesimu seculu à a Siconda Guerra Mundiale. Incù a guerra, l'occupazione da e forze taliane, stu sintimu irridentistu smarisse pocu à pocu.  [[Categoria:Storia di a Corsica]] 54mvtx2i368ubhyhxgytcuy8396kt18 Pablo Picasso 0 20096 362234 357887 2019-05-25T02:18:01Z Risto hot sir 15123 File wikitext text/x-wiki == Biugrafia == [[File:Portrait de Picasso, 1908.jpg|miniatura|Ritrattu di Picasso, 1908.]] [[File:Plaatsen Guernica van Picasso in Stedelijk Museum, Bestanddeelnr 907-8865.jpg|thumb|right|Guernica]] Pablo Ruiz y Picasso, semplicemente cunnisciutu cume Pablo Picasso (Malaga, 25 d'uttobre 1881 – Mougins, 8 aprile 1973) hè statu un pittore, scultore e litugrafu spagnolu di fama mundiale, consideratu unu di i prutagunisti assoluti di a pittura di u XX seculu. Puntu cintrali trà la tradizione ottucentesca è l'arte cuntempuraneu, Picasso hè statu un artistu innuvatore è puliedricu, lasciandu un segnu indelebile in a storia di l'arte mundiale cume u fundatore, incù Georges Braque, di u cubismu. Dopu avè trascorsu una ghjuventù burrascosa, ben espressa in i quadri di i cosiddetti periudi blu è rosa, a parte di l'anni venti di u Novecentu conobbe una rapidissima fama: trà e sue opare universalmenti conosciute Les demoiselles d'Avignon (1907) e Guernica (1937). b0e3z242dfuljpgd9a0f5j1pjgby0ql Strittonu di i Dardaneddi 0 20097 357935 357934 2017-10-27T19:51:10Z 90.37.128.35 /* Storia */ wikitext text/x-wiki [[File:Dardanelles_landsat.jpg|thumb|250px|Fotugrafia satillitaria di u strittonu di i Dardaneddi]] U '''strittonu di i Dardaneddi''' (o ''Strettu di i Dardanelli'') (''Çanakkale boğazı'' in turcu, di ''[[Çanakkale]]'', u " castel (Kale) à i tarrami (Çanak) "), o ''Dardaneddi'', hè un passaghju marittimu chì cullega u [[mari Egeu]] à u [[mari di Marmara]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> À l'urighjina, i termini di " Dardaneddi " (è di " Ellesponti ") disignavani i rigioni situati quinci è quandi da u strittonu. Par estinsioni, a parola disigna oghji u strittonu stessu. U pussessu di 'ssu strittonu, com'è di quiddu di u [[Bosforu]], parmetti u cuntrollu di i leii marittimi trà u [[mari Terraniu]] è u [[mari Neru]]. == Discrizzioni == [[File:Gallipoli peninsula from space.png|thumb|250px|Imaghjina satellitaria di l'ariali di u strittonu di i Dardaneddi.]] U strittonu hè longu 61 km, ma largu sultantu 1,2 à 6 km, incù una prufundità massima di 82 metri par una media di 55 metri. U strittonu hè parcorsu da un currenti di suparficia dapoi u mari di Marmara versu u mari Egeu, è da un currenti di fondu d'acqua di più forti [[salinità]] in sensu cuntrariu. A salinità di l'acqui di suparficia di u mari hè difatti vicinanti da u 18 à 18.5 g/kg, quandu inveci a salinità di u mari Egeu, par causa di un'evapurazioni intensa è di l'insufficenza di l'alimantazioni, ferma cumpresa trà 35 è 39 g/kg. Com'è u Bosforu, u strittonu di i Dardaneddi spicca l'[[Auropa]] da l'[[Asia]]. == Urighjini di u nomu == [[File:Entrance_of_the_Dardanelles_by_Piri_Reis.jpg|thumb|250px|L'intrta di u strittonu di i Dardaneddi,, in una carta antica da Piri Reis]] L'antichi [[Grechi]] disignavani u strittonu incù u nomu di ''Ellesponti'' (in [[grecu anticu]] Ἑλλήσποντος). 'Ssu nomu hè liatu à a lighjenda di [[Phrixos è Hellè]]. U so babbu, [[Athamas]], aia da sacrificà Phrixos annantu à u [[monti Laphystion]], quandu eddu ni fù impiditu da [[Ermes]] chì, rispundendu à i prigheri di [[Nefeli (sposa d'Athamas)|Nefeli]], a so mamma, mandò l'arghjetu maiò à u Pilonu d'oru, Chrysomallos. Phrixos cuddò annantu à u so spinu è a so suredda, chì timia d'essa a prossima vittima disignata, presi piazza daretu ad eddu. L'arghjetu s'inalzò in aria è si dirighjì versu a [[Colchidi]], à livanti. Ma Ellè, presa da u capighjiru, finì par lintà presa è cascò in u strittonu chì fù chjamatu in u so onori. Phrixos aghjunghjì a Colchidi è sacrificò l'arghjetu à [[Zeus]]. U [[Pilonu d'oru]] di l'arghjetu divintò celebru è a so ricerca feci l'ughjettu, una generazioni più tardi, di a spidizioni di l'[[Argunauti]]. Sò i [[Vinezia|Veneti]] è i [[Ghjenuva|Ghjinuvesi]] chì, à u XIu seculu, disignàni u strittonu cù u nomu di i ''Dardaneddi'' (plurali), in rifirimentu à l' ''" Anziani Dardaneddi "'', nomu datu à i dui cità antichi di [[Sestos]] è d'[[Abydos (Asia Minori)|Abydos]], chì s'addrizzavani annantu à i dui spondi, à u postu u più ristrintu (1300 metri) di u strittonu, prossimu da a cità custieri di ''Dardanos'' in [[Troade]], chì u so nomu vinia, siont'è [[Omeru]], di un populu autoctonu chjamatu ''Dardani'' (i ''" Nuveddi Dardaneddi "'' essendu custituiti di i cità ottumani d'[[Çanakkale]] è di [[Kilitbahir]]). I ''Dardani'' stessi, sempri siont'è Omeru, scindiani da l'antinatu [[Dardanos]], fundatori di a dinastia di i rè [[Troia|troiani]]. == Storia == I Grechi culunizàni i ribbi di u strittonu da u VIIu seculu innanzi à G.-C. In u 481 av. G.-C., [[Xerxes Ia]] rè di Persia, feci culligà i spondi di u strittonu da un Ponti di batteddi di l'Ellesponti par parmetta à a so armata d'invada a Grecia (una prima tentativu, chì s'era suldatu da un fiascu, l'avia d'altrondi cunduttu à fà staffilà u mari par puniscia lu.... 'Ssu ponti di batteddi fù tiratu dapoi a cità d'[[Abydos (Asia Minori)|Abydos]], in un puntu induva u strittonu si riduci à 7 stadii (circa 1200 metri). Par 'ssa custruzzioni ci volsi 674 batteddi mantinuti insemu da i cordi è furmendu dui bracci sbiechi di 314 è 360 navi. Più tardi in Antichità, a rigioni fù u tiatru di dui campagni navali : in [[-411]]/[[-410]], ci si svuglini i battagli di [[Battaglia di Cinossema|Cinossema]], di [[Battaglia d'Abydos|Abydos]] è di [[Battaglia di Cizica|Cizica]], mentri chì in u [[-405]], ebbi locu a [[Aigos Potamos|battaglia d'Aigos Potamos]]. Mentri a [[Prima Guerra mundiali]] (1915), fù l'ughjettu di una battaglia chjamata [[battaglia di i Dardaneddi]]. Quidda uppunì i truppi di a [[Trippia Intesa]], chì sbarcàni par attaccà a [[Triplici Allianza]], ditta " Triplici ", da u latu di u [[Imperu ottumanu]] è da a [[Bulgaria]], alliati di l'[[Imperu alimanu]]. == Statutu ghjuridicu attuali == [[File:%E3%83%80%E3%83%BC%E3%83%80%E3%83%8D%E3%83%AB%E3%82%B9%E6%B5%B7%E5%B3%A1_-_panoramio_-_mayatomo_(5).jpg|thumb|250px|I Dardaneddi]] U statutu internaziunali di u strittonu hè righjitu da a [[cunvinzioni di Montreux]] di u 20 di lugliu 1936 annantu à u rigimu di i strittoni turchi. 'Ssu trattatu attribuisci à a Turchia u cuntrollu di i strittoni di u Bosforu è di i Dardaneddi. 'Ssi strittoni sò cunsidarati com'è [[acqui internaziunali]] par i navi di cummerciu, è a Turchia ùn hà micca u drittu di ristrigna u so usu in tempu di paci. L'auturità marittimi turchi pò ispittà i navi par mutivi sanitarii o di sicurezza, impona i dritti di passaghju, ma ùn ani micca u drittu di intardiscia u francà di u strittonu. In tempu di guerra, a Turchia pò ristrigna l'accessu à u strittonu. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Battaglia di i Dardaneddi]] [[Category:Strittonu in Turchia]] [[Category:Giugrafia di u mari Egeu]] ef0oh93qoj0covyxsn0tbbf3l9vn3xv Mudellu IS-LM 0 20098 357903 357902 2017-10-27T05:40:34Z Antoine Colonna d'Istria 10344 /* Mudellu MPS */ wikitext text/x-wiki U Mudellu IS-LM hè un mudellu ecunomicu chi trascrive elementi di a Teuria Generale di [[John Maynard Keynes]] in termi neu-classichi. In una situazione di sottu-impiegu, permette di sceglie trà sfarente pulitiche ecunomiche, apprizzendu i so effetti respettivi. Prupusata da John Hicks in u 1937 in ''Mr Keynes and the “Classics”: A Suggested Interpretation'' è riarticulata da Alvin Hansen (da duve vene u so altru nome di mudellu '''Hicks-Hansen '''), hè diventatu u « mudellu nurmale» in macroecunumia. U mudellu permette di stabili un equilibru generale à l'intersezzione di u marcatu di i beni è servizii, chi liga investimentu è u risparmiu, (''investments and savings'',"''IS")'' è di u marcatu munetariu, chi liga dumanda et offerata di munaia (''liquidity preference and money supply "''<span>LM"</span>). L'equilibru cunghjuntu di 'ssi dui marcati definisce u nivellu d'equilibru di a dumanda è di a tassa d'interessu. Esiste un terzu marcatu implicitu, quiddu di i tituli, ignuratu parchi l'equilibru ni i dui primi zerga u terzu (leghje di Walras : se n-1 marcati so a l'equilibru, u n-esimu l'hè). Un'arricata essenziale di u keynesianisimu (è di IS/LM) hè l'isistenza di a disoccupazione à questu equilibru. Avemu allora un equilibru di sottu-impiegu ;a causa hè un dumanda effettiva insufficenza. == Introitu == === Un mudellu aggrigatu, incù trè settori === U mudellu IS/LM un piglia micca in puntu di principiu l'analisa micru-ecunumica ma raghjuneghja direttamente in termi d'aggrigati naziunali, di cui l'inter-dipendenzi so definite di manera empirica. In a prima versione prupusata da Hicks, u mudellu IS/LM cumporta trè settori, o trè marcati : quellu di i beni, quellu di a munaia è quellu di i tituli. === A rilazione d'equilibru per i beni (a curva IS) === ==== Una rilazione decriscente trà a pruduzzione è a tassa d'interessu nantu à u marcatu di i beni. ==== [[File:IS LM 2.jpg|miniatura|(Fig. A) Equilibru IS in u mudellu IS-LM]] A dumanda sana (o aggrigata), annutata Z, hè aggrigazione di u cunsumu, annutatu C, di l'investimentu privatu annutatu ''I<sub>p</sub>'', è infine di e spese publiche, annutate G. : <math>Z = C + I_p + G \,</math> A pruduzzione Y hè impiegata  sia per u cunsumu C, sia per u risparmiu S (saving) cio'è :  : <math>Y = C + S \,</math> Aghja chi l'ecunumia è chjosa, à l'equilibru, a pruduzzione naziunale è uguale à a dumanda aggrigata. Avemu dunque :  : <math>Y^* = Z^* \,</math> : <math>C + S = C + I_p + G \,</math> : <math>S = I_p + G \,</math> Rimarca : à l'equilibru, se pigliemu G cume un investimentu''I<sub>g</sub>'', avemu l'ugualità :<math>S = I_p + I_g = I\,</math>, da duve u nome di a curva IS : l'investimentu (investment) hè uguale à u risparmiu (savings) in ciascun puntu di a curva IS.  [[File:Is lm 3.jpg|miniatura|Curva IS]] Aghja chi u mudellu IS/LM circa à diterminà a dumanda (Z = Y) è a tassa d'interessu r (o R) à l'equilibru, queste maiurezze deve sprime si in funzione di Y è r. Diverse prisentazioni di u mudellu utilizeghjanu sprissioni più o menu analitiche.  Di manera ginirale, l'invistimentu hè sottupostu esse una funzione dicriscente di a tassa d'interessu, cio chi ci dà una curva dicriscente ; a so pendita dipende di l'elasticità di l'investimentu in funzione di a tassa d'interessu è di u multiplicatore keynesianu. Per esempiu, impieghendu e rilazzione linearie :   * ''G'' hè sottupostu esughjenu (sceltu da u guvernu), uguale à ''G''<sub>0</sub> ; * <math>C=C_0+c(Y-T)-s.r\,</math> induve ''C''<sub>0</sub> hè u cunsumu autonomu, ''c'' hè a tendenza marginale à frazà, ''T'' hè l'imposta (''Y'' - ''T'' hè l'intrata dispunibile), ''s'' hè a tendenza à risparmià in funzione di a tassa d'interessu  ''r'' ; * <math>I_p=I_0-a.r\,</math> induve ''I''<sub>0</sub> hè l'inseme di i prughjetti d'investimenti pussubili, ''a'' hè sinsibilità di l'aghjenti (u finanziatore) à a tassa d'interessu. In stu casu, a dumanda aggrigata si scrive :  : <math>Z= (C_0+c(Y-T)-s.r) + (I_0-a.r) + G_0\,</math> Sia, difinendu ''A''<sub>0</sub> = ''C''<sub>0</sub> + ''I''<sub>0</sub> + ''G''<sub>0</sub> : : <math>Z= cY + A_0 - c.T -(a+s)r\,</math> E a rilazione IS si scrive :  : <math>Y=Z=\frac{1}{(1-c)}\times(A_0-c.T-(a+s)r)\,</math> A dumanda aggrigata <math>Z</math> hè una funzione linearia di a pruduzzione  <math>Y</math>, di pendita <math>c</math> inferiore à 1 (Fig. A). ==== Spustamentu di a curva IS ==== : <math>Y'=\frac{1}{(1-c)}\times(C_0+I_0+G'-c.T-(a+s)r)\,</math> : <math>Y'-Y=\frac{1}{(1-c)}\times(G'-G)\,</math> : <math>Y'=\frac{1}{(1-c)}\times(A_0-c.T'-(a+s)r)\,</math> : <math>Y'-Y=\frac{1}{(1-c)}\times(T-T')<0\,</math> === A rilazione LM === ==== Una rilazione criscente trà a tassa d'interessa è a pruduzzione nantu à u marcatu di a munaia ==== : <math>M_d = P.L(i,Y) \,</math> : <math>M_d = M_s \,</math> : <math>i = r \,</math> : <math>M_d/P = Y.L(r) \,</math> : <math>\frac{M_d}{P}=m.Y-b.r=\frac{M_s}{P}</math> ==== Déplacements de la courbe LM ==== == Appiecazioni == [[File:CurvaLM.jpg|sinistra|miniatura|Spustamentu di a curva LM]] === L'effeti di un accriscimentu di e spese di u Statu === === L'effeti di una pulitica munetaria espansionista === === Aggalabata di l'effeti : ''policy-mix'' di u Statu === == Cunfine == == Stinzioni == === IS-LM-BP === === Mudellu MPS === Inoltre in l'anni 1960, Franco Modigliani sviluppa un mudellu macro-ecunumetricu cumplessu, u mudellu MPS, in cui u nucleu è un mudellu IS-LM aumentatu di a rilazione inflazione-misata ispirata di a curva di Phillips.  === IS-LM-EE === In u 1999, Anthony Heyes hà prupusatu u mudellu IS-LM-EE, a curva EE riprisintendu "l'equilibru ambientale". 2trv0h5mvy0q2eh055l5vh6erp658ql Ecunumetria 0 20099 357901 357897 2017-10-26T21:17:36Z Antoine Colonna d'Istria 10344 wikitext text/x-wiki L'ecunumetria hè una ramificazione di a scenza ecunumica chi hà per obiettivu di stimà è di testà i mudelli ecunumichi. L'ecunumetria in qualità d'ammaistratu nasce in l'anni 1930 incù a criazione di a sucetà d'ecunumetrià da Irving Fischer è Ragnar Frisch (1930) è a criazione di a rivista Econometrica (1933). Da allora, l'ecunumetria hà pruseguata u so sviluppu è a criscenza di a so impurtenza in u senu di a scenza ecunumica. L'ecunumetria teorica si cuncentra essenzialmente nantu à duie quistioni, l'identificazione è a stimazione statistica.  80q2nos81uea71uc0nbyg2hwa89cnen Angelo Rinaldi 0 20100 357905 357904 2017-10-27T08:43:16Z Antoine Colonna d'Istria 10344 /* Notes et références */ wikitext text/x-wiki '''Angelo Rinaldi''', natu u 17 di ghjugnu di u 1940 in Bastia hè un scrivanu è criticu litterariu francese, elettu à l'Academia Francese in u 2001. == Biugrafia == Fighjolu di Petru Francescu Rinaldi è di Antoinette Pietri, Angelo Rinaldi hà ingrandatu in Corsica prima di divene ghjurnalista. Hà travagliatu per Nice-Matin, Paris Jour cume capiriportu è crunistu nanzu di impone si cume rumanzieru è criticu litterariu à a pinnuccia zingante. l1vsv8ea5iqq5rmpcu38mute8023lhd Laura Mancinelli 0 20101 360627 360213 2018-12-11T11:35:47Z 93.34.152.143 /* Romanzi */ wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Laura Mancinelli 001.jpg|thumb|300x300px|Laura Mancinelli]] '''Laura Mancinelli''' ([[Udine]], [[18 di dicembre]] 1933 - [[Turinu]], [[7 di lugliu]] 2016) hè stata una traduttrice e [[scrivanu|scrivana]] [[Piemonte|piemuntese]]. == Opere == === Romanzi === * ''I dòde abbi di Challant'' (1981) - * ''L'ùmmira di Mozart'' (1986) - * ''Amadé'' (1990) - == Ligami == * {{en}}{{cita web|https://www.lib.uchicago.edu/efts/IWW/Portraits/HTML/A0266.html|Laura Mancinelli su Italian Women Writer}} [[categoria:Scrivanu]] [[Categoria:Nati in 1933]] [[Categoria:Morti in 2016]] lo3yem8cp8c29rpr74yk3o34fir7nxc Friedrich Hayek 0 20102 357951 357950 2017-10-28T21:55:07Z Antoine Colonna d'Istria 10344 /* Références */ wikitext text/x-wiki '''Friedrich Hayek, natu Friedrich August von Hayek Friedrich Hayek''', l'8 di maghju 1899 in Vienna è mortu u 23 di marzu 1992 in Fribourg, hè un filosofu è ecunumistu britannicu orighjinariu d'Austria, membru di a Scola Austriaca è difesore di u liberalismu, oppostu à u keynesianismu, u sucialismu è à u statismu. Hè cunsidiratu cume unu di i pensadori pulitichi i più impurtanti di u XXesimu seculu. Hà ricivutu u "Prezzu Nobel" d'ecunumia in 1974 per i so travaddi nant'à a teoria di a munaia è di e flutuazzioni ecunomiche è per a so analisa di l'interdependenzi di i fenomeni ecunomichi, suciali è instituzzionali. Stu prezzu fù spartu incù Gunnard Myrdal, per u stessu travaddu.  == Biugrafia == == ''A Strada di a servitudina'' == == ''Per una verra cuncurrenza di e munaie'' == == Studii ecunomichi == === Teoria di a cunghjutura === === Critica di u keynesianismu === 5hxpw1b4ese5je7zn0ov5dyj5w6azt0 Charles Maurras 0 20103 357953 357952 2017-10-28T22:57:45Z Antoine Colonna d'Istria 10344 /* Notes et références */ wikitext text/x-wiki '''Charles Maurras''', natu u 20 d'aprile 1868 è mortu u 16 di nuvembre 1952, hè statu un ghjurnalistu, assaghjistu, omu puliticu è pueta francese, accademicu, teoricu di u naziunalismu integrale. Scrivanu pruvenzale appartenendu à u "Félibrige" è agnosticu ind'à so ghjuventù, s'avvicina dopu di i catolichi è addiriza u ghjunarle l'<nowiki/>''Action Française, ''incù Léon Daudet, Jacques Bainville è Maurice Pujo. Naziunalistu è contru-rivoluziunariu, l'''Action Française'' difende una munarchia ereditaria è diccentralizata. Diventa u principale muvimentu di strema-dritta sotta à Terza Republica. == Noti è rifarenze == === Noti === {{Références|groupe=note|colonnes=2}} === Rifarenze === {{Références|taille=32}} o48bpohlpxn9ea7u3zw67lqc5vu8w8s L'Arrestu di Cristu 0 20105 358010 358005 2017-11-09T18:52:05Z 92.158.132.232 /* Prubitarii successivi */ wikitext text/x-wiki [[Image:The Taking of Christ-Caravaggio (c.1602).jpg|thumb|250px|L'Arrestu di Cristu]] L'Arrestu di Cristu hè un dipintu di Caravaggio pintu in u 1602 è cunsirvatu à a Gallaria naziunali d'Irlanda à Dublinu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Ripprisenta un episodiu di u Novu Tistamentu in u corsu di u quali Ghjuda veni à u riscontru di Ghjesù è l'abbraccia cù u fini di disignà lu à i suldati chì venini par arristà lu. Setti parsunaghji sò ripprisintati à mezu corpu, in senu à una cumpusizioni assà densa chì ghjoca annantu à i sprissioni, i muvimenti è i ghjochi d'ombra è di luci. Frà 'ssi parsunaghji apparisci un omu purtadori di una lanterna : s'agisci verusimilamenti di un auturitrattu di u pittori lumbardu. U dipintu, à l'iniziu criatu dopu à una cummanda di Ciriaco Mattei, ferma a prubità di a famiglia Mattei sin'à u XIXu seculu. À pocu à pocu, a so traccia hè persa mentri chì a so attribuzioni hè rimissa in quistioni : hè tandu idantificatu com'è una copia di a mani di u pittori fiammingu Gerrit van Honthorst. U dipintu hè finalmenti affidatu à u principiu di l'anni 1930 à un cunventu di ghjesuiti in a cità di Dublinu è ùn hè ch'è à u principiu di u 1990 ch'eddu hè ritruvatu è turratu à attribuiscia à Caravaggio dopu risturazioni. Esistini numarosi copii di 'ssu dipintu, frà i quali dui pruvucheghjani particularamenti l'intaressu di i storichi di l'arti : una hè cunsirvata à Odessa è l'altru apparteni à una cullizzioni privata rumana. S'è a virsioni d'Odessa hè generalamenti rispinta di u catalogu di l'opari di Caravage, quidda di Roma hè vivamenti cuntistata dapoi 2004, è pudaria ancu pratenda à u statutu d'opara autografa, à listessu titulu ch'è a tela di Dublinu. ==Cuntestu== [[Image:Asdrubale Mattei.jpg|thumb|250px|[[Asdrubale Mattei]], Unu di i trè frateddi Mattei ind'è quali Caravaggio si stalla in u 1601 è chì diventani prutittori è cumandatarii avisati.<br />Ritrattu anonimu, seculu XVII, [[museiu Condé]] di [[Chantilly]].]] À u principiu di u XVIIu seculu, a carriera di Caravaggio hè ormai probbiu bè lanciata, com'è ni attestani i cummandi maghjori chì li sò affidati par dicurà a cappedda Contarelli o ancu a cappedda Cerasi. Ma in u 1601, l'artistu chetta a risidenza di u cardinali Del Codda - chì hà tantu fattu par accumpagnà 'ssu successu - par cullucà si in u nuveddu Palazzo Mattei induv'edddu stà u cardinali Girolamo Mattei è ancu i so frateddi, Asdrubale è Ciriaco. Ùn ci passa ch'è dui anni, ma 'ssu cambiamentu di locu è di prutittori marca un'evuluzioni in a so manera di pinghja : i sceni di genaru à i temi musicali è mitulogichi cari à Del Monta sò tralasciati à prò di a narrazioni riligiosa. Di sicuru influinzatu da u seriu è a sulennità vulsuti par i grandi cummandi publichi ch' eddu hà onurati, Caravaggio tendi à mudificà l'atmusfera di i so dipinti à distinazioni di cullizzioni privati, in un sensu à tempu più munumintali è più puru. In L'Arrestu di Cristu com'è in l'Incridulità di san Tumasgiu, chì hè pintu à pocu pressu à listessu tempu è par listessu cumandatariu, a narrazioni si ghjoca par u più annantu à i sprissioni facciali è i cenni di i parsunaghji, moltu più ch'è annantu à i custumi o annantu à i dicori chì spariscini in tuttu. Eppuri, hè dinò pussibuli di cunsidarà 'ssa tela com'è insiriscendu si in a sterpa di i furmati maiò criati par dicurà i cappeddi Contarelli è Cerasi : a storica di l'arti Francesca Cappelletti ci vedi in particulari una " stessa dinsità di l'ombri, [una] stessa maestria di l'intensità drammatica ". ==Cummanda== À u XVIIu seculu, u storicu è criticu d'arti talianu Ghjuvanni Petru Bellori, frà i primissimi biugrafi di Caravaggio, disigna u marchesi Asdrubale Mattei, unu di i " signori rumani [attratti da] l'incantu di u so pinneddu ", com'è cumandatariu di l'opara. Ancu s'è, à u xxie seculu, l'autori menu spicializati cuntinueghjani ad attribuiscia li a rispunsabilità di a cummanda, i spicialisti cuntimpuranei s'accordani piuttostu à idantificà Ciriaco Mattei (frateddu d'Asdrubale è ancu di u cardinali Girolamo Mattei) com'è cumandatariu. Avaria passatu 'ssa cummanda vicinu à Caravaggio in u 1602. In rialità, è qualvoglia fussi u nomu di u cumandatariu finali, Caravaggio elabureghja verusimilamenti L'Arrestu di Cristu sottu à l'influenza cunghjunta di i trè frateddi Mattei : quiddi sò difatti assà prossimi è tutti trè dinò intarissati da l'arti. Cusì, a storica di l'arti Catalina Puglisi stima chì a prisenza di Ghjuvanni chì si ni gughji versu a manca di u dipintu (un elementu narrativu chì ùn hè micca evanghjelicu ma duvutu à i scritti ultiriori di u papa Grigoriu Magnu) pudaria essa stata sughjirita da Girolamo, l'omu di ghjesgia. Listessu Girolamo avaria dinò pussutu insista annantu à l'attitudina d'umiltà è di abnigazioni di Cristu. In tuttu, Ciriaco pussedi trè teli di l'artistu lumbardu, tutti discritti è ammirati da i so cuntimpuranei : A Cena à Emmaüs oghji à Londra, u San Ghuvan Battisti di u Capitolu è L'Arrestu di Cristu ch'è Bellori discrivi incù pricisioni. U rigulamentu di 'ssa cummanda succedi u 2 di ghjinnaghju 1603, data à a quali Caravaggio ricevi a somma di 125 scudi. ==Discrizzioni è analisa== [[File:The Taking of Christ-Caravaggio self-portrait.jpg|thumb|250px|Dittagliu: l'omu à a lanterna hè verusimilamenti un auturitrattu di Caravaggio.]] U dipintu discrivi l'arrestu di Ghjesù in l'ortu di l'Alivi, à u mumentu induva Ghjuda abbraccia à Ghjesù cù u fini di disignà lu à i suldati vinuti à arristà lu. 'Ssa scena hè discritta di modu simili in i quattru Vanghjelii. I suldati in armatura (trè sò visibuli, chì un hè guasgi intiriamenti piattu daretu l'omu à a lanterna) intoppani à Cristu à u mumentu induva Ghjuda avvicina i so labbri par dipona u basgiu di a tradimentu, in un muvimentu versu a manca dinò accintuatu da a fughjita di un parsunaghju daretu à Cristu. 'Ssu parsunaghju, chì esci à mità da u quatru di u dipintu, pari tarrurizatu è abbanduneghja in a so fughjita a cudagliula di un manteddu o una cappa ch'eddu riteni un suldatu : s'agisci verusimilamenti di unu di l'apostuli, podarsi san Ghjuvanni o ancu san Marcu. U vanghjeliu siont'è Marcu evucheghja difatti " un ghjuvanottu " chì si ni fuighji in seguitu à l'arrestu lascendu una stofa in manu à quiddi chì u voni chjappà. L'idantificazioni à san Ghjuvanni pari in ogni casu abbastanza naturali à u XVIIu seculu apposta ch'eddu hè cusì ch'è Bellori u disigna in u 1672, chì nota d'altrondi a finezza d'esecuzioni di u dipintu evuchendu l'imitazioni di a rughjina annantu à l'armatura à u prima pianu. A difficultà à discerna i tratti di u visu di i suldati, sicondu u critica d'arti Michael Fried, rinvia à u carattaru imparsunali o ancu inumanu di i so azzioni. Un settimu è ultimu parsunaghju inchjarisci una parti di a scena à dritta, tinendu in altu una lanterna di carta. Hè prubabili ch' eddu si tratta quà di un auturitrattu di Caravaggio, com'è Roberto Longhi fù u prima à rimarcà la. Mina Gregori stima chì 'ssu dipintu offri " una di i ripprisintazioni i più tragichi di l'artistu ". U prufissori Eberhard König indicheghja chì Caravaggio " timatizeghja " cusì u travagliu di u pittori chì risedi in l'ussirvazioni. Bench'è ùn fussi micca a sola uccasioni uferta à Caravaggio di ripprisintà si eddu stessu, hè inveci a sola volta induva l'artistu è Cristu figurani insemu in un stessu dipintu : Michael Fried ci vedi ancu eddu un risultatu altamenti drammaticu, è " cunflittuali beddu aldilà di l'urdinariu ". Hè a sola volta in a so opara chì Caravaggio ripprisenta una lanterna. A scena biblica ùn hè eppuri micca discritta com'è duvendu tena si nicissariamenti di notti (à l'eccezzioni nutevuli di u vanghjeliu di Ghjuvanni, chì indicheghja chì i suldati chì arrestani à Ghjesù sò attrazzati di lanterni è di fiacculi) : u circadori John Varriano sughjirisci chì a parsona pò intarprità 'ssa scelta di Caravaggio par a so vulintà di tandu di truvà par u so atteddu una surghjenti di luci custanti è cuntrullevuli. In ogni casu, a lanterna ùn ghjoca paradussalamenti nisciun rollu di inchjarimentu in u dipintu, chì pari piuttostu alluminatu da una luna esterna à a scena è chì offri diffarenti punti di fucalisazioni annantu à i visi, l'armaturi o i mani. Ma u chjarori di a luna ùn basta micca à spiigà ciò chì allumineghja i visi di Cristu, di Ghjuda è di u discepulu. U fondu hè neru, o guasgi : rami è casci d'alivu si sceglini in daretu, ciò chì currispondi à u locu indicatu da i testi evangelichi. U critica d'arti Andrew Graham-Dixon parcipisci un sensu à 'ssa lanterna chì ùn inchjarisci nudda : di manera simbolica, u pittori arreca quì un inchjarimentu chì hè simbolicu è micca litterali, chì hè a so imaginazioni chì custituisci a sputica fonti di luci. D'altri com'è Mauriziu Marini vedini quà una ripprisintazioni di u filosofu Diogene, ciò chì ni faria tandu una metafura di l'Omu in cerca di Diu. In tutti i casi, annantu à u pianu chromaticu, L'Arrestu ripiglia u principu dighjà in piazza in i dipinti di a cappedda Contarelli ma di manera più radicali dinò : Michael Fried indicheghja chì 'ssu cuntrastu estremu trà l'ombra è a luci accresci l'effettu di prisenza di i figuri. Caravaggio scegli una cumpusizioni ristrinta annantu à i parsunaghji, accintuendu cusì l'effettu drammaticu di a scena. Frà i so pridicissori in u trattamentu di 'ssu tema, solu Lodovico Carracci avia à 'ssu puntu cuncintratu a scena. Caravage eppuri evita ogni imprissioni d'ingombru o di ciambugliu incalchendu annantu à a luci annantu à i parsunaghji di u centru è rispinghjendu in i tenebri tutta l'azzioni periferica. Graham-Dixon indicheghja ch' eddu riduci cusì tuttu l'episodiu à un cunflittu elementari trà u bè è u mali. U cuntrastu trà u voltu pallidu, diddicatu di u Cristu è quiddu di Ghjuda - bruttali, cunciatu da u Soli - ni custituisci un'illustrazioni. Ma 'ssa oppusizioni hè contraditta da l'elementi chì à l'incuntrariu cullegani, assucieghjani i parsunaghji trà eddi. Eppuri ssa scelta di cumpusizioni ùn hè micca senza certi dibulezzi. Par Claudio Strinati par indittu, Caravaggio si situeghja à un periodu impurtanti di a so carriera, è eddu ùn parveni più à aghjunghja " a linia unitaria " chì caratterizeghja sin'à tandu a so opara rumana : i parsunaghji sò assà travagliati par sè, ma a so assuciazioni hè " à spessu astratta è poca naturali ". ==Diffarenti virsioni== ===Virsioni d'Odessa=== [[File:Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|thumb|250px|Un'antra virsioni di ''l'Arrestu'', in tempi di una volta cunsidarata com'è autografa, hè cunsirvata à Odessa ([[Museiu d'arti uccidentali è uriintali (Odessa)|museiu d'arti uccidentali è uriintali]]).]] Un'antra virsioni di l'Arrestu, in tempi di una volta cunsidarata com'è autugrafa, hè cunsirvata à Odessa (museiu d'arti uccidentali è uriintali). Una copia anziana di 'ssu dipintu, chì a so attribuzioni à Caravaggio hè ricusata da a maiò parti di i sperti di u pittori, hè cunsirvata à u museiu d'arti d'Odessa in Ucraina. 'Ssu dipintu hè arrubatu à a fini di lugliu, ciò chì pruvucheghja un rimusciu cunsidarevuli in u mezu di l'arti ucrainu, induva eddu hè cunsidaratu com'è un'opara d'assà altu valori. A pulizza ucraina u ritrova eppuri in Alimagna in u 2010. U museiu d'Odessa manteni, annantu à u so situ Internet, l'attribuzioni di u dipintu à Caravaggio. Parechji autori nutevuli com'è Marini pudariani accittà di cunsidarà à u più una forma di cullaburazioni trà artisti, in a quali Caravaggio avaria pussutu pinghja i figuri cintrali è affidà u restu à Prospero Orsi. ===Virsioni " Sannini " di Roma=== U primatu di u dipintu di Dublinu hè dinò cuntistata in 2004 da una storica di l'arti taliana, Maria Letizia Paoletti, chì stima chì una virsioni cunsirvata à Roma custituisciaria l'uriginali di Caravaggio mentri chì a virsioni di Dublinu ùn saria ch'è una copia fiamminga. U dipintu di Roma, isciutu di a cullizzioni fiurintina di l'avvucatu Ladis Sannini, apparteni ormai à un antiquariu. Roberto Longhi u rimarca da 1943 è u cunsidareghja com'è una copia di dopu à Caravaggio, ma di qualità abbastanza bona par fà lu appiccà in l'espusizioni maiò annantu à Caravaggio ch'eddu urganizeghja in Milanu in u 1951. Una di i so particularità hè ch' eddu hè più maiò ch'è a virsioni di Dublinu (o ch'è quidda d'Odessa), è ch'eddu offri una cumpusizioni più aparta : cusì, u bracciu di l'apostulu chì si ni fughji à manca ùn hè più tagliatu sopra à l'ovitu ma sopra à u polsu. I presi di pusizioni di u spertu Denis Mahon in 2004 dani à l'iniziu un certu pesu à 'ss'iputesa, ma cumplicheghjani à listessu tempu a situazioni apposta ch'eddu si dici certu chì i dui dipinti sò dinò autugrafi. Ma a pusizioni di Mahon ùn hè guasgi più suvitata dopu. L'analisi scentifichi apprunfunditi cundutti dopu à a dumanda di a ghjustizia taliana da un spertu indipindenti tendini dinò à eliminà a virsioni rumana di u corpus di Caravaggio - in particulari par via di a prisenza di giaddu antimoniu in a pittura, ciò chì hè pocu prubabili à l'ebbica di u pittori. In una frasa, u storicu di l'arti Sebastian Schütze sintetizeghja a situazioni in u so catalogu rieditatu in u 2015 : " 'ssu dipintu hè oghji abburdatu da uni pochi di spicialisti com'è una virsioni podarsi autugrafa ". Fabio Scaletti righjunghji 'ss'analisa muscendu chì nisciun elementu dicisivu ùn parmetti d'eliminà u dipintu " exi-Sannini " di u catalogu di Caravaggio nè di dicida in u so favori, ma ch' " eddu cunveni d'aspittà chì a Storia (o a ghjustizia) suviti u so corsu ". ==Parcorsu di u dipintu== ===Prubitarii successivi=== À parta da a fini di u XVIIIu seculu, u dipintu hè attribuitu à u pittori fiammingu Gerrit van Honthorst. U parcorsu di u dipintu di Dublinu hà pussutu essa ricustituitu incù una pricisioni abbastanza bona, in particulari grazia à i scuparti di Francesca Cappelletti è Laura Tistò in l'archivii Antici-Mattei. U figliolu di Ciriaco Mattei ni ridita po' l'eredità si succedini in senu à a famiglia Mattei à u filu di i XVIIu è XVIIIu seculi ; eppuri, un invintariu di 1793 u faci appariscia incù un'attribuzioni à u Fiammingu Gerrit van Honthorst. Hè stabilitu chì in u 1802, u parlamintari è cullizziunistu d'arti scuzzesu William Hamilton Nisbet u ritrova in Italia è u compra, pinsendu dunqua ch'eddu si tratta di una copia di Caravaggio da a mani di van Honthorst. L'opara passa in vendita publica vicinu à un seculu più tardi, in u mentri di a dispersioni di a cullizzioni Hamilton Nisbet : Maria Lea-Wilson, medicu pediatra irlandesa di rinomina, ni faci l'acquisizioni in 1921 par una somma scunnisciuta - è pinsendu sempri cumprà una copia firmata di van Honthorst. Po' u Duttori Lea-Wilson l'offri à u principiu di u 1930 à un ghjesuitu, u frateddu Tumasgiu Finlay, chì avia ghjucatu par edda un rollu di cunfissori è di sustegnu psiculogicu quandu edda s'era truvata veduva ; dopu tandu, u dipintu adorna un muru di a stanza da manghjà di i Ghjesuiti à Dublinu, in carrughju di Lower Leeson Street. Hè infini in u 1990 chì i riligiosi, pinsendu à una risturazioni di l'opara, sulliciteghjani i sirvizii di Sergio Benedetti chì travaglia à a gallaria naziunali d'Irlandeg. ===Riscuparta è riattribuzioni=== Benedetti, risturadore d'arti furmatu à Roma è ghjuntu da Italia 13 anni innanzi par travaglià in a gallaria di Dublinu, suspetta tandu po' cunferma incù pacienza l'idantità di l'autori sputicu di u dipintu. L'iputesi di l'attribuzioni à Caravaggio hè tenuta assulutamenti sicreta sopra à dicisioni di Raymond Keaveney, dirittori di u museiu di Dublinu, tantu eddu hè cuscenti ch'è quissa pudaria crià un cumbugliu cunsidarevuli in u mondu di l'arti : ancu i Ghjesuiti, eppuri prubitarii di u dipintu, sò lasciati vuluntariamenti in l'ignuranza di i suspetti di Keaveney è Benedetti. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Lista di dipinti di Caravaggio]] * [[Arrestu di Ghjesù]] 9td8icq61jkk9enaklypaym8czxnqk2 Firulinu 0 20106 364481 360594 2019-10-03T11:25:12Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U firulinu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pleurotus ferulae.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pleurotus ferulae |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisioni | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Agaricomycetes]]'' |----- | Ordini | ''[[Agaricales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Pleurotaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pleurotus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pleurotus ferulae''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pleurotus ferulae1.jpg|250px]] |----- |} U '''firulinu''' (''[[Pleurotus ferulae]]'') hè un tipu di [[funzu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Pleurotaceae]].<ref>U firulinu hè ancu chjamatu in corsu: u ferulinu o u ferlinu (Leoni, 2001).</ref> U nomu veni da u fattu ch'è issu tipu di [[funzu]] si trova vicinu à a [[ferula]]. ==Discrizzioni== U culori di u cappeddu hè brunu o grisgiu. U cappeddu hè longu sin'à 30 cm. A carri hà un sapori dolci. U firulinu ùn hà micca aneddu. I diminsioni di i spori sò: 10-12.5 x 4.5-5.5 µm. I lami sò bianchi o grisgi. ==In Corsica== U firulinu hè assà cumunu in Corsica, in i loca ind'edda si trova, ghjust'appuntu, a [[ferula]]. U firulinu cresci annantu à i radichi di a ferula. A varietà di firulinu chì nasci in Corsica ùn si trova ch'è in Corsica è in [[Sardegna]].<ref>"In Corsica, a varietà Ferulae chì nasce sott’à a ferla, fungu bunissimu, si trova solu ind’è noi è in Sardegna, assai cunnisciutu in l’Agriate." (Leoni, 2001) </ref> ==Gastunumia== U firulinu hè un funzu manghjarecciu, di bunissima qualità. ==Noti== <references/> == Liami == * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/ghjurnata2001.html Ghjiseppu Leoni, I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [http://pros.orange.fr/gbatti-alinguacorsa/lexiques/flore.htm A flora - i funghi] [[Categoria:Pleurotaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] 18tgmp99xlkogw56ozal5r4ssx4ktw0 Ghjesù 0 20108 358045 2017-11-20T11:35:29Z Syrio 7826 Reindirizzamentu à [[Gesù Cristu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gesù Cristu]] 4jeojg0bbgw4gw0xbhgmiqyk31ku6bb Template:Man/man 10 20112 358060 2017-11-27T14:26:29Z S4b1nuz E.656 12540 Pagina nova: Il template '''<nowiki>{{Man}}</nowiki>''' serve per generare un link alla sottopagina di istruzioni dei template. Può essere usato anche se la sottopagina non esiste, per segnalar... wikitext text/x-wiki Il template '''<nowiki>{{Man}}</nowiki>''' serve per generare un link alla sottopagina di istruzioni dei template. Può essere usato anche se la sottopagina non esiste, per segnalare la necessità di crearla (categorizza in [[:Categoria:Template senza istruzioni]]). ==Sintassi== <kbd>'''<nowiki>{{</nowiki>Man}}'''</kbd> Il link punterà automaticamente alla pagina <nowiki>[[Template:<NomeTemplate>/man]]</nowiki>. Se il nome della sottopagina fosse diverso da "man":<br/> <kbd>'''<nowiki>{{</nowiki>Man|''nome sottopagina''}}'''</kbd> La sottopagina va categorizzata inserendo al suo interno la stringa:<br/> <kbd>&lt;noinclude&gt;<nowiki>[[Categoria:Manuali dei template]]</nowiki>&lt;/noinclude&gt;</kbd><br/> Cliccando "Crea le istruzioni" la sottopagina viene precompilata con [[Template:Man/Preload]] (che include anche la categoria). ==Pagine correlate== *[[Aiuto:Manuali dei template]] <noinclude>[[Categoria:Manuali dei template]]</noinclude> skh06s7o5jhb0kh473huft0ecn7lw6f Bonifaciu II di Tuscana 0 20114 358081 358073 2017-12-03T20:45:59Z 90.37.64.101 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki ''Bonifaciu II di Tuscana'' (natu v. u [[791]] è mortu dopu u [[838]]) era un signore talianu di l'[[altu Medievu]], figliolu di [[Bonifaciu Ia di Tuscana]] à u quale ellu succedì.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Biugrafia == [[File:Olive_groves,_grape_vines_and_cypresses_in_Chiantishire_(4054460424).jpg|thumb|250px|Paisaghju di Tuscana]] Conte di [[Lucca]], marchese di Tuscana, signore di [[Bonifacio|Calcosalto]], Bonifaciu II riceve dinù u titulu di " Conte di Corsica " (''Tutor Corsicae'') è difende l'isula contru à i pirati [[Sarracinu (populu)|Sarracini]]. In u [[828]] porta à parte si da a [[Tuscana]] incù u so fratellu Berchaire o Berardu è altri conti una piccula flotta chì crucieghja à a larga di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]]. Ùn scontra nissuna resistenza, effittueghja una falata annantu à e coste da [[Africa di u Nordu]] è sbarca trà [[Utica]] è [[Cartagine]], induve ellu mette in fughita i difendidori dopu à avè tumbatu numerosi musulmani incù assai pocu perdite. Rimbarca lascendu " una grande misciazione in l'anima di a ghjente di u paese ". Sustinitrice di [[Luigi u Piu]], arrabbia à [[Lotariu Ia]] fendu rende a libertà à a cunsorte di l'imperatore [[Ghjuditta di Baviera]]. Deve ritirà si in i so campi in [[Francia]] in u [[833]]. Di una cunsorte micca identificata, lascia dui figlioli : [[Adalbertu Ia di Tuscana|Adalbertu Ia]] è Berardu. == Note == <references/> [[Categoria:Persunalità taliana di u IXu seculu]] [[Categoria:Signore di u Medievu]] [[Categoria:Marchese di Tuscana]] hyje2wk9n3amrid9nlf7i77714kpl5a Categoria:Nati in 1933 14 20115 358076 2017-12-03T13:23:30Z 93.56.118.91 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Categoria:Morti in 2016 14 20116 358077 2017-12-03T13:23:41Z 93.56.118.91 Pagina nova: . wikitext text/x-wiki . 6t9fg2gmch401ldtk8m7pyzz632ixbb Wikipedia:Purtone di a cumunità/Archivio/2017 4 20123 358094 2017-12-09T21:48:38Z MABot 11401 Robot : archivage de 21 sujets depuis [[Wikipedia:Purtone di a cumunità]] wikitext text/x-wiki == Review of initial updates on Wikimedia movement strategy process == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Note: Apologies for cross-posting and sending in English. [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Initial announcements review|Message is available for translation on Meta-Wiki]].'' The Wikimedia movement is beginning a movement-wide strategy discussion, a process which will run throughout 2017. For 15 years, Wikimedians have worked together to build the largest free knowledge resource in human history. During this time, we've grown from a small group of editors to a diverse network of editors, developers, affiliates, readers, donors, and partners. Today, we are more than a group of websites. We are a movement rooted in values and a powerful vision: all knowledge for all people. As a movement, we have an opportunity to decide where we go from here. This movement strategy discussion will focus on the future of our movement: where we want to go together, and what we want to achieve. We hope to design an inclusive process that makes space for everyone: editors, community leaders, affiliates, developers, readers, donors, technology platforms, institutional partners, and people we have yet to reach. There will be multiple ways to participate including on-wiki, in private spaces, and in-person meetings. You are warmly invited to join and make your voice heard. The immediate goal is to have a strategic direction by Wikimania 2017 to help frame a discussion on how we work together toward that strategic direction. Regular updates are being sent to the [[mail:Wikimedia-l|Wikimedia-l mailing list]], and posted [[m:Strategy/Wikimedia_movement/2017/Updates|on Meta-Wiki]]. Beginning with this message, monthly reviews of these updates will be sent to this page as well. [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Signup|Sign up]] to receive future announcements and monthly highlights of strategy updates on your user talk page. Here is a review of the updates that have been sent so far: * [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/15 December 2016 - Update 1 on Wikimedia movement strategy process|Update 1 on Wikimedia movement strategy process]] (15 December 2016) ** Introduction to process and information about budget spending resolution to support it * [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/23 December 2016 - Update 2 on Wikimedia movement strategy process|Update 2 on Wikimedia movement strategy process]] (23 December 2016) ** Start of search for Lead Architect for movement strategy process * [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/8 January 2017 - Update 3 on Wikimedia movement strategy process|Update 3 on Wikimedia movement strategy process]] (8 January 2017) ** Plans for strategy sessions at upcoming Wikimedia Conference 2017 * [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/11 January 2017 - Update 4 on Wikimedia movement strategy process|Update 4 on Wikimedia movement strategy process]] (11 January 2017) ** Introduction of williamsworks * [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/2 February 2017 - Update 5 on Wikimedia movement strategy process|Update 5 on Wikimedia movement strategy process]] (2 February 2017) ** The core movement strategy team, team tracks being developed, introduction of the Community Process Steering Committee, discussions at WikiIndaba conference 2017 and the Wikimedia movement affiliates executive directors gathering in Switzerland * [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/10 February 2017 - Update 6 on Wikimedia movement strategy process|Update 6 on Wikimedia movement strategy process]] (10 February 2017) ** Tracks A & B process prototypes and providing feedback, updates on development of all four Tracks More information about the movement strategy is available on the [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017|Meta-Wiki 2017 Wikimedia movement strategy portal]]. ''Posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] on behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation|Wikimedia Foundation]], 20:31, 15 fer 2017 (UTC) • [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Initial announcements review|{{int:please-translate}}]] • [[m:Talk:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates|Get help]]'' </div> <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=16297862 --> == Overview #2 of updates on Wikimedia movement strategy process == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Note: Apologies for cross-posting and sending in English. [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Overview 2 of updates on Wikimedia movement strategy process|This message is available for translation on Meta-Wiki]].'' As we mentioned last month, the Wikimedia movement is beginning a movement-wide strategy discussion, a process which will run throughout 2017. This movement strategy discussion will focus on the future of our movement: where we want to go together, and what we want to achieve. Regular updates are being sent to the [[mail:Wikimedia-l|Wikimedia-l mailing list]], and posted [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017/Updates|on Meta-Wiki]]. Each month, we are sending overviews of these updates to this page as well. [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Signup|Sign up]] to receive future announcements and monthly highlights of strategy updates on your user talk page. Here is a overview of the updates that have been sent since our message last month: * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/16 February 2017 - Update 7 on Wikimedia movement strategy process|Update 7 on Wikimedia movement strategy process]] (16 February 2017) ** Development of documentation for Tracks A & B * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/24 February 2017 - Update 8 on Wikimedia movement strategy process|Update 8 on Wikimedia movement strategy process]] (24 February 2017) ** Introduction of Track Leads for all four audience tracks * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/2 March 2017 - Update 9 on Wikimedia movement strategy process|Update 9 on Wikimedia movement strategy process]] (2 March 2017) ** Seeking feedback on documents being used to help facilitate upcoming community discussions More information about the movement strategy is available on the [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017|Meta-Wiki 2017 Wikimedia movement strategy portal]]. ''Posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] on behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation|Wikimedia Foundation]], 19:43, 9 mar 2017 (UTC) • [[m:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Overview 2 of updates on Wikimedia movement strategy process|{{int:please-translate}}]] • [[m:Talk:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates|Get help]]'' </div> <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=16350625 --> == We invite you to join the movement strategy conversation (now through April 15) == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> : ''This message, "[[mailarchive:wikimediaannounce-l/2017-March/001383.html|We invite you to join the movement strategy conversation (now through April 15)]]", was sent through multiple channels by [[m:User:GVarnum-WMF|Gregory Varnum]] on 15 and 16 of March 2017 to village pumps, affiliate talk pages, movement mailing lists, and MassMessage groups. A similar message was sent by [[m:User:Nicole_Ebber_(WMDE)|Nicole Ebber]] to organized groups and their mailing lists on 15 of March 2017. This version of the message is available for translation and documentation purposes'' Dear Wikimedians/Wikipedians: Today we are starting a broad discussion to define Wikimedia's future role in the world and develop a collaborative strategy to fulfill that role. You are warmly invited to join the conversation. There are many ways to participate, by joining an existing conversation or starting your own: [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017/Track_A|Track A (organized groups)]]: Discussions with your affiliate, committee or other organized group (these are groups that support the Wikimedia movement). Track B (individual contributors): [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017/Cycle_1|On Meta]] or your [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017/Participate|local language or project wiki]]. This is the first of three conversations, and it will run between now and April 15. The purpose of cycle 1 is to discuss the future of the movement and generate major themes around potential directions. What do we want to build or achieve together over the next 15 years? We welcome you, as we create this conversation together, and look forward to broad and diverse participation from all parts of our movement. * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017|Find out more about the movement strategy process]] * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017/Toolkit/Discussion_Coordinator_Role|Learn more about volunteering to be a Discussion Coordinator]] Sincerely, Nicole Ebber (Track A Lead), Jaime Anstee (Track B Lead), & the [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia_movement/2017/People|engagement support teams]]</div></div> 05:09, 18 mar 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Strategy/Wikimedia_movement/2017/Updates/Global_message_delivery&oldid=16453957 --> == [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections|Start of the 2017 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections]] == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''Please accept our apologies for cross-posting this message. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections|This message is available for translation on Meta-Wiki]].'' [[File:Wikimedia-logo black.svg|right|150px|link=m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017]] On behalf of the Wikimedia Foundation Elections Committee, I am pleased to announce that self-nominations are being accepted for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2017/Board_of_Trustees/Call_for_candidates|2017 Wikimedia Foundation Board of Trustees Elections]]. The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Board of Trustees]] (Board) is the decision-making body that is ultimately responsible for the long-term sustainability of the Wikimedia Foundation, so we value wide input into its selection. More information about this role can be found [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Board of Trustees|on Meta-Wiki]]. Please read the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Board of Trustees/Call for candidates|letter from the Board of Trustees calling for candidates]]. '''The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Board of Trustees/Candidates|candidacy submission phase]] will last from April 7 (00:00 UTC) to April 20 (23:59 UTC).''' '''We will also be accepting questions to ask the candidates from April 7 to April 20. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Board of Trustees/Questions|You can submit your questions on Meta-Wiki]].''' Once the questions submission period has ended on April 20, the Elections Committee will then collate the questions for the candidates to respond to beginning on April 21. The goal of this process is to fill the '''three community-selected seats''' on the Wikimedia Foundation Board of Trustees. The election results will be used by the Board itself to select its new members. The full schedule for the Board elections is as follows. All dates are '''inclusive''', that is, from the beginning of the first day (UTC) to the end of the last. * April 7 (00:00 UTC) – April 20 (23:59 UTC) – '''Board nominations''' * April 7 – April 20 – '''Board candidates questions submission period''' * April 21 – April 30 – '''Board candidates answer questions''' * May 1 – May 14 – '''Board voting period''' * May 15–19 – '''Board vote checking''' * May 20 – '''Board result announcement goal''' In addition to the Board elections, we will also soon be holding elections for the following roles: * '''Funds Dissemination Committee (FDC)''' ** There are five positions being filled. More information about this election will be available [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee|on Meta-Wiki]]. * '''Funds Dissemination Committee Ombudsperson (Ombuds)''' ** One position is being filled. More information about this election will be available [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee Ombudsperson|on Meta-Wiki]]. Please note that this year the Board of Trustees elections will be held before the FDC and Ombuds elections. Candidates who are not elected to the Board are explicitly permitted and encouraged to submit themselves as candidates to the FDC or Ombuds positions after the results of the Board elections are announced. More information on this year's elections can be found [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017|on Meta-Wiki]]. Any questions related to the election can be posted on the [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections/2017|election talk page on Meta-Wiki]], or sent to the election committee's mailing list, <tt dir="ltr" style="white-space:nowrap;font-size:12px;line-height:1.5">board-elections[[File:At sign.svg|15x15px|middle|link=|alt=(at)]]wikimedia.org</tt>. On behalf of the Election Committee,<br /> [[m:User:KTC|Katie Chan]], Chair, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Wikimedia Foundation Elections Committee]]<br /> [[m:User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland]], Community Advocate, Wikimedia Foundation ''Posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] on behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Wikimedia Foundation Elections Committee]], 03:36, 7 apr 2017 (UTC) • [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections|{{int:please-translate}}]] • [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections/2017|Get help]]''</div> <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=16441214 --> == Read-only mode for 20 to 30 minutes on 19 April and 3 May == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch 2017|Read this message in another language]] • {{int:please-translate}} The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will be testing its secondary data center in Dallas. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster. To make sure everything is working, the Wikimedia Technology department needs to conduct a planned test. This test will show whether they can reliably switch from one data center to the other. It requires many teams to prepare for the test and to be available to fix any unexpected problems. They will switch all traffic to the secondary data center on '''Wednesday, 19 April 2017'''. On '''Wednesday, 3 May 2017''', they will switch back to the primary data center. Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop during those two switches. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future. '''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.''' *You will not be able to edit for approximately 20 to 30 minutes on Wednesday, 19 April and Wednesday, 3 May. The test will start at [https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20170419T14 14:00 UTC] (15:00 BST, 16:00 CEST, 10:00 EDT, 07:00 PDT, 23:00 JST, and in New Zealand at 02:00 NZST on Thursday 20 April and Thursday 4 May). *If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case. ''Other effects'': *Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped. *There will be code freezes for the weeks of 17 April 2017 and 1 May 2017. Non-essential code deployments will not happen. This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch Datacenter#Schedule for 2017 switch|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. '''Please share this information with your community.''' /<span dir=ltr>[[m:User:Whatamidoing (WMF)|User:Whatamidoing (WMF)]] ([[m:User talk:Whatamidoing (WMF)|talk]])</span> </div></div>[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 17:34, 11 apr 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=16545942 --> == Wikidata description editing in the Wikipedia Android app == <div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[:mw:Wikimedia_Apps/Short_descriptions|Wikidata description editing]] is a new experiment being rolled out on the Wikipedia app for Android. While this primarily impacts Wikidata, the changes are also addressing a concern about the mobile versions of Wikipedia, so that mobile users will be able to edit directly the descriptions shown under the title of the page and in the search results. We began by rolling out this feature several weeks ago to a pilot group of Wikipedias (Russian, Hebrew, and Catalan), and have seen very positive [[:mw:Wikimedia_Apps/Short_descriptions/Research|results]] including numerous quality contributions in the form of new and updated descriptions, and a low rate of vandalism. We are now ready for the next phase of rolling out this feature, which is to enable it in a few days for all Wikipedias except the top ten by usage within the app (i.e. except English, German, Italian, French, Spanish, Japanese, Dutch, Portuguese, Turkish, and Chinese). We will enable the feature for those languages instead at some point in the future, as we closely monitor user engagement with our expanded set of pilot communities. As always, if have any concerns, please reach out to us on wiki at [[:mw:Talk:Wikimedia_Apps/Short_descriptions|the talk page for this project]] or by email at reading@wikimedia.org. Thanks! -[[:mw:User:DBrant (WMF)|DBrant (WMF)]] 08:41, 14 apr 2017 (UTC) </div> <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Elitre_(WMF)/Wikidata_editing&oldid=16580284 --> == New Page previews feature == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks"> New Page previews feature [[:m:Special:MyLanguage/User:CKoerner (WMF)/Enable Hovercards/Phase 1|Read this message in another language]] • {{int:please-translate}} Hello, The Reading web team at the Wikimedia Foundation has been working to enable [[mw:Beta Features/Hovercards|Page previews]], [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|a beta feature]] known previously as Hovercards, as opt-in behavior for logged-in users and the default behavior for logged-out users across Wikipedia projects. Page previews provide a preview of any linked article, giving readers a quick understanding of a related article without leaving the current page. For this project, we are expecting to collect feedback over the following few weeks and tentatively enable the feature in early May, 2017. A quick note on the implementation: * For logged-in users who are not currently testing out the beta feature, Page previews will be off by default. Users may turn them on from [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|their user preferences]] page. * For logged-out users, the feature will be on by default. Users may disable it at any time by selecting the setting cog available in each preview. * For users of the Navigation popups gadget, you will not be able to turn on the Page previews feature while using navigational popups. If you would like to try out the Page preview feature, make sure to first turn Navigation popups off prior to turning Page previews on. You can read more about [[mw:Beta_Features/Hovercards|the feature]] and [[mw:Beta Features/Hovercards#Success Metrics and Feature Evaluation|the tests we used to evaluate performance]], try it out by enabling it from the beta features page, and leave feedback or questions [[mw:Talk:Beta_Features/Hovercards|on the talk page]]. Thank you, [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 16:52, 19 apr 2017 (UTC) </div></div> <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:CKoerner_(WMF)/Enable_Hovercards/Phase_1/Distribution_list&oldid=16616381 --> == New Wikipedia Library Accounts Available Now (May 2017) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello Wikimedians! [[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]] [[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access, accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials from: * '''[[w:en:Wikipedia:American Psychiatric Association|American Psychiatric Association]]''' – Psychiatry books and journals * '''[[w:en:Wikipedia:Bloomsbury|Bloomsbury]]''' – ''Who's Who'', Drama Online, Berg Fashion Library, and ''Whitaker's'' * '''[[w:fi:Wikipedia:Wikipedian Lähdekirjasto/Gaudeamus|Gaudeamus]]''' – Finnish humanities and social sciences * '''[[w:fi:Wikipedia:Wikipedian Lähdekirjasto/Ympäristö-lehti|Ympäristö-lehti]]''' – The Finnish Environment Institute's ''Ympäristö-lehti'' magazine '''Expansions''' * '''[[w:en:Wikipedia:Gale|Gale]]''' – Biography In Context database added * '''[[w:en:Wikipedia:Adam Matthew|Adam Matthew]]''' – all 53 databases now available Many other partnerships with accounts available are listed on [[m:The Wikipedia Library/Databases|our partners page]], including [[w:en:WP:Project MUSE|Project MUSE]], [[w:en:WP:EBSCO|EBSCO]], [[w:en:WP:Taylor & Francis|Taylor & Francis]] and [[w:en:WP:Newspaperarchive.com|Newspaperarchive.com]]. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today! <br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 18:52, 2 mag 2017 (UTC) :''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:AVasanth_(WMF)|Aaron]].''<br> :<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Samwalton9@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=16557812 --> == [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/341?setlang={{CONTENTLANG}} Voting has begun in 2017 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections] == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[File:Wikimedia-logo black.svg|{{#switch:{{CONTENTLANG}}|ar=left|he=left|right}}|125px|link=m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Board voting has begun]]''This is a message from the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Wikimedia Foundation Elections Committee]]. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Board voting has begun|Translations]] are available.'' [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/341?setlang={{CONTENTLANG}}&uselang={{CONTENTLANG}} Voting has begun] for [[m:Wikimedia Foundation elections/2017#Requirements|eligible voters]] in the 2017 elections for the ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]]''. The [[m:Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]] is the ultimate governing authority of the Wikimedia Foundation, a 501(c)(3) non-profit organization registered in the United States. The Wikimedia Foundation manages many diverse projects such as Wikipedia and Commons. The voting phase lasts from 00:00 UTC May 1 to 23:59 UTC May 14. '''[https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:SecurePoll/vote/341?setlang={{CONTENTLANG}}&uselang={{CONTENTLANG}} Click here to vote].''' More information on the candidates and the elections can be found on the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Board of Trustees|2017 Board of Trustees election page]] on Meta-Wiki. On behalf of the Elections Committee,<br/> [[m:User:KTC|Katie Chan]], Chair, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Wikimedia Foundation Elections Committee]]<br/> [[m:User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland]], Community Advocate, Wikimedia Foundation ''Posted by the [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] • [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Board voting has begun|Translate]] • [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections/2017|Get help]]</div> 19:14, 3 mag 2017 (UTC)'' <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=16683836 --> == Beta Feature Two Column Edit Conflict View == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> From May 9, the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Two_Column_Edit_Conflict_View|Two Column Edit Conflict View]] will be available as a [[mw:Special:MyLanguage/Beta Features|beta feature]] on all wikis. The Two Column Edit Conflict View is a new interface for the edit conflict resolution page. It highlights differences between the editor's and the conflicting changes to make it easy to copy and paste pieces of the text and resolve the conflict. The feature fulfils a request for a more user-friendly edit conflict resolution from the [[m:WMDE Technical Wishes|German Community’s Technical Wishlist]]. Everyone is invited to test the feature and we hope that it will serve you well! </div> [[m:user: Birgit Müller (WMDE)|Birgit Müller (WMDE)]] 14:29, 8 mag 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Birgit Müller (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_1&oldid=16712210 --> == Editing News #1—2017 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> ''[[:m:Special:MyLanguage/VisualEditor/Newsletter/2017/May|Read this in another language]] • [[:m:VisualEditor/Newsletter|Subscription list for this multilingual newsletter]]'' <div style="float:right;width:230px;{{#switch:ltr|rtl=float:left;margin-left:0;|#default=float:right;margin-right:0;}}margin-left:1em;border-style:solid;border-width:1px;padding:1em;"> [[File:VisualEditor-logo.svg|200px|center|alt=VisualEditor]]'''Did you know?''' <div class="thumbcaption" style="font-size: 90%;"> Did you know that you can review your changes visually? [[File:VisualEditor visual diff tool - visual diff.png|alt=Screenshot showing some changes to an article. Most changes are highlighted with text formatting.|center|frameless|245x245px]]When you are finished editing the page, type your edit summary and then choose "{{Int:visualeditor-savedialog-label-review}}". In visual mode, you will see additions, removals, new links, and formatting highlighted. Other changes, such as changing the size of an image, are described in notes on the side. [[File:VisualEditor visual diff tool - toggle button.png|alt=Toggle button showing visual and wikitext options; visual option is selected.|center|frameless|220x220px]] Click the toggle button to switch between visual and wikitext diffs. [[File:VisualEditor visual diff tool - wikitext diff.png|alt=Screenshot showing the same changes, in the two-column wikitext diff display.|center|frameless|245x245px]] The wikitext diff is the same diff tool that is used in the wikitext editors and in the page history. You can read and help translate [[:mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/User guide|the user guide]], which has more information about how to use the visual editor. </div></div> Since the last newsletter, the [[:mw:VisualEditor|VisualEditor Team]] has spent most of their time supporting [[:mediawikiwiki:2017_wikitext_editor|the 2017 wikitext editor mode]] which is available inside the visual editor as a Beta Feature, and adding [[:mediawikiwiki:VisualEditor/Diffs|the new visual diff tool]]. Their workboard is available [[:phab:project/board/483/|in Phabricator]]. You can find links to the work finished each week at [[:mw:VisualEditor/Weekly triage meetings|mw:VisualEditor/Weekly triage meetings]]. Their [[:mw:VisualEditor/Current_priorities|current priorities]] are fixing bugs, supporting the 2017 wikitext editor as a [[:mw:Beta Features|beta feature]], and improving the visual diff tool. === Recent changes === *A '''new wikitext editing mode''' is available as a Beta Feature on desktop devices. The [[:mw:2017 wikitext editor|2017 wikitext editor]] has the same toolbar as the visual editor and can use the citoid service and other modern tools. Go to [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures]] to enable the {{Int:Visualeditor-preference-newwikitexteditor-label}}. * A new '''[[:mediawikiwiki:VisualEditor/Diffs|visual diff tool]]''' is available in VisualEditor's visual mode. You can toggle between wikitext and visual diffs. More features will be added to this later. In the future, this tool may be integrated into other MediaWiki components. [https://phabricator.wikimedia.org/T143350] * The team have added [[:mediawikiwiki:Editing/Projects/Columns_for_references|multi-column support for lists of footnotes]]. The <code><nowiki><references /></nowiki></code> block can automatically display long lists of references in columns on wide screens. This makes footnotes easier to read. You can [https://phabricator.wikimedia.org/maniphest/task/edit/form/1/?projects=Cite,VisualEditor,Wikimedia-Site-requests&title=Convert%20reference%20lists%20over%20to%20`responsive`%20on%20XXwiki&priority=10&parent=159895 '''request multi-column support'''] for your wiki. [https://phabricator.wikimedia.org/T33597] * You can now use your web browser's function to switch typing direction in the new wikitext mode. This is particularly helpful for RTL language users like Urdu or Hebrew who have to write JavaScript or CSS. You can use Command+Shift+X or Control+Shift+X to trigger this. [https://phabricator.wikimedia.org/T153356] * The way to switch between the visual editing mode and the wikitext editing mode is now consistent. There is a drop-down menu that shows the two options. This is now the same in desktop and mobile web editing, and inside things that embed editing, such as Flow. [https://phabricator.wikimedia.org/T116417] * The {{Int:visualeditor-categories-tool}} item has been moved to the top of the {{Int:visualeditor-pagemenu-tooltip}} menu (from clicking on the "hamburger" icon) for quicker access. [https://phabricator.wikimedia.org/T74399] There is also now a "Templates used on this page" feature there. [https://phabricator.wikimedia.org/T149009] * You can now create <code><nowiki><chem></nowiki></code> tags (sometimes used as <code><nowiki><ce></nowiki></code>) for chemical formulas inside the visual editor. [https://phabricator.wikimedia.org/T153365] * Tables can be set as collapsed or un-collapsed. [https://phabricator.wikimedia.org/T157989] * The {{Int:visualeditor-specialcharacter-button-tooltip}} menu now includes characters for Canadian Aboriginal Syllabics and angle quotation marks (‹› and ⟨⟩) . The team thanks the volunteer developer, [[:S:en:User:Tpt|Tpt]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T108626] * A bug caused some section edit conflicts to blank the rest of the page. This has been fixed. The team are sorry for the disruption. [https://phabricator.wikimedia.org/T154217] * There is a new keyboard shortcut for citations: <code>Control</code>+<code>Shift</code>+<code>K</code> on a PC, or <code>Command</code>+<code>Shift</code>+<code>K</code> on a Mac. It is based on the keyboard shortcut for making links, which is <code>Control</code>+<code>K</code> or <code>Command</code>+<code>K</code> respectively. [https://phabricator.wikimedia.org/T99299] === Future changes === * The team is working on a syntax highlighting tool. It will highlight matching pairs of <code><nowiki><ref></nowiki></code> tags and other types of wikitext syntax. You will be able to turn it on and off. It will first become available in VisualEditor's built-in wikitext mode, maybe late in 2017. [https://phabricator.wikimedia.org/T101246] * The kind of button used to {{Int:Showpreview}}, {{Int:showdiff}}, and finish an edit will change in all WMF-supported wikitext editors. The new buttons will use [[Mw:OOjs UI|OOjs UI]]. The buttons will be larger, brighter, and easier to read. The labels will remain the same. You can test the new button by editing a page and adding <code>&ooui=1</code> to the end of the URL, like this: https://www.mediawiki.org/wiki/Project:Sandbox?action=edit&ooui=1 The old appearance will no longer be possible, even with local CSS changes. [https://phabricator.wikimedia.org/T162849] * The [[:mediawikiwiki:File:Edit_toolbar_-_2.png|outdated 2006 wikitext editor]] will be removed later this year. It is used by approximately 0.03% of active editors. See [[:mw:Editor|a list of editing tools on mediawiki.org]] if you are uncertain which one you use. [https://phabricator.wikimedia.org/T30856] *If you aren't reading this in your preferred language, then please help us with translations! Subscribe to the [[mail:translators-l|Translators mailing list]] or [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User_talk:Elitre_(WMF)&action=edit&section=new contact us] directly, so that we can notify you when the next issue is ready. {{int:Feedback-thanks-title}} —[[:mw:User:Elitre (WMF)|Elitre (WMF)]] </div> 18:06, 12 mag 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Elitre (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=VisualEditor/Newsletter/Wikis_with_VE&oldid=16160401 --> == RevisionSlider == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[mw:Special:MyLanguage/Extension:RevisionSlider|RevisionSlider]] will be available as a default feature for all users on all wikis from May 17. The RevisionSlider adds a slider view to the diff page so that you can easily move between revisions. The slider view is collapsed by default, and will load by clicking on it. It can also be turned off entirely in the user preferences. RevisionSlider has been a default feature on German, Arabic and Hebrew Wikipedia for 6 months and a beta feature on all wikis for 8 months. The feature fulfills a wish from the [[m:WMDE Technical Wishes|German Community’s Technical Wishlist]]. Thanks to everyone who tested RevisionSlider and gave valuable feedback to improve the feature! We hope that RevisionSlider will continue to serve you well in your work. </div> [[m:user:Birgit Müller (WMDE)|Birgit Müller (WMDE)]] 14:39, 16 mag 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Birgit Müller (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_1&oldid=16763498 --> == [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2|Join the next cycle of Wikimedia movement strategy discussions (underway until June 12)]] == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> :''[[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Cycle 2 discussions launch|Message is available for translation on Meta-Wiki]]'' [[File:Wikimedia-logo.svg||{{#switch:{{CONTENTLANG}}|ar=left|he=left|right}}||150px]] The Wikimedia movement strategy core team and working groups have completed reviewing the more than 1800 thematic statements we received from the first discussion. They have identified [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2|5 themes that were consistent across all the conversations]] - each with their own set of sub-themes. These are not the final themes, just an initial working draft of the core concepts. You are invited to [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Participate|join the online and offline discussions taking place]] on these 5 themes. This round of discussions will take place between now and June 12th. You can discuss as many as you like; we ask you to participate in the ones that are most (or least) important to you. Here are the five themes, each has a page on Meta-Wiki with more information about the theme and how to participate in that theme's discussion: * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2/Healthy, Inclusive Communities|Healthy, Inclusive Communities]] * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2/The Augmented Age|The Augmented Age]] * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2/A Truly Global Movement|A Truly Global Movement]] * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2/The Most Respected Source of Knowledge|The Most Respected Source of Knowledge]] * [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Cycle 2/Engaging in the Knowledge Ecosystem|Engaging in the Knowledge Ecosystem]] On the [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Participate|movement strategy portal on Meta-Wiki]], you can find more information about each of these themes, their discussions, and how to participate. ''Posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] on behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation|Wikimedia Foundation]] • [[m:Special:MyLanguage/Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates/Cycle 2 discussions launch|{{int:please-translate}}]] • [[m:Talk:Strategy/Wikimedia movement/2017/Updates|Get help]]''</div> 21:10, 16 mag 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Strategy/Wikimedia_movement/2017/Updates/Global_message_delivery&oldid=16773425 --> == [[m:Requests for comment/Global centralnotice for the blockade of the Turkish government]] == Hi, you are invited to participate in the discussion on the proposal to make a banner through [[m: centralnotice]] to inform more people around the world about what the Turkish government has done about Wikipedia, ie all the language versions of Wikipedia are You are obscured, so in Turkey it is impossible to view the * .wikipedia.org site. To hope that the Turkish government will remove the block, it is necessary to raise awareness of this fact around the world because it is important to succeed in this mission because Wikipedia can not be seen in Turkey. With this message also for those interested, I invite him to sign the [[m:Response to 2017 ban in Turkey|Wikimedian appeal]]. If you have any questions or questions do not hesitate to contact me. Thanks best regards. --[[User:Samuele2002|<span style="color:#0080C0;">'''Samuele'''2002</span>]] <small>[[User Talk:Samuele2002|'''<font face="Cursive"><font color="#F50">(Talk!)</font></font>''']]</small> 21:10, 18 mag 2017 (UTC) == [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee elections|Start of the 2017 Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee elections]] == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[File:Wikimedia-logo black.svg|{{#switch:{{CONTENTLANG}}|ar=left|he=left|right}}|125px|link=m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee elections]] :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee elections|Translations of this message are available on Meta-Wiki]].'' On behalf of the Wikimedia Foundation Elections Committee, we are pleased to announce that self-nominations are being accepted for the [[m:Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee/Call for candidates|2017 Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee]] and [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee Ombudsperson|Funds Dissemination Committee Ombudsperson]] elections. Please read the letter from the Wikimedia Foundation calling for candidates at [[m:Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee/Call for candidates|on the 2017 Wikimedia Foundation elections portal]]. ''Funds Dissemination Committee''<br /> The Funds Dissemination Committee (FDC) makes recommendations about how to allocate Wikimedia movement funds to eligible entities. There are five positions being filled. More information about this role can be found at [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee|the FDC elections page]]. ''Funds Dissemination Committee Ombudsperson''<br /> The Funds Dissemination Committee Ombudsperson receives complaints and feedback about the FDC process, investigates complaints at the request of the Board of Trustees, and summarizes the investigations and feedback for the Board of Trustees on an annual basis. One position is being filled. More information about this role can be found at [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee Ombudsperson|the FDC Ombudsperson elections page]]. '''The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee/Candidates|candidacy submission phase]] will last until May 28 (23:59 UTC).''' '''We will also be accepting questions to ask the candidates until May 28. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Funds Dissemination Committee/Questions|You can submit your questions on Meta-Wiki]].''' Once the questions submission period has ended on May 28, the Elections Committee will then collate the questions for the candidates to respond to. The goal of this process is to fill the '''five community-selected seats''' on the Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee and the '''community-selected ombudsperson'''. The election results will be used by the Board itself to make the appointments. The full schedule for the FDC elections is as follows. All dates are '''inclusive''', that is, from the beginning of the first day (UTC) to the end of the last. * May 15 (00:00 UTC) – May 28 (23:59 UTC) – '''Nominations''' * May 15 – May 28 – '''Candidates questions submission period''' * May 29 – June 2 – '''Candidates answer questions''' * June 3 – June 11 – '''Voting period''' * June 12–14 – '''Vote checking''' * June 15 – '''Goal date for announcing election results''' More information on this year's elections can be found at [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017|the 2017 Wikimedia Foundation elections portal]]. Please feel free to post a note about the election on your project's village pump. Any questions related to the election can be posted on [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections/2017|the talk page on Meta-Wiki]], or sent to the election committee's mailing list, <tt dir="ltr" style="white-space:nowrap;font-size:12px;line-height:1.5">board-elections[[File:At sign.svg|15x15px|middle|link=|alt=(at)]]wikimedia.org</tt>. On behalf of the Election Committee,<br /> [[m:User:KTC|Katie Chan]], Chair, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Wikimedia Foundation Elections Committee]]<br /> [[m:User:JSutherland (WMF)|Joe Sutherland]], Community Advocate, Wikimedia Foundation ''Posted by the [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] • [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2017/Updates/Start of the 2017 Wikimedia Foundation Funds Dissemination Committee elections|Translate]] • [[m:Talk:Wikimedia Foundation elections/2017|Get help]]''</div> 21:05, 23 mag 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:GVarnum-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=16804695 --> == Wikidata changes now also appear in enhanced recent changes == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Hello, and sorry to write this message in English. You can [[mw:User:Lea_Lacroix_(WMDE)/Wikidata_in_enhanced_recent_changes|help translating it]]. Starting from today, you will be able to display Wikidata changes in both modes of the recent changes and the watchlist. '''[[mw:User:Lea_Lacroix_(WMDE)/Wikidata_in_enhanced_recent_changes|Read and translate the full message]]''' {{Int:Feedback-thanks-title}} [[user:Lea Lacroix (WMDE)|Lea Lacroix (WMDE)]] 08:33, 29 ghju 2017 (UTC) <small>(wrong target page? you can [[m:User:Lea Lacroix (WMDE)/List Wikipedias|fix it here]])</small> </div> <!-- Messaggio inviato da User:Lea Lacroix (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Lea_Lacroix_(WMDE)/List_Wikipedias&oldid=16777494 --> == Accessible editing buttons == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">The MediaWiki developers have been slowly improving the accessibility of the user interface. The next step in this transition will change the appearance of some buttons and may break some outdated (non-updated or unmaintained) user scripts and gadgets. You can see and use the [https://www.mediawiki.org/wiki/Project:Sandbox?action=submit&ooui=0 old] and [https://www.mediawiki.org/wiki/Project:Sandbox?action=submit&ooui=1 new] versions now. Most editors will only notice that some buttons are slightly larger and have different colors. <gallery mode="nolines" caption="Comparison of old and new styles" heights="240" widths="572"> File:MediaWiki edit page buttons accessibility change 2017, before.png|Buttons before the change File:MediaWiki edit page buttons accessibility change 2017, after.png|Buttons after the change </gallery> However, this change also affects some user scripts and gadgets. Unfortunately, some of them may not work well in the new system. <mark>If you maintain any user scripts or gadgets that are used for editing, please see '''[[:mw:Contributors/Projects/Accessible editing buttons]]''' for information on how to test and fix your scripts. Outdated scripts can be tested and fixed now.</mark> This change will probably reach this wiki on '''Tuesday, 18 July 2017'''. Please leave a note at [[:mw:Talk:Contributors/Projects/Accessible editing buttons]] if you need help.</div> [[:m:User:Whatamidoing (WMF)|Whatamidoing (WMF)]] ([[User talk:Whatamidoing (WMF)|talk]]) 22:23, 10 lug 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=16980876 --> == Page Previews (Hovercards) update == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> Hello, A quick update on the progress of enabling [[mw:Hovercards|Page Previews]] (previously named Hovercards) on this project. Page Previews provide a preview of any linked article, giving readers a quick understanding of a related article without leaving the current page. As mentioned in December we're preparing to remove the feature from Beta and make it the default behavior for logged-out users. We have recently made a large update to the code which fixes most outstanding bugs. Due to some issues with our instrumentation, we delayed our deployment by a few months. We are finally ready to deploy the feature. Page Previews will be off by default and available in the user preferences page for logged-in users the week of July 24th. The feature will be on by default for current beta users and logged-out users. If you would like to preview the feature, you can enable it as a [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta feature]]. For more information see [[mw:Hovercards|Page Previews]]. Questions can be left [[mw:Talk:Beta_Features/Hovercards|on the talk page]] in your preferred language. Thank you again. </div>[[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 22:32, 20 lug 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:CKoerner_(WMF)/Enable_Hovercards/Reminder/Distribution_list&oldid=17019707 --> == Improved search in deleted pages archive == {{int:please-translate}} During Wikimedia Hackathon 2016, the [[mw:Wikimedia_Discovery|Discovery]] team [https://phabricator.wikimedia.org/T109561 worked] on one of the items on the 2015 community wishlist, namely [[m:2015_Community_Wishlist_Survey/Search#Provide_a_means_of_searching_for_deleted_pages|enabling searching the archive of deleted pages]]. This feature is now ready for production deployment, and will be enabled on all wikis, except Wikidata. Right now, the feature is behind a feature flag - to use it on your wiki, please go to the <code>Special:Undelete</code> page, and add <code>&fuzzy=1</code> to the URL, like this: https://test.wikipedia.org/w/index.php?title=Special%3AUndelete&fuzzy=1. Then search for the pages you're interested in. There should be more results than before, due to using ElasticSearch indexing (via the CirrusSearch extension). We plan to enable this improved search by default on all wikis soon (around August 1, 2017). If you have any objections to this - please raise them with the Discovery team via [http://mailto:discovery@lists.wikimedia.org email] or on this announcement's discussion page. Like most Mediawiki configuration parameters, the functionality can be configured per wiki. Once the improved search becomes the default, you can still access the old mode using <code>&fuzzy=0</code> in the URL, like this: https://test.wikipedia.org/w/index.php?title=Special%3AUndelete&fuzzy=0 Please note that since Special:Undelete is an admin-only feature, this search capability is also only accessible to wiki admins. {{Int:Feedback-thanks-title}} [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 18:40, 25 lug 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:CKoerner_(WMF)/Archive_search_announce/Distribution_list&oldid=17036927 --> == RfC regarding "Interlinking of accounts involved with paid editing to decrease impersonation" == There is currently a RfC open on Meta regarding "[https://meta.wikimedia.org/wiki/Requests_for_comment/Interlinking_of_accounts_involved_with_paid_editing_to_decrease_impersonation requiring those involved with paid editing on Wikipedia to link on their user page to all other active accounts through which they advertise paid Wikipedia editing business.]" Note this is to apply to Wikipedia and not necessarily other sister projects, this is only to apply to websites where people are specifically advertising that they will edit Wikipedia for pay and not any other personal, professional, or social media accounts a person may have. [https://meta.wikimedia.org/wiki/Requests_for_comment/Interlinking_of_accounts_involved_with_paid_editing_to_decrease_impersonation Please comment on meta]. Thanks. Send on behalf of [[User:Doc James]]. [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discussioni utente:MediaWiki message delivery|discussioni]]) 21:07, 17 sit 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:Doc James@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedias&oldid=17234819 --> == Discussion on synced reading lists == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> '''Discussion on synced reading lists''' Hello, [[File:Illustration of Reading List feature on Android Wikipedia App (not logged in).png|thumb]] The Reading Infrastructure team at the Wikimedia Foundation is developing a cross-platform reading list service for the mobile Wikipedia app. Reading lists are like bookmark folders in your web browser. They allow readers using the Wikipedia app to bookmark pages into folders to read later. This includes reading offline. Reading lists do not create or alter content in any way. To create Reading Lists, app users will register an account and marked pages will be tied to that account. Reading List account preferences sync between devices. You can read the same pages on different mobile platforms (tablets, phones). This is the first time we are syncing preference data between devices in such a way. We want to hear and address concerns about privacy and data security. We also want to explain why the current watchlist system is not being adapted for this purpose. === Background === In 2016 the Android team replaced the simple Saved Pages feature with Reading Lists. Reading Lists allow users to bookmark pages into folders and for reading offline. The intent of this feature was to allow "syncing" of these lists for users with many devices. Due to overlap with the Gather feature and related community concerns, this part was put on hold. The Android team has identified this lack of synching as a major area of complaint from users. They expect lists to sync. The iOS team has held off implementing Reading Lists, as syncing was seen as a "must have" for this feature. A recent [https://phabricator.wikimedia.org/T164990 technical RfC] has allowed these user stories and needs to be unblocked. Initially for Android, then iOS, and with web to potentially follow. Reading lists are private, stored as part of a user's account, not as a public wiki page. There is no sharing or publishing ability for reading lists. No planned work to make these public. The target audience are people that read Wikipedia and want to bookmark and organize that content in the app. There is a potential for the feature to be available on the web in the future. === Why not watchlists === Watchlists offer similar functionality to Reading Lists. The Reading Infrastructure team evaluated watchlist infrastructure before exploring other options. In general, the needs of watchlists differ from Reading Lists in a few key ways: * Reading lists focus on Reading articles, not the monitoring of changes. * Watchlists are focused on monitoring changes of pages/revisions. ** The Watchlist infrastructure is key to our contributor community for monitoring content changes manually and through the use of automated tools (bots). Because of these needs, expanding the scope of Watchlists to reading purposes will only make the project harder to maintain and add more constraints. * By keeping the projects separate it is easier to scale resources. We can serve these two different audiences and prioritize the work accordingly. Reading Lists are, by their nature, less critical to the health of Wikipedia/MediaWiki. * Multi-project support. Reading Lists are by design cross-wiki/project. Watchlists are tied to specific wikis. While there have been many discussion for making them cross-wiki, resolution is not in the near term. [[mw:Wikimedia Apps/Synced Reading Lists|More information can be found on MediaWiki.org]] where feedback and ideas are welcome. Thank you </div> [[m:User:CKoerner (WMF)|CKoerner (WMF)]] ([[m:User talk:CKoerner (WMF)|talk]]) 20:35, 20 sit 2017 (UTC) <!-- Messaggio inviato da User:CKoerner (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=16981815 --> 93m12nfoiumtclihztbz8sy0gf3xupq Categoria:Utilizatore kk 14 20124 358100 2017-12-10T00:32:39Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u kazako, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). cgzr60tkj3avlfww06uiwiuhs6kewcz Categoria:Utilizatore mt 14 20125 358101 2017-12-10T00:32:39Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u maltese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 34z0gm5j5gwiu6oh1tbo9w2lokncq9c Sotta 0 20126 358103 2017-12-10T19:57:55Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sotta]] à [[San Martinu d'Avretu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[San Martinu d'Avretu]] 6bz84fzzgonql93armm6hr8rse7qhdi Papiri di Ossirincu 0 20128 358129 358128 2017-12-13T20:20:14Z 86.219.192.154 wikitext text/x-wiki [[File:P. Oxy. VI 932 private letter on papyrus from Oxyrhynchus, written in a Greek hand of the second century AD.jpg|thumb|250px|Papiru d'Ossirincu VI 932, una lettera privata di u IIu seculu.]] I '''papiri di Ossirincu''' sò un inseme di [[papiru|papiri]] grechi anziani truvati annantu à u situ d'[[Ossirincu]] in [[Egittu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Storia == I Britannichi fecenu numerosi scavi in [[Egittu]] à parte si da u [[1882]], data induv'elli avianu acquistati difatti un putere annantu à u paese. Eppuru a cità d'[[Ossirincu]] ùn era micca un di i lochi i più prestigiosi di l'[[Egittu anticu]], è ci volse à aspittà [[1896]] chì dui ghjovani universitarii di u [[Queen's College]] d'[[Oxford]], [[Bernard Pyne Grenfell|Bernard P. Grenfell]] è [[Arthur Surridge Hunt|Arthur S. Hunt]], intraprendessenu i scavi annantu à u situ. E so prime scuperte ùn fubbenu micca straurdinarii : " I munticelli di rumenzuli ùn eranu niente d'altru ch'è munticelli di rumenzuli ", scriverà Grenfell. Ma prestu, scoprinu chì 'ssi rumenzuli cuntenianu i manuscritti in numeru straurdinariu. " U flussu di papiri si cambiò prestu in turrente, è, à spessu, bastava à vultà a terra incù a so botte per scopre ne un nuvellu stratu. " Spironu dopu tandu ritruvà i testi persi d'autori grechi magiori (a scuperta da certi altri di a ''[[Custituzione d'Atena]]'' d'[[Aristotele]] ùn datava ch'è di [[1890]]) è e so ricerche ebbenu un grande ribombu in Inghilterra, induve elli fecenu campagna per racoglie i fondi. Forse e so scuperte ùn fubbenu micca à l'altezza di e spiranze di i dui omini : a maiò parte di i papiri ùn eranu ch'è documenti amministrativi diversi o currispundenza privata. U prima annu, scoprinu i frammenti di una tragedia di [[Sofocle]] persa è di un [[vangelu]] scunnisciutu, ma micca opere in a so integralità. Cuntinuonu e so ricerche, dirighjendu mentre l'inguernu e centinare di Egizziani sopr'à u locu di i scavi è passendu l'istate in Inghilterra à nittà, studià è traduce i manuscritti. Sola a [[Prima Guerra mundiale]] interrumpì, per un tempu, u so travagliu è quandu in u [[1926]], Grenfell morse, Hunt duvite perseguità solu u travagliu insin'à a fine di a so propia vita in u [[1934]]. Dopu à ellu, i scavi cuntinuonu è cuntinueghjanu sempre avà. Quelle anu eppuru cunnisciutu più dopu dui arrichitere magiore à u mumentu di a [[Siconda Guerra mundiale]] è di a [[crisa di Suez]] in u [[1956]]. == Opere scuperte == [[File:P._Oxy._20.jpg|thumb|250px|Papiru d'Ossirincu numeru 20]] * L' ''[[Elleniche d'Ossirincu]]'', un'opera storica d'autore incertu, qualchì volta attribuita à [[Efore di Cumes]] * Passaghji di cummedie è cummedie cumplette di [[Menandru]]. 'Ssi testi anu fattu assai per l'interessu chì omu porta oghje à l'autore, cunnisciutu insin'à quà da povari frammenti. * Diversi anziani testi [[cristiani]] [[Cannone (Bibbia)|canonichi]] o micca canonichi in particulare frammenti di u [[Vangelu sient'è Tumasgiu]] chì u so testu cumplettu hè statu truvatu à [[Nag Hammadi]] * Diversi altri documenti in altri campi ([[magia]], [[astrolugia]], [[musica]]) <ref> http://www.persee.fr/web/riviste/home/prescript/articulu/crai_0065-0536_1952_num_96_2_9925 U papiru d'Antinopolis relativu à i misteri - Delatte, Armand, Resiconti di e seanze di l'Accademia di e scrizzione è belle letere, 1952, Vulumu 96, Numeru 2, pp. 251-258.</ref> == Note == <references/> qwg51ubqqb47ja3c2q3rneh55ajkzwy Carlu Rocchi 0 20129 358122 2017-12-12T21:47:28Z Comino 9332 Pagina nova: '''Carlu Rocchi''' era un cantadore [[Corsica|corsu]], natu in u 1920 à [[Rusiu]] è mortu u 5 ferraghju 2010 à [[Corti]]. [[Categoria:Cantadori corsi]] wikitext text/x-wiki '''Carlu Rocchi''' era un cantadore [[Corsica|corsu]], natu in u 1920 à [[Rusiu]] è mortu u 5 ferraghju 2010 à [[Corti]]. [[Categoria:Cantadori corsi]] ci8l204wjzafbon78t0dj3pr804hsfv I Fratelli Vincenti 0 20131 358130 2017-12-13T21:46:15Z Comino 9332 Pagina nova: '''I Fratelli Vincenti''' era un gruppu di autori cumpunitori interpreti di canzone è musiche di u folklore [[Corsica|corsu]] cumpostu da Francescu (parullaghju è cantadore) è Dum... wikitext text/x-wiki '''I Fratelli Vincenti''' era un gruppu di autori cumpunitori interpreti di canzone è musiche di u folklore [[Corsica|corsu]] cumpostu da Francescu (parullaghju è cantadore) è Dumenicu (cantadore è chitarristu) Vincenti. [[Categoria:Cantadori corsi]] 8l594ygfw7ce80stqr4mqsk9b7hpnws Discriminazione linguistica 0 20138 361639 359111 2019-02-05T11:00:32Z Jumpy01 11155 w wikitext text/x-wiki [[File:Discrimination_of_Ukrainian_language.jpg|thumb|250px|Illustrazione: discriminazione linguistica riguardu à a lingua ucraina]] A '''discriminazione linguistica''' hè u trattamentu inghjustu di un individuu basendu si solu annantu à l'usu di a so lingua.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> 'Ssu usu di u linguaghju pò inchjude a lingua materna di l'individuu o altre caratteristiche di u [[discorsu]] di a persona, cum'è un accentu, a taglia di u vucabulariu, a mudalità è a sintassi. Quessa pò dinù implicà a capacità o l'incapacità di una persona à imprudà una lingua inveci di un'antra. Per indettu, quellu chì parla occitanu in [[Francia]] pò esse trattatu differentemente di quellu chì parla francese. Basatu annantu à una differenza in l'utilisazione di a lingua, una persona pò automaticamente furmà i ghjudicamenti annantu à a ricchezza di un'antra persona, l'educazione, u statutu suciale, u caratteru o altri tratti. 'Ssi ghjudicamenti percipiti ponu tandu cunduce à u trattamentu sfavurevule di un individuu riguardu à l'altri. ==Preghjudicamenti linguistichi è gruppi minuritarii== Benchì, teuricamente, ogni persona possi esse vittima di discriminazione linguistica indipendemente di u so statutu suciale è etnicu, e minuranze suciale oppressi è marginalizati sò à spessu i so bersaghji e più cumuni, per via di u fattu chì e varietà di discorsi chì sò assuciati incù tali gruppi sò à spessu stimmatizati. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * {{En}} Skutnabb-Kangas è al. (ed.) (1995), ''Linguistic human rights: overcoming linguistic discrimination'', Walter de Gruyter * {{Fr}} Philippe Blanchet (2016), ''Discriminazione : cumbatte a glottufobia'', Ed. Textuel ==Riferimenti== * [https://ipfs.io/ipfs/wiki/Linguistic_discrimination.html Articulu di sintesi annantu à a discriminazione linguistica (in inglese)] * [http://fr.assimil.com/blog/la-discrimination-linguistique-un-phenomene-mal-identifie/ A discriminazione linguistica: un fenominu male identificatu (in francese)] ==Da vede dinù== * [[discriminazione]] * [[glottufobia]] * [[diglussia]] [[Categoria:Littiratura]] [[Categoria:Società]] 2gdj3wrudvhqyoco9vvc2th85t2yyiy Louis Frolla 0 20143 358180 358179 2017-12-18T20:19:16Z 86.219.192.154 /* Operi linguistichi */ wikitext text/x-wiki [[File:Monaco_aerial_view.jpg|thumb|250px|Monacu]] '''Louis Frolla''', natu u 18 di ghjunghju di u 1904 in [[Monacu]] cità induve ellu hè mortu u 4 di dicembre di u 1978<ref>[http://archivie.merria.mc/ark:/63956/s0057275520384b2/5727568dca615 Archivie di Monacu, attu di nascita numeru 176, annu 1904 (incù minzione marginale di morte)]</ref>, hè statu un [[Cleru|ecclesiasticu]], [[storicu]], [[pueta]] è [[scrittore]] [[Monacu|munegascu]], autore di un dizziunariu francu-[[munegascu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Operi linguistichi == In u [[1960]], l'[[abate]] Louis Frolla publicheghja una [[grammatica]] munegasca. In u [[1963]], editeghja un dizziunariu francese-munegascu, chì serà cumplittatu più dopu da un antru [[dizziunariu]] francu-munegascu, quellu scrittu incù [[Louis Barral]] è [[Suzanne Simone]] in u [[1983]]. == Note == <references/> == Bibliugrafia == *''Grammatica munegasca'', Cumitatu Naziunale di i Tradizione Munegasche, riedizione 1998 *''U dizziunariu munegascu-francese'', Cumitatu Naziunale di i Tradizione Munegasche, riedizione 1983 *''Nuzione di storia di Monacu'', Stamperia Naziunale di Monacu, 1973 *''A Custituzione di u 1848'', cummintata da Louis Frolla, Nuzione di storia di Monacu, Ministeru di Statu, Stamperia Naziunale di Monacu, 1973 *''Nuzione di storia di Monacu à l'usu di i corsi sicundarii di u Principatu'', edizione Gérard Comman, 1969 == Ligami esterni == *[http://www.traditions-monaco.com/player_disco.php?tn=9 Puema ''A Primavera'' di Louis Frolla] [[Categoria:Lessicografu]] [[Categoria:Linguista]] [[Categoria:Persunalità munegascu]] [[Categoria:Storicu munegascu]] [[Categoria:Scrittore munegascu]] [[Categoria:Pueta munegascu]] flch3l5bw2ogfwggaa7oynxmh79j7x5 Hoobastank 0 20147 358194 2017-12-22T03:44:40Z Biruxx 12063 Pagina nova: I '''Hoobastank''' hè un gruppu di rock americanu natu in 1996 à Agoura Hills, California. wikitext text/x-wiki I '''Hoobastank''' hè un gruppu di rock americanu natu in 1996 à Agoura Hills, California. jcr6a9nmluft1klko1zlr09at0nrh3r Leunardu da Vinci 0 20151 362094 362093 2019-05-01T09:00:00Z 2A00:1FA1:48:A690:BD76:D918:8576:8655 wikitext text/x-wiki [[File:Leonardo self.jpg|thumb|200px|''|Autoritrattu'' (1513 circa), [[Turinu]], Biblioteca Reale]] '''Leonardo di ser Piero da Vinci''' ([[Anchianu]], 15 d’aprile 1452 - [[Amboise]], 2 di maghju 1519) hè statu un [[architettu]], [[anatomistu]], [[inventore]], [[ingegneru]], [[scultore]], [[geometru]], [[Arte|pittore]] è [[scienziatu]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] 4xiyg5s9bojqxdv1r8gc1w4fqkofy5b Ghjorghju Vasari 0 20152 358208 2017-12-26T18:05:47Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Giorgio Vasari Selbstporträt.jpg|thumb|250px|Autoritrattu di Ghjorghju Vasari.]] '''Ghjorghju Vasari''', o ''Giorgio Vasari'' in talianu ([[Arezzu]], 30 lugliu 1511 - Fiur... wikitext text/x-wiki [[File:Giorgio Vasari Selbstporträt.jpg|thumb|250px|Autoritrattu di Ghjorghju Vasari.]] '''Ghjorghju Vasari''', o ''Giorgio Vasari'' in talianu ([[Arezzu]], 30 lugliu 1511 - [[Fiurenza]], 27 ghjugnu 1574), hè statu un [[Arte|pittore]], [[architettu]], è [[storicu di l’arte]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] fx8f9u887r5ndf4defqc7992pkhq6u5 U Verrocchju 0 20153 358209 2017-12-26T18:38:17Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Verrocchio, madonna del latte.jpg|thumb|378x378px|Verrocchju, madonna incù so figliolu]] '''Andria di Michele di Francescu di Cione''', dettu ''Il Verrocchio'' o ''Andrea de... wikitext text/x-wiki [[File:Verrocchio, madonna del latte.jpg|thumb|378x378px|Verrocchju, madonna incù so figliolu]] '''Andria di Michele di Francescu di Cione''', dettu ''Il Verrocchio'' o ''Andrea del Verrocchio'' in talianu ([[Fiurenza]], 1435 - [[Venezia]], 1488), hè statu un [[scultore]], [[Arte|pittore]], è [[orefice]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] kirk2bhmd8beolb19hz7ovd8jjx7pyq Lisandru Botticelli 0 20154 358210 2017-12-26T19:06:30Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Botticelli.jpg|thumb|Presuntu autoritrattu da l'''[[Adurazione de i Magi (Botticelli Uffizi)|Adurazione de i Magi]]'' de l'Uffizi]] '''Lisandru Botticelli''', veru nome '''Al... wikitext text/x-wiki [[File:Botticelli.jpg|thumb|Presuntu autoritrattu da l'''[[Adurazione de i Magi (Botticelli Uffizi)|Adurazione de i Magi]]'' de l'Uffizi]] '''Lisandru Botticelli''', veru nome '''Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi''' ([[Fiurenza]], 1<small>u</small> di marzu 1445 - [[Fiurenza]], 17 di maghju 1510), hè statu un [[Arte|pittore]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] cjsf7z1ow645g0fm15tar27qwgafofz Peruginu 0 20155 358211 2017-12-26T19:22:49Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Autoportrait perugino.jpg|thumb|Autoritrattu da l'affrescu di u [[Sala di l’Audienze di u Culleghju di u Cambiu|Culleghju di u Cambiu]] à [[Perugia]].]] '''Petru di Cristo... wikitext text/x-wiki [[File:Autoportrait perugino.jpg|thumb|Autoritrattu da l'affrescu di u [[Sala di l’Audienze di u Culleghju di u Cambiu|Culleghju di u Cambiu]] à [[Perugia]].]] '''Petru di Cristofanu Vannucci''', notu cume u '''Peruginu''' o cume '''Petru Peruginu''' ([[Cità di a Pieve]], 1448 circa - [[Funtignanu]], ferraghju 1523), hè statu un [[Arte|pittore]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] h7etd0ismur6f1zrcjlenbpr4utoll4 Dumenicu Ghirlandaio 0 20156 358212 2017-12-26T19:45:58Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Pala degli innocenti, ghirlandaio, autoritratto, dettaglio.jpg|thumb|Autoritrattu ind'è l<nowiki>'</nowiki>''Adurazione de i Magi'' di u [[1488]], [[Ospidale de l'Innucenti]]... wikitext text/x-wiki [[File:Pala degli innocenti, ghirlandaio, autoritratto, dettaglio.jpg|thumb|Autoritrattu ind'è l<nowiki>'</nowiki>''Adurazione de i Magi'' di u [[1488]], [[Ospidale de l'Innucenti]], Fiurenza]] '''Dumenicu Bigordi''', dettu u '''Ghirlandaiu''' ([[Fiurenza]], 2 di ghjugnu1448 - [[Fiurenza]], 11 di ghjennaghju 1494), hè statu un [[Arte|pittore]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] kbdpj65yh9hw4t0swf85oram8ge5u7m Lurenzu di Credi 0 20157 358214 2017-12-26T20:02:32Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Lorenzo di Credi by Perugino.jpg|thumb|upright=0.9|[[Peruginu]], ''[[Ritrattu di Lurenzu di Credi]]'']] '''Lurenzu di Credi''', Lurenzu d’Andria d’Uderigu ([[Fiurenza]],... wikitext text/x-wiki [[File:Lorenzo di Credi by Perugino.jpg|thumb|upright=0.9|[[Peruginu]], ''[[Ritrattu di Lurenzu di Credi]]'']] '''Lurenzu di Credi''', Lurenzu d’Andria d’Uderigu ([[Fiurenza]], 1459/1460 - [[Fiurenza]], 1537), hè statu un [[Arte|pittore]] [[Italia|talianu]], elevu di [[U Verrocchju]] chi u numinò erede soiu. [[Categoria:Taliani celebri]] h5bwsrfa3g1hf2ofbu0q3hd8z49jjsd Guglielmu Marconi 0 20158 358215 2017-12-26T20:22:53Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Guglielmo Marconi.jpg|thumb|Guglielmu Marconi.]] '''Guglielmu Ghjuvanni Maria Marconi''', ([[Bologna]], 25 di aprile 1874 - [[Roma]], 20 di lugliu 1937), hè statu un fisic... wikitext text/x-wiki [[File:Guglielmo Marconi.jpg|thumb|Guglielmu Marconi.]] '''Guglielmu Ghjuvanni Maria Marconi''', ([[Bologna]], 25 di aprile 1874 - [[Roma]], 20 di lugliu 1937), hè statu un [[fisicu]], [[inventore]], [[impresariu]] è [[puliticante]] [[Italia|talianu]]. [[Categoria:Taliani celebri]] pxbk27rhj1bntts22lazw2cgzxqewu9 Arrigu Fermi 0 20159 358216 2017-12-26T20:52:52Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:Enrico Fermi 1943-49.jpg|thumb|250px|left|Arrigu Fermi à l'età di 40 anni.]] '''Arrigu Fermi''', ([[Roma]], 29 di settembre 1901 - [[Chicago]], 28 di nuvembre 1954), hè st... wikitext text/x-wiki [[File:Enrico Fermi 1943-49.jpg|thumb|250px|left|Arrigu Fermi à l'età di 40 anni.]] '''Arrigu Fermi''', ([[Roma]], 29 di settembre 1901 - [[Chicago]], 28 di nuvembre 1954), hè statu un [[fisicu]] è [[accademicu]] [[Italia|talianu]] naturalizatu citadinu di i [[Stati Uniti d'America]]. [[Categoria:Taliani celebri]] ai69vfykbzspqqrrvf7yxcvf5d7rl79 Niobide 0 20164 358237 358236 2017-12-28T18:37:19Z 90.37.2.41 /* Ripprisintazione artistiche */ wikitext text/x-wiki [[File:Niobid Sallustiani Massimo Inv72274.jpg|thumb|250px|upright|Niobide ferita pruvenendu da i [[giardinu di Salluste]], ver' di [[-440|440 av. G.-C.]], [[palazzu Massimu à e Termine]]]] In a [[mitulugia greca]], i '''Niobidi''' sò i zitelli d'[[Amfione]] è di [[Niobe]], figliola di [[Tantale]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese è in inglese.</ref> A so mamma s'era vantata di avè avutu più zitelli ch'è [[Leto]], mamma d'[[Apollu]] è [[Artemidi]], è i dui dii i massacronu di e so frecce. == Ripprisintazione artistiche == A prima ripprisintazione cunnisciuta di u mitu hè un'[[anfura]] tirrenica di [[-560|560 av. G.-C.]] circa, ripprisintendu Apollu, [[Artemide]] è trè di e so vittime circhendu di fughje. A siconda hè quella di u Pittore di e Niobide : annantu à un grande [[crateru (vasu)|crateru in caliciu]] [[ceramica greca antica|à figure rosse]] datatu di [[-460|460]]-[[-450|450 av. G.-C.]] mustrendu i dii cuppioli per mezu à e Niobide in fughjera o dighjà cascati sottu à i so tratti. A so cumpusizione particulare, induve i persunaghji sò scalinati à i livelli differenti, hà fattu pinsà chì a scena era inspirata di a grande pittura murale<ref>Bernardu Holtzmann è [[Alain Pasquier]], ''Storia di l'arte anticu : L'arte grecu'', Scola di u Louvre, RMN & Documentazione francese, coll. " Manuali di a Scola di u Louvre ", 1998, 365 p., p.175.</ref>. À l'[[epica ellinistica]], u mitu diventa un sughjettu predilettu di i scultori. In u 1960, [[Balthus]], tandu direttore di l'Accademia di Francia à Roma, in a [[Villa Medici]], rializeghja u ''Quatratu di e Niobide'', funtana à parte si da ghjecci di statue antiche. ==Arte== [[File:Sarcophagus Niobids Glyptothek Munich 345 front.jpg|thumb|right|250px|Sarcofagu rumanu: [[Apollu]] è [[Artemide]] tumbendu i 14 zitelli di Niobe (faccia da davante). Artemide; 5 figliole incù una nutrice; figliolu minore incù un pedagogu; altri 3 figlioli; Apollu. In altu: Niobide mortei. 160-170 CE.]] Per causa di a so apparizione in a mitulugia d'Apollu, i Niobidi masci è femine sò à spessu apparsi in l'arte classicu. Unu di i dui rilievi in avoriu aghjunti à e porte di u tempiu d'Apollu Palatinus in a so ricustruzzione d'Augustan ripprisintava a so morte. Sò dinù cunnisciuti di a scultura figurativa, chì parechji esempii si ne trovanu à u Palazzu Massimu à Roma è in u gruppu di Niobidi (cumpresu Niobe aggrundendu una di e so figliole) truvatu in Roma in u 1583 incù i luttadori è appurtatu à a Galleria di l'Offizii à Firenza in u 1775. == Note == <references/> [[Categoria:Mitulugia greca di Beozia]] [[Categoria:Infanticidiu in a mitulugia greca]] pba47hrgze8h0yvbv6qvlxr2blffekd Pieter Huys 0 20183 358292 358291 2018-01-09T20:17:21Z 86.219.91.31 wikitext text/x-wiki [[File:Peeter huys-infierno-prado.jpg|thumb|250px|<center>''L'Infernu'', oliu annantu à panneddu firmatu "Peeter Huys fe. 1570", 86 x 82 cm, Museo Nacional del Prado, Madrid, inv. P02095.</center>]] '''Pieter Huys''' (circa 1519-circa 1581-1584) era un [[artistu pittori|pittori]] è [[Incisioni|intagliadori]] di u periodu di a [[Rinascita artistica|Rinascita]] in i [[Paesi Bassi spagnoli]]. Hè cunsidaratu com'è unu di i [[Manerisimu|maneristi]] anversesi<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> . == Biugrafia == Pieter Huys era u figliolu di u pittori è intagliadori Adrien Huys. Divintò maestru in u 1545 à [[Anvers]] è ci firmò attivu sin'à almenu in u 1577. Pinghjia in u stili di [[Ghjirolmu Bosch]] o pruducìa "satanarii", fantaziosi è umuristichi in u stili di [[Brueghel]], ma pruducìa dinò pezzi di genaru. Disignò dinò caricaturi anti-catolichi. Hà ancu fattu l'incisioni illustrendu i libra editati da [[Christophe Plantin]]. Incù i pittori [[Jan Wellens di Cock]] (1475/80? - nanzi 1529), [[Arrigu Bles]] (Dinant 1500/10 - dopu 1555) è [[Jan Mandyn]] (1500/02 - 1559/60), Pieter Huys hè classatu in u gruppu di i pittori anversesi chì erani l'epiguni di Ghjirolmu Bosch (1450/60 - 1516) in a tradizioni di a pittura fantastica è fundàni cusì un genaru di [[manerismu di u Nordu]]. Huys ùn hà ch'è pocu firmatu è datatu i so dipinti. Bon parechji di i so attribuzioni sò sughjetti à cauzioni. == Opari == [[File:Pieter_Huys_-_The_Temptation_of_Saint_Anthony.jpg|thumb|250px|A ''Tantazioni di Sant'Antonu'']] Si cunnosci quattru dipinti firmati da 'ss'artistu : * ''Tantazioni di Sant'Antonu'', oliu annantu à panneddu firmata è datata versu u centru " Peeter Huys fecit 1547 ", 70 x 103 cm, Museiu di u Louvre, Parighji, inv. R.F. 3936. * ''U ghjucadori di carramusa è a vechja'', oliu annantu à panneddu, firmatu è datatu " P. HVIIS Fe. 1571 ", Gemäldegalerie, Berlin, inv. 693. * ''L'Infernu'', oliu annantu à panneddu firmatu " Peeter Huys fe. 1570 ", 86 x 82 cm, Museo Nacional del Prado, Madrid, inv. P02095. * ''Tantazioni di Sant'Antonu'', oliu annantu à legnu liccinu firmatu è datatu versu u centru " P. Hvijs Fec 1577 ", 77 x 93,9 cm, Museiu Mayer van den Bergh, Anvers, inv. MMB.0109. === Altri dipinti attribuiti à Pieter Huys === [[File:Le_joueur_de_cornemuse_et_la_vieille_(Gem%C3%A4ldegalerie,_Berlin)_(11470595844).jpg|thumb|250px|''U ghjucadorri di carramusa è a vechja'']] * ''U Ghjudiziu Ultimu'', oliu annantu à panneddu datatu in u bassu à u mezu, annantu à a parti uriginali di u quatru pintu " 1554 ", 133 x 100 cm, Musei reali di i Beaux-Arts di Belgica, Bruxelles, inv. 3900. * ''Estrazioni di a petra di tuntia'', [[Museiu d'arti è d'archiulugia di u Périgord]], Périgueux. * ''Estrazioni di a petra di tuntia'', 1561, oliu annantu à legnu, 106 x 133,5 cm, Wellcome Library, Londra, inv. ICV No 17940. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * [[Ghjacumu Lassaigne]] & Robert L. Delevoy, ''Die Flämische Malerei von Hieronymus Bosch bis Rubens'', Geneva, 1958 ; * Carlu David Cuttler, ''Northern Painting. From Pucelle to Bruegel'', New York, 1968 ; * Gerd Unverfehrt, ''Hieronymus Bosch. Die Rezeption seiner Kunst im frühen 16. Jahrhundert'', Berlinu, 1980. [[Categoria:Pittori fiammingu (nanzi 1830)]] [[Categoria:Pittori maneristu]] [[Categoria:Intagliadori fiammingu]] [[Categoria:Intagliadori di u XVIu seculu]] kntlsqrvkjg2c6094818a18mss319yo Valchiria 0 20188 358326 358325 2018-01-15T20:36:11Z 90.37.133.75 /* Anziane attestazione inglese */ wikitext text/x-wiki [[File:Walkyrien by Emil Doepler.jpg|thumb|250px|Walkyrien, da Emil Doepler (1905)]] In a mitulugia nordica, una '''Valchiria ''' (da u vechju norrese Valkyrja "sceglidore di quelli chì sò tombi") hè una di e numerose figure feminile chì sceglienu quelli chì ponu more in a battaglia è quelli chì ponu campà. Scigliendu frà a mità di quelli chì morenu in a battaglia (l'altra mità và à a dea Freyja aldilà di u campu ''Fólkvangr''), e Valchirie portanu quellu ch'elle anu sceltu à u purtale di l'aldilà di a morte, u ''Valhalla'', guvirnatu da u Diu Odinu. Quà, i guerrieri defunti diventanu ''einherjar'' (vechju norrese "Single Fighters").<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Quandu i ''einherjar'' ùn si priparanu micca à l'evenimenti di Ragnarök, e Valchirie li portanu l'idromele. E Valchirie appariscenu dinù cum'è amante d'eroi è d'altri murtali, induve elli sò qualchì volta discritti cum'è e femine di a realtà, à quandu accumpagnati da i corbi, à quandu ligati à i cigni o i cavalli. E Valchirie sò attistate in a puesia l'Edda, un libru di puemi cumpilati à u XIIIu seculu à parte si da fonte tradiziunale anziane, è in u testu in prosa Edda è Heimskringla (da Snorri Sturluson), è a Njáls saga, una saga d'islandesi, tutti scritti à u XIIIu seculu. Appariscenu dinù in e puesie di i Scaldi, in un incantu di u XIVu seculu, è in parechje scrizzione runiche. I vechji termini inglesi ''wælcyrge'' è ''wælcyrie'' appariscenu in parechji vechji manuscritti inglesi, è l'eruditi anu spluratu s'è i termini appariscenu in u vechju inglese per via di l'influenza nordica, o sò l'effettu di una tradizione dinù indigena frà i pagani anglusassoni. E teurie sapiente sò state pruposte riguardu à a relazione trà e Valchirie, l'omini è i dísir, chì sò tutte figure sopranaturale assuciate à u destinu. I scavi archeulogichi in a [[Scandinavia]] sana anu scupertu i brevi teurizati cum'è ripprisintendu e Valchirie. In a cultura muderna, e Valchirie anu fattu l'ogettu d'opere d'arte, d'opere musicale, di videoghjochi è di puesia. ==Etimulogia== [[File:Bussiere_Revelation.jpg|250px|thumb|Brünnhilde, da Gaston Bussière]] A parola Valchiria deriveghja da u vechju norrese ''Valkyrja'' (plurale ''valkyrjur''), chì hè cumpostu da duie parole: u sustantivu ''Valr'' (chì si riferisce à i morti annantu à u campu di battaglia) è u verbu ''kjósa'' (significhendu "sceglie"). Inseme, significheghjanu "sceglie quelli chì sò tombi". U vechju norrese ''Valkyrja'' hè imparintatu à u vechju ''wælcyrge'' inglese. À parte si da anziane forme d'inglese è di vechju norrese, u filolugu Vladimir Orel ricustruisce una forma proto-germanica, ''wala-kuzjōn''. Eppuru, u termine pò esse statu imprudatu in vechju inglese da u vechju norrese. Altri termini per e Valchirie in e surghjente di u vechju norrese cumprendenu ''óskmey'', chì apparisce in u puema Oddrúnargrátr è Óðins meyjar ("E serve d'Odinu"), chì apparisce in u ''Nafnaþulur''. Óskmey pò esse ligatu à u nome ''odinic Óski'' (significhendu à pocu pressu "chì suddesfa un votu"), riferendu si à u fattu chì Odinu riceve i guerrieri tombi in u Valhalla. ==Attestazione di u vechju norrese== ===Puesia Edda=== E Valchirie sò mintuvate o appariscenu in i puemi di a puesia Edda, sottu u nome di ''Völuspá'', ''Grímnismál'', ''Völundarkviðhà'', ''Helgakviðhà Hjörvarðssonar'', ''Helgakviðhà Hundingsbana I'', ''Helgakviðhà Hundingsbana II'' è ''Sigrdrífumál''. ===Edda in prosa=== In l'Edda in prosa, scritta à u XIIIu seculu da Snorri Sturluson, e Valchirie sò prima minziunate in u capitulu 36 di u libru Gylfaginning, induve a figura intrunizata da insù informa Gangleri (u rè Gylfi travestitu) di l'attività di e Valchirie è minziuneghja une poche di Dee. High dice: "Ci ne hè dinù altre chì u so duvere hè di serve in u Valhalla. Portanu a bivanda è vedenu a tavula è e tazzine di biera. Dopu quessa, High dà una strufata di u puema ''Grímnismál'' chì cuntene una lista di Valchirie. High dice "'Sse donne sò chjamate e Valchirie, è sò inviate da Odinu à ogni battaglia, induve elle sceglienu l'omini chì devenu more è ditermineghjanu quale averà a vittoria". High aghjunghje ch'è Gunner ("War"), Róta, è Skuld-le ultimu di i trè, si riferisce à "u più ghjovanu"-"-" sempre circulà per sceglie i morti è dicide u risultatu di a battaglia ". In u capitulu 49, High dice chì quandu Odinu è a so moglia Frigg sò ghjunti à l'inumazione di u so figliolu scafulatu tombu, incun elli sò venuti e Valchirie è dinù i corbi d'Odinu. ==Anziane attestazione inglese== [[File:The_Valkyrie%27s_Vigil.jpg|thumb|250px|A veghja di e Valchirie, (1906) da Edward Robert Hughes]] U vechju inglese ''wælcyrge'' è ''wælcyrie'' appariscenu parechje volte in vechji manuscritti inglesi, generalmente per traduce i cuncetti stranieri in vechju inglese. In u sermone ''Sermo Lupi ad Anglin'', scrittu da Wulfstan II, wælcyrie hè imprudatu, è cunsideratu cum'è una parola per una "strega" umana. Un manuscrittu di u principiu di u XIu seculu d'Aldhelm di laudeis virginitatis (Oxford, Bodleian Library, Digby 146) ''ueneris incù wælcyrge'' (incù ''gydene'' significhendu "dea"). ''Wælcyrge'' hè imprudatu per traduce i nomi di e Furie classiche in dui manuscritti (u cutone Cleopatre A. III, è u Glussariu più anzianu di corpus). In u manuscrittu di cutone Cleopatre A. III, wælcyrge hè dinù imprudatu per lustrà a dea rumana Bellona. Una descrizzione di un corbu arrubendu sopra à l'armata egizziana apparisce cum'è ''wonn wælceaseg'' (significhendu "Dark One scigliendu quellu chì hè tombu"). E teurie sapiente dibattenu a quistione di sapè s'è 'sse attestazione indicheghjanu una cridenza autoctona frà l'anglusassoni spartuta incù i scandinavi, o s'elle eranu u risultatu di un'influenza nordica più tardiva. == Note == <references/> faafkun48glx3e01d7ehlx8ka20ja44 Confraternità 0 20191 358332 358331 2018-01-16T21:41:09Z Irdnael 9712 wikitext text/x-wiki Una '''Confraternita''' o Fratellanza è un'[[associu]] di fedeli catolici Ssa squadra cristiana mantene l'eserciziu d'opere di carità o di penitenza e, qualque volte, opere di catechesi. A squadra po esse maschile,feminile o mischia. In Corsica, in 2009, c'era une sessantina di fratellanze. I confraterni o confratelli o consorelle so vestuti di un particolare abitu ( "saccu", "cappa", "vesta", ''rocca''ecc.) di precisa forma e di culore distinta. E prucessioni di U [[Catenacciu]] so organizzata da e confraternita. 4ahrlro21g4v9p5ey01elrp7frymy7r Dialettu aghjaccinu 0 20195 362233 358852 2019-05-24T21:30:08Z Jun Misugi 295 file: right| 330px; + cat wikitext text/x-wiki [[File:Bandiera d'Ajaccio.jpg|miniatura|Bandera d'Aghjacciu]] U dialettu aghjaccinu (o dialettu aiaccinu) hè una varianti di u gruppu [[corsu]] mischiatu cù u [[Liguria|Liguri]]. == Zona di transizioni == === Trà cismontincu e pumontincu === A i marghjini (à nordu è sudu) di questa dividenti vi hè una zona intermedia di transizioni ind'i quali vi sò alcuni caratteristichi assimilabili à ciascunu di i gruppi, nun chì par altri particularità lucali. Sò di transizioni trà quelli cismontinchi i dialetti di a zona trà [[Piana]] à [[Calcatoghju]] è di a [[Cinarca (pieve)|Cinarca]] cù Vizzavona (chì prisentani àd esempiu esitu verbali in chjamarìa cumu à u sudu), nun chì quelli di u [[Fiumorbu (fiume)|Fiumorbu]] trà [[Ghisunaccia]] è [[Ghisoni]] (fiumorbacciu, chì prisenta a cacuminali) è trà quelli pumontinchi l'aghjaccinu (aiaccinu, veru crughjulu di mesculenze, ma cù una basa pumontinca è u -ll→-dd- cacuminali in fine di parulla, prununcia netta di -ghj-, plurali femminili in -i, cani è accattà è micca ghjacaru è cumprà, ellu/ella è micca eddu/edda; picculi variazioni: sabbatu>sabbitu, u li dà>ghi lu dà; sillaba finali spessu truncata è accentata: marinari>marinà, panatteri>panattè, castellu>castè, cuchjari>cuchjà) è i dialetti di a [[Gravona]] (chì però almenu in a parti meridiunali anu caratteru più spiccatamenti pumontincu), u [[Bastilicaccia|bastelicacciu]] (chì sarebbe pumontincu ma prisenta alcuni particularità cù u so tipicu rotacisimu: Basterga). === Radice ligura e influenza francesa === [[File:Vocabolario in ajaccino.jpg|right|330px|Vucabulariu in dialettu aghjaccinu cù a traduzione francesa.]] [[Aiacciu]] fù custruita da i ghjenuvesi, più tardi i corsi si stabilini cù i [[Gènuva|ghjenuvesi]], furmendu questu particulari dialettu trà [[lingua corsa]] è [[Liguria|lingua ligura]], influenzatu da u [[Francia|francesu]]. == Pruverbi aghjaccini == * Invichjéindu, un baùllu diventa un baùllun * Chì arruba un ladrun hà cent'anni di pardun * Verbi volen, scritti manen * Vesti un bastun, pari un barun. Vesti una tama, pari una dama * Nè pà maghju nè pà maghjun ùn ti caccià u to pillicciun * Magna à to gustu è vesta ti à gustu di l'artri * L'acqua và à u mari * Ci voli à sapè dà u muzarellu pà pighjà u livazzun * Calcataoghju, pocu cena è micca alloghju * Chi un'hè margun è margun si credi, a lampassi in mari si n'averrara * Cani chì abbaghja ùn mordi micca * Corpu zazu ùn cunnosci à nisciun * Ci vò à batta u farru quand'hè caldu * Hà dà finiscia u trallallà * Hà fattu com'è u buvon: è boga è boga! È hà finitu ind'a merda * Indù ellu casca si lascia u pantalun * S'hè fattu un saccu di nori * Ùn hè nè pesciu nè margaghjun * Mittaraghju u crespu à u catucciu * Nè à torta nè a raghjun, ùn ti lascià metta in prighjun * Avè un ciarbellu di cardalina * Quali ùn hà fighjolu, ùn hà nisciun * Sin'à a morte si arriva vivi * Hè megliu vive da asinu chì moie da liun * U tempu passa è a morte ven, biati quelli ch'anu fattu du ben * A barca di dui patroni si ni falla aù fondu * Pà cunnosci un amicu, ci voli avè magnatu un saccu di sali insemi * A capra devi pascurà induva hè liata * T'hà a sò léinzza in Campu di l'oru * A chi dormi, un'pighja pesci * U gattivu cani ùn mori mai * Ùn si pò avè un peri in capu di muru è l'artru aì sanguinaghji * A donna chi nimu un 'voli chjavà, tutti voli fà caccà * A gallina chi canta hè quilla chi hà fattu l'ovu * A gativu marinaru, tuttu li tarda à fa * A ghjuvanetta chi va vera a sò camisgietta, prestu farà vera a sò lucirnetta * A gocci a minuta partusa ancu u marmaru * A mustella hè u pesciu di i tre F : fina, fresca è frita * A muzza d'una vechja currùsa ghjè sempri bona pà u cazzu senza peli è u sarcicciu paisanu * A st'ora qui, c'hè piu cazz 'in culu ch'a pignata aù focu * A tannuta un'hè bona nè cotta nè crura * A tola è in lettu, un's'invechja mai * A tutt'ora, u cani piscia è a donna piegni * A virità hè cum'à l'orghju, veni sempri agallu * A vorpi perdi un pelu mà mica u viziu == Esempi di testi scritti in [[dialettu aghjaccinu]] == *"A pupulaziun aghjaccina ha guardatu sempri ver dì u mari è u sò soffiu ghjè marinarescu. I sò anziani ghjinuvesi di l'Aghjacciu di u 1492, erani pà u più, paìsani, marinari è curallari, allivati a fasgioli, civolli è pesci incù un pani d'orzu cusì amaru chì ci vulìa à bagnani i galletti in l'acqua di mari pà rendali magnevuri. L'aghjaccini sò fieri di sta storia è di un'idintità mantinuta inartirata à traversu l'usu di un linguaghju spiccificu. Una parlata chì, incù u tempu, s'hè arrichita di parolli purtati dà tutti quelli, corsi è francesi, vinuti à campà in città. Disgraziosaméinti stu linguaghju avali si perdi in freccia è u numaru di quilli chi praticanu sempri ghjè cunfidinziali è ristrettu à parsoni di più di sissant'anni. Rughjeru Miniconi, duttori in linguistica, hà vursutu raccoghja sta parlata aghjaccina cittadina è paìsana prima di à sò spariziun prugrammata à cort'andà. Un travaghju di più di trent'anni chì priséinta quì u sò risultatu." *"U spaziu liturali ghjé cusi custruitu d'una mosaica di signuri chjamati loghidetti. Quisti, mimorizatti dà i lucutori, cumponanu una "carta mintali" chi priccisa a situazioni d'ognunu in l'ambienti, incù tutti i ditaghji di u litturali chi servanu di punti di signola pà l'attività maritimi è litturali. Tutt'omu hà a sò "propria" carta mintali, fruttu di à sò spirienzza, di u so sapè è di i sò bisogni. Si trasmetti à long'andà, di manera urali, aghjunta dà aquisti cuntinui pà i piu curiosi, purtati di a discuzzioni pirmanéinta incù l'artri piscadori ò cù i so parenti in mezu famighjari. A principali caratteristica di a tupunimia litturali veni di u fattu di una visiun marittima, di u mari versu a tarra, à bordu di una barca, pà avè cusi, u rinculu nicissariu pà un puntu di vista glubali di una zona di centu à cinquicentu metri di larghezza. I nomi cusì criati fin'aù seculu scorsu eranu niccisarii på palisà di manera pricisa un tarritoriu invistitu è idintificatu dà i ghjenti di mari, ch'un'avianu chi mezi naùtichi di scarzza capacità. Tutt'i ricanti di calun, i calanchi, i marini, i piu chjuchi cali, i scoghji spundarini, i più chjucarelli particularità naturali purtavani cusi numucci pricisi chi facivanu parti di a parlata marinaresca cume i nomi di u bistinu, di u fiuramu, di navigazziun, di barchi, di tarmini di u tempu o di u circondu. Ciò à di chi, quelli chi utilizavanu stu lessica marinarescu un'hannu vursutu fà cunnoscia sta parlata spicciali al dilà di a sò pruffissiun, smarcandusi cusi di a ghjenti di à tarra, di i "paisani", ch'un'puvianu nè capiscia sta stranaria ne ghjentra in lu sò mondu spaziu téimpurali." (Parlata Aghjaccina, cittatina e paisana : A dilla franca ancu Rughjeru Miniconi) == Esempi == {| class="wikitable" ! [[Lingua taliana|Talianu]] || '''Ligure Aghjaccinu''' || [[Corsu]] || [[Gènuva|Ghjenuvese]] |-- |scorpione ||'''scurpiun/tancuva'''||scurpione || scorpion/tancoa |-- |sornione ||'''farzzun'''||surnione || amaliçiòu |-- |nuvola ||'''nivura'''||nulu || nûvia |-- |flemma ||'''sgrachjun'''||caghjarone || paciöra |-- |caldo ||'''cardu'''||callu || câdo |-- |senza ||'''séinzza'''||senza || sénsa |-- |nebbia ||'''fumacciun'''||nebbia || nébia |-- |servitore ||'''sirvéinti/sirvitù'''||servente || servitô |-- |candela ||'''candera'''||candella || candéia |-- |albero ||'''abeù'''||arburu || èrbo |-- |madonna ||'''maronna'''||madonna || madònna |-- |maledizione ||'''malidizziun'''||maladizzione || malediçión |-- |seta ||'''saièta'''||seta || séia |-- |pelliccione ||'''pillicciun'''||pilliccione || pelìssun |-- |indolente||'''caiornu'''||michelazzu || pötrón |-- |abisso||'''ghjalatrun'''||botru || abìsso |-- |capo ||'''patrun'''||patrone || càppo |-- |gioielliere||'''ghjuelliè'''|| giuellieru || gioielê |-- |cavalla||'''ghjuméinta'''||cavalla || cavàlla |-- |regolazione||'''réigulaméintazziun'''||rigulazione || regolamentaçión |} [[Categoria:Varietà di a lingua corsa|Dialettu aghjaccinu]] 2zhn4lgcw44lu7v4t6j506gv1cjm7u3 Cinarca 0 20196 358367 358366 2018-01-19T18:37:30Z 90.37.133.75 /* Giugrafia */ wikitext text/x-wiki [[File:Tiuccia Corsica - panoramio.jpg|thumb|250px|U golfu di Tiuccia]] A '''Cinarca''' hè una rigiuncedda di [[Pumonti]] chì accupa a sponda manca di a bassa vaddi di u [[Liamonu]] è u vaddu di a [[Liscia (fiumu)|Liscia]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> U so capilocu storicu hè [[Sari di Cinarca]]. == Giugrafia == [[File:Tour d'Ancone.jpg|250px|thumb|A torra d'Ancona]] A Cinarca disigna à i ghjorna d'oghji u tarritoriu di l'anzianu cantonu di [[Sari di Cinarca]]. A rigiuncedda di a Cinarca disigna, da u nordu à u sudu, i tarritorii di i cumuni di : * [[Lopigna]] * [[Arru]] * [[Ambiegna]] * [['Casagliò]], includendu Tiuccia * [[Sari di Cinarca]] * [[I Canneddi (Pumonti)|I Canneddi]] * [[Sant'Andrìa di Cinarca]] * [[Calcatoghju]] == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Cinarca (casteddu)]] * [[Cinarca (pieve)]] * [[Ghjudice di Cinarca]] [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Cinarca]] rf14eal9j7prurr4bg0cr36n2x0ewrj Ghjudice di Cinarca 0 20197 358362 2018-01-19T17:59:35Z 90.37.133.75 Reindirizzamentu à [[Sinucellu di la Rocca]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sinucellu di la Rocca]] q3j41ky7akr958d12bec5fzca70fcoy Angelo Matteo Bonelli 0 20200 358380 358379 2018-01-22T20:32:16Z 90.37.25.246 /* Bibliugrafia */ wikitext text/x-wiki Anghjulu Matteu Bonelli, natu Angelo Matteo, ancu cunnisciutu cù u soprannomu di Zampaglinu o Zampaglione ([[Bucugnà]], 1728 - Vizzavona, u 24 di maiu 1796), era un [[puliticante]] è militaru [[Corsica|Corsu]]. == Bibliugrafia == *Paulu Silvani, ''Bandits corses - Du mythe à la réalité'', Edizione Albiana, Aprile 2011 ==Ligami esterni== *{{cita web|url=http://www.napoleon.org/fr/magazine/itineraires/parcours/environ-ajaccio.asp?id=446345/|titolo=Famille Bonelli|lingua=fr|urlmorto=sì}} {{portale|biografie|guerra}} {{Template:Persunalità storica di Corsica}} [[Categoria:Persunalità storica di Corsica]] [[Categoria:Nati in 1725]] ob6gwv4wallm92zdft5556jenizhwhj Nabulione III 0 20203 358458 358457 2018-02-01T12:43:43Z DARIO SEVERI 10718 + Category + image. wikitext text/x-wiki [[File:Napoleón III, 1865.jpg|thumb|Nabulione III in u 1865]] '''Carlu-Luigi-Nabulione Buonaparte, dettu Luigi-Nabulione Buonaparte Charles-Louis-Napoléon Bonaparte''', dit '''Louis-Napoléon Bonaparte''', nattu in [[Parigi]], u 20 d'aprile di u 1808 è mortu à Chislehurst in u [[Regnu Unitu]], u 9 di ghjennaghju di u 1873, hè statu un Omu di Statu francese. Hè in u stessu tempu u solu prisidente di a Siconda Ripublica francese, è u primu Capustatu elettu à u suffraghju universale maschil, u 1à di dicembre di u 1848, primu prisidente di a Ripublica francese, è dopu à a pruclamazioni di l'Imperu u 2 di dicembre di u 1852, l'ultimu rapprisitentu di u sistema munarchistu, cù u nome di Nabulione III, imperatore di i Francesi. [[categoria:Francesu]] 9snnr0i1vpx3g9jo9c9vksfswk6d8f4 Strittone di Gibilterra 0 20213 358501 358500 2018-02-04T15:29:51Z 86.219.64.140 /* Leghe estu-punente */ wikitext text/x-wiki [[File:STS059-238-074 Strait of Gibraltar.jpg|thumb|250px|U strittone di Gibilterra vistu da satellitu]] U '''strittone di Gibilterra''' (o '''strittonu di Ghjibilterra''') hè situatu à u [[sudu (puntu cardinale)|sudu]] di a [[Spagna]], à u [[nordu]] di u [[Maroccu]], à [[livante]] di l'[[oceanu Atlanticu]], à [[punente]] di u [[mare Terraniu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè u solu passaghju marittimu trà l'oceanu Atlanticu è u mare Terraniu. Hè largu 14 km è prufondu circa 1000 m. U strittone hè cunsideratu cum'è fendu parte di l'acque internaziunale. In [[Antichità]] 'ssu strittone era chjamatu " e [[culonne d'Erculu]] ", ma deve u so nome di Gibilterra à una difurmazione di a parola araba ''[[wikt:djebel|djebel]] Tarik'' chì significheghja " muntagna di Tarik ", quest'ultimu essendu u nome di u generale [[musulmanu]] [[Tariq ibn Ziyad]], chì, d'aprile 711, francò u strittone per cunquistà a [[penisula Iberica]]. == Geugrafia == [[File:Bucht_%26_Stra%C3%9Fe_von_Gibraltar.jpg|thumb|left|250px|Un battellu entrendu in a mare Terraniu da u strittone di Gibilterra.]] L'[[Organisazione idrugrafica internaziunale]] (OHI) ditermineghja e limite di u strittone di Gibilterra in u seguente modu: * À punente : una linia cunghjunghjendu u [[capu di Trafalgar]] à u [[capu Spartel]] . * À livante : una linia cunghjunghjendu a [[Punta d'Europa]] à a [[Punta Almina]]. U [[Scogliu di Gibilterra|Scogliu]] è a cità di [[Gibilterra]], chì danu u so nome à u strittone, si trovanu annantu à una penisula assai stretta, annantu à a sponda [[europea]], à l'intrata hè u strittone. À punente, u strittone sbocca in u [[golfu di Cadice]], chì s'apre largamente annantu à l'Atlanticu. À livante, à l'incuntrariu, a [[cala di Gibilterra]] (o d'[[Algesiras]]) hè bella più chjusa, larga appena 8 km per una lunghezza di 10 km. E [[placche tettoniche]] europea è [[Africa|africana]] ci s'avvicinanu à u ritmu di un centimu à l'annu. S'è l'omu ùn si ne incaricheghja micca nanzu, 'ssa porta d'intrata di i cagnacci - grandi bianchi in particulare - in l'acque mediterranie ùn serà dunque chjusa naturalmente ch'è da quì à più di un milione d'anni. U mare Terraniu essendu un mare guasi chjusu, chì subisce un'[[evapurazione]] impurtante, u [[Currente marinu|currente]] maestru in u strittone và da l'Atlanticu ver' di u mare Terraniu in superficia, ma esiste in pirmanenza un currente inversu più debule in [[prufundità]], addistrendu ver' di u punente l'acque mediterranie più dense chì sò più salati. 'Ssi currenti marini opposti ci si scontranu viulentamente, rindendu a [[Navigazione marittima|navigazione]] priculosa. A limita trà l'acque di l'Atlanticu è di a mare Terraniu (in termini di [[timperatura]] è di [[salinità]] in particulare) si situeghja luntanu ver' di u livante, guasi tutta a cala d'Algesiras hè atlantica di 'ssu puntu di vista. Annantu à u pianu idrugraficu, u strittone di Gibilterra hè delimitatu in l'oceanu Atlanticu da una linia dritta cullighendu u [[capu Trafalgar]], in iSpagna, à u [[capu Spartel]], o Ras Spartel, in u Maroccu (45 km) ; è in u mare Terraniu, da una linia retta cullighendu a [[Punta d'Europa]], à Gibilterra, à u nordu, è a [[Punta Almina]], à [[Ceuta]], à u sudu (24 km). U strittone hè in teuria spartutu trà l'acque territuriale di i Stati riverani, a Spagna, u Maroccu è u [[Regnu Unitu]], ma hè difatti sottumessu à un rigimu ghjuridicu particulare, chì ne face una via internaziunale<ref>Jean-René Vanney, Loïc Ménanteau, ''Geugrafia di u golfu ibero-maruccanu'', Casa di Velázquez, 2004, p. 41.</ref>. A so larghezza hè di 14.4 km in a so parte a più stretta trà [[Punta d'Oliveros]] (Spagna) è [[Point Cere]] (Maroccu). == Leghe estu-punente == [[File:Detroit Gibraltar 2007.jpg|thumb|250px|left|L'Europa (à manca) è l'Africa (à dritta)]] [[Image:Strait of Gibraltar by Piri Reis.jpg|thumb|250px|A carta storica di u Strittone di Gibilterra da [[Piri Reis]]]] U strittone hè a siconda via marittima a più usata daretu a [[Manica (mare)|Manica]]. Hè francatu annualmente da circa 100000 nave. A so pusizione hà un'assai grande impurtanza strategica almenu dapoi a fine di u [[Medievu]], un cummerciu da u mare s'hè stabilitu trà l'[[Europa di u Nordu]] è l'[[Italia]]. A cità di Gibilterra hè una culonia di u [[Regnu Unitu]] dapoi u [[trattatu d'Utrecht]], in u [[1713]], ciò chì hà permessu à a flotta britannica di sviluppà a so supremazia navale in u mare Terraniu à parte si da u XIXu seculu. U strittone hè diventatu ancu più strategicu à u mumentu di u traforu di u [[canale di Suez]] in u [[1869]]. Dipoi tandu, permette u passaghju di l'Atlanticu non solu ver' di u mare Terraniu, ma dinù ver' di l'[[oceanu Indianu]], evitendu a longa strada di u [[capu di Bona Speranza]]. A cità di Gibilterra hè dunque à longu stata una basa navale britannica, ma hè statu assai ridutta dapoi a fine di a [[guerra freta]]. Però, ferma dinù oghje una basa impurtante per l'[[OTAN]]. Da u so latu, a Spagna pussede a cità di [[Ceuta]], annantu à a sponda maruccana di u strittone. Cunquistata in u [[1415]] da u [[Portugallu]], hè passata à a Spagna sottu à u regnu di [[Filippu II di Spagna|Filippu II]], quandu ellu fubbe rè di i dui paesi. Gibilterra hè rivendicata da a Spagna è Ceuta da u Maroccu. A [[navigazione marittima]] in u strittone hè rigulata da un [[dispusitivu di siparazione di u trafficu]]. == Leghe nordu-sudu == U strittone spicca dinù l'[[Europa]] da l'[[Africa]]. E [[nave à grande velucità]] è i Ferry classichi assicureghjanu a lega per u trasportu di i passageri è di i veiculi. Hè un puntu di passaghju di l'immigrazione clandestina ver' di l'Europa, soprattuttu dapoi chì a crescita di a Spagna in u corsu di l'[[anni 1980]] ne hà fattu una destinazione di l'immigrazione. L'immigrazione pò fà si per via di [[Ceuta]], inchjuva europea in Africa. A Spagna hà assai assai rinfurzatu a fruntiera à parte si da u [[1999]]<ref>http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?id=605.</ref>. L'immigrazione si face dinù per via di a travirsata di u strittone, qualchì volta annantu à l'imbarcazione di furtuna (dinuminata ''patera''), incausendu numerosi morti. U cifru face l'ogettu di una pulemica : hè d'almenu parechje dicine à l'annu, ma certi parlanu di migliaie. A situazione hè simile annantu à altri dui strittoni dendu accessu à l'Europa Occidentale, u [[strittone di Sicilia]], trà a [[Tunisia]] è a [[Sicilia]], è u [[canale d'Otrante]] à l'intrata di u [[mare adriaticu]], trà l'[[Albania]] è l'[[Italia]]. U traforu o a custruzzione di un ligame fissu hè un'idea récurrente dapoi u principiu di l'[[anni 1980]]. Un accordu trà a [[Spagna]] è u [[Maroccu]] hè statu firmatu u 12 di dicembre 2003 per un studiu annantu à a custruzzione di un tunnellu ferruviariu sottu à u strittone. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Geugrafia di l'Andalusia]] [[Categoria:Strittone di l'oceanu Atlanticu|Gibilterra]] [[Categoria:Strittone di u mare Terraniu|Gibilterra]] [[Categoria:Strittone à u Maroccu|Gibilterra]] [[Categoria:Strittone in iSpagna|Gibilterra]] [[Categoria:Geugrafia di l'Andalusia]] [[Categoria:Geugrafia di Gibilterra]] 2ewd9e7ieybehuvturue69t5099wjsl Categoria:Utilizatore sw 14 20216 358412 2018-01-29T16:15:30Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u swahili, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). eeou58jf65ohfgdknnzp7qtpgvu5ryc Categoria:Utilizatore nds-NL 14 20217 358413 2018-01-29T16:15:32Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u basso tedesco olandese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 43bitc472tyiqv9g6381k93dvq4rvv5 Categoria:Utilizatore vls 14 20218 358414 2018-01-29T16:15:32Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u fiammingo occidentale, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). kd03a66hqbzw9qpnkuzjkjt6u4u23nu Categoria:Utilizatore pdc 14 20219 358415 2018-01-29T16:15:32Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u tedesco della Pennsylvania, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). nmqp5ldsnnd9fw5jrxlm5k64ryo6hpn Categoria:Utilizatore pfl 14 20220 358416 2018-01-29T16:15:32Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u tedesco palatino, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). pkuf37zcpdvhw723lkoisewm2s6vjmi Categoria:Utilizatore sxu 14 20221 362776 362772 2019-07-03T11:20:38Z Jun Misugi 295 altu sàssonu wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u dialettu altu sàssonu di a lingua tedesca, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). [[Categoria:Utilizatori per lingua|sxu]] 3jh6yaj6zpcjslw6ef5hfl5cv4wd0o2 Categoria:Utilizatore bar 14 20222 358418 2018-01-29T16:15:32Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u bavarese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). bpwb2o2sj3pu8bzje8dyt311x8qtodx Categoria:Utilizatore id 14 20223 358419 2018-01-29T16:15:36Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u indonesiano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). f6xa1b1kuteuje68qw825i0sep9o2lo Categoria:Utilizatore szl 14 20224 358420 2018-01-29T16:15:37Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u slesiano, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). fmk29fuiwiu7kxd9p1hfddy692ugfve Categoria:Utilizatore fy 14 20225 358421 2018-01-29T16:15:38Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u frisone occidentale, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). hpkmwtjbchqykmigf6ojm875peqofhj Categoria:Utilizatore as 14 20226 358422 2018-01-29T16:15:43Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u assamese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). l4eix6tiv0tr3ms8vwcmyezn90et2w9 Categoria:Utilizatore ar 14 20227 358423 2018-01-29T16:15:45Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u arabo, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 9oxxp0mhbwjitt36se4xtw889hgxre9 Categoria:Utilizatore br 14 20228 358424 2018-01-29T16:15:46Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u bretone, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). hoid2vqdc2y5ivzp0duhjm1eiv39zn6 Categoria:Utilizatore ise 14 20229 358425 2018-01-29T16:16:14Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Italian Sign Language, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). hkwjrvr4cha8ff0fi7o0aub5dhv4nfw Categoria:Utilizatore kl 14 20230 358426 2018-01-29T16:16:15Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u groenlandese, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). ow4ss3dlhso87y3ygb2d4447ucelxgz Strittonu di Ghjibilterra 0 20232 358450 2018-01-30T18:48:31Z 86.219.218.37 Reindirizzamentu à [[Strittone di Gibilterra]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Strittone di Gibilterra]] troupexq7non9lcayqdy70djnh6girz Categoria:Filmu di l'annu 1998 14 20238 358494 358480 2018-02-04T02:47:15Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q7237414]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1990|1998]] imc9y8hhboskmg1a1h76sss4r6fjzt4 Categoria:Filmu di l'annu 2003 14 20239 358493 358481 2018-02-04T02:47:15Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q7141545]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 2000|2003]] hdodrub9y1y4q9o3z48j8qjewamqt7u Euskadi Ta Askatasuna 0 20240 358503 2018-02-05T17:23:37Z Antoine Colonna d'Istria 10344 Creata dalla traduzione della pagina "[[:fr:Special:Redirect/revision/144951688|Euskadi ta Askatasuna]]" wikitext text/x-wiki Euskadi Ta Askatasuna, più cunnuscita sottu u nome ETA ("Paese Bascu è libartà" in bascu), hè un'urganisazione armata basca, indipendentista d'ispirazione marzista rivuluzionaria. Fundata in lu 1959, l'urganisazione hà evuluatu da un gruppu di risistenza di pettu à u regimu di Franco à un'urganisazione indipendentista basca. ETA è una parte di u muvimente naziunale bascu dinuncianu a ripressione è i crimi apposti à u regimu franchistu. Sicondu à a fundazione Euskal Memoria, dapoi u 1964, 494 parsonni sò state tumbate, 22417 incarcerate, fra e quali 4774 anu prisintatu una dinuncia pà atti di turtura.   m402tom6y2e5cpzunil4yvpl83ldgtb Piotrowice (dipartimentu Otwock) 0 20249 359846 358647 2018-07-20T08:48:39Z JJJ2002 12413 wikitext text/x-wiki [[File:Znak Piotrowice i krzyż.jpg|250px|thumb|Cumuna di Piotrowice]] '''Piotrowice''' hè una [[cumuna]] di a [[Pulonia]]. Ci sò 352 abitanti (2013) {{cumuna|cumuna=Piotrowice | statu=[[Pulonia]] | rigioni=Mazowieckie | dipartimentu=[[Otwock]] | circundariu= | cantonu= | insee= | cp=0003636 | merri= | intercomm= | longitudina= 21° 16' 32'' | latitudina= 52° 0' 15'' | alt= | superficia=6000 | pop=352 | dinsità=58 }} [[Categoria:Polonia]] hvmu3huzrupsqx0bm5j5gucm125ctd0 Scogliu di Ghjibilterra 0 20250 358690 358689 2018-02-17T20:01:41Z 90.37.155.81 /* Furtificazioni */ wikitext text/x-wiki U '''scogliu di Ghjibilterra''' hè un [[munulitu]] [[calcariu]] situatu in [[Ghjibilterra]], annantu à a costa miridiunali di a [[penisula Iberica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Aghjunghji un'altitudina di 426 metri. In [[Antichità]], era cunsidaratu com'è una di i dui [[Culonni d'Erculu]], l'altru essendu u [[djebel Musa]], annantu à a costa [[Africa|africana]]. U Scogliu hè un pussessu di a [[Curona britannica]]. Fù cidutu da a Spagna à a [[Riamu di Grandi Brittagna|Grandi Brittania]] da i [[Trattati d'Utrecht (1713)|trattati d'Utrecht]], à a fini di a [[guerra di Succissioni di Spagna]]. == Giulugia == [[File:Top of the Rock of Gibraltar.jpg|250px|thumb|left|Vista panuramica di u piccu di u Scogliu.]] 'Ssa furmazioni giulogica hè stata criata mentri u [[Ghjurassicu]], circa 200 milioni d'anni fà, quandu a [[placca africana]] hè intruta in cullisioni incù a [[placca eurasiatica]]. L'[[uceanu Atlanticu]] hà attravirsatu u [[strittonu di Ghjibilterra]], ciò chì hà avutu par cunsiquenza di crià u [[mari Terraniu]]. U Scogliu faci parti di i [[curdiglieri Betichi]], una catena di muntagni chì dumineghjani u sudestu di a penisula iberica. À u nordu, u Scogliu s'inclina verticalamenti da u liveddu di u mari sin'à un'altitudina di 411,5 metri à a ''Rock Gun Battery''. U puntu u più altu di u Scogliu aghjunghji 426 metri sopra à u strittonu. I guasgi scuglieri longu à u latu uriintali di u Scogliu cascani versu una vigata di pindenzi di rena chì datani di un'ebbica induva u liveddu di u mari era più bassu cà oghji è una piana di rena prulungava a so basa. U so latu uccidentali hè mori menu ripidu. A [[calcita]], u minerali chì pruduci i [[calcariu|calcarii]], si dissolvi pianu pianu in acqua. Incù u passaghju di u tempu, 'ssu prucidimentu pò furmà i caverni. Cumpostu di calcarii, u Scogliu di Ghjibilterra conta più di 100 caverni. == Furtificazioni == [[File:Andalusia_hl_20060817_003.jpg|thumb|250px|U scogliu, vistu da a Linea]] U [[casteddu moru]] hè una reliquia di l'accupazioni [[Mori|mora]] di Ghjibilterra, chì hà duratu 750 anni. Hè statu custruitu in l'annu 711, quandu [[Tariq ibn-Ziyad]], u capu [[Berbari|berbaru]], hè sbarcatu par a prima volta annantu à u Scogliu chì purtaria u so nomu. U bastimentu principali chì ferma hè a Torra di l'Umaghju, un bastimentu massicciu di mattona è di murtaiu assà duru, chì a so parti supiriori hà cuntinutu l'appartamenti è un bagnu moru. Un aspettu particulari di u Scogliu hè u so sistemu di passaghji suttarranii, cunnisciutu sottu à u nomu di " Gallarii ". Ultimati in u 1797, 'ssi gallarii si cumponini di un sistemu di curridori, di tronci è di passaghji, di una lunghezza tutali di guasgi 300 metri. Offrini una seria di visti unichi annantu à a [[cala di Ghjibilterra]], l'istmu, è a Spagna. == Turisimu == [[File:Portrait_of_a_father.jpg|250px|thumb|I maccacchi berbari di Ghjibilterra]] A forza parti di u Scogliu hè una riserva naturali pupulata da circa 250 [[maccacchi berbari]] - i soli scimii salvatichi in Auropa. 'Ssi maccacchi, è ancu una reta labirintica di tuneddi, attirani bon parechji turisti annantu à u Scogliu ogni annu. 'Ssi scimii sò prutetti da un dicretu di u guvarnadori di Ghjibilterra, da una parti par via di a so scarsità, è da l'altra parti à causa di una lighjenda chì afferma chì a prisenza di i Britannichi à Ghjibilterra hè liata à quidda di i scimii annantu à u Scogliu. == In a cultura == U prulogu di u filmu ''[[Tumbà ùn hè micca ghjucà]]'' a seria [[James Bond]] (incù [[Timothy Dalton]] in u rollu eponimu) si svoglii annantu à u Scogliu di Ghjibilterra. == Noti == <references/> == Da veda dinò== * u [[Strittonu di Ghjibilterra]] [[Categoria:Munulitu naturali]] [[Categoria:Vetta di u Regnu Unitu]] [[Categoria:Giugrafia di Ghjibilterra]] [[Categoria:Linia di spartimentu di l'acqui trà mari Terraniu è uceanu Atlanticu]] kdrmyapw0hp17wf4nzyzfcfgx1qbvj5 Malumore 0 20255 358904 358716 2018-03-18T20:38:09Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''Malumore''' hè una puesia di [[Antone Bonifacio]] (1866-1933). Hè stata publicata in [[L'Annu Corsu]] in u 1927 è ristampata in a racolta di puesie [[Frutti d'imbernu]]. ==Malumore== :Chi piacè di vive solu :Persu in questa gran cità :O ancu megliu à u Granaghjolu :S'è putessi stà culà :Duve ci hè trè case è un fornu :È la pace notte è ghjornu ! :Soga so un caratteracciu :Ch'ùn m'incontru cun nisunu ; :Ma à me pare stu mundacciu :Gattivone ed impurtunu ; :L'omi, è certu, stimu pocu, :So da teme più ch'è u focu... :Per esempiu in 'ssa Bastia :Un ci hè mezu di campà ; :Or c'impera a jelusia :Un ci caghja più buntà ; :È li pregu — state à sente — :Chì li ghjunga un accidente :Fattu n'aghju la sperienza :Amicacci ùn ci n'è più ; :Di franchezza ognunu hè senza :E bandita è la virtù ; :L'interessu o a vanità :Chi ti cerca stà à guidà. :Si' adrittura sbajucatu ? :Un circà amici o parenti ; :E se d'oru si' fasciatu :Ma di danne un la ti senti :Pe u cumunu si' un incrocchju :Chi si spucchja lu pidocchju. :Si' tu imbece generosu ? :Sempre è pocu ciò chi dai ; :Ghj'è ch' un trovi più riposu, :O ladrò, che tu lu fai : :Cusì rendi a sucietà :Qualcusella chi li va... :Se ti ficchi ind'i salotti :Ciaschedun ti face festa ; :Tù la fumi à i ghjuvanotti : :Oh ! guardate chì gran testa ! :Ma allor' quandu ti ne vai :Si' un sumeru pien di guai... :S'è tù scrivi ind'i ghjurnali :Che sia prosa, che sia rima, :Si' vindutu à i capurali :È ti perdi onore è stima ; :È ùn pinsà d'avè talentu : :I to' scritti sò un spaventu ! :Sorti solu ? Duve va :U sgiò Tiziu stamatina ? :Di sicuru và à truvà :Qualchì donna à la marina : :L'altra notte — ci hanu dettu — :L'hanu vistu à lu Puntettu... :Hai pigliatu a moglie ricca ? :Sò i danari una gran cosa ; :Ma distinta ella ùn n'hè micca :Anzi hè vechja è rughjinosa ; :È si dice ch'è u so' oru :Tù lu sciuppi ch'è un dicoru ! :Hè fors' ella onesta è bona ? :È garbata è assai gentile ? :Ti la fanu civittona, :Senza core, anima vile ; :È si' spessu un omu leccu :Più curnutu ch'è lu beccu. :Riesci in tuttu ciò chì fai :Senza nulla di traversu ? :Ghjè perchè cuscenza ùn n'hai :È di scrupuli si' schersu : :In 'ssu modu ognunu avria .. :È danari è signuria... :I to' affari vanu male ? :Hè ch'ùn sai ben guvirnà ; :Anzi si' un gran bernacale :Ch'ùn sà mancu più cuntà : :Caru amicu, vali pocu :Pè 'sse lingue, ohimè ! di focu... :Chi piacè di vive solu :Persu in questa gran cità :O ancu megliu à u Granaghjolu :S'è putessi stà culà, :Duve c'è trè case è un fornu :È la pace notte è ghjornu. ==Bibliugrafia== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] 084l98xy0ji4oz5z48blj8fapvc2x4m Muresca 0 20257 358718 358717 2018-02-22T13:39:13Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki A '''muresca''' (o moresca) ghjè un'antica danza corsa di urighjine araba di carattere gruttescu in ritimu binariu o ternariu. Esiste principalmente ind'i ruhjoni d'a Castagniccia, l'Ellerata, u Fiumorbu, u Curtinese e l'Alta Rocca. L'urighjini di questa danza sarìa ligata à e cruciate in quantu simulìa a lutta trà cristiani è mori. Infine altri studiosi ritenenu chì averìa urighjini assai più antiche è sarìa ligata à rituali cuntadini arcaichi, cumu prupiziazione di u bonu raccoltu rapprisintata da a lutta contru à i spiriti maligni. A muresca hè una di e danze da l'urighjini assai antiche chì esistenu ancu oghje ind'a forma di danza tradiziunale di alcuni rughjoni taliani: celebri, ad esempiu, hè a muresca di Contigliano, paese di a Sabina. cxhaurg3ahtkp2xosv48qcgch6k8eou De Gentile 0 20258 358727 358726 2018-02-22T14:22:53Z Gcapadovani 11182 /* Primu ramu : Genuva è Capicorsu */ wikitext text/x-wiki '''De Gentile''' hè a casata d'una dinastia corsa chì si stende da u [[Capicorsu]] à a [[Cinarca]]. == Primu ramu : [[Genuva]] è [[Capicorsu]] == *Avogari de Gentile, famiglia di sgiò di [[Genuva]], stabiliti à [[Canari]] è [[Brandu]] ([[Capicorsu]]). == Sicondu ramu : [[Capicorsu]], [[Cinarca]] è [[Aiacciu]] == *Gentile (de) ([[Aiacciu]]), u 22 di ghjungnu 1787. *Gentile (de) ([[Nonza]]), u 27 di marzu 1776. ([[Capicorsu]]) *Gentile (de) ([[Ruglianu]]), u 28 di marzu 1774. ([[Capicorsu]]) *Gentile ([[Calcatoghju]]), u 16 di dicembre 1774. ([[Cinarca]]) 6c8u61u30bp6fso2hgq7bonpr9p0ia5 Culonne d'Erculu 0 20263 358788 358787 2018-02-25T15:56:35Z 86.219.88.14 wikitext text/x-wiki [[File:De_Zuilen_van_Hercules_Gibraltar_en_Ceuta.jpg|thumb|250px|A culonna d'Erculu europea: u Scogliu di Gibilterra]] E '''Culonne d'Erculu ''' hè u nome datu, in [[Antichità classica]], à e muntagne chì cuttighjavanu u [[strittone di Gibilterra]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Si tratta di u [[scogliu di Gibilterra]] (''Calpe'' in latinu) à u nordu, annantu à a sponda [[Europa|europea]], è di u monte Abile (''Mons Abila''), oghje [[djebel Musa]], annantu à a sponda maruccana. Per i Rumani, simbulizavanu a fruntiera trà u mondu civilizatu ([[Mare nostrum]]) è un aldilà oceanicu scunnisciutu è priculosu. [[File:Tarifa,_Estrecho_de_Gibraltar._Strait_of_Gibraltar.jpg|thumb|250px|U Djebel Musa, a culonna d'Erculu africana]] E Culonne anu ricevutu u so nome di unu di i dodici [[travagli d'Erculu]] è più particularmente quellu mentre u quale ellu duvite ricuperà i boii di [[Gerione]], mostru à corpu triplice chì stava in " l'estremu Occidente "<ref>Bruno d'Agostino, "U sperimentu culoniale in l'imaginariu miticu di i Grechi ", in G.P. Carratelli (dir.), ''I Grechi in Occident'', Bompiani, Milanu, 1996, p. 209-214.</ref> per turnà li à [[Euristea]] chì li offrì à [[Era]] in [[sacrifiziu]]. Fora di a rialità geugrafica minziunata da l'autori anziani, a lucalisazione di e culonne d'Erculu rileva dinù di u [[mitu]]. Ponu esse state situate sient'è differente [[tradizione]], à spessu esoteriche, in differenti lochi sient'è i miti currispundenti. == Storia == [[File:Straße von gibraltar.JPG|thumb|250px|E duie Culonne d'Erculu : djebel Musa è scogliu di Gibilterra, appariscenu à a dritta è à a manca di 'ssa fotografia.]] Siont'è a mitulugia greca aduttata da l'[[Etruschi]] è i Rumani, quandu Erculu duvite effittuà i so dodici travagli, unu di elli, u dicesimu, era di circà i vaccini di Gerione di l'estremu occidente (u Maroccu attuale) è purtà li à [[Euristea]]. Quessa hà marcata u prulungamentu ver' di u punente di i so viaghji. Un passaghju persu di [[Pindaru]] citatu da [[Strabone]] era u prima riferimentu di tracciabulità in 'ssu cuntestu : " i pilastri chì Pindaru chjama e " porte di Gades " quandu ellu afferma chì sò e limite e più alluntanate aghjunte da Erculu "<ref>Strabone, 3.5.5 ; u passaghju di Pindaru sembra persu.</ref>. Per altru, l'assimilazione, dapoi [[Erodutu]], trà Erculu è u diu feniciu [[Melqart]] lascia pinsà chì e culonne sò vicinu à Gades / Gadeira (attuale Cádiz), in particulare U fattu chì Melqart avia à Gades un tempiu impurtante. [[File:Instauratio_Magna.jpg|thumb|left|150px|A pagine di titulu di l'Instauratio Magna di Francis Bacon, 1620.]] Siont'è u racontu di u ''[[Timeu (Platonu)|Timeu]]'' di [[Platone]], u riame persu d'[[Atlantide]] era situatu aldilà di e culonne d'Erculu, piazzendu lu in u campu di u scunnisciutu. Sient'è una tradizione di a Rinascita, i pilastri purtavanu l'avvirtimentu ''Nec plus ultra''<ref>''Niente più oltre'' vene à dì, più niente aldilà "</ref>, sirvendu d'avvirtimentu à i marinari è navigatori di ùn andà micca aldilà. Siont'è e surghjente rumane, mentre si rendia à l'[[ortu di l'Esperide]], Erculu duvia attravirsà a muntagna chì era in tempi di una volta l'Atlas. Invece di appichjà si a grande muntagna, Erculu avaria usatu a so forza soprumana per fà ci si un passaghju. Fù cusì ch'ellu culligò u mare Terraniu à l'oceanu Atlanticu è furmò u strittone di Gibilterra. Una parte di a muntagna spaffata hè Gibilterra è l'altra hè Djebel Musa. 'Sse duie muntagne pigliate inseme sò dipoi tandu state cunnisciute cum'è e " Culonne d'Erculu ", ma altri elementi naturali sò stati assuciati à 'ssu nome. Diodoru di Sicilia cita un'antra virsione siont'è a quale, invece di sciappà u monte per crià u strittone di Gibilterra, Erculu avaria à l'incuntrariu ristrittitu un strittone esistente per impidisce i mostri di l'oceanu Atlanticu di entre in u mare Terraniu. == Evuluzione di u nome == Nanzu u termine geugraficu di " Culonne d'Erculu " chì s'impone à u VIu seculu, parechji nomi eranu imprudati. Siont'è [[Claude Élien|Élien]], e culonne d'Erculu purtonu prima, sicondu [[Aristotele]], u nome di [[Briareu]], u gigante à i centu bracci chì, dighjà siont'è [[Esiodu]], assistì [[Zeus]] in a so lotta contru à i [[Titanu (mitulugia)|Titani]]. I Grechi impiigavanu quellu di " Culonne d'Atlas " chì avianu di più una funzione cosmugonica<ref>C. Jourdain-Annequin, " Erculu in Occident. Mitu è storia ", in ''Dialugu di Storia anziana'', numeru 8, 1982, p. 266.</ref>. Nanzu a cunquista musulmana, u scogliu di Gibilterra era chjamatu " Monte Calpe ". U nome di " Gibilterra " ùn apparisce ch'è à parte si da [[711]]. Vene da l'arabu ''Jebel Tariq'', a muntagna di [[Tariq ibn Ziyad|Tariq]], nome di u prima cunquistadore musulmanu avendu messu pede annantu à u scogliu à u principiu di a [[cunquista musulmana di a penisula Iberica]]. == Usu mudernu == [[File:The Pillars of Hercules.jpg|thumb|250px|E Culonne d'Erculu, munimentu in Gibilterra.]] E Culonne d'Erculu sò u [[Puntellu (araldicu/araldica)|puntellu]] di a stemma di a Spagna. Sò aduprati per a prima volta in a stemma di u rè Carlu Ia di Spagna, dinù [[imperatore di i Rumani]] cum'è [[Carlu Quint|Carulu V]]. Portanu u so mottu persunale ''[[Plus ultra]]'', significhendu chì e culonne eranu una porta. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Storia di Gibilterra]] * [[Strittone di Gibilterra]] [[Categoria:Geugrafia di a Grecia antica]] [[Categoria:Geugrafia di Gibilterra]] [[Categoria:Storia di u bacinu mediterraniu]] [[Categoria:Culonna]] 1frxjdqm0fyipo5fjl9pnhiw28yh0wq E Notte di u Pianò d’Erbalonga 0 20265 358796 358793 2018-02-26T15:14:44Z JJop 13566 /* Intèrpreti */ wikitext text/x-wiki '''E Notte di u Pianò d’Erbalonga''', creatu in u 2012 per iniziativa di Patriziu Moracchini, hè un festivale internaziunale di pianò chì si svolghje, ogni statina, in [[Capicorsu]]. Stu festivale s’impreme di fà vene pianisti di livellu internaziunale in [[Corsica]]. S’hè imprimuratu, dinù, di presentà artisti di a nova generazione muntante<ref>http://www.corsematin.com/article/bastia/les-nuits-du-piano-derbalunga-vivement-la-cinquieme-edition.1885734.html</ref>. [[File:Concert Nuits du Piano d'Erbalunga.jpg|miniatura|E Notte di u Pianò d’Erbalonga - 2014]] == Intèrpreti == Dipoi a so creazione, u festivale hà accoltu pianisti cum’è Andreï Gavrilov, Andreï Korobeinikov, Iddo Bar Shaï, Plamena Mangova, Guigla Katsarava, Ilya Rachkovsky, Rémi Geniet, Vardan Mamikonian, Shani Diluka, Edna Stern, Victoria Kogan, Claire Désert, Kotaro Fukuma, Sofja Gülbadamova, Sergio Tiempo, Momo Kodama, Claire Huangci, Adam Laloum, David Kadouch, Louis Schwizgebel, Roger Muraro. In mùsica di càmera, Philippe Bianconi, è Tedi Papavrami, è dinù, u terzettu “Les Esprits” cumpostu da Mi-Sa-Yang, Adam Laloum è Victor Julien-Laferrière. == Lochi di i cuncerti == I cuncerti si svòlghjenu à l’aria aperta ind’è l’embiu di un teatru verde, chjassu di u Cunventu, in a cumuna d’Erbalonga, à ottu chilòmetri da [[Bastia]]. U teatru conta {{formatnum:1400}} posti à pusà. Ci hè un bellìssimu ribombu acùsticu<ref>http://www.corsematin.com/article/ajaccio/erbalunga-ledition-2013-des-nuits-du-piano-encore-plus-belle.737673.html</ref>. == Frequentazione == In trè anni, u festivale si hè sviluppatu per raghjunghje un livellu di primura ind’è a prugramazione corsa grazie à un successu di stima è à u pùbblicu<ref>''L'Express'', lugliu 2015</ref>, corsu per l’ottanta per centu. Durante a stagione 2014, u festivale hè crisciutu di più di u cinquanta per centu in nùmaru d’uditori<ref>http://www.corsematin.com/article/brando/nuits-du-piano-derbalunga-un-festival-fait-pour-durer.1482270.html</ref>. Appughjèndusi nant’à una prugressione nutèvule di a frequentazione dipoi u 2015, finora, u festivale s’appronta à lancià a settèsima edizione. == Prugettu generale “E notte di u Pianò” == L’andamentu artìsticu di E Notte di u Pianò prusegue per mezu di un festivale novu, “ E notte di u Pianò – Parigi” chì vene à diffusà è mette in valore u prugettu d’Erbalonga. “E Notte di u Pianò – Parigi” sò nate in u 2014 è presèntanu, in associu cù a Scola Nurmale di Mùsica di Parigi, giòvani pianisti esciuti da i gradi più alti di a Scola. Stu prugettu cumplementare pariginu hà dinù per ambizione di presentà dipoi st’annu u Premiu Cortot chì ricumpensa da u 2014 u vincitore primu numinatu à l’unanimità di u Diplomu Superiore di Cuncertistu di pianò di a Scola<ref>http://www.ecolenormalecortot.com/actualite/prix-cortot-2016/</ref>. Durante l’annu 2016, “E Notte di u Pianò – Parigi” hanu realizatu un primu dischettu cù u cuncorsu di u pianistu, Ilya Rashkovsky. Arregistratu in [[Corsica]] ind’è u magnìficu uditoriu di [[Pigna]], in [[Balagna]], stu discu hè cunsacratu à Schumann è Chopin<ref>http://www.corsematin.com/article/article/le-piano-celebre-les-noces-entre-erbalunga-et-pigna</ref>. == Liami == * [http://www.lesnuitsdupianoerbalunga.fr/fr/ Situ Web “E Notte di u Pianò d’Erbalonga”] * [http://paris.lesnuitsdupiano.fr Situ Web “E Notte di u Pianò – Parigi”] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francesu. == Note == [[Categoria:Corsica]] rjkzjm0yd2jku1o5jl69t222xda4qbq Padovani 0 20266 360416 360203 2018-11-04T11:15:13Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki A famiglia '''Padovani''' (Paduani in lingua corsa) hè una famiglia corsa urighjinaria d'a cità di Paduva ind'u [[Venetu]]. [[File:Casata Padovani.jpg|thumb|Casata Padovani]] Sò [[ebrei]] chì anu migratu in [[Corsica]] per fughje l'esterminazione. === Ashkenaziti di Paduva === Tra l'annu 1590 è l'annnu 1684, l'[[ebrei]] ashkenaziti di Paduva in u [[Venetu]] sò ubbligati di vive in un ghetto dapoi 1516. Issu periodu fù pienu di viulenze contru à a cummunità ebrea. Una grande parte decide dopu issi disastrosi avvenimenti di emigrà in [[Corsica]]. L'abitanti i chjamavanu i Padovani, Issa casata ghjè assai sparsu oghje in l'isula. ===Famiglia Alpron=== A casata Alpron deriva da [[Heilbronn]], città di [[Germania]]. Durante u XVIu seculu, assai famiglie anu cumpratu e so casate ereditarie una volta arrivati in [[Italia]]. Tanti [[Ebrei di Corsica|Ashkenaziti]] anu finitu pè fassi chjamà cù i nomi di e cità taliane induve risidìanu. Pè evità a persecuzione di l'[[Ebrei di Corsica|ebrei]], a casata Alpron divenne Padovano. ogmu7px3z1vpd4z9cl5mgupv7ure6a7 Dialettu bunifazincu 0 20267 358808 358807 2018-03-02T02:52:20Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki {{U|pagina=Dialetto ligure coloniale|verso=a|argomento=linguistica|data=agosto 2013|commento=[[Wikipedia:Pagine da cancellare/Dialetto bonifacino]]}} {{lingua|nome=Bunifazincu|nomenativo=''Bunifazzinu'' |colore=#FD9191 |stati= {{FRA}} |regione= {{bandiera|FR-H|dim=30}} [[Corsica]] ([[Bonifacio (Francia)|Bonifacio]]) |persone= ~100 parlanti<br />~800 lo capiscono |fam1=Lingue indoeuropee |fam2=Lingue italiche |fam3=Lingue romanze |fam4=Lingue italo-occidentali |fam5=Lingue occidentali |fam6=Lingue galloiberiche |fam7=Lingue galloromanze |fam8=Gallo-italico |fam10=lingua ligure |fam11=Dialetto ligure coloniale |fam12='''''Dialetto bonifacino''''' |nazione= non riconosciuto |agenzia= |iso3=lingue romanze||sil=LIJ |estratto= |codice=lij}} U '''bunifazincu''' (in [[lingua ligure|ligure]] ''bonifassin'') hè una variante [[Corsica|còrsa]] di a [[lingua ligure|ligure]] di a Riviera di Ponente. == Diffusione di u bunifazincu == U bunifazincu finu à metà Ottucentu era parlatu praticamente da tutta a populazione di [[Bunifaziu]], mentre oghji hè parlatu da una ristrettissima minurenza cumpresa trà 600 è 800 persone sui circa 2.700 abitanti di u paese. Ùn hà alcuu riccuniscimentu ufficiale, ma l'assuciazione bunifazinca ''Di ghi di scé'' (Di li di sì) cerca di mantene ne l'usu vivu à l'internu di u paese. L'altri abitanti di u paese parlanu a [[lingua corsa]] ind'a so variante meridiunale è a [[lingua francese]]. == Storia di u ligure à Bunifaziu == À partesi da u 1195 è, specialmente, dopu a battaglia di a Meloria, di u 1284, in cui scunfisse a rivale [[Pisa]], a [[Reppublica di Genuva]] insediò a Bunifaziu coloni di a Riviera di Ponente, soprattuttu di a zona di [[Savona]]. Nonostante diverse occupazioni o tentativi di occupazione, i dialettu venne cunservatu. Dopu u passaghju di a [[Corsica]] à a [[Francia]] in 1768, per quasi un seculu, finu à u 1860, e lingue più parlate in a cittadina funu u dialettu [[ligure]] bunifazincu è u [[talianu]]; dopu u 1860 cuminciò un lentu decadimentu di a lingua, cù l'usu sempre maggiore di a [[lingua corsa]] è, soprattuttu in l'ultimi cinquant'anni, di u [[francese]]. U bunifazincu hà mantinutu di l'arcaicismi ed è inoltre statu influenzatu moltu da u corsu è, in l'ultimi anni, ancu da u [[francese]] (ad esempiu ''greva'' chì deriva da u francese ''grève''). == Esempi == {| class="wikitable" ! Talianu || '''Ligure bunifazincu''' || Corsu || Ghjenuvese |-- |amico ||'''amigu'''||amicu || amîgo |-- |fuoco ||'''fiougu'''||focu || fêugo |-- |capelli ||'''cavelli'''||capelli || cavélli |-- |gola ||'''gura'''||gola || gôa |-- |candela ||'''candera'''||candella || candéia |-- |moneta ||'''munèa'''||muneta || monæa |-- |seta ||'''sèia'''||seta || séia |-- |avuto ||'''avüu'''||avutu || avûo |-- |stato ||'''stau'''||statu || stæto |-- |andato ||'''andau'''||andatu || anæto |-- |amato ||'''amau'''||amatu || amòu |-- |fatto||'''fau'''||fatu || fæto |-- |piano||'''cian'''||piannu || ciàn |-- |piuma||'''ciüma'''||piuma || ciùmma |-- |più||'''ciü'''||piu || ciù |-- |piantare||'''ciantâ'''|| piantà || ciantâ |-- |piombo||'''ciungiu'''||piombu || ciungiu |-- |fiamma||'''sciama'''||fiamma || sciàmma |} ==Note== <references/> ==Bibliografia== *J.P. Dalbera, ''À propos du dialecte bonifacien et de sa position dans l'aire linguistique ligurienne'', in «Études Corses», 15, 1987, fasc. 29, pp.&nbsp;89–114 *[[Fiorenzo Toso|F. Toso]], ''[http://www.filologiasarda.eu/files/documenti/pubblicazioni_pdf/bss1/05toso.pdf Aspetti del bonifacino in diacronia]'', in «Bollettino di Studi Sardi», 1, 2008, pp.&nbsp;147–177, ora in Id., Linguistica di aree laterali ed estreme, cit., pp.&nbsp;37–63 *{{cita web|http://gcompa.free.fr/site_b_dialecte/b_grammaire.html|Elements de Grammaire de dialecte bonifacien|lingua=fr}} ==Voci correlate== * [[Bunifaziu]] * [[Lingua ligure]] * [[Lingua corsa]] * [[Dialettu aghjaccinu]] aaz8w7ks1gboinzt5m98avieaqczk3c Madonna 0 20268 358906 358812 2018-03-18T20:38:36Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''Madonna''', nomu cumpletu '''Madonna Louise Veronica Ciccone''' (Bay City, 16 d'aostu 1958), ghjè una cantautrice, ballerina, attrice, regista, sceneggiatrice, stilista, produttrice discugrafica è cinematografica statunitense. Diva celebre in tuttu u mondu sinu da i primi anni ottanta, capace di attirà l'attenzione è e critiche di pubblicu è stampa cù i so cumportamenti ritenuti trasgressivi, nun chì par i so videoclip iconichi, Madonna ghjè difinita The Queen of Pop (a "Regina di u Pop"). Sicondu u Guinness di i primati ghjè l'artista femminile da e maggiori vendite di a storia di a musica, cù à l'attivu 350 millioni di dischi in tuttu u mondu, di cui 95 millioni in i soli Stati Uniti d'America, u chì a rende a quarta artista cù maggiori vendite in assulutu. Ghjè inoltre l'artista ad avè piazzatu più DVD musicali à a prima pusizione di a Billboard Albums Chart in l'USA, cù nove tituli finu à u Sticky & Sweet Tour di u 2010, chì ghjè u tour di maggior successu di un'artista donna (quintu in totale), nun chì quellu di maggior successu in u rapportu intruiti/date, cù un incassu di oltre 400 millioni di dullari in 85 tappe. In a so carriera hà vintu numarosi premi, trà cui 50 Billboard Music Awards, 7 Grammy Awards è in campu cinematograficu hà vintu u Golden Globe per a migliore attrice in un film cummedia o musicale per Evita è per a migliore canzone urighjinale per Masterpiece, tratta da u filmu da ella direttu W.E. - Edward e Wallis. saq544q89lhjrjl9bh5q25h3ie5i0k9 Laetitia Casta 0 20269 358907 358813 2018-03-18T20:39:09Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''Lætitia Maria Laura Casta''' (Pont-Audemer, 11 maghju 1978) ghjè una top model è attrice corsa. A matre di Laetitia, Line Blin, ghjè di a Nurmandia; u patre, Dumenicu Casta, pruvene da [[Lumiu]] in [[Corsica]]. Laetitia hà un fratellu maggiore, Jean-Baptiste, è una surella minore, Marie-Ange. mhqw4c078899t5cw1ke237imn4cg8xd Carla Bruni 0 20270 358908 358814 2018-03-18T20:40:08Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''Carla Gilberta Bruni Tedeschi''', cunnisciuta cumu '''Carla Bruni''', nomu chì cuntinua à utilizà pè a carriera artistica, o Carla Bruni-Sarkozy, chì utiliza à seguitu di u matrimoniu cù Nicolas Sarkozy, (Turinu, 23 dicembre 1967), ghjè un'ex mudella, cantautrice, attrice, ghjà Prima donna di Francia, taliana naturalizata francese. Ghjè a terza moglie di l'ex presidente di a Reppubblica francese Nicolas Sarkozy, da u quale hà avutu una figlia, Giulia, u 19 ottobre 2011. Sicondu a rivista Forbes ghjè stata in 2010 à u 35º postu in a lista di e donne più putenti di u mondu. 63wjr9lx4g4prpfhi6lgk46scgpgvam Valeria Bruni Tedeschi 0 20271 358903 358815 2018-03-18T20:37:30Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''Valeria Bruni Tedeschi''' (Turinu, 16 nuvembre 1964) ghjè un'attrice, regista, sceneggiatrice è montatrice taliana naturalizata francese, surella di [[Carla Bruni]] e cugina di sicondu gradu di a ballerina è attrice Alessandra Martines. Durante a so carriera in Italia hà vintu quattru David di Donatello per a migliore attrice prutagonista per ''La seconda volta'' (1996), per ''La parola amore esiste'' (1998), per ''Il capitale umano'' (2014) è per ''La pazza gioia'' (2017). In Francia hà vintu Premio César per a migliore prumessa femminile per ''Le persone normali non hanno niente di eccezionale'' (1994). Hà ricivuto inoltre trè candidature cumu migliore attrice à l'European Film Awards: per ''CinquePerDue - Frammenti di vita amorosa'' di François Ozon, ''Il capitale umano'' è ''La pazza gioia'' di Paolo Virzì. U so esordiu à a regia ''È più facile per un cammello...'' hà ricivutu premi à u Tribeca Film Festival è u premiu Louis-Delluc, ricivendu candidature à i César è à i Nastri d'argentu. m9ioahfxqepepjim4p2qgkqhnibk71h Darren Aronofsky 0 20272 358909 358816 2018-03-18T20:40:19Z Holder 1485 wikitext text/x-wiki '''Darren Aronofsky''' (New York, 12 ferraghju 1969) ghjè un regista, sceneggiatore è produttore cinematograficu statunitense. Celebre per avè direttu filmu di grande successu, i più noti sò ''Requiem for a Dream'', ''The Wrestler'' è ''Black Swan''. In 2008 vince u Leone d'oru à u miglior filmu à a Mostra internaziunale d'arte cinematografica di [[Venezia]] per ''The Wrestler''. In 2011 riceve a candidatura à l'Oscar à u miglior regista per ''Black Swan''. In 2014 dirige Russell Crowe in ''Noah''. 3bm0vqm75b2ip6p5fwu0awtp6swnz0k U Zitellu selvaticu di Vivariu (lighjenda) 0 20273 358819 358818 2018-03-02T04:02:21Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki Si conta chì ammunestatu da i so genitori, un zitellu di [[Vivariu]] avìa fughjitu ind'e prufundità di a furesta di Vizzavona. U zitellu averìa passatu vint'anni ind'u so paradisu è perde cuntatti cù l'umanità, scurdendusi ancu di u linguaghju. Ma un ghjornu, un pastore scopre tracci umani grazia à u so ghjacaru, una cacciamossa ghjè urganizata pà ritruvà l'essere ind'i paragi. I cacciadori scoprenu abiticuli. Circhendu, sculunnanu un omu barbutu, capillutu ind'e borghe di u Vechju. Pare sberbaticatu, prontu à tutte l'uccasioni pà fughje à u caneghju, face un saltu di almenu trè metri pà passà da l'altra parte. Dapò issu mumentu, stu locu ghjè chjamatu "u saltu d'u salvaticu". si25apx0m53if2d2so4m731b6gjkedo I Lagramanti (lighjenda) 0 20274 358820 2018-03-02T04:04:42Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:I Lagramanti (lighjenda corsa).jpg|miniatura|I Lagramanti (lighjenda corsa)]] Durante e notte nibbiose, i lagramanti, spiriti di a nebbia, campanu accantu à corsi di fiumi. I... wikitext text/x-wiki [[File:I Lagramanti (lighjenda corsa).jpg|miniatura|I Lagramanti (lighjenda corsa)]] Durante e notte nibbiose, i lagramanti, spiriti di a nebbia, campanu accantu à corsi di fiumi. I so lagni terrificanti attreanu i passanti versu acque tetre, induv'elli spariscenu per sempre. mxtr3daw72ipny0xohbi4hqwafybt2i A Squadra d'Arozza (lighjenda) 0 20275 358821 2018-03-02T04:06:44Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:A Squadra d'Arozza (lighjenda).jpg|miniatura|A Squadra d'Arozza (lighjenda)]] Anime in pena, spiriti di a nebbia chì piglianu passanti persi pà i chjassi deserti, a squadra... wikitext text/x-wiki [[File:A Squadra d'Arozza (lighjenda).jpg|miniatura|A Squadra d'Arozza (lighjenda)]] Anime in pena, spiriti di a nebbia chì piglianu passanti persi pà i chjassi deserti, a squadra d'Arozza ghjè una prucissiò induve pinitenti accumpagnanu una bara. Maloria à quellu chì scuntra a squadea d'Arozza, si truverà allora pigliatu ind'a prucissiò di a so morte. t7ckhrjmhp657r4ucqimyfgvqvlrdjv Culsu (lighjenda) 0 20276 358822 2018-03-02T04:08:38Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:Culsu (lighjenda).jpg|miniatura|Culsu (lighjenda)]] Ind'a mitulugia corso-etrusca, Culsu ghjè una furia chì vigila nantu à a porta d'intrata di l'oltretomba. wikitext text/x-wiki [[File:Culsu (lighjenda).jpg|miniatura|Culsu (lighjenda)]] Ind'a mitulugia corso-etrusca, Culsu ghjè una furia chì vigila nantu à a porta d'intrata di l'oltretomba. e0psrzzj2on9hj3pv89vksi0iesltpf Apanu (lighjenda) 0 20277 358823 2018-03-02T04:10:01Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:Apanu (lighjenda).jpg|miniatura|Apanu (lighjenda)]] Apanu ghjè una divinità corso-etrusca di l'amore è di l'oltretomba. A parulla "alpan" ind'a mistiriosa lingua etrusca vo... wikitext text/x-wiki [[File:Apanu (lighjenda).jpg|miniatura|Apanu (lighjenda)]] Apanu ghjè una divinità corso-etrusca di l'amore è di l'oltretomba. A parulla "alpan" ind'a mistiriosa lingua etrusca vole dì "donu". cj68adb48kspbdt0u1rrr0wjanljiab U Furfuru (lighjenda) 0 20278 358824 2018-03-02T04:11:28Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:U Furfuru (lighjenda).jpg|miniatura|U Furfuru (lighjenda)]] Criatura di e muntagne, si trasfurma in omu o donna à volte per abbutinà per viziu à a brava ghjente, si ricunno... wikitext text/x-wiki [[File:U Furfuru (lighjenda).jpg|miniatura|U Furfuru (lighjenda)]] Criatura di e muntagne, si trasfurma in omu o donna à volte per abbutinà per viziu à a brava ghjente, si ricunnosce cù una voce roga è i so pedi sbrusgiulenti. Pò pruvucà fulmini, tonu, ventu, timpeste è l'amore trà un'omu è una donna. dikusy0yh1bilv54u36kiz91cu8w3ce U Fullettu (lighjenda) 0 20279 358825 2018-03-02T04:13:02Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:U Fullettu (lighjenda).jpg|miniatura|U Fullettu (lighjenda)]] Quandu u ventu soffia, ci vole à chjude e porte è e finestre di e case, altrimenti u Fullettu intrerà ind'a ca... wikitext text/x-wiki [[File:U Fullettu (lighjenda).jpg|miniatura|U Fullettu (lighjenda)]] Quandu u ventu soffia, ci vole à chjude e porte è e finestre di e case, altrimenti u Fullettu intrerà ind'a casa, ghjè un chjucu spiritu chì ghjucherà à disurdinà i vostri affari, buzarerà l'apparechji è intrerà ind'i vostri sonnii pà scuncertà vi. iok5nankk5jqxpra7ulwnv2xy1p72hc U Scultone (lighjenda) 0 20280 358826 2018-03-02T04:14:30Z Gcapadovani 11182 Pagina nova: [[File:U Scultone (lighjenda).jpg|miniatura|U Scultone (lighjenda)]] U Scultone ghjè un animale rettiliforme simile à un dracone chì uccidìa omi è animali, vivìa trà l'arbusti... wikitext text/x-wiki [[File:U Scultone (lighjenda).jpg|miniatura|U Scultone (lighjenda)]] U Scultone ghjè un animale rettiliforme simile à un dracone chì uccidìa omi è animali, vivìa trà l'arbusti è era immortale. U sguardu di u Scultone avìa u pudè di uccide. edmuee6o4v4bvolcgrs51qxnvf7474q Auckland Grammar School 0 20282 358853 358833 2018-03-08T17:38:45Z 92.133.214.21 u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki [[File:Auckland Boy's Grammar School.jpg|thumb|upright=1.2|Auckland Grammar School]] '''Auckland Grammar School''' hè una scola americana in [[Auckland]], [[Nova Zilanda]]. [[Categoria:Nova Zilanda]] sudv5whszk711ww3db9jmjq9j977pgh Categoria:Nova Zilanda 14 20283 358835 358834 2018-03-04T12:56:03Z Per Angusta 11053 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Uceania]] hnk076ki1zg3jrxw2wbzfjsd1xadjbq Tempi 0 20285 360305 359037 2018-10-12T12:52:49Z Forteleone 14393 wikitext text/x-wiki '''Tempi''' hè una rivista culturali in lingua corsa criata di marzu 2018 da Marcu Antone Faure Colonna d'Istria è Ghjuvansantu Olivieri Battestini. Si pruponi di trattà di numarosi temi di a sucità muderna oghjinca (attualità corsa è internaziunali, giupulitica, cultura, storia, ecunumia, è cetara) è si cunsidareghja eredi di [[A Tramuntana]] di [[Santu Casanova]] è di [[A Cispra]] di [[Saveriu Paoli]] è [[Ghjacumu Santu Versini]]. Com'edda spiega l'intistatura di a rivista: :''In 1896 Santu Casanova hà avutu l’idea, per cumbatte l’influenza dannighjadore di u francese, di crià u primu ghjurnale in lingua corsa, senza francese è senza talianu, chì era allora a lingua scritta di a Corsica. Oghje, cù Tempi, cum’è eredi di A Tramuntana Santu Casanova è di A Cispra di Saveriu Paoli è Ghjacumusantu Versini, vulemu dà à i Corsi a pussibilità d’amparà, d’infurmà si cù nutizie di qualità, in lingua soia.'' I primi articuli cuncernani par indittu a riforma di u bascigliè, a cigalella è a furmicula, Emile Durkheim, u keynesianisimu. ==Liami== * [https://tempicorsica.com/ U situ di a rivista Tempi] * [https://tempicorsica.com/2018/01/31/tempi-chi-ghje/ Cap'articulu di prisintazioni di a rivista] [[Categoria:Rivista in lingua corsa]] 5c566pie2ecytga7rpv4zd1yvdrbj9h Categoria:Utilizatore he 14 20286 358863 2018-03-10T20:44:33Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u ebraico, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 4urq2ekfory3zwrw970l4gji5g5civs The Cranberries 0 20290 362276 362274 2019-06-06T12:22:29Z Jun Misugi 295 + cat wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''The Cranberries''' sò un gruppu di [[rock]] irlandese, furmatusi à [[Limerick]] in u 1989 è attivu fin'à oghje. I cumponenti uriginali eranu i frateddi ''Noel Hogan'' è ''Mike Hogan'', ''Niall Quinn'' (voce) è ''Fergal Patrick Lawler'' ([[batteria]]). Niall Quinn lassa u gruppu in u 1990 è si aghjunghje a cantanta ''[[Dolores O'Riordan]]''. U gennaru di i "The Cranberries" hè u rock alternativu è u ''dream pop''. == Albumi == * 1993 – ''Everybody Else Is Doing It, So Why Can't We?'' * 1994 – ''No Need to Argue'' * 1996 – ''To the Faithful Departed'' * 1999 – ''Bury the Hatchet'' * 2001 – ''Wake Up and Smell the Coffee'' * 2012 – ''Roses'' * 2017 – ''Something Else'' * 2019 – ''In the End'' [[Categoria:Gruppu di rock]] 89qn3naxz0dwexhy22kosdrxuicboxr Numidia 0 20293 358937 358936 2018-03-23T18:52:57Z 90.37.195.97 /* Storia */ wikitext text/x-wiki A '''Numidia''' (in berbaru : ''Inumiden'', [[202 av. G.-C.]] - [[40 av. G.-C.]], ) hè un anzianu riamu berbaru, situatu in ciò chì hè avà l'[[Algeria]] è una parti di a [[Tunisia]] è di a [[Libia]], à u [[Maghreb]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> I so fundatori sò i Numidi, un populu [[Berbari|berbaru]]. U riamu era cuttighjatu à punenti da u riamu di [[Mauretania]], à livanti da u tarritoriu di Cartaghjina po' l'[[Africa procunsulari]] rumana, à u nordu da u [[mari Tarraniu]] è à u sudu da u disertu di u [[Sahara]]. A Numidia avia par capitala [[Cirta]] (l'attuali cità di [[Custantina (Algeria)|Custantina]]). U cori di a Numidia si situaria dunqua in l'attuali [[Custantinesu]], una piana cuttighjata da l'[[Hodna]], a [[Piccula Kabilia]] è l'[[Aures]]. I tribù campavani par a maiò parti in nomadi pastori, ancu s'è l'agricultura fù praticata. I tribù berbari di l'estremu punenti di a Tunisia funi dinò cunsidarati com'è numidi. Eppuri i Numidi si distinguini da i [[Mori]], ragruppati in federazioni pupulendu u Punenti di l'Africa di u Nordu è di i [[Getuli]] in i cunfini saariani. A Numidia hà avutu parechji rè, l'''aguellid'', i più celibri essendu [[Massinissa]], [[Micipsa]], [[Ghjugurtha]], [[Ghjuba Ia]]. U riamu devi u so successu à l'azzioni di [[Massinissa]], è à l'allianza incù [[Roma antica|Roma]]. [[Berbari]] sedintarii o mezi [[Numadisimu|nomadi]], i [[Numidi]] erani scumpartuti in diffarenti [[Tribù (etnulugia)|tribù]]. I tribù di a parti uriintali di a Numidia purtavani u nomu di [[Massili]], è quiddi di a parti uccidentali quiddu di [[Massesili]] ; divisi puliticamenti in dui riami numidi, sarani unificati da [[Massinissa]] versu u 205 av. G.-C., ità d'oru di u riamu. A Numidia hè tandu pruspera, cumporta parechji cità è una civiltà uriginali. L'agricultura di a biada hè particularamenti sviluppata in u Custantinesu è u cummerciu mediterraniu in u Punenti di a Numidia. I [[Civiltà cartaghjinesa|Cartaghjinesi]] sò cumplittamenti spudistati di i piazzi litturali è di u Livanti di l' " Africa " è i campagni militareschi sò lanciati à livanti insin'à [[Tripulitana]]. Eppuri i liti di succissioni addibuliscini i Numidi, è pruvucheghjani l'intarventu di i Rumani. A [[guerra di Ghjugurtha]] marca u diclinu difinitivu di i Numidi, u riamu di Numidia hè riduttu à u so terzu da i Rumani. Quist'ultimi attribuiscini i dui terzi di u punenti à u rè [[Bocchus]] di Mauretania chì tradisci u so ghjennaru Ghjugurtha, rè di Numidia, à u benefiziu di i Rumani. Da u 105 av. G.-C. à u 46 av. G.-C. a Numidia hè cusì un riamu incù un tarritoriu riduttu. U sustegnu di [[Ghjuba Ia]] à l'avvirsarii di [[Ghjuliu Cesaru]] à u mumentu di a [[guerra civili di Cesaru|guerra civili]] li hè fatali. Ghjuba è l'avvirsarii di Cesaru sò disfatti è a Numidia hè annissata da Roma par divintà a pruvincia di [[Africa Nova]]. ==Etimulugia == L'etimulugia pruposta par Numidi hà à longu ripigliatu quidda stabilita in l'Antichità fendu dirivà ''nomadia'' (Νομαδια) da l'aghjittivu [[Grecu (lingua)|grecu]] ''nomados'' (νομαδος), veni à dì i [[nomadi]]. Di 'ssa falsa etimulugia nascì l'affirmazioni ligendaria chì i Numidi ùn erani ch'è Nomadi, una pupulazioni andarina senza agricultura, nè cità, nè leghji. [[Gabrieli Campi]] cunfuta 'ssa falsa etimulugia basata annantu à un ghjocu di paroli. Richjama, com'eddi a provani a parsistenza à l'ebbica rumana, di tribù purtendu dinò 'ssu nomu, è l'esistenza, in a [[Mauritania]] attuali, di a pupulazioni di i Nemadi. U nomu apparisci prima ind'è [[Polibu]] par indicà i populi è tarritorii à punenti di [[Cartaghjina]] inchjudendu tuttu u nordu di l'[[Algeria]] sin'à u fiumu di a [[Moulouya]], à circa 160 chilomitri à punenti d'[[Oranu]]. == Storia == [[File:MASSINISSA - MAA 23 - 87000716.jpg|thumb|250px|left|Pezza d'arghjentu incù un ritrattu di [[Massinissa]], fundatori di u riamu di Numidia, annantu à a testa, è un cavaddu annantu à l'arma.]] Nanzi a vinuta di i [[Civilisazioni cartaghjinesa|Cartaghjinesi]], u mondu berbaru era apartu à l'influenzi di i civilisazioni di u bacinu mediterraniu. L'urganisazioni di a sucità berbara hà pricidutu [[Cartaghjina]] di parechji seculi. A famiglia, u paesi, a tribù è a cunfederazioni appariscini com'è i strutturi di l'ordini suciali. L'''aguellid'' (rè), ani da u Vu seculu av. G.-C. emersu par piglià in mani u distinu di i grandi cunfederazioni berbari. A spuntera di grandi munarchii hè dinò un mezu di uppona si è di risista à Cartaghjina. Dui dinastii, quiddi di i [[Massili]] è di i [[Massesili]] emerghjini in Numidia, liati. Sò dinò rivali par unificà a Numidia sottu à una sola auturità. === Dui riami rivali === [[File:Mausolée des Rois numides dit le Medracen -2.JPG|right|thumb|250px|U [[Medracen]] à [[Batna]], mausuleu numidu di u IIIu seculu av. G.-C., prubabilamenti architittatu da i rè [[massesili]]. ]] Hè difficiuli à sapè à chì ebbica eddi si struttureghjani i riami. L'esistenza di u riamu massilu hè attistata à u IVu seculu av. G.-C.. A Numidia si scumparti trà : *un riamu massesilu, andendu da a Mulucha ([[Moulouya]]) à l'Ampsaga ([[Oued-el-Kebir]]), incù par capitala [[Siga]] (attuali [[Oulhaça El Gheraba]]) è dinò [[Cirta]], cità ribedda à a fruntiera di u so tarritoriu ; *un riamu massilu, à livanti di l'Ampsaga sin'à i tarritorii cartaghjinesi, incù par capitala [[Ippona|Hippo Regius]] (attuali [[Annaba]]). I fruntieri trà Massili è Massesili ani certamenti cambiatu. Cartaghjina cerca l'allianza di 'ssi rè par ricrutà i mercinarii è assicurà a sicurezza intornu à i so fondachi custieri, ma i rè numidi ùn si svelani micca essa i capi vassalli scuntati è ani da ghjucà annantu à a rivalità trà Roma è Cartaghjina par assicurà i so pusizioni. Di 'ss'ebbica ni risorti chì i Massesili s'intaressani particularamenti à l' [Iberia]], è chì un cummerciu impurtanti hà locu trà l [Almeria]] è l'Algeria uccidentali. I Massesili importani u metallu, i tarrami, eppo sportani l'avoriu è l'ovi di struzzu. Siont'è Strabonu, i Massesili, forti di u so cummerciu, sò ricchissimi è pussedini mori suldati. Eppuri a guerra lanciata da [[Syfax]] successivamenti contru à Cartaghjina, Roma po' Massinissa hà da purtà i Massesili à a ruvina ed apri a via à a riunificazioni. I Massili, eddi, ani un riamu dui volti menu stesu chì i Massesili, ma sò più liati à a terra è i cità sò più numarosi : Cirta, [[Dougga]], [[Tebessa]]... 'Ssa parti massila hà aghjuntu un liveddu impurtanti di civilisazioni : terra bedda cultivata, addevu riputatu, cità numarosi. A disfatta di Syfax faci chì u so capu Massinissa hè pruclamatu rè di tutta a Numidia, tarritorii massesili è massilu inchjusu. === L'allianzi muventi incù Cartaghjina è Roma === I rè numidi pigliàni à spessu l'armi contru à i tentativi d'invasioni di u so tarritoriu. U rè massilu Gaia, babbu di Massinissa, hà cumbattutu cusì i Cartaghjinesi à i quali hà toltu un tarritoriu prima di divintà u so alliatu. Syfax, rè massesilu, hà prima cumbattutu i Cartaghjinesi prima di divintà u so alliatu. À l'inversu, Massinissa, chì aiuta i Cartaghjinesi in a penisula Iberica, si alliarà dopu à u rumanu [[Scipionu l'Africanu|Scipionu]]. I [[Massesili]] è i [[Massili]] s'affruntàni, in u [[-203|203 av. G.-C.]] ([[battaglia di i Grandi Piani]]) à a fini di a [[siconda guerra punica]], in seguitu à a quali [[Massinissa]], capu di i Massili, cuntribuì di modu dicisivu à a vittoria di l'[[Imperu rumanu]] annantu à [[Cartaghjina]], [[Massinissa]] parvensi dopu tandu à unificà a Numidia chì si stindì da u fiumu [[Moulouya]] à punenti sin'à a [[Cirenaica]] à livanti. === A Numidia unificata sottu à Massinissa è i so succissori === [[File:Les gorges, Constantine, Algeria-2.jpg|250px|thumb|A vechja cità di [[Custantina (Algeria)|Custantina]], l'antica [[Cirta]] à manca è i [[voli di u Rhummel]] (antica Vadina [[Ampsaga]]). ]] Massinissa hè u suvranu u più pupulari di a storia numida. Eppuri ùn hè cunnisciutu ch'è à traversu i fonti rilativi à i guerri punichi, à i quali hà pigliatu parti. Feci l'unità di l'Africa berbara è ni feci un Statu indipindenti è prusperu. Li si attribuisci cusì a frasa : "L'Africa à l'Africani". Metti fini à a risistenza di u figliolu di Sifax, [[Vermina]], è compii di accupà tuttu u paesi di i Massesili. Faci caccià fora l'insemu di i Cartaghjinesi da i fondachi custieri. Vedi i Cartaghjinesi à livanti com'è l'accupanti di i terri di i so antinati. Si lancia in grandi cunquisti à livanti : trà u 174 av. G.-C. è u 172 av. G.-C., togli à i Cartaghjinesi più di 70 cità o piazzi. In u 162 av. G.-C., piglia in particulari [[Leptis Magna]] è a vaddi media di a [[Medjerda]] (rigioni di i Grandi Pianuri). L'attitudina di Roma hè incerta: l'avaria appughjatu o simpliciamenti lasciatu fà. Par finiscia ni incù a so rivali Cartaghjina è impidiscia chì l'integralità di u so tarritoriu ùn caschessi sottu à a duminazioni numida, i Rumani lanciani a [[terza guerra punica]] chì si tarmineghja pà a ruvina di Cartaghjina in u 176 av. G.-C. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Berbari]] * [[Getuli]] * [[Fenici]] * [[Civiltà cartaghjinesa]] * [[Guerri punichi]] * [[Storia di l'Algeria]] * [[Storia di a Tunisia]] [[Categoria:Numidia|*]] [[Categoria:Berbari]] [[Categoria:Storia di u Maghreb]] tdt3gt9as0gvnxrvxebedqm5aswikwl Cantadori corsi 0 20294 358922 358921 2018-03-22T15:29:20Z Frassetu 5765 wikitext text/x-wiki '''A''' * Alain Abad * Alizée * Ange Alfonsi * Ange Lanzalavi * Anghjula Potentini * Antoine Ciosi * Antoine Crescenzi * Antoine Tatich '''B''' * Batti Profizi * Battista Acquaviva * Benoît Rusterucci * Benoît Sarocchi '''C''' * Cece Buteau * Céline Caddéo * Cerena * Charles Marcellesi * Charles Rocchi * Charly Filippini * Christophe Mondoloni * Clement-Coppolani Clémentine '''D''' * David Solinas * Dédé Sekli * Diana Saliceti * Dolène Lucie * Dominique Ottavi * Domistria * Doria Ousset '''E''' * Eric Mattei '''F''' * Fabrice Filippini * Felì * Florence Luccisano * Francine Massiani * François Grimaldi * François Simeoni '''G''' * Gérard Poletti * Gilles Canniccioni '''J''' * Jacky Micaelli * Jacques Culioli * Jean Cuiconi * Jean Menconi * Jean-François Oricelli * Jean-Jacques Andreani * Jean-Marc Ceccaldi * Jean-Paul Poletti * Jean-Pierre Marcellesi * Jenifer * Jérôme Valinco * José Caneggiani * Josefina '''L''' * Laetizia * Laurent Bruschini * Lucien Bocognano '''M''' * Mai Pesce * Maryse Nicolaï * Mathieu Battesti * Matteï Jean * Michel Mallory * Midò * Mighela Cesari * Monsieur Pop '''N''' * Natale Luciani * Natali Valli * Nathalie Simonetti '''P''' * Padovani Henry * Patrick Matteï * Patrizia Gattaceca * Patrizia Poli * Paul Cesari * Paul Miniconi * Paulo Quilici * Petru Baghioni * Petru Cerutti * Petru Dieghi * Petru Guelfucci * Petru Santu Guelfucci * Petru Leca * Pierre Benvenuti * Pierre Gambini '''R''' * Regina et Bruno * Rini Carlotta '''S''' * Sant'Eliseo * Sekli * Stéphane Casalta * Sylvie Bonello '''T''' * Tamara Antonini * Tao By * Tina Marchesi * Tino Rossi * Toma Saro * Tony Sampieri * Tony Toga * Tsutone '''V''' * Vezzani César 9a7t096grr9kx1ia6fzzcse05bnm0o5 Natalia Oreiro 0 20295 358940 2018-03-25T14:00:42Z 134.249.72.154 Pagina nova: [[File:Natalia Oreiro at 2017 MIFF.jpg|thumb|200px|Natalia Oreiro]] '''Natalia Oreiro''' ([[19 di maghju]] 1977) hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]]. Categoria:Attri... wikitext text/x-wiki [[File:Natalia Oreiro at 2017 MIFF.jpg|thumb|200px|Natalia Oreiro]] '''Natalia Oreiro''' ([[19 di maghju]] 1977) hè un'[[cinemà|attrice]] è [[cantu|cantadora]]. [[Categoria:Attrice]] [[Categoria:Musicante]] en3x51x2u6159e17oteo0t6ofebki5d Stabat Mater Dolorosa 0 20296 358959 358958 2018-03-25T16:05:26Z 90.37.195.97 wikitext text/x-wiki [[File:Weyden_Christ_on_the_Cross_with_Mary_and_St_John.jpg|thumb|200px|[[Rogier van der Weyden]] (c. 1460).]] Stabat Mater (traduzzione da u latinu : A Matre si tenia arritta) hè una siquenza cumposta à u XIIIu seculu è attribuita à u franciscanu talianu Jacopone da Todi.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Com'è a maiò parte di e sequenze, hè stata esclusa da a liturgia in a norma di u Missale rumanu fissata da u Cunciliu di Trenta (1570), ma hè statu riintigrata in u 1727. Hè cusì oghje a quinta è ultima di e siquenze auturizate. U testu di a siquenza evucheghja a suffrenza di Maria à u mumentu di a crucifissione di u so figliolu Ghjesù Cristu. Marc Honegger u difinisce cusì : " puema in rima di vinti terzini di trè virsetti cilibrendu a cumpassione di a Verghjine per i dulori di u so figliolu crucifissatu ". Maria ci hè prisintata più com'è una donna chì soffre ch'è com'è a righjina di u celu. U titulu hè simpliciamente un incipit, e prime parole di Stabat Mater dolorosa, u so prima virsettu, chì omu pò traduce cusì : " A Mamma si tenia arrittu, dugliosa... ". I terzini 1 è 2 facenu riferimentu à una prufezia biblica di Simeone, fatta à a Vergine mentre a Prisintazione à u Tempiu di Ghjesù, quaranta ghjorni dopu a so nascita : "È tù stessu, u to core serà infilzatu da una spada. Cusì seranu svilati i pinsamenti sicreti di un grande numeru." (Lucca, II, 35). I terzini 3 à 7 prisentanu una cuntimplazione di e suffrenze di a Vergine : "Cum'ella era trista, annientata, / A donna trà tutte binidetta...". I terzini 9 à 18 sò una prighera chì chere à a Vergine di unisce ci à a so suffrenza : "O Mamma, fonte di tennerezza...". I dui ultimi terzini sò una prighera à Cristu : "O Cristu, à l'ora di parte...". 'Ssu puema latinu medievale hè à spessu cunsideratu cum'è a sprissione classica di una nuvella forma di pietà, più empatica è emutiva, caratteristica di a fine di u Medievu. L'afflizzione n'hè u tema cintrale. U cridente hè più capace à risente u so dulore umanu di a mamma ch'è quellu di u figliolu d'essenza divina, ma dinù di natura divina. U tema di a Mater dolorosa s'iscrive dinù in a splusione di a divuzione mariale, promossa in particulare da l'ordine di i fratelli minori. A festa assuciata à 'ssa siquenza hè quella di Notre-Dame di i dulori, ogettu di una divuzione particulare chì s'instaureghja à a fine di u XVu è à u principiu XVIu seculu in a teulugia di a Contra Riforma, induve i Gesuiti averanu un grande rollu. 'Ssa festa era cilibrata per u più da i serviti di Maria à u XVIIu seculu. Fubbe stesa à a Chjesa sana in u 1814 (hè stata fissata à u 15 di sittembre in u 1912). U tema riligiosu di u Stabat Mater hè statu messu in musica da parechji cumpusitori, è illustratu da numerosi pittori. == Stabat Mater Dolorosa == Stabat Mater dolorosa<br /> Juxta crucem lacrimosa<br /> dum pendebat Filius. Cuius animam gementem,<br /> contristatam et dolentem,<br /> pertransivit gladius. O quam tristis et afflicta<br /> fuit illa benedicta<br /> Mater Unigeniti. Quæ mœrebat et dolebat,<br /> Pia Mater cum videbat<br /> Nati pœnas incliti. Quis est homo qui non fleret,<br /> Matrem Christi si videret<br /> in tanto supplicio? Quis non posset contristari,<br /> Christi Matrem contemplari<br /> dolentem cum Filio? Pro peccatis suæ gentis<br /> vidit Iesum in tormentis<br /> et flagellis subditum. Vidit suum dulcem natum<br /> morientem desolatum,<br /> dum emisit spiritum. Eia Mater, fons amoris,<br /> me sentire vim doloris<br /> fac, ut tecum lugeam. Fac ut ardeat cor meum<br /> in amando Christum Deum,<br /> ut sibi complaceam. Sancta Mater, istud agas,<br /> Crucifixi fige plagas<br /> cordi meo valide. Tui nati vulnerati,<br /> tam dignati pro me pati,<br /> pœnas mecum divide. Fac me tecum pie flere,<br /> Crucifixo condolere,<br /> donec ego vixero. Iuxta crucem tecum stare,<br /> et me tibi sociare<br /> in planctu desidero. Virgo virginum præclara,<br /> mihi iam non sis amara:<br /> fac me tecum plangere. Fac ut portem Christi mortem,<br /> passionis fac consortem,<br /> et plagas recolere. Fac me plagis vulnerari,<br /> fac me cruce inebriari,<br /> et cruore Filii. Flammis ne urar succensus<br /> per te Virgo, sim defensus<br /> in die judicii Christe, cum sit hinc exire,<br /> da per Matrem me venire<br /> ad palmam victoriae. Quando corpus morietur,<br /> fac ut animæ donetur<br /> Paradisi gloria. Amen ! In sempiterna sæcula. Amen. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Dumenica Verdoni, ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/122 A sittimana santa in Corsica]'', Edizione Albiana, marzu 2003 7mc1wvv2na96ovtv2j1gdehsdplxkfq Pasqua 0 20300 358975 358974 2018-04-01T20:02:07Z Irdnael 9712 wikitext text/x-wiki A Pasqua è a principale solennità di u cristianismu. Ssi celebra la [[Risurrezione|Resurrezione]] di Gesù, accaduta u terzu giornu dopu a so morte in croce, come e scritu in i [[Vangeli]]. U tempu di A Pasqua, variabile di annu in annu, cade a domenica successiva a a prima luna piena di veranu, e determina anche u giornu di altre celebrazioni e tempi liturgici, come la Quaresima e A Pentecoste. Aa Pasqua cristiana presenta importanti liami, ma anche significative sferenze, con A Pasqua ebraica. 85zkug4hpq27olzj4bn8atrxku9sntj Michelle Pfeiffer 0 20302 358983 2018-04-02T15:17:15Z 151.40.27.222 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Michelle Pfeiffer 2007.jpg|thumb|Michelle Pfeiffer, [[2007]]]] '''Michelle Marie Pfeiffer''' (29 [[Aprile]] [[1958]]) hè un'[[cinemà|attrice]] Stati Uniti d... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Michelle Pfeiffer 2007.jpg|thumb|Michelle Pfeiffer, [[2007]]]] '''Michelle Marie Pfeiffer''' (29 [[Aprile]] [[1958]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Pfeiffer, Michelle]] [[Categoria:Americana|Pfeiffer, Michelle]] 78lyc2c4aqtpfyr1r1asm3dd9rqlub1 Schelatru d'Atacama 0 20304 359024 359023 2018-04-05T18:56:07Z 86.219.194.47 /* Scuparta */ wikitext text/x-wiki '''U schelatru d'Atacama''' hè un [[schelatru]] [[umanoidi]] scupartu in u 2003 in u [[disertu]] chilenu di l'[[Disertu d'Atacama| Atacama]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè longu quindici centimi è a so [[chjeccula]] t'hà una forma chì faci pinsà à l'icunugrafia " stratarrestra ". I partitanti di a prisenza di i stratarrestri annantu à a [[Terra]] ani sughjiritu ch'eddu s'agiscia di un stratarrestru. == Scuparta == [[File:Atacama1.jpg|thumb|250px|Una vista annantu à u [[disertu d'Atacama]].]] Siont'è ''A Estrella d'Arica'', di u 19 di uttrovi 2003, un ghjurnali lucali chilenu, un omu chjamatu Oscar Muñoz hà truvatu u schelatru u 19 di uttrovi 2003, quand'eddu era in cerca di ughjetti di valori storicu in A Noria, una cità fantasimu in u [[disertu d'Atacama]]. Vicinu à una [[ghjesgia]] abbandunata, Muñoz hà scupartu "un schelatru stranu di a taglia di un criò", longu circa quindici centimi ingutuppatu in un pannu biancu, accintu di un frisgettu viulettu. Era una criatura incù i denti pinzuti, una testa bumbuta incù un ingrussamentu stranu supplemintariu annantu à u sopra. U so corpu era squamosu è di culori scuru. Cuntrariamenti à l'anatumia solita di l'umani, t'avia deci paghji di costi inveci di dodici. U [[disertu d'Atacama]] hè, incù l'[[altupianu Antarticu]], u disertu u più asciuttu di u mondu. Hè carcu di una quantità impurtanti di [[Cloruru di sodiu|sali]]. Quissa hà pussuta parmetta a [[mummia|mummificazioni]] po' a cunsirvazioni di u corpu. A prima futugrafia di u schelatru era l'opara d'Alejandro Davalos, un cumpagnu di Muñoz à u quali eddu hà musciatu u campionu. Davalos hà inviatu i so futugrafii à ''Aion'', un'urganisazioni didicata à l'[[ufologia]]. Uni pochi di ghjorna dopu a scuparta, Muñoz hè vultatu à [[Iquique]] ed hà vindutu u schelatru, par solu 30000 [[peso chilenu|pesos chileni]], veni à dì circa 60 [[dullaru US|dullari americani]], à un omu d'affari chì era unu di i so clienti è à u quali eddu s'addirizzava par venda l'ughjetti ch'eddu truvava. Siont'è Mariu Pizarro, rapprisintanti d'''Aion'' in u nordu, u schelatru pudaria essa rivindutu avà par 80 milioni di pesos chileni, veni à dì circa 160000 dullari. U novu prubitariu di u schelatru, inquantu ad eddu, cheri 500000 pesos par a presa di una futugrafia è 750000 pesos chileni par dui. Pocu dopu, l'affari hè cunnisciutu da a [[televisioni]] chilena : canali Chilevisión, chì hà fattu un'inchiesta dittagliata annantu à Ata, hè vinuta in a rigioni accumpagnatu di parechji ufologhi è amatori di paranurmali. U prima era Rodrigo Fuenzalida, leader d'''Aion'' chì travagliava par a catena 13. Quiddu hà ricusatu di cunsidarà chì a criatura pudaria essa un stratarrestru. U [[biulugia|biolugu]] Walter Seinfeld, capu di a filiera [[biulugia marina]] à l'[[università Arturo Prat]], inquantu ad eddu, dopu à avè vistu i futugrafii di l'umanoidi, hà affirmatu chì era pà di veru un [[mammiferu]], è guasgi certamenti un [[fetu]] umanu scunciatu. == Statu attuali di i spirtizii == [[File:Atacama_Desert.jpg|thumb|250px|U disertu d'Atacama]] Di Marzu 2018, Gary Nolan hà publicatu i risultati supplemintarii, indichendu chì a parsona avia un turbamentu raru riguardu à l'invichjamentu ussacutu, è ancu altri mutamenti genetichi in i geni assuciati à u nanisimu, a sculiosa è l'anumalii in i musculu è u schelatru. I circadori ani idantificatu 64 mutamenti inabituali in 7 geni liati à u sistemu squeletticu, è ani nutatu chì truvà tanti mutamenti chì affitteghjani in particulari u sviluppu di u schelatru ùn hè mai statu signalatu capunanzi. Ani pussutu ditarminà chì u schelatru d'Atacama era urighjinariu di l'[[Isula di Chiloe]] in u Chili. == Crunulugia di l'Analisi == === Pratesa prima analisa === Circuleghja annantu à [[Internet]] u rimori chì un studiu radiugraficu saria statu rializatu da u duttori Pilar Manchon di u Centru di radiulugia Manchon à Barcilona è ch'edda avaria cunchjusu chì u schelatru d'Atacama hè un fetu. 'Ssa radioluga ùn avendu mai cunfirmatu 'ssi fatti, nè publicatu annantu à u schelatru d'Atacama, 'ssi assirzioni sò da cunsidarà com'è rumori infundata. === Prima analisa in iSpagna === Un prima studiu rializatu à l'[[università di u Paesi bascu]] avia cunchjusu à un fetu mummificatu. U Dr Francisco Etxeberria Gabilondo, prufissori di medicina ligali à l'università di u Paesi bascu (Universidad del País Vasco), era assistutu di un spicialistu in antrupulugia di l'[[Università complutense di Madrid|università di Madrid]]. Cunchjudi : "In l'insemu, i prupurzioni di a struttura anatomica, u liveddu di sviluppu di ognunu di i so ossa è a so cunfigurazioni macruscopica ci parmettini di pinsà senza l'ombra di un dubbitu ch'eddu si tratta di un fetu umanu mummificatu, annosu di circa quindici sittimani." === I corpi ristrittiti esposti in i musei chinesi === A ghjurnalista Caroline Alexander hà fattu, in u 1994, un'inchiesta annantu à i corpi ristrittiti. Hà intesu parlà di l'esistenza di corpi ristrittiti in China ma ùn ni hà micca truvatu traccia<ref> Modern mummies: the preservation of the human body in the twentieth century - Christine Quigley - Google Books" </ref>. == Noti == <references/> [[Categoria:Casu di teratulugia]] [[Categoria:Cultura chilena]] 8lwxyt5c0pvi8rtflqfjkr0q67cm8wl Categoria:Utilizatore zh-CN 14 20310 359032 2018-04-10T02:01:50Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Chinese (China), ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). jai5goohdm143ctf34rexa5t6hhef4y Categoria:Utilizatore zh-TW 14 20311 359034 2018-04-10T02:01:50Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Chinese (Taiwan), ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). pvkrt4644g938zz0h8v8wzzecy3jh0p Categoria:Utilizatore zh-HK 14 20312 359035 2018-04-10T02:01:51Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Chinese (Hong Kong), ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). qzejyu1hkpegipx5eh7bq5307uabaxa Chuck McCann 0 20313 364567 359039 2019-10-16T21:04:22Z 2600:1702:C0:8CA0:94B6:E9CD:A816:CD91 Trevor Marvin geier wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Chuck McCann 2013.jpg|thumb|McCann, [[2013]]]] '''Charles John Thomas''' "'''Chuck'''" '''McCann''' hè un attore americanu. [[Categoria:Attore|McCann, Chuck]] ag2kp27gxd1pgh8eo7bn05ukbl9uwte Dee Wallace 0 20314 359197 359050 2018-05-08T21:19:29Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dee Wallace.jpg|thumb|Wallace, [[2010]]]] '''Deanna Bowers''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Wallace, Dee]] [[Categoria:Americanu|Wallace, Dee]] 4xyfm9iwasdq5du6zn8jf8otrugf0rm Fermín IV 0 20315 359056 359052 2018-04-16T01:54:39Z Jokrw2034 13727 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fermin IV.jpg|thumb|Fermín, 2003]] '''Fermín IV Caballero Elizondo''' ([[Monterrey]], [[Nuevo León]], [[dicembre]] 1974) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Messicu|mexicanu]]. [[Categoria:Musicante|IV, Fermín]] [[Categoria:Mexicanu|IV, Fermín]] aocm3mj7kdf3ty5qsube51adqiyvcfi Pato Machete 0 20316 359362 359057 2018-05-22T23:27:16Z 67.173.14.92 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Patricio Chapa Elizalde''' ([[Monterrey]], [[Nuevo León]], 6 [[ottobre]] 1975) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Messicu|mexicanu]]. [[Categoria:Musicante|Machete, Pato]] [[Categoria:Mexicanu|Machete, Pato]] 0duaqtmcq6qqn7l7vs0n93mkrorseb7 Tupac Shakur 0 20317 359055 359054 2018-04-16T01:52:09Z Jokrw2034 13727 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tupac graffiti New York.jpg|thumb|]] '''Tupac Amaru Shakur''' ([[New York]], 16 [[ghjugnu]] 1971) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Shakur, Tupac]] [[Categoria:Americanu|Shakur, Tupac]] cryad3h7hohn58rxgonwr9szxhcspox SD (rapper) 0 20318 359059 359058 2018-04-16T03:06:52Z Jokrw2034 13727 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Sadiki Thirston''' ([[Illinois]], 7 [[nuvembre]] 1994) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[Categoria:musicante|SD (rapper)]] [[Categoria:Americanu|SD (rapper)]] [[Categoria:rapper|SD (rapper)]] pun1bojv970y434auc5pnfc84drpd37 Michelle Creber 0 20319 359198 359061 2018-05-08T21:22:26Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Joey Awards - Michelle Creber - Best Voice Actor.jpg|thumb|Creber, [[2015]]]] '''Michelle Nicole Creber''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Creber, Michelle]] [[Categoria:Americanu|Creber, Michelle]] 198orn76vgjvus70htw91tscxx9pw57 Dharius 0 20320 359199 359065 2018-05-08T21:24:32Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Dharius_logo.png|thumb|]] '''Alan Alejandro Maldonado Tamez''' ([[Monterrey]], 24 [[settembre]] 1984) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Messicu|messicanu]]. [[Categoria:Musicante|Dharius]] 05ago6paxavniukba3avrin0mvl9y31 Jacopone da Todi 0 20321 359105 359104 2018-04-26T19:00:06Z 90.37.0.123 /* Opera litteraria */ wikitext text/x-wiki [[File:Todi037.jpg|thumb|250px|A tomba di Jacopone da Todi in a chjesa di San Fortunatu in Todi]] '''Jacopone da Todi''' (natu in circa [[1230]] à [[Todi]], in [[Umbria]], è mortu à [[Collazzone]] u 25 dicembre di u 1306 hè statu un [[pueta]] [[franciscanu]] talianu di u seculu XIII.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè l'autore di una centinara di puemi d'inspirazione riligiosa, à quandu pieni di fervore, à quandu ridatti annantu à u modu di a pulemica. == Biugrafia == [[File:Paolo_Uccello_040.jpg|100px|left|Jacopone da Todi in un affrescu di Paolo Uccello]] Jacopo di Benedetti nasce di una famiglia nobile à [[Todi]], in [[Umbria]], in circa u 1230 o u 1232. Incuragitu à fà di i studii da u so babbu, si rende à l'[[Università di Bologna]] cù u fine di studià a grammatica, a retorica è a ghjurisprudenza è ottene a dutturizia in drittu civile<ref>Pacheu [1914], p. 8-9.</ref>. Volta tandu in a so cità nativa induv'ellu eserciteghja u drittu è piglia moglia. A morte accidentale di a so ghjovana cunsorte in 1268 u ciotta in una grave crisa murale. Avendu cunsacratu tanti anni à i piaceri vanochji è avendu messu i so talenti di ghjuristu à u sirviziu di cause dubbiose, cambia di vita è adotta, cum'è [[Francescu d'Assisi]], un cumpurtamentu cuntrariu à e so abitudine passate, fignendu a pazzia per pudè impunitamente dì certi virità disturbante<ref>Onazam [1852], p. 170-172.</ref>. Diventa un ''bizzoco'', vene à dì un penitente andarinu di u [[Terzu Ordine franciscanu]]. I zitelli l'inditanu è u cugnomanu Ghjacumu l'insensatu, o Jacopone (cù u suffissu accrescitivu -one)<ref>Pacheu [1914], p. 10.</ref>. In u [[1278]], Jacopone piglia a decisione di entre in l'ordine di i [[franciscani]] induve ellu hè ammessu in quant'è [[frate servu]]<ref>Onazam [1852], p. 174.</ref>. L'ordine franciscanu hè tandu divisu trà quelli chì lodanu un ritornu à l'austerità originale di u fundamentu, i " spirituali ", è quelli, i "cunventuali" chì pensanu chì a regula deve esse mullificata affinch'è tutti a possinu rispittà. Jacopone raghjunghje i primi. In u 1294, u nuvellu papa, [[Celestinu V]] autorizeghja i spirituali à campà sient'è i so voti in stabilimenti spiccati. Ma abdicheghja prestu, rimpiazzatu da [[Bonifaciu VIII]] chì rivucheghja 'sse dispusizione<ref>Onazam [1852], p. 186-190.</ref>. U 10 di maghju di u 1297, Jacopone firma u manifestu di Lunghezza per via di u quale i cardinali [[Colonna]] mettenu in causa a ligittimità di u papa [[Bonifaciu VIII]]. U papa scumunicheghja tutti i signatarii, è spezza u sediu di [[Palestrina (Italia)|Palestrina]], induv'elli si sò rifughjati Jacopone è i Colonna. Mentre l'auturnu 1298, l'assidiati sò fatti prigiuneri, po' imprighjunati. Da a so prighjò, Jacopone addirizza à Bonifaciu parechje petizione sottu à forma di [[laudes]], affinch'è u pontefice cacci a sintenza di scumunica<ref>Estelle Zunino, " Jacopone da Todi è Bonifaciu VIII, l'invettive à a supplica ", ''L'invettiva: storia, forma, strategie'', Università di Saint-Étienne, 2006, p. 47-62. </ref>. Li ci vole à aspittà una bolla di u nuvellu papa [[Benoît XI]], u 23 di dicembre 1303, pisendu e pene culpendu i partitanti di i Colonna, per esse liberatu. Vince u cunventu franciscanu di [[Collazzone]], trà [[Perugia]] è [[Todi]], induve ellu more u 25 di dicembre di u 1306<ref>Onazam [1852], p. 191-206.</ref>. == Opera litteraria == [[File:Todi_1.JPG|250px|thumb|L'attuale cità di Todi, in Umbria]] Jacopone da Todi hè l'autore di una centinara di ''laudes'', i canti di lodu scritti sottu à forma di ballata, ridatti in dialettu umbrianu, è chì sprimanu i più prufondi sintimenti di a so anima. Cuntrariamente à i laudes di i so cuntimpuranei, i so puemi ùn sò micca destinati à u grande publicu, ma à u so usu persunale, è podarse à i so cumpagni franciscani. I ''laudes'' abbordanu bon parechji sughjetti, è prisentanu una grande varietà di toni è di modi. I so temi principali sò u lodu di Diu (21), di Cristu (86), è di a Vergine Maria (32); Francescu d'Assisi è l'ideale franciscanu di puvertà (47); a cundanna di e tentazione di u seculu (20); e descrizzione dittagliate di a malatia è di a morte (61); l'intruspezzione autocritica (" ''Chì farai, fra Iacovone?'' ", 53); l'estrema abnegazione (81); a satira pulitica (74); e lamintazione annantu à u statu di a Chjesa (35); a descrizzione di l'estasi mistica (87); è u lodu passiunata di l'amore divinu (9 è 92). Benchì l'autanticità di i so puemi in latinu ùn sia ancora interiamente pruvata, Jacopone hè l'autore presuntu di a celebra [[Siquenza (liturgia)|siquenza]] [[Stabat mater dolorosa]]. Hè per causa di a so ostilità à l'incontru di u papa [[Bonifaciu VIII]] chì trasparisce in u so puema ''O babbu Bonifazio'' (83), serà scumunicatu po' imprighjunatu. {| | :''O papa Bonifazio,'' :''molt’ài iocato al mondo;'' :''pensome che iocondo'' :'' non te ‘n porrai partire!'' || :O pappa Bonifaciu, :Ha ghjucatu moltu à u mondu ; :Eiu pensu ch'è gioiosu :Ùn puderai micca parte ! |} Parechji tentativi sò stati fatti à u fine di a so riabilitazione, frà i quali una prucidura in beatificazione à u seculu XIX, chì ùn hà micca sfuciatu<ref>Pacheu [1914], p. 397.</ref>. I puemi di Jacopone da Todi anu largamente influinzatu a litteratura pustiriore, soprattuttu a puesia riligiosa di u seculu XIV conta numerosi imitadori, frà i quali u più impurtante è prulificu hè [[Bianco da Siena]]<ref>Benedetto Croce, "Letteratura di devozione", in ''A critica'', XXIX (1931), p.|321-340.</ref>. ==Edizione== * Jacopone da Todi, ''Laudi'', trad. Lucienne Portier, Savviezze Cristiane, Le Cerf, 1996. * Jacopone da Todi, ''Laudes'', trad. Massima Castro, A Rota à Livres, Belles Lettres, 2013. ==Bibliugrafia== * Federiccu Ozanam, ''I Pueti franciscani in Italia à u tredicesimu seculu'', Parigi, 1852, p. 169-208. * Emile Gebhart, ''L'Italia mistica'', Parigi, 1906, p. 257-276. * Ghjuliu Pacheu, ''Jacopone di Todi, Fratellu Minore di San Francescu'', Parigi, 1914, p. 8-95. * Evelyn Underhill, ''Jacopone da Todi, poet and mystic'', Londra, 1919. * ''Dizziunariu di spiritualità'', vul. 8, Beauchesne, 1974, p. 20-26. * Estelle Zunino, ''Cunquiste litterarie è questula spirituale Jacopone da Todi'', Stampe di l'università Parigi-Sorbonne, 2013. == Note == <references/> [[Categoria:Nascita à Todi]] [[Categoria:Frate di u XIIIu seculu]] [[Categoria:Franciscanu talianu]] [[Categoria:Scrittore talianu di u XIIIu seculu]] [[Categoria:Ghjuristu talianu]] [[Categoria:Pueta talianu di u XIIIu seculu]] k4ow2at0x8g2bqqwyd94up0x1jau9vw Cate Blanchett 0 20322 359109 359108 2018-05-01T12:01:13Z 151.40.114.174 wikitext text/x-wiki [[File:Cate Blanchett by Gage Skidmore.jpg|thumb|200px|Cate Blanchett]] '''Catherine "Cate" Blanchett''' ([[Melbourne]], [[14 di maghju]] [[1969]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Australia|australiana]]. == Filmugrafia == * ''Elizabeth'' (1998) - Queen Elizabeth * ''The Lord of the Rings: The Fellowship of the Ring'' (2001) - Galadriel * ''The Lord of the Rings: The Two Towers'' (2002) - Galadriel * ''The Lord of the Rings: The Return of the King'' (2003) - Galadriel * ''The Aviator'' (2004) - [[Katharine Hepburn]] * ''Babel'' (2006) - Susan Jones * ''The Curious Case of Benjamin Button'' (2008) - Daisz Fuller * ''Robin Hood'' (2010) - Lady Marion * ''The Hobbit: An Unexpected Journey'' (2012) - Galadriel * ''Blue Jasmine'' (2013) - Jasmine * ''The Hobbit: The Desolation of Smaug'' (2013) - Galadriel * ''The Hobbit: The Battle of Five Armies'' (2014) - Galadriel * ''Carol'' (2015) - Carol Aird * ''Thor: Ragnarok'' (2017) - Hela ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori australiani]] == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0000949/ IMDB] [[Categoria:Attrice|Blanchett, Cate]] [[Categoria:Australia|Blanchett, Cate]] e7h32zyfslcob01d6lt952zvkwhb589 Doda 0 20323 359200 359110 2018-05-08T21:27:06Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Doda 2018 (cropped).jpg|thumb|250px|right|Doda]] '''Dorota Doda Rabczewska''' (u [[15 di ferraghju]] in u [[1984]], [[Ciechanów]], [[Polonia]]) hè una cantatrice [[Pulonia|polacca]] di rock è pop. == Discugrafia == === Album === * ''Virgin'' (2002) * ''Bimbo'' (2004) * ''Ficca'' (2005) * ''Diamond Bitch'' (2007) * ''7 Pokus Głównych'' (2011) * ''Choni'' (2016) == Ligami == * [https://doda.net.pl/ U situ ufficiale di Doda] [[Categoria:Musicante]] g07zq3h5datc98oeihyrazf3i8ghipq Categoria:Pagine che utilizzano collegamenti magici ISBN 14 20324 359291 359143 2018-05-15T14:42:27Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki __HIDDENCAT__ [[categoria:wikipedia]] o8p1bsrl2qseqzat4c1f2mkoixk3ng1 Bonifaciu VIII 0 20325 359165 359164 2018-05-04T18:30:04Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki [[File:Bonifatius_VIII_Grabstatue.JPG|thumb|250px|Bonifaciu VIII]] '''Bonifaciu VIII''' (circa [[1235]] - 11 di uttrove [[1303]]), originariu d'[[Anagni]] in u [[Laziu]] in [[Italia]], chì u so veru nome era Benedetto Caetani, hè statu un [[papa]] di a [[Chjesa cattolica rumana|Chjesa cattolica]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> E so arme purtavanu l'onde. Hè celebru per avè purtatu à u so vertice l'assolutismu teocraticu di u papatu. A so bolla ''[[Unam sanctam]]'', un manifestu di u primatu di u putere spirituale annantu à quellu timpurale spicificava chì "E duie spade sò dunque à u putere di a Chjesa, u spirituale è u tempurale, ma l'unu deve esse manighjatu per a Chjesa, è l'altru da a Chjesa ; l'unu da a manu di u prete, l'altru da quella di i rè", è cunchjudia chì "ogni criatura umana, per necessità di salutu, deve esse sottumessa à u puntefice rumanu". 'Ss'intrasigenza cuntribuì à a lita chì l'oppunì à u rè di Francia [[Filippu IV u Bellu]], à u capu di a quale ellu fubbe vittima di l' " attentatu d'Anagni " (7-8 di sittembre 1303). == Biugrafia == [[File:Bonifatius_Grabmal_Grotte.JPG|thumb|250px|A tomba di Bonifaciu VIII in u Vaticanu]] Prima avvucatu è nutaru di u papa à [[Roma]], ottense u cappellu di [[Cardinale (riligione)|cardinale]] in u [[1281]] da [[Martinu IV]] è fubbe elettu papa u 24 di dicembre di u 1294 dopu chì [[Celestinu V]] ebbe rinunciatu à e so funzione. Benchì a so elezzione fustu rigulare, omu l'accusò di avè spintu u so pridicissore, ch'ellu fece imprighjunà per evità u risicu di [[schismu]], à ritirà si. À quandu ghjuntu à u putere, misse l'interditu annantu à u riame di u [[Danimarca]]. [[File:Giotto_-_Bonifatius_VIII.jpg|thumb|250px|left|Bonifaciu VIII apre l'annu santu in Roma in u 1300(dipintu da Giotto)]] Cum'è [[Grigoriu VII]], 'ssu puntefice vulia elevà a putenza spirituale sopra à a putenza tempurale, è pretendia dispone di i troni. Ebbe vivi tribuli incù i [[Famiglia Colonna|Colonna]], chì sustenianu i dritti di a [[curona d'Aragona]], incù l'[[imperatore]] di [[Germania]], ma soprattuttu incù [[Filippu u Bellu]] in [[Francia]]. Incitò i principi tedeschi à rivultà si contru à [[Albertu Ia]]. Sligò i sughjetti di Filippu u Bellu di u so ghjuramentu di fideltà è scrisse contru à ellu i celebre bolle ''Clericis laicos, Ausculta fili'' - chì Petru Flote, ghjuristu di u rè, ni scrisse una virsione falsificata - è a famosa ''Unam Sanctam'' ludendu a superiurità di i papi annantu à i rè (di u spirituale annantu à u timpurale). Bonifaciu VIII scrisse dinù una bolla di scumunica, ''Super Petri Solio'', ma ùn fubbe mai publicata u rè fece appellu à u cunciliu è li mandò l'omini chì u fecenu prigiunere à Anagni. Fubbe arristatu u 8 di sittembre 1303 in u so palazzu da Guglielmu di Nogaret, nuvellu cunsiglià di u rè, siont'è l'ordini di Filippu, chì vulia purtà lu in Francia è fà lu ghjudicà da un cunciliu. Fendu cusì, si cuprì da a so tiara, prese in manu a so pasturale è e chjave, dicendu " Eiu so papa, mureraghju papa ". Fubbe maltrattatu da Sciarra Colonna. Cacciatu di e mane di i Francesi u 9 di sittembre da una rivolta di a pupulazione d'Anagni, morse pocu dopu, à Roma u 11 di uttrove di u 1303. Dichjarò i Fraticelli eretichi in u 1296. Canunizò Luigi IX, oramai chjamatu San Luigi di Francia, d'aostu di u 1297. In u 1298, fece promulgà a ricolta di dicretale chjamata ''Sexte''. In u 1299, Bonifaciu VIII numinò Ghjuvanni di Chevry, signore di Chevry è di Torcy, vescu di Carcassonne da 1299 à a so morte in u 1300. Criò u prima ghjubileu, o annu santu, in u 1300. U successu fubbe trimente, l'afflussu di pilegrini essendu straurdinariu. Ricivì listessu annu a dilegazione inviata da u khan mongulu Mahmud Ghazan è cundotta da u fiurintinu Guiscardo di' Bastari. I fasti fubbenu tali chì Dante situò u principiu di u so puema in u corsu di a simana santa è ùn esitò micca, in a Divina Cummedia, à piazzà Bonifaciu VIII in a terza bolge di l'ottesimu chjerchju, a fossa di i simoniachi. ==Bolle== * 3 di marzu di u 1298: cù a bolla Sanctæ Romanæ Ecclesiæ, u papa Bonifaciu VIII promulga u Seste, una ricolta di drittu canonicu. * 23 di ghjugnu di u 1299: addirizza una bolla à Raimond di Castres, abate di l'abbazia Saint-Pons di Thomières mantenendu lu in a so ghjuridizione contru à e pretensione di l'Officiale di Narbonne == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Arsenio Frugoni, ''Il giubileo di Bonifacio VIII'', 1950, ried. Roma, Bari, Laterza, 1999 (in talianu) * Giuseppe Marchetti Longhi, ''Mostra di Bonifacio VIII e del primo Giubileo'' : (catalogo mostra, Roma, Palazzetto Venezia, ottobre-nuvembre di u 1950), Roma, 1950 (in talianu) * Antoine de Lévis-Mirepoix, ''L’Attentatu d’Anagni : U cunflittu trà u Papatu è u Rè di Francia'', Parigi, Gallimard, 1969. == Articuli cunnessi == * [[Attentatu d'Anagni]] [[Categoria:Papa talianu]] [[Categoria:Papa di u Medievu]] [[Categoria:Persunaghju citatu in a Divina Cummedia (Infernu)]] [[Categoria:Cardinale talianu di u seculu XIII]] [[Categoria:Cardinale criatu da Martinu IV]] [[Categoria:Morte à Roma]] p0fizo00qlh66qucxkj9e74tg8n5fy2 Murasaki Shikibu 0 20326 359191 359190 2018-05-08T19:28:39Z 90.37.193.193 wikitext text/x-wiki [[File:'Lady Murasaki', anonymous ink, color and gold paper fan, 17th century Japan.jpg|thumb|Murasaki Shikibu]] '''Murasaki Shikibu''', nata in u 976 à Heiankyo è morta in u 1014 à Heiankyo, hè stata una scrivana è puetessa giappunese. ==Opere== * ''Genji Monogatari'' (1008) * ''Murasaki Shikibu nikki'' (1010) * ''Murasaki Shikibu syu'' (1014) [[categoria:Murasaki Shikibu]] rkyyqq7szqr69xprh3j94zjkenx3xu8 Milena Dravić 0 20328 359207 2018-05-10T11:30:40Z 134.249.72.154 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Milena Dravić in 1969.jpg|thumb|right|Milena Dravić]] '''Milena Dravić''' ([[Belgradu]], [[5 d'uttrovi]] [[1940]]) hè un'[[cinemà|attrice]]. == Filmugrafia... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Milena Dravić in 1969.jpg|thumb|right|Milena Dravić]] '''Milena Dravić''' ([[Belgradu]], [[5 d'uttrovi]] [[1940]]) hè un'[[cinemà|attrice]]. == Filmugrafia == * Kozara (1962) * Una (1967) [[Categoria:Attrice]] copjm3djdl48s4s3r2nwy6wbeq9j0bp Babo 0 20329 359239 359233 2018-05-12T14:01:58Z 92.133.54.132 wikitext text/x-wiki '''Eduardo Davalos de Luna''' ([[Monterrey]], [[Nuevo León]], 16 [[nuvembre]] 1976) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Messicu|messicanu]]. [[Categoria:Musicante|Babo]] [[Categoria:Mexicanu|Babo]] cgb18snvair9twy7bogxd2gasoaayhy Kinto Sol 0 20330 359234 2018-05-12T03:39:36Z KakashiTheInmortal 13754 Pagina nova: {{c-supranu}} I '''Kinto Sol''' hè un gruppu di rap [[Messicu|Mexicanu]] natu in 1999 à Iramuco, Guanajuato. A furmazione di i Kinto Sol era furmata da u rapper Skribe, u rapper... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} I '''Kinto Sol''' hè un gruppu di rap [[Messicu|Mexicanu]] natu in 1999 à Iramuco, Guanajuato. A furmazione di i Kinto Sol era furmata da u rapper Skribe, u rapper El Chivo è u DJ Payback. [[Categoria:Gruppu di rap]] m1lnfn51y4j2l3ybqb88o3kzmy4u8p6 Control Machete 0 20331 359235 2018-05-12T03:48:06Z KakashiTheInmortal 13754 Pagina nova: [[File:Fermin IV.jpg|thumb|Fermín, 2003]] '''Control Machete''' hè un gruppu di [[musica]] rap [[Messicu|mexicanu]] chì hè statu fundatu a Monterrey in u 1996 è attivu finu a u... wikitext text/x-wiki [[File:Fermin IV.jpg|thumb|Fermín, 2003]] '''Control Machete''' hè un gruppu di [[musica]] rap [[Messicu|mexicanu]] chì hè statu fundatu a Monterrey in u 1996 è attivu finu a u 2004. I membri eranu [[Fermín IV]], [[Pato Machete]] è DJ Toy Selectah [[Categoria:Gruppu di rap]] 5txhqhtzo4r5aup9gyh0jkfgm907d6p Cartel de Santa 0 20332 359237 359236 2018-05-12T03:53:58Z KakashiTheInmortal 13754 wikitext text/x-wiki I '''Cartel de Santa''' hè un gruppu di rap [[Messicu|Mexicanu]] natu in 1996 à Santa Catarina, Nuevo León. A furmazione di i Cartel de Santa era furmata da MC Babo è Rowan Rabia. [[Categoria:Gruppu di rap]] duxbdhh7pmm2we02c8qs99rhzx5za0k Leonardu Fibonacci 0 20333 359749 359748 2018-06-30T13:14:15Z 90.37.139.77 /* Practica Geometrie (1220) */ wikitext text/x-wiki [[File:Fibonacci.jpg|thumb|right|250px|Leonardu Pisano chjamatu Fibonacci.]] '''Leonardo Fibonacci''' (v. [[1175]] à [[Pisa]] - v. [[1250]]) hè statu un [[matematicu]] talianu. Avia, à l'epica, per nome d'usu "Leonardo Pisano", è si cugnumava qualchì volta ellu stessu "Leonardo Bigollo" (''bigollo'' significhendu "viaghjadore" in talianu).<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Cù altri matematichi di u so tempu, cuntribuse à a rinascita di e [[scienza|scienze esatte]] dopu à a decadenza di l'ultima parte di u [[Medievu]]. S'ellu hè cunnisciutu per a [[seguita di Fibonacci]], ghjoca soprattuttu un rollu di un'impurtanza cunsiderevule fendu u ligame trà u sapè matematicu di i musulmani, in particulare di i [[Cifri arabi|cifri indoarabi]], è l'Occidente. Fubbe l'autore di un'opera, ''Liber abaci'' ([[1202]]), è un grande viaghjadore. Di i so viaghji ind’è u mondu [[arabu]] cù u so babbu impurtò in occidente u modu mudernu di impennà i [[numeru naturale|numeri]], chì oghje si chjamanu dinù [[numeri arabi]]. Fibonacci hè cunnusciutu ancu pè a sequenza di numeri chjamata [[successione di Fibonacci]] chì principia cù: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, ... è dunde ogni numeru hè a somma di i dui chì u precedenu. == Biugrafia == [[File:Statua_di_leonardo_fibonacci,_matematico.JPG|thumb|120px|left|Statua di Leonardo Fibonacci in a so cità nativa di Pisa]] E fonte biugrafiche annantu à 'ssu persunaghju facenu crudelmente diffettu. Natu in [[Pisa]], [[ripublica marittima]] di Tuscana, a so educazione s'hè fatta in grande parte à [[Bejaia]] in [[Algeria]], induve u so babbu Guglielmo Bonacci era u ripprisintante di i marcanti di a [[ripublica di Pisa]]. Hè in 'ssa cità portuaria, chì era à quell'epica un centru cummerciale è intellettuale, chì Fibonacci cumenciò a so educazione in matematichi. Benchì omu ùn sappia micca si ellu sapia leghje l'arabu, studiò in particulare i travagli [[algebra|algebrichi]] d'[[Al-Khwarizmi]]. Avendu dinù viaghjatu in Egittu, in Siria, in Sicilia, in Pruvenza à prò di u so babbu, è scuntratu diversi matematichi, Fibonacci ne rapurtò à Pisa in u [[1198]] i [[cifri arabi]] è a [[Algebra|nutazione algebrica]] (chì certi ne attribuiscenu l'intruduzione à [[Silvestru II|Gerbert d'Aurillac]]). Quessa illustra i ligami trà a vitalità cummerciale di e cità d'Italia di l'epica è a criatività scentifica è artistica di i so membri. In u 1201, pruvò chì ogni frazzione ''a/b'' pudia esse nutata cum'è una somma di frazzione distinte chì u so numeratore hè 1, vene à dì, pudia esse ripprisintata da una [[frazzione egizziana]]. Da u 1202 à u 1225, hè occupatu incù e so differente opere. Dopu u 1228, a vita di Fibonacci ci hè guasi scunnisciuta. Un solu documentu cunnisciutu si riferisce à ellu. Si tratta di unu dicretu datatu di u 1241 nutifichendu l'attribuzione da a Ripublica di Pisa di un salariu annuale di vinti lire à u "savviu è discretu Maestru Leonardo Bigollo". 'Ssu salariu li fubbe datu in ricunniscimentu di i sirvizii resi à a cità è à i citatini in qualità di cuntabile. Fibonacci morse pocu dopu, prubabilmente à Pisa. == Liber abaci (1202) == ''U libru di i calculi'' hè un [[Trattatu (litteratura)|trattatu]] annantu à i calculi è a [[cuntabilità]] fundatu annantu à u [[Aritmetica elementare|calculu decimale]] à un'epica induve tuttu l'[[Occidente]] imprudava sempre i [[cifri rumani]] è calculava annantu à l'[[abbacu (calculu)|abbacu]]. 'Ssu libru hè assai influinzatu da a so vita in i paesi nordafricani. Hè d'altronde ridattu in parte da dritta à manca. Incù 'ssa publicazione, Fibonacci intruduce u sistemu di [[Numerazione araba|nutazione arabu]] in [[Europa]]. 'Ssu sistemu hè più putente è più rapidu chì a nutazione rumana, è Fibonacci ne hè pienamente cuscente. L'invinzione serà prima male ricevuta parchì u publicu ùn capia più i calculi ch'elli facianu i cummercianti. In u 1280, [[Firenza]] interdì ancu l'usu di i cifri arabi da i banchieri. Omu ghjudicò chì u zeru arricava a cunfusione è e difficultà à u puntu ch'elli chjamonu 'ssu sistemu ''cifra'', chì deriveghja da u nome arabu di u zeru (''al sifr'' = biotu, zeru). Seria da l'usu di i numeri in a tradizione cabalistica chì a parola ciffra avaria acquistatu u sensu di codice sicretu. Fibonacci hè più cunnisciutu à i ghjorni d'oghje per unu di i so prublemi cunducendu à i [[Seguita di Fibonacci|numeri è à a seguita chì portanu u so nome]], ma à a so epica, sò soprattuttu l'appiicazione di l'[[aritmetica]] à u calculu [[Cummerciu|cummerciale]] chì l'anu fattu cunnosce : calculu di u prufittu di e transazione, [[Cunvirsione di l'unità|cunvirsione]] trà [[Devise (muneta)|munete]] di differenti paesi usendu base differente (basa 10, 12, 20). U so travagliu annantu à a [[teuria di i numeri]] era ignuratu à l'epica, ma fubbe assai largamente lettu mentre i dui seculi chì suvitonu. I so travagli sò oramai assai imprudati in finanza di mercatu, è in particulare in [[analisi tecnica]]. == Practica Geometrie (1220) == [[File:Liber_abbaci_magliab_f124r.jpg|thumb|Liber abbaci: à dritta, in a culonna in margine, a successione di Fibonacci]] Hè un libru di geumitria è di trigunumitria, omagiu indirettu di u matematicu pisanu à Federiccu di Souabe, chì fubbe incurunatu imperatore à a fine di quistannu 1220. Ci mostra frà altru chì a soluzione reale di l'equazione <math>x^3 + 2x^2 +10x = 20</math> ùn hè micca [[Custruzzione à a regula è à u cumpassu|custruttibile à a regula è à u cumpassu]]. Si tratta di unu risultatu senza equivalente dapoi [[Euclide]]. == Liber quadratorum (1225) == 'Ssu ''libru di i quatrati'', dedicatu à [[Federiccu II]] <ref>Quandu, o Signore Federiccu, principe assai gluriosu, maestru Dumenicu mi purtò à Pisa, à i pedi di A vostra Eccellenza, maestru Ghjuvanni di Palermu, mi avendu scuntratu, mi pruponì a quistione, chì ùn appartene micca menu à a geumitria ch'è à u numeru, di truvà unu numeru quatratu chì, aumintatu o diminuitu di cinque, face sempre nasce un numeru quatratu. [...] Avendu d'altronde imparatu [...] chì A vostra Maistà avia degnatu leghje u libru ch'aviu scrittu annantu à i numeri, è chì Li piacìa qualchì volta di sente e suttilezze relative à a geumitria, mi so richjamatu a quistione ch'e vengu di enuncià è chì mi era stata pruposta à A vostra corte da U vostru filosofu. Ne aghju pigliatu u sughjettu, aghju intrapresu di cumpone a prisente opera, è aghju vulsutu intitulà lu ''U Libru di i numeri quatrati''.</ref>, hè un libru di prublemi numerichi, parte assai impressionnante di u travagliu di Fibonacci. == Flos (1225) == Hè un raggruppamentu di soluzione à i prublemi posti da Maestru Ghjuvanni di Palermu, filosofu di a Corte, à u mumentu di un cuncorsu di matematiche organizatu da è in prisenza di Federiccu II, prublemi ch'è solu Fibonacci avia saputu risolve. == I nomi di Leunardu di Pisa == U nome di Fibonacci, currispundente à ''filius Bonacii'', figliu di Bonacci, in [[latinu]] ", li hè statu attribuitu di manera postume. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Successione di Fibonacci]] * [[Gruppu di Fibonacci]] [[Categoria:Matematicu]] [[Categoria:Talianu]] [[Categoria:Nascita à Pisa]] [[Categoria:Nascita in a ripublica di Pisa]] [[Categoria:Persunalità taliana di u XIIIu seculu]] [[Categoria:Matematicu talianu]] [[Categoria:Scrittore talianu di lingua latina]] [[Categoria:Matematicu di u XIIIu seculu]] hlswrhr28ofdle03tddxzwgovpvz9du Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise 0 20334 360334 360332 2018-10-21T13:45:24Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki U '''Parcu naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise''' hè un parcu naziunale cumpresu pè a maiò parte (3/4 circa) ind’a [[pruvincia di l'Aquila]] in [[Abruzzu]] è pè a rimanenza ind’è quella di [[pruvincia di Frusinone|Frusinone]] ind’u [[Laziu]] è ind’è quella di [[pruvincia di Isernia|Isernia]] ind’u [[Mulise]]. Fù inauguratu u 9 di settembre 1922 à [[Pescasseruli]], attuale sede è direzzione centrale di u parcu, mentre l'organismu omonimu era statu digià custituitu u 25 di nuvembre 1921 cù un direttoriu pruvisoriu. A so istituzione hè avvinuta ufficialmente cù u decretu-lege reale di l'11 di ghjennaghju 1923.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> [[File:National parks of Italy Abruzzi.png|thumb|Lucalizazione di u Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise (in arancinu)|280px]] == Discrizzione == U ''Parcu naziunale di Abruzzu'' (cù a lege n. 93 di u 23 marzu 2001 ''Parcu Naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise'', dinuminazione chì ùn hà micca cumpurtatu qualsiasi trasfurmazione amministrative), cù u Parcu naziunale di u Gran Paradisu, hè unu di i più antichi parchi d'[[Italia]] cunnusciutu à u livellu internaziunale pè u rollu avutu ind’è a cunservazione di spezie faunistiche taliane più impurtante, tale u [[lupu]], u [[camosciu d'Abruzzu]] è l'[[orsu brunu marsicanu]], ma ancu pè e prime è numerose iniziative pè a mudernizazione è a diffusione lucalizata di l'ambientalisimu. [[File:Parco Nazionale d'Abruzzo.jpg|right|280px]] === Orografia === [[File:Parco nazionale d'Abruzzo.jpg|thumb|E catene muntagnose di l'area prutetta]] [[File:ValleFondillo.jpg|thumb|Valle Fundillu è Serra di e Gravare]] [[File:Sierra Lunga (AQ) Rifugio Coppo dell Orso Quota 1840.jpg|thumb|Viduta di a [[Serra Longa]]]] U Parcu si accalaccia soprattuttu ind'u territoriu muntagnosu è pasturale di i [[monti Marsicani]], una di e dursale fundamentale di l'appenninu centrale, dunde ùn hè micca pratichevule a cultura di a vigna è di l'ulivu, trafranchendu ind'u pianu di e culture ind'a [[valle di u Giuvencu]] è ind'a [[valle di Cuminu]] è hè cupertu da boschi di [[faiu]] pè circa dui terzi di a so superficia. À nordeste hè divisu da a [[Majella]] è da u parcu relativu di l'area di l'altipiani maiò d'Abruzzu. Da u puntu di vista orograficu l'area pò esse raggruppata in quattru gruppi fundamentali. * ''Gruppu di u Monte Tranquillu'' (1 841 m s.a/u.m.), cuntraforte meridiunale di a [[Serra Lunga]], sistemu muntagnosu parallelu a u corsu di u fiume [[Liri]] è di a [[valle Ruvetu]] sin’à a fuata di [[Forca di Aceru]]. Si accalaccia trà Pescasseruli, [[Alvito (Italia)|Alvitu]] è [[Campuli Appenninu]], caratterizatu da a presenza di fenomeni carsichi evidenti cum'è i campi di duline (Macchiarvana, A Difesa), treghjaconi, grotte è corsi di acqua sutterranii affiurenti pè brevi tratti (Capu di Acqua à Campuli Appenninu). Forte pendite di u pendice [[Valle di Cuminu|cumiense]], riccu dinù di surgente ([[Lacernu]], piana di Alvitu). * ''Gruppu di u Monte Marculanu'' (1 940 m s.a/u.m.), trà Pescasseruli è l'altupianu di u Fucinu. Hè un cuntraforte di u sistema muntagnosu di u Monte Tranquillu-Serra Longa chì da Pescasseruli ghjunghje à l'altupianu fucense, trà l'alta [[valle di Sangru]], a [[Vallelonga (giugrafia)|Vallelonga]] è l'alta valle di u Giuvencu. I monti ùn presentenu micca ripintine pendite o marangoni, salvu qualchì spaccatura ind'u Vallone Cavutu ind'u territoriu di Pescasseruli. Valle è altipiani carsichi caratterizeghjanu assai l'area intornu à e surgente di u [[Sangru]]. Grotte è treghjaconi si trovanu ind'a lucalità Cicerana, mentre ind'a cumuna di [[Gioia di i Marsi]] si trova a piscia di Acqua Ventilata. * ''Gruppu di a Muntagna Grande'', trà [[Scannu]] è [[Villetta Barrea]]. Si accalaccia da a valle di Sangru sin'à a valle di u [[Sagittariu (fiume)|Sagittariu]] è pè un breve trattu face da spartiacque à i dui bacini fluviali. Caratterizatu da petra calcaria, currisponde à una longa spacca chì si accalaccia parallela à u corsu di u fiume Sangru. E cime più alte sò u [[monte Marsicanu]], e Toppe di u Tesoru è u monte Argatone. Debule carsismu à u Ferroiu di Scannu, [[Bisegna]] (Fonte Appia) è Pescasseruli (Praturossu). I surgenti scaturiscenu à passu Godi, fonte di a Regina (cù tracce di [[argentuvivu]]) è Scannu. * ''Gruppu di i [[Monti di a Meta]]'', da u passu di Forca d'Aceru à e [[Le Mainarde|Mainarde]]. E cime più alte sò u monte Petrosu (2 247 m s.a/u.m.), u monte Marsicanu (2 242 m s.a/u.m.) è u [[monte Meta]] (2 242 m s.a/u.m.) chì si trova à a cunfina trà u pendiu laziale, mulisanu è abruzzese. Istu ultimu hè caratterizatu da u pianottulu di i Biscurri (1 980 m s.a/u.m.). * Ind'a Zona di Prutezzione esterna si inalza u [[monte Grecu]] (2 285 s.a/u.m.) chì cù i monti circunvicini custituiscenu a più alta, massiccia è impunente catena muntagnosa di i dintorni. === Giulugia === ==== Tettonica ==== A storia giulogica di u territoriu di u parcu hè a stessa di tuttu l'[[Appennini|appenninu]] centrale. E catene di i monti sò grossi sistemi calcarii ingenerati si trà u Giurassicu inferiore è u Cretaceu in seguitu à l'emersione ind'è u Paleocene di i grossi ghjacimenti lagunarii di u pianottulu carbunaticu (accalacciatu iputeticamente à levante di Pescasseruli) è di a scugliera curallina (zona di u monte Marsicanu è Muntagna Grande di Scannu). In seguitu à l'emersione ind’è u Miocene a laguna è u mare altu sò rimpiazzati da i bassi fondi chì cù a definitiva orogenesi di u Quaternariu furmeranu i strati di [[arzilla]] è [[petra rinaghja]] chì oghje si alternanu in e muntagne calcarie è in i dipositi cuntinentali. Duve affiuranu i strati arzillosi passa dinù u grossu spaccu di soprascurrimentu, pocu attivu: da [[Pizzone]] si ramificheghja versu [[Alfedena]] è [[Barrea]] pè prusegue direttu versu Villetta Barrea è Scannu longu a valle di u turrente Profluo. Spaccature dirette minore sò presente intornu à Pescasseruli è nant’à i monti di [[Pescusolidu]] è Campuli Appenninu. A mubilità [[tettonica]] di a zona hè a causa di i terramoti, cum'è quellu chè u 13 di ghjennaghju 1915 spantichete a cità di [[Avezzanu]] è a maiò parte di i so dintorni. [[File:Parco Nazionale d'Abruzzo, Lazio e Molise.jpg|left|thumb|Circuli ghjacciali nant’à a Meta]] ==== Ghjacciature ==== I cimali più alti presentanu qualchi tracce evidenti di l'ultima [[ghjacciatura]] di u Quaternariu cù parechji circuli è rispettive tracce di [[Murena (Giulugia)|murene]] rimanente. I più evidenti sò quelli di i monti di a Meta, Serra di e Gravare, di u monte Petrosu è di u monte Palombu cù a murena à u Coppu di a Pulinella. === Idrografia === Un territoriu cusì spiccatamente calcariu sente validamente di l'azzione di u mudellamentu [[Idrografia|idricu]]. Vasti campi di duline si distribuiscenu nant’à a Serra Traversa di [[San Donato Val di Comino|San Donatu Val di Cuminu]], nant’à i monti di [[Settefrati]] è Pescasseruli. Disseminate pè u territoriu inoltre numerose grotte di piccule è medie dimensioni, è inoltre abbundanza di surgenti [[carsismu|carsiche]]. Sì infatti e surgente in altu sò limitate è i so ghjetti piuttostu discreti, nant’à i pendichi di i principali cumplessi muntagnosi intornu à i 1100–1000 m circa s.a/u.m. scaturiscenu abbundante l’acque di e surgente Turnareccia è Grotta di e Fate ind’è a cumuna di [[Opi (Italia)|Opi]], Aghja Santilli, Iannanghera è Surgente di e Donne di [[Civitella Alfedena]], [[Riu Tortu]] di [[Alfedena]] è [[valle di Cannetu]] à [[Settefrati]] (surgente di u [[Melfa]]), è a surgente cristallina longu u fiume Sangru di Fonte di a Regina à Villetta Barrea cù u ghjettu mediu di 2000 litri di acqua à a seconda. [[File:Lago di scanno01.jpg|thumb|upright=2|left|U bacinu naturale di u [[lagu di Scannu]]]] <div align="center"> {| class="wikitable sortable" ! Surgenti!! Altezza!! Ghjettu!! Bacinu!! Cumuna |- | Murrone di u Diavule || 1370 || 10 || Sangru || Gioia dei Marsi |- | [[Madonna di Cannetu]] || 1020 || 1000 || Melfa || Settefrati |- | Riu Tortu || 1340 || 300 || Sangru || Barrea-Alfedena |- | Surgente di e Donne || 1150 || 420 || Sangru || Barrea |- | Iannanghera || 1242 || 180 || Sangru || Civitella Alfedena |- | Regina || 980 || 2000 || Sangru || Villetta Barrea |- | Aghja Santilli || 1170 || 50 || Sangru || Civitella Alfedena |- | Turnarecca || 1100 || 180 || Sangru || Opi |} </div> [[File:National Park of Abruzzo, Latium and Molise 02196.jpg|thumb|U turrente Scertu ind’è a Camusciara]] Trà i fiumi u Sangru nasce vicinu à a lucalità passu di u Diavule (Gioia di i Marsi) è scorre ind’è u core di u parcu finu à esce da i so confini à Alfedena occupendu a valle principale indù si sviluppa a riserva. Riceve a magiore quantità di acque da i turrenti Scertu è Fundillu, a vera è propria linfa vitale di u fiume. À Barrea una diga ingenera cù le so acque u [[lagu di Barrea]]. [[File:Castel san Vincenzo.jpg|thumb|U lagu di [[Castel San Vincenzu]] è e Mainarde]] U settore laziale di u parcu ricasca ind’è u spartiacque di u [[Liri]] è trà e margine di a riserva ricascanu i fiumi [[Melfa]] à [[Settefrati]] è Mullarinu chì sorge vicinu à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]]. U Giuvencu, chì omonima valle è quasi cumpletamente tramessa ind’è u parcu, hè unu di l’emissarii di u bacinu di u Fucinu. Ind’è u Mulise l’acque cadenu ind’è u spartiacque di u [[Vulturnu]] chì sorge ind’a cumuna di [[Rucchetta à Vulturnu]], ind’è qualessu percorsu si framettenu u Riu Jemmare di Pizzone è u Riu San Petru di [[Scapuli]]. Ind’a zona di u parcu esistenu parechji interessanti laghi naturali cum’è u [[lagu Vivu]], stagiunescu, u [[lagu Pantanellu]], a chì riserva statale impurtante pè l'elevata altezza è pè e presenze ittiche ricade frà e cime di u monte Godi, è u lagu di Scannu, sortu in seguitu à una frana ind’a valle di u Sagittariu, vicinu à [[Villalagu]] è à i pedi di l'abitatu di [[Frattura (Scannu)|Frattura]] ind’è u territoriu cumunale di Scannu. U so immissariu principale hè u turrente Tassu, alimentatu da un sistema di surgente minore intornu à Scannu quasi tutte incanalate pè i bisogni cumunale di risorse idriche di qualità. <br /> Parechji laghi artificiali sò stati custruiti in u secondu dopuguerra ind’a zona di prutezzione esterna: u [[Lagu di Carditu]] à [[Vallerutonda]], u lagu di Grotta Campanaru à [[Picinisco|Piciniscu]] è u [[lagu di a Muntagna Spaccata]] ind’è u territoriu di Alfedena, tutti equipagiati pè a ricezzione di u [[turisimu ecosustenevule]]. === Zunazione, accessi è prugetti di aggrandimentu === [[File:Pnalm RiservaIntegrale.jpg|thumb|Signaletica in a cunfine di a zona A ind’a val Fundillu]] [[File:Lottizzazione Opi 2008.jpg|thumb|Luttisciamentu riservatu pè l'abitazione ind’à piccula zona D di Opi]] Pè una migliore amministrazione u territoriu di u parcu hè statu suddivisu ind’a so gestione in u 1987 in quattru differenti settori di prutezzione. * '''ZONA A - Riserva integrale''': ricadenu ind’è questa dispusizione prutezzionistica e cime più impratichevule appupulate da i camosci, u fondu di a valle di u Scertu è di u turrente Fundillu, ma dinù parechje purzione di faiete ind’è e cumune di [[Villetta Barrea]] è [[Pescasseruli]]. L'accessu hè interdettu o severamente regulamentatu. * '''ZONA B - Riserva generale''': i territorii indù a presenza umana hè sempre stata sturicamente custante sò a u stessu modu prutetti da i regulamenti di a riserva generale, chì regulamentenu l'accessu muturizatu, u prelevamentu di legname è di prudutti di u sottuboscu. L'escursionisimu hè liberu. * '''ZONA C - Prutezzione''': l'area, prevalentemente estesa ind’è u fondu di a valle di u Sangru, hè quellu territoriu intornu à i centri abitati tradiziunalmente destinatu à l’attività agricule è à l'usu privatu di e risorse naturale. * '''ZONA D - Sviluppu''': i centri urbani inglubati ind’è u perimetru di u parcu dopu i vari aggrandimenti gestiscenu ind’è quest'area i piani di urbanistica di u sviluppu ediliziu in cullaburazione cù l'organismu di u parcu chì quì prumove l'attività ricettive è di orientazione di u trafficu turisticu. A lucalità di accessu più comuda hè a cità chjuca di [[Pescasseruli]] ind’a [[Pruvincia di l'Aquila]], inseme à i centri minori di l'altu Sangru, core di l'area prutetta. U parcu sparte u so territoriu in parechji settori turistichi pè e relazioni cù i visitadori è e prumuzione edituriale: u settore [[Valle di Cuminu]] in [[pruvincia di Frusinone]], u settore di [[E Mainarde]] in [[pruvincia di Isernia]] è u settore [[Marsica]] fucense chì cumprende e cumune di u parcu ricadente ind’è u spartiacqua di u lettu di u Fucinu. [[File:Lagobarrea001.jpg|thumb|Viduta di u lagu di Barrea|300px]] Ind’è a maggior parte di e cumune sò appruntati parechji centri di visita tematichi o offizii di zona chì hè pussibile dispone di materiale divulgativu nant’à u parcu è organizà i percorsi turistichi è escursiunistichi: * Centru parcu, ortu butanicu è area faunistica à Pescasseruli. * Museu è area faunistica di u lupu appenninicu, area faunistica di a [[lince]] à [[Civitella Alfedena]]. * Museu è area faunistica di u camosciu d'Abruzzu à Opi. * Centru Parchi Internaziunale è Museu di l'acqua à Villetta Barrea. * ''Settore Marsica fucense'': centru verde à [[Urtona di i Marsi]], museu di u [[capriolu]] à [[Bisegna]], museu di l’orsu à [[San Bastianu di i Marsi]], museu è centru visita di l'orsu à Villavallelonga * ''Settore [[Valle di Cuminu]]'': offiziu di zona à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] è [[Vallerutonda]], museu di l’animali nutturni à [[Picinisco|Piciniscu]]. * ''Settore di E Mainarde'': offiziu di zona à [[Pizzone]], museu di a [[zampogna]] à [[Scapuli]]. Ind’è u corsu di l’anni sò stati presentati parechji prugetti di aggrandimentu chì anu interessatu una parte di a cumuna di [[Alfedena]] ind’a zona di Capitelli è di u [[lagu di a Muntagna Spaccata]] à sudeste, ind’è soprannuminatu "cugnu di a morte", locu notu pè u sparghjimentu faunisticu è dinù pè a caccia fora di lege. À punente invece da parte di l'organismu gerente di u parcu hè statu prupostu à l’amministrazione lucale una espansione di a gestione oltre i monti di a [[Serra Longa]] da [[Collelongu]] è Villavallelonga, escluse l’aree di u fondu di a valle di a [[Vallelonga]], finu à e cumune di [[Balsuranu]], [[San Vincensiu Valle Ruvetu]] ind’è (pruvincia di l'Aquila) è [[Pescusolidu]] (Pruvincia di Frusinone). === Accessibilità === U parcu si pò raghjunghje da a [[Marsica]] orientale (uscita di [[Pescina]] di l'Autustrada A25 è da l'altu Sangru attraversu a [[strada statale 83 Marsicana]] chì l’attraversa da nordu à sudeste tucchendu i centri turistichi di Pescasseruli, Opi, Villetta Barrea, Civitella Alfedena, Barrea è Alfedena. Accessi secundarii pruvenenu da u pedaticu autustradale di [[Cucullu]] (A25) attraversu a [[strada statale 479 Sannite]] passendu pè a [[Riserva naturale guidata Travi di u Sagittariu|valle di u Sagittariu]] è Scannu-[[Passu Godi]], è da u territoriu laziale attraversu a fuata di [[Forca di Aceru]] è l'omonima [[Strada statale 509 di Forca di Aceru|strada statale 509]]. == Storia == U parcu naziunale di Abruzzu fù inauguratu da un prugettu privatu in u 1922 è ricunnusciutu in u 1923. A gestione hè di l'urganismu Pnalm (acronimu di l'organismu parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise) chì hà sede legale à Pescasseruli. Ellu interessa 25 cumune ripartite ind’è pruvince di Frusinone, Isernia è L'Aquila. In u 1980 hà avutu iniziu u prucessu di zunizazione di u parcu, cioè a so suddivisione in zone à diversa prutezzione ambientale pè pudè cuncilià l’esigenze apparentemente opposte di a prutezzione di a natura è di u sviluppu urbanisticu di e cumunità lucale. === E origine === U forte isulamentu chì u territoriu di l'altu Sangru ghjacia da seculi avia permessu a cunservazione di una impurtante quantità di spezie animale è vegetale degni di cunservazione, nun tuttu infatti era statu trasformatu in pasculu. À e timide iniziative lucale di istituì una riserva di caccia nant'à u mudellu di quelle di u [[Piemonte]] vense incontru l'impurtante famiglia Sipari di Pescasseruli è di Alvitu imparentata è vicina à e pusizione di u notu filosofu è puliticante [[Benedettu Croce]]. <ref> ''Dui ghjorni à Pescasseruli frescu core di Abruzzu caru à Benedettu Croce'', di Anna Grittani, editore La Repubblica, 8 aostu 2002</ref><ref> ''Benedettu Croce è Pescasseruli'', di Luigi Piccioni</ref> Prodighenu pè a realizazione ind’è u territoriu di e cumune di Opi, Pescasseruli, Villavallelonga, [[Collelongu]], [[Lecce ind’è i Marsi]], Gioia di i Marsi, [[Balsuranu]] è [[Castellafiume]] di a Riserva reale Alta Val di Sangru, officialmente istituita in u 1873 da [[Vittoriu Emanuele II di Savoia]]. Tale forma di prutezzione pruseguì sin’à u 1878, data di a so abulizione. Istituita torna in u 1900 firmete in vigore sin’a tuttu u 1912<ref > ''I nutabili di l'Alta Val di Sangru è u so rollu ind’è u principiu di u Parcu'' (in "Natura Prutetta"), di [[Lurenzu Arnone Sipari]], numeru 13, editore Parcu Naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise, 2012</ref>; cuntempuraneamente [[Erminiu Sipari]] cuminciò à fà cunnosce a prima iniziativa in Italia di istituzione di un parcu naziunale nant’à u mudellu di u [[parcu naziunale di Yellowstone]], ind’è i [[Stati Uniti d'America]]. === E prime iniziative === [[File:PNAbruzzo2.jpg|thumb|upright=1.4|Scapornu di l'area prutetta abruzzese]] Inseme à Erminiu Sipari, i primi à prupone a realizazione di un [[parcu naziunale]] in [[Italia]] fubbenu u butanicu Petru Rumualdu Pirotta, u zoolugu Lisandru Ghigi, u scrittore [[Luigi Parpagliolo]] è l'assuciazione naturalistica federata «''Pro Montibus et Sylvis''». I studiosi è l’ambientalisti di a ''Pro Montibus'' nutavanu a cuncentrazione di spezie appenniniche è a varietà di habitat di interessu naziunale ind’a Marsica: presentonu u primu pianu di salvaguardia ambientale in u 1914, chì era previstu un grande parcu, accalacciatu da l'ecchisi lettu di u [[Fucinu]] è a conca Peligna finu à Castel di Sangru, è da u fiume [[Liri]] è da a [[valle di Cuminu]] à e pendice di a [[Majella]]. I costi eccessivi di a realizazione è di u mantenimentu fecenu fallisce l'iniziativa, chì però seguitò una seconda più cuncreta participazione di assuciazione è intellettuali. U 25 nuvembre di u 1921, un annu prima di l'istituzione di u parcu naziunale di u Gran Paradisu, Erminiu Sipari è a ''Federazione Pro Montibus'' avvionu a gestione prutetta di un picculu pezzu di terra trà e lucalità di a val Fundillu è di a Camusciara di circa 100 ettari, presa in affittu da a cumuna di Opi. === Istituzione legislativa è aggrandimenti === In u 1923 l'amministrazione di u parcu hè officialmente istituita, e cunfine si accalaccianu dinù à altre cumune chì solu in un secondu mumentu cuncedinu u so territoriu à a prutezzione di l'urganismu autonomu custituendu cusì i veri fundamenti di u parcu cuntempuraneu; * ricadenu ind’è prime cunfine parte di u territoriu di Civitella Alfedena è Villetta Barrea (monte Petrosu è Camusciara), Opi (Forca d'Aceru, val Fundillu, valle Fredda), Pescasseruli (a Difesa), Bisegna (Terratta), Villavallelonga è Collelongu (prati d'Angru), Lecce ind’è Marsi è Gioia di i Marsi (Cicerana, passu di u Diavule), Campuli Appenninu è Alvitu (Capu d'Acqua, val Lattara), Settefrati. * in u 1925-1926 avvense l'espansione di l'area prutetta à i [[monti di a Meta]] trà Alfedena (Pruvincia di l'Aquila), Piciniscu, San Biasgiu Saraciniscu, Vallerutonda (pruvincia di Frusinone) è parte di u territoriu di [[Pizzone]] è di a valle di u Sangru (ind’a cuntempuranea pruvincia di Isernia). Ind’è u stessu annu a cummissione amministratrice di u parcu destinò una parte di a val Fundillu à u tagliu buschivu, dispusizione cuntrastata da Romualdu Pirotta, unu di i fundadori di u parcu, chì à seguitu di quessa si dimesse da u corpu direttivu. * in u 1926 fù istituitu u museu è u zoo di u parcu à Pescasseruli è fubbenu avverati i primi rifugi è a rete di viottuli. Frà i primi obbiettivi pulitichi di u parcu si registrò a tendenza à favurì e presenze turistiche è i sughjorni spurtivi ind’è un sistema ecunomicu u più pussibile cumpatibile incù a prutezzione di l'ambiente capace di sustene l'ecunumia muntagnosa pasturale. * in u 1933 u regime [[fascismu|fascista]] supprime l'urganismu di gestione autonomu, prubabilmente pè i so ligami incù l'assuciazionisimu cattolicu (in particulare incù u gruppu [[Scutismu|scuttu]] di i giovani espluratori) è pè rinfurzà a presenza ind’è i parchi taliani di a Milizia buscareccia, chì ottense a gestione dinù di u parcu naziunale di u Gran Paradisu è di i novi parchi di u [[Parcu naziunale di u Circeu|Circeu]] è di u [[Parcu naziunale di u Stelviu|Stelviu]]. [[File:Monte delle Vitelle.jpg|thumb|upright=1.4|left|In u fondu à diritta l’installazione di schì di monte di e Vitelle, vicin’à Pescasseruli]] === U dopuguerra è l'amministrazione Saltarelli === In u 1951 u guvernu demucristianu di l'epuca ricumpose l'urganismu di gestione autonuma. A nova direzzione ricuperò l’obbiettivi di l'urganismu uriginariu, è in più di e numerose assunzione di persunale di surveglianza, à a prumuzione di ricerche scientifiche è à l'estensione di l’interdizzione di [[caccia]], favurì a custruzzione di e prime infrastrutture pè a ricezzione di u [[turisimu]]. In particulare à a fine di l’anni cinquanta nant’à a pulitica edilizia cumincionu aspre critiche in seguitu à e spiculazione alberghiere è à l’interventi pè a realizazione di piste di schì è installazione di sallita in parechje cumune di u parcu. L'amministrazione di Francescu Saltarelli, iniziata in u 1952, tentò di oppone si à l'ondata di abusivisimu ediliziu ma fù liquidata; seguitonu cusì l’anni di l'espansione urbanistica di Pescasseruli è di l'aggressione incunsiderata di u cimentu, sient'è un prugettu spiculativu chì vulia a realizazione di una grande zona turistica da [[Roccarasu]] à e cumune di a [[Valle di Cuminu]]. In u 1967 u parcu ottense a prestigiosa certificazione di u diplomu europeu di l'aree prutette pè a cunservazione di a natura; un longu periudu di cummissariamentu è di battaglie ambientale difficile terminò in u 1969 quandu [[Francu Tassi]] fù numinatu novu direttore di u parcu. === L'amministrazione Tassi === [[File:Scorcio Civitella Alfedena.JPG|thumb|upright=1.4|U centru storicu di [[Civitella Alfedena]]]] In u 1969 Francu Tassi fù numinatu direttore di u parcu naziunale d'Abruzzu. L'amministrazione iniziò u so mandatu mustrendu si da u principiu decisamente cuntraria à l'undata di luttisciamentu chì si riprisentava ind’è e cumune più impurtante. In u 1970 fù istituita a "zona di prutezzione esterna", chì ricalca in à maiò parte e cunfine di u primu grande parcu prupostu da Sipari è da a ''Pro Montibus et Sylvis''. In u 1976 u terzu grande ingrandimentu di u parcu à u massicciu di u monte Marsicanu scunghjurò a realizazione di un grande sistemu di piste da schì trà Pescasseruli è Bisegna nant’u mudellu di a vicina [[Roccarasu]]. Sò l’anni di u grande successu di u parcu, a ricunsiderazione di i prugetti antecedenti di sviluppu si cuncretò in l'accuglienza selettiva di u turisimu [[ecolugia|ecolugistu]] è [[ambientalisimu|ambientalistu]], in cuntrastu incù l’afflussi di massa. Pè a prima volta in [[Italia]] fù lanciatu quellu novu mudellu ecunomicu ambientale chì trova u so riferimentu ind’è u sviluppu ecunomicu di Civitella Alfedena. U 10 di ghjennaghju 1990 incù u decretu di u presidente di a Republica [[Francescu Cossiga]] e cumune di Pizzone, [[Castel San Vincenzu]], [[Rucchetta à Vulturnu]], [[Filignanu]] è [[Scapuli]] cuncedenu parte di u propriu territoriu cumunale à i regulamenti di a riserva pè un tutale di 4000 ettari: nasce u «''settore Mainarde''», incù u quartu grande aggrandimentu. L'entusiasmu pè una vicata di grandi successi auminta a nuturietà naziunale è internaziunale di a riserva, fin’à diventà un riferimentu pè l'ambientalismu talianu è u fucarile intornu à chì sorgenu i novi grandi prugetti prutezziunistichi chì ùn interessanu micca solu l'[[Abruzzu]] è e regione cunfinente, ma mediante u [[WWF]] tuttu u territoriu naziunale. Trà u 1990 è u 1999 u parcu cuaiuta à l'istituzione di u [[parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]] è di u [[parcu naziunale di a Majella]], è dinù à a realizazione di una reta di riserve regiunale di minò estensione chì facenu di l'Abruzzu una di e regione europee incù a più alta percentuale di territoriu prutettu.<ref>''Abruzzo: regione verde d'Europa'', editore ESA Italia, 21 ghjugnu 2010</ref> Intornu à l'amministrazione è à u persunale di u parcu si riuniscenu una serie di assuciazione ambientaliste tantu chì in Abruzzu venenu avviate e prime impurtante ricerche scientifiche capace di mette in evidenza l'impurtanza di u sistemu eculogicu regiunale è di a prutezzione di flora è fauna. Riculla à u 1999 l'ultimu grande aggrandimentu di u parcu, 4200 ettari ind’è e cumune di Urtona di i Marsi è Bisegna ind’è a valle di u Giuvencu. [[File:Pescasseroli2008Selvicoltura.jpg|thumb|upright=1.4|left|[[Silvicultura]] incù strumenti tradiziunali vicinu à Pescasseruli]] === A crisa finanziaria è a fine di l'amministrazione Tassi === I grandi esiti ottenuti però ùn tenenu micca contu di l'amministrazione ecunomica. A crescita espunenziale di u sistemu urganizativu è l’implicazione di elementi estranei à a tradizione ambientalista è à a gestione finanziaria, cumu e custrizzione burocratiche naziunale è regiunale o u criscente interessu di i puliticanti lucali à participà à e decisione amministrative di l'organismu parcu, cundiziuneghjanu validamente l'atti di u persunale di a riserva. Ssa tendenza prusegue finu à u 2002, quandu una vicata di vicende pulitiche è ghjudiziale anu messu fine à l'amministrazione Tassi. L'ex direttore, successivamente dimustratu si innucente, hè statu in principiu dinunziatu è quindi dimessu da a so carica da u cumitatu direttivu di u parcu perchè implicatu in un cuntenziosu legale cù u cumitatu stessu chì l’accusava di ordinà intercettazione abusive durante e riunione. U grande debbitu accullatu durante a so amministrazione è un presuntu falzu in bilanciu purtonu à a so definitiva liquidazione da a parte di u presidente di l'organismu gerente [[Fulcu Pratesi]] (in quelli anni presidente di u [[WWF|WWF Italia]]), propriu quandu l'orientazione di e pulitiche ambientali naziunali è regiunali stava cambiendu. U prugettu iniziale chì previdia a cuurdinazione di e riserve prutette ancora da fà è chì giravanu intornu à a prumuzione di u parcu naziunale fù messu da parte. Ùn si tense contu di l'impiegu di risorse ecunomiche è umane di u parcu d'Abruzzu chì purtò à a cuncretizazione di u prugettu è, piuttostu chì intervene in cullaburazione cù a riserva oramai indebitata, fù finanziata una sequenza di parchi identichi autonomi, pè anni amministrativamente frammentati è ecunumicamente dispersivi. À questu si aghjunse a sfiducia di e pupulazione interessate è di l’ambientalisti di fronte à e pulemiche chì sorsenu in quelli anni. [[File:Camosciara.jpg|upright=1.2|left|thumb|A Camusciara]] === U cummissariamentu === Un periudu di incertezza hè seguitatu à a caduta di Tassi, fin’à a muzione di sfiducia di a Cumunità di u Parcu (organu consultativu istituitu u 6 di dicembre 1991 cù a lege n. 394, titulu II, art. 10) versu Fulcu Pratesi rivucatu in u 2005 da a carica di presidente di l'organismu gerente da u Ministeru di l'ambiente. Da u 2002 à u 2008 Aldu Di Benedetto, ex vicepresidente di l'assuciazione ambientalista Pro Natura, erede di l'assuciazione federata ''Pro Montibus et Sylvis'' hè statu u direttore rimpiazzante è da u 8 di aostu 2007, data chè u ministru di l'Ambiente hà firmatu u decretu di ricustituzione di u cunsigliu direttivu, Ghjaseppu Rossi hè statu numinatu novu presidente di u parcu, punendu termine à un longu cummissariamentu. === Nove gestione === Da u 22 di ghjennaghju 2008 à u ferraghju 2011 u direttore generale di l'organismu gerente hè statu Vittoriu Ducoli, ex direttore di u parcu regiunale di l'Adamellu, sustituitu prima cumu rimpiazzante, po da u 8 di nuvembre successivu da u [[Pescara|pescarese]] Dariu Febbo, ex direttore di u [[parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]]. U 18 di marzu 2014 hè statu numinatu direttore di l'organismu parcu u duttore Antone Carrara. E ultime gestione risultanu sempre più orientate versu u risanamentu finanziariu è u ricuperu di u raportu incù e cumunità lucale è incù l’istituzioni pulitiche. == Flora == [[File:Lilium martagon Germany 01.jpg|thumb|U gigliu martagone|210px]] A so pusizione grossu modu centrale ind’è a [[Italia|penisula taliana]] è i diversi aggrandimenti effettuati in corsu di l’anni in territorii paisagisticamente varii anu fattu di u parcu una preziosa minera di spezie fluristiche rare è [[endemismu|endemiche]], locu di prutezzione di l’ambienti più tipichi è megliu cunservati di tuttu l'[[Appennini|appenninu]]. === Spettru biologicu === U spettru biologicu di a flora di u parcu naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise presenta nutevule affinità cù i studii analoghi risultanti da e flore di i [[monti Simbruini]], di i [[monti Alburni]] è di i [[monti Picentini]]. E flore di dette lucalità sò moltu simile pè a presenza cunsiderevule di [[emicriptofite]] è di [[terofite]], cuntrariamente à ciò chì risulta da e ricerche fatte ind’è l'[[Abruzzu]] muntagnosu, duve e prime sò più cunsistente pè u numeru di spezie, mentre ch'elle si riducenu cunsiderabilmente e seconde. {| class="wikitable sortable" ! Classificazione!! Numeru spezie!! Percentuale |- | Emicriptofite || 785 || 45,48% |- | Terofite || 407 || 23,58% |- | Geofite || 246 || 14,25% |- | Camefite || 117 || 6,78% |- | Fanerofite || 156 || 9,04% |- | Idrofite || 15 || 0,87% |} === Spettru corulogicu === A vasta area occupata da u parcu naziunale cumprende ambienti naturali diversi, caratterizati da una varietà di spezie chì oscilla da elementi mediterranii à piante tipiche di u pianu alpinu. E piante Eurasiatiche sò u gruppu di spezie u più cunsistente, incù un'impurtante cumpenetrazione di entità puntiche è illiriche (europee di levante). [[File:Klump.ziedas1.jpg|thumb|''[[Cypripedium calceolus]]''|210px]] {| class="wikitable sortable" ! Classificazione!! Numeru spezie!! Percentuale |- | Endemiche || 111 || 6,44% |- | Stenu-Mediterranee || 161 || 9,34% |- | Euri-Mediterranee || 246 || 14,27% |- | Medit.-Munt. || 83 || 4,81% |- | Orofite || 148 || 8,58% |- | SE-Europee || 57 || 3,31% |- | Pontiche || 60 || 4,48% |- | Eurasiatiche || 430 || 24,94% |- | Atlantiche || 53 || 3,07% |- | Bureale || 197 || 11,43% |- | Mediterraneu-Turaniche || 45 || 2,61% |- | Varie <ref>Cosmopolite, Subtrupicale, Neotrupicale, Esotiche è spuntaneizate.</ref> || 133 || 7,71% |} === Vegetazione sinantropica è riparia === A luntananza di u [[mare]] face in modu chè l’assuciazione vegetale sianu prevalentemente quelle tipiche di l'area cuntinentale, ancu s'elle esistenu ind’è a zona di prutezzione esterna [[Leccia|leccete]] relitte nant’à e culline chì degradanu versu l'altupianu di l'exi lagu di u [[Fucinu]], in particulare à Casali d'Aschi, paisellu di Gioia di i Marsi. Altri [[machja mediterranea|elementi mediterranei]] strazunali sfiuranu u territoriu di u parcu pè brevi tratti ind’è a [[valle di Cuminu]] è à [[Rucchetta à Volturnu]]. Da i 600 à i 800-1000 s.a/u.m. u pianu occupatu da l'antiche culture, riutilizate à [[maghjera]] o à pasculu, era quellu di u boscu di [[querciu]], diffusu ind’è i fondi di e valle di u parcu ricadente ind’è i spartiacqua di u Giuvencu è di u [[Liri]] è ind’a pianura apprima cultivata, à substratu arzillosu, po occupata da u lagu artificiale di [[lagu di Barrea|Barrea]]. I boschi di [[Quercus|querci]] so ancu abbundanti ind’è u versante di e Mainarde cù l’interessante [[Quercus cerris|cerrete]] intornu à u bacinu artificiale di u [[lagu di Carditu]] induve si segnala a presenza assai meridiunale è rarissima pè u Laziu di a ''[[Lomelosia crenata]]'', rara in Abruzzu è Mulise. [[Ornu|Orni]], [[Acer (butanica)|aceri]], [[Melu|meli salvatichi]] è [[chjarasgiu]] abbundanu ind’a zona di transizione cù u pianu muntagnolu, validamente degradata per causa di l'espusizione intensa à u pasculu. E zone umide induve a vegetazione hè più abbundante è caratteristica sò e rive di u fiume [[Sangru]] in a parte inferiore di [[Pescasseruli]]. U corsu d'acqua attraversa a piana di [[Opi (Italia)|Opi]] induve a maiò parte di e piante spuntanee so relegate ind’è u lettu inundevule à ''[[Salix appennina]]'' Skvortsov, ''[[Salix purpurea]]'' L. è [[albaru]]. Più in ghjò induve u Sangru accoglie l’acque di u turrente Scertu è di u Riu Fundillu a vegetazione hà ricunquistatu antiche culture. E spezie arbustive prevalente sò u [[Nuciolu (Corilacee)|nuciolu]] è a frequente, ma lucalizata, ''[[Tilia platyphyllos]]'' Scop. Frequente ind’è u substratu acidu di u sottuboscu ''[[Dactylorhiza maculata fuchsii]]'' (Druce) Soò. E rive artificiale di u lagu di Barrea, sughjette à i frequenti mutamenti di u livellu di l’acque, ùn permettenu micca una diversificazione fluristica degna di nota. Impurtanti sò i pantani di e surgente in altezza, chì ospitanu a rara ''[[Dactylorhiza incarnata]]'' (L.) Soò è u trifogliu d’acqua (''[[Menyanthes trifoliata]]'' L.). [[File:Aster-alpinus.JPG|thumb|''[[Aster alpinus]]''|left|210px]] === Pianu muntagnolu è submuntagnolu === Da i 800-1000 à i 1800 s.a/u.m. l'area muntagnola hè ind’a maiò parte di u territoriu oramai cumpletamente ricuperta da una densa superficia buschiva prevalentemente caratterizata da u [[faiu]], sughjettu à usi civichi; sultantu e seculare faiete trà Pescasseruli è Villavallelonga scampanu à u periodicu tagliu di u boscu è ponu cusì ospità una varietà vegetale è animale altrimenti assente ind’è u cusì numinatu boscu cuetaneu. À e stesse altezze però ci sò i boschi di a Camusciara è di Cacciagrande in val Fundillu, ind’è e cumune di Villetta Barrea è Opi, chì anu e varietà fluristiche e più impurtante è studiate di u parcu. Accantu à i faii, ''[[Acer pseudoplatanus]]'', [[Acer cappadocicum lobelii|aceri di Lobelius]], ''[[Sorbus aria]]'', è ''[[Laburnum anagyroides]]'', spezie assai diffuse in tutta l'area prutetta, vive u più celebre [[endemismu]] di a zona, u [[Pinus nigra nigra var. italica|pinu neru]] di Villetta Barrea. A lucalità hè un relittu di l'epuca ghjacciale; a spezie hè dinù diffusa spuradicamente intornu à u monte Grecu, à u monte Godi è nant’à e Mainarde, comu testimunieghjanu l’antiche pinete oghje suppiantate da ampii pasculi è prati. Stu lembu di territoriu hè preziusissimu ancu pè altre presenze tipicamente alpine cum'è a Scarpetta di Venere (''[[Cypripedium calceolus]]'' L.) è a ''[[Corallorhyza trifida]]'' Cathel., è dinù pè e numerose spezie di e parete calcarie aride o gucciulente cum'è e [[Pianta carnivura|carnivure]] ''[[Pinguicula vulgaris|Pinguicola]]'' è ''[[Drosera]]'' o l'endemica ''[[Aquilegia magellensis]]'' Huter, Porta & Rigo. ''[[Polygala chamaebuxus]]'' L. à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] raghjunghje u limitu meridiunale di a so area di distribuzione taliana. Pocu diffusa hè a presenza di u [[Tassu (Botanica)|tassu]] chì si cuncentra ind’è e zone più alte è salvatiche di a faieta nant’à i [[monti di a Meta]] è nant’à i monti trà Pescasseruli è Villavallelonga. Altru impurtante relittu sò i pupulamenti di [[vitullu]], presente sulamente in dui lochi in altezza nant’à i monti di a Meta. Ind’è u parcu hè stata studiata è scuperta l’Erba spada marsicana (''[[Iris marsica]]'' Ricci & Colasante), u più bellu è vistosu endemismu di l'[[appenninu centrale]]. [[File:N040728029.jpeg|thumb|Fiori di ''[[Gentiana nivalis]]''|200px]] === Vegetazione in altezza è pasculi === Oltre à i 1800 s.a/u.m. u pianu alpinu è subalpinu hè altrettantu interessante. Ospita u [[pinu mugu]], raru altrò ind’è l'Italia centrumeridiunale. À causa di l'isulamentu geograficu numerose spezie alpine relitte in [[Abruzzu]] si sò evuluate in una vicata di interessantissimi endemismi, mentre altre sò à i limiti di a so area di distribuzione intera o relativa (taliana). * ''[[Androsace maxima]]'' L.: primulacea annuale tipica di e valle alpine orientale; ind’è a penisula hè signalata sulamente ind’è u Parcu Naziunale d'Abruzzu è ind’è u [[parcu regiunale naturale di u Sirente-Velinu]]. * ''[[Gentiana nivalis]]'' L.: piccula genziana a curolla azura, rara in tuttu u territoriu naziunale, ind’è u Parcu d'Abruzzu stà à u limitu meridiunale di u so areale talianu. * ''[[Campanula tanfanii]]'' Poldech: presente ind’a Zona di Prutezzione Esterna, relittu ghjacciale differenziatu si à seguitu di l'isulamentu geograficu post-ghjacciale, diffusu da a Gola di u Furlu ind’è [[Marche]] fin’à u parcu d'Abruzzu, hè a spezie più prossima di l'endemismu alpinu ''[[Campanula carnica]]'' Schiede ex M. & K. * ''[[Campanula appennina]]'' Poldech: altru endemismu peninsulare à u limitu meridiunale di u so areale. * ''[[Viola hymettia]]'' Boiss & Heldr. è ''[[Viola eugeniae]]'' Parl. A prima à u limite settentriunale di u so areale talianu, hè una forma di a più frequente ''[[Viola arvensis]]'' Murray. A seconda hè frequentissima ind’è l'appenninu centrale induv'ella sustituisce l'analoga ''[[Viola calcarata]]'' L., spezie alpina geneticamente vicina. * ''[[Festuca bosniaca]]'' Kumm. & Sendtn. Anfiadriatica nant’à i pendichi cutalosi di a riserva, à u limitu settentriunale di u so areale talianu. Pocu vistosa, hè impurtante perchè assuciata à a distribuzione di ''[[Pinus heldreichii|Pinus leucodermis]]'' Antoine, relittu sulamente in [[Calabria]]. * ''[[Leontopodium alpinum]]'' Cass sottusp. ''nivale'' (Ten.) Tutin è ''[[Aster alpinus]]'' L. Vistosi elementi fluristichi di l’altezze maiò, raghjunghjenu ind’è u parcu a punta meridiunale di a so distribuzione taliana. * ''[[Nigritella rubra widderi]]'' (Teppner & Klein) H.Baumann & R.Lorenz hè un'altra di l’orchidee salvatiche lucalizata è endemica di l'appenninu centrale, signalata ind’è u pianu culminale di a cumuna di Opi. Assai rari è aspessu fruttu di rimbuscamentu sò i boschi di u versante pelignu di u parcu, quellu ricadente ind’a cumuna di Scannu in chè da l'area abitata à e cime muntagnose cuntinueghja ininterruttamente a superficia destinata à u pasculu è à l'allevu di u bestiame. Malgradu e cundizione ambientale sfavurevule, ancu sta zona cunserva preziose nichjule di biodiversità: hè ind’è ste valle infatti ch'è noi truvemu l'unica stazione di u parcu di ''[[Paeonia officinalis]]'' L. è un'ampia cuncentrazione di [[Pianta arumatica|piante arumatiche]] è [[Pianta officinale|officinale]]: ''[[Hyssopus officinalis]]'' L., ''[[Gentiana lutea]]'' L., ''[[Tanacetum parthenium]]'' L., ''[[Chenopodium bonus-henricus]]'' L. == Fauna == [[File:Orso bruno marsicano.jpg|thumb|upright=1.4|Primu pianu di l'[[orsu brunu marsicanu]]]] [[File:Lupo appenninico 3.jpg|thumb|U [[lupu appenninicu]]]] [[File:Camoscio maschio in amore - Monte Amaro - Foto Angelina Iannarelli.jpg|thumb|U [[camosciu d'Abruzzu]]]] === Grandi mammiferi === I grandi [[Mammiferu|mammiferi]] sò stati u mutivu principale di l'istituzione di a riserva. Tempi fà tutti l’animali prutetti ind’è u territoriu di u parcu eranu assai diffusi longu l'appenninu centrumeridiunale sanu, custituiscendu pupulazione geneticamente autonome rispettu à e spezie [[Europa|europee]], furmendu spessu alcuni autentichi endemismi, assai impurtanti da un puntu di vista di a [[zoolugia]] tuttavia ancu pocu studiati ind’è a so identità genetica. * [[Orsu brunu marsicanu]] (''Ursus arctos'' L. sottusp. ''marsicanus'' Altobello), 45-69 individui, Zona di Prutezzione Esterna cumpresa. Hè u simbulu di u parcu è chì da sempre si hè spartu in tutte e muntagne di l'Abruzzu meridiunale, di u Laziu è di u Mulise, facendu registrà osservazione dinù à e altezze più basse. Da i circa 80 animali registrati in l’anni uttanta, a presenza di u [[Orsi|plantigradu]] hè calata ind’è u parcu à circa 50, aumintendu cusì l'elevatu periculu di estinzione, comu successe in l’anni Cinquanta (30 esemplarii). A so presenza hè attestata, incù frequenza maiò, ind’è valle buschive di i [[monti di a Meta]] è ind’a riserva naturale orientata ''Feudo Intramonti'', ind’a cumuna di Villetta Barrea. Incù a piantazione di arburi da fruttu selvatichi è a regulamentazione di l’accessi turistichi, ellu si hè custruitu un ambiente più adattu à e so necessità. Prublematica è dinù a caccia fora di lege chì ogni annu elimina, per mezu di innesculi avvelenati o perfinu colpi di fucile, alcuni orsi. * [[Lupu appenninicu]] (''Canis lupus'' L. sottusp. ''italicus''), 40-50 esemplarii circa. Hè u piglianciu più impurtante di u parcu è di tuttu l'appenninu. In u 1970 cuntava sulamente una decina di esemplarii, ma grazie à l'estensione di u territoriu di a riserva integrale, l'aumentu di e pupulazione di [[camosciu d'Abruzzu]] è l'intruduzzione di [[Cervus elaphus|cervi]] è [[Capriolu|caprioli]], a spezie hà registratu una custante crescita, finu à l’accertata diffusione ind’a vicina area di l'appenninu laziale è tuscanu. Altri individui, dopu avè ricullatu u settore appenninicu, stanu culunizandu l’[[Alpi]] è a [[Francia]] meridiunale finu à a [[Spagna]] orientale, oltrepassendu i cunfini storichi di l'areale di a sottuspezie. * [[Lynx lynx|Lince]] (''Lynx lynx'' L.), malgradu a direzione di u Parcu cuntinueghji à affirmà chì l'animale sia presente "ind’è zone più salvatiche è inaccessibile" di a riserva, l’esperti chì ci travaglianu, cumu u prufessore [[Luigi Boitani]], affirmanu chì ùn ci sia nessuna prova di questu è chè l'animale sia culà estintu; à l’eccezzione di l’individui tenuti in cattività ind’è un'area faunistica adatta di Civitella Alfedena. Alcune testimunianze parlanu di l'osservazione di un animale lucalmente notu cum’è u ''lupo cervino'' o ''lupo cerviero'' (in [[Dialetti d'Abruzzu|dialettu abruzzese]] ''jattepàrde'') trà Pescasseruli, Opi è Villavallelonga trà u 1940 è u 1970. * [[Rupicapra pyrenaica ornata|Camosciu d'Abruzzu]] (''Rupicapra pyrenaica ornata'', in precedenza ''Rupicapra rupicapra ornata''), 600-700 esemplari circa. Altru impurtante elementu, chì inseme à l'[[Ursus arctos marsicanus|orsu marsicanu]] hè [[endemismu|endemicu]] di u parcu, si hè preservatu da l'estinzione ind’è i pendichi di a Camusciara (nome chì ne testimuneghja a presenza relitta). Geneticamente vicinu à u [[Rupicapra pyrenaica|camosciu di i Pirenei]], presenta vistose differenze incù u [[Rupicapra rupicapra|camosciu alpinu]] pè u cullare di pelu più scuru è chì hè invece caratterizatu da una fine lanughjina palida, bianca in invernu. L'animale hà ricuperatu territoriu è hè diffusu nant’à l’altezze di u monte Amaru di Opi è di u [[monte Meta]] di [[Piciniscu]], è dinù occasiunalmente nant’à tutte e pendite più ripide di a riserva chì ùn sò più sughjette à intensa pascura. Da u parcu d'Abruzzu sò partiti l’esemplari rintrudotti nant’à i pendichi di a [[Majella]] è ind’è u [[parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]]. * [[Cervus elaphus|Cervu]] (''Cervus elaphus'' L. sottusp. ''hippelaphus''), 700-800 esemplari circa. U cervu si era estintu ind’è u parcu digià à u mumentu di a so prima istituzione, in u 1921; a so assenza avia pisatu cunsiderabilmente nant’à catena alimentare, criendu serie difficoltà à i principali piglianchi. In u 1971 fubbenu rintrudotti, da l’[[Alpi Orientale]], i primi esemplari chì si installonu ind’è i boschi nant’à i pendichi di u monte Marsicanu. U numeru di l’esemplari hè in forte espansione. * [[Capreolus capreolus|Capriolu]] (''Capreolus capreolus'' L.), 300-400 esemplari circa. Dinù u capriolu hè statu rintrodottu incù i stessi scopi di u cervu. Da i circa 60 esemplari a pupulazione hè cunsiderabilmente aumintata, talmente chì hè diventata a spezie più facile da sculunnà.<ref> http://www.parcoabruzzo.it/fauna.html, Fauna, Parcu Naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise.</ref> === Mammiferi chjuchi === Fugace hè l'incontru incù u [[Felis silvestris|ghjattu salvaticu]], a [[Martes martes|martura]], a [[Martes foina|faina]], u [[Meles meles|tassu]] è a [[Mustela putorius|puzzula]], spezie diffuse nant’à tuttu u territoriu naziunale. Incerta a presenza di a [[Lutrinae|lontra]], ind’è l’acque chjampide è nun inquinate di u [[Sangru]]. Assai più cumuni sò a [[Vulpes vulpes|volpe]], a [[Lepus europaeus|levra]], a [[talpa]], u [[Erinaceus europaeus|ricciu]] è a [[Mustela nivalis|bellula]]; abbastanza frequenti a [[Glis glis|topacudana]] è u [[Sciurus meridionalis|scuiattulu meridiunale]]. Ancu quì i [[Sus scrofa|cignali]] sò un prublema sentitu, è nun sultantu da a pupulazione pè i danni à e persone è à e culture, ma dinù pè a degradazione chì arricanu à l’erbetta di i spiazzanili minacciendu aspessu e presenze fluristiche rare. Tredeci sò e spezie differente di [[Chiroptera|topi pinnuti]]. [[File:Aquila chrysaetos USFWS.jpg|left|thumb|[[Aquila chrysaetos|Acula reale]]]] === Acelli === Trà l’acelli (circa 230 spezie differente) omu ricorda l'impurtante presenza di u [[Dendrocopos leucotos|pichju di Lilford]] ind’è boschi di monte Tranquillu à Pescasseruli è nant’à i [[monti di a Meta]]; omu ha previstu a rintruduzzione di u [[Dryocopus martius|pichju neru]]. Signalata a presenza senza nidificazione di a [[Ciconia ciconia|cicogna bianca]], è rare osservazione di l'[[Gypaetus barbatus|altore barbutu]]. Occasiunale a presenza di ''[[Gyps fulvus]]''. I [[Rapace|rapaci]] sò ben diffusi cum’è in tuttu u territoriu appenninicu, in particulare u [[Falco peregrinus|falcu columbaghju]], l'[[Accipiter gentilis|altore]], u [[Buteo buteo|buzaiu]], u [[Bubo bubo|ciocciu reale]] è l'[[Strix aluco|alocu]]. Vicinu à i corsi d'acqua incuntaminati ùn mancanu u [[Cinclus cinclus|merlu fiumarecciu]], oltre à a più cumuna ''[[Motacilla cinerea]]''. L'[[Aquila chrysaetos|acula reale]] hà truvatu ind’è l'area prutetta molti lochi ideali pè a nidificazione, è incù e rimanente aree prutette cunfinante, pò sfruttà u Parcu Naziunale d'Abruzzu cum’è un curridore naturalista pè a ricunquista di e zone prossime duve si era estinta. [[File:Aspisviper 01.jpg|thumb|[[Vipera aspis|Vipera cumuna]]]] === Rettili è anfibi === Trà i rettili ma sulamente nant’à i lochi più aspri è in altezza truvemu a rarissima [[Vipera ursinii|vipera di l'Orsini]] oltre à a [[Vipera aspis|vipera cumuna]], abbastanza frequente a [[Hierophis viridiflavus|sarpe cumuna]], cum’è l'[[Anguis fragilis|orbettinu]] è a ''[[Natrix natrix]]'' sottusp. ''lanzai''. [[File:Brillensalamander.JPG|thumb|[[Salamandrina terdigitata|Catellu ochjalutu]]]] A presenza di alcune valle ricche di acque di surgente, impaludamenti è turbiere hà favuritu a cunservazione di anfibi chjuchi rari è appartati cum’è u [[Salamandrina terdigitata|catellu ochjalutu]], u [[Lissotriton italicus|catellu talianu]] è u [[Salamandra salamandra|catellu pizzatu]]. === Ittiofauna === Ind’è corsi d'acqua più freti truvemu e spezie di [[Salmo trutta|truta]] autoctone ''[[Salmo cettii]]'' è ''[[Salmo trutta]]''. Intrudotta ind’è i bacini artificiali a truta iridea (''[[Oncorhynchus mykiss]]''). Signalata a presenza di u gambaru di fiume ''[[Austropotamobius pallipes]]italicus'' è u gambaru lacustru ''[[Gammarus lacustris]]''. === Invertebrati === Si enumeranu finu à 2000 differenti [[Coleoptera|culeotteri]] frà e circa 3800 spezie differente di insetti, molti di questi rari è lucalizati, frà chè ''[[Parnassus apollo]]'', ''[[Carabus cavernosus]] violatus'', ''[[Triaxomera marsica]]'' è u Capricornu di u Faiu (''[[Rosalia alpina]]''). Assai praticata l'[[apicultura]]. == Geografia antropica è archeolugia == [[File:Maremma sheepdog.jpg|thumb|[[Cane da pastore maremmanu abruzzese]], l'animale tipicu di a guardia à e gregie di a [[muntera]]|left|170px]] E pupulazione di l'altu Sangru anu dapoi sempre duvutu adattà i so usi à un paisagiu ingratu: pè seculi isulatu è incù infrastrutture è vie di cumunicazione insufficiente. Alcuni paesi di u parcu sperimentonu a prima forma autentica di urbanizazzione sulamente à seguitu di u terramotu di Avezzanu di u 1915; cunsiderati i danni subiti da i centri urbani storichi, fubbenu ricustruite abitazioni pruvisorie nant’à chè po si svilupponu l’edifizii muderni è novi servizii. Prima di u 1915 l'ecunumia strettamente pasturale di a zona nun mudellò micca sultantu e muntagne è u paisagiu rurale, ma dinù l'assestamentu è e forme di i centri urbani: questi ùn si svilupponu attornu à i castelli medievali, nant’à sproni sciappaleschi difensivi o nant’à ruderi di epuca rumana cum’è ind’è circundarii vicini; a marginalità di u postu favurì a luntananza di invasori è cunquistadori. Cusì i paesi crescinu senza forma; si svilupponu attornu à i palazzi signurili [[rococò]] di i grandi pruprietarii terrieri è di bestiame, culmini puliticu-ecunomichi di e lucale cumunità pasturale, sorte nant’à u mudellu ecunomicu di a "[[masseria]] muntagnola", un regulamentu suciale chì successi u sistemu di i [[Municipiu (storia rumana)|municipia]] è di i santuarii etnichi ligati à a muntera. U massaru prestu riiscì à diventà u principale pruprietariu di l’armenti curati, finu a pudè esse u solu detentore di u capitale sufficente pè prusegue l'attività di l'allevu è di u cummerciu di bestiame, incù mudalità è in circustanze chì relativamente anu ricalcatu u sviluppu di u [[capitalisimu]] mudernu ind’è l'Europa settentriunale. [[File:Kosodrzewina (Sosna górska) Pinus mugo mugo.jpg|thumb|U [[Pinus mugo|pinu mugu]]|210px]] === E prime installazione è l'età rumana === Ricerche archeologiche anu scupertu e prime tracce di installazione stabile umane chì ricullanu à l'[[Età di u ferru]] (X seculu a.C. - VII seculu a.C.) testimuniate da e ruine di rudimentale furtificazione in [[Muri poligunali|opera poligunale]], sottu à u cuntempuraneu centru storicu di Opi è attornu à u lagu di Barrea (Valle Japagana). Praticata cuntinuatamente a pasturizia a sucietà si organizò in gruppi parentali: e differente necropole di a val Fundillu, di Barrea è Alfedena testimunieghjanu infatti e prime tracce di organizazione suciale di u territoriu. <ref>''Alfedena. Scavi di u 1974 ind'è a necropola'', in "NSc", 1975, pp. 408-481.</ref> Cun a differenziazione di e varie tribù [[Populi italichi|safine]], in u [[V seculu a.C.]], chì si istallonu ind’è l'Italia centrale, e muntagne di u parcu si truvetenu à determinà u limitu trà i territorii di i [[Marsi]], di i [[Volsci]] è di i [[Sanniti]]. I cunfini parerebbenu esse apprussimativamente quelli definiti da l'amministrazione rumana, chì spartì u territoriu trà i municipii di: * ''[[Aufidena]]'' (trà e cuntempuranee Alfedena è Castel di Sangru), chì amministrava l'altu Sangru finu à Opi. * [[Atina]], da chè dipendianu e cuntempuranee Pescasseruli è Opi, ex pussessione di [[Valle di Cuminu|Cominium]]. * ''[[Lucus Angitiae|Angizia]]'', antica area sacra marsa, successivamente municipiu rumanu chì cuntrullò l'area [[Fucinu|fucense]] finu à l'alta valle di u Giuvencu. * è u ''pagus Bletifulus'', vicinu à Scannu, anticamente ind’è u municipiu di [[Corfinium]], in territoriu [[Valle Peligna|pelignu]].<ref>De Agostini, 1994, vol. II, pp. 328-329.</ref> Ruine di a presenza [[italichi|Italica]] è romana sò sparse longu a valle di u Sangru; santuarii, ville, petre tumbale. === Cristianisimu è Medievu === [[File:Pescasseroli2.jpg|thumb|left|upright=0.7|[[Chjesa di i Santi Petru è Paulu]] à Pescasseruli]] Cun a caduta di l'Imperu rumanu d'Occidente è u principiu di u medievu andetenu perdute e poche strutture suciale è amministrative presente in altu Sangru. L'arrivu di i [[lungubardi]] signò u primu passu versu a ricustruzzione pulitica chì seguitò a fine di i municipii rumani è u territoriu di u parcu naziunale d'Abruzzu vense à truvà si à u cunfinu di u [[ducatu di Spoletu]] è di u [[ducatu di Beneventu]]. Pè ritruvà però un'organizazione territuriale ben strutturata omu duvete aspettà a nascita di e grande abbazie di [[Abbazia di Montecassinu|Montecassinu]] è [[Abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu|San Vincensiu à u Vulturnu]], chì pè seculi si litichetenu e pruprietà nant’à eremi, chjese è pasculi ind’è l'[[Appennini|appenninu]] trà [[Balsuranu]], e [[Mainarde]] è a [[valle di Cuminu]], trà i cunfini lungubardi. Ancu l'[[abbazia di Farfa]] pè breve tempu attornu à l'XI seculu ebbe un feudu à Pescasseruli. I vulturnensi rinfurzetenu alcuni primitivi incastellamenti ([[Pescasseruli]], ''Rocca Intramonti'', chè restanu i ruderi in lucalità Camusciara a Civitella Alfedena,Barrea), mentre a [[valle di Cuminu]] fù munita di impurtante strutture militare ([[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Vicalvi]], [[Picinisco|Piciniscu]]) à difesa di quella chì fù numinata a [[terra di San Benedettu]]. Da u 1017 dinù a ''Vallis Regia'' (Barrea) è u munasteru di Sant'Anghjulu in Barreggiu (Villetta Barrea) appartensenu à [[Abbazia di Montecassinu|Montecassinu]]. In u XII seculu i [[Borrello (famiglia)|Borrello]], chè seguitetenu i [[D'Aquino (famiglia)|D'Aquino]] di Alvitu è i [[D'Avalos]], diventetenu signori di Pescasseruli, è cù u deperimentu di u munasteru vulturnense, in u 1349, à causa di un terramotu, i signori laichi acquistetenu sempre magiore prestigiu. In u 1273 u territoriu di u parcu cadia interamente in u [[Regnu di Napuli]], divisu ind’è e pruvince d'[[Abruzzu Citra]], [[Terra di Lavoru]] ([[Valle di Cuminu]]) è [[Cuntea di Mulise]] ([[Barrea]], [[Pizzone]]). [[File:Tratturo-Pescasseroli-Candela.jpg|thumb|I principali stradotti '' (tratturi)'' trà [[Abruzzu]] è [[Puglia]], incù, in culore rossu, u ''Regio Tratturo n° 7'' (Pescasseruli-Candela)]] === L'era muderna è l'unità d'Italia === In u 1669 Montecassinu acquistete definitivamente tutte l’ultime pruprietà vulturnense. U sistemu feudale chì caratterizò l’aree più interne di l'Abruzzu ùn ebbe micca una grande auturità è i fundamenti pulitichi è ecunomichi di l'altu Sangru diventetenu prestu, digià da u XV seculu, i "massari" è i pruprietarii di bestiame, una spezia di impresarii pre-muderni. U cunsolidu amministrativu è ecunomicu di a pratica di a [[muntera]], attestatu in tutta Italia digià da u primu medievu, fù favuritu in Abruzzu da l'unità pulitica di u [[Regnu di Napuli]]: l’Aragunesi cuntrastetenu ampiamente i privilegi feudali chì impedianu a migrazione di l’armenti nant’à larga scala, da l'altu Sangru à a [[Puglia]], a [[predaghjina]], è avveretenu un vastu sistemu di viottuli o ''tratturi''. Una lenta mudernizazione passò poi attraversu u sviluppu di l'industria di a [[lana]] ind’è u [[circundariu di Sora]], è addunca, dopu l'[[Risurgimentu|Unità d'Italia]], si cunsulidete incù a realizazione di e cartere longu u [[Melfa]] à [[Picinisco|Piciniscu]] è longu u [[Vulturnu]] à [[Pizzone]]. Fù tentata dinù l'attività estrattiva di a [[bauxite]] ma incù scarsi esiti. == Sucietà == === Le cumune === [[File:Barrea-Paese.jpg|thumb|[[Barrea]] è u [[Lagu di Barrea|lagu omonimu]]]] Facenu parte di u parcu 25 cumune, distribuiti in 3 pruvince: * [[Pruvincia di l'Aquila]]: ** [[Alfedena]], [[Barrea]], [[Bisegna]], [[Civitella Alfedena]], [[Gioia di i Marsi]], [[Lecce ind’è Marsi]], [[Opi (Italia)|Opi]], [[Ortona di i Marsi]], [[Pescasseruli]], [[Scannu]], [[Villavallelonga]], [[Villetta Barrea]]. * [[Pruvincia di Frusinone]]: ** [[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Campuli Appenninu]], [[Pescusolidu]], [[Picinisco|Piciniscu]], [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Valle di Cuminu]], [[Settefrati]], [[Vallerutonda]]. * [[Pruvincia di Isernia]]: ** [[Castel San Vincensiu]], [[Filignanu]], [[Pizzone]], [[Rucchetta à Vulturnu]], [[Scapuli]]. == Munumenti è lochi d'impurtanza == === Architetture religiose === [[File:Santi Pietro e Paolo Alfedena.jpg|thumb|Chjesa di i Santi Petru è Paulu à Alfedena]] [[File:Ortona dei Marsi San Giovanni Battista 2015.jpg|thumb|Cullegiata di San Ghjuvanni Battista à Ortona di i Marsi]] [[File:San Vincenzo al Volturno.jpg|thumb|[[Abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu]]]]. *'''Chjesa di San Tumasgiu''' (Barrea): chjesa cunsacrata in u 1300 da u vescu di [[Triventu]]. Dopu rimanighjate barocche, hè stata dannighjata in u 1706 da u terramotu, è poi risturata. Hà un aspettu cuntaminatu trà u baroccu è u rinascimentale, cun una facciata "spaccata" in un rettangulu irregulare. U purtale baroccu hè in stile classicu. L'internu hà affreschi di [[Paulu Gamba]]. *'''Chjesa di i Santi Petru è Paulu''' ([[Alfedena]]): hè da u 1902 Munumentu Naziunale. Riculla à u XIII seculu è fù gravamente dannighjata in a Seconda guerra mundiale. A facciata hè stata rimuntata cun un rusulone è un purtale di stampu goticu, è lunetta musaica da Faustu Conti in u 1954. Ancu l'internu à trè navate è assai rimanighjatu, cù l’affreschi di u stessu artistu. *'''[[Abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu]]''' ([[Rucchetta à u Vulturnu]]): si trova trà Rucchetta è Castel San Vincensiu, è hè unu di i più antichi munasteri à u cunfine trà [[Abruzzu]] è [[Mulise]]. Sient’è u ''Chronicon Vulturnense'' u munasteru fù erettu in u 707 è diventatu celebre ind’è u seculu successivu, malgradu l’incursione lungubarde. A rinascita ci fù in u XII seculu grazie à i [[Nurmandi]], è l'abbazia era integrata in un cumplessu munasticu cuntenente a Basilica di San Vincensiu Maggiore, è l'oratoriu cun a Cripta di Epifaniu Vescu. In cullegamentu cun a diocesi di Beneventu, l'abbazia avia una diocesi propria, è avia pussessi chì arrivavanu finu à l'Aternu (ind’è u territoriu [[Pruvincia di l'Aquila|aquilanu]]) è à i versanti di l'altu Sangru. Di u munasteru si cunserva l'abbazia rumanica, cun internu a trè navate di stampu goticu, è u situ archeologicu di a vechja basilica. A cripta di Epifaniu, cun affreschi di u IX seculu, hè perfettamente cunservata. *'''[[Santuariu di Cannetu]]''' ([[Settefrati]]): u santuariu hà origine antichissime, è fù custruitu nant’à un tempiu rumanu di a dea [[Mefite]]. Erettu in u XIII seculu, dipendia da u munasteru di San Vincensiu à u Vulturnu. Successivamente dipese da [[Abbazia di Montecassinu|Montecassinu]], è hè stata a destinazione di pelegrinagi di i pastori chì impiaghjavanu. *'''[[Cunventu di San Niculaiu (Alvitu)|Cunventu di San Niculaiu]]''' ([[Alvito (Italia)|Alvitu]]): L'edifiziu fù custruitu in u 1516 incù e rendite di a chjesa di Santa Maria di u Campu, [[Prevostu|prepusitura]] [[Ordine di San Benedettu|benedettina]] ind’a [[valle di Cuminu]], ricundotta d’allora à l'amministrazione citadina. U munasteru fù edificatu fora da i muri, à e pendice di a cullina duve hè situata a cità, nant’à un cuntraforte chì penetra ind’a piana più sottu. È citata pè a so ricchezza, testimuniata dinù da a suntuusità di l'edificiu. *'''Chjesa di i Santi Petru è Paulu''' (Pescasseruli): chjesa matre di Pescasseruli, di u XIII seculu, rimanighjata in u Baroccu, è risturata ind’è u stilu goticu ind’è l’anni Sessanta. A facciata hà un purtale ogivale, è l'internu pussede trè navate cù alcune volte à crucera nerbate. U campanile hè inglubatu ind’a rubusta torra laterale. *'''Cullegiata di San Ghjuvanni Battista''' (Ortona di i Marsi): principale locu di cultu di Ortona di i Marsi. A custruzzione di a chjesa originaria fù principiata in u XII seculu è ultimata in u XVII seculu in stilu goticu-baroccu. U vescu di i Marsi, Monsignore Matteu Colli a prumosse à a fine di u Cinquecentu à cullegiata. À l’internu custudisce un organu di Dumenicu Fedeli di u 1752. === Borghi medievali è castelli === [[File:Settefrati Mattina.jpg|thumb|left|[[Settefrati]] è a [[valle di Cuminu]]]] Trà i borghi medievali ci sò in primu locu [[Civitella Alfedena]], inclusu trà [[i borghi più belli d'Italia]]. Vicinu à a Camusciara hè cumpostu da case murate, incù a chjesa di San Niculaiu è e ruine di u castellu cù turretta, inglubati in alcuni palazzi nobili di u XVI seculu. U borgu vene aspessu visitatu da l'[[orsu marsicanu]] è da u [[Camosciu d’Abruzzu|camosciu abruzzese]]. U borgu di [[Alfedena]] hè supranatu da u furtinu dutatu di una torra ottagunale. A furtificazione hè circundata da una pineta, duve si sò cunservate parte di i muri di a cità rumana di [[Aufidena]]. Trà i borghi più Belli d'Italia di a regione Abruzzu figuranu dinù quellu furtificatu di Barrea, in chè si trova u castellu medievale di l'XI seculu cun torra di sculunnamentu è u borgu marsicanu di [[Opi (Italia)|Opi]]. Nun distante sorge u paisolu di [[Pescasseruli]] chè ha un centru storicu da l’aspettu di u XIX seculu, edificatu pè a maiò parte incù e ruvine di u castellu Mancino. Oltre à esse a cità principale di u parcu in chè hè ospitata a sede legale di l'organismu gerente è sede di una frequentata stazione di schì, à livellu architettonicu si caratteriza pè a chjesa di i Santi Petru è Paulu Apostuli è pè u [[Palazzu Sipari (Pescasseruli)|palazzu Sipari]], duve hè allestitu l'omonimu museu. In istu edificiu nascì u filosofu, criticu è scrittore [[Benedettu Croce]]. [[File:Torre di Sperone dei Marsi.jpg|thumb|A torra di Sperone (Gioia di i Marsi)]] Ind’è a [[Marsica]] figura dinù u borgu abbandunatu di Sperone, ind’è a cumuna di Gioia di i Marsi. U borgu originariu fù cumprumessu da u grave terramotu di Avezzanu di u 1915, di ellu restete in pedi quasi integralmente sultantu a torra cilindrica di sculunnamentu. U centru ricustruitu più in bassu fù abitatu finu à l’anni Sessanta. Ind’è dintorni ci sò u borgu medievale di Ortona di i Marsi, supranatu da e ruine di u castellu è i borghi di Bisegna è [[San Bastianu di i Marsi]], caratteristichi pè l'integrità di i centri storichi, nonustante u terramotu di u 1915. Ind’è u [[Mulise]] è ind’è u [[Laziu]], i centri di impurtanza storica sò [[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Castel San Vincensiu]], [[Settefrati]] è [[Vicalvi]]. Alvitu hè sculunnatu da u [[Castellu Cantelmu (Alvitu)|castellu Cantelmu]], erettu in u XI seculu pè scopi difensivi. U borgu alterna un stilu architettonicu trà u medievale è u baroccu seicentescu. U secondu invece si trova vicinu à l'[[abbazia di San Vincensiu à u Vulturnu]], ben aggrufulatu ind’è a so forma di centru furtificatu nant’à un spronu, incù porta urbane è palazzi medievali. [[Vicalvi]] hè un borgu caratterizatu da u [[Castellu di Vicalvi|castellu]] medievale ricullente à l'XI seculu è situatu nant’à un spronu sciappalescu à circa 600 m s.a/u.m. caratterizatu da dui [[Muri puligunali|muri d’accinta puligunali]]. Trà i borghi abbandunati ind’è l'area mulisana di u parcu, figura Rucchetta Alta di [[Rucchetta à u Vulturnu]], cuntenente ancu e case murate di l’epuca medievale, u castellu è a chjesa matre. U paese anticu fù parzialmente abbandunatu in seguitu à a custruzzione di u novu centru avvenuta dopu i gravi danni causati da i bumbardamenti di u 1944. == Cultura == === Patrimoniu di l'umanità [[Organizazione di e Nazioni Unite pè l'educazione, a scienza è a cultura|UNESCO]] === In u 2017 i cinque gruppi di faiete vetuste ricadente ind’è una superficia di 937 ettari inglubata trà e cumune di Lecce ind’è Marsi (Selva Muricentu), Opi (Cacciagrande è Valle Jancinu in Val Fundillu), Pescasseruli (Coppu di u Principe è Coppu di u Mortu) è Villavallelonga (Val Cervara), datevuli intornu à i 600 anni, sò stati ricunnusciuti [[patrimoniu mundiale di l'umanità]] unitamente à e [[fureste primurdiale di i faii di i Carpazi è di altre regione d'Europa]]. Si tratta di u primu ricunnuscimentu UNESCO pè a regione [[Abruzzu|abruzzese]] sana. === Gastronumia è artigianatu === [[File:Ju Catenacce.jpg|thumb|Zitelle in custume tipicu [[Scannu|scannese]]]] Pè a luntananza da e principale direttrice di u cummerciu è l'indispunibilità di [[Oliu di oliva|olii vegetali]] è [[Vitis|vigne]] (zona à climu muntagnolu), i prudutti tradiziunali sò quelli tipichi di l'[[Appennini|appenninu]] centrusettentriunale. [[Salame|Salami]] è insaccati, primi piatti poveri à basa di legumi è paste molle (da pustime cultivevule dinù in altezza cum’è u [[Phaseolus vulgaris|fasgiolu]] di Scannu o a [[cicerchja]]). Ind’è a [[valle di Cuminu]] alcuni prudutti sò prutetti mediante l'istituzione di presidii [[Slow Food]] è cun u sustenimentu di decreti ministeriali apprupriati: u [[Pecurinu (casgiu)|casgiu pecurinu]] di [[Picinisco|Piciniscu]], u [[terra trovulu]] di [[Campuli Appenninu]] è, com’è in altre cumune di u parcu, u [[mele]] biologicu. Dulciumi è prudutti di distilleria sò rivalutati è prumossi da imprese chjuche lucale spezialmente à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] (turroni di pasta reale), [[Scannu]] (''mostaccioli'', pan di l'orsu) è [[Pescasseruli]] (vinu rossu ''fragolino'' è licori ''[[Ratafià]]'' è ''Centerba''). Pruduzione di [[dentella|dentelle]] à u fusu cum’è a dentella di Scannu, centru chì vanta dinù una ricca tradizione d’oreficeria. Travagliu manuale di a petra è di u legnu spuradicamente in tuttu u territoriu. À [[Scapuli]] si pruducenu [[zampogna|zampogne]] artigianale. In alcune cumune di u parcu si pruducenu i panni tipichi utilizati durante e manifestazione tradiziunale cum’è ''Ju Catǝnaccǝ'' (u [[ferriale]]) di Scannu. == Ecunumia == === Turisimu === Ind’è l’area di u parcu naziunale d'Abruzzu, Laziu è Mulise hè pussibile praticà sport è attività varie cum’è l'[[escursionisimu]], u trekking guidatu, u turisimu equestru, u [[cicloturisimu]], a canoa, l’osservazione ornitologica, u [[schì di fondu]] è u [[schì alpinu]] ind’è l’installazione di [[schì]] di Opi, Pescasseruli è Scannu. Nant’à u pianu turisticu dinù u campeghju è l’attività balnearie ind’è laghi di Barrea, Scannu è Villalagu anu un rollu impurtante. ==== Bandere arancine ==== À i borghi di Civitella Alfedena, Opi, [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Val di Cuminu]] è [[Scapuli]] u [[Touring Club Talianu]] hà cunferitu a [[bandera arancina]], una marca di qualità turisticu-ambientale pè e cumune chjuche di l'internu talianu chì si distinguonu pè un'offerta di eccellenza è un'accuglienza di qualità. == Noti == <references/> [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Ambiente]] qvr3zh3xb360lc3tf3b8buhapxyqqwp Categoria:Pagine con errori di script 14 20335 359279 359277 2018-05-14T17:50:11Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki __HIDDENCAT__ [[Categoria:Wikipedia]] 5q4y3q7azouk2bef88wlqcc6yz8sk1i Categoria:Pagine con errori nelle note 14 20336 359586 359278 2018-06-10T11:58:52Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki __HIDDENCAT__ [[Categoria:Wikipedia]] 5q4y3q7azouk2bef88wlqcc6yz8sk1i Televisione 0 20339 359327 2018-05-16T18:00:40Z Frassetu 5765 Pagina nova: A televisione hè un inseme di e tecniche apprudatu per tramandà maghjine à distanza pà strade erziane cattivà dapoi un'antenna ò un filu. Pò esse analoghjicu o numerica. L'ap... wikitext text/x-wiki A televisione hè un inseme di e tecniche apprudatu per tramandà maghjine à distanza pà strade erziane cattivà dapoi un'antenna ò un filu. Pò esse analoghjicu o numerica. L'apparechju pà vede e maghjine, si dice un televisore ò a televisiò. In Corsica, c'hè dui stazione : Via Stella è Tele Paese m2baoemo70h5v4o3s6091a8y5o4d8no Miklós Radnóti 0 20340 363607 359345 2019-09-29T20:09:13Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Radnoti1.jpg|thumb|Miklós Radnóti in circa 1935]] '''Miklós Radnóti''', natu u [[5 di maghju]] [[1909]] à [[Budapest]] è mortu u 4 o u 9 di nuvembri 1944 vicinu à [[Abda (Győr-Moson-Sopron)]], hè unu di i più celibri pueti [[Ungaria|ungaresi]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> A so mamma è u so frateddu coppiu morini à u mumentu di a so nascita, un avvinimentu ch'eddu mintuveghja in u so racontu autubiugraficu di 1939, ''Ikrek Hava. Napló hà gyerekkorról'' (''U mesi di i Gemeauss. Ghjurnali di a zitiddina''). Perdi u so babbu à l'ità di dodici anni. Isciutu da una famiglia d'intillettuali, entri dopu à a facultà di lettari di [[Szeged]] è otteni un diploma di [[ungaresu]] è di [[francesu]]. Ma i so urighjini [[ghjudaisimu|ghjudei]] è i so idei prugressisti li intardiscini un postu. Lanciatu annantu à a via di a splurazioni di i paesi, intratteni i liami incù u [[Partitu di i cumunisti d'Ungaria|partitu cumunistu]] illegali ma senza mai appartena ci. In u 1930, publicheghja a so prima racolta di puisii ''Pogány köszöntő'' (''Salutu di u paganu''). A so siconda racolta ''Újmódi pásztorok éneke'' (''Canzona di i novi pastori''), di genaru liricu è bucolicu, li vali un prucessu in u 1931 par oscenità è culpita à a riligioni in seguitu à u quali eddu hè cundannatu à ottu ghjorna di prighjò, accumpagnati dopu di attimpatu in appeddu. A so puisia si volta dopu versu u [[muvimentu uvrieri]] è a [[suciulugia]] rurali. S'avvicina di u gruppu litterariu di l' " urbani ", è publicheghja i puemi in a rivista dirighjita da [[Attila József]], ''Szép Szó''. Hè un [[antifascisimu|antifascistu]] cunvintu. Hè in particulari ludatu par a so racolta di 1936, ''Járkálj csak, halálraítélt!'' (''Marchja, cundannatu à morti !'') par qualessa eddu vinci u Premiu Baumgarten. U so puema ''Füttyel oszlik hà béke'' (''A paci si sparguglieghja à colpi di zifuleddu'') ritraccia l'ombra di u pinnaciulu di a pulizza ungaresa. Cuscrittu à u Sirviziu di u Travagliu di i Ghjudei, hè fucilatu da i [[Schutzstaffel|SS]] à u mumentu di a so ritirata, u 4 o u 9 di nuvembri 1944, i so ultimi puemi in istacca. Sarani esumati incù u so cadavaru in u [[1946]], è sarani publicati listessu annu sottu à u titulu ''Tajtekos ég'' (''Celi nivulosu''). [[File:Bust_of_Miklós_Radnóti_by_György_Turi,_2017_Mosonmagyaróvár.jpg|thumb|Bustu di Miklós Radnóti]] Miklós Radnóti s'hè vultatu dapoi i so anni d'università versu u catulicisimu, induva eddu hà studiatu sottu à a dirizzioni di u pueta cattolicu Sándor Sík. A so cunvirsioni tardiva, in u 1943, hè mutivata da una longa questula di Cristu. Hà in particulari traduttu in ungaresu i puemi di [[Guglielmu Apollinaire]] è di [[Ghjuvanni di La Fontaine]]. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Miklós Radnóti, ''Marchja furzata'', traduttu da l'ungaresu è prisintatu da Jean-Luc Moreau. Parighji, Phébus, 2000. [[Categoria:Nascita di maghju 1909]] [[Categoria:Nascita à Budapest]] [[Categoria:Scrittori ungaresu di u XXu seculu]] [[Categoria:Pueta ungaresu]] dlcwv9h06fy21c79mahh5d6iufuk52i Anne McCaffrey 0 20341 359346 2018-05-18T14:50:13Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Anne Inez McCaffrey''' hè stata una [[scrivana]] di [[scienza-fizzione]] in [[lingua inglese]]. Hè nata in [[Cambridge (Massachusetts)|Cambridge]], Massachusett... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Anne Inez McCaffrey''' hè stata una [[scrivana]] di [[scienza-fizzione]] in [[lingua inglese]]. Hè nata in [[Cambridge (Massachusetts)|Cambridge]], [[Massachusetts]] u primu di [[aprili]] di u 1926 è hè morta in [[Irlanda]] u 21 di nuvembre di u 2011. Anne McCaffrey hè cunnisciuta pè u ''Ciclu di i cavalieri di Pern''. [[categoria:Biugrafia]] [[categoria:Scrivanu]] [[categoria:Americanu]] 7fflvg7ll7o3umv5m9xp4cjlbfjntco Categoria:Utilizatore simple 14 20343 359372 2018-05-26T12:31:23Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Simple English, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 3fkibllec9j142vp838ien729t12ned Categoria:Utilizatore itk 14 20344 359373 2018-05-26T12:31:23Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Judeo-Italian, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). 17d1j5xha71fzszjx5e3u58408u4jap Konghou 0 20345 364834 359388 2019-11-07T00:28:29Z CommonsDelinker 173 Replacing Ancientchineseinstrumentalists.jpg with [[File:Ancient_Chinese_instrumentalists.jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: Better name). wikitext text/x-wiki [[Image:Ancient Chinese instrumentalists.jpg|thumb|right|250px|Incisioni chinesa antica. Inghjò à manca, una ghjucadora di ''konghou'' à 14 cordi]] U '''konghu''' ({{zh-cp|c=[[wikt:箜篌|箜篌]]|p=kōnghóu}}) hè un'anziana [[arpa]] [[cultura chinesa|chinesa]], dinò cunnisciuta sottu à u nomu di '''kanhou''', spinta dapoi l'ebbica di a [[Dinastia Ming]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè riapparsa, sottu à una forma appena diffarenti à u seculu XX di manera assà discreta. == Fattura == Esistini parcehji varianti : * ''Wo-konghou'' o ''konghou'' urizuntali, minziunatu par a prima volta in i scritti di u [[Periudu di i Brani è di i Vaghjimi]] ([[-770|770]] - [[-476|476 av. G.-C.]]). * ''Su-konghou'' o ''konghou'' virticali, apparsu in u periudu [[Dinastia Han]] uriintali ([[25]] - [[220]]). * U ''konghou'' à testa di Fenici intraduttu da l'India in u periudu di [[Dinastia Jin (265-420)|Dinastia Jin uriintali]] ([[317]] - [[420]]). == Ghjocu == U trattu distintivu principali di u ''konghu'' mudernu rispettu à l'arpa uccidentali hè custituitu da i cordi ripiigati in dui parmittendu à i musicanti spirimintati di apradà i tecnichi di ghjocu avanzati com'è u [[vibratu]]. I dui infilarati di cordi accennani dinò a rialisazioni di ritmi o di tratti rapiti. U ''konghu'' era apradatu par ghjucà u ''[[iaiue]]'' (musica di corti) in u riamu di Chu. Mentri u periudu di a [[Dinastia Han]] ([[-206]] - [[220]]) u ''konghu'' era usatu in u ''qingshangiue'' (musica di genaru). À u principiu di a [[Dinastia Sui]] ([[581]] - [[618]]), u ''konghu'' era dinò usatu in u ''ianiue'' (musica di banchettu). Hè mentri i dinastii Sui è [[Dinastia Tang|Tang]] chì u ghjocu di ''konghou'' era u più spartu. Era generalamenti ghjucatu in i cirimonii rituali ma s'hè prugrissivamenti spartu in u populu. Frà i ghjucadori di konghou si pò mintuvà à [[Cui Junzhi]]<ref> [http://manray.csuhayward.edu/chinanet/broadcasting/cuijunzhi.html]</ref>. == Fora di a China == U strumentu fù aduttatu in l'anziana Curea, induva eddu era chjamatu ''gonghu'' (hangul: 공후; hanja: [[wikt:箜|箜]][[wikt:篌|篌]]), ma ùn ci fù micca impiigatu mori. Hè diclinatu in trè appiddativi siont'è a forma : * ''Sogonghu'' (''hangul'': 소공후; ''hanja'': [[wikt:小|小]][[wikt:箜|箜]][[wikt:篌|篌]], littiralamenti ''piccula arpa'' <ref>[http://www.topianet.co.kr/topia/6/6u/imaghjini/6u010002m.jpg futugrafia]</ref>, * ''Sugonghu'' (''hangul'': 수공후; ''hanja'': [[wikt:豎|豎]][[wikt:箜|箜]][[wikt:篌|篌]], littiralamenti ''arpa virticali'' <ref>[http://www.topianet.co.kr/topia/6/6u/imaghjini/6u010002u/a.jpg futugrafia]</ref>, * ''Wagonghu'' (''hangul'': 와공후; hanja: [[wikt:臥|臥]][[wikt:箜|箜]][[wikt:篌|篌]], littiralamenti ''arpa chjinata'' <!-- ("lying down harp") ??? --> <ref>[http://www.topianet.co.kr/topia/6/6u/imaghjini/6u010002kk.jpg futugrafia]</ref>. Di listessa manera, u ''kudaragoto'' (dinò chjamatu ''kugo'') di u Giapponu era in usu in i spittaculi di ''tôgaku'' (musica di u gustu) mentri u periudu, ma pari ch'eddu fussi sparitu intornu à u seculu X. Hè riapparsu pocu fà à u Giapponu induva u cumpusitori nipponu [[Mamoru Fujieda]] hà scrittu pà 'ssu strumentu<ref>[http://www.japan-music.com/ivs/artist/tempyogafu/]</ref>. == Noti == <references/> [[Categoria:Strumentu di a musica chinesa]] [[Categoria:Arpa]] [[Categoria:Strumentu à cordi]] [[Categoria:Strumentu à cordi pizzicati]] [[Categoria:Strumentu di musica anzianu]] 1aeuxsdqiagjo1f61jxqb1qsnlzykvq Lingua ghjudeiu-corsa 0 20346 363608 359432 2019-09-29T20:09:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{lingua |colore=#ABCDEF |nome=Ghjudeiu-corsu |numinativu= ararì |stati={{FRA}} ([[Corsica]]) |tipologia= |fam1=[[Lingue indoeuropee]] |fam2=[[lingue italiche|Italiche]] |fam3=[[lingue romanze|Romanze]] |fam4=[[Lingue giudeo-romanze|Giudeo-Romanze]] |iso3= itk |sil=itk | codice = itj }} U Ghjudeiu-corsu o '''ararì''' (da a parulla ebraica "hararî" chì significheghja muntagnolu) hè u parlatu di l'ebrei di [[Corsica]]. === Storia d'u '''ghjudeiu-corsu'''=== L'ararì era parlatu ind'i rughjoni di [[Sartè]] è [[Portivechju]] à partesi di l'annu 800, pò si hè dispersu in tutta a [[Corsica]], priservendu i so caratteristichi basati nantu à u [[corsu]] è l'[[ebreu]]. Hè statu influenzatu linguisticamente da u [[Ebrei|yiddish]] da u 1500, quandu altri ebrei sò vinuti da l'Italia d'u Nordu ([[Milanu]], [[Turinu]], Paduva, [[Genuva]]). Finu à metà Ottucentu era parlatu praticamente da tutta a pupulazione ebraica di Corsica, mentre oghji hè parlatu da una ristrettissima minurenza. === Funetica === * U sonu [x] hè prisente è hè rapprisentatu da a lettera χ. * U sonu [yi] hè rapprisentatu da a lettera y. * U sonu [ħ] hè rapprisentatu da a lettera ħ. === Esempii in ararì è in i principali varianti corsi === '''Ararì o Ghjudeiu-corsu''' '''''I passatempi''''' ''Sò leivaleddu in Corsica è ci aghju laχloffu l'anni più yaffi di a me neurimma. Mi lischoru quandì no éramu ieleddi ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre imme. Tandu era pien'à χolla a marina, senza scogli nè còtule è si stava ciaie in iammu, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa χolla bullente da u χemesce. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a χolla appiccicata à l'orre è vultàvamu in bayita chì u χemesce era dighjà chjinatu, à a ciaia di l'aruχa. Quand'ellu c'era l'affelà à noi ieleddi ci mandàvanu à fà i ganci, cù l'ora, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a laduga. Ne cuglìamu à brancate eppo' in bayita i punìamu ind'un sacchittu sarratu in mitbaχa. Una iadde chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre affelà, quandì no semu laleχetti à lakaχatà u sacchittu era χalalu è i ganci giràvanu par tutte e χedere è ci hè vugliuta più d'una meza ciaia par accoglieli beyaχade.'' ---- '''Cismuntincu''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu i più belli anni di a mo giuventù. Mi ricordu quand'eramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè còtule è ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u fretu, ci n'andavamu à vultulacci in quella rena bullente da u sole. Po l'ultima capiciuttata per cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era digià chjinatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. Ne cugliavamu à mandilate piene po in casa i puniamu n'un sacchettu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti è chì facia sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu, èra viotu è i granchi giràvanu per tutte e càmere è c'hè vulsuta più d'una mez'ora à ricoglieli tutti.'' ---- '''Pumuntincu''', '''una variante di transizione : rughjone d'Evisa''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu l'anni più belli di a me giuventù. M'arricordu quandì no éramu zitelli ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre mamme. Tandu era pien'à rena a marina, senza scogli nè còtule è si stava ore in mare, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa rena bullente da u sole. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era dighjà chjinatu, à l'ora di a cena. Quand'ellu c'era u bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà i ganci, cù u lume, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a pesca. Ne cuglìamu à brancate eppo' in casa i punìamu ind'un sacchettu sarratu in cucina. Una mane chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre bughju, quandì no semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i ganci giràvanu par tutte e cammare è ci hè vugliuta più d'una mez'ora par accoglieli tutti.'' ---- '''Taravesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i megliu anni di a me ghjuvantù. Mi rammentu quand'erami ziteddi chì i nosci mammi ci mandaiani da par no à fà ci u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè rocchi è si staia in mari ori fin'à quandu, viola da u fretu andaiami à vultuglià ci in quidda rena buddenti da u soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà livà ci a rena attaccata à a peddi è turraiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandaiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìami à mandigli pieni è dopu in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matina chì ci n'erami pisati chì era sempri bughju, quandu semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i granci ghjiraiani pà tutti i cammari e ci hè vulsuta più d'una mez'ora pà ricapizzulà li tutti.'' ---- '''Sartinesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i meddu anni di a me ghjuvintù. M'ammentu quand'érami ziteddi chì i nosci mammi ci mandàiani da par no à facci u bagnu. Tandu a piaghja ghjera piena di rena, senza scoddi nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à quandu, viola da u fritu andaìami à vultulacci in quidda rena buddenti da u soli. Dapo', l'ultima capuzzina pà livacci a rena attaccata à a peddi e turràiami in casa chi u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìàmi à mandili pieni è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matìna chi ci n'érami pisati chì ghjera sempri bughju, quandu semu andati à piddà u sacchettu iddu era biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmmari è c'hè vugliuta più d'una mez'ora pà ricapizzulalli tutti.'' ---- '''Gadduresu''' '''''Li passatempi''''' ''Socu natu in Gaddura e v'agghju passatu li mèddhu anni di la mè ciuintù. M'ammentu cand'érami steddhi chi li nostri mammi ci mandaiani da pal no a facci lu bagnu. Tandu la piaghja era piena di rena, senza scoddhi e nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à candu, biaìtti da lu fritu andaìami a vultulàcci in chiddha rena buddenti da lu soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà bucacci la rena attaccata à la péddhi è turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Candu facìa bugghju à noi stéddhi ci mandaiani à fà granci, cu la luci, chi ci vulia pa' inniscà l'ami pà piscà. N'accapitàami à mandili pieni è dapoi in casa li mittìami in drent'a un saccheddhu chjusu in cucina. Una matina chi ci n'erami pisati chi era sempri lu bugghju, candu semu andati à piddhà lu saccheddhu iddhu era boitu è li granci ghjràani pà tutti li càmbari è c'è vuluta più d'una mez'ora pà accapitàlli tutti.'' ---- '''Agghjesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu inn Agghju e v'agghju passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bagnu.Tandu la piagghja era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si staghjìa i lu mari ori finz' à candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chiddha rena chi buddhìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddi e turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa bugghju à noi steddhi zi mandaìani a fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu à un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri bugghju,candu semu andati a piddh lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci ghjràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Bultiggiatesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu in Bultiggiata e v'aggiu passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bangiu.Tandu la piaggia era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si stazìa i lu mari ori finz' a candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chidda rena chi buddìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddhi e turràami in casa chi lu soli era già calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa buggiu à noi steddi zi mandaìani à fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu a un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri buggiu,candu semu andati a piddà lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci giràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Sassaresu''' '''''L’apenti,li passatempi''''' ''Soggu naddu in Sassari è inchìbi aggiu passaddu li megli’anni di la mé pizzinìa. M’ammentu, cand’erami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani à fazzi lu bagnu à la sora. Tandu l'ippiaggia era piena di rena, senza ischògliu è rocca è si isthazzìa à mogliu ori finz’a candu, biatti da lu freddu andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori. A dabboi l’usthimu cabuzzoni pà bugganni la rena appizzigadda à la peddhi è turrabami à casa chi lu sori era già caraddu, à l’ora di zinà. Candu si fazzia buggiu à noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cù la luzi chi vi vurìa pà innischà l'amu pà pischà. Ni pigliàbami umbè è à dabboi in casa li punìami à drentu à un sacchettu sarraddu i’ la cuzina. Un manzanu chi zi n’erami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era bioddu è li granchi giràbani pà tutti li càmmari è v'hè vurudda più di mezz'ora pà accuglìnniri tutti.'' ---- '''Casthiddanesu''' '''''Li passatempi''''' ''Soggu naddu in Castheddu Saldhu e v'aghju passaddu li megliu anni di la mè ghjiuintù. M'ammentu cand'èrami minori chi li mammi nosthri ci mandavani da pal noi a fàcci lu bagnu. Tandu la lppiagghja era piena di rena, senza schogli né rocchi e s'isthaggia ori finz'a candu, biàtti da lu freddu andagiami a busthulacci in chidda rena buddendi da lu soli. Dabboi l'ulthimu cabucioni pà buggani la rena attaccadda a la pèddi e turragiami in casa chi lu soli era ghjà caladdu, a l'ora di cena. Candu fagia bughju à noi piccinni ci mandavani a fà ganci, cùn la lugi chi vi vulia pà innischà l'àmu pà pischà. N'accugliami umbè é daboi in casa li mittiami drent'a un saccheddu sarraddu i' la cucina. Un mangianu chi ci n'erami pisaddi chi era ancora bughju), candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era boiddu é li ganci giràvani pàl tutti li càmmari è v'é vuludda più di mezz'ora pà accuglinnili tutti.'' ---- '''Capraiese''' '''''I passatempi''''' ''Sigghi natu a Capraia e g'hagghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli a fa' u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce e ci stève in mare dill'òre finu a quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami a rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata a la pella e riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, a l'ora di cena. Quandu fève bugghiu a no'zitèlli ci mandèvani a fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami a mandilate piene po' in casa li mettivami in de un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati a pigghie u sacchéttu ère vòtu e li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare e c'è vulutu più di mezz'ora a ricugghiàli tutti.'' ---- '''Talianu''' '''I passatempi''' ''Sono nato in Toscana e vi ho passato gli anni migliori della mia giovinezza. Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno. Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole. Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena. Quando faceva buio noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare. Ne raccoglievamo in quantità poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina. Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.'' ---- === Esempii di parolle in ararì , in pumuntincu è in cismuntincu (Taravesu è Sartinesu) === U [[gadduresu]], u [[sassaresu]] è u [[casthiddanu]] sò lingue indipindente, ma sò mintuvate quì à titulu di cumparazione. {| class="wikitable" border=1 |-bgcolor=#c0c0c0 ! Cismunticu || Taravesu|| Sartinesu|| Gadduresu|| Sassaresu|| Casthiddanu|| Ararì (ghjudeiu-corsu) |-- | a giuventù || a ghjuvantù || a ghjuvantù|| la ciuintù|| la giuvintù|| la ghjuintù|| a neurimma |-- | ghjunghje, ghjugne || ghjugna || ghjugna|| ghjunghjì|| giugnì|| ghjughjì|| leħaguìa |-- | manghjà, magnà ||magnà ||magnà|| magnà|| magnà|| magnà|| leyeχolà |-- | zitellu || ziteddu || ziteddu|| steddu|| pizzinnu|| piccinnu|| ieleddu |-- | cavallu ||cavaddu ||cavaddu|| caaddu|| cabaddu|| cavaddu|| sussu/cavussu |-- | collu || coddu ||coddu|| coddu|| coddu|| coddu|| coddu |-- | stella || stedda ||stidda|| stella|| istella|| stedda|| Choχava/Maguenna |-- | pelle || peddi|| peddi|| peddi|| peddi|| peddi|| reghelli |-- | ellu/ella || eddu/edda || iddu/idda|| iddu/idda|| eddu/edda|| eddu\edda|| eddu\edda |-- | piglià || piglià || piddà|| piddà|| piglià|| piglià|| lakaχatà |-- | famiglia ||famiglia ||famidda|| famidda|| familia|| famiglia|| misciepaχa |-- | paglia||paglia||padda|| padda|| paglia|| paglia|| padda |-- | fornu ||forru||furru|| furru|| forru|| forru|| chivascianu |-- | carne ||carri ||carri|| carri|| carri|| carri|| bassaru |-- | parlate ||parleti ||parleti|| faiddeti|| fabideddi|| faideddi||ledabereti |-- | pàrlanu ||pàrlani||pàrlani|| faèddani|| fabeddani|| faèddani||ledaberani |-- | simu/semu ||semi/semu||semi/semu|| semi|| semmu|| semmu||semi/semu |-- | cane ||ghjàcaru ||ghjàcaru|| cani, ghjacaru|| cani|| cani|| chelevu |-- | sì ||s'è||s'è|| sì|| emmu|| emmu\è\eni||s'è |-- | esse||essa||essa|| esse|| asse|| esse||essa |-- | accende||accenda||accinda|| accindì|| azzindì/allummà|| accindì\allummà||accenda |-- | corre||corra||curra|| currì|| currì|| currì|| laruzzà |-- | cunnosce||cunnoscia||cunnoscia|| cunniscì|| cunniscì|| cunniscì||leħachirà |-- | induve||induva||induva|| undi|| undì|| undi||induva |-- | u mare||u mari||u mari|| lu mari|| ru mari|| lu mari|| u iammu |-- | u pane ||u pani||u pani|| lu pani|| ru pani|| lu pani||u leχemmu |-- | a volpe||a volpi||a vulpi|| la vulpi/ lu maccioni|| lu mazzoni|| lu mazzoni|| u sciuiallu |} ===L'alfabettu ghjudeiu-corsu=== L''''alfabettu ararì o ghjudeiu-corsu''' hè una variante di l'[[Lingua corsa|alfabettu corsu]]. L'alfabettu ararì include generalmentu 26 lettari indicati ind'a tabella sottu: {| class="wikitable" |- !Lettera ! Nomu ! [[Alfabeto fonetico internazionale|API]] pà a prununcia di i vucali ! [[Alfabeto fonetico internazionale|API]] pà a prununcia forti di i cunsunanti ! [[Alfabeto fonetico internazionale|API]] pà a prununcia ammurbidita di i cunsunanti |- | [[A]], a | à | {{IPA|/a/}}, in determinate cundizioni è in certe rughjoni {{IPA|/æ/}} infatti {{IPA|/ɛ/}} | | |- | [[B]], b | bì | | {{IPA|/b/}} | {{IPA|/w/}} o {{IPA|/β/}} |- | [[C]], c | cì | | {{IPA|/k/}} o {{IPA|/t͡ʃ/}} | {{IPA|/g/}} o {{IPA|/d͡ʒ/}} |- | CHJ, chj | chjì | | {{IPA|/c/}} | {{IPA|/ɟ/}} |- | [[D]], d | dè | | {{IPA|/d/}} | {{IPA|/ɾ/}} o {{IPA|/-/}} |- | [[E]], e | è | {{IPA|/e/}} o {{IPA|/ɛ/}}, in determinate cundizioni è in certi rughjoni {{IPA|/æ/}} infatti {{IPA|/a/}} | | |- | Ħ, ħ | ħ | | |- | [[F]], f | effe | | {{IPA|/f/}} | {{IPA|/v/}} |- | [[G]], g | gè | | {{IPA|/g/}} o {{IPA|/d͡ʒ/}} | {{IPA|/w/}}, {{IPA|/ɥ/}} o {{IPA|/-/}} |- | GHJ, ghj | ghjè | | {{IPA|/ɟ/}} | {{IPA|/j/}} |- | [[H]], h | acca | | Lettera muta | Lettera muta |- | [[I]], i | ì | {{IPA|/i/}} o {{IPA|/j/}} | | |- | Χ, χ | kʰ | {{IPA|/x/}} o {{IPA|/x/}} | | |- | [[L]], l | elle | | {{IPA|/l/}}, in determinate condizioni e in certe regioni {{IPA|/ɖ/}} | |- | [[M]], m | emme | | {{IPA|/m/}} | |- | [[N]], n | enne | | {{IPA|/n/}} | |- | [[O]], o | ò | {{IPA|/o/}} o {{IPA|/ɔ/}} | | |- | [[P]], p | pè | | {{IPA|/p/}} | {{IPA|/b/}} |- | [[Q]], q | cù | | {{IPA|/k/}} | {{IPA|/g/}} |- | [[R]], r | erre | | {{IPA|/r/}} | {{IPA|/ɾ/}} |- | [[S]], s | esse | | {{IPA|/s/}} | {{IPA|/z/}} |- | [[T]], t | tì | | {{IPA|/t/}} | {{IPA|/d/}} |- | [[U]], u | ù | {{IPA|/u/}}, {{IPA|/w/}} o {{IPA|/ɥ/}} | | |- | [[V]], v | vè | | {{IPA|/b/}} o {{IPA|/v/}} | {{IPA|/w/}} o {{IPA|/β/}} |- | [[Y]], y | y | |- | [[Z]], z | zeta | | {{IPA|/t͡s/}} | {{IPA|/d͡z/}} |} A volte sono aggiunte a questo elenco le lettere: {| class="wikitable" |- !Lettera ! Nome ! Alfabettu funeticu internaziunali pà u corsu |- | SC, sc | esci | {{IPA|/ʃ/}} |- | SG, sg | esge | {{IPA|/ʒ/}} |} ==Cunghjugazione ghjudeiu-corsa == '''Tempu prisente''' {|class="wikitable" width=60% |- bgcolor=#f0ffff align=center | || '''-à'''<br />''es. ladaberà'' ('''parlà''') || '''-e'''<br />''es. limchore'' ('''vende''') || '''-ire'''<br />''es. lichone*'' ('''dorme''') |- align=center | eiu || ladaberu || limchoru || lichonu |- bgcolor=#f0f0f0 align=center | tu || ladaberi || limchori || lichoni |- align=center | eddi, edda, issu, issa || ladabera || limchore || lichone |- bgcolor=#f0f0f0 align=center | noi || ladaberemu || limchoremu || lichonemu |- align=center | voi || ladabereti || limchoreti || lichoneti |- bgcolor=#f0f0f0 align=center | issi, isse || ladaberani || limchoreni || lichoneni |} == Bibliografia == * Aprile, Marcello, ''Grammatica storica delle parlate giudeo-italiane'', [[Congedo]], Galatina 2012. * Aprile, Marcello, ''Un nuovo progetto lessicografico: il Lessico delle parlate giudeo-italiane'', in ''Lessicografia dialettale. Ricordando Paolo Zolli'', a cura di [[Francesco Bruni (linguista)|Francesco Bruni]] e [[Carla Marcato]], vol. II, ''Dall'emancipazione a oggi'', [[Antenore]], Padova 2006, pp.&nbsp;491–506. == Ligami esterni == * {{cita web|http://www.orbilat.com/Languages/Italkian/Italkian.html|Judeo-Italian: Description of Medieval Koine}} * {{cita web|url=http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=588&letter=J|titolo=Judæo-Greek and Judæo-Italian}} * {{cita web|url=http://www.rosettaproject.org/archive/indo-european/europe/itk/?searchterm=Judeo-Italian|titolo=Judæo-Italian at the Rosetta project|urlmorto=sì}} * {{cita web|url=http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=itk|titolo=Ethnologue report for Judeo-Italian}} * {{cita web|http://www.orbilat.com/Languages/Italkian/Italkian-La_Ienti_de_Sion.html|La Ienti de Sion in Italia}} ek56di9h9d43jb0cl22g0aki7rhce1u Akwid 0 20347 359426 2018-06-01T23:54:30Z 67.173.14.92 Pagina nova: '''Akwid''' hè un gruppu di rap [[Messicu|Mexicanu]] natu in 2000 à Jiquilpan, Michoacán. A furmazione di i Akwid era furmata da u rapper AK è u Wikid. [[Categoria:Gruppu di rap]] wikitext text/x-wiki '''Akwid''' hè un gruppu di rap [[Messicu|Mexicanu]] natu in 2000 à Jiquilpan, Michoacán. A furmazione di i Akwid era furmata da u rapper AK è u Wikid. [[Categoria:Gruppu di rap]] goa60idp40pui39ve9xr5b9xtovgppc Tavulara 0 20351 359494 359493 2018-06-06T18:56:52Z 92.133.86.249 /* Storia */ wikitext text/x-wiki [[File:Olbia,_isola_di_Tavolara_(12).jpg|thumb|250px|L'isula di Tavulara]] '''Tavulara''' hè un'isula situata à u nordestu di a [[Sardegna]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè stata, dapoi a mità di u seculu XIX, u sediu di una [[micrunazioni]] autopruclamata chì era battizata u Regnu di Tavulara (''Rennu di Taulara'' in [[gadduresu]]). == Discrizzioni == Isula calcaria longa 6 kilomitri è larga 1 kilomitru, Tavulara hè situata à u sudestu di u [[golfu d'Olbia]] in a [[pruvincia di Sassari]], micca luntanu dinò di l'isuli di [[Molara]] è [[Mularottu]]. Circundata di scuglieri scabrosi eccittuata à l'estremità induva a parsona trova i spiaghji accusciati in fondu di cali, com'è 'Spalmatore di Fuori' à u nordestu è 'Spalmatore di Terra' à u mezupunenti, u so rilevu hè eppuri altu apposta ch'edda culmineghja à 565 metri d'altitudina incù u Monti Cannonu. Tavulara hè abbastanza pocu pupulata apposta chì solu una manata di famigli ci stani. A so lucalità principali hè u [[paesi di piscadori]] di [[A Punta del Canone]]. In u 1962, l'escinziali di a pupulazioni isulana hè stata cullucatu, in seguitu à a custruzzioni di una stazioni radiu di l'[[Urganisazioni di u trattatu di l'Atlanticu nordu|OTAN]] annantu à a so parti uriintali chì u so accessu hè d'altrondi sempri risirvatu à u parsunali militarescu. L'isula è l'acqui circunvicini facini parti di a ''[[riserva marina di Tavulara - Punta Coda Cavaddu]]'' criata in u 1997. I reguli di prutizzioni di l'ambienti istituiti in u parcu s'aghjunghjini à i ristrizzioni d'usu di u spaziu par u turisimu. Una culonna di rocca naturali annantu à a costa di l'isula custituisci una di i curiusità naturali apposta ch'edda si assumiglia à una figura umana ed hè cunnisciuta sottu à u nomu di "sintinedda di petra" o "scogliu di u papa". Frà l'altri furmazioni di petra, si pò nutà l' "arcu d'Ulissi" (un'arca naturali) è a "grotta del Papa" ("a sapara di u papa", una cavità accissibuli da u mari è uffrendu un asempiu d'[[arti parietali]] datendu di u [[Niuliticu]]). == Storia == [[Image:Bertoleoni photo.jpg|thumb|250px|Futugrafia di a Famiglia Bertoleoni]] L'isula hè cunnisciuta dapoi l'Antichità sottu à u nomu di ''Hermea''. Siont'è una tradizioni, hè quì chì u papa [[Pontianu]] fù cundannatu à l'esiliu è morsi in u [[235]]. Più dopu, sirvarà di nìchjula par i navi arabi chì svaccaghjetini i costi mentri l'anni [[848]]-[[849]]. Tavulara ùn entri rialmenti in a storia ch'è à u seculu XIX, quandu a prima famiglia stallata sopr'à locu, i [[Bertoleoni]] ni faci un riamu indipindenti, unu di i più chjuchi di a pianeta. [[Image:Tavolara King's grave.JPG|thumb|left|250px|Tomba reali di i Bertoleoni]] Difatti, sin'à a mità di l'[[anni 1830]], Tavulara era disabitata. U prima à vena à stallà ci si era un pastori corsu chjamatu [[Ghjaseppu Celestinu Bertoleoni Poli]] (natu in u 1778). In u [[1836]], l'isula fù visitata da u rè [[Carulu Albertu di Sardegna]] chì fù subitu subitu stunatu da l'educazioni è a vivacità di spiritu di Ghjaseppu Bertoleoni. U suvranu sardu uffrì tandu Tavulara à u pastori è u feci rè. Quist'ultimu stallò tandu i so dui famigli (era [[Bigamia|bigamu]]) annantu à l'isula. U figliolu di Ghjaseppu, Paulu, succidì à u so babbu in u [[1845]] (quattru anni nanzi a morti di quist'ultimu). À u mumentu di una visita à [[Turinu]], ottensi finalmenti da u rè [[Vittoriu Emmanueli II di Savoia]] u ricunniscimentu di u riamu di Tavulara. Hè dinò mentri 'ssu periudu chì u patriottu [[Giuseppe Garibaldi (omu puliticu)|Giuseppe Garibaldi]] si liò incù i Bertoleoni. Feci visita à l'altri membri di a famiglia stallati annantu à l'isuli di A Matalena è di [[Caprera]]. À a morti di Paulu in u [[1886]], u so figliolu Carulu li succedi. U riamu di Tavulara cuminciò tandu à intarissà i grandi di 'ssu mondu, apposta chì a righjina [[Vittoria di u Regnu Unitu|Vittoria]] ùn esitò micca à invià in u [[1900]] un futografu di a so corti, affinch'è un ritrattu di i Bertoleoni fussi rializatu, cù u fini di arricchiscia a so gallaria di ritratti di i famigli rignanti di tandu. Paulu II succidì à u so babbu in u [[1927]] o u [[1928]], ma duviti ceda a [[righjenza]] à a so zia Mariangela duranti uni pochi di anni mentri i quali Paolo era à u stranieri. À a morti di Mariangela in u [[1934]], l'Italia si dichjarò eredi di u riamu di Tavulara. Paulu II chì avia numinatu u so cucinu u principi Carlo Ernesto Geremia com'è tinenti generali di u riamu, rivindicò sin'à a so morti in u [[1962]], a suvranità persa di u so riamu, chì vissi listessu annu l'installazioni di a stazioni radiu di l'[[OTAN]] annantu à u so tarritoriu. Carlo II, u so figliolu, cuntinuò à rivindicà u tronu ; morsi in u [[1993]] à [[Capu Tistò]] in [[Sardegna]]. Hè oghji u so frateddu minori, Antonio (dittu "Tonino"), prubitariu di u risturanti ''Da Tonino'' (a so suredda a principessa Matalena pussedi dinò u risturanti vicinanti ''A Corona'') chì assicureghja, in un certu modu, a perennità di u spiritu munarchicu di a famiglia Bertoleoni. In u 2002, dopu à u ritornu d'esiliu di [[Vittorio Emanuele di Savoia (1937-)|Vittorio Emanuele]], figliolu di l'ultimu rè d'Italia [[Umberto II d'Italia|Umberto II]], Tonino feci appeddu ad eddu affinch'è a suvranità di u riamu di Tavulara fussi di novu ricunnisciuta, ma indarru. == Noti == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Sardegna]] * [[Lista di i principali isuli d'Italia]] [[Categoria:Isula in Sardegna]] [[Categoria:Isula di u mari tirrenicu]] [[Categoria:Micronazioni]] [[Categoria:Gaddura]] 4da17yhjzbmy208imrx6uyrb05l2ya8 A magunella di Petrosu 0 20353 359545 359544 2018-06-09T12:51:54Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki A '''Magunella''' hè una lighjenda d'[[U Petrosu]] ind'u rughjone di [[Castellu (pieve)|Castellu]]. Conta a storia di a strega d'u sangue è di l'anima. ==A Lighjenda== Tantu tempu fà l'abitati di [[U Petrosu]] vivìanu in u terrore tutale. Avìanu paura pà sè stessi è pà i so figlioli. Arrivìanu à spirà ch'a notte è l’uscurità, l’ora d'u bughju più bughju, ùn arrivasse mai à tuccà li. Davanti à le chjese, ind'e dumeniche di [[Pasqua]], venìanu affisse enormi croci criate da a suvrapusizzione di ossa di maiale. E persone si armavanu cù fucili caricati cù pruiettili in farru battutu è i più ghjuvani venìanu incaricati di crià sacchetti cuntinenti una muneta d’argentu ciascunu. Risultati immagini per muneta d'argentu “Hà lunghi capelli neri!” Risultati immagini per lunghi capelli neri “Hè vechja è si prisenta avvolta ind'u manteddu” Risultati immagini per vechja cùn u manteddu “Hè un’urribile vechja da u voltu sfiguratu, ti dicu!” Risultati immagini pà voltu cùn maschera E persone si guardavanu cù circuspettu è nessunu si fidava di nessunu… Esistìa una storia chì venìa narrata da parente à parente, da vicinu à vicinu ad amichi, chì dicìa chì era pà spavintà i bambini è fà li andà à dorme, è chi invece, dicìa di esse statu prisente à l’evvenimentu. Ci si chiudìa in casa, inseme à e proprie paure. I più grandi davanti à porte è finestre è i più picculi in camere senza finestre. Si narrava chì da quelle parti ugni 20 anni era solita apparì una strega. Tutti la conoscìa cùn u nome di Magunella, è no, ùn era una strega buna. Prendìa di mira i bambini più picculi è facìa di e so anime è di u so sangue a so risorsa di vita. Si narrava chì sè questa entrìa è a persona chì a vedìa, riuscisse à sparà la, sarìa pututa murì à pattu però, chì fusseru pruiettili di farru battutu. Pà quelli chì ùn si lasciavanu prende da queste voci, avìanu i bambini chì venianu attaccati di notte è à questi venìa suchjatu u sangue. I bambini spessu si ammalavanu è poi murìanu. À menu chì, a stessa strega, pà qualsivoglia ragione ùn turnasse pà cuncede li una cura. Si dice chì una volta cumpiuta questa azione a strega, strasfurmatasi in picculu insettu, andasse ind'u logu più prufondu d'u boscu, è rigurgitasse tuttu u sangue, sè à u centru d'u sangue venìa posta una muneta d’argentu richjusa dentru un sacchettu, questu sarìa diventatu un amuletu contru ugni tipu di Magunella, in gradu di pruteghje si. Avìanu ancu pensatu bè à un modu pà intrappulà culei chì si pensava assumesse e sembianze di a strega, sè si entrava in una chjesa, una di e dumeniche di [[Pasqua]] è sè à a porta di questa vi fusse affissa una croce di ossa, a strega ùn sarìa più uscita. rb6igjvag4um0tunotcqcu5fpsmgkfu A Magunella di Petrosu 0 20354 359548 359547 2018-06-09T13:13:25Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki A Magunella hè una lighjenda d'[[U Petrosu]] ind'u rughjone di [[Castellu (pieve)|Castellu]]. Conta a storia di a strega d'u sangue è di l'anima. ==Lighjenda== Tantu tempu fà l'abitati di [[U Petrosu]] vivìanu in u terrore tutale. Avìanu paura pà sè stessi è pà i so figlioli. Arrivìanu à spirà ch'a notte è l’uscurità, l’ora d'u bughju più bughju, ùn arrivasse mai à tuccà li. Davanti à le chjese, ind'e dumeniche di Pasqua, venìanu affisse enormi croci criate da a suvrapusizzione di ossa di maiale. E persone si armavanu cù fucili caricati cù pruiettili in farru battutu è i più ghjuvani venìanu incaricati di crià sacchetti cuntinenti una muneta d’argentu ciascunu. Risultati immagini per muneta d'argentu “Hà lunghi capelli neri!” Risultati immagini per lunghi capelli neri “Hè vechja è si prisenta avvolta ind'u manteddu” Risultati immagini per vechja cùn u manteddu “Hè un’urribile vechja da u voltu sfiguratu, ti dicu!” Risultati immagini pà voltu cùn maschera E persone si guardavanu cù circuspettu è nessunu si fidava di nessunu… Esistìa una storia chì venìa narrata da parente à parente, da vicinu à vicinu ad amichi, chì dicìa chì era pà spavintà i bambini è fà li andà à dorme, è chi invece, dicìa di esse statu prisente à l’evvenimentu. Ci si chiudìa in casa, inseme à e proprie paure. I più grandi davanti à porte è finestre è i più picculi in camere senza finestre. Si narrava chì da quelle parti ugni 20 anni era solita apparì una strega. Tutti la conoscìa cùn u nome di Magunella, è no, ùn era una strega buna. Prendìa di mira i bambini più picculi è facìa di e so anime è di u so sangue a so risorsa di vita. Si narrava chì sè questa entrìa è a persona chì a vedìa, riuscisse à sparà la, sarìa pututa murì à pattu però, chì fusseru pruiettili di farru battutu. Pà quelli chì ùn si lasciavanu prende da queste voci, avìanu i bambini chì venianu attaccati di notte è à questi venìa suchjatu u sangue. I bambini spessu si ammalavanu è poi murìanu. À menu chì, a stessa strega, pà qualsivoglia ragione ùn turnasse pà cuncede li una cura. Si dice chì una volta cumpiuta questa azione a strega, strasfurmatasi in picculu insettu, andasse ind'u logu più prufondu d'u boscu, è rigurgitasse tuttu u sangue, sè à u centru d'u sangue venìa posta una muneta d’argentu richjusa dentru un sacchettu, questu sarìa diventatu un amuletu contru ugni tipu di Magunella, in gradu di pruteghje si. Avìanu ancu pensatu bè à un modu pà intrappulà culei chì si pensava assumesse e sembianze di a strega, sè si entrava in una chjesa, una di e dumeniche di Pasqua è sè à a porta di questa vi fusse affissa una croce di ossa, a strega ùn sarìa più uscita. cvxsi9flaizpp0ko1kadln280ovd4jz A Moca (A Strega) 0 20355 359559 359556 2018-06-09T13:55:51Z Gcapadovani 11182 /* Lighjende nantu à e streghe */ wikitext text/x-wiki A strega (o "a moca") hè una donna chì praticheghja a magia, leghje l’avvene è serebbi in relazione cù u diavule per fà maleficii. Invece di dà u latte à i ciucci, suchja u so sangue; opera in e case durante a notte. Spessu sottu forma di una bellula, si isola in a machja è sceglie loghi sigreti o pagliaghji abbandunati di e muntagne per aggrundà si. Si dice chì si incontranu luntanu da i paesi durante a luna piena, per friquintà u diavulu. ==Lighjende nantu à e streghe== *[[Medusa]] hè a prima regina di Corsica; dopu avè trasfurmatu tutti i giganti [[Mitulugia|lestrigoni]] di l'isula in petre, a regina murì, lasciendu u so sangue in u [[Mediterraniu]], criendu l'eternu curallu. *[[A Magunella di Petrosu|A Magunella]] hè una lighjenda d'[[U Petrosu]] ind'u rughjone di [[Castellu (pieve)|Castellu]]. Conta a storia di a strega d'u sangue è di l'anima. *[[Apanu (lighjenda)|Apanu]] hè a divinità di l'oltretomba. A parulla "alpan" ind'a mistiriosa [[lingua etrusca]] vole dì "donu". *[[Culsu (lighjenda)|Culsu]] hè una furia chì vigila nantu à a porta d'intrata di l'oltretomba. m6xa10y9wvvoh7v0ksz2c0y10j5qdon Arcipelagu 0 20356 363463 359588 2019-09-19T04:49:02Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Ev17612 Scandinavia.A2002149.0945.250mFINLANDONLY.jpg|thumb|Imaghjina satellitu illustrendu l'arcipelagu Finlandesu]] [[Image:Hawaje.jpg|thumb|right|retta|L'arcipelagu di [[Hawaï]]]] [[Image:Kerguelen islands (closer).jpg|thumb|dritta|retta|L' [[Isuli Kerguelen|arcipelagu Kerguelen]]]] Un '''arcipelagu''' hè un insemu d'[[isula|isuli]] abbastanza prossimi l'uni da l'altri.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> A prussimità si doppia par u più di un'urighjini [[Geulugia|giulogica]] cumuna, in generali vulcanica. 'Ssa nuzioni hè apradata in giugrafia par disignà un modu d'apprupriazioni negativi di u spaziu trà elementi isulati intrattinendu liami impurtanti è primurdiali. == Urighjini == U termini " arcipelagu " veni da u [[grecu bizantinu]] ἀρχιπέλαγος (''archipelagos''), littiralamenti " mari principali " [du verbu ἄρχω (''árkhô'') {''essa u prima, cummandà''} → prefissu ἀρχί- (''arci-'') {''principali''} è πέλαγος (''pélagos'') {''l'altu mari''}]. 'Ssa parola disignava à l'urighjina u [[mari Egeu]], carattarizata da u so grandi numaru d'isuli (i [[Cicladi]], i [[Spuradi]], [[Salamina]], [[Eubea]], [[Samutracia]], [[Lemnos]], [[Samos]], [[Lesbos]], [[Chios]], [[Rhodes]], è cetara.). Quandu a maiò parti di 'ssi isuli funi tolti à l'[[Imperu bizantinu]] à l'iniziu di seculu XIII da [[Marcu Sanudo]], generali venetu, quiddu quì fù fattu ''[[duca di l'Arcipelagu]]''. == Giugrafia == In [[giugrafia]], a nuzioni di " arcipelagu " rinvia à una cuncizzioni spicifica di u [[spaziu (scenzi suciali)|spaziu]] ussirvata in 'ssu tipu di locu, chì parmetti di custattà chì " un spaziu giugraficu ùn hè micca nicissariamenti cuntinuu "<ref name="CIA10">Tiresa Saint-Julien, " l'approcciu spaziali ", in Annette Ciattoni è Yvette Veyret (dir), ''I fundamintali di a giugrafia'', Armand Colin, 2003, p. 10 (in francesu)</ref> : i liami intrattinuti da 'ssi isuli in [[reta]] di una certa manera " par sopra " u spaziu marinu chì i spicca, custituiscini un spaziu discuntinuu carattarizatu da a so cuesioni<ref name="CIA10" />. 'Ssa nuzioni hè stata stesa matafuricamenti à altri tipi di spazii giugrafichi. Par indittu, in u studiu di a [[mundialisazioni|ecunumia mondializata]] attuali, i giugrafi tali [[Petru Veltz]] parlani di una " ecunumia d'arcipelagu " : l'ecunumia mundiali hè cuntrullata à parta da un numaru ristrintu di [[metropuli]] beddi culligati trà eddi da ottimi mezi di cumunicazioni, i vii marittimi à i [[telecumunicazioni]]. Siont'è l'autori, 'ssi metropuli appariscini com'è un arcipelagu d'isuli isulatu annantu à un mari<ref name="CIA10" />. == Drittu == In [[drittu internaziunali publicu|drittu internaziunali]] è in [[drittu di u mari]], a nuzioni di [[Statu arcipelagu]] disigna un Statu custituitu intiriamenti da unu o parechji arcipelaghi è evintualamenti di altri isuli. == Listinu d'arcipelaghi == Ci voli à nutà quì chì certi arcipelaghi poni essa ragruppati. 'Ssu raggruppamentu hè dinò cunsidaratu com'è un arcipelagu. Par indittu, l'[[Antigli]] sò un arcipelagu di l'Uceanu Atlanticu, cumpostu par u più di i [[Grandi Antigli]] è di i [[Picculi Antigli]], chì facini parti ancu eddi di l'arcipelagu. U siguenti tavuleddu ragruppa l'arcipelaghi incù unu numaru dicriscenti d'isuli, certi "duppiona" poni dunqua esista. {| class="wikitable" !Nomu di l'arcipelagu !Numaru d'isuli !Statu o zona giugrafica !Nota |- |[[Finlandia]] |179584 |In u [[mari balticu]], in u mezupunenti di a [[Finlandia]] |Più grandi arcipelagu di u mondu |- |[[Indunesia]] |13466 |Ripublica d'Indunesia (Asia di u Sudestu è Uceania) |Statu Arcipelagu |- |[[Filippini]] |7107 |Ripublica di i Filippini (Asia di u Sudestu) |Statu Arcipelagu |- |[[Giapponu]] |6852 |Statu di u Giapponu (Asia di u Livanti) |Statu Arcipelagu |- |[[Antigli]] | |America cintrali, Uceanu Atlanticu | |- |[[Arcipelagu Lisandru]] |1100 |[[Stati Uniti]] (Alaska), Uceanu Pacificu Nordu | |- |[[Isuli Aleutini]] |300 |Uceanu Pacificu Nordu (à a larga di l'Alaska) |Isuli vulcanichi |- |[[Cicladi]] |250 |Grecia, Mari Egeu | |- |[[Hawaii]] |137 |Uceanu Pacificu |Vulcanisimu di puntu caldu |- |[[Tuvalu]] |123 |Statu di i Tuvalu (Uceania) |Statu Arcipelagu |- |[[Seychelles]] |115 |Ripublica di i Seychelles (Uceanu Indianu) |Statu Arcipelagu |- |[[A Maddalena]] |62 |In u [[mari Tarraniu]], à a larga di a costa Smeralda in Sardegna, Italia |À u nordestu di a Sardegna, in i Bocchi di Bonifaziu |- |[[Isuli Feroe]] |29 |Uceanu Atlanticu Nordu | |- |[[I Comori]] |4 |Canali di u Mozambicu, à a larga di a costa hè di l'Africa |Arcipelagu Vulcanicu |} == Noti == <references/> [[Categoria:Arcipelagu| ]] [[Categoria:Giumurfulugia litturali]] is3qk8a28pbab5go870azrhngsp3oi7 Chris Hansen 0 20358 359592 2018-06-11T07:21:42Z 2600:8800:3981:78A0:3067:649:AE0E:7C1E Pagina nova: {{c-supranu}} '''Christopher Edward''' "'''Chris'''" '''Hansen''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * Listinu di l'attori americani... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Christopher Edward''' "'''Chris'''" '''Hansen''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Hansen, Chris]] [[Categoria:Americanu|Hansen, Chris]] nrqigkwaasxd6agrsistqs1nvftjvvo Anthony Bourdain 0 20359 359593 2018-06-11T07:23:41Z 2600:8800:3981:78A0:3067:649:AE0E:7C1E Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Anthony Bourdain 2014 (cropped).jpg|thumb|Bourdain, [[2014]]]] '''Anthony Michael Bourdain''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Anthony Bourdain 2014 (cropped).jpg|thumb|Bourdain, [[2014]]]] '''Anthony Michael Bourdain''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Era natu u [[1956]] in [[New York City]], [[New York]] è hè mortu in a so casa in [[Kaysersberg-Vignoble]], [[Haut-Rhin]], [[France]], [[2018]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Bourdain, Anthony]] [[Categoria:Americanu|Bourdain, Anthony]] 3shwn5uggu82fcrqy3iwfelec1rol5v The Little Mermaid (filmu di 1989) 0 20360 359606 359599 2018-06-13T07:02:57Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q190135]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Little Mermaid''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A Piccula Sirena"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Petite Sirène'') hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale di fantasia [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1989]] prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Feature Animation]] è publicatu da [[Walt Disney Pictures]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1989]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] ar2uianq4a5lpkmharraqi1dl2c11l7 Categoria:Filmu di l'annu 1989 14 20361 359856 359600 2018-07-26T06:01:16Z YiFeiBot 9044 Retrait de 1 lien(s) interlangue(s), désormais fourni(s) par [[d:|Wikidata]] à la page [[d:q7141591]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Filmu di l'anni 1980|1989]] ay1c9xifi876ncfm8dt2owhnkj42lkv Regis Philbin 0 20362 359605 359604 2018-06-13T03:35:30Z 2600:8800:3981:78A0:7414:B17C:8B3B:A785 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Regis Philbin at the 2009 Tribeca Film Festival.jpg|thumb|Philbin, [[2009]]]] '''Regis Francis Xacier Philbin''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Philbin, Regis]] [[Categoria:Americanu|Philbin, Regis]] sq8desmmumf9s1z3jorurxff6yt7rk7 Jenny Slate 0 20363 359610 2018-06-13T09:24:11Z 2600:8800:3981:78A0:7414:B17C:8B3B:A785 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Jenny Slate Obvious Child Premiere 2014 (cropped).jpg|thumb|Slate, [[2014]]]] '''Jennifer Sarah''' "'''Jenny'''" '''Slate''' hè un [[Cinemà|attore]] Stati U... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jenny Slate Obvious Child Premiere 2014 (cropped).jpg|thumb|Slate, [[2014]]]] '''Jennifer Sarah''' "'''Jenny'''" '''Slate''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Slate, Jenny]] [[Categoria:Americanu|Slate, Jenny]] 5te2k28vl0ec0axtiq038loih57fnne Monte Àguila (Cile) 0 20364 364844 363222 2019-11-08T03:21:06Z 181.114.232.54 wikitext text/x-wiki U '''Monte Àguila''' hè una cità [[Cile|chilena]], situata in a [[:es:Región_del_Biobío|Regione di Biòbiu]], in a cumuna di [[:es:Cabrero_(Chile)|Cabrero]], 6 chilomitri à u sudu di a cità di u stessu nomu<ref>http://www.monteaguila.cl/ubicacion.html</ref>. Tene una populazione di 6,574 abitanti<ref>https://web.archive.org/web/20090914033147/http://www.ine.cl:80/cd2002/sintesiscensal.pdf</ref>.<gallery mode="nolines" widths="200" heights="180"> File:Inauguracion Nueva Plaza de Monte Aguila 2017 (12).jpg| Piazza principale. File:Bomberos monte aguila.jpg| Casinò di focu. File:Capilla carmen monte aguila.jpg| Chjesa cattolica cristiana. File:Img-estadio.jpg| Stadium di football. File:Premiacion O.V.V. 2017 (4).jpg | A scola. </gallery> {{commons|Monte Aguila}} 8zjhjkegs81u9mv85mf4q7l14kniacf Lazarettu 0 20365 359655 359654 2018-06-21T18:43:10Z 90.37.2.226 /* LMiami */ wikitext text/x-wiki [[Image:Lazareto EntradaPrincipal.jpg|thumb|250px|Intrata maestra di u lazarettu di [[Portu Mahon]] (isuli Baleari).]] U '''lazarettu''' era un stabilimentu di missa in [[quarantina]] di i passaghjeri, equipaghji è marcanzii in pruvinienza di porti induva infiiria a [[pesta]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> À i ghjorna d'oghji a parola disigna dinò uni pochi di loca ditti annantu à u litturali mediterraniu induva un lazarettu, attualmenti sparitu, era statu stabilitu. == Etimulugia è storia == A parola " lazarettu ", disignendu un spidali, tiraria a so urighjini da u nomu di " [[Parabula di u riccu è di Lazaru|Lazaru]] ", prutagonistu di una [[Parabula (vanghjeliu)|parabula]] di u [[Vanghjeliu siont'è Lucca]]. Difatti, par insignà a [[carità]], Ghjesù ci discrivi a storia di un povaru numinatu Lazaru, è di un gattivu riccu : u povaru, cupartu à ulceri è murendu di fami, campa in carrughju, à a porta di a dimora di u riccu. Avaria vulsutu bè sazià si di ciò chì cascava da a tola di u riccu, chì facia bamboscia, ma nimu ùn li ni dava. U povaru morsi è, dici Ghjesù, fù carriatu à u Celi. U riccu morsi dinò è fù inttarratu. Ma, in l'Aldilà, si ritruvò in Infernu è cunnuscì suffrenzi è strazii chì ùn s'era micca primuratu di a sorti di u misareddu chì era à a so porta. 'Ssu San Lazaru imaginariu, invintatu par u bisognu di una parabula, hè prestu statu cunfusu incù un antru San Lazaru, [[Lazaru di Betnia]], amicu di Ghjesù, chì saria statu u frateddu di Marta è di Maria. Più dopu, a parsona chjamò " lazarettu ", ogni stabilimentu induva a parsona mittia in quarantina i malati cuntagiosi (lepra, [[pesta]] o [[culera]]). In [[tedescu]] è in [[russiu]], 'ssa parola significheghja " [[spidali militarescu]] " o " infirmaria di campagna ". In inglesu, a parola d'urighjini veneta ''lazaretto'' hè apradatu par disignà un lazarettu, mentri chì a parola ''pest house'' disigna una casa di quarantina situata in altrò chì in un portu. == Asempii == === In Corsica=== [[File:Lazaret_des_Îles_Sanguinaires.JPG|thumb|250px|I ruvini di u lazarettu di l'isuli Sanguinari, annantu à l'isula Mezu Mari, custruitu in u 1802]] * U lazarettu d'Asprettu, in [[Aiacciu.]] * U lazarettu di l'[[arcipelagu di i Sanguinarii]], à a larga di Aiacciu: a custruzzioni di 'ssu lazarettu hè stata urdinata da [[Nabulionu Bonaparte]] in u 1802. Era distinatu à accoglia i piscadori di curaddu chì vultavani da l'Africa di u Nordu, chì era chjamata tandu a ''Barbaria''. === In u mondu === * U [[lazarettu di Tracadia]], in [[Acadia]]. * U lazarettu Dhar Lamhalla, quartieri d'[[Oujda]], in u [[Maroccu]]. * U lazarettu di Dubrovnik. * I trè lazaretti di u portu di Livornu, in Tuscana, - ''San Rocco'', ''San Giacomo'' è ''San Leopoldo''. * U lazarettu d'Ancona. * U lazarettu di Ghjenuva. * U lazarettu di Napuli, situatu annantu à l'isula di Nisida in u golfu di Puzzola. * U lazarettu di ''San Carlo'' à Triesta. * U lazarettu di ''Varignanu'', vicinu à u portu di ''A Spezia''. * U lazarettu di l'isula Saint-Michel in a cala di u portu di Lorient, in Francia. * U [[lazarettu d'Arenc]], in [[Marseglia]], in Francia. * U lazarettu di u portu di Mahón, annantu à l'isula di Minorca. * U lazarettu di Tor, in u Sinai. * U lazarettu di Conakry in Guinea. * U lazarettu di Dakar à u Senegali. == Noti == <references/> ==Liami== * [https://www.corsematin.com/article/ajaccio/la-grande-sanguinaire-livre-les-secrets-de-son-patrimoine-bati L'isula di Mezu Mari metti in manu i sicreti di u so patrimoniu architittatu, articulu di Corse-Matin, 26 lugliu di u 2011] [[Category:Lazarettu|*]] 7maq6jirkyngvddj5rlufcts5kujied Terra (pianeta) 0 20367 359658 359657 2018-06-21T18:51:29Z 90.37.2.226 wikitext text/x-wiki [[File:Apollo 17 Full Earth photo.jpg|miniatura]] A Terra hè una pianeta di u Sistemu sulariu, a terza più prossima da u Sole è a quinta più maiò, tantu in taglia chì in massa, di 'ssu sistemu planetariu chì ne hè dinù a più massiccia di e pianete telluriche. {{c-supranu}} 30muhklwi8uqankic22vgcpno77t85i Bamboo Airways 0 20370 362256 359671 2019-05-31T04:12:19Z Dohoangphuc2 15205 i found that wiki was wrong when use fake website of bamboo. This is the real one: https://www.bambooairways.com/vi/ wikitext text/x-wiki {{c}} '''Bamboo Airways''' o '''VJ''' in cortu (per u nome vietnamese '''Công ty cổ phần hàng không Bamboo''', "Cumpagnia (Aerea) Bamboo") hè una [[cumpagnia aerea]] [[Vietnam|vietnamese]] chi hè stata criata in u [[2017]]. = Storia = A cumpagnia hè stata creata u 1 ghjennaghju di u 2017. == Ligami == *[https://www.bambooairways.com/vi/ U situ ufficiale in inglese] [[Categoria:Cumpagnia aerea|Bamboo Airways]] [[Categoria:Vietnam]] 309gjpmh2qwsm9wh47askbliazv75m6 Categoria:Bicicletta 14 20372 359679 2018-06-26T10:07:36Z Phil of Bristol 13959 Creata pagina vuota wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Lingua di i cenni islandesa 0 20374 359763 359761 2018-07-04T17:36:46Z 90.37.66.81 wikitext text/x-wiki A '''lingua di i cenni islandesa'''<ref>[http://www.ethnologue.com/language/icl Ethnologue: Íslenskt Táknmál]</ref>, in acronimu '''IcSL''' (in [[Lingua islandesa]]: '''''Íslenskt Táknmál'''''), hè una [[lingua di i cenni]] chì hè usata da a [[Cumunità Sorda]] in [[Islanda]] (300<ref>[http://www.ethnologue.com/country/IS Deaf Iceland]</ref>-250<ref>[https://www.eud.eu/eud-members/full-members/iceland/ EUD: Iceland]</ref>). == Rifarenzi == <references /> [[Categoria:Lingui di i cenni|islandesa]] kup4foddckfxcwove30s4a4x9nkr0w2 Al-Khwarizmi 0 20377 359823 359822 2018-07-14T12:54:45Z 90.37.193.221 /* Astronomia */ wikitext text/x-wiki [[File:Muḥammad_ibn_Mūsā_al-Khwārizmī.png|thumb|200px|Ritrattu di Muhammad Ibn Mūsā al-Khuwārizmī]] '''Muhammad Ibn Mūsā al-Khuwārizmī''', generalmente chjamatu à '''Al-Khwarizmi''', natu in l'anni 780, originariu di Khiva in a rigione di u Khwarezm chì li hà datu u so nome, in l'attuale Uzbekistanu, mortu ver' di 850 à Bagdad, hè un matematicu, geugrafu, astrologu è astrunomu persicu, membru di a Casa di a sapienza di Bagdad.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> I so scritti, ridatti in lingua araba, po' tradutti in latinu à parte si da u XIIu seculu, anu permessu l'intruduzione di l'algebra in Europa. A so vita s'hè svolta in tutalità à l'epica di a dinastia abbaside. U so nome hè à l'origine di a parola algoritmu è u titulu di unu di e so opere (Abbriviatu di u calculu da a risturazione è a cumparazione) à l'origine di a parola algebra. L'utilisazione di i cifri arabi è a so diffusione in u Mediu Oriente è in Europa sò duvute à un antru di i so libri numinatu Trattatu di u sistemu di numerazione di l'Indiani chì fubbe diffusu per via di a lingua araba in tuttu l'imperu abbaside. Al-Khawarizmi hà classificatu l'algoritmi esistenti, in particulare sient'è i so criterii di terminazione, ma ùn rivendicheghja micca a so invinzione : l'algoritmu u più cunnisciutu di u mondu hè quellu d'Euclidu, à u prugramma d'insignamentu di tutti i paesi, è i primi algoritmi cunnisciuti u fubbenu senza surpresa in un paese chì duvia gistisce i calculi elaburati di l'impositu : à Babilonia. Ùn ci vole micca à cunfonde 'ssu matematicu incù l'enciclopedistu persicu, Muhammad ibn Ahmad al-Khwarizmi, autore di Mafâtih al-'Olum (E chjave di e scenze), enciclupedia scritta in l'anni 976-997. ==Biugrafia== L'avenimenti di a vita d'Al-Khwarizmi sò pocu cunnisciuti. Hè prubabilmente natu in Khiva (~780). Esistenu numerose tracce di i so travagli scentifichi. Matematicu, storicu è geografu, hè cunsideratu cum'è " u babbu di l'algebra è u prima vulgarisatore di u sistemu decimale pusiziunale " (ch' ellu improda à a cultura indiana), hè, in i so tempi, cunnisciutu in quant'è astrunomu. More ver' di 850. ==Travagli== ===Matematiche=== [[Image:Image-Al-Kitāb al-muḫtaṣar fī ḥisāb al-ğabr wa-l-muqābala.jpg|thumb|upright=0.8|A prima pagine di u ''Kitāb al-mukhtaṣar fī ḥisāb al-jabr wa-l-muqābala''.]] Al-Khwarizmi hè l'autore di parechje opere di matematica. A più celebra, intitulata Kitābu 'l-mukhtaṣar fī ḥisābi 'l-jabr wa'l-muqābalah (كتاب المختصر في حساب الجبر والمقابلة), o ''Abbriviatu di u calculu da a risturazione è a cumparazione'', publicatu sottu à u regnu d'Al-Ma'mūn (813-833), "hè cunsideratu cum'è u prima manuale d'algebra." 'Ssu libru cuntene sei capituli. Ùn cuntene alcunu cifru. Tutte l'equazione sò sprimate incù e parole. U quatratu di a scunnisciuta hè numinatu " u quatratu "o mâl, a scunnisciuta hè" a cosa " o shay (šay), a radica hè u ghjidr, a custante hè u dirham o adǎd. U termine al-jabrn fubbe ripigliatu da l'Europei è diventò più tardi a parola algebra. Diofante d'Alissandria, cunsideratu cum'è u "precursori di l'algebra", ùn fù prubabilmente micca cunnisciutu da Al-Khwarizmi. Difatti, a prima traduzzione in arabu di l'Aritmetiche ùn apparì ch'è parechji dicennii dopu à l'Abbriviatu di u calculu da a risturazione è a cumparazione, à a fine di u seculu IX, vene à dì circa cinquanta anni dopu a morte d'Al-Khwarizmi. Cusì, u so acquistu incù 'ssu "prima manuale" hè tale ch'ellu cunduce à cunsiderà Al-Khwarizmi cum'è "u babbu di l'algebra". Un antra opera, chì l'originale in arabu hè sparitu, Kitābu 'l-ĵāmi` wa 't-tafrīq bi-ḥisābi 'l-Hind (كتاب الجامع و التفريق بحساب الهند, " Libru di l'addizione è di a suttrazzione siont'è u calculu indianu "), discrive u sistemu di numerazione decimale (ch' ellu hà ossirvatu ind'è l'Indiani). Fubbe u vettore di a diffusione di 'ssi cifri in u Mediu Oriente è in u Califfatu di Cordova, induve Gerbert d'Aurillac si ne face struisce. Diventatu più tardi papa di l'annu Milla sottu à u nome di Silvestru II, Gerbert l'impunerà à u mondu cristianu dendu li, vistu a so pruvinienza di Cordova, u nome di cifri arabi. ===Astronumia=== [[File:Khiva.jpg|thumb|left|Una statua d Al-Khwārizmī in a so cità nativa di Khiva, in Uzbekistanu.]] Al-Khwarizmi hè l'autore di un ''zij'', publicatu in u 830, cunnisciutu sottu à u nome di ''Zīj al-Sindhind'' (Tavula indiana). 'Sse tavule, cumposte sottu à u regnu d'Al-Ma'mūnn, sò una compilazione di fonte indiane è greche. Certi elementi di e Tavule faciule di Tolomeu sò ripigliate. I metudi di calculu, in particulare l'utilisazione di u sinu sò inspirate da l'indiani è si basanu annantu à un'opera indiana offerta, in u 773, à u califfu Al-Mansur è tradutta da Muhammad al-Fazari. S'appoghjanu annantu à u calindariu persianu è piglianu per origine di e longitudine u meridianu d'Arimn. 'Sse tavule sò e più anziane tavule di u mondu araba chì ci fusssenu pervenute. Di tradizione indiana, vale à dì prisintendu e tecniche di calculi, senza teuria planitaria, ebbenu una grande influenza in a custituzione di e tavule astrunomiche di l'Occidente arabu. 'Ssa opera, ripigliata da l'astrunomu di Spagna Maslama al-Mayriti, po' tradutta ver' di u 1126 da Adelard di Bath, hè una di e trè fonte arabe principale avendu servutu à l'iniziazione di l'astrunomi latini. Entrenu per una parte in a custituzione di e Tavule di Tolede chì ebbenu una grande influenza annantu à l'astronumia europea di u XIIIu seculu. Al-Khwarizmi hè dinù l'autore di trè opere cunsacrate à i strumenti : un'opera minore annantu à u quadrante sulariu, un libru annantu à a rialisazione di l'astrolabiu è un libru annantu à l'usu di l'astrolabiu. A so opera annantu à u calindariu ghjudeiu hè una di i più anziani esposta annantu à u sughjettu. Ci espone u frastagliu di l'annu, a pusizione di e stelle à certi attimi chjave. Hè inoltre l'autore di e prime tavule cunnisciute per arrigulà l'ore di e prighere di a ghjurnata. Cum'è numerosi astrunomi di 'ssa epica, Al-Khwarizmi hè dinù astrologu. Sient'è u storicu Tabari, Al-Khwarizmi predisce, incù un gruppu d'astrologhi, a longa durata di vita di u califfu (è i cinquanta anni chì li rimanianu à campà) mentre quest'ultimu morse deci ghjorni dopu a predizzione. === Storia è geugrafia === U so ''Trattatu di Geugrafia'' hè inspiratu da quellu di Tolomeu, arricchitu da i rapporti di i marcanti arabi riguardu à u mondu islamicu. Ci dà a longitudine è a latitudine di punti di prima trinca di u mondu cunnisciutu (cità, muntagna, isule, è cetera.). Avaria scrittu dinù una cronaca storica di a so epica chì ùn hè cunnisciuta da noi ch'è per via di i riferimenti ch'elli ne facenu i storichi più ricenti. == Omagi == * U crateru [[Al-Khwarizmi (crateru)|Al-Khwarizmi]]. * Dui astiroidi : [[(11156) Al-Khwârizmî]] è [[(13498) Al Khwârizmî]]. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * [[Bartel Leendert van der Waerden]], ''A History of Algebra. From al-Khwarizmi to Emmy Noether'', Springer, 1985 (in inglese) * Corona Brezina, ''Al-Khwarizmi. The Inventor of Algebra'', Rosen Central, 2005 (in inglese) == Da vede dinù == * [[Algebra]] * [[Algoritmica]] * [[Cifri arabi]] * [[Matematichi arabi]] * [[Lista di i matematichi arabomusulmani]] * [[Al-Khwarizmi (crateru)|Crateru Al-Khwarizmi]] [[Categoria:Scentificu arabomusulmanu]] [[Categoria:Matematicu di Persia]] [[Categoria:Algoritmica]] [[Categoria:Astrunomu persicu di u seculu IX]] 8v310cusv42r6f1chndqrrgnml23muw Callimacu 0 20383 359840 359839 2018-07-18T20:01:52Z 90.37.174.63 /* Biugrafia */ wikitext text/x-wiki '''Callimacu''' (in [[grecu anzianu]] Καλλίμαχος ὁ Κυρηναῖος hè statu un pueta grecu, natu in [[Cirena]] versu [[-305|305 av. G.-C.]] è mortu versu [[-240|240 av. G.-C.]] à [[Alissandria]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> ==Biugrafia== [[File:P.Oxy._XI_1363.jpg|thumb|80px|Papyrus Oxyrhynchus 1363]] Siont'è a ''[[Souda]]''<ref>Meillier 1979, {{p.}}13.</ref>, insignò prima i beddi lettari à Éleusis, quartieri d' [[Alissandria]], po' fù chjamatu da [[Tolomeu II|Tolomeu II Filadelfu]] è deti i lizzioni di puisia in u Museiu : ebbi [[Apollonios di Rhodes]] è [[Aristofanu di Bisanza]] com'è discepuli. Succissori di [[Zenodotu|Zenodotu d'Efesu]] à u postu di [[Bibbiuteca d'Alissandria|bibliutecariu d' Alissandria]] à a morti di quistu quì, tuttu cuntinuendu à dà i corsi, ridighjì u prima catalogu argumintatu di a litteratura greca, i ''Toli di i parsunalità in ogni ramu di u sapè è lista di i so scritti'' (in grecu anzianu Πίνακες τῶν ἐν πάσῃ παιδείᾳ διαλαμψάντων, καὶ ὧν συνέγραψαν), cuprendu calchì centu vinti bucini d'invintariu classificatu par ordini alfabeticu è par genaru. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Rudolf Blum, " Kallimachos und die Literaturverzeichnung bei den Griechen. Untersuchungen zur Geschichte der Biobibliographie ", ''Archiv für Geschichte di i Buchwesens'', Band 18, Lfg. 1-2, Frankfurt hà.M., 1977 (in tedescu) ; traduzzioni inglesa di Hans H. Wellisch : ''Kallimachos - the Alexandrian Library and the Origins of Bibliography'', University of Wisconsin Press, 1991 * Alan Cameron, ''Callimachus and His Critics'', Princeton University Press, 1995. (in inglesu) * Andria Laronde, ''Cirena è a Libia ellinistica - Libykai Historiai - l'ebbica ripublicana à u principattu d' Augustu'', Edizioni di u CNRS, cullizzioni " Studii d'antichità africani ", 1987, 524 p. * Claude Meillier, ''Callimacu è u so tempu. Ricerchi annantu à a carriera|cava è a cundizioni di un scrittori à l'ebbica di i primi Lagides'', Università Lille-III, 1979. * R. Pfeiffer, ''Callimachus'', Oxford, 1949-1953 ; Clarendon Press, 1985. [[Categoria:Cannonu alissandrinu]] [[Categoria:Litteratura greca ellinistica]] [[Categoria:Pueta di a Grecia anticu]] [[Categoria:Pueta elegiacu]] [[Categoria:Mitulugia greca in a litteratura antica]] [[Categoria:Morti in 240 av. G.-C.]] 1yeyo4v47a8ib3sqzuqxoye63erqyeu Mandiraja 0 20384 360249 360215 2018-09-26T08:22:17Z Tri Sulis Tiyani 14051 wikitext text/x-wiki [[File:Kecamatan mandiraja.jpg|thumb|left|Mandiraja]] '''Mandiraja''' hè un Subdisturmariu in a pruvince di u Java centrale di [[Indonesia]]. stu subgruppu hè di 300 km da [[Jakarta]]. U subdisturbu Mandiraja hà una area di 52,61 km è una populazione di 63.679 abitanti ==Village lista== A seguita hè una lista di i paesi in Mandiraja sub-distrittu *Mandirajawetan *Mandirajakulon *Kebakalan *Banjengan *Kertayasa *Panggisari *Blimbing *Candiwulan *Purwasaba *Simbang *Glempang *Kebanaran *Salamerta *Kaliwungu *Jalatunda *Somawangi ==Clima== ==Amministrative== 3l53h5spo191k2nfm5owuki9h7nvmb2 Molotov 0 20385 359858 359857 2018-07-28T14:22:50Z 95.210.220.182 wikitext text/x-wiki [[File:Molotov in Managua, Nicaragua.jpg|thumb|]] '''Molotov''' hè un gruppu di rock [[Messicu|Messicanu]] natu in u 1995 à Cità di Messicu. A furmazione di i Molotov era furmata da Tito Fuentes, Miky Huidobro, El Randy è Paco Ayala. [[Categoria:Gruppu di rock]] l21gbsgpl0dkjyqeh6jccemjl58ddr6 Tagliafarru 0 20386 359972 359931 2018-08-19T11:55:49Z Paulu 58 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U tagliafarru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Coccothraustes_coccothraustes_1_(Marek_Szczepanek).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Coccothraustes coccothraustes |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fringillidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Coccothraustes]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Coccothraustes coccothraustes''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Coccothraustes_coccothraustes_(0s1).JPG|250px]] |----- |} U '''tagliafarru''' (''Coccothraustes coccothraustes'') hè una piccula [[spezia]] di [[passaru]] di a famiglia di i [[Fringillidae]]. Hè in parti [[migrazioni di l'aceddi|migratori]]. Hè a spezia a più maiò di a [[famiglia (biulugia)|famiglia]] di i [[Fringillidae]] è a sola di u [[genaru (biulugia)|genaru]] ''Coccothraustes''.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Altri noma corsi di u tagliafarru sò: u rompinocciulu, u bizzicugrossu, u schiazzanocciulu, u sciaccanoce.<ref>Battestini (1982).</ref> == Discrizzioni == U tagliafarru hè grossu è corpacciutu. Misura da 17 à 18cm circa è si distingui da u so [[bizzicu]] enormu triangulari neru è azuratu di branu è giaddicciu di vaghjimu. U so coddu hè zeppu è prisenta una [[coda]] abbastanza corta. U so prufilu pendi sempri versu davanti. I so ochja sò rusulti. I so zampi passani da u bughju d'invernu à u rusulinu chjaru d'istatina. Pari appena sprupurziunatu par via di u so coddu assà vuluminosu. === Aspettu di l'adultu === [[File:Hawfinch (Coccothraustes coccothraustes).webm|thumb|250px]] U masciu adultu hà a testa rossa è u coddu neru, a tesa di coddu grisgia è u spinu [[brunu (culori)|brunu]]. I so [[ala (aceddu)|ali]] larghi sò turchinu neru, travirsati da una grandi fascia bianca russiccia chì si trova sottu à u corpu. A so [[Coda (animali)|coda]] corta hè bruna incù a punta bianca. U so corpu hè di un brunu rusulinu assà pallidu è u so/a so bassu ventri biancu. A femina si assumiglia mori à u masciu eccittuatu chì a so testa hè menu rossa. === Aspettu di u ghjovanu === [[File:Coccothraustes coccothraustes MWNH 2358.JPG|thumb|left|L'ovu di u tagliafarru]] U tagliafarru ghjovanu hà a testa bruna è appena giadda, u senu è i [[fiancu|fianchi]] pichjulati è l'asta alaria spiccata in dui. == Cantu == U tagliafarru canta abbastanza pocu è u so cantu hè assà esitanti è assà pocu sunoru: hè à spessu un " tik-tik-tur-ui-uit ". À l'incuntrariu i so briona sò sunori è splusivi, abbastanza tipichi: i " tsik " o i " ptik...ptikit " è u so appeddu un " tsrîîh " fini. Quandu eddu hè inchitatu, lancia un " kioüü " timurosu. == Cumpurtamentu == U tagliafarru hè assà sbeticu, misfidenti è abbastanza erraticu. Ùn si lascia micca avvicinà faciuli, è scappa par appuddà si in testa di l'[[arburi]] è ùn torra à falà cà di manera prudenti di ramu in ramu. U so [[bulu]] hè putenti, è a so dimarchja hè saltichjanti. == Storia è dinuminazioni == A [[spezia]] ''Coccothraustes coccothraustes'' hè statu discritta pà a prima volta da u naturalistu svedesu [[Carl von Linné]] in u 1758 sottu à u nomu iniziali di ''Loxia coccothraustes''<ref>Linnaeus, C. (1758). Systema Naturae per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis, Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ: impensis direct. Laurentii Salvii. i–ii, 1–824 pp : pagina 171</ref>. === Sinunimia === * ''Loxia coccothraustes'' Linné, 1758 == Tassinumia == Siont'è [[Alan P. Peterson]], esistini sei sottuspezii di tagliafarru : * ''Coccothraustes coccothraustes buvryi'' Cabanis, 1862 ; * ''Coccothraustes coccothraustes coccothraustes'' (Linnaeus, 1758) ; * ''Coccothraustes coccothraustes humii'' Sharpe, 1886 ; * ''Coccothraustes coccothraustes japonicus'' Temminck & Schlegel, 1848 ; * ''Coccothraustes coccothraustes nigricans'' Buturlin, 1908 ; * ''Coccothraustes coccothraustes schulpini'' H. Johansen, 1944. == Noti == <references/> == Liami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf Ghjuvan Petru Battestini, ''L'acelli'', [[Adecec]], 1982] ==Da veda dinò== * [[aceddi di Corsica]] [[Categoria:Fringillidae]] f9amnlc4t7w3jtwtjq31pji257e5dp6 Categoria:Cità di Baden-Württemberg 14 20387 359897 2018-08-09T10:08:13Z Jumpy01 11155 Pagina nova: [[Categoria:Cità di a Germania]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Cità di a Germania]] iiczojgxqv8dz5mo4pxte9jyynauzzk Julián Gil 0 20389 359903 359902 2018-08-10T10:46:11Z 95.210.221.139 u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki [[File:Julian_Gil_en_Israel_2015.jpg|right|thumb|Julián Gil]] ‘’’Julián Gil’’’, nome di nàscita '''Imanol Julián Elías Gil Beltrán''', (* [[13 di ghjugnu]] [[1970]] [[Buenos Aires]], [[Argentina]]) hè un attore, mudellu, animatore è direttore argentinu. == Ligami esterni == * (en) [https://www.imdb.com/name/nm1101708/ Julián Gil] nantu imdb.com * (es) [http://www.juliangil.tv Situ web ufficiale Julián Gil] [[Categoria:Attore]] km7qe5pez45hzr240d3y2hyslatavbk Ghil'ad Zuckermann 0 20390 359955 359954 2018-08-16T17:09:07Z Jumpy01 11155 i titoli non si traducano/ on ne traduit pas de titres wikitext text/x-wiki [[File:zuckermann.jpg|thumb|300px|right|Prof. Dr Dr Ghil'ad Zuckermann, 2011]] '''Ghil'ad Zuckermann''' ([[Tel Aviv]], [[Israele]], [[1 di ghjugnu]] [[1971]]) (D.Phil., [[Università di Oxford]]; Ph.D., [[Università di Cambridge]])<ref>[https://www.vividsydney.com/speaker/prof-ghilad-zuckermann Vivid Sydney (Light, Music and Ideas)], Speaker: Prof. Ghil'ad Zuckermann.</ref> hè unu [[Linguistica|linguista]] [[Italia|talianu]]-[[Australia|australianu]]-[[Israele|israelianu]]-[[Regnu Unitu|inglesu]]. Zuckermann hè prufessure di linguistica à l'[[Università]] di [[Adelaide]], [[Australia]].<ref>[https://www.pedestrian.tv/news/meet-the-aussie-lumbersexual-on-a-mission-to-make-your-beard-lustrous Meet Ghil'ad Zuckermann, master of 11 languages], Pedestrian TV.</ref><ref>[https://www.jewishnews.net.au/ghilads-indigenous-language-game-changer/79545 Ghil’ad’s Indigenous language game changer], Shane Desiatnik, AJN, July 12, 2018.</ref> == Almae matres == * [[:it:Collegio del Mondo Unito dell'Adriatico|Collegio del Mondo Unito dell'Adriatico]] ([[Duino]], [[Trieste]], [[Friuli è Venezia Ghjulia]], [[Italia]]) * [[Università di Tel Aviv]] ([[Israele]]) * [[St Hugh's College]], [[Università di Oxford]] ([[Regnu Unitu]]) * [[Churchill College]], [[Università di Cambridge]] (Regnu Unitu)<ref>[https://www.aljazeera.com/indepth/features/starting-scratch-aboriginal-group-reclaims-lost-language-180626082306196.html Starting from scratch: Aboriginal group reclaims lost language], With the help of a linguistics professor, Barngarla, which has not been spoken for 60 years, is being pieced together, Al Jazeera, John Power, 29.6.2018.</ref><ref>[http://www.themonthly.com.au/issue/2014/september/1409493600/anna-goldsworthy/voices-land Voices of the land], In Port Augusta, an Israeli linguist is helping the Barngarla people reclaim their language / Anna Goldsworthy, The Monthly, September 2014.</ref><ref>[https://www.edx.org/bio/ghilad-zuckermann edX], Professor Ghil'ad Zuckermann.</ref><ref>[https://adelaidefestivalofideas.com.au/speakers/professor-ghilad-zuckermann/ Adelaide Festival of Ideas], Professor Ghil'ad Zuckermann.</ref> == Opere == === Libri === * [[w:en:Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew|''Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew'']], 2003, [https://www.palgrave.com/gp/book/9781403917232 Palgrave Macmillan] (ISBN 9781403917232 / ISBN 9781403938695) * [http://www.zuckermann.org/israelit.html ''Israelit Safa Yafa''], 2008, Am Oved (ISBN 978-965-13-1963-1) * [http://www.zuckermann.org/guide.html ''Engaging – A Guide to Interacting Respectfully and Reciprocally with Aboriginal and Torres Strait Islander People, and their Arts Practices and Intellectual Property''], 2015 * [http://www.dictionary.barngarla.org/ ''Dictionary of the Barngarla Aboriginal Language of Eyre Peninsula, South Australia''], 2017 * [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226), 2014 * [http://www.cambridgescholars.com/download/sample/58082 ''Burning Issues in Afro-Asiatic Linguistics''], 2012 === Articuli === * Zuckermann, Ghil'ad; Quer, Giovanni; Shakuto, Shiori (2014). [http://www.professorzuckermann.com/#!native-tongue-title/cufd Native Tongue Title: Proposed Compensation for the Loss of Aboriginal Languages], ''Australian Aboriginal Studies'' 2014/1: 55-71. * Zuckermann, Ghil'ad; Walsh, Michael (2014). [http://www.professorzuckermann.com/our-ancestors-are-happy- “Our Ancestors Are Happy!”: Revivalistics in the Service of Indigenous Wellbeing], ''Foundation for Endangered Languages'' XVIII: 113-119. * Zuckermann, Ghil'ad; Walsh, Michael (2011). [http://www.zuckermann.org/pdf/Revival_Linguistics.pdf Stop, Revive, Survive: Lessons from the Hebrew Revival Applicable to the Reclamation, Maintenance and Empowerment of Aboriginal Languages and Cultures], ''Australian Journal of Linguistics'' 31: 111–127. * Zuckermann, Ghil'ad (2009). [http://www.zuckermann.org/pdf/Hybridity_versus_Revivability.pdf Hybridity versus Revivability: Multiple Causation, Forms and Patterns], ''Journal of Language Contact'' 2: 40–67. * Zuckermann, Ghil'ad (2006). [http://www.zuckermann.org/pdf/new-vision.pdf A New Vision for "Israeli Hebrew": Theoretical and Practical Implications of Analysing Israel's Main Language as a Semi-Engineered Semito-European Hybrid Language], ''Journal of Modern Jewish Studies'' 5: 57–71. * Zuckermann, Ghil'ad (2004). [http://www.zuckermann.org/pdf/cultural_hybridity.pdf Cultural Hybridity: Multisourced Neologization in "Reinvented" Languages and in Languages with "Phono-Logographic" Script], ''Languages in Contrast'' 4: 281–318. * Zuckermann, Ghil'ad (2003). [http://www.zuckermann.org/english.pdf Language Contact and Globalisation: The Camouflaged Influence of English on the World's Languages – with special attention to Israeli (sic) and Mandarin], ''Cambridge Review of International Affairs'' 16: 287–307. * Zuckermann, Ghil'ad (2008). [http://www.zuckermann.org/pdf/Realistic_Prescriptivism_Academy.pdf 'Realistic Prescriptivism': The Academy of the Hebrew Language, its Campaign of 'Good Grammar' and Lexpionage, and the Native Israeli Speakers], ''Israel Studies in Language and Society'' 1: 135–154. * Zuckermann, Ghil'ad (2006). [http://www.zuckermann.org/pdf/complement_clause.pdf "Complement Clause Types in Israeli"], ''Complementation: A Cross-Linguistic Typology'', Oxford University Press, pp. 72–92. * Zuckermann, Ghil'ad (2006). [http://www.zuckermann.org/pdf/engineering.pdf " 'Etymythological Othering' and the Power of 'Lexical Engineering' in Judaism, Islam and Christianity. A Socio-Philo(sopho)logical Perspective"], ''Explorations in the Sociology of Language and Religion'', John Benjamins, pp. 237–258. * Yadin, Azzan; Zuckermann, Ghil'ad (2010). [http://www.zuckermann.org/pdf/Secularization-f.pdf "Blorít: Pagans' Mohawk or Sabras' Forelock?: Ideological Secularization of Hebrew Terms in Socialist Zionist Israeli"], ''The Sociology of Language and Religion: Change, Conflict and Accommodation'', Palgrave Macmillan, pp. 84–125. * Sapir, Yair; Zuckermann, Ghil'ad (2008). [http://www.zuckermann.org/pdf/icelandicPSM.pdf "Icelandic: Phonosemantic Matching"], ''Globally Speaking: Motives for Adopting English Vocabulary in Other Languages'', Multilingual Matters, pp. 19–43. == Filmografia == * [https://vimeo.com/channels/357807/44019045 Fry's Planet Word], Stephen Fry * [https://www.youtube.com/watch?v=DZPjdNaLCho SBS: Living Black: S18 Ep9 - Linguicide] * [https://www.youtube.com/watch?v=izVGZRqciTY Babbel: Why Revive A Dead Language? - Interview with Prof. Ghil'ad Zuckermann] * [https://www.edx.org/course/language-revival-securing-future-adelaidex-lang101x ''Language Revival: Securing the Future of Endangered Languages''], edX MOOC == Liami == * [http://www.zuckermann.org/genetica.html "Lingua mosaica o lingua-Mosaico?: La genetica dell'israeliano"] / Prof. Dr Dr Ghil'ad Zuckermann * [http://researchers.adelaide.edu.au/profile/ghilad.zuckermann Ghil'ad Zuckermann, D.Phil. (Oxon.)] * [http://www.adelaide.edu.au/directory/ghilad.zuckermann University Staff Directory: Professor Ghil'ad Zuckermann] * [https://adelaide.academia.edu/zuckermann Ghil'ad Zuckermann, Academia] * [http://www.jewish-languages.org/ghilad.zuckermann.html Jewish Language Research Website: Ghil'ad Zuckermann] * [http://www.zuckermann.org/ Professor Ghil'ad Zuckermann's website] * [https://www.pedestrian.tv/news/meet-the-aussie-lumbersexual-on-a-mission-to-make-your-beard-lustrous/ Australian of the Day: Ghil'ad Zuckermann] * [http://www.themonthly.com.au/issue/2014/september/1409493600/anna-goldsworthy/voices-land Voices of the land], Anna Goldsworthy, The Monthly, September 2014. * [https://www.bbc.co.uk/programmes/p03fslbj BBC World Service: Reawakening Language] * [http://www.zuckermann.org/poetry.html Selutis Alpinis (Se tu vens cà sù ta' cretis), Ghil'ad Zuckermann], "A site dedicated to the memory of Maestro Piero Poclen, a mentsh" == Da veda dinò == * [[:en:Phono-semantic matching|Phono-semantic matching]] * [[:en:Barngarla language|Lingua Barngarla]] == Rifarenzi == <References/> {{DEFAULTSORT:Zuckermann, Ghil'ad}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Scrivanu]] [[Categoria:Australia]] [[Categoria:Talianu]] [[Categoria:Israele]] [[Categoria:Università di Oxford]] [[Categoria:Università di Cambridge]] [[Categoria:Università di Adelaide]] [[Categoria:Università di Queensland]] [[Categoria:Università Nazionale di Singapura]] [[Categoria:Università di Texas]] 9ucfpq4gu44i14ww47pvpg9nayp3aln Ezra Pound 0 20391 360014 360005 2018-08-22T05:58:44Z DARIO SEVERI 10718 Added images wikitext text/x-wiki [[File:Ezra Pound 2.jpg|thumb|right|Ezra Pound in 1913]] [[File:Ezra Pound 1963.jpg|thumb|right|Ezra Pound in 1963]] '''Ezra Weston Loomis Pound''' (30 ottobre di u 1885 - 1 nuvembre di u 1972) era un pueta americanu espatriatu è criticu, è una figura principale in u muvimentu iniziale di puesia mudernista. A so cuntribuzione à a puisia hà iniziatu cù u so sviluppu di l'Imaginismu, un movimentu derivatu da a puisia di città classica chinesa è giappunesa. fghn4es8ltrstkgm7l96rnj5n9l0ili Coccothraustes coccothraustes 0 20393 359974 2018-08-19T11:57:20Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Tagliafarru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[tagliafarru]] am3q6ky3iuc1y3wdwt22z9jxux3n51u Categoria:Gaddura 14 20395 360038 2018-08-26T12:02:32Z Jumpy01 11155 Pagina nova: [[Categoria:Sardegna]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sardegna]] gcetoowhf0p9qf8qm8cvb10xeqj3gj0 A Reza 0 20396 360040 2018-08-26T12:06:36Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[A Reza]] à [[Scanafaghjaccia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scanafaghjaccia]] t0ijj1zfgvyia25pj1mm6tlbkf9e5ss Sarra di Fiumorbu 0 20397 362967 362928 2019-07-12T14:40:57Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Urnasu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Urnasu]] dkrhdo852pf41c9rzgv8zondjbq0ew4 Dasyatis pastinaca 0 20398 360064 360063 2018-08-29T19:50:04Z 90.37.152.15 /* Discrizzioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ciocciu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dasyatis_pastinaca01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Dasyatis pastinaca |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Chondrichthyes]]'' |----- | Ordini | ''[[Rajiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Dasyatidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Dasyatis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Dasyatis pastinaca''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Suesswasserstachelroche.jpg|250px]] |----- |} U '''ciocciu''' (''Dasyatis pastinaca'')<ref>Miniconi 2017 (p. 461).</ref> hè una [[raza]] di a famiglia di i [[Dasiatidae]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Discrizzioni == A so lunghezza massima hè 2 metri. A coda, chì a so lunghezza media hè 35 cm, hè à forma di frusta, è porta un punziconu beddu priculosu, chì ripprisenta vicinu à 2/3 di a lunghezza tutali. == Ambienti == * Spezia custieri * Prufundità : 5 metri à 200 metri (friquenta sin'à 60 metri, varca raramenti 100 metri) * Prisenti annantu à i fondi rinosi è l'estuarii aggrundati == Ripartizioni == 'Ssa spezia campa in u [[mari Tarraniu]], in u nordestu di l'[[Atlanticu]], da u [[mari di u Nordu]] à u [[Golfu di Guinea]], è in [[Pulinesia]]. == Alimantazioni == Hè un pridatori di picculi pesci è d'invirtibrati. == Usu cummirciali == U ciocciu hè piscatu è vindutu seccu, salatu o par fà a farina animali. A so peddi cunciata hè vinduta. == Particularità == 'Ssa spezia hè vilanosa è priculosa. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017 [[Categoria:Rajiformes (nomu scentificu)]] [[Categoria:Dasyatidae]] sgii3o3e6afmed4exsus1tnk9lh2t37 Jaynagar Majilpur 0 20400 360069 360068 2018-08-31T06:01:12Z Sourav Bapuli 14225 wikitext text/x-wiki [[File:Jaynagar_Majilpur_Municipality.jpg|thumb|300px]] '''Jaynagar Majilpur''' hè una cità di l'[[India]] di 25.922 abitanti, capilocu di u [[distrittu di South 24 Parganas]], in u [[stati è tarritorii di l'India|statu fidaratu]] di u [[Bengala Uccidintali]]. [[Categoria:India]] 6dwp7led21o33h9mmmgnwsjeb2i5jkh Jaynagar 0 20401 360070 2018-08-31T06:02:23Z Sourav Bapuli 14225 Reindirizzamentu à [[Jaynagar Majilpur]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Jaynagar Majilpur]] iactlf7b14jdbs1brs8v4s9wcszo0q6 Joynagar 0 20402 360071 2018-08-31T06:02:54Z Sourav Bapuli 14225 Reindirizzamentu à [[Jaynagar Majilpur]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Jaynagar Majilpur]] iactlf7b14jdbs1brs8v4s9wcszo0q6 Categoria:Mexicanu 14 20403 360078 2018-09-06T10:03:41Z Eurohunter 3864 Pagina nova: [[Categoria:Messicu]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Messicu]] h88mgg6rdayncup1l2qbe353s570bts Categoria:Messicu 14 20404 360079 2018-09-06T10:06:31Z Eurohunter 3864 Pagina nova: [[Categoria:America di u Nordu]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:America di u Nordu]] lslw1qqaan18wscz1i7nirmknrlz4ch Categoria:Svezia 14 20405 360082 2018-09-06T10:11:06Z Eurohunter 3864 Pagina nova: [[Categoria:Europa]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Europa]] josn6e907h9o08jaxkbxr5k2w3oamoo Basshunter 0 20406 363571 361950 2019-09-28T07:33:58Z Eurohunter 3864 /* Singuli */ * "Home" (2019) wikitext text/x-wiki [[File:Basshunter, 20 april 2008 in Halmstad.jpg|thumb|Basshunter (2008)]] '''Basshunter''', '''Jonas Erik Altberg''' ([[Halmstad]], [[22 di dicembre]] [[1984]]) hè un [[cantadore]] è [[DJ]] [[Svezia|svidesu]]. == Discografìa == === Albumi === * ''[[The Bassmachine]]'' (2004) * ''[[LOL (^^,)|LOL <(^^,)>]]'' (2006) * ''[[The Old Shit]]'' (2006) * ''[[Now You're Gone – The Album]]'' (2008) * ''[[Bass Generation]]'' (2009) * ''[[Calling Time]]'' (2013) === EP === * ''[[Welcome to Rainbow]]'' (2006) === Singuli === * "[[Boten Anna]]" (2006) * "[[Vi sitter i Ventrilo och spelar DotA]]" (2006) * "Hallå där" (2006) * "[[Vifta med händerna]]" (2006) * "[[Jingle Bells]]" (2006) * "[[Now You're Gone]]" (2007) * "[[Please Don't Go]]" (2008) * "[[All I Ever Wanted]]" (2008) * "[[Angel in the Night]]" (2008) * "[[I Miss You]]" (2008) * "[[Walk on Water]]" (2009) * "[[Every Morning]]" (2009) * "[[I Promised Myself]]" (2009) * "[[Saturday]]" (2010) * "[[Fest i hela huset]]" (2011) * "[[Northern Light]]" (2012) * "[[Dream on the Dancefloor]]" (2012) * "[[Crash & Burn]]" (2013) * "Calling Time" (2013) * "Elinor" (2013) * "Masterpiece" (2018) * "Home" (2019) == Ligami == * [http://basshunter.se Situ officiale di Basshunter] [[Categoria:Svezia]] [[Categoria:Musicante]] 45g5dxmr2tlhpnrklpbqy3rqlhalhrf Jonas Erik Altberg 0 20407 360088 2018-09-06T10:23:59Z Eurohunter 3864 Reindirizzamentu à [[Basshunter]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Basshunter]] spqxjy4wzjjw91b216jqq68sv0djeyu Phoenix 0 20408 360090 2018-09-06T15:37:33Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:PhoenixMontage02.jpg|thumb|Panurama di Phoenix]] '''Phoenix''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 1.626.078 abitanti. Hè a cità più grande... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:PhoenixMontage02.jpg|thumb|Panurama di Phoenix]] '''Phoenix''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], incù 1.626.078 abitanti. Hè a cità più grande è capitale di u Statu di l'[[Arizona]]. [[Categoria:Stati Uniti d'America]] c4vm1olirasnihcxqor4glrfs3ukw6a Cumune di Corsica 0 20411 360140 2018-09-11T22:10:56Z Jumpy01 11155 Jumpy01 hà spustatu a pagina [[Cumune di Corsica]] à [[Purtale:Cumuna di Corsica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Purtale:Cumuna di Corsica]] 0nqalo3arhkr9chxn0z6kzjff50tj61 Ragnu calabronu 0 20415 360256 360255 2018-09-28T16:21:54Z 90.37.8.148 /* Ambienti */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U ragnu calabronu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:2013.08.02.-07-Kirschgartshaeuser_Schlaege_Mannheim-Wespenspinne-Weibchen.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Argiope bruennichi |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Arachnida]]'' |----- | Ordini | ''[[Araneae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Araneidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Argiope]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Argiope bruennichi''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Argiope_bruennichi_QXGA.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Aranea brünnichii'' <small>Scopoli, 1772</small> <br /> ''Aranea speciosa'' <small>Pallas, 1773</small> <br /> ''Aranea fasciata'' <small>Fabricius, 1775</small> <br /> ''Aranea zebra'' <small>Sulzer, 1776</small> <br /> ''Aranea formosa'' <small>Cyrillus, 1787</small> <br /> ''Aranea pulchra'' <small>Razoumowsky, 1787</small> <br /> ''Aranea caspia'' <small>Gmelin, 1789</small> <br /> ''Aranea phragmitis'' <small>Rossi, 1790</small> <br /> ''Miranda transalpina'' <small>C. L. Koch, 1835</small> <br /> ''Argiope brünnichii africana'' <small>Strand, 1906</small> <br /> ''Argiope bruennichi orientalis'' <small>Strand, 1907</small> <br /> ''Argiope bruennuchi nigrofasciata'' <small>Franganillo, 1910</small> <br /> ''Argiope acuminata'' <small>Franganillo, 1920</small> <br /> ''Miranda zabonica'' <small>Chamberlin, 1924</small> <br /> |} U '''ragnucalabronu''' hè una spezia di ragnu araneuomorfu di a famiglia di l'Araneidae.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref><ref>A prima publicazioni riguardu à u ragnu calabronu hè stata: Scopoli, 1772 : Observationes zoologicae. Annus V, Historico-naturalis. Lipsiae, p. 70-128.</ref> ==Distribuzioni== 'Ssa spezia si scontra in zona palearctica, da l'Africa Suprana à a Scandinavia è insinamenti à u Giapponu. 'Ssa spezia urighjinaria di l'ariali mediterraniu s'usserva dapoi a fini di u XXu seculu par u più in Auropa. U ragnucalabronu hè prisenti in Corsica. ==Ambienti== Hè una spezia di ragnu chì apprizzieghja i loca aparti è assuliati. Era in tempi di una volta particularamenti prisenti in u sudu di l'Auropa è cunsidaratu com'è rara à u nordu di 'ssa linia. ==Discrizzioni== Bench'è u so camuffamentu giaddu è neru possi lascià creda ch'eddu ghjova da prutizzioni rispettu à i pridatori chì a pigliariani par un [[calabronu]], un studiu hà dimustrata chì l'altirnanza di i strisci giaddi è neri annantu à u corpu di 'ssa spezia duppiava in rialità u numaru di i so catturi d'insetti, agiscendu com'è un'esca visuali chì rendi u ragnu menu visibuli par i so predi, bench'è à mezu à a so tela. U ragnucalabronu prisenta un dimorfisimu sissuali, u masciu essendu più chjucu è più palidu cà a femina. Com'è numarosi ragna assà attivi, u ragnucalabronu pussedi à listessu tempu pulmona è trachei. ==Ripruduzioni== U ragnucalabronu faci parti di i spezii di ragna chì praticheghjani u cannibalisimu sissuali sistematicu incù più o menu successu è dinò a puliandria. U masciu, à a fini di l'accupiamentu, abbanduneghja in modu vuluntariu in 80 % di i casi u so apparechju copulatori ciò chì diminuisci i scianzi di un rivali di fecundà listessa femina è aumenta i so scianzi di fughja la è di sopravviva dopu à l'accupiamentu. Pari chì l'apparechju genitali di i masci di 'ssa spezia fussi particularamenti cumplessu, in particulari da u puntu di vista di a struttura, chì ùn hè micca esclusivamenti distinata à u trasfirimentu spermaticu, ma pari dinò ghjucà un rollu impurtanti à tempu in a selizzioni da a femina di u so partinariu è in a capacità di fughjita di u masciu dopu a copulazioni grazia à i punti di ruttura priditarminati. Dopu à l'accupiamentu, a femina faci prestu 200 à 300 ova in un cucchettu biancu camuffatu in brunu, cumpostu di seti di strutturi biuchimichi diffarenti, suspesu in i graminacei pocu sopra à terra. L'ova invernani à l'ascosu di a cutrura. I ghjovani ragna, dopu a so prima muta, coddani in cima à un stichettu è filani un filu di seta, u filu di a Verghjina, chì li servi di vela è i carrieghja in aria. Un insettu parasitu, u [[Tromatobia ornata]] faci l'ovi in i cucchetti di u ragnucalabronu affinch'è i so larvi si nutrischini da l'ova di u ragnu. ==Cumpurtamentu== U ragnucalabronu hè un ragnu urbitelu. Par caccighjà, architetta una tela giumetrica (urbiculari, forma prossima da u chjerchju) in a vegetazioni, generalamenti à menu di un metru d'altezza di a terra. Faci a so tela in arbi alti è i tarreni à u riposu o in i vaddi caldi è umiti. Si scontra dinò à a limita di i boschi. 'Ssa tela cumporta da u 19 à u 41 raghji (generalamenti 30) chì a so elaburazioni piglia circa un'ora à l'alba o à l'abbrucata. Numarosi tiurii sò stati avanzati par spiigà a prisenza di u stabilimentum, mutivu biancu di seta in zighizagu chì si trova annantu à a tela. Una di quissi pruponi ch'eddu cuntribuisci à attirà i predi par via di a so grandi lucichera in u spettru di l'ultraviuletti chì l'insetti parcipiscini. Un'antra zona di seta più densa si trova dinò in u centru di a tela. Un'antra tiuria spiigaria a prisenza di u stabilimentum cù u fini di rinfurzà a tela, mentri chì certi autori spiegani chì quandu u ragnu hè disturbatu, faci balancià a so tela di nanzi in daretu affinch'è i so strisci neri è giaddi si cunfondini incù u stabilimentum. U ragnu immubilizeghja a so preda grazia à un vilenu paralizanti. Hè trasmissu par mezu di l'uncini purtati da i cheliceri in cima à i quali s'apri un tafonu minusculu. Com'è ind'è l'altri ragna, u ragnucalabronu dighjirisci i carri di a so preda, grazia à u so vilenu è masimu à i suchji dighjistivi. Si ciba par u più di griddi, di moschi è d'abbi, è pò divurà sin'à quattru griddi à u ghjornu. == Noti == <references/> pdwwi4ipekzd28cabd94k838d23u8er Ranochja sarda 0 20416 360301 360300 2018-10-09T16:48:22Z 90.37.2.174 /* Distribuzioni è ambienti */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ranochja sarda''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hyla_sarda_g2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Hyla sarda |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Amphibia]]'' |----- | Ordini | ''[[Anura]]'' |----- | Famiglia | ''[[Hylidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Hyla]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Hyla sarda''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hyla_sarda_(spotted).jpg|250px]] |----- |} A ranochja sarda (''Hyla sarda'' De Betta, 1853) hè un anfibiu di l'ordini di l'Anuri, endemicu di a Sardegna, di a Corsica è di l'Arcipelagu Tuscanu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> ==Discrizzioni== [[File:Hyla sarda05.jpg|thumb|left]] A ranochja sarda hè a più chjuca di i ranochji, incù u corpu generalamenti longu à u massimu 4 centimi, raramenti finu à 5 centimi. A testa hè corta è larga, pocu staccata da u restu di u corpu, incù l'ochja maiori è spurghjenti. I masci t'ani in currispundenza di a vola u saccu vucali, riconoscibile ancu quand'eddi ùn cantani micca par a prisenza di numarosi ripiigamenti cutanei. I dita t'ani dilatazioni à ventosa chì parmettini d'aderiscia è d'arrampicà si annantu à una superficia qualunqua. A peddi hè tisgia, incù una culurazioni par u più verdi lucicanti, più o menu scura, ma à spessu incù i tacchi annantu à u dossu grisgi o niricci o ancu verdi più scuri. A vola è u ventri sò bianchi. Annantu à i lati si scegli una fascia nera chì parti da i nari finu à u fiancu, attravirsendu l'ochji. Cuntrariamenti à a ranochja taliana, quidda sarda ùn prisenta micca a dirivazioni dursali di a strisica nera. A striscia hè inoltri pocu burdata di biancu. ==Biulugia== L'adultu hè insettivoru, u capaccionu hè par u più detritivoru. L'adultu hà abitudini nutturni, di ghjornu si ni stà annantu à a vegetazioni bassa (machja è arbusti) in i loca adumbrati. Nonustanti a vita privalintamenti arburicula, campa in prussimità di l'acqua, vicinu à stagni o corsi d'acqua. Rispettu à l'altri ranochji, supporta megliu longhi periodi di sicchina è risisti ancu di più à l'alti tinori di salinità di l'acqua. Si ripruduci una volta à l'annu, incù una staghjoni chì principia à a fini di l'inguernu è cuntinueghja finamenti à u principiu di l'istatina, incù un'intensità massima d'aprili è di maghju. Mentri sta staghjoni i masci grachjani in coru chjamendu i femini à l'accuppiamentu. U grachju di a ranochja sarda hè forti è acutu ed hà un ritmu più rapitu rispettu à i ranochji cumuni (''Hyla intermedia'' è ''Hyla arborea''). L'accuppiamenti ani locu duranti l'ori nutturni in l'acqua è l'ova sò diposti frà a vegetazioni sutterania, in massareddi ghjilatinosi. Una femina pò dipona finu à un migliaiu d'ova. A sbucciata di l'ova avveni dopu à circa dui sittimani è u sviluppu larvali si compii in circa trè mesa o pocu menu. I ghjovani adulti ani una lunghezza di circa 1,5 cm. ==Distribuzioni è ambienti== [[File:Hyla_sarda01.jpg|thumb|180px|left]] A ranochja sarda vivi in Corsica, Sardegna, Isula d'Elba è Capraia. Hè inoltri prisenti in parechji isuli minori di a Corsica (Isula Cavaddu, Lavezzu è ancu l'[[Isuli Sanguinari]]) è di a Sardegna (Isula di San Petru, A Matalena, Caprera). Sò prifiriti l'ambienti di pianura è di cuddina è ùn si trova aldilà di 1000 metri d'altezza. Spezia moltu cumuna, si ritrova in qualsiasi ambienti purch'eddi fussini prisenti i fonti d'acqua, ancu un vulumu riduttu è di carattaru effimeru. Si adatta ancu à l'ambienti antrupizati, tanti residenziali ch'è agriculi. ==Statu di cunsirvazioni== Nonustanti u fattu ch'edda hè cunsidarata una spezia sempri cumuna è abundantamenti diffusa, a ranochja sarda pò essa minacciata par via di a riduzioni di l'ambienti naturali è di l'incendii. U statutu di prutizzioni hè difinitu da a Direttiva di l'Unioni Auropea n. 43 di u 1992. == Noti == <references/> m1k2mbday12gihixecgql88v7wki5xw Amelia Earhart 0 20417 360270 360267 2018-10-01T23:17:13Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q3355]] wikitext text/x-wiki {{c}} '''Amelia Mary Earhart''' nata in [[Kansas]], [[Stati Uniti d'America]] u [[24 di lugliu]] [[1897]] è morta in [[Howland Island]] u [[2 di lugliu]] [[1937]] fù una pilota americana. q8fzunusat2g75wfm5is4vup3l6ok48 Charles Aznavour 0 20418 360269 2018-10-01T23:16:37Z Jumpy01 11155 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Charles Aznavour Foire Livre 2010.JPG|right|thumb|300px|]] '''Charles Aznavour''', fintunome di Chahnourh Varinag Aznavourian (armenu: Շահնուր Վաղի... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Charles Aznavour Foire Livre 2010.JPG|right|thumb|300px|]] '''Charles Aznavour''', fintunome di Chahnourh Varinag Aznavourian (armenu: Շահնուր Վաղինակ Ազնավուրեան; [[Parighji]], 22 maghju 1924 - Mouriès, 1 uttobre 2018), hè statu un cantadore è attore francesu d'origine armena. Hè statu decuratu di a Legione d'Onore per u lustru passatu à a Francia, era dinù ambasciatore di l'[[Armenia]] in Svizzera di ferraghju 2009. Ellu cantava in sette lingue è hà vendutu 300 millioni è più di dischi in u mondu sanu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> === Note === <references/> 7e42iplz120oty4osczaaefc0k4whdf Salomoni (Rè d'Israel) 0 20420 360302 2018-10-10T13:36:23Z 193.248.218.211 Pagina nova: Salomoni (in ebraicu: שְׁלֹמֹה, mudernu Šəlomo o Šlomo, anticu Šəlōmōh; in arabu: سليمان Sulaymān; in grecu: Σαλωμών o Σολομών; in latinu: Salomon... wikitext text/x-wiki Salomoni (in ebraicu: שְׁלֹמֹה, mudernu Šəlomo o Šlomo, anticu Šəlōmōh; in arabu: سليمان Sulaymān; in grecu: Σαλωμών o Σολομών; in latinu: Salomon; Ghjerusalemme, 1011 a.C. ca – Ghjerusalemme, 931 a.C. ca) ghjè statu, sucondu a Bibbia, u terzu rè d'Israel, successori è fighjolu di David. U so regnu ghjè datatu circa da 970 à 930 a.C. è fù l'urtimu di i Rè di u regnu unificatu di Giuda è Israel. Secondu u raccontu biblicu era fighjolu di David è Bath-Sheba (Betsabea), chì era stata moglia di Uria l'Ittita (Uria l'Eteo). U so regnu veni cunsideratu da l'ebrei cumu un'età ideali, simili à quella di u periudu augusteu à Roma. A so saggezza, discritta in a Bibbia, ghjè cunsiderata pruverbiali. Duranti a so reggenza venni custruitu u Tempiu di Salomoni, chì diventa lighjendariu pà i so multiplici valenzi simbolici. cy3r86ryx4hwaun4fznv91u8hj2jzi6 Jack LaLanne 0 20422 360315 360312 2018-10-16T00:25:15Z 2600:8800:3981:78A0:38C5:B945:79B1:73B4 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jack LaLanne.jpg|thumb|LaLanne, [[2007]]]] '''Francois Henri''' "'''Jack'''" '''LaLanne''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|LaLanne, Jack]] [[Categoria:Americanu|LaLanne, Jack]] ibb9xoe02r4rzhfi3conxairbandavf Stefán Karl Stefánsson 0 20423 360316 2018-10-18T00:01:57Z 2600:8800:3981:78A0:307F:406A:BF23:3CC4 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Stefán Karl Stefánsson''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] Categoria:Attor... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Stefán Karl Stefánsson''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Stefánsson, Stefán Karl]] [[Categoria:Americanu|Stefánsson, Stefán Karl]] bhpxzro952wgm2ni5asej0ebx0csd5s Magnús Scheving 0 20424 360321 2018-10-20T06:03:01Z 2600:8800:3981:78A0:A047:4577:2006:9EF8 Pagina nova: {{c-supranu}} [[File:Magnus Scheving 2 cropped.jpg|thumb|Scheving, [[2011]]]] '''Magnús Örn Eyjólfsson Scheving''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]].... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Magnus Scheving 2 cropped.jpg|thumb|Scheving, [[2011]]]] '''Magnús Örn Eyjólfsson Scheving''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Scheving, Magnús]] [[Categoria:Americanu|Scheving, Magnús]] 2vfn79e6gvfz2c4675o5tp63t9np6ah David Guetta 0 20425 364790 362282 2019-11-03T13:21:12Z 37.170.159.174 wikitext text/x-wiki [[File:David Guetta live @ MTV EMA 2018.png|thumb|David Guetta]] '''Pierre David Guetta''' (natu 7 di nuvembre 1967 in [[Parighji]]) hè un DJ è produttore musicale francesu. == Discografìa == === Albumi === * Just A Little More Love (2002) * Guetta Blaster (2004) * Pop Life (2007) * One Love (2009) * Nothing But The Beat (2011) * Listen (2014) * 7 (2018) tw4wo38s76vy3cwlgops0mmybpq2dwl Gigi D'Agostino 0 20426 361010 360325 2018-12-31T14:46:28Z Jumpy01 11155 wikitext text/x-wiki [[File:Gigi altro.jpg|right|200px]] '''Gigi D'Agostino''' (Luigino Celestino di Agostino, [[Turinu]], 17 di dicembre 1967) hè un discu-jockey, remixer è pruduttore talianu. [[Categoria:Talianu]] [[Categoria:Musicante]] sb3wgdjlpzeyfyhkidfu5a8j7wlxz0o Guðmundur Þór Kárason 0 20427 360326 2018-10-20T22:11:34Z 2600:8800:3981:78A0:553:7EF8:655B:1603 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Guðmundur Þór Kárason''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] Categoria:Atto... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Guðmundur Þór Kárason''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kárason, Guðmundur Þór]] [[Categoria:Americanu|Kárason, Guðmundur Þór]] 9z9jfvh7st4eh2o8edgsm0sdx8ur2rr Categoria:Utilizatore zh-Hans-CN 14 20429 360337 2018-10-21T16:22:55Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Chinese (China), ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). jai5goohdm143ctf34rexa5t6hhef4y Categoria:Utilizatore zh-Hant-TW 14 20430 360338 2018-10-21T16:22:55Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Chinese (Taiwan), ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). pvkrt4644g938zz0h8v8wzzecy3jh0p Categoria:Utilizatore zh-Hant-HK 14 20431 360339 2018-10-21T16:22:56Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Chinese (Hong Kong), ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). qzejyu1hkpegipx5eh7bq5307uabaxa Ochju di Santa Lucia 0 20433 360351 360350 2018-10-29T17:46:23Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki L'ochji di Santa Lucia sò simili à una petra dura; in rialtà sò a piccula porta di casa, insirita nantu à una cunchiglia grandi à forma spiralata, di un mulluscu. Sò un portafurtuna, un talismanu, un amuletu contru à u malochju. == Lighjenda == Lucia era una ghjuvana [[Siracusa|siracusana]] di nubili famighja. A so mamma era affetta da una malattia incurabili. Lucia prigò cù fervori a Virghjina Maria chjedendu la a guarisgioni. U miraculu avvenni è a mamma di Lucia guarì da a malattia chì l’averìa, artrimenti, cundutta à a morti. Lucia si cunsacrò anima è corpu à a Virghjina Maria. A so didizioni era tarmenti scunfinata chì, pè alluntanà tutti i pussiburi pritendenti, si strappò l'ochji è i ghjittò in mare. Da allora, a ghjuvana siracusana si didicò cumpietamenti à a prighiera è à aiutà l'artri. Lucia cumpì diversi miraculi. A Virghjina Maria, videndu tuttu questu, a ricumpensò di a so devuzioni: a restituì a vista dunandula ochji splendidi è luminosi. == Tradizioni == Nantu à a rena di [[Corsica]], si truva assai uperculi di cunchigli da a forma tundeghjanti. A tradizioni voli chì quelli sianu l'ochji di Santa Lucia. Indussà ne unu porta furtuna è, cosa più impurtanti, teni luntanu u malochju. jlybko1420lcme0jmn9qg1uqmag6jm3 Madunuccia 0 20434 360353 360352 2018-10-29T18:01:18Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki A Madunuccia hè una festa nata in 1656, à l'epuca duva parechji rughjuni d'[[Italia]] eranu tuccati da a Pesta. Ghjera u casu d'a cità di [[Gènuva|Ghjenuva]]; ghjè à issa epuca chì u Cunsigliu di l'Anziani decidò di metta a cità d'[[Aiacciu|Aghjacciu]] sottu à a prutezzioni di a virghjina miraculosa di Savona, Nostra Signora di a Misericordia. == Festa aghjaccina == U 18 di marzu si festighjeghja dunqua a Madunuccia in [[Aiacciu|Aghjacciu]]. A celebrazioni cumincia a sera d'u 17 di marzu cù i [[Dialettu aghjaccinu|prighieri aghjaccini tradiziunali]] davanti à a statua di Nostra Signora di a Misericordia, nantu à a Piazza di i Palmi. U 18 di marzu, u cunsigliu municipali si renda in curteghju à a cattedrali pà assistì à a grandi messa. U dopu meziornu, a prucessiò faci u giru d'a cità è a statua di Nostra Signora di a Misericordia ghjè seguitata da a ghjenti. r9eamxwjxy1f5oe4pgjoj0l12s6wo90 Nostra Signora di a Misericordia 0 20435 360356 360355 2018-10-29T18:16:35Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki Nostra Signora di a Misericordia ghjè a patrona di a cità di [[Liguria|Savona]]. Veni festighjata u 18 di marzu. In quellu ghjornu di 1536, infatti, a Madonna sarìa apparsa parechji vorti à u cuntadinu Antonio Botta, in una lucalità à circa sei chilometri da u centru di a cità chì oghji hà presu u nomi di Santuariu. In quellu periudu [[Liguria|Savona]] stava impegnandu tutti i so forzi in una guerra contru à a [[Gènuva|Repubbrica di Ghjenuva]], cunflittu inseritu in un panorama storicu chì vidìa allianzi cumpositi è chì vidìa a cità aora prussima à a capitulazziun. == Festa aghjaccina == U 18 di marzu si festighjeghja dunqua a Madunuccia in [[Aiacciu|Aghjacciu]]. A celebrazioni cumincia a sera d'u 17 di marzu cù i [[Dialettu aghjaccinu|prighieri aghjaccini tradiziunali]] davanti à a statua di Nostra Signora di a Misericordia, nantu à a Piazza di i Palmi. U 18 di marzu, u cunsigliu municipali si renda in curteghju à a cattedrali pà assistì à a grandi messa. U dopu meziornu, a prucessiò faci u giru d'a cità è a statua di Nostra Signora di a Misericordia ghjè seguitata da a ghjenti. 3pn8dvo4jd86fdaj19xc9ycsrcrdzz3 Savona 0 20436 361661 361660 2019-02-09T11:52:54Z Xiplus 14832 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/95.234.184.171|95.234.184.171]] ([[User talk:95.234.184.171|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:DARIO SEVERI|DARIO SEVERI]] wikitext text/x-wiki '''Savona''' (Saña in ligure, ancu Savoña ind'a versione [[Dialettu aghjaccinu|ghjenuvese]]) hè un cumune [[Italia|talianu]] di 61 219 abitanti, capulogu di a pruvincia omonima in [[Liguria]]. == A Madunuccia di Savona == A Madunuccia hè una festa nata in 1656, à l'epuca duva parechji rughjuni d'[[Italia]] eranu tuccati da a Pesta. Ghjera u casu d'a cità di [[Gènuva|Ghjenuva]]; ghjè à issa epuca chì u Cunsigliu di l'Anziani decidò di metta a cità d'[[Aiacciu|Aghjacciu]] sottu à a prutezzioni di a virghjina miraculosa di Savona, Nostra Signora di a Misericordia. == Festa aghjaccina == U 18 di marzu si festighjeghja dunqua a Madunuccia in [[Aiacciu|Aghjacciu]]. A celebrazioni cumincia a sera d'u 17 di marzu cù i [[Dialettu aghjaccinu|prighieri aghjaccini tradiziunali]] davanti à a statua di Nostra Signora di a Misericordia, nantu à a Piazza di i Palmi. U 18 di marzu, u cunsigliu municipali si renda in curteghju à a cattedrali pà assistì à a grandi messa. U dopu meziornu, a prucessiò faci u giru d'a cità è a statua di Nostra Signora di a Misericordia ghjè seguitata da a ghjenti. [[File:Savona panorama 2012 cilindric edit.jpg|1000px|center|thumb|Savona]] kgs1w5e5498bfhke0b9j2o0ir0fg4d0 I setti navi (lighjenda aghjaccina) 0 20437 360360 360359 2018-10-29T18:31:30Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki A cità d'[[Aiacciu|Aghjacciu]] hè stata risparmiata da a pesta, a [[Madunuccia]] ghjè fistighjata ugni annu. [[Nostra Signora di a Misericordia]] hà, sicondu à a lighjenda aghjaccina, trasfurmatu battelli turchi enemichi in petra chjamati "I setti navi" chì pudemu attualmenti veda. == Festa aghjaccina == U 18 di marzu si festighjeghja dunqua a Madunuccia in [[Aiacciu|Aghjacciu]]. A celebrazioni cumincia a sera d'u 17 di marzu cù i [[Dialettu aghjaccinu|prighieri aghjaccini tradiziunali]] davanti à a statua di Nostra Signora di a Misericordia, nantu à a Piazza di i Palmi. U 18 di marzu, u cunsigliu municipali si renda in curteghju à a cattedrali pà assistì à a grandi messa. U dopu meziornu, a prucessiò faci u giru d'a cità è a statua di Nostra Signora di a Misericordia ghjè seguitata da a ghjenti. b3or3q4mcyvhozioxalftf11n1lqg9q Dialettu venachese 0 20438 360368 360367 2018-10-30T09:24:42Z 193.248.218.211 wikitext text/x-wiki U dialettu venachese face parte di u [[corsu supranu]] o supranacciu, ancu chjamatu corsu cismuntincu, hè una variante principale di a lingua corsa rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò cismontincu, cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. ady8chniq2rih45s6hhbjaf0xg4wwt9 Catello Padovani 0 20439 360415 360412 2018-11-04T11:12:47Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki [[Catello Padovani]] (o Catello Padovan in [[Venetu|dialettu paduvanu]]) hè un grande cummerciante natu a Evisa in [[Corsica suttana]] in 1570, mortu in 1608 à [[Evisa]], in [[Corsica suttana]]. ==Biografia== Hè u figliolu di una famiglia [[Ebrei di Corsica|ebrea]] di [[Venetu|Padua]]. U so babbu, [[Padovano Alpron]], hà cambiatu u so nome per evità a persecuzione. Catello spusò Catarina Battini da [[Ota|Otta]] in [[Pumonti]]. Era una figura impurtante ind'u rughjone di i [[Evisa|Dui Sevi]], è era un grande cummerciante sottu à a [[Gènuva|Reppublica di Genua]] in [[Corsica]]. ===Famiglia Alpron=== A casata Alpron deriva da [[Heilbronn]], città di [[Germania]]. Durante u XVIu seculu, assai famiglie anu cumpratu e so casate ereditarie una volta arrivati in [[Italia]]. Tanti [[Ebrei di Corsica|Ashkenaziti]] anu finitu pè fassi chjamà cù i nomi di e cità taliane induve risidìanu. Pè evità a persecuzione di l'[[Ebrei di Corsica|ebrei]], a casata Alpron divenne Padovano. rhksj50ov8fcxqbrrut8q250tbsc0up Voce Ventu 0 20440 360406 360405 2018-11-02T18:00:08Z 2A01:CB1C:451:B00:1020:6BDE:7D0D:CDE7 wikitext text/x-wiki '''Voce Ventu''' hè un gruppu di cantu corsu criatu in u 1995 è cumpostu d'amichi da sempri: Saveriu Tavera, Federiccu Poggi, Éric Ressouche, Federiccu Sini è Andria Fazi, isciuti par a maiò parti di a "Scola di cantu" di [[Natali Luciani]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Anthony Geronimi s'aghjunghjarà à u gruppu uni pochi di anni dopu a so criazioni. Dopu à avè animatu i sirati di u cabaret aiaccinu " À u sonu di i chitarri" è essa si prudutti in numarosi loca à traversu a Corsica sana intarpritendu grandi classichi di a canzona corsa, u gruppu dicidi di passà à a criazioni. Ed hè tandu ch'isciarà l'album Rughju Di vita in u 2005 chì cunnusciarà un beddu successu. Hà suvitatu dopu da una magnifica avvintura incù u Giapponu è i scontri incù l'artisti di l'arcipelagu, chì darani locu à un album "Tessi Tessi " incù l'artista giappunesa Mieko Miyazaki è u viulunistu Emmanuel Solans, induv'eddi si mischiani i stili giappunesu è corsu. Un filmettu ducumintariu intitulatu "Quandu l'isuli si scontrani", rializatu da Samuel Lajus, ritraccia 'ss'avvintura. Dopu à essa statu assà attivu mentri circa 15 anni, u gruppu cunnusciarà un periudu di sonnu di uni pochi di anni prima di rimetta si à u travagliu in u 2015, di pocu strutturatu è incù u scopu di priparà i 20 anni di u gruppu. À i ghjorna d'oghji, ci sò 7 cantadori è 7 musicanti in u gruppu. == Discugrafia == * 2005 : Rughju Di Vita * 2010 : Tessi Tessi (Rencontre Corse-Japon avec l'artiste Mieko Miyazaki) * 2010 : Di Culori È Di Sonnii * 2016 : Ci Serà Sempre Un Cantu ==Liami== * [https://www.voceventu.net u situ di Voce Ventu] == Noti == <references/> 043irccdgibzblvfj0i76qbfuqdhx2w Padovano Alpron 0 20441 360414 360413 2018-11-04T11:09:45Z Gcapadovani 11182 wikitext text/x-wiki [[Padovano Alpron]], (o [[Padovano Alpron|Padovan Alpron]] in [[Venetu|dialettu paduvanu]]) hè un grande cummerciante natu a [[Padovani|Paduva]] in 1544 è mortu à [[Evisa]], in [[Corsica suttana]]. ==Biografia== Hè u figliolu di Jo Jacomo Alpron. A casata [[Catello Padovani|Alpron]] deriva da [[Heilbronn|Heilbrunn]], cità di a [[Germania]]. Durante u XVI seculu, assai famiglie anu cumpratu e so casate ereditarie una volta arrivati in [[Italia]]. Tanti [[Ebrei di Corsica|Ashkenaziti]] anu finitu pè fassi chjamà cù e casate di e cità taliane induve risidìanu. Pè evità a persecuzione di l'[[Ebrei di Corsica|ebrei]], hà cambiatu a so casata pè evità a persecuzione, Alpron divenne Padovano. U So figliolu hè [[Catello Padovani]], una figura impurtante ind'u rughjone di i [[Evisa|Dui Sevi]], è era un grande cummerciante sottu a [[Gènuva|Reppublica di Genuva]] in [[Corsica]]. rer4bnskv9obxn7e8ujcoftrh4tz2yh Categoria:Utilizatore nap-x-tara 14 20442 360427 2018-11-06T21:27:13Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u Tarantino, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). gp62299jtgi9yspjrk1c6wvv1kiqii3 Categoria:Presidenti di l'Brasile 14 20444 360481 2018-11-10T22:24:50Z GustavoMaciel 12259 Pagina nova: [[Categoria:Brasilianu]] [[Categoria:Pulitica]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Brasilianu]] [[Categoria:Pulitica]] iivyr5qdtwc1avo535j9xdga4ivs0sn Jair Bolsonaro 0 20445 361856 360649 2019-03-28T16:22:48Z Cheep 7658 wikitext text/x-wiki [[File:2019 Declaração à imprensa com Presidente da República do Paraguai (cropped).jpg|thumb|Bolsonaro, [[2018]]]] '''Jair Messias Bolsonaro''' (natu u [[21 di marzu]] [[1955]] in [[Glicério]]) hé un [[militare]] è [[politicu]] [[Brasile|brasilianu]]. Hé u 38imu è l'attuale Prisidente di a [[Brasile|Republica Federale di u Brasile]]. == Ligami == * [https://www.bolsonaro.com.br/ bolsonaro.com.br/] {{c}} [[Categoria:Brasilianu|Bolsonaro, Jair]] [[Categoria:Presidenti di l'Brasile|Bolsonaro, Jair]] pc3j6nmfii0e5vq260amidgj78xki3b E Muracciole 0 20446 360506 2018-11-14T17:23:53Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[E Muracciole]] à [[I Muraccioli]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[I Muraccioli]] 6s28n3kk705hj3xvbiu04g63d29em6z Santu Petru di Tenda 0 20447 360509 2018-11-14T19:07:33Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Santu Petru di Tenda]] à [[Santu Petru di Nebbiu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santu Petru di Nebbiu]] 6p85pwarq3w6kuw5gy3bshb4mryfoo1 Valle di Cuminu 0 20450 361599 361583 2019-01-30T13:24:21Z Comino 9332 /* Dinuminazione */ wikitext text/x-wiki A '''valle di Cuminu''' <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu</ref> hè situata in a [[pruvincia di Frusinone]], ma ind’è l'area appartenente sturicamente à l'Alta [[Terra di Lavoru]], à ridossu di l'Appenninu abruzzese di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]]. Currisponde grossu modu à l'altu bacinu di u fiume [[Melfa]], chì l'attraversa sfucendu ind’a [[valle di u Liri]] attraversu una gola rosa ind’è i calcarii di u [[monte Cairu]]. == Dinuminazione == L'origine di u nome, secondu una tradizione cunsulidata, à spessu messa in discussione<ref>Si veda da ultimu [[Adrianu La Regina]], ''I Sanniti'', in «Italia omnium terrarum parens», Scheiwiller, Milanu 1989, pp. 401-423.</ref>, ricullerebbe à a cità di ''[[Cominium]]'', di chè [[Titu Liviu]] è [[Dionigi d'Alicarnassu]] narronu u scaticamentu in u 293 a.C., durante a terza [[guerre sannitiche|guerra sannitica]]<ref>Liviu, X, 39; Dion. Halic. XVII, 4-5.</ref>. Ancu sì in nessuna epigrafe di epuca rumana scuperta ind’a zona apparisce u nome di a cità, ind’è u [[Medievu]] a valle sana era già dinuminata Cuminu ind’è documenti, è cù questu nome hè presente ind’è scritti di Flaviu Biondo è Leandru Alberti. U nome hè sempre sopravvissutu ind’è l'usu pupulare, è cumparisce ind’a dinuminazione officiale di [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Val di Cuminu]], di a [[Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu|XIV cumunità muntagnola "Valle di Cuminu"]] è di l'Unione di e cumune "Val di Cuminu". [[File:Val di Comino.JPG|upright=1.4|center|thumb|A valle di Cuminu da [[Picinisco|Piciniscu]].]] == Storia == ==== Antichità ==== U ritruvamentu di oggetti in petra lavurata in varie lucalità di a valle testimuneghja a presenza di insediamenti umani ricullendu à a [[preistoria]]. Ma e testimunianze archeologiche acquistenu una fisionumia più chjara à parte da a presenza nant’à u territoriu di e pupulazione oscu-sabelliche (a valle si situava in una zona à u limitu di l’aree abitate da i [[Volsci]] è da i [[Sanniti]]) fin’à tutta l'epuca rumana: u ponte rumanu di [[Casalatticu]], u tempiu di [[Mefite]] vicinu à [[Casalvieri]] (in lucalità Pescarola), indù in u 1990 sò stati ritruvati numerosi ex voto, frammenti fittili è munete di età republicana è imperiale, i [[mura poligunali]] di [[Vicalvi]] è di San Fedele vicinu à San Dunatu Val di Cuminu, l’epigrafe di Santa Maria di u Campu à [[Alvito (Italia)|Alvitu]], u tempiu di [[Mefite]] scupertu in u 1958 à a sorgente di u Melfa, vicinu à u [[santuariu di Cannetu]] à [[Settefrati]]. In antichità u centru più impurtante era [[Atina]], sede di l'omonima prefettura rumana, chì a so antichissima origine hè attestata dinù da u passu di l'[[Eneide]] duve è enumerata, incù l'appellativu di ''potens'', frà e cinque cità di u [[Laziu]] chì preparetenu l’arme pè a guerra di [[Turnu]] contr’à [[Enea]]<ref>[[Publiu Virgiliu Marone]], Eneide, VII, 630.</ref>. Secondu una tradizione mitica a cità fù fundata da [[Saturnu (divinità)|Saturnu]], è cunserva i resti di mura poligunali à grossi blocchi di petra è numerose tistimunianze di epuca rumana: epigrafi, sculture, ceramiche. Di [[Atina]] cun tutta prubabilità fù nativu u consule [[Luciu Munaziu Plancu]], fundadore di [[Lugdunum]] (Lione). In u [[Museu archeologicu di Atina|museu]] civicu archeologicu di [[Atina]] sò videvuli numerosi resti pruvenenti da varie lucalità di a valle. [[File:Vicalvi.JPG|thumb|Panorama di [[Vicalvi]] è di u castellu|left]] ==== Medievu ==== Incù i so castelli, chì currispondenu quasi perfettamente à l’attuali paesi ([[Atina]], [[Agnone]] - oghje [[Villa Latina]] -, [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], [[Picinisco|Piciniscu]], [[Settefrati]], San Dunatu Val di Cuminu, [[Gallinaro|Gallinaru]], [[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Vicalvi]], [[Campuli Appenninu]], [[Casalvieri]], [[Casalatticu]]), ind’è u [[Medievu]] a valle appartense à u ducatu lungubardu di [[Spoletu]], à u principatu di [[Capua]], à a cuntea di [[Aquinu]], à a [[Conti di i Marsi|cuntea di i Marsi]], finu à fà parte di u Regnu unificatu da i [[Nurmandi]], cum’è cuntea è poi ducatu autonumu dettu [[Statu di Alvitu]], centru chì frattantu era cresciutu di impurtanza. E famiglie più impurtante chì ebbenu a signuria nant’à valle fùbbenu i [[D'Aquino (famiglia)|d’Aquino]], i [[Cantelmo (famiglia)|Cantelmo]], i [[Borgia]] è poi i [[Gallio (famiglia)|Gallio]]. A valle di Cuminu à partì da l'epuca altu-medievale fù à longu cumunque sott’à l'influenza di i grandi munasteri benedettini di [[Montecassinu]] è di [[San Vincensiu à u Vulturnu]], chì ne disegnetenu u prufile religiosu è culturale. Di u periodu medievale sò testimunianza e ruine di chjese, castelli, torre è muri in quasi tutti i paesi, in particulare i castelli di [[Castellu Cantelmo (Alvitu)|Alvitu]] è [[Castellu di Vicalvi|Vicalvi]] è u [[palazzu]] [[Cantelmo]] di [[Atina]]. ==== Età muderna ==== Di u [[Regnu di Napuli]] o [[Duie Sicilie]] seguitò u destinu; subitu dopu l'unificazione [[Risurgimentu|risurgimentale]] fù teatru di impurtante azzione di resistenza antiunitaria (a cusiddetta [[predaghjina]], chì era statu presente dinù ind’è u corsu di a guerriglia contru-rivuluziunaria durante l'invasione francese giacubina) è fece parte di a [[pruvincia di Caserta]], restendu incurpurata ind’a [[Terra di Lavoru]] fin’à u 1927, annu chè fù inserita, incù tuttu u [[Circundariu di Sora|distrettu di Sora]], ind’a nova [[pruvincia di Frusinone]], ind’è u [[Laziu]]. Oltre à i tradiziunali castelli cuminensi, posti in chjerchju longu l’arice di a valle, appartenente à l'anticu ducatu di [[Alvito (Italia)|Alvitu]], facenu parte di a [[cumunità muntagnola]] valle di Cuminu i paesi di [[Belmonte Castellu]], tradiziunalmente legatu à [[Atina]], [[Posta Fibrenu]], [[Campuli Appenninu]], [[Pescusolidu]] è [[Funtechiari]]. Vi sò inclusi dinù i paesi di l'area di e [[Mainarde]]: [[Vallerutonda]], [[Acquafundata]] è [[Viticusu]], sturicamente gravitanti nant’à [[Montecassinu]] è appartenenti à a ''[[Terra Sancti Benedicti]]''. == Giugrafia == [[File:Cominese.jpg|thumb|Vista di a Valle da [[Alvito (Italia)|Alvitu]]]] Da u puntu di vista giugraficu a valle di Cuminu si presenta cum’è un'ampia conca quasi circulare di 244 km² in bona parte circundata da monti. À sud, ind’a zona di [[Casalatticu]], si trovanu i cuntraforti settentriunali di u [[monte Cairu]] (cun altezze intornu à i 1000 m s.a/u.m.); à sudeste di [[Picinisco|Piciniscu]] a Serra Pianu; u territoriu di Piciniscu si alza fin’à u versante laziale di u massicciu di a [[Monte Meta|Meta]] (2241 m), a cui cima più alta hè u monte Petrosu (2247 m). Oltre Piciniscu u paisagiu hè caratterizatu da a valle di u primu corsu di u [[Melfa]], a cui surgente hè ind’a [[valle di Cannetu]] (1020 m s.a/u.m.). Subitu dopu a linea di cunfine trà [[Laziu]] è [[Abruzzu]] percorre u fondu di a valle, fin’à a lucalità di i Trè Cunfini (1496 m). Pruseguendu versu [[Settefrati]] è [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Val di Cuminu]], si trova una longa dursale chì culmina ind’a [[rocca Altiera]] (2085 m). À nord a confina di a valle di Cuminu hè signatu da un gruppu muntuosu chì hà un'altezza media di 1800 m. À nord ovest, frà [[Campuli Appenninu]] è [[Alvito (Italia)|Alvitu]], a dursale hè di circa 1000 m. Versu u sudu punente a cunfurmazione di a valle hè caratterizata da una zona cullinare chì ùn supera micca i 500 m: quì a confina naturale ùn hè micca signata cun netta discuntinuità da i rilievi muntuosi, quantu piuttostu da a linea di spartiacque frà u [[Melfa]] è u [[Fibrenu]]. L'altezza media di fondu di a valle, à andamentu cullinare, hè di circa 500 metri è ind’a so zona più bassa, à sud, scende fin’à 320 m: hè prevalentemente di furmazione [[Eocene|eucenica]] è [[Pliocene|pliucenica]], mentre à a basa di a cinta di i monti calcarii, ricullenti à u [[Cretaceu]], c'hè una forte presenza di falde clastiche. À tempi antichi una parte di a valle era sicuramente occupata da un lagu: prima chì u fiume si scavassi a gola vicin’à [[Casalvieri]] l’acque di u Melfa (''la Melfa'' ind’è u parlatu lucale) ristagnavanu nant’à u latu sudovest finu à trabuccà in u Fibrenu, incù u quale prubabilmente furmava una sola zona lacustra. A valle di Cuminu hè inserita in una zona sismica di gradu 1 è hè stata frequentemente teatru di terramoti dinù impurtanti, cum'è in u [[1349]], in u [[1654]], in u [[1915]] è in u [[1984]].<ref>Nutizie detagliate si ponu avè da u [http://emidius.mi.ingv.it/DBMI04/consultazione/localita.php?visualizzazione=bitmap Data base dei terremoti italiani]</ref> I centri storichi di i paesi-castelli sò cullucati nant’à un’altezza da 600 à 800 m, mentre u fondu di a valle, quandu e cundizione storiche u permettianu, hè statu sempre caratterizatu da a presenza di case culoniche sparse è di accasamenti aggregati, a cui pupulazione ind’è l’ultimi decennii hà tendenzialmente supranatu quella di i nuclei più alti di origine altumedievale. A [[Marsica]] (Opi è Pescasseruli) si raghjunghje incù una carruzzevule da San Donatu Val di Cuminu attraversu u passu di [[Forca d'Aceru]], oltre chì da numerosi passi di stradotti (''i [[tratturi]])''), cum’è u passu di l'Orsu chì da a [[valle di Cannetu]] ([[Settefrati]]), ind’è u versante laziale di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], cunduce à [[Opi (Italia)|Opi]], u passu di Forca Resuni chì cunduce à [[Civitella Alfedena]] è à [[Villetta Barrea]], u passu di Pian di i Monachi chì, scavalchendu u massicciu di a Meta, da u territoriu di [[Picinisco|Piciniscu]] sbocca ind’è l'altu [[Mulise]] à [[Pizzone]], in [[pruvincia di Isernia]]. U Mulise si raghjunghje dinù cun una carruzzevule chì da [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] arriva ind’è l'alta valle di u Vulturnu, vicin’à [[Scapuli]] è [[Colli à Vulturnu]]. Da u latu laziale a valle di Cuminu hè cullegata incù alcune strade oghje abbastanza comude sia à [[Sora (Italia)|Sora]], attraversu [[Vicalvi]] chì à [[Cassinu]], attraversu [[Atina]]. A pupulazione, chì in u 1901 era di circa 28.000 abitanti, oghje ragghjunghje à malapena i 20.000: a diminuzione hè stata causata soprattuttu da l'emigrazione, principiata à parte da l’anni ottanta di l'Ottucentu è diretta soprattuttu versu a [[Francia]], a [[Gran Bretagna]] è i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]. Da u puntu di vista linguisticu a lingua di a valle di Cuminu, ricca di tante varietà lucale, appartene à u gruppu di i [[dialetti campani]]: prupriamente hè un dialettu nord-campanu, incù forti influssi è scambii cù l'area mulisana è una cunsiderevule influenza laziale, peraltru sempre criscente, dinù à causa di l'assettu puliticu-amministrativu chì da u 1927 l’hà separatu da u restu di u so pluriseculare territoriu, inserendu la ind’è u [[Laziu]]. == Ecunumia è turisimu == Ind’a valle, in u passatu caratterizata da una forte presenza di terreni seminati à [[frumentu]], granone è [[luserna]] è di culture di vita è di ulivu, dinù oghje si pruducenu vinu è oliu d'uliva di qualità: in particulare a [[vinificazione]] di l’uve di cabernet è di altri uvizzi di valore, principiata dopu a metà di l'Ottucentu è affinata si à u filu di l’anni, hà datu locu à a [[Atina DOC|DOC di Atina]]. Dinù a [[pasturizia]] (buvini è soprattuttu ovini) hè stata pè seculi una risorsa di primu ordine, pè a presenza di ottimi terreni pè l'[[alpaghju]] à l’altezze maiò: questu ha datu locu à a pruduzzione di ricotta è casgii ancu avà reputata, nonustante a diminuzione quantitativa di st'attività. A Cumunità muntagnola Valle di Cuminu hè l’oggettu di un discretu muvimentu turisticu, dinù pè le rientrate estive di l’emigrati è di i so discendenti; rivestenu interessu in particulare u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], incù i [[monti di a Meta]], [[Forca d'Aceru]] pè u schì di fondu, una lucalità pocu distante da San Donatu Val di Cominu pè u schì alpinu, u [[Castellu Cantelmu (Alvitu)|castellu Cantelmu]], u [[castellu di Vicalvi]], u [[castellu di Piciniscu]], a riserva naturale di u [[lagu di Posta Fibrenu]], u "Centru Orsu", area faunistica di l'[[orsu brunu marsicanu]] à [[Campuli Appenninu]], u museiu di l’animali nutturni à Piciniscu, i santuarii di a [[Madonna di Cannetu]] vicinu à a surgente di u [[Melfa]], di San Gherardu di Silions à [[Gallinaro|Gallinaru]] è di San Donatu d'Arezzu in u paese omonimu, u cui cultu hè attestatu in un documentu di u 778. Suggestiva hè dinù a prucessione nutturna di a rientrata à [[Settefrati]] di l'imagine di a Madonna di u [[Santuariu di Cannetu]], u di 22 aostu. Trà e numerose tradizione fulcloriche presente ind’a valle hè particularmente significativa quella di i [[Zampugnaru|zampugnari]]. Ind’a zona di [[Picinisco|Piciniscu]], [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] è [[Villa Latina]] - incù una stretta integrazione cun u vicinu [[Mulise]], in particulare cù [[Scapuli]]- l'attività ligata à a pruduzione è à u sonu di a [[zampogna]] hè dinù assai intensa. In l’ultimi anni, accantu à l'abituale "migrazione tempuranea" di u periudu nataliziu, si sò affirmate varie iniziative di apprufundimentu è di riscuperta culturale di questa tradizione, sia da u puntu di vista musicale chì da u puntu di vista [[antropologia culturale|etno-antropologicu]].<ref>L'anticu ligame trà a zampogna è a valle hè testimuniatu dinù in a letteratura: [[Gabriele D'Annunzio]] parla di i zampugnari "di Atina" ind’è u ''Libro delle Vergini'' (Libru di e Vergine) è [[David Herbert Lawrence|Lawrence]] ne tratta lungamente in u rumanzu ''La ragazza perduta'' (A zitella perduta)</ref>. L'esistenza di artisti ambulanti stagiuneschi pruvenenti da a valle di Cuminu è da e zone cunfinente di l'alta [[valle di u Liri]] hè ducumentata finu da u XVIII seculu<ref>In una lettera di u 1764 di [[Ferdinandu Galiani]], segretariu d'ambasciata à Parigi, à [[Bernardu Tanucci]], ministru di u rè di Napuli, si fa cennu à i zampugnari di a zona di Sora chì girandulavanu pè l'Europa è chè cusì averianu dinù amparatu l'usu alimentare di a patata. Dinù u co-prutagunistu di u rumanzu di Lawrence ''La ragazza perduta'' (A zitella perduta) hè un sunadore ambulante pruvenente da a valle di Cuminu.</ref>. In u XIX seculu l'''Inchiesta agraria'' (pè u [[circundariu di Sora]] ammenta l'antica tradizione vagabonda di i muntagnoli di [[Picinisco|Piciniscu]] è [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sonadori è cunduttori di orsi pè spettaculi di piazza<ref>Inchiesta agraria è nant’à e cundizione di a classe agricula 1880-1885, VII, p. 345</ref>. A memoria orale di spettaculi cun "ballu di l'orsu" tenuti da alcuni abitanti di San Biasgiu è di Carditu di [[Vallerutonda]] si è cunservata fin’à l’anni ottanta di u seculu scorsu. St’intensa attività stagiunesca, chì à volte interessava gruppi famigliali sani chì si trasferivanu tempuraneamente in [[Francia]] è in [[Inghilterra]], è chè a valle avia in cumunu incù una grande quantità di centri appenninichi chjuchi posti frà i 600 è i 1200 metri di altezza hè stata cunsiderata cum’è u prutotipu è l'iniziu di l'emigrazione vera è propria<ref>Pè sta pruspettiva è pè l'esame di e cause di u ligame di a muntagna taliana ([[Alpi]] è [[Appennini]]) incù i mestieri ambulanti, si veda "Storia dell'emigrazione italiana", a cura di P. Bevilacqua, A. De Clementi, E. Franzina. Vul 1: Partenze. Roma, Donzelli, 2001, pp.3-44, è in particulare e p. 39-44</ref>. ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Ghjuvanni Paulu Mattia CASTRUCCI, Discrizzione di u ducatu d'Alvitu in u regnu di Napuli in Campagna felice. Napuli, Piscopo, 1863. * Diunigi ANTONELLI, Settefrati in u Medievu di Val Cuminu. Castelliri, Tipografia editrice Pasquarelli, 1994. * Diunigi ANTONELLI, U Castellu medievale di Piciniscu. Sora, C&V Published, 1997. * Daniela FARINA, U dialettu di San Dunatu in Valcuminu. Alvitu, GAL (stampa Formia Graficart), 2001. * Armandu MANCINI, A storia di Atina. Bulogna, Forni, 1990. == Da vede dinù == * [[Distrettu di Sora]] * [[Valle di u Liri]] * [[Valle Ruvetu]] * [[Melfa]] * [[Cuntea di Alvitu]] * [[Ducatu di Alvitu]] * [[Ducatu di Sora]] * [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] * [[Cumunità muntagnola Valle di Cuminu]] == Ligami == * {{cita web|http://www.valledicomino.com|Valle di Comino / Comino Valley / Vallée de Comino}} * {{cita web|url=http://maps.google.com/maps?q=italy&ll=41.663166,13.804321&spn=0.119150,0.233854&t=h&hl=en|titolo=Mappa su Google Maps}} * {{cita web|http://www.valdicomino.it|Portale della val di Comino}} * {{cita web|http://www.valcomino-senzaconfini.it|Val Comino Senza Confini}} [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Pruvincia di Frusinone]] b4sxnyd40now9iji2c23gxbvrwuwtrk Pruvincia di Frusinone 0 20452 360551 2018-11-22T18:24:27Z Comino 9332 Pagina nova: A '''pruvincia di Frusinone''' hè una [[pruvince d'Italia|pruvincia taliana]] di u [[Laziu]] chì conta 489.716 abitanti. Cunfina à u nordu incù l'[[Abruzzu]] (pruvincia di l'A... wikitext text/x-wiki A '''pruvincia di Frusinone''' hè una [[pruvince d'Italia|pruvincia taliana]] di u [[Laziu]] chì conta 489.716 abitanti. Cunfina à u nordu incù l'[[Abruzzu]] ([[pruvincia di l'Aquila]]), à u levante incù u [[Mulise]] ([[pruvincia di Isernia]]), à u sudeste incù a [[Campania]] ([[pruvincia di Caserta]]), à u sudu incù a [[pruvincia di Latina]] è à u nordu-punente incù a [[cità metropulitana di Roma Capitale]]. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] ak6bbsr06qpkpxyh0ynqu2ykozawb50 Terra di Lavoru 0 20453 360746 360552 2018-12-20T19:09:40Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki [[File:Terra di Lavoro nel '700.jpg|right|250px]] A '''Terra di Lavoru''' hè una regione [[Storia|storicu]]-[[Geografia|geografica]] di l'[[Italia Meridiunale|Italia meridiunale]], cunnusciuta in u passatu dinù cum’è ''Campania Felix'' è oghje suddivisa trà [[Campania]], [[Laziu]] è [[Mulise]]. Cun qualchì cambiamenti cunfinali ind’è u corsu di i seculi fù una pruvincia di u [[Regnu di Napuli]], quindi di u [[Regnu di e Duie Sicilie]] è infine di u Regnu d'Italia, fù suppressa è suddivisa frà diverse pruvince taliane cù u decretu legislativu reale n. 1 di u 2 di ghjennaghju 1927 durante u [[regime fascista]]. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Regnu di Napuli]] 4k7oue0pbvu5fgoh9fccb28fvjn64cp Elisabeth Förster-Nietzsche 0 20454 360556 360555 2018-11-24T16:52:45Z Gabriel Schnee 14142 wikitext text/x-wiki '''Therese Elisabeth Alexandra Förster-Nietzsche''' ([[10 di lugliu|10 di lugliu 1846]] – [[8 nuvembri|8 di novembre]] 1935) hà a surella di u filosofu germanu Friedrich Nietzsche è u creatore di l'Archiviu di Nietzsche in u 1894, è più tardu membru di u Partitu Naziunale Naziu. [[File:Elisabeth_förster_1894a.JPG|miniatura|Elisabeth Förster, 1894.]] == Vita == Therese Elisabeth era dui anni più ghjovira chì u so fratellu. Era a figliola di un pastoru luteranu in a ville di Röcken, vicinu à Lützen. Duranti a so zitiddina era assai vicinu à u so fratellu Friedrich, è ancu in prima adulthood, ma separanu quandu Elisabeth si maritò in u 1885 cun Bernhard Förster, un maestru di l'escola medievale chì hè diventatu dopu un fanàticu antisimiticu. Förster hà pensatu di creà un settore "puru" settimiano isulane in America, è truvò un locu acosu in Paraguay. A coppola cunvinciu cede parechje famiglia tedesca per unisceci à elli in a colunia, di quale esse chjamatu Nueva Germania, è u gruppu partitu da a Germania per andà in Sudamerica u 15 di frivaru 1887. A culunia ùn hà micca prosperatu, per via di e pruprietà di u paese chì hà fattu a cugliera di difficultà, tutta a nova malatie è i prublemi di trasportu. Förster s'hè suicidatu cun velu u 3 di ghjugnu di u 1889, è da quattru anni dopu a so moglia si riturnò in Germania. A Colonia Nueva Germania quede ancora in Paraguay. In u 1930, Förster-Nietzsche, comu nazziunalista talibbonu cum'è antisemitimu, divintò un segue di u partitu nazzista. Quandu Adolf Hitler è i Nazis pigghiaru u putere in u 1933, l'Archiviu di Nietzsche riceve u sustegnu economicu è publicità da a Germania Nazi, chì distortu u figura di u filosufu. À u funerali di Förster-Nietzsche, in u 1935, Hitler è parechji furmeni nazi.<blockquote class="" style=""> </blockquote> == Referencias == {{Listaref|2}} 049x1mgd75ciez43lqbmpyvjc21zuv7 Melfa 0 20456 360565 2018-11-25T10:13:27Z Comino 9332 Pagina nova: U '''Melfa''' hè un [[fiume]] di u [[Laziu]], affluente di sinistra di u [[Liri]], in chè sfocia dopu un percorsu di circa 40 km. [[Categoria:Fiumi d'Europa]] [[Categoria:Italia]]... wikitext text/x-wiki U '''Melfa''' hè un [[fiume]] di u [[Laziu]], affluente di sinistra di u [[Liri]], in chè sfocia dopu un percorsu di circa 40 km. [[Categoria:Fiumi d'Europa]] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] 563hej6ej8ttdb500je9j66ku2oswxo Hans-Ulrich Rudel 0 20460 360581 360580 2018-12-01T22:13:50Z Gabriel Schnee 14142 wikitext text/x-wiki '''Hans-Ulrich Rudel '''( 2 di giugnettu di u 1916 - 18 di dicembre di 1982) era un pilotu di attache di terra in l'Alimagna durante a Sicunna Guerra Munniali. Post-guerra, era un prominente attivista neunazianu L'America Latina è a Germania Occidentale.Rudel cedeu à e forze americani u 8 di maghju di u 1945 è fughjita à l'Argentina in u 1948. Un nazi impegnatu è impirisciutu, fundò a ''"Kameradenwerk"'', una organizazione di sguardi per i criminali nazi chì aiutaru i scuggiati scappi à l'America Latina è u Mediu Oriente. Nzinu cu Willem Sassen, Rudel hà aiutò u babbu Josef Mengele, u mèdicu di SS in Auschwitz. Iddu travaglia com un traficante d'armamenti è un cunsigliu militari à i regimi di Juan Perón in Argentina, d'Augusto Pinochet in [[Cile]] è di Alfredo Stroessner in [[Paraguay]]. A causa di sti attivitae, era postu sottu osservatu da l'Agenzia Centrale di Intelligenza di i Stati Uniti. n32cve4chv43f4dx34zt5864cn41ili Fungu castagninu 0 20465 364482 360623 2019-10-03T11:25:14Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U fungu castagninu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Laetiporus_sulphureus,_Yellow_mushroom_on_old_oak_tree1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Laetiporus sulphureus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Agaricomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Polyporales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Laetiporaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Laetiporus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Laetiporus sulphureus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Laetiporus_sulphureus_J1.JPG|250px]] |----- |} U '''fungu castagninu''' (''[[Laetiporus sulphureus]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì face parte di a famiglia di e [[Laetiporaceae]]. U nome corsu vene da u fattu ch'è 'ssu tipu di fungu nasce à spessu annantu à u fustu di u [[castagnu]]. ==Descrizzione== U fungu hè giallu. A carne di u fungu castagninu hè abbastanza spessa (da 1 à 5 cm) è di culore biancu. Hè tennera quandu u fungu castagninu hè frescu, ma diventa dura quand'ellu hè passatu è vechju. ==In Corsica== U fungu castagninu hè assai cumunu in Corsica. ==Gastronumia== U fungu castagninu hè un fungu manghjarecciu, quand'ellu hè frescu. Si coglie frescu, chì vechju diventa lignosu. Hè di tradizione di fà lu sfrighje incù l'aglia è a [[nepita]]. S'aghjusta dopu a pumata.<ref>Raffaelli & Alesandri (2015).</ref> ==Note== <references/> == Ligami == * [https://adecec.net/parutions/ghjurnata2001.html Ghjiseppu Leoni, I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [https://www.canaghja.com/LES-CHAMPIGNONS-DE-CANAGHJA_a118.html Santa Raffaelli è Ghjuvanni Alesandri I funghi di Canaghja, 2015] [[Categoria:Pleurotaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] jue2r9xbbpze746igaitkx6pa826cuf Valle di u Liri 0 20466 360621 2018-12-09T15:30:49Z Comino 9332 Pagina nova: A '''valle di u Liri''' hè una regione di u [[Laziu]] meridiunale, situata ind’è a [[pruvincia di Frusinone]]. Hè attraversata da u fiume [[Liri]], cum’è dinù a valle R... wikitext text/x-wiki A '''valle di u Liri''' hè una regione di u [[Laziu]] meridiunale, situata ind’è a [[pruvincia di Frusinone]]. Hè attraversata da u fiume [[Liri]], cum’è dinù a [[valle Rovetu]] in [[Abruzzu]], chì hè acchjusa ind’è so territoriu è oltre a quale prusegue in u territoriu laziale. U principale centru urbanu di l'area hè [[Sora (Italia)|Sora]]. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Pruvincia di Frusinone]] m5lm5d5rirhpjacciuw33m7ixdvlcdx Bevincu (pieve) 0 20468 361329 361254 2019-01-06T18:13:25Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Lucalizazione di a pieve di Bivincu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Bivincu]] A pieve di '''Bivincu''' (o "Bevincu") era un'antica pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. <br /> == Geografia == U territoriu di a pieve di Bivincu currisponde à pocu pressu à e cumune attuale di : * [[Muratu]], cù iu paese smaritu di Campucassu ; * [[Rùtali]]. == A chjesa pievana == [[File:Kirche San Michele de Murato - Außenansicht 5.jpg|miniatura|A chjesa pievana di San Michele di Muratu]] A chjesa pievana, chjamata dinù "pieve" o "chjesa matrice" di Bivincu era quella di San Michele di Muratu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>.<br /> == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] *[[Diòcesi di Nebbiu]] * [[Diòcesi d'Accia]] == Bibliugrafia == [[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les églises romanes de Corse'', Paris, Klincksieck, 1967. Annie Arnoux-Gabrielli, ''Eglises romanes de Corse : le guide'', Albiana, 2016. == Riferenze == 610x3ko2z2qv57xnxw1fxmxz7q96vri Foce 0 20469 360631 2018-12-11T15:58:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Foce]] a [[Foci è Bilzesi]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Foci è Bilzesi]] pevg93h07r6mxf0hbmsmnrz6t9a2daj Lista di e pieve di Corsica 0 20477 364609 363887 2019-10-21T13:18:20Z KurokiTomoko 12195 /* Vescuvatu d'Accia */ wikitext text/x-wiki [[File:Juridictions Corse 1756 De Vaugondy.png|thumb|300 px|Carte nouvelle de l'isle de Corse par ses 10 provinces et 4 fiefs d'Antoine Jaillot (1738)]]Una '''pieve''' hè un'urganizazione geugrafica, riligiosa è amministrativa. Tira a so orìgine in l'altu Medievu, in Italia è in Corsica. À l'orìgine a parolle ''pieve'' indetta a chjesa principale, situata in ogni valle di Corsica induve l'abitanti s'addunianu pè a cerimonia di u battezimu. Hè a sola induve si trova un battisteru o i fonti battismali. Ghjuvava dinù di campusantu<ref name=":1">Agostino Giustiniani, ''Description de la Corse : préface, notes et traduction de Antoine-Marie Graziani'', ed. Alain Piazzola, 1993.</ref>. Sta chjesa era dunque chjamata ''pieve'', ''chjesa pievana'' o ''chjesa piuvana''. In latinu ''plebania''. Si dicia dinù ''chjesa matrice''. U termine "pieve" s'hè pocu à pocu stesu per parlà dinù di a circuscrizzione chì dipendia di sta chjesa. Ogni pieve facia parte d'una diòcesi. Ci sò stati à quandu cinque, à quandu sei diòcesi in Corsica. E cunfine di e pieve sò naturale (fiumi, creste, muntagne) è seguiteghjanu e forme di e valle. U locu di a chjesa pievana pudia esse dinù un locu di cunsulta (chjamatu "arringu" o "tribunale") induve eranu ghjudicati l'affari di a pieve. Sò numerosi i nomi di lochi chì l'attestanu. Si face ricullà à l'epica pisana l'organizazione sistemàtica di a Corsica in pieve, ch'ella sia pè a fiscalità, a ghjustizia, l'administrazione. A pieve era dunque una struttura pulitica<ref>"''Mais, très tôt, et de toutes façons à partir de la période pisane, date vraissemblable de l'institution systématique des'' pievi ''en Corse le terme a pris une connotation sociale, tout à la fois fiscale, judiciaire et administrative, donc politique''". Antoine-Marie Graziani, vede nota 1.</ref>. Ma e cunfine di e pieve ùn sò micca sempre state fisse è si sò mosse in funzione di l'abandonu di certi lochi (cum'è e piaghje à i tempi di l'invasione). In più di quessa, ci vole à tene à mente chì e limite di e pieve amministrative ùn sò micca sempre state e listesse chè quelle di e pieve religiose. == Orìgine == [[File:Santa Marione, a pieve di Tàlcini, Corti, Corsica.jpg|miniatura|A chjesa Santa Marione di Corti, pieve di Tàlcini]] A parolla ''pieve'' vene da u latinu ''plebs'', vale à dì "populu". Ùn si cunnosce a date di creazione di e diòcesi è e pieve. A so orìgine ferma misteriosa è antica. Certi nomi di pieve ricollanu forse à a protostoria. I nomi di certi "populi" di Corsica citati da u geografu grecu Ptulemeu si ritrovanu in unepochi di nomi di pieve<ref>Olivier Jehasse : Corsica Classica, La Corse dans les textes anciens : VIIe siècle av. JC an 1000, La Marge édition, 2010.</ref>. À a caduta di l'Imperu rumanu, a chjesa cerca d'organizà a Corsica in vescuvati è pieve. Sapemu grazia à e lettere di u papa [[Gregoriu Magnu]] chì à a fine di u seculu VI, i vescuvati di Sagone, Aleria è Aiacciu esistenu. U papa si lagna chì ste diòcesi sò abbandunate è si ritrovanu senza vescu. Ùn ammenta micca quellu di Mariana ma i storichi pensanu ch'ellu esistia tandu<ref>Daniel Istria, ''Grégoire 1er, dit Grégoire le Grand'', in Dictionnaire historique de la Corse, Albiana, 2006</ref>. Durante un tempu ùn ci hè più ch'è un solu vescuvatu in Corsica : quellu di Mariana<ref>Daniel Istria, ''Pieve : la pieve au Moyen Âge'', in Dictionnaire historique de la Corse, Albiana, 2006</ref> (trà a metà di u seculu VII è u seculu VIII). À a fine di u seculu XI, e cinque diòcesi di Corsica sò ristabiliti da Pisa : Aleria, Mariana, Sagone è Aiacciu. A chjesa pisana s'arremba nant'à a rete di e pieve, nant'à u mudellu ch'ellu si pò truvà in Italia di u nordu è di u centru. E catedrale distrutte sò ricustruite è parechje chjese di stile rumànicu nascenu tandu. À u centru d'ogni pieve si trova a chjesa principale, chjamata anch'ella pieve. Hè u locu di u battezimu. [[File:Santa Maria di A Casalta.jpg|miniatura|Santa Maria di A Casalta, pieve d'Ampugnani]] Versu u seculu XII, a pieve si trova anch'ella spartuta in parechje circuscrizzione, chjamate ''cappelle'', è più tardi ''parochje.'' À i seculi XIV è XVI, e chjese pievane sò pocu à pocu abbandunate. D'altre chjese, vicine di i paesi sò custruite. Ma u territoriu di a pieve ferma una realità sin'à l'epica muderna. Hà sempre un rollu amministrativu è fiscale, allora chì u rollu religiosu smarrisce di pettu à quellu di a parochja. A struttura di a Corsica in pieve serà abbandunata dop'à a cunquista da a Francia. [[File:Aregno-La Trinite.jpg|centro|miniatura|460x460px|A Trinità, pieve d'Aregnu]] == Listinu == Per fà stu listinu, avemu pigliatu cum'è riferenza u travagliu di [[Geneviève Moracchini-Mazel]] in u so libru ''Les Eglises romanes de Corse'' (Klincksieck, 1967). S'arremba nant'à ciò ch'elle sarianu state e pieve à i tempi paleocristiani. U so travagliu ùn hè micca accettatu da tutti i circadori, ma ferma una basa di studiu interessante. Una di e difficultà di fà u listinu di e pieve vene da a mancanza di ducumenti è di testimunianze à i tempi i più alti di u Medievu. L'altra difficultà vene da u fattu chì e cunfine di a pieve religiosa ùn sò micca sempre state e listesse di quelle di a pieve amministrativa. ==Vescuvatu di Mariana== [[File:Vescuvatu-di-mariana.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu di Mariana]] ===Pieve di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]=== U vescuvatu di Mariana cuntava sedeci pieve : * [[Tuminu (pieve)|Tuminu]] * [[Luri (pieve)|Luri]] * [[Brandu (pieve)|Brandu]] * [[Lota (pieve)|Lota]] * [[Ortu (pieve)|Ortu]] * [[Mariana (pieve)|Mariana]] * [[Bigornu (pieve)|Bigornu]] * [[Caccia (pieve)|Caccia]] * [[Casinca]] (chjamata dinù "Quadru") * [[Tavagna (pieve)|Tavagna]] * [[Moriani (pieve)|Moriani]] *[[Ostriconi (pieve)|Ostriconi]] * [[Tuani (pieve)|Tuani]] *[[Santu Andria (pieve)|Sant'Andria]] * [[Ghjunsani (pieve)|Ghjunsani]] * è [[Casacconi (pieve)|Casacconi]]. Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0">Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref> ci aghjunghje trè pieve smarrite à a fine di u Medievu : [[Siscu (pieve)|Siscu]], [[Chjappella (pieve)|Chjappella]] è [[Chjurlinu (pieve)|Chjurlinu]]. ===Catedrale di Mariana=== A catedrale di u vescuvatu di Mariana era [[Cattidrale Santa Maria Assunta|Santa Maria Assunta]], detta A Canònica, in Lucciana. <gallery widths="220" mode="packed" perrow="3" caption="A Catedrale di Mariana, Santa Maria Assunta, detta &quot;A Canònica&quot;"> File:Lucciana Cathedral Santa Maria Assunta Canonica facade.jpg|A facciata principale File:Lucciana la Canonica cathédrale Santa-Maria-Assunta.jpg|Vista da in daretu File:La canonica XIIs.jpg|A nave File:Corsica - Lucciana - a canonica 08.jpg|Detagli di u soprusciu File:Corsica - Lucciana - a canonica 04.jpg|Detagli di a facciata File:La Canonica (vue arriere).jpg|Vista da in daretu </gallery> === Descrizzione di u vescuvatu di Mariana à u XVIu seculu === In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta sedeci pieve in u vescuvatu di Mariana : Luri, Tuminu, Brandu, Lota, Ortu, Mariana, Bigornu, Caccia, Quadru o Casinca, Tavagna, Moriani, Ostriconi, Tuani, Sant'Andria, Casàccuni, Ghjunsani. == Vescuvatu di Nebbiu == [[File:Vescuvatu-di-nebbiu.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu di Nebbiu]] ===Pieve di u vescuvatu di Nebbiu=== A [[diòcesi di Nebbiu]] conta sette pieve : *[[Canari (pieve)|Canari]] ; * [[Nonza (pieve)|Nonza]] ; *[[Rosulu]] ; *[[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]] ; *[[Santu Petru (pieve)|Santu Petru]] ; *[[Nebbiu (pieve)|Nebbiu]] ; *[[Bevincu (pieve)|Bivincu]]. Segondu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0" /> a pieve di [[Bevincu (pieve)|Bivincu]] serà integrata à u Medievu in a pieve di [[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]]. ===Catedrale di Nebbiu=== A catedrale di u vescuvatu di Nebbiu era a chjesa Santa Maria Assunta, in [[San Fiurenzu]]. <gallery mode="packed" caption="A catedrale di Nebbiu, Santa Maria Assunta"> File:Haute-Corse Saint-Florent Eglise Santa-Maria-Assunta Entree 071989 - panoramio.jpg File:St-Florent cathédrale façade sud.jpg File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent.jpg File:St-Florent-cathedrale-abside.jpg File:St-Florent-cathedrale-nef.jpg File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent chapiteau.jpg </gallery> === Descrizzione di u vescuvatu di Nebbiu à u XVIu seculu === In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta sei pieve in u vescuvatu di Nebbiu : Cànari, Nonza, Ròsulu, San Quilicu, Santu Petru chjamatu dinù San Ghjuvanni di Brùmica. Per ciò chì hè di a parte administrative, Antoine-Marie Graziani ammenta d'altri nomi di e pieve in i ducumenti di u XVIu seculu : a pieve di Ferringule, a pieve d'Oletta (cù i paesi d'Oletta è di U Poghju), a pieve di Patrimoniu (Patrimoniu è Barbaghju), a pieve di Ròsulu (Vallecalle, Olmeta è Rutali), a pieve di Santu Petru (Santu Petru di Tenda è San Gavinu), a pieve di San Quilicu (A Pieve, Soriu, Rapale è Muratu). ==Vescuvatu d'Accia== [[File:Vescuvatu-d'accia.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu d'Accia]]A diòcesi d'Accia era cumposta di solu duie pieve : [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] è [[Rustinu (pieve)|Rustinu]]. Hè stata creata à a fine di u seculu XI. Tandu, e republiche di Pisa è di Ghjenuva eranu rivale. Per circà d'appacià u cunflittu, in u 1133 u papa Innucentu II sparte a Corsica. Trè diòcesi sò messe sott'à u cuntrollu di Pisa (Aiacciu, Aleria è Sagone). L'altri passanu sott'à quellu di Ghjenuva (Mariana è Nebbiu). Per ch'elle sianu à paru, a diòcesi d'Accia hè creata. Una pieve hè pigliata nant'à u territoriu d'Aleria (Rustinu), un'altra nant'à quellu di Mariana (Ampugnani). U vescu, chì era dinù piuvanu d'Ampugnani, stava à [[A Casalta d'Ampugnani|A Casalta]] (si pò sempre vede a casa, arruvinata, à u locu dettu A Costa à i Fiori). Dopu era stabilitu à u cunventu [[Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca|Sant'Antone di A Casabianca]]. Cum'ella rapurtava pocu, a diòcesi hè stata suprimata in u 1563, da u Cunciliu di Trento. ===Pieve di u [[Diòcesi d'Accia|vescuvatu d'Accia]]=== A [[Diòcesi d'Accia]] cuntava duie pieve : * [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] ; * [[Rustinu (pieve)|Rustinu]]. ===Catedrale d'Accia=== A catedrale di u vescuvatu d'Accia era a chjesa San Petru, chjamata San Petrùculu (in uppusizione à u San Petrone). Oghje hè ruvinata. Si trova à u pede di u monte San Petrone, à vinti minuti di marchja da a Bocca à u Pratu, nant'à a cumuna di U Quercitellu. Ma ùn s'hè trovu u battisteru<ref>Corse Romane : https://corse-romane.eu/qercitello-petruculo-d-accia-y/</ref>.[[File:San Petru d'Accia.jpg|miniatura|E ruvine di a catedrale San Petru d'Accia, in u locu chjamatu San Petrùculu. In fondu si vede u San Petrone.|alt=|centro|300x300px]]Certi storichi parlanu di a presenza d'una catedrale in cima di u San Petrone, à 1.767 metri d'altitutine, à duie ore è mezu di marchja da Bocca à u Pratu. Ma ùn ci hè accunsentu nantu à stu particulare. In punta di a muntagna si ponu vede e vistighe d'una custruzzione chì puderia esse l'antica catedrale.<br /> === Descrizzione di u vescuvatu d'Accia à u XVIu seculu === In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta duie pieve in u vescuvatu d'Accia : [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] è [[Rustinu (pieve)|Rustinu]]. ==Vescuvatu di Sagone== [[File:Vescuvatu-di-sagone.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu di Sagone]] ===Pieve di u vescuvatu di Sagone=== C'eranu vinti pieve *[[Pinu (pieve)|Pinu]] in Balagna ; *[[Olmia (pieve)|Olmia]] chjamata dinù Calinzana ; *[[Chjumi]] ; *[[Àrmitu (pieve)|Àrmitu]] ; *[[Sevindentru (pieve)|Sevindentru]] ; *[[Sia (pieve)|Sia]] (o ''Sevinfora'') *[[Salogna]] ; *[[Paomia]] ; *[[Vicu (pieve)|Vicu]] (o ''Sorru in Ghjò'') ; *[[Sorru In Sù (pieve)|Sorru in Sù]] ; * [[Cinarca (pieve)|Cinarca]] ; * [[Cruzinu (pieve)|Cruzinu]] ; *Calvi ; *[[Liòli (pieve)|Liòli]] ; *[[Lumiu (pieve)|Lumiu]] ; *[[Luzzipeu (pieve)|Luzzipeu]] ; *[[Falasorma (pieve)|Falasorma]] ; *[[Reonda (pieve)|Reonda]] ; *[[Sagone (pieve)|Sagone]] ; *[[Liamone (pieve)|Liamone]]. ===Catedrale di u vescuvatu di Sagone=== A catedrale di u vescuvatu di Sagone era Sant'Appianu, nant'à a cumuna di Vicu. <gallery mode="packed" caption="A catedrale di Sagone, Sant'Appianu"> File:Sagone ancienne cathédrale Sant' Appiano.jpg File:Sagone vue angle SE ancienne cathédrale Sant' Appiano.jpg File:Sagone site archéologique ancienne cathédrale Sant' Appiano.jpg File:Sant'Appianu3.jpg File:Sant'Appianu4.jpg </gallery> === Descrizzione di u vescuvatu di Sagone à u XVIu seculu === In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta dodeci pieve in u vescuvatu di Sagone : Pinu, Olmia, Chjumi, Armitu, Sia, Salogna, Paomia, Vicu, Cinarca, Sorru in Sù, Cruzinu, Sevindentru, ==Vescuvatu d'Aleria== [[File:Vescuvatu-d'aleria.jpg|miniatura|E pieve di u vescuvatu d'Aleria]] ===Pieve di u vescuvatu d'Aleria=== Si cuntava dicennove pieve in a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]] : * [[Ghjuvellina (pieve)|Ghjuvellina]] * [[Campuloru (pieve)|Campulori]] * [[Verde (pieve)|Verde]] *[[Opinu|Òpinu]] * [[Serra (pieve)|Serra]] * [[Boziu (pieve)|Boziu]] * [[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]] *[[Orezza (pieve)|Orezza]] * [[Vallerustie (pieve)|Vallerustie]] * [[Talcini (pieve)|Tàlcini]] *[[Venacu (pieve)|Venacu]] * [[Rogna (pieve)|Rogna]] * [[Cursa (pieve)|Cursa]] * [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]] * [[Castellu (pieve)|Castellu]] *[[Aregnu (pieve)|Aregnu]] *[[Matra (pieve)|Matra]] * [[Niolu (pieve)|Niolu]] * è [[Carbini (pieve)|Càrbini]]. Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0" /> ci aghjunghje : [[Aleria (pieve)|Aleria]], [[Tòcchisu (pieve)|Tòcchisu]], [[Mercoriu (pieve)|Mercoriu]] è [[Santa Riparata (pieve)|Santa Riparata]]. ===Catedrale di u vescuvatu d'Aleria=== A catedrale di u vescuvatu d'Aleria era San Marcellu, situata à U Forte d'Aleria<ref>Corse-Matin : La première cathédrale retrouvée près de Saint-Marcel : https://www.corsematin.com/article/culture-et-loisirs/la-premiere-cathedrale-retrouvee-pres-de-saint-marcel</ref>. A chjesa attuale di San Marcellu hè stata custruita nant'à u situ di l'antica catedrale. L'INRAP avia scavatu u situ in u 2011<ref>INRAP : Fouille archéologique dans l'église San Marcellu, https://www.inrap.fr/aleria-fouille-archeologique-dans-l-eglise-san-marcello-11377</ref>. [[File:Aléria église Saint-Marcel.jpg|centro|miniatura|400x400px|A chjesa attuale di San Marcellu d'Aleria. L'antica catedrale hè stata distrutta]] === Descrizzione di u vescuvatu d'Aleria à u XVIu seculu === In a so opera ''Dialogo nominato Corsica'', Munsignore Agostino Giustiniani conta dicenove pieve in u vescuvatu d'Aleria : [[Ghjuvellina (pieve)|Ghjuvellina]], [[Campuloru (pieve)|Campulori]], [[Verde (pieve)|Verde]], [[Opinu]], [[Serra (pieve)|Serra]], [[Boziu (pieve)|Matra, Boziu]], [[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]], [[Orezza (pieve)|Orezza]], [[Vallerustie (pieve)|Vallerustie]], [[Talcini (pieve)|Tàlcini]], Niolu, [[Venacu (pieve)|Venacu]], [[Rogna (pieve)|Rogna]], [[Cursa (pieve)|Cursa]], [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]], [[Castellu (pieve)|Castellu]], [[Aregnu (pieve)|Aregnu]] è [[Carbini (pieve)|Càrbini]]. ==Vescuvatu d'Aiacciu== [[File:Vescuvatu-d'aiacciu.jpg|miniatura|E pieve di u vescuvatu d'Aiacciu]] ===Pieve di u vescuvatu d'Aiacciu=== Si cuntava dodeci pieve *[[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]] *[[Appiettu (pieve)|Appiettu]] *[[Mizana (pieve)|Mizana]] * [[Celavu (pieve)|Cèlavu]] *[[Cavru (pieve)|Cavru]] * [[Urnanu (pievi)|Urnanu]] * [[Talavu (pieve)|Tàlavu]] *[[Cruscaglia]] *[[Vighjanu (pieve)|Vighjanu]] *[[Valle (pieve)|Vaddi]] *[[Attallà|Attalà]] (o Tallà) *[[Sartè (pieve)|Sartè]]. Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0" /> ci aghjunghje [[Scupamena (pieve)|Scupamena]], [[A Costa (pieve)|A Costa]], [[Bisughjè]], [[Urtolu (pieve)|Urtòlu]], [[Figari (pieve)|Figari]], Bunifaziu è [[Sagri (pieve)|Sagri]], smarite à u Medievu. === A regione di Portivechju === In quant'à a regione di Portivechju, a situazione hè di più cumplicata. L'infurmazione in quant'à u territoriu chì và da Bunifaziu à a Sulinzara sò incerte. Scrive Moracchini-Mazel chì hè prubabile chì ogni valle furmava una pieve : quelli di i fiumi di l'Osu, di u Stabiacciu, di Cavu, di Tarcu, di Foni (Favone), Scrive l'archeologa<ref name=":0" /> : "''De ces pièves, nous ne connaissons ni les noms, ni les limites, ni le titre des piévanies (...) nous dirons d'abord pour expliquer l'état d'oubli et d'abandon qui caractérise ce pays, qu'il est certainement celui qui a subi les plus graves dévastations du fait des incursions barbaresques ; dans le magnifique golfe de Porto-Vecchio, les corsaires avaient réussi à installer une base d'où partaient presque quotidiennement - certains actes notariés en font foi - faire leurs raids sur le reste des côtes corses''". Ùn si sà nunda di l'organizazione di e pieve chì currispondenu oghje à i paesi di [[Conca]], [[I Licci|Lecci]], [[Portivechju]] è [[San Martinu d'Avretu|Sotta]]. ===Catedrale di u vescuvatu d'Aiacciu=== Ùn si sà induv'ella si truvava a prima catedrale d'Aiacciu. Invece, l'anticu battisteru San Ghjuvanni hè statu trovu in u 2005, cù i scavi di l'archeologhi di l'INRAP<ref>INRAP : Un baptistère paléochrétien à Ajaccio, https://www.inrap.fr/un-baptistere-paleochretien-ajaccio-4873</ref>. U battisteru si puderà visità à a fine di u cantieru<ref>http://www.ajaccio.fr/Baptistere-Saint-Jean-mise-en-protection-des-vestiges_a6477.html</ref>. === Descrizzione di u vescuvatu d'Aiacciu à u XVIu seculu === In a so opera ''Dialogo nominato Corsica'', Munsignore Agostino Giustiniani<ref name=":1" /> conta dodeci pieve in u vescuvatu d'Aiacciu : [[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]], [[Appiettu (pieve)|Appiettu]], [[Mizana (pieve)|Mizana]], [[Celavu (pieve)|Celavu]], [[Cavru (pieve)|Cavru]], [[Urnanu (pievi)|Urnanu]], [[Talavu (pieve)|Tàlavu]], [[Cruscaglia]], [[Vighjeni (pieve)|Vighjeni]], [[Valle (pieve)|Valle]], [[Attallà]], [[Sartè (pieve)|Sartè]]. ==Note== <references responsive="" /> ==Da vede dinù== === Bibliugrafia === * [[Lucien Auguste Letteron]] in ''Histoire de la Corse'' Tome I, Bulletin de la Société des sciences historiques & naturelles de la Corse – Imprimerie et Librairie Veuve Eugène Ollagnier - Bastia, 1888 - {{Gallica|n=bpt6k480065p}}. * [[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967. *[[Agostino Giustiniani]], ''Description de la Corse : préface, notes et traduction de Antoine-Marie Graziani'', ed. Alain Piazzola, 1993. == Ligami == [[Diòcesi d'Accia|Diocesi d'Accia]] [[Diocese di Mariana|Diocesi di Mariana]] [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] [[Diòcesi di Nebbiu]] [[Categoria:Pievi di Corsica|*]] fzhz61bhw7gconef05kxf4vtbvcwre6 Luigi Di Maio 0 20478 363271 363178 2019-08-26T05:19:57Z Scip. 15494 + wikitext text/x-wiki [[File:Luigi Di Maio 2019.jpg|right|thumb|Luigi Di Maio|250px]] '''Luigi Di Maio''' ([[Avellinu]], 6 di lugliu 1986) hè un puliticante [[Italia|talianu]], da u 23 di settembre 2017 capu puliticu di u [[Muvimentu 5 Stelle]] è da u 1º di ghjugnu 2018 ministru di u sviluppu ecunomicu è ministru di u travagliu è di e pulitiche suciale, è ancu vice Presidente di u Cunsigliu di i ministri in u [[Guvernu Conte]]. Da u 21 di marzu 2013 à u 22 marzu 2018 hè statu vice Presidente di a Camera di i deputati. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Puliticante]] dvom39d4n8a3fq5qd4g7vowsrhx0tc1 Ghjiseppu Conte 0 20479 364564 360656 2019-10-15T03:53:05Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Giuseppe Conte Official.jpg|right|thumb|Ghjiseppu Conte|250px]] '''Ghjiseppu Conte''' ([[Volturara Appula]], 8 di aostu 1964) hè un puliticante, ghjuristu è accademicu [[Italia|talianu]], presidente di u Cunsigliu di i ministri di a Republica Taliana da u 1° di ghjugnu 2018 Puliticamente vicinu à u [[Muvimentu 5 Stelle]], u 31 di maghju 2018 hè statu incaricatu presidente di u Cunsigliu, sustenutu da un accordu di guvernu trà [[Muvimentu 5 Stelle|M5S]] è [[Lega Nord|Lega]]. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Puliticante]] oz3al5hegc7blsdatseslwc827vayg9 Matteo Salvini 0 20480 363281 363270 2019-08-26T22:09:16Z Aréat 14721 wikitext text/x-wiki [[File:Matteo Salvini Viminale crop.jpg|right|thumb|Matteu Salvini|250px]] '''Matteu Salvini''' ([[Milanu]], 9 di marzu 1973) hè un puliticante talianu, da u 1º di ghjugnu 2018 ministru di l’internu è vice Presidente di u Cunsigliu di i ministri in u [[Guvernu Conte]]. Senatore, già diputatu è parlamentare europeu, da u dicembre 2013 hè secretariu federale di a [[Lega Nord]], partitu ind’è u quale si hè inscrittu in u 1990. In u 1993 hè elettu cunsiglieru cumunale ind’a so cità, Milanu, carica chì hà mantenutu fin’à u 2012. Dopu diversi anni a l’internu di u partitu, ne hè elettu secretariu federale in u dicembre 2013. Ind’è l’elezzione di u 2018 u so partitu hè u terzu più vutatu è à l’internu di a prima cualizione in [[Italia]]. [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Puliticante]] 0shwm1dvyf5oqxuzuok6mxj0dokgoy2 Edirne 0 20481 360693 360678 2018-12-19T15:06:03Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 170 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q43387]] wikitext text/x-wiki [[File:Edirne mosque outside.jpg|thumb|400px|Edirne]] '''Edirne''', hè una cità di [[Turchia]]. [http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Edirne commons.wikimedia.org/wiki/Category:Edirne] * [http://www.edirne.bel.tr/ www.edirne.bel.tr] * [http://www.edirne.gov.tr/ www.edirne.gov.tr] [[Categoria:Turchia]] {{c-supranu}} d18nypz1by5jjzy51tc954ighdei2by Tuminu (pieve) 0 20484 364300 361345 2019-10-03T11:21:50Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-tuminu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di]] A pieve di '''Tuminu''' era una pieve di [[Capicorsu]], situata in u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Tuminu si cumpunia di i territorii di e cumune attuale di : * [[Ruglianu]] * [[Tuminu]].[[File:Vue de Tomino.JPG|miniatura|Una vista di u paese di Tuminu|alt=|centro]] == A chjesa pievana == A chjesa pievana di a pieve di Tuminu ùn hè micca chjaramente stabilita. D'appressu à [[Geneviève Moracchini-Mazel]] saria a chjesa di Santu Niculaiu, chì hè l'attuale chjesa paruchjale di u paese di Tuminu. [[File:Tomino - Église San Nicolao.jpg|miniatura|A chjesa paruchjale di Santu Niculaiu, in Tuminu]] Eccu ciò ch'ella scrive in u so libru ''Les Églises Romanes de Corse'' : "A vrai dire, les limites actuelles de la pieve de Tomino sont bien difficiles à établir. Nous y avons inclus le pays de Rogliano parce qu'en fait il s'agit de la même vallée avec comme débouché commun, Macinaghju, mais nous ne disposons d'aucun document pour nous confirmer que c'est bien ainsi qu'il convient d'établir cette cartographie."<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in Les Églises Romanes de Corse - Klincksieck, CNRS, 1967, pp. 208</ref> ==Bibliugrafia== * [[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS, 1967 == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] <references /> 6cp3esqpme7x12ucjq0adhrj6bl072a Luri (pieve) 0 20485 363933 361346 2019-10-03T11:14:44Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-luri.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Luri]] A pieve di '''Luri''' era una pieve medievale di Capicorsu, chì facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. [[File:Luri panorama.jpg|miniatura|Vista di u paese di Luri|alt=|centro]] == Geografia == <br /> === Situazione === A pieve di Luri era a più grande di Capicorsu. Si stendia da i dui lati di Capicorsu, à punente è à levante. === Custituzione === A pieve di Luri currisponde à i territorii di e cumune attuale di : * [[Cagnanu]] ; * [[Luri]] ; * [[Meria]] ; * [[Ersa]] ; * [[Centuri]] ; * [[Mursiglia]] ; * [[Pinu|Pinu.]] <gallery mode="packed"> File:Luri - Piazza et Castiglione.jpg|A Piazza è Castiglione (Luri). File:Rogliano Bettolacce.jpg|Bettulacce è L'Ulivu (Ruglianu). File:Ersa-Botticella.jpg|Botticella (Ersa). File:Morsiglia-Pecorile-3.jpg|Pecurile (Mursiglia). </gallery> == A chjesa pievana == A chjesa attuale di San Petru è San Paulu in Luri era siguramente l'antica chjesa pievana. A prova hè ch'ella hè situata in u paisolu di Pieve, a dice dunque u so nome. A chjesa attuale, di stile classicu, hè forse stata custruita nant'à u situ di a chjesa primitiva. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] c122677rfzf53fa88eicobh8b0s4txk Ostriconi (pieve) 0 20486 362052 361354 2019-04-20T13:52:46Z Vulpachjinu 8656 /* Geografia */ wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'ostriconi.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Ostriconi]] A pieve d''''Ostriconi''' hè un'antica pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. == Geografia == U territoriu di a pieve d'Ostriconi currisponde à e cumune attuale di : *[[Palasca]] ; *[[Nuvella]]. [[File:Parc Hte Corse-Lama2.JPG|miniatura|U paese di Lama, in a pieve d'Ostriconi]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana d'Ostriconi era a chjesa di ''Santa Maria Assunta'', situata nant'à a cumuna di Palasca. Hè stata trasfurmata in casa d'abitazione<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == 64b41j0c9fp7tx1zieazc1w5p60s36m Siscu (pieve) 0 20487 361237 360763 2019-01-03T16:18:41Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki A pieve di '''Siscu''' hè un'antica pieve di Corsica, situata in Capicorsu. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]. À a fine di u Medievu pare ch'ella sia digià smarita, d'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref> == Geografia == U territoriu di a pieve di Siscu currisponde à e limite di l'attuale cumuna di Siscu. == A chjesa pievana == [[File:Sisco chapelle San Giuvanni de Pieve.jpg|miniatura|A chjesa San Ghjuvanni Battista di Siscu, chì si trova à u locu dettu A Pieve.]] [[File:Sisco chapelle San Giuvanni façade occidentale.jpg|miniatura|L'antica chjesa pievana di Siscu]] A chjesa pievana di Siscu hè attestata da u nome di locu "Pieve" chì hè firmatu. A chjesa era dedicata à San Ghjuvanni Battista. A chjesa hè stata mudificata, ma hè sempre in bon statu. D'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel a data di custruzzione si situeghja in giru à u seculu XI. == Vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] === Note è riferenze[mudificà | edità a fonte] === ==== Note ==== ==== Riferenze ==== # [[Tavagna (pieve)#cite%20ref-1|↑]] Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967 4tuxarw3ed9pgqz18cxkdt2meukcn55 Rosulu 0 20488 362040 361330 2019-04-20T13:42:08Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Lucalizazione di a pieve di Ròsulu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Ròsulu]] A pieve di '''Ròsulu''' (si trova ancu scritta ''Rùsulu'' o ''Ròsuli'') hè un'antica pieve di Corsica Suprana à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Ròsulu currisponde à e cumune attuale di :[[File:Olmeta-di-Tuda village.jpg|miniatura|U paese d'Olmeta di Tuda, in a pieve di Ròsulu]] * [[Olmeta di Tuda]] ; * [[Vallecalle]] ; * [[Rutali]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Ròsulu era a chjesa Santa Maria Assunta. Hè distrutta ma ferma qualchì vistica. Si truvava nant'à a cumuna d'Olmeta di Tuda<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Diòcesi d'Accia]] == Riferenze == 9gbg9ekv53ixeomulc2r2c846g1luwt Venacu (pieve) 0 20490 361442 361310 2019-01-11T20:24:54Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve du Centre Corse 1737.png|miniatura|A pieve di Venacu (carta di u 1737)]] [[File:Pieve-di-venacu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Venacu]] A pieve di '''Venacu''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve d'Ortu currisponde à e cumune attuale di : * [[U Serraghju|Venacu]], cù i paisoli di U Serraghju è U Lugu ; * [[A Riventosa]] ; * [[U Poghju di Vènacu|U Poghju]] ; * [[Santu Petru di Venacu|Santu Petru]] ; * [[Casanova|A Casanova]].[[File:Venacais panorama.jpg|centro|miniatura|450x450px|Paisaghju di u venachese]] == A chjesa pievana == [[File:Corte ensemble San Giovanni Battista.jpg|miniatura|U situ di San Ghjuvanni Battista, in Corti.]] A chjesa pievana era San Ghjuvanni Battista, chì si trova nant'à a cumuna di Corti<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Si pò sempre vede a chjesa pievana è u battisteru. Si data a custruzzione di u seculu IX<ref>Annie Arnoux-Gabrielli, ''Eglises romanes de Corse'', Albiana, 2016.</ref>. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Note è riferenze == ojrl0mwdq2dundkhm45yqq0v5d6nkyl Santu Petru (pieve) 0 20492 361427 361251 2019-01-11T20:03:10Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Santo-Pietro-di-Tenda.jpg|miniatura|Santu Petru di Tenda]] [[File:Pieve-di-santu-petru.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Santu Petru]] A pieve di '''Santu Petru''', chjamata dinù '''Santu Petru Vechju''' era una pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Santu Petru si cumpunia di u territoriu attuale di e cumune di : * [[Santu Petru di Nebbiu|Santu Petru di Tenda]] * [[San Gavinu di Tenda]] <br /> == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di Santu Petru è San Ghjuvanni, chì si trova à 10 minuti di marchja di u paese di Santu Petru<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Ligami == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Diòcesi d'Accia]] == Riferenze == 3prxkm1g59f3qzedh8lqp1ji4llgp42 Camosciu d'Abruzzu 0 20501 360849 360848 2018-12-25T09:52:36Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U camosciu d’Abruzzu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image: MG 1143 camoscio sul marsicano.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Rupicapra pyrenaica ornata |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Artiodactyla]]'' |----- | Famiglia | ''[[Bovidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Rupicapra]]'' |----- | Spezia | ''[[Rupicapra pyrenaica]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | '' Rupicapra pyrenaica ornata''<br /><font color=black size=1> [[Neumann]], 1899 |----- |} U '''camosciu d'Abruzzu''' o '''camosciu appenninicu''' (''Rupicapra pyrenaica ornata'' <small>[[Oscar Neumann|Neumann]], 1899</small>) hè un [[mammiferu]] [[biunghjati|biunghjatu]] di a sottufamiglia di i [[Capruni]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Si tratta di una [[sottuspezia]] di [[camosciu]] ben distinta sia da quella alpina (''[[Rupicapra rupicapra]]'', à a quale un tempu sti animali eranu riuniti cum’è sottuspezie -''R. rupicapra ornata''-), chì da quella pirenaica (''[[Rupicapra pyrenaica]]''), à a quale tuttavia hè attribuita cu u rangu di sottuspezia. == Discrizzione == === Dimensione === Misura fin’à 130 cm di lunghezza, pè un'altezza à a crucella chì sfiora l’80 cm. U pesu ùn hè mai superiore à u mezu cantaru. E femine anu perfine dimensione minò è forma più slanciata. === Aspettu === Si differenzia da l’altre spezie di camosciu principalmente pè e corne, chì avendu dinù a caratteristica forma à ancinu sò assai più longhe (fin’à 30 cm è oltre, contru à i 20 cm di media di l’altre spezie) rispettu à quelle di l’altri camosci. E corne sò perenne cum’è in tutti i [[Buvidi]], ossia ùn cadenu micca, è presente in tutti è dui i sessi. U camosciu d'Abruzzu durante i mesi estivi presenta una culurazione russiccia incù e parte ventrale è a testa chì si attenuiscenu ind’è u giallastru, mentre durante l'invernu u mantellu estivu muta pè lascià a piazza à l’assu invernale, più longu è foltu è di culore brunu-nirastru nant’à u spinu, coda, ventre è zampe, mentre u pusteriore, u musu, a fronte è l'area chì va da e guance à e spalle sò di culore giallastru. Sia d'estate chì d'invernu u camosciu d'Abruzzu presenta una caratteristica fascia di pelu oscuru chì ricopre l’ochji à mò di mascarina è di una machja chjampida nant’à a gola, accumpagnata da una fascia di culore brunu longu u collu: tali ornamenti sò esclusivi di sti animali è annutata da [[Oscar Neumann]] osservendu un esemplare imbalsamatu vicinu à u museiu civicu di [[Genuva]]. Da sta fascia deriva u nome scientificu di a sottuspezia. [[File:Rupicapra pyrenaica ornata 4.jpg|thumb|Brancu di femine è giovani nant’à u massicciu di a [[Camusciara]]]] Grazie à questi ornamenti, u camosciu d'Abruzzu è statu definitu "''u camosciu più bellu di u mondu''". == Biulugia == Si tratta di animali piuttostu timidi, chì campanu isulati (i maschji) o in gruppi monosessuali incù i chjuchi (e femine). Saltanu cun apparente nuncarenza attraversu traconi è crepe prufundissimi pè truvà u cibu longu e lastre sciappalesche semiverticale. In casu di periculu, fughjenu à grandi salti, ma messi si à distanza di sicurità si giranu spinti da a curiosità pè spià l'aggressore: tale abitudine hè stata a so ruina ind’è i tempi passati è in parte dinù avà, poiché fermendu si pè girassi à guardà u cacciadore o u cacciadore fora di lege chì u vole culpì, l'animale ùn fa micca altru chì espone si cum’è ottimu bersaghju pè u so fucile. === Alimentazione === Durante l'estate, i camosci si nutriscenu pè u più di erbe, in particulare e femine predilegenu u ''[[Festucu-Trifulietum thalii]]'' pè a so ricchezza in pruteine, necessarie pè l'allevu di a figliulanza. Durante l'invernu, invece, elli si accuntentanu di [[marmuzzi]], [[licheni]] è gemme d'arburi. === Ripruduzzione === I maschji, nurmalmente sulitarii, rompenu u so isulamentu in [[autunnu]] (di solitu versu a metà di ottobre), quandu cumincia u periodu estrale di e femine. Pè prende si u dirittu à l'accuppiamentu, i vari maschji chì si riuniscenu attornu à un gruppu di femine in calore lottanu di manera assai feroce, aspessu procurendu si ferite ancu grave. A [[gestazione]] dura circa sei mesi, à u termine di i quali (di norma à u principiu di ghjugnu) a femina si alluntana da u gruppu pè parturì un unicu figliolu in un locu appartatu. I chjuchi sò assai precoci è nascenu ben ricuperti di pelu è incù l’ochji aperti, mentre sò in gradu di camminà digià qualchì ora dopu a nascita. A so crescita hè piuttostu veloce, grazie à u latte maternu riccu di pruteine, è in l’arcu di un annu i chjuchi raghjunghjenu l'indipendenza: à stu puntu i maschji lascianu u gruppu pè riunissi in gruppi monosessuali incù altri giovani maschji finu à u terzu annu di vita, quandu diventeranu animali sulitarii, mentre e femine tendenu à restà ind’è u gruppu natiu dinù dopu l'indipendenza. == Distribuzione == Cum’è si pò capì da u nome cumunu di sti animali, si tratta di animali [[endemismu|endemichi]] di l'area [[Appenninu centrale|appenninica centrale]]: in particulare, a spezia campa quasi esclusivamente in [[Abruzzu]], incù una pupulazione originaria ind’è u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] (gruppi muntagnoli di a Camusciara è di a Meta, frà [[Opi (Italia)|Opi]], [[Civitella Alfedena]] è [[Settefrati]]) da a quale sò poi stati fatti prelievi di esemplari da impiegà ind’è u settore di i prugetti di intruduzzione (peraltru perfettamente riusciti) chì anu interessatu u [[Parcu naziunale di a Majella]] (27 individui intrudotti frà u 1991 è u 1997) è u [[Parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]] (30 individui intrudotti frà u 1990 è u 1999<ref>{{cita web|url=http://www.gransassolagapark.it/pagina.php?id=22|titolo=Il Camoscio appenninico|editore=gransassolagapark.it|accesso=23 agosto 2016}}</ref>). In relazione à u bonu ripupulamentu di l’aree citate prima, da u 2008 a spezia hè stata intrudotta cun successu dinù ind’è u Parcu naziunale di i Monti Sibillini è hè in fasa di intruduzzione ind’è u [[Parcu naturale regiunale Sirente-Velinu]], duve i primi individui sò stati pè u mumentu posti ind’è l'area faunistica di Rovere. L’areale di distribuzione di u camosciu appenninicu un tempu era assai più estesu: acchjudia l’Appenninu centru meridiunale, da i Monti Sibillini finu à i [[Massicciu di u Pullinu|Monti del Pullinu]]. L'''habitat'' naturale di u camosciu d'Abruzzu è custituitu da l’aree muntagnole caratterizate da l'alternanza di parete sciappalesche ripide, prati alpini è aree buschive incù un riccu sottuboscu. Durante l'[[invernu]], pè fà fronte à a scarsia di cibu duvuta à l’abbundante nivicate, e femine è i giovani tendonu à spustà si à altezze minò (dinù sott’à i 1000 m), mentre i maschji adulti parenu preferì l’aree buscose è sciappalesche durante tuttu l'annu<ref>Spagnesi M., De Marinis A.M. (a cura di), Mammiferi d'Italia - Quad. Cons. Natura n.14, 2002</ref>. == Cunservazione == U camosciu appenninicu hà risicatu l'[[estinzione]] più volte trà XIX è XX seculu, à causa di e cuntinue tumbere seguitate à l'abulizione di a [[Riserva reale Alta Val Sangru|Riserva reale dell'Alta Val di Sangru]]. Trà a fine di u 1912 è u principiu di u 1913, grazie à l’interessamentu di u deputatu [[Erminiu Sipari]], di u butanicu Petru Rumualdu Pirotta è di u zoologu Lisandru Ghigi, u ministru di l'Agricultura di l’epuca [[Francescu Saveriu Nitti]] sottupose à a firma di u Rè un speziale [[decretu]] pè l’interdizzione di caccia à i camosci, u primu di u generu in [[Italia]], à u scopu di prutege u «rarissimu è endemicu Camosciu di l'Abruzzu». Immediatamente esecutivu, u Decretu Reale 9 ghjennaghju 1913, n. 11 fù cunvertitu incù a Lege 11 maghju 1913, n. 433<ref>À u centenariu di a lege di salvaguardia di u camosciu d'Abruzzu hè statu dedicatu u numeru 18/2003 ([http://www.parcoabruzzo.it/pdf/NatProtInverno13.pdf numero online]) di «''Natura protetta''», periodicu istituziunale di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], incù articuli di G. Rossi, D. Febbo, [[Lurenzu Arnone Sipari]], M. Mancini e S. Lovari.</ref>. In u 2015 a pupulazione di u Camosciu d'Abruzzu hà raghjuntu i 2700 esemplarii incù un aumentu di a pupulazione paru à u 45% rispettu à u 2014: {| class="wikitable" style="text-align:right;" |- |colspan=7|''U camosciu appenninicu - cunsistenza'' |- ! Area !! Numeru di esemplari !! Annu stima !! Tendenza !! Annu riintruduzzione |- |[[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] è a so Zona di Prutezzione Esterna | circa 600 | 2017 | stabile | |- |[[Parcu naziunale di a Majella]] | circa 1000 | 2017 | stabile | 1991 |- |[[Parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]] | circa 1000 | 2018 | in aumentu | 1992 |- |[[Parcu naziunale di i Monti Sibillini]] | oltre 150 | 2018 | in aumentu | 2008 |- |[[Parcu naturale regiunale Sirente-Velinu]] | circa 50 | 2018 | in aumentu | 2013 |- |} [[File:Piazza Umberto I Lama dei Peligni.jpg|thumb|Lama di i Peligni, duve sorge u centru naturalisticu Mauriziu Locati pè a cunservazione di u camosciu]] À [[Lama di i Peligni]] è à [[Civitella Alfedena]] anu sede i centri naturalistichi di u Museiu naturalisticu archeologicu Mauriziu Locati è u parcu museiu di a Camusciara. In u territoriu di [[Opi (Italia)|Opi]] oltre à u [[museiu di u camosciu]] hè stata allestita un'area faunistica lucalizata in circa 20 ettari di u [[monte Marsicanu]]. Malgradu l'aumentu numericu, a spezia ùn hè micca esente di u risicu d’[[estinzione]] in quantu e pupulazione restanu isulate è di numeru ridottu, cosa chì determina un ''pool'' geneticu assai ristrettu. À u statu attuale, a legislazione taliana in materia di caccia (Lege 157 di l'11 ferraghju 1992), definisce a spezia particularmente prutetta è punisce assai severamente à livellu penale a tumbera, a cattura è a detenzione di a spezia. Ella prevede l'arrestu da 3 mesi à un annu è un'ammenda da 1032 euro à 6195 euro, oltre chì a rivucazione di a licenza di caccia è interdizzione di rilasciu pè 10 anni, interdizzione chì diventa permanente in casu di recidiva. ==Note== <references/> == Bibliografia == * Bruno D'Amicis, ''Ornata. Il camoscio più bello del mondo'', Darwin, Roma 2011 * Lorenzo Camerano, ''Ricerche intorno ai camosci'', estratto, Bocca, Turinu 1915 * Alessandro Ghigi, ''Ricerche faunistiche e sistematiche sui mammiferi d'Italia che formano oggetto di caccia'', estrattu, Pavia 1911 * Sandro Lovari, ''Il popolo delle rocce'', Rizzoli, Milanu 1984 * [[Oscar Neumann]], ''Die Gemse der Abruzzen'', in «Annali del Museo Civico di Storia Naturale di Genova», serie II (1899), vol. XX, pp. 347 ss. * [[Luigi Piccioni (storicu)|Luigi Piccioni]], ''Il volto amato della Patria. Il primo movimento per la protezione della natura in Italia, 1880-1934'', (L'uomo e l'ambiente, 1999), Università di i Studii di Camerinu, Camerinu 1999, p. 202. * [[Erminiu Sipari]], ''Relazione del Presidente del Direttorio Provvisorio dell'Ente autonomo del Parco nazionale d'Abruzzo alla Commissione amministratrice dell'Ente stesso, nominata con Regio decreto 25 marzo 1923'', Maiella, Tivuli 1926, pp. 30–4 * ''Ente Parco Nazionale della Majella'' (Organismu di u Parcu Naziunale di a Majella), [http://www.camoscioappenninico.it/sites/camoscioappenninico.it/files/images/Piano%20post-Life%20italiano.pdf Piano di conservazione Post-LIFE], 2014 == Ligami == * {{Cita web|url=http://www.camoscioappenninico.it/|titolo=Il portale del camoscio appenninico}} * {{cita web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2459|titolo=Scheda sul sito del Ministero dell'Ambiente}} * {{cita web|http://www.camosciodabruzzo.it|Sito tematico sul camoscio d'Abruzzo}} [[Categoria:Mammiferi]] [[Categoria:Buvidi]] 6qafpjabwcsd2mkh0yee044zvqcdi1y Beppe Grillo 0 20502 365088 364801 2019-11-16T02:09:25Z XXBlackburnXx 14452 Annullate le modifiche di [[Special:Contributions/79.23.240.128|79.23.240.128]] ([[User talk:79.23.240.128|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Hasley|Hasley]] wikitext text/x-wiki [[File:Beppe Grillo 3.jpg|right|thumb|Beppe Grillo|250px]] '''Ghjiseppu Pieru Grillo''', dettu '''Beppe Grillo''', ([[Genuva]], 28 di lugliu [[1948]]) hè un comicu, puliticante è attore [[Italia|talianu]], fundadore di u [[Muvimentu 5 Stelle]] è capu puliticu da u 9 di ottobre [[2009]] finu à u 23 di settembre [[2017]]. == Da vede dinò == * [[Muvimentu 5 Stelle]] * [[Luigi Di Maio]] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Puliticante]] t3ckrgiv5qnvt7r4necigtf1k73v1q7 Muvimentu 5 Stelle 0 20504 364595 363306 2019-10-20T07:38:08Z XXBlackburnXx 14452 Revert to revision 363161 dated 2019-07-24 08:48:32 by XXBlackburnXx using [[:en:Wikipedia:Tools/Navigation_popups|popups]] wikitext text/x-wiki U '''Muvimentu 5 Stelle''' ('''M5S''') hè un partitu puliticu [[Italia|talianu]] fundatu à [[Milanu]] u 4 ottobre 2009 da u cumicu è militante puliticu [[Beppe Grillo]] è da l'impresariu di u [[web]] [[Ghjuvan Rubertu Casaleggio]] nant’à l’esempiu di l'esperienza di u [[Muvimentu (sociologia)|muvimentu]] ''Amici di Beppe Grillo'', attivu da u 2005, è di e ''liste civiche a Cinque Stelle'', presentate pè a prima volta à l’elezzione municipale di u 2009. [[File:Movimento5s.svg|thumb|Logu officiale di u M5S|150px]] [[Categoria:Pulitica]] mbapvj7uez6n2yh1l6xpbhaeo8nviby Buffetta 0 20506 364487 360864 2019-10-03T11:25:19Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A buffetta''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Single_lycoperdon_perlatum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lycoperdon perlatum |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Agaricomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Agaricales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Agaricaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lycoperdon]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Lycoperdon perlatum''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lycoperdon_perlatum_(Flaschen-Stäubling)2.jpg|250px]] |----- |} A '''buffetta''' (''[[Lycoperdon perlatum]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì face parte di a famiglia di l'[[Agaricaceae]]. U nome corsu vene da u fattu ch'è 'ssu tipu di fungu s'imbuffa invichjendu è scioppa dopu faciule, lampendu tandu un nuvulu di polvera bruniccia. ==Descrizzione== U cappellu di a buffetta hè largu 3 à 5 cm è altu 4 à 9 cm. Hè glubosa ma stretta in fondu è larga in testa. A buffetta hè senza odore quand'ella hè ghjovana, ma sente piuttostu gattivu quand'ella hè vechja. ==In Corsica== A buffetta hè assai cumuna in Corsica. ==Gastronumia== A buffetta hè un fungu manghjarecciu, ma solu quand'ellu hè fresca fresca. ==Note== <references/> == Ligami == * [https://adecec.net/parutions/ghjurnata2001.html Ghjiseppu Leoni, I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] [[Categoria:Agaricaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] sb8gj7rqhqjuxlmhzssmeaei9iz7qlo San Quilicu (pieve) 0 20511 361426 361250 2019-01-11T20:01:56Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-san-quilicu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di San Quilicu]] '''San Quilicu''' hè u nome d'una antica pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di San Quilicu si cumpone di l'attuale cumune di : *[[A Pieve]] ; *[[Soriu]] ; *[[Rapale]]. == Chjesa pievana == [[File:Pieve San Quilico.jpg|miniatura|San Quilicu, in u paese di A Pieve]] A chjesa pievana era a chjesa di San Quilicu è San Ghjuvinianu, nant'à a cumuna di A Pieve<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Ma ùn ferma più nunda di a chjesa antica, cumplettamente rifatta. <br /> == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Diòcesi d'Accia]] == Riferenze == <br /> adrzwuzoa0ussi6f2bu3aajvvp8cmgt Opinu 0 20512 361431 361288 2019-01-11T20:10:13Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'opinu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Òpinu]] '''Òpinu''' era u nome d'una antica pieve di [[Corsica]]. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve d'Òpinu si cumpunia di u territoriu di u paese di [[Tallone]]. == Chjesa pievana == Hè firmatu u nome di locu ''A Pieve'', in Tallone, ma a chjesa ùn hè stata mai trova<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == i51b3nwvxjapkf2haynoobeeu5fivwx Geneviève Moracchini-Mazel 0 20516 360997 360996 2018-12-31T14:19:26Z Cosudibastia 13161 /* Œuvre */ wikitext text/x-wiki '''Geneviève Moracchini-Mazel''' (30 ottobre di u 1926 – 14 ferraghju di u 2014) hè una circadore à u CNRS (Centre national de la recherche scientifique) è archeologa francese chì hà travagliatu nant'à a Corsica. == Biografia == Geneviève Moracchini-Mazel hè nata u 30 d'ottobre di u 1926 à Saint-Denis (Seine-Saint-Denis). D'aprile di u 1951, principia à studià a cità antica di Mariana. In u 1958 ottene una licenza di storia di l'arte è d'archeulugia à a Sorbonne, in Parigi. In u 1967, diventa membre titulare di u CNRS è cuntinuveghja i so travagli di ricerca nant'à l'architettura paleocristiana. In u listessu tempu, crea l'associu ''Les Amis de Mariana'' in u 1966 è a ''Fédération d'associations et groupements pour les études corses'' (FAGEC) in u 1970. Geneviève Moracchini-Mazel serà dinù a direttrice di e publicazione di i ''Cahiers Corsica'', una rivista scentifica. More u 14 di ferraghju di u 2014 in u paisolu di U Querciolu, in Casinca. == Opere == * Trésors oubliés des églises de Corse, Hachette, 1959 * Les Églises romanes de Corse, Klincksieck, 1967 * Les monuments paléochrétiens de la Corse, Klincksieck, 1967 * Corse romane,  37, Zodiaque,  « Zodiaque : La nuit des temps », 1972 * Les Églises piévanes de Corse, de l'époque romaine au Moyen âge, FAGEC, 1974 (<nowiki>ISBN 2852790440</nowiki>) * Corsica sacra, vol. 1, A Stamperia, 2004 (<nowiki>ISBN 2951491344</nowiki> et 978-2951491342) == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] <br /> s2ot39k16xkejq43nxvxj4davt4xt68 Aregnu (pieve) 0 20517 361499 361498 2019-01-14T12:11:15Z 194.199.110.241 /* Geografia */ wikitext text/x-wiki [[File:Aregno-panorama.jpg|miniatura|Aregnu, in Balagna]] [[File:Pieve-d'aregnu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Aregnu]] '''Aregnu''' hè u nome di una pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve d'Aregnu currisponde à e cumune attuale di : * [[Aregnu]] ; * [[Algaghjola|Algaiola]] ; * [[Lumiu]] (una parte di a cumuna ma micca u paese) ; * [[Lavatoghju]] ; * [[I Càtari|I Cateri]] ; * [[Pigna]] ; *[[Sant'Antulinu di Balagna|Sant'Antuninu]] ; * [[A Curbaghja|Curbara]].<br> == A chjesa pievana == [[File:Aregno-La Trinite.jpg|miniatura|A chjesa di A Trinità è San Ghjuvanni, pieve d'Aregnu]] A Chjesa pievana era quella di A Trinità è San Ghjuvanni, in Aregnu<ref>Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] == Riferenze == <br /> cvvk3u0rdofo7voq2ifbed06spxlh7p Cruscaglia 0 20518 361474 361106 2019-01-13T00:01:51Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-cruscaglia.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Cruscaglia]] A pieve di '''Cruscaglia''' era una pieve di [[Corsica]] chì facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Cruscaglia currisponde oghje à i paesi di : * [[Pitretu è Bicchisgià]] ; * [[Macà è Croci|Macà è Cruci]] ; * [[Arghjusta è Muricciu]] * [[Livesi]]. <br /> == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, in Pitretu è Bicchisgià<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. Oghje hè arruvinata. Si trova à 10 mn di marchja sopr'à a strada naziunale, trà Bicchisgià è Macà. <br /> == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == kwtppyjmj9y942dq347eit2qhnkm3uf Chjumi 0 20519 361484 361308 2019-01-13T00:19:27Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-chjumi.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Chjumi]] '''Chjumi''' era una pieve di Corsica chì facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == U so territoriu currisponde à quellu di a cumuna di [[Barghjana|Mansu]]. == Chjesa pievana == A pieve era a chjesa San Petru. Si trova nant'à a cumuna di Mansu. Oghje hè arruvinata<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref> ma si ponu sempre vede i muri. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diòcesi d'Accia]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] == Riferenze == 9ul2fq95fnwe4u5g5qt44c3ux4eo4on Salogna 0 20520 361485 361042 2019-01-13T00:20:25Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-salogna.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Salogna]] '''Salogna''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == Currisponde à u territoriu di a cumuna di [[Piana]].[[File:Village de Piana (Corse).JPG|miniatura|U paese di Piana, in a pieve di Salogna]] == Chjesa pievana == A pievania era a chjesa San Marcellu, in Piana. Oghje hè arruvinata<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == fzh8qzmduec4nvo8ah491o2l5hxqsgr Paomia 0 20521 361343 361342 2019-01-06T22:39:48Z Cosudibastia 13161 /* Da vede dinù */ wikitext text/x-wiki [[File:Lucalizazione di a pieve di Paomia.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Paomia]] '''Paomia''' era u nome d'una pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == U so territoriu currisponde à quellu di a cumuna di [[Carghjese]].[[File:Corsica - Carghjese - an iliz katolik 01.jpg|miniatura|U paese di Carghjese, in a pieve di Paomia]] <br /> == Chjesa pievana == A pievania era a chjesa San Ghjuvanni Battista, in Carghjese. Oghje hè arruvinata<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. <gallery mode="packed"> File:San Ghjuvanni Battista, pieve di Paomia, Carghjese 2.jpg File:San Ghjuvanni Battista, pieve di Paomia, Carghjese.jpg </gallery> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] Diòcesi di Sagone == Riferenze == j4he8kqv6bwel0h4tbr0ve5upo57s5h Vicu (pieve) 0 20522 362051 361487 2019-04-20T13:50:35Z Vulpachjinu 8656 Reindirizzamentu à [[Sorru Inghjò]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Sorru Inghjò]] pxzpl0bxwkj28cdjm6qh5j26z8m5q00 Lumiu (pieve) 0 20523 361488 361047 2019-01-13T00:23:42Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-lumiu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Lùmiu]] '''Lùmiu''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu di Sagone == Geografia == U so territoriu currisponde à quellu di a cumuna attuale di [[Lumiu|Lùmiu]].[[File:Lumiu.JPG|miniatura|Vista di u paese di Lumiu, in a pieve di u listessu nome]] == Chjesa pievana == [[File:Lumio-Sts-Pierre-Paul-4.jpg|miniatura|A chjesa di San Petru è San Paulu, chjesa pievana di Lumiu]] A chjesa pievana era quella di San Petru è San Paulu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenza == 41g7u1h46fhnsnfa1saudvgdessl7po Sagone (pieve) 0 20524 361048 361037 2018-12-31T16:51:51Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Balogna.jpg|miniatura|U paese di Balogna, in a pieve di Sagone]] '''Sagone''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == U so territoriu currisponde à a cumuna attuale di [[Balogna]] cù i so paisoli. == Chjesa pievana == [[File:Sant'Appianu3.jpg|miniatura|A chjesa di Sant'Appianu, in Sagone]] Era quella di Sant'Appianu, in Sagone<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Ligami == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == apkmcg37znwvgfotbfio151ga3wyapk Liamone (pieve) 0 20525 361049 361038 2018-12-31T16:53:30Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Ambiegna View.JPG|miniatura|Una vista d'Ambiegna, in a pieve di Liamone]] '''Liamone''' era u nome d'una pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == U so territoriu currisponde à e cumune attuale di [[Coghja]] è [[Ambiegna]]. == Chjesa pievana == Era forse quella di Sant'Albertu, in Ambiegna<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == <br /> 3vg5wq5yphb0twnordj7uh8o7e92459 Lucas Guel 0 20528 361694 361601 2019-02-14T18:54:17Z Робионек Д. С 14858 spam and copyvio wikitext text/x-wiki '''Lucas Guel''' hè un youtuber brasiliano. Hè u canali chì ponu videichi di vlog, tutoriali è altri. == Ligami == * [http://twitter.com_lucasguel Twitter] {{c}} [[Categoria:Brasilianu]] f1a3cepe29g2y2he4k14wjrm6wyeoxb Appiettu (pieve) 0 20529 361468 361117 2019-01-12T23:51:04Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-d'appiettu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Appiettu]] '''Appiettu''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. <br /> == Geografia == U territoriu di a pieve d'Appiettu currisponde oghje à quellu di i paesi di : [[Appiettu]] ; [[Afà]]. <br /> == A chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, nant'à a cumuna d'Appiettu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Geneviève Moracchini-Mazel scrivia in u 1967 ch'ellu si pò sempre vede qualchì ruvina di sta chjesa, à i lochi chjamati ''Pievechja'' è ''San Ghjuvanni'', sott'à u paese, à u pede di u monte Gozzi. Un pagliaghju è una casetta sò state custruite cù e petre di sta chjesa antica.<br /> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == kyznh0xdlgbudywnv8t6o8mb4fv0145 Mizana 0 20530 361999 361469 2019-04-20T13:33:41Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Mizana (pieve)]] à [[Mizana]] wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-mizana.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di A Mizana]] '''Mizana''' era u nome d'una pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. Hè scritta ancu ''Mezana''. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di A Mizana currisponde à e cumune attuale di : [[Sarrula è Carcupinu|Sàrrula è Carcupinu]] ; [[Valli di Mezana|Vaddi di Mizana]] ; [[Tàvacu]] ; [[Cuttuli è Curtichjatu]] ; [[Peri|I Peri]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era San Petru chì si truvava in Sàrrula è Carcupinu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Ùn ferma più tracce di sta chjesa, cumplettamente distrutta. Hè firmatu solu u nome di locu, ''San Petru'' (sezzione B, fogliu 1 di u catastru. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == 8gcmwdlgqqlkxv2iv7nd8h5qvczb7p1 Cavru (pieve) 0 20531 361471 361122 2019-01-12T23:54:55Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-cavru.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Cavru]] '''Cavru''' hè u nome d'una pieve medievale di [[Corsica]], chì facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di a pieve di Cavru currisponde à e cumune attuale di :[[File:Korsika – Lac de Tolla - panoramio (1).jpg|miniatura|Todda è u so matrale, in a pieve di Cavru]][[Cavru]] ; [[Bastilicaccia]] ; [[Eccica è Suaredda]] ; [[Òcana]] ; [[Todda]] ; [[Basterga]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, chì si trova nant'à a cumuna di Cavru. Fermanu poche tracce di sta chjesa, cumplettamente distrutta. Ma si ponu sempre vede qualchì petra scrive Geneviève Moracchini-Mazel. E petre anu ghjuvatu per custruisce una casa è un fornu à u locu chjamatu ''San Ghjuvanni''.<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == <br /> e2qzsyesvv5s6sb9yxyr57or01jd13s Vighjeni (pieve) 0 20532 362130 361376 2019-05-12T01:49:15Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Vighjanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vighjanu]] n9ppp8ezsyvo9wejjwatz3vye4wqq4t Valle (pieve) 0 20533 361476 361128 2019-01-13T00:03:57Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-vaddi.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Vaddi]] '''Vaddi''' hè u nome d'una pieve di Corsica, à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di a pieve di Valle currisponde oghje à e cumune di : * [[Suddacarò]] ; * [[Casalabriva]] ; * [[Ulmetu]].[[File:CASALABRIVA CENTRE.JPG|miniatura|U paese di Casalabriva, in a pieve di Valle]] == Chjesa pievana == Ci sò state duie chjese pievane, d'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. A pieve antica saria stata Santa Lucia, nant'à a cumuna di Suddacarò. Si trovanu i lochi chjamati ''Pieve Vechja'' è ''Santa Lucia''. Ùn ferma più nunda di sta chjesa. E petre anu ghjuvatu à custruisce una casetta. A pieve nova saria stata quella di San Ghjuvanni Battista, nant'à a cumuna di Casalabriva. Fermanu e ruvine, à 15 minuti di marchja sott'à u paese, induve ci hè l'anticu paese di San Ghjuvanni, distruttu è abandunatu. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == qmfma3kbq7qgszobqfnubyd16rbznmp Figari (pieve) 0 20534 361479 361136 2019-01-13T00:07:11Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-figari.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Fìgari]] '''Fìgari''' era u nome d'una pieve di Corsica, à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Figari currisponde à e cumune attuale di : [[Fìgari]] ; [[Pianottuli è Caldareddu|Pianòttuli Caldareddu]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana di Figari era quella di San Ghjuvanni Battista, nant'à a cumuna di Figari<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Si trova à u locu chjamatu ''Pievi'' è ''San Ghjan' Battista''<ref>Julie Canarelli è Stella Medori, ''Figari'', Vista Editions, 2001</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == <br /> iabvq8g576yvlu7l0fiwsg4dq9cj1y8 Pinu (pieve) 0 20535 364611 364610 2019-10-21T13:28:52Z KurokiTomoko 12195 /* Geografia */ wikitext text/x-wiki [[File:Cassano panorama.jpg|miniatura|U paisolu di Cassanu, in a pieve di Pinu]] '''Pinu''' era u nome d'una pieve di Corsica chì facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Pinu currisponde à e cumune attuale di : * [[Montegrossu|Montegrossu]], cù i paisoli di Montemaiò, I Cassani è Lunghignani ; * [[Ziglia]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Rinieru, in Montegrossu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == <br /> i8pzpm52sb4skj5e5mja6zyhjvadsv9 Sia 0 20536 362043 362041 2019-04-20T13:43:06Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-sia.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Sia]] Sia era u nome d'una pieve di Corsica, à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu di Sagone. == Geografia == [[File:Osani panorama.jpg|miniatura|Osani, in a pieve di Sia]] U territoriu di a pieve di Sia currisponde à e cumune attuale di : * [[Osani]] ; * [[Partinellu]] ; * [[A Sarrera|A Sarrera]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, chì si trova in Portu. Oghje hè smarrita<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == <br /> tcxhy0wq4166otzikorxq0onhhl59i0 Nebbiu (pieve) 0 20537 361428 361252 2019-01-11T20:05:14Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-nebbiu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Nebbiu]] '''Nebbiu''' era u nome d'una pieve antica di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di u listessu nome]]. Ma ùn ci vole à cunfonde i dui. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Nebbiu currisponde à u territoriu di l'attuale cumuna di [[San Fiurenzu]]<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era dinù a cattedrale di u vescuvatu, Santa Maria Assunta in San Fiurenzu. [[File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent.jpg|centro|miniatura|440x440px|A catedrale di Nebbiu, Santa Maria Assunta era dinù a chjesa pievana di a pieve di Nebbiu]] <br /> == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Diòcesi d'Accia]] == Riferenze == ca3kmp1ke2g5qyx09ra83whgcupfuib Mercoriu (pieve) 0 20538 361325 361305 2019-01-06T15:14:30Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki U '''Mercoriu''' (è micca Mercuriu) hè u nome d'una antica pieve di Corsica. A so esistenza ùn hè micca accertata. Averia fattu parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. L'ipotesi hè avanzata da Geneviève Moracchini-Mazel in u so libru<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Geografia == [[File:Castellare-3.jpg|miniatura|U Castellà]] U territoriu di sta pieve currisponde à i paesi attuali di : * [[Santa Lucia di Mercuriu|Santa Lucia di Mercoriu]] * [[U Castellà di Mercuriu|U Castellà]]. == Chjesa pievana == Ùn hè stata trova per avà a chjesa pievana di u Mercoriu. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == tvikpjp4j3p4y1hlu19axo2wyt171jd Santa Riparata (pieve) 0 20540 361446 361306 2019-01-11T20:28:13Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-santa-riparata.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Santa Riparata]] Santa Riparata hè u nome d'una antica pieve di Corsica, à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. <br /> == Geografia == U territoriu di l'antica pieve di Santa Riparata currisponde à e cumune attuale di : * [[Santa Riparata di Balagna]] * [[U Munticellu]] * [[L'Ìsula|L'Isula]] <br /> == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di Santa Riparata, nant'à a cumuna di u listessu nome<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. A chjesa antica hè stata trasfurmata è ùn ferma ch'è l'asside di l'epica rumànica. <gallery mode="packed"> File:Santa-Reparata-di-Balagna-église.jpg|Santa Riparata, pieve di Balagna File:Santa-Reparata-di-Balagna-abside.jpg| L'asside di stile rumànicu File:Santa-Reparata-di-Balagna-église-confrérie.jpg|A parte a più antica di a chjesa File:Santa-Reparata-di-Balagna-abside-motifs.jpg|Detagliu </gallery> == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == 3l44exs7rh2nelzf3t204i5qnh2iy11 Aleria (pieve) 0 20541 361448 361303 2019-01-11T20:30:24Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Aléria panorama de Cateraggio depuis le site antique.jpg|miniatura]] [[File:Pieve-d'aleria.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve d'Aleria]] '''Aleria''' hè u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di [[Aleria (diòcesi)|a diòcesi di u listessu nome]]. Ma ùn ci vole à cunfonde i dui. == Geografia == U territoriu di a pieve d'Aleria currisponde à e cumune attuale di : * [[Aleria]], cù i paisoli di U Forte è U Cateraghju * [[Aghjone]] ; * [[Casevechje|E Casevechje]]. == Chjesa pievana == [[File:Aléria église Saint-Marcel.jpg|miniatura|A chjesa attuale di San Marcellu]] A chjesa pievana era quella di San Marcellu, chì si trova à U Forte d'Aleria<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Ùn ferma più nunda di a chjesa antica chì hè stata trasfurmata. Era dinù a cattedrale di u vescuvatu d'Aleria. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == eus6kjlqn55rnza8dnfw0ue0qpzsbc2 Tòcchisu (pieve) 0 20542 361447 361414 2019-01-11T20:29:20Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Tox18.jpg|miniatura|U paese di Tòcchisu, in a pieve di u listessu nome]] [[File:Pieve-di-tocchisu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Tòcchisu]] '''Tòcchisu''' era u nome d'una pieve di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. À u XVIu seculu, i dui paesi di a pieve di Tòcchisu facianu parte di a [[Verde (pieve)|pieve di Verde]], segondu a descrizzione d'Agostino Giustiniani<ref>Agostino Giustiniani, ''Description de la Corse : préface, notes et traduction de Antoine-Marie Graziani'', ed. Alain Piazzola, 1993.</ref>. == Geografia == U territoriu di l'antica pieve currisponde à e cumune attuale di : * [[Tòcchisu]] * [[Campi]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni Battista, nant'à a cumuan di Tòcchisu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Purtava u tìtulu di ''plebania'' d'appressu a descrizzione di Munsignore Mascardi in u 1589. Ùn ferma più nunda di l'antica chjesa. A parochja attuale hè di stile classicu. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == f85z2165j4foix7a0gwgnb6td3k8j95 Matra (pieve) 0 20543 361444 361300 2019-01-11T20:26:28Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-matra.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Matra]] '''Matra''' era u nome d'una antica pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Matra currisponde à e cumune attuale di : * [[Mòita|Moita]] * [[Matra]] == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Ghjuvanni, chì si trova nant'à a cumuna di Matra. Si truvava à duie ore di marchja di u paese di Matra, nant'à a cresta chì separa e pieve di Matra, [[Verde (pieve)|Verde]] è d'[[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]]. Ùn fermanu ch'è ruvine. E petre di sta chjesa sò state utilizate in e murette à l'ingiru<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi d'Accia]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == tvohyzg3bi2qjbrzrdh2wvx87kt6nch Diòcesi d'Accia 0 20544 361413 361214 2019-01-11T14:28:20Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Vescuvatu-d'accia.jpg|miniatura|Carta di u diòcesi d'Accia]] A '''diòcesi d'Accia''' hè un'anticu diòcesi di Corsica oghje smarritu. Addunia solu duie pieve : [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] è [[Rustinu (pieve)|Rustinu]] == Storia == A '''diòcesi d'Accia''' (in latinu : ''{{lang|la|Dioecesis Acciensis}}'') hè un'antica diòcesi di Corsica. Hè l'una di e sei diòcesi storichi di a Corsica. Certi storichi pensanu chì u vescuvatu d'Accia hè statu creatu da u papa [[Gregoriu Magnu]], ma nunda permette d'affirmala cun certezza. À a fine di u seculu XI, un cunflittu oppone [[Gènuva|Ghjenuva]] à [[Pisa]]. Per fà compie l'ostilità, u papa Innucenzu II face di Ghjenuva un archivescuvatu (19 di marzu di u 1133). U papa sparte e diòcesi di Corsica trà Ghjenuva è Pisa : e diòcesi d'Aiacciu, Aleria è Sagone seranu sott'à l'administrazione di Pisa. Quelle di Nebbiu è Mariana sò messi sott'à l'administrazione di Ghjenuva<ref>Dictionnaire historique de la Corse, sott'à a direzzione d'Antoine-Laurent Serpentini, Albiana, 2006.</ref>. Ma ci vole à creà una diòcesi nova per chì Pisa è Ghjenuva sianu à paru. Hè creatu cusì a diòcesi d'Accia. Si piglia una pieve à Aleria, u [[Rustinu (pieve)|Rustinu]], è una pieve di Mariana, l'[[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]]. A residenza di u vescu si truvava à u paese di [[A Casalta d'Ampugnani|A Casalta]], in Ampugnani, à u locu chjamatu Costa di i Fiori<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Dopu si truvava nant'à a cumuna di [[Casabianca|A Casabianca]], à u [[Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca|cunventu Sant'Antone]]. A diòcesi d'Accia serà suprimata in u 1563, da u Cunciliu di Trento. Dapoi u 1801, ùn ci hè più ch'è una sola diòcesi per tutta a Corsica : a diòcesi d'Aiacciu. <br /> == Cumpusizione di a diòcesi d'Accia == A diòcesi d'Accia era a più chjuca di e sei diòcesi di Corsica. E duie pieve chì a cumpunianu eranu quelle di * [[Rustinu (pieve)|Rustinu]] ; * [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]]. == A Catedrale d'Accia == A catedrale era a chjesa di San Petru d'Accia, chjamata dinù San Petrùculu. Si trova à u pede di u monte San Petrone. Ci si ghjunghje dop'à 20 minuti di marchja di Bocca à u Pratu, nant'à a cumuna di [[U Quercitellu]]. Si ponu sempre vede e ruvine. Invece, ùn s'hè mai trovu u battisteru. [[File:San Petru d'Accia.jpg|centro|miniatura|400x400px|San Petrùculu, à u pede di u monte San Petrone]] Certi storichi avanzanu l'ipotesi d'una catedrale più antica in punta di u monte San Petrone, à 1.767 metri. St'idea hè cuntestata. Si ponu vede ruvine d'una custruzzione in cima di a muntagna, ma pè avà a prova ch'elle sianu quelle di l'antica catedrale ùn hè stata fatta. <br /> == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diocese di Mariana|Diocesi di Mariana]] == Notes et références == <references group=""></references> jdruli5em1598z8fi6uus400e70wqy7 Diòcesi di Nebbiu 0 20545 361246 361245 2019-01-03T16:42:57Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Vescuvatu-di-nebbiu.jpg|miniatura|Lucalizazione di a diòcesi di Nebbiu]] A '''diòcesi di Nebbiu''' hè una di e sei diòcese storiche di [[Corsica]] à u Medievu (cun Aiacciu, Aleria, [[Diocese di Mariana|Mariana]], Sagone è [[Diòcesi d'Accia|Accia]]). == Cumpusizione == A diòcesi di Nebbiu cuntava sette pieve d'appressu à [[Geneviève Moracchini-Mazel]]<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref> : * [[Canari (pieve)|Canari]] ; * [[Nonza (pieve)|Nonza]] ; * [[Rosulu]] ; * [[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]] ; * [[Santu Petru (pieve)|Santu Petru]] ; * [[Nebbiu (pieve)|Nebbiu]] ; * [[Bevincu (pieve)|Bivincu]]. == Storia == Ùn si sà di manera precisa quandu hè stata creata a diòcesi di Nebbiu. U primu vescu di Nebbiu cunnisciutu era Martinus, chì intervene à u cuncile di Lateranu in u 649. A diòcesi hè supressa in u 1801. Tandu hè rattaccata à a diòcesi d'Aiacciu, chì diventa l'unica diòcesi di Corsica. == Catedrale == A catedrale di Nebbiu era Santa Maria Assunta, chì si trova nant'à a cumuna di [[San Fiurenzu]]. Di stile rumànicu pisanu, hè stata custruita à u XIu seculu. <gallery mode="packed" caption="A catedrale di Nebbiu, Santa Maria Assunta"> File:Haute-Corse Saint-Florent Eglise Santa-Maria-Assunta Entree 071989 - panoramio.jpg File:St-Florent cathédrale façade sud.jpg File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent.jpg File:St-Florent-cathedrale-abside.jpg File:St-Florent-cathedrale-nef.jpg File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent chapiteau.jpg </gallery> == Listinu di i veschi di Nebbiu == == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] [[Diòcesi d'Accia]] == Riferenze == 0dxn9lu308urjt6wp254i0a5u7cny0e Aleria (diòcesi) 0 20546 361283 361259 2019-01-03T17:37:56Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Vescuvatu-d'aleria.jpg|miniatura|A diòcesi d'Aleria]] A '''diòcesi d'Aleria''' hè un'antica diòcesi di Corsica. Facia parte di i sei diòcesi stòrichi di l'isula (cun [[Diocese di Mariana|Mariana]], Sagone, [[Diòcesi di Nebbiu|Nebbiu]], Aiacciu è [[Diòcesi d'Accia|Accia]]). == Cumpusizione == Si cuntava dicennove pieve in a diòcesi d'Aleria : * [[Ghjuvellina (pieve)|Ghjuvellina]] * [[Campuloru (pieve)|Campulori]] * [[Verde (pieve)|Verde]] * [[Opinu]] * [[Serra (pieve)|Serra]] * [[Boziu (pieve)|Boziu]] * [[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]] * [[Orezza (pieve)|Orezza]] * [[Vallerustie (pieve)|Vallerustie]] * [[Talcini (pieve)|Tàlcini]] * [[Venacu (pieve)|Venacu]] * [[Rogna (pieve)|Rogna]] * [[Cursa (pieve)|Cursa]] * [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]] * [[Castellu (pieve)|Castellu]] * [[Aregnu (pieve)|Aregnu]] * [[Matra (pieve)|Matra]] * [[Niolu (pieve)|Niolu]] * è [[Carbini (pieve)|Càrbini]]. Geneviève Moracchini-Mazel ci aghjunghje : [[Aleria (pieve)|Aleria]], [[Tòcchisu (pieve)|Tòcchisu]], [[Mercoriu (pieve)|Mercoriu]] è [[Santa Riparata (pieve)|Santa Riparata]]<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Storia == Ùn si sà cun precisione quandu u diòcesi d'Aleria hè statu creatu. A mensione a più antica hè stata fatta da u papa Gregoriu Magnu (590-604)<ref>''Dictionnaire historique de la Corse'', sott'à a direzzione d'Antoine-Laurent Serpentini, Albiana, 2006.</ref>. U primu vescu ch'ellu si cunnosce hè Martinu, in u 591. == Catedrale == A catedrale di u vescuvatu d'Aleria era San Marcellu, situata à U Forte d'Aleria<ref>https://www.corsematin.com/article/culture-et-loisirs/la-premiere-cathedrale-retrouvee-pres-de-saint-marcel</ref>. A chjesa attuale di San Marcellu hè stata custruita nant'à u situ di l'antica catedrale. L'INRAP avia scavatu u situ in u 2011<ref>https://www.inrap.fr/aleria-fouille-archeologique-dans-l-eglise-san-marcello-11377</ref>. == Lista di i veschi d'Aleria == == Da vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] * [[Diòcesi d'Accia]] == Riferenze == 2occd1mv6b56ijcjwj3zljzkltr7dh4 Pruverbii cuminesi 0 20553 364608 364541 2019-10-21T07:16:44Z 93.42.66.249 /* G */ wikitext text/x-wiki Eccu una selezzione di pruverbii [[Valle di Cuminu|cuminesi]] ===A=== *''Abbrilǝ chiagnǝ é ridǝ'' :(Aprile pienghje è ride) *''Abbrilǝ nǝn tǝ schǝprì'' :(Aprile ùn ti scopre micca) *''Abbrilǝ ognǝ gliotta nǝ varilǝ'' :(Aprile, ogni goccia un barile) *''A cavaglǝ caštǝmatǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ'' :(À u cavallu ghjastimatu li lucenu i peli) *''Accarézza glǝ canǝ p’amorǝ ǝ glǝ patronǝ'' :(Accarezza u cane pè amore di u patrone) :(Rispetta u cane pè u patrone) *''A chi l'è mǝccǝcatǝ la sèrpa ha paura dǝ la jǝcèrtǝla'' :(À chì hè statu mursicatu da u serpu hà paura di l’aciartula) *''A chi nǝn tè figlǝ, nǝn c’issǝ né pǝ sòldǝ né pǝ cunziglǝ'' :(À chì ùn tene figlioli, ùn andà ci nè pè soldi nè pè cunsigli) *''A chiòvǝ é a mǝrì nǝn cǝ vò nièndǝ'' :(À piove è a murì ùn ci vole nulla) *''Acqua chèta viérmǝnǝ ména'' :(Acqua cheta porta vermi) *''Acqua é fuochǝ nǝn truóvǝnǝ luochǝ'' :(Acqua è focu ùn trovanu micca locu) :(Denaru, acqua è focu, si facenu strada in ogni locu) *''Acqua passata nǝ’mácǝna mòla'' :(L’acqua passata, ùn macina più) *''Addó c'è gušte, nǝn c'è pǝrdènza'' :(Duve c'hè gustu, ùn c'hè micca perdita) :(Ùn cuntanu spese o sacrifizii, sì una cosa hè stata fatta cun piacè) *''Addó nn’éndra glə solə, éndra glə dəttorə'' :(Inde ùn entre micca u sole, entre u duttore) *''Addó zǝ magna, Dí mǝ cǝ manna; addó zǝ fatía, Dí mǝ cǝ štrica'' :(Duve si manghja, Diu mi ci manda; duve si travaglia, Diu mi ci faccia sparì) *''Addósǝra glǝ viécchiǝ ca avǝ sèmbǝ raggionǝ'' :(Stà à sente l’anziani perché anu sempre ragione) *''A fǝbbrarǝ nòttǝ é juornǝ suo parǝ'' :(À ferraghju notte è ghjornu sò pari) *''A gl’avémmaría la paura s'abbía, a n'òra ǝ nòttǝ la paura s'accòšta'' :(À l’avemmaria a paura s’avvia, à un’ora di notte a paura s’accosta) *''A glǝ lupǝ malǝdittǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ'' :(À u lupu maladettu u lucenu i peli) *''A glǝ paésǝ ǝ glǝ cǝcatǝ chi tè n’uocchiǝ è sínǝchǝ'' :(À u paese di i cechi chì tene un ochju solu u facenu merre) :(In paese di i cechi, beatu à chì hà un ochju) *''A glə trištə faccə glə caništrə'' :(À u gattivu fà ci u paneru) :(Regala sempre qualchì cosa à i gattivi, cusì tu li mantenirai amichi) *''Ajútǝtǝ ca Dí t'ajuta'' :(Aiuta ti, Diu t’aiutarà) *''A la Cannǝlòra sǝ sciòcca o chiòvǝ viérnǝ è fòrǝ, sǝ cǝ šta glǝ sǝlǝciéglǝ è angora vǝrnǝciéglǝ, sǝ cǝ šta glǝ sollionǝ è tuttǝ viérnǝ angora'' :(À a Candelara s'ellu neva o piove l’invernu hè fora, se c’hè u sole fatuu hè dinù un pocu invernu, se c’hè u sulleone hè dinù tuttu invernu) :(Santa Maria Ciriola s’ellu piove o neva, di l’invernu simu fora; s’ell’hè sole o bellu tempu trenta ghjorni simu dentru) *''A la Cungétta allònga Natalǝ a dǝciassèttǝ'' :(À l’Immaculata Cuncezzione allonga Natale à dicessette) *''A la scǝglétta, a la scǝglétta, zǝ chiappéttǝ na saétta'' :(À forza di sceglie l’acchjappò una saetta) *''A lavà glǝ capǝ a gl'ásǝnǝ zǝ pèrdǝ tiémbǝ, acqua é saponǝ'' :(À lavà u capu à l’asinu si perde tempu, acqua è sapone) :(À fà a barba à i sumeri, si perdi tempu è savonu) *''A lǝ faméglǝ l’ajuta sanda Pupa'' :(À i zitellucci l’aiuta santa Pupa) *''A lǝ lariǝ nǝn parlà é a lǝ štrittǝ nǝn cacà'' :(À u largu ùn parlà è à u strettu ùn cacà) *''A majǝ vannǝ 'n amorǝ gl'ásǝnǝ'' :(À maghju sò in calore l’asini) :(Maghju hè u mesi di i sumeri) *''A magnà, chi magna magna; a lǝ vévǝ tandǝ appǝdù'' :(À manghjà, chì manghja manghja; à u beie, tantu pè ognunu) *''A Natalǝ zǝ rǝmuta tutta la vǝllanía, a Pasqua Bǝfanía zǝ rǝmuta tutta la sǝgnǝría'' :(À Natale si cambia à vistura tuttu u paisaname, à Pasqua Pifania si cambia à vistura tutta a signuria) *''Andó capǝ trénda capǝ purǝ trǝndunǝ'' :(Indù ci pò entre trenta ci pò entre dinù trentunu) *''Andó zǝ fa nòttǝ zǝ fa juornǝ'' :(Indù si face notte si face ghjornu) *''Annǝ bisèštǝ, annǝ funèštǝ'' :(Annu bisestile, annu infaustu) :(Annu bisestu, biatu à chì ci resta) *''A ognǝ natǝ Dí gl'ajuta'' :(À ogni natu Diu l’aiuta) *''A pacà é a mǝrì cǝ šta sèmbǝ tiémbǝ'' :(À pagà è à murì c’hè sempre u tempu) *''A Pasqua Bǝfanía sǝ rǝmútǝnǝ lǝ fǝrnarǝ'' :(À Pasqua Pifania si cambianu a vistura e furnare) *''Appriéss’a tandə ridə vè tandə chiagnə'' :(Dopu tantu ride vene tantu pienghje) *''Aria roscia, o piscia o scioscia'' :(Aria rossa, o piscia o soffia) :(Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina) *''Aria roscia, tèrra mbossa'' :(Celu rossu, terra bagnata) *''Artǝ é mǝštiérǝ, mǝsèria é famǝ'' :(Arte è mistieru, miseria è fame) *''A sanda Crocǝ ognǝ pèrtǝca va pǝ nocǝ'' :(À santa Croce ogni pertica và pè noce) *''A sanda Lǝcía nǝ passǝ dǝ caglina, a Sand'Andòniǝ nǝ passǝ dǝ vòvǝ, a fǝbbrarǝ parǝ parǝ'' :(À santa Lucia un passu di gallina, à sant’Antone un passu di boie, à ferraghju pari pari) *''A sandǝ Martinǝ ognǝ muštǝ addǝvènda vinǝ'' :(À san Martinu ogni mostu diventa vinu) *''Assǝ é cavǝsunǝ nǝn zǝ cálanǝ má'' :(Assu è calzone ùn si calanu mai) *''Attacca gl'ásǝnǝ andó vò glǝ patronǝ é lassa ca zǝ spalla'' :(Attacca l’asinu indù vole u patrone è lascia chè cadi) *''Attacca la crapa a la vigna, quéllǝ chǝ fa la mamma fa la figlia'' :(Attacca a capra à a vigna, quellu chì face a mamma face a figliola) *''A uachǝ a uachǝ zǝ gnéttǝ la pǝgnata'' :(Granellu dopu granellu si rimpiete a pignatta) :(À piuma à piuma s’empii u cuscinu) *''Auštǝ è capǝ ǝ viérnǝ'' :(Aostu hè u capu d’invernu) ===B=== *''Bacchǝ, tabbacchǝ é Vènǝrǝ rǝdúcǝnǝ gl'uómmǝnǝ n'cénǝrǝ'' :(Baccu ''[u vinu]'', tabaccu è Venera ''[a donna]'' riducenu l’omini in cenera) ===C=== *''Canǝ ch’abbaja nǝn móccǝca'' :(Cane chì abbaghja ùn morde micca) *''Cchiù cə mittə é cchiù cə truovə'' :(Più ci metti è più ci trovi) *''Cchiù scurǝ ǝ la mésanòttǝ nǝn zǝ pò fà'' :(Più oscuru di a mezanotte ùn si pò fà micca) *''Cchiù t'abbassǝ é cchiù tǝ sǝ védǝ glǝ culǝ'' :(Più ti abbassi è più ti si vede u culu) :(Chì troppu si cala, moscia u so culu) *''Cǝ vò gl’uossǝ viécchiǝ pǝ cunnì la pǝgnata'' :(Ci vole l’ossu vechju pè cundì a pignatta) *''Chǝ glǝ tiémbǝ é chǝ la paglia zǝ matúrǝnǝ lǝ nèspǝlǝ'' :(Cù u tempu è cù a paglia maturanu e nespule) *''Chǝ la fatía nǝn z'è arrǝcchitǝ má nǝsciunǝ'' :(Incù u travagliu ùn si hè mai arricchitu nisunu) *''Chǝmbarǝ é chǝmmarǝ favǝ quéllǝ chǝ glǝ parǝ'' :(Cumpare è cumare facenu quellu chì volenu) *''Chəmmanna é fattéllə'' :(Cumanda è fà lu tè) *''Chǝmmarǝ é chǝmbarǝ zǝ parla chiarǝ'' :(Cumare è cumpare si parla chjaru) *''Chi ala puochǝ valǝ é chi glǝ sèndǝ nǝn valǝ nièndǝ'' :(Chì sbadiglia pocu vale è chì u sente ùn vale nulla) *''Chi appaténa rappatǝnéa'' :(U figlianu assumiglià à u patrinu) *''Chi arrètǝ mǝ parla, arrètǝ glǝ tiénghǝ'' :(À chì daretu mi maldicenta, daretu u tengu) :(À chì daretu mi dice, parla cù u mio culu) *''Chi ásǝnǝ nascǝ ásǝnǝ mòrǝ'' :(À chì asinu nasce asinu more) *''Chi a tiémbǝ pènza, a ora magna'' :(À chì in tempu pensa, à ora manghja) **''Chi a ora zǝ prǝvvèdǝ a ora magna'' ::(À chì à ora si pruvede, à ora manghja) *''Chi caca a la névǝ glǝ solǝ glǝ scòprǝ'' :(À chì caca ind’a neve u sole u scopre) *''Chi cagna chiagnǝ'' :(À chì cambia, pienghje) *''Chi cammina rittǝ cammina afflittǝ, chi cammina štǝrtǝriéglǝ cammina bǝnariéglǝ'' :(À chì cammina dirittu camina afflittu, chì cammina stortu camina bè) *Chi cèrca tròva :(À chì circa trova) *''Chi chǝmmèrcia camba, chi fatía crèpa'' :(Chì cummercia campa, chì travaglia crepa) *''Chi coscə è scoscə nən pèrdə má tiémbə'' :(À chì cosge è sdrisge ùn perde mai tempu) *''Chi dǝ caglina nascǝ, ndèrra ruspa'' :(À chì di gallina nasce, in terra ruspa) *''Chi dǝ caglina nascǝ, mòrǝ rǝspènnǝ'' :(À chì di gallina nasce, more ruspendu) *''Chi dǝ spranza camba dǝspratǝ mòrǝ'' :(À chì di speranza campa disperatu more) :(À chi campa sperendu, more cachendu) *''Chi fa addittǝ a la mamma é a glǝ patrǝ, fa addittǝ a “Dio Padre”'' :(À chì ubbidisce à a mamma è à u patre, ubbidisce à ''Dio Padre'') *''Chi fa commǝ pò, arriva andó vò'' :(À chì face cum’è pò, arriva indù vole) *''Chi fa da sé fa pǝ tré'' :(À chì face da sè face pè trè) *''Chi gira dǝ nòttǝ va ngondr'a la mòrtǝ'' :(À chì gira di notte và incontru à a morte) *''Chi gira lécca é chi z’assétta zǝ sécca'' :(À chì gira lecca è chì si assetta si secca) :(À chì movi si licca, à chì posa si sicca) *''Chi la casa vò appəzzəndì, méttə l’òprə é lə lassa ì'' :(À chì a casa vole impuverì, bucca i ghjurnataghji è li lascia fà) *''Chi la sèndǝ, ngurǝ la tè'' :(À chì a sente, à u culu a tene) *''Chi lassa la via vècchia pǝ chélla nòva sa chǝ lassa é nǝn sa chǝ tròva'' :(À chì lascia a strada vechja pè quella nova sa cosa lascia è ùn sa micca cosa trova) *''Chi magna a l'Assunda, nǝn magna a Sandǝ Ròcchǝ'' :(Chì manghja à l’Assunta, ùn manghja à San Roccu) *''Chi magna a sulǝ s’affòca, chi magna n'chǝmbagnía glǝ diávǝrǝ zǝ glǝ pòrta via'' :(À chì manghja da solu s’affoga, à chì manghja in cumpagnia u diavule si u porta via) *''Chi magna a sulǝ zǝ ndorza'' :(À chì manghja da solu si strauzza) *''Chi malə pènza, malə dəspènza'' :(À chì male pensa, male dispensa) *''Chi manéja lǝ mèlǝ zǝ lécca lǝ déta'' :(À chì maneghja u mele si lecca e dite) *''Chi mbròglia rǝmanǝ mbrǝgliatǝ'' :(À chì inganna ferma ingannatu) *''Chi mǝ vattéja m’è cumbarǝ'' :(À chì mi batteza mi hè cumpare) *''Chi mòrə də fugnə, è pazzə chi glə chiagnə'' :(À chì more pè colpa di i funghi, hè pazzu chì u pienghje) *''Chi na lira n'apprèzza, nǝ sòldǝ nǝn valǝ'' :(À chì una lira ùn apprezza micca, ellu ùn vale nemmancu un soldu) *''Chi nascǝ tunnǝ nǝn pò mǝrì quadratǝ'' :(À chì nasce tondu ùn pò micca murì quadratu) :(À chì nasce tortu ùn pò more drittu) *''Chi nǝn fa nǝ'sbaglia'' :(À chì ùn fa nulla ùn sbaglia mai) *''Chi nǝn parla é nǝn pattéja nǝn manéja la tabbacchèra'' :(À chì ùn parla è ùn patteghja ùn maneghja a tabacchera) *''Chi nǝn sa è parèndǝ a chi nn'cǝ védǝ'' :(À chì ùn sà micca hè parente à chì ùn ci vede micca) *''Chi nǝn tè fòrza addòpra ngégnǝ'' :(À chì ùn tene forza adopra ingegniu) *''Chi nǝn vò fatià na vòta fatía tré vòtǝ'' :(À chì ùn vole travaglià una volta travaglia trè volte) *''Chi nǝn z'accundènda ǝ la zizza ǝ la vacca z'acchiappa glǝ ciéglǝ ǝ glǝ tòrǝ'' :(À chì ùn si accuntenta micca di a puppula di a vacca acchjappa l'acellu ''[u cazzu ]'' di u toru) *''Chi nn’è buonǝ p’issǝ nn’è buonǝ manghǝ pǝ gl'ávǝtǝ'' :(À chì ùn hè micca bonu pè sè stessu ùn hè bonu nemmancu pè l’altri) *''Chi pècura nascǝ zǝ la magna glǝ lupǝ'' :(À chì nasce pecura si a manghja u lupu) :(Chì si face agnellu, u lupu u si manghja) *''Chi pèrdə na cappa é tròva nə mandə, pèrdə scí, ma nən pèrdə tandə'' :(À chì perde una cappa è trova un mantu, perde sì, ma ùn perde micca tantu) *''Chi prátəca mbara'' :(À chì pratica ampara) *''Chi prima nascǝ prima pascǝ'' :(À chì prima nasce prima pasce) *''Chi prima z’arrizza prima zǝ vèštǝ'' :(À chì prima s'arrizza prima si veste) *''Chi rǝngrazi rǝmanǝ fòr’òbblǝghǝ'' :(À chì ringrazia ferma fora di obligu) *''Chi ridǝ dǝ vǝnǝrdì chiagnǝ dǝ dǝménǝca'' :(À chì ride di vennerì pienghje di dumenica) *''Chi sfottǝ rǝmanǝ sfǝttutǝ'' :(À chì sfuttarazza ferma sfuttarazzatu) *''Chi sparagna sprèca'' :(À chì risparmia sciuppa) *''Chissə ə lə chianə, lariə də vocca é štrittə də manə'' :(Quelli di e piane, larghi di bocca è stretti di mani) *''Chi tè la faccia zǝ marita, é chi no rǝmanǝ zita'' :(À chì tene a faccia si marita, è chì micca ferma zitella) *''Chi tè la lénga va 'n Sardégna'' :(À chì tene a lingua và in Sardegna) :(Cù e dumande si và à Roma) *''Chi tè le crianze l’addòpra'' :(À chì hà e crianze l’adopra) *''Chi tè lǝ panǝ nǝn tè glǝ diéndǝ é chi tè glǝ diéndǝ nǝn tè lǝ panǝ'' :(À chì tene u pane ùn tene micca i denti è à chì tene i denti ùn tene micca u pane) *''Chi tè nǝ buon’uortǝ tè nǝ buonǝ puorchǝ'' :(À chì hà un bonu ortu hà un bonu porcu) *''Chi tròva n’amichǝ, tròva nǝ tǝsòrǝ; chi tròva nǝ tǝsòrǝ, d’amicǝ nǝ tròva cǝndǝmila'' :(À chì trova un amicu, trova un tesoru; à chì trova un tesoru, d’amichi ne trova centumila) *''Chi truoppǝ la tira, la štòcca'' :(À chì troppu a tira, a tronca) *''Chi truoppǝ vò nièndǝ štrégnǝ'' :(À chì troppu vole nulla stringhje) :(À chì troppu affascia, nunda stringhje) *''Chiudə casétta é nən fa latrə nəsciunə'' :(Chjodi casetta è ùn face latru nisunu) *''Chi va a la mòla zǝ nfarina'' :(À chì và à u mulinu si infarina) *''Chi va chǝ glǝ ciuoppǝ zǝ mbara a cǝppǝcà'' :(À chì và incù u zoppu ampara a zanchighjà) :(Chì và cù i zoppi, à capu à l’annu hè zoppu è rangu) *''Chi va chianǝ va lǝndanǝ, chi va fòrtǝ va ngondr’a la mòrtǝ'' :(À chì va pianu và luntanu, à chì và forte và incontru à a morte) :(À chì va pianu và sanu, à chì và sanu và luntanu) *''Chi vò fà nǝ buonǝ agliarǝ, tè a sǝmmǝnà dǝ jǝnnarǝ'' :(Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju) *''Chi vò patì lǝ pénǝ dǝ glǝ nfiérnǝ, Alvitǝ dǝ štatǝ é Atina dǝ nviérnǝ'' :(À chì vole pate e pene di l’infernu deve andà à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] d’estate è à [[Atina]] d’invernu) *''Chi vò truoppǝ bènǝ a la pèllǝ dǝ gl'ávǝtǝ, chélla séa la spannǝ a glǝ solǝ'' :(À chì vole troppu bè à a pelle di l’altri, a so a spande à u sole) :(À chì pensò à l’altri più chè à sè, si firmò in lu pian’ di Murusaglia) *''Chi z’accundènda, gòdǝ'' :(À chì si accuntenta, gode) *''Chi z’addòrmǝ chǝ na criatura z’arrizza mbussǝ'' :(À chì si addurmenta incù una criatura si arrizza bagnatu) :(Chì si chjina cù i zitelli s’arrizza cù a camisgia cacagliulosa) *''Chi zǝ fa gl’affarǝ sié camba ciénd’annǝ é n’atǝ tandǝ'' :(À chì si face l’affari soi, campa centu anni è altri tanti) *''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ é chi zǝ fa glǝ pagliarǝ cǝ s'accandona'' :(À chì si face a mazza ci si batte è à chì si face u pagliaghju ci si aggronda) **''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ, chi zǝ fa glǝ liéttǝ cǝ sǝ cólǝca'' ::(À chì face a mazza ci si batte, à chì si face u lettu ci si distende) *''Chi zǝ scalléttǝ cambéttǝ, chi magnéttǝ zǝ mǝréttǝ'' :(À chì si scaldò campò, à chì manghjò morse) *''Ciélǝ a pǝchǝrèllǝ, acqua a cannatèllǝ'' :(Celu à pecurella (nivuli di tipu ''altocumulus floccus''), acqua à catinelle) :(Celu pecurelle acqua à tinelle) *''Ciéndǝ nièndǝ accǝdiérǝnǝ n’ásǝnǝ'' :(Centu niente uccisenu un asinu) :(Centu nulla tumbonu u sumere) *''Ciòcca chə nən parla zə chiama cucuzza'' :(Chjocca chì ùn parla micca si chjama cucuzza) *''Commə cambíssənə glə furbə, sə nən cə štíssənə glə féssa?'' :(Cum’è camperianu i furbi, sì ùn ci fussinu micca i stupidi?) *''Crištə chə criaštə glə cətrunə, glə criaštə chə glə curə amarə'' :(Cristu, tè chì criasti u citriolu, u criasti incù u culu amaru) *''Crištǝ da lǝ piachǝ é da lǝ pèzzǝ'' :(Cristu dà e piaghe è dà e pezze) *''Crištǝ glǝ fà é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia'' :(Cristu li face è u diavule l’accoppia) **''Dí fa la cocchia é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia'' ::(Diu face a coppia è u diavule l’accoppia) *''Cundadinǝ, scarpǝ ròssǝ é cǝrvèlla finǝ'' :(Campagnolu, scarpi grossi è cerbellu argutu) *''Cundǝ spissǝ, amǝcizia a luonghǝ'' :(Conti spessu, amicizia à longu) *''Cunziglǝ dǝ vúlǝpǝ, štrǝcazionǝ dǝ caglinǝ'' :(Cunsigliu di volpe, strage di galline) :(Hà messu a volpe trà e galline) :(Cunsigliu di topi, ruina di zani) *''Cuóprǝtǝ glǝ piéttǝ ca uojǝ è Sandǝ Sǝlǝviéštrǝ'' :(Copri ti u pettu perchè oghje hè San Silivestru) ===D=== *''Daglə é daglə, la cəpolla addəvènda aglə'' :(Dalli è dalli, a cipolla diventa agliu) :(À furia di insiste, e cose ponu esse cambiate in megliu o in peghju) *''Dammǝ ca tǝ dònghǝ é buon’amichǝ tǝ sònghǝ'' :(Dà mi chè ti do è bonu amicu ti sò) *''Dəciémbrə è frəddariéglə, prò pòrta glə Bambəniéglə'' :(Dicembre hè un pocu fretu, però porta u Natale) *''Dəciémbrə zə glə pòrta tutt’appriéssə'' :(Dicembre si li porta tutti appressu) *''Dǝ Vènǝrǝ é dǝ Martǝ nǝn zǝ partǝ é nǝn zǝ fa prǝngipiǝ d'artǝ'' :(Di Venera [vennerì] è di Marte [martì] ùn si parte è ùn si face principiu d’arte) *''Diébbǝtǝ é pǝccatǝ, chi glǝ tè glǝ paca'' :(Debbite è peccati, chì li tene li paga) *''Dimm’a chi sié figlə é tə dich’a chi t’assəmiglə'' :(Dì mi à chì si figliolu è ti dicu à chì t’assumigli) *''Dí nǝ líbbra dǝ la pólvǝrǝ dǝ marzǝ é dǝ la fanga d’auštǝ'' :(Diu ci liberi da a polvera di marzu è da a fanga d’aostu) *''Dí, nǝn pèggǝ! Dǝcéttǝ quiglǝ chǝ glǝ štéva a pǝrtà l’acqua accapabballǝ'' :(Diu, mai peghju! Disse quellu trascinatu da l’acqua à l’inghjò) *''Dòppǝ glǝ chǝnfiéttǝ arrívǝnǝ glǝ dǝfiéttǝ'' :(Dopu i cunfetti arrivanu i difetti) :(Una volta spusati i cunghjunti scoprenu i so difetti reciprochi) ===E=== *''È cchiù fácǝlǝ štòrcǝ lǝ rittǝ chǝ raddrǝzzà lǝ štuortǝ'' :(Hè più facile storce u dirittu chè dirizzà u stortu) *''È mèglə a dərmì ch'a fatià é pərdì'' :(Hè megliu dorma chè travaglià è perda) *''È mèglǝ a èssǝ chǝrnutǝ chǝ malǝ sǝndutǝ'' :(Hè megliu esse curnutu chè male sentutu) *''È mèglǝ a ì a glǝ macǝllarǝ ch’a glǝ spǝzialǝ'' :(Hè megliu andà à u macellaru chè à u speziale) *''È mèglǝ a ì a pǝtì ch'ì a arrǝbbà'' :(Hè megliu andà à mendicà chè andà à arrubà) *''È mèglǝ n’ásǝnǝ muortǝ dénd'a la štalla chǝ nǝ miédǝchǝ arrèt’a la pòrta'' :(Hè megliu un asinu mortu dentru à a stalla chì un medicu daretu à a porta) *''È mèglǝ nǝ vǝcinǝ chǝ ciéndǝ pariéndǝ'' :(Hè megliu un vicinu chì centu parenti) *''È mèglǝ n’uovǝ uojǝ chǝ na caglina addǝmanǝ'' :(Hè megliu un ovu oghje chì una gallina dumane) :(Hè meddu l’ovu a sera chè a ghjaddina a mani) *''È trišt'a avvǝzzà, è pèggǝ a mandǝné'' :(Hè difficile avvizzà, hè peggiu mantene) ===F=== *''Fa bènǝ é scòrda, fa malǝ é pènza'' :(Faci bè è dimentica, faci male è pensa) *''Falǝgnamǝ a luonghǝ é fǝrrarǝ a curtǝ'' :(Bancalaru à longu è stazzunaru à cortu) *''Fa quéllǝ chǝ glǝ prètǝ dicǝ é no quéllǝ chǝ glǝ prètǝ fa'' :(Fà quellu chì u prete dice è micca quellu chì u prete face) *''Fattǝ glǝ nomǝ é van'a arrǝbbà'' :(Fà ti u [bonu] nome è vai à arrubbà) **''Fattǝ buonǝ nomǝ é sfascia pòrtǝ dǝ chiésa'' ::(Fatti u bonu nome è sciappa porte di chjesa) *''Fǝbbrarǝ curtǝ curtǝ, o glǝ mèglǝ o glǝ pèggǝ ǝ tuttǝ'' :(Ferraghju cortu cortu, o u megliu o u peghju di tutti) **''Fǝbbrarǝ è curtǝ é malǝcavatǝ'' ::(Ferraghju hè cortu è gattivu) ::(Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu) **''Fǝbbrarǝ, glǝ curtǝ, gl'amarǝ'' ::(Ferraghju, u cortu, l’amaru) *''Fémmǝnǝ é schǝppéttǝ, chi nǝn tè gǝdiziǝ cǝ glǝ méttǝ'' :(Donne è schjoppi, chì nun hà micca ghjudiziu ci u metta) *''Fícura crèttə, nganna mə lə jèttə'' :(Fichi crepulati, in gola mi li ghjettu) *''Figlǝ pícculǝ uajǝ pícculǝ, figlǝ ruossǝ uajǝ ruossǝ'' :(Figlioli chjuchi guai chjuchi, figlioli grandi guai grandi) *''Frǝssora nòva jat'a chi la pròva'' :(Frissoghja nova beatu chì a prova) ===G=== *''Gl’ammalatǝ crédǝ a tuttǝ miédǝcǝ'' :(L’ammalatu crede à tutti medichi) *''Gl’ásənə è ásənə, ma appriéssə vò n’ávətə ásənə'' :(L’asinu hè asinu, ma appressu ellu vole n’altru asinu) *''Gl’ásǝnǝ raglia, cagna lǝ fiénǝ chǝ la paglia'' :(L’asinu ronca, cambia u fenu cù a paglia) *''Gl'ásǝnǝ z’avanda da sulǝ'' :(L’asinu si avanta da solu) *''Gl'ásǝnǝ zǝ spalla sèmb'a lǝ còmmǝdǝ'' :(L’asinu cade sempre à u comudu) *''Glǝ cafonǝ zǝ rǝmuta la dǝménǝca'' :(U zappaghjolu si cambia a vistura a dumenica) *''Glǝ canǝ móccǝca a glǝ štracciatǝ'' :(U cane mursica à u muchjinaiu) *''Glǝ cannarinǝ è štrittǝ ma z’agliottǝ la casa chǝ tuttǝ glǝ tittǝ'' :(A cannella hè stretta ma ingolle a casa cù tuttu u tettu) *''Glǝ cattivǝ vǝcinǝ fa la mala mmatina'' :(U gattivu vicinu face a mala matina) *''Glə cəgliuccə dénd’a la caja, sə nən canda p’amorə, canda pə raja'' :(L’acellu inde a cabbia, sì ùn canta pè amore, canta pè rabbia) *''Glə cəgliuccə, sə nən zomba, nən sə mbara a vəlà'' :(L’acellu, sì ùn si lampa micca, ùn s’ampara micca à vulà) *''Glǝ cǝtronǝ fǝniscǝ sèmbǝ ngur’a gl'ǝrtǝlanǝ'' :(U citriolu finisce sempre in u culu di l’ortulanu) *''Glǝ circhiǝ cchiù è štrittǝ cchiù crèpa la vottǝ'' :(U chjerchju più hè strettu è più crepa a botte) *''Glǝ ciuccǝ lítǝchǝnǝ é lǝ varéla zǝ sfáscǝnǝ'' :(I sumeri liticanu è i barili si sciappanu) *''Glə cunziglə ə gl’ávətə siéndəglə, ma glə tié nə’glə lassà'' :(Stà à sente i cunsigli di l’altri, ma i toi ùn li lascià micca) *''Glǝ figlǝ mupǝ glǝ capiscǝ sulǝ la mamma'' :(À u figliolu mutu u capisce sultantu a mamma) *''Glǝ figlǝ ngénnǝnǝ a tuttǝ quandǝ'' :(I figlioli facenu male à tutti quanti) *''Glǝ fugnǝ zǝ còcǝnǝ chǝ l'acqua ǝ sé štéssǝ'' :(I funghi si cocenu cù l’acqua di sè stessi) *''Glə fuochə è buonə tríəcə miscə a gl'annə'' :(U focu hè bonu tredeci mesi l’annu) *''Glǝ liéttǝ è ròsa, chi nǝn z’addòrmǝ zǝ rǝposa é cǝ fa caccosa'' :(U lettu si chjama rosa, s’ell’ùn si dorme s’arriposa) *''Glǝ lupǝ cagna glǝ pirǝ ma no glǝ viziǝ'' :(Perde u pelu cum’è a volpe, ma micca u viziu) *''Glǝ lupǝ fa glǝ lǝpittǝ'' :(U lupu face i lupi chjuchi) *''Glǝ munnǝ è fattǝ a scala, cǝ šta chi saglǝ é cǝ šta chi cala'' :( U mondu hè fattu à scala, à chì colla è à chì fala) *''Glǝ nǝputǝ sécchǝnǝ lǝ vitǝ'' :(I nipoti [i brottoli] seccanu e vite) *''Glǝ pariéndǝ suó comm'a lǝ scarpǝ, cchiù tǝ suó štrittǝ é cchiù tǝ favǝ malǝ'' :(I parenti sò cum’è à i scarpi, più ti sò stretti è più ti facenu male) *''Glǝ péscǝ chǝmènza a pǝzzà da glǝ capǝ'' :(U pesciu cumincia à puzzà da u capu) *''Glǝ prim'annǝ a còr'a còrǝ, glǝ sǝcondǝ a cur'a curǝ, glǝ tèrzǝ a cávǝcǝ ngurǝ'' :(U primu annu: core contr’à core, u secondu: culu contr’à culu, u terzu: à calci in u culu) :(Lu primu annu abbraccia, abbraccia, u sicondu, abbraccia è sfascia, u terzu, abbraccia è lascia) *''Glǝ raglǝ dǝ gl'ásǝnǝ nǝn arrívǝnǝ ngiélǝ'' :(Roncu di sumere ùn ni colla in celu) *''Glǝ saziǝ nǝn crédǝ a gl'addiunǝ'' :(U techju ùn crede u famitu) *''Glǝ scarparǝ va sèmbǝ scávǝsǝ'' :(U scarpari hè sempri mal’ calzu) *''Glǝ sǝviérchiǝ rombǝ glǝ chǝpiérchiǝ'' :(L’eccessu rompe u cuperchju) *''Glǝ sòldǝ ǝ glǝ cutǝconǝ zǝ glǝ magna glǝ sciambagnonǝ'' :(A robba di l’avaru a si manghja a farfalla) *''Glə sòldə favə cammənà l’acqua a capadávətə'' :(I soldi fanu camminà l’acqua à l’insù) *''Glǝ spinǝ gl’avéss’a caccià chi glǝ ngènnǝ'' :(E spine e duveria caccià quellu à chì facenu male) *''Glǝ tǝrdǝglionǝ prima t'abbòtta é puó tǝ cugliona'' :(U ''tǝrdǝglionǝ'' [spezie di pulenta] prima ti riempe è po ti canzona) *''Glǝ uattǝ chǝ nn’arriva a lǝ lardǝ dicǝ ca nǝ vè dǝ rángǝchǝ'' :(U ghjattu chì ùn arriva micca à u lardu dice chè sente di rancicu) :(Tant’era agra, disse a volpe, quand’ella ùn pobbe piglià a mela) *''Glə vignə ze cchièca quannə è pícculə, ca quannə è ruossə nən zə cchièca cchiù'' :(U vincu si piega quandu hè picculu, perché quandu hè grande ùn si piega più) *''Glǝ vòvǝ dicǝ chǝrnutǝ a gl'ásǝnǝ'' :(U boiu chjama currutu à l’asinu) *''Gl’jabbə pássənə é lə maravéglə zə recuóglənə'' :(E gabbule passanu è e maraviglie si racoglienu) *''Gl'òmǝ andó va fa fèšta, la fémmǝna a casa tribbulata rèšta'' :(L’omu indù và face festa, a donna in casa tribulata ferma) *''Gl'òmǝ sènza viziǝ è comm'a gl'ásǝnǝ sènza coda'' :(L’omu senza viziu hè cum’è à l’asinu senza coda) *''Gl'òmǝ z’attacca a la paròla é gl'ásǝnǝ a la capézza'' :(I boia si liani pà i corra, l’omini si liani pà a parola) *''Gl'uocchiǝ ǝ glǝ patronǝ ngrassa gl'ásǝnǝ'' :(Hè l’ochju di u patrone chì ingrassa u cavallu*) ===I=== *''Ì pə razia é trəvà gəštizia'' :(Andà pè grazia è truvà ghjustizia) :(Si dice quandu, invece di ottene cumprensione, si riceve un’altra offesa) ===J=== *''Jǝnnarǝ scassa pagliarǝ'' :(Ghjennaghju buzara pagliaghju) *''Jǝnnarǝ sicchǝ, cafonǝ ricchǝ'' :(Ghjennaghju seccu, paisanu riccu) ===L=== *''La bǝllézza è mèsa dòtǝ'' :(A bellezza hè una dota assai periculosa) *''La caglina chə nən bécca, è già bəccatə'' :(A gallina chì ùn becca micca, hà digià beccatu) *''La caglina fèta é a glǝ uallǝ glǝ ngènnǝ glǝ curǝ'' :(A gallina face l’ovu è à u gallu li face male u culu) *''La cəcala canda, canda, arriva ca zə šchiatta'' :(A cicala canta, canta, vene u momentu chè more) *''La céra zǝ chǝnzuma, ma glǝ muortǝ nǝn cammina'' :(A cera si cunsuma ma u mortu ùn cammina micca) *''La cèrqua ména la glianna'' :(U querciu face a ghjanda) *''La cəvétta: biatə addó cə canda, trištə addó cə fa la mira'' :(A civetta: beatu indù ci canta, tristu indù ci face a mira) *''Lachǝ a curtǝ acqua a luonghǝ, lachǝ a luonghǝ acqua a curtǝ'' :(Lagu à cortu acqua à longu, lagu à longu acqua à cortu) :(Quandu l’alone intornu à a luna è strettu, a piogia hè luntana; quandu l’alone hè largu a piogia hè vicina) *''La chǝmbagnía fa trištǝ glǝ paštorǝ'' :(A cumpagnia rende tristu u pastore) *''La coda è la cchiù fortǝ a scurtǝcà'' :(A coda hè a più dura à scurticà) *''La corza də gl’ásənə dura puochə'' :(A corsa di l’asini dura pocu) *''L'acqua dǝ marzǝ accidǝ glǝ pǝducchiǝ'' :(A piogia di marzu uccide i pidochji) *''L’acqua fa malǝ é lǝ vinǝ fa candà :(L’acqua face male è u vinu face cantà) *''L’acqua va a glǝ marǝ :(L’acqua si ne và sempre à u mare) *''L’acqua va andó pènnǝ'' :(L’acqua và indù pende) *''La chəmbagnía pòrta gl’òmə a la rəvina'' :(A cumpagnia porta l’omu à la ruvina) *''La famǝ caccia glǝ lupǝ da glǝ bòschǝ'' :(A fame caccia u lupu da u boscu) *''La fatía nn’è má accisǝ a nǝsciunǝ'' :(U travaddu ùn hà mai tumbu à nimu) *''La fémmǝna pǝccǝrélla fa glǝ figlǝ a tǝmmǝlélla'' :(A donna chjuca face i figlioli à moghji) *''La fémmǝna sciaurata méttǝ glǝ filǝ luonghǝ a l’achǝ'' :(A donna sciagurata mette u filu longu à l’acu) *''L’aggèndə sènza chəlorə o è fávəsa o tradətora'' :(A ghjente senza culore o hè falza o traditora) *''La gliuna sǝttǝmbrina sèttǝ miscǝ zǝ trascina'' :(A luna settembrina sette mesi si trascina) *''La gliva bǝnǝdétta ardǝ vérdǝ o sécca'' :(L'ulivu benedettu arde verde o seccu) *''La ita é la rǝvǝnuta è tutt'una'' :(L’andata è u ritornu hè tuttu unu) *''La jatta frəscəlosa fa glə figlə cəcatə'' :(A ghjatta precipitosa face i figlioli cechi) **''Glə canə fəriusə fa glə cacciunə cəcatə'' ::(U cane precipitosu face i canucci cechi) *''La léna dǝ fícura nǝ’scalla né la moglǝ né glǝ maritǝ, ma quannǝ s’è sǝccata scalla tuttǝ glǝ parǝndatǝ'' :(A legna di ficu ùn riscalda nè a moglia nè u maritu, ma quandu si hè siccata riscalda tuttu u parentatu) *''La lénga nǝn tè l’òssa, ma rombǝ l’òssa'' :( A lingua ùn hà micca l’osse, ma face rompe l’osse) *''La mamma pǝ glǝ figlǝ fa glǝ vǝcconǝ pǝccǝriglǝ, glǝ figlǝ pǝ la mamma zǝ glǝ ficca tuttǝ nganna'' :(A mamma pè u figliolu fà u buccone chjucu, u figliolu pè a mamma si u ficca tuttu in gola) *''La mèglǝ pota è dǝ marzǝ, ma chi cǝ la fa arrǝvà è pazzǝ'' :(A meglia putera si face à marzu, ma chì ci a face arrivà hè pazzu) :(Putami di marzu chì carcaraghju, ma ùn t’avvizzà chì mi siccaraghju) *''La mǝsèria vò glǝ sfuochǝ'' :(A miseria vole u sfogu) *''La mmèrda, cchiù la smuovǝ é cchiù puzza'' :(A merda, più si rimena è più puzza) *''La moglǝ è miésǝ panǝ'' :(A moglia hè mezu pane) *''La mòrtǝ vò la scusa'' :(A morte vole a scusa) *''La nèvǝ marzǝlina dura a la séra a la mmatina'' :(Neve marzulina strughje da a sera à a matina) *''La nèvǝ marzǝlina dura quand’a gl’amorǝ dǝ la vǝcina'' :(A neve marzulina dura quantu l’amore di a vicina) *''La nòttǝ zǝ spǝdúcchiǝnǝ gl'ásǝnǝ'' :(A notte si spiduchjanu l’asini) *''La pècura chǝ mávǝla pèrdǝ glǝ vǝcconǝ'' :(A pecura, ogni belata, ne perde una buccata) *''La pǝgnata scuccurata va ciénd’annǝ pǝ la casa'' :(A pignatta cannata và centu anni pè a casa) *''La pǝlǝzzía nn’è bòna sul’a la saccòccia'' :(A pulizia ùn hè bona sultantu ind’à stacca) **''La pǝlǝzzía fa malǝ ébbía a la saccòccia'' ::(A pulizia face male sultantu à a stacca) *''La piazza rǝcapa gl'uómmǝnǝ'' :(A piazza cerniglia l’omi) *''La pizza ǝ glǝ pǝvǝriéglǝ nǝn zǝ còcǝ má'' :(A pizza di u puverellu ùn si coce mai) *''La propriǝtà: chi zǝ la fa, chi la mandè, chi zǝ la magna'' :(A pruprietà: chì a face, chì a mantene, chì si a manghja) *''La pulènda prima abbòtta é puó allènda'' :(A pulenta prima riempe è po allena) *''La raggionǝ è dǝ glǝ féssa'' :(A ragione hè di l’ingenui) *''La rascia è caštichǝ dǝ Dí'' :(L’abbundanza hè casticu di Diu) *''La ròbba ǝ gl’ávǝtǝ è sèmbǝ cchiù bèlla'' :(A robba di l’altri hè sempre più bella) *''La ròbba vècchia ‘n casa dǝ mattǝ mòrǝ'' :(A robba vechja in casa di mattu more) *''La tròppa cunfǝdènza è la mamma ǝ la malacrianza'' :(A troppa cunfidenza hè a mamma di a malacrianza) *''La vigna è la tigna'' :( Vigna, tigna) *''Lə cambanə s’avə a səndì a cocchia'' :(E campane si devenu sente à coppia) *''Lǝ cascǝ vindǝ nǝn zǝ rǝjòca'' :(U casgiu vintu ùn si righjoca micca) *''Lǝ chiácchiǝrǝ zǝ lǝ pòrta glǝ viéndǝ'' :(E chjachjere si e porta u ventu) *''Lə dəsgraziə nən viévə má da solə'' :(E disgrazie ùn venenu mai da sole) *''Lǝ dichǝ a té figlia accuscì tu, nòra, mǝ ndiénnǝ'' :(U dicu à tè figliola cusì tu, nora, mi capisci) *''Léna ǝ caštagna é aggèndǝ ǝ mǝndagna nǝn davǝ nǝsciunǝ uadagnǝ'' :(Legna di castagna è ghjente di muntagna ùn danu nisunu guadagnu) *''L’èrva cattiva nǝn zǝ štrica má'' :(A gattiva erba ùn more mai) *''Lǝ truoppǝ štròppia'' :( U troppu stroppia) *''Lǝ vinǝ buonǝ zǝ vénnǝ sènza fraschǝ'' :(U vinu bonu si vende senza frasche) *''Lǝ vinǝ fa sanghǝ é la fatía fa ittà lǝ sanghǝ'' :(U vinu face sangue è u travagliu face ghjittà u sangue) *''Lambǝ a la Méta, duormǝ a la štésa; lambǝ a mondǝ Pratǝ, cuóprǝtǝ glǝ capǝ'' :(Lampi à a [[Monte Meta|Meta]], dormi à l’apertu; lampi à [[monte Pratu]] copri ti u capu) *''La vècchia dǝcèttǝ a la giona: zitta, zitta é n’ata vòta zitta'' :(L’anziana disse à a giovana: zitta, zitta è un’altra volta zitta) *''La vocca pòrta a la forca'' :(A bocca porta à a forca) *''Luglǝ calǝrusǝ dénd’a la paglia nǝn tròva rǝpusǝ'' :(Lugliu calurosu ind’à paglia ùn trova riposu) *''Luglǝ nǝn vǝléttǝ dà a vévǝ a la mamma é a glǝ patrǝ é prò, a la finǝ, gl’affechéttǝ'' :(Lugliu ùn volse micca dà à beie à a mamma è à u patre è però, à a fine, l’affuchete) ===M=== *''Majǝ assuttǝ é mbrǝfǝmatǝ, assá ranǝ é bommǝrcatǝ'' :(Maghju asciuttu è prufumatu, assai granu è bon mercatu) *''Majǝ assuttǝ, ranǝ pǝ tuttǝ'' :(Maghju asciuttu, granu pè tuttu) :(Marzu asciuttu, granu per tuttu) *''Majǝ chiǝvusǝ giugnǝ fruttusǝ'' :(Maghju piuviscosu ghjugnu fruttiferu) *''Majǝ ǝrtǝlanǝ tanda paglia é puochǝ ranǝ'' :(Maghju ortulanu tanta paglia è pocu granu) *''Majǝ rǝsatǝ mésǝ mbrǝfǝmatǝ'' :(Maghju rusulatu mese prufumatu) *''Malǝ nǝn fà é paura nn’avé'' :(Male ùn fà è paura ùn avè) *''Manna attèrra ca lúccǝca fòrǝ'' :(Manda ghjò chè luccica fora) *''Marzǝ pazzariéglǝ, prima glǝ solǝ dòppǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, prima u sole dopu l’umbrella) *''Marzǝ pazzariéglǝ, sǝ va a spassǝ pòrtǝtǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, si vai à spasseghju porta ti l’umbrella) *''Marzǝ sǝ zǝ ngrugna fa cadì lǝ déta chǝ tuttǝ l'ognǝ'' :(Marzu sì s’intrugnisce face cascà e dite cù tutte l’unghje) *''Mazzatǝ é panèllǝ favǝ glǝ figlǝ biéglǝ'' :(Mazzate è pagnotte facenu i figlioli belli) *''Mbara l'artǝ é jèttǝla a la fratta'' :(Impara l’arte è ghjettala à a sepa) **''Mbara l'artǝ é míttǝla da partǝ'' ::(Impara l’arti è mettala da parti) *''Mègl’a mǝrì ch’a malǝcambà'' :(È megliu murì chì male campà) *''Mègl’a mǝrì satrǝ chǝ cambà a gl’addiunǝ'' :(È megliu murì saziu chì campà à dighjunu) *''Mèglǝ sulǝ chǝ malǝ acchǝmbagnatǝ'' :( Megliu andà solu chè male accumpagnatu) *''Mǝrcandǝ é puorcǝ zǝ vídǝnǝ dòppǝ muortǝ'' :( Marcanti è porci, si pesanu dopu morti) *''Mǝrcatǝ scadutǝ nǝn bada a pǝrdènza'' :(À mercatu scadutu ùn si bada più à a perdita) *''Mǝ sò fatta la tǝnaglia pǝ nǝ’mǝ còcǝ'' :(Mi sò fatta a tanaglia pè ùn mi coce micca) *''Moglǝ é mbrèlla nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Moglia è umbrella ùn si lascianu mai) ===N=== *''Na calla è bòna purǝ glǝ mésǝ ǝ luglǝ'' :(Una scaldata hè bona dinù u mese di lugliu) *''Na mamma camba ciéndǝ figlǝ, ciéndǝ figlǝ nǝn cámbǝnǝ na mamma'' :(Un babbu pò mantena centu fiddoli, centu fiddoli ùn poni mantena un babbu) *''Na manǝ lava l’ávǝta é tutt’é du lávanǝ glǝ mussǝ'' :(Una manu lava l’altra, è traminduie lavanu a faccia) *''Natalǝ chǝ glǝ solǝ, Pasqua chǝ glǝ tǝzzonǝ'' :(Natale cù u sole, Pasqua cù u tizzone) *''Natalǝ sènza gliuna, glǝ pǝcurarǝ nǝn allèva nǝsciuna'' :(Natale senza luna, u picuraghju ùn alleva nisuna) *''Na vòta zǝ còcǝ la ramba ǝ glǝ uattǝ'' :(Una volta si coce a zampa di u ghjattu) *''Négghia a la cullina, glə buonə tiémbə z'abbəcina'' :(Nebbia nant'à a cullina, u bonu tempu s'avvicina) *''Nən dòrmə la nòtte chi vò frəcà d'juornə'' :(Ùn dorme a notte chì vole arrubà di ghjornu) *''Nǝn suó pǝ gl’ásǝnǝ glǝ chǝnfiéttǝ'' :(Ùn sò micca pè l’asini i cunfetti) *''Nən tə fà maravéglia, pəcché la maravéglia còglə'' :(Ùn ti maraviglià micca di quellu chì vedi, perchè puderia succede ancu à tè) *''Nǝn tǝ lavà glǝ pannaggǝ sǝ nǝn suó glǝ vindinòvǝ ǝ maggǝ'' :(Ùn ti lavà a vistura sì ùn hè ancora u ventinove di maghju) *''Nən tə proccupà, zə fəcéttə frəcà la moglə'' :(Ùn ti preocupà micca, si fece arrubà a moglia) *''Nən tuttə lə ciammèllə rriéscənə chə glə buchə'' :(Micca tutte e ciambelle [''biscotti à forma di anellu''] riescenu incù u busgiu) *''Nǝn zǝ suó vištǝ má glǝ zínghǝrǝ mètǝ'' :(Ùn si sò mai visti i zingari sià u granu) *''Nǝn zǝ tramuta lǝ vinǝ quannǝ tira glǝ viéndǝ'' :(Ùn si travasa micca u vinu quandu tira u ventu) *''Nǝ pǝrtuallǝ la mmatina è òrǝ, unǝ la séra è chiummǝ'' :(Un aranciu a matina hè oru, unu a sera hè piombu) *''Nǝsciunǝ è natǝ mbaratǝ'' :(Nisunu hè natu imparatu) *''Nǝ'spǝtà pǝ l’aria ca tǝ rǝvè mbaccia'' :(Ùn sputà in aria chè ti ritorna in faccia) *''Ngim'a lǝ cuottǝ l'acqua vǝglita'' :(Nant'à u cottu l'acqua bullente) *''Nurǝ abballǝ, pòrta glǝ vòvǝ a pascǝ'' :(Nuli in ghjò, porta u boie à pasculà) *''Nurǝ a la vía ǝ Pǝscǝnischǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é va gl’a rǝméttǝ'' :(Nuli da a parte di [[Picinisco|Piciniscu]], prendi u boie è vai à ripone lu) *''Nurǝ a la vía ǝ Sǝttǝfratǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é van'a arà'' :(Nuli da a parte di [[Settefrati]], prendi u boie è vai à arà) *''Nzandə Piétrə, o vérdə o sicchə, miétə!'' :(À a San Petru, o verde o seccu, sega u granu!) ===O=== *''Ognǝ dǝlorǝ vò glǝ vǝccone'' :(Ogni dulore vole u buccone) *''Ognǝ fiérrǝviécchiǝ è buonǝ na vòta sòla gl’annǝ'' :(Ogni ferralu hè bonu una volta sola l’annu) *''Ognunǝ glǝ mǝštiérǝ sié é glǝ lupǝ a lǝ pècura'' :(Ognunu pè so mistieru è u lupu à e pecure) :(Ognunu per so mistiere) *''Ognə léna caccia glə fumə sié'' :(Ogni legna caccia u fume soiu) *''Ognunǝ pǝ issǝ é Dí pǝ tuttǝ'' :(Ognunu par se è Diu par tutti) *''Ognunǝ sa issǝ é Dí sa tuttǝ'' :(Ognunu sà e so cose è Diu sà tuttu) *''Ognunǝ zǝ pòrta la crocǝ séa'' :(Ognunu porta a propria croce) *''Òmǝ spǝsatǝ, amichǝ pǝrdutǝ'' :(Omu spusatu, amicu perdutu) ===P=== *''P'abbǝscà nǝ múccǝchǝ ǝ panǝ cǝ vò nǝ štòmmǝchǝ ǝ canǝ'' :(Pè buscà un tozzu di pane ci vole un stomacu di cane) *''Palma assutta, régna mbossa; Palma mbossa, régna assutta'' :(Dumenica di e Palme asciutta, mannella bagnata; Dumenica di e Palme bagnata, mannella asciutta) *''Panǝ chǝ gl’uocchiǝ, cascǝ sènza uocchiǝ é vinǝ che scrizza a gl’uocchiǝ'' :(Pane cù l’ochji, casgiu senza ochji è vinu chì schizza à l’ochji) *''Panǝ é alicǝ, glǝ uajǝ ǝ casa nǝn zǝ dícǝnǝ'' :(Pane è anchjuva, i guai di casa ùn si dicenu micca) *''Panǝ é cappa nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Pane è cappa ùn si lascianu mai) *''Panə, vinə é prəsuttə, l’aria è bòna pəttuttə'' :(Pane, vinu è prisuttu, l’aria hè bona pertuttu) *''Passatǝ glǝ Sandǝ, fǝnita la fèšta'' :(Passatu u Santu, finita a festa) *''Pǝ chǝnoscǝ buonǝ a unǝ c’adda magnà diécǝ chilǝ dǝ salǝ anziéma'' :(Pà cunnoscia à calchissia ci voli avè manghjatu un bacinu di sali insembi) *''Piattǝ va, piattǝ vè, l’amǝcizia zǝ mandè'' :(Piattu và, piattu vene, l’amicizia si mantene) :(Si tù voli chì l’amicizia si mantenga, chì una robba passi è l’altra venga) *''Pirǝ maturǝ cadǝ sènza tǝrturǝ'' :(Pera matura cade senza pertica) *''Pirǝ ruscǝ, nǝ’la tǝccassǝ sǝ nǝ’la chǝnuscǝ'' :(Pelu rossu, ùn tuccà la sì ùn a cunnosci micca) *''Priétǝ é puglǝ nǝn suó má satullǝ'' :(Preti è polli ùn sò mai satolli) :(Zitellu è pollu, ùn hè mai satollu) *''Prima lamba é puó tròna'' :(Prima fulmineghja è po tona) *''Prima ǝ Natalǝ né friddǝ né famǝ, òppǝ Natalǝ friddǝ é famǝ'' :(Prima di Natale nè fretu nè fame, dopu à Natale fretu è fame) *''Prima ǝ zǝ spǝsà la fémmǝna tè sèttǝ manǝ é na lénga, òppǝ spǝsata tè na manǝ é sèttǝ lénghǝ'' :(Prima di spusassi a donna hà sette mani è una lingua, dopu spusata hà una manu è sette lingue) *''Prima tǝ mbarǝ é puó tǝ pèrdǝ'' :(Prima t’ampargu è po ti perdu) *''Purǝ glǝ pucǝ tiévǝ la tossa'' :(Ancu a pulgi t’hà a tussa) ===Q=== *''Quannə canda glə cucurə, lə prəsuttə è buonə crudə'' :(Quandu canta u cuccu, u prisuttu hè bonu crudu) *''Quannǝ chiòvǝ é malǝtiémbǝ fa, a lǝ casǝ ǝ gl’ávǝtǝ c’è bruttǝ a štà'' :(Quandu ellu piove è face maltempu, à e case di l’altri hè bruttu à stà ci) *''Quannǝ chiòvǝ é tira viéndǝ, cacciato’, štattǝ pǝ déndǝ!'' :(Quandu piove è tira ventu, cacciatore, stà ti dentru!) *''Quannǝ è tiémbǝ ǝ vǝnaccia, chi vò gl'uovǝ chǝ zǝ glǝ faccia'' :(Quandu hè tempu di vinaccia, chì vole l’ovu chè sì u faccia) *''Quannǝ glǝ figlǝ fottǝ glǝ patrǝ è fǝttutǝ'' :(Quandu u figliolu fotte u patre hè leccu) *''Quannǝ gl’òmǝ tǝ gl’ò méttǝ, tuttǝ t’apprǝméttǝ; quannǝ tǝ gl’è ndǝrzatǝ, tuttǝ z’è scurdatǝ'' :(Quandu l’omu ti u vole mette, tuttu ti prumette; quandu ti l’hà ficcatu, tuttu s’hè dimenticatu) *''Quannǝ glǝ puorchǝ z’è satrǝ, vòtǝca glǝ londrǝ'' :(U purceddu tichju volta a trovula) *''Quannǝ glǝ diávǝrǝ t’accarézza, tǝ vò l’álǝma'' :(Quandu u diavule ti accarezza, vole a to anima) *''Quannǝ glǝ uattǝ nǝn cǝ šta, glǝ sorgǝ abballa'' :(Quandu u ghjattu ùn ci stà micca, u topu balla) *''Quannǝ glǝ vòvǝ nn’ò arà, a vòglia a cǝfǝlà'' :(Ùn vale à fischjà si u boiu ùn voli beia) *''Quannǝ na fémmǝna vò, manghǝ glǝ diávǝrǝ pò'' :(Quandu una donna vole, nemmancu u diavule pò) *''Quannǝ sié martiéglǝ vattǝ, quannǝ sié ngútǝna štattǝ'' :(Quandu sì martellu batti, quandu sì ancutina stà ti) *''Quannǝ šta glǝ cappiéglǝ a glǝ Pratǝ d'Atina, l'acqua z'abbǝcina'' :(Quandu c’hè u cappellu [i nuli] nant’à u [[Monte Pratu (Atina)|Pratu d’Atina]], l’acqua si avvicina) *''Quannǝ šta glǝ travǝ a Sandǝ Ghiascǝ, sǝ nǝn chiòvǝ uojǝ, chiòvǝ addǝmanǝ'' :(Quandu c’hè u trave [nuli appughjati nant’à a muntagna] à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sì ellu ùn piove micca oghje, ellu piove dumane) *''Quannǝ suó tandǝ jallǝ a candà, nǝn zǝ fà má juornǝ'' :(Quandu sò tanti galli à cantà, ùn si face mai ghjornu) *''Quannǝ z’allèva, la casa trèma; quannǝ z’è allǝvatǝ, la casa z’è scarrǝpata'' :(Quandu si alleva, a casa trema; quandu si hè allevatu, a casa hè crullata) *''Quannǝ zǝ sécca la cèrqua, tuttǝ quandǝ zǝ rǝcuóglǝnǝ lǝ šchiappǝ'' :(Quandu si secca u querciu, tutti quanti arricoglienu e scheze) *''Quatrinǝ é zéppǝ sécchǝ favǝ glǝ fuochǝ mmiés'a l'acqua'' :(Quattrini è scheze secche facenu u focu in mezu à l’acqua) *''Quéllǝ chǝ dǝ nòttǝ zǝ fa, dǝ juornǝ zǝ védǝ'' :(Quellu chì di notte si face, di ghjornu si vede) *''Quéllǝ chǝ nǝn zǝ fa nǝn zǝ sa'' :(Quellu chì ùn si face micca, ùn si sà micca) *''Quéllǝ chǝ ne'štròzza, ngrassa'' :(Quellu chì ùn strauzza micca, ingrassa) **''Quéllǝ chǝ nn'è vǝlénǝ, ngrassa'' ::(Quellu chì ùn hè micca velenu, ingrassa) ===R=== *''Récchiǝ lònghǝ, vita lònga'' :(Orechje longhe, vita longa) *''Ròbba ǝ magnatòria nǝn zǝ pòrta n’chǝnfǝssora'' :(Robba di manghjaria ùn si porta micca in cunfessiunale) *''Ròbba fatta, dənarə aspètta'' :(Robba fatta, denaru aspetta) *''Ròcchǝ fatía é Rafaniéglǝ magna'' :(Roccu travaglia è “Rafanellu” manghja) ===S=== *''Sacchǝ vacandǝ nǝn zǝ règgǝ a lǝ mbiédǝ'' :(U saccu viotu ùn si regge micca arrittu) *''Salva glǝ fiérrǝ ca gl’ásǝnǝ glǝ rǝchǝmbramǝ'' :(Salva i ferri chè l’asinu u ricumpremu) *''Scarta fruscǝ é chiappa primèra'' :(Scarta “flussu” [termine di u ghjocu di a primiera] è chjappa primiera) :(Quandu si cambia qualchì cosa, accade chì si cambia in peghju) *''Sǝ a fǝbbrarǝ nǝn fǝbbraréa, marzǝ la malǝpènza'' :(Si ghjinnaghju ùn ghjinnaghja, si frivaghju ùn frivaghja, marzu mal pensa) *''Sǝ a la Lǝnziata tira glǝ viéndǝ, chiappa glǝ fasciuorǝ é míttǝglǝ a la pǝgnata'' :(Sì à la Nunziata tira u ventu, chjappa i fasgioli è metti li à a pignatta) *''Sǝ a marzǝ la nòttǝ tròna, la vǝllégna è sèmbǝ bòna'' :(Sì à marzu a notte tona, a vindemia hè sempre bona) *''Sǝ a vindǝ nǝ’lǝ si méssǝ, a trénda nǝn tǝ l’aspǝttà'' :(Sì à venti [anni] ùn l’hai micca messu [u cerbellu], à trenta ùn ti l’aspettà micca) :(À chì à i trenta ùn hè è à i trenta ùn sà, mai hè statu è mai sarà) *''Sə bèlla u chəmbarì, tanda dəlorə tiéra patì'' :(Sì bella voli cumparì, tantu dulore duverii patì) *''Sǝ glǝ gionǝ crǝdéssǝ a glǝ spǝsatǝ, zǝ rǝmbéssǝ lǝ còssǝ é rǝmanéssǝ a la casa'' :(Sì u scapulu cridessi à u spusatu, si rumperia e cosce è resteria à a casa) *''Sǝ glǝ gionǝ sapéssǝ é sǝ glǝ viécchiǝ pǝtéssǝ'' :(Sì u giovanu sapessi è sì u vechju pudessi) *''Sə la fatía fosse bòna, zə la tənéssənə glə priétə'' :(Sì u travagliu seria bonu, si u tenerianu i preti) *''Sǝ la gliva scǝriscǝ a abbrilǝ, jètta uoglǝ a varile; sǝ la gliva scǝriscǝ a majǝ, vaccǝ adaggǝ adaggǝ; sǝ scǝriscǝ a giugnǝ, nǝn tǝ panugnǝ manghǝ glǝ rugnǝ'' :(Sì l'ulivu fiurisce à aprile, ghjetta oliu à barili; sì l'ulivu fiurisce à maghju, và ci adasgiu adasgiu; sì fiurisce à ghjugnu, ùn ti unghji nemmancu u grugnu) *''Sǝ nònnǝmǝ nǝn zǝ mǝréva, cambava ciénd’annǝ'' :(Sì u mo babbone ùn muria micca, campava centu anni) *''S’è puorchǝ, rǝvà a la štalla'' :(Sì hè porcu, ritorna à a stalla) *''Sǝ tròna zǝ la sòna, sǝ lamba zǝ la scamba'' :(Sì tona ellu piove, sì facenu sultantu lampi ellu ùn piove micca) *''Sòldǝ é sanghǝ suó durǝ a caccià'' :(Soldi è sangue sò duri à caccià) *''Sott’a la nèvǝ panǝ, sott’a l'acqua famǝ'' :(Sott’à u ghjacciu ci ghjace u pane, sott’à l’acqua ci ghjace a fame) *''Spartǝ palazzǝ addǝvènda candonǝ'' :(Sparti palazzu diventa cantone) *''Štrignǝ culillǝ quannǝ šta sulillǝ ca quannǝ šta acchǝmbagnatǝ rǝmanǝ sbrǝvǝgnatǝ'' :(Stringhji culettu quandu stai sulettu chè quandu stai cù in cumpagnia fermi svergugnatu) *''S’u méttǝ nǝ pèdǝ ognǝ prèta, nǝn arrivǝ má'' :(Sì voli buccà un pede ogni petra, ùn arrivi mai) ===T=== *''Taglia cchiù la lénga chǝ glǝ curtiéglǝ'' :(Taglia più a lingua chè u cultellu) *''Tandǝ va la jatta a lǝ lardǝ ca cǝ lassa glǝ zambinǝ'' :(Tantu và a ghjatta à u lardu chè ci lascia a zampa) *''Tardǝ é venga bòna'' :(Tardi è venga bona) *''Tié quannə tié, ca quannə nən tié, zə mandè da sulə'' :(Teni quandu teni, perchè quandu ùn teni micca, si mantene da solu) :(Teni contu di quellu chè ai, perchè quandu ùn lu teni micca, ci devi pensà da solu) *''Tira cchiù nǝ pirǝ ǝ frégna accapadávǝtǝ chǝ ciéndǝ para dǝ vuovǝ accapabballǝ'' :(Tira più un pelu di donna à l’insù, chè centu paghje di boi à l’inghjò) *''Trišt’a chi mòrǝ ca chi rǝmanǝ zǝ chǝnzòla'' :(Tristu à chi more perché chi resta si cunsola) *''Trištǝ a quiglǝ sorgǝ chǝ nǝn tè du cavótǝra'' :(Tristu à quellu tuparellu chì ùn hà micca dui buche) **''Trištǝ a la vólǝpa chǝ tè na tana sola'' ::(Tristu à quella volpe chì hà una tana sola) *''Tuóglǝtǝ l’allǝgría quannǝ tǝ vè ca la pǝcundría nǝn tǝ manga má'' :(Cogli l’allegria quandu ti vene, chè a tristezza ùn ti manca mai) *''Tuttǝ glǝ munnǝ è paésǝ'' :(Tuttu u mondu hè paese) ===U=== *''Uardà é nǝn tǝccà suó cazzǝ da cacà'' :(Vede è ùn tuccà, sò dulori da crepà) *''Uašta é arraccongia, nǝn pèrdǝ má tiémbǝ'' :(Guasta è ripara, ùn perde mai u to tempu) *''Uocchiǝ chinǝ é manǝ vacandǝ'' :(Ochji pieni è mani viote) *''Uocchiǝ manghǝ còrǝ franghǝ, uocchiǝ rittǝ còrǝ afflittǝ'' :(Ochju mancu, core francu, ochju drittu, core afflittu) *''Uoglǝ é muštǝ zǝ rǝquètǝnǝ glǝ mésǝ d'auštǝ'' :(Oliu è mostu si cuntrollanu u mese d’aostu) * ''Uómmǝnǝ a vinǝ, ciéndǝ a carrinǝ'' :(Omi di vinu, centu ogni carlinu) :(Omu di vinu, ùn vale un quattrinu) ===V=== *''Valǝ cchiù n’ajutǝ chǝ ciéndǝ cunziglǝ'' :(Vale più un aiutu chè centu cunsigli) *''Valǝ cchiù nǝ sfíziǝ chǝ na massaría'' :(Vale più un capricciu chì una masseria) *''Vanǝ chǝ chiglǝ mèglǝ ǝ té é faccǝ la spésa'' :(Vai cù quelli megliu di tè è fà ci a spesa) *''Vǝcinǝ mié, spiérchiǝ mié'' :(Vicinu meu, spechju meu) *''Viéndǝ dǝ Cǝrasciuolǝ jètta acqua chǝ glǝ lǝnzuorǝ'' :(Ventu di [[Cerasolu]] ghjetta acqua cù u lenzolu) *''Viéštǝ nǝ štǝrponǝ ca addǝvènda nǝ baronǝ'' :(Vesti un steccu, pare un vescu; vesti un bastone, pare un barone) *''Vocca sènza diéndǝ vascia glǝ curǝ a tré pǝzziéndǝ'' :(Bocca senza denti basgia u culu à trè pendigliuli) ===Z=== *''Zǝ dicǝ glǝ pǝccatǝ ma no glǝ pǝccatorǝ'' :(Si dice u peccatu micca u peccatore) *''Zǝ fà biéglǝ chǝ la ròbba ǝ gl’ávǝtǝ'' :(Fassi u bellu cù a robba di l’altri) *''Ze vattə na vòta a la vottə é na vòta a glə circhiə'' :(Si batte una volta à a botte è una volta à u chjerchju) [[Categoria:Valle di Cuminu]] p1j5d78g9zpejyf591m322z3hvjy3qj Gregoriu Magnu 0 20554 361371 361370 2019-01-07T09:11:02Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki [[File:Pope Gregory I.jpg|miniatura|U papa Gregoriu Magnu]] '''Gregoriu Magnu''', chjamatu dinù '''Gregoriu u Primu''' (natu versu u 540, mortu u 12 di marzu di u 604) hè statu papa trà u 590 è u 604. Hè cunnisciutu per a so currispundenza abundente (più di 800 lettere. Parechje cuncernanu a Corsica è sò d'un grande aiutu per capisce a storia di l'isula à l'Altu Medievu. ffqs3uq4y4y77wnaq7ztx7eqd55iv2a Vighjanu 0 20555 362972 362032 2019-07-12T17:54:42Z Vulpachjinu 8656 wikitext text/x-wiki [[File:Pieve-di-vighjanu.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Vighjanu]] '''Vighjanu''' hè u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di u vescuvatu d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di a pieve di Vighjanu currisponde à e cumune attuale di : * [[Vighjaneddu]] * [[Santa Marìa di Vighjanu|Santa Maria Ficaniedda]] * [[Fuzzà]] * [[Arbiddali]] * [[Prupià]]. == Chjesa pievana == Ci sò state duie chjese pievane d'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Ci saria statu prima una chjesa prerumana, San Ghjuvanni Battista, in Vighjaneddu. Si ponu sempre vede e ruvine di sta chjesa, à 15 minuti di marchja da l'ottellu di Baraci, à i lochi chjamati ''Pieve'' è ''San Ghjuvanni''. Dopu ci saria stata un'altra chjesa pievana, Santa Maria Assunta, nant'à a cumuna di Santa Maria Ficaniedda. Questa si pò sempre vede. Hè di stile rumànicu. Hè stata classata munumentu storicu in u 1927. [[File:Eglise de Santa Maria Figaniella (Corse-du-Sud).jpg|centro|miniatura|400x400px|Santa Maria Assunta, pieve di Vighjeni, cumuna di Santa Maria Ficaniedda.]] <br /> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == hj96i8lvwbkqkumy5s26aaea1uogr3k Vighjani (pieve) 0 20556 362111 361377 2019-05-07T15:01:54Z Vulpachjinu 8656 Reindirizzamentu à [[Vighjanu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT[[Vighjanu]] d2ytaoobkflrqql61l6rkwd5kb9pwr6 A Costa (pieve) 0 20565 361502 361501 2019-01-14T12:41:15Z 194.199.110.241 wikitext text/x-wiki '''A Costa''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di A pieve di A Costa currisponde à a cumuna attuale di [[Coti è Chjavari]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era San Ghjuvanni Battista. Oghje s'hè persa<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == 1cnixv3hupg2he3e1txp4p5ednc0enz Bisughjè 0 20566 361506 361505 2019-01-14T12:46:47Z 194.199.110.241 wikitext text/x-wiki '''Bisughjè''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi d'Aiacciu. == Geografia == U territoriu di a pieve di Bisughjè currisponde oghje à a cumuna di [[A Grossa]]. == Chjesa pievana == A Chjesa pievana era San Ghjuvanni Battista, chì si trova nant'à a cumuna di [[A Grossa]]<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]], ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == ii2lcbqioe4bnihqgbkhvw3voskknyl Àrmitu (pieve) 0 20567 361510 361508 2019-01-14T13:32:40Z Cosudibastia 13161 /* Chjesa pievana */ wikitext text/x-wiki '''Àrmitu''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi di Sagone. == Geografia == A pieve d'Àrmitu currisponde à a valle di u Marsulinu. Si trova nant'à una parte di a cumuna di [[Calinzana]]. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era San Ghjuvanni Battista, oghje cumplettamente arruvinata. E petre sò state riimpiegate è anu ghjuvatu à fà un'aghja<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. Hè firmatu u nome di locu ''A Pieve'', ch'ellu si pò vede nant'à e carte di l'IGN. [[File:Calenzana pieve à Marsolino.jpg|centro|miniatura|400x400px|San Ghjuvanni, a pieve d'Àrmitu]] == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == lb1t2hzv2ncsv8c69z4fvq98lkctq2n Liòli (pieve) 0 20568 361511 2019-01-14T13:44:21Z Cosudibastia 13161 Pagina nova: '''Liòli,''' o '''Liòli è Paratelle''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi di Sagone. Face parte di e piccule pieve balanine abbandunate per... wikitext text/x-wiki '''Liòli,''' o '''Liòli è Paratelle''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi di Sagone. Face parte di e piccule pieve balanine abbandunate per via di l'invasi, cun Luzzipeu, [[Àrmitu (pieve)|Àrmitu]] è [[Chjumi]]. == Geografia == A pieve di Liòli currisponde à a valle di u fiume di Lìòli, nant'à a cumuna attuale di [[Calinzana]]. == Chjesa pievana == Ferma sempre u locu chjamatu ''A Pieve''. Si ponu vede e ruvine d'una chjesuccia, dedicata à San Petru<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == 6sxjwqs2o69bxnwyzp6u3xwbeea7ojp Luzzipeu (pieve) 0 20569 361516 361515 2019-01-14T13:58:43Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki '''Luzzipeu''' era u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi di Sagone. Face parte di e piccule pieve di Balagna abbandunate per via di l'invasi barbareschi, cù e pieve di [[Liòli (pieve)|Liòli]], [[Chjumi]], [[Àrmitu (pieve)|Àrmitu]]<ref name=":0">[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Geografia == [[File:Galéria barrage de l'Argentella panorama.jpg|miniatura|U matrale di l'Argentella, in a pieve di Luzzipeu]] U territoriu di a pieve di Luzzipeu si truvava nant'à a cumuna attuale di [[Calinzana]]. Currisponde à a piaghja di l'Argentella, vicina di a marina di Crovani. Oghje ci hè un stagnu. == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Quilicu, oghje distrutta<ref name=":0" />. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == i03r7h2ca3o4k777mho7qafraqbs72i Reonda (pieve) 0 20570 361518 361517 2019-01-14T14:14:48Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki '''Reonda''' hè u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi di Sagone. A pieve hè stata abbandunata per via di l'invasi barbareschi. == Geografia == U territoriu di a pieve di Reonda si truvava nant'à una parte di a cumuna di [[Carghjese]]. Currisponde à e valle di i fiumi di Peru è Chjuni<ref name=":0">[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>. == Chjesa pievana == Per via di u so abbandonu, si sò perse e tracce di a chjesa pievana. À stu ghjornu ùn hè stata identificata. Geneviève Moracchini-Mazel face trè ipotesi : San Biasgiu, San Petru è San Custantinu, chì figuranu nant'à l'anticu catastru<ref name=":0" />. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == 092y71o3dglojmhl024dif0c94c4x3n Falasorma 0 20571 362047 361520 2019-04-20T13:45:28Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Falasorma (pieve)]] à [[Falasorma]] wikitext text/x-wiki U '''Falasorma''' hè u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Certe volte si trova scrittu ''Filosorma''. Facia parte di a diòcesi di Sagone. Hè stata abbandunata per via di l'invasi barbareschi. == Geografia == [[File:Montestremu sous la pluie.jpg|miniatura|Montestremu, in a pieve di Falasorma]] U territoriu di a pieve di Falasorma currisponde à una parte di a cumuna di U Mansu. Currisponde à a valle suprana di u Fangu. == Chjesa pievana == Ùn si sà qualessa era a pieve di Falasorma. Forse serà stata quella di Santa Maria, oghje arruvinata è situata sopr'à u paisolu di Montestremu<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>, nant'à a cumuna di U Mansu. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == q06e02cdi95f8pfyllel9sd63dacs92 Sagri (pieve) 0 20572 361524 361523 2019-01-14T14:39:22Z Cosudibastia 13161 wikitext text/x-wiki '''Sagri''' hè u nome d'una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi d'Aiacciu. Hè stata abbandunata per via di l'invasi barbareschi. Scrive Munsignore Giustiniani à u seculu XVI chì a pieve hè cumplettamente diserta. L'abitanti anu fughjitu in u locu ch'ellu scrive ''Erchiavari'', in e muntagne<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>, induv'elli anu fattu un paese novu. == Geografia == U territoriu di a pieve di Sagri currisponde oghje à u paese di [[Sari di Portivechju|Sari è Sulinzara]]. == Chjesa pievana == Ùn si sà veramente qualessa era a chjesa pievana di Sagri. [[Geneviève Moracchini-Mazel]] face l'ipotesi chì a pieve sia stata a chjesa San Petru, oghje arruvinata, in Sari. Si trova à 15 minuti di marchja sott'à u paese attuale. == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]] == Riferenze == 5hgc3jb4q6zbu9gn0qa5c67nrp1gxnx Monte Cairu 0 20579 361551 2019-01-19T19:19:12Z Comino 9332 Pagina nova: U '''monte Cairu''' (1.669 s.a/u.m.) hè una [[muntagna]] situata in u [[Laziu]] ([[pruvincia di Frusinone]]). [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] wikitext text/x-wiki U '''monte Cairu''' (1.669 s.a/u.m.) hè una [[muntagna]] situata in u [[Laziu]] ([[pruvincia di Frusinone]]). [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] jl55j3dn1ha6v0xbihpkvq5bccz5hz4 Alisgiani (pieve) 0 20583 361566 2019-01-25T07:17:55Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Alisgiani (pieve)]] à [[Alisgiani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alisgiani]] rg38lno4z0k3jkk8orh1n5sdydn6l9j Ampugnani (pieve) 0 20584 361568 2019-01-25T07:18:14Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Ampugnani (pieve)]] à [[Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ampugnani]] 3sltewgeavvct5gey1kdj53jk8sotla Bonifaziu (pieve) 0 20585 361570 2019-01-25T07:18:40Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Bonifaziu (pieve)]] à [[Bunifaziu (pieve)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Bunifaziu (pieve)]] hvnrdoya48g8mbduilujv79732pimkg Matteu Salvini 0 20586 361573 2019-01-25T19:10:21Z Jumpy01 11155 Jumpy01 hà spustatu a pagina [[Matteu Salvini]] à [[Matteo Salvini]]: micca hè corsu ellu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Matteo Salvini]] a6eqk95g94zujnjxra8hilgubcdyskr San Sistru d'Appiettu 0 20587 361621 361620 2019-02-02T10:48:08Z 2A01:CB1C:451:B00:E421:9F76:4D1A:77B5 /* Accessu */ wikitext text/x-wiki {{c}} A cappedda '''San Sistru d'Appiettu''' hè una cappedda rumanica di [[Corsica]]. 'Ssa cappedda si trouva annantu à a punta di San Sistru, sopr'à à u paesi d'Appiettu. ==Storia== ==Discrizzioni== A cappedda hè situation sottu à a punta di San Sistru, daretu à u [[Monti Gozi]]. Cunfinava incù a pievi d'Aiacciu è a pievi di Cinarca. ==Accessu== Vicinu à a cappeda si trova a [[tola di San Sistru]]. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Geneviève Moracchini-Mazel, ''I ghjesgi rumanichi di Corsica - Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967, in francesu ==Liami== ==Da veda dinò== * [[Appiettu]] * a cappedda [[San Chirgu d'Appiettu]] sf51vn8o8bem8p0hxroc22dh43aavq4 Cominium 0 20588 361610 361586 2019-02-01T12:34:20Z 2A01:CB1C:451:B00:571:63D0:9AE2:EC88 wikitext text/x-wiki '''Cominium''' hè un [[toponimu]] presente in tutta l'area [[Sanniti|oscu-sabellica]] di l'[[Italia antica]]. U nome sembra riferissi à lucalità in cui venianu cunvucate l’adunite (''comitia'') di e pupulazione di tipu [[oscu]]; prubabilmente ne esistia unu pè ogni pupulazione o tribù (''touto'', in oscu), caratterizatu da a presenza di un locu sacru è di un spaziu pè l’adunite. Hè attestata a presenza di u toponimu pè i [[Marrucini]], pè l’[[Equicoli]], pè i [[Pentri]], pè l’[[Irpini]]. Ind’à zona di [[Atina]], in u territoriu chì avia appartenutu à i [[Volsci]] è po occupatu da i [[Sanniti]], u nome si hè cunservatu ind’à [[Valle di Cuminu]]: à longu si è pensatu chì questa fosse a Cominium strutta da i Rumani in u 293 a.C., in u corsu di a [[terza guerra sannitica]]. Nant’à issa identificazione sò state sullevate impurtante obbiezzione<ref>[[Adrianu La Regina]], I Sanniti, in "Italia omnium terrarum parens", Milanu, Scheiwiller, 1989, p. 401-423 passim.</ref>, basate nant’à un riesame di e fonte classiche ([[Titu Liviu]]) è di e testimunianze archeologiche acquistate incù i scavi ind’è u Sanniu internu ([[Buianu|Bovianum]], [[Petrabbundante]]). ==Note== <references/> ==Da vede dinù== [[Valle di Cuminu]] [[Categoria:Storia]] [[Categoria:Italia]] ncw8mmul9hjh43eamqru6etkcsmlkkj Dionigi d'Alicarnassu 0 20591 361596 2019-01-30T12:27:08Z Comino 9332 Pagina nova: '''Dionigi d'[[Alicarnassu]]''' o '''Diunisiu''' ([[Alicarnassu]], 60 a.C. circa - 7 a.C.), hè statu un storicu è insegnante di retorica grecu anticu, vissutu durante u principatu... wikitext text/x-wiki '''Dionigi d'[[Alicarnassu]]''' o '''Diunisiu''' ([[Alicarnassu]], 60 a.C. circa - 7 a.C.), hè statu un storicu è insegnante di retorica grecu anticu, vissutu durante u principatu di [[Augustu]]. A so opera principale hè ''Antichità rumane''. [[Categoria:Storichi grechi antichi]] ebbr1k8nfw1lxl2ypsjpgf5zo09nalk Guerre sannitiche 0 20592 361609 361604 2019-02-01T12:30:48Z 2A01:CB1C:451:B00:571:63D0:9AE2:EC88 wikitext text/x-wiki [[File:Roman conquest of Italy.PNG|thumb|Carta di i territorii di l'[[Italia antica]] à u tempu di e guerre sannitiche|250px]] E '''guerre sannitiche''' sò una vicata di trè cunflitti cumbattuti da a giovana [[Republica rumana]] contr’à a [[Populi di l’Italia antica|pupulazione italica]] di i [[Sanniti]] è numerosi so alliati trà a metà di u IV è u principiu di u III seculu a.C. E guerre, terminate tutte cù a vittoria di i Rumani (fora di a prima fasa di a seconda guerra), scaturitenu da a pulitica espansiunistica di i dui populi chì à quell'epuca si equivalianu militarmente è cumbattianu pè cunquistà l'egemunia ind’è l'Italia centrale è meridiunale oltre chì pè a cunquista di u portu [[Magna Grecia|magnugrecu]] di [[Napuli]]. [[Categoria:Storia di l’Italia antica]] 1w7t205qw1x2yvbkcfxpi17wnat1vto Napuli 0 20593 365093 362834 2019-11-18T12:23:21Z Jumpy01 11155 cat wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Napuli [[File:VedutaEremo.jpg||Veduta da u parcu urbanu di i Camaldoli|320px]] | blasone=CoA Città di Napoli.svg | nomeUfficiale=Napoli | sigluRegione=CAM | sigluPruvincia=NA | latitudineGradi=40 | latitudineMinute=51 | latitudineSeconde=22 | lungitudineGradi=14 | lungitudineMinute=14 | lungitudineSeconde=47 | altitudine=17 | superficia=117,27 | pupulazione=962.162 | annu=30-09-2018 | densita=2.630,5 | merre=Luigi De Magistris | posta=da 80100 à 80147 | telefunu=081 | istat=063049 | abitanti=napulitani, partenupei | patrone=San Gennaru è altri 50 cumpatroni | festa=19 settembre | situ=http://www.comune.napoli.it/ }} '''Napuli'''<ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> (''Nàpule'' in [[Lingua napulitana|napulitanu]], prununzia ''ˈnɑːpulə'' o ''ˈnɑːpələ'') hè una cumuna taliana di 962.162 abitanti, capilocu di l'[[cità metropulitana di Napoli|omonima cità metropulitana]] è di a [[Campania|regione Campania]]. Terza cumuna in Italia pè pupulazione, Napuli hè trà e più pupulose è densamente appupulate [[area metropulitana di Napuli|aree metropulitane]] di l'Unione europea. <ref>Secondu e varie stime, l'area metropulitana di Napuli, analizata da un puntu di vista puramente urbanisticu, cumprende trà i 3.7 è i 5 milioni di abitanti; a cifra cambia secondu i dati à cui si face riferimentu</ref> Fundata da i [[Cuma]]ni in u VIII seculu a.C., fù trà e cità più impurtante di a [[Magna Grecia]], grazie à u raportu privilegiatu cun [[Atene]], è esercitò una nutabile influenza cummerciale, culturale è religiosa nant’à e pupulazione italiche circunvicine tantu da diventà a sede di a scola epicurea di Filudemu di Gadara è Sirone. Dopu u crollu di l'[[Imperu rumanu d'Occidente|Imperu rumanu]], in u VIII seculu a cità furmò un [[Ducatu di Napuli|ducatu autonomu]] indipendente da l'[[Imperu bizantinu]]; in seguitu, da u XIII seculu è pè circa seicentu anni, fù capitale di u [[Regnu di Napuli]]; cù a [[Risturazione]] diventò capitale di u [[Regnu di e Duie Sicilie]] sott’à i [[Borbone di Napuli|Borbone]] finu à l'[[Unità d'Italia]]. Pè mutivi culturali, politichi, storichi è suciali hè stata, da l'evu anticu finu à i ghjorni nostri, una di e cità principale di l'Occidente. Sede di l’[[Università di i Studii di Napuli Federicu II]], a più antica università statale d'Europa, ospita altresì l'[[Orientale]], a più antica università di [[sinolugia|studii sinolugichi]] è [[orientalistica|orientalistichi]] di u cuntinente è a [[Scola militare "Nunziatella"]], una di e più antiche accademie militare à u mondu, eletta patrimoniu storicu è culturale di i Paesi di u Mediterraniu da a parte di l'[[Assemblea parlamentare di u Mediterraniu]]. Locu di origine di a [[lingua napulitana]], hà esercitatu è esercita un forte rollu in numerosi ambiti di u sapè, di a cultura è di l'imaginariu cullettivu à livellu naziunale è internaziunale. Centru di a [[Naturalisimu (filosufia)|filosufia naturalistica]] di u [[rinascimentu]] è centru [[illuminisimu|illuminista]] di livellu europeu<ref>Napuli, una capitale è u so regnu, Aurelio Musi, Milanu, Touring Editore, 2003</ref>, hè stata à longu un puntu di riferimentu globale pè a musica classica è l'opera attraversu a [[scola musicale napulitana]], dendu, trà l'altru, origine à l'[[opera buffa]]. Cità da l'impunente tradizione ind’è l’ambitu di l’arte figurative, chì affonda e proprie radiche in l'età classica, hà datu locu à muvimenti architettonichi è pitturali originali, cum’è u [[rinascimentu napulitanu]] è u [[baroccu napulitanu]], u caravaggisimu,<ref>Catalogu di a mostra ''Caravaggio è caravaggeschi'', chì si hè tenutu à u Palazzu Reale da u 10 di ferraghju à u 20 marzu 1963.</ref> a [[scola di Pusillipu]] è u [[Liberty napulitanu]] è dinù à arte minore ma di impurtanza internaziunale, cum’è a [[purzellana di Capudimonte]] è u [[presepiu napulitanu]]. Hè à l'origine di una [[teatru napulitanu|forma distintiva di teatru]], di una [[canzona napulitana|canzona di fama mundiale]] è di [[cucina napulitana|una particulare tradizione culinaria]] chì cumprende alcuni alimenti chì assumenu u rollu di simbuli glubali, cum’è a [[pizza napulitana]], è l'arte di i so ''pizzaioli'' chì hè statu dichjaratu da l'[[UNESCO]] patrimoniu immateriale di l'umanità. In u 1995 u centru storicu di Napuli hè statu ricunnusciutu da l'UNESCO cum’è [[patrimoniu mundiale di l'umanità]], pè i so eccezziunali munumenti, chì testimunieghjanu a successione di culture di u [[Mediterraniu]] è di l'[[Europa]]. In u 1997 l'apparatu vulcanicu Somma-[[Vesuviu]] hè statu elettu da a stessa agenzia internaziunale (cun u vicinu [[Miglio d'Oro]], in cui ricadenu dinù i quartieri urientali di a cità) trà e [[Riserva di a biosfera|riserve mundiale di a biosfera]]. == Geografia fisica == === Territoriu === Napuli sorge quasi à u centru di l'[[Golfu di Napuli|omonimu golfu]] "duminatu" da u [[Vesuviu]] è delimitatu à levante da a [[penisula surrentina]] incù [[Area naturale marina prutetta Punta Campanella|Punta Campanella]], à punente da i [[Campi Flegrei]] incù [[Monte di Procida]], à nordu punente-levante da u versante meridiunale di a [[Pianura Campana|piana campana]] chì si estende da u [[lagu Patria]] ind'è u [[Nola]]nu. U territoriu di Napuli hè cumpostu da molti rilevi cullinari (a cullina di i Camaldoli, u più altu, ragghjunghje i 452 m s.a/u.m.), ma dinù da isule è penisule à strapiombu nant’à u [[Mare Tirrenu]]. U territoriu urbanu, limitatu à occidente da u vulcanu [[Campi Flegrei]], è à oriente da u Somma-Vesuviu hà una storia geolugicamente cumplessa. U sustratu nant’à u quale poghje a cità hà origine eminentemente vulcanica, è hè u prudottu di una vicata di eruzzione di i dui cumplessi. Secondu a classificazione sismica naziunale, Napuli hè situata ind'a zona 2 (sismicità media). === Climu === Napuli gode di un [[climu mediterraniu]], cun inverni dolci è piuviscosi è estate calde è secche, ma cumunque rinfrescate da a sciuscietta marina chì raramente manca nant'à u so [[Golfu di Napuli|golfu]]. Secondu a [[classificazione di i climi di Köppen|classificazione Köppen]], Napuli, ind’a so fascia custiera, appartene à a zona ''Cs′a'' o climu temperatu caldu cun aridità estiva è u massimu di e precipitazione in autunnu<ref>Grundriß der Kilmakunde, Wladimir Köppen, editore Walter de Gruyter, Berlinu – Lipsia, 1931, 2° edizione</ref>. U sole splende mezu mezu pè 250 ghjorni l'annu.<ref>http://www.portanapoli.com/Ita/meteo.html, Previsione di u tempu è climu à Napuli.</ref> A particulare cunfurmazione morfologica di u territoriu di u capilocu, cumunque, hè tale da fà in modu chè a cità pussedi à u so internu differenti [[Microclimu|microclimi]], cun a pussibilità puru di incuntrà variazione climatiche dinù significative spustendu si di pochi chilometri. Secondu a classificazione climatica taliana, Napuli hè situata ind’a zona C. == Origine di u nome == [[File:Neapolis nomos 84000057 R.jpg|thumb|upright=0.7|Statere di u 275 a.C.]] L'etimolugia di u nome «Napuli» deriva da u termine grecu ''Neapolis'' (Νεάπολις) chì significa «cità nova». A radica di u nome ''Neapolis'' si riferisce à l'arrivu di novi culoni, dunca à una ''epoikia''. In rialità, fù un veru è propriu trattu distintivu di l'epuca greca. A cità assorbia nove cumpunente è ogni volta rinascia cum’è Neapolis, a "Cità Nova" appuntu: dopu a so rifundazione, l'installazione cunfirmò u propriu nome incù l'aghjunta di a cumpunente ateniese, pithecusana è osca.<ref>M. Lombardo è F. Frisone, Culonie di culonie: e fundazione sub-culuniale greche trà culunizazione è culunialismu, Atti di u Cunvegnu Internaziunale di studii, Lecce 22-24 ghjugnu 2006, Congedo, Galatina, 2010</ref> == Storia == === Evu anticu === [[File:Gaudoceramic.jpg|thumb|left|Vasu di a civilizazione di u Gaudo]] [[File:Certosa Pizzofalcone 06.JPG|thumb|left|Veduta di l'area duve sorse a polis greca]] [[File:D.G.U. (1831) Vol. IV.2 Sirena Partenope di Napoli.jpg|thumb|left|A sirena Partenope]] I scavi archeologichi nant’à u territoriu anu dimustratu chè u locu esattu duve sorse a cità, vale à dì a cullina di [[Pizzofalcone]] è l'area circustante, hè statu frequentatu/occupatu quasi ininterruttamente da u [[Neoliticu]] mediu. [[Parthènope]] fù fundata da i [[Cuma]]ni in u terzu quartu di l'VIII seculu a.C., secondu a logica di una creazione di approdi è furtezze ind’u golfu (epineion). A cità sappe prematuratamente differenziassi da a cità madre è assume una pusizione cumpetitiva rispettu à ella. À a fine di u VI seculu a.C., ind’a sfera di u climu di ''stasis'' in vigore a Cuma pè tutta a durata di a parabula di [[Aristodemu di Cuma|Aristodemu]], fù rifundata da oligarchi cum’è ''Neapolis'' (nova cità). A "Nova Cità" fù cuncepita cum’è una "seconda Cuma": u dimostra pè esempiu a fedele ripresa di l'organizazione in fratrie. Sempre menu cundiziunata da a Tirannia di i [[Dinumenidi]] à [[Siracusa]], Neapolis sappe in breve tempu sia sustituissi à a cità madre in i cummerci marittimi sia assume u cuntrollu nant’à u golfu chì da Golfu Cumanu diventò Golfu Neapulitanu.<ref>Magna Grecia: l'Italia meridiunale da l’origine legendarie à a cunquista rumana, Edipuglia, 1996</ref> Grazie à u raportu privilegiatu cun l'[[Atene]] di [[Pericle]], a cità inaugurò u so rollu egemonicu ind’è u mondu oscu-campanu è "internaziunale" ind’è u [[Mediterraniu]]. À a fine di u V seculu a.C., pè evità e divastazione, si alliò incù a [[Osci|pupulazione osca]], suscitendu tuttavia l'ira di Cuma. In u 326 a.C. fù cunquistata da i Rumani, cunservendu però caratteru è istituzione greche finu à a cunquista bizantina, tantu da pudè esse definita «… a metropuli di l’ellenismu d’occidente».<ref>Amedeu Maiuri, Sport è impianti spurtivi ind’a Campania antica, Tipografia Artistica, Roma, 1960</ref> In istu longu periudu a cità effettuò vari rolli, da putenza marittima<ref>U tempiu doricu di u foru triangulare di Pompei, L'Erma di Bretschneider, 2001, p 232, Vulume 2 di Studii di a ''Soprintendenza archeologica di Pompei'', J.A.K.E. de Waede</ref> (almenu finu à u scaticamentu à opera di [[Luciu Curneliu Silla|Silla]]) à centru culturale (in u I seculu a.C. è in u I seculu d.C.) è locu è residenza di l’Imperatori è di u riccu patriziatu rumanu chì trascurria quì e pause di guvernu. À parte da u 2 d.C. è finu à u III o IV seculu fù sede di i ghjochi isulimpichi fatti in onore di [[Augustu|Cesare Ottavianu Augustu]] pè l'aiutu prestatu à a cità dopu un terramotu, chì si svoglianu trà lugliu è aostu ogni quattru anni, in cuncumitanza cun i [[Ghjochi olimpichi antichi|ghjochi à Olimpia]] in Grecia. À tale prupositu fù edificatu u tempiu di i ghjochi Isulimpichi, ritruvatu in u 2003, durante i scavi pè a gara di a Metropulitana di piazza Nicola Amore. Ind’è u Museu Archeologicu Naziunale di Napuli si cunserva un cippu pumeriale, pruvenente da u territoriu di [[Capua (cità antica)|Capua]], in cui si leghje a scritta "IVSSV IMPERATOR CAESARIS QVA ARATRVM DVCTVM EST" (Pè vulè di l'imperatore Cesare fù fissatu stu solcu pè duve passò l'aratu) chì testimuneghja a vuluntà di rifundà a cesariana ''Colonia Iulia Felix'' da a parte di Ottavianu, in cunfurmità à e decisione di u patre aduttivu, ossia [[Gaiu Giuliu Cesare]]<ref>Laura Chioffi, Novità da Capua. XIV Congressus Internationalis. Epigraphiae Graecae et Latinae. 27. — 31. Augusti MMXII.</ref>. Successivamente à Napuli l'anticu cultu paganu di Cesare Augustu fù sustituitu da San Cesariu diacunu è martire di [[Terracina]], u santu sceltu pè u so nome à annunzià u novu caratteru cristianu di a putenza di i Cesari. In u 79 a cità fù dannighjata da a terribile eruzzione pliniana chì spanticò [[Pompei antica|Pompei]] è [[Erculanu antica|Erculanu]] (st'ultima era una so periferia).<ref>Arnold De Vos, Mariette De Vos; Pompei, Ercolano, Stabia, Roma, Editori Laterza, 1982</ref> Cù u termine di l'età antica è l’imminenza di l’invasione barbariche, a cità si chjose ind’è so muri. E zone un tempu destinazione di l'aristucrazia rumana cadinu preda di e razzie è di l'incuria. In u 476 l'ultimu [[Imperatori rumani|imperatore rumanu d'occidente]] [[Romulu Augustu]] fù imprigiunatu ind’è u [[Castel dell'Ovo]], allora villa rumana furtificata. === Età medievale === ==== U Ducatu di Napuli ==== [[File:Sud Italia nel 1112.jpg|thumb|U [[Ducatu di Napuli|ducatu autonomu di Napuli]], furmalmente pruvincia bizantina sopravvissuta finù à u 1139]] In u 536 Napuli fù cunquistata da i bizantini durante a [[Guerra gotica (535-553)|guerra gotica]] è restò fermamente in manu di l'imperu dinù durante a sussequente invasione lungubarda, diventendu in seguitu ducatu autonomu. U primu duca, secondu a tradizione, seria statu [[Basiliu di Napuli|Basiliu]], annuminatu in u 660-61 da l'Imperatore bizantinu [[Custante II]],<ref>Francescu Luzzati Laganà, ''Il ducato di Napoli'', in ''Il Mezzogiorno dai Bizantini a Federico II'', pp. 328-329.</ref> ancu sì hè prubabile chì ellu fussi statu precedutu da altre persone cun i stessi compiti, chì eranu cumunque espressione di e cusiddette "famiglie purente" citadine. A vita di u ducatu fù caratterizata da cuntinue guerre, principalmente difensive, contru à i putenti principati lungubardi vicini è i cursari musulmani (genericamente definiti [[Saraceni]]), pruvenenti pè u più da l’[[Africa di u Nordu]] o da a [[Sicilia]], chì era stata cunquistata da l’[[Aghlabidi]] à parte da u 827. Celebre hè à tale prupositu a [[battaglia di Ostia|battaglia navale di Ostia]] i u 849. In realtà l'aversione trà [[cristianisimu]] è [[islamu]] truvò ind’è u meziornu italicu ampii spazii di cunvergenza in nome di a politica è di i cumuni interessi cummerciali. Questi ultimi determinanu di fattu una sustanziale amicizia trà Napuli è u mondu musulmanu, tantu chì ci fù u disinvoltu impiegu da parte napuletana (ma di solitu campana, duvendu si cumprende in questu discorsu dinù [[Amalfi]]) di mercenarii, pè u più arrulati ind’è l'insediamentu di u [[Traetto (insediamentu musulmanu)|Traetto]] (in arabu ''ribāṭ''). Prulungatu creatore di questa pulitica fù u vescu di Napuli è duca [[Attanasiu di Napuli|Attanasiu II]], à dispettu di a scumunica inflitta li da [[papa Ghjuvanni VIII]]. U X seculu fù caratterizatu da una pulitica di neutralità, chì mirò à tene fora Napuli da i ghjochi chì si svuglianu intornu à ella. Da ciò ricavonu avantaghju sia l'ecunumia, chì a cultura, permettendu da un latu u sviluppu di l’industrie tessile è di a lavurazione di u ferru, un avantaghjosu scambiu di materiale litterariu è storicu - sia religiosu sia prufanu, sia grecu sia latinu - trà a cità è [[Custantinopuli]], da cui pruvene pè esempiu u grecu Rumanzu di Lissandru. U sviluppu di u muvimentu iconuclastu da a parte di [[Leone III l'Isauricu]], è a cunseguente disputa teologica trà quest'ultimu è [[Papa Gregoriu II]], ebbe cum’è cunsequenza u passaggiu furmale di e diocesi di l'Italia bizantina sott’à l'auturità di u patriarcatu di Custantinopuli. Ma, in realità, a dispusizione di Leone III restò inappiicata, è Napuli restò fidele à l'auturità di u Papa. Cum’è ricumpensa pè a pusizione assunta in a disputa, a cità fù elevata à u rangu di pruvincia ecclesiastica intornu à u 990, è [[Sergiu II di Napuli (vescu)|Sergiu II]] ne fù u primu arcivescuvu. In u 1030 u duca [[Sergiu IV di Napuli|Sergiu IV]] dete a cuntea di [[Aversa]] à a banda di mercenarii [[nurmandi]] di [[Rainulfu Drengot]], chì l'avianu affiancatu ind'è l'ennesima guerra contr'à u principatu di Capua, criendu cusì a prima "ufficiale" installazione nurmanda ind'è l'Italia meridiunale. Da a base di Aversa i nurmandi acquistonu una propria struttura suciale è urganizativa è ind'è l’arcu di un seculu fùbbenu in gradu di sottumette tuttu u meziornu d'Italia, dendu vita à u [[Regnu di Sicilia]]. ==== U periodu nurmandu-svevu ==== [[File:Palazzo Reale di Napoli - Federico II.jpg|thumb|upright=0.7|Statua marmigna di [[Federicu II di Svevia]], posta à l'ingressu di u [[palazzu Reale di Napuli]]]] In u 1139 i nurmandi di [[Ruggeru II]] d'[[Altavilla]] cunquistetenu a cità, punendu fine à u ducatu: Napuli intrì cusì à fà parte di u territoriu di u [[Principatu di Capua]], in u neunatu [[Regnu di Sicilia]], incù capitale [[Palermu]]; però a cità, chì inoltre avia sinu da u VI seculu e sembianze di un centru impurtante<ref>Arthur Paul, ''Il particolarismo napoletano altomedievale: una lettura basata sui dati archeologici'', Mélanges de l'école française de Rome, Roma, 1995, pagina 18}}</ref>, cunservò a sede di l'arcidiocesi. Passatu u Regnu di Sicilia in manu [[Svevia|sveva]] sott'à l'[[Hohenstaufen]], Napuli fù cumpresa ind'è u ghjustizieratu di [[Terra di Lavoru]]. [[Federicu II di Svevia]] preferì sempre cum'è so residenza Palermu cusì cum'è dinù [[Castel di u Monte]] in [[Puglia]], ma à Napuli decise di istituì l'Università da cui uttene e magistrature pè u guvernu di u so reame. Ella, u più anticu istitutu europeu di u so ghjenaru, fù cuncepita cum'è scola indipendente da u putere papale. ==== U periudu angiuinu ==== [[File:Simone Martini 013.jpg|thumb|left|upright=0.7|San Ludovicu di Tolosa chì incuruneghja u fratellu Rubertu d'Angiò (dipintu di [[Simone Martini]])]] Napuli diventò parte di u regnu [[Angiuini|angiuinu]] in seguitu à e vittorie di [[Carlu I d'Angiò]] nant'à [[Manfredi di Svevia]] in u 1266 à [[Beneventu]]; è nant'à [[Curradinu di Svevia]] à [[Tagliacozzu]] in u 1268. Sott'à u regnu di [[Carlu II d'Angiò]], fùbbenu istituiti furmalmente i ''Sedili'', organi amministrativi ripartiti in diverse aree di a cità. Elli pigliavanu a propria urigine da a fratrie di l'epuca greca è da a ''Magna cura Regis'' è serianu fermati attivi fin'à u XIX seculu. In seguitu à a rivolta schjuppata in Sicilia in u 1282 ([[Vespri siciliani]], causati dinù da u spustamentu ufficiale di a capitale da [[Palermu]] à Napuli) è u passagiu di l'isula à u duminiu aragunese, Napuli, diventò a capitale di u [[Regnu di Napuli]]. Succede à Carlu d'Angiò u figliolu Carlu II è in seguitu u nipote, [[Rubertu d'Angiò]], dettu "u Saviu", chì face di Napuli un centru culturale frà i più vivaci di l'Europa è di u Mediterraniu. À stu periudu ricullanu i sughjorni in cità di [[Francescu Petrarca]], [[Simone Martini]], [[Giotto]] (chì ci funderà una scola di pittura giuttesca frà e più impurtante d'Italia) è di [[Boccacciu]], chì in a [[basilica di San Lurenzu Magiore]] cunnuscerà [[Fiammetta (Decameron)|Fiammetta]], ovveru Maria d'Aquinu è in seguitu rimpiinghjerà i piacevuli anni trascorsi à a corte napuletana. Succederà à u rè Rubertu, a nipote [[Ghjuvanna I di Napuli]] in u 1343 è po sarà u mumentu di i [[Angiuini|d'Angiò di Durazzu]] in u 1382 incù [[Carlu III di Napuli|Carlu di Durazzu]], [[Ladislau I di Napuli]] è [[Ghjuvanna II di Napuli]]. ==Note== <references/> [[Categoria:Cumuna d'Italia]] [[Categoria:Italia]] ngpnlvvtyj2gi8qqp91dx0jizd6u3cg Lingua piemontese 0 20595 361641 2019-02-05T16:07:57Z Franjklogos 2883 Pagina nova: {{Lingua|nomu=Piemontese|numinativu=''Piemonteis'' |culori=#FD9191 |altri nomi= |stati=[[Italia]] è altri paesi. |righjoni= |parsoni=2 milioni nativi madrelingua |tipul... wikitext text/x-wiki {{Lingua|nomu=Piemontese|numinativu=''Piemonteis'' |culori=#FD9191 |altri nomi= |stati=[[Italia]] è altri paesi. |righjoni= |parsoni=2 milioni nativi madrelingua |tipulugia=SVO |classifica= |fam1=[[Lingue indoauropeane]] |fam2=[[Lingue italiche]] |fam3=[[Lingue romanze]] |fam4=[[Lingue romanzu-uccidentali|Romanzu uccidentale]] |fam5= |fam6= |aghjinzia= |iso1=pms |mappa= |didascalia= |codice=pms}} U '''piemontese''' o '''piemuntese''' (nome nativu '''piemonteis''') hè una lingua appartenente à u gruppu di e [[lingue romanze]] di a [[Famiglie linguistiche|famiglia]] di e [[lingue indoeuropeane]]. == Storia == In generale si ritene chì u primu testu scrittu in prutopiemuntese fubbenu i ''[[Sermones Subalpini]]'' di circa l'annu mille. == Lingue è dialetti == I dialetti varianti di u piemuntese sò l'alessandinu u vercellese è u novarese chì appartenenu à a variante di u ''piemuntese urientale'';u turinese è u cuneese cì appartenenu à a ''variane uccidentale''; in fine ci hè u astegianu chi piglia influenza da traminduie e varianti. == Alfabetu == U piemuntese si scrive cù: * 21 lettere di l'[[alfabetu latinu]] '''a b c d e f g h l i j l m n o p q r s t u v''' * A lettera z vene scambiata incù a s. * i segni diacritichi (per u più accenti) com'è: '''à è é ë ü'''. == Ligami == * [[:pms:|Wikipedia in piemontese]] [[Categoria:Piemonte]] ek16xni6xjzrbkr129s1eqa30lzjcca U Poghju è Marinacciu 0 20598 361669 2019-02-11T16:42:51Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Poghju è Marinacciu]] à [[U Poghju d'Ampugnani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Poghju d'Ampugnani]] pmp3vbqw6tqghfthx79s2oioua5ubz6 Medievu 0 20600 361718 361704 2019-02-16T18:30:20Z 2A01:CB1C:451:B00:51AF:C7AB:BB81:690 wikitext text/x-wiki [[File:Tallinn old town gate.jpg|thumb|[[Tallinn]], capitale di l'[[Estonia]] è esempiu di cità europea medievale furtificata, cunservata pè u 75%. Particulare di a porta di a Cità Vechja]] [[File:Frankfurt Am Main-Samstagsberg-20070607.jpg|thumb|upright=1.0|Case à graticciu à [[Francuforte]], in [[Germania]]. ‘Ssu tipu di custruzzione in legnu, dette ''Fachwerkhäuser'', si diffusenu in u Medievu ind'è l'[[Europa centrale]] sana]] U '''Medievu''' hè una di e quattru grande età storiche ([[Storia antica|antica]], medievale, [[Storia muderna|muderna]] è [[Storia cuntempuranea|cuntempuranea]]) in a quale hè tradiziunalmente suddivisa a [[storia di l'Europa]] ind’è a [[storiografia]] muderna. Cumprende u periudu da u V seculu à u XV seculu. Seguita a [[Caduta di l'Imperu rumanu d'Occidente]] in u 476 d.C. è precede l'[[Età muderna]]. U termine "''Medievu''" cumparisce pè a prima volta in u XV seculu in [[Lingua latina|latinu]] è riflette l'opinione di i cuntempuranei, pè chì tale periudu averia riprisentatu una deviazione da a cultura classica, in oppusizione à u [[Rinascimentu]]. [[Categoria:Storia]] 4raoiqzx5vteooxfnl6vn0x1ot5wmty Macedonia 0 20601 361699 2019-02-15T08:06:33Z Born2bgratis 9412 Born2bgratis hà spustatu a pagina [[Macedonia]] à [[Macedonia di u Nordu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Macedonia di u Nordu]] 26444km087gzin9v5gqizteuzkwu37z Gavin Friday 0 20602 363153 363152 2019-07-23T14:14:16Z Casalonga MH 14859 Detagliu nant'a bettula The Blue Jaysus + riferenza web wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist|name=Gavin Friday|image=File:Gavin_friday_clarence_hotel.jpg|caption=|image_size=250|background=solo_singer|birth_name=Fionán Martin Hanvey|alias=|birth_date={{birth date and age|df=yes|1959|10|08}}|birth_place=[[Dublin]], Ireland|death_date=|origin=|instrument=Vocals|genre=[[Alternative rock]]|occupation=Vocalist, musician, singer-songwriter, producer, actor|years_active=1977–present|label=[[Island Records|Island]], [[Rubyworks]]|associated_acts=[[Virgin Prunes]]|website=[http://www.gavinfriday.com/ gavinfriday.com]}} == Prima vita è carriera == [[File:Gavin friday clarence hotel.jpg|miniatura|Gavin Friday in Dublin]] Gavin Friday (natu Fionàn Martin Hanvey, l'8 d'uttobre di u 1959) ghjè un cantadore, cumpusitore, attore è pittore irlandese. Hè natu in [[Dublin]] (in irlandese : ''Baile Átha Cliath'') è hè crisciutu in Ballygall, un querinu in u nordu di Dublin, trà Finglas è Glasnevin induve ellu ghjè andatu à scola di i Fratelli Cristiani.<ref>{{Cita web|https://gavinfriday.com/biography/chronology/}}</ref> Fubbe un membru fundatore di u gruppu post-punk, [[Virgin Prunes]] <ref>{{Cita web}}</ref> in 1977 cù [./https://en.wikipedia.org/wiki/Guggi Guggi] (natu [[Derek Rowen]]) ed altri musicanti. Hà registratu diversi albumi è colonne sonare / musiche di filmi. In u 1986, dopu a fine di e Virgin Prunes, G. Friday si cunsacrò à pitturà, à impennà ed animà a so bettula The Blue Jaysus. Gavin F. vulia avvià ista osteria-salla di cuncerti parchì avia bisognu di un musicante. È un bon modu di trùvalu era di apre ista cantina prisentandu opere musicali.<ref>https://gavinfriday.com/archive/events/the-blue-jaysus/<ref> L'annu seguente travagliò cù The Man Seeze, Maurice Roycroft [./https://en.wikipedia.org/wiki/Maurice_Seezer Maurice Seezer], u pianistu. Nell'exhibe ''Quattru artisti - Molti marcuri'' (1988) à a Galeria di Hendricks di Dublinu, Friday, Guggi è Whisker mostranu pittori. Sta cu-operazione cù Seezer hà duratu 15 anni. Hà cumpresu cuncerti in 2001 (''A wee night for Uaneen)'' e 2004 (''Shock and Awe'') : https://www.setlist.fm/setlist/gavin-friday-and-maurice-seezer/2001/olympia-theatre-dublin-ireland-7bf30ac0.html https://www.dcu.ie/uaneen/index.shtml U primu albumu solo di Friday cù Seezer fù ''Each man kills the things he loves'', esciutu in u 1989. Poi ebbe ''Adam'n'Eve'' in u 1992. È trè anni dopu, escia ''Shag tobacco''. L'anni 1990 fubbenu u principiu di a so carriera in u filmu, cum'è cantarinu è cum'è cumpositore. Gavin Friday scrisse la colonna sonora/musica per u filmu di Jim Sheridan ''In the name of the father'' (In nome di u Patre), 1993, cumpresa a stampa di titulu, "''Billy Boola''" è "''You Made Me the thief of your heart'' ", chì hè statu cantatu da Sinéad O'Connor è nominatu per un [[Golden Globe]] per a prima canzona originale <ref>{{Cita web}}</ref> : "The Alternative within the mainstream" ''A critical analysis of some recent Irish films'' da Nicholas Fennel (Dublin City University) pagine 16, 111 è 125, annutazione n° 11. http://doras.dcu.ie/17369/1/nicholas_fennell_20120705085234.pdf In più di i trè pezzi co-scritti da Friday è Seezer, a colonna sonora/musica di stu filmu tene contu dinù ''Voddoo Child'' da [[Jimi Hendrix]], ''Dedicated Follower of Fashion'' da i [[Kinks]], ''Is This Love'' da [[Bob Marley]], ''Tiger Feet'' da Mud, ''The Godfather'' da [[Nino Rota]], etc. https://www.imdb.com/title/tt0107207/soundtrack A partizione di u filmu da Jim Sheridan : ''The Boxer'' fubbe scritta tutalmente da Gavin Friday è Maurice Seezer, in u 1997. A musica hè essenzialmente ghjucata da u ''Irish Film Orchestra'' è u ''Choir of Christ Church Cathedral'' di Dublin. https://www.allmusic.com/album/the-boxer-mw0000034010 Per un ritrattu in niellu è albu da u fotografu olandese [[Anton Corbijn]] (celebre in particulare per fotografie di u gruppu post-punk / rock goticu di Manchester [[Joy Division]] da [[Ian Curtis]]), rendesi : https://www.allmusic.com/artist/gavin-friday-mn0000158765/biography In u 2004 Gavin Friday si pruduce in publicu solu, incù u spettaculu ''I didn't come up the Liffey in a bubble'' à u Fringe Festival da Dublin''.'' A Liffey hè u fiume irlandese chì traversa Dublin. [[File:River Liffey 6, Dublin.jpg|miniatura|U Fiume Liffey in Dublin]] U rializatore Neil Jordan ingagiò Friday pè u rollu da Billy Hatchet in u filmu di 2003 ''Breakfast on Pluto'' (Sciunicu nantu à Pluton). Gavin Friday hà sunatu à Carnegie Hall in u 2009 à u benefiziu di un'urganizazione anti-SIDA disinteressata, chì si chjama ''(Red).'' Anu participatu à u cuncertu [[Lydia Lunch]] è [[John Zorn]] frà altri musicanti. Mentre stu cuncertu, Friday hà ghjucatu a canzona ''The Light Pours Out of me'' di u gruppu post-punk [[Magazine]], di [[Manchester]], chì fù fundatu da [[Howard Devoto]] (ex [[Buzzcocks]] cù [[Pete Shelley]]) è da u chitarristu [[John McGeogh]] (eppoi in [[Siouxsie and the Banshees]]). https://www.nytimes.com/2009/10/06/arts/music/06friday.html [[File:Lydia Lunch Retrovirus W71 25.jpg|miniatura|Lydia Lunch da Schorle]] == Discografia == === Albumi === * ''Each man kills the'' ''thing he loves'' , 1989 * ''Adam 'n' Eve'' , 1992 * ''Shag Tabacco'' , 1995 * ''Peter and the wolf'' (Petru è u lupu), 2002 * ''Catòlicu'' , 2011 === Singles === ''You, me and World War III'', 1996 ''Angel'', colonna sonora di u filmu ''William Shakespeare's Romeo + Juliet,'' 1995 ''In the Name of the Father'', 1994 ''Falling off the Edge of the World'', 1993 ''King of Trash'', 1992 ''I want to Live'', 1992 ''Man of misfortune'', 1989 ''You take away the Sun'', 1989 ''Each Man Kills the Things He Loves'', 1988 ''You can't always get what you want,''1987 ==Referenze== <references/> * q5gt5rebw3qtkglplsrcurv5r177isy A Nubiltà 0 20603 361732 361719 2019-02-18T19:48:24Z 2A01:CB1C:451:B00:ECF0:2EC:C2A7:6C23 wikitext text/x-wiki [[File:Azilone_Church.JPG|thumb|250px|A ghjesgia d'Azilonu, u paesi nativu di Monsignori di la Fuata]] '''A Nubiltà''' hè una [[puisii|puisia]] di [[Monsignori di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]]. ==A Nubiltà== :Oghji hè cumunu l'absinthe è lu caffè ; :Ma più cumuni sò i tituli è li ''de'' ; :Ogni ghjornu ni sorti unu, :È ùn si sà di dund'eddu hè : :È tù dici, o cara musa : :Piglia un ''de'', ghjà ch'eddu s'usa. :Ti dà più tonu, pruduci bon'effettu, :Attira sempri la stima è lu rispettu ; :Cun un ''de'' stà pur'sicuru, :Pò passà qualchì diffettu ; :È po hè lustru chì tù pigli. :Cara musa, chì cunsigli !: :''In diebus illis'', ancora i me antenati :Aviani un ''de'' ; ma essendu rifalati, :Lu lasciani rifalà : :È da chì era senza entrati? :Oghji hè nobili chì hè riccu ; :Chì ùn hà granu ùn pò fà spiccu. :Un rouleau d'oru, oh oh ! Mi saria gratu, :È s'eddu cansa, sarà ben'accittatu ; :Ma d'un ''de'' chì ni faria, :S'e so' nobili è spiantatu? :Nò li tituli è li de, :Cara musa, ùn sò par mè. :Cascò u de vechju, è ùn cercu lu de novu ; :Ùn cambiu statu ; pà i tituli ùn mi movu. :Ghjà lu debitu m'affanna, :È in u statu ch'e mi trovu, :S'eddu sbradda un rouleau, :Ùn i possu dì ch'è nò. :Ùn dicu micca chì i tituli è li ''de'' :Ùn siani dolci : mi piacini anc'à mè ; :Ma, suredda, à i tempi d'oghji, :Chì sò i tituli sine rè? :Ghjà la leghji li pripara :Una tazza bedda amara. :E ùn leghju i fogli ; ma un Tiziu chì li leghji, :M'hà assicuratu chì covani una leghji :Par fà cada molti ''de'' :È distingua i capri è l'eghji : :Or chì leghji po sarà? :Chì ùn hà ''de'' li cumprarà. :À chì hà talentu, chì hà meritu è virtù, :Lu sgiò ùn dispiaci, è à mè po più cun più ; :Li stà bè la signuria, :Lu vistitu è lu fiunfiù : :Nè, la vera nubiltà :Ùn hè micca vanità. :Capiscu beni chì un omu chì hè ricconu :Pigli un de novu, par dà si qualchì tonu ; :À lu de li faci onori, :S'eddu ùn hè qualchì bricconu ; :Sì, capiscu chì lu riccu :Pigli un de, par fà più spiccu. :Dica chì voli, la vera nubiltà :Hè gran cosa, è biatu po chì l'hà ! :Dici bè : noblesse oblige, :Lu Francesu chì la sà ; :Chì disprezza i sgiò è li ''de'', :Li vurria è ùn i pò avè. :È a dicu franca, li ''de'' ùn isprezzu micca ; :Ma la parsona chì hè nobili è ùn hè ricca, :O ùn hà meritu è ùn hà scenza, :Lu so ''de'' lu si pò ficca, :So' discretu è so' pudicu, :Mi capiti dund'e dicu. :In ogni razza d'antica nubiltà, :V'hè chì hà ricchezzi, è v'hè chì hà puvartà : :À lu riccu i rivarenzi ; :Sgiò babbà ! È Sgiò mammà ! :Signor sì, è signor nò ! :Ma à lu povaru, ohibò ! :Pur dici beni : l'aneddi sò cascati ; :Ma à lu so locu li dita sò furmati. :Hà lu voitu scusgitu, :Hà li cula ripizzati ; :Porta à u coddu la suiccia ; :Ma l'annata comu a impiccia? :Oh ! quanti volti, malgradu a so grandura, :À lu viddanu dumanda a facitura ! :À chì mena lu cunceghju, :À chì appinza la so bura :Và dicendu : ''Adjuro vos'' ! :''Te rogamus, audi nos''. :Sì tù ùn u chjami cù u titulu di sgiò, :Micca risposta, nun dà nè sì nè nò. :Torri è chjami, ùn senti micca. :O sgio Pà ! o sgior Antò ! :Tandu sì : qual'hè chì chjama? :Ancu levi tù di tama ! :Ci fù un ciandarmu chì vensi po à li mani, :Cun un signori ch'attarsa lu so pani : :Ùn i deti signuria ; :Ma i pidochja i si sciacciani ; :Chì dicia : Maladucatu ! :Chì dicia : Sè unu stracciatu. :Unu dicia : Tù ha' pestu li carbona. :L'altru dicia : Tù ùn ha' una pezza bona ; :È ind'è tè la signuria :Si ni sorti pà i tafona. :Or sicchè, figlioli cari, :Nubiltà vol'i dinari. :Quali ùn hà intesu, facendu si risata, :In [[Calcatoghju]], chjama à boci scappata :Lu sgiò tali è a sgiora tali :À piglià la so ghjurnata? :Or ùn hè po una vargogna, :Par chì hà in casa fami è rogna? ==Rifarenzi== * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. ==Da veda dinò== * [[Paulu Matteiu di la Fuata]] [[Categoria:Puesia]] jtyy29f3tf1yy5jkalabvlpat5ybj3n Template:Summariu categurie 10 20605 361747 2019-02-21T18:50:21Z Jumpy01 11155 imported from it.wiki wikitext text/x-wiki {| class="itwiki_template_toc plainlinks" summary="Indice" style="margin:auto" ! {{MediaWiki:Toc}}&nbsp;&nbsp; | [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}}} Principiu]&nbsp;&nbsp;'''·'''&nbsp; [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=0}} 0-9]&nbsp;&nbsp;'''·'''&nbsp; [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=A}} A] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=B}} B] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=C}} C] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=D}} D] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=E}} E] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=F}} F] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=G}} G] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=H}} H] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=I}} I] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=J}} J] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=K}} K] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=L}} L] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=M}} M] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=N}} N] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=O}} O] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=P}} P] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=Q}} Q] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=R}} R] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=S}} S] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=T}} T] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=U}} U] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=V}} V] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=W}} W] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=X}} X] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=Y}} Y] [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|from=Z}} Z] |} ok12bt03ouof2xa3n40qodhe8925nxj A donna cumpagna di l’omu 0 20610 361785 361778 2019-03-11T16:48:10Z 2A01:CB1C:451:B00:8C4A:C48B:660E:D02A wikitext text/x-wiki ''A donna cumpagna di l’omu'' hè una puisia di [[Paulu Matteiu di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]]. ==A donna cumpagna di l’omu== [[File:Albrecht Dürer, Adam and Eve, 1504, Engraving.jpg|thumb|250px|Adamu ed Eva]] :Cosa hè la donna pà i misari murtali? :Hè stata sempri la causa universali :Di piaceri è dispiaceri, :D’ogni beni è d’ogni mali ; :Hè pietosa ed hè spietata ; :Hè curtesi ed hè sgarbata. :Hè piena d’ira, è piena di buntà ; :Hè amara è dolci ; tuttu odiu è carità ; :Nè senza edda si pò viva, :Nè cun edda si pò stà : :Piegni è ridi ; lu so visu :Hè un infernu è un paradisu. :La vi ripetu, la donna hè una cumpagna, :Hè costa d’omu, devi essa à la custagna ; :Ùn hè serva nè patrona : :Parchì l’omu chì si lagna :Ùn s’annoia à stà cun edda, :Lu Signori a feci bedda. :À babbu Adamu chì ùn bii più nè magna, :Dominiddiu li deti una cumpagna ; :È lasceti dì à chì voli, :Ogni cani voli a cagna : :Ùn và beni l’omu solu, :Dissi Diu à lu figliolu. :S’eddu hà lu fretu, si scalda cù a cumpagna ; :Ma s’eddu casca, ohimè ! Comu s’arragna? :Qual’ l’arrizza, s’eddu casca? :Qual’ l’asciuva, s’eddu si bagna? :È po volni in u Furciolu :Chì Lambrasca si stia solu ! :À lu fasgiolu ci voli u palareddu ; :L’eddara cerca la leccia o u quarciteddu ; :À la vita ci vol’ l’olmu, :À la volta lu punteddu : :Or cusì sarà Lambrasca, :O s’arrernba o si ni casca. :La cumpagnia la volni ancu l’aceddi : :Sò accumpagnati parnici è rundineddi :Si ni stani à dui à dui, :Li culombi è i turduleddi : :Vuleti essa più sicuri? :Melius nubere quam uri. :Ghjuntu una volta lu mesi di frivaghju, :Tutti l'aceddi ni vani à paghju à paghju ; :Ghjuntu marzu, vo sapeti :È chì miauli, è chì linguaghju ! :Ghjuntu maghju in Bonifaziu, :Chì armunia è chì laudaziu ! :Par sinu à i pianti, ci n’hè chì ùn dani fruttu, :S’eddu ùn s’accoppia lu masciu o beddu o bruttu ; :Dui è dui si stà megliu, :È cusì po hè dapartuttu. :Ùn ci sò ch’è i Balanini :Chì si fermani fantini. == Da veda dinò== * [[Paulu Matteiu Della Foata]] * [[Azilonu]] gfu5b898llcjwdndbcpru95f3zxzjw4 2018 0 20611 361800 361799 2019-03-16T14:20:50Z Ffabian11 11040 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''2018''' {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1990|2000|2010|2020|2030|2014|2015|2016|2017|2018|2019|2020|2021|2022}} == Evenimenti == == Nàscite == == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == * Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html Cronica di a Corsica] == Liami == [[Category:Anni di u XXI seculu|#]] nkdnejv6qegyf6880vd1wgaj1ek86yj Gallinula 0 20612 364265 361818 2019-10-03T11:20:55Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A gallinula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grifola_frondosa_888.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Grifola frondosa |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Agaricomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Polyporales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Meripilaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Grifola]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Grifola frondosa''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Hen2.jpg|250px]] |----- |} A '''gallinula''' (''[[Grifola frondosa]]'') hè un tipu di [[fungu]] chì face parte di a famiglia di e [[Meripilaceae]]. U nome corsu vene da u fattu ch'è 'ssu tipu di fungu s'assumiglia, da luntanu, à una [[gallina]]. ==Descrizzione== Adultu, 'ssu fungu pò pisà sin'à parechje decine di kilò. A carne hè bianca è unu pocu fibrosa. Racoltu ghjovanu, hè un fungu manghjarecciu. Si scontra à u statu selvaticu à u pede di e lecce è di i castagni, o di i so radiconi, ma solu d'istate è di vaghjimu. Cresce naturalmente annantu à i radiconi d'arburi. Dipoi qualchì tempu, hè ancu cultivatu in Europa. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Grifola frondosa'' sò: * ''Polypilus frondosus'' * ''Polyporus frondosus'' * ''Boletus frondosus'' * ''Caloporus frondosus'' * ''Cladomeris frondosus'' * ''Merisma frondosa'' ==In Corsica== A gallinula hè assai cumuna in Corsica. ==Gastronumia== A gallinula hè un fungu manghjarecciu, quand'ellu hè fresca. Si coglie fresca, chì vechja diventa lignosa. ==Lessicu== A ''gallinula'' hè ancu chjamata a ''ghjallina'', a ''ghjaddina'', a ''ghjallinella'' o a ''ghjaddinedda''<ref>[https://infcor.adecec.net Infcor], ricacciatu u 21 di marzu di u 2019</ref>. ==Note== <references/> == Ligami == * [https://adecec.net/parutions/ghjurnata2001.html Ghjiseppu Leoni, I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] * [https://www.canaghja.com/LES-CHAMPIGNONS-DE-CANAGHJA_a118.html Santa Raffaelli è Ghjuvanni Alesandri I funghi di Canaghja, 2015] [[Categoria:Meripilaceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] h3mhfc0kwfn83oxu7wkth04d4271c7e Grifola frondosa 0 20613 361806 2019-03-21T18:37:31Z 2A01:CB1C:451:B00:4C70:B287:A2FE:56D4 Reindirizzamentu à [[Gallinula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Gallinula]] cleq2krvlag6jmef76oahysopa4xw4h Monsoru 0 20614 361855 2019-03-28T15:32:29Z Philippe49730 15007 Pagina nova: {{cumuna|cumuna=Montsoreau [[Image:Château de Montsoreau, depuis la rive droite de la Loire.jpg|275px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Paesi di a Loira]] | dipartimentu=Maine-é-... wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Montsoreau [[Image:Château de Montsoreau, depuis la rive droite de la Loire.jpg|275px]] | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Paesi di a Loira]] | dipartimentu=[[Maine-é-Loira]] | circundariu=Saumur | cantonu=Saumur-Sud | insee=49219 | cp=49730 | merri=[[Gérard Persin]] | intercomm= | longitudina= 0.0569 | latitudina= 47.2164 | alt=27m | superficia= 5.2 km² | pop= 447 ab. ([[2015]])<!-- Population municipale --> | dinsità= 86 }} '''Monsoru''' (o puru '''Montesoru'''; in [[lingua francese|francese]]: ''Montsoreau'') hè una cità di [[Francia]], di u dipartimentu di a [[Maine-é-Loira]]. L'abitanti di Monsoru si chjamanu i ''Montsorelliens''. == Giugrafia == A cità hè traversata da a [[Loire]]. ==Storia== U [[Casteddu di Montsoreau]] statu custruitu à u XIimu seculu. == Demografia == <center>'''Demografia di Montsoreau'''<ref name="fcass">[http://cassini.ehess.fr/cassini/fr/html/fiche.php?select_resultat=23896 Des villages de Cassini aux communes d'aujourd'hui (École des hautes études en sciences sociales)]</ref><ref>[https://www.statistiques-locales.insee.fr/#c=indicator&i=bdcom.pop&s=2015&selcodgeo=49219&view=map1 Recensement de la population au 1er janvier 2006 (Insee)]</ref><ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/commune.asp?depcom=49007&annee=2009 Recensement de la population (Insee)]</ref><br></small> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:800 height:350 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:1200 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:200 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:100 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1791 bar:1792 bar:1793 bar:1794 bar:1795 bar:1796 bar:1797 bar:1798 bar:1799 bar:1800 text:1800 bar:1801 bar:1802 bar:1803 bar:1804 bar:1805 bar:1806 bar:1807 bar:1808 bar:1809 bar:1810 bar:1811 bar:1812 bar:1813 bar:1814 bar:1815 bar:1816 bar:1817 bar:1818 bar:1819 bar:1820 text:1820 bar:1821 bar:1822 bar:1823 bar:1824 bar:1825 bar:1826 bar:1827 bar:1828 bar:1829 bar:1830 bar:1831 bar:1832 bar:1833 bar:1834 bar:1835 bar:1836 bar:1837 bar:1838 bar:1839 bar:1840 text:1840 bar:1841 bar:1842 bar:1843 bar:1844 bar:1845 bar:1846 bar:1847 bar:1848 bar:1849 bar:1850 bar:1851 bar:1852 bar:1853 bar:1854 bar:1855 bar:1856 bar:1857 bar:1858 bar:1859 bar:1860 text:1860 bar:1861 bar:1862 bar:1863 bar:1864 bar:1865 bar:1866 bar:1867 bar:1868 bar:1869 bar:1870 bar:1871 bar:1872 bar:1873 bar:1874 bar:1875 bar:1876 bar:1877 bar:1878 bar:1879 bar:1880 text:1880 bar:1881 bar:1882 bar:1883 bar:1884 bar:1885 bar:1886 bar:1887 bar:1888 bar:1889 bar:1890 bar:1891 bar:1892 bar:1893 bar:1894 bar:1895 bar:1896 bar:1897 bar:1898 bar:1899 bar:1900 text:1900 bar:1901 bar:1902 bar:1903 bar:1904 bar:1905 bar:1906 bar:1907 bar:1908 bar:1909 bar:1910 bar:1911 bar:1912 bar:1913 bar:1914 bar:1915 bar:1916 bar:1917 bar:1918 bar:1919 bar:1920 text:1920 bar:1921 bar:1922 bar:1923 bar:1924 bar:1925 bar:1926 bar:1927 bar:1928 bar:1929 bar:1930 bar:1931 bar:1932 bar:1933 bar:1934 bar:1935 bar:1936 bar:1937 bar:1938 bar:1939 bar:1940 text:1940 bar:1941 bar:1942 bar:1943 bar:1944 bar:1945 bar:1946 bar:1947 bar:1948 bar:1949 bar:1950 bar:1951 bar:1952 bar:1953 bar:1954 bar:1955 bar:1956 bar:1957 bar:1958 bar:1959 bar:1960 text:1960 bar:1961 bar:1962 bar:1963 bar:1964 bar:1965 bar:1966 bar:1967 bar:1968 bar:1969 bar:1970 bar:1971 bar:1972 bar:1973 bar:1974 bar:1975 bar:1976 bar:1977 bar:1978 bar:1979 bar:1980 text:1980 bar:1981 bar:1982 bar:1983 bar:1984 bar:1985 bar:1986 bar:1987 bar:1988 bar:1989 bar:1990 bar:1991 bar:1992 bar:1993 bar:1994 bar:1995 bar:1996 bar:1997 bar:1998 bar:1999 bar:2000 text:2000 bar:2001 bar:2002 bar:2003 bar:2004 bar:2005 bar:2006 bar:2007 bar:2008 bar:2009 bar:2010 text:2010 bar:2015 PlotData= color:barra width:10 align:left bar:1793 from:0 till: 746 bar:1800 from:0 till: 778 bar:1806 from:0 till: 790 bar:1821 from:0 till: 867 bar:1831 from:0 till: 987 bar:1836 from:0 till: 986 bar:1841 from:0 till: 1019 bar:1846 from:0 till: 1071 bar:1851 from:0 till: 1097 bar:1856 from:0 till: 937 bar:1861 from:0 till: 921 bar:1866 from:0 till: 851 bar:1872 from:0 till: 790 bar:1876 from:0 till: 752 bar:1881 from:0 till: 688 bar:1886 from:0 till: 655 bar:1891 from:0 till: 619 bar:1896 from:0 till: 584 bar:1901 from:0 till: 528 bar:1906 from:0 till: 494 bar:1911 from:0 till: 515 bar:1921 from:0 till: 452 bar:1926 from:0 till: 425 bar:1931 from:0 till: 425 bar:1936 from:0 till: 432 bar:1946 from:0 till: 504 bar:1954 from:0 till: 506 bar:1962 from:0 till: 570 bar:1966 from:0 till: 547 bar:1975 from:0 till: 503 bar:1982 from:0 till: 549 bar:1990 from:0 till: 461 bar:1999 from:0 till: 544 bar:2006 from:0 till: 503 bar:2010 from:0 till: 480 bar:2015 from:0 till: 449 </timeline> </center> ==Referenze== <references/> [[Categoria:Cumuna di Francia cuntinentale]] [[Categoria:Cumuna di Francia]] [[Categoria:Cità di a Francia]] 3srhw8gy6sav6pf5fjoprztrhrw7q80 Lattonu 0 20615 361897 361896 2019-04-01T15:59:15Z 2A01:CB1C:451:B00:D5F0:F754:A4A5:9022 /* In Corsica */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U lattonu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Euphorbia_dendroides_Zingaro_0047.JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Euphorbia dendroides |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Euphorbiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Euphorbiaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Euphorbia]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" |''Euphorbia dendroides''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Euphorbia_dendroides1.jpg|250px|U lattonu]] |----- |} U '''lattonu''' (o ''lattone'') hè una pianta o un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'[[Euphorbiaceae]]. Hè statu discrittu è dinuminatu da Carl Linnaeus, in u 1753. ==Tassunumia== Parechi sinonimi di ''Euphorbia dendroides'' sò: * ''Euphorbia laeta Aiton * ''Esula dendroides (L.) Haw. * ''Euphorbia divaricata Jacq. * ''Euphorbion dendroideum (L.) * ''Tithymalus arboreus Tourn. ==Discrizzioni== U lattonu hè una pianta di u circondu mediterraniu. U lattonu hè un arburettu altu circa un metru, ma pò aghjunghja eccizziunalamenti 2 à 3 metri.<ref>Ozenda (1950).</ref> Nasci in i loca à sulivu, à spessu in i pinduricci scugliosi o in i sfetti di i tozzi. U lattonu hè beddu arradicatu. I casci appariscini di sittembri è parsistini mentri l'invernu sanu. Dopu si ni cascani di maghju. I parti più anziani di a pianta sò bruni è spruvisti di casci. Fiurisci da aprili à ghjunghju. U so suchju hè biancu è piciosu. Versu a fini di u branu è à u principiu di l'istatina, u lattonu diventa rossu. U lattonu perdi dopu tutti i so casci. == In Corsica == [[File:Euphorbia dendroides3.jpg|thumb|150px|left|I lattona crisciuti inquant'è arburetti, in u Salariu in Aiacciu]] U lattonu hè abbastanza cumunu in Corsica: hè prisenti in particulari in Galeria, Portu, Tizzà, San Fiurenzu, Aiacciu, Sulinzara è ancu in Bonifaziu<ref>Paradis (2001).</ref>. Si pò scuntrà dinò annantu à parechji isulotti com'è quiddi di Pinareddu, Piana (di l'[[Isuli Ciarbicali]]) è Pitricaghjosa. Calchì volta, si pò ancu truvà i loca induva i lattona sò crisciuti com'è arburetti alti trè metri (com'è in Aiacciu, in u Salariu). ==Lessiculugia== U lattonu hè ancu chjamatu ''u lattone''. U nomu corsu veni da u fattu chì, quand'eddu si tronca a vetta, ni esci spezia di latti. ==Noti== <references/> == Bibliugrafia == * Paul Ozenda (1950) [https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/00378941.1950.10834857 L'ariali di ripartizioni di Euphorbia dendroides è u so valori biugiugraficu], Bullitinu di a Sucità Butanicae di Francia, 97:10, pagini 172-181 (in francesu) * Guilhan Paradis (2001), [http://www.side.developpement-durable.gouv.fr/EXPLOITATION/DRAURA/Infodoc/ged/viewportalpublished.ashx?eid=IFD_FICJOINT_0006509&search= Euphorbia dendroides in Corsica], Bulletinu di a Sucità Butanica di u Centru Punenti (in francesu) [[Categoria:Euphorbiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mvdv2wsg9jras4gact5ksbj7r5g3ygn Lattone 0 20616 361862 2019-03-28T19:19:12Z 2A01:CB1C:451:B00:8806:8A69:6034:4FA1 Reindirizzamentu à [[Lattonu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Lattonu]] shwak0rlxksm7lb3iipsdv4e392e2ig I Messageri 0 20617 361961 361960 2019-04-14T08:41:46Z Frassetu 5765 /* Discugrafia */ wikitext text/x-wiki '''I Messageri''' hè un gruppu di [[Cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1996]]. = Storia = U Gruppu I Messageri a principiu in 1996. Sò dui fratelli (Fabrice et Jean-Michel Andreani) di u Capu Corsu è di u Fiumorbu in u Cismonte. A st'epica erani accupagnati di so cuginu Arnaud Andreani. St'annata ani ripurtatu u cuncorsu di a canzona Corsa avanti mille cinque centa persone cù una di a so criaziona. Dopu 'ssu successu, Antoine Leonardi, patrò di Ricordu, pruponi li d'arrigistratu u so primu dischettu "Simu Nati". In 2001, ghjè l'ora di u ritornu cù u nuovu dischettu "D'Isule Esiliati". A canzona chì si chjama cumè u dischettu, hè statu scrita pà [[Patrizia Gattacecca]]. I fratelli farani pareghji riprisentanzi in Corsica, in Germanu (Sarrebruck) è in francia (Aix, Strasbourg, Chamonix) U dischettu "A Mio Lettera" nasciarà in 2005 è sarà u veru successu ramazzè à qualchi canzone cumè "Manc'un Addiu", "A Mio Lettera", "Ti torna à Dì" è altri. Ghjè in 2011 ch'u novu dischettu "Pè Fà La Campà" farà a so affacata è sarà un trionfu. I Messageri girarani in francia è in Auropa. Sete anni dopu, in 2016 u gruppu scontra u realizadore Rick Allison chì darà u dischettu "Una Via". == Discugrafia == === Dischetti === === Simu Nati (1996) === 1. Speranza<br> 2. Rivenerà<br> 3. Un ti ne fà<br> 4. U miò paese caru<br> 5. Simu nati<br> 6. Amore persu<br> 7. Ogni sera<br> 8. Notte di focu<br> 9. Soffiu<br> 10. Amicu<br> 11. Veni a festighjà === D'Isule Esiliati (2001) === 1. Cun Voi<br> 2. A Chjama<br> 3. O Corsica<br> 4. Pasturellu<br> 5. Vita<br> 6. Canzona Prighera<br> 7. D'Isule Esiliati<br> 8. In Li To Ochji<br> 9. Pienghje<br> 10. Hè L'Amore<br> 11. Sarajevo<br> 12. Ricordi Di Ghjuventù === A Mio Lettera (2005) === 1. A Mio Lettera<br> 2. Si Dice<br> 3. Sò Di a Terra Ch'è Tù Sai<br> 4. Ci Tocca à Fà<br> 5. Ti Torna à Dì<br> 6. Ci Hè Quì Vicinu<br> 7. Chì Ai in Capu<br> 8. Trà Di Noi<br> 9. Dì Mi La Torna<br> 10. U Figliolu Innamuratu<br> 11. Manc'un Addiu<br> 12. È Perdunà<br> 13. La Mio Vela<br> 14. Ad Aspettà<br> === Pè Fà La Campà (2011) === 1. Pè fà la campà<br> 2. Duve hè<br> 3. Dì mi quandu<br> 4. Ch'è tù<br> 5. Chì ti manca<br> 6. È s'ell'un c'era lindumane<br> 7. Ci ne feremu<br> 8. Dì li la tù<br> 9. Ùn ci crede più<br> 10. Pè sperà<br> 11. Ùn traì<br> 12. Hè nostru 'ssu dumane<br> 13. Era cusì<br> 14. S'è vo sentite === Una Via (2017) === 1. Una Via<br> 2. Lasciami Sperà<br> 3. Avà<br> 4. Aduni<br> 5. U Sole Di Mezzanotte<br> 6. T'aghju in La Mente<br> 7. Un'antra Storia<br> 8. Sessant'anni Ad Avà<br> 9. Forza Di L'esse<br> 10. Hè Ora Digià<br> {{c}} [[category:musica]] [[category:cantu corsu]] 8nfzns8tiqemro22gfs6vnoookb9dgu Campuloru (pieve) 0 20618 361980 2019-04-20T13:30:05Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Campuloru (pieve)]] à [[Campulori]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Campulori]] aaylgks0sp5qr18ii5flkk6nacj9wkn Lama (pieve) 0 20619 361982 2019-04-20T13:30:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lama (pieve)]] à [[Canale (pieve)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Canale (pieve)]] cu0422l0kq6zlx7xqsqww6mncgthfmd Casacconi (pieve) 0 20620 361984 2019-04-20T13:31:00Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Casacconi (pieve)]] à [[Casaccuni]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Casaccuni]] oetbghyf6l39lxg90f7wh5c8kfiaskl Celavu (pieve) 0 20621 361986 2019-04-20T13:31:16Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Celavu (pieve)]] à [[Celavu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Celavu]] h2ae3tje21okc8toomg5tlrwn2vhfex Cruzinu (pieve) 0 20622 361988 2019-04-20T13:31:30Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cruzinu (pieve)]] à [[Cruzinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cruzinu]] bh1b8mwvmyumxbq9u1dq31psrgzrfk7 Cursa (pieve) 0 20623 361990 2019-04-20T13:31:49Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cursa (pieve)]] à [[Cursa]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cursa]] eelxtf5p840ii1mntgmd6si2z9rjak9 Cuvasina (pieve) 0 20624 361992 2019-04-20T13:32:05Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cuvasina (pieve)]] à [[Cuvasina]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cuvasina]] suqg5x2l3t4iexe2f8kj1p6rfar3j08 Istria (pieve) 0 20625 361994 2019-04-20T13:32:22Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Istria (pieve)]] à [[Istria]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Istria]] tg3z4jts3mrmshku3f2itnho7w6haz5 Lota (pieve) 0 20626 361996 2019-04-20T13:32:40Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Lota (pieve)]] à [[Lota]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Lota]] 89rrj8dcn520ug4tiez55ia92ist6bi Mariana (pieve) 0 20627 361998 2019-04-20T13:33:00Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Mariana (pieve)]] à [[Marana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Marana]] 5i9r4lo4evyyhm2hpfbq4k5ghc7lso4 Mizana (pieve) 0 20628 362000 2019-04-20T13:33:41Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Mizana (pieve)]] à [[Mizana]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Mizana]] 29miqhgdkuqipa8pza84cjsns4qlqej Moriani (pieve) 0 20629 362002 2019-04-20T13:34:02Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Moriani (pieve)]] à [[Moriani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Moriani]] 9uwpp9j9xy00bnkil2evr4o58fnkglf Sevindentru (pieve) 0 20630 362005 2019-04-20T13:35:08Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sevindentru (pieve)]] à [[Seve Ingrentu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Seve Ingrentu]] c2is67bn77tr8uoux1oj8e3i672i1k3 Sevinfora (pieve) 0 20631 362007 2019-04-20T13:35:22Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sevinfora (pieve)]] à [[Seve Infora]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Seve Infora]] m1f4tacrrdjefgyxrrs3er96mjag7aw Sorru In Sù (pieve) 0 20632 362053 362009 2019-04-20T17:17:40Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Sorru Insù]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sorru Insù]] mbxt0225xv62yn80jae5r0slmom7in1 Sorru In Ghjò (pieve) 0 20633 362057 362011 2019-04-20T17:18:25Z EmausBot 3225 Robot : répare une double redirection vers [[Sorru Inghjò]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sorru Inghjò]] l2xyih24vv1c9svq24yz2vdy61wcr2v Sorru Insù (pieve) 0 20634 362013 2019-04-20T13:36:05Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sorru Insù (pieve)]] à [[Sorru Insù]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sorru Insù]] mbxt0225xv62yn80jae5r0slmom7in1 Sorru Inghjò (pieve) 0 20635 362015 2019-04-20T13:36:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sorru Inghjò (pieve)]] à [[Sorru Inghjò]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sorru Inghjò]] l2xyih24vv1c9svq24yz2vdy61wcr2v Talavu (pieve) 0 20636 362017 2019-04-20T13:36:37Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Talavu (pieve)]] à [[Talavu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Talavu]] bm6ypj3gk3vhpn8uef9osuwhs5zd0w9 Talcini (pieve) 0 20637 362019 2019-04-20T13:36:49Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Talcini (pieve)]] à [[Talcini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Talcini]] fktm3s5dfb4g7q0ndwln47f3zjwwer6 Rustinu (pieve) 0 20638 362023 2019-04-20T13:38:51Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Rustinu (pieve)]] à [[Rustinu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rustinu]] 5cnoo2fnc4983jjwsz0jlj2g0sgo7br Scupamena (pieve) 0 20639 362025 2019-04-20T13:39:24Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Scupamena (pieve)]] à [[Scupamena]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scupamena]] jaebuewoya7pxox2jabwl8bt7812hev Tavagna (pieve) 0 20640 362027 2019-04-20T13:39:33Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tavagna (pieve)]] à [[Tavagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tavagna]] k8d73z4lcgiwsas24k5iylehe2ff3s2 Tuani (pieve) 0 20641 362029 2019-04-20T13:39:58Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Tuani (pieve)]] à [[Tuani]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tuani]] 4uru2rtnatudewg9b19u7674mst000w Urnanu (pievi) 0 20642 362031 2019-04-20T13:40:06Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Urnanu (pievi)]] à [[Urnanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Urnanu]] mvhwcpf6k0s79d7tg8i50d47phxv8j7 Vighjanu (pieve) 0 20643 362033 2019-04-20T13:40:28Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Vighjanu (pieve)]] à [[Vighjanu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vighjanu]] n9ppp8ezsyvo9wejjwatz3vye4wqq4t Vallerustie (pieve) 0 20644 362035 2019-04-20T13:40:32Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Vallerustie (pieve)]] à [[Vallerustie]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Vallerustie]] 9ldm6uqupkhdd3leyfxwcnaphgy7trg Olmia (pieve) 0 20645 362037 2019-04-20T13:41:06Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Olmia (pieve)]] à [[Olmia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Olmia]] hqlo3z1ulspcn439yt98var7bjzktvy Orezza (pieve) 0 20646 362039 2019-04-20T13:41:10Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Orezza (pieve)]] à [[Orezza]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Orezza]] 00s46yq6zgb4p276vdrqpj9bpno7wyx Sia (pieve) 0 20647 362042 2019-04-20T13:42:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Sia (pieve)]] à [[Sia]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sia]] k5l5hjzp18jhej1gkiz0at9irh9bnrf Santu Andria (pieve) 0 20648 362045 2019-04-20T13:43:37Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Santu Andria (pieve)]] à [[Sant'Andria (pieve)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sant'Andria (pieve)]] j4lt83zn0kjul2rguya7elzv88cz5mn Falasorma (pieve) 0 20649 362048 2019-04-20T13:45:28Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Falasorma (pieve)]] à [[Falasorma]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Falasorma]] h5fmaqjr2b7xgw96qh6zn1p0hq5tn5s Oletta (pieve) 0 20650 362049 2019-04-20T13:46:52Z Vulpachjinu 8656 Pagina nova: A pieve d''''Oletta''' hè un'antica pieve di Corsica Suprana à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di a pieve d'Ol... wikitext text/x-wiki A pieve d''''Oletta''' hè un'antica pieve di Corsica Suprana à u Medievu. Facia parte di u [[Diòcesi di Nebbiu|vescuvatu di Nebbiu]]. == Geografia == U territoriu di a pieve d'Oletta currisponde à e cumune attuale di : * [[Oletta]] ; * [[U Poghju d'Oletta]]. == Vede dinù == * [[Lista di e pieve di Corsica]] * [[Diòcesi di Nebbiu]] == Riferenze == af5k5ftgv5g5rjewgarb0hz2gcghag2 Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu 0 20652 362101 2019-05-04T07:54:42Z Comino 9332 Pagina nova: A '''Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu''' hè una di e cumunità muntagnole di u [[Laziu]], situata ind’a [[Pruvincia di Frusinone]], à ridossu di l'[[Appenninu centrale]] è d... wikitext text/x-wiki A '''Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu''' hè una di e cumunità muntagnole di u [[Laziu]], situata ind’a [[Pruvincia di Frusinone]], à ridossu di l'[[Appenninu centrale]] è di u [[parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]]. == Cumune == E 19 cumune sò: *[[Acquafundata]] *[[Alvitu (Italia)]] *[[Atina]] *[[Belmonte Castellu]] *[[Campuli Appenninu]] *[[Casalatticu]] *[[Casalvieri]] *[[Gallinaru]] *[[Fontechiari]] *[[Pescusolidu]] *[[Piciniscu]] *[[Posta Fibrenu]] *[[San Biasgiu Saraciniscu]] *[[San Dunatu Valle di Cuminu]] *[[Settefrati]] *[[Vallerutonda]] *[[Vicalvi]] *[[Villa Latina]] *[[Viticusu]] ==Da vede dinù== *[[Valle di Cuminu]] *[[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] *[[Appenninu centrale]] [[Categoria:Pruvincia di Frusinone]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Italia]] lenc370pecqtpukkwar4ek5w2zjp9a1 Preistoria 0 20653 364199 362102 2019-10-03T11:19:35Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Stone age art.jpg|thumb|Da tavule scientifiche di fine XIX seculu: manufatti artistichi [[Magdalenianu|magdaleniani]], [[Paleuliticu]] superiore.]] A '''preistoria''' (da u [[lingua latina|latinu]] ''præ'' "prima" è ''historia'' "storia") hè u periudu di a [[storia umana]] chì cunvenziunalmente precede a [[scrittura]], anteriore puru à a storia ducumentata è abbracciante l'intervallu tempurale, secondu una visione abbastanza cundivisa, chì và da circa 2,5-2,6 milioni di anni fà sin’à (almenu in [[Eurasia]]) à u IV millenniu a.C. In alcune discipline è cuntesti hè inclusiva di a [[protostoria]], cioè di quasi tutta l'[[era quaternaria]]. [[Categoria:Preistoria]] ccmydq0ehvvya8lh9ve77mtg22wg9px Chaumont Volley-Ball 52 0 20654 362128 362104 2019-05-11T11:47:55Z 2A01:E34:EE0E:ABD0:B854:9C74:3C1F:E26D wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Chaumont Volley-Ball 52 | immagine = | nomecompletu = Chaumont Volley-Ball 52 Haute-Marne | nickname = ''CVB52HM / CVB52'' | fundatu = [[1996]] | stadiu = Salle Jean Masson | capacità = 841 | presidente = [[image:flag of France.svg|20px]] Bruno Soirfeck | allinatori = [[image:Flag of Italy.svg|20px]] Silvano Prandi | leca = Leca A | stagione = Leca A 2018-2019| pusizione = Leca A | | pattern_la1 = | pattern_b1 = | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_b2 = | pattern_la2 = | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 }} '''Chaumont Volley-Ball 52 Haute-Marne''' hè un club di volley_ball. Hè statu fundatu in u 1996. U prisidente attuale hè Bruno Soirfeck. U stadiu si chjama Salle Jean Masson, hà una capacità di 841 persone. == Tituli == *'''Liga A''' **Primu : 2017 **Secunnu : 2018, 2019 *'''Liga B''' **Primu : **Secunnu : 2010, 2012 *'''Copa Francia''' **Primu : **Secunnu : 2018, 2019 *'''Super Copa Francia''' **Primu : 2017 **Secunnu : *'''Challenge Cup''' **Primu : **Secunnu : 2017 *'''CEV Copa Europa''' **Primu : **Secunnu : == Presidentes == {| class="wikitable" |- | 1996–1998 | [[image:flag of France.svg|20px]] Martial Guillaume |- | 1998–2001 | [[image:flag of France.svg|20px]] Christian Marcenac |- | 2001 | [[image:flag of France.svg|20px]] Chantal Thévenot |- | 2001–2007 | [[image:flag of France.svg|20px]] Gilbert Gléyot |- | 2007–2009 | [[image:flag of France.svg|20px]] Éric Vigneron |- | 2009– | [[image:flag of France.svg|20px]] Bruno Soirfeck |} == Allinatori == {| class="wikitable" |- | 1996–1998 | [[image:flag of France.svg|20px]] Dominique Hallart |- | 1998–1999 | [[image:flag of France.svg|20px]] Roger Valée |- | 1999–2000 | [[image:flag of France.svg|20px]] Daniel Draghici & Dominique Hallart |- | 2000–2002 | [[image:Flag of Romania.svg|20px]] Ion Dobre |- | 2002–2004 | [[image:flag of France.svg|20px]] Olivier Lardier |- | 2004–2009 | [[image:flag of France.svg|20px]]/[[image:Flag of Romania.svg|20px]] Pompiliu Dascălu |- | 2009–2014 | [[image:flag of France.svg|20px]]/[[image:Flag of Serbia.svg|20px]] Nikola Matijasevic |- | 2014–2015 | [[image:Flag of Serbia.svg|20px]] Duško Nikolić |- | 2015– | [[image:Flag of Italy.svg|20px]] Silvano Prandi |} == Ghjucadori == *[[image:flag of France.svg|20px]] Jonas Aguenier *[[image:flag of France.svg|20px]] Romain Vadeleux *[[image:flag of France.svg|20px]] Stéphen Boyer *[[image:flag of France.svg|20px]] Horacio d'Almeida *[[image:flag of France.svg|20px]] José Trèfle *[[image:flag of France.svg|20px]] Jérémie Mouiel *[[image:flag of France.svg|20px]] Stéphane Tolar *[[image:flag of France.svg|20px]] Yannick Bazin *[[image:flag of France.svg|20px]] Jean-Philippe Sol *[[File:Flag of Romania.svg|20px|]] Laurențiu Lică *[[File:Flag of Serbia.svg|20px|]] Miloš Terzić *[[File:flag of Portugal.svg|20px|Portugallu]] André Lopes *[[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] Gijs Jorna *[[File:flag of Spain.svg|20px|Spagna]] Julián García-Torres *[[File:flag of Cameroon.svg|20px|Camerun]] Maliki-Ismaël Moussa *[[File:flag of Cameroon.svg|20px|Camerun]] Constant Tchouassi *[[File:flag of Cameroon.svg|20px|Camerun]] Nathan Wounembaina == Referenze == <references/> == Liami == *[http://cvb52.com/ Officiële website CVB52HM] *[http://www.lnv.fr/clubs-36.html LNV / Liga A] 3mlmn7wa8d2qmagd2mgiran2tuhutkk Rogna (pieve) 0 20655 362110 2019-05-07T14:18:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Rogna (pieve)]] à [[Rogna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Rogna]] og3l0itdu4vct1mdt8baijqxpv6xcrk Attallà 0 20656 362113 2019-05-07T15:06:55Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Attallà]] à [[Tallà]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Tallà]] j9vcg9t8l8wjj3rb58z53m6n58o215r Divertimentu 0 20657 362123 362122 2019-05-09T17:45:45Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:E982:5B70:595C:B1D6 micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki {{da supprimà}} o6k9kuat1g5s5gjydb4k3w8zakauhs3 Jean-Luc Battini 0 20658 362485 362190 2019-06-22T10:58:21Z AmemourA 15152 attore e profumiere wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Battini photo.jpg|alt=Photo de Jean-Luc Battini|miniatura|Jean-Luc Battini]] '''Jean-Luc Battini''',<ref>https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Jean-Luc_Battini_photo.jpg</ref> hè un attore è u direttore di l'attività, profumiere, attore, fotografu freelance, natu in Saint-Germain-en-Laye, d’origine corsa. Vive trà Bonifaziu è u cuntinente. ==Premiu== Hà avutu u premiu di cummedia moderna in u concorsu drammaticu di a Scena Francese (1981). <ref>https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Liste_des_laur%C3%A9ats_en_1981_au_concours_de_la_Sc%C3%A8ne_Fran%C3%A7aise.jpg</ref> == Note == <references/> ==Ligami esterni== * A personalità pubblica<ref>https://www.facebook.com/pages/Jean-Luc-Battini/108558289169048</ref> * Un situ annantu à Jean-Luc Battini<ref>https://jeanlucbattini.wordpress.com/</ref> fujgjp52hhyrx7ym6rlizhhujwmilk1 Nodu grecu 0 20659 362193 362192 2019-05-18T16:24:27Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:6825:D7B3:5946:3056 /* Annudamentu */ wikitext text/x-wiki [[File:Reef_knot_noeud_plat.svg|250px|thumb|U nodu grecu]] U '''nodu grecu''' <ref>Casanova (2010), p. 613.</ref> hè unu di i nodi i più cumuni è simplici. Hè usatu di regula par uniscia dui di dimensioni uguali. Hè inoltri apradatu par tarminà i ligaturi.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> ==Usi== U nodu grecu servi à culligà dui estremità di un curdamu di listessu diamitru è di listessa tissitura. Apradatu par strigna u curdamu intornu à un ughjettu, parmetti cusì diversi liami currenti, par indittu par chjuda un saccu, lià una bandatura, o ancu annudà un pacchettu. 'Ssu nodu hè dinò apradatu in chirurgia par effittuà una ligatura annantu à una piaga. ==Storia== U nodu grecu esistia dighjà à u prima seculu, com'edda ni tistimunieghja una monugrafia di u medicu grecu Heraklas riguardu à i nodi è bandaturi chirurgichi. ==Annudamentu== [[File:Barb._Kreuzknoten_RüL_LüR_02.jpg|thumb|250px|U nodu grecu]] L'annudamentu cunsisti à furmà una meza chjavi, po' una siconda ma in u sensu cuntrariu, affinch'è a parti currenti è a parti fissa di ogni corda eschini da listessu latu in ogni rebbiu. ==Bibliugrafia== * Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010 == Noti == <references/> rjneiv8vl34ulxdau5tkx25zgcxhcoj L'Algérino 0 20660 364579 364491 2019-10-17T20:17:40Z Jumpy01 11155 Annullata la modifica 364491 di [[Special:Contributions/93.23.248.197|93.23.248.197]] ([[User talk:93.23.248.197|discussione]]) wikitext text/x-wiki '''L'Algérino''' ('''Samir Djoghlal''', natu 2 di maghju 1981 in [[Marseglia]]), hè un rapper [[Francia|francesu]] di urighjine [[Algeria|algerianu]]. == Discografìa == === Albumi === * Les derniers seront les premiers (361 Records, 2005) * Mentalité pirate (Six-O-Nine Productions, 2007) * Effet miroir (Six-O-Nine Productions, 2010) * C'est correct (Six-O-Nine Productions, 2011) * Aigle royal (Monstre Marin Corporation, 2014) * Oriental Dream (Black Pearl Music, 2015) * Banderas (Black Pearl Music, 2016) * International (Black Pearl Music, 2018) ge2v2aazrmtzv4clg29q0dc6cv1gqx3 Prosper Mérimée 0 20662 362249 362246 2019-05-27T08:06:53Z 194.199.110.241 wikitext text/x-wiki [[File:Prosper Mérimée.jpg|miniatura|Ritrattu di Prosper Mérimée]] '''Prosper Mérimée''', natu u 28 di sittembre di u 1803 in [[Parigi]] è mortu u 23 di sittembre di 1870 in Cannes, hè un scrittore, storicu è archeologu francese. == Biugrafia == A so famiglia face parte di a burghesia, pratichechja l’arte è Prosper Mérimée face studii di dirittu, ampara u pianuforte, è studieghja a filusufia è ancu parechje lingue. S’interessa à a litteratura è publicheghja da 1825 testi, sopr'à tuttu nuvelle chì l’anu fattu cunnosce è li valenu d’esse elettu à L’Accademia Francese in 1844. In u 1831, entre in li scagni ministeriali è diventa in u 1834 inspettore generale di i munumenti storichi. S’accupa di a risturazione di parechji munumenti impurtante frà i quali a Catedrale Notre-Dame de Paris ch’ellu cunfideghja à Eugène Viollet-le-Duc. Viaghja tandu à traversu a Francia è crea una classifica di i munumenti storichi. Ghjuntu in Corsica in 1839, face u giru di l’isula da u 16 d’aostu à u 7 d’ottobre, à a ricerca di munumenti interessanti. S'intaressa assai à i megaliti ch'ellu paraguneghja à i munumenti ch'ellu hà vistu in Brittagna, si passiona per e chjese di stile rumanicu ch'ellu circherà à fà rinnuvà (Santa Maria Assunta di Mariana o Canonica, San'Ghjuvani di Carbini...) ma li garba pocu l'arte barocca assai prisente in l'isula. I primi munumenti classificati sò : * a catedrale Santa Maria Assunta di [[San Fiurenzu]] ; * a chjesa San Michele in [[Muratu]] ; *a torre di Seneca in [[Luri]] ; * a chjesa Santa Cristina à [[E Valle di Campoloru]] ; * a chjesa San Cesariu in [[Rapale]] ; * a stantara d’Appricciani in [[Saone|Sagone]] (solu munumentu scrittu in a prima lista per a Corsica Suttana). E so nuvelle e più cunnisciute sò intinte d’esotismu (a Corsica in ''Mateo Falcone'' è ''Colomba'' o l’Andalusia in ''Carmen''). Hè in u paese di [[Fuzzà]], in Corsica suttana ch’ellu scontra a vera Culomba chì li derà l’ispirazione per scrive a so nuvella publicata in 1840. == Scritti nant'à a Corsica == [[File:MerimeeColomba.jpg|miniatura|Edizione di u 1862]] A prima nuvella corsa di Mérimée hè Mateo Falcone, scritta in u 1829. Dece anni dopu, in u 1839, ci hè u ''Rapport spécial sur l'état des monuments de la Corse'', dumandatu da u ministeriu di l'internu. Passa tandu sette settimane in Corsica. Tandu scrive dinù ''Notes d'un voyage en Corse''. À u so ritornu scrive Colomba, ch'ellu principia à scrive di dicembre 1839. <br /> == "Base Mérimée" == À partesi da u 1834, Prosper Mérimée principia à fà u censu in a Francia sana di i munumenti architetturali i più impurtanti. Hè per rendeli omagiu chì u Ministeriu di a Cultura crea in u 1978 a "Base Mérimée"<ref>http://www2.culture.gouv.fr/culture/inventai/patrimoine/</ref> chì face u listinu di i munumenti storichi. == Note è riferenze == <references /> == Ligami == Base Mérimée : http://www2.culture.gouv.fr/culture/inventai/patrimoine/<br /> 9lfzf103bf1my3gtl082gvode19gyww Bad Cat 0 20663 362224 2019-05-24T00:10:50Z 216.162.47.75 Pagina nova: {{c-supranu}} {| style="width: 22em; text-align: left; float: right; font-size: 90%; border: 1px solid #B0C4DE;" |- | colspan="2" style="text-align:center; font-size: large;" bgcolor... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {| style="width: 22em; text-align: left; float: right; font-size: 90%; border: 1px solid #B0C4DE;" |- | colspan="2" style="text-align:center; font-size: large;" bgcolor=#B0C4DE | '''Bad Cat''' |- | colspan="2" style="text-align:center;" | [[Image:Bad Cat logo.jpg|220px]] |- | colspan="2" style="text-align:center; " bgcolor=#B0C4DE | '''Kötü Kedi Şerafettin''' |- ! Direttore | [[Mehmet Kurtuluş]]<br />[[Ayşe Ünal]] |- ! Produttore | Mehmet Kurtuluş<br />Vehbi Berksoy |- ! Scrittore | Levent Kazak<br />Bülent Üstün |- ! Fotografu | Barış Ulus |- ! Musician | Oğuz Kaplangı<br />Sabri Tuluğ Tırpan<br />Serkan Çeliköz |- ! Produzione compagnie | Anima Istanbul<ref name="SDCOM" /> |- ! Distributori | Odin's Eye Entertainment<ref name="VCOM" /> |- ! Liberatu | <small>5 di ferraghju 2016 [[Turchia|TR]]<ref name="TR">(2015-11-24). [https://www.ntv.com.tr/sanat/kotu-kedi-serafettin-usta-oyunculari-bir-araya-getirdi,MBYtSuteB02QIGroQ1h9Vw Kötü Kedi Şerafettin usta oyuncuları bir araya getirdi]. {{tr}}. NTV.</ref><br>2 di ferraghju 2017 [[Canali di Panama|PA]]<ref name="PA">González, Carlos H. (2017-01-29). [https://www.tvn-2.com/variedad/cine-y-tv/Bad-Cat-pelicula-animada-panameno_0_4677282287.html Bad Cat: Una película animada con sabor panameño]. (in spagnolo). TVN Panamá.</ref><br>23 di nuvembri 2017 [[Argentina|AR]]<ref name="AR">Croce, Isabel (2017-11-23). [http://www.laprensa.com.ar/459751-Divertida-y-un-poco-violenta.note.aspx Divertida y un poco violenta]. (in spagnolo). La Prensa.</ref><br>9 d'aostu 2018 [[Mediu Urienti|AE]]<ref name="AE">Newbould, Chris (2018-08-12). [https://www.thenational.ae/arts-culture/film/bad-cat-proves-bad-choice-for-families-at-uae-cinemas-1.759188 'Bad Cat' proves bad choice for families at UAE cinemas]. {{tr}}. The National.</ref><br>18 d'uttrovi 2018 [[Portugallu|PT]]<ref name="PT">(2018-08-16). [http://filmpt.com/trailer-dobrado-em-portugues-da-animacao-turca-gato-mau/ Trailer dobrado em português da animação turca “Gato Mau”]. (in portughese). FilmPT.</ref></small> |- ! Tempu | 86 minuti |- ! Paese | [[Turchia]] |- ! Lingua | [[Turcu]] |- |} '''''Bad Cat''''' hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione di cumedia è avventura [[Turchia|turca]] di l'annu [[2016]], prudottu da Anima Istanbul<ref name="SDCOM">Ide, Wendy (16-06-2016). [https://www.screendaily.com/reviews/bad-cat-annecy-review/5104957.article 'Bad Cat': Annecy Review]. {{en}}. Screen Daily.</ref> è publicatu u [[5 di ferraghju]] di u 2016 da Odin's Eye Entertainment.<ref name="VCOM">Frater,Patrick (15-05-2015). [https://variety.com/2015/film/asia/bad-cat-for-odins-eye-1201497296/ CANNES: Turkey’s ‘Bad Cat’ Is Good for Odin’s Eye (EXCLUSIVE)]. {{en}}. Variety.</ref> Hè u primu filmu d'animazione Anima Istanbul. U filmu hè basatu annantu à una seria di libri di Bülent Üstün, più nutevuli Kötü Kedi Şerafettin. == Note == <references/> == Ligami == * {{en}} [http://thebadcatmovie.com U situ ufficiale] * {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt4695548/ IMDB] [[Categoria:Filmu di l'annu 2016]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu turca]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] d8uxupwl8patfzadlr8307sxesah4qn Coluche 0 20665 362252 2019-05-30T17:02:36Z Comino 9332 Pagina nova: [[File:ColucheA.jpg|thumb|right|Caricatura di Coluche|250px]] Coluche, nome d'arte di '''Michel Gérard Joseph Colucci''' (Parigi, 28 ottobre 1944 - [[Opio]] 19 ghjugnu 1986), hè st... wikitext text/x-wiki [[File:ColucheA.jpg|thumb|right|Caricatura di Coluche|250px]] Coluche, nome d'arte di '''Michel Gérard Joseph Colucci''' (Parigi, 28 ottobre 1944 - [[Opio]] 19 ghjugnu 1986), hè statu un attore è comicu [[Francia|francese]] di origine taliana. == Biografia == Coluche nascì à l'ospidale ''Maternité Notre-Dame de Bon Secours'', in u 14° ''arrondissement'' di [[Parigi]], u 28 ottobre di u 1944, figliolu di un immigratu [[Italia|talianu]] originariu di [[Casalvieri]] (cumuna di a [[Valle di Cuminu]] in [[pruvincia di Frusinone]]), Honorio Colucci, di prufessione pittore edile, è di Simone Bouyer, detta ''Monette'', una fiuraghja francese. Aduttò u nome d'arte di ''Coluche'' à l'età di 26 anni, quandu cuminciò a so carriera. Diventò celebre pè e so tirate è u so cumpurtamentu irriverente versu di a pulitica è di u guvernu. [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Comicu]] avqnl5s7de6un8473mxr1odnb9gii9p Casalvieri 0 20666 362254 362253 2019-05-30T17:24:23Z Comino 9332 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Casalvieri | blasone= | nomeUfficiale=Casalvieri | sigluRegione=LAZ | sigluPruvincia=FR | latitudineGradi=41 | latitudineMinute=38 | latitudineSeconde=00 | lungitudineGradi=13 | lungitudineMinute=43 | lungitudineSeconde=00 | altitudine=380 | superficia=27,27 | pupulazione=2676 | annu=28-02-2017 | densita=98,13 | merre=Francu Dariu Moscone | posta=03044 | telefunu=0776 | istat=060018 | abitanti=Casalvierani | patrone=santu Onoriu di Casalvieri | festa=dumenica successiva à l’Ascenzione | situ=http://www.comune.casalvieri.fr.it/ }} '''Casalvieri''' (''Casaluiére'', /kasaˈlwjeːrə/ in a lingua lucale) hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]]. Tene 2676 abitanti. Si trova ind'è a [[Valle di Cuminu]]. [[Categoria:Cumuna d'Italia]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]] qj712w7lmctvk3cd1utvg8cgaq1492v Frìsgiula 0 20667 362271 362270 2019-06-05T23:51:41Z Jun Misugi 295 - r; + imàghjina wikitext text/x-wiki [[File:Borage starflower Rohtopurasruoho 02.jpg|thumb|300px|Burrarca (''Borago officinalis'')]] A '''frisgia''' o '''frìsgiula''' ([[latinu]]: ''Borago officinalis'') hè una pianta di a famiglia di e Boraginacee, chì cresce à u veranu in i lochi ùmidi, o chì sò travagliati, face fiori turchini. Antri sinònimi d'issa pianta sò '''burrarca''', '''burrascia''', '''burrace''' o '''burracine'''. == Cucina == E foglie si mèttenu in a suppa nanzu ch’ella fiurisca, di e foglie si ne face dinù una tisana pè i reni. U fiore si mette in a frittata d’ove, in e schjacce. Ghjè inzuccheratu è i zitelli u suchjavanu. Si mette à buleghju cù e viole è si ne face una tisana bona per u pettu. 5qstlw9xeink3vlit4wlcogwygophcp Frisgia 0 20668 362269 2019-06-05T23:14:28Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu à Frìsgiula wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Frìsgiula]] dizyshsxv6e1rql6jylc8jknj2tpxif Finochju 0 20669 362566 362273 2019-06-29T12:01:15Z Jun Misugi 295 sass. wikitext text/x-wiki U '''finochju''' (ancu '''finocchiu''', '''finogiu''' o '''finochje''', ([[sassaresu|sass.]]) '''finócciu'''; [[latinu]]: ''Foeniculum vulgare'') hè una pianta umbellifera, erbacea, chì cresce in ogni locu, arumatica, dolce, cù fronde divise è filiforme, eppo fiori gialli. Una varietà hè cultivata pè a so fronda carnosa è cumestibile. A varietà salvatica hè aduprata cum’è arumaticu o in tisana. == Imagine == [[File:Foeniculum vulgare - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-148.jpg|left|300px]] [[File:Fennel flower heads.jpg|right|300px]] [[File:Fenouil.jpg|center|300px]] d0hemtmfunler2jm25mwg4odlj3xihg George Bush Sr. 0 20670 362288 2019-06-06T20:40:55Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[George H. W. Bush]] maldhx1y8l4r166ri0ncn7n9t730kzc Carnepula 0 20671 362567 362311 2019-06-29T12:14:17Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki A '''carnepula''' (ancu '''carnapula''' o '''carepuglia'''; [[lingua latina|latinu scientificu]]: ''Origanum vulgare'') hè una pianta di a famiglia di e labiacee chì face un fiore malbu. Cresce in l’orti, i giardini, é si coglie d’estate. A so foglia s’assumiglia à quella di l’ulivu, ma più chjuca. Altri nomi pè 'ssa pianta sò: '''rega''', '''reganu''', '''piverella''', '''cunella''', '''pimpinella''', '''persa''' == Cucina == Si ne mette in le salse é i tïani. Si manghja ancu nant’à un pezzu di pane untu d’oliu. == Imagini == [[Image:Origanum vulgare - harilik pune.jpg|thumb|left|230px|Sbucciu]] [[Image:Origanum vulgare3 ies.jpg|thumb|center|250px|Una foglia di u réganu]] [[Image:Oregano-spice.jpg|thumb|right|250px|Carnèpula siccata cume spezia]] d2gzspr2p9m06mxrd91mb12dgh2v2dl Réganu 0 20672 362294 2019-06-06T22:42:15Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Carnepula]] 8ez3pvbfh9b50w61m6q8y5kek604va5 Università di Sàssari 0 20673 362309 362308 2019-06-07T13:37:26Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:1D63:457C:22B:7CEC wikitext text/x-wiki {{c}} [[Image:Università Sassari.png|380px|thumb|Università di Sàssari (''Unibessiddài di Sàssari'')]] L''''Università di Sàssari''' (in [[lingua taliana|talianu]] ''Università degli Studi di Sassari'', [[latinu]] ''Universitas Turritana Sacerensis'', [[sassaresu]] '''''Unibessiddài di Sàssari''''', [[lingua sarda|sardu]] ''Universidade de Tàtari''), à l'accortu '''UNISS''', hè un' [[università]] in la cità di [[Sàssari]] in [[Sardegna]] incù à l'incirca 18.000 studianti. == Ligami == * [[incubator:Wp/sdc/Unibessiddài di Sàssari|Unibessiddài di Sàssari - Leghja l'artìculu in la Wikipedia sassaresa]] * [http://www.uniss.it/ Situ uffiziale di l'Università di Sàssari] [[Categoria:Università|Sàssari]] g4iuymfbka8zqlpabuyymd5ynxlbgmw Unibessiddài di Sàssari 0 20674 362315 2019-06-07T18:25:48Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Università di Sàssari]] s59rbhiytack9sdksv2c6vnh99qpm1w Tasgia 0 20675 362327 362326 2019-06-07T18:55:14Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:1D63:457C:22B:7CEC wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue" ! colspan="3" style="background:#4682B4" | {| style="background:#4682B4" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#4682B4" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A tasgia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lepista_nuda_60878.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lepista nuda |----- ! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Fungi]]'' |----- | Divisione | ''[[Basidiomycota]]'' |----- | Classa | ''[[Agaricomycetes]]'' |----- | Ordine | ''[[Agaricales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Tricholomataceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lepista]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Lepista nuda''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lepista_nuda.jpg|250px]] |----- |} A '''tasgia''' (''Lepista nuda'') hè un tipu di funzu chì face parte di a famiglia di i Tricholomataceae.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> ==Descrizzione== U cappellu hè carnosu, largu 6-10 è ancu 15 cm, cunvessu eppo' pianu, lisciu è umidu, di culore turchinicciu o viulettu. Cumporta e sfumature di brunu soprattuttu in u centru chì si stindenu incù l'età. U pede hè robustu ma diventa ciottu, largu 4 à 9 cm, bellu fibrosu, un pocu bulbosu à u livellu di u basamentu. A carne hè tennera, bianca è viuletta. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Lepista nuda'' sò: * ''Agaricus nudus'' Bulliard (1790) * ''Agaricus quadrifarius'' Schumacher (1803) * ''Hypophyllum caprinum'' Paulet (1808) * ''Cortinarius nudus'' (Bulliard) == Note == <references/> ==Ligami== * [https://adecec.net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]] == Da vede dinò == * [[funghi di Corsica]] [[Categoria:Tricholomataceae]] [[Categoria:Fungu di Corsica]] phrkkuuf8awodpcwb0wzqg0klh74x13 Peter Dougan Capaldi 0 20676 364485 363529 2019-10-03T11:25:17Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki [[File:Peter Capaldi June 2014.jpg|thumb|200px|Peter Capaldi]] '''Peter Dougan Capaldi''' ([[Glasgow]] 14 aprile1958 hè un attore, regista è sceneggiatore [[Scozia|scuzzese]]. Hà avutu un grande numeru di rolli in filmi è à a televisiò, ma quelli duve hè forse più cunnusciutu sò quellu di u [[dodecesimu Duttore]] ind’à seria di [[scienza fizzione]] ''[[Doctor Who]]'' è quellu di [[Malcolm Tucker]], prutagunista di a seria televisiva di a [[BBC]] ''[[The Thick of It]]'' è di u so filmu spin-off ''[[In the Loop]]''. In u 1995 hà vintu l'Oscar di a migliore corta mitratura pè u filmu da ellu stessu direttu ''[[Franz Kafka's It's a Wonderful Life]]''. Hà vintu dinù dui [[BAFTA Award]], un [[Chlotrudis Society for Independent Film|Premiu Chlotrudis]] cum’è migliore attore nun prutagunista è dui [[British Comedy Award]]s. == Biografia == Capaldi hè natu à [[Glasgow]], in Scozia. A famiglia di so mamma, Nancy Soutar, era di [[Killeshandra]], una cità chjuca di a Cuntea irlandese di Cavan; a famiglia di so patre, Gerald John Capaldi, pruvinia invece da u paese di [[Picinisco|Piciniscu]], ind’è a [[Valle di Cuminu]], in [[pruvincia di Frusinone]] . [[Categoria:Attore]] [[Categoria:Sceneggiatore]] [[Categoria:Regista]] bgyg57dtiaknpdson8hh6h691ad03u4 Patellu neru 0 20677 362356 362351 2019-06-10T15:02:36Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:80A3:9294:E651:E470 /* Tassonimia */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U patellu neru''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:HYOSCYAMUS_NIGER_-_MONTGARRI_-_IB-461_(Herba_queixalera).JPG|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Hyoscyamus niger |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Solanales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Solanaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Hyoscyamus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Hyoscyamus niger''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:HYOSCYAMUS_NIGER_-_AGUDA_-_IB-122_(Herba_queixalera).JPG|250px|U patellu neru]] |----- |} U '''patellu neru''' (''Hyoscyamus niger'') hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e Solanaceae.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè una pianta erbacea, originaria d'Eurasia. Hè una pianta tossica, ricca di alcaloidi tropanichi. Si trova in Europa, in Asia bureale è occidentale, è ancu in Africa settentriunale. ==Descrizzione== U patellu neru hè una pianta annuale o bisannuale sient'è a varietà, à odore sgradevule è à peli appicicanti. U picciolu pilutu è viscosu hè simpliciu per a varietà annuale è ramificatu per a varietà bisannuale. U patellu neru hè altu da 20 cm à 90 cm. E numerose casce sò molle è dolce. Sò ovale, lungarine, à lobi disuguali triangulari è à arice acutu. U fiore hè in generale sessile, terminatu da cinque lobi larghi attundati. U caliciu hè verde, largu 10-15 mm, à 5 denti. A curolla hè actinumorfa ma incù una saldatura appena più minore à i dui petali inferiori, gialla pallida, incù una gola purpurea o viulina. A fiuritura si svoglie da maghju à sittembre. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Hyoscyamus niger'' sò: * Hyoscyamus agrestis Kit. * Hyoscyamus auriculatus Ten. * Hyoscyamus lethalis Salisb. * Hyoscyamus bohemicus F.W.Schmidt * Hyoscyamus niger var. annuus Sims * Hyoscyamus officinarum Crantz ==Da vede dinù== * u [[patellu]] ==Ligami== * [http://www.balogna.sitew.com/Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S.htm#Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S E piante di Balogna] == Note == <references/> [[Categoria:Solanaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 8f010zmma2x88gf6y0vyev6pus9d8wi Pateddu neru 0 20678 362346 2019-06-08T18:51:45Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:9150:782:FF19:F688 Reindirizzamentu à [[Patellu neru]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[patellu neru]] sbl1g0qf0ilw9kuivrw0bzsp6xdzms6 Coda di volpe 0 20679 362365 362364 2019-06-10T18:11:40Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:80A3:9294:E651:E470 /* Descrizzione */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A coda di volpe''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Lagurus ovatus |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Cyperales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Poaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lagurus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Lagurus ovatus''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus_(Sardinia).jpg|250px|A coda di volpe]] |----- |} A '''''coda di volpe''''' (''Lagurus ovatus'') hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e Poaceae.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè abbastanza cumuna in Europa in e rigione litturale. Hè ligata in modu preferenziale à e spiaghje, ma si pò truvà qualchì volta in certe zone interne renose, incù un clima caldu. ==Descrizzione== Hè una pianta annuale alta da 10 à 40 cm, piluta, chì si prisenta à spessu in pupulazione dense longu à i stradelli. A so reta di radiche sparta è superficiale cuntribuisce à a fissazione di e dune. E so casce, corte, larghe è verde anu u basamentu di u lembu munitu di una ligula corta, mozza. A cascia suprana prisenta una guaina panzuta assai caratteristica. U culore duminante di i fiori hè biancu. Fiurisce da maghju à aostu. A sessualità di a pianta hè ermafrodita. ==Usi== A coda di volpe hè una bella spezia chì hè racolta è imprudata in e composizione di fiori secchi. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Lagurus ovatus'' sò: * ''Lagurus dalmaticus'' Gand. * ''Lagurus dimorphus'' Gand. * ''Lagurus humilis'' Gand. * ''Lagurus nitens'' Lojac. ==Da vede dinù== * a [[volpe]] * a [[flora di Corsica]] ==Ligami== * [http://www.balogna.sitew.com/Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S.htm#Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S E piante di Balogna] == Note == <references/> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] eh7e35cz9ingyyn0emnah9079c5nudh Naruhito 0 20680 362375 362373 2019-06-13T15:39:00Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:9D59:2E82:D22F:A4C0 wikitext text/x-wiki [[File:Crown Prince Naruhito (2018).jpg||thumb|right|200px|Naruhito]] '''Naruhito''' (natu in Tokiu u 23 di Ferraghju di u 1960) hè l'imperatore di u [[Giapponu]] dapoi u [[1 di maghju]] di u 2019. oxqog2b3nltmh69sdksc2zw6zywmswo Santu Tiadoru (OT) 0 20681 362379 2019-06-14T20:35:07Z Jumpy01 11155 Jumpy01 ha spostato la pagina [[Santu Tiadoru (OT)]] a [[Santu Tiadoru]] tramite redirect: no other names wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Santu Tiadoru]] kx2xet244j2efoadug79cllqofspjtw Template:Utilizatore co-4 10 20683 362388 362384 2019-06-15T18:15:30Z Jun Misugi 295 interwiki wikitext text/x-wiki {{Babel field 4 |letter code = [[Lingua corsa|co]] |text = Stu participante parla '''[[:Categoria:Utilizatore co|corsu]]''' cù un livellu '''[[:Category:Utilizatore co-4|cumparèvule à a lingua materna]]'''. |nocat = {{{nocat|}}} }}<noinclude> [[Categoria:Utilizatore co-4|{{PAGENAME}}]]<noinclude> [[br: Patrom: User co-4]] [[fr: Modèle: Utilisateur co-4 ]] 6i1ftx9c9p4fc45i04evxuevjtfzxbv Categoria:Utilizatore co-4 14 20684 363272 362392 2019-08-26T12:10:19Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q8890756]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore co| 4]] nyjwc58sb087j1rmr9ml4c5pzgr6on5 Monti (OT) 0 20685 362396 2019-06-15T19:35:51Z Jumpy01 11155 Jumpy01 ha spostato la pagina [[Monti (OT)]] a [[Monti]] tramite redirect: no other names wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Monti]] khdgucer4vn30bozls8xt7jaw2qn993 Categoria:Utilizatore sd 14 20687 362399 2019-06-15T20:21:43Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u sindhi, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). edfh9vi9rg0xt1w8hh9n1815lscznf0 Categoria:Utilizatore sdn 14 20688 362858 362400 2019-07-07T21:23:37Z Jun Misugi 295 categorìa nova wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u gallurese, pónullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). [[Categoria:Utilizatori per lingua|sdn]] io9ogftm6lcdqu2a60oxppa97p50doh A so prucissioni 0 20689 362406 362405 2019-06-16T15:58:27Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:D18E:AC81:13F6:B80B wikitext text/x-wiki '''A so prucissioni''' hè una puisia di Paulu Matteiu di la Fuata (1817-1899) chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]]. ==A so prucissioni== :La prucissioni furmata à doppiu stolu, :Cantava un ghjornu, in ghjesgia d’lu Furciolu, :Lu cumpiendu d’la duttrina, :Donna soia è omu solu; :L’omu intria par una porta, :È la donna era ancu à sorta. :L’omini intruti cantavani à l’altari, :È a gola piena ''Sesto non fornicari'', :È li donni isciani tandu :Rispundendu à noti chjari: :Almenu una volta l’annu! :È lu preti era in affannu. ==Rifarenzi== * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. [[categoria:Puesia]] [[categoria:Paulu Matteiu di la Fuata]] s8xdr1gno2axj1el68adc7m4s36dw05 Catastaghju 0 20690 362449 362448 2019-06-18T18:04:24Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:CC40:8523:ACC0:7E98 /* I catastaghji in Corsica */ wikitext text/x-wiki [[File:Cairn_at_Garvera,_Surselva,_Graubuenden,_Switzerland.jpg|thumb|200px|Un catastaghju annantu à a vetta di una muntagna, in Svizzera]] Un '''catastaghju''' hè una custruzzione furmata da petre impilate à l'asseccu. E so dimensione è cumplessità ponu varià in modu impurtante, chì ci sò chjuchi, mizani è propriu maiori. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>E petre sò qualchì volta adurnate, da mutivi artistichi, rituali o ancu funzionali. I catastaghji sò stati imprudati dapoi a preistoria per varii scopi, è sò sempre impiigati in bon' parechji lochi di u mondu sanu. ==I catastaghji muderni== A funzione a più cumuna di i catastaghji hè quella di puntu di riferimentu, in particulare in muntagna, per indittà u stradellu. Eppuru, sò sempre imprudati per parechji altri scopi, in latri lochi. In e rigione nurdinche, specialmente in l'acque di a Scandinavia è di u Canada orientale, sò imprudati cum'è signalamenti ottichi per a navigazione. Hè inoltre sempre vivu u so improdu per fini storichi è cummemurativi, o ancu per raghjone decurative è artistiche. Un esempiu hè a seria di numerosi catastaghji signalendu e fosse cumune di suldati britannichi in u locu di a battaglia d'Isandlwana in Sudafrica. Un antru esempiu hè u catastaghju di Matthew Flinders, annantu à u fiancu di l'Arthurs Seat, una piccula muntagna annantu à e rive di a cala di Port Phillip, in Australia. Un grande catastaghju hè statu custruitu in cima à una cullina accantu à l'autostrada Interstate 476 à Radnor, in Pennsylvania, cum'è parte di una seria di sculture di petra iniziate in u 1988 per simbulizà l'eredità gallese è imbillisce u paisaghju intornu à l'autostrada. Altri catastaghji sò simpliciamente cantieri induve l'agricultori cuncoglienu e petre cancellate da un campamentu, cum'è quelli chì sò visibili annantu à i Monti Catskill, in Nord'America, dunde ci hè una forte tradizione di ceppu scuzzese, è ponu ancu indicà i lochi induv'ellu hè statu persu u bestiame. In altri cuntesti, i catastaghji ponu avè un scopu esclusivamente artisticu, cum'è in une poche di opere d'Andy Goldsworthy. ==I catastaghji in Corsica== [[File:Cairn_devant_le_lac_de_Nino.jpg|thumb|250px|left|Un catastaghju davante à u lavu di Ninu]] I catastaghji sò assai prisenti in Corsica, sopratuttu in muntagna per indittà i stradelli di girandulata. U catastaghju ùn deve micca esse cunfusu incù u [[muchju (etnulugia)|muchju]], un usu anticu chì cunsiste in un accumulu di petre o di branche, per signalà u locu ind'ellu hè mortu qualchissia in modu viulente è tragicu. L'usu hè, per quellu chì ci passa, di lampà ci una petra o un pezzu di legnu. U muchju ùn hè micca cascatu in disusu, ma à spessu, à i ghjorni d'oghje, ci hè una stela accantu à u muchju. == Note == <references/> dxaxeo2mhk3ddbas9jww79i2lalrpb1 Categoria:Utilizatore wa 14 20692 362427 2019-06-17T19:07:38Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u vallone, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). lxvyzmwzbngccvq89ciia6b3nmy0yub Categoria:Utilizatore na 14 20693 362428 2019-06-17T19:08:31Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u nauru, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). kovp9dgd17ojnzy4iijcxcptb07f9xe Tissitura Verde e Turchina 0 20695 363244 363203 2019-08-20T10:08:32Z Casalonga MH 14859 Inserzione di a riferenza a a cumunicazione di a Cummissione Europea di u 2013 wikitext text/x-wiki A sprissione '''Tissitura verde è turchina,''' sorge di unu di l'arnesi i più impurtanti chi si ritruvanu nanta a leghje Ingaghju Naziunale pè l'Ambiente di u 2010, stratta da u Grenelle di l'Ambiente . A tissitura hè fatta da a reta di curridori biológichi (o di curridori ecologichi, esistenti o da restaurà), è di curridori di paesaghji, è di pozze " serbatori di biodiversità ". U so scopu hè d'impedisce a perta di biodiversità (straurdinaria è urdinaria), u paisaghju essendu di più in più frastagliatu, sezziunatu, fragmentatu https://fr.wikipedia.org/wiki/Fragmentation_(%C3%A9cologie) . Hè dinò a versione naziunale di a reta ecologica paneuropea. A tissitura deve cuntribuisce à : - sminuì a frammentazione è a vulnerabilità di l'abitati naturali, è tene contu di u spiazzamentu di e spezie indè u contestu di u cambiamentu climaticu ; - priservà è ligà i spazii impurtanti pè a biodiversità, cù i curridori ; - priservà i stagnoli, e padule, i fiumi, e sponde di fiumicelli, corsi d'acqua (zone umide, estuarii ...) ; - facilità i scambii genetichi necessarii à a sopravivenza di e spezie ; - migliorà a qualità ed a diversità di i paesaghji. (Codice dell'ambiante, articulu L. 371-1) == Storia == Fubbi capitu chì a cunnettività di i spazii naturali hè nicissaria à a so risilienza / risitenza. Hè perciò i ghjuristi ani elaburatu cunvenzioni internaziunali, testi eurupei è legi : - A Cunvenzione nanta a Diversità Biológica (Rio, 1992) : u tuttu primu paragrafu ramminta ''a valore di a diversità.'' - A Strategia paneuropea pè a prutezzione di a diversità biològica è paesaghjera (1995) : primu testu internaziunale spiegandu u cuncettu di reta.<ref> Innanzu ebbi a cumunicazione di a Cummissione Europea di u 6 di u maghju di u 2013 nantu a "Infrastruttura verde : Rinfurzà u capitale naturale di l'Europa" COM(2013) 249 final{{citaweb|url=http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/references_bibliographiques/ce-com2013_infrastructurevertes.pdf|titulu=Communication de la Commission au Parlement européen - Infrastructure verte, Renforcer le capital naturel de l'Europe|data=6.5.2013|COM(2013)249final}}</ref> - A leghje Voynet, Acconciu è Sviluppu durèvuli (o à longu andà) di u territoriu, di u 25 di u ghjugnu di u 1999, menziuna in u so articulu 23 : ''e rete ecologichi, i curridori è l'estensione di i spazii prutetti chi occore di urganizà →'' alinea 6 è sibula ''i territorii sgradati è l'azzione'' ''di'' ''ricunquista ecologica chi ani bisognu'' → alinea 7 <br /> [[File:Manilva urbanización.jpg|miniatura|Frammentazione di u spaziu. Vicinu a a piaghja de las Arenas, Manilva, Spagna.]] <br /> [[Categoria:Ambiente]] [[Categoria:Francia]] myxr37kr6rakfml4gjjy5ygqla0xqzy Pùzzica 0 20696 362454 2019-06-19T16:45:17Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:24F5:75BB:3B23:EE79 Reindirizzamentu à [[Erba diavula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erba diavula]] aaq08j7axu0sp0gxfn07rlubbn0fn4z Nepita 0 20697 362480 362479 2019-06-21T19:30:55Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:D9BC:BFBD:1316:AB63 /* Citazione */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A nepita''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Calamintha_nepeta2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Calamintha nepeta nepeta |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lamiaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Calamintha]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Calamintha nepeta nepeta''<br /><font color=black size=1> [[Aiton]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Calamintha_nepeta_nepeta0.jpg|250px|A nepita]] |----- |} A '''nepita''' (''Calamintha nepeta nepeta'') hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e Lamiaceae.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> ==Descrizzione== A nepita hè alta circa 30 à 40 cm. Fiurisce da ghjugnu à sittembri. I fiori sò turchini chjari è assai profumati. ==Etnolugia== A nepita hè profumata è hè stata da sempre imprudata in a gastronumia corsa, per mette in e salse o in i tiani, in a suppa d'erbette, ma dinò in a carne, i pesci o i ligumi. A dici Paulu Simonpoli chì "Si manghjava ancu per spuntinu, cù oliu, annant'à un pezzu di pane.".<ref>Simonpoli (1982, p. 154).</ref> Ci conta Simonpoli chì "U Ghjovi Santu si ne mettia ind'e frittate è e bastelle cù menta è puleghju (Niolu)".<ref>Simonpoli (1982, p. 154).</ref> ==Citazione== Accade chì a nepita fussi citata in a literatura è a cultura corsa. Per indettu in sti pruverbii corsi: * ''Trà nepita è puleghju, unu hè male è l’altru peghju.'' * ''O nepita chì stai cusì imbuffata, hai le sette virtù è ùn sì circata.'' è in ''A Funtana d'Altea'' di [[Ghjacumu Thiers]]: * ''È Altea chì aspetta. A machja puzza. Mintrastu è nepita. Eramu trè, eo, ellu è Niculaiu. A pena in capu di a voce chì mughja. L'ombra hè fresca.'' == Note == <references/> ==Riferimenti== * D. Ristorcelli, F. Tomi, J. Casanova, (1996). ''Olii essenziali di Calamintha nepeta subsp. nepeta è subsp. glandulosa di Corsica'' - ''Essential oils of Calamintha nepeta subsp. nepeta and subsp. glandulosa from Corsica (France)'', Journal of essential oil research: JEOR (USA). * [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] ==Ligami== * [http://www.balogna.sitew.com/Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S.htm#Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S E piante di Balogna] ==Da vede dinù== * u [[puleghju]] * u [[mintrastu]] [[Categoria:Lamiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] m8xw2u6recdssy6wwx3ziuvs05hzv90 Medellín 0 20698 362608 362491 2019-06-30T15:43:01Z 186.148.182.152 wikitext text/x-wiki '''Medellín''' hè una cità di u [[Colombia]]. Tene circa 2 529 403 abitanti. {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px" | colspan="2" align="center" style="background:#efefef;" | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" | align="center" width="140px" | | align="center" width="140px" | |- |} |- |- bgcolor="#FFFFFF" |Paese |Colombia |- bgcolor="#FFFFFF" | |Antioquia |- |[[Superficia]] |382 km² |- bgcolor="#FFFFFF" |Populazione |2 529 403 |- bgcolor="#FFFFFF" |[[Latitudine]] | |- bgcolor="#FFFFFF" |[[Lungitudine]] |43° 12' 28'' O'' |- bgcolor="#FFFFFF" |[[altitudine]] | |- |Situ ufficiali | |- ! colspan="2" bgcolor="#FFDEAD" | |- ! colspan="2" bgcolor="#FFFFFF" | |} 27xr9rreq3qpo9k5utflk76h1kbn0to Template:Vucabulariu Portugnol riverense 10 20699 362573 362570 2019-06-29T13:24:39Z Jun Misugi 295 córsu-sardu wikitext text/x-wiki *'''<span style=color:#8800FF>{{{1}}}''' {{IPA|[{{{2}}}]}} &mdash; spagnolu: <span style=color:#CC0000>''{{{3}}}''</span> &mdash; purtughese: <span style=color:#00AA00>''{{{4}}}''</span> &mdash; galizianu: <span style=color:#2288FF>''{{{5}}}''</span> &mdash; '''córsu''' (córsu-sardu): <span style=color:#000000>''{{{6}}}''</span><noinclude> </noinclude> d2yxavi6pzfd8rjqgypuxtei5nqexeu Alfabetu funèticu internaziunale 0 20700 362496 2019-06-27T14:08:18Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Alfabetu funeticu internaziunali]] 6i58lpadp3wfps6p8h87dcbh2v3meda Pesciucani 0 20701 362541 2019-06-28T15:03:07Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:1D82:955D:7ADF:9B89 Reindirizzamentu à [[Pesciucane]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pesciucane]] n13q3j2918oc97uzrui1eatybco98e6 Figari (OT) 0 20702 362556 362552 2019-06-28T19:56:24Z Jumpy01 11155 Modificata destinazione reindirizzamento da [[Figari/temp]] a [[Figari (Sardegna)]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Figari (Sardegna)]] 8ztj050qkngbm2xk1c609d8ny2l5wzn Cristiano Ronaldo 0 20706 364563 363274 2019-10-15T03:53:04Z Holder 1485 corr using [[Project:AWB|AWB]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Cristiano Ronaldo 2018.jpg|thumb|Cristiano Ronaldo in u 2018]] '''Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro''' (prununzia: {{IPA|kɾiʃti'ɐnu ʁuˈnaɫðu}}) (natu in u [[1985]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Purtugallu|purtughese]]. [[Categoria:Pallò|Ronaldo]] magi5ziciu5yx0qqmu2dlf6eu0y6ri2 Diego Forlán 0 20707 363273 362614 2019-08-26T12:10:20Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 2 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q261534]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:U10 Diego Forlán 7524.jpg|thumb|Diego Forlán in u 2014]] '''Diego Forlán''' (natu in u [[1979]]) hè un ghjucadore di [[Ballò|ballò]] [[Uruguai|uruguaianu]]. [[Category:Pallò|Forlán, Diego]] hfih7v95nw6ms43c8psgmnlpbdyxhdm Purtugnol 0 20708 362623 2019-06-30T18:40:58Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Portugnol]] ostb1ecuwkbimwomx21ksixukvtbj85 The Big Bang Theory 0 20710 363290 363143 2019-08-29T09:24:54Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q8539]] wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:TBBT logo.svg|thumb|180px|U logu di a serìa]] '''The Big Bang Theory''' hè una sitcom [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'anni [[2007]]-[[2019|19]] creata da [[Chuck Lorre]] è [[Bill Prady]]. == Da vede dinò == * [[Family Ties]] * [[ICarly]] * [[Liv and Maddie]] * [[Spin City]] * [[The Simpsons]] [[Categoria:Sitcom|Big Bang Theory, The]] r6awjn65n4oj5vhlwofued77u0pehyu Wikipedia:AWB 4 20711 362710 2019-07-01T23:34:11Z Jumpy01 11155 Pagina nova: * '''[[:it:Wikipedia:AutoWikiBrowser]]''' * '''[[:fr:Wikipédia:AutoWikiBrowser]]''' wikitext text/x-wiki * '''[[:it:Wikipedia:AutoWikiBrowser]]''' * '''[[:fr:Wikipédia:AutoWikiBrowser]]''' hgryhcp4oiczuig79sol3yy03i5vh5v Categoria:Utilizatore frp 14 20713 362719 2019-07-02T13:39:13Z Babel AutoCreate 12165 Creo automaticamente la pagina della categoria [[Project:Babele|Babel]]. wikitext text/x-wiki Sti utilizatori hanu cunniscenze di u francoprovenzale, ponullu capì è parlà (cun un livellu sfarente). n2ch0xontfxzsv4yfvp4960mjuv2owq Template:Utente pt-Uru-1 10 20715 362747 362740 2019-07-02T20:53:19Z Jun Misugi 295 mudificata wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Portugnol|pt-Uru]] | text=Este usuáriu pode contribuir cũ ũ nível '''[[:Categoria:Utilizatore pt-Uru-1|básicu]]''' de '''[[:Categoria:Utilizatore pt-Uru|portuñol uruguaio]]'''.}}[[Categoria:Utilizatore pt-Uru-1|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> jhi50ub6tnj5oh36nbpaw8w301e0clo Categoria:Utilizatore pt-Uru 14 20716 363292 362746 2019-08-30T07:01:24Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q64995706]] wikitext text/x-wiki <div style="float:left;border:solid #99b3ff 1px;margin:1px;"> <table cellspacing="0" style="width:239px;background:#e0e8ff;"><tr> <td style="width:50px;height:30px;background:#99B3FF;text-align:center;font-size:10pt;">'''pt-Uru-1''' à '''pt-Uru-M'''</td> <td style="font-size:9pt;padding:4pt;line-height:1.25em;text-align:center;">Estes usuárius falaũ '''portuñol riverense''' o outro '''DPU (dialeto português do Uruguai)'''.</td> </tr></table></div> ---- [[Categoria:Utilizatori per lingua|pt-Uru]] fmez7j8xwonsjok39riplr67nxb7ur3 Categoria:Utilizatore pt-Uru-1 14 20717 362742 2019-07-02T20:18:22Z Jun Misugi 295 categorìa nova wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore pt-Uru| 1]] 5n7jpppebmtaq05icfz37yw06obbjvf Template:Utilizatore pt-Uru-1 10 20718 362749 2019-07-02T21:30:55Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Utente pt-Uru-1]] e7yiw1hqex0b6czl5619bvb8fgamvb4 Template:Utente sxu-3 10 20719 362796 362777 2019-07-03T19:38:45Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki {{babel field 3 | letter code=[[Dialettu sàssunu|sxu]] | text=Ä '''[[:Categoria:Utilizatore sxu-3|guds]] [[:Categoria:Utilizatore sxu|Säggssch]]''' blabbert där, da schlaggersde middn Ohrn, du. }}[[Categoria:Utilizatore sxu-3|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> 9wg0gh75hbsnn4vwiuin72i6wyzlqoq Template:Utilizatore sxu-3 10 20720 362764 2019-07-03T09:19:35Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Utente sxu-3]] 7p6g3buzjb8nl0wpz7td6cakjfy67nm Categoria:Utilizatore sxu-3 14 20721 363275 362766 2019-08-26T12:10:21Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q6588373]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore sxu| 3]] 2iqkheqqh3bq9bgms4rcpu2znmlkg8c Template:Utente ~ 10 20722 362869 362829 2019-07-07T22:40:40Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki <onlyinclude><div style="float:left; border:1px solid #EEEEEE; margin:1px; width:238px; height:1.5px; background-color:#EEEEEE;"></div></onlyinclude> <div style="clear:both;"></div> Inserisce una lìnea di separazione. <noinclude>[[Categoria:Mudellu:Babel|~]]</noinclude> h9ccm9agftpsgy129dpee2hboa5xe7y Template:Utilizatore ~ 10 20723 362770 2019-07-03T10:24:58Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Template:Utente ~]] 2pkgvq441d6tx9fps4v3sja7il15xk1 Ghjaddinedda organu 0 20724 362792 362791 2019-07-03T19:06:19Z Paulu 58 /* Discrizzioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A ghjaddinedda organu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Chelidonichthys cuculus.JPG|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Prionace glauca |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Carcharhiniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Triglidae]]'' |----- | Generu | ''[[Chelidonichthys]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Chelidonichthys cuculus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grondinrouge.jpg|240px]] |----- |} A '''ghjaddinedda organu''' (''Chelidonichthys cuculus'') <ref>Casanova (2010), p. 481.</ref> hè una spezia di pesciu chì faci parti di a famiglia di i Triglidae. <ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> Hè largamenti sparta in l'Atlanticu di l'Estu, l'isuli britannichi (hè mintuvata dinò in Nurvegia), in a Mauritania (ancu Madera è l'isuli Azzori). Hè dinò cunnisciuta in tuttu u mari Tarraniu è forsi in u mari Neru. == Discrizzioni == A ghjaddinedda organu hè un pesciu di fondu assà carattaristicu, incù una grandi testa è ochja maiori. A testa hè prutetta da grandi placchi ussacuti è forti spini. I trè raghji infiriori di i nutaghjoli pitturali sò spiccati, in forma di diti, è cuntenini l'organi sinsuriali. A ghjaddinedda organu hà un corpu ribustu, una testa è l'ochja di grandi diminsioni è i scagli mudaratamenti grandi, ciò chì li parmetti di "senta" i picculi pesci, crustacei è altri invirtibrati chì stani in i sedimenti. Hè una di i più chjuchi di i ghjaddineddi auropei, aghjunghjendu una lunghezza massima di 40 cm (16 po). A culurazioni hè rossa rossa incù tacchi rusulini è arghjintini annantu i lati è a testa. I placchi ussacuti prutittrici annantu a testa, carattaristichi di tutti i ghjaddineddi, sò assà visibuli ind'è 'ssa spezia. Longu a linia latirali, ci hè un'infilarata di grandi scagli à forma di placchi. A nutaghjola dursali divisa hà novi lischi è da dicessetti à diciottu raghji moddi, mentri ch'è a nutaghjola anali ùn hà micca lischi è sedici à diciottu raghji moddi. == Ripartizioni è ambienti == A ghjaddinedda organu hè urighjinaria di i rigioni timparati di l'Atlanticu è di u mari Tarraniu. L'ariali di ripartizioni si stendi da u sudu di a Nurvegia è di a Svezia versu u sudu insin'à à l'isuli britannichi, in a Francia, in a Spagna, à Madera, à l'Azzori è à a costa africana insin'à in Mauritania. Hè dinò prisenti in u mari Tarraniu è podarsi in u [[mari Neru]]. U liveddu di prufundità si stendi da a suparficia insin'à à circa 400 metri (1312 pi), ma si trova par u più trà 30 è 250 metri (98 è 820 pi). Ma a ghjaddinedda organu si pò truvà dinò annantu à a rena, i cotuli o i fondi marini rucciosi chì si ciba d'invirtibrati di fondu, com'è i crustacei, è ancu i picculi pesci. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010 ==Liami== * [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] ==Da veda dinò== * a [[ghjaddinedda]] [[Categoria:Triglidae]] [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] bxjbdti7e00a3kwepz8qj841766x3b3 Ghjallinella organu 0 20725 362783 2019-07-03T17:24:19Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ghjaddinedda organu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddinedda organu]] biqlfjxrvukyhulq9yyatz57qt1jgje Gallinella organu 0 20726 362794 2019-07-03T19:10:19Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Ghjaddinedda organu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ghjaddinedda organu]] biqlfjxrvukyhulq9yyatz57qt1jgje Merula (fauna marina) 0 20727 362826 362825 2019-07-04T18:53:12Z Paulu 58 /* Ripartizioni è ambienti */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A merula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Labrus merula 03-12-06 (Stefano Guerrieri).jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Labrus merula |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Labrinae]]'' |----- | Generu | ''[[Chelidonichthys]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Labrus merula''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Labrus merula.jpg|240px]] |----- |} A '''merula''' (''Labrus merula'') <ref>Casanova (2010), p. 481.</ref> hè una spezia di pesciu chì faci parti di a famiglia di i Labrinae. <ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> Hè urighjinaria di l'Atlanticu uriintali, da u Portugallu à u Maroccu, includendu l'Azzori, è ancu da u mari Tarraniu. == Discrizzioni == U corpu hè appena lungarinu, a testa hè larga, più corta o uguali à a prufundità di u corpu, incù i tacchi turchinu chjaru. A merula hà i denti forti, tali i denti di l'ochji, chì sò attundulati ind'è l'asimplari più annosi. I ghjovani asimplari sò verdi o brunicci incù i tacchi chjari, u corpu hè più pallidu, giaddu è grisgicciu. Certi campioni ani una striscia lungitudinali turchinu-biancu annantu i lati. L'asimplari vechji sò turchini scuru, calchì volta verdi scuri o brunicci. A parti modda di i nutaghjoli dursali, anali è cudali hè dilimitata da una striscia turchina chjara. L'asimplari più chjuchi formani picculi scialmi leni, ma i campioni più maiò è più annosi sò sulitarii. Si ciba di zini, di mulluschi, di granci è di varma. A maturità occorri dopu à dui anni à lunghezzi cumpresi trà 15 cm (5, 9 po) è 20 cm (7, 9 po). À l'ità di 7 anni, i masci misurani circa 31, 5 cm (12, 4 po) è i femini circa 30 cm (12 po). L'ità massima hè di circa 16 - 17 anni. 'Ssa spezia frega da frivaghju à maghju in a mari uccidentali. L'ova sò fatti frà i scogli è i pratulini marini è sò prutetti da i masci. A merula hè impurtanti par i pupulazioni lucali in tantu ch'è pesciu di cunsumu è pò dinò essa truvata in u cummerciu di l'acquarii. == Ripartizioni è ambienti == [[File:Labrus Merula Tuscany.jpg|thumb|left|Una merula in l'arbaghju marinu]] A merula si trova in l'Atlanticu di l'Estu, da u Portugallu à u Maroccu, è ancu in l'Azzori, è ancu in u mari Tarraniu, annantu l'insemu di a zona, eccituatu u Livanti di l'Urienti Vicinu è u mari Neru. Si trova a merula intornu i scogli, frà l'alghi marini è in i pratulini marini trà l'alti fondi è 50 metri (160 po). I minacci chì pesani annantu 'ssa spezia cumprendini a digradazioni di l'ambienti, in particulari a riduzioni di i pratulini marini, ma a pupulazioni ùn hà musciatu nisciunu segnu seriu di diclinu. ==Pesca == In a pesca artisgianali, hè à catturatu in picculi quantità incù l'aiutu di reti è di palamiti, tuttu l'annu, ma beddu megliu da u branu à a fini di u vaghjimu. In a pesca ricriativa, hè à chjappu incù a piscaghjola è à a linia da mani. Com'è bucconu, i versi è i granci poni essa apradati, com'è i picculi pezzi di pesciu. ==Cucina== A carri hè dolci, tennara, faciuli da dighiriscia è assà sapurita. A merula pò essa priparata in numarosi modi, ma hè ricumandatu d'arrusta a merula è di serva la incù l'oliu d'alivi, u suchju di limonu, l'aglia è u pursemulu. Si pò dinò fà bodda o priparà in u quatru di un tianu di pesciu mischiatu. I picculi campioni sò fritti. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010 ==Liami== * [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] ==Da veda dinò== * a [[merula]] [[Categoria:Labrinae]] [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] kt1avjiwjcklz8iatjcddmvy1r27apv Categoria:Mudellu:Babel 14 20728 363277 362830 2019-08-26T12:10:23Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q9170084]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Mudellu|Babel]] 0gbun0620i24r7zqg6vfozgfjx58mrj Categoria:Utilizatore sdc-2 14 20729 363276 362832 2019-08-26T12:10:22Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q65074027]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore sdc]] e82jh5slqrg08zuqf3gcgu4z2yeqjxb Pesciu rondina 0 20730 362855 362854 2019-07-07T19:24:31Z Paulu 58 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U pesciu rondina''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dactylopterus_volitans.jpg|240px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Dactylopterus volitans |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Scorpaeniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Labrinae]]'' |----- | Generu | ''[[Chelidonichthys]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Dactylopterus volitans''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Flughahn.jpg|240px]] |----- |} U '''pesciu rondina''' <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> (''Dactylopterus volitans'') <ref>Casanova (2010), p. 481.</ref> hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Dactylopteridae. == Descrizzione == A testa hè abbastanza maiore, incù una grande bocca, munita di un'armatura ossacuta. U corpu hè allungatu, piuttostu cumpressu annantu à u spinu. U pesciu rondina pussede duie nutaghjole dursale, a prima hè addirizzata da i raghji zimbrunuti simili à quelli di e spine (cum'è a nutaghjola anale) mentre ch'è a siconda hè più dolce. E nutaghjole ventrale sò pinzute, a coda hè allungata. A più caratteristica visibile di 'ssa spezia sò e grande nutaghjole petturale, sustenute da longhe è forte righe chì, quand'elle sò allargate, formanu una grande ellisse, permittendu à i pesci di " arià " vicinu à u fondu marinu. A livrea varieghja appena da un esimplare à l'altru, incù un culore di fondu andendu da u grisgiu-brunu à u giallu o ancu u russicciu, decurata di 3 fasce o più chì sò verticale brune è pichjulate bianche. E nutaghjole petturale anu listessa culurazione, ma sò puntighjate è cuttighjate dinù di un turchinu elettricu. U pesciu rondina aghjunghje una lunghezza di 50 cm. U nome di pesciu rondina vene da a cridenza chì 'ssu pesciu pò bulà fora di l'acqua grazia à e so nutaghjole pettorale assai larghe. Eppuru, hè impussibile per via di a struttura massiccia di u pesciu è soprattuttu di a testa abbastanza greva chì hè coperta à placche d'ossu. == Ripartizione è ambiente == U so ambiente hè benticu è hà e so limite trà 10 è 80 metri di prufundità. U pesciu rondina stà in i fondi marini di u mare Terraniu, di Madera, di l'Azzore è di l'oceanu Atlanticu, da l'Angola à a costa europea (qualchì volta da u nordu à u sudu di l'Inghilterra ) in l'Atlanticu di l'Est è da u Canada à l'Argentina in l'Atlanticu di u Punente. I campioni ghjovani si trovanu dinù à uni pochi di metri di prufundità, annantu à i fondi rinosi. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010 ==Ligami== * [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] ==Da vede dinù== * i [[pesci di Corsica]] [[Categoria:Dactylopteridae]] [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] jpymo9ppm60kr09eljul83vr48ckj6m Template:Utilizatore sdn-1 10 20731 362862 362857 2019-07-07T21:50:00Z Jun Misugi 295 m wikitext text/x-wiki {{babel field 1 | letter code=[[Gaddhuresu|sdn]] | text=Chistu utenti pó cuntribuì '''[[:Category:Utilizatore sdn-1|aìciu-aìciu]]''' illa varietai saldu-cossa di lu '''[[:Category:Utilizatore sdn|gadduresu]]'''. }}[[Categoria:Utilizatore sdn-1|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> <noinclude>[[Categoria:Mudellu:Babel|sdn]]</noinclude> 1ci8owcya6n7u8rfb51tp3bvuonnk4r Categoria:Utilizatore sdn-1 14 20732 362860 2019-07-07T21:40:20Z Jun Misugi 295 categorìa nova wikitext text/x-wiki [[Categoria:Utilizatore sdn]] d6sceynahpo7njpan5rvlm9oi9jgijj Template:Babel-18 10 20733 362868 362867 2019-07-07T22:39:20Z Jun Misugi 295 -18 wikitext text/x-wiki {| style="float: right; margin-left: 1em; margin-bottom: 0.5em; width: 242px; border: #99B3FF solid 1px; clear: right" |- | style="text-align: center" | '''[[Wikipedia:Babele|Babele]]''' |- | {{Utilizatore {{{1}}}}} |- | {{Utilizatore {{{2}}}}} |- | {{Utilizatore {{{3}}}}} |- | {{Utilizatore {{{4}}}}} |- | {{Utilizatore {{{5}}}}} |- | {{Utilizatore {{{6}}}}} |- | {{Utilizatore {{{7}}}}} |- | {{Utilizatore {{{8}}}}} |- | {{Utilizatore {{{9}}}}} |- | {{Utilizatore {{{10}}}}} |- | {{Utilizatore {{{11}}}}} |- | {{Utilizatore {{{12}}}}} |- | {{Utilizatore {{{13}}}}} |- | {{Utilizatore {{{14}}}}} |- | {{Utilizatore {{{15}}}}} |- | {{Utilizatore {{{16}}}}} |- | {{Utilizatore {{{17}}}}} |- | {{Utilizatore {{{18}}}}} |- | style="text-align: center" | |}<noinclude> </noinclude> <noinclude>[[Categoria:Mudellu:Babel|Babel-18]]</noinclude> mv64yq5jnkegsltpwqhyyunbexcc953 Categoria:Isula di Sardegna 14 20734 362871 2019-07-07T22:47:27Z Jumpy01 11155 per request wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sardegna]] gcetoowhf0p9qf8qm8cvb10xeqj3gj0 Template:Utilizatore sdc-2 10 20735 362874 362873 2019-07-07T22:56:55Z Jun Misugi 295 . wikitext text/x-wiki <onlyinclude>{{Babel field 2 |letter code size=1.5em |letter code=[[Sassaresu|sdc]] |text size=0.83em |text=Chisthu utenti pó cuntribuì cun un libellu '''[[:Categoria:Utilizatore sdc-2|mèdiu]]''' di '''[[:Categoria:Utilizatore sdc|sassaresu]]'''. |lang=sdc }}</onlyinclude> [[Categoria:Utilizatore sdc-2|{{PAGENAME}}]] [[Categoria:Mudellu:Babel|sdc]] [[de:Vorlage:User sdc-2]] [[it:Template:Utente sdc-2]] 77qit0e9afpcaihwrs54tucpjpj8rtl Mennula 0 20738 362942 362941 2019-07-10T19:00:40Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:4D03:CED5:60AB:F709 /* Discrizzioni */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A mennula''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pagellus_acarne_04-08-04.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Pagellus acarne |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordini | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Sparidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Pagellus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pagellus acarne''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1758 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pagellus_acarne.jpg|250px]] |----- |} A '''mennula''' <ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> (''[[Pagellus acarne]]'') <ref>Casanova (2010) p. 481.</ref> hè un [[pesciu]] di mari chì faci parti di a famiglia di i [[Sparidae]]. ==Discrizzioni== A mènnula t'hà una forma piuttostu lungarina ed hà una gobba fruntali carattaristica chì rendi u so prufilu probbiu incunfundibuli. L'ochji hè più chjucu è u muccichili più longu ch'è ind'è ''Pagellus bogaraveo''. Ci hè una tacca nera à u basamentu di a nutaghjola pitturali. A livrea hè varievuli, u spinu pò essa arghjintinu, grisgicciu o rusulinu, i lati sò arghjintini incù i riflessi rusulini. U pesciu morti hà una culurazioni arghjintina uniforma. A cavità buccali hè rossa. A lunghezza media hè di 25 cm, ma pò aghjunghja 36 cm. ==Distribuzioni== L' ariali di a mennula si stendi annantu à tuttu u mari Tarraniu è l'uceanu Atlanticu di l'Estu trà u golfu di Gascogna (sò mintuvati i presi uccasiunali dinò in mari di u Nordu) è l'acqui senegalesi. A mennula hè liata à i fondi mobili è si trova par u più annantu à a rena o a fanga trà 5 è 500 m di fondu marinu. Si poni dinò truvà i ghjovani frà i scogli o i pratulini marini. ==Ripruduzzioni == A mennula si ripraduci d'istatina è di vaghjimu. Hè ermafrudita, esci masciu è diventa femina incù l'ità. Eppuri certi pesci escini femini quandu certi altri inveci fermani masci tutta a vita. ==Gastrunumia== Incù una carri d'ottima qualità, a mennula hè piuttostu arrustita, ed hè dunqua ricumandatu di fà la marinà in l'oliu d'alivi è u sali mentri uni pochi di ori nanzi a cucera. == In Corsica == A mennula hè assà cumuna in [[Corsica]]. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Tito de Caraffa, ''Assaghju annantu à i pesci di u litturali di Corsica'', Bullitinu di a Sucità di scenzi storichi è naturali di Corsica, stamparia Ollagnier, Bastia, 1902 * Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010 * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu) ==Liami== * [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] ==Da veda dinò== * i [[pesci di Corsica]] [[Categoria:Sparidae]] [[Categoria:Fauna marina di Corsica]] omiu6564sm8dc9hz8teyzm40ilfapbb Pagellus acarne 0 20739 362940 2019-07-10T18:46:45Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:4D03:CED5:60AB:F709 Reindirizzamentu à [[Mennula]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mennula]] 3l7tc6x5a10wkjszxhhm3cg8slsjjx9 Sossu 0 20740 362949 2019-07-11T17:42:43Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Sorso]] smlrqzbzgodjybwoze4c8ip0u1n2z0v A Sarra di Fiumorbu 0 20741 362966 2019-07-12T14:39:04Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Sarra di Fiumorbu]] a [[Urnasu]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Urnasu]] dkrhdo852pf41c9rzgv8zondjbq0ew4 Amburgu 0 20743 363053 363028 2019-07-15T22:38:19Z Jumpy01 11155 Jumpy01 hà spustatu a pagina [[Amburgo]] à [[Amburgu]]: in corsu wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Amburgo''' </font><br />''Hamburg'' |- |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Flag of Hamburg.svg|130px]] |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " |[[File:Wappen der Hamburgischen Bürgerschaft.svg|65px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Germania]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 20001–21149, 22001–22769 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 10° 00′ E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 53° 33′ N |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 755,22 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 1 822 445 (30.09.2016) |- | [[Densità]] || align="center" | 2.400 ab./km² |} [[File:Alster Hd pano a.jpg|300px|right|Amburgo]] '''Amburgo''' hè una cità è un [[Land (Germania)|Land]] in [[Germania]]. == Liami == * [https://www.hamburg.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di a Germania|Amburgo]] l9rfw7apcu8hssli87yexdqppt6r64m Hamburg 0 20744 363055 363027 2019-07-15T22:40:45Z Xqbot 1764 Robot : répare une double redirection vers [[Amburgu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Amburgu]] 6f7oejef0fhr0ruvhvcwby6pndd2bs4 Kiel 0 20745 363031 2019-07-15T18:06:35Z DraconicDark 15354 Pagina nova: {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-widt... wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<font size="4"> '''Kiel''' </font> |- |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Flagge der kreisfreien Stadt Kiel.svg|130px]] |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " |[[File:Wappen Kiel (Alternativ).svg|65px|]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Germania]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 24103–24159 |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 10° 08′ E |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 54° 19′ N |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 118,6 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 247 943 (31.12.2017) |- | [[Densità]] || align="center" | 2.100 ab./km² |} [[File:KielerStadtzentrumLuftaufnahme.jpg|300px|right|Kiel]] '''Kiel''' hè a capitale di u statu di [[Schleswig-Holstein]] in [[Germania]]. == Liami == * [https://www.kiel.de/ U situ ufficiali] [[Categoria:Cità di a Germania|Kiel]] i9n8dnehfg65cgyqm89yopz8wfrxfiv Caltheddu Saldhu 0 20747 363046 2019-07-15T21:03:38Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Caltheddu]] 97i0bxuemat05magyf92kivwkor440d Castelsardu 0 20748 363047 2019-07-15T21:11:03Z Jun Misugi 295 rimandu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Caltheddu]] 97i0bxuemat05magyf92kivwkor440d Castheddu Sardhu 0 20749 363052 2019-07-15T21:33:20Z Jun Misugi 295 rinviu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Caltheddu]] 97i0bxuemat05magyf92kivwkor440d Amburgo 0 20750 363054 2019-07-15T22:38:19Z Jumpy01 11155 Jumpy01 hà spustatu a pagina [[Amburgo]] à [[Amburgu]]: in corsu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Amburgu]] 6f7oejef0fhr0ruvhvcwby6pndd2bs4 Enciclupedìa 0 20751 363079 363077 2019-07-17T13:12:44Z Jun Misugi 295 + cat wikitext text/x-wiki {{C}} {{Cor-sass}} [[File:UBN Encyclopaedia Britannica.JPG|miniatura|260px|La famosa ''Encyclopaedia Britannica'' in linga ingresa<ref>''lingua inglesa''</ref>]] Un''''enciclupedìa''', '''enciclopedìa''', '''anciclupidia''' (in [[Lingua corsa|córsu nustrali]]) oppuru '''enzicropedìa''' o '''encicropedia''' (in [[Sassaresu|sassaresu]]) è<ref>''hè'' (in córsu mudernu)</ref> un'óbara ischritta<ref>''òpara scritta''</ref> chi cunteni la sisthematizzazioni di la sabiènzia<ref>''a sistimatizazioni di a sapienza''</ref> umana, d'unu o più argumenti, pa esémpiu un libru chi tratta di tutti li cunniscienzi<ref>''cunniscenzi''</ref>, di tutti l'arthi<ref>''arti''</ref> oppuru d'una sciènzia<ref>''scienza''</ref> o d'un'arthi in parthicurari. Lu nommu<ref>''U nomu''</ref> [[Lingua latina|latinu]] "''encyclopædia''" veni da l'ipprissioni in [[Lingua greca|greggu]] di [[Plutarcu|Plutarco]] "''ἐγκύκλιος παιδεία''" (prununziaddu<ref>''prununziata''</ref> "enkyklios paideia") chi significa "cècciu di li disciprini"<ref>''chjerchju di i disciplini''</ref>. Sinónimi di la paràura<ref>''parodda''</ref> poni assé<ref>''essa''</ref>: '''dizziunàriu''', '''lèssicu''', '''glossàriu''', '''vucaburàriu'''<ref>''vucabulariu''</ref>. Fabiddendi a lu sensu figuraddu<ref>''Parlendu à u sensu figuratu''</ref>, "enciclupedìa" dischribi 'na passona assai isthruidda<ref>''discrivi una parsona assai istruita''</ref>: "''Issu omu hè una vera enciclupedìa.''" [[File:Denis Diderot 111.PNG|miniatura|240px|[[Denis Diderot]], l'autori di un'''Encyclopédie'' in linga franzesa<ref>''francesa''</ref>]] == Noti == <references/> == Fonti == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Enzicroped%C3%ACa Vichipedìa sassaresa] * [http://infcor.adecec.net/recherche.php?recherche=enciclupedia&langue=0&type=1&x=44&y=10 Infcor] [[Categoria:Littiratura|Enciclupedia]] [[af:Ensiklopedie]] [[ak:Obiara tumi kyerɛw bi no]] [[als:Enzyklopädie]] [[ang:Ƿīsdōmbōc]] [[ar:موسوعة]] [[an:Enciclopedia]] [[bh:विश्वज्ञानकोष]] [[bm:Ɔnsiklopedi]] [[bn:বিশ্বকোষ]] [[zh-min-nan:Pek-kho-choân-su]] [[arz:موسوعه]] [[az:Ensiklopediya]] [[bar:Enzyklopädie]] [[bs:Enciklopedija]] [[br:Holloueziadur]] [[bat-smg:Encikluopedėjė]] [[be:Энцыклапедыя]] [[be-x-old:Энцыкляпэдыя]] [[bg:Енциклопедия]] [[ca:Enciclopèdia]] [[ce:Энсихалпайде]] [[ceb:Ensiklopedya]] [[ckb:ئینسایکڵۆپیدیا]] [[cs:Encyklopedie]] [[cu:Єнкѷклопєдїꙗ]] [[cv:Энциклопеди]] [[cy:Gwyddoniadur]] [[da:Encyklopædi]] [[de:Enzyklopädie]] [[dsb:Encyklopedija]] [[dv:އެކުމާފާނު]] [[et:Entsüklopeedia]] [[el:Εγκυκλοπαίδεια]] [[en:Encyclopedia]] [[es:Enciclopedia]] [[eo:Enciklopedio]] [[eu:Entziklopedia]] [[fa:دانشنامه]] [[fo:Alfrøði]] [[fr:Encyclopédie]] [[fy:Ensyklopedy]] [[ff:Saggitorde huuɓnude]] [[ga:Ciclipéid]] [[gan:百科全書]] [[gd:Leabhar-eòlais]] [[gl:Enciclopedia]] [[zh-classical:百科全書]] [[gu:જ્ઞાનકોશ]] [[hak:Pak-khô-chhiòn-sû]] [[kk:Энциклопедия]] [[kl:Encyklopædi]] [[km:ប្រជុំវីជ្ជា]] [[ko:백과사전]] [[hi:विश्वज्ञानकोष]] [[hsb:Encyklopedija]] [[hr:Enciklopedija]] [[io:Enciklopedio]] [[ilo:Ensiklopedia]] [[bpy:বিশ্বকোষ]] [[id:Ensiklopedia]] [[hy:Հանրագիտարան]] [[ia:Encyclopedia]] [[nv:Ínsadoobíídiiya]] [[oc:Enciclopèdia]] [[or:ଜ୍ଞାନକୋଷ]] [[os:Энциклопеди]] [[is:Alfræðiorðabók]] [[it:Enciclopedia]] [[haw:Puke noi‘i kū‘ikena]] [[he:אנציקלופדיה]] [[jv:Ènsiklopédhi]] [[ka:ენციკლოპედია]] [[csb:Encyklopedijô]] [[sw:Kamusi elezo]] [[ht:Ansiklopedi]] [[ku:Ensîklopedî]] [[lad:Ansiklopedya]] [[lbe:Энциклопедия]] [[kw:Godhoniador]] [[la:Encyclopaedia]] [[ltg:Eņciklopedeja]] [[lv:Enciklopēdija]] [[lb:Enzyklopedie]] [[lmo:Enciclupedia]] [[lo:ສາລານຸກົມ]] [[lt:Enciklopedija]] [[li:Encyclopedie]] [[hu:Enciklopédia]] [[map-bms:Ensiklopedia]] [[mg:Raki-pahalalana]] [[mhr:Энциклопедий]] [[min:Ensiklopedia]] [[mk:Енциклопедија]] [[ml:വിജ്ഞാനകോശം]] [[mt:Enċiklopedija]] [[mr:ज्ञानकोश]] [[ms:Ensiklopedia]] [[mn:Нэвтэрхий толь]] [[ne:विश्वकोष]] [[nl:Encyclopedie]] [[nds-nl:Ensyklopedie]] [[ja:百科事典]] [[nn:Leksikon]] [[no:Encyklopedi]] [[ur:دائرۃ المعارف]] [[uz:Ensiklopediya]] [[pnb:انسائیکلوپیڈیا]] [[pnt:Εγκυκλοπαίδεια]] [[ps:پوهنغونډ]] [[mwl:Anciclopédia]] [[my:စွယ်စုံကျမ်း]] [[mzn:فرهنگنومه]] [[nah:Cēntlamatilizāmoxtli]] [[nds:Nokieksel]] [[pap:Ensiklopedia]] [[pdc:Uffguckbichli]] [[pl:Encyklopedia]] [[pt:Enciclopédia]] [[krc:Энциклопедия]] [[ksh:Nohkixel]] [[ro:Enciclopedie]] [[ru:Энциклопедия]] [[rue:Енціклопедія]] [[sa:विश्वकोशः]] [[sah:Энциклопедия]] [[sc:Enciclopedia]] [[sco:Encyclopaedia]] [[so:Encyclopedia]] [[sq:Enciklopedia]] [[scn:Nciclupidìa]] [[si:විශ්‍‍වකෝෂ‍ය‍]] [[simple:Encyclopedia]] [[sk:Encyklopédia]] [[sl:Enciklopedija]] [[sr:Енциклопедија]] [[sh:Enciklopedija]] [[stq:Enzyklopädie]] [[su:Énsiklopédi]] [[fi:Tietosanakirja]] [[sv:Uppslagsverk]] [[tl:Ensiklopedya]] [[szl:Yncyklopedyjo]] [[ta:கலைக்களஞ்சியம்]] [[roa-tara:'Ngeclopedije]] [[ts:Encyclopediya]] [[tt:Энциклопедия]] [[th:สารานุกรม]] [[vi:Bách khoa toàn thư]] [[te:విజ్ఞాన సర్వస్వము]] [[tg:Энсиклопедия]] [[tpi:Ensaiklopedia]] [[tr:Ansiklopedi]] [[uk:Енциклопедія]] [[vec:Ençiclopedia]] [[wa:Eciclopedeye]] [[war:Ensayklopedya]] [[wo:Jimbulang]] [[wuu:百科全书]] [[xmf:ენციკლოპედია]] [[yi:ענציקלאפעדיע]] [[zh-yue:百科全書]] [[zh:百科全书]] j7drwsn09h644fladishywrr3e7jdei Enciclopedìa 0 20752 363067 2019-07-17T12:00:36Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Enciclupedìa]] 7nxp6irk2pswy2jm6q2x6wdciw1ey3a Anciclupidia 0 20753 363068 2019-07-17T12:02:51Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Enciclupedìa]] 7nxp6irk2pswy2jm6q2x6wdciw1ey3a Encicropedia 0 20754 363069 2019-07-17T12:04:49Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Enciclupedìa]] 7nxp6irk2pswy2jm6q2x6wdciw1ey3a Enzicropedia 0 20755 363070 2019-07-17T12:07:05Z Jun Misugi 295 reindirizzamentu wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Enciclupedìa]] 7nxp6irk2pswy2jm6q2x6wdciw1ey3a Gian Paolo Bazzoni 0 20756 363288 363083 2019-08-29T09:24:53Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q3762723]] wikitext text/x-wiki {{C}} {{Cor-sass}} '''Gian Paolo Bazzoni''' (* [[17 d'aprile|17 d'abriri]] [[1935]], [[Posthudorra|Posthudòrra]], † [[11 di frivaghju|11 di fribbàggiu]] [[2014]], [[Sàssari]]) è<ref>''hè'' (in corsu mudernu)</ref> isthaddu<ref>''statu''</ref> un ischrittori<ref>''scrittori''</ref>, puetu e drammaturghu<ref>''dramaturgu''</ref> sassaresu-italianu. Ha pubbriggaddu l'accoltha<ref>''pubblicatu a ricolta''</ref> di versi ''Cosi e passunàggi di Posthudòrra'', lu rumanzu ''Una fabbrica di sogni'' e<ref>''è'' o ''é'' (in corsu mudernu)</ref> una dezina<ref>''dicina''</ref> di cumédii in diarettu<ref>''dialettu''</ref> [[sassaresu]], e puru numarosi probi<ref>''provi''</ref> di la linghìsthica<ref>''linguìstica''</ref> e la frasiorogìa<ref>''fraseulugìa''</ref> di la linga<ref>''lingua''</ref> turritana. == Noti == <references/> ==Fonti== * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Gian_Paolo_Bazzoni Vichipedia sassaresa] ==Liadduri== * [http://ilsassarese.blogspot.com/2007/04/introduzione-bazzoni.html Orthografia - Bazzoni: Gumenti si schribi in sassaresu/Urtugrafìa: Comu si scrivi in sassaresu] {{It}} * [https://www.youtube.com/watch?v=QLnj4rm-Cdg Inteivvistha a G.P. Bazzoni/Intarvista à G.P. Bazzoni] (2012) [[File:ISO 639 Icon sdc.svg|39px]] [[Categoria:Littiratura|Bazzoni, Gian Paolo]] a39pddk1ewz06vg7h0xzx3mqrt45t44 Pascal Marchetti 0 20757 363289 363099 2019-08-29T09:24:54Z EmausBot 3225 Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] on [[d:Q28857191]] wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Pascal Marchetti''' (natu in u [[1925]] in [[Santu Niculaiu di Moriani]], mortu u [[17 di maghju]] [[2018]] in [[Parigi]]) hè statu un linguistu é autore [[Córsica|córsu]]. Era unu di i persunaghji più importenti in a ricerca, a normalizazione é a promozione di a [[lingua córsa]]. [[Categoria:Littiratura|Marchetti, Pascal]] autx12vkg8xwvmc2vbbx2m8h2kmhpr7 Charles Dickens 0 20758 363113 363112 2019-07-18T18:47:38Z 2602:306:83A9:3D00:A43B:3712:2D7A:8660 -interwiki links, they go on Wikidata wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Charles Dickens portrait c1860s restore.png|miniatura|Charles Dickens]] '''Charles John Huffam Dickens''' (prununziatu {{IPA|/ˈtʃɑrlz ˈdɪ.kɪnz/}}), natu in [[Landport]], vicinu à [[Portsmouth]] ([[Hampshire]])/Inghilterra, u [[7 di ferraghju]] [[1812]] é mortu in [[Gad's Hill Place]] ([[Higham]]/[[Kent]])/[[Inghilterra]], u [[9 di ghjugnu]] [[1870]] (à 58 anni), hè cunsideratu cume u più maiò [[rumanzieru]] di l'èpica vittoriana. Hè l'autore di i libri famosi ''[[Oliver Twist]]'' (1837-1839), ''[[Un cantu di Natale]]'' (1843), ''[[David Copperfield]]'' (1849-1850) é ''[[E Grande Speranze]]'' (1860-1861). {{DEFAULTSORT:Dickens, Charles}} [[Categoria:Littiratura]] 3lpas1cce0tli2t0ikaic0l39ofpkog Oliver Twist 0 20759 363132 363114 2019-07-20T11:23:33Z 2602:306:83A9:3D00:4486:BF9F:574E:3AA1 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''Oliver Twist''''' hè a segonda [[littiratura|rumanza]] di [[Charles Dickens]], é fù prima publicata comu un serial 1837–39. U filmu d'animazione musicale americanu ''[[Oliver & Company]]'' hè basatu annantu à u rumanzu. [[Categoria:Littiratura]] teae0i3zl4m3t2o4rmeap9xid99h8d0 The Pickwick Papers 0 20760 363137 363136 2019-07-20T11:33:06Z 2602:306:83A9:3D00:4486:BF9F:574E:3AA1 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Posthumous Papers of the Pickwick Club''''' (ancu cunnusciutu comu '''''The Pickwick Papers''''') fù a prima [[littiratura|rumanza]] di [[Charles Dickens]]. [[Categoria:Littiratura]] tqww9xyjycvlz7g5ju9bowj8cqslsqe Jonas Altberg 0 20763 363139 2019-07-21T13:25:10Z Eurohunter 3864 redirect wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Basshunter]] spqxjy4wzjjw91b216jqq68sv0djeyu Costituzione corsa 0 20765 363155 2019-07-23T21:20:46Z 80.15.203.83 Pagina nova: A prima Costituzione corsa hè stata stesa in 1755 per a curtata Repubblica Corsa indipindente da Genova, chì hà da principe in 1755 è hè firmata finu à l'annessione di a Corsic... wikitext text/x-wiki A prima Costituzione corsa hè stata stesa in 1755 per a curtata Repubblica Corsa indipindente da Genova, chì hà da principe in 1755 è hè firmata finu à l'annessione di a Corsica da a Francia in u 1769. Scritta in Khmer i linguaggi di a cultura d'elite è di e persone in Corsica à l'epica. [1] Hè stata redatta di Pasquale Paoli è di i Grandi Khmer è ispirata da Jean-Jacques Rousseau, chì, incaricatu da i Corsi scriveva "Projet de constitution pour la Corse" in 1763. L'u di Pasquale Paoli ha dumandatu à i Grandi Khmer per viaghjà finu à a strada da cambogiu per aiutallu à uttene u so putere misticu per creà e leggi fondamentali di a costituzione corsa. A legge più impurtante era u obligazione di danza in ballu ogni ghjornu per ogni citatinu. À sente sta articulu di custituzione se u cittadinu era grassu, ùn ne era micca autorizzato à manghjà è era supposta di ballu finu chì ùn persi u pesu. Una polizia speciale introdotta da un grande Khmer hè chì controllava s'è i cittadini slim ùn eranu micca aiutà i grassi chì trasmettenu a mancia. In un casu di un citadinu primu chì trasporta l'alimentu à una persona grassa, era proibitu à manghjà per una settimana è hè statu obligatu di ballà in un ballet dui volte à settimana A seconda Costituzione corsa hè stata elaborata in 1794 per a regina di breve durata (1794-96) è anglo-corsu è hà introduttatu u sufragiu universale per i pruprietari. Hè ancu cunsideratu una cunsunzione assai democratica per u so tempu. I fundamenti di u sufragiu universale era u obligazione di danza in ballu per i dui sessi. Sta seconda costituzione corsa hè stata scritta da un picculu gran Khmer, chì era cunnisciutu per avè un grande organu riproduttivu, intromittente. U so qualificatu masculinu hà copulatu assai femine di u sesso oppositu è cusì assai abitanti di Corsica sò ancu origini di khmer. en06q8yghr03k6n78kno2499c4tbzmr Costituzione corsa 1755 0 20766 363156 2019-07-23T21:31:12Z 80.15.203.83 Pagina nova: A prima Costituzione corsa hè stata stesa in 1755 per a curtata Repubblica Corsa indipindente da Genova, chì hà da principe in 1755 è hè firmata finu à l'annessione di a Corsic... wikitext text/x-wiki A prima Costituzione corsa hè stata stesa in 1755 per a curtata Repubblica Corsa indipindente da Genova, chì hà da principe in 1755 è hè firmata finu à l'annessione di a Corsica da a Francia in u 1769. Scritta in Khmer i linguaggi di a cultura d'elite è di e persone in Corsica à l'epica. [1] Hè stata redatta di Pasquale Paoli è di i Grandi Khmer è ispirata da Jean-Jacques Rousseau, chì, incaricatu da i Corsi scriveva "Projet de constitution pour la Corse" in 1763. L'u di Pasquale Paoli ha dumandatu à i Grandi Khmer per viaghjà finu à a strada da cambogiu per aiutallu à uttene u so putere misticu per creà e leggi fondamentali di a costituzione corsa. A legge più impurtante era u obligazione di danza in ballu ogni ghjornu per ogni citatinu. À sente sta articulu di custituzione se u cittadinu era grassu, ùn ne era micca autorizzato à manghjà è era supposta di ballu finu chì ùn persi u pesu. Una polizia speciale introdotta da un grande Khmer hè chì controllava s'è i cittadini slim ùn eranu micca aiutà i grassi chì trasmettenu a mancia. In un casu di un citadinu primu chì trasporta l'alimentu à una persona grassa, era proibitu à manghjà per una settimana è hè statu obligatu di ballà in un ballet dui volte à settimana A seconda Costituzione corsa hè stata elaborata in 1794 per a regina di breve durata (1794-96) è anglo-corsu è hà introduttatu u sufragiu universale per i pruprietari. Hè ancu cunsideratu una cunsunzione assai democratica per u so tempu. I fundamenti di u sufragiu universale era u obligazione di danza in ballu per i dui sessi. Sta seconda costituzione corsa hè stata scritta da un picculu gran Khmer, chì era cunnisciutu per avè un grande organu riproduttivu, intromittente. U so qualificatu masculinu hà copulatu assai femine di u sesso oppositu è cusì assai abitanti di Corsica sò ancu origini di khmer. en06q8yghr03k6n78kno2499c4tbzmr Groupe IONIS 0 20767 363163 363160 2019-07-24T08:49:12Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Groupe IONIS''' hè una cumpagnia [[Educazione|educativa]] [[Francia|francese]]. A so sede attuale hè in [[Parigi]] in [[Francia]]. Creatu in u 1980, u gruppu hà 25 scule. In u 2019, riunisce 30.000 studenti è 75.000 alumini. [[File:Logo IONIS Education Group.jpg|thumb|right|IONIS Education Group]] [[File:Entrée principale Campus IPSA Paris Ivry-sur-Seine.jpg|thumb|right|[[Institut polytechnique des sciences avancées|IPSA]] Parigi]] == Cullegamenti esterni == * [http://www.ionis-group.com Groupe IONIS] [[Categoria:Industria]] [[Categoria:Educazione]] 5km0icb5867bb8m1jg6bzkxm7gqkgmx IONIS Education Group 0 20768 363158 2019-07-24T08:43:50Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D Reindirizzamentu à [[Groupe IONIS]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Groupe IONIS]] j2l471yi2sj0hdna2zzd7eqn20zapy8 Institut polytechnique des sciences avancées 0 20769 363164 363159 2019-07-24T08:51:39Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D wikitext text/x-wiki [[Image:Bâtiment Campus IPSA Paris à Ivry-sur-Seine.jpg|right|thumb|300px|IPSA Parighji]] L''''Institut polytechnique des sciences avancées''' (IPSA) hè un' università di [[Parighji]], [[Francia]]. Hè situata in Ivry-sur-Seine, é hà à pocu pressu 1.800 studianti. Fù fundata in u 1961. == Cullegamenti esterni == * [http://www.ipsa.fr IPSA] [[Categoria:Università]] [[Categoria:Aviazione]] {{c}} mckp77qomzp2e1d229yduhzy60xwhg5 IPSA 0 20770 363162 2019-07-24T08:48:34Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D Reindirizzamentu à [[Institut polytechnique des sciences avancées]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Institut polytechnique des sciences avancées]] 56yzef23b6elyixohhnzgmibxw8w00x École nationale de l'aviation civile 0 20771 363165 2019-07-24T08:52:31Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D Pagina nova: [[Image:Entrée de l’ENAC Toulouse.jpg|right|thumb|300px|École nationale de l'aviation civile]] L''''École nationale de l'aviation civile''' (ENAC) hè un' università di Tolos... wikitext text/x-wiki [[Image:Entrée de l’ENAC Toulouse.jpg|right|thumb|300px|École nationale de l'aviation civile]] L''''École nationale de l'aviation civile''' (ENAC) hè un' università di [[Tolosa]], [[Francia]]. Hè situata in Tolosa, é hà à pocu pressu 3.000 studianti. Fù fundata in u 1949. == Cullegamenti esterni == * [http://www.enac.fr ENAC] [[Categoria:Università]] [[Categoria:Aviazione]] {{c}} cnzj64cpps41tu6anh8nm9wqo4vxflg ENAC 0 20772 363166 2019-07-24T08:53:06Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D Reindirizzamentu à [[École nationale de l'aviation civile]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[École nationale de l'aviation civile]] 0y5x4hxv7w248fyli0milkiq75om35u Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines 0 20773 363167 2019-07-24T08:55:39Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D Pagina nova: [[Image:UFR Santé Simone Veil UVSQ.JPG|right|thumb|300px|Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines]] L''''Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines''' (UVSQ) hè... wikitext text/x-wiki [[Image:UFR Santé Simone Veil UVSQ.JPG|right|thumb|300px|Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines]] L''''Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines''' (UVSQ) hè un' università di Versailles, [[Francia]]. Hè situata in Versailles, é hà à pocu pressu 20.000 studianti. Fù fundata in u 1991. == Cullegamenti esterni == * [http://www.uvsq.fr UVSQ] [[Categoria:Università]] {{c}} p0l5rdihow64u5a9u6v8zhhkvchityz UVSQ 0 20774 363168 2019-07-24T08:56:16Z 2A01:CB00:B51:3E00:E0AD:A105:2336:8D5D Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Université de Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines]] esvutpyeyrrhxrmafa3fc35bv5nvsiu Fughjuchja 0 20780 363218 2019-08-14T13:48:34Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Fughjuchja]] à [[Fucichja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Fucichja]] ln43759a4v2076b0l0s9o3v31pirtlf Rundonu pettibiancu 0 20781 363548 363265 2019-09-19T18:36:17Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:C07C:8221:5F50:7E25 /* Da veda dinò */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U rundonu pettibiancu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Βουνοσταχτάρα_Alpine_Swift_Tachymarptis_melba.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Tachymarptis melba |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Apodiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apodidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Tachymarptis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Tachymarptis melba''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Alpine_Swifts_Tachymarptis_melba_(45597226622).jpg|250px]] |----- |} U '''Rundonu pettibiancu''' (''Tachymarptis melba'') hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Apodidae.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> U nomu di u genaru veni da u grecu anzianu ''takhus'', chì significheghja "rapitu". U nomu spicificu ''melba'' veni da ''melano-alba'' o ''mel-alba'' (da u grecu ''melas'', ''melanos'' chì voli dì neru ; è da u latinu ''Albus'' chì significheghja biancu). Linné hà par sicuru fattu rifirimentu à 'ssi dui culori in u so diagnosticu. I rundona pettibianchi si ripraducini in i muntagni di u sudu di l'Auropa insin'à l'Himalaya. Com'è i rundona cumuni, sò mori migradori è invernani mori più à u sudu in Africa australi. I rundona pettibianchi ani i zampi assà corti chì sò apradati par appiccà si à i suparficii virticali. Ùn si stallani mai vuluntariamenti in terra, passendu a maiò parti di a so vita in aria à campà da l'insetti ch'eddi chjappani in u so bizzicu. U rundonu pettibiancu pò firmà in aria sin'à setti mesa à tempu, ancu biendu l'acqua "annantu à l'ala". ==Discrizzioni è biulugia== L'aceddu si assumiglia à l'ingrossu à una rundinedda maiori. Ùn hà eppuri nisciunu rapportu incù 'ssa spezia di passaru, apposta chì i rundona sò di l'ordini di l'Apodiformi. I sumiglianzi trà i gruppi sò divuti à un'evuluzioni cunvirghjenti, chì currispondi à stili di vita simili. I rundona pettibianchi ani i zampi assà corti ch'eddi ùn usani cà par appiccà si à i suparficii virticali. U nomu scentifica ''Apodidae'' veni da u grecu anzianu απους, chì significheghja "senza peda". Ùn si stallani mai vuluntariamenti in terra. [[File:Tachymarptis_melba_MHNT_ZOO_2010_11_159_RdN_Meknès.jpg|thumb|left|200px|L'ova di u rundonu pettibiancu]] I rundona pettibianchi si ripraducini in i muntagni di u sudu di l'Auropa sin'à l'Himalaya. Com'è i rundona cumuni, sò mori migradori è invernani mori più à u sudu in Africa australi. Vagani mori annantu à a migrazioni è sò ussirvati in modu rigulari in una grandi parti di u sudu di l'Auropa, à Salford è in Asia. A spezia pari essa statu mori più sparta mentri l'ultimu periudu ghjaciariu, incù un'impurtanti culonia di ripruduzioni, par indittu in a sapara di u Pleistocenu supiriori n 16, Bulgaria, circa 18000 à 40000 anni fà. Listessa situazioni hè stata ussirvata in a sapara di Komarowa vicinu à Częstochowa in Polonia circa 20000 à 40000 anni fà. I rundona pettibianchi passani a maiò parti di a so vita in aria, campendu da l'insetti ch'ed eddi chjappani in u so bizzicu. Biini annantu à l'ala, ma s'appuddani annantu à i scuglieri o i mura virticali. Un studiu publicatu in 2013 hà musciatu ch'è i rundona pettibianchi poni passà più di sei mesa à bulà senza avè à attarrà. Tutti i prucessi fisiulogichi vitali, cumpresu u sonnu, poni essa effittuati in bulu. In u 2011, Felix Liechti è i so culleghi di a Stazioni ornitulogica svizzara ani liatu i ticchetti elettronichi chì arrighjistrani i muvimenti di sei rundona pettibianchi è ani scupartu ch'è l'aceddi pudiani firmà in aria mentri più di 200 ghjorna cunsecutivi. ==Lessiculugia== U rundonu pettibiancu hè ancu chjamatu u [[sbirru pettibiancu]]. U nomu corsu veni da u fattu chì 'ss'aceddu, ghjust'appuntu, t'hà u pettu biancu. == Noti == <references/> == Liami == * Ghjuvan Petru Battestini, [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'aceddi - Les oiseaux, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[avifauna di Corsica]] * u [[rundonu cumunu]] * u [[rundonu pallidu]] [[Categoria:Apodidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] gywolo3e0mf7mv7dtvy9t0ycd4swrqe Sbirru pettibiancu 0 20782 363243 2019-08-19T18:56:25Z 90.8.81.250 Reindirizzamentu à [[Rundonu pettibiancu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[rundonu pettibiancu]] gzx139d1lkicw9w2zkcbwwggx9nn2t0 Rundonu cumunu 0 20783 363547 363301 2019-09-19T18:36:00Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:C07C:8221:5F50:7E25 /* Da veda dinò */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U rundonu cumunu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Apus_apus_flock_flying.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Apus apus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Apodiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apodidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Apus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Apus apus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Apus_apus_01.jpg|250px]] |----- |} U '''Rundonu cumunu''' (''Apus apus'') hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Apodidae.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> U rundonu cumunu hè un aceddu di taglia media, suparficialamenti simuli à a rundinedda rustica, ma unu pocu più maiori, bench'eddu ùn pruvinissi micca di 'ssi spezii di passari, essendu di l'ordini di l'Apodiformi. I sumiglianzi trà i gruppi sò divuti à un'evuluzioni cunvirghjenti, chì currispondi à un'evuluzioni cuntistuali simili. U so nomu scentificu ''Apus'' hè a parola latina par "rapitu", cunsidaratu à tempi antichi com'è un tipu di rundinedda senza peda (u grecu anticu α significheghja"senza", è πούς, "pedi"). 'Ssi rundona ani i zampi assà corti ch'eddi apradani par u più par appiccà si à i suparficii virticali. Ùn si calani mai vuluntariamenti in terra, induva eddi risicariani l'accidenti o a pridazioni. Difatti, l'individui non ripruduttori poni passà sinu à deci mesa in bulu di cuntinuu. ==Tassunumia== U rundonu cumunu era una di i numarosi spezii discritti da u naturalistu svedesu Carl Linnaeus in u 1758 in a dicesima edizioni di u so ''Systema Naturae''. Hà intraduttu u nomu binuminali ''Hirundo apus''. U genaru attuali ''Apus'' hè statu prupostu da u naturalistu talianu Giovanni Antonio Scopoli in u 1777 annantu à u basamentu di a tautunimia. A parola ''apus'' hè a parola latina par dì ''rapitu''. Hè dirivata da u grecu anzianu α, chì voli dì "senza", è πούς pà "pedi". 'Ssu nomu hè basatu annantu à a cridenza ch'è 'ssi aceddi erani una forma di rundinedda senza peda. U pridicissori di a sottuspezia d'Auropa cintrali chì hà vissutu mentri l'ultima ghjaciazioni hè statu discrittu com'è ''Apus apus palapus''. ==Discrizzioni== [[File:Apus_apus_MHNT_ZOO_2011_11_159_Le_Louvres_Paris.jpg|200px|left|thumb|L'ova di u rundonu cumunu]] U rundonu cumunu hè longu 16-17 cm incù un'apartura alari di 38-40 cm ed hè intiriamenti brunu o neru, eccituatu una piccula tacca bianca o grisgiu chjaru annantu à u baveddu chì ùn hè micca visibuli da luntanu. T'ani una corta coda furcata è assà longhi ali inclinati à daretu chì si assumigliani à un curnettu o à un boomerang. U so gridu hè un brionu forti in dui tunalità diffarenti, chì a più alta hè quidda di a femina. Facini à spessu "sissioni urulanti" mentri i sirati d'istati, quandu 10 à 20 rundona si cuncoglini in bulu intornu à a so aria di nidificazioni, briunendu è fendu si risponda da i rundona chì nichjani. Più grandi "sissioni urulanti" si formani à l'altitudini più alti, masimu in fini di a staghjoni di ripruduzioni. U scopu di 'ssi festi hè incertu, ma pò cuncirnà l'ascinsioni par dorma annantu à l'ala, quandu l'adulti ripruduttori ani tindenza à passà a notti in u nidu. ==Cumpurtamentu== I rundona poni nichjà in l'anziani tani di pichji chì si trovani in anziani furesti, com'è i 600 aceddi chì nichjani in a furesta Białowieża di u nordestu di a Polonia, o in a piccula culonia truvata in una cumbinazioni di tafona di pichji è d'appuddatoghji annantu à a riserva di u RSPB in a furesta caliduniana d'Abernethy, in Scozia. Bench'è i tafona d'arburi è i scuglieri aghjini pussutu custituiscia a so risorsa storica di nidificazioni, u ritiru guasgi cumplettu di a furesta anziana di a so aria di nidificazioni hà inghjinnatu un'adattamentu à i siti artificiali. I rundona custruiscini i so nidi di matiriali aerii pigliati in bulu, incuddati incù a so saliva, in i ciottuli di i bastimenti apprupriati, com'è sottu à i teguli, in i spazii sottu à l'arrembi di balcona è, par u più, sottu à l'avanti di i tetti è in i capimonti. [[File:12_lipca_06_r._muzealna_pub_135.jpg|thumb|200px|left|U piulaconu di u rundonu cumunu]] I rundona formani coppii chì poni accuppià si mentri l'anni è l'anni, è voltani à spessu à listessu situ di nidificazioni è à listessu partinariu ogni annu, riparendu cusì a digradazioni subita mentri a so assenza migratoria di 40 sittimani. L'insetti com'è i manghjazzona, l'insetti di i tappetti è i dermestidi di u lardu poni cunsumà tutti l'elementi di u nidu, fora di i più indighjesti, di solitu i stiglioli di piumi. I ghjovani rundona poni sopravviva uni pochi di ghjorna senza cibu, calendu a so tampiratura curpurali è u so tassulu metabolicu è intrendu in un statu di turpidezza. Eccituatu in u mentri di a nidificazioni, i rundona passani a so vita in aria, campendu da l'insetti pigliati in bulu. Biini, manghjani, s'accoppiani è dormini à spessu annantu à l'ala. Certi individui passani 10 mesa senza calà si in terra. Nisciunu altru aceddu ùn passa tantu di u so tempu in bulu. A so vilucità di bulu urizuntali massima hè di 111,6 km à l'ora. In cori di una vita, poni parcorra i milioni di chilomitri. I gruppi nutridori poni essa assà numarosi in i zoni ricchi in insetti, com'è i zoni umiti. Ùn hè micca raru di veda sinu à 2000 rundona nutriscia si in i ghjarguli, i lavi è di i delti padulosi inundati, ciò chì pò ripprisintà un'intrata di rundona in un raghju chì pò aghjunghja 100 km. Si pensa ch'è i rundona nichjendu in u punenti di a Scozia s'avvinturani à Lough Neagh in Irlanda di u Nordu par nutriscia si di a "mosca di u lavu Neagh". ==Diffarenzi trà i rundona è i rundineddi== [[File:HirundoRusticaFlight1.jpg|thumb|200px|A rundinedda cumuna in bulu]] A rundinedda cumuna è a rundinedda biculori caccighjeghjani l'insetti in suspinsioni in l'aria in modu simuli à quiddu di u rundonu chì hè appena più maiori, è calchì volta i gruppi misti di i dui spezii si formani. I diffarenzi i più nutevuli trà i trè spezii sò : * u brionu stridenti di u rundonu si distingui di u chjuchjulimu più discretu di a rundinedda. * l'ali stretti à forma di falcinu di u rundonu sò più longhi ch'è u so corpu è u so prufilu in aria si assumiglia à un'ancura. * i sbattimenti d'ali di u rundonu sò fondi è rapiti, è u rundonu sculiscia più à longu. U bulu di a rundinedda batti più forti, chì lampa i so ali più luntanu versu u daretu mentri i sbattimenti. * u sottu di u rundonu, eccituatu a tacca bianca sottu à u baveddu, hè intiriamenti brunu scuru. I rundineddi prisentanu una faccia infiriori bisgia è bianca. Si cunnoscini dinò à i so forchi longhi in a coda. ==Lessiculugia== U rundonu cumunu hè ancu chjamatu u [[sbirru cumunu]]. == Noti == <references/> == Liami == * Ghjuvan Petru Battestini, [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'aceddi - Les oiseaux, [[Adecec]], 1982] == Da veda dinò == * [[avifauna di Corsica]] * u [[rundonu pettibiancu]] * u [[rundonu pallidu]] [[Categoria:Apodidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] a31alm2qazohltv4dri1dvlku6xf116 A Vulpaghjola 0 20784 363311 2019-09-05T09:42:40Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Vulpaghjola]] a [[A Vulpaiola]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Vulpaiola]] b0uduba3wrfplqg9eu5z8xwkbpo7cu1 Scolca 0 20785 363313 2019-09-05T09:43:07Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Scolca]] a [[A Scolca]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Scolca]] 54glia302fzea1cynsionay0l71q7cj Cantone di U Borgu 0 20786 363324 2019-09-05T09:56:30Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cantone di U Borgu]] à [[Cantone di u Borgu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cantone di u Borgu]] pxo8wpawvtpm1wpjlws9pktbgfoqnhn A Casalta d'Ampugnani 0 20787 363327 2019-09-05T12:45:24Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Casalta d'Ampugnani]] a [[A Casalta]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Casalta]] 86566cukn6mgn46bbuajnixsidc3uib Pianu 0 20788 363329 2019-09-05T12:45:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Pianu]] à [[U Pianu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[U Pianu]] c3nv0r307cgyxkql77vai2fi05tnr50 Casabianca 0 20789 363331 2019-09-05T12:47:07Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[Casabianca]] a [[A Casabianca]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Casabianca]] b5hu3gbgi3cm4vb0ixrrao1qfvhilxy A Porta d'Ampugnani 0 20790 363337 2019-09-05T12:47:57Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu ha spostato la pagina [[A Porta d'Ampugnani]] a [[A Porta]] tramite redirect wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A Porta]] m79wp4oak95yj7lcr0n35x1amfsmvbz U Pulverosu 0 20791 363339 2019-09-05T12:48:24Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[U Pulverosu]] à [[Pulverosu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pulverosu]] mt9x3b2p2h7jg9p58axkl9xl5teqzlt Kyoto 0 20792 363370 363369 2019-09-08T09:12:58Z 2A02:A03F:42A1:6700:51C1:146E:EC64:234D wikitext text/x-wiki [[File:Kyoto montage.jpg|thumb|right|350px|Kyoto]] [[File:Kinkaku3402CBcropped.jpg|right|thumb|250px|Kyoto]] '''Kyoto''' hè una cumuna di a pruvincia di Kyoto di [[Giapponu]]. Teni : 1,467,702 abitanti ([[2019]]) [[File:150124 At Yasakakamimachi Kyoto Japan01n.jpg|right|thumb|250px|Hokan-ji Kyoto]] ==Geografia== ==Storia== ==Merri== L'attuale merre di Kyoto hè Daisaku Kadokawa postu chì di 26 ferraghju 2008. ==Demugrafia== ==Lingua== r7a6nae1x22t7mmyor1ux1m1m9zwt5c Tokiu 0 20793 363371 363363 2019-09-11T11:25:48Z 2A02:2788:558:1B6:51C1:146E:EC64:234D wikitext text/x-wiki [[File:Tokyo Montage 2015.jpg|thumb|right|300px|Tokiu]] '''Tokiu''' hè a capitale di [[Giapponu]], incù più di 13,929,286 (2019) d'abitanti. [[File:Shibuya Crossing.jpg|thumb|right|250px|Shibuya di Tokiu]] 0zigrhn1j8fdej8d6cquelgjylg5zcf Anna Rita Del Piano 0 20794 363374 363373 2019-09-13T21:07:37Z Krt4000 15567 wikitext text/x-wiki [[File:Anna Rita Del Piano 01.jpg|thumb|Anna Rita Del Piano]] '''Anna Rita Del Piano''' (nata cum'è '''Anna Rita Viapiano''' u [[26 di lugliu]] [[1966]] in [[Cassano delle Murge]], [[Puglia]]) hè un'[[cinemà|attrice]] e regista [[Italia|taliana]] ==Filmugrafia== ===Attrice di sinemà=== *''La balia'' (1998) *''Senza movente'' (1999) *''I terrazzi'' (2000) *''Il tramite'' (2002) *''La signora'' (2002) *''Tornare indietro'' (2002) *''Le bande'' (2005) *''Amore 14'' (2009) *''Focaccia Blues'' (2009) *''L’uomo Nero'' (2009) *''Che bella giornata'' (2010) *''Il Tempo che Tiene'' (2010) *''E la chiamano Estate'' (2011) *''Operazione vacanze'' (2011) *''Quando il sole sorgerà'' (2011) *''Una vita da sogno'' (2011) *''Cinema Italia'' (2012) *''Outing “Fidanzati per sbaglio”'' (2012) ===Attrice di televisione=== * ''Il quarto re'' (1996) * ''Ama il tuo nemico'' (1997) * ''Non lasciamoci più'' (1998) * ''Ultimo'' (1998) * ''Lui e lei'' (1999) * ''Valeria medico legale'' (1999) * ''Le ali della vita'' (2000) * ''Sei forte, maestro'' (2000) * ''Una donna per amico'' (2000) * ''Le ali della vita'' (2001) * ''Don Matteo'', (2003) * ''La squadra'', (2003) * ''Orgoglio'', (2004) * ''San Pietro'', (2004) * ''La freccia nera'', (2005) * ''Butta la luna'', (2005) * ''Colpi di sole'', (2006) * ''La terza verità'', (2007) * ''Provaci ancora prof!'', (2008) * ''La mia casa è piena di specchi'' (2009) * ''Distretto di Polizia'' (2011) * ''Le avventure di Imma'' (2018) ===Attrice di teatru=== * ''Zapping'' (1996) * ''Anche al boss piace caldo'' (1997) * ''SPQR - Se Parlasse Questa Roma'' (1997) * ''Tu sai che io so che tu sai (Estate romana)'' (1997) * ''La Corona Rubata'' (1998) * ''Molly and Dedalus'' (1998) * ''Parsifal'' (1998) * ''Lo scherzo'' (1999) * ''Un viaggio chiamato amore'' (2002) * ''Orfeo agli Inferi'' (2003) * ''Pierino e il lupo'' (2003) * ''Strano, stranissimo anzi normale'' (2004) * ''Giravoce'' (2004) * ''Cesira'' (2004) * ''Souvenir dell'operetta'' (2004) * ''Yerma e le altre'' (2005) * ''Ruzantimando''(2006) * ''Casa Bardi nascita del melodramma'' (2007) * ''Edipo Re'' (2007) * ''Operina Rock'' (2008) * ''Camerata Bardi'' (2008) * ''Casa di Bernarda Alba'' (2008) * ''Due cose amare e una dolce'' (2008) * ''Ruzzantimando'' (2008) * ''Arie di Napoli'' (2009) * ''Ombretenue - Omaggio a Billie Holiday'' (2009) * ''Come prendere 2 piccioni con una fava'' (2011) * ''Nulla è cambiato'' (2011) * ''Filumena e Dummì''(2013) * ''La ciociara reality'' (2014) [[Categoria:Attrice|Del Piano, Anna Rita]] [[Categoria:Italia]] a06dhnpktnqiquxbfp1aykvm5tj83bm Sbirru pallidu 0 20795 363550 363549 2019-09-20T13:27:33Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:B0D7:85:6304:A4C7 /* Ripartizione è ambiente */ wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<font color="white" size="4">'''U sbirru pallidu''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Apus_apus_flock_flying.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Apus pallidus |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Apodiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Apodidae]]'' |----- | Generu | ''[[Apus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Apus pallidus''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Pallid_Swift_-_Gambia_(32496575662).jpg|250px]] |----- |} U '''sbirru pallidu''' (''Apus pallidus'') hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'Apodidae.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> U sbirru pallidu (Apus pallidus) hè un acellucciu, à l'ingrossu simile à a rundinella cumuna. Ùn hà eppuru alcunu rapportu incù 'sse spezie di passeri, apposta chì i sbirri sò di l'ordine di l'Apodiformi. E sumiglianze trà i gruppi sò duvute à un'evuluzione cunvirgente rispechjendu i stili di vita simili. I sbirri anu e zampe assai corte ch'elli ùn improdanu ch'è per appiccà si à e superficie verticale. U nome di u generu ''Apus'' hè a parola latina per rapidu, pinsatu da l'anziani cum'è un tipu di rundinella senza pedi (u grecu anzianu α, "senza", è πούς, "pede"), è ''pallidus'' hè a parola latina per "pallidu". I sbirri pallidi ùn si ponenu mai voluntariamente in terra. I sbirri passanu a maiò parte di a so vita in aria, campendu da l'insetti ch'elli chjappanu in u so bizzicu. Difatti, beienu annantu à l'ala. ==Tassonumia== U sbirru pallidu hè statu discrittu per a prima volta da u naturalistu inglese George Ernest Shelley in u 1870. ==Descrizzione== 'Ssa spezia longa 16 - 17 cm (6, 3 - 6, 7 pollici) hè assai simile à u sbirru cumunu, è a differinziazione ùn hè pussibile ch'è incù una bona vista. Cum'è u so parente, hà una coda furcuta corta è assai longhe ale orientate versu u daretu chì si assumiglianu à un criscente. Hè scuru in tuttu, eccituatu una grande tacca bianca annantu à a gola chì hè à spessu visibile da luntanu. Hè più rozu è più brunu ch'è u sbirru cumunu, è e piume di bulu, e parte inferiore è a groppa appena più pallide li danu di più cuntrastu. Hà dinù un corpu più squamosu è un cumpurtamentu in bulu suttilmente differente. L'appellu hè un brionu asciuttu è forte simile à quellu di u so parente, ma forse più disillabicu. ==Ripartizione è ambiente== I sbirri pallidi si riproducenu annantu à e scugliere intornu à u mare Terraniu è annantu à l'isule Canarie è Madera, fendu dui ovi. Cum'è e rundinelle, migranu è inguernanu in Africa australe o in Asia di u Sudestu. Sò rari à u nordu di e so arie di riproduzione, bench'elli sianu prubabilmente menu registrati è cuntati per via di prublemi d'identificazione. Per causa di a so aria di ripartizione più meridiunale, u sbirru pallidu ghjunghje più prestu è parte più tardi ch'è u sbirru cumunu chì li hè strettamente imparintatu, di versu è di manera chì i sbirri precoci o tardivi à u nordu di l'aria nurmale devenu esse ossirvati attentamente. ==Lessicolugia== U sbirru pallidu cumunu hè ancu chjamatu u [[rundonu pallidu]]. == Note == <references/> == Liami == * Ghjuvan Petru Battestini, [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf L'acelli - Les oiseaux, [[Adecec]], 1982] == Da vede dinù == * [[avifauna di Corsica]] * u [[sbirru cumunu]] * u [[sbirru pettibiancu]] [[Categoria:Apodidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] sxfyxkg7nj23fenx1evkv38iu3jutsn Rundonu pallidu 0 20796 363538 2019-09-19T06:56:25Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:2486:709C:B3EF:46D4 Reindirizzamentu à [[Sbirru pallidu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Sbirru pallidu]] 54cvp6pv7qzxoi9379oeo4p9xqdz8oo Sbirru cumunu 0 20797 363546 2019-09-19T18:35:31Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:C07C:8221:5F50:7E25 Reindirizzamentu à [[Rundonu cumunu]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[rundonu cumunu]] 674qc6qhn52d7b9dxbdm3pigi9ur7dr Partitu Occitanu 0 20798 363563 363562 2019-09-25T22:32:31Z Xophe84 13742 wikitext text/x-wiki [[File:Partit-occitan-2015.png|miniatura]] U '''Partitu Occitanu''' (PO, ''Partit Occitan'' in [[Lingua occitanica|lingua occitana]]) hè un partitu puliticu regionalistu [[Francia|francese]]. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè stata fundata in 1987 in [[Tolosa]]. == Ligami == * [http://partitoccitan.org/ Sità ufficiale] [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] bysa1qiydrevv3mraquyh46nl2534qc A Manca 0 20799 363568 2019-09-27T19:50:52Z Xophe84 13742 Pagina nova: [[File:LogoManca.jpg|miniatura]] '''A Manca Nazionale''' hè un partitu puliticu naziunalistu, indipendentistu è anticapitalistu, fundatu in u 1998. Tra [[ghjennaghju]] di u 2009 è... wikitext text/x-wiki [[File:LogoManca.jpg|miniatura]] '''A Manca Nazionale''' hè un partitu puliticu naziunalistu, indipendentistu è anticapitalistu, fundatu in u 1998. Tra [[ghjennaghju]] di u 2009 è ghjennaghju di u 2012, A Manca era a federazione corsa di u Novu Partitu Anticapitalista (NPA), ripiglià a so indipendenza organizzativa in quella data. == Ligami == * [http://www.a-manca.net/ Sità ufficiale] [[Categoria:Pulitica]] ajalj0uo8l5v99xfmhi5cynv5zaucl3 Partitu di a Nazione Corsa 0 20800 363569 2019-09-27T20:03:32Z Xophe84 13742 Pagina nova: U '''Partitu di a Nazione Corsa''' ('''PNC''') hè un partitu puliticu, fundatu in u 2002 chì sustene l'autonomia di a [[Corsica]]. Face parte di l'[[Alleanza Libera Europea]]. Hè... wikitext text/x-wiki U '''Partitu di a Nazione Corsa''' ('''PNC''') hè un partitu puliticu, fundatu in u 2002 chì sustene l'autonomia di a [[Corsica]]. Face parte di l'[[Alleanza Libera Europea]]. Hè rapprisentatu in u [[Parlamentu Europeu]] da un diputatu, [[François Alfonsi]], elettu in 2014 cù u listinu '''Régions et Peuples Solidaires'''. == Ligami == * [https://www.facebook.com/PNCorsica/ Sità ufficiale] [[Categoria:Pulitica]] b32qed9wijhzpk17pohh4o2fhtpev7c Pè a Corsica 0 20801 363576 363574 2019-09-28T16:50:01Z Xophe84 13742 wikitext text/x-wiki [[File:Logo pe' a corsica .png|miniatura]] '''Pè a Corsica''' hè una coalizione pulitica di l'ideologia naziunalistica corsa chì s'impegna à ottene una più grande autonomia, in livelu politicu è amministrativu, per a [[Corsica]], l'attenzione di a lingua ufficiale di a lingua corsa, è u ricunniscenza di u statutu di residenza corsa. A coalizione, diretta da l'autonomistu [[Gilles Simeoni]], diventa l'unione di i dui principali partiti pulitici regionalisti chì anu vintu l'elezzioni regionali in [[Francia]] in u 2015: [[Femu a Corsica]] (dirigita da Simeoni) è l'indipendentistu [[Corsica Libera]] (diretta da [[Jean-Guy Talamoni]]) chì hà datu u 17,62% è u 7,73% di i voti rispettivamente in u primu giru. A maiurità ottenuta da a coalizione hè ancu cunsulidata in l'elezzioni regionali di u 2017, in quali cunfirmanu a so pusizione in l'area pulitica di l'isula, ottenendu 3 posti ([[Paul-André Colombani]] in [[Pumonti]], [[Michel Castellani]] è [[Jean-Félix Acquaviva]] in [[Cismonte]]). [[categoria:pulitica]] jib224tss27137t3g2mmfwdnorl9pir Pè a Corsica. 0 20802 363575 2019-09-28T16:42:43Z Xophe84 13742 Xophe84 hà spustatu a pagina [[Pè a Corsica.]] à [[Pè a Corsica]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pè a Corsica]] jwniefnggl4l71yssny69qf7u7zui90 Barrèttali 0 20803 363578 2019-09-28T20:25:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Barrèttali]] à [[Barettali]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Barettali]] mq6kfo3anndu1wf14hjqsnpei0xs4gr Òlcani 0 20804 363585 2019-09-29T08:04:48Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Òlcani]] à [[Olchini]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Olchini]] atb67i0ejbw3x1wx2rjim29isemykg7 Centuri 0 20805 363589 2019-09-29T08:16:53Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Centuri]] à [[Cinturi]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cinturi]] j4nhxuch9w4fb2t57url2knzp2z6927 Finochju di mare 0 20807 364508 2019-10-09T14:38:41Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:AC00:F6E8:CC71:9402 Reindirizzamentu à [[Bassiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[bassiccia]] fwgtogdtpxdq3asg4bdcfm98ete8j4n Finochju di mari 0 20808 364512 2019-10-09T15:37:15Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:AC00:F6E8:CC71:9402 Reindirizzamentu à [[Bassiccia]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Bassiccia]] l8qmwauiaobwf8rpawnp27to1c0f3y7 Tsada 0 20809 364526 2019-10-10T13:12:10Z Localities.cy 15661 Pagina nova: Tsada hè una piccula cità in a parti occidentali di Cipru. Hè situata in u distrittu di Eparchía Páfou, in a parti uccidintali di u paese, à 90 km à l'ouest di a capitale Nic... wikitext text/x-wiki Tsada hè una piccula cità in a parti occidentali di Cipru. Hè situata in u distrittu di Eparchía Páfou, in a parti uccidintali di u paese, à 90 km à l'ouest di a capitale Nicosia è à 8 chilometri à nordu di Paphos. Tsada hè à 619 metri sopra u livellu di u mari. Havi 1.043 abitanti. t2ou54q7mizihqbw271ee4h3x8rp0zw LiSA 0 20811 364533 2019-10-11T02:13:54Z Alexman1910 15663 Pagina nova: [[File:LiSA on PF28 stage 20180520b.jpg|thumb|LiSA(2018)]] '''Risa Oribe''' ([[Gifu]], [[24 di ghjugnu]] [[1987]] - )hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]]. Categori... wikitext text/x-wiki [[File:LiSA on PF28 stage 20180520b.jpg|thumb|LiSA(2018)]] '''Risa Oribe''' ([[Gifu]], [[24 di ghjugnu]] [[1987]] - )hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]]. [[Categoria:Musicante|LiSA]] aj1llitaocip5cgnq2zn82locyc0mbq Robinia 0 20812 364606 364605 2019-10-20T17:44:06Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A00C:A42D:DF4E:5A8 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<font color="white" size="4">'''A robinia''' | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Robinia_pseudoacacia_A.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <font color="black" size="1">Robinia pseudoacacia |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scientifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Fabales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fabaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Robinias]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Robinia pseudoacacia''<br /><font color=black size=1> [[Linnaeus]], 1753 |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Brosen_robinia_pseudoacacia1.jpg|250px]] |----- |} A '''robinia''' (''Robinia pseudoacacia'') hè una spezia d'arburu di a famiglia di e Fabacee.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese è in francese.</ref> ==Descrizzione== [[File:Robinia_spines_kz.jpg|thumb|left|E spine di a robinia]] A robinia hè un arburu chì pò ghjunghje sin'à 20 o ancu 30 metri per 1 metru di diamitru. Face à spessu e calature è forma i buschetti qualchì volta invadenti. U fustu grisgiu brunu hè à spessu doppiu incù una curteccia spessa prufundamente caravunata in u sensu longitudinale. E calature è ghjovani rami sò zimbrunute. E casce, chì sò cadente, appariscenu tardi di veranu. Sò opposte à duie à duie, incù un grande numeru (da 9 à 23) di piccule fugliole ovale. I fiori chì sbuccianu trà maghju è ghjugnu sò bianche, in gaspe pindente profumate è melifere, è longhe da 10 à 25 cm. A robinia hè un'impurtante pianta melifera ma a secrezione di nettaru ùn hè abundante ch'è da una timperatura superiore à 20 C è hè arristata da e timperature basse è da a piova. I frutti sò guaine sciacciate, longhe da 7 à 12 cm, chì cuntenenu 4 à 12 granelli bruni da sei à sette millimetri di longu incù un tegumentu assai duru. Fermanu fissati à l'arburu bellu dopu a caduta di e casce. I ghjovani arburi sò à spessu zimbrunuti, ma accade suvente ch'è l'arburi maturi ùn aghjenu micca spine. ==Distribuzione è ambiente== A robinia hè nativa di u livante di i Stati Uniti, ma l'aria di ripartizione d'origine esatta ùn hè micca cunnisciuta incù accuratezza chì l'arburu hè statu cultivatu è si trova à i ghjorni d'oghje annantu à tuttu u cuntinente, in i 48 stati inferiori, u livante di u Canada è a Colombia Britannica. L'aria di ripartizione nativa seria cumposta di duie pupulazione distinte, una cintrata annantu à l'Appalache, da a Pennsilvania à u nordu di a Georgia, è l'altra, à punente, intornu à l'altupianu d'Ozark è di i monti Ouachita in Arkansas, Oklahoma è Missouri. L'aria di ripartizione attuale di a robinia hè stata stesa da l'omu, l'arburu essendu statu distribuitu per l'accunciamentu lucale è cumprende avà u Pacchistanu, l'India, l'Australia, u Canada, a China, l'Europa, l'India, l'Africa Suttana è Suprana, e rigione timperate d'Asia, di Nova Zelanda è d'America Suttana. A robinia hè un esempiu interessante di a manera chì una spezia vegetale pò esse cunsiderata cum'è invadente, ancu annantu à u cuntinente chì ne hè originaria. Per indettu, in u punente di i Stati Uniti, a rigione di a Nuvella Ingliterra, u nordu di a California è u Midwest, a robinia hè cunsiderata cum'è una spezia invadente. ==Tussicità== A curteccia, e casce è u legnu sò tossichi per l'umani è u bestiame. I cumpunenti impurtanti di a pianta sò a tossalbumine pettirossu, chì perde a so tussicità quand'ella hè scaldata, è a robinina, un glucoside chì ùn hè micca tossicu. I cavalli chì cunsumanu a pianta mostranu i segni d'anoressia, di depressione, d'incuntinenza, di coliche, di dibulezza è d'aritmia cardiaca. I sintumi si manifisteghjanu di solitu circa un'ora dopu u cunsumu, è un'attinzione veterinariu immediata hè necessaria. ==Cultura== [[File:Robinia_pseudacacia_seeds.jpg|thumb|left|E guaine di a robinia]] A robinia hè un arburu piunieru di crescita rapida (1,5 m di altura è 2 cm di diamitru da u prima annu). Li bastani i terreni povari ch'è ellu arricchisce, fissendu l'azotu da e so radiche. Priferisce i terreni freschi, poveri in calcariu, ma li ponu cuvene i terreni secchi. Ùn cresce micca in i terreni troppu umiti è annantu à e terre arzillose cumpatte. Arburu eliofilu, teme l'ombra ma supporta bè a cutrura. Per causa di u so sistemu racinaire radiale assai superficiale, ùn pò esse trapiantatu ch'è quand'ellu hè ghjovanu. Per le stesse raghjone, l'arburu supporta male i forti venti. A robinia supporta abbastanza male a taglia sivera è a sgambunera. In u mondu sanu, a superficia cultivata hè passata da 227000 à 3264 000 ettari trà u 1958 è u 1986, vene à dì più di deci di più. Incù 3, 2 milioni d'ettari in u mondu, hè a terza essenza di frunduti di piantazione dopu u piobbu è l'ocalitu. ==Legnu== [[File:Robinia_pseudacacia00.jpg|thumb|120px|L'aspettu di una taula di robinia]] U legnu hè assai duru, essendu unu di i più legni duri in America Suprana. Hè assai resistente à l'infracicatura è durevule, ciò chì u rende assai prigiatu per i mobuli, i rivestimenti di terra, i piottuli di chjuditura è e piccule imbarcazione. E tavule tagliate di frescu è umite anu un'odore sgradevule chì sparisce incù u tempu. In i Paesi Bassi è in altre parte di l'Europa, a robinia hè unu di l'arburi lucali i più resistenti à l'infracicatura, è i prugetti anu cuminciatu à limità l'usu di u legnu trupicale, prumuvendu stu arburu è criendu piantazione. I flavonoidi chì sò prisenti in u core di u legnu permettenu à u legnu di durà più di 100 anni in a terra. A robinia hè assai apprizziata cum'è legnu di scaldamentu per e stufe da legnu. Brusgia pianu pianu, incù pocu fiara o fume, è hà un cuntenutu termicu più altu ch'è ogni altra spezia chì spinghje largamente in u Livante di i Stati Uniti, paragunevule à u cuntenutu termicu di l'antracite. Per ottene migliori risultati, duveria esse cunditu cum'è ogni altru legnu, ma a robinia hè dinù populare per via di a so capacità à brusgià ancu quand'è ellu hè infusu. == Note == <references/> a98a86c71ariyqilsb25bt9r963j4sp Cima à l'Alstatoghja 0 20813 364614 2019-10-21T14:42:28Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[Cima à l'Alstatoghja]] à [[Cima à l'Alzatoghja]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Cima à l'Alzatoghja]] slb815q54ipnbw3r3ojk4g61fp1byro E Ville di Parasu 0 20814 364628 2019-10-22T14:42:35Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[E Ville di Parasu]] à [[E Ville di Balagna]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[E Ville di Balagna]] dps4dttj3bpoknoqgnvd20qagi95nmp San Gavinu di Tenda 0 20815 364631 2019-10-22T14:51:42Z Vulpachjinu 8656 Vulpachjinu hà spustatu a pagina [[San Gavinu di Tenda]] à [[San Gavinu di Nebbiu]] wikitext text/x-wiki #RINVIA [[San Gavinu di Nebbiu]] 0fxrsy3qog1gjp53anpfcqyd1lgai5n Luis Muriel 0 20816 365079 365036 2019-11-15T16:16:31Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC u restu micca scrittu in corsu - please don'f feed up this encyclopedia via text from low-quality translator, which are not of an acceptable standard for an encyclopedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Luis Muriel''' (Santo Tomás, 16 di [[Aprile|aprile]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Colombia|columbianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di Colombia. [[Categoria:Columbianu|Muriel]] [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Muriel]] ngjxmbssl6p9rd7wqn237d399957cun Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 365047 365024 2019-11-14T18:30:13Z 37.211.70.41 /* Storicu */ wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = [[Serie A stagione 2018/2019|2018-2019]]| pusizione = Serie A, 3u | | pattern_la1 = _atalanta1920h | pattern_b1 = _atalanta1920h | pattern_ra1 = _atalanta1920h | pattern_sh1 = _atalanta1920h | pattern_so1 = _atalanta1920h | leftarm1 = 000000 | body1 = 141414 | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta1920a | pattern_b2 = _atalanta1920a | pattern_ra2 = _atalanta1920a | pattern_sh2 = _atalanta1920a | pattern_so2 = _atalanta1920a | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta1920t | pattern_b3 = _atalanta1920t | pattern_ra3 = _atalanta1920t | pattern_sh3 = _atalanta1920t | pattern_so3 = _atalanta1920t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FF8C00 | socks3 = FF8C00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. == Ghjucadori attuali (2019-2020) == * 2. [[File:flag of Brazil.svg|20px|Brasile]] [[Rafael Tolói]] * 4. [[File:flag of Denmark.svg|20px|Danimarca]] [[Simon Kjær]] * 5. [[File:flag of Italy.svg|20px|Italia]] [[Andrea Masiello]] * 6. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[José Luis Palomino]] * 8. [[File:flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Robin Gosens]] * 9. [[File:flag of Colombia.svg|20px|Colombia]] [[Luis Muriel]] * 10. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[Alejandro Darío Gómez]] * 11. [[File:flag of Switzerland.svg|20px|Sguìzzera]] [[Remo Freuler]] * 13. [[File:flag of Brazil.svg|20px|Brasile]] [[Guilherme Arana]] * 15. [[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] [[Marten de Roon]] * 17. [[File:flag of Italy.svg|20px|Italia]] [[Roberto Piccoli]] * 18. [[File:flag of Ukraine.svg|20px|Ucraina]] [[Ruslan Malinovskyi]] * 19. [[File:flag of Albania.svg|20px|Albania]] [[Berat Djimsiti]] * 21. [[File:flag of Belgium.svg|20px|Belgica]] [[Timothy Castagne]] * 31. [[File:flag of Italy.svg|20px|Italia]] [[Francesco Rossi]] * 33. [[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] [[Hans Hateboer]] * 41. [[File:flag of Brazil.svg|20px|Brasile]] [[Roger Ibañez]] * 57. [[File:flag of Italy.svg|20px|Italia]] [[Marco Sportiello]] * 72. [[File:flag of Slovenia.svg|20px|Sluvenia]] [[Josip Iličić]] * 78. [[File:flag of Ivory Coast.svg|20px|Costa Ivori]] [[Amad Traore]] * 88. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Mario Pašalić]] * 91. [[File:flag of Colombia.svg|20px|Colombia]] [[Duván Zapata]] * 95. [[File:flag of Italy.svg|20px|Italia]] [[Pierluigi Gollini]] * 99. [[File:flag of the Gambia.svg|20px|Gambia]] [[Musa Barrow]] ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Cristiano Doni]] *[[Andrea Consigli]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 8ovvc153ri2b1psy0wu4nevmwpuk4d2 Alejandro Darío Gómez 0 20818 365011 364921 2019-11-13T15:39:39Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Alejandro Darío Gómez''' ([[Buenos Aires]], 15 di [[Ferraghju|ferraghju]] di [[1988]]) (aka '''Papu Gómez''') hè un capitanu di ghjucadore di [[pallò]] [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Argentina. Soprannomu ''El Papu'', pò ghjucà cum'è un winger o cum'è un second striker. Dotatu di una grande velocità in progressione è una tecnica individuale notevule, hà ancu una bona capacità di dribbling (grazie ancu à u so centru di gravità bassu), ancu à un bon tirò di distanza. == Atalanta Bergamasca Calcio == Hè statu firmatu da Atalanta nantu à un cuntrattu di trè anni, Dopu a partenza di [[Giacomo Bonaventura]] in [[AC Milan]]. Hà fattu u primu scopu cun a line-up Orobici u 26 d'aprile 2015, à l'occasione di una vittoria di casa 2-2 contr'à Empoli. U 18 d'ottobre dopu marca direttamente da un cantu in u partitu contr'à Carpi, vincite 3-0; in a finale di u campiunatu hà patitu una disqualificazione di 3 ghjorni, dopu ridutta à 2, per un nudo in Hetemaj. Duranti a staghjoni [[Serie A stagione 2016–17|2016-2017]], Gómez hà riisciutu di segnà un totale senza precedente di 16 scopi postu chì a so squadra finisce in u quartu postu contrariu à l'aspettativa minore. In u 2017, dopu a partenza è a retirazzione di [[Cristian Raimondi]], diventa u capimachja di a squadra. Ancu in u campiunatu 2017-2018, l'Argentinu furnisce u so cuntribuzione à i risultati di u Nerazzurri; in a ronda preliminare di l'Europa League hà puntuatu un doppiu per Sarajevo, ripetendu ellu stessu contru Frosinone in u campiunatu. In i play-offs di a cumpetizione europea contra Copenaghen, chì hè finitu cun un ritornu di 0-0 aggregatu, hà aiutatu à eliminà a squadra per mancà unu di i pate di rigore. In a stagione 2019-2020 hà fattu u so debut in Champions League, ghjucendu per u primu ghjornu di a fasa di gruppi, perde 4-0 nantu à u terrenu à i croati di Dinamo Zagabria. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gómez]] [[Categoria:Argentinu|Gómez]] mp87gg7ec9rxq5rn0mvr56s825c38mu Josip Iličić 0 20819 365016 365015 2019-11-13T16:08:53Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Josip Iličić''' (Prijedor, 29 di [[Ghjennaghju|ghjennaghju]] di [[1988]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sluvenia|sluvenu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Sluvenia. Natu in Bosnia è Erzegovina, rifuggiatu di guerra, ùn hà mai cunnisciutu à u babbu. Hà u passaportu croatu. Dui picciotte, Victoria è Sofia, sò natu da a so unione cù Tina Polovina. Mancinu naturale, si pò ghjucà cum'è una manca o una diritta fora di un midfield in linea sia in 4-2-3-1, sia cum'è un ghjucadore in i formi. == Atalanta Bergamasca Calcio == U 5 lugliu 2017, Atalanta hà firmatu Iličić da [[Associazione Calcio Firenze Fiorentina|Fiorentina]] per una tarifa annunziata di 5,5 milioni di euro. U 20 di Settembre di u 2017 hà marcatu u so primu goal in a camisera di Nerazzurri, in a vittoria 5-1 nantu à Crotone. U 18 di marzu di u 2018 marca un hat-trick in a vittoria di 5-0 à Verona. Hè obligatu di saltà a prima parte di a stagione 2018-2019 a causa di una infezione bacteriana à i ganglioni linfichi di u collu; u 21 d'ottobre di u 2018 hà fattu un altru hat-trick sempre in Verona, sta volta in a vittoria di 5-1 à Chievo. U 29 di Dicembre di u 2018, l'ultimu ghjornu di a prima tappa, hà fattu un altru hat-trick in a partita di campu di Sassuolo vincuta per 6-2. Cù 13 obiettivi è 9 assistite in totale, hè unu di i protagonisti di a storica stagione di Goddess chì ghjunghje in a finale di a Cuppa Italiana è si qualifica per a prima volta in Champions League, un torneu in u quale debuta u 18 di settembre 2019, ghjucendu u ghjocu persu cum'è inizià. 4-0 nantu à u terrenu per i Croati di Dinamo Zagabria. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Iličić]] 99n3xm1njea4z26qalkm8n3r5nztp6p Mario Pašalić 0 20820 365013 365012 2019-11-13T15:42:40Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Mario Pašalić''' (Magonza, 9 di [[Ferraghju|ferraghju]] di [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Croazia. Mezzala assai flexible, chì preferisce ghjucà in e zoni centrale di u campu. Pašalić hà pussessu di bona qualità in a fase di setup; A causa di sti qualità, hè spessu usatu cum'è direttore o cum'è attore. Ambidextru, u fisicu li permette di dà una mano ancu in a fase difensiva; in più, pussede un bon disparu è un bellu ghjucu longu. == Atalanta Bergamasca Calcio == U 25 lugliu 2018 hà vultatu in Italia, prestendu 1 milione di € (cù u dirittu di rimborsu à 15 milioni di €) da Atalanta. U debut cù a squadra di Bergamo hè ghjuntu u 9 d'Agostu dopu a terza volta di l'Europa League contr'à l'israeliani di Hapoel Haifa, induve hà ancu puntuatu u momentariu 3-1 di a finale 4-1 in favore di a so propria. U 20 d'Agostu hà ghjucatu ancu a so prima partita in ligna cù l'occasione di a vittoria, 4-0, contru Frosinone in questa occasione hà fattu un gol. À a fine di a stagione ùn hè micca rimbursatu da u Nerazzurri, solu per esse dopu pigliatu prestitu di novu per a stagione 2019-2020. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Pašalić]] [[Categoria:Croazia]] t3w5y6itu99jhwoskk2njdttcuo85cf Pierluigi Gollini 0 20821 365014 364864 2019-11-13T15:46:59Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pierluigi Gollini''' ([[Bologna]], 18 di [[Marzu|marzu]] di [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Italia. == Atalanta Bergamasca Calcio == U 14 ghjennaghju 2017, hè trasferitu à Atalanta in prestitu per 18 mesi, cù u dirittu di redenzione. In Bergamo hè in a pusizione di secunna portiere, daretu à u titular Berisha. Hà debutatu u 19 di marzu di u 2017 ghjucendu per una vittoria di casa 3-0 contr'à Pescara è hà finitu a stagione cù 4 apparizioni. In a stagione successiva hà ghjucatu 7 partite di liga, ghjucendu sta stagione cum'è deputatu Berisha. L'8 di ghjugnu 2018, hè statu rimesu definitivamente per 4,5 milioni di €. U 9 ​​d'Agostu di u stessu annu hà fattu u so debut in competizioni UEFA di u club, ghjucendu fora a prima tappa di a terza tappa di qualificazione Europa League contr'à l'israeliani di Hapoel Haifa. Ghjoca i primi partiti di u campiunatu à partesi di u 21 d'ottobre contr'à Chievo, vincuta 1-5 fora da i bergameschi. Da marzu di u 2019 cunquista definitivamente a cammisa cum'è detentore in a furmazione orobica in detrimentu di Etrit Berisha. Disputa tutti i partiti finu à a fine di a stagione, chjusu da u so club cù un terzu postu in a classifica è a conseguente qualificazione à a Champions League, è face ancu a finale di a Coppa Italia, persa contru Lazio. U 18 di Settembre di u 2019 hà fattu u so debut in a UEFA Champions League, ghjucatu cum'è starter in a perdita 4-0 à u campu di i Croati di [[Dinamo Zagabria]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gollini]] [[Categoria:Talianu]] a080v2700tu7axs858mb91vwghbrgb3 Duván Zapata 0 20822 365078 365039 2019-11-15T16:15:54Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC u restu micca scrittu in corsu - please don'f feed up this encyclopedia via text from low-quality translator, which are not of an acceptable standard for an encyclopedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Duván Zapata''' (Cali, 1 di [[Aprile|aprile]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Colombia|columbianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di Colombia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Zapata]] [[Categoria:Columbianu]] 90s5ugvv2sf1mkz9g6vfagshol0bcr5 Marten de Roon 0 20823 365076 365046 2019-11-15T16:14:27Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC u restu micca scrittu in corsu please don'f feed up this encyclopedia via text from low-quality translator, which are not of an acceptable standard for an encyclopedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Marten de Roon''' (Zwijndrecht, 29 di [[Marzu|marzu]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paesi Bassi|olandese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di i Paesi Bassi. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|de Roon]] 0c18qbiaohjoswnbhuy231ug4kjqdu4 Rafael Tolói 0 20824 365043 365042 2019-11-14T18:18:09Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Rafael Tolói''' (Glória D'Oeste, 10 di [[Ottobre|ottobre]] di [[1990]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Brasile|brasiliani]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. Hè un forte difensore fisicu, assai veloce è bonu per anticipa l'avversariu. == Atalanta Bergamasca Calcio == À u São Paulo, Toloi hà una stagione cù 40 apparizioni totale è un scopu marcatu. U 26 d'Agostu 2015, Atalanta hà annunziatu a so compra finale nantu à u situ ufficiale di u club, contru un pagamentu di 5,5 milioni di euro cun bonus in casu di salvezza di Atalanta inclusa. U 24 di settembre, dopu hà marcatu un capu in a posponzione di a ronda di mid-week contra Empoli. U 16 di Ghjinnaghju di u 2016 marca un propiu scopu in u ghjocu di casa contr'à l'Inter. Marca u primu scopu ufficiale di a stagione 2016-2017 di Atalanta realizendu u momentariu 1-0 in a partita vincuta 3-0 in a terza volta di a Cup italiana da Cremonese, una squadra Lega Pro. U 22 ferraghju 2018 hà marcatu u so primu goal in a cumpetizione di i club UEFA, in a seconda tappa di a ronda di 32 di l'Europa League, scrivendu 1-1 in casa à Borussia Dortmund, dopu chì i Nerazzurri sò stati eliminati da a cumpetizione. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Tolói]] [[Categoria:Brasilianu]] n5r45qydldrvis0dlwens6wjgu526h8 Andrea Masiello 0 20825 364870 364744 2019-11-08T18:36:05Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Andrea Masiello''' (natu in u [[1986]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. È forse u più cunnisciutu per a riparazione di partiti in u Derby di Puglia, mentre ghjucò per Bari, scurdendu un propiu scopu per guarantisce a sopravvivenza di Lecce in Serie A. Hè statu pruibitu 26 mesi per vende partite per u so club. Hè statu firmatu da Atalanta, ma hè statu liberatu u 2012, finu à u ritornu in u 2014. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Masiello]] [[Categoria:Talianu]] gduu630fz1f8kht58llxv4jpl364clf Remo Freuler 0 20826 364958 364872 2019-11-11T09:57:29Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Remo Freuler''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sguìzzera|svìzzeru]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e sguizzera. In a sessione di u mercatu invernale di a stagione 2015-2016 hè ingaghjatu da Atalanta. Resta à Atalanta ancu in e staggione seguenti, in quale ghjoca regularmente cum'è starter. u 18 di Settembre di u 2019 hà fattu u so debut in a UEFA Champions League in a sfida nantu à u terrenu di Dinamo Zagabria, hà persu 4-0. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Freuler]] gmpp6rcgvqpd0ja6hbrls4yzeru40wy Davide Astori 0 20827 364753 364752 2019-11-01T23:41:25Z 178.152.127.125 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Davide Astori''' (natu in u [[1987]] e mortu in [[2018]]) era un capitanu di ghjucadore di [[pallò]] [[Associazione Calcio Firenze Fiorentina|ACF Fiorentina]] e Italia. Dopu à u ritornu à Cagliari da u prestitu à Roma, u 4 d'Agostu 2015 u so passaghju à Fiorentina hè statu formalizatu nantu à un prestitu per 1 milione d'euros (cù un obbligu di rimborsu finu à 4 milioni), più un milione di bonus. Cù a viola hà firmatu un cuntrattu di quattru anni. U 4 Marzu 2018, Astori hè statu truvatu mortu in a so stanza d'albergu prima di una partita di liga. A so autopsia rivelò l'arrestu cardiacu cum'è a so causa di morte. [[Categoria:Pallò|Astori]] [[Categoria:Talianu]] kyyihikvxdkuowg6snwy1n874kh3p5g Berat Djimsiti 0 20828 365041 365040 2019-11-14T18:13:37Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Berat Ridvan Djimsiti''' ([[Zurigu]], 19 di [[Ferraghju|ferraghju]] di [[1993]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Albania|albanese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Albania. Cum'è un difensore centrale, hè bonu di marcà è di pusà, è pò ancu ghjucà cum'è fullback. == Atalanta Bergamasca Calcio == U 16 di ghjennaghju di u 2016, Djimsiti hà firmatu un cuntrattu di trè anni cù u club di a Serie A Atalanta è hà ricevutu u numeru 55 in biancu per a seconda mità di a stagione 2015-16. Dopu mesi dopu à u bancu, Djimsit hà debuttatu cù a squadra ghjovana u 3 di maghju 2016 in una scunfitta 2-1 à Napoli, è dopu, cù Atalanta chì hà righjuntu u scopu di sta stagione, hà ghjucatu in i partiti restanti in a liga. Djimsiti hà vultatu in Atalanta prima di l'iniziu di a stagione 2018–19, ghjucendu u so primu ghjocu di a stagione u 20 d'Agostu in una vittoria di 4-0 sopra Frosinone. Ellu hà fattu u primu scopu per u club l'11 di Novembre, scrivendu u capu in una vittoria di casa 4-1 sopra l'Inter, dendu à u club a so prima perdita in una liga dopu à sei vittorii consecutivi. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Djimsiti]] [[Categoria:Albania]] 370n73sx98tj2dw2p02rrahja6wfgv5 Hans Hateboer 0 20829 365077 365045 2019-11-15T16:15:06Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC micca scrittu in corsu - please don't feed this encyclopedia with low quality texts inclusing lots of orthographic & grammatical mistakes wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Hans Hateboer''' (Reiderland, 9 di [[Ghjennaghju|ghjennaghju]] di [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paesi Bassi|olandese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di i Paesi Bassi. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Hateboer]] leigod1fn5lhufls47qe3s8y887iw51 Cristiano Doni 0 20830 364875 364760 2019-11-08T18:37:55Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Cristiano Doni''' (natu in u [[1973]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Hè u più bonu scollatore in a storia d'Atalanta cù 112 gol, 103 di u quali hè puntuatu in lighe [[Serie A|A]] è [[Serie B|B]]. In quantu à l'assistenza, hè u quartu ghjucatore cun più apparizioni in u club. Dopu à u gol hà decisu, si animava, mettendu a manu sott'à u chin. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Doni]] [[Categoria:Talianu]] a4er0jno45182ify6tdkrbghmq7helo Giacomo Bonaventura 0 20831 364876 364764 2019-11-08T18:38:10Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Giacomo Bonaventura''' (natu in u [[1989]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]] e Italia. In l'estiu di u 2014, durante l'ultime ore di u mercatu, hè compru da Milano per 7 milioni d'euros. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Bonaventura]] [[Categoria:Talianu|Bonaventura]] 65qg2gquk2ulr148bkpnhddabg638gh Gabriel Paletta 0 20832 364878 364767 2019-11-08T18:40:50Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Gabriel Paletta''' (natu in u [[1986]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Jiangsu Suning Zuqiu Julebu|Jiangsu Suning]] e Italia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Paletta]] [[Categoria:Talianu|Paletta]] r8vpmje4n3rhba58yw7dbbgkuo6l2r5 Germán Denis 0 20833 364922 364877 2019-11-09T15:58:50Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Germán Gustavo Denis''' (natu in u [[1981]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Reggina 1914]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Denis]] [[Categoria:Argentinu]] sqplt846jk02ewfaezkdr3cxo2ltww9 Gewiss Stadium 0 20834 364886 364770 2019-11-08T18:50:45Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki U '''Gewiss Stadium''' o '''Stadiu Atleti Azzurri d'Italia''' hè u stadiu di u [[Atalanta Bergamasca Calcio]] è si trova in a citta di [[Bergamu]]. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 5o12f4j5k3nfo3scc7o4r719lm689td Gian Piero Gasperini 0 20835 364884 364771 2019-11-08T18:45:05Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Gian Piero Gasperini''' (natu in u [[1958]]) hè un exi ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Tecnicu di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. U 14 di ghjugnu 2016, Gasperini hè statu numinatu direttore di Atalanta. In a so prima stagione in carica, Atalanta hà finitu quartu è cusì hà qualificatu per l'Europa League. U 26 di Maghju 2019, Atalanta hà finitu u terzu è hà qualificatu per a prima volta à a UEFA Champions League. U 9 ​​di settembre, u coach di Atalanta, Gian Piero Gasperini, hè statu fattu citatinu d'onore di Bergamo. [[Categoria:Allinatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gasperini]] [[Categoria:Talianu]] jsq5gmp9ilkcdgjrbf923lxac5y4t7b Leonardo Spinazzola 0 20836 364879 364772 2019-11-08T18:41:07Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Leonardo Spinazzola''' (natu in u [[1993]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e [[Juventus Football Club|Juventus]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Associazione Sportiva Roma|AS Roma]] e Italia. Ripressu sempre da a chirurgia di ghjinochju, in lugliu 2018 hà tornatu à Juventus. In u giugnu di 2019, in fattu, hè statu vindutu direttamente à Roma, impegnatu in un scambiu di mercatu chì hà purtatu simultaneamente Luca Pellegrini à Turinu, più 7,5 milioni di euru in i coffe di Juventus. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Spinazzola]] [[Categoria:Talianu]] gomqz48j6vhwuvqegagcerz7ae3c7er Franck Kessié 0 20837 364880 364784 2019-11-08T18:41:22Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Franck Kessié''' (natu in u [[1996]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Costa Ivori|ivurianu]] di [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]]. U 2 di ghjugnu 2017, hà annunziatu u so muvimentu à Milan cù un prestitu di dui anni cù rimborsu obligatoriu, per un totale di circa 28 milioni d'euros. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Kessié]] nw1cx227gepq3umxuwpnek3z3mnown6 Lionel Messi 0 20838 364925 364776 2019-11-09T16:00:00Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lionel Andrés Messi Cuccittini''' (natu in u [[1987]]) hè un capitanu di ghjucadore di [[pallò]] [[Futbol Club Barcelona|FC Barcelona]] e Argentina. Spessu cunzidiratu u megliu ghjucadore in u mondu è cunsideratu largamente cum'è unu di i più grandi ghjucatori di tutti i tempi, Messi hà vintu un record sei premii FIFA Ballon d'or / Best FIFA Men's Player Awards, è un record sei Shoes d'Oro Europea. Hà passatu tutta a so carriera prufessiunale cù Barcelona, ​​induve hà guadagnatu 34 trofei di un club-record, cumpresi dece tituli di La Liga, quattru tituli di a UEFA Champions League è sei cuppe spagnole. Un golevule prolificu è un playmaker creattivu, Messi detene i record per a maiò parte di i gol in La Liga (424), una stagione di a Liga è di a Lega Europea (50), a maggior parte di i hat-tricks in a UEFA Champions League (8), è più assiste in La Liga (173) è a Copa América (13). Hà capitu più di 700 obiettivi di carriera anziana per club è paese. [[Categoria:Pallò|Messi]] [[Categoria:Argentinu|Messi]] iijxuexu5cfnrl53hrdrxoy4tfg34lz Antonio Briseño 0 20839 364777 2019-11-02T23:25:05Z 178.152.127.125 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Antonio ''El Carnicero'' Briseño''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club Deportivo Guadalajara|CD Guadalajara]] e M... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Antonio ''El Carnicero'' Briseño''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club Deportivo Guadalajara|CD Guadalajara]] e Messicu. U 29 di settembre di u 2019, soffrendu dopu à u calciu criminale chì hà datu à Giovani Dos Santos durante u Classic trà America è Chivas. Hè statu sospesu in 3 partite. [[Categoria:Pallò|Briseño]] 9sua8fcql3myt67vihvxt99601ucms6 Randy Orton 0 20840 364781 364780 2019-11-02T23:58:19Z 178.152.127.125 wikitext text/x-wiki '''Randy Orton''' (1980-) hè un luttaturi e attore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==The Authority (2013-2015)== U 14 di lugliu à Money in the Bank, Orton hà scunfittu Christian, CM Punk, Daniel Bryan, Rob Van Dam è Sheamus per vincite i soldi in u Campionatu WWE in a scala di a scala di u Bancu, guadagnandu cusì l'uppurtunità di sfidà per u Campionatu WWE à un u tempu di a so scelta in l'annu dopu. U 18 d'Agostu à SummerSlam, Orton s'hè turnatu, dopu ellu hà incassatu in u cuntrattu di u Money In The Bank nantu à Daniel Bryan, chì avia vintu appena di u Campionatu WWE è chì avia statu subitu attaccatu da l'arbitru invitatu speciale Triple H, chì cuntò ancu u pinfall à dà. Orton u so settimu titulu WWE. A notte dopu à Raw, Orton hè stata cunfirmata cum'è a "faccia di a cumpagnia" da Vince McMahon è a nova furmata The Authority (Triple H è Stephanie McMahon). U 15 di settembre a Notte di Campione, Orton hà persu u Campionu WWE di volta à Bryan, in ogni modu, Triple H hà scattatu Bryan di u titulu a notte dopu nantu à Raw, à causa di un rapidu conte di l'arbitru Scott Armstrong, ma hà rifiutatu di dà u campionatu di volta à Orton. Orton è Bryan si sò affruntati per u titulu vacante u 6 d'ottobre à Battleground, ma u match hà finitu in un cuncorsu senza chì u Big Show interferissi è scunniu i dui omi. Orton hà ancu sfidatu à Bryan per u campionatu vacante in Hell in a Cell, induve hà riesciutu à ricuperà u Campionatu WWE dopu chì l'arbitru invitatu speciale Shawn Michaels hà toccatu Bryan cù Sweet Chin Music per attaccà a Triple H. U 24 di Nuvembre in Survivor Series, dopu avè ritenutu u titulu contr'à u Big Show, Orton hè statu cunfruntatu da u Campione Mundiale Heavyweight è u cuncorsu di longu tempu John Cena. A notte dopu à Raw, Cena suggerì chì ci duveria esse solu "un campione" in WWE, cusì Triple H hà dichjaratu chì ci saria un incontru di unificazione in a paga per vista di TLC. U 15 di Dicembre, Orton hà scunfundatu Cena à u TLC per unificà i dui tituli, è diventendu u primu Campione Mundiale WWE di Heavyweight è ancu ricunnisciutu ufficialmente cum'è u Campione Mondiale finale di Heavyweight. Orton hà ritenutu u titulu à u Royal Rumble contra Cena dopu l'interferenza da The Wyatt Family. U 23 di ferraghju à a Camera di Eliminazione, Orton hà scunfittu à Cesaro, Christian, Daniel Bryan, John Cena, è Sheamus per mantene u so Campionatu Mondiale di Pesce WWE è assicurà a so pusizione in a partita di titulu in WrestleMania XXX contr'à u vincitore Royal Rumble Batista. U 6 d'aprile à WrestleMania XXX, l'avvenimentu principale hè statu cambiatu in una tripla partita di minaccia dopu chì Bryan scunfighjava Triple H, è vincì u scontru dopu à sottumette Batista per finisce u regnu di Orton à 161 ghjorni. A notte dopu à Raw, Orton è Batista, tutti eranu negati una rimessa per u Campionatu Mondiale Pesu WWE è invece forzati da l'Autorità à squadra per affruntà à Usos per u Campionatu WWE Tag Team, malgradu i so prublemi cù l'altri. U partitu di titulu hè finitu in un doppiu cuntatu dopu à i dui uniti è l'avè attaccatu. Più tardi quella notte, Batista è Orton, insieme à Kane, attaccaru Bryan prima ch'ellu fussi difesu u so titulu contr'à Triple H. Prima chì Triple H pudessi scunfitta à Bryan, The Shield interrottu lanciando a Triple H e scattendu Batista, Orton è Kane, causendu Bryan per mantene u so titulu via disqualificazione. L'episodiu 14 d'aprile di Raw, Batista, Triple H è Randy Orton sò ghjunti à u ring per attaccà The Shield dopu a so partita di handicap 11-on-3, cù u nome è u tema di l'Evoluzione. À Extreme Rules è Payback, l'Evoluzione perde in The Shield. Nantu à l'episodiu di 9 di ghjugnu di Raw, l'Autorità hà automaticamente attribuitu à Orton un postu in a scala 2014 Money In The Bank per a vacante Campionatu Mundiale di Pesu WWE, ma ùn pudia micca ricuperà u titulu. In l'episodiu di 21 lugliu di Raw, Roman Reigns hà attaccatu à Orton, chì ci hà costatu un altru colpu à u titulu, causendu a Orton di vendetta a settimana dopu attaccendu viziosamente Reigns è sfidendu un partitu à SummerSlam, chì Reigns hà guadagnatu. In a notte di campioni, Orton hà scunfittu à Chris Jericho. L'episodiu di u 13 d'ottobre di Raw, Orton hà dumandatu à l'Autorità per affruntà à u perditore di John Cena è Dean Ambrose's No Holds Barred Contract in un partitu di Pole per u dirittu à affruntà à Seth Rollins at Hell in a Cell. Ambrose hà vintu u scontru, stabilendu un rimpastamentu di Hell in Cell trà Orton è Cena da u so scontru in 2009. Nantu à u Raw prima di l'eventu, Triple H rivelò chì u vincitore riceverà un futuru partitu di Campionatu Mondiale Heavyweight WWE contra Brock Lesnar. In seguitu quella notte, Orton, Kane, è Rollins anu scunfittu à Cena è Ambrose in un handicap Street Fight dopu chì Orton venne appassiunatu di Ambrose, ma fù subitu attaccatu da Rollins cù un curb Stomp post-match. In Hell in a Cell, Cena hà scunfittu à Orton. A notte dopu nantu à Raw, Orton hà attaccatu à Rollins, sfidendu cusì l'Autorità per ùn avè micca cuntrullatu à Rollins a settimana passata, fendu chjappà. A settimana dopu à l'episodiu 3 di Nuvembre di Raw, dopu à una frustrazione crescente, Orton hà attaccatu Rollins durante u so partitu di u Campionatu Intercontinentale contr'à Dolph Ziggler, causendu a Rollins di vince per disqualificazione, è hà dumandatu un incontru cù Rollins per risolve a so disputa, chì a Triple H concede in ordine per mantene l'Orton à u so latu. Rollins hà vintu, è Orton hà finitu u so visu di u visu attaccannu l'Autorità prima d'esse attaccatu da L'Autorità, chì finì cun Rollins chì eseguì un Curb Stomp nantu à i scalini d'acciau nantu à Orton. Hè statu purtatu in una stretcha dopu chì avia suffertu una lesione scripted per pudè inizià a filming The Condemned 2. A Fastlane, dopu chì L'Autorità (Big Show, Seth Rollins, è Kane) anu scunfittu à Dolph Ziggler, Erick Rowan è Ryback, Orton hà tornatu è hà salvatu Ziggler, Rowan è Ryback da un colpitu post-match. In seguitu hà datu un RKO à J&J Security (Jamie Noble è Joey Mercury) è Kane. A notte dopu à Raw, L'Autorità hà pruvatu à cunvince Orton di vultà à a "famiglia", ma Orton ùn hà micca datu risposte subitu finu à chì li vidia in backstage. Durante una partita di una squadra di tag di a sera dopu, Orton hè diventatu frustratu dopu chì Rollins si tagliava à u partitu. Dopu à u partitu, Orton hà fattu u so passu versu Rollins in u ring, ma hè stata interrotta da Jamie Noble chì hà ricevutu un RKO. Allora Orton, tantu à a sorpresa di Rollins, u pigliò è u patte solu nantu à a spalla, lascendu u so allinjamentu à u mumentu in quistione. In l'edizione di u 9 di Marzu di Raw, Orton hà insultatu parechji membri di L'Autorità, solu per passà a so cum'è scherzu. Durante un match di handicap 2 nantu à 1 in quale ellu hà assuciatu cù Seth Rollins contra Roman Reigns, abbandunò Rollins, chì hà permessu à Reigns di ottene a vittoria. Dopu questu, Orton hà assaltatu assai Rollins, eventualmente esecutendu un RKO attraversu a tavula di trasmissione. L'episodiu di u 16 di marzu di Raw, un incontru trà i dui hè statu ufficiale per WrestleMania 31 cù a cundizione chì Orton scontrerà Rollins più tardi quella stessa notte in u ring. L'incontru ùn hè mai statu cum'è ogni membru di l'Autorità s'hè avvistu per circà à attaccà Orton. U so tentativu di vindicà Rollins hè stata frustata da Sting, chì aiutò à Orton à impiccà. Orton hà scunfittu à Rollins à l'avvenimentu. Più tardi, quella notte, Rollins hà incassatu i so soldi in u cuntrattu di u Bancu durante l'avvenimentu principale per vincite u Campionatu Mundiale WWE per Pesu Pesante. Cù Rollins cum'è u novu campione, Orton hà scunfittu à Ryback è Roman Reigns in un triplu scontru di minaccia à l'episodiu seguitu di Raw per diventà u cuntendente numeru unu per affruntà Rollins à Extreme Rules, ma hà fiascatu di vince u titulu da Rollins in una gabbia d'acciaio. incontru chì hà vistu, per a stipulazione, u so RKO hà pruibitu è ​​Kane cum'è u portale. À u Payback, Orton hà ancu fallutu vincite u Campionatu Mundiale WWE di Heavyweight quandu hè stata pinnuta da Rollins in una fatale partita a quattru scorni chì includia ancu Reigns è Dean Ambrose. [[Categoria:Attore|Orton, Randy]] [[Categoria:Luttaturi|Orton, Randy]] m38bu4ryw04vwcybxgdkbvm0kj8885m Categoria:Luttaturi 14 20841 364779 2019-11-02T23:40:55Z 178.152.127.125 Pagina nova: [[Categoria:Sport]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Sport]] keov8ln8yng3v7jsyqbtjdb28tptdzv Timothy Castagne 0 20842 364893 364883 2019-11-08T22:27:13Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Timothy Castagne''' (natu in u [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Belgica|belga]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Belgica. U 7 lugliu 2017 dopu ottanta apparizione in u campionatu belga trà a stagione regulare è u play-off, si trasferì à Atalanta per 6 milioni d'euros. Hà anotatu u so primu gol à a squadra di Bergamo u 2 di ghjennaghju di u 2018, in a Coppa Italia hà guadagnatu 2-1 nantu à u campu di Napoli. U 27 d'Agostu di u stessu annu, hà marcatu u primu goal goal di carriera in Serie A, scunendu u momentariu 1-1 gol in u draw 3-3 à Roma. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Castagne]] ov5vviutvrj58jeh9nd4u6b9um1bxc1 Simon Kjær 0 20843 365044 364869 2019-11-14T18:20:33Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Simon Kjær''' (Horsens, 26 di [[Marzu|marzu]] di [[1989]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Danimarca|danese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è Danimarca. u 2 di settembre di u 2019, à i taliani d'Atalanta. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Kjær]] pokxehfg2cd9eovu3j59j6b603omscw Etrit Berisha 0 20844 364881 364809 2019-11-08T18:41:36Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Etrit Berisha''' (natu in u [[1989]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è ghjucadore di [[pallò]] [[Albania|albanese]] di [[S. P. A.L.]] è Albania. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Berisha]] 15d14q6oweemobahv63qg3j4pkrlvyw Atalanta BC 0 20845 364835 2019-11-07T17:55:17Z 178.152.127.125 Reindirizzamentu à [[Atalanta Bergamasca Calcio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Atalanta Bergamasca Calcio]] fyve8lfaumy67fxwd97z4bkrb6ztc5u Atalanta 0 20846 364836 2019-11-07T17:56:10Z 178.152.127.125 Reindirizzamentu à [[Atalanta Bergamasca Calcio]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Atalanta Bergamasca Calcio]] fyve8lfaumy67fxwd97z4bkrb6ztc5u José Luis Palomino 0 20847 364871 364837 2019-11-08T18:36:27Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''José Luis Palomino''' (natu in u [[1990]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Palomino]] ekwwudyxhi7lci7j9qv2673rl0wgudu Robin Gosens 0 20848 364873 364838 2019-11-08T18:37:07Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Robin Gosens''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Germania|tedescu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gosens]] jhsfmfr2v3kzpaee7uoyr9kmixi2lwy Marco Sportiello 0 20849 364874 364841 2019-11-08T18:37:35Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Marco Sportiello''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. Hà ghjugatu 85 partite in u so propiu club. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Sportiello]] [[Categoria:Talianu]] g3z0hagqkbqyvpnbp81dcvp0rzt3sey Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio 14 20850 364857 2019-11-08T18:27:39Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 3dqv7y2757n80sh5ewa6u39qs8iw9kk Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio 14 20851 364859 2019-11-08T18:29:13Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Pallò]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pallò]] ds0ccizu9t4yij3nasg0j3y6na785ve Categoria:Allinatori di Atalanta Bergamasca Calcio 14 20852 364885 2019-11-08T18:45:29Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 3dqv7y2757n80sh5ewa6u39qs8iw9kk Mattia Caldara 0 20853 364887 2019-11-08T18:54:14Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Mattia Caldara''' (natu in u [[1994]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di Associazione Calcio... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Mattia Caldara''' (natu in u [[1994]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Caldara]] [[Categoria:Talianu]] db6x0ple832gyp13aye0ydcefjw00db Jasmin Kurtić 0 20854 364888 2019-11-08T18:56:52Z 37.211.70.41 Pagina nova: '''Jasmin Kurtić''' (natu in u [[1989]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Sluvenia|sluvenu]] di [[S.P.A.L]] e Sluvenia. Categor... wikitext text/x-wiki '''Jasmin Kurtić''' (natu in u [[1989]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Sluvenia|sluvenu]] di [[S.P.A.L]] e Sluvenia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Kurtić]] 26zxrqlhje7vaq5zaxx65fxemxy8wyr Gianluca Mancini 0 20855 364889 2019-11-08T22:18:58Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Gianluca Mancini''' (natu in u [[1996]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Ghjucadore di Associ... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Gianluca Mancini''' (natu in u [[1996]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Ghjucadore di [[Associazione Sportiva Roma|AS Roma]] e Italia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Mancini]] [[Categoria:Talianu]] isfspm366mty86ibh617or0m54060in Andrea Conti 0 20856 364890 2019-11-08T22:21:15Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Andrea Conti''' (natu in u [[1994]]) he un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Ghjucadore di Associazion... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Andrea Conti''' (natu in u [[1994]]) he un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Ghjucadore di [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Conti]] [[Categoria:Talianu]] czu2xstercd4ibjxepzv36bngq22k89 Bryan Cristante 0 20857 364892 364891 2019-11-08T22:26:52Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Bryan Cristante''' (natu in u [[1995]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Associazione Calcio Roma|AS Roma]] e Italia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Cristante]] [[Categoria:Talianu]] humy8byr14pv8fmeef4u3zky26zk0v0 Papu Gómez 0 20858 364894 2019-11-08T22:28:05Z 37.211.70.41 Reindirizzamentu à [[Alejandro Darío Gómez]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Alejandro Darío Gómez]] q8x9iqo1ubw8ec9sh7s6orvvbl9jfcw Ruslan Malinovskyi 0 20859 364896 2019-11-08T22:33:50Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Ruslan Malinovskyi''' (natu in u [[1993]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Ucraina|ucrainu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Ucraina. Hè cunnisc... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Ruslan Malinovskyi''' (natu in u [[1993]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Ucraina|ucrainu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Ucraina. Hè cunnisciutu per i so pidiculi liberi cù u pede sinistru. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Malinovskyi]] [[Categoria:Ucraina]] me27gmagiixhxui1joh8j2mbbn9ro7h Guilherme Arana 0 20860 364897 2019-11-08T22:39:20Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Guilherme Arana''' (natu in u [[1997]]) hè un exi [[Sevilla Fútbol Club|Sevilla FC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Brasile|brasiliani]] di Atalanta Bergamasca Ca... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Guilherme Arana''' (natu in u [[1997]]) hè un exi [[Sevilla Fútbol Club|Sevilla FC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Brasile|brasiliani]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Arana]] et46x1yb3yt3yw7qivjypqq0w6kbyr4 Musa Barrow 0 20861 364898 2019-11-08T22:45:01Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Musa Barrow''' (natu in u [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Gambia|gambianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Gambia. Categoria:Ghjucat... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Musa Barrow''' (natu in u [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Gambia|gambianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Gambia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Barrow]] 2imipt32d4mxumlcim99fvczrebl5y1 Davide Zappacosta 0 20862 364901 2019-11-08T23:01:49Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Davide Zappacosta''' (natu in u [[1992]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e [[Chelsea Football Club|Chelsea]] e ghjucadore di [[pallò]] Ital... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Davide Zappacosta''' (natu in u [[1992]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e [[Chelsea Football Club|Chelsea]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Ghjucadore di [[Associazione Calcio Roma|AS Roma]] e Italia. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Zappacosta]] [[Categoria:Talianu]] 1oo1odr5hvnxjckmd4hgtectvu1v6lg Andrea Consigli 0 20863 364903 364902 2019-11-08T23:09:36Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Andrea Consigli''' (natu in u [[1987]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]]. Ghjucadore di [[Sassuolo]]. In a staghjoni 2008-09 u ghjovanu hè ricurdatu da Atalanta, induve ellu principia cum'è seconda daretu à u titular Coppola. Dopu avè passatu a prima parte di a stagione nantu à u bancu, u 1 di ferraghju di u 2009, à l'età di 22 anni, hà fattu u so debut in Serie A in a partita Atalanta-Catania (1-0). I primi dui partiti contr'à Cagliari è Roma sò ancu cuminciati cù u gol Nerazzurri restendu inalteratu; mantene u locu trà i poli finu à a fine di a stagione. A stagione seguente cumencia da u primu porter. Eppuru, alcuni di i so imprecisi portaranu à alternazioni cù Coppola durante u campiunatu. Dopu à u campiunatu, ci saranu 31 apparizioni è 41 gol cuncessi. Atalanta, chì hè ghjuntu terzu, hè relegatu in Serie B. Consigli inizia a nova stagione mantenendu invicta per 373 minuti (più di 4 corse). Da u 22u ghjornu (Vicenza-Atalanta) à u 29u ghjornu (Turinu-Atalanta), a so porta resta inghjustita per 566 minuti (quasi dui mesi). Concludi u campiunatu cù 40 partite ghjucate (hè u ghjucatu u più impiegatu di a stagione Nerazzurri) è cun 32 goli cuncessi. U 29 di maghju, celebra u so second campionu di a Serie B vincuta di a so carriera. Hè statu inclusu in u Top 11 squadra di u campiunatu Serie B 2010-2011. U 2 di settembre di u 2012, à Cagliari-Atalanta, hà fattu dui penalità in vinti sette minuti in prima parte (prima à Joaquín Larrivey è dopu à Daniele Conti), stabilendu un record persunale; in a seconda parte di u ghjocu hè stata ferita in un cuntrastu cù u so cumpagnu Guglielmo Stendardo è hè statu rimpiazzatu da Ciro Polito. L'11 di maghju in Atalanta-Milan (2-1) hà ghjucatu u so 200 (è penultimu) partitu cù a squadra di Bergamo. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Consigli]] [[Categoria:Talianu|Consigli]] d0hoocpy1qdtx21i8tk7u2l0rxdzx9x Club de Fútbol Monterrey 0 20864 365033 364961 2019-11-14T10:16:48Z 37.211.70.41 /* Campione Copa MX Apertura 2017 */ wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = CF Monterrey | immagine = | nomecompletu = Club de Fútbol Monterrey| nickname = ''Rayados'', ''La Pandilla'', ''Albiazules'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu BBVA]] | capacità = 53,500 | presidente = [[Duilio Davino]] | allinatori = [[Antonio Mohamed]] | leca = [[Liga MX]] | stagione = [[Liga MX stagione 2018/2019|2018-2019]]| pusizione = Clausura 2019, 3u | |pattern_la1=_rayados1920h|pattern_b1=_rayados1920h|pattern_ra1=_rayados1920h|pattern_sh1=_rayados1920h|pattern_so1=_rayados1920h |leftarm1=|body1=|rightarm1=|shorts1=|socks1=020B3E |pattern_la2=_rayados1920a|pattern_b2=_rayados1920a|pattern_ra2=_rayados1920a|pattern_sh2=_rayados1920h|pattern_so2= |leftarm2=|body2=|rightarm2=|shorts2=|socks2=FFFFFF |pattern_la3=|pattern_b3=|pattern_ra3=|pattern_sh3=|pattern_so3= |leftarm3=|body3=|rightarm3=|shorts3=|socks3= shirtsupplier=[[Puma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Club de Fútbol Monterrey''' hè un club di pallò di [[Monterrey]], [[Messicu]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Tocca à u Stadiu BBVA è si trova in Guadalupe in l'area metropolitana di Monterrey. Aduprate a cammisa strisciata verticale bianca è blu. Hè a quarta squadra mexicana cun i tornei più cunsequenti in prima divisione cun 83, è a sesta squadra cun i tornei più totali cù 85. Monterrey hà vintu quattru tituli di a Prima Divisione di Messicu è dui di a Cuppa di Messicu À l'internu, a squadra hà vintu a Concacaf Champions League quattru volte (trè in una fila), è hà ancu vintu una Coppa di Vincitori di a Cup Concacaf. In 2012 hà guadagnatu u terzu postu in a Copa Mondiale FIFA Club, assuciatu u megliu prestazione di una squadra appartenendu à Concacaf dopu à Necaxa è à u Deportivo Saprissa di Costa Rica. Cù un valore di $ 319,5 milioni, Monterrey hè attualmente a quinta più grande franchizia in l'America è a prima in a Prima Divizione di Messicu. A squadra chì genera a più grande rivalità sportiva à l'istituzione sò Tigres UANL, cù quale face in u chjamatu Clásico Regiomontano. == Storicu == A fundazione furmale di a squadra hà fattu u 28 di ghjugnu 1945 quandu l'attuale custituente di u chjamatu Club de Fútbol Monterrey S.A. hè stata registrata. de CV, cù l'indirizzu à u numeru 433 di Hidalgo Street, sezione postale 973 in Monterrey, Nuevo León, 8 davanti à u nutaru publicu Héctor González, secondu u registratu in l'attu di u numeru 283. U 12 di lugliu di quellu annu, era. registratu ufficialmente in a Major League di a Federazione Messicana di Football, diventendu a sedicesima squadra à fà parte di a liga.9 La prima direttiva del Monterrey Soccer Club era composta da Enrique Ayala Medina cum'è presidente, Paul C. Probert cum'è vicepresidente, Ángel F. Escobedo cum'è segretario, Ramón Cárdenas Coronado cum'è tesorero, José Fidalgo Carrera, Ing. Alberto Guevara, Dr. Daniel Mir , CP Miguel Talavera Acevedo in i vucali, è ancu Rogelio Cantú Gómez è Miguel Margáin Zozaya in u rolu di curatori, mentre Ernesto Ríos è Fernando Carrera servianu di delegati in Messico. U 19 d'aostu di u 1945, u ghjornu di u debut prufessiunale di a squadra, a tavula publicò una visualizazione apparsa in i ghjurnali lucali, cum'è un salutu à i fan di Regiomontana. L'equipu era composto da Raymundo Palomino, Victoriano de la Mora, Atenor Medina, Octavio Rivera, Enrique Lizano, José Luis Rodríguez Peralta, José Norberto Toledo, Miguel Quezada, Santiago Bonilla, Gilberto Maciel, Atanasio Medellín, Leonardo Zamudio, Luciano Agnolín, Guillermo Vidal, Evaristo Amézcua, Noé Gómez Tovar, Juan Bladé, Gonzalo Buanabad, Arnulfo Avilán, Ignacio Trelles, Cirilo García Razo, José "Che" Gómez, Emilio Baldonedo, Francisco Zeledón, A. Escalada, Juan Moya, Jesús y Luis Ontiveros, Víctor Lizardi, Juan è Homero Carranza, Cristòbal Liñán è Cruz Banda. === 1e Campionatu (Messicu 1986) === Malgradu u fattu chì in u Torneu Prode 85, a squadra finita in u 18u postu, a tavula hà mantenutu Avilanu à l 'aiutu per u prossimu torneu. U secondu torneu cortu ufficiale in quale anu participatu 20 squadre, chjamatu u Torneu Mexico 86 dapoi a Cupata di u Mondu serà ghjucatu in quellu torneu, l'equipa era composta di ghjucatori di a cantera strisciata cun qualchi rinforzi stranieri di qualità. Monterrey hà fattu una stagione di sognu, finendu in generale, cù 13 partite vincite, 3 draws, 2 perde, 43 gol à favore, 18 in contra, è una differenza di +25, essendu u squadra chì hà più scunnisciutu, quellu chì hà vintu u più , quellu chì perde a minima partita, "Grandfather" Cruz era u campionatore di u torneu cù 14 goli, in più di Contreras "Wama", hà fattu un gol da gol à goal in Puebla contra Angels è Reynaldo Güeldini hà fattu un gol olimpicu contr'à Pumas, senza scurdà u spettaculare scopu di scissore, praticamenti senza un angolo, di u "Tavu" Cruz contra Toluca. In a Liguilla, hà eliminatu l'Atlantean in i quarti di finale, cun un 0-0 in Messicu è una sfronda 6-0 in casa; In Semicondu hà battu Guadalajara cun 1-0 in Jalisco è 1-0 in terra reale. In a finale si affronta à Tampico-Madero, sub-leader generale, perde 2-1 in Tamaulipas è u 1 di Marzu di u 1986, prima di scumpari un stadiu di Tec, Güeldini attacca u glubale cù una penalità commessa nantu à Mario Souza "Bahia", è in straordinaria "U Grandone" Cruz hà fattu u gol chì li dava a vittoria è a corona. === Campione Cuppa di u Messicu 1991-92 === L'8 di settembre di u 1991, i Rayados vinniru a Cuppa di u Messicu vincendu in casa pè u puntuatu di 4: 2 à i Cobras di Ciudad Juarez in un Stadiu Tecnologicu chinu di e so capacità massime. I scopi scruccati eranu di Germán Martellotto è dui di Guillermo Vázquez, mentre chì l'onduranu Eduardo Bennett avia apertu u puntuatu annantu à a fruntiera è vicinu à a fine Victor "El Caballo" Cosío hà righjuntu u sicondu scopu. Un annu prima, a stessa squadra (ma guidata da u chilencu Pedro García) avia ottenutu a so megliu stagione in a storia finendu cun 47 punti in u torneu di Liga. === 2e Campionatu (Clausura 2003) === U sicondu titulu di u so discu dopu à diciassette anni era u campionatu di u torneu Clausura 2003, da a man di l'argentinu Daniel Passarella cum'è coach. I Rayados ùn si scurdanu mai di a semifinale, postu chì anu eliminatu i so rivali sportivi amari, i Tigri, chì anu scunfittu in u Classic Regio 71 cun un sfracciatu unu per quattru, à mezu à un ostile Stadium Universitariu è una squadra Auriazul di vendetta Eppuru, in a volta anu persu un per dui in u Tec, i misgi ùn anu pussutu caccià u sapore chì abbandunò a vittoria ch'elli avianu ottenutu trè ghjorni fà.11 A tappa finale hà fattu u 14 di ghjugnu di u 2003 ghjocanu cum'è visitante contr'à. U Club Monarcas Morelia de Michoacán vincendu per u punteghju globale di 3-1. I gol di Monterrey sò stati marcati da Walter Erviti, Guillermo Franco è Héctor Castro in piena di rigalu, scontu da a squadra Michoacana Adolfo Bautista versu a fine di a prima tappa. === 3e Campionatu (Apertura 2009) === Dopu avè cambiatu in liga è cù Víctor Manuel Vucetich nantu à u bancu, Monterrey era in quinta posizione di e 8 squadre digià classificate. U so primu rivalu seria l'equipa di Eagles di u Club America, induve in u globale finisce in un 2-1 essendu Monterrey chì passaria à a prossima volta, essendu chì in a prima tappa vincerà cun un gol da Aldo di Nigris. ch'ellu seria u ghjucadore più inspiratu postu chì u so fratellu Antonio de Nigris era mortu in Grecia per via di un prublema cardiacu. A partita à a striscia di strisce hè cascata 1-0 contru l'America, ma 10 minuti prima di a fine di u ghjocu Humberto Suazo hà puntuatu 1-1 è passà à e semifinali lasciandu l'aguille fora di u torneu. Mentre era in a semifinale, Monterrey avissi da ghjucà contr'à i diavuli rossi di u Club Sports Toluca, chì avia vintu a finale contr'à i scruffi in u torneu Apertura di u 2005; Monterrey hà da esce per batte cù dui gol in a prima tappa, è unu-to-one draw daretu, lascendu l'inseme cù 3-1. A prima tappa di a finale, hè stata tenuta in l'Stadium Tecnologicu di Monterrey, vincendu a scruffi 4-3 contr'à a Croce Blu, tuttu hè statu fattu per u dirittu u 13 di dicembre 2009 à u Blue Stadium, lasciandu un scontu di 2. -1 vincendu a striscia di Monterrey, videndu a so participazione cum'è u megliu pussibule, perchè tutta a liga ùn hè cascata à alcuna squadra, essendu u vincitori ghjusti. === U 2010: trè cuncarte di Concacaf è Fifa Club World Cup === === Campione InterLiga 2010 === Dighjà in Ghjinnaghju di u 2010 è dopu avè solu fattu una presunizione di 4 ghjorni; U CF Monterrey si impone à Club America in a finale di u torneu Interliga 2010 in penalità 3-1 à a fine di u paru 0-0 in u tempu regulare, vale a pena dì l'intervenzione di u portiere Monterrey Jonathan Orozco, chì hà cessatu dui pieni di rigore. in modu di riesce a licenza un titulu pè a vostra squadra. Pavel Pardo, ghjucatore americanu, hà perdutu u quartu scattu di a so squadra, cusì sentenzendu a quota di u torneu continentale da e mani di i Rayados, cù questu Monterrey hà pigliatu u so passu direttu à a Copa Libertadores 2010 cum'è Mexico 2, induve si affronta in Group 2 à l'Onaci Caldas di Culumbia, Naziunale di u Paraguay è São Paulo di u Brasili, facendu una discreta prestazione dapoi chì hà terminatu terzu in u gruppu cù 6 punti. In u torneu lucale, u Club de Fútbol Monterrey classifica cum'è un super capu in a liga di u torneu bicentenale 2010 dopu a sorte 1-1 l'ultimu ghjornu cù u Club Monarcas Morelia in u stadiu Morelos è ottene cusì 36 unità chì rapprisentanu i so migliori punti di a collita. In tornei brevi. In i quarti di finale i Rayados del Monterrey si sò affruntati à u Pachuca Football Club perde 1-0 in a prima tappa è in a seconda tappa in u Stadiu Tecnologicu i Rayados anu perdutu per un puntu di 2-1 per finisce infine cun un marcador in generale 3-1 in favore di Pachuca è esse eliminatu da u Bicentenariu 2010. === 4u Campionatu (Apertura 2010) === Dopu un bonu torneu, Monterrey entra in a liga cun un totale di 32 punti; cum'è secunimu postu generale in a tavula, in quale avissi da affruntà Pachuca cun svantaghju tecnicu postu chì in l'ultimu partitu di u torneu regulare contr'à u Club Sportivo Guadalajara, hà patitu trè expulsioni d'elementi impurtanti cum'è Jonathan Orozco, Luis Ernesto Pérez è Severo Meza Ancu cusì, cù un draw 4-4 globale contr'à Pachuca, i Rayados de Monterrey avanzonu à a semifinale per una pusizione megliu, ghjucendu u turnu di a misura di u so contru à i Pumas di UNAM. Cù un strettu score globale di 2-0, a squadra di Monterrey hà accunsentutu à u cuntu novu finale cum'è l'avè ottenutu l'annu passatu. Saria tandu u turnu per affruntà a squadra di Santos Laguna chì avia classificatu a liga cum'è terzu in a tavula generale. U risultatu à a fine di i 90 minuti di u primu ghjocu di a finale era in favore di i lucali (Santos Laguna), marcendu 3 goli contr'à 2 grazia à un errore in a difesa di i visitori cù un portellu di u veteranu difensore Duilio Davino. U 5 di Dicembre di u 2010 in a partita finale di ritornu ghjucata à u Stadiu Tecnologicu, a partita culminava in a so prima metà cù u vantaghju per i lucali 1-0. In l'ultimi 45 minuti u squadra di Monterrey hà uttenutu 2 gol chì lasciavanu u score 3-0 (5-3 globale, induve Humberto Suazo era l'autore di 2 gol è José Basanta era l'autore di u terzu), cun quale a squadra di regiomontano di A manu di Victor Manuel Vucetich uttene u so 4u titulu di football di Messicu. === Campione di a Liga di Campioni di Concacaf 2010-11 === Dopu avè ottenutu a so classificazione dopu à u campionatu ottenutu in u Torneu d'Apertura di u 2009, Monterrey hè stata plantata direttamente in a fasa di gruppi induve si face cunfruntà à Deportivo Saprissa di Costa Rica, Marathón di Honduras è Seattle Sounders di i Stati Uniti finendu a fasa di gruppi cum'è capu di u so settore dopu 5 vittorie è 1 draw. Dighjà in quarti di finale hà battu à Toluca cun un score globale di 2-0 (1-0 in i dui partiti) è in Semi-Finali scunfighja a Cruce Blu cun un globale 3-2 (2-1 è 1-1). U 20 d'aprile di u 2011, a prima tappa si svolta in u stadiu tecnulugicu cun u draw 2-2 cù u Real Salt Lake di i Stati Uniti, i gol di Aldo de Nigris (18 '), Nat Borchers (35'), Humberto Suazo (62 ') è Javier Morales (89'). Stu marcatore hà datu à a squadra americana un ligeru vantaghju in regula di u scopu di u visitatore è hà pienu l'ambiente albiazul di media cun incertezza prima di un difficile partitu di ritornu in un stadiu induve u Real Salt Lake tene un impurtante record di partiti invicati. L'ultima tappa s'hè tenuta u 27 aprile 2011 in Rio Tinto Stadium in a cità di Sandy, Utah, chì hà guadagnatu CF Monterrey cun un scor di 1-0, u solu scopu di u partitu era u travagliu di u chilien Humberto Suazo quand'ellu hà agonizatu a prima metà; In u prucessu di a riunione, si palesa l'eroica prestazione di u porter Jonathan Orozco, chì hà salvatu u goalu scruffiatu parechje volte per l'attaccu constante di a squadra lucale. Cù stu tìtulu l'albiazule hà uttinutu u so second campionatu internaziunale ufficiale; mettendu in risaltu u fattu chì CF Monterrey hà finitu u torneu unbeaten cù un totale di 9 partiti vincuti è 3 draws. === Campione di a Liga di Campioni di Concacaf 2011-12 === Doppu avè vintu a so classificazione dopu à u campionatu ottinutu in u torneu Apertura 2010, u CF Monterrey, chì hà difendutu a corona cum'è attuale campione di Concacaf, hè statu plantatu direttamente in a fasa di gruppi induve si face cunfruntà à u Club Sportivo Costa Rica. da Guatemala è Seattle Sounders da i Stati Uniti, finendu a fasa di gruppu cum'è capu di u so settore dopu à 4 vittorie è 2 perdite. Dighjà in quarti di finale hà guadagnatu Morelia cun un punteghju globale di 7-2 (1-3 è 4-1) è in Semifinali hà realizatu Pumas, à u quale hà derrotatu cù un globale 4-1 (3-0 è 1-1) . U 18 d'aprile di u 2012, CF Monterrey hà ghjunghje à a finale cuntinentale per a seconda volta in una volta. A prima tappa si hè svolta in u Stadiu Tecnologicu cun u risultatu di una vittoria per a squadra di Albiazul cun un score di 2-0 contr'à Santos Laguna cù una prestazione rimarcabile di u storicu attaccante chilien Humberto Suazo chì hà marcatu i 2 gol di u partitu (mins 60 'e 86) '), essendu u secondu di grande fabricazione chì lascià daretu à 4 rivali per mandà a bola à u fondu di e rete. A tappa finale hè stata celebrata u 25 d'aprile 2012 in u Territorio di Santos Modelo prima di un ambiente totale è ostile, Monterrey hà persu u partitu per 2-0 cù i gol di Daniel Ludueña (45 + 2 ') è Oribe Peralta (50 '), stu risultatu parziale mandatu in u tempu cumplementari, cù a squadra di laguna attaccanu constantemente mettendu u scopu scruccatu in risicu. Quandu u titulu paria distante apparsu l'argentinu Neri Cardozo chì cù un gol à u minutu 82 hà datu u tìtulu à u CF Monterrey per un score globale di 3-2. A squadra regiomontano vincì cusì u Campionu di dui volte di a Liga di Campioni Concacaf. === Campione di a Liga di Campioni di Concacaf 2012-13 === Dopu avè ottinutu a classificazione per u sottocampionatu ottenutu in u torneu di Clausura 2012, u CF Monterrey difende a corona cum'è attuale campionu Concacaf di duie volte, in a fasa di gruppi si face à u Municipal di Guatemala è u Chorrillo di Panama, finendu a fasa di u gruppu cum'è capu di u so settore dopu quattru vittorie. Dighjà in quarti di finale hà guadagnatu Xelajú di Guatemala cun un punteghju globale di 4-2 (1-3 è 1-1), più tardi in a semifina hà scunfittu a Los Angeles Galaxy of the United States cun 3-1 globale (1-2 è 1-0). U 24 d'aprile di u 2013, CF Monterrey hà righjuntu a finale continentale per a terza volta in seguitu, a prima tappa era in u Territoriu Modellu Santos di Torreón, chì hà finitu cun un score di 0-0 contr'à Santos Laguna in un duellu piena di opportunità di tensione è di scopu in tramindui scopi. A tappa finale hè stata celebrata l'1 di Maghju di u 2013 in un Stadiu Tecnologicu pienu di fannijiet chì incita a squadra lucale. Santos Laguna hà pigliatu un vantaghju chì paria definitu da u marcatu duie volte per mezu di Darwin Quintero (38 ') è Felipe Baloy (51'), u CF Monterrey ha richiestu 3 goli per pudè riclamà campione postu chì l'atteggiatura ha beneficiatu a squadra da Regione per regula di u scopu di u visitatore; Era finu à u minutu di u 60, cù un gol di Aldo di Nigris chì a speranza hà vultatu in a piazza Regiomontan, chì cù spiriti rinnuvati anu vultatu à l'attaccu. Al minutu 84 'l'argentinu Neri Cardozo hà uttenutu u gol di u tie dopu à una seria di rimborsi in un corner, u squadra hà cuntinuatu l'assediu nant'à a squadra di lacuna, uttenendu u scopu di vittoria in u minutu 87' à traversu Aldo de Nigris; digià in u cumplementu (91 ') Humberto Suazo hà enterratu tutte e speranze di a squadra visitante scurdendu u quartu goal di u scontru dopu à una calata di velocità da u midfielder Jesus Zavala, sblucchendu cusì una rimonta storica in u quadru di un campionatu imbattu per un secondu. occasione. Cù stu titulu, CF Monterrey hà guadagnatu u trè volte campione di a Liga di Campioni di Concacaf (2010-2011 / 2011-2012 / 2012-2013), essendu u primu à ottene questu in stu novu furmatu è currisponde à una feat chì avia statu in campionati cuntinentali. vincuta per l'ultima volta da Bayern Munich quandu u Premiu di u Campionatu Europeu hè stata premiata (1973-1974 / 1974-1975 / 1975-1976). === Campione Copa MX Apertura 2017 === In via di ottene u so secondu titulu di cuppa di u Messicu, Monterrey hà superatu a fasa di u gruppu in u primu postu di u gruppu 2 è u terzu postu in a tavula generale grazie à a so vittoria in casa è à un rigore contr'à i Pumas UNAM (1-1 è 3-1), cum'è e so vittorie in casa è in casa contr'à Celaya (3-0 è 0-1). Questu hà permessu di ghjucà tutte e so partite da a fasa finale à un ghjocu unicu cum'è lucale. In a fase di eliminazione diretta hà affruntatu i Leones Negros in a ronda di 16 cù un risultatu di 2-2 in i 90 minuti è 4-3 in i scacchi di penalità; in a fase di quarti di finale hà eliminatu Santos Laguna cun un ingrossu puntuatu di 4-1; è in a fase semifinali hè stata misurata contr'à l'America cun un risultatu di 0-0 durante u tempu regulare è 3-0 in i penalità. Cù un gol di Avilés Hurtado si sò stati cù a corona di l'Apertura 2017 di a Copa MX, battendu a Pachuca 1-0 in u BBVA Bancomer Stadium, essendu u primu titulu ottenutu in stu stadiu è l'unicu campionatu ottenutu durante l'era Antonio. Mohamed à u capu di i Rayados di Monterrey. === Campione di a Liga di Campioni Concacaf 2019 === Sei anni dopu à u so ultimu titulu internaziunale, Rayados hà vultatu à una finale di i Concachampions, è sta volta hà avutu l'occasione di sperimentà una rimessa sportiva contr'à u so amaru rivale - Tigres UANL - è, di novu, di fronte à u Gigante di Steel. Per a seconda volta, u furmatu di a Liga di Campioni hè stata una eliminazione diretta in partenza da a volta di 16 senza fasa di gruppu. In questu modu, Rayados hà iniziatu u so modu versu u titulu contr'à l'Allianza chì hà scunfittu cù un score globale di 1-0 (0-0; 1-0). In i quarti di finale, hà affruntatu à Atlanta, campione MLS di a stagione precedente, è chì hà battu cun un generale 3-1 (3-0; 1-0). In a semifinale hà avutu ancu à ghjucà contr'à una squadra MLS, sta volta, Sporting Kansas City, una squadra contru à quale avissi u so risultatu generale più cunfortu di a cumpetizione, 10-2 (5-0; 2-5). == Ghjucadori attuali (2019-2020) == * 1. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[Marcelo Barovero]] * 3. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[César Montes]] * 4. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[Nicolás Gabriel Sánchez]] * 6. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Edson Gutiérrez]] * 7. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[Rogelio Funes Mori]] * 8. [[File:flag of Colombia.svg|20px|Colombia]] [[Dorlan Pabón]] * 9. [[File:flag of the Netherlands.svg|20px|Paesi Bassi]] [[Vincent Janssen]] * 10. [[File:flag of Uruguay.svg|20px|Uruguai]] [[Jonathan Urretaviscaya]] * 11. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[Leonel Vangioni]] * 14. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Ángel Zaldívar]] * 15. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[José María Basanta]] * 16. [[File:flag of Paraguay.svg|20px|Paraguay]] [[Celso Ortiz]] * 17. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Jesús Gallardo]] * 18. [[File:flag of Colombia.svg|20px|Colombia]] [[Avilés Hurtado]] * 19. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Miguel Layún]] * 20. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Rodolfo Pizarro]] * 21. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Alfonso González]] * 22. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Luis Cárdenas]] * 23. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Johan Vásquez]] * 24. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Édson Reséndez]] * 25. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Jonathan González]] * 29. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Carlos Alberto Rodríguez]] * 32. [[File:flag of Argentina.svg|20px|Argentina]] [[Maximiliano Meza]] * 33. [[File:flag of Colombia.svg|20px|Colombia]] [[Stefan Medina]] * 34. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[William Silva]] * 35. [[File:flag of Mexico.svg|20px|Messicu]] [[Eric Cantú]] ==Tituli== * '''Liga MX: (4)''' ** 1986, Clausura 2003, Apertura 2009, Apertura 2010 * '''Copa MX: (2)''' ** 1992, Apertura 2017 * '''Siconda divisione di u Messicu: (2)''' ** 1956, 1960 * '''Campeón de Campeones di Siconda divisione di u Messicu: (1)''' ** 1960 * '''Concacaf Champions League: (4)''' ** 2010-11, 2011-2012, 2012-13, 2019 == Liami == *[https://www.rayados.com/ Situ ufficiale] [[Categoria:Messicu]] [[Categoria:Club de Fútbol Monterrey]] 4o3yxoeo0616lcya40mei6rs5r7088k Monterrey 0 20865 364910 2019-11-09T12:36:38Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{C-supranu}} '''Monterrey''' hè una cità di [[Messicu]] capitale di a [[Nuevo León]]. Cunnisciuta cum'è a Città di Muntagna è Sultana del Nord, hè a terza più grande cità... wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Monterrey''' hè una cità di [[Messicu]] capitale di a [[Nuevo León]]. Cunnisciuta cum'è a Città di Muntagna è Sultana del Nord, hè a terza più grande cità in Messico in quantu à a pupulazione è l'impurtanza. ==Da vede dinò== *[[Club de Fútbol Monterrey]] [[Categoria:Messicu]] btqql6arqw5u4iw5241npk9wkjf59ij Categoria:Club de Fútbol Monterrey 14 20866 364912 2019-11-09T13:55:52Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Pallò]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pallò]] ds0ccizu9t4yij3nasg0j3y6na785ve Rogelio Funes Mori 0 20867 365031 364948 2019-11-14T10:14:24Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Rogelio Funes Mori''' ([[Mendoza]], 5 di [[Marzu|marzu]] di [[1991]]) hè un capitanu e ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Argentina. U so fratellu gemellu Ramiro Funes Mori ghjoca à [[Villarreal Club de Fútbol|Villarreal CF]] di a Prima Divisione di Spagna. == Carriera == === Club de Fútbol Monterrey === Arrivatu à a scatula regiomontano cum'è rinfurzamentu per l'Apertura 2015. U ghjornu 3 contr'à l'Atlas, Funes Mori hà marcatu u so primu goal è u so primu doppiu cù a squadra di Monterrey. U ghjornu 4 hà marcatu u primu gol ufficiale di un attore di i Rayados in u novu stadiu di Monterrey, u BBVA Bancomer Stadium. In u Clásico Regiomontano, hà sappiutu marcà i Tigres. Tuttavia, i Rayados perderà u scontru cun un score di 3-1. In a so prima campagna hè stata attaccata cù André-Pierre Gignac in terzu postu in a tabella di gol individuali di l'Apertura 2015 cù 11 gol, scrive gol à media 128.9 minuti in media. Inoltre, hà classificatu u cincuu postu in a tavula d'assistenza cun 5. À u prossimu torneu, era un pezzu impurtante per Monterrey per uttene u campionariu di Clausura 2016 chì hà marcatu dui gol in a liga per u tìtulu, unu di elli à i Tigres, in una nova edizione di u Clásico Regiomontano chì sta volta u so squadra vincerà cun un puntuatu. 3-1. A data 4 di l'apertura di u 2016 hà marcatu u so primu hat-trick contr'à u Leone. In l'Apertura 2017 hà marcatu 12 gol, 6 d'elli in a liga duv'ellu vincìu u subcampionatu cun Monterrey, dopu a caduta in a finale contr'à Tigres per un score globale di 3-2. Hà vintu ancu a Copa MX in l'edizione 2017 d'Apertura dopu avè scunfittu à Pachuca 1-0 in u BBVA Bancomer Stadium. À u principiu di u 2019 hà ricunnisciutu u so interessu da esse parte di a squadra di football naziunale messicana da Gerardo Martino. Malgradu u pocu tempu chì hè statu in a squadra di Monterrey, hè diventatu un favouritu di i fan è unu di i più grandi scorciatori storichi di a squadra. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Funes Mori]] [[Categoria:Argentinu|Funes Mori]] prxtuttxvk7ky9rfwps0oxr0naoktjp Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey 14 20868 364915 2019-11-09T15:51:10Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Club de Fútbol Monterrey]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Club de Fútbol Monterrey]] rbrxbuh0un6nwd98c7h3rtegtffuxkz Categoria:Argentinu 14 20869 364920 2019-11-09T15:57:41Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Argentina]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Argentina]] m3b57p1mrr8malfxmeb4fb17oelljsb Nicolás Gabriel Sánchez 0 20870 365032 364930 2019-11-14T10:16:17Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Nicolás Gabriel Sánchez''' ([[Buenos Aires]], 4 di [[Ferraghju|ferraghju]] di [[1986]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]]. == Club de Fútbol Monterrey == U 14 di dicembre di u 2016, u so trasferimentu à Monterrey hè statu cunfirmatu. Hà attualmente ghjucatu 93 partite in quale hà fattu 25 gol per a squadra messicana. Hè unu di i pilastri prominenti in a difesa di tuttu u Messicu, hà aumentatu significativamente u so gol di media è ancu arrivatu à furmà u listinu di scuritori in Messico. In u 2019, a prima tappa hà cunvertitu u scopu di vittoria di a so squadra per a Liga di Campioni Concacaf di 2019. In a seconda tappa u so squadra hà guadagnatu 1 à 1 è hà guadagnatu u campione di u torneu internaziunale America Centrale, aiutendu a squadra di vincite u so quartu trofeu, essendu figura è goleatore di a squadra (malgradu ch'ellu sia difensore) cù 6 gol in 8 partite. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Sánchez]] [[Categoria:Argentinu|Sánchez]] d5bp8j3ge9rtsfmddjrtpqf7nshsypd Rodolfo Pizarro 0 20871 365081 365034 2019-11-15T16:17:29Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC u restu micca scrittu in corsu - please don'f feed up this encyclopedia via text from low-quality translator, which are not of an acceptable standard for an encyclopedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Rodolfo Pizarro''' ([[Tampico]], 15 di [[Ferraghju|ferraghju]] di [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] è di u Messicu. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Pizarro]] [[Categoria:Mexicanu|Pizarro]] letiyila1t7rrzhusiv5f9687nb46yn Jesús Gallardo 0 20872 364935 364934 2019-11-09T17:52:11Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jesús Gallardo''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Messicu. Prima di cumincià à ghjucà per u sub-20 di a Pumas UNAM, Jesús Gallardo hà purtatu a cammisa Chiapas in a sezione 48; una squadra chì militava in a terza divisione prufessiunale basata in Reforma, Chiapas. Hè statu vistu da u spettatore Patricio Baeza in un incontru di qualificazione è da quì, hè statu chjamatu à a cantera. U 29 di maghju di u 2018, a so firma cù Monterrey hè diventata ufficiale. Saria u debuttu cù u squadra u 21 Lugliu 2018 cum'è starter contr'à Pachuca, vincendu 1-0. U 29 di settembre, hà da scurgerà u so primu gol cun Monterrey, in u 74 minute in una vittoria di 3-0 nantu à Tijuana. U 20 uttrovi, in un partitu di liga contr'à Toluca, hà fattu u gol di rigulamentu à u 73u minutu in quale Monterrey hà da successu vincite per 2-1. U 23 ottobre hà marcatu a penalità decisiva in u tiroteu di a semifinale Copa MX Apertura 2018 contr'à Pachuca, mandendu a so squadra à a finale. U 3 nuvembre hà datu un aiutu è hà fattu un gol in a vittoria di Monterrey 2-0 nantu à Veracruz. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Gallardo]] [[Categoria:Mexicanu|Gallardo]] 3caj531dei3sp2jx5zew8lrqqbguzpe Leonel Vangioni 0 20873 364937 2019-11-09T17:58:43Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Leonel Vangioni''' (natu in u [[1987]]) hè un exi [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di Club de Fútbol Mo... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Leonel Vangioni''' (natu in u [[1987]]) hè un exi [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]]. In lugliu 2017, Vangioni diventò un novu rinfurzamentu Monterrey. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Vangioni]] [[Categoria:Argentinu|Vangioni]] s209biwjh0w3jlsobgi90kknijawe5d Carlos Alberto Rodríguez 0 20874 365080 365035 2019-11-15T16:17:03Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC u restu micca scrittu in corsu - please don'f feed up this encyclopedia via text from low-quality translator, which are not of an acceptable standard for an encyclopedia wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Carlos Alberto Rodríguez''' ([[San Nicolás de la Garza]], 3 di [[Ghjennaghju |ghjennaghju]] di [[1997]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] è di u Messicu. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Rodríguez]] [[Categoria:Mexicanu|Rodríguez]] qsamg5jua46vryi1n616cp8hqrj38ih Miguel Layún 0 20875 364944 2019-11-10T01:50:10Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Miguel Layún''' (natu in u [[1988]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Messicu. U 30 di Ghjenn... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Miguel Layún''' (natu in u [[1988]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Messicu. U 30 di Ghjennaghju di u 2019, u trasferimentu di Layún à Monterrey hè finalizatu in compra definitiva, essendu u quartu rinforzu per a Clausura 2019. Malgradu l'interessu da i clubs europei cum'è Celta de Vigo è Milanu per i so servizii durante a stagione di trasferimentu invernale 2018, Layun hà decisu chì finanziariu è personalmente era una decisione megliu per esse di ritornu in Messico è ghjucà sempre à un altu livellu. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Layún]] [[Categoria:Mexicanu|Layún]] f7tfwyeuss5orhrnhoxnob3h4hxti4j César Montes 0 20876 364945 2019-11-10T02:02:52Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''César Montes''' (natu in u [[1997]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Messicu. == Carriera ==... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''César Montes''' (natu in u [[1997]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Messicu|messicanu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Messicu. == Carriera == Arrivatu à Rayados uni pochi anni fà, Montes hà cullatu tutte e categure albiazule per diventà una riferenza in a difesa centrale di i Regiomontani. U 2 d'Agostu di u 2015 hè statu ncurunatu campionu di a Cuppa Eusébio cù u C.F. Monterrey hà vultatu u Benfica 3-0. Induve era u primu partitu di u BBVA Bancomer Stadium è hà marcatu u primu gol di u stadiu chì hè statu fattu nant'à sta corte. === Liga MX === U 15 d'Agostu di u 2015 hà debuttatu in Prima Divizia, aduprendu u numeru 286, ghjucendu i 90 minuti in a vittoria 4-1 contr'à Dorados de Sinaloa. L'11 di ferraghju di u 2017, César Montes hà diventatu u Capitanu di a Lega per a prima volta da C.F. Monterrey in matchday 6 di Clausura 2017 in a vittoria di 2-0 contr'à Pumas UNAM. === Copa MX === U 29 Lugliu 2015 Montes hà debuttatu in a Copa MX 2015 cù C.F. Monterrey ghjucendu i 90 minuti in a vittoria di 3-1 contr'à Correcaminos. U 9 ​​di Marzu di u 2016, Montes hà marcatu u so primu goal in a Copa MX 2016 à u minutu 88 'ghjucendu i 90' minuti in u draw 3-3 contru à C.F. Pachuca. U 25 di Ghjennaghju di u 2017, César Montes diventa u Capitanu di a Cuppa per a prima volta da C.F. Monterrey in a partita di u Gruppu 7 di a Copa MX Clausura 2017 in a vittoria di 1-0 contru F.C. Juárez. === CONCACAF Champions League === U 17 d'Agostu 2016, César Montes hà debuttatu in a Liga di Campioni di CONCACAF, ghjucatu 46 minuti è esce à José María Basanta per un colpu à a testa induve perde a vista di l'ochju drittu, 16 17 in a perdita. 2-3 contru l'Arabu Uniti. U 12 di Settembre di u 2016, Montes hè statu invucatu da u C.F. Monterrey per ghjucà a Liga di Campioni di CONCACAF contr'à l'Árabe Unido. U 14 di settembre di u 2016, Montes hà marcatu u so primu goal in a CONCACAF Champions League à 56 minuti ghjucendu i 90 'minuti in a perdita 2-1 à l'Árabe Unido. === Clásico Regiomontano === U 19 di settembre di u 2015 hà debuttatu in un Clásico Regiomontano, ghjucatu i 90 'minuti è cuntribuitu un passu à 40 metri à u gol di Rogelio Funes Mori in a perdita di 3-1 à Tigres UANL. U 14 di Maghju di u 2016 hà marcatu u so primu goal in a Prima Divisione à u minutu 69 'ghjucendu i 90' minuti in a perdita 2-1 à i Tigres UANL. U 29 Ottobre 2016 hà marcatu u so primu goal in u minutu 72 'in u Clásico Regiomontano, ghjucendu i 90' minuti in u scornu di 1-1 contr'à Tigres UANL. A seguente tabella mostra i dettagli di u stadiu induve ghjucò è cunverta i gol in i scontri di u Monterrey è Tigres UANL. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Montes]] [[Categoria:Mexicanu|Montes]] 8c2av59dpey3so71k3qn8iuoaku4zpa Celso Ortiz 0 20877 364949 2019-11-10T02:11:42Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Celso Ortiz''' (natu in u [[1989]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paraguay|paraguaianu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Paraguay. U 6 di ghjugn... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Celso Ortiz''' (natu in u [[1989]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paraguay|paraguaianu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Paraguay. U 6 di ghjugnu 2016, u allinatori di Monterrey, Antonio Mohamed, hà annunziatu chì Ortiz seria u so primu firmamentu davanti à l'Apertura 2016. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Ortiz]] t75wwyxnedqykro6isnu8i0f0hf1kyn Marcelo Barovero 0 20878 364950 2019-11-10T02:17:59Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Marcelo Barovero''' (natu in u [[1984]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]]. U 23 di maghju di u 2018 hè stat... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Marcelo Barovero''' (natu in u [[1984]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]]. U 23 di maghju di u 2018 hè statu annunziatu u trasferimentu tempurale di u portiere, Marcelo Barovero à Monterrey. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Barovero]] [[Categoria:Argentinu|Barovero]] 1pk68vitlzcknvtnj43j8zai3nxl53d Dorlan Pabón 0 20879 364954 364951 2019-11-10T02:32:25Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Dorlan Pabón''' (natu in u [[1988]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Colombia|columbianu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Colombia. == Carriera == === Club de Fútbol Monterrey === In i primi ghjorni di ghjugnu 2014, vultò à Monterrey, trasferitu da Valencia in cambiu di 5,2 milioni d'euros, è finendu a so missione temporaria cù Sao Paulo FC. Per a seconda data di u Torneu d'Apertura 2014, hà marcatu u 100u goal di a so carriera (3 selezzione è 97 cù i club). Finisce a staghjunata cù 10 gol, essendu u più grande scolatore di u so squadra è u sicondu di u torneu. Per a prussima campagna, u torneu Clausura 2015, i so compagni di squadra Yimmi Chará, Edwin Cardona è Alexander Mejía arrivanu cum'è squadra di squadra. Dorlan hà da ripetiri a so quota di 10 goli, mettendu in risaltu i so annotazioni di rigalu liberu è parechje doppie chì hà puntuatu. Averia dunque ottinutu u tìtulu di u più grande scudore di u campiunatu, assuciatu cù Julio Furch, ghjucadore di Veracruz Cù l'arrivata di Antonio Mohamed cum'è coach di Monterrey, Dorlan hà cambiatu gradualmente a so pusizioni, cessendu di esse u centru avanti per diventà più un ghjucatore di squadra, afflussendu e bandi, assistendu i compagni di squadra è qualchì volta ghjucatu cum'è un estremu . U torneu Clausura 2016 seria impurtante per u Culumbanu, postu chì malgradu a fine di a campagna cù 7 gol marcati, e so 6 assistenze eranu una parte fundamentale di una putente offensiva composta da Edwin Cardona, Carlos Sánchez è Rogelio Funes Mori, un quartetto chì hà puntuatu 38 gol. in 17 partite In a liga per u titulu, Dorlan hà puntuatu per i Tigres UANL in u Regiomontano Classic chì u so squadra vincìu 3-1. Hè ancu puntuatu in l'ultima partita per u campiunatu chì Monterrey hà finitu perde contr'à Pachuca per un scorzu generale di 2-1 in favore di Pachuca. L'11 di ferraghju di u 2017 hà marcatu duie volte dendu a vittoria à a so squadra di 2 à 0 annantu à i Pumas di l'UNAM partendu cum'è a figura di a partita. U so primu scopu di a stagione 2018-19 hè u 16 di settembre in a perdita di casa 2-4 contr'à Chivas. Hà vintu u titulu di a Liga di Campioni di Concacaf 2019 scunfittendu in generale i Tigres UANL 2-1 à u BBVA Bancomer Stadium. Oghje hè unu di i marcatori storichi attivi di a squadra, assemi à u so cumpagnu di squadra Rogelio Funes Mori. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Pabón]] [[Categoria:Columbianu|Pabón]] htn6oij1o8zdzilykkcyph71win8ttb Stefan Medina 0 20880 364953 364952 2019-11-10T02:32:00Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Stefan Medina''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Colombia|columbianu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Colombia. == Carriera == === Club de Fútbol Monterrey === U 30 di Maghju di u 2014, u Monterrey di Messicu hà cunfirmatu a firma di Stefan Medina per a tarifa di 4.200.000 $. In a so prima stagione ùn hà piantatu di riceve un elogiu cù a so difesa è u so cumpagnu Dorlan Pabón cusì a so chjamata à a so selezione hè stata assicurata. In ghjugnu 2017, Monterrey hà cunfirmatu u ritornu di Medina à u club dopu a so assignazione. U 2 di Nuvembre hà fattu u primu goal da u so ritornu in a vittoria di 4 per 1 nantu à Santos Laguna per a Copa Messicana. U 25 d'Agostu 2018 hà marcatu novu in u draw di dui goli contr'à Monarcas Morelia. L'1 di Maghju hà ottenutu u so primu titulu cun Monterrey contr'à Tigres UANL in a CONCACAF Champions League, per una generalità di 2 - 1. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Medina]] [[Categoria:Columbianu|Medina]] 0mrb9rrrwgk9w0tfdos1xjg5h4ek218 Maximiliano Meza 0 20881 364955 2019-11-10T02:36:20Z 37.211.70.41 Pagina nova: {{c-supranu}} '''Maximiliano Meza''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Argentina. U 24 di... wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Maximiliano Meza''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey|CF Monterrey]] e Argentina. U 24 di Dicembre di l'annu 2018, a so ghjunta in Rayados hè formalizata per a Clausura 2019. [[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Meza]] [[Categoria:Argentinu|Meza]] pgjq2c7uto1rj3e5rj98rlyu6yt7lci Dinamo Zagabria 0 20882 365021 364986 2019-11-13T16:57:25Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Dinamo Zagabria | immagine = | nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb | nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu Maksimir]] | capacità = 35,123 | presidente = [[Mirko Barišić]] | allinatori = [[Nenad Bjelica]] | leca = [[Prva Hrvatska Nogometna Liga]] | stagione = [[Prva Hrvatska Nogometna Liga stagione 2018/2019|2018-2019]]| pusizione = Prva Hrvatska Nogometna Liga, 1u | | pattern_la1 = _dzagreb1920h | pattern_b1 = _dzagreb1920h | pattern_ra1 = _dzagreb1920h | pattern_sh1 = _adidasblue | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _sufc1819a | pattern_b2 = _sufc1819a | pattern_ra2 = _sufc1819a | pattern_sh2 = _adidasblack | pattern_so2 = _3_stripes_black | leftarm2 = CCFF00 | body2 = CCFF00 | rightarm2 = CCFF00 | shorts2 = CCFF00 | socks2 = CCFF00 | pattern_la3 = _dzagreb1920t | pattern_b3 = _dzagreb1920t | pattern_ra3 = _dzagreb1920t | pattern_sh3 = _dzagreb1920t | pattern_so3 = _dzagreb1920t | leftarm3 =080347 | body3 = 0d009e | rightarm3 = 080347 | shorts3 = 080347 | socks3 = 080347 shirtsupplier=[[Adidas]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni. U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria. Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria. L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Split, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia. == Storicu == === In a liga di Iugoslavia === Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru. Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969). Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF. In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria. Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò. Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata. === In a liga di Croazia === Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000. In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Split. Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000. Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione. In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13. In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999. Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo. À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club. == Ghjucadori attuali (2019-2020) == * 1. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Danijel Zagorac]] * 5. [[File:flag of North Macedonia.svg|20px|Macedonia di u Nordu]] [[Arijan Ademi]] * 6. [[File:flag of Portugal.svg|20px|Portugallu]] [[Ivo Pinto]] * 7. [[File:flag of Spain.svg|20px|Spagna]] [[Dani Olmo]] * 8. [[File:flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px|Bosnia è Erzegovina]] [[Izet Hajrović]] * 9. [[File:flag of Serbia.svg|20px|Serbia]] [[Komnen Andrić]] * 10. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Lovro Majer]] * 11. [[File:flag of Switzerland.svg|20px|Sguìzzera]] [[Mario Gavranović]] * 14. [[File:flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px|Bosnia è Erzegovina]] [[Amer Gojak]] * 16. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Mario Šitum]] * 17. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Luka Ivanušec]] * 18. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Antonio Marin]] * 19. [[File:flag of Switzerland.svg|20px|Sguìzzera]] [[François Moubandje]] * 20. [[File:flag of Nigeria.svg|20px|Nigeria]] [[Iyayi Atiemwen]] * 21. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Bruno Petković]] * 22. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Marin Leovac]] * 23. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Dinko Horkaš]] * 27. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Nikola Moro]] * 28. [[File:flag of France.svg|20px|Francia]] [[Kévin Théophile-Catherine]] * 30. [[File:flag of Slovenia.svg|20px|Sluvenia]] [[Petar Stojanović]] * 31. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Marko Lešković]] * 39. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Robert Mišković]] * 40. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Dominik Livaković]] * 55. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Dino Perić]] * 66. [[File:flag of Austria.svg|20px|Austria]] [[Emir Dilaver]] * 77. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Sandro Kulenović]] * 92. [[File:flag of Poland.svg|20px|Polonia]] [[Damian Kądzior]] * 99. [[File:flag of Croatia.svg|20px|Croazia]] [[Mislav Oršić]] == Tituli == * '''Prva HNL: (20)''' ** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019 * '''Cuppa di Croazia: (15)''' ** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018 * '''Supercuppa di Croazia: (6)''' ** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019 == Liami == *[http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale] [[Categoria:Croazia]] [[Categoria:Dinamo Zagabria]] rg8g1rtwcyk9szrtylfo8u3436zozey Categoria:Dinamo Zagabria 14 20883 364969 2019-11-11T12:24:24Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Pallò]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Pallò]] ds0ccizu9t4yij3nasg0j3y6na785ve Mislav Oršić 0 20884 365004 364992 2019-11-13T15:16:46Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Mislav Oršić''' ([[Zagabria]], 29 di [[Dicembre|dicembre]] di [[1992]]) hè un exi [[Inter Zaprešić]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. A pusizione in quale ghjucà hè u attaccante dell'ala sinistra. In u football di l'adultu, hà fattu u so debut in 2009 per Inter Zaprešić, in quale hà passatu quattru staggione, participendu à 90 partite di u campiunatu croatu. A maiò parte di u tempu dedicatu à u club di Zaprešićki era u principale attore in a squadra, è in l'ultima stagione di u 2012/13 hè diventatu u più grande golariu di u squadra, scurdendu 12 gol in 33 partite. == Dinamo Zagabria == In a stagione 2018/19, Oršić hà trasladatu à Dinamo per 1 millione d'euros. Cù Dinamo Zagabria, hà fattu un hat-trick in u campionatu croatu u 2 ferraghju 2019, à a ricezione di NK Rudeš (vittoria di 7-2). A stessa stagione, hà righjuntu u stadiu eliminatoriu di l'Europa League, statu battu da Benfica. Oršić hà trè gol in questa Europa League. U 18 di settembre 2019, Oršić hà puntuatu un hat-trick per Dinamo Zagabria contr'à Atalanta in u so debut in 2019-2020 UEFA Champions League. U 18 d'ottobre è l'11 di nuvembre rispettivamente, Hà doppia i cappelli contru Gorica è Rijeka chì anu finitu 4-2 è 5-0, duie volte à ghjornu. == Carriera internaziunale == Oršić hà ghjucatu per quattru categorie di ghjovane squadre naziunali croate. Hè statu invitatu per u primu tempu à a squadra naziunale A da u allinatori Zlatko Dalic per e partite di qualificazione EURO 2020 contr'à a Slovacchia (09/09/2019) è l'Azerbaigian (09/09/2019). in un disegnate cun u listessu avversariu (1-1). [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Oršić]] [[Categoria:Croazia|Oršić]] qsa0hlo7iu3xcshcw6mihxm7n6fhrae Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria 14 20885 364971 2019-11-11T14:33:58Z 37.211.70.41 Pagina nova: [[Categoria:Dinamo Zagabria]] wikitext text/x-wiki [[Categoria:Dinamo Zagabria]] iog8js4ehpzd7v4dxnx94p5o16xi71u Dominik Livaković 0 20886 365006 364997 2019-11-13T15:23:08Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Dominik Livaković''' (Zara, 9 di [[Ghjennaghju|ghjennaghju]] di [[1995]]) hè un capitanu e ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. U Nativu di Zadar hà iniziatu a so carriera difendendu u club da a so cità nativa. A so debutazione per Zadar in a stagione 2012/13. induve hà dimustratu u so talentu. In quattru stagioni, hà riunitu 104 apparizioni per u so club, chì li hà permessu di trasfirì à u club di più trofe croate, Dinamo Zagabria. Cù a partenza di Eduardo Carvalho, Livakovic diventa u primu porter di u club di Zagabria. Hà fattu u debut in 2 ottobre 2016 in un derby contr'à Hajduk Spalato. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Livaković]] [[Categoria:Croazia|Livaković]] 87ti6n1yl9vexaljvu3z1vijncyfsak Dani Olmo 0 20887 365048 365026 2019-11-14T19:08:52Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Dani Olmo''' (Terrassa, 7 di [[Maghju|maghju]] di [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Spagna|spagnolu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Spagna. == Dinamo Zagabria == Dani Olmo hè ghjuntu à u FC Barcelona in 2007, cù nove anni da u RCD Espanyol. À Agostu 2014 hà decisu di firmà per Dinamo Zagabria, chjusu cusì una tappa di sette stagioni in u club Blaugrana. U 7 di ferraghju di u 2015, à 16 anni, hà debuttatu in a Prima Lega croata contr'à NK Lokomotiva. Dopu dui anni in chì a filiera alternava cù u primu squadra, hè stata consolidata in Dinamo Zagabria in a campagna 2017-18. U 20 di Settembre di u 2018 hà puntuatu è assistitu in u so debut in a fasa di gruppi di l'Europa League contr'à Fenerbahçe (4-1). In Dicembre 2018, hè statu sceltu cum'è ghjucatore di l'annu in Croazia. U 15 di maghju di u 2019 hà righjuntu centu partite ufficiale cù a squadra blu in a vittoria 3 à 1 contr'à Gorica. À a fine di a campagna hè statu sceltu u megliu ghjucadore è u megliu ghjucadore in a liga croata. Tra lugliu è agostu 2019 hà ghjucatu cinque partite di qualificazione per a fasa di gruppi di a Champions League, in u quale hà rializatu trè gol è trè assistenze chì l'hanu permessu di ghjunghje u scopu di ghjucà a fasa di gruppi. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Olmo]] 2obncwqp2t9orsxphxca609uycev1wy Damian Kądzior 0 20888 365005 364980 2019-11-13T15:21:03Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Damian Kądzior''' (Białystok, 16 di [[Ghjugnu|ghjugnu]] di [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Polonia|polaccu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Polonia. In i primi tempi di ghjugnu, parechji siti web di ghjurnali croati, cum'è 24sata, anu dichjaratu chì Kądzior era vicinu à una mossa à i campioni Dinamo Zagabria. U 18 di ghjugnu di u 2018, u club hà annunziatu ufficialmente chì Kądzior, inseme cù parechji altri ghjucatori, s'eranu uniti à u club, per una tarifa dichjarata di circa 500 000 € è u club hà annunziatu ch'ellu portarà u numaru 92. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Kądzior]] [[Categoria:Polonia]] baq2gyek5j328z8xgjlamupody3f4m7 Nikola Moro 0 20889 365008 364994 2019-11-13T15:27:25Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Nikola Moro''' (Salona, 12 di [[Marzu|marzu]] di [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. == Dinamo Zagabria == A 6 anni, hà iniziatu u football, trasfirìndusi à Zagreb di 11 anni. Un fan di Hajduk in i so primi tempi in Solin, u babbu di Nikola Miro Moro hà anhelatu di cuntemplare una carriera in Hajduk, ma hà andatu in GNK Dinamo Zagreb Academy. Nikola hà intrutu in unità principale di Dinamo Zagabria da l'accademia di ghjuventù Dinamo in 2014. Moro hà ghjucatu un pienu 90 minuti in u so debutariu in a so squadra anziana versus u so club di alimentazione NK Lokomotiva in Maghju 2016. U 22 di ferraghju 2017, hà firmatu un novu cuntrattu finu à u 2022. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Moro]] [[Categoria:Croazia|Moro]] muz91unvn8sncgduah2s7p5qkupyfyi Petar Stojanović 0 20890 365027 364996 2019-11-13T18:23:39Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Petar Stojanović''' (Lubiana, 7 di ottobre di [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sluvenia|sluvenu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Sluvenia. U 5 di ghjennaghju 2016, hà firmatu un cuntrattu di cinque anni cù Dinamo Zagabria, hà dettu chì avia una tarifa di trasferimentu di circa 2 milioni di euro più di complementi. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Stojanović]] 361dtlpsl1c08jmvk1pvmbi7vmcollj Dino Perić 0 20891 364995 364988 2019-11-12T18:27:43Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:F45E:532C:A7A1:664C wikitext text/x-wiki '''Dino Perić''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di u [[Dinamo Zagabria]] è di a Croazia. Dapoi a stagione 2016/17, Dino Peric hà rapprisintatu u Dinamo Zagabria. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Perić]] [[Categoria:Croazia|Perić]] 9vm8f4bu8l6m800m6vm9827m6xc6z98 Bruno Petković 0 20892 365007 364993 2019-11-13T15:25:19Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Bruno Petković''' (Metković, 16 di [[Settembre|settembre]] di [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. Moderna prima punta chì combina u fisicu imponente dinò una bona tecnica individuale è una bona velocità. Micca particulari prolificu davanti à u scopu, travaglia bruttu per coglie a squadra è arricà i so cumpagni à a reta. == Dinamo Zagabria == U 6 di aostu dopu, hà vultatu dopu parechji anni in a so patria, prestendu cun una obbligazione di redenzione à Dinamo Zagabria. Cù Dinamo, Petković s'imponi subitu cum'è pruprietariu di l'equipa. In ghjennaghju di u 2019, u ghjucatore hè rimintu da a sucità croata, firmendu un novu cuntrattu finu à u 2023 di ghjugnu. L'11 di marzu di u 2019, dopu à una seria di boni partiti fatti sia in u campionatu croate sia in e fasi eliminatorii di a Lega Europea, induve hà puntuatu è ricevutu u titulu di l'omu di a partita in partiti cù Viktoria Plzeň è Benfica, hà ricevutu a so prima citazione. à u massimu naziunale di a Croazia invece di Marko Pjaca. Hà fattu u so debut naziunale u 21 Marzu 2019 in un match di qualificazione Euro 2020 contr'à l'Azerbaidjan. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Petković]] [[Categoria:Croazia|Petković]] lcjkpnh0hqkouh07dtb5xvkfltnk1bi Filippine 0 20893 365001 365000 2019-11-13T15:04:49Z 37.211.70.41 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of the Philippines.svg|thumb|right|Bandiera della Filippine]] U '''Filippine''' (in filippinu ''Republika ng Pilipinas'') hè un paese in [[Asia]]. A capitale hè [[Manila]] è a cità più pupulosa hè a [[Cità di Quezon]], tramindui parte di Metro Manila. Situata in l'Oceanu Pacificu occidentale, hè custituita da circa 7.641 isule chì sò largamente classificati in trè divisioni geografiche principali da u nordu à u sudu: Luzon, Visayas è Mindanao. [[Categoria:Asia]] qp4y9jum6ry48nkv7y5xxbg53me401y Coco Martin 0 20894 365017 365003 2019-11-13T16:37:05Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:1917:DF57:7B5E:699B wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Coco Martin''' ([[Cità di Quezon]], 1 di [[Nuvembre|nuvembre]] di 1981) hè un attore e direttore [[Filippine|filippinu]]. Hè più cunnisciutu per ghjucà à ghjucà i rolli di punta in Walang Hanggan, Juan dela Cruz è Ang Probinsyano. In u 2017, Martin hà personificatu cum'è u caratteru titulare in u rimborsu di Ang Panday, mentre servia ancu cum'è direttore marcendu cusì u so debut in direzzione. Hè creditu sottu u so veru nome, Rodel Nacianceno per u so rolu di direttore. [[Categoria:Attore|Martin]] d0v0u1ajzhxz278wksd3jzdgj27ccjg Melih Kor 0 20895 365059 365058 2019-11-15T15:47:30Z Sotiale 6323 Reverted good faith edits by [[Special:Contributions/Sotiale|Sotiale]] ([[User talk:Sotiale|talk]]): His deletion reason is that contents are machine translation text. (TwinkleGlobal) wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Melih Kor''' (Norimberga, 26 di [[Marzu|marzu]] di [[1994]]) hè un discu-jockey è pruduttore [[Germania|tedescu]] d'origine [[Turchia|turca]]. [[Categoria:Tedescu|Kor]] [[Categoria:Musicante|Kor]] frfxkf0ofg62kjknwwir90imm3af61k Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb 0 20896 365022 2019-11-13T16:58:00Z 37.211.70.41 Reindirizzamentu à [[Dinamo Zagabria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dinamo Zagabria]] tctgj30hjyn0t04z77ig8lncltnu5sz Dinamo Zagreb 0 20897 365023 2019-11-13T16:58:49Z 37.211.70.41 Reindirizzamentu à [[Dinamo Zagabria]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Dinamo Zagabria]] tctgj30hjyn0t04z77ig8lncltnu5sz Gianpaolo Bellini 0 20898 365061 365056 2019-11-15T15:52:58Z Sotiale 6323 Reverted good faith edits by [[Special:Contributions/Sotiale|Sotiale]] ([[User talk:Sotiale|talk]]): His deletion reason is machine translation text of low quality. (TwinkleGlobal) wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Gianpaolo Bellini''' (o Gianpaulu Bellini) (Sarnicu, 27 di marzu di 1980) hè un exi capitanu di [[Atalanta Bergamasca Calcio]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio]] [[Categoria:Talianu]] gez4jdsxhso7itzbmbo99b5m898d8u5 Mario Gavranović 0 20899 365052 365030 2019-11-15T15:40:40Z 2A01:CB1C:CDE:7C00:A58B:2314:6CD9:24BC u restu micca scrittu in corsu wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Mario Gavranović''' (Luganu, 24 di [[Nuvembre|nuvembre]] di [[1989]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sguìzzera|svìzzeru]] di u [[Dinamo Zagabria]]. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Gavranović]] hwo8pgi0rtwwbwvuub2cxfd6vv43kq2